RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROVizita efectuată de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, în bazinul viticol Dumbrăveni, la producătorul Mera Com InternaționalȘtiri din 25.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-efectuata-de-eful-cancelariei-prim-ministrului-ionel-danca-i-ambasadorul-sua-la-bucure-ti-adrian-zuckerman-in-bazinul-viticol-dumbraveni-la-producatorul-mera-com-internationalGalerie foto 2020-09-25 20:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7579.jpgDeclarații de presă susținute de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul vizitei efectuate în județul Vrancea Știri din 25.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-eful-cancelariei-prim-ministrului-ionel-danca-i-de-ambasadorul-sua-la-bucure-ti-adrian-zuckerman-in-cadrul-vizitei-efectuate-in-judetul-vrancea-ioneldanca-adrianzuckerman-vranceaGalerie foto Declarații de presă susținute de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman [Check agains delivery] Ionel Dancă: Buna ziua! Aș vrea să mulțumesc Excelenței Sale, domnul ambasador al Statelor Unite ale Americii in Romania, domnul Adrian Zuckerman, pentru această vizită in județul Vrancea, pentru participarea la discuția avută cu oamenii de afaceri din județul Vrancea, o discuție concentrată pe problemele acestui județ și, mai ales, pe ceea ce ar trebui făcut pentru a deschide atat județul Vrancea, cat și Moldova către investiții. Mult prea mult timp, această regiune a țării, Moldova și județul Vrancea, in mod special, au fost ținute departe de zona de investiții. Acest lucru trebuie schimbat și Guvernul Romaniei, așa cum de altfel a şi prezentat aici domnul prim-ministru Ludovic Orban, are in plan proiecte serioase, ambițioase de infrastructură, care să conecteze județul Vrancea și regiunea Moldova la marile platforme comerciale, pentru atragerea investițiilor in acest judeţ. Doar o cifră să vă spun: acest județ, in 10 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, ultima statistică ne arată că este pe ultimele locuri in țară la atragerea investițiilor străine directe, cu doar 120 de milioane de euro in 10 ani, in condițiile in care alte județe din țară au atras sume mult mai mari. Și acest lucru arată că județul este izolat, in acest moment, iar Guvernul Romaniei, prin proiectele de infrastructură pe care le are in implementare, va deschide județul Vrancea și Moldova către investiții. Domnule ambasador, aveţi cuvantul! Vă rog! Adrian Zuckerman: Mulțumesc foarte mult! E mare plăcere pentru mine să fiu aici. America susţine nu numai acest județ, ci toată Romania, și vrem să ajutăm Romania să se dezvolte in toate capacităţile posibile. Eu cred că Romania are un viitor foarte bun şi trebuie să trecem impreună, acum, de această nenorocire de COVID, iar cand ieşim, Romania o să fie mult mai bună şi mult mai tare decat este acum. Vă mulţumesc la toţi pentru că m-aţi primit in acest fel cald şi e o mare plăcere să fiu aici. Mulţumesc! Ionel Dancă: Mulțumim! Pentru intrebări, o să avem o conferință de presă mai tarziu dacă sunteți de acord. Suntem stranşi cu programul. Vom merge acum către un producător local de vinuri, pentru a vizita această capacitate de producţie şi vă stăm la dispoziţie ulterior, dacă sunteţi de acord! Mulţumim! 2020-09-25 17:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7472.jpgVizita efectuată de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, alături de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, la Biblioteca județeană “Duiliu Zamfirescu” din Focșani Știri din 25.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-efului-cancelariei-prim-ministrului-ionel-danca-impreuna-cu-ambasadorul-sua-e-s-dl-adrian-zuckerman-la-biblioteca-judeteana-duiliu-zamfirescu-aripa-de-literatura-in-limba-englezaGalerie foto 2020-09-25 17:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6979.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat obiectivul de investiții PNDL, reabilitare strada Milcovul, comuna RăstoacaȘtiri din 24.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-vizitat-obiectivul-de-investitii-pndl-reabilitare-strada-milcovul-comuna-rastoacaGalerie foto 2020-09-24 18:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6721.jpgVizita premierului Ludovic Orban la fabrica de porțelan Fiorello din FocșaniȘtiri din 24.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-fabrica-de-portelan-fiorello-din-foc-aniGalerie foto 2020-09-24 16:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6069.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la deschiderea bazei sportive Țifești, investiție finanțată de CNIȘtiri din 24.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-deschiderea-bazei-sportive-tife-ti-investitie-cniGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la deschiderea bazei sportive Țifești, investiție finanțată de CNI [Check agains delivery] Ludovic Orban: Bine v-am găsit, dragi locuitori ai frumoasei comune Țifești, bine v-am regăsit! Am mai călcat la dumneavoastră in localitate și iată că revin. Județul Vrancea este un judeţ pe care il cunosc bine, in care am şi făcut cateva lucruri: Drumul Național 2D, de la Focșani spre Targu Secuiesc - cand nimeni nu știa de el, noi am pornit investiția și, chiar dacă nu l-am finalizat, o mare parte din investiție a fost realizată in mandatul meu; drumul care duce la Soveja, care nu mai văzuse asfalt de vreo 35 de ani, a beneficiat de reparație capitală; drumul distrus de inundații de pe Valea Ramnicului, de asemenea, a beneficiat de investiții importante și am incercat să il readucem la o stare de funcționare; și investițiile vor continua. Trebuie să știți că eu cunosc foarte bine județul Vrancea și imi doresc o Vrance dinamică, Vrancea intreprinzătoare, Vrancea care se mișcă, Vrancea care reușește. Pentru asta, este nevoie ca toți oamenii cu bun-simț, cu frica lui Dumnezeu, harnici, cu spirit intreprinzător, toți oamenii gospodari să participe la decizia importantă din 27 septembrie. Orice proiect serios va fi finanțat fie din fonduri europene, fie din fonduri guvernamentale. Repet, proiect serios, proiect care să aducă beneficii locuitorilor din comuna Ţifești. Cum, de altfel, susținem toate proiectele de dezvoltare in localități. Şi, aici, am să ii spun domnului primar că eu nu am făcut cum a făcut PSD. Atunci cand alocăm resurse financiare către o localitate, de fapt alocăm pentru oamenii din localitatea respectivă, și atunci cand există proiecte care pot să imbunătăţească viața nu trebuie să ținem cont de cine e primar. Acum, sigur că dumneavoastră și primarii noștri sunt mult mai pricepuți, mult mai intreprinzători, mult mai serioşi și mult mai capabili să genereze proiecte care să fie finanțate. Și, din cauza asta, poate și din cauza faptului că nu prea am mai fost la guvernare de vreo 10-12 ani de zile, primarii liberali au devenit campioni ai absorbției de fonduri europene. Pentru că de la Consiliul Județean şi de la guvernele PSD nu au văzut decat uși trantite in nas. Lucrurile se vor schimba in bine. Garantez că ușa guvernului și uşa ministerelor este deschisă și că orice proiect de dezvoltare va beneficia de sprijin și de finanțare pentru Ţifești. 2020-09-24 15:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-24-03-51-10big_20-04-12-12-55-12d_stema.pngVizita premierului Ludovic Orban la șantierul bazinului olimpic din Brăila, investiție finanțată de CNIȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-bazinului-olimpic-din-braila-investitie-finantata-de-cniGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban după vizita la șantierul bazinului olimpic din Brăila [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Așa cum am anunțat de la prima vizită la podul de la Brăila, de fiecare dată cand voi veni in Brăila, voi merge la lucrările de construcție a podului. Cei care ați fost cu mine știți că e un pod extrem de important, o construcție spectaculoasă, o realizare tehnică deosebită. Va fi, ca lungime, al treilea pod din Europa, cu o lungime de aproape 2 km. Se vede cu ochiul liber cum progresează lucrările. Lucrările progresează la construcția pilonilor. Se apropie de cota tablierului. Sunt la 27 de metri, am ințeles, față de o cotă a tablierului care este la 39. De asemenea, pregătim inceperea lucrărilor la infrastructura de legătură. Știți foarte bine că sunt 23, dacă nu mă inşel, 23 de km de drumuri care conectează podul de la Brăila de axele principale de transport rutier. Tot astăzi s-a intamplat un lucru pozitiv, și anume a fost finalizată procedura de licitație și a fost declarat caștigătorul licitației pentru realizarea drumului expres Brăila-Galați. Caștigătorul licitației este UMB Spedition, care este compania cu care s-a semnat și contractul de construcție a centurii Galațiului. Este un constructor serios, a fost selectat pentru că a avut cea mai bună ofertă tehnică și cel mai bun preț. Odată cu semnarea contractului, așteptăm cele 10 zile - termenul de depunere a contestațiilor. Nădăjduim că nu vor fi depuse contestații pentru că selecția este foarte clară. Repet, cea mai bună ofertă tehnică și cel mai mic preț. Am respectat intru totul legea. După expirarea termenului, se va semna contractul și va incepe proiectarea, care durează 12 luni, iar execuția este prevăzută să dureze 24 de luni. Sunt convins, cunoscand constructorul, că și faza de proiectare va dura mai puțin, și faza de execuție efectivă va dura mai puțin. Drumul expres Brăila-Galați este parte dintr-un ansamblu de drumuri expres care au ca obiectiv asigurarea conectivității arealului metropolitan Brăila-Galați. Pe langă Drumul expres Brăila-Galați, urmează să fie construite Drumul expres Brăila-Tulcea, care va trece peste pod, care va fi continuat cu Drumul expres Tulcea-Constanța. Rostul acestor drumuri expres este acela de a asigura legătura cu Coridorul 4 Paneuropean de transport și cu Portul Constanța a zonei Galați-Brăila. De asemenea, mai avem de construit două drumuri expres: drumul expres care face legătura intre Brăila și Focșani și drumul expres care face legătura intre Brăila și Buzău. Ambele drumuri au ca obiectiv conectarea de Coridorul 9 Paneuropean, coridor pe care se află in pregătire construcția autostrăzii - sau a drumului expres, in funcție de cum va ieși din documentația tehnico-economică - A7; autostrada A7. Legătura cu A7, care face legătura, la estul Uniunii Europene, intre sud și nord și care va permite o mult mai bună conectivitate a Galațiului, Brăilei cu această axă de transport și cu partea de NE a Europei. Sunt investiții extrem de importante, cu o valoare totală care depășește suma de 2 miliarde de euro, investiții care vor fi făcute și vor avea un efect extrem de favorabil asupra dezvoltării Brăilei, Galațiului - atat județul Brăila, cat și județul Galați. Nu in ultimul rand, avem ca obiectiv realizarea lucrărilor de asigurare a navigabilităţii Dunării. Dunărea este cea mai importantă axă de transport european fluvial. Face parte din coridorul de transport fluvial care face legătura intre Marea Neagră și Marea Nordului - pe Dunăre, canalul Rin-Main-Dunăre și Rin. Acest coridor de transport european fluvial este foarte important și, pentru Romania, asigurarea standardelor de navigabilitate ar permite reluarea la un volum extrem de mare a traficului comercial, a transportului de mărfuri, iar acest lucru va crea foarte multe oportunități de dezvoltare economică pentru Romania și pentru județele care sunt riverane Dunării şi care au porturi, cum sunt și Galațiul, și Brăila. Şi acest obiectiv de investiții face parte din planul nostru de investiții și intenția noastră este să il realizăm intr-un termen cat mai scurt. Brăila are nevoie de dezvoltare economică. Brăila, condusă aproape toată perioada, atat la nivel județean, cat și cu rare excepții la nivel de municipiu, de PSD, in loc să evolueze, a fost in involuție. Foarte puține investiții au fost atrase aici, foarte puțini bani europeni au fost utilizați pentru a crește calitatea serviciilor, pentru a dezvolta infrastructura și este nevoie de o schimbare profundă de abordare a guvernării locale, care să fie orientată spre investiții și spre dezvoltare. Şi de aceea Lucian Căprariu şi Cătălin Boboc sunt oameni pe care ii cunosc, pentru care garantez și care vor fi parteneri pentru noi in implementarea tuturor acestor proiecte de dezvoltare pentru municipiul Brăila și pentru județul Brăila. In ceea ce privește bazinul olimpic, aștept să se țină constructorul de cuvant. Din punctul nostru de vedere, noi asigurăm finanțarea, astfel incat să putem deconta situațiile de lucrări. Rămane ca și constructorul să finalizeze această lucrare, care este foarte importantă. Prezența unui bazin olimpic in Brăila poate să genereze interes pe langă atractivitatea pe care o are pentru oameni, pentru că va avea și deschidere către cetățeni, către public, dar se pot organiza competiții internaționale de natație, se poate crea o bază de antrenament și de pregătire a sportivilor in natație și generează multe oportunități pentru Brăila. Reporter: Domnule premier, vă intrebam la Galaţi de inchiderea școlilor fizic și mersul elevilor in online, de pe data de 25, a decis pană la urmă Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Voiam să vă intreb dacă prefectul Bucureștiului sau prefectul de Brăila v-au sunat pentru că danşii au luat decizii inainte...? Ludovic Orban: Au luat deciziile inainte, nu sunt valabile deciziile luate de comitetele judeţene pentru situații de urgență. Ordonanța de urgență stabilește foarte clar procedura. Procedura este ca să se emită ordin al ministrului educației, avand ca suport decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Acesta e textul ordonanței/.../ Reporter: Şi atunci ce vor face copiii maine la Bucureşti, de exemplu? Ludovic Orban: Copiii vor face ce scrie in ordin și in hotărarea CNSU. Adică... Reporter: Şi dacă deja au fost anunțaţi, cum a fost la Brăila, că s-a anunțat că nu se va invăța decat online, toate școlile și grădinițele, acum ii băgăm in ceață? Ludovic Orban: Nu-i băgăm in ceață. In ceaţă i-a băgat cine a decis fără să țină cont de prevederile Ordonanței de Urgență, adică prefectura, adică prefectura. Reglementarea este foarte clară. Ordonanța de Urgență stabilește cu precizie care este procedura. Noi am respectat procedura și inspectoratele școlare, managementul școlilor trebuie să respecte ordinul ministrului și hotărarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Ca atare ii informez pe copii și pe părinți și pe cadrele didactice că trebuie să țină cont de ordinul ministrului care este emis in baza.../.../ Acum, vă spun sincer, deci sunt de acord că au in generat in județe, in județul Brăila și in municipiu confuzii, pentru că ei nu aveau competența. Ei trebuiau să aștepte cu atat mai mult cu cat noi am anunțat de săptămana trecută, chiar de sambătă imi aduc aminte că am fost in deplasare și am anunțat că va fi intrunit CNSU, luni sau marți, că se va lua o decizie in CNSU și că ministrul educației va emite ordinul privitor la organizarea invățămantului in preajma zilei de vot. Deci lucrurile sunt clare și părinții trebuie să știe, profesorii trebuie să știe, elevii trebuie să știe. Se vor organiza cursurile in exclusivitate online in zilele de vineri, luni și marți, ca in scenariul roșu, in orice școală unde există minim o clasă care se transformă in local al secției de votare. Lucrurile sunt clare. Nu poţi să permiți, in școli in care urmează să fie secții de votare, să organizezi cursuri normal, vineri cu o zi inainte și luni și marți după exercitarea dreptului de vot, pentru acolo sunt operațiuni de protecție sanitară care trebuie efectuate, pregătirea sălilor de clasă pentru a satisface condițiile solicitate de reglementările privind pregătirea localelor, secțiilor de votare, după aia trebuie asigurate toate măsurile sanitare pentru pregătirea reluării cursurilor in clase, dezinfecție și toate operațiunile care se efectuează. Deci repet, e simplu. In orice școală, in care există minim o secție de votare, cursurile vineri, luni și marți vor fi organizate ca in scenariul roşu, adică online. E simplu. Reporter: La noi s-a anunţat, că absolut toate şcolile, și la Brăila mă refer, care spuneți că nu e valabilă, s-a anunţat că toate școlile și grădinițele, indiferent dacă au secții de votare sau nu vor fi in scenariul roşu. Explicația a fost şi faptul că au nevoie de mai mult timp ca să organizeze secţiile de vot, să evite probleme de genul lipsă curent şi așa mai departe. Vă explic, că am vorbit cu doamna prefect mai devreme. Ludovic Orban: Nu vreau să intru intr-o discuție pe această temă. Eu respect legea. Noi am respectat prevederile ordonanței de urgență și am emis deciziile, iar deciziile trebuie respectate. Reporter: Deci maine se invaţă la Brăila, da? Ludovic Orban: Se invaţă in toată ţară, şi la Brăila, şi in Bucureşti. Şi vor invăţa şi /.../. Reporter: Ce vor invăţa? Ludovic Orban: Am transmis că a doua greșeală de genul acesta nu o voi accepta, o să plece acasă. Reporter: Un comentariu legat de rectificarea bugetară, municipiul Brăila zero lei, Consiliul Județean Brăila zero lei. Ludovic Orban: Dacă vă uitați la rectificarea bugetară veți vedea că spre deosebire de guvernările PSD, noi am alocat bani către primării conduse de primari PSD. Suma alocărilor este de aproape 480 de milioane, pentru că noi nu am alocat banii către primarii PSD, ci către locuitorii localităților care sunt conduse indiferent de ce tip de primar. De la municipiul Brăila nu am avut nici o solicitare. Reporter: Deci domnul primar spune că v-a trimis și cu explicații pentru ce anume ii trebuie sumele respective. Ludovic Orban: Procedura de transmitere a unei documentații este: alocările de echilibrare din fondul de rezervă al guvernului se fac la solicitarea prefectului care in baza solicitărilor de la autoritățile locale inițiază un proiect de hotărare de guvern care este transmis către Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației și el intră pe circuitul de avizare și este adoptat in ședința de guvern. Eu ce am primit de la prefecturi din toată țara transmise către Ministerul Dezvoltării, Ministerul Dezvoltării a inițiat hotărarea de guvern și noi am adoptat in guvern. Reporter: Deci de la județul Brăila nu ați primit de la prefectură nici o solicitare. Ludovic Orban: In privinţa primăriei. Dar am alocat... Reporter: Şi nici in privinţa Consiliului Județean? Ludovic Orban: Nu s-au alocat bani către nici un consiliu judeţean, pentru că, noi am alocat la rectificarea bugetară anterioară, printr-o negociere făcută in parlament, o sumă de 860 de milioane suplimentar față de suma alocată inițial prin legea bugetului de stat și prin ordonanța de rectificare, am alocat suplimentar 860 de milioane către 41 de consilii județene. Deci, consiliile județene nu pot să se plangă că nu au bani, să se străduiască mai mult, să absoarbă fonduri europene, pentru că aici sunt, in materie de absorbție de fonduri europene, de decontări de la nivelul Comisiei Europene, stau foarte prost. Dar sunt convins că Lucian Căprariu şi cu Cătălin Boboc vor fi campioni ai absorbţiei fondurilor europene. Aşa că nu mai trebuie să le transmit nici un semnal. Dar repet, in materie de consiliu județean să nu se mai victimizeze. Nu am alocat bani către consilii județene, pentru că am alocat bani la legea de adoptare a rectificării bugetare printr-o negociere la nivelul Parlamentului. /.../ 2020-09-23 17:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5857.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat șantierul Podului suspendat peste Dunăre de la BrăilaȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-pe-antierul-quot-pod-suspendat-peste-dunare-pilon-braila-quotGalerie foto 2020-09-23 17:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-23-06-28-13big_9.jpgConferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban la GalaţiȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-la-galati[Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, sunt foarte multe prefecturi din ţară care au luat decizia ca de maine elevii să nu mai meargă la şcoală, pentru a pregăti mai bine perioada de vot. Vă intreb pe dumneavoastră: se va lua această decizie, să inceapă să oprească cursurile efectiv la şcoală de maine sau de vineri? Ludovic Orban: A fost organizat CNSU-ul online şi am avizat ordinul ministrului care va fi emis in cursul zilei de astăzi, prin care se va stabili modalitatea in care se procedează. Sigur, sunt necesare nu suspendarea cursurilor, ci organizarea in sistem online a cursurilor, pentru că şcolile in care se organizează localuri pentru secţiile de votare trebuie efectuate toate procedurile de protecţie sanitară, de dezinfectare, de nebulizare, de pregătire a sălilor şi după ziua votului, duminică, de asemenea vom avea nevoie se pare, două zile a rezultat după consultarea cu administraţiile locale. Ministrul educaţiei a organizat o intalnire cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor, Asociaţiei Oraşelor, Asociaţiei Comunelor şi Asociaţiei Consiliilor Judeţene pentru a stabili de comun acord. Cel mai probabil vor fi două zile libere după ziua de vot de duminică, adică nu zile libere, ci va fi organizat invăţămantul online. Reporter: Eu vă intrebam de ziua de maine, care este joi. Sunt unele prefecturi care au dat deja această decizie, cum e cazul Brăilei. Putem extinde la nivel naţional sau... Ludovic Orban: Astăzi va fi emis ordinul ministrului educaţiei care va stabili regula. Reporter: Deci şi joi sau nu? Asta vă intreb, mulţi copii ştiu că maine merg la şcoală, de-asta vă intreb, suntem deja in miercuri. Ludovic Orban: Nu cred că un prefect poate să ia o decizie fără emiterea ordinului ministrului Educaţiei. Ordinul va fi emis astăzi, din ceea ce ştiu, dar nu vreau să vă dau informaţii, Ministerul Educaţiei va face anunţul, dar din ceea ce ştiu eu era vorba numai de ziua de vineri să se organizeze cursurile online. Reporter: Aceeaşi situaţie in Bucureşti, joi liber. Cine plăteşte concediul acelor părinţi, işi iau pe banii lor concediu? Ludovic Orban: Avem o ordonanţă de urgenţă care a stabilit modalităţile in care se efectuează plata către un părinte şi situaţiile in care se efectuează această plată. Ministerul Muncii este ministerul care implementează această reglementare şi va asigura plăţile necesare in conformitate cu prevederile ordonanţei de urgenţă. Reporter: Domnule premier, aţi intrat intr-o farmacie din Galaţi, aş vrea să vă intreb prima intrebare, dacă aţi intrebat dacă au Euthyrox. Şi a doua intrebare, dacă aţi luat in considerare producerea acestui medicament in Romania, astfel incat să nu mai existe astfel de situaţii. Ludovic Orban: Cu siguranţă că am discutat acest subiect, dar intrarea in fabricaţie nu este un proces care să se producă de azi pe maine, există această intenţie. Acum trebuie să vă spun un lucru: cantităţile de Euthyrox sau substanţa echivalentă au crescut in ultimele șase luni. S-a creat criză in anumite judeţe din cauza faptului că pentru a evita deplasările foarte frecvente la farmacii s-a dat posibilitatea funcţionării pe o perioadă mai lungă de o lună. In cazul ăsta sunt unii pacienţi care au luat cantităţi mai mari şi din cauza asta s-a creat o criză, dar cantităţile raportat la cantităţile obişnuite la cantităţile achiziţionate, puse pe piaţă sunt mai mari. Eu am vorbit cu ministrul sănătăţii pe tema asta de mai multe ori şi m-a asigurat că se fac eforturi pentru a creşte cantitatea care este pusă pe piaţă, astfel incat să facă faţă cererii care există. Ce-i rog pe pacienţi: să nu işi ia chiar in cantităţi atat de mari, să nu iși facă stocuri, pentru că există un contract care asigură acest medicament pentru necesităţile evaluate in mod medical şi in mod evident vom incerca să il introducem in fabricaţie in Romania. Reporter: In cat timp ar putea fi fabricat in Romania? Ludovic Orban: Nu sunt specialist, nu cunosc in detaliu procedurile de autorizare, acest răspuns vă poate fi dat de cineva care este de specialitate, de la Ministerul Sănătăţii sau de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Reporter: Domnule Orban, revenind la invăţămant, sunt profesori care nu ştiu sau nu vor să lucreze online. Ce facem cu ei? Ludovic Orban: V-am dat răspunsul la această intrebare, ei trebuie să inveţe să predea online. Noi am făcut toată vara cursuri prin Casa Corpului Didactic, prin organizaţiile de profil care sunt acreditate să efectueze astfel de traininguri de imbunătăţire a competenţelor digitale ale cadrelor didactice, continuăm constant realizarea acestor cursuri şi profesorii trebuie să se obişnuiască cu acest mod de predare, este greu de anticipat cat va dura pandemia, cand se va descoperi vaccin. Este clar că invăţămantul se va desfăşura in una dintre cele trei situaţii: cu copiii in clasă, in sistem mixt, hibrid - jumate, o parte in clasă, o parte acasă. Şi in sistem online in cazul in care o şcoală se află cum s-ar zice in scenariul roşu. Reporter: Şi faceţi, ii constrangeţi pe aceşti profesori? Sunt cazuri in care din 12 materii doar 4 sunt făcute online. Ludovic Orban: Sunt obligaţi să inveţe să predea materia online. Reporter: Ce inseamnă - sunt obligaţi? Ludovic Orban: Este obligaţia cadrului didactic de a asigura transmiterea cunoştinţelor, in conformitate cu programa către copii, fie in clasă, fie online. Suntem intr-o situaţie in care toţi trebuie să ne adaptăm, şi Guvernul s-a adaptat, şi administraţia centrală s-a adaptat, am incercat să trecem cat mai multe activităţi pe online, astfel incat să evităm aglomerări la ghişee, să evităm situaţii in care oamenii pot fi expuşi riscului de transmitere. Această adaptare trebuie să se producă in toate domeniile de activitate şi, evident, şi in educaţie. Reporter: Ar putea fi sancţionaţi pecuniar dacă nu işi indeplinesc atribuţiile de serviciu? Ludovic Orban: Pană la sancţiuni ei trebuie să se adapteze, trebuie să-şi intărească competenţele digitale, trebuie să inveţe să transmită cunoştinţele şi online - asta este in misiunea cadrelor didactice, dreptul la educaţie al copiilor este un drept fundamental, cu care nu ne putem juca, iar cadrele didactice trebuie să se adapteze şi să transmită cunoştinţele prin mijloacele online in situaţiile in care trebuie să facă acest lucru. Reporter: Cum vedeţi gestul profesorului de sport de la Oradea, care a incitat elevii să nu poarte mască la şcoală? Ludovic Orban: Aici trebuie sancţionat, fără discuţie. Asta este o obligaţie legală, portul măştii in şcoală este obligatoriu, este principala formă prin care noi protejăm sănătatea copiilor noştri, iar dacă un cadru didactic incită copiii să nu poarte mască, după părerea mea trebuie să părăsească invăţămantul. Reporter: Colegul dumneavoastră, Bogdan Rareş, vorbea cu vreo două-trei săptămani inainte despre oportunitatea ca toţi membrii secţiilor de votare din ţară să fie testaţi COVID inainte de alegeri. Credeţi că era sau nu oportună o astfel de măsură? Ludovic Orban: Este foarte dificil de pusă in practică. Am mai auzit astfel de puncte de vedere. Deşi noi am crescut constant capacitatea de testare, actuala capacitate de testare pe are o avem in Romania este in jur de 32-33 de mii de persoane. Obligaţia centrelor de testare este aceea de a asigura testarea pentru cei care se află in situaţia de definiţie de caz, cei care au simptome, cei care fac deplasări, cei care au participat in situaţii in care a existat riscul de a se infecta cu coronavirus. Deci obligaţia centrelor este in primă fază de a testa, de a pune diagnosticul pentru cei care se află in definiţia de caz. Fiind o capacitate limitată, gandiţi-vă că in fiecare birou electoral de secţie de votare sunt aproximativ 11 reprezentanţi ai partidelor. Calculaţi şi dumneavoastră inmulţit cu cateva zeci de mii de secţii de votare, cate sunt pe teritoriul Romaniei, am ajuns la un număr extrem de mare, pentru că nu ar exista efectiv capacitatea de testare. Tocmai din acest motiv, in ordinul comun şi in hotărarea de guvern am prevăzut nişte măsuri care să reducă la maximum riscul de răspandire - obligaţia portului măştii, chiar să asigurăm măşti pentru reprezentanţii din birourile electorale ale secţiilor de votare, nu o singură mască, ci mai multe măşti; organizarea secţiilor de votare, astfel incat să existe distanţarea intre membrii secţiilor de votare; obligativitatea dezinfectării, obligativitatea pentru fiecare votant care vine, cand intră in localul secţiei de votare să-şi dezinfecteze mana, astfel incat să nu contamineze ştampila, buletinul de vot, pe ce pune mana. Toate lucrurile acetea le-am decis ca şi obligaţii tocmai cu acest obiectiv, de a reduce la maxim posibilitatea de răspandire. De altfel, in momentul in care incerci să testezi mai mulţi creezi discriminări, pentru că n-o să poţi să-i testezei pe toţi, nu ai cum, efectiv. Or, prioritar pentru noi este să-i testăm pe aceia pentru care există suspiciuni că nu pot fi infectaţi cu coronavirus, ca să diagnosticăm cat mai repede persoanele infectate, să putem dispune tratarea lor, să putem dispune prin anchetă epidemiologică persoanele cu care au intrat in contact, astfel incat să putem să luăm măsurile de carantinare, de izolare pentru toate persoanele care e posibil să fie infectate cu coronavirus. Reporter: Domnule Orban, de la o vreme se vorbeşte din nou de spitale regionale. Pe zona Galaţi-Brăila există un demers concret in acest sens? Ludovic Orban: E o discuţie mai demult legată de un spital regional la Galaţi-Brăila. Dacă imi aduc aminte a şi fost prevăzut in Guvernul PNL, cand era ministru Eugen Nicolăescu un astfel de proiect. El a fost abandonat, aşteptăm să treacă alegerile, aşteptăm să avem parteneri de discuţii şi vom relua această dezbatere legată de spitale regionale. Reporter: Domnule prim-ministru, legat de combinatul Liberty Galaţi, dacă ştiţi ce garanţii a depus acesta pentru a obţine un imprumut de la Eximbank, ce se va intampla, dacă acest combinat, cel mai mare angajator din zonă, nu va reuşi să returneze acest imprumut şi dacă va avea nevoie... Ludovic Orban: Dar de ce să nu reuşească să returneze? Reporter: Staţi o secundă. Dacă va avea nevoie de ajutoare de la stat, statul roman va condiţiona darea acestor ajutoare de păstrare a promisiunilor de investiţii? Ludovic Orban: Deja Liberty Galaţi a intrat intr-o schemă de ajutor de stat, este o schemă de ajutor de stat care a fost adoptată de guvernul nostru, care prevede, pentru a creşte competitivitatea produselor, rambursarea a 15% din costul certificatelor de CO2 pe anul 2019 şi 2020, este o schemă de... Reporter: Şi trebuie să-şi păstreze un număr de angajaţi? Ludovic Orban: Este o schemă de ajutor de stat care nu a fost folosită numai in Romania, este folosită şi in Germania şi in alte ţări, pe care noi am utilizat-o, tocmai din cauza faptului că OUG 114 a crescut artificial preţul la gaz şi la energie electrică, in special pentru consumatorii industriali şi a redus competitivitatea companiilor romaneşti. Deja este beneficiar, ştiu că sunt in curs de negociere şi urmează să primească această parte de 15% din certificatele de CO2. De asemenea, ştiţi că noi şi avem un program de garantare, tot o formă de schemă de ajutor de stat, un program de garantare a creditelor pentru companiile mari. In ceea ce priveşte negocierile dintre Eximbank şi Liberty nu pot să vă dau detalii, dar in Eximbank orice decizie se ia este aprobată in CIFCA, un organism in care sunt reprezentate ministere şi entităţi de la nivel guvernamental, care vor analiza orice credit. Din punctul meu de vedere, Liberty Galaţi, Sidexul, Combinatul Siderurgic Galaţi este un combinat care trebuie sprijinit, este un combinat care poate fi competitiv, programul de investiţii gandit de echipa managerială este un program care se pliază pe politica europeană din cadrul Pactului Verde, de reducere treptată a emisiilor. Ştiţi că e vorba de construcţia unei centrale care să producă energie bazată pe gaz şi hidrogen, care va reduce foarte mult emisiile de CO2. Şi e vorba de o serie de alte parteneriate care sunt făcute intre Combinatul Siderurgic Galaţi şi entităţi cum e Institutul de Cercetare de la Ramnicu Valcea. Noi susţinem practic programul investiţional al Liberty şi considerăm că acest combinat trebuie să se dezvolte, trebuie să se adapteze la noua politică europeană şi trebuie in continuare să asigure locurile de muncă şi suportul economic pentru municipiul şi judeţul Galaţi. Reporter: Deci s-a cerut să garanteze locurile de muncă? Ludovic Orban: Sunt in curs de negociere condiţiile de creditare. Reporter: Există vreun protocol stabilit pentru persoanele aflate in izolare, acasă, pentru votare mă refer? Ludovic Orban: Deci ei pot să ceară deplasarea, adică nu pot să ceară, au dreptul legal să ceară deplasarea urnei mobile. Toate persoanele care sunt infectate, indiferent că sunt tratate in spital sau au decis să se trateze in izolare la domiciliu sau in altă locaţie, de asemenea persoanele care au fost declarate persoane de contact in urma anchetelor epidemiologice, toţi au dreptul legal să voteze şi să ceară deplasarea urnei mobile pană la domiciliul lor. Reporter: Vor primi combinezoane cei care aduc această urnă mobilă? Ludovic Orban: Combinezoane cel mai probabil vor primi numai dacă intră in secţiile din spital, unde sunt persoane internate care sunt infectate cu COVID, in spitalele suport, in rest, evident, vor avea mijloacele de protecţie, mască, mănuşi, astfel incat să aibă protecţia sanitară asigurată. Reporter: Cum rămane cu pensiile, aţi atacat la CCR decizia Parlamentului? Ludovic Orban: Un atac la Curtea Constituţională nu se face de azi pe maine. Ziua de ieri este o zi neagră in istoria economică a Romaniei, abia ce reuşisem să dobandim statutul de piaţă emergentă prin Bursa de Valori Bucureşti şi să dăm un semnal favorabil către toţi investitorii, către mediul economic şi financiar internaţional. A venit PSD-ul şi ne-a dat un ciocan in cap - Romaniei, nu mie - adoptand nişte modificări care deja generează efecte defavorabile pentru Romania. Simpla lor adoptare in Parlament inainte de a intra in vigoare deja generează efecte extrem de negative pentru economia romanească. In ce ne priveşte, noi suntem un guvern responsabil, noi vrem să dezvoltăm Romania, noi vrem să asigurăm echilibrele macroeconomice şi nu vom accepta aceste decizii populiste, care riscă să impingă Romania spre faliment şi spre subdezvoltare. Noi avem un plan de relansare economică, un plan de investiţii, un plan de dezvoltare pe care-l vom pune in practică şi sunt convins că romanii vor inţelege că de fapt PSD, prin ceea ce face in aceste zile, nu face decat să incerce să mai obţină nişte voturi nemeritate, că de fapt tot ceea ce fac ei face rău Romaniei şi pană la urmă poate să conducă la o situaţie extrem de gravă. Pentru că dacă Romania nu se mai poate imprumuta sau se scumpeşte creditul, va fi din ce in ce mai greu să plătim tot. PSD-ul işi doreşte probabil ca Guvernul să nu mai aibă bani să plătească salarii, pensii, investiţii, ajutoare către persoanele vulnerabile, ajutoare către persoanele cu vulnerabilităţi, asta vrea PSD-ul, de fapt. Este un cadou otrăvit care nu este determinat de buna intenţie a PSD-ului, ci este determinat strict de egoismul electoral, de comportamentul iresponsabil al acestui partid care a ţinut Romania pe loc 30 de ani şi care trebuie să plece din orice instituţie de putere. Reporter: Mulţumim. Ludovic Orban: Cu drag. 2020-09-23 17:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-23-05-53-30big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Galați și la semnarea contractului “Platformă Multimodală a portului Galați”, etapa IIȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-pentru-varianta-de-ocolire-a-municipiului-galati-i-la-semnarea-contractului-platforma-multimodala-a-portului-galati-etapa-iiGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, la semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Galați și la semnarea contractului - Platformă Multimodală a portului Galați, etapa II [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule senator Stangă, domnule ministru Bode, domnule deputat Victor Paul Dobre, stimaţi invitaţi, stimaţi reprezentanţi ai presei, astăzi se semnează un contract important; de asemenea, se va anunţa caştigătorul pe alt contract important, dar ceea ce vreau să repet eu, şi o să repet cu fiecare ocazie, este faptul că gandirea noastră este aceea de a implementa un proiect de conectare a arealului, să spun chiar metropolitan, Galaţi-Brăila, al judeţelor Galaţi şi Brăila, cu toate reţelele de transport importante. Investiţiile in infastructura de transport in Galați și Brăila, in următorii 5-6 ani, vor asigura conectarea Galațiului și Brăilei de Coridorul IV paneuropean și de Coridorul IX paneuropean. Marea problemă pe care o au Galațiul și Brăila este un fel de izolare din punct de vedere al conexiunilor cu traseele importante, axele prioritare de transport europene. Din acest motiv, avem un amplu program de investiții pentru a asigura conectarea Galațiului și Brăilei pe mai multe căi. Ca să spun, pilonul acestui plan de conectare este podul de la Brăila. Prin intermediul podului de la Brăila se va realiza conectarea cu Constanța, prin intermediul drumului expres Brăila - Tulcea și al drumului expres Tulcea - Constanța. Această conexiune este foarte importantă pentru că va asigura, practic, legătura cu Coridorul IV paneuropean și, mai ales, cu portul Constanța, o poartă importantă de intrare-ieșire a Europei. De asemenea, programul de investiții in infrastructură cuprinde, pe langă centura Galațiului și drumul expres Galați - Brăila, cuprinde realizarea a incă două drumuri expres care au obiectivul de a conecta Galațiul și Brăila de Coridorul IX paneuropean, prin intermediul drumului expres Brăila -Focșani și drumului expres Brăila - Buzău. Pentru toate aceste drumuri expres suntem in faza de realizare a studiilor de fezabilitate, a documentațiilor tehnico-economice, pentru a ajunge cat mai rapid la faza de incepere a lucrărilor. Repet, aceste investiții sunt insoțite și de investiția extrem de importantă de dezvoltare a autostrăzii sau drumul expres A7, pe Coridorul IX paneuropean, care să facă legătura intre București, Ploiești, Buzău, Focșani, Roman, Pașcani, Suceava, Siret. Şi aici, pe toate cele șase tronsoane de autostradă sau drum expres, profilul va fi stabilit, pană la urmă, in funcție de indicii de trafic, ca rezultat al documentațiilor tehnico-economice, profil de autostradă sau de drum expres, repet, pe toate cele șase tronsoane ale A7 avem semnate contracte de realizare a studiilor de fezabilitate și a proiectului tehnic și ele sunt in diferite faze, urmand ca o parte dintre ele să fie realizate cu finanțare europeană, din facilitatea de reziliență și recuperare. Nu in ultimul rand, există un alt proiect care, să spun, are legătură cu Galațiul mai ales, drumul expres Tișița - Albița, unde, de asemenea, suntem in faza de pregătire a documentațiilor tehnico-economice. Pentru Galaţi este important, in egală măsură, să realizăm investiţiile pentru asigurarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre. Dunărea este o axă de transport de o importanţă enormă, nu numai pentru Romania, ci pentru intreaga Europă. Dunărea este pe coridorul de transport fluvial Marea Neagră - Rin, care cuprinde Dunărea, canalul Rin - Main - Dunăre şi Rinul. Pentru Romania, este o ocazie deosebită să fim parte din acest coridor de transport, iar obiectivul nostru este să asigurăm standardele de navigabilitate pe Dunăre, astfel incat să repornească traficul pe Dunăre la adevăratul potenţial, iar acest obiectiv pe care-l urmărim cu siguranţă va avea efecte extrem de benefice asupra dezvoltării Galaţiului şi Brăilei. Mă opresc aici, invitandu-l pe domnul ministru Lucian Bode să vă prezinte proiectele pentru care suntem prezenţi astăzi. Lucian Bode: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Bună dimineaţa, tuturor! Mă bucur să revin la Galaţi cu veşti bune. Domnule preşedinte, domnul senator Stangă a vorbit, in cuvantul domniei sale, despre două dintre aceste veşti bune, veşti pe care, cu siguranţă, le aşteptaţi demult şi obiective care, odată implementate, vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport din judeţul Galaţi şi din această regiune. Aşa cum bine ştiţi, drumul expres Focşani - Brăilă - Galaţi are trei componente importante. Prima componentă este secţiunea Focşani - Brăila, 76 de kilometri. Am reuşit, in acest an, mai exact pe 19 iunie, să semnăm contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie. In data de 27 iulie am emis ordinul de incepere a lucrărilor. Cea de-a doua secţiune a acestui drum expres Focşani - Brăila - Galaţi este secțiunea Brăila - Galaţi, cu cei 11 kilometri. Intre momentul in care am fost aici in vizită ultima dată, la dumneavoastră, şi momentul de astăzi, am reuşit, prin Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere, să finalizăm etapa de licitaţie şi, astăzi, Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere va da o veste mult aşteptată de dumneavoastră şi anume, va emite raportul procedurii, desemnand caştigătorul pentru realizarea proiectului tehnic şi execuţia celor 11 kilometri, drumul expres dintre Galaţi şi Brăila. Despre cine este vorba, ce valoare, ce perioadă de proiectare, 10 luni proiectare, 24 de luni execuţie, colegii mei de la Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere vă vor da detalii. Aşadar, aceasta este prima veste bună pe care am vrut să v-o dau astăzi. S-a vorbit aici despre VO (variantă ocolitoare) Galaţi. Este de departe un obiectiv esenţial in dezvoltarea economică a acestei zone. VO Galaţi este parte componentă a drumului expres Focşani - Brăila - Galaţi, cu cei 33,6 kilometri. Astăzi vom semna actul de proiectare şi execuţie şi, după finalizarea etapei de proiectare, 12 luni, vom trece la execuţia acestui proiect, termenul stabilit prin contract fiind 42 de luni. Cea de-a doua veste bună, aşadar, pentru dumneavoastră, este aceasta: semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru VO Galaţi. Sigur că, in ipoteza fără contestaţii, revenind la prima veste bună, ne-am dori ca in luna octombrie să semnăm tot aici, la Galaţi, contractul de proiectare şi execuţie şi pentru drumul expres Galaţi - Brăila, cei 11 km. Domnul prim-ministru Ludovic Orban v-a făcut o scurtă radiografie a ce au insemnat cele 11 luni de guvernare liberală pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din această zonă. O scurtă completare la ceea ce spunea domnia sa și anume podul peste Dunăre de la Brăila are un progres fizic de aproape 20%. Cele șase obiective de investiții sunt contractate, sunt semnate, in stadiu de execuție documentație sau semnat contract de proiectare și execuție, cum este VO Galați, și mai avem o singură restanță, de care sunt convins că ne vom achita, şi anume varianta de ocolire Tecuci. Acolo, noi am reluat procedura, suntem in procedură de licitație și avem termen de depunere a ofertelor luna octombrie. Odată cu depunerea ofertelor, sunt convins că procesul de evaluare va trece foarte rapid și pană la sfarșitul acestui an să avem contractul de execuție, restul de execuție pentru varianta de ocolire Tecuci. In acest sens, noi, in guvern, am adoptat săptămana trecută hotărarea de guvern privind realizarea exproprierilor pentru acest obiectiv de investiții. Așadar, in total nouă proiecte,care vor conecta zona la coridoarele principale de transport, la Autostrada A7, la Coridorul IV, Constanța - Nădlac. Revenind la cel de-al treilea obiectiv, cea de a treia veste bună pe care am adus-o astăzi impreună cu domnul prim-ministru aici, la Galați, este semnarea contractului pentru Platforma Multimodală Galați, etapa II - modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale. Concret, este vorba despre modernizarea sectorului rutier, 2.284 de metri liniari, respectiv despre modernizarea căii ferate repoziționate, 390 de metri liniari. Vom semna astăzi aici cu domnul director al Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați S.A. contractul pentru finanțarea acestui obiectiv, etapa II, in valoare de 57 de milioane de lei. In continuare, o să ii rog pe colegii mei din Compania Națională de Administrare Infrastructură, respectiv pe domnul director Șerban, să prezinte in coordonate mari proiectul VO Galați, ce semnăm astăzi, respectiv ansamblul de proiecte, cum vorbeam, despre drumul expres Focșani - Brăila - Galați și celelalte obiective despre care a vorbit domnul prim-ministru, respectiv pe domnul director il rog să prezinte stadiul etapei I a proiectului de modernizare a Platformei Multimodale Galați și ce anume vă propuneți să realizați in etapa II. Eu vă mulțumesc și să dea Dumnezeu să ne vedem cat mai des cu astfel de vești bune aici, la Galați. 2020-09-23 10:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-23-12-56-13big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului ”Reabilitare linie de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulația cu viteza maximă de 160km/h, secțiunea Brașov-Sighișoara, subsecțiunea 2 Apața-Cața”Știri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-reabilitare-linie-de-cale-ferata-bra-ov-simeria-componenta-a-coridorului-rin-dunare-pentru-circulatia-cu-viteza-maxima-de-160km-h-sectiunea-bra-ov-sighi-oara-subsectiunea-2-apata-cataGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban și ministrul transporturilor Lucian Bode la semnarea contractului Reabilitare linie de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulația cu viteza maximă de 160km/h, secțiunea Brașov-Sighișoara, subsecțiunea 2 Apața-Cața [Check against delivery] Lucian Bode: Bună seara, domnule prim-ministru! Bună seara, stimați invitați! Vă spun bun venit la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru un eveniment important in economia dezvoltării infrastructurii feroviare in Romania. Ne cerem scuze pentru intarziere, ne intoarcem de la Cluj-Napoca, unde am semnat contractul pentru proiectarea și execuția a 31 de km de autostradă, tronsonul Nădășelu-Mihăești-Zimbor din Autostrada Transilvania. Domnule prim-ministru, vă invit să ne transmiteți un mesaj și după mesajul domnului prim-ministru o să spun cateva cuvinte, o să-i rog pe colegii mei să prezinte cateva detalii legate de proiect și, bineințeles, să incheiem cu semnarea contractului. Domnule prim-ministru, vă rog. Ludovic Orban: Mulțumesc! Domnule ministru, stimați reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și reprezentanți ai companiilor din Ministerul Transporturilor și companiilor semnatare ale contractului, mă bucur să fiu prezent astăzi, aici, pentru că este un moment extrem de important. Odată cu semnarea acestui contract - este vorba despre semnarea contractului pentru construcția tronsonului 2 dintre Apața și Cața, de pe tronsonul Brașov-Sighișoara -, practic avem semnate contractele de construcţie pe toate tronsoanele de cale ferată de pe principalul coridor paneuropean, legătura dintre Braşov şi Curtici. Din Coridorul IV paneuropean, de la Constanţa pană la Curtici, a mai rămas un singur tronson, care urmează să fie construit, este vorba de tronsonul Predeal-Braşov. In rest, toate tronsoanele fie au fost finalizate, fie sunt in curs de construcţie, aici fiind vorba de o modernizare a căii ferate la standarde europene, permiţand viteze de deplasare de pană la 160 de km/h pentru transportul de persoane şi de pană la 120 km/h pentru transportul de marfă, pe linie dublă electrificată. Acest tronson este un tronson extrem de complicat, cu o valoare mare a lucrării, vă va prezenta toate detaliile reprezentantul CFR Infrastructură. Ce voiam să mai spun cu această ocazie este faptul că vom profita de finanţările masive de care va beneficia Romania in următoarea perioadă şi obiectivul nostru este să reabilităm toate traseele importante de cale ferată. Am să iau pe rand cateva: traseul de cale ferată de pe Coridorul IX paneuropean, de la Ploieşti pană la graniţa de est, deja avem contracte pentru realizarea documetaţiilor tehnico-economice, studiile de fezabilitate pentru toate tronsoanele, Ploieşti-Focşani, Focşani-Roman, Roman-Iaşi, graniţa de est. Le vom introduce pe finanțare pe exercițiul financiar multianual, pentru că există la nivel european o prioritizare in ceea ce privește strategia de transport, transportul pe calea ferată fiind considerat un transport prioritar, deoerece oferă siguranță, viteză și este prietenos cu mediul. De asemenea, pe tronsonul de cale ferată București-Craiova-Turnu Severin-Caransebeș-Timișoara-Arad, cu excepția tronsonului București-Craiova, suntem in fază de eliberare a documentațiilor tehnico-economice pe toate tronsoanele de la Craiova inspre granița de vest. Iar cele mai avansate tronsoane urmează să fie finanțate in cadrul facilității de reziliență și recuperare. Și, de asemenea, toată această, practic, parte de cale ferată va ajunge să fie modernizată la standardele pe care ni le dorim. Nu in ultimul rand, suntem in procedură de licitație, după aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru semnarea contractului de proiectare și construcție pe tronsonul Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, unde se va realiza modernizarea acestui tronson și evident electrificarea, pentru că la ora actuală acest tronson nu este electrificat. Sigur că urmărim și realizarea legăturii intre București și Giurgiu. Semnul impotenței guvernărilor de pană astăzi este Podul de la Grădiștea, un pod care a fost distrus de inundații, dacă țin bine minte, in 2006, și care nu a fost reparat nici pană astăzi.Și aici avem in vedere reconstrucția podului de la Grădiștea, sigur, pe un nou traseu, care a fost rezultat in urma documentațiilor tehnico-economice, astfel incat să asigurăm legătura directă intre Giurgiu și Bucureşti. Sigur, sper, in cadrul acestui exercițiu financiar, CFR S.A. să ajungă să fie dotat cu trenuri tehnologice, astfel incat să avem capacitatea să facem refacția pe trasee care nu sunt neapărat pe coridoarele de transport feroviar. Cert este că dezvoltarea infrastructurii feroviare reprezintă o prioritate pentru noi, iar calea ferată trebuie să redevină ceea ce a fost un suport al dezvoltării economice, așa cum sunt toate celelalte investiții in infrastructură. Vă mulțumesc! Domnule ministru. Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Inainte de a prezenta cateva elemente din acest proiect important de infrastructură feroviară, aș vrea să imi permiteți să spun cateva cuvinte, să completez ceea ce domnul prim-ministru a prezentat aici. Așa cum putem observa cu toții, proiectele de infrastructură feroviară din Romania inregistrează, din păcate, mari intarzieri in implementare. Deși avem o rețea extinsă de cale ferată, 11.000 de km, una dintre cele mai extinse la nivel european, ea nu a fost, din păcate, eficient gestionată, nu s-au făcut la timp investițiile in modernizarea căii ferate, iar termenele asumate, din păcate, nu au fost respectate. Avem un coridor important feroviar, Coridorul IV paneuropean, care leagă Constanța de frontiera de vest din Curtici, din care aproximativ 360 de km au fost modernizați pentru viteza de 160 de km/h, intre Constanța-Bucureşti, Campina-Predeal, restul tronsoanelor fiind in diferite etape de implementare, iar odată cu semnarea contractelor pentru cele trei secțiuni intre Brașov și Sighișoara, putem vorbi de peste 400 de km care se modernizează pe acest coridor, Coridorul IV paneuropean. Cele trei secțiuni, despre care a vorbit aici domnul prim-ministru, intre Brașov și Sighișoara, au fost blocate in instanță, ceea ce a intarziat semnarea contractelor, iar pentru secțiunea Predeal-Brașov, un tronson dificil, din punct de vedere tehnic, a fost mult amanată procedura de licitație. Apropo de blocajele in instanță, domnule prim-ministru, am verificat de curiozitate, știind că semnăm astăzi acest contact, cat a trecut din momentul in care am dat raportul procedurii și pană in momentul in care am semnat contractul. Deci pe secțiunile 1 și 3, din iulie 2018, cand s-a emis raportul procedurii, pană in februarie 2020, am avut 14 termene in instanță. Pe secțiunea 2, despre care vorbim astăzi, intre ianuarie 2019, cand a fost emis raportul procedurii, și iulie 2020 am avut 22 de termene in instanță. Asta, dincolo de intarzierile in modernizare, a insemnat, din păcate pentru Romania, reducerea fondurilor europene disponibile prin Connecting Europe Facility, prin CEF, am avut o dezangajare de 320 de milioane de euro. Romania a pierdut 320 de milioane de euro din cei 1,1 miliarde de euro alocați pentru cele trei secțiuni prin CEF. Din păcate, acesta este tabloul infrastructurii feroviare la sfarșitul anului trecut in ceea ce privește Coridorul IV feroviar paneuropean, pentru care avem fonduri europene nerambursabile atat din POIM, Programul Operațional Infrastructură Mare, cat și din CEF, și pe care avem obligația să il finalizăm cat mai repede. Anul 2024 trebuie să fie anul in care să finalizăm aceste lucrări și sunt convins că, printr-o implicare susținută, o mobilizare atentă a lucrărilor, o monitorizare atentă a lucrărilor și o mobilizare a constructorilor, putem să realizăm acest obiectiv. Aș vrea să mai adaug ceva foarte scurt la ceea ce spunea domnul prim-ministru legat de ceea ce noi am reușit in cele 11 luni de guvernare pe acest domeniu important - feroviar; după cum puteți observa, am reușit să deblocăm cele trei secțiuni intre Brașov și Sighișoara. Pe 5 martie am semnat contractul de execuție a lucrărilor pentru secțiunea 1, respectiv pentru secțiunea 5, in valoare de 618 milioane de euro, iar pe 16 aprilie am emis ordinul de incepere a lucrărilor. Am reușit să semnăm pe 21 august a.c. contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, in valoare de 14 milioane de lei, pentru modernizarea ultimului segment lipsă din Coridorul IV feroviar, mă refer la cei 27 de km dintre Predeal și Brașov. Astăzi, așadar, semnăm contractul pentru secțiunea 2 Apața-Cața, 43 de km, cu o valoare de aproximativ 561 de milioane de euro. Sunt bucuros că acest contract pentru infrastructura feroviară se semnează astăzi. Domnule prim-ministru, astăzi este Ziua mondială fără mașini. Această zi a fost precedată de Săptămana europeană a mobilităţii la nivelul Uniunii Europene, care in 2020 a ajuns la ediţia a 19-a. Poate nu intamplător, astăzi semnăm unul dintre cele mai importante contracte de modernizare a infrastructurii feroviare, iată, in Ziua mondială fără maşini. Inchei spunand că sunt convins că in dezvoltarea infrastructurii feroviare din Romania s-au făcut paşi importanţi in aceste 11 luni, dar, sigur, mai avem un drum lung de parcurs pană să modernizăm şi să aducem la standarde europene intreaga reţea feroviară de transport. Am identificat, după cum ştiţi, in planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport in Romania pentru următorii 10 ani direcţiile de acţiune pentru toate modurile de transport, iar pentru sectorul feroviar am propus 23 de noi proiecte de cale ferată, insumand 2.400 de km la un cost estimat de 14 miliarde de euro. In prezent, vorbim despre o reţea primară de 3.250 de km, din care doar 407 sunt modernizaţi. Aşadar, pe langă prioritizarea investiţiilor in domeniul feroviar, unde, pe o bază a unei analize multicriteriale, vom şti exact care ne sunt priorităţile, pe langă identificarea surselor de finanţare, buget de stat, fonduri europene nerambursabile, fie că vorbim de programul de cadru financiar multianual, actual sau viitor, fie că vorbim de Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, este nevoie, apropo de contestaţii şi de termene in instanţă, este nevoie, consider, de măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului in implemnatarea acestor proiecte şi două sunt necesare: legea achiziţiilor publice şi instanţe specializate pentru soluţionarea contestaţiilor cu termene foarte clare de soluţionare. Acesta este mesajul meu şi il invit pe dl director Pintea, directorul CFR S.A., să prezinte cateva elemente din acest proiect important, după care să trecem la semnarea contractului. Vă mulțumesc! 2020-09-22 19:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-22-10-43-14big_gov-5087.jpgConferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban la Cluj-Napoca Știri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-la-cluj-napocaGalerie foto [Check against delivery] Reporter: De unde veți avea bani pentru creșterea pensiilor cu 40% și pentru majorarea salariilor profesorilor cu 25%? Ludovic Orban: Incă o dată, PSD a arătat că este dușmanul Romaniei. Iresponsabilitatea PSD riscă să arunce Romania intr-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o. Să votezi in condiţiile unei contracţii economice, care a dus la o lipsă de venituri, majorări de 6,7% din PIB, fără existenţa niciunui venit suplimentar, demonstrează că PSD-ul este de fapt inamicul public numărul 1 al Romaniei şi al economiei romaneşti. Readuc aminte că Guvernul pe care il conduc a majorat punctul de pensie cu 14%, in cifră absolută 177 de lei, cea mai majorare a punctului de pensie din istoria majorării punctului de pensie, şi asta in condiţii de criză economică. Pentru a putea compara, vă spun că nu există altă ţară europeană care să fi crescut pensiile in perioadă de criză economică generată de pandemie, decat Germania, puternica economie germană şi-a permis să crească pensiile doar cu 3,1% pentru pensionarii din fosta Germanie de Vest şi cu 4,1% pentru pensionarii din fosta Germanie de Est. In privinţa alocaţiilor, Partidul Naţional Liberal din 2004 este singurul partid care a crescut alocaţiile, in 2007, in 2008, in 2015, in 2019. In 2015 şi in 2019 a reuşit creşterea alocaţiilor fiind in opoziţie. Votarea de către majoritatea PSD a unei legi de dublare a alocaţiilor in acelaşi an in care Partidul Naţional Liberal dublase alocaţiile la Legea bugetului de stat a fost un act populist, fără niciun fundament economic şi fără niciun fel de bază in veniturile reale existente pentru bugetul de stat. Cu toate astea, am ţinut cont de nevoia copiilor de a creşte alocaţiile şi am asigurat creşterea alocaţiilor in cinci etape succesive. Prima etapă de creştere cu 20% a fost incepand cu luna august şi deja in septembrie alocaţiile plătite au fost majorate cu 20%. Este maximum pe care il poate suporta economia romanească astăzi. Orice creştere de cheltuieli, aşa cum sunt creşterile de cheltuieli provocate de criminalii - economici de la PSD nu face altceva decat să indrepte Romania spre incapacitate de plată. La ora actuală, urmare a votului din Parlament, deja Romania suferă, deja este pusă sub semnul intrebării capacitatea de a accesa fondurile din facilitatea de recuperare şi rezilienţă. Există oficiali europeni care au spus clar că vor pune sub semnul intrebării capacitatea Romaniei de a accesa fondurile din facilitatea de rezilienţă şi recuperare din cauza acestor creşteri aberante ale cheltuielilor publice care nu au la bază niciun fel de venit şi care nu se bazează pe niciun fel de prognoză economică. De asemenea, agenţiile de rating sunt in evaluarea economiei romaneşti, urmand să dea ratingul de ţară şi o astfel de decizie care a fost impusă de majoritatea PSD riscă să aibă consecinţe dramatice pentru Romania. Ii rog pe părinţii şi bunicii noştri să mă creadă pe cuvant: creşterea punctului de pensie cu 177 de lei este maximum pe care ni l-am putut permite in condiţii de raţionalitate economică şi in condiţiile in care noi vrem ca orice creştere a pensiei să fie insoţită de garanţia capacităţii de a plăti acea pensie crescută. Nu se poate mai mult! Oricine promite mai mult de fapt dă mărul otrăvit către oameni. Credeţi că dacă am fi avut resurse financiare, n-am fi crescut pensiile? Cu siguranţă le-am fi crescut. Populismul, demagogia PSD nu face altceva decat să arunce Romania intr-o situaţie de criză din care vom ieşi şi mai greu. Riscurile sunt următoarele, şi le mai repet şi le repet cu fiecare ocazie: degradarea Romaniei de către agenţiile de rating va creşte costul finanţărilor, şi nu numai a finanţărilor publice, ci şi a finanţărilor tuturor companiilor din Romania şi a tuturor persoanelor fizice din Romania. Creditele vor fi mai scumpe şi vor fi mai greu de accesat. Dificultatea de finanţare generată de o degradare va fi enormă şi va creşte şi mai mult costul fiecărui imprumut pe care il face Romania. Doi, modul in care a fost adoptată această modificare la rectificarea bugetară raţională pe care noi am adoptat-o generează un risc major ca să nu se mai poată face faţă tuturor plăţilor bugetului de stat. De fapt PSD ce işi doreşte? Să nu mai fie plătite pensiile, să nu mai existe bani ca să poată fi plătite salariile, să nu mai avem bani de investiţii, să nu mai avem bani pentru alocarea către autorităţile locale, să nu mai avem bani pentru cheltuielile sociale, asta vrea PSD şi ăsta este rezultatul in cazul in care noi acceptăm decizia unei majorităţi toxice care distruge Romania incetul cu incetul in fiecare săptămană prin toate aberaţiile de legi pe care le adoptă in Parlament. Nu acceptăm această creştere. Guvernul pe care il conducem va ataca la Curtea Constituţională această lege. De asemenea, nu vom accepta sub nicio formă aceste majorări fără fundament pentru că nu putem accepta ca destinul Romaniei să fie pus intre paranteze de nişte iresponsabili care işi bat joc de Romania. Toate parghiile constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie le vom folosi pentru a impiedica intrarea in vigoare a acestei aberaţii economice şi care să permită Romaniei să işi continue cursul firesc, cursul normal, spre dezvoltare economică, prin investiţii, prin creşterea competitivităţii economiei romaneşti, prin creşterea atractivităţii Romaniei faţă de investiţii private, prin dezvoltarea şi modernizarea Romaniei. Reporter: Se tot vehiculează in spaţiul public că veţi declara stare de urgenţă după alegeri. Ce spuneţi despre asta? Şi dacă veţi declara, in ce condiţii? Ludovic Orban: Este a douăzecea oară cand mi se pune această intrebare fără să existe nicio intenţie din partea nimănui, nici din Guvern, nici din partea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, nici din partea Preşedinţiei, nici din partea specialiştilor, este pur şi simplu o temă de campanie inventată de PSD care n-are la bază nimic din activitatea Guvernului. Nu avem niciun motiv, dimpotrivă, obiectivul nostru constant a fost revenirea la normalitate, asigurarea respectării regulilor de protecţie sanitară astfel incat, incetul cu incetul, viaţa noastră să se deruleze normal, economia să funcţioneze normal, să poată să işi revină toate domeniile de activitate. Intenţia noastră este contrară intrebării dumneavoastră, intenţia noastră este aceea de a asigura normalitate, de a reveni incetul cu incetul la tot ceea ce compune o viaţă economică, socială, culturală, educaţională normală. Din cauza asta, de exemplu, am şi luat decizia să incepem şcolile aşa cum am inceput, deşi au fost foarte multe voci care au spus: - Amanaţi inceperea şcolilor după alegeri, ca să n-aveţi probleme. Am pus pe primul plan interesul copiilor, dreptul la educaţiei al copiilor, nu alte interese colaterale ascunse. Copiii au nevoie de şcoală, copiii au nevoie să se intoarcă la şcoală, procesul de invăţare este un proces continuu, in care dacă acumulezi nişte lacune intr-o perioadă rişti să nu mai poţi face faţă procesului de invăţare intr-o etapă ulterioară. Şi din cauza asta am luat decizia să incepem şcolile aşa cum le-am inceput. Toate deciziile pe care le-am luat au avut la bază argumente, fundamente ştiinţifice, analize, studii de impact, prognoze, pentru că noi nu luăm decizii pentru a impresiona pe moment un grup sau altul social, ci deciziile pe care le luăm, le luăm pentru atingerea unor obiective fundamentale ale Romaniei. Reporter: Vi se pare amuzant sau descalificant ca un candidat să folosească apelativul panaramă la adresa unei femei? Ludovic Orban: Nu s-a referit la doamna Firea. Inţeleg că doamna Firea vrea să se victimizeze. Subiectul ăsta e un nonsubiect. Singurul subiect clar şi precis este acela că in patru ani de zile, primarul PSD nu a rezolvat nicio problemă a Bucureştiului, a agravat toate problemele de fond ale Bucureştiului şi in fapt nu a făcut mai nimic. Chiar şi pasajul de la Ciurel este o inaugurare ridicolă a unui proiect pe care nici măcar nu l-a inţeles primarul general, un pasaj care duce de nicăieri spre nicăieri. Reporter: Dacă-mi permiteţi, spuneaţi că veţi ataca la Curtea Constituţională ce s-a intamplat astăzi. Ce veţi face in situaţia in care cei de la CCR o să spună că este constituţional ce s-a votat in Parlament? Ludovic Orban: Vom intocmi cu maximă seriozitate, identificand toate temeiurile de neconstituţionalitate, astfel incat sesizarea noastră la Curtea Constituţională să aibă toate elementele care să conducă Curtea Constituţională la o decizie care să fie conformă cu Constituţia şi conformă cu interesele fundamentale ale Romaniei. Reporter: Şi o ultimă intrebare dacă-mi permiteţi. Cei de la UDMR au votat astăzi in Parlament, alături de PSD ceea ce veţi ataca dumneavoastră la Curtea Constituţională, iar cei de la UDMR spuneau că işi doresc ca după alegeri să intre la guvernare impreună cu PNL, cum vedeţi acest lucru? Ludovic Orban: Este regretabil faptul că după ce au fost alături de noi in Comisia de buget-finanţe şi n-au participat la această decizie, au schimbat poziţia şi intr-un fel au avut o contribuţie la această decizie a PSD. In ceea ce ne priveşte pe noi, Partidul Naţional Liberal, ne interesează să caştigăm alegerile cu un scor cat mai mare, astfel incat să nu fie necesare alianţe foarte ample care să complice guvernarea Romaniei. Romania are nevoie in următorii ani, nu numai patru ani, următorii 8 pană la 10 ani, are nevoie de o guvernare stabilă, coerentă, care să acţioneze clar, precis, pentru o dezvoltare rapidă a Romaniei, pentru o creştere a venitului oamenilor, pentru o modernizare reală a Romaniei, pentru o creştere a vitezei de realizare a tuturor proiectelor in societate şi in economie. Reporter: Domnule prim-ministru, zicea domnul Tătaru un pic mai devreme că nu suntem incă in valul 2, suntem in a doua parte a valului 1. Ludovic Orban: Nu mă pricep la valuri. Indiferent că suntem in valul 1, că suntem in valul 2, singura formă de protejare care funcţionează, indiferent unde suntem, este aceea să respectăm măsurile de protecţie sanitară: portul măştii, igiena, spălatul mainilor, dezinfecţia, păstrarea distanţei, evitarea, să zic, efuziunilor afective, apropierilor in relaţii. Aţi văzut, OMS a recomandat următorul salut. Reporter: In cazul in care ar crește numărul de infectări, ce ce anume avem nevoie in acest moment in spitale? Ludovic Orban: PSD ne-a lăsat cu mainile goale in faţa pandemiei, cu toate astea noi am pregătit continuu sistemul de sănătate publică, am crescut constant capacitatea de testare, am depăşit 30.000 de capacitate de testare, am asigurat toate materialele, echipamentele de protecţie, tot ceea ce este necesar pentru a lupta contra acestei pandemii cu efecte devastatoare la nivel mondial, am reuşit să stăpanim, chiar şi după decizia Curţii Constituţionale, care a dus la creşterea numărului mediu de cazuri, de la 370 de cazuri pe zi la peste 1.200 de cazuri, am oprit creşterea, chiar există o uşoară tendinţă descendentă şi cred că pe măsură ce numărul oamenilor care respectă regulile creşte, cu atat şansa de a scăpa mai repede de epidemie este mai mare. Reporter: Domnule prim-ministru, intreb: nu credeţi că ar fi necesară o campanie de combatere a panicii care a cuprins o mare parte a populaţiei... Uitaţi deja, sunt elevi care nu se duc la şcoală, probabil vor fi alegători care vor renunţa să se prezinte la vot. Ludovic Orban: Deci noi am adoptat toate măsurile pentru a reduce aproape de zero riscurile atat cele privitoare la exercitarea efectivă a dreptului de vot, cat şi riscurile revenirii la şcoală. Şi mai repet ceea ce am spus cu fiecare ocazie... Reporter: E panică in populaţie, pe care aţi inoculat-o... cu presa dezinteresată. Ludovic Orban: Copiii sunt mai in siguranţă la şcoală, pentru că sunt sub supravegherea cadrelor didactice, păstrează distanţa, poartă mască şi riscul de imbolnăvire la şcoală este minim. In ceea ce priveşte riscul de imbolnăvire in cadrul procesului electoral, am dispus toate măsurile astfel incat oamenii să voteze in siguranţă. Şi respectarea măsurilor pe care le-am impus va conduce la un vot in siguranţă, care să diminueze aproape de zero riscul de imbolnăvire. Reporter: Ştiţi cumva caţi subprefecţi sunt la Cluj? Ludovic Orban: Doi subprefecţi. Reporter: Sunt trei. Ludovic Orban: Doi subrefecţi şi e o hotărare... dacă mi-aţi pus o intrebare, vă răspund. Sunt doi subprefecţi şi există o hotărare judecătorească care a fost trimisă către Ministerul de Interne, prin care un subprefect care a fost demis a caştigat in instanţă şi Ministerul Afacerilor Interne urmează să ia o decizie in urma hotărarii judecătoreşti. Reporter: Se iau in calcul cumva măsuri punctuale de carantinare sau restricţionare a unor oraşe sau a unor anumite zone? In contextul in care numărul de cazuri e totuşi peste 1.000 şi sunt zone predilecte... Ludovic Orban: Am luat aceste măsuri şi vom continua să luăm aceste măsuri acolo unde este evident că avem de-a face cu o răspandire in comunitate, repet, o răspandire in comunitate. In evaluare trebuie să facem o diferenţă intre cazurile care sunt in focare, care pot fi centre de persoane in varstă, centre de persoane cu dizabilităţi, chiar şi anumite companii sau intreprinderi in care s-au imbolnăvit local şi răspandirea in comunitate, acolo unde va fi necesar luăm măsurile aşa cum am luat, am carantinat după adoptarea legii aproape 20 de localităţi. Reporter: Felicitări că faceţi Autostrada Transilvania, am aşteptat din 2004, dar mai aşteptăm ceva la Cluj, Filarmonica. Domnul Boc numai spune că o face. Poate ii reamintiţi dumneavoastră despre acest obiectiv, dacă veţi conduce Guvernul. Ludovic Orban: Aici vă poate răspunde domnul primar. Reporter: Ne va promite din nou. Ludovic Orban: Imi cer scuze, ultima intrebare, trebuie să ne intoarcem la Bucureşti. Reporter: Domnule prim-ministru, au inceput plăţile către părinţii copiilor ale căror şcoli sunt in scenariu roșu? Ludovic Orban: Ministerul Muncii este pregătit să facă faţă oricărei solicitări. Noi am adoptat special ordonanţa de urgenţă care permite unui părinte să poată să stea acasă cu copilul in caz de scenariu roşu sau in cazul suspendării cursurilor in şcoală sau in clasa respectivă. Şi suntem pregătiţi, aşa cum am plătit in toată perioada de suspendare a cursurilor şi de organizare online a cursurilor, indemnizaţia de 75% pentru un părinte care să stea acasă cu elevul, la fel suntem pregătiţi şi de acum inainte. Reporter: Vă mulţumim frumos. Reporter: Proiectul de lege ...;, credeţi că Camera Deputaţilor va lămuri această problemă? Ludovic Orban: Păi nu văd niciun motiv să mai modifice o dată legea, este de fapt o reglementare care a funcţionat şi pentru care nu există nicio raţiune ca să fie modificată. Reporter: Piscinele interioare cand le deschideţi, domnule premier? Ludovic Orban: Mai aveaţi o intrebare. Reporter: Da, eu, eu am o intrebare. Ludovic Orban: Una şi două, şi gata. De ce citiţi intrebarea? V-a trimis cineva din redacţie? Reporter: Da, bineinţeles. In raportul Romania - Zona Euro MONITOR pe luna septembrie, BNR propune creşterea bazei de impozitare pentru a nu fi nevoie de creşterea taxelor şi impozitelor. Cum veţi face asta? Şi dacă veţi elimina pentru IT-işti impozitul pe venit sau facilităţile pentru sectorul construcţiilor? Ludovic Orban: Aşa cum am promis incă de la preluarea guvernării, nu am majorat nicio taxă şi niciun impozit. Mai mult decat atat, ne-am ţinut de cuvant in privinţa tuturor angajamentelor. De exemplu, am eliminat supraacciza pe combustibil, motiv pentru care a scăzut preţul la pompă şi la motorină, şi la benzină. In ceea ce priveşte gazul, am liberalizat piaţa la gaz şi rezultatul a fost scăderea preţului la gaz, in special pentru consumatorii industriali, extrem de importantă pentru creşterea competitivităţii economiei romaneşti. Nu ne dorim creşterea niciunei taxe şi a niciunui impozit. Ca atare, pilonul nostru de dezvoltare este o creştere economică sănătoasă, bazată pe investiţii. Ieri, de exemplu, ca urmare a eforturilor făcute de Bursa de Valori Bucureşti, dar şi eforturilor făcute de Guvernul Romaniei, in ciuda unei legi absurde care impiedică listarea la Bursă a oricărei companii de stat şi vanzarea oricărui activ pe o perioadă de doi ani de zile, impusă de majoritatea PSD, Romania a dobandit statutul de piaţă emergentă, ceea ce inseamnă o creştere a atractivităţii Romaniei pentru investitori, ceea ce inseamnă şanse suplimentare pentru fiecare companie care se listează la bursă de a beneficia de finanţări, altele decat din sistemul financiar-bancar, inseamnă o mulţime de avantaje pentru Romania. Imi pare rău că după un pas inainte care este datorat oamenilor care cred in economia de piaţă, oamenilor care intr-adevăr vor dezvoltarea Romaniei, ajunge Romania să rişte să facă un pas inapoi din cauza aceluiaşi PSD care se comportă ca un inamic al Romaniei şi care efectiv poate fi acuzat de criminalitate economică. Ultima intrebare. Reporter: Vreau să vă intreb legat de gazele naturale. Acum trei luni, ministrul Popescu spunea raportat la consumatorii casnici, că marii furnizori de gaze naturale au un comportament captiv faţă de consumatori şi promitea o intervenţie a Guvernului, motivand faptul că furnizorii cumpără ...; metrul cub şi il vand cu 140-150 de lei metrul cub. Promitea o intervenţie vizavi de reglementări ale Guvernului. Vine iarna şi vreau să vă intreb, de la afirmaţia făcută de domnul Popescu, că de la...; o acţiune fermă a Guvernului...; Ludovic Orban: In privinţa consumatorului casnic, obiectivul nostru este acela de a adopta legislaţia privind protejarea consumatorului vulnerabil. La asta se referea domnul Popescu. In rest, liberalizarea autentică a pieţei, inclusiv liberalizarea in materie de furnizare, cu cat sunt mai multe companii care desfăşoară activitatea de furnizare a gazului natural, a energiei electrice sau a altor categorii de servicii, cu atat preţul va avea tendinţa să scadă datorită competiţiei, să ajungă la un nivel cat mai apropiat de preţul de vanzare la producător. Nu există, orice incercare de intervenţie administrativă care nu ţine cont de legităţile fundamentale ale economiei riscă să se intoarcă impotriva cetăţenilor, aşa cum s-a intamplat şi s-a văzut foarte clar cu Ordonanţa 114, care efectiv a dat o lovitură sub centură economiei romaneşti şi pană la urmă şi consumatorului casnic. Vă mulţumesc! Sănătate, numai bine! 2020-09-22 17:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4957.jpgVizita premierului Ludovic Orban la amplasamentul proiectului Spitalului Regional de Urgență ClujȘtiri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-amplasamentul-proiectului-spitalului-regional-de-urgenta-clujGalerie foto 2020-09-22 17:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4835.