RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-RODeclaraţii susţinute de premierul Florin Cîţu la ParlamentȘtiri din 26.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-parlament [Check against delivery] Reporter: /.../ Pană la urmă, nu au fost adoptate acele amendamente propuse de social-democrați; nici cel referitor la creșterea alocațiilor, de exemplu. Florin Ciţu: Am spus, din primul moment, că imi doresc ca acest buget să iasă din Parlamentul Romaniei, așa cum a fost votat in guvern. Este un buget care are in centru investițiile și un buget care forțează reforma in administrația publică, centrală și locală. De aceea, prefer să iasă din Parlament așa cum a fost aprobat in Guvern. Reporter: Pe de altă parte, in comisiile de specialitate am văzut că au fost şefi ai unor instituții care au criticat dur acest buget mic; de multe ori vorbim despre un buget cu 20% mai mic decat anul trecut, de exemplu - vă dau, spre exemplu, Inalta Curte de Casație și Justiție - și am văzut că nu au fost adoptate amendamente pentru a fi majorat bugetul, chiar dacă cei din coaliție au fost de acord cu ideea că bugetul este subdimensionat și au fost date certitudini că la rectificarea bugetară veți da un buget mai mare. Se va intampla acest lucru? Florin Ciţu: Eu nu știu cine poate să dea certitudini referitoare la ce se intamplă la rectificarea bugetară aici, in parlament. Reporter: Dl Stelian Ion, d-na Iuliana Scanteie... Florin Ciţu: In acest moment, bugetul Romaniei nu putem să spunem că este mic. Avem un buget cu cheltuieli mai mari decat anul trecut; nu avem cum să spunem că este un buget mic. Reporter: Dar nu peste tot. Florin Ciţu: Nu, dvs vorbiţi de distribuție. Trebuie să ne uităm la tot bugetul Romaniei, cum au fost impărțiți banii. Şi au fost impărțiți banii pe care ii avem din veniturile cetățenilor - 32,76% din PIB - au fost impărțiți in toate ministerele pe priorități, pe proiecte de priorități. Bugetele, bineințeles dacă ne uităm la 2019, sunt mai mari; 2020 a fost un an special cu priorități pentru toată lumea, fiecare minister a avut cheltuieli suplimentare cu pandemia anul trecut, unele dintre ele nu se mai regăsesc anul acesta. Este un buget mai mare decat anul trecut, deficitul in scădere, dar totuși sunt 80 de miliarde de lei, bani pe care ii punem in economie peste veniturile pe care le luăm din economie. Deci cheltuieli sunt mai mari și injectăm și 80 de miliarde de lei. Această noțiune că este un buget mic este falsă și nu este susținută de date. Sunt cheltuieli mai mari decat anul trecut. Reporter: Referitor la acel pașaport de vaccinare. Am văzut deja că se discută intens la nivelul Uniunii Europene. Dacă ați avut vreo discuție cu președintele Klaus Iohannis și care este opinia guvernului? Florin Ciţu: Eu am spus opinia guvernului de cateva ori. Nu avem această discuție in acest moment. Este prematur. In momentul in care ai doar un inceput al campaniei de vaccinare, nu poţi să vorbeşti despre un pașaport pentru vaccinare. Dacă vom avea toată populația vaccinată, atunci da, bineințeles, poți să vorbești. Reporter: Dl. Năsui spunea că există discuţii bilaterale cu Grecia și Israel, spre exemplu. Florin Ciţu: Nu există un astfel de mandat la nivel de guvern. Nu există niciun mandat, să discutăm bilateral cu Grecia pentru un pașaport de vaccinare. Guvernul nu a dat un astfel de mandat niciunui ministru. Eu v-am spus: opinia in acest moment, este că nu puteam să discutăm despre așa ceva, cand avem doar o mică parte din populație, chiar dacă noi suntem printre țările avansate din UE care au o campanie vaccinare de succes. Reporter: De la ce nivel putem să discutăm despre un astfel de pașaport de vaccinare? Cat la sută din populație ar trebui să fie vaccinată ca să putem să incepem să discutăm despre așa ceva? Florin Cițu: Haideți să avansăm cu campania de vaccinare și vom discuta după aceea. Reporter: Voiam să vă intreb dacă luați in calcul să impuneți și alte restricții, in perioada următoare? Au tot crescut cazurile, inclusiv in comisii am văzut parlamentari care nu poartă mască. Florin Cițu: Este adevărat. Am văzut şi eu, și am văzut şi pe stradă oameni care au inceput să se relaxeze, să nu mai poarte mască, ceea ce nu ne putem permite. Am avut pană acum rezultate bune, nu ne putem permite acum să nu respectăm regulile și restricțiile și trebuie să purtăm mască in continuare in spațiul public, peste tot, distanțare socială, să ne dezinfectăm - toate regulile care au fost pană acum, dacă nu vrem să pierdem ceea ce am caștigat. Pentru că, pană la urmă, dacă va crește numărul de infectări, va trebui să luăm inapoi unele dintre relaxările pe care le-am dat in această perioadă. Reporter: Cand va crește numărul de cazuri, la 4 sau 5.000, e posibil să avem alte restricții care se impun? Florin Cițu: Deja avem; in acest moment, se ştie foarte clar cand vom lua din aceste restricții. Avem trei la mie, este un prag; in școli, știm foarte bine că sunt acele praguri, pe culori, verde și așa departe, galben. Deja lucrurile astea se știu și atunci noi vedem care este evoluția şi, in funcţie de cum evoluează, lucrurile, vom lua și măsurile, dar repet, depinde de noi să nu ajungem acolo. Am muncit foarte mult să ajungem aici, să avem totuși o situație economică bună și să avem şi restaurante deschise, să avem și oameni care să meargă la munte etc, dar dacă nu purtăm mască in spațiul public, dacă nu avem distanțare socială, unele din aceste lucruri vor merge inapoi. Reporter: Se schimbă formula de calcul a incidenței, domnule premier... Florin Cițu: S-a schimbat de azi. /.../ Reporter: Bun, referitor la incidenţă, să revenim. Ne așteptăm astăzi să fie mai mare incidenţa in anumite județe, după schimbarea formulei de calcul? Florin Cițu: Nu, pentru că o mare parte din aceste focare erau in centrele de bătrani sau in spitale și deja ştiţi foarte bine că am avut o campanie pentru a vaccina medicii și aceste centre de bătrani, deci nu mă aștept să avem o creștere datorită schimbării formulei. Dacă s-ar fi intamplat acum cateva luni de zile, da, ar fi insemnat ceva. Astăzi nu mă aștept să se intample. Nu mă aștept să fie un boom din cauza formulei. Reporter: Celelalte state, ca Marea Britanie, Franța, Germania și-au făcut deja planuri concrete de deschidere, in timpul verii - din 15 iunie se deschide tot, inclusiv concerte, stadioane tot. Romania are vreun astfel de plan? Florin Cițu: Ştiu, au fost mai multe planuri in aceste țări și pe care le-au luat schimbat. Noi vrem să ne asigurăm că intai avem campanie de vaccinare de succes și apoi venim și cu planurile. Știţi foarte bine că in majoritatea ţărilor din UE au fost perioadele de lockdown. Romania nu a avut perioade de lockdown. Eu cred că strategia pe care noi am adoptat-o a fost... Reporter: Dar avem o strategie? Că nu spune nimeni nimic... Florin Ciţu: Avem o strategie... Reporter: Care e? Florin Ciţu: Haideţi să ne uităm la unde este Romania astăzi și unde sunt alte ţări. Eu zic că strategia pe care noi o avem astăzi și care funcționează este una foarte bună. Ne uităm la numărul de persoane infectate, ne uităm la ce se intamplă cu persoanele de la ATI, ne uităm la numărul decese, deci mergem in direcția corectă. Reporter: La ATI se menține un număr mare de pacienți, avand in vedere numărul de cazuri... Florin Ciţu: Sunt sub 1.000 de persoane de cateva săptămani. Eu știu că incercăm să găsim lucruri negative de fiecare dată, dar in Romania avem două lucruri care merg bine. Campania de vaccinare - nu poate nimeni să o nege, suntem in primele trei in Uniunea Europeană. In ceea ce priveşte pandemia, din noiembrie am inceput să ținem lucrurile sub control. Cum vor evolua lucrurile, vom vedea și după aceea vom deschide... Reporter: /.../ Florin Ciţu: Haideţi să ajungem acolo, pentru că dacă le redeschidem prea devreme şi uitaţi-vă ce se intamplă acum/.../ Reporter: /.../ ci un plan... Florin Ciţu: Planul este următorul: cum va avea sub control pandemia, vom redeschide economia. Romania nu are o economie inchisă. Ştiţi foarte bine că singura dată a fost inchisă anul trecut, două luni de zile. Am rămas deschiși de atunci cu toată economia și vom continua in aceeași direcție. Reporter: Domnule prim-ministru, ce se mai intamplă cu acele rapoarte privind incendiile? Ştim că se fac două rapoarte, unul de la Piatra Neamț, refăcut, și unul de la Balș. Domnul ministru al sănătății spunea că vor fi prezentate săptămana trecută. Florin Ciţu: O să vină să le prezinte domnul ministru al sănătății cand le are. Reporter: Nu vi le-au prezentat pană acum, totuşi? Florin Ciţu: Eu am rapoartele făcute de Corpul de Control al Guvernului, aceste rapoarte le am, dar ministrul sănătății va prezenta rapoartele respective. Reporter: A dat de mai multe ori nişte limite şi nu au fost respectate. A spus in repetate randuri că o să le prezinte maine, poimaine și nu s-a intamplat. Florin Ciţu: Asăzi o să am o discuţie cu domnul ministru. Vom avea o şedinţă de guvern la ora 13:45. Vom adopta online hotărarea de guvern pentru a ne asigura că ajung in Republica Moldova astăzi, sper, cele 21.600 de doze de vaccin şi atunci vom discuta să vedem cand apar... Reporter: Ce tip de vaccin? Florin Ciţu: Cred că sunt AstraZeneca. Reporter: Domnule prim-ministru, a fost o propunere făcută ieri in cadrul Comisiilor de buget, anume că banii care răman pe pensiile speciale ale parlamentarilor să fie direcționați către alocațiile copiilor, să fie o nouă majorare. Această propunere a fost respinsă. Luați in calcul, totuși, in plen, poate, să schimbați acest lucru? Florin Ciţu: Ne uităm la... Eu am spus, de la inceput ,că vreau ca acest buget să iasă din Parlamentul Romaniei așa cum a fost aprobat in Guvern. Dacă sunt economii, ne uităm unde vor fi redirecționate aceste economii. Reporter: E clar că vor fi aceste economii avand in vedere că au fost eliminate pensiile speciale, deci bani in plus vor fi. Vor fi majorate și alocațiile in aceste condiții? Florin Ciţu: Răman la opinia că trebuie, in acest moment, să avem acest buget, să rămană in forma in care a fost aprobat in Guvern. Reporter: Dacă ne raportăm la forma proiectului care a plecat de la Senat pentru majorarea alocațiilor, următoarea majorare se va face in 2022, deci putem să fim foarte siguri că anul acesta nu vom mai avea parte de o majorare a alocațiilor? Ca să ințeleagă și părinții și copiii. Florin Ciţu: Anul acesta, alocațiile au fost mărite cu 20%. Reporter: Vorbim de o majorare de la jumătatea anului. Florin Ciţu: Nu, deci anul acesta alocațiile au fost mărite cu 20%. In Uniunea Europeană, salariile au crescut, anul trecut, in medie cam cu 3% in sectorul public. In sectorul privat, am văzut estimări pentru 2021 că salariile răman constante, deci eu cred că o creștere de 20% este una semnificativă şi pentru alocații in aceste condiții de criză. Reporter: Nici măcar la o rectificare bugetară nu se pot majora, avand in vedere că vor fi făcute economii la buget? Florin Ciţu: Este vorba de un mod predictibil de a face politică economică, avem o strategie fiscal-bugetară pe care am prezentat-o şi ne ținem de această strategie fiscal-bugetară. Reporter: Referitor la buget, vă mai păstrați opinia potrivit căreia, dacă la jumătatea anului, execuţia pe ministere la bugete, dacă nu va fi perfectă, discutați cu miniștrii cu mandatele pe masă? Florin Ciţu: Da, dar nu este doar o opinie, este un articol in Legea bugetului deja. Reporter: Dacă execuția nu va fi perfectă, miniștrii pleacă? Florin Ciţu: Nu. Este un articol care spune foarte clar că bugetele vor fi ajustate in funcţie de execuție şi vom avea atunci, bineinţeles, discuţii de ce nu au fost executate bugetele. Reporter: Referitor la acest lucru, ne reamintim că Dan Barna spunea că premierul nu poate lua singur o decizie in privința miniștrilor din USR PLUS, dacă vine vorba despre o evaluare şi o eventuală remaniere. Pană la urmă, va fi decizia dumneavoastră sau va fi o decizie politică in privința anumitor miniștri? Florin Ciţu: Să le luăm pe rand. Nu se discută de remanieri in acest moment in Guvernul Romaniei - trebuie să incepem execuţia bugetară - dar ipotetic, dacă va fi nevoie la un moment dat, Constituția este foarte clară: cine face propunerea, cine face demiterea şi aşa mai departe - astea sunt lucrurile despre care vorbim. In rest, discuţii politice şi in spațiul public se pot face tot timpul, dar in acest moment nu există acest subiect pe agenda Guvernului. Reporter: Dar aţi avut o discuţie cu domnul Dan Barna pe acest subiect? Pentru că public v-aţi tot contrat pe această temă. Florin Ciţu: Discuțiile pe care le avem noi răman intre noi. Reporter: /.../ Aveţi o relație bună cu domnul Barna? Florin Ciţu: Am o relație bună cu toată lumea din coaliție, se vede foarte bine. Reporter: Le-aţi prezentat colegilor... Reporter: /.../ protestează in stradă, inclusiv polițiștii. Ce mesaj le transmiteți polițiștilor care au ajuns pană la Palatul Cotroceni să se contreze cu jandarmii? Florin Ciţu: Deci anul trecut... nu, in 2017 au fost foarte mulți oameni in stradă, pentru că Guvernul PSD a dat Ordonanța 13. Atunci au fost foarte mulți oameni in stradă. In 2020, Romania a trecut prin cea mai mare criză din ultima sută de ani. Salariile din sectorul public au crescut in medie cu 8% faţă de creșterea din Uniunea Europeană de 3%. In sectorul privat am avut 1,4 milioane de oameni in şomaj tehnic, niciun protest. Am reușit, prin măsurile pe care le-am luat, să păstrăm locurile de muncă ale celor 1,4 milioane de oameni care au reușit să se intoarcă şi să impreună am reușit cea mai mare creștere economică in trimestrul IV din Uniunea Europeană. In 2021, veniturile din sectorul bugetar răman la nivelul anului 2020, adică cu acea creștere din 2020, cu o inflație in scădere. Nu ințeleg rostul acestor proteste. Deci veniturile răman la nivelul anului 2020 - asta a fost decizia. Mai mult de atat nu am ce să vă spun. Sectorul privat spune foarte clar, in 2021 nu vor exista nici acolo creșteri salariale, pentru că in continuare suntem intr-o criză economică. Deci mi se pare unfair, necinstit, faţă de ceea ce se intamplă in sectorul privat ceea ce se intamplă cu aceste proteste. In sectorul privat avem oameni care plătesc taxele, ne plătesc salariile şi totuşi au trecut printr-o perioadă dificilă şi merg mai departe. Reporter: Domnule premier, o declaraţie... Florin Ciţu: Şi aş vrea să revin asupra acestor proteste, pentru că avem... Şi aici cred că trebuie să avem o discuţie onestă noi, in societate. Singurii oameni care au rămas in funcţie 30 de ani sunt liderii de sindicat. Este ok? In timp ce in restul societății se mai fac schimbări. Chiar aşa? Reporter: Este lege /.../ Florin Ciţu: Ei, haideți să mai discutăm şi despre această lege, să vedem cum ajung şi acele cotizații, sunt automat făcute din conturile oamenilor, este ok să se ia automat din contul oamenilor... Reporter: Şi aveţi de gand să modificați legea /.../ Florin Ciţu: Eu zic că trebuie să discutăm in societate, aşa cum vom discuta in societate şi vom modifica numărul membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat. V-am spus că vom face acest lucru şi cred că săptămana viitoare venim cu o ordonanţă. In cate consilii de administrații pot acești oameni să facă parte? Reporter: Care va fi limita? Florin Ciţu: Cinci este ceea ce propun eu. Reporter: Dar aveţi acordul coaliției pentru aceste modificări? Reporter: Şi cu sindicatele, cum modificați legea, să poată fi concediați liderii de sindicate? Florin Ciţu: Vedem, vedem... Eu zic că trebuie să avem o discuţie in societate pe acest lucru. Repet, companiile de stat au 63 de miliarde de lei pierderi. Pierderile in 2014 - n-aveau nici o treabă pentru acest lucru - erau de 53 de miliarde. Atunci au fost băgate aceste companii in insolvență. De atunci s-au acumulat dobanzi, penalități, am ajuns la 63 de miliarde. Bugetul investițiilor, ca să vedeţi, relativ ce se intamplă, bugetul investițiilor este de 62 de miliarde de lei. Nu putem să facem investiţii pentru că avem pierderi la aceste companii, trebuie să facem restructurare şi această restructurare incepe cu conducerea acestor companii. Reporter: Revenind la consiliile de administrație, domnule premier, inţelegem că există persoane care se află in mai mult de cinci consilii de administrație? Florin Ciţu: Da, şi va fi un maxim de două consilii de administrație. Reporter: Deci maxim două consilii de administrație? Florin Ciţu: Da, da, veţi vedea. Am spus de la inceput, vom face reforme. Este anul reformelor şi anul investițiilor şi veţi vedea cum se va intampla. Vă mulţumesc! Reporter: Şi indemnizația pentru consiliul de administrație? Reporter: Aveţi acordul coaliției /.../? Florin Ciţu: Sunt propuneri pe care le voi face eu şi vom vedea coaliția. Vă spun public ce vreau eu să fac, coaliția va veni şi va discuta. Repet, vor şi modificări in ceea ce priveşte mandatele funcționarilor directori generali, secretari generali /.../ Reporter: Aceeași ordonanţă? Florin Ciţu: S-ar putea să fie mai multe ordonanţe. Incepem cu 109, pentru că trebuie să mergem pe 109. In acest moment, ca să ințelegeți, membrii consiliilor de administrație sunt numiți pe două luni, pe patru luni. Aşa ceva nu se poate intampla, nu poți să ai performanță cand numești oameni pe două luni, pe patru luni şi apoi ii renumeşti sau poți să pui pe altcineva. Reporter: Deci va fi un mandat minim de șase luni, un an? Florin Ciţu: Va fi un mandat poate mai mare. Ca să poți să faci performanță, trebuie /.../. Dar in acelaşi timp, repet, maxim cinci membri. Reporter: Mulțumim! 2021-02-26 14:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-02-26_at_15.01.04.jpegViceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe E.S. Dr. Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în RomâniaȘtiri din 25.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/viceprim-ministrul-dan-barna-l-a-primit-astazi-pe-e-s-dr-ahmed-abdullah-bin-saeed-al-matrooshi-ambasadorul-emiratelor-arabe-unite-in-romania Viceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe E.S. Dr. Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite in Romania. In cadrul intrevederii, viceprim-ministrul a subliniat hotărarea Romaniei in direcția consolidării relațiilor tradiționale cu UAE, cu accent pe creșterea și diversificarea schimburilor comerciale și promovarea unor proiecte de investiții bilaterale. In acest context, cele două părți au convenit să continue eforturile pentru elaborarea unui plan de acțiune menit să stabilească pașii concreți pentru implementarea Parteneriatului Economic Strategic intre Romania și EAU. Viceprim-ministrul Dan Barna a apreciat eforturile guvernului EAU in direcția organizării - Expo 2020 Dubai. - Am incredere că următoarea Expoziție Mondială va fi esențială in modelarea lumii in perioada post-pandemie, a spus Dan Barna. Notă: Amanată in contextul pandemiei de COVID-19, Expoziția Mondială Expo 2020 Dubai va avea loc in perioada 1 octombrie 2021 - 31 martie 2022. Tema pavilionului romanesc va fi - New Nature și va propune un proces de reflecție asupra creșterii economice sustenabile in contextul provocărilor legate de protejarea mediului. 2021-02-25 16:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-02-25_at_16.34.07.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la dezbaterea organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din RomâniaȘtiri din 25.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-dezbaterea-organizata-de-consiliul-national-al-intreprinderilor-private-mici-si-mijlocii-din-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Alocuțiunea premierului Florin Cițu la dezbaterea organizată de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule președinte. Este adevărat, nu o să spun foarte multe, pentru că vreau să avem un dialog, e mai bine decat să vorbesc doar eu, dar trebuie să punctez cateva lucruri. Aveți dreptate, anul trecut a fost an dificil, in special pentru antreprenori, pentru IMM-uri, pentru sectorul privat. Am apreciat modul in care v-aţi comportat anul trecut, pentru că, deși au fost circa 1,4 milioane de oameni in șomaj tehnic, nu am văzut nicio grevă, nu am văzut pe nimeni stradă, nu a făcut nimeni scandal. Am acceptat situația cu toții și am găsit soluții și pentru asta apreciez modul in care ați ințeles situația prin care a trecut Romania anul trecut. Au fost cateva măsuri bune, pe care le-am luat anul trecut și le-am imbunătățit impreună cu dumneavoastră; IMM Invest este un program de succes și a fost soluția pe care am luat-o și văd că și alte țări din Uniunea Europeană merg acum de la ajutor de stat sau injecție directă, alte forme de ajutor de stat, la această formă de garanție, deci este testată. In acelaşi timp, vreau să vă spun că și pană să ajung aici, dar şi de aici inainte, voi spune același lucru: adevărații eroi in economie sunt antrenorii. Ei sunt cei care iși asumă riscuri, pe banii proprii, de multe ori caștigă, de foarte multe ori pierd și au curajul să o ia de la capăt. Fără această efervescență in sectorul privat, fără dumneavoastră, care vă asumaţi riscuri, cu IMM-uri, care, după aceea, unele dintre ele ajung companii mari, pentru că de acolo apar companiile mari, fără dumneavoastră, nu am avea o economie dinamică. Și vreau să vă mulțumesc pentru că, anul trecut, e adevărat, a fost dificil pentru toată lumea, dar dinamica, transparența, relația pe care am avut-o impreună anul trecut s-au văzut la finalul anului, cand Romania a avut cea mai mare creștere economică din Europa in trimestrul patru. Deci, cred că am lucrat bine și vom lucra bine și in continuare. Am prelungit măsurile de succes, e adevărat, IMM Invest și apare un hibrid, un frate mai mic, Agro Invest pentru sectorul agricol, un fel de IMM Invest pentru agricultură și, bineințeles, programul a fost imbunătățit. Vom vedea anul acesta cat va putea merge, pană cand vom putea merge, dar vă spun că vor fi și alte programe care să susțină IMM-urile și aici este rolul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). In PNRR trebuie să fie programe care să susțină acest sector și vor fi sume alocate in PNRR. IMM Invest, am spus deja, merge mai departe. Celelalte programe, cele trei, și in special Măsura 3, unde au fost cateva probleme - cred că aici a fost o interpretare mai largă a ceea ce noi am spus in acea măsură. Cand am vorbit de spații de producție, nu se gandea nimeni la imobiliare - aceasta e interpretarea noastră. Asta este. E adevărat că nu poţi să știi intotdeauna cum este folosit in partea cealaltă. E posibil ca o soluție pe care să o avem pe termen scurt, acum, să eliminăm acele proiecte din Măsura 3, care sunt legate de imobiliar, şi să putem să mergem mai departe. Este o discuție pe care o să o am cu ministrul Economiei. Ar fi păcat să nu mergem cu această măsură mai departe și, repet, toată problema a apărut la modul de interpretare, modul in care a fost interpretată Ordonanța de Urgență. Noi vorbeam de spații de producție, dar producţie, e adevărat, are un sens mai larg, depinde cine il interpretează și cum il interpretează. Incercăm să găsim o soluție cat mai rapid, astfel incat să meargă programul. Plățile pentru toate celelalte vor incepe in momentul in care va fi aprobat bugetul. Sper ca săptămana viitoare să fie aprobat bugetul și vom reveni la normal cu celelalte plăți. Referitor la programul de export, am văzut discuţii in spaţiul public. Aici o să vorbesc cu ministrul Economiei să vedem cum găsim o soluţie. Este posibil să fie alocate credite de angajament in prima fază, pană in vară. Dacă vor exista astfel de proiecte, ele vor putea fi contractate și apoi finanțate, dar vom umbla și la filtru; poate că modul in care au fost făcute aceste targuri, expoziții, trebuie puțin modificat filtrul, să ne asigurăm că sunt target-ate și că banii nu sunt cheltuiţi degeaba. Vrem să susținem antreprenoriatul roman să meargă să exporte, dar noi să ne asigurăm că pentru asta sunt folosiți banii şi atunci vom crea niște filtre, o sită a modului in care sunt achiziționate. Mă opresc aici ca să putem să avem un dialog. Mulţumesc. 2021-02-25 10:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-25-11-03-28big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la evenimentul ”Performerii anului 2020” organizat de Bursa de Valori BucureștiȘtiri din 25.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-evenimentul-performerii-anului-2020-organizat-de-bursa-de-valori-bucure-tiGalerie foto [Check against delivery] Alocuțiunea premierului Florin Ciţu la evenimentul Performerii anului 2020, organizat de Bursa de Valori Bucureşti Florin Ciţu: Mulţumesc! Bună ziua. Este bine să ne mai intalnim şi in astfel de momente, deşi e dificil, pentru că ştiu prin ce am trecut anul trecut. Imi aduc aminte că, acum un an, cand a inceput pandemia sau cand incepeam să luăm acele masuri, nu prea știam exact ce se va intampla și au urmat două luni de zile in care economia a fost total inchisă. Au fost momente foarte dificile, pentru că, pe de-o parte, voiam să menținem capacitatea de producție funcțională, pe de altă parte cum plătești pentru capacitatea de producţie să rămană funcțională? Şi atunci trebuia să facem un singur lucru: să arătăm tuturor investitorilor de pe piețele de capital, internaționali sau locali, că avem un plan foarte bun de a redresa economia, de a o scoate din această situație de criză. Cred că i-am convins pe investitori anul trecut și am reușit să păstrăm ratingul Romaniei, in acea perioadă dificilă, am reuşit să finanțăm un deficit la dobanzi din ce in ce mai mici, ceea ce a arătat incredere in acele măsuri; am reușit să avem două emisiuni de succes către populație, pe FIDELIS, și chiar și in euro, sume record - un miliard de euro a fost a doua- și toate acestea ne-au arătat că am luat măsurile bune. Omenii au avut incredere in măsurile pe care le-a luat acel guvern. Iar confirmarea cifrelor, confirmarea realității a venit cand am primit cifrele pentru creșterea economică pe tot anul trecut, estimările din acest moment, care au fost mai bune decat orice estimări ale oricărui specialist, chiar și ale noastre și, in trimestrul 4 anul trecut, cand Europa trecea prin alte perioade de lockdown, Romania a avut cea mai mare creștere economică. Toate acestea s-au intamplat pentru că am reușit să punem la punct un plan care a caștigat increderea investitorilor și cred că acest lucru a fost cel mai important anul trecut; cel mai important pentru un guvern este să caștige increderea investitorilor. E foarte greu de caștigat această incredere, e foarte ușor de pierdut. Continuăm in aceeași direcție și anul acesta. Bineinţeles că provocarea majoră, anul acesta, este campania de vaccinare. Pană acum, Romania, impotriva tuturor celor care nu ne dădeau șanse, are o campanie de vaccinare de succes. Suntem, in Uniunea Europeană, pe locul 3 in ceea ce priveşte numărul de persoane care au fost vaccinate total cu două doze și, la nivel global, suntem pe locul 7. Nu cred că a existat cineva care să dea această variantă inainte, cand a inceput campania de vaccinare. Nu se gandea nimeni că Romania va avea o campanie de vaccinare de succes, dar, exact ca anul trecut, ne facem temele, luăm un plan și il indeplinim. Nu in ultimul rand, eu am făcut o promisiune anul trecut și mulţi au spus că e o promisiune campanie - nu, nu a fost promisiune de campanie - am aprobat in Guvern proiectul de lege care s-a dus in Parlament pentru a elimina acel populism, adoptat anul trecut, in plină campanie electorală de coaliţia majoritară socialistă, prin care companiile de stat din Romania nu puteau să mai acceseze capital de pe piața de capital. Am eliminat acest lucru pentru că avem nevoie de a reforma companiile de stat, avem nevoie de investitori străini, avem nevoie de investiții - nu putem să susținem de la buget acest efort de reformă -, și avem nevoie și de tehnologie și know-how-ul investitorilor străini. Așa că, acel proiect de lege este in Parlamentul Romaniei, va fi aprobat in curand și vom face exact ceea ce am spus: vom atrage investitori străini pentru ca, impreună, să reformăm economia. Sunt 30 de ani pe care i-am pierdut, dar eu cred că putem să recuperăm foarte rapid. Vă mulțumesc și felicitări pentru tot ce ați făcut şi ce faceți pentru romani. Mulţumesc! *** [Check against delivery] Declaraţiile premierului Florin Ciţu după participarea la evenimentul Performerii anului 2020 organizat de BVB Reporter: Ce companii vor fi listate anul acesta la bursă și dacă vorbim despre pachete majoritare sau pachete minoritare? Florin Ciţu: Incă nu știm care vor fi listate anul acesta, pentru că incă avem acel proiect in vigoare, care nu permite atragerea investitorilor străini sau locali dacă este capital de stat in aceste companii. Reporter: Dar o listă aţi făcut, l-aţi gandit, aveţi in vedere? Florin Ciţu: Nu, mai multe companii ştiţi foarte bine că sunt pe pierdere şi intră in restructurare. Dacă vom găsi investitori să ne ajute să restructurăm asta este foarte bine. Reporter: De ce se schimbă modalitatea de calcul pentru rata de infectare de astăzi? Ştim că vor fi incluse şi focarele, era o necesitate? Şi dacă va aşteptați la noi restricții sau să ne așteptăm la noi restricţii, avand in vedere că cel mai probabil rata de infectare o să crească incluzand și focarele? Florin Ciţu: Nu, noi ne-am uitat la această formulă. Ințeleg că este formula recomandată de epidemiologi și nu vedem o problemă. Am văzut estimările inițiale, nu cred că se vor schimba foarte mult lucrurile față de ceea ce avem astăzi. Nu avem focare foarte mari. Reporter: S-au făcut deja calcule la nivelul Guvernului, aveți niște zone? Florin Ciţu: S-au făcut estimări. De aceea am lăsat 14 zile. Ați văzut că a durat 14 zile, de la momentul in care am aprobat această modificare și pană la momentul implementării. Să vedem cum evoluează lucrurile. Nu mă aștept să fie diferențe majore față de aceea ce avem pană acum. Reporter: Veți reduce locurile in consiliile de administraţie ale mai multor companii de stat? Florin Ciţu: Cu siguranță! Cu siguranţă, locurile vor fi reduse și ne uităm și la indemnizație. Reporter: Daţi-ne exemple şi cat de mult le veţi reduce. Florin Ciţu: Eu voi propune să fie maxim cinci membri in consiliile de administraţie pentru toate companiile de stat. Reporter: Ce părere aveți de faptul că HoRa vrea să dea in judecată Guvernul pentru restricțiile activităților și pentru faptul că nu au dat ajutorul de stat? Gabriela Firea: Aici nu ințeleg foarte mult ce se intamplă. Eu imi aduc aminte că anul trecut tot sectorul nu a plătit impozite tot anul. Impozitul specific a fost eliminat și anul acesta impozitul specific este eliminat pană in martie. Sunt multe măsuri de care au beneficiat - FNGCIMM, șomaj tehnic, după aceea acea plata a 41,5% din salariu pentru cei care s-au intors din şomaj tehnic, deci foarte mult efort anul trecut, 4,85% din deficitul bugetar s-a dus către măsuri care să susțină economia. Dar, bineințeles, oricine, dacă dorește să dea in judecată Guvernul, foarte bine. Eu cred că aceste măsuri nu sunt cele mai potrivite, avand in vedere situația prin care trece Romania și eforturile pe care le face acest Guvern. De fiecare dată am ascultat propunerile, de la toate sectoarele din economie, le-am imbunătăţit; noi am spus de fiecare dată că nu cred că deţinem soluţia perfectă. Din discuţiile cu oamenii de afaceri şi cu antreprenorii au reieşit soluţii, le-am implementat, deci eu zic că lucrurile merg, in continuare, O.K. dar, in fine, asta este. Reporter: Plățile către IMM-uri cand se reiau, măsura 2, măsura 3, domnule prim-ministru? Florin Ciţu: După buget, imediat după buget. A fost suplimentat bugetul şi vor fi reluate plăţile imediat, din momentul cand este aprobat bugetul. De aceea, sper să treacă cat mai repede prin Parlament, in forma in care a fost aprobată de Guvern. Reporter: Cu specialiştii INSP aţi discutat sau aveţi in vedere un plan de măsuri, avand in vedere că una dintre estimările INSP arată că am putea ajunge la peste 9.000 de cazuri, la finalul lunii martie, pe zi? Florin Ciţu: Discutăm cu specialiştii INSP, dumneavoastră spuneţi unul dintre cazuri, nu le spuneţi pe celelalte trei şi nu spuneţi care e realitatea versus scenarii. Reporter: Cel mai pesimist. Florin Ciţu: Cel mai pesimist pesimist, dar, in acelaşi timp, ar fi bine să ne uităm şi la ce inseamnă realitatea versus scenarii, pentru că aceste scenarii se fac de cateva luni de zile. Şi realitatea a fost, de fiecare dată, mai bună decat scenariile care arătau 1, 2, 3 creşteri, deci, eu merg pe măsurile pe care le avem, arată foarte clar că au dat rezultate, Romania, astăzi, este pe locul trei in Europa la numărul de persoane vaccinate cu două vaccinuri, deci persoane vaccinate complet şi pe locul 7 in lume. Este clar că am luat măsurile care trebuie şi n-o spunem noi, o spun datele. Deci, pană la urmă, vom merge pe ceea ce am făcut pană acum şi veţi vedea că cele mai pesimiste estimări nu se vor materializa. Reporter: Cu cat ar trebui să crească rata de infectare, la nivel naţional, incat să ne aşteptăm la noi restricţii şi dacă sunt ceva măsuri suplimentare pe care le pregătiţi? Florin Ciţu: In fiecare zi vorbesc şi cu domnul Arafat şi cu echipele, se intalnesc, avem mai multe scenarii. Deocamdată, ceea ce avem noi in acest moment implementat funcţionează. Dar, in acelaşi timp, este important şi am spus de fiecare dată, trebuie să purtăm mască, dezinfectant, distanţarea socială - toate aceste măsuri, să respectăm regulile. Am văzut că oamenii au inceput să se relaxeze puţin. Nu este momentul. Incă nu am ajuns la momentul să ne relaxăm. Ceea ce am făcut pană acum putem să pierdem foarte uşor, dacă nu păstrăm in continuare aceste restricţii. Asta este mesajul şi pentru dacă vrem să păstrăm restaurantele, dacă vrem să păstrăm şcolile deschise, trebuie să respectăm regulile. Reporter: Controale? Florin Ciţu: Controale se fac. Mereu, aţi văzut, se dau amenzi, bineinţeles, inţeleg că acele amenzi de 6.000 de lei nu prea contează, de aceea am venit cu cealaltă propunere, care va fi un amendament in Parlamentul Romaniei. Reporter: Modul in care evoluează tulpina britanică v-ar determina să mai aduceţi noi restricţii? Florin Ciţu: Deocamdată, in Romania vedem că tulpina britanică incă este, oarecum, sub control. Nu vedem efectele devastatoare. M-am uitat la ce s-a intamplat in Anglia, in momentul in care a apărut, la cateva săptămani după, a fost o evoluţie nu exponenţială, dar dinamica a fost foarte rapidă. Nu vedem acest lucru incă, in Romania. Reporter: La ce amenzi vă gandiţi pentru cei care nu respectă aceste măsuri? Florin Ciţu: Nu ne gandim la amenzi, am spus foarte clar, eu sunt de acord ca, dacă cineva a plătit o amendă şi in 15 zile după ce a plătit această amendă se repetă acelaşi comportament, să i se suspende pentru 15 zile sau două săptămani licenţa. Mi se pare normal. Şi inţeleg că şi cei din domeniul respectiv sunt de acord cu astfel de restricţii. Altfel nu putem să oprim această pandemie, efortul trebuie să fie al tuturor. Reporter: Sindicaliştii anunţă că vor prelungi calendarele de protest. Ce părere aveţi? Şi vă mai şi acuză de lipsă de dialog social. Florin Ciţu: Asta fac sindicatele, incearcă să susţină angajaţii, dar, in acelaşi timp, mesajul de fiecare dată pentru sindicalişti şi pentru angajaţii din sectorul bugetar este acelaşi: in 2020, cand toată economia trecea prin cea mai mare criză din ultima sută de ani, cand in sectorul privat au fost 1,4 milioane de oameni in şomaj tehnic, pentru că a trebuit să facem eforturi, oameni care plăteau taxe ca să susţină salariile celor din sectorul public, sectorul public a primit creşterea salarială normală, nu a fost nimeni dat afară. Anul acesta nu este nimeni dat afară, toată lumea işi primeşte sporurile, işi primeşte aceleaşi salarii ca in 2020. Eu nu văd aici o problemă. Este clar, bineinţeles, sunt foarte mulţi lideri sindicali care... Şi aici este surpriza, şi ar trebui să ne gandim, ca societate, cum se intamplă că liderii sindicali sunt aceiaşi oameni de 30 de ani de zile? Acolo chiar nu se intamplă nimic. Dar peste tot se mai modifică lucrurile, dar acolo sunt aceiaşi lideri sindicali de 30 de ani. Ar trebui să ne gandim cum funcţionează lucrurile şi poate, in acest dialog social, ne intrebăm cum ajung acolo. Reporter: Cați bugetari cumulează astăzi pensia cu salariul, pentru că ieri aţi făcut... Florin Ciţu: Am văzut proiectul de lege, sunt de acord cu propunerea care vine de la Ministerul Muncii, va fi in dezbatere publică şi vom vedea după aceea. Reporter: Nu ştim impactul bugetar incă, de aia vă intreb... Florin Ciţu: Vom vedea estimările de la Ministerul Muncii, n-o să vină de la mine, aşteptăm proiectul de lege in dezbatere publică şi cu toţii vom vedea impactul social. Mulţumesc mult de tot! 2021-02-25 10:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_139584420_130182882340635_2614994818084580952_n.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul şedinţei de guvern din 24 februarieȘtiri din 24.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-sedintei-de-guvern-din-24-februarie1614182421Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi au fost mai multe hotărari, dar şi cateva ordonanţe. Cea mai importantă este o ordonanţă de urgenţă prin care am reglementat ajutorul pe care il vom da imediat Republicii Moldova, constand in 20.000 de doze de vaccinuri. Este o donație pe care o vom face, este prima tranşă din cele 200.000 de vaccinuri pe care le trimitem in Republica Moldova. Astăzi a fost aprobată ordonanța de urgenţă, iar după ce o să fie publicată ordonanța de urgenţă va fi nevoie de o hotărare de guvern pe care o vom lua, dacă este nevoie, intr-o ședință online, pentru a ne asigura că aceste doze ajung in Republica Moldova cat mai rapid. Alte acte normative adoptate astăzi. De la Ministerul de Finanţe am avut o ordonanţă de urgenţă care a clarificat cateva lucruri. Au fost adoptate, in ultimul an, mai multe acte normative şi aplicarea acestora nu se putea face pentru că interpretarea era dificilă şi a trebuit să corectăm aceste lucruri. A fost, bineinţeles, şi acea problemă cu ţările care erau pe o anexă cu care nu puteam să facem tranzacția. Am rezolvat-o şi pe aceea. Deci mai multe lucruri administrative. Repet, cea mai importantă decizie, astăzi, a fost cea referitoare la Republica Moldova, dozele de vaccin care merg in Republica Moldova. Dacă sunt intrebări, ştiu că sunt mai multe lucruri in spațiul public care prezintă interes. Vă ascult. Reporter: Referitor la declarația vicepremierului Dan Barna, are premierul sau nu are exclusiv dreptul de a remania miniștrii? Pentru că vicepremierul spunea că trebuie să cereți acordul USR sau UDMR dacă vreți să remaniați un ministru. Florin Ciţu: Știu că această discuţie este interesantă pentru dumneavoastră din alt punct de vedere. Eu respect Constituția şi in Constituție spune foarte clar cum se face o remaniere. Restul, discuţii politice, ce se intamplă in spate - asta este altceva, dar atributul remanierii, așa cum spune Constituția, in momentul in care se ia o decizie, este doar decizia premierului şi are ultima decizie. In rest, discuţii putem să avem şi vom avea discuţii tot timpul, dar eu doar vorbesc despre Constituție şi despre atribuțiile fiecărei persoane in Guvernul Romaniei. Reporter: Spuneți-mi dacă a fost aprobat un act normativ privind ajutarea minerilor care au fost in grevă in ultimele zile? Florin Ciţu: Da, a fost o completare. A fost aprobat un act normativ săptămana trecută şi a fost o completare, pentru că ştiţi foarte bine minerii au primit anul trecut salariile, dar nu au primit acea suplimentare de tichete şi alte sporuri care erau reglementate prin Contractul Colectiv de Muncă. Pentru că este o companie in insolvență a trebuit să facem o hotărare de guvern separată şi să găsim o sursă, s-a aprobat, o să fie publicată cred că in următoarele minute, ca să ne asigurăm că banii ajung cat mai repede la mineri in Valea Jiului. Reporter: Dar puteți să ne spuneți ce sumă e și dacă acoperă toate... Florin Cițu: Exact suma pe care o identificasem, 11 milioane de lei, deci, tot ce a fost cerut a fost completat. Nu este niciun fel de diferență intre suma pe care au justificat-o și ceea ce va fi in hotărarea de guvern. Reporter: Și, dacă mai imi permiteți, aveam o intrebare legată de o decizie luată astăzi in Parlament prin care sunt permise din nou concursurile pentru angajarea in administrația publică. Știu că prin proiectul de buget se incearcă o reducere a cheltuielilor cu personalul, o astfel de măsură nu ar urma să ducă la o creștere a cheltuielilor cu salariile? Florin Cițu: Nu. Se vor angaja in anvelopa salarială pe care am aprobat-o in buget. Deci, asta nu inseamnă neapărat că vor fi cheltuieli mai mari de personal, doar că pot să se angajeze și dacă se păstrează in anvelopa salarială, foarte bine. Reporter: Aveți informații cați angajați ar putea fi in felul acesta? Cat ar fi deficitul atunci de angajați? Florin Cițu: Nu, nu, nu. Nu ştiu. Reporter: Bună ziua! Am nevoie de o clarificare: cele 11 milioane de lei se vor duce pe tichetele de masă și transport? Florin Cițu: Exact, sunt sumele suplimentare. Ințeleg că este vorba de ceea ce nu au primit minerii anul trecut și pentru ceea ce au făcut acest protest spontan, este acea sumă de 11 milioane de lei. Reporter: De asemenea, in urma anchetei Recorder, dumneavoastră ați trimis Corpul de Control la Apele Romane, ați primit raportul din partea Corpului de Control? Florin Cițu: De la Apele Romane, nu; am primit de la Balș, unele măsuri deja au fost luate. Cum le primesc, vi le spun. V-am spus, Inspecția Economică de la Piatra Neamț am primit-o, raportul nu mi s-a părut concludent, am cerut să fie retrimis. Deci, lucrurile sunt in mișcare. Reporter: Bună ziua! Știm că este la Ministerul Muncii, in momentul de față, o lege prin care se va interzice cumulul pensiei cu salariul la stat. Voiam să vă intreb dacă ați vorbit cu doamna ministru și vor exista și excepții de la această prevedere? Florin Cițu: Da, am vorbit. Este un proiect de lege pe care l-am discutat in coaliție, am văzut draftul proiectului de lege. Cred că o să fie o comunicare din partea Ministerului Muncii in zilele următoare, cu detalii. Va fi o dezbatere publică și vom vedea dacă vor fi și excepții sau nu. Mie mi se pare un proiect de lege foarte bun. Știți că am incercat și anul trecut acest lucru și mi se pare normal in momentul in care ai ieșit la pensie să decizi dacă vrei să incasezi pensia sau dacă vrei să rămai angajat, atunci să renunți la pensie. Reporter: Și pe un alt subiect: vedem că mai mulți dintre miniștrii pe care ii aveți in cabinet și-au delegat din atribuțiile pe care le au către secretarii de stat. Cum vedeți, este o practică normală? Florin Ciţu: Depinde ce atribuții, nu imi dau seama la ce vă referiți. Dar, da, este normal să mai delegi din atribuții. Cateodată nu poți să ajungi la ședința de guvern și, atunci, trebuie să delegi din atribuții, deci, depinde de situație, dar se mai deleagă din atribuții. Reporter: In ceea ce privește despăgubirile pentru secetă, știm nemulțumirile agricultorilor, i-am văzut in stradă, ministrul agriculturii susține că in momentul de față nu ar exista banii necesari pentru aceste despăgubiri in bugetul de stat și se poate incerca o compensare la nivelul creanțelor fiscale. Practic, să exonerați de plata impozitului pe venit, CAS, CASS. Luați in calcul o asemenea variantă și cand, pentru că in momentul de față știm foarte bine că sunt intr-o situație financiară destul de dificilă? Și, la pachet, această intrebare, știm că ați luat in discuție, nu știu dacă s-a și aprobat, o ordonanță de urgență cu privire la schemele clasice de ajutor din bani europeni tot pentru agricultori. Florin Ciţu: Da, să incepem cu ce e mai simplu. Bineințeles, schemele au fost prelungite, a fost o ordonanță de urgență, schema a fost prelungită din fonduri europene. Referitor la acele sume, lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Anul trecut, Guvernul Romaniei a alocat cea mai mare sumă pentru despăgubirile din secetă - 1,1 miliarde de lei. Acelea au fost cererile, le-am despăgubit. Dacă ne gandim in viitor că va fi secetă sau ceva, vom vedea atunci. Nici anul trecut nu au fost sumele alocate in buget la inceputul anului și au fost alocate la rectificarea bugetară. Deci, nu văd sensul acestei discuții. Anul trecut au fost alocate 1,1 miliarde de lei de la buget pentru despăgubiri pentru secetă. Reporter: E vorba de plăți restante de anul trecut, domnule premier, nu mă refer la ceea ce urmează in anul 2021, evident. Florin Ciţu: Vă repet, anul trecut au fost 1,1 miliarde de lei, am plătit 1,1 miliarde de lei; asta a fost suma pe care am anunțat-o public anul trecut și am plătit-o de la bugetul de stat. Reporter: Aș mai avea o intrebare pentru dumneavoastră. Florin Ciţu: Sigur. Reporter: Ne puteți spune care este necesarul de imprumut al statului pentru anul in curs? Pentru că, iată, datoria publică a ajuns la 47,7%. Florin Ciţu: Necesarul de imprumut direct este deficitul bugetar. Ce mai vine din trecut, vom vedea, cred că in jur de 40 de miliarde. Dar Ministerul Finanțelor va veni cu strategia și va fi publicată - are un timp după ce se publică bugetul să vină cu ea public, dar cel puțin 80 de miliarde. Ceea ce inseamnă că, in această economie, anul acesta, vor intra 80 de miliarde de lei in plus. Deci, luăm bani din economie, 336, și restul pană la 449 avem un deficit, de acoperit cheltuielile. Sunt bani care vin in plus in economie 80 de miliarde de lei. Vă mulțumesc mult! 2021-02-24 17:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-24-06-19-05big_1.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 23.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciuGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la o altă conferință a Comitetului Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. In cele ce urmează, o să prezint noutățile referitoare la activitatea de vaccinare impotriva COVID-19 in Romania. După cum știm, au fost mai multe discuţii legate de prioritizarea personalului din invățămant, in vederea vaccinării. Ieri a avut loc ultima ședință pregătitoare cu directorii direcțiilor de sănătate publică din fiecare judeţ, inclusiv municipiul Bucureşti şi am stabilit următoarele lucruri: procesul de vaccinare pentru personalul din invățămant va incepe de maine, 24 februarie, in majoritatea județelor din ţară. Toată această activitate se va incheia pe data de 10 martie. De maine, 24 februarie, incepe activitatea de vaccinare in 23 de județe, inclusiv in municipiul Bucureşti. De joi, 25 februarie, continuă in alte 14 județe, din 26 februarie, două județe și, pe 1 martie, incep ultimele trei județe. Toată perioada de vaccinare care va fi destinată acestui proces specific adresat personalului din invățămant durează pană in 10 martie, pentru administrarea primei doze. Estimăm un număr de aproximativ 60.000 de persoane care vor fi vaccinate in cadrul acestui proces. Reamintesc faptul că peste 42.000 de persoane au fost deja vaccinate din randul personalului didactic şi aproximativ 128.000 de persoane sunt deja programate. Modalitatea de programare și de derulare a activităților de vaccinare au fost transpuse intr-o instrucțiune care deja a fost transmisă către fiecare județ, către direcțiile de sănătate publică și, de asemenea, către Ministerul Educației, incă din cursul zilei precedente. Cum se va desfășura efectiv activitatea de vaccinare? In primul rand, tipurile de vaccin - vor fi folosite atat vaccinuri produse de compania Oxford-AstraZeneca, in mod deosebit pentru persoanele cu varstă cuprinsă pană la 55 de ani, inclusiv - acolo, sigur, unde nu se observă sau nu se identifică anumite contraindicații. De asemenea, vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer va fi recomandat cu prioritate persoanelor cu varstă de peste 55 de ani, exceptand situațiile in care se identifică anumite contraindicații. Fluxurile de vaccinare vor fi separate pentru cele două tipuri de vaccin administrat, programarea se va face după o altă modalitate și nu se efectuează programarea in platforma informatică. Practic, unitățile de invățămant centralizează lista cu personalul propriu care dorește să fie vaccinat in această perioadă. Aceste liste sunt centralizate la nivelul inspectoratelor școlare județene și sunt transmise către direcțiile de sănătate publică. Direcțiile de sănătate publică, in funcție de capacitatea cabinetelor de vaccinare și de perioada pe care am propus-o pentru derularea activității de vaccinare, efectuează programarea persoanelor respective, iar beneficiarii vor fi anunțați prin grija inspectoratelor școlare și a conducătorilor unităților de invățămant. Ca atare, așa cum am spus, procesul de vaccinare ar trebui să dureze intre 7-10 zile pentru fiecare județ, in funcție de momentul la care debutează activitatea de vaccinare pentru această categorie profesională. Noi ne dorim ca, intr-un timp cat se poate de scurt, să asigurăm vaccinarea cu prioritate a personalului din invățămant. Locațiile in care se desfășoară această activitate de vaccinare, in mare parte, aparțin de spațiile puse la dispoziție de Ministerul Educației. In județele in care nu au fost locații potrivite pentru derularea activităților de vaccinare, s-au identificat alte spații in locația centrelor de vaccinare care nu erau incă puse in activitate. Pentru București, de pildă, pot să vă dau exemplu că au fost deschise incă 22 de cabinete de vaccinare in incinta centrului de vaccinare de la Romexpo, care va avea fluxuri separate pe cele două tipuri de vaccinuri, AstraZeneca respectiv BioNTech-Pfizer. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, in București vor fi disponibile 16 cabinete de vaccinare, iar pentru vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer, 6 cabinete de vaccinare. Un alt element important pe care ne-am dorit să vi-l transmitem, in cadrul acestei conferințe, este legat de evaluarea impactului vaccinării in randul persoanelor care efectuează dializă cronică. Am transmis și am comunicat cu principalii operatori de dializă din Romania; am solicitat, in mod oficial, o centralizare a datelor de la principalii operatori de dializă din Romania și am obținut următoarele informații: au răspuns operatorii care dețin aproximativ 78 de clinici de dializă din Romania, totalizand aproximativ 11.100 de persoane cu dializă. Reamintesc că, in Romania, in momentul de față, vorbim de aproximativ 13.000 de persoane care efectuează dializă cronică. De asemenea, aș vrea să subliniez faptul că această categorie de pacienți, din păcate, a fost grav afectată, in cursul acestei pandemii, inregistrandu-se o rată de deces medie de aproximativ 25% la cazurile care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2. Dintre aceste 11.100 de persoane care efectuează dializă, aproximativ 6.341 de persoane au fost deja vaccinate cu prima doză, ceea ce inseamnă un procent de pană la 60% ca rată de acoperire vaccinală. Menționez că și-au exprimat acordul pentru vaccinare circa 70% dintre persoanele care efectuează dializă. Din punctul nostru de vedere, este un nivel satisfăcător de acoperire vaccinală. Cu cat numărul persoanelor vaccinate este mai mare, cu atat evident că beneficiile, din punct de vedere practic, din punct de vedere medical și epidemiologic, vor fi mai mari. Activitatea de vaccinare pentru persoanele cu dializă continuă: avand in vedere că incă mai sunt persoane care doresc să se vaccineze după modalitățile pe care le știm, fie cu echipe mobile la centrele de dializă, fie pacienții dializați sunt transportați cu prioritate la centrele de vaccinare la care sunt arondate acele unități de dializă. Un element important legat de beneficiile vaccinării: s-a observat - și toți operatorii comunică același lucru - o tendință de scădere a numărului de cazuri confirmate in randul pacienților dializați, in perioada de la debutul campaniei de vaccinare. Sigur, acest lucru se suprapune cu tendința generală de scădere a numărului de cazuri, insă, in anumite centre de dializă, cum a fost cel de la Iași, unde au făcut o centralizare mult mai fidelă a datelor, s-a observat o reducere a numărului de cazuri pozitive de la o medie de 20-25 la circa două cazuri la testările care, după cum știm, se fac periodic, la interval de două săptămani, la această categorie de pacienți. Acestea fiind spuse, noi apreciem ca fiind o evoluție favorabilă a activităților de vaccinare in randul acestei categorii prioritare de persoane și, din acest punct de vedere, bineințeles, incurajăm continuarea activităților de vaccinare. Un al treilea lucru pe care aș vrea să il menționez este legat de persoanele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză de vaccin impotriva COVID-19, respectiv după cea de-a doua doză de vaccin impotriva COVID-19. După prima doză, in perioada 27 decembrie 2020 - 21 februarie 2021, un număr de aproximativ 3.969 de persoane, reprezentand 0,49% din numărul persoanelor vaccinate cu prima doză, au fost testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 după administrarea primei doze de vaccin. 95% dintre aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de compania BionTech-Pfizer, 4,6% cu vaccinul produs de compania Moderna și 0,4% vaccinate cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca. Mediana timpului scurs de la momentul vaccinării pană la momentul la care a fost depistată această infecție a fost de șapte zile, ceea ce inseamnă că persoanele respective au fost diagnosticate in intervalul de timp in care nu a apărut nivelul de anticorpi la un titru protector și, de asemenea, foarte probabil vorbim de situații in care acele persoane erau fie in perioada de incubație la momentul vaccinării, fie au fost in faza de infecție asimptomatică sau au fost expuse ulterior momentului vaccinării, avand in vedere că perioada de incubație pentru infecția cu SARS-CovV-2 este cuprinsă intre două și 14 zile, or din acest punct de vedere, atragem atenția asupra continuării respectării măsurilor de prevenție deja cunoscute, atat inainte cat și după vaccinare, pentru a obține beneficii maximale in următoarea perioadă. Aș vrea să menționez faptul că un număr de 1.052 de persoane dintre cele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după administrarea primei doze s-au prezentat deja pentru efectuarea dozei de rapel, 4,3% dintre ele, aproximativ 172 de persoane au efectuat cea de-a doua doză in primele două săptămani de la momentul vindecării infecției, iar restul de 880 de persoane au fost vaccinate după un interval de două săptămani de la momentul vindecării acelei infecții. In ceea ce privește numărul de persoane care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după administrarea celei de-a doua doze, in perioada 17 ianuarie - 21 februarie, un număr de 446 de persoane, reprezentand 0,08% din totalul persoanelor vaccinate cu două doze, au avut un test pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Toate aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de compania BioNTech - Pfizer, avand in vedere că in momentul de față singurul tip de vaccin care se folosește pentru administrarea rapelului este vaccinul produs de compania BioNTech - Pfizer. Mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze şi pană la data confirmării infecției a fost de patru zile. Deci, după cum știm, reamintesc faptul că beneficiile vaccinării ating valoarea maximă la cel puţin 7, 10, 14 zile, in funcţie de tipul vaccinului, după administrarea celei de-a doua doze. Iarăși, accentuez importanța măsurilor de prevenție, pentru că altfel putem sa avem acel fals sentiment de siguranţă şi să ne expunem in diverse circumstanțe la infecția cu SARS-CoV-2. O să trec in revistă bilanțul vaccinărilor din această perioadă. Incă de la debutul campaniei de vaccinare, aş vrea să menționez că in Romania au fost recepționate in total, la data de 22 februarie, aproximativ 1.924.000 de doze de vaccin de la cele trei companii diferite. Au fost administrate peste 1.400.000 de doze, ceea ce inseamnă o rată de utilizare de peste 73%. In momentul de faţă, stocul existent la 22 februarie este de aproximativ 405.000 de doze pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri. Defalcat pentru fiecare tip de vaccin, in ceea ce priveşte vaccinurile recepționate de la compania Pfizer, au fost recepționate in total 1.500.000 de doze, administrate 1.259.000 de doze, ceea ce inseamnă o rată de utilizare de peste 83%. In momentul de faţă, stocul existent in data de 22 februarie este de aproximativ 200.000 de doze. In ceea ce priveşte vaccinul de la compania Moderna, am recepționat 78.000 de doze. Au fost administrate 77.726 de doze, ceea ce inseamnă o rată de utilizare de 99,6%. In momentul de faţă, stocul este zero. Ceea ce urmează să primim in această săptămană, adică maine, vor fi aproximativ 79.000 de doze, care vor fi stocate pentru a asigura rapelul persoanelor deja vaccinate cu prima doză, perioadă care va incepe din data de 4 martie. Vaccinul produs de compania AstraZeneca - am recepționat in total 337.200 de doze. Au fost administrate 71.817 doze. Vă reamintesc, activitatea de vaccinare cu vaccinul produs de compania AstraZeneca a inceput de aproximativ o săptămană, din data de 15 februarie, ceea ce inseamnă in momentul de faţă un procent de 21,3% din dozele recepționate, stocul existent la acest moment fiind de 203.560 de doze. Numărul de centre de vaccinare active la acest moment, vorbim de 414 centre active, care cuprind atat centrele care au fost in faza I, mare parte a lor deja s-au inchis. Vorbim despre 121 de centre din etapa I care au mai rămas active şi care continuă incă efectuarea dozei de rapel. Vorbim de aproximativ 212 centre pentru etapa a II-a şi 81 de centre din rețeaua MApN şi MAI, cumuland in total 664 de cabinete de vaccinare, iar pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca sunt in total 192 de centre de vaccinare, cumuland un total de 254 de fluxuri. Dintre aceste cabinete de vaccinare, 70 sunt in rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne. Bilanțul vaccinărilor: la data de 22 februarie erau vaccinate 819.446 de persoane, din care 589.641 de persoane vaccinate cu două doze. Din acest bilanț, pe fiecare tip de vaccin, pentru vaccinurile produse de compania Pfizer: 669.904 persoane au fost vaccinate in total din 27 decembrie, majoritatea, 589.640 fiind persoane vaccinate deja cu două doze. In ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Moderna - 77.726 de persoane vaccinate cu prima doză, iar in ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania AstraZeneca - 71.817 persoane vaccinate cu prima doză. In ceea ce privește etapa a doua de vaccinare, din 15 ianuarie au fost vaccinate 655.605 persoane. Defalcat, pe categorii de persoane vulnerabile, vorbim de persoane cu boli cronice - 223.633 de persoane; persoane peste 65 de ani - 223.427, persoane din centre sociale și rezidențiale - 27.643, ceea ce inseamnă peste 60% din numărul persoanelor eligibile din aceste categorii, persoane nedeplasabile care au fost vaccinate cu echipe mobile la domiciliu - 2.371 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din numărul total al persoanelor eligibile nedeplasabile de la domiciliu; persoane fără adăpost vaccinate in momentul de față - aproximativ 306 persoane dintr-un număr eligibil total de 1.341 de persoane, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 23% la această categorie. In total, persoane vulnerabile din etapa a doua au fost aproape 73% persoane vaccinate din numărul total al celor vaccinați. Persoanele care desfășoară activități esențiale: in total din 15 ianuarie au fost vaccinate 178.225 de persoane, reprezentand aproximativ 27%, insă aș vrea să menționez faptul că, dintre aceste persoane, aproximativ 40% sunt in evidență și cu boli cronice. Un alt element important este legat de numărul de persoane vaccinate in rețeaua Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Au fost vaccinate pană la acest moment 25.171 de persoane in centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național; persoanele vaccinate in centrele din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, 18.405 persoane, ceea ce reprezintă 2,2% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Profilul de siguranță și reacțiile adverse inregistrate de la debutul campaniei de vaccinare și pană in data de 21 februarie au fost raportate un total de 4.184 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de circa trei cazuri la 1.000 de doze administrate, fiind considerate reacții rare, dacă ne uităm la modalitatea in care ele sunt prezentate in rezumatul caracteristicilor produsului, cu o frecvență de la unul pe 1.000 pană la unu pe 10.000. Evaluarea profilului de siguranță din săptămana 15-21 februarie 2021 - au fost raportate un număr de 1.288 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, dintre care 87% au fost raportate pe platforma ANMDMR, restul fiind raportate direct la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat reacții adverse post-vaccinale a fost de 41 de ani, cu extreme intre 16 și 85 de ani; dintre acestea 66% au fost persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, după cum știm, 1.263 de reacții au fost clasificate ca nesevere. In cursul zilei de 21 februarie a fost inregistrat un caz de reacție alergică major, un caz de şoc anafilactic la o persoană de sex feminin de 46 de ani, care după administrarea primei doze de vaccin de la compania Oxford AstraZeneca, la aproximativ 10 minute a dezvoltat fenomene alergice care au evoluat către scăderea valorilor tensionale, cu instalarea criteriilor de şoc anafilactic. S-a intervenit rapid, conform procedurilor in vigoare, evoluția fiind rapid ameliorată. In circa şapte minute, practic, pacienta era cu stare generală mult ameliorată. A fost transportată cu ajutorul echipajului medical de urgență pentru continuarea monitorizării in spitalul din Municipiul Slatina, unde este cu stare generală foarte bună și urmează să fie externată, din datele care ne-au fost furnizate. E de menționat că nu se cunoștea cu reacții alergice in antecedente persoana respectivă. Insă aș vrea să subliniez ce am mai spus și cu alte ocazii. După cum știm, și la debutul campaniei de vaccinare in Marea Britanie, chiar in primele zile, au fost două cazuri de reacție anafilactică care au apărut, sigur, la persoane care aveau in antecedente istoric de șoc anafilactic, insă trebuie să reținem că reacția anafilactică este o reacție extrem de rară. Din datele disponibile la acest moment, vorbim de o frecvență de 2,5 pană la 5 cazuri la un milion de doze administrate. Deși este o reacție severă, odată ce este recunoscută la timp și se intervine corect din punct de vedere medical, evoluția este favorabilă. Nu au fost inregistrate la nivel mondial cazuri de decese produse de acest tip de reacție alergică severă. Din totalul reacțiilor adverse raportate, 82% dintre acestea au fost, practic, reacții la locul de administrare, erupție, tumefacție la locul de administrare a injecției, stare de oboseală, febră și frison. In aproximativ 49% din cazuri vorbim de dureri musculare sau dureri articulare, in circa 46% cefalee, dureri de cap și aproximativ 15% din cazuri tulburări digestive. S-au observat doar 1% cazuri de reacții alergice, menționand cazul deja prezentat. In ceea ce privește numărul de persoane programate in momentul de față in platformă, sunt aproximativ 614.000 de persoane programate, 476.528 sunt persoane programate pentru prima doză cu vaccinul produs de compania Pfizer și, respectiv, 614.000 de persoane care sunt la doza de rapel, ultima zi de programare fiind 17 aprilie. In ceea ce privește programarea persoanelor pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, in total au fost programate 201.000 de persoane, peste 200.000 de persoane. Pentru doza unu mai sunt programate 118.000 de persoane, pentru rapel, evident, sunt peste 200.000 de persoane programate, ultima zi de programare fiind la jumătatea lunii martie. Iar in ceea ce privește situația campaniei de vaccinare comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, in momentul de față pot să vă spun că in ceea ce privește numărul dozelor administrate la suta de persoane, suntem pe locul trei, cu un procent de 7,26%. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu cele două doze, practic, cu schema completă de vaccinare, vorbim de o rată de acoperire vaccinală de 3% din populația eligibilă și suntem pe locul al doilea, alături de Danemarca; pe prima poziție este Malta. Raportat la nivel global, la nivel mondial, Romania este pe locul șase la nivel mondial in ceea ce privește administrarea celei de-a doua doze, practic, ca număr total de persoane vaccinate cu schemă completă raportat la suta de locuitori. Cam acestea au fost datele pe care eu am dorit să vi le transmit. O să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, vicepreședinte CNCAV, domnul doctor Andrei Baciu. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult! In legătură cu calendarul de livrări, cu privire la, in primul rand, la contractul cu compania Moderna, Comisia Europeană a aprobat semnarea unui alt contract, care prevede administrarea suplimentar de 150 de milioane de doze către Uniunea Europeană in 2021, cu o opțiune de incă 150 de milioane de doze pentru 2022. Sigur că acest contract prevede și posibilitatea de a oferi donație către state, țări cu venituri medii, cu venituri scăzute, inclusiv către alte state membre ale Uniunii Europene. Cu privire la calendarul de livrare, v-aş propune să continuăm cu cel al companiei Moderna. Așa cum a menționat și domnul președinte, in zilele următoare vor sosi 79.000 de doze care vor fi folosite pentru rapel, pentru persoanele deja vaccinate cu prima doză, urmand ca pe parcursul lunii martie să mai sosească incă 268.800 de doze, cel mai probabil, in două tranșe. Cu privire la dozele de vaccin de la BioNTech-Pfizer, pe data de 3 martie - 214.000, 7 martie - 224.000, 17 martie - 224.000, 24 martie, la fel, aproximativ 224.000 și ultima tranșă din martie, pe 31 martie, de 224.000 de doze. Cu privire la calendarul de vaccinare al vaccinurilor produse de către AstraZeneca, in primul rand, așa cum probabil știți, a fost anunțată o mică scădere a următoarelor două doze, astfel că pentru doza de pe 26 februarie, in loc de 250.000 de doze, vom primi 148.000 de doze, iar pentru dozele care trebuiau să sosească pe 3 martie, in loc de 155.000 de doze, vom primi 38.000 de doze. Diferența va fi recuperată pană pe 7 martie, astfel că suplimentar față de această diferență, pe 7 martie mai trebuie să primim incă 213.000 de doze, 17 martie - 155.000 de doze, 24 martie - 378.000 de doze și 31 martie - 414.000 de doze, deci aproximativ 1.200.000 de doze de la AstraZeneca pentru martie. In total, vorbim de aproximativ 2,5 milioane de doze de la toate cele trei companii care au in momentul de față autorizație condiționată de punere pe piață. Cam asta este cu privire la calendarul de vaccinare, calendarul de sosire a tranșelor. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc! Eu, inainte de a incepe sesiunea de intrebări, aş vrea doar să menționez că ieri au apărut date noi referitoare la eficiența - deci, atenție, nu eficacitate, eficiență. Sunt date din viața de zi cu zi a vaccinurilor de la Pfizer și respectiv compania AstraZeneca, este un studiu prospectiv evaluat in Scoția pe aproximativ 5,4 milioane de persoane care au fost incluse in acest tip de evaluare. Peste 1,1 milioane de persoane au fost vaccinate cu cele două tipuri de vaccinuri, doar cu prima doză. Acest număr de 1,1 milioane de persoane vaccinate a fost comparat cu aproximativ 3,2 milioane de persoane nevaccinate și datele sunt cat se poate de bune in ceea ce privește eficiența față de numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare. Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficiența vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer și peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca in ceea ce privește internarea pacienților diagnosticați cu COVID-19. Aceste date, repet, sunt comparative față de persoanele nevaccinate, ceea ce arată două lucruri importante: pe de o parte, este important ca la vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer să efectuăm rapelul la timp. De ce? Pentru că datele din monitorizare au arătat că după cele 28 de zile, rata de eficiență scădea progresiv, deci este important să facem rapelul. Și, de asemenea, confirmă incă o dată eficiența vaccinului de la AstraZeneca față de formele severe de imbolnăvire, față de internare și, implicit, față decese prin această boală și, de asemenea, confirmă faptul că distanța dintre cele două doze este importantă in ceea ce privește creșterea eficienței acestui tip de vaccin. Cam acestea au fost lucrurile pe care voiam să le menționez. O să incepem sesiunea de intrebări, ca de obicei, din partea dreaptă. Cate două intrebări și, ulterior, in funcție de timpul disponibil, putem prelua și altele. Reporter: Vorbim tot mai mult, in ultima perioadă, despre faptul că Romania nu va fi ocolită de valul trei al pandemiei. Am văzut și acel raport făcut de INSP, care ne spune că, in jumătate din țară, noua tulpină din Marea Britanie este dominantă. Intrebarea este dacă am putea preveni acest val trei prin vaccinare, adică dacă aveți o strategie de a vaccina cat mai mulți oameni, intr-un timp cat mai scurt? Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc! Este o intrebare foarte bună. Acesta este de fapt mesajul: faptul că avem doze disponibile de la trei companii diferite. In momentul de față, vorbim de posibilitatea de programare pentru cabinetele in care distribuim vaccinurile de la AstraZeneca. Cred că este un lucru extrem de important și anume că avem posibilitatea să accelerăm campania de vaccinare, ținand cont de faptul că, intr-adevăr, conform datelor disponibile, nu putem exclude posibilitatea unui al treilea val care, ținand cont de contagiozitatea crescută a acestei noi tulpini, s-ar putea să aibă un impact epidemiologic destul de ridicat, ori. Ori din acest punct de vedere, este important să ne protejăm. Pe langă respectarea măsurilor de prevenție, care este foarte importantă, accesul și vaccinarea este un alt element cat se poate de sigur și de eficient in prevenirea imbolnăvirilor, in prevenirea formelor severe, in scăderea numărului de persoane internate, in scăderea numărului de persoane care ajung in Secția de terapie intensivă și implicit, in scăderea numărului de decese, deci, da, este un element important. Prin accelerarea vaccinării putem să, dacă vreți, să avem un control mult mai bun asupra evenimentelor epidemiologice și cred că, așa cum știm, un plan făcut temeinic și bine incă de la inceput, ar trebui să ne protejeze față de un al treilea val și, din acest punct de vedere, vaccinarea reprezintă una dintre aceste soluții. Dar trebuie să accesăm și să ne vaccinăm. Ceea ce am mai spus și cu alte ocazii, in luna martie, noi vom deschide noi cabinete de vaccinare, cel puțin 200 de cabinete de vaccinare, unde vom distribui vaccinuri de la Pfizer, conform calendarului de livrare, ceea ce va asigura un număr de aproximativ 12.000 de persoane noi care vor putea fi vaccinate zilnic. Posibilitatea de programare va fi disponibilă, foarte probabil, din prima parte a lunii martie, deci probabil că, la sfarșitul primei săptămani din luna martie, iar activitatea propriu-zisă de vaccinare va incepe din 15 martie, cel mai tarziu. Este posibil să inceapă și mai devreme, in funcție de dozele pe care le vom avea disponibile și dacă nu vor apărea alte schimbări in calendarul de livrare. Reporter: Cand preconizați că va crește numărul persoanelor vaccinate in fiecare zi? La un moment dat spuneați că vom ajunge la 100.000. Și daca puteți să ne spuneți cand credeți că vom ajunge să vaccinăm 50% din populație? Valeriu Gheorghiță: Noi ne dorim..., in primul rand, ar trebui precizat faptul că la acest moment, numărul de cabinete de vaccinare care sunt active reprezintă aproximativ 30% din totalul cabinetelor pe care noi le-am prevăzut pentru această campanie de vaccinare. In luna aprilie intenționăm să creștem, practic, să deschidem toate cabinetele de vaccinare prevăzute la nivelul fiecărui județ. De asemenea, tot pentru luna aprilie este prevăzut debutul, este prevăzută inceperea celei de-a treia etape de vaccinare, așa incat noi credem că după jumătatea lunii aprilie vom putea atinge cel puțin 100.000 de persoane vaccinate zilnic, reprezentand aproximativ 50.000 de persoane cu prima doză și sigur, aproximativ 50.000 de persoane cu cea de-a doua doză. Practic, in acest fel, in luna septembrie putem atinge acel prag de imunitate colectivă de cel puțin 60-70%, reprezentand un număr de circa 10 milioane de persoane. Procentul acesta de 50% ar trebui să-l obținem undeva prin luna iunie a acestui an, iunie-iulie. Depinde de rata de adresabilitate a persoanelor către vaccinare. Datele preliminare ne arată că vom avea suficiente doze lunar, incat să asigurăm vaccinarea unui număr cat mai mare de persoane, in funcție de adresabilitate. Reporter: Andrei Tomescu, Aleph News. Ce se intamplă cu profesorii care sunt deja programați in platforma de vaccinare? Spuneați că sunt in jur de 128.000 de angajați din educație programați deja la vaccinare. De maine incolo ce se va intampla? Vor renunța la programările deja existente și se vor trece pe listele școlilor in care lucrează sau respectă programările deja făcute. Valeriu Gheorghiță: Există această posibilitate de a renunța la programarea deja făcută pentru luna martie. Pot să vă spun că in momentul in care o persoană este introdusă in Registrul Național al Vaccinărilor, automat i se acordă doza de rapel in platformă și i se anulează programarea deja făcută. Deci practic, este un proces care se va intampla automat și se vor debloca acele locuri care vor putea fi accesate, bineințeles, de alte persoane in măsura in care cei care sunt deja programați vor dori să renunțe la acele programări și să se vaccineze in această perioadă. Reporter: Şi a doua intrebare, in cazul de la Olt, in cazul șocului anafilactic, spuneați tot așa dumneavoastră, puţin mai devreme, faptul că este o reacție alergică foarte, foarte rară, dar iată că totuşi se intamplă. In aceste cazuri, cine ar trebui să stabilească relația de cauzalitate intre șocul anafilactic şi vaccinul administrat şi cine ar trebui să stabilească, nu ştiu, compensațiile pe care in mod normal ar trebui să le oferim persoanelor care trec prin așa ceva? Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că lucrurile trebuie ințelese foarte clar. In primul rand, o reacție alergică majoră care apare după administrarea unui tratament, indiferent de tipul tratamentului, se prezumă această relație de cauzalitate, deci este mai mult decat evident că această reacție a survenit după administrarea acestui vaccin. In ceea ce priveşte un mecanism de compensație, atata timp cat evoluția pacientei este foarte bună, cu recuperare completă, nu cred că se pune cazul de acest gen de măsură. Mai mult decat atat, este important de precizat faptul că reacția anafilactică poate să fie declanșată de orice trigger, indiferent că este asociat unui produs medicamentos sau de altă natură, sau orice alt factor care poate să declanșeze acest tip de reacție anafilactică. Reacția anafilactică presupune preexistența unor anticorpi care generează această dezordine, dacă vreți, imunologică şi care instalează, pană la urmă, manifestările alergice severe. Deci, este o reacție greu de anticipat, mai ales la o persoană care nu are istoric de reacţii alergice. Este, repet, o reacție foarte rară, cu o frecvență de 2 pană la 5 cazuri la un milion de doze administrate, dacă ne referim la vaccinurile impotriva COVID-19, insă este important să fie recunoscută la timp şi să se procedeze corect, din punct de vedere medical. Reporter: Mulţumesc frumos. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb, in primul rand, avand in vedere că AstraZeneca a anunțat că va livra mai puține doze, iar de maine profesorii devin prioritari la vaccinare, se intrevede, din punctul dumneavoastră de vedere, o nouă criză a dozelor de vaccin - şi asta inseamnă că ar putea fi noi categorii socio-profesionale amanate la vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Categoric nu va fi nicio persoană reprogramată. Numărul dozelor pe care noi le avem disponibile ne permite să asigurăm atat vaccinarea in această perioadă a personalului din invățămant, cat şi persoanele deja programate. A fost, de altfel, să ştiţi, o măsură de siguranţă pe care am luat-o, şi anume să deschidem sloturi pe cate 20 de zile, tocmai să ne asigurăm că avem o concordanță şi un echilibru intre numărul de persoane programate şi numărul de doze disponibile, pentru că, din experiența de pană acum, oricand pot să intervină o serie de modificări in calendarul de livrare, care nu țin de Romania, țin de cum se gestionează, dacă vreți, de capacitatea de producție la nivel central european. Din acest punct de vedere, nu se pune problema să reprogramăm vreo persoană sau să fie defavorizat cineva care este deja programat. Reporter: Şi o a doua intrebare in legătură cu această etapă specială de vaccinare a profesorilor. Spuneați că in 23 de județe va incepe maine această etapă. Sunt pregătite toate centrele? Vă intreb, pentru că astăzi am fost la Romexpo și autoritățile locale nu cunoșteau faptul că ar trebui să inceapă pregătirile pentru amenajarea centrului de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Vă referiți la personalul din centrul respectiv, din centrul /.../? Reporter: Dacă totul este pregătit, dacă este personal, dacă? Valeriu Gheorghiţă: Totul este pregătit. Am vorbit chiar inainte de această conferință cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică din municipiul București. Pot să vă spun că - cabinetele de vaccinare in care va fi efectuată vaccinarea personalului din invățămant, in această perioadă, vor fi deservite de echipe noi de vaccinare. In marea majoritate a situațiilor, nu sunt echipele de vaccinare care desfășoară activitățile pentru persoanele programate in platformă și in cadrul campaniei de vaccinare, in care ne regăsim acum, in această etapă. Deci, majoritatea sunt echipe noi, vorbim de echipe mobile. Nu se inființează centre, sunt echipe mobile care merg și asigură vaccinarea in anumite spații care sunt special destinate și prevăzute pentru aceste activități cu durată, vă spuneam, din 24 februarie pană pe 10 martie. Reporter: Deci, practic, in plus față de ce este acum la Romexpo, ar trebui doar ca aceste echipe mobile să vină acolo... Valeriu Gheorghiţă: Exact. Reporter: ... şi serul să ajungă la centrele de vaccinare, deci suntem pregătiți in toate cele 23 de /.../. Valeriu Gheorghiţă: Suntem pregătiți, listele cu personalul care urmează să se vaccineze au fost deja recepționate de direcțiile de sănătate publică. Centrele, cabinetele sunt amenajate, personalul este disponibil, știu ce au de făcut. Practic, așteptăm ca maine să demareze campania de vaccinare a personalului din invățămant. Reporter: Şi tot in legătură cu vaccinarea profesorilor, lor cine le va transmite ora la care sunt programați sau vin in funcție de ce? Valeriu Gheorghiţă: Vor fi stabilite intervalele orare de către direcțiile de sănătate publică și vor fi anunțați, de către conducătorii unităților de invățămant, ora la care să se prezinte. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Reprezentanții comunelor au transmis faptul că se confruntă cu o problemă privind organizarea. Au, de exemplu, intr-un spațiu, gen cămin cultural, au obținut toate aprobările de la Ministerul Sănătății pentru ca spațiul respectiv să devină un centru de vaccinare, mai ales in contextul in care vor fi sute de persoane in plus, in etapa următoare, dar dacă au, de exemplu, două asistente nu mai reușesc să convingă un medic să se alăture acelei echipe sau nu au cum să detașeze pe cineva pentru acele centre. Cum trebuie procedat in situația asta pentru... Ce ar trebui să facă, mai ales in zonele unde populația este destul de mare, doar că era spațiu...? Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce imi spuneți dumneavoastră este legat de problema resursei umane și de provocările legate de asigurarea personalului din centrele de vaccinare. In primul rand, metodologia prevede foarte clar că personalul din centrele de vaccinare poate să fie detașat, delegat sau să se incheie aceste contracte de prestări servicii intre reprezentanții autorităților locale și personalul vaccinator. In plus față de aceste modalități, vorbim de activități pe bază de voluntariat reprezentate de rezidenții și studenții la medicină care pot să desfășoare activitate sub indrumarea unui medic coordonator - medic specialist sau medic primar. Mai ales in situațiile localităților care nu au un centru de vaccinare sau pentru care accesul la un centru de vaccinare se face cu dificultate, noi lucrăm, in acest moment, la amenajarea acelor centre mobile de vaccinare in care vom opera cu resursa umană de la nivelul fiecărui județ, chiar dacă nu vorbim de localitatea pentru care acel centru este destinat. Și, de asemenea, parte din personalul din aceste centre și echipe mobile de vaccinare va proveni și din Ministerul Apărării Naționale, respectiv din Ministerul Afacerilor Interne. Din acest punct de vedere, noi, foarte probabil că după jumătatea lunii martie, vom avea disponibile aceste unități mobile in care vom incepe vaccinarea in aceste localități, sigur, in momentul in care vom avea și un număr necesar și suficient de doze prin care putem să facem acest lucru. De asemenea, așa cum am spus, analizăm posibilitatea de a aloca cu prioritate vaccinuri către acele localități care inregistrează un număr mare al cazurilor de COVID-19, o rată de incidență cumulată crescută, și ne gandim in momentul acesta la posibilitatea de vaccinare impotriva COVID-19 chiar in localitățile carantinate. Evident că, din acest punct de vedere, putem interveni cu aceste unități mobile, insă trebuie să ințelegem și aici faptul că aceste unități mobile nu sunt nelimitate, practic, vorbim de un număr, in momentul de față, limitat, care va fi crescut progresiv, in funcție de nevoile pe care noi le vom avea. La acest moment, ne vom pregăti cu aproximativ o unitate mobilă pentru fiecare județ și care va putea fi folosită in funcție de nevoi de către reprezentanții autorităților locale. Reporter: Cat despre despre vaccinul Johnson and Johnson, dacă puteți să ne spuneți exact in ce stadiu mai sunt negocierile și țara noastră cum va demara această campanie? Se va face la fel ca Astra, avand in vedere...? Valeriu Gheorghiţă: Este un contract deja incheiat de Comisia Europeană. Compania Johnson and Johnson a depus deja documentația in vederea obținerii autorizării de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentului. Noi ne așteptăm ca la jumătatea lunii martie să se acorde această autorizare de punere pe piață. Conform contractului incheiat cu Comisia Europeană, ar trebui ca din al doilea trimestru al acestui an să fie livrate, conform contractelor, dozele de vaccin. Nu pot să vă dau, pentru că nu avem aceste date legate de modalitatea și tranșele care vor fi alocate către fiecare țară, insă pot să vă spun faptul că Comisia a incheiat contract pentru aproximativ 200 de milioane de doze, ceea ce inseamnă că in Romania ar veni pro-rata un număr de circa 8 milioane de doze. Fiind un vaccin tot pe bază de vector viral, de adenovirus uman 26, are avantajul administrării unei singure doze de vaccin. Datele de eficacitate au fost validate la toate categoriile de varstă. Deci ar putea să fie, de pildă, o opțiune foarte bună pentru aceste centre mobile care merg in localitățile care sunt izolate sau care nu au acces la un centru de vaccinare, tocmai pentru că va ușura, dacă vreți, activitatea de vaccinare prin faptul că nu mai trebuie să te intorci pentru doza de rapel. Deci, practic, ne va permite accelerarea campaniei de vaccinare chiar și pentru aceste situații care sunt particulare. Şi, de asemenea, poate să reprezinte o opțiune, dar sunt discuții pe care le avem. Incă nu este, practic, ceva finalizat din punct de vedere strategic. Poate să reprezinte o opțiune foarte bună chiar și pentru persoanele care sunt aflate in izolare sau nedeplasabile de la domiciliu, pentru că, practic, schema de vaccinare este mult simplificată. Vorbim de o singură doză și atunci acest lucru este de bun augur. Reporter: Prima intrebare, despre situația județului Timiș, care se menține cu 4,1 in funcția ierarhiei, cu incidența inregistrată la 14 zile. Cum se face alocarea de mijloace și resurse pentru combaterea varfurilor? Valeriu Gheorghiţă: Pentru combaterea cui? Reporter: Varfurilor. Varfuri in pandemie. Valeriu Gheorghiță: Vă readuc aminte că noi suntem, in momentul de față, preocupați la activitățile noastre, mai degrabă de campania de vaccinare. Rugămintea este să adresăm eventual această intrebare colegilor care se ocupă de măsurile de implementare de control a pandemiei. Dacă doamna doctor Pistol dorește. /.../ Reporter: Atat am avut de intrebat. Valeriu Gheorghiță: Ok, mulțumesc! Imi pare rău că nu vă pot răspunde. Reporter: Bună ziua! In acest moment se derulează această campanie ce vizează prioritizarea profesorilor. Ați luat in vedere și o posibilă prioritizare și a celor care au varsta de peste 16 ani, avand in vedere că a inceput și școala? O campanie care să-i prioritizeze și pe aceștia. Valeriu Gheorghiță: Persoanele cu varstă de peste 16 ani, care sunt in evidență cu boli cronice, vor putea să se programeze incepand cu luna martie in centrele disponibile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer. In ceea ce privește persoanele tinere, fără boli cronice, din această grupă de varstă, nu am luat in calcul vaccinarea cu prioritate, avand in vedere că din punct de vedere medical sunt persoane la care nu anticipăm o evoluție nefavorabilă in cazul infecției și aici recomandarea foarte fermă este de respectare a măsurilor de prevenție, așa cum le cunoaștem, cu utilizarea măștilor de protecție, distanța fizică, igiena personală, igiena mainilor, evitarea zonelor supraaglomerate. Reporter: Mulțumesc! Și incă o intrebare. Ce se intamplă cu unitățile școlare care nu au personal medical? Valeriu Gheorghiță: Din ce punct de vedere? Din punct de vedere al activităților didactice sau din punctul de vedere al activităților medicale aferente? Reporter: Al activităților medicale aferente. Valeriu Gheorghiță: Triajul epidemiologic se efectuează de către personalul desemnat, de către personalul din invățămant care nu face parte din acest sector medical. Iar in ceea ce privește testarea, după cum știm, deși nu este apanajul activităților noastre, nu se efectuează decat in situația in care sunt solicitate la direcțiile de sănătate publică echipe care pot să facă acest lucru. Reporter: Bună ziua!. Știm că sunt foarte multe persoane care au făcut deja a doua doză de vaccin. La două săptămani se consideră că incepe să apară cantitatea maximă de anticorpi. Cum putem interpreta aceste analize, de la ce valoare, de la ce nivel in sus ne putem considera in siguranță sau cum se pot interpreta? Valeriu Gheorghiță: Conform recomandărilor din rezumatul caracteristicilor produsului, beneficiile maxime se obțin la 10-14 zile după administrarea celei de-a doua doze. Ce inseamnă beneficii maxime? Inseamnă protecția individuală față de boala simptomatică. De asemenea, așteptăm date legate de rata de infecție asimptomatică și de protecția față de infecția asimptomatică și implicit față de riscul de transmitere. Deci din acest punct de vedere, practic, așa traducem beneficiile vaccinării, prin protecția față de imbolnăvirea simptomatică prin Covid-19. Datele relevante, de pildă, de la compania AstraZeneca arată o protecție și față de infecția asimptomatică, o scădere a riscului de circa 67% ca persoana vaccinată să dezvolte infecție asimptomatică, ceea ce este foarte important din punct de vedere practic, epidemiologic, pentru că se asociază cu o scădere importantă a transmiterii acestei infecții. Reporter: Deci, practic, nu trebuie să avem un anumit nivel de anticorpi, cum era, de pildă, atunci cand trebuia să meargă să doneze plasmă. Nu putea toată lumea să doneze plasmă convalescentă. Valeriu Gheorghiţă: In primul rand, aș vrea să spun că testele disponibile, rezultatul mai degrabă al testelelor disponibile pentru determinarea anticorpilor nu sunt standardizate. Sunt diferite unități care sunt folosite de fiecare producător in parte și nu s-a stabilit un prag de la care să avem o certitudine că avem un anumit nivel de protecție obținut. Deci din acest punct de vedere, este important să avem testul anticorpilor prezenți, să știm că sunt prezenți, insă chiar și in această situație, au fost cazuri in care la circa 14 zile au avut un rezultat negativ, insă repetand acel test printr-o altă metodă, după un interval de o lună de la cea de-a doua doză, rezultatul a fost pozitiv. Deci sunt persoane care pot să aibă un răspuns imun mai lent, nu reacționează atat de prompt de la inceput, insă aceste tipuri de vaccinuri pot să vă spun că stimulează atat răspunsul imun umoral, adică atat producția de anticorpi, dar și răspunsul imun de tip celular, pe care nu-l putem doza, nu-l putem determina și evalua prin testele obișnuite pe care noi le avem la indemană. Deci, oricum, beneficiile vaccinării sunt foarte mari și din acest punct de vedere este important să ne adresăm pentru vaccinare, să ne programăm și, de asemenea, să nu uităm să respectăm măsurile de prevenție in beneficiul nostru și al celor din jurul nostru. Reporter: Şi am o intrebare pentru doamna Pistol. In raportul publicat astăzi, recomandă specialiștii INSP secvențierea probelor și raportarea cat mai repede către autorități. Care probe sau cum ar trebui să se aleagă probele care trebuie secvențiate? Adriana Pistol: Da, mulţumesc pentru intrebare. Noi avem un set de criterii, spus așa foarte repede, există un set de criterii epidemiologice, le numim noi, care in mod evident inseamnă călătorie in zonă, legătură cu o persoană care a călătorit in zonă, dar nu numai acestea. Ne referim inclusiv la persoane care au, de exemplu, am avut o astfel de situație, chiar ne gandim pentru viitor persoane chiar și după vaccinare, după două doze de vaccin dacă totuși ar face o infecție ne gandim să secvențiem aceste tulpini care vor fi identificate tocmai pentru că ne dorim cu toții să și demonstrăm că există sau nu există eficacitatea indiferent cărui vaccin este utlizat şi asupra tulpinilor cu mutaţii și aici rămane de văzut, concomitent cu studiile pe care le vom avea şi de la companiile producătoare de vaccin. Deci, această recomandare noi am adresat-o și către Ministerul Sănătății, unde trebuie să știți că au avut loc niște discuții la care și eu am participat. Vor fi trecute in metodologia noastră de supraveghere aceste criterii, pentru că selecția pacienților pe baza unor informații care ar trebui să fie obținute incă de la momentul recoltării probei respectiv ar ajuta foarte mult la aflarea informației referitoare la depistarea unei tulpini, alta decat cea cunoscută, intr-un timp cat mai scurt. Asta este ceea ce preconizăm ca și tactică și strategie. Mai clar spus, in momentul in care am un pacient in fața mea și mă pregătesc să ii iau o probă și este simptomatic, ar trebui să existe un set minim de intrebări care să mă facă să trimit acea probă către un laborator care are această capacitate să facă și secvențiere in situația in care constată la primul test PCR pe care il face că există o suspiciune de tulpină posibil mutantă, pentru că așa se intamplă. Se face PCR-ul acela clasic pe care il cunoașteți, dar se pot vedea cu această ocazie anumite lucruri care ridică suspiciunea și atunci se trece la secvențiere. Deci, este un lanț al lucrurilor care ar trebui implementat. Cum vă spuneam, am vorbit la Ministerul Sănătății acest lucru, la nivelul Ministerului Sănătății a fost creată o comisie de specialiști de laborator care se vor ocupa de implementarea a ceea ce v-am povestit şi sperăm ca foarte curand să vedem și in practică. Reporter: Dar sunt foarte multe dintre cazuri care nu au călătorit, am văzut doar cinci dintre persoanele depistate cu această tulpină că au călătorit in Marea Britanie. Pentru cele mai multe nu s-a putut face o legătură cu... Adriana Pistol: Exact, așa este. De exemplu, dacă mă intrebați pe mine, din punct de vedere epidemiologic, eu nu mai am niciun dubiu și aș putea să spun că nici foarte mare interes să mai văd tulpini britanice, pentru că m-am lămurit că ele există cam peste tot. Nu am nevoie de mai multe dovezi. Pe baza a ceea ce ați citit in document, este clar că este intrată in circulație. In schimb, interesul devine din ce in ce mai mare pentru tulpinile celelalte: sud-africană, braziliană, ori aici este ceva mai ușor să obținem niște informații. Totuși, nu chiar toată lumea se duce in Africa de Sud sau in Brazilia - de aici vin aceste intrebări - sau contact cu astfel de persoane, pentru că, repet, obiectivul, dincolo de depistarea tulpinii britanice, care deja aș putea să spun că este realizat - de acum incolo trebuie să ne orientăm și către celelalte tulpini ca să putem să fim in cunoștință de cauză cat mai repede posibil. Reporter: Bună ziua! Ema Schweninger, Observator. Mulți oameni vaccinați cu AstraZeneca se plang de reacții adverse mai grave și procentual, dacă ne uităm pe cifrele prezentate de dumneavoastră, avem mai multe reacții adverse pentru acest ser față de Moderna și Pfizer. Mă refer la reacții adverse raportate din numărul de doze administrate. Care este explicația? Valeriu Gheorghiţă: Explicația este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Este un alt tip de vaccin, folosește un vector viral, dar pot să vă spun că nu sunt neapărat reacții adverse mai grave. Sunt poate mai frecvente decat vaccinurile care folosesc o altă tehnologie, insă particularitatea este legată că la cea de-a doua doză rata de reacții adverse este mult scăzută comparativ, de pildă, cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager, unde am observat că la doza a doua frecvența reacțiilor adverse este mai mare decat după prima doză. Repet, ține de reactogenitatea vaccinului și ține de modalitatea de răspuns a organismului nostru față de acest tip de antigen care, in cazul vaccinului bazat pe vector viral, organismul reacționează atat față de vectori, față de acel adenovirus, cat și față de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina spike (S). Acesta este motivul pentru care sunt mai frecvente, dar ce este important de reținut este beneficiul pe care il obținem după vaccinare, iar, repet, la a doua doză frecvenţa reacțiilor adverse este semnificativ mai redusă decat după prima doză. Reporter: Iar a doua intrebare se referă la persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19 după administrarea primei doze de vaccin. Sunt foarte multe, din cifrele prezentate de dumneavoastră, care nu s-au prezentat pentru rapel. Ştiţi care sunt motivele? Şi de asemenea, vă rog să-mi spuneți dacă este suficientă o doză, doza inițială, practic, iar apoi dacă este in regulă că acești oameni nu s-au prezentat. Imi spuneau o parte din pacienți că ei cred că au anticorpi deja după boală şi că o doză ar fi suficientă. Valeriu Gheorghiţă: Aş menționa şi aş nuanța, şi anume că incă nu s-au prezentat, nu inseamnă că nu se vor prezenta in perioada următoare. Noi am prezentat datele totale, practic, din această perioadă. Nu am la acest moment disponibile datele pe săptămani, cu momentul in care a fost identificată şi diagnosticată fiecare persoană, deci este posibil ca unii să se afle incă in primele zile de evoluție a infecției sau in prima parte de la rezolvarea infecției. Alții pot să decidă să amane mai mult de două săptămani sau patru săptămani de la finalizarea episodului infecțios pană la a se administra doza de rapel, insă, din punct de vedere medical, aş putea spune că dacă avem prima doză efectuată şi ulterior suntem diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, evident că şi această infecție are un efect de booster, practic, de stimulare a răspunsului imun. Recomandarea este ca la acest moment, cat se poate de clar, de efectuare şi a celei de-a doua doze, după un interval care să respecte, bineinţeles, datele pe care noi le avem disponibile, 42 de zile pentru vaccinul produs de compania Pfizer, aproximativ 35 de zile pentru vaccinul produs de compania Moderna şi pană la 12 săptămani pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, dar şi după această perioadă se poate efectua cea de-a doua doză. Nu trebuie să limităm accesul persoanelor la vaccinare. Dar cu siguranţă există beneficii imunologice după prima doză şi ulterior, după ce a survenit această infecție. Reporter: Bună ziua! Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Spuneați că in aprilie am putea primi un nou vaccin. Ce ştim despre reacțiile adverse ale acestui vaccin şi cui se adresează mai exact? Dacă sunt categorii de varstă care vor fi incurajate să le acceseze? Valeriu Gheorghiţă: Aş incepe cu recomandările pe categorii de varstă. Este un vaccin a cărui eficacitate a fost validată, din datele survenite din studiile a peste 40.000 de voluntari inrolați, care practic nu ne arată o anumită prioritizare pentru o grupă de varstă anume şi, de asemenea, in ceea ce priveşte profilul de siguranţă, este similar cu al celorlalte tipuri de vaccinuri. Nu sunt date, in momentul de față, care să ateste apariția unor reacții adverse, altele decat cele pe care deja le știm de la vaccinurile impotriva COVID-19. Reporter: Și aș mai avea o intrebare: Romania și-a arătat disponibilitatea de a produce vaccinul anti-COVID, a transmis o scrisoare Comisiei Europene in acest sens. Cum decurg discuțiile pe această temă? Valeriu Gheorghiță: Este o discuție care a fost stabilită la nivelul Guvernului. Pot să vă spun că Romania intr-adevăr și-a exprimat intenția de a participa la acest demers european de a crește producția, insă modalitatea in care se va efectua acest lucru și momentul in care eventual se va putea demara rămane a fi stabilit. Este doar o discuție de etapă și urmează, sigur, și alte analize pe această temă. Reporter: Bună ziua! Andrei Șerban, Radio Romania. Domnule Gheorghiță, ați spus săptămana trecută că personalul din invățămant se va vaccina in centrele din Casa Corpului Didactic din fiecare județ și in centrele universitare. Să ințeleg acum că ați renunțat la această situație tehnică? Valeriu Gheorghiță: S-a renunțat in județele in care, după evaluarea spațiilor respective de către direcțiile de sănătate publică, s-a constatat că nu erau suficient de adecvate pentru a putea derula activități de vaccinare. In sensul că erau activități in comun cu multe alte tipuri de activități care nu ar fi permis crearea unor circuite separate. Și din acest punct de vedere, plecand de la un lucru cat se poate de clar și, anume, asigurarea unui mediu favorabil și sigur pentru persoanele vaccinate, am decis să renunțăm la acele spații și să ne indreptăm către spațiile potrivite pentru a face acest lucru. Reporter: Despre valul trei vreau să vă intreb: o să fie un val trei in Romania? Pană acum infecția aceasta s-a făcut in valuri sau la noi mai mult pe o platformă? Care este scenariul la noi in țară? Valeriu Gheorghiță: Aici dacă imi permiteți, aș ruga-o pe doamna doctor Adriana Pistol să ne prezinte cateva idei despre eventualul val trei. Adriana Pistol: Deci nu cunosc despre ce valuri vorbim. Eu incă de la inceputul pandemiei am fost unul dintre puținii care nu a vorbit in valuri și nici nu imi doresc să fac acest lucru. Mi se pare că, așa cum se intamplă in toată lumea și inclusiv cu o rată de transmisibilitate mai mare a tulpinii britanice, care a inceput să fie din ce in ce mai prezentă și in țara noastră, singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că este firesc să ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri. Această creștere in mod normal ar trebui să fie o creștere controlată. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că este firesc să ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri. Această creștere in mod normal ar trebui să fie o creștere controlată, dacă continuăm să respectăm măsurile care sunt existente in acest moment. Dacă măsurile existente in acest moment sunt respectate, iar vaccinarea se accelerează, atunci se va intampla ceea ce spun eu, creșterea numărului de cazuri va putea fi controlată. Nu pot să numesc asta un val neapărat, cat de mare va fi creșterea. Eu cred că nimeni nu se poate exprima in acest moment. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Roxana Zamfirescu, Televiziunea Romană. In primul rand, aş vrea o precizare, dacă am ințeles corect, in cazul cadrelor didactice care sunt programate, să-i spunem, undeva la mijlocul lui martie, dacă ele intră acum in acest program pe care l-aţi demarat, automat li se anulează programarea respectivă, nu trebuie să mai facă ceva in plus, da? E corect? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Și aș vrea acum o primă intrebare: aţi spus pană pe data de 10 martie ca termen pentru această secvență de program prioritar. Estimaţi că atunci veți termina vaccinarea tuturor doritorilor sau v-aţi dat acel termen limită pentru a vă incadra intr-adevăr in acest termen? Se poate prelungi? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că se poate prelungi dacă numărul persoanelor care doresc să se vaccineze este mai mare. Noi am plecat de la un număr estimat de aproximativ 60.000 de persoane, așa cum am primit datele de la Ministerul Educației. Aproximativ 45.000 de persoane din sistemul de invățămant preuniversitar şi aproximativ 15.000 din sistemul universitar. Am alocat aproximativ 7-10 zile pentru fiecare județ, din acest punct de vedere am atribuit un număr de cabinete de vaccinare care să permită terminarea vaccinării cu doza unu raportat la numărul de persoane doritoare din fiecare judeţ. De pildă, vă dau exemplu, pentru București vorbim de aproximativ 9.000 de persoane care şi-au exprimat dorința de a se vaccina in această etapă, drept pentru care am prevăzut aproximativ 22 de cabinete de vaccinare. Deci, din acest punct de vedere, numărul de cabinete a fost stabilit in funcție de doritori, de numărul de persoane eligibile pentru fiecare județ in parte, așa incat să putem termina in această fază in circa 7-10 zile vaccinarea tuturor celor care doresc să se vaccineze. Evident că dacă numărul va fi semnificativ mai mare, se poate prelungi această etapă. Reporter: Şi este vorba strict despre cadre didactice sau și personal auxiliar? Valeriu Gheorghiţă: Din creșe şi grădinițe, vorbim de toate categoriile de personal, pentru că știm că există acea particularitate in care copiii sub cinci ani nu poartă mască de protecție și atunci este important să asigurăm protecția prin vaccinare a tuturor categoriilor de personal, iar din școala primară, gimnaziu, liceu și respectiv universitate, in mod deosebit cadrele didactice care se află la interfața directă cu elevii și studenții. Reporter: Şi aș vrea să mai pun o intrebare. Poate doamna Pistol, domnul Baciu vor să intervină. Astăzi am avut o creștere semnificativă numărul de cazuri și de persoane decedate. Vă ingrijorează? Poate fi un semnal pentru o creștere de acum incolo? Aveți explicații? Adriana Pistol: Deci depinde cu ce comparăm. Dacă vă referiți: creșterea astăzi față de ieri, nu? La asta vă referiți? Reporter: Luna ianuarie, dacă nu mă inșel eu, a fost mai mare. Adriana Pistol: 3.3000 de cazuri am cam avut așa, deci mie nu mi se pare ceva deosebit deocamdată, pentru că o zi este destul de nesemnificativ ca să tragem niște concluzii, dar, cum spuneam, ne așteptăm totuși la o creștere a numărului de cazuri. Cat de mult, rămane de văzut, dar nu este o creștere chiar semnificativă, astăzi, cel puțin. Rămane să observăm ce se intamplă in fiecare zi de aici incolo, in următoarele o săptămană, două săptămani, dacă se menține această creștere sau chiar va fi accelerată. Andrei Baciu: Şi dacă ne aducem aminte, incă de la inceputul pandemiei, orice fel de ajustare a măsurilor se va lua la o perioadă de 14 zile, deci, practic, avem un fenomen important, cel care, referitor la deschiderea școlilor - și practic, acesta este cu cel mai mare potențial, eventual. Dar, oricum, este, așa cum spunea și doamna doctor, un caz izolat și orice fel de analiză de genul acesta trebuie privită pe parcursul mai multor zile, dacă nu săptămani, tocmai pentru a putea propune sau analiza dacă se impune sau nu o eventuală /.../, dar vorbim de o simplă zi. Reporter: Silvian Trandafir, Metropola TV. Am văzut că Franța și Germania au afirmat că nu ar bloca vaccinul rusesc in cazul in care acesta ar primi validarea de la Agenția Europeană pentru Medicamente. Romania ar putea folosi acest vaccin in cazul in care este validat? Andrei Baciu: Mecanismul care a fost descris incă de la bun inceput a fost acela că, pentru statele membre, Uniunea Europeană să fie aceea care negociază pentru achiziția de vaccinuri, din motive lesne de ințeles. Ar fi fost dificil pentru Romania sau oricare alt stat de acest nivel să concureze la nivel global pentru procurarea de vaccinuri. In momentul de față, există aceste șase contracte semnate deja cu două perspective: cel legat de Novavax şi cel legat de Valneva. Acestea sunt lucrurile certe care există in momentul de față și Romania va merge intotdeauna pe cele stabilite de către Comisia Europeană și contractele pe care le vom avea, insă in momentul de faţă acestea sunt cele două perspective care există. Reporter: Ar putea avea o politică de blocare a vaccinului rusesc, pur și simplu? Am putea dori să nu folosim acel vaccin? Andrei Baciu: Scenariile pe care le avem variază in funcție de contractele care sunt deja in vigoare. Toată activitatea de vaccinare are un obiectiv, acela de a atinge o imunitate colectivă de 60-70%, lucru care este in momentul de față fezabil cu vaccinurile care sunt deja contractate. Sigur, ce poate să varieze este deadline-ul cand se atinge acest obiectiv. Evident că, așa cum menționa şi domnul președinte, dorința este aceea de a atinge acest obiectiv cat mai repede, insă vom merge numai pe vaccinurile care au autorizație emisă de către Comisia Europeană la recomandarea Agenției Europene a Medicamentului. Valeriu Gheorghiţă: Dacă nu mai sunt alte intrebări... Reporter: O intrebare: aş vrea să vă intreb, avand in vedere faptul că deja sunt persoane care și-au căpătat imunitatea in urma vaccinării, știu că la momentul internării in spital, de exemplu, se cere acel test PCR. Luați in calcul să renunțați pentru cei care au făcut a doua doză la acest sistem? Adriana Pistol: Intai, din nefericire, știți că oficial nu a fost cerut niciodată un astfel de test la internarea in spital. A fost o măsură adoptată de către fiecare unitate sanitară, așa cum a considerat necesar și oportun. Conform metodologiei utilizate și elaborate de noi la nivelul institutului, există numai anumite categorii din populație care necesită niște testări periodice. Testarea inainte de diverse intervenții medicale sau de internare pentru alte tipuri de patologii nu a fost o recomandare oficială pentru unitățile sanitare, dar practica ne-a arătat, cum spuneți dumneavoastră, că foarte multe dintre acestea au făcut acest lucru. Evident că se ia in calcul spre a se renunța la anumite testări, inclusiv la cele care sunt prevăzute in metodologia noastră, acele testări periodice pentru anumite categorii de personal, iar recomandarea noastră va fi foarte clară și am informații deja de la prieteni și colegi care au accesat servicii medicale și care au observat acest lucru, că sunt deja unități sanitare care, pe baza dovezii de vaccinare, nu au mai solicitat acea testare inainte de internare sau alte tipuri de intervenții medicale. Reporter: Cumva, ințeleg că pană una, alta, rămane la latitudinea unității respective. Adriana Pistol: Bun, noi putem, in calitate de institut, doar să recomandăm acest lucru. Acest lucru a fost recomandat, ați văzut, nu numai recomandat, dar și legalizat, intr-un fel, ca să spun așa, vizavi de carantinare, de alte lucruri de acest gen. Noi vom recomanda acest lucru, in mod evident, și cu siguranță. Reporter: Doamna Pistol, aș avea o intrebare. Pe fondul scăderii numărului de cazuri, implicit, a pacienților internați, puteți face o recomandare către Ministerul Sănătății sau către Grupul de Comunicare, către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, să redeschidă anumite spitale, să nu mai fie ținute ca spitale - suport? Am văzut situații in care medicii arătau secții goale. Mulţumesc. Adriana Pistol: Da, in mod evident, sigur că putem să facem o astfel de recomandare. Nu suntem noi foarte implicaţi in organizarea unităților sanitare, ca instituție, dar știu că deja, la nivelul Ministerului Sănătății, aceste discuții au avut loc. Nu pot să vă spun chiar toate rezultatele, pentru că nu le cunosc și nu am fost direct implicată, dar știu că s-au inițiat discuții in acest sens vizavi de o revizuire a tipului de internări care se vor face in așa-zisele spitale - fază 1, - fază doi, - suport şi așa mai departe. Am convingerea că de la Ministerul Sănătății ați putea obține detalii. Reporter: Vreau să il intreb eu cred că pe domnul secretar de stat Andrei Baciu despre plata personalului din centrele de vaccinare. Oamenii se plang că nu au fost plătiți și se mai plang de faptul că veniturile le sunt impozitate cu 40%. Andrei Baciu: Aici, intr-adevăr, este un aspect care este in curs de finalizare şi sperăm să existe o soluţie naţională şi unitară. Există situaţii punctuale, intr-adevăr, insă ne dorim ca lucrurile să funcționeze cat mai eficient cu putinţă. Reporter: Ştiţi cand ar urma să fie plătiți acești oameni? A trecut o lună și o săptămană de cand a inceput imunizarea și a celor din etapa a doua. Andrei Baciu: Absolut! Așa cum am zis, este o chestiune la care s-a lucrat foarte mult și e in curs de finalizare. Știm că au fost adoptate nivelurile de remunerare pentru diverse categorii care funcționează și care definesc, practic, un centru de vaccinare. Este o chestiune in curs de finalizare. Reporter: Și mai vreau să vă mai intreb pe dumneavoastră, domnule doctor Gheorghiță, dacă in cazul persoanelor care au făcut COVID după prima doză, acești oameni fac forme mai ușoare de boală sau nu contează că au primit prima doză? Valeriu Gheorghiță: Depinde de momentul la care apare această infecție. Dacă apare pană la apariția nivelului de protecție după prima doză, adică pană la momentul de ziua 14, cand incep să apară anticorpii și răspunsul imun, evoluția infecției va fi cea naturală, in funcție de caracteristicile individuale ale fiecărei persoane. Dacă apare după momentul debutului răspunsului imun, este posibil să avem totuși beneficii legate de vaccinare, prin faptul că acel răspuns imun deja activat poate să fie benefic in controlul infecției. Și, de fapt, sunt și date deja disponibile care au arătat că la persoanele care au fost vaccinate cu prima doză, - sunt date care provin din Israel, de pildă, - nivelul de replicare virală, deci, incărcătura virală a persoanelor respective a fost de cel puțin patru ori mai redusă, in cazul in care au fost vaccinate cu o doză și au dezvoltat ulterior această infecție. Deci, da, se observă beneficii importante, insă depinde de momentul la care este stabilită această infecție față de administrarea dozei unu. Cu cat este mai tarziu debutul infecției, cu atat, teoretic, beneficiile după vaccin ar putea să fie resimțite. Reporter: Mai am și o intrebare legată de reacțiile adverse, dacă avem o situație defalcată pe cele trei tipuri de ser pe care le folosim la acest moment. Valeriu Gheorghiță: Da, avem o situație in ceea ce privește frecvența reacțiilor adverse. Este similară pentru vaccinul de la compania Pfizer și de la compania Moderna, fără diferențe legate de tipul reacțiilor adverse. De asemenea, intre cele două tipuri de vaccinuri și vaccinul produs de compania AstraZeneca nu există diferențe in ceea ce privește tipul reacțiilor adverse, insă sunt de aproximativ două-trei ori mai frecvente decat ce am observat in cazul vaccinurilor folosite in prima perioadă, vaccinul de la Pfizer și respectiv Moderna. Insă vorbim pentru moment de un număr relativ mic de doze utilizate, deci nu sunt niște date suficient de elocvente. Şi, de asemenea, pot să vă spun că pentru vaccinul oferit de Pfizer, deja avem multe persoane vaccinate și cu cea de-a doua doză, deci, vorbim de date care nu sunt comparabile in totalitate. In momentul in care vom avea un număr suficient de mare de persoane care vor face și doza a doua de la compania AstraZeneca și in care vom constata, conform datelor disponibile, că avem o frecvență mai redusă a reacțiilor adverse după cea de-a doua doză, probabil că nu există diferențe intre aceste trei tipuri de vaccinuri. Dar la momentul actual, intr-adevăr, sunt semnale că sunt mai frecvent raportate reacțiile adverse după vaccinul produs de compania AstraZeneca, insă nu sunt mai severe și nu sunt de o intensitate mai mare. Sunt aceleași tipuri de reacții comune și care, repet, țin de tipul vaccinului și de reactogenitatea lui. Reporter: In același timp, cei vaccinaţi cu AstraZeneca, spuneaţi dumneavoastră, transmit deloc mai puțin virusul. Există studii care să demonstreze că şi cei vaccinaţi cu Pfizer sau cu Moderna ar fi transmiţători mai puţin probabili? Valeriu Gheorghiță: Pentru Moderna avem date chiar din studiile de autorizare, de aprobare. Persoanele voluntare au fost testate in ziua 28, inainte de administrarea celei de-a doua doze, in cadrul protocolului de studiu și s-a observat, de asemenea, o reducere a procentului infecției asimptomatice in randul celor vaccinați cu prima doză. De asemenea, sunt convins că aceste date vor fi validate și pentru vaccinul produs de compania Pfizer, insă există diferențe de protocol, de metodologie, dacă vreți, de studiu de la un dezvoltator la altul, insă cele mai importante date de-abia acum incep să apară, din viața de zi cu zi, in care, de fapt, se validează și eficiența in practica de zi cu zi. Și acest lucru l-am observat și noi in Romania, prin faptul că se observă o scădere importantă a numărului de cazuri confirmate cu infecție SARS-CoV-2 la cei deja vaccinați, comparativ la toată etapa de persoane vaccinate. După cum știm, in etapa intai am observat o reducere cu peste 87% a numărului de cazuri pozitive, media săptămanală, scădere care a fost progresiv observată după debutul vaccinării. Sigur că tot in această perioadă s-a observat și o scădere a incidenței cazurilor in randul populației generale, insă la persoanele vaccinate, această scădere a fost de cel puțin două ori mai mare față de evoluţia populației generale. Deci avem cat se poate de clar date disponibile atat din celelalte țări care au demarat campanii de vaccinare, din Marea Britanie, din Israel, din Canada, care vin să confirme şi să ateste eficiența indubitabilă a acestor vaccinuri. Reporter: Imi cer scuze, nu vreau să abuzez, dar e totuși important. In cazul persoanei, de exemplu, care a făcut acel şoc anafilactic la prima doză, la rapel vor fi niște precauții suplimentare? Valeriu Gheorghiță: Se contraindică absolut efectuarea rapelului cu același tip de vaccin, in cazul persoanei respective. De asemenea, foarte probabil că nu se mai efectuează rapel nici cu celelalte tipuri de vaccinuri, pentru că sunt precauțiuni ridicate la persoanele care au o reacție anafilactică după orice tip de vaccin. Deci, din acest punct de vedere, probabil că nu se va mai administra o a doua doză de vaccin, categoric, nu cu vaccinul de la AstraZeneca. Deci, aici răspunsul este cat se poate de clar. In ceea ce privește doza a doua cu un alt tip de vaccin, cred că este mai prudent, la acest moment, să nu se administreze cea de-a doua doză. Reporter: Mai am și eu intrebare. La conferința trecută spuneați că vă gandiți să vaccinați mai mult in județele care au o anumită rată de incidență. A fost definită pană acum această rată de incidență? Valeriu Gheorghiță: Discuțiile sunt destul de avansate și probabil că vom merge pe ipoteza de a asigura vaccinarea in localitățile carantinate. Andrei Baciu: Mulţumim mult! Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos! 2021-02-23 14:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_23022021_(8).jpgAlocuțiunea premierului Florin Cîțu la "Ora prim-ministrului"Știri din 22.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-florin-citu-la-quot-ora-prim-ministrului-quotGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! De fiecare dată cand sunt invitat in Parlamentul Romaniei şi este respectată procedura, vin și răspund. In același timp, romanii ar trebui să știe că această invitație din partea grupului PSD nu are nicio legătură cu bugetul Romaniei. Ei m-au invitat aici să vadă cat rezist eu la injurăturile lor. Eu vă spun că acest prim-ministru rezistă. Ludovic Orban: Aşa, domnule prim-ministru... Florin Cițu: In același timp, să vedem cine mă contestă pe mine! Cine sunt cei care mă contestă? Conducerea PSD: Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Mihai Tudose - aceștia sunt cei care mă contestă pe mine. Domnule președinte, spuneți-mi cand pot să continui... Ludovic Orban: Am rugămintea să păstrați ordinea in sală și să respectați regulamentul și un comportament decent și nu intrerupeți vorbitorul in timpul intervenției! Hai, vă rog, lăsați această circotecă ieftină! Domnule prim-ministru, vă rog! Florin Cițu: Mulțumesc, domnule președinte! Repetăm numele celor care mă contestă, să știe toți romanii: Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Paul Stănescu - toți, slugile lui Liviu Dragnea și Darius Valcov. Toți incă fac tot ce le-au spus acești oameni, au făcut și fac același lucru, răman şi au fost slugile celor doi. Să-i luăm pe rand. Sorin Grindeanu, premierul Ordonanță 13. Cel care, la cateva zile după investire, a scos zeci de mii de romani in stradă, cel care tremura de frică cand președintele Romaniei s-a dus langă el, incercand să il convingă să nu facă această nenorocire pentru romani, și nu l-a ascultat, l-a ascultat pe Liviu Dragnea, același premier care a făcut in Romania un lucru inedit: in politica din Romania a fost primul premier dat jos de propriul partid: Sorin Grindeanu. Şi nu s-a dus acasă cand i-au spus oamenii că nu e bun că e incapabil şi incompetent, nu! S-a ținut de scaun și a vrut să răman acolo, impotriva propriului partid. Iar PSD s-a obișnuit cu asta şi a mai dat jos un premier, pe Mihai Tudose. Mihai Tudose, premierul care iși lua salariul in plic, pentru că așa era el obișnuit să işi ia banii in plic din diferitele funcții pe care e avusese pană atunci. Bineințeles, marii ganditori economici: Marcel Ciolacu și Paul Stănescu. Ei vin cu amendamente la bugetul Romaniei. Ei işi permit să vină cu amendamente la bugetul Romaniei. Şi ce amendamente! Amendamente care insumate - da, v-am făcut eu calculul, pentru că nu il aveați acolo - insumate fac 6% din PIB. Dar cel mai tragic și cred că este la limita trădării naționale, este faptul că propun să nu mai plătim la Comisia Europeană contribuția. De acolo vor să ia ei banii pentru aceste amendamente, din contribuția la Comisia Europeană. Nu voi permite așa ceva, domnilor. Romania are un parcurs european bine stabilit și nu voi permite PSD-ului să interfereze. In același timp, anul acesta - și romanii trebuie să știe acest lucru - avem un buget echilibrat, un buget credibil, primul buget după 30 de ani, recunoscut acest lucru și de Consiliul fiscal și de instituțiile internaționale; un buget construit in jurul investițiilor. Și anul trecut aceiași oameni ne spuneau cum vom distruge Romania. Ei nu, am reușit in cea mai mare criză economică din ultima sută de ani să avem cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, impotriva a tot ceea ce ați făcut in Parlamentul Romaniei. V-am demonstrat cum se face! V-am demonstrat cum se face economie. Văd că vă place să decupați... Ludovic Orban: Domnule prim-ministru, dați-mi voie să le mai atrag atenția o dată colegilor noștri că suntem in Parlamentul Romaniei, că in Parlamentul Romaniei pentru exprimare există microfon și cei care vor să se comporte ca intr-o galerie, imediat ce se vor redeschide stadioanele, dacă vor să se comporte ca in galerie, să se duca pe stadion, nu in Parlamentul Romaniei. Respectați regulamentul și procedurile. Domnule prim-ministru, vă rog. Florin Ciţu: Mulțumesc, domnule președinte. Un buget construit in jurul investițiilor, pentru că am arătat clar că doar investițiile sunt cele care vor duce la dezvoltarea Romaniei, dar un buget care forțează reforma și de asta vă e frică, nu-i așa? Vă e frică că sinecuriștii pe care ii aveți in funcții nu vor mai fi acolo, nu vor mai avea aceleași salarii. Vă spun eu că vom face reformă in acest an. Mulțumesc. Ludovic Orban: Mulțumim, domnule prim-ministru. 2021-02-22 17:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-22-08-07-27big_1.jpgRomânia sprijină autoritățile din Republica Slovacia în eforturile de combatere a pandemiei COVID-19Știri din 21.