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea Protocolului de asociere a UAT Câmpia Turzii-UAT Turda și Județului Cluj, în vederea realizării în parteneriat a proiectului de investiții "Centura Ocolitoare Turda - Câmpia Turzii"Știri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-protocolului-de-asociere-a-uat-campia-turzii-uat-turda-i-judetului-cluj-in-vederea-realizarii-in-parteneriat-a-proiectului-de-investitii-quot-centura-ocolitoare-turda-campia-turzii-quotGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la semnarea Protocolului de asociere a UAT Campia Turzii-UAT Turda și Județului Cluj [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Am ţinut să fiu prezent la acest eveniment important pentru Campia Turzii, Turda şi pentru Cluj, pe de o parte, pentru a garanta susţinerea obţinerii finanţării pentru acest proiect din fonduri europene şi, pe de altă parte, pentru a-mi scoate pălăria in faţa unor campioni ai administraţiei locale și ai absorbţiei fondurilor europene. Consiliul Judeţean Cluj, condus de Alin Tişe, a semnat contracte de finanţare in valoare de 560 de milioane de euro, dacă nu mă inşel, domnule preşedinte. Am să vă dau o singură comparaţie, judeţul Neamţ a semnat contracte de finanţare de 1,5 milioane. Spun lucrurile acestea ca să arăt una dintre cauzele majore ale dezechilibrelor in dezvoltarea economică a Romaniei - faptul că acolo unde sunt reprezentanţii PNL, in care există o şcoală de proiecte de dezvoltare, de capacitate administrativă, de capacitate de absorbţie a fondurilor europene, spre deosebire de judeţe ţinute in sărăcie, de oameni care ajung la putere prin demagogie, prin pomeni, prin coruperea votului, şi care, de fapt, nu fac nimic pentru judeţele pe care le administrează. Cristian Matei, primarul municipiului Turda, care a generat un program de dezvoltare fără precedent pentru municipiul Turda, cu investiţii uriaşe, cea mai mare parte a lor bazată pe fonduri europene şi prin care, pur şi simplu, schimbă in bine, de la săptămană la săptămană, faţa municipiului Turda, punand-o pe harta dezvoltării economice rapide. Și gazda noastră, pe care am lăsat-o la urmă, Dorin Lojigan, care şi el a semnat contracte de finanţare de 40 de milioane de euro pentru municipiul Campia Turzii. Iată că oamenii trebuie să ştie şi să facă diferenţa. Proiectul in sine este extrem de important pentru Turda şi Campia Turzii, care permite scoaterea traficului de pe zonele centrale ale celor două municipii şi conectarea celor care vor să realizeze transportul, pană la urmă, cu autostrada. Este un proiect care arată disponibilitatea de cooperare care există intre primari, preşedinţi de consilii judeţene, care vor să facă lucruri bune pentru oameni, cum de altfel şi ADI-ul care este infiinţat. Arieşul arată această capacitate de asociere pentru a genera proiecte de interes comun pentru localităţi care, pană la urmă, ajung să creeze condiţii de viaţă mai bune pentru locuitori, oportunităţi mai multe de realizare in viaţă. Ii felicit pe cei trei semnatari, pe domnul preşedinte Alin Tişă, pe domnul primar Cristian Matei, pe domnul primar Dorin Lojigan. Garantăm susţinerea acestui proiect şi, cu siguranţă, promit că voi veni cand inauguraţi acest proiect, ca şi multe alte proiecte de interes. Vă mulţumesc! 2020-09-22 14:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4757.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții conducerii Universității Babeș-BolyaiȘtiri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-intrevederea-cu-reprezentantii-conducerii-universitatii-babe-bolyaiGalerie foto Declaraţiile premierului Ludovic Orban după intrevederea cu conducerea Universității Babeș-Bolyai [Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, sunt mai multe universităţi in oraş. De ce aţi venit la UBB? Pentru Psihologie? Ludovic Orban: Universitatea Babeș-Bolyai, conform evaluărilor, conform rankingului, este universitatea cea mai bine clasată, nu din Cluj, ci din Romania. Şi cred că e un motiv suficient de puternic. Asta nu inseamnă că nu acordăm atenţie şi altor universităţi. Sigur, pe langă subiectele abordate, care necesită o abordare sistemică şi un dialog permanent pentru identificarea de soluţii pentru creşterea calităţii educaţiei in Romania, am abordat subiecte importante. Unul dintre subiecte este cel legat de infiinţarea, la Cluj, a unuia dintre institutele care urmează să devină principalele beneficiare ale resurselor financiare disponibile pentru Romania, in cadrul priorităţii Europa Inteligentă. In urma acestei discuţii, pot să vă spun că, la Cluj - in colaborare cu UBB şi cu alte universităţi, pentru că UBB este integrativ in politica educaţională şi de cercetare pe care o face - va fi un institut de tehnologii inovative; asta, cu atat mai mult cu cat Clujul a intrat in finala pentru stabilirea capitalei inovaţiei - şi vă urez succes in această finală! Apropo de ceea ce am discutat, de o concentrare, de o intărire a universităţilor, printr-o imbunătăţire a colaborării şi a concentrării - domnul rector ne-a expus două proiecte: un proiect legat de absorbţia Universităţii Eftimie Murgu in cadrul UBB - este un proiect de hotărare de guvern care a fost iniţiat de Ministerul Educaţiei, se află pe circuitul de avizare şi i-am dat garanţia adoptării acestei hotărari de guvern, pentru a concretiza această absorbţie. De asemenea, am mai discutat despre unificarea grădinilor botanice - şi aici am inţeles că, de trei ani de zile, se plimbă pe circuit un proiect de hotărare de guvern, dar am inţeles că incă n-am dat de el - Jibou şi Cluj. Vom vedea exact in ce stadiu se găseşte şi susţin clar adoptarea unei astfel de hotărari. Inchei prin a transmite un mesaj de deschidere totală faţă de mediul universitar, faţă de universităţile de calitate din Romania, printr-un dialog constant, pentru a lua cele mai bune decizii pentru a imbunătăţi calitatea actului educaţional. Vă mulţumesc! 2020-09-22 13:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-22-03-12-29big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea Contractului pentru proiectarea și execuția secțiunii 3A2 și 3B1, cuprinsă între Nădășelu – Mihăești – ZimborȘtiri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-pentru-proiectarea-i-executia-sectiunii-3a2-i-3b1-cuprinsa-intre-nada-elu-mihae-ti-zimbor-cu-o-lungime-de-30-06-kmGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la semnarea Contractului pentru proiectarea și execuția secțiunii 3A2 și 3B1, cuprinsă intre Nădășelu - Mihăești - Zimbor, cu o lungime de 30,06 km [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Mă bucur să revin la Cluj cu vești bune, să fim de față la semnarea contractului pentru incă un tronson al Autostrăzii Transilvania. Autostrada Transilvania este o poveste care a inceput in 2002-2003, a fost susținută de mai mulți parlamentari liberali din județele Transilvaniei și mă bucur că, incetul cu incetul, prinde viață. Din Autostrada Transilvania, odată cu semnarea contractului pe Nădășelu-Zimbor, vor mai rămane doar două tronsoane pentru care urmează să se semneze contractul. Sunt proceduri care se află in derulare și putem spune că de la Cluj, pană la granița de vest, se va ajunge intr-o oră și ceva, o oră jumătate, o oră şi 40. Este o investiție extrem de importantă și este insoțită de o serie de alte investiții. Am discutat permanent cu domnul primar Boc, cu domnul președinte Tişe. Clujul este intr-o dezvoltare rapidă și are nevoie de o modernizare a infrastructurii care să țină pasul cu dezvoltarea municipiului și județului. Din acest motiv, avem un angajament clar ca, in parteneriat cu primăria municipiului Cluj Napoca și cu Consiliul Județean Cluj, să susținem proiecte de investiții extrem de importante. Aș enumera dintre ele doar cateva. Este vorba de centura metropolitană a Clujului, este vorba de trenul metropolitan, care utilizează infrastructura feroviară, este vorba de o legătură mai bună cu autostrada, care urmează să se realizeze prin Mărtinești, pentru că, la ora actuală, conexiunea cu autostrada a municipiului Cluj este extrem de dificilă și, din acest motiv, este nevoie de o conexiune rapidă la autostradă. De asemenea, avem un proiect foarte important pentru Cluj - proiectul de modernizare a liniei de cale ferată și de electrificare pe traseul Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, pentru care s-a finalizat studiul de fezabilitate și urmează să se lanseze licitația pentru proiectare și execuție. Nu in ultimul rand, aș menționa și obiective de investiții in domeniul sănătății. Clujul este printre județele care vor beneficia de finanțare europeană pentru edificarea a două spitale: Spitalul Regional Cluj, care va fi amplasat la Florești, care va beneficia de finanțare in cadrul exercițiului financiar multianual 2021-2027, spitalul regional din Cluj Napoca. De asemena, există proiectul spitalului pentru copii, care este lansat de Consiliul Judeţean şi intenţionăm să-l includem pe lista obiectivelor de investiţii care să fie finanţate in cadrul facilităţii de recuperare şi rezilienţă. Avem un proiect important, curajos, in care cred că puţină lume crede. Și aici mă refer la metrou. Dar sunt aici ca să vă garantez o implicare totală a Guvernului, alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, in realizarea acestui obiectiv care este extrem de important şi de util. Traficul, densitatea traficului in Cluj a atins nişte indicatori care fac necesară, eficientă şi utilă realizarea unei investiţii in cadrul metroului. In prim fază, o linie de metrou pe o lungime de 16 kilometri. Sigur că ulterioare dezvoltări urmează să fie discutate, dar in ceea ne priveşte, ca guvern, impreună cu Ministerul Transporturilor, susţinem acest proiect. Mai sunt multe alte investiţii, cum sunt fondurile europene, care sunt derulate prin intermediul Ministerului Transporturilor pentru investiţiile in dezvoltarea Aeroportului Cluj-Napoca şi o serie de alte investiţii importante care se vor derula. Inchei prin a reaminti că, in următorii ani, planul nostru de relansare economică şi investiţii este un plan ambiţios, care se bazează pe investiţii fără precedent in infrastructura de transport, in infrastructura energetică, in infrastructura de comunicaţii, in infrastructura de sănătate, in infrastructura educaţională. Toate aceste investiţii sunt fundamentale pentru a asigura suportul dezvoltării economice a Romaniei. Şi, in mod evident, Clujul este, cu varf şi indesat, pe harta acestor investiţii care vor fi sprijinite de guvern. Vreau să mai spun o dată că avem o colaborare excepţională atat cu Primăria Muncipiului Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc - care ştie ce inseamnă guvernarea şi este mult mai uşor să găsească cele mai bune modalităţi de parteneriat - , cat și cu preşedinţia Consiliului Judeţean; de altfel, Clujul are şi un ministru in guvern care, oricand este vreo problemă pentru Cluj, aceasta este pusă pe masa Guvernului cu celeritate. Vă mulţumesc! 2020-09-22 11:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4376.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Michèle Ramis, la finalul mandatului Excelenței Sale în RomâniaȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-ambasadorul-republicii-franceze-la-bucure-ti-doamna-michele-ramis-la-finalul-mandatului-excelentei-sale-in-romaniaGalerie foto 2020-09-21 19:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-21-07-56-49big_1.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la recepția organizată de ambasadorul Marii Britanii la București, domnul Andrew Noble, pentru a sărbători trecerea României la statutul de piață emergentă secundară, prin decizia agenției de evaluare financiară FTSE RussellȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-receptia-organizata-de-ambasadorul-marii-britanii-la-bucure-ti-domnul-andrew-noble-pentru-a-sarbatori-trecerea-romaniei-la-statutul-de-piata-emergenta-secundara-prin-decizia-agentiei-de-evaluare-financiara-ftse-russellGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelenţele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai companiilor, ai mediului de afaceri și oficiali, Mă bucur să fiu prezent astăzi aici și ii mulțumesc domnului ambasador pentru invitația pe care mi-a adresat-o și pentru cuvintele foarte frumoase pe care mi le-a adresat. Guvernul pe care il conduc este un guvern care este orientat clar spre dezvoltarea investițiilor, care este orientat clar pe dezvoltarea tuturor instituțiilor și mecanismelor economiei de piață și, de asemenea, este un guvern care caută să creeze un mediu de afaceri cat mai prietenos pentru investitori, pentru toți cei care vor să inceapă sau să iși dezvolte afacerile. Mă bucur că acest pas inainte, făcut de Romania și de Bursa de Valori București, este făcut in mandatul meu și acest pas reprezintă in mare parte dorința mea de mult timp. Economia de piață, capitalismul, trebuie să se bazeze pe o puternică piață de capital. Romania avea nevoie de acest pas inainte, dobandirea statutului de piață emergentă secundară, ca un semnal de incredere, in primul rand către jucătorii la bursă, către investitori, indiferent că sunt fonduri de investiții, fonduri de pensii sau alți investitori la bursă. De asemenea, cred că este un semnal de incredere și pentru toate companiile care au in gand să se listeze la bursă. Din acest motiv, chiar dacă Parlamentul a adoptat de curand o lege care a incercat să blocheze, doi ani de zile, orice listare la bursă a unei companii de stat, noi vom continua procesul de pregătire a companiilor să fie listate la bursă. De asemenea, vom incuraja companiile private să se listeze la bursă, prin instrumente de mai multe tipuri, instrumente financiare, instrumente fiscale, astfel incat campania de informare, in mod evident, pentru că o companie, practic, intră in Liga 1 in momentul in care este listată la bursă, iar orice companie care este listată la bursă este mult mai credibilă, are posibilitatea de finanțare mult mai mare și are inclusiv capacitatea de a se dezvolta pe piețe regionale sau pe piața globală. De asemenea, vom urmări un alt obiectiv: să creștem interesul cetățenilor pentru Bursa de Valori, să creștem numărul celor care investesc in acțiuni, in titluri de valoare pe bursă, pentru că, sigur, este mai riscant să investești pe bursă, dar in același timp, e şi mai palpitant, iar caștigurile pe care le inregistrezi pot să fie mult mai mari decat alte instrumente de a-ţi investi resursele financiare. Intr-un cuvant, pasul făcut cred că trebuie urmat de alţi paşi, cat mai repede, trebuie să evoluăm, printr-o capitalizare constantă, o creștere a capitalizării bursiere, o creștere a numărului firmelor care se listează la bursă, o creștere a atractivității Bursei de la București pentru investitori și, de asemenea, o creștere constantă a numărului de jucători de pe bursă. Pentru că dezvoltarea Bursei este cel mai cert indicator al dezvoltării economice a Romaniei. Mulțumesc! 2020-09-21 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119990394_653308468949213_3807537315944616954_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord- Aeroport Henri Coandă, OtopeniȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-deplasarea-test-cu-trenul-pe-conexiunea-feroviara-gara-de-nord-aeroport-henri-coanda-otopeniGalerie foto *** Declarații susținute de ministrul Lucian Bode, premierul Ludovic Orban și președintele Romaniei, Klaus Iohannis, după participarea la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord- Aeroport Henri Coandă, Otopeni [Check against delivery] Lucian Bode: Stimate domnule preşedinte Klaus Iohannis, stimate domnule prim-ministru Ludovic Orban, doamnelor şi domnilor, un alt proiect de infrastructură de transport este foarte aproape de a fi dat in funcţiune. Conexiunea pe calea ferată intre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu cei 7,8 kilometri de cale ferată modernizată, dublă, intre Mogoşoaia şi Baloteşti, şi racordul de aproximativ 3 kilometri, primul tronson de cale ferată construit de la zero in Romania, din 1984 pană astăzi, conectat la terminalul I al Aeroportului Otopeni, reprezintă un obiectiv de investiţii pentru care s-a muncit mult, care, in contextul amanării Campionatului European de Fotbal, a fost imbunătăţit faţă de varianta iniţială, cu incă două obiective necesare exploatării. Mă refer aici la punctul de oprire din zona Patinoarului şi la un pasaj semiacoperit de acces in aerogară. Suntem, după cum bine ştiţi, in etapa de probe tehnologice, necesară pentru punerea in trafic in siguranţă a acestei investiţii, compusă din două proiecte feroviare complexe, in valoare de 463 de milioane de lei. Ne-am setat, ca obiectiv, ca incepand cu 12 decembrie 2020, odată cu noul mers al trenurilor, călătorii să poată circula pe această rută, pe cei 19,5 kilometri, in aproximativ 17 minute. Acest proiect a pornit ca o obligaţie impusă Romaniei in contextul organizării Campionatului European de Fotbal, care trebuia să aibă loc in iunie acest an. A fost asumat in acest context şi trebuia realizat. Această conexiune trebuia să se materializeze chiar dacă nu eram constranşi de imprejurări, pentru că a trecut mult prea mult timp de cand Bucureştiul, capitală europeană, nu are o legătură feroviară intre principala poartă aeriană de intrare in ţară şi gara centrală, Gara de Nord. Trebuie să ne obișnuim să gandim proiecte integrate, proiecte integrate de transport, pentru că mobilitatea cetățenilor, in secolul XXI, in marile orașe, presupune dezvoltarea unei rețele de transport intermodale. După darea in trafic a acestei conexiuni, nu ne vom opri aici, pentru că Aeroportul Otopeni trebuie conectat la toate rețelele de transport, mai ales in contextul extinderii sale cu un nou terminal. Am reușit, așadar, să-l conectăm la rețeaua feroviară. Urmează să fie conectat la rețeaua de metrou, prin magistrala M6, și cea la rutieră, prin legătura cu Autostrada București-Ploiești-Brașov și Centura Bucureștiului. Ne-am propus să abordăm un proiect de anvergură pentru București: trenul metropolitan, un concept integrat care să includă atat partea de infrastructură feroviară și trenuri metropolitane, cat și corelarea acestora cu celelalte moduri de transport. Acest demers presupune extinderea magistralelor de metrou pană la nivelul centurii feroviare a Bucureștiului, sincronizarea cu operatorii rutieri de transport care deservesc regiunea București-Ilfov, totul finanțat din fonduri europene. Este un plan ambițios, de durată, dar care trebuie pus in practică cat mai repede. Fără viziune de ansamblu, riscăm să avem in continuare proiecte de tip insulă și nu de tip rețea, interconectate. In incheiere, spun că o dată faptul că guvernul Ludovic Orban a dovedit, in aceste aproape 11 luni de mandat, că investițiile in infrastructura de transport sunt prioritate și ne-am propus să dezvoltăm noi proiecte care să asigure cetățenilor un grad ridicat de conectivitate și mobilitate, principii de bază ale unui transport urban și periurban modern, desfășurat in condiții sigure și civilizate. Vă mulțumesc și vă rog să-mi permiteți să-l invit la cuvant pe domnul prim-ministru Ludovic Orban. Ludovic Orban: Bună ziua! Mă bucur să fiu prezent aici alături de domnul președinte Klaus Iohannis și de domnul ministru al transporturilor și de ceilalți participanți la inaugurarea acestui tronson de cale ferată, cu atat mai mult cu cat ideea acestui tronson s-a născut in mandatul meu de ministru al transporturilor. Sigur că și aici a trebuit să treacă 12 ani pentru realizarea acestui tronson necesar, pentru a oferi o alternativă de deplasare pentru cei care vor să plece de pe Aeroportul Otopeni sau aterizează pe Aeroportul Otopeni. Felicit constructorii pentru mobilizarea exemplară. Vă readuc aminte că, la momentul preluării guvernării de către guvernul liberal, progresul era puțin peste 11% și iată că astăzi lucrarea este finalizată aproape in proporție de 100%. Evident, probele tehnice sunt necesare pentru punerea in funcțiune, ca și alte etape procedurale, selectarea operatorului de transport feroviar, dar această linie este o realitate și va fi pusă la dispoziția beneficiarilor in cel mai scurt termen posibil. Folosesc această ocazie pentru a spune cateva lucruri despre transportul feroviar. Din păcate, calea ferată a fost cenușăreasa modurilor de transport in ultimii 20 de ani. A fost ocolită de investiții serioase și a fost tratată ca o formă de transport de rang secund. La nivelul Uniunii Europene, transportul feroviar este considerat un transport prioritar, pentru că este un transport sigur, un transport rapid și, mai ales, un transport care este prietenos cu mediul inconjurător. In ceea ce ne privește, vom pune in aplicare strategia de dezvoltare a Uniunii Europene și in Romania și vom pune intre prioritățile de dezvoltare a infrastructurii de transport dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar. Obiectivele pe care le avem sunt: finalizarea procesului de modernizare a căii ferate de la Constanța pană la Nădlac. In cursul acestei săptămani se va semna contractul Apața - Cața, un contract pentru modernizarea a 44 de km. Practic, din tot traseul de la Constanța pană la Nădlac va mai rămane o singură porțiune, porțiunea Predeal-Brașov, pentru care, in cadrul studiului de fezabilitate, se va stabili soluția optimă, astfel incat să ajungem și pe acest tronson la semnarea contractului de proiectare și execuție. De asemenea, pe celelalte trasee importante de pe Coridorul IX Pan-European, pot să vă spun că de la Ploiești pană la Focșani, de la Focșani pană la Roman și de la Roman pană la Iași și pană la granița de est sunt semnate contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru modernizarea căii ferate de pe Coridorul X Pan-European, pe două linii, electrificat, cu o viteză de transport pentru călători de 160 de km și o viteză de transport marfă de 120 de km. De asemenea, pe tronsonul de la Bucureşti spre Craiova, Turnu Severin-Caransebeș, care se duce spre vest, suntem pe aproape toate tronsoanele cu contracte semnate pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Deja a intrat pe linie dreaptă tronsonul Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, tronson care era neelectrificat şi care, in curand, va intra in faza de proiectare şi de execuţie. De asemenea, inelul feroviar al Bucureştiului, care reprezintă o alternativă extrem de utilă pentru bucureştenii care vor să asigure deplasarea pe inelul feroviar va oferi o mobilitate suplimentară in transport atat pentru bucureşteni, cat şi pentru cei care locuiesc in judeţul Ilfov. Vom aloca fonduri europene, miliarde şi miliarde de euro vor fi investiţi pentru modernizarea infrastructurii de transport feroviar, care va reprezenta o bază pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Il invit pe Excelenţa Sa domnul preşedinte Klaus Iohannis, căruia ii mulţumesc că a acceptat să fie prezent la acest eveniment, să ni se adreseze. Klaus Iohannis: Mulţumesc domnule prim-ministru, domnule ministru, onorată asistenţă, iată că planul de relansare economică pe care l-am elaborat impreună cu Guvernul Orban incepe să-şi arate şi partea practică şi, pentru a sublinia importanţa dezvoltării infrastructurii feroviare, am participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată, construită, atenţie, nu din ´89 incoace, din ´84 incoace, cum ne-a spus domnul ministru. Noi dorim să dezvoltăm aeroportul internaţional, dorim să-i dăm amploare, dar pentru asta, evident, e nevoie să poţi să ajungi in aeroport in condiţii foarte bune, in condiţii predictibile şi pentru asta legătura de la Gara de Nord pană in aeroport este absolut esenţială. Este evident că in acest fel şi in acest ritm vom reuşi să modernizăm infrastructura din Romania. Nu intamplător am participat in ultimele zile la metrou, la autostradă, şi, iată, acum, la testarea acestei noi căi ferate. Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundaţia pe care se clădeşte planul de relansare economică. Romania are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică şi pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport avem o şansă enormă acum, in anii care urmează, cand putem să folosim bani europeni care ne sunt puşi la dispoziţie. Trebuie să recunoaştem că bani europeni am avut şi pană acum, doar voinţă politică pană acum a fost puţină. Dacă ne gandim doar că din 2016 pană in 2019 s-a realizat, din această linie, 11% şi in nici un an, de cand a venit guvernul liberal, s-a realizat, practic, tot restul, linia este ca şi finalizată, putem să ne dăm seama cam care este voinţa politică şi putinţa politică. Ii felicit pe toţi, premier, ministru, constructor, consultanţi şi toată lumea care a participat şi a facilitat această dezvoltare. Sunt convins că acesta va fi ritmul impus pentru anii următori, un ritm care va schimba faţa Romaniei in sens pozitiv. Vă mulţumesc! Felicitări! 2020-09-21 14:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119984213_1023128191441984_835461504176831041_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul “România emergentă”, organizat de Bursa de Valori BucureștiȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-romania-emergenta-organizat-de-bursa-de-valori-bucurestiGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la evenimentul - Romania emergentă, organizat de Bursa de Valori București [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Mă bucur să fiu astăzi aici, intr-un moment favorabil pentru evoluția economiei romanești. Nu poate exista capitalism fără capital și fără piață de capital. Faptul că Romania, astăzi, trece la statutul de piață emergentă secundară arată o evoluție pozitivă a Bursei de Valori București, dar, din punctul meu de vedere, o evoluție incă timidă și, din acest motiv, intenția noastră, ca Guvern, este aceea de a sprijini dezvoltarea in continuare a Bursei, a pieței de capital. Sunt mai multe măsuri prin care vrem să dezvoltăm piața de capital din Romania: listarea de noi companii de stat la bursă, stimularea participării persoanelor fizice la piața de capital prin simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii de retail. De asemenea, dorim să lansăm noi programe de emisiuni de titluri de stat prin intermediul Bursei. Deja s-au lansat emisiuni de titluri de stat in valoare de 1 miliard de lei și 168 de milioane de euro. Dorim să incurajăm, inclusiv prin măsuri de stimulare, chiar de natură fiscală, companiile private să se listeze la bursă, astfel incat să aibă posibilitatea de a-și diversifica sursele de finanțare. Dacă ne uităm la finanțarea companiilor, vom vedea că in Romania suntem departe de modelul capitalist din țările dezvoltate in care o mare parte dintre finanțările companiei se realizează de pe Bursă. Obiectivul nostru este să dezvoltăm acest instrument fundamental pentru economia de piață, care este Bursa de Valori. Inchei prin a vă spune că in procesul de dezvoltare a pieței bursiere a apărut, din păcate, o lege pentru care nu pot să ințeleg rațiunea pentru care a fost adoptată, noi am și atacat-o la Curtea Constituțională, din păcate, nu ni s-a dat dreptate, care oarecum blochează vanzarea de active, de acțiuni afectand procesele pe care le-am inceput de listare la Bursă a unor companii importante, cum este, de exemplu, Hidroelectrica. E clar că actuala structură a Parlamentului nu poate permite modificarea acestei legi, dar, după alegeri, obiectivul nostru este să modificăm această lege, pentru că noi vrem ca lucrurile să curgă firesc in continuare și să creăm dezvoltare economică, să generăm cu adevărat o dinamică economică și prin intermediul pieței de capital a Bursei de Valori. Ii felicit pe cei care conduc Bursa de Valori, care au avut o activitate, să spun, intr-un mediu nu foarte prietenos, care ne-a adus la acest rezultat favorabil, și le garantez că pot să se bizuie pe o cooperare cu guvernul, in beneficiul dezvoltării pieței de capital. Mulțumesc! 2020-09-21 11:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1600700217original_1.jpgConferinţă de presă susținută de premierul Ludovic Orban la IaşiȘtiri din 20.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-la-iasi [Check against delivery] Costel Alexe: Domnule prim-ministru, bine ați venit! Dacă sunt intrebări din partea mass media, vă rugăm. Reporter: Buna ziua! Aţi spus că Moldova are nevoie trei autostrăzi și PNL garantează că le va face in următorii 10 ani. Intrebarea mea: prima bucată de autostradă care se va face, probabil va fi Bacău-Brașov. Nu e cea mai scurtă și cea mai ieftină? Aveți un grafic, puteţi să ne daţi un grafic, care vor fi autostrăzile construite, in ce ritm? Ludovic Orban: Deci, vă prezint care este situația pe fiecare tronson de autostradă dintre autostrăzile Moldovei. In ceea ce privește Autostrada Unirii, Targu Mureș - Iași - Ungheni, pe tronsonul Targu Mureș - Targu Neamț avem contract de realizare a studiului de fezabilitate și avem ca obiectiv adoptarea indicatorilor tehnico-economici pană la data de 1 iulie 2021. In ceea ce privește realizarea tronsonului Targu Neamț - Iași - Ungheni, este lansată licitația pentru stabilirea caștigătorului și semnării contractului pentru revizuirea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic pentru acest tronson de autostradă. Vreau să vă readuc aminte că acest tronson de autostradă era băgat in faimosul pachet de PPP-uri la Comisia de Prognoză și Strategie, care nu avea nici cea mai mică calificare să deruleze proiecte de infrastructură. A trebuit să anulăm tot ce a făcut PSD pentru a bloca aceste proiecte de investiții, să mutăm din nou proiectele la ministerele de linie care au capabilitatea de a manageria aceste proiecte și să pregătim documentațiile pentru intrarea in fazele in care le-am găsit. Deci, in privința tronsonului Targu Mureș - Iași - Ungheni, este lansată licitația și urmează să se depună oferte şi să se semneze contractul. Obiectivul nostru este să semnăm contractul pană la sfarşitul anului. In ceea ce privește A7, pe legătura dintre Ploiești și Siret, există șase tronsoane; pentru toate cele șase tronsoane s-a semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. Sunt in diferite faze, e adevărat, A7 va trece pe la Pașcani, A7 asigură legătura dintre județele Moldovei cu Coridorul IV paneuropean, care face legătura intre Constanța și Nădlac. In ceea ce privește Autostrada Bacău - Brașov, este semnat şi a inceput activitatea consorțiul care a caștigat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. In ceea ce privește finanțarea, am gandit finanțarea tronsoanelor in funcție de nivelul de pregătire in care se găsește fiecare tronson. Noi putem să finanțăm fie pe bugetul Uniunii Europene 2021-2027, fie pe Facilitatea pentru Reziliență și Recuperare, cele peste 30 de miliarde de euro, care sunt disponibili pentru Romania in cadrul Facilității de Reziliență și Recuperare. In ceea ce privește finanțarea diferitelor obiective, cel mai probabil, A7, tronsoanele care sunt cele mai aproape de finalizare se vor finanța prin Facilitatea pentru Reziliență și Recuperare, iar celelalte tronsoane urmează a fi finanțate din bugetul Uniunii Europene 2021-2027, din alocările pentru Programul Operațional Infrastructură Mare. Reporter: Ați fost ministru al transporturilor, puteți estima destul de precis care sunt termenele de inaugurare, mai precis care autostradă care trece prin Moldova va fi inaugurată prima? Iași va fi finalizată prima sau Bacău-Brașov? Ludovic Orban: Nu se poate spune cu precizie care va fi prima. Ele vor fi tronsoane. Reporter: Deci dumneavoastră nu puteţi garanta că Iaşi - Targu Mureş va fi inaugurat inainte de Bacău - Braşov. Ludovic Orban: Vreţi să mă conduceți intr-o direcție cu care eu nu sunt de acord. Fiecare este intr-un anumit stadiu, intr-o anumită fază. De exemplu, in ceea ce priveşte Targu Mureş - Targu Neamţ, de pe Autostrada Unirii, este, să spun, in stadiul cel mai avansat. Imediat după adoptarea indicatorilor tehnico-economici, vom trece la realizarea licitaţiei pentru proiectare şi execuţie. Deci, din Autostrada Unirii, probabil, cel mai apropiat de finalizare tronson este tronsonul Targu Mureş -Targu Neamţ. Asta nu inseamnă că pe tronsonul Targu Neamţ - Iaşi - Ungheni vom lăsa lucrurile să bată pasul pe loc. Vom impinge lucrurile inainte, astfel incat să fie finalizate cat mai repede. Din punctul nostru de vedere, obiectivele pe care le avem sunt simple: să obţinem finanţare - 1 - şi să avem finanţare pentru realizarea acestor tronsoane şi 2, toate contractele să se deruleze in conformitate cu prevederile contractuale, ba chiar cu depăşiri, pentru că există posibilitatea de realizare a diferitelor faze ale acestor proiecte mari intr-un termen mai scurt decat termenele care sunt stabilite prin documentaţie. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Pe A7. Normal, sunt in funcţie de nivel. Cel mai dezvoltat este tronsonul Ploieşti - Buzău. El va incepe primul, probabil. După aceea incepe Buzău - Focşani. In funcţie de cum se finalizează SF-ul şi proiectul tehnic, imediat sunt pregătite documentaţiile, noi le scoatem la licitaţie. Reporter: Prin ţară aţi inaugurat diverse obiective la administrațiilor locale - drumuri, poduri, şosele, bucăți de autostradă. La Iași ați fost la un amplasament, pe la niște boscheți pe-acolo. Nu s-a putut inaugura la Iaşi ceva? Chestia asta e c proba că administraţia locală nu şi-a făcut treaba? Ludovic Orban: Nu am fost, cum aţi spus dumneavoastră, prin nişte boscheţi. Am fost pe amplasamentul viitorului spital regional. Aici vă readuc aminte că Partidul Naţional Liberal a fost cel care a iniţiat, a lansat proiectul de realizare a opt spitale regionale moderne, la standarde europene. Incă din 2007 este lansat proiectul. Din păcate, in 2008, Partidul Naţional Liberal nu a mai guvernat şi de atunci, vedeţi şi dumneavoastră că nu s-a mai făcut nimic. Noi, de cand am venit, zece luni şi ceva de guvernare, am scos proiectul din sertar, am aprobat indicatorii tehnico-economici. Am semnat contractul de finanţare şi am convins Comisia Europeană să aprobe finanţarea acestui proiect, deci pot să vă spun că avem garanţia că acest proiect va fi finanţat din fonduri europene. De asemenea, am pregătit documentația și am lansat licitația pentru semnarea contractului de proiectare și de asistență tehnică, urmand probabil pană la sfarșitul anului să semnăm acest contract de proiectare. Am fost pe locul in care va fi Spitalul Regional, pentru a vedea exact amplasamentul şi nu numai amplasamentul spitalului, și toate conexiunile, toate legăturile, pentru că acolo primăria a adoptat un plan de urbanism zonal care prevede o dezvoltare amplă al acelui areal in care este amplasamentul spitalului. Reporter: Domnule prim-ministru, in această dimineaţă, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a făcut o postare pe Facebook, prin care spune că va solicita ca in judeţele in care se aplică scenariul verde, elevii de la ciclul primar şi grădiniţe să nu fie obligaţi să poarte masca de protecţie. Masca de protecţie să fie facultativă. Este o propunere făcută in această dimineaţă printr-o postare pe Facebook. Ludovic Orban: E o propunere cu care noi nu suntem de acord. Obiectivul nostru fundamental este acela de a respecta dreptul la educație al copiilor și doi, acela de a proteja sănătatea copiilor și a cadrelor didactice in cadrul școlii, in cadrul procesului educațional. Cea mai sigură măsură de impiedicare a răspandirii virusului este portul măștii, alături de celelalte măsuri pe care le-am instituit: dezinfecţia, păstrarea atat cat e posibil a distanței fizice, igiena personală, care să fie asigurată pentru copii. După părerea mea, o astfel de propunere nu are niciun fundament și i-am și văzut, copiii sunt ascultători. Copiii respectă această regulă la școală și nu văd de ce trebuie să existe unii care să instige la nerespectarea acestei reguli. O să-și asume ei răspunderea pentru imbolnavirea copiilor, pentru faptul că odată imbolnăviţi copiii pot să ducă boala acasă? Iși asumă ei răspunderea pentru un asemenea risc major? In ceea ce ne privește pe noi, noi nu putem fi de acord cu o astfel de propunere. Reporter: Vă mulțumesc! Am o intrebare și pentru domnul ministru al mediului. Domnule ministru, in ultimele două zile au apărut in spațiul public mai multe acuzații legate de un plagiat la lucrarea dumneavoastră de doctorat. Dacă aveți un punct de vedere, cum comentați aceste acuzații? Costel Alexe: Referitor la acest non-subiect, după cum bine știți in conferința de presă de la Constanța am dat toate informațiile necesare și dacă ați urmărit astăzi pagina de Facebook a președintelui de Consiliul Județean cu siguranță o puteți urmări şi unde am făcut aceste clarificări. Este un non-subiect și evident nu vom comenta pe acest subiect, mai ales in ultima săptămană de campanie, cand adversarii politici prin anumite instrumente au invadat spațiul public cu tot felul de minciuni. Reporter: Domnule premier, domnule ministru al sănătății, Iașiul are un spital mobil pentru COVID-19, care are foarte multe deficiențe. Cu toate acestea DSP a emis aviz de funcționare fără a avea la bază a autorizația de mediu şi cea de la ISU. DSP este condus de domnul Cepoi, care a fost pană de curand şef la Autoritatea de Control in Sănătate. Cum comentați dumneavoastră aceste aspecte? Nelu Tătaru: Da. Bună ziua tuturor! Astăzi, după aceste evenimente, voi merge acolo să evaluez personal situația de la nivelul spitalului modular. Eu am mai fost şi acum o lună, și acum două luni, știm cat de greu s-a născut acest spital. Interesul nostru, al guvernului este ca fiecare pacient să beneficieze de sănătate, să beneficieze de activitate medicală, in condiții normale și condiții legale, care să nu-i pună nici intr-un fel in pericol viața. Voi merge, voi evalua și veți avea şi amănunte. Ludovic Orban: Aici aș vrea să fac o precizare, că deja PSD politizează tot. Noi am mai avut spitale modulare și știm ce inseamnă toate condițiile pe care trebuie să le respecte astfel de spitale modulare. Am avut la București, la Elias, am avut la Brașov, in curtea Spitalului Județean, există proiectul de spital modular care a inlocuit Spitalul ROL2 din curtea Ana Aslan. Deci noi am susținut aceste proiecte de realizare a spitalelor modulare care să primească pacienți infectați cu COVID. Și sunt convins că domnul ministru Tătaru va face o evaluare extrem de obiectivă şi de serioasă și ce ne dorim este să se poată pune la dispoziția pacienților această facilitate, dar, sigur, cu respectarea condițiilor care se impun in astfel de situații, care sunt foarte multe condiții, multe dintre ele, condiții de natură tehnică. Reporter: O intrebare pentru domnul Orban. In momentul in care ați discutat cu primarul Mihai Chirica venirea in PNL, ați primit și garanții din partea lui că nu va pleca, eventual la PSD? Ludovic Orban: Din cate imi aduc aminte, prima discuție pe care am avut-o cu domnul primar Mihai Chirica a fost aceea in care guvernul PSD a luat decizia de a nu ține Ședința de guvern comună a Guvernului Romaniei cu Guvernul Republicii Moldova la Iași, ca să il pedepsească pe Mihai Chirica pentru curajul opiniilor sale corecte. De atunci, am avut un permanent dialog, o relație extrem de apropiată și am convingerea că Mihai Chirica s-a alăturat proiectului Partidului Național Liberal avand la bază considerente extrem de solide și, de altfel, am și discutat multe dintre proiectele pentru Iași, pentru Moldova, proiecte pe care le susținem impreună și eu nu văd de ce să discutăm de o asemenea eventualitate atata timp cat atat domnul Mihai Chirica, cat și domnul Costel Alexe, cat și guvernul pe care il conduc avem aceleași obiective și vrem să implementăm aceleași programe, care sunt in beneficiul ieșenilor. Reporter: Şi a doua intrebare. Dacă aveți o analiză pe Moldova, unde caștigați, unde pierdeți, unde disputa e mai complicată? Ludovic Orban: Pot să vă spun doar că in Moldova bate un vant de schimbare și că cei mai mulți baroni roșii nu o să mai rămană la butoane. Avem șanse de a caștiga in toate județele Moldovei, in Iași, in Bacău, in Botoșani, in Vrancea, in Galați și trag nădejde că și Buzatu, din Vaslui, poate fi - scuturat. In privința Neamțului, nu ii trec pe lista speranțelor, ci pe lista certitudinilor. Reporter: Am o intrebare in primul rand pentru domnul ministru al sănătății. Vă gandiți la o extindere a categoriilor de risc in ceea ce privește vaccinul antigripal gratuit? Pentru că, așa cum ați declarat și au declarat și medicii, nu o să știm care e gripă, care e COVID. Nelu Tătaru: Da. După cum știți, noi am achiziționat 3 milioane de doze de vaccin antigripal, primele tranșe au venit de pe 15 septembrie, au fost distribuite DSP-urilor și medicilor de familie. Dincolo de categoriile de risc cunoscute, intenția este, in această toamnă și inceputul iernii, in funcție de evoluție, să extindem și la personalul didactic, urmand să evaluăm evoluția din școli in această perioadă. Reporter: Asta inseamnă cate mii de doze? Nelu Tătaru: Noi avem in acest an contractate 3 milioane de doze, cu posibilitatea de a mai contracta incă un milion. Anul trecut au fost doar un milion jumătate de doze de vaccin antigripal, plus 500.000 de doze care s-au găsit la liber in farmacii pentru restul populației. Reporter: Deci personalul didactic ar putea beneficia de vaccin antigripal gratuit. Nelu Tătaru: Da, in măsura achizițiilor și a evoluției pe care o vom vedea in școli in următoarea perioadă. Reporter: Şi o intrebare pentru domnul premier. Cum vedeți alianțele post-alegeri in marile orașe, in condițiile in care, iată, la Iași, USR-PLUS a spus că niciun caz nu va face o alianță cu PNL. Mulțumesc! Ludovic Orban: Ce pot să vă spun cu precizie e că nu vom permite formarea niciunei majorități in niciun consiliu local și in niciun consiliu județean cu PSD și vom căuta aliați afini, care sunt apropiați de noi și in mod evident, printre ei sunt USR-PLUS, PMP. Cred că e o declarație de campanie care este dictată de o atitudine pe care personal nu o ințeleg, din partea unui candidat la președinția Consiliului Județean vindicativ, care in ultimii trei ani jumate era in relații foarte bune cu noi și brusc şi-a dat seama, a avut așa o revelație, că nu mai suntem atat de buni cum eram cand eram in parteneriat cu el. Decizia noastră va fi aceea de a pune la baza oricărei majorități care se formează in consilii judeţene şi in conislii locale proiectele, programele de dezvoltare ale comunităților in măsura in care putem să ne ințelegem cu grupurile din consiliul locale și consiliile județene pentru susținerea acestor proiecte și programe. Reporter: O intrebare pentru domnul ministru al sănătăţii. Domnule ministru, specialiştii spun că ne aflăm pe o a doua cocoașă a primului val. Vă așteptați ca de la 1 octombrie, după alegeri, să ne aflăm pe un al doilea val, dat fiind faptul că incep cursurile și studenții? Cum vedeți dumneavoastră evoluția și care vor fi codurile preconizate...? Nelu Tătaru: Da. Suntem intr-un platou a celei de-a două faze a primului val. Nu știu dacă are vreo legătură al doilea val cu alegerile, are legătură cu respectarea de către noi a tuturor restricţiilor. Avem niște precauții, includ portul măștii, includ distanțare, includ dezinfectanţi. Avem o lună in care s-au redeschis restaurantele, teatrele, cinematografele, reintoarcerea din concedii, o aglomerare a transportului in comun, deschiderea școlii, campanie electorală, alegeri. Toate acestea au un numitor comun: respectarea unor norme in vederea desfășurărilor. Respectăm acele norme, avem o transmitere comunitară scăzută, avem un număr scăzut de cazuri, ne menţinem pe acel platou pe care suntem acum. Haideți să respectăm aceste reguli, să transformăm primul val intr-un val decizional, pentru că al doilea val depinde foarte mult de cum gestionăm primul val. Orice experiență ştiinţifică a unei pandemii a arătat un an jumătate, doi persistența acelui agent. Sperăm in descoperirea un vaccin, precum sperăm și in menținerea acestor reguli pe care dincolo de anumite aspecte negaţioniste sau bagatelizare a tot ce au insemnat aceste șapte luni de pandemie să ne ducă spre un rezultat pozitiv. Cred că al doilea val va depinde foarte mult de primul val. Haideţi să terminăm, să ducem pe acea pantă descendentă primul val, să mergem spre acea campanie de vaccinare antigripală, ne gandim la o vaccinare și pneumococică, sunt studii și pentru o vaccinare BCG şi atunci vom putea privi spre un eventual val doi cu o altă perspectivă. Reporter: O a doua intrebare tot pentru dumneavoastră. Au apărut schimbări in ceea ce privește rezidențiatul? Au mai rămas doar cateva luni pană cand va incepe. Nelu Tătaru: Nu. Dupa cum știți, rezidențiatul a fost anunțat incă in urmă cu șase luni. Sunt aceleaşi perspective. Vom avea ca specialități care vor apărea in număr mai mare ca și locuri, cele deficitare pe care le-am putut vedea și le-am putut gestiona in această pandemie. Reporter: Se va putea face in Romania rezidențiat in spital, așa cum se face in Franța sau in alte orașe, adică rezidențiatul pe post, nu pe loc? Nelu Tătaru: In acest moment, noi avem discuții cu universitățile și spitalele. Noi avem in jurisdicția, să spunem a Ministerului Sănătății, 58 de spitale din cele 380. Celelalte sunt ale administraţiei locale. Discuțiile intre minister, Ministerul Educației, universitățile de medicină și farmacie care au autonomia vor da perspectiva, cred că la jumătatea lunii octombrie. Reporter: Dar astfel va fi redus, va fi redusă corupția din acest sistem, privind aceste /.../. Nelu Tătaru: In prim-plan este dezvoltarea procesului de invățămant și, sperăm noi, in afara corupției. Costel Alexe: Ultima intrebare! Reporter: Domnule prim-ministru, săptămana viitoare ar urma să fie trecute prin Parlament stimulentul de 500 de euro pentru profesori și majorarea pensiilor cu 40%. Ce va face guvernul? Ludovic Orban: PSD este un partid aflat in delir, care vrea să distrugă Romania. Ceea ce s-a intamplat in Comisia de buget-finanțe, in care PSD are o majoritate conjuncturală, reprezintă o crimă impotriva economiei romanești și riscă să conducă Romania spre incapacitate de plată, spre faliment. Nu putem sta cu mainile incrucișate și nu putem accepta ca PSD să iși bată joc de țara asta. Vreau să readuc aminte că nicio altă formațiune politică, in afara PSD, nu a girat aceste decizii ticăloase. Ne vom bate in plenul camerelor reunite, astfel incat să retrimitem spre Comisia de Buget-Finanțe raportul. Sunt convins că printr-o mobilizare exemplară a celorlalte formațiuni politice, care au dat dovadă de raționalitate și de legătură cu realitatea economică, vom reuși acest lucru. Suntem pregătiți și pentru orice altă situație, astfel incat să impiedicăm ca PSD să facă rău Romaniei. Pot să vă spun că deja ecourile acelei faimoase ședințe a Comisiei de Buget-Finanțe in toată lumea, ecourile negative, sunt foarte prezente și avem un feedback foarte, foarte ingrijorător in urma deciziei Comisiilor reunite de Buget-Finanțe, in urma deciziei PSD de fapt, că acolo a fost PSD, n-a fost nicio altă forță politică. Nu sunt posibile aceste creșteri de cheltuieli. PSD practic a generat cheltuieli de 6,5% din Produsul Intern Brut suplimentare și in același timp a modificat și plafonul maxim de indatorare raportat la Produsul Intern Brut de la 44% la 40%. Adică ce a făcut? A generat cheltuieli suplimentare și a interzis posibilitatea obținerii de finanțări pentru susținerea acestor cheltuieli, adică a pus bazele unui faliment. Noi nu putem accepta ca PSD să işi bată joc de țara asta și să conducă Romania spre nicăieri. Ne vom bate și alegerile parlamentare bat la ușă și vom elibera Romania și de această majoritate ticăloasă care se comportă ca un dușman al Romaniei. Vă mulțumim. 2020-09-20 17:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-20-05-27-47big_0[9].jpgVizita premierului Ludovic Orban la șantierul proiectului Palas Campus, IașiȘtiri din 20.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-proiectului-palas-campus-ia-iGalerie foto Declarații de presă ale premierului Ludovic Orban la șantierul proiectului Palas Campus, Iași [Check against delivery] Ludovic Orban: Sunt investitori care iși continuă investițiile, dovedind curaj, asumare de răspundere și mai ales capacitatea de a asigura derularea proiectelor de investiții, care, pană la urmă, inseamnă regenerare urbană, inseamnă dezvoltare, inseamnă generarea de locuri de muncă. In acest proiect de dezvoltare urbană urmează să se creeze 5.000 de locuri de muncă, locuri de muncă in domenii bine plătite, care vor crea o dinamică economică și vor prezenta oportunități suplimentare pentru ieșenii aflați in căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. De asemenea, fața orașului se schimbă, fața orașului devine mai modernă, mai prietenoasă cu cetățenii, dezvoltările imobiliare care au fost făcute de domnul Dascălu au infrumusețat toate zonele in care s-au realizat, indiferent in ce zonă a țării. In ceea ce ne privește, ca guvern, suntem alături de companii, suntem alături de investitori, căutăm formule de susținere, formule de sprijin a investițiilor private serioase, care sunt făcute atat de antreprenorii romani, cat și de investitorii veniți din alte țări. 2020-09-20 15:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-20-03-32-24big_0[1].jpgVizita premierului Ludovic Orban la amplasamentul Spitalului Regional de Urgențe IașiȘtiri din 20.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-amplasamentul-spitalului-regional-de-urgente-ia-iGalerie foto [Check against delivery] Nelu Tătaru: Acest Spital Regional Județean de Urgență Iași va deservi populația aferentă regiunii Moldova. Suma totală la care se ridică acest proiect este de 500,35 milioane de euro, atat prin investiții guvernamentale, cat și prin imprumuturi BEI. Avem in acest moment un spital județean de urgență, dar, după cum știţi şi dumneavoastră, știu și eu, că sunt produs al școlii ieșene de chirurgie, nu este optim și nici nu poate inlesni atat activitatea medicală, cat și activitatea didactică. In viitorul spital regional județean de urgență vom regăsi și spații pentru activitatea didactică pentru Universitatea de Medicină și Farmacie. Spitalul Județean Regional de Urgență Iași este cel mai avansat in acest moment. Ne aflăm la faza de proiect și verificator de proiecte. Sperăm ca pașii să se desfășoare intr-un ritm alert, iar personal, și mă repet, ca și produs al școlii ieșene, cel care a trecut prin toate spitalele din Iași, să avem un parcurs cat mai rapid și personal voi urmări ca acest parcurs să fie scurt și să avem operaționalizarea unui Spital Județean de Urgență Regional Iaşi cat mai devreme, să nu aşteptăm acel termen care este dat in contractul cu BEI sau in contractul pe care il avem pentru toate spitalele regionale, cele trei, desfăşurate in acest moment. Vă mulţumesc! Intrebări, dacă aveţi. Reporter: Domnule ministru, o intrebare. Aţi spus că personalul va fi relocat de la Spitalul Sfantul Spiridon şi de la alte clinici din spitalele /.../. Nelu Tătaru: Da. După cum știți, viitorul Spital Regional de Urgenţă Iași va avea și paturi sau specialiţăţi tip nefrologie sau urologie, care vor veni de la Parhon, vor avea și spitale de cardiologie sau cardiovascular, ca şi chirurgie, care vor veni de la Institutul Cardiovascular, vor avea și paturi și personal de la obstetrică-ginecologie sau neonatologie, care vor veni de la Elena Doamna, vor avea şi paturi de pediatrie, care vor veni de la Spitalul de Pediatrie Sfanta Maria. Reporter: Se vor face angajări? Nelu Tătaru: Se vor face angajări. Necesitatea de personal va fi mai mare decat avem acum. Mulţumesc! 2020-09-20 11:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-20-11-42-20big_0[1].jpgVizita premierului Ludovic Orban la șoseaua ocolitoare a municipiului Bacău, investiție realizată de CNAIR din fonduri europeneȘtiri din 19.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-oseaua-ocolitoare-a-municipiului-bacau-investitie-realizata-de-cnair-din-fonduri-europene 2020-09-19 19:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2020-09-19_at_20.03.03.jpegVizita premierului Ludovic Orban pe șantierele Proiectului Onești-Gherăești-Lețcani, inclus în Programul de investiții dedicat dezvoltării Sistemului Național de Transport Gaze Naturale în zona de Nord-Est a RomânieiȘtiri din 19.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-pe-antierele-proiectului-one-ti-gherae-ti-letcani-inclus-in-programul-de-investitii-dedicat-dezvoltarii-sistemului-national-de-transport-gaze-naturale-in-zona-de-nord-est-a-romanieiGalerie foto 2020-09-19 14:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-19-02-17-58big_15.jpgVizita premierului Ludovic Orban la fabrica de tractoare agricole IRUM ReghinȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-fabrica-de-tractoare-agricole-irumGalerie foto Conferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban după vizita la fabrica de tractoare agricole IRUM Reghin [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație, domnului Oltean. Sunt foarte bucuros că am găsit timpul să venim să vizităm această companie extrem de serioasă. Ii spuneam domnului Oltean că sunt oarecum legat de producția de tractoare, intrucat imediat după 1990, ca inginer TCM, in urma unui concurs, am fost angajat ca inginer tehnolog la Secția de Montaj Tractoare Industriale Brașov și am văzut cu ochii mei cum a fost distrus Tractorul Brașov și cum, din păcate, un domeniu de activitate absolut necesar intr-o țară, care este a cincea țară ca potențial agricol, a fost pus pe butuci de niște politruci și de o directorime care a jefuit Tractorul Brașov și, pană la urmă, astăzi nu mai există Tractorul Brașov, astăzi există mall-uri, parcuri și diferite alte suprafețe. Ca atare, sunt literalmente impresionat de faptul că o companie cu capital romanesc a reușit această performanță să asigure renașterea industriei producătoare de tractoare, o renaștere așa ca o păsare Phoenix, și să ajungă la un asemenea nivel tehnologic și la o asemenea capacitate de a produce tractoare competitive. Romanul este un om creativ, un om care are inițiativă, un om care știe să găsească soluții pentru orice problemă. Singurul lucru care mai lipsește este ca din ce in ce mai mulți romani să aibă mai mult curaj și mai multă dorință de a transforma ideile in realitate. Astăzi, sincer, sunt de-a dreptul impresionat cum intr-un loc care in 1990 părea că se duce spre dispariție a renăscut o fabrică modernă care produce tractoare competitive. Prezența noastră aici este, evident, și de a discuta de proiecte de viitor, și de modalitatea in care putem să utilizăm toate parghiile pe care guvernul le are la dispoziție pentru a sprijini industria romanească și companiile romanești care vor să se dezvolte, vor să se internaţionalizeze, vor să genereze noi produse competitive. Și prezența noastră aici este, practic, inceputul unui dialog constant pentru a putea sprijini astfel de proiecte. Domnule ministru. Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Vreau doar să mulțumesc și eu pentru invitație, vreau să in felicit pe dansul, să felicit familia Oltean, pentru că este o afacere de succes, o afacere gestionată in principal de familia domniei sale. Il felicit pentru tenacitate, pentru perseverență, pentru rezultate. Realmente sunt şi eu impresionat de acest brand construit aici, la Reghin. Este o mandrie pentru orice demnitar care vă calcă pragul să vadă ce ați reușit să faceți. Eu, analizand și uitandu-mă cu atenție la filmulețul de prezentare, spuneați la un moment dat că un motiv important al decăderii, să spun, acestei activități a fost legat de lipsa infrastructurii și astăzi eu sunt bucuros că, impreună cu domnul prim-ministru și alături de domnul preşedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, am reușit impreună, iată, să dăm in trafic incă un tronson din Autostrada Transilvania, mă refer la tronsonul Iernut-Chețani. Este o zi de bucurie și cu atat mai mult faptul că am venit astăzi, am răspuns invitației dumneavoastră și, cu adevărat sunt impresionat de ceea ce am văzut aici, este o zi de bucurie și mai mare. Vă asigur că vom continua să alocăm resurse importante investițiilor publice. Așa cum ați putut observa, suntem la un maxim istoric in ultimii 10 ani: 24,7 miliarde de lei reprezintă cuantumul investițiilor publice in economia romanească, in primele opt luni, maxim istoric in ultimii 10 ani. Vom continua să investim in infrastructură, așa cum știți foarte bine ne-am angajat să finalizăm Autostrada Transilvania, am repus pe traiectoria corectă Autostrada Unirii, care impactează această zonă, Autostrada A8 Targu Mureș - Targu Neamț - Iași - Ungheni. De asemenea, suntem deciși să investim și in infrastructura care ține de variantele ocolitoare, de rețeaua de drumuri naționale, pentru că este la fel de importantă precum infrastructura mare. Vreau să inchei spunand că Guvernul Orban și-a setat printre obiectivele sale să reclădească sistemele publice, să repornească motoarele economiei și să promoveze proiecte de dezvoltare sustenabile, cu valoare adaugată, așa cum faceți și dumneavoastră, astfel incat noi credem că vom avea o creștere economică durabilă, de care să se bucure toți romanii. Schimbarea paradigmei de abordare a guvernului - trecerea de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe stimularea investițiilor - suntem convinși că va duce la dezvoltare economică, la crearea de locuri de muncă și la bunăstare. Incă o dată felicitări pentru tot ce ați realizat aici! Mircea Oltean: Dacă sunt ceva intrebări. Reporter: Bună seara! Dați-mi exemple de programe prin care puteți să ajutați indirect companiile romanești /.../, cum aveți in vedere să ajutați fermierii romani, de exemplu, sau companiile agricole romanești cu programe, gen Rabla, pentru tractoare /.../cred că ar fi un sprijin real pentru companii de genul IRUM pentru piața de desfacere. Ludovic Orban: Mi-aţi pus o intrebare la care răspunsul este dat. Normal că ne gandim la un program similar Programului Rabla şi pentru utilajele agricole, dar intai am vrut să ne asigurăm că avem capacitatea de a produce utilaje agricole in Romania. Să nu fie valabil programul numai pentru stimularea importurilor. Sunt şi alte modalităţi, diferite scheme de ajutor de stat, avem tipuri de scheme de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru investiţii, pentru capital de lucru. Sunt scheme de ajutor de stat pentru noi investiţii, dezvoltări de noi capacităţi de producţie, in care statul poate oferi o parte din investiţie sub formă de ajutor de stat, care ulterior se recuperează prin taxe, impozite. De asemenea, avem posibilitatea de a facilita accesul la finanţări europene pentru investitori romani, pentru companii romaneşti. Şi, de asemenea, sunt alte metode, să spun, care respectă regulile şi legile competiţiei, prin care cu adevărat putem să stimulăm dezvoltarea companiilor romaneşti. De exemplu, susţinerea in internaţionalizare, in promovarea produselor. Misiunile economice din punctul meu de vedere ar trebui să aibă ca un criteriu de evaluare a performanţei capacitatea de promovare a produselor romaneşti pe pieţele in care există misiunile economice. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Dacă Guvernul Ungariei dă bani fermierilor să achiziţioneze tractoarele romaneşti! Ne bucurăm! Reporter: /.../ Ludovic Orban: Dar, in mod evident, ne gandim la mecanisme de sprijin al fermierilor in achiziţia de tractoare, că mi-a pus intrebarea colegul. Reporter: /.../pentru că ați văzut cum s-a dezvoltat această companie. Ludovic Orban: Omul sfinţeşte locul. Seriozitatea, gandirea, viziunea, capacitatea de a pune in practică un plan coerent, cum să zic, nivelul de cunoaştere al domeniului şi seriozitatea astea sunt lucruri foarte importante. Să ştiţi că Romania are multe poveşti de succes, aşa cum este povestea de aici de la IRUM. Din păcate, nu prea se văd lucrurile şi succesele astea, pentru că de multe ori preocuparea şi pe media şi in discursul public e legată numai să prezinte exemplele negative. Eu cred că astfel de exemple trebuie prezentate, pentru că sunt exemple de realizări remarcabile. Oameni care au construit de la firul ierbii, oameni care au luat nişte fabrici invechite şi care au reuşit să le pună pe picioare şi să le tranforme radical. Să vedeţi aici ce utilaje moderne, utilaje cu comandă numerică, turnătorie supermodernă. Adică, este un efort investiţional foarte mare, dar se vede că toate investiţiile au fost făcute cu cap. Reporter: Deci să ințelegem că celelalte fabrici /.../ nu au avut oameni pregătiți? Ludovic Orban: Da. Au incăput pe mana /.../ de oameni care nu erau preocupaţi să dezvolte, nu se pricepeau la momentul respectiv de activitate. Aşa pot să vă dau o mulţime de exemple de indivizi care au participat la privatizări care au luat fabricile numai pentru terenuri, ca să vandă terenurile pentru dezvoltări imobiliare, profitand de Hotărarea de Guvern 834, care permitea intabularea terenurilor care erau utilizate pentru desfăşurarea activităţii, şi mulţi cumpărători de astfel de fabrici...Dar inainte de a se ajunge la faza de privatizare, exista faza de management asigurat pe vremea FSN-ului. Managementul in care directorimea, că ii şi povesteam domnului Oltean, că el ştie foarte bine, că a trecut prin experienţa asta, cum a ajuns Tractorul să fie falimentat. Cand inputurile au fost luate prin firme căpuşă, outputurile de asemenea prin firme căpuşe. La inputuri au crescut preţurile la toate inputurile, cu 30-35%, şi au scăzut incasările la fiecare vanzare exterioară, din cauza căpuşării de către firmele făcute de toţi directorii puşi de stat in funcție, şi este normal că au fost puse pe butuci. Intai au fost puse pe butuci şi după aceea unele au fost privatizate. Dar, să ştiţi, sunt şi privatizări de succes, am fost in foarte multe locuri, de exemplu la Valcea am fost intr-o fabrică care era aproape pe butuci şi care la ora actuală produce materiale extrem de competitive şi care, de asemenea, printr-un proces investiţional făcut de acţionarii romani ai companiei respective au reuşit să facă o companie foarte competitivă. Am zis: omul sfinţeşte locul. Reporter: Ne puteți spune dacă va exista o decizie unitară la nivel național cu privire la inchiderea școlilor după terminare alegerilor? Ludovic Orban: Cu siguranţă vă exista o decizie unitară. Am avut deja o discuţie, dar pană nu luăm decizia, şi cu consultarea tuturor factorilor, Autoritatea Electorală Permanentă, INSP, Ministerul Sănătăţii, nu vreau să vă dau acum răspuns, dar cu siguranţă vor exista zile in care se va desfăşura activitatea şcolară online, nu se vor suspenda cursurile, ci se vor desfăşura online, pentru că avem nevoie de cel puţin o zi pentru a pregăti localurile secţiilor de votare, in condiţiile in care ştiţi că multe localuri ale secţiilor de votare sunt in şcoli. De asemenea, vom avea nevoie de cel puţin o zi pentru a asigura dezinfecţia şi pregătirea claselor care au fost secţii de votare pentru reprimirea copiilor. Cand vom stabili exact numărul de zile in care cursurile se vor face doar online vom anunţa public şi, cel mai probabil, va fi decis printr-un ordin al ministrului educaţiei. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Deci, eu in locul domnului Ciolacu nu aș deschide subiectul mineritului, pentru că ar fi ca și cum am vorbi de funie in casa spanzuratului. Noi avem un proiect, Compania Energetică Hunedoara, de regrupare a activelor profitabile, in care există cele două mine, care sunt profitabile și care se știe foarte bine că pot să genereze profit. Problema este că ne-au lăsat o moștenire niște datorii uriașe, care au fost agravate și mai mult de acordarea unui ajutor de stat fără aprobarea Comisiei Europene și fără respectarea legislației concurenței de la nivel european, care a trebuit rambursat de Complexul Energetic Hunedoara, provocand dificultăți suplimentare in salvarea acestui combinat. Noi am discutat la nivelul Comisiei Europene, am pregătit planul nostru, vom adopta un memorandum in care, practic, vom arăta cum reușim să regrupăm toate activele profitabile din actualul Complex Energetic Hunedoara pentru a constitui o societate care să aibă capacitatea să se dezvolte. Reporter: Bună seara! Ludovic Orban: Oricum, PSD-ul nu i-a folosit pe mineri decat să planteze panseluțe cand a avut nevoie de ei sau să ii disponibilizeze. Reporter: Bună seara! Sunteți premierul celei de-a șaptea economii a Uniunii Europene, sunteți premierul celei de-a 205-a economii a lumii, conform datelor Universității Harvard. După ce trece campania electorală, după ce trece criza sanitară... Ludovic Orban: Asta nu ințeleg cu a șaptea economie a Europei și a 205-a economie a lumii? Reporter: Da. Ludovic Orban: Din ce punct de vedere? Din punctul de vedere al PIB-ului? Din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor? Din ce perspectivă, că nu ințeleg clasamentul ăsta? Reporter: Din punctul de vedere al Universității Harvard, /.../. Ludovic Orban: Poate se referă la potențilaul pe care il are Romania. Dacă se referă la potențial, cu asta sunt de acord, Romania are un potențial imens de dezvoltare, dar astăzi nu este așa cum spuneți dumneavoastră. Din păcate! Reporter: Tocmai in acest sens vă intreb, este bine că veniți și vizitați fabricile romanești, ce plauri aveți dumneavoastră, ca premier, sau și preşedintele, /.../ să fie de acum incolo și oameni de afaceri romani, care și-au făcut bine treaba, și atunci putem vorbi de internaţionalizare, de sprijin acordat celor care alimentează /.../. Mulțumesc! Ludovic Orban: Adică sfatul dumneavoastră e să facem delegații cu oameni de afaceri, da? Reporter: /.../. Ludovic Orban: Eu nu mi-aduc aminte ca vreun lider european, şef de guvern sau şef de stat european să fi venit insoţit in ultima vreme, eu de cinci ani nu imi aduc aminte de o astfel... Reporter: /.../. Ludovic Orban: Dar nu asta e problema. Problema este ce faci efectiv, ca să susţii o companie care vrea să pătrundă pe o piaţă, asta este ce faci efectiv. Vizitele reprezintă, să spun, un moment mai degrabă festiv, in care se negociază lucruri care de fapt au fost negociate anterior, in care se materializează nişte negocieri. Aici depinde de capacitatea de a genera punţi economice, colaborări economice, care să avantajeze şi companiile din Romania. Reporter: Mai am o intrebare pentru dl Oltean de această dată, /.../ misiunile diplomatice de afară, aveţi in vedere, in perspectivă, extinderea capacităţilor şi o potenţială pătrundere pe pieţele, să spunem, asiatice sau chiar africane, coroborat cu ceea ce trebuie să facă sau ar trebui să facă misiunile diplomatice ale Romaniei? Mircea Oltean: Deci, ca şi abordare şi stil de lucru, abordarea afacerii, lucrurile le-am făcut pas cu pas. Legat de aceste utilaje noi care deja ne-am /.../ pe piaţa romanească, ele sunt competitive, pot să se concureze, să se pună langă orice produs occidental. Avem o abordare pe zonele apropiate, ce inseamnă Ungaria şi Bulgaria. Deja am inceput, sunt deja tractoare in Ungaria, pe care le promovăm, facem demonstraţie, sunt la utilizatori, să se lămurească de performanţe, să sperăm că uşor-uşor intrăm şi in acele pieţe şi pe urmă, pe măsură ce solicitările cresc, putem extinde şi capacităţile de producţie, putem să ne adaptăm, avand multe lucruri integrate aici, nu depindem de furnizori, putem repede să ne reorganizăm producţia şi să regandim totul, in funcţie de solicitări. Ludovic Orban: Ii sugerez o piaţă. Şi acum egiptenii plang după tractoarele romaneşti. Reporter: Domnule Oltean, ne permiteți cateva intrebări electorale...? Ludovic Orban: Hai, puneţi două, trei intrebări, dar scurte. Reporter: /.../ referitor la vizitele electorale pe care le faceţi la Reghin şi Targu Mureș. Cum anume doriți să susțineți candiații PNL la Reghin și Targu Mureș? Ludovic Orban: Nu au nevoie de susținerea mea, sunt oameni cunoscuți. Gabriel Toncean este un om care deja are succese, este un om care este cunoscut și sunt convins că locuitorii din Reghin il vor pune la muncă pentru Reghin, nu pentru el. De altfel, Gabriel Toncean e consilierul meu personal pe probleme de sport. Și cred că acest lucru arată că avem o colaborare extrem de apropiată și că, dacă va ieși primar, va avea ușile deschise la Guvern pentru orice problemă a Reghinului. In ceea ce privește persoana domnului Cristian Chirteș, suntem in aceeași echipă și nu trebuie să anunț public că il sprijin pe Cristi Chirteș, pentru că toată lumea știe că il sprijin pe Cristi Chirteș. Iar pe Theodora Benedek, chiar dacă nu am avut niciodată probleme cu inima, iarăși suntem in aceeași echipă de foarte mult timp. Sunt oameni de calitate, oameni care intr-adevăr pot să aducă o schimbare radicală in bine in județul Mureș și ii sprijin cu toate forțele. Reporter: Mulțumim foarte mult! Ludovic Orban: Cu mare plăcere! 2020-09-18 20:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1016.jpgVizita premierului Ludovic Orban la Sala de Sport din Târnăveni, investiție a Companiei Naționale de InvestițiiȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-sala-de-sport-din-tarnaveni-investitie-a-companiei-nationale-de-investitiiGalerie foto 2020-09-18 16:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-18-04-31-51big_0[1].jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la deschiderea traficului rutier pe sectoarele de autostradă A3, sector Iernut-Chețani (17,9 km) și Nodul Chețani (1,3 km), alături de ministrul Transporturilor, Lucian BodeȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-deschiderea-traficului-rutier-pe-sectoarele-de-autostrada-a3-sector-iernut-chetani-17-9-km-i-nodul-chetani-1-3-km-alaturi-de-ministrul-transporturilor-lucian-bodeGalerie foto *** Declarații ale premierului Ludovic Orban la deschiderea traficului rutier pe sectoarele de autostradă A3, sector Iernut-Chețani (17,9 km) și Nodul Chețani (1,3 km) [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnilor primari, domnilor reprezentanți ai Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere, stimați reprezentanți ai constructorilor care ați participat la acest proiect, stimaţi reprezentanți ai mass-media, mă bucur să fiu prezent aici. Ideea Autostrăzii Transilvania s-a născut in jurul anului 2002 și mă bucur să văd cum tronson cu tronson prinde viaţă. In curand de la Targu Mureș se va putea ajunge la Borș pe autostradă și, de asemenea, pe noi ne interesează, in egală măsură, ca și frații noștri din Moldova și din Basarabia să poată să ajungă la infrastructura de transport europeană pe profil de autostradă. Din acest motiv acordăm o atenție deosebită și tronsoanelor Targu Mureș - Targu Neamț, care se află sub contract pentru realizarea studiului de fezabilitate, de asemenea, pe tronsonul Targu Neamț - Iași - Ungheni, nu Ungheni de Targu Mureș, ci Ungheni de Basarabia, e și o coincidență frumoasă aici că, practic, e o autostrada care leagă Ungheni de Ungheni. De asemenea, suntem in curs de licitație pentru semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, am ales un alt tip de FIDIC, astfel incat să accelerăm procedurile. Obiectivele noastre sunt foarte clare. Domnul ministru al transporturilor v-a spus, investiţiile in infrastructură reprezintă o prioritate zero și vom aloca toate fondurile necesare pentru realizarea principalelor obiective de infrastructură ca suport al dezvoltării economice a Romaniei. Mai mult decat atat, deja am făcut cațiva pași pentru a umbla un pic la legislația in domeniul achizițiilor publice și, in continuare, vom apela la expertiză astfel incat procedurile să fie cat mai simplificate, cat mai fluide, să nu ne mai impiedicăm de intarzieri nepermise, datorate unor proceduri derulate in mod greoi, datorită unor prelungiri a contestațiilor, a soluționării contestațiilor, fie in instanță, fie la CNSC, astfel incat să se ajungă cat mai repede la semnarea de contracte, iar contractele, evident, trebuie să se deruleze in conformitate cu prevederile contractuale. Vreau să spun un cuvant bun despre liderul consorțiului Astaldi, sunt la a nu știu cata investiție care este finalizată de Astaldi. In 2008 - autostrada de centură a Piteștiului, in mai 2007erau gata 51% din stadiul fizic și ne-am ințeles ca in șase luni să fie finalizată lucrarea și in șase luni a fost gata lucrarea. Am finalizat Drajna - Fetești și am inaugurat tronsonul impreună. De curand, am inaugurat metroul; centura, autostrada de centură a Constanței, care a fost, de asemenea, realizată. E un constructor serios care și-a făcut treaba și care atunci cand devine, practic, parte intr-un contract iși realizează obiectivele. De asemenea și cu partenerul dumneavoastră, am avut experienţe foarte bune, experienţe foarte serioase, cu Max Bogl, o companie, se asemenea, extrem de serioasă. Şi aştept din partea Straco - asta nu e o glumă, vă spun foarte clar: mobilizare pentru finalizare. Dacă pană la 1 iulie nu este gata tronsonul, căutăm alt constructor, să fie clar. Nu mai accept... Și așa a existat o anumită ințelegere din partea companiei şi a Ministerului Transporturilor, lucrurile trebuie să fie derulate in conformitate cu noile ințelegerile contractuale astfel incat să putem finaliza cat mai repede, pentru că e legătura la Campia Turzii cu tronsoane de autostradă. De asemenea, in cursul acestui an avem ca obiectiv să finalizăm cele două tronsoane restante de pe Sebeş - Turda, care, practic, fac legătura intre autostrada de pe Coridorului IV paneuropean și Autostrada Transilvania. Vă mulțumesc! 