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/romania-sprijina-autoritatile-din-republica-slovacia-in-eforturile-de-combatere-a-pandemiei-covid-19Romania răspunde solicitării de asistență internațională lansată de autoritățile din Slovacia. Acest răspuns exprimă soluția concretă a SOLIDARITĂȚII Uniunii Europene față de statele membre. Autoritățile medicale din Slovacia au acum mai mult ca niciodată nevoie de ajutor, iar mesajul nostru este unul simplu - personalul medical din Slovacia nu trebuie să fie singur in această luptă neechilibrată cu acest inamic invizibil; NU SUNTEȚI SINGURI. O echipă compusă din 5 medici și 9 asistenți medicali formată prin grija Departamentului pentru Situații de Urgență este pregătită să ajute autoritățile medicale de la Bratislava. In contextul susținerii eforturilor de combatere a răspandirii virusului SARS-CoV-2 și urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă - solicitare primită de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, in calitatea sa de punct național de contact, de la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC) - Guvernul Romaniei dorește să sprijine Republica Slovacia prin trimiterea unei echipe medicale specializate in anestezie și terapie intensivă. Echipa formată din 5 medici și 9 asistenți medicali va fi insoțită și de 2 reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Misiunea este prevăzută să dureze 21 de zile. Atat personalul medical, cat și personalul IGSU care va asigura suportul pentru desfășurarea in bune condiții a misiunii, inclusiv legătura cu autoritățile slovace, sunt pregătiți să inceapă deplasarea imediat ce oferta Romaniei va fi acceptată de Ministerul Sănătății din Slovacia. Acțiunea este finanțată de Comisia Europeană prin ESI (Instrumentul privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii). 2021-02-21 11:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-21-11-20-13big_sigla_guvern.pngDeclaraţii de presă susținute de premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de guvern din 19 februarieȘtiri din 19.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-privind-unele-masuri-aprobate-in-edinta-de-guvern-din-19-februarieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! In şedinţa de guvern de astăzi, am aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2021. Aș vrea să vedeţi, acesta este documentul. Am aprobat Legea plafoanelor, a unor indicatori specificați in cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2021, Legea bugetului de asigurări sociale pe anul 2021 și, bineințeles, acestea fiind insoțite de strategia fiscal-bugetară pe 2021-2023, raportul privind situația macroeconomică pe anul 2021 și proiecția acesteia pe anii 2022-2024. Le aveți aici. Toate acestea vor fi făcute publice. Au fost in transparență decizională, dar varianta aprobată va fi făcută publică in momentul cand bugetul va merge la Parlament pentru dezbatere și aprobare. In ședința de astăzi nu au fost modificări importante. Deficitul rămane același - și am să vă citesc din Legea plafoanelor. Din bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt de 397.515 mii de milioane de lei și cheltuielile de personal - 109.511 milioane de lei. La bugetul de stat, cheltuielile totale sunt de 223.702 milioane de lei, iar cheltuielile de personal sunt 55.834,9 milioane de lei. Deficitul bugetului general consolidat, sau soldul bugetului general consolidat este de 80 de milioane lei. Nu s-a modifica nimic. Şi tot astăzi am aprobat și evoluția deficitului, soldul structural anual al administrației publice, deficitul anual. In 2021, este vorba despre estimări structurale - 742, in 2022 - 607 și in 2023 - 43. Este vorba despre soldul structural, acesta se calculează relativ la PIB-ul potențial. Așa cum am spus, in ședința de guvern au fost cateva modificări, transferuri de la unele capitole. De exemplu, din fondul de rezervă au fost făcute cateva transferuri pentru finanțarea unor proiecte de investiții care erau incluse in anumite anexe. In rest, așa cum am prezentat, bugetul rămane in parametrii inițiali și el merge la Parlament pentru dezbatere. Dacă sunt cateva intrebări pe această temă, vă rog. Haideți să facem o regulă: două intrebări ar fi cel mai bine, de fiecare, ca să nu ne intindem. Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Voiam să vă intreb dacă la ministere - și in special la Ministerul Sănătății, acolo unde au existat mai multe nemulțumiri in spațiul public - au fost făcute modificări in bugetul pentru 2021? Florin Ciţu: Văd că este o temă care revine și nu imi dau seama cum. Eu nu am văzut aceste nemulțumiri in spațiul public. Bugetul Ministerului Sănătății a fost mai mare de la inceput, dar in şedinţa de astăzi au fost realocate cateva sume din fondul de rezervă pentru cateva obiective in Ministerul Sănătății. Şi in Ministerul Transporturilor să știți că a fost suplimentat bugetul, dar nu foarte mult, cu anumite obiective care au fost finanțate din fondul de rezervă la dispoziția guvernului. Reporter: Despre ce sume vorbim? Florin Ciţu: Suma totală care a fost modificată - in jur de cateva sute de milioane, 200, 300 de milioane, nu este exact, vedem; dar nu numai pentru aceste ministere. Sunt mai multe obiective care au fost finanțate din fondul de rezervă, proiecte care sunt importante pentru comunități, proiecte care ajută la dezvoltarea anumitor localități. Reporter: Şi o intrebare pe un alt subiect: despre sporurile bugetarilor. Ințelegem că acestea vor fi modificate, fie plafonate, fie unele eliminate, prin legea salarizării, care se lucrează in momentul de față la Ministerul Muncii. Voiam să vă intreb dacă aceste modificări vor intra in vigoare in 2021, adică dacă acele sporuri care se vor elimina se vor aplica inclusiv din 2021. Florin Ciţu: Haideţi să vedem intai cum arată legea salarizării. Obiectivul meu nu este acela de a elimina ceva, este acela de a reașeza modul in care veniturile sunt alocate in sectorul public, dorim să facem această legătură directă intre performanță și venituri. Despre asta este vorba. In acelaşi timp, avem și cateva alte principii, unul care a fost denunțat de foarte multe ori in spațiul public: era vorba de salariul preşedintelui, să fie cel mai mare salariu in sectorul bugetar. De aici, au fost tot felul de excepții date. Vrem să corectăm aceste excepții. Deci aș vrea să fim foarte clari: noua lege a salarizării unitare vrea să facă această modernizare. Noi am spus că vorbim nu numai despre această lege. Vorbim - şi voi propune coaliției luni - și despre faptul ca posturile de conducere să fie cu mandat in administrația publică, cu evaluare la trei ani, să ai maxim două mandate, după care trebuie să te miști in cadrul administrației. Asta inseamnă un corp de funcționari publici, așa cum se face in toate țările dezvoltate și cum noi incă nu avem aşa ceva. Florin Ciţu: De aceea vom avea, toate acestea vor fi legate. Vă mulțumesc! Reporter: Dar, ca să inţelegem mai bine, dacă imi permiteți, puteţi să specificați, Ministerul Muncii poate specifica in lege dacă intră in vigoare din 2021 sau din 2022? Cum va fi? Florin Ciţu: Bineinţeles că va specifica. In momentul cand vom avea legea vom vedea cand va intra in vigoare. Reporter: Aş vrea să vă intreb dacă considerați că aţi avut sută la sută susținerea PNL in această implementare a reformelor pe care le-aţi cerut? Florin Ciţu: Cu siguranţă! Partidul Naţional Liberal este un partid care işi doreşte reformă şi veţi vedea că vom face reformă, impreună, alături de Partidul Naţional Liberal - aţi văzut liderii Partidului Național Liberal, care susțin reformă şi in spațiul public, exact in direcția pe care am enunțat-o. Noi avem un program de guvernare, acolo sunt enunțate clar principiile pe care vrem să le punem la baza acestei societăți pe care o clădim acum şi este clar ca am susținerea Partidului Naţional Liberal. Reporter: Şi incă o intrebare, revenind la sporuri, ce mesaje aveţi pentru romanii care in 2020, de exemplu, şi-au pierdut locurile de muncă sau au intrat in şomaj şi văd totuşi că bugetarii au in continuare spor de calculator, spor de praf, spor de porc? Florin Ciţu: In 2020 am alocat sume record tocmai pentru a ne asigura că romanii nu-şi pierd locul de muncă. Au fost 1.400.000 de oameni in şomaj tehnic, sume care au fost primite de la bugetul de stat. După aceea, am ajutat revenirea acestora la locul de muncă prin plata a 41,5% din salariul brut. Dacă ne uităm la cifre, vedem că nu am pierdut locuri de muncă, din contră. Rata şomajului a scăzut constant anul trecut şi am ajuns iarăși, avem una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Uniunea Europeană şi faptul că nu a scăzut sau aceste efecte nu se văd in economie pentru că avem şi cea mai mare creștere din Uniunea Europeană in trimestrul IV. Deci, este clar că economia performează, este clar că locuri de muncă au rămas. Ne uităm la consum. Veniturile au fost acolo, deci sumele alocate de la buget au suplinit acest cost care ar fi apărut in economie. Reporter: Dar, totuşi, aceste sporuri sunt 27 de milioane de lei. Florin Ciţu: De miliarde. Reporter: De miliarde de lei. Florin Ciţu: De miliarde de lei, este adevărat şi am spus că - şi de aici am pornit, nu? Eu sunt cel care v-am prezentat situaţia. Reporter: Da. Florin Ciţu: Eu sunt cel care v-am spus că modul in care sunt plătiți astăzi sau modul in care aceste venituri ajung in administrația publică nu este corect şi ar trebui să cerem şi performanță, de aceea vom avea această lege a salarizării. Reporter: Bună seara! Domnule premier, cum se va rezolva situaţia minerilor blocați in subteran? Florin Ciţu: Eu am citit acum o știre că s-a oprit protestul. Reporter: Ce aţi stabilit cu ei? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că in şedinţa de guvern de ieri a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă, prin Fondul de garantare a creanțelor salariale, ca să se califice, şi asta inseamnă plata salariilor pe următoarele trei luni de zile. Reporter: Cand vor ajunge banii la oamenii care au protestat? Florin Cițu: Astăzi a fost aprobată, este deja publicată această ordonanță. Ministerul Muncii ne-a spus că va avea hotărarea de Guvern pentru aplicarea ordonanței imediat. Deci, asta inseamnă că in momentul in care este publicată, hotărarea de guvern o să vină in ședința de guvern. Dacă este gata luni dimineața, luni vom avea o ședință online tocmai pentru a aproba această hotărare de guvern. Reporter: Fostul premier, Ludovic Orban, președintele partidului, a anunțat că depune un amendament cu privire la gratuitatea biletelor pentru studenți, vrea să beneficieze studenții de 24 de călătorii. Care este impactul bugetar? Și explicați-ne mai exact care ar fi efectele acestui amendament. Florin Cițu: Impactul bugetar o să-l vedem in amendament. Efectele ar insemna, dacă acest amendament nu vine cu surse de finanțare, ar insemna o creștere a deficitului bugetar. Dar eu sunt sigur că un amendament de acest fel va veni in Parlamentul Romaniei fără să afecteze deficitul bugetar, asta inseamnă că va veni cu surse de finanțare de undeva. Ori se taie cheltuieli din altă parte, ori, nu știu, vom vedea amendamentul. Dar eu vă spun că nu putem să creștem deficitul bugetar cu nicio sumă, de aceea eu sunt sigur că acest amendament va avea și sursa de finanțare. Reporter: Vă așteptați și la alte amendamente depuse din partea coaliției de guvernare? Florin Cițu: Nu, nu mă aștept la altceva, nu. Reporter: Domnule premier, Legea numărul 1 din ianuarie 2011 prevede alocări bugetare pentru educație de 6%. Am ințeles că ați anunțat amanarea acelui procent de 1% din cercetare pentru anul viitor, insă sindicaliștii din invățămant vă acuză pe dumneavoastră și pe predecesori de o nerespectare a legii prin acel artificiu al prorogării. Incalcă guvernul legea? Florin Cițu: Nu. Guvernul alocă și am alocat anul trecut, și alocăm și anul acesta resurse suplimentare in educație. Discuțiile pe care le am cu toate sectoarele, nu doar cu acest sector, sunt foarte simple. Eu sunt gata să aloc resurse mai multe, dar aș vrea să incepem să legăm aceste resurse de rezultate. Și aș vrea să văd in toate sectoarele, la toate bugetele pe care le alocăm, să facem și o analiză nu numai cantitativă, dar și calitativă și apoi vom aloca mai multe resurse. Pentru că, să știți că in aceste sectoare s-au alocat resurse, anual, foarte mari. Am calculat acum cațiva ani, acum 2 ani de zile: in 10 ani de zile s-au dus către acest sector vreo 60 de miliarde de euro. Aș vrea să știu și eu pe ce s-au dus acești bani și dacă se văd, dacă romanii simt că acești bani s-au dus in acest sector. Deci, trebuie să facem o analiză clară a modului in care cheltuim acești bani şi pe ce se duc acești bani. Reporter: Pentru o clarificare, vă rog, știm că există mai multe surse de finanțare pentru educație, și de la alte ministere, și de la UAT-uri. Dacă tragem linie, vă rog frumos, să ne spuneți ajungem la 6% din PIB sau care este procentul? Florin Ciţu: Nu, nu ajungem la 6% din PIB, dar sunt mai mult decat am cheltuit anul trecut, anul trecut a fost o sumă record. Reporter: Bună seara! Alexandru Vlădescu, ANTENA 3. Eu voiam să vă intreb ce se intamplă cu elevii de acolo, de la Deva, dacă protestul s-a incheiat sau nu și dacă va continua, aveţi o soluție pentru ei? Ințelegem că acolo cursurile se mută in online, pentru că, efectiv, Termocentrala Mintia nu mai are cărbune. Florin Ciţu: Asta am spus, se mută online, vom vedea acum dacă protestul s-a oprit. Eu sper ca situaţia să se remedieze. Sunt in legătură și cu prefectul de acolo, am fost şi cu ministrul energiei. Vedem care sunt soluțiile pe parcurs. Deocamdată, am dorit să dezamorsăm această situație, mergem şi mai departe, vedem cum evoluează situaţia. Reporter: Ne spuneați că vor fi alocați bani mai mulți la Ministerul Transporturilor și la Ministerul Sănătății. Voiam să vă intreb ce se intamplă la Ministerul Dezvoltării, dacă alocați, pană la urmă, mai mulți bani acolo, la Compania Națională de Investiții și pentru bugetul PNDL, care ştim că este de 4 miliarde de lei? Florin Ciţu: Nu, nu s-au alocat mai multe resurse, au rămas aceste resurse. Acolo s-au alocat mai multe credite de angajament, pentru că vrem ca autoritățile locale să construiască sau să aibă proiecte in continuare și vom vedea ce fel de proiecte au, dar vă spun că am vorbit cu ministrul dezvoltării și o mare parte din proiectele care erau la Ministerul Dezvoltării au fost trecute pe PNRR. Deci, vom folosi aceste fonduri din PNRR, pentru dezvoltarea locală. Reporter: Mai sunt și alte ministere unde, la fel, aţi crescut aceste credite? Florin Ciţu: Da. Am crescut puţin la educație, la sănătate, la transporturi, dar nu sunt sume foarte mari, au fost doar realocări de resurse din Fondul de rezervă. Reporter: Săptămana trecută spuneați că nu aţi primit planul de restructurare de la companii - este ultima mea intrebare. Acum, că aţi aprobat bugetul, au venit miniștrii cu acele planuri de restructurare pentru companiile unde statul este acționar majoritar, minoritar? Florin Ciţu: Vom face restructurarea companiilor de stat anul acesta. Bugetul forțează restructurarea acestor companii. Eu v-am spus de la inceput, dacă nu vin cu planurile de restructurare, prin buget vom face această restructurare, vor fi forțați să vină cu o restructurare a acestor companii. Deci, veţi vedea in timpul anului acesta că va avea loc o restructurare a companiilor, iar in buget există un articol care spune foarte clar că la jumătatea anului vom face evaluarea execuției bugetare şi acolo unde execuţia bugetară nu este așa cum am planificat-o, atunci acele sume pot fi reduse pentru ministerele respective și de acolo incepe și evaluarea ministerelor sau performanței fiecărui minister. Reporter: Mulţumesc! Şi o singură precizare: ințelegem că protestele s-au oprit doar la Livezeni, nu și la Lupeni, de exemplu. Florin Ciţu: Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Dorian Nicula de la agenția de presă Quick News. Domnule premier, aș dori să vă intreb de ce ați eliminat voucherele de vacanță, gratuitatea studenților, aţi inghețat pensiile, dar de ce nu aţi eliminat și sporurile, și pensiile speciale prin ordonanță de urgență, cum ați făcut cu primele măsuri enumerate de către mine? Florin Ciţu: Pentru că unele dintre acestea au fost aprobate prin legi in parlament și ar fi fost foarte ușor atacate și ar fi fost o muncă făcută degeaba. Ce am putut să facem prin ordonanţă de urgență, am făcut prin ordonanţă de urgenţă, restul, bineințeles, se va face prin Parlamentul Romaniei. Ați văzut deja, a inceput: pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate. Vom vedea cum vor fi şi celelalte măsuri. Reporter: In cat timp estimați că va fi prezentat proiectul Ministerului Muncii să fie trimis către parlament privind eliminarea pensiilor speciale și a sporurilor? Florin Ciţu: Va trebui să discutăm cu Ministerul Muncii. Ştiu că s-au creat deja grupuri de lucru pentru ambele proiecte. Trebuie să vă spun că, atat reforma sistemului de pensii, cat şi reforma salarizării sunt două proiecte care sunt incluse in PNRR. Reporter: Va fi in această sesiune parlamentară sau in cea din toamnă? Florin Ciţu: Eu sper că da. Reporter: Bună seara! Luiza Gireadă de la TVR. Aş vrea să vă intreb, in primul rand, cand ajunge proiectul de buget in parlament şi cand estimaţi că va fi aprobat? Florin Ciţu: S-ar putea să ajungă in parlament, pentru că au fost cateva modificări astăzi la text, in acest weekend și apoi depinde de biroul permanent reunit care va fi calendarul. Eu sper să fie cat mai repede. Reporter: Şi acele obiective pentru care aţi alocat bani din Fondul de rezervă, dați-ne cateva exemple. E vorba de spitale și ce spitale? Florin Ciţu: Sunt şi spitale, și studii de fezabilitate, și un aeroport, sunt mai multe proiecte. Reporter: Şi o ultimă intrebare legată de mineri, de cei de la Compania Energetică Hunedoara. Dincolo de soluția aceasta pe termen scurt, ce se va intampla cu oamenii aceia, care e soluția? Florin Ciţu: Aștept un plan de la ministerul respectiv. Aţi văzut, anul trecut am avut un succes și eu zic că am avut un succes cu Tarom. A fost aprobat un plan de restructurare. Tarom se ține de acel plan de restructurare și sper să revină pe profit. In continuare, aștept un plan de la Ministerul Energiei. Reporter: E un termen pentru acest plan? Florin Ciţu: Nu trebuie să dau eu termenul, il dă realitatea termenul. Trebuie să fie cat mai rapid. Reporter: Bună seara! Florin Ciţu: Realitatea, nu televiziunea Realitatea. Reporter: Andrei Șerban, Radio Romania. Voiam doar o clarificare: aţi spus un deficit de 7,42. Deci nu mai este 7,16? Florin Ciţu: Am specificat, este vorba despre deficitul structural. In legea plafoanelor se pregătește deficitul structural. Deficitul structural este cel pe care il calculăm relativ la PIB-ul potențial. Sunt mai multe deficite la care ne uităm: deficitul pe cash, deficitul ESA și deficitul structural. De exemplu, in pactul fiscal ne uităm la deficitul structural. In Romania ne uităm la deficitul cash. Cu Comisia Europeană discutăm pe deficitul ESA. Sunt trei tipuri de deficit. Reporter: Bine, și cel din PIB rămane la...? Florin Ciţu: La 7,16, v-am spus, cu asta am inceput, am spus că 7,16 nu se modifică. Reporter: Și spuneați, de luni, că poate o să faceți o nouă ședință privind hotărarea de guvern legată de normele de aplicare sau... Florin Ciţu: Norme de aplicare pentru ordonanța de urgență cu privire la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Reporter: Aș vrea să vă intreb dacă, totuși, in Parlament se adoptă amendamente care ingreunează deficitul, care este soluția pe care o pregătește Guvernul? Florin Ciţu: Vom vedea atunci care este soluția. Eu, repet, nu cred că trebuie să depășim acest deficit. Dacă cumva sunt amendamente aprobate in Parlament care depășesc deficitul, vom vedea care este soluția, poate putem să retrimitem legea inapoi in Parlament și așa mai departe. Dar eu țin la acest deficit, este un deficit pe care l-am anunțat public, este un deficit care este agreat la nivel internațional și un deficit care pune Romania in direcția corectă in perioada următoare. Reporter: Știu că ați avut o discuție in cadrul Coaliției, astfel incat parlamentarii care susțin Coaliția să nu depună amendamente. Cu toate acestea, vedem și avem și declarații in sensul acesta, in care parlamentarii de la PNL, inclusiv președintele partidului, Ludovic Orban, dar și cei de la USR sau UDMR, totuși, iși doresc să depună amendamente, in special pentru zonele pe care le reprezintă, pentru circumscripțiile pe care le reprezintă și anumite investiții din acea zonă. Ați avut o astfel de discuție și dacă o reluați luni? Florin Ciţu: Eu știu că nu se vor depune amendamente in Parlamentul Romaniei. Haideți să vedem ce se va intampla in Parlament. In acest moment știu că nu se vor depune in Parlament amendamente. Mulțumesc mult de tot! Weekend plăcut! 2021-02-19 21:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-19-09-50-27big_3.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul justiției, Stelian Ion, privind unele măsuri aprobate în ședința de guvern din 18 februarieȘtiri din 18.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-viceprim-ministrul-dan-barna-i-ministrul-justitiei-stelian-ion-privind-unele-masuri-aprobate-in-edinta-de-guvern-din-18-februarieGalerie foto [Check against delivery] Premierul Florin Ciţu: Bună seara! In ședința de guvern de astăzi am aprobat mai multe acte normative, dar două sunt mai importante. In primul rand, a fost aprobat un proiect de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Este clar, aici este o promisiune a Coaliției de guvernare, dar este, in același timp, și o recomandare și pentru respectarea MCV, sunt mai multe lucruri pe care le-am luat in calcul acolo. Detaliile acestui proiect de lege vor fi prezentate de domnul ministru al justiției. Eu pot să vă spun doar un singur lucru: ar trebui să ne aducem aminte că CSM a dat aviz negativ, atunci cand a fost inființată această secție, CSM a dat aviz negativ și acum, dar nu pentru că nu dorește desființarea Secției, ci pentru alte considerente, repet, detaliile vor fi prezentate de dl ministru al justiției. In această ședință de guvern a fost aprobat Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Este vorba despre Ordonanța de Urgență de care aveam nevoie, pentru a putea aproba Legea bugetului. Această ordonanţă va fi publicată in Monitorul Oficial și, după aceea, maine, vom avea ședință de guvern, in care vom aproba Legea bugetului pentru 2021. Ştiţi foarte bine lucrurile care fac parte din această ordonanță. Este vorba despre eliminarea sporului pentru personalul instituțiilor prefectului de 30%; se propune menținerea valorii punctului de pensie la 1.442 de lei in 2021 - o economie la bugetul de stat de aproape 9 miliarde de lei; se prorogă pană la 1 aprilie 2022 intrarea in vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar; se instituie un cadru legal necesar pentru ca sumele rămase necheltuite din alocările pentru facilitățile de transport studenți să poate fi utilizate către universități in anii următori și pentru acordarea de burse pentru studenți; se modifică Legea educației naționale in sensul stabilirii dreptului studenților să beneficieze de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport și abrogarea prevederilor prin care se reglementa ca studenții să beneficieze de gratuitate. Și cam astea sunt măsurile. Voucherele de vacanță, bineințeles, au fost amanate pentru decontarea serviciilor pentru 2022. Deja in circulație sunt voucherele de vacanță aprobate, prelungite din 2019 și din 2020. Dacă sunt intrebări. Cateva intrebări, pentru că ministrul justiției este aici pregătit să vă răspundă și dl vicepremier. Deci, doar cateva intrebări. Reporter: Dle premier, maine vom avea bugetul. Ne putem aștepta la schimbări față de varianta care a fost anunțată? Florin Cițu: Nu, față de varianta de deficit, nu. Deficitul bugetar rămane așa cum am stabilit, sunt modificări poate in interior, alocări diferite, mai multe credite de angajament. Reporter: Sunt ministere care primesc mai mulți bani? Florin Cițu: Nu vorbim de credite bugetare mai multe - s-ar putea ca la Ministerul Dezvoltării să fie o sumă alocată mai mare la CNI și la PNDL, dar in rest, e vorba de credite de angajament, in special sume care sunt alocate prin credite de angajament, pentru a permite să se facă contracte anul acesta și atunci, bineințeles, vor fi plătite anul viitor. Dar deficitul bugetar rămane la 7,16%, cu aceiași parametri de cheltuieli și venituri. Ați văzut foarte bine și astăzi avizul Consiliului Fiscal, care spune că este un buget credibil și crede că acest deficit bugetar poate fi atins in acest an. Reporter: Este totuși un buget care a primit un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. Florin Cițu: Da. Interesant, nu? Bugetele care au distrus Romania intre 2017 și 2019 au primit avize pozitive, bugetele care au crescut cheltuielile bugetare nesustenabil, in special de personal, au primit avize pozitive, bugetele care au ingrădit spațiul economic din Romania și au introdus tot felul de legi intervenționiste au primit aviz pozitiv, iar acest buget care primește, in premieră, un aviz pozitiv de la Consiliul Fiscal, de la profesioniști, cei care sunt profesioniști spun că este un buget credibil, primește un aviz negativ. Dar pană la urmă, știți cum e, politica incă este o problemă, deciziile politice incă reprezintă o problemă in Romania, de aceea am spus că trebuie să facem reforma din temelii și imi asum acest lucru. Reporter: Mai mulți mineri /.../ Florin Cițu: Dacă puteți lăsa și pe altcineva să pună intrebări, mulțumesc! Reporter: Larisa Bernaschi, Observator, Antena 1. Tot referitor la avize, au făcut și cateva recomandări cei de la Consiliul Fiscal, cel de la Consiliul Economic, prin care vă recomandă inclusiv introducerea unor taxe, astfel incat să crească veniturile la bugetul de stat. Aș vrea să vă intreb dacă veți ține cont de aceste recomandări, dacă aveți de gand să introduceți anul acesta sau pentru anul viitor noi taxe? Florin Cițu: Aceste recomandări sunt mai mereu din partea Consiliului Fiscal sau a altor organisme similare, au fost și anul trecut. Dar anul trecut, contrar sau impotriva tuturor celor care credeau că nu vom reuși, am reușit să menținem economia pe linia de plutire, să avem un rezultat mai bun decat a fost estimat, să ne imprumutăm mai ieftin și să finanțăm tot deficitul bugetar și fără să umblăm la taxe. Este lucrul pe care l-am spus din primul moment, că nu vom introduce taxe, vom arăta că putem să dezvoltăm economia și că putem să evităm evaziunea fiscală prin transformarea digitală a aparatului public și prin reforma in aparatul public. Nu este nevoie să introducem taxe in perioada următoare. Veniturile - și aici, dumneavoastră v-aţi uitat la această parte din raportul Consiliului Fiscal, dar ar fi trebuit să ne uităm și la partea care spune clar că veniturile estimate ar putea să fie sau sunt subestimate anul acesta, ceea ce, iarăşi, este o premieră. S-ar putea să avem venituri mai mari decat le-am estimat noi in buget și recomandarea Consiliului Fiscal este să folosim aceste venituri pentru reducerea deficitului bugetar. Reporter: De unde ar putea să vină aceste venituri in plus? Florin Ciţu: Din performanţa economică peste așteptări. Dacă vă uitați acolo, Consiliul Fiscal spune că se așteaptă la o creștere economică intre 4 și 5%, ceea ce este mult peste ceea ce estimau cam toate aceste instituții acum cateva luni de zile, pentru Romania. Reporter: Mai am o ultimă intrebare: referitor la sporuri; am văzut că, din nou, de această dată, CSM-ul este nemulțumit, in primul rand, de declarațiile ministrului muncii, Raluca Turcan, referitor la tăierea sporurilor. Aș vrea să le spuneți dacă mai credeți că se pot tăia sporurile din sistemul bugetar sau măcar plafona anul acesta? Florin Ciţu: Aşa cum am spus, sporurile sau Legea salarizării a fost adoptată in Parlamentul Romaniei. Este normal să mergem cu o lege a salarizării in Parlamentul Romaniei, care va reașeza toate acestea - salarizarea, sistemul de sporuri; dar eu ce vreau să le aduc aminte romanilor: sunt 110 miliarde de lei cheltuieli de personal in 2020. Din acestea, aproape 27 de miliarde reprezintă sporuri, deci, aproape o treime o reprezintă sporurile. Aceste cheltuieli de personal s-au dublat in perioada 2016-2020. Eu doar ii intreb pe romani dacă au simțit că performanța celor care primesc o treime sporuri și cărora li s-au dublat salariile, s-a dublat in această perioadă? Este o intrebare la care trebuie să răspundem cu toţii și, de aceea, eu aduc aminte de reformă și de a lega performanța de venituri. Și apoi putem să discutăm și de sporuri. Mulțumesc. Reporter: Dacă imi mai permiteţi să vă intreb, se pregătesc mai multe amendamente in Parlament pentru mai multe proiecte de infrastructură, și nu numai. Dacă mai sunt bani și ar putea să fie adoptate in Parlament? Florin Ciţu: Am alocat resurse in acest buget la nivel istoric pentru investiții. Așa cum am făcut și anul trecut, și anul acesta, este un buget care se axează pe investiții și, veţi vedea, va fi şi anul acesta, execuția va fi una foarte bună. Reporter: In contextul sporurilor, voiam să vă intreb dacă luați in calcul să vă uitați și la indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație sau ale adunărilor generale ale acţionarilor? Florin Ciţu: Bineințeles. Este un proiect la care deja lucrez, cu limitarea numărului de membri in consiliile de administraţie, limitarea numărului de consilii de administraţie din care poți să faci parte și, bineințeles, și de indemnizaţie. Vin și acestea. Reporter: Care ar putea fi limitarea, de exemplu, pentru un...? Florin Ciţu: Cred că ne uităm la maxim cinci membri intr-un consiliu de administraţie, dar cand va fi gata proiectul de lege, vom veni cu el şi vi-l vom prezenta. Reporter: In ultima perioadă, aţi tot vorbit despre majorarea pensiilor şi pentru anul 2022 spuneaţi că acestea se vor indexa cu rata inflaţiei, la care se va adăuga 50% din creşterea reală a caştigului salarial mediu brut pe ţară. Inţeleg că acum, in această ordonanţă de urgenţă, pe care aţi pus-o in dezbatere publică, apare această modificare de nuanţă: cel mult 50%. Cum rămane pană la urmă şi ce ne garantează nouă, pană la urmă, că pensiile vor creşte in continuare cu 50%, aşa cum aţi mai spus? Florin Ciţu: In primul rand, trebuie să fim foarte clari. Nu eu aduc discuţia cu pensiile in spaţiul public, dumneavoastră mă intrebaţi mereu de pensii. In al doilea rand, pensiile vor creşte cu rata medie anuală a inflaţiei, deci, aici este o garanţie, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a caştigului salarial mediu brut realizat. Deci este o garanţie că vor creşte cu rata inflaţiei şi cu cel mult 50% din creşterea reală a caştigului. Reporter: Poate fi şi 10%, aşa se inţelege. Florin Ciţu: Este o garanţie că vor creşte. Dumneavoastră intrebaţi cu cat vor creşte. Vom vedea anul viitor. Dacă economia Romaniei are o performanţă foarte bună anul acesta - şi cu toţii trebuie să dorim acest lucru şi să muncim să facem acest lucru - atunci, pensia va creşte mai mult. Depinde de noi toţi cu cat vor creşte pensiile. Reporter: Şi pentru că tot vorbim de pensii, avem acel soft pentru recalcularea pensiilor sau nu, in acest moment? Florin Ciţu: Ministerul Muncii poate să ne confirme, dar ştiu că in PNRR este inclus un intreg capitol de digitalizare a ANOFM. Reporter: Şi legat de sporuri, ultima intrebare, pană la urmă, faceţi modificările prin Legea salarizării - şi aş vrea un termen aici, dacă ne puteţi da - la Ministerul Muncii sau se face efectiv amendamente acum la bugetul de stat in parlament pe sporuri? Florin Ciţu: Eu am spus că Legea slarizării a fost aprobată in Parlamentul Romaniei şi trebuie modificată in Parlamentul Romaniei. Reporter: Ministrul ungar de externe s-a intalnit astăzi cu domnul ministru Bogdan Aurescu. Pe agenda discuţiei s-a aflat Programul de dezvoltare economică a Ardealului susţinut de guvernul de la Budapesta. Dumneavoastră cum priviţi acest proiect dedicat comunităţilor etnice maghiare şi cum apreciaţi utilizarea denumirii Ardeal intr-un document bilateral? Florin Ciţu: O să am o discuţie cu domnul ministru Aurescu - nu am avut incă o discuţie - să vedem care au fost elementele intalnirii. După ce o să am o discuţie cu domnul Aurescu şi o să am o informare, o să vin să vă prezint care sunt elementele. Reporter: Cum vedeţi dumneavoastră utilizarea denumirii de Ardeal, că regiunile nu au un statut juridic in Romania? Florin Ciţu: Daţi-mi voie să văd exact care au fost elementele de discuţie şi, după aceea, pot să discut. Nu vreau să vă dau o opinie personală. Aici suntem la Guvernul Romaniei. Reporter: Aş dori să vă intreb, aţi primit rapoartele de la Piatra Neamţ şi de la Matei Balş? Florin Ciţu: Unele din rapoarte - am primit Matei Balş, Piatra Neamţ; dar vreau să vă aduc aminte că, la Piatra Neamţ, am trimis şi Inspecţia Economică. Am un raport preliminar cu care nu am fost foarte fericit. Am cerut să se reanalizeze. Pe cel de la Matei Balş il am. Unele lucruri au fost demarate. Așa cum am spus de fiecare dată, rapoartele pe care le primesc de la instituţiile, Corpul de Control sau Inspecţia Economică - in cazul in care există probleme de natură penală - vor merge exact către instituţiile respective. Reporter: Le veţi face publice in următoarea perioadă sau? Florin Ciţu: O să văd ce pot să fac public din aceste rapoarte și le vom face publice. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb de reducerea pe care o vor avea studenții la călătoriile cu CFR. Guvernul vine prin această ordonanță să dea 50% la călătorii, insă au fost parlamentari PNL care spuneau că vor modifica această ordonanță și vor fi 24 de călătorii gratis. Ați vorbit cu liderii din coaliție? Ştiţi despre aceste modificări pregătite pentru ordonanță? Florin Ciţu: Da, am văzut și eu aceste modificări. Bineinţeles că parlamentarii pot să depună amendamente la proiectul de lege care aprobă ordonanțe. In același timp, eu sunt cel care am fost implicat, alături de colegii mei din Guvern, la elaborarea acestui buget şi ne-am bătut pentru fiecare leu. Acum, dacă noi decidem să realocăm niște resurse pe care le puteam trimite in comunități pentru a repara un pod sau o școală, să le transmitem; dacă parlamentarii cred că e mai bine să meargă pentru transportul gratuit pentru studenţi, este decizia lor. Decizia pe care am luat-o eu a fost aceea de a folosi aceste resurse in alte scopuri și răman la acest lucru. Reporter: Cate despre avizul nefavorabil care a venit din partea Consiliului Economic și Social pentru această ordonanță de urgență, l-am parcurs și vedem că sunt mai multe critici legate de impactul bugetar. Spuneau aceștia, este un impact bugetar foarte mic, iar guvernul nu a consultat categoriile care au fost afectate de această ordonanță. Florin Ciţu: Aici cu impactul bugetar foarte mic e relativ. Repet, sunt comunități in Romania care au nevoie de cateva sute de mii de lei, cateva zeci de mii de lei pentru a supraviețui. Aici vorbim de economii de cateva sute de milioane de lei. Sau noi vorbim de pensii, de vouchere, vorbim de miliarde de lei pe care le realocăm, aşa cum am spus, le investim in economie, in zona unde avem randamente pozitive. Deci, cu impactul bugetar este relativ. Mi-ar fi plăcut să văd și această grijă pentru impactul bugetar a Consiliul Economic şi Social atunci cand se aruncau bani in stanga și in dreapta fără niciun fel de fundamentare. Vă aduc aminte că atat legea pensiilor, cat şi legea salarizării aprobate in guvernele PSD nu au avut nicio fundamentare economică, nu existau sursele de finanțare. Și, totuși, acest Consiliu Economic şi Social a dat aviz pozitiv, ceea ce pe mine mă face să pun la indoială buna credință a celor care au dat acest aviz. Reporter: Vă rog, dacă mai imi permiteți incă o intrebare, spuneați că este un raport nefericit legat de ceea ce s-a intamplat, pe care l-ați primit de la Piatra Neamț. Același lucru l-a spus și ministrul sănătății. Puteţi să ne explicați puțin de ce este nefericit? Florin Cițu: Nu am spus nefericit. Am spus că nu sunt eu fericit cu rezultatele. Și este o analiză economică acolo, este Inspecția Economică, și m-am uitat la rezultate și am zis să fie reevaluate pentru că am văzut cateva elemente care trebuie investigate mai mult. De aceea, am zis că aș vrea să se revadă anumite aspecte. Reporter: Bună ziua! Ați fost contactat de vreun primar care este nemulțumit de sumele propuse pentru UAT-uri? Florin Cițu: Nu, am avut discuții cu asociațiile. Din contră, anul acesta, după cum știți, 90% din cheltuielile cu centrele pentru persoanele cu handicap sunt susținute de la bugetul de stat. Deci, nu mai există această problemă, nu am avut aceste discuții. Reporter: Cat reprezintă bugetul sănătății și cel al educației, ca pondere in PIB prin comparație cu anul trecut? Și de ce nu se văd clar cele două bugete in proiectul de buget? Florin Cițu: Păi, se văd bugetele ministerelor foarte clar. Și aici am avut eu acea nedumerire - cum nimeni nu ințelege că un buget care arată 11,43 de miliarde anul acesta e mai mare decat 10,5 miliarde anul trecut și mai mare decat 9 miliarde in 2019. Dar ar trebui să ne uităm la domenii. Și aici problema este că avem Ministerul Sănătății, dar avem și autorități locale care cheltuiesc bani și au și spitale in subordine, avem și ministere care au spitale in subordine și avem și Casa Națională de Sănătate. V-am spus că la sănătate, in buget, anul acesta, sunt aproape 54 de miliarde de lei, la educație incă nu am primit suma. La fel și acolo, sunt cheltuieli pe care le fac autoritățile locale, sunt cheltuieli pe care le face ministerul. Trebuie să ne uităm la intreg domeniul și o să revin cu suma exactă pentru Ministerul Sănătății, dacă o găsesc pană la finalul discuției, acum o să vă spun cat este la educație. La Sănătate v-am spus că este aproape 54 de miliarde de lei. Nu, de fapt, 57 de miliarde de lei. Mă scuzați! Reporter: Dacă imi permiteți, o ultimă intrebare. Ca fost ministru al educației, cum vi se pare taxarea Facebook? Florin Cițu: De finanțe. Reporter: Da. Cum vi se pare taxarea Facebook, pentru că Polonia deja a făcut primii pași in acest sens și vedem cum arată și războiul dintre rețeaua socială și Australia. Florin Cițu: Intai să vă răspund - la sectorul invățămant sunt 40 de miliarde alocați anul acesta, cu 2,2 miliarde de lei mai mult decat in 2020. In ceea ce privește taxarea, știți foarte bine că nu sunt un adept al taxării. Cred că domeniul acesta sau internetul trebuie reglementat, este adevărat. Dar nu cred că prin taxare se poate face această reglementare. Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Aș avea o singură intrebare. Este o intreagă dezbatere in spațiul public privind acea reducere a bugetului acordat Bisericii. De ce un procent atat de mare? De ce 89%? Florin Ciţu: Pentru că anul trecut a fost o alocare, o măsură istorică, și de aceea, dar dacă vă uitați, in ultimii ani, nu este o reducere foarte mare a bugetului, nu are niciun fel de conotație. Este o sumă pe care am discutat-o de la inceput cu cultele, este o sumă care vine și susține acest sector. Nu am avut o critică din partea sectorului, deci nu am avut aceste probleme. Mulțumesc mult de tot! Dl vicepremier. Dan Barna: O să am o intervenție foarte scurtă astăzi. In ședința de guvern s-a decis, a fost adoptată Legea privind desființarea SIIJ. Nu este niciun fel de surpriză. Dacă ieri, in Parlament, am văzut că a fost adoptată Legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, astăzi ne indeplinim un nou obiectiv al coaliției și suntem in această confirmare a mandatului reformist pe care coaliţia USR-PLUS, PNL, UDMR şi l-a asumat la momentul investiturii Guvernului. Este o decizie necesară, in primul rand, pentru Romania și pentru obiectivul acestui guvern de a ridica MCV și de a reuși, anul acesta, să ieșim de sub această monitorizare pe termen lung de care a beneficiat Romania. In egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este o indepărtare de moștenirea toxică pe care incă o avem din guvernarea PSD - Liviu Dragnea și este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor justiției, pentru că Romania este in această perioadă intr-un proces de recaștigare a credibilității și intr-un proces de recaștigare a demnității, să spun, funcționării sistemului de justiție la nivel european, dar și in sens larg, pe nivel internațional. Această desființare a Secției Speciale, care era un apendice rușinos al sistemului, este un prim pas pe care l-am promis, un prim pas pe care astăzi l-am realizat. Il felicit pe Stelian Ion, ministrul justiției, pentru că a rămas ferm, in ciuda diverselor ghionturi pe care le-a primit in procesul de a aduce in Guvern această lege. Sunt convins că și in Parlament această lege va trece intr-o formă prin care să ne asigurăm și acest obiectiv și să nu denaturăm sensul ei inițial, aceea de a avea o justiție funcțională. Il invit in continuare pe Stelian pentru detaliile tehnice legate de această inițiativă și de perioada următoare. Stelian Ion: Bună seara! Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. Dacă ne amintim, in 2017, cațiva corifei, in ghilimele, ai Justiției din acea vreme și anume, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Nicolae Șerban, bineințeles, sub oblăduirea lui Liviu Dragnea, gandeau inființarea acestei secții și intr-o expunere de motive de cateva randuri, nu reușeau să explice necesitatea inființării secției decat in sensul că ea se impune. Trei randuri a fost nevoie. Noi am explicat pe multe pagini necesitatea desființării acestei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Bineințeles, justiţia nu incepe și nu se termină cu SIIJ. Sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune asumată in programul de guvernare, asumată prin memorandumul care prevede niște pași importanți pentru ridicarea MCV pentru că, vă rog să nu uitați, toate organismele europene: GRECO, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană in cadrul rapoartelor MCV, au spus la unison că această secție specială, inființarea acestei secții speciale reprezintă un regres și la momentul respectiv, 2017-2018, reprezentau motive de ingrijorare foarte mari. De asemenea să nu uităm că la acel moment CSM a fost foarte vehementă, in sensul in care inființarea acestei secții speciale nu se impunea. A spus foarte clar, dand un aviz negativ la inființare, că nu avem de-a face cu un fenomen generalizat de corupție in randul magistraților care să impună inființarea unei astfel de secții și că nu e normal să fie o categorie intreagă profesională supusă unor reguli din acestea speciale. Puteau să infirme, procurorii din cadrul secției speciale, toate aceste bănuieli, toate aceste semnale de alarmă și ingrijorări trase la nivelul anilor 2017-2018, insă ce s-a intamplat ulterior a fost intr-adevăr un bilanț ruşinos. Această anomalie juridică creată de la bun inceput intr-un mod contorsionat, cu nerespectarea unor principii fundamentale, cum ar fi specializarea procurilor, principiul specializării, principiul separației carierelor, care a fost imbrățișat la acel moment, și alte asemenea principii. Deci crearea acestei secții a adus multe probleme. Vă amintesc doar cateva dintre ele. Și aș vrea să ne gandim impreună ce s-a intamplat in acești ani. In primul rand, anumiți magistrați care au avut curajul să pornească anchete impotriva unor politicieni puternici sau au avut curajul să exprime puncte de vedere referitoare la atacurile la justiție, atunci date prin modificări legislative pe Legile justiției și pe Codul Penal și de Procedură Penală au fost rand pe rand chemați la Secția Specială, așa, ca din intamplare, s-a inceput taman cu acei magistrați. Pe de altă parte, procurorul șef DNA, fostul procuror șef DNA a fost supus unui control judiciar demonstrat in instanță ca fiind nelegal, ceea ce ar fi avut repercusiuni cu privire la cariera și parcursul ulterior profesional. Vicepreședintele Comisiei Europene a fost supus unei anchete foarte ciudate la acel moment. O minoră a fost oprită să meargă la părinții adoptivi in străinătate. Sunt foarte multe exemple, renunțări la căi de atac, total nejustificate, in dosare in care așa, ca o pură intamplare, erau implicați politicieni și oameni de afaceri importanți la acea vreme. Deci, iată, renunțări la căi de atac cu semnul intrebării. Și pe langă toate acestea, la care se pot adăuga, dar nu voi face o enumerare exhaustivă acum, se adaugă, de fapt, cu totul și cu totul altceva, se adaugă o ineficiență crasă. In timp de aproape trei ani de zile, doi ani și ceva, am văzut că s-au adunat aproape 6.000 de dosare nesoluționate, am văzut că in general, trimit in judecată prin rechizitorii, formulează cate două rechizitorii pe an. Nici un dosar care are in vedere fapte ale magistraților de corupție nu a fost soluționat și trimis in instanță, ca și cum deodată, o dată cu inființarea Secției Speciale, s-au terminat faptele de corupție pe partea aceasta. Este un moment de normalitate, așa cum spuneam. Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire a situației dinainte de atacurile aduse de PSD la justiție, in sensul in care dosarele care sunt acum in soluționare la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție vor fi trimise către unitățile de Parchet, după specializarea după materie, după competența după materie și anume, dacă este vorba de fapte care țin de criminalitate organizată, vor fi trimise la DIICOT, dacă este vorba de fapte de corupție, vor fi trimise la DNA, dacă este vorba de alte fapte, dosarele vor fi trimise la Parchetul de pe langă Inalta Curtea de Casație și Justiție sau la Parchetele de pe langă Curțile de Apel. De asemenea, actele, măsurile procesuale, renunțările, clasările, trimiterile in judecată care nu au fost supuse incă unui control vor fi supuse, realizate de procurorii de la SIIJ, vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție. Sunt chestiuni pe care le-am considerat absolut normale. Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Așa cum spuneam, inițial CSM a fost impotriva inființării, acum, in mod paradoxal, pare a fi impotriva desființării. Spun paradoxal și aparent, pentru că, in realitate, dacă veți citi conținutul avizului negativ din partea CSM, veți observa că de fapt nu este un aviz negativ referitor la măsura in sine a desființării SIJ. In niciun paragraf nu se regăsește vreun elogiu sau vreo apreciere la activitatea SIJ, dimpotrivă, este criticată această activitate. Ce s-a solicitat insă, la pachet cu desființarea SIJ, au fost niște așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații pentru a-şi desfășura activitatea in mod independent. Aceste aşa-zise garanții sunt de fapt niște imunități suplimentare, pentru că trebuie să vorbim in limbaj comun, despre asta este vorba, indiferent cum am impacheta in expresii juridice mai complicate, imunități suplimentare cu care nu suntem de acord nici noi, dar nici foarte mulți magistrați. Nu au fost cerute de majoritatea magistraților aceste garanții suplimentare și vreau să vă reamintesc că există unele imunități asemănătoare cu imunitățile parlamentarilor, spre exemplu, in sensul in care percheziționarea, reținerea, arestarea magistraților pot avea loc doar cu incuviințarea secțiilor corespunzătoare din cadrul CSM. Deci, există asemenea garanții şi in prezent. Alte garanții ar insemna să creăm niște dezechilibre, să punem in discuție dacă mai suntem egali in fața legii, să creăm niște discuții dacă nu cumva prin aceste mecanisme nu vor mai ajunge in fața tot a judecătorilor, pană la urmă, cei care incalcă legea sau cu privire la care există aceste suspiciuni. In felul acesta nu vom face ordine in justiție și ce alte garanții au justițiabilii față de magistrați? Trebuie să ințelegem că justiția nu este doar despre magistrați. Este in primul rand despre justițiabili și garanțiile unui justițiabil pentru un proces echitabil le reprezintă chiar magistrații, judecătorii.Acestea sunt cele mai bune garanții, niște judecători bine pregătiți, niște judecători pe care să nu fie un volum de muncă sufocant, covarșitor. Acestea le consider niște garanții. Bineințeles, pe viitor, putem discuta in Parlament, putem discuta pe Legile justiției de garanții suplimentare, pentru că imi doresc foarte mult ca magistrații să fie independenţi, să se simtă independenți și să nu simtă presiuni, dar acum vorbim de presiuni din randul unor magistrați față de alți magistrați. S-au adus multe argumente. Am considerat, in ciuda faptului că am căutat multe, multe zile in șir, o perioadă lungă de timp, alte tipuri de garanții am considerat că această formă este cea mai corectă. Această formă, in opinia mea, ar trebui adoptată de Parlamentul Romaniei și alte chestiuni pot fi discutate in cadrul proiectelor de lege care se referă la legislația Justiției, să spun așa. Sunt trei proiecte mari. Vă mulțumesc. Aștept intrebările dumneavoastră. Reporter: Domnule ministru, partenerii de la UDMR spuneau că, dacă acest proiect ajunge in Parlament și rămane in această formă, va avea o soartă incertă. Au propus să discutați cu privire la anumite modificări care pot fi aduse. Stelian Ion: Nu ne-a oprit nimeni să discutăm. Am discutat cu toată lumea. Am solicitat propuneri mai ales din partea celor care solicită garanții. In ciuda acestui fapt, nu am primit propuneri concrete, am primit doar intrebări sau solicitări să găsim noi acele garanții. Intotdeauna am fost disponibil la dialog și voi fi in continuare disponibil și, desigur, deja problema aceasta se va discuta in Parlament prin amendamente. Vom vedea care vor fi soluțiile. Reporter: Din discuţiile pe care le-aţi purtat pană in prezent, aveți certitudinea că acest proiect va trece in forma adoptată de Guvern? Stelian Ion: Am certitudinea că acest proiect este cea mai bună variantă și am certitudinea că vom continua dialogul in Parlament. Mă voi prezenta la ședințele comisiilor juridice și voi explica cu toate argumentele și am certitudinea că vom găsi o soluție pentru a desființa Secția Specială, care are zilele numărate. Reporter: Mulţumim! Stelian Ion: Mulțumesc și eu. O seară frumoasă! 2021-02-18 17:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_147807267_420516839013938_4070409795801422299_n.jpgConferință susținută de președintele Comitetului de Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță, și de Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul SănătățiiȘtiri din 16.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita1613480671Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua tuturor! Vă mulțumim pentru participarea la un nou briefing de presă organizat de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Aş incepe prin a prezenta rezultatele campaniei de vaccinare și anume, eficiența activității de vaccinare din prima etapă și, parțial, din etapa a doua de vaccinare. Ca atare, in urma analizei datelor de eficiență a vaccinării impotriva COVID-19 in etapa 1, adresată lucrătorilor din sistemul medical și social, din cele aproximativ 250.000 de persoane eligibile pentru etapa 1, la data de 14 februarie 2021, sunt in evidențele noastre, vaccinate cu două doze, 89,96% dintre acestea și, respectiv, 98,84% cu o singură doză. In ceea ce privește impactul vaccinării in cadrul acestui grup populațional, poate fi observată, in ultimele patru săptămani, o scădere substanțială a ratei de incidență a cazurilor de COVID-19, cu peste 87,7%, ceea ce inseamnă beneficii substanțiale in reducerea infecției cu SARS-Cov-2 in randul lucrătorilor din sistemul medical și social. In condițiile in care au fost respectate aceleași măsuri de prevenție a răspandirii infecției, practic, s-a inregistrat o reducere a mediei cazurilor noi săptămanale, de la aproximativ 500 de cazuri, la sub 50 de cazuri săptămanal. In ceea ce privește beneficiile vaccinării persoanelor internate in centrele medico-sociale și rezidențiale, din cele aproximativ 49.000 de persoane eligibile care doresc să se vaccineze, din randul beneficiarilor din aceste centre, incluzand pe langă persoanele internate și personalul de ingrijire, pană la data de 14 februarie au fost vaccinate cu două doze de vaccin 56,45% dintre acestea, respectiv 86,67% cu o singură doză. In ceea ce privește impactul vaccinării in randul acestei categorii de persoane, observăm o reducere cu peste 65% a numărului de cazuri de imbolnăvire prin COVID-19 in ultimele patru săptămani, ceea ce ne plasează intr-o situație favorabilă din punct de vedere al reducerii riscului de apariție a focarelor de imbolnăvire in aceste centre rezidențiale și sociale. Ca atare, cred că la mai puțin de două luni de la debutul campaniei de vaccinare, asistăm la beneficii substanțiale in randul persoanelor vaccinate impotriva COVID-19. Și, dacă mai era cazul, se confirmă, din punct de vedere practic, beneficiile și importanța vaccinării ca măsură medicală, corectă, eficientă și sigură de revenire la normalitate prin controlarea răspandirii infecției in randul persoanelor vaccinate. Un al doilea lucru, pe care aș vrea să il menționez, este legat de prioritizarea personalului medical din etapa 1, care, din diverse motive, nu a fost incă vaccinat. Chiar in cursul acestei zile, am emis o instrucțiune care reglementează continuarea asigurării vaccinării lucrătorilor din domeniul sănătății și social, atat din sistemul public și cat și privat, prevăzuți in etapa 1 de vaccinare. După cum știm, marea parte a centrelor de vaccinare prevăzute in etapa 1, cele 269 de centre, urmează a fi inchise după finalizarea rapelului; deja, 42 de centre au fost inchise, ceea ce inseamnă că lucrătorii din sistemul medical şi social răman o prioritate din punct de vedere al vaccinării impotriva COVID-19 şi avem nevoie de a asigura cadrul prin care să facilităm accesul la vaccinare in cel mai scurt timp. Ca atare, unitățile angajatoare, unitățile medicale vor solicita Direcțiilor de Sănătate Publică a municipiului București și din fiecare județ arondarea personalului propriu nevaccinat la un centru de vaccinare funcțional de pe raza județului respectiv, așa incat aceste persoane se pot vaccina la centrele de vaccinare la care sunt arondate, fără programare in platforma informatică, cu condiția ca angajatorul să informeze centrul de vaccinare cu 72 de ore anterior datei la care angajații doresc să se vaccineze și să pună la dispoziția centrului de vaccinare lista nominală a respectivilor angajați, tocmai pentru a se putea confirma prezenţa la vaccinare și a se estima necesarul de vaccinuri pentru a asigura vaccinarea acestor persoane. Un al treilea lucru important pe care il avem in vedere este vaccinarea cu prioritate a personalului din sistemul de educație, din invățămant. Este scenariul pe care l-am anunțat săptămana trecută. Incercăm să punem in practică vaccinarea cu prioritate a personalului din invățămant, ceea ce include tot personalul din creșe, tot personalul din grădinițe și cadrele didactice din școala primară, gimnazială, licee și cadrele didactice din sistemul de invățămant universitar. Această etapă va fi realizată cu ajutorul echipelor mobile de vaccinare. Este, repet, un scenariu care incă nu este definitivat. Foarte probabil, locația in care se va efectua vaccinarea cu echipe mobile este in casa corpului didactic din fiecare județ, unde se asigură vaccinarea personalului din sistemul de invățămant preuniversitar, și, respectiv, in centre de vaccinare organizate in cadrul universităților, spaţii aferente universităților in judeţele in care avem aceste universităţi in activitate. La sfarșitul acestei săptămani vom lua decizia, in baza datelor pe care urmează să le centralizăm, de la Ministerul Educației. Un alt lucru pe care aș vrea să il menționez este legat de vaccinarea cu prioritate a persoanelor eligibile, conform strategiei din județele in care se inregistrează o incidență cumulată crescută a cazurilor de COVID-19. Vă reamintesc, Strategia națională de vaccinare impotriva COVID-19 prevede, printre alte criterii medicale, și criteriul epidemiologic, care ne permite alocarea cu prioritate a vaccinurilor in județele care inregistrează o creștere disproporționat de mare a ratei de incidență cumulată a cazurilor de COVID-19 față de media națională. Urmează să se definească acest prag de incidență de la care luăm in calcul atribuirea cu prioritate a acestor vaccinuri, să definim, de asemenea, perioada pentru care trebuie să inregistrăm această creștere, moment in care se declanșează un mecanism prin care vor fi organizate centre de vaccinare sau vor fi deschise noi linii de vaccinare in județul respectiv, pentru a crește și a accelera campania de vaccinare in județele afectate. De asemenea, aș vrea să trec in revistă cateva elemente importante legate de beneficiile și eficacitatea vaccinurilor care astăzi sunt in uz pe teritoriul Romaniei; sunt cele trei tipuri de vaccinuri care au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Este important să explicăm oamenilor cum se interpretează corect această eficacitate care reiese din studiile clinice și cum folosim aceste date in deciziile de sănătate publică. In primul rand, dacă ne uităm la consecințele acestei maladii COVID-19, ne gandim, in primul rand, la cei care, din păcate, și-au pierdut viața din cauza acestei infecții, ne gandim la cei care astăzi sunt internați in secția de terapie intensivă din cauza unor forme critice, forme severe de imbolnăvire, ne gandim la cei care au supraviețuit formelor severe și critice și care răman cu sechele, din păcate, unii pe termen lung, și mă refer la fibroză pulmonară. Faptul că toate vaccinurile autorizate protejează in proporție de aproape 100% față de forma severă de boală, faţă de internarea prin COVID-19, faţă de decesul prin COVID-19, reprezintă beneficiile medicale corecte pe care noi, astăzi, trebuie să le folosim in favoarea fiecărei persoane care doreşte să se vaccineze. De aceea, recomand tuturor să creștem adresabilitatea către centrele de vaccinare, incurajez programarea către vaccinare, pentru că, ceea ce este important in final, este să accelerăm campania de vaccinare. V-am prezentat deja datele din etapa 1, in care validează, cat se poate de clar, beneficiile vaccinării, traduse, de fapt, printr-un număr substanțial mai mic al cazurilor de imbolnăvire prin COVID-19. De aceea, este important să nu ajungem să dezvoltăm o formă severă de boală, este important să nu ajungem să ne internăm din cauza acestei boli, să nu ajungem la Terapie Intensivă şi, mai mult decat atat, este important să evităm decesele din cauza acestei boli. Acesta, de fapt, a fost motivul pentru care au introduse atatea restricții, tocmai pentru că 10-155 din cazurile de COVID-19 sunt forme severe, sunt forme care generează mortalitate, chiar dacă ea este estimată la circa 1% in momentul de faţă. Din acest punct de vedere, asigurand protejarea persoanelor vaccinate faţă de imbolnăvirea prin COVID-19, faţă de boala simptomatică, faţă de forma severă de boală, practic, noi considerăm beneficii maximale. Din acest punct de vedere, indiferent de tipul de vaccin despre care noi vorbim, trebuie să ințelegem că, odată ce a fost autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului, a făcut dovada unui profil de siguranţă, a făcut dovada datelor de calitate şi de eficacitate, care au permis, toate, puse cap la cap, să se elibereze şi să se recomande autorizarea condiționată de punere pe piață. Au fost transmise in spațiul public o serie de recomandări, de speculaţii legate de recomandarea fermă de testare a persoanelor inainte de vaccinare, de testarea prin teste de tip Real Time PCR, sau teste de tip antigen, inainte de a se vaccina. In primul rand, aş vrea să spun, de la inceput, faptul că acest tip de abordare medicală, şi anume, testarea de rutină prin teste de tip PCR, sau teste de tip antigen, strict cu scopul de a decide momentul vaccinării, nu este recomandată şi vă justific acest lucru, din cel puţin trei motive. In primul rand, foarte multe persoane voluntare, inrolate in studiile clinice, vaccinate, de pildă, au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2, la scurt timp după prima doză de administrare, ceea ce inseamnă că erau fie in perioada de incubație la momentul vaccinării, fie erau cu infecție asimptomatică. Datele urmărite la aceste persoane au arătat un profil de siguranţă similar cu al persoanelor care nu au avut acest diagnostic la scurt timp după prima doză, dimpotrivă, evoluția a fost una cat se poate de bună şi nu a schimbat parcursul natural al evoluției bolii. Un al doilea argument este legat de experiența vastă pe care o avem cu restul vaccinurilor, care, vă readuc aminte, mare parte dintre ele, au recomandare de a se administra chiar ca profilaxie post-expunere, gandiți-vă la o plagă mușcată, in care se recomandă vaccin antirabic, tocmai pentru a reduce riscul de dezvolta rabie; gandiți-vă la vaccinarea antitetanică, după o plagă tetanigenă şi, de asemenea, ne gandim la alte boli eruptive, cum ar fi vărsatul de vant sau varicela, care are recomandare ca in primele 5 zile de la expunere să faci cu prioritate vaccin antivaricelic, tocmai pentru a impiedica evoluția bolii. Sigur, acest lucru este valabil pentru acele afecțiuni care au o perioadă de incubație mai lungă decat timpul in care apar anticorpii protectori. De asemenea, sunt boli infecțioase in care vaccinurile sunt administrate cu scop terapeutic sau cu scop de consolidare a răspunsului imun - vă dau exemplul pacienților cu tetanos, vă dau exemplul pacienților cu difterie, care, in cursul evoluției bolii, necesită administrarea de vaccin antitetanic strict cu scopul de a consolida răspunsului imun pe termen lung, avand in vedere că sunt boli neimunizante, iar, din acest punct de vedere, vaccinurile nu au schimbat cursul natural al evoluției bolii, in niciun caz nu a influențat negativ acest lucru. De asemenea, cred că este important al treilea argument și anume, că această abordare de testare de rutină nu este fezabilă, intarzie demersul campaniei de vaccinare, mare parte dintre persoane pot să fie in perioada de incubație la momentul testării și testul iese negativ și la scurt timp pot să fie depistate cu infecție cu SARS-CoV-2, deci beneficiile oricum nu sunt substanțiale. Din acest punct de vedere, acest tip de abordare nu este recomandat in nicio țară de la nivel mondial in care a inceput campania de vaccinare. De asemenea, ultimul update al Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite precizează cat se poate de clar - este un update din 10 februarie - că nu se recomandă testarea de rutină a persoanelor care doresc să se vaccineze. Este important, in schimb, ca persoana care este programată pentru vaccinare, la momentul la care se prezintă in centrul de vaccinare, să se efectueze triajul medical corect și să nu prezinte semne și simptome de boală acută. Acestea fiind spuse, aș vrea să mai precizez cateva lucruri legate de administrarea unei singure doze de vaccin la persoanele care au avut istoric sau istoric de infecție cu SARS-CoV-2. Ştim foarte bine, de pildă, Franța face o propunere in acest sens, pot să vă spun că noi monitorizăm cu mare atenție toate recomandările de la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene; readuc aminte faptul că Romania este parte a unui demers european, iar cadrul strategic in baza căruia noi am dezvoltat Strategia națională de vaccinare, este perfect compatibil cu recomandările de la nivel european. Așa incat, in momentul in care noi vom avea date suplimentare, date care vor fi certificate și asumate de Agenția Europeană a Medicamentului, de Organizația Mondială a Sănătății, referitor la faptul că o singură doză este suficientă pentru a asigura atat un nivel imun protector imediat după vaccinare, dar și pe perioada de monitorizare a pacienților, a persoanelor respective cu siguranță și Romania va adopta aceste măsuri. Pană la acel moment, recomandarea este cea precizată in rezumatul caracteristicilor produsului, de administrare a două doze, chiar la persoanele care au avut istoric de infecție cu SARS-CoV-2. De ce acest lucru? Pentru că, iarăși, datele pe care ne bazăm vin din studiile științifice efectuate, sunt dovezi medicale in acest sens care ne arată că profilul de siguranță, incidența și și frecvența reacțiilor adverse la cele două categorii de persoane - persoane care au avut istoric de infecție cu SARS-CoV-2 vaccinate, respectiv persoane fără istoric de infecție cu SARS-CoV-2 vaccinate - a fost similară, fără să se inregistreze un profil de siguranță diferit la aceste categorii de persoane. Trecand la bilanțul activităților noastre de vaccinare, aș vrea să spun, incă de la inceput, că numărul total de doze recepționate in Romania, la data de 16 februarie, este de 1.560.509, dintre care au fost administrate 1.151.112 doze. Stocul existent in această zi, pe 16 februarie, este de 262.876 de doze la nivelul centrelor regionale de stocare. In ceea ce privește tipurile de vaccinuri, pentru compania Pfizer/BioNTech, numărul total de doze de vaccin recepționate la data de 16 februarie este de 1.308.509 doze. Au fost administrate 1.083.383 de doze, stocul pe 16 februarie fiind de 150.336 de doze. In ceea ce priveşte vaccinurile recepționate de la compania Moderna, la data de 16 februarie 78.000 de doze in total, administrate: 60.917 doze, stocul existent in centrele regionale de depozitare este de 630 de doze. O să observați o diferență intre numărul de doze administrate şi stoc, respectiv totalul dozelor recepționate. Această diferență este explicată de dozele care se regăsesc in centrele de vaccinare, care sunt deja distribuite şi sunt in curs de administrare. Atunci cand prezentăm stocurile, ne referim strict la numărul de doze care se regăsesc in centrele de stocare regionale. In ceea ce priveşte vaccinul recepționat de la compania AstraZeneca, la data de 16 februarie, au fost recepționate, in total, 174.000 de doze, au fost administrate, in cursul zilei de 15 februarie, 6.812 doze pană la ora 17:00, la care am făcut centralizarea datelor, stocul existent, la 16 februarie, fiind de 111.880 de doze. Numărul centrelor de vaccinare: total centre de vaccinare dedicate pentru vaccinul produs de compania BioNTech/Pfizer și Moderna, la 15 februarie - 516 centre. Pentru etapa 1, mai sunt incă 223 de centre, in care se continuă administrarea rapelului. Vă reamintesc, sunt deja inchise 46 de centre din cele 269 inițiale. Pentru etapa a doua, sunt 212 centre, la care se adaugă 81 de centre din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne - 60 in rețeaua Ministerului Apărării Naționale și respective, 21 de centre active in rețeaua Ministerului Afacerilor Interne. In ceea ce privește numărul de centre de vaccinare, respectiv de cabinete active pentru vaccinarea cu vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca, la 15 februarie, vorbim de 180 de cabinete de vaccinare disponibile la nivel național, la care se adaugă 22 de cabinete de vaccinare in rețeaua Ministerului Apărării Naționale și 30 de cabinete de vaccinare in rețeaua Ministerului Afacerilor Interne. Bilanțul de vaccinare pentru etapa a doua, care după cum știm a inceput pe data de 15 februarie: numărul total de persoane vaccinate la data de 15 februarie, care include totalul persoanelor vaccinate și din etapa 1 și din etapa a doua, este de 696.943, dintre care 242.774 de persoane vaccinate cu prima doză și 454.169 de persoane vaccinate cu doza a doua. In ceea ce privește persoanele vaccinate pe diferite tipuri de vaccinuri, numărul total al persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania BioNTech/Pfizer - 629.215 persoane. Reamintesc, vaccinarea cu vaccinul produs de compania BioNTech/Pfizer a inceput pe data de 27 decembrie. Din aceste persoane, 175.047 sunt vaccinate cu o doză, respectiv 454.168 persoane vaccinate cu două doze. Numărul total al persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Moderna -60.916 persoane vaccinate cu prima doză de la data de 4 februarie, iar numărul total al persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca - 6.823 persoane - sunt datele valabile pentru ziua de 15 februarie, ora 17:00. Reacțiile adverse, pentru că este iarăși un element important și este bine să fim cat se poate de transparenți in ceea priveşte comunicarea datelor de reacţii adverse, domeniul şi capitolul farmacovigilenţei este unul prioritar in strategia națională de vaccinare şi, incă de la inceput, am incurajat şi in continuare incurajăm toate persoanele vaccinate care inregistrează reacţii adverse, indiferent de gradul de semnificație clinică, să raporteze aceste reacţii adverse tocmai pentru a avea o imagine cat se poate de clară asupra acestor date şi pentru a le face, de fapt, cunoscute opiniei publice, pentru că aceste date nouă nu ne folosesc personal la nimic, este important să monitorizăm profilul de siguranţă si este important ca aceste date să fie prezentate public tocmai pentru a crește nivelul de incredere al persoanelor, beneficiile şi importanța vaccinării. Numărul total al reacțiilor adverse urmare a vaccinării cu vaccinurile impotriva COVID-19, in toată această perioadă, incepand de la 27 decembrie, defalcat pe cele trei tipuri de vaccinuri, sunt: pentru vaccinul Pfizer au fost inregistrate, la acest moment, 556 de reacții de tip local, cu durere la locul de administrare și 2.324 de reacții generale de tip febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală și alergii de tip urticarian. Numărul total al reacțiilor adverse raportate ca urmare a administrării vaccinului de la Moderna, din data de 4 februarie, vorbim de nouă reacții de tip local, durere la locul de administrare și, respectiv, 75 reacții generale, febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală și, la fel, alergii de tip urticarian. Numărul total al reacțiilor adverse ca urmare a administrării vaccinurilor de la AstraZeneca incepand cu data de 15 februarie, deci din ultimele 24 de ore, sunt in total șapte reacții raportate, patru de tip local, cu disconfort, durere la locul de administrare, și trei reacții generale, constand in febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală și stare de insomnie. In ceea ce privește ultima săptămană de vaccinare, pentru că avem săptămanal o evaluare a reacțiilor adverse raportate, au fost raportate in perioada 9 februarie - 14 februarie 432 de reacții adverse postvaccinale indezirabile, dintre care 76% au fost raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din Romania, restul fiind raportate direct in Registrul electronic național al vaccinărilor, la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 41 de ani, cu extreme intre 19 ani și 88 de ani, 77% dintre persoanele care au raportat reacţii adverse fiind de sex feminin. Perioada mediană intre data vaccinării și data debutului reacțiilor adverse a fost de 21 de zile, cu extreme intre 0 și 31 de zile. In funcție de severitatea manifestărilor, au fost raportate zero cazuri de reacții severe și 432 de cazuri de reacții clasificate ca nesevere. In ceea ce privește distribuția acestor tipuri de reacții adverse, 51% au fost reacții de tip local, cu durere, cu tumefacție, cu erupție la locul de administrare, stare de oboseală, febră și frison, 34% dintre persoane au raportat ca reacţii adverse disconfort, durere musculară sau dureri articulare, 30% cefalee. Repet, aceste tipuri de reacții adverse sunt similare, ca procent și frecvență, cu ceea ce am raportat in ultima săptămană. Ca o precizare, nu au fost inregistrate cazuri de şoc anafilactic in perioada de la debutul campaniei de vaccinare. Cam acestea au fost datele pe care eu am dorit să le prezint legate de profilul de reacții adverse. Mai prezint cateva aspecte legate de vaccinarea persoanelor din etapa a doua, și anume, in total, au fost vaccinate de la data de 15 ianuarie, 446.561 de persoane, dintre acestea, persoane cu boli cronice 91.553, persoane peste 65 de ani -221.337, persoane din centre medico-sociale și rezidențiale - 27.069, persoanele nedeplasabile de la domiciliu - 1.344 și persoane fără adăpost - 170. De asemenea, toate acestea reprezintă aproximativ 77% din numărul total al persoanelor vaccinate, ceea ce reprezintă de fapt categoria persoanelor vulnerabile. In ceea ce privește angajații din sectoare esențiale, din activitatea critică, au fost vaccinate 105.088 de persoane, reprezentand 23,53% din numărul total al persoanelor vaccinate in etapa a doua. Personalul din rețeaua Ministerului Apărării Naționale: au fost vaccinate in total 21.226 de persoane, reprezentand 3% din numărul total al persoanelor vaccinate din data de 27 decembrie. Din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate 14.260 de persoane, reprezentand 2% din numărul total al persoanelor vaccinate din data de 27 decembrie. Şi ultimul lucru pe care il prezint este legat de programări. In momentul de față, in centrele de vaccinare unde sunt distribuite vaccinurile de la Pfizer și Moderna, in perioada 17 februarie - 17 aprilie, sunt 1.251.811 locuri ocupate, reprezentand 728.793 programări pentru doza a doua și, respectiv, 523.018 programări pentru doza unu. Persoanele programate in centrele, cabinetele de vaccinare unde sunt distribuite vaccinurile de la AstraZeneca, vă reamintesc, astăzi erau programate 154.418 persoane. Ne-am uitat şi la tipul persoanelor programate pentru vaccinul produs de Compania Oxford AstraZeneca, persoane cu boli cronice - 37.057 de cazuri, persoane cu handicap şi cu diverse grade de dizabilitate - 1.140, persoane care deservesc activităţi esenţiale - 116.221, din care 17.478 reprezentand 15%, ca procent, angajați din sistemul de invățămant. Aş vrea mai departe să dau cuvantul domnului secretar de stat şi vicepreşedinte in CNCAV, Andrei Baciu, pentru precizarea datelor legate de calendarul de livrare şi alte date legate de tipurile vaccinurilor care urmează să primească autorizare. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. La nivelul Comisiei Europene continuă negocierile şi, probabil, in viitorul apropiat vor fi semnate două contracte suplimentare cu Novavax şi Valneva. Legat de calendarul de livrare, pentru vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech, pană la sfarșitul lunii martie rămane estimarea de 2,5 milioane de doze. Aşa cum a spus şi domnul preşedinte, pană acum au fost livrate 1.308.000 doze. Pentru vaccinurile produse de compania Moderna, săptămana viitoare vor fi livrate 79.200 de doze, iar pentru luna martie avem două tranşe, in care vor sosi 268.800. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, poimaine vor sosi 175.200 de doze de vaccin, pe 26 februarie 242.000 de doze, in intervalul 28 februarie - 3 martie - 150.000 de doze, 10 martie - 56.000 de doze, 17 martie - 155.000 de doze, 24 martie - 378.000 de doze şi 31 martie - 414.000 de doze. Eu cam atat am avut pentru calendarul de livrări, mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu. Doamna doctor, dacă doriți. Dacă nu, o să incepem sesiunea de intrebări. Ca de obicei, incepem din partea dreaptă, fiecare dintre dumneavoastră va adresa două intrebări şi in funcţie de timpul care ne rămane disponibil, vom discuta şi alte intrebări. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, Carla Tănasie. DIGI 24. Aş vrea să ne daţi mai multe detalii despre vaccinarea cu prioritatea persoanelor din județele cu incidență crescută. Asta inseamnă că vor fi in continuare respectate etapele de vaccinare şi dacă există un deadline pană la care trebuie stabilită incidenţa luată in calcul. Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă, se vor respecta prioritizările conform strategiei. De ce? Pentru că in această etapă sunt cuprinse persoanele vulnerabile, deci categoria de persoane la care impactul acestei infecții este major şi, de asemenea, persoanele care deservesc activităţi esenţiale. Deci, din punct de vedere al respectării prioritizării, vor fi respectate, conform strategiei. In ceea ce priveşte definirea indicatorilor de la care urmează să luăm in calcul alocarea cu prioritate a acestor tipuri de vaccinuri, ele urmează a fi introduse in ședința CNCCI. Impreună cu colegii din Ministerul Sănătății, Institutul de Sănătate Publică vom dezbate toate aceste lucruri şi in momentul in care vom avea date care ne vor crea şi perspectiva unui termen limită la care putem să punem in practică acest scenariu, pentru că nu este simplu să duci la bun sfarșit acest demers, vom preciza cat mai repede cu putință aceste date. Ne dorim ca intr-un termen cat se poate de scurt, de o săptămană, maxim două săptămani, să putem avea toate aceste date deja stabilite. Reporter: Vaccinarea cadrelor didactice rămane să inceapă de la 1 martie? Sau nu este stabilit? Valeriu Gheorghiţă: Noi așa credem, că la 1 martie vom fi in măsură să incepem vaccinarea cu prioritate a personalului din invățămant. Reporter: Există persoane care au peste 55 de ani, care și-ar dori să se vaccineze cu vaccinul de la AstraZeneca. Ce intenții aveți in legătură cu aceste cazuri, pentru că in momentul de față aţi stabilit că doar cei care au intre 18 și 55 de ani pot beneficia de acest tip de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță vom reevalua datele științifice disponibile. Vă reamintesc că in luna februarie există date noi referitoare la eficacitatea vaccinului produs de compania Oxford AstraZeneca, date care sunt in momentul de față in curs de publicare intr-un jurnal de prestigiu, in The Lancet. Acestea vor fi trimise și către Agenția Europeană a Medicamentului. In momentul in care aceste date vor fi acceptate și Romania probabil că va crește acest prag al varstei la 65 de ani sau chiar peste, dacă datele disponibile vor fi in conformitate cu rata de eficacitate care să ne permită aceste decizii. Deci este un aspect la care ne uităm cu foarte mare seriozitate și in momentul in care datele disponibile ne vor permite această decizie, vom face acest lucru cu prioritate. Reporter: Mai este o chestiune. Sunt persoane care au reclamat reacții adverse la mai multe zile după administrarea vaccinului. Din datele pe care le aveți dumneavoastră, care este frecvența apariției unor astfel de reacții după, nu știu, o săptămană sau mai mult? De obicei apar la inceput, in primele două-trei zile. Valeriu Gheorghiţă: In primele 24 de ore sunt intalnite majoritatea reacțiilor adverse. Reacțiile care se inregistrează la o perioadă de timp sunt mai degrabă legate de starea de astenie, care poate să fie observată de anumite persoane, nu sunt oricum reacții adverse majore sau reacții adverse care să impacteze starea de sănătate a persoanei respective, insă, așa cum am menționat deja, persoanele pot și trebuie să raporteze reacțiile adverse pe un interval de timp de... dacă spun bine, 28 de zile de la momentul vaccinării, tocmai pentru a avea o evidență cat se poate de bună a profilului de siguranță. Reporter: Aș vrea să mai completez dacă se poate, tot legat de reacțiile adverse. Valeriu Gheorghiţă: Va rog! Reporter: Au apărut informații contradictorii legate de atitudinea pe care trebuie să o ai după vaccinare: dacă ai voie să bei alcool sau nu. Chiar au fost cazuri, voci care spuneau că nu ai voie, chiar oficial, alți doctori au spus că nu există restricții. Adică care este situația și, dacă intr-adevăr nu ai voie, care ar fi impactul alcoolului asupra eficienței vaccinului? Valeriu Gheorghiţă: Va readuc aminte ca profesia mea este cea de medic, așa incat categoric descurajăm și recomandăm reducerea la minimum posibil a consumului de alcool. Din acest punct de vedere, persoanele care au in obișnuință consumul de alcool, trebuie să ințelegem că printr-un consum de lungă durată, practic, cu o frecvență crescută și pe termen lung, vom inregistra practic o scădere a răspunsului imun. Este un motiv de imunodepresie, este un motiv de diminuare a răspunsului imun post-vaccinare. In condițiile in care in ziua vaccinării sau după există o expunere la cantități variabile de alcool, nu există un impact direct asupra eficacității vaccinului sau asupra profilului de siguranță altul decat cel legat strict de consumul de alcool. Nu există date care să arate un profil de siguranță nefavorabil, dar evident că nu vom recomanda consumul de alcool in niciun context. Reporter: Bună ziua! Referitor la județele cu o incidență mare, unde ar putea fi alocate mai multe doze de vaccin, vreau să vă intreb dacă va exista o rezervă la Cantacuzino pentru astfel de situații sau e posibil să fie anulate programări, astfel incat să existe doze suficiente pentru aceste județe? Valeriu Gheorghiţă: Categoric, scenariul cu anularea programărilor nu este luat in calcul. Dar, acest aspect l-am luat in calcul și il avem in vedere, și anume asigurarea unui număr de doze disponibile tocmai pentru a putea răspunde intr-un interval rezonabil de timp, intr-o situație in care observăm că intr-un județ se depășește o anumită rată de incidență cumulată a cazurilor. Reporter: In acest moment, vă mențineți declarația că etapa a treia de vaccinare va incepe tot la 1 aprilie? Valeriu Gheorghiţă: Da Reporter: Vă intreb pentru că a scăzut foarte mult numărul persoanelor cărora le-a fost administrată prima doză in ultimele săptămani. Valeriu Gheorghiţă: Pentru că acest lucru s-a intamplat deoarece noi, la sfarșitul lunii ianuarie, am blocat programările pentru doza unu și am deschis, dacă vă readuceți aminte, sloturi de programare din data de 1 martie. De ce? Pentru că numărul de persoane programate in această perioadă depășea numărul dozelor disponibile pentru luna februarie și atunci, anticipand acest lucru, nu am dorit să mai facem programări din doza unu intr-un număr mare, pe perioada lunii februarie, și am decalat cu luna martie, cand vom avea mai multe doze disponibile de la compania Pfizer, Moderna. De asemenea, la acel moment la care noi am luat această decizie nu aveam o confirmare a momentului in care vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca primește autorizare, iar această decizie trebuia luată repede, pentru că altfel impacta un număr foarte mare de persoane care se programau și ar fi trebuit altfel reprogramate și, de asemenea, nu aveam o confirmare implicită a calendarului de livrare pentru luna februarie, respectiv martie. Deci in niciun caz nu vorbim de o scădere a dorinței de vaccinare. Această decizie a fost de decalare pentru luna martie, incepand cu 1 martie. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb, in primul rand, dacă există o centralizare a cazurilor de persoane care s-au infectat cu SARS-CoV-2 după administrarea primei doze sau după administrarea rapelului in primul rand? Valeriu Gheorghiţă: Da, există, sunt circa 3.500-3.600 de persoane care au dezvoltat infecția cu SARS-CoV-2 după prima doză. Este, de altfel, principalul motiv pentru care aceste persoane nu s-au prezentat la doza de rapel, așa cum erau programate in platformă. Reporter: Şi după rapel? Valeriu Gheorghiţă: Nu avem... Sunt cateva, foarte puține cazuri, dar din punct de vedere al numărului, cu totul sunt, practic, 3500-3.600 de persoane, ceea ce reprezintă un număr foarte mic comparativ cu aproape 700.000 de persoane deja vaccinate. Reporter: Mulțumesc. Şi referitor la faptul că sunt declarate destul de multe doze pierdute, aveți o statistică cu cei care anulează programările... Valeriu Gheorghiţă: Dar nu sunt foarte multe... Reporter:.. programările sau care nu se prezintă efectiv la vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că din toate dozele deja distribuite pană la acest moment, sunt declarate doze pierdute 2.273, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul dozelor utilizate. Este mult, practic, sub ceea ce noi ne-am asumat 0,5% și, respectiv, dacă știm foarte bine, 10% conform hotărarii de guvern. Din punctul de vedere al gestionării dozelor, noi am considerat o limită de circa 0,5% in care am putea să ne incadrăm ca număr de doze pierdute, pentru că se pot intampla anumite incidente, care compromit lanțul de frig și poate să, evident, să invalideze un număr mare de doze. Din acest punct de vedere, atenția noastră e una cat se poate de bună și, in baza procedurilor și instrucțiunilor, incercăm să reducem la minimul posibil riscul de a se intampla asemenea evenimente, dar evident că acest risc nu poate să fie 0. Reporter: Şi persoane care au anulat programarea sau care nu s-au prezentat efectiv? Bănuiesc că nu au fost foarte multe. Valeriu Gheorghiţă: Nu sunt foarte multe. Nu am aceste date centralizate, la acest moment, insă cu ajutorul colegilor de la STS putem să oferim și aceste informații. Reporter: Și mai am o intrebare. Excludeți varianta in care, la un moment dat, ne va trebui un pașaport de vaccinare, care să ne permită accesul in restaurante, universități şi așa mai departe? Valeriu Gheorghiţă: Cred că este prematur să vorbim de acest lucru la acest moment, in care 2,2% din populația Romaniei a fost vaccinată cu schemă completă, practic cu două doze. Este mult prea devreme să luăm in calcul acest aspect. Reporter: Deci excludeți această variantă? Nu ne va trebui un pașaport pentru accesul in diverse locații? Valeriu Gheorghiţă: Nu este o decizie care să fie in sarcina Comitetului național care coordonează, de fapt, activitățile de vaccinare. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Cate cadre din invățămant au fost vaccinate pană acum? Valeriu Gheorghiţă: Cred că undeva in jur de 30.000 de persoane, insă vom face o statistică la zi și vi le vom transmite, dar sunt programate deja la vaccinare peste 120.000. Reporter: Și aveți de gand să vaccinați și copiii sub 16 ani? Valeriu Gheorghiţă: Avem de gand să respectăm recomandările și indicațiile, conform autorizării tuturor tipurilor de vaccinuri disponibile in Romania. In momentul in care vom avea alte indicații care prevăd și grupa de varstă sub 16 ani sau sub 18 ani pentru celelalte tipuri de vaccin, evident că vom lua in calcul acest lucru, conform strategiei care prevede acest aspect. Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiță, un ascultător ne-a relatat următoarea situație: are 65 de ani, e din București, se incadrează in etapa a doua de vaccinare. A incercat să se programeze... s-a găsit pe platformă, a incercat să se programeze pe internet, nu a reușit. Ieri a sunat la DSP și DSP-ul i-a zis că nu pot să-l programeze pentru că au doar AstraZeneca şi nu se recomandă acestei varste. Ce trebuie să facă ascultătorul acesta și ceilalți in situația lui? Valeriu Gheorghiţă: In momentul acesta, locuri disponibile pentru programare sunt in cabinetele in care distribuim vaccinurile de la AstraZeneca, ceea ce inseamnă ca populație eligibilă persoane cu varsta intre 18 şi 55 de ani. Persoanele care sunt peste 55 de ani, care sunt in evidenţă cu boli cronice, care sunt peste 65 de ani, chiar dacă au sau nu boli cronice, pot să se inscrie la vaccinare incepand cu 15 martie, foarte probabil, cand vom deschide alte 200 de cabinete de vaccinare unde vor fi distribuite vaccinuri care acoperă această categorie de varstă. La acest moment, numărul de doze şi, implicit, de locuri disponibile pentru programare este practic epuizat. Reporter: Deci, din 15 martie. Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Şi al doilea lucru, vreau să vă intreb despre acele caravane mobile. Aveţi o strategie mai clară? Ele, aţi spus că ar putea fi folosite pentru zonele rurale izolate, intr-o etapă viitoare, şi acum spuneți că aţi vrea să le folosiți pentru vaccinarea profesorilor. Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu, nu, sunt lucruri diferite. Vaccinarea profesorilor se face cu echipe mobile in locațiile, așa cum am menționat, Casa Corpului Didactic, iar acele centre mobile sau caravane sunt practic mijloace auto, sunt containere amenajate medical care vor fi transportate in anumite localități in care accesul persoanelor este limitat şi vor asigura cateva zile la rand, practic, vaccinarea persoanelor din localitatea respectivă. Strategia pentru aceste centre mobile este in curs de efectuare. Deja am demarat procesul de identificare şi amenajare a acestor tipuri de centre, așa incat să fim in măsură ca undeva pe parcursul lunii martie să putem să demarăm şi acest tip de activitate de vaccinare, in condiţiile in care vom avea numărul de doze disponibile pentru a putea face acest lucru. Reporter: Mulţumesc mult. Reporter: Paul Angelescu, Ştirile PRO TV. Bună ziua! Aș vrea să vă intreb, in momentul de față care sunt ultimele date despre durata imunității oferite de către fiecare dintre cele trei vaccinuri utilizate in momentul de față in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Avem date disponibile la opt luni, care arată cat se poate de bine, practic, răspunsul imun se păstrează, ceea ce inseamnă că anticipăm o durată de cel puţin un an a acestui tip de răspuns imun. După cum ştim, studiile care evaluează durata răspunsului imun se intind pe o perioadă de 24 de luni, ceea ce inseamnă doi ani. Această perioadă nu a fost aleasă intamplător, pentru că se anticipează chiar o durată a răspunsului imun care depășește această perioadă, dar avem nevoie de mai mult timp pentru a culege aceste date şi pentru a veni cu dovezi in acest sens. Reporter: Deci cel puţin un an pentru toate cele trei tipuri: Pfizer, Moderna, AstraZeneca. Valeriu Gheorghiţă: Avem date la opt luni care arată cat se poate de bine. Nu anticipăm ca după opt luni să inregistrăm o scădere abruptă a răspunsului imun, deci probabil că răspunsul imun se va menține mai mult de un an, vom vedea cat după această perioadă. Reporter: Pentru toate trei? Valeriu Gheorghiţă: Sunt similare ca cinetică, ca dinamică a răspunsului imun. Reporter: Şi in privința listelor de așteptare pe care le-aţi anunțat, in ce stadiu sunt ele, cand vor fi funcţionale pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Este o intrebare foarte bună. Noi ne dorim să fie disponibile cat mai repede. Colegii de la STS sunt alături de noi şi i-aș invita să ne răspundă la această intrebare. Dorin Chirca: Aşa cum precizam şi săptămana trecută, listele de așteptare vor fi implementate, insă necesită o evaluare mai clară, pentru că trebuie să ştim foarte bine modalitatea in care ele vor fi, trebuie să ştim perioada in care se va realiza toată această activitate, pană la urma urmei, de vaccinare a persoanelor aflate pe liste de așteptare. Valeriu Gheorghiţă: Dacă imi permiteți, pot să vă spun că termenul este de 15 martie, deci de la 15 martie ar trebui să fie disponibile deja aceste liste de așteptare, pentru că ele trebuie deja să fie funcționale cand vom deschide toate centrele de vaccinare, in perioada lunii aprilie, așa incat oamenii, cetățenii să aibă deja acces la această listă de așteptare, tocmai pentru a demara procesul de inscriere. Deci, practic, termenul limită pentru implementare este de 15 martie. Au fost definite cerințele operaționale, urmează, practic, procedura propriu-zisă de implementare. Nu este un lucru simplu să lucrezi pe o platformă care e in producție, care este in plină activitate, sunt date tehnice pe care colegii mei le cunosc foarte bine, insă evident că lucrurile se desfășoară in condiții de maximă siguranță, tocmai pentru a nu compromite platforma de programare. Reporter: Dacă imi permiteți o intrebare pentru domnul Baciu. Acum o săptămană, anticipaţi un total de 700.000 de doze de la AstraZeneca pană la sfarșitul lui februarie. Acum două săptămani, era vorba de 800.000. Dacă adunăm ce ați anunțat astăzi cu cea a ajuns pană acum, ajungem undeva la 591.000 de doze. Deci, cu 100.000 sau 200.000, in funcție de ce estimare luăm, mai puține. Ce s-a intamplat acolo? Andrei Baciu: Nu s-a intamplat absolut nimic! Datele sunt aceleași, dar, așa cum am menționat, există un interval pentru o tranșă de 150.000, intervalul intre 28 februarie - 3 martie. Dacă le calculăm aferent lunii februarie, ajungem fix la aproximativ 750.000. Evident, dacă vin in primele două zile ale lunii martie, se scad și se adună dincolo. Deci, nu s-a intamplat absolut nimic, doar că, strict pentru această tranșă, vorbim de un interval, nu vorbim de o dată fixă. Reporter: Bună ziua! Intrebarea este cand deschideți noi sloturi, in ce dată, pentru programare? Valeriu Gheorghiţă: Din 15 martie, in momentul in care vom deschide celelalte cabinete de vaccinare. Reporter: Pană atunci este lista blocată? Valeriu Gheorghiţă: Practic, persoanele se pot programa, probabil, de la inceputul lunii martie, pe aceste locuri, dar centrele vor intra in activitate incepand cu 15 martie. Ca și in cazul vaccinului produs de compania AstraZeneca, probabil că aceste programări vor fi deschise cu cel puțin o săptămană inainte de punerea in activitate a acelor cabinete. Deci, cred că, in prima sau după prima săptămană din martie, vor fi deja disponibile noi locuri pentru programare. Reporter: Aveți mai multe reacții adverse. Ce se intamplă dacă un om are astfel de reacții adverse și are nevoie de concediu medical? Practic, de ce cod are nevoie pentru boala respectivă? Ce trece pe concediul medical? Valeriu Gheorghiţă: Dacă sunt reacții adverse care impun odihna pe o perioadă mai indelungată de timp, persoana respectivă trebuie să se adreseze medicului de familie, care va elibera un concediu medical in conformitate cu diagnosticul pe care il va stabili. Reporter: In ce măsură aveţi in vedere menținerea unor centre de vaccinare din spitale? Mă gandesc la cazul de la Bistrița, unde se va inchide centrul și acolo doar o treime din personal s-a vaccinat și iși fac probleme că nu vor avea alte... Distanţa va fi foarte mare spre alte centre, și dacă vor avea prioritate, oricum ce fac? Se duc... Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că decizia de a menține centre de vaccinare care sunt inființate in unitățile medicale a fost luată la nivelul fiecărui județ; nu am luat decizia la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Vaccinărilor. Direcția de Sănătate Publică din fiecare județ, impreună cu unitățile medicale, au stabilit care pot să rămană in etapa a doua și care se vor inchide. Deci, aceste decizii au fost luate la nivelul fiecărui județ. Sunt decizii care aparțin județului respectiv. Din acest punct de vedere, practic, au fost luate in calcul, pe de-o parte, tipul persoanelor deservite de acel centru de vaccinare, și, in mod deosebit, știm că sunt centre de vaccinare sau au fost centre de vaccinare care au deservit strict personalul propriu din unitatea medicală respectivă, sunt centre de vaccinare care au deservit, pe langă personalul propriu, și alte categorii de personal medical din alte unități medicale arondate și, de asemenea, sunt centre de vaccinare din unități medicale care au spațiu suficient să creeze circuite și cabinete de vaccinare și pentru persoanele din etapa a doua. Ca atare, aproximativ 100 de centre de vaccinare din unităţile medicale au rămas şi răman active şi in etapa a doua. Dacă se vor face reevaluări in judeţul respectiv şi se va decide drept oportună menţinerea acelui centru de vaccinare, decizia aparţine Direcţiei de Sănătate Publică din acel judeţ. Acest lucru, in schimb, trebuie comunicat din timp, pentru că nu putem astăzi să inchidem un centru şi maine să-l redeschidem. El trebuie menţinut in activitate, dacă se decide acest lucru şi să permită programarea persoanelor. Altfel, ne vom intalni cu situaţii ridicole, in care pacientul programat, sau persoana programată, se va prezenta la un centru care este inchis. Deci, nu putem să luăm astăzi o decizie şi maine o altă decizie. Ele trebuie stabilite din timp şi făcut un plan care include inclusiv partea de distribuţie şi tot ce inseamnă logistica distribuirii vaccinurilor către centrele de vaccinare. Reporter: V-am intrebat, pentru că managerul de acolo spune că este absurd să fie inchis centrul, deci este clar că este o neinţelegere cu DSP-ul şi local şi... Valeriu Gheorghiţă: Am şi eu cunoştinţă şi am văzut care este opinia dumnealui. Repet, decizia nu a fost luată la nivelul Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor. Noi am cerut un număr relativ mic de persoane, am creat această faciliate, ca fiecare unitate medicală să fie arondată unor centre de vaccinare funcţionale, cu prioritate, aşa incat personalul medical să poată să fie vaccinat in aceste centre, fără să fie condiţionat de o programare, pentru că, după cum ştim, locurile sunt, in momentul de faţă, epuizate. Și fiind o prioritate protejarea personalului din sistemul medical şi social, alături, sigur, de alte activităţi, alte tipuri de activităţi, este important să asigurăm accesul la vaccinare. Reporter: Mai am eu două intrebări, dacă imi permiteţi. Aş vrea să faceţi o clarificare cum să interpretăm reacţiile secundare care apar, in special după a doua doză, avand in vedere că există foarte multe discuţii, cum că dacă o persoană are aceste reacţii secundare, atunci vaccinul este mult mai eficient. Are vreo legătură? Valeriu Gheorghiţă: Frecvenţa şi intensitatea acestor reacţii adverse care se inregistrează după administrarea celei de-a doua doze, este un lucru anticipat şi este un aspect care se regăseşte la toate tipurile de vaccinuri. Acest lucru, dacă vreţi, se asociază cu reactogenitate mai mare a vaccinului la o persoană deja imunizată cu prima doză. Ca atare, reprezintă reactivitatea corpului nostru, care poate să fie diferită de la o persoană la alta, faţă de administrarea celei de-a doua doze. De ce? Pentru că organismul este deja pregătit intru a recunoaşte acel tip de antigen, acea proteină specifică virusului, care este generată ca urmare a vaccinului şi evident că declaşează o reacţie de apărare, un tip de răspuns imun. Faptul că o altă persoană nu dezvoltă acest tip de reacţii adverse nu inseamnă că vaccinul nu este eficient, reprezintă doar reactivitatea propriului organism faţă de prezenţa unui anumit antigen, faţă de care răspunsul imun a fost activat. Nu sunt studii care să arate o corelaţie intre frecvenţa reacţiilor adverse şi eficacitatea unui vaccin. Reporter: Şi aş vrea să ne mai spuneţi, cum merge vaccinarea in privinţa persoanelor imobilizate? Noi ştim că merge mai greu. Cate persoane au fost pană acum imunizate, dacă aveţi, dintr-un total de cat? Valeriu Gheorghiţă: Sigur, am şi prezentat, sunt aproximativ 1.344 de persoane nedeplasabile de la domiciliu, care au fost deja vaccinate. Pot să vă spun că sunt catagrafiate toate aceste persoane, la nivelul fiecărui judeţ şi, evident, sunt constituite deja echipele mobile şi sunt efectuate traseele. Dar trebuie să inţelegem că nu există un număr nelimitat de echipe mobile, se constituie cu mare dificultate aceste echipe mobile care să asigure vaccinarea la domiciliu. Mai este un fenomen legat de exprimarea consimţămantului şi depindem de prezenţa tuturor aparţinătorilor la aceeaşi adresă, pentru că ştim că ei trebuie vaccinaţi impreună, fiind flacoane multidoză şi nu intotdeauna se potriveşte programul echipei de vaccinare cu programul persoanelor respective. Insă, uşor-uşor, vom creşte numărul vaccinărilor persoanelor care se află imobilizate, şi sunt nedeplasabile, la domiciliu. Aş putea spune că, din punct de vedere epidemiologic, nu reprezintă o urgență imediată, ținand cont de faptul că riscul de expunere a acestor persoane este mai degrabă legat de contactul cu aparținătorii, care, de fapt, pot să aducă acea infecție in familie, pentru că, persoana fiind nedeplasabilă, are un risc mic de expunere prin contactul cu alte persoane. Deci, prin grija aparținătorilor, reducem riscul de expunere a persoanei nedeplasabile pană in momentul in care va fi protejată prin vaccinare. Este riscul mult mai mare, de pildă in colectivități, cum se intamplă in cazul persoanelor internate in centrele medico-sociale și rezidențiale, unde riscul de focare de imbolnăvire, de focare de boală este semnificativ mai mare. Reporter: Referitor la dozele pentru rapel, coordonatoarea centrului de vaccinare de la spitalul din Bistrița declara, ieri, că toate persoanele programate ieri, astăzi și maine pentru rapel cu Pfizer au fost reprogramate pentru joi, pentru că nu mai aveau doze. Valeriu Gheorghiţă: Este exclus acest lucru. Dacă, intr-adevăr, s-a intamplat urmează să cer și eu detalii suplimentare. Toate centrele de vaccinare au primit numărul necesar de vaccinuri in baza programărilor. Dimpotrivă, vaccinurile, știm foarte bine, in această săptămană au ajuns chiar mai devreme decat era necesar, deci nu putem să invocăm lipsa dozelor de vaccin. Reporter: Şi vă citesc un comentariu, care a fost scris de cineva la transmisiunea aceasta live pe contul ro-vaccinare: Am fost astăzi la Deva, la centrul cultural, aveam programare la ora 14:00, dar nu am făcut vaccinul. Au zis că nu mai sunt doze, deși am primit SMS să merg la programare. Este a doua oară cand sunt trimis la plimbare. Valeriu Gheorghiţă: Daţi-mi voie să consider că această situație este strict punctuală. Ţine, repet, de cat de bine se organizează coordonatorul fiecărui centru de vaccinare. Evident, ce pot eu să vă asigur şi ce pot să asigur pe toate persoanele care sunt programate atat pentru doza 1 cat și pentru rapel, in momentul de față, nu se pune problema să fim in imposibilitate de a asigura necesarul de doze,. Dar mi-aş dori să știu numele și prenumele persoanei tocmai pentru a evalua punctual această situaţie. Reporter: Comentariul pe contul de Facebook. Valeriu Gheorghiţă: Da, o să ... Să știți că e o obișnuință a noastră, pentru că primim foarte multe emailuri cu diverse solicitări, pe care le rezolvăm de fiecare dată punctual, luand legătura atat cu persoana respectivă, cat și cu coordonatorii centrelor de vaccinare, tocmai pentru a rezolva aceste disfuncţionalităţi care nu este normal să persiste. Reporter: Mai am și eu nevoie de o clarificare, imi cer scuze dacă ați precizat și nu am reținut: cand ar trebui să inceapă vaccinarea pentru persoanele care fac parte din județele cu rată de infectare crescută? Știu că ați precizat că veți lua decizia privind la acea limită de rată de infectare, dar, cand efectiv? In etapa a treia? Ştim o dată relativ concretă? Valeriu Gheorghiţă: Nu neapărat. Se poate intampla și mai devreme acest lucru, insă urmează să definim și noi modalitatea prin care vom face, practic, acest lucru, care vor fi criteriile pe baza cărora vom atribui cu prioritate aceste tipuri de vaccinuri, adică definirea acelor rate de incidență - prag comparativ cu media la nivel național. In momentul in care vom avea toate detaliile stabilite, vă vom informa cu privire la acest aspect. Mesajul meu a fost unul care să vă informeze cu privire la faptul că avem in vedere alocarea cu prioritate și accelerarea vaccinării in județele in care inregistrăm o rată de incidență crescută a cazurilor, sigur, vizand și respectand criteriile de prioritate, conform strategiei de vaccinare. Reporter: Şi mai am o intrebare referitoare la locul campaniei de vaccinare din Romania, la nivelul Uniunii Europene şi nu numai. Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește numărul total de doze administrate, la nivelul Uniunii Europene, suntem pe locul 4; in ceea ce privește numărul total al persoanelor vaccinate cu două doze, suntem, de asemenea, pe locul 4; iar in ceea ce privește ratingul la nivel mondial, suntem clasificați pe locul 17 intre toate țările care sunt evaluate de Bloomberg. Sunt peste 75 de țări care sunt in această evaluare. Reporter: Aş dori să vă intreb, dacă ați putea să imi spuneți, cate persoane au fost programate, ieri, pentru vaccinarea cu AstraZeneca și cate s-au prezentat pană la ora 20:00; dacă aveți această cifră, pentru că, in acel buletin, știm caţi au venit doar pană la ora 17:00. Vă intreb pentru că, in mai multe centre, unde am fost să filmez şi unde am intrebat, erau oameni care nu se prezentaseră. Valeriu Gheorghiţă: Cred că de ieri... In ultimele 24 de ore sunt peste 10.000 de persoane care s-au programat, sunt persoane noi programate. Ieri aveam o situație cu circa 142.000 de persoane, care erau programate; astăzi dimineață sunt 154.000 de persoane programate. Deci, practic, este o diferență, in ultimele 24 de ore, de circa 12.000 de persoane. Reporter: Vă intrebam, practic, cate persoane trebuiau să primească ieri vaccinul AstraZeneca. Valeriu Gheorghiţă: Conform programărilor, eu știu că erau in jur de 9.000 de persoane programate, insă in datele la ora 17:00, colectate de noi, erau aproape 7.000 de persoane vaccinate, 6.800 și ceva de persoane vaccinate. Ne vom uita pană la ora 20:00 și vom vedea cate au fost vaccinate pană la sfarșitul programului. Vă mulțumim frumos și vă dorim o după-amiază bună! 2021-02-16 15:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_144812389_2886098684992576_6257412062454040390_n.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu ministrul Afacerilor Externe și Europene din Republica Slovacia, Ivan KorčokȘtiri din 16.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-ministrul-afacerilor-externe-i-europene-din-republica-slovacia-ivan-korcokGalerie foto 2021-02-16 13:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-16-01-13-35big_image_2_resize.jpgConferinţă de presă susținută de premierul Florin CîţuȘtiri din 13.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-cituGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! După cum știți, am avut două zile de discuţii intense şi foarte aplicate in cadrul vizitei la Bruxelles. M-am intalnit cu cei trei președinți, respectiv președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu președintele Parlamentului European, David Sassoli. In acelaşi timp, m-am intalnit şi cu cei trei vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene, respectiv cu cel responsabil pentru schimbări climatice, Frans Timmermans, cu cel pentru aspecte digitale şi competiţie, Margrethe Vestager, şi cu cel responsabil pentru aspecte economice, financiare şi comerciale, Valdis Dombrovskis; aici discuţiile au fost foarte aplicate, o să vă povestesc despre ce e vorba cand ajungem la buget. Am avut o intalnire cu doamna comisar european Adina Vălean, care ne-a dat niște vești foarte bune, precum şi cu liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European, Manfred Weber, de la PPE, Iratxe Garcia Perez, de la S and D, şi cu Dacian Cioloş, de le Renew. Aceasta a fost agenda. Au fost discuţii aplicate cu fiecare dintre ele, nu au fost doar de politețe. Acum să vă spun temele importante pe care le-am abordat in detaliu. In primul rand, am discutat despre lupta cu pandemia şi despre campania de vaccinare. Am prezentat situaţia din Romania, cum ne-am pregătit campania de vaccinare, şi am fost felicitați pentru modul in care am pregătit campania de vaccinare. Am mulțumit preşedintelui Comisiei Europene pentru modul in care a pregătit toată această campanie, prin faptul că a inceput, in același timp, in fiecare ţară; Comisia Europeană a negociat in numele tuturor, pentru că, altfel, am fi avut probleme de ofertă a vaccinului in anumite ţări. Deci, modul in care a fost pregătită această campanie, din punctul nostru de vedere, a fost unul foarte bun; am felicitat-o pe doamna preşedinte şi, chiar dacă au fost unele sincope la inceput, lucrurile funcționează din ce in ce mai bine. In martie, de exemplu, o să primim 2,4 milioane de doze de vaccin, un milion de la AstraZeneca, 1,2 parcă de la Pfizer şi 230.000 de la Moderna. Incepand din luna aprilie - şi aceasta a fost, de fapt, concluzia pe care am avut-o impreună cu doamna preşedinte -, lucrurile vor demara şi mai rapid. Rămanem la obiectivul de a avea, in Uniunea Europeană, 70% din populație vaccinată, la sfarșitul verii sau inceputul lui septembrie. Am discutat și despre propunerea noastră de a sprijini procesul de producție de vaccinuri la nivel european; este un proces care are in vedere un obiectiv pe termen mediu și lung. Guvernul - prin consilierul meu pe sănătate, consilierul onorific, Victor Costache -, este in legătură cu reprezentanții Comisiei, cu comisarul Breton, pentru a discuta aspecte concrete pe această temă; deja au luat legătura. Nu in ultimul rand, am discutat și au fost apreciate de către Comisia Europeană, dar și de către Consiliul European, eforturile pe care le face Romania pentru a sprijini Republica Moldova. Aici, am spus că eforturile noastre de a vaccina populația in Uniunea Europeană sunt foarte bune, sunt binevenite, dar dacă noi nu facem nimic pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru să se vaccineze, nu vom putea scăpa de pandemie. Aici, concluzia a fost unanimă, că Uniunea Europeană va ajuta și țările din jur cu doze de vaccin și echipamente, pentru a putea scăpa de pandemie. Al doilea subiect important: Planul Național de Redresare și Reziliență. Aici, am avut discuții foarte aplicate cu comisarii europeni, cu vicepreședinții executivi. Am prezentat stadiul in care ne aflăm, am transmis că am avut un prim draft la Comisie și lucrăm la a doua versiune. Discuțiile, aici, au avut două aspecte: in primul rand, este nevoie să treacă legislația prin Parlament, pentru resurse proprii. Nu știu dacă știți acest detaliu, dar pană cand toate țările Uniunii Europene nu ratifică această legislație de resurse proprii, de finanțare a acestui plan, Comisia Europeană nu poate să emită obligațiuni, nu poate să atragă banii și nu putem să implementăm acest plan de redresare. Romania este intr-o fază avansată, am trimis către Parlamentul Romaniei și fac un apel către președinții Camerelor, pe această cale, să urgenteze această procedură, pentru ca această legislație să intre vigoare cat mai curand. Știm foarte bine că sumele sunt consistente și de aceea e important pentru noi să atragem toate aceste sume. Am prezentat, și in această vizită, prioritățile noastre legate de reforme și aceste reforme, pentru noi, au legătură și cu bugetul de stat, dar și cu PNRR. Avem reforme in domeniul pensiilor, salarizare, administrație fiscală și educație. Sunt cele patru mari reforme pe care le vom include și in PNRR, dar au legătură și cu bugetul Romaniei. In același timp, am vrut să clarific opinia experților Comisiei Europene și a vicepreședinților executivi in legătură cu infrastructura mare, pentru că am tot primit mesaje diferite, dacă se califică sau nu pentru PNRR. Și aici am primit răspuns că se califică in infrastructura mare, dacă reprezintă o perioadă de tranziție către o economie verde; trebuie să fim atenți cand facem aceste proiecte. O să ajung și la ajutorul pe care il dă Comisia in ceea ce privește proiectele de infrastructură, cand vorbim despre intalnirea cu doamna comisar Vălean. Am mai vorbit, in același timp, despre tranziția pentru gaze. Am subliniat că Romania susține obiectivele legate de climă ale Uniunii, dar am spus, ca de fiecare dată, și cand eram in ECOFIN, că aceste eforturi ale Romaniei trebuie să fie analizate luand in calcul contextul actual. Romania are un punct de pornire diferit de alte ţări din Uniunea Europeană şi are nevoie de o perioadă de tranziție, in special in ceea ce privește această conectare la gaze a gospodăriilor. Am avut discuția cu domnul vicepreşedinte Timmermans şi putem să introducem şi in PNRR conectarea sau distribuția de gaz pentru gospodării, conectarea la gaze a gospodăriilor, atat timp cat reprezintă o tranziție, de la cum se incălzesc aceste gospodării astăzi către o incălzire verde, poate cu hidrogen, in viitor, și este datoria noastră să facem aceste proiecte. Vorbeam de intalnirea cu doamna Vălean și aici trebuie să vă anunț că doamna comisar m-a anunțat că a creat un grup de lucru, un task force, pentru a lucra impreună cu echipa Ministerului Transporturilor din Romania. Cred că este o veste foarte bună. L-am anunțat deja pe ministrul Drulă despre această echipă. Este o echipă care va ajuta la pregătirea proiectelor, pentru a nu mai avea problemele pe care le-am avut in trecut, să avem proiecte, să mergem să le finanțăm și Comisia să ne spună că nu sunt eligibile pentru că nu am ințeles cum să aplicăm procedura. Deci, ne vor ajuta să ne asigurăm că proiectele răspund criteriilor solicitate. Vrem să creștem gradul de absorbție in cazul proiectelor pe fonduri europene, deci, acest task force se va ocupa şi de fonduri europene şi, bineinţeles, ne va ajuta la identificarea sinergiilor dintre fondurile europene, Fondul de Reziliență și Mecanismul de Interconectare a Europei. Bugetul Romaniei a fost a treia temă pe care am discutat-o. Știți foarte bine că noi am preluat o situație fiscal-bugetară dezastruoasă in 2019, cu facturi neplătite, cu cheltuieli care se intindeau pe mai mulţi ani, care creșteau in fiecare an. Acest lucru a făcut ca Romania să intre in procedură de deficit excesiv inaintea pandemiei, suntem singura ţară din UE; bineințeles că dacă astăzi am judeca UE după aceleași reguli, toate ţările ar intra in procedură de deficit excesiv. Aceste reguli au fost suspendate in 2020, nu ştim dacă vor fi suspendate şi in 2021. Din păcate, Romania este in această procedură , din cauza acelor politici dezastruoase din perioadele 2017 şi 2019, şi trebuie să arătăm investitorilor, Comisiei Europene, agențiilor de rating că suntem un guvern responsabil, aşa cum am promis in campania electorală. Am prezentat cifrele economice şi veți vedea că ele sunt mult mai bune decat a estimat oricine, la inceputul anului, şi că am făcut un lucru foarte bun in economie, anul trecut. Deja avem cifre pe creșterea venitului net, cu 8,5%, avem cifre pe investiţii, pe industrie, dar vom avea şi cifre pe creștere economică in curand şi estimările mele arată că vor fi mai bune decat a estimat oricine in acest an. De aici pornim cu cifrele pentru anul viitor. Am discutat in detaliu cu vicepreşedintele executiv Dombrovskis şi să ştiţi că avem sprijin pentru acest buget, pentru această formă a bugetului, pentru reformele pe care le-am inclus in Strategia fiscal-bugetară şi avem sprijin pentru parcursul sau pentru estimările pe care le avem pentru deficit in următorii 4 ani de zile. Deja avem un mesaj public din partea domnului vicepreşedinte executiv și sunt sigur că, in momentul in care vom aproba bugetul, in forma pe care am prezentat-o, şi cu această Strategie fiscal-bugetară, vom avea mai mult sprijin public. Am mai discutat despre reforma justiției. Ştiţi foarte bine că anul acesta este o prioritate importantă pentru mine să indeplinim recomandările Comisiei Europene in vederea finalizării MCV. Am primit şi aici susținere din partea președintei Comisiei Europene şi a preşedintelui Consiliului European şi, bineințeles, am adus in discuţie aderarea la zona Schengen, un lucru foarte important pentru Romania. Romania a indeplinit criteriile din 2011, in continuare, anul acesta, vom face demersurile pentru a indeplini finalizarea MCV şi după aceea, cred că Romania işi indeplinește toate criteriile pentru a fi membră in zona Schengen. Toți interlocutorii, fără nicio excepție, au subliniat buna cooperare cu autoritățile romane şi deschiderea de a lucra impreună pe toate subiectele de interes pentru Romania. Au fost discuţii aplicate, discuţii foarte bune, cred că aţi văzut şi mesaje din partea interlocutorilor. Cam acestea au fost temele dezbătute şi discutate la Comisia Europeană, vești foarte bune pentru PNRR in ceea ce privește infrastructura mare şi conectarea la reţeaua de gaze, acel task force este foarte bine-venit pe domeniul transporturilor, pentru pregătirea proiectului de PNRR şi, după cum vedeți, campania de vaccinare in Romania funcționează, suntem pe locul 3 in UE, şi suntem pregătiți să deschidem incă 200 de noi centre de vaccinare in perioada următoare, pentru a face faţă noilor doze care vin in martie. Cam atat despre vizita de la Bruxelles. Trecem acum la discuția despre buget, pentru că pentru am văzut, in aceste două zile cat am fost plecat, foarte multe discuții in spațiul public despre buget, cu interpretări eronate din punctul meu de vedere. Aș vrea să pornim de la zero, să vedem cum am constituit noi acest buget, pe ce ne-am bazat? In primul rand, ne bazăm pe o realitate dură: venim după trei ani și ceva de guvernare PSD și un an de pandemie. In această perioadă, cheltuielile au crescut, bineințeles, fără niciun fel de legătură cu sustenabilitatea sau cu creșterea economică in perioada 2017 - 2019, iar in anul de pandemie a trebuit să creștem cheltuielile pentru că am fost in situație dificilă, in timp ce economia a stagnat sau a scăzut. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea ce face un buget și ce va face acest buget. Un buget alocă resursele pe care le avem disponibile prin taxe către sectoarele din economie. Eu am spus dintotdeauna că vreau să aloc mai multe resurse in acele sectoare unde avem un randament mai mare, pentru că doar așa putem să avem venituri mai mari la buget in viitor și să putem să susținem și cheltuieli sociale mai mari. In același timp, am spus de la inceput că eu nu sunt de acord să mențin in buget sau să susțin prin acest buget nenorocirile adoptate de PSD intre 2017 și 2019. Am votat impotriva lor in Parlamentul Romaniei, cum aș putea eu să le susțin astăzi din această poziție? Am fost impotriva lor atunci, sunt impotriva lor și astăzi. In același timp, dacă cineva iși imaginează că noi putem să păstrăm acele nenorociri in buget și să punem peste bugetul nostru, pe programul nostru de guvernare, se inșală. Nu avem cum, nu avem spațiu. Pentru a crea spațiu pentru programul nostru de guvernare, pentru programul coaliției, programul de centru-dreapta, trebuie să eliminăm acele nenorociri. Și am inceput și eu răman ferm pe această poziție de a elimina lucrurile din buget care au fost aprobate in perioada 2017 - 2019 pur populist și nu vom menține aceste lucruri in buget. Deci, prin acest buget reparăm dezmățul făcut de PSD in perioada 2017-2019. Mai mult, și aș vrea aici să fac o mică paranteză și să observăm cu toții ipocrizia lui Ciolacu și a celor de la PSD. Acești oameni tot reclamă, de cateva luni de zile, la Comisia Europeană bugetul Romaniei. Aceiași oameni, care acum cațiva ani de zile se supărau cand noi reclamam la Comisia Europeană. Nu asta e problema că fac aceste reclamații. Eu aș prefera de la domnul Ciolacu, așa cum am făcut și in 2019, și cum am cerut și in perioada 2017 - 2019, de la tovarășul Ciolacu așteptam să mă sune. Imi luam eu o zi, două din viață, pierdeam eu timpul ăsta și ii explicam cum e cu bugetul. Da, ştiu, e mai greu, dar ii explicam eu cu bugetul, decat să facă aceste scrisori pe la Comisia Europeană. Deci, tovarășe Ciolacu, cand ai timp, dă-mi un telefon. Inchid paranteza. In același timp, am văzut discuții despre anumite bugete, și aici contradictorii, in unele dintre discuţii au intrat chiar colegii mei de coaliție, membri ai cabinetului acesta. Răman ferm la ceea ce am spus, nu putem să finanțăm nenorocirile făcute de PSD și am fost surprins neplăcut cand in unele discuții cu colegii mei, membri din cabinet, am văzut o susținere mai mare pentru subvenții, pentru anumite companii cu pierderi, decat pentru investiții. Așa ceva nu accept. Am cerut un program de reformă pentru companiile de stat, incă nu a venit și atunci o să introducem in Legea bugetului. Şi mai sunt cateva lucruri pe care le vom introduce, pană ajungem la Legea bugetului. Au fost discuții despre acest buget cu miniștri, toți miniștri au vrut mai mulți bani. Iniţial, cererile pentru ministere au fost de 49 miliarde de lei in plus faţă de ce aveam. Exact ceea ce imi era frică, punem bugetul nostru peste bugetul PSD și facem un buget mai mare. Greșit total, nu, nu așa putem să mergem inainte. Deci, toţi miniștri au dorit bugete mai mari față de anii precedenți. Am avut doar cateva excepții, la MAE, la Secretariatul General al Guvernului şi la Ministerul Finanțelor, unde au fost bani pentru alegeri generale și așa mai departe. Am răspuns in mare parte cu bugete mai mari pentru toate ministerele față de anul trecut, deci, avem bugete mai mari faţă de anul trecut in aproape toate ministerele. V-am zis cele trei excepții. Dar acum vin şi așteptările mele, pentru miniștri, pentru membrii cabinetului. Şi este vorba de performanță, de eficiență şi prin aceste alocări aş vrea să văd că există o monitorizare şi ii anunț pe această cale că la jumătatea anului vom face o evaluare, vor fi indicatori, vom folosi indicatori intermediari şi la jumătatea anului vom face evaluarea in ceea ce privește execuția bugetară, pentru că eu am mai văzut acest film şi in anii precedenți, cand ne batem pentru un buget foarte mare in timpul anului şi execuția bugetară este dezastruoasă la jumătate anului. Şi am văzut anul acesta discuţii in spațiul public, nu ştiu cate au fost adevărate, cate nu au fost adevărate, dar dacă sunt adevărate şi vorbim de voturi in Parlament pentru susținerea bugetului sau de demisii, vom discuta şi la rectificarea bugetară, la jumătatea anului, execuția bugetară, cu mandatele pe masă atunci. Eu am fost de acord să mărim bugetul, sunt cheltuieli mari pe care trebuie să le susținem, dar aş vrea să văd şi execuții, vreau să văd şi performanță, vreau să văd şi acea reformă a companiilor de stat. Şi cum nu am primit pană acum niciun program de restructurare a acestor companii, vom face acest lucru prin Legea bugetului. Şi in acest moment ni se spune că lucrează ministerele la aceste măsuri concrete. Eu vă spun aşa: politica salarială in anul 2021 pentru operatorii economici este prevăzută in proiectul de lege, ca in fiecare an. Am plafonat cheltuielile de natură salarială pentru anul 2021 la nivelul celor din 2020 pentru toți operatorii economici prevăzuți in acest proiect de lege. Sunt doar cateva excepții, legate de cei care au majorări, cum ar fi cea de majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată, dar numai pentru personalul care intră sub incidența acestor reglementări. Şi ii anunț pe toți că nu voi aștepta pană la jumătatea anului, cand vor veni şi imi vor arăta că nu au făcut nicio reformă și apoi vor spune că trebuie să plătim aceste subvenții sau salarii pentru că sunt in Legea salarizării. Nu, au timp pană jumătatea anului să inceapă programul de reformă pentru a avea bugetele suplimentate. Şi am mai văzut un lucru in spațiul public, legat de creșterea numărului de personal din administrația publică. Şi apar, e adevărat, in domeniul educaţiei 9.000 și in sănătate, și aici am și explicațiile colegilor mei, am să vi le zic imediat: in invățămantul universitar 1.200 de creșteri de posturi, puține au fost anul trecut date prin hotărare de guvern, ținand cont de pandemie. Deci, au fost in sănătate și in educație acele creștere salarii, putem să vă dăm mai multe detalii, știți foarte bine că in aceste sectoare era nevoie, avand in vedere că in sănătate am luat angajați temporar, in educație trecandu-se la sistemul online. Puțin despre buget și apoi luăm și intrebări. Ați văzut deja indicatorii macro, nu mai intru peste această cifră. Aș vrea să vă adaug cateva detalii. In 2020, pentru combaterea efectelor generate de pandemia COVID-19, au fost cheltuiți 16,13 miliarde de lei. (...) Aceste măsuri se prelungesc şi in 2021. Au mai fost măsuri de 3 miliarde de lei anul trecut in buget, pe care nu le vom regăsi anul acesta, aşa-numite one-off, organizarea alegerilor locale, generale şi despăgubiri secetă. Nu le avem in buget anul acesta. Din start, construcția bugetară pentru anul 2021 a fost suplimentată față de 2020 cu sumele necesare pentru plata pensiilor şi alocațiilor, in valoare de 10,4 miliarde de lei, deci, din start, fără niciun fel de discuţie pe buget, cresc cheltuielile natural, 8 miliarde la pensii şi 2,4 miliarde de lei alocații de stat pentru copii. Se adaugă cheltuieli suplimentare de 5,7 miliarde de lei dobanzi şi contribuție la UE, investiţii in plus de 8,2 miliarde de lei şi un impact pe deficit de măsuri de COVID de 8,42 de miliarde de lei, deci, acestea au fost din start. Am mai vorbit de ajustarea deficitului ESA, dar asta putem să o discutăm mai tarziu. Aș vrea să discutăm puţin de investiţii, pentru că, aşa cum am promis din primul moment, acest buget este un buget care se va axa pe investiţii. Doar prin investiţii putem să creștem economia, putem să creștem veniturile de la buget şi trebuie să ne permitem cheltuieli mai mari de pensii sau cheltuieli sociale. Altfel, altă formulă nu este, formula brevetată de PSD este o formulă falimentară, care ne-a adus astăzi aici, şi nu vom promova o astfel de formulă. Proiectele de investiţii, sume record in valoare de 61,4 miliarde de lei, 5,5% in PIB. Deci, acestea sunt sumele. Am mai văzut o altă discuţie despre Ministerul Sănătății, in spațiul public, şi vreau să vă spun că aici sunt surprins. Cred că după atația ani de zile trebuie să ştim cum să citim o fișă de buget. La capitolul sănătate, deci, la Ministerul Sănătății, sunt 11,4 miliarde de lei. Execuția de anul trecut este de 10,7 miliarde de lei, in 2019, 9,2 miliarde de lei, deci, anul acesta sunt la Ministerul Sănătății mai mult cu 2,2 miliarde de lei. Acum, dacă mă uit la intreg sectorul sănătății, şi bag şi spitale, şi Casa de Sănătate, avem anul acesta 56,9 miliarde de lei, cu 4,7 miliarde de lei mai mult decat in anul 2019, deci, şi aici sunt mai mulți bani. Anul trecut, bineințeles că au fost acele cheltuieli one-off, nu pot să mă uit la un buget, am văzut cheltuielile pe care le-am făcut anul trecut pentru că eram in criză, nu pot să le includ şi anul acesta. Dar faţă de un an normal, cum este 2019, avem mai mult cu 4,7 miliarde de lei, deci, nu văd cum a ieșit in spațiul public că sunt mai puțini bani la Sănătate. Ministerul Sănătății are mai mulți bani, e simplu, este acolo și tot sectorul are mai mulți bani. Trebuie să discutăm și despre sectorul invățămant, are mai mulți bani. Dar cred că acestea putem să le mai discutăm. Rămane doar o discuţie foarte scurtă despre salarii, pentru că am văzut că și acest lucru a apărut in spațiul public și vreau să vedem exact ce inseamnă salariile in sectorul bugetar și cat sunt de mari. Deci, in analiza realizată pe criteriul de personal din 2020, anvelopa salarială este de 109,5 miliarde de lei, sporurile pentru condiții de muncă și rubrica Alte sporuri sunt in valoare de 9,8% din total anvelopă salarială. Potrivit articolului 25 alineatul 1, al Legii 153 din 2017, partea variabilă a salariului conține și indemnizații, premii și alte adaosuri, care nu ar trebui să depășească 30% din suma salariului de bază la nivelul unei instituții publice. Eu vreau să aduc aminte că nu am votat acea lege, nici eu, nici colegii mei din PNL. Deci, nu susținem această formă a legii și, de aceea, am venit public și am spus că nu susținem acele sporuri care sunt date pe tot fel de criterii, dar niciunul pe criterii de performanță. Dacă luăm partea variabilă din anvelopa salarială, vedem că aceasta a fost de 26,7 miliarde de lei in anul 2020, de aproximativ 24,4% din total anvelopă salarială. Și sunt informații pe care vi le dau, să le aveți pentru viitor. Mă opresc aici. In același timp, un singur lucru: și anul acesta, la investiții mă aștept, ca și anul trecut, și anul trecut a fost un an foarte bun, un an record, in care investițiile au fost finanțate jumătate din fonduri europene, mă aștept și anul acesta la fel, pentru că așa au fost bugetate investițiile. Fondurile europene trebuie atrase cat mai repede, cat mai mult și de aceea avem nevoie de acest buget cat mai repede, imediat. Mă opresc aici, dacă sunt intrebări. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Mioara Costin, Realitatea PLUS. Pentru că vorbeați de investiții, aș vrea să vă atrag atenția asupra unor cifre din buget: pentru investiții s-au alocat 61 de miliarde de lei, in acelaşi timp pentru asigurări sociale dăm 149 de miliarde de lei, iar pentru salariile bugetarilor 105 miliarde de lei. Concret, pe asigurări sociale şi salariile bugetarilor cheltuim 22% din PIB. Sunteți totuși un guvern liberal, vreau să vă intreb dacă nu considerați că discrepanța dintre ceea ce alocăm pentru investiții și cat cheltuim pentru pensii și salariile bugetarilor nu este foarte mare? Florin Ciţu: Am ințeles că imi atrageți atenția asupra investițiilor, dar, de fapt, mă intrebați despre cheltuielile de personal și asistență socială. Reporter: Voiam să ne faceți o comparație. Florin Ciţu: Ideea este următoarea, am spus de la inceput, am crescut cheltuielile cu investițiile față de anul trecut, anul trecut execuția a fost de 53,2 miliarde, anul acesta avem 61,4 miliarde, deci, arătăm clar direcția in care mergem. In ceea ce priveşte cheltuielile despre care vorbiți dumneavoastră, am păstrat cheltuielile cu salariile personalului la nivelul lui decembrie 2020, deci, nu facem niciun rabat de la acest lucru; la asistență socială, bineințeles, pensiile care au crescut anul trecut și alocațiile sunt incluse acolo și, v-am spus de la inceput, sunt 10 miliarde de lei la buget in plus din aceste cheltuieli. Anul acesta refacem Legea salarizării unitare și pornim de acolo. Eu nu sunt de acord, nu am fost de acord cu acea lege, nu am votat-o in Parlamentul Romaniei, nu sunt de acord să susțin aberațiile pe care le-au votat cei de la PSD in Parlamentul Romaniei și s-a văzut clar că au dus Romania intr-o direcție greșită și au șubrezit stabilitatea fiscală a Romaniei, nu mai spun de ce analize primeam de la agențiile de rating, respectiv, referitoare la Legea pensiilor sau la Legea salarizării, că nu sunt sustenabile, că Romania poate să intre in incapacitate de plată și așa mai departe. In momentul in care am oprit acel dezmăț, ați văzut cum s-a schimbat tonul acestor agenții de rating. Reporter: Cu privire la salariile bugetarilor, dacă acest guvern rămane in funcţie şi in următorii ani, intenționați, la fel, să inghețați salariile bugetarilor la nivelul anului trecut sau vă gandiți la niște criterii de performanță? Florin Ciţu: Aceasta este o intrebare foarte bună şi voiam să spun la inceput: cred că greșeala pe care o fac mulți, astăzi, este că se uită la acest guvern ca la un guvern pe termen scurt. Nu, este un guvern de patru ani, este o coaliție pentru patru ani de zile. Acest buget pentru anul 2021 este cel care curăță și eu asta le cer colegilor mei să avem răbdare, pentru că vor veni și anii următori, cu mai multe investiții. Ceea ce se va intampla cu salarizarea in sectorul bugetar vom şti exact după ce vom avea legea salarizării unitare. Există un grup de lucru deja format in acest sens și, așa cum știţi foarte bine, v-am spus mai devreme, sunt patru reforme: legea pensiilor, sistemul pensiilor, salarizare, educație și administrație fiscală, pe care le vom intreprinde in acest an. Sunt lucruri pe care le-am agreat deja și le-am prezentat Comisiei Europene și am primit opinii favorabile in direcția aceasta, sunt lucruri pe care lumea le așteaptă de la Romania de 30 de ani de zile. Le vom face anul acesta. Știu că există un risc politic pentru premierul care iși asumă așa ceva. Ştiu că in acest moment foarte mulți lideri politici se dau la o parte, pentru că a face reforme e complicat, e nevoie de o asumare şi nu vrea nimeni să işi sume acest lucru. Imi asum eu, cu toate riscurile politice, chiar dacă știu că și in Partidul Național Liberal, unde eu activez ca vicepreședinte, va urma un congres și vor fi și acolo candidaturi. Nu mă interesează acest risc, imi asum acest risc și merg mai departe, indiferent de costul pe care s-ar putea să il plătesc in acel congres, pentru orice funcție aș candida acolo. Mulțumesc. Reporter: Veţi candida la Congres, asta vreți să ne spuneți? Florin Ciţu: Sunt vicepreşedinte al PNL, vă dați seama, toți vrem să candidăm la Congres. Reporter: Cu privire la bugetul sănătății... Florin Ciţu: Mai aveti o intrebare? Reporter: Dacă se poate. Florin Ciţu: Ok. Reporter: Cu privire la bugetul sănătății, pentru că au existat acele controverse in spațiul public, aș vrea să vă intreb dacă ministrul sănătății v-a cerut un anumit buget, dacă și-a manifestat o nemulțumire față de bugetul alocat. Florin Ciţu: Eu v-am spus că toți miniștrii au vrut bugete mai mari, pentru că era foarte simplu să pui bugetul pe care il vrei, programul tău de guvernare, peste programul PSD, numai că ne duceam, așa cum v-am spus, la 15% -16% din PIB. Am fost de acord să crească majoritatea bugetelor, in afară de cele trei pe care vi le-am menționat: MAE, Ministerul Finanțelor și Secretariatul General, dar acum vreau performanță și vreau să văd execuție bugetară; dacă nu va veni execuție bugetară, vom discuta altfel la jumătatea anului. Reporter: Bună ziua! Dorian Nicula, de la agenția de presă Quick News. Cand putem vedea primul vaccin produs in Romania anti-COVID? In cat timp? Florin Ciţu: Asta nu știu, v-am spus că sunt discuții - și foarte bine primite de Comisia Europeană. Am transferat aceste discuții la consilierul meu. Este vorba (...) despre ce poate să facă Romania in acest domeniu. Sunt discuţii tehnice, despre cum poate să ajute Romania. Sunt două țări, din ce am ințeles eu, care au răspuns cererii Comisiei Europene, Romania fiind una dintre ele. Reporter: In cat timp putem vedea rapoartele incendiilor de la Matei Balș și Piatra Neamț? Că domnul Vlad Voiculescu a anunțat in spațiul public că le va prezenta in scurt timp. Au trecut aproape trei săptămani de la acea conferinţă de presă şi nu am văzut rapoartele. Florin Ciţu: Nu le-am primit incă nici eu. Le așteptăm. Reporter: Silvian Trandafir, Metropola TV. In ce domenii se vor investi cu prioritate banii alocați in acest sens in Legea bugetului? Florin Ciţu: Infrastructură. Deci, de fiecare dată am zis că e nevoie de infrastructură. Mă asigur că aceste proiecte sunt și in PNRR, dar alocarea este către infrastructură a acestor bani. In ședința trecută am văzut care sunt proiectele finanțate și prin Ministerul Transporturilor, prin alte ministere, am o listă a acestor proiecte. Am cerut de la Ministerul Transporturilor să văd corelarea cu programul de guvernare pentru ședința următoare de guvern. Reporter: Ați fost ministru de finanțe, vă intreb ce urmări ar putea avea o țară ca Romania, care nu are industrii pentru a se susține singură in mare parte, in noua modă de investiții in criptomonede și automat scoaterea sumelor importante din economie? Florin Ciţu: Nu văd un pericol aici foarte mare. Romania are investiții și asta vom incerca, prin ceea ce facem anul acesta. Prin faptul că am abrogat anumite legi pe care le-a adoptat majoritatea PSD anul trecut, vom permite investițiilor străine să vină in Romania şi veți vedea mai multe investiţii străine in Romania. Anul trecut, Romania, deși incepuseră estimările că va avea o scădere de minus 9, ţineţi minte, eram ultimii, veţi vedea cifrele și veți vedea că au fost mai bune decat s-a aşteptat oricine. Ceea ce am făcut anul trecut a dat rezultate, venitul a crescut intr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, venitul mediu brut net a crescut cu 8,5%, inflația scăzuse, deci avem dobanzile in scădere; am reușit să gestionăm economia intr-o perioadă de pandemie. Urmează o perioadă in care curățăm și creștem, in 2022-2023. Creștem și anul acesta, dar veți vedea că viteza de creștere se va amplifica incepand cu jumătatea anului acesta. Reporter: Bună ziua! Vlad Ungar, Antena 3. Domnule prim-ministru, avand in vedere situaţia economică a Romaniei şi ţinta de deficit de 7%, vă intreb dacă aţi contactat Fondul Monetar Internațional pentru un acord de imprumut? Florin Ciţu: Nu, niciodată. Şi vă spun, anul trecut am reușit să finanțăm - și a fost o premieră - să finanțăm un deficit de 9,8% din PIB fără nicio instituţie internațională. Ne-am dus pe pieţele internaționale, de fiecare dată ne-am imprumutat mai ieftin decat se imprumutau PSD-iştii intr-o perioadă de creștere economică, fără criză şi am arătat clar că suntem un guvern credibil. Continuăm exact ce am inceput anul trecut. Continuăm in aceeași direcție și nu vom avea probleme de capacitate de plată. Vom merge mai departe dacă ne ținem de programul de reforme. In momentul in care deraiem de la programul de reforme și devenim iarăși politicieni, vom avea probleme. Reporter: Ținand cont că aţi luat măsuri de tăierea salariilor, inghețări... Florin Ciţu: Nu, vă corectez, nu s-a tăiat niciun salariu. Nu s-a tăiat niciun salariu. Reporter: ...restructurări in sistemul bugetar. Vă intreb de ce nu vă indreptați și impotriva a două bănci care au datorii față de stat de 250 de milioane de euro. Nu e cumva un dublu standard că impotriva lor nu vă indreptați? Florin Ciţu: Nu este. Ştiu că acea procedură este in Parlamentul Romaniei in acest moment, este decizia in Parlamentul Romaniei. Vom aplica decizia care vine din Parlamentul Romaniei. Reporter: Veți candida ca președinte al Partidului Național Liberal? Florin Ciţu: Nu, este prea devreme să discutăm așa ceva. Eu v-am spus doar că in acest moment, nu. Imi asum orice risc politic pentru a face Romania să meargă pe direcția bună, orice cost politic, indiferent care este acela. Reporter: Ce critici i-aţi adus domnului Ludovic Orban, pentru felul in care arată Planul Național de Redresare și Reziliență, la intalnirea cu colegii dumneavoastră de la PPE? Florin Ciţu: Nicio critică, nu am criticat Planul Național de Reconstrucţie şi Reziliență, din contra, am spus că a fost un prim draft trimis la Comisia Europeană, am primit cateva recomandări de la Comisia Europeană, il imbunătățim, in sensul că și Comisia și Parlamentul, după mai multe discuții, au inceput să fie mai flexibili și de aceea vorbim de introducerea acelor rețele de gaze pentru conectarea gospodăriilor, infrastructura mare. Deci nu am avut nicio critică. Este un plan bun, pe care se construiește acum, să avem un plan foarte bun pentru Romania să atragem toți acei bani. Reporter: Bună ziua! Diana Șandru, Aleph News. După evaluarea primei săptămani de la redeschiderea școlilor, ce măsuri concrete se vor impune pentru siguranța sanitară? Florin Ciţu: Eu să ştiţi că nu am văzut modificări in rău a situației. Chiar am văzut şi astăzi că ne menținem, cu acei indicatori pe care ii urmăresc, intr-o zonă bună. Am văzut şi știri că spitalele COVID sunt doar pe jumătate pline. Deci, acele ştiri panicarde, care tot vin de cateva luni de zile, nu s-au materializat. Trăim același film in care eram atacați că economia nu funcționează. Economia funcționa foarte bine anul trecut. Am reușit să avem performanță, in ciuda tuturor criticilor. Aşa vedeți şi aici. Să știți că am fost felicitați de Uniunea Europeană şi pentru modul in care am gestionat, şi guvernul precedent a gestionat pandemia impreună cu domnul preşedinte, dar şi pentru campania de vaccinare. Reporter: Şi, de asemenea, care este planul de anul acesta pentru repornirea economiei? Cum se va lega campania de vaccinare cu măsurile de ajutor pentru mediul de business şi ce măsuri aveti in plan? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că anul acesta o mare parte din măsurile pe care le-am luat anul trecut in ceea ce priveşte mediul de business sunt prelungite. Kurzarbeit, de exemplu, este o măsură care rămane, sunt măsuri pentru susținerea IMM-urilor, IMM Invest şi celelalte vor veni şi ele in ședința de guvern. Așteptăm avize, dar vor continua şi anul acesta. In același timp, cred că trebuie să ne uităm puţin la această economie ca ieșind, fiind, de după o perioadă de criză. Da, a fost criza anul trecut, dar dacă noi rămanem in același mod, in același sentiment că incă suntem in criza de anul trecut, alții ne-o vor lua inainte. Trebuie să turăm motoarele. Romania face un efort in ceea ce priveşte deficitul bugetar, dar vă spun că nu este indeajuns. Uniunea Europeană avea deficite medii bugetare anul trecut de 13%, majoritatea țărilor merg la deficite de 6% sau sub 6%. Deci, se poate face acest lucru. Noi, incă, nu facem acest lucru, pentru că avem o economie care trece printr-o reformă, este nevoie să avem această reformă şi am cerut ca viteza de ajustare a deficitului in Romania să fie puţin mai mică decat in alte ţări. Altfel, ni s-ar fi cerut şi nouă să mergem la 6%. Reporter: Bună ziua! Roxana Zamfirescu, Televiziunea Romană. O primă intrebare, domnule prim-ministru, legată de vaccinarea cadrelor didactice din invățămant. Se vehiculează tot felul de variante, de scenarii, că incepe la 1 martie, cu echipe mobile sau nu. Aveți, in acest moment, un plan concret? Ce se intamplă cu vaccinarea cadrelor didactice? Se confirmă acea data de 1 martie şi cum se va face? Florin Ciţu: Deci, cadrele didactice sunt, in acest moment, vaccinate. O mare parte dintre ele sunt in procedură de vaccinare. Dacă vorbim de ce se intamplă după 1 martie, vor fi 200 de noi centre de vaccinare, vom avea alte vaccinuri şi da, vor fi folosite pentru zonele, eu zic, rurale şi acest tip de vaccinare cu centre mobile, dar in celelalte vom avea centre in oraşe, dar poate că vor fi separate. Trebuie să vorbesc cu domnul Gheorghiţă să vedem exact care dintre variante este optimă, dar vestea bună este că avem 2,4 milioane de doze care vin doar in martie. Asta inseamnă 1,2 milioane de persoane vaccinate doar in martie. Reporter: Şi cu aceste doze le mai prioritizaţi, de exemplu, către cadre didactice sau către anumite alte categorii sau rămaneți pe modelul de pană acum? Florin Ciţu: Dacă avem şi confirmările pentru aprilie, aşa cum sunt acum, putem să rămanem ca şi pană acum, pentru că va incepe o vaccinare mult mai rapidă şi vom crește către ținta aceea de o sută de mii de vaccinări pe zi. Vedem puţin care este programarea pentru martie şi aprilie. Deocamdată zic că vestea bună este că in martie primim 2,4 milioane doze de vaccinuri. Reporter: Şi aţi spus că la mijlocul anului veţi discuta cu mandatele pe masă execuţia bugetară. Aş vrea să vă intreb, concret, ce așteptați atunci cand veţi face această evaluare şi cum veţi reuși să vă impuneți in coaliție, ştiindu-se faptul că un partid nu are voie să dicteze membrii guvernului altui partid. Cum veţi reuşi convingeți, de exemplu, de la USR-PLUS sau de la UDMR, in momentul in care constatați că ministrul respectiv nu a făcut ceea ce trebuie să renunțe la el? Florin Ciţu: Bine, aici cred că sunt cateva lucruri pe care nu le ințelegem despre cum funcționează o coaliție. Noi am luat nişte decizii şi avem un program de guvernare. Trebuie să-l respectăm. Nu este vorba aici despre USR, UDMR sau PNL. Este vorba despre performanța Guvernul Romaniei. Sunt bani alocaţi. Nu ne putem bate joc de bani, pentru că - ce trebuie să ințelegeți dumneavoastră - noi alocăm resurse mai mari la acest buget, pentru că au fost cerute de miniștrii care spun că vor avea nevoie de bani să ii cheltuiască. Acești bani mai mulți inseamnă şi un deficit mai mare. Asta inseamnă că ne imprumutăm cu dobandă. Eu nu vreau să imi bat joc de banii romanilor. Dacă la jumătatea anului nu am avut o execuție perfectă, trebuie să știu de ce, pentru că noi plătim dobanzi la acești bani pe care ii imprumutăm, iar ideea cu mandatul pe masă nu a venit de la mine. Am văzut că există foarte mulți care vor să iși lege și mandatul și voturile din Parlament de un buget. Foarte bine, il legăm și de execuție. Reporter: Adică, concret, dacă un ministru nu işi indeplinește ceea ce ii revine pentru jumătatea anului și nu există execuție bugetară...? Florin Ciţu: Vom vedea atunci. Reporter: Veţi putea să ii cereți demisia? Florin Ciţu: Stați puţin. Știţi foarte bine cum este Constituția Romaniei, da? Reporter: Ştiu. Florin Ciţu: Deci, nu are nicio legătură cu partidele politice, cum se face /.../, dar nu despre asta vorbim acum. Eu vreau să văd responsabilitate și asumare nu doar atunci cand cerem bani la buget, ci și cand facem execuția bugetară. Despre asta vorbim. De aceea este vorba despre indicatori, exact ca la PNRR, pentru că la PNRR vor exista indicatori pe termen mediu. Ai lovit acest indicator, primești banii de la Comisia Europeană. Dacă nu, nu primești banii. Aşa va funcționa şi in guvern. Mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, ieri, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, spunea că incă se poartă o negociere referitor la bugetul Ministerului Sănătății și dădea drept argument că doar cheltuielile cu pandemia ar aduce costuri de peste 6 miliarde. Mai sunt negocieri sau totul este bătut in cuie? Florin Ciţu: Eu acum vă spun că am fost anul trecut in guvern și am avut și aceste negocieri cu fiecare ministru al sănătății și, de fiecare dată, estimările venite de la funcționarii din Ministerul Sănătății au fost mult mai mari. Eu nu vreau să spun acum caţi bani a trebuit să dau inapoi anul trecut la Ministerul Sănătății, pentru că n-a fost făcută execuția bugetară. Nu vreau să mai păţim ce am pățit anul trecut. Nu vreau să alocăm resurse, le imprumutăm, plătim dobandă, ca apoi să le dau inapoi la finalul anului. Eu vă spun că aşa cum arată bugetul astăzi, este un buget care se susţine şi estimări pot să fie multe. Dar avem bani şi pentru plata vaccinurilor, pentru că acestea vin in funcţie de facturi, avem bani şi pentru centre de vaccinare și așa mai departe. Oricum, dacă apar cheltuieli suplimentare pe timpul anului, neprevăzute, există o rezervă in Fondul de rezervă al Guvernului din care putem să facem astfel de plăți. Dar, pană atunci, eu vă spun că așa cum arată bugetul astăzi reprezintă exact necesarul. Estimări, v-am spus, cand au fost discuțiile la inceputul anului, pe buget, ministerele au venit cu cereri de 49 de miliarde de lei. Ridicol, ridicol, intr-un an de reformă. Reporter: Şi pentru că s-a vorbit mai devreme despre Balş, dumneavoastră ați primit acel raport? Trebuia să fie gata de două săptămani. A intrebat și colegul Vlad. Nu l-aţi primit? Florin Ciţu: Am spus că incă nu. Nu, nu. Reporter: Bun, şi atunci pentru campania de vaccinare avem tot ce ne trebuie? Vine vaccin mai mult in martie, dar noi in Romania avem ce ne trebuie? Mă refer aici la achiziții. Florin Ciţu: Suntem pe locul 3 in Uniunea Europeană. Eram pe locul 14 in lume. Vi se pare că nu a funcționat campania? Funcționează perfect campania in Romania. Suntem felicitați in Uniunea Europeană, pentru o țară care nu are nici resursele Germaniei, nici ale Franței. Am reușit să avem o performanță foarte bună și vă garantez că și in perioada următoare o să fie la fel. Reporter: Eu vă intreb asta, pentru că ONAC a făcut niște achiziții și, dacă ați văzut, seringile cumpărate nu au ajuns toate și mai sunt și altele cu probleme acolo. Au mai fost probleme la ONAC și anul trecut. Florin Ciţu: Da, au fost probleme. De fiecare dată cand au fost probleme şi dacă erau probleme de ordine penală sau de licitație, am /.../ Corpul de Control, am sesizat organele. Deci nu, nu se schimbă nimic. Dar, repet, nu am văzut o problemă cu seringile. Ne-am descurcat, am reușit să găsim seringi pe ultima sută de metri. Nu este o problemă cu campania de vaccinare in Romania. Reporter: Sunt spitale care işi cumpără de la farmacie sau DSP-uri care şi-au cumpărat la inceput de la farmacie. Florin Ciţu: Nu am această informație, să ştiţi, că sunt spitale care işi cumpără. Eu ştiu că au fost seringi de fiecare dată. Chiar am discutat cu domnul Arafat şi ştiu că există seringi şi ştiu şi cand au venit seringile. Dar dacă există suspiciuni de altă natură, bineințeles, există Corpul de Control la Ministerul Finanțelor, există Corpul de Control al premierului. Dacă sunt sesizați, vom face exact ce am făcut și anul trecut și eu nu am dat inapoi. Cand am fost sesizați, cand au apărut in spațiul public astfel de elemente, am investigat și am trimis rapoartele acolo unde trebuie. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule premier. In continuarea subiectului legat de campania de vaccinare, ne puteți spune care este costul total pentru campania de vaccinare și dacă in buget este cuprinsă intreaga sumă necesară? Pentru că au apărut astăzi informații in spațiul public că nu ar fi cuprinsă toată suma in bugetul pentru 2021. Florin Ciţu: Păi, nu ai cum să știi care e suma finală. Nu? - Pană la urmă, noi vorbim acum de o campanie de vaccinare in derulare. Reporter: Pentru anul acesta. Florin Ciţu: Exact. Și ceea ce a fost pană acum s-a plătit. Avem estimări pentru perioada următoare. Dacă o să fie peste estimările noastre, deși eu nu cred, - de fiecare dată au fost mai mulți bani alocați decat a fost nevoie - vom aloca acei bani. Dar nu putem să spunem acum, pe baza unor idei pe care le are un funcționar sau altul, că nu avem bani in buget pentru această campanie de vaccinare, mai ales uitandu-ne la modul in care a fost gestionată pană acum campania: locul trei in Uniunea Europeană. Deci nu ai cum să spui că nu am făcut o treabă bună, că nu am alocat resursele bune, dacă rezultatele arată acest lucru. Reporter: Vicepremierul Dan Barna a declarat in urmă cu o zi că este posibil să plece acasă bugetari. Concret, ne puteți spune dacă in urma reformelor solicitate este posibil să fie concedieri in sistemul public? Florin Ciţu: Concret, nu pot să vă spun, pentru că nu am primit niciun plan de restructurare sau de reformă. Cand o să le primesc, o să vă spun ce se intamplă. Reporter: Şi o ultimă intrebare legată de acea verificare pe care aţi spus că o veți face la jumătatea anului cu execuţia bugetară. Florin Ciţu: Nu e o verificare, este un lucru normal. Și anul trecut am făcut acest lucru cu execuţia bugetară. Folosesc acest argument pentru alocarea de resurse pentru partea a doua anului, este un lucru foarte bun. Am spus asta acum transparent pentru că am văzut foarte mare forfotă in ceea ce privește bugetul din acest moment. Noi ar trebui să ne gandim că, pentru 2021, bugetul trebuie să creeze premisele creșterii in 2022, 2023, 2024. Deci, in acest context trebuie văzut acest buget. Nu inseamnă că acum il facem și e gata. Vor vedea și colegii mei că de la alocare la execuție este un drum foarte lung și anevoios. Reporter: Tocmai de aceea, aş dori să vă intreb legat de principiul după care veți conduce in continuare acest executiv. Dacă la acea verificare veţi fi nemulțumit de activitatea unui ministru, veți decide să il remaniați, fără să așteptați sau să aveți un acord din partea formațiunii din care face parte respectivul ministru? Florin Ciţu: Acest cabinet este populat doar cu profesioniști. Vă spun că sunt toţi oameni foarte buni și sunt sigur şi vă garantez că nu va exista nicio situație de acest gen. Cu siguranță, execuţia va fi perfectă. Mai aveţi? Reporter: Intrucat, dacă imi mai permiteți mie două intrebări, pentru că se mai impun niște clarificări din partea domniei voastre. Şi Constituția și Legea de funcționare a Guvernului vă permit să faceți remanieri. Tocmai continuu ceea ce spusese şi Andreea. Concret, dacă la jumătatea anului descoperiți că un ministru nu și-a respectat planul și execuția, respectiv ii veți cere demisia, il veți remania, dincolo de ceea ce inseamnă coaliție? Florin Ciţu: Concret, vă spun că acest guvern este populat de profesioniști, de oameni foarte buni care işi vor face treaba foarte bine și eu sunt sigur că la jumătatea anului execuția o să fie perfectă. Reporter: Dacă sunt profesioniști și sunteți atat de sigur, de ce luați in calcul acest scenariu, de posibilitatea ca să discutați cu mandatele pe masă? Florin Ciţu: Nu, să ştiţi că şi Comisia Europeană crede că suntem profesioniști și suntem foarte buni și, totuși, avem acei indicatori pe termen mediu pentru a aloca resursele prin PNRR. Să știți că in sectorul privat, lucrurile așa se fac, cu ținte pe care le indeplinim şi ii ajută pe oameni. Atunci cand lucrurile sunt transparente și știm exact unde trebuie să ajungem...; decat să știm cat este ținta la finalul anului, mai bine știm cat este la jumătatea anului şi că trebuie indeplinită, pentru că așa ne asigurăm că vom avea performanță. Dar nu cred că vom avea vreo problemă. Toți membrii acestui cabinet sunt profesioniști, sunt foarte buni la ceea ce fac și vor avea rezultate.(...) Reporter: Aş dori să vă intreb despre reforma din justiție, cum vedeți dumneavoastră desființarea SIIJ, ținand cont că nu a primit aviz pozitiv de la Consiliul Superior al Magistraturii? Florin Ciţu: Reforma in justiție este deja agreată de coaliția de guvernare, știţi foarte bine acest lucru. Sunt recomandările Comisiei Europene pentru a indeplini Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Nu este nici un dubiu pentru mine aici. Am incredere in ministrul justiției că știe ce face, va trimite legea, am ințeles că vine spre guvern, vom adopta proiectul de lege şi il vom trimite in Parlamentul Romaniei. Mulțumesc mult de tot! 2021-02-13 15:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-02-13_at_15.34.12.jpeg12 februarie- Premierul Florin Cîțu, vizită de lucru la BruxellesȘtiri din 12.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/12-februarie-premierul-florin-citu-vizita-de-lucru-la-bruxellesIntrevederea prim-ministrului Florin Cițu cu președintele Consiliului European, Charles Michel Prim-ministrul Romaniei, Florin Cițu, a avut astăzi, 12 februarie 2021, o intrevedere cu președintele Consiliului European, Charles Michel, in contextul vizitei pe care o efectuează la instituțiile europene. Cei doi oficiali au avut discuții privind dosarele majore la nivelul Uniunii Europene, cu accent pe gestionarea crizei generate de pandemia de COVID-19, eforturile de relansare economică la nivel european şi agenda externă a Uniunii. Prim-ministrul Florin Cițu a prezentat prioritățile Guvernului Romaniei și a exprimat angajamentul țării noastre de a sprijini in continuare, ca stat profund atașat proiectului european şi valorilor sale fundamentale, eforturile de consolidare a coeziunii și convergenței la nivelul Uniunii. Președintele Charles Michel a exprimat aprecierea pentru conduita profund pro-europeană a țării noastre și pentru excelenta cooperare cu Romania in cadrul Consiliului European. Cei doi inalți oficiali au fost de acord cu privire la necesitatea continuării eforturilor pentru o acțiune coordonată la nivel european ca răspuns la efectele pandemiei de COVID-19. Prim-ministrul Florin Cițu a subliniat importanța pe care Romania o acordă asigurării unui proces de vaccinare continuu, fără sincope, şi a arătat că este esențial ca acțiunea Uniunii să asigure, pe de o parte, aprovizionarea cu vaccinuri, iar, pe de altă parte, să garanteze implementarea măsurilor necesare relansării economice, bunei funcționări a pieței unice, a fluxului de bunuri și servicii esențiale şi a liberei circulații a persoanelor. Prim-ministrul Romaniei a reliefat, totodată, necesitatea transmiterii unui mesaj de solidaritate, mai ales față de partenerii cei mai apropiați ai Uniunii Europene, precum țările din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, prin sprijinirea campaniilor de vaccinare și donarea de doze de vaccin, evocand, in context, angajamentul asumat de Romania de a dona 200.000 de doze către Republica Moldova. Președintele Charles Michel a fost de acord pe deplin cu această abordare și a exprimat susținerea pentru dezvoltarea unui mecanism eficient in acest sens. In contextul discuțiilor privind operaționalizarea bugetului european și a instrumentelor de redresare economică, prim-ministrul Florin Cițu a exprimat aprecierea față de rolul deosebit pe care președintele Consiliului European l-a avut in obţinerea acordului la nivel european pe acest subiect in iulie 2020. Totodată, premierul roman a evocat eforturile Romaniei pentru finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Cei doi inalți oficiali au discutat și despre implementarea Pactului Ecologic European, premierul roman subliniind susținerea Romaniei pentru obiectivele stabilite la nivelul UE, in același timp cu ajustarea procesului de implementare in funcție de specificul fiecărei țări, in cazul Romaniei fiind necesară o tranziție corectă și sustenabilă de la folosirea cărbunelui la cea a gazului natural și apoi la hidrogen, cu susținerea adecvată a costurilor sociale implicate. De asemenea, premierul roman a pledat pentru finalizarea MCV, in urma indeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, pentru care Guvernul pe care il conduce este pe deplin angajat, respectiv pentru aderarea Romaniei la spațiul Schengen, avand in vedere că țara noastră a indeplinit toate condițiile. Președintele Charles Michel a exprimat susținerea pentru eforturile Romaniei pe cele două dosare. Intrevederea a facilitat și o discuție privind o serie de aspecte de pe agenda externă a Uniunii Europene. Astfel, prim-ministrul Florin Cițu a exprimat așteptarea ca Summit-ul Parteneriatului Estic din acest an să reconfirme importanța acestei inițiative europene, punand accentul pe necesitatea ca agenda post-2020 să se concentreze pe apropierea statelor Parteneriatului Estic de valorile europene. De asemenea, prim-ministrul Romaniei a subliniat oportunitatea deosebită deschisă prin mandatul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, pledand pentru consolidarea sprijinului european pentru impulsionarea reformelor democratice din Republica Moldova, promovate de noul președinte, conform opțiunii pro-europene a cetățenilor săi. Au fost totodată abordate relațiile UE cu Rusia și Turcia. GALERIE FOTO Intrevedere cu președintele Consiliului European, Charles Michel *** Intrevederile prim-ministrului Romaniei, Florin Cițu, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie in serviciul cetățenilor Prim-ministrul Romaniei, Florin Cițu, a avut vineri, 12 februarie 2021, la Bruxelles, o intrevedere cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul vizitei pe care o efectuează la instituțiile europene. Cei doi inalți oficiali au abordat, in mod cuprinzător, aspecte relevante in raport cu agenda Uniunii Europene, cu accent pe gestionarea crizei generate de pandemia de COVID-19, procesul de redresare economică şi obiectivele in ce privește lupta impotriva schimbărilor climatice şi tranziția digitală. Cu referire la gestionarea pandemiei de COVID-19, prim-ministrul Romaniei a reafirmat importanța menținerii unei abordări coordonate la nivel UE in contextul situației epidemiologice curente de la nivel european și internațional, mai ales pe fondul riscurilor generate de mutațiile virusului, și a salutat eforturile de coordonare realizate de Comisie, sub conducerea președintelui Ursula von der Leyen. Premierul roman a prezentat, de asemenea, stadiul derulării campaniei de vaccinare la nivel național, care plasează Romania pe unul dintre primele locuri intre statele membre. In același timp, a exprimat increderea că noile angajamente asumate de furnizorii de vaccinuri vor fi respectate, pentru a permite derularea, in bune condiții, a campaniilor de vaccinare. Președintele Comisiei a mulțumit pentru decizia Romaniei de a dona pană la 200 de mii de doze de vaccin Republicii Moldova. In ceea ce privește procesul de redresare economică, premierul roman a prezentat eforturile de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență, accentuand importanța investițiilor in infrastructură, inclusiv din perspectiva contribuției la tranziția ecologică și digitală. A mulțumit Comisiei pentru cooperarea cu instituțiile naționale responsabile de elaborarea Planului, precizand că acesta va fi inaintat Comisiei in perioada stabilită in documentele programatice. La randul său, președintele Comisiei a salutat contactele stranse dintre reprezentanții Guvernului și cei ai Comisiei din această perioadă pe tema finalizării PNRR. De asemenea, premierul Florin Cițu a menționat prioritatea acordată de Romania indeplinirii recomandărilor Comisiei Europene in vederea finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare și a evocat dialogul constant şi cooperarea stransă pe acest subiect cu Comisia. De asemenea, a reiterat obiectivul prioritar al Romaniei de aderare la spațiul Schengen. Președintele Comisiei a menționat aprecierea pentru determinarea Guvernului privind finalizarea MCV, precum și susținerea puternică pentru aderarea Romaniei la spațiul Schengen. Totodată, prim-ministrul Romaniei a solicitat sprijinul președintelui Comisiei Europene pentru o prezență romană extinsă in cadrul structurilor de conducere de la nivelul instituțiilor europene, inclusiv in cadrul serviciilor Comisiei. In cursul zilei de 12 februarie, premierul Florin Cițu a mai avut și o intrevedere cu Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie in serviciul cetățenilor. In cadrul acestei intrevederi, premierul roman a arătat că unul dintre obiectivele cheie ale Guvernului, dincolo de combaterea pandemiei, vizează demararea procesului de redresare economică și asigurarea stabilității fiscal-bugetare. A afirmat, de asemenea, importanța acordată de Romania finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență ca bază pentru susținerea acestor obiective, comisarul european arătand că dialogul tehnic dintre partea romană și Comisie in acest scop este foarte bun. Prim-ministrul Romaniei a făcut o prezentare a proiectului de buget pe anul 2021, precum și a principalelor reforme avute in vedere, in stransă conexiune cu proiectul de buget, comisarul Dombrovskis exprimand aprecierea pentru eforturile depuse de Guvern in acest scop. In context, Prim-ministrul Romaniei a arătat că utilizarea mecanismelor din domeniul fiscal pentru incurajarea tranziției ecologice trebuie să țină cont de circumstanțele specifice ale fiecărui stat membru, pentru a evita un impact bugetar excesiv asupra unora dintre acestea. GALERIE FOTO Intrevedere cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen GALERIE FOTO Intrevedere cu Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene 2021-02-12 11:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-12-01-30-52big_img_4880.jpg11 februarie- Premierul Florin Cîțu, vizită de lucru la BruxellesȘtiri din 11.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-secretarul-general-al-ppe-antonio-lopez-isturiz-whiteIntrevederi ale prim-ministrului Florin Cițu cu inalţi oficiali ai Comisiei Europene Prim-ministrul Romaniei, Florin Cițu, a avut joi, 11 februarie, intrevederi cu o serie de inalți oficiali ai Colegiului Comisarilor, respectiv cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, in contextul vizitei efectuate la Bruxelles. Discuțiile cu inalții oficiali ai Comisiei Europene au vizat atat prioritățile de ansamblu de la nivel UE și viziunea Romaniei in raport cu acestea, cat și elemente de interes specific din perspectiva portofoliului demnitarilor europeni. In cadrul acestor intrevederi, premierul Florin Ciţu a prezentat prioritățile Guvernului Romaniei in raport cu dosarele europene. De asemenea, a transmis un mesaj de angajament substanțial din partea Romaniei de a acționa, in continuare, ca partener de incredere și profund dedicat proiectului european. De asemenea, a exprimat intreaga disponibilitate a Romaniei de a participa activ la efortul comun de refacere a Uniunii post-criză și de avansare a implementării obiectivelor pe termen lung agreate prin Agenda Strategică 2019-2024. Totodată a ridicat in cadrul discuțiilor tema aderării Romaniei la spațiul Schengen, care rămane un obiectiv prioritar al Romaniei. Discuțiile cu Frans Timmermans s-au concentrat pe obiectivele formulate prin Pactul Ecologic European. Prim-ministrul Florin Cițu a reiterat sprijinul Romaniei pentru atingerea neutralității climatice pentru 2050 și pentru creșterea nivelului de reducere a emisiilor pentru 2030. In acest context, demnitarul roman a subliniat importanța stabilirii unui cadru de implementare flexibil, cu mecanisme de sprijin adecvate pentru statele membre care să țină cont de realitățile economice și sociale cu care acestea se confruntă și care să nu determine o povară suplimentară pentru cetățenii europeni, in special cei aflați in situații mai precare din punctul de vedere al bunăstării. De asemenea, prim-ministrul Romaniei a reiterat importanța pe care Romania o acordă utilizării gazului in acest proces de tranziție, posibilitate confirmată de comisarul european, inclusiv in ce privește dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazului natural. Intrevederea cu Margrethe Vestager a oferit prilejul unui schimb de opinii referitor la consecințele crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra companiilor europene, inclusiv a celor din Romania, și la mecanismele pentru sprijinirea eforturilor acestora de redresare. Prim-ministrul Florin Cițu a apreciat activitatea Comisiei in acest context și măsurile rapide de adaptare a cadrului legislativ in vigoare. De asemenea, avand in vedere relevanța tot mai mare a sectorului digital la nivel european, prim-ministrul Florin Cițu a arătat interesul pe care Guvernul Romaniei il acordă acestui domeniu și a subliniat așteptarea realizării unei reale convergențe digitale in cadrul Uniunii Europene, prin investiții in infrastructură și in dezvoltarea de competențe digitale in toate statele membre. In acest cadru, a prezentat proiectele de digitalizare avute in vedere de Romania, cu accent pe digitalizarea administrației, inclusiv a celei fiscale, a sistemului educațional și altele. De asemenea, comisarul european a felicitat Romania pentru caștigarea competiției europene privind găzduirea Centrului Cyber al UE, fiind reiterată disponibilitatea de a fi sprijinită operaționalizarea sa cat mai curand. In cadrul reuniunii cu Adina Vălean au fost abordate aspecte de actualitate ale agendei europene, luand in considerare relevanța domeniului transporturilor pentru buna funcționare a pieței interne a UE și a economiilor statelor membre, evidențiată suplimentar in contextul pandemiei. Cei doi oficiali au subliniat in acest context importanța menținerii in continuare a coridoarelor de tranzit (Green lanes) pentru facilitarea mobilității pe durata crizei. De asemenea, a fost discutată situația dificilă creată de Pachetul Mobilitate I, fiind amintite acțiunile inaintate de Romania și de alte state membre afectate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Premierul roman a menționat prioritatea acordată la nivel național proiectelor de infrastructură, avand in vedere contribuția acestora la dezvoltarea economică a Romaniei. A subliniat importanța unei abordări echilibrate in procesul de adaptare a acestui domeniu la noile obiective de climă și digitale, cu luarea in considerare a imperativului de dezvoltare și modernizare specific fiecărui stat membru. A salutat inițiativa comisarului european de inființare a unui Task Force format din experți ai Comisiei Europene care să ajute statele membre, inclusiv Romania, să pregătească proiecte de infrastructură de transport eligibile pentru finanțare din Facilitatea UE de Redresare și Reziliență. *** Intrevederea prim-ministrului Florin Cițu cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European și cu secretarul general al PPE Prim-ministrul Florin Cițu a avut astăzi, 11 februarie, la Bruxelles, o intrevedere cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează la instituțiile europene, in perioada 11-12 februarie 2021. Discuțiile au prilejuit un schimb de opinii privind principalele teme de pe agenda europeană, cu accent pe gestionarea pandemiei la nivel european, inclusiv campania de vaccinare in UE, Planul de relansare economică, lansarea Conferinței privind viitorul Europei și agenda externă a UE. Prim-ministrul roman a reafirmat angajamentul ferm al Romaniei de a acționa, in continuare, in spiritul atașamentului profund față de proiectul și valorile europene. In contextul bunei cooperări cu Parlamentul European, a exprimat interesul Guvernului Romaniei de a avea continua dialogul deschis și substanțial, mai ales in actualul context european marcat de pandemie, care necesită implicare, unitate și coordonare sporită din partea instituțiilor europene și a statelor membre ale Uniunii. In acest context, prim-ministrul Florin Ciţu a făcut referire la expertiza și implicarea parlamentarilor europeni care provin din Romania in sprijinul promovării unității și coeziunii Uniunii Europene. Prim-ministrul Romaniei a subliniat importanța unei cooperări stranse la nivel european in vederea gestionării, in continuare, a pandemiei și a consecințelor acesteia. In acest context, a subliniat importanța succesului campaniilor de vaccinare din statele membre și necesitatea menținerii funcționalității Pieței Interne și a spațiului european de liberă circulație. Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a confirmat faptul că numai o abordare coordonată la nivel european este de natură să ajute la ieșirea din criză provocată de pandemie. In plan economic, premierul roman a evidențiat importanța implementării noilor instrumente financiare pentru a asigura o creștere economică robustă. Totodată, a salutat foarte recenta aprobare de către Parlamentul European a Mecanismului de Redresare și Reziliență. In ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei, prim-ministrul Ciţu a evidențiat relevanța acestui proces mai ales in contextul actualei pandemii și al lecțiilor invățate, pentru consolidarea instrumentelor europene de răspuns la crize, pentru consolidarea democrației la nivel european. Dialogul cu președintele Parlamentului European a reliefat așteptarea ca dezbaterile din cadrul viitoarei Conferințe să contribuie la obiectivul unei Uniuni mai apropiate de cetățeni, care să asigure stabilitatea și prosperitatea pe care o doresc, și la un dialog aprofundat pe temele de interes direct pentru aceștia. Premierul roman a mulțumit pentru susținerea de către Parlamentul European a aderării Romaniei la spațiul Schengen, iar președintele Parlamentului European a reconfirmat că Romania are tot sprijinul instituției europene. Cu referire la relațiile externe ale Uniunii, premierul roman a evidențiat prioritatea acordată Republicii Moldova și sprijinul pentru gestionarea pandemiei, respectiv pentru procesul de reformă democratică și pro-europeană. Prim-ministrul a subliniat importanța susținerii de către UE a procesului de vaccinare in vecinătatea imediată a Uniunii, avand in vedere că dacă această vecinătatea nu va fi sănătoasă, nici uniunea nu va putea fi pe deplin. Președintele Parlamentului European a exprimat aprecierea deosebită pentru susținerea acordată de Romania Republicii Moldova, inclusiv prin donația a pană la 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19. De asemenea, in cursul zilei de 11 februarie, premierul Florin Cițu a avut o serie de intrevederi cu liderii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European: Manfred Weber, liderul Grupului PPE, Iratxe Garcia Perez, liderul Grupului S and D, Dacian Ciolos, liderul Grupului Renew. De asemenea, a avut o intalnire cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz. In cadrul acestor discuții au fost abordate subiecte actuale de pe agenda europeană a Romaniei: campania de vaccinare (Romania fiind in acest moment pe locul 4 la nivel european) și importanța crucială a efortului coordonat la nivelul UE de către Comisia Europeană, precum și necesitatea unui mecanism de susținere a statelor din Vecinătatea Estică pentru a obține vaccinuri, procesul de finalizare la nivel național a Planului Național de Redresare și Reziliență, Mecanismul general european pentru statul de drept, pe care Romania il susține, efortul Romaniei de finalizare a MCV, fiind confirmat angajamentul țării noastre pentru a indeplini cat mai curand recomandările Comisiei Europene, prezentarea proiectului Centrului Euro-atlantic pentru Reziliență, apreciat de interlocutori, procesul de aderarea a Romaniei la spațiul Schengen și respectiv la OCDE și alte subiecte politice de interes comun. *** GALERIE FOTO Intrevederea premierului Florin Cițu cu Secretarul General al PPE, Antonio Lopez-Istúriz White *** GALERIE FOTO Intrevederea premierului Florin Cițu cu liderul Grupului S and D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez *** GALERIE FOTO Intrevedere cu liderul Grupului RENEW din Parlamentul European, Dacian Cioloș *** GALERIE FOTO Intrevedere cu Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene *** GALERIE FOTO Intrevedere cu preşedintele Parlamentului European, David Maria Sassoli *** GALERIE FOTO Intrevedere cu liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber *** GALERIE FOTO Intrevedere cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene *** Galerie foto - Intrevedere cu Adina Vălean, comisarul european pentru transport 2021-02-11 14:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_fdc724b6-3bd0-4d74-be27-6ef5d5b252d7.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul şedinţei de guvern din 10 februarieȘtiri din 10.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-sedintei-de-guvern-din-10-ianuarieGalerie foto - Briefing de presă 10 februarie Galerie foto - Ședința de guvern din 10 februarie [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. In primul rand, aș vrea să fac un anunț despre sprijinul pe care il acordăm autorităților din Moldova, in efortul de combatere a pandemiei COVID-19. Știți foarte bine că urmare a vizitei președintelui Romaniei in Republica Moldova, implicit a deciziilor luate, şi a activării de către Republica Moldova a Mecanismului european de protecție civilă, in data de 4 februarie 2021, Guvernul Romaniei a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, cu titlu gratuit, pentru autoritățile din Republica Moldova. Delegația Romaniei participantă la misiune va fi formată din reprezentanți ai IGSU, din opt persoane, iar transportul se va asigura in perioada 11-13 februarie 2021. Ajutorul umanitar, in primă fază, va consta in echipamente de protecție medicală, respectiv 1,5 milioane măști chirurgicale, 100 de mii de măști FFP3, 100 de mii de combinezoane, 100 de mii de mănuși nesterile. Suma materialelor ce urmează a fi donate este de aproximativ 11 milioane de lei. Aceasta este prima parte, 11 milioane de lei. In ședința de guvern de astăzi am avut discuţii despre ordonanța de urgență pe care am anunțat-o cu măsurile pe care vrem să le luăm, pentru a reduce din cheltuielile structurale. Ordonanța de urgență este incă in avizare, deci, astăzi a fost in primă lectură. Sunt cateva lucruri pe care aș vrea să vi le spun despre aceste măsuri, de ce a fost important să le luăm. Știți foarte bine, vorbim despre un punct de pensie, care a fost modificat in modul in care creștea punctul de pensie in perioada PSD, din motive electorale, in septembrie. Rectificăm, corectăm această problemă şi vom crește punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022, așa cum a fost şi pană acum. Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare decat a fost punctul de pensie mediu anul trecut, de aproape 1.280, in jur de 1.300, să spunem, dar mult mai mic decat este anul acesta. Anul acesta efortul suplimentar, prin creșterea pensiilor, la acest punct de pensie de 1.442 este deja de opt miliarde de lei. Deci, deja, am inceput bugetul cu opt miliarde de lei in plus, deci 19,2 miliarde de lei mai mult decat in 2019. Deci, in 2020 şi 2021 efortul cu plata pensiilor este de 19,2 miliarde de lei şi vorbim aici de o criză economică fără precedent in 2020 şi o perioadă de revenire in 2021. Mai mult, avem in ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, cat şi cele cu salariile, știți foarte bine că s-au dublat in perioada de guvernare PSD. S-a pornit de la 56 de miliarde de lei la finalul lui 2016 şi au ajuns la 110 miliarde de lei la finalul lui 2020. Este nevoie de măsuri structurale şi am anunțat cateva dintre acestea. Știți foarte bine că evoluția economiei Romaniei, din păcate, este sub lupa investitorilor străini, a agențiilor de rating şi din cauza măsurilor luate de PSD in perioada 2017-2019 Romania este singura ţară din Uniunea Europeană care este in procedură de deficit excesiv. /.../ In criza din 2008, majoritatea țărilor din UE, sau o mare parte din ele, erau in procedură de deficit excesiv. Astăzi, Romania este singura țară. Mai mult, in 2021 majoritatea țărilor din UE vor reduce deficitul aproape de 6%, un efort mult mai mare. Deci, şi noi trebuie să ne facem partea, mai ales că suntem singura ţară care este in procedură de deficit excesiv. Cred că trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte şi trebuie să ne dăm seama că așa nu se mai poate, nu putem să mergem mai departe. Vorbim de cheltuieli care nu pot fi susținute de această economie, cheltuieli care au fost crescute din pix in ultimii patru ani de zile și care, bineințeles, nu sunt tăiate, dar sunt plafonate, pentru a putea merge mai departe. Am spus Comisiei Europene, am spus agenției de rating, am spus tuturor investitorilor că in 2021 vom recalibra finanțele Romaniei și vom incepe cu o creștere a veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% față de anul trecut, și o plafonare a cheltuielilor. Cheltuielile cresc cu doar 5%, in condiţiile in care PIB-ul nominal este estimat să crească doar cu 7%. Incercăm, in aceste condiții, să menținem lucrurile sub control. In ceea ce privește voucherele de vacanță, pentru că am văzut această discuție in spațiul public: pe langă faptul că sunt văzute ca un spor, venit suplimentar, in Romania, astăzi, au fost prelungite voucherele de vacanță emise in 2019 și cele din 2020, ceea ce inseamnă că in economie sunt vouchere de vacanță in valoare aproape 2,4 miliarde de lei, care nu au fost folosite. Pentru că, ştiţi foarte bine, pe de-o parte industria ne spune că anul trecut a fost inchisă, deci nu puteau să fie folosite voucherele de vacanță, pe de altă parte, pentru că am dat voie să fie folosite anul acesta, deja sunt in circulație vouchere de vacanță in valoare de 2,4 miliarde de lei. De aceea, voucherele de vacanță care ar fi trebuit emise anul acesta vor fi emise anul viitor şi avem această economie la buget. Un alt subiect care a fost dezbătut şi este in ordonanţa de urgență - este vorba de acea gratuitate introdusă de PSD in 2017 pentru transportul studenților; se modifică și se revine la 50%. Eu nu văd aici un capăt de ţară şi m-am uitat şi la ce se intamplă in restul Europei. Să dau cateva exemple din ţări dezvoltate, ţări cu putere financiară mai mare. Austria - studenţii au o reducere de 60%, iar dacă aceştia călătoresc in grup, adulţii, insoţitorii călătoresc gratuit; elevii și ucenicii au gratuitate in schimbul unei taxe de 19,60 euro pe an. Belgia - studenții au pană la 50% reducere, putand să aleagă dintr-o gamă largă de oferte; există și carduri pe care, in schimbul a 50 de euro, pot avea 10 călătorii pe orice distanță. Bulgaria - studenții pană in 26 de ani au 50% reducere. Cehia - elevii și studenții intre 18 și 26 de ani au reducere de 75%. Croația - studenții au reducere de 50% la un număr nelimitat de călătorii. Estonia - studenții au reducere de 30%. Finlanda - 30% reducere. Studenții și elevii au reducere in Franța de 5% la transportul feroviar. Grecia - nu există reduceri generale. Irlanda - reducerile variază intre 40% și 50%. Italia - tinerii pană in 30 de ani, deci nu doar studenții, beneficiază de o reducere intre 30% și 50%. Lituania - studenții lituanieni sau din oricare alt stat al Uniunii Europene, precum și elevii, au reducere de 50%. Luxemburg - studenții pană la 30 de ani se bucură de transport feroviar gratuit; deci Luxemburg este țara unde avem transport gratuit. Polonia - studenții pană in 26 de ani și doctoranzii pană in 35 de ani au reducere 51%. Portugalia - reducere 25%. Slovenia - pană in 26 de ani, 30%. Spania - au reducere de 20%. Și Suedia - reduceri la clasa a doua și oferte speciale de tip last minute. In Regatul Unit, contra unei sume de 30 de lire poate fi achiziționat un card in baza căruia tinerii intre 16 și 25 de ani au reduceri de 33%. Ungaria - studenții au reducere de 50%. Romania era țara care se afla in afara sistemului, deci era un sistem diferit, toate celelalte țări, țări mult mai dezvoltate, nu ofereau această gratuitate. Acestea au fost lucrurile discutate astăzi in ședința de guvern. Dar, așa cum am promis, vom pune in dezbatere publică bugetul pentru 2021 - in seara aceasta, ori dimineață. Și aș vrea să vă dau cateva repere, de unde am pornit construcția bugetului. Știți foarte bine, creșterea economică este estimată pentru 2021 la 4,3%, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, cu un PIB nominal intern brut de 1.116 miliarde lei. Și aici aș vrea să fim foarte atenți. Acest PIB, de 1.116 miliarde de lei este cu 7% mai mare decat cel de anul trecut și similar cu cel din 2019. Deci, avem trei ani la rand in care PIB-ul nominal a fost aproape constant. In această perioadă, așa cum am spus, cheltuielile au crescut foarte mult. Deficitul bugetar pe care il estimăm este in jur de 7,14 - 7,15 - 7,16, vom vedea, aici vom calcula exact, să vedem care va fi cifra finală, dar aici ne vom opri. Iar ajustarea deficitului... Aici este foarte important: acest deficit de 7,16, să spunem, că acum este acolo şi sper să rămană acolo, duce la un deficit ESA - și aici este deficitul pe care ne evaluează CE, pe care ne evaluează agențiile de rating și partenerii internaționali - de aproape 8,2% din PIB, ceea ce inseamnă că anul trecut am avut deficit ESA de 9,1. Ajustarea este mai mică de un procent. Să știți că cei de la Comisie nu sunt foarte fericiți cu această ajustare și va trebui să-i convingem că suntem credibili, de aceea venim cu bugetul pentru 2022, pentru a arăta că suntem credibili şi că avem reforme şi in anul următor. Revenirea la 3% se face, vom reveni pe cash sub 3% și pe ESA in 2024, și pot să vă spun că, pentru 2022, este un deficit de 5,84 pe cash, 6,36 pe ESA, 4,37 pe cash in 2023 și 4,68 pe ESA tot in 2023, iar in 2024 - 2,89% din PIB pe cash și 2,9 pe ESA. Deci, este un program pe patru ani de a stabiliza finanțele publice și de a reveni la un deficit sub 3%. Veniturile anul acesta am spus că vor avea o creștere de aproape 13% față de anul trecut, ceea ce inseamnă 32,68% din PIB, dar, aici, atenție, sunt o mare parte din veniturile pe care noi le-am amanat anul trecut prin măsuri fiscale. Le vom incasa anul acesta. Sunt companii care au avut veniturile reeșalonate şi le vom incasat in acest an. Aș vrea să mai vorbesc puțin de investiții, pentru că, așa cum am promis, este un an al reformelor, dar şi un an in care se continuă investițiile și chiar vor crește. Investițiile in anul trecut, execuția bugetară a fost cu 10 miliarde mai mare decat in 2019, de 53,2 miliarde, și grație unui principiu pe care l-am respectat anul trecut: am vrut ca jumătate din aceste investiții să fie făcute pe fonduri europene, jumătate de la buget; au fost 46% făcute din fonduri europene. Continuăm in aceeași direcție și in 2021. Investițiile vor crește la aproape 61 de miliarde de lei față de anul trecut, cu aceeași componență: vom avea un procent mai mare, eu sper mai mare de 50%, aproape 60% să fie din fonduri europene și 40% de la buget. Este ceea ce vom incerca să facem in fiecare an, să ducem aceste investiții pe fonduri europene. Proiectul de buget este construit in jurul acestui principiu: creștem investițiile, stopăm cheltuielile structurale şi, prin reforme anul acesta, vom incerca să le reducem, eliminăm risipa banului public, aşa cum am spus de fiecare dată. Iar miniștrii au acest mandat, de a incepe reforma şi de a reduce cheltuirea banului public. Bineințeles, la sănătate vom continua acele programe şi in 2021 şi mai apare o cheltuială suplimentară: vaccinul; aceşti bani sunt puşi acolo, in campania de vaccinare, inclusiv plata vaccinului. Veţi vedea detaliile pe ministere in aceste zile. Repet, este forma de buget din acest moment, care intră in dezbatere publică, bugetul o să fie aprobat săptămana viitoare. Şi aş incheia prin a spune că nu există nici o divergență in coaliția de guvernare pe tema bugetului. Toți vrem bani mai mulți la buget, bineințeles, dar eu aş vrea să vă spun lucrurile altfel: 7% din PIB este un deficit foarte mare. Asta inseamnă că politica fiscală este stimulativă, in continuare. Şi este bine să fie aşa, pentru că economia este sub potențial. Va rămane stimulativă, cred eu, pană in 2023, cand Comisia Națională de Strategie și Prognoză ne va spune că PIB-ul nominal va fi peste PIB-ul potenţial, deci creşterea PIB-ului va fi peste creşterea PIB-ului potențial, şi atunci e normal ca politica fiscală să nu mai fie stimulativă. Păstrăm ceea ce a recomandat şi Comisia Europeană, ceea ce au recomandat şi alte instituţii internaţionale, să nu apăsăm prea tare pe frană in acest an, dar, totuşi, nu putem să fim iarăşi oaia neagră a Europei. Suntem singura ţară cu deficit excesiv moştenit de la PSD, am avut şi o criză anul trecut, dar vom incepe reducerea şi vom reveni sub 3% deficit in 2024. Este un plan credibil, pe care il vom implementa in următorii patru ani de zile. Dacă sunt intrebări. Reporter: Domnule premier, cum i-aţi convins pe miniştrii USR să susţină acest proiect? Ce argumente aţi avut? Florin Ciţu: Nu a trebuit să susţin in nici un fel. Miniştrii USR au venit cu propuneri, sunt in propunerile de buget, eu le-am cerut doar, astăzi, in şedinţa de guvern, ca proiectele de investiţii din buget să fie corelate cu programul de guvernare. Asta este ceea ce am cerut astăzi in şedinţa de guvern. In rest, nu au fost alte divergenţe pe buget. Repet, da, toţi vrem mai mulţi bani pentru investiţii şi e greu să faci reformă, eu inţeleg acest lucru. Dar acest mandat este, din primul moment am spus, este un mandat al reformei şi al investiţiilor, merg mană in mană. Dacă vrei să ai bani de investiţii, trebuie să faci reformă. Reporter: Şi sporurile... O singură intrebare, vă rog. Sporurile pentru angajaţii din prefecturi de 30%... Florin Ciţu: Sunt şi sporurile in ordonanţă. Reporter: Sporul de calculator. Dar alte sporuri au fost eliminate? Florin Ciţu: In ordonanţă nu vor fi incluse sporurile şi indemnizaţia de hrană. Decizia pe sporuri şi pe indemnizaţia de hrană, după discuţiile in coaliţia politică şi cu juriştii, a fost să mergem mai bine in Parlament ca să nu fie o problemă să fie atacate şi apoi să nu poată să meargă mai departe. Deci sporurile şi indemnizaţia de hrană vor merge in Parlament. In ordonanţa de urgenţă sunt voucherele, punctul de pensie şi sporurile pentru prefecturi. Reporter: Bună seara! Domnule premier, ne așteptăm la restricții bugetare. Sunt companii de stat, instituții care vor trebui să strangă cureaua. Cum se va asigura guvernul că stransul curelei nu se va face pe spatele cetățenilor, in sensul in care ce garanții avem că nu vor fi companii sau instituții care vor da afară oamenii competenți şi vor păstra pilele, vedem cazul prezentat de Recorder, sau că nu vom asista la măriri de tarife pentru ca unele companii să iși asigure necesarul financiar? Florin Ciţu: In primul rand, prin măsurile pe care le luăm, mai mulți bani răman in sectorul privat, la companii, la cetăţeni. Am spus din primul moment că nu vom crește taxele și nu o vom face. Deci, este o linie roșie peste care nu vom trece, nu vom crește taxele, asta inseamnă că nu vor fi afectați cetățenii și nu vor fi afectate companiile private. Este un an in care estimăm creșterea economică, deci eu nu văd chiar așa rău lucrurile, să ai un an de creștere economică cu 4% și un deficit de 7% inseamnă un stimul puternic in economie. Reforma companiilor de stat acum vom vedea, nu poţi să te asiguri cine va pleca și cine nu va pleca, dar aici fiecare plan de restructurare va fi aprobat, vom vedea cand va fi prezentat. Sunt companii cu pierderi de ani de zile și este momentul să luăm o decizie. Nu putem să creștem in fiecare an subvențiile și vă dau exemple. Subvențiile, astăzi, sunt aproape de patru ori mai mari sau duble față de cat erau in 2017. Şi dacă ne uităm de ce au crescut aceste subvenții, au crescut doar pentru că au crescut salariile. Şi eu vă intreb pe dumneavoastră și ii intreb pe toți romanii. Cheltuielile cu salariile s-au dublat in patru ani de zile. Aţi simțit că performanța funcționarilor publici s-a dublat? Dacă este da, atunci mergem mai departe, dacă nu, trebuie să luăm măsuri. Reporter: Mai am o intrebare, aș vrea să vorbim de austeritatea bugetară. Florin Ciţu: Nu aș folosi... eu vreau să vă opresc, nu există austeritate. Cand ai deficit de 7% din PIB, nu ai cum să ai austeritate bugetară. Injectăm bani in economie, investițiile sunt mai mari, niciun venit nu este redus, veniturile sunt la fel ca anul trecut, nu scade niciun venit. Oamenii incasează la fel. Deşi, in sectorul privat anul trecut oamenii au stat in șomaj tehnic, sectorul bugetar nu a avut nimic de suferit, nu a scăzut nimic pană acum. Reporter: Vorbind atunci de injectarea banilor in economie. In economie ar putea intra probabil miliarde de euro, dacă s-ar reduce sau s-ar elimina contrabanda vămii. Știţi, foarte bine, că scannerele din vămi nu funcționează. Avem 15 scannere achiziționate in urmă cu mai bine de un deceniu. Pe vremea cand erați ministrul de finanțe spuneați că niciunul nu a funcționat și că singurul care a fost funcțional a intrat, culmea, un tir peste el. Florin Ciţu: Da. Reporter: Se pierd intre timp banii, aşa cum remarca recent intr-un articol din Europa Liberă jurnalistul Cristian Andrei. Aș vrea să vă intreb dacă in anul acesta aveți in plan măsuri pentru reglarea situației sau dacă veți aloca bani pentru achiziționarea de scannere și pentru mentenanță? Florin Ciţu: Da. Pe de-o parte, sunt mai multe planuri in ceea ce privește reforma ANAF și reforma ANAF este una dintre reformele incluse in Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. Deci, sunt patru reforme. Reforma ANAF este una dintre ele și da, anul acesta sunt bani pentru investiții in ceea ce privește ANAF, digitalizare și achiziția de echipamente. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule ministru, ați tot vorbit de cheltuieli introduse de PSD in buget, pe care doriți să le rectificați. Studenții sunt vizați, bugetarii sunt vizați, insă nu vorbiți nimic despre parlamentari. Florin Cițu: Da. Au avut salariile inghețate și anul trecut. Am fost primul ministru care a inghețat salariile demnitarilor anul trecut și le au și anul acesta inghețate. Dacă mai sunt și alte privilegii pe care le au parlamentarii, acestea sunt discuţii politice. Eu ştiu că... Reporter: Păi nu vorbiți de pensii. Florin Cițu: ....pensii speciale. Eu știu că este o decizie politică și aceasta se va lua in Parlamentul Romaniei, prin lege. Reporter: Domnule prim-ministru, vorbeați de investiții de 61 de miliarde... Florin Cițu: Da, 60,8. Aproape 61. Reporter: Vă rog să precizați cateva domenii majore sau proiecte majore către care vor merge aceste investiții. Florin Cițu: In primul rand, le veți vedea in detaliu in bugetul care va fi prezentat. Dar eu vreau să spun că prioritatea - și este in buget și au sumele alocate acolo - este Autostrada Sibiu-Pitești. Este acolo. M-am asigurat că proiectul este acolo, că banii sunt acolo. Sunt, iarăși, aproape două miliarde, cred, din ce am văzut, pentru modernizarea căilor ferate. Deci sunt bani, sunt priorități. Tot ce am cerut de la miniștri, astăzi, e să facem o corelare cu programul de guvernare și aștept această listă de la miniștri. Reporter: Ce sume vor merge la Ministerul Economiei pentru relansarea economică, și mă refer aici strict punctual, de fapt, la domeniul HoReCa? Ce mesaj aveți pentru reprezentanții HoReCa? Florin Cițu: Aștept forma finală a ordonanței de la Ministerul Economiei și atunci vom vedea exact criteriile, pentru că se lucrează la criteriile prin care vor fi alocate aceste sume. Și vom vedea atunci suma exactă. Reporter: Bună ziua! In primul rand, spuneți-mi ce se intamplă cu sporurile dacă prin această ordonanță sunt plafonate, adică inghețate la nivelul de anul trecut sporurile sau se vor modifica doar prin lege in Parlament și cand se va intampla acest lucru. Florin Cițu: Exact. Se vor modifica prin lege in Parlament, vor fi depuse amendamente, din ce ințeleg, la ordonanța pe care am aprobat-o la sfarșitul anului trecut. Și acolo vor fi puse aceste amendamente in ceea ce privește sporurile și indemnizația de hrană. Reporter: La dezbaterea bugetului? Florin Ciţu: Nu, nu. Anul trecut am aprobat o ordonanţă prin care am ingheţat salariile demnitarilor și așa mai departe. Și acolo, in acea ordonanță, cred că este 226, ințeleg că a fost o decizie politică să fie introduse aceste amendamente. Reporter: Și voiam să vă intreb in privința pensiilor. Anul viitor va fi o creștere, la 1 ianuarie 2022, cat de mare va fi? Florin Ciţu: Revenim la legislația care spunea că pensiile cresc anual, transparent, cu rata inflației și 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie. Reporter: In privința transportului studenților pe calea ferată, Ludovic Orban spunea, ceva mai devreme, că vor fi totuși gratuite deplasările de acasă la facultate și inapoi. Florin Ciţu: Ne uităm și la această variantă. Am avut o discuție și cu domnul președinte. Sunt mai multe variante la care ne uităm, dar eu v-am citit ceea ce vedem in Uniunea Europeană. Și Romania este cam singura țară care a dat gratuități studenților. Aţi văzut, majoritatea au o reducere de 50%, 60%, 30%, 20%... Deci, noi am fi cei mai generoşi, deşi nu suntem cei mai bogaţi. Reporter: Cum explicaţi faptul că anul trecut, in timpul guvernării liberale şi in plină pandemie, s-au angajat 14.000 de noi bugetari, care au primit şi ei sporuri, vouchere de vacanţă...? Florin Ciţu: Am cerut să se verifice această informaţie. Nu aveau cum să fie angajaţi 14.000 de bugetari anul trecut, pentru că cheltuielile cu salariile nu au crescut, in sensul să explice această creştere. Aş vrea să verificăm această informaţie, inainte s-o mai aruncăm in spaţiul public. Reporter: Şi referitor la sporuri? Am inţeles că le veţi plafona, dar de ce nu le eliminaţi direct? Florin Ciţu: Repet, decizia va fi in Parlamentul Romaniei, dar anul acesta legea salarizării va fi rediscutată. Pentru că in momentul cand a apărut legea salarizării, principiul de la care a pornit a fost acela că elimină inechităţi, iar preşedintele Romaniei va avea cel mai mare salariu. De atunci au apărut foarte multe excepţii şi nu se mai respectă acest principiu. Şi sporurile reprezintă una dintre excepţii. Vom reveni asupra lor prin legea salarizării. Reporter: Domnule premier, elevii vor fi afectaţi de aceste reduceri, in sensul in care transportul pentru elevi ar putea să fie...? Florin Ciţu: Nu, nu. E vorba despre studenţi. Reporter: Deci doar studenţii şi doar pentru călătoriile cu trenul. Florin Ciţu: Unde aveau gratuitate, da. Reporter: Am inţeles. Cat inseamnă pentru economia romanească aceste reduceri pe care le discutaţi in această perioadă? Unde am ajunge? Adică cat de mult reuşeşte statul să economisească prin aceste plafonări şi reduceri de cheltuieli? Florin Ciţu: In acest moment, prin această ordonanţă, aproape 3,3 miliarde de lei răman in sectorul privat, la companii şi la persoane fizice. Reporter: Adică aici ne referim la plafonarea pensiilor, la... Florin Ciţu: Da, sunt 3,3 miliarde de lei care acum pot fi cheltuiți de persoane din sectorul privat şi nu mai trebuie să fie redistribuiți de Ministerul Finanțelor, prin buget. Deci este un beneficiu pentru economie; acești bani răman la dispoziția romanilor, să facă cu ei ce vor. Reporter: Miniștrii USR şi UDMR astăzi au primit, o parte dintre ei, proiectul de buget pentru anul acesta şi sunt nemulțumiți. Au amenințat chiar că nu vor vota şi nu vor susţine un astfel de proiect in parlament. Aş vrea să vă intreb dacă aţi avut vreo discuţie cu danşii şi unde s-au cerut bani mai mulţi şi nu aţi putut să daţi. Florin Ciţu: Nu am avut. Bineințeles că s-au cerut bani mai mulți peste tot - asta este o altă discuție. Dar nu am avut această discuţie şi nu am auzit despre discuţii că nu s-ar vota bugetul. In primul rand, ştiţi foarte bine că procedura este - in guvern se aprobă bugetul, el se votează in Parlamentul Romaniei, nu in guvern. Dar nu am avut aceste discuţii cu nimeni. Da, toți miniștrii vor mai mulți bani, aşa cum şi eu am cerut să vină mai multe reforme. Şi le vom face pe amandouă. Dar, repet, cheltuielile din bugetul din anul acesta sunt mai mari decat anul trecut, deci bugetul este mai mare ca anul trecut, cu un deficit mai mic, dar /cheltuielile/ sunt mai mari, pentru că au crescut investițiile, da! Reporter: Luați in calcul să plafonați și sporurile medicilor și profesorilor, ținand cont că in acest moment sunt in stradă mai mulți sindicaliști din zona sănătății? Florin Cițu: Ei sunt excepții și acolo trebuie să ne uităm, pentru că multe sporuri au apărut in urma pandemiei. Acelea continuă măsurile luate anul trecut; continuă și anul acesta, știți foarte bine, și, de aceea, anul trecut, 45% din deficitul bugetar au reprezentat măsurile de ajutorare a economiei. Anul acesta, din 7,16 cat o să fie /deficitul/, cred, aproape 4% reprezintă iarăși măsuri de ajutorare a economiei directe - sănătate și alte măsuri fiscale. Deci, e o mare parte din deficit. Reporter: Aș vrea să ne intoarcem un pic la buget și la nemulțumirile care au apărut in spațiul public, pentru că au ieșit din ministerele USR-PLUS și UDMR, şi aici mă refer in principal la Ministerul Economiei, unde susțin cei din Ministerul Economiei că au cerut 2,5 miliarde de lei pentru ajutor HoReCa și au primit doar un miliard, iar cei de la Transporturi că ar fi cerut mai mulți bani și s-au tăiat 800 de milioane de lei din sumele inițiale cerute. Dacă ştiţi despre aceste discuții? Dacă v-au reproșat colegii din guvern? Florin Cițu: Nu inţeleg. Chiar nu știu. Și m-am și uitat la Transporturi, nu există. La Transporturi bugetul este mai mare ca anul trecut. Nu văd aici o problemă. Acum, cum sunt alocați banii in interiorul bugetului, aici este decizia ministrului, dar la Transporturi banii sunt mai mulți decat anul trecut. M-am uitat la execuția de anul trecut și cred că sunt cu un miliard și ceva mai mulți decat anul trecut, deci nu ar trebui să fie această discuție. Reporter: Şi despre sporuri, pentru că am văzut că fostul ministru al muncii a publicat aseară o centralizare a sporurilor, voiam să vă intreb dacă ați făcut și dumneavoastră o centralizare și știți cate vor fi eliminate sau cate vor fi reduse, chiar și prin parlament? Florin Cițu: Eu am făcut o centralizare și de aceea am venit cu propunerea - care pot să fie eliminate anul acesta. Decizia politică a fost să mergem in parlament și sunt bucuros că doamna fost ministru al muncii are sporurile in detaliu. Fiind membru in Comisia de muncă din Camera Deputaților, sunt sigur că ne va ajuta acolo, le va detalia și va face amendamente pe care să le eliminăm. Aici nu am niciun fel de dubiu. Reporter: Ce nu puteți spune despre alocații? Vor mai crește anul acesta? Florin Cițu: Au crescut cu 20% anul aceasta. Reporter: Vorbim de cea de-a doua tranşă? Florin Cițu: Au crescut cu 20% anul acesta alocațiile. Mulțumesc mult de tot. Reporter: Bună ziua! Florin Cițu: Scuze! Reporter: In programul de guvernare scria că va crește punctul de pensie cu 8%. Nu știați atunci de situaţia in care vom ajungem acum? De ce inghețați practic pensiile in 2021? Florin Ciţu: Programul de guvernare din Parlament? Cred ca era o discuție care a fost in programul electoral, deci era in programul electoral. Cred că in programul de guvernare din Parlament nu scrie nimic despre punctul de pensie. Reporter: Deci, inghețați pensiile in 2021? Florin Ciţu: Dar nu inghețăm. Repet, punctul de pensie in 2021 punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare de cat a fost anul trecut, aproape 1.280 sau 1.300 de lei. Deci, este mai mare, nu ingheață nimeni pensiile. Pensiile sunt mai mari anul acesta. Am spus, efortul bugetar anul acesta este de opt miliarde de lei in plus față de anul trecut pentru plata pensiilor, iar in 2020 și 2021 inseamnă 19,2 miliarde de lei mai mult la pensii. Deci, pensiile au crescut in această perioadă cu această sumă. Mulțumesc mult de tot. Reporter: Pe starea de alertă aş mai avea eu o intrebare dacă se poate. Florin Ciţu: Da, a fost prelungită. Reporter: Am văzut că s-a schimbat formula de calcul, astfel incat să fie introduse și focarele in calculul incidenței. Aș vrea să vă intreb dacă ați făcut un studiu, ca să zic așa, sau niște calcule preliminare astfel incat să ne dăm seama dacă in momentul in care se aplică noua formulă vom avea foarte multe zone roșii din nou, adică școlile se vor inchide... Florin Ciţu: Nu se va aplica imediat. Ea se va aplica peste 14 zile, tocmai pentru a avea o perioadă de tranziție. Am cerut și eu aceste date. Răspunsul a fost că aceasta este formula pe care o folosesc epidemiologii, nu au o problemă cu acest lucru, nu modifică foarte mult pentru că noi deja am vaccinat și in centrele de bătrani, și in spitale, unde puteau să apară focare, deci nu va modifica foarte mult. De aceea permite și această perioadă de 14 zile să existe acolo. Este doar o modificare pur statistică pentru a avea informația cat mai aproape de realitate și este o formulă pe care o folosesc toate țările din UE, deci nu este nimic care să ne ingrijoreze. Reporter: Abia peste două săptămani va fi aplicată noua formulă. Florin Ciţu: Corect, corect. Reporter: Dacă se mai poate o intrebare, referitor la un subiect care a preocupat foarte mult opinia publică. Cazul semnalat de Recorder, controlul la Apele Romane. Aveți vreun rezultat s-a ajuns la vreo concluzie? Florin Ciţu: Acolo am discutat, da, am văzut şi eu informațiile. Știți foarte bine că imediat am reacționat şi am trimis Corpul de Control. Reporter: Exact. Florin Ciţu: Referitor la celelalte informații, a fost şi un comunicat al Ministerului Mediului, il repet eu acum. Ințeleg că a fost o reorganizare anul trecut, in 3 noiembrie, prin care a fost desființat postul respectiv, nu știu cum a fost făcută, dar vă spun datele la rece. I s-a oferit alt post, nu l-a acceptat. Am vorbit cu domnul ministru Tanczos Barna să vedem dacă putem să găsim o soluție in discuțiile cu domnul respectiv. Nu a fost acum dat afară. Nu a fost o decizie luată acum, informație pe care aş vrea să o corectez in spațiul public. Nu a luat nimeni decizia de a-l concedia pe domnul respectiv in acest moment. Decizia a fost luată anul trecut, prin reorganizare, i s-a oferit un post și a refuzat postul și acum a ajuns la final in această perioadă cand putea să opteze pentru alt post. Atat. Dar domnul Tanczos Barna este in legătură și vom afla mai multe in perioada următoare. Reporter: Nu era numai cazul dansului, angajările /.../. Florin Ciţu: Ştiu, pentru restul am trimis Corpul de Control și nu mă opresc aici. Am spus foarte clar, in acest mandat oprim nepotismul, oprim aceste conflicte de interese, dar nu le putem face peste noapte. Cum ne este semnalat un caz, aţi văzut că reacționez imediat, vom avea informația și vor urma şi măsuri. Mulţumesc mult de tot! 2021-02-10 17:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_10022021_(7).jpgVicepremierii și miniștrii Guvernului au primit astăzi doza rapel de vaccin împotriva Covid-19, la Spitalul Universitar de Urgență Militar ”Dr. Carol Davila”Știri din 10.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/vicepremierii-i-mini-trii-guvernului-au-primit-astazi-doza-rapel-de-vaccin-impotriva-covid-19-la-spitalul-universitar-de-urgenta-militar-dr-carol-davila Declarații de presă susținute de ministrul educației, Sorin Cimpeanu, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila *** Declarații de presă susținute de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna TANCZOS , la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila *** Declarații de presă susținute de ministrul energiei Virgil Popescu, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila *** Declarații de presă susținute de viceprim-ministrul Dan Barna, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila *** Declarații de presă susținute de viceprim-ministrul Kelemen Hunor , la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila 2021-02-10 14:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-10-02-33-50big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu GheorghițăȘtiri din 09.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita1612878801Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: După cum ne-am obișnuit, o să trec in revistă bilanțul activităților şi stadiul la care ne aflăm şi ulterior vom vorbi de ceea ce urmează să se intample in perioada următoare. In ceea ce privește numărul dozelor de vaccin recepționate in Romania, in total, pană la data de 9 februarie au fost recepționate 1.236.449 de doze de vaccin, insumand şi dozele de la Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, dintre care au fost distribuite in total 981.610 doze. La acest moment, stocul existent este de circa 254.839 de doze. Numărul total de doze recepţionate la data de 9 februarie, de la compania Pfizer-BioNTech este de 1.076.849 de doze, stocul existent la acest moment este de circa 170.879 de doze. Vă reamintesc, urmează să sosească probabil in cursul acestei seri sau cel tarziu maine dimineaţă incă 35.100 de doze pentru centrul regional de depozitare Timişoara şi Cluj, care nu au putut ajunge din cauza vremii nefavorabile inregistrate in Germania. In ceea ce priveşte numărul de doze recepţionate de la Moderna, pană la data de 9 februarie, au fost recepţionate 78.000 de doze, distribuite 40.540, stocul existent la acest moment fiind de 37.460 de doze. De la Compania AstraZeneca au fost recepţionate in total 81.600 de doze intr-o singură tranşă distribuite, au fost 81.000 de doze deja distribuite către centrele regionale de stocare şi se estimează că in data de 12 februarie vor ajunge incă 92.400 de doze in Romania de la AstraZeneca. In ceea ce priveşte bilanţul vaccinărilor la data de 8 februarie, numărul total de doze Pfizer şi Moderna administrate pană la data de 8 februarie este de 891.348 de doze, dintre care număr total de persoane vaccinate la data de 8 februarie, cu Pfizer şi, respectiv, Moderna, este de 661.062 de persoane. 430.776 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 230.286 de persoane vaccinate şi cu doza a doua. Practic sunt persoane care sunt cu schema de vaccinare complet efectuată. Numărul total de doze Pfizer administrate incepand cu data de 27 decembrie este circa 855.894, la un număr de 625.608 persoane, iar numărul total de doze Moderna administrat incepand cu data de 4 februarie este de circa 35.454, evident la acelaşi număr de persoane. Numărul de doze administrate in ultimele 24 de ore este de 35.026, la un număr de 35.026 de persoane, din care 4.885 persoane vaccinate cu prima doză şi 30.141 de persoane vaccinate cu doza a doua. In ceea ce privește vaccinarea persoanelor prevăzute in etapa a II-a a strategiei de vaccinare, la data de 8 februarie au fost vaccinate 409.564 de persoane din etapa a II-a strategiei de vaccinare, ceea ce reprezintă, ca persoane incadrate in diverse categorii de risc, 80,9% fiind persoane vulnerabile, adică persoane cunoscute cu boli cronice, persoane cu varstă peste 65 de ani, persoane din centre medico-sociale şi rezidenţiale şi persoane nedeplasabile la domiciliu. Pot să vă trec in revistă şi numărul absolut al acestor persoane: persoanele cunoscute cu boli cronice - 86.625, ceea ce reprezintă un procent de 21,15%; persoane peste 65 de ani - 217.167, ceea ce reprezintă un procent de peste 53%; persoane din centre sociale şi rezidenţiale - 26.793, ceea ce reprezintă un procent de 6,54% din numărul de persoane vaccinate, iar ca nivel de acoperire vaccinală sunt peste 60% din persoanele eligibile din centrele rezidențiale şi sociale şi au fost 961 de persoane nedeplasabile de la domiciliu deja vaccinate cu echipele mobile. In ceea ce privește numărul persoanelor care deservesc activităţi esenţiale, sunt 78.018 persoane vaccinate, incepand cu data de 15, mă rog, incepand cu data de 18 februarie, ceea ce reprezintă 19,04% din numărul total al persoanelor vaccinate incepand cu date de 15 ianuarie. In centrele destinate Ministerului Apărării Naționale au fost vaccinate pană la acest moment 19.815 persoane, practic 5.096 reprezintă personal medical; și, in total, acest număr reprezintă aproximativ 3% din numărul persoanelor vaccinate la nivel național. In ceea ce privește personalul din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, sunt 13.648 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 2% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Numărul persoanelor programate in perioada 10 februarie - 17 aprilie pentru prima doză sunt 529.947 de persoane programate, iar in ceea ce privește persoanele programate la rapel sunt aproximativ 883.954 de persoane programate. Aș vrea să menționez faptul că ne-am uitat la numărul de persoane cu varsta peste 100 de ani care au fost și sunt programate in momentul de față, sunt peste 25 de persoane cu varsta peste 100 de ani programate și aproximativ 995 de persoane intre grupa de varstă 16-18 ani programate, ceea ce inseamnă că sunt persoane cunoscute cu boli cronice. In ceea ce privește un subiect care in această săptămană, in săptămana trecută a fost extrem de actual, a fost legat de reacțiile adverse raportate, și anume: in total, din data de 27 decembrie, au fost raportate 2.489 de reacții adverse, comune și minore, din care 530 - reacții de tip local și 1.959 - reacții generale. Aș vrea să trec pe scurt in revistă acest tip de reacții adverse: in primul rand, aș vrea să menționez să există două surse principale de raportare a reacțiilor adverse la Institutul Național de Sănătate Publică și, de asemenea, la Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din Romania; in total, după cum spuneam, au fost analizate și raportate 2.489 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, dintre care 61,5% raportate la ANM, iar restul la Institutul Național de Sănătate Publică. Aș vrea să menționez procentul de reacții adverse in funcție de modalitatea de manifestare - de tip general, local sau asociat; 21% au fost reacții adverse exclusiv locale, 74% au fost reacții adverse generale și locale și 5% au fost reacții adverse exclusiv generale. Din totalul persoanelor pentru care s-au raportat reacţii adverse, cele mai frecvente manifestări de reacţie adverse postvaccinale indezirabile au fost de tipul: 53% durere, tumefacţie, erupţie cutanată la locul de administrare, stare de oboseală, febră şi frisoane; 33% dintre persoane au raportat cefalee; 33% dureri musculare sau articulare; 12% dintre persoane au raportat reacţii de tip gastrointestinal, de tip greaţă, vărsătură, diaree; 11% stare de anxietate; 5% erupţii cutanate; 5% limafadenopatii, adică mărirea de volum a ganglionilor limfatici, locali; 4% reacţii alergice; 3% parestezii, furnicături la nivelul feţei sau la nivelul membrelor; 1,2% insomnie; nu s-au inregistrat cazuri de şoc anafilactic. Rata de apariţie a reacţiilor adverse postvaccinale este de 2,8 la o mie de doze administrate. Atenţie! O persoană poate avea mai multe tipuri de reacţii adverse raportate şi de aceea suma procentelor menţionate de mine este mai mare de 100, ca să inţelegem de unde există această diferenţă. In ceea ce priveşte planul pe următoarea perioadă, după cum ştim, urmează ca din data de 10 februarie să se deschidă posibilitatea de programare in platforma de programare după modalităţile cunoscute pentru cele 180 de cabinete noi de vaccinare, unde vor fi distribuite dozele de vaccin de la AstraZeneca. Aceste 180 de cabinete noi de vaccinare sunt distribuite la nivelul fiecărui judeţ, in funcţie de numărul persoanelor cuprinse intre grupa de varstă 18 şi 55 de ani, ţinand cont de faptul că acest tip de vaccin, la momentul actual este recomandat pentru aceste grupe de varstă, incluzand atat persoane cu boli cronice din aceste grup de varstă, cat şi persoane care deservesc activităţi esenţiale. Modalităţile de programare sunt neschimbate, răman practic ca şi cele de pană la acest moment; de asemenea, aş vrea să menţionez ca noutate faptul că ne dorim activarea şi inființarea centrelor mobile de vaccinare, care urmează să intre in activitate foarte probabil din a doua jumătate a lunii martie pentru a asigura vaccinarea persoanelor din mediul rural, din localitățile pentru care accesul persoanelor la un centru de vaccinare fix este deficitar sau se face cu dificultate, şi, de asemenea, un element important este legat de implementarea facilităţii listei de aşteptare din platforma de programare. Această listă de așteptare va deveni funcțională odată ce numărul centrelor de vaccinare de la nivel național va fi cel prevăzut conform etapei a doua a strategiei de vaccinare și, de asemenea, vor fi activate, incepand cu luna aprilie, toate centrele de vaccinare care vor deservi inclusiv populația generală din etapa a treia a strategiei de vaccinare. Cum va funcționa această listă de așteptare? Practic, o persoană, in momentul in care iși face cont in platforma de programare, iși exprimă opțiunea de a intra in această listă de așteptare, se selectează un centru de vaccinare pentru care optează să se vaccineze, persoana va putea vizualiza numărul de persoane care se află in față pe acea listă de așteptare și in momentul in care va fi un loc disponibil, practic, cand se vor elibera sloturi disponibile, persoanele care sunt in lista de așteptare vor fi notificate prin SMS și e-mail, se rezervă locul in centrul de vaccinare pentru care a optat timp de 24 de ore. In acest interval, persoana optează pentru programarea in locul respectiv, in centrul respectiv, sau refuză această programare, moment in care sistemul de programare, practic, notifică următoarele persoane, după ce se primește confirmarea sau refuzul programării. Dacă, de asemenea, se vor deschide centre noi și există persoane aflate in lista de așteptare, aplicația va notifica și persoanele din lista de așteptare că se deschid sloturi noi de programare in alte centre care nu erau disponibile pană la acel moment și persoanele respective au opțiunea de a ieși din lista de așteptare și de a se programa in acele centre de vaccinare, moment in care, evident, ele sunt șterse din lista de așteptare și se vor regăsi programate in noile centre de vaccinare. Și un ultim aspect este legat de datele statistice referitoare la situația campaniei de vaccinare din Romania raportat la țările membre ale Uniunii Europene și, de asemenea, la nivel mondial. Vreau să vă spun că, din ultima analiză Bloomberg, pe circa 73 de țări la nivel internațional, Romania se află pe locul 14 in ceea ce privește numărul de doze administrate raportat la suta de locuitori. Erau, pană in data de ieri, peste 131 de milioane de doze de vaccinuri administrate deja la nivel internațional. In ceea ce privește situația Romaniei, comparativ cu restul țărilor membre ale Uniunii Europene, referitor la numărul de doze administrate raportat la suta de locuitori, suntem pe locul 5 la nivelul Uniunii Europene; de asemenea, in ceea ce privește prima doză administrată, suntem pe locul trei și, de asemenea, număr total de doze administrate, pe locul 6, comparativ cu restul țărilor europene. Aș vrea să imi permiteți să il invit pe domnul secretar de stat Andrei Baciu și vicepreședinte in CNCAV să ne prezinte datele legate de următoarele tranșe de livrare de la compania Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult! Bună ziua tuturor! Cu privire la următoarele tranșe de livrare, pentru Pfizer se așteaptă următoarea tranșă pe 15 februarie; in februarie așteptăm restul de pană la 720.000 de doze, iar in martie - incă peste 1.100.000 de doze suplimentare. Pentru Moderna, in februarie avem 167.000 de doze care includ acea reducere de 20% care va fi recuperată pană la finalul lunii martie, in martie primim un suplimentar de 226.000 de doze, probabil in două tranșe. Iar cu privire la dozele de la AstraZeneca, pe 12 februarie așteptăm următoarea tranșă, aproximativ 92.000 de doze, iar pană la finalul lunii, suplimentar, pană la 740.000 de doze, iar pană la mijlocul lunii martie, alte 370.000 de doze. In paralel, negocierile continuă la nivel european și, probabil, vor urma și alte două contracte care vor fi semnate cu două companii - Novavax și Valneva, iar o altă chestiune importantă este aceea a Mecanismului de monitorizare a exporturilor de vaccin impotriva COVID-19, lucru care a fost implementat de către Comisia Europeană și care a intrat in vigoare la data de 30 ianuarie și ține pană pe 31 martie. Este un mecanism, practic, de monitorizare tocmai pentru a asigura o transparență și o echitate in producție și distribuția de vaccinuri in aceste etape inițiale la nivel european. Vizează, evident, vaccinurile cu care Comisia Europeană are contracte de achiziție deja in vigoare. Aceasta perioadă evident că poate fi extinsă, dar numai in urma consultărilor cu statele membre. Eu cam atat am avut, mulțumesc foarte mult! Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc și eu! Aș vrea pentru sesiunea de intrebări să adresăm, pentru inceput, cate două intrebări și incepem, ca de obicei, din partea dreaptă. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să imi spuneți dacă aveți o situație in privința faptului că sunt persoane care au fost reprogramate la rapel - știu că sunt persoane din Iași, nu știu dacă aveți o situație de acolo și dacă se mai intamplă și in alte centre din țară - erau programate astăzi, dar au fost chemate maine. Valeriu Gheorghiță: După cum știm, din cauza intarzierilor livrărilor din cursul zilei de ieri, astăzi dimineață au ajuns dozele de vaccin destinate pentru cele cinci centre de stocare - Cantacuzino, Iași, Constanța, Craiova și Brașov. Am vorbit, chiar inainte de briefing, cu colegii din Iași; vor ajunge dozele astăzi, persoanele nu vor fi reprogramate, dar, intr-adevăr, au fost aceste intarzieri. Se va efectua vaccinarea in cursul acestei după-amiezi. Și, dacă va fi nevoie, programul de vaccinare va fi prelungit după ora 8:00, incat să fie toate persoanele vaccinate. Reporter: Ne puteți spune despre cate persoane este vorba? Valeriu Gheorghiță: Erau persoane de la anumite centre de vaccinare din Iași, e vorba de un număr de cateva sute de persoane, dar vor fi, repet, vaccinate in cursul acestei zile. Reporter: Aș vrea să vă intreb cu reacțiile adverse care apar după a doua doză. Sunt oameni care s-au speriat și vor să renunțe și aș vrea să ne spuneți dacă există posibilitatea și dacă este corect ca, inainte de a doua doză, să prevenim aceste reacții, adică să luăm, de exemplu, un Paracetamol, spune foarte multă lume, sau un antitermic. Adică, putem face ceva să prevenim aceste reacții după a doua doză? Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc pentru intrebare. Cred că este un element important pe care trebuie să-l lămurim, și anume faptul că, intr-adevăr, după doza de rapel este deja cunoscut faptul că organismul este mai reactogen. De ce? Pentru că după prima doză apare activarea răspunsului imun și, in momentul in care persoana este vaccinată cu doza de rapel, practic, organismul, avand deja un nivel al anticorpilor preformați, va identifica această proteină care apare după vaccin și va tinde să dezvolte o reacție imunologică, lucru care se traduce, din punct de vedere clinic, dacă vreți, printr-o frecvență mai mare a modificărilor atat la nivel local, cat și la nivel general. Insă, sunt reacții adverse comune, sunt reacții adverse anticipate, cunoscute, regăsite in rezumatul caracteristicilor produsului. Și, repet, este un fenomen care se intalnește la toate tipurile de vaccinuri care se administrează cu rapel, și anume faptul că la doza de rapel, la a doua sau la a treia doză, există o reactiogenitate mai crescută a organismului uman și, dacă vreți, acest lucru traduce, intr-un fel sau altul, chiar faptul că acest vaccin iși face efectul. In ceea ce privește modalitatea de comportament al persoanelor, pentru a atenua acest tip de reacții adverse, nu recomandăm prevenirea acestora prin a urma anumite tipuri de tratamente. In cazul in care persoana respectivă inregistrează febră, disconfort local, atunci se poate individual recomanda tratament antitermic sau tratament antiinflamator sau tratament antialgic, dar in niciun caz nu trebuie să facem un obicei din a lua tratament preventiv pentru a calma anumite tipuri de reacții adverse. Reporter: Vă rog să-mi spuneți ce se intamplă cu persoanele cu dizabilități. Potrivit ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, acestea ar fi trebuit să fie prioritare in cea de-a doua etapă. Vorbim de acești oameni, dar și de asistenții sociali, cei care locuiesc in case cu ei, insă oamenii susțin că nu reușesc să se programeze, pentru că in platformă nu există această opțiune, suna la call center, sunt trimiși către DSP, DSP-urile la medicii de familie, medicii de familie nu știu nici ei ce să facă. Inclusiv președintele Autorității pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități spunea că acești oameni au fost uitați și că ar fi vorba de 800.000 de oameni care au dreptul să se inscrie, dar nu există o cale pentru acest lucru. Valeriu Gheorghiță: Categoric, persoanele din această categorie nu au fost uitate, este o funcționalitate a platformei care se dezvoltă. Chiar astăzi am avut discuții cu colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, s-a incheiat protocolul de colaborare cu ANPIS-ul tocmai pentru a putea consulta baza de date in care sunt regăsite aceste persoane, pentru a da posibilitatea să se programeze individual in platformă. Cu alte cuvinte, odată ce o persoană se inscrie pe platformă, va fi consultată această bază de date care confirmă că intr-adevăr persoana respectivă se află in evidență cu acest grad de dizabilitate, cu acest grad de handicap. Dar, intr-adevăr, au fost o serie de intarzieri legate de implementarea propriu-zisă a acestei funcționalități, dar in nici un caz nu este un aspect care a fost trecut cu vederea; dimpotrivă, am avut mai multe discuții și va fi operaționalizat cred că in zilele următoare, dacă ne puteți confirma acest lucru. In ceea ce priveşte aparţinătorii sau ingrijitorii acestor persoane, ei vor fi programaţi prin direcţiile de asistenţă socială din primării, că acolo este evidenţa acestor persoane. Pentru ingrijitori sau aparţinători este foarte greu să faci această validare online, aşa incat există, practic, la nivel declarativ, direcţiile de asistenţă socială din primării au această evidenţă a persoanelor care ingrijesc persoanele cu handicap sau persoanele cu dizabilitate şi vor fi inscrise pe platforma de programare. Reporter: Dacă imi permiteţi, acest lucru se va intampla pentru aparţinători şi membri familiei tot in cateva zile, cand... ? Valeriu Gheorghiţă: Persoanele care sunt imobilizate la domiciliu vor fi vaccinate cu echipe mobile, sunt aproape 1.000 de persoane deja vaccinate cu echipe mobile, şi, practic, aparţinătorii sau ingrijitorii acestor persoane sunt vaccinaţi la domiciliu. Reporter: Am inţeles. Şi vă rog să-mi spuneţi dacă ştiţi ce s-a intamplat la Spitalul Universitar din Bucureşti, unde s-a format o coadă de peste o sută de persoane care aşteptau să se imunizeze? Valeriu Gheorghiţă: La Spitalul Universitar din Bucureşti există un nivel foarte crescut al numărului de persoane vaccinate, aşa incat orice mică intarziere, sunt circa 100 de persoane intr-un interval de o oră, două ore, care sunt vaccinate, a fost, dacă vreţi, o lipsă de sincronizare, intre momentul la care s-a făcut solicitarea şi momentul la care au fost livrate dozele, practic, pană la momentul pranzului au fost vaccinate cu dozele care au fost recepţionate la sfarşitul săptămanii trecute şi, practic, in mijlocul zilei, in momentul in care s-a făcut această solicitare, a fost o intarziere de circa jumătate de oră, o oră, timp in care, sigur, a crescut numărul de persoane care erau in aşteptare; in momentul de faţă, din cate ştiu, activitatea a fost reluată. Reporter: Bună ziua. Aş vrea să vă rog să-mi spuneţi dacă sunt centre de vaccinare care riscă să rămană fără personal, asta in condiţiile in care am văzut că sunt şi medici care s-au reintors in cabinetele şcolare. Valeriu Gheorghiţă: Este intr-adevăr o problemă legată de resursa umană, insă colegii din fiecare judeţ au găsit soluţia de a inlocui personalul care este implicat in activitatea din cadrul unităţilor de invăţămant. In momentul de faţă nu avem aceste raportări legate de imposibilitatea de a continua activitatea in centrele de vaccinare. Reporter: Şi sunt state care iau in calcul posibilitatea de a vaccina inclusiv copiii care au mai puţin de 16 ani - am văzut cazul Israel, 12 ani. Romania ia in calcul această posibilitate, in condiţiile in care vedem că şcolile au inceput? Valeriu Gheorghiţă: Nu, categoric nu, dacă nu există o autorizare şi o indicaţie specifică pentru această grupă de varstă, in niciun caz. După cum ştim, deciziile din punct de vedere medical, in Romania cel puţin se iau bazate pe datele științifice, validate la nivelul Agenției Europene a Medicamentului. Reporter: O singură precizare, vă rog, legată de testarea elevilor in şcoli. Puteţi să ne explicați tot procesul? Au fost destule semne de intrebare. Valeriu Gheorghiţă: Dacă doamna doctor Adriana Pistol ar putea să ne răspundă, eu nu pot să vă dau detalii pentru că nu face obiectul activităţii noastre. Mulţumesc frumos. Reporter: Săptămana trecută aţi spus că aveţi in vedere o centralizare a datelor in privinţa celor care au fost testați pozitiv, după ce s-au vaccinat cu prima doză sau chiar cu ambele. Aţi adunat pană acum date... Valeriu Gheorghiţă: Nu avem toate datele colectate de la nivel judeţean, insă pot să vă spun că o cauză pentru care a fost amanat rapelul este legată, intr-adevăr, de infectarea unui număr de persoane intre doza 1 şi rapel, şi al doilea motiv important este legat de faptul că aceste persoane fie au fost contacţi cu cazuri confirmate şi erau in izolare sau carantină, respectiv, practic, urmează să se prezinte la rapel. Reporter: Ce se intamplă cu oamenii fără adăpost? Vor fi vaccinați? Vorbim de cei care nu au acte de identitate și nu pot fi băgați in platformă. Valeriu Gheorghiță: Vor fi vaccinați și se vor elibera adeverințe manual, completate manual in aceste centre, in adăposturile de noapte, cu sprijinul autorităților locale și direcțiilor de asistență socială se va face această catagrafie a persoanelor fără adăpost și se va incerca vaccinarea cu echipe mobile. Insă, principala provocare o reprezintă complianța acestor pacienți, in sensul in care dacă putem să avem certitudinea că vom administra prima doză, este foarte posibil ca persoanele respective să nu fie regăsite pentru a administra doza de rapel. Insă, cu siguranță, prin colaborarea cu autoritățile locale și cu sprijinul direcțiilor de asistență sociale din primării, respectiv administratorii acestor adăposturi de noapte, va incepe și vaccinarea acestor categorii de persoane. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Deja un număr foarte mare de persoane au trecut și de doza de rapel. Poate vor să reia interacțiunea umană chiar cu persoane varstnice aflate in categoria de risc, poate și acele persoane au fost vaccinate, dar in acest moment nu avem studii clare vizavi de rata de transmitere a virusului sau gradul de imunizare. Vorbeați acum o zi despre faptul că pot fi cumpărate din comerț teste care să certifice faptul că vaccinul și-a făcut efectul, intr-o anumită măsură chiar cu procente. Ce le recomandați celor care, știu eu, s-au imunizat, ar dori să iși viziteze bunicii, rude mai in varstă, chiar să interacționeze, fără a-i pune in pericol, fără a se pune in pericol? Sunt testele acestea o soluție sau măsurile de prevenție și distanțare trebuie păstrare in continuare? Foarte multă lume nu și-au văzut rudele de foarte mult timp, chiar luni, in unele cazuri. Valeriu Gheorghiță: Este cat se poate de adevărat, este o situație cu care ne confruntăm in viața de zi cu zi. In primul rand, aș vrea să spun că există deja un studiu publicat pe un număr relativ mic de pacienți, pe aproape 179 de persoane vaccinate, ceea ce arată o rată de eficacitate, adică de răspuns in anticorpi de peste 98%, lucru care este cat se poate de imbucurător. Cred că, din punct de vedere practic, este important să respectăm măsurile de prevenție atunci cand intrăm in contact cu persoane vulnerabile. Chiar dacă am fost vaccinați și poate chiar dacă persoana respectivă a fost vaccinată. Persoanele care sunt imunodeprimate prin boală sau printr-un anumit tip de tratament nu avem o certitudine a dezvoltării unui răspuns imun suficient de protector. Or, din acest punct de vedere cred că este important să respectăm măsurile de prevenție, mai ales in cazul interacțiunii cu un astfel de pacient. In ceea ce privește modalitatea de determinare a răspunsului in anticorpi, intr-adevăr, există aceste teste comerciale, prin care noi putem determina titrul anticorpilor anti-spike, adică anticorpii anti-proteină (S), insă nu avem date suficiente la momentul actual, care să coreleze nivelul anticorpilor cu nivelul de protecție oferit. Evident, cu cat nivelul anticorpilor este mai crescut, cu atat rata de protecție ar trebui să fie mai crescută. Dar este mai prudent, pană la noi date disponibile, să respectăm măsurile de prevenție, mai ales cand intrăm in contact, repet, cu persoane vulnerabile, chiar dacă au fost vaccinate. Reporter: Vorbeați tot zilele trecute despre posibilitatea de a folosi cadre medicale medici stomatologici, avand in vedere că aceștia au și cabinete proprii. Ar fi o soluție ca in acele centre să se inființeze centre de vaccinare? Sau vă gandiți doar pe bază de angajament in centrele de vaccinare existente? Dacă ați avut discuții in acest sens. Valeriu Gheorghiță: Problema legată de resursa umană categoric va fi pusă la nivelul centrelor de vaccinare. Nu am luat in calcul pană la acest moment inființarea de centre de vaccinare in cabinetele de stomatologie sau in farmacii, sau alte tipuri de centre medicale. Nu este neapărat o problemă legată de locația acestor centre de vaccinare, iar personalul medical, atat medici, cat și asistenți, va fi recrutat din diverse tipuri de specialități, atunci cand vom inființa toate centrele de vaccinare de la nivel național. Cu siguranță este o provocare pentru toate țările europene, nu doar pentru Romania, legat de resursa umană. Sunt convins că vom găsi suficiente resurse incat să avem disponibilă resursa umană necesară pentru a continua activitatea de vaccinare in perioada următoare, in care ne dorim să inființăm mai multe centre, pentru a crește accesul persoanelor la vaccinare. Reporter: Dacă imi permiteți, aș dori o precizare suplimentară la situația intarzierilor pentru rapel. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog. Reporter: Există o situație similară cu cea de la Iași in Timiș, in comuna Ghiroda, se pare că au fost persoane care erau programate la rapel, nu au primit vaccinul și nici nu au fost reprogramate. Ce se intamplă cu acești oameni, dacă știți despre situația lor? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că in momentul de față toate județele au asigurate dozele de rapel pentru azi, categoric. Marea majoritate a județelor au dozele de rapel asigurate și pentru maine. Iar această situație era validă chiar de ieri, de cand aveam intarzierile. Deci, practic, cu aceste intarzieri, chiar dacă nu veneau in cursul acestei dimineți, noi oricum in majoritatea cazurilor puteam să avem continuitatea activității de vaccinare. Chiar ieri au fost efectuate redistribuiri ale dozelor din centrele de stocare din Craiova, de pildă, și Brașov către Timișoara, tocmai pentru a acoperi acest deficit de doze de la nivelul Centrului Regional de Stocare din Timișoara. Insă situația prezentată de dumneavoastră este una punctuală și o să mă interesez exact despre ce este vorba. Insă cred că a fost o lipsă de comunicare, poate, la nivel local. Reporter: Şi o a doua intrebare: există state, cum e Africa de Sud, care au oprit vaccinarea cu AstraZeneca din cauza unor studii care, se pare, arată că vaccinul nu ar fi foarte eficient la noua tulpina din Africa de Sud. Elveția nu a autorizat AstraZeneca. Credeți că aceste situații ar putea afecta in vreun fel increderea pacienților din Romania, care trebuie să se programeze incepand de maine pentru vaccinarea cu AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că nu și vă și spun de ce. Studiul la care faceți referire este un studiu de fază 1, 2 in care a fost inclus un număr relativ mic de persoane și, in general, erau persoane cu media varstei de circa 30-33 de ani. Or, din acest punct de vedere, erau persoane care a priori nu avea un risc să dezvolte formă severă sau critică de imbolnăvire, așa incat nu a putut fi studiată rata de eficacitate a acestui vaccin la persoanele inrolate in Africa de Sud și care erau infectate cu tulpina sud- africană. Practic, nu vorbim de o lipsă a eficacității, vorbim de date care nu sunt suficient de concludente pentru a asigura utilitatea vaccinării in Africa de Sud cu vaccinul de la AstraZeneca. Chiar Organizația Mondială a Sănătății a reluat aceste evaluări, avand in vedere faptul că acest tip de vaccin are toate datele de siguranță și de eficacitate și cred că este important ca in perioada următoare să creștem rata de vaccinare, să creștem nivelul de acoperire vaccinală, pentru că doar in acest fel putem să reducem circulația virusului și să scădem riscul de emergență a noii tulpini virale, cu mutații, care, pe langă faptul că le pot crește contagiozitatea, anumite mutații pot să fie asociate cu o virulență mai crescută, iar altele pot să fie mutații care scapă de la protecția vaccinului. Or, din acest punct de vedere cred și recomandăm cu responsabilitate cat se poate de mare accelerarea campaniei de vaccinare nu doar in Romania, ci in toate țările, avand in vedere că este singura modalitate prin care putem să reducem riscul de emergență a noii tulpini virale mutante. Reporter: Ştiu că v-au mai intrebat și colegii mei, aș vrea să vă mai intreb incă o dată, am observat că se intarzie rapelul, știm că și la Timișoara, insă și la Arad, ne-aţi putea explica cum s-ar putea preveni astfel de situații? Ştim că ați declarat că acest lucru nu se va intampla, insă iată că ne confruntăm cu această situație. Valeriu Gheorghiţă: Aș vrea să menționez că din punct de vedere medical o intarziere de două, trei ore nu reprezintă absolut nimic. Sigur că este o situație care a fost generată de intarzierea livrărilor de la Pfizer. Noi am aflat de această intarziere in momentul in care echipele noastre așteptau in aeroport să preia dozele, or, la momentul la care se intampla acest lucru, fiecare centru regional de stocare deja executaseră mare parte din distribuția vaccinurilor către Direcțiile de Sănătate Publică și, după cum știm, livrarea dozelor se face pentru o perioadă de două sau trei zile. Așa incat au fost județe care au primit necesarul de doze pentru trei zile și au fost județe care, in momentul in care a fost această intarziere a dozelor, nu au mai avut pentru două sau trei zile. Deci, din acest punct de vedere a trebuit să facem redistribuiri de doze din centrele regionale, pentru că nu a fost o situație pe care cunoșteam de pildă de duminică, cu o zi inainte, incat să putem să ne modificăm strategia de acțiune. Din acest punct de vedere este o situație care este punctuală și care este legată de această intarziere, chiar dacă numărul de doze la nivel naţional era suficient pentru acoperirea rapelului tuturor persoanelor, practic, necesarul pe centre regionale nu era concordant cu necesarul dozelor din judeţe şi din acest punct de vedere au apărut aceste intarzieri. Reporter: Şi a doua intrebare, dacă a fost stabilită o cauzalitatea pană in acest moment intre vaccin şi decesul asistentei de la Institutul Marius Nasta şi dacă au mai apărut reacţii adverse in randul celor care au făcut rapelul şi dacă vorbim, bineințeles, de reacţii adverse severe. Valeriu Gheorghiță: Nu au fost inregistrate reacții adverse grave. După cum știm, am prezentat anterior acest raport al reacțiilor adverse, cat se poate de detaliat, vom face și un comunicat de presă in care vor fi menționate toate aceste reacții adverse. Referitor la cazul colegei noastre de la Institutul Marius Nasta, chiar astăzi am avut discuții cu reprezentanții Institutului de Medicină Legală, se așteaptă probele toxicologice, moment in care va fi făcută opiniei publice cunoscute cauzele decesului. Nu intenționez să speculăm pe marginea unui subiect atat de important. Sunt convins că nu există nicio relație de cauzalitate, insă aceste lucruri necesită a fi comunicate oficial și stabilite de către autoritățile in cauză. Reporter: A inceput de ieri școala, iar numărul cadrelor didactice vaccinate este relativ redus. Puteți să-mi ziceți, vor rog, dacă in acest moment se fac ceva măsuri pentru a se vaccina cat mai rapid acestea? Valeriu Gheorghiță: Personalul din invățămant, vă reamintesc, peste 110.000 sunt deja programați in perioada următoarea in platforma de programare, cel puțin din evidențele noastre. De asemenea, incepand cu data de 10 februarie, de maine, au posibilitatea să se programeze in aceste cabinete noi de vaccinare, unde vor fi distribuite vaccinuri de la AstraZeneca, atata timp cat ne regăsim in grupa de varstă 18-55 de ani. Reporter: Mulțumesc. Și cea de-a doua intrebare este legată de tipul de vaccin Johnson and Johnson. Noi de ce oare nu apelăm la acel tip, pentru că este administrat intr-o singură doză și este foarte eficient? Valeriu Gheorghiță: Vom apela și vom primi in Romania acest tip de vaccin in momentul in care va fi autorizat la nivelul Agenției Europene a Medicamentului. Este un vaccin care este in momentul de față in evaluare continuă; in momentul in care va primi recomandarea de autorizare, cu siguranță, după modelul celorlalte vaccinuri distribuite in Romania, va fi distribuit și vaccinul de la Johnson and Johnson. Reporter: Mulțumesc frumos. Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere. Reporter: Aș vrea, intai, să ne spuneți cate persoane estimați că vor fi vaccinate pană la startul celei de-a treia etape? Mă refer procentual dintre cronici și varstnici, cat estimați că vor fi vaccinați pană cand incepe etapa a treia și dacă etapa a treia va incepe in aprilie, indiferent la ce procent se va ajunge din această populație? Valeriu Gheorghiță: Etapa a treia, probabil că va incepe in luna aprilie. Mai multe date vom pune la dispoziție, probabil, spre sfarșitul lunii februarie sau inceputul lunii martie, in momentul in care vom avea acces la noile calendare de livrare pentru al doilea trimestru, pentru că in baza acestor calendare de livrare, ne putem face un plan de acțiune referitor la numărul de centre și de cabinete de vaccinare care vor putea fi deschise incat să acoperim necesarul persoanelor care se vor programa. De asemenea, referitor la procentul de persoane vulnerabile care vor fi vaccinate pană la sfarșitul primului trimestru, pană in luna martie inclusiv, probabil că raportul va fi estimat la 70 - 75%, raportat la 30 - 35%. Reporter: La ce vă referiți? 75% din ce? Valeriu Gheorghiță: 75% din numărul total al persoanelor vaccinate in etapa a doua. Reporter: Nu, dar nu mă refer la asta, mă refer la numărul total al persoanelor care ar putea să intre in etapa a doua. Adică, estimați la inceput că avem in patru, cinci milioane de oameni care ar intra in etapa a doua. Valeriu Gheorghiță: Da. Reporter: Din acești patru, cinci milioane, dintre care vreo patru sunt cronici și varstnici, din aceste patru milioane de persoane cu boli cronice sau peste 65 de ani, cați estimați că vom vaccina pană să inceapă etapa a treia, deci pană se dă startul și populației generale la vaccin? Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să vă spun așa, că, pană la sfarșitul lunii martie, conform numărului de doze disponibile, am putea vaccina circa 1,4 milioane de persoane cu prima doză, aproximativ 1 milion de persoane cu doza a doua. Reporter: Aceasta inseamnă cam un sfert. Și o să inceapă, oricum, etapa a treia. Vă intreb asta pentru că... Valeriu Gheorghiță: Vorbim de numărul total al persoanelor, incluzand și etapa1; inseamnă chiar mai puțin. Reporter: Inseamnă chiar mai puțin de un sfert. Valeriu Gheorghiță: Etapa a doua va continua in paralel cu etapa a treia de vaccinare, avand in vedere că estimăm autorizarea noilor tipuri de vaccinuri care vor fi administrate, așa cum spunea și colega dumneavoastră, cu o singură doză și vor avea recomandare inclusiv la populația tanără, populația fără boli cronice. Important pentru noi este ca in perioada următoare să respectăm acest principiu de 75% locuri disponibile pentru populația vulnerabilă, insemnand persoane cu boli cronice, persoane varstnice, respectiv, 25% persoane care deservesc activităţi esenţiale, incat să oferim șanse reale persoanelor vulnerabile de a se programa şi, de asemenea, de a fi vaccinate. Reporter: Şi mai am o rugăminte. Spuneați mai devreme că va incepe vaccinarea persoanelor fără adăpost. Inseamnă că nu a inceput? Valeriu Gheorghiţă: Inseamnă că nu a inceput. Reporter: Deloc? Ok, am ințeles. Bine, mulțumesc. Valeriu Gheorghiţă: Sunt 90 de persoane deja vaccinate, chiar mai multe, dar este foarte dificil să știți, pentru că in paralel vorbim de echipe mobile care deservesc centrele rezidențiale, centrele sociale, persoanele imobilizate la domiciliu şi, de asemenea, persoanele care sunt fără adăpost. Practic, numărul de echipe mobile necesare pentru fiecare judeţ este foarte mare şi evident că depășește disponibilitatea personalului vaccinator, ceea ce inseamnă că aceste activităţi se eșalonează in funcţie de prioritizarea de la nivelul fiecărui judeţ, care este stabilită de DSP. Reporter: Mai am o intrebare şi imi cer scuze: vă puteți asuma un termen limită la care va fi dat drumul pe platformă pentru persoanele cu dizabilități? Adică, legat de ce vă intreba colega mea mai devreme, cand se vor putea vaccina, pe platformă direct, cei cu dizabilități? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că ne putem asuma acest termen, in momentul in care il ştiu vi-l şi comunic. Dacă colegii de la STS ne pot da o estimare a acestui termen. Cătălin Chirca: La momentul de față incă suntem in analiză şi probabil că in momentul in care vom stabili toate detaliile privind implementarea cerințelor operaționale vom transmite. Reporter: Ok. Mulţumesc. Reporter: De maine se pot face programări pentru AstraZeneca. In primul rand, vreau să vă intreb cate locuri pentru etapa 2 vor fi incărcate maine pe platformă şi, in legătură cu asta, dacă nu cumva intenționați in momentul in care adăugați locuri noi pe platformă să stabiliți o oră fixă sau un interval, astfel incat oamenii care vor să se programeze să nu mai stea noaptea să dea refresh cu orele, in speranța că cineva va incărca intr-un judeţ incă 10-100-1.000 de locuri libere. Valeriu Gheorghiţă: Vor fi aproximativ 500 de mii de locuri disponibile incepand cu 15 februarie pană la sfarșitul lunii martie, pentru aceste 180 de cabinete de vaccinare. Din punct de vedere al locurilor care devin, dacă vreți, eligibile pentru programare in fiecare județ, ori de cate ori vor deveni disponibile, noi vom anunța oficial acest lucru. Pe langă aceste 180 de centre, așa cum am spus și data trecută, sau cu alte ocazii, intenționăm ca in doua jumătate a lunii martie, pentru că am reevaluat numărul de doze disponibile in luna martie, exceptand programările deja făcute pentru prima doză și rapel, excedentul de doze ne va permite deschiderea a aproximativ 200 de cabinete de vaccinare noi, in care vor fi distribuite vaccinuri de la Pfizer, in mod deosebit, și probabil vaccinul de la Moderna, ceea ce ne va asigura aproximativ 12.000 de persoane zilnic vaccinate, persoane noi; asta insemnand după 15 martie. Ceea ce inseamnă că programarea lor se poate deschide incepand cu prima parte a lunii martie, deci probabil că după 1 martie se pot face programări in aceste centre pe care urmează să le deschidem din a doua jumătate a lunii martie. Dar aceste termene vor fi comunicate de noi oficial, așa incat persoanele să nu stea practic zilnic să caute alte locuri disponibile. La acest moment, din păcate, nu sunt alte locuri disponibile la nivelul județelor, in centrele de vaccinare. Pot să apară locuri disponibile atunci cand o persoană practic iși anulează, din diverse motive, programarea. Dar sunt situații punctuale, iar, din acest punct de vedere, practic incercăm să găsim o modalitate prin care să fie afișate, fără să te programezi, numărul de locuri libere in centrele de vaccinare. Practic, să nu fii nevoit să iți faci un cont pentru a vedea cate locuri libere sunt disponibile in centrele de vaccinare și să poată să fie vizualizate aceste date incă de la inceput. Reporter: Deci, maine apar pe platformă 500.000 de locuri libere pentru AstraZeneca? Valeriu Gheorghiță: Vor apărea la inceput pentru primele 20 de zile, și ulterior, prin glisare, pană la sfarșitul lunii martie. In total sunt aproape 500.000 de locuri disponibile, da. Reporter: Și maine cate vor fi incărcate pe platformă? Cate locuri? Valeriu Gheorghiță: In jur de 200.000 de locuri. Reporter: Și la ce oră le incărcați? Vă intreb pentru că data trecută au fost incărcate in mijlocul nopții, au fost oameni care stăteau la 01:00 dimineața să dea refresh. Valeriu Gheorghiță: Colegii de la STS dacă ne pot da o oră... Cătălin Chirca: Incă nu știm ora. Pană la sfarșitul zilei vor fi disponibile toate aceste locuri care au fost stabilite. Reporter: Pană la sfarșitul zilei de astăzi, de maine...? Cătălin Chirca: Pană la sfarșitul zilei de maine, pentru că termenul de implementare este data de 10 februarie. Reporter: Ok, ținand cont că e vorba de primul venit, primul servit, dați-ne un interval orar. Incepand de la ce oră ar trebui oamenii interesați să intre pe platformă... Cătălin Chirca: Sunt mai multe aspecte operaționale pe care trebuie să le luăm in calcul, și tocmai de aceea nu aș putea să vă spun in momentul de față o oră anume. Dar, cu siguranță, maine, pană la sfarșitul zilei, toate aceste locuri vor putea fi vizibile pentru cetățeni. Reporter: Dimineața, la pranz, seara, in noaptea asta? Cand? Cătălin Chirca: Maine, in cursul zilei de maine. Valeriu Gheorghiță: Eu cred, ca să inchidem subiectul, eu cred că in a doua parte a zilei, așa cum s-a intamplat și pe data de 15 ianuarie, dar vă promit că atunci cand voi afla ora, probabil in cursul acestei zile, vă voi transmite oficial aceste lucru, da? Reporter: Și a doua intrebare - despre vaccinul AstraZeneca. Ținand cont că informațiile publice spun că are o eficacitate de 60%, vedem că circulă informații despre faptul că in Africa de Sud autoritățile au decis să nu mai folosească vaccinul AstraZeneca, aș vrea să vă rog să imi explicați cum ați convinge pe cineva care nu are cunoștințe medicale să aleagă vaccinul AstraZeneca, in condițiile in care dumneavoastră vreți ca această campanie să decurgă cat mai repede și să nu aștepte vaccinul Pfizer cu 95% eficacitate și cu mult mai mulți oameni vaccinați la nivel mondial pană acum? Valeriu Gheorghiță: Este o intrebare foarte bună, insă cred că e important să lămurim și aceste aspect. Trebuie să plecăm, in primul rand, de la un lucru cat se poate de clar, și anume că acest tip de vaccin, ca și celelalte, a primit autorizare de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentului, ceea ce inseamnă faptul că a făcut dovada profilului de siguranță, de calitate și de eficacitate. In ceea ce privește protecția oferită de vaccin, din punct de vedere practic, in studiile derulate de compania AstraZeneca nu au fost inregistrate cazuri de forme severe de boală sau de internări la pacienții vaccinați, ceea ce inseamnă că acest vaccin ne protejează intr-o proporție foarte mare față de formele severe de boală; nu ajungem să ne internăm. Din acest punct de vedere trebuie să interpretăm corect această rată de eficacitate. Practic, atata timp cat la nivel individual eu nu ajung să fac o formă severă de boală, nu ajung să mă internez la spital, este un lucru cat se poate de important din punct de vedere al riscului individual. Vă reamintesc că rata de eficacitate a vaccinului antigripal este intre 40 și 60%, chiar sunt anumite tulpini gripale pentru care eficacitatea este de 20%, și acesta este un motiv pentru care in fiecare an, totuși, ne vaccinăm antigripal, pentru că ne ferește de a face forme grave, cu complicații, in cazul gripei sezoniere. Este același principiu și in cazul vaccinului de la AstraZeneca. Şi incă un element important, care cred că este de mare interes din punct de vedere epidemiologic: faptul că, in protocolul de studiu, persoanele voluntare au fost testate săptămanal prin teste de tip PCR, din exudatul nazal și faringian, și s-a ajuns la concluzia că acest vaccin scade cu circa 67% rata de infecție asimptomatică, cu alte cuvinte scade probabilitatea de a transmite infecția de la o persoană vaccinată la o persoană nevaccinată. Sunt convins că aceleași date sunt valabile și pentru celelalte tipuri de vaccinuri, insă in cadrul acestui protocol de studiu s-a evaluat in mod concret această ipoteză și a fost validată. Deci, este un lucru extrem de important faptul că avem date care ne certifică o scădere cu 67% a riscului de a transmite această infecție, practic, de a face infecția asimptomatică. Mai mult decat atat, această rată de eficacitate de 60% a fost evaluată in baza datelor disponibile la care Agenția Europeană a Medicamentului a eliberat autorizarea condiționată de punere pe piață, insă in momentul acesta există un preprint in jurnalul Lancet, in care rata de eficacitate este intre 70 și 80%, fiind aproape de 80% la persoanele la care rapelul a fost administrat după intervalul de opt săptămani. Deci, din acest punct de vedere, rata de eficacitate este suficientă pentru a recomanda cat se poate de ferm acest tip de vaccin pentru categoria de populație la care este recomandat in momentul de față, 18-55 de ani. Aș vrea să mai menționez un aspect, și anume faptul că limitarea la grupa de varstă de 55 de ani nu inseamnă că după această limită de varstă acest vaccin nu este eficace, ci la acest moment nu au fost suficiente persoane inrolate in studiile clinice pentru a se proba această rată de eficacitate. Insă, in momentul in care numărul persoanelor evaluate, pentru că există o evaluare continuă a acestor date, va fi suficient de mare incat să se poată proba aceasta eficacitate, vor apărea modificări in RCP-ul recomandat de EMA și, așa cum s-a intamplat și pentru vaccinul Pfizer, cu siguranță vor apărea aceste actualizări și, in consecință, ne vom alinia noilor recomandări. Dar la momentul actual, deciziile sunt bazate pe dovezile existente. Reporter: O precizare. Aţi spus de acel studiu din Lancet preliminar... Valeriu Gheorghiţă: Este un preprint, este un studiu aprobat, este un studiu revizuit de experți internaționali, experți obiectivi, care nu au legătură cu protocolul de studiu, și urmează a fi publicat in mod oficial. Cu siguranță va reprezenta, dacă vreți, motivul pentru care vor fi revizuite datele din RCP și vor fi făcute actualizări ale acestor recomandări de către Agenția Europeană a Medicamentului. Reporter: De exemplu, s-ar putea ajunge la o decizie ca doza a doua să fie dată după opt săptămani, in loc de patru, cum au decis autorităților romane, pentru că s-a constatat in studiul din Lancet că eficacitatea e mai mare, spre 80%, la 8 săptămani? Valeriu Gheorghiţă: In Romania, la 8 săptămani se recomandă vaccinul de la AstraZeneca. Practic, intre patru săptămani și opt săptămani există diferențe semnificative, statistic, din punct de vedere al răspunsului in anticorpi, insă recomandarea vaccinului de la AstraZeneca in Romania, vă reamintesc, este pentru persoanele intre 18 și 55 de ani, cu rapel la opt săptămani, 56 de zile. Reporter: Bună ziua! Sunt curios de ce deschideţi doar 500.000 de locuri, in condiţiile in care domnul Baciu spunea că o să avem in februarie peste 700.000 de doze de la AstraZeneca şi 1,1 milioane in martie. Valeriu Gheorghiţă: Urmează să vedem care va fi calendarul de livrare pentru luna aprilie. Avand in vedere că distanța intre prima doză şi rapel este de 56 de zile, noi ne dorim să avem certitudinea că, intr-adevăr, din aprilie vom avea un număr suficient de doze, tocmai pentru a fi in măsură să deschidem noi sloturi de programare. In momentul in care vom avea acces la aceste date, vom putea suplimenta numărul de cabinete de vaccinare şi crește, evident, in consecință, numărul de locuri disponibile. Insă nu mai vreau să fim puși in situaţia in care să amanăm persoane pentru că nu au fost doze disponibile. Deci, din acest punct de vedere, sunt peste 10.800 de persoane, zilnic, care vor putea fi vaccinate in aceste 180 de cabinete de vaccinare. Dacă numărul de doze disponibile in trimestrul II - deci, incepand cu luna aprilie - va fi mai mare, cu siguranţă vom suplimenta aceste doze. Trebuie să ințelegem că ne dorim același lucru, să folosim toate dozele care sunt trimise in Romania, dar nu vrem să ajungem in situații de reprogramări, pentru că au fost neplăcute şi pentru noi, care am fost puși in situaţia de a face aceste recomandări, şi pentru persoanele care au fost reprogramate. Reporter: Dacă in Leipzig sunt probleme in continuare cu vremea şi nu decolează avioanele, Timișul şi Clujul răman fără doze de vaccin. Valeriu Gheorghiţă: Nu, dozele au fost trimise pe cale terestră din Leipzig in Bruxelles şi, din Bruxelles, urmează să ajungă cu avionul pe aeroporturile din Timișoara şi Cluj. Reporter: Asta ce inseamnă, ca dată? Valeriu Gheorghiţă: In această seară ni s-a transmis că urmează să decoleze, deci cel mai tarziu maine dimineață, sau chiar in cursul nopții, urmează să ajungă in Romania. Reporter: Deci nu o trebuiască să faceţi nicio redistribuire de la un centru la altul. Valeriu Gheorghiţă: Noi am făcut deja redistribuiri, adică urmează, in această zi, să fie redistribuite doze, pentru că vrem să avem această soluţie de backup tocmai pentru a nu pune in pericol rapelul. Reporter: Şi această redistribuire cine o finanțează? Valeriu Gheorghiţă: Este efectuată de logistica MApN, impreună cu colegii din MAI. Aş vrea să vă spun de centrul de la Ghiroda: ni s-a transmis faptul că au fost amanate 90 de minute aceste persoane şi in niciun caz reprogramate. Reporter: Şi o intrebare: cate centre funcționează in acest moment? - pentru că spuneați că, la un moment dat, se vor inchide cele din prima etapă. Valeriu Gheorghiţă: Incă nu s-au inchis toate, pentru că s-a ajuns undeva la aproape 80% rată de efectuare a rapelului la persoanele vaccinate in prima etapă. Cred că doamna doctor Pistol poate estima, pentru că am centralizat datele din majoritatea judeţelor, nu ne-au venit din toate judeţele - cred că mai mult de jumătate ne-au trimis datele pană vineri. Ele urmează să se inchidă, sunt 269 de centre din aceste unităţi medicale care vor fi inchise in perioada următoare, ele nu au mai vaccinat persoane noi, ci au administrat doza de rapel. Sunt 212 centre de vaccinare, cu 337 de fluxuri, pentru vaccinarea persoanelor din etapa a II-a şi sunt 97 de centre - 60 in reţeaua MApN şi 37 in reţeaua MAI - pentru care v-am prezentat datele persoanelor vaccinate. Reporter: Şi in ce stadiu vă aflaţi cu echiparea centrelor pentru etapa a II-a, adică aţi inceput să lucraţi la ele? Valeriu Gheorghiţă: Centrele sunt identificate şi cu adresă, şi cu nume şi prenume. Ele sunt pregătite - după cum ştim, erau chiar nemulţumiri de la nivelul autorităților locale că nu au putut fi deschise aceste centre. Marea lor majoritate sunt pregătite. Evident că vor fi activate echipele de vaccinare, in momentul in care vor fi deschise. Noi avem discuţii săptămanal cu colegii din teritoriu, cu directorii Direcţiilor de Sănătate Publică şi evaluăm de la caz la caz situațiile din fiecare judeţ. Reporter: In legătură cu intrebarea colegului meu: in momentul in care va incepe vaccinarea populaţiei generale, in luna aprilie va fi - nu? - in cele din urmă. Valeriu Gheorghiţă: Estimăm că luna aprilie, dacă datele de livrare răman cele estimate iniţial. Reporter: Deci această dată s-ar putea schimba. Valeriu Gheorghiţă: Dacă nu vom primi numărul de doze necesare, evident că rămane prioritară vaccinarea persoanelor vulnerabile şi a persoanelor care deservesc activitatăţi esenţiale. Reporter: Şi in momentul in care o să inceapă vaccinarea populaţiei generale, spuneaţi dvs. că vom avea 750 de centre - am reţinut bine, sau vor fi mai multe? Valeriu Gheorghiţă: 750 de centre, totalizand aproximativ 1.760 de cabinete de vaccinare, ceea ce va asigura un număr de peste 100.000 de persoane care pot să fie vaccinate zilnic, la capacitate maximă. Reporter: Şi aş mai vrea, dacă se poate, să ne mai spuneţi o dată ce se intamplă in momentul in care o persoană ajunge pe scaunul de a vaccinare şi refuză un anumit tip de vaccin? Mulţi nu au inţeles ce ar trebui să facă. Vor fi reprogramaţi, se vor reprograma din nou pe acea platformă sau care este exact procedura? Valeriu Gheorghiţă: Dacă persoana, in centrul de vaccinare, nu doreşte să fie vaccinată, din varii motive, evident că nu se va efectua vaccinarea, se va anula programarea respectivă. Practic, platforma este pregătită să facă această anulare a programării, dar persoana trebuie să-şi reprogrameze atat doza I, cat şi doza de rapel, iar reprogramarea se va face in limita locurilor disponibile, nu va avea practic o prioritate aparte pentru noua programare. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Există o situaţie la Galaţi: DSP spune că nu se vaccinează nicio persoană, insă in realitate se vaccinează in centre, iar cei programaţi sunt sunaţi de pe numere ascunse să nu se mai prezinte la vaccin. Dacă ştiţi despre această situaţie? Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu. Este o noutate şi pentru mine, insă voi suna şi eu să văd despre ce e vorba. Reporter: Mulţumesc tare mult. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu. Reporter: De ce nu folosim dozele pe care le avem de la AstraZeneca? Sunt peste 80.000 din cate ştiu eu. Valeriu Gheorghiţă: Urmează să primim pe data de 12 şi celelalte doze, care vor fi distribuite in centrele regionale de stocare, tocmai pentru a avea o activitate zilnică de vaccinare incepand cu data de 15, incat să nu existe intreruperi. Adică ne-am dori să incepem cand aveam un număr suficient de doze şi să nu fim puşi iarăşi in situaţia de a amana persoane. Urmează să primim pe data de 12 și celelalte doze, care vor fi distribuite in centrele regionale de stocare tocmai pentru a avea o activitate zilnică de vaccinare incepand cu data de 15, incat să nu existe intreruperi. Adică, ne-am dorit să incepem cand aveam un număr suficient de doze și să nu fim iarăși puși in situația faptului de a amana persoane. Este realmente o situație dificilă, o situație delicată, care creează mult disconfort atat la nivelul persoanelor reprogramate, cat și pentru noi și pentru opinia publică, in general. Nu am considerat că este util să facem această alocare a dozelor direct in centrele de vaccinare pană nu avem certitudinea calendarelor de livrare, pentru că această confirmare să știți că ni se transmite săptămanal, nu avem cu o perioadă lungă de timp inainte de momentul livrării, ceea ce face dificilă implementarea campaniei de vaccinare. Reporter: Referitor la reacțiile alergice, ați spus că sunt 3%... Valeriu Gheorghiță: 4%, adică 110 reacții alergice inregistrate și fără a se inregistra cazuri de șoc anafilactic. Reporter: Nu, mă refeream că 3% din total sunt furnicături, parestezii la nivelul feței. Puteți să ne spuneți cate cazuri la nivelul feței de parestezii au fost inregistrate, vă rog frumos? Valeriu Gheorghiță: Le putem centraliza, dar pot să vă spun atat datele din Romania, cat și datele de la nivel internațional, in mod deosebit din Israel, arată, și aceste lucruri sunt, dacă vreți, menționate și in rezumatul caracteristicilor produsului, că este o particularitate, intr-adevăr, prezența acestor parestezii, mai ales la nivel facial, dar și la nivelul membrelor, legată de vaccinarea cu vaccinul de la Pfizer. Raportul Agenției Europene a Medicamentului, publicat in data de 28 ianuarie, este primul raport al datelor de siguranță, după momentul in care a fost pus in uzul practic, nu arată evenimente sau reacții adverse altele decat cele deja menționate in rezumatul caracteristicilor produsului. Nu s-au inregistrat reacții adverse ieșite din comun. Practic, ceea ce era cunoscut și menționat in RCP a fost validat și după vaccinarea a zeci de milioane de persoane. Insă aceste parestezii, ca element din punct de vedere practic, ele sunt tranzitorii, sunt trecătoare și nu lasă sechele pe termen lung. Evident că creează o stare de anxietate pentru persoana in cauză și este de la sine ințeles acest lucru, insă atunci cand explicăm, poate mai bine, aceste reacții adverse rar intalnite și printr-o consiliere a persoanei in cauză, cred că lucrurile pot să fie controlate fără probleme. Reporter: Şi, cand spuneți că sunt trecătoare, trec de la sine sau trebuie administrat vreun medicament? Valeriu Gheorghiţă: Cred că ele chiar au trecut in cateva zeci de minute, in 10 minute. Adriana Pistol: Da, da, asta am vrut să spun. Am avut chiar astăzi o situație in care a simțit aceste furnicături, parestezii cum le spunem noi, in 10 minute au trecut și a plecat, fără niciun fel de tratament, din centrul de vaccinare. Trec, efectiv, de la sine, cum apar așa și dispar. Reporter: Au fost şi situații in care a fost nevoie să fie utilizat acel EpiPen sau alte medicamente antialergice puternice? Valeriu Gheorghiţă: Au fost cateva situații in care s-au folosit EpiPen-urile, seringile preumplute cu adrenalină, avand in vedere că, in momentul de față, atunci cand o persoană acuză o stare generală modificată, colegii din centrele de vaccinare, din prudență, pot să folosească aceste medicamente, tocmai pentru a asigura, dacă vreți, un nivel cat se poate de ridicat al protecției persoanei respective. Dar, repet, nu au fost inregistrate cazuri de şoc anafilactic. Reporter: Avand in vedere că spuneați că nu ar fi bine ca persoanele care se duc la rapel, de exemplu, sau la prima doză de vaccin să ia preventiv anumite medicamente, dar inainte de prima doză trec printr-un chestionar in care sunt intrebați dacă au mai avut reacții alergice, trebuie să fie atenți, să spună orice reacție alergică au avut la prima doză, acum la a doua doză, inainte de a se vaccina, chiar dacă nu au sesizat dureri mari, dar avand in vedere că reacțiile adverse sunt, cel puțin la Pfizer, mai mari in a doua doză, să fie atenți, să spună: da, ușoare furnicături, care pot fi parestezii, după rapel, știu eu. Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă colegii din centrele de vaccinare efectuează același tip de triaj medical ca și la prima doză și este important ca fiecare persoană să relateze dacă a avut sau nu reacții adverse după prima doză și ce tip de reacții adverse a inregistrat. In mod deosebit aș atrage atenția asupra reacțiilor alergice inregistrate după prima doză. Reporter: Cum ar putea proceda un lucrător esențial care este programat la Pfizer sau Moderna şi vrea să se mute la AstraZeneca, dar in același timp să se asigure că locul lui este dat unui varstnic sau unui bolnav cronic, nu altui lucrător esențial? Valeriu Gheorghiţă: Nu știu cum putem oferi acest tip de garanție, avand in vedere că, in momentul in care iți anulezi o programare, acel loc devine disponibil pentru oricine este eligibil pentru etapa a doua și persoana respectivă se poate reprograma in alte locuri disponibile, de pildă, in noile centre și cabinete de vaccinare. Nu aş putea să vă spun și nu putem oferi această garanție, pentru că, realmente, platforma nu poate să blocheze un loc in așteptare pentru o altă persoană, decat atunci cand vor fi puse in funcțiune acele liste de așteptare. Reporter: Dar o posibilitate de a-i reprograma la nivel macro pe cei din domenii esențiale care sunt la Pfizer și a-i muta pe AstraZeneca, astfel incat să existe mai multe locuri disponibile? Valeriu Gheorghiţă: Nu cred că este echitabil să facem acest lucru. Aceste tipuri de vaccinuri sunt recomandate tuturor categoriilor de persoane din această grupă de varstă. Andrei Baciu: O ultimă intrebare, dacă mai avem. Reporter: Puteţi să ne spuneți ce se intamplă cu plata medicilor coordonatori. Unii spun că vor să renunțe. Valeriu Gheorghiţă: Cred că această decizie şi modalitate de plată se stabilește in cadrul principiilor legale actuale - acea ordonanța de urgență. Ințeleg că nu se mai menționează un spor pentru coordonatorul centrelor de vaccinare, insă, cu siguranță, se vor găsi soluții care să acopere această problemă. Ministerul Sănătății și autoritățile care au inițiat practic acest act normativ, cu siguranță, vor face precizări pe această temă, incat să fie foarte bine ințeleasă modalitatea in care se poate efectua plata coordonatorilor din centrele de vaccinare. Reporter: Scuze, incă o intrebare. Puteți să spuneți și cum s-au manifestat reacțiile alergice, cele 4%? In ce fel se manifestă cele de la Pfizer, Moderna? Valeriu Gheorghiţă: In majoritatea cazurilor au fost erupții de tip urticarian şi au mai fost cateva cazuri de angioedemă, adică de tumefiere la nivelul buzelor. Andrei Baciu: Vă mulţumim foarte mult. O zi plăcută in continuare! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumim frumos! 2021-02-09 15:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_09022021_(1).jpgPremierul Florin Cîțu va efectua o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 11-12 februarie 2021Știri din 08.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/anunt-pentru-presa1612794264Prim-ministrul Romaniei, Florin Cițu, va avea intrevederi cu inalți oficiali europeni, in perioada 11-12 februarie 2021, in cadrul unei vizite de lucru la Bruxelles. Programul vizitei include intrevederi cu principalii lideri europeni, intre care președinții Consiliului European, Charles Michel, Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și al Parlamentului European, David Sassoli, precum și cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis. De asemenea, prim-ministrul Florin Cițu are programate intalniri oficiale cu comisarul european pentru transport, Adina Vălean, și cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Agenda vizitei include și intrevederi cu reprezentanți ai grupurilor politice din cadrul Parlamentului European: liderul Grupului PPE, Manfred Weber, secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Istúriz White, liderul Grupului RENEW, Dacian Cioloș și liderul Grupului S and D, Iratxe Garcia Perez. 2021-02-08 16:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-08-04-24-24big_20-04-12-12-55-12d_stema.pngPremierul Florin Cîțu s-a vaccinat cu a doua doză de ser anti-COVID-19, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”Știri din 06.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-s-a-vaccinat-cu-a-doua-doza-de-ser-anti-covid-19-la-spitalul-universitar-de-urgenta-militar-central-dr-carol-davilaGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am făcut şi al doilea vaccin, rapelul. Pentru mine, această operațiune s-a incheiat la fel de ușor ca prima oară, fără niciun fel de probleme. Este foarte important să facem rapelul. Toată lumea trebuie să ințeleagă că trebuie să facem și al doilea vaccin, pentru că, fără al doilea vaccin, tot ce am făcut pană acum, toate eforturile noastre au fost degeaba. Este important să ne vaccinăm, in primul rand, și am văzut că este interes pentru vaccin, dar este mult mai important să venim și la rapel. Deci, toată lumea trebuie să iși facă rapelul și vă spun că nu se intamplă nimic, sunt aici, niciun efect secundar, mergem inainte. Cateva informații despre AstraZeneca, care vine in Romania și, in luna februarie, ar trebui să avem cel puțin 600 de mii de doze. Incepem programarea din 10 februarie pentru AstraZeneca, pentru persoanele intre 18 şi 55 de ani. Și vom avea 180 de cabinete noi pentru AstraZeneca. Cred că de maine incep să fie distribuite 81.600 doze, dar programarea va incepe din 10 februarie. In această lună, incepem să avem din ce in ce mai multe. Cred că luna februarie a fost o provocare pentru campania de vaccinare, deși am rămas in topul din Uniunea Europeană in ceea ce privește numărul de vaccinări. Dar incepand cu luna martie primim din ce in ce mai multe doze şi programul de vaccinare se va accelera, vom trece de 50.000 de vaccinări pe zi, cred eu, din luna martie, și vom merge către acea țintă de 100 de mii, pe care ne-am pus-o de la inceput. Aş lua două sau trei intrebări. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Vă rog să ne spuneți cum apreciaţi dumneavoastră că a gestionat pană acum Ministerul Sănătății situaţia in urma incendiului de la Matei Balş, avand in vedere faptul că au existat mai multe balbe, au fost comunicări defectuoase pană acum pe acest caz. Mai mult decat atat, sambăta trecută ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat că cel tarziu marți va prezenta un raport cu măsurile luate in urma incendiului de la Matei Balș. Nu s-a intamplat acest lucru. Și totodată să ne spuneți dacă, așa cum a apărut pe surse, ar exista tensiuni intre dumneavoastră și ministrul sănătății, in contextul in care am văzut că v-ați contrazis in declarații de mai multe ori. Florin Ciţu: Da. Aici mai sunt cateva lucruri de spus. In primul rand, nu există tensiuni. Da, ne mai contrazicem pentru că eu cred că informațiile nu ajung la noi intotdeauna in același timp. Sunt cateva lucruri la care eu țin foarte mult. Campania de vaccinare - eu o văd intr-un mod pozitiv. Nu sunt adeptul măsurilor punitive cand vine vorba de o campanie de vaccinare care are ca scop să aibă cat mai mulți oameni vaccinați, pentru că știu că la acest lucru vă referiți. In același timp, este adevărat că dacă există incălcări flagrante ale modului in care noi am decis să facem această vaccinare, cei responsabili trebuie să răspundă. Eu, pană acum, nu am primit astfel de informații care ar exista așa ceva. Repet, obiectivul nostru este de a vaccina cat mai mulți romani in cat mai scurt timp, in perioada cea mai scurtă. Deci, acesta ar trebui să fie obiectivul și pe acest lucru ar trebui să ne concentrăm. In ceea privește tragedia de la Matei Balș, nu am primit incă un raport final, aștept raportul final de la Ministerul Sănătății. Cum o să am acest raport, o să ieșim public și o să vă spun care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm, dar in acest moment nu am această informație. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Aș vrea să vă intreb despre buget, dacă acesta este motiv de tensiune intre partidele din coaliție, pe baza acelor reforme cerute de dumneavoastră in ministere, de asemenea, dacă ați primit planul de reformă de la toți miniștrii și dacă veți cuprinde și pensiile sau majorarea pensiilor in acest buget. Florin Cițu: Bugetul este o provocare pentru orice coaliție, e adevărat, mai ales că suntem oameni politici. Am spus clar criteriile de la care pornim cu acest buget anul acesta - fără risipă a banului public. V-am dat cateva exemple - cheltuielile de personal s-au dublat in patru ani de zile. Nu cred că performanța celor care lucrează in administrația publică s-a dublat in această perioadă. De aceea, in acest an, am vorbit despre cateva reforme și una dintre ele este o reașezare a legii salarizării, in care să legăm veniturile celor din administrația publică de performanță. Este momentul să facem acest lucru, nu doar să promitem că vom crește salariile in fiecare an și fără să cerem ceva la schimb. Nu o cerem doar noi, o cer romanii. Toți romanii vor un aparat public performant și nu trebuie să ne fie frică să spunem acest lucru. De aici am pornit cu acest buget, pe de o parte, pe de altă parte, bineințeles, sunt acele companii de stat care au pierderi de ani de zile. Trebuie să spunem stop. Am spus stop, ajunge, aici oprim această hemoragie a banului public și bătaia de joc asupra banului public. Cheltuielile cu subvențiile aproape că s-au dublat și acestea in perioada 2016-2020, dar nu am văzut o performanță mai bună a acestor companii, din contră, am văzut adancirea pierderilor. Așa că aceste companii de stat care au pierderi trebuie să vină cu un program de restructurare dacă vor să mai fie susținute. Anul trecut am făcut acest lucru cu Tarom, se poate face acest lucru, multă lume a spus că nu se poate. Uitaţi-vă la Tarom - se restructurează, primește finanțare in continuare și, la un moment dat, o să fie și pe profit. Așa vom face cu toate companiile de stat. Este posibil ca unele dintre ele să nu supraviețuiască sau unii dintre managerii care au administrat prost aceste companii, in acești ani, să nu supraviețuiască, dar acesta este prețul pe care trebuie să-l plătească dacă vrem să mergem mai departe. Reporter: Bună ziua. Ungaria a cumpărat 2 milioane de doze de vaccin Sputnik, iar Cehia vrea să facă același lucru. A demarat și Romania discuții pentru a cumpăra vaccin rusesc sau chinezesc? Florin Cițu: Nu. Romania a avut o comunicare cu Comisia Europeană. Vom face un lucru mult mai bun - vom incerca să producem vaccinul in Romania, la Cantacuzino. Am trimis o scrisoare, in urma unor intrebări adresate de Comisia Europeană, și ne-am arătat disponibilitatea de a produce vaccinul in Romania. Vom vedea ce vaccin va fi produs, dar aceasta este varianta pe care mergem noi. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, luni incepe școala. Am văzut că Ministerul Sănătății a publicat acel document pe care părinții trebuie să il aducă la școală. Luni vom avea și testele rapide in școli, dacă nu luni atunci cand? Şi cum rezolvăm problema acelor instituții de invățămant care nu au cabinete in care copiii să poată să fie testați in caz că este nevoie? Florin Cițu: Da, eu cred că cineva s-a grăbit să pună acel document in spaţiul public, pentru că am văzut şi comunicatul Ministerului Educației care spune altceva, spune exact ceea ce este in ordinul comun al Ministerului Educației și al Ministerul Sănătății. Vor fi situații excepționale cand vor fi aceste teste, nu testăm pe toată lumea din prima zi. Sunt copiii care vor avea simptome și atunci va trebui să fie completat acel formular. Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la școală. Deci, ar trebui să citim comunicatul Ministerului Educației, in acest sens, și acolo sunt mai multe detalii și ordinul comun semnat de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Reporter: Da, dar cum anume..., acel formular ar trebui să fie deja completat, pentru că, din ce spuneți dumneavoastră, nu e posibil, adică trebuie anunțat părintele care să vină cu un formular completat, nu ar fi mai bine ca el să fie deja completat? Florin Cițu: Şi pană acum am avut aceeași situaţie. Aveam copii care dacă aveau simptome, la trei copii intr-o clasă, spre exemplu, se inchidea clasa. Nu trebuie să reinventăm ceea ce am făcut pană acum. A funcționat foarte bine și vom merge in continuare pe aceleași criterii. Repet, ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Ministerul Educației specifică foarte clar care sunt situațiile in care trebuie să testăm copiii și cand trebuie să fie completate aceste formulare. Reporter: Deci să nu vină părinţii de luni cu formularul? Florin Ciţu: Detaliile sunt in ordinul comun și, din ce știu eu, Ministerul Educației a comunicat sau va comunica exact pe această temă, astăzi, ca să fie foarte clar pentru toată lumea ce se intamplă cu aceste formulare. Reporter: Voiam să vă intreb dacă dumneavoastră agreaţi ideea celor de la Ministerul Sănătății de a schimba modul in care se calculează rata de infectare, includerea celor din centrele sociale in rata de infectare și dacă asta nu ar schimba scenariile privind reinceperea școlilor. Florin Ciţu: Acum, pentru a schimba ceva trebuie să vedem cum a funcționat ce am avut pană acum. Mie mi se pare că ce am avut pană acum a funcționat foarte bine. Dacă există o fundamentare științifică pentru a modifica ceva, sunt gata să o văd. In același timp, sunt adeptul modificărilor prin simplificare. Dacă o modificare face lucrurile mult mai complicate și ne va fi mult mai greu să ințelegem ce vrem să facem, nu aș susține așa ceva. Dar, repet, vreau să văd exact ce se intamplă, dacă există o documentare științifică, o analiză empirică, statistică, care să arate clar că ceea ce s-a făcut pană acum a avut deficiențe și acele deficienţe pot fi cuantificate, bineințeles că ne vom uita in direcția modificării. Pană acum, eu spun că ceea ce a fost făcut a funcționat foarte bine, ne uităm la cifre, nu doar o spun eu. Ne uităm in continuare că in Romania numărul de cazuri de bolnavi care sunt internați la ATI rămane sub 1.000, ne uităm la numărul de apeluri la 112, ne uităm la toate celelalte informații pe care le avem, numărul de internări in spital, și vedem că, in mare, am gestionat bine această pandemie. Deci, nu văd in acest moment, din informaţiile pe care le am eu; pot să existe alte analize statistice, alte analize de la Ministerul Sănătăţii care să demonstreze contrariul, le aștept şi cand o să vină o să le vedem. Dar orice modificare trebuie să meargă in direcția simplificării, din punctul meu de vedere, nu a complicării lucrurilor. Reporter: Bună ziua! Tocmai ne-aţi declarat că vom ajunge din luna martie la 50.000 de vaccinări pe zi, voiam să vă intreb care este termenul pană la urmă pentru care luați in calcul să ajungem la 100.000 de vaccinări pe zi, așa cum ne-aţi spus prima dată cand ați venit aici la prima doză de vaccin? Şi dacă luați in calcul să faceți o remaniere la nivelul Guvernului in urma tuturor scandalurilor care au apărut pentru că sunt surse politice care asta spun. Florin Ciţu: Nu iau in calcul remanierea in acest moment, nu sunt scandaluri. Este o coaliție nouă, care vine după cațiva ani de zile de campanie electorală și cred că suntem incă la inceput. Dar este o coaliţie care devine din ce in ce mai puternică in fiecare zi și veți vedea că bugetul va fi acel moment care va solidifica această coaliţie pentru următorii patru ani de zile. Cat mai repede posibil! Eu sper să ajungem mai repede de luna martie la 50.000, noi puteam să creştem capacitatea de vaccinare foarte rapid. Am fost puţin intarziaţi, in acest proces, de oferta de vaccinuri care a fost modificată, fără voia noastră, de furnizori. Dar cum o să avem vaccinurile, o să le distribuim ca să putem să vaccinăm cat mai mulți oameni. Putem să avem capacitatea de 100.000 intr-o perioadă foarte rapidă. Vaccinuri să avem! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, cum se va rezolva problema finanțării acelor patru spitale din Sectorul 1? Florin Ciţu: Finanțarea spitalelor din Sectorul 1 este la Sectorul 1. Pană acum nu am avut nicio discuție nici cu primarul Sectorului 1, nici cu primarul municipiului București despre finanțarea spitalelor. Dacă au nevoie de o soluție, bineințeles sunt deschis, dar pană acum nimeni nu m-a contactat cu această problemă. Reporter: Nu aţi discutat la nivelul Guvernului cu domnul Vlad Voiculescu despre problema din Sectorul 1 că acestea nu sunt nici la Primăria Sectorului 1, nici la Primăria Generală, nici la minister? Florin Ciţu: Pană in acest moment, acest subiect nu a fost ridicat de către Ministerul Sănătății, nu a fost adus in atenția mea. Reporter: Bună ziua! Fostul ministru Nelu Tătaru spunea că in momentul in care a plecat de la minister a lăsat pe masa Ministerului Sănătăţii și la Fonduri Europene acea ordonanță de urgență prin care spitalele ar putea face reparații pe fonduri europene. Aţi discutat cu miniştrii Voiculescu și Ghinea? I-aţi intrebat dacă au găsit acea ordonanță și ce intenționaţi să faceţi cu ea? Florin Ciţu: Ordonanţa respectivă, de cateva ori, a primit aviz negativ, și atunci am găsit o variantă prin care am aprobat, săptămana trecută, un memorandum. Ințeleg că deja nu mai este nevoie de ordonanță pentru a accesa acele fonduri pentru spitale, a fost aprobat un memorandum, sunt 50 de milioane de euro care vor merge către spitale in București, in sensul acelei ordonanţe. Restul, modernizări sau cheltuieli de modificare a structurii sau de modernizare a spitalelor le putem face, incercăm prin PNRR sau alte programe. Reporter: Şi o precizare, cand ar putea Romania să producă un vaccin impotriva noului coronavirus? Florin Ciţu: Eu vă spun că am inceput discuțiile, am fost intrebați dacă dorim, dacă avem capacitatea și am spus că da, am pus datele pe masă și aşteptăm acum răspunsul Comisiei Europene in acest sens. Reporter: Dle premier, cand am putea avea o decizie legată de sporurile bugetarilor şi mai exact de sporurile prefecților care sunt in continuare in plată? Florin Ciţu: La buget bineințeles și multe dintre ele vor dispărea. Reporter: Puteţi să ne dați cateva exemple pe baza datelor pe care le aveți acum? Florin Ciţu: Nu! Vă pot spune cat sunt sporurile, in jur de 600 de milioane de lei, ceea ce am identificat in acest moment, dar la buget veți vedea exact cum vor arăta aceste sporuri. Eu vă spun că subvențiile nu vor mai fi la nivelul anului trecut și revin asupra acestui lucru. Companiile de stat cu pierderi, care vor să beneficieze de subvenții de la buget, trebuie să vină cu un program de reformă, de restructurare, care să arate că pot să meargă, să fie pe profit in cațiva ani de zile. Dacă nu, nu vor primi subvențiile și vor trebui să se descurce cu banii pe care ii au. Reporter: Cei care lucrează la stat la ce se pot aştepta odată ce veţi pune in dezbatere publică această lege a bugetului? Ce sporuri vor fi reduse sau chiar eliminate? Florin Ciţu: Vom pune in dezbatere publică, inainte de a aproba bugetul, aceste modificări și le veți vedea săptămana viitoare. Cred că luni vor fi puse in dezbatere publică cel mai rapid și atunci putem să discutăm despre ele. Reporter: Ştim că Astra Zeneca este un vaccin diferit şi nu funcţionează pe ARN mesager. Ce veţi face cu persoanele care ar putea refuza vaccinarea? Florin Ciţu: Există Pfizer, Moderna, AstraZeneca și vor mai fi şi altele, sunt mai multe vaccinuri. Mulțumesc mult de tot. Sambătă plăcută! Weekend plăcut! La revedere! 2021-02-06 13:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-06-01-57-34big_1.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, privind unele măsuri aprobate în ședința de guvern din 3 februarieȘtiri din 03.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-privind-unele-masuri-aprobate-in-edinta-de-guvern-din-3-februarieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Astăzi, inaintea şedinţei de guvern, a fost aprobată hotărarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin care au fost aprobate cele trei scenarii pe care le-am tot prezentat in spațiu public. Ele vor fi explicate in detaliu de domnul ministru al Educației - este astăzi aici - şi, bineințeles, vor fi puse in practică de un ordin comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății. Tot in hotărarea de astăzi a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a apărut un lucru nou. Este o propunere pentru elaborarea unui act normativ prin care să fie instituită o măsură complementară a suspendării activității, pe perioadă determinată, pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de prevenire și combatere a răspandirii COVID-19. Au fost multe discuții in momentul in care am relaxat condițiile pentru anumiți operatori economici. Din păcate, chiar dacă unele restricţii au rămas in vigoare, vedem foarte mulți operatori economici care nu respectă aceste restricții. Această propunere vine exact după aceste observaţii pe care le-am avut in ultima perioadă, pentru un act normativ care să reglementeze această situație, cu suspendarea activității pe perioadă determinată - și vor fi mai multe propuneri acolo. Dar asta este ceea ce a apărut nou. Reporter: Determinată? Florin Ciţu: Determinată, bineințeles, determinată. In ședința de guvern de astăzi, a fost aprobat un proiect de lege foarte mult așteptat, in special de partea puternică a economiei, de economia privată. A fost o lege care, atunci cand a apărut, a creat foarte multă rumoare și neincredere in Romania - o lege care a fost aprobată in Parlamentul Romaniei. Proiectul de lege aprobat acum de Guvern abrogă acea lege care suspenda un lucru firesc pentru economia de piață: suspenda dreptul companiilor din Romania - unele dintre cele unde statul este acționar majoritar - să acceseze fonduri din sectorul privat, să fie capitalizate cu fonduri din sectorul privat. Astăzi reparăm această nedreptate. V-am spus, la momentul cand a apărut acea lege, a creat foarte multă rumoare in spațiul economic și mai ales in mediul investițional și oamenii au avut foarte multe intrebări. Din primul moment am spus - inclusiv public - că vom abroga această lege in momentul in care vom prelua guvernarea. Și astăzi, in şedinţa de guvern, a fost aprobat un proiect de lege care abrogă Legea 173 din 2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale in activitatea economică. Acest proiect de lege merge la Parlament. Este un lucru foarte important, un mesaj clar pentru investitori, atat din Romania, cat și din exterior, că acest guvern este un guvern care susține investițiile, un guvern care are nevoie de investiții, care știe că are nevoie de investiţii pentru a se dezvolta și este un semnal corect. Tot astăzi, a fost aprobată o hotărare de guvern din partea Ministerului Muncii, un lucru pe care l-am făcut şi după tragedia de la Piatra Neamţ. A fost aprobată o hotărare prin care se propune acordarea de ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea familiilor aparţinătoare victimelor incendiului produs la Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş, soldat, bineinţeles cum ştiţi, cu decesul unor bolnavi şi rănirea altora. Se propune ca familiile celor afectaţi să beneficieze de un ajutor de urgenţă in valoare de 5.000 de lei pentru fiecare persoană afectată, suma maximă ce poate fi acordată pentru această intervenţie fiind de un milion de lei. Cam acestea au fost deciziile importante in şedinţa de guvern astăzi, pe care vroiam sa vi le prezint. In continuare, bugetul ştiu că este o discuţie in spaţiul public. Suntem foarte aproape de a avea o formă finală. Incă discutăm cu odonatorii de credite ceea ce eu am cerut tot tipul, acele măsuri de reducere a cheltuielilor. Ele incep să vină şi le veţi vedea şi in spaţiul public. Avem aici şi o evoluţie a cheltuielilor salariilor din sectorul bugetar in perioada 2016-2020, dar voi face o prezentare separat pe această temă, in zilele următoare. Cateva intrebări, dacă sunt. Reporter: Bună ziua! In primul rand, vroiam să vă intreb dacă aţi terminat acea analiza pe care o aveaţi pentru sporurile din sistemul bugetar ... Florin Ciţu: Da. Reporter: ... şi cum va arăta aceasta transpusă in buget? Florin Ciţu: Am terminat acea analiză şi sunt lucruri interesante pe care Romania ar trebui să le ştie şi o să le prezint in perioada următoare. Am descoperit sporuri despre care nu ştiam că există. Am descoperit situaţii in care legislaţia in vigoare nu este respectată, in ce priveşte suma sporurilor. Veţi vedea. Va fi transpusă, cred că vom veni in zilele următoare, chiar public voi prezenta modificările care vor apărea, dar, aşa cum am spus, urmează Legea salarizării unitare, pe care o vom modifica in acest an, şi acolo vom corecta; şi cea mai mare modificare sau cea mai importantă modificare in această lege este să faci legătura intre perforamnţă şi venit. Acest lucru nu există astăzi in Legea salarizării. Sporurile sunt date după ureche, veniturile la fel cresc sau salariile sunt date intr-un mod aleatoriu. Vom intoduce criterii de performanţă. Se poate face acest lucru și putem să le dăm și sporul, dacă acesta există, de performanță. Este cea mai importantă modificare pe care o vom face la legea salarizării. Reporter: Puteți să ne dați cateva exemple de sporuri care nu există sau pe care nu le-ați identificat? Florin Cițu: Vă dau exemple de sporuri de care nu știam că există, dar sunt mai multe. Este acel spor despre care toată lumea vorbește: pentru condiții vătămătoare, care, de fapt, inseamnă lucruri pe care noi astăzi le facem zilnic; să scrii la un calculator nu mai este o condiție vătămătoare - există un spor, in anumite instituții. Vor dispărea aceste sporuri, este un proiect anul acesta, anul viitor. Anul acesta vom incepe poate cu o limitare și de anul viitor vom reașeza lucrurile. E nevoie de schimbarea, modificarea legii salarizării unitare. Repet, sporurile sunt bune, ele sunt o motivație pentru toată lumea să-și facă treaba mai bine. Dar doar atunci cand sunt legate de criterii de performanță, nu cand stau doar in pixul managerului și sunt date fără niciun fel de criteriu, doar date la fiecare fără să respectăm niște norme. Și atunci veți vedea că vom folosi această modalitate de a motiva oamenii să-și facă treaba mai bine in sectorul public. Reporter: Dacă imi mai permiteți o intrebare despre sistemul de sănătate. Colegul dumneavoastră de partid, Nelu Tătaru, spunea că a lăsat guvernului o ordonanță de urgență care prevedea ca managerii de spitale să poată să acceseze fonduri europene pentru modernizarea și reparația spitalelor, vorbim de ordonanța care a apărut după incendiul de la Piatra Neamț. Voiam să vă intreb ce se mai intamplă cu ea, trebuia să mai primească aviz de la sănătate și de la fonduri europene. O veți aproba? Florin Cițu: Din ce știu eu, acea ordonanță era in procedură de avizare, dar nu avea avize pozitive, avea avize negative. Astăzi, in ședința de guvern, am aprobat un memorandum care face exact acest lucru - arată că există surse pe care le putem folosi din fonduri europene, pentru a imbunătăți sistemele de avertizare din spitale. Detaliile le veți vedea in memorandum. Am folosit un memorandum, pentru că nu este nevoie de o ordonanță de urgență. Deja sursele de finanțare sunt acolo. Se pot face lucrurile printr-un ordin de ministru. Reporter: Dacă-mi permiteți, revenim puțin la partea economică. Ați spus că se va suspenda activitatea operatorilor economici pe o perioadă determinată. Vorbim aici inclusiv de acele restaurante, cluburi și baruri care au funcționat. Florin Cițu: Bineințeles, despre acest lucru este vorba. Cine incalcă legislația... Astăzi s-a văzut că acele amenzi pe care le dăm nu mai au niciun efect. Și atunci, pentru că nu sunt respectate prevederile legale, trebuie să schimbăm puțin regulile jocului și trebuie să venim cu această modificare. Reporter: Veţi mări şi amenzile pentru aceşti operatori economici sau doar... Florin Ciţu: Nu, nu mărim amenzile, pentru că amenzile aţi văzut că nu au niciun efect. Este vorba de activitate, suspendarea activității pe o perioadă determinată. Reporter: Şi dacă puteți spune mai clar, aş avea nevoie de o clarificare legată de companiile de stat care vor putea accesa fonduri europene. Care ar fi nivelul, pe ce zone? Pe zona de investiţii? Cum vor putea să acceseze aceste fonduri europene companiile din zona de stat? Florin Ciţu: Deocamdată vorbim de Planul de reconstrucție și reziliență. De fonduri europene in sistemul clasic vorbim mai tarziu. Şi aici este vorba, așa cum ii spunem noi, de proiecte de reformă. Companiile de stat care vor face, vor veni cu proiecte de reformă, da, pot să acceseze aceste fonduri europene, aceste sume. De fapt sunt granturi, nu sunt fonduri europene. Ştiţi foarte bine că PNRR are două părți: granturi și imprumuturi. Reporter: Ce inseamnă, domnule premier, această perioadă determinată in privința suspendării activității? - că e un termen foarte... Florin Ciţu: Veți vedea in actul normativ, dar eu, dacă mă intrebaţi pe mine, cred că putem să incepem cu două săptămani și, apoi, să creștem treptat pentru cei care nu respectă in continuare. Deci, cred că mergem cu o perioadă minimă de două săptămani, dar asta este doar ceea ce aș propune eu, incă nu avem actul normativ. CNSU ne-a făcut o propunere, pentru a face un act normativ, și cand va veni act normativ in şedinţă de guvern, il vom aproba; eu propun inițial minim două săptămani. Reporter: Şi in ceea ce priveşte CNSU şi clarificările care ar putea fi făcute. Dumneavoastră aţi deschis printr-o decizie a CNSU, evident, in funcție de nivelul de cazuri la mia de locuitori, restaurantele; insă nu sunt clarificări și nu sunt spuse in mod specific și barurile, chiar dacă in decizia preliminară a CNSU ele erau inchise. Ele au același cod CAEN precum restaurantele, insă Poliția Locală, tocmai pentru că dumneavoastră n-aţi specificat acest lucru in decizia ulterioară a CNSU de redeschidere, acordă amenzi, chiar dacă oamenii au același cod CAEN și ar trebui să beneficieze de aceeași bază legală. Florin Ciţu: Este vorba de tip de activitate, nu de tip CAEN, insă dacă există probleme, vom remedia printr-o hotărare CNSU. Dar vorbim de activităţi, nu de cod CAEN. Reporter: In ceea ce privește bugetul, spuneaţi - mă refer la declaraţia dumneavoastră din 6 ianuarie - că veți trimite săptămana aceasta, pană la urmă, la parlament; veţi mai face ședinţă de guvern, sau săptămana viitoare? Florin Ciţu: Cred că cel mai onest este săptămana viitoare. Vreau să mă asigur... Nu este un buget simplu, este un buget care se uită la perioada 2021-2022, este un buget care incepe să repare anomalii introduse in legislația din Romania in ultimii patru ani de zile. Vă dau doar un exemplu: cheltuielile cu salariile s-au dublat in perioada 2016 - 2020, de la 57 de miliarde de lei anual la 110 miliarde de lei. Nu cred că s-a dublat nimic, veniturile nu s-au dublat in Romania in ultimii patru ani de zile, economia nu a avut o dinamică dublă in ultimii patru ani, dar cheltuielile de personal s-au dublat. Un singur exemplu. Trebuie să reaşezăm prin acest buget structura economiei, să continuăm să investim, este un buget care are o sumă pentru investiţii mai mare decat anul trecut, anul trecut a fost o sumă record, dar şi anul acesta are o sumă mai mare și un buget care are in vedere doi ani, după cum am spus, 2021-2022, pentru că reformele pe care le implementăm in 2021 vor avea efecte in 2022, de aceea trebuie să meargă in tandem. Reporter: O clarificare, dacă se poate, tot legată de CNSU. Spuneaţi de operatorii economici, insă sunt şi situații de instituții, mă rog, impropriu spus instituţii, să zic lăcaşurile de cult care, la fel, in ciuda avertismentelor, cand au veni de la autoritățile şi-au deschis uşile, nu au fost amendate, vor fi supuse cumva acestui act normativ pe care dumneavoastră il pregătiţi? Luaţi in calcul? Florin Ciţu: Propunea CNSU este pentru operatorii economici. Reporter: Strict operatorii economici? Florin Ciţu: Da. Reporter: Iar in privința analizelor pe care le-aţi cerut, cele trei, in data de 6 ianuarie, pe care le-aţi cerut miniştrilor, dacă v-au fost trimise, cele referitoare la companiile de stat, investiţii şi acte normative cu impact bugetar? Florin Ciţu: Am spus că se pot face două lucruri aici: pot să vină de la miniștri propuneri de reașezare a cheltuielilor, de reformă sau putem face acest lucru prin buget. Vom face prin buget anul acesta. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Este justificat acel salariu de 18.000 de euro de la ARR? Florin Ciţu: De la cine? ANRE? Reporter: De la Autoritatea Rutieră Romană. Florin Ciţu: Vă daţi seama că nu am informația despre cum se face salarizarea la acea autoritate. Ne vom uita la ce se intamplă in spate, dacă e justificat sau nu, dar ce pot să vă spun este că este un alt proiect al nostru - ştiţi foarte bine că eu am incercat să reduc salariile atat la CEC, cat şi la EximBank, din poziția de ministru al finanțelor, atunci am fost blocat de acest sistem pe care incercăm să-l modificăm. Nu renunț la acea intenție, vom merge mai departe. In acelaşi timp, vreau să mă uit și la numărul de persoane in consiliile de administraţie. Mi se pare cam mare in acest moment şi ar trebui să avem un număr minim mult mai mic decat ceea ce avem aici, dar vă spun că reforma despre care vorbim va include și sistemul de salarizare in companiile de stat, de aceea am răspuns mai devreme că se poate face reformă prin buget sau prin propunerile care vin de la miniştri. Dacă propunerile care vin de la miniştri intarzie, vom face reforma prin buget, vom forţa reforma prin buget. Se pare că in acest moment vom forța reforma prin buget. Cand am preluat acest mandat, am spus foarte clar, nicio companie de stat pe pierderi nu mai primeşte subvenţii fără să aibă un program de reformă. Nu vine programul de reformă, nu vin nici subvenţiile. Reporter: O intrebare, domnule prim-ministru. Florin Victor Dumitru și Victor Costache au fost numiți de curand secretari de stat. Ce ii recomandă? Florin Ciţu: Victor Costache nu este secretar de stat, este consilier onorific. Il recomandă o carieră de chirurg internațional recunoscut de Academia Franceză - dacă dumneavoastră mă intrebați ce il recomandă pe Victor Costache, imi pare rău. Reporter: De ce aceste numiri? Florin Ciţu: Pentru că am nevoie de un specialist in medicină alături de mine, iar Victor Costache este un specialist recunoscut la nivel mondial. Reporter: Vă mulțumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Tot pe buget. Cat de aproape sunteţi de ţinta de deficit de 7,2%? Incercați să /.../ Florin Ciţu: Sunt mai jos de 7,2% cu ținta, suntem mai aproape de 7 decat 7,2%. Repet, vreau să mergem spre 7, dacă putem acolo să ajungem, dacă nu, mai aproape de 7 decat de 7,2. Reporter: Avem şi ingheţarea pensiilor ca variantă? Dacă da, cum se poate realiza acest lucru? Florin Ciţu: Mă scuzaţi, nu am auzit. Reporter: Inghețarea pensiilor este o variantă? Și dacă da, cum s-ar putea face acest lucru? Florin Ciţu: Aici trebuie cumva să modificăm limbajul public. Nu este vorba despre..., nu are cum să fie o inghețare a pensiilor intr-un an in care pensiile au crescut. Pensiile anul acesta sunt mai mari decat anul trecut. Punctul de pensie in 2021 este mai mare decat anul trecut. Oamenii vor incasa mai mulți bani la pensie decat in 2020. Deci nu putem să discutăm despre așa ceva. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Tot mai mulţi primari din ţară se plang că nu pot deschide anumite centre de vaccinare, intrucat nu sunt medici. Riscă ceva aceste cadre medicale care nu participă, nu doresc să participe, eu ştiu, la procesul de vaccinare? Florin Ciţu: Eu nu am văzut acest lucru. Din contră, am văzut că avem centre de vaccinare, avem capacitate de vaccinare, dar nu prea vin vaccinurile. Dar in Romania suntem in top 6, rămanem acolo, la numărul de vaccinări zilnice, ne uităm la o medie la șapte zile. Deci nu avem cum să spunem că nu avem centre de vaccinare. Avem mai mult decat putem să vaccinăm, din păcate. Reporter: Primarul din Suceava susţinea in această dimineaţă că nu poate deschide anumite centre de vaccinare, intrucat nu are suficienți medici, nu sunt suficienţi medici. Florin Ciţu: Nu știu care este situaţia dlui primar din Suceava. Vă spun, la nivel național, Romania - și la nivel internaţional - Romania este in top in ceea ce privește vaccinarea. Nu văd o problemă aici, din contra, aşteptăm să vină mai multe vaccinuri și sper să vină in februarie cat mai multe vaccinuri, să revenim la normal. Reporter: Şi despre controalele la Apele Romane. Aţi anunţat că veţi trimite Corpul de Control pentru a investiga acel caz. Florin Ciţu: Am trimis. Nu, nu doar acel caz, nu doar acel caz. Ideea este că noi nu trimitem doar pe un caz. Este adevărat, informaţiile apărute in spaţiul public sunt benefice de foarte multe ori, dar Corpul de Control al primului ministru se uită la mai multe lucruri, se uită și la investiții, cum au fost derulate. Avem mai multe obiective in această anchetă. Reporter: Dacă imi mai permiteți o intrebare, legată de cei care au sărit peste rand la vaccinare. Ministrul sănătății spunea că sunt peste 1.300 de persoane care au ajuns la vaccinare din etapa trei in etapa doi. Dumneavoastră, luni, dacă-mi aduc bine aminte, spuneați că nu s-a intamplat asta. Voiam să vă intreb dacă v-ați lămurit, dacă au fost persoane care au fost vaccinate mai repede și dacă v-ați gandit și la sancțiuni pentru medicii care au făcut aceste vaccinuri. Florin Cițu: Trebuie să fim corecți. Cifra de 1.300 am avansat-o eu. Cifra cealaltă era de cateva zeci de mii și era avansată de Ministerul Sănătății; dar revin la obiectivul acestei campanii de vaccinare, de a vaccina cat mai mulți oameni: nu poți să oprești pandemia, nu poți să oprești acest virus decat dacă avem cat mai mulți oameni vaccinați. Obiectivul este de a avea 70% din populație, din adulți, vaccinată. Acesta este obiectivul, de aici pornim. Eu nu pot să sancționez medici dacă vaccinează pentru că a rămas o doză in plus. Da, dacă sunt situații in care s-au creat tot felul de scheme și care ii dezavantajează pe cei care erau programați, asta este altceva. Dar din moment ce noi știm că cei care au fost programați, niciunul dintre cei programați nu a fost dat la o parte pentru altcineva, nu văd o problemă. Reporter: In ceea ce privește romanii care sunt sechestrați pe Aeroportul din Cancun? Florin Cițu: Domnul ministru al afacerilor externe este in legătură, a și luat legătura...; Reporter: Doar un mesaj am văzut din partea MAE. Ceva concret? Florin Cițu: Păi, concret. Domnul ministru, concret, a avut legături cu cei din Mexic. Ați văzut mesajul celor de la MAE, suntem in legătură cu... Romania, prin Ministerul Afacerilor Externe, este in legătură cu Mexic și se va rezolva problema in foarte scurt timp. Reporter: Și modificări la prefecți? Am văzut că aveați pe ordinea de zi schimbări la nivelul prefecților, dacă ați făcut numiri? Florin Cițu: Nu, nu au fost, au fost cateva. La cerere. S-a retras prefectul de la Cluj și a fost numit secretar general adjunct in Guvern. Mai sunt cateva numiri, /...;/ dar incă nu s-au făcut acele numiri pe care dumneavoastră le așteptați, care au avut loc prin negociere, pentru că ordonanța de urgență care modifică statutul incă nu este publicată. Cand o să fie publicată, vom avea și acele numiri. Mulțumesc! Domnul ministru al educației! Reporter: Ințeleg că există anumite informații că v-ați opus legat de unele propuneri. Din ce zonă sunt aceste propuneri și care sunt problemele legate de aceste propuneri? Florin Cițu: Nu sunt probleme, nu m-am opus, am spus că sunt cateva criterii de la care nu abdic: fără penali in funcții publice, fără conflict de interese și doresc profesioniști. Mulțumesc! Sorin Cimpeanu: Mai e ceva interesant de prezentat? Nu vă interesează cumva hotărarea CNCSU? Reporter: Mai ales! Și ordonanța de urgență, domnule ministru! Sorin Cimpeanu: Mă gandeam eu. Reporter: Şi ordonanţa de urgenţă, domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Şi ordonanţa de urgenţă şi după aceea mă retrag şi eu să lucrez la cel de-al treilea document, ordinul comun, aşteptat astăzi. Vă spun de la bun inceput că va fi spre miezul nopţii, in cel mai bun caz. Deci, hotărarea CNCSU. La primul articol, sunt definite cele trei scenarii. Art. 1, alin. 1 prevede: Rata de infectare cumulată pe 14 zile mai mică sau egală cu 1 la mie, vor fi deschise cu prezenţă fizică şcolile, după cum urmează - in primul rand, antepreşcolari, creşă, preşcolari - grădiniţă, elevi - invăţămant primar, inclusiv clasa zero, invăţămant gimnazial, invăţămant gimnazial, deci, practic tot, la rata de infectare mai mică sau egală cu 1. Următorul scenariu, rata de infectare intre 1 şi 3 la mie, mai mică sau egală cu 3 la mie: vor merge cu prezenţă fizică antepreşcolari in creşă, preşcolari in grădiniţă, elevii din invăţamantul primar, inclusiv clasa pregătitoare, in şcoală. Vor merge, de asemenea, şi elevii din clasele terminale: a VIII-a, a XII-a şi a XIII-a. Al treilea scenariu: rata de infectare peste 3 la mie, dar mai mică de 6 la mie, vor merge doar antepreşcolari in creşă, preşcolari in grădiniţă şi elevii invăţămantului primar, inclusiv clasa pregătitoare. La următorul alineat se prevede că: se recomandă participarea cu prezenţă fizică a elevilor cuprinşi in invăţămantul tehnologic, profesional, profesional dual şi post-liceal pentru activitatea de stagiu practic. Stagiile practice se pot derula cu prezenţă fizică. Toate acestea cu respectarea condiţiilor impuse de organizatorii de practică şi cu respectarea condiţiilor impuse de ordinul miniștrilor Educaţiei și Sănătăţii. Este un element important. S-a luat in considerare faptul că, pentru această categorie de elevi, stagiile practice nu pot fi derulate eficient in online. Universităţile - şi civile, şi militare - au autonomie şi decizia va fi luată de către conducerile acestor universităţi. Un alt punct: pentru unităţile de invăţămant preuniversitar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne se face excepţie de la prevederile alineatului 1. Decizia va fi luată de către conducerile acestor ministere, in raport cu specificul și cu, bineințeles, situația epidemiologică. Acestea sunt elementele prevăzute in hotărarea CNCSU de astăzi. Am vrut să precizez foarte clar definite scenariile, cine poate merge la școală. Este vorba de un număr de peste 2,4 milioane de elevi din totalul de aproape 3 milioane, 2.915.000 de elevi. Ordonanța de urgență care prevede modificarea unor acte normative vizează modificarea Articolului 58 din Legea Educației Naționale; mai exact, prin excepție de la alineatul 4, Art. 58, in semestrul II al acestui an școlar, suma de 30 de milioane de euro va avea ca destinație exclusivă derularea și plata orelor remediale. Plata se va face către școli, intr-un cuantum de 0,4 ISR, 200 de lei pe lună, pentru fiecare elev cuprins in grupul țintă. Precizări despre constituirea grupului-țintă vor fi date printr-un ordin al ministrul educației in termen de 15 zile de la publicare in Monitorul Oficial al acestei ordonanțe de urgență. Pot să vă spun de pe acum că in grupul-țintă vor fi cuprinși elevii care au inregistrat dificultăți cu privire la procesul de invățare online din cauza accesului dificil la internet, accesului dificil la echipamente IT. De asemenea, vor fi cuprinși elevii aflați in situație de risc cu privire la neincheierea situației școlare pe primul semestru. Aceste modificări vizează semestrul II al anului școlar 2020-2021. Pentru următorul an școlar, 2021-2022, cu trei luni inainte de incepere, deci in luna iunie 2021, prin ordin de ministru, se va regla modul de derulare a programului Școala după școală in anul care va incepe in septembrie 2021. Dacă aveți intrebări? Dacă nu, o să... Reporter: Ba da, ba da. Staţi puţin. Sorin Cimpeanu: Aveţi, deci? Reporter: Da. Sorin Cimpeanu: Şi eu voiam să merg să muncesc, dar vă ascult. Reporter: In primul rand, voiam să vă intreb despre reacția pe care a avut-o Consiliul Național al Elevilor, care spunea că școlile nu sunt pregătite pentru redeschiderea și propun ca in următoarea săptămană, in prima săptămană de semestrul al doilea, să fie tot online și să fie lăsat timp pentru pregătire. Cum vedeți? Sorin Campeanu: Am ințeles. Această poziție este foarte nouă, pentru că poziția anterioară a Consiliul Național al Elevilor era aceea de solicitare, nu de susţinere, ci de solicitare a deschiderii școlilor cu prezență fizică. Am avut ieri o videoconferință cu inspectoratele școlare prin care am solicitat să ne informeze cu privire la stadiul pregătirii școlilor. Am primit asigurări că sunt pregătite, sunt peste 37 de milioane de măști, sunt peste 1 milion de litri de substanțe dezinfectante in școlile din Romania, plus multe alte elemente. In continuare, după ce sperăm să avem in seara aceasta ordinul comun al ministrului educației, ministrului sănătății, maine la orele 11:00 avem o altă videoconferință, organizată cu același inspectorate școlare din toată țara, de data asta in prezența presei. Punctele sunt patru. Unu - stadiul, pregătirea școlilor cu privire la intreg ansamblu de măsuri de la protecție impotriva pandemiei COVID, de la protecție impotriva incendiilor, măsuri de prevenție din această perspectivă pană la asigurarea cu resursă umană și nu in ultimul rand, modul in care se va derula acest program prin care vizăm recuperarea pierderilor suferite din cauza predării online. La toate aceste subiecte, impreună cu toate inspectoratele din țară, va putea participa și presa la videoconferință. Dacă sunt ingrijorări punctuale cu privire la pregătirea insuficientă a unor școli dintr-un anumit județ, presa și Consiliul Național al Elevilor are ocazia să interacționeze direct cu cei in măsură să pregătească școlile in parteneriat cu autoritățile locale. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o intrebare. Sorin Campeanu: Vă rog! Reporter: Voiam să vă intreb dacă in ordinul de ministru pe care il veți face impreună cu Ministerul Sănătății veți cuprinde și cați elevi vor avea voie maxim intr-o clasă, pentru că știm că sunt clase supraaglomerate, cu peste 30 de elevi. Cum vor invăța aceștia? Sorin Campeanu: Cu siguranță, da. S-a precizat de la bun inceput, incă din data de 15 ianuarie, că se renunță, atunci, la nivel de propunere, acum, la nivel de decizie, la acel scenariu hibrid, care presupunea alternanță cu prezentă, prezență fizică și prezență online. A fost un scenariu care s-a dovedit a fi foarte ineficient din perspectivă educațională. A fost in scenariu care a determinat pierderi, care acum trebuie compensate prin acest Program național de acțiuni remediale. Deci, s-a renunțat. Chiar dacă s-a renunțat ca variantă sistemică la acest scenariu, sunt cele cinci excepții pe care le-am prezentat deja, care vor conduce procesul de predare-invățare in online. Nu știu dacă e cazul să le reiau. Elevii care au contraindicații medicale - și aici, un lucru foarte important, acei elevi au deja adeverințe de la inceputul primului semestru. Vom insista ca acele adeverințe, pentru că sunt in același an școlar, să fie luate in considerare și să nu punem elevii pe drumuri pentru alte adeverințe medicale care să ateste vulnerabilități ce ii impiedică să vină la școală cu prezență fizică. Doi: este vorba de elevii care au aparținători in familie cu aceste vulnerabilități, lucru ce ii impiedică să intre in colectivitate. Trei: este vorba de elevii care prezintă simptome specifice in anumite zile, caz in care nu este necesar să avem astfel de adeverințe. Se recomandă apăsat să nu intre in colectivitate. De asemenea, profesorii cu vulnerabilități medicale sunt nevoiți să prezinte certificate care să ateste acest lucru de la un medic de medicina muncii, pentru că un ordin de ministru, fie el și comun, nu poate schimba o lege și profesorii care au simptome, la fel ca și elevii, iarăși, nu se vor prezenta in comunitate. Toate aceste elemente vor conduce la o micșorare a presiunii numărului de elevi in clasă, pentru că, sunt convins, vor fi situații, nu puține. Doi: regulile de distanțare vor fi adaptate la specificul și realitățile școlii romanești - și nu numai școlii romanești. Acest ordin de ministru comun va trebui să fie foarte clar, foarte explicit, ușor de ințeles și mai cu seamă să poată fi aplicabil la realitățile școlii romanești. Atata vreme cat voi considera, poziționandu-mă din perspectiva unui director sau unui rector - am ceva exercițiu - și nu voi ințelege ce trebuie să aplic din acest ordin, nu voi semna acest ordin. El trebuie să fie foarte clar și să fie aplicabil. 90% din școlile din Romania au bănci de doi elevi. Dacă sunt bănci de doi elevi, vor sta doi elevi in bancă. Accentul se pune pe portul măștii. Este o condiție determinantă. De asemenea, pe o altă măsură simplă, ce ține de aerisirea, ventilația spațiilor inchise, sălilor de clasă. Sunt lucruri esențiale care vor fi cuprinse in acest ordin. Va trebui să răspundem și intrebărilor: cand se suspendă activitatea intr-o clasă? Foarte probabil că in acord cu ministrul sănătății, vom luat decizia ca la două cazuri elevi per clasă să se suspende activitatea, subliniez, in clasă, nu in toată școala, in clasă. Dacă in aceeași școală sunt mai multe clase in care apar cel puțin două cazuri in fiecare clasă, sigur că da, din păcate, se va suspenda prezența fizică vreme de 14 zile in intreaga școală. In ceea ce ii privește pe profesori, deoarece au o mobilitate mai crescută, mergand, interacționand cu mai multe grupuri de elevi, la două cazuri confirmate in randul cadrelor didactice, se va suspenda activitatea pentru 14 zile in intreaga școală. Alte elemente vom căuta să le prezentăm cat se poate de clar in acest ordin comun de ministru, cu maximă prudență, dar in același timp, și cu capacitatea de a putea fi aplicate. Reporter: Pentru că ați invocat realitățile din școlile romanești, voiam să vă intreb dacă in acest ordin de ministru ați identificat nevoia de măsuri suplimentare de protecție in aceste școli față de anul trecut și care ar fi acestea, in primul rand. Sorin Cimpeanu: Vom vedea dacă sunt, in ce măsură, mizăm foarte mult pe colaborarea cu colegii noștri de la Ministerul Sănătății. Aș vrea să vă spun că și in seara aceasta va fi un grup de lucru comun cu colegii din Ministerul Educației, impreună cu colegii din Ministerul Sănătății, laolaltă, la aceeași masă, vor analiza toate aceste lucruri. Reporter: Şi referindu-ne la /.../ Sorin Cimpeanu: Ne bazăm foarte mult, să știți, și pe exemplele altor sisteme de educație, care nu au oprit școala, care au avut clase cu dimensiuni comparabile cu cele din sistemul de educație din Romania, care au avut același număr de elevi, 2 in bancă, șiruri de cate 5 bănci, 3 șiruri de cate 5 bănci, deci 30 de elevi in clasă și care nu au avut o creștere a ratei de infectare din cauza acestui mod de funcționare. Sigur că da, se va face recomandarea ca mobilierul să fie repartizat cat mai aerisit posibil, cat mai distanțat posibil, maximul posibil. Regulile de distanțare e bine să se păstreze, dar mai ales intre grupele diferite de copii. Este foarte greu, este imposibil, este irealist să pretinzi distanțare fix de un metru. Dacă mă uit și in jurul nostru, nu știu dacă toți păstrăm distanța de un metru intre noi, deci e importantă distanțarea, dar să fie aplicabilă in condiții reale, rezonabile. Reporter: Și legat de posibile cazuri de infectare, ne puteți spune dacă sunt suficiente teste și personal pentru a face aceste teste la nivelul unităților de invățămant? Există temeri in acest sens. Sorin Cimpeanu: Partea de testare este foarte importantă. Susținem proiectul Ministerului Sănătății prin care se intenționează testarea cu teste antigen. Aceste teste antigen există, nu trebuie achiziționate. Avem insă nevoie de personal, pentru că tot personalul cu competențe medicale angajat in Ministerul Educației e constituit din 113 medici și 268 de asistenți medicali. Personalul de medicină școlară din Ministerul Sănătății e constituit din 788 de medici de medicină generală, dacă nu mă inșel, plus ceva mai mult de 500 medici stomatologi și peste 3.000 de asistenți medicali. In total, personalul cu competență este de 5.000 de persoane, cu competențe medicale. 5.000 de persoane pentru 17.000 de școli cu personalitate juridică / structuri arondate. Este nevoie de personal medical nu numai pentru administrarea testelor, pentru că testarea este un act medical și nu unul educațional, este nevoie de personal medical și pentru eventuale situații nedorite in care intr-o fază, in timpul orelor de curs, apar 1, 2, 3, 4 cazuri de copii care prezintă simptome, repet, in timpul orelor. Dacă prezintă simptome inainte, sigur, ne bazăm pe părinți că nu ii vor trimite in colectivitate. Dar in timpul orelor dacă apar, e nevoie de personal medical. Nu știu dacă v-am răspuns la intrebare. Reporter: Și in contextul acesta știm că medicii școlari sunt mutați la DSP. Se vor intoarce? Ce se va intampla? Și la cat timp? Vorbeați despre testare, cum se va face și la cat timp? Sorin Cimpeanu: Excede competențele Ministerului Educației, dar pot să vă spun că se susține ideea reintoarcerii din DSP-uri in școli. Atata vreme cat școlile n-au funcționat, nu a fost nevoie de acest personal medical in școli și au putut să-și aducă aportul in DSP-uri: Acum, prin reintoarcere, este o problemă a DSP-urilor pentru a compensa lipsa acestora. Un lucru foarte important, insistăm ca pe site-ul Ministerului Educației să fie afișat acel link din care orice profesor, elev, părinte să știe care este evoluția, ce va urma săptămanile viitoare. Deci, incidenţa cumulată pe 14 zile trebuie să fie prezentată săptămanal, cu o cadență săptămanală, intr-un mod foarte vizibil. In momentul de față, știm foarte bine, la nivel global, sunt 17 județe in scenariul verde, sunt 24 in scenariul galben și unul singur in scenariul roșu. Ştim că avem o singură localitate carantinată, localitatea Havarna, din județul Botoșani. Aceste lucruri trebuie să fie foarte vizibile. Fiecare trebuie să se poată regăsi foarte ușor - fiecare inseamnă elev, părinte, profesor, director de școală - și să știe ce va urma in perioada următoare. Din fericire, această schimbare de scenariu, de la verde la galben, nu se face fără preaviz. Se vede o creștere a ratei de infectare, se cunoaște, dar, chiar și așa, ele trebuie cunoscute. Dacă avem invers - de la scenariul galben către verde - cu atat mai bine, şi asta trebuie cunoscut, pentru că, această situație, se vor deschide mai multe școli. Reporter: Spuneaţi puţin mai devreme că vă raportați la acele state care au avut școlile deschise și nu s-a văzut o creștere a transmiterii, insă acum multe state iși inchid școlile, pentru că ... Sorin Cimpeanu: Greşit. Total greşit. Dacă vreţi, vă pun la dispoziţie situația la data de astăzi, in care doar trei state, din 27 de state europene, nu au deschise măcar grădinițele și invățămantul primar. Nu mai există așa ceva. Reporter: Germania, Austria, Olanda. Sorin Cimpeanu: Nu, nu. Olanda, guvernul olandez, tocmai a anunțat, duminică, redeschiderea. Germania, da, le păstrează, deși acolo este o diferență in funcție de landuri. Austria deschide. E vorba de ţările care nu au şcolile deschise, cel puțin grădinițele și invățămant primar: Danemarca, Germania și Portugalia. Atat. Sunt țări care au intreg sistemul de educație deschis incă de pe 25 ianuarie, spre exemplu. Reporter: Bun, dar discutăm despre o nouă tulpină a virusului şi deja avem 27 de cazuri confirmate. Unul dintre focare a pornit chiar de la un angajat al unei școli. Sorin Cimpeanu: Da. Aşa cum a fost precizat, analiza de ieri a fost făcută foarte responsabil - cei din educație, in limita competențelor lor, cei din sănătate; a participat și INSP-ul, şi CNCSU, și Ministerul Sănătății, in limita competențelor medicale. Analiza a fost făcută nu numai din perspectiva cantitativă a evoluției epidemiologice - a se vedea rata de infectare, ci și din perspectiva calitativă - a se vedea apariția acestei noi tulpini. Concluzia a fost clar prezentată de către cei care au competențe, că riscul există, prudența trebuie să fie maximă, insă acest risc este gestionabil. Reporter: Şi incă o intrebare, vă rog: ce se intamplă cu copiii in pauze? Răman in clase? Cum...? Sorin Cimpeanu: Vom vedea in ce măsură e nevoie de reglementări speciale in acest sens. Da, este o intrebare foarte importantă. Reporter: Bună ziua! Faptul că a fost amanată vaccinarea profesorilor cu două săptămani ar putea afecta in vreun fel acest lucru redeschiderea şcolilor? Mai exact, dacă ştiţi...? Sorin Campeanu: Tocmai aţi văzut că nu a fost afectată decizia. De altfel, din data de 15 ianuarie s-a spus că evoluţia epidemiologică este factorul principal care va determina decizia de deschidere sau nu a şcolilor, evoluția epidemiologică. Factori precum evoluția campaniei de vaccinare au fost consideraţi şi sunt, fără doar și poate, foarte importanți, dar nu condiționează, nu au condiționat decizia. S-a anunţat din 15 ianuarie că nu va condiţiona campania de vaccinare această decizie. Aș vrea să spun că in randul celor nouă categorii de lucrători esențiali din cei 194.000 de angajați din sistemul de educație care au disponibilitate de vaccinare, 117.000, peste 117.000 fiind deja programați şi reprogramaţi, peste 27.000 fiind deja vaccinaţi cel puțin cu o doză, arată interesul și responsabilitatea celor din domeniul educației. Dorința, disponibilitatea de vaccinare este intr-adevăr mai mare decat putința de vaccinare, factorul limitativ fiind numărul de doze de vaccin, factor limitativ nu in Romania, ci şi in Europa şi in intreaga lume. Avem angajamentul celor care coordonează campania de vaccinare că deindată ce va putea fi gestionat acest factor limitativ, numărul de doze de vaccin, personalul din educație va avea o prioritate sistemică. Acest lucru se poate intampla, intr-adevăr, cel mai devreme peste două săptămani. Reporter: Dar voiam să vă intreb dacă ştiţi cumva dacă sunt profesori care nu doresc să se intoarcă la catedră intrucat ştiu că in perioada următoare s-ar putea să nu fie vaccinaţi? Sorin Campeanu: Dacă sunt profesori care...? Reporter: Dacă sunt profesori care nu vor să vină la cursuri fizic in cazul in care nu vor fi vaccinaţi in perioada următoare? Sorin Campeanu: Eu mizez foarte mult pe ințelepciunea cadrelor didactice din Romania și pe devotamentul acestora in interesul elevilor, ințelegand in același timp și teama firească de necunoscut, cum ar fi teama de a merge nevaccinat intr-o comunitate. Acei profesori care se tem se pot consulta cu medicii și pot face parte din acea categorie de profesori care au elemente de natură medicală care ii impiedică să meargă cu prezență fizică in școli. Avem ințelegere față de toată lumea. Reporter: O singura intrebare, dacă mai imi permiteți, legat de testare. Sorin Campeanu: Ultima. Sorin Campeanu: Care e procedura, va veni părintele la clasă, se va semna vreun acord? Cum se va desfăşura totul? Sorin Campeanu: Vă referiți la partea de testare? Reporter: La partea de testare, da. Sorin Campeanu: De acordul părintelui? Este unul din lucrurile pe care le avem pe agendă să le clarificăm. Deci, nu știu dacă partea de testare trebuie să facă parte din acest ordin comun cu privire la derularea activității in şcoli. Este un lucru important, foarte important, dar nu este direct legat de partea de deschidere a şcolilor. Ministerul Educației susține această testare, să vedem care sunt cerințele legale cu privire la acord, nu mă exprim in momentul ăsta. Nu știu dacă va face parte din ordinul comun. Din perspectiva ministrului educaţiei, inclin să cred că nu este un lucru specific din domeniu medical. Reporter: Vă mulţumesc! Sorin Campeanu: Mulţumesc! 2021-02-03 15:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_139336104_419871809263657_2015126017002616718_n.jpgPrimirea, de către prim-ministrul României, Florin Cîțu, a ministrului de externe spaniol, Arancha Gonzalez LayaȘtiri din 03.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-prim-ministrul-romaniei-florin-citu-a-ministrului-de-externe-spaniol-arancha-gonzalez-layaGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Florin Cițu, a avut astăzi o intrevedere cu ministrul spaniol al afacerilor externe, Arancha Gonzalez Laya, cu prilejul vizitei la București. Intalnirea s-a desfășurat in contextul aniversării, in 2021, a 140 de ani de relații diplomatice bilaterale și al primei ședințe comune de guvern a celor două state, care urmează să fie găzduită de Spania, in cursul acestui an. Cei doi inalți oficiali au evidențiat caracterul substanțial al Parteneriatului Strategic dintre Romania și Spania și au subliniat că nivelul deosebit al relației bilaterale și contextul post-pandemic oferă oportunități pentru dezvoltarea de proiecte strategice comune și parteneriate generatoare de valoare adăugată și locuri de muncă in economiile celor două țări. Prezența unei numeroase comunități romanești in Spania contribuie, de asemenea, in mod esențial, la consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. Prim-ministrul Florin Cițu a apreciat prezența companiilor spaniole in țara noastră și a subliniat că Executivul roman va continua să promoveze politici publice prietenoase cu investitorii. Au fost trecute in revistă, de asemenea, teme de interes comun, cu accent asupra priorităților legate de bunul mers al programelor de vaccinare anti-Covid și a oportunităților legate de programele de redresare economică post-pandemie. Prim-ministrul roman a reiterat, totodată, interesul major al Romaniei pentru finalizarea procesului de aderare a țării noastre la OCDE, precum și accesul in spațiul Schengen. Ministrul de externe Arancha Gonzalez Laya a exprimat sprijinul deplin al Spaniei pentru ambele obiective ale Guvernului Romaniei. 2021-02-03 14:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-03-02-16-03big_6.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu GheorghițăȘtiri din 02.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-valeriu-gheorghitaGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gherorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim că aţi dat curs invitaţiei noastre la o nouă conferinţă de presă organizată de Comitetul Naţional pentru Coordonarea Activităţilor privind vaccinarea impotriva COVID-19. Ca de obicei, o să trec in revistă datele pană la acest moment şi aş incepe cu numărul de doze de vaccin recepţionate de Romania pană la acest moment. Pană pe data de 2 februarie au fost recepționate un total de 948.149 de doze de la compania BioNTech Pfizer şi au fost distribuite 784.109 doze, așa incat stocul existent la data de 2 februarie este de 164.040 de doze la nivelul centrelor regionale de stocare. Următoarea tranșă de vaccinuri de la compania BioNTech Pfizer este estimată pentru săptămana 8-15 februarie, de circa 163.800, pentru data de 8 februarie. In ceea ce privește numărul de doze recepţionate de la compania Moderna, pană la data de 2 februarie au fost recepționate 36.000 de doze, după cum știm, doze care au ajuns in două tranșe diferite. Stocul la acest moment este de 36.000, iar, incepand cu data de 3 februarie, adică de maine, se va face distribuția primelor 26.210 la nivelul centrelor regionale de stocare și, de la acel nivel, către centrele de vaccinare, avand in vedere că, din data de 4 februarie, in toate centrele de vaccinare se va efectua vaccinarea cu vaccinul de la Moderna pană pe data de 16 februarie. In ceea ce privește dozele pierdute, pană la 31 ianuarie inclusiv, s-au inregistrat 1826 de doze pierdute din totalul de 784.109 doze distribuite, ceea ce reprezintă un procent de 0,24% din numărul total al dozelor distribuite, motivele fiind cele pe care le știm, şi anume deteriorare flacoanelor prin spargere, reconstituire greșită, devierea de la condițiile de temperatură pentru asigurarea stabilității optime a vaccinului. Statistica privind programările in platforma informatică: incepand cu data de 3 februarie și pană pe data de 14 aprilie, sunt programate 574.544 de persoane pentru doza 1 și 931.331 de persoane pentru doza de rapel. Dintre aceste programări, prin call-center au fost efectuate 104.832 de programări. Prin intermediul medicilor de familie și al medicilor curanţi, 170.129 de programări. Individual, direct in platforma - 378. 642 de programări și prin intermediul angajatorilor, deci practic prin cont de persoană juridică, circa 278.637 de programări. După cum știm, in săptămana precedentă a trebuit să facem un anumit număr de reprogramări, pentru persoanele care deservesc activități esențiale, respectiv persoanele cu varsta cuprinsă pană la 65 de ani. Din datele puse la dispoziție de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, toate persoanele au fost reprogramate, comunicarea datelor noi de programare fiind realizată prin SMS, prin email și prin robot telefonic. In ceea ce privește bilanțul persoanelor vaccinate, la data de 1 februarie 2021, numărul total de doze administrate incepand cu data de 27 decembrie 2020, a fost de 721.184 de doze, la un număr de 598.135 de persoane, dintre care 475.086 de persoane au fost vaccinate cu prima doză și 123.049 de persoane vaccinate cu două doze. Numărul de doze administrate in ultimele 24 de ore a fost de aproape 30.000, 29.769 de persoane, dintre care 12.917 persoane au primit doza unu și 16.852 de persoane au primit doza de rapel. In total, de la inceputul campaniei de vaccinare au fost raportate 1.880 de reacții comune și minore, din care reacții de tip local, cu durere la locul de administrare, circa 461 și reacții generale, circa 1.419 cazuri, constand in febră, cefalee, mialgii, artralgii, stare de oboseală și reacții alergice minore de tip uticarian. Vaccinarea persoanelor din etapa a doua, care, după cum știm, a inceput in data de 15 ianuarie - pană la data de 1 februarie, au fost vaccinate 350.371 de persoane cu prima doză. Dintre acestea, pentru persoanele vulnerabile, insemnand persoane cu boli cronice, persoane peste 65 de ani, persoanele din cele 1.884 de centre medico-sociale și rezidențiale și persoanele cu diverse grade de handicap, reprezintă aproape 79%. Vă pot spune defalcat, pe categorii de risc: persoane cu boli cronice - 79.274, persoane cu varsta peste 65 de ani - 172.327, persoanele din centrele medico-sociale - 24.234 şi persoanele cu diverse grade de handicap, care sunt vaccinate la domiciliu, pană la acest moment - 382 de persoane. Persoanele care deservesc activităţi esenţiale au fost vaccinate intr-un număr de 74.154, ceea ce reprezintă aproximativ 21% din numărul total al persoanelor vaccinate incepand cu data de 15 ianuarie. Pentru că au fost o serie de discuții legate de vaccinarea in centrele din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne, pot să vă spun, personalul din Ministerul Apărării Naționale vaccinat este in număr de 18.876, ceea ce reprezintă 3,15 % din numărul total al persoanelor vaccinate incepand din data de 27 decembrie. Pot să vă spun că din aceste persoane, 5.080 de persoane sunt din categoria personalului medical, ceea ce reprezintă un grad de acoperire vaccinală de 97,1%. Restul sunt 2.476 de persoane care reprezintă veterani de război, pensionari peste 65 de ani, 2.149 de persoane cu boli cronice, iar restul, 5.667 de persoane reprezintă personal militar care este detașat in misiuni permanente, in misiuni din teatrele de operații, personal aeronautic și navigant și din serviciul de luptă. In centrele din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, in aceeași perioadă au fost vaccinate 12.885 de persoane, ceea ce reprezintă 2,1% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național incepand cu data de 27 decembrie. In ceea ce privește personalul din invățămant, pot să vă spun că au fost vaccinate, pană la acest moment, peste 27.000 de persoane, ceea ce reprezintă circa 14% din numărul de persoane care şi-au exprimat dorința de a se vaccina și mai sunt programate, la acest moment, circa 110.000 de persoane din sistemul de invățămant. Numărul de centre de vaccinare active, la acest moment, la nivel național, sunt 578 de centre din care pentru etapa unu, care continuă efectuarea rapelului, 269 de centre. Aceste centre urmează să fie inchise, in perioada următoare, după ce se definitivează etapa de vaccinare cu doza de rapel. Am și cerut ca pană vineri, de la Direcțiile de Sănătate Publică, să ni se comunice centralizat momentul in care se va termina rapelul pentru fiecare centru și data la care se preconizează inchiderea acestor centre. Pentru etapa a doua sunt prevăzute 212 centre de vaccinare, cu 337 de fluxuri, asigurand o capacitate de vaccinare de circa 20.220 de persoane, la acestea se adaugă 97 de centre din rețeaua MAI și MApN, reprezentand de fapt 37 de centre din rețeaua MAI și 60 de centre in rețeaua Ministerului Apărării Naționale, dintre care 14 sunt cele din prima etapă, spitalele militare și institutele medico-militare. După cum știm, pe data de 29 ianuarie 2021, Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat acordarea autorizației condiționate de punere pe piață pentru vaccinul impotriva COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca. Este al treilea vaccin impotriva COVID-19 autorizat de Agenția Europeană a Medicamentului și care urmează să intre in portofoliul fiecărui stat membru pentru a fi utilizat in campania de vaccinare. Recomandarea, pentru utilizarea acestui tip de vaccin, conform rezumatului caracteristicilor produsului, este după varsta de 18 ani. După cum știm, datele de eficacitate sunt in jur de circa 60% și se poate administra persoanelor de peste 18 ani, in două doze, la un interval cuprins intre 4 și 12 săptămani. In studiile clinice desfășurate și care au stat la baza autorizării acestui tip de vaccin, majoritatea datelor sunt disponibile pentru grupa de varstă pană la 55 de ani. Ca atare, rămane să luăm, in cursul acestei săptămani, o decizie după ce vom primi un punct de vedere de la comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății și, de asemenea, de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, care va fi intervalul de varstă pentru care vom folosi vaccinul de la AstraZeneca, in Romania, ținand cont de datele care se regăsesc in momentul de față in rezumatul caracteristicilor produsului. După cum știm, celelalte țări europene, din ce am regăsit in spațiul public, sunt țări precum Italia, care a limitat grupa de varstă pană la 55 de ani, și alte țări, precum Germania, Austria, pană la 65 de ani. Am cerut un punct de vedere oficial inclusiv de la compania AstraZeneca. Chiar in cursul acestei zile am avut o intalnire cu reprezentanții companiei AstraZeneca, inclusiv de la nivel european, in care ni s-au prezentat toate datele de eficacitate, toate datele care reies din studiile clinice, așa incat, in cursul acestei săptămani să fim in măsură să luăm decizia potrivită pentru administrarea acestui tip de vaccin pe teritoriul Romaniei. Pot să vă spun că, pentru data de 15 februarie, sunt prevăzute 180 de centre de vaccinare noi pe care urmează să le deschidem in ideea de a utiliza și a distribui vaccinul de la AstraZeneca in aceste centre de vaccinare, așa incat, in funcție de decizia pe care o vom lua vizavi de persoanele eligibile pentru acest tip de vaccin, se vor deschide sloturi de programare in aceste noi centre de vaccinare de la nivel național. Din punct de vedere al datelor statistice la nivelul Uniunii Europene, pot să vă spun că, in ceea ce privește situația Romaniei, suntem in prima jumătate a țărilor europene, peste media europeană in ceea ce privește numărul de doze administrate, raportat la suta de locuitori, aș putea spune că suntem chiar pe locul 4, cu un nivel de acoperire vaccinală de 3,75% față de o medie a Uniunii Europene de circa 2,95%. Cam acestea au fost datele pe care eu mi-am dorit să vi le prezint, la acest moment, vizavi de stadiul campaniei de vaccinare in Romania. Ii dau cuvantul domnului secretar de stat și vicepreședinte in cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare, pentru a vă prezenta datele legate de livrările de vaccinuri de la companiile cu care comisia a incheiat contracte. Andrei Baciu: Mulțumesc mult. Bună ziua tuturor. Cu privire la calendarul de livrări, nu sunt update-uri semnificative față de săptămana trecută. Cu privire la dozele de vaccin produse de către Pfizer-BioNTech, pană la sfarșitul lunii martie, răman in jurul a 2,5 milioane de doze; cu privire la dozele produse de către compania Moderna, așa cum știm, săptămana trecută am fost anunțați de către compania Moderna că va exista o reducere de 20% in dozele livrate pe parcursul lunii februarie, doze care, insă, vor fi recuperate pană la sfarșitul lunii martie - și vorbim aici de un total de 430.000 de doze - și, la fel cum știm, săptămana trecută, incepand cu ziua de vineri, mai avem un nou vaccin produs de către AstraZeneca care, din estimările pe care le avem pană la acest moment, pentru februarie și martie, Romaniei ii vor reveni 1,3 milioane de doze; pentru luna februarie vom primi in jur de 800.000 de doze, cel mai probabil in trei tranșe. Referitor la sprijinul pe care Romania il acordă Republicii Moldova, așa cum știți, săptămana trecută a avut loc o vizită, o delegaţie a Romaniei pe care am condus-o impreună cu ambasadorul Romaniei in Republica Moldova, Excelența Sa, domnul Daniel Ioniță. Am avut intalniri cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la două chestiuni importante: pe de o parte, experiența Romaniei in pregătirea și implementarea campaniei de vaccinare și, pe de altă parte, sprijinul pe care Romania il poate acorda, atat prin donația celor 200.000 de doze, care va fi făcută candva, in viitorul apropiat, insă această vizită de lucru a fost cu privire la sprijinul tehnic, juridic pe care putem să il acordăm in o mai bună pregătire pentru desfășurarea și implementarea campaniei de vaccinare in Republica Moldova. Eu cam atat am să vă spun. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc frumos! Eu aş propune să incepem cu sesiunea de intrebări şi, ca de obicei, incepem din partea dreaptă. Vă rog. Reporter: Spuneți-ne ce s-ar putea schimba in strategia de vaccinare din momentul in care vom primi vaccinul de la AstraZeneca și cand s-ar intampla asta? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, după cum știm, strategia de vaccinare a fost adoptată prin hotărare de guvern, a fost adoptată in Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. In strategie este prevăzut cat se poate de clar că, in interiorul fiecărei etape, pot să fie efectuate subprioritizări in funcție de caracteristicile epidemiologice, in funcție de tipul vaccinurilor autorizate. Din acest punct de vedere, ne vom adapta noilor date științifice legate de vaccinul AstraZeneca. Din acest punct de vedere, noi am pregătit cele 180 de cabinete de vaccinare la nivel național, au fost trimise in teritoriu, sunt pregătite, avem coordonatorii acestor cabinete de vaccinare. In momentul in care vom recepționa vaccinurile de la AstraZeneca se incepe distribuirea și alocarea către aceste cabinete de vaccinare. Rămane să stabilim, in cursul acestei săptămani, categoria de persoane eligibile pentru a primi vaccinul de la AstraZeneca, incat să menținem un echilibru cat se poate de bun in ceea ce priveşte beneficiile și riscurile acestui vaccin. Reporter: In ce măsură au rămas locuri disponibile după reprogramarea celor peste 100.000 de persoane, pentru că e foarte posibil să fi rămas locuri disponibile și de ce au fost reprogramate și persoane care suferă de cancer? Valeriu Gheorghiţă: Locurile care, evident, au rămas disponibile, nu pot să fie ocupate la acest moment, avand in vedere că acesta a fost motivul reprogramărilor și anume asigurarea dozei de rapel la care putem să adăugăm un număr de circa 8.000 - 9.000 de persoane noi pe zi pentru doza 1. In ceea ce priveşte persoanele cu boli cronice care s-au incadrat la grupa de varstă de sub 65 de ani, vorbim de circa 66.000 de persoane cu varsta sub 65 de ani care au fost reprogramate, alături de cele circa 35.000 de persoane care deservesc activități esențiale. A fost decizia pe care am luat-o alături de colegii noștri din Comitetul Național, tocmai pentru a nu pune in pericol doza de rapel, pentru a avea o continuitate zilnică a campaniei de vaccinare, in care să asigurăm, pe langă rapel, și vaccinarea celor mai vulnerabile categorii de persoane. Sigur că există și situații individuale in care, din punct de vedere medical, este vorba de o situație particulară, insă aceste cazuri pot să fie punctual rezolvate. Reporter: Ce trebuie să facă cei care sunt in această situație, pentru că sunt convinsă că sunt, cui să se adreseze? Valeriu Gheorghiţă: Pot să ia legătura cu medicul de familie, insă, din acest punct de vedere, cred că deschidem un subiect de discuție mult prea extins; nu putem să prioritizăm boli intre alte boli. Toată lumea care are o boală cronică este prioritară, așa cum prevede strategia. Călin Alexandru: Dacă imi permiteţi să completez, discutăm despre o amanare cu 10 zile, respectiv cu două săptămani a vaccinării. Deci nu au fost anulate programările, ci doar amanate cu un anumit număr de zile. Reporter: Una dintre variantele pe care o au la dispoziție cei din etapa 2 pentru a se inscrie este, așa cum știm, prin intermediul medicului de familie, insă mulți medici de familie refuză să facă acest lucru, spun că nu știu, că nu vor sau că nu au fost instruiți in acest sens. Ați avut discuții cu reprezentanții lor, s-au trimis instrucțiuni cum să acceseze platforma și ce să facă, adică știu că nu-i putem obliga, dar totuși ar fi de mare ajutor; și spun că nu au timp, efectiv, mulți dintre ei? Valeriu Gheorghiţă: Despre faptul că nu au timp sunt convins că aceasta este realitatea. In ceea ce privește modalitatea de programare, reamintesc că, la acest moment, sunt peste 900.000 de persoane deja programate, dintre care peste 130.000, chiar 170.000 persoane sunt programate prin intermediul medicilor, atat medici de familie, cat și medici curanți. In ceea ce privește nivelul de instruire sau modalitatea de instruire, vizavi de programarea in platforma informatică, au fost două sesiuni organizate de către colegii de la STS, impreună cu reprezentanții Asociațiilor Medicilor de Familie. De asemenea, există un manual de utilizare a platformei informatice, disponibil pe platformă. Există filmulețe tutoriale prin care se explică cat se poate de bine modalitatea de programare și, mai mult decat atat, colegii din rețeaua primară de medicină de familie au trecut de Etapa 1, in care și-au creat acel cont de programare in platforma. Deci cred că există și alte alternative de programare, in afara situației in care trebuie să apelăm la medicul de familie sau la medicul curant. A fost actualizată și baza de date de boli cronice de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, așa incat probabil că majoritatea persoanelor, care sunt in evidență cu boli cronice la acest moment, pot să se inscrie individual, avand in vedere că, sper, la acest moment baza de date să fie completă și să nu mai fie persoane care nu sunt regăsite in baza de date de la CNAS. Reporter: Ce se va intampla cu angajații din invățămant care nu s-au vaccinat și nu au reușit incă să se programeze, in condițiile in care domnul ministru al sănătății spunea că toate locurile noi, care vor fi scoase in luna februarie, vor fi doar pentru bătrani, bolnavii cu afecțiuni cronice, pentru persoanele cu handicap și familiile lor? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește programarea noilor persoane, pentru luna februarie, pot să vă spun că dozele disponibile de la Pfizer și Moderna sunt alocate pentru asigurarea rapelului și pentru asigurarea persoanelor deja programate pentru doza 1. In ceea ce privește numărul de cabinete care vor fi deschise după data de 15 februarie, sunt disponibile pentru vaccinări cu doze de la AstraZeneca și tocmai ce am menționat faptul că datele de eficacitate sunt in RCP pană la varsta de 55 de ani. Sigur că, din acest punct de vedere, vom lua o decizie in această săptămană, vizavi de, repet, persoanele eligibile pentru vaccinare, in perioada imediat următoare. In această categorie de grupă de varstă pot să fie programate evident persoane cu boli cronice și persoane care se cunosc cu diverse grade de handicap, dar, pe langă aceste persoane, evident că se pot programa și celelalte care deservesc activități esențiale, inclusiv personalul din invățămant. Ceea ce ne interesează, in final, este să maximizăm nivelul de utilizare și gradul de utilizare al acestor vaccinuri, incat să menținem un raport cat se poate de bun in favoarea beneficiilor vaccinului de la AstraZeneca. Tocmai din acest punct de vedere am avut aceste discuții și așteptăm un punct de vedere oficial de la comisiile științifice de la nivelul Ministerului și de la Agenția Națională a Medicamentului. De asemenea, am făcut solicitări, prin intermediul acestor instituții și către celelalte țări europene, pentru a ști care este modelul agreat la nivel european și a ne menține cu recomandările intr-un cadru european, așa cum am dorit incă de la inceputul campaniei de vaccinare. Reporter: Asta inseamnă că ce a spus ministrul sănătății nu rămane valabil? Valeriu Gheorghiţă: Rămane valabil pentru categoria de persoane cunoscute cu boli cronice, cu o limită de varstă pe care noi o putem stabili in funcție de datele științifice relevante și de deciziile care vor fi luate la nivel național. Reporter: Voiam să vă intreb despre reprogramarea celor din domenii esențiale și nu numai. Aceste reprogramări s-a spus inițial că se vor face in 10 zile, sunt persoane care au fost reprogramate chiar și după 17 zile. Voiam să vă intreb de ce s-a intamplat acest lucru și dacă cumva aceste vaccinuri au fost livrate, poate, in cantitate mai mare către alte țări și din cauza asta s-a intamplat să vină o cantitate mai mică spre Romania sau ce este de vină, dacă este de vină compania producătoare. Valeriu Gheorghiţă: La prima intrebare pot să vă răspund. După cum știți, decizia de amanare a fost luată in doi timpi. In prima etapă, am dorit să amanăm doar persoanele care deservesc activități esențiale, la momentul in care am revenit, in urma noilor date și am decis amanarea programărilor, de fapt, reprogramarea și pentru persoanele celelalte, cu varste sub 65 de ani, deja era in curs de efectuare a reprogramărilor, pentru prima etapă, pentru persoanele care deservesc activități esențiale și, practic, din punct de vedere tehnic, informatic, lucrurile se dădeau cu totul... Practic, apărea o dezorganizare a reprogramărilor și atunci am decis să se finalizeze reprogramarea pentru prima etapă și să inceapă reprogramarea pentru a doua etapă, așa cum am stabilit. In ceea ce privește numărul de doze, el a fost redus către toate țările membre ale Uniunii Europene. Motivul a fost strict din punct de vedere tehnic, al creșterii capacității de producție la nivelul fabricii. S-au trecut in stand by anumite linii de producție pentru a le putea dezvolta, in ideea de a crește capacitatea de producție pentru următoarea perioadă. Reporter: Ca o completare, persoanele pe care le cunosc, care au fost reprogramate după 17 zile sau poate chiar mai mult, sunt din domenii esențiale, nu sunt din etapa persoanelor sub 65 de ani. Valeriu Gheorghiţă: Sunt din domenii esențiale, dar care aveau in evidență și boli cronice, pentru că, dacă va aduceți aminte, cele 35.000 de persoane din primul timp, care au fost anunțate, erau persoane care deservesc activități esențiale, cu varsta sub 65 de ani și care nu erau in evidență cu boli cronice. E posibil să aveți dreptate, punctual să mai fie scăpate de sub modalitatea de reprogramare și aceste persoane, insă regula aceasta a fost stabilită și transmisă către colegii de la STS. Reporter: Primele mari probleme cu stocurile de vaccina au apărut nu doar din cauza livrărilor intarziate, ci și pentru că nu a existat o corelare clară intre platformă și stocuri, adică locurile libere din platforma STS nu erau neapărat aceleași cu numărul de doze disponibile intr-o anumită perioadă. Ce veți face pentru a rezolva această situație, astfel incat să nu mai existe atația oameni reprogramați pe o perioadă de timp și dacă ne puteţi explica, vă rog, cum se face aprovizionarea in țară, mai exact cat de mult poate să ceară un DSP, in plus, de la Centrul Regional de vaccinare față de numărul de programări din platformă? Procentual. există o anumită limită? Valeriu Gheorghiţă: Da, există. Referitor la prima intrebare, aș vrea să menționez, de fapt, că toate țările care au accelerat campania de vaccinare şi, dacă ne uităm la țările care sunt pe primele locuri in Uniunea Europeană, au probleme cu numărul de doze disponibile. Deci, țările care au avut o eficiență in ceea ce privește utilizarea dozelor recepționate au ajuns in această situație. Doi: este dificil, din punct de vedere tehnic, de corelat numărul de locuri la programare cu numărul de doze disponibile, avand in vedere că oricand se pot intampla situații in care sunt pierderi de doze, sunt depășiri ale condițiilor de stabilitate, sunt persoane după cum știm care nu se regăsesc in platforma informatică, pentru că sunt exceptate de la programare și nu mai le menționez, așa incat, din acest punct de vedere, diferența, dacă vreți, intre numărul de locuri disponibile și numărul de doze era de cateva, 20-30.000, deci nu era o diferență foarte mare. Legat de cea de-a doua intrebare, bineințeles, că un management bun al numărului de doze care vor fi cerute de la fiecare Direcție de Sănătate Publică presupune, pe langă dozele raportate la numărul de programări, incă 5%, 3%-5% doze care pot să fie cerute suplimentar incat să se acopere eventualele pierderi. Insă, chiar și in acest caz, necesarul poate să fie refăcut in zilele următoare și, de asemenea, aceste doze sunt necesare pentru a acoperi persoanele care sunt vaccinate in centrele medico-sociale, in centrele rezidențiale, in centrele de dializă și persoanele nedeplasabile de la domiciliu. In anumite județe deja a inceput vaccinarea persoanelor nedeplasabile de la domiciliu. Chiar ieri am avut ședință cu Direcțiile de Sănătate Publică și au catagrafiat toate persoanele care se află in această situație și incepe, evident, alocarea echipelor mobile pentru asigurarea vaccinării, insă pot să vă spun că, din punct de vedere logistic, provocarea este foarte mare pentru a se asigura vaccinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile, este mult mai mare decat pentru centrele medico-sociale, unde vorbeam de circa 1884 de centre la nivel național. Aici, doar la nivelul județului Brașov, aș putea să vă dau un exemplu, erau 500 de locații diferite in care aceste echipe mobile urmau să meargă. Reporter: Scuze ca o completare, aţi spus că au fost vaccinaţi 24.234 de oameni din centrele medico-sociale. Procentual cat inseamnă asta din numărul total de beneficiari care urmau să fie vaccinaţi? Valeriu Gheorghiţă: Ne apropiem de 60%. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Dacă imi permiteţi, am mai multe intrebări ... Valeriu Gheorghiţă: Una. Reporter: Doar o intrebare. Da. Aș vrea să vă intreb atunci pe dumneavoastră - și am și pentru ceilalți reprezentanți cate o intrebare - dacă luați in calcul sau dacă a inceput deja să se lucreze la transformarea acelor dovezi de vaccinare, care se dau acum pe hartie, intr-un format digital, dat fiind că la nivelul Uniunii Europene sunt țări care solicită sau pun in calcul, iau in discuție, existența unei dovezi de vaccinare online. Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere tehnic pot să vă spun că acest lucru nu este complicat. In momentul in care se va decide acest lucru și se va agrea un model unic la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, cu siguranță și Romania se va alinia acestor recomandări. Colegii care se ocupă de partea de IT vor fi in măsură să actualizeze acest tip de certificat digital, repet, in situația in care se va decide acest lucru și se va cere la nivel european. Reporter: Şi vor putea persoanele să le descarce? Cei care s-au vaccinat sau ... Valeriu Gheorghiţă: Vor fi transmise atat pe suport de hartie cat și pe suport electronic persoanelor respective in momentul in care vor fi vaccinate. Reporter: O intrebare vă rog pentru doamna doctor de la Institutul ... Valeriu Gheorghiţă: Aș avea o rugăminte, să terminăm cu toți colegii dumneavoastră și, in funcție de timpul care ne rămane disponibil, putem să continuăm și celelalte intrebări. Reporter: Vă rog. Am intrebări și pentru dumnealor. Reporter: V-aş intreba aşa, de ce a fost nevoie de o reprogramare in două etape? Numărul de doze redus era anunțat deja. Nu putea fi calculată lipsa dozelor din start și să se facă o singură amanare? Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc pentru această intrebare. Pot să vă spun așa, ne-am dorit să reprogramăm un număr cat mai mic de persoane și ne-am dorit să reprogramăm persoanele care sunt la cel mai mic risc, din punct de vedere medical, de infecție severă cu SARS-CoV-2. Avand in vedere că intre 27 și 29 ianuarie au survenit cateva modificări, și anume o precizare cat se poate de clară a Agenției Europene a Medicamentului, de asigurare a rapelului la trei săptămani și nu se recomandă decalări. De asemenea, informația conform căreia dozele de la Moderna vor fi reduse in luna februarie cu 20%. Or, pentru noi dozele de la Moderna erau importante pentru a inlocui, dacă vreţi, doza unu pentru dozele lipsă de la Pfizer. Am decis, pentru a nu intra in impas in timpul campaniei de vaccinare şi pentru a nu ajunge in situaţia nefericită in care să amanăm dozele de rapel, pentru a avea siguranţa respectării rapelului pentru toate persoanele şi pentru a avea zilnic persoane nou vaccinate, că este mai prudent să luăm din timp această decizie şi să nu ne trezim că nu mai avem suficiente doze de rapel, dar, repet, premisa noastră a fost să amanăm un număr cat mai mic de persoane. Suntem cu toții conștienți de neplăcerea reprogramărilor, insă așa cum spunea și colegul meu, domnul doctor Călin Alexandru, nu am făcut decat, practic, să temporizăm, să amanăm cu zece zile sau două săptămani, de la caz la caz, programările pentru vaccinare. Fiecare persoană și-a păstrat locul in respectivul centru de vaccinare pentru care a optat. De asemenea, punctual, au fost situații in care persoanele nu au putut să se prezinte sau nu puteau să se prezinte la data la care erau reprogramate și s-a făcut, impreună cu colegii din STS, o adaptare a acestor programări incat să fie disponibil intervalul orar pentru persoanele care au fost reprogramate. Călin Alexandru: Dacă imi permiteţi, aş vrea să mai subliniez un lucru, toţi producătorii care sunt in momentul de faţă autorizaţi, au redus dozele inițial programate și nu a fost o informație care să vină intr-o singură zi. Deci, aceste veşti mai puţin bune le-am primit treptat. Atat Pfizerul, cat şi Moderna, cat şi Astra Zeneca au redus dozele pe care le aveau inițial programate. Nu a fost o chestiune pe care să o aflăm dintr-odată, ci pe parcurs și a trebuit să ne adaptăm. Reporter: A existat un fenomen și sigur va exista și pe viitor, unde anumite centre din țară au dispus de mai multe doze decat erau cerute, decat erau cei care doreau se vaccineze. Astfel, vă intreb, pe viitor veți redistribui, veţi face in așa fel incat să redistribuiți acele doze pentru anumite centre din țară care și-au atins deja limita? Valeriu Gheorghiţă: Am și efectuat deja această modificare inclusiv in registrul elecronic național al vaccinărilor, in care avem posibilitatea de relocare a dozelor chiar dintr-un centru de vaccinare intr-un alt centru, cu menținerea trasabilității lotului și a tipului de vaccin. Deci deja s-a făcut această cerință operațională, s-a modificat incat fiecare centru, dacă va avea doze suplimentare, poate să le reloce intr-un alt centru care are nevoie de acele doze, cu respectarea, bineințeles, a tuturor condițiilor de lanț de frig. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Avem o problemă semnalată de personalul de la Centrul de Vaccinare și anume că ajung foarte mulți oameni care nu au programare și doresc să se vaccineze și spun ei că au fost trimişi de medicii de familie, pentru că erau programaţi, dar, de fapt, medicii nu i-au programat. Pe de altă parte, au sunat la call-center, li s-a dat un număr - am vorbit chiar astăzi cu un domn - ni s-a spus că a ajuns prin call center la un medic di- Brașov care l-a programat in București. Ce veţi face in această situație, pentru că cei de la centrele de vaccinare se plang foarte mult de această problemă pentru că nu știu ce să le spună oamenilor in momentul in care ajung la vaccinare, vor să se vaccineze și ei nu sunt programați, nu sunt pe nicio listă. Valeriu Gheorghiţă: In această situație total neplăcută pentru persoanele care ajung la centrul de vaccinare fără programare, cred că, printr-o comunicare mai bună, atat cu rețeaua primară de medicină de familie, cat și cu coordonatorii centrelor de vaccinare, aceste situații vor putea fi măcar evitate pe viitor. Evident că prioritatea, așa cum am mai spus, o au persoanele deja programate şi, dacă răman doze suplimentare la sfarșitul programului, atunci pot să fie vaccinate și persoanele din etapa a doua a strategiei de vaccinare, așa cum ne aflăm in momentul de față, tocmai pentru a nu irosi dozele. Dar de aici și pană la a face un obicei in a ne prezenta la centre de vaccinare, fără programare, nu cred că trebuie să incurajăm acest fenomen și repet, cred că printr-o comunicare și o informare mai bună, putem să evităm aceste situații neplăcute pentru persoanele care fac un efort să se deplaseze la centrul de vaccinare. Reporter: Aș vrea să vă intreb ce se intamplă cu persoanele care se infectează intre cele două doze de vaccin, mai exact cand pot efectua rapelul, pentru că este clar că nu il mai pot efectua la data programată și cand se pot reprograma pentru efectuarea acestui rapel, in condițiile in care ințelegem că platforma, cel puțin momentan, nu permite o astfel de reprogramare? Valeriu Gheorghiță: Noi am emis o instrucțiune vizavi de modalitatea de continuare a schemei de vaccinare la persoanele care sunt diagnosticate cu COVID, intre cele două doze. După cum știm, decizia a fost de a se administra doar doza de rapel, după declararea stării de vindecare de după COVID. Nu este precizat un interval clar la cat timp de la momentul vindecării se recomandă administrarea dozei de rapel. Medical, nu avem o precizare legată de acest interval de timp. Putem să ne administrăm doza de rapel, după declararea vindecării, fără să așteptăm un anumit interval de timp. Sigur că recomandabil ar fi să așteptăm circa două, patru săptămani de la momentul vindecării, tocmai pentru a se remite și perioada de convalescență. Dar acest lucru depinde foarte mult de severitatea bolii pe care a avut-o pacientul intre cele două doze. Cam acestea ar fi.... Reporter: O completare? Și atunci cand se poate reprograma pentru efectuarea rapelului, in condițiile in care să zicem că așteaptă patru săptămani? Platforma momentan nu permite programarea pentru peste patru săptămani și atunci cum să procedeze? Valeriu Gheorghiţă: Așa este! Pentru aceste situații punctuale care deja se intamplă, eu am recomandat persoanelor să se prezinte la centrul de vaccinare unde au efectuat doza 1, cu anunțarea centrului, cu cel puțin 48 de ore anterior, tocmai pentru a se putea face corect necesarul de doze. Deci practic se anunță centrul de vaccinare, unde s-a efectuat prima doză, că urmează să ne prezentăm pentru... după 48 de ore, pentru efectuarea dozei de rapel. Reporter: -Bună ziua! La Palatul Cotroceni se decide chiar in aceste momente dacă și cum va fi redeschisă școala incepand din 8 februarie. Ministrul Sorin Cimpeanu anunța că a discutat cu dumneavoastră pentru deschiderea unei linii dedicate personalului din educație, doar că această linie, inființarea ei a fost amanată. In ce stadiu se află acum această linie, cand va fi deschisă, cum va funcționa? Valeriu Gheorghiță: Am avut, intr-adevăr, mai mult discuții cu un ministrul educației, cu domnul Sorin Cimpeanu, legat de vaccinarea prioritară a personalului din invățămant. Vă reamintesc că peste 110.000 de persoane deja au fost programate și circa 27.000 au fost vaccinate. Din numărul de persoane eligibile, numărul celor care urmează se programeze este de cateva zeci de mii, nu mai este un număr foarte mare și din 15 februarie, pe măsură ce vom deschide aceste noi centre de vaccinare, se pot vaccina cu prioritate, insă numărul de doze este suficient de mare, de la AstraZeneca, incat nu mai avem nevoie de o prioritizare strictă a personalului din invățămant. Reporter: Așadar, veți folosi vaccinul AstraZeneca strict in cele 180 de centre care vor fi deschise din 15 februarie... Valeriu Gheorghiță: Da. Reporter:.... și strict pentru vaccinarea profesorilor. Valeriu Gheorghiță: Nu. Pot să fie programate și alte categorii de persoane eligibile, conform recomandărilor din rezumatul caracteristicilor produsului pentru AstraZeneca. Reporter: Vă mulțumesc! Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere! Reporter: Mai am o completare la intrebarea mea. Cate persoane s-au infectat pană acum, după efectuarea primei doze? Aveți o statistică in acest sens? Valeriu Gheorghiță: Nu am o statistică referitor la numărul de cazuri de COVID după prima doză, intre prima și a doua doză, insă o să cerem. Avem și noi in atenție aceste date, urmează să le centralizăm și vi le comunicăm in măsura in care le avem. Reporter: Voiam să mai intreb și eu. Avand in vedere că sunt mai puține doze și avand in vedere și reprogramarea, cat de mult s-a incetinit această campanie de vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Nu s-a incetinit, pentru că vom avea zile in care vaccinăm cele 37.000, de pildă, de doze de rapel. Deci, practic, numărul total al vaccinărilor in fiecare zi va fi cvasi-constant, insă domină persoanele care iși fac rapelul, in detrimentul celor care fac prima doză. Reporter: In legătură cu vaccinul de la AstraZeneca, cine va stabili și cand anume la ce interval se va face acest rapel? La 4 - 12 săptămani? E mare distanța intre cele două termene. Valeriu Gheorghiță: Da. Este un interval destul de larg de timp. Decizia, repet, va fi luată in baza consultărilor cu comisiile științifice de la nivelul Ministerului Sănătății, reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentului și recomandările din RCP, respectiv discuțiile și intalnirile pe care urmează să le avem și deja le-am avut cu AstraZeneca. Reporter: Şi dacă sunt persoane care nu doresc poate vaccinul AstraZeneca, ce soluție au? Valeriu Gheorghiţă: Este o opțiune personală, după cum știm, vaccinarea este voluntară, nu este obligatorie, este gratuită, pot opta pentru a se programa in momentul in care vor fi locuri disponibile la nivel național in centrele de vaccinare. Doamna Grădinaru, vă rog! Reporter: Mulțumesc foarte mult! Voiam să vă intreb tot pe dumneavoastră dacă știți cate persoane care au cerut să fi vaccinate la domiciliu, nedeplasate sunt la nivel național? Cam cate cereri sunt? Şi vreau să vă rog tot aici să ne spuneți cum se face că, ințeleg că nu poate... o dată ce se desface vaccinul, e greu să fie folosit... Valeriu Gheorghiţă: După cum știm, procedura prevede cat se poate de clar că vor fi vaccinate și persoanele din jurul persoanei care se află in imposibilitatea de deplasare, deci practic și aparținătorii sau ingrijitorii. Nu avem situația centralizată la nivel național, dar pot să vă spun că vorbim cu siguranță de cateva... probabil in jur de 25.000 - 30.000 de persoane care sunt in această situație. Reporter: Se poate acum pentru doamna doctor? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Aș vrea să vă intreb care ar fi recomandarea dumneavoastră sau a instituției pentru persoanele instituționalizate care stau intr-o carantină permanentă de un an, din martie anul trecut, aproape un an și care vor fi vaccinate, vor putea, vor avea voie să iasă din centre, după ce vor fi vaccinate și a trecut deja o săptămană de la rapel? Florentina Furtunescu: Nu cred că am ințeles bine intrebarea dumneavoastră... nu există persoane carantinate de un an. Reporter: Nu au voie să iasă din centre. Persoanele care sunt in centre sociale, in căminele de bătrani... Florentina Furtunescu: ... se află acolo nu pentru că sunt carantinate, ci pentru că acela este cel mai bun mod de ingrijire al domniilor, e o opțiune personală sau a familiei, in cazul in care acele persoane nu au discernămant. Deci ele nu sunt ținute in centrele rezidențiale pentru că sunt in carantină, ci sunt ținute acolo spre a fi ingrijite, nu are legătură acest lucru cu vaccinarea. Florentina Furtunescu: Da, intrebarea era dacă după ce se vor fi vaccinat, veți recomanda să poată ieși? In acest moment nu au voie să iasă. Sunt reguli stabilite de Direcțiile de Asistență Socială: fără un test negativ, adică și dacă cer să se ducă să iși cumpere o sticlă de lapte, nu au voie să iasă, decat dacă prezintă un test negativ. Așa este in toată țara și Centrul pentru Resurse Juridice a tras atenția că sunt intr-o formă semilegală. Valeriu Gheorghiță: Cred că, dacă imi permiteți, doamna profesor, rațiunea este una epidemiologică și se referă, dacă vreți, e același lucru cu situația persoanelor care efectuează dializă care, odată la două săptămani, sunt testate periodic, tocmai pentru că stau intr-o colectivitate inchisă. Avand in vedere nivelul de acoperire vaccinală din fiecare centru, probabil că individual se va lua o decizie de la caz la caz, dar nu am putea să vă dăm niște informații, pentru că nu s-a decis acest lucru la acest moment. Reporter: Aș mai avea și eu intrebare. Pe platformă sunt disponibile locuri pentru programare aproximativ 800. De exemplu, in Harghita sunt disponibile 100 de locuri pentru programare. Persoanele nu pot folosi aceste programări, pentru că nu sunt disponibile locuri pentru rapel. Cand veți suplimenta numărul de locuri, in așa fel incat să poată fi folosite și aceste 800 de locuri sau și altele care vor mai fi, dar să fie disponibile și programări pentru rapel? Valeriu Gheorghiță: Situația asta, in primul rand, s-a intamplat din cauza faptului că persoanele care nu sunt programate in platformă la prima doză, sunt preluate automat in platformă după efectuarea vaccinului și li se alocă doza de rapel. Din acest punct de vedere, practic s-au desperecheat locurile și există această situație astăzi, in platforma de programare. In ceea ce privește noile locuri pentru programare, putem să vă oferim aceste informații in momentul in care vom avea acces la calendarul de livrare pe perioada următoare, atat pentru compania Moderna, AstraZeneca, cat și pentru compania Pfizer. Ceea ce noi intenționăm, in schimb, este ca de la inceputul lunii aprilie să putem fi in măsură să deschidem toate cele 750 de centre de vaccinare, care sunt prevăzute astăzi, la nivel național, centre care ne vor oferi o capacitate de vaccinare de peste 100.000 de persoane pe zi. Reporter: O intrebare. Voiam să lămurim o chestiune legată de posibilitatea persoanelor de a alege cu ce să fie vaccinate, adică să va ajunge la situația in care vor fi disponibile atat vaccinul Pfizer, cat și Moderna și AstraZeneca intr-un singur centru și atunci persoana să aleagă ce iși dorește? Valeriu Gheorghiță: După cum vedem, există diferențe intre anumite tipuri de vaccinuri, cel puțin intre vaccinurile care sunt pe bază de ARN mesager și vaccinurile bazată pe vectori virali. Deciziile sunt medicale, bazandu-ne și ținand cont de rezumatul caracteristicilor produsului. După cum am spus, recomandările vor fi efectuate de personalul medical din centrul de vaccinare, ținand cont de disponibilitatea dozelor de vaccin atat in centru, cat și la nivel național, cat și de indicațiile și contraindicațiile individualizate pentru fiecare persoană in parte. Ceea ce ne interesează la acest moment este să avem un nivel cat mai mare de acoperire vaccinală la nivel național, ulterior, după finalizarea acestei campanii de vaccinare, vom vedea care va fi strategia următoare. Reporter: In cele 180 de centre noi... -: Aș vrea să completez si eu cu o subliniere: vaccinarea nu este o chestiune cum este cumpărătura, in care poți să iți alegi. Este o politică de sănătate publică care se desfășoară după niște reguli care sunt in primul rand medicale. Nu este obligatorie, dar se realizează după niște reguli, deci dacă nu accepți regulile, atunci poți să nu te vaccinezi. Dacă te vaccinezi, trebuie să accepți regulile. Reporter: Deci nu poate alege, acesta este răspunsul. -: Deci este un proces in care alegerea este pe considerente medicale și a personalului medical, și nu a celui care vine la vaccinare. Reporter: In cele 180 de centre care se vor deschide in februarie vor fi trimiși și oameni care deja au programări sau doar cei care vor putea face programare cand vor fi locuri disponibile? Valeriu Gheorghiţă: Sunt persoane care se vor programa /.../ pentru prima doză și dintre persoanele deja programate este opțiunea fiecăruia dacă dorește să iși facă reprogramare pe aceste locuri disponibile. Reporter: Legat de doza de rapel, să spunem că o persoană nu poate să... din anumite motive, nu poate să meargă in ziua in care este programată. La cat timp poate să facă doza de rapel maximum, care este? Cu cat poate să o amane? Valeriu Gheorghiţă: Conform RCP, pană la 42 de zile. Reporter: Ați spus puțin mai devreme că o să puteți să ne spuneți cand vor apărea locuri noi in platformă in momentul in care veți vedea calendarul de livrare. Care ar fi cel mai optimist și cel mai pesimist scenariu - peste o săptămană, peste o lună? Valeriu Gheorghiţă: Din experiența acumulată pană la acest moment, calendarul de livrare ne este pus la dispoziție cu 1-2 săptămani mai devreme decat livrarea propriu-zisă. Ne interesează foarte mult să știm momentul și numărul de doze care, de pildă, vor fi distribuite de Moderna, pentru că este singura care ne poate crește numărul de persoane care pot să fie vaccinate, pe langă calendarul de livrare de la AstraZeneca. Din ceea ce știm de la compania Pfizer, numărul de locuri disponibile pentru martie in centrele - cele 212 centre de vaccinare - sunt ocupate aproape in proporție de 100%. Vom putea deschide noi centre de vaccinare și in luna martie, in funcție, repet, de numărul de doze care vor fi alocate de la compania Moderna, dar ne interesează și ce vom primi din aprilie tocmai pentru a avea certitudinea rapelului. Din acest punct de vedere, nu vrem să deschidem noi centre de vaccinare și să punem in pericol asigurarea dozei de rapel, dacă nu avem certitudinea livrărilor pentru Moderna. Reporter: Iar in februarie este aproape imposibil să apară locuri noi? Valeriu Gheorghiţă: Pentru februarie este stabilit deja calendarul de livrare de la Pfizer. Deci din acest punct de vedere, in centrele deja inființate nu mai există posibilitatea de programare la acest moment. Reporter: Iar cu vaccin AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Sunt cele 180 de cabinete de vaccinare care ne vor asigura circa 10.800 de noi administrări de doze pe zi. Reporter: Vorbim de oameni care se putea inscrie in platformă? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Şi din 15 va incepe efectiv vaccinarea cu... Valeriu Gheorghiţă: Din 15 incepe efectiv vaccinarea, programările vor incepe mai devreme, probabil că spre sfarșitul acestei săptămani, in momentul in care va fi decisă categoria de persoane eligibile. Reporter: Mai vreau să vă intreb ceva legat de vaccinul de la Moderna. De ce nu a fost folosit pană acum? Inițial știam că ar fi trebuit să inceapă lunea aceasta, ieri adică și nu s-a intamplat. De ce a fost amanată? Valeriu Gheorghiţă: Pentru că ne-am dorit să avem o continuitate, pentru a nu bulversa activitatea in centrele de vaccinare, ne-am dorit dacă incepem vaccinarea, doza 1 cu Moderna, să avem o continuitate pană spre mijlocul lunii februarie. Dacă incepeam pe data de 1 februarie, noi ceea ce ştiam ca și calendar de livrare era că vor veni următoarele doze de la Moderna pe 7. Acum ni s-a transmis că vor veni pe 5. Și deja decizia a fost luată că vom incepe vaccinarea din 4 și vom avea o continuitate pană pe 16 februarie, doza unul cu Moderna. Reporter: Aș mai avea şi eu o intrebare. Există o diferență intre cei vaccinaţi și cei care au făcut rapelul? De exemplu in prima doză a fost făcută in perioada 27 - 11 ianuarie, cu rapel in perioada 17 ianuarie -1 februarie. Dintre aceștia, peste 2000 nu au mai venit la rapel. De ce? Au avut reacții adverse, s-au imbolnăvit? Pur și simplu nu au vrut să mai vină? Valeriu Gheorghiţă: Sunt, pe de o parte explicațiile date de faptul că o parte dintre persoane cu siguranță au fost diagnosticate cu SARS-CoV-2, cu infecție cu SARS-CoV-2, după doza 1. De asemenea, probabil că sunt persoane care au amanat, din diverse motive. Avem și noi intr-adevăr aceste date centralizate, insă nu putem spune că acele persoane nu se vor prezenta pentru efectuarea dozei de rapel. Este pur și simplu un moment de timing, există intr-adevăr această diferență de circa 2.000 și puțin de persoane care, conform datelor de la doza 1, nu au efectuat incă rapelul. Reporter: Şi persoanele acestea pot să vină oricand să iși facă rapelul, dacă nu au respectat data cand au fost programați sau cum vor face? Valeriu Gheorghiţă: Depinde de motiv. Sigur că da, pot să vină oricand. Pe noi ne interesează să facilităm accesul persoanelor la vaccinare și nu să il ingrădim. Reporter: Dintre aceştia caţi au fost infectaţi cu SARS-CoV-2? Valeriu Gheorghiţă: Urmează să centralizăm aceste date, nu avem incă toate datele disponibile, vom analiza. Chiar ieri, in ședința comună cu direcțiile de sănătate publică, am transmis numărul de persoane pe fiecare județ. Pot să vă spun, că am situația asta la mine. Cele mai multe persoane sunt in Bucureşti - 412 persoane in Bucureşti, care incă nu au efectuat doza de rapel conform programărilor. Reporter: Şi aş vrea să vă intreb dacă au existat şi persoane care, pur și simplu, s-au răzgandit și nu au mai vrut să iși facă rapelul, pentru că nu au mai vrut. Valeriu Gheorghiţă: Nu aș putea să vă dau acest răspuns acum. Urmează, repet, să centralizăm şi să identificăm motivele pentru care există această diferenţă, dar, ceea ce aş vrea să subliniez este legat de faptul că nu inseamnă că aceste persoane nu se vor prezenta pentru efectuarea rapelului, ci există o diferență doar de timpul de efectuare a rapelul la ziua 21. Reporter: Dintre toate reacțiile adverse, care a fost cea mai severă reacție adversă inregistrată pană acum? Valeriu Gheorghiţă: Din fericire, in Romania nu s-au inregistrat reacţii adverse grave. Sunt reacțiile generale, starea febrilă, care a fost mai frecvent inregistrată după a doua doză decat după prima doză. Deci, practic, vaccinul este mai reactogen la doza de rapel decat la prima doză și reacțiile adverse par a fi mai frecvente la persoanele tinere decat la persoanele varstnice. Reporter: Aş mai avea o intrebare legată de vaccinul Moderna. Se va administra in aceleaşi centre și care se va administra şi vaccinul Pfizer, pentru că tot.... Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Şi cum vor fi programate persoanele pentru rapel, pentru că este o perioadă de 28 de zile la Moderna? Valeriu Gheorghiţă: Persoanele pentru rapel sunt deja programate in platformă. Persoanele pentru doza 1 sunt deja programate. Rapelul se stabilește la ziua 28 pentru cei care efectuează doza de rapel la Moderna. Există deja procedura stabilită și transmisă către centrele de vaccinare pentru organizarea de circuite diferite in cadrul aceluiași centru de vaccinare. Practic, vor fi cabinete și fluxuri diferite pentru Moderna și pentru Pfizer. Reporter: Legat tot de centre, dacă imi permiteți. Spuneaţi puțin mai devreme, la inceputul conferinței, că 269 de centre din etapa intai vor fi inchise după ce se va incheia administrarea rapelului. Vor fi inchise definitiv sau voi fi transformate in centre pentru etapele a doua și a treia? Valeriu Gheorghiţă: Vor fi inchise definitiv. Dintre centrele de vaccinare din etapa 1, aproximativ 100 au rămas in etapa a doua. reporter: Bun. Vom ajunge la cele 1.000 despre care vorbeam la inceputul campaniei? Valeriu Gheorghiţă: Vom ajunge, cu siguranță, la cel puțin 750 de centre, la care se vor adăuga centrele mobile și la care, probabil că se vor adăuga in etapa finală, in etapa a treia, centre de tip drive-thru pentru marile aglomerări urbane. -: O ultimă intrebare, ne apropiem de 15:30. Reporter: Ați spus că se pot reprograma pentru rapel in cele 180 de centre, care vor fi.... Valeriu Gheorghiţă: Nu pentru rapel. Pentru cine e programat pentru doza 1. Reporter: Deci vor fi strict doar cu AstraZeneca in cele 180 de centre. Valeriu Gheorghiţă: In cele 180 de centre, da. -: /.../ cabinete Valeriu Gheorghiţă: Cabinete care pot să fie aglutinate in mai multe centre de vaccinare. Decizia este la nivelul fiecărui județ. Noi am dat ponderat, in funcție de numărul populației, pe fiecare județ, distribuția acestor cabinete la nivel județean. Reporter: Adică in același centru pot fi și AstraZeneca și Moderna. Valeriu Gheorghiţă: Unu, două, trei... Nu. Cele noi inființate, cele noi care vor fi deschise din 15, vor primi doar AstraZeneca. Şi vor fi alte centre, alte locaţii decat cele deja care sunt in momentul de față active și funcționale. Reporter: Raportandu-vă la faptul că suntem deja la final aproape cu etapa intai, am inceput deja etapa a doua, cand credeți, aproximativ, că va incepe etapa a treia? Valeriu Gheorghiţă: Aprilie. Reporter: Dacă imi permiteţi. Aveţi cumva statistici rural - urban privind vaccinarea? Aş fi vrut să știu in rural cum merg lucrurile. Valeriu Gheorghiţă: Nu avem la acest moment aceste date, dar putem să le centralizăm, avand in vedere că există localitatea menționată și putem să aflăm aceste date, dar, cu siguranță, domină populația din mediul urban, unde și riscul epidemiologic este de departe mai mare decat in mediul rural. Mulțumim! 2021-02-02 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_134802046_257090115850197_2830676174466364530_n.jpgDeclarație de presă susținută de premierul Florin Cîțu la Palatul VictoriaȘtiri din 29.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In primul rand, vreau să transmit condoleanțe familiilor indoliate in urma tragediei de la Institutul Matei Balş din această dimineață. La cateva minute după ce a fost făcut apelul la 112, in această dimineață, am fost contactat de dl secretar de stat Raed Arafat, care mi-a comunicat că există un incendiu la Institutul Matei Balș. In acel moment a fost declanșat planul roșu şi din acel moment am rămas in permanent contact cu instituțiile implicate, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura Municipiului București, Ministerul Sănătății. Concomitent au fost găsite locuri la alte spitale din București unde să fie mutați pacienții. Şi aici vreau să le mulțumesc managerilor acestor spitale, care s-au implicat direct, au acționat imediat și am putut să facem acest transfer foarte rapid. In jurul orei 06:37, toți pacienții erau deja transferați la alte spitale. In același timp, vreau să le mulțumesc angajaților Institutului Matei Balş care s-au implicat, la fel, imediat, pentru a transfera pacienții in alte zone din institut. Din primul moment i-am cerut ministrului de Interne să folosească toate resursele pentru a stabiliza cat mai rapid situaţia. Cred, şi o spun din nou, că intervenția a fost eficientă, rapidă şi dacă nu era așa, am fi avut o altfel de situație. Deci lucrurile au fost ținute sub control imediat. Acum, despre tragedie. Metehnele sistemului de sănătate din Romania și-au făcut prezența și astăzi, le-am văzut prezente şi astăzi, in această tragedie. Deși au fost alocate resurse importante acestui sector, doar anul trecut au fost alocate aproape 65 de miliarde de lei, adică 6,1% din PIB, doar o foarte mică parte din acești bani au fost alocați investițiilor. Este momentul pentru toată lumea să ințelegem că nu putem merge așa mai departe. Nu putem să cheltuim 90%, 95% din resurse doar pe salarii și sporuri. Este nevoie să alocăm din ce in ce mai multe resurse pentru investiții, pentru a evita astfel de tragedii in viitor. Pe langă aspectul penal, există o anchetă penală. Pe langă acest aspect, această anchetă, există și o echipă complexă pe care am constituit-o: Corpul de control de la minister, Corpul de Control de la Ministerul Sănătății, care va prezenta un raport. Avem un raport preliminar, dar aștept concluziile finale și să avem și pașii pentru perioada următoare. S-a intamplat anul trecut și se pare că nu am invățat nimic din acea experiență. S-a intamplat astăzi din nou. Aşa nu mai merge! Angajaților din administrație, angajaților din Ministerul Sănătăți, inspecțiile județene de sănătate, inspecțiile de control ale Ministerului Sănătății, le spun: ieșiți din birouri şi faceți-vă treaba, altfel plecați cu toții acasă! Este momentul ca in Romania, fiecare angajat din sectorul public să-şi facă treaba pentru care este plătit. Este pretenția pe care o am de la angajații din sectorul public. Vă mulțumesc! 2021-01-29 14:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_1_resize.jpgDeclarație de presă a viceprim-ministrului Dan Barna cu ocazia debutului seriei de consultări între ministere pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)Știri din 28.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-a-viceprim-ministrului-dan-barna-cu-ocazia-debutului-seriei-de-consultari-intre-ministere-pentru-identificarea-prioritatilor-i-proiectelor-care-vor-fi-incluse-in-versiunea-actualizata-a-planului-national-de-redresare-i-rezilienta-pnrrAm deschis azi seria intalnirilor oficiale de lucru dedicate actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. E o etapă importantă pentru ca aprobarea și aplicarea PNRR să nu intampine niciun fel de dificultăți. Participarea reprezentanților tuturor ministerelor la această primă discuție, precum și a unor instituții cu atribuții complementare in gestionarea viitoarelor priorități din PNRR, este premisa că eforturile noastre vor fi coordonate, dar transparente, in aplicarea reformelor finanțate prin Plan. Termenele sunt foarte scurte, iar premisa de la care plecăm este că vom folosi acești bani (30 de miliarde de euro) ca suport bugetar pentru reforme reale in următoarea perioadă in Romania. Nu numai că respectăm condițiile impuse de Comisia Europeană, dar vrem să facem din cheltuirea acestor fonduri un moment esențial in transformarea angajamentelor de guvernare in realități. Pană in martie vom identifica și defini in termeni clari toate investițiile, obiectivele de etapă, țintele și costurile aferente tuturor priorităților de finanțare din cadrul celor 6 piloni stabiliți prin Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență: tranziție verde și schimbări climatice, digitalizare, sănătate, educație și servicii sociale, reziliență instituțională, competitivitate economică și inovare, noua generație. Vom avea apoi mai puțin de o lună pentru a face reglajele fine impreună cu Comisia Europeană. Pană cel mai tarziu 30 aprilie PNRR va fi transmis oficial la Bruxelles. Am incredere că intrăm intr-o nouă etapă de construcție și de viziune de dezvoltare pentru demararea acestui proces. 2021-01-28 17:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-28-05-18-05big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Asociației Orașelor din RomâniaȘtiri din 28.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-asociatiei-ora-elor-din-romaniaGalerie foto 2021-01-28 14:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_15_resize.jpgBriefing de presă susținut la finalul şedinţei de guvern din 27 ianuarieȘtiri din 27.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-dezvoltarii-lucrarilor-publice-i-administratiei-attila-cseke-la-finalul-edintei-de-guvern1611760329Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi, a fost aprobată ordonanța de urgență prin care prefecții devin demnitari - dar este aici ministrul dezvoltării, domnul Cseke Attila, care va răspunde la toate intrebările. Ştiți foarte bine, este un proiect care a fost asumat de coaliția de guvernare prin programul de guvernare, iar astăzi am aprobat această ordonanță de urgență. Detaliile o să vi le dea domnul ministru al dezvoltării. Aș vrea să vorbesc puțin despre buget, pentru că știu că sunt discuții in spațiul public. Ţintele răman aceleași. Mergem spre un deficit de 7%. Sper să ajungem la 7%, 7-7,1%, dar in jurul acestei cifre mergem. Și aş vrea să vă spun de ce trebuie facem această muncă și durează mai mult, sau pare că durează mai mult, deși obiectivul este acela de a veni in parlament săptămana viitoare, sper: pentru că, in acest moment, intoarcem sau introducem reforme care au fost amanate 30 de ani, sau măsuri care au avut un efect devastator, distrugător pentru finanțele publice in ultimii ani, trebuie modificate, pentru a crea o sustenabilitate a finanţelor publice in anii următori. Este important pentru noi, prin acest buget, să menținem increderea pe care am construit-o și am caștigat-o in anul trecut, incredere din partea Comisiei Europene, a investitorilor străini, a agențiilor de rating. De aceea este un buget foarte important. Este un buget care, in același timp, trebuie să susțină relansarea economiei, este un buget care pune bazele unei economii puternice in perioada următoare, 2021-2024. Mai mult, analiza pe acest buget este puțin diferită, pentru că incepem cu acest buget prima parte a unei bugetări multianuale. Vom introduce in Romania, cred că din 2023, bugetarea multianuală, dar incepem cu acest buget. Şi mă uit și la bugetul din 2021, și la bugetul din 2022, și vă spun că aceasta este discuția cu Comisia Europeană - vorbim pe cele două bugete, pentru că o parte din reformele pe care le implementăm in 2021 vor avea impact real in economie in 2022. Este puțin mai laborioasă această muncă, dar, in premieră, introducem această bugetare multianuală care va avea efect cred că din 2024. In şedinţa de guvern, bineințeles, am avut o discuție cu toți miniștrii, pentru că, știți foarte bine, am cerut un set de măsuri de reformă de la fiecare minister și doresc puțin mai mult detaliu acolo, dar sunt măsuri pe care le așteptăm și le veţi vedea in perioada umătoare. Multe dintre ele le-am anunțat deja in spațiul public, deja știți la ce ne referim - la companiile de stat, sau Legea salarizării, Legea pensiilor, dar și la eliminarea unor cheltuieli ineficiente din buget in această perioadă. Şi, un ultim lucru despre care vreau să vorbesc eu: bineințeles, campania de vaccinare /.../. Merge foarte bine, toate cifrele arată că merge foarte bine. Pe 25 ianuarie, eram pe locul I in Uniunea Europeană in ceea ce privește vaccinarea, medie vaccinări zilnice. Rămanem in top 6 in ceea ce priveşte toată campania de vaccinare, 2,5% din populație care trebuie vaccinantă este vaccinată. Şi trebuie să spun acest lucru: cu resursele pe care le avem, resurse limitate, Romania reușește să rămană in top. Da, este adevărat, și Romania, și celelalte țări din Uniunea Europeană au trebuit să reconfigureze, să işi reașeze compania de vaccinare pe termen foarte scurt, deoarece compania sau companiile producătoare de vaccinuri și-au ajustat producția şi a trebuit să reanalizăm situaţia. In condiţiile date - se intamplă pentru toate țările din Europa, nu doar pentru Romania - totuși, Romania are o campanie de vaccinare de succes, avem peste 500.000 de oameni vaccinați, așa cum am spus. Intai, personalul medical, pentru că vrem să nu mai avem focare in spitale, vrem ca medicii să fie intotdeauna acolo și să poată face față situației; persoanele in varstă, bolnavii cronici răman obiectivele principale, prioritare și le menținem și in perioada următoare, chiar in aceste condiții in care am avut mai puține vaccinuri. Și, deși săptămana trecută am primit vaccin mai puțin cu 93.000 de doze, nu au fost afectate decat cateva zeci de mii, 20.000 - 30.000 de persoane. Deci, am reușit să găsim soluții și in aceste condiții. Dar nu acesta este obiectivul vaccinării, nu acela de a fi pe locul intai in Uniunea Europeană la număr de vaccinări. Obiectivul este acela de a vaccina cat mai rapid cat mai mulți oameni și campania de vaccinare să aibă un efect in societate. De aceea am ales de la inceput medicii și persoanele varstnice etc., pentru că ne gandim și la efectul asupra sistemului de sănătate. Chiar și cu aceste probleme pe termen scurt, răman aceleași obiective din discuţiile pe care le avem cu toate companiile producătoare de vaccin: să ajungem sa vaccinăm pană in septembrie 10,4 milioane de cetățeni. Acel obiectiv nu se schimbă, s-ar putea să fie atins mai rapid, dar aceea este ținta, și să avem 2,4 milioane de vaccinuri făcute la 29 martie anul acesta. Sunt obiectele pe care ni le asumăm, pe baza contractelor pe care avem in acest moment cu companiile, in special cu compania Pfizer. Celelalte companii vin pe rand. Cam acestea ar fi informațiile pe care voiam să vi le dau. Repet, campania de vaccinare in Romania merge bine. In ciuda tuturor celor care credeau că nu putem face față, facem față și am reuşit să fim și pe locul 1 in Europa in această campanie. O să iau cateva intrebări inainte de a da domnului Cseke şansa să vă explice proiectul ordonanţei de urgenţă. Reporter: Buna ziua. Vorbeaţi despre buget. Astăzi au fost in capitală mai multe proteste ale pensionarilor, cer o majorare a punctului de pensie cu cele incă 26 de procente. Ce le transmiteți? Cu cat va fi mărit punctul de pensie in acest an? Vorbim despre trei variante pană acum: inghețarea punctului de pensie, o majorare cu 3% sau cu 8%. Le puteți da un răspuns clar? Florin Ciţu: Cheltuielile cu pensiile cresc in acest an cu aproape 8 miliarde de lei. Ca să ințelegem procedura de bugetare: pană să incepem orice anul acesta, vedem dacă ies cheltuielile cu 8 miliarde de lei, de la majorarea punctului de pensie din septembrie, și cu incă 2-3 trei miliarde de lei alocațiile. Deci, suplimentăm bugetul de anul acesta, fără să facem nimic, cu aproape 11 miliarde de lei, adică 1,1% din PIB. Pensiile anul acesta vor fi mai mari decat pensiile de anul trecut, asta este cert, iar bugetul se construiește pe legislația in vigoare. Reporter: Majorarea punctului de pensie cu 40% este o iluzie - spunea ministrul muncii. Dumneavoastră ați stabilit, totuși, un prag pană la care va crește acest punct de pensie? Se poate crește totuși, nu știu, pană la 20%, la 30%? Florin Ciţu: Noi am anunțat că legislația in ceea ce priveşte pensiile o să fie modificată, pentru că sunt multe probleme acolo. Și noi, ca o coaliție guvernare care a preluat guvernarea in acest an, avem un obiectiv foarte clar: pensiile să fie bazate pe contributivitate, de aici pornim și vom vedea care va fi forma finală. Dar, repet, anul acesta punctul de pensie este mai mare decat punctul de pensie in 2020. Reporter: Şi o singură intrebare, dacă imi mai permiteți, legată de politizarea prefecților. Faceți parte dintr-un partid care a spus mereu, cel puțin in ultimii ani, că iși dorește depolitizarea funcțiilor publice. De ce tocmai această politizare acum a funcției de prefect? Florin Ciţu: Eu nu aş spune că este o politizare a funcție de prefect. Este o reașezare a acestei funcții, domnul ministru va explica exact care sunt resorturile din spate. Este un obiectiv asumat de coaliție, este un obiectiv transparent asumat in programul de guvernare al coaliţiei, nu este nimic făcut peste noapte, nu este o surpriză, e un proiect de ordonanță care a fost in dezbatere publică o lună de zile. Reporter: Legat de pensii, vorbeaţi mai devreme că vor crește anul acesta. Ludovic Orban spunea, luni, că ar trebui să crească cu inflația de anul trecut, plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Susțineți acest punct de vedere? Florin Ciţu: Susţin punctul meu de vedere, acela in care spun foarte clar că punctul de pensie in 2021 este mai mare decat in 2020, iar cheltuielile in ceea ce priveşte pensiile deja au crescut anul acesta cu aproximativ 8 miliarde de lei. Bineinţeles că ne uităm la mai multe variante, dar eu repet: atunci cand discutăm despre pensii, trebuie să ne uităm mai mult la o dimensiune pe termen lung. Pentru că orice se intamplă anul acesta cu punctul de pensie are implicaţii pentru anii următori şi, de aceea, repet, trebuie să trecem la o bugetare multianuală. Fără o bugetare multianuală, vom avea in fiecare an aceste discuţii şi ne trezim că anul următor iarăşi căutăm bani prin buget. Răman la ceea ce am spus, pensiile anul acesta sunt mai mari decat pensiile in 2020. Reporter: Şi o precizare. Am inţeles că săptămana viitoare proiectul de buget va ajunge in parlament? Ar trebui să se aprobe in guvern inainte. Florin Ciţu: Exact. Bineinţeles, aceasta este procedura. Am spus că sper să fim gata, să ajungem cu el in parlament săptămana viitoare. Dacă nu, va mai fi o săptămană. Dar trebuie să ajungem in parlament cu tot pachetul, nu doar bugetul, este vorba şi despre pachetul de reforme pe care se aşează acest buget şi care va avea impact pentru economia Romaniei pe termen mediu şi lung, dar impact care se va vedea mai mult in 2022. De aceea trebuie să fim foarte atenţi cand aprobăm acest proiect de buget. Reporter: Imi cer scuze, Anca Dragu spunea că ar putea intarzia bugetul să ajungă in parlament peste două sau chiar trei săptămani. Florin Ciţu: Ei, nu aşa de pesimist, dar o săptămană in plus sau in minus nu mai contează in acest moment, dacă venim cu ceea ce am spus - pachetul de reforme şi proiectul de buget in acelaşi timp. Reporter: Bună ziua! Luaţi in calcul ca Romania să acţioneze in instanţă compania Pfizer pentru nerespectarea calendarului de livrare a vaccinurilor? Florin Ciţu: Sunt discuţii, am văzut aceste discuţii. Pană acum, compania Pfizer nu pare că nu a respectat, pentru că ce nu s-a dat săptămana trecută am primit săptămana aceasta, deci dozele de vaccin le-am primit, au fost compensate. Reporter: Atunci de ce s-a..? Florin Ciţu: S-ar putea să fie alte probleme... Au fost devansate, noi aveam programările făcute pentru săptămana trecută, de aceea acea problemă. Dar, pană la urmă, primim toate dozele. Este clar că a fost o intarziere de o săptămană. discuţiile sunt la nivelul Comisiei Europene. Mai sunt şi alte companii, AstraZeneca, vom vedea care va fi decizia. Romania nu va lua o decizie separată, pentru că ştiţi foarte bine că aceste contacte nu sunt făcute intre Romania şi compania Pfizer, sunt făcute de UE, Romania primeşte o cotă. Reporter: De asemenea, aţi discutat la nivelul guvernului cum se va face vaccinarea cetăţenilor din diaspora? Florin Ciţu: Aici, bineinţeles, au fost cateva discuţii. Dar cetăţenii romani care au domiciliul in altă localitate... sunt şi probleme de mobilitate, să-i aduci acasă sunt tot felul de probleme de logistică. Incercăm să găsim o soluţie şi pentru cetăţenii romani din diaspora. Reporter: Aici mă refer la cetăţenii din Republica Moldova - pentru că nu fac parte din UE, cum se vor vaccina aceştia? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că pentru Republica Moldova există o promisiune din partea Guvernului Romaniei de 200.000 de doze, pe care le vom livra in perioada următoare. Reporter: V-aş intreba, dacă ne puteţi spune in acest moment, cate doze de vaccinuri urmează să vină, in special cele de la Moderna, şi dacă cei care vor să se vaccineze cu Moderna vor avea nevoie de o nouă programare; deci, cei care s-au programat acum se vor putea programa pentru Moderna sau vor fi băgaţi automat, in momentul in care va incepe vaccinarea cu Moderna? Florin Ciţu: De la Moderna cred că sunt vreo 60.000 de doze, in acest moment. Aşteptăm să fie pană la 90.000 de doze exact in perioada următoare, care, dacă veneau puţin mai repede, n-ar fi trebuit să facem acea ajustare, pentru că erau exact ceea ce nu primisem in săptămana respectivă de la Pfizer. Moderna şi Pfizer sunt la fel, nu există diferenţe intre Moderna şi Pfizer. Dacă aş fi putut să mai fac un vaccin Moderna, ca să arăt că nu e nici un pericol, aş mai fi făcut şi acest vaccin; din păcate, atunci nu erau. Nu există nici o diferenţă, Ministerul Sănătăţii a prezentat acest lucru, o să-i mai rog pe colegii mei de la Ministerul Sănătăţii să prezinte clar diferenţele sau asemănările dintre cele două vaccinuri. Nu cred că o să fie o problemă cum se vor vaccina oamenii. Eu cred că vor fi centre de vaccinare care vor avea cabinete diferite de vaccinare, unde poţi să te vaccinezi cu Moderna sau cu Pfizer - deci, un centru are mai multe cabinete şi atunci putem să facem diferenţierea pe cabinete. Reporter: 90.000 de doze aţi spus că lipsesc de la... Florin Ciţu: 93.000 de la Pfizer au fost intarziate şi au venit in săptămanile următoare. Săptămana trecută am primit mai puţin de 93.000 de doze, dar le primim in săptămanile următoare. Deci, săptămana asta am primit o parte, săptămana viitoare o altă parte. S-au suplimentat, ce primeam săptămanal a fost suplimentat, ca să primim cele 93.000. Reporter: Şi de la Moderna cate ar fi trebuit să vină, cate sunt in minus şi cand vine următoarea tranşă? Florin Ciţu: De la Moderna primim cam 14.000 săpătămanal, ei s-au ţinut oarecum de program, vom primi şi in perioada următoare. Nu le-am pus incă să fie folosite, pentru că erau prea puţine, dar le punem in acest sezon, ca să fie mai multe, bineinţeles, că trebuie să ţinem şi rapelul şi la Moderna, ştiţi foarte bine, trebuie să avem grijă să avem şi rapelul, de aceea suntem foarte atenţi cand facem programarea. Reporter: Şi o intrebare pe buget. Inţelegem că ieri a avut loc o intalnire la Vila Lac cu preşedintele Klaus Iohannis, inţelegem că sunt, totuşi, tensiuni intre liderii PNL şi USR cu privire la buget. Dacă ne puteţi spune, dacă aceastea sunt şi din această cauză sunt şi intarzierile pe bugetul de stat? Florin Ciţu: Nu, nu există tensiuni, există doar ceea ce am cerut şi vreau să livrăm - reforma - şi aceasta este momentul. Nu este niciun fel de tenisiune. Vom face un buget sustenabil, un buget care va susţine creşterea economică in perioada 2021 - 2024. Reporter:Au apărut informaţii in spaţiul public că există anumite ministere ce cer mai mulţi bani decat suportă bugetul de stat. Florin Ciţu: Toate ministerele cer. Deci, să ştiţi, că nu sunt doar cateva. Toate ministerele cer mai mulţi bani, dar nu este ceva nou. Este ceea ce am văzut şi anul trecut. Dar, este bine că au proiecte de investiţie, este bine că există interes, dar, pană la urmă, trebuie să prioritizăm resursele şi nu, aici nu este o problemă, imi pare bine că găsesc proiecte in care trebuie să investim. Marina Cioacă: Şi aş mai avea o intrebare despre vaccin, cei reporgramaţi au observat că au fost programaţi, practic, că vor avea rapelul la o lună şi nu la 21 de zile, cum era pană acum. Florin Ciţu: Depinde de vaccin. Dar nu cred că... In ceea ce priveşte Pfizer... Reporter: La Pfizer. Florin Ciţu: Da, nu ştiu acest detaliu, să verific, eu am intrebat inainte, in ceea ce mă priveşte, trebuia să am o vizită in ziua in care am rapelul şi am intrebat dacă pot să fac rapelul mai tarziu şi mi s-a spus că nu este nicio problemă, pot să viu mai tarziu pentru rapel, deci nu văd aici o problemă, bine că sunt reprogramaţi, există rapel, vom avea vaccin. Reporter: Să ne spuneti, vă rog, cum veţi reuşi să ţineţi deficitul bugetar la 7%, dacă sunt mai mulţi colegi din USR, din cate ştim noi, care au cerut sume mai mari? Florin Ciţu: Să ştiţi că bugetul, cand se construieşte, se construieşte pe nişte limite pe care le au ministerele. Deci, da, poate să fie cererea mai mare, dar, pană la urmă, bugetul se aprobă in nişte limite şi acela este bugetul, pe acela vom merge cu execuţile. Nu ştiu dacă ţineţi minte, dar şi anul trecut... Ministerul Finanţelor Publice aprobă lunar limitele pentru fiecare minister in parte şi, atunci, voi monitoriza, aşa cum am spus la inceput, voi monitoriza execuţia bugetară şi vom vedea ce limite sunt aprobate pentru fiecare minister in parte. De obicei, problema nu este... Este o problemă inversă, execuţia, ambiţiile sunt foarte mari la inceput, cu execuţia este o problemă, deci nu cred că va fi o problemă mai departe. Adriana Prorea: Şi o intrebare despre campania de vaccinare. Se ştia, totuşi, de două săptămămani, că vor fi mai puţine doze livrate de cei de la Pfizer, de ce nu s-a limitat numărul de vaccinări, să nu se ajungă in situaţia de fi reprogramate persoane? Florin Ciţu: Se ştia de Pfizer, dar nu se ştia de Moderna şi nu se ştia de AstraZeneca. Astea au fost informaţii care au venit pe parcurs. Şi cand am avut toate informaţiile, am luat o decizie. Repet, sunt 93.000 de doze care au fost livrate mai tarziu, au fost reprogramate mult mai puţine persoane, deci am găsit soluţii, o eficientizare, totul a funcţionat mult mai bine decat ne aşteptam. Dar am fost in discuţie cu cei de la CNCAV de vineri, pentru că trebuia să găsim o soluţie şi pană la urmă am găsit o soluţie bună. Adriana Prorea: Mulţumesc. Reporter: Spuneaţi că pensiile, din 2021, vor fi mai mari decat cele din 2020... Florin Ciţu: Un punct de pensie, da. Diana Bonea: ... cand faceţi această comparaţie, luaţi in considerare pensiile de dinainte de mărirea din septembire, sau de după această mărire? Florin Ciţu: Luaţi ce comparaţie doriţi dumneavoastră, dar, dacă luaţi punctul de pensie, anul acesta, şi uitaţi care este punctul de pensie anul trecut pe tot anul, faceţi o medie, veţi vedea că anul acesta punctul de pensie este mai mare decat anul trecut. Cum doriţi dumneavoastră să-l comparaţi. Ele in orice comparaţie sunt mai mari anul acesta, adică vă spun, cheltuielile cu pensiile cresc deja cu 9 milioane de lei. Deci, orice comparaţie am face, punctul de pensie, anul acesta, este mai mare decat anul trecut. Reporter: Am văzut că in ultima perioadă se testează tot mai puţin, in contextul in care, de altfel, au fost confirmate 5 cazuri pe teritoriul ţării noastre cu noua tulpină din Marea Britanie a coronavirusului şi sunt specialişti care spun că Romania ar putea ajunge să aibă şi 60.000 de cazuri de coronavirus pe zi, in toammă, din cauza faptului că se testează foarte puţin şi autorităţile nu sunt la curent cu cifrele reale. Acest lucru este reflectat şi prin numărul mare de pacienţi care sunt internaţi la Terapie Intensivă, de exmeplu. De ce se testează atat de puţin? Florin Ciţu: Deci nu sunt un specialist, dar numărul mare nu există la terapie intensivă, din contră, este un număr constant, chiar au fost şi sub o mie de persoane internate, deci această informație nu se confirmă. In ceea ce priveşte testările... Reporter: Sunt peste 1.000 de cazuri pe secţiile de terapie intensivă. Florin Ciţu: In ceea ce privește testările, aici am cerut și eu mai multe informaţii şi la INSP, au fost mai multe discuții. Eu vă spun că de fiecare dată mă uit, nu doar la numărul de testări sau numărul de persoane infectate, mă uit și la ceilalți indicatori: la internări in spitale și la terapie intensivă. Şi, dacă ar fi așa cum spun specialiştii despre este care spuneţi dumneavoastră, ar fi trebuit să vedem... Ok, sunt persoane că nu se testează, dar sunt imbolnăvite. Ei, atunci ar trebui să vedem o creștere a numărului de persoane la terapie intensivă sau la numărul de internări și nu vedem acest lucru. Incercăm să găsim care este adevărul. Eu presupun că cei care sa testează, se testează mai mult acasă și ce am observat noi, persoanele sunt responsabile, cei care se testează acasă cu un test rapid antigen și văd că sunt pozitivi, de obicei sună la medicul de familie pentru tratament. Deci este o procedură simplă și sună. Ceilalți care se imbolnăvesc sau au situație din păcate care evoluează negativ, ajung să se interneze /.../ şi inregistrăm oricum. Deci, trebuie să ne uităm la mai mulți indicatori ca să avem o situație reală asupra acestui fenomen, dar, bineințeles, nu tratăm foarte ușor situația cu tulpina, această mutație care vine din Anglia. In fiecare zi vorbesc şi la Ministerul Sănătății, și cu domnul Arafat și mai multe persoane, incercăm să identificăm... ce riscuri există și cum putem să le cantracarăm, de aceea am spus ca să nu se umble la niciun fel de... La terapie intensivă, să rămană numărul de patruri și să fie crescut, ca să fim pregătiți. Este un cost pe care ni-l asumăm pe termen scurt, doar ca să fim pregătiți. Reporter: Pe de altă parte, fostul premier spunea că in Romania există o capacitate de aproximativ 50.000 de teste pe zi. Nu a fost atinsă niciodată această capacitate, iar in ultimele săptămani am văzut că au fost zile, mai multe la rand, in care s-au făcut 4.000-5.000 de teste. Florin Ciţu: Răman la ceea ce am spus mai devreme. Eu cred că oamenii ori se testează acasă, dar dacă ar fi fost un grad de infectare mai mare, pentru că cred că eu cred că acolo vreţi să ajungeți cu intrebarea, am fi văzut acest lucru și in alți indicatori. Mulțumesc mult de tot! Domnul ministru al dezvoltării vă va spune despre ordonanța de urgență. Cseke Attila: Buna ziua! Astăzi Guvernul a aprobat proiectul de act normativ care privește modificarea și completarea Codului administrativ printr-o ordonanță de urgență a Guvernului. Reglementăm de fapt... reglementăm in drept cea ce avem de fapt, pentru că de fapt in realitate avem de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem in funcțiile de prefect și in funcțiile de subprefecți oameni politici. Şi terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oameni politici, prin diverse concursuri organizate, prin proceduri organizate ajung in categoria funcționarilor publici pentru a exercita in mod temporar apoi această funcție de prefect sau de subprefect. Funcția de prefect, conform Constituției Romaniei, articolul 123, alineatul 2, este aceea de a a prezentat la nivel local Guvernul. Guvernul intotdeauna este un guvern politic, votat de o majoritate politică in Parlament, susținut de o majoritate politică, drept urmare inclusiv pe Constituția, pe reglementarea Constituției actuale, din punctul nostru de vedere, funcția de prefect trebuie să fie in mod clar funcție de demnitate publică. Prefecții, subprefecții sunt numiți de către forțele politice - in cazul nostru - coaliția aflată la guvernare, orice coaliție aflată la guvernare, numirile și revocările se fac prin hotărari de guvern, care, la fel, sunt hotărari ale unui Guvern votat, susținut politic. Nu există nicio persoană in ultimii 30 de ani, respectiv in ultimii 13-14 ani, de cand există această categorie, această clasificare de inalt funcționar public, nu există nicio persoană in niciun județ al ţării care să fi exercitat două mandate intregi de prefect sub guvernări diferite, ceea ce arată extrem de clar că fiecare guvern şi-a dorit să aibă reprezentanții proprii, care să fie reprezentanți ai Guvernului respectiv la nivel local. Deci practic este vorba de o reaşezare in normalitate, in normalitatea constituțională despre care astăzi vorbim. De asemenea, ca și argument pentru această reglementare poate fi adusă pe langă textul constituțional și Hotărarea de Guvern 525/2016 privind strategia de dezvoltare a funcției publice, care pe vede foarte clar că funcția de prefect va deveni o funcție de demnitate publică, cu necesitatea de a absolvi un stagiu de pregătire pe partea profesională. De asemenea, in corespondența pe care ministerul de resort a avut-o cu Comisia Europeană de-a lungul timpului, instituțiile europene au cerut in mod expres ca Romania să delimiteze, să tragă o linie intre ceea ce inseamnă funcție politică și ceea ce inseamnă partea de specialitate. Decizia ii aparține Romaniei și această chestiune a fost extrem de clară in această corespondență. Practic, prin această ordonanță de urgență, in a 30-a zi de la publicare și intrarea in vigoare a actului normativ, funcțiile de prefect și de subprefect devin funcții de demnitate publică. Se stabilesc condiții de ocupare a acestor funcții care privesc mai multe criterii. In principal, ele sunt legate de studii universitare și de necesitatea de absolvire a unor programe de formare specializată, care vor fi organizate de către Institutul Național de Administrație. Se introduce o derogare de maxim un an de zile pentru cei care nu au un asemenea stagiu, avand in vedere că Institutul Național de Administrație funcționează din nou de anul trecut și, evident, nu au putut fi organizate nici asemenea stagii, dar acest stagiu va trebui sau acest program de formare va trebui finalizat de către cei care vor fi numiți in această poziție de prefect, subprefect in termen de un an de zile, cu o sancțiune clară prevăzută in ordonanța de urgență, in sensul in care incetează de drept mandatul lor, respectiv numirea lor in aceste funcții dacă aceste programe nu sunt absolvite. De asemenea, prin această ordonanţă de urgență se inființează funcția de secretar general al Prefecturii, care va fi o funcție de inalt funcționar public, care să asigure partea de specialitate, pentru care sunt necesare studii superioare juridice administrative și care va asigura continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale intre structurile Instituției Prefectului. Foarte important: va sprijini prefectul in exercitarea controlului de legalitate a actelor administrative emise de autoritățile locale și va coordona acele structuri de specialitate din cadrul instituției care se ocupă de această verificare a actelor administrative și eventual propune prefectului exercitarea controlului de legalitate. Ce se va intampla, practic, prin această ordonanță de urgență? In a 30-a zi de la intrarea in vigoare a acestei ordonanțe de urgență, toți cei care sunt, care exercită cu caracter temporar funcția de prefect, respectiv de subprefect, li se va termina mandatul prin efectul legii, fiind vorba despre o modificare a statutului lor. Cei care ocupă aceste funcții, din datele noastre, sunt in total patru persoane şi care prin concurs au ocupat aceste funcţii de prefect, respectiv de subprefect şi au această calitate de inalt funcţionar public, conform legii, pe legea generală Codul Administrativ, le se vor aplica propuneri, respectiv decizii de mobilitate a inalților funcţionari publici. In categoria secretarilor generali, secretarilor generali adjuncţi şi din ministere, şi din autorităţi publice centrale, dar şi poziţia de secretar general al Prefecturii, respectiv de inspectori guvernamentali, această decizie a mobilităţii va fi luată. Cam acestea sunt principalele reglementări care sunt cuprinse in acest proiect de ordonanţă de urgenţă aprobat astăzi de guvern. Vă stau la dispoziţie dacă aveţi intrebări. Reporter: Aş vrea să vă intreb... mă rog, o clarificare. Deci, din toţi prefecţii şi subprefecţii pe care ii avem in acest moment, doar patru sunt inalţi funcţionari publici, restul sunt toţi prin detaşare? Cseke Attila: Ceea ce arată extrem de clar ceea ce am spus ca şi preambul, in sensul de motivare a necesităţii de a reveni in normalitate. Şi astăzi, marea majoritate, peste 95% din cei care sunt in aceste funcţii, nu au această calitate de inalt funcţionar public, ei doar exercită temporar această calitate. Doar patru persoane au intr-adevăr această calitate şi, pentru că aici trebuie să urmezi cursuri organizate, au ocupat această funcţie prin concurs. Reporter: Deci, in 30 de zile, toţi prefecţii şi subprefecţii urmează să fie schimbaţi. Sau măcar să se dea acea hotărare de guvern din care... Cseke Attila: Important este ca in a 30-a zi, in fiecare instituţie a prefectului să existe numirile făcute de către guvern, astfel incat in a 30-a zi cand acest statut, conform legii, se schimbă, să avem asigurată conducerea instituţiei prefectului. Reporter: Şi aş vrea să vă mai intreb ceva, dacă am inţeles bine, vor avea timp un an de zile din momentul numirii lor să facă acele cursuri de specialitate. Ce se intamplă dacă, spre exemplu, dacă peste o lună, două sau şase luni va fi schimbat din funcţie şi persoana care il inlocuieşte va avea timp tot un an de zile să facă acele studii sau timpul maxim este din momentul intrării in vigoare a ordonanţei, un an de zile? Cseke Attila: Este de la data numirii in funcţie, pentru că, v-am spus argumentaţia, Institutul Naţional de Administraţie funcţionează din nou, după vreo zece ani in care nu a funcţionat, de anul trecut, din vară, deci practic, aceste stagii sau programe de specializare nici nu puteau fi fizic a fi organizate, drept urmare, ne trebuie o perioadă pentru ca cei care vor fi numiţi in aceste funcţii să poată absolvi aceste programe. Reporter: Deci, dacă peste 11 luni avem o nouă numire de prefect, acesta va avea la dispoziţie incă 12 luni ca să se specializeze. Cseke Attila: Este adevărat. Am redus acest termen pe circuitul de avizare a ministerelor. Dacă v-aţi uitat in proiectul iniţial, termenul era de doi ani de zile, şi, in urma discuţiilor şi cu celelalte ministere, am redus acest termen la un an de zile. Reporter: Bună ziua! O singură intrebare aş avea, dacă odată cu modificarea statutului prefecţilor se va modifica şi venitul unui prefect? Cseke Attila: Nu. Venitul, salariul prefecţilor, care este un argument in plus, deşi nu l-am adus astăzi aici, salariul prefectului şi subprefecţilor este stabilit, prin legea salarizării, pe categoria de demnitate publică. Deci, inclusiv in momentul in care legea a fost aprobată in parlament, la acel moment s-a avut in vedere această posibilitate de trecere in funcţie de demnitate publică. Dacă vă uitaţi pe legea salarizării, ei nu sunt astăzi salarizaţi ca şi in categoria de inalţi funcţionari publici, ci sunt in anexa la demnitate publică, care nu se schimbă, coeficientul rămane acelaşi. Reporter: Aş vrae să vă intreb dacă, din informaţiile dvs, in momentul de faţă sunt prefecţi care nu au studii superioare. Cseke Attila: Nu am această informaţie, dar ca să fii inalt funcţionar public trebuie să ai studii superioare, deci este exclus ca să avem o asemenea situaţie. Evident, putem să verificăm, deşi corpul prefecţilor sau coordonarea lor nu aparţine de ministerul pe care il conduc. Reporter: Insă doar patru sunt inalţi funcţionari publici. Cseke Attila: Doar patru sunt inalţi funcţionari publici care ocupă prin concurs poziţiile pe care sunt astăzi. Reporter: Aş vrea să ştiu dacă parlamentarii care au avut mandat intreg pot să devină prefecţi chiar dacă n-au studii? Cseke Attila: Nu este vorba despre lipsa de studii, pentru că necesitatea de a avea studii universitare de licenţă este un criteriu pentru toată lumea. Intr-adevăr, există această prevedere este preluată din forma aprobată de către Parlament. In foarte multe privințe această Ordonanță de Urgență a reluat, dacă vreți, virgulă cu virgulă și punct forma aprobată de Parlament, unde am avut acest statut de demnitate publică, care la propunerea sau, in fine, in momentul promovării ca și ordonanță de urgență s-a schimbat in inalt funcționar public, dar acea formă a fost aprobată, dacă vă uitați, de circa 85% din majoritatea sau din parlamentari. Deci acest text, intr-adevăr, există. El este preluat din forma Parlamentului. Reporter: Deci trebuie să aibă studii cu licență... Cseke Attila: Evident. Reporter: ... fără să fie neapărat de specialitate. Cseke Attila: Nu, deci trebuie să aibă studii universitare de licență. Reporter: Chiar dacă au fost parlamentari. Cseke Attila: Da, evident, pentru toată lumea este un criteriu obligatoriu. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, considerați că situația bugetului este in impas, pentru că pare că cele trei formațiuni ale coaliţiei au priorităţi diferite? Cseke Attila: Aici pot să vă spun o părere care privește, evident, ministerul pe care il conduc. Noi suntem in discuții cu Ministerul Finanțelor, și acum sunt discuții și cu celelalte ministere și sunt două aspecte: in primul rand, dorim să asigurăm o continuare a investiției. Ministerul Dezvoltării este un minister care preponderent se ocupă de investiții și de construcții. Pe de altă parte, nu e niciun secret aici, evident, trebuie să incercăm noi toți, toți miniștrii și tot guvernul să vedem care sunt acele posibilități de investiții care pot fi finanțate și pe fonduri europene, respectiv pe PNDR. Suntem la inceput de drum cu aceste două mari finanțări europene și dacă reușim ca din investiții să mai transferăm și acolo, evident, avem un spațiu bugetar mai amplu pe partea de buget de stat. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Aţi avut discuții pe PNDL, PNDL 2? Vor continua și anul acesta? Ințelegem că au fost solicitări extrem de multe de la autoritățile locale pentru investițiile pe care le aveau deja in derulare. Dacă ne puteți spune dacă s-au blocat discuțiile pe buget aici. Cseke Attila: PNDL 1 și PNDL 2 continuă cu toate contractele de investiții care sunt in derulare. Nici nu dorim și nici nu putem să oprim vreun contract de investiții in derulare. Ele sunt spre finalizare pentru că sunt, ca și efort bugetar, peste 60% din aceste două programe sunt deja plătite. Ele vor merge in continuare. Chiar in săptămana trecută am făcut o plată insemnată de sumă pentru PNDL 1 și PNDL 2 pe lucrările care erau executate. Reporter: Şi anul acesta vom avea un astfel de program pentru autoritățile locale? Cseke Attila: Aceste două programe merg in continuare. In ceea ce privește un nou eventual program, discuțiile sunt deocamdată premature, ne dorim acest lucru, dar ele trebuie reluate undeva undeva in a doua parte anului. Reporter: Deci in prima parte a anului nu vom avea un astfel de program. Cseke Attila: Deci avem PNDL 1 și PNDL 2 in curs, care merg in curs toate investițiile. In ce privește PNDL 3, aici urmează să avem o analiză și discuții. Vă mulțumesc și vă doresc o zi frumoasă. *** Declarații de presă susținute de ministrul sănătății, Vlad Voiculescu 2021-01-27 17:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(5).jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță Știri din 26.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-valeriu-gheorghita-26-ianuarieGalerie foto Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, vicepreședinte CNCAV Andrei Baciu, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, și doctorul Călin Alexandru, Departamentul pentru Situații de Urgență [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumim pentru prezență, vă mulţumim că aţi dat din nou curs invitației noastre la o altă conferinţă de presă de bilanț a activității Comitetului Naţional de Coordonare privind vaccinarea impotriva COVID-19. Aş incepe, ca de obicei, cu efectuarea unui bilanț de moment. In acest moment, in Romania, incepand cu data de 27 decembrie, au fost administrate un număr de 484.631 de doze la un număr de aproximativ 459.567 de persoane, din care 434.503 persoane vaccinate cu prima doză şi circa 25.064 de persoane vaccinate cu doza a doua, practic persoane care au completat schema de vaccinare. Numărul total de reacții adverse inregistrate in sistemul de raportare a fost de 1.213 reacții comune şi minore, fără reacții majore inregistrate şi, de asemenea, nu există alte reacții in curs de investigare. In ceea ce privește vaccinarea persoanelor din prima etapă, astăzi, 26 ianuarie, sunt vaccinate 209.307 persoane din prima etapă şi mai sunt incă programate 20.790 de persoane in platforma de programare informatică pentru prima doză. Din acest punct de vedere considerăm că obiectivul pentru etapa I a fost atins, ne situăm peste 90% procent de acoperire vaccinală pentru etapa I adresată lucrătorilor din sistemul medical şi social. In ceea ce privește etapa a doua de vaccinare care a inceput, după cum ştim, pe 15 ianuarie, au fost vaccinați la acest moment 175.103 pacienți cu boli cronice şi cu varstă peste 65 de ani, in care sunt incluse şi persoanele din centrele medico-sociale şi rezidențiale, acestea reprezentand practic 17.930 de persoane. Suplimentar au fost vaccinate 56.999 de persoane care deservesc activități esențiale, din 15 ianuarie pană in data de 25, cand s-a făcut acest bilanț, persoanele esențiale, persoanele care deservesc activități esențiale reprezentand 32,3% din procentul tuturor persoanelor vaccinate in etapa a doua. De asemenea, in ceea ce privește programările in platforma informatică, din data de 26 ianuarie pană pe 15 aprilie, sunt ocupate un număr de 1.800.000 de locuri pentru vaccinare, totalizand atat doza unu, cat şi doza de rapel. Dintre acestea 73% dintre locuri sunt ocupate de persoane cu boli cronice, respectiv persoane cu varsta peste 65 de ani. De asemenea, 27% sunt persoane care deservesc activități esențiale in infrastructura critică a statului. In ceea ce privește modalitatea de programare, majoritatea au fost programați prin CNP, practic individual pe platformă sau prin intermediul aparținătorilor, prin angajatori, prin call center şi prin medicii de familie, respectiv medicul curant. De asemenea, legat de numărul centrelor de vaccinare de la acest moment, pentru că au fost informații in spațiul public legat de numărul centrelor de vaccinare destinate pentru populația generală şi, de asemenea, numărul de centre de vaccinare care este destinat pentru vaccinarea unităților care asigură doar personalul propriu. Din acest punct de vedere in total, la acest moment, avem 583 de centre active, dintre care pentru etapa unu din unităţile medicale in care se continuă efectuarea rapelului pentru personalul din prima etapă, sunt 269 de centre care, practic, continuă activitatea de vaccinare pentru asigurarea rapelului. Pentru etapa a doua, sunt 212 centre de vaccinare, cu 337 de fluxuri, ceea ce asigură o capacitate de peste 20.220 de locuri pentru vaccinare și acestea sunt adresate personalului cu risc de a dezvolta forme severe, persoanele peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice și o parte din persoanele care deservesc activități esențiale. La aceste 212 centre se mai adaugă 60 de centre din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, cărora le revin 1.000 de doze pe zi in toată ţara, respectiv 42 de centre din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, cărora le revin, de asemenea, 1.000 de doze zilnic, ceea ce reprezintă un total de 5% pentru fiecare minister cu rețea proprie, din numărul total de doze disponibile pentru o zi. In ceea ce privește modalitatea de programare, pentru că iarăși au fost informații care vehiculau ipoteza că se vaccinează foarte multe persoane in afara sistemului de programare, pot să vă spun că există in acest moment o serie de categorii de persoane care se vaccinează in afara sistemului de programare informatic in platformă și care sunt generate de condițiile medicale și sociale ale acestor persoane. Şi ne referim la persoanele care sunt internate in centre medico-sociale și rezidențiale, ele sunt vaccinate fără să fie programare efectuată in platforma informatică, programarea la vaccinare a acestor persoane se efectuează de către Comitetul județean pentru conducerea și coordonarea intervenției, care asigură coordonarea activităților de vaccinare din fiecare județ, impreună cu Direcția de Sănătate Publică și impreună cu administratorul fiecărui centru de vaccinare. După cum știm, vaccinarea acestor persoane este asigurată de echipe mobile. Din acest motiv nu era relevant ca aceste persoane să se regăsească in platforma de programare, avand in vedere că ele nu se deplasează la un centru de vaccinare. De asemenea, tot la această categorie sunt incluse persoanele care sunt in momentul de față in curs de hemodializă intermitentă, persoanele dializate cu insuficiență renală cronică. Aceste persoane pot să fie vaccinate prin două modalități diferite. Principala modalitate este adresarea către un centru de vaccinare a mai multor stații de dializă, a mai multor centre de dializă, arondarea la centre de vaccinare din fiecare județ și, respectiv, după efectuarea ședinței de dializă persoana este transportată la centrul de vaccinare unde cu prioritate va fi vaccinat, fără să fie o programare efectuată in platformă, de asemenea, cu notificarea centrului de vaccinare cu 48 de ore anterior, tocmai pentru a se stabili corect necesarul de doze pentru a se asigura vaccinarea acestor persoane. De asemenea, tot la exceptări de la platforma de programare este situația persoanelor nedeplasabile de la domiciliu și, de asemenea, al aparținătorilor sau ingrijitorilor acestor persoane. Suplimentar, pentru etapa unu au fost persoane, lucrători in sistemul medical, care nu s-au programat in platforma de programare, avand in vedere că erau vaccinate in centre in care se asigura doar vaccinarea personalului propriu, iar pe acele centre de vaccinare nu se puteau programa alte persoane din afara unității medicale respective, cum sunt persoanele din spitalele destinate ingrijirii pacienților cu COVID. De asemenea, sunt studenții și rezidenții din străinătate, care au drept de rezidență și care iși desfășoară atat activitatea medicală in unitățile medicale cat și stagiile de pregătire in spitale și care nu s-au putut programa in platforma informatică, avand in vedere că nu era prevăzută această modalitate de inscriere a acestor persoane in platformă. Din aceste motive a reieșit practic această diferență intre numărul persoanelor vaccinate și numărul persoanelor care erau programate in platforma informatică. Revenind la numărul de doze de vaccin recepționate de Romania, la data de 26 ianuarie am recepționat in total 784.349 de doze. Au fost distribuite in direcțiile de sănătate publică și ulterior in centrele de vaccinare 610.433 de doze. Stocul existent la acest moment este de 173.916 doze la nivelul centrelor. Avem un număr de doze irosite de 1.294 de doze, ceea ce reprezintă 0,29% din totalul de doze distribuite, din motive care presupun abateri de la lanțul de frig - cum știți foarte bine că au fost cateva situații punctuale - deteriorarea flacoanelor, reconstituirea incorectă ș.a.m.d. De asemenea, mai avem in stoc 14.400 de doze de la Compania Moderna. Urmează ca pe data de 30 ianuarie să fie recepționate incă 21.600 de doze, ceea ce face ca la sfarșitul acestei luni să avem in total 36.000 de doze de la Compania Moderna. Avem de asemenea confirmarea pentru săptămana 1-7 februarie pentru incă 53.000 de doze de la Compania Moderna, fără să avem incă precizată data la care vor fi livrate aceste doze. Ceea ce aș vrea să menționez in situația actuală: practic, avem un deficit de doze de 117.000. Acest deficit este generat in mare parte de faptul că in săptămana 18-24 ianuarie am recepționat cu circa 51,3% mai puține doze decat trebuiau să fie alocate, reprezentand de fapt 93.340 de doze. Ca atare, soluția noastră pentru continuarea campaniei de vaccinare, fără să afectăm doza de rapel, fără să afectăm vaccinarea persoanelor cu boli cronice, fără să afectăm vaccinarea persoanelor cu varsta peste 65 de ani și respectiv a persoanelor din centrele medico-sociale, din centrele de dializă, persoanele nedeplasabile de la domiciliu, va fi următoarea: incepand cu data de 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele care deservesc activități esențiale pentru doza unu, ceea ce reprezintă 35.304 persoane, vor fi reprogramate in ordinea programării, din 28 ianuarie, prima zi va fi 8 februarie. Practic, persoanele programate in intervalul 28 ianuarie - 11 februarie se translatează cu 10 zile mai tarziu, incepand cu data de 8 februarie, in ordinea programării inițiale. Se menține, după cum spuneam același ritm de vaccinare cu doza unu pentru restul persoanelor programate, ceea ce inseamnă 176.861 de persoane. De asemenea, aceste persoane includ, repet, persoane peste 65 de ani, persoane cu boli cronice și, de asemenea, se asigură vaccinarea persoanelor din centrele medico-sociale și rezidențiale, centrele de dializă, persoanele nedeplasabile de la domiciliu. La acest deficit de doze, noi avem calculat un procent de 10% doze suplimentare tocmai pentru a asigura acest procent de persoane care nu sunt programate și fiind reprezentate de excepțiile pe care tocmai le-am menționat. De asemenea, se asigură doza de rapel pentru persoanele care au fost deja vaccinate pană la acest moment și reprezintă un număr total de 441.149 de persoane care iși efectuează rapelul din data de 27 ianuarie, pană in perioada lunii februarie. Perioada dificilă pentru noi este pană pe 15 februarie. Este un moment pe care dorim să il depășim impreună, să il depășim prin solidaritate și cred că la acest moment, mai mult ca niciodată, este nevoie să avem răbdare. Din păcate este o situație care a fost generată in majoritatea țărilor europene, au fost soluții adoptate de la o țară la alta, fie prin decalarea rapelului in anumite țări, fie prin reducerea numărului de persoane programate, fie prin, reducerea numărului de doze administrate in fiecare zi. Aș vrea să spun că la acest moment ne apropiem de 500.000 de persoane vaccinate, totalizand și persoanele care au primit prima doză și rapelul. Suntem peste media europeană, suntem chiar in primele țări europene in ceea ce privește rata de acoperire vaccinală in populație: avem un procent de peste 2% din populație acoperit prin vaccinare. In momentul in care vom avea autorizarea de punere pe piață de la Compania AstraZeneca - şi sperăm ca acest lucru să se intample pe data de 29 ianuarie - foarte probabil in primele două săptămani ale lunii februarie se va derula calendarul de livrare și vom recepționa dozele alocate Romaniei pentru luna februarie. Aceste doze ne vor permite să deschidem alte centre de vaccinare, așa cum am spus săptămana trecută, care să permită programarea persoanelor in aceste centre suplimentare. Data la care vor fi inființate și deschise aceste centre va fi comunicată in momentul in care noi vom avea un calendar de livrare confirmat, in care să știm data la care aceste doze vor ajunge in Romania. In ceea ce privește etapa... incepand cu trimestrul al doilea, incă nu avem un calendar de livrare precizat nici pentru Pfizer, nici pentru Compania Moderna. Ceea ce știm este faptul că numărul dozelor care vor reveni Romaniei va fi semnificativ mai mare, ceea ce ne va asigura o creștere a ritmului de vaccinare și, practic, să atingem ceea ce ne dorim in luna septembrie: peste 10 milioane de persoane vaccinate. Ne menținem același obiectiv ca pe trimestrul I, deci pană la sfarșitul lunii martie, să asigurăm vaccinarea a peste 1,2 milioane de persoane. Singurul lucru pe care suntem nevoiți să il facem este să decalăm persoanele care deservesc strict activități esențiale care nu sunt la risc din cauza condițiilor medicale preexistente cu acest interval de 10 zile. Acestea sunt lucrurile pe care eu am vrut să vi le transmit. Aș vrea să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreşedinte in CNCAV, pentru completări vizavi de calendarul de livrare și dozele care revin Romaniei. Andrei Baciu: Mulțumesc mult! O să doresc să fac cateva completări cu privire la orizontul de așteptări pe care le avem pentru dozele de vaccin deja aprobate ale companiilor care au deja un aviz și ale celor care sunt in așteptare. Astfel, așa cum a spus și domnul doctor Gheorghiță, pentru perioada următoare, pană la sfarșitul lunii martie, trebuie să vină, estimat, restul de pană la 2,5 milioane de doze de la BioNTech/Pfizer, restul de pană la 430.000 de vaccinuri produse de către Compania Moderna. Dacă pe 28-29 Compania AstraZeneca va primi autorizație de punere pe piață, cel mai probabil in luna februarie o să putem să primim in jur de 700.000 de doze, pană la finalul lunii martie incă alte doze pană la o sumă de 1,3 milioane de doze, și in interiorul contractului semnat de către Comisia Europeană, Romaniei ii revin 12,5 milioane de doze. Sigur, mai sunt și celelalte două vaccinuri care au un potențial semnificativ: cel produs de Johnson and Johnson, unde Romaniei ii revin, conform contractului cu Comisia Europeană, 8,5 milioane de doze, şi cel cu compania CureVac, in interiorul căruia Romaniei ii revin un total de 9,5 milioane de doze. Mulțumesc mult! Valeriu Gheorghiță: Vă rog, dacă aveți intrebări, la fel ca și pană acum - cate două intrebări pentru fiecare persoană şi, in funcție de timpul care ne va rămane disponibil, vom discuta și alte intrebări. Vă rog! Reporter (Alina Neagu, Hotnews): Bună ziua! Prima mea intrebare este legată de faptul că pe data de 8 februarie ar urma să inceapă școlile, așa cum spun cu toții. Există o declarație a ministrului Educației, a domnului Cimpeanu, de zilele trecute, care spune că din personalul didactic undeva la 80.000 de persoane s-au programat și doar 6.000 erau la acel moment vaccinate. Ce soluții concrete avem, avand in vedere că spuneați că va fi impusă și această limitare a personalului esențial la vaccinare, această intarziere de 10 zile? Ce soluții avem ca școala să inceapă in condiții optime, cu cat mai multe dintre aceste cadre didactice vaccinate măcar cu prima doză? Valeriu Gheorghiță: Am analizat mai multe scenarii posibile pentru a asigura continuitatea vaccinării, a campaniei de vaccinare. Aveam prevăzut, după cum știți, inclusiv opțiunea ca din 7 februarie, de fapt, să incepem vaccinarea cu prioritate a personalului din invățămant, insă am avut de ales intre a amana persoane cu boli cronice, persoane cu varstă peste 65 de ani, și a decala persoanele care deservesc activități esențiale. Din punct de vedere medical, am considerat, alături de colegii mei, că este cel mai ințelept să decalăm cu 10 zile persoanele care deservesc activități esențiale, unde riscul medical propriu-zis pentru persoana in cauză nu este semnificativ. Vaccinarea personalului din invățămant, in momentul acesta, depinde de momentul in care celelalte tipuri de vaccinuri, așa cum s-a menționat, de la AstraZeneca, vor ajunge in Romania, după ce se obține autorizarea de punere pe piață, și in momentul acela noi vom putea deschide noi centre de vaccinare in care să se poată programa inclusiv personalul din invățămant. Dar, am mai menționat și cu alte ocazii, deschiderea școlilor nu este condiționată de vaccinare. Este o decizie interministerială, care depinde de situația epidemiologică. Reporter: Şi practic in luna februarie, din ceea ce aţi explicat dumneavoastră, așteptăm să vină mai puține doze, sau nu este clar? Practic, cand se va putea da drumul la programări din nou? Sunt foarte mulți bolnavi cronici care așteaptă, multe persoane peste 65 de ani care nu au reușit deocamdată să se programeze. Aveți un orizont? Adică așteptăm finalul lunii februarie? Valeriu Gheorghiţă: In momentul in care vom avea un calendar de livrare, atat de la Moderna, pentru a doua jumătate a lunii februarie - pentru că nu avem un calendar precizat, nu știm o dată la care urmează să ni se livreze, nici pentru luna martie. De asemenea, nu avem un calendar stabilit pentru Compania AstraZeneca. Nu putem la acest moment să spunem o dată concretă in care pot să fie deschise alte centre de vaccinare. Ceea ce pot să vă asigur, și lucrurile cred că sunt cat se poate de transparente, este că numărul de doze pe care noi le-am recepționat a fost folosit in beneficiul persoanelor care s-au programat la vaccinare. Repet, pană pe 14 aprilie, 72% dintre locurile ocupate pentru vaccinare sunt pentru persoanele cu varsta peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice. Deci, practic se respectă cumva proporția menționată, de 75%, respectiv 25%. Este evident că numărul de doze disponibile ne limitează capacitatea pe care o avem de programare și respectiv de vaccinare. Nu putem să deschidem mai multe sloturi pentru programare, neavand certitudinea datelor la care sosesc aceste vaccinuri. Altfel, vom fi puși in situația să reprogramăm, ceea ce este total neplăcut și este un lucru pe care nu trebuie să il repetăm. Reporter (Liliana Curea, Pro TV): Cum se va face reprogramarea, se va face automat sau angajatorul trebuie să reintroducă pentru fiecare in parte? Valeriu Gheorghiţă: Se face automat. Practic, in cursul zilei de astăzi, persoanele respective, cele 35.000 de persoane, vor primi atat pe e-mail cat și pe SMS faptul că au fost reprogramate, incepand cu data de 8 februarie, și vor avea și in platformă aceste modificări. Practic, te poți uita in platformă și iţi vei vedea datele atat pentru prima doză cat și pentru rapel. Persoanele respective vor fi reprogramate in aceleași centre de vaccinare; practic, vorbim de o decalare pentru 10 zile. Reporter: Şi a doua intrebare. Ne confruntăm tot mai mult - mă rog, sunt deja patru cazuri in Romania cu tulpina din Marea Britanie. Ultimele discuții, ultimele studii, din ce știți pană acum, spun că vaccinurile acestea acoperă și tulpina aceasta? Ultimele discuții, ultimele studii, din ce știți pană acum, spun că vaccinurile acestea acoperă și tulpina aceasta? Adică Pfizer, Moderna, Oxford? Valeriu Gheorghiță: Da, la acest moment datele sunt cat se poate de bune, și anume eficacitatea acestor vaccinuri este păstrată și pentru tulpina din Marea Britanie - și care, din păcate, vedem, este emergentă și in Romania. Ca atare, a fost un motiv pentru care noi ne-am dorit accelerarea campaniei de vaccinare și creșterea numărului de persoane vaccinate zilnic, tocmai pentru a asigura protejarea unui număr cat mai mare de persoane intr-un interval mai scurt de timp. A fost și motivul pentru care am decis, practic, devansarea etapei a doua, incepand cu data de 15 ianuarie. După cum știți, ea era prevăzută la inceputul lunii februarie. Deci, din acest motiv ne-am dorit și susținem in continuare accelerarea campaniei de vaccinare. Reporter (Carla Tănasie, Digi24): Sunt persoane care ne spun că sună la call center şi li se spune că nu fac programări. Motivul este acesta, că nu sunt doze suficiente? Valeriu Gheorghiță: Motivul este că pană pe data de 14 aprilie s-au ocupat aproape toate sloturile disponibile. Neavand un calendar de livrare pentru al doilea trimestru, practic, din 1 aprilie nu am mai deschis alte sloturi la acest moment, pentru că nu avem perspectiva - atat a numărului de doze, ca să stabilim cate sloturi vom deschide pentru programare, cat și a momentului in care vor fi livrate. In momentul in care vom avea aceste date disponibile, cu siguranță, in cel mai scurt timp, vor fi disponibile locurile pentru programare și după data de 14 aprilie. Reporter: Să presupunem că vom primi de la AstraZeneca dozele de vaccin la inceputul lunii februarie. Spuneți-mi, avand in vedere că incep și școlile, și tot vorbim despre faptul că profesorii vor să se vaccineze, dar intr-un număr mic, ați luat legătura cu cineva de la Ministerul Educației să faceți webinarii, de exemplu, cu profesorii sau cineva să se ocupe să le explice ce inseamnă vaccinul şi de ce este necesară vaccinarea? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță; am avut chiar mai multe discuții cu domnul ministru Sorin Cimpeanu. A fost un webinar științific săptămana trecută și, de asemenea, vineri este programat un alt webinar științific impreună cu personalul din invățămant, in care vom discuta exact aceste teme legate de vaccinare, subiecte și intrebări pe care in mod legitim personalul din invățămant le are vizavi de vaccinarea impotriva COVID-19. Reporter (Ema Schweninger, Observator): Sunt angajați din domenii esențiale care și-au cedat locul, programarea, persoanelor in varstă sau bolnavilor cronici. Este normal, este legal? Valeriu Gheorghiță: Eu cred că este un gest lăudabil. Din punctul meu de vedere, dă dovadă de solidaritate, intr-un moment dificil pentru toată lumea, cu atat mai mult pentru Romania. Trebuie să dăm prioritate persoanelor vulnerabile, persoanelor varstnice, persoanelor cu boli cronice, persoanelor care, practic, au cea mai mare nevoie in acest moment de vaccinare, tocmai pentru că in acest fel pot fi protejate față de formele severe de imbolnăvire și, practic, reprezintă modalitatea prin care putem asigura sănătatea acestor persoane, mai mult ca niciodată. Reporter: Şi ne-a fost semnalată o situație. Studenților de la UMF București le-a fost anulată programarea pentru că nu mai există doze. Ştiți ceva despre aceasta? Valeriu Gheorghiță: Nu au fost anulate programări. Parte dintre ei nu erau programați in platforma de programare, și atunci, tocmai pentru a nu crește solicitările de doze pentru doza unu și pentru a permite continuitatea campaniei de vaccinare și asigurarea rapelului, am considerat că este util ca persoanele care nu au fost vaccinate să fie temporizate practic aceste 10-14 zile, așa incat să putem merge pe o continuitate și să nu avem intreruperi care să creeze disfuncționalități. Reporter: Dacă imi permiteți, doar vreau să fiu sigură. Şi studenții sunt incadrați tot in această categorie, de lucrători esențiali? Valeriu Gheorghiță: Nu. Deci, cele 35.000 de persoane sunt strict persoane care deservesc activități in afara sectorului medical, in afara sectorului social. Sunt persoane care nu au varstă peste 65 de ani și sunt persoane care nu au boli cronice. Practic, era un număr mai mare de persoane care erau programate prin această modalitate, prin angajatori, erau peste 71.000 de persoane, insă am extras doar persoanele care nu sunt cu risc, pentru că și persoanele care deservesc activități esențiale, o parte dintre ele, au boli cronice, o parte au varsta peste 65 de ani. Deci, practic, se reprogramează doar persoanele cu varsta sub 65 de ani, care nu sunt in evidență cu boli cronice și care deservesc activități esențiale. Reporter: Inclusiv profesorii, cadrele didactice? Valeriu Gheorghiță: Tot ce reprezintă acest interval dintre 28 ianuarie și 11 februarie. Reporter (Cristina Ștefan, Antena 3): Bună ziua! Astăzi, la spitalul din Cernavodă, mai mulți care erau programați pentru vaccinare practic nu s-au putut vaccina pentru că managerul spitalului le-a spus că au primit foarte puține doze - mai exact, 180 de doze, doar pentru rapel. Valeriu Gheorghiță: Eu știu că, in momentul de față, de la nivelul centrelor regionale de stocare a fost distribuit către toate Direcțiile de Sănătate Publică necesarul de doze solicitat in baza programărilor efectuate, programări care prevăd atat doza unu cat și rapelul și, de asemenea, la acest necesar se adaugă numărul de doze pentru vaccinarea persoanelor din centrele medico-sociale și rezidențiale. Este o situație punctuală. O să vă rog să-mi permiteți să evaluăm exact situația de la Cernavodă și vom reveni cu un răspuns. Insă nu s-a pus problema să nu se elibereze dozele, repet, pentru această perioadă. Reporter: Și mai este o situație la spitalul din Buftea, potrivit unei investigații care a ieșit in spațiul public: foarte mulți tineri au stat la coadă să se vaccineze deși nu făceau parte din instituțiile-cheie. Practic, au transmis informații false. Se poate verifica acesta lucru? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță va fi verificat. Și vom transmite iarăși această informație către Direcția de Sănătate Publică, pentru a verifica care este situația din spitalul respectiv, din centrul de vaccinare respectiv. Să știți că primim și noi foarte multe sesizări de acest gen. Ele necesită a fi evaluate și stabilit punctual care sunt și dacă au fost abateri de la strategie, dacă s-au respectat sau nu procedurile. Iar acest tip de evaluare se face de către Direcția de Sănătate Publică. Evident că suntem in total dezacord cu nerespectarea strategiei și dezaprobăm orice activitate care nu respectă procedurile și instrucțiunile in vigoare. Ne dorim ca fiecare centru de vaccinare să aibă cat mai bine pusă la punct activitatea atat in ceea ce privește circuitul persoanelor, cat și respectarea procedurilor medicale de vaccinare. Fiecare centru de vaccinare, vă reamintesc, are un coordonator care are in atribuție organizarea activităților din fiecare centru de vaccinare. Acel coordonator are instrucțiunile la indemană, are procedurile și trebuie să se asigure de buna funcționare a centrului de vaccinare. Reporter: Dar in mod normal astfel de situații nu se pot verifica pe loc? Adică nu se poate descoperi automat dacă o persoană face parte sau nu dintr-o instituție-cheie, astfel incat să nu ajungă cineva care, iată, nu face parte dintr-o instituție sau nu se incadrează in etapa a doua? Valeriu Gheorghiță: In primul rand, la un centru de vaccinare nu ar trebui să fie prezente persoane care nu sunt programate. Dacă, repet, răman doze suplimentare, tocmai pentru a nu irosi acele doze, atunci evident că se pot vaccina persoanele cu respectarea strategiei, persoane care sunt prevăzute in aceeași etapă. Dar in niciun caz nu este firesc să fie o coadă, cum spuneți dumneavoastră, de persoane tinere, care potențial nu ar fi regăsite in această etapă a strategiei. Nu vreau să emit in momentul de față supoziții pană nu avem o evaluare de la acel centru, evaluare care, repet, trebuie făcută de către Direcţia de Sănătate Publică. Reporter (Tatiana Gavrilă, Kanal D): Aș vrea să vă intreb despre testările secvențiale - cate astfel de teste putem face şi care ar fi procedura? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește numărul de teste, dacă doamna doctor Adriana Pistol vrea să răspundă, pot să vă spun că, practic, nu este obiectivul CNCAV. Sigur că este o intrebare cat se poate de importantă la acest moment, dat fiind contextul epidemiologic, insă nu dețin aceste date şi nu pot să vă furnizez informațiile solicitate. Doamnă doctor, dacă doriți, vă rog! Adriana Pistol: Eu una n-am ințeles intrebarea. Vreți s-o repetați? Reporter: V-am intrebat despre testările secvențiale. Cate astfel de teste am putea face şi care ar fi, de fapt, procedura. Adriana Pistol: Nu există un număr de teste care se pot face. Se vor face atatea cate sunt necesar să se facă. Necesitatea vine din felul in care arată tulpina care este identificată la primul PCR pe care il face persoana respectivă. Există aşa-zisele tulpini suspecte - am mai avut astfel de situații, in care anumite gene care sugerează posibilitatea să fie o tulpină de tip britanic, cum zicem noi, care il face pe omul din laborator să supună această tulpină unui proces de secvenţiere. Sigur că este un proces laborios, este un proces costisitor. Din cate ştiu eu, costă undeva in jur de 500 de euro o secvenţiere de tulpină. Nu avem foarte multe laboratoare care să facă acest lucru, dar in momentul in care există o suspiciune, cum v-am spus, se trece la secvenţierea tulpinii respective. Adică nu este un număr pe care să-l stabilim, pentru că nici nu ar fi corect să facem acest lucru. Corect este ca, in momentul in care omul din laborator are o suspiciune asupra acelei tulpini, să facă demersurile respective pentru a fi secvenţiată. Reporter: Mulţumesc! Iar cea de-a doua intrebare este legată de situaţia de la Școala nr.28, in care a fost descoperit focarul cu noua tulpină. Dacă aveți informații. Valeriu Gheorghiță: Doamnă doctor, cred că tot dumneavoastră. Adriana Pistol: Informații de ultimă oră, astăzi, pot să vă spun că nu am, dar este clar un focar care este datorat acestei tulpini, B117. După cum bine știți, cel puțin primele patru persoane identificate au și intrat in procesul de secvenţiere la Institutul Matei Balș. Cum spuneam, este un proces laborios și durează cateva zile bune. Nu mă aștept ca inainte de ziua de vineri să se confirme. Din punct de vedere epidemiologic, mie imi este suficient ca să spun că toate celelalte cazuri care se află in legătură directă cu aceste persoane au aceeași tulpină; nici nu cred că este o necesitate să mai cheltuim bani cu secvențierile, focarul putem să spunem că s-a creionat și definit. Ceea ce este un lucru de remarcat este faptul că niciuna dintre persoanele respective, din datele pe care le dețin eu, nu are o formă de imbolnăvire care să fie nici măcar medie, deci nu ii este periclitată starea de sănătate. Reporter: Mulțumesc! Adriana Pistol: Cu plăcere! Reporter (Alexandra Vasile, Aleph News): Bună ziua! Spuneați dumneavoastră că circa 35.000 de oameni vor fi reprogramați. Mă intrebam cum, pe ce criterii ați făcut selecția celor 35.000? Valeriu Gheorghiță: Sunt persoane care deservesc activități esențiale. Practic, din platforma de programare, ne-am uitat la persoanele care sunt inscrise prin angajator, am exclus persoanele care au peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice. Acesta este numărul respectivelor persoane. Am dat, am exclus persoanele care lucrează in sistemul medical și social și, practic, se face această reprogramare. Reporter: Am ințeles. Deci, cei care sunt sub 65 de ani și nu au boli cronice sunt doar 35.000. Valeriu Gheorghiță: Exact. Reporter: Inscriși in această perioadă. Valeriu Gheorghiță: Inscriși in perioada 28 ianuarie - 11 februarie. Reporter: In care se face amanarea. Şi cei care au programare pentru 9-10 februarie, ce se intamplă cu ei, intră tot la amanare? Valeriu Gheorghiță: Nu, nu, nu! Am spus, se continuă vaccinarea persoanelor care sunt cu boli cronice și cu varsta de peste 65 de ani și sunt reprogramate doar persoanele care deservesc activități esențiale, care nu prevăd acestei boli cronice și nu au varsta peste 65 de ani, cu 10 zile. Deci, practic se decalează intervalul de programare cu 10 zile - data de 28 ianuarie devine data de 8 februarie. Reporter: Am ințeles. Mai spuneați dumneavoastră că o să ne menținem obiectivul acela de a vaccina pană in septembrie 10,7 milioane de oameni. Cum intenționați să faceți asta, din momentul in care avem atatea probleme cu livrarea vaccinului? Valeriu Gheorghiță: Este o situație de moment legată de diminuarea, practic, in săptămana precedentă, a numărului de doze alocate pentru Romania. Este o situație cu care s-au confruntat toate țările membre ale Uniunii Europene care se supun aceluiași contract. Numărul acestor doze a fost diminuat, avand in vedere dorința de creștere a capacității de producție in perioada imediat următoare. Au fost contractate in total peste 20 de milioane de doze de la Compania Pfizer, cu livrare pană in luna septembrie. Deci, practic, aceste doze vor fi livrate pană in septembrie, ceea ce ne va asigura posibilitatea de vaccinare a acestor persoane. Avem această perioadă de 2-3 săptămani in care fiecare zi intarziată sau fiecare doză care intarzie se regăsește practic in ceea ce privește calendarul de vaccinare. Reporter: Și vor fi recuperate aceste zile pierdute? Valeriu Gheorghiță: Vor fi recuperate, pentru că pană la sfarșitul lunii martie noi vom avea același număr total de doze. Deci numărul de persoane vaccinate pană la sfarșit de martie va fi același, pentru că numărul de doze este același, doar că avem această diminuare temporară pe următoarele două săptămani a vaccinărilor, reprogramand de fapt aceste 35.000 de persoane. Nu este o diminuare substanțială. Practic, se continuă vaccinarea pentru 176.000 de persoane programate cu prima doză in acest interval de timp. Reporter: Mă refer și la obiectivul acela din septembrie, de a atinge 10,7 milioane. Valeriu Gheorghiță: Rămane același obiectiv, nemodificat. Reporter: Asta ar insemna să vaccinăm undeva la 90.000 de persoane pe zi. Valeriu Gheorghiță: Da, și se poate atinge acest număr de persoane vaccinate prin deschiderea noilor centre de vaccinare și fluxuri de vaccinare. După cum spuneam la inceputul conferinței de presă, dinaintea deschiderii etapei a doua, sunt prevăzute 750 de centre pentru etapa a doua, cu 1.760 de fluxuri, ceea ce ne permite peste 100.000 de persoane care să fie vaccinate intr-o zi. Deci, din punct de vedere al capacității de vaccinare, nu avem o problemă. La acest moment, capacitatea de vaccinare este direct dependentă de numărul și de momentul livrării acestor doze. Reporter: Mulțumesc! Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere! Reporter (Andreea Neacșu, Prima TV): Bună ziua! Intrebarea mea se leagă de cea a colegei mele. Există un studiu și, la un calcul matematic, se și confirmă. Dacă se menține același ritm de vaccinare, vom ajunge la obiectivul de 70% de persoane vaccinate in Romania in decembrie 2022. Veți mări ritmul de vaccinare? Cum ajungem să atingem obiectivul mult mai devreme decat arată calculul matematic? Valeriu Gheorghiță: Studii similare au fost făcute și la inceputul lunii ianuarie, cand numărul de persoane vaccinate era mult mai mic și, iarăși, erau previziuni că vom ajunge prin 2040 cu atingerea acestui procent de imunitate colectivă. Nu sunt relevante aceste date, pentru că ritmul de vaccinare este dinamic și el va crește in funcție de numărul de doze disponibile. Deci nu am alt răspuns in afară de ceea ce am menționat anterior, și anume că in momentul in care vor fi disponibile dozele și calendarul de livrare, noi vom deschide centre de vaccinare care să permită vaccinarea unui număr cat mai mare de persoane. Reporter: Vi s-a adresat această intrebare și mai devreme: este sau nu legal să cedăm locul nostru altcuiva la vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Atata timp cat persoana respectivă este din aceeași etapă, nu văd de ce să nu putem face acest lucru. Reporter (Valentina Vasile, Metropola TV): Bună ziua! Există centre de vaccinare organizate in școli, ale unităților de invățămant. Ce se vor intampla cu acestea cand școlile se vor redeschide? Valeriu Gheorghiță: Nu există acest tip de centre de vaccinare, tocmai pentru că aveam in vedere faptul că la un moment dat se vor relua activitățile de invățămant față in față. Or, din acest punct de vedere, nu am selectat centre de vaccinare și nu am propus inființarea acestor centre in unități de invățămant. Reporter: Pentru accelerarea procesului de imunizare, intenționați să organizați webinarii și cu alți lucrători din alte categorii socio-profesionale? Şi care ar fi acelea? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță eu cred că acest tip de conferințe de informare pe tema vaccinării sunt importante pentru toate categoriile socio-profesionale. Din acest punct de vedere, cred că la nivelul fiecărui minister in parte ar trebui demarate acest tip de activități, in colaborare, sigur, cu experți din domeniul medical care pot să asigure informația științifică validă și furnizată intr-o măsură in care să fie ușor de ințeles de către categoriile profesionale respective. Reporter: In legătură cu intrebarea anterioară, in Brăila primăria a organizat centre de vaccinare in săli de sport, iar acum unitățile... de fapt, cei care au organizat centrele de vaccinare așteaptă un răspuns din partea ministrului invățămantului in legătură cu ce se va intampla in cazul in care se vor redeschide școlile. De asta am intrebat... Valeriu Gheorghiță: Am mai spus şi la conferinţa anterioară: dacă sunt săli de sport care vor fi folosite de către elevi in momentul in care se redeschid şcolile, acele centre de vaccinare nu pot funcționa. Reporter (Miruna Mihailovici, Realitatea PLUS): Voiam să vă intreb dacă in acest moment există suficiente doze de rapel pentru toate persoanele programate sau am putea ajunge in situația de a trebui să mai intarziem rapelul in cazul unor persoane? Valeriu Gheorghiță: La acest moment, din stocurile existente, adică 173.000 de doze existente, la care se adaugă următoarele tranșe confirmate cu Compania Pfizer, cu livrare săptămanală, putem asigura dozele de rapel. Insă continuitatea activităților de vaccinare depinde de momentul in care ajung aceste doze. Dacă vor interveni intarzieri in livrarea dozelor sau diminuări, atunci evident că aceste situații se vor răsfrange asupra campanie de vaccinare. Dar, așa cum am mai spus, preferăm să temporizăm persoanele care nu au făcut nici prima doză in detrimentul celor care au făcut deja prima doză, tocmai pentru a oferi garanția unui beneficiu maximal pentru fiecare persoană vaccinată. Reporter: Apropo de intarzieri, că le-aţi menționat dumneavoastră, iată că avem și un al doilea furnizor de medicamente care anunță intarzieri - este vorba despre AstraZeneca. Şi-a luat Romania niște garanții privind datele de livrare in acest moment? S-a discutat, știu eu, despre aducerea mai devreme a unor tranșe? Există niște pași luați in această direcție? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că am trimis o adresă oficială, chiar și pentru Compania Pfizer, pentru a obține o derogare de la termenele de livrare stabilite, și anume să ni se livreze cu trei zile mai devreme, adică in loc de luni să ne ajungă tranșele de vaccinuri vinerea. In felul acesta nu am fi fost nevoiţi să reprogramăm absolut nimic și puteam să asigurăm continuitatea campanie de vaccinare. Insă nu s-a autorizat, practic nu s-a aprobat această solicitare a noastră, dintr-un motiv, din punctul nostru de vedere, pe care il pot ințelege, și anume faptul că au mai fost solicitări similare și din partea altor țări, iar in situația in care s-ar crea acest precedent practic nu s-ar mai putea respecta niciun calendar de livrare. Deci, este o situație care este cunoscută și altor țări; și alte țări se confruntă cu aceleași dificultăți in continuitatea activităților de vaccinare, și alte țări au fost nevoite să diminueze numărul de persoane vaccinate, altele au decalat rapelul - așa cum am mai spus mai devreme, in fiecare țară, in funcție de situația epidemiologică, s-au luat soluțiile care au fost potrivite pentru respectiva situație. In ceea ce privește Compania AstraZeneca, neavand in momentul de față un calendar de livrare stabilit, nu pot să vă spun date suplimentare. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Ce recomandați celor care după ce fac prima doză se infectează? Mai este recomandat rapelul, avand in vedere că după vindecare sunt deja anticorpi pentru cateva luni? Valeriu Gheorghiță: Chiar astăzi am emis o instrucțiune in acest sens. Pot să vă spun cateva aspecte. Dacă o persoană este depistată, este diagnosticată cu infecție SARS-CoV-2 după efectuarea primei doze, evident că se așteaptă vindecarea bolii și, la un interval de circa o lună, se poate efectua rapelul sau se reia schema complet, dacă perioada dintre prima doză și doza de rapel depășește intervalul de șase săptămani, de 42 de zile. Sigur că, de pildă, CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite) nu recomandă reluarea schemei complete, ci doar doza de rapel. In momentul de față, comisia științifică din Romania pledează pentru reluarea schemei complete, repet, dacă intervalul dintre prima doză și următoarea depășește cele șase săptămani. La acest moment, lucrurile sunt in dezbatere. Am cerut un punct de vedere oficial și de la Compania Pfizer, avand in vedere că datele de eficacitate la acest moment sunt disponibile pentru administrarea celor două doze. Impreună cu Compania Pfizer și impreună cu comisia științifică vom lua decizia potrivită, dar, da, se recomandă cel puțin doza de rapel la aceste persoane. Reporter: Şi incă o intrebare. Tulpina din Brazilia a fost confirmată in mai multe țări din Uniunea Europeană - chiar in Italia, aseară. Avand in vedere că nu este exclus să ajungă și in Romania, vaccinul este viabil pentru această tulpină? Specialiștii din străinătate sunt rezervați. Valeriu Gheorghiță: Aceeaşi situație este discutată și față de tulpina sud-africană. In ceea ce privește datele de eficacitate, eu cred că la acest moment ne lipsesc dovezile științifice, robuste, prin care să putem susține lipsa sau diminuarea eficacității, respectiv menținerea acesteia. Cu siguranță că măsurile de prevenire a imbolnăvirii cu COVID-19, și anume respectarea distanțării, respectarea utilizării măștii de protecție, igiena personală sunt măsuri cat se poate de importante pentru perioada următoare, pentru a impiedica răspandirea infecției de la o persoană la alta și creșterea riscului de selectare pentru acest tip de mutații. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Doamnă doctor, ne putem aștepta la un val trei al pandemiei, ținand cont că avem noi tulpini și nu știm, nu e nimic sigur deocamdată dacă vaccinul este eficient impotriva lor? Adriana Pistol: Deci, pentru că nu știm nimic sigur, e greu de spus dacă ne putem aștepta la o pandemie. Datele existente in prezent nu ne pot susţine nici că da, nici că ba. /...;/ Totuşi, vorbim de nişte mutații, este adevărat, dar ceea ce știm pană in prezent este că este vorba de nişte mutații nu atat de mari, atat de importante incat să putem vorbi de un virus cu totul nou. De obicei, pandemiile sunt produse de virusuri cu totul noi care găsesc populația virgină imunologic să se apere faţă de aceste noi tulpini virale. Asta este discuția. Aceste mici mutații care se petrec pe ici şi pe acolo; sigur că influențează, sigur că au impact, dar mai greu să se intample pandemii. In istorie, pandemia se datorează unei tulpini cu totul şi cu totul noi. Să sperăm că nu se va intampla acest lucru. Reporter: Ținand cont că in statele occidentale se iau măsuri de restricție, Romania se relaxează. Sunteţi de părere că este oportună această relaxare, ținand cont că in acest moment avem doar un judeţ in scenariul roșu? Călin Alexandru: Aici aş face un scurt comentariu. Din punctul nostru de vedere, o raportare strict la incidență poate să ne conducă la concluzii greșite. Ieri a avut loc o şedinţă a Comitetului tehnico-ştiinţific de pe langă Comitetul Naţional pentru Situații de Urgenţă, iar colegii de la Ministerul Sănătății ne-au informat că lucrează la un algoritm ceva mai complex; și argumentul pe care l-aş aduce aici este că, in pofida unei incidențe care este in scădere evidentă, noi avem un platou sau o foarte ușoară scădere a numărului de cazuri care sunt internate in spitale şi a numărului de cazuri de terapie intensivă, care reprezintă totuşi, dacă vreți, un argument sau un indicator mult mai important din punct de vedere medical al efectului pandemiei la nivelul populației din Romania. Deci, cu mare probabilitate, va exista o formulă care va lua in calcul şi alți parametri decat strict simpla incidență a cazurilor la nivelul unui judeţ. Reporter: Bună ziua! Ce facem ca totuşi să creștem capacitatea de depistare a noii tulpini, avand in vedere că este mult mai contagioasă? Din informațiile Europa FM, ar fi doar trei laboratoare care au această capacitate, două dintre ele la stat și unul la privat. Nu ar fi important să putem depista eventualele focare? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă că este important să avem o capacitate mai mare de secvențiere, insă, așa cum a menționat și doamna doctor Pistol, cred că sunt importante la acest moment anchetele epidemiologice și, atunci cand se depistează cazul zero, epicentrul, practic, unui focar, prin depistarea noilor cazuri asumăm că este vorba despre aceeași tulpină. Măsurile, din punct de vedere epidemiologic, sunt la fel, respectiv: izolarea contacților, supravegherea lor, măsuri de diagnostic și respectarea măsurilor de prevenție pentru restul persoanelor. Reporter: Bun, dar avem specialiști care pot să facă secvențierea? Ințelegem că aceasta se face manual și nu automat, ca cea din China, pentru care eram deja obișnuiți. Valeriu Gheorghiță: Avem specialiști, şi aş putea să menționez Institutul Național de Boli Infecțioase Prof.Dr. Matei Balș, unde există și capacitate din punct de vedere al resursei umane, există și expertiză. De asemenea, avem Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, unde se fac aceste secvențieri după metode automate, după metode automatizate și fără tehnici neapărat manuale. Pot fi anumite etape manuale, insă secvențierea in sine este un proces care se face automatizat. Reporter: Am ințeles. Incă o intrebare: veți face publică o statistică pe domenii, ministere, instituții cu angajații programați, respectiv vaccinați? Valeriu Gheorghiță: La acest moment, numărul este foarte mic. In momentul in care vom avea un număr reprezentativ, atunci vom putea prezenta și aceste date. Este foarte greu să facem aceste statistici, avand in vedere că in platforma de programare practic se introduce CUI-ul angajatorului, care, mă rog, iți arată ce tip de unitate juridică este, insă aceste date statistice pot să fie solicitate de colegii de la STS și ele pot să fie disponibile pentru informarea opiniei publice. Reporter: Cand? Pentru că noi am făcut o solicitare la STS la care nu ni s-a răspuns. Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță colegii care sunt de față vă vor furniza aceste date. Reporter: Bună seara! Care este situația centrelor de vaccinare din mediul rural și mai ales a caravanelor de vaccinare care se vor duce in zonele izolate din mediul rural? Reporter: Parte din centrele de vaccinare in momentul de față nu sunt deschise pentru programare, mai ales din mediul rural. Din punct de vedere epidemiologic, riscul principal este in aglomerările urbane, unde avem o interacțiune mare de persoane şi de aici, practic, pornesc focarele de imbolnăvire și de răspandire. Or, din acest punct de vedere, chiar la nivelul strategiei este prevăzut acest criteriu epidemiologic de alocare a dozelor către zonele in care avem o incidență mare a cazurilor de imbolnăvire. Or, din acest punct de vedere, in zonele rurale cu siguranță este foarte important să asigurăm cat mai rapid vaccinarea persoanelor vulnerabile, in mod deosebit a celor cu boli cronice și persoanele varstnice. In momentul in care vom avea practic disponibile aceste doze vor fi deschise și acele centre de vaccinare din proximitatea localităților și, de asemenea, vor fi alocate acele centre mobile de vaccinare, pentru a asigura accesul la vaccinare a persoanelor din respectivele localități. Reporter: Şi legat de 8 februarie: in 8 februarie deja sunt programate anumite persoane. Programările acelea se respectă și peste ele vor veni cei care au fost mutați 10 zile, da? Valeriu Gheorghiță: Numărul de persoane, media pe zi de persoane care se mută este in jur de 3.000 de persoane. Practic, este un număr mic, care nu are un impact vizavi de capacitatea de vaccinare in centrul respectiv de vaccinare. Vorbim de 3.000 de persoane la nivel național pe zi. Dacă le distribuim pe numărul de centre, sunt de fapt cateva zeci de persoane pe fiecare centru. Reporter: Da, dar se păstrează persoanele programate şi, peste ele... Valeriu Gheorghiță: Sigur că da! Sigur. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb dacă in afară de această măsură de decalare a programărilor pentru cele 35.000 de persoane mai aveți in plan și alte măsuri, in cazul in care această măsură nu-și dovedește eficacitatea și, de exemplu, așa cum au spus și colegii mei, vom avea noi intarzieri la livrările de vaccinuri. Ce alte măsuri intenționați să aplicați, sau ce pregătiți? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă poți să vă spun că avem in lucru cel puțin șase scenarii, și am avut de lucru, și acesta ni s-a părut la acest moment potrivit pentru situația dată. Este evident că avem și planuri, dacă vreți, de rezervă. Avem o estimare de 10% doze suplimentare, pe baza căreia ne-am făcut estimarea actuală. In condițiile in care vom avea intarzieri sau număr redus de doze, atunci vom relua toate aceste calcule și vom veni cu situația prezentată la momentul respectiv. Sunt convins că vom cunoaște calendarul de livrare, cel puțin pentru AstraZeneca, in următoarea săptămană, moment in care vom putea să facem o reconsiderare a ritmului de vaccinare in funcție de acest tip de calendar și, de asemenea, o să știm și calendarul de livrare pentru Moderna. Or, din acest punct de vedere, vom fi cu mai multe date disponibile și vom putea să creăm mai multe planuri de acțiune, pe care le putem folosi in situațiile in care vor fi intarzieri de acest gen. Reporter: Şi o intrebare pentru doamna Pistol sau pentru domnul Baciu, dacă pot să imi răspundă. Este posibil să inceapă din nou școala pe 8 februarie. Ce recomandări faceți pentru copiii care au afecțiuni sau pentru cei care au părinți sau bunici vulnerabili? Pot să vină și ei la școală, sau ar trebui să urmeze sistemul de invățămant online? Mulțumesc! Adriana Pistol: Dumneavoastră știți că există un ordin comun deja, unde există astfel de recomandări. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun e că se lucrează in prezent la nivelul Ministerului Sănătății, este o revizuire a momentului in care se va inchide sau nu o clasă sau o școală, eventuala utilizare a testelor rapide in școli pentru diagnosticul simptomaticilor ș.a.m.d.. Noi recomandăm, după cum bine știți, ca copiii să fie educați să respecte toate măsurile in clasă, cu mască, cu distanțare și cu toate cele. Sigur că acum depinde foarte mult și de boala respectivă despre care vorbim, dar deschiderea școlilor constituie, cred eu, un eveniment care ar trebui să se petreacă. Reporter: Bună ziua! Legat de deschiderea școlilor, nu am reținut, se cunoaște numărul profesorilor, al personalului din invățămant care s-a vaccinat pană la această oră? Valeriu Gheorghiță: Cred că erau in jur de 7.000 de persoane, din cate ştiu. Nu sunt in măsură să vă dau datele de ieri, insă vorbim de sub 10.000 de persoane vaccinate din sistemul de invățămant. Reporter: Dintr-un total de...? Valeriu Gheorghiță: Sunt peste 300.000 de persoane şi, din ceea ce știam, in jur de /...;/ 126.000 de persoane care erau la interfața directă cu copiii; atat personalul din creșe, grădinițe, cat şi invățătorii şi educatorii reprezintă un număr de aproximativ 126.000 de persoane care şi-au exprimat intenția de vaccinare. Reporter: Mulţumesc! Andrei Baciu: Alte intrebări, dacă mai avem? Reporter: Vreau să vă mai intreb eu ceva, vă rog. Aţi spus că avem un deficit de 117.000 de doze. Vreau să vă intreb de ce sunt atat de multe. S-au vaccinat mai multe persoane decat ați estimat din etapa intai? Valeriu Gheorghiță: Din etapa intai s-au vaccinat persoanele care au dorit să se vaccineze. Noi trebuie să ințelegem, ceea ce ne dorim ca obiectiv este să avem un număr cat mai mare de persoane vaccinate. Evident că s-a ajuns la ceea ce spuneam, un procent de peste 90% de persoane din etapa intai care vor avea acoperire vaccinală. Pentru noi acest lucru este foarte important, pentru că practic asigurăm protecția lucrătorilor din sistemul medical. Este un sector care la acest moment este in curs de asigurare a beneficiilor maximale, prin faptul că s-a inceput deja rapelul, iar din acest punct de vedere ne așteptăm să avem un număr din ce in ce mai mic de cazuri de imbolnăvire in randul personalului medical. Reporter: Atunci, de ce e diferenţa aceasta? Adriana Pistol: Pentru că 93.000 nu au fost aduse. Reporter: Deci doar din această cauză. Şi atunci? E totuşi o diferenţă... Adriana Pistol: 93.000 nu au fost aduse. Dacă scădem din 117.000 - 93.000, cat mai răman? Reporter: 24.000. Adriana Pistol: Ok. Deci despre asta putem intreba: de unde au apărut astea 24.000. Reporter: Da, vă rog. Valeriu Gheorghiță: Sunt persoane care practic s-au programat in limita locurilor disponibile și era evident că trebuie să fie vaccinate. De asemenea, sunt persoanele care au fost vaccinate in centre medico-sociale și, de asemenea, este foarte important să fie vaccinate și să se continue vaccinarea. După cum am spus, in continuare va fi asigurată vaccinarea acestor categorii de persoane. Reporter: Ok. Şi mai vreau să vă intreb: totuşi, de ce nu intră şi profesorii? Adică de ce se amană și vaccinarea profesorilor care n-au primit nicio doză? Valeriu Gheorghiță: Dar nu se amană. Reporter: Cu 10 zile, mă rog. Adriana Pistol: Valeriu, stai un pic. Profesorii care au boli cronice nu se amană. Reporter: Profesorii care au boli cronice nu se amană, dar se amană restul. Adriana Pistol: Dacă vrei, poţi să spui aşa: se amană o categorie de profesori. Reporter: De ce se amană? Adriana Pistor: Pentru că sunt esențiali. Fac parte din instituții esențiale și se amană in beneficiul colegilor cu boli cronice, tot profesori. Reporter: Dar sunt situații in care persoane care au boli cronice nu s-au inscris așa, bifand acolo in categoria aceasta, ci prin intermediul angajatorului. Ce se va intampla cu ei? Valeriu Gheorghiţă: Noi am selectat impreună cu colegii de la STS... Practic, a fost luată fiecare persoană in parte și le-am identificat in baza CNP-ului pe cele care au varsta peste 65 de ani și respectiv cele cu boli cronice, care au fost validate ca fiind persoană cu boală cronică de către baza de date. Practic, am incercat să extragem doar persoanele care nu au risc medical de imbolnăvire. Reporter: Da, dar sunt angajați care au boli cronice dar au fost inscriși de angajator, și atunci nu apar cu boala cronică, ci ca personal esenţial. Călin Alexandru: Apar in evidenţa Casei de Asigurări. Adriana Pistol: O să vă explice domnul de la STS... Adrian Singheorghe: Dacă imi permiteţi. Cand am făcut această situație am extras din lista esenţialilor toate persoanele care erau peste 65 de ani și persoanele care sufereau de boli cronice. Aceste persoane nu sunt amanate pentru perioada următoare. Reporter: Dar de unde ştiţi care aveau boli cronice? Adriana Pistol: Pentru că... Adrian Singheorghe: Au fost verificate in baza de date. Adriana Pistol: In baza de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Reporter: Fiecare persoană in parte? Şi aţi comparat cu baza de date a CNAS? Şi aceste persoane nu vor fi amanate, nu vor primi mesaj sau e-mail? Adrian Singheorghe: Aceste persoane nu vor fi amanate. Reporter: O altă intrebare. Ne-aţi dat asigurări că avem dozele necesare de vaccin. Cand v-aţi da seama de fapt de acest deficit și că trebuie să facem aceste amanări? Valeriu Gheorghiţă: Ne-am dat seama in momentul in care am avut o intarziere cu peste 90.000 de doze, că este foarte probabil să avem o problemă. Am incercat să facem aceste devansări ale termenelor de livrare. Am luat mai multe scenarii de lucru in calcul, este din punctul nostru de vedere, cel mai bun la acest moment, in condițiile date, prin care noi să asigurăm continuitatea activităților de vaccinare, să putem vaccina in fiecare zi persoane noi, să asigurăm rapelul și să putem asigura vaccinarea celor mai vulnerabile categorii de persoane. Reporter: Aş avea şi eu incă o intrebare, dacă se poate. Ştim in momentul de faţă, sau dacă există un procent, cate persoane care au boli cronice s-au vaccinat? Valeriu Gheorghiţă: Am și menționat: din 15 ianuarie, practic, persoane peste 65 de ani şi cu boli cronice sunt in procent de 78% vaccinate. 68%, pardon! Iar cifra in valoare absolută: 175.103 persoane; iar persoane care efectuează activități esențiale, 56.999 de persoane. Reporter: Şi mai am incă o intrebare. Se vorbea la inceput de stocuri pentru rapel. Ce s-a intamplat? Ştim că am primit mai puține, intr-adevăr, săptămana trecută. Valeriu Gheorghiţă: Am devansat activitatea de vaccinare - practic, etapa a doua - și, din acest punct de vedere, o parte din dozele care erau păstrate pentru rapel au intrat in activitate, tocmai pentru a putea accelera campania de vaccinare, in ideea in care din tranşele următoare parte dintre ele erau păstrate pentru asigurarea rapelului pentru un interval de cateva zile, pentru a avea acest buffer disponibil, in cazul in care avem acest tip de intarzieri. Practic, nu vorbim de o intarziere, vorbim de o diminuare efectiv cu peste 92.000 de doze, care se regăsesc in perioada următoare. Practic, situația critică, dacă nu schimbam nimic, intervenea undeva pe data de 31 ianuarie - 1 februarie. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Mai am și eu o intrebare. Părinții copiilor cu dizabilități care nu sunt in categoriile esențiale nu se pot vaccina in acest moment. Nu considerați totuși că ar trebui să aibă prioritate, avand in vedere că au in grijă...? Așa cum aparținătorii persoanelor in varstă cu dizabilități au prioritate, nu și părinții copiilor care au asemenea probleme ar trebui să aibă? Valeriu Gheorghiţă: Dar sunt prioritizați, adică se regăsesc in strategie. Aparținătorii sau ingrijitorii persoanelor cu dizabilități, indiferent de grupa de varstă, sunt persoane prioritare pentru a fi vaccinate. Reporter: Cu toate acestea, au fost semnalate situații in care nu au reușit să se inscrie nici pe platformă, nici să se vaccineze. Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că este in curs de implementare această facilitate in platformă pentru acest tip de persoane. Dacă colegii de la STS ne pot da o dată in care urmează să fie disponibilă modalitatea de programare pentru persoanele cu dizabilități și pentru aparținătorii acestora. Adrian Singheorghe: In acest moment există posibilitatea asta de a se inregistra prin call center. Deci noi o să dezvoltăm această facilitate in următoarele zile și o s-o punem in implementare in scurt timp. Reporter: Şi incă o intrebare. Ieri ne-aţi informat că certificatul de vaccinare, in situația in care avem nevoie de o adeverință care să conțină atat CNP-ul sau dacă ne expiră cartea de identitate, trebuie să facem o cerere la Institutul Național de Sănătate Publică. Vă intreb, nu ar fi mai simplu să-l putem descărca de pe platformă? De ce atata birocrație pentru a obține această informație? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că orice sugestie care poate imbunătăți activitatea este binevenită. Doamna doctor este... Adriana Pistol: Da. Nefiind softistă, ce am ințeles eu este că se lucrează la o... Vedeți dumneavoastră, nu putem descărca chiar așa, de pe platformă, pentru că și noi trebuie să ne asigurăm că dumneavoastră sunteți dumneavoastră. Ok? Deci, aici e cea mai mare problemă. Prin urmare, trebuie să fim foarte siguri cine accesează datele personale ale cui. Este un soi de validare pe care n-aş ști eu s-o explic, neavand cunoștințele IT necesare. Deci se lucrează la un astfel de sistem in care persoana doritoare să ne informeze și noi să-i dăm locul de unde poate să-și descarce propria adeverință, pe care numai pe aceea o vede. Da, este ceva de lucru din acest punct de vedere. Altfel, ar fi foarte simplu să le postăm undeva, dar așa ceva nu se poate, vă imaginați. Şi atunci sistemul ăsta de validare pe care incercăm să-l aflăm durează puțin. Am incercat inclusiv cu companii de telefonie să vedem, să ne asigurăm că telefonul Carlei e chiar al Carlei, pe CNP-ul Carlei. Adică aici este validarea pe care trebuie s-o facem la astfel de cerințe. Reporter: Mai am și eu cateva intrebări, vă rog! Cand ar trebui să primească persoanele care vor fi reprogramate acel mail sau SMS, avand in vedere că poate unele sunt programate peste două zile, de exemplu? Adrian Singheorghe: Modalitatea de anunțare a persoanelor se face cu 48 de ore inainte de data programării. Acesta este unul dintre motivele pentru care această decalare incepe de peste două zile, adică maine vor primi informare cei care sunt reprogramați in prima zi din fereastra următoare. Reporter: Şi incă o intrebare in legătură cu vaccinarea din centrele rezidențiale: potrivit datelor ANPCDA din 18 ianuarie, rezultă că in 18 județe și două sectoare din București nu incepuse vaccinarea. Aveți o situație la zi? Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce știu, erau mai puțin de șase județe in care nu se incepuse activitatea de vaccinare. Probabil că datele s-au schimbat, au fost și modalități diferite de raportare, in sensul că echipele mobile plecau dintr-un centru de vaccinare din cadrul unui spital și in momentul in care se intorceau la centru și introduceau acele categorii de persoane nu se selecta categoria de persoană din centrul rezidențial și se introducea practic o altă categorie de persoană. Am discutat cu colegii din DSP-uri - pentru că, dacă vă aduceti aminte, săptămana trecută erau opt județe in care nu se incepuse activitatea de vaccinare - și, punctual, am discutat cu aceste județe, de ce nu au inceput activitatea, iar multe dintre ele, dimpotrivă, ne-au spus că au inceput activitatea. Deci cred că este o modalitate de raportare a acestor persoane, insă ele sunt vaccinate și, repet, la acest moment avem peste 17.900 de persoane vaccinate in aceste centre sociale. Reporter: Spuneaţi putin mai devreme - și e ultima intrebare - că luați in calcul şase scenarii, in funcție de cum vom primi dozele de vaccin cu intarziere. Care este, de exemplu, următorul scenariu după acesta cu reprogramarea? Valeriu Gheorghiţă: Sunt disponibile aceste scenarii pentru situația actuală. Evident că scenariul cel mai bun este cel pe care l-am luat; celelalte nu sunt atat de bune. Presupun amanarea altor categorii de persoane. Evident, ne vom asigura că rapelul este menținut pentru fiecare persoană. Din acest punct de vedere, sunt mai multe soluții disponibile, insă prefer să așteptăm mai multe date vizavi de calendarul de livrare pentru celelalte companii, și pentru Moderna, și ulterior putem să furnizăm niște date cat se poate de clare vizavi de eventualele modalități de repliere pentru continuitatea vaccinării. Reporter: Şi care ar fi /.../? Adriana Pistol: Să sperăm că niciuna. Valeriu Gheorghiță: Sunt persoane din grupa de varstă peste 65 de ani, de pildă, unde știm că peste 75% dintre ele au și boli cronice, sunt persoane sub 65 de ani cu boli cronice, sunt persoane din alte tipuri de activități desfășurate... Practic, toate aceste estimări se fac, sunt datele disponibile și noi lucrăm pe aceste date, in funcție de calendarul și de termenul de livrare. Pentru că din punct de vedere al numărului total de doze disponibile pe februarie, nu avem o problemă. Problema o avem cu momentul in care sunt livrate aceste doze. Este suficient să ai o intarziere de o zi, și in ziua anterioară, practic, persoanele respective pot să rămană descoperite. Reporter: Mai am și eu o intrebare, dacă se poate. Ar putea să intarzie etapa a treia de vaccinare, avand in vedere că, iată, intervin situații care nu sunt așteptate? Valeriu Gheorghiță: Nu cred că vorbim de o intarziere a etapei a treia. Situația din februarie este o situație punctuală, cu care, repet, se intalnește orice țară care a avut intarzieri și care și-a dorit creșterea activităților de vaccinare și accelerarea campaniei de vaccinare, dat fiind situația epidemiologică cu care ne confruntăm. Reporter: Rămane tot luna aprilie, luna in care ar trebui să inceapă vaccinarea populației generale? Valeriu Gheorghiță: La acest moment, da. Reporter: Mulţumesc. Andrei Baciu: Bine. Vă mulțumim foarte mult! Reporter: Pot să mai intreb ceva, vă rog? Cineva care lucrează intr-un domeniu esențial și este reprogramat, dar nu poate să meargă la programarea care va fi făcută acum, din diferite motive, nu știu - poate nu e in localitate... Ce se va intampla cu omul respectiv? Va trebui să o ia de la capăt angajatorul său, sau poate modifica in platformă? Valeriu Gheorghiță: Modificarea, editarea programării se poate face individual. Persoana respectivă este deja validată in platformă, i se alocă doza unu și rapelul, și poate să-și programeze, dacă nu este convenabilă data in care este reprogramat, in funcție de disponibilitatea atat a locurilor cat și a persoanei respective in ceea ce privește programul. Reporter: Ok. Călin Alexandru: Sau poate să solicite prin call center reprogramarea. Valeriu Gheorghiță: Sau prin call center. Reporter: Dacă tot aţi răspuns dumneavoastră, mă puteți ajuta, vă rog, să imi spuneți de ce a durat şase zile să transferați bărbatul ars din Constanța? Călin Alexandru: Imi pare rău, dar nu ăsta este obiectul acestei conferințe de presă. Eu imi desfășor activitatea la CNCAV, nu am toate informațiile. Faptul că sunt la DSU nu inseamnă că sunt la curent cu toate informațiile care sunt la DSU. Deci, nu mi se pare normal ca să discutăm despre altceva decat este obiectul conferinței de presă. Faceți o solicitare oficială şi o să vă răspundem oficial. Reporter: Da, au incercat colegii mei... Andrei Baciu: Mulţumim mult! Valeriu Gheorghiță: Mulţumim frumos! 2021-01-26 15:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_2612021_(1).jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 26.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto 2021-01-26 14:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-26-02-23-04big_1_(2).jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin CîţuȘtiri din 25.