2020-09-18 15:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119579153_371922520494095_2237463070067056166_n.jpgDiscursul premierului Ludovic Orban la evenimentul organizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu prilejul livrării unor autovehicule Ford utilate pentru Poliția de FrontierăȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-organizat-de-ambasada-statelor-unite-ale-americii-cu-prilejul-livrarii-unor-autovehicule-ford-utilate-pentru-politia-de-frontieraGalerie foto [Check against delivery] Excelența Voastră, domnule ambasador al Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman, stimate domnule director Ford Romania, Ian Pearson, membri ai echipei Ford, domnule secretar de stat Bogdan Despescu, vă mulțumesc pentru invitație. Ințelegerea dintre Adrian Zuckerman și mine a avut doi caștigători. Aceasta este viziunea mea cu privire la relația dintre Ford și Guvernul pe care am onoarea să-l conduc. Compania Ford este unul dintre cei mai importanți investitori din Romania, a dezvoltat o afacere foarte importantă pentru țara noastră, și afirm cu tărie că il considerăm un partener foarte serios. Guvernul pe care il conduc sprijină toate proiectele de dezvoltare derulate de compania Ford in Romania. Avem aici un exemplu de cooperare intre Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor Interne și compania Ford, un vehicul modern care este fabricat de Ford, cu participarea Pro Optica. Aceste vehicule vor fi foarte utile Poliției de Frontieră și reprezintă primul pas in această colaborare intre guvern și compania Ford, care va trebui urmată de alți pași in cadrul aceleași cooperări. Sunt foarte bucuros că economia romanească și companiile ca Ford revin la normal, fac pași in direcția revenirii la o situație economică normală. Sunt sigur că această cooperare intre autoritățile romane și Ford va fi una fructuoasă atat pentru companie, cat și pentru Romania. Vă mulțumesc! 2020-09-18 11:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9756.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei RaytheonȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-raytheonGalerie foto 2020-09-18 11:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9374.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea Programului de reducere a eroziunii costiere pe litoralul românescȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-programului-de-reducere-a-eroziunii-costiere-pe-litoralul-romanescGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la prezentarea Programului de reducere a eroziunii costiere pe litoralul romanesc [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Ca să ai litoral, iți trebuie un lucru indispensabil, și anume să ai plaje, să ai nisip pe plajă. In mod clar, eroziunea ar fi riscat să ducă la disparița plajelor pe foarte multe zone ale litoralului; și mă bucur că există acest proiect, un proiect care are o valoare totală de 800 de milioane de euro, domnule ministru, și care vizează refacerea mai multor segmente de litoral, astfel incat să ducă la creșterea suprafeței plajelor, in mod evident, cu scopul de a face mai atractiv litoralul romanesc pentru turiști. Normal că această lucrare este o lucrare fundamentală pentru perspectivele de dezvoltare ale litoralului romanesc și noi o susținem, vom sprijini efectuarea lucrărilor in confirmitate cu prevederile contractuale. Și pe langă susținerea acestor lucrări vom susține multe alte proiecte care sunt importante și care pot să ducă la creșterea fluenței de turiști pe litoralul romanesc. Incă din anul 2008, de cand eram ministrul transporturilor, am propus realizarea unui drum expres care să lege Constanța de Tulcea, de Deltă, pentru a crește varietatea ofertei turistice, astfel incat să reușim atragerea de turiști prin combinarea, să spun, a serviciilor și atracțiilor de pe litoral cu atracția evidentă pe care o reprezintă Delta. Sigur că am inceput să lucrez la proiectul acesta impreună cu colegii mei, ne-am apucat să pregătim un studiu de fezabilitate, care a fost uitat prin sertare de mult timp. Pot să vă spun astăzi că s-a semnat contractul pentru proiectarea acestui drum expres care face legătura intre Constanța și Tulcea, dar nu numai legătura intre Constanța și Tulcea, asigurand astfel posibilitatea includerii in serviciile turistice și a Deltei, ci va face legătura intre Constanța și Coridorul IX paneuropean. Drumul expres Constanța-Tulcea se va duce pe podul de pe Dunăre tot pe profil de drum expres care se construiește intre Tulcea și Brăila, iar din Brăila se vor realiza două drumuri expres care vor face conexiunea cu Coridorul IX paneuropean, pentru care Coridorul IX panuropean intre Bucureşti-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret se va face conexiunea, care va face legătura intre Portul Constanța și toate țările din Est, de pe flancul estic al Uniunii Europene, toate țările nordice, crescand atractivitatea Portului Constanța și conectivitatea Portului Constanța cu toate țările din nord-estul Europei. De asemenea, avem in vedere lucruri extrem de importante, care ţin de dezvoltarea infrastructurii in zona judeţului Constanţa şi, de asemenea, o serie de alte proiecte care vor avea efecte benefice asupra dezvoltării judeţului Constanţa şi a litoralului romanesc, in general. Sigur că aşteptăm şi o adaptare din partea investitorilor, astfel incat să existe un raport mai bun intre calitate şi preţ, dar care să facă mai atractiv litoralul romanesc pentru turişti, in special pentru turiştii din ţările importante ale Europei, care după părerea mea avem argumente să-i atragem aici, la noi. Vom urmări acest proiect, il vom sprijini şi abia aşteptăm să primim plangeri că e distanţa prea lungă de la promenadă pană la apă. Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru domnul premier, nu are legătură cu locaţia in care ne aflăm. Aş vrea să vă intreb, domnule premier, cum comentaţi acţiunea primarului de la Sangeorz Băi, in care şi-a umilit fiica şi a şi filmat-o? Ludovic Orban: Sigur că n-are nicio legătură cu toate temele pe care noi le-am prezentat in această vizită la Constanţa. Evident că sunt categoric impotriva oricărui comportament agresiv, cu atat mai mult faţă de un minor şi cu atat mai mult faţă de un copil. Dezavuez un astfel de comportament şi, aş mai spune un lucru, nu-l mai prezentaţi, a fost primar liberal, nu candidează din partea PNL şi, in mod evident, este un comportament total impotriva oricărei norme legale şi de bun-simţ. Reporter: Bună ziua! Aş avea o intrebare pentru ministrul mediului, domnul Costel Alexe, dacă sunteţi amabil. A apărut o informaţie in presă cum că aţi fi plagiat in teza de doctorat din 2012. Este specificat acolo chiar că s-a copiat inclusiv o greșeală de tehnoredactare și că nu apare sursa, nici in bibliografie și nici in notele de subsol. Cum răspundeți? Costel Alexe: In primul rand nu aș vrea să stricăm o asemenea frumoasă zi cu un o non știre. Dați-mi voie să vă spun că e campaniei electorală, intrăm in ultima săptămană, iar adversarii politici sau instituțiile media aservite adversarilor mei politici se intrec care pe care e mai inventiv. Trebuie spus foarte clar că nu este un plagiat, nu s-a pus nici măcar o secundă problema, din păcate, este un atac marșav la instituția in care am urmat cursurile școlii doctorale, la adresa comisiei de doctorat și, evident, a conducătorului meu. Am demonstrat atat in cariera educațională, cat și in cea profesională transparență, onestitate și de fiecare dată am respectat legea și reglementările in vigoare. De aceea, nu aș vrea să comentez o non-știre, pe care o cataloghez din start ca un fals. Reporter: Dacă imi permiteţi să completez, intr-o postare pe pagina de socializare a celor de la PSD apare faptul că dumneavoastră aţi trebui demis, conform unui principiu enunțat chiar de președintele Klaus Iohannis. Mulţumesc. Ludovic Orban: Răspund eu la intrebarea asta. Nu cred că PSD face guvernul liberal și, ca atare, ceea ce spune PSD nu valorează nici cat două cepe degerate, mai ales după comportamentul din ce in ce mai evident care pune PSD in poziția de dușman al romanilor. In ceea ce privește chestiunea legată de tezele de doctorat, cred că există o singură instituție care are calitatea să decidă dacă o teză de doctorat a fost intocmită conform rigorilor legale sau dacă există elemente care să conducă la decizia de a fi stabilit plagiat. Pană atunci, nu poate nici PSD-ul şi niciun jurnalist să decidă dacă o teză de doctorat este sau nu este corectă. Aruncatul cu noroi pe ultima sută de metri in campanie a devenit un sport național al PSD și al tuturor jurnaliștilor plătiţi cu bani negri sau cu banii instituțiilor publice de către PSD. Ca atare, nu imi intemeiez judecățile de valoare pe minciunile gogonate pe care le lansează in spațiul public un PSD din ce in ce mai disperat și eu cred că mult mai important pentru Romania nu sunt aceste mizerii lansate pe ultima sută de metri a campaniei și sunt proiectele fundamentale pe care guvernul, autoritățile, mediul privat le realizează pentru a dezvolta Romania, pentru a dezvolta infrastructura, pentru a crește atractivitatea Romaniei, pentru a dezvolta, că suntem astăzi, litoralul romanesc și toate barfele astea de colț de stradă nu au absolut nici un fel de relevanță pentru viața de zi cu zi a romanilor. Reporter: Domnule prim-ministru, mi-aş dori să avem un Orban la fiecare minister. Ce vreau să vă intreb, nu sunt nici aservit de PSD, nici de PNL, sunt aici in calitate de jurnalist şi de turist. Toată vara mi-am petrecut-o pe litoral, intre stațiuni, și vreau să vă intreb despre drumul dintre Eforie Nord și Eforie Sud. Domnul primar Robert Șerban știe, că am fost la el. Vreau să vă intreb, in weekend aici, oră de oră, este o aglomerație bară la bară, nu se poate face nimic? Mi-aș fi dorit ca să il intreb pe domnul ministru Bode. Ludovic Orban: Nu este domnul ministru al Transporturilor. Reporter: Da, nu este aici. Ludovic Orban: Dar vă spun că din 2008 şi tot de 12 ani nu s-a făcut nimic. Am prevăzut realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia fie a unui drum expres, fie a unui drum pe profil de autostradă, care să nu treacă prin localităţi şi care să aibă legături cu toate staţiunile dintre Constanța și granița de sud a Romaniei. Se va realiza acest proiect. E clar că necesitatea acestui drum expres sau chiar autostradă care să permită deplasarea rapidă intre stațiuni este un proiect necesar, care va fi realizat. Reporter: Vă mulțumesc. Mai am incă o intrebare pentru domnul ministru Virgil Popescu, că nu am avut ocazia să il intreb in partea cealaltă. Adică am două, dacă imi permiteți. Una e legată de evenimentul de astăzi cu BSOG și GSP, pentru că nu ne-ați permis să punem acolo intrebări, vreau să vă intreb dacă mai aveți ceva noutate cu privire la Legea offshore și dacă EXXON, OMV sau Lukoil o să dea și ei curs unor proiecte cum au cei de la BSOG? Și a doua intrebare este referitoare la o știre apărută recent in presă, pentru că suntem in județul Constanța, Centrala de la Cernavodă, unde nu știm ce se mai face, se mai face Reactorul 3, se face Reactorul 3 și 4, cu chinezi sau cu alți investitori? Vă mulțumesc! Virgil Popescu: Referitor la Legea offshore, același lucru il spun in continuare: dacă este nevoie de modificarea Legii offshore, aceasta nu se poate face decat in parlament, iar vedeți și dumneavoastră in momentul de față ce parlament există in acest moment, un parlament care modifică ordonanțele guvernului, un parlament care este superpopulist, un parlament care este impotriva romanilor. Deci nu putem vorbi de o modificare legislativă de o asemenea importanță cu acest parlament. După 6 decembrie, evident, cand poate putem vorbi și este cu totul altceva. Dacă vorbim de zăcămantul Neptun Deep, dacă americanii de la Exxon doresc cu tot dinadinsul să plece din această zonă, imi doresc ca Romgaz, compania națională a statului roman, să intre intr-un consorțiu de exploatare și are deja un consorțiu format cu compania poloneză de petrol și gaze și cu OMV Petrom. Referitor la Reactoarele 3 și 4, de un an de zile, poate chiar mai mult, spun ceea ce am și realizat: practic, am stat prea mult șapte ani de zile inchiși intr-o așa-zisă colaborare, intr-un așa-zis acord cu comapnia chineză, și eu cred că Reactoarele 3 și 4 trebuie construite, trebuie construite amandouă cu parteneri din Uniunea Europeană și NATO. Iar cred că in urmă cu două luni am convocat Adunarea Generală a Acționarilor la Nuclear Electrica, prin care am denunțat acordul cu compania chineză și in prezent Consiliul de Administrație al Nuclear Electrica lucrează la o nouă strategie și o să vedeți in curand unde vom ajunge. Imi doresc Reactoarele 3 și 4 cu parteneri din Uniunea Europeană și NATO. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Domnule prim-ministru, vă rog frumos să ne spuneți, să ne comentați afirmațiile candidatului USR-PLUS la Primăria Constanța, Stelian Ion. Astăzi, intr-o conferință de presă, v-a acuzat de faptul că faceți campanie electorală, că astăzi ați venit să faceți campanie electorală pentru PNL. Ludovic Orban: Am ințeles că a spus și alte lucruri, nu că am venit să fac campanie electorală pentru PNL. Reporter: A spus multe. Ludovic Orban: Păi, nu, a spus, de exemplu, că mi-am petrecut noaptea intr-un hotel, da? O minciună, cum a fost și minciuna cu care și-a obținut o casă care putea să ajungă la o familie cu copii care poate ar fi avut nevoie de o asemenea casă. Nu vreau să comentez astfel de declarații ale unui om disperat. Am un singur mesaj de transmis către constănțeni: normal, imi susțin colegii care sunt candidați. In primul rand, pe Vergil Chițac, care este candidatul nostru la Primăria Constanței, și pe Mihai Lupu, care este candidat la președinția Consiliului Județean, și pe toți colegii mei care candidează la primăriile din județul Constanța, la consiliile locale și la Consiliul Județean. Mesajul pe care vreau să il transmit este un mesaj foarte simplu: toate cercetările sociologice indică un lucru clar, doar Partidul Național Liberal poate să pună punct dezastrului provocat de PSD in Constanța. Or, cine vrea să scape de PSD il sfătuiesc să voteze cu Partidul Național Liberal, pentru că dacă votează cu alți candidați iși pierde votul. De fapt, jumătate din vot se duce la PSD, pentru că doar candidații Partidului Național Liberal pot să bată candidații PSD. In privința faptului că am venit in Constanța, am venit in Constanța pentru lucruri extrem de serioase, extrem de importante și extrem de benefice pentru județul Constanța și pentru constănțeni. Ca atare, cred că trebuie să rămană la latitudinea constănțenilor dacă motivele pentru care am venit in Constanța sunt motive serioase și dacă prezența mea in Constanța este benefică. In ceea ce privește, repet, susținerea pentru candidați, normal că imi susțin colegii, care sunt candidați serioși, candidați care au capacitatea să genereze proiecte de dezvoltare care să scoată Constanța din mediocritatea, izolarea și plafonarea in care a stat atata timp cat a fost condusă de mafia PSD-istă. Mulțumesc! 2020-09-17 17:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9002.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A.Știri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-inaugurarea-terminalului-de-cereale-al-societatii-comvex-s-aGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A., Portul Constanța [Check against delivery] Ludovic Orban: /.../ cele mai moderne echipamente, care, practic, asigură cea mai mare viteză de incărcare a navelor, asta se traduce in timp mai puţin pentru cate nave pentru incărcare, se traduce in costuri mai mici pe care le plătesc navele pentru operaţiunile de descărcare-incărcare pe care le fac in Portul Constanţa. Mă bucur că este o investiţie la care are un modest aport şi statul roman, prin garanţia oferită de EximBank. Este o modalitate prin care noi, ca guvern, dorim să suţinem investiţiile care sunt făcute atat de investitori romani, cat şi de investitori străini, investiţii care pot să conducă la creşterea dinamicii economice, la asigurarea unor imbunătăţiri care să permită creşterea volumului schimburilor comerciale şi, de asemenea, să crească competitivitatea atat pentru produse, cat şi pentru serviciile oferite de companiile romaneşti. Vrem, nu vrem, avem un mare avantaj, Romania are principala poartă de intrare-ieşire a Europei, care este Portul Constanţa, din arealul sud-estic al Europei. Gandirea noastră trebuie să fie de a utiliza la maximum, in beneficiul Romaniei, acest avantaj strategic pe care il avem; port cu parametri foarte buni, port in care este acumulată o experienţă, un port care este istoric, un port care poate să beneficieze de o dezvoltare spectaculoasă. Sigur că pentru acest lucru sunt necesare investiţii in infrastructura portuară, in infrastructura de transport in interiorul portului şi infrastructura care să asigure conectivitatea şi, mai ales, să reducă timpul de aşteptare pentru toţi transportatorii atat feroviari, cat şi pe rutier. Investiţii, de asemenea, in infrastructura portului cum a fost terminalul /.../ şi o serie de alte investiţii, pe care noi le vom susţine, vom asigura finanţare, astfel incat să creştem competitivitatea Portului Constanţa. Nu este, in schimb, suficient să investeşti in infrastructura portului şi nu este suficient ca investitorii privaţi să investească in imbunătăţirea, să ii spun, terminalelor, in imbunătăţirea capacităţii de a furniza servicii de calitate către operatorii de transport. Este nevoie de finalizarea catorva investiţii fundamentale. Pentru ca marfa şi oamenii să ajungă in Europa sau să vină din Europa in Portul Constanţa avem nevoie de finalizarea proiectelor de infrastructură care să asigure legătura dintre Portul Constanţa, atat pe rutier, cat şi pe feroviar, pană la graniţa de vest; să asigure conectarea cu infrastructura de transport european, astfel incat cei care vor să transporte marfă sau persoane să aleagă Romania şi să nu aleagă alte rute şi alte porturi. Pentru că există o competiţie. Sigur, constat foarte multe avantaje comparative, numai că, intre avantajele comparative, pe care le analizează orice transportator, orice furnizor, sunt şi legăturile cu infrastructura europeană, cat de repede şi cat de sigur se poate transporta marfa pe teritoriul Romaniei. Or, aici, din păcate, foarte multe guverne, mai ales guvernele de stanga, au lăsat infrastructura de transport şi aceste proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică a Romaniei le-au lasat pe ultimul plan, le-au tratat ca pe o Cenuşăreasă a politicilor economice ale Romaniei. Pentru noi, investiţiile in infrastructura de transport, in primul rand in finalizarea infrastructurii de transport care să permit valorificarea Portului Constanţa, a poziţiei geostrategice a Romaniei, reprezintă prioritate zero. De asemenea, atunci cand s-a conceput construcția terminalului de barje, gandirea era să putem transporta cu barjele pe Dunăre, care este axa cea mai importantă de transport fluvial din Uniunea Europeană, pentru că face legătura intre Dunăre - Marea Neagră, Sud-Est, și Marea Nordului, prin intermediul Dunării, canalului Rin - Main - Dunăre și Rin. Și aici, cei care au venit după au aruncat in sertare proiectele de investiții pentru asigurarea navigabilității Dunării. Trebuie să asigurăm condițiile standard de navigabilitate, pentru că, altfel, puțini se vor aventura pe Dunăre atata timp cat dau tot felul de obstacole pe Dunăre și riscă să intarzie, să le crească costurile sau chiar să-și pună in pericol marfa. Investițiile in asigurarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre a sistemelor moderne de management al traficului, in dezvoltarea infrastructurii, inclusiv in dezvoltarea infrastructurii portuare, a porturilor dunărene reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru guvernul pe care il conduc. Sigur că aici avem nevoie și de puțină diplomație să-i convingem pe bulgari, sigur că aici avem nevoie de o negociere mai amplă la nivel european, care, cu adevărat, să ne permită utilizarea la maxim a avantajelor strategice, competitive pe care le avem. Inchei prin a vă felicita, incă o dată, prin a vă spune că nu sunt foarte fericit că s-a construit un terminal de cereale și sunt convins că, in viitor, veți proiecta terminale și pentru produse mai complexe, pentru că dorința mea este ca Romania să se dezvolte constant pe baza investițiilor, pe baza aplicării rezultatelor inovării și cercetării, pe baza transferului tehnologic, care trebuie făcut cu orice fel de ocazie, fie că sunt contracte in domeniul apărării sau că sunt contracte in domeniul energiei sau orice alt tip de contracte. Dorința mea și a noastră este aceea ca să dezvoltăm Romania, să creăm valoare adăugată cat mai mult in Romania, să generăm cu adevărat capacități care să ofere locuri de muncă bine plătite pentru romani și, mai ales, să generăm un climat investițional care să permită atat romanilor care au inițiativă economică, cat și investitorilor străini serioși, din alte țări, să poată să facă afaceri profitabile in Romania și să contribuie la dezvoltarea Romaniei. Va mulțumesc! Succes in cooperare! 2020-09-17 17:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8896.jpgCOMUNICAT DE PRESĂȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1600342613Galerie Foto Palatul Victoria va fi iluminat in această seară in portocaliu, culoare aleasă de Organizația Mondială a Sănătății drept simbol al evenimentelor prin care se marchează Ziua mondială a siguranței pacientului. Guvernul Romaniei se alătură astfel instituțiilor naționale și internaționale care doresc să evidențieze importanța siguranței pacientului și a solidarității, implicării și acțiunii in scopul imbunătățirii calității serviciilor medicale. Marcăm, anul acesta, Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, in contextul greu incercat al pandemiei COVID-19, din care am invățat două lecții de viață: grija pentru sănătate trebuie să rămană prioritatea absolută a oricărei societăți dezvoltate, iar rezultate vizibile, in beneficiul oamenilor, pot fi obținute doar prin implicarea responsabilă a tuturor - cadre medicale, cercetători, pacienți și aparținători, autorități și instituții publice, a subliniat premierul Ludovic Orban. Anul trecut, această zi a fost marcată pentru prima dată după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat data de 17 septembrie drept Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului, cu scopul de a incuraja dezvoltarea de politici și practici privind siguranța pacienților in toate Statele Membre OMS și pentru a acționa ca o forță majoră pentru imbunătățirea siguranței pacienților in lume. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului este - Siguranța Profesioniștilor in Sănătate - o prioritate pentru siguranța pacientului, iar sloganul acesteia este - Profesioniști in sănătate in siguranță, pacienți in siguranță. 2020-09-17 14:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1bb4e0f9-e0c1-457b-90ec-7e0df53bd461.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer PatriotȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-de-receptie-a-primului-sistem-de-rachete-sol-aer-patriotGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule ambasador, stimați colegi miniștri, stimaţi comandanți ai Armatei Romane, sunt onorat să fiu prezent astăzi aici, intr-un moment pe care il consider istoric, momentul in care, pe teritoriul Romaniei, sosește primul sistem de rachete Patriot. Este un moment pe care, vă spun sincer, il aşteptam de mult și este bine că s-a petrecut și, mai ales, sunt foarte fericit pentru că se petrecere in mandatul meu de premier. Romania a ales clar, Romania a ales să fie țară membră NATO, Romania a ales parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, Romania a ales să fie țară membră a Uniunii Europene. Suntem un partener loial, un partener care işi respectă toate angajamentele in cadrul acestor alianţe, acestor parteneriate. Romania a decis să realizeze un program de inzestrare a Armatei pe o perioadă de 10 ani, care a fost adoptat și care prevede practic intărirea capabilităților, in special defensive ale Romaniei. Romania a decis și işi respectă angajamentul de a aloca 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de Apărare, pentru realizarea acestui program de inzestrare. In cadrul programului de inzestrare, sistemul de rachete Patriot este extrem de important, este un sistem de rachete sol-aer, care este de o complexitate și un grad de tehnologie fără precedent și cu rezultate excepționale dovedite in acțiuni de luptă. Romania este mai sigură cu rachetele Patriot pe teritoriul Romaniei, cetățenii romani sunt mai bine apărați. Ii felicit pe toți aceia care au fost implicați in procedurile de achiziții, reprezentanții Armatei Romane, cei care au participat la realizarea acestui contract, şi sunt convins că toate cele șapte sisteme achiziționate vor deveni operaționale in conformitate cu calendarul stabilit. De asemenea, vreau să evidențiez că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și Romania capătă o nouă materializare concretă intr-o relație economică și militară care este in avantajul Romaniei. Vă mulțumesc! 2020-09-17 12:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-17-12-41-59big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la începerea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, dezvoltat de compania Black Sea Oil and GasȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-inceperea-lucrarilor-la-conducta-submarina-din-cadrul-proiectului-de-dezvoltare-gaze-naturale-midia-mgdGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la inceperea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia - MGD [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelența voastră, domnule ambasador al Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman, stimați reprezentanți ai companiilor implicate in acest proiect, stimați colegi miniștri, stimați parlamentari și reprezentanți ai mass media, sunt onorat să fiu prezent astăzi la un moment simbolic, intr-un proiect fundamental pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Momentul simbolic il reprezintă practic intrarea conductei de pe uscat inspre mare. Sigur că nu intră direct in apă, intră prin subtraversare, pe sub plajă. Practic, este un moment simbolic care arată voința clară de a finaliza un proiect extrem de important pentru Romania, și anume inceperea exploatării primului zăcămant de gaz natural aflat off shore. In acest proiect sunt implicate două companii: Black Sea Oil and Gas, care lucrează in parteneriat cu Grupul de Servicii Petroliere - o ilustrare foarte concretă a parteneriatului strategic dintre Romania şi SUA. Black Sea Oil and Gas, care este deținut de grupul Carlyle, care are licența de operare și exploatare a zăcămantului, in parteneriat cu o companie, Grupul de Servicii Petroliere, 100% romanească, o companie care s-a dezvoltat spectaculos in ultimii 15 ani și care a realizat proiecte in foarte multe zone ale lumii, proiecte complexe, proiecte extrem de importante şi realizate in cele mai bune condiții. Aici, pe langă cele 100 de milioane investiți pană acum - valoarea acestui proiect este de 400 de milioane de dolari, un proiect cu o mare valoare şi de mare complexitate, care pană la urmă, sigur, trebuie să realizeze un lucru simplu: se ducă gazul din zăcămantul aflat off-shore in rețeaua de gaz natural a Romaniei, astfel incat gazul să poată să ajungă in infrastructura de transport şi de distribuție a gazelor naturale. In acest proiect, evident, este implicat și Transgaz, care realizează - este deja in execuție - conducta de la stația de tratare a gazului pană la conducta Tranzit 1 și incă o conductă prin care gazul natural extras va ajunge in rețeaua Transgaz. Sunt convins că aceste investiții sunt corelate, astfel incat, in momentul in care poate să inceapă exploatarea, gazul extras să poată să fie conectat la rețeaua de gaz administrată de Transgaz. Sigur că acest proiect este primul proiect de exploatare, de valorificare a resurselor de care dispune Romania in Marea Neagră, a resurselor off-shore. Ca guvern, incurajăm dezvoltarea și a celorlalte proiecte, pentru că, din punctul nostru de vedere, trebuie valorificate toate resursele intr-un mod care să genereze un potențial de dezvoltare economică și, pană la urmă, să ducă la creșterea calității vieții in Romania, la creșterea calității serviciilor. Să nu uităm că guvernul pe care il conduc a mobilizat un miliard de euro pentru proiectul de inființare de distribuții de gaz natural in localitățile in care nu există astfel de distribuții de gaz natural, astfel incat gazul romanesc să ajungă in casele romanilor; de asemenea, susținem toate investițiile prin care poate fi valorificat gazul natural, astfel incat să genereze valoare adăugată, locuri de muncă bine plătite și produse de calitate și competitive. Le doresc succes partenerilor din acest proiect. Le garantez că guvernul susține acest proiect și că va fi alături de acest parteneriat in toate etapele de derulare a proiectului. Mulțumesc! 2020-09-17 11:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8173.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban la finalul vizitei în județul Argeș Știri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-finalul-vizitei-in-judetul-arge [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, in primul rand, v-aş intreba, profitand de prezenţa dvs. aici: am văzut astăzi un număr record de imbolnăviri - peste 1.700. Ar trebui să ne ingrijorăm? Mai ales că, ştim bine, au inceput şi şcolile. Ce ar urma, peste o săptămană sau două? Ludovic Orban: Cu siguranţă, privesc cu atenție și cu ingrijorare aceste date de astăzi, dar este o cifră relativă. Așteptăm analiza pe o perioadă mai lungă, pentru că intotdeauna am studiat pe perioade de trei zile, de cinci zile, de șapte zile, pentru a vedea cu exactitate... Ce pot să vă spun este că, pe ultimele cinci săptămani, numărul de infectări a fost relativ constant, ba chiar au fost două săptămani in care am avut un trend ușor de descreștere a numărului de persoane infectate. In ultimele cinci săptămani, au fost aproximativ 8.000 de persoane infectate pe săptămană. In ultimele două zile, numărul de persoane diagnosticate a fost de 680 şi ceva. Ieri, a fost de 1.111. E posibil să nu fi fost raportări care să fi fost făcute chiar la momentul realizării analizelor prin care s-a stabilit diagnosticul. Din cauza aceasta, facem o analiză. Sigur că, mesajul pe care l-am dat constant, cu atat mai mult acum, cand aproape am readus viața la normal - sunt extrem de puține activități care au rămas sub restricție, s-au reluat activitățile in aproape toate domeniile. Este evident că a crescut frecvența interacțiunilor sociale, este clar că, datorită acestei creșteri a interacțiunilor sociale, este din ce in ce mai importantă respectarea măsurilor de protecție sanitară, care nu sunt foarte complicate: portul măștii, dezinfectarea mainilor sau spălarea frecventă pe maini, evitarea gesturilor prin care se poate transmite virusul, gesturile de apropiere, evitarea vorbirii spre fața interlocutorului, pentru că se transmite virusul prin particulele lichide care sunt expectorate. Deci, sunt lucruri normale, simple, care trebuie respectate de romani. Pe de altă parte, cand vezi 100 de cetățeni romani cum ies cu copiii la protest, fără mască, aproape nu ințelegi cum e posibil așa ceva in Romania - să existe astfel de oameni, care nu numai că nu respectă regulile, dar le transmit și copiilor să nu respecte regulile! O spun limpede și clar: regula portului măștii in școală este o regulă pe care am stabilit-o pentru a-i feri pe copii. Am un copil, am un băiat, imi iubesc băiatul, știu ce simte fiecare părinte, dragostea față de copilul sau copiii fiecărui părinte. Copiii trebuie protejați, acesta este motivul pentru care am decis obligativitatea portului măștii la școală. Și pot să vă spun că dacă această regulă, alături de alte reguli, cum e dezinfectarea școlilor - care se face, cum este o anumită supraveghere in pauză... Copiii, dacă se duc la școală, sunt in siguranță! Sigur că există riscul de transmitere a bolii și in afara școlii. Acest risc nu poate fi controlat de sistemul de educație, de cadrele didactice, de toți cei care sunt implicați in procesul educațional. Ii rog pe părinți să-i povățuiască pe copiii lor se respecte aceste reguli in indiferent ce situație, oriunde se duc. Doar astfel se poate opri răspandirea virusului, printr-un comportament responsabil și prin aplicarea unor reguli simple, care, de altfel, sunt impuse in aproape toate țările civilizate. Ca atare, nu trebuie să ne ingrijorăm excesiv. Pe de altă parte, e nevoie de mai multă atenție, mai multă responsabilitate și o mai mare grijă, inclusiv din partea companiilor, din partea patronilor de restaurante, a patronilor sau managerilor de companii de transport, din partea organizatorilor de evenimente - și aici fac o paranteză: din păcate, foarte multe evenimente private, nunți, botezuri, se organizează fără să se respecte regulile de protecție. Deci, comportamentul responsabil din partea acestor companii, din partea instituțiilor, din partea celor care sunt organizatori de evenimente este fundamentală in reducerea nivelului de răspandire a virusului. Reporter: Domnule premier, spuneaţi mai devreme că PSD astăzi a băgat Romania in faliment. Ce măsuri va lua guvernul pe care il conduceţi /.../? Ludovic Orban: Noi vom lupta să nu fie adoptat raportul in plen. Le mulțumesc partenerilor din USR-PLUS, PMP, UDMR, Grupul Minorităților, care nu au participat la acest masacru al finanțelor publice romanești care s-a petrecut astăzi in Comisia de buget. Ne vom lupta in plen să respingem acest raport, vom solicita retrimiterea la comisie pentru refacerea raportului; in cazul in care va fi adoptat, il vom ataca la Curtea Constituțională și vom modifica aceste prevederi care, repet, aruncă in Romania in faliment. PSD vrea falimentul Romaniei. Romania n-are nevoie de dușmani externi, pentru că are cel mai periculos dușman in interior, care este PSD. /.../ Reporter: V-aş intreba - că ați vorbit puțin mai devreme despre purtarea măştii ş.a.m.d., ştiți că este o intreagă discuţie acum despre purtarea măştii in ziua votului. Care este /.../? Ludovic Orban: In localul secţiei de votare portul măştii este obligatoriu. Asta este clar, este inclus in Hotărarea de Guvern privind prelungirea stării de alertă. Este, de fapt, o regulă care este impusă in toate spaţiile inchise. Nu este o regulă nouă. Nu putem pune in pericol pe ceilalţi alegători. Nu putem pune in pericol membrii Biourilor Electorale ale secţiilor de votare şi pe toţi cei care participă la procesul electoral, că vrea cineva să intre fără mască. Deci, această regulă este obligatorie, ca şi regula dezinfecţiei mainii inainte de a intra in localul secţiei de votare şi la ieşirea din localul secţiei de votare. Nu cred că este ceva abominabil, ceva care să facă rău vreunui om. Nu face niciun rău, dimpotrivă, le face bine oamenilor lucrul ăsta. Reporter: Domnule prim-ministru, ați avut astăzi o intalnire cu ambasadorii. V-aş ruga să ne spuneţi cine a participat, ce ambasadori. Şi dacă printre subiectele dumneavoastră de discuţie au fost şi alegerile parlamentare /.../? Ludovic Orban: Am participat la o dezbatere organizată de MediaUno cu Institutul de Statistică, la care au participat speakeri, vorbitori, au fost ambasadorul Statelor Unite ale Americii, ambasadorul Franţei, ambasadorul Olandei şi ambasadorul Statului Israel. In discuţiile din afara, să-i spun, dezbaterilor nu ne-am referit la alegerile parlamentare, ci am discutat de problemele care erau in tematica seminarului, modul in care au reacţionat statele, instituţiile europene in faţa pandemiei, in faţa crizei economice. Deci, practic, am discutat chestiuni legate de relansare, de combaterea pandemiei, prin măsuri care să fie adoptate la nivel european şi la nivel internaţional. Nu am discutat de alegerile parlamentare. Reporter: Domnule premier, v-aş intreba ce veţi face dacă, totuşi, va trece acea rectificare bugetară de Parlament? Ludovic Orban: Nu pot să cred că această nenorocire poate să treacă. Repet, provoacă, in total, un surplus de cheltuieli de 6,3% din PIB: 1,5 pe anul ăsta şi 4,6 sau 4,7, pe baza calculelor, pe anul viitor. Deci, este de nesuportat. Mai ales că este insoţită de amendamentul Orlando, valetul lui Vilcov, cel care a pus pe butuci bugetul Romaniei şi a făcut praf economia romanească, prin care se reduce plafonul de indatorare la 40% din PIB, adică nu va mai permite Romaniei să se imprumute. Eu vă spun sincer, o asemenea nebunie nu am văzut in 30 de ani. Eu nu am crezut că acest partid poate să alunece intr-un asemenea delir antiromanesc, că poate să voteze asemenea absurdităţi, asemenea aberaţii antieconomice. Este ceva de neimaginat. Partidul ăsta şi-a pierdut complet busola. Nu mai are nicio legătură cu realitatea şi cu interesul fundamental al Romaniei. Reporter: Vă gandiţi la posibilitatea de a ataca la...? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Normal că vom folosi toate instrumentele constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie, inclusiv o nouă rectificare, ca să fiu foarte limpede. Reporter: Domnule prim-ministru, referitor la inceperea cursurilor in mediul universitar, pană acum s-a discutat foarte mult despre preuniversitar, ce contacte sunt intre Ministerul Educaţiei cu rectorii, dacă aveţi ceva informaţii? Ludovic Orban: Cu siguranţă au existat discuţii, au existat dezbateri, dar aici este principiul autonomiei universitare. Pană la urmă, fiecare universitate ia decizia cum incepe şcoala, pe baza condiţiilor specifice care există in fiecare universitate. Este vorba de săli, amfiteatre, săli de curs. In măsura in care pot fi respectate regulile, pentru că regulile sunt valabile şi pentru invăţămantul superior - regulile de protecţie, de distanţare fizică, de dezinfectare. Pană la urmă, fiecare universitate va lua o decizie. Sigur, mai contează şi problema cazărilor, in anumite universităţi sunt spaţii de cazare suficiente, in alte universităţi este posibil să nu fie spaţii de cazare suficiente. Și atunci, probabil, şi aici se vor lua decizii de la universitate la universitate, in funcţie de situaţia concretă. Vă mulţumesc, trebuie să ajungem la Curtea de Argeș. 2020-09-16 18:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119437223_608261520056474_1257190714902505433_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului tronsonului 4 Drum Expres Pitești - Craiova, împreună cu ministrul Transporturilor, Lucian BodeȘtiri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-tronsonului-4-drum-expres-pite-ti-craiova-impreuna-cu-ministrul-transporturilor-lucian-bodeGalerie foto Declarații susținute de prim-ministrul Ludovic Orban și de ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Bode, la semnarea contractului tronsonului 4 Drum Expres Pitești-Craiova [Check against delivery] Ludovic Orban: Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment, pe care, personal, il consider un moment extrem de important in dezvoltarea infrastructurii de transport a Romaniei. Aş mai relua un pic povestea Drumului Expres Craiova - Pitești. Odată cu decizia Ford de a investi in Romania - grupul Ford a purtat negocieri cu Guvernul Romaniei și, in cadrul unui memorandum pe care l-am discutat cu reprezentanții investitorului, printre punctele inscrise in memorandum a fost inscris acest obiectiv de investiții, Drumul Expres Craiova - Piteşti. Imediat după semnarea memorandumului - evident, in Guvernul Romaniei, ministrul transporturilor eram eu și sunt și semnatar al acelui memorandum - imediat ne-am apucat de lucru, am realizat studiul de fezabilitate, am aprobat documentația tehnico-economică prin Hotărare de Guvern, in 2008, pentru toată lungimea Drumului Expres Craiova - Pitești. Din păcate, in 2008 a trebuit să părăsim guvernarea şi iată că suntem in anul 2020 și abia in anul 2020 reușim să semnăm contractele de design and build, de proiectare şi construcție pe toate cele patru tronsoane ale Drumului Expres Craiova - Pitești. Astăzi se va semna, in urma procedurii de licitație, contractul intre beneficar - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, reprezentată de doamna director general Mariana Ioniță și consorţiul caștigător, care a avut cea mai bună ofertă, cu cel mai bun preț și cele mai bune condiții dintre consorțiile care au participat la procedura de licitație. Trebuie să fac o precizare: licitația, deși Comisia de licitație a decis clar cea mai bună ofertă, la cel mai bun preț și cu cele mai bune condiții tehnice și cu cea mai mare experiență in materie de realizare a unor astfel de obiective de investiții, s-au trezit două firme care au venit in Romania de pe vremea PSD-ului, care nu au niciun contract in spate, care nu au niciun fel de argument să conteste, pentru că se pare că sunt unii contestatari care au un singur scop: să blocheze procesele de dezvoltare a infrastructurii de transport in Romania. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins contestația și, deși Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins contestaţia, firmele respective, una chineză, una turcă, au decis să atace și Curtea de Apel, incercand inclusiv să impidice semnarea contractului. Eu aşa ceva nu am văzut, un asemenea boicot. Il consider inacceptabil, le transmit clar un mesaj că dacă au venit in Romania şi dacă iși imaginează că așa vor să aibă lucrări la Romania, pe calea pe care au pornit, nu vor face altceva decat să-şi ostilizeze intreg guvernul și toate instituțiile şi mai ales populația țării, drept pentru care in guvern, deoarece legea ne permite, am adoptat un memorandum, in guvern, prin care am decis semnarea contractului, după respingerea contestației de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Din punct de vedere legal, avem acest drept și ca urmare, se va semna contractul de proiectare și construcție cu consorţiul care a fost declarat caștigător. Ţin foarte mult la acest proiect. Este un proiect extrem de util pentru Romania, pentru Pitești, pentru județul Argeș, pentru Craiova, pentru Dolj. Este un proiect care asigură legătura intre Craiova și Pitești pe o structură de drum rapid, de drum expres, care va crește viteza de deplasare intre Pitești și Craiova, care pe de o parte se leagă cu Coridorul IV Pan-European, leagă Craiova, Oltenia, cu Coridorul IV Pan-European. Pe de altă parte, avand in vedere că avem in plan realizarea autostrăzii Calafat-Lugoj, de asemenea, va oferi o variantă alternativă pentru transport, inclusiv tuturor transportatorilor și tuturor celor care vor să se deplaseze de la Constanța, București, din toată zona spre granița de vest, inspre Europa. Am să vă mai spun cateva cuvinte legate de alte proiecte importante pentru județul Argeș, pentru că deplasarea mea in județul Argeș urmărește mai multe obiective de investiții. Ne-am deplasat - și ați fost prezenți la un obiectiv de investiții important, Sala Polivalentă Pitești, un proiect de investiții extrem de important in valoare de aproximativ 100 de milioane, cu o capacitate de 4.000 de locuri care se află deja in faza de construcție și care evoluează, din punctul nostru de vedere, in conformitate cu contractul și cu graficul de lucrare. Sunt in măsură să vă dau o veste bună pentru județul Argeș. Ați văzut decizia Comisiei Europene care a aprobat finanțarea tronsonului de Autostradă Pitești-Sibiu. Sunt in măsură să vă spun că pe tronsonul 3, Tigveni-Cornetu, documentația de licitație a fost avizată de Autoritatea Națională de Achiziții Publice, a fost transmisă către SEAP și va apărea in jurnalul din 21-22 septembrie. Deci, practic, se poate spune că demarează oficial licitația pentru semnarea contractului de design and build pentru Tronsonul 3 de pe Autostrada Pitești-Sibiu. De asemenea, in cursul săptămanii viitoare, va fi transmisă de către ANAF pentru controlul ex-ante, acordarea avizului pe documentație, in cursul săptămanii viitoare și pentru Tronsonul 2 Cornetu-Boița. Cred că sunt vești importante și lucrurile vor merge bine, astfel incat să reușim intr-un termen cat mai scurt să avem autostrada care să traverseze munții și care să lege Piteștiul de Sibiu. Am discutat mai multe subiecte, impreună cu domnul prefect Emanuel Soare, demult am discutat de proiectul domeniului schiabil de la Ghiţu-Molivişu, un proiect inceput in urmă cu aproximativ 10 ani și care a bătut pasul pe loc. Ce pot să vă spun despre acest proiect este că urmare a situației prezentate de domnul prefect la vremea respectivă și acum candidatul nostru la președinția Consiliului Județean, domeniul schiabil Molivişu a fost inclus in Masterplanul de dezvoltare a turismului, strategia de dezvoltare a turismului. De asemenea, au demarat procedurile și i-am solicitat domnului ministru Alexe derularea procedurilor cu celeritate, procedura de scoatere din domeniul forestier, astfel incat să poată să inceapă lucrările de realizare a domeniului schiabil de la Ghiţu-Molivişu. Incă un proiect important pentru Pitești și pentru județul Argeș este reprezentat de centura de vest a municipiului, care face legătura intre Albota și Bascov. Și acest proiect intră in linie dreaptă. Este pornită licitația pentru semnarea contractului cu consultantul care va realiza studiul de fezabilitate; termenul de depunere a ofertelor -estimăm incheierea contractului intr-un termen cat mai scurt. Sigur, studiul de fezabilitate va stabili dacă este necesară realizarea la profil de autostradă sau de drum expres, in funcție de diferiți indicatori de specialitate pe baza cărora se va lua decizia. De asemenea, se află in lucru, cam de multă vreme, modernizarea DN 73 Pitești- Campulung. Dacă se poate face recepția pe Pitești - Campulung, in schimb, de la Campulung incolo va trebui compania să ia o decizie foarte serioasă privitoare la consorțiul care are contractul. Fie se mobilizează și se apucă de treabă la parametrii prevăzuți in contact, fie, dacă nu, trebuie să mergem inspre o soluție de reziliere și reluare a licitației, astfel incat să se ajungă cat mai repede la un punct. De asemenea, tot un proiect de investiții in infrastructura de transport care este important, din punctul nostru de vedere, este vorba de drumul care leagă Piteștiul de Scoarța, in județul Gorj, care are...; se poate scrie o nuvelă pe tema acestui drum. Modernizarea acestui drum trebuia să se facă in urmă cu 10 ani. De atunci nu au existat decat procese și nici un kilogram de asfalt turnat pe acest drum, care se află intr-o stare jalnică și care are nevoie, ca de aer, de modernizare. Vreau să vă spun că și aici s-a finalizat procesul. Există o hotărare judecătorească definitivă prin care se stabilește că trebuie semnat contractul. Revizuirea proiectului tehnic trebuie finalizată, cred că pană la sfarșitul lui octombrie, urmand ca imediat după aprobarea proiectului tehnic in CTE să se poată emite ordinul de incepere a lucrărilor de modernizare pe Pitești - Scoarța. De asemenea, am mai discutat cu colegii, propunerea de redeschidere a Spitalului din municipiul Campulung Muscel, chestiune pe care o voi discuta cu dl. ministru Tătaru, pentru a găsi o soluție care să permită practic primirea de pacienți pentru locuitorii din Campulung și din arealul Campulung Muscel, pentru a trata toate celelalte categorii de boli. Cam astea sunt, pe scurt, punctele. Am avut o discuție și cu domnul Sorin Apostoliceanu, pe care il respect, il apreciez, privitoare la proiecte importante pentru Pitești, in afară de aceste proiecte și, practic, parteneriatul dintre Guvern și domnia sa este un lucru cert, o realitate și va fi sprijinit de la nivel guvernamental in toate proiectele care necesită susținerea. Vă mulțumesc! -: Are cuvantul domnul ministru Lucian Bode, care va prezenta proiectul. Ludovic Orban: Va da mai multe detalii. Lucian Bode: Mulțumesc. Domnule prim-ministru, doamnelor, domnilor, mă bucur să ne revedem. Și inainte de a vorbi despre acest obiectiv extrem de important de investiții in infrastructura de transport rutier din Romania, Drum-Expres Craiova- Pitești, aș vrea să imi permiteți să folosesc acest prilej și să spun cateva cuvinte despre modul in care Guvernul Ludovic Orban a decis să abordeze dezvoltarea proiectelor de infrastructură in Romania. Așa cum sunt convins că ați observat, in cele 10 luni de cand Guvernul Orban se află la Palatul Victoria, am reușit să schimbăm o paradigmă, să trecem de la un model economic bazat pe consum, la un model economic bazat pe stimulare a investițiilor. Consider că este un model economic sănătos, care duce la dezvoltare economică, care duce la creșterea numărului de locuri de muncă și la bunăstarea cetățenilor. Aceste afirmații se bazează pe cifre exacte. Și vreau să vă spun că valoarea investițiilor publice in primele opt luni, in Romania, au ajuns la un maxim istoric -vorbesc de cea mai mare sumă investită in economie in ultimii 10 ani: 24,7 miliarde de lei. Dacă ar fi să mă raportez la componenta de investiții infrastructură de transport, după cum știți, tot după mulți, mulți ani, bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor a fost rectificat in acest an de două ori pozitiv, ajungand astăzi la 13 miliarde de lei, un buget record pentru ministerul nostru, iar pe componenta de fonduri europene, avand alocați 6,1 miliarde de lei, am reușit să executăm in opt luni de zile 3,5 miliarde de lei, in raport cu aproape 4 miliarde, cat au reușit cei dinaintea noastră intr-un an intreg. Sunt convins că ne vom apropia de 6 miliarde bani europeni, pe care ii vom cheltui in acest an. Anul trecut, in primele opt luni, aveau cheltuiţi 2,2 miliarde de lei, cam jumătate din cat am reușit noi să facem in acest an. Aşa cum bine știți, in luna mai anul acesta, participam la semnarea, tot aici, a contractului pentru proiectare și execuție Secțiunea 5 din Autostrada Sibiu-Pitești, tronsonul Curtea de Argeș-Pitești, un proiect pe care, așa cum a spus dl prim ministru, am reușit să il deblocăm. L-am găsit blocat intr-un gandac, in noiembrie anul trecut, iar astăzi, toate tronsoanele au o perspectivă clară și, mai mult, avem asigurată finanțarea, 875 de milioane de euro - este prima cerere de finanțare aprobată pentru Romania, pentru autostrada care trece Carpații. In Secțiunea 1 se lucrează foarte bine, avem 23% progres fizic, Sibiu-Boița; Secțiunea 5, proiectarea merge foarte bine, sunt in evaluare pe 4, iar pentru 2, respectiv 3, dl. prim-ministru a spus foarte clar aici, săptămana viitoare vom ști exact termenul pentru depunerea ofertelor. Estimăm noi, 10 noiembrie, depunerea ofertelor pentru Secțiunea 3, Cornetu-Tigveni, cei 37 de km. Subliniez faptul că procedura de depunere a ofertelor va fi cu precalificare, este o solicitare expresă a celor de la BEI-Pasa. La fel vom proceda și pentru Tronsonul 2. In condițiile in care nu vom avea contestații interminabile și pe acest sector, estimăm că in prima parte a anului viitor vom da raportul procedurii și vom semna contractul de proiectare și execuție atat pentru Sectorul 3, cat și pentru Sectorul 2. Vreau să mai fac o precizare foarte importantă: toată lumea vorbește despre 5 sectoare. Noi, Guvernul Ludovic Orban, vorbim despre șase sectoare in ceea ce privește Pitești-Sibiu. Este vital pentru dezvoltarea acestei zone să unim Ramnicu-Valcea de Autostrada Sibiu-Pitești și noi am decis să construim o legătură de 23 de km de la nodul de la Tigveni pană la Ramnicu-Valcea. Pană la sfarșitul lunii septembrie va fi transmisă spre validare către ANAP elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru această secțiune, am numit-o noi Secțiunea 6. Așadar, inchei discuția legată de Sibiu-Pitești spunand că am reușit să deblocăm acest proiect care in guvernarea PSD a bătut pasul pe loc, existand riscul să pierdem finanțare europeană din cauza balbelor administrative in care s-au pierdut cei care administrau ţara inaintea noastră. Cum bine știţi, Autostrada Sibiu-Pitești va avea o legătură pe partea de sud, spre Craiova, prin acest Drum Expres Craiova-Pitești, o conexiune importantă, care va da coerență rețelei de infrastructură rutieră din Romania și din această parte a ţării. Aceste două coridoare sunt esențiale și sunt puternic solicitate de către industria auto, cum preciza domnul prim-ministru aici, atat de către Ford, cat şi de către Dacia, Guvernul Ludovic Orban fiind un partener serios al mediului de afaceri, care, pentru dezvoltare, are nevoie de o infrastructură modernă extinsă. De aceea, susțin cu tărie că modelul economic despre care vorbeam la inceputul intervenției mele, promovat de Guvernul Ludovic Orban, care pune in centrul preocupărilor investiţiile in infrastructură, este unul sănătos, care aduce plusvaloare și garantează o creștere economică durabilă. Faptul că astăzi semnăm contractele pentru proiectare și execuție pentru Tronsoanele 3 și 4 din Drumul Expres Pitești-Craiova reprezintă un semnal că proiectele de infrastructură sunt accelerate şi căutăm soluţii pentru a le urgenta. Mă bucur că managementul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a identificat o soluţie legală pentru a implementa acest proiect aflat in contestaţie in instanţă. Nu putem risca să pierdem fonduri europene pe acest proiect, nu ne putem permite să stăm cu anii in litigii pană să avem un contract incheiat şi să avem blocate proiecte majore de investiții. Semnalul pe care dorim să il transmitem este unul ferm, către toți cei care incearcă să impiedice derularea acestor proiecte doar de dragul de a le contesta. Am mai avut această situație, vă aduceți aminte, in urmă cu caţiva ani. Dacă astăzi nu am fi avut contestație pe 3 și 4 și am fi semnat contractele pentru 3 și 4 cand am semnat pentru 1 şi 2, iată că Tronsonul 1 este intr-un progres fizic de 15%, iar Tronsonul 2, de aproape 50%. Aceasta este realitatea, acesta este rezultatul contestațiilor din 2017: o intarziere de trei ani de zile. Ne dorim să continuăm; nu ne vom opri aici. Faptul că astăzi semnăm contractele pentru cele două loturi, pentru cei aproximativ 63 de kilometri şi inchidem, practic, acest obiectiv reprezintă o realizare și mă bucur că impreună cu toții, Guvernul Ludovic Orban a dat semnalul schimbării in cele 10 luni de guvernare in ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport in Romania. Vă mulțumesc și inainte de semnarea propriu-zisă a celor două contracte, foarte pe scurt, ii rog pe colegii mei de la CNAIR să facă o scurtă prezentare a celor două proiecte și, bineinţeles, dacă și constructorul dorește să spună cateva cuvinte, pentru că a realizat și proiectul tehnic, mai intai, il invităm să o facă. Vă mulţumesc! Gabriel Budescu: Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule ministru, domnule premier! Numele meu este Gabriel Budescu, sunt coordonatorul direcţiei tehnice din cadrul CNAIR. O scurtă completare aş dori să fac la cele afirmate de domnul ministru. In 2017, cand a fost iniţiat acest obiectiv, pentru prima dată, trebuie precizat că el a fost discutat cu experţii Comisiei Europene, experţii JASPERS şi au fost elaborate cerinţele imperative, conform prevederilor /.../ pe 2018 pentru a corespunde exigenţelor tehnice actuale. Aşa cum ştiţi, a fost nevoie să anulăm Tronsoanele 3 şi 4, ele s-au relicitat, au fost publicate din nou spre licitaţie in anul 2019 şi iată că in momentul de faţă avem gata intreg aliniamentul Craiova-Piteşti. Finanţarea acestui obiectiv va fi asigurată din fonduri europene. In momentul de faţă se fac ultimele retuşuri la documentaţia anexă a cererii de finanţare, pentru a corespunde exigenţelor Uniunii Europene. Implementarea obiectivului, pe langă faptul că va asigura premisele dezvoltării economice și va imbunătăți aspectele sociale din zona sa de influență, are și avantaje concrete, deja cuantificate in analiza post-beneficiu, care este partea cererii de finanțare - și aici mă refer la economia de timp intre Craiova și Pitești, care este de circa o oră și jumătate sau creșterea siguranței in trafic, prin reducerea numărului de accidente. Cele patru tronsoane insumează 121 de km și au o valoare de 3 miliarde de lei. Tronsonul 1, care a ajuns la un stadiu fizic de 14%, respectiv un stadiu financiar de 18%, prin accesarea avansului, așa cum puteți vedea, are in momentul de față mobilizate 129 de utilaje și circa 200 de persoane care activează. Tronsonul 2, lotul 1, cu un stadiu fizic de 46%, pe care sunt in momentul de faţă 152 de utilaje și peste 300 de muncitori. Tronsonul 2, lot 2, cu un stadiu de 41% și un stadiu financiar de 21%, iarăși, 174 de utilaje și peste 300 de muncitori. Nu in ultimul rand, cele două tronsoane pentru care ne aflăm astăzi aici, tronsonul 3 şi tronsonul 4, insumand 63,6 km. Ca elemente de execuție a lucrărilor, vom avea undeva la peste 4,5 milioane metri cubi de săpături, peste şapte milioane metri cubi de umplutură, peste 550 de tone de mixtură puse in operă, 1 milion 650 de milioane de metri cubi de balast și peste 1.600 de elemente prefabricate la cele 68 de structuri aflate pe aceste două tronsoane. Perioada de proiectare este de 12 luni, insă avand in vedere experiența pe care o avem cu acest antreprenor, credem că va fi finalizat mult, mult mai repede; şi 24 de luni perioada de execuţie. Vă mulţumesc. 2020-09-16 15:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119220280_693416148052053_6071186233715726051_n.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat șantierul de construcții al Sălii Polivalente din județul Argeș, investiție finanțată de Compania Națională de InvestițiiȘtiri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-vizitat-antierul-de-constructii-al-salii-polivalente-investitie-finantata-de-cni-judetul-argeGalerie foto 2020-09-16 12:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6864.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la conferința “Împreună protejăm România”, organizată de Grupul de presă MediaUno în parteneriat cu Institutul Național de Statistică, Camera de Comerț Româno-Americană și UGIR-1903Știri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-conferinta-impreuna-protejam-romania-organizata-de-grupul-de-presa-mediauno-in-parteneriat-cu-institutul-national-de-statistica-camera-de-comert-romano-americana-i-ugir-1903Galerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la conferința Impreună protejăm Romania [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună dimineața Excelențele voastre, domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai instituțiilor statului, reprezentanți ai companiilor private, dragi invitați! Mulțumesc organizatorilor că au realizat această dezbatere. Probabil că mult timp de acum inainte va trebui să mai privim retrospectiv, pentru a ințelege ce s-a intamplat cu lumea, cu viața noastră de zi cu zi, cu economia, cu toate obiceiurile noastre, din cauza acestei pandemii care a venit de nicăieri. Oricine ar spune că era pregătit să facă față acestei situații nu are dreptate; realitatea este că toate guvernele lumii, toate instituțiile, toate sistemele de sănătate publică, toate companiile și, in general, toți oamenii au fost puși in fața unei situații de criză neașteptate, care a generat o permanentă nevoie de adaptare, de corecție și mai ales o permanentă nevoie de a lua decizii; pentru că cel mai rău era să nu se ia decizii, decat să se ia decizii. Intensitatea activității guvernului se și vede in date statistice, după numărul de ordonanțe de urgență, in numărul de hotărari de guvern, in numărul de ordine de ministru adoptate, după multitudinea de situații care au generat nevoia de intervenția, nevoia de luare a unor măsuri, de adoptare a unor decizii importante. Din păcate, prima parte a pandemiei a scos un pic la iveală ceea ce se numește un egoism național, care s-a manifestat și la nivel european. Foarte multe state au luat decizii strict prin prisma a ceea ce au considerat ele interese naționale, după care, incetul cu incetul, a devenit din ce in ce mai vizibil că este nevoie de o colaborare la nivel internațional, că este nevoie de un dialog, este nevoie de un permanent schimb de experiență și, mai ales, este vorba de luarea unor decizii in comun. La nivelul Uniunii Europene, după o primă perioadă de o lună, o lună și jumătate, incetul cu incetul, instituțiile europene, statele Uniunii Europene au inceput să colaboreze din ce in ce mai apropiat, să stabilească mecanisme de reacție și, mai ales, să caute să ia decizii comune care să avantajeze practic statele membre și cetățenii din țările Uniunii Europene. In ceea ce ne priveşte pe noi, ca guvern, vă mărturisesc că, din momentul apariției informației despre virus in China, noi am inceput să gandim măsuri. Şi, in acest sens, pot să vă spun că, deși după Anul Nou Chinezesc au venit foarte mulți oameni din China, in Romania nu am avut niciun caz de coronavirus importat din China. Primul caz de coronavirus l-am avut in data de 26 februarie și, de atunci, practic, suntem intr-o căutare continuă a celor mai bune soluții pe care le putem adopta, astfel incat să reducem numărul de persoane infectate, să reducem numărul de decese și, mai ales, să luăm acele măsuri care să readucă incetul cu incetul normalitatea in viața oamenilor, in viața economică, in viața socială, in viața culturală, sportivă, in educație, in toate domeniile. Sigur că, in prima fază, a trebuit să luăm foarte multe măsuri cu caracter restrictiv atat in ceea ce privește libertățile cetățenilor, libertatea de mişcare şi alte drepturi şi libertăţi; de asemenea, a trebuit să luăm măsura de a restricționa o serie de activități pentru a reduce riscul de răspandire a virusului. Măsurile pe care le-am luat s-au axat pe mai multe direcții. Primul şi cel mai important lucru a fost cel legat de informarea corectă a cetățenilor. Al doilea obiectiv a fost pregătirea sistemului de sănătate publică. Gandiți-vă că, la debutul pandemiei, noi aveam o capacitate de testare de 400-500 de teste maxim pe zi, astăzi capacitatea de testare a crescut la peste 35.000 de teste şi continuăm să creştem capacitatea de testare. Dotarea cu materiale, echipamente şi tot ceea ce a fost necesar in combaterea pandemiei- ventilatoare - am avut criză in aproape toate domeniile, iar piaţa internaţională a innebunit in lunile martie, aprilie şi chiar inceputul lui mai. Nu s-au realizat contracte, prețurile au luat-o razna, furnizorii fiind doar din cateva țări. Practic, toate ţările au fost puse in fața unei situații de criză, care cu greu pană la urmă a fost depășită. Noi am crescut constant, de exemplu, capacitatea de tratare in secţiile de terapie intensivă, astăzi avand o capacitate de tratare, pentru pacienţii COVID, de aproximativ 1.100 de pacienţi, capacitate care nu a fost niciodată atinsă, ba chiar pot să spun că maximum atins a fost jumătate din capacitatea de tratare. Sigur că, după primul şoc, şi noi am luat decizii care au afectat bunele relaţii cu ţări prietene, dar a trebuit să luăm deciziile legate, de exemplu, de măsurile pentru cetăţenii veniţi in Romania din ţări cu nivel foarte larg de răspandire a epidemiei. Vă dau numai nişte date ca să inţelegeţi: intre 26 februarie şi 1 iulie in Romania au intrat in ţară peste 2 milioane de cetăţeni, din care 1,7 milioane de cetăţeni au venit din ţări cu un nivel foarte ridicat de răspandire a virusului. Numărul de cazuri din Romania este mai mic decat aplicarea procentului la cetăţenii romani intorşi din ţările cu nivel larg de răspandire dacă s-ar aplica procentul de infectare la diagnosticarea care a fost făcută. Aceste măsuri au fost indispensabile şi, chiar dacă in prima parte au generat anumite tensiuni şi au afectat intr-un fel relaţiile, ele au fost salutare, pentru că au putut să oprească o creştere explozivă a numărului de cazuri. Atenţia noastră imediat după toate măsurile pe care a trebuit să le luăm in toate domeniile de activitate pentru a reduce riscul de răspandire a virusului, preocupările noastre au fost legate de economie. Am luat sute de măsuri pentru a incerca să sprijinim activitatea economică, companiile, angajaţii, măsuri pe care le-am considerat foarte importante şi care, pe baza analizelor de astăzi, au generat efecte pozitive. Principalul lucru pe care am vrut să il asigurăm a fost afectarea cat mai mică a activităţilor economice in condiţiile in care este evident că cererea a scăzut dramatic in foarte multe domenii. De asemenea, au fost afectate foarte multe sisteme, de pandemie, și, in mod evident, am incercat să susținem atat companiile, cat și angajații. Printre măsurile pe care le-am adoptat am urmărit o cat mai mare injecție de lichiditate către companii, motiv pentru care am luat decizii cum ar fi suspendarea executării lor și popririlor, ridicarea presiunii pentru plata taxelor și impozitelor, mai ales pe companiile aflate intr-o oarecare dificultate, amanarea ratelor la bănci și, pană in data de 31 decembrie, reducerea timpului de rambursare a TVA-ului și de decontare a concediilor medicale. Am adoptat un act normativ prin care, practic, am permis rambursarea TVA-ului inainte de efectuarea controlului. Rambursările de TVA pe primul semestru, realizate de guvern, au fost net superioare rambursărilor de TVA făcute in semestrul echivalent din 2019. In ceea ce privește concediile medicale nu există termen de comparație, decontarea concediilor medicale s-a făcut la niște nivele la care nu spera nimeni in anii anteriori. De asemenea, am incercat să generăm măsuri active de susținere a companiilor și angajaților, cum a fost șomajul tehnic, indemnizațiile de sprijin pentru profesioniști in sensul Codului Civil, ulterior, măsuri active pentru revenirea in activitate a celor care au fost in șomaj tehnic, cu plata o perioadă de trei luni a 41,5% din salariu, care, evident, este urmată de la 1 septembrie de aplicarea programului flexibil de muncă, așa-numitul Kurzarbeit, care, de asemenea, l-am instituit in premieră in Romania, niciodată nu a funcționat un mecanism similar, pe care acum incercăm să il implementăm, evident, urmărind modelele funcționale din alte țări in materie de Kurzarbeit. Am generat o serie de programe de sprijin pentru companii, cum ar fi IMM INVEST, pe IMM INVEST volumul creditelor acordate către IMM-uri de bănci este in jurul a 13 miliarde și, evident, sunt in continuare solicitări de credit aprobate de bănci, care urmează a fi aprobate de Fondul de Garantare. Am crescut plafonul de la 15 miliarde la 20 de miliarde, astfel incat să putem să onorăm cat mai multe cereri formulate de IMM-uri, care au nevoie de capital fie pentru investiţii, fie de capital de lucru. Am adoptat o schemă de ajutor de stat de garantare a creditelor şi pentru companiile mari, pentru companiile care nu sunt IMM-uri, care sper că incep să devină funcţionale şi să genereze suportul necesar. Am folosit scheme de ajutor de stat, pe care am văzut că le folosesc şi alte ţări, cum este schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrică, cu rambursarea unei părţi din costul certificatelor de CO2. De asemenea, avem o serie de măsuri, cum ar fi schema de ajutor de stat IMM Leasing de echipamente şi utilaje, de asemenea, in curand vom adopta schema de garantare a asigurării creditului comercial şi o serie de alte scheme de ajutor de stat, care am văzut că au avut rezultate in alte economii. Nu in ultimul rand, tot din categoria asigurării capitalurilor necesare, am asigurat supracontractarea de programe de granturi către IMM-uri, pe Programul 2-I şi 2-II, chiar de curand am lansat un nou produs - granturi pentru investiţii, intre 1,5 şi 6 milioane de euro, măsura 2.2 din cadrul Programului Operaţional Regional. Ieri, cred că a inceput utilizarea aplicaţiei, sigur experimental, pentru schema de ajutor de stat miliardul de euro pe care l-am disponibilizat prin realocările de fonduri, ca urmare a creşterii flexibilităţii intre fonduri, aprobată de Comisia Europeană, un miliard de euro granturi pentru investiţii sau pentru capital de lucru pentru companiile care au fost cel mai afectate de măsurile de restricţie din perioada COVID. Acum, vă spun sincer că mi-e foarte greu să pot să fac o trecere in revistă a multitudinii de măsuri, incerc să mă concentrez pe cele mai importante măsuri. Nu in ultimul rand, decizia pe care am luat-o, inainte de venirea pandemiei, a fost o decizie foarte clară - de schimbare a modelului economic, a modelului de creștere economică. Nu mai puteam merge pe acest sistem de stimulare artificială a consumului, prin creșterea cererii, prin decizii de creștere a unor venituri in zona deciziilor guvernamentale. Pentru că acest sistem a generat grave dezechilibre, grave inapoieri ale economiei romanești și era un sistem care era evident că duce economia romanească in gard. Sistemul pe care vrem să il dezvoltăm este un sistem de creștere care să se bazeze pe piloni autentici, in primul rand, pe investiții publice masive, in al doilea pe susținerea investițiilor private, pe susținerea companiilor care vor să investească, in acest sens. De exemplu, am revizuit schemele de ajutor de stat pentru investitori care fac investiții Greenfield, pentru a le face mai atractive și pentru a reuși să sprijinim noi și noi investiții făcute de companii, fie companii prezente pe piață, fie companii care vor să investească in Romania. Așa, ca date, volumul investițiilor in sectorul public a fost cel mai mare din ultimii 10 ani, iar lucrul acesta s-a intamplat in perioadă de criză, in condițiile in care e clar că veniturile bugetului s-au diminuat. Cu toate astea, noi am asigurat resurse și am incercat să creștem constant volumul investițiilor publice, pentru că Romania are nevoie ca de aer de modernizarea infrastructurii in toate domeniile: infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructură de comunicații, infrastructură de sănătate, infrastructură educațională. Următorii 10 ani pentru Romania vor trebui să reprezinte ani de investiții masive in aceste domenii, pentru că ele sunt un suport fundamental pentru dezvoltarea economică. Sigur că datele statistice le cunoaște Institutul Național de Statistică, dar sunt cateva lucruri care sunt relevante și pe care vreau să le evidențiez. Unul dintre motoarele de creștere il constituie fondurile europene și aici pot să vă spun că am comparat perioada de 10 luni de guvernare pe care am avut-o după 4 noiembrie cu primele 10 luni ale guvernării anterioare. In 10 luni ale guvernării anterioare au fost absorbiți aproximativ 1,1 miliarde de euro, e vorba de decontări de la bugetul Uniunii Europene, iar noi in 10 luni am decontat 2,67 de miliarde de euro, aproape de trei ori mai mult, in condițiile in care trebuie să știți că maturitatea proiectelor este departe de a fi mulțumitoare și dimpotrivă, foarte multe din proiectele care sunt finanțate pe fonduri europene au o serie de probleme structurale, care au fost generate de un management catastrofal anterior, dar și de reglementări care practic au făcut aproape imposibilă realizarea anumitor proiecte. De exemplu, Ordonanţa 114, care a crescut foarte mult, cu peste 15%, costurile cu mana de lucru ale companiilor din construcții, practic, toate studiile de fezabilitate care au fost făcute anterior sau imediat, in preajma Ordonanței de Urgență 114, nu mai sunt bune, pentru că ele stabilesc niște valori care nu mai au nicio legătură cu realitatea. De asemenea, m-am uitat - și asta chiar mi s-a părut un miracol - am comparat la data de 1 septembrie numărul de angajați cu contract de muncă și am comparat cu 1 ianuarie, 1 februarie, 1 martie, inainte de izbucnirea crizei economice generate de pandemie. Numărul de angajați este mai mare. La data de 1 septembrie cred că erau cu peste 2.000 de angajați cu contract de muncă mai mulți decat la data de 1 ianuarie sau comparativ și cu 1 februarie, am incercat să comparăm, să vedem lucrurile respective. In ceea ce privește șomajul, șomajul este mai jos de 300.000, chiar dacă el statistic apare altfel, dar in realitate, cei care sunt evidențiați de ANOFM ca fiind in cadrul calculului ratei șomajului, adică cei care sunt indemnizați și cei care au ieșit din indemnizație, din plata indemnizației de șomaj, sunt in jur de 300.000 de romani. Şi aici ne-am gandit la măsuri active și am aplicat măsura activă de plată a 50% din salariul brut, dar nu mai mult de 2.500 de RON, pentru trei categorii de angajați care iși găsesc mai greu loc de muncă. E vorba de tinerii NEET, e vorba de cei care sunt aproape de pensie și, de asemenea, această măsură am utilizat-o și pentru romanii care și-au pierdut locul de muncă in diaspora, in țara unde lucrau, s-au intors acasă și sunt in căutarea unui loc de muncă, astfel incat să creăm un stimulent pentru companii să ii angajeze pe romanii intorși acasă. De asemenea, un alt indicator, nu vă spun, m-am uitat pe iulie: creșterea salariului in iulie față de iunie, nu știu dacă asta e ceva periodic, dar există o creștere de 74 lei a salariului mediu net in iulie față de iunie, iar in iunie, comparat cu iunie 2019, am inregistrat o creștere cu, cred că aproape 5% a salariului mediu net. Vreau să mulțumesc și cu această ocazie tuturor companiilor responsabile, indiferent că sunt companii străine sau companii romanești. Valul de susținere pe care l-am avut in perioade critice, donațiile de ordinul sutelor de milioane, susținerea pe care ne-au acordat-o pentru achiziționarea unor materiale aflate in criză, comportamentul responsabil, inclusiv față de angajați, al marii majorități a companiilor, permanentul dialog pe care l-am intreținut cu companiile, toate au determinat, practic, ca efectele negative ale pandemiei să fie diminuate la maxim. Şi aici chiar apreciez in mod deosebit acest comportament al companiilor, care au lăsat, să spun, goana după profit, care de multe ori e pe primul loc şi au pus responsabilitatea socială și un comportament corect și față de angajați și față de societate și lucrul ăsta s-a văzut, de exemplu, inclusiv cand am dat facilitatea de plată a impozitului pe profit, reducerea cu cinci sau zece la sută, in funcție de mărimea impozitului, am avut o rată de colectare exemplară pe impozitul pe profit. De asemenea, in general, atitudinea a fost o atitudine de dialog, de cooperare și din punctul de vedere al guvernului pe care il conduc, rămanem la fel de deschiși, la fel de doritori de a avea un parteneriat onest, predictibil, cu intreg mediul de afaceri, privitor la ce va să vină. Inchei prin a vă spune că in privința a ce va să vină, eu cred că pană se va descoperi un vaccin și un tratament, singura reacție normală a oamenilor este să invețe cum să se protejeze de virus. Cu cat mai mulți oameni sunt corecţi şi se protejează de viruși, cu atat viața va fi mai normală și cu atat economia va fi mai puțin afectată. Nu cred că noi restricții trebuie impuse, dimpotrivă, trebuie o permanentă acțiune de dialog, de informare, de educare, astfel incat oamenii să ințeleagă că ei sunt cei care trebuie să se protejeze și mai ales să ii protejeze și pe cei din jur. M-aş bucura să se găsească cat mai curand un vaccin, dar pană se va găsi un vaccin aplicabil, dacă vrem să reluăm o viață normală, va trebui să suportăm mici chestii, cum e masca sau alte lucruri, să ne dezinfectăm, să ne spălăm pe maini mai des, să renunțăm la gesturile de prietenie și de afecțiune pe care le facem față de cei apropiați, lucruri relativ simple. Spuneam, și cu masca, cred că omul nu s-a născut cu cravata la gat, de exemplu; cu toate astea, ne-am obișnuit cu cravata la gat. Omul nu s-a născut incălțat - mă uit uneori și acum, pe gazon, la pantofi cu cui - și cu toate astea, omul s-a obișnuit cu astfel de lucruri și cred că adaptabilitatea noastră este cea care trebuie să genereze resortul de evoluție și de mișcare intr-o direcție care mi se pare firească și normală. In ceea ce privește economia, gandiți-vă că in următorii șapte ani, Romania va avea la dispoziție posibilitatea de a utiliza resurse financiare cum nu a mai avut niciodată in istorie. Pe langă cele 80 de miliarde din bugetul Uniunii Europene și din Facilitatea de Reziliență și Recuperare, avem și programul SURE, pentru care Comisia Europeană a alocat Romaniei o sumă importantă, de 4, 99 de miliarde de euro. Avem o serie de finanțări care sunt direct de la nivel european, pe care trebuie să incepem să invățăm să le accesăm, finanțări pe cercetare, finanțări pentru pe economie, Programul Juncker, care se continuă prin EU Invest. Deci o să avem oportunități multiple, de a avea parte de resurse care să fie un suport pentru reluarea rapidă a creșterii economice, pentru investiții făcute atat in zona publică, cat și in zona privată. De asemenea, politica europeană se bazează, să spun, pe două direcții strategice: Europa Inteligentă şi Europa Verde. In ceea ce ne privește, dorim să ne pregătim cat mai bine, pentru a putea utiliza aceste resurse, pentru că inovarea, cercetarea, aplicarea imediată a rezultatelor cercetării duc la creșterea competitivității, utilizarea soluțiilor novative, viteza de punere in practică a acestor soluții sunt lucruri fundamentale, care pot să genereze dinamică economică și care pot, intr-adevăr, să crească complet competitivitatea companiilor din Romania. Vă mulțumesc pentru răbdare! Garantez in continuare aceeași preocupare și deschidere pentru găsirea de soluții viabile, pentru a putea reveni cat mai repede la normalitate in toate domeniile și pentru a asigura o relansare economică rapidă atat in Romania, cat și la nivel european și la nivel internațional. Vă mulțumesc! 2020-09-16 11:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6526.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la darea în folosință a liniei de metrou M5 Eroilor-Drumul TabereiȘtiri din 15.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-inaugurarea-magistralei-5-de-metrouGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule președinte Klaus Iohannis, domnule ministru, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai companiilor care ați construit acest tronson de metrou, dragi reprezentanți ai mass mediei, am uitat, domnul director general Gabriel Mocanu și stimată echipă de conducere a Metrorex. Lucrurile uneori le aşează Dumnezeu astfel incat să pară coincidențe. Coincidența face că domnul director general Gabriel Mocanu era directorul general al Metrorex in 2008 și subsemnatul era ministrul transporturilor atunci cand au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv de investiții, cand am negociat finanțarea din partea Băncii Europene de Investiții și, de asemenea, anul in care a fost adoptată strategia de dezvoltare a metroului, care cuprinde extinderile de magistrale care sunt prevăzute astăzi in diferite faze de realizare. Mai mult decat atat, pot să vă spun că 2007 și 2008 au reprezentat anii in care au fost reluate investițiile la metrou. Am finalizat tronsonul dinspre Autostrada Soarelui, cu patru stații, de asemenea, am reluat lucrările și le-am dus aproape de final, tronsonul de la Piața Chibrit către Laromet. E o onoare pentru mine ca impreună cu domnul director general Mocanu, cu care am trudit din greu incă din 2007, 2008, la acest proiect, să avem această bucurie de a fi de față la punerea in funcțiune a acestui tronson de metrou, foarte important pentru București, foarte important pentru locuitorii din Drumul Taberei și pentru orice alt călător care va avea nevoie de acest tronson de metrou. Nu ne vom opri aici. Toate lucrările ulterioare se vor derula cu o viteză mai mare, vom fi mult mai atenți in tot ceea ce inseamnă etapele de pregătire și de execuție a tuturor contractelor de extindere a rețelei de metrou. Infrastructura de transport este, din punctul nostru de vedere, prioritatea zero, iar investițiile in infrastructură, in general, reprezintă prioritatea absolută a guvernului pe care il conduc. Mulțumesc că sunteți prezenţi aici şi incă o dată, mă bucur că acest tronson e pus in funcţiune şi va deservi bucureştenii care au nevoie de dezvoltarea reţelei de metrou. Il invit in continuare pe domnul preşedinte Klaus Iohannis să se adreseze domniilor voastre! 2020-09-15 13:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-15-01-23-10big_sigla_guvern.pngMesajul prim-ministrului Ludovic Orban cu ocazia începerii noului an școlarȘtiri din 14.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-ludovic-orban-cu-ocazia-inceperii-noului-an-colarCopiii și adolescenții Romaniei incep astăzi un an școlar atipic, un adevărat test pentru intreaga societate, avand in vedere prioritățile de protecție sanitară ale momentului, in contextul pandemiei COVID-19. Educația este condiție de bază pentru o societate civilizată și, după aproape șase luni in care au fost nevoiți să se adapteze invățămantului la distanță, elevii se intorc in clase pentru a-și continua pregătirea cu o lecție in plus pe care trebuie să o invețe: grija față de propria sănătate și față de cei din jur. Ne dorim să asigurăm tinerei generații acces la invățămant de calitate, dar este, in egală măsură, important ca actul educațional să aibă loc intr-un mediu sigur și din punct de vedere sanitar. Pericolul infectării cu noul coronavirus incă nu a trecut, ceea ce vedem, din păcate, zilnic, in evoluția numărului de cazuri. Ne confruntăm cu un inamic diferit față de virusurile cunoscute pană acum, iar soluția pe care o avem la indemană este să impiedicăm transmiterea lui, respectand cateva reguli simple de igienă și de distanțare fizică. Responsabilitatea revine fiecăruia dintre noi, pentru ca lucrurile să nu ia o turnură mai greu de gestionat din punct de vedere sanitar. Acest inceput de an școlar reprezintă o provocare pentru toți: elevi, familiile lor, cadre didactice și, nu in ultimul rand, autoritățile cu atribuții in domeniu. Va fi un efort comun pentru ca școlile care vor funcționa in regim clasic să nu devină vectori de transmitere a noului coronavirus, iar acolo unde orele se vor desfășura online să asigurăm calitatea actului educațional. Ii indemn pe toți să se implice in acest efort. Purtați mască, respectați regulile de protecție și de siguranță sanitară, prețuiți educația! Vă urez succes la invățătură, dragi elevi, pentru că doar munca temeinică și perseverența sunt căi sigure pentru realizările voastre! Respectați-vă profesorii, respectați-vă părinții și bunicii! Protejați-vă pe voi și pe toți cei dragi! Regăsirea colegilor, prietenilor este cu atat mai plăcută după o perioadă atat de lungă și dificilă, dar lucrand impreună, chiar in lipsa apropierii fizice, formand echipă, vă veți bucura de noi experiențe educative. Impreună trecem mai ușor testul pandemiei! Profesorilor și tuturor cadrelor didactice le urez succes in misiunea lor nobilă de formare a generațiilor de maine. Aveți acum incă o responsabilitate importantă: impreună cu medicii și cu toți cei din prima linie, veți contribui la protejarea sănătății elevilor și la combaterea răspandirii virusului. Adresez un gand bun părinților, le transmit să aibă putere pentru a-și susține copiii in această perioadă dificilă. Tuturor, multă sănătate și succes! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-09-14 09:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-14-09-33-19big_sigla_guvern.pngVizita premierului Ludovic Orban la școala din comuna Grădiștea, județul Călărași, obiectiv modernizat și reabilitat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-coala-din-comuna-gradi-tea-obiectiv-reabilitat-modernizat-i-extins-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la școala din comuna Grădiștea, obiectiv reabilitat, modernizat și extins din fonduri guvernamentale [Check against delivery] Ludovic Orban: Sărut mana! Bună ziua! Il felicit pe domnul primar pentru că banii care au fost alocați din bugetul de stat in cadrul PNDL au fost cheltuiți cu foarte mare chibzuință și cu rezultate foarte bune. Obiectivul nostru este să dezvoltăm infrastructura școlară, să asigurăm condiții cat mai bune de invățare pentru copiii noștri, să reușim, prin sistemul de educație, să-i pregătim cat mai bine să facă față tuturor provocărilor vieții, școala să-i ajute să reușească in viață, fie intr-o meserie, fie deschizandu-și o afacere, fie invățand /.../. Domnul primar știe foarte bine, că am numărul lui de telefon și invers, că oricand este un proiect important pentru comuna Grădiștea, noi răspundem prezent și, in măsura in care există resurse și proiectele sunt bine făcute, vom incerca să sprijinim aceste proiecte. Pentru că obiectivul nostru este acela de a reduce in timp diferența intre oraș și comună, de a asigura servicii de calitate, de a crește nivelul de civilizație in fiecare comunitate locală, astfel incat să existe oportunități pentru realizare pentru fiecare om. Sănătate vă doresc! Vă puteți trimite copiii la școală cu toată increderea. E o școală care respectă toate regulile de protecție sanitară și o școală in care sunt convins că vor invăța copiii și se vor simți bine. 2020-09-13 17:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4806.jpgVizitarea de către premierul Ludovic Orban a monumentului istoric Poșta Veche reabilitat din fonduri europeneȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizitarea-de-catre-premierul-ludovic-orban-a-monumentului-istoric-po-ta-veche-reabilitat-din-fonduri-europeneGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban după vizita la monumentul istoric Poșta Veche [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Sunt in vizită in județul Călărași. Cu ocazia acestei vizite, avem cateva obiective care țin de campania electorală pentru alegerile locale. Langă mine se află domnul primar Dan Drăgulin și domnul președinte al Consiliului Județean, Vali Barbu. Sigur că folosesc această deplasare in Călărași pentru a vizita cateva obiective. Aici ne aflăm la clădirea Poștei, care de fapt a fost o clădire privată, construită in 1883 de un comerciant, - dacă nu mă inșel, Bădulescu-, a fost pusă la dispoziția Poștei după Primul Război Mondial. In perioada comunistă a fost abandonată, a crescut un copac in interiorul clădirii. Se poate vedea, pe fotografiile din interior, ruina in care a fost lăsată această clădire reprezentativă. Printr-un proiect inițiat de primărie, finanțat prin Programul Operațional Regional, a fost readusă la forma inițială, a fost consolidată, restaurată și va funcționa ca un centru cultural deschis tuturor categoriilor de varstă. Ne-am deplasat la bazinul olimpic, care a fost finanțat din fonduri guvernamentale, prin Compania Națională de Investiții, pentru a vedea cum a ieșit această lucrare care va fi, de asemenea, un punct de interes atat pentru cei care vor să facă cursuri de inot, dar și pentru cei care vor să facă sport. Bazinul olimpic este o lucrare importantă, cu o valoare de peste cinci milioane de euro. Ne vom mai deplasa in județ pentru a vedea o școală renovată și modernizată in Grădiștea, sat Cuneşti, și, de asemenea, ne vom deplasa in municipiul Oltenița unde, de asemenea, vom vedea proiectul portului turistic, care este un proiect al candidatului nostru la primărie. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Domnule premier, vrem să profităm de faptul că sunteţi astăzi acum cu noi. Avand in vedere că maine este prima zi in care copiii se intorc la şcoală, sunt foarte mulţi părinţi nemulţumiţi de cum a fost gestionată situaţia, sunt foarte mulţi părinţi ingrijoraţi de faptul că copiii lor se intorc efectiv la şcoală. Ce mesaj aveţi pentru părinţii ai căror copii se intorc maine la şcoală? Ludovic Orban: Eu am incredere in dascălii din Romania, am incredere in sistemul de educaţie din Romania. Sunt convins că la şcoală copilul va fi mai puţin expus riscului de imbolnăvire decat liber in alte locuri, la locul de joacă sau pe terenul de sport. Noi vom urmări respectarea regulilor de protecţie sanitară. De asemenea, vom urmări orice disfuncţionalitate care poate să apară. Am fost intr-o comunicare permanentă cu inspectoratele școlare, cu direcțiile de sănătate publică, cu directorii de școli, cu reprezentanții autorităților locale, astfel incat să luăm toate măsurile care să apere sănătatea elevilor, copiilor. Sigur că și părinții trebuie să aibă incredere. Inceperea anului școlar este o necesitate. Și așa din cauza pandemiei, din cauza stării de urgență, patru luni de zile cursurile au fost online, intr-o adaptare care a generat o situație in care este necesară inceperea școlii. Orice părinte care-şi iubeşte copilul știe că fiecare copil, fiecare elev are nevoie de procesul educațional. Acest proces educațional este fundamental pentru dezvoltarea fiecărui copil, fiecărui elev. Decizia de a incepe anul școlar este o decizie care era clară, din punctul meu de vedere. Sigur că există temeri, sigur că sunt diferite aspecte care nu sunt perfecte, care incă n-au fost puse la punct in detaliu, dar orice fel de aspect poate fi remediat. De regulă, am lăsat la latitudinea consiliilor de administrație ale școlilor decizia privitoare la modul in care să inceapă școala, de asemenea, și eventuale măsuri care trebuie luate pentru a asigura accesul la invățămant al copiilor, protejarea sănătății copiilor. Eu ii rog pe părinți să aibă incredere, sigur, să le spună copiilor lor să respecte măsurile de protecție sanitară care sunt instituite in cadrul fiecărei școli. Trebuie să aibă incredere pentru că este in beneficiul copiilor. Aş mai spune cateva lucruri. Chiar și cu orele suspendate, cu școala suspendată, și in vacanță a existat o rată de infectare pe populația școlară. Dacă ne uităm la datele statistice, vom vedea că pentru varstele de populație școlară a existat o rată de infectare de peste 6%. Deci, au fost copii care s-au imbolnăvit fără să fie la școală. Dacă vor apărea cazuri, lucru pe care nu ni-l dorim, dar e posibil ca la școală unii să vină deja infectați, nu neapărat să dobandească, sigur că vom lua toate măsurile. Sigur că părinții trebuie să urmărească atenți sănătatea copiilor și, la orice simptom care poate să genereze suspiciunea, pot să ia decizia - copilul să nu se ducă fizic la școală și să participe online -, dacă au simptome care pot să conducă la suspiciunea că sunt infectați copiii. Nu trebuie să intrăm in panică sau să privim cu neincredere tot acest proces. In ceea ce ne priveşte, vom urmări atat prin direcţiile de sănătate publică, cat şi prin inspectoratele şcolare, modul in care incepe şcoala, vom urmări modul in care sunt implementate măsurile stabilite prin ordinele comune ale ministrului Sănătăţii şi ministrului Educaţiei, vom incerca să corectăm orice situaţie care apare şi ii rog pe părinţi să aibă incredere. Copiii au nevoie de şcoală, copiii trebuie să reia procesul de invăţare pentru că este fundamental pentru formarea lor profesională, dar şi formarea lor ca oameni. Reporter: Aveți ceva să-i reproșați ministrului Educației legat de modul in care a gestionat deschiderea școlilor? Ludovic Orban: Cand am avut ceva să-i spun, i-am spus. Am urmărit cat am putut intreg procesul. Sigur că nu e un proces simplu. Aici, in pregătirea deschiderii şcolilor nu este implicat numai Ministerul Educaţiei, e implicat şi Ministerul Sănătăţii prin direcţiile de sănătate publică, autorităţile locale. Gandiţi-vă că şcolile sunt in proprietatea localităţilor. Administraţia locală are un rol extrem de important şi am incercat să avem o comunicare cat mai bună cu autorităţile locale. Sper să nu se intample in alte localităţi, de exemplu ce se intamplă in judeţul Călăraşi, in care PSD refuză să adopte proiectul de hotărare al Consiliului judeţean care să permită decontarea transportului gratuit al elevilor către şcoală. Noi am avut o permanentă comunicare cu toţi factorii implicaţi. De asemenea, am solicitat conducerii şcolilor să fie intr-o comunicare prin intermediul diriginţilor, prin intermediul invăţătorului sau invăţătoarei, să ţină legătura permanent cu părinţii copiilor şi cu copiii astfel incat să putem să luăm cele mai bune măsuri. Reporter: Domnule prim-ministru, Traian Băsescu a spus despre dumneavoastră că sunteţi un rebut politic şi un gogoşar incompetent. Totodată, Dacian Cioloş a cerut demisia ministrului Educaţiei. Sunt acestea simptome de incompatibilitate intre partidele dumneavoastră in virtutea unei colaborări la guvernare după alegerile parlamentare? Ludovic Orban: Suntem in campanie electorală. Orice declaraţie trebuie privită in context electoral. In ceea ce mă priveşte, nu voi răspunde, dar voi spune cateva lucruri. Am vazut că domnul Cioloş cere concursuri pentru directori. Eu ştiu că mulţi dintre directorii actuali au dat concurs şi sunt in funcţie in urma concursurilor organizate in timpul guvernării Cioloş. De asemenea, ii readuc aminte că in urmă cu o săptămana ne cerea, nouă, Guvernului, să nu politizăm deschiderea şcolii. Or, să ceri acum demisia unui ministru, cu o zi inainte de inceperea şcolii, mi se pare o politizare dramatică a subiectului, cu atat mai mult cu cat, din cate imi aduc eu aminte aşa, doamna Monica Anisie a fost secretar de stat la Ministerul Educaţiei in timpul guvernării Cioloş. Nu ințeleg, atunci era bună şi acum, cand nu mai e in acelaşi partid cu dansul sau, mă rog, in aceeaşi formă de guvernare cu dansul nu mai e bună!? Sunt declaraţii politice. Nu răspund acestor declaraţii politice. Noi suntem preocupaţi să luăm toate măsurile necesare pentru a putea deschide şcoala in cele mai bune condiţii. Reporter: Aveţi in vedere incheierea unor alianţe electorale pentru alegerile parlamentare? Vă intreb in contextul in care marţi e ultima zi in care aceste alianţe pot fi depuse la Biroul Electoral. Ludovic Orban: Partidul Național Liberal participă in alegeri pe propriile picioare. Partidul Național Liberal este cel mai puternic, cel mai credibil partid, partidul care, inclusiv in sondajele de opinie ale adversarilor politici, care sunt date publicității, se află pe primul loc, de departe, nu mai vorbesc de situația reală, care este mult mai in defavoarea adversarilor noștri politici și mult mai in favoarea Partidului Național Liberal. Sigur că după alegeri vedem, sigur. După alegeri e necesară formarea unei majorități, să spun, afine, care să fie constituită din formațiuni politice care au o viziune apropiată și care au capacitatea de a asigura un program de guvernare coerent pe următorii patru ani. Reporter: Concret, care ar fi aceste formaţiuni politice? Ludovic Orban: Vom discuta la momentul respectiv. Reporter: PMP, UDMR? Pe un alt subiect, atunci. Inţelegem că Guvernul prelungeşte starea de alertă. Ne aşteptăm la măsuri de relaxare sau restricţii? Ludovic Orban: Sunt mai multe propuneri. Vom avea Comitetul Național pentru Situații de Urgență luni, la 11:00. La 12:00, am convocat ședință de guvern și vom lua decizii. Deocamdată am agreat - că am avut mai multe solicitări - să permitem reluarea adunărilor publice, manifestațiilor. Sigur că am fost favorabil ideii de a permite organizarea de adunări publice, de manifestații, in condițiile de protecție sanitară care sunt stabilite pentru alte evenimente. Reporter: Asta ar insemna cu cate persoane /.../ ? Ludovic Orban: Cel mai probabil, cat e permis și acum la adunările electorale: 100 de persoane in aer liber, cu distanțare fizică, cu obligația de a purta mască. Nu vreau să mai cenzurăm sau cineva să comenteze că noi cenzurăm dreptul oamenilor de a protesta, dreptul oamenilor de a se manifesta prin adunări publice, dar vom avea grijă să fie respectate regulile de protecție sanitară. Reporter: Ce alte măsuri de relaxare va conţine /.../? Ludovic Orban: Mai avem cateva propuneri. Deocamdată aştept şi punctul de vedere din partea grupului de suport al CNSU care cuprinde specialiştii şi, in funcţie şi de punctul lor de vedere, vom anunţa orice altă măsură. Reporter: Şi ca ultimă intrebare, Rareş Bogdan a acuzat parchetele de latenţă in perioada de cand Partidul Naţional Liberal a ajuns la guvernare. Vreau să vă intreb dacă, după alegerile locale, luaţi in calcul vreo remaniere? Ludovic Orban: Păi, a dat o declarație despre parchete; parchetele nu sunt in puterea mea, ca premier. Reporter: Păi, Ministerul Justiţiei, totuşi... A fost practic un atac sau, dacă vreţi, un... Ludovic Orban: Nu fac parte dintre oamenii politici care să intervină in funcționarea justiției. Pentru mine, independența justiției este fundamentală. Separarea puterilor in stat, separarea puterii judecătorești de celelalte puteri, puterea executivă și puterea legislativă, reprezintă o piatră de temelie pentru buna funcționare a democrației. Sigur că din din punct de vedere legislativ trebuie să reparăm toate stricăciunile făcute in ultimii trei ani și jumătate. Va trebui să adoptăm legi moderne, legi compatibile cu legislațiile de la nivel european și cu legislația europeană, in general, dar in ceea ce privește activitatea in sine a parchetelor, a instanțelor de judecată, ele trebuie să funcționeze in sine, trebuie să aibă mecanisme de autoreglare şi nu cred... Adică, cel puțin cat eu voi fi premier nu voi accepta ca politicul să intervină in funcționarea justiției. Mulțumim! Despre metrou, dacă vreți să mă intrebați. Reporter: A, desigur! Ludovic Orban: Că am văzut toată săptămana trecută articole care mai de care mai... -: Stufoase. Ludovic Orban: Da, că nu suntem in stare să deschidem metroul. Bănuiesc că vestea o știți, s-a semnat procesul verbal de recepție. E un proces-verbal de recepție care a fost extrem de complex, pentru că sunt implicate foarte multe instituții. La ședințele de semnare a procesului verbal au fost 96 de reprezentanți ai tuturor instituțiilor statului implicate. Au existat obiecții in primă fază, este adevărat, din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Toate aceste observații au fost remediate, procesul verbal a fost semnat. In zilele care vin, adică astăzi, maine, se vor face toate celelalte pregătiri necesare, și anume pregătirea garniturilor de tren, pregătirea sistemului POS, pregătirea tuturor procedurilor, astfel incat să putem da in circulație metroul Drumul Taberei in săptămana care vine. Mulţumesc! 2020-09-13 14:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-13-03-50-09big_1.jpgVizita premierului Ludovic Orban la bazinul de înot din municipiul Călărași, investiție finanțată de CNIȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-bazinul-de-inot-din-municipiul-calara-i-investitie-finantata-de-cniGalerie foto 2020-09-13 14:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1-1.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Zilei Pompierilor din RomâniaȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-pompierilor-din-romania- Astăzi este Ziua Pompierilor din Romania, o zi dedicată bravilor apărători ai vieților și bunurilor puse in pericol de flăcări, calamități naturale, accidente sau alte situații de risc. Incepand cu pompierii militari eroi căzuți in 1848 pe Dealul Spirii, in lupta cu oștile otomane, pentru a apăra populația și aspirațiile de libertate și progres care i-au insuflețit pe romani in perioada pașoptistă, astăzi, peste decenii, ne amintim și le aducem un omagiu tuturor celor care au ajutat in multe alte momente de răscruce din istoria modernă a Romaniei. Le mulțumim și le prețuim curajul și pompierilor de astăzi, a căror misiune implică in aceeași măsură riscuri și situații dificile, in fața cărora nu se lasă insă copleșiți. Munca lor este de cele mai multe ori o adevărată luptă contracronometru pentru viața unor concetățeni ai noștri aflați in situații dificile și ne bucurăm pentru fiecare misiune de salvare care se incheie cu succes. Vă mulțumim, dragi pompieri, tuturor celor din structurile de protecție civilă și din inspectoratele pentru situații de urgență, pentru dăruirea cu care vă puneți in slujba cetățenilor și pentru viețile salvate. De asemenea, vă felicit pentru sprijinul pe care l-ați asigurat de la declanșarea crizei sanitare pentru transportul persoanelor infectate sau suspecte de COVID-19 și in cadrul unor misiuni de management al centrelor de carantinare, transport de materiale și echipamente de protecție și operațiuni de decontaminare. La mulți ani și succes in toate misiunile dumneavoastră! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-09-13 11:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-13-11-38-40big_20-04-12-12-55-12d_stema.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea investiției private Spitalul „Laser Hospice”Știri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-investitiei-private-spitalul-laser-hospiceGalerie foto 2020-09-11 18:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4206.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului noii termocentrale Romgaz-GSP PowerȘtiri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-noii-termocentrale-romgaz-gsp-powerGalerie foto Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului noii termocentrale Romgaz-GSP Power din Hălanga, Mehedinți [Check against delivery] Ludovic Orban: Incă de la preluarea guvernării am spus clar că vrem să schimbăm modelul greşit de pseudo-creştere economică practicat de guvernările populiste de stanga, model bazat pe incurajarea doar a consumului, fără niciun fel de suport pentru investiţii, pentru dezvoltare, pentru o creştere economică bazată pe creşterea competivităţii, pe aplicarea rezultatelor evaluării cercetării, pe transfer tehnologic, pe utilizarea celor mai inteligente şi moderne soluţii in toate domeniile de activitate, aşa cum incercăm să construim noi o dezvoltare economică solidă a Romaniei. Din fericire, Romania va beneficia in următorii, cel puţin şapte ani, dacă nu şi mai mult, de oportunităţi pe care nu le-a mai avut in ultima perioadă. In primul rand, Romania este o ţară din ce in ce mai atractivă pentru partenerii economici internaţionali. In al doilea rand, Romania va beneficia de finanţări cum nu a beneficiat in istoria sa, finanţări extrem de importante, fie din bugetul Uniunii Europene 2021-2027, fie din Facilitatea de rezilienţă şi recuperare decisă la nivel european, fie din Programul SURE, fie din alte programe de la nivel european care beneficiază de finanţare de la bugetul Uniunii Europene. Următorii ani vor fi decisivi pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Noi am luat decizia fermă de a pregăti cu minuţiozitate fiecare program, fiecare domeniu de activitate, fiecare proiect, astfel incat in momentul in care banii vor fi accesibili, noi să fim pregătiţi să-i utilizăm cat mai repede, cat mai eficient şi cu cat mai multe efecte benefice pentru viaţa de zi cu zi a romanilor şi pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Investiţiile, programul nostru de investiţii şi relansare economică vizează dezvoltarea infrastructurii: infrastructurii de transport, infrastructurii energetice, infrastructurii de comunicaţie, infrastructurii de sănătate, infrastructurii educaţionale. Sunt investiţii fundamentale, care trebuie să pună bazele unei modernizări rapide a tuturor domeniilor importante de activitate ale Romaniei. Astăzi, avem un exemplu combinat, făramat, de politicile greșite. Ne pregătim ca locul unui CET inchis de guvernările anterioare să fie luat de o capacitate de producere a energiei electrice și termice moderne, care să se bazeze pe gaz, să se bazeze pe energie verde și am văzut proiectul de ecologizare a celor 96 de hectare și de realizare a unui parc de fotovoltaice. De asemenea, am văzut care sunt perspectivele acestui proiect care incepe astăzi. Ii felicit pe toți cei care l-au gandit și le solicit ca punerea in practică a proiectului să se facă cat mai rapid și in condiții cat mai benefice pentru Mehedinți, Turnu Severin și, in mod evident, pentru Romania, in ansamblu. Mulțumesc! *** Declarații ale premierului Ludovic Orban după prezentarea proiectului noii termocentrale Romgaz-GSP Power 2020-09-11 15:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-11-07-59-59big_1.jpgVizita premierului Ludovic Orban la compania Sumitomo Electric Bordnetze GMBHȘtiri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-compania-sumitomo-electric-bordnetze-gmbhGalerie foto 2020-09-11 15:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-11-06-48-54big_999999999999.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului “Conducta de transport gaze naturale pe direcția Prunișor-Orșova-Băile Herculane-Jupa”Știri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-conducta-de-transport-gaze-naturale-pe-directia-pruni-or-or-ova-baile-herculane-jupaGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului - Conducta de transport gaze naturale pe direcția Prunișor-Orșova-Băile Herculane-Jupa [Check against delivery] Ludovic Orban: Sărut mana, bună ziua! Cred că special ați ales, domnule ministru și domnule director general Sterian, ziua de astăzi ca să prezentați demararea proiectului gazoductului Prunișor-Jupa, pentru că astăzi e Ziua Gaziștilor, a celor care lucrează in gazul natural și vreau să incep prin a transmite La mulți ani tuturor profesioniștilor, lucrătorilor in domeniul gazului, care merită această urare din partea mea, ca premier. Orșova se află intr-o nouă locație. Vechea Orșovă e pe fundul Dunării și, așa cum o văd astăzi, așa cum a renăscut Orșova nouă după realizarea investiției de la Porțile de Fier, și astăzi Orșova are nevoie de o nouă renaștere. Această renaștere trebuie să se bizuie pe un parteneriat foarte serios intre administrația locală, administrația județeană și administrația națională, care să genereze o viziune de dezvoltare și proiectele care să permită renașterea Orșovei, care astăzi, uneori, cand te plimbi prin Orșova, parcă e părăsită. Cred că, dacă ne uităm la evoluția din punct de vedere demografic a Orșovei, vedem că Orșova a pierdut an de an de sute de orșoveni, in special prin plecare, nu prin rata mortalității, pentru că este un loc unde nu s-a mai intamplat mare lucru, este un loc care nu există pe hartă, deși are foarte multe avantaje și oportunități. Primul şi cel mai important lucru pentru orşoveni este să işi aleagă un primar bun. Aici, Bogdan Duică este candidatul nostru, un candidat pe care il cunosc incă de pe vremea cand era președinte la Organizația de Tineret, un om care a crescut in echipa noastră, un om care, practic, s-a dezvoltat ca viziune administrativă alături de noi și in care am incredere că va avea cu adevărat capacitatea să readucă strălucirea Orşovei. Am vă spun cateva lucruri legate de Dunăre. Pentru refacerea activităţii portuare atat in porturile turistice, gările fluviale - şi aici vă readuc aminte că in 2008 am dat drumul la gara fluvială, am finalizat investiția gării fluviale Orșova -, de asemenea, și pentru șantierele navale, pentru a crește ca activitate, trebuie să se intample un lucru simplu - să crească traficul pe Dunăre. Ca să crească traficul pe Dunăre noi avem obligația de a asigura, pe toată lungimea Dunării, de la intrarea in Romania pană la vărsarea in mare, condițiile standard de navigabilitate. Astăzi Dunărea nu este ceea ce ar trebui să fie, deși este, practic, coridorul fluvial cel mai important din Europa, care face legătura intre Marea Neagră și Marea Nordului, intre estul Europei și nord-vestul Europei, nu este pusă in valoare și nu constituie un motor de dezvoltare economică și de creștere a oportunităților de carieră pentru fiecare locuitor al localităților care se află in sudul Romaniei la Dunăre din acest motiv, pentru că nu sunt asigurate standardele de navigabilitate. Iar obiectivul nostru fundamental este acesta pentru Dunăre și el este obiectivul prioritar. Atata timp cat nu asigurăm adancimea, la cel mai mic debit standard, de 2,5 m, lățimea șenalului navigabil și sistemele moderne de navigare, care sunt utilizate in transportul fluvial in Europa, nu vom putea crește traficul, decat putem, așa, să mai inventăm tot felul de mijloace. Pentru ca navele să aleagă transportul pe Dunăre trebuie să facem acest lucruri. Vă spun că nu este foarte simplu. Pentru că aici prietenii noştri bulgari nu sunt foarte fericiţi, pentru că o parte din şenalul navigabil este pe la ei. Şi ei consideră că, dacă noi reuşim să creştem atractivitatea transportului de mărfuri şi de persoane pe Dunăre, oarecum este un dezavantaj pentru porturile lor, pentru bulgari şi pentru vamă. Sunt convins că o să ii convingem că nu e așa, că este, practic, de interes comun ca Dunărea să fie vie, ca Dunărea să redevină ceea ce a fost, să prindă viață, să vedem vapor după vapor, să vedem barje după barje care sunt impinse pe Dunăre și porturile, intr-adevăr, să prindă viață, pentru că atunci localitățile vor avea oportunități de dezvoltare suplimentară. Şi asta vom face, domnule ministru, navigabilitatea Dunării. Doi, vom construi autostradă, odată cu realizarea Podului Calafat-Vidin, in legătură cu care noi nu am fost foarte bucuroşi de realizarea lui, se inţelege de ce, era preferabil ca toţi să vină in portul Constanţa şi să treacă pe autostradă, numai că podul ăla s-a făcut şi din cauza faptului că noi nu am fost in stare să asigurăm conectare portului Constanţa pană la graniţa de vest, cu infrastructura europeană, pe rutier, feroviar şi fluvial. Dacă noi am fi făcut lucrurile astea la timp - nu noi, PNL-ul, cei care au guvernat - probabil nu mai era atat de atractivă investiția. Dar odată ce s-a făcut podul de la Calafat, este clar că va trebui să construim un tronson de autostradă care să facă legătura intre Calafat și Coridorul IV Pan-European, autostrada care asigură legătura Constanța-Nădlac, iar acest tronson de autostradă va fi Calafat-Lugoj și, in mod evident, va trece pe la Turnu Severin, va trece pe la Orșova, va trece pe la Herculane. Practic, va pune in valoare și va crește conectivitatea județului Mehedinți cu infrastructura de transport european, evident, crescand și atractivitatea județului Mehedinți pentru orice fel de activitate economică care ar trebuie să se dezvolte aici. Aș mai spune cateva lucruri. Gandirea noastră este o gandire simplă. Știți că liberalii aveau mesajul prin noi inșine. Ce se poate face in Romania, putem produce in Romania. Și trebuie să producem in Romania, in mod competitiv, indiferent dacă este rezultatul unei inițiative economice, a unui intreprinzător roman sau dacă este o investiție străină care este realizată de un investitor străin. Noi trebuie să asigurăm o dinamică economică, noi trebuie să fructificăm toate avantajele pe care le avem și, de asemenea, să valorificăm in mod inteligent toate resursele pe care le avem. Suntem a cincea țară ca suprafață agricolă, dar noi avem deficit pe agricultură. In 2019, am avut deficit de 1,3 miliarde, iar, in structura exporturilor, nu exportăm valoare adăugată; noi exportăm cereale vrac și animale vii intr-o proporție de peste 70%. Iar agricultura este dependentă de inputuri, de tot ceea ce ai nevoie ca să... sămanță, ingrășăminte, pesticide, toate inputurile. Suntem intr-o dependență de peste 70% de importuri. Romania are gaz și doar 35% din populația Romaniei este conectată la rețeaua de gaz. Romania are gaz și aproape nu mai avem petrochimie, pentru că lăcustele PSD-iste au devalizat toată industria petrochimică care stătea la bază. Or, se știe că gazul il exploatezi cel mai eficient in petrochimie, nu cand il arzi direct. Noi trebuie să utilizăm această resursă in mod inteligent. In primul rand, să conectăm la rețelele de gaz natural cat mai multe gospodării. Programul nostru, care e lansat de acum doi ani de zile, Gazul romanesc in casele romanilor este un program pe care il susținem. Investiția in această magistrală Prunișor-Jupa, care este realizată de Transgaz, de domnul director general Sterian și de echipele care vor lucra, este o investiție care, in mod clar, va avea efecte benefice. Uitați-vă, sunt aproape 40 de localități cu aproximativ 100.000 de oameni care trăiesc aici, care vor putea să se incălzească cu gaz, care vor putea să iși prepare mancarea cu gaz, care nu vor mai depinde de lemne sau de alte improvizații in materie de combustibili. Și, atenție, vor crește atractivitatea zonei și pentru investiții. Pentru că, hai să fim cinstiți, un investitor, mai ales in anumite domenii de activitate, dacă nu are infrastructură de apă, canal, gaz, conectivitate bună, greu ia decizia să investească intr-o zonă. Or, dezvoltarea reţelei de gaz in paralel cu dezvoltarea infrastructurii de transport şi in paralel cu dezvoltarea Dunării, va creşte atractivitatea in mod spectaculos pentru tot arealul acesta. Zona este superbă, dar ca să oprească o navă de croazieră, care face croazieră pe Dunăre, noi trebuie să generăm pachete turistice atractive. Aici trebuie să folosim in mod inteligent toate lucrurile pe care le avem şi care pot fi atractive intr-o ofertă turistică care să-i determine pe organizatorii de croazieră să oprească in Gara Orşova sau in Gara Turnu Severin sau la Giurgiu sau la Corabia. Pot fi făcute astfel de lucruri. Grecii au o poveste pentru fiecare piatră din Grecia, acolo stai şi asculţi cu gura căscată nişte poveşti, multe sunt poveşti pentru că, de fapt, acolo sunt pietre; sigur, e Grecia Antică, cu toate legendele. Dar şi noi trebuie să scriem poveşti frumoase, că, Slavă Domnului, avem despre ce să scriem poveşti frumoase. Vin de la Herculane. Herculane nu putem să-l vindem? Cred că e printre cele mai vechi staţiuni balneo-climaterice, sunt făcute de romani, are o istorie milenară, acolo poţi să generezi poveşti şi istorie, sigur, după ce reparăm dezastrul provocat de PSD, prin Armaş şi prin toţi bandiţii care au incercat să jefuiască Băile Herculane. La fel este legat de orice fel de alte resurse de care dispunem. Şi aici, Slavă Domnului, Romania are resurse! Avem cupru, dar imi doresc să nu mai export ce extragem noi de acolo din cupru şi să il ducem in China, aşa cum este astăzi. Ce, noi nu suntem in stare să dezvoltăm o capacitate de prelucrare, să putem să facem bare de cupru, fire de cupru sau să utilizăm cuprul in mod inteligent? Pentru că asta aduce valoare adugată şi creează locuri de muncă bine plătite. Lucrul acesta e valabil in toate domeniile de activitate. Asta e gandirea noastră să incercăm să generăm valoare adăugată, să incercăm să susţinem dezvoltarea economică prin investiţii, să susţinem dezvoltarea economică aplecandu-ne mai mult spre inovare, cercetare, pentru că romanul este foarte inventiv, spre digitalizare, spre soluţii inteligente in toate domeniile de activitate şi aplicarea lor rapidă in activitatea economică, in activitatea companiilor. Cred că vremea in care oamenii erau păcăliţi cu o pungă de zahăr şi de făină a trecut. Cred că vremea in care se promitea marea cu sarea şi erau Caritasurile politice intr-o competiţie deşănţată de promisiuni demagogice, cred că a trecut. Cred că romanii, in sfarşit, se uită cu adevărat la acei oameni politici care au statură de om de stat, care au viziune şi care au proiecte solide pentru Romania, care, intr-adevăr, să ofere şansa de dezvoltare, de emancipare şi de afirmare a Romaniei la nivel mondial. Mă scuzaţi dacă m-am intins mai mult. Ii doresc succes candidatului nostru la Primăria Orşova şi ii garantez că poate conta pe noi, că are uşa deschisă la guvern şi că ii vom fi alături la sprijin pentru orice fel de proiect important pentru Orşova. De asemenea, pentru preşedinţia CJ avem un candidat foarte bun, de asemenea il văd şi pe domnul primar de Turnu Severin, dar vom avea un eveniment in Turnu Severin, care, de asemenea, sunt convins că va caştiga. Pană in 27 septembrie, ce vă rog, să mergeţi din casă in casă, să intalniţi fiecare om, să le transmiteţi gandurile noastre, să le transmiteţi proiectele noastre concrete, să inţeleagă efectele benefice asupra vieţii lor şi asupra copiilor lor; sunt convins că nimănui nu-i convine ca să aibă un copil şi copilul lui să nu aibă nicio şansă de a se realiza in Romania şi să trebuiască să ia drumul altor ţări mai dezvoltate. Noi trebuie să generăm oportunităţi de afirmare, oportunităţi de dezvoltare a carierei aici in Romania pentru toţi copiii noştri, să-i convingeţi să existe cu adevărat o şansă uriaşă, pe care Romania n-a mai avut-o, dar această şansă nu poate fi valorificată decat de oameni serioşi, de oameni competenţi, de oameni care au o viziune, iar aceşti oameni se regăsesc cei mai mulţi in PNL. Mulţumesc. (...;) Reporter: Domnule Bode, ştiţi, astăzi este marea comisie, mare recepţie la metroul din Drumul Taberei, cred că e cea mai importantă lucrare din Bucureşti in ultimii 30 de ani. Aş vrea să-mi spuneţi, că umblă diverse scenarii pe internet că se deschide maine, poimaine, luni, marţi. Puteţi să-mi spuneţi cand se deschide cu călători? Asta este una. Şi am una pentru domnul Orban, foarte scurt. Dacă există un scenariu al guvernului - şi dacă există, care este acesta - in care Romania să se intoarcă din nou la starea de urgenţă şi la un lockdown aşa cum am avut? Ludovic Orban: Am să vă răspund foarte simplu: nu există un astfel de scenariu. După cum vedeți, de cinci săptămani am oprit creșterea numărului de infectări, ba chiar am avut două săptămani o uşoară tendinţă de descreştere a numărului de cazuri. Sigur, descreşterea nu e aşa cum ne-am dori, dar situația este sub control, am limitat răspandirea virusului, capacitatea de tratare nu este depășită, toate structurile sistemul de sănătate au posibilitatea şi fac față la situaţia in care ne găsim. Deci nu există această ipoteză. In cea ce priveşte intrebarea dumneavoastră, metroul Drumul Taberei se va deschide după semnarea procesului verbal de recepţie, iar semnarea procesului verbal in momentul de față mai depinde de doar cateva obiecţii din partea ISU pe care le-am discutat şi cu domnul ministru, şi cu conducerea Metrorex, pentru care se lucrează. Rezolvarea acestor obiecţii se va face intr-un timp relativ scurt, de ordinul zilelor, nu de ordinul săptămanilor sau lunilor, aşa cum am văzut tot felul de speculații pe această temă. In ceea ce priveşte intrebarea dumneavoastră, gazoductul va fi gata cel mai probabil la inceputul anului 2024, pentru că mai avem faza de studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi construcţie efectivă. De asemenea, sunt proceduri extrem de complicate, pentru că traseul acestui gazoduct este un traseu foarte complicat, care trece prin multe zone forestiere, care presupun scoaterea din regimul forestier, descărcări arheologice, care trebuie făcute, pentru că sunt zone cu multă incărcătură istorică. De asemenea, obținerea diferitelor categorii de avize, acorduri, in special de mediu, ori problema acestei investiții este o problemă complexă ce garantez este că vom trata așa cum am tratat toate investițiile. PSD din 2014 pană in 2019 nu a fost capabil să obțină finanțarea tronsonului de autostradă Sibiu-Pitești. Este adevărat sau nu? Am venit noi, sigur că a fost un efort destul de mare, pentru că a trebuit să ne ducem la Comisia Europeană, la Direcția Generală de Mediu, a trebuit să ne ducem la diferite direcții generale și direcții servicii, dar pană la urmă, am indeplinit toate condițiile care au fost solicitate de Comisia Europeană intr-un timp record. Este vorba de opt luni. A mai durat un pic procedura de aprobare a finanțării, dar noi am indeplinit condițiile in opt luni de la venirea la guvernare. Cam ăsta e ritmul nostru de lucru. Știți foarte bine că aici, pe DN6, am găsit situații foarte dificile, pe care am reușit să le depășesc și să accelerez lucrările pe toate tronsoanele care fuseseră licitate pe DN 6. In ceea ce privește autostrada care va asigura legătura cu Oltenia, să-i spunem Calafat-Lugoj, autostrada va putea beneficia de finanțare prin Connecting Europe Facility; de asemenea, vedem dacă putem să o finanțăm și din Programul de reziliență și recuperare, parțial. Treaba noastră acum e să impingem documentele pregătitoare acum, să impingem documentele pregătitoare, pentru că acestea sunt absolut necesare dacă vrei să faci un proiect de construcție și aici e un orizont de timp, 2024-2025 este un orizont de timp realist pe care ni-l putem asuma. Reporter: Să inceapă sau să se finalizeze? Ludovic Orban: Să se finalizeze, eu vorbesc de termen de finalizare, nu de incepere. Reporter: Mai am o intrebare. /.../ Conducta aceasta, care va alimenta o mulțime de localități... Ludovic Orban: Aproape 40, v-am zis. Reporter: Bănuiesc că se vor consuma și gaze naturale. Astăzi, Romania cam cat produce, cam atat consumă. Dacă apar acești consumatori in plus, mă gandesc că gazele ar trebui să vină in primul rand din Marea Neagră. Ce puteți să ne spuneți in legătură cu /...// Ludovic Orban: Noi avem o capacitate de extragere mai mare decat consumul pe care il avem. Singurele perioade in care consumul poate crește peste producție este pe perioada de iarnă, dar și acolo avem soluții, pentru că noi avem depozite subterane. In schimb, nu s-a investit, o bună perioadă de timp, in capacitatea de extragere, creșterea capacității de extragere din depozitele noastre subterane pe perioada iernii. Din cauza asta, avem nevoie de importuri. Aici, sigur, trebuie să avem grijă ca toți producătorii romani să producă competitiv, să existe piața, să genereze o creștere a eficienței producătorilor romani. Reporter: Ce se intamplă cu gazele din Marea Neagră? Ludovic Orban: Avem resurse suplimentare care pot crește capacitatea de gaz. Pe de altă parte, o dată cu finalizarea BRUA, noi o să putem beneficia de gaz din mai multe surse, nu doar de gazul romanesc. BRUA, de exemplu, este conectarea la gazul azer prin TAP, prin gazoductul TAP. BRUA va permite conectarea noastră in Austria, la Baumgarten și gazul curge și intr-o direcție și in cealaltă și noi putem să il aducem de unde este mai ieftin. Din cauza asta, inclusiv, producătorii romani vor trebui să eficientizeze, ca să facă față competiției pe plan european. Reporter: /.../ pentru că ați amintit de conducta TAP. Ca să putem să ne alimentăm din TAP, ar trebui să existe o interconexiune intre Grecia și Bulgaria. Ludovic Orban: Din nou, ne bizuim pe prietenii noștri bulgari. Reporter Vă gandiți cumva să discutați cu omologii dumneavoastră? Ludovic Orban: Din nou, ne bazăm pe prietenii noștri bulgari. Reporter: Și greci. Ludovic Orban: Nu, cu grecii nu e o problemă. Reporter: Am ințeles./...;/ Reporter: Incă o intrebare. In Orșova este o problemă care durează de peste 26 de ani. Intrebarea este: cand va ajunge acest proiect in Orșova? Pentru că s-au săturat să fie /.../ de-a lungul timpului. Ludovic Orban: In Orșova, cel mai probabil, in 2023. Eu am vorbit de finalizarea intregului gazoduct la inceputul anului 2024, martie-aprilie 2024. Dar gazul nostru va ajunge in 2023, jumătatea anului 2023. Reporter: In cazul in care guvernarea va fi alta, se va continua proiectul sau se va /.../? Ludovic Orban: Eu consider că o dată ce este inceput un proiect, proiectul trebuie terminat și noi am făcut cu toate proiectele pe care le-am găsit, e adevărat, foarte puține. Toate proiectele incepute pe care le-am găsit, alea puține, cate au fost, noi le-am dus inainte, mai repede, mai bine și la calitate mai bună. Mulțumim! Ne mai vedem astăzi! 2020-09-11 12:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_99988888888888.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la reuniunea președinției Grupului PPE, „Solidari pentru redresarea Europei”Știri din 10.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-reuniunea-pre-edintiei-grupului-ppe-solidari-pentru-redresarea-europeiGalerie foto Ludovic Orban: Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte Manfred Weber. Dragă prietene Manfred, permite-mi să vorbesc in limba romană, deoarece este asigurată o traducere foarte bună și este o onoare pentru mine să iau cuvantul in romană la această importantă reuniune a președinției Grupului PPE. Iți mulțumesc, Manfred pentru că ne-ai făcut onoarea și bucuria de a organiza, să spun, această reuniune importantă a președinției grupului PPE, in parteneriat cu noi, cei din Partidul Național Liberal și din Uniunea Democrată Maghiară din Romania, partide membre ale PPE. Ne bucurăm foarte mult că avem această posibilitate de a dialoga direct pe teme extrem de importante pentru Europa, pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene și, de asemenea, pentru Partidul Popular European. Noi intotdeauna am spus că suntem mandri că suntem membri in Partidul Popular European, partidul cel mai puternic, cu istoria cea mai reprezentativă și marcantă in istoria Uniunii Europene, partidul care manifestă cea mai mare solidaritate la nivel european și care sunt convins că va reuși să imprime mai multă solidaritate la nivel european atat in funcționarea instituțiilor, cat și o solidaritate intre state, cu atat mai mult cu cat, in prima perioadă a crizei COVID, iţi impărtășesc punctul de vedere că deciziile au fost de multe ori decizii naționale, care au fost luate fără a lua in considerare contextul european, interesele partenerilor noștri, pentru că este adevărat că am fost puși in fața unor situații critice, unor situații cu care nu ne-am mai confruntat de o bună perioadă de timp și, de multe ori, presiunea publică pusă la nivelul fiecărei țări a determinat guvernele naționale să ia decizii care, poate, de multe ori, au creat probleme la nivelul european. Ce pot insă să remarc este că pentru toate statele membre ale Uniunii Europene este din ce in ce mai evident că ieșirea din criza provocată de pandemie trebuie să fie rezultatul unei dialog, a unei cooperări, a unui efort comun și să ducă la o creștere a coordonării și solidarității in acțiunea fiecărui stat, la o intensificare a dialogului intre guvernele naționale și instituțiile europene și la luarea a cat mai multor decizii la nivel european care să genereze efecte benefice asupra evoluției Uniunii Europene și a fiecărui stat membru. Vreau să mulțumesc colegilor din Partidul Popular European, atat reprezentanților PPE in Comisia Europeană, in Parlamentul European, in Consiliul European pentru reușita remarcabilă, atat in ceea ce privește bugetul Uniunii Europene 2021-2027, cat și in ceea ce privește celelalte măsuri de relansare economică luate la nivel european, facilitatea de recuperare și reziliență, de asemenea, Programul SURE prin care Romania va putea accesa o sumă extrem de importantă pentru măsurile active in favoarea companiilor și angajaților companiilor, o sumă de 4,99 miliarde care se adaugă la suma extrem de importantă de care va beneficia Romania, o alocare in care a contat foarte mult atat lobby-ul pe care l-am făcut noi, cat și sprijinul de care am beneficiat din partea partenerilor noștri. De asemenea, aș vrea să evidențiez că activitatea noastră comună in Partidul Popular European și legăturile personale pe care le avem de multe ori ne-au ajutat să soluționăm inclusiv probleme bilaterale, nu numai probleme la nivel european cu colegi membri in PPE și din Austria, Sebastian Kurz, și din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, din Bulgaria, cu Boiko Borisov, din Slovenia și chiar in relația cu premierul Ungariei, Viktor Orban, cu care am comunicat direct in perioade in care conectivitatea la nivel european era afectată de anumite măsuri de restricții și aceste intervenții au avut un rezultat favorabil pană la urmă. Sesiunea parlamentară care incepe e o sesiune extrem de importantă, ne bucurăm că in această sesiune practic se pun bazele tuturor reglementărilor privitoare la bugetul Uniunii Europene pe 2021-2027, facilitatea de recuperare și reziliență privitor la Green Deal și privitor la toate proiectele și programele importante ale Comisiei Europene, ale Uniunii Europene in ansamblul său. Ne bucurăm că in trialog PPE, şi chiar vreau să ii mulțumesc lui Manfred Weber personal, PPE l-a desemnat Siegfried Mureşan ca și reprezentant al grupului in negocierile privitoare la facilitatea de reziliență și recuperare și acolo practic avem informații la zi. Oricum, Siegfried e un reprezentant extrem de loial și de eficient al Grupului PPE și exprimă punctele de vedere ale PPE. Preocuparea noastră este, pe de-o parte, in ceea ce privește pandemia, noi ne dorim ca să se ajungă la decizii la nivel european privitoare la pandemie, privitoare la măsurile de protecție sanitară care trebuie luate, la stabilirea unor reguli care să fie aplicabile la nivel european de țările Uniunii Europene. Preocuparea noastră de căpătai este relansarea economică și sunt convins că sunt in asentiment cu dumneavoastră. Relansarea economică este fundamentală pentru evoluţia Europei şi mai ales pentru aplicarea tuturor direcțiilor de acțiune care au fost stabilite de noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen. Susținem toate proiectele de dezvoltare economică, de susținere a investițiilor, de creștere a competitivităţii Uniunii Europene pe plan global, susţinem proiectele de inovare, de cercetare, de dezvoltare care să fie transpuse cat mai rapid in aplicaţii care să genereze avantaje competitive ale Uniunii Europene la nivel mondial. Sigur că avem o oarecare preocupare privitoare la măsurile de susținere aferente Pactului Verde, Green Deal, dar am văzut că și aici există o gandire care va permite statelor să se adapteze și să folosească această provocare mai mult ca pe o oportunitate decat ca pe o formă de reducere a competitivității. Mulțumesc incă o dată, doresc succes și grupului parlamentar in negocierile foarte intense care vor urma in dezbaterile parlamentare. De asemenea, ii salut pe comisarii europeni care ne onorează cu prezența, sigur, in primul rand, colega noastră Adina Vălean, pe Johannes Hahn, care este un comisar cu ştate vechi cu care am avut relații foarte bune de-a lungul timpului şi sunt convins că Partidul Popular European iși va pune amprenta foarte serioasă asupra deciziilor la nivel european, pentru o reluare cat mai rapidă a creșterii economice, pentru o creștere a competitivității Uniunii Europene și a statelor membre, pentru o creștere a solidarității la nivel european. Mulțumesc! 2020-09-10 16:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-10-09-52-12big_99999.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la evenimentul “Celebrating 70 Years”, organizat de Ambasada Austriei în România cu prilejul marcării a 70 de ani de la deschiderea, în țara noastră, a secției comerciale Advantage Austria BucureștiȘtiri din 09.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-celebrating-70-years-organizat-de-ambasada-austriei-in-romania-cu-prilejul-marcarii-a-70-de-ani-de-la-deschiderea-in-tara-noastra-a-sectiei-comerciale-advantage-austria-bucure-tiGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la evenimentul - Celebrating 70 Years, organizat de Ambasada Austriei in Romania [Check against delivery] Ludovic Orban: Vă rog să-mi permiteţi să vorbesc in limba romană, sunt convins că cei mai mulţi dintre dumneavoastră ințelegeți. Economia romanească are nevoie de Red Bull, in continuare, de Red Bull in cantitate mai mare. Infrastructura de transport are nevoie de companii serioase care să o modernizeze. Şi, aici, trebuie să vă spun că Austria a fost un deschizător de drumuri in materie de investiţii străine in Romania, venind in anii 90 printre primii şi cu cel mai mult curaj. Primul tronson de autostradă care traversează munţii este realizat de o firmă austriacă, firma Porr. Deşi Austria nu e o ţară foarte mare, cred că are aproape 12% din investițiile străine realizate in Romania după anii 90 - un procent extrem de mare. Cred că este pe locul trei, ca investiții in Romania, după Germania, de exemplu, care e o forță economică, şi Olanda, care in mare parte beneficiază de multe companii cu capital american, o mare parte din capitalul investit e capital american. Volumul schimburilor comerciale plasează Austria pe locurile cele mai importante. Avem schimburi comerciale de peste 4,2 miliarde anual, ceea ce arată o legătură economică extrem de puternică intre Austria şi Romania. Şi ce este interesant este că foarte multe dintre companiile austriece sunt companii de top - cum e OMV, cum e BCR, companii din transporturi, din asigurări, din diferite servicii - şi, de asemenea, sunt companii care au arătat de-a lungul timpului că, din momentul in care au venit in Romania, n-au mai plecat. Au făcut investiţiile, au rămas aici, şi-au continuat investiţiile, localizandu-se şi devenind din ce in ce mai romaneşti - dacă nu se supără pe mine investitorii. In ceea ce ne priveşte pe noi, ca guvern, imi place să spun lucruri simple. Oricine investește in Romania iși asumă nişte riscuri. Aduce niște bani, pe care in cea mai mare parte ii imprumută, că nu vine cu banii de acasă, işi asumă riscuri şi răspunderi, generează locuri de muncă, generează valoare adăugată - creează, la urma urmei, prosperitate. Din punctul meu de vedere, orice investitor trebuie tratat cu ospitalitate - cred că ospitalitatea ar trebui să fie un brand romanesc, pentru că, literalmente, romanii sunt ospitalieri şi foarte prietenoşi - şi trebuie tratat cat se poate de prieteneşte, pentru că, la urma urmei, riscă pe banii lui şi incearcă să genereze capacitate de producţie sau un sistem de furnizare de servicii care ajută, pană la urmă, ţara in care este localizată investiţia respectivă. Chiar in săptămanile astea, e o companie cu implicare austriacă care a decis să mai construiască o fabrică in Timişoara, in domeniul medical. De asemenea, ştiu şi de alte intenţii de investiţii, pe care noi le tratăm cu maximă seriozitate. In general, managerii companiilor austriece ştiu că avem un sistem de comunicare, că ne intalnim periodic oricand sunt probleme importante, le discutăm direct de cate ori este necesar şi incercăm intotdeauna să găsim soluţii, pentru a putea facilita anumite investiţii, anumite dezvoltări. Sunt convins că şi cu OMV vom găsi pană la urmă soluţia cea mai bună ca să realizăm investiţia de la Marea Neagră - că o văd pe Christina Verchere că se uită aşa, cu multă speranţă. Dar ştiţi condiţiile. Și, pană la urmă, se vor realiza investiţiile pe care le dorim. Mesajul pe care vreau să vi-l transmit este că vă apreciem, că vă puteţi bizui pe un parteneriat loial cu reprezentanţii guvernului, că incercăm să simplificăm lucrurile, să digitalizăm, să facem un drum cat mai scurt de la idee sau intenţie pană la realizarea efectivă a planului, a obiectivului, şi că incercăm să dezvoltăm un mediu de afaceri prietenos, in care să găsiţi in autorităţile statului roman parteneri, oameni care să vină in sprijinul afacerilor şi oameni care, intr-adevăr, să genereze un mediu in care afacerile să se poată desfăşura in mod firesc, in mod normal, să genereze profituri, să genereze dezvoltare. La mulţi ani! Sigur că, in urmă cu 70 de ani, Romania nu era o democraţie. Dar am remarcat că Austria intotdeauna a fost o ţară interesantă - in perioada comunistă, Viena era, aşa, un fel de loc de intalnire unde se făceau diferite negocieri intre cele două blocuri - și, in general, austriecii sunt un popor extrem de intreprinzător. Cred că rar am văzut aşa popor curajos, cu spirit de intreprindere, cu dorinţă de aventură, cu capacitatea de a merge pe terenuri mai puţin cunoscute şi de a reuşi efectiv. Inchei prin a vă spune că băiatul meu a invăţat să schieze pe partiile din Austria, la varsta de 5 ani, şi a invăţat foarte repede, cu un monitor de schi care nici nu ştia limba romană, dar a invăţat foarte uşor. Şi sper ca nepotul meu să inveţe să schieze tot la 5 ani, pe o partie din Romania - sigur, şi cu sprijinul şi experienţele austriece - pentru că şi noi avem potenţial de dezvoltare a domeniului schiabil. La mulţi ani! Succes, sănătate şi să prosperaţi! 2020-09-09 21:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-09-09-52-31big_3.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Grupului industrial ThalesȘtiri din 09.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-grupului-industrial-thalesGalerie foto 2020-09-09 16:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1535.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Blocului Național SindicalȘtiri din 09.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-blocului-national-sindical1599637671Galerie foto 2020-09-09 10:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1317.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții AgrostarȘtiri din 08.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-agrostarGalerie foto 2020-09-08 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-08-03-05-43big_01_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro KulebaȘtiri din 08.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-ministrul-afacerilor-externe-al-ucrainei-dmytro-kulebaGalerie foto *** Prim - ministrul Ludovic Orban, intalnire cu ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba Prim-ministrul Ludovic Orban a avut astăzi o intrevedere cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, aflat in vizită la București. Premierul Ludovic Orban a exprimat așteptarea ca autoritățile ucrainene să acorde atenția cuvenită protejării și promovării drepturilor identitare ale persoanelor aparținand minorității romane din Ucraina. Totodată, Prim-ministrul roman a transmis un mesaj de susținere pentru parcursul democratic și aspirațiile de integrare europeană și euro-atlantică ale Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statului vecin. Cei doi oficiali au abordat și tematica cooperării economice, fiind discutate perspectivele organizării unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, industrială și tehnico-științifică, precum și modalitățile de extindere a proiectelor de conectivitate intre cele două state, cu accent pe extinderea rețelei de puncte de trecere a frontierei. La randul său, ministrul Dmytro Kuleba a exprimat mulțumiri pentru susținerea acordată de Romania, inclusiv in contextul pandemiei de coronavirus, și a subliniat disponibilitatea Ucrainei de a se implica activ in soluționarea problemelor de pe agenda bilaterală, precum și pentru avansarea cooperării dintre cele două țări. 2020-09-08 14:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-08-02-17-43big_02_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Federației Operatorilor Români de Transport (FORT)Știri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-federatiei-operatorilor-romani-de-transport-fortGalerie foto 2020-09-07 16:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-07-04-45-46big_15_resize.jpgGuvernul României marchează Ziua Mondială a Conștientizării DuchenneȘtiri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-marcheaza-ziua-mondiala-a-con-tientizarii-duchenneGalerie foto Palatul Victoria va fi iluminat in roșu in această seară, intre orele 20.00 și 24.00, cu ocazia Zilei Mondiale de conștientizare a distrofiei musculare Duchenne, o boală genetică degenerativă, care afectează, din păcate, copii, tineri și din Romania. Participarea la această campanie desfășurată anual la nivel mondial este un gest firesc de solidaritate cu cei bolnavi și cu familiile lor, dar și un prilej de a le ințelege problemele. Ne ajută, inclusiv la nivel guvernamental, prin instituțiile cu atribuții in domeniu, să venim, in cunoștință de cauză, cu măsuri de sprijin adaptate nevoilor acestei categorii de bolnavi. Suntem alături de cei care suferă de boala Duchenne și le vom asigura continuitatea tratamentului și accesul la asistența medicală specializată, chiar și in contextul pandemic actual, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban. Romania asigură, la ora actuală, accesul la tratament pentru distrofia musculară Duchenne in cadrul Programului naţional de tratament pentru boli rare. 2020-09-07 15:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img-8873.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la sesiunea de deschidere a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, organizată exclusiv în sistem digital, prin videoconferințăȘtiri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-sesiunea-de-deschidere-a-reuniunii-anuale-a-diplomatiei-romane-organizata-exclusiv-in-sistem-digital-prin-videoconferintaGalerie foto Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Romane 2020 [Check against delivery] Sărut-mana, bună ziua! Mulţumesc de invitaţie, domnule ministru! Sunt bucuros să particip in premieră la Reuniunea anuală a diplomaţiei romaneşti. Trăim o perioadă interesantă, o perioadă care ne-a făcut să ne adaptăm la situaţii noi şi să ne adaptăm inclusiv comunicarea. Mă simt aşa, uşor, stingher, din cauză că nu văd auditoriu in faţă şi nu pot să văd feţele oamenilor, să urmăresc dacă ceea ce spun e ok sau nu. Mi-au pregătit consilierul diplomatic şi consilierul afacerilor europene un discurs, le mulţumesc mult! Am să spun cateva lucruri simple. In primul rand, cred că de 10 luni, realitatea din Romania este schimbată in bine. Vremea aventurilor diplomatice făcute din ordin politic, partisan, cred că a trecut. Vremea dezvoltării de tensiuni şi războaie cu soldăţei de carton, de asemeena, cred că a trecut. In Romania este un guvern democratic, un guvern care este profund angajat in apărarea democraţiei, in respectarea tuturor angajamentelor internaţionale ale Romaniei, in primul rand, faţă de partenerii strategici - SUA, UE, NATO - dar şi faţă de toţi partenerii noştri din toate organizaţiile internaţionale in care Romania este parte. Abordarea guvernului pe care il conduc este extrem de clară in direcţia imbunătăţirii permanente a dialogului, atat a dialogului bilateral, cat şi a dialogului multilateral, intărirea prezenţei nostre in organizaţii şi o contribuţie constant crescută la deciziile care se iau in diferitele organizaţii din care face Romania, cu atitudine extrem de clară, de partener loial la nivelul UE, la nivelul NATO şi, de asemenea, o anumită predictibilitate in ceea ce priveşte orientările strategice ale politicii externe romaneşti. Dumneavostră, ca ambasadori, consuli generali, sunteți reprezentanții Romaniei in țările in care conduceți misiunile. Cred că toate aceste lucruri despre care am vorbit trebuie să fie cunoscute la nivelul oficialităților, la nivelul guvernelor țărilor in care reprezentați Romania. Dorința noastră este de a avea un dialog cat mai bun, de a identifica domenii de cooperare, de a intensifica cooperarea in orice domeniu este posibil - economic, cultural, universitar -, pentru că Romania, ca țară, este prietenoasă, o țară care dorește să dezvolte colaborarea la nivel internațional și care urmărește ca această intensificare a dialogului și cooperării, fie bilaterale, fie la nivelul organizațiilor, să fie un obiectiv urmărit constat. In ceea ce privește răspunsurile la pandemia care a zguduit lumea internațională, a trebuit să luăm niște măsuri care, uneori, au generat reacții previzibil negative din partea unor parteneri. Pe de altă parte, noi a trebuit să luăm aceste decizi așa cum astăzi se iau decizii similare de către alte țări, privitoare la Romania. Așteptăm cu mare interes conturarea unei poziții la nivel european privitoare la mijloacele cu care trebuie să reacționăm in funcție de nivelul de răspandire a virusului și măsurile de protecție dintre țările europene, astfel incat să urmăm o regulă comună, care să nu mai permită luarea unor măsuri unilaterale, care să iasă din cadrul, să spun, unității spațiului european. Noi, in ceea ce privește relațiile cu celelalte țări, am adoptat poziția care a fost adoptată de Comisia Europeană, imediat ce a fost adoptată poziția Comisiei Europene, astfel incat să avem o acțiune comună cu celelalte țări, in relațiile cu țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Aş spune cateva cuvinte despre economie. Ministerul Afacerilor Externe nu este ca in alte țări, să aibă şi componenta relaţiilor economice comerciale. Pe de altă parte, cred că orice reprezentant al Romaniei, indiferent dacă este ambasador sau personal angajat in cadrul ambsadei, consul general, consul, trebuie să urmărească şi dimensiunea economică. Noi, ca ţară, trebuie să ne dezvoltăm economic. Dezvoltarea economică se bazează pe imbunătăţirea relaţiilor cu toate ţările şi pe o componentă economică importantă in activitatea misiunilor diplomatice. Romania trebuie să devină o ţară atractivă pentru investitori. Romania trebuie să işi promoveze interesele economice la nivel internaţional. Romania trebuie să dezvolte relaţiile economice bilaterale. Romania trebuie să asigure promovarea produselor realizate din Romania, care să ducă la o creştere a exporturilor. Romania trebuie să fie extrem de prezentă in spaţiul economic internaţional, pentru că, in funcţie de dezvoltarea economică şi de capacitatea noastră de a proiecta despre Romania imaginea realităţii de astăzi, depinde, in mare măsură, evoluţia economică. In fine, mă voi referi in cateva cuvinte şi la relaţiile cu romanii din alte ţări. Romania este ţara cu cei mai mulţi cetăţeni ca procent care trăiesc, muncesc, in alte ţări. Nu am o cifră exactă, dar estimările sunt de ordinul a 4 milioane de oameni care sunt in diasporă și care și-au căutat un rost mai bun in alte țări decat in Romania. Rugămintea mea, solicitarea mea către dumneavoastră este să mențineți o legătură activă și permanentă cu romanii din diaspora. Să faceți tot ce este posibil să rămană in continuare parte a națiunii romane, să se simtă susținuți, reprezentați, ajutați, să nu piardă legătura cu Romania, pentru că asta este atitudinea pe care o avem o avem și noi la nivel guvernamental, și la nivelul fiecărei structuri și sunt convins că... am și discutat personal cu foarte mulți ambasadori din țări, cu sute de mii de romani care chiar fac lucrul acesta. Din punctul meu de vedere, pentru Romania este foarte important ca romanii care se află in alte țări, in țările europene sau in alte țări să păstreze legătura cu țara, să rămană activi in relațiile cu cei rămași acasă, să se intoarcă atunci cand au oportunități, să iși utilizeze expertiza acumulată, chiar in afaceri proprii. In Italia, de exemplu, am primit o informație de la ambasadorul roman din Italia că sunt peste 26.000 de firme care au acționari romani. Ei au dobandit o experiență pe piața Italiei, pe piața europeană și orice experiență dobandită in domeniul economic, in domeniul managementului afacerilor poate fi utilă și pentru Romania. Ei pot fi ambasadori ai noștri, ei pot să convingă manageri. Sunt investiții care s-au făcut in Romania datorită unor romani care au urcat in ierarhie și care au avut capacitatea de a convinge managementul firmelor să vină să investească in Romania. Cred că această legătură organică trebuie să reprezinte un obiectiv sistemic pentru toate misiunile noastre diplomatice și trebuie să avem un cadru organizat de dialog și de sprijin al romanilor din diaspora. Inchie intervenția mea spunandu-vă cateva cuvinte. Știu că nu asta vă doriți, domnilor ambasadori, să fiți organizator de alegeri in țările in care reprezentanți Romania. Pe de altă parte, asta este realitatea romanmească. Dacă avem un milion de romani in Italia, in Spania, cateva sute de mii de romani in Germania, in Marea Britanie, ei au dreptul să voteze și misiunea noastră este aceea de a asigura condiții cat mai bune pentru ca romanii din diaspora să poată să iși exercite dreptul de vot. Noi am convocat alegerile, am stabilit data alegerilor 6 decembrie - data alegerilor parlamentare. Cu domnul ministru Aurescu s-a constituit un grup de pregătire a alegerilor in diasporă și vă adresez solicitarea să fiți implicați, să veniți cu idei, contribuții, să intreprindeți demersuri pe langă autoritățile din țările in care conduceți misiunea Romaniei, astfel incat să asigurăm condiții cat mai bune pentru exercitarea dreptului de vot a romanilor din diasporă. Vă doresc sănătate, vă doresc realizări profesionale și, mai ales, rezultate in promovarea imaginii și a intereselor Romaniei! Vă mulțumesc! 2020-09-07 13:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_118777690_1033681500403249_8883475619273639553_n.