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-a-premierului-florin-cituGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Prioritățile le-am anunțat deja de anul trecut. Investiții și sănătate. Suntem in continuare in pandemie, incă n-am scăpat de pandemie, La aceasta s-a adăugat și campania de vaccinare, cu resurse suplimentare pentru plata vaccinului bineințeles, dar și pentru susținerea campaniei de vaccinare. Deci, bugetul de aici a pornit. Știu că Ministerul Finanțelor publice finalizează astăzi discuțiile cu ordonatorii de credite, deci ar trebui să avem la finalul zilei de astăzi o propunere de buget cat de cat aproape de ceea ce imi doresc eu și cred că este un buget bun, pentru a susține creșterea economică in 2021. Vom vedea astăzi, la finalul zilei de astăzi, care au fost cererile de la ordonatori și cate dintre ele pot să fie susținute de situația economică de astăzi. Ştim de la Comisia Naţională de Strategie și Prognoză că PIB-ul nominal rămane cam la același nivel, puțin mai mare ca anul trecut, și asta ar insemna că avem trei ani de zile cu un PIB nominal care nu prea s-a schimbat - deși anul trecut am avut o scădere, anul acesta vom avea o creștere, dar PIB-ul nominal rămane in același context. Deci acestea sunt cifrele macro de unde pornim. Reporter: Referitor la creșterea pensiilor, știm că au fost discuții și pe această temă. De la 1 septembrie se majorează sau nu pensiile? Florin Ciţu: Pensiile, costul cu pensiile in bugetul din 2021 creşte deja cu aproape 8 miliarde de lei față de anul trecut, de la majorarea de pensii de anul trecut. Aici, vă daţi seama, deja avem... 8 miliarde inseamnă cam 0,8% din PIB, plus o creștere la alocații, creșterea de anul trecut plus creșterea de anul acesta, incă aproape 3 miliarde; vorbim de 1,1% din PIB suplimentar față de ceea ce aveam anul trecut la buget, deci cheltuieli in plus față de anul trecut. De aici pornim construcția bugetului anul acesta - pe legislația in vigoare, bineințeles. Reporter: In afară de această creștere inseamnă că nu va mai fi o altă creștere? De exemplu, indexarea cu rata inflației, cum se vehiculase in spațiul public? Florin Ciţu: In acest moment - și am mai spus public acest lucru - ne uităm la modificarea a două legi care au creat probleme sustenabilității finanțelor publice in Romania. Vorbim de legea salarizării unitare, care a pornit și a fost prezentată public ca o lege care elimină inechitățile din administrația publică și a creat mai multe probleme prin tot felul de excepții care au apărut in ultimii ani. Ştiţi bine că atunci cand a fost prezentată această lege se spunea că președintele Romaniei are salariul cel mai mare și de acolo pornim cu restul salariilor. Nu mai este așa, preşedintele Romaniei nu mai are salariul ce mai mare, și trebuie să reanalizăm această lege a salarizării. Legea pensiilor - această coaliție a spus din primul moment: vrem să avem o lege a pensiilor bazată pe contributivitate. Şi atunci, bineinţeles că sunt două legi la care lucrăm și forma finală o vom vedea in perioada următoare. Reporter: Adică legea pensiilor care este acum in vigoare și care ar trebui să intre cu totul in vigoare de la 1 septembrie nu va mai fi aplicată de la 1 septembrie? Acea nouă formulă de calcul, rezolvarea acelor inechități din sistemul de pensii? Florin Ciţu: Vom vedea dacă suntem gata cu o nouă lege a pensiilor in această perioadă și putem să o aplicăm pană atunci. Dar bugetul, bineinţeles, se construiește pe legislaţia in vigoare. Reporter: Legat de legea pensiilor, este obligatoriu prin lege să fie indexată cu nivelul inflației pensia; se va indexa cu nivelul inflației? Florin Ciţu: Repet ceea ce am spus de la inceput: bugetul se construiește pe legislaţia in vigoare; dacă legea spune acest lucru, se va face acest lucru. Reporter: Dar aceste modificări. Dar aceste modificări la Legea salarizării și la Legea pensiilor ar trebui să aducă mai mulți bani, să lase in visteria statului mai mulți bani și dacă aveți o evaluare? Florin Cițu: Nu acesta este scopul acestor legi... Reporter: Evident, dar... Florin Cițu: In primul rand, am spus la Legea pensiilor este vorba de contributivitate și ăsta este principiul de la care pornim, la Legea salarizării este vorba de a introduce mai multă eficiență in administrația publică. Aici e vorba și de a lega performanța, veniturile de performanță - sunt mai multe lucruri. Pe langă faptul că vrem să avem o ierarhizare clară, ar trebuie să introducem și niște indicatori de performanță, care să fie conectați la aceste venituri. Deci creșterea veniturilor să nu mai fie una decisă politic in fiecare an, să fie una legată de performanța economiei. Reporter: Ce ar insemna asta? Ca funcționării, spre exemplu, să dea un concurs anual sau...? Florin Cițu: Sunt mai multe variante, chiar să știți că sunt variante pe care le-am introdus și urma să le introducă Ministerul Finanţelor Publice, lucru care se intamplă in UE de foarte mult timp, şi la Comisia Europeană. De exemplu, o rotație, să nu mai rămană in aceeași poziție 20 de ani de zile, după un mandat sau două mandate de director general sau in funcție să trebuiască să schimbi locul in altă parte. Sunt multe exemple in UE de bună practică in guvernanța administraţiei publice pe care le vom folosi. Reporter: Spuneţi că veţi face o analiză asupra sporurilor pe care le au persoanele din..., bugetarii in general. Aş vrea să vă intreb dacă ați făcut această...? Florin Cițu: Nu este finalizată. Se face in paralel cu analiza pe buget, cu bugetul pentru 2021. Aici este vorba de o reformă care, să știți, aceste reforme pe care vrem să le introducem se vor intinde pe doi ani de zile și o mare parte din reformele pe care le vom adopta in 2021 vor avea impact pentru buget in 2022, și trebuie să vă gandiți la bugetul pe 2021, deci nu ne gandim doar la bugetul pe 2021, ne gandim la acești doi ani de zile. Eu așa mă uit la acest buget, și la investiții, și la cheltuielile de personal, la tot acest ansamblu ne uităm pentru cei doi ani de zile. Şi pentru că nu m-aţi intrebat incă, am să vă spun eu despre investiții. Vor crește anul acesta cheltuieli cu investițiile in buget, vom păstra același principiu pe care l-am avut anul trecut de a finanța o cat mai mare parte din investiții din fonduri europene. In ședința de guvern, cred că acum două sau trei ședinţe de guvern, am cerut ministerelor să identifice acele proiecte de investiții care pot fi transferate pe PNRR. Deci acest efort pe care l-am făcut anul trecut și a dat rezultate, aproape jumătate din banii cheltuiți anul trecut de investiții au fost decontați, continuăm cu el și dorim să creștem acest procent. Cea mai mare parte din banii cheltuiți de la buget să fie, de fapt, pe investiţii să fie din fonduri europene. Avem şi PNR și exerciţiul financiar următor. Reporter: In ultima perioadă avem o dispută legată de deschiderea in București, cel puțin a restaurantelor, care ar contribui, totuşi, la incăsările la buget. Sunt voci care susțin, inclusiv Ministerul Sănătății, prelungirea măsurilor restrictive. Cum vedeți toată această dispută? Ar trebui să fie deschise in orașele unde a scăzut rata de infectare sau nu? Florin Ciţu: Am spus că, dacă ar fi după mine, aș vrea ca toată economia să fie deschisă maine. Avem nevoie de o economie deschisă, avem nevoie de investiții pentru a putea plăti, bineințeles, și salarii și pensii mai mari. In același timp, da, trebuie să ținem cont și de recomandările medicilor, pentru că e o perioadă dificilă. Ei trebuie să se pună de acord, nu este decizia mea. Dar in acest moment, din ce inţeleg eu, aceste relaxări, aceste decizii, in ceea ce privește Bucureștiul, au fost luate pe legislația in vigoare. Dacă se decide cumva să se modifice acel prag, să nu mai fie 3 la mie, să fie 2 la mie sau să fie 4 la mie, bineințeles, că ei pot să facă acest lucru. Sunt experți, trebuie să aibă o intalnire a comitetului de experţi și apoi să facă recomandări, și vom lua o decizie. Pe ceea ce se intamplă astăzi, eu nu pot să am o altă opinie decat cea bazată pe legislația in vigoare. Dacă s-a respectat legislaţia in vigoare şi dacă indicatorii pe care i-am folosit un an de zile arată că e ok să relaxăm condiţiile, atunci se relaxează; dacă indicatorii se modifică - și am văzut că și domnul Arafat a spus acest lucru, și sper că toți ceilalţi au spus acest lucru - și suntem iarăşi peste 3 la mie, bineințeles că vom reveni. Repet, este o situație... și ar fi trebuit să vedem anul trecut, in 2020, că ne-am adaptat de fiecare dată. Lucrurile s-au imbunătăţit, am relaxat, cum a fost astă vară; s-au inrăutăţit, am restricționat. Dar asta nu inseamnă, și trebuie să fie clar pentru toată lumea, că odată cu această relaxare foarte mică a condițiilor să renunțăm la mască, să renunțăm la dezinfectant; nu. Deci, toată lumea să respecte in continuare condiţiile pentru a ne proteja impotriva virusului. Şi eu sper că, impreună cu vaccinarea, să putem să revenim la condiţii mai bune in vară, cumva spre sfarşitul verii. Reporter: Dar aceeaşi discuţie este legată și de redeschiderea școlilor? Pentru că acolo nu putem deschide astăzi ca maine sau, mă rog, săptămana viitoare, cand avem o rată mai mare, să le reinchidem. Care este părerea dumneavoastră personală? Florin Ciţu: Noi şi preşedintele Romaniei am spus că vom lua o decizie fermă pe 2 februarie. Urmărim pană in acel moment exact ce se intamplă cu situația epidemiologică in Romania. Dacă avem o inrăutățire a situației, vom lua o decizie pe 2 februarie. Personal, bineințeles că vreau, ca toată lumea, și şcolile să fie redeschise, și economia să fie deschisă, dar nu contează doar ce vreau eu, contează care este situația din punct de vedere al sănătăţii, pentru că nu putem să relaxăm prea mult condiţiile şi apoi să avem o presiune pe sistemul de sănătate. Repet: cu o campanie de vaccinare care merge bine in Romania, in ciuda tuturor criticilor, şi dacă ne uităm şi la ceea ce se intamplă in Uniunea Europeană, putem să gandim că in perioada următoare vom relaxa aceste condiții. Reporter: Referitor la vaccin și la COVID: avem un focar sau un posibil focar cu noua tulpină; dacă acest lucru ar trebui să-i ingrijoreze pe romani și dacă ne așteptăm și la alte măsuri restrictive tocmai din cauza noii tulpini. Florin Ciţu: Deocamdată cred că se face o anchetă in ceea ce priveşte această nouă tulpină. Da, trebuie să fim... Repet, dacă noi păstrăm condițiile pe care le-am avut pană acum, simple - mască in spațiul public, dezinfectant, distanţare socială, aţi văzut că acestea au lucrat și au funcționat foarte bine pentru Romania. Nu trebuie să abdicăm de la acestea. Ințelegem că această nouă tulpină care vine din UK se pare că se răspandește mai repede, e adevărat, dar dacă porți mască, dacă ai distanțare socială și dacă foloseşti dezinfectant, lucrurile răman la fel. Deci e vorba cand renunțăm la aceste ajutoare in fața pandemiei; atunci se răspandeşte mai repede. Reporter: Dar in Franța se vorbea din nou despre un lockdown tocmai din cauza acestei noi variante a virusului. Florin Ciţu: In Romania deocamdată ne uităm pe cifrele noastre. Dacă, Doamne ferește, ajungem in această situaţie, bineințeles că vom lua o decizie. Dar eu nu cred. Repet, romanii au respectat, și am văzut că in perioada de sărbători au respectat aceste restricții, toată lumea s-a conformat, și rezultatele s-au văzut. In continuare ii incurajez pe toți romanii să poarte mască in spațiul public, să avem distanţare socială, și veţi vedea că vom putea să contăm in direcția aceasta. Reporter: Cum vă simţiţi după vaccin, după prima doză? Florin Ciţu: Foarte bine; chiar foarte bine. Chiar mi-a dat mai multă energie... Nu ştiu dacă de la vaccin sau pentru că beau mai multă cafea, dar mă simt foarte bine, nu am nicio problemă. Reporter: Legat de investiții: autostrăzi vom avea anul acesta, kilometri de autostrăzi? Pentru că sănătatea, educația știm că sunt domenii prioritare. Vor fi bani și pentru asta? Florin Ciţu: Sănătatea și investițiile sunt domenii prioritare in 2021. Reporter: Educaţia nu? Florin Ciţu: Şi educaţia este, dar alocăm resurse suplimentare pentru a putea plăti şi pentru educație, și pentru sănătate, trebuie să investim mai mult. Vor fi şi kilometri de autostradă. Eu am spus că trebuie o prioritizare a proiectelor de investiții. Sibiu - Pitești este cel care trebuie pornit și trebuie să avem un plan, o planificare clară și cu un buget pus la punct pentru următorii patru ani. Nu vreau să fie doar un buget pentru 2021. Pentru proiectele mari schema de finanțare trebuie să fie pregătită pentru o perioadă lungă de timp, ca să nu mai stăm să ne chinuim in fiecare an să găsim bani pentru aceste proiecte. Vă mulțumesc mult de tot! Reporteri: Mulţumim! 2021-01-25 16:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-01-25_at_4.14.35_pm.jpegViceprim-ministrul Dan Barna, întrevedere cu Istvan Jakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene din RomâniaȘtiri din 22.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1611324836Galerie foto Viceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe domnul Istvan Jakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene din Romania. - L-am asigurat pe viceprim-ministrul Dan Barna că, din partea Reprezentanței Comisiei Europene, există toată deschiderea pentru intărirea colaborării cu Guvernul Romaniei, astfel incat romanii să poată beneficia de toate avantajele ce decurg din calitatea de cetățeni ai Uniunii Europene, a declarat domnul Istvan Jakab. - Am apreciat implicarea Comisiei Europene in asigurarea unei gestiuni coordonate a aspectelor legate de pandemia de Covid-19. Contăm pe această implicare și in continuare. In ceea ce ne privește, pentru noi este esențial, in acest moment, să asigurăm o aplicare cat mai rapidă și eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență. Vrem să construim un plan care nu doar să fie acceptat de către Comisie din punct de vedere tehnic, ci și să aducă o contribuție majoră la combaterea efectelor crizei economice prin care trecem a spus, la randul său, viceprim-ministrul Dan Barna. 2021-01-22 16:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_2_resize.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, privind unele măsuri aprobate în ședința de guvern din 20 ianuarieȘtiri din 20.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-20-ianuarieGalerie foto Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara. In prima parte a ședinței de guvern au fost aprobate mai multe acte normative. Am să vorbesc despre două dintre ele şi apoi am să iau cateva intrebări, nu ne-am văzut de ceva vreme. In primul rand, aş incepe cu un material mai scurt, un memorandum in ceea ce priveşte MCV-ul. Ştiţi foarte bine că este un angajament politic al acestei coaliții şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineinţeles, e vorba despre legislația in domeniul justiției. Acest memorandum arată clar un calendar din partea guvernul, impreună cu coaliția din Parlament pentru a rezolva această problemă. Mai mult decat atat, o să-l las şi pe domnul vicepremier Barna să vorbească despre acest MCV. Dar este un lucru foarte important, acest guvern și această coaliție de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului in baza recomandărilor şi este un calendar ambițios, incercăm pană in iunie acest lucru. Al doilea act normativ care a tot fost prezentat in spațiul public, este vorba despre HG care prezintă strategia, etapa a doua, de fapt, care sunt categoriile de persoane care se vor vaccina in etapa a doua, şi aici au fost acele categorii esențiale de persoane şi au fost mai multe discuţii; pană la urmă am ajuns la o formă finală şi am discutat ca strategia inițială să fie regandită şi avem această etapă a doua şi urmează etapa a treia A, in care avem iarăși ale categorii esențiale, care inițial ar fi fost in etapa a doua. Cateva elemente, in etapa a doua intră personalul cheie, şi aici vreau să fie foarte clar, vorbesc despre personalul cheie din instituțiile publice, instituţii care sunt necesare funcționării statului; dar vorbim de personalul cheie şi atunci cand se vor face aceste liste cu aceste persoane le recomand sau le spun conducătorilor acestor instituţii să aibă in vedere acel personal esenţial, personalul fără de care nu pot funcționa. Nu vorbim de toată instituția in această etapă, şi sunt mai multe instituţii prezentate aici; am introdus şi personalul navigant roman, maritim şi fluvial, personalul roman care işi desfăşoară activitatea pe platformele marine etc. şi, repet, a fost introdusă etapa a treia A in care au fost introduse persoane esențiale, in special din sectorul privat. Hotărarea de guvern, așa cum am spus și in ședința de guvern astăzi, este un document flexibil care poate să fie modificat in funcție de cum vedem evoluția din teren și in funcție de cum primim vaccinuri. Pentru că, in acest moment, știm foarte clar, sigur sunt 2,4 milioane de vaccinuri de la Pfizer care vin pană in 29 martie, acestea sunt date clare. Asta inseamnă că un milion și ceva de persoane vor avea pană atunci cele două doze de vaccin. Dar in planul inițial avem și Moderna, care trebuie să vină cu incă 400.000, mai este și AstraZeneca. Pe parcurs, dacă apar aceste vaccinuri, vom modifica această hotărare de guvern pentru a accelera și etapa a treia. Trebuie să spun că și etapa a doua a fost accelerată față de planul inițial, deci suntem pregătiți să accelerăm și etapa a treia, dacă vor veni aceste vaccinuri. Cateva intrebări și apoi o să ii las și pe colegii mei să vorbească. Reporter: Vorbeați despre incercarea de a accelera această etapă, deci am putea vorbi de luna martie, nu de luna aprilie, dacă vom avea suficiente doze de vaccin? Florin Cițu: Da, este adevărat. Deci, etapa a doua a inceput mai devreme cam cu două săptămani și am reușit să facem acest lucru, am avut stoc de vaccin. Dacă lucrurile merg bine, vom accelera și etapa a treia. Este ceea ce ne dorim, de aceea am și cumpărat acele opt milioane de vaccinuri, dar ele vor veni din trimestrul doi, incepand cu luna aprilie. Aici, dacă Moderna se ține de plan, vom putea accelera și etapa a treia; dacă AstraZeneca se ține de plan, atunci cu siguranță vom accelera toate etapele. Noi suntem pregătiți cu centrele de vaccinare să ajungem, așa cum am tot spus, pană la 150.000 de vaccinuri pe zi. Totul depinde de cum primim aceste vaccinuri. In acest moment, vom ajunge la 220.000 de doze săptămanal, din luna februarie, cam acolo ajungem. Reporter: Dar știu că există o producție mai mică in acest moment la Pfizer. Nu vă incurcă acest lucru, in sensul in care să nu fie suficiente... Florin Cițu: Nu, a fost o producție mai mică o săptămană. De săptămana viitoare primim compensare. Deci, am primit săptămana aceasta aproape 90.000 au fost, de săptămana viitoare primim 180.000 in loc de 150.000. Și primim o compensare pentru ceea ce a fost săptămana trecută. In plus, inițial a fost planul de a crește săptămanal aceste doze. In acest moment, repet, ajungem la 220.000 de doze săptămanale, 2,4 milioane pană in 29 martie. Reporter: Și nu știu dacă am ințeles bine: vorbeați despre etapa a treia A... Florin Cițu: A, care este o etapă intermediară, pentru că in etapa a doua, a personalului esențial, am fi vrut să includem mai multe persoane, și in special din sectorul privat. Ele sunt trimise in etapa a treia A, este o etapă intermediară. Reporter: Şi, dacă mai permiteți, o singură intrebare. Profesorii ar putea să fie vaccinați... Florin Ciţu: Sunt in etapa a doua, acum. Reporter: Nu. Pană pe data de 8 februarie, cumva au prioritate pană atunci? Mulţumesc. Florin Ciţu: Sunt in etapa a doua. Deci, toţi profesorii ar trebui să se vaccineze, sunt in etapa a doua, doar să dorească să se vaccineze, exact ca şi medicii, care au fost in etapa intai. Reporter: Domnule premier, cine intră cu exactitate, care sunt noile categorii care intră in etapa a doua şi care vor fi prioritari in etapa a treia? Spuneați că s-au făcut modificări pe HG-ul pe care l-aţi făcut public. Florin Ciţu: In etapa a doua am spus că incercăm să menținem acea distribuție pe care am văzut-o şi la inregistrare /...;/ sau inrolarea in platformă: 75% varstnici, deci, persoane peste 65 de ani, plus persoanele cu boli cronice. Deci, acesta ar fi un procent. Restul sunt persoane esențiale in funcționarea statului. Şi veți vedea exact categoriile - sunt mai multe, le veți vedea exact pe fiecare in parte. Etapa a treia a fost spartă in etapa 3a şi etapa a 3-a clasică. La 3a, vă spun că sunt, de exemplu, cred că sunt persoanele care intră in legătură directă cu mai mulţi cetăţeni, dar din sectorul privat. Reporter: Adică, spre exemplu, persoanele care lucrează in bănci, in supermarketuri...; Florin Ciţu: Exact. Casierii, persoanele care lucrează la casierie in supermarketuri, persoane care lucrează in bănci, in faţă - acestea sunt persoane care vor intra in etapa 3a, care o să fie foarte curand, vă spun. Aşa cum am accelerat şi pentru etapa a doua, ne pregătim să accelerăm şi pentru etapa a treia. Reporter: V-aţi fi dorit ca aceștia să intre şi ei in prima etapă? Florin Ciţu: Imi doresc ca toată lumea să fie vaccinată cat mai repede. Nu depinde de noi, noi, pe parte de logistică suntem pregătiți, repet, să mergem la 150.000 de vaccinuri pe zi, depindem de cum primim aceste vaccinuri. In acest moment, ca să fie foarte clar, 2,4 milioane sigure pană in 29 martie, 400.000 de la Moderna ar trebui să le primim şi pe acestea pană in 29 martie, AstraZeneca ar trebui să aflăm pană la sfarșitul lunii dacă le primim; vă dau şi scenariul optimist: 4,2 milioane de doze pană in 29 martie. Dar acela este un scenariu optimist şi vreau să fie foarte clar că in acest moment mizăm pe cele 2,4 milioane de doze. In scenariul optimist vorbim de 2 milioane de persoane vaccinate pană in 29 martie. Aşa cum avem programarea astăzi, pană la sfarșitul lunii septembrie 10,4 milioane de cetățeni, 70% dintre cei care trebuie vaccinați, din cei 15 milioane, vor fi vaccinați cu ambele doze de vaccin. Deci, am cumpărat toate dozele, sunt 23 de milioane de doze cumpărate, deja plătite, doar să vedem cand vin. Reporter: Există tensiuni intre dumneavoastră, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, şi coordonatorul campaniei de vaccinare, domnule premier? Florin Cițu: Nu. Există doar dorința ca lucrurile să meargă perfect și avem discuții de fiecare dată, dar nu există niciun fel de tensiune. Vrem ca lucrurile să meargă perfect pentru a avea o campanie de vaccinare de succes. Atata tot. Reporter: Dar există discuții mai aprinse intre coordonatorul campaniei de vaccinare și ministrul sănătății, Vlad Voiculescu? Florin Cițu: Nu cred că există discuții mai aprinse. Eu nu am văzut, la discuțiile la care am participat nu au existat discuții mai aprinse intre cei doi. Vă mulțumesc. Reporter: Ce măsuri s-au luat in mod concret in prioritizarea la vaccinarea profesorilor, pentru că domnul Sorin Cimpeanu a afirmat că dorește să fie o prioritizare a profesorilor in a doua etapă de vaccinare? Florin Cițu: Prioritizarea o face domnul ministru al educației, in primul rand o fac instituțiile respective, prioritizarea nu o facem noi. Acel personal va putea fi inregistrat cu prioritate, dar nu de noi, va fi inregistrat de cei care fac inregistrarea pentru... Reporter: De exemplu, directorii de școli mi-au confirmat că nu pot să iși programeze profesorii, pentru că nu mai sunt locuri libere in centrul arondat localităților dumnealor. Florin Cițu: Nu știu detaliul respectiv, dar, din ce știu eu, am văzut că există o intenție de vaccinare in jur de 50 la sută, nu mi s-au semnalat probleme in acest sens. Poate că există intr-un caz, intr-o situație specială, cu siguranță, dacă este semnalată, nu domnului ministru, dar in minister, poate să fie rezolvată. Reporter: Tot mai multe sindicate din diferite domenii au ieșit in stradă acum, la inceput de an, pentru a protesta impotriva inghețării salariilor. Cei prezenți in stradă au spus că protestele vor continua atat timp cat lucrurile nu se vor rezolva. Intrebarea mea este dacă s-a vorbit cu liderii de sindicate și, dacă s-a vorbit, ce decizii s-au luat sau ce decizii se vor lua in acest sens? Florin Cițu: Cred că vorbiți de mai multe sectoare din economie, cu siguranță, și aici sunt sigur că miniștrii care coordonează acele sectoare din economie au avut discuții cu liderii de sindicat; și eu să știți că am vorbit, sunt din partea cealaltă, am vorbit și cu cei care in Romania plătesc taxe, și vorbesc de sectorul privat, și de acolo avem foarte multe cereri. Romania trece printr-o situație dificilă, Romania trece printr-o perioadă de criză, o perioadă de criză economică și, totuși, in cea mai mare criză din ultima sută de ani, in 2020, eu am fost cel care a spus că nu este momentul să facem o reformă in administrație, nu este momentul să inghețăm salarii, nu este momentul să facem aceste lucruri in 2020. Am avut o creștere a salariilor medie, in sectorul public, in 2020 cu 8%, cand, in restul Europei media a fost de 3%. Anul acesta, in continuare, trebuie să ne asigurăm că vom face investiții și să alocăm resurse către investiții pentru a genera creștere economică. Numai cu creștere economică. Și acesta este semnalul pentru toți angajații din sectorul public: doar dacă avem creștere economică sustenabilă putem să susținem nivelul actual de salarizare. Fără o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung, fără investiții, nu avem cum să susținem acest nivel al salarizării. Dar intotdeauna sunt dispus să discut cu toată lumea, cu cifrele pe masă, și să vedem care sunt soluțiile. Toți trebuie să ne gandim că tragem in aceeași direcție: să avem o economie performantă, o economie care să poată să plătească și salarii și pensii la nivelul actual. Reporter: Bună ziua! Vrem să ne intoarcem un pic la strategia de vaccinare și voiam să vă intreb: in această a doua etapă au intrat cei din ministere, din administrația publică, personal care in această perioadă a putut să lucreze și de acasă, insă HoReCa și domeniul cultural au rămas abia in a treia etapă. Pe ce a fost această diferență? Florin Cițu: Nu au intrat toți, și cu asta am inceput: personalul-cheie din instituțiile statului, fără de care nu poate să funcționeze statul. Aici este vorba de cateva ministere, vă dau un exemplu - Ministerul Finanțelor, sistemul de plăți, de regim de plăți, cateva persoane care lucrează acolo care sunt cheie, dacă aceste persoane nu sunt acolo, nu putem să mai funcționăm in economie, și așa mai departe. Este vorba de personalul-cheie din instituțiile publice. Nu doar de... Reporter: Mă scuzați, dacă tot ați adus aminte de Ministerul Finanțelor, este și personal din ANAF, de exemplu, care lucrează de acasă și care totuși se va incadra in etapa doi de vaccinare. Florin Cițu: Nu știm dacă se va incadra. Este personalul-cheie, repet, aceasta va fi o decizie luată de conducătorul instituției: să identifice acel personal-cheie fără de care instituția nu poate să funcționeze. De asta vă spun că nu inseamnă tot personalul, da? Hotărarea de guvern a fost modificată in acest sens astăzi. Reporter: Și o altă intrebare despre creșterea pensiilor: această majorare va fi cuprinsă in Legea bugetului pe 2021? Florin Cițu: Despre buget vom vorbi la Legea bugetului. Știți foarte bine, este un subiect separat, nu are sens să il discutăm astăzi aici. Reporter: Și sporurile pentru bugetari? Florin Cițu: Dar cu mare plăcere voi discuta despre buget la Legea bugetului, impreună cu ministrul finanțelor publice. Vom fi transparenți, ca de fiecare dată, vom discuta despre tot ce este in buget și veți vedea fiecare capitol. Reporter: Domnule premier, spuneați chiar in interviul pe care l-ați dat aseară că, pe langă testarea masivă, trebuie să și controlăm, in continuare, evoluția epidemiologică. In acest sens, cred că ne-ar ajuta să știm clar și ce număr de teste avem in momentul de față, pe fiecare județ in parte. Iată că, potrivit unui răspuns dat de cei de la Institutul Național de Sănătate Publică pentru Antena 3, in momentul de față Guvernul Romaniei nu are la dispoziție, și nici autoritățile, evident, nici oamenii, o statistică clară cu privire la numărul de teste pe fiecare județ. Laboratoarele transmit aceste teste direct in platformă. Practic, nu avem o evidenţă clară, in momentul de faţă, a testării in Romania pe fiecare judeţ in parte. Florin Ciţu: Nu, aici aveţi o concluzie exagerată. Avem o evidenţă clară şi datele... Reporter: Nu este concluzia noastră, este punctul de vedere oficial al Institutului Naţional de Sănătate Publică. Florin Ciţu: Ajungem şi acolo. Datele spun foarte clar ce ştim noi că se testează. Dar, in acelaşi timp, ştiţi foarte bine la ce se referă acest comunicat - că se fac şi teste acasă, se fac foarte multe teste antigen acasă. Și sunt persoane care se depistează acasă pozitiv, unele dintre ele sună la DSP, spun că au un test pozitiv şi apoi fac un test PCR, altele - nu. La acest lucru se referă. Sunt foarte multe teste in Romania care se fac, dar nu se raportează, la asta se referă. Dar tot ce este testat in sistemul medical și tot ce este raportat este raportat public, iar din analiza pe care o avem - şi ne uităm la mai mulți indicatori, nu doar la număr de teste, dacă ne uităm la ce se intamplă la numărul de apeluri la 112, dacă ne uităm la ce se intamplă la ATI-uri - vedem că peste tot lucrurile se imbunătățesc. Deci nu luaţi doar un indicator, număr de teste sau număr de infectări publicat, ci să ne uităm şi la ceilalţi indicatori şi vedem că lucrurile se imbunătățesc. Noi, cand ne uităm la această analiză, ne uităm la mai mulți factori şi la mai mulţi indicatori. Bucureștiul, de exemplu, a trecut sub 3 la mie număr de infectări. Eu zic că e un lucru foarte bun. Asta inseamnă că măsurile pe care le-am luat şi pe care le-am păstrat in perioada sărbătorilor au dat rezultate - deşi nu au fost populare la momentul respectiv - dar au dat rezultate, iar Bucureștiul acum a trecut, astăzi, sub 3 la mie. Dacă se păstrează acest trend, avem semne foarte bune pentru sectorul HoReCa, de exemplu. Inseamnă că putem să redeschidem restaurantele, dacă rămanem sub 3 la mie in perioada următoare. Reporter: Citez, ca să nu spuneți că este concluzia noastră, din răspunsul oficial al celor de la INSP: Ca urmare a solicitării dvs. transmise prin e-mail, vă precizăm că laboratoarele care efectuează teste pentru diagnosticarea SARS-CoV-2 raportează in platforma online doar numărul total şi testele prelucrate. Prin urmare, la nivel central nu există raportări de date defalcate pe judeţe, domnule premier. In funcţie de aceste date, dvs. veţi decide cand vor fi redeschise şcolile; clar, ar trebui să aveţi o radiografie a ceea ce se intamplă la nivel naţional. Prin urmare, nu puteţi să-mi spuneţi că este doar un indicator şi să ne bucurăm că, in momentul de faţă, creşte numărul de testări inclusiv acasă. Practic, vă bazaţi pe nişte variabile absolut independente. Florin Ciţu: Nu. Revin. Pe langă acest indicator... Reporter: Asta e metoda chibritului, v-am pus o intrebare punctuală. Florin Ciţu: Imi daţi voie să vă răspund la intrebare? Reporter: Vă rog frumos! Florin Ciţu: Dvs. imi daţi un indicator: numărul de teste. Noi ne uităm la mai mulţi indicatori. Ceilalţi indicatori sunt: ce se intamplă in spital la ATI, ce se intamplă cu numărul de telefon la 112, cate persoane raportează ş.a.m.d. Deci avem mai mulţi indicatori la care ne uităm pentru a lua o decizie. Nici nu este normal să iei o decizie atat de importantă pe baza unui singur indicator, care este volatil, este adevărat. Dar din ceea ce ştim acum, sunt foarte multe persoane care se testează acasă, unele dintre ele raportează, unele nu raportează, deci nu lăsăm totul doar pe un indicator. Reporter: Dacă tot vorbeam de lăsatul lucrurilor pe anumiţi indicatori posibil volatili, ce s-a intamplat cu HG cu privire la salariul minim? Ştim că a fost publicată in Monitorul Oficial, a apărut o nouă formă care a fost pusă pe agenda şedinţei de guvern, nu a fost aprobată vinerea trecută, nu a mai apărut pe agenda şedinţei de astăzi, cum a rămas pană la urmă cu această..? Florin Ciţu: Aici trebuie să discutăm... Este partea de interpretare a legislaţiei in vigoare - de foarte multe ori cand vrei să faci un lucru bun, cateodată te impiedici de o legislație puţin mai complicată. Dar salariul minim rămane să crească cu 3% in 2021. Pană la urmă o să fie adoptată şi hotărarea de guvern. Cand vine de la Ministerul Muncii, cu toate avizele, totul să fie ok, o să o şi aprobăm. Reporter: Şi in ceea ce privește acei indicatori de performanță pentru companiile de stat - rămăsese să ii discutați in această ședință de guvern. Dacă ne puteţi da un exemplu, dacă v-aţi hotărat asupra acestor indicatori pe care ii veţi aproba prin memorandum, dacă aţi şi făcut-o, de altfel. Florin Ciţu: Memorandumul a fost aprobat săptămana trecută. Așteptăm de la ministere, acolo sunt mai multe lucruri, nu doar indicatori, este vorba despre identificarea in primul rand a acestor companii cu probleme, plan de reformă, etc. Avem pană pe 4 februarie, mai sunt cateva lucruri. Reporter: Marga Niţu, Aleph News. Domnule prim-ministru, tot in interviul de aseară spuneați că asumarea cade de obicei pe umerii prim-ministrului. In aceste condiții, dacă nu se atinge ținta de 10,4 milioane de vaccinați, asumare inseamnă demisie? Florin Ciţu: Da, eu vorbeam atunci de asumare in ceea ce privește secretarii de stat, numirile secretarilor de stat in funcții publice. Dvs. mergeți către o altă asumare. Eu imi asum pe ceea ce eu sunt responsabil. Atunci cand numesc secretarii de stat sau președinții de agenții, am spus că voi face o verificare şi sunt trei criterii de la care nu abdic: fără penali in funcții publice, fără conflict de interese şi profesioniști, şi la asta mă refeream. Acum, dacă in septembrie vom avea 10.300.000, eu cred că e un succes. Și 10 milioane e un succes. Pană la urmă, nu ştiu dacă obiectivul este să pice acest guvern sau să avem cat mai multe persoane vaccinate in Romania. Eu cred că trebuie să ne bucurăm la ritmul pe care il avem. Astăzi, Romania, sau ieri era pe locul 6 din UE, locul 18 la nivel global. Mulți nu ne-au dat această perspectivă, intotdeauna ne vedeau pe ultimele locuri, eu zic că mergem in direcția corectă. Am avut mesajele celor de la PSD, eu nu cred că PSD mai are ceva de spus in următorii patru ani de zile şi ar trebui ignorați in ceea ce privește mesajele publice. Ce au avut de spus au spus in 2017, cand la cateva zile după ce au avut acel guvern investit, lumea a ieșit in stradă cu sutele de mii, deci nu cred că avem cu cine să discutăm acolo. Reporter: In ceea ce privește HoReCa. Cand am putea să ne așteptăm la deschiderea restaurantelor şi la interior? Florin Ciţu: Din punctul meu de vedere, am spus că eu aş vrea să deschid toată economia maine. Că să ne permitem şi să putem să fim o economie puternică, trebuie să fie o economie deschisă. Totul depinde de noi toți să respectăm condiţiile, să purtăm mască, distanțare socială, dezinfectant. Depinde de noi. Cand noi vom respecta toate aceste reguli, vom putea mai repede să deschidem şi restaurantele şi tot. Mulţumesc. Reporter: Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Domnule premier, am putea să asistăm in perioada următoare la o scădere a salariilor in randul bugetarilor? Florin Ciţu: Nu, salariile au fost inghețate. Reporter: Da, dar vor fi reduse? Florin Ciţu: Nu, au fost inghețate, deci nu mai putem să... un drept caștigat e deja mai greu să mai faci ceva, au fost inghețate salariile. A fost luată o decizie. Reporter: In ce stadiu este acea evaluare pe care spuneați că o veți face cu privire la salariile bugetarilor, numărul lor? Florin Ciţu: Aici sunt mai multe analize, am făcut mai multe analize şi pe partea de administrație locală şi pe partea de administrație centrală. Discuția pe care am avut-o cu administrația locală, consiliile judeţene şi Asociația Municipiilor a fost foarte clară din punctul meu de vedere. Evoluția, nu numai a salariilor, sporuri, cheltuielilor cu personalul din administrația locală, dar şi centrală, din ultimii patru ani de zile, nu este sustenabilă. Nu ne putem permite așa ceva, şi atunci mă aștept de la administrațiile locale responsabile să vină cu măsuri, care să corecteze această tendință. Deci ceea ce s-a intamplat in ultimii patru ani de zile nu este sustenabil pe termen lung, avand in vedere potențialul nostru de dezvoltare şi faptul că avem nevoie de resurse pentru investiţii in perioada următoare. Reporter: Aţi spus administrațiile locale. Ce se intamplă... ? Florin Ciţu: Şi centrale, deci ambele. Reporter: Şi aveți un termen-limită pană la care veți primi aceste soluții? Aţi comunicat? Florin Ciţu: Să știți că ne vom vedea, cred, cu asociațiile, din nou, municipale şi judeţene, cred că săptămana viitoare. O să incerc să fac, mai ales acum, cand este bugetul, să ne vedem mult mai des. Ei doresc o transparență şi o predictibilitate in ceea ce privește sumele care vin de la buget, de reechilibrare, iar eu doresc o reformă a administrației locale şi cred că ne putem intalni. Mulţumesc mult de tot. Dan Barna: Bună ziua. Astăzi au fost luate mai multe decizii importante in guvern. O să vorbesc despre trei dintre ele: in primul rand, memorandul menționat și de premier, legat de calendarul privind măsurile MCV de a ridica această problemă pe care Romania o are din 2006. MCV-ul a devenit un fel de Fata Morgana, vorbim mereu despre ea, dar măsurile reale sunt foarte limitate. Prin memorandumul adoptat astăzi la nivelul guvernului, am decis ca pană la finalul lunii februarie să avem legislația..., aprobarea de către guvern a legii privind desființarea SIIJ, acelei secții speciale care ne-a creat atatea probleme și ne-a adus zero beneficii, astfel incat să indeplinim unul dintre angajamentele foarte clare și dintre solicitările foarte clare venite de la nivel european. De asemenea, ne propunem ca, pană la finalul lunii aprilie, la nivelul guvernului cel puțin, să fie adoptată legislația privind repararea legilor justiției și trimiterea in Parlament pentru a putea avea acolo, sperăm noi, o procedură de urgență prin care să indeplinim și acele solicitări ale Comisiei Europene, recomandările Comisiei de la Veneția, recomandările și solicitările GRECO, astfel incat MCV-ul, ridicarea MCV-ului să devină o realitate pentru Romania, pentru că acest guvern are printre obiectivele programul de guvernare exact acest lucru și este un pas necesar și spun obligatoriu in ceea ce privește cealaltă așteptare importantă, respectiv partea de Schengen. Asta, referitor la MCV. Un al doilea memorandum important, zic, pentru Romania și pentru rolul nostru european din ce in ce mai asumat este adoptarea memorandumului privind operaționalizarea acestui Centru Cyber care va exista la București. Practic, s-a decis constituirea unui grup de lucru interministerial intre Ministerul Finanțelor și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, astfel incat, intr-un termen foarte scurt, Centrul Cyber să aibă un centru important pentru ceea ce inseamnă politica europeană pe termen lung și securitatea in domeniul digital, să funcționeze, să devină operațional și să il avem ca instituție cu care Romania să poată să conteze in scenariul european. Cel de-al treilea memorandum despre care vreau să vorbesc și cumva cel mai important din punctul de vedere al următoarelor luni și următorilor ani pentru dezvoltarea Romaniei este cel privind calendarul de actualizare a PNRR-ului, acestui program de la care avem toți așteptări foarte mari, acest Plan Național de Redresare și Reziliență. Prin memorandumul adoptat astăzi, memorandum inițiat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a stabilit o modalitate de lucru care, pentru că in următoarele două luni, pană in aprilie ca termen, dar in următoarele două luni, in februarie și martie, este important să actualizăm acest plan și să-l trimitem la Comisia Europeană și să obținem aprobarea, pentru că vorbim de o resursă de dezvoltare foarte importantă, vorbim de o resursă de dezvoltare care permite o procedură cumva mai simplă și mai funcțională față de mecanismul tradițional deja, pot să spun, al fondurilor structurale și de capacitatea noastră de a crea mecanismele de folosire a acestei resurse depinde, de fapt, capacitatea de a ieși cat mai bine din criza generată de COVID și din efectele economice negative ale acesteia. Practic, ne propunem ca, incepand cu zilele următoare și, in principal, in februarie, să fie intalniri aproape zilnice intre ministerele de linii, intre ministerul coordonator, care este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Finanțelor, care are un rol cheie in acest proces, tocmai pentru ca fiecare dintre ministerele de linie să-și prezinte proiectele care au un stadiu important de maturitate. Vorbim de proiecte care vor fi și vor trebui realizate in următorii trei ani, nu vorbim de strategii fanteziste despre Romania peste 30 de ani, vorbim de investiții foarte concrete, foarte specifice. De aceea, ne așteptăm ca fiecare minister să-și nominalizeze atat un reprezentant politic care să aibă increderea și susținerea ministrului, cat și reprezentanți tehnici, care intrand in aceste consultări, care se vor desfășura sub coordonarea și la Ministerul Investițiilor, să poată să genereze acest program, care să fie unul realist și care, mai ales, să fie aprobat de către Comisia Europeană. Sunt acele plafoane pe care le știți foarte bine. Colegul meu, domnul ministru Cristian Ghinea va detalia partea de grupuri de lucru imediat. Eu acum vreau să spun că sunt acele praguri 37% pe investiții in ceea ce inseamnă mediu - schimbări climatice, 20% in ceea ce inseamnă digitalizare, care nu sunt mofturi sau decizii interne ale Romaniei; sunt praguri și limite europene pe care trebuie să le indeplinim tocmai pentru a avea acces la această resursă. De aceea, discuțiile in zilele următoare și săptămanile următoare sunt foarte importante și de fapt sunt critice pentru tot ceea ce inseamnă următorii 3-4 ani de investiții in Romania. Bineințeles, pentru noi prioritară este partea de infrastructură, sunt acele 3,4 - 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, bani pe care sperăm să ii facem să se regăsească in forma finală a programului; și este și aceasta o chestiune asupra căreia vor fi negocieri foarte complicate. Dacă sunt intrebări, vă stau la dispoziție. Dacă nu, o să il invit pe colegul meu Cristi Ghinea să detalieze el mecanismul de consultări din perioadă următoare. Cristian Ghinea: Mulțumesc, domnule vicepremier. Așa cum a spus și Dan Barna, de săptămana viitoare, in fiecare zi vor avea loc grupuri de lucru la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ieri am numit un nou coordonator din partea ministerului al programului, se numește Nicolae Toderaș, din cadrul departamentului Programare. Secretarul de stat Marius Vasiliu va coordona și el acest program. Cele 10 grupuri de lucru pe care le-am convenit astăzi, impreună cu restul guvernului, sunt: transport, 2 - mediu, schimbări climatice, energie, eficiență energetică, 3 - dezvoltarea localităților urbane, 4 - agricultură și dezvoltare rurală, 5 - sănătate, 6 - educație, 7 - mediu de afaceri, antreprenoriat, 8 - cercetare, inovare, digitalizare, 9 - imbunătățirea fondului construit, 10 - reziliență, situații de criză. In toată această perioadă a continuat dialogul informal cu Comisia Europeană. Am clarificat aspecte care se regăsesc in forma finală a regulamentului european, finală in sensul in care a depășit etapa de trialog. In februarie va fi votul final in Parlamentul European, dar suntem pregătiți să respectăm deja schimbările care au fost aduse la regulament. Două precizări foarte, foarte importante, pentru că sunt unele neințelegeri: banii din PNDR nu sunt fonduri europene obișnuite, nu merg pe regulamentele de coeziune. Nu ne obligă nimeni să facem sisteme complicate, să trimitem facturi la Bruxelles. Tot ce trebuie să facem este să ne propunem niște reforme, niște ținte bianuale, pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie, și luăm banii pe ele. Modul in care ne organizăm noi sistemul acasă este complet decizia noastră națională. De aceea, vom propune un sistem de management foarte, foarte simplu. Legătura cu bugetul de stat trebuie să fie directă. Vrem să vedem ce proiecte sunt mature in ministere și să le dăm direct drumul, deci, nu va mai fi un proces din acesta in care lansăm call-uri, evaluăm proiectele timp de luni de zile. Nu. Dacă sunt proiecte mature și bine legate de reforme in ministere le putem incepe imediat. O precizare importantă, putem incepe să finanțăm și proiecte care se derulează de anul trecut in administrația atat centrală, cat și locală. Vom face un proces de revizuire a proiectelor care au fost incluse in prima formă din PNRR, să vedem dacă respectă aceste criterii pe care tocmai le-am spus. Nu sunt bani europeni obișnuiți, sunt bani care, pe de o parte, au o flexibilitate extraordinară, poți să pui acolo ce vrei tu ca guvern, cu condiția de a avea o logică de reformă, de schimbare, nu sunt doar investiții, dar, pe de altă parte, vin cu o constrangere extraordinară, trebuie angajate sumele pană in 2022 - 70% - și trebuie terminate proiectele pană in 2026; nu mai există posibilități de: hai să mai continuăm, hai să fazăm și așa mai departe. De asta este foarte important și am ținut și eu și Dan Barna să avem consens in guvern, să avem toată lumea la masă in această lună de foc care urmează, februarie, pentru că ce punem acum in PNRR este bun pus și nu vrem să ajungem in situația in care punem ceva și apoi să ne dăm seama că nu se poate finaliza pană in 2026. Vom cere sub semnătură către toți cei care propun proiecte etapele de implementare, astfel incat să ne asumăm toţi cei care propunem - și ministerele, și ministerul pe care il conduc, și Guvernul ca atare, și administrația locală, care vine cu idei - să ne asumăm sub semnătură faptul că se finalizează, pentru că, evident, sunt asaltat intr-un sens bun de fel de fel de cereri, toată lumea are idei, de la o idee la proiect este o cale lungă, pe care nu trebuie să o parcurgem in cadrul PNRR. Vom prioritiza acele proiecte care pot să inceapă imediat și pentru că avem aceste constrangeri bugetare, deci, să preluăm acele proiecte care erau pană acum pe bani naționali să le mutăm pe PNRR, astfel incat să degrevăm și bugetul de opresiune suplimentară. Vă mulțumesc. Reporter: Dacă tot vorbeați, domnule ministru, de proiecte care ar putea să fie preluate din fondurile naționale, ne-ar interesa ce cheltuieli cu caracter social pot fi preluate in momentul de față, din discuțiile informale pe care le-aţi avut cu cei de la executivul european, pe bani europeni, pentru că știm că sunt asemenea discuții inclusiv pentru decontarea unora dintre cheltuielile pentru centrele de vaccinare și nu numai? Cum stați la nivelul discuțiilor și, concret, ce fel de cheltuieli ar putea să intre pe această zonă? Știm că erau in discuții și chiar anumite cheltuieli cu un nivel social mult mai mare, nu numai cele legate de pandemie. Cristian Ghinea: Aici vreau să fac o rectificare. Banii pe vaccinare pe care i-am anunțat astăzi de dimineață sunt un alt instrument, care se numește REACT-EU. Deci, am găsit bani atat pentru partea de salarizare, cat și pe partea de organizare a centrelor. In PNRR nu vor fi bani de... Reporter: Nu vorbeam de PNRR, eu vorbeam in general, vă intrebam. Cristian Ghinea: Da, da, da. Păi, acesta este răspunsul. Deci, vor fi in REACT-EU. In PNRR, ca atare, in forma care este in momentul ăsta cheltuielile sociale sunt foarte puține. In schimb, insă, in Parlamentul European s-a adăugat un intreg pilon social, pilonul social tineret, copii. Dat fiind că, atunci cand a fost scrisă prima formă, nu aveam această decizie a Parlamentului European, in mod logic, in a doua formă, cea la care lucrăm acum, PNRR, va trebui să avem un pilon social, va trebui să avem măsuri pentru copii și va trebui să avem măsuri pentru tineri. Nu avem o obligație prin regulament, așa cum avem la partea de digital, 20%, și cum avem la partea de verde, 37%, deci, nu avem un prag minim pentru social, dar trebuie să fie un pilon social vizibil ca atare. Şi noi vrem să fie cheltuieli sociale, am spus deja, cred că implementarea venitului minim de incluziune este genul de reformă socială care trebuie să fie pus acolo, suntem in discuții cu Comisia Europeană. In mod cert partea de sistem informatic, este nevoie de un sistem informatic complex, pentru că acest VMI unifică practic toate ajutoarele sociale in acest moment. Deci, dezvoltarea platformei digitale in mod obligatoriu, in mod cert poate fi finanțată din PNRR. Suntem in negocieri cu Comisia Europeană și pentru partea de cheltuieli bugetare, cel puțin pentru primii doi ani. Aici este un răspuns pe care il așteptăm scris de la Comisia Europeană și urmează să avem negocieri. Eu sper să fie un răspuns pozitiv. Alte cheltuieli sociale care mai pot fi, nu vreau să mă antepronunț, am avut o discuție cu Raluca Turcan pe subiectul acesta. V-aş sfătui să vă uitați la recomandările de țară din semestrul european, sunt mai multe acolo, in ce priveşte pensiile, in ce priveşte sustenabilitate sistemului de pensii - trebuie să venim noi cu idei, Comisia Europeană are această listă de recomandări de țară pentru ultimii trei ani și tot ce punem noi in PNRR trebuie să aibă un echivalent in aceste recomandări - şi vorbim de toate zonele, atat de macro-stabilitate, dacă vă uitaţi, pe partea de păduri se vorbește in recomandările de țară că nu funcționează sistemul SUMAL, trebuie să fim atenți la tăierile ilegale. Toate aceste recomandări trebuie trecute in revistă și să venim cu soluții pentru fiecare, dacă acele soluții costă le putem trecem in PNRR. Asta este logica intregului PNRR, este un instrument de finanțare a reformelor. Bun. Mulțumesc frumos! 2021-01-20 16:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_135623715_453952062296976_1708475351426610967_n.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță - 19 ianuarieȘtiri din 19.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/19-februarie-conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghitaGalerie foto Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, vicepreședinte CNCAV Andrei Baciu, medicul Florentina Furtunescu, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, și doctorul Călin Alexandru, Departamentul pentru Situații de Urgență [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Aș incepe prin a prezenta numărul de doze care au fost recepționate pană la acest moment in Romania. Sunt in total 595.979 de doze, recalculate după ce a fost crescut numărul de doze per flacon la compania BioNTech-Pfizer, de la cinci la șase doze. Au fost distribuite pană la acest moment circa 331.097 de doze. In stoc se regăsesc 268.882 de doze, la care se adaugă 14.000 de doze de la compania Moderna. După cum știm, prima etapă a campaniei de vaccinare a inceput la data de 27 decembrie 2020, cu cele zece unități medicale destinate ingrijirii pacienților cu COVID-19. La acest moment, pe data de 19 ianuarie 2021, sunt vaccinate 196.734 de persoane din etapa intai, ceea ce reprezintă 75% din numărul persoanelor eligibile din prima etapă, la care mai sunt programate deja 27.577 de persoane pană la data de 31 ianuarie, ceea ce inseamnă un procent estimat de circa 89% dintre persoanele eligibile din etapa intai care ar putea fi vaccinate. In ceea ce privește etapa a doua de vaccinare, după cum știm, a inceput pe data de 15 ianuarie, cu vaccinarea personalului și a beneficiarilor din centrele medico-sociale și centrele rezidențiale. In data de 18 ianuarie la ora 17:00 erau vaccinate 7.694 de persoane din centrele medico-sociale din 34 de județe. La acest moment avem active 659 de centre de vaccinare, totalizand 933 de cabinete de vaccinare, de puncte de vaccinare. Pentru etapa a doua, strict pentru etapa a doua, avem 299 de centre, totalizand 487 de fluxuri de vaccinare sau puncte de vaccinare. Restul centrelor continuă activitatea pentru finalizarea etapei unu de vaccinare. De asemenea, platforma de programare a fost pusă in producție incepand cu data de 15 ianuarie pentru beneficiarii etapei a doua de vaccinare, conform Strategiei Naționale de Vaccinare. Avem persoanele vulnerabile, persoane cu varstă peste 65 de ani, iar pentru această categorie există există cinci modalități diferite de programare, fie individual, pe platformă, prin intermediul aparținătorilor, care pot să adauge pană la nouă persoane ca beneficiari ai vaccinării. De asemenea, prin intermediul Direcției de Asistență Socială din primărie, prin intermediul medicului de familie sau prin serviciul de call center. Persoanele care au varsta sub 65 de ani și se cunosc in evidență cu boli cronice care au fost incluse in categoria persoanelor și a bolilor cronice, respectiv eligibile pentru etapa a doua a strategiei de vaccinare, se pot programa, de asemenea, prin mai multe modalități. Fie individual, prin aparținători sau prin intermediul Direcțiilor de Asistență Socială din primărie; in aceste trei situații este nevoie de interogarea bazei de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a se valida că intr-adevăr respectiva persoană este in evidență cu o boală cronică. Au fost situații in care persoanele nu se regăseau in baza de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din acest punct de vedere există două alternative: programarea se poate face prin medicul de familie sau medicul curant care validează direct acea persoană ca fiind in evidență cu boală cronică, fără să mai fie nevoie de interogarea bazei de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau prin serviciul de call center se efectuează programarea, iar persoana respectivă se va prezenta la centrul de vaccinare cu un document medical pe care il are in evidență, o scrisoare medicală sau un bilet de externare din spital. După cum știm, avem un serviciu de call center cu un număr unic 021.414.44.25, care in momentul de față asigură programarea și intrebările legate de modalitatea de programare a persoanelor care doresc să se vaccineze. La acest moment, vorbim de circa 400 de operatori la nivel național care preiau apelurile telefonice. In ceea ce privește personalul care deservește activități esențiale, din infrastructura critică a statului, modalitatea de programare se face prin intermediul angajatorului. Angajatorul iși stabilește și se inregistrează pe pagina web a platformei de programare, ulterior incarcă lista cu personalul și se poate face incărcarea listei in, practic, lista cu mai multe persoane și nu individual. Și din acest punct de vedere, angajatorul poate finaliza programarea individuală a persoanei sau fiecare persoană individual se poate regăsi - prin căutarea CNP-ului, iși introduce numărul de telefon și ulterior finalizează programarea in centrul de vaccinare și ziua in care dorește să meargă spre vaccinare. La acest moment, din data de 15 ianuarie sunt programate 340.573 de persoane pană astăzi la ora 10:00. Prin intermediul serviciului de call center au fost programate circa 16% dintre aceste persoane, reprezentand 52.938 de persoane, prin intermediul medicului de familie sau medicului curant, circa 12% dintre aceste persoane, reprezentand 41.463 de persoane, individual sau prin aparținători, 44% dintre persoane aproximativ, reprezentand 148.056 de persoane și prin intermediul angajatorilor, 28% dintre persoane, reprezentand aproximativ 98.116 persoane. In ceea ce privește categoriile persoanelor programate, 23% sunt persoane in evidență cu boli cronice, cu varsta sub 65 de ani, persoanele cu varstă peste 65 de ani reprezintă aproximativ 51% dintre numărul total al persoanelor programate, ceea ce inseamnă in valoarea absolută 172.997 de persoane, iar in ceea ce privește personalul care deservește activități esențiale, vorbim de aproximativ 26%, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este un procent optim de aproximativ 75% personal la risc, persoane vulnerabile, respectiv 25% persoane care deservesc activități esențiale. In ceea ce privește bilanțul persoanelor vaccinate pană la acest moment, in cursul zilei de ieri, după cum știm, in ultimele 24 de ore, la ora 17:00, cand se face raportarea, au fost vaccinate 30.237 de persoane, dintre care 29.162 de persoane erau vaccinate cu prima doză şi 1.075 de persoane erau vaccinate cu doza de rapel. Numărul total de doze administrate de la data de 27 decembrie este 235.239, dintre care sunt 233.288 de persoane vaccinate cu prima doză, respectiv 1.951 persoane vaccinate cu doza unu și doza de rapel. Pot să vă spun, pentru situaţia de astăzi: la ora 13:30 erau deja vaccinate 20.303 persoane cu prima doză și circa 548 de persoane care iși efectuau doza de rapel. Numărul total de reacții adverse inregistrate la nivelul centrelor de vaccinare și, ulterior, reacții adverse inregistrate la platforma Agenției Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din Romania au fost de 809 reacții comune şi minore şi nu s-au inregistrat reacții adverse severe la numărul de persoane pe care noi l-am vaccinat pană la acest moment. Ceea ce pot să vă spun, că nu suntem cu siguranță primii din Europa, dar nu suntem nici ultimii şi ceea ce pe noi ne interesează in continuare este să creștem accesul persoanelor la vaccinare. Intenţionăm să deschidem mai multe centre de vaccinare progresiv şi in concordanță cu numărul de doze care vor fi livrate in Romania, aşa incat să asigurăm oricărei persoane care se vaccinează, atat prima doză, cat şi rapelul. Dacă dumneavoastră aveți intrebări, aş vrea să stabilim de la inceput modalitatea. Fiecare dintre dumneavoastră va adresa două intrebări şi in funcţie de timpul pe care il avem la dispoziție vom mai lua şi alte intrebări punctuale pe care dumneavoastră le considerați importante. Vă mulțumesc! Reporter: O intrebare legată de vaccinare şi de decizia CNSU de ieri. Ințelegem că la zece zile după cea de-a doua doză, cei care sunt in această situaţie nu mai trebuie să stea in izolare, carantină, cand intră in Romania, indiferent de unde vin şi intrebarea este, de exemplu, pentru primăvară-vară, cand oamenii incep să-şi programeze deja concediile, in cazul familiilor cu copii, știm că nu se vaccinează copiii sub 16 sau sub 18 ani, in funcţie de vaccin, cum se va aplica această facilitate? De exemplu, copilul care e nevaccinat, dacă pleacă cu părinții vaccinați in străinătate şi se intoarce, va sta in izolare sau in carantină sau va beneficia de aceleași facilități pe care le au părinții? Valeriu Gheorghiţă: Este o intrebare foarte bună. Dacă imi permiteti, aş dori să o rog pe doamna profesor Florentina Furtunescu, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, să vă răspundă la această intrebare, avand in vedere că am avut chiar o discuţie pe această temă inainte de conferinţă. Florentina Furtunescu: Mulţumesc. Această intrebare are un răspuns care variază in funcţie de situaţia epidemiologică din ţările unde călătoresc familiile cu copii. In orice caz, dacă, să spunem, o familie călătoreşte cu un copil intr-o ţară cu incidență ridicată a COVID-19, la intoarcerea in Romania, copilul prezintă riscul de a răspandi boala. El este un vector, de aceea el trebuie ţinut in carantină timp de zece zile şi unul dintre părinţi trebuie să stea cu copilul. Acestea sunt, să spunem, implicaţiile de natură populaţională ale călătoriei. Reporter: Şi o intrebare de follow up. Aș vrea, in măsura in care știți, poate domnul Baciu poate să ne lămurească pe partea informațiilor care au venit la nivelul Guvernului. La nivel european se discută o decizie comună in acest sens, astfel incat regula pe care, de exemplu, a stabilit-o aseară Romania, să fie general valabilă pentru toate țările Uniunii Europene? Aceasta, cu cei care au două doze de vaccin, să nu mai stea in izolare sau carantină in momentul in care merg dintr-o ţară UE in altă țară UE și se intorc? Andrei Baciu: Atat cu privire la acest subiect, cat şi la alte subiecte de interes asupra tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, au fost ample discuții și analize. Aţi văzut că au fost şi poziții publice ale principalilor lideri europeni cu privire la acest aspect. Incă nu s-a nicio decizie, așteptăm să vedem cum evoluează aceste analize la nivel european. Reporter: O singură clarificare: Deci, dacă pleacă doar părinții sau adulții vaccinați, acolo nu mai contează dacă pleacă intr-o țară verde, galbenă, roșie, cat timp sunt vaccinați, la intoarcere nu mai intră, sau cand vin din străinătate, nu știu, romani din diaspora. Doar situația in care iși iau copiii cu ei. Florentina Furtunescu: Doar situaţia in care există persoane nevaccinate. In cazul copiilor știm că deocamdată ei nu sunt vaccinați. Valeriu Gheorghiţă: E obligatoriu să vorbim de administrarea celor două doze şi să avem cel puțin 10 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Reporter: Bună ziua! In continuare, vedem că sunt probleme cu platforma de inscriere și oamenii spun că se inscriu greu. Dumneavoastră, dle Gheorghiţă, aţi spus de mai multe ori că vă doriți ca această platformă să fie mai prietenoasă. Inseamnă asta că vor fi schimbări? Și dacă da, ce fel de schimbări și cand? Valeriu Gheorghiţă: Incercăm să facem această platformă ușor de folosit pentru fiecare persoană in parte, indiferent de nivelul de expertiză pe care il avem din punct de vedere al abilităților informatice, insă pot să vă spun că numărul persoanelor care sunt deja programate la acest moment, practic, in 72 de ore, confirmă că nu este neapărat chiar atat de complicat să efectuăm această programare; există multiple variante prin care persoana respectivă se poate programa. Ceea ce aș putea să vă spun, din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din Serviciul de Telecomunicații Speciale, care administrează această platformă de programare, este foarte dificil, in momentul in care platforma este in producție, să intervii cu foarte multe modificări și vom anunța din timp aceste perioade de mentenanță, in care, probabil, ele se pot face pe parcursul nopții, incat să nu impactăm procesul de programare al persoanelor respective. Dar, intr-adevăr, au fost aceste mici sincope in ceea ce privește programarea. Pot să vă spun că acest tip de disfuncționalități există inregistrate in mai multe ţări, inclusiv in Germania, inclusiv in alte țări europene. Practic, noi incercăm din mers să corectăm și ne preocupă in mod deosebit sesizările pe care fiecare persoană le are. Incercăm să culegem toate aceste sesizări și să le transformăm in cerințe operaționale, astfel incat platforma să fie realmente utilă pentru fiecare persoană in parte, pentru că această platformă probabil că in viitor nu se va limita doar la vaccinarea impotriva COVID-19, ea cred că poate să fie utilizată, de pildă, după modelul german. Este o modalitate prin care se utilizează această platformă in programul național de vaccinare, indiferent de ce tip de vaccin vom vorbi. Dar este o situație care evident că nu este decisă la acest moment, dar ar fi păcat să pierdem atata muncă și expertiza colegilor noștri. Trebuie să valorificăm mai departe această platformă informatică. Reporter: Obiectivul Romaniei este să vaccineze 10,7 milioane de oameni. Avand in vedere ritmul in care se face vaccinarea și ritmul in care primim dozele de vaccin, cand preconizați că se va intampla acest lucru? In cat timp? Valeriu Gheorghiță: Pană la finalul lunii septembrie, vom reuși să acoperim acest număr de persoane vaccinate, in măsura in care acele persoane doresc să fie vaccinate. Pot să vă spun că Romania are contractate suficiente doze și, de asemenea, incepand cu cel de-al doilea trimestru al acestui an, numărul dozelor livrate către Romania va fi semnificativ mai crescut, ceea ce ne va permite o accelerare a ritmului de vaccinare, astfel incat să asigurăm in timp util accesul fiecărei persoane la vaccinare. Andrei Baciu: Aș mai dori să mai fac eu o completare aici. In momentul de față, Romania are contractate, pană in luna septembrie, suficiente doze pentru a vaccina peste 10 milioane de persoane, așa cum ați spus și dumneavoastră. Suplimentar, pană la sfarșitul lui 2021, avem un total de peste 23 de milioane de doze, ținand cont și de dozele contractate de la Moderna, iar o veste bună pentru primul trimestru este că vom primi puțin peste 400.000 de doze de la Moderna cu livrări la două săptămani și dozele de la BioNTech Pfizer vor continua să vină săptămanal intr-o cifră care crește de la o săptămană la alta, iar pană la finalul lunii martie, vom avea peste 2 milioane jumătate de doze de la BioNTech Pfizer. Cam acestea sunt perspectivele pentru primul trimestru și pentru tot anul. Reporter: Bună ziua! Aș dori să-mi spuneți dacă păstrați doze de vaccin pentru rapel pentru toate persoanele care au primit prima doză. Valeriu Gheorghiţă: Păstrăm proporțional, tocmai pentru a avea o soluție de acoperire a persoanelor care sunt deja vaccinate, in cazul in care ar fi intarzieri in livrarea dozelor, așa cum s-a intamplat in această săptămană, insă, din acest punct de vedere, aş vrea să spun că astăzi ne aflăm cu stocurile la mai puțin de jumătate din numărul persoanelor. Practic, sunt livrate mai mult de jumătate dintre doze, sunt date către centrele de vaccinare, iar stocurile sunt sub 50% din numărul de persoane care sunt eligibile. Deci, din acest punct de vedere, vom face tot ce ține de Comitetul Național pentru a putea asigura accesul persoanelor atat la rapel, dar, in același timp, aceasta a fost decizia noastră, să asigurăm in fiecare zi accesul persoanelor noi la vaccinare. Sunt, vă spuneam, modele preluate din alte țări care au decis să folosească toate dozele și să aibă o pauză in care să nu mai vaccineze nici o persoană nouă și să efectueze doar rapelul. In Romania ne dorim o continuitate, incat să putem asigura in paralel vaccinarea persoanelor care iși efectuează rapelul, dar să avem și un acces important al numărului de persoane noi pentru vaccinare. Reporter: Și aș dori să mai imi spuneți dacă limitați numărul de inscrieri in funcție de livrările sigure de vaccin? Valeriu Gheorghiță: Ne uităm tot timpul la numărul de doze care urmează să ne ajungă, respectiv la numărul de sloturi libere. Pot să vă spun că in momentul de față sunt peste 1.100.000 de sloturi ocupate din data de 2 ianuarie și aici vorbim de persoanele care sunt deja programate in platformă și persoanele care și-au făcut programare și care nu au primit nici doza unu și nici rapelul, dar care urmează să fie vaccinate. Deci, practic, avem un necesar realmente de peste 900.000 de doze pentru a asigura persoanele care deja sunt programate la acest moment. Toate aceste doze vor fi disponibile și vom asigura vaccinarea tuturor persoanelor care se programează in platformă și care și-au efectuat rapelul. Reporter: Dacă imi permiteți, vă rog, 1.100.000 de sloturi ocupate ca număr de persoane inscrise asta inseamnă jumătate, nu? Valeriu Gheorghiță: Jumătate. Reporter: 550.000 de doze. Valeriu Gheorghiță: Sunt deja 234.000 de persoane vaccinate și sunt incă 340 și ceva de mii de persoane care sunt programate. Reporter: Bună ziua! Luiza Gireadă de la TVR. Aș vrea să imi spuneți, avand in vedere că nu in toate zonele țării cererea de vaccinare este la fel de mare, dacă luați in considerare să mutați doze din zone unde cererea este mică in zone cu cerere mare, cum ar fi capitala sau ale zone? Valeriu Gheorghiță: Distribuția centrelor de vaccinare la nivelul fiecărui județ a fost făcută in raport de densitatea populației și in mod deosebit de numărul persoanelor cu varsta peste 65 de ani, pentru că acolo este cea mai mare prevalență a bolilor cronice, iar din acest punct de vedere, raportat la această densitate populațională există o diferență de la un judeţ la altul in ceea ce priveşte numărul centrelor de vaccinare, dar şi al punctelor, al cabinetelor de vaccinare. La acest moment, vă pot spune că locurile sunt aproape ocupate, in grad maximal, insă dacă vom constata că in anumite centre de vaccinare nu avem o activitate crescută, eventual, putem lua in calcul relocarea acelui centru de vaccinare intr-o altă zonă geografică, intr-o altă localitate din același judeţ, pentru că e posibil să fie alți factori care scad accesabilitatea persoanelor, precum distanța foarte mare intre domiciliu şi centrul de vaccinare. Reporter: Şi o altă intrebare legată de vaccinarea persoanelor netransportabile. In cat timp credeți că va incepe vaccinarea acestora şi de ce nu funcționează echipele mobile, centrele mobile? Ce le lipsește? Valeriu Gheorghiță: Echipele mobile, in momentul de faţă, sunt folosite şi sunt arondate centrelor rezidențiale şi centrelor medico-sociale. Există o activitate amplă de vaccinare in aceste centre sociale. De asemenea, pentru vaccinarea persoanelor aflate la domiciliu in imposibilitate de a se deplasa la un centru de vaccinare, am avut in decursul acestor două zile mai multe discuţii impreună cu colegii mei in grupurile de lucru şi in cursul acestei săptămani vom lua cea mai bună decizie pentru a asigura vaccinarea acestor persoane. Pot să vă spun că se va efectua la domiciliul persoanei respective, insă exact modalitatea prin care vom face acest lucru incă nu a fost decisă. Reporter: Deci, săptămana aceasta luați decizia, asta inseamnă că săptămana viitoare ar trebui să se aștepte şi persoanele acestea sau... Valeriu Gheorghiță: Sigur. Persoana acre se află la domiciliu in incapacitate de a se deplasa la un centru de vaccinare nu trebuie să se programeze in platforma informatică, adică nu pierde, practic, timpul. In momentul in care se creează acest lanț, din punct de vedere al gestionării efective, al administrării vaccinurilor, ele vor fi puse in funcțiune şi se va face catagrafia tuturor persoanelor care se află in această imposibilitate, impreună cu medicul de familie şi cu reprezentanţi ai Direcțiilor de Asistență Socială din fiecare primărie, a localității respective şi se stabilesc zilele in acre acele persoane vor putea fi vaccinate. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Ministrul sănătății a lansat in spațiul public varianta implementării unui sistem de programare pentru liste de așteptare pentru persoanele care işi doresc să se vaccineze, dar in momentul de faţă nu pot să işi antameze vaccinarea. S-a discutat despre acest sistem şi cum va putea fi făcută această programare? Tot pe acea platformă care a dat rateuri? Valeriu Gheorghiţă: Am avut, impreună cu colegii din STS, cat și cu colegii din grupurile de lucru, aceste discuții. Ne dorim această modalitate de programare. Nu este, dacă vreți, unică pentru această platformă de programare, există și alte platforme in celelalte țări care folosesc acest sistem de listă de așteptare, in care persoanele se inscriu, iși fac cont, eventual iși selectează un centru de vaccinare ca primă preferință și in momentul in care se vor disponibiliza acele locuri in centrele de vaccinare, persoana respectivă va fi alocată către centrul pe care l-a selectat ca fiind centrul pe care il preferă. Dacă nu, se face o alocare aleatorie in celelalte centre de vaccinare din preajma localității de domiciliu sau din județul respectiv. Este o cerință pe care am discutat-o chiar ieri cu colegii de la STS și urmează să vedem timpul in care poate să fie implementată, așa incat să putem da posibilitatea tuturor persoanelor, de pildă, din etapa a doua să se programeze și ulterior, automat, să se facă repartiția, in funcție de numărul de locuri disponibile. Reporter: Estimați vreo dată pană la care ar putea fi implementat acest sistem? Valeriu Gheorghiță: Vă rog, colegii de la STS. Urma să primim acest termen...vorbim de o perioadă de așteptare de 10-14 zile maxim. Reporter: Intreb in sensul in care este o muncă laborioasă elaborarea acestui sistem sau poate fi implementat de pe o zi pe alta? Tocmai de aceea intreb. Valeriu Gheorghiță: De pe o zi pe alta, sigur, nu. Este o muncă destul de laborioasă, avand in vedere că vorbim de o platformă care este in funcțiune și este dificil să faci operațiuni din punct de vedere tehnic pe această platformă, asumand că nu se vor intampla probleme tehnice care să ducă chiar la blocajul platformei, adică este o situație care trebuie asumată și din acest punct de vedere, așteptăm un termen rezonabil, pe care colegii de la STS ni-l vor da in următoarele zile. Reporter: Sunt voci din instituțiile statului, mari, care ar urma să fie vaccinate in această a doua etapă, cu privire la faptul că ar trebui implementat sistemul acesta de vaccinare la locul de muncă. Spre exemplu, un parlamentar cerea un astfel de sistem. Există posibilitatea ca angajații statului să fie vaccinați la locul de muncă, in instituțiile mari? Valeriu Gheorghiță: Conform strategiei de vaccinare, după cum știți foarte bine, echipele mobile de vaccinare pot să asigure vaccinarea in mod deosebit a persoanelor din centrele medico-sociale și rezidențiale, dar și a anumitor categorii de persoane care deservesc activități esențiale și la care este dificil să părăsească locul de muncă. In acest caz se poate utiliza cabinetul medical de la locul de muncă și se constituie o echipă mobilă, atat din resursa personalului medical propriu din acea unitate, la care se poate adăuga altă resursă umană, incat să se efectueze vaccinarea personalului și la locul de muncă. Deci există și această posibilitate, insă resursa umană, trebuie să ințelegem, este limitată. Există, la acest moment, o prioritizare a persoanelor vulnerabile, a persoanelor care sunt la risc să dezvolte forme severe și, din acest punct de vedere, majoritatea echipelor mobile sunt concentrate pe a asigura vaccinarea personalului din centrele medico-sociale și rezidențiale. Reporter: O clarificare: parlamentarii s-ar putea vaccina in clădirea Parlamentului? Valeriu Gheorghiță: Atata timp cat există un cabinet medical și echipe medicale mobile care pot face acest lucru, sigur că da. Reporter: Există anumite centre din țară in care vaccinurile incă nu au ajuns. Cand vor veni următoarele doze de vaccin? Valeriu Gheorghiță: Tranșele vin săptămanal, după cum știm, există un calendar de livrare care se respectă, in fiecare luni a săptămanii ajung dozele de la compania BioNTech-Pfizer și, așa cum anunța și domnul secretar de stat Andrei Baciu, compania Moderna ne livrează, cel puțin momentan, la un interval de două săptămani. Reporter: Cat despre listele de așteptare pentru programare, cum, mai exact, vor funcționa ele? Valeriu Gheorghiță: Vă rog, dacă se poate, de la STS, să ne explicați. Reprezentant STS: La acest moment se analizează posibilitatea tehnică pentru a permite persoanelor, in primul și in primul rand, să se inscrie, iar ulterior, după ce acestea vor fi inscrise in platforma de programare, vor fi anumite condiții, stabilite, evident, impreună cu autoritățile medicale, pentru a putea să permită programarea persoanelor, luand in considerare localitatea pentru care aceasta a optat, dar și alte condiții bine stabilite. Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun, din acest punct de vedere, că vor fi selectate persoanele in ordinea inscrierii pe acea listă de așteptare, iar alocarea se va face respectand această proporție de 75%, respectiv 25%, adică vor fi trei persoane din categoriile vulnerabile și o persoană care deservește activități esențiale, tocmai pentru a păstra această proporție echitabilă intre persoanele la risc și persoanele care deservesc activități esențiale. Reporter: Vorbeați ceva mai devreme de dozele Pfizer, voiam să știu cum ați făcut calculele, dacă ați calculat la cinci doze sau la șase? Valeriu Gheorghiță: La șase doze. Au fost recalculate stocurile. Reporter: In regulă. Și aș vrea să imi spuneți care este calendarul exact al imunizărilor pentru cei care lucrează in transporturi și alimentație publică? Valeriu Gheorghiță: Conform programărilor pe care angajatorul și angajații le vor face in platforma de programare, in limita locurilor care sunt in momentul de față disponibile. Nu există un calendar preferențial. Reporter: Am ințeles. De ce nu răman deschise centrele de vaccinare din spitale? Știm că au fost 376 de centre de vaccinare deschise in prima etapă? Valeriu Gheorghiță: Circa 100 dintre ele au rămas și funcționează și in etapa a doua. Peste 270 de spitale din Romania sunt in momentul de față implicate in gestionarea și asigurarea asistenței medicale pentru pacienții diagnosticați cu COVID-19, resursa umană este la acest moment limitată in aceste spitale. După cum știm, a fost nevoie de suplimentarea cu persoane voluntare, cu studenți sau rezidenți de alte specialități, iar din acest punct de vedere, nu putem să blocăm sau să incetinim activitatea acelor unități medicale prin activitate de vaccinare. Noi avem posibilitatea să creștem numărul centrelor de vaccinare in afara unităților medicale și așa și vom face. In momentul in care vom avea un număr crescut de doze, vor fi deschise progresiv aceste centre de vaccinare. După cum știm, astăzi, la Romexpo, s-au deschis deja două centre de vaccinare noi, cu cate 10 puncte de vaccinare și vor mai urma in perioada următoare și alte centre de vaccinare. Reporter: S-au deschis astăzi și au inceput deja să funcționeze de astăzi sau...? Valeriu Gheorghiță: Maine vor avea activitatea de vaccinare. Reporter: Am ințeles. Mulțumesc! Călin Alexandru: Aș vrea să completez eu dacă imi permiteți, domnule președinte. Valeriu Gheorghiță: Vă rog! Călin Alexandru: Pentru absolut toate spitalele care au avut centre de vaccinare acestea continuă să funcționeze pentru cei din etapa intai. Deci, medicii care și-au făcut prima doză vor veni ca să-și facă rapelul la aceste centre și, de asemenea, și cei care doresc să se inscrie pot să iși facă in continuare prima doză. Nu toate spitalele au puncte de vaccinare care să fie deschise și pentru etapa a doua, dar toate care au fost in etapa intai continuă vaccinarea pană la finalizarea etapei intai. Reporter: Referitor la situația din județul Hunedoara unde 60 de doze de vaccin au fost congelate, ați spus că DSP-ul va face o anchetă. Din cate am ințeles, asistenta care a preluat vaccinurile a făcut totul sub coordonarea DSP și a stat două ore in frig cu vaccinurile in braţe, pentru că școala unde trebuia depozitat vaccinul era inchisă, iar cei de la DSP nu au răspuns la telefon. Este suficientă ancheta DSP sau luaţi in calcul trimiterea unui corp de control? Valeriu Gheorghiţă: Fiecare judeţ are un nucleu de coordonare judeţean, care este, in momentul de fată, sub coordonarea Instituţiei Prefectului. Va fi, cu siguranţă, o evaluare şi este o evaluare in desfăşurare a situaţiei prezentate de dumneavoastră. Vom afla care sunt concluziile şi ulterior putem să vedem dacă este nevoie de o reevaluare a situaţiei din Hunedoara. Reporter: Care este situaţia oamenilor din taberele de refugiaţi din Romania? In ce etapă se vor vaccina? Cum va arăta procedura in cazul lor, dacă aveţi un număr al acestor oameni şi dacă consideraţi necesară implicarea ONG-urilor in acest demers? Valeriu Gheorghiţă: Cred că este nevoie de implicarea tuturor actorilor relevanți şi a tuturor celor care realmente pot să ajute la bunul mers şi buna desfăşurare a campaniei de vaccinare. Pană la urmă, vorbim de un efort naţional. Nu este un efort care trebuie să fie limitat la un comitet, dacă vreţi, de vaccinare. Este o campanie de vaccinare, ca amploare, făra precedent, şi, din acest punct de vedere, succesul campaniei constă in colaborarea interinstituţională, in colaborarea tuturor autorităților, atat de la nivel central, cat şi de la nivel local. In ceea ce privește numărul acestor persoane, nu avem o evaluare la acest moment a numărului celor care doresc să se vaccineze, a persoanelor eligibile, insă, foarte probabil că tot prin echipe sau centre mobile de vaccinare va fi asigurată vaccinarea acelor persoane. Reporter: In etapa a doua vor exista prioritizări la vaccinare - şi aici mă refer la profesori? Domnul Sorin Cimpeanu a afirmat că profesorii vor fi prioritizati in a doua etapă de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: In acest moment, există o evaluare, impreună cu colegii din grupul medical de la Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Ministerul Educaţiei, prin care dorim să vedem care este numărul persoanelor eligibile din Ministerul Educaţiei, din sistemul de invăţămant, raportat la numărul dozelor disponibile şi dacă putem să oferim cu prioritate aceste doze către personalul din invăţămant, cu siguranţă o să facem; avand in vedere că este un demers naţional, este important să asigurăm cat se poate de rapid accesul personalului din invăţămant, in mod deosebit al celor care intră in contact nemijlocit cu elevii, cu şcolarii, cu personalul din grădiniţă, pentru vaccinare. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Aş mai avea eu o intrebare, dacă imi permiteţi, pentru doamna Furtunescu. Vroiam să o intreb de la ce procentaj de imunizați in plus vă gandiți să eliminați o parte din restricții? Florentina Furtunescu: Dacă am ințeles bine intrebarea dumneavoastră, de la ce procent de vaccinare a populației să ridicăm restricțiile, da? Reporter: Exact, da. Florentina Furtunescu: In general, imunitatea de grup sau imunitatea populațională se atinge cam după 70%, 60-70% persoane vaccinate; deci rămane să ajungem aproape de acea cifră și vom lua in considerare. Reporter: Bună ziua! Cum vor proceda cei care stau in București și nu numai, care au fost programați pentru vaccinare chiar și la 200 km distanță, intrucat in zona de domiciliu nu mai erau locuri disponibile in centre? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că dacă respectivele persoane au optat să meargă in acele centre de vaccinare, cu siguranță au resursele necesare să meargă să-și efectueze vaccinarea in centrul pe care l-au selectat. Reporter: Discutam astăzi cu cateva persoane care au intampinat această problemă și spuneau că efectiv au fost repartizaţi, spre exemplu, in județul Giurgiu, intrucat in Capitală nu mai erau locuri disponibile. Valeriu Gheorghiţă: Sistemul, in momentul de față, nu face această repartizare aleatorie. Deci este o situație punctuală pe care o să o evaluăm și revenim cu un răspuns la dumneavoastră, dar, in momentul de față, nu se face o relocare aleatorie a persoanelor care sunt inscrise in platformă, pentru că nu avem funcțional acest serviciu de listă de așteptare. Reporter: Și aş mai avea o intrebare. Știm că in foarte multe centre de vaccinare nu este personal medical care să-şi desfășoare activitatea și susțineau unii medici faptul că unii medici de familie refuză să-și desfășoare activitatea in aceste centre, intrucat nu au echipamente de prim ajutor, dacă putem să spunem așa, in cazul in care unui pacient i se face rău. Spre exemplu, multe centre sunt organizate in săli de sport, nu au nici măcar o ambulanță langă. Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Fiecare centru de vaccinare este prevăzut cu o trusă de urgență și, de asemenea, cu un o trusă de intervenție medicală, in caz de reacție alergică majoră, de reacție anafilactică. Aceste truse care conțin, de pildă, seringi preumplute cu adrenalină, EpiPen-uri, au fost achiziționate deja. Ele au ajuns in Romania și sunt distribuite centrelor de vaccinare care in momentul de față sunt funcționale. De asemenea, avem și sunt prezente echipamentele personale de protecție, sunt prezente toate materialele sanitare necesare pentru derularea normală a activităților de vaccinare, motiv pentru care se și intamplă acest lucru, iar, pe măsură ce vom deschide și alte centre de vaccinare, sunt in curs aceste proceduri de achiziție. Domnul doctor Călin Alexandru poate să vă dea mai multe detalii. Practic, tot necesarul de materiale este in momentul de față achiziționat prin contract-cadru și contracte subsecvente care sunt puse in aplicare proporțional cu activitatea din centrele de vaccinare. Călin Alexandru: Aici aş vrea să fac o completare, in sensul in care nu toate centrele de vaccinare care urmează să funcționeze sunt in momentul de față funcționale. Tocmai din cauza faptului că nu există suficiente doze, noi pregătim și punem in funcțiune centrele de vaccinare pe măsură ce avem capacitatea de a livra vaccinul către aceste centre. Din acest punct de vedere, sunt, probabil, centre care au fost destinate sau spații in care au fost destinate să funcționeze centrele de vaccinare care nu sunt in momentul de față funcționale. In ceea ce privește faptul că unele centre nu au nici măcar o ambulanță, vă informez că este un punct de vedere destul de greșit. Nu trebuie să existe cate o ambulanță la fiecare centru de vaccinare. Trebuie să existe niște truse de urgență, personalul medical este instruit cum anume trebuie să reacționeze și noi avem un serviciu de urgență care este apelabil universal, prin 112, care poate să intervină rapid. Deci, din punctul ăsta de vedere, faptul că nu sunt ambulanțe in centrele de vaccinare nu este un lucru rău. Ambulanțele trebuie să rezolve situațiile urgente și periculoase pentru viața omului care apar in fiecare moment și nu să stea in așteptare langă un centru de vaccinare, unde, practic, gandiți-vă că din toate dozele care au fost administrate pană in acest moment, nu a fost nici măcar o reacție majoră. Dacă am fi avut cate o ambulanță langă fiecare centru de vaccinare, nu am fi făcut altceva decat să le scoatem din activitatea operativă și să riscăm ca ele să nu poată să intervină pentru oamenii care chiar au nevoie de ele. Reporter: Buna ziua, Raluca Barcă, ANTENA 3. Am o intrebare despre o categorie socio-profesională care se vaccinează la acest moment și anume, profesorii. Știm, conform datelor furnizate de Ministerul Educației, că pană acum iși doresc să se imunizeze, cel puțin in mediul preuniversitar, 45% dintre profesori şi aici poate domnul Baciu m-ar putea lămuri. Aș vrea să vă intreb dacă luați in calcul organizarea unor seminarii, workshopuri, chiar online, in parteneriat cu Ministerul Educației, in care specialiști din domeniul medical să le explice cadrelor didactice mai exact ce presupune vaccinarea, ce beneficii au, astfel incat să creștem acest procent, știind că școala este motorul unei societăți sănătoase. Andrei Baciu: Intr-adevăr, aceste webinarii s-au dovedit a fi destul de eficiente. Aceasta a fost o soluție care a fost adoptată pentru prima categorie și acum, că s-a deschis categoria a doua, fără a se inchide prima etapă de vaccinare, unde rezultatele le cunoaștem deja, 75% din prima categorie au fost deja vaccinați, cu un procent de pană la 85% care sunt deja programați pentru a fi vaccinați. Deci rezultate pozitive, incurajatoare, aş spune. Intr-adevăr și asta poate fi o soluție și pentru toate instituțiile gestionate de către Ministerul Educației. In acest sens, au avut loc discuții cu domnul ministru Cimpeanu și vom găsi cea mai bună soluție pentru că, pană la urmă, dorința noastră este aceea de a transmite toate informațiile, astfel incat fiecare persoană să poată să ia decizia informată. Valeriu Gheorghiță: Dacă-mi permiteți, ca o completare, există in plan acest tip de webinar științific cu personalul din invățămant, in parteneriat cu Colegiul Medicilor din Romania și rectorii Universităților de Medicină și Farmacie, practic se are in vedere organizarea acestor tipuri de activități, pentru că atunci cand optăm pentru vaccinare, este bine să fim suficient de informați, astfel incat să luăm decizia potrivită la acel moment. Reporter: Dacă tot spuneți, un follow up, cand ar putea fi organizate primele seminarii? Valeriu Gheorghiță: N-aș putea pentru că este o organizare care este, dacă vreți, in sarcina Ministerului Educației, in parteneriat cu universitățile de medicină. Reporter: Și aș mai ave o intrebare legat de, tocmai ce am auzit, faptul că după ce vor fi imunizate 60% dintre persoanele din țara noastră, am putea să vedem eliminate o parte dintre restricții și atunci aș vrea să vă intreb care ar putea fi primele restricții eliminate? Mulțumesc! Valeriu Gheorghiță: Doamna profesor, dacă doriți! Florentina Furtunescu: Cred că această analiză este o analiză intersectorială, in orice caz de la o săptămana la alta sunt, să spunem, lucruri care ne apropie de normalitate. Ținta noastră este să ajungem la o proporție cat mai mare a populației vaccinate, iar restricțiile se vor considera atat in funcție de procentul persoanelor vaccinate, cat și in funcție de evoluția epidemiologică. Valeriu Gheorghiță: Ca o completare, asta aș vrea să subliniez și eu, este important atat numărul de persoane vaccinate și procentul de imunizare colectivă, dar și numărul de cazuri de infecții care vor fi raportate la momentul respectiv. Adică e important să ne uităm, pe de altă parte, și la cate cazuri vom mai avea in randul populației, care este procentul de pozitivare a testelor și la acel moment va fi o analiză, care va fi a unui grup mare de experți. Este o analiză intersectorială și va fi, cu siguranță, luată cea mai bună decizie, pentru că cu toții ne dorim să eliminăm aceste restricții. Reporter: Bună ziua! Rafaelo Varga, Romania TV. Domnule Gheorghiță, in urmă cu foarte puțin timp, ziarul Adevărul a publicat un articol in care vorbește despre tensiunile dintre dumneavoastră și ministrul sănătății, in care spune mai exact că ministrul sănătății ar intenționa să vă lase fără atribuții pe campania de vaccinare. Știți ceva despre aceste discuții? Sunt tensiuni intre dumneavoastră și domnul Vlad Voiculescu? De asemenea, mai menționează acest articol că aţi şi amenințat cu demisia dacă veți fi lăsat fără atribuții și că aţi avut inclusiv o discuție cu premierul Florin Cițu. Valeriu Gheorghiță: In general sunt o persoană care nu am tensiuni cu nimeni și nici nu fac amenințări, deci nu este cazul. Sunt discuții punctuale pe care le-am avut cu domnul ministru legate de imbunătățirea activității, strict din punct de vedere tehnic, pentru campania de vaccinare. Să nu uităm că Ministerul Sănătății este unul dintre cele mai importante ministere in derularea campaniei de vaccinare, e un rol foarte important, iar din acest punct de vedere, comunicarea și parteneriatul cu Ministerul Sănătății este unul cat se poate de bun la acest moment. Am şi eu cunoștință de acest articol. Reporter: Deci, nu există tensiuni intre dumneavoastră şi domnul Vlad Voiculescu? Valeriu Gheorghiță: Intre mine şi domnul Vlad Voiculescu, domnul ministru, nu există aceste tensiuni. Reporter: Şi nici nu aţi amenințat cu demisia, nu? Valeriu Gheorghiță: Nu. Reporter: Ok. Mulţumesc! Și aș vrea, totodată, să vă intreb, guvernul, membrii guvernului s-au programat pe platformă pentru vaccinarea de maine sau cum s-au programat? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că se pot face aceste programări și cu siguranță au existat aceste programări făcute, din moment ce maine se efectuează programarea. Reporter: Mulțumesc! Andrei Baciu: Dacă mai sunt intrebări suplimentare... Reporter: In urma cazurilor apărute in Norvegia, e acea situația acolo unde a fost un anumit număr de decese in randul persoanelor in varstă pe care o analizează autoritățile norvegiene să vadă dacă este o legătură de cauzalitate intre vaccin și deces. In urmă situației apărute, in Romania, in privința persoanelor in varstă care au o stare de sănătate fragilă, există vreo schimbare de abordare, in sensul in care, nu știu, se schimbă recomandarea de vaccinare sau se adaugă, la recomandare, un set de analize sau un consult medical inainte să se ia o decizie dacă o persoană se vaccinează sau nu? Valeriu Gheorghiță: Cred că toată lumea cunoaște, intr-adevăr, această situaţie din Norvegia. Pot sa vă spun că in Norvegia, zilnic, in centrele rezidențiale se inregistrează, din nefericire, circa 400 de decese la această categorie de persoane, extrem de fragile, persoane cu varste de peste 80 de ani, persoane cu boli terminale. Trebuie să reamintim faptul că vaccinarea impotriva COVID-19 previne imbolnăvirea prin COVID-19 şi nu previne, din păcate, decesul prin alte cauze, prin alte boli. De asemenea, la nivel european, zilnic se inregistrează peste 12.000 de decese in aceste centre medico-sociale. Evident, cu cat numărul persoanelor care vor fi vaccinate in aceste centre medico-sociale, asocierea intamplătoare intre vaccinarea, intre momentul vaccinării și instalarea decesului din alte cauze medicale poate să ridice această suspiciune pe care și colegii din Norvegia au ridicat-o. Este o analiză in curs, insă la acest moment nu există vreun semnal că ar exista o relație de cauzalitate intre vaccinare, respectiv instalarea acelor decese. Și vă dau o situație ipotetică: o persoană se poate vaccina și peste două zile, indiferent de varsta ei, poate să aibă un accident rutier și să-și piardă viața. Nu inseamnă că s-a intamplat din cauza acelui vaccin. Din păcate, sunt boli terminale, sunt boli foarte grave, care, practic, au parcursul lor natural, care este puțin influențat sau mai puțin influențat de actul medical propriu-zis. Din acest punct de vedere, nu s-a stabilit la acest moment o relație de cauzalitate, vom aștepta rezultatele din Norvegia și in momentul in care Agenția Europeană a Medicamentului va face precizări in acest sens, cu siguranță, ele vor fi cunoscute și de noi și de opinia publică. Dar, repet, nu avem semnale de existența unei relații de cauzalitate. Reporter: Și in privința etapei a doua, aș vrea să vă rog să ne explicați puțin cum funcționează programarea și vaccinarea in cazul instituțiilor de stat, in speță, in ministerele care au propria rețea de sănătate. Vă intreb pentru că, de exemplu, Ministerul Apărării a postat pe Facebook faptul că pensionarii, veteranii, văduvele vor fi planificați prin intermediul centrelor militare județene și că au pregătit și instruit personal care, incepand de luni, 11 ianuarie, deci cu patru zile inainte, să poată să se programeze cetățenii care nu fac parte din această rețea sanitară, să fie sunați, să li se preia apeluri telefonice de la pensionarii militari. Adică in cazul MApN, de exemplu, au putut să se programeze angajații, rudele, pensionarii, inainte de data de 15? Valeriu Gheorghiță: Există un număr de centre de vaccinare care sunt in rețeaua Ministerului Apărării Naționale, același sistem este și in Ministerul Afacerilor Interne. Modalitatea de programare a fost stabilită in cadrul Ministerului Apărării Naționale, tocmai pentru că aceste centre sunt, practic, deservite de personal propriu din structurile Ministerului Apărării Naţionale. Au un număr limitat de locuri disponibile - şi atunci, pentru a nu crea această interferență, respectiv programarea prin platformă, unde se pot programa şi alte persoane, a existat această modalitate in care programarea se efectuează la nivelul fiecărui centru județean. Reporter: Şi au putut să se programeze inainte de data de 15 cei din armată, MAI, nu ştiu, STS, SRI, cine mai are spitale proprii? Valeriu Gheorghiţă: Cred că au putut să se programeze, insă vaccinarea tot din data de 15 a inceput sau din data de 18. La majoritatea centrelor, pot să vă spun că a inceput din data de 18. Reporter: Şi cand spunem pensionarii militari, știm că in cazul militarilor şi al altor instituții de forță, pensionarea se face şi cu mult inainte de 65 de ani. Valeriu Gheorghiţă: Vorbeam de categoria de varstă. Ințeleg intrebarea, anticipez intrebarea, se respectă intru totul strategia. Reporter: Deci numai cei peste 65. Valeriu Gheorghiţă: Peste 65 de ani, respectiv persoanele vulnerabile cu boli cronice. Reporter: Şi aveţi o estimare, cate persoane s-au vaccinat pană acum in etapa a II-a şi cate dintre acestea au fost din randul acestor categorii - MAPN, MAI? De exemplu, şi Ministerul Transporturilor are spitale. Angajații de la MT se programează şi se vaccinează in centrele din spitalele Ministerului Transporturilor? Valeriu Gheorghiţă: Ministerul Transporturilor nu are centre de vaccinare pe care le gestionează, pe care le deservesc in structurile proprii. Sunt arondați centrelor de vaccinare din rețeaua națională. In ceea ce priveşte numărul estimat al acestor persoane, nu am această cifră la acest moment, insă vom face o analiză şi revin cu aceste date. Călin Alexandru: Dacă imi permiteţi să completez. Pentru reţeaua Ministerului Afacerilor Interne, noi avem centre de vaccinare care au funcționat şi in etapa I, pentru că, avem odată personal medical; există, de asemenea, personal paramedical la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi sunt inclusiv piloţi, piloţii de elicoptere, care şi ei sunt asimilați unui astfel de personal. Deci, a existat activitate de vaccinare şi, la fel, şi la Ministerul Apărării, şi in etapa I, in centrele respective. In momentul de faţă, am deschis nişte centre suplimentare in care preluăm colegii care sunt in etapa a II-a, adică cei din cadrul inspectoratelor de poliţie, inspectoratelor de jandarmi şi, de asemenea, avem, din punctul acesta de vedere, o discuţie - in situaţia in care vom finaliza de vaccinat tot personalul care doreşte să se vaccineze din structurile Ministerului Afacerilor Interne, este posibil ca, ulterior, aceste centre să fie disponibile şi pentru vaccinarea populaţiei generale, dacă va fi nevoie de ele. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: Aș dori să vă mai intreb eu ceva referitor la centrele de vaccinare. Aţi spus, dacă am notat bine, că sunt 659 de centre active. Asta inseamnă că in acest moment, in Romania funcționează 659 de centre, oamenii merg efectiv... Valeriu Gheorghiță: Da, sunt 659 de centre. Sunt cele care iși continuă etapa 1, pentru efectuarea rapelului și pentru personalul, pentru lucrătorii din sistemul medical și social și, separat de aceste centre, sunt cele aproape 300 care deservesc persoanele din etapa a doua. Reporter: Care e numărul maxim de persoane pe care le putem vaccina in aceste 659 de centre? Valeriu Gheorghiță: In aceste 659 de centre este mai relevant, dacă vreți, numărul de fluxuri de vaccinare, respectiv 933 de centre, insă m-aș raporta la cele 487 de fluxuri de vaccinare care sunt pentru etapa a doua, respectiv, in acest caz, vorbim de circa 30.000 de persoane noi in fiecare zi, chiar peste. Reporter: Vom putea să menținem acest număr de 30.000 de persoane noi și in următoarea perioadă? Valeriu Gheorghiță: Conform numărului de doze alocate pentru Romania, da, atata timp cat vom putea asigura și rapelul persoanelor deja vaccinate. Să nu uităm faptul că am avut persoane din prima etapă, au fost zile in care au fost vaccinate aproape 18.000 de persoane, ceea ce inseamnă că, din acel moment, practic, in ziua 21, pe langă cele 18.000, aproape 18.000 de persoane, vor fi celelalte persoane noi, deci numărul de persoane vaccinate intr-o zi cu siguranță va fi mult mai mare și, din acest punct de vedere, am menținut in activitate atat centrele din etapa 1, care să finalizeze, practic, persoanele deja aflate in curs de vaccinare sau care sunt deja programate și am adăugat aceste centre, strict pentru etapa a doua de vaccinare și vor fi inființate și alte centre de vaccinare, pe măsură ce dozele ne vor permite alocarea locurilor pentru programare. Reporter: Puteți să imi spuneți, vă rog, cate centre sunt active acum in Capitală, cate urmează să fie in această a doua etapă și cand se deschid toate? Adică, care e deadline-ul pentru toate centrele din Capitală? Valeriu Gheorghiță: Probabil, pentru centrele din Capitală vorbim din sfarșit de lună martie, atunci va fi momentul la care vor putea fi deschise toate. Pot să vă spun că doar la Romexpo sunt 61 de cabinete de vaccinare, ceea ce inseamnă, din punct de vedere al numărului de persoane care pot să fie vaccinate intr-o zi, se apropie de 4.000. Deci, din acest punct de vedere, capacitatea de vaccinare pentru municipiul București este corect dimensionată, la acest centru, la aceste centre de la Romexpo se mai adaugă și alte centre mari, cum ar fi de la Palatul Circului, deci, practic, sunt centre care permit vaccinarea unui număr crescut de persoane. Important e să avem dozele necesare pentru că și dorința noastră este aceea de a deschide cat mai rapid aceste centre, incat să creștem accesibilitate persoanelor la vaccinare. Reporter: Medicii de familie se plang de următoarea problemă - și nu doar ei, de fapt - reușesc să găsească un loc liber pentru programarea primei doze, iar in momentul in care vor să programeze pacientul și pentru administrarea celei de-a doua doze nu reușesc să găsească un loc liber și atunci nu poate finalizată procedura. Din cate ințeleg, trebuie obligatoriu să selectezi sau, mă rog, platforma trebuie să te programeze cumva in același centru. Luați in calcul ca rapelul să poată fi făcut intr-o altă locație? Reporter: Se poate face fără probleme intr-un alt centru de vaccinare, nu este obligatoriu să fie rapelul efectuat in același centru de vaccinare și platforma permite acest lucru. Am optat pentru această opțiune a platformei de programare tocmai pentru că sunt situații in care o persoană din cauza locului de muncă știe că astăzi este in București și peste trei săptămani, la rapel, poate să fie intr-o altă zonă a țării și atunci iși va selecta centrul de vaccinare din localitatea respectivă sau cel mai apropiat de localitatea respectivă, știind unde se va regăsi la acel moment și platforma permite acest lucru. Reporter: Mai am și eu o intrebare, dacă imi permiteți. Politehnica vrea să iși facă propriul centru de vaccinare. Chiar am vorbit astăzi cu rectorul, care ne-a spus că sunt foarte aproape de a finaliza aceste lucrări. Va fi aprobat acest centru și cate doze ar urma să primească Politehnica, in condițiile in care au 3.000 de angajați care şi-au anunțat deja dorința de a fi imunizați și cațiva studenți, in etapa a treia, bineințeles? Valeriu Gheorghiță: In momentul in care un centru de vaccinare indeplinește criteriile medicale epidemiologice de avizare și de funcționare, cu siguranță se poate deschide acel centru, insă trebuie cantărit momentul la care se poate deschide acest centru, in funcție de numărul de doze pe care le avem, pentru că realmente, dacă deschidem astăzi toate centrele de vaccinare pe care le avem identificate la acest moment, practic, numărul de doze va fi infim pentru fiecare centru, ceea ce este nu este o modalitate bună, avand in vedere că am crește foarte mult riscul de irosire a dozelor. Reporter: Aș mai avea și eu o intrebare, domnule Gheorghiță, referitor la măsurile restrictive care ar putea fi eliminate după imunizarea a peste 60-70 la sută din populație. In acest moment ați vorbit doar despre faptul că ar putea fi eliminate mai multe măsuri restrictive, dar in spațiul public au existat medici foarte cunoscuți și inclusiv infecționiști care au spus că masca de protecție ar putea fi obligatorie, adică rămane obligatorie pană in anul 2023. Reporter: Este adevărat acest lucru? Și totodată, aș insista pe care măsuri ar putea fi primele eliminate după imunizarea a peste 70% din populație, pentru că toată lumea vrea să se imunizeze, cu speranța că aceste măsuri vor fi eliminate. Dar in acest moment nu știm care ar putea fi primele măsuri, poate interzicerea circulației noaptea ar putea fi eliminată sau masca de protecție. Valeriu Gheorghiță: In ceea ce privește tipul de restricții și secvențialitatea in care ele pot fi ridicate, sunt date tehnice care intotdeauna se analizează intr-un grup de experți, intr-un grup tehnico-științific, și așa se iau, practic, deciziile la acest moment. Dar pot să vă spun din punct de vedere medical și epidemiologic, sunt doi factori care vor conta la acel moment și anume, numărul de persoane vaccinate, procentul de vaccinare și de imunitate colectivă, respectiv incidența cazurilor noi; și numărul de cazuri noi, respectiv numărul de internări in unitățile medicale, numărul de decese - sunt factori care, de altfel, contează și la acest moment. Se adaugă, in plus, procentul de persoane vaccinate. In ceea ce privește indicația și recomandarea de purtare a măștii de protecție, trebuie să ințelegem că la acest moment ne aflăm in plină pandemie și este important să respectăm măsurile de prevenție, cel puțin pană la momentul in care vom atinge acel prag de imunizare colectivă și numărul de cazuri noi diagnosticate va fi suficient de redus incat să vorbim mai degrabă de cazuri sporadice și nu de epidemii sau de focare de imbolnăvire, iar din acest motiv, practic, ținand cont de faptul că vaccinarea impotriva COVID-19 previne cu o eficacitate de peste 95% imbolnăvirea, dar nu avem suficiente date prin care să atestăm că nu este posibilă o infecție la locul de intrare a virusului, la nivelul nazo-faringelui, unde este posibil, cel puțin teoretic, să existe un nivel redus de multiplicare a virusului și, in consecință, de eliminare a lui prin secrețiile respiratorii - la acest moment este important să respectăm măsurile de protecție. Persoana vaccinată va fi o persoană protejată față de imbolnăvire, dar ținand cont de faptul că trebuie să-i protejăm și pe cei din jurul nostru, este important să respectăm măsurile de prevenție pe mai departe, incat să asigurăm protejarea celor dragi, protejarea colectivității și să asigurăm, pană la urmă, protejarea fiecărei persoane din această țară. Reporter: Mai am și eu o intrebare. Dacă am ințeles bine, pană in momentul de față, niciun roman nu a fost imunizat cu serul de la Moderna? Valeriu Gheorghiță: Urmează să se facă alocarea acestor doze de la Moderna, așteptăm și dozele de săptămana viitoare, pentru a avea un număr mai mare de doze pentru a le putea transmite și aloca către centrele de vaccinare. Și după cum vă spuneam, criteriul de distribuire a acestor doze va fi către centrele de vaccinare care au o activitate crescută. Vom stabili acest prag, dacă va fi peste 150 sau peste 200 de persoane in fiecare zi, in ideea de a reduce riscul de irosire a acestor doze, pentru că sunt flacoane care au 10 doze. Reporter: Acesta este singurul motiv pentru care aceste doze nu au fost introduse in uz in centrele de vaccinare sau...;? Valeriu Gheorghiță: Da. Practic, in momentul de față, ritmul de vaccinare este unul normal, este in concordanță cu ceea ce noi ne-am dorit la acest moment, practic vorbim de peste 20.000 de persoane noi care se vaccinează, pe langă cele care-și efectuează rapelul. Dacă in următoarea săptămană va fi nevoie de un număr suplimentar de doze, cu siguranță acestea vor fi distribuite. Andrei Baciu: Vă mulțumim foarte mult și vă dorim o zi plăcută și multă sănătate! Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumim și noi! 2021-01-19 16:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_137821329_3693238187421674_699757553385694737_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR)Știri din 19.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-asociatiei-municipiilor-din-romania-amrGalerie foto 2021-01-19 12:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_24_resize.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor JudețeneȘtiri din 18.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-uniunii-nationale-a-consiliilor-judeteneGalerie foto 2021-01-18 13:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-18-01-44-12big_1.jpgPremierul Florin Cîțu s-a vaccinat anti-COVID-19, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila”Știri din 16.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-s-a-vaccinat-anti-covid-19-la-spitalul-universitar-de-urgenta-militar-central-dr-carol-davilaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Foarte, foarte ușoară această vaccinare, chiar nu am simțit nimic. Asta ii spuneam doamnei asistente că nu mi-am dat seama cand a făcut vaccinul. De aceea, cred că am şi avut o reacție la final, m-am ridicat, ca nu mi-am dat seama cand s-a terminat vaccinul. Mă bucur că am putut să mă vaccinez, am făcut-o atat pentru mine, cat şi pentru cei din jurul meu şi, bineințeles, să dau un semnal de incredere pentru toţi romanii. Am văzut acest semnal, că romanii vor să se vaccineze, şi ieri in interesul de a se inscrie pe platformă, dar orice este nevoie să vină din partea mea pentru a-i convinge pe cat mai mulți romani să se vaccineze, voi face. Este important să inţelegem că impreună cu păstrarea măsurilor de restricție in continuare, vaccinul şi tratamentele care apar, doar aşa putem să invingem această pandemie. Rămanem la același obiectiv pe care l-am prezentat in ultimele zile, 10.400.000 de romani vaccinați pană in septembrie, şi nu ne vom abate de la acest obiectiv. Două-trei intrebări, dacă sunt. Reporter: Despre platforma pentru inscriere la vaccinare, pentru că au fost ieri mai multe sincope /.../ s-a reglementat acest lucru? Florin Ciţu: Se lucrează non-stop la platformă. Locurile sunt determinate şi de numărul de vaccinuri. Eu repet, aș vrea să mă uit la mesajul pozitiv: foarte, foarte mulți romani vor să se vaccineze. Şi, aşa cum săptămana trecută am contractat incă 8 milioane de doze, să mă asigur că avem, care vin din trimestrul II, cum vor apărea şi alte vaccinuri, vom lua mai multe. Aici nu vom precupeți niciun efort pentru a avea vaccinurile cat mai repede, ca să-i vaccinăm pe toți romanii. Reporter: Pfizer a anunțat că va reduce producția, ințeleg că suntem și noi afectați in următoarele trei săptămani? Florin Ciţu: Nu, doar o săptămană primim 80%, după aceea revenim, dar se vor recupera. Deci, ceea ce incetinește in perioada următoare va fi recuperat in săptămanile următoare. Deci, nu este o problemă decat de o săptămană, dar, ca să fie foarte clar, de ce a făcut Pfizer acest lucru, pentru a recalibra capacitatea de producție şi să avem acele 200 de milioane de vaccinuri in plus in trimestrul II.. Deci, este un lucru bun şi veți vedea că nu se incetinește procedura. Reporter: Domnule premier, spuneați că cei 10 milioane de oameni ar trebui vaccinați pană in septembrie? Florin Ciţu: 10.400.000, şi asta inseamnă in jur de 50.000, o medie, pană in septembrie, dar noi vom avea capacitatea de 100.000 de persoane pe zi să vaccinăm. Ținta noastră este să ajungem acolo, de aceea am cumpărat şi acele 8.000.000 in plus de vaccinări, ca să ajungem la 10.400.000 din 15.000.000 de adulți pe care ii avem. Reporter: Dar credeți că va fi posibil acest lucru... Florin Ciţu: Sigur. Reporter:...in condițiile in care, pană acum, au fost vaccinate 183.000 de persoane, iar campania de vaccinare a inceput din 27 decembrie? Matematic, vorbind.... Florin Ciţu: Matematic, tocmai v-am spus că este. Reporter: ...in funcție de resursele pe care le aveți, credeți că va fi posibil... Florin Ciţu: Sigur o să fie posibil! Reporter:/.../pentru că este nevoie de 20 de milioane de doze... Florin Ciţu: Exact de 20 de milioane de doze este nevoie şi vom avea aceste doze, tocmai le-am contractat, am şi plătit dintre ele. Şi v-am spus, capacitatea inseamnă cam 50 de mii de vaccinuri pe zi şi vom face acest lucru. Deci este ținta noastră și ne vom ține de ea pană in septembrie. Dar, repet, dacă pană atunci apar și alte vaccinuri şi vor fi aprobate, le vom cumpăra și pe acestea, tocmai pentru a avansa această cifră, ca să vaccinăm cat mai mulți dintre romani pană in septembrie. Dacă mai este vreo intrebare? Reporter: Referitor la centrele de vaccinare, pentru etapa a doua trebuiau să fie organizate 932 de centre in afara spitalelor. Ați primit asigurări de la autoritățile locale cand vor finaliza toate aceste centre? Ințeleg că sunt finalizate doar jumătate dintre ele. Florin Ciţu: Cifra de 932 este maximă, este total, nu pentru etapa a doua. In această etapă sunt centre, și in București, și peste tot, și vor fi, cred, 300 săptămana viitoare. Sunt vreo 200 și ceva acum. Repet, nu văd o problemă. Problema cea mai mare pe care am avut-o sau părea că e o problemă și discuțiile pe care le-am avut şi cu ministrul Sănătății, mi se tot spunea că lumea nu vrea să se vaccineze. De aceea, au apărut aceste forme de a motiva, şi pe medicii de familie sau alți actori, de a ne spune cum să se vaccineze oamenii. Ieri s-a văzut foarte clar: romanii vor să se vaccineze. Asta este cel mai important lucru. Este datoria noastră, și voi face acest lucru, să ne asigurăm că toți romanii să se vaccineze, pană in septembrie să avem această cifră de 10,4 milioane. Am depășit momentul cel mai important, acela al dezinformării că romanii nu vor să se vaccineze. Vor să se vaccineze, s-a văzut, şi ne vom asigura că se vor vaccina. Mulțumesc mult de tot! Weekend plăcut! 2021-01-16 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-9512.jpgBriefing de presă susținut de ministrul sănătății, Vlad Voiculescu la finalul ședinței de guvernȘtiri din 15.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-sanatatii-vlad-voiculescu-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Vlad Voiculescu: Bună ziua, vă mulțumesc mult că sunteți aici! Am avut o ședință de guvern astăzi, in care am adoptat o ordonanță de urgență importantă, ordonanță de urgență care va merge către Consiliul Legislativ și va fi publicată cat de curand. In ordonanța de urgență stabilim un lucru extrem de important, și anume felul in care vor fi remunerați cei care vor vaccina populația Romaniei in următoarele luni. Astfel, cei care vor fi in centrele de vaccinare și nu vor fi detașați sau delegați, deci cei care muncesc practic in afara programului, și aș vrea să subliniez lucrul acesta, cei care muncesc in afara programului de lucru vor fi remunerați cu o sumă de 90 de lei pe oră - dacă este vorba de medici, cu o sumă de 45 de lei pe oră - dacă e vorba de asistenți medicali și cu o sumă de 20 de lei pe oră - dacă este vorba de registratori. Vorbim de sume brute; lucrul acesta a fost stabilit prin această ordonanță de urgență, pe care, așa cum spun, in cel mai scurt timp, o veți găsi in Monitorul Oficial. Dincolo de asta, și inainte să trec mai departe, aș vrea să spun cat de mare nevoie o să avem in perioada următoare de toți acești oameni care se vor inscrie pentru a vaccina populația, fie că vorbim de medici, de asistenți, de registratori. Sunt oameni de munca cărora va depinde felul in care depășim această perioadă cruntă in care suntem deja de ceva timp. Mai departe, am stabilit o formă de remunerare celor mai importanți vectori de comunicare și de convingere a romanilor in perioada următoare, și anume medicii de familie. Ne bazăm pe medicii de familie să vorbească cu oamenii, să ii informeze, să le stea la dispoziție pentru orice informație au nevoie, pentru că cea mai bună informație despre un produs medical, așa cum este vaccinul, o iei de la un medic, nu neapărat de la un politician sau de la cineva care vorbește intr-o seară sau intr-o dimineață la televizor, ci de la un medic. Ideal, de la medicul pe care il cunoști, ideal, de la medicul tău de familie. Medicii de familie sunt esențiali in această perioadă, și sunt esențiali intotdeauna, și sistemul de sănătate trebuie să le acorde importanța pe care o au, pe care o are, de altfel, medicina primară peste tot in lume. Doar așa, un sistem de sănătate poate deveni cu adevărat sustenabil. Pentru perioada următoare, ne bazăm pe medicii de familie să informeze, dar, mai mult decat atat, să programeze in platforma de programare pacienții, pacienții pe care ii au pe listă, și, mai mult decat atat, să se asigure că ei vin la vaccinare și că le stau la dispoziție și după vaccinare - pentru orice reacții adverse, pentru orice nevoie de informare, de informații ar avea nevoie. In perioada următoare, medicii de familie vor fi, de asemenea, remunerați pentru această muncă suplimentară, și subliniez, e o muncă suplimentară, pentru că am văzut in spațiul public că s-a vorbit despre bonusuri. Nu este vorba despre niciun bonus, este vorba despre o plată suplimentară pentru o muncă suplimentară. Și, repet, vorbim de programare, vorbim de informare și vorbim de monitorizarea pacienților din lista de pacienți. Această plată despre care vorbesc va fi de 30 de lei pentru fiecare pacient, pentru acest serviciu, acolo unde medicul de familie il programează pe pacient, acolo unde pacientul merge și se vaccinează și acolo unde toate lucrurile merg in regulă, se petrec in regulă. Mai departe, atunci cand din lista totală de pacienți eligibili pentru vaccinare, cand se trece de 50% din acea listă, noi considerăm că acesta este un efort, este și ca rezultat al unui efort masiv de informare, efort preluat de medicul de familie, și atunci plata se face cu 50 de lei per pacient care este, repet, informat, programat, merge la vaccinare și monitorizat. Respectiv, peste 60% din lista persoanelor eligibile, vorbim despre 60 de lei. Deci, este o schemă progresivă care să asigure medicii de familie că pentru această muncă care este atat de importantă in perioada următoare vor fi și remunerați așa cum se cuvine. Acestea sunt două din punctele din ordonanța de urgență de astăzi, și aș spune cele mai importante. Au aplicabilitate practică și de maine ne bazăm pe oamenii care vor veni alături de cei care sunt deja in centrele de vaccinare, alături de Comitetul Național de Coordonare a Activității de Vaccinare și alături de toți ceilalți care sunt implicați. Ne bazăm pe ei și, cum spuneam, pe medicii de familie. Președintele a anunțat ieri că de la inceputul lunii februarie, de pe 8 februarie, vor fi deschise școlile. Vor fi deschise școlile, sigur, in anumite condiții, in anumite condiții de siguranță și in anumite condiții epidemiologice, mai precis, dacă trendul rămane același pe care il vedem astăzi, respectiv, dacă lucrurile chiar se imbunătățesc. Nu e o garanție, dar este o promisiune, e o promisiune că dacă evoluția lucrurilor ne permite lucrul acesta, atunci e un obiectiv pentru acest guvern să redeschidă școlile. Nu o vom face fără măsuri de precauție și intre măsurile de precauție vor fi următoarele: vaccinarea personalului din invățămant, vaccinarea invățătorilor, vaccinarea profesorilor. Tot personalul din invățămant este in etapa a doua de vaccinare, etapă deschisă astăzi. Al doilea lucru, a doua măsură pe care o luăm este testarea, testarea tuturor persoanelor simptomatice și a tuturor persoanelor care sunt contacți ai celor identificați pozitiv cu COVID-19. Cu alte cuvinte, dacă cineva apare intr-o anchetă epidemiologică și intră in contact cu altcineva din școală sau lucrează in aceeași școală va fi imediat testat, va fi testat cu teste antigen, fie că este copil, fie că este adult. De asemenea, oricine are simptome va fi testat. Dacă un copil dintr-o clasă este depistat pozitiv, atunci toți copiii vor fi testați. Vom avea, de asemenea - și se lucrează in Ministerul Sănătății - colegii mei chiar acum și peste weekend vor lucra la un ghid de bune practici, un ghid de bune practici pentru școli, un ghid de bune practici care să ne asigure că cele mai bune măsuri sunt luate incă de pe acum pentru inceperea școlii de pe 8 februarie și sigur toate celelalte măsuri care au fost luate inainte in școli vor fi acum și mai strict supravegheate și incurajate de către autoritățile publice centrale și locale. Vorbesc de decalarea programului școlar, pentru asigurarea distanțării, vorbesc sigur despre purtarea corectă a măștii, vorbesc despre igiena mainilor ș.a.m.d.. Acestea sunt două puncte esențiale despre care voiam să vorbesc astăzi și acesta este drumul pe care mergem mai departe. Un ultim punct este hotărarea de guvern de modificare a strategiei naționale de vaccinare a Romaniei. Va intra pe agenda guvernului săptămana viitoare și pot să vă spun că vor fi anumite modificări. Pot să vă spun de pe acum că in etapa II de vaccinare vor intra persoane vulnerabile, precum oamenii fără adăpost, precum persoanele cu handicap, la fel și cei care trăiesc sub același acoperiș și cei care ii ingrijesc. Acestea sunt două categorii de persoane pe care vă asigur că le vom include in etapa a doua din strategia de vaccinare. Cu alte cuvinte, oameni care vor avea acces imediat la vaccinare. Dacă aveți intrebări vă stau la dispoziție. Reporter: Bună seara. Dacă ne puteți spune, in această a doua etapă de vaccinare, dacă va fi inclus şi personalul navigant sau persoanele care lucrează in supermarketuri şi bănci, pentru că au existat informaţii in aceste zile că şi aceste categorii vor fi introduse pe liste. Vlad Voiculescu: Vorbim in această a doua etapă de trei categorii: vorbim despre persoane varstnice, vorbim despre persoane cu comorbidităţi, persoane cu boli cronice şi vorbim, de asemenea, despre personal esențial. Este o discuţie şi nu vă ascund că am primit multe scrisori in aceste zile, foarte multe categorii profesionale argumentează că munca lor este esenţială, şi este cu siguranţă in multe feluri, dar trebuie să existe o limitare, trebuie să existe o limitare pentru că avem nevoie să ne vaccinăm bunicii şi avem nevoie să-i vaccinăm pe cei cu boli cronice, cu alte cuvinte avem nevoie să-i vaccinăm in primul rand pe cei mai vulnerabili dintre noi. Dacă vom vaccina bancherii, vom vaccina in acelaşi timp pe cei care vand in pieţe, vom vaccina in acelaşi timp frizerii, pentru că din punctul nostru de vedere, cel puţin din punct de vedere medical, intră in aceeaşi categorie. Dacă vom vaccina militarii care pleacă peste graniţă, da, vom avea in vedere şi alte categorii care pleacă peste graniţă şi care nu pot altfel şi care sunt supuşi riscului, dar trebuie să limităm accesul la vaccinare al persoanelor care lucrează in structuri esenţiale, fără de care statul nu poate funcţiona. Asta este filozofia din etapa a 2-a şi de filozofia asta o să incercăm să ne ţinem. Reporter: Şi incă o intrebare. Spuneţi-mi cum vedeţi faptul că platforma care permite programarea pentru vaccinare a fost blocată astăzi mai bine de o oră şi dacă se iau măsuri pentru ca această situaţie să nu se repete, pentru că sunt foarte mulţi romani care se vor vaccina in această etapă. Vlad Voiculescu: Evident sunt multe incă de recuperat in legătură cu felul in care funcţionează platforma in momentul ăsta. Am văzut şi eu mai devreme cateva imagini. Ştiu că sunt cateva zile şi nopţi de cand colegii de la STS lucrează in continuu pentru a adapta şi pentru a pregăti această platformă. Este regretabil că in acest moment nu funcționează optim, dar in momentul acesta se lucrează ca lucrurile să meargă din nou aşa cum se cuvine. Reporter: Aş vrea să vă intreb in primul rand dacă va exista un număr de ore maxim pe care il poate lucra o persoană in centrele de vaccinare, dacă va exista poate 8-10 pană la cate ore poate lucra acolo legate? Vlad Voiculescu: Da, cu siguranță. Vom respecta normele legale in vigoare. Reporter: Şi, de asemenea, vream să vă intreb despre testele antigen pe care urmează să le folosiţi in şcoli. De unde vor veni banii pentru cumpărarea acestor teste? Şi dacă aţi făcut, aţi ajuns la un impact bugetar, cam cat ar costa acestea? Vlad Voiculescu: Pană in acest moment, au venit teste antigen din diverse surse. O parte au fost achiziționate cred că prin ONAC de către DSU, au fost, dacă nu greşesc, vreo 3 milioane, care au fost transmise in ţară către UPU, apoi către ambulanţe şi către spitale. Au fost, de asemenea, din partea Ministerului Sănătăţii, dacă nu greşesc, undeva la 400-450 de mii de teste care au fost achiziţionate de către minister şi transmise in ţară. Există diverse posibilităţi aici. In principiu, cred că este in interesul tuturor să invingem această pandemie şi credinţa mea este că in momentul acesta, in următoarele luni, avem pe de o parte vaccinul şi pe de altă parte avem măsurile de igienă şi distanțare, dar şi testarea. Testarea ne ajută să separăm apele, testarea ne ajută să ne protejăm. Ce incerc să spun cu asta este că mă aștept de la orice autoritate publică locală sau centrală responsabilă, care poate să ajute şi să ajute inclusiv prin achiziționarea de teste, inclusiv prin testare la fiecare nivel, să facă acest lucru şi vă asigur că Ministerul Sănătăţii, in măsura resurselor disponibile, va face acest lucru de asemenea. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Dacă imi permiteţi, aseară spuneați la o emisiune televizată că vă aşteptaţi să fie multe persoane care se vaccinează in etapa II. In aceste condiţii, dacă vom avea resursele necesare, vorbim de vaccin, luaţi in calcul să fie vaccinarea şi noaptea, cum se intamplă de exemplu in Israel? Vlad Voiculescu: In acest moment, nu se pune problema. In acest moment, principala problemă este disponibilitatea vaccinului. Dacă lucrurile se vor schimba in mod fundamental și vom avea foarte mult vaccin disponibil, evident că interesul nostru, și nu vorbesc aici despre un interes politic sau interesul Ministerului Sănătății ca entitate, ci interesul nostru ca națiune este să vaccinăm cat mai repede cat mai mulți oameni. Este esențial să facem acest lucru, pentru că doar așa vom invinge pandemia. Deci, dacă pentru asta va trebui să lucrăm in timpul nopții, sunt sigur că se vor găsi destui oameni care să vrea să facă lucrul acesta pentru a invinge această pandemie. Deci, răspunsul este: da, dacă va trebui, cred că se poate pune problema și așa. Reporter: Bună seara! Pentru că vorbeați despre această dorință de a vaccina cat mai repede, există posibilitatea, sau cel puțin ați luat-o in calcul, de o devansare, in sensul in care cea de-a treia etapă a campaniei de vaccinare să inceapă mai devreme de luna aprilie, un termen avansat? Vlad Voiculescu: Suntem in acest moment in etapa a doua. Nu totul merge perfect, mai avem lucruri de invățat, sunt lecții de invățat, sunt lucruri de pus la punct. O eventuală devansare a etapei a treia depinde foarte mult de felul in care funcționează mai departe procesul de vaccinare, dar, mai presus de toate, depinde de numărul de vaccinuri pe care le vom avea disponibile. Vă precizez, insă, incă o dată, că dacă in etapa a doua avem cele trei categorii de persoane vulnerabile, precum persoanele varstnice și persoanele cu boli cronice și pe langă acestea avem persoanele esențiale, in etapa a treia avem persoane mai puțin vulnerabile. Ca ministru al sănătății, am datoria să mă ingrijesc, in primul rand, de persoanele vulnerabile și, dincolo de asta, am datoria să protejez sistemul sanitar. Nouă din zece oameni care ajung in spital sunt varstnici. Avem nevoie să vaccinăm, in primul rand, varstnicii și bolnavii, inainte de orice altceva. Deci, in momentul acesta, nu exclud o devansare a etapei a treia, dar haideți să păstrăm prioritățile. Reporter: Și pentru că vorbeați despre această ordonanță pe care o pregătiți pentru săptămana următoare, cand am putea vorbi despre o extindere a campaniei, a celei de-a doua etape a campaniei de vaccinare, acolo ar putea să intre și rudele medicilor, cei care locuiesc in casă cu medicii care au fost vaccinați in prima etapă? Vlad Voiculescu: Rudele medicilor se califică dacă sunt varstnice, respectiv dacă au o boală cronică. Dacă nu sunt varstnice sau nu au o boală cronică, respectiv nu intră in categoriile definite drept esențiale, atunci nu, nu vor face parte din etapa a doua. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o intrebare: in forma inițială a ordonanței de urgență sumele pe care le-ați prezentat referitor la plata personalului medical erau puțin mai mari, intr-adevăr, o diferență de cinci lei. Care a fost motivul pentru care ați optat pentru această sumă, ce-i drept, mai mică? Mulțumesc. Vlad Voiculescu: Rațiuni bugetare, strict rațiuni bugetare. Bugetul Romaniei, in acest an, va fi unul greu de pus cap la cap, asta știm cu toții. Nu doar noi, cetățenii, am avut de suferit in această perioadă, ci și economia, deci și veniturile bugetare. Lucrurile sunt destul de dificile și cred că am atins un compromis care mie, ca ministru al sănătății și ca reprezentant al corpului profesional al medicilor, mi se pare rezonabil; cred că avem un compromis rezonabil. Reporter: Care este poziția Ministerului Sănătății față de medicii care anunță că vor refuza pacienții care vor refuza să se vaccineze? Vlad Voiculescu: Imi cer scuze, medicii care vor refuza pacienții care la randul lor refuză să se vaccineze? Reporter: Da. Vlad Voiculescu: Nu mi se pare in niciun fel rezonabil. Este o libertate a pacientului dacă vrea să se vaccineze sau nu, iar... Reporter: Au fost numeroși medici. Mai mulți medici in spațiul public au anunțat că vor să scoată de pe listele lor pacienți pentru că refuză să se vaccineze. Vlad Voiculescu: Da... Reporter: Medicii de familie. Vlad Voiculescu: Mi se pare o bravadă și mi se pare că responsabilitatea noastră, a tuturor - chiar dacă ințeleg frustrarea - este să incercăm să ii ințelegem pe ceilalți, să le oferim informație, să le oferim din ce avem noi mai mult. Și medicii au multă ințelepciune și multă experiență de viață. Cred că mai degrabă asta este atitudinea, şi asta este atitudinea pe care am văzut-o la colegii mei medici, colegii mei din Ministerul Sănătăţii, care sunt medici şi care tratează pacienţi, și asta este atitudinea pe care o admir: una de ințelegere și una de asumare a responsabilității de informare. Reporter: Ieri aţi anunțat că această campanie de vaccinare antigripală se va extinde la toate categoriile de varstă, la toate categorie sociale, gratuit. Orice persoană se poate vaccina gratuit antigripal, dacă are sau nu asigurare de sănătate? Vlad Voiculescu: Da. Orice persoană se poate vaccina antigripal fie că are, fie că nu are asigurare de sănătate. Şi aș sublinia importanța acestui lucru. Dacă cineva este ingrijorat că se va vaccina in același timp, sau intr-o perioadă foarte scurtă, pentru COVID-19, respectiv pentru gripă, avand in vedere dozele de vaccin, dacă e o persoană de varsta dumneavoastră, cred că nu are să iși facă prea multe griji, o să mai dureze un pic pană ajunge să iși facă vaccinul COVID-19. V-aş recomanda să vă vaccinați antigripal. Reporter: Domnule ministru, am avea nevoie de cateva clarificări cu privire la plata medicilor. Vorbeaţi de medicii care fac ore suplimentare și vorbeaţi de niște sume. Aș vrea să vă intreb dacă aceleași sume sunt și pentru medicii care urmează să fie detașați in centrele de vaccinare. Vlad Voiculescu: Nu. Reporter: Sau dacă sumele răman acelea pe care le ştiam: 100 de lei, 50 de lei, respectiv, 25 de lei. Vlad Voiculescu: Vă mulțumesc frumos pentru intrebare. E o clarificare bine venită. Cifrele sunt acelea pe care le-am menționat mai devreme. Dacă cineva este detașat, atunci incasează, o să incaseze in continuare sumele pe care le incasa dacă nu era detașat. Reporter: Adică? Vlad Voiculescu: Adică iși păstrează salariul de acolo de unde a plecat. Respectiv, dacă o unitate sanitară detașează personal in centrul de vaccinare, acel personal rămane angajat al unității sanitare. Reporter: Am inţeles. Deci, banii pentru personalul medical care va vaccina efectiv vor fi aceștia pe care i-aţi anunţat dumneavoastră: 90 de lei, 45 de lei și 20 de lei, dacă nu mă inșel. Vlad Voiculescu: Da. Dar vorbim de persoane care lucrează in afara programului normal de muncă. Adică, dacă au un alt contract de muncă și sunt in cadrul acelui contract de muncă, in timpul acelui program, atunci nu voi incasa separat aceste sume. Reporter: Am inţeles. Vlad Voiculescu: E ca și cum dumneavoastră ați fi detașată, aici, la guvern. Incasaţi in continuare sumele pe care vi le plătește angajatorul dumneavoastră, chiar dacă lucrați in altă parte. Reporter: Referitor la medicii de familie, aţi spus că vor fi plătiţi in funcţie de pacient, pacientul trebuie să parcurgă absolut toate etapele, adică inclusiv să ajungă la vaccinare, pentru ca medicul de familie să fie plătit cu suma respectivă. Vlad Voiculescu: Corect. Este o plată per rezultat şi este un mecanism care funcţionează in multe locuri din lumea asta, funcţionează inclusiv in Romania - e adevărat, mai degrabă in mediul privat - dar este un mecanism pe care il incurajez in multe locuri din sistemul de sănătate. Cred că pentru noi toţi, pentru societate şi pentru medici, de asemenea, contează in primul rand rezultatul. Rezultatul in acest context este vaccinarea și, mai mult decat atat, vaccinarea și monitorizarea pacientului. Dacă lucrurile astea se intamplă, atunci evident oamenii trebuie să iși incaseze și plata pentru acea muncă depusă. Reporter: Cu cat vor fi plătiţi medicii de familie, in cazul in care fac ei vaccinarea? Vlad Voiculescu: Vă mulțumesc mult pentru intrebare. Cifrele pe care vi le-am menționat mai devreme includ procesul de vaccinare, dar acesta nu va fi posibil decat in momentul in care vom avea alte vaccinuri, altele decat cel de la Pfizer, pentru că acestea necesită un anumit regim de stocare. Reporter: Moderna ar fi posibil să fie făcut şi de către medici de familie? Vlad Voiculescu: Moderna, deja vaccinurile de la Moderna sunt mai simplu de manipulat, ar putea să intre in discuție, dar sunt alte vaccinuri pe care le așteptăm și care ar putea să schimbe jocul in mod semnificativ și ar putea să fie inoculate inclusiv in cabinetele medicilor de familie. Reporter: Aţi făcut un calcul de cate cadre medicale, mai exact, de caţi medici, asistenți medicali și registratori aveți nevoie pentru această campanie? Vlad Voiculescu: Contează foarte mult cum se va desfășura această campanie și, mai precis, cat vaccin vom avea. Dacă, in acest moment, avem relativ puțin vaccin disponibil, asta inseamnă că programul de lucru al unor centre de vaccinare se va restrange și nu avem nevoie de toate cele 934 de centru de vaccinare pe care le aveam in vedere, pe care comitetul de coordonare le avea in vedere. Vlad Voiculescu: Dacă in acest moment avem relativ puțin vaccin disponibil, asta inseamnă că programul de lucru al unor centre de vaccinare se va restrange și nu avem nevoie de toate cele 934 de centre de vaccinare pe care le aveam in vedere, pe care Comitetul de coordonare le avea in vedere. Atunci cand vom avea mai mult vaccin vom deschide mai multe centre, vom crește orarul de lucru și atunci vom avea nevoie de mai mulți medici, mai mulți asistenți, mai mulți registratori. Reporter: Referitor la redeschiderea școlilor, spuneați că urmează că fie testate persoane contacții direcți ai copiilor, spre exemplu; asta inseamnă că schimbați inclusiv definiția de caz? Pentru că, in acest moment, definiția de caz nu permite testarea unei persoane care nu are simptome. Vlad Voiculescu: Dacă acest lucru va fi necesar, evident că vom face acest lucru, da. Reporter: Testarea va fi una rapidă, cu teste antigen sau va fi una... Vlad Voiculescu: Testarea va fi mai degrabă una rapidă, cu teste antigen, in principiu. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule Voiculescu, dacă imi mai permiteți o intrebare... Vlad Voiculescu: Vă rog. Reporter: A fost o scrisoare deschisă trimisă de către provideri-i de servicii de internet către executiv in care cereau să fie introduși in etapa a doua, pentru că, spuneau aceștia, serviciile de internet stau la baza funcționării școlii online, muncii de acasă, practic societatea in stare de pandemie. Voiam să vă intreb dacă luați in calcul să ii introduceți și, dacă nu, inseamnă că nu fac parte din meseriile vitale in perioada aceasta? Vlad Voiculescu: Vă spuneam mai devreme că am primit multe scrisori, unele au fost chiar scrisori deschise. Cred că va trebui să limităm lista persoanelor esențiale in etapa a doua. E o vorbă in engleză: atunci cand toată lumea este esențială, nimeni nu mai este esențial. Esențial, in acest moment, este in primul rand să ne vaccinăm bunicii și persoanele cu alte patologii, cu boli cronice. Reporter: Domnule ministru, cum vor face medicii de familie dovada că au vaccinat pacienții și cum vor fi verificați? Veți avea un sistem de control? Vlad Voiculescu: Este foarte simplu. Mai intai avem platforma de programare, unde medicii de familie vor putea demonstra că au inscris pacienții, și apoi avem Registrul Electronic Național de Vaccinare, unde sunt inscriși oamenii care s-au vaccinat. Atunci cand acestea două sunt puse impreună, atunci știm și cine a programat o persoană, știm și dacă acea persoană a fost vaccinată. Reporter: Incă o intrebare: Pfizer a anunțat că va reduce producția. Va afecta acest lucru și Romania? Vlad Voiculescu: Da, sigur. Și Romania va fi afectată. Livrările in următoarele trei săptămani vor fi micșorate. Reporter: Cat de mult? Veți putea continua această campanie de vaccinare, etapa a doua, dacă se... Vlad Voiculescu: Vom putea continua această campanie, pentru că in acest moment avem o oarecare rezervă, care, pe de o parte, ne asigură acel rapel de care au nevoie cei care s-au vaccinat deja cu prima doză de vaccin, și avem, de asemenea, o rezervă de circa 100.000 de vaccinuri. Cu această rezervă și cu vaccinurile pe care le mai primim, putem merge mai departe. Nu la viteza pe care ne-am dori-o in continuare sau, menționez incă o dată, principala problemă pe care o să o avem in perioada următoare nu va fi viteza cu care vaccinăm, ci va fi numărul de vaccinuri. Și asta nu e o problemă a Romaniei, e o problemă la nivel european și la nivel global. Reporter: O singură intrebare, vă rog: o perioadă indelungată nu s-au mai găsit in farmacii acele teste rapide, puteau fi comandate doar online. Aveți de gand să reveniți asupra deciziei și ele să fie accesibile populației? Vlad Voiculescu: Este o discuție și este un grup de lucru in cadrul Agenției Naționale a Medicamentului, care are in vedere acest lucru, da. Reporter: O singură intrebare aș mai avea și eu, vă rog: dacă există un prag maxim legat de sumele care merg către primari pentru organizarea centrelor de vaccinare. Vlad Voiculescu: Vor exista standarde de cost. Am văzut o estimare, e adevărat mai veche, care avea niște sume care mă fac să cred că unii primari iși imaginau că pot construi, in loc de centru de vaccinare, un stadion sau un cinematograf, pe care să il folosească pentru vaccinare și apoi să il păstreze. Nu va fi cazul, vom avea niște standarde de cost și sunt sigur că toată lumea va fi, atunci cand e vorba de viața oamenilor, toată lumea va fi rezonabilă. Deci, vor exista standarde de cost, deci, o sumă limită care va putea fi rambursată de către Ministerul Sănătății din bugetul de stat pentru primării și alte utilități. Reporter: Cam care ar trebui să fie aceasta, după părerea dumneavoastră? Vlad Voiculescu: Insă se calculează lucrul acesta. Incercăm să găsim o formulă care să fie mulțumitoare pentru toată lumea și să meargă de la standarde minime pană la standarde, așa, de oraș frumos, ca să spun așa. Reporter: Iar legat de salariul minim, dacă ne puteți spune de ce s-a rediscutat astăzi această hotărare privind salariul minim? De ce a fost necesar... Vlad Voiculescu: Ministerul Sănătății are relativ puțin de-a face cu salariul minim. A fost o discuție scurtă in guvern, se va relua probabil la ședința următoare discuția despre salariul minim. Reporter: O singură precizare, vă rog, dacă se mai poate. Vlad Voiculescu: Vă rog. Reporter: Coordonatorul campaniei de vaccinare spunea că vor fi 16.000 de vaccinări pe zi. Se va putea păstra această cifră, dacă scade producția de vaccin? Vlad Voiculescu: Cu cantitatea de vaccin despre care vorbim acum, despre care am aflat atat de curand, nu avem de ce să facem 16.000 de vaccinări pe zi. Probabil că va trebui redus, mă rog, adaptat la numărul de vaccinuri pe care le avem disponibile. Dar vorbim despre o scădere temporară a numărului de vaccinuri disponibile. Reporter: Mulțumim! Vlad Voiculescu: Mulțumesc frumos! 2021-01-15 20:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-15-08-19-47big_1_(1).jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu GheorghițăȘtiri din 12.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghitaGalerie foto Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, secretarul de stat in Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, și doctorul Călin Alexandru, Departamentul pentru Situații de Urgență [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Mă bucur să ne revedem și astăzi. Așa cum anunțam săptămana trecută, intenționăm să avem aceste briefing-uri săptămanale tocmai pentru a vă prezenta și a vă aduce in atenție cele mai importante informații pe care noi le avem, atat in ceea ce privește activitatea din ultimele șapte zile, cat și activitatea care urmează a se desfășura. Vă readuc aminte că, pană la sfarșitul zilei de ieri, erau circa 125.190 de persoane vaccinate. Astăzi, la ora 12:00, erau vaccinate peste 9.000 de persoane. Au fost inregistrate in total 468 de reacții adverse raportate, dintre care 191 de reacții adverse sunt locale și circa 277 reacții adverse generale. Din punct de vedere al numărului de pierderi, vorbim de 272 de doze, ceea ce reprezintă 0,16 la sută din numărul dozelor distribuite. In ceea ce privește numărul dozelor recepționate pană la acest moment, după cum știți, pe data de 11 ianuarie a fost primită cea de-a patra tranșă, in total fiind recepționate 450.450 de doze. Au fost distribuite circa 160.980 de doze, practic au plecat din centrele de stocare către centrele de vaccinare și s-au efectuat peste 134.000 de doze, in momentul de față fiind vaccinate, practic, 134.000 de persoane. Datele erau pentru ziua in curs la ora 12:00. Următoarea etapă vizează pregătirea celei de-a doua etape a Strategiei de vaccinare. In momentul de față, din numărul de centre de vaccinare destinat pentru unitățile medicale, pentru lucrătorii din sistemul medical și social, de pildă, astăzi se vaccinează in circa 235 de centre. Pentru etapa a II-a sunt identificate și vor fi operaționalizate 750 de centre, dintre care, așa cum am spus, circa 100 de centre răman deja din centrele din unitățile medicale. Aceste 750 de centre vor avea circa 1.766 de puncte de vaccinare, ceea ce vor asigura la capacitate maximă peste 100.000 de persoane care se pot vaccina in fiecare zi. Din acest punct de vedere, am identificat categoriile de boli cronice pentru etapa a II-a. Pe langă persoanele cu varsta peste 65 de ani, vorbim de persoane care sunt diagnosticate cu diabet zaharat, persoane cu obezitate, persoane cu boli cardiovasculare cronice, cu boli cronice renale, cu boli pulmonare cronice, persoane cu afecțiuni oncologice, persoane cu boli autoimune, de asemenea persoanele cu imunodepresii, atat prin boli sau prin tratamente, și inclusiv persoanele cu infecție HIV/SIDA. In ceea ce privește modalitatea de programare, platforma va fi gata pe data de 15 ianuarie. De la ora 15:00 se va putea incepe programarea persoanelor pentru etapa a II-a in centrele de vaccinare care vor fi pregătite. Pentru persoanele cu varsta peste 65 de ani, programarea se poate face individual, se poate face prin medicul de familie, se poate face prin serviciile de call center - aici, ca noutate, vom avea un număr unic la nivel național, pe care vi-l pot şi spune 021.414.44.25. Practic, sunand la acest număr apelurile vor fi preluate in cele 42 de call center-uri distribuite la nivelul fiecărui județ. O altă modalitate de programare, prin Direcția de asistență socială din primării sau prin intermediul aparținătorilor, care pot să iși facă cont şi să inscrie pană la maxim 10 persoane dintre aparținători, din familie. Pentru persoanele care sunt in evidență cu boli cronice, sub varsta de 65 de ani, programarea se face in mod corect prin medicul de familie. Dacă persoana respectivă nu are acces la un medic de familie sau nu are medic de familie, se poate face programare prin serviciul de call center, individual, pe pagina web, prin Direcția de asistență socială sau, la fel, prin intermediul aparținătorilor. De asemenea, pentru persoanele care deservesc activități esențiale, programarea se face prin angajator și, de asemenea, atunci cand angajatorul inscrie persoanele pe care le are angajate sau in contract de prestări pentru acele activități esențiale, beneficiarul poate să iși stabilească, după ce este validat de angajator, ziua și centrul unde vrea să meargă să se vaccineze. Ceea ce, din punctul nostru de vedere, oferă o libertate in a alege centrul și ziua la care vrei să te vaccinezi. Un alt lucru important, pe care l-am primit in jurul pranzului, Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat variația de șase doze. Practic, in cursul zilei am şi primit notificare de la compania BioNTech Pfizer, de maine se reactualizează stocurile și in loc de cinci doze, cat este prevăzut per flacon, vom vorbi de șase doze. Cam acestea sunt datele pe care vi le spun. Ceea ce aș mai vrea să menționez pentru etapa a II-a, așa cum am spus, programarea va incepe cu data de 15, după ora 15:00, și vor intra in același timp, atat persoanele care sunt la grupa de risc pentru forme severe, persoanele cu varsta peste 65 de ani cu boli cronice, dar și persoanele care deservesc activități esențiale. Din punct de vedere al activităților legate de comunicare, foarte pe scurt pot să vă spun că pe platforma națională de informare au fost peste un milion de utilizatori unici care au accesat această platformă și, de asemenea, pe pagina de Facebook RO Vaccinare peste două milioane de accesări. Ceea ce pot să vă mai spun, datele in ceea ce privește intenția de vaccinare. Am primit aceste informații de la Organizația Mondială a Sănătății. Biroul pe Romania arată in momentul de față o creștere a intenției de vaccinare la circa 50%, față de cat se estima inițial, şi aproximativ 11% dintre persoane, in momentul de față, doresc să amane sau ezită decizia de vaccinare. Cam acestea au fost datele pe care eu voiam să vi le transmit pentru situația in care ne aflăm la acest moment. Aș dori să invit colegii mei, domnul secretar de stat Andrei Baciu, domnul doctor Călin Alexandru și doamna doctor Adriana Pistol, dacă vor să adauge elemente suplimentare și ulterior vom prelua intrebările dumneavoastră. Andrei Baciu: Dacă aveți intrebări punctuale, v-aş invita să primim intrebările dumneavoastră. Valeriu Gheorghiță: Organizatoric aș prefera să luăm cate o intrebare de la fiecare dintre dumneavoastră și, ulterior, in funcție de timpul care rămane disponibil, suplimentăm și celelalte intrebări. Reporter: Aș vrea să clarificăm un pic ceea ce spuneați mai devreme, legat de numărul de doze pierdute, risipite. Presupun că de maine ne apucăm și noi să extragem șase doze, pentru că vrem să folosim cat mai mult ser. Spuneați: 272 de doze este numărul total pierdut pană la această oră. Asta inseamnă că de săptămana trecută și pană astăzi aproape 200 de doze au fost pierdute. Valeriu Gheorghiță: Aproximativ o doză pe centru de vaccinare. Reporter: Aveți o explicație, adică ce inseamnă aceste două doze pierdute? Valeriu Gheorghiță: Depășiri ale condițiilor de stabilitate, de temperatură, spargeri ale flacoanelor și, practic, au mai fost situații in care efectiv la sfarșitul programului nu s-au găsit persoane care să fie vaccinate. Practic, s-a irosit, repet, in medie o doză per centru de la inceputul vaccinării. Reporter: Şi atunci, dacă eu mă prezint la programare nu există posibilitatea ca altcineva din listă, pentru că s-a vorbit la Ministerul Sănătății, de listele de back-up. Valeriu Gheorghiță: Ba da, există această procedură. Instrucțiunea e deja transmisă către centrele de vaccinare, pentru a gestiona cat mai bine numărul dozelor și a reduce la minimum posibil pierderea dozelor. Insă, trebuie să acceptăm ca acest minim nu se poate reduce la zero, indiferent de cat de mult ne-am dori. Incercăm să utilizăm la maximum toate dozele, pentru că este important ca toate persoanele să aibă acces la vaccinare. Există o procedură in acest sens, care este cunoscută de toți coordonatorii centrelor, in ideea de a reduce la minimum posibil, repet, pierderea inutilă a dozelor. Reporter: Aveți idee cum s-a calculat procentajul de 10% doze pierdute din total, care este trecută in Ordonanța de Urgență făcută de colegii dumneavoastră de la Ministerul Sănătății? Valeriu Gheorghiță: Este o ordonanță din... Este un Ordin al ministrului sănătății din 2017. Nu pot să vă spun, că nu am văzut... Reporter: Nu, nu. Vorbim de proiectul de ordonanţă semnat de domnul ministru Vlad Voiculescu săptămana trecută, la sfarșit, care stabilește mai exact cum sunt plătiți și doctorii și unde se vorbește și despre aceste pierderi, care sunt calculate la 10%. Valeriu Gheorghiță: Sunt vaccinuri multidoză, cum este cel BCG, pentru care se acceptă chiar pană la 50%. Aceste date sunt internaționale și nu sunt stabilite aceste cote in Romania și foarte probabil că aceste date au fost preluate din recomandările internaționale. Reporter: Poate ne lămurește domnul secretar Baciu, fiind documentul de la MS. Andrei Baciu: Este o chestiune acceptată unanim la nivel internațional, nu este o chestiune specifică Romaniei și s-a mers pe o aliniere la recomandările europene, să zicem așa, dar oricum vorbim de o chestie care este incă in dezbatere. Reporter: Adică e posibil să ne gandim că folosim și mai bine dozele respective și coboram de la 10%... Andrei Baciu: Sunt două chestiuni distincte: in primul rand, este o chestiune de principiu, care este asumată la nivel internațional, faptul că există cateva doze care vor fi pierdute, doze neimputabile - este un principiu asumat. Doi: procentul exact, numărul absolut depinde efectiv de capacitatea administrativă, managerială a fiecărui centru de a-și programa și de a găsi soluții pentru fiecare situație care apare. Reporter: Tocmai ăsta era sensul intrebării mele: dacă noi am calculat cat putem duce și cat pierde. Andrei Baciu: Exact. Deci, vorbim in primul rand de un principiu și, in al doilea rand, de capacitatea managerială a fiecărui centru de a gestiona aceste imperfecțiuni care apar inevitabil. Reporter: Noi, overall, ne ducem intr-un 10%. Valeriu Gheorghiţă: Nu. Ceea ce noi ne propunem e pană in 0,5% pierderi, adică să nu depășim... Reporter: Dar e diferență foarte mare intre 10% și 0,5, cum spuneți dumneavoastră. Valeriu Gheorghiţă: Este ceea ce noi ne propunem prin gestionarea, repet, in fiecare centru de vaccinare. Reporter: Vă intreb asta legat de cifre, pentru că dumneavoastră știți mai bine decat mine, atunci cand vorbim de cifre nouă nu prea ne iese. Ne-ați vorbit despre 20.000 de imunizări in prima săptămană din ianuarie...; Valeriu Gheorghiţă: Este adevărat. Vorbim de capacitate de vaccinare... Reporter: ... şi nu am ajuns acolo. Valeriu Gheorghiţă: ...și din acest punct de vedere, trebuie să diferențiem capacitatea reală de a vaccina și numărul persoanelor vaccinate. Este la fel, dacă vreți, ca la testări: capacitatea reală de a testa și numărul persoanelor testate. Reporter: Vă refaceți declarația: cați oameni credeți că pot fi imunizați in fiecare din Romania? Capacitatea aţi lămurit-o... pe datele de acum. Valeriu Gheorghiţă: Media ați văzut-o in timpul săptămani: vorbim de 15-16 mii de persoane; in week-end, probabil că acesta este trendul, vorbim de un număr mai mic de persoane vaccinate spre deosebire de zilele săptămanii. Reporter: Şi in etapa a II-a rămanem tot aşa? Valeriu Gheorghiţă: Noi am menținut capacitatea de vaccinare și pe perioada weekend-ului, incat orice persoană care dorește să se programeze sambăta sau duminica să se poată vaccina. Reporter: In etapa a II-a intrebam dacă rămanem tot așa? Valeriu Gheorghiţă: Tot așa rămanem. Reporter: Bună ziua! A reinceput școala, a reinceput online, ne apropiem de data de 8 februarie, cand in mod normal ar trebui ca elevii să revină in clase. Luați in calcul ca profesorii să fie vaccinați cu prioritate in această a doua etapă, ca să se intoarcă la clase in siguranță? Valeriu Gheorghiţă: Personalul din invățămant, după cum știm, este inclus in etapa a II-a de vaccinare, alături de alte tipuri de activități esențiale. Fiecare cand dorește să se programeze, va putea să facă acest lucru. Reporter: Așadar, nu există o campanie care să fie neapărat dedicată profesorilor. Valeriu Gheorghiţă: Nu. Reporter: Cine vrea să se vaccineze se inscrie pe platformă și se vaccinează. In ceea ce-i privește pe elevii de clasa a XII-a, de exemplu, avand in vedere că au peste 16 ani și ei ar putea fi vaccinați tot cu prioritate, dacă iși doresc lucrul ăsta. Valeriu Gheorghiţă: Nu. Se respectă strategia de vaccinare. Dacă, Doamne ferește, unii dintre ei sunt in evidență cu boli cronice care ii vulnerabilizează, cu siguranță au prioritate și așa și trebuie să se vaccineze. Reporter: Iar ei ar trebui să fie inscriși de aparținători, mă gandesc... Valeriu Gheorghiţă: De aparținători... Reporter: ... avand in vedere că nu au 18 ani. Valeriu Gheorghiţă: Da. Sau medicul de familie sau... Reporter: Şi in ceea ce privește celelalte sectoare de activitate, mă gandesc aici la HoReCa, la transporturi, sunt sectoare care iși doresc să iși vaccineze angajații, tot așa, trebuie să urmeze procedura de inscriere pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Serviciile de transporturi sunt prioritizate pentru etapa a II-a, după cum iarăși sunt convins că ştiți, și fiecare se va programa prin angajator, și, după ce este validat de angajator, iși alege, repet, centrul și ziua in care dorește să se vaccineze. Reporter: Știm cam cați oameni ar trebui să se vaccineze in această a doua etapă? Valeriu Gheorghiţă: Numărul estimat al persoanelor, de pildă, peste 65 de ani este de circa 3,8 milioane. Dacă asociem și persoanele cu boli cronice, probabil că depășim circa cinci milioane de persoane. Dacă aplicăm un procent de acceptare de circa 50%, vorbim de 2,5 milioane de persoane și dacă ne uităm la tipul activităților esențiale, cred că nu depășim un milion de persoane. Reporter: Deci, per total undeva puțin peste 6 milioane de persoane. Valeriu Gheorghiţă: Eligibile, dar nu vorbim de procent de acceptare... Reporter: Am atinge imunizarea de turmă la această cifră? Valeriu Gheorghiţă: Strict pentru această etapă, da. Dacă aplicăm un procent de 50-60% și realmente putem să asociem, să asigurăm vaccinarea acestui număr de persoane, cu siguranță pentru etapa a II-a. Reporter: Mulțumesc frumos. Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: /.../ aici ceva? Andrei Baciu: Rugămintea ar fi să facem un tur de masă și la sfarșit pentru orice intrebare suplimentară. Reporter: Am ințeles. Mă gandeam că e mai simplu dacă le luăm tematic și clarificăm ce-i de clarificat. Andrei Baciu: La sfarșit, putem să alocăm timp pentru orice fel de intrebări suplimentare. Mulțumesc mult. Reporter: Bună ziua! Ca să lămurim foarte clar, de vineri, de la ora 15:00, toate subcategoriile din etapa a II-a pot să se programeze, dar vaccinarea efectivă pentru aceste subcategorii va incepe in același timp pentru toată lumea sau vor fi programați la vaccinare in funcţie de subcategoria in care se află? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Va incepe in același timp pentru toată lumea, in funcţie de cum doresc să se programeze. Reporter: Practic, aţi spus că angajatorul ii programează pe angjaţi in platformă...; Valeriu Gheorghiţă: Poate să finalizeze acest proces pană la a-i aloca centrul de vaccinare şi ziua in care să se prezinte pentru vaccinare sau poate doar să-l inscrie pe platformă şi beneficiarul, angajatul, intră, işi caută CNP-ul şi işi alege dumnealui centrul de vaccinare şi ziua in care vrea să se programeze. Reporter: Pentru cei care nu sunt familiarizați cu platforma: dacă angajatorul introduce in platformă numele angajatului care işi dă consimțămantul, apoi angajatorul ii dă o parolă şi un username angajatului, cu care acesta intră apoi in platformă şi işi alege... Valeriu Gheorghiţă: Nu se poate. Reporter: Sau, cum? Valeriu Gheorghiţă: Nu se poate, pentru că este problema de protecție a datelor cu caracter personal şi folosind user-ul angajatorului va avea acces la toate datele persoanelor care sunt inrolate de angajator. Reporter: Şi, atunci, cum işi alege angajatul centrul şi data vaccinării? Valeriu Gheorghiţă: Practic, el se regăseşte in lista persoanelor care se află pe platformă şi selectează ce centru dorește şi ziua in care dorește să se vaccineze, in funcție de sloturile libere. Reporter: Păi, da, dar dacă cineva cunoaște, va introduce CNP-ul... Valeriu Gheorghiţă: Da, se regăseşte pe platformă, se uită la centrele de vaccinare pe care le vrea, din judeţul respectiv sau din Bucureşti sau cel mai aproape de locul de muncă sau de domiciliu, iși selectează intervalul orar la care doreşte să meargă la centrul de vaccinare şi aplică pentru programare, practic finalizează procesul de programare. Reporter: Deci, dacă cineva iţi află in vreun fel CNP-ul poate să intre in locul tău să iţi aleagă data şi centrul de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Nu prea poate să-şi aleagă, avem colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale... Reporter: De aia vă intreb, tehnic, efectiv, cum se face lucru acesta? Valeriu Gheorghiţă: Noi am hotărat să lăsăm această libertate, pentru că, realmente, unii angajați doresc să-şi stabilească ei centrul şi ziua in care să se programeze şi nu angajatorul. Reporter De aceea v-am intrebat foarte clar, dacă introducerea se face de către angajator şi finalizarea procesului se face de către angajat, cum se intamplă aceste două etape, efectiv, tehnic, pas cu pas? Valeriu Gheorghiţă: Vă rog! Călin Alexandru: Dacă imi permiteți, nu se poate intampla această situație, pentru că persoana respectivă, după ce a fost inregistrată de către angajator, va trebui să intre in aplicație şi va fi validat prin numărul de telefon cu care a fost introdus inițial de către angajator. In acest fel, el va putea să demonstreze că este persoana care a fost inregistrată de către angajator, după care va face operațiunea de programare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, deocamdată: vineri, la ora 15:00, toate centrele de vaccinare pe le-aţi anunțat, totalul acela, vor fi funcționale? Valeriu Gheorghiță: In jur de 50% dintre ele sunt funcţionale, din data de 15, exact cum am făcut şi cu prima etapă, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical şi social. Pe măsură ce aceste centre sunt operaţionalizate, ele vor deschide sloturi in vederea programării. Dar, avem circa 100 de centre, de pildă, cele din unităţile medicale, care au răspandire la nivel naţional, unde se poate face programare oricand şi la acestea se mai adaugă aproximativ 50% din centrele de la nivel naţional, extra, din afara unităților medicale, care sunt gata incă din data de 15. Reporter: Şi cand estimați că vor fi toate centrele funcţionale Valeriu Gheorghiţă: Probabil, pe 20 ianuarie vor fi gata toate. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In primul rand, va rog să-mi spuneți dacă rămane valabil că etapa a II-a va incepe cu imunizarea persoanelor din centrele sociale? Valeriu Gheorghiță: Da, rămane valabil. Chiar in data de 15 echipele mobile merg la centrele medico-sociale şi efectuează vaccinarea. Reporter: In acest caz vă rog să ne detaliați cum se va desfășura vaccinarea aici, pentru că in acest moment sunt multe necunoscute venite din partea directorilor acestor centre, nu știu efectiv cum se va intampla, cine va fi vaccinat prima dată, unde se vaccinează beneficiarii, unde se vaccinează personalul și cum va fi luat, de exemplu, consimțămantul informat pentru vaccinare de la persoanele care clinic nu au discernămant? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce privește modalitatea de efectuare a procesului de vaccinare există instrucțiuni deja elaborate și transmise către Direcțiile de Sănătate Publică chiar de la sfarșitul săptămanii trecute. La nivelul fiecărui județ, Direcția de Sănătate Publică, care are in evidență toate centrele medico-sociale, impreună cu nucleul de coordonare de la nivel județean stabilește programarea acestor centre in vederea vaccinării. Cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării echipei mobile se anunță administratorul centrului pentru a obține consimțămantul informat al persoanelor care se află internate in centrul medico-social, urmand ca apoi echipa mobilă de vaccinare să se deplaseze la fața locului cu vaccinurile necesare, in funcție de cate persoane se vor imuniza. La sediul centrului se pot vaccina atat angajații, cat și beneficiarii, cat și persoanele internate, iar ele vor fi ulterior introduse in Registrul Electronic Național al vaccinărilor. Iar modalitatea de obținere a consimțămantului informat in acest caz, se respectă practic procedurile legale in vigoare, de la aparținător, rudă de gradul I și mergand in jos pană la căile celelalte legale. Reporter: O singură completare aș vrea să mai faceți. Avand in vedere că sunt cam 17.000 de persoane din aceste centre puse sub interdicție, iar statul roman nu știe unde sunt toate aceste persoane, există riscul ca ele să rămană nevaccinate, o parte? Valeriu Gheorghiță: Vă rog să repetați intrebarea. Nu am ințeles, cum adică sunt puse sub interdicție? Reporter: Adică, legal, sunt puse sub interdicție. Valeriu Gheorghiță: Se obține de la aparținători. Ca in orice alt act medical in care este nevoie să se intervină, practic, dacă nu există aparținători care să-şi exprime consimțămantul, atunci se poate constitui o echipă medicală din două sau trei persoane care stabilesc inspre binele pacientului, plecand de la această premisă de primum non nocere. Reporter: Intrebarea este: in condițiile in care in țara noastră va intra de maine și vaccinul de la Moderna, există posibilitatea persoanei care dorește să se vaccineze să opteze intre cele două vaccinuri ? Şi vă intreb acest lucru pentru că vedem că există caracteristici diferite in ceea ce privește capacitatea de imunizare. Dezvoltatorii vaccinului Moderna promit o imunitate de aproximativ un an și există posibilitatea ca oamenii să dorească mai degrabă se vaccineze cu Moderna decat cu Pfizer. Valeriu Gheorghiță: Eu cred că m-ați auzit cu mai multe ocazii spunand că in momentul de față ne bazăm pe medicina cu dovezi. Cred că este important să luăm in calcul datele actuale, datele existente la acest moment. Nu putem să avansăm durate pentru care incă nu avem o acoperire din punct de vedere științific. Probabil că acest lucru se estimează, este posibil să se şi demonstreze că așa este, insă la acest moment datele nu ne prezic o durată de protecție, indiferent de tipul de vaccin despre care vorbim. Ceea ce pot să vă spun că, din punct de vedere al profilului de siguranță și al eficacității sunt absolut asemănătoare, nu există diferențe substanțiale. Deci, din punctul nostru de vedere, alegerea nu trebuie să fie complicată. Practic, elementul care va conta va fi disponibilitatea acestor doze la nivelul centrelor de vaccinare, pentru că realmente cantitatea și numărul dozelor de la Moderna este incomparabil mai mică decat dozele livrate de compania Pfizer, conform contractului incheiat de Comisia Europeană. Reporter: Voiam să vă intreb şi despre acele caravane de vaccinare. Sunt in momentul de față pregătite pentru persoanele din etapa a II-a? Vorbeați de niște caravane care vor ajunge in zonele unde nu există puncte medicale, unde nu există dispensare ş.a.m.d. Valeriu Gheorghiță: Sunt județe unde sunt identificate şi pregătite, sunt județe in care incă se pregătesc, sunt in curs de echipare aceste caravane mobile. Reporter: Şi aveți o raportare cu privire la aceste caravane? Mă gandesc că incepand de săptămana viitoare va fi nevoie de acestea. Valeriu Gheorghiță: O estimare, la nivel naţional, sunt circa 42-43 de caravane mobile necesare. Reporter: Ministerul Sănătății sau administrațiile locale, cine este responsabil de organizare a acestor caravane și de implementarea intregului sistem? Valeriu Gheorghiță: Este un efort interministerial, pe de-o parte din logistica Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, practic, și inclusiv autoritățile locale care o parte dintre ele au la nivelul fiecărui județ disponibile acest tip de caravane mobile. Reporter: Şi incă o intrebare: necesarul acestor caravane a fost analizat de dumneavoastră, de cate ar fi nevoie? Valeriu Gheorghiță: Tocmai ce am spus, de circa 43 de caravane mobile, in urma consultărilor pe care le-am avut cu fiecare județ in parte și in funcție de specificul geografic al fiecărui județ. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Dacă imi permiteți, o completare pentru că a adresat deja colega mea o intrebare pe care aș fi vrut să o adresez și eu, insă nu imi este foarte clar. Există in acest moment posibilitatea să ne alegem cu ce vaccin urmează să fim vaccinați, intre cele două...? Valeriu Gheorghiță: Nu. Reporter: In momentul acesta disponibile? Sau cum se va face această impărțire? Avem doar 14.000 de doze de maine. Valeriu Gheorghiță: Nu. Alocarea acestor doze se va face către centrele care au cel mai mare flux de persoane vaccinate, pentru că ne dorim să nu irosim doze, avand in vedere că flacoanele de la Moderna sunt condiționate cu 10 doze și atunci este important să folosim, să avem certitudinea ca acele doze vor fi folosite. Practic, personalul vaccinator din fiecare centru de vaccinare, in funcție de cate doze vor avea disponibile, vor decide alocarea flacoanelor de la Moderna, respectiv, Pfizer, ținand cont, repet, de numărul dozelor disponibile și de numărul persoanelor care sunt programate in ziua respectivă. Reporter: V-aș intrebat dacă luați cumva in calcul schimbarea definiției de caz in urma vaccinării? Şi am să vă și explic de ce intreb lucrul acesta. Pentru că, spre exemplu, o persoană care a fost vaccinată cu ambele doze de vaccin, pentru că ne apropiem de acest moment, intră in contact direct prelungit cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2. Trebuie acea persoană să mai stea in carantină? Valeriu Gheorghiță: Răspunsul este că da, luăm in calcule schimbarea definiției de caz, dar aș lăsa-o pe doamna doctor Adriana Pistol să ne detalieze. Adriana Pistol: Da. Foarte pe scurt, nu se schimbă definiția de caz. Definiția de caz inseamnă semnele și simptomele care mă fac să suspicionez o infecție COVID. De fapt, intrebarea dumneavoastră este legată de definiția contactului direct și măsurile care sunt aplicate. Luăm, evident, in calcul atunci cand o să se intample acest lucru, pe măsură ce populația devine vaccinată intr-un procent important, evident că acest lucru se va petrece. Este mai mult decat logic că o persoană care este vaccinată și e sănătoasă imunologic nu avem de ce să o mai carantinăm. Sigur că in acest mod se vor mai relaxa anumite tipuri de măsuri. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Voiam să vă intreb cum veți gestiona problema varstnicilor, mai exact cum vor reuși ei să se programeze in timp util și dacă vor apela la medicii de familie, ați vorbit cumva cu medicii de familie, au intocmit deja liste? Valeriu Gheorghiță: Majoritatea colegilor cu care am vorbit, din rețeaua de medicină de familie, au și solicitări in acest sens și au și făcut, dacă vreți, o evaluare a persoanelor pe care le au in ingrijire. Modalitatea de programare se recomandă a fi prin medicul de familie, avand in vedere că este in măsură să cunoască istoricul medical al fiecărei persoane și să ofere informațiile necesare legate de vaccinare și de beneficiile vaccinării și, practic, cu fiecare persoană in parte se stabilește ziua și centrul de vaccinare in care dorește să fie vaccinat sau acest lucru se poate face individual, separat, prin aparținător, prin call center sau direcția de asistență socială. Reporter: V-au transmis cumva medicii de familie un procent al celor care vor să se vaccineze, fie că au boli cronice, fie că au peste 65? Valeriu Gheorghiță: Nu avem aceste date transmise de la nivel primar, insă, repet, datele pe care astăzi le-am aflat, transmise de biroul OMS din Romania, arată o estimare de moment de circa 50%. Reporter: Şi legat de vaccinul Moderna, dacă cineva, de exemplu, refuză vaccinul de la Moderna el va fi reprogramat, sau ce se va intampla sau nu va mai fi vaccinat deloc? Sau cel de la Pfizer? Dacă va refuza unul dintre cele două. Valeriu Gheorghiţă: Da, este o situație care in practică s-ar putea să se intample. Ceea ce pot să vă spun este că și in celelalte țări se va intampla practic același scenariu. Cand ai două tipuri de produse care au aceeași eficacitate, același profil de siguranță, ceea ce contează in final este să ne protejăm sănătatea, să ne vaccinăm și să putem mai departe să ne vedem fiecare de activitățile noastre. Sigur, se poate intampla. In aceste situații, probabil că se va vaccina persoana respectivă cu alternativa pe care o dorește, că nu o să stăm să impunem aceste lucruri. Insă cred că este important să fim flexibili și dinamici și, pană la urmă, este importantă și opțiunea pacientului, dar nu putem să lăsăm la libera alegere, pentru că nu or să fie suficiente doze. Chiar dacă am vrea să-și aleagă fiecare ce tip de vaccin face, trebuie să ințelegem că prima tranșă vine intr-un număr mic, adică 14.000 de doze, comparativ cu 150.000 de doze, de pildă, cate vin de la Pfizer. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb dacă s-a rezolvat cumva problemă legată de fondurile alocate dotărilor centrelor de vaccinări, știm că au fost ceva probleme, și dacă autoritățile... Valeriu Gheorghiţă: Este o ordonanță de urgență in pregătire; maine, din cate știu, este o ședință de guvern și probabil că va fi adoptată, dar nu aș putea să vă dau detalii din această ordonanță de urgență, pentru că nu am aceste informații. Reporter: Iar in cazul adeverințelor de vaccinare pentru cei din etapa a doua, va exista cumva un element de siguranță ? - asta in situația in care ar putea fi tentative de falsificarea adeverințelor. Valeriu Gheorghiţă: Fiecare certificat, fiecare adeverință are o semnătură digitală care este printată automat din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Cu siguranță că, dacă cineva vrea să o falsifice, poate să facă acest lucru, schimbă numele și e foarte simplu, insă ne gandim la acest aspect, intr-adevăr, de securizare a acestor adeverințe, eventual prin imprimarea unui timbru, sau prin semnătura personalului medical din centrul de vaccinare. Reporter: Scuze, o clarificare referitoare la diferitele tipuri de vaccinuri, ţinand cont că pe 29 ianuarie posibil să fie aprobat și vaccinul de la AstraZeneca. In ce moment o persoană află ce vaccin primește? Şi aţi spus că, dacă refuz la fața locului vaccinul care mi-a fost alocat, voi primi alt vaccin de la alt producător? Valeriu Gheorghiţă: Dacă va fi disponibil la locul de vaccinare, cu siguranță. Nu cred că vor fi refuzuri de acest gen și in nici un caz nu ne dorim acest lucru. Adică, dacă o persoană realmente insistă să primească un anumit tip de vaccin și este disponibil la centru de vaccinare, sunt convins că se va efectua acest lucru. Vom aștepta să vedem și noi exact indicațiile și grupele de varstă pentru care compania Oxford-AstraZeneca va primi autorizare de punere pe piață și, in funcție de aceste recomandări și de mecanismul care se va aplica la nivel european, același tip de mecanism se va aplica și in Romania. Reporter: In ce moment, efectiv, află o persoană ce vaccin urmează să primească? Valeriu Gheorghiţă: Cand merge la centrul de vaccinare. Practic, și la acest moment, dacă te programezi pe platforma informatică, platforma iți oferă posibilitatea de a alege și doza de rapel de la ziua 21, sau doza de rapel de la ziua 28, tocmai pentru că nu ştim ce tip de vaccin va primi persoana respectivă in centrul de vaccinare. Reporter: Aş mai avea o singură intrebare, dacă se poate: luați in calcul, de exemplu, să aplicați o strategie de informare privind vaccinarea diferită in mediul rural? Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să vă răspundă domnul secretar de stat Baciu, care este implicat in partea de comunicare. Andrei Baciu: Aici, evident că este o chestiune extrem de importantă, care necesită măsuri particulare. Cel mai important pilon este, evident, cel prin corpul medical, vaccinarea este un act medical, motiv pentru care incă de la bun inceput noi am avut această abordare. Insă, suplimentar, avem cateva măsuri punctuale. O chestiune importantă pe care am finalizat-o astăzi: am inceput discuțiile cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, in special pacienții cu afecțiuni cronice, tocmai pentru a ne asigura ca aceste informații ajung la cat mai mulți pacienți, cat mai repede. In plus, vom avea in perioada imediat următoare materiale sub formă de afișe și broșuri, care vor fi distribuite către toate persoanele peste 65 de ani, atat direct către toate aceste persoane, cat și cu ajutorul farmaciștilor și a medicilor de familie. Deci, avem mai multe canale prin care incercăm să ajungem... Evident, vom desfășura și acțiuni punctuale pe canalele clasice: televizor, radio, media centrală, insă este important să ținem cont și de faptul că toată această vaccinare nu are loc intr-o singură zi, ci este un proces amplu, care se va desfășura pe parcursul următoarelor săptămani și luni de zile. Suntem, in egală măsură, condiționați de numărul de doze care sosesc in Romania, deci, pe cale de consecință, toate acțiunile noastre sunt proporționale cu desfășurarea campaniei de vaccinare, aliniate la volumul de doze care sosesc in Romania, astfel incat să putem defini așteptări rezonabile, pe care le şi putem implini. Reporter: Vă rog să ne spuneți care este procentul de cadre medicale care au refuzat să se vaccineze și, dacă aveți o statistică, care sunt principalele motive invocate de acestea? Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Nu am să vă spun un procent de refuz, pentru că atunci cand vorbim de numărul de persoane vaccinate - circa 125.190 de persoane, din datele din ziua precedentă - vorbim, de fapt, de persoane care au fost eligibile pentru vaccinare, adică persoane care nu trecuseră recent prin infecție, care nu aveau contraindicații, care nu erau in izolare la domiciliu pentru că se aflau in cursul evoluției bolii. Din acest punct de vedere, nu pot să vă ofer un procent. Pot să vă spun că avem 125.000 de persoane vaccinate, dintr-un număr de 160.000 de angajați in sistemul medical. Deci, cred că procentul va fi unul de circa 70-80%, cum estimam inițial. Motivele pentru care nu ajungem la sută la sută cred că sunt și se regăsesc explicate prin decizii personale, influențate de mai mulți factori și nu neapărat de lipsa increderii in acest tip de vaccin. Reporter: S-a stabilit pană acum cand se va vaccina președintele Klaus Iohannis și Guvernul? Concret, dacă știți o dată? Valeriu Gheorghiţă: Nu am o dată să o prezint. Sunt decizii pe care domniile lor le iau şi sunt convins că opinia publică va ști aceste informații, atunci cand se decide acest lucru. Reporter: Astăzi, Comisia Europeană a incheiat discuțiile cu o companie farmaceutică, Valneva, pentru un vaccin care are cu totul altă structură, e bazat pe virus inactiv, urmează să primească Uniunea Europeană 30 de milioane de doze. Se va lua in considerare o altă abordare privind diferențierea intre actualele vaccinuri, care sunt bazate pe ARN, in momentul in care vom și primi aceste vaccinuri, care au o altă structură in felul in care au fost create? Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce contează in final, indiferent de tipul vaccinului de care vorbim, sunt condițiile de stabilitate, sunt datele de eficacitate şi datele de siguranță. Sunt aceleași criterii, dacă vreți, ca la vaccinurile antigripale - sunt trei tipuri de vaccinuri antigripale și ele diferă intre ele prin anumite recomandări care țin de grupa de varstă, de indicație la copil, sau nu. Deci, cred că aceste date vor fi clarificate la acel moment. Insă ceea ce va conta in final este rata de eficacitate, procentul și profilul de siguranță. Pană la urmă, datele medicale robuste sunt cele care vor face diferența. Reporter: Şi in ceea ce privește centrele de vaccinare, era vehiculată acum ceva timp in spațiul public ideea de voluntariat, să fie recompensați cei care participă la campania de vaccinare. Cam care sunt datele, in momentul ăsta? Există destul personal medical implicat? Pentru că spuneați de doze sparte, imi inchipui că e o responsabilitate pe care nu și-o asumă toată lumea. Cum e situaţia? Valeriu Gheorghiţă: Am avut intalniri și discuții cu rectorii universităților de medicină și farmacie, in ideea de a stabili un acord cu Direcțiile de Sănătate Publică, tocmai pentru a permite studenților la medicină să efectueze activități de voluntariat in echipele de vaccinare. Din acest punct de vedere așteptăm aceste liste in perioada imediat următoare. Iar in ceea ce privește capacitatea şi resursa umană de a deservi aceste centre de vaccinare, de la nivelul fiecărui județ, am primit un necesar de resurse umane care acoperă nevoile la acest moment. Dar, intr-adevăr, ceea ce se așteaptă este o precizare a modalităților prin care fiecare persoană din echipa de vaccinare va fi plătită. Reporter: O completare la intrebarea colegei - cine va face parte din personalul medical efectiv, voluntari, medici de familie, medici din spitalele judeţene, municipale? Valeriu Gheorghiţă: Medici de medicină şcolară, asistenţi medicali comunitari şi alte tipuri de specialităţi medicale, care se oferă pentru a face parte din echipele de vaccinare. Pot să vă spun un model, de plidă, din Suedia - au apelat la medicii dermatologi şi medicii stomatologi, care au experienţă cu administrarea tratamentelor injectabile, pentru a face parte din echipele de vaccinare. Să ştiţi că problema resursei umane afectează toate ţările şi nu este o particularitate a Romaniei, mai ales in acest context al pandemiei, in care mare parte din resursa umană medicală este concentrată in a asigura asistenţa medicală a acestor categorii de pacienţi, dar şi a celorlalte categorii de pacienţi care nu au infecţie cu SARS-CoV-2. Reporter: Şi mai am incă o intrebare, cine va răspunde dacă apar cazuri serioase de efecte adverse, in urma acestor vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Din punctul de vedere al profilului reacţiilor adverse, este important să fie documentată şi stabilită relaţia de cauzalitate. Dacă sunt probleme care ţin de neindeplinirea criteriilor de calitate, depăşiri ale lanţului de frig, mă rog, lucruri care ţin de logistica in sine, sau pentru acel tip de vaccin nu s-au respectat condițiile de producție la nivel de fabrică, responsabilitatea, pe de o parte, revine producătorului, care nu a respectat condiţiile din fabrică; dacă sunt motive care sunt imputabile prin nerespectarea condițiilor de temperatură, atunci revine celor care au responsabilitatea: şi dacă sunt reacții adverse care sunt independente de aceste tipuri de factori, ceea ce se prevede şi la nivelul țărilor europene şi ceea ce dorim şi noi este să creăm un mecanism de compensare directă - practic fiecare stat membru al Uniunii Europene asigură această compensare a persoanelor respective, in situațiile improbabile in care s-ar intampla acest tip de reacții adverse majore care lasă sechele pe termen lung. Reporter: Vă mulțumesc pentru răspuns. Reporter: Bună ziua. Am o intrebare referitoare la călătoriile pentru cei care s-au vaccinat deja. Luați in calcul un aşa-zis paşaport COVID? Pentru că pană la finalul celei de-a doua etape vor fi suficiente persoane, se va modifica cumva statutul lor de a ieşi din ţară, de a se intoarce? Pentru că, in momentul acesta avem o listă cu ţări din zona galbenă, in care trebuie să se stea in carantină. Persoanele care se vaccinează, vor trebui in continuare să stea in carantină? Valeriu Gheorghiţă: Din acest punct de vedere, condiţiile de intrare in fiecare țară aparțin țării respective. Nu aş putea să vă spun ce condiții vor impune celelalte ţări. In ceea ce privește recomandarea de a rămane in carantină după ce te intorci din ţara respectivă, fiind o persoană vaccinată, aici cred că răspunsul l-a prezentat doamna doctor Pistol, anterior, tocmai pentru că intenţionăm să modificăm aceste criterii, inclusiv la recomandarea de carantinare. Probabil că aceste persoane nu mai au indicații de carantinare, dar, dacă, doamna doctor doreşte să adauge ceva... Adriana Pistol: Nu, tot asta am vrut să spun, că fiecare stat işi stabilește lista galbenă. Șansele sunt destul de mici pentru toată lumea să se vaccineze intr-un alt stat din lista galbenă şi să vină in Romania... Reporter: Mă refeream mai ales la romanii care vor să plece, au primit vaccinul... Adriana Pistol: Dacă vor să plece şi au primit vaccinul, este problema statului unde se duc cum citește această vaccinare, iar această adeverinţă de vaccinare poartă rolul de paşaport de vaccinare, pană cand, la nivelul Uniunii Europene, unde există deja niște discuţii iniţiate, se va stabili, dacă se va stabili, un format anume dedicat tuturor statelor Uniunii; dar va fi doar pentru statele Uniunii. Reporter: Am ințeles. Incă o intrebare: ințeleg că vaccinul Moderna poate fi administrat persoanelor de peste 16 ani... Valeriu Gheorghiţă: De peste 18. Reporter: ...şi cel de la Pfizer... Valeriu Gheorghiţă: Peste 16. Reporter: ... peste 16. OK. In privinţa persoanelor cu boli cronice care sunt minori, la ei cum va ajunge acest vaccin? Aveţi o asemenea evidenţă? Valeriu Gheorghiţă: Pentru persoanele sub 16 ani, care au o anumită afecțiune cronică, nu, din păcate. La momentul actual nu putem să ieșim din recomandările de siguranță, dacă vreți, ale fiecărui produs. In momentul in care vor fi datele disponibile și pentru categoria de varstă de sub 18, respectiv, sub 16 ani, cu siguranță se va face acest lucru, timp in care persoanele respective trebuie să respecte măsurile de prevenție tocmai pentru a-şi proteja sănătatea. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Prima intrebare: care a fost explicația producătorului pentru șase doze in loc de cinci intr-un flacon şi cea de a doua - cum și dacă se vor implica cultele in promovarea vaccinării? Valeriu Gheorghiţă: Pentru prima intrebare, se știa de la inceput faptul că in fiecare flacon rămane o cantitate de soluție reconstituită, care poate să permită chiar a șasea sau chiar a șaptea doză in anumite cazuri, insă avand in vedere că tipul seringilor folosite și a acelor variază de la un centru de vaccinare la altul sau de la o țară la alta, au vrut să asigure, inițial, că există cinci doze indeplinite și care pot să fie extrase cu siguranță din fiecare flacon. In momentul in care s-a observat că se pot extrage 6 doze, atunci a apărut această modificare, prin care există variația de 6 doze per flacon. Dacă intr-un anumit centru de vaccinare, de pildă, nu se pot extrage 6 doze și se extrag doar 5, cea de-a șasea doză va fi declarată doză pierdută. Reporter: Pentru cea de-a doua intrebare? Valeriu Gheorghiţă: Și pentru cea de-a doua intrebare, decizia de a iniția o campanie sau activitate, dacă vreți, de informare aparține cultelor religioase din Romania și cred că implicarea in informare și nu in activitatea de vaccinare propriu-zisă este un lucru foarte bun. Dar este important pentru că reprezintă una dintre instituțiile cu cea mai mare credibilitate și cred că oferirea unor informații din surse sigure, validate științific tuturor celor care le solicită este un lucru binevenit și pe care noi il apreciem foarte mult. Reporter: Dar s-au purtat discuții? Cum sunt acești oameni, de fapt, incurajați să-i informeze pe ceilalți? Nu imi e foarte clar care e mecanismul. Valeriu Gheorghiţă: O singură intalnire a fost oficială in a doua jumătate a lunii decembrie a anului trecut pe tema vaccinării, in care am prezentat informațiile de la momentul respectiv legate de tipul vaccinurilor, modalitățile de aprobare, de cum a fost posibil să se ajungă intr-un timp atat de scurt la momentul autorizării unui anumit tip de vaccin, indicațiile, contraindicațiile și principalele preocupări care existau și in randul domniilor lor, ca și in randul opiniei publice. In urma acestei intalniri, am elaborat un material informativ, pe care l-am pus la dispoziția dumnealor și, ulterior, fiecare cult religios, dacă dorește, poate să ofere informații atunci cand sunt, bineințeles, solicitate aceste informații de către fiecare persoană. Reporter: Considerați, pană la acest moment, că această campanie de informare este un succes sau poate fi un succes in viitorul apropiat? Valeriu Gheorghiţă: Cred că e devreme să vorbim de succes sau insucces in tot ceea ce privește campania de vaccinare, nu doar de informare. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, cu siguranță sunt lucruri care se pot face mult mai bine. Trebuie să ințelegem că suntem in pandemie. Această campanie de vaccinare se organizează in condiții de pandemie, intr-un ritm extrem de accelerat, in care am incercat să devansăm activitățile tocmai pentru a crește accesul persoanelor la vaccinare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, mă iertați. Legat de persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus, care incă au anticorpi, ce le recomandați sau care este traseul pe care trebuie să il urmeze o persoană care a fost diagnosticată in urmă cu două luni, să spunem, are anticorpi și ar putea să se incadreze, să spunem, in cea de-a doua etapă de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Timpul recomandat de așteptare este de pană la trei luni. Trebuie să treacă cel puțin o lună de la momentul declarării vindecării, dar persoana respectivă poate să aștepte pană la un interval de 3 luni. Reporter: Bună ziua. Ați spus puțin mai devreme că de vineri, la ora 15:00, cei care fac parte din a doua etapă vor putea să inceapă să se programeze. Nu va exista o prioritizare. In același timp, va incepe vaccinarea cu cei din centrele medico-sociale. Intrebarea mea este: cate centre există, cate persoane sunt in aceste centre şi dacă veți aștepta să vaccinați aceste persoane şi apoi se vor vaccina restul din cea de-a doua etapă sau cei, nu ştiu, bolnavii cronici, cei care au peste 65 de ani, lucrătorii din domenii-cheie se vor putea vaccina de cand, de pe 15, incepand cu ora 16:00, de pe 16 ianuarie sau de cand? Ce va genera platforma? Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere al numărului de centre sunt circa 1.884 de centre medicale sociale. La nivel național sunt aproape 40.000 de persoane internate, dar acest număr se poate modifica de la o săptămană la alta, vorbim de persoane care se află internate. Parte dintre ele se pot externa, parte se internează, deci e un număr care variază. Din acest punct de vedere, activitatea de vaccinare in aceste centre va fi in paralel cu activitatea de vaccinare a celorlalte categorii de persoane din etapa a doua, iar o persoană care pe data de 15 vrea să se programeze, știm şi acum, o persoană nu se poate programa de pe o zi pe alta, pentru că vom crea dificultăți in estimarea necesarului de doze și vor fi persoane care ajung intr-un centru de vaccinare și nu sunt suficiente doze. Şi atunci, prima zi de programare practic va fi 18, dar persoana respectivă din 15, de la ora 15:00, poate să inceapă să iși facă programare. Reporter: Şi, in continuare, rămane estimarea cu etapa a III-a pentru luna aprilie? Valeriu Gheorghiţă: Aceasta este estimarea noastră, cu luna aprilie, dar cum am făcut și cu etapa a doua pe care o estimam undeva la inceput de februarie, chiar jumătatea lunii februarie, este posibil să se modifice acest termen in funcție de calendarul de livrare a dozelor, dacă vom primi mai multe sau vor apărea doze suplimentare de la celelalte companii, care sperăm să primească autorizare, se poate facilita și se poate devansa și acest termen, avand in vedere, conform datelor pe care le avem. Repet, capacitatea de vaccinare in cele peste 1.760 de puncte de vaccinare este de peste 100.000 de persoane in fiecare zi. Reporter: Mai am o intrebare, vă rog mult. Dacă știți ce impact bugetar ați calculat pe ordonanța care va fi aprobată? Cat ne costă, practic, campania de vaccinare? Caţi din acești bani vor veni de la buget? Cați vor veni de la autoritățile locale? Valeriu Gheorghiţă: Nu am, din păcate, aceste date. Nu am acces la aceste date. Reamintesc, activitatea Comitetului este de a organiza și coordonarea activităților de vaccinare. Aceste date care se referă la impactul financiar cred că trebuie să le solicităm din altă parte. Reporter: Sau poate domnul Baciu, dacă poate ajuta? Andrei Baciu: Sunt date care cu siguranță sunt luate in calcul, insă cu certitudine, costurile campaniei de vaccinare sunt mai mici decat costurile pe care pandemia le are asupra societății noastre, asupra vieții de zi cu zi, asupra economiei in general, industriei și mai departe. Reporter: Aţi calculat cam cu cat? Care e diferența? Andrei Baciu: Cu siguranță există calcule nu numai in Romania, făcute și inclusiv la nivel internațional. Reporter: Şi in țara noastră? In țara noastră care ar fi aceste calcule? Andrei Baciu: La ce anume vă referiți? Reporter: Cat ne costă campania de vaccinare /.../? Andrei Baciu: Sunt chestiuni in desfășurare, maine este programată ședința de guvern, așa cum a spus, și probabil atunci vor fi tot aceste analize gata. Reporter: Am văzut că nota de fundamentare niște sume trecute, dar nu ințeleg dacă aceste sume sunt pe toate campania de vaccinare sau, nu știu, pe zi, pe lună? Valeriu Gheorghiţă: Realmente, nu avem acces la această date și nu este in atribuția Comitetului Național. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Astăzi, Inaltpreasfințitul Teodosie de la Constanța a spus că nu se va vaccina pentru că este alergic, mai mult, a spus că nici nu incurajează vaccinarea, nici nu o descurajează și că nu crede in eficiența vaccinului, pentru că, citez, și medicii se contrazic intre ei. Am incheiat citatul. Acum vă intreb pe dumneavoastră cum comentați aceste afirmații, avand in vedere că aţi spus mai devreme, la sfarșitul anului trecut v-aţi văzut cu reprezentanții BOR? Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să spun că milităm pentru dreptul la liberă exprimare și la alegere a fiecărei persoane in parte, dacă dorește sau nu să se vaccineze. După cum știm, vaccinarea este voluntară, nu este obligatorie, este gratuită așa incat orice persoană care la un moment dat dorește să se vaccineze poate să facă acest lucru. Reporter: Cum aţi spus și dumneavoastră mai devreme, este considerată o putere destul de credibilă și atunci, cumva, poate o vedeți o lovitură afirmația domniei sale? Valeriu Gheorghiţă: Nu, in niciun caz. Sunt multe alte persoane din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane care incurajează sau care, mă rog, nici nu incurajează, nici nu descurajează, pană la urmă trebuie să oferim informațiile necesare fiecărei persoane, incat să decidă in final ceea ce dorește să facă. Reporter: Aș vrea dacă se poate să ne ajutați să clarificăm cifrele. Recunosc că sunt ușor confuză in acest moment pentru că, la intrebarea colegului meu, cate persoane estimați in etapa a doua de vaccinare, aţi spus 2,5 milioane, că estimaţi.... Valeriu Gheorghiţă: Aplicand un procent de cca 50% din cele circa 5 milioane pe care le estimăm cu boli cronice şi peste 65 de ani. Reporter: Deci 2,5 la care s-ar mai putea adăuga şi din celelalte categorii. Rămane, doar pe 2,5 milioane și mie imi spuneați mai devreme că rămane o medie de 16 - 17 mii de imunizări zilnice. Valeriu Gheorghiţă: Pentru etapa 1. Reporter: Nu, v-am intrebat dacă şi in etapa a doua şi aţi spus da. Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu, nu. Ne referim la etapa 1, in condiţiile in care vorbim de cca 235 de centre care au o activitate zilnică de vaccinare. Reporter: Vă intreb concret, in etapa a doua, pe cate imunizări zilnice mizați? Valeriu Gheorghiţă: După modelele pe care le-am avut impreună cu colegii de la Institutul de Sănătate Publică, modelarea epidemiologică, putem ajunge la 40 - 45 de mii de doze administrate in fiecare zi, ceea ce nu reprezintă cazuri noi, nu reprezintă persoane noi, pentru că trebuie să luăm in calcul din 20 ianuarie incep persoanele care iși vor face in aceeași zi rapelul la care se adaugă persoanele noi care se vor fi la prima doză. Deci, practic, numărul dozelor consumate in fiecare zi incepand cu data de 20 ianuarie va fi mult mai mare. Persoanele, de pildă, astăzi, care sunt vaccinate, să luăm un exemplu, 10.000 de persoane, peste 21 de zile vor fi aceste 10.000 de persoane la care se vor mai adăuga toate persoanele noi care vor fi programate in ziua respectivă. Deci din acest punct de vedere numărul de doze care aparent acum este excedentar va fi... Reporter: Insuficient. Valeriu Gheorghiţă: ...repede consumat. Nu neapărat insuficient, pentru că ne dorim să avem o activitate cat se poate de continuă in activitatea de vaccinare, incat să avem in fiecare zi, pe langă rapel, și cazuri şi persoane noi care să se vaccineze. Reporter: Aveți un calendar precis al livrărilor? Valeriu Gheorghiţă: Avem un calendar stabilit pană la sfarșitul lunii martie. Din cel de-al doilea trimestru nu avem datele legate de numărul dozelor livrate cu fiecare tranșă, dar el va fi sigur disponibil in perioada următoare, după ce se vor renegocia contractele. După cum știți, Comisia Europeană a suplimentat numărul de doze contractat şi cu compania Pfizer, practic pe langă cele 300 de milioane au mai fost contractate incă 300 de milioane, și așteptăm și noi, ne dorim ca aceste doze să fie livrate cat mai rapid. Reporter: Asta ce inseamnă, că pană la sfarșitul lunii martie ne așteptăm la 150 - 140 de mii de doze săptămanal sau la mai mult? Valeriu Gheorghiţă: Nu, vor fi mai multe... Reporter: Cat? Valeriu Gheorghiţă: Ce pot să vă spun, pentru luna februarie vom avea circa 780.000 de doze disponibile, pentru luna martie circa 1,2 milioane de doze disponibile. Reporter: Știți exact din care ser, cate doze? Valeriu Gheorghiţă: Vorbim doar de Pfizer. Reporter: Doar de Pfizer. Moderna? Valeriu Gheorghiţă: De Moderna, pentru primul trimestru cantitatea de doze este estimată la circa 400.000 de doze, insă ritmul de livrare nu il avem precizat, este posibil să fie săptămanal sau chiar la două săptămani. Reporter: V-aţi temperat cumva declarațiile in sensul in care săptămana trecută vorbeați despre capacitatea de 150.000 de imunizări zilnice. Valeriu Gheorghiţă: Da, pentru că erau 900 de vaccinare, insă după revizuirea tuturor centrelor de vaccinare am optat pentru un număr mai mic de centre care să aibă un volum mai mare de persoane, tocmai pentru a evita risipirea dozelor. Reporter: Mai exact ce nu ne-a ieșit? De la 1.000 de centre am scăzut la 750. Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de 750 de centre, parte dintre centre... Reporter: Vorbeați tot dumneavoastră despre o mie. Valeriu Gheorghiţă: Da, erau cca 900 centre comunitare la care se adaugă acele 100 de centre care rămaneau din cele inființate in unitățile medicale. Parte dintre aceste centre erau prevăzute a fi inființate in săli de sport din unitățile școlare și am preferat să nu inființăm in acele locații centre de vaccinare, avand in vedere că foarte probabil va incepe școala și copiii au nevoie de aceste spații libere și din punct de vedere epidemiologic nu se putea respecta fluxul persoanelor care veneau in acel centru de vaccinare. Andrei Baciu: Vă rog să lăsați şi colegii să pună intrebări /.../ Reporter: Am crezut că scopul intalnirii noastre să clarificăm chestiunile publice de interes. Adică cred că asta este un pic mai important. Dacă au colegii intrebări, cred că ne putem ințelege intre noi. Vă rog. Călin Alexandru: Aş vrea să fac eu o completare la ceea ce a spus domnul președinte. Chiar dacă in momentul de față poate să pară că avem o capacitate excedentară față de numărul de doze pe care noi il avem prevăzut in actualele contracte, practic 80-90% din el este reprezentat de Pfizer, după cum știți, astăzi, compania Oxford-AstraZeneca a depus solicitarea la Agenția Europeană a Medicamentului și se estimează că undeva inspre sfarșitul lunii ianuarie s-ar putea da un răspuns. Deci, noi considerăm că poate să existe o astfel de aprobare a unui nou vaccin, care să ne permită să creștem și noi numărul de doze pe care-l vaccinăm și atunci avem nevoie de o capacitate de vaccinare suficientă. Reporter: Aş mai avea şi eu intrebare dacă se poate. Ne puteți spune unde vor ajunge dozele de vaccinuri de la Moderna, in ce spitale? Ştim că vor ajunge maine. Şi dacă anul viitor vom mai primi vaccinuri anti-COVID, pentru că sunt foarte mulți care anul acesta se rețin sau evită să se vaccineze și vor să știe dacă, de exemplu, anul viitor vom mai avea vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Nu aş putea să vă spun. Calendarul de livrare este estimat pană la sfarșitul acestui an, insă in funcție de momentul de obținere a autorizării de punere pe piață pentru celelalte companii, evident că din acel moment se va derula calendarul de livrare a dozelor. Ceea ce pot să vă spun este că activitatea campaniei de vaccinare este prevăzută pentru a asigura acel procent de circa 60-70% imunizare colectivă, după care activitatea de vaccinare probabil că va continua prin intermediul rețelei primare de medicină de familie, ca și in cazul programului național de vaccinare, in care fiecare persoană se poate vaccina oricand dorește cu vaccinurile care vor fi disponibile la acel moment, in condițiile in care, bineințeles, se vor respecta toate criteriile de siguranță și de calitate. Reporter: Și dacă ne puteți spune unde vor ajunge mai exact vaccinurile de la Moderna care vor ajunge maine in țară? Valeriu Gheorghiţă: Sunt locații pe care incă le analizăm in funcție de, repet, de ritmul de vaccinare din fiecare zi. Pot să vă dau, de exemplu, Spitalul Municipal, unde se vaccinează zilnic aproape 500 de persoane; va primi cu siguranță un număr de doze din acest tip de vaccin, insă incercăm distribuirea la nivel național și nu doar in București. Reporter: Spuneați nu de 900 de centre de vaccinare, ci de 753, dacă am reținut bine. Credeți că vor fi suficiente pentru toți cei care vor dori să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: /...;/ Dacă aceste centre au circa 1.766 de cabinete de vaccinare, de puncte de vaccinare, se poate asigura un număr de peste 100.000 de persoane vaccinate in fiecare zi, ceea ce inseamnă in 10 zile un milion, ceea ce inseamnă in 20 de zile 2 milioane de persoane și tot așa. Reporter: Şi nu am ințeles ceva bine. Cate persoane din etapa a doua se vor vaccina in cele din urmă, cu aproximație? Valeriu Gheorghiţă: Nu știm cate se vor vaccina in final. Estimăm un procent de circa 50%, care va varia cu siguranță de la o categorie la alta. Estimăm și noi un procent mai mare la populația vulnerabilă și, de asemenea, la anumite tipuri de activități esențiale cu siguranță vor fi procente mult mai mari. Reporter: Mulţumesc. Reporter: O clarificare: pentru inscrierea in platformă: ora 3:00 sau ora 15:00? Valeriu Gheorghiţă: 15:00. Reporter: Ok. Şi există o limită maximă cat poate să ducă această platformă in privința numărului de persoane inscrise intr-o zi? Valeriu Gheorghiţă: Există in funcție de numărul de sloturi libere din fiecare centru de vaccinare. Ca să putem evalua, un centru de vaccinare care are patru cabinete de vaccinare, numărul de sloturi pentru fiecare cabinet este de circa 60 de locuri libere per acel cabinet. Inseamnă că un centru de vaccinare care are patru cabinete va putea vaccina 240 de persoane. Acesta va fi numărul de sloturi disponibile in centrul respectiv. Reporter: Şi atunci, estimați că in prima zi se pot inscrie cate persoane? Valeriu Gheorghiţă: Cate or să dorească. Nu știu să vă spun cate se vor programa. Reporter: Ok. In privința persoanelor... Valeriu Gheorghiţă: Dar estimăm un număr de chiar 40 de mii de persoane intr-o zi. Ideea este că acest număr foarte mare trebuie să aibă o acoperire in ceea ce privește numărul de doze. Trebuie să ințelegem faptul că in luna februarie, la sfarșitul lunii februarie, urmează persoanele care acum și-au făcut prima doză și urmează rapelul. Reporter: Deci, dacă toate locurile sunt luate, eu pot să intru in platformă să incerc să mă programez, dar nu o să am cum. Valeriu Gheorghiţă: O să găsiți sloturile disponibile, sigur că da. Persoanele care deja sunt programate sau unele deja vaccinate, au locul de rapel deja ocupat. Reporter: Am ințeles. Deci, dacă intrăm spre sfarșitul zilei şi vor fi ocupate toate locurile disponibile in momentul acela platforma imi va spune că nu pot să mă inscriu și să incerc a doua zi ca să se updateze. Există o comunicare electronică intre toate centrele de vaccinare, numărul de doze utilizate care se updatează in timp real, astfel incat, de fiecare dată cand dăm refresh, să vedem dacă s-a mai eliberat un loc? Sau odată ce sunt ocupate toate locurile disponibile va trebui să incerc a doua zi, la prima oră? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Cred că acest update, de care dumneavoastră vorbiți, este in timp real. Practic, pe măsură ce o persoană se prezintă la centrul de vaccinare şi este vaccinată se eliberează, practic, slotul din ziua respectivă, dar dumneavoastră nu vă puteți programa dimineața, in aceeași zi. Practic, programarea o veți putea face la cel puţin 48 de ore din momentul in care intrați in platformă şi vreți să vă programați. Probabil n-am fost suficient de clar. Practic, in momentul in care accesăm platforma informatică avem centrele de vaccinare şi numărul de sloturi libere. Dumneavoastră vedeți numărul de sloturi libere pe o lună de zile şi vă puteți programa, vă alegeți o zi in care vreți să vă programați sau unde găsiți un loc liber al acel centru de vaccinare. Nu veți vedea doar locurile din ziua respectivă, ci veți vedea pe o perioadă, ca şi acum, se procedează la fel. Reporter: Ok. In privința persoanelor fără acte de identitate, de-a lungul anilor au fost diferite estimări, de la 100.000 pană la 500.000 de persoane pe teritoriul Romaniei. Acești oameni cum se pot inscrie in platformă? Valeriu Gheorghiţă: Nu se pot inscrie in platformă, neavand datele. Pot să se prezinte la Direcţia de asistență socială a primăriilor, de asemenea, se pot inscrie prin call center şi vor fi vaccinate, se vor prezenta direct la centrul de vaccinare. Reporter: Chiar dacă nu au un CNP se pot vaccina? Valeriu Gheorghiţă: Chiar dacă nu au un CNP se pot vaccina. Este cazul persoanelor care sunt din afara Romaniei şi care nu au un CNP. Ei se pot vaccina şi se inregistrează in Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor. Reporter: Ok. Mulţumesc! Reporter: O clarificare voiam, spuneați mai devreme că vă gandiți să schimbați definiția contactului direct. Dacă o persoană care a făcut vaccinul complet, inclusiv rapelul, şi intră in contact cu o persoană pozitivă, mai stă sau nu in izolare? Valeriu Gheorghiţă: Nu mai stă in izolare. Călin Alexandru: Deci, aş vrea să incep mai de departe. Noi suntem in Uniunea Europeană şi aici vor fi probabil niște reguli care vor fi stabilite la nivel european. Deja, așa cum se menționează şi s-a menționat un pic mai devreme, se discută despre această chestiune, ce se intamplă şi cum vor fi tratate persoanele care primesc vaccinul, care au făcut şi rapelul şi, practic, se consideră că sunt imunizate, după o perioadă de o săptămană de la cea de-a doua doză. Adriana Pistol: Cam 10 zile. Căin Alexandru: Deci, practic, din momentul in care se vaccinează prima doză, in funcţie de tipul de vaccin, trebuie să mai treacă o lună pană cand tu eşti considerat că ai imunitate şi această imunitate nu este 100% pentru toate persoanele. Deci, este un procent undeva cam la 94- 97% de persoane care au o astfel de imunitate. Deci, din punctul acesta de vedere, in momentul in care o persoană este vaccinată şi vine in contact cu o persoană pozitivă, aşa cum a menționat mai devreme doamna director Pistol, se va face o analiză şi se va rescrie definiția pentru contact. Reporter: Şi dacă trece mai puţin de o lună? Adriana Pistol: Păi, nu este incă imun. Asta este ceea ce incercăm să spunem. Deci, imunitatea cu adevărat consistentă care să apere această persoană, cu șanse de peste 95%, 96-97%, să nu se imbolnăvească de la cineva, se intamplă după primirea dozei a doua incă 10 zile, minim. 7-10 zile. Şi atunci, sigur că altfel privim. Dacă am o singură doză, am inceput să am ceva imunitate, dar in niciun caz nu am ajuns la acest prag de peste 95%. Mai bine mă carantinez şi am grijă, da? Deci, asta incerca să spună domnul doctor. O persoană complet imunizată este aceea care și-a făcut intreaga serie de vaccinare și a trecut și o perioadă de minimum 10 zile de la a doua doză, astfel incat să fim siguri că nu poate dobandi boala. In acel moment, sigur că nu mai ai... Reporter: Aș vrea să adaug şi ceva, dacă se poate. Știm că și cei care se vaccinează se pot infecta și pot da virusul mai departe. Valeriu Gheorghiţă: Riscul este mai multe teoretic, dacă vreți, avand in vedere că persoanele vaccinate cu cele două doze, la circa 7-10 zile de la efectuarea rapelului, au răspuns imun protector. Din acest punct de vedere, poate să existe un nivel mic al replicării virale doar la nivelul naso-faringelui, la poarta de intrare. Estimăm că riscul de transmitere este substanțial scăzut. Deci, nu ne așteptăm să existe aceste situații, dar datele, așa cum am mai anunțat și cu alte ocazii, vor fi disponibile atunci cand se va analiza răspunsul la această intrebare din studiile care sunt in derulare. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să mai facem incă o precizare care să fie foarte bine ințeleasă - după 15, se deschide etapa a II-a, atat pentru categoriile vulnerabile, cat și pentru activitățile esențiale, da? Reporter: Le puteți detalia un pic? Valeriu Gheorghiţă: Ce anume? Reporter: Activitățile esențiale. Cine intră in etapa a II-a? Valeriu Gheorghiţă: Se regăsesc in strategia de vaccinare. Vorbim de servicii care, in momentul de față, deservesc, de pildă, transporturile, invățămant, apărare, ordine publică, autoritate judecătorească, energie, comunicații, instituția Președintelui, instituția Guvernului, Parlamentul, şi alimentație publică, mass-media, deci practic... Reporter: Şi dumneavoastră. Valeriu Gheorghiţă: Toate aceste activități sunt incluse, așa cum sunt prezentate ele in strategie. Reporter: Și dacă se mai poate, ca să inchidem povestea cifrelor. Spuneați mai devreme că s-au vaccinat, s-au imunizat 125.190 de persoane din prima etapă, dintr-un total de 160.000 de angajați din sectorul sanitar. Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Am ințeles corect? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Inainte să inceapă prima etapă, cifra pe care am primit-o noi toți era de jumătate de milion, 500.000. Marțea trecută, la o intrebare... Valeriu Gheorghiţă: 250.000. Reporter: Spuneați 250.000. Valeriu Gheorghiţă: Noi vorbim de angajați. Am spus 160.000 sunt angajați, dar la cei 160.000 se adaugă studenții universităților de medicină și farmacie, personalul din domeniile /.../ Reporter: 250.000 aţi spus săptămana trecută, angajați cu contract, cu carte de muncă in sistemul sanitar. Valeriu Gheorghiţă: Nu, am spus lucrători in sistemul medical și social. Reporter: Potrivit INS, in 2019, să știţi că au fost 343.630 cadre sanitare, şi medici, şi asistenți și cadre medicale cu pregătire sanitară medie și personal auxiliar. Deci, pană la urmă la ce cifră ne raportăm? Valeriu Gheorghiţă: Circa 250.000. Reporter: Deci, sunt 125.000 imunizați din 250.000. Valeriu Gheorghiţă: Da. Aceasta este estimarea, dar noi vorbim de estimări, repet, da? Important e ca un număr cat mai mare de persoane din fiecare categorie profesională să se vaccineze. Andrei Baciu: Şi incă o completare, vom lăsa etapa unu și, ulterior, cand se intră in etapa trei, şi etapa a doua deschise, astfel incat oricine iși dorește să se vaccineze, oricand pe parcursul anului, să poată să o facă. Deci, vorbim de estimări. Acestea sunt cifrele pe care le avem. Ce este important este să avem un acces cat mai ușor, cat mai facil și un cadru favorabil vaccinării. Reporter: Există cei 2.000 de doctori și 6.000 de asistenți despre care vorbeați pentru etapa a II-a pregătiți, instruiți? Valeriu Gheorghiţă: Sunt identificați la nivelul fiecărui județ. Urmează perioada de training in aceste zile, care se face cu responsabilii din centrele de vaccinare și responsabilii cu Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, ținand cont de faptul că marea parte a personalului medical din aceste echipe provine din rețeaua medicală de medicină de familie. Dumnealor efectuează activități de vaccinare in mod curent in cadrul Programului Național de Vaccinare, deci, din acest punct de vedere este, dacă vreți, categoria medicală cu cea mai mare expertiză in domeniul vaccinării. Există procedurile disponibile, fiecare are acces la ele, procedura de vaccinare, circuitul in fiecare centru de vaccinare - ele sunt disponibile și pot să fie cunoscute. Reporter: Dar trainingul presupune doar instructajul asupra manevrei medicale sau vorbim și despre seria de informații pe care cel care face vaccinarea poate să i-o dea celui vaccinat astfel incat să obțină un consimțămant informat? Valeriu Gheorghiţă: Noi vorbim de medici. Medicii trebuie să presupunem, și așa și este, dețin informațiile necesare pentru a răspunde intrebărilor legate de un vaccin, in momentul de față chiar și de vaccinarea impotriva COVID-19. Din ceea ce dorim legat de trainingul cu echipele de vaccinare, vorbim in mod deosebit de cum se organizează activitatea dintr-un centru de vaccinare și de cum se operează in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Insă și aici vreau să vă spun că, in momentul de față, Registrul este disponibil de 10 ani, și medicii de familie fac acest lucru in cadrul Programului Național de Vaccinare. Deci, dumnealor cunosc partea de introducere a datelor in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, insă este un specific diferit la acest moment legat de organizarea fiecărui centru de vaccinare. Activitățile și procedurile sunt cunoscute, ele sunt disponibile și am și vorbit cu direcțiile de sănătate publică pentru a le trimite tuturor centrelor de vaccinare și responsabililor. Insă noi așteptam astăzi centralizarea tuturor centrelor și a responsabililor din fiecare centru pentru a ști cu cine să intrăm in relaționare. Reporter: Vreau să vă intreb eu ceva, vă rog. Dacă o persoană este imobilizată, nu este instituționalizată intr-un centru ci e acasă la ea. Cum va fi vaccinat această persoană? Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze și dacă va ajunge o echipă mobilă sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Printr-o echipă mobilă. Medicul de familie impreună cu Direcția de Asistență Socială din Primărie, după caz, stabilește persoanele care se află in această situație și se organizează o echipă mobilă care va asigura accesul persoanelor respective la vaccinare. Reporter: Și mai vreau să vă mai intreb ceva. Dacă o persoană are cele două doze de vaccin, trec și cele 7, 10 zile și se va aplica acest principiu de care aţi vorbit puțin mai devreme, un roman să spunem, care se va duce intr-o țară de pe lista galbenă, se supune regulilor de-acolo, apoi se intoarce in țara noastră. Ar mai urma să stea in carantină la intoarcere sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Asta spuneam mai devreme că, din ceea ce noi știm la acest moment, dar sunt lucruri care nu s-au definitivat, practic nu s-a luat o decizie, nu. Reporter: Deci şi pentru contact cu cineva şi pentru carantină la intoarcere. Valeriu Gheorghiţă: Persoana respectivă, teoretic fiind protejată de boală, are un risc foarte mic să mai transmită această infecție. Reporter: Şi incă o scurtă precizare, vă rog, să văd dacă am ințeles bine ce se va intampla vineri, la ora 15:00. Dacă vineri, la ora 15:00 intru pe platformă și mă programez, practic mă pot programa cel mai devreme duminică la ora 15:00, așadar 48 de ore. Valeriu Gheorghiţă: Sloturile vor fi disponibile din data de 18. Reporter: Din data de 18, de luni. Așadar vaccinarea propriu-zisă din etapa a doua va incepe luni, nu vineri. Valeriu Gheorghiţă: Va incepe pe 15, cu centrele medico-sociale, aşa cum am mai spus, şi vor fi activități in unitățile medicale unde se poate face vaccinarea chiar de duminică, de pildă, dar nu toate centrele vor avea această deschidere a sloturilor. Reporter: Vă rog să ne spuneți dacă Romania va recunoaște certificatele de vaccinare emise in alte state, cum ar fi cele din Marea Britanie, Israel, Rusia, China? Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu să vă răspund la această intrebare. Este o decizie la nivelul guvernamental, nu aş putea să vă ofer informații. Reporter: De asemenea, tot apropo de adeverințele de vaccinare, in momentul de față pe aceste certificate scrie valabil patru luni. Ce se intamplă după aceste patru luni, dacă o persoană vrea să călătorească și are nevoie de un certificat valabil? Valeriu Gheorghiţă: Doamna doctor? Adriana Pistol: Eu nu ştiu să scrie undeva valabil 4 luni. Reporter: Chiar aseară un doctor din Constanța a postat pe pagina lui de Facebook certificatul de vaccinare in care scrie că este valabil pană in aprilie, deci patru luni. Adriana Pistol: Este adeverința de vaccinare? Reporter: Da. Adriana Pistol: Scrie că e valabil 4 luni? Reporter: Şi nu este un singur caz. Au fost postate şi alte adeverințe... Adriana Pistol: Se poate, nu vă contrazic. Nu pot decat să spun că o să analizăm şi vă răspundem data viitoare. Deşi nu văd unde scrie. Reporter: Dacă imi permiteți, la finalul conferinței vă pot arăta. Adriana Pistol: Da, mi-ar fi foarte util. Vă mulțumesc foarte mult. Reporter: Mai am şi eu o intrebare, dacă este posibil. Sunt mulți romani care lucrează, de exemplu, in transporturi navale și au angajator străin. Angajatorul poate să facă programarea in platformă sau cum se vaccinează? Valeriu Gheorghiţă: Da, sigur. Dacă vorbim de o companie străină.. Reporter: O companie străină care are angajați romani și vor să se vaccineze in Romania. Valeriu Gheorghiţă: Da, se pot vaccina. Angajatorul ii programează după aceeași modalitate și regulă ca ceilalți angajatori. Călin Alexandru: Poate că nu ii recunoaște CUI-ul şi in acest caz sunt disponibile celelalte variante... Valeriu Gheorghiţă: Serviciile de call center care validează acest tip de unitate economică sau depinde de domeniul de activitate și, ulterior, se pot inscrie angajații. Adriana Pistol: Deci, dacă imi permiteți m-am lămurit. Este vorba de data de expirare a produsului, nu a adeverinței. Deci scrie aici: produsul Pfizer BioNTtech, lotul, numărul, expiration date, acela.... Reporter: Prin urmare adeverința nu are termen de expirare? Adriana Pistol:.. nu a adeverinței. Orice medicament are termen de expirare. Reporter: Am ințeles. Mă refer la adeverință. Adriana Pistol: Bineințeles că nu are un termen de expirare pană ce compania și toate studiile o să ne spună cat timp ne oferă imunitate. Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare, care ar fi in momentul de față rata de vaccinare in randul paramedicilor? Valeriu Gheorghiţă: Nu am făcut o analiză pe această categorie. Dacă domnul doctor Călin Alexandru... Călin Alexandru: Deci, in momentul de față vaccinarea personalului din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, inclusiv a paramedicilor, este in curs. Nu știu să vă dau un răspuns, dar din informațiile pe care le avem, rata de acceptabilitate in randul lor este peste 70%. Dar nu am in momentul de față să vă spun cu exactitate o cifră. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Şi aş mai avea şi eu o intrebare scurtă. Din data de 15, bolnavii cronici se pot inregistra inclusiv de-acasă de pe platformă. Cum fac dovada diagnosticului pe care il au? Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum am spus, pacienții cu boli cronice, ideal, trebuie să se programeze prin medicii de familie. In cazul in care nu au medic de familie, se vor programa individual, asumand că cele declarate sunt conforme cu realitatea. Reporter: Prin urmare, ne putem lovi in practică și de situația in care o persoană care nu este, de fapt, bolnavă cronic se poate vaccina in această a doua perioadă, chiar dacă nu este etic, legal. Nu există un control. Valeriu Gheorghiţă: Nu putem să asigurăm sută la sută acest control. Pană la urmă, e important ca persoanele respective să aibă acces la vaccinare, respectand modalitatea de programare și criteriile din etapa respectivă. Vă mulțumim frumos. Reporter: Dacă se poate, dacă intr-o şcoală sunt vaccinați toți angajații, acea şcoală are șanse să se redeschidă mai repede? Valeriu Gheorghiţă: Nu știu să vă răspund. Cred că este o decizie care se ia la nivel guvernamental. Nu știu dacă are influență și nu ține de mine să vă spun acest lucru. Reporter: Dar cine poate lua o astfel de decizie in urma rezultatelor din etapa a doua de vaccinare ? Valeriu Gheorghiţă: Cred că este o decizie interministerială care se ia... Adriana Pistol: Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgență. Valeriu Gheorghiţă: Este ultima intrebare. Reporter: Nu mi-aţi putut spune cat ne costă campania de vaccinare, dar vreau să vă intreb dacă din cauza neințelegerilor dintre autoritățile locale şi centrale etapa a II-a de vaccinare ar putea fi in pericol? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că aceste aspecte vor fi lămurite in cursul zilei de maine. Vă mulțumim frumos! 2021-01-12 16:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(26).jpgAjutor umanitar pentru persoanele afectate de incendiul din Miercurea CiucȘtiri din 12.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/ajutor-umanitar-pentru-persoanele-afectate-de-incendiul-din-miercurea-ciucPremierul Florin Cițu a dispus distribuirea de alimente și alte bunuri necesare familiilor sinistrate in urma incendiului din data de 7 ianuarie, din Miercurea Ciuc. Produsele acordate ca ajutor umanitar de urgență constau in alimente (ulei, zahăr, făină, conserve) și materiale de strictă necesitate (paturi, saltele, pături, saci de dormit etc.), sunt in valoare de peste 300.000 de lei și au fost scoase din rezervele de stat. Decizia prim-ministrului va fi transpusă printr-o Hotărare ce urmează să fie aprobată de Guvern. Reamintim că un incendiu violent a izbucnit in Miercurea Ciuc, joi, 7 ianuarie 2021, in urma căruia peste 250 persoane au rămas fără locuințe. 2021-01-12 14:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-12-02-53-52big_sigla_guvern.pngANUNȚ DE PRESĂȘtiri din 12.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/anunt-de-presa1610450975Premierul Florin Cițu va avea luni, 18 ianuarie, de la ora 10.00, o intalnire cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, la sediul Guvernului. 2021-01-12 13:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-12-01-29-35big_sigla_guvern.pngGuvernul este pregătit să sprijine persoanele afectate de incendiul din Miercurea CiucȘtiri din 09.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-este-pregatit-sa-sprijine-persoanele-afectate-de-incendiul-din-miercurea-ciucIn urma incendiului violent izbucnit in Miercurea Ciuc, joi, 7 ianuarie 2021, unde peste 250 persoane au rămas fără locuințe, Guvernul Romaniei este pregătit să sprijine autoritățile locale din Harghita, in vederea relocării persoanelor rămase fără adăpost, amplasarea de locuințe mobile și implicit asigurarea asistenței medicale, oferirea de alimente, și alte bunuri necesare subzistenței. La nivel local, in seara de 7 Ianuarie și in data de 8 ianuarie au fost convocate 2 ședințe ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență unde discuțiile au vizat identificarea locurilor disponibile pentru cazarea persoanelor sinistrate, asigurarea necesarului de alimente și alte bunuri necesare subzistenței, testarea pentru SARS-CoV-2 a persoanelor cazate temporar la o sală de sport din Miercurea Ciuc și identificarea in regim de urgență a terenului disponibil pentru amplasarea locuințelor modulare. Astfel, in baza tuturor acestor nevoi iminente de protecție și de ajutor care trebuie acordate urgent comunității sinistrate, Guvernul Romaniei este implicat direct, in colaborare cu autoritatile locale si judetene, in oferirea de suport prin instituțiile direct implicate, respectiv, Institutia Prefectului, forțele din cadrul MAI, poliție, jandarmerie, pompieri, Ministerul Sănătății si Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 2021-01-09 12:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-09-12-35-27big_stema.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 06.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi am inceput pregătirea pentru bugetul anului acesta, 2021. In acest sens, am făcut o solicitare fiecărui minister, o notă prin care am cerut mai multe lucruri. In primul rand, am cerut o analiză a actelor normative care sunt in vigoare şi au un impact bugetar, dar nu pot fi susţinute in totalitate in bugetul anului 2021, şi alte acte normative, bineinţeles, care sunt in vigoare, dar care nu pot fi puse in aplicare in acest an datorită unor necorelări legislative. Deci, toate actele normative pentru fiecare minister, cu impact bugetar să vedem unde le punem. Am cerut, bineințeles, pentru aceste acte normative fiecare ministru va trebui să vină cu o notă de prezentare şi cu soluții. Al doilea lucru pe care l-am cerut şi l-am solicitat miniştrilor a fost ca in acele ministere unde există in subordine operatori economici să se facă o analiză pe baza rapoartelor contabile şi situația financiară, ceea ce am mai și prezentat. Şi, pe 4 februarie, fiecare ministru va trebui să prezinte spre aprobare in guvern un memorandum care să conțină: situația actuală a acestor companii, a acestor operatori economici, cauzele care au determinat inregistrarea de pierderi, plăți restante, arierate și așa mai departe, și bineințeles un set de măsuri concrete, cuantificabile și cu termene clare de realizare pentru eficientizarea acestor companii, acestor operatori economici. Așa cum am spus, acordarea unor sume de la buget pentru acești operatori economici o să fie condiționată ferm de respectarea implementării măsurilor menționate in acest memorandum. Pentru fiecare minister va exista un memorandum, condițiile le vom vedea acolo, iar bugetul sau banii care vor fi alocați acestor companii va fi condiționați de aceste condiții. Al treilea lucru cerut de la ministere, este situația proiectelor de investiții, un lucru pe care l-am analizat și anul trecut și vă spun că am văzut o practică, m-am uitat in ultimii... prin 2016-2020, o practică ciudată: proiecte care au fost incluse in buget, unele au fost bugetate, altele nu au fost bugetate, dar şi unele care au fost bugetate şi execuția a fost foarte proastă. Deci, am cerut o listă cu toate proiectele de investiţii care au fost incluse in anul trecut, execuția in 2020, execuția pe fiecare buget să vedem cum stăm cu ele. /...;/ Și incă o listă cu proiecte de investiţii care au fost incluse in bugetul pe 2020, dar nu au avut prevăzute credite de angajament, deci au fost doar incluse acolo. Aceste liste vor fi trimise către cabinetul prim-ministrului și Ministerul Finantelor Publice. Pe baza acestor liste, vom face prioritizarea și vom bugeta aceste proiecte de investiţii pentru anul 2020. A fost prezentată o notă de informare de la Ministerul Finanțelor Publice care va sta la baza unui memorandum făcut de fostul minister al Fondurilor Europene și Ministerul Finanțelor, cu proiectele care pot fi finanțate din fonduri europene și nu de la buget de stat. Este lucrul pe care l-am anunțat şi anul trecut cand conduceam Ministerul Finanțelor. Vrem ca acele proiecte de investiții care pot fi finanțate din fonduri europene să fie finanțate din fonduri europene, să nu mai punem presiunea pe bugetul de stat. Și aici vom avea și această listă. Săptămana viitoare incepem procedura pentru bugetul din 2021, cu pregătirea limitelor pentru fiecare minister in parte. Propunem ca bugetul să intre in parlament in 4 februarie, să fie dezbătut atunci şi aprobat. Pană atunci, vom face toate aceste analize. Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să le spun din ședința de guvern de astăzi. Domnul ministru Cimpeanu vă va prezenta un proiect de ordonanță de urgență. Dacă sunt intrebări... Reporter: Bună ziua! In ceea ce priveşte proiectul de buget, ca să terminăm cu proiectul de buget, ce durează atat de mult in realizarea acestui buget in condițiile in care, iată, in momentul de faţă funcționăm, știm foarte bine, cu 1/12 din cheltuielile anului trecut, mai ales că dumneavoastră spuneați că aveați pregătită o formă a proiectului de buget pe anul 2021, chiar dacă este un număr mai mare de ministere, practic, vorbim de același impact bugetar, in mare, pe care puteați să-l aveţi in calcul? Florin Ciţu: Pe de o parte le dăm șansa colegilor miniştri să-şi cunoască ministerele. Şi această solicitare pe care am făcut-o astăzi este in acest sens. Vor avea șansa să cunoască exact ce proiecte de investiţii au, ce companii au in subordonare, dacă sunt profitabile sau nu, să ne ocupăm de restructurări şi bineinţeles legislația in vigoare. Este o analiză n-am mai văzut să o fi făcut cineva inainte de un buget. Eu am spus foarte clar şi sunt ferm: vreau să facem reformă! Banul public nu o să mai fie cheltuit aiurea. De aceea este nevoie de această analiză transparentă. In același timp, la fel şi cu prioritizarea proiectelor de investiţii: vreau să bugetăm acele proiecte de investiţii care pot fi făcute anul acesta, nu doar să bugetăm proiecte de investiţii in general să arătăm o cifră mari. Vă spun că pentru 2020, din estimările mele, dar domnul ministru al finanțelor vă va confirma sau infirma in zilele următoare, am reuşit ieri un record cu investiţiile, sunt in jur de 53 de miliarde, nu am cifra exactă - veți vedea, după 12 luni de zile. Dar şi aceste investiţii trebuie analizate. Vreau să văd că acești bani au fost cheltuiți eficient şi că au dus la creştere economică. De aceea, această bugetare in acest an este foarte riguroasă. Durează puţin mai mult, dar o să vedeți că impactul o să fie unul pozitiv către economie. Reporter: Tocmai pentru că la economie mă gandesc, mediul de afaceri ar trebui să ştie pe ce ar trebui să se bazeze pentru anul in curs. Deja a inceput anul şi in același timp dumneavoastră spuneați intr-o declaraţie pe care o făceați chiar la inceputul anului 2019 că o intarziere a proiectului de buget intr-un an este inacceptabilă pentru că vine doar in momente de criză. In momentul de faţă nu credeți tocmai că o bună predictibilitate ar fi de ajutor mediului de afaceri, avand in vedere că nu există in momentul de faţă nici măcar strategia fiscal-bugetară care să fie făcută public sau măcar PIB-ul estimat pe care dumneavoastră lucrați? Florin Ciţu: Haideți să le luăm pe rand: predictibilitate - mediul de afaceri are din partea mea cea mare predictibilitate. Am spus că nu se va umbla la Codul Fiscal, nu se umblă; nu umblăm la taxe, totul merge inainte. In al doilea rand, in ceea ce privește strategia fiscal-bugetară, programul de guvernare al acestei coaliții spune foarte clar: vrem să reducem deficitul bugetar sub 3% in 2024. Deci, avem deja o țintă fermă, clară, de care ne vom ține. Am spus care este estimarea de deficit bugetar pentru anul acesta, pe care mergem, 7%. Acestea sunt detaliile pentru mediul de afaceri, și veți vedea că de mai mult de atat mediul de afaceri nu are nevoie. Restul sunt detalii pentru modul in care noi vom distribui banii in acest an. In același timp, am vrut să vedem și execuția pentru anul trecut, să știm exact cum au funcționat măsurile pe care le-am luat - ați văzut că, pe baza execuției de anul trecut, am prelungit o serie de măsuri care erau in trecut in interesul mediului de afaceri, deci lucrurile eu cred că merg in direcția care trebuie. Vom vedea; dacă mai apare ceva, vă vom comunica. Reporter: Şi o clarificare pe salariul minim: de ce nu l-aţi aprobat dvs.? Chiar spuneați la acest pupitru că săptămana aceasta veți aproba proiectul cu privire la salariul minim. Iată că nu este. Florin Ciţu: Ințeleg că este in avizare. Era nevoie de testul IMM, e nevoie de CES - sunt mai multe lucruri. Cand va fi gata avizul... Reporter: Testul IMM ar fi trebuit să fie obținut inainte să inceapă toate procedura de avizare. Dvs. spuneați că mai sunt doar cateva avize, nu şi testul efectiv. Florin Ciţu: Este in procesul de avizare. O să fie... Ştie toată lumea cat este salariul minim in 2021 deja. Reporter: Domnule premier, aș vrea să vă intreb cand veți aproba acea ordonanță de urgență prin care cadrele medicale care vor vaccina romanii vor fi plătite și cu cat aveți de gand să ii plătiți? Florin Ciţu: A fost astăzi in prima lectură. Săptămana viitoare o să fie aprobată. Reporter: Ne puteți spune ce prevede, in mare, această ordonanță de urgență? Florin Ciţu: Suplimentar, au fost introduse - dar nu este o formă finală - un mod de a motiva şi medicii de familie să participe la această campanie de vaccinare. Sumele... vom vedea, vom discuta asupra acestor sume. Nu ştiu dacă răman cele finale din acest proiect de ordonanță. Dar faţă de proiectul inițial, a fost introdusă şi o schemă de motivare pentru medicii de familie, ca să ajute la campania de vaccinare. Reporter: In afară de medicii de familie, cine va mai vaccina? Adică primiţi inclusiv rezidenți, voluntari...? Florin Ciţu: Da. Sunt şi rezidenți, şi voluntari... rezidenți. Voluntari nu ştiu dacă sunt, in această formă. Dar, repet, este in primă lectură. Va fi in procedură de avizare şi, in funcţie de cum vor fi ministerele care vor mai introduce sau adăuga lucruri, vom vedea cum va arăta. Eu zic că schimbarea majoră este introducerea acestei scheme de motivare pentru medicii de familie. Știm foarte bine, pot ajuta foarte mult in acest moment. Reporter: Săptămana viitoare am putea să vedem această ordonanță aprobată? Florin Ciţu: Da. Trebuie să fie săptămana viitoare. Am cerut ministrului sănătăţii să aibă avizele pentru săptămana viitoare. Reporter: Suntem pregătiţi pentru cea de-a doua etapă de vaccinare, domnule premier? Florin Ciţu: Da, suntem pregătiţi. Şi eu zic că in Romania campania de vaccinare merge bine, iar estimările pe care le avem, să mergem către 150.000 de vaccinuri pe zi arată clar că direcţia este una bună. Am spus, acum sunt 230, erau ieri cand am comunicat cu prefecţii, 230, nu ştiu cate sunt astăzi centre de vaccinare, dar ținta de avea 1.000 de centre de vaccinare este una ambiţioasă. Sunt sigur că va fi atinsă. Trebuie să aducem mai multe vaccinuri, să creștem ritmul in care vin vaccinurile in Romania, asta este de fapt, o provocare, dar aici suntem limitați și de ce se intamplă in UE, cum sunt vaccinurile aprobate şi să fie după aceea livrate. Dar noi suntem gata să vaccinăm, eu spun, 100.000 de oameni cat mai rapid, pe zi. Reporter: Vicepremierul Kelemen Hunor spunea că insistă ca școlile să fie redeschise pe 8 februarie. Aș vrea să vă intreb dacă ați avut o discuție cu dansul și dacă sunteți și dumneavoastră de acord că școlile ar trebui redeschise de pe 8 februarie? Florin Ciţu: Da, bineințeles, am avut o discuție și cu domnul Hunor și cu domnul Barna. Da, și eu vreau să fie redeschise școlile, vreau să redeschidem și restaurantele. Am spus acest lucru și anul trecut, din punctul meu de vedere, dacă nu ar fi problema pe sănătate aș vrea să fie redeschise. Avem această condiționare de pandemie. Domnul ministru va prezenta modificarea din Ordonanța de Urgență, dar personal eu cred că trebuie să facem totul să putem să redeschidem școala cat mai devreme. De aceea e important ca și pe langă campania de vaccinare să avem și această campanie de reducere a efectelor pandemiei, să menținem ritmul. Pană acum am văzut că a scăzut numărul și am ajuns la un nivel confortabil. Sunt orașe care au ieșit din carantină, municipii, trebuie să mergem in acest trend. Dacă păstrăm această tendință, putem să redeschidem școlile pe 8 februarie, dar este important, repet, campania de vaccinare este importantă, avem resursele și este prioritate zero. In același timp trebuie să păstrăm și această campanie de a reduce efectele pandemiei. Să nu uităm că trebuie să păstrăm in continuare distanțare, să purtăm mască, dezinfectant etc. Mulțumesc. Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Dacă profesorii nu se vor vaccina intr-o rată mai mare, luați in calcul posibilitatea de a aplica același criteriu, un stimulent financiar, cum se intamplă in cazul medicilor? Florin Ciţu: In cadrul medicilor nu este un stimulent financiar pentru medici să se vaccineze, este pentru medicii de familie să ajute campania de vaccinare, să inscrie oameni să se vaccineze. Deci, nu... Cătălina Mănoiu: Totuși am văzut și la nivelul Uniunii Europene, și in Statele Unite că există acest stimulent de vaccinare. Luați in calcul să implementați... Florin Ciţu: Nu, eu văd că in Romania există un interes pentru vaccinare. Nu, nu luăm in calcul in acest moment așa ceva. Cătălina Mănoiu: Doar 50% din cadrele didactice au spus că se vor vaccina. Florin Ciţu: Sunt estimări. Eu zic să vedeți atunci cand va fi vaccinarea că vor fi mai mulți şi vor fi majoritatea. Nu aș merge pe estimări și pe sondaje, mergem pe ce se intamplă in realitate și veți vedea că va fi o campanie de succes de vaccinare. Cătălina Mănoiu: Aţi vorbit despre proiecte care nu pot fi susținute financiar pe parcursul acestui an. Din datele pe care le aveți, despre ce vorbim mai exact? Florin Ciţu: Tocmai de aceea am cerut această situaţie.Am spus să vedem Reporter: Nu aveţi pană acum o evaluare parţială? Florin Ciţu: Eu am cerut fiecărui ministru astăzi să prezinte situația cu proiectele care au fost finanțate anul trecut, care trebuie finanțate, companii, tot. Și vom vedea după aceea informarea. Eu am informările mele, dar aș vrea ca fiecare ministru să vină și cu soluții și să vină și cu aceste liste. Reporter: Ce riscă miniștrii care nu vor performa in acel ritm trimestrial pe care dvs. il anunțați in funcție de aceste planuri de reorganizare a companiilor cu probleme? Florin Ciţu: Nu vor exista astfel de miniștri. Sunt sigur că vor performa toți. Mulțumesc! Reporter: O clarificare! Săptămana viitoare expiră starea de alertă; dacă o veți prelungi. Va fi o ședință de guvern? Luni expiră... Florin Ciţu: Vom lua o decizie in funcție de situația națională. Mulțumesc! Reporter: Vreau să vă mai intreb şi eu ceva, că nu am apucat să vă intreb. Referitor la campania de vaccinare: există posibilitatea extinderii schemei de vaccinare astfel incat familiile medicilor, de asemenea, să fie vaccinate in prima etapă? S-a pus această problemă? Florin Ciţu: Nu am avut această discuție pană in acest moment. Mulțumesc! Domnule ministru! Sorin Cimpeanu: Mulțumesc, domnule prim-ministru! In şedinţa de astăzi a fost adoptată o ordonanța de urgență de modificare a Legii 55/2020 cu un articol unic, pe care vi-l prezint: In perioada 11 ianuarie 2021 - 8 februarie 2021, prin excepție de la prevederile alineatului 1, in baza și sub rezerva analizei situației epidemiologice la nivel național realizate de Ministerul Sănătății impreună cu Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și in baza hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin ordin al ministrului educației, se poate dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor in unitățile de invățămant și continuarea activităților didactice in online. Precizăm că dispozițiile prevăzute la Articolul 38, alin.1 din Legea 55/2020 au avut aplicabilitate pană la data de 31 decembrie 2020. In condițiile in care pandemia de COVID-19 afectează incă, după cum știm, sănătatea populației, se impune adoptarea in regim de urgență a cadrului legal care să asigure desfășurarea procesului de invățămant astfel incat cadrele didactice și elevii să beneficieze de drepturile constituționale la invățătură și sănătate, in condiții siguranță epidemiologică, demonstrand in același timp dorința guvernului de trecere a școlii in format clasic incepand cu cel de-al doilea semestru al anului școlar 2020-2021, sub rezerva evoluției epidemiologice. Vizavi de intrebarea pe care i-aţi adresat-o domnului pim-ministru, nu avem un rezultat cu privire la disponibilitatea de vaccinare a personalului din invăţămant. Sunt 340.000 de angajaţi in sistemul naţional de educaţie. Am lansat o interogare, aşteptăm raportările numerice cu privire la disponibilitatea de vaccinare pană la data de 15 ianuarie, orele 16:00. Acesta va fi rezultatul, nu acele sondaje realizate pe eșantioane mici. Deci, pană in 15 ianuarie, orele 16:00, vom avea disponibilitatea de vaccinare a celor 340.000 de angajați din sistemul de invățămant. Am precizat că răspunsul privind disponibilitatea de vaccinare nu constituie nicicum o obligație de vaccinare, dar, pe baza acestui rezultat, sigur că da, impreună cu coordonatorul campaniei de vaccinare, va putea fi pregătit numărul de doze, precum și ordinea, prioritatea acordată personalului din invățămant pentru vaccinare, prioritate care sunt convins că va fi corelată perfect cu importanța educației in Romania și in orice țară, cu importanța deschiderii școlii in regim clasic. Analiza va fi efectuată după jumătatea lunii ianuarie, după ce vom avea date privind evoluția epidemiologică, rata de infectare in urma vacanței de iarnă, după ce vom avea o imagine mai clară asupra evoluției campaniei de vaccinare, după ce vom analiza și măsurile adoptate de alte state aflate in situație similară și, nu in ultimul rand, după ce vom avea realitățile din sistemul de educație pentru care Ministerul Educației a cerut raportarea estimată a celor care s-au aflat in dificultate cu privire la urmărirea procesului de invățare online, termenul este 11 ianuarie. In cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie, vom face această analiză, iar decizia cu privire la redeschiderea școlilor in format clasic va fi luată in ultima decadă a lunii ianuarie. Nu excludem nici un scenariu care va rezulta in urma unei analize făcute responsabil și profesionist, cu toate aceste date la dispoziție. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă intreb dacă luați in calcul ca, măcar in localitățile in care rata de incidență este foarte mică, sub 1,5, spre exemplu, să redeschideţi, totuşi, şcolile chiar mai repede de 8 februarie? Sorin Cimpeanu: Mulțumesc pentru intrebare. Atunci cand am precizat că nu excludem niciun scenariu care va rezulta in urma acelei analize responsabile și profesioniste, implicit am spus că luăm in considerare și scenariul in baza căruia dăm prioritate celor mici din grădinițe și invățămantul primar, și scenariul in baza căruia dăm prioritate zonelor cu rată de infectare mai scăzută, și scenariul in care prioritizăm elevii care vor susține examene naționale, și scenariul in care - doamne ajută! - putem deschide toate școlile din Romania. Toate aceste scenarii vor fi luate in considerare numai și numai in funcție de analiza dependentă de evoluția ratei de infectare și de evoluția campaniei de vaccinare. Reporter: Dar nu mai repede de 8 februarie? Sorin Cimpeanu: Nu mai repede 8 februarie. Reporter: Deci orice scenariu /.../. Sorin Cimpeanu: Datele le vom putea avea după jumătatea lunii ianuarie, analiza o vom face pană la finalul lunii ianuarie, deci mai devreme de semestrul... Pe 29 ianuarie elevii intră in vacanță. Fizic, logic, nu se poate lua altfel. Dacă sunt și alte intrebări. Reporter: In ceea ce privește partea de salarizare care ii vizează pe profesori. In continuare, știm că sunt foarte multe nemulțumiri pe această zonă. Deja au existat in spațiul public avertismente din partea reprezentanților sindicatelor că vor să iasă in stradă, se consideră nemulțumiți, chiar păcăliți, dacă-mi permiteți să spun, din partea executivului, in condițiile in care li se promiseseră o prorogare doar de un an și acum iată că vedem, prin acea ordonanță de la sfarșitul anului trecut, că pană la sfarșitul anului in curs că nu vor avea parte de nicio majorare. Veți mai avea discuții? Veți incerca să-l convingeți pe premier de această dorință a profesorilor? Cum veți face? Sorin Cimpeanu: Cadrele didactice din Romania merită, cu siguranță, un regim motivant de salarizare. Pe de altă parte, există, așa cum bine ați precizat, și o lege a salarizării. In același timp, aș vrea să vă spun că, in costul standard per elev, care are o componentă destinată salariilor, această componentă, in ultimii 4 ani, din 2016 pană in 2020, s-a dublat: de la 3.024 de lei - componenta destinată salariilor in 2016, la 6.111 lei - componenta destinată salariilor in 2020. In același timp, componenta destinată tuturor cheltuielilor de funcționare a școlilor, cheltuieli materiale, de la energie electrică, alimentare cu apă curentă, acolo unde există, incălzire, foarte important, pe timp de iarnă, cheltuieli cu substanțe de igienă, cheltuieli, mai nou, cu substanțe de protecție anti-COVID, cheltuieli de pregătire profesională, multe alte cheltuieli, in 2016 erau 321 lei per elev, acum sunt 387 de lei per elev. Deci, din punctul meu de vedere, asum această declarație, urgența este o creștere semnificativă a costului standard per elev pentru ca școlile din Romania să poată funcționa, fără să neglijăm componenta de creșteri salariale. Există posibilitatea, o să discutăm cu miniștrii de resort și cu primul ministru, să introducem poate o componentă salarială de motivare in funcție de performanță, prin Programul național de redresare și reziliență, spre exemplu. Există multiple variante, le analizăm cu toată atenția, știind că profesorii din Romania au făcut față cat se poate de bine, in condițiile in care sisteme de educație mai avansate, recunoscute ca fiind mai avansate decat cel din Romania, au avut dificultăți in a convinge cadrele didactice să se implice in predarea online fără echipamente, fără o instruire specifică. In Romania, cadrele didactice au făcut eforturi fiecare cum s-a priceput mai bine pentru ca procesul de invățămant să continue. Deci, există merite deosebite care trebuie recunoscute și trebuie să existe și motivație. Nu vă ascund faptul, n-aș fi vrut să devoalez aici, că in cursul zilei de maine vor exista consultări cu toate sindicatele din educație, consultări cu toate asociațiile studenților din Romania, consultări cu Consiliul Național al Elevilor din Romania, consultări cu Consiliul Național al Rectorilor din Romania, consultări cu Federația Asociațiilor de Părinți din Romania. Toate aceste consultări vor avea in vedere, printre alte aspecte importante in domeniul educației, și subiectul intrebării dumneavoastră. Mulțumim! 2021-01-06 18:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_6_resize.jpgROVaccinare-Conferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu GheorghițăȘtiri din 05.