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Ludovic OrbanȘtiri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-ludovic-orban1599476383 [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Sigur că am discutat, dar asta a fost o reuniune a echipei naționale de campanie pentru alegerile locale. Temele principale pe care le-am dezbătut au fost legate de programele de dezvoltare a județelor, includerea obligatorie in programele de dezvoltare a județelor a programele de dezvoltare a infrastructurii - infrastructura de transport, infrastructura energetică -, să insiste pe programul de inființare de distribuții de gaz, care este finanțat, pentru care am alocat un miliard de euro, 234 de milioane in exercițiul actual și restul in viitorul exercițiu financiar. Am discutat despre includerea programelor din cadrul POIM de dezvoltare a rețelelor de apă și canal, care au fost blocate de PSD și pe care guvernul nostru le-a deblocat. De asemenea, am discutat despre infrastructura de comunicații și de toate celelalte subiecte care țin de suportul dezvoltării pentru fiecare județ. Incă o dată vreau să transmit un mesaj clar: alegerile locale sunt cele mai dificile. Ne luptăm cu 28 de baroni roșii din 41 de județe și cu peste 1.600 de satrapi locali, primari in funcție, care sunt capabili de orice pentru a se menține in funcție. Din cauza asta alegerile locale trebuie abordate cu toată seriozitatea, trebuie generate proiecte de dezvoltare atat la nivel judeţean, cat şi la nivel local, care să convingă cetăţenii. De asemenea, trebuie efectuată o campanie de comunicare a acestor proiecte foarte serioase, pentru a arăta că se poate şi in judeţele care au fost năpăstuite de PSD de ani de zile, ţinute in sărăcie, subdezvoltare - să arătăm că se poate oriunde există administratori pricepuţi, administratori care au viziune şi care au capacitatea de a atrage resurse pentru dezvoltarea judeţelor sau a localităţilor. In ceea ce priveşte deschiderea şcolii, sigur că am abordat acest subiect, dar nu e cadrul de discuţie echipa de campanie. In privinţa deschiderii şcolii, lucrurile cred că sunt clare. Atat președintele, cat și guvernul au anunțat modalitatea de deschidere a școlilor, in funcție de nivelul de răspandire a virusului: pană la 1 la mie se poate incepe pe scenariul verde, adică cu copiii in clasă; intre 1 și 3 la mie rata infectării, deci cazuri cumulate pe ultimele 14 zile, invățămantul mixt - jumătate in clasă, jumătate online, alternativ, astfel incat să fie un timp similar petrecut in clasă și pe online pentru elevi; ce este peste 3 la mie, se va incepe școala online. La ora actuală, direcțiile de sănătate publică au transmis datele pe fiecare localitate. Sigur că in momentul de față consiliile de administrație, managementul școlilor și administrațiile locale au aceste date și ştiu foarte clar cum incepe școala. Dacă incepe in clasă, trebuie să ia toate măsurile pentru inceperea in clasă; dacă incepe in scenariul mixt, jumătate in clasă - jumătate online, managementul școlii, susținut de administrațiile locale și de inspectoratele școlare, trebuie să ia toate deciziile care se impun, inclusiv informarea părinților, care trebuie făcută, sigur, de invățător sau de diriginte - că dacă e pe scenariul mixt trebuie să se știe cine incepe in clasă, cine incepe online. Evident, toate măsurile de pregătire trebuie să continue - dotarea cu măști, cu substanțe dezinfectante, cu tablete. Pe langă tabletele pe care le vom achiziționa la nivel național, am prevăzut 100 de milioane, ceea ce inseamnă aproximativ 500.000 de tablete care pot fi achiziționate de autoritățile locale sau de unitățile școlare. De asemenea, am alocat 50 de milioane de euro pentru achizițiile făcute pentru echipamente de protecție sanitară și dezinfectanți; de asemenea, am alocat 25 de milioane de euro și pentru cisternele sanitare, acolo unde nu există conectare la rețeaua de apă. Reporter: Ați primit semnale din partea propriilor primari sau a altor primari că in momentul de faţă nu dispun de sumele necesare pentru achiziţie? Ludovic Orban: Ei pot să facă achiziţia fără niciun fel de probleme, pentru că decontarea.... Reporter: Dar sunt primării care nu au bani. Ludovic Orban: In cursul acestei săptămani am discutat acest subiect cu reprezentanții localităților. In acest sens, noi vom face o alocare de echilibrare a bugetelor care să compenseze parțial pierderile de venituri și o să aibă și resurse financiare suplimentare. Reporter: Ministrul educației a declarat că au fost recomandări ale specialiștilor epidemiologi pentru amanarea inceperii sau pentru inceperea in format online. Ludovic Orban: Nu. Au fost puncte... Reporter: Asta a fost declarația ministrului educației. Ludovic Orban: Dar și eu v-am spus că au fost păreri exprimate de unii medici epidemiologi privitoare la această posibilitate - bazat pe ce?Pe faptul că, revenind din vacanțe, din concedii, ar exista posibilitatea ca fie cadre didactice, fie școlari, să fie deja infectați, pentru că a existat in anchetele epidemiologice un procent semnificativ de persoane care au fost infectate, după anchete, in concedii. Și a fost această părere exprimată. Dar evident că n-am discutat niciodată oficial. Oficiale sunt informațiile pe care le-am transmis public. Reporter: Puteți să le explicați părinților atunci de ce ați decis la nivel de guvern să nu țineți cont de acest sfat al epidemiologilor? Ludovic Orban: Au fost puncte de vedere exprimate disparat. Pe de altă parte, in structurile oficiale care asigură consultarea de către specialiști - mă refer la Grupul de suport tehnico-științific care funcționează pe langă Comitetul Național pentru Situații de Urgență, INSP sau Comisia anti-COVID - nu a existat un punct de vedere care să fie clar exprimat in acest sens. Există opinii care au fost exprimate in spațiul public, dar aceste opinii nu reprezintă un punct de vedere oficial al unor grupuri de specialitate. Reporter: Deci incepe pe 14 şcoala? Ludovic Orban: Deci pe 14 septembrie va incepe școala. Asta am anunțat tot timpul. Reporter: In toate şcolile, domnule premier? Pentru că există deja cereri şi plangeri din partea directorilor. Ludovic Orban: Este in dezbatere la Parlament legea prin care am solicitat modificarea articolului din Legea 55 care a blocat toate angajările in sistemul public, toate concursurile, şi așteptăm ca in cursul acestei săptămanii - sper, cat mai repede - legea să fie adoptată și in baza ei să poată să se facă angajări de medici și de asistente medicale in școlile in care e necesar. Reporter: Ministrul educaţiei a spus că şcolile, practic, vor decide cum vor incepe anul şcolar. Este posibil să fie, de exemplu, două oraşe cu aceeaşi situaţie epidemiologică şi intr-un oraş şcoala profesorii să decidă să facă şcoala online şi in alt oraş să decidă să-i cheme pe elevi in clase, in aceleaşi condiţii? Ludovic Orban: In principiu, noi am stabilit cum incepe şcoala in funcţie de nivelul de răspandire a virusului. Există o libertate, de exemplu, care, mă rog, pot să apară anumite diferenţe la o rată de infectare sub unu la mie. Dacă nu există posibilitatea de a asigura condiţiile de distanţare sau de protecţie sanitară, să poată să adopte formula mixtă şi sub unu la mie, dar nu recomandăm. Pană la urmă propunerea este a consiliilor de administraţie ale şcolilor, care vor avea datele transmise de direcţiile de sănăţate publică şi, in funcţie de situaţia in care se găsesc, ei fac propunerea. Evident, trebuie şi avizul DSP şi avizul Inspectoratului Şcolar General din fiecare judeţ. Reporter: Capitala se află in zona galbenă şi am văzut că sunt profesori care se plang de faptul că nu ar putea preda şi in regim online şi faţă in faţă simultan. Ludovic Orban: Sunt convins că se vor adapta. Reporter: S-a luat in calcul o pregătire pentru cadrele didactice...? Ludovic Orban: In toată perioada verii au fost organizate astfel de pregătiri la care au participat mii de cadre didactice, pregătiri de dezvoltare a competenţelor digitale in predare pentru predarea online şi sunt convins că pe măsură ce vor exersa, pentru că, gandiţi-vă, ne aflăm in faţa unei situaţii in premieră in care toţi profesorii care sunt in situaţia scenariului galben, adică predare jumătate in clasă, jumătate online vor trebui să se adapteze. Sunt convins că ei vor comunica intre ei, o să incerce să utilizeze toate experienţele dobandite, toate experienţele favorabile, astfel incat să poată să transmită informaţiile din lecţie şi pentru cei din clasă şi pentru cei online. Reporter: Dar, dacă se vor imbolnăvi şi profesorii, cine ii va inlocui? Sunt suficiente cadre didactice pentru inlocuirea celor care se vor imbolnăvi? Ludovic Orban: Şi aici legea va permite angajarea de personal didactic acolo unde o să apară imbolnăviri, dar eu insist foarte mult pe respectarea regulilor. Acum am să vă spun că, după părerea mea, la şcoală copiii sunt mai in siguranţă, pentru că sunt sub supravegherea cadrului didactic, poartă măşti, sunt cat de cat la un nivel de distanţare fizică, pe cand copiii in vacanţă, mai ales, copiii care au fost lăsaţi liberi pe terenurile de sport, in parcuri, au avut o interacţiune mult mai mare decat interacţiunea care va fi la şcoală. Deci aici insist foarte mult, managementul școlilor trebuie să asigure regulile de protecție sanitară, astfel incat să diminueze la maxim posibilitatea de răspandire a virusului intre elevi și intre cadrele didactice. Reporter: Vor avea copiii pană pe 14 - sunt 43 de județe roșii in acest moment - vor avea copiii... Ludovic Orban: Cate aţi spus că sunt? In ţară sunt 41 de judeţe. Reporter: 41 de județe, a, scuzaţi. Vor avea copiii, pană pe 14 septembrie, tablete pentru a face școală online? Sau conexiune la internet? Ludovic Orban: Noi creștem, avem un memorandum guvernamental pe baza căruia operatorii de telefonie mobilă s-au angajat că vor conecta incă 2.800... Reporter: 5.000, care ar putea... Ludovic Orban: Căutăm soluții tehnice in continuare. Acum am să vă spun că, uitandu-mă pe localități, foarte multe localități care au școli care incă nu sunt conectate la internet nu au un nivel de răspandire a virusului semnificativ și in cele mai multe dintre ele...Sigur că că noi vom fi intr-o permanentă acțiune, așa cum am fost și in perioada vacanței, vom fi intr-o permanentă acțiune, vom căuta soluții, vom interveni astfel incat să putem să corectăm eventualele disfuncționalități care apar. Reporter: Transmiteți un semnal mixt, in condiţiile in care ministrul Educaţiei in aceeaşi frază spune pe de-o parte că epidemiologii recomandă amanarea inceputului şi pe de altă parte spune că şcoala ar trebui să decidă cum incepe anul școlar? Ludovic Orban: Noi decizia am luat-o deja. In modul in care se deschide școală am ținut cont de nivelul de răspandire a virusului. Din cauza asta s-au stabilit cele trei modalități de incepere a școlilor. Sigur că mai consultăm odată specialiștii din structurile care ne-au oferit suportul tehnic in toată această perioadă și, in mod clar, școala va incepe, și va incepe așa cum am spus. Reporter: Cate școli vor incepe acest an școlar fără dotări online, care nu au nevoie? Aţi spus că există școli sau există localități unde școlile nu am nevoie și de astfel de cursuri? Ludovic Orban: Calculați și dumneavoastră. Reporter: Vă rog. Ludovic Orban: Calculați și dumneavoastră dacă se pot extinde, dacă se pot conecta 2.800 de clădiri, de unități școlare o să rămană aproximativ 2.000 de..., dar și pentru aceste localități vom căuta soluții in continuare de conectare. Problema e că in inventarierea soluțiilor tehnice nu s-au putut identifica soluții rapide, dar in timp acesta este obiectivul, de a conecta toate școlile la rețeaua de internet, astfel incat să se permită invățămantul online. Acum, noi nu putem recupera intr-o lună de zile ceea ce nu s-a intamplat de la infiinţarea telefoniei mobile. Se știe foarte clar că, de regulă, conectarea la internet este mai dificilă in zonele de munte, de deal, unde sunt localități in văi, unde este necesară inclusiv construcția de antene noi care să transmită semnalul sau extinderea rețelelor de fibră optică, pentru a putea conecta toate acestea, presupun lucrări de investiții, pe care le vom face intr-un ritm cat mai rapid posibil. Reporter: Cu zilele libere cum rămane, inainte şi după alegeri? Ludovic Orban: Cu zilele libere rămane așa cum am stabilit și cum am adoptat actul normativ. Acolo unde copiii vor urma școala online, guvernul asigură exact sistemul pe care l-am folosit in Legea 19: permite unui părinte să stea acasă, plătindu-i-se 75% din salariu pe perioada cat copilul este in sistem de invățămant online. Dacă e sistem mixt, de exemplu, sunt 15 zile și 15 zile. Deci in cele 15 zile in care copilul va frecventa școala online va beneficia un părinte de această formă de sprijin, pentru a putea sta cu copilul acasă. Reporter: Domnule premier, legat de partea economică: euro a atins un nou maxim istoric, iar astăzi se pare că ajunge la 4,85 de lei cursul interbancar. Spuneţi-ne ce face guvernul pentru a ține situația sub control, pentru a nu crește și mai mult. Ce măsuri puteţi lua? Ludovic Orban: Cred că in această perioadă de criză economică a existat o stabilitate a cursului de schimb leu - euro. Sigur că sunt anumite perioade din an in care există o anumită presiune asupra cursului. 2020-09-07 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-07-02-25-36big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul "Black Sea and Balkans Security Forum"Știri din 04.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-quot-black-sea-and-balkans-security-forum-quotGalerie foto Participarea premierului Ludovic Orban la panel-ul Strengthening EU and Trans-Atlantic Solidarity / Unity of Purpose: Defending Common Values and Interests / Mastering the Challenges and Opportunities of a Fast Changing World, moderat de ambasadorul Sorin Ducaru [Check against delivery] Ludovic Orban: Mulțumesc, domnule ambasador Ducaru, fostul meu coleg din anii 1990! Ii felicit pe organizatorii acestui eveniment că, in ciuda vremii potrivnice și in ciuda condițiilor de pandemie, au luat decizia de relua astfel de evenimente, astfel de dezbateri extrem de importante, privitoare la viitorul Romaniei, la viitorul regiunii Mării Negre și a Balcanilor. Trăim o perioadă decisivă pentru viitorul Romaniei și al comunității de valori și interese căreia ii aparținem. Pandemia ne confruntă pe toți și cu probleme grave, dar in același timp și cu oportunități, atat la nivel european cat și la nivel global. Vom reuși doar impreună ca țară, in dialog și parteneriat intre autorități și societate, in a prezenta priorități și proiecte conectate la nevoi, care să aducă un salt spre modernizare in domeniile prioritare. Fondurile care vor fi accesibile pentru Romania nu sunt niște fonduri care ne sunt date, ci va trebui să le atragem prin idei bune și o muncă fără precedent. Succesul proiectelor pe care Romania le va propune ne poate aduce un salt economic și, de asemenea, un imbold spre dezvoltare, spre modernizare, un salt in capacitățile de a ne asigura securitatea, un sistem de sănătate mai capabil, mecanisme transparente de bună guvernare, infrastructură de conectivitate majoră, măsuri de digitalizare acompaniate de măsuri de securitate cibernetică, resurse la bugetul public pentru a securiza investiții susținute in capabilități moderne de apărare. Dezbaterea cu privire la solidaritate, coeziune, unitate de interese și de acțiune este esențială in viitor pentru trei paliere, atat cel național, cat şi cel european, cat și cel transatlantic. Avem deja o serie de lecții invățate din incercările prin care trecem cu toții, inclusiv in plan geopolitic regional, dar și la nivel global. Această criză a fost o provocare fără precedent pentru Uniunea Europeană, pentru lume in general, pentru noi toți. Natura și amplitudinea crizei au fost diferite față de orice altă criză din istoria Uniunii. Toate statele membre au fost afectate, chiar dacă in proporții diferite, funcție și de realitățile socio-economice. In plus, ea s-a suprapus și peste o criză la nivel global. Criza amenință bazele de funcționare ale proiectului european, ale parteneriatului transatlantic și chiar ale sistemului internațional. Elemente fundamentale ale acestui sistem sunt puse in pericol: libera circulație, drepturile și libertățile fundamentale, sistemele economice și financiare ale statelor membre, fundamentele organizațiilor multilaterale, dar și modul obișnuit de viață al cetățenilor, protecția vieții private, dreptul la sănătate, accesul la o informație corectă. Nu ultimul rand, s-a văzut interdependența sporită dintre statele membre și nevoia stringentă de acțiune concertată. Chiar dacă sunt voci care doresc să susțină altceva, pentru noi, lucrurile au fost foarte clare: criza provocată de pandemie a arătat, in mod direct, valoarea adăugată reală a unității și solidarității europene. Exemple in domeniul medical, cum ar fi achiziția comună de medicamente, donații de medicamente și echipamente medicale, schimb de medici şi de pacienți, in domeniul economic, deciziile de instituire a unor noi instrumente de sprijin financiar de tip SURE, scheme de șomaj sau Mecanismul de relansare și reziliență sau toate reglementările privind repatrierile de cetățeni UE aflați in situații dificile in toate colțurile lumii, au arătat această solidaritate și eficiența acțiunii comune. Ce trebuie să facem in continuare? Trebuie să construim pe această bază, să construim cu mai multă solidaritate și unitate, simultan cu susținerea tuturor investițiilor in reziliență și in dezvoltarea economică și socială. Este nevoie de adaptarea la noul context și acomodarea noilor realități in acțiunile comune de la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să ne concentrăm pe procesul de redresare și de dezvoltare. Adaptarea trebuie să ducă la răspunsuri care să fie imbunătățite permanent. Chiar dacă răspunsurile inițiale au fost reactive și in mare parte individuale, intr-un timp scurt, putem să menținem această evoluție pentru a determina o acțiune comună cat mai eficientă, pentru că doar acțiunea comună poate să ofere răspunsuri adecvate la provocările cu care ne confruntăm. In linie cu angajamentul său proeuropean, Romania a fost unul dintre susținătorii foarte clari ai solidarității și acțiunii europene coordonate, după o perioadă in care am invățat și din greșeli, la fel ca alte state. Ca ţară, am reacţionat şi am dat exemple de solidaritate şi de acțiune comună, trimiţand echipe de medici și asistenți medicali, participand la constituirea primei rezerve strategice a Uniunii Europene de echipamente medicale rescue, din care apoi s-au distribuit materiale și echipamente de protecție sanitară către state membre și către țările din Balcani. In continuare, avem nevoie urgentă de a imbunătăți procedurile, mecanismele de acțiune, resursele și expertiza, pentru a fi mai bine pregătiți, atat pe plan național, cat și european și euroatlantic in fața unor situații majore de criză. Avem nevoie de un sistem cat mai bun de reacție la crize, de o coordonare rapidă, dublate de capacitatea de a furniza rapid soluții, echipamente medicale de urgență, de un sistem medical robust și investiții in cercetare in domeniul medical și farmaceutic. La fel de important, avem de gestionat provocările fazei de redresare și relansare economică. Acordul istoric obținut in luna iulie, cu privire la planul european pentru relansare economică, reprezintă o confirmare clară a faptului că statele membre au ințeles importanța solidarității europene și importanţa acțiunii comune. Acest plan va permite tuturor să canalizeze resurse importante, atat in efortul imediat de reconstrucție post-criză, cat și in demersurile de durată pentru obiectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung. Este o oportunitate fără precedent pentru Romania, ca și pentru celelalte state membre, de a putea investi in reconstrucție și in reformă. Vom urmări cu prioritate să asigurăm coerența intre măsurile europene și cele naționale. De asemenea, ne propunem să planificăm cat mai bine atragerea și gestionarea pe plan intern a fondurilor alocate, pentru a nu rata această oportunitate. Dezvoltarea și creșterea durabilă nu mai pot fi concepute in absența digitalizării, in contextul actual, marcat de diminuarea interacțiunii fizice pentru limitarea răspandirii virusului și protejarea vieții cetățenilor, imbunătățirea competențelor digitale pentru viitor este un imperativ. Una dintre lecțiile invățate in această perioadă este modul in care digitalizarea poate conduce la noi decalaje dacă nu asigurăm competențele și resursele necesare, inclusiv in domeniul educației și formării. Noile evoluții din domeniu riscă să ii lase in urmă exact pe cei care au cea mai mare nevoie de măsuri de sprijin, categoriile cele mai dezavantajate ale populației. Prosperitatea Uniunii Europene nu poate fi realizată in absența unui nivel ridicat de dezvoltare la nivelul fiecărui stat membru. Potențialul de creștere economică generat de integrarea europeană și de acțiunea comună este un atuu care trebuie valorificat de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Puterea economică a Uniunii Europene, alături de modelul și valorile sale definitorii, constituie adevărata forță de atracție a proiectului european, inclusiv in plan global. Este o versiune de organizare a puterii intr-un mod democratic unică pe care trebuie să o păstrăm, să o imbunătățim permanent, să o creștem atent, să ținem cont de toate considerentele strategice, nu doar de cele pur economice. Privind spre viitor, Uniunea Europeană trebuie să-şi reconfirme reputația de cel mai de succes proiect de pace din istorie. Aceasta inseamnă să rămană unită, ambițioasă, atentă la toate evoluțiile geopolitice in care acționează și adaptabilă. Uniunea trebuie să asigure in continuare dezvoltarea prin politici vizionare fidele valorilor sale definitorii și de impact pentru cetățenii săi. Toate acestea pot fi realizate de către Uniunea Europeană dacă și noi, fiecare stat membru, reușim să le realizăm in plan intern. Toate aceste lucruri pot fi realizate mai ales in condiţiile in care NATO şi angajamentul SUA faţă de securitatea Europei răman considerente fundamentale ale politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, dar și ale statelor membre. Capacitatea UE de a promova și de a susține solidaritatea trebuie văzută și din perspectiva creșterii rezilienței in față provocărilor emergente, a riscurilor și amenințărilor externe. Ceea ce este benefic pentru NATO și pentru SUA, fie că vorbim instabilitate geopolitică in zona extinsă a Mării Negre, de incălcarea dreptului internațional și militarizarea in creștere, fie că ne referim la amenințări hibride și ambivalență geopolitică in Balcanii de Vest. In alte părți ale Uniunii se resimt mai puternic amenințările și riscurile teroriste sau cele provocate de valuri de migrație, ca efecte ale unor conflicte armate sau chiar al schimbărilor climatice care elimină posibilitățile de trai ale unor intregi comunități. Evoluțiile amintite sunt importante nu numai pentru statele membre ale Uniunii Europene și NATO, care au in mod natural interesul de a se vedea protejate prin formate multilaterale solide, deplin funcționale, dar și pentru toți partenerii din vecinătatea estică sau sudică a Uniunii Europene și pentru partenerii strategici. Sprijinul pe care ni-l acordăm reciproc in această perioadă, nu numai pentru cetățenii europeni, și redresarea economiilor noastre, ci și in relația cu vecinii apropiați și partenerii strategici globali, in primul in Statele Unite ale Americii, poate demonstra forța vectorului european și capacitatea Uniunii Europene de a juca un rol global constructiv, semnificativ, mai bine decat orice discurs sau document programat. Concluziile in plan geopolitic și de securitate ne conduc la concluzia că suntem in plin proces de analiză a lecțiilor pe care le-am desprins din pandemia de COVID pentru a fi mai bine pregătiți in fața altor incercări viitoare. Ne dăm seama că acest tip de amenințare se suprapune celor deja existente, cărora Romania trebuie să le facă față. Nu le inlocuiește, nu le diminuează, ci, dimpotrivă, expune și amplifică vulnerabilități, generează teren fertil pentru propagandă, stiri false, adancește neincrederea și tensiunile in societate și intre state. De aici rezultă nevoia certă de continuare a investițiilor politice și financiare in securitate și apărare, in plan național, la nivel regional, la nivelul NATO şi al UE, in cadrul parteneriatului bilateral cu SUA. De aceea vom continua să ne indeplinim acest rol responsabil, predictibil, incepand cu alocarea 2% din produsul intern brut pentru apărare, consolidarea rezilienței naționale pe toate dimensiunile esențiale, aprofundarea relațiilor cu Statele Unite ale Americii, continuarea unei participări semnificative la eforturile operaționale ale NATO și ale UE. Acțiunea noastră externă trebuie să insiste şi să cultive sistematic pe mai departe solidaritatea in randul statelor membre, complementaritatea intre NATO și Uniunea Europeană, o relație transatlantică puternică, reinnoită, ancorată ferm in interesele fundamentale care ne apropie. Romania are un interes național primordial, dar și o responsabilitate pe măsură in continuarea și in realizarea acestor obiective. Vă mulțumesc. Sorin Ducaru: Mulțumim frumos, domnule prim-ministru, și mulțumim şi pentru disponibilitatea de a avea un scurt dialog pe aceste teme de interes. Imi propun să pornim de la acordul european asupra pactului european de relansare, să trecem prin temele digitalizării, conectivității, ale pactului ecologic european, dar și să abordăm teme legate de valori și de securitate. Şi dați-mi voie să incep cu acordul Consiliului European din luna iulie privind cadrul multifinanciar multianual și pactul european de relansare economică, un acord care, aș spune, a dat semnalul solidarității europene și a estompat anumite dezbateri dinainte, care puneau accent pe lipsa de solidaritate. Intrebarea este: in ce măsură acest acord care a fost definit drept istoric reprezintă o șansă importantă și pentru Romania și cum aveți in vedere ca Romania să il valorifice la maximum? Ludovic Orban: Acordul chiar este istoric și vine după o perioadă in care au fost foarte multe semne de intrebare, justificate sau nejustificate, legate de acțiunea comună la nivel european ca reacţie la pandemie și la criza economică, legată de viteza de răspuns din partea instituțiilor europene, care au generat o oarecare, să spun, nemulțumire, dar iată că pană la urmă această decizie a arătat clar că Europa vrea să găsească impreună soluții, că Europa riscă in integralitatea sa impunerea acestor soluții, că Europa generează resursele necesare pentru statele membre, in procesul de recuperare, de revenire economică și de relansare economică. Pentru Romania, aceste decizii au fost extrem de importante, nu numai prin prisma resurselor financiare care vor fi la dispoziția Romaniei, dar și prin faptul că aceste resurse sunt alocate inspre domenii vitale care reprezintă, pentru Romania, priorități absolute. Noi trebuie să fim pregătiți, in intervenția mea am spus că acești bani nu vin de la sine. Trebuie să generăm proiecte, trebuie să avem o viziune, trebuie să avem programe foarte serioase care să ne permită să realizăm reforme profunde, reale, care se ducă la o guvernare modernă și care să ducă la o dezvoltare economică și o intărire a capacității de răspuns la situații de criză, atat pentru Romania, cat și la nivel european. Chiar ieri, am adoptat o ordonanță de urgență privitor la planul de redresare și reziliență in care am pus bazele organizării eforturilor pentru pregătirea proiectelor care urmează a fi finanțate. Sigur, incă regulamentul nu este adoptată, dar am ținut cont in mare parte de toate informațiile pe care le-am avut de la nivel european, privind modul de alocare a resurselor, care sunt direcțiile in care pot fi utilizați acești bani și vrem să fim pregătiți, cat mai repede, pentru a putea utiliza aceste resurse fundamentale pentru dezvoltarea Romaniei, in toate domeniile pe care le considerăm prioritare, de la dezvoltarea infrastructurii, pană la digitalizare, de la intărirea sistemului de sănătate, prin investiții in infrastructură in modernizarea echipamentelor, in digitalizarea intregului sistem de sănătate, pană la... astăzi plouă - dar știm că anul ăsta in Romania, mai ales partea de sud-est s-a confruntat cu o secetă fără precedent și aici vrem să alocăm resurse financiare importante in toate lucrările de imbunătățiri funciare, irigații, desecări și toate celelalte categorii de lucrări pe care le considerăm extrem de importante pentru a asigura un suport real pentru o agricultură modernă și cu productivitate maximă. De asemenea, incercăm să gandim atat exercițiul financiar multianual 2021-2027, cat și resursele disponibile in cadrul planului de redresare economică, facilitatea de reziliență și recuperare, să le gandim complementare, astfel incat ele să ducă la dezvoltarea și la finanțarea unor proiecte care să fie incadrate intr-o viziune comună de dezvoltare care se bazează pe o schimbare a paradigmei. Romania are nevoie de o infrastructură modernă, atat infrastructură de transport, cat și infrastructură energetică, de comunicații, infrastructură educațională, infrastructură de sănătate. Infrastructura este fundamentală pentru a genera bazele dezvoltării economice. Romania are nevoie de modernizare, Romania are nevoie de transfer tehnologic, de inovare, de aplicarea cat mai rapidă a rezultatelor inovării și cercetării in viața societății. Romania, practic, se pliază la toate obiectivele fundamentale ale politicii la nivel european care se bazează pe o Europă verde și o Europă inteligentă. Sorin Ducaru: Mulțumesc! Ați pomenit deja tema digitalizării și in discursul dumneavoastră și in mesajul recent. Sigur, pandemia ne-a arătat mai mult decat niciodată că digitalizarea, de fapt, salvează dinamica economică şi este, aș spune eu, unul dintre pilonii Planului de relansare economică european. In ceea ce priveşte digitalizarea şi conectivitatea, Romania are cateva avantaje, are talentul, are un broadband care depăşeşte nivelul altor state, foarte mulți oameni bine pregătiţi şi talentați, insă există și anumite discontinuități la nivelul folosirii acestor avantaje in domeniului digital, in infrastructura administrativă și in domeniul stimulării, dezvoltării in continuare a unor sectoare economice. Cum aveți in vedere ca, in acest context, al planului european de relansare economică, digitalizarea, conectivitatea, și cea online, și de transporturi, și din punct de vedere energetic, să fie priorități și să genereze niște avansuri notabile? Ludovic Orban: Contribuția sectorului IT la PIB este o contribuție semnificativă, care a fost intr-o permanentă creștere, dar această contribuție a fost generată, in special, de zona privată. Deși avem printre cei mai talentați programatori, soft-işti, romanul fiind extrem de creativ și extrem de abil in tot ceea ce inseamnă zona IT, Romania este printre cele mai puțin digitalizate țări, in special in domeniul administrației. Nevoia te invață! Am să vă dau un singur exemplu, aproape toate produsele, serviciile pe care le-am oferit in perioada pandemiei le-am oferit online, cu accesare online, de la șomajul tehnic, pană la certificatul pentru situații de urgenţă, de la indemnizațiile de sprijin către zona profesiilor liberale, pană la toate măsurile pe care le-am luat. Accesarea lor a fost realizată in exclusivitate digital. Am adoptat o ordonanță de urgență in care am obligat toate instituțiile publice să primească cererile cetățenilor, solicitările de acordare de drepturi, să comunice online, digital. De asemenea, am inființat Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei, care este principalul vector de promovare a digitalizării in domeniul administrației publice. Deja, la nivelul CTE-ului (Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională), pe zona digitalizării, s-au aprobat foarte multe proiecte de digitalizare. Pregătim cloud-ul guvernamental, pregătim semnătura electronică - foarte multe proiecte care sunt extrem de importante. Deja din fondurile europene pe care le avem la dispoziție pe exercițiu 2014-2020 avem proiecte de digitalizare, nu numai pentru sectorul public, ci și pentru sectorul privat. Am lasat apeluri de proiecte pentru creșterea competențelor digitale pentru IMM-uri, pentru digitalizarea Intreprinderilor Mici și Mijlocii, chiar prin achiziționarea de echipamente de softuri, programe care vin in sprijinul digitalizării Intreprinderilor Mici și Mijlocii din Romania. Pentru noi lucrurile sunt foarte simple. Ori ne digitalizăm, ori rămanem in urmă. Digitalizarea este o necesitate absolută, iar semnalul digitalizării cel mai puternic trebuie să il dea administrația, unde avem sisteme publice extrem de mari, unde toate aplicațiile sunt invechite, sunt depăşite fizic şi moral. Foarte greu pot să facă față nevoilor reale și mai ales au o capacitate din ce in ce mai mică de a permite o accesare foarte rapidă. Urmărim, de asemenea, interconectarea marilor baze de date de la nivelul tuturor structurilor administrației și o accesare foarte rapidă și facilă din partea cetățenilor a oricărui serviciu, a oricărui drept de care beneficiază de către instituțiile publice. Sorin Ducaru: Dincolo de interconectivitate digitală, puteți să ne spuneți cateva cuvinte de interconectivitate in materie de transporturi energie? Ludovic Orban: Romania este o poartă de intrare-ieșire in Europa. Are o poziție geostrategică extrem de importantă, pe care incă nu o valorificăm suficient, nu utilizăm toate oportunitățile care izvorăsc din poziționarea noastră. Fundamental pentru noi este să asigurăm conectarea Romaniei la toate infrastructurile de transport european, atat pe rutier, cat și pe feroviar, cat și pe fluvial. Avem Dunărea care face parte din cel mai important coridor european fluvial care face legătura intre Marea Neagră și Marea Nordului. Dunărea este foarte importantă pentru dezvoltarea Romaniei și aici va trebui să investim bani pentru a asigura condițiile standard de navigabilitate, toate sistemele moderne de navigare pentru a pune in valoare acest sistem. Inchiderea coridorului IV paneuropean care practic asigură legătura Rin-Dunăre este extrem de importantă. Ştiţi foarte bine că ieri Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de 875 de milioane de euro pentru finalizarea tronsonului Sibiu-Pitești de pe coridorul IV paneuropean care e primul tronson de autostradă care traversează munții și care cu siguranță se va construi intr-un ritm cat mai rapid. De asemenea, avem nevoie și de alte conexiuni. De exemplu, Romania ca parte din Iniţiativa celor Trei Mări, este parte la proiectele care urmează să se dezvolte in cadrul acestei organizații, proiecte de conectivitate, atat pe infrastructură de transport rutier, feroviar, dar și conectivitate energetică. Tot in materie de energie, Romania aproape a finalizat partea din proiectul BRUA, gazoductul BRUA, și, cel mai probabil, la sfarșitul lunii octombrie, noi vom putea da in funcțiune partea romanească din gazoductul BRUA. Suntem interesați in susținerea tuturor proiectelor care să imbunătățească conectivitatea pe feroviar. De asemenea, este in curs de realizare modernizarea intregului sector care face legătura intre Constanța și Curtici. De asemenea, modernizăm rapid și alte axe de transport, cum ar fi de exemplu legătura Cluj-Episcopia Bihor, care va fi electrificată și modernizată tot pe fonduri europene. Proiectele de infrastructură, care asigură o mai bună conectivitate a Romaniei și in general a zonei in care ne găsim, beneficiază de o susținere totală din partea Guvernului. Vă mulțumesc! Sorin Ducaru: Mulțumesc frumos! Daţi-mi voie să introduc o altă temă importantă și care este prioritară pe agenda europeană, respectiv cea a sustenabilităţii și securității climatice. Şi in acest sens UE, Comisia a propus un document strategic denumit Pactul Ecologic European. Sigur că sunt provocări legate de dezvoltarea și adaptarea economiei pentru o sustenabilitate ecologică, dar sunt și oportunități. Cum va incerca Romania să balanseze această dihotomie intre provocări și să folosească oportunitățile care se deschid in acest domeniu? Ludovic Orban: Sigur că Pactul Ecologic European generează și nişte consecințe, care in aparență pot fi considerate negative pentru economie: inchiderea unor capacități de producere a energiei, creșterea costurilor pentru producerea foarte multor bunuri, in special a acelor bunuri care generează emisii de dioxid de carbon sau agenți poluanți. De asemenea, va avea efecte și asupra agriculturii și a modului in care facem agricultură. Lucrurile sunt foarte simple: orice resursă europeană, de care putem beneficia, trebuie utilizată in mod inteligent pentru finanțarea acelor proiecte care să ducă la indeplinirea obiectivelor din pactul european și, anume, reducerea emisiilor, pană la practic anularea emisiilor de CO2, adică un impact neutru al emisiilor de CO2 care sigur că vizează in special domeniul energetic, unde va trebui să ne adaptăm, să producem mai multă energie verde, să trecem de la producția de energie bazată pe cărbune la producția de energie bazată pe surse regenerabile, producţia de energie nucleară. In acest sens facem pași importanți pentru a genera un proiect pentru dezvoltarea producției de energie nucleară impreună cu partenerii strategici. De asemenea, va trebui să trecem pe gaz anumite capacități de producere a energiei, astfel incat să putem să indeplinim condițiile rezultate din Pactul European. Şi aici Romania beneficiază, in cadrul Just Transition Fund, de finanțări considerabile pentru care noi pregătim proiecte, pentru a putea utiliza aceste resurse financiare care să vină in sprijinul menținerii unei dezvoltări economice, a unei capacități de producție in condiții noi. Deja finanțăm proiecte importante in zone industriale, astfel incat să putem să indeplinim aceste condiții. Sorin Ducaru: Dle prim-ministru, UE este şi o uniune a valorilor şi relaţia transatlantică se bazează, de asemenea, pe valori comune. In această perioadă in care simțim că uneori există un atac asupra acestor valori comune, ce putem face, mai ales cand vedem aceste distorsiuni, manipulări informaționale, pentru a rămane ancorați in ceea ce ne definește, in valorile care ne definesc ca europeni, ca democrați și ca oameni pentru care contează valorile esențiale ale umanității? Ludovic Orban: Deja m-am referit in speech-ul meu. Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, are o poziție clară legată de un parteneriat transatlantic consolidat, solid. Solidaritatea in cadrul acestei cooperări transatlantice este fundamentală și este o cheie a capacității de a rezista la toate provocările cu care se confruntă ceea ce numim noi, să spunem, lumea liberă. Democrația trebuie apărată, pentru că democrația se confruntă cu tipuri noi de amenințări, libertatea de exprimare generează posibilitatea de exprimare și a unor actori, să le spunem, instituționali, care fac o propagandă care pană la urmă lovește la bazele democrației, incearcă să distrugă increderea cetățenilor in instituțiile democratice, incearcă să creeze mișcări care să conteste modul de organizare democratică al societății. Din cauza asta toate societățile democratice sunt intr-un pericol crescut și lucrul ăsta il simțim in viața de zi cu zi, este suficient să deschizi online-ul și să vezi teme clare, campanii clare, propagandă clară, care sunt generate din surse care par foarte bine organizate. Solidaritatea transatlantică este fundamentală pentru acest sistem de valori, aceste principii fundamentale care stau la baza societăților democratice care pun in primul plan respectul față de individ, față de drepturile și libertățile sale și organizare liberă a societății. Noi suntem promotorii acestui mesaj, ai acestei poziții foarte clare, NATO este fundamental pentru securitatea tuturor țărilor și pentru asigurarea securității zonei transatlantice, NATO trebuie să acţioneze complementar cu Uniunea Europeană, iar pentru noi atat statutul de țară membră a Uniunii Europene, cat și statutul de țară NATO este la fel de important ca și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. Sorin Ducaru: Pentru că suntem la o reuniune care se axează și pe securitatea regională aș vrea să vă adresez o intrebare care este legată de vecinătatea Romaniei și de un important vecin și partener strategic al Romaniei, Republica Moldova. Şi aici, in calitate sa de partener strategic al Republicii Moldova, voiam să vă intreb cum se poziționează Romania, astfel incat să asigure in continuare indeplinirea obligațiilor asumate și parcursul european al Republicii Moldova, in același timp cu sprijinirea, așa cum a făcut-o și pană in prezent, a cetățenilor, a nevoilor acestora, in spiritul solidarității intre cele două țări și, incă o dată, al Parteneriatului strategic cu Republica Moldova? Ludovic Orban: Relaţia dintre Romania și Republica Moldova este extrem de importantă pentru noi. Din păcate, autoritățile care guvernează astăzi Republica Moldova au ridicat extrem de multe semne de intrebare și incertitudini privitoare la angajamentul lor real de integrare in Uniunea Europeană, de respectare a valorilor și principiilor de la nivel european, de asigurare a unei democrații autentice și a unei economiei capitaliste, a unei economii libere. Din cauza aceasta, toate eforturile de sprijin se indreaptă către cetățenii Republicii Moldova. Noi aici trebuie să ținem cont și de o particularitate: in Republica Moldova sunt sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care au și cetățenie romană. In relația dintre Romania și Republica Moldova trebuie să ținem cont de afinitățile pe care le avem, practic vorbim aceeași limbă, ne ințelegem foarte ușor. Din cauza aceasta, toate eforturile pe care le facem sunt eforturi care să se ducă pentru susținerea cetățenilor Republicii Moldova, chiar și atunci cand Guvernul sau președintele sau autoritățile incearcă să indepărteze Republica Moldova și pe cetățenii Republicii Moldova de parcursul european. Am avut dovezi clare in acest sens. Practic, Transgazul, care este o companie a statului roman, a finalizat gazoductul Ungheni-Chişinău, oferind o resursă suplimentară de gaz, o resursă alternativă pentru cetățenii Republicii Moldova. In pandemie am mobilizat resurse importante pentru a putea sprijini sistemul medical din Republica Moldova să facă față provocărilor cu care se confrunta, punand la dispoziția cetățenilor Republicii Moldova materiale, echipamente, medici, asistente, care au fost efectiv in Republica Moldova și au apărat sănătatea cetățenilor din Republica Moldova. La nivelul colaborării dintre autoritățile locale din Romania și autoritățile locale din Republica Moldova, există foarte multe infrățiri, există multe proiecte in comunități locale din Basarabia care sunt sprijinite de autorități locale din Romania intre care există acorduri de infrățire. Eu cred că nu trebuie să abandonăm cetățenii Republicii Moldova, indiferent cine se află temporar la putere și trebuie să sprijinim orice demers in direcția unei democrații autentice, orice demers in direcția unei integrări reale a Republicii Moldova in Uniunea Europeană. Pentru că realitatea este că drumul Basarabiei spre Uniunea Europeană trece prin Romania și trebuie ca acest drum să il parcurgă și cu sprijinul Romaniei. Sorin Ducaru: Mulțumesc frumos. Ultima intrebare care iși propune să lege aspectele de politică internă, securitate internă, pe care le-aţi menționat, - reziliență și așa mai departe - de temele de politică externă și securitate externă a Romaniei. In condițiile in care trăim intr-o lume cu un climat de securitate deloc liniștitor, in ce măsură veți continua să susțineți profilul strategic al Romaniei, inclusiv prin resurse alocate și politicii externe, și politicii de apărare, obiectivelor de securitate și apărare, astfel incat Romania să rămană un post de stabilitate regională și un partener, un membru important in cadrul UE şi al Alianţei Nord-Atlantice? Ludovic Orban: La această intrebare nu pot să vă răspund decat: da. Este evident că acţiunea noastră este concentrată in această direcție, de a fi nu numai beneficiari ai sistemului de securitate, ci și contributori la sistemul de securitate. Suntem printre țările care şi-au respectat angajamentul de alocare a 2% din Produsul Intern Brut, suntem o țară care şi-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea de a participa la misiuni, operațiuni in cadrul NATO sau in cadrul Uniunii Europene, suntem o țară care a manifestat intotdeauna, fără echivoc, poziția clară din punct de vedere geostrategic și Romania este un partener loial, atat in cadrul NATO, cat şi in cadrul Uniunii Europene. Sorin Ducaru: Mulțumesc! Ludovic Orban: Și așa va fi și in continuare. Sorin Ducaru: Să știți că atat politica externă, cat și cea de apărare contează pe sprijinul dumneavoastră și a resurselor in acest sens. Domnule prim-ministru, mulțumesc mult pentru disponibilitate, pentru detaliile răspunsurilor dumneavoastră. Am avut parte și de acest background sonor, dar in cultura noastră, ploaia inseamnă bogăție, așa că... Ludovic Orban: E chiar e o minune ploaia asta, e o binefacere pentru foarte multe zone din Romania. Noi am avut o particularitate. Pe langă pandemie, criză economică, noi am avut și secetă și culmea şi inundaţii, a trebuit să ne confruntăm cu crize suplimentare. Se ştie că avem aceeași cravată, dar noi nu am mai vorbit de vreo șase luni de zile, nici măcar la telefon, e o simplă coincidență... Sorin Ducaru: E incredibil, da. Ludovic Orban: Fiind colegi la SNSPA, avem și gusturi comune. Sorin Ducaru: Vă doresc o bogăție de impliniri. Vă invit să veniți in vizită și la Centrul Satelitar al UE. Să știți că avem o colaborare excepțională cu Ministerul Apărării din Romania, cu Ministerul de Externe și chiar ieri am discutat cu Agenția Spațială, cu președintele Marius Piso, posibilitatea unui proiect pilot pe monitorizarea deforestării din satelit, dar se pot face multe și in domeniu agricol, și in domeniul securității. Incă o dată, mulțumiri și cele mai bune urări in tot ceea ce intreprindeţi! 2020-09-04 10:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-04-12-24-09big_03_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei Naval GroupȘtiri din 04.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-naval-groupGalerie foto 2020-09-04 09:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-04-09-33-38big_10_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei BizerbaȘtiri din 03.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-bizerbaGalerie foto 2020-09-03 10:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-03-10-16-38big_06_resize.jpgDeclaraţii ale premierului Ludovic OrbanȘtiri din 02.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orbanGalerie foto [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, cei de la PSD au anunțat că vor amenda rectificarea bugetară, vor incerca să elimine acea propunere de creştere etapizată a pensiilor şi vor să vină cu un tratament similar in cazul profesorilor, similar cu cel al doctorilor, acea primă de 2.500 de lei? Ludovic Orban: După ce au vrut să lase Romania fără guvern, astăzi, PSD vrea să lase Romania fară buget. Solicit parlamentarilor să susţină ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului de stat, pentru că este construită pe baza analizelor şi studiilor de impact şi a resurselor efective de care dispunem. Orice cheltuială suplimentară care este introdusă in dezbaterea bugetului de stat, a ordonanţei de urgenţă de rectificare a bugetului, se va intoarce impotriva tuturor romanilor, va accentua dezechilibrele şi riscă să compromită perspectivele de relansare economică pe care le-am construit pe termen mediu şi lung. Cer parlamentarilor să fie responsabili şi să susţină rectificarea bugetară aşa cum am hotărat-o. Şi aşa am făcut eforturi extrem de mari pentru a găsi resurse să creştem veniturile unor categorii importante, să creştem punctul de pensie, să găsim resurse pentru a susţine creşterea alocaţiilor pentru copii; am găsit resurse să susţinem autorităţile locale in eforturile pe care le fac pentru a putea face fată cheltuielilor in timp de pandemie. De asemenea, am alocat resurse financiare pentru susţinerea angajaţilor in cadrul măsurilor active, pentru susţinerea companiilor. Solicit parlamentarilor să voteze rectificarea bugetară ca o bază solidă pentru reluarea procesului de creştere economică, pentru o revenire rapidă a economiei romaneşti care, ulterior, să permită creşterea veniturilor cetăţenilor. Reporter: Ce veţi face, totuşi, dacă social-democraţii vor decide majorarea pensiilor cu 40%, aşa cum arăta proiectul iniţial pe care ei l-au modificat in Parlament? Ludovic Orban: Proiectul a fost votat de mult, nu a avut la bază nimic, niciun fel de analiză de prognoză economică, de prognoză a creşterii economice; a fost adoptat intr-o perioadă in care nu era pandemie, nu era criză economică. Intre timp, trăim intr-o altă realitate, o realitate care nu este numai realitatea Romaniei, ci este realitatea intregii lumi, realitatea Europei, in care ne confruntăm cu o criză economică provocată de pandemie, căreia trebuie să-i facem faţă şi trebuie să ne adaptăm toate cheltuielile, toată gandirea bugetară trebuie să o adaptăm la situaţia in care ne găsim. Vă readuc aminte că ne confruntăm cu o scădere economică, o contracţie economică de 3,9% pe primul semestru. Sigur că este o contracţie economică mult mai mică decat contracţia economică medie la nivel european, care este de 8,3%, dar este o contracţie economică, care duce la scăderea veniturilor, care trebuie să ne indemne la prudenţă in generarea de cheltuieli. Şi aşa, in ultimele patru luni, majoritatea dominată de PSD, intr-un populism inexplicabil, ne-a provocat noi și noi cheltuieli, pentru care nu există efectiv resursele pentru a putea face față notei de plată provocate de PSD. PSD trebuie să ințeleagă că acest mod iresponsabil de a face politică nu mai poate să continue, pentru că el, pană la urmă, va face rău fiecărui roman. Cui folosește dacă Romania va fi retrogradată in evaluările agenţiilor de rating? Cui folosește dacă ne vom imprumuta mai scump? Vă dau un exemplu, apropo de toate minciunile care sunt lansate public de PSD: singura lună, de cand suntem la guvernare, in care ne-am imprumutat mai scump decat guvernele PSD - şi gandiți-vă că suntem in criză economică provocată de pandemie, suntem după un deficit pe 2019 de 4,6 - PSD a procedat pe sistemul otrăvim fantanile, dăm foc la holde, astfel incat cine vine după noi să nu mai poată să facă nimic, pe principiul după noi, potopul! Cu toate astea, am reușit să ne imprumutăm mai ieftin decat guvernele PSD, cu o singură excepție: luna februarie, in care ne-am imprumutat mai scump tot, din cauza PSD, pentru că in luna februarie au dat jos guvernul, atunci cand ne-am angajat răspunderea pentru alegerea primarilor in două tururi. In rest, ne-am imprumutat mai ieftin decat s-au imprumutat guvernele PSD. Cui folosește dacă Romania o să trebuiască să se imprumute mai scump sau dacă, Doamne ferește, o să ajungem in situația in care nu vom mai găsi finanțări? Cui folosește dacă punem companiile in situația de a se imprumuta mai scump, pentru că orice retrogradare a ratingului Romaniei va duce la credite mai scumpe pentru toate companiile. Asta va duce la dificultăți economice pentru companii, va duce la pierderi de locuri de muncă, va duce la pierderi de venituri la bugetul de stat și, pană la urmă, se va intoarce impotriva tuturor romanilor. Cui ii folosește dacă investitorii o să privească cu mai multă reticență Romania, din cauza acestor evaluări? Se va intoarce impotriva fiecărui roman o astfel de demagogie populistă, găunoasă, care nu face altceva decat să facă rău Romaniei. Reporter: Tocmai pentru a preveni, aveți alte alternative? Ludovic Orban: Cu siguranţă! Vom folosi toate parghiile constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziție pentru a aplica acest buget. Reporter: Este posibil un atac la Curtea Constituţională? Ludovic Orban: Cu siguranță, normal. De altfel, am şi caștigat. Vă readuc aminte că am caștigat in cazul unor legi, pe un motiv foarte simplu: că nu există resursele pentru a putea susține anumite categorii de cheltuieli care au fost stabilite prin lege așa, pe bandă rulantă, de un parlament care incă este dominat de PSD. Reporter: Referitor la deschiderea anului şcolar, aș dori să vă intreb dacă sunteți mulțumit de ghidul elaborat de Ministerul Educației. Deja sunt profesori ingrijorați, care au susţinut că nu vor putea să predea simultan și online și elevilor din clasă, pentru că nu au timp să interacționeze cu toţi și vor rămane cu lacune. Ludovic Orban: E necesară o adaptare. Cadrele didactice trebuie să ințeleagă faptul că situaţia in care ne găsim este o situaţie in care trebuie să punem pe primul plan sănătatea copiilor și că trebuie să se adapteze astfel incat să poată să predea și pentru copiii din clasă, și pentru copiii care urmăresc lecțiile online. Este foarte important acest lucru şi sunt convins că marea majoritate a cadrelor didactice au ințeles acest lucru; sunt mulți care au participat la toate programele de training organizate pe perioada verii. Zeci de mii de cadre didactice au participat la astfel de programe, care au fost organizate fie de casele corpului didactic, fie de organizații neguvernamentale care au fost acreditate să deruleze astfel de cursuri de creștere a competențelor de predare digitală, competențelor digitale, și permanent trebuie să invețe. Sigur că, in afară de aceste lucruri, vor exista lecții și pe Televiziunea Națională, așa cum a fost parteneriatul care a funcționat in perioada stării de urgență și ulterior, pană la inchiderea anului școlar; vor fi lecții difuzate online, sunt manuale... Manualele, de asemenea, vor fi accesibile și online. S-au făcut manuale interactive - o să fie o premieră, am ințeles - care vor avea o atractivitate suplimentară pentru elevi. Trebuie să ne adaptăm, este important. Cer sprijinul și chiar am apreciat, cadrele didactice, au fost alături de noi - examen de evaluare, examenul de bacalaureat, săptămana pregătitoare s-a derulat in bune condiții -, și am incredere că vor contribui la o redeschidere a școlilor care să fie in beneficiul elevilor. Reporter: Cum apreciați conduita a domnului ministru Bode in trafic? Ştii foarte bine, a comis un accident, a mers foarte mult timp pe contrasens intr-un oraş... Ludovic Orban: N-am avut o discuție cu domnul ministru, decat aceea că mi-a spus că a avut un accident. L-am intrebat dacă a fost la volan; mi-a spus că nu a fost la volan. L-am intrebat care e starea de sănătate și era in curs de evaluare starea de sănătate. Am inţeles că este in afara oricărui pericol. Aici, Poliția trebuie să verifice exact circumstanțele și...; Reporter: Se ştie cine a fost la volan? Dacă era cineva de la SPP sau un şofer al ministerului...? Ludovic Orban: Nu ştiu, nu vă pot da un răspunsul la această intrebare. Reporter: V-am intrebat pentru că in trecut, atunci cand PSD era la guvernare şi se foloseau de maşini cu girofar sau de motopoliţişti, criticaţi foarte mult conduita miniştrilor in trafic. Acum avem o conduită similară: vorbim de un ministru care a mers pe contrasens poate chiar kilometri intregi, intr-o localitate, şi a comis un accident. Chiar dacă nu era el la volan, şoferul nu făcea altceva decat să urmeze indicaţiile ministrului, presupun. Ludovic Orban: Şi acest lucru trebuie clarificat. Vă spun, n-am avut incă o discuţie. Aici trebuie analizate circumstanţele, trebuie văzută legislaţia şi trebuie luată o decizie, in conformitate cu legea. Reporter: Dar e normal ca un demnitar să se folosească de poziţia pe care o are pentru a circula intr-o astfel de manieră? Ludovic Orban: Depinde de situaţia in care se găseşte, in mod evident. Reporter: V-a explicat domnul ministru dacă era intr-o situaţie de urgenţă? Ludovic Orban: In ceea ce mă priveşte, şi eu, cand am anumite deplasări care necesită, mai fac apel la posibilitatea de a merge in coloană, dar mai rar; numai dacă, intr-adevăr, există o deplasare unde este o activitate guvernamentală la care trebuie să ajung la timp. Reporter: Cum s-ar defini situaţia de urgenţă? Avea o urgenţă? Ludovic Orban: Probabil se intorcea pentru a-şi desfăşura activitatea la minister. Vă spun, n-am avut... o să am o discuţie cu domnul ministru pe tema asta. Reporter: Ce părere aveţi despre demisia domnului Vasilescu şi mutarea domnului Gavriş la Harghita? Ştiţi despre asta? Ludovic Orban: Despre mutarea domnului Gavriş la Harghita nu ştiu. Despre demisia domnului Vasilescu: mi se pare o demisie normală. Voi discuta cu domnul ministru de Interne despre numirea unui nou şef al Poliţiei. Cred că este un gest firesc această demisie. Sunt convins că această demisie a fost rezultatul apariţiilor unor imagini şi cred că este normală această demisie. Important este să identificăm un profesionist, un om care să fie dedicat activităţii, un om care să conducă Poliţia, pentru a-şi atinge obiectivele pe care le urmărim. Şi aici, incă o dată, repet, toleranţă zero faţă de infracţionalitate, o luptă dură cu orice fel de grupuri de interlopi, clanuri şi alte categorii de persoane care nu respectă legea şi care sunt implicaţe in acţiuni infracţionale. Reporter: Incurcă candidatura lui Traian Băsescu calculele pentru Primăria Capitalei? Ludovic Orban: In spatele lui Nicușor Dan se află cele mai credibile și cele mai serioase partide la ora actuală, care beneficiază de sprijinul la 53-55% din opțiunile bucureștenilor. Noi susținem candidatura lui Nicușor Dan pentru că noi credem in Nicușor Dan. Credem că Nicușor Dan este singurul care poate bate candidatul PSD, pe de-o parte; pe de altă parte, este omul care iubește Bucureștiul, care cunoaște foarte bine problemele Bucureștiului, care are cele mai bune soluții și este sprijinit de echipe extrem de competente, atat din partea Partidului Național Liberal cat și din partea USR PLUS. Avem incredere in victoria lui Nicușor Dan. Este o victorie fundamentală pentru a readuce Bucureștiul pe drumul cel bun in ultimii... nu patru ani de zile, in ultimii 12 ani de zile. De cand Primăria Capitalei a incăput pe mainile PSD, Bucureștiul a fost intr-o involuție permanentă și aproape niciuna dintre marile probleme ale Bucureștiului nu a fost rezolvată. Ca atare, contăm pe victoria lui Nicușor Dan şi le cerem bucureștenilor să iși concentreze votul pe Nicușor Dan, care este singurul candidat care poate să bată PSD. Reporter: Şi dacă ne puteți spune, legat de ajutoarele pentru fermieri, pentru agricultori, s-a publicat ordonanţa? Ce bani? Ludovic Orban: Astăzi s-a publicat; e Ordonanța 148. Va incepe procedura de depunere a solicitărilor de către fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Termenul de depunere este de zece zile. Sunt alocate resursele financiare pentru a face față plăților. Am solicitat Ministerului Agriculturii celeritate in soluționarea cererilor, mai ales că s-au făcut evaluările, echipele de la nivelul prefecturilor au făcut evaluările pe suprafețele care au fost afectate, se poate certifica repede faptul că o cerere este legală și că un fermier este in dreptul legal de a beneficia de despăgubirile pentru pagubele provocate de secetă. Reporter: Patru parlamentari PSD care au absentat de la moţiune au fost excluşi din partid. Dacă işi vor exprima dorinţa, ar putea fi primiţi in grupurile PNL din parlament? Cătălin Rădulescu era cel care spunea că ar fi primit ofertă. Ludovic Orban: Nu ştiu despre cine e vorba. Reporter: Există un adevărat scandal in momentul de faţă in PSD. Cătălin Rădulescu a fost deja exclus. El a invocat faptul că a fost doar invitat de PNL la o discuție... Ludovic Orban: Deci, decizia de inscriere in Partidul Național Liberal este alta. Faptul că au absentat niște parlamentari PSD este problema PSD. Oricum, nu reușeau să facă cvorumul, nici cu cei cinci parlamentari PSD. Ca atare, nu ințeleg această agitație și... Se intamplă! Am ințeles că, dintre ei, cel puțin trei erau bolnavi, adică... Cum e cazul senatoarei Carmen Dan, a cărei mamă este bolnavă. Adică chiar să nu permiţi unui om nici măcar să se imbolnăvească sau să respecte legea, in cazul in care a fost contact direct cu o persoană infectată cu COVID... Mi se pare că au nervii intinși in PSD. Dar e treaba lor ce fac, pe noi ne interesează să rezolvăm problemele romanilor. Mulțumesc! 2020-09-02 11:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-02-12-22-53big_06_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului de amenajare a portului turistic și de agreement de la Turnu MăgureleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-de-amenajare-a-portului-turistic-i-de-agreement-de-la-turnu-magureleGalerie foto Declaraţiile premierului Ludovic Orban, la prezentarea proiectului de amenajare a portului turistic si agreement Turnu Măgurele [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Prezența mea astăzi, aici, arată că Teleormanul este pe harta Romaniei și pentru noi, Partidul Național Liberal, și că teleormănenii nu sunt vinovați că au avut ca reprezentanți pe scena politică oameni de calitate slabă. Suntem profund interesați să dezvoltăm și Teleormanul. Sloganul nostru este Şi in Teleorman se poate așa cum se poate in Brașov, așa cum se poate in Suceava, cum se poate in Oradea, in Bihor, se poate şi in Teleorman, și in Alexandria, și in Turnu Măgurele. Suntem la aşa-zisul port al municipiului Turnu Măgurele. E suficient să vă uitați, ca să vă dați seama că aici parcă a murit totul, aici este o paragină. Ce trebuie să știți e că acest port este cred că singurul port dunărean care este administrat direct de consiliul local. Aici este nevoie de investiții majore, de fonduri europene care să dezvolte portul. Turnu Măgurele are o locație extrem de bună, o locație care in trecut i-a permis o dezvoltare rapidă, o fructificare a oportunităților şi sunt convins că un om precum Claudiu Crăcea este intr-adevăr capabil să redea strălucirea acestui oraș frumos, Turnu Măgurele, evident sprijinit de noi. Daţi-mi voie să vă dau cateva informații importante la nivel național. Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafețe au fost afectate de secetă. In urma aprobării de către Comisia Europeană a solicitării de ajutor de stat formulată de Guvernul Romaniei, astăzi se va publica Ordonanța de Urgență prin care guvernul a alocat sumele necesare pentru plata despăgubirilor către fermierii ale căror suprafețe sau culturi au fost afectate de secetă. Imediat cu publicarea ordonanței orice fermier se poate adresa Ministerului Agriculturii și structurilor Ministerului Agriculturii. In termen de zece zile trebuie să formuleze solicitarea, iar Ministerul Agriculturii trebuie să transmită desbăgubirile către fermierii afectaţi. De asemenea, aş spune cateva cuvinte şi despre obiectivele pe care le-am vizitat in Teleorman in afară de Turnu Măgurele, unde sigur imi doresc să repornească combinatul cu adevărat, pentru că Romania care e o ţară agricolă a ajuns să importe fertilizanţi, ingrăşăminte de peste 700 de milioane de euro pe an, in condiţiile in care există o industrie petrochimică in Romania, care poate să funcționeze și care poate să furnizeze agricultorilor cele necesare, inputurile necesare. Am fost la inaugurarea grădiniței realizată pe PNDL in Drăgănești-Vlașca. De asemenea, am participat la inceperea lucrărilor de lărgire a DN6, intre Alexandria și Drăgănești-Vlașca, am fost la Spitalul Județean, unde Compania Națională de Investiții finanțează proiectul de construcție a unei noi aripi a spitalului cu 72 de paturi. De asemenea, am discutat pe DN52 Alexandria-Turnu Măgurele cu constructorii și proiectanții care urmează să modernizeze acest drum național important pentru județul Teleorman și pentru Turnu Măgurele, pentru că investitorii vor veni mai repede de la Alexandria la Turnu Măgurele pe un drum modernizat. Sigur că trebuie să ajungă și in Alexandria. Dar aici sunt convins că de la București pană la Alexandria se va ajunge mai ușor pe DN6 care urmează să fie lărgit pană la Mihăilești, pană la centura cu Mihăilești. De asemenea, am văzut și clădirea noii judecătorii și a noului tribunal, care urmează să se construiască, a inceput construcția in Alexandria. Susținem Teleormanul, susținem reprezentanții noștri, este bine pentru Teleorman să aibă loc o schimbare in Teleorman, să nu mai rămană la butoane Partidul Social Democrat care a ținut in sărăcie, de zeci de ani, acest județ, sărăcie, subdezvoltare, minciună și dependență. Fac un apel către toți oamenii cu inițiativă, toți oamenii harnici din Teleorman, către toți oamenii de bun simț, cu șapte ani de acasă, cu frica lui Dumnezeu să se implice și să genereze schimbarea de care are nevoie județul Teleorman, Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea, Videle, Roșiorii de Vede și toate celelalte localități din județul Teleorman, pentru că se poate și in Teleorman. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule premier, dacă ne puteţi spune, in primul rand, cate măşti au ajuns la persoanele defavorizate şi dacă intenţionaţi /.../ Ludovic Orban: Răspunsul la această intrebare vă rog să il obțineți de la domnul ministru al sănătății, pentru că Ministerul Sănătății derulează achiziția. Reporter: Aţi intenţionat să reziliaţi contractul cu /.../? Ludovic Orban: Dacă nu livrează cantitatea integrală in termenul prevăzut de contract, normal, Ministerul Sănătății trebuie să rezilieze contractul și să incheie contract subsecvent cu firma de pe locul doi. Dacă firma de pe locul doi nu are capacitatea de a livra, procedează la fel, reziliază contractul și incheie contract subsecvent cu firma de pe locul trei pană obține cantitatea integrală de măşti. Reporter: /.../ să demiteţi președintele Oficiliului Național pentru Achiziții Centralizate, aşa cum a cerut ministrul educaţiei? Ludovic Orban: Este posibil. Sunt profund nemulțumit de modul in care s-au derulat mai multe proceduri de licitație - ultima procedură, cu tabletele, in care nu au avut capacitatea să finalizeze procedura pentru toate cele 250.000 de tablete pentru care am asigurat finanțare de la guvern. Noroc că am prevăzut această situație și că am alocat 100 de milioane de euro, bani pentru tablete prin sistem de decontare. Orice autoritate locală sau unitate școlară care achiziționează tabletele necesare, li se vor deconta cheltuielile pentru achiziționarea tabletelor și in mod clar, acolo unde nu ajung tabletele pe care le trimitem noi din achiziția centralizată vor trebui achiziționate tablete de la nivel local fie de autoritatea locală, fie de unitatea școlară, iar noi decontăm din fonduri europene pană in limita a 100 de milioane de euro aceste tablete. Reporter: /.../incepe anul şcolar 2020-2021? Ludovic Orban: Deja este prezentat. Deja m-am referit atat eu, cat și doamna ministru Anisie, cat și domnul ministru Tătaru. Este un ordin comun care trebuie publicat in Monitorul Oficial, care va reglementa, alături de ordonanța adoptată de guvern și de hotărarea de guvern, modul in care va funcționa, va incepe anul școlar și regulile care trebuie respectate. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Le mulţumesc celor care sunt prezenți aici, in căldura asta toridă. Mulțumim! Aveți incredere că suntem alături de oamenii care vor să facă ceva, vor să construiască ceva, vor să investească. Urmăriți toate programele guvernamentale pentru intreprinderi mici și mijlocii, pentru intreprinderi mai mari. Avem o mulțime de programe, de granturi, de credite, care vor să susțină dezvoltarea intreprinderilor romanești. Vă mulțumim! 2020-09-01 17:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-01-06-25-36big_2.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului de modernizare a DN52 Alexandria-Turnu Măgurele, finanțat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-de-modernizare-a-dn-52-alexandria-turnu-magurele-finantat-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto 2020-09-01 13:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_75351bf5-2c5c-49af-a007-40c2ffe91464.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului de extindere a Spitalului Județean Alexandria cu un nou corp de clădire, proiect finanțat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-de-extindere-a-spitalului-judetean-alexandria-cu-un-nou-corp-de-cladire-proiect-finantat-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto 2020-09-01 13:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a0330.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului privind creșterea siguranței circulației pe DN6 Alexandria – București, finanțat din fonduri guvernamentale și executat prin CNAIR-DRDP BucureștiȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-privind-cre-terea-sigurantei-circulatiei-pe-dn6-alexandria-bucure-ti-finantat-din-fonduri-guvernamentale-i-executat-prin-cnair-drdp-bucure-tiGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului privind creșterea siguranței circulației pe DN6 Alexandria-București [Check against delivery] Ludovic Orban: L-am intrebat pe domnul director despre indicii de trafic. Sunt cam pană in 9.000. De exemplu, o autostradă se impune de la un trafic de peste 20.000 de mașini pe zi, cam acestea sunt datele. Un drum expres are un anumit prag de la care se impune un drum expres. Oricum, această lucrare se face in regie proprie, este o lucrare care este necesară și va avea utilitate, pentru că va permite siguranță mai mare in derularea traficului și chiar o fluidizare a traficului. Oricum, este important că se face. Sigur că nu este - autostrada lui Dragnea. Compania de Drumuri a decis să dea drumul la această lucrare, care este o lucrare utilă, pe un drum care, intr-adevăr, necesită o lărgire. Eugen Parvulescu: Domnule premier, dacă imi dați voie, cateva cuvinte, pentru teleormăneni, drumul acesta și nu numai pentru teleormăneni, este foarte important. Pentru prima dată in ultimii 20 de ani, un premier al Romaniei, care rezistă unui boicot și unei moțiuni de rușine, ziua de ieri, domnule premier (...) Ludovic Orban: De acum să-i numărați AMR-ul, AMR-ul lui de o zi... Eugen Parvulescu: El spunea ieri, AMR o zi, AMR 3 zile. Păi 27 de zile mai are PSD la Teleorman. Ludovic Orban: Așa, AMR 27 de zile. Reporter: In această dimineață a emis un comunicat de presă in care spune că toate proiectele, toate aceste obiective, sunt ale dumnealor, ale PSD-ului. Ludovic Orban: Păi alea le facem noi, da. Eugen Parvulescu: Domnule premier, trebuie să știe toată țara, un om unde tatăl lui este primar de 12 ani și nu are alimentare cu apă in comuna natală, despre ce vorbim? Ludovic Orban: Ce comună ziceţi? Eugen Parvulescu: Comuna Ciuperceni. Ludovic Orban: Și cum, nu are alimentare cu apă? Eugen Parvulescu: Nu, tatăl lui primar de 12 ani, el, de acolo, nu are alimentare cu apă. Așadar, pentru Teleorman, domnule premier, mulțumim din suflet că sunteți langă noi și că demarați această investiție și nu numai. Este foarte important că vă gandiți, cineva se gandește și la județul Teleorman. Ludovic Orban: Aici chiar am un mesaj, ca să nu creadă cineva că noi ii judecăm pe teleormăneni, că, mă rog, pentru Dragnea și pentru alți lideri PSD. In Teleorman sunt oameni gospodari, Teleormanul e pe locul III ca suprafață agricolă lucrată. Teleormanul, din păcate, a fost ocolit de investiții pentru că, o bună bucată de timp, cei care au condus destinele județului pur și simplu cred că nu au vrut să atragă investiții. Vă readuc aminte că a doua fabrică Pirelli, care pană la urmă s-a făcut in Slatina, putea să se facă in Alexandria, dacă ar fi existat deschidere din partea autorităților locale. Eu am vorbit cu domnul senator, cu doamna vicepreşedinte a ANPC, deci noi vom căuta să direcţionăm investiţii spre judeţul Teleorman, astfel incat să asigurăm dezvoltarea economică, pentru că, pană la urmă, asta generează locuri de muncă, creează oportunităţi pentru tineri şi poate asigura creșterea calității vieţii și a serviciilor. Vă dau numai un exemplu: sunt aproape şapte ani din exerciţiul financiar 2014-2020, ştiţi că a urmat faza a doua a POS Mediu, care este finanţat din POIM şi nu este semnat pană in momentul de faţă. A trebuit să venim noi la putere să le asigurăm partea de cofinanţare din credite BEI şi BERD, să le asigurăm decontarea cheltuielilor care erau considerate neeligibile, rezultate in urma creşterii costurilor pentru firmele de construcţii in urma Ordonanţei 114 şi să reuşim să rezolvăm aceste probleme pentru că timp de aproape şapte ani de zile guvernarea PSD şi administraţia PSD-ului nu au fost in stare să semneze acest contract de finanţare şi riscau să piardă foarte mulţi bani europeni, care trebuie destinaţi pentru extinderea reţelelor de apă, extinderea reţelelor de canalizare. De asemenea, aşteptăm să se depună oferte din partea primăriilor şi pentru programul de infiinţare de distribuţie de gaz natural. Noi am lansat apelul de proiecte, avem o alocare iniţială de 234 de milioane de euro şi aşteptăm depunerea de proiecte şi din Teleorman. Ca suport al dezvoltării, ca să reuşeşti să atragi o investiţie sau să permiţi unui investitor din localitate să dezvolte o afacere, o făbricuţă, un atelier, e foarte important să ai apă, canalizare, gaz, asfalt. Aceste lucruri sunt indispensabile pentru a constitui suportul dezvoltării economice pentru fiecare comunitate locală. Eugen Parvulescu: Suntem singurul judeţ din ţară, domnule premier, unde nicio comună din cele 92 nu are alimentare cu gaz! Niciuna din cele 92! Suntem singurul judeţ din ţară unde in rural nu există gaz! Ludovic Orban: Deci practic numai in urban e? Eugen Parvulescu: Numai in urban şi nici acolo! Ludovic Orban: Aici poate să depună cereri, să aplice pentru finanțare europeană. Deci puteţi să ajutaţi... Eugen Parvulescu: Da. Pentru prima dată gazul intră anul acesta şi in judeţul Teleorman! Ludovic Orban: Mulţumim! 2020-09-01 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_d3a0f688-1ef4-47c1-9623-f79404d1909d.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la inaugurarea grădiniței din localitatea Drăgănești-Vlașca, obiect de investiții finanțat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-inaugurarea-gradinitei-din-localitatea-dragane-ti-vla-ca-obiect-de-investitii-finantat-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto Declaraţiile prim-ministrului Ludovic Orban la inaugurarea grădiniței din localitatea Drăgănești-Vlașca [Check against delivery] Ludovic Orban: Am ţinut să fiu prezent la inaugurarea acestei investiţii, care este finanţată din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, să văd cum arată investiţia şi să văd cum sunt măsurile de protecţie sanitară, de asigurare a distanţei fizice. Este o grădiniţă extrem de bine gandită, cu circuite bine gandite, cu clase care asigură distanţarea şi sunt convins că toţi copiii care vor veni aici, la grădiniţă, se vor juca, se vor bucura de serviciile acestei grădiniţe, in siguranţă. Reporter: Domnule premier, Consiliul Fiscal şi-a exprimat aseară opinia in ceea ce priveşte rectificarea bugetară; lasă să se inţeleagă cei de la Consiliul Fiscal că punctul de pensie, anul viitor, nu ar mai trebui să se majoreze cu 34%, cum prevede Legea pensiilor, ci doar să se indexeze cu inflaţia. Ce veţi face in acest caz, veţi ţine cont de această recomandare? Ludovic Orban: Este o recomandare. Incepand de astăzi, cresc pensiile. Guvernul a decis creşterea punctului de pensie şi, incepand cu luna septembrie, se plătesc pensiile crescute; punctul de pensie a crescut cu 14%, atat ne-am permis din resursele care există. Orice decizie ulterioară o vom lua in funcţie de evoluţia economiei. 2020-09-01 12:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_52743bd3-0723-4ca1-88a6-e031fa38a173.jpgSemnarea contractului de finanțare pentru proiectul Platformă Software Centralizată pentru Identificare Digitală – „PSCID”, al cărui scop este realizarea platformei destinate identității electronice, care să asigure poarta de acces pentru serviciile electronice de eGuvernareȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/semnarea-contractului-de-finantare-pentru-proiectul-platforma-software-centralizata-pentru-identificare-digitala-pscid-al-carui-scop-este-realizarea-platformei-destinate-identitatii-electronice-care-sa-asigure-poarta-de-acces-pentru-serviciile-electronice-de-eguvernareGalerie foto 2020-09-01 10:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-0118.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ședința comună a Camerei Deputaților si Senatului privind dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 205 deputați și senatoriȘtiri din 31.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-edinta-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului-privind-dezbaterea-motiunii-de-cenzura-initiate-de-205-deputati-i-senatoriGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban inainte de dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 205 deputați și senatori [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, va fi cvorum, de data aceasta? Ludovic Orban: Aşteptăm să vedem. Reporter: Şi dacă nu va fi, ar insemna că pică moţiunea, pentru că domnul Ciolacu susţine că ar trebui să se repete la un moment dat /.../? Ludovic Orban: Din punctul nostru de vedere, această moţiune este in afara cadrului constituţional-am declarat acest lucru. In 30 de ani, niciun partid politic nu a depus moţiune de cenzură in vacanţa parlamentară, nemaivorbind că moţiunea a fost depusă intr-o sesiune extraordinară, a fost dezbătută şi acum urmează dezbaterea in altă sesiune extraordinară. Din punctul nostru de vedere, e o moţiune in afara cadrului constituţional şi mi se pare firesc ca ea să nu se dezbată şi să nu fie votată. Aşteptăm decizia Curţii care să clarifice această chestiune. Reporter: Dacă nu va fi cvorum astăzi, domnul Ciolacu spunea că ar trebui... Ludovic Orban: Din punctul meu de vedere, moţiunea este consumată, dar sigur, trebuie să aşteptăm decizia Curţii Constituţionale, pentru că in funcţie de decizia Curţii Constituţionale, se poate stabili cu precizie ce va urma. Reporter: Domnul Ciolacu spunea că ar trebui să fie dat votul, dacă nu este dat cvorum, intr-o altă zi. Asta inseamnă că de maine incepe sesiunea ordinară a Parlamentului... Ludovic Orban: Păi de maine incepe sesiunea ordinară a Parlamentului... asta e o altă să spun, invenţie şi năzdrăvănie, să intri cu moţiunea in a treia sesiune, intr-o sesiune ordinară, după ce ai depus-o intr-o sesiune extraordinară, ai citit-o in altă sesiune extraordinară. Nu vreau să intru in aceste lucruri. In ceea ce ne priveşte pe noi, ne interesează să ne ocupăm de problemele Romaniei. Reporter: Luaţi in calcul o sesizare la Curte? Ludovic Orban: Inţelegere in momentul in care cineva depune moţiune de cenzură, ce inţelegere? E inţelegerea că ei vor să ne dea jos şi inţelegerea că noi ne apărăm, ca Guvernul să işi facă treaba in continuare pentru Romania. Mulţumesc! Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban după ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului privind dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 205 deputați și senatori [Check against delivery] Ludovic Orban: In primul rand, dați-mi voie să repet ceea ce am spus incă de la apariția de nicăieri a acestei moțiuni de cenzură. Este, din punctul nostru de vedere, o moțiune de cenzură in afara cadrului constituțional. In 30 de ani, nimeni nu a mai depus o moţiune de cenzură in vacanța parlamentară. Mai mult decat atat, e o moțiune de cenzură care nu este numai intr-o sesiune extraordinară, a fost depusă intr-o sesiune extraordinară, a fost citită in altă sesiune extraordinară, s-a incercat dezbaterea și votarea in sesiunea extraordinară prelungită pană la 31 august și din punctul meu de vedere este consumată in momentul de față. Sigur că urmează să se pronunțe Curtea Constituțională, guvernul a sesizat Curtea Constituțională și așteptăm pronunțarea pe sesizarea noastră. In ceea ce ne privește ca guvern, considerăm că ceea ce s-a intamplat astăzi este extrem de benefic pentru Romania. Guvernul trebuie să facă față unor provocări imediate, unor provocări pe termen mediu și chiar pe termen lung și are nevoie de deplină capacitate de exercițiu pentru a putea soluționa marile probleme cu care se confruntă Romania. Vă enumăr pe scurt: implementarea Planului de investiții și relansare economică - Reclădim Romania- . Avem o serie de măsuri care au fost adoptate și care trebuie implementate, de la măsurile de garantare a creditelor pentru companii, pană la măsurile de acordare de granturi de peste două miliarde de euro către intreprinderi mici și mijlocii fie in cadrul Programului Operațional Regional măsura 2.1 și măsura 2.2 - fie in cadrul programului grantului de un miliard de euro care este acordat fie pentru investiții, fie pentru capital de lucru pentru domeniile care au fost afectate de restricții in perioada stării de urgență și a stării de alertă. Avem, incepand din 1 septembrie, odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență și a normelor metodologice, intră in vigoare programul de măsuri active de susținere a companiilor și angajaților, programul flexibil de muncă care este finanțat din programul SURE de la nivel european. Comisia Europeană a aprobat o alocare către Romania, de 4 miliarde și 99 de milioane dedicate acestui tip de măsuri active care sunt extrem de importante pentru companii și pentru angajați. Avem de pregătit inceperea școlii, avem de pregătit organizarea alegerilor. Am adoptat astăzi ordonanța de urgență pentru elaborarea planului de reziliență și recuperare care trebuie finalizat pană la inceputul lui octombrie și transmis Comisiei Europene, ca bază pentru absorbția celor peste 30 de miliarde de euro, la care Romania are dreptul, pentru facilitatea de recuperare și reziliență care este adoptată la nivel european. Trebuie să finalizăm documentele de poziție privitoare la bugetul 2021-2027, bugetul Uniunii Europene, pentru a pregăti absorbția eficientă și utilă a fondurilor europene in viitorul exercițiu bugetar. Guvernul este confruntat cu situații extrem de dificile cărora trebuie să le dea răspunsul potrivit și pentru care noi avem aceste răspunsuri și avem voința de a le pune in practică, astfel incat Romania să meargă inainte, să depășim cat mai repede criza economică provocată de pandemia de COVID-19, să oferim cu adevărat garanția romanilor că există o șansă de creștere economică, de dezvoltare economică, astfel incat să avem cu adevărat relansare economică care să ne pună pe o poziție fruntașă la nivel european. Reporter: Domnul Ciolacu spunea că ați avut o strategie, liberalii au avut astăzi o strategie bine pusă la punct. In ce constă? A fost această strategie și in ce a constat exact? Ludovic Orban: Deci noi le-am transmis tuturor colegilor, vreau să le mulțumesc formațiunilor politice care au fost alături de noi şi au impărtășit punctul nostru de vedere și anume că moţiunea este in afara Constituției și care nu au participat la cvorum. Este vorba de USR, PMP, UDMR și Grupul minorităților. De asemenea, vreau să le mulțumesc parlamentarilor neafiliați care au ințeles că Romania are nevoie de guvern și care nu au sprijinit aventura politică a PSD. Ludovic Orban: Dacă veți vedea numărul de voturi, veți vedea că și dacă erau prezenți toți parlamentarii PSD nu s-ar fi intrunit numărul de membri ai Parlamentului necesar pentru cvorum. Au fost cinci absenți, calculați dvs: 226 cu 5 fac 231. Deci aici a existat o majoritate care ne-a sprijinit, care a ințeles că Romania are nevoie de guvern, care a ințeles că această poțiune de cianură este de fapt neavenită și riscă să arunce Romania in haos. Le mulțumesc că au fost alături de noi și sunt convins că vom lucra in continuare la fel de bine cum am lucrat și pană astăzi. Reporter: Ați avut discuții cu acești parlamentari de la PSD care au lipsit astăzi, discutat cu ei la bucată? Ludovic Orban: Ce ințelegeți cu discuții la bucată? Reporter: Dacă v-ați ințeles cu ei să nu vină la moțiune. Ludovic Orban: Nu ne-am ințeles, nu am avut nicio discuție și nimeni de la noi nu a avut nicio discuție cu doamna senator Carmen Dan. Doamna senator Carmen Dan am ințeles că este bolnavă sau este in izolare la domiciliu, nu știu să vă spun. Sigur că au foarte multe discuții, am avut discuții de exemplu cu parlamentari care au fost in ALDE, pe care ii cunosc personal și le-am explicat, pe unii am putut să-i conving, pe alții nu am putut să-i conving. Este firesc. Dar, dacă veți vedea marea majoritate a celor care au fost alături de noi, sunt parlamentarii USR, PMP, UDMR, Grupul minorităților și parlamentarii neafiliați, care au considerat că nu este necesară aruncarea in această aventură. Reporter: Aveți in calcul o nouă sesizare la Curtea Constituțională dacă social-democrații vor decide ca moțiunea depusă in sesiune extraordinară să fie votată...? Ludovic Orban: Eu nu pot să cred că pot să facă așa ceva. Dar, dacă vor face, in mod evident o vom sesiza, pentru că nu putem accepta această bătaie de joc la adresa unui instrument democratic fundamental intr-o societate care este moțiunea de cenzură și care dă posibilitatea Parlamentului să cenzureze activitatea Guvernului. Nu poți să te joci cu moțiunile de cenzură, să bagi moțiune de cenzură cand ți se năzare, fără niciun fel de regulă. Dacă vor să fie in cadru constituțional, e o sesiune nouă, pot să depună o moțiune de cenzură. Asta este. Reporter: Domnul Cupșa, domnul Bota, s-ar putea regăsi pe lista PNL pentru parlamentare? Ludovic Orban: Nu pot să vă dau răspunsul la această intrebare pentru că nu a existat nicio discuție in acest sens. Reporter: Așadar excludeți orice fel de acuzații referitoare la un eventual blat intre PSD și PNL? Ludovic Orban: Eu nu știu, chiar dacă..., știți cum e vorba aia - un nebun aruncă o piatră și 100 de ințelepți - sunteți ințelepți, am incredere că sunteți ințelepți - dacă unul urla că e blat, ce blat? Cand au depus moțiune de cenzură, cand au făcut tot posibilul să-și mobilizeze oamenii, au făcut tot posibilul ca să aducă oamenii la vot, nu au reușit, asta este, pentru că moțiunea lor este absurdă, nu are logică, este o moțiune in afara cadrului constituțional și s-a dovedit. Eu am purtat discuții cu aproape orice parlamentar a vrut să vorbească cu mine, mulți colegi de-ai mei au purtat discuții, s-au purtat discuții individuale cu foarte mulți parlamentari. Sunt convins că și dintre cei care au fost prezenți sunt mulți care nu au agreat acest demers, dar probabil nu au curajul să se manifeste astfel incat să nu asigure cvorumul. Reporter: Autoritățile locale - primarii - spun că nu sunt pregătite pentru a incepe noul an școlar, că nu cunosc exact circuitele care ar trebui să existe in școli și că toată răspunderea a fost aruncată pe umerii lor. Ludovic Orban: Nu este adevărat că este aruncată răspunderea pe umerii lor. Școlile sunt proprietatea localităților, ele sunt administrate in ceea ce privește cheltuieli de investiție, cheltuieli materiale și servicii din bugetele locale. Noi am venit in sprijinul autorităților locale. Am alocat o sumă importantă de 175 de milioane de euro, 100 de milioane de euro pentru achiziția de tablete. Se pot achiziționa 500.000 de tablete cu acești bani, prin care decontăm orice cheltuială a administrației locale in acest sens. 50 de milioane de euro pentru echipamente de protecție. De asemenea, pentru dezinfectant și alte materiale care sunt necesare pentru protecția sanitară. Și incă 25 de milioane de euro care sunt pentru alte categorii de cheltuieli. Aceste circuite din școli, in mod evident, vor fi stabilite pe baza ordinului comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Educației, care va fi emis cel tarziu maine. Pe data de 1 septembrie .. Reporter: /../ Ludovic Orban: Va fi emis cel tarziu maine și o să cunoască toate regulile. De altfel, noi am și decis o abordare flexibilă. In funcție de nivelul de răspandire a virusului - deschiderea normală a școlii cu elevi in clasă, dacă este sub 1 la mie cazuri cumulate in ultimele 14 zile. Dacă este intre 1 și 3 formula mixtă, formula hibridă, jumătate in clasă, jumătate online și după aceea se schimbă grupurile de elevi. Și, evident, online dacă este peste 3. Vor decide consiliile de administrație ale școlilor. Reamintesc că in consiliile de administrație ale fiecărei școli sunt reprezentate autoritățile locale, sunt reprezentanți părinții, sunt reprezentate cadrele didactice și, de asemenea, pot să participe și elevii la luarea deciziilor care sunt legate de deschiderea școlii. Direcțiile de Sănătate Publică sunt instruite astfel incat să stea la dispoziția managerilor de unități școlare cu toate informațiile necesare privitoare la măsurile de protecție sanitară, să ajute la luarea măsurilor care sunt necesare. De asemenea, inspectoratele școlare sunt intr-un dialog permanent cu autoritățile locale astfel incat să deschidem școala in cele mai bune condiții. 2020-08-31 16:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9356.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Zilei Limbii RomâneȘtiri din 31.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-limbii-romaneSărbătorim astăzi Ziua Limbii Romane, alături de toți cei care vorbesc sau iubesc această limbă, frați și prieteni ai noștri. Este important să realizăm, măcar preț de o zi in fiecare an, că existența unui popor inseamnă, in primul rand, a vorbi aceeași limbă, in afara căreia nu ar fi fost posibile toate celelalte elemente de identitate: cultură, tradiții, credințe, valori comune. Insăși supraviețuirea noastră in istorie, intr-o poziție geografică aflată la confluența unor puteri externe de neignorat, s-a datorat, intr-o măsură esențială, unității de limbă, la care au contribuit de la păstori in transhumanță, poeți și povestitori anonimi, călători, negustori, preoți, pană la mari cărturari și artiști ai ultimelor secole. Mă bucur că și anul acesta, in pofida crizei sanitare, au fost organizate evenimente diverse, manifestări artistice sau de evocare a parcursului limbii romane, concursuri, au fost transpuse in realitate proiecte de popularizare a limbii și culturii romane. Felicit instituțiile inițiatoare și pe participanți! Pentru că memoria, creația vie și interesul pentru acestea reprezintă garanția perenității limbii și identității naționale. Un elogiu aparte merită scriitorii, traducătorii talentați și dascalii de orice materie care reușesc să-și transmită lecțiile ca pe o poveste, stimuland interesul pentru citit al tinerelor generații. O limbă bogată, care să exprime toate nuanțele simțirii și gandirii, nu poate fi insușită decat prin lectură, devenind la fel de insemnate pasiunea de a scrie și curiozitatea de a citi. Aș sublinia și onoarea pe care o au lingviștii contemporani de a fi responsabili pentru destinul limbii romane literare, un teritoriu puternic marcat de miracolele reușite de Școala Ardeleană, romantismul romanesc și coeziunea intelectual-artistică extraordinară din secolul al XIX-lea, care a generat crearea normei unice in limba romană. In diaspora, pe langă rolul instituțiilor, la fel de importantă este familia in incurajarea copiilor și tinerilor să știe romanește. E un mod de a-i face să se simtă acasă nu doar in țara in care s-au născut sau au crescut, ci și in Romania, unde ajung poate regulat, poate sporadic, poate mai tarziu, dar cu siguranță vor ajunge candva. Și e o șansă oferită: de a se simți acasă in orice altă comunitate romanească din lume. Guvernul Romaniei, la nivel central și prin instituțiile de profil, este implicat in acțiunile menite să sprijine păstrarea conștiinței naționale, atat in țară, cat și in comunitățile de peste hotare. Un eveniment de seamă, anul acesta, este introducerea cursului de Limbă, cultură și civilizație romanească in școli din Franța, al șaptelea stat european in care incep să fie predate astfel de cursuri, după Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Irlanda și Marea Britanie. Proiectul, inițiat de instituții din Romania, s-a bucurat de sprijinul autorităților franceze. Ii felicit și le mulțumesc tuturor celor implicați! In numele Guvernului Romaniei și al meu personal, ii salut cu prietenie pe toți cei care sărbătoresc astăzi limba romană! Pentru că, deși suntem cetățeni ai intregii lumi, prin efectele globalizării, personalitatea romanească distinctă este conturată de tot ceea ce a creat limba națională, de-a lungul istoriei, in spațiul și spiritul nostru. Și mai cred că orice alt cetățean al lumii, de oriunde, care a invățat romană sau ne iubește cultura, țara, felul de a fi, poate fi considerat roman. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-08-31 10:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-31-10-46-25big_sigla_guvern.pngPremierul Ludovic Orban a participat la prezentarea proiectului Spitalului Regional de Urgență Brașov și la semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate al proiectului de reabilitare și modernizare a drumului Valea Doftanei – BrădetȘtiri din 27.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-semnare-a-contractului-pentru-realizarea-studiului-de-fezabilitate-al-proiectului-de-reabilitare-i-modernizare-a-drumului-valea-doftanei-bradetGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! După cum bine vedeți, alături de mine sunt domnul primar George Scripcaru, primarul municipiului Brașov, domnul ministru Ionuț Ștefan, domnul Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, domnul Lucian Bode, ministrul transporturilor, și domnul ministru Tătaru, ministrul sănătății. Obiectivele deplasării noastre in Brașov le-ați urmărit. Ne-am deplasat pentru punerea in funcțiune a spitalului modular din curtea Spitalului Județean Brașov, spital modular care a fost finanțat de Consiliul Județean, cu o finanțare de peste 12 milioane de lei, pe baza unui proiect la care a pus umărul Asociația Dăruiește Viața, cărora le mulțumim pentru contribuție, ca și pentru contribuția de la spitalul modular din curtea Spitalului Elias. Obiectivul pentru acest spital este creșterea capacității de tratare, in special a bolnavilor cu forme intermediare și forme severe a bolnavilor de coranavirus, cu o capacitate crescută de tratare, care să ne permită să facem față oricărei evoluții. Noi am urmărit in mod sistematic, de cinci luni de zile, pregătirea sistemului de sănătate, creșterea capacității de tratare, atat pentru formele ușoare, cat și pentru formele medii și severe. Obiectivul nostru este acela de a crește constant capacitatea de tratare, in special in secțiile de terapie intensivă, astfel incat să salvăm cat mai multe vieți pentru cei care dezvoltă forme severe de infecție cu coronavirus. La ora actuală am depășit 1.050 de paturi in secții de terapie intensivă și intenția noastră este să creștem in continuae capacitatea de tratare și mai ales calitatea serviciilor care sunt furnizate către pacienții infectați cu COVID-19. Al doilea obiectiv la care am fost prezenți este obiectivul aeroportului Brașov. Este un obiectiv fundamental pentru dezoltarea județului Brașov. Județul Brașov primește peste un milion de turiști. Brașovul este un centru urban extrem de important, cu o economie dezvoltată. Pentru susținerea dezvoltării economice in continuare acest aeroport este vital. Este un proiect pornit de domnul preşedinte Adrian Veștea, un proiect in care nu credeau foarte mulți și care este foarte aproape de finalizare. Progresul fizic, valoric este de aproximativ 50%. Lucrările se desfășoară cu o viteză mai mare decat viteza stabilită in contract. Constructorul deja a devansat cu peste 30 de zile termenul de finalizare și am convingerea că in cursul anului viitor Brașovul va avea aeroport. Astăzi suntem prezenți aici, la locația viitorului spital regional Brașov. Deja, primăria municipiului a făcut pași extrem de importanți in direcția construcției acestui spital extrem de necesar pentru Brașov. Există contract semnat in noiembrie pentru realizarea studiului de fezabilitate și a studiului de fundamentare. Contractul este finanțat de BERD, lucru care arată soliditatea acestui proiect. Faptul că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acceptat să fie in parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și să finanțeze practic cele mai multe cheltuieli din realizarea studiului de fezabilitate arată faptul că acest proiect este finanțabil, este un proiect serios, un proiect care va fi realizat cu cea mai mare viteză. De asemenea, tot legat de primărie, am avut prezentarea proiectului realizării Sălii Polivalente Brașov pe locul fostului Stadion Municipal, un proiect care intră in linie dreaptă. Deja a intrat in proceduri de avizare in cadrul Consiliului tehnico-economic al ministerului și in CTE-ul interministerial documentația tehnico-economică elaborată de primăria municipiului, condusă de domnul George Scripcaru. Obiectivul nostru este să finalizăm cat mai repede procedura de aprobare a documentației tehnico-economice, care se va finaliza prin hotărare de guvern emisă de Guvernul Romaniei și, ulterior, să putem demara procedurile de licitație, astfel incat să putem incepe construcția Sălii Polivalente Brașov. De asemenea, v-a fost prezentat, de directorul general al Companiei Naţionale de Investiţii, care se află in subordinea ministrului dezvoltării, Ionuţ Ştefan, proiectul drumului de legătură, care va face legătura intre Comarnic - Campina, de fapt, intre Ploieşti şi Braşov, pe două drumuri judeţene teoretice, care incă nu au capacitatea de a asigura. Rostul acestui proiect este acela de a crea o alternativă de deplasare intre Prahova şi Braşov, pentru traversarea munţilor, in special pentru aceia care nu doresc să treacă prin staţiunile de pe Valea Prahovei. Se semnează astăzi contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru realizarea acestui drum extrem de important. Finanţarea va fi asigurată de Compania Naţională pentru Investiţii. Evident, se va realiza in parteneriat cu Consiliul Judeţean Braşov, condus de domnul preşedinte Adrian Veştea. Sigur că urmărim in continuare proiectele foarte importante pentru Braşov şi asigurăm un management care să conducă la realizarea lor cat mai rapidă. Pană la sfarşitul acestui an se va finaliza tronsonul de autostradă care se află in lucru, de pe tronsonul Comarnic-Braşov. De asemenea, intr-un viitor apropiat vom scoate la licitaţie realizarea revizuirii studiului de fezabilitate şi realizarea proiectului tehnic pentru tronsonul de autostradă care face legătura intre Ploieşti şi Braşov, in special, tronsonul Comarnic-Braşov - este un tronson vital care trebuie să facă legătura intre Bucureşti şi Braşov şi va fi o alternativă la traversarea munţilor. Toate celelalte proiecte pe care le-am prezentat, şi anume, legătura dintre Braşov şi Sibiu, pe drum expres, işi urmează parcursul obişnuit, de asemenea, legătura cu Moldova, cu Bacăul, pe Autostrada Braşov - Bacău, proiectul avansează in conformitate cu graficul care a fost prezentat de Ministerul Transporturilor. Sigur că nu pot să cuprind in scurta mea prezentare toate proiectele pe care le avem pentru județul Brașov, pentru municipiul Brașov, proiecte care urmează să asigure recunoașterea Brașovului pentru poziția strategică pe care o are, iar parteneriatul intre Guvern, președintele Consiliului Județean și primarul municipiului Brașov este o garanție a realizării lor cu cea mai mare viteză, numai in beneficiul brașovenilor. Dacă aveți intrebări, vă stăm la dispoziție. Reporter: Domnule prim-ministru, dacă imi permiteți, vorbim despre foarte multe investiții, despre relansări, in condițiile in care avem o gaură la buget de 50 de miliarde in primele şapte luni. Am dori să știm, aveți un plan concret pentru evitarea recesiunii? Ludovic Orban: Dacă vă uitați pe date, veți vedea că Romania, in trimestrul 2, este printre țările cu cea mai mică contracție economică, de 10,5% raportat, de exemplu, la media țărilor din zona euro, unde contracția a fost de 15%. In ceea ce privește contracția pe primul semestru, care cuprinde trimestrul 1 și trimestrul 2, această contracție este de 3,9%, ceea ce plasează Romania printre țările Uniunii Europene cu cea mai mică contracție. Toate măsurile adoptate de guvernul nostru au fost in sprijinul dezvoltării economice, in sprijinul companiilor, in sprijinul angajaților companiilor; am crescut investițiile. Pe primul semestru avem cele mai mari investiții publice inregistrate in ultimii 10 ani. Și lucrul acesta s-a intamplat, repet, in perioadă de contracție economică. Nu numai că n-am inchis niciun șantier, am deschis șantiere noi, iar in Romania se construiește, se investește pe scară largă. Unul dintre motivele care au dus la contracția mică realizată a fost stimularea economiei prin susținerea investițiilor, prin asigurarea lichidităților pentru companii, prin măsurile de susținere pe care le-am acordat companiilor și angajaților. Și acest lucru deja se vede. Există o tendință de revenire și noi punem in practică Planul de relansare economică și investiții pe care l-am prezentat in data de 1 iulie și pentru care am adoptat 95% dintre actele normative necesare pentru implementare. Sigur că a apărut o creștere a deficitului bugetar. Această creștere a deficitului bugetar este, cred că, cea mai mică creștere a deficitului bugetar din toate țările europene. In toate țările europene s-a petrecut această creștere a deficitului care se datorează crizei economice provocate de pandemie. Ce obiectiv avem este să menținem acest deficit pe anul acesta la un nivel cat mai jos. Uitați-vă ce deficite sunt programate in celelalte țări europene și veți vedea că deficitul pe care-l avem, de 8,6, este un deficit rezonabil in raport cu deficitele din alte țări europene, urmand ca, prin susținerea revenirii economice și reluării creșterii economice intr-un ritm cat mai rapid, să putem să reducem deficitele in următorii 2-3 ani la un nivel reglementat de Tratatul Uniunii Europene, de maximum 3%. Este foarte important faptul că economia europeană are o tendință de revenire pentru că economia Romaniei depinde, intr-o proporție foarte mare, de evoluția economiilor europene. Readuc aminte că 80% din volumul schimburilor comerciale ale Romaniei este cu țări din Uniunea Europeană. Principalii noștri parteneri sunt țări din cadrul Uniunii Europene - Germania, care e pe primul loc, Italia. Revenirea din aceste țări va avea consecințe favorabile și asupra evoluției economiei romanești. Noi, cu toate instrumentele economice pe care le-am avut la dispoziție și cu resursele limitate, am susținut economia, am apărat locurile de muncă ale romanilor. Pot să vă spun că numărul de angajați cu contract de muncă, la data de 15 august, era mai mare decat numărul de angajați cu contract de muncă inainte de izbucnirea crizei economice provocate de pandemie, la 1 ianuarie. De asemenea, pot să vă dau un indicator, care este dat de INS, nu e dat de noi, care arată că lucrurile nu sunt foarte rele in economie, salariul mediu net care este un indicator obiectiv, pe luna iunie a fost cu 5% mai mare decat salariul mediu net in luna iunie 2019. Deci, iunie 2020 comparat la iunie 2019, salariul mediu in Romania a crescut. Repet, atat investițiile publice, cat şi investiţiile private au crescut, sectorul de construcție a fost un motor de susținere a economiei in condițiile in care, să spun, pe zona industrială, pe zona exporturilor s-au inregistrat nişte scăderi foarte mari din cauza conjuncturii economice internaționale. Suntem increzători că planul nostru de măsuri este un plan care va readuce cat mai rapid revenirea Romaniei la un nivel apropiat și va asigura o creștere economică rapidă, lucru care poate să asigure creșterea veniturilor romanilor in continuare, dar pe baze economice solide. Reporter: Concret, ce facem cu cei din domeniul HoReCa? Ludovic Orban: Imediat vă spun. Reporter: /.../ cu maşina dumnealui, iar Inspectoratul Judeţean de Poliţie a răspuns că asta este şi ne pare rău. Ludovic Orban: Nu pot să vă răspund, acest lucru cred că ... Reporter: Eu vă mulţumesc frumos! Ludovic Orban: In ceea ce mă privește, ca prim-ministru, impreună cu colegii mei și cu colegii din administrația locală, obiectivul nostru este de a realiza proiecte care să vină in beneficiul cetățenilor, care să asigure dezvoltarea economică, să asigure creșterea calității serviciilor pentru brașoveni - și asta facem. Reporter: Domnule prim-ministru... Ludovic Orban: M-aţi intrebat de HoReCa, eram dator cu un răspuns. Noi am sprijinit sectorul. Reporter: Rămane valabilă...? Ludovic Orban: Sectorul a beneficiat de măsuri de susţinere. De exemplu, am anulat pe două trimestre consecutive impozitul specific care era plătit de HoReCa. Prin ordonanţă de urgenţă am dat posibilitatea autorităţilor locale de a scuti de taxa de ocupare a domeniului public sau de taxa pe clădire entităţile din HoReCa. Am dat posibilitatea reducerii impozitului pe active, terenuri sau clădiri, de pană la 50% pentru companiile din domeniu. Am acordat șomaj tehnic, am aprobat ordonanța de urgență prin care asigurăm alocarea a 350 de milioane de euro pentru asigurarea capitalului de lucru pentru pornirea, inclusiv a HoReCa, și a altor domenii care au fost afectate de restricții, care sunt granturi, deci nu sunt imprumuturi. De asemenea, HoReCa este pe locul trei la IMM Invest ca și cod CAEN in ceea ce privește finanțarea respectivă. Mai mult decat atat, sunt foarte multe companii din HoReCa care au beneficiat de ordonanța de urgență prin care am permis amanarea plății ratelor la credite pană la data de 31 decembrie și au putut să aibă oxigen o perioadă. In ceea ce privește activitățile din domeniul respectiv, singura activitate care nu s-a reluat pană astăzi este activitatea de servire a mesei in spații inchise. In cursul zilei de astăzi, vom lua decizia, intai in Comitetul Național pentru Situații de Urgență şi ulterior in guvern vom modifica hotărarea de guvern privind starea de alertă, in care vom permite reluarea acestei activităţi in anumite condiţii care vor fi reglementate prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei şi președintelui ANSVSA. Reporter: Domnule prim-ministru, inregistrăm astăzi un nou record de infectări, este vorba de 1.504 cazuri in ultimele 24 de ore, asta in condiţiile in care acum trei zile eraţi optimist in declaraţii. Spuneaţi atunci Am oprit creşterea, ceea ce este important. Mai sunt oportune discuţiile privind deschiderea activităţii restaurantelor şi dacă da, in ce condiţii? Vor exista scenarii epidemiologice la fel ca şi in cadrul activităţii unităţilor de invăţămant? Cum vor fi stabilite zonele de risc epidemiologic și care sunt condițiile concrete pe care gandiţi să le instituiţi in vederea deschiderii activității restaurantelor? Ludovic Orban: Permiteţi-ne să vă dăm răspuns la aceste intrebări după ședința de guvern. Reporter: Cum comentaţi recordul de azi? Ludovic Orban: In ceea ce privește numărul de infectări, nu iau decizii și nu facem evaluări după datele dintr-o zi. Noi analizăm pe perioade. Pot să vă spun că săptămana trecută numărul de cazuri a scăzut la nivel de săptămană cu 650 de cazuri, aproximativ, că, acum două săptămani, numărul de cazuri față de acum trei săptămani nu a avut o creștere decat cu 160 de cazuri, ceea ce inseamnă că am atins, pe medie săptămanală, un plafon cu o ușoară tendință de descreştere care este vizibilă statistic. Sigur că asta nu ne determină să reducem vigilența, asta nu ne determină să nu fim la fel de exigenți in asigurarea respectării regulilor de protejare a sănătății de către toți actorii instituționali și de către toate persoanele. Astăzi, intr-adevăr, e un număr un pic mai mare - puţin m-a surprins - dar trebuie să așteptăm să vedem pe medie. In general, acestea depind și de modul in care sunt luate in analiză, in centrele de diagnosticare, probele recoltate și nu e bine să faci judecăți de valoare decat pe medii săptămanale privitor la evoluție. Vom incerca orice reluare de activitate să se desfășoare in condiții strict reglementate, care să asigure protejarea sănătății cetățenilor și care va stabili reguli care vor fi respectate atat de organizatorii de spectacole, cat și de proprietarii de spații de servire inchise, astfel incat să reducem riscul de răspandire. Cu siguranță, vom ţine cont de răspandirea virusului la nivel județean in deciziile pe care le vom lua privitoare la reluarea activității. Reporter: Rămane valabilă de la 1 septembrie reluarea activităţii pentru restaurante şi unităţi de cultură? Ludovic Orban: Da, dar de ce am stabilit și data de 1 septembrie? Pentru că, in ceea ce privește domeniul HoReCa, sezonul cald e pe final. Cel puțin in zona de turism - hoteluri, moteluri, pensiuni - este din ce in ce mai greu să asiguri servirea mesei afară, din cauza temperaturilor scăzute, in special dimineața și seara, și riscăm să afectăm și domeniul de ospitalitate de turism dacă nu permitem servirea mesei. Servirea mesei, de exemplu, pentru turiștii din hoteluri va fi permisă, sigur, in niște condiții, indiferent de nivelul de răspandire, ca să nu afectăm dorința de cazare. In ceea ce priveşte restaurantele autonome, vom ţine cont de nivelul de răspandire a epidemiei. Reporter: Domnule prim-ministru, ieri, domnul Iohannis, domnul preşedinte Iohannis, a cerut explicaţii in ceea ce priveşte acel incident cu poliţiştii care vorbeau cu interlopii, de la dumneavoastră şi de la domnul Vela. Ce aţi putea să ii spuneţi in /acest sens/? Ludovic Orban: Incă nu pot să vă dau un răspuns la această intrebare. In ceea ce mă privește pe mine, atitudinea mea este clară: război total contra infracționalităţii, contra grupurilor organizate care incalcă legea in mod sistematic și aceasta este nu poziția mea personală, ci este poziția guvernului pe care il conduc. Reporter: Nu mie, domnului preşedinte trebuie să ii daţi explicaţii /.../. Ludovic Orban: Ii dau. Reporter: Dacă imi permiteţi, in legătură cu moţiunea de cenzură, aveţi un examen greu de dat dumneavoastră şi partenerii dumneavoastră de la guvernare. Spuneţi-mi, dacă ne puteţi dezvălui, cu cine aţi negociat, pe cate voturi vă bazaţi şi in ce măsură credeţi că va trece sau nu moţiunea? Ludovic Orban: După cum bine ştiţi, negocierile nu sunt publice. Ar fi culmea acum să vă dau lista parlamentarilor cu care am negociat, ca să știe PSD-ul cu cine am negociat. Nu! Reporter: Ce voturi /.../. Ludovic Orban: Veţi vedea rezultatul. Voi comunica o previziune inainte de vot, așa cum am făcut și la celelalte evenimente importante, moțiuni. Eu nu i-aş spune moţiune de cenzură, i-aş spune poțiune de cianură cu care PSD vrea să otrăvească din nou Romania, după ce trei ani de zile au avut deplină putere şi și-au bătut joc de Romania. Este un act de iresponsabilitate politică să depui moțiune de cenzură, să profiți de o majoritate care a rezultat in urma unor alegeri acum aproape patru ani de zile, pentru a intoarce Romania inapoi. Din fericire, in 4 noiembrie, guvernarea PSD care făcea un rău imens Romaniei a fost oprită aproape ca prin minune. PSD, din punctul nostru de vedere, nu mai are ce să caute la guvernare, iar cei care vor hotări cine va guverna Romania sunt romanii care vor fi chemați la alegerile locale, pe 27 septembrie, și la alegerile parlamentare, pe 6 decembrie. Să laşi țara fără guvern, in condițiile in care trebuie să luptăm contra răspandirii virusului, in condițiile in care trebuie implementat planul de relansare economică pe care l-am adoptat, in condițiile in care trebuie să pregătim programul de reziliență și recuperare care este indispensabil pentru absorbția celor peste 30 de miliarde pe care le avem din facilitatea de reziliență și recuperare, in condițiile in care guvernul trebuie să pregătească programul, baza negocierii pentru acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană privitor la viitorul exercițiul financiar multianual, bugetul 2021-2027, in care Romania va beneficia de peste 46 de miliarde de euro, in condițiile in care trebuie pregătită inceperea școlii ș.a.m.d. Deci guvernul este confruntat cu provocări fără precedent de luni bune, iar in aceste condiții să vină un partid să depună moțiune de cenzură ca să lase țara fără guvern este un act de iresponsabilitate față de destinul acestei țări. Reporter: Domnule prim-ministru, in primăvară, la Hărman, PSD şi-a lansat un candidat la primărie in numele domnului, in persoana domnului Onoriu Velican, fost consilier local PSD vreo 20 de ani, iar acum vreo două săptămani, domnul Adrian Veştea a anunţat tot un nume, tot Onoriu Velican la Primăria Hărman din partea PNL. Este coincidenţă de nume sau este traseism politic la PNL? Ludovic Orban: Dar vă poate răspunde domnul Veştea, nu vă pot răspunde eu la intrebarea asta. Dacă aveţi totuşi intrebări legate de proiectele importante pentru Brașov pe care noi vrem să le implementăm, vă răspund cu plăcere. Reporter: /.../ la Braşov pentru a lupta contra acestor apucături, să le numesc aşa, şi acum văd că.. aştept un răspuns. Reporter: Domnule prim-ministru, cat veţi face de la Braşov pană la Bucureşti şi dacă veţi ajunge la şedinţa de guvern. Ludovic Orban: Avand in vedere că incă nu e gata aeroportul, evident că voi merge pe Valea Prahovei, dar probabil o durată rezonabilă de timp. Reporter: Dacă nu puteți să-mi răspundeți dumneavoastră /.../ Ludovic Orban: Peste nouă luni probabil voi face mai puțin de o oră cu avionul de pe aeroportul din Brașov. Reporter: Şi o ultimă intrebare, ce facem cu măştile pentru elevi. Le putem susține din bani publici? Ludovic Orban: Aici, am spus foarte clar că noi vom asigura măști in special pentru copiii, pentru elevii din familiile defavorizate. Pentru copiii care sunt in familii care au venituri, inregistrează venituri peste medie este complicat să asiguri măști şi nici nu ar fi corect. Noi vom asigura măști pentru copiii ai căror părinți sau familii nu au posibilitatea financiară de a achiziționa aceste măști și vom face acest lucru. Reporter: Dar nu sunt toţi copiii la fel, domnule prim-ministru? Ludovic Orban: Sigur că sunt toţi copiii la fel, dar părinții nu sunt toți la fel, părinții din punct de vedere al veniturilor au diferențe de venituri, iar o măsură care, incă o dată vă spun, tot ce cumpără Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, cumpără din bani publici, trebuie indreptată către acele categorii care au efectiv nevoie de această formă de sprijin. George Scripcaru: Tocmai de aceea, dacă imi permiteți, la nivelul municipiului Brașov, dacă bine știţi, am propus Consiliului Local și a fost de acord să alocăm o sumă din bugetul local prin rectificare, luna trecută, pentru a distribui măști la nivelul municipiul Brașov in toate școlile pentru elevi, cadre didactice și nedidactice. Avand in vedere perspectiva asta, am venit să-mi exprim /.../ Ludovic Orban: In intampinarea. Bine, mulţumim! Reporter: Intrebarea mea a rămas /.../ Reporter: /.../domnul ministru al Sănătății... Ludovic Orban: Puteţi să-l intrebaţi. Reporter: Domnule prim-ministru, mai aveam o intrebare pentru dumneavoastră legat de spital, ați spus că nu vreți să răspundeți cu traseismul. In pliantul dumneavoastră, pe care l-am primit prin poștă, spune așa, e pentru PNL, cred că il recunoașteți, da? Spune că in perioada 2021-2027 o să susțineți trei spitale regionale - Cluj, Iași și Craiova, nu scrie nimic de Brașov. Să ințeleg că o să fie după 2027 sau o să fie pană /.../? Ludovic Orban: După cum v-a anunțat, ideea acestui spital este de a fi realizat intr-un parteneriat public privat. In ceea ce ne privește pe noi, trebuie să ne ocupăm de partea pe care o asigurăm din zona publică. In acest parteneriat public-privat, vom investiga, noi vom solicita finanțare. La momentul la care noi am lansat programul, incă nu erau toate detaliile legate de programul de reziliență și recuperare. In cadrul acestei facilități, care este acordată de Uniunea Europeană, va fi posibilă finanțarea sectorului de sănătate, a investițiilor in sectorul de sănătate și proiectul spitalului regional Brașov, din perspectiva guvernului nostru, va fi pe lista proiectelor pentru care vom cere finanțare. Cum de altfel mai sunt și alte proiecte. Acel pliant este in baza programului pe care l-am lansat la data de 1 iulie și el cuprinde ceea ce ştiam sigur că putem finanța, de aceea sunt cuprinse cele trei spitale regionale care este cert că vor fi finanțate din cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027. Reporter: Domnule prim-ministru! Ludovic Orban: Ultima intrebare! Reporter: In luna septembrie avem, așa cum spuneați mai devreme, deschiderea activității restaurantelor la interior și unităților de cultură. Ludovic Orban: A instituțiilor de cultură, a cinematografelor. Reporter: Avem copiii care se intorc la școală și avem și alegeri. Considerați că există, poate fi evaluat, cumva, riscul lunii septembrie din punct de vedere epidemiologic? Ce inseamnă ca risc epidemiologic aceste trei activități /.../? Ludovic Orban: Cu siguranță există un risc, deoarece crește numărul de interacțiuni intre oameni. Practic, crește numărul de contacte. Pe de altă parte, am să vă spun un lucru in care eu cred, personal, dar am și discutat cu specialiști. Riscul de imbolnăvire pentru elevi, din punctul meu de vedere, este mai mic la școală, unde elevul este sub supravegherea cadrelor didactice, invățătorului, profesorului. Cea mai mare parte a timpului, sigur, cu excepția pauzelor, dar și in pauze poate exista o supraveghere, decat dacă el este lăsat liber, mai ales pentru cei adolescenți in care ei interacționează fără niciun fel de regulă și fără niciun fel de supraveghere, nici din partea părinților, nici din partea elevilor. Vă mai spun o dată ca să știți. Rata de infectare pe categoria populației școlare cu școala inchisă a fost de 6,3%, diagnosticați, atenție! Pentru că, in realitate, e posibil să fie mai mulți, pentru că tinerii nu dezvoltă simptome și ei trec peste boală fără să-și dea seama sau fără să bage in seamă simptomele ușoare pe care le provoacă coronavirusul. Deci, e posibil ca rata să fie un pic mai mare, asta in condițiile in care, repet, școlile au fost suspendate. Din punctul meu de vedere, sigur că există un risc, sigur că vom lua toate măsurile pentru a apăra sănătatea copiilor și a cadrelor didactice, odată cu inceperea școlilor. In ceea ce privește instituțiile de spectacol, dacă vor fi respectate regulile de distanțare, adică cu un scaun intre, cu portul măștii, cu toate circuitele de intrare și de ieșire, pericolul se diminuează drastic. Și dacă se respectă, chiar riscul aproape că nu există, de imbolnăvire, decat dacă vor fi oameni care nu respectă regulile. In ceea ce privește unitățile de servire a mesei, in special cele ale hotelurilor, dacă se vor respecta regulile de distanțare, care vor fi stabilite prin ordinul comun al ministerelor competente, din punctul meu de vedere, riscul este minor și putem face față creșterii interacțiunilor sociale, dacă se respectă regulile. Mulțumim. 2020-08-27 14:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-27-02-20-44big_0[1].jpgVizita premierului Ludovic Orban la șantierul Aeroportului Internațional Brașov - GhimbavȘtiri din 27.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-aeroportului-international-bra-ov-ghimbavGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la șantierul Aeroportului Internațional Brașov - Ghimbav [Check against delivery] Ludovic Orban: /.../ le analizăm, se află și Aeroportul Brașov, o investiție extrem de importantă pentru dezvoltarea județului Brașov, dar și a județelor din vecinătate. Lucrările se desfășoară intr-un ritm susținut; progresul este evident, față de vizita anterioară. Aeroportul este finanțat de Consiliul Județean, de Primărie și, evident, și de Guvern. In plus față de cele 50 de milioane alocate prin Legea bugetului de stat pentru acest obiectiv de investiții, Guvernul va mai aloca in cursul acestui an incă 25 de milioane din Fondul de Rezervă al Guvernului și, de asemenea, și anul viitor vom veni cu sumele necesare in completarea resurselor de care dispun autoritățile locale, domnul președinte Adrian Veștea, ca președinte al Consiliului Județean, domnul George Scripcaru, ca primar al municipiului Brașov, astfel incat să fim siguri că această investiție este finalizată cat mai repede. Domnule președinte Veștea. Adrian Veștea: Vreau să mulțumesc domnului prim-ministru, Ludovic Orban, de asemenea celor trei miniștri care au fost prezenți pe parcursul zilei de astăzi, atat domnului ministru Lucian Bode de la Ministerul Transporturilor, domnului ministru Ionuț Ștefan de la Ministerul Dezvoltării și, nu in ultimul rand, domnului Nelu Tătaru, care a fost de mai multe ori in județul nostru pentru a veni in sprijinul unităților medicale și a sistemului de sănătate din Brașov. Am făcut in așa fel incat in această zi să prezentăm o parte din obiectivele care sunt in curs de execuție, o parte din obiectivele care au fost finalizate, și mă refer aici la secția modulară de 28 de paturi, care a fost dotată cu ajutorul Guvernului și al Ministerului de Interne și al Ministerului Sănătății. De asemenea, am pus bazele unor proiecte care vor fi finanțate prin Compania Națională de Investiții, vorbim aici de Sala Polivalentă, vorbim de drumul care va face legătura intre Săcele, Valea Doftanei și Campina și, de asemenea, de viitorul spital regional, unde, de asemenea, Guvernul va veni in sprijinul nostru, al autorităților județene și municipale, pentru a putea să il realizăm. George Scripcaru: Mulțumesc și eu pentru că sunteți prezenți astăzi la Brașov. Așa cum ați promis incă de data trecută lucrurile, sunt in grafic, să zic așa, din punctul nostru de vedere. Administrația Municipiului Brașov, Primăria și Consiliul Județean, prin cei doi, primar și preşedinte - Adrian Veștea și George Scripcaru -, vom face acest lucru impreună, vom face ca aceste proiecte să fie finalizate, să prindă viață și in privința asta să facem ceea ce avem nevoie pentru județul Brașov, pentru municipiu și pentru Consiliul Județean, impreună să susținem toate aceste investiții, atat in municipiul, cat și in județul Brașov. Municipiul Brașov este beneficiarul acestui proiect important, in primul rand pentru că Brașovul va fi cel care va absorbi ceea ce inseamnă rezultatele acestui aeroport. De la inceput și pană la final vom fi impreună și municipiul Brașov, cand va considera Consiliul Județean că trebuie să aducem, pe langă infrastructură, și logistică, care este responsabilitatea municipiului Brașov ca și mobilitate, și din acest punct de vedere contribuția noastră este pe măsură, in funcție de evoluția proiectului la care ne aflăm astăzi. Ludovic Orban: O să vă mai răspundem la intrebări. Deci, repet, ca să știți exact obiectivele de investiții pe care le avem in vedere. Am venit să inaugurăm secția modulară, realizată de Consiliul Județean, in curtea Spitalului Județean, după un proiect făcut de Asociația Dăruiește Viață, cărora le mulțumim pentru implicare, și aici, la Brașov, pe langă implicarea de la Spitalul Elias. Evident, inzestrarea a fost făcută cu susținerea Departamentului pentru Situații de Urgență și Ministerului Sănătății. Această secție modulară va putea primi pacienți, 16 locuri sunt pentru cei care sunt in terapie intensivă și au nevoie de intubare; de asemenea mai sunt locuri prevăzute pentru pacienți care, chiar dacă nu au nevoie de intubare, sunt intr-o situație mai gravă și intr-o situație intermediară, și necesită tratare in secție de terapie intensivă. De asemenea, am discutat proiectului Sălii Polivalente; proiectul este inițiat de Primăria Municipiului Brașov, a fost transmisă documentația tehnică, economică, la Compania Națională de Investiții. Această documentație tehnico-economică, care cuprinde și proiectul tehnic, este in curs de avizare in cadrul Consiliului tehnico-economic al ministerului și in cadrul Consiliului tehnico-economic interministerial, urmand ca in decurs de maxim două săptămani să fie adoptați indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv de investiții, să intre la finanțare și să demarăm licitația, procedura de licitație pentru construcția sălii polivalente și a intregului spațiu aferent de pe locația fostului Stadion Municipal. De asemenea, am discutat cu domnul primar şi despre posibilitatea de transfer a Clubului Sportiv Școlar Braşovia din subordinea Ministerului Educaţiei in subordinea Consiliului Municipal Brașov, pentru că este prevăzut in planul de investiţii şi pentru că, cu această subordonare a Consiliului Municipal, aflată in subordinea Consiliului Municipal, poate beneficia de o atenție mai mare, de o administrare mai bună și de investiții mai eficiente. /...;/ Sigur. Asta este o discuţie cand avem ceva concret, precis, cu un calendar concret, vă anunțăm. In ceea ce privește obiectivul de investiţii despre care v-a vorbit domnul preşedinte Veștea, impreună cu ministru domnul ministru Ștefan, pe care nu il văd, e aici domnul ministru /...;/ Vă salut, domnule ministru! Lucian Bode: Suntem aici. Ludovic Orban: Acolo este prevăzută o investiție care să fie o alternativă la Comarnic - Brașov, la DN 1, tronsonul cel mai aglomerat din Romania, sigur, acolo urmează să construim o autostradă și vom da drumul la licitație pentru revizuirea studiului de fezabilitate și pentru realizarea proiectului tehnic. Drumul respectiv e o alternativă in care de pe DN 1 o iei pe Campina, mergi pe Valea Doftanei și traversezi spre Săcele. Practic, se semnează contractul de elaborare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru realizarea acestui obiectiv de investiții, care va reprezenta o alternativă de deplasare la DN 1 care să facă legătura intre Brașov și Ploiești. Nu in ultimul rand, o să vă spun despre proiectul Spitalului din Brașov, că am luat decizia să fie inclus pe lista obiectivelor pe care o să cerem finanțarea din Facilitatea de reziliență și recuperare. După cum bine știți, Comisia Europeană și Consiliul European au luat decizia de finanțare către statele membre UE, Romania beneficiază de o finanțare consistentă, sub formă de granturi /...;/ de peste 30 de miliarde de euro. O parte importantă a acestei alocări care va fi acordată Romaniei se va duce inspre sănătate și intenționăm să finanțăm cat mai multe obiective de investiții in domeniul sănătății, printre care, in mod evident, va figura pe solicitarea noastră către Comisia Europeană și finanțarea spitalului. 2020-08-27 13:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7465.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului noii Săli Polivalente din BrașovȘtiri din 27.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-noii-sali-polivalente-din-bra-ovGalerie foto 2020-08-27 13:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-27-06-37-18big_8.jpgVizita premierului Ludovic Orban la șantierul spitalului modular ATI pentru pacienții cu COVID-19, amenajat în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență BrașovȘtiri din 27.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-spitalului-modular-ati-pentru-pacientii-cu-covid-19-amenajat-in-curtea-spitalului-clinic-judetean-de-urgenta-bra-ovGalerie foto 2020-08-27 13:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6765.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții sectorului HORECAȘtiri din 26.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-sectorului-horeca1598449628Galerie foto 2020-08-26 16:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6577.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu doamna Adina Vălean, comisarul european pentru transporturiȘtiri din 26.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-doamna-adina-valean-comisarul-european-pentru-transporturiGalerie foto 2020-08-26 16:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6509.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul de semnare a Contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Găești-PloieștiȘtiri din 25.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-semnare-a-contractului-pentru-elaborarea-studiului-de-fezabilitate-i-a-proiectului-tehnic-de-executie-pentru-drumul-expres-gae-ti-ploie-tiGalerie foto Declaraţiile premierului Ludovic Orban, la evenimentul de semnare a Contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Găești-Ploiești - check against delivery - Grigore Gheorghe, primar Găești: Domnule prim-ministru, domnule ministru Bode, in numele cetățenilor din orașul Găești, vă mulțumesc pentru cele două proiecte importante și anume: centura ocolitoare a orașului și pasajul peste calea ferată! Mă bucur din tot sufletul că, la intalnirea din luna ianuarie, pe care am avut-o la Ministerul Transporturilor, mesajul meu a avut ecou și sunt pe cale de implementare aceste două proiecte importante, vitale pentru orașul nostru. Il invit să ia cuvantul pe domnul prim-ministru Ludovic Orban! Ludovic Orban: Bună ziua! Am ținut să fiu prezent la acest moment important, nu numai pentru Găești, ci și pentru județul Dambovița. Locuitorii din Găești işi doresc, pe bună dreptate, de o lungă perioadă de timp, să scape de traficul greu care tranzitează Găeștiul, chiar prin centrul orașului. Găești are nevoie de o centură ocolitoare și iată că, astăzi, punem bazele proiectului care va duce la această soluție de construcție a centurii Găești, care va fi parte din drumul expres Ploiești-Găești, un drum necesar, care urmează să facă legătura intre autostrada București-Ploiești, cand va fi gata şi pană la Brașov și autostrada A1. Astăzi, se va semna contractul in urma licitației pentru realizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi, de asemenea, pentru pregătirea documentațiilor de licitație pentru selectarea constructorului. Sigur că niciun proiect mare nu se poate realiza fără o fundamentare care este realizată prin studiul de fezabilitate, urmat de aprobarea indicatorilor tehnico-economici, de proiect tehnic, urmand ca abia după aceea să să selecteze constructorul care realizează lucrarea. Nu este intamplător faptul că eu sunt legat de DN 72, intrucat, in calitate de ministru al transporturilor, pe vremea respectivă, am semnat, in 2008, reabilitarea DN 72, care nu s-a terminat in mandatul meu, dar a fost realizată in baza contractului semnat in mandatul meu, și a fost singura lucrare de investiții importantă in infrastructura de transport pentru județul Dambovița. Cu această ocazie, vreau să vă mai spun că obiectivul nostru este să semnăm cat mai repede contractul de proiectare și execuție pentru lărgirea la patru benzi a DN 71, intre Baldana și Targoviște. De asemenea, să semnăm contractul de reabilitare pe DN 71, pe tronsonul Targoviște-Sinaia și, nu in ultimul rand, să facem ce am promis in momentul in care Renault a decis să investească la Titu, pentru cel mai modern centru de testare, să ne ținem de cuvant și să realizăm lărgirea la patru benzi pe tronsonul Baldana - Titu. Aceste proiecte sunt in diferite faze. Deja proiectul de lărgire la patru benzi Baldana -Targoviște este in fază de procedură de licitație. DN7 - urmează să fie lansată licitația dacă nu mă inşel, in jurul datei de 9 septembrie sau 10 septembrie. Doamna director general... Şi de asemenea, sperăm să vină oferte și pe reabilitarea DN 71, intre Targoviște și Sinaia, un drum superb, care trebuie reabilitat, care poate să contribuie la dezvoltarea nordului județului Dambovița. Pentru noi, chiar este o prioritate investiția in infrastructura de transport și veţi vedea, așa cum astăzi semnăm contractul, cand vor urma și celelalte contracte și mai ales, lucrările pentru modernizarea infrastructurii de transport in județul Dambovița. Ca de altfel, odată cu dezvoltarea infrastructurii, obiectivul nostru este acela de a atrage investiții, de a dezvolta economic județul, de a crea parcuri industriale, cum este proiectul parcului industrial din Targoviște pe care l-am lansat impreună cu colegii mei, cum este investiţia care a inceput astăzi la Petreşti, o investiţie de 50 de milioane de euro, pentru o capacitate de producţie modern, destinată producerii de părţi componente pentru transportoarele achiziţionate de armată de la firma Iveco Ivens. *** Declaraţiile premierului Ludovic Orban după semnarea Contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Găești-Ploiești - check against delivery - Reporter: /.../ Ludovic Orban: Astăzi a avut loc o primă videoconferinţă, la ora 14:00, in care s-au discutat detalii; a fost prezentată ordonanța prin care am alocat 175 de milioane de euro pentru achiziționarea de tablete, echipamente de protecție, dezinfectanţi și alte lucruri necesare pentru deschiderea școlii. Așteptăm ca Parlamentul să voteze, in procedură de urgență, modificarea Legii 55, pentru că modificarea Legii 55 este indispensabilă pentru a putea emite toate reglementările secundare care să statueze modul de incepere a școlii. De asemenea, este deja prezentat public un proiect - care e in dezbatere -, privitor la regulile de deschidere a școlilor şi, in mod evident, vor urma discuții și consultări cu autoritățile locale, pentru că avem nevoie de o colaborare foarte bună cu reprezentanții administraţiei locale, astfel incat să asigurăm cele mai bune condiţii de incepere a şcolii. Reporter: Ce se va intampla cu studenții care vin din Republica Moldova in Romania, dacă este vreo posiblitatea să evite izolarea sau carantinarea /.../ Ludovic Orban: Incă nu am luat o decizie. Am inceput discuțiile pe tema asta, legată de studenți, de cei care sunt in jurul granițelor. Este posibil o astfel de soluție, dar incă nu am luat o decizie in acest sens. Oricum, regula de bază este să evităm, pe cat este posibil, ca la școală să vină un cadru didactic sau un elev care poate să fie bolnav sau care să aibă virusul și din cauza această vom vedea ce decizie. Am discutat, recunosc, acest subiect, dar incă nu am luat o decizie. Cand vom lua o decizie, o vom anunța. Reporter: Ați vorbit aseară de deschiderea treptată a restaurantelor /.../ Ludovic Orban: A fost o discuție la nivelul specialiștilor. Există deja o propunere formulată. In cursul zilei de maine, vom avea Comitetul Național pentru Situații de Urgență, in care vom dezbate mai multe subiecte, completarea hotărarii de guvern privind starea de alertă pentru a introduce anumite reguli de desfășurare a campaniei și baza pentru ordinul comun al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și președintelui Autorității Electorale Permanente cu regulile sanitare de desfășurare a campaniei și de derulare a zilei votului. De asemenea, vom avea in discuție această propunere de reluare a activității in anumite spații inchise, este vorba de reluare unor activități culturale - teatre, cinematografe, de asemenea, reluarea activității in unități de servire a mesei din spații inchise, noi le spunem restaurante din spații inchise. Incă nu pot să vă spun care va fi forma finală pentru că, incă o dată zic, eu nu iau decizii singur, intotdeauna m-am consultat cu colegii mei și m-am consultat cu specialiștii. Există o propunere să nu se deschidă peste tot, să nu se deschidă unde este un nivel de răspandire a virusului peste un anumit număr de cazuri in ultimele 14 zile. De asemenea, sunt discuții privind regulile care trebuie respectate odată cu reluarea activității atat in teatre, cinematografe, instituții de cultură, restaurante. Maine vom avea o intalnire, la ora 15:00, și cu reprezentații industriei ospitalității, chiar a fost solicitată de cele patru organizații profesionale din domeniu. Vom ține cont și de punctul lor de vedere, astfel incat să luăm o decizie care, pe de o parte, să permită reluarea unor activități importante, viața culturală, reluarea activităților economice in spații inchise de tip restaurant, dar, pe de altă parte, să reducem la maximum riscul de răspandire a virusului. Reporter: Cum vedeți solicitarea făcută de către reprezentanţii jocurilor de noroc către guvern, mai exact de modificare a programului de funcţionare, intre 9 și 3, in acest interval ar avea mai mult timp? Ludovic Orban: Deocamdată, nu avem intenţia să modificăm programul de desfăşurare a activităţilor. Dacă nu mai aveţi intrebări, vă mulţumesc. Reporter: Am şi eu o intrebare. Revenind la Targovişte. Ştiţi că sunt probleme mari acolo cu... Ludovic Orban: Centura, de exemplu. Reporter: ... cu salariaţii de la combinat. Probabil, in jur de 1.000-2.000 care răman... Ludovic Orban: Este aici ministrul economiei care vă... Vă interesează legat de COS Targovişte. Reporter: Aveţi in vedere să sprijiniţi infiinţarea unui parc industrial la Targovişte pe modelul care l-am văzut mai devreme? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Administraţiile locale liberale s-au făcut remarcate și prin faptul ca au infiinţat nu un parc industrial, mai multe parcuri industriale, care au generat, au atras investiții și au generat locuri de muncă pentru localitățile pe care le conduc primarii noștri. In ceea ce priveşte COS Targoviște, este aici domnul ministru al economiei. Am purtat discuții despre COS Targoviște, m-am intalnit şi cu reprezentanții sindicatelor. Sunt mai multe soluții pe care le avem in analiză. Il invit pe domnul ministru Virgil Popescu să vă spună. 2020-08-25 13:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_118208305_358353555327527_4987151131148285739_n.jpgDeclarațiile premierului Ludovic Orban, la prezentarea proiectului companiei IVECO privind realizarea fabricii de asamblare autocamioaneȘtiri din 25.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-companiei-iveco-privind-realizarea-fabricii-de-asamblare-autocamioaneGalerie foto - check against delivery - Ludovic Orban: Bună ziua! Stimaţi reprezentanţi ai companiei IVECO, distinsă doamnă reprezentantă a Ambasadei Italiei, domnule ambasador al Romaniei in Italia, domnilor miniştri, domnilor primari, reprezentanţi ai autorităţilor locale, mă bucur să fiu astăzi prezent la un moment important, nu numai pentru comuna Petrești, care este locul in care se face investiția, dar și pentru județul Dambovița și, de asemenea, pentru Romania și pentru colaborarea dintre Romania și Italia. Astăzi, se inaugurează oficial lucrările pentru realizarea unei investiții intr-o capacitate de producție in Romania, o investiție care valorează aproximativ 50 de milioane de euro, investiție care va crea, in primă fază, 200 de locuri de muncă directe in această capacitate de producție, dar, de asemenea, prin toate contractele cu furnizori autohtoni, va genera dinamică economică, locuri de muncă suplimentare față de locurile de muncă care vor fi create efectiv in această capacitate de producție. Această investiție este realizată in cadrul offset-ului aferent contractului de inzestrare a Armatei Romane cu vehicule produse de Iveco Defence. Trebuie să spun, incă o data, care este politica guvernului pe care il conduc: fructificarea programului de inzestrare a Armatei, un program pe zece ani de zile, care prevede alocarea unei sume de 90 de miliarde aproximativ, pentru dezvoltarea capabilităților defensive, pentru creșterea capacității Armatei Romane de a face față oricărei provocări. Acest program de inzestrare, in viziunea noastră, trebuie să aducă investiții in cadrul politicilor de offset, care să crească capacitățile de producție din Romania, să asigure transfer tehnologic, să dezvolte noi capabilități de inovare, de cercetare și de dezvoltare. Programul de inzestrare trebuie să genereze o relansare a producției de apărare din Romania, atat prin firme autohtone, cat și prin firme partenere, in cadrul acestui program de inzestrare a Armatei. Am semnat deja un prim contract important la Intreprinderea de Avioane Craiova, programul in valoare de 57 de milioane de euro pentru modernizarea avionului de fabricație romanească Şoim. Astăzi, continuă această politică de dezvoltare de industrială aferentă programului de inzestrare a Armatei Romane prin această investiție, o investiție extrem de importantă, pentru că, nu numai că va genera locuri de muncă, dar va aduce tehnologie; nu se va construe doar o hală de producție, ci vor fi aduse utilaje moderne. De asemenea, foarte mulți romani vor parcurge etape de trainning, astfel incat să iși dezvolte abilitățile și capacitatea de a manui aceste utilaje moderne. Aș vrea, de asemenea, să salut decizia companiei de a se stabili, ca și centru regional, in Romania, la București, de a-și inființa, practic, cartierul general al companiei in Romania, pentru Europa Centrală și de Est. Sunt convins că această investiție este o investiție serioasă, care va fi urmată de alte investiții serioase, care să genereze dezvoltare economică pentru Romania, care să creeze locuri de muncă bine plătite, pentru că se știe că, in industria de apărare, din cauza tehnologiilor ridicate ca nivel, mana de lucru este o mană de lucru cu pregătire superioară și salariile in industria de apărare sunt salarii peste medie. Aș mai spune cateva cuvinte despre colaborarea economică remarcabilă dintre Italia și Romania. In Romania, sunt zeci de mii de firme, cel puțin 24 de mii de firme active cu capital italian, care au dezvoltat afaceri in Romania, care au creat locuri de muncă. De asemenea, trebuie să știți că și in Italia sunt aproximativ 26.000 de societăți care au cel puțin un acționar roman și vreo cateva zeci de mii de intreprinderi individuale, care au fost realizate de romani. Italia este al doilea partener comercial al Romaniei, după Germania. Italia este un prieten atat in colaborare economică, cat și in colaborarea in toate celelalte domenii de activitate, intre Romania și Italia existand o relație de prietenie și de parteneriat extrem de important atat pentru Romania, cat și pentru Italia. Vă mulțumesc. Vom răspunde la intrebări la următorul eveniment. 2020-08-25 12:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5943.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei IVECOȘtiri din 24.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-ivecoGalerie foto 2020-08-24 14:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov_august_2020-5060.jpgPremierul Ludovic Orban a depus o coroană de flori, la Târgu Jiu, în memoria Ecaterinei TeodoroiuȘtiri din 23.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-depus-o-coroana-de-flori-la-targu-jiu-in-memoria-ecaterinei-teodoroiuGalerie foto 2020-08-23 18:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a6284.jpgÎntâlniri de lucru ale premierului Ludovic Orban cu reprezentanții conducerii și sindicatului angajaților Complexului Energetic Oltenia și cu reprezentanții autorităţilor locale Știri din 23.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-prefectura-gorjGalerie foto Declaraţii de presă susținute de premierul Ludovic Orban la Prefectura Gorj [Check against delivery] Ludovic Orban: Buna ziua! Suntem impreună cu domnul ministru al economiei, energiei şi mediului de afaceri, intr-o vizită in judeţul Gorj. Avem mai multe obiective şi mai multe informaţii să punem la dispoziţia cetăţenilor din judeţul Gorj. Primul punct al deplasării noastre, după cum aţi văzut, a fost staţia de comprimare de la Bibeşti, unde am pornit practic această staţie de comprimare care se află pe traseul gazoductului BRUA, un obiectiv strategic fundamental pentru securitatea energetică şi pentru tot ceea ce inseamnă nevoia de imbunătățire a utilizării gazului natural. Am avut o intalnire cu managementul, cu directoratul Complexului Energetic Oltenia şi cu reprezentanţii Sindicatelor pentru a stabili viitorul Complexului Energetic Oltenia. Săptămana viitoare va fi transmis către Comisia Europeană planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. După cum bine ştiţi, guvernul pe care il conduc, cu aprobarea Comisiei Europene, a aprobat in primă fază un ajutor de salvare, in valoare de 251 de milioane de euro, fără de care Complexul Energetic Oltenia ar fi fost intr-o situaţie extrem de dificilă, deoarece nu ar fi avut capacitatea să suporte costurile pentru certificatele de CO2. Pasul următor este prezentarea către Comisia Europeană a unui plan extrem de ambiţios de restructurare, cu o valoare extrem de mare, de 3,54 miliarde de euro, finanţarea acestui program de restructurare urmand să se facă din veniturile companiei, intr-o sumă de aproximativ 1,5 miliarde de euro, restul finanţărilor urmand să fie asigurate fie de la bugetul de stat, fie din fondul de modernizare, care este administrat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Avem incredere că acest plan de restructurare va garanta viitorul Complexului Energetic Oltenia, va garanta locurile de muncă pentru cei mai mulţi dintre angajaţii Complexului Energetic Oltenia şi va oferi perspective de dezvoltare economică judeţului Gorj şi nu numai judeţului Gorj, pentru că in Complexul Energetic Oltenia sunt capacităţi de producţie şi din judeţul Dolj. Tot legat de acest plan de restructurare, am avut o discuţie impreună cu domnul ministru al economiei şi cu directorul general al Transgaz, pentru a obţine angajamentul Transgaz, pentru proiectul de asigurare a gazului pentru Complexul Energetic Oltenia, pentru Işalniţa şi pentru Turceni, existand un angajament ferm din partea Transgaz de a efectua aceste investiţii şi de a asigura gazul natural pentru a susţine mixul de producţie energetică care este stabilit prin planul de restructurare. Pe scurt, Complexul Energetic Oltenia are un viitor cert şi va beneficia de investiţii uriașe de - repet - de peste 3,5 miliarde de euro, pe care noi, ca guvern, ne angajăm să le susținem. De asemenea, ne angajăm, in discuțiile care vor avea loc la nivelul Comisiei Europene, să obţinem acordul, aprobarea din partea Comisiei Europene pentru acest plan de restructurare. In domeniul infrastructurii de transport, avem cateva informații pe care vrem să vi le punem la dispoziție. In ceea ce privește Centura Targu Jiu, după cum bine ştiţi, proiectul a inceput demult, el trebuia finalizat, domnul primar, aproximativ 2016. A fost semnat contractul cu o firmă, pană la urmă s-a ajuns la rezilierea contractului, cand s-a reluat licitaţia firma care a participat la licitaţie, vechiul guvern a refuzat să semneze contractul - sunt in măsură să vă informez că: va fi semnat contractul de construcție pentru restul lucrărilor care au mai rămas de executat din Centura Targu Jiu, in termen de maxim zece zile. Instanţa de fond s-a pronunțat pe litigiul dintre firma care a fost caștigătoare şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, s-a luat decizia să nu se mai facă apel şi, in baza deciziei instanţei de fond, urmează ca in termen de maxim zece zile, in baza informațiilor puse la dispoziţie direct de managementul CNAIR să se semneze contractul, astfel incat să se reia lucrările la Centura Targu Jiu. De asemenea, un proiect foarte important pentru Targu Jiu şi pentru Gorj este proiectul de realizare a drumului expres Craiova- Targu Jiu. Privitor la acest proiect pot să vă spun că pană la data de 15 septembrie va fi semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, care este necesar pentru a putea incepe construcția acestui tronson de drum expres, care va face legătura dintre Targu Jiu şi, practic, coridorul de transport din sud, care trece prin Piteşti, Craiova, Turnu Severin, practic pe regiunea DN6. Tot legat de infrastructura rutieră, podul de la Lainici, care nu inţeleg de ce nu a fost reabilitat, modernizat, in cadrul contractului care a existat pe tronsonul Bumbești Jiu-Petroșani, şi in privința acestui pod angajamentul CNAIR-ului este de semnare a contractului, dacă nu mă inșel, in data de 8 septembrie, va fi semnat contractul pentru reabilitarea acestui pod, care creează extrem de multă nemulţumire tuturor celor care tranzitează pe DN66. Nu in ultimul rand, tot pentru Tg. Jiu şi tot pentru domnul primar, n-am venit cu tolba goală, am venit tolba plină, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administrației a semnat ordinul prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiție Casa de Cultură din Tg. Jiu. Odată cu emiterea acestui ordin, care a fost semnat vineri, şi cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici acest obiectiv de investiţii va intra in licitații. In cursul săptămanii viitoare, va fi lansată licitația pentru selectarea companiei care va realiza proiectarea şi construcția, modernizarea de fapt a Casei de Cultură a Tg. Jiu. Sigur că a fost efortul domnului primar Romanescu, care a fost extrem de implicat in derularea acestui proiect şi o spunem foarte clar că acest proiect va fi realizat. Inchei prin a transmite un mesaj cat se poate de simplu, suntem aproape de administrația Gorjului, suntem preocupați de problemele Gorjului şi suntem pregătiți să susținem proiectele şi programele care pot să asigure o dezvoltare economică şi o creștere a calității, a nivelului de viață pentru locuitorii din judeţul Gorj. Domnul președinte, am uitat ceva? -: Da, aţi uitat laboratorul de genetică de la Targu Cărbuneşti. Ludovic Orban: A, de la Targu Cărbunești. Este o solicitare din partea conducerii Spitalului din Targu Cărbuneşti pentru a asigura finanţarea acestui laborator. De asemenea, sunt convins că s-a găsit o soluție atat la nivelul Transgaz, cat şi la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a asigura finanţarea acestui obiectiv de investiţii. Vă mulțumesc! Alături de mine sunt domnul primar Marcel Romanescu, domnul /.../ Popescu, domnul Dan Vilceanu, deputat de Gorj, şi, evident, domnul ministru Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri. Dacă aveți intrebări pentru oricare dintre colegii mei. Reporter: Ieri, cei de la PSD au susţinut că le luați parlamentarii după ce le-aţi luat 100 de primari, ca să vă asigurați că nu trece moţiunea. Ludovic Orban: Răspunsul nostru la aventura politică pornită de PSD in vacanţa parlamentară l-aţi văzut: am sesizat Curtea Constituţională invocand un conflict juridic de natură constituțională, prin care solicităm Curţii Constituţionale să clarifice această problemă. Din punctul nostru de vedere, este neconstituţională depunerea unei moţiuni de cenzură in vacanţa parlamentară. De asemenea... Reporter: Le-aţi făcut-o /.../ parlamentarilor? Ludovic Orban: Nu ştiu despre ce parlamentari vorbiţi, sincer. Normal că atat eu, cat şi colegii mei discutăm cu orice parlamentar, le explicăm punctul nostru de vedere. Cu trei luni inainte de alegeri să depui o moţiune de cenzură arată faptul că nu respecți democrația şi că nu ințelegi că pană la urmă guvernul va fi acela pe care il vor decide romanii in cadrul alegerilor parlamentare care vor avea loc in 6 decembrie. Doi: Romania are nevoie de guvern pentru că sunt extrem de multe provocări la care guvernul trebuie să răspundă. Gandiți-vă că in materie de fonduri europene, guvernul pe care il conduc trebuie să pregătească baza negocierii pentru acordul de parteneriat pentru bugetul Uniunii Europene 2021-2027. Trebuie să plătim planul național de reziliență și recuperare, care este indispensabil pentru a putea accesa fondurile europene din cadrul facilității de reziliență și recuperare pusă la dispoziția statelor europene de Uniunea Europeană. Guvernul trebuie să asigure deschiderea școlilor, reluarea, inceperea anului școlar in cele mai bune condiții. Guvernul trebuie să se ocupe de pregătirea alegerilor locale. Guvernul implementează deja planul de relansare economică și investițiile Clădim Romania, pe care l-am prezentat public la data de 1 iulie și la ora actuală suntem aproape 90% din actele normative necesare pentru implementarea măsurilor din planul de investiții și relansare adoptate și urmează să adoptăm și restul de acte normative, după care urmează implementarea tuturor acestor măsuri, care sunt extrem de importante pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Repet, această moțiune de cenzură a venit de nicăieri, a părut mai degrabă o moțiune de cenzură menită să rezolve problemele interne ale PSD și a fost o moțiune de cenzură care a fost depusă cu spatele la cetățean și cu fața spre interesul politic al PSD. Reporter: Primarul din Targu Jiu vă cerea demisia, spunea că dumneavoastră jucați jocuri pe calculator și /.../. A fost o declarație publică făcută. Cum vă ințelegeți acum? Ludovic Orban: Foarte bine. Aprecierea mea pentru domnul primar este in funcție de performanța administrativă, sunt extrem de mulțumit de modul in care a asigurat guvernarea locală, in niște condiții extrem de dificile. Gandiți-vă că nu a avut un consiliu local prieten, un consiliu local care să fie ales odată cu dansul ca și primar. In ceea ce privește aprecierile la adresa mea, sunt un om extrem de calm și sunt convins că au fost niște vorbe la supărare, ele au trecut așa ca o pală de vant. Reporter: Aș vrea să vă intreb, ați menționat mai devreme despre inceperea școlilor. Aș vrea să vă rog să analizați puțin declarația doamnei Raluca Turcan, potrivit căreia Guvernul nu poate să asigure măști pentru toți copiii și pentru profesori. Ce a vrut concret să spună și care e situația, sunteți pregătiți pentru inceperea anului școlar? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este acela de a asigura cele mai bune condiții pentru inceperea anului școlar și, in mod evident, de a rezolva toate provocările care pot apărea odată cu inceperea anului școlar, astfel incat să reducem riscul de răspandire a virusului. In acest efort, evident, este implicat atat Guvernul, cat și Ministerul Educației, Inspectoratele Școlare, cat și autoritățile locale. Ceea ce nu putem noi rezolva o vom face impreună cu autoritățile locale şi cu conducerea școlilor. In acest sens, am avut in dezbaterea Guvernului ordonanța de urgență prin care alocăm 175 de milioane de euro din fonduri europene pentru decontarea cheltuielilor autorităților locale și unităților școlare pentru pregătirea anului școlar și, din toate discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților locale, există o colaborare bună in acest sens și e mai ușor pentru o primărie să cunoască nevoi specifice din comunitatea locală legate de inceperea anului școlar; noi venim și decontăm, practic, toate cheltuielile care sunt făcute de autoritățile locale și de unitățile... Reporter: Se vor găsi bani pentru toate aceste cheltuieli? Ludovic Orban: Cu siguranță. Unele dintre cheltuieli vor fi făcute de Guvern, de Ministerul Educației, de Ministerul Sănătății, alte cheltuieli vor fi făcute de autoritățile locale, alte cheltuieli vor fi făcute de unitățile școlare. Reporter: In urmă cu o lună vorbeam la Slatina, cand ați fost acolo, despre acea licitație de măști pentru categoriile vulnerabile. Unde ne aflăm acum cu ea? Ludovic Orban: Această licitație arată vulnerabilitățile in materie de derulare a achizițiilor publice. Licitația s-a derulat, a fost selectat caștigătorul, la cel mai mic preț, caștigătorul s-a angajat să livreze in termenul de 7 zile, care a fost prevăzut in licitație; după ce a fost declarat caștigător, a fost contestată licitația atat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cat și in instanță; au depus contestații 3 firme, sigur că au fost respinse contestațiile. După ce s-a semnat contractul cadru cu toți participanții la licitație, s-a trecut la semnarea contractului subsecvent cu caștigătorul licitației. Caștigătorul licitației avea obligația ca, in termen de cinci zile, să depună scrisoarea de garanție, urmand să inceapă cele șapte zile de derulare a contractului. Suntem in situația in care caștigătorul licitației nu a depus, in termenul legal de cinci zile, crezand că beneficiază de clauza de remediere care este inclusă in contractul respectiv. Săptămana viitoare urmează ca Ministerul Sănătății să ia o decizie, care e foarte clară: rezilierea contractului in cazul in care luni nu vin cu măștile cei care au caștigat licitația și trecerea la firma de pe locul doi pentru a livra măștile care sunt prevăzute in contract. Reporter: Cine credeți că e de vină, domnule premier? Erați destul de acid la adresa celor responsabili cu această licitație și spuneați că le cereți in mod expres să grăbească lucrurile. Ludovic Orban: Faza de grăbire a lucrurilor a fost in pregătirea licitației. Ulterior, am solicitat Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să trateze cu celeritate această speță, această contestație care a fost depusă; a tratat-o cu celeritate și a rezolvat. Problema este că, in general, contestațiile se depun la termenul celor 10 zile de după adjudecare sau de după apariția unei decizii. Adică s-au folosit la maxim termenele de licitație. Am convingerea că Ministerul Sănătății va finaliza licitația și că măștile vor ajunge la persoanele vulnerabile, pentru care am prevăzut banii respectivi și am alocat din Fondul de Rezervă al Guvernului. Reporter: Domnule prim-ministru, majorarea alocațiilor a fost respinsă in Parlament. Ei bine, ce veți face? Să atacați la Curtea Constituţională decizia sau ați găsit fonduri pentru alocații? Ludovic Orban: Nu, noi am crescut alocațiile. PNL a fost singurul partid sensibil la subiectul alocațiilor de copii. Din 2008 pană astăzi, PNL a crescut alocațiile - și in 2008, și in 2015, și in 2019. In 2019, PSD, după ce a pierdut puterea, a prins un moment și a mai dublat o dată alocațiile, fără să se asigure că există resursele financiare pentru a susține această dublă dublare intr-un an, 2019. Gandiți-vă că ultima creștere a alocațiilor a fost făcut prin amendament al PNL-ului la Legea bugetului de stat 2019. Noi am spus, incă din capul locului, că vom crește alocațiile. De altfel, noi, ca partid, am dus la adoptarea unei alte legi, că alocațiile nu erau indexate cu rata inflației astfel incat să iși recupereze puterea de cumpărare anuală pierdută datorită indicelui de creștere a prețurilor de consum. Și lucrul ăsta l-am făcut pentru a ne asigura că alocațiile iși păstrează puterea de cumpărare. Am luat decizia de a crește etapizat, de a menține sensul legii, de a dubla alocațiile, dar să o facem etapizat, in funcție de revenirea economică și de capacitatea efectivă a bugetului de a face față acestei noi cheltuieli. In populismul caracteristic, PSD a continuat să respingă această soluție rațională, fundamentată economic și singura care poate să stea in picioare. Ne vom apăra punctul de vedere, cu siguranță pregătim argumentele pentru a putea sesiza la Curtea Constituţională. Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! /.../ Cum comentați faptul că in acest an prin Programul Național de Restaurare ați alocat Ansamblului Monumental Constantin Brancuși doar suma de 1.000 de lei? Ludovic Orban: Nu este aici ministrul culturii și această intrebare ar trebui să i-o puneți ministrului culturii. In ceea ce mă privește pe mine, pe toate obiectivele care sunt importante pentru Gorj le-am susținut, in măsura in care au existat astfel de solicitări și soluții care să stea in picioare din punct de vedere legal și economic. Reporter: Ați vorbit despre salvarea Complexului Energetic Oltenia. O intrebare care vine din partea electoralului: de ce tocmai acum? Ludovic Orban: Nu erau alegeri cand am decis să acordăm ajutorul de salvare, dacă vă aduceți aminte. Și ajutorul de salvare a fost acordat, deși in mod normal el ar fi trebuit să fie pregătit de guvernul anterior; noi a trebuit intr-un timp extrem de scurt, datorită credibilității pe care o avem la nivel european, să obținem acordul Comisiei Europene, să găsim resursele și să acordăm acest ajutor de salvare. Nu era campanie electorală cand am acordat ajutorul de salvare. Hotărarile de guvern necesare pentru asigurarea cărbunelui, asigurarea frontului de lucru au bătut pasul pe loc ani de zile și ele au fost adoptate, pentru a permite asigurarea cărbunelui necesar funcționării Complexului Energetic Oltenia nu in perioadă electorală. Proiectele de investiții sunt niște proiecte care se derulează după un anumit ritm. In ceea ce privește drumul expres Craiova - Targu Jiu, cand s-a lansat licitația pentru contractarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic nu era campanie electorală. De asemenea, in privința evoluției proiectului centurii Targu Jiu, noi am luat decizia de a nu mai trage de timp, de a nu mai tergiversa reluarea lucrărilor la construcția centurii Targu Jiu. Că s-a suprapus acum pe momentul acesta de campanie, este o pură intamplare, să știți. Iar rezolvarea problemelor o facem in orice moment, indiferent dacă sunt sau nu sunt alegeri, pentru că obiectivul nostru este să găsim soluții la problemele cu care se confruntă oamenii. Vă mulțumim! Intalniri de lucru ale premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Complexului Energetic Oltenia și ai autorităților locale din județul Gorj 2020-08-23 17:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_118264418_396362188017249_3397561983400800541_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la inaugurarea Stației Turbocompresoare Bibești, comuna Hurezani, județul GorjȘtiri din 23.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-inaugurarea-statiei-turbocompresoare-bibe-ti-comuna-hurezani-judetul-gorjGalerie Foto Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban la inaugurarea Stației Turbocompresoare Bibești, comuna Hurezani, județul Gorj [Check against delivery] Ludovic Orban: Am avut onoarea să particip la darea in funcțiune a acestui obiectiv de investiții extrem de important. Domnul director general Stelian v-a prezentat valoarea investiției de aici, de la Bibeşti. Stația de comprimare de la Bibeşti face parte din faza 1 a magistralei de transport gaze BRUA, un proiect strategic, un proiect care a fost aprobat, susținut și finanțat de la nivelul european - evident, cu cofinanțare din partea Transgaz. Conducta BRUA, care este in construcţie şi urmează să fie finalizată in cursul acestui an - pană la inceputul lui noiembrie, conform graficului de lucrări - este o magistrală de transport cu o lungime de 479 de km. Pe traseul gazoductului sunt trei stații de comprimare: stația de comprimare din județul Giurgiu, de la Podișor, la a cărei dare in funcțiune am participat, alături de domnul președinte, starea de comprimare de aici, de la Bibești-Hurezani, și de asemenea stația de comprimare de la Jupa, dinspre capătul de vest al conductei BRUA. Guvernul susţine planul de investiţii ambiţios proiectat de Transgaz. Avem o serie de alte investiții extrem de importante care se derulează sau se vor derula. Sigur, că obiectivele pe care le urmărim sunt, pe de-o parte, o mai bună interconectare, o diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz natural, pentru creșterea securității energetice a Romaniei. De asemenea, urmărim ca obiectiv extinderea magistralelor pe cat mai multe zone din Romania, astfel incat să permitem conectarea la reţelele de gaz, inființarea de distribuții de gaz in cat mai multe localități din Romania, astfel incat gazul romanesc să servească romanii, să ajungă in casele romanilor, să ajungă in comunități locale şi mai ales să poată să ofere un pilon de sprijin pentru programele de dezvoltare ale comunităţilor locale. Ştim foarte bine că, pentru ca o investiţie să se localizeze intr-o comunitate locală, orice investitor are nevoie de infrastructură - de apă, de canal, de gaz, de infrastructură de transport. Practic, obiectivul nostru este să extindem cat mai mult rețeaua de magistrale de gaz, pentru a aduce cat mai aproape gazul de comunitățile locale, astfel incat comunitățile locale să poată să dezvolte rețele inteligente de gaz. In paralel cu investiţiile Transgaz, știți foarte bine că guvernul a gandit și deja implementează un program de finanțare a inființării de distribuții de gaz, de extindere a reţelelor de gaz locale. Pe data de 17 august, aşa cum am promis, a fost lansat apelul de proiecte la care pot să aplice unităţi administrativ-teritoriale, administraţii locale - fie localităţi singure, fie ADI-uri, fie localităţi care se asociază intr-un parteneriat pentru dezvoltarea reţelelor de gaz. Suma iniţială alocală pentru acest program de extindere de reţele inteligente in comunităţile locale este de 234 de milioane in primă fază, din exerciţiul financiar multianual 2014-2020. Apelul de proiecte care a fost lansat pe 17 august va dura trei luni. In această perioadă, autorităţile locale pot să aplice pentru a obţine finanţări din fondurile europene pentru infiinţarea de distribuţii de gaz, urmand ca intr-un termen cat mai scurt să facem evaluarea proiectelor, să stabilim localităţile care sunt eligibile, să semnăm intr-un timp cat mai scurt contractele de finanţare. Aş mai da o veste bună către locuitorii din localitățile unde sunt astfel de proiecte de infiinţare de distribuţii de gaz: am vorbit cu domnul ministru Boloş şi, de asemenea, am avut discuţii la nivelul Comisiei Europene pentru a majora suma alocată iniţial, şi anume suma de 234 de milioane de euro, in cazul in care vor fi foarte multe proiecte care vor avea nevoie de finanţare. De asemenea, in exerciţiul 2021-2027 vom aloca incă 800 de milioane de euro, in cadrul financiar multianual 2021-2027, cu acelaşi scop - de a extinde reţelele. In ceea ce priveşte Transgazul, conduce investiţii extrem de importante, cu rol strategic pentru Romania. Una dintre cele mai importante investiţii care se va realiza este legătura intre Podişor, staţia de comprimare a gazelor din partea de est a BRUA şi Tuzla. Este o magistrală de gaz, o conductă pe o lungime de 308 km, care va face legătura practic intre rezervele de gaz natural de care dispune Romania la Marea Neagră şi reţeaua de transport, conducta BRUA. O investiţie extrem de importantă, care se află in curs de derulare a procedurilor de licitaţie, urmand să se selecteze caştigătorul intr-un timp cat mai scurt posibil. Sigur că sunt şi alte investiţii importante de construcţie magistrale: in judeţul Mehedinţi, de la Prunişor spre spre Orşova şi pană la urmă Herculane; există, de asemenea, investiţii in judeţul Bacău - Oneşti-Gherăeşti, dacă nu mă inşel. Există investiţii de extindere a magistralelor de gaz in nordul ţării, pentru a face legătura intre est şi vest, pentru a inchide inelul printr-o magistrală de gaz care să facă legătura intre Suceava și Maramureș. De asemenea, sunt investiții extrem de importante, care vor avea ca efect creșterea securităţii energetice a Romaniei, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, crearea unui suport pentru dezvoltarea economică a multor zone care au nevoie de dezvoltare şi, nu ultimul rand, de a oferi romanilor posibilitatea de a utiliza gazul natural in gospodăriile lor. Felicit Transgazul. Privitor la această staţie, să ştiţi că constructorii s-au intrecut pe sine, intrucat am avut intarzieri in ceea ce priveşte descărcarea arheologică datorate identificării unui sit, care a durat şase luni de zile, şi practic, in ciuda acestei intarzieri, obiectivul de investiţii a fost finalizat așa cum era planificat. Așteptăm intrebările dumneavoastră - dacă aveţi intrebări legate strict de tematică. Dacă doriți intrebări pe alte teme, rugămintea mea este să le amanăm după ce terminăm, la Prefectură. Reporter: Domnule prim-ministru, legat de tematica exploatării şi distribuţiei de gaze din Romania vă pun o intrebare directă: avand in vedere piedicile pe care ni le pun austriecii şi olandezii şi alte ţări la intrarea in Schengen, cand măriţi redevenţele pe exploatarea resurselor Romaniei? Adică aceste resurse să fie in folosul ţării, nu al străinilor. Ludovic Orban: Noi nu putem fixa redevenţe fără să ținem cont de tot ceea ce inseamnă piața mondială, să ţinem cont de legislația europeană, să ţinem cont de tipul de taxare care este practicat de celelalte ţări. Acest slogan cu mărirea redevențelor pentru a crește veniturile riscă să creeze efecte contrare, pentru că orice investitor, orice companie care este implicată in procesul de exploatare a resurselor naturale, in momentul in care ia decizia să susţină o investiţie, ţine cont şi de sistemul de taxare care există in Romania. Iar ce pot să vă spun comparativ cu sistemul de taxare din alte țări, Romania nu are un paradis fiscal, ci dimpotrivă, avem un sistem de taxare chiar uşor peste media taxărilor din alte ţări europene. Noi trebuie să găsim un echilibru intre nevoile efective de dezvoltare pe care le are Romania, şi cel mai important lucru pentru Romania este să ne dezvoltăm economic, iar această dezvoltare economică sigur că trebuie să aibă ca suport toate proiectele de investiții care sunt necesare să asigure suportul acestei dezvoltări. Ca atare, orice discuţie legată de nivelul redevenţelor sau de alte taxe trebuie să fie raţională şi trebuie să fie dictată de conjuctura economică şi de interesele pe care le are Romania. Mulţumim! 2020-08-23 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_72e2fc7c-5284-4ba9-8395-e47aea6a0084.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Zilei comemorării victimelor fascismului şi comunismuluiȘtiri din 23.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-comemorarii-victimelor-fascismului-si-comunismului- Comemorăm astăzi victimele fascismului şi comunismului, cu gandul la zecile de milioane de oameni din intreaga lume deportați, torturați, privați de libertate, de drepturile fundamentale și chiar uciși in urma acțiunilor abuzive și criminale ale regimurilor dictatoriale care au umbrit istoria secolului trecut și care ne-au afectat și pe noi, pe romani. Mărturiile despre acele vremuri sunt dureroase și reprezintă o veritabilă pledoarie pentru condamnarea fermă a crimelor comise de regimurile totalitare și autoritare. Alegerea datei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor fascismului și comunismului amintește semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, in 1939, care practic a insemnat impărțirea Europei intre două sfere de influență nefaste, nazistă și stalinistă, și declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, cu consecințe ireparabile pentru oameni, pentru multe state și pentru intreaga lume. Coșmarul unor regimuri totalitare a continuat zeci de ani pentru mulți dintre europeni, inclusiv pentru romani. Printr-o coincidență istorică, după exact cinci ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, ieșirea din război a Romaniei, la 23 august 1944, avea să insemne pentru țară și inceputul sovietizării, teroare, opresiune și interzicerea pluralismului politic. Generații intregi au fost private de drepturi și libertăți fundamentale, au fost distruse vieți, iar democrația a fost călcată in picioare. Acum, după mai bine de trei decenii de cand romanii și-au redobandit libertatea și dreptul la democrație, cea mai potrivită reparație morală pentru cei care s-au opus dictaturii roșii este să le păstrăm vie amintirea, să le respectăm suferința și să susținem continuarea investigațiilor care vizează regimurile totalitare, pentru ca legea să facă dreptate atat cat se mai poate. Conștientizarea răului făcut de orice regim totalitar și nedemocratic este o condiție esențială pentru ca greșelile trecutului să nu se mai repete vreodată. Din păcate, asistăm și astăzi la incercări ale unor formațiuni politice de factură post comunistă de a bloca democrația sau de a schimba direcția aleasă de romani. Resping orice incercare a unor grupuri de interese politice de a reinvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură. Cu respect și compasiune față de victimele tuturor regimurilor totalitare, voi fi mereu un susținător al democrației și al voinței exprimate de romani de a fi liberi și parte a lumii civilizate. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-08-23 09:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-23-09-32-45big_sigla_guvern.pngVizita premierului Ludovic Orban la șantierul tunelului de tren Bata, parte a tronsonului Curtici - SimeriaȘtiri din 22.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-tunelului-de-tren-bata-parte-a-tronsonului-curtici-simeriaGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban, după vizitarea șantierului tunelului de tren Bata, parte a tronsonului Curtici- Simeria [Check against delivery] Ludovic Orban: Obiectivul nostru este de a moderniza rețeaua de cale ferată de pe coridorul paneuropean Constanța-Curtici cat mai repede posibil. La ora actuală, situația pe diferitele tronsoane este următoarea: pană la Predeal, modernizarea este finalizată; pe tronsonul Predeal-Brașov, care este un tronson extrem de dificil de realizat din cauza diferenței de nivel, a complicațiilor terenului, unde este necesară o soluție tehnică care sa asigure o viteză maximă de deplasare de 160 de kilometri, este in revizuire studiul de fezabilitate. In continuare, tronsoanele pe care am avut probleme au fost cele trei tronsoane: Brașov-Apața, Apaţa-Caţa, Caţa-Sighișoara, dacă nu mă inşel. Pe două dintre ele, după indelungi contestații și amanări, s-a semnat contractul de proiectare și execuție. De asemenea, pe tronsonul Apaţa-Caţa s-a terminat contestația prin hotărare judecătorească, așteptăm motivarea acestei hotărari definitive și urmează să se semneze contractul și pe acest tronson. In ceea ce privește tronsoanele dintre Sighișoara și Simeria, ele sunt intr-un stadiu foarte avansat de execuție, sunt aproape de finalizare. In ceea ce privește tronsoanele dintre Simeria și Curtici, există contracte pe toate tronsoanele. Sigur că aceste lucrări sunt cele mai dificile lucrări, sunt lucrări de artă, care presupune o tehnologie deosebită care să fie adaptată. Nu ştiu dacă aţi inţeles ce v-a zis aici: compoziția solului este diferită, in prima parte a lucrării este bazalt, in partea a doua a lucrării este un teren făramicios, care necesită alte tipuri de lucrări pentru realizarea tunelului, care reduc viteza de avansare a lucrărilor de săpare a tunelului și de asigurare a infrastructurii de susținere. Obiectivul nostru este, sigur, cu excepția tronsonului Predeal-Brașov, care, repet, este un tronson dificil, un tronson pentru care soluția tehnică urmează să fie dată de revizuirea studiului de fezabilitate, obiectivul nostru este ca, pană la jumătatea anului 2023, să avem toate tronsoanele de cale ferată modernizate la standarde europene, pentru a permite deplasarea cu o viteză de pană la 160 de km de oră pe calea ferată. Sigur că avem o serie de alte proiecte, un proiect care se apropie de faza de licitație pentru proiectare și execuție este tronsonul Cluj-Episcopia Bihor, un tronson in care e necesară modernizarea infrastructurii feroviare și, de asemenea, electrificarea, pentru că, in cazul in care nu știați, intre Cluj și Episcopia Bihor nu exista linie de cale ferată electrică, alimentată electric, deci in cadrul proiectului urmează să se finanțeze și electrificarea liniei de care ferată. Acest proiect este de o valoare de aproximativ un miliard de euro, estimat in studiul de fezabilitate și am luat decizia să il introducem pe finanțare, in cadrul facilității de reziliență și recuperare. De asemenea, intenția noastră este ca foarte multe tronsoane de cale ferată, atat de pe coridoare europene - mă refer aici, de exemplu, legătura de la București spre Moldova, de asemenea, este legătura de la București pe sud, prin Craiova - Turnu Severin - Lugoj, unde de asemenea avem prevăzute proiecte cu finanțare europeană, o parte pe față pe facilitatea de reziliență și recuperare, de asemenea o parte pe exercițiul financiar multianual. Obiectivul nostru, ca guvern, este să asigurăm o finanțare fără precedent pentru modernizarea căii ferate. Pentru noi, transportul feroviar este prioritar, așa cum este pentru intreaga Uniune Europeană. Transportul feroviar este considerat un transport sigur, rapid, ecologic și dezvoltarea transportului feroviar reprezintă o prioritate la nivel european, dar și pentru guvernul nostru reprezentă o prioritate, motiv pentru care vom acorda și resurse financiare, și sprijin pentru toate entitățile implicate in implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare. Am incredere că acest consorțiu, care construiește cele două tronsoane de o lungime de 80 de km in total, dacă am reținut, 80 de km, cu o valoare foarte mare, vor derula lucrarea in ritmul in care a fost stabilit prin prevederile contractuale. Vă mulțumesc! 2020-08-22 18:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-22-07-37-14big_01_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea Acordului de Colaborare pentru identificarea surselor de finanțare necesare realizării obiectivului de investiții: Regenerare patrimonială a Cetății AraduluiȘtiri din 22.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-cu-privire-la-motiunea-de-cenzura-dupa-participarea-la-semnarea-acordului-de-colaborare-pentru-identificarea-surselor-de-finantare-necesare-realizarii-obiectivului-de-investitii-regenerare-patrimoniala-a-cetatii-araduluiGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban la Semnarea Acordului de Colaborare pentru identificarea surselor de finanțare necesare realizării obiectivului de investiții: Regenerare patrimonială a Cetății Aradului [Check against delivery] Ludovic Orban: Practic, am semnat cu reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene, domnul secretar de stat Mariciuc, un angajament de finanțare din fonduri europene, a proiectului de restaurare a Cetății Aradului. Simplu, clar. Deci ne angajăm, evident după ce am consultat Comisia Europeană, după ce știm cat de cat care este structura fondurilor europene pe Programul 2021- 2027, că vom identifica resursele financiare necesare pentru finanțarea acestui proiect. Cetatea Aradului este, pot să-i spun, o bijuterie care, din păcate, pană acuma, din cauza obtuzității guvernelor, nu a fost scoasă la lumină și nu a fost pusă in valoare, atat in beneficiul arădenilor, cat și in beneficiul Romaniei și - de ce nu - și avand ca obiectiv creșterea atractivității Aradului și a Romaniei, din punct de vedere turistic. Este istorie vie această cetate. Această cetate a fost locul in care s-au petrecut evenimente istorice extrem de importante. Este păcat să nu se intample și in Arad ceea ce s-a intamplat in Alba Iulia. Uitați-vă cum a crescut Alba Iulia, cum a crescut turismul, cum s-a dezvoltat orașul, după restaurarea și punerea in valoare a Cetății Alba Iulia. Uitați-vă la Oradea, Cetatea Oradei, care de asemenea este pusă in valoare; sunt convins că, in următorii ani, vom reuși să readucem Cetatea Aradului - prin intermediul proiectului pe care il vom finanța - la o stare care intr-adevăr să permită să devină un pol de atracție. Vă mai spun cateva cuvinte și despre evenimentele anterioare. Noi am gandit cateva lucruri simple. In următorii șapte ani, Romania va beneficia de o finanțare extrem de importantă, 80 de miliarde de euro, in cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027 și in cadrul Programului de reziliență și recuperare. De asemenea, ieri, Comisia Europeană a luat decizia prin care se poate spune că a alocat o sumă de aproape patru miliarde o sută de milioane Romaniei, in cadrul programului SURE, pentru măsuri active in favoarea companiilor și in favoarea angajaților, a celor care muncesc, pentru apărarea locurilor de muncă ale acestora. Pentru a putea realiza o absorbție cat mai mare și pentru ca această absorbție să se deruleze cu minimum de probleme, am gandit lucruri simple. In primul rand, să utilizăm bani din acest exerciţiu financiar pentru a pregăti proiectele de investiții importante, atat proiectele de investiții de la nivel local, județean, cat și proiectele de investiții de la nivel național. Intr-un fel poți să intri in exercițiul bugetar 2021-2027, atunci cand ai documentații tehnico-economice, studii de fezabilitate in spate, proiectare eventual făcută, practic semnarea cererii de finanțare şi inceperea implementării proiectului sunt mult mai rapide. Ştim, de asemenea, și din cauza crizei economice provocate de pandemie, că foarte multe autorități locale nu mai au resursele financiare pentru a pregăti proiectele și din acest motiv am decis să alocăm bani din POAT, Programul de Asistenţă Tehnică, şi bani din Programul Operațional pentru Invesţiţii Mari pentru a putea finanța pregătirea acestor proiecte in vederea absorţiei fondurilor europene, atat pe programul de rezilienţă şi recuperare, cat şi fondurile europene din bugetul Uniunii Europene 2021-2027. Al doilea lucru pe care il gandim, și deja am făcut cațiva pași, este să simplificăm cat mai mult procedurile de absorbție a fondurilor europene, adică să ajungă banii cat mai repede la beneficiari. La ora actuală, trebuie să duci cu un camion de harţoage pană la București, să te duci de o sută de ori, să refaci proiectele de nu știu cate ori, să modifici documentații tehnico-economice, să modifici proiecte, să faci tot felul de solicitări, nu mai spun de avize, autorizații, acorduri și așa mai departe. Obiectivul nostru clar, limpede este de a simplifica cat mai mult procedurile de absorbție a fondurilor europene. Un prim pas l-am făcut in cadrul Programului Operațional Regional. Am luat o decizie foarte curajoasă in condițiile in care am avut foarte mulţi adversari, foarte mulţi oameni care s-au opus acestei decizii, o decizie simplă şi anume ADR-urile, agenţiile de dezvoltare regională, care au dobandit in această perioadă de timp o experienţă extrem de mare in absorţia fondurilor europene, să devină autorități de management şi practic ele să deruleaze toate finanţările in cadrul Programului Operațional Regional. E o chestiune simplă, clară, nu mai trebuie să vii la Bucureşti. M-am uitat ca durate, timp pierdut pe parcursul pregătirii și derulării unui proiect, aproape 80% din timpul consumat este consumat in avizele in care sunt acordate in cadrul AMPOR, Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional şi in cadrul Ministerului Dezvoltării şi, mă rog, uneori şi fondurile europene. De asemenea aş spune că agențiile de dezvoltare regională sunt rodul autorităților locale alese de la nivelul județelor și localităților din regiunile respective. Sunt oameni care sunt trimiși acolo, care cunosc realitatea din teren și cunosc nevoile care există in fiecare regiune, că de anumite lucruri are nevoie, să spun, Regiunea Vest, care este o regiune dezvoltată: Timiş, Arad, Caraș, sigur, și Hunedoara, care e mai puțin dezvoltată; alte nevoi are Regiunea Nord-Est, care poate are nevoie să aloce resursele financiare in alt tip de program - in dezvoltarea companiilor sau in tipuri de proiecte care să asigure o recuperare a decalajului economic. Deci practic, din următorul exercițiu financiar bugetar Programul Operațional Regional va fi derulat pe fiecare regiune prin ADR-uri care vor deveni autorități de management. In fine, un alt lucru care ține tot de gandirea pe care o avem: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, baza programului nostru de relansare economică și investiții va avea proiecte extrem de mari. Noi ne-am angajat să construim aproape 3.000 de km. autostrăzi, drumuri expres, investiții importante. Am luat decizia ca managementul proiectelor de mai mică anvergură, cum sunt centuri sau autostrăzi de centură sau alte tipuri de proiecte asemănătoare, care sunt foarte greu de condus de la București, să nu mai fie realizat de CNAIR, ci să fie realizat de autoritățile locale, fie Consiliul Județean, cum este cazul acestei bucăți, acestui tronson de centură a Aradului, fie de municipalități. Doar managementul proiectului trece la autoritățile locale, pentru că autoritățile locale sunt cele mai interesate, cunosc cel mai bine problemele și au capacitatea de a soluționa toate procedurile care sunt necesare, de la tot ce inseamnă cadastru: identificarea, măsurarea suprafețelor, realizarea exproprierilor, obținerea tuturor descărcărilor arheologice, toate etapele care sunt necesare in derularea unui proiect sunt mult mai interesate și mult mai aproape de proiect; deci managementul va trece la autoritățile locale, in schimb, finanțarea va rămane la nivel național, noi urmand să alocăm banii necesari, inclusiv partea de cofinanțare. Deci, păstrăm fondurile europene, le alocăm pentru aceste proiecte şi, de asemenea, noi susţinem din bugetul de stat inclusiv partea de cofinanţare, cunoscand foarte bine faptul că multe autorităţi locale au resurse financiare limitate şi le este foare greu să asigure cofinanţarea, mai ales pentru proiecte de investiţii de anvergură de acest tip. Noi o să continuăm paşii pe care i-am pornit spre simplificarea procedurilor in cadrul absorbţiei fondurilor europene, prin eliminarea tuturor procedurilor birocratice nenecesare care au fost introduse in ghidurile lansate; au fost introduse fără să existe o cerinţă expresă din partea Comisiei Europene, fară să fie parte in vreo reglementare europeană şi care au fost introduse de birocraţii romani, ca să se acopere cu hartii sau ca să-şi inventeze atribuţii ca să te oblige să treci pe la el să-i obţii semnătura. Cred că viteza de derulare a tuturor procedurilor, premergătoare procedurilor de implementare privind marile proiecte de investiţii este fundamentală, pentru că, in perioada următoare, repet, va trebui să facem faţă unei provocări de a absorbi o sumă uriaşă pentru Romania, in special greul cel mai mare va fi in anii 2021, 2022, 2023, ani in care, pe langă contractele din bugetul Uniunii Europene, Exerciţiul financiar multianual 2021-2027, va trebui să semnăm toate contractele de finanţare pe toate proiectele acre urmează a fi finanțate din facilitatea de recuperare şi rezilienţă de care va beneficia Romania. Pentru că toate contractele de finanţare trebuie semnate in 2021, 2022, 2023, iar 70% dintre ele vor trebuie semnate in 2021 şi 2022. In fine, vreau să urez La mulţi ani arădenilor! Ştiu că e ziua Aradului astăzi. Sunt convins că Aradul va rămane pe maini bune şi după data de 27 septembrie. Am fost la stadion - şi il felicit şi pe Ghiţă Falcă, şi pe Călin Bibarţ - au reuşit să construiască un stadion modern, un stadion bine dotat, un stadion intr-un moment foarte potrivit, cand echipa-fanion a Aradului a revenit in prima ligă, lucru pentru care o felicit şi ii urez să facă performanţă in prima ligă, care a fost finanţat din bugetul local. Nu a fost finanțat, așa cum ne cer toţi, cum e la Alexandria, de exemplu. Alexandra nu știu dacă are echipă de liga a treia și Dragnea vroia să finanțeze din bugetul de stat prin CNI să finanțeze realizarea unui stadion. Acest stadion care e o realizare remarcabilă și care a fost finanțat din bugetul local este o mare realizare. Sunt convins că, pe acest stadion, mai ales după ce va mai reveni lumea pe stadioane, cand vom trece de epidemie, echipa fanion a Aradului, UTA Arad, va avea performanţe deosebite. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebări. Dacă nu aveți intrebări, vă mulțumesc! Reporter: Aş vrea să vă intreb /.../? Ludovic Orban: Cu siguranţă, 27 septembrie. Sigur că - am văzut declarațiile năstruşnice ale liderului PSD privitoare la o posibilă amanare a alegerilor -din punctul meu de vedere, alegerile se pot ține fără nici un fel de probleme in data de 27 septembrie. Noi am pregătit ordinul comun al ministrului afacerilor interne, al ministrului sănătății și al președintelui Autorității Electorale Permanente, un ordin prin care să asigurăm măsuri de protecție sanitară pe toată perioada derulării campaniei electorale și, de asemenea, in ziua votului in cursul procesului de votare. De altfel, s-au depus candidaturile, cred că astăzi răman definitive toate candidaturile. Cum se amani alegerile? Mă rog, numai PSD-ul se poate gandi la așa ceva. Sigur că le e frică de alegeri și iși imaginează că pot să mai rămană la putere neținand alegerile. De altfel, dacă aţi urmărit, majoritatea controlată de PSD in parlament a mai făcut o boacănă: au votat o lege prin care au hotărat ca parlamentarii să decidă data alegerilor parlamentare, adică parlamentarii al căror singur interes este să-şi prelungească cat mai mult mandatul, să hotărască ei cand vor fi alegerile. Păi, dacă ar fi după PSD-iştii din parlament, ei nu ar mai vota niciodată alegerile, ca să rămană in parlament. Sigur că le-am atacat la Curtea Constituţională această inepţie şi sigur că, atunci cand va impune Constituţia şi legea, guvernul va stabili şi data alegerilor parlamentare, aşa cum este normal. Reporter: /.../? Ludovic Orban: Aici am o veste bună, care e vizibilă pentru cei care urmăresc. De şapte zile, nu numai că suntem pe un plafon, am oprit creşterea numărului de cazuri dar, numărul de cazuri, de persoane infectate diagnosticate in ultimele şapte zile, e mai mic decat numărul de cazuri din ziua echivalentă a săptămanii trecute. Şi astăzi avem 1.100 şi ceva de cazuri faţă de 1.340 şi ceva de cazuri in sambăta trecută, adică in intervalul vineri-sambătă a săptămanii trecute. Nu există decat o singură soluţie aici: cu cat mai mulți oameni inţeleg să respecte măsurile, să respecte regulile, să se protejeze, cu atat numărul de infectări va scădea și putem să ducem o viață normală, pentru că ceea ce ne dorim noi este să ducem o viață normală, incetul cu incetul să se reia toate activitățile și viața oamenilor să fie cat mai puțin afectată de această pandemie. Reporter: Există fonduri europene pe domeniul Horeca? /.../ Ludovic Orban: Suntem in curs de realizare a aplicației. Accesarea finanțărilor din miliardul nu numai către Horeca, către domeniile au fost afectate cel mai mult de restricții, in perioada stării de urgență și stării de alertă, pregătim o aplicație informatică astfel incat toate cererile să fie depuse online și să fie soluționate cu celeritate. Pană la sfarșitul lunii august, cred că in jurul datei de 1 septembrie, am convingerea că vom fi capabili să lansăm apelul de proiecte, așa cum am lansat apelul de proiecte in discuțiile pe care le-am avut cu delegaţia de la Arad. Am avut problema cetății, problemă centurii, am avut problema pe care incă nu am rezolvat-o, recunosc, domnul președinte Cionca, cea a compensării sumei pe proiectul PNDL pe care l-aţi trecut pe fonduri europene, dar o vom rezolva. De asemenea, am discutat și de lansarea apelului de proiecte pentru extinderea rețelelor de gaz, infiinţarea de distribuții de gaz, astfel incat gazul romanesc să ajungă in casele romanilor, și pe data de 17 august am lansat apelul de proiecte pentru infiinţarea de distribuţii de gaz natural. Reporter: /.../? Ludovic Orban: Nu cunosc la ce vă referiţi. Un angajat al DSP care şi-a făcut datoria in bătălia contra coronavirusului nu trebuie cercetat, ci trebuie apreciat. De altfel, Direcţia de Sănătate Publică Arad a fost foarte greu incercată. Gandiţi-vă că, pe langă funcţiile obişnuite pe care a trebuit să le asigure, de la anchete epidemiologice, creșterea capacității de testare, dispunerea tuturor măsurilor de izolare, carantinare, gandiţi-vă că au trebuit să asigure granița la un trafic absolut uriaș, mai ales trafic de intrare şi in niște condiții extrem de dificile, din cauza multor restricții care au apărut in statele vecine. Am felicitat Direcția de Sănătate Publică și consider că este una dintre direcțiile de sănătate publice cele mai dinamice, care este și printre cele mai moderne, intrucat a reușit să introducă aplicații extrem de utile, care trebuie să fie generalizate la nivel național și o parte din aceste aplicații au trebuit preluate chiar de Ministerul Sănătății. Reporter: /.../? Ludovic Orban: Nu ştiu, nu am știință, nu vă pot da un răspuns la intrebare, pentru că nu știu despre ce e vorba. *** Declarație de presă susținută de premierul Ludovic Orban cu privire la moțiunea de cenzură, după participarea la semnarea Acordului de Colaborare pentru identificarea surselor de finanțare necesare realizării obiectivului de investiții: Regenerare patrimonială a Cetății Aradului [Check against delivery] Ludovic Orban: A fost depusă o moțiune intr-o sesiune extraordinară, după aceea a fost convocată o altă sesiune extraordinară pentru citirea moţiunii. In ziua citirii moţiunii, PSD-ul a prelungit sesiunea extraordinară care fusese convocată numai pentru citirea moţiunii. Intrebaţi fiind cand se va vota moțiunea, s-au balbait, nu au fost capabili să dea un răspuns la intrebare. Noi am luat decizia să invocăm un conflict juridic de natură constituțională la Curtea Constituţională, pentru a clarifica această situație care a fost creată, o situație fără precedent in 30 de ani, o situație creată de PSD, care a depus o moțiune de cenzură in vacanța parlamentară. Din punctul nostru de vedere moțiunile de cenzură, conform literei și spiritului Constituţiei, pot fi depuse in sesiune parlamentară ordinară. In vacanța parlamentară, dacă se convoacă o sesiune extraordinară, din punctul meu de vedere, este o continuare a sesiunii ordinare anterioare. Sesiunea extraordinară nu este o sesiune de sine stătătoare in care să se poată intampla ce se intamplă in cadrul unei sesiuni ordinare, unei sesiuni obișnuite, iar atata timp cat PSD-ul a depus o moțiune de cenzură sau orice alt partid a depus o moţiune de cenzură in sesiunea ordinară, din punctul nostru de vedere nu poate să depună moţiune de cenzură intr-o sesiune extraordinară. In fine, am folosit şi argumentul legat că, de fapt, sunt mai multe sesiuni in care se depune, se citește, se dezbate moțiunea, adică este o bulibășeală generală provocată de PSD in privința moțiunii de cenzură, iar noi considerăm că acest lucru trebuie clarificat de Curtea Constituțională. Reporter: Să inţelegem că nu aveţi emoţii? Ludovic Orban: Indiferent cand se va dezbate şi se va vota moțiunea de cenzură, noi ne vom pregăti, vom discuta cu toți parlamentarii, le vom expune argumentele noastre, care sunt foarte simple. Guvernul pe care il conduc și-a făcut datoria față de Romania, intr-o situaţie de o dificultate extremă, confruntat cu epidemia, confruntat cu criza economică provocată de epidemie, un guvern confruntat cu secetă şi, de asemenea, cu inundațiile care au avut loc in vară. Ne-am făcut datoria. A lăsa ţara fără guvern in acest moment este un act uriaș de iresponsabilitate și de lipsă de ințelegere a interesului general. In momentul de față, guvernul trebuie să pregătească absorbția fondurilor europene, să negocieze acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană pentru viitorul exercițiu bugetar 2021-2027. Guvernul trebuie să pregătească și să adopte Programul național de reziliență și recuperare, care este baza absorbției fondurilor europene din facilitatea de reziliență și recuperare votată, decisă de Consiliul European. De asemenea, guvernul trebuie să lupte impotriva răspandirii virusului, guvernul trebuie să pregătească inceputul anului școlar, guvernul trebuie să pregătească in bune condiții alegerile locale, guvernul trebuie să facă față unor provocări extrem de serioase in toate domeniile de activitate. Or, a lăsa Romania fără un guvern in acest moment inseamnă a face un rău imens romanilor, cu atat mai mult cu cat pană la alegerile parlamentare mai avem trei luni, practic. 2020-08-22 17:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-22-06-42-14big_04_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul de semnare a protocolului pentru finanțarea „Variantei ocolitoare a Municipiului Arad – Est”Știri din 22.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-semnare-a-protocolului-pentru-finantarea-variantei-ocolitoare-a-municipiului-arad-estGalerie foto 2020-08-22 16:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-22-05-34-55big_06_resize.jpgVizita premierului Ludovic Orban la fabrica de tramvaie Astra Vagoane Călători SA, din AradȘtiri din 22.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-vizitarea-fabricii-de-tramvaie-astra-vagoane-calatori-sa-din-aradGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban, după vizitarea fabricii de tramvaie Astra Vagoane Călători SA, din Arad [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Agenda vizitei in Arad cuprinde şi vizitarea unei fabrici din cele două fabrici - dacă nu mă inşel, dle Blidar - ASTRA Arad, pentru a vedea tramvaiele care sunt produse aici. Iată că, in Romania se pot produce tramvaie, se pot produce vagoane, se pot produce locomotive, in Romania se poate produce aproape orice. Practic, aici vedeţi un tramvai gata de livrare, care urmează să ajungă in Oradea. Din totalul producţiei unui tramvai, peste 70% se produce aici. Este o capacitate de producţie care poate să ofere un transport sigur, un transport ecologic, mai ales in condiţiile Pactului verde care este in programul Comisiei Europene. Avem nevoie de astfel de mijloace de transport ecologice, cum sunt aceste tramvaie, pe care, iată, că le putem produce in Romania. Mă bucur că sunt municipalități care achiziționează tramvaie de aici, tramvaie produse in Romania, și mă bucur că și la Bucureşti, in ciuda voinței persoanei care incă conduce Primăria Capitalei, tramvaiele care vor circula in Bucureşti in viitor vor fi produse in Romania, pentru că instanța, după cum bine știți, a dat caștig de cauză companiei romanești in licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie. Cred că este extrem de important să susținem producătorii romani, să susținem planurile de investiții ale producătorilor romani, astfel incat să avem capacitatea de a integra cat mai mult din orice produs de care avem nevoie, mai ales produse complexe de genul tramvaielor, locomotivelor, vagoanelor, astfel incat să le putem produce in Romania și, de ce nu, să devenim competitivi și pe plan internațional. Vă mulțumesc! 2020-08-22 12:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a4376.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractelor de finanțare din fonduri europene, în domeniul sănătății, la AradȘtiri din 22.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-la-arad-la-semnarea-contractelor-de-finantare-din-fonduri-europene-in-domeniul-sanatatiiGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la semnarea contractelor de finanțare din fonduri europene, in domeniul sănătății, la Arad [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Domnule președinte al Consiliului Județean, Iustin Cionca, domnule primar Călin Bibarț, Inalt Preasfinția Voastră, stimați directori, medici, reprezentanți ai Prefecturii - domnule prefect v-am uitat - mă bucur să fiu aici! E o decizie pe care am luat-o cu ceva timp in urmă, o decizie care a fost susținută la nivel european, de a reloca fonduri importate pentru creșterea capacității de luptă a sistemului de sănătate publică impotriva pandemiei de coronavirus, impotriva epidemiei cu care ne-am confruntat. Vreau să felicit cadrele medicale, managerii Direcției de Sănătate Publică, Spitalului Județean și celorlalte spitale, autoritățile locale, Prefectura, pentru că județul Arad a fost foarte greu incercat. Aici, ați făcut față, literalmente, unui val de oameni care au trecut granița, romani care se intorceau acasă sau foarte, foarte mulți străini; a trebuit să luptați pe mai multe fronturi. Cu atat mai mult cu cat diferitele restricții care au apărut in Ungaria au generat dificultăți și mai mari, pentru că știm foarte bine că mulți nu treceau granița cu mașina, ci treceau pedestru. Practic, a trebuit să faceți față unei situații extrem de dificile, care sunt convins că nu a mai intalnit niciodată Aradul in istorie, și vreau să vă felicit că ați făcut față cu brio, de la Direcția de Sănătate Publică pană la celelalte entități care au fost implicate in acest efort uriaș de reducere a riscului de răspandire a virusului; foarte multele adaptări pe care a trebuit să le faceți, imbunătățiri din mers, decizii care au fost luate făcand față unor situații extrem de dificile. Vă felicit, rezultatele dumneavoastră sunt remarcabile și se și vede că atunci cand s-a mai diminuat, să spun, presiunea venirilor, Aradul a ajuns la un nivel de răspandire al infecției, să spun, de nivel mediu, deși este un județ urbanizat, un județ dezvoltat, și vedeți că in ultimele luni tendința este de creștere a numărului de cazuri in special spre acest tip de județ, care sunt județe mai dezvoltate. In ceea ce ne privește pe noi, la nivel de guvern, am ințeles foarte clar că sistemul de sănătate din Romania are nevoie de investiții masive, investiții care trebuie să crească capacitatea sistemului de a lupta contra diferitelor situații critice, care să imbunătățească calitatea serviciilor care sunt furnizate către cetățeni, care să imbunătățească capacitatea instituțională a fiecărei entități care este parte a sistemului de sănătate de a face față diferitelor provocări cu care ne putem confrunta. Atat pe bugetul multianual 2021-2027 avem alocări extrem de mari spre zona de sănătate, cat și pe ceea ce se numește Planul de reziliență și recuperare. E facilitatea de finanțare prin credite sau prin granturi de la nivelul Comisiei Europene, care este pusă la dispoziția statelor europene și de care Romania va beneficia de o finanțare de peste 30 de miliarde de euro, gandiți-vă, pe langă miliardele de care beneficiem in cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027. Vreau să vă spun că și aici vom solicita alocarea de sume impresionante, vom avea fonduri europene de peste patru miliarde de euro care vor fi destinate investițiilor in sănătate. Aici, toate instituțiile, toate structurile din sistemul de sănătate trebuie să fie pregătite să genereze proiecte pentru a putea absorbi aceste fonduri europene, care vor fi extrem de mari și vor trebui utilizate. Pană la urmă, scopul nostru este să imbunătățim calitatea serviciilor medicale pe care le furnizăm către oameni, să avem grijă mai bine de sănătatea oamenilor, să asigurăm condiții mai bune de prevenție, de diagnosticare, de tratare pentru cetățeni și să asigurăm, in mod evident, condiții mult mai bune de muncă pentru cadrele medicale, medici, asistente și alte categorii de angajați. In mod clar, investițiile vor trebui să vizeze atat infrastructura de sănătate, cat și dotarea nu numai a spitatelor, ci și a cabinetelor medicilor de familie, a cabinetelor medicilor specialiști care lucrează in ambulatoriu. Intărirea capacității direcțiilor de sănătate publică, pentru că s-a văzut foarte clar că o lungă perioadă de timp direcțiile de sănătate publică au fost uitate și au fost tratate ca o Cenușăreasă a sistemului public, dar s-a văzut cat de importante sunt și cat de necesare. Aici, va trebui să facem investiții masive in digitalizare, investiții masive in pregătirea personalului, in recrutarea personalului, pentru că, din păcate, direcțiile de sănătate publică au fost subdimensionate și lipsite de un personal care să aibă cu adevărat capacitatea de a face față provocărilor. Mă bucur să fiu la Arad, astăzi, vom mai avea evenimente pe parcursul zilei. Vă mulțumesc, stimați reprezentanți ai sistemului de sănătate, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai bisericii, pentru efortul pe care l-ați făcut și pentru rezultatele remarcabile in apărarea sănătății publice. Mulțumesc! 2020-08-22 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a4188.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea Planului Național de Investiții și Relansare Economică, în contextul noului Cadru financiar al Uniunii Europene 2021-2027Știri din 21.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/vineri-21-august-2020-participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-planului-national-de-investitii-i-relansare-economica-in-contextul-noului-cadru-financiar-al-uniunii-europene-2021-2027Galerie foto 2020-08-21 22:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-21-10-21-20big_13_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea a doua contracte de finanțare din fonduri europene, în domeniul sănătățiiȘtiri din 21.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-semnare-a-contractelor-de-finantare-din-fonduri-europene-cre-terea-capacitatii-de-reactie-a-spitalului-clinic-municipal-de-urgenta-timi-oara-la-criza-de-sanatate-publica-cauzata-de-raspandirea-virusului-sars-cov-2-i-dotarea-centrelor-sociale-inocentiu-m-klein-i-sfantul-francisc-timi-oara-in-contextul-crizei-sanitare-covid-19Galerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la semnarea contractelor de finanțare din fonduri europene - Creșterea capacității de reacție a Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara la criza de sănătate publică cauzată de răspandirea virusului SARS-CoV-2 și - Dotarea centrelor sociale - Inocențiu M. Klein și - Sfantul Francisc Timișoara in contextul crizei sanitare COVID 19 [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Voi răspunde la intrebări, așa cum a fost planificat. Sunt prezent la Timișoara pentru mai multe obiective. Primul obiectiv a fost efectuarea unei vizite la șantierul de construcție a centurii Timișoarei, să spunem centura de sud. De asemenea, am avut o discuție cu managerii din domeniul sănătății, de la nivelul județului Timiș, o discuție privitoare la starea sistemului de sănătate și mai ales la capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde eficient la provocările generate de pandemie. De asemenea, am discutat cu domnul primar, proiectele importante care trebuie realizate de Guvern pentru Timișoara și pentru județul Timiș. Printre proiectele discutate, am discutat despre proiectul Sălii Polivalente, despre care trebuie să știți că este in curs de realizare studiul de fezabilitate, proiectul va fi finanțat de Compania Națională de Investiții și, in mod clar, este un proiect care este susținut de Guvernul Romaniei. De asemenea, am discutat despre o mai bună conectivitate a Timișoarei, in primul rand o legătură mai bună cu autostrada de pe Coridorul IV paneuropean. La ora actuală legătura cu autostrada este extrem de dificilă și in acest sens este prevăzută realizarea unui tronson de legătură pe profil de autostradă, care să facă legătura intre Timișoara și autostrada A1. La ora actuală, după informațiile pe care le avem, este in curs de licitație și urmează să fie adjudecat, in urma licitației, contractul de proiectare și execuție a acestui tronson. De asemenea, un proiect pe care il susținem ca și guvern, care, de asemenea, este util din punctul nostru de vedere pentru județul Timiș, pentru Timișoara și in general pentru tot arealul vestic este legătura pe profil de autostradă dintre Timișoara și Belgrad, respectiv tronsonul de autostradă care să facă legătura intre Timişoara şi Moraviţa, unde este in curs de realizare studiul de fezabilitate și imediat ce vor fi adoptați indicatorii tehnico-economici urmează să intre la finanțare. De asemenea, am discutat şi despre stadiul investiției la Spitalul Județean de Urgență care beneficiază de o finanțare de aproape 50 de milioane de euro pentru construcția unui corp nou de clădire și pentru, mă rog, asigurarea unei mai bune conexiuni intre diferitele corpuri ale spitalului, unde lucrurile se mișcă in direcția bună. Şi acest proiect este o certitudine pentru Timișoara și pentru județul Timiș. Sigur, am discutat și despre stadion, care este intr-o fază mai de inceput, dar noi am mai luat decizia de a susține cofinanțarea unor obiective de investiții in domeniul infrastructurii sportive. Mai mult decat atat, pentru prima oară am introdus la finanțare, finanțarea unor obiective in domeniul sportului, in exercițiul financiar 2021-2027. Este vorba de realizarea unei infrastructuri sportive in mai multe centre regionale din Romania și este posibil ca să putem finanța construcția stadionului pe fonduri europene. Sigur suntem incă la inceputul negocierilor cu Comisia Europeană. Sigur, de asemenea, am mai discutat și de chestiuni, probleme locale, in special legate de funcționarea societății de termie, cum putem găsi cele mai bune soluții pentru a eficientiza activitatea și pentru a scăpa cat mai repede de datoriile istorice. Sigur că am discutat și de susținerea guvernului pentru Primăria Timișoara. Deja s-a şi văzut o mică susținere la rectificarea bugetară in care am alocat o suplimentare de fonduri pentru susţinerea proiectelor de investiții aferente Timișoarei, capitală culturală europeană, și, in continuare, orice fel de proiect care este important și benefic pentru timișoreni și pentru care există resurse va beneficia de sprijin de la nivel guvernamental. Mă opresc aici, deşi mai sunt o serie de alte proiecte pe care, să zic, am omis să le prezint in această succintă enumerare. Vă stau la dispoziţie cu răspunsuri la intrebări fie pentru mine, fie pentru dl primar. Reporter: Am să pun eu prima intrebare. Jurnaliştii sunt aici la microfonul roşu. Ludovic Orban: La microfonul roşu? Schimbaţi culoarea la microfon! Reporter: Vă salut că aţi venit in Timişoara, ştiu că iubiţi Timişoara, dar noi vrem să aflăm multe lucruri de la prim-ministrul Romaniei. Prima intrebare ar fi: sunteţi in faţa unei moţiuni de cenzură, cum vă pregătiţi, cine vă sunt aliaţii, cu cine negociaţi? A doua intrebare se referă la mult discutata şi disputata problemă a traseiştilor. De la Iaşi aflăm că traseismul seamănă cu schimbul de fotbalişti de la echipele de fotbal, de la domnul primar Robu aflăm că dacă este din inimă se acceptă. Aş vrea să ştiu de la premierul Romaniei cum vă raportaţi la această problemă care este morală şi legală, pentru că primarii trebuie să demisioneze dacă trec la un alt partid. Nu mai este Ordonanţa 55 in vigoare. Şi a treia intrebare este una de ordin redacţional: cum sunteţi mulţumit de Serviciul de comunicare al Guvernului, o direcţie. Noi, ca jurnalişti, nu suntem mulţumiţi - primim răspunsuri tarziu, răspunsuri neconcludente, nu ştiu cum funcţionează, dar poate că premierul Romaniei, care are tot interesul să funcţioneze acest serviciu ştie mai mult. Mulţumesc. Ludovic Orban: La prima intrebare. Să vedem ce moțiune de cenzură va fi. Astăzi am depus la Curtea Constituțională o sesizare prin care am invocat existența unui conflict juridic de natură constituțională intre Guvern și Parlament privitor la moţiunea de cenzură. Din punctul nostru de vedere, moțiunea de cenzură nu poate fi depusă decat in sesiune normală, in sesiune ordinară, nu poate fi depusă in vacanța parlamentară, pe de o parte. Pe de altă parte, acceptăm prin absurd că s-ar putea decide că se poate depune o moțiune in sesiune extraordinară, care e de fapt o prelungire a sesiunii ordinare pe perioada vacanței parlamentare, pană la inceputul sesiunii ordinare următoare. Oricum, nu s-a intamplat, eu nu ţin minte ca in 30 de ani să se fi intamplat o asemenea situație să se depună moțiunea de cenzură in plină vară, in vacanță parlamentară. Mai mult decat atat, moţiunea se depune intr-o sesiune extraordinară, ea să fie citită intr-o altă sesiune extraordinară și posibil să fie votată in altă sesiune extraordinară sau in sesiunea ordinară. Din punctul nostru de vedere, este neconstituțional, instituţia moţiunii de cenzură este o instituție democratică fundamentală, inscrisă in Constituție, care permite unei majorități parlamentare să inceteze activitatea unui guvern, dar eu consider că aici este niciun partid politic și niciun lider politic nu poate să iși bată joc de această instituție aruncand-o in derizoriu și transformand moţiunea de cenzură, un instrument democratic, intr-un mijloc de campanie electorală intern. In ceea ce privește traseismul politic, imi cunoaşteţi punctul de vedere, nu sunt de acord cu traseismul politic, eu sunt membru al aceluiași partid politic in care m-am inscris din septembrie 1990. In ceea ce priveşte comunicarea guvernamentală, nu cred că există premier, in ultimii 30 de ani, care să fie mai deschis pentru comunicarea nu numai cu jurnaliștii, ci și cu cetățenii. Răspund la telefon, oricand mi se cere o informație furnizez informația dacă o deţin, dacă nu dețin eu informația trimit jurnalistul către deținătorul acelei informații, in ceea ce privește comunicarea la nivel guvernamental avem briefinguri de presă după fiecare ședință de guvern, este comunicată ordinea de zi, sunt comunicate actele normative care sunt adoptate la nivel guvernamental. Dacă sunt funcționari care nu iși fac treaba și jurnaliștii pot să imi comunice acest lucru, voi avea grijă să işi facă treaba, să comunice, să răspundă mult mai prompt la solicitările de informaţii din partea jurnaliştilor. Reporter: Pentru că aţi acreditat intotdeauna ideea că nimeni nu este mai presus de lege, eu am să vă intreb cum respectaţi dvs legea, cea care prevede mărirea pensiilor. Asta ar fi prima intrebare. Şi a doua intrebare: pentru că suntem la Timişoara, dacă ştiţi ce prevedea punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Mulţumesc. Ludovic Orban: După cum bine știți, orice lege poate fi modificată prin altă lege sau poate fi modificată prin ordonanţă de urgenţă. Noi am modificat această lege prin ordonanţă de urgenţă, am inclus creşterea pensiilor cu cat este posibilă astăzi, adică creșterea punctului de pensie cu 14%, in ordonanța de urgență privitoare la rectificarea bugetară. Nu cred că iși imaginează vreun roman că dacă noi am fi avut banii la dispoziție să creştem pensiile cu 40% și dacă am fi fost siguri că putem plăti pensiile crescute cu 40% in 2021, in 2022, nu am fi mărit pensiile cu 40%. Suntem intr-o situaţie economică in care Romania a inregistrat o contracţie economică in al doilea trimestru de 10,5%, pe primul semestru cumulat raportat la semestrul echivalent din 2019 am inregistrat o contracție de 3,9%, s-au diminuat veniturile bugetului de stat, veniturile bugetului de pensii, veniturile bugetului de sănătate și in general s-au diminuat veniturile, aşa cum s-a intamplat in intreaga Europă. Intr-o astfel de situație era foarte dificilă inclusiv decizia de a crește pensiile, la diminuările de venituri care au fost, a fost extrem de greu de luat această decizie, de a asigura o creștere a pensiilor. Am luat această decizie de a crește pensiile, creştem pensiile cu un procent important, punctul de pensie 14%, valoarea absolută este cea mai mare creștere a punctului de pensie, ca atare este maximul pe care am putut să-l realizăm. Şi orice om cu scaun la cap poate să ințeleagă faptul că atunci cand iei decizia legată de pensii, de alocații, de salarii in sectorul public, decizia pe care o iei este o decizie care te obligă la cheltuieli și in 2021, și in 2022, și in 2023 și orice cheltuială trebuie să fie previzionată in funcție de perspectivele de evoluție economică și implicit de previziunile de incasări bugetare, pentru a putea susține cheltuielile respective. Eu sunt extrem de mulțumit pentru faptul că am luat această decizie și am crescut pensiile intr-o perioadă de criză economică datorată pandemiei de COVID, o criză economică care nu a afectat doar Romania, ci a afectat intreaga lume. Reporter: Punctul 8 din Proclamația de la Timișoara. Ludovic Orban: Punctul 8 de la Proclamația de la Timișoara. Sunt om care a participat la revoluție in București, nu in 22 decembrie, cand a venit IMGB-ul, ci am participat in 21 decembrie. Normal că am fost un susținător al Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care interzicea activiștilor de partid și tuturor celorlalte categorii de oameni care au făcut parte din aparatul de represiune să facă politică in democrație. Din păcate, nu a fost transpusă in lege și, o lungă perioadă de timp, Romania a fost condusă de oameni care au fost practic cu școala făcută la Ștefan Gheorghiu, linia a doua, a treia, a patra și asta a afectat extrem de negativ evoluția Romaniei. Am fost impotriva FSN-ului și impotriva tuturor avatarurilor FSN-ului, impotriva lui Iliescu și impotriva tuturor celor care au confiscat revoluția și au incercat altceva decat o democrație veritabilă de tip occidental. Reporter: Dacă imi permiteți trei intrebări scurte și la obiect, aș avea. Prima este legată de traseismul politic. Am ințeles punctul dumneavoastră de vedere, nu sunteți de acord, asta ați spus, dar dincolo de asta, faceți, puteți face ceva concret, in sensul acesta? Vedem că se intamplă aceste racolări in PNL din alte partide și intrebarea e dacă dumneavoastră și puteți să faceți ceva concret in acest sens, dincolo de a spune că nu sunteți de acord. A doua intrebare ar fi legată de domeniul HORECA, dacă se menține actuala situație epidemiologică și se intră in toamnă-iarnă, ce se va intampla? Se vor putea deschide localurile, restaurantele și in interior? Şi a treia intrebare, dacă imi permiteți, e legată de o situație care a fost in cursul zilei de ieri, mai inedită să zicem așa, un vlogger foarte cunoscut in randul tinerilor a intins o capcană presei, in care aproape toată presa a căzut, inscenand o intamplare, pe care presa a preluat-o ca o știre adevărată, analiștii media susținand că acest lucru s-a intamplat din goana după click-uri, după audiență. In condițiile astea vreau să vă intreb dacă credeți că a fost o greșeală a guvernului alocarea sumelor pentru campania de informare publică, raportandu-se la audiență, pentru care unii sunt dispuși să facă foarte multe. Mulțumesc. Ludovic Orban: Eu am făcut. Avem o decizie a Biroului Politic Național, organismul de conducere la nivel național privitor la cooptarea de primari. Sunt decizii care au fost luate. Acuma nu mai poți intoarce lucrurile, dar chiar mă deranjează cand văd că se arată cu degetul numai in direcția Partidului Național Liberal. Vă rog să urmăriți candidaturile tuturor formațiunilor politice și veți vedea că toate formațiunile politice au luat candidați de la alte partide politice, iar nu numai PSD, ci și alte formațiuni politice au luat membri ai Partidului Național Liberal cu sutele, candidand pe listele lor, așa că, incă o dată vă spun, sunt impotriva traseismului politic și sunt convins că mass-media trebuie să prezinte traseismul politic, dar trebuie să prezinte traseismul politic in mod obiectiv, privitor la toate formațiunile politice. Reporter: In Timiș, PNL e campion la racolări. Ludovic Orban: In ceea ce privește ultima dumneavoastră intrebarea, mărturisesc că nu am ințeles ce legătură e intre un vlogger și contractele care sunt incheiate in campania de informare publică intre guvern și toată mass-media. Reporter: Dacă-mi permiteți să explic, intrebarea era legată de faptul că, prin campania de informare publică, beneficiază de acele sume alocate de guvern și site-uri care fac clickbait sau alte lucruri doar pentru a atrage audiență. Ludovic Orban: Spre deosebire de alte partide politice aflate la putere, care au preferat să aloce bani direcționat către anumite canale media contra unor avantaje politice - și aici nu vreau să incep să vorbesc despre legăturile politico-financiare care au existat de-a lungul timpului intre lideri politici și partide aflate la guvernare și canale media sau jurnaliști, niciodată nu am făcut parte - decizia guvernului a fost foarte simplă. In momentul in care am decis să facem această campanie de informare am făcut-o din două motive extrem de importante. Primul motiv: nevoia de a informa cetățenii privitor la pandemia de COVID. Al doilea motiv: situația dificilă in care s-a găsit mass-media din cauza prăbușirii pieței de publicitate. Am decis să alocăm bani fără nicio condiție, politică sau de altă natură, pe baza unor aplicații online către toate media, utilizand un singur criteriu, și anume: numărul de persoane care urmăresc fie postul de televiziune respectiv, fie postul de radio, fie site-ul de știri, pentru că obiectivul nostru era să transmitem informațiile primitoare la COVID către un număr cat mai mare de cetățeni romani și alocarea să se facă in funcție de numărul de persoane care erau atinse. Atata timp cat aceste informații, clipuri, bannere afișate pe online, au fost difuzate de canalele media cu care am avut contracte, deci și-au respectat contractul, noi ne-am achitat obligațiile contractuale fără nicio altă condiție. Repet, către toată media, n-am dat pe ochi frumoși, nu am dat bani punand condiții politice, ci, dimpotrivă, am dat tuturor lăsandu-i să, slavă Domnului, și asta-i vizibil și la nivel național și la nivel județean, lăsand o deplină libertate de exprimare, chiar libertatea de a ne critica pe noi de multe ori, și fără motive serioase. Reporter: Mai era intrebarea legată de HORECA. Ludovic Orban: Am răspuns la intrebările despre HORECA de 100 de ori. Momentul in care era prevăzut in plan... Noi am avut un plan, noi am acționat in baza unui plan de relaxare, de reluare a activităților economice, care a fost făcut pe baza evaluării specialiștilor, in funcție de riscul epidemiologic aferent. Cand trebuia să deschidem, să se reia activitatea restaurantelor - sigur, in condițiile care sunt reglementate de Ministerul Sănătății, de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară - ne-am confruntat cu creșterea, cu explozia numărului de cazuri, care a ajuns la 1.200- 1.300. Momentul de față este intr-un plafon, chiar avem o ușoară tendință de scădere. In momentul in care această tendință de scădere se va consolida, vom permite reluarea unor activități care au un risc epidemiologic mai mare decat alte tipuri de activități. Și aici aș mai spune un lucru: eu nu iau decizii singur, eu sau guvernul. La baza oricărei decizii, in orice domeniu de activitate, cu atat mai mult in domeniul sănătății, au stat toate analizele, toate evaluările, toate prognozele care au fost făcute de specialiști. Specialiștii din grupul de suport tehnico-științific care funcționează pe langă Comitetul Național pentru Situații de Urgență, specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică, specialiștii din Comisia COVID, care funcționează la nivelul Ministerului Sănătății. Orice decizie a fost luată pe baza unor evaluări făcute de specialiști, de oameni care au expertiză in domeniu. Nu decid eu să țin inchise restaurantele sau nu decid eu sau doar eu să nu deschidem teatrele. Aceste decizii sunt rezultatul unor analize, unor studii de impact. Orice fel de creștere a numărului de interacțiuni sociale, cat a fost situația de creștere rapidă a numărului de cazuri, ar fi dat posibilitatea creșterii numărului de cazuri. Gandiți-vă că am avut 20 de zile, in care nu am putut dispune nicio măsură pentru a impiedica răspandirea virusului de către 5.000 de persoane care au fost diagnosticate pozitiv și de incă 30.000-40.000 care erau persoane de contact ai persoanelor care au fost diagnosticate pozitiv, ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Reporter: Știu că in 2016 v-ați retras candidatura la Primăria Capitalei pană v-ați lămurit problemele legale. De asemenea știu că sunteți unii dintre semnatarii acelei inițiative Fără penali in funcții publice. Din această perspectivă, cum vedeți unele candidaturi in cadrul PNL a unor persoane care au suferit ori condamnări in trecut, mă refer la condamnări in executare, sau a unor persoane trimise in judecată de DNA sau de alte structuri? Ludovic Orban: Sunt situații diferite. Eu vă dau exemple: primarul de la Piatra Neamț, care era primar PNL, in momentul in care a fost condamnat de prima instanță la trei ani cu suspendare, el s-a suspendat din calitatea de membru al Partidului Național Liberal și noi am luat decizia că nu il mai susținem in candidatura la primărie. Sigur că a hotărat să candideze din partea altui partid că alte partide sunt mai relaxate. Tot la Neamț. Primarul de la Roman a fost declarat incompatibil prin hotărare judecătorească definitivă, prefectul l-a demis din funcție și nu am acceptat să candideze din partea noastră. S-a dus să candideze din partea PSD și pană la urmă i s-a respins candidatura. Acolo unde am avut orice fel de informație, am vegheat la respectarea prevederilor statutare. Sigur că prevederile statutare nu pot să interzică unui om care este suspect să candideze. Dacă nu există o decizie a instanței, că pană la urmă instanța hotărăște dacă un om este vinovat sau nu, dacă nu există o decizie a instanței, nu putem nici statutar. Avem un statut pe care il respectăm in care integritatea este considerată extrem de importantă. Reporter: /...;/ ca exemplu concret aici, in Timiș există pe liste, cel puțin la Consiliul Județean. Ludovic Orban: Nu mă intrebați că nu am cunoștințe despre un astfel de caz. Reporter: Domnule prim-ministru, nu sunteți de acord cu traseismul politic dar Daniel Breaz, Luminița Jivan, Emilia Meiroșu de la PSD vin la PNL. Mai sunt și alți parlamentari care urmează să vină in următoarea perioada in PNL de la PSD? Aceasta ar fi prima intrebarea și a doua, va fi inaugurat metroul in Drumul Taberei luna viitoare? Poate fi interpretat ca o acțiune politică de campanie, vi se pare normal să inaugurați metroul chiar inainte de alegeri? Ludovic Orban: Mie mi se pare normal ca metroul sa fie pus in funcțiune atunci cand poate fi pus in funcțiune. Cand va fi gata și cetățenii din București vor putea să-l folosească atunci va fi pornit. Și nu cred că este un lucru negativ să dai drumul la circulație pe un tronson de metrou mult așteptat din București. In rest, vă doresc numai sănătate. 2020-08-21 19:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-21-07-12-40big_13_resize.jpgVizita premierului Ludovic Orban pe șantierul variantei de ocolire Timișoara-SudȘtiri din 21.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-pe-antierul-variantei-de-ocolire-timi-oara-sudGalerie foto 2020-08-21 16:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-21-04-55-23big_09_resize.jpgPremierul Ludovic Orban a participat la recepția lucrărilor de asfaltare străzi în localitatea Măureni, județul Caraș-Severin, investiție a Ministerului Dezvoltării Regionale, prin CNIȘtiri din 21.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-participat-la-receptia-lucrarilor-de-asfaltare-strazi-in-localitatea-maureni-judetul-cara-severin-investitie-a-ministerului-dezvoltarii-regionale-prin-cniGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Il cunosc pe domnul primar și știu că e un om de ispravă, un om pus pe fapte mari și am vrut să marchez această finalizare a unui obiectiv de investiții important. Mesajul nostru e foarte simplu: vrem dezvoltarea Romaniei prin investiții, investiții publice, indiferent dacă investițiile sunt in infrastructură de transport de tip autostradă, infrastructură de transport de tip drum național, drum județean, drumul orășenesc, drum local. Investițiile aduc dezvoltare și, cum ziceau romanii, Via Vita - Drumul aduce viață. Mai am o veste să vă dau, o dau de la Măureni.Comisia Europeană a aprobat alocarea unei sume de 4,99 de miliarde de euro Romaniei in cadrul programului SURE. Este vorba de finanțarea măsurilor de susținere a angajaților și mediului de afaceri, măsurilor active de tip program flexibil de muncă, șomaj tehnic și toate celelalte categorii de cheltuieli care vin in sprijinul angajaților și companiilor care au ca obiectiv apărarea locurilor de muncă și susținerea dezvoltării locurilor de muncă. Deci, repet, Comisia Europeană a aprobat plafonul de tragere pentru Romania din programul SURE este vorba de 4,99 de miliarde de euro. Sunt bani suplimentari față de cele 80 de miliarde, care provin din MFF și din programul de reziliență și recuperare. Sigur că sunt sub formă de credit, rambursabil intr-o perioadă medie de 15 ani de zile, dar la niște dobanzi extrem de atractive și, repet, acești bani aproape 4 miliarde şi 100 de milioane de euro vor fi folosiți pentru a susține companiile, angajații, pentru a apăra locurile de muncă și pentru a susține crearea de noi locuri de muncă pentru romani. 2020-08-21 15:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_c2a943bc-5bd2-4154-8889-847b8e817cc5.jpgDeclarații susținute de şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, la Curtea Constituțională a RomânieiȘtiri din 21.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-seful-cancelariei-prim-ministrului-la-curtea-constitutionala-a-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Ionel Dancă: Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a Romaniei in privința unui conflict de natură constituțională provocat de depunerea moțiunii de cenzură de către PSD. Sunt mai multe argumente invocate in această sesizare și cerem Partidului Social Democrat să amane sau să programeze dezbaterea și votul moțiunii de cenzură după pronunțarea Curții Constituționale. Pentru orice om normal la cap sensul prevederilor constituționale este foarte clar in ceea ce privește posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură de către un parlamentar, respectiv o singură dată in cadrul unei sesiuni parlamentare. Toate prevederile constituționale sunt in sensul garantării stabilității guvernului pe perioada exercitării mandatului acestuia și doar o interpretare abuzivă, așa cum ne-am obișnuit din partea PSD-ului, poate ințelege că se poate depune o moțiune de cenzură ori de cate ori doresc intr-o sesiune extraordinară. In al doilea rand, intreaga procedură de depunere a moțiunii de cenzură inițiată de PSD este virusată de numeroase vicii constituționale. Faptul că au convocat o sesiune comună doar pentru prezentarea moțiunii de cenzură, fără a vota și adopta in plen ordinea de zi in ceea ce privește dezbaterea și votul moțiunii de cenzură este contrar prevederilor constituționale și ale regulamentului de funcționare ale celor două camere. Nu se poate prezenta o moțiune de cenzură intr-o sesiune și dezbate și vota in altă sesiune parlamentară - este o aberație juridico-constituțională gandită, care putea fi gandită doar de către PSD. In ciuda valențelor juridice ale corifeilor din PSD care au speculat fiecare virgulă din Constituție, atunci cand era vorba de salvarea unor infractori din Partidul Social Democrat, de această dată se pare că intreaga procedură de depunere a moțiunii de cenzură a fost una superficială făcută intr-un demers politicianist, fără respectarea unor minime rigori constituționale. Referitor la textul moțiunii de cenzură - pentru că dincolo de această procedură, textul moțiunii de cenzură reprezintă o serie de minciuni de la un capăt la altul, fără nicio legătură cu realitatea. Este clară intenția PSD-ului de a provoca haos, haos in Romania, așa cum au făcut-o incă de la inceputul pandemiei, sabotand orice acțiune a Guvernului, lăsand Guvernul fără instrumentele legale necesare pentru a putea combate răspandirea infecțiilor cu coronavirus, sabotand acțiunea Guvernului in ceea ce privește adoptarea numeroaselor măsuri de sprijin pentru companiile și angajații afectați de efectele provocate de criza sanitară. PSD este, pur și simplu, un partid de piromani. Dau foc la țară și se uită cu satisfacție cinică cum Guvernul, pe post de pompier, trebuie să stingă focul. Nu au nicio logică in toate acțiunile lor politice. In momentul de față, cui i-ar folosi ca țara să nu aibă un Guvern cu puteri depline, in condițiile in care criza sanitară nu s-a incheiat, situația economică este una dificilă și Guvernul a adoptat un program de relansare economică și de investiții care să ducă la dezvoltarea economică a țării și să ajute la relansarea economică a Romaniei. Sunt peste 3 miliarde de euro aprobate, prin diverse acte normative, in această perioadă, pentru a sprijini companiile afectate de criză. Vorbim aici despre ordonanța de urgență care alocă un miliard de euro sub formă de ajutoare nerambursabile pentru reluarea activităților economice de către companii, atat sub forma unor granturi de 2.000 de euro pentru SRL-urile fără salariați, cat și granturi pentru companiile din Horeca, Transport, Evenimente, industriile afectate de criza sanitară. 350 de milioane de euro vor fi lansate la inceputul lunii septembrie și vor trebui să ajungă la companii. Alte 550 de milioane de euro sunt granturi pentru investiții, pentru reconversia intreprinderilor mici și mijlocii in contextul crizei sanitare. 15 miliarde de lei au fost alocate prin rectificarea bugetară pentru garanții, pentru credite, pentru capital de lucru și investiții. Și aceste garanții vor trebui să ajungă la companii in această toamnă, sub forma unor credite cu dobandă subvenționată și garanții de stat de pană de pană la 90%. Comisia Europeană a aprobat majorarea plafonului pentru IMM Invest, de la 15 miliarde - la 20 de miliarde de lei, astfel incat cat mai multe companii să poată beneficia de o astfel de facilitate de acces la credite cu garanții de stat și dobandă subvenționată, dobandă zero. 80 de miliarde de euro, de la Uniunea Europeană, atat pentru cadrul financiar următor 2021- 2027, cat și pentru Planul de recuperare economică, sunt puse in pericol de astfel de demersuri politicianiste, care ar lăsa țara fără un guvern cu autoritatea necesară pentru a putea negocia alocarea financiară a fondurilor europene. La rectificarea bugetară, prin Ordonanță de urgență, pentru că acesta este instrumentul pe care Guvernul il are la indemană pentru a acționa rapid in economie și pentru a combate efectele negative ale crizei sanitare, la rectificarea bugetară s-au alocat sume pentru plata a 41,5% din salariu, pentru angajați care iși reiau activitatea, s-au alocat 850 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor fermierilor pentru secetă, s-au alocat 2,18 miliarde de lei pentru plata in avans a subvențiilor la hectar, pentru anul 2020. S-au alocat fondurile in condiții extrem de dificile, pentru majorarea pensiilor - cu 14%, cea mai mare sumă la punctul de pensie alocată vreodată in plus, respectiv 177 de lei, de la 1265 la 1442 de lei. S-au alocat fonduri pentru majorarea alocațiilor cu 20%, pentru dublarea etapizată a alocațiilor, in perioada următoare. PSD dorește să blocheze toate aceste acțiuni ale guvernului liberal, pentru a provoca haos și pentru a caștiga capital electoral, cu prețul vieții și sănătății oamenilor și cu prețul intrării in faliment a numeroase companii și distrugerii economiei naționale. Reporter: Le-ați cerut judecătorilor constituționali să judece cu celeritate această speță, avand in vedere că sunt in vacanță, in momentul de față? Ionel Dancă: Nu putem face o astfel de cerere. Judecătorii Curții Constituționale vor stabili calendarul dezbaterii acestei sesizări și a analizei solicitării noastre. Reporter: In momentul de faţă, birourile permanente reunite ar trebui să stabilească data pentru dezbatere şi pentru votul pe moţiune, sau ar trebuie aşteptată decizia Curţii? Ionel Dancă: Din punctul nostru de vedere ar trebui așteptată decizia Curții Constituționale. Oricum ei sunt deja in aer, din punct de vedere constituțional, cu programarea dezbaterii și a votului atata timp cat ei nu au pus pe ordinea de zi a sesiuni extraordinare aceste subiecte, aceste acțiuni la care este chemat parlamentul să se pronunțe. Trebuia, in convocarea sesiunii extraordinare, să fie prevăzută ordinea de zi cu prezentarea, dezbaterea și votul moțiunii. Deja sunt pe un teren neconstituțional din acest punct de vedere. Reporter: CCR va lua in discuție această sesizare, va discuta, desigur, despre acel articol care spune că parlamentul poate depune o singură dată pe sesiune o moțiune de cenzură, insă nu este specificat dacă vorbim doar despre sesiunea ordinară sau și despre sesiunea extraordinară. Ionel Dancă: Da. Prevederea constituțională respectivă se referă la posibilitatea parlamentarilor de a semna o moțiune de cenzură o singură dată in cadrul unei sesiuni parlamentare. Nu este specificat dacă vorbim de o sesiune parlamentară ordinară sau extraordinară. Tocmai de aceea, dincolo de acțiunea PSD- ului legată de moțiunea de cenzură, această sesizare are o importanță care transcende acest moment. Noi trebuie să știm, in acest moment, care este sensul acestor prevederi constituționale. Niciodată in 30 de ani nu s-a apelat la o sesiune extraordinară pentru depunerea unei moțiuni de cenzură. De aceea, judecătorii Curții Constituționale sunt chemați să clarifice acest aspect. Orice om normal la cap ințelege că acel text constituțional care limitează posibilitatea parlamentarilor la o singură moțiune de cenzură in cadrul unei sesiuni parlamentare este un text care limitează această posibilitate, in sensul acordării unor garanții de stabilitate guvernului. Doar o minte defectă poate se interpreteze că se pot depune moțiuni de cenzură in cadrul unor sesiuni extraordinare, acestea putand fi convocate de mai multe ori intre cele două sesiuni ordinare. Reporter: Este un articol interpretativ, pentru că social-democraţii susţin de cealaltă parte că pot depune moțiuni de cenzură chiar dacă este sesiune extraordinară, de asta. Ionel Dancă: Vom vedea ce va decide Curtea Constituţională. Interpretarea noastră, repet, nu are de-a face neapărat cu tergiversarea procedurii iniţiate de PSD in ceea ce priveşte această moţiune de cenzură. Sesizarea noastră are de-a face cu crearea unui precedent extrem de periculos pentru democraţia din Romania şi pentru democraţia parlamentară. In sensul interpretării noastre, nu se pot depune moțiuni de cenzură in sesiuni extraordinare care pot fi convocate de mai multe ori pe parcursul anului. Reporter: PSD-ul iși dorește ca votul să aibă loc cel mai probabil pe 27 sau la inceputul lunii septembrie. In momentul de față, PNL-ul are o majoritate confortabilă in plenul reunit pentru a rămane la Palatul Victoria? Ionel Dancă: Sarcina constituirii unei majorități pentru votarea moțiunii de cenzură revine inițiatorilor. Este problema lor. Preocuparea noastră este in acest moment să adoptăm toate ordonanțele de urgență, toate actele normative pentru implementarea Programului Economic de Relansare Economică a Romaniei, pentru asigurarea tuturor procedurilor necesare pentru inceperea noului an școlar, pentru adoptarea tuturor măsurilor care ne pot limita in continuare răspandirea infecțiilor cu coronavirus, pentru asigurarea unui cadru din punct de vedere sanitar normal, care să permită cetățenilor romani să participe la alegerile locale de la finalul lunii septembrie. PSD-ul are cu totul alte preocupări decat ceea ce-și doresc romanii in acest moment. Reporter: Ați primit semnale de la celelalte partide, a luat legătura vreunul din liderii partidelor, USR, să vă spună cum vor proceda cu această moțiune ? Ionel Dancă: Repet. Nu există o preocupare din punctul nostru de vedere. Am văzut, dimpotrivă, din partea PSD-ului care acuză că se fac negocieri cu parlamentarii PSD /...;/ cei de la PSD iși pregătesc o scuză pentru un eventual eșec sau un eșec așteptat al acestei moțiuni de cenzură. Reporter: Surse politice vorbesc despre faptul că, dacă votul pentru această moțiune de cenzură nu va putea fi dat acum, social-democrații ar putea să vină din nou in septembrie, cu o altă moțiune de cenzură. Cum vedeți acest lucru? Ionel Dancă: Ii așteptăm. Suntem pregătiți pentru fiecare moțiune de cenzură inițiată de PSD, să fie dezbătută, votată in Parlament, important este ca acțiunea guvernamentală să continue in acest moment cu toate instrumentele legale posibile la dispoziție. Este in interesul Romaniei și al romanilor ca in acest moment să avem o guvernare stabilă, cu toate instrumentele legale la dispoziție pentru a putea interveni in orice situație. 2020-08-21 12:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_parl-3980.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu ambasadorul Statelor Unite în România, Adrian ZuckermanȘtiri din 20.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-ambasadorul-statelor-unite-in-romania-adrian-zuckermanGalerie foto 2020-08-20 18:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_ambasador_usa-3915.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ședința de lucru pe tema regulilor de protecție sanitară în campania electorală cu reprezentanții Ministerului Sanatății, Ministerului Afacerilor Interne, Institutului Național de Sănătate Publică, Autorității Electorale PermanenteȘtiri din 20.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-participarea-la-edinta-de-lucru-pe-tema-regulilor-de-protectie-sanitara-in-campania-electorala-cu-reprezentantii-ministerului-sanatatii-ministerului-afacerilor-interne-institutului-national-de-sanatate-publica-autoritatii-electorale-permanenteGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban dupa participarea la ședința de lucru pe tema regulilor de protecție sanitară in campania electorală cu reprezentanții Ministerului Sanatății, Ministerului Afacerilor Interne, Institutului Național de Sănătate Publică, Autorității Electorale Permanente [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Am organizat două intruniri pe care le-am considerat absolut necesare. Prima intrunire fost o videoconferință cu prefecții, cu directorii Direcțiilor de Sănătate Publică, cu manageri de spitale, cu șefi de secție de terapie intensivă și cu alte structuri de la nivelul serviciilor deconcentrate. Am evidențiat in amănunt toate procedurile care se derulează, insistand foarte mult asupra modului in care se lucrează, solicitand operativitate, promptitudine de la recoltarea exudatului nazofaringian, care să se facă de ambulanțe, in cazul solicitărilor la 112 a pacienților care au simptome ușoare, de Direcțiile de Sănătate Publică, ulterior toate procedurile care se derulează din momentul recoltării, diagnosticării, repartizarea către centrele de diagnosticare, transmiterea informațiilor de la centrele de diagnosticare către Direcțiile de Sănătate Publică, informare imediată a pacienților care sunt diagnosticați pozitiv sau negativ cu rezultatul diagnosticului, dispunerea măsurilor in funcție de situație, măsura, in cazul celor diagnosticați pozitiv, care inseamnă practic evaluarea medicală in decursul celor 48 de ore, ca urmare a emiterii dispoziției de către directorul Direcției de Sănătate Publică, evident, un accent deosebit pe viteza de derulare a anchetei epidemiologice pentru toate persoanele care au fost diagnosticate pozitive, astfel incat Direcția de Sănătate Publică să poată să ia deciziile de carantinare la domiciliu a persoanelor care au intrat in contact cu persoana pozitivă. Evident, am abordat toate temele legate de creșterea capacității de tratare, atat in secțiile normale, in spitalele COVID și spitalele de suport, cat și in secțiile de terapie intensivă, asigurarea personalului disponibil pentru a putea asigura tratarea in cele mai bune condiții a tuturor pacienților infectați cu coronavirus. A doua intalnire a fost o intalnire cu Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății, Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Național de Sănătate Publică, pentru a defini foarte clar regulile de protecție a sănătății pe perioada campaniei electorale și, de asemenea, pe perioada exercitării dreptului de vot de către cetățeni in ziua votului. Am discutat in detaliu amănuntele legate de regulile care trebuie impuse pe perioada campaniei electorale, de asemenea, regulile privitoare la constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare, modul de funcționare a birourilor electorale ale secțiilor de votare, modul de organizare a votului, astfel incat să se asigure păstrarea unei distanțe fizice. De asemenea, am discutat detalii legate de regulile care trebuie instituite pentru asigurarea dreptului de vot a cetățenilor romani care nu se pot deplasa, care, fie sunt in situația de a fi imobilizați dintr-o cauză medicală la domiciliu, fie sunt infectați cu coronavirus, sunt tratați fie in spital, fie la domiciliu, deci sunt in izolare la domiciliu, fiind pozitivi, deoarece ei nu se pot deplasa la secția de votare. De asemenea, asigurarea dreptului de vot și pentru persoanele pentru care s-a dispus carantinarea la domiciliu, ca urmare a anchetelor epidemiologice. Pană maine seară urmează să fie finalizat draft-ul de ordin comun al Ministerului Sănătății, Ministerului de Interne și Autorității Electorale Permanente, il voi trimite spre consultare către liderii celorlalte formațiuni politice și ne dorim la inceputul săptămanii viitoare să-l adoptăm sub formă de ordin comun. Reporter: Statul va asigura măști pentru fiecare cetățean care merge la vot. Vor ajunge aceste măști la timp? Și cat veți plăti pentru ele? Ludovic Orban: Asta nu am de unde să știu cat vom plăti pentru ele. O să plătim cel mai mic preț. Evident, ele vor fi achiziționate cu procedurile legale, in timp util, astfel să fie la dispoziția cetățenilor care nu vin cu mască de acasă, că foarte mulți o să vină cu mască de acasă. Vor fi asigurate măști pentru acei cetățeni care nu au masca la ei și li se va pune la dispoziție masca și substanțele dezinfectante pe perioada exercitării dreptului de vot, deoarece, dreptul de vot se exercită in spatii inchise, in spațiile in care sunt organizate secțiile de votare. Reporter: Ce se intamplă cu cele care nu au fost livrate? Astăzi era ultima zi in care trebuiau livrate și nu s-a intamplat acest lucru. Firma care a caștigat licitația. Ludovic Orban: Aceste detalii le puteți solicita de la Ministerul Sănătății. In ce mă privește, aștept ca aceste măști să ajungă cat mai repede posibil către cele 2.300.000 de cetățeni beneficiari ai deciziei guvernamentale. Ludovic Orban: Faptul că a fost contestată licitația, că au fost procedurile prelungite, se datorează, sigur, modului in care este legislația astăzi in Romania. Imediat ce va fi posibil, ele vor fi achiziționate și vor fi transmise către toți beneficiarii. Reporter: Ministerul Sănătății nu a răspuns la această intrebare. Credeți că in cazul alegerilor va fi altfel, pentru că procedura este aceeași? Ludovic Orban: Sunt convins. Reporter: Pe ce vă bazați? Ludovic Orban: Mă bazez că vom organiza licitația mai bine. Reporter: De ce continuă PNL să ia primari de la PSD? Sunt aproximativ 70 de primari. Ludovic Orban: Unde să continuăm ... Nu continuăm nimic. Candidaturile au fost depuse, s-au depus candidații, asta e. Reporter: Dar sunt 70 de primari care au plecat de la PSD, majoritatea au ajuns la PNL. Ludovic Orban: Imi place că dumneavoastră urmăriți, da? Nu vă uitați că o mulțime de candidați de primari, de oameni care au vrut să candideze din partea PNL, care au fost membri PNL, candidează din partea altor partide. Reporter: Au fost 37... Ludovic Orban: Nu sunt de acord. Reporter: Au fost 37 de primari care au plecat de la dumneavoastră la PSD și 96 care au venit de la PSD la PNL. Ludovic Orban: Nu am făcut socoteala... Reporter: Au făcut cei de la PSD. Ludovic Orban: Eu nu am semnat nicio listă de candidatură pentru un primar venit de la alt partid. Candidaturile sunt semnate de președinții de filiale județene. Punctul meu de vedere... Reporter: Dar in trecut ați contestat această practică. Ludovic Orban: Aveți intrebări legate de temele pe care le-am dezbătut? Reporter: Veți contesta la Curtea Constituțională legea prin care majorarea etapizată a alocațiilor a fost practic respinsă? Ludovic Orban: Aștept să vedem legea. In funcție de modul in care s-a derulat procedura de adoptare a legii, in funcție de elementele pe care le vom identifica, vom lua o decizie. Reporter: Dacă președintele promulgă legea, vor fi dublate alocațiile? Ludovic Orban: V-am spus: cand vom stabili, pe baza analizei, o poziție oficială, o vom comunica. Din punctul nostru de vedere, noi am asigurat respectarea sensului legii și anume dublarea alocațiilor. Această creștere a alocațiilor am stabilit-o etapizat, pentru că nu există resursele financiare pentru a face dintr-o dată această dublare a alocațiilor. Etapizarea a fost făcută in funcție de analiza de impact asupra bugetului, de previziunile privitoare la evoluția economiei și de capacitatea efectivă a statului roman de a susține din veniturile pe care le colectează aceste cheltuieli suplimentare. Readuc aminte că problema alocațiilor pentru copii a fost o Cenușăreasă pentru PSD in ultimii 20 de ani. De 20 de ani, singura formațiune politică care a făcut efectiv ceva pentru majorarea alocațiilor de copii, in 2008, in 2015, in 2019, a fost Partidul National Liberal. PSD, disperat că pierde voturi și profitand de faptul că dispun incă de o majoritate in Parlament, au stabilit, fără niciun fel de bază, după ce s-au dublat aproape alocațiile, la Legea bugetului de stat in martie 2019, au mai stabilit ei o dublare a alocațiilor, fără niciun fel de fundament, fără niciun fel de legătură cu evoluția economiei, cu evoluția puterii de cumpărare in perioada respectivă. Și noi ne dorim să creștem alocațiile, noi am și decis deja dublarea alocațiilor in cinci trepte, cu cate o cincime, și prima creștere a alocațiilor va fi pe luna august și va fi plătită in septembrie, o creștere a alocațiilor cu 20%. Reporter: Dar restul majorării pensiilor de pană la 40% cand, pentru că la rectificare nu a fost trecută o nouă perioadă... Ludovic Orban: Am spus și legat de creșterea pensiilor că este prematur să existe, in momentul de față, o planificare a etapelor următoare, pentru că aici este vorba de o lege a pensiilor un pic mai complexă, o lege a pensiilor care presupune și alte etape in aplicarea Legii pensiilor. Cert este că decizia noastră a fost aceea de a crește pensiile, de a crește punctul de pensie cu 14%. Sigur, ca procent nu e ca creșterea pensiilor din septembrie anul trecut, in schimb ca valoare efectivă a creșterii punctului de pensie e cea mai mare creștere a punctului de pensie și gandiți-vă că luăm această decizie de creștere a pensiilor și a alocațiilor intr-o situație de criză, in care nu numai in Romania, toate țările afectate de pandemie se confruntă cu o criză economică, cu o puternică contracție economică, care a dus la scăderea veniturilor bugetare, care a inrăutățit perspectivele de evoluție ale economiilor țărilor respective și nu sunt 100%,o să mai verific o dată, suntem singura țară unde se cresc pensiile. Reporter: Și Germania este o altă țară. Ludovic Orban: O să verificăm. Reporter: /.../ ajunge la 40% din PIB. Ludovic Orban: In niciun caz dacă au crescut, nu au crescut cu 14%. Reporter: La 50 % din PIB ar insemna inghețarea salariilor bugetarilor. Luați in calcul... Ludovic Orban: Obiectivul nostru este acela de a asigura relansarea rapidă a economiei, de a utiliza toate oportunitățile de dezvoltare economică, de a folosi cele peste 80 de miliarde pe care le putem accesa fie din bugetul Uniunii Europene 2021-2027, fie din programul de reziliență și recuperare, fie din alte finanțări europene. De asemenea, să utilizăm fondurile pe 2014-2020, pe care le putem derula in sistem de N+3, astfel incat să asigurăm o creștere economică cat mai rapidă. Reporter: Obiectivele sunt corecte, dar ce veți face dacă ajungeți la 50%, inghețați salariile bugetarilor? Ludovic Orban: M-am uitat pe analizele economice la nivelul țărilor UE. Media de scădere pe trimestrul II 2020 față de 2019 la țările din Uniunea Europeană este intre 14 și 15 țări euro și țări euro plus țări non-euro. In Romania, contracția PIB-ului in trimestrul II a fost de 10,5%. Suntem printre țările cu cea mai mică contracție a PIB-ului, iar această contracție mică a PIB-ului in raport cu celelalte țări europene se datorează in mare parte măsurilor economice care au fost adoptate de guvernul pe care il conduc. Reporter: Cu tot respectul, nu mi-ați răspuns la intrebare Ludovic Orban: Al doilea element, perspectivele deficitelor bugetare ale diferitelor țări in toate țările europene au crescut deficitele bugetare, iar această creștere a deficitelor bugetare se datorează crizei economice provocate de epidemie. Sigur că previziunile economice sunt previziuni in care economia tinde să revină la normal şi cu o tendință de creștere pentru anul 2021 - 2022. Noi vrem să accentuăm această tendință de creștere economică, astfel incat prin dezvoltarea economică să crească şi veniturile bugetului, astfel incat luand decizii prudente in materie de cheltuieli publice să avem posibilitatea ca in 2021 - 2022 să reușim să readucem deficitul bugetar in limitele care sunt admise la nivel european şi, de asemenea, să reducem şi gradul de indatorare, pentru că reducandu-se deficitul, scade nevoia de finanțare prin credit. Reporter: Domnule Orban, aș vrea să vă expun și eu o problemă, pentru că domnul ministru al sănătății nu ne-a răspuns astăzi. In Ploiești se intamplă aşa: Spitalul Județean este plin. In Florești, tot in Prahova, există un spital suport-COVID, dar care nu poate primi pacienți, asta pentru că funcționează intr-o clădire privată, iar proprietarul acelei clădiri nu este de acord să intre pacienți cu COVID in acea clădire. Este mai presus voia acestui proprietar decat un ordin de ministru? Ludovic Orban: Odată ce un ordin de ministru a fost emis și s-a stabilit că un spital, indiferent unde funcționează el, intr-o clădire privată cu chirie sau intr-un spațiu aparținand domeniului public al statului sau al localității, spitalul respectiv are obligația să primească pacienți. Dacă nu există in mod evident vreo hotărare judecătorească care să anuleze ordinul ministrului sănătății, dacă nu este in vigoare ordinul ministrului sănătății. Iar cel care impiedică intrarea pacienților de COVID intr-un spital COVID incalcă legea şi trebuie pedepsit. Reporter: Il veți pedepsi cumva sau se va face o anchetă? Ludovic Orban: Este pentru prima oară cand aud de situația asta. Mă voi documenta şi voi vorbi cu domnul ministru Tătaru. Imi cer scuze, am o intalnire foarte importantă, da? Reporter: Despre ce veți discuta cu domnul ambasador? Ce aveți pe agendă? Ludovic Orban: Sigur că avem multe puncte de interes comun care vizează teme curente. Reporter: Dacă aveți un număr necesar de profesori care ar trebui acum in invățămant? Pentru că știm că este aprobat un proiect de lege in acest sens in Guvern. Ludovic Orban: Noi am aprobat un proiect de lege, pe care l-am transmis in Parlament pentru dezbaterea in procedură de urgență, pentru că trebuie să spun lucrul acesta - il repet de fiecare dată - prin Legea 55, legea adoptată in trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, practic s-au interzis toate concursurile in toate instituțiile publice. La ora actuală, primării, spitale, servicii deconcentrate, ministere, se confruntă cu situația in care nu au efectiv posibilitatea de a angaja personal absolut necesar pentru funcționarea activității instituțiilor. In ceea ce privește sistemul de educație, am venit cu acest proiect de lege, pentru a debloca concursurile, nu pentru personalul didactic, pentru personalul non-didactic, pentru personalul medical, medici, asistente, acolo unde nu există personal medical in școli, pentru a putea respecta cu rigoare toate regulile de protejare a sănătății copiilor, elevilor, profesorilor şi celor care işi desfășoară activitatea in instituțiile de invățămant. Vă mulțumesc. 2020-08-20 17:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_mai-3764.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la videoconferința cu prefecții și reprezentanții instituțiilor cu responsabilități în gestionarea crizei sanitareȘtiri din 20.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-videoconferinta-cu-prefectii-i-reprezentantii-institutiilor-cu-responsabilitati-in-gestionarea-crizei-sanitareGalerie foto 2020-08-20 17:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_mai-3610.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, convocată pentru prezentarea Moţiunii de cenzură iniţiate de 205 deputaţi şi senatoriȘtiri din 20.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-edinta-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-convocata-pentru-prezentarea-motiunii-de-cenzura-initiate-de-205-deputati-si-senatoriGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, convocată pentru prezentarea Moţiunii de cenzură iniţiate de 205 deputaţi şi senatori [Check against delivery] Ludovic Orban: Daţi-mi voie să spun cateva cuvinte despre această pseudomoțiune. Eu asemenea colecție de minciuni, de date falsificate, o asemenea moțiune manipulatorie nu am văzut niciodată in istoria moţiunilor de cenzură in 30 de ani. Aici sunt niște minciuni gogonate, care sunt contrazise de orice statistică oficială. Vă dau exemplu: milionul de șomeri. La ora actuală, in Romania, la data de 10 august, numărul de angajați cu contract de muncă este de 5.589.435, față de numărul de angajați la 1 ianuarie 2020 de 5.582.009. Adică noi avem in Romania, la data de 10 august, mai mulți cu 7.400 de angajați față de data 1 ianuarie, inainte de debutul crizei economice provocate de pandemie. Minciuna gogonată privitoare la salariul net, că a scăzut salariul net. Păi depinde cum compari; dacă compari mere cu pere, niciodată nu se face comparație - o lună din an raportată la luna decembrie; intotdeauna, in toți anii, luna decembrie este luna in care este cel mai mare salariu mediu net pentru că atunci se iau prime de Crăciun, se calculează sporuri și așa mai departe. Calculul se face lună la lună; luna iunie a anului 2020 raportat la luna iunie a anului 2019. Dacă facem această comparație - și este foarte important pentru oameni să știe -, in Romania salariul mediu net in iunie 2020 este de 3.298 de lei, iar in iunie 2019, cand era la putere PSD, in creștere economică, fără pandemie, fără criză economică, an in care practic a fost o conjunctură economică extrem de favorabilă, salariul mediu net in iunie 2019 era 3.142. Adică Guvernul Partidului Național Liberal a crescut cu 5%, cu 156 de lei, salariul mediu net și ei vorbesc de scăderea salariului mediu net? Cum să treci intr-o moțiune de cenzură că au fost opt zile fără posibilitate de carantinare? Orice om poate să vadă data la care s-a publicat in Monitorul Oficial motivarea Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională - nu Ordinul ministrului sănătății-, ci ordonanța de urgență aprobată prin lege care permitea izolarea și carantinarea, Ordonanța 21, dacă nu mă inșel, ordonanță emisă in guvernarea PSD și aprobată de Parlament, in majoritate parlamentară PSD, cu președinte al Camerei Deputaților, președinte al Camerei Deputaților - nu mă intrerupeţi, vă rog, o să vă răspund la intrebări... Aici nu este vorba despre cele trei zile din trecerea de la starea de alertă la starea de urgență. Este vorba de minciuna gogonată inscrisă de acești indivizi care nu ințeleg nimic din ceea ce inseamnă comunicarea publică și seriozitatea in fața cetățenilor romani, care mint că au fost numai opt zile fără posibilitate de carantinare. Oricine se poate uita - data cand s-a publicat in Monitorul Oficial şi data cand a intrat in vigoare Legea 136, legea carantinei și izolării - este o distanță de 20 de zile intre momentul in care s-a publicat in Monitorul Oficial - noi, 20 de zile nu am avut posibilitatea, din cauza deciziei Curții Constituționale, luată de judecătorii puși de PSD la Curtea Constituțională, in frunte cu Dorneanu, noi nu am avut nicio posibilitate să dispunem o măsură de a impiedica răspandirea virusului de către persoanele infectate sau persoanele de contact care erau rezultate in urma anchetelor epidemiologice. Este vorba de 5.000, aproximativ 5.000 de romani infectați in perioada respectivă și de aproape 50 de mii de oameni care erau in anchetele epidemiologice - despre asta este vorba. Să treci o asemenea minciună intr-o moțiune de cenzură, ca o mulțime de alte /.../; că n-am folosit flexibilitatea fondurilor europene... Am utilizat toate parghiile care ne-au fost puse la dispoziție, prin decizia Comisiei Europene, de flexibilizare intre fonduri și intre programe. Lucru acesta este vizibil. Nu le e rușine baronilor PSD să scrie așa ceva intr-o moțiune de cenzură, că am luat bani de la POIM, de la investițiile pentru apă și canal, in condițiile in care nu au fost in stare să semneze contractul de finanțare, nesprijiniți de guvernele PSD pentru că nu le-au asigurat cofinanțarea, nu le-au asigurat decontarea cheltuielilor neeligibile, rezultate in urma tampeniilor prin care s-a crescut manopera in construcții, respectiv Ordonanța 114, nu au fost in stare să semneze contractele de finanțare. Societățile care sunt sub controlul baronilor PSD care incă mai conduc județele. Vă spun... este o minciună gogonată, este o minciună gogonată de la cap la coadă, iar ideea de a depune moțiunea de cenzură, in situația in care se găsește Romania, arată iresponsabilitate, o totală sfidare a interesului fundamental pe care il are Romania astăzi. Cum să laşi ţara fără guvern? Cand ne luptăm cu pandemia, cand ne luptăm cu criza economică și trebuie să implementăm planul de măsuri de relansare economică, cand trebuie să pregătim anul școlar, cand trebuie să pregătim programul pe baza căruia putem accesa facilitatea de reziliență și recuperare, Programul Național de Reziliență și Recuperare, cand trebuie să negociem Acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană, privitor la bugetul care este alocat Romaniei din bugetul Uniunii Europene pe 2021-2027, ca să nu vorbesc de toate celelalte probleme grave cu care se confruntă Romania astăzi? Să depui o moțiune de cenzură, inainte de alegerile parlamentare, cu aproximativ trei luni de zile, arată aventurism politic, arată pur și simplu că acest partid n-a invățat nimic, că şi-a bătut joc de oamenii care i-au acordat increderea de-a lungul timpului și in 2016 și inainte, și că nu face altceva decat să săvarșească acte politicianiste care nu au la bază nimic din realitate. Orice alte informații... Sigur că, atunci cand voi avea posibilitatea, la moțiunea de cenzură, să prezint toate datele corecte, toate argumentele, toată lumea va vedea că este un balon de săpun, este o minciună cap-coadă. Ca să nu mai zic că e și o hoție: ei işi asumă măsuri care au fost adoptate de guvern prin ordonanță de urgență, inainte ca ei să iasă cu proiecte de lege! Cum să iți asumi măsuri precum șomajul tehnic și toate celelalte măsuri, care au fost luate de guvernul liberal, și se vede cu ochiul limpede, ordonanțe de urgență adoptate; s-au trezit şi ei cu proiecte de lege copy-paste, in care se laudă și ei că au făcut ceva pentru cetățenii romani. In perioada aceasta nu au făcut nimic altceva decat să-i incite pe romani la nerespectarea regulilor, să voteze pe bandă rulantă legi fără niciun fel de suport in realitatea economică, care au generat noi și noi probleme, noi și noi cheltuieli, noi și noi dificultăți pentru toate domeniile de activitate din Romania. Iar in ceea ce privește - și cu asta inchei această primă expunere - să spui că nu am făcut noi nimic pentru secetă... Păi de-aia se plimbau ca vodă in lobodă, pe tot felul de canale, au tocat 500 de milioane prin firmele de casă din Teleorman și din Olt pentru niște lucrări, pentru niște canale pe care nu curge apa, in timp ce noi, cu resursele limitate pe care le-am avut, am pornit stații de pompare, am dat drumul la apă pe n canale, asigurand o irigare pe o suprafață de aproape un milion de hectare, iar toate investițiile lor și toată bătaia de tobă pe care ei au făcut-o n-au dus decat la irigarea a puțin peste 150.000 de hectare. Toate lucrurile astea le-am făcut in cateva luni de efort absolut incredibil. Am asigurat resursele financiare pentru a putea plăti despăgubirile către fermierii ale căror suprafețe au fost afectate de secetă, am asigurat banii pentru a plăti despăgubiri pentru toți cei care au fost afectați de inundații cu o promptitudine și o rapiditate care nu s-a intamplat in nicio altă guvernare. Mă voi referi și la alte date... Reporter: In consecință, ce face PNL? Spuneaţi că analizaţi posibilitatea să contestaţi la CCR acest demers. Ludovic Orban: Am luat decizia să declanșăm conflictul juridic de natură constituțională intre Guvern și Parlament privitor la depunerea aceste moțiuni de cenzură. Este fără precedent! In 30 de ani... Şi aici gandiți-vă in ce hal de debandadă s-a ajuns, in ce hal de dezorientare se află acest partid PSD, să ajungă să facă ce nu s-a intamplat in 30 de ani: să depui moțiune de cenzură in vacanța parlamentară! Pană acum, toate moțiunile de cenzură care au fost depuse, au fost depuse in sesiunile parlamentare, nu in vacanța parlamentară. Mai mult decat atat, intr-o sesiune au depus moțiunea, intr-o sesiune voiau să citească moțiunea - sigur că s-au prins, pe ultima sută de metri, şi au prelungit, inainte de citirea moţiunii de cenzură, sesiunea parlamentară care fusese convocată doar pentru data de 20, prin decizia Birourilor Permanente reunite, şi doar pentru citirea moțiunii; şi, probabil, voiau in a treia sesiune extraordinară să și dezbată şi să voteze moțiunea de cenzură. Domne', o asemenea, cum să vă zic, lipsă de respect față de prevederile constituționale, o asemenea tratare in bășcălie a unei instituții fundamentale in care noi credem, care este o instituție democratică, cum este instituția moțiunii de cenzură, eu nu am intalnit la niciun fel de partid in ultimii 30 de ani! Ca atare, invocăm conflictul. Din punctul nostru de vedere, acest lucru trebuie clarificat. Din punctul nostru de vedere, litera și spiritul Constituției duc la o concluzie foarte clară, și anume că moţiunile de cenzură nu pot fi depuse decat in sesiunile parlamentare, nu in vacanța parlamentară. Sesiunile extraordinare se convoacă in vacanța parlamentară. V-am explicat la limită. Reporter: In Constituție nu se precizează... Ludovic Orban: La limită. Nu, in Constituție nu se vorbește de sesiune extraordinară, in Constituție se vorbește despre faptul că un parlamentar poate să voteze o moțiune in cadrul unei sesiuni parlamentare, nu sesiune extraordinară, ci sesiune parlamentară. Și am și prezentat o argumentație in sensul ăsta. Vă spun, la limită. Deci sunt două luni de vacanță parlamentară vara, o lună - iarna, luna ianuarie. La limită. Termenele procedurale privitoare la o moțiune de cenzură sunt: din momentul in care se depune moțiunea de cenzură, in maximum cinci zile se citește, maximum cinci zile; se poate depune astăzi, maine se citește și, in trei zile, se dezbate și se votează. Reporter: După trei zile... Ludovic Orban: Deci termenul... După trei zile, v-am dat trei zile, eu vă reduc termenele. Deci, procedural, este posibil ca o moțiune de cenzură să dureze cinci zile. Cinci zile, atata durează. Trei zile, luăm termenul minim, cinci zile este termenul maxim. Dar se poate citi a doua zi după ce se depune, deci in cinci zile. Deci, teoretic, in vacanțele parlamentare se pot depune, avand in vedere cele 90 de zile care există, se pot depune 18 moțiuni de cenzură. Ce țară ar fi aia in care, din săptămană in săptămană, s-ar putea depune o moțiune de cenzură? - culmea, și in vacanțele parlamentare. Reporter: Cum veți sesiza Curtea, inainte de vot sau după vot? Că este foarte important. Ludovic Orban: Sesizarea. Suntem pregătiți, in cursul zilei de astăzi, să finalizăm sesizarea, cu toate argumentele constituționale, și fie in cursul zilei de astăzi, fie in cursul zilei de maine, vom depune sesizarea. aici le spun foarte clar celor de la PSD: nu vă jucați cu focul, nu forțați procedura privitoare la moțiunea de cenzură! Pană nu se pronunță Curtea Constituțională, din punctul meu de vedere, este neconstituțional să se deruleze in continuare procedura. Deși noi suntem pregătiți pentru a face față acestei moțiuni de cenzură in orice moment. Dar eu cred că a nu ține cont de acest conflict juridic de natură constituțională și a te duce inainte fără niciun fel de noimă, fără niciun fel de gandire, ar fi o dovadă suplimentară de nesocotire a Constituției și a democrației in Romania. Reporter: Ați discutat cu Marcel Ciolacu această decizie de a sesiza Curtea Constituțională? Pare /.../ o ințelegere intre PSD și PNL. Ludovic Orban: Discut cu dumneavoastră și cu cetățenii romani. Este o decizie pe care am luat-o in cursul zilei de astăzi, pentru că, nefiind reglementată strict, este o situație care trebuie reglementată printr-o decizie a Curții Constituționale, pentru a nu permite o incălcare a Constituției privitoare la instituția asta fundamentală, care este instituția moțiunii de cenzură, și pentru a nu o arunca in derizoriu și a o transforma intr-o bătaie de joc. Acest instrument este un instrument fundamental intr-o democrație, pe care il are la dispoziție Parlamentul pentru a putea decide să pună punct unei guvernări. Dar el nu poate fi folosit in orice moment, oricum iși dorește un partid care are alte socoteli decat respectarea interesului general al Romaniei. Vă mulțumesc! 2020-08-20 14:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_parl-3267.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban, alături de vicepremierul Raluca Turcan, cu reprezentanții ANCOM și ai companiilor de telefonie mobilăȘtiri din 20.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-alaturi-de-vicepremierul-raluca-turcan-cu-reprezentantii-ancom-i-ai-companiilor-de-telefonie-mobilaGalerie foto 2020-08-20 12:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_19aug-2843.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban, alături de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, la deschiderea oficială a lucrărilor pentru Autostrada de Centură București (A0), Sector Sud, Lotul 2, Vidra – BragadiruȘtiri din 18.08.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-deschiderea-oficiala-a-lucrarilor-pentru-autostrada-de-centura-bucure-ti-a0-sector-sud-lotul-2-vidra-bragadiruGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Ludovic Orban şi de ministrul transporturilor, Lucian Bode [Check against delivery] Lucian Bode: Este abordarea Guvernului Ludovic Orban in proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport din Romania. Așa cum bine știți, Guvernul Ludovic Orban și-a propus o schimbare de paradigmă, o trecere de la un model economic, bazat pe consum, la un model economic bazat pe stimularea investițiilor. Spun și aici, pentru că eu cred in acest lucru: infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica economia Romaniei. Pentru a construi o infrastructură de transport modernă, pentru a inchide toate coridoarele principale de transport, de altfel obligația Romaniei pană in anul 2030, Romania trebuie să realizeze de urgență cațiva pași importanți pentru a implementa marile proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport. Mă refer in primul rand la garantarea asigurării finanțării infrastructurii de transport, atat din fonduri europene, cat și de la bugetul de stat. Mă refer, de asemenea, la măsuri de creșterea a capacității administrative a statului pentru fiecare etapă de implementare a proiectelor de infrastructură, de la pregătirea proiectelor la licitație și la, bineințeles, la faza de implementare. Şi nu in ultimul rand, mă refer la asigurarea unui cadrul strategic stabil pentru următorii 10 ani. Acest lucru l-a făcut deja Guvernul Ludovic Orban, prin lansarea Planului Național de Investiții și Relansare Economică. Componentă principală a acestui plan, spun eu, este Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2020 - 2030. In cele peste nouă luni de mandat, Guvernul Orban a acționat in vederea dezvoltării infrastructurii de transport pe trei direcții principale. In primul rand, ne-am propus să menținem toate șantierele deschise și acest lucru intr-o perioadă dificilă, de pandemie in Romania și la nivel mondial, l-am reușit, l-am reușit cu sacrificii mari din partea tuturor celor implicați, a beneficiarilor și a antreprenorilor deopotrivă. Ne-am propus, de asemenea, să deschidem noi șantiere prin emiterea de ordine de incepere a lucrărilor, așa cum o vom face astăzi, prin semnarea de contracte de proiectare și execuție și prin semnarea de contracte de realizare a documentațiilor. Revenind la deschiderea de noi șantiere. In cele peste nouă luni de mandat am reușit să dăm ordinul de incepere la peste 100 de km de autostrăzi, drum expres, variante ocolitoare in Romania, din cei aproximativ 250 de km pe cat se lucrează astăzi in Romania. Pană la sfarșitul anului, sunt convins că vom reuși să dăm ordinele de incepere pentru incă 60 de km de autostrăzi și drum expres in Romania şi aici mă refer, in special, la A 0-Sud, la autostrada de Sud a Bucureștiului cu cei 52 de km și la tronsonul 2 din sectorul 1 al drumului expres Craiova-Pitești. De asemenea, in momentul in care am semnat contractele de proiectare și execuție, drumul realizării acestor obiective este practic ireversibil și in acest an am reușit să semnăm contracte de proiectare și execuție pentru 300 de km de autostrăzi, drum expres, variante ocolitoare și pană la sfarșitul anului credem că vom reuși să semnăm contracte de proiectare și execuție pentru incă 250 de km de autostrăzi, drum expres, variante ocolitoare. Ştiți foarte bine că am semnat contractele pentru Sibiu-Pitești, pentru tronsonul 5, pentru tronsoane din autostrada Transilvania, pentru variante ocolitoare ale municipiilor reședință de județ. Sunt convins că pană la sfarșitul anului vom semna contracte de proiectare și execuție și pentru celelalte tronsoane din autostrada Transilvania, pentru Sibiu-Pitești, lotul 4, Tigveni-Curtea de Argeș, pentru drumuri expres Craiova-Pitești, cu tronsonul 3 și 4, drum expres Brăila-Galați și alte obiective, am dat doar exemple din cei 250 km pe care propunem să-i semnăm pană la sfarșitul anului. Acum, in ceea ce privește proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere din regiunea București-Ilfov. In cele peste 9 luni de mandat, aceste proiecte au inregistrat evoluții importante și o să vă prezentăm astăzi, aici, cum am preluat aceste proiecte, in ce stadiu - și in ce stadiu le-am adus acum, la aproape 10 luni de mandat. Am găsit majoritatea proiectelor incremenite, blocate sau in fază incipientă. Impreună cu managementul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, am schimbat abordarea iar rezultatele se văd. Prin implicare, printr-o monitorizare atentă a parcursului proiectelor, printr-o relație corectă și stransă cu antreprenorii, prin livrarea de soluții rapide la problemele identificate, am reușit să dăm o coerență acestui proiect amplu, prea mult tergiversat. Se lucrează intr-un ritm accelerat. Nu ştiu dacă știți, organizăm săptămanal, subliniez, săptămanal, ședințe de progres și monitorizăm direct in teren evoluțiile acestor proiecte. Autostrada A 0 reprezintă un proiect de anvergură, cei 102 km de autostradă de centură in jurul Bucureștiului, parte din Coridorul IV Pan-European, cu cele patru pasaje rutiere de la Berceni, Domnești, Mogoșoaia și Oltenița, sunt un angajament ferm al Guvernului Ludovic Orban pentru care alocăm resurse, expertiză și energie să fie implementate intr-un ritm accelerat. In implementarea acestor proiecte am urmărit să reducem pe cat posibil termenele. Astfel, am diminuat la maxim durata de promovare a hotărarilor de guvern pentru exproprieri. Săptămana trecută am adoptat in guvern ultima hotărare de guvern in ceea ce privește acest tronson privind exproprierile. De asemenea, in cadrul procedurilor de licitație pentru atribuirea contractelor de proiectare și execuție, am redus la minimum aceste termene și vă dau exemplu Lotul 4 pentru care o să vă prezint astăzi in exclusivitate o informație, o altă veste bună pentru bucureșteni. In două luni de la depunerea ofertelor, am reușit să semnăm contractul de proiectare și execuție, ceea ce este intr-adevăr un lucru extraordinar. Am reușit să reluăm lucrările la pasajul de la Domnești. Apropo de pasajul de la Domnești, contractul a fost semnat in 2015, iar de-abia in acest an am reușit să repornim și să reluăm lucrările la pasajul Domnești. Am reușit să emitem autorizația de construire pentru pasajul Oltenița la sfarșitul lunii iulie, amplasamentul fiind predat, iar constructorul a inceput construcția in primele zile din luna august. De asemenea, am emis autorizația de construire pentru pasajul de la Berceni in luna iunie, iar la sfarșitul lunii iunie s-a dat ordinul de incepere a lucrărilor. S-a emis autorizația de construire pentru pasajul de la Mogoșoaia in luna martie a acestui an, iar la sfarșitul lunii iulie avem deja un stadiu fizic al lucrărilor de peste 15%. De asemenea, au fost desemnați caștigătorii pentru loturile 3 și 4 ale autostrăzii A0, de Nord, a Bucureștiului, pentru lotul 4 o să vă dau astăzi informația despre care vorbeam adineaori, din păcate pentru lotul 3 sunt depuse contestații și așteptăm rezultatul acestor contestații la CNSC. Pe scurt, Autostrada de Sud, centura sud a Municipiului Bucureștiului, cu cele 3 loturi, 52 de kilometri, telegrafic se prezintă in felul următor - sigur, colegii mei vă vor prezenta și pe hărțile pe care le aveți in fața dumneavoastră, in detaliu, fiecare lot: lotul 1, 16,9 km, suntem in termenii contractuali pentru realizarea proiectului tehnic. Pană la sfarșitul lunii octombrie vom primi proiectul tehnic, estimăm că vom da ordinul de incepere pentru cei 16,9 km, pe data de 5 octombrie, in prima parte a lunii octombrie, in orice caz. Lotul 2, cu cei 16,3 km, unde suntem astăzi, proiectul tehnic este finalizat pentru intreg tronsonul. Avem hotărarea de guvern privind exproprierile, emisă pe 14 august, săptămana trecută, iar astăzi incep efectiv lucrările la primul tronson prin inmanarea ordinului de incepere pentru tronsonul 1 din lotul 2 al Autostrăzii de Sud a Bucureștiului. Lotul 3, cu cei 17,9 km, aici, cum spuneam, din păcate, termenul de depunere a proiectului tehnic a expirat, motiv pentru care antreprenorul a fost deja penalizat. Sper să iși revină și să reintre in ritmul normal pe care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere il impune. In ceea ce privește centura de nord, cu cele patru loturi: lotul 1 cu cei 17,5 km, aici a fost comunicat rezultatul procedurii, a fost contestat, 4 contestații la CNSC, toate 4 contestațiile au fost respinse și mi-aş dori, şi aici transmit şi un mesaj către contestatarii de serviciu, odată ce au fost respinse contestațiile, nu mi-aș dori ca acest lot, lotul 1, să fie blocat de contestații in instanță, mi-aş dori să semnăm contractul cat mai repede pentru proiectarea și execuția lotului 1. Pe lotul 2, cu cei 19 km, suntem in acest moment in etapa finală de evaluare a ofertelor, iar pe lotul 3, cu toate că am desemnat caștigătorul licitației, din păcate, au fost inregistrate 7 contestații. In acest moment, cele 7 contestații sunt in procedură la CNSC. Iar la lotul 4, și aici vă spuneam că o să vă dăm o veste bună astăzi, astăzi am semnat contractul de proiectare și execuție cu ofertantul declarat caștigător, o companie romanească, pentru cei 4,5 km din autostrada de nord a Bucureștiului. Este un tronson care, conform contractului, va fi realizat in 30 de luni, 12 luni proiectare, 18 luni execuție, sfarșitul anului 2022, așa cum il cunoaștem noi, la ce ritm impune antreprenorul care a caștigat această licitație, cu care am semnat contractul, sunt convins că ne va găsi cu acest obiectiv finalizat. In ceea ce privește modernizarea centurii rutiere a municipiului București și aici mă refer la cei 11 km intre DN2 și A2, au inceput lucrările la pasajul Cernica; știți foarte bine acest lucru, au 15 luni termen de finalizare, mai exact august 2021. Din păcate, și aici am găsit o documentație de atribuire prost pregătită, fără rezerve de implementare suficiente și cu utilități, din păcate, neidentificate integral. In incheiere, aș vrea să spun foarte clar: avem obligația să inchidem toate aceste obiective de investiții din regiunea București-Ilfov care, din lipsa implicării guvernelor anterioare, au menținut capitala Romaniei in coada listei capitalelor europene fără infrastructură. Vreau să ștergem această rușine de pe fața Romaniei și de aceea nu vom tolera nicio incercare de boicotare a acestor proiecte. Noi asigurăm resursele financiare pentru ca implementarea acestor proiecte să fie una accelerată și ne așteptăm ca și antreprenorii să iși indeplinească angajamentele contractuale conform termenelor asumate. Vă mulţumesc! Ludovic Orban: Sărut mana! Bună ziua. Voi fi foarte scurt. Am ţinut să fiu prezent la acest eveniment extrem de important. Practic, astăzi, incep lucrările de construcție pe primul tronson de autostradă de centură a Bucureștiului din cele șapte tronsoane de centură care urmează a fi construite. Bucureștiul are nevoie de autostradă de centură nu de astăzi, nu de ieri, de cel puțin 15 ani de zile. Indicii de trafic arată că traficul pe centura Bucureștiului este un extrem de aglomerat, de peste 20.000 de mijloacele de transport zilnic. Necesitatea unei autostrăzi deja se impune de la un trafic de peste 16.000 de mijloacelor de transport zilnic. Această autostradă de centură este vitală pentru București. La ora actuală, tranzitarea Bucureștiului se face fie pe actuala centură a Bucureștiului, fie prin Bucureşti. Traficul de tranzit in București este de pană la 20%. Foarte multe mijloacele de transport preferă să intre in București, neavand autostradă de centură și ştim foarte bine că pe actuala centură, dacă o iau pe actuala centură, petrec un timp extrem de indelungat pană reușesc să ajungă la destinație. Studiul de fezabilitate (SF) pentru realizarea acestei autostrăzi a inceput de mult timp. In mandatul meu de ministru al transporturilor, noi am adoptat indicatorii tehnico-economici; gandiţi-vă că era 2008, deci in 2008 au fost adoptați indicatorii economici pentru autostrada de centură - sigur că de atunci a mai fost revizuite SF-ul, că așa e la noi, băgăm bani in SF-uri şi după aceea uităm să alocăm resursele financiare pentru construcția efectivă a tronsoanelor de autostradă. Este bine că lucrările incep pe toate tronsoanele autostrăzii de centură; suntem in progres de la preluarea guvernării. Dacă ne mai lasă unii cu contestațiile, care, pur și simplu nu fac altceva decat să boicoteze gratuit ritmul de construcție a infrastructurii de transport, vom semna, pană la sfarșitul anului, toate contractele de proiectare și execuție pe cele patru toronsoane de nord. De asemenea, am incredere că vor incepe lucrările de construcție, pană la sfarșitul anului, pe toate cele trei tronsoane din zona de sud - atat pe tronsonul 1, pe tronsonul 2 incep astăzi, cat și pe tronsonul 3, unde așteptăm compania care a caștigat să finalizeze proiectul tehnic și să indeplinim toate condițiile pentru a putea da ordinul de incepere a lucrărilor de construcție. Aș mai spune cateva lucruri despre actuala centură a Bucureștiului: tot in 2008, la finalul mandatului, pentru actuala centură a Bucureștiului erau semnate contracte de lărgire la patru benzi si de construcție a pasajelor pe toate tronsoanele care nu erau lărgite la patru benzi. Lărgirea la patru benzi s-a făcut intre DN 7 și DN 2, si nici pană astăzi nu s-a finalizat legătura măcar la patru benzi pe nord, intre autostrada A1 și autostrada A2. Printre obiective: vrem să finalizăm lărgirea la patru benzi pe zona de nord; de asemenea, sunt prevăzute patru pasaje de-a lungul tronsonului de sud al centurii actuale. Din păcate, nu s-a mers pe soluția lărgirii la patru benzi, așa cum fusese adoptată soluția in 2008 - nu din cauza actualului guvern, ci din cauza opțiunii guvernelor anterioare. Sigur că este foarte important acum să alocăm toate resursele financiare pentru a putea realiza autostrada de centură a Bucureştiului. Inchei prin a spune că Bucureștiul se află pe traseul Coridorului IV paneuropean, care atrage un trafic extrem de dens și care are nevoie ca de aer de această autostradă de centură, pentru a putea asigura fluiditatea deplasării prin ocolirea Bucureștiului și, de asemenea, are rolul de a degreva traficul din Capitală de traficul de tranzit. Vă mulţumesc! Declaraţii de presă susținute de premierul Ludovic Orban şi de ministrului transporturilor, Lucian Bode [Check against delivery] Reporter: Caţi kilometri efectivi de autostradă s-au construit in 2001? Ludovic Orban: Construcția e una, tăiatul panglicilor este alta. Am să vă dau răspunsul că noi am alocat cei mai mulți bani pentru investiții in infrastructură, din ultimii 10 ani, pe execuția bugetară pe primele șase luni. Și asta este o dată certă. De la momentul in care pornește un proiect, pană la momentul in care se taie panglica, e un drum relativ lung; important este ca drumul ăsta să nu fie mult mai lung decat prevăd termenele contractuale și decat prevede planificarea. In ceea ce ne privește am impins toate proiectele inainte, cu viteză, am deblocat marea majoritate a proiectelor care erau blocate și suntem intr-un progres evident, pe toate tronsoanele de autostradă, pe toate tronsoanele de căi ferate și alte investiții in infrastructura de transport. Lucian Bode: Concret, este vorba despre 250 de km de șantiere deschise astăzi, in Romania, unde se lucrează pe autostrăzi, drum expres, varianta ocolitoare, din care, pentru 100 de km, am dat noi ordinul de incepere in cele aproape 10 luni de mandat. Pană la sfarșitul anului, avem tronsoane cu un progres fizic de peste 90%. Astăzi, așadar, aceste tronsoane, sperăm noi, să fie date in trafic. Și mă refer la cei 25 de km din Autostrada Transilvania - Iernut-Cheţani, respectiv Biharia-Borș - mă refer la cele două loturi, din care unul are peste 90% progres fizic, Lugoj - Deva lotul 1; lotul 2 este in intarziere.... Sebeș-Turda, imi cer scuze, Sebeș-Turda cu cele două loturi. Mă refer la varianta de ocolire Bacău, cu cei 17 km in regim de autostradă, mă refer la Rașnov-Cristian cu cei 10 km. Aceste obiective sunt intr-un progres fizic de peste 90%. Dorința noastră este să dăm in trafic aceste obiective, pentru că, am spus de la inceputul mandatului, nu vom ține niciun kilometru, nici un metru de autostradă muzeu in Romania, așa cum, din păcate, am preluat Lugoj-Deva - lotul 3 sau Nădășelu-Gilău, cu cei 8 km, au stat trei ani de zile, aproape trei ani de zile, muzeu. Acesta este obiectivul nostru, să finalizăm și să dăm in trafic toate tronsoanele care au un progres fizic de peste 90%. Reporter: Incepeţi de astăzi lucrările pentru a doua șosea de centură a Capitalei. Intrebarea este ce se intamplă cu șoseaua de centură, acolo unde știm că pe partea de sud nu sunt două benzi, se circulă foarte greu și cand vor fi finalizate lucrările și acolo, pentru că este nevoie in contextul in care...? Ludovic Orban: Pe actuala centură, opțiunea strategică a Ministerului Transporturilor și a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii a fost să nu lărgească la patru benzi. Asta este realitatea, deși, cand am plecat din minister, erau contracte de proiectare și execuție insemnate pe toate tronsoanele. Nici măcar nu au terminat lărgirea la patru benzi intre autostrada A1 și A2. De aceea v-am vorbit de finalizarea lucrărilor. Cam 14% mai sunt de executat pe legătura DN7 - A1 și, de asemenea, pe legătura DN2 - A2, pentru a se finaliza lărgirea la patru benzi in zona de nord. Asta este o prioritate și asta urmează să se realizeze. In zona de sud, se realizează patru pasaje la intersecția cu Oltenița, cu Berceni, sunt patru pasaje care se realizează la intersecția dintre bulevardele care ies din Bucureşti şi actuala șosea de centură a Bucureștiului. In perspectivă, vă spun de acum - incă nu am demarat -, in perspectivă obiectivul nostru este de a asigura lărgirea la patru benzi și pe actuala zonă, practice, tronson al centurii actuale din zona de sud. Reporter: Domnule premier, v-aş intreba dacă Romania işi va permite să termine aceste lucrări, avand in vedere că au fost date de la INS, o scădere/...;/ a economiei romanești, dacă vom reuşi pană la urmă să finalizăm acest proiect? Ludovic Orban: Cand vorbim de lucrările de infrastructură, trebuie să știm că ele nu se finanțează numai de la bugetul de stat și sunt finanțate din fonduri europene, sunt finanțate prin credite care sunt luate de la BERD, de la BEI, de la finanțatorii instituționali. In ceea ce privește autostrada de centură a Bucureștiului, ea este finanțată de la bugetul Uniunii Europene. Valoarea lucrărilor, de peste un miliard de euro, este acoperită prin finanțări de la bugetul Uniunii Europene. Pe toate tronsoanele de autostradă sau de cale ferată care urmează să le modernizăm avem un plan de finanțare, care se bazează fie pe actualul exercițiu financiar al Uniunii Europene, fie pe viitorul buget al Uniunii Europene 2021-2027, fie pe resursele financiare care vor fi la dispoziția Romaniei din cadrul Programului de reziliență și recuperare, cele aproape 34 de miliarde de euro care urmează să fie acordați Romaniei, fie sub formă de credite, fie sub formă de granturi. De asemenea, am gandit finanțări din partea unor finanțatori instituționali. Totodată, am planificat și resursele bugetare necesare cofinanțării, pentru că la fiecare lucrare de investiție care este finanțată, trebuie să asigurăm necesarul de cofinanțare. Mai mult decat atat, dacă vrem să extindem și mai mult lucrările față de frontul planificat, avem posibilitatea de a obține finanțări din alte surse. De asemenea, putem să apelăm la parteneriat public-privat, pe care noi nu-l respingem, dar spunem că atunci cand faci un parteneriat public-privat trebuie să-l faci foarte serios - pe baza unei evaluări serioase atat a competenței tehnice cat şi a capacității financiare a partenerului, pe baza unor documentații tehnico-economice foarte solide, fundamentate, și pe baza unei planificări de recuperare a investiției făcute de partenerul privat, care să permită atractivitatea acestor proiecte pentru parteneri privați. Lucian Bode: Cei 102 km din centura de nord, patru tronsoane, respectiv centura de sud, trei tronsoane, au asigurată finanțarea din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Suntem in extensia M+3, așadar pană in 2023 noi ne-am dori să nu trebuiască să fazăm acest proiect pentru finanțare din viitorul cadrul financiar multianual, 2021-2027, să cheltuim toți banii pe care ii avem - 6,1 miliarde de euro - in actualul exercițiu financiar european, 2014-2020, doar pe componenta de infrastructură. Mi-aş dori ca și in acest an din cei 6,4 miliarde de euro cat avem pe fonduri - Titlul 58, fonduri europene nerambursabile - să cheltuim cat mai mult, dacă se poate tot. Anul trecut am cheltuit 4 miliarde; anul acesta cu siguranță vom depăși 4 miliarde - suntem astăzi la aproape 2,6-2,7 miliarde deconturi, in raport cu anul trecut, cand eram la 1 miliard. Eu cred că vom reuși să dublăm sau să ajungem la cat mai mult din cei 6,4 miliarde, să-i tragem in acest an - bani prinși prin legea bugetului, de alfel. Reporter: Pentru că este prima autostradă care va fi finanţată din fonduri europene la care va lucra o firmă care este din afara UE, intrebarea mea este dacă v-au prezentat in acest moment un plan, ca să ne facem o idee caţi din aceşti bani s-ar intoarce in economia romanească, respectiv materiale şi angajaţi. V-au prezentat, de exemplu, caţi oameni vor angaja din Romania pentru construirea acestui lot? Ludovic Orban: Păi de unde să angajeze oameni?! O să angajeze din Romania! De asemenea, subcontractorii vor fi firme romaneşti. De altfel, dacă vedeţi, deja e o firmă romanească care este implicată in acest proiect şi care participă la inceperea lucrărilor. Normal că... Oricum, Turcia are acord de asociere cu Uniunea Europeană. I-am intrebat - este primul lor contract in Romania. Singurul lucru care ne interesează este acela să respecte contractul şi să finalizeze lucrarea la termenul potrivit şi conform calităţii care le este impusă prin contract. Nu au soluţii decat să apeleze la muncitori romani, la subcontractori romani, pentru că este soluţia cea mai bună, cea mai potrivită şi cea mai eficientă. Şi inchei prin a vă spune că nu noi am finalizat licitaţia pe acest contract. Acest contract, in momentul in care am venit, era deja semnat. Era contract de design and build - proiectare şi execuţie. Nu am nicio prejudecată legată de compania care este in contract. Singura judecată pe care o voi avea - şi asta este valabil pentru orice companie care va avea contracte in Romania - este să fie serioasă, să-şi respecte termenii contractuali, să finalizeze lucrarea şi mai repede, dacă este posibil, faţă de termenele destul de largi, după părerea mea, care există in licitaţiile organizate anterior, şi să aducă lucrarea la parametri de calitate care sunt impuşi prin contract. Reporter: Bună ziua! Indiferent de rezultatul viitoarelor alegeri pentru Primăria generală, consideraţi că la acest termen de 5 ani după finalizarea unor lucrări cu fonduri europene - şi aici vorbim de inelul orbital al capitalei - centura veche ar putea intra in administrarea Primăriei capitalei, odată ce capitala cu siguranţă işi va lărgi zona administrativă? Poate fi o soluţie utilă, iar centura clasică să rămană /.../? Ludovic Orban: Tendința actualei centuri va fi aceea de a deveni al treilea inel circular al Bucureștiului. Ştiţi foarte bine, primul inel circular al Bucureștiului, care e prevăzut in planul de urbanism, care cuprinde Mihai Bravu, Ștefan cel Mare, pasajul de la Basarab... - deci e primul inel. Al doilea inel e cel care pleacă de la Nicolae Grigorescu, se duce inspre Fabrica de Glucoză și se inchide in stanga, pe Luică, Turnu Măgurele - acesta e al doilea inel circular proiectat prin planul de urbanism. Actuala centură a Bucureștiului va deveni al treilea inel al Bucureștiului. Aș prefera, pentru că Bucureștiul se găsește in stare de faliment după 12 ani de guvernare PSD, toate marile investiții necesare pentru infrastructura de transport, pentru că fluidizarea traficului sunt blocate, o astfel de investiție, pentru că actuala centură in zona de sud va trebui lărgită la patru benzi mai devreme sau mai tarziu, pentru că nu se poate in arealul metropolitan al Bucureștiului să te duci pe o singură bandă. Se va lărgi la patru benzi fără discuție. O astfel de lucrare va fi foarte scumpă. Aș prefera să o facem noi și după aia să fie o discuție intre municipalitate și guvern dacă va fi transferată spre administrare municipalității Bucureștiului. Pentru că orice transfer către municipalitate inseamnă asumarea răspunderii municipalității. In momentul in care intră in proprietatea municipiului București, să se ocupe de lucrările de intreținere, de reparație capitală, de modernizare și așa mai departe. Reporter: Conducerea Tarom a anunţat disponibilizări recent. Iată că tot recent a fost angajat in companie un al doilea consilier pe comunicare, are un salariu de vreo 16 mii de lei şi tot recent s-au angajat incă două foste insoțitoare de zbor ale căror contracte de muncă pe perioadă determinată au expirat la data de 1 august. Sunt asistentele acestuia. Vreau să vă intreb cum vedeți, mai ales, angarea in companie Tarom in contextual in care știm că situaţia financiară nu este una bună? Ludovic Orban: Nu sunt la curent cu tema. Lucian Bode: Vă răspund eu. Obiectivul Guvernului Ludovic Orban este să salveze compania Tarom printr-o restructurare atat de personal, cat și a costurilor pe care le avea această companie in momentul in care am preluat guvernarea. Compania Tarom nu se simțea foarte bine nici in momentul in care am intrat in această perioadă dificilă de pandemie cu reducerea zborurilor cu peste 90-95%. De aceea, principala noastră preocupare a fost să salvăm compania Tarom, acordand in februarie ajutorul de salvare, și acum adoptand ordonanța de urgență pentru ajutorul COVID, acoperind pierderile inregistrate de companie in această perioadă, toate cu aprobarea Comisiei Europene. Nu primul ministru sau ministru se ocupă de angajări sau de restructurări la Tarom. Eu am un singur obiectiv: acel plan de restructurare să fie pus in practică cat mai urgent cu putință. De altfel, reducerea cu 500-600, așa cum spuneați dumneavoastră, de angajați se va realiza pe fiecare componentă in parte. Am inceput deja prin inchiderea a 14 din cele 16 agenții externe, inchiderea agențiilor interne, rămanand doar trei agenții, sunt două agenții din cele 14, pe toate palierele, uniformizarea flotei, reducerea costurilor combustibililor și așa mai departe. Aceasta este preocuparea noastră. Nu sunt la curent cu această informație, dar in orice caz in compania Tarom se fac restructurări nu angajări. Reporter: Bună ziua! Aș avea mai multe intrebări pentru dumneavoastră. Ludovic Orban: Cate? Reporter: In primul rand, cei din industria HoReCa se pland de măsurile luate și vor organiza un protest. Ce se va intampla cu ei? Ce se va intampla cu cadrele medicale cărora le expiră contractele in septembrie? Și vă gandiți cumva să atacați la CCR moțiunea de cenzură? Ludovic Orban: Am răspuns in repetate randuri la intrebările legate de nemulțumirile celor din industria ospitalității. Readuc aminte că guvernul a permis plata șomajului tehnic pentru toți angajații din companiile care au fost afectate de restricții, permițandu-le menținerea legăturii dintre companie și angajați. A doua măsură a fost scutirea de plată pe impozitul specific două trimestre consecutiv și va urma și al treilea trimestru. A treia măsură a fost amanarea termenelor de plată pentru anumite categorii de taxe și impozite. A patra, suspendarea executăriilor și popririlor. A cincea măsura a fost acordarea cadrului legal pentru ca autoritățile locale să poată să scutească de impozit, de taxe de ocupare a domeniului public sau de taxă pe clădire pe proprietarii de restaurante sau să reducă impozitul pe clădire, in cazul in care sunt proprietari, pană la 50%. Intr-un termen relativ scurt am permis reluarea activității pentru hoteluri, am permis reluarea activității din turismul balneo, am permis derularea activităților pe terase. Singurul domeniu din HoReCa care este incă sub restricție este domeniul restaurantelor din spații inchise. Imediat ce vom avea o situaţie epidemiologică mai bună, vom lua decizia de a permite reluarea activităţii şi pentru restaurantele in spații inchise. Nu este o chestiune de rea-voinţă. Intotdeauna, cand eşti in astfel de situaţii, trebuie să alegi intre sănătatea oamenilor și anumite sacrificii pe care trebuie să le facă unele companii. Noi am incercat să venim și cu o a şasea măsură, in care am alocat un miliard de euro, dintre care 350 de milioane de euro sunt dedicați granturilor pentru asigurarea capitalului pentru aceste activități economice, care au fost afectate de restricțiile din perioada epidemiei. Reporter: Bună ziua! ... Ludovic Orban: Mai am răspuns la o intrebare. Analizăm posibilitatea, nu de a ataca la Curte, de a invoca un conflict juridic de natură constituțională privitor la depunerea moțiunii de cenzură in vacanța parlamentară. In 30 de ani nu s-a intamplat așa ceva, niciun partid politic nu a depus o moțiune de cenzură in vacanța parlamentară, sesiune extraordinară, de fapt este vacanța parlamentară. Sesiunea extraordinară se convoacă tocmai pentru că este vacanţă parlamentară. Nu am luat incă decizia, analizăm toate temeiurile constituționale. Dar vă spun, ca să ințelegeți: deci o moțiune de cenzură, conform termenelor constituționale, poate să dureze de la depunere pană la votare 4-5 zile. Gandiţi-vă că vacanțele parlamentare durează două luni vacanța parlamentară de vară, o lună vacanța de iarnă, deci, trei luni. Asta ar insemna că, deși textul constituțional spune că moțiunea poate fi semnată de un parlamentar o singură dată, o semnătură pe o singură moțiune pe sesiune, ăsta e textul constituțional. Gandiţi-vă că dacă s-ar permite depunerea de moțiuni de cenzură in vacanța parlamentară, orice guvern ar fi supus unui asediu de moțiuni de cenzură, la limită s-ar putea depune, 5 zile, vă daţi seama, se pot depune cred că 18 moțiuni de cenzură, in intervalul de timp din vacanțele parlamentare. Păi, ce țară ar fi aia in care guvernul ar fi asediat in vacanțele parlamentare cu moțiuni de cenzură, in condițiile in care, repet, in Constituție scrie clar că un parlamentar poate să semneze o semnătură pe o moţiune. Analizăm, urmează să luăm decizia, oricum moțiunea de cenzură reprezintă un act de iresponsabilitate și atacă interesele fundamentale ale Romaniei și ale societății romanești intr-un moment in care Romania are nevoie ca de aer de guvern, mai ales de un guvern așa cum il conduc eu, guvern care este pregătit să pregătească acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană pentru absorbția fondurilor cuvenite Romaniei din bugetul Uniunii Europene pe 2021-2027, guvern care pregătește planul național de reziliență și recuperare care este absolut necesar ca să putem accesa cele 34 de miliarde de euro din cadrul programului european, guvern care pregătește deschiderea școlilor, organizarea in bune condiții a alegerilor locale, guvern care este in curs de implementare a planului de investiții și relansare economică a Romaniei Reclădim Romania, guvern care este responsabil și care caută să asigure revenirea cat mai rapidă a societății la normalitate. Reporter: Despre moţiunea de cenzură. Care credeţi că sunt şansele pentru ca moţiunea să treacă şi dacă va fi demis guvernul v-aţi asuma din nou să fiţi premier? Ludovic Orban: Am să vă răspund cu a doua, un răspuns la a doua intrebare. Eu nu mă joc cu soarta Romaniei. In momentul in care mi-am asumat această poziție de premier am făcut-o in deplină cunoștință de cauză, asumandu-mi toate responsabilitățile și toate consecințele care decurg din asumarea acestei responsabilități. Gandiţi-vă că guvernăm intr-o perioadă in care nu numai Romania, lumea a fost lovită de o criză provocată de pandemie, de o criză economică, in Romania am avut secetă, am avut inundații, a trebuit să facem față la niște probleme uriașe, la niște provocări cu care nu s-a confruntat nici un alt guvern. Noi nu fugim de pe campul de luptă. Noi, in momentul in care ne-am asumat răspunderea de a aduce Romania la liman, de a o readuce pe drumul corect, de a utiliza toate parghiile pe care le avem la dispoziție, pentru a asigura o relansare economică și refacerea prestigiului Romaniei in lume, toate aceste obiective ni le-am asumat și le ducem la bun sfarșit. In ceea ce privește șansele moțiunii de cenzură, după părerea mea, această moțiune de cenzură este o aventură care nu are nici o șansă să fie dusă la bun sfarșit. Reporter: Bună ziua! Ce ne-aţi putea spune despre ghidurile sanitare pentru şcoli? Ludovic Orban: Ele sunt in fază finală, INSP, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și alți actori instituționali sunt implicați deja. A şi existat o primă broșură privind Ghidul de sănătate, care a fost multiplicată și transmisă. Imediat ce va fi gata va fi adoptată sub formă de ordin și va fi făcută publică și va fi popularizată printr-o campanie de informare, atat a părinților, copiilor și a cadrelor didactice. Vă mulţumim! 2020-08-18 12:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-08-18-02-55-16big_016_resize.jpg