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/rovaccinare-conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghitaGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos tuturor pentru că ați dat curs invitației noastre. Sunt alături de mine astăzi domnul secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19, doamna doctor Adriana Pistol, director al Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și, nu in ultimul rand, domnul doctor Călin Alexandru, de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență. Pot să vă spun incă de la inceput, din punct de vedere organizatoric ne dorim ca săptămanal să aibă loc acest tip de briefinguri de presă, in care să vă prezentăm activitățile pe care le-am desfășurat in ultima săptămană și să vă prezentăm ceea ce urmează să facem in perioada imediat următoare. Cu permisiunea dumneavoastră, mi-aș dori să trec in revistă activitățile pe care noi le-am derulat in ultimele zile. Am pregătit, de asemenea, un material cu cele mai importante intrebări pe care noi le-am primit, pe diferite canale, din partea colegilor din mass-media, de asemenea, și de la alte categorii de persoane interesate de tema vaccinării și am incercat să transpunem in acest material, care să fie in folosul dumneavoastră. Aș incepe prin a spune și prin a reamintit faptul că pe 26 decembrie in Romania au ajuns la Institutul Cantacuzino cele aproape 10.000 de doze, care au reprezentat tranșa simbolică distribuită simultan in cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Pe data de 29 decembrie a venit următoarea tranșă de vaccinuri, de circa 140.000 de doze, iar, maine, pe 6 ianuarie urmează a veni, practic, a doua tranșă importantă de vaccinuri, de circa 150.000 de doze. Din acest punct de vedere, conform calendarului de livrare, pentru toată luna ianuarie ar urma să primim circa 600 de mii de doze, in tranșe săptămanale, la care se adaugă cele 150.000 de doze livrate pană la sfarșitul lunii decembrie anul 2020. In ceea ce privește activitatea propriu-zisă a campaniei de vaccinare, după cum știți, pe 27 decembrie a demarat activitatea de vaccinare in cele zece unități medicale destinate pentru prima linie impotriva COVID-19, conform Ordinului de Ministru Nr. 555 din aprilie 2020; au fost cele 10 unități medicale de boli infecțioase din țară. In aceste centre medicale, in aceste unități medicale, practic, au fost vaccinate in total 3.317 persoane, reprezentand circa 75% din personalul total al spitalelor respective. Trebuie să luăm in calcul faptul că atunci cand recomandăm vaccinarea unei persoane trebuie ca acea persoană să fie eligibilă pentru vaccinare, adică, in primul rand să nu aibă contraindicații medicale, in al doilea rand să iși dorească să facă această vaccinare și, de asemenea, este important ca persoana respectivă să nu fie in cursul unei infecții in derulare sau să nu fie in prima lună de la momentul unei infecții cu SARS-CoV-2. Etapa intai a campaniei de vaccinare, care a demarat după această etapă zero adresată celor 10 unități medicale, a inceput practic pe 30 decembrie. Numărul estimat al persoanelor eligibile pentru această etapă - adresată lucrătorilor din sistemul medical și social - este de circa 250.000 de persoane. Din acest punct de vedere, pot să vă spun că ieri erau vaccinate, la ora 20:00, circa 13.000 de persoane pentru ziua de 4 ianuarie, in total fiind peste 26.000 de persoane vaccinate. Astăzi, la ora 14:00, erau deja vaccinate aproape 13.000 de persoane, 12.996 de persoane inregistrate deja in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Vă reamintesc, programul de vaccinare intr-un centru este de la 8:00 dimineața pană la 8:00 seara și poate să continue și după ora 8:00 pentru personalul propriu, care intră in serviciile gardă sau turele de noapte. La acest moment funcționează și se vaccinează in aproximativ 251 de centre de vaccinare. Sunt mai multe centre care au fost activate din aceste 376 de centre destinate pentru etapa intai, dar vă menționez faptul că centrele care au inceput inițial vaccinarea in momentul de față nu au activitate de vaccinare, avand in vedere că iși vaccinează doar personalul propriu și au și făcut acest lucru pană la data la care noi vorbim, dar ele vor asigura mai departe rapelul persoanelor deja vaccinate și, in funcție de evaluarea ulterioară, vom decide care dintre ele pot să rămană in activitate, in condițiile in care se indeplinesc corect toate circuitele pentru celelalte categorii de persoane. In ceea ce privește modalitatea de programare, după cum știm, platforma informatică de programare, platforma națională este in momentul de față disponibilă pentru programarea tuturor lucrătorilor din sistemul medical și social, prin intermediul angajatorului, persoană juridică. De asemenea, pentru persoanele sau unitățile medicale, cabinete medicale individuale care nu au acea semnătură electronică, programarea se poate face prin intermediul serviciului de call-center, care este disponibil și funcțional in toate județele și este asigurat cu personal din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Serviciul de Telecomunicații Speciale, cel puțin pentru prima etapă, tocmai pentru a rezolva toate problemele care pot să apară pe parcursul procesului de programare. Etapa a doua a campaniei de vaccinare estimăm că poate să inceapă din a doua jumătate a lunii ianuarie, deci, practic, după data de 15 ianuarie. In acel moment, vom incepe cu persoanele care sunt internate in centrele medico-sociale. La acest moment vorbim de circa 1.884 de centre medici-sociale şi sunt internate, sunt aflate aproape 40.000 de persoane in aceste centre medici-sociale, iar vaccinarea personalului se va efectua prin echipe mobile de vaccinare. S-a inceput deja la nivelul fiecărui judeţ constituirea acestor echipe mobile, pentru a fi efectuate toate training-urile necesare şi, de asemenea, diseminarea procedurilor medicale, care trebuie respectate in condițiile in care vorbim de vaccinarea personalului, şi, de asemenea, am dispus să se inceapă incă de pe acum obținerea consimțămantului informat al persoanelor care se află internate in acele centre, ținand cont de faptul că o parte dintre ele se află in incapacitate de a-şi exprima consimțămantul informat. Or, din acest punct de vedere trebuie respectată procedura legală, cadrul legal aflat in vigoare, adică obținerea de la aparținători sau, in lipsa acestora, prin celelalte căi care sunt foarte bine precizate in cadrul legal precedent. In ceea ce priveşte dimensiunea persoanelor din etapa a doua de vaccinare, vorbim de aproximativ 4 milioane de persoane cu varsta peste 65 de ani, şi, respectiv, persoane cu boli cronice, această estimare este bazată pe catagrafia persoanelor efectuată in rețeaua medicală de medicină primară. Atata timp cat, practic, grupele de risc sunt superpozabile cu cele de la gripa sezonieră şi, practic, avem aceste date, se mai adaugă un număr estimat de circa 1-1,5 milioane de persoane care deservesc activități esențiale, se reevaluează catagrafierea persoanelor care deservesc activități esențiale tocmai pentru putea face un plan detaliat al calendarului de activități legate de desfășurarea campaniei de vaccinare pentru etapa a doua. In ceea ce priveşte etapa a treia de vaccinare, estimăm că in luna aprilie, inceputul lunii aprilie este un termen realist, pe care il putem lua in calcul, insă, trebuie să ințelegem, practic, folosim acest termen de estimare intrucat momentul de inceput al vaccinării pentru această categorie, practic, este influențat de ritmul de livrare a dozelor de vaccin şi nu de capacitatea de vaccinare. Pot să vă asigur că in momentul de faţă, pentru etapa intai sunt prevăzute 376 de centre de vaccinare, pentru lucrătorii din sistemul medical şi social, după cum deja am menționat, 251 astăzi, in 251 de centre se vaccinează. Din acest punct de vedere, un procent din aceste centre, estimăm noi, cel puțin 100 dintre ele, vor rămane activate și pentru etapa a doua, pentru că este important să ținem cont de un aspect: foarte multe persoane cu boli cronice se află in ingrijirea acestor unități medicale și doresc să se adreseze acelor unități medicale, cu condiția să se respecte circuitul epidemiologic funcțional. Pe langă aceste circa 100 de centre, care sunt deja funcționale și care au deja și vor avea experiență suficientă incat să continue activitatea de vaccinare, sunt prevăzute circa 930 de alte centre de vaccinare in afara unităților medicale. Cu alte cuvinte, pentru etapa a doua și, ulterior, etapa a treia, vorbim de aproximativ 1.000 de centre de vaccinare, cu o capacitate medie zilnică de vaccinare de circa 150 de persoane pe zi. Or, acest lucru inseamnă, din punct de vedere, dar repet, din punct de vedere al capacității noastre de vaccinare, de circa 150.000 de persoane in fiecare zi. Evident că acest lucru trebuie să fie concordant cu ritmul de livrare a dozelor de vaccin. Practic, este aproape imposibil să vaccinăm 150.000 de persoane pe zi, nu că nu am putea, ci pentru că nu vom avea aceste vaccinuri disponibile in acea unitate de timp. Din acest punct de vedere, ceea ce se incearcă la momentul actual este o accelerare a calendarului de livrare a dozelor de vaccin prin negocieri la nivelul Comisiei Europene. Vă reamintesc faptul că Romania face parte dintr-un demers european, dintr-un contract incheiat de Comisia Europeană cu cele șase companii farmaceutice diferite, care sunt dezvoltatoare ale acestor vaccinuri, și, rand pe rand, pe măsură ce fiecare companie va primi autorizare, Romania va primi procent pro rata 4,3% din numărul de doze contractate la nivelul Comisiei Europene, doze care se pot suplimenta in funcție de contractele incheiate de Comisia Europeană. Cam acesta sunt lucrurile pe care eu voiam să vi le transmit in acest moment. Aceasta este situația in care ne aflăm. Ritmul de vaccinare pentru etapa 1 probabil că va fi in creștere, incă sunt multe persoane care nu s-au programat și care urmează să se programeze in platforma informatică. Noi am transmis către fiecare Direcție de Sănătate Publică să informeze toți furnizorii de servicii medicale și sociale să inceapă inscrierea personalului care dorește să se vaccineze in platforma de programare. Un avantaj important al acestei platforme este faptul că, pe langă blocarea dozei inițiale, iți blochează și doza de rapel, adică ziua in care mergi, tocmai pentru a avea certitudinea că atunci cand urmează ziua rapelului există un loc liber pentru a se putea efectua vaccinarea. Vă mulțumesc. Aș dori să vă prezint doar o scurtă modalitate de organizare, aș vrea ca fiecare dintre dumneavoastră, dacă aveți intrebări, să adreseze maxim două intrebări, pentru că sunt cred că 15 persoane. Dacă timpul o să ne permită, mai putem lua și alte intrebări, dar pentru inceput aș propune să mergem cu două intrebări. Vă mulțumesc. Reporter: Spuneți că Romania ar putea să aibă o capacitate de vaccinare de 150.000 de vaccinări pe zi. Asta ar insemna că ar trebui să primim săptămanal undeva la un milion de vaccinuri. Cand s-ar putea intampla acest lucru, pentru că, in momentul de față, capacitatea de vaccinare incă nu a ajuns la 20.000, cat ar fi necesar? Valeriu Gheorghiță: Capacitate de vaccinare nu inseamnă vaccinare; capacitate de vaccinare inseamnă: dacă aș avea toate persoanele programate, aș putea să le vaccinez. Acest lucru am vrut să spun. Faptul că noi am dimensionat numărul centrelor de vaccinare incat să putem asigura vaccinarea persoanelor intr-un timp relativ scurt, tocmai pentru a atinge acel prag de imunizare colectivă de circa 60 - 70% intr-un interval de aproximativ 6 luni, nu este echivalent cu faptul că zilnic vom vaccina circa 150.000 de persoane, pentru că, realmente, nu cred că vom avea intr-un viitor al următoarelor două-trei luni aceste doze. Depinde foarte mult de momentul in care și celelalte companii producătoare, dezvoltatoare de vaccinuri vor primi autorizare de punere pe piață. Reporter: Se va suprapune campania de vaccinare, adică primul vaccin și cu rapelul. Aici va trebui, probabil, și suplimentată capacitatea. Cum se va face, pentru că in aceea zi, probabil, vor fi vaccinate persoane cu primul vaccin și persoane cu cel de-al doilea vaccin. Cum se va intampla aici? Cum se va desfășura totul? Valeriu Gheorghiță: In momentul in care o persoană se programează in vederea vaccinării, practic, va ocupa ziua de la doza 0 și automat i se rezervă locul de la ziua 21 sau ziua 28, depinde de tipul vaccinului efectuat. Practic, orice persoană nouă care se va programa in ziua 21 a respectivului pacient, practic, se va programa dacă vor exista acele locuri libere. Reporter: In primul rand, aș vrea să ne spuneți dacă ați avut timp să verificați situația de la Centrul de vaccinare din Găești, unde am văzut că nu sunt respectate regulile primei etape și managerul spitalului de acolo a anunțat că cine vrea poate merge să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Am luat și noi la cunoștință de situația de la spitalul din Găești; pot să vă spun următoarele lucruri: faptul că au fost vaccinate astăzi persoane care nu aparțin etapei 1 nu este o tragedie, pană la urmă, important este că au fost vaccinate. Faptul că nu s-au respectat procedurile, și anume, beneficiarii vaccinurilor să fie cei din etapa 1, așa cum prevede strategia, pentru că nu intamplător această etapizare a fost făcută, tocmai pentru a echilibra disponibilitatea reală a vaccinurilor cu persoanele care au cea mai mare nevoie să fie vaccinate in această perioadă, acest lucru este un alt aspect care urmează a fi verificat. Din acest punct de vedere vorbim, local, de un management defectuos, aș putea spune. Reporter: Şi, in acest caz, pot fi date sancțiuni? Valeriu Gheorghiță: După cum știm, strategia de vaccinare prevede doar modalitățile și liniile directoare după care noi dezvoltăm și implementăm campania de vaccinare. Aș putea spune că acest aspect intră in sarcina Ministerului Sănătății. Probabil că se vor efectua evaluări și, ulterior, se va decide in consecință. Nu aș putea să vă spun acest lucru, pentru că nu intră in atribuțiile Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea. Reporter: Există cumva o situație a vaccinului pierdut? Am văzut că in strategie este prevăzut și acest lucru. Există in acest moment o astfel de situație? Valeriu Gheorghiță: Există. Imediat o să o rog pe doamna doctor Adriana Pistol să vă răspundă. Doar aș menționa faptul că există un risc asumat al unor pierderi de vaccinuri, avand in vedere că sunt vaccinuri multidoză, avand in vedere că au o stabilitate limitată și acest risc, practic, este asumat, din motive absolut neimputabile, se pot sparge anumite flacoane in momentul in care le reconstitui, se pot intampla evenimente care nu țin neapărat de managementul activităților dintr-un centru de vaccinare. Pot să vă spun că m-am uitat și eu pe datele legate de pierderile de vaccinuri, pentru că in fiecare zi, la nivelul unui centru de vaccinare, practic, avem un stoc existent la ora 8:00 dimineața, pe măsură ce persoanele se vaccinează și sunt introduse in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, practic, acel stoc scade in concordanță cu numărul de persoane vaccinate, iar la ora 20:00, cand se face bilanțul, vedem cate doze am avut in stoc, cate persoane am vaccinat și dacă am avut doze pierdute, că s-au spart, că au rămas nefolosite. Aceste evaluări există și sunt centralizate in Registrul Electronic Național. Pot să vă spun că numărul este foarte mic, tocmai pentru că... Adriana Pistol: Sub 100, undeva sub 100 erau aseară, acum nu am să vă spun exact, dar mă pot interesa şi poate vă dau cifra exactă. Valeriu Gheorghiță: Sunt peste 64 de mii de doze deja distribuite, deci, practic, există un număr, repet, mic de doze asumat că pot să fie pierderi neimputabile. Reporter: Mai am o singură intrebare, dacă imi permiteți, in legătură cu medicii care nu au certificat digital. Spuneați că pot suna la call-center pentru programare, insă sunt mulți care spun că au sunat, dar le răspunde robotul și atat. Valeriu Gheorghiță: Eu ceea ce pot să vă spun, și avem colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale alături de noi, sunt 100% operaționalizate aceste centre, s-au făcut training-uri speciale și este personal special desemnat strict pentru gestionarea sistemului de programare, insă trebuie să ințelegem că prezența acelei semnături electronice nu este limitativă. Orice persoană care nu are semnătură electronică se poate inscrie și să se vaccineze intr-un centru de vaccinare, fie telefonic, fie se poate suna direct la centrul de vaccinare unde este arondat să se programeze. Deci, din acest punct de vedere, există mijloace prin care ne putem programa. Reporter: Spun că nu știu nici măcar centrul la care trebuie să sune, adică toate variantele pe care le spuneți le știm cu toții, numai că ei efectiv nu reușesc să se programeze. Valeriu Gheorghiță: In momentul acesta, practic platforma informatică permite programarea altor categorii de personal medical și social in centre de vaccinare, in afara celor din care ei lucrează. Deci, practic, poți să alegi centrul la care vrei să te vaccinezi. In general, se respectă teritorializarea. Adică, dacă vorbim de un cabinet medical din sectorul 1, nu va fi programat intr-un centru din sectorul 6. Deci, Direcțiile de Sănătate Publică au arondat acești furnizori de servicii medicale către centrele de vaccinare, respectandu-se oarecum teritorializarea geografică, fără să fie, repet, nici in acest caz 100%. Eu am transmis cat se poate de clar tuturor Direcțiilor de Sănătate Publică și centrelor de vaccinare să primească orice persoană care se prezintă la centrul de vaccinare, pentru că noi, ceea ce ne interesează in ultimă instanță, este ca persoanele să beneficieze de vaccinare. Dacă colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale doresc să facă ceva mențiuni față de această intrebare legată de call-centere, eu știu că sunt funcționale. Remi Manda: Bună ziua, mă numesc Remi Manda, sunt de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Asigurăm asistență tehnică și toate serviciile de comunicații din call-center. Personalul este asigurat de Ministerul Apărării Naționale. In fiecare call-center, cum spunea și domnul preşedinte, domnul doctor Gheorghiță, sunt in momentul de față două console funcționale, cu persoane MApN și in sprijin avem un coleg de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. In dimineața aceasta, știu foarte bine că s-au programat destul de mulți medici pentru vaccinare, prin cadrul call-centerelor. Datele contact de la call-center sunt trecute pe platforma națională, in momentul in care accesați tab-ul Programează-te. Există un buton pentru suport și acolo sunt datele de contact. Puteți verifica sau puteți să vă programați, se pot programa medicii la unul dintre numerele de acolo, in funcție de județele unde locuiesc sau unde au rezidență, de fapt. Vă mulțumesc! Valeriu Gheorghiță: Aș completa intrebarea anterioară cu pierderile, ne-a venit răspunsul: sunt 87 de doze declarate practic irosite sau pierdute, cum vreți dumneavoastră. Reporter: Motivul este acesta, că in momentul in care cadrele medicale se programează, nu vin și astfel au fost pierdute, sau care sunt motivele? Valeriu Gheorghiță: Nu, vă dau un exemplu al zilei de ieri. In platforma de programare erau circa 10.800 de persoane și s-au vaccinat circa 13.000 de persoane din sistemul medical. Deci, din acest punct de vedere, există...; repet, tot personalul medical, incă nu toate unitățile au reușit să facă programarea și eu am spus cat se poate de clar ca toate persoanele din sistemul medical care doresc să se vaccineze și nu au reușit să facă acest lucru, mai ales dacă lucrează in unitatea unde există un centru de vaccinare, să se prezinte pentru vaccinare, insă să nu fie nimeni refuzat din cele care sunt programate, este de la sine ințeles. Zilnic, fiecare responsabil din centru iși reevaluează necesarul de doze, așa incat să existe suficiente doze pentru a asigura vaccinarea tuturor celor care se prezintă la un centru de vaccinare. Deci, practic, motivul pierderii acestor doze sau motivele sunt multiple, repet: se poate sparge, diluezi greșit, sunt multe motive care se pot ivi. Important este ca acest număr să fie din ce in ce mai mic. Reporter: Am o rugăminte, dacă puteți clarifica aici, este legat de intrebarea Carlei, am văzut că nici dumneavoastră, nici doamna doctor Pistol nu aveați cifra exactă a dozelor risipite. Le urmărește cineva? Valeriu Gheorghiță: Sigur că da. Nu le aveam pentru că este un proces in dinamică. Reporter: Am ințeles. Tocmai de asta vă intreb, că aş vrea să clarificăm intrebarea Carlei, dacă sunt monitorizate, unde se inchide această poveste? Valeriu Gheorghiță: In Registrul Electronic Național al Vaccinărilor sunt incluse toate aceste date: stocurile existente, consumurile, adică persoanele vaccinate și, respectiv, dozele pierdute, irosite; și al patrulea aspect este legat de reacțiile adverse post-vaccinare indezirabile, care se inregistrează in centrele de vaccinare. Deci, sunt patru elemente importante pe care noi le urmărim in fiecare zi și in dinamică și este o monitorizare practic in timp real. Reporter: Bună ziua! Imi spuneți, vă rog, in ce stadiu este pregătirea centrelor de vaccinare extra spital? Există o dată pană la care iși pot lua autorizațiile de la DSP? Valeriu Gheorghiță: Ceea ce ne-am propus este ca pană la 15 ianuarie să avem mare parte dintre ele pregătite, așa incat, rand pe rand, pe măsură ce sunt echipate și autorizate să poată intra in activitate. Reporter: Şi cine va realiza procesul de vaccinare acolo? Adică, ințelegem că personal pregătit, medici, asistente, de unde? Vor fi medici de familie, medici rezidenți, vor fi detașați medici din spitale? Valeriu Gheorghiță: Personalul medical vaccinator care va constitui acele echipe de vaccinare provine din rețeaua primară de medicină de familie, medicină școlară, medici epidemiologi, medici din Direcțiile de Sănătate Publică și Institutul de Sănătate Publică, de asemenea, sunt medici de alte specialități, personal voluntar, rezidenți, respectiv, studenți la medicină, sunt deja solicitări ale altor categorii de personal medical care vor să participe voluntar in echipele de vaccinare și am transmis către Direcțiile de Sănătate Publică să deschidă aceste liste de voluntariat. Direcția de Sănătate Publică incheie un contract de voluntariat cu respectiva persoană și, ulterior, o include intr-o anumită echipă sau mai multe echipe de vaccinare, se efectuează training-ul necesar, se prelucrează procedurile, așa incat să știe fiecare persoană ce are de făcut. Şi, de asemenea, in ceea ce privește asistenții medicali sunt din rețeaua de medicină de familie, din rețeaua de medicină școlară, respectiv, asistenții medicali comunitari. Reporter: Ințeleg că training-ul va fi făcut tot pană in 15 ianuarie? Valeriu Gheorghiță: Pentru echipele care intră in activitate, cu siguranță, dar este o etapă continuă, practic, este un proces dinamic, chiar și acest lucru se poate repeta, procedurile, repet, sunt gata şi toată lumea le poate evalua și, de asemenea, prelucra in momentul acesta. Reporter: Am o intrebare. In timp ce lideri politici din lume se vaccinează şi dau un exemplu, aş vrea să vă intreb dacă dumneavoastră considerați dacă liderii politici din Romania, nu dau nume, ar contribui la pozitiv la campania dumneavoastră de vaccinare. Şi, doi, dacă aveţi o situaţie a cadrelor medicale din ţară care refuză vaccinarea şi dacă v-aţi gandit la nişte măsuri? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce priveşte prima intrebare, pot să vă reamintesc faptul că avem o strategie de vaccinare, care prevede cat se poate de clar etapele, cele trei etape și categoriile de personal deservite de fiecare etapă. Atat timp cat avem aceste lucruri stabilite și adoptate printr-o Hotărare de Guvern, respectiv, prin CSAT, cred că aceste etape trebuie respectate. In ceea ce privește creșterea nivelului de incredere a populației in procesul de vaccinare, cred că rolul cel mai important il are comunicarea și informarea, comunicare care trebuie continuată și crescută nu doar de la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, ci toți profesioniștii din sănătate care fac parte din corpul medical in cea mai largă a lui definiție sunt parte proactivă a procesului de comunicare și de informare. Trebuie să ținem cont de faptul că persoanele, pacienții, in general, se adresează medicului de familie sau medicului in care au cea mai mare incredere. Deci, din acest punct de vedere, noi am și finalizat etapele, dacă vreți, de webinarii științifice cu Universitățile de Medicină și Farmacie; din acest punct de vedere a fost un număr mare de participanți; aceste tipuri de webinarii științifice și conferințe medicale vor fi repetate și vor fi ținute in continuare; iar in ceea ce privește rata de vaccinare in randul personalului medical este de la sine ințeles şi nu ne așteptam să fie de sută la sută; fiecare are motivele lui pentru care dorește să se vaccineze și, respectiv, cei care nu doresc, cu siguranță au niște motive pentru care nu fac acest lucru. După cum știm, studiile din momentul de față arată un procent de circa 30 - 35% dintre persoane care, in momentul de față, ezită sau doresc să amane decizia in ceea ce privește vaccinarea. Cred că in acest caz este important să continuăm demersurile de comunicare și de informare, pentru că decizia de a amana sau ezitarea nu reprezintă, dacă vreți, un refuz, ci reprezintă o nevoie reală de mai multă informare pe tema acestui subiect. Reporter: Spuneați dumneavoastră că etapa a doua va incepe undeva după 15 ianuarie, premierul spunea astăzi că de săptămana viitoare. Sunt gata centrele, nu sunt gata, pentru etapa a doua? Sunt autorități locale in apropiere de București care spun că nu sunt gata cu amenajarea, nici cu avizele. Valeriu Gheorghiță: Etapa a doua a campaniei de vaccinare, așa cum am spus, incepe cu vaccinarea persoanelor care sunt, in momentul de față, internate in centrele medico-sociale. Din acest punct de vedere, vaccinarea se realizează cu echipe mobile, deci, legat de acest aspect, lucrurile clar sunt in timp și vor fi respectate. In ceea ce privește echiparea propriu-zisă a celorlalte centre de vaccinare și obținerea avizelor necesare, acest lucru va fi finalizat in perioada zilelor următoare și, rand pe rand, așa cum am mai precizat deja, in momentul in care un centru este gata, intră in funcțiune. Reporter: A apărut un articol in presa locală că la Slobozia vaccinul ar fi ajuns in cutii de pizza. Știți despre această situație? Valeriu Gheorghiță: Nu știu despre această situație. Cutiile care sunt livrate de producător sunt asemănătoare unei cutii de pizza, intr-adevăr, dar conțin cele 195 de flacoane. Este doar o intamplare să semene foarte mult, intr-adevăr, cu o cutie de pizza; așa sunt ele livrate. Practic, un pachet conține cinci astfel de cutii, ceea ce inseamnă aproximativ 5.000 de doze. Reporter: Bun, și despre implicarea medicilor de... Reporter: O secundă. Deschid articolul despre care vorbește colega mea, sunt cutii de pizza, vă putem arăta fotografiile. Reporter: Scuzați-mă că intervin, dar și eu mă uit la fotografie și scrie Pizza pe cutie. Reporter: /.../ niște cutii de pizza, vă trimitem link-ul, uitați-vă, dacă-mi permiteți să mă apropii, vă arăt fotografia... Valeriu Gheorghiță: Am ințeles, vă cred. Dați-mi voie să vă spun că vă cred, nu știam acest aspect, insă cred că acest lucru nu are importanță, adică nu are legătură cu siguranța in care sunt transportate; este doar o modalitate in care sunt separate acele doze din pachetul inițial, din modalitatea de ambalare inițială. Important este să se respecte lanțul de frig, pentru că ele nu sunt transportate efectiv in cutii de carton, ci sunt in cutii frigorifice, cu dataloggere, care monitorizează in permanență temperatura. Iar acest lucru se poate proba in orice moment, pentru că este o datorie a noastră de a asigura condițiile lanțului de frig. Reporter: Și despre implicarea medicilor... Valeriu Gheorghiță: Sigur, vor fi verificate. Reporter: Pot eu să intervin, pentru că colegii de la Antena 3 au sunat deja managerul spitalului din Slobozia, care confirmă informația, spune că in mai multe spitale din Slobozia au ajuns dozele in acest fel, pentru că au fost fracționate astfel de Direcția de Sănătate Publică de acolo. Valeriu Gheorghiță: Da, repet: important este să se respecte condițiile lanțului de frig și e mai puțin important că acel ambalaj provine dintr-o altă sursă. Cred că asta este nerelevant din punctul meu de vedere. Reporter: Bun și să revenim la medicii de familie care sunt implicați in procesul de vaccinare. Vă ziceam și de dimineață că sunt refuzuri din partea medicilor de familie. Nu faceți liste deja cu cine vrea să se implice in procesul de vaccinare, ca să știm de la inceput pe cine ne bazăm şi pe cine nu ne bazăm? Valeriu Gheorghiță: Acest lucru se desfășoară deja, de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică, bineințeles că se dimensionează numărul persoanelor care fac parte din echipele de vaccinare, in funcție de numărul centrelor de vaccinare care se vor inființa in fiecare județ. Am avut discuții pe această temă, marea majoritate a județelor nu au probleme in ceea ce privește resursa umană. Reporter: Şi, atunci, avem niște date, știm numărul acestora? Valeriu Gheorghiță: Am precizat și cu alte ocazii, insă, repet, vorbim de aproximativ 2.000 de medici, aproximativ 6.000 de asistenți medicali și aproximativ 2.000 de registratori la nivel național. Reporter: Domnule preşedinte, v-aş ruga să ne explicați ce soluții aveţi pentru dozele care răman nefolosite la nivelul centrelor, in aşa fel incat acestea să nu fie irosite şi să fie folosite in condițiile de siguranţă, să nu se deterioreze? Valeriu Gheorghiță: In momentul in care, pe perioada zilei, constatăm că avem mai multe doze decat cele care erau prevăzute pentru a fi administrate in ziua respectivă, trebuie să ne uităm, pe de o parte, la intervalul de stabilitate pe care il au acele doze, ținand cont de faptul că vorbim de circa 120 de ore, deci, practic, cinci zile, dacă am reconstituit un flacon și am apucat să administrăm o singură doză unei singure persoane și vedem că nu mai avem pe nimeni și ne mai răman patru doze, atunci ținem cont de faptul că flaconul reconstituit are o stabilitate la temperatura camerei de șase ore și putem chema din persoanele de a doua zi, care sunt deja programate și care se pot prezenta la centrul de vaccinare, ținand cont că vorbim de patru persoane, practic. Reporter: Aş dori să ne mai transmiteți, dacă este posibil, care este ordinea prioritizării la vaccinare in randul celor 4 milioane de persoane expuse riscului de imbolnăvire, cei despre care vorbeați mai devreme. Valeriu Gheorghiță: Sunt persoanele cu varsta peste 65 de ani şi persoane cu boli cronice, din mai multe categorii: obezitate, diabet zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice, bolile renale cronice, persoanele cu condiții de imunodepresie, prin boală sau prin tratament, pacienți aflați post-transplant, pacienții cu neoplazii, cu tumori cu cancer in evoluție, sunt principalele categorii recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății. Pot să vă spun că am transmis această adresă către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, respectiv, Colegiul Medicilor din Romania, tocmai pentru a valida aceste categorii de risc și, ulterior, a le include in lista de prioritizare a persoanelor in vederea vaccinării. Reporter: O completare la intrebare. Menționați pacienții cu boli oncologice, in randul lor sunt tot felul de discuții, că pot să se vaccineze, nu pot să se vaccineze, sunt discuții la nivelul persoanelor cu boli cu tulburări de coagulare a sangelui, care incă nu au foarte clare aceste informații, dacă este sigur pentru ei să se vaccineze sau nu, ce le transmiteți? Valeriu Gheorghiță: Sunt două aspecte pe care aș vrea să le dezbatem, cel legat de persoanele cu condiții de imunodepresie, prin acest gen de afecțiune nu este vorba de contraindicația de administrare a vaccinului, ci faptul că nu știm cat de prompt va fi răspunsul imun după vaccin, dar este un aspect care este valabil pentru toate vaccinurile și nu in mod particular pentru vaccinul impotriva COVID-19, cu mențiunea doar a vaccinurilor care nu includ virusuri vii atenuate, adică virusuri sau alte tipuri de agenți patogeni atenuați, care se pot redeștepta, dacă vreți, la persoanele sever imunodeprimate. Dar in cazul vaccinului impotriva COVID-19 nu există o precizare legată de contraindicații la această categorie de persoane, in schimb, ceea ce nu putem ști și ceea ce este precizat inclusiv in recomandările din rezumatul caracteristicilor produsului, nu putem anticipa care este nivelul de protecție pe care il va obține respectivul pacient după vaccin, avand in vedere că răspunsul propriu al imunității, al organismului este deficitar. In ceea ce privește tulburările de coagulare, fie printr-o boală, fie induse terapeutic la persoanele care urmează tratamente anticoagulante, dimensiunea acului care se folosește pentru administrarea vaccinului este foarte mică, vorbim de ace de circa 23G, adică trauma pe care o produce este nesemnificativă, insă din precauție la pacienții care au tulburări severe de coagulare, aici trebuie să amanăm administrarea vaccinului și in colaborare cu medicul cardiolog sau hematolog vom lua decizia potrivită pentru pacientul respectiv. Reporter: Vizavi de situaţia din Găeşti, voiam să vă mai intreb, vorbeaţi despre un management defectuos, dar mai exact la ce ne referim, la faptul că au fost cerute mai multe doze decat medici inscrişi pentru a primi serul sau care a fost situaţia mai exact acolo? Valeriu Gheorghiță: Nu, eu cred că, dacă anticipăm că ne vor rămane doze şi vor expira, putem să chemăm persoane care sunt programate a doua zi şi care aparţin lucrătorilor din sistemul medical şi social. La acest lucru m-am referit, adică cred că putem gestiona la nivelul unui centru de vaccinare aceste aspecte, incat să reducem la minimum posibil riscul să ne expire intr-adevăr dozele pe care le avem sau care sunt deja reconstituite. Asta nu este un motiv să afirmăm că putem vaccina pe oricine. Repet, nu acest lucru este problema. Pană la urmă, foarte bine că au fost vaccinate respectivele persoane. Important este cum corectăm aceste lucruri incat cei care au cea mai mare nevoie in momentul de faţă de acest tip de vaccin să aibă acces la el. Reporter: Şi o altă intrebare, legată de cadrele didactice, voiam să vă intreb dacă in etapa a doua profesorii vor reprezenta o categorie prioritară in vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Da, este prevăzut in strategia de vaccinare, personalul din invăţămant este inclus in personalul care deserveşte activităţile esenţiale. Reporter: Foarte multe persoane cu varsta de peste 50 de ani iau anticoagulante ca urmare a unor afecţiuni cardiovasculare. Aceste persoane se pot vaccina? Valeriu Gheorghiță: Răspunsul este similar cu ceea ce am răspuns anterior, sunt două tipuri sau două clase mari de medicamente care produc, dacă vreţi, sau sunt asociate cu un risc de sangerare, vorbim de medicamentele antiagregante, plachetare, de tipul aspirina sau alţi derivaţi. Din acest punct de vedere nu există o contraindicaţie, dar la pacienţii care iau tratamente anticoagulante propriu-zise dicumarinice sau alte tipuri de anticoagulante, repet, prin colaborare cu medicul cardiolog, medicul curant al pacientului respectiv, se poate lua cea mai bună decizie pentru administrarea vaccinului respectiv. Nu este singura situaţie, trebuie să inţelegem că avem un program naţional de vaccinare pentru multe alte tipuri de vaccinuri şi in fiecare caz se pot găsi soluţii pentru a se asigura accesul persoanei respective la vaccinare, sigur, menţinand siguranţa pacientului in primul rand. Reporter: Atunci cand aţi prezentat strategia, vorbeaţi de 500.000 de oameni in etapa 1, persoane cartagrafiate in sistemul medical. Acum ne vorbiţi de 250.000. Asta inseamnă că un medic din doi, un angajat din sistemul sanitar din doi, refuză să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Persoanele care sunt in momentul de faţă estimate a fi circa 250.000 nu reprezintă persoanele care doresc să se vaccineze, ci reprezintă eşantionul estimat real al persoanelor din etapa intai, la care noi avem in momentul de faţă date. In ceea ce priveşte numărul estimat iniţial, aşa a reieşit, insă in momentul in care am reevaluat toate aceste date, respectiv angajaţii din sistemul medical şi social, acesta este numărul estimat pe care il avem. Chiar dacă va fi mai mult sau mai puţin, pe noi ne interesează să creăm accesul fiecărei persoane din această etapă la vaccinare, indiferent că vorbim de un număr mai mare de persoane sau mai mic. Reporter: O cifră concretă avem acum? Valeriu Gheorghiță: Nu putem vorbi de o cifră concretă, este o estimare de circa 250.000 de persoane. Reporter: Bun. Intrebarea doi este următoarea: aţi vorbit de 366 de centre de vaccinare, ieri premierul Ciţu vorbea de 230 de centre deschise ieri. De unde vine această diferenţă? Valeriu Gheorghiță: Astăzi, de pildă, sunt 251 de centre unde se vaccinează. Maine s-ar putea să fie mai multe sau mai puţine, repet, sunt centre care işi vaccinează personalul propriu şi atunci cand au terminat de vaccinat personalul propriu cu prima doză, ele nu mai inregistrează activităţi de vaccinare, deci, de aici reiese cifra care variază de la o zi la alta, pentru că vorbim de centrele care vaccinează propriu-zis şi care inregistrează persoane vaccinate in ziua curentă, in care facem raportarea. Reporter: In primul rand, aş vrea să ne explicaţi un pic ce intreba şi colega de la ANTENA 3 legat de profesori. Aveţi in strategie prevăzut, ai făcut nişte calcule, cand exact vor fi imunizaţi profesorii din Romania şi caţi dintre ei? Valeriu Gheorghiţă: Caţi dintre ei nu pot să vă dau un răspuns ferm. Vorbim de datele pe care cu siguranţă le ştiţi şi dumneavoastră, de un procent de intenţie de vaccinare de circa 50%, vom vedea in final care va fi intenţia reală de vaccinare şi, efectiv, persoanele care se vor vaccina din acest domeniu al invăţămantului. Ceea ce ţine de noi şi de organizarea campaniei de vaccinare este să creăm mediul favorabil prin care aceste persoane, dacă doresc să se vaccineze, să aibă acces la vaccinare. Momentul exact in care se va intampla acest lucru şi accesul personalului din invăţămant urmează a fi stabilit in perioada următoare, dar şi aici lucrurile nu trebuie privite matematic, pentru că vorbim de un proces dinamic şi care depinde de ritmul de livrare, repet, al dozelor de vaccin şi de adresabilitatea persoanelor către centrele de vaccinare. Reporter: Insist cu o intrebarea, pentru că e o problemă reală in societate. Sunt foarte mulţi părinţi, profesori, care doresc să se reintoarcă in şcoală şi care işi puneau speranţele in vaccin. La această oră, dumneavoastră sau colegi ai dumneavoastră, pot avansa, măcar estimativ, o dată la care ştim, dacă tot spuneţi că i-aţi trecut in categorie prioritară pe profesori, de cand incepem măcar să-i numărăm şi de cand am putea să-i imunizăm? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce priveşte catagrafia personalului care doreşte să se vaccineze din sistemul de invăţămant, din ceea ce ştiu din discuţiile cu Ministerul Educaţiei, urmează să se trimită acest tip de chestionar in vederea evaluării intenţiei de vaccinare tocmai pentru a dimensiona cat mai aproape de realitate numărul persoanelor care doresc, in final, să se vaccineze, iar ca termen realist aş putea spune, probabil inceput de februarie, sfarşit de lună ianuarie. Reporter: Următoarea mea intrebare este şi pentru dumneavoastră, dar şi pentru domnul secretar de stat Baciu, pentru că tot domnia sa se ocupa, la Ministerul Sănătăţii, de această chestiune legată de COVID. In momentul in care am discutat despre testele rapide, testele antigen, care nu erau bune acum 10 luni, de astăzi incepem să le raportăm in buletin. A luat ceva vreme pană cand, spre exemplu, pe povestea testelor, privatul a fost primit in această ecuaţie. De data aceasta, avand experienţa testării, cand vine vorba despre vaccinare, ştiţi exact cum stăm cu sectorul privat? Cand ar putea să intre in această poveste, dacă şi in ce condiţii? Valeriu Gheorghiţă: La ce vă referiţi cu sectorul privat? Reporter: Sunt clinici private care deja şi-au arătat disponibilitatea de vaccinare, o parte dintre ele deja işi vaccinează angajaţii, de cateva zile. Valeriu Gheorghiţă: Foarte bine că fac acest lucru. Personalul din sistemul medical privat se poate adresa către centrele de vaccinare unde au fost arondate in vederea vaccinării şi, de asemenea, sunt unităţi medicale private unde au fost organizate centre de vaccinare, cum este, nu ştiu dacă e... Reporter: Nu, daţi-ne datele, ca să ştim despre ce discutăm, cate sunt. Valeriu Gheorghiţă: Rețeua Regina Maria şi, de asemenea, urmează a fi infiinţate, sunt in curs de evaluare şi alte unităţi medicale, care pot să asigure circuitele funcţionale. Nu este vorba de o reticenţă a DSP vizavi de organizarea uni centru de vaccinare in aceste unităţi medicale private, ci de indeplinirea unor condiţii in care să se respecte un circuit funcţional, in sensul in care in acel spaţiu nu trebuie să fie persoane care vin, de pildă, cu o simptomatologie in vederea unei consultaţii medicale şi persoane care stau alături, la un alt cabinet, care doresc să se vaccineze. Deci, din acest punct de vedere, trebuie circuite complet separate. La acest moment, se face această evaluare, tocmai pentru a se putea infiinţa, intr-un termen cat mai scurt, aceste centre de vaccinare. Reporter: Intreb asta in ideea in care sunt din ce in ce mai mulţi oameni care nu sunt prinşi in prima şi a doua categorie, adică oameni, la fel ca mine şi ca dumneavoastră, care suntem sub 65 de ani, in perfectă stare de sănătate, dar care işi doresc foarte mult această imunizare. Vorbim, dincolo de profesori, de oameni de business, de artişti, de sportivi. Pentru ei, pentru mine, personal, care e orizontul de aşteptare şi unde mi-aş putea face vaccinul, dacă spuneaţi că şi privatul ar putea prelua o parte? Valeriu Gheorghiţă: Deja avem, din cele peste 930 de centre de care vă vorbeam pentru etapa a doua, o parte dintre unităţi medicale private care şi-au exprimat disponibilitatea de a organiza centre de vaccinare. Deja parte dintre ele sunt incluse, evaluate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene. Repet, disponibilitatea unui furnizor privat de servicii medicale de a organiza un centru de vaccinare va fi...; practic, se va da curs acestei disponibilități dacă se pot indeplini condițiile de siguranță pentru derularea activităților de vaccinare. Sunt prevăzute... Reporter: Asta am ințeles, dar imi dați mie un orizont de așteptare, mie personal, cand aș putea să fac vaccinul, nefiind in niciuna dintre categoriile prioritare? Valeriu Gheorghiță: Vorbim de luna aprilie, foarte probabil inceputul lunii aprilie. Reporter: Și acolo mergem după alte reguli? Adică, cum vom proceda? Dăm toți buluc cei care vrem? Valeriu Gheorghiță: Există o arondare geografică, adică, vă veți programa in centrul cel mai apropiat de domiciliul dumneavoastră, fie domiciliul de rezidență, unde locuiți efectiv, fie din cartea de identitate. Insă, dacă pentru prima doză, vă dau un exemplu, sunteți intr-o localitate și știți programul că peste 28 de zile veți fi in altă localitate, din cauza locului de muncă, atunci vă puteți selecta rapelul in localitatea respectivă. Reporter: Apropo de asta, știți că deja sunt probleme la medicii rezidenți, care au fost inscriși intr-o parte, pentru că, potrivit strategiei, ei sunt in spitalul plătitor trecuți pe liste, dar, de fapt, lucrează la distanță. Valeriu Gheorghiță: Lucrurile aici au fost clarificate și a fost și eliberată o instrucțiune in acest sens. Medicii rezidenți și studenții vor fi vaccinați in spitalele unde iși desfășoară activitatea propriu-zis și nu ține de spitalul care este plătitor sau indrumător. Chiar dacă astăzi am un stagiu de o lună și imi fac prima doză, rapelul mi-l voi face in spitalul in care mă regăsesc la momentul efectuării activităților practice. Reporter: Promit că mă opresc aici, dar povestea asta cu cutiile de pizza mie mi se pare, așa, dintr-un alt film și văd că sunt și foarte multe comentarii in online și poate de aceea am putea clarifica pană la capăt. Cine verifică faptul că eu transport vaccinul intr-o cutie de pizza, că se respectă sau nu lanțul de frig? Că asta spuneați: atata vreme... Valeriu Gheorghiță: Numai puțin. Acele cutii sunt puse intr-o cutie frigorifică, calificată, care prezintă un data logger care monitorizează in permanență temperatura. Acele informații legate de respectarea condițiilor de temperatură sunt descărcate in calculator și se pot practic vedea pe tot parcursul pe care acel vaccin il parcurge de la momentul in care pleacă din frigider pană la momentul in care ajunge in centrul regional. Evident că la preluarea dozelor de vaccin in centrul regional există un proces verbal de predare-preluare și există un aviz de insoțire al acestor doze, unde este obligatoriu să se specifice și să se verifice respectarea condițiilor de temperatură. Reporter: Am ințeles. Reporter: Voiam să vă intreb in legătură cu un demers care este acum discutat in Marea Britanie, in Germania, in Danemarca cu privire la amanarea rapelului, tocmai pentru ca mai mulți oameni să fie vaccinați intr-o primă etapă. Voiam să vă intreb dacă acest lucru este măcar luat in discuție in acest moment in Romania. Valeriu Gheorghiță: Avem și noi cunoștință de această decizie sau discuție din Marea Britanie. Pot să vă spun că, la acest moment, decizia este aceea de a respecta exact recomandările prevăzute in autorizarea de punere pe piață eliberată de Agenția Europeană a Medicamentului. Dacă Agenția Europeană a Medicamentului va face alte recomandări, aceleași lucruri vor fi respectate și in Romania; insă, cred că este important in momentul de față să respectăm cat se poate de bine medicina bazată pe dovezi. Reporter: Și incă o clarificare, dacă imi permiteți, persoanele care nu sunt asigurate in acest moment in sistemul de sănătate pot beneficia de vaccin? Valeriu Gheorghiță: Pot beneficia de vaccinare. Reporter: Și există cumva vreun risc mai mare de a avea reacții adverse in cazul persoanelor peste 65 de ani și, de asemenea, persoanelor cu alergii? Valeriu Gheorghiță: Nu, dimpotrivă, datele din studii au arătat că persoanele din categoria peste 60-65 de ani au inregistrat procentual un număr mai mic de reacții adverse comparativ cu grupa de varstă mai tanără, pentru că vorbim de un alt tip de răspuns imun, practic de o reactogenitate și de un trigger mult mai accentuat al răspunsului imun la persoanele tinere. Deci, dimpotrivă, persoanele tinere inregistrează mai des disconfort local, mai des durere la locul de administrare, decat persoanele peste 60 de ani sau peste 65 de ani. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Aș vrea să mă intorc la cazul din Găești, care a fost semnalat astăzi de Realitatea Plus, și vreau să vă spun că managerul spitalului i-a transmis inclusiv reporterului cu care a discutat că, dacă dorește, poate veni in spital să se vaccineze. Ce vreau să vă intreb este următorul lucru: ce se va intampla cu persoanele care s-au vaccinat și ieri și astăzi acolo, care nu erau cadre medicale, cu privire la rapelul pe care ar trebui să il primească peste 20 de zile? Li se asigură un rapel peste aceste 20 de zile sau vorbim, cu alte cuvinte, de un vaccin irosit astăzi? Valeriu Gheorghiță: Este o intrebare foarte bună și mă bucur că ați adresat această intrebare. Este firesc și normal să se asigure persoanei respective și doza de rapel. Practic, este important - repet - să respectăm siguranța pacientului și să asigurăm beneficiile maximale pentru respectiva persoană dacă a fost vaccinată. Nu acest lucru este, dacă vreți, nu acest aspect reprezintă o problemă, ci faptul că anumite activități, realmente, țin de capacitatea noastră de a ne organizat la nivelul unui centru de vaccinare și cred că aceste lucruri punctual trebuie și vor fi imbunătățite. Reporter: Luați in calcul să modificați protocolul la nivel de Comitet pentru Vaccinare, intrucat vorbeați despre posibile vaccinuri care ar trebui să nu fie irosite, astfel incat dacă răman la finalul unei zile mai multe doze să poată fi folosite și pentru alte persoane care nu sunt cadre medicale? Valeriu Gheorghiță: Ar trebui să vă menționez incă o dată faptul că prin doză irosită nu inseamnă neapărat acele doze care răman, practic, reconstituite și nefolosite. Din acest punct de vedere, ar trebui să se intample extrem de rar acest aspect, adică, din momentul in care eu am reconstituit un flacon cu cinci doze și am la dispoziție șase ore să administrez acele doze, cred că, printr-o organizare bună, repet, pot să chem persoanele care sunt programate a doua zi sau persoanele din unitatea mea care doresc să se vaccineze, evident, și care să beneficieze de vaccinare. Reporter: Și dacă vorbim de persoane care sunt programate, dar din diverse motive nu mai pot veni pentru a li se administra vaccinul, ce se va intampla cu acestea doze? Valeriu Gheorghiță: Cred că, dintr-o listă de 50-100 de persoane, sigur se vor găsi persoane care să dorească să vină să se vaccinez. Reporter: Aș mai avea o intrebare cu privire la vaccinarea in mediul rural, pentru că știu că, de exemplu, cand vorbim de localități izolate, nu sunt suficienți medici de familie. Ce se va intampla cu persoanele din aceste localități izolate? Veți avea suficiente echipe mobile care să ajungă, spre exemplu, la persoanele in varstă sau putem să vorbim de pe acum despre un deficit de vaccinare in mediul rural, mai ales că persoanele din mediul rural, din ce am văzut, sunt destul de reticente cu privire la vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Este important, mai ales in aceste localități de care dumneavoastră vorbiți, să se implice Consiliile Locale și, in mod deosebit, Direcțiile de Asistență Socială, tocmai pentru a informa și a continua informarea persoanelor potențial care beneficiază de vaccinare. De asemenea, in ceea ce privește programarea acelor persoane din respectivele localități, prin intermediul Direcțiilor de Asistență Socială, acolo unde este cazul, se poate efectua programarea sau cu ajutorul aparținătorilor, celor din familie, care pot să efectueze programarea respectivă, și va fi disponibilă o posibilitate in care să se menționeze că persoana respectivă nu se poate deplasa la un centru de vaccinare și in momentul in care in regiunea respectivă, prin colaborare cu Consiliile Locale, sunt suficiente persoane care să se vaccineze, se va deplasa, practic, un centru mobil, care nu este totuna cu echipa mobilă, practic, un centru mobil, un ansamblu pe roți care se deplasează in localitatea respectivă și asigură accesul beneficiarilor la vaccinare. Reporter: Așa cum știm, in mediul rural preotul este văzut ca un lider de opinie. Aș vrea să vă intreb dacă la nivel de Comitet sau de Guvern luați in calcul să discutați cu Patriarhia, spre exemplu, astfel incat să li se transmită și preoților faptul că vaccinul este sigur, astfel incat să fie vaccinați cat mai mulți oameni din mediul rural, pentru că există această reticență? Valeriu Gheorghiță: Este adevărat. Am și făcut acest lucru acum cateva săptămani; am avut o intalnire cu reprezentanții celor 18 culte religioase din Romania, am discutat și am dezbătut pe tema vaccinării și am răspuns la cele mai importante intrebări. De asemenea, am trimis un material in acest sens ca suport pentru deservenții acestor culte religioase, tocmai din nevoia pe care și dumnealor au ridicat-o de a putea răspunde in mod informat la intrebările care vin din partea enoriașilor. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Aș dori să vin cu o nouă intrebare, care completează prima intrebare: cum ne vom asigura că din randul celor patru milioane de persoane care se vor programa in etapa a doua nu vor fi și oameni care nu se incadrează in categoria respectivă? Valeriu Gheorghiță: Respectand criteriile de prioritizare, care vor fi prevăzute in platforma de programare. Eu aş vrea să vă reamintesc incă o dată faptul că ceea ce noi ne dorim este, in final, ca oamenii să se vaccineze. Nu este nicio tragedie dacă o persoană, două sau mai multe din etapa a treia vor fi vaccinate in etapa a doua. Nu trebuie să privim lucrurile intr-o modalitate foarte strictă şi rigidă. Evident că nu putem avea un mecanism de control sută la sută eficient. Dar incercăm şi ne dorim ca cei care au cea mai mare nevoie de aceste tipuri de vaccin, in această perioadă, conform etapelor prevăzute in strategia de vaccinare, să beneficieze de acest tip de vaccin. Reporter: Bună ziua! Vorbeaţi mai devreme despre un eşantion estimat de dumneavoastră, de autorităţi, la 250.000 de persoane in această primă etapă a campaniei. Aș vrea să vă intreb dacă avem in acest moment centralizat, in afara numărului de persoane care au fost vaccinate, și numărul persoanelor care s-au inscris pană in acest moment? Chiar dacă procesul ştiu că este in derulare. Valeriu Gheorghiță: Da, in derulare. Ieri ne-am uitat in platforma de programări și erau 50.000, peste 50.000 de persoane deja programate. Reporter: Şi o a doua intrebare. Ştiu că avem o problemă ca ţară legată de increderea in vaccin, sunt statistici care spun că avem unul dintre cele mai puternice curente antivaccin din Europa, din păcate. Voiam să vă intreb dacă consideraţi că, aşa cum arată acum, campania de informare este suficientă in acest context? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă sunt foarte multe aspecte care necesită a fi intensificate şi imbunătăţite, ceea ce vom şi continua in perioada următoare, prin toate canalele, inclusiv, dacă imi permiteţi, cu sprijinul dumneavoastră, cred că este important ca mass media să fie parte activă a procesului de comunicare și de informare corectă şi transparentă a tuturor persoanelor, care au nevoie de informaţii din surse sigure, din surse verificate şi validate ştiinţific. Da, acest aspect care ţine de comunicare şi de informare cu siguranță necesită a fi amplificat și intensificat in perioada următoare. Toate lucrurile acestea au fost făcute gradual și acest lucru l-am discutat inclusiv cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății, de o informare, dacă vreți, etapizată, pentru că altfel creăm un nivel de așteptare foarte mare, in condițiile in care realmente, așa cum discutam anterior, persoane din etapa a treia se vor vaccina in luna aprilie. Deci, din acest punct de vedere, campania de comunicare și de informare trebuie și ea dozată corespunzător cu strategia propriu-zisă de derulare a campaniei de vaccinare. Dar cu siguranță sunt foarte multe activități care necesită a fi intensificate, amplificate, imbunătățite in ceea ce privește informarea beneficiarilor. Reporter: Am inţeles. Şi v-aţi gandit, concret, ce aţi putea face in plus? Adică, dincolo de intensificare, ce inseamnă concret această intensificare? Valeriu Gheorghiță: Aş vrea să il las pe domnul secretar de stat Andrei Baciu, care este implicat in derularea campaniei de comunicare şi de informare. Andrei Baciu: In primul rand aş dori să vă spun cateva lucruri despre ce s-a făcut pană in acest moment. O echipă de experţi in comunicare, experţi in combaterea fake news-ului au desenat, in primul rand au analizat o poză de moment a situației și cu privire la vaccinare, percepția vaccinării in Romania, ulterior au desenat o strategie de comunicare in acest sens. Așa cum spunea și domnul doctor Valeriu Gheorghiță, această strategie a fost desenată proporțional cu desfășurarea campaniei de vaccinare. Evident că există activități transmise segmentat pentru fiecare categorie, pentru fiecare canal de comunicare. După cum probabil aţi și văzut in spațiul public, atat pe televizor, cat și pe radio, cat și in presa scrisă, există și platforma respectivă, există şi o prezență in spațiul online, pe rețele de comunicare, insă aş menționa un aspect important, strategia de vaccinare a demarat cu această primă etapă a personalului medical, iar aici am avut activități specifice care au fost desfășurate pe parcursul lunii decembrie inainte de a incepe procesul de vaccinare. Am avut mai multe webinarii, cu toate Universitățile de Medicină și Farmacie. Am avut webinarii cu primele 10 spitale de boli infecțioase inainte ca acestea să demareze procesul de vaccinare. Am avut webinarii cu, practic, toți profesioniștii, reprezentanții, organizațiile care reprezintă in mare parte din profesioniștii din domeniul sănătății. Ne dorim să continuăm aceste webinarii. Au fost adresate varii tipuri de teme in aceste discuții, care au fost interactive, pe de o parte, aspecte ştiinţifice, pe de altă parte, aspectele legate de comunicarea cu pacienții, comunicarea cu populația generală. Au fost prezentate update-uri cu privire la campania de vaccinare efectivă. Şi, bineințeles, așa cum vă spuneam, a fost o discuție interactivă, pentru că pentru noi a fost foarte important feedback-ul pofesioniștilor din domeniul sănătății și ne-am dorit și ne dorim in continuare să putem să oferim toate răspunsurile la toate intrebările care se ivesc. Deci, am avut un focus special pentru această primă categorie, primă etapă a vaccinării și, evident, ne vom adapta toate activitățile de comunicare in funcție de derularea campaniei de vaccinare. Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să mai fac o scurtă precizare. Mi s-a transmis acum că sunt in următoarele 20 de zile peste 150.000 de persoane deja programate. Reporter: Apropo de comunicare, pană la comunicarea cu publicul, despre care discutați, cea cu media, poate o clarificăm un pic. Cine e, pană la urmă, comunicatorul oficial? Avem sau nu avem o voce unică, pentru că noi toți, cred că nu greșesc dacă spun, ne uităm in patru grupuri de WhatsApp diferite, vorbim cu oameni de la mai multe instituții. E destul de dificil să transmitem și noi către public uneori o informație corectă, completă și la timp. Rămane așa, vom comunica pe tot parcursul campaniei la modul acesta, sau schimbați ceva și aici? Andrei Baciu: Și aici ne dorim să intensificăm și să imbunătățim lucrurile. Sunt cele două grupuri care au fost create special pentru activitatea de vaccinare și se vor calibra toate aceste activități, astfel incat să devenim din ce in ce mai eficienți, dar vom comunica in următoarele zile pe acest subiect, punctual. Reporter: Și m-aş intoarce un pic la intrebarea colegului meu de la Mediafax, era estimată o jumătate de milion de medici, asistenți medicali, brancardieri, infirmieri și am ajuns la 250.000. Care era pană la urmă cifra corectă? Pentru că tot dumneavoastră, oficialitățile, ați aruncat-o in piața publică. Adică, ce s-a intamplat? Ori e corect, cum spune colegul meu, doar jumătate din personalul medical iși dorește imunizarea și face ceva in acest sens...? Valeriu Gheorghiță: Numărul estimat al persoanelor din prima etapă nu are legătură cu intenția de vaccinare, am mai spus și repet incă o dată acest lucru... Reporter: Tocmai de-asta insist cu intrebarea, ca să ne clarificăm cum ne uităm la aceste cifre, ce ne spun ele? Valeriu Gheorghiță: Deci, vorbim in momentul de față de circa 250.000 de persoane care au un contract de muncă incheiat efectiv cu diverse unități medicale - publice, de stat și private - și, de asemenea, in momentul de față, dacă eșantionăm numărul total, de pildă, al studenților la medicină și farmacie care sunt incluși in etapa intai, sunt circa 70.000 de studenți in toată țara, in toate universitățile de medicină și farmacie. In momentul in care am vorbit de circa 250.000 de persoane facem referire strict la lucrătorii angajați din sistemul medical public, privat și sistemul social. Reporter: Cați dintre aceștia sunt eligibili pentru vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Eligibili, să redefinim, inseamnă persoane care nu au contraindicații, care nu sunt in cursul de evoluție a bolii sau care nu au trecut in ultima lună prin acest tip de infecție. Putem să spunem că procentul de persoane din randul lucrătorilor din sistemul medical care au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2 este estimat la circa 15%, in general, diferă de la o unitate medicală la alta. Practic, probabil că ajungem la un procent realist de circa 70 - 80%. Reporter: Aș mai avea eu o intrebare: sunt oameni care vor să știe cum vor fi vaccinate persoanele de peste 65 de ani, și nu numai, care sunt imobilizate la pat din cauza anumitor boli? Valeriu Gheorghiță: Prin echipe mobile de vaccinare, care se vor deplasa la domiciliul respectivei persoane, in colaborare cu medicul de familie, care ține evidența fiecărei persoane, sau a Direcției de Asistență Socială, dacă respectiva persoană nu are medic de familie, și se stabilește ziua in care o echipă mobilă se va deplasa și va efectua activitatea de vaccinare. Reporter: Inscrierea pentru aceste persoane se face așa cum știm? Valeriu Gheorghiță: Prin Direcția de Asistență Socială sau prin medicul de familie sau, dacă se stabilește numărul persoanelor care sunt in această condiție, se poate efectua vaccinarea propriu-zisă și, ulterior, persoanele respective sunt inscrise in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Reporter: Dacă mai imi permiteți și mie o precizare referitor la persoanele cu alergii, există vreun risc pentru ele, pot face vaccinarea fără nici fel de problemă? Valeriu Gheorghiță: Riscul de reacție alergică este la orice tip de medicament sau de vaccin pe care noi il folosim. Istoricul de reacție alergică al unui pacient contează pentru vaccinarea impotriva COVID-19, dacă vorbim intr-adevăr de o reacție alergică cunoscută la unul dintre componentele prevăzute in acest tip de vaccin. Pot să vă spun, din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Sănătății din Israel, au peste un milion de persoane vaccinate, inclusiv persoane care au antecedente de reacții alergice, și nu s-au inregistrat reacții alergice majore in niciunul dintre cazurile respective. Deci, riscul, per ansamblu, de reacție alergică este foarte redus. Dar noi trebuie să știm ceea ce avem de făcut atunci cand, Doamne ferește, se intamplă acest tip de reacție alergică. Reporter: Pot să mai adresez eu o ultimă intrebare, promit să mă opresc aici. Apropo de raportarea pe care o primim in fiecare zi la ora 13:00, urma să fie introdus și numărul testelor rapide? M-am gandit că, dacă este doamna doctor Adriana Pistol aici, poate profităm de ocazie și ne lămurim cu asta, de cand ar urma să fie raportate și rezultatele acestor teste, pentru că domnul premier Cițu ne vorbea despre data de 5, cred că au existat și declarații de la dumneavoastră, de la Ministerul Sănătății, domnule Baciu, in care era avansată această dată. Andrei Baciu: Intr-adevăr, aș prefera să comunicăm in viitorul imediat apropiat pe acest subiect. Astăzi este despre procesul de vaccinare, despre campania de vaccinare și, eventual, putem să discutăm la finalul acestei conferințe de presă. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumim frumos pentru prezență. Ne revedem săptămana viitoare. 2021-01-05 16:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_129956570_1281662188885222_811892353138219361_n.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecțiiȘtiri din 05.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectiiGalerie foto Intervenția premierului Florin Ciţu in cadrul videoconferinței cu prefecții [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru. Am să fiu scurt, pentru că avem multă treabă. In primul rand, voiam să vă spun - La mulţi ani! şi bine că ne-am văzut sănătoşi in 2021. Dar avem in faţa noastră o provocare - parcă nu era de ajuns, aveam deja o provocare de anul trecut, cea cu pandemia - să derulăm acest program de vaccinare cat se poate de bine. A inceput mai lent, dar am văzut că ieri aveam deja 230 de centre care funcţionau şi cred că ritmul acesta este cel bun. Suntem in prima fază, in care doar personalul medical se vaccinează, şi cred că am inceput să avem un ritm - ajungem la 20.000 de vaccinuri pe zi - care este foarte bun in această perioadă. Dar, repet, trebuie să accelerăm acest ritm, pentru că, ştiţi foarte bine, intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămanii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare, ceea ce inseamnă că va trebui să avem acele centre in afara spitalelor - e vorba de 932 de centre. Şi aici este nevoie de susţinerea dumneavoastră, de suportul dumneavoastră, de implicarea dumneavoastră, direct, in fiecare comunitate, ca reprezentanţi ai guvernului, şi este nevoie să arătăm profesionalism, dar să o facem şi cu celeritate. Trebuie să avem aceste centre funcţionale cat mai repede ca să putem să distribuim aceste vaccinuri, să ajungă la toţi cetăţenii. Sunt deja judeţe unde progresul este semnificativ şi aş menţiona Bucureştiul - Capitala, Dolj, Iaşi, Cluj, Suceava, Mureş, Sibiu, Timiş. Felicitări! Lucrurile au mers foarte bine. In acelaşi timp, sunt şi cateva judeţe unde lucrurile incă nu au ajuns la un ritm care să ne mulţumească: Giurgiu, Damboviţa, Ialomiţa, Teleorman. Pe toţi vă rog să trataţi această campanie de vaccinare cu foarte mare importanţă şi ca prioritate zero a acestui guvern. Este foarte important să avem centrele de vaccinare pregătite. Vaccinurile vin. Ştiţi foarte bine, avem 140 de mii de vaccinuri săptămanal, nu este nici o problemă. /.../ Dorinţa noastră este să creştem numărul vaccinurilor pe care le primim săptămanal. Este complicat. Ştiţi foarte bine că Romania primeşte pro rata, dar vom incerca. Asta nu inseamnă că nu vom incerca să creştem numărul de doze pe care le primim săptămanal. Ele cresc gradual pană in martie, dar vom dori să avem mai multe. Pentru că eu cred că dacă ne păstrăm acest ritm, vom ajunge la o capacitate de 100 de mii de vaccinuri pe zi, ceea ce ar fi foarte bine. Şi să ne ţinem de ele. In acelaşi timp, tot pentru dumneavoastră, să nu uităm că suntem incă in pandemie şi trebuie să menţinem, acolo unde este nevoie de restricţii, acelaşi mesaj către cetăţeni. Faptul că am inceput această campanie de vaccinare nu inseamnă că pericolul a trecut şi asta trebuie să spunem in fiecare zi. Această campanie de vaccinare este complementară, ajută la eliminarea pandemiei mai repede - asta este tot ceea ce voiam. Dar incă suntem in pandemie, incă trebuie să respectăm aceste reguli, şi dumneavoastră, ca reprezentanţi ai guvernului in teritoriu, trebuie să vă asiguraţi că aceste reguli sunt respectate. Şi, nu in ultimul rand, vă solicit, ca de fiecare dată, să-i sprijiniţi şi pe domnul Valeriu Gheorghiţă, şi pe domnul secretar de stat Andrei Baciu. Aceştia sunt desemnaţi să coordoneze această activitate la nivel naţional. Ei au nevoie de sprijinul dumneavoastră, dar vă stau la dispoziţie cu orice informaţii, de fiecare dată. Incă o dată, vă mulţumesc pentru efortul pe care-l faceţi. Cu toţii trebuie să continuăm şi să accelerăm această campanie de vaccinare. Vreau ca aceste 932 de centre să fie gata pană la inceputul etapei a doua, ceea ce inseamnă, in estimările noastre, - şi domnul ministru al sănătăţii este acolo, domnul ministru de interne, ministrul apărării - că săptămana viitoare ar trebui să incepem etapa a doua. Deci, asta inseamnă că aceste centre, care sunt in afara spitalelor, ar trebui să fie gata săptămana viitoare, şi nu cred că avem vreo scuză să nu fie gata săptămana viitoare. Mă opresc aici. Mulţumesc şi incă o dată la mulţi ani! Mulţumesc mass-media! 2021-01-05 12:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_3_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, în sistem online, la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 28.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-consiliul-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto Premierul Florin Cițu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut astăzi consultări cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pe tema creșterii salariului minim brut pe țară garantat in plată, pentru anul 2021. 2020-12-28 12:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-6735.jpgVaccinarea împotriva COVID-19 a început astăzi în România, în toate cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva noului coronavirusȘtiri din 27.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/vaccinarea-impotriva-covid-19-a-inceput-astazi-in-romania-in-toate-cele-10-spitale-de-boli-infectioase-aflate-in-prima-linie-in-lupta-impotriva-noului-coronavirusGalerie foto Prima persoană vaccinată la Institutul Național de Boli Infecțioase - Prof. Dr. Matei Balș a fost Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, membru al echipei medicale care, in 27 februarie 2020, a preluat primul pacient din Romania confirmat cu virusul SARS-CoV-2. Am fost privilegiată să fiu prima persoană vaccinată din Romania, a afirmat Mihaela Anghel, care a adăugat că nu a stat pe ganduri atunci cand a aflat despre posibilitatea de a se vaccina. Campania de vaccinare va continua, Romania urmand să beneficieze de 10 milioane de doze de vaccin, aproximativ 140.000 - 150.000 de doze săptămanal. Doctorul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, estimează că imunizarea intregii populații din Romania va fi posibilă in aproximativ șase luni. Măsurile sanitare trebuie, in continuare, respectate pentru protejarea sănătății și vieții oamenilor. 2020-12-27 11:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro--7.jpgDeclarații de presă susținute de premierului Florin Cîțu, alături de coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiță, la sosirea primului lot de doze de vaccin împotriva COVID-19 la Institutul Cantacuzino, Centrul Național de StocareȘtiri din 26.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierului-florin-citu-alaturi-de-coordonatorul-campaniei-de-vaccinare-anti-covid-dr-valeriu-gheorghita-la-sosirea-primului-lot-de-doze-de-vaccin-impotriva-covid-19-la-institutul-cantacuzino-centrul-national-de-stocareGalerie foto Declarații de presă susținute de premierului Florin Cițu, alături de coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiță la sosirea primului lot de doze de vaccin impotriva COVID-19 la Institutul Cantacuzino, Centrul Național de Stocare [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa! In primul rand, aş vrea să le mulţumesc tuturor celor din Institut. Au muncit şi ieri, deşi a fost Crăciunul, au fost aici, s-au pregătit şi atăzi, aţi văzut, am primit primele doze din vaccin. Impreună, şi aş vrea să accentuez acest lucru, campania de vaccinare incepe in acelaşi timp in Europa. Deci, s-a muncit foarte mult şi am reuşit să fim, să funcţioneze, să avem totul pus la punct ca să incepem Campania de vaccinare in Romania in aceaşi zi ca in toată Europa. Este un moment important, il aşteptăm de un an de zile, din momentul in care am aflat de această pandemie, iar apariţia vaccinului, livrarea şi distribuirea intr-un timp record va ajuta la limitarea şi la eradicarea pandemiei intr-o perioadă cat mai scurtă, sper eu. Bineinţeles, in completarea măsurilor pe care deja le avem, vaccinul vine doar să ajute acest lucru. Ştiţi foarte bine, maine incepe campania de vaccinare oficială, primul vaccin se va face maine. Acum am primit primele 10.000 de doze, iar săptămanal vom primi in jur de 140.000 de doze. Romania va vea in jur de 10 milioane, am făcut noi un contract pe 10 milioane de doze de vaccin şi, aşa cum am văzut că au mers lucrurile pană acum, sunt sigur că vom avea o derulare a campaniei foarte bine pusă la punct. Vaccinarea in Romania este gratuită, nu este obligatorie, iar in ceea ce priveşte informaţiile care trebuie să ajungă la popolaţie, Ordonanţa 63 o să fie completată pentru a continua şi cu această campanie in mass-media pentru campania de vaccinare. Mulţumesc mult, le mulţumesc tuturor celor care au muncit, a fost un efort enorm, s-a muncit foarte mult, dar rezultatele sunt foarte bune. Felicitări! O să las specialiştii să vorbească mai mult despre ceea ce urmează. Mulţumec mult! Valeriu Gheorghiță: Bună dimineaţa. Vă mulţumim pentru prezenţă! Aş incepe prin a spune că sunt extrem de bucuros că astăzi vaccinurile au ajuns in siguranţă in Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, care este denumit Centrul Naţional de Stocare. Reamintesc că Institutul Cantacuzino, prin Centrul Naţional de Stocare, a primit toată autorizarea şi avizele necesare de la Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din Romania. Este singurul centru care are capacitatea de stocare la minus 80 de grade, in momentul de faţă, la care se adaugă celelalte şase centre regionale de stocare. Din acest punct de vedere, efortul logistic şi organizatoric a fost unul fără precedent, iar eu in calitate de coordonator al campaniei naţionale de vaccinare impotriva COVID-19, mă preocup de organizarea şi de continuarea derulării activităţilor logistice. De asemenea, astăzi, in a doua zi de Crăciun, suntem cu un pas mai aproape de inceperea campaniei de vaccinare, care va debuta, așa cum am spus, pe 27 decembrie, in primele zece unități medicale aflate in prima linie de luptă imptriva COVID-19. Din acest punct de vedere suntem cu toții martorii unor preocupări intense in randul opiniei publice. Există speranță, există incredere, in același timp există și ezitare pe marginea acestei teme legată de vaccinare, insă sunt in același timp bucuros că putem să oferim din ce in ce mai multe răspunsuri la intrebările pe care fiecare persoană le are vizavi de importanța vaccinării in momentul de față, ca măsură sigură și eficientă legată de campania de vaccinare și de limitarea consecințelor negative ale pandemiei. Am primit in ultimele zile o serie de intrebări legitime legate de prima persoană care va fi vaccinată. Prima persoană care va fi vaccinată o veți cunoaște maine, la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș, dar pot să vă spun incă de la inceput, in calitate de coordonator al campaniei de vaccinare, mă interesează și a doua persoană care se vaccinează, și a treia persoană care se vaccinează şi a mia persoană care urmează să se vaccineze, atat din randul personalului medical, cat și din randul celorlalte categorii populaționale conform etapelor din strategia de vaccinare. Aş fi bucuros să ascult fiecare poveste a fiecărui om care decide să se vaccineze impotriva COVID-19, dar in același timp pot să vă spun că mă interesează și ultima persoană care se va vaccina și povestea acestei persoane, pentru că acela va fi momentul in care impreună putem să spunem că am incheiat această campanie de vaccinare și că am pus punct pandemiei COVID-19, care ne-a afectat fără doar și poate viața in acest an. A fost un an cu foarte multe dificultăți, un an cu restricții, un an in care viața a fost perturbată, dar cred că doar impreună putem să trecem peste acest moment dificil cu care lumea s-a confruntat la acest moment. Vă mulțumesc. Reporter: Intrebări, se poate? Bună ziua! Două intrebări, dacă imi permiteți. In primul rand să ne spuneți aceste 10.000 de doze pleacă incepand de astăzi către cele zece spitale și vor fi stocate in acele centre regionale sau care este procedura? Şi, a doua intrebare, Romania are negociat un contract de 10 milioane de doze. Să presupunem că vor fi mai mult de 10 milioane, mai mulți de 10 milioane de romani care vor să se vaccineze, bun, cum facem cu restul? Le vom cumpăra? şi cand vom decide asta? Valeriu Gheorghiță: Legat de prima intrebare, aceste 10.000 de doze, din această seară urmează să se livreze către centrele de vaccinare inființate in cele zece unități medicale. Livrarea și distribuirea se va face pe un lanț de frig obișnuit, de plus două-plus opt grade, așa incat din momentul in care ajung in centrele de vaccinare să se poată demara efectiv activitatea de vaccinare. Legat de cea de-a doua intrebare a dumneavoastră, sunt contractate circa 10 milioane de doze de la compania BioNTech-Pfizer insă sunt contractate, există la nivelul contractului unic incheiat cu Comisia Europeană, contracte care sunt in momentul de față incheiate cu celelalte companii producătoare de vaccinuri, incat in final să putem avea capacitatea de a vaccina cel puțin 10,7 - 11 milioane de persoane, ceea ce reprezintă circa 60-70% din populație, ca nivel de imunizare colectivă, ori, din acest punct de vedere, dacă vorbim de indicația de administrare a vaccinurilor la categoria de varstă de peste 16 ani și ulterior pentru celelalte, probabil la peste 18 ani, cu această cantitate de vaccinuri putem asigura acel nivel de imunizare colectivă de circa 60-70% de care vorbeam. Reporter: Bună dimineața! Vă rog să ne spuneți dacă specialiștii știu care este durata de protecție a acestui vaccin după ce el este administrat? Valeriu Gheorghiță: Legat de durata nivelului de protecție al răspunsului imun post-vaccinare nu este in momentul de față un răspuns ferm din punct de vedere medical și științific. Se estimează in schimb, pe baza datelor medicale, că acest tip de răspuns imun va fi de durată, categoric va fi de o durată mai mare decat răspunsul imun după boala naturală. Reporter: Şi o intrebare in continuare a primei intrebări ar fi, care este planul de imunizare in masă in contextul in care durata este mai mică decat timpul necesar pentru vaccinarea tuturor romanilor? Valeriu Gheorghiță: La acest moment datele, așa cum am spus și cu alte ocazii, și strategia de vaccinare este una dinamică, este una flexibilă, incat să ne putem adapta la toate dovezile științifice care apar. In momentul de față, datele de siguranță sunt foarte bune. Deja in Anglia am ajuns la aproape un milion de persoane vaccinate fără să se inregistreze reacții adverse majore. Deci, se confirm, dacă vreți, profilul de siguranță așa cum el a reieșit din studiile clinice, iar in ceea ce privește strategia de vaccinare in funcție de durata răspunsului imun, lucrurile sunt in dinamică și vor fi adaptate in funcție de evoluția datelor medicale. Reporter: Pentru ca acest vaccin să dea rezultate, ţinta autorităţilor, aşa cum aţi spus in repetate raduri, ar fi ca 60% dintre romani să fie vaccinaţi. Important este insă, că am văzut, sunt mai multe sondaje care arată că 29% dintre romani, de exemplu, nu ar vrea să se vaccineze, iar 29% nu au decis. Care este planul autorităţilor pentru a-i convinge pe romani că aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru a putea scăpa de epidemia de COVID-19? Valeriu Gheorghiță: Aici aş vrea să răspund din două puncte de vedere. In primul rand, fiecare etapă din strategia de vaccinare are obiectivele ei. Cea din prima etapă are obiectivul de a proteja sănătatea lucrătorilor din sistemul medical şi social tocmai pentru a avea, dacă vreţi, o forţă de lucru care să asigure asistenţa medicală in momentul de faţă. In etapa a doua, cea care vizează populaţia la risc, populaţia vulnerabilă, dacă vom avea un nivel de acoperire vaccinală foarte mare, acest lucru inseamnă că nu vom mai inregistra cazuri de forme severe, nu vom mai avea imbolnăviri in randul populaţiei cu risc şi, ca atare, nu vom mai avea presiunea pe sistemul medical şi, de asemenea, nu vom mai inregistra decese sau impactul acestora va fi mult diminuat. Din punct de vedere al restului ca nivel de acoperire vaccinală şi intenţia de vaccinare in populaţia generală, cred că doar prin comunicare şi informare corectă şi prin prezentarea clară, transparentă şi onestă a beneficiilor, a riscurilor şi a importanţei vaccinării, oameni in final pot să decidă in cunoştinţă de cauză ceea ce doresc să facă. Reporter: In primul rand, care sunt efectele adverse cunoscute de pană acum, pentru că sunt foarte multe intrebări in această direcţie? Valeriu Gheorghiță: Reacţiile adverse sunt de intensitate uşoară-medie. Din ceea ce s-a inregistrat pană la acest moment sunt reacţii adverse locale, cele mai frecvente, şi anume: durere, disconfort la locul de administrare, umflătură, tumefacţie, in anumite cazuri roşeaţă şi pot să fie inregistrate reacţii adverse generale precum: febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare. Au fost inregistrate cateva cazuri, după cum bine ştiţi, de reacţii adverse majore la persoane care aveau un istoric alergic major, istoric de şoc anafilactic. Deci, din acest punct de vedere cunoaştem la acest moment profilul de siguranţă al acestui tip de vaccin. Este un lucru extraordinar şi o veste excelentă faptul că acest vaccin a fost autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului, indeplinind toate criteriile de siguranţă, de calitate şi de eficacitate, ceea ce ne permite să demarăm in condiţii absolut normale campania de vaccinare. Reporter: Cat estimaţi că va dura prima etapă de vaccinare pană cand va ajunge serul și la persoanele din categoriile de risc și ce se va intampla cu dozele refuzate de cadrele medicale pentru că, știm foarte bine, nu este obligatorie? Valeriu Gheorghiță: Estimăm că pană la sfarșitul lui ianuarie, inceputul lunii februarie vom fi terminat etapa unu de vaccinare, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical. Avem capacitatea de stocare in momentul de față in condiții optime la minus 80 de grade pentru aceste vaccinuri. Da, vaccinarea este gratuită, nu este obligatorie, este voluntară și nu este condiționată. Acestea sunt elementele cele mai importante pe care fiecare dintre noi trebuie să le cunoască. Aceste vaccinuri vor fi distribuite către etapa a doua, in funcție de momentul in care noi putem demara etapa a doua de vaccinare. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună dimineața! Voiam să vă intreb, despre imunizatul zero, ne-aţi spus că il vom cunoaște maine. Vreau să ne spuneți, dacă puteți, să ne confirmați că este vorba despre un cadru medical? Şi, a doua intrebare, cand se vor vaccina și oficialii, și aici mă refer in primul rand la președintele Romaniei și la premierul Romaniei? Valeriu Gheorghiță: Da este vorba despre un cadru medical, pentru că avem o strategie de vaccinare care prevede in prima etapă vaccinarea personalului medical și a personalului din domeniul social. In ceea ce privește a doua intrebare, acest lucru se va intampla la momentul potrivit și anume atunci cand incepe etapa de vaccinare care prevede vaccinarea demnitarilor. Reporter: Bună dimineața! Cateva intrebări tehnice. Ce durată de viață are flaconul odată ce iese din depozitul, de aici, de la Cantacuzino și după ce este deschis - prima intrebare? Valeriu Gheorghiță: Vaccinul se stochează pe o perioadă de şase luni, intre o temperatură de minus 60, minus 90 de grade. După ce este scos de la această temperatură și ajunge la temperatura de plus 2, plus 8 grade are o stabilitate de 120 de ore, ceea ce inseamnă circa cinci zile. Durata transportului pană la centrul de vaccinare nu trebuie să fie mai mare de 12 ore. Ajunge la centrul de vaccinare, este pus in refrigerator cu monitorizarea permanentă a temperaturii in care să se facă dovada oricand că au fost respectate condițiile de transport și in mod deosebit de temperatură, iar după ce un flacon este scos de la două grade la temperatura camerei el are o stabilitate după reconstituire de șase ore. Reporter: Şi intr-un flacon sunt mai multe doze de vaccin sau una singură? Valeriu Gheorghiță: Intr-un flacon sunt cinci doze. Reporter: Şi, din datele pe care le avem pană acum, in cate zile sau in cat timp după administrarea celei de-a doua doze se obține imunitatea? Valeriu Gheorghiță: Din studiile efectuate, practic răspunsul imun incepe să devină protector la circa 14 zile de la prima doză, insă beneficiile maxime se obțin la circa şapte zile după administrarea celei de a doua doze. Reporter: Şi cand estimaţi că o să ajungem in etapa a treia de vaccinări? Valeriu Gheorghiță: Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, probabil că inceputul lunii aprilie este momentul cel puțin din punct de vedere teoretic la care noi estimăm demararea etapei a treia de vaccinare. Reporter: Şi ultima intrebare. Cei din etapa intai vor fi monitorizați in vreun fel in zilele de după vaccinare să se observe eventuale reacții adverse sau felul in care se comportă vaccinul sau dacă au obținut sau nu imunitate? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță aspectul legat de farmacovigilența de monitorizare și de raportare a reacțiilor adverse este o prioritate pe care o avem la nivelul strategiei de vaccinare şi nu doar la nivelul strategiei, ci şi in practică. Sunt, in acest sens, proceduri clare care denotă modalitatea in care sunt raportate aceste reacţii adverse, atat in centrul de vaccinare dacă se vor inregistra reacţii imediate sau in platforma Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale unde, dacă o să căutaţi, există o platformă dedicată vaccinării impotriva COVD-19 cu formulare, in care fiecare persoană beneficiar vaccinată sau orice profesionist din domeniul sănătăţii poate să facă şi trebuie să facă această raportare a reacţiilor adverse atunci cand ele se inregistrează. Reporter: Pentru publicul larg, ce sfaturi aveţi inainte de vaccinare? Nu ştiu, trebuie să facă vreun anumit set de analize, să vadă dacă au vreo boală acută, sau dacă suferă de vreo boală cronică, să aibă o discuţie cu medicul de familie? Cum să procedeze inainte să se vaccineze? Vă mulţumesc! Valeriu Gheorghiță: In primul rand este important istoricul medical al fiecărei persoane, de aceea este important rolul medicului de familie şi din punct de vedere al investigaţiilor anterior vaccinării, nu avem nevoie de investigaţii care trebuie făcute inainte de efectuarea vaccinării, ţinand cont de faptul că la Centrul de vaccinare există un triaj medical care se face fiecărei persoane in ideea de a identifica reacţiile acute, stările febrile care contraindică temporar vaccinarea. Reporter: Bună ziua. Aş dori să-mi spuneţi de ce s-a optat pentru un transport terestru şi nu unul aerian? Nu au putut veni dozele cu un avion militar? Valeriu Gheorghiţă: Din acest punct de vedere logistica de distribuţie de la producător şi pană in fiecare ţară care recepţionează aceste tranşe de vaccinuri este asigurată de Compania BioNTech- Pfizer. Avem reprezentatul de la Pfizer şi aş dori să vă răspundă dumnealor la acestă intrebare, pentru că nu intră in sarcina autorităţilor din Romania. Gabriel Dină, director de programe Pfizer Romania: Bună dimineaţa, tuturor! Sunt convins că sunt in asentimentul dumneavoastră cand spun că este una dintre cele mai bune dimineţi din acest an. Ca să vă răspund la intrebarea dumneavoastră, in urma unei analize laborioase, minuţioase, aceasta a fost considerată modalitatea cea mai sigură de asigurare a continuităţii păstrării temperaturii. Reporter: Aş mai avea o intrebare, domnului doctor Gheorghiţă. Care este sfatul dumneavoastră pentru romanii care refuză să se vaccineze impotriva noului coronavirus? Valeriu Gheorghiță: Eu aş incepe prin a spune că fiecare ezitare, fiecare intrebare, fiecare reticență este absolut legitimă. Important este să fim suficient de capabili noi, să oferim răspunsurile necesare fiecărei persoane. Aș spune că trebuie să avem incredere in personalul medical, să discutăm cu medicii de familie, să discutăm cu medicii care cunosc istoricul nostru medical, pentru a putea lua cea mai bună decizie vizavi de indicația de vaccinare. Din punctul nostru de vedere, in momentul de față sunt foarte puține contraindicații legate de vaccinare, ori din acest punct de vedere cred că doar comunicarea și informarea sunt cele potrivite, sunt căile potrivite prin care fiecare persoană poate să ia decizia cea mai bună care să ii asigure protejarea sănătății, a lui, a familiei, a celor dragi şi a comunității in general. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Bună dimineaţa! Vaccinul a făcut 17 ore din vamă pană la București. Cat va face pană in Baia Mare? Se incadrează cumva in cele 12 ore? Valeriu Gheorghiță: Da, se incadrează. Fiecare transport va fi asigurat de echipaje de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Sunt pană in 12 ore, asta este o certitudine. Reporter: Incă o intrebare dacă imi permiteți, vă rog. Pe 28 decembrie ar trebui să primim cea de-a doua tranșă de vaccinuri. Vor fi, din cate am ințeles, 140.000 de doze. Aceeași procedură se respectă? Vin terestru pană la București, după care vor fi impărțite către centrele regionale de stocare și mai apoi distribuite spitalelor? Valeriu Gheorghiță: Din nou tranșa a doua, din 28 decembrie, producătorul distribuie de la inceput in cele şapte puncte de stocare, in cele șapte centre regionale, deci, practic, vor ajunge doze de vaccin in Cantacuzino dar și in cele șase centre regionale și de acolo ele vor fi distribuite către centrele de vaccinare. Prima tranșă a venit doar la Institutul Cantacuzino, următoarele vor fi distribuite regional, in funcție de numărul centrelor de vaccinare și de persoanele care sunt in momentul de față programate spre vaccinare. Reporter: Şi se păstrează această modalitate terestră de transport? Valeriu Gheorghiță: Cred că da. Aici aș vrea să ne răspundă, să ne confirme de la BioNTech. Gabriel Dină: Da, transportul va fi asigurat de către Pfizer, terestru pană in punctele regionale, pană la centrele regionale de stocare și distribuție, unde cantitățile vor fi in concordanță cu ordinele transmise de Ministerul Sănătății. Vă mulţumesc. Valeriu Gheorghiță: Mai sunt intrebări? Vă mulțumim foarte, foarte mult! Multă sănătate! 2020-12-26 10:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro--2.jpgDeclarații susținute de Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat și coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiță la sosirea în România a primelor 10.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 - Vama Nădlac 2Știri din 25.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-seful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-i-coordonatorul-campaniei-de-vaccinare-anti-covid-dr-valeriu-gheorghita-la-sosirea-in-romania-a-primelor-10-000-de-doze-de-vaccin-impotriva-covid-19-vama-nadlac-2 2020-12-25 15:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-25-03-39-00big_0[1].jpgMesajul prim-ministrului Florin Cîțu cu ocazia CrăciunuluiȘtiri din 24.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-florin-citu-cu-ocazia-craciunului Dragi romani, Intampinăm sărbătoarea Crăciunului cu speranță și incredere că vom depăși cu bine această perioadă dificilă. Vă rog pe toți, in aceste zile, să respectăm măsurile de protecție. Doar așa ne protejăm pe noi și pe cei dragi nouă. Descoperirea, autorizarea și livrarea unui vaccin impotriva COVID-19 intr-un timp record oferă perspective depășirii pandemiei pentru o perioadă relativ scurtă. Ințeleg responsabilitatea pe care o am din funcția de prim-ministru și așteptările romanilor pentru depășirea cu bine a crizei de sănătate și pentru o viață mai bună. Doar impreună vom trece cu bine peste această perioadă. Dragi romani, Vă doresc sărbători fericite, atat celor din țară, cat și celor departe de casă, multă sănătate, bucurie și speranța că vom reveni la o viață normală cat mai curand! Florin Cițu, Prim-ministru al Guvernului Romaniei 2020-12-24 18:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-24-06-55-05big_0[1].jpgDeclaraţii susținute de premierul Florin Cîţu la preluarea mandatului de ministru al Finanțelor de către Alexandru NazareȘtiri din 24.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-florin-citu-si-ale-ministrului-finantelor-alexandru-nazare-la-preluarea-mandatului-de-catre-noul-ministruGalerie foto Florin Cițu: Am predat astăzi mandatul unui profesionist, l-am lăsat pe maini foarte bune. Sunt sigur că va continua ceea ce am inceput in acest an, in special proiectul de digitalizare a ANAF și a Ministerului de Finanțe. Sunt multe de făcut, sper ca anul acesta să introducem e-facturare și, așa cum am spus, asta inseamnă venituri la buget de aproape două puncte procentuale, cam 20 de miliarde de lei in plus pentru anul viitor. Sper să terminăm anul acesta cu e-facturare și cu fișierul electronic. In rest, amandoi am vorbit despre buget și ne-am uitat puțin pe execuția pe care o avem și mai ales pe proiectele de investiții care au fost bugetate anul acesta și care, unele dintre ele au fost bugetate doar să fie acolo, altele au fost și executate. Pentru anul viitor, așa cum am spus, fiecare minister, fiecare ministru va avea obiective clare, care vor fi monitorizate trimestrial și vom vedea execuția bugetară lunară. Cam astea au fost discuțiile astăzi cu Alex. Alexandru Nazare: Domnule prim-ministru, mulțumesc pentru incredere! Sunt atat onorat, cat și responsabilizat pentru a prelua portofoliul finanțelor. Am avut astăzi discuții cu toți directorii din minister, am discutat despre buget, am discutat despre execuție, ne interesează, in special, execuția pe marile proiecte de investiții, proiecte din fonduri europene majore, care trebuie să se deruleze in cel mai bun mod. Și pentru aceasta ne propunem să facem o monitorizare foarte strictă a lor, atat lunar, cat și trimestrial, astfel incat să avem proiectele intr-o derulare foarte bună. Și transmitem un semnal, pe această cale, ministerelor care gestionează proiecte majore din fonduri europene, astfel incat să-și facă din timp o analiză, care sunt acele proiecte, cum funcționează, care este stadiul, care este execuția pentru aceste proiecte și să se deruleze cat mai bine. Aceste discuții le vom continua și in ședința de Guvern, săptămana viitoare. Reporter: Aţi analizat şi stadiul incasărilor la buget? Și soluțiile pentru a le crește... Florin Cițu: Da, veți vedea, săptămana viitoare, domnul ministru va prezenta execuția bugetară pe 11 luni. Știți foarte bine, am prezentat, investițiile, cheltuielile pe investiții sunt in continuare foarte bune, incasările, bune. Deficitul a crescut in parametrii estimați. Ce am uitat să vă spunem este că am discutat și despre cateva măsuri care vor fi prelungite, dar le veți vedea săptămana viitoare, in ședința de guvern. Vorbim despre acea ordonanță de măsuri. Vom anunța totul luni. Va intra in transparență /.../ şi veţi vedea toate măsurile. Reporter: In privința amanării ratelor la bănci, pentru că era o discuție pană la sfarșitul acestui an să dați o veste atat persoanelor fizice, cat și juridice. Florin Ciţu: Discutăm, ne intalnim cu sistemul financiar bancar şi vom lua o decizie in acest sens. Reporter: Domnule premier, cum vedeți situația din Franța, acolo unde sunt sute de șoferi de tir romani care sunt blocați la granița dintre Marea Britanie şi Franța? Nu pot să treacă din cauza noii tulpini de COVID-19. Florin Ciţu: Aștept, o să am o discuție pe această temă şi cand voi avea toate informațiile vă voi spune și dumneavoastră, deci. Reporter: Dar ce măsuri credeți că ar trebui luate ca să nu rămană blocați acolo? Florin Ciţu: Pană nu am toată situația și nu am toate informațiile, nu pot să fac o opinie. Alexandru Nazare: Dacă imi permiteți, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a dat deja un mesaj foarte important, prin care a tras un semnal de alarmă asupra situației de la granița dintre Marea Britanie și Franța, pentru că orientările de Green Lanes pe care le-a dat să directoratul de mobilitate prevăd foarte clar că serviciile esențiale de transport trebuie să rămană in funcție și serviciile esențiale pentru șoferi, personal navigant și piloţi, de asemenea, și sper ca acest semnal de alarmă să fie ascultat. Reporter: Uniunea Europeană şi Anglia vor ajunge astăzi la un acord post-Brexit. Care va fi efectul asupra economiei noastre? Florin Ciţu: Deja știam că vine un acord post-Brexit. Ne-am pregătit pentru Brexit, deci impactul nu este o surpriză, nu va fi un impact surpriză. Vom vedea care va fi partea finală a acordului, dar suntem pregătiți pentru Brexit, deci in acest moment nu ar mai trebui să mai fie o surpriză pentru noi și niciun impact pe care să nu il fi luat in calcul. Vă mulțumim! Reporter: O intrebare: ce se intamplă dacă un ministru nu iși indeplinește obiectivele trimestriale? Florin Ciţu: Veţi vedea atunci, dar nu va mai fi ca pană acum. Reporter: O singură intrebare: vă vaccinați in momentul in care o să vă vină randul? Florin Ciţu: Da, cand imi vine randul mă voi vaccina, cu siguranță. Reporter: Domnule ministru, și dumneavoastră vă veți vaccina? Alexandru Nazare: Sigur mă voi vaccina. Florin Ciţu: Mulţumesc mult! 2020-12-24 13:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-5172.jpgPrima reuniune a Guvernului condus de premierul Florin CîțuȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/prima-reuniune-a-guvernului-condus-de-premierul-florin-cituGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Florin Cițu și de membri ai Cabinetului, la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Am ajuns și aici. Au fost două săptămani grele, dar veți vedea săptămana viitoare de ce a trebuit să muncim in această perioadă să avem un guvern inainte de sărbători, pentru că sunt lucruri care trebuie deja rezolvate in zilele următoare. Mulţumesc mult pentru tot ceea ce ați făcut in această perioadă! Majoritatea dintre dumneavoastră ați fost in echipele de negocieri, am fost acolo impreună. Eu cred că a ieșit un proiect frumos şi bun pentru Romania, această coaliție de centru-dreapta, şi eu sunt sigur că o să fie o guvernare stabilă şi de lungă durată pentru că pornim toți cu aceleași obiective la drum. In această seară nu facem ședință de guvern, doar sunt cateva lucruri pe care le-am pregătit, ne pregătim pentru ședința următoare, care o să fie săptămana viitoare, şi sunt cateva priorități care sunt in special pentru combaterea efectelor negative generate de pandemie şi cateva necesare pentru susținerea mediului de afaceri şi finalizarea construcției bugetului pe anul 2021. Toate aceste lucruri trebuie să le avem gata săptămana viitoare. In primul rand, avem promovarea proiectului de ordonanță de urgență pentru prelungirea măsurilor active pană la 30 iunie 2021. Aici este Ministerul Muncii, doamna ministru, trebuie să fim gata săptămana viitoare. Promovarea proiectului de ordonanță de urgență privind prelungirea termenului de aplicare a programului guvernamental IMM INVEST pană la 30 iunie 2021 şi aprobarea noului subprogram AGRO IMM INVEST, cu aplicarea pană la același termen, imediat după primirea deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene. Pană in data de 24 decembrie va fi emisă decizia de autorizare de către Comisia Europeană. Avem această decizie, deci trebuie să mergem mai departe. Tot legat de schemele de ajutor de stat, Comisia Europeană a emis decizia de prelungire cu șase luni a perioadei de funcționare a schemei de ajutor de stat pentru companiile mari. Gradul de finanțare şi garantare aferentă pozițiilor oferite in cadrul schemei au fost aprobate deja şi sunt inaintate, spre publicare, in Monitorul Oficial. Mai avem promovarea proiectului de ordonanță de urgență, prin care este instituită schema de ajutor de stat privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru intreprinderile din domeniul HoReCa, turism, structuri de cazare, structuri de alimentație şi agenți turism, a căror activitate a fost afectată in contextul pandemiei COVID-19. Aici este domnul ministru Claudiu Năsui. Pană săptămana viitoare ar trebui să fim gata cu toate avizele. Şi imi pare bine că această schemă a fost deja prenotificată la Comisia Europeană. După ce se vor transmite toate clarificările necesare in vederea verificării compatibilității schemei de ajutor de stat, se va realiza şi notificarea oficială, urmand ca decizia de autorizare să fie emisă in procedură accelerată. Mai avem promovarea proiectului de ordonanță de urgență pentru prelungirea unor facilități fiscale in contextul pandemiei COVID-19 şi aici, domnule ministru Nazare, lucrurile sunt in derulare. Promovarea unor măsuri fiscal-bugetare, cum ar fi menținerea indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020 şi altele similare. Le veți vedea in ordonanța pentru maine. Cam acestea sunt prioritățile pe care le avem pentru săptămana viitoare. Propun, maine, cand se va face transferul la ministere, acolo deja există materiale pregătite şi ar trebui să incepem procedurile de avizare ca să avem toate avizele, inclusiv de la Consiliul Legislativ, la ședința de guvern de săptămana viitoare, preconizez miercuri, o ședință de guvern, la ora 13:00. Cam atat aș vrea să spun in această seară. Da, domnule ministru? Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, mai avem la Ministerul Economiei şi a fost citită in primă lectură, dacă imi aduc bine aminte, o ordonanță de urgență pentru prelungirea valabilității voucherelor de vacanță. Florin Ciţu: Dacă a fost in primă lectură şi are toate avizele, va intra in ședința următoare. Virgil Popescu: Trebuie să reluăm circuitul de avizare cu noile ministere, ca pentru toate. Şi mai avem o problemă referitoare la o lege modificată in parlament, o lege a apelor, prin care s-a impus o aberație de către parlament, un preț al apei uzinate de către centralele de producere a energiei electrice hidro de vreo trei ori mai mare in cazul in care nu-şi montează contoare de măsurare a apei. Or, nu există așa ceva in Romania. A fost introdusă pe uşa din dos in parlament, şi trebuie să rezolvăm şi aceasta, pentru că vor crește foarte mult costurile cu apa şi vom plăti apa care nu produce energie electrică. Florin Ciţu: Am ințeles, pregătiți ordonanța. Nicolae Ciucă: Este o creștere de trei ori pe ceea ce spune domnul ministru al Economiei, din ce am primit in această săptămană. Ca atare, trebuie luată o decizie in acest sens. Florin Ciţu: Pregătiți şi această ordonanță. Știu că la Ministerul Justiției sunt in pregătire două ordonanțe. Stelian Ion: Da, da. Trebuie ordonanța aceea de prorogare a intrării in vigoare a legii care reglementează numărul de judecători la completurilor de apel şi contestație. Florin Ciţu: Ar trebui să intre atunci in avizare de maine ca să poată să fie luate toate avizele pentru săptămana viitoare. Orice alte ordonanțe ar trebui să inceapă avizarea de maine ca să fim pregătiți. Domnul ministru Cseke. Cseke Attila: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Va mai fi un proiect de ordonanță de urgență care este așteptat și de autoritățile administrației publice locale legat de posibilitatea prelungirii obiectivului de investiții pe Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa intai, care ar expira la sfarșitul acestuia an. Maine pornim in avizare și sperăm să reușim să venim cu actul. Florin Ciţu: Avem timp să avem toate avizele săptămana viitoare. Da, domnule ministru. Cătălin Drulă: Legea de abilitare a guvernului pentru emiterea de ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare? Florin Ciţu: Săptămana viitoare. Incercăm săptămana viitoare şi aceasta. Mulţumesc mult. Nu mai avem in această seară altceva. Doar voiam să vă obișnuiți cu noua poziție. Domnule ministru? Lucian Bode: O intrebare am, domnule prim-ministru. Bună seara şi mult succes, dragi colegi. Pentru că maine o parte dintre noi ne-am propus să predăm, ar trebui să realizăm in această seară un calendar pentru a nu ne suprapune pe intervalele orare fiecare şi dacă dumneavoastră care v-ați decis deja să ne anunțați să stabilim in această seară in ce ordine realizăm această activitate de predare-primire, cu precizarea că la ora 10:00 cațiva dintre noi o să fim prezenți la Cotroceni, la o activitate cu domnul preşedinte. Așadar, ar trebui să reglăm in această seară, nu neapărat la microfon, stăm şi discutăm, să ne corelăm această activitate, pentru că presa va fi interesată şi nu poţi să ai patru, cinci activități la aceeași oră. Florin Ciţu: Ok. Veţi face după. Mulţumesc. Succes! Sunt sigur că o să avem un mandat de succes. Domnule ministru. Bogdan Aurescu: Vreau doar să-i mulțumesc domnului ministru Ciucă pentru activitatea depusă in calitate de prim-ministru interimar, in perioada care tocmai s-a incheiat. Nicolae Ciucă: Mulţumesc, domnule ministru. Eu vă mulțumesc, pentru că a fost o activitate in care a trebuit să acoperim tot ceea ce s-a constituit in priorități pentru Guvernul Romaniei, mă refer la ceea ce zicea şi domnul prim-ministru, monitorizarea şi controlul situației pandemice şi totodată pregătirea campaniei de vaccinare. Mulţumesc foarte mult tuturor membrilor guvernului. /.../ Sper să fie un transfer cat se poate de benefic pentru noul guvern, pentru noul prim-ministru. Mult succes, domnule prim-ministru! Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru, fost prim-ministru interimar. 2020-12-23 22:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-24-01-49-51big_foto_3.jpgCeremonia depunerii jurământului de către noul guvern condus de Florin CîțuȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/ceremonia-depunerii-juramantului-de-catre-noul-guvern-condus-de-florin-cituGalerie foto 2020-12-23 21:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-153.jpgDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu, după votul în Parlament pentru învestirea noului GuvernȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-dupa-votul-in-parlament-pentru-investirea-noului-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Parlamentul a votat, Romania are un prim-ministru, are un guvern cu profesioniști, un guvern susținut de o coaliție de dreapta. Sunt conștient de responsabilitatea cu are am fost investit astăzi de romani, prin intermediul Parlamentului Romaniei, și nu voi inșela aceste așteptări. Romania trece printr-o perioadă dificilă. Am fost in guvern anul trecut, știu care sunt provocările, știu cum să mergem mai departe. Ii asigur pe toți romanii că vom continua proiectele incepute in 2020 şi, bineințeles, le vom pune aplicare pe cele pe care le-am convenit cu colegii noștri de alianță, alianța de centru-dreapta. După mult timp, Romania are o echipă de profesioniști la guvernare, o echipă susținută de o coaliție care dorește cu adevărat bunăstarea tuturor cetățenilor romani. Vă mulțumesc! Şi de maine mergem la treabă. Cateva intrebări. Reporter: In ciuda votului masiv dat astăzi din plenul reunit al Parlamentului, există totuşi critici tocmai din partea colegilor dumneavoastră de guvernare, din partea domnului Dacian Cioloş, cu privire la, spunem, numirea domnului Campeanu la Ministerul Educației. El susţine că traseul profesional al acestuia nu il indreptăţeşte să ocupe o astfel de funcţie. Cum vedeţi această critică? Florin Ciţu: Eu știu că, in coaliție, avem o ințelegere de a nu comenta - și nu am văzut declarațiile - de a nu comenta asupra candidaților altor formațiuni politice. Acesta este ceea ce pot să spun acum. Reporter: Şi ce inseamnă faptul că domnul Cioloş, totuşi, a comentat /.../? Florin Ciţu: Nu am văzut! Daţi-mi voie să văd şi după aceea o să discutăm, dacă există astfel de declaraţii. Eu vă spun doar că noi, in coaliție, avem acest ințelege de a nu comenta asupra... Reporter: Există un mecanism de coordonare a intregii coaliţii? Dacă ne puteţi explica cum va funcţiona această coaliție, intalniri săptămanale, lunare? Cum veţi incerca să /.../ toate deciziile? Florin Ciţu: Bineințeles, acest mecanism este facilitat de faptul că, in Guvern, sunt vicepremieri cei doi președinți ai celorlalte două formațiuni și este adevărat, vom avea intalniri săptămanale, zilnice - dacă este nevoie. Sunt oameni cu care am lucrat și inainte foarte bine, deci nu este ceva nou. In același timp, așa cum am spus, schimbăm puțin lucrurile. Miniștrii vor avea obiective, incepand din această seară, care voi fi monitorizate trimestrial; este foarte simplu, prin execuție bugetară, finanțarea fiecărui proiect. Veți vedea că se pot face și lucrurile transparent și să ducem proiectele la final, așa cum ne angajăm din primul moment. Romania, in ultimii 30 de ani de zile, a suferit de această meteahnă cu tot felul de proiecte incepute care au rămas de finalizate. Trecem la un nou mod de lucru, dar in mod transparent, prin care toți ne asumăm răspunderea guvernării. Reporter: /.../ Proiectul de buget? Florin Ciţu: Proiectul de buget o să fie gata in prima parte a anului viitor. Majoritatea detaliilor sunt puse la punct. Ceea ce ştim foarte bine este că ţintim un deficit bugetar in jur de 7% sau mai bine, in funcţie de cum vor decurge discuţiile, dar in acest moment, acestea sunt detaliile la care ne uităm. Aşteptăm pentru a avea toate informaţiile şi estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Ştiţi foarte bine că bugetul se fundamentează pe estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, dupa aceea putem să vorbim şi despre ceilalţi indicatori macroeconomici. Reporter: Cand vom avea o legislaţie pentru campania de vaccinare anti-COVID? Florin Ciţu: Stiţi foarte bine, campania incepe in acest weekend de vaccinare. Este unul dintre primele lucruri pe care le voi face maine, la Guvern, mă voi informa asupra acestei intregi campanii unde suntem. In ultima şedinţă de guvern au fost alocate sume suplimentare pentru această campanie, dar voi vedea unde este in acest moment. Reporter: Social-democraţii au avansat in plen ideea unor audieri in luna iunie, automat şi o moţiune de cenzură dacă se ajunge la audieri. In momentul de faţă, sunteţi sigur de majoritatea din Parlament, astfel incat Guvernul să rămană la Palatul Victoria? Florin Ciţu: Sunt sigur de această coaliţie de centru-dreapta. Aşa cum am spus şi ieri, cand mi-a fost dat mandatul de domnul preşedinte, suntem pregătiţi pentru o guvernare stabilă şi de lungă durată. Este ceea ce toţi am afirmat in această coaliţie. Deci nu văd să se schimbe lucrurile in cateva luni de zile. Reporter: Domnule premier, avem totuşi o pandemie in acest moment. Erau probleme inclusiv cu paturile de ATI, cu locurile din spitale. Vă aşteptaţi ca, după sărbători numărul de cazuri să crească, totuşi, avand in vedere că nu au fost impuse noi restricţii după sărbători? Sau se impun noi restricţii pentru perioada sărbătorilor? Florin Ciţu: Din ce am vazut, in ultimele zile, numărul imbolnăvirilor sau infectărilor a scăzut sau s-a plafonat. Vom vedea ce se intamplă după, dar avem un guvern care poate să ia decizii imediat şi ăsta a fost, de fapt, scopul nostru, să avem un guvern cat mai repede investit pentru a putea să ia decizii, dacă lucrurile se inrăutăţesc, pentru a da ordonanţe de urgenţă. Reporter: /.../ posibile restricţii? Florin Ciţu: Nu luăm in calcul aşa ceva. Din contră, eu mă gandesc că vom putea relaxa, mai ales că incepem şi această campanie de vaccinare. Ceea ce vedem in Romania cu numărul de infectări, plus campania de vaccinare, mă duce cu gandul să cred că vom putea să vorbim despre o relaxare a condiţiilor şi nu despre restricţii. Reporter: Referitor la numărul de paturi pentru ATI aţi mai discutat cu ministrul sănătăţii, cu viitorul ministru al sănătăţii dacă trebuie mărit acest număr, dacă se mai poate face acest lucru? Florin Ciţu: Ministrul sănătăţii sunt sigur că va avea o situaţie pe care o vom discuta cat mai repede posibil maine, după ce va prelua mandatul. Reporter: Aveti doi vicepremieri ale căror atribuţii am vrea sa le stim in mod oficial ca şi coordonare... Florin Ciţu: Le vom prezenta in mod oficial... Reporter: Domnul Barna spune că va coordona partea /.../ europene, domnul Kelemen Hunor? Florin Ciţu: Va gestiona in primul rand partea de dezvoltare - este un minister care este in această coaliţie, a acestui partid, şi inţeleg şi domeniul culturii, dar aceste atribuţii nu sunt incă definite. Vom avea o discuţie cu cei doi vicepremieri pentru a definitiva foarte bine aceste atribuţii. Reporter: Vorbeaţi de o serie de scutiri de impozit pentru IT-işti? Florin Ciţu: Aşa cum am spus, in programul de guvernare, şi este singurul program de guvernare din Romania in care scrie negru pe alb: nu vor fi introduse taxe noi și nu vor creşte taxe. Deci este clar. Reporter: Dar in acelaşi timp, in programul de guvernare este menţionată această rectificare a unor dezechilibre şi de acolo cumva se inţelege că anumite deduceri ar putea fi eliminate? Florin Ciţu: Nu se inţelege aşa ceva de acolo. Reporter: Dar ce anume ar trebui să inţelegem din acest... Florin Ciţu: Dar sunt dezechilibre mai multe. De exemplu, relaţia intre stat şi cetăţean - este un dezechlibru in Codul Fiscal in Romania şi trebuie echilibrat. Deci am spus şi astăzi in parlamentul Romaniei: statul şi cetăţeanul trebuie să fie pe picior de egalitate. Deci despre asta este vorba. Am văzut acea discuţie inainte. Nu era vorba despre nicio eliminare a unei facilităţi fiscale. Din contră. Reporter: In ceea ce priveşte contextul epidemiologic, de la 1 ianuarie ne vom afla n continuare in stare de alertă? Veţi prelungi starea de alertă? Florin Ciţu: Dați-ne voie să vedem cum evoluează lucrurile şi apoi vom lua o decizie. Nu pot să vă spun in această seară. Reporter: Dacă imi permiteţi, aş reveni un pic la subiect, pentru că mă uit exact ce scrie in programul de guvernare, este menţionată eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale. De la această minimizare a poverii fiscale, care trebuie eliminată, nu pentru a elimina dezechilibrele, m-am gandit că ar putea dispărea această facilitate pentru IT-iști. Florin Ciţu: Nu, nu sunt legate cele două. Reporter: Şi pentru că au fost nişte nemulţumiri in interiorul partidului dumneavoastră, legat de faptul că a luat USR Fondurile Europene, ne puteţi explica mecanismul care va fi folosit legat de acest PNDR? Florin Ciţu: Deci eu nu ştiu despre ce nemulţumiri vorbiţi dumneavoastră. Aseară, in Biroul Politic Naţional al PNL, lista cu miniştrii a fost votată cu majoritate, doar au fost două voturi impotrivă, cinci abţineri, dar nu putem vorbi despre neinţelegeri. Reporter: Exista o mică ingrijorare in teritoriu legat de modul in care vor fi alocate fondurile europene. Florin Ciţu: Să ştii că suntem un partid viu, un partid liberal, in care dezbaterea este incurajată, nu este inăbuşită, aşa că nu aş vedea aici o problemă. Eu am avut discuţii cu toţi liderii regionali şi inţelegerea mea este că toţi susţin acest guvern şi vor fi intotdeauna alături de acest guvern. Mulţumesc mult de tot. Trebuie să mergem la Cotroceni. 2020-12-23 20:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_88_(2).jpgAlocuțiunea premierului desemnat, Florin Cîțu, la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru învestirea noului GuvernȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-desemnat-florin-citu-la-edinta-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-pentru-investirea-noului-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnă preşedintă a Senatului, stimaţi colegi senatori şi deputați, stimaţi colegi membri ai Guvernului, dragi romani. De astăzi, Romania va avea prim-ministru şi guvern cu puteri depline. Vreau să vă asigur de la inceput, pe toți, că nu am să inșel increderea cu care voi fi investit de dumneavoastră prin intermediul Parlamentului, prezent astăzi aici. Eu, ca viitor prim-ministru și tot Guvernul Romaniei, ne vom face datoria față de toți cetățenii Romaniei, indiferent dacă ne-au votat sau nu. Atat eu, cat și echipa mea, vom face tot ce ne stă in putință pentru realizarea celor două obiective pe care le-am enunțat deja și cu care sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord: să trecem cat mai repede și cat mai bine peste criza de sănătate, să repunem economia pe picioare. Criza COVID-19 a evidențiat necesitatea aplicării unui nou model de guvernare publică și dezvoltare economică și socială. In acest context, coaliţia de centru-dreapta propune un program de guvernare care imbină măsurile de ieșire din criză cu politicile de dezvoltare pe termen lung pentru a construi Romania normală, la care aspiră fiecare roman. Noul model de dezvoltare economică şi socială are in prim-plan investițiile ca motor al dezvoltării economice care să genereze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană in intervalul 2021- 2024. In programul nostru de guvernare, susținerea procesului investițional este dublată de un amplu proces de reformă structurală care se asigure consolidarea creșterii economice durabile, fiind necesară o calibrare a mixului de politici macroeconomice sustenabile. In realizarea acestor două obiective vă declar ferm că vor conta două lucruri: timpul și eficienţa și să mă fac ințeles. Cand vorbesc de timp mă refer la faptul că toate obiectivele pe care mi le propun eu și echipa mea vor avea termene clare, care trebuie respectate. De exemplu, imi doresc să trecem cat mai rapid peste perioada de vaccinare şi să ieșim sănătoși din ea. Eu cred cu tărie că cel mai important lucru, in acest moment, este sănătatea romanilor. De astăzi, vă anunț pe toți, inclusiv pe membrii echipei mele, că voi monitoriza personal realizarea obiectivelor pe care ni le propunem. In ceea ce privește eficiența, guvernul pe care astăzi il veţi investi va fi un guvern de profesioniști, care va urmări eficiența pentru fiecare proiect propus. Nu vom propune niciodată obiective care nu pot fi realizate la termen și care nu sunt in folosul romanilor. Știţi foarte bine că eu vin de la Ministerul Finanţelor, iar acolo aşa am făcut lucrurile. Adio proiecte propuse care nu au finanțare și sunt prezentate doar ca declarații politice. Mai multă muncă şi mai puține declarații. Pentru mine şi pentru guvernul meu de centru-dreapta, proprietatea privată este sacră. Da, şi mă uit la dumneavoastră aici, pentru care este un moft. Iar antreprenorul este un erou. Vom face şi mai mulţi pași pentru simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală. Voi implement un sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice. Ştim foarte bine că astăzi Romania este ţara cu o povară fiscală dintre cele mai reduse, un venit fiscal in PIB redus, din UE. Nu e un lucru foarte rău. In acelaşi timp, coaliţia nu va majora sau introduce noi impozite şi taxe. In etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru imbunătăţirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale și să asigurăm o corectitudine şi echitate in sistem, aşa cum am făcut in acest an, in perioadă de criză, cand am am incasat mai mult decat incasați dumneavoastră in ani cu creştere economică. Aşa cum menţionam şi in programul de guvernare, sistemul fiscal bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel incat să faciliteze creşterea economică. In acelaşi timp, imi propun ca cetăţeanul să fie egal cu statul - din nou mă uit la dumneavoastră, in vremea dumneavoastră niciodată n-a fost aşa -, atat in relaţiile financiare, cat şi in cele administrative. In mandatul meu, imi doresc ca statul să nu mai facă abuzuri faţă de cetăţenii Romaniei, este una dintre principalele mele preocupări. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin transformarea digitală şi informatizarea instituţiilor publice. Un alt obiectiv important al meu, de altfel, pandemia şi consecinţele acesteia asupra vieţii cetăţenilor și a societăţii in ansamblul ei au adus in prim-plan importanţa digitalizării in toate zonele economiei. In vederea imbunătăţirii proceselor administrative şi facilitării interacţiunii cu cetăţenii şi mediul de afaceri, este necesară transformarea administraţiei publice, folosind noile generaţii de instrumente digitale. Aş vrea ca astăzi să-i asigur şi pe pensionari şi pe toţi aceia care au nevoie de ajutor, că nu ii lăsăm in urmă. In ceea ce priveşte relaţiile noastre externe, declar ferm că există un singur drum pentru Romania, alături de UE, ca membru cu drepturi depline. La fel, in ceea ce priveşte relaţia specială cu Statele Unite ale Americii, vom rămane ferm angajaţi in toate proiectele pe care le avem impreună, militare sau economice. In final, dragi romani, recapituland ce am spus pană acum, timpul şi eficienţa vor fi principalele instrumente pentru implementarea programului de guvernare. Iar inainte de a incheia, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint membrii cabinetului, un cabinet de profesionişti: Ilie Dan Barna, viceprim-ministru; Kelemen Hunor, viceprim-ministru; Nicolae Ciucă, ministrul apărării naționale; Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe; Alexandru Nazare, ministrul finanţelor publice; Lucian Bode, ministru de interne; Sorin Cimpeanu, ministrul educației naționale; Virgil Popescu, ministrul energiei; Adrian Oros, ministrul agriculturii; Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii; Raluca Turcan, ministrul muncii şi protecţiei sociale; Cătălin Drulă, ministrul transporturilor; Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului; Stelian Ion, ministrul justiției; Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor și proiectelor europene; Vlad Voiculescu, ministrul sănătății; Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării; Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației; Tanczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor; Eduard Novak, ministrul tineretului și sportului. Inchei prin a ura tuturor sărbători fericite! Să ne vedem sănătoși in noul an. Mulțumesc! 2020-12-23 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-.jpgParticiparea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, la evenimentul de inaugurare a Punctului Mobil de colectare de plasmă convalescentă, la nivelul Spitalului de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al MAIȘtiri din 21.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-alaturi-de-ministrul-afacerilor-interne-marcel-vela-la-evenimentul-de-inaugurare-a-punctului-mobil-de-colectare-de-plasma-convalescenta-la-nivelul-spitalului-de-urgenta-prof-dr-dimitrie-gerota-al-maiGalerie foto Declarații de presa ale premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul de interne, Marcel Vela, la evenimentul de inaugurare a Punctului Mobil de colectare de plasmă convalescentă, la nivelul Spitalului de Urgenţă - Prof. Dr. Dimitrie Gerota al MAI [Check against delivery] Marcel Vela: Excelența Voastră, domnule prim-ministru interimar, doamnelor și domnilor, pandemia ne-a determinat să căutăm şi să găsim soluţii pentru modernizarea şi imbunătăţirea condiţiilor din sistemul medical al MAI. Am gandit impreună cu conducerea direcţiei medicale şi a Spitalului de Urgenţă prof.dr. Dimitrie Gerota un plan de dezvoltare al serviciilor medicale pe mai multe etape. Un prim pas l-am făcut acum prin operaționalizarea acestui punct mobil de colectare de plasmă convalescentă la nivelul Spitalului de Urgenţă Dimitrie Gerota al MAI, in colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti şi Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională. Vom putea astfel veni in sprijinul celor grav bolnavi ca urmare a infectării cu virusul SARS-COV 2. Este o iniţiativă pentru viaţă, fiindcă mulţi dintre semenii noştri depind de tratamentul cu plasmă convalescentă care chiar poate face diferenţa. Iată că după campania MAI Donează plasmă, mesaje de interes public pe care dumneavoastră, presa, le-aţi publicat, şi vă mulţumesc cu această ocazie, acum această campania Donează plasmă are şi o soluţie tehnică pentru ca ea să fie posibilă. In acest punct vor putea dona toţi angajaţii MAI care au avut COVID-19 şi vreau să vă spun că nu sunt puţini, care evident indeplinesc şi criteriile medicale, iar beneficiarii vor fi toţi pacienţii care au nevoie de plasmă. Operaționalizarea acestui punct este un act de normalitate, un demers firesc in contextul pandemiei, iar obiectivul nostru pe termen lung este inființarea băncii de plasmă. Tot in contextul pandemiei, pentru a creşte capcitatea spitalului de ingrijire şi tratament a cazurilor de infecţie cu SARS-COV 2, in special, in domeniul terapiei intensive, este in implementare proiectul Consolidarea capacităţii de reacţie a sistemului medical la criza COVID-19 să fim pregătiți. Acest proiect are o valoare totală de 28 de milioane de lei, fiind 100% din fonduri nerambursabile, cu perioadă de implementare pană in aprilie 2021. Este un proiect cu bătaie lungă intrucat dispozitivele şi aparatura medicală vor permite reacţia promptă şi eficientă a sistemului medical la situaţii de criză pandemică, aşa cum este cea provocată de COVID-19, dar şi rezolvarea oricărei situaţii critice viitoare. Planul de dezvoltare al sistemului medical al Ministerului Afacerilor Interne, despre care vă spuneam la inceput, are ca obiectiv final realizarea unui nou spital și am făcut un prim-pas, punand piatra de temelie prin faptul că un teren al Academiei de Poliție a fost trecut in proprietatea spitalului, și vă anunț in premieră că luna viitoare vor incepe procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate. In cadrul acestui nou spital va funcționa și Centrul de transfuzii, care va avea in viitor și o bancă de plasmă. Doresc să mulțumesc medicilor din această unitate medicală pentru modul exemplar in care și-au făcut datoria, pentru devotamentul de care dau dovadă, pentru faptul că sunt o echipă și luptă impreună. Deși poate părea plictisitor sau repetitiv pentru unii, doresc să reamintesc tuturor cat de periculos și necruțător este acest virus. Virusul nu alege. Doamna comisar șef de poliție, medic Alida Moise, directorul acestui spital, este un adevărat luptător, iar pentru cei care nu știu a fost unul dintre oamenii care au luptat pentru propria viață după ce este infectat cu acest virus chiar in primele luni de la inceputul pandemiei. Mă bucur că dincolo de aceste demersuri, acea rază de speranță de acum cateva luni, existența unui vaccin pentru COVID-19 devine realitate. Este o altă etapă a luptei cu pandemia, cea finală, prin care aceasta va fi invinsă. Pană atunci vă rog să rămaneți aceeași profesioniști devotați luptei pentru sănătatea și viața pacienților dumneavoastră. De altfel, aș vrea ca și cetățenii să ințeleagă că trebuie să fie in continuare responsabili și să respecte recomandările autorităților pentru sănătatea proprie și a celor din jur. Vin sărbătorile de iarnă și aș vrea ca oamenii să ințeleagă că acesta este un motiv in plus să fie responsabili, să evite deplasările și mai ales intalnirile, chiar și cu rudele apropiate. Anul acesta trebuie să fim solidari și solitari, pentru ca la următoarele sărbători să fim impreună. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat in acest proiect: domnul dr. Dragomir de la Direcția Medicală, doamna dr Alida Moise și celorlalți colegi din această instituție de elită a Ministerului Afacerilor Interne. Mulțumesc, in același timp, şi unui prieten, analist, jurnalist, Radu Tudor, care m-a intrebat intr-o bună zi oare de ce Romania nu poate avea o bancă de plasmă. Mulțumesc fostului prim-ministru Ludovic Orban pentru că ne-a susținut. Mulțumesc actualului premier interimar că este alături de noi și ne susține! Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru promovarea campaniei noastre Donează plasmă Multă sănătate tuturor! Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineaţa! Doresc să incep prin a-i felicita in primul rand pe medicii acestui spital, pe doamna comisar şef, director al Spitalului Gerota, pe intreg personalul MAI şi, desigur, pe domnul ministru prezent astăzi aici, pentru că vin cu această iniţiativă care este deosebit de benefică pentru tot ceea ce inseamnă ansamblul măsurilor stabilite atat la nivel guvernamental, cat şi neguvernamental pentru a putea să agregăm toate instrumentele necesare astfel incat să luptăm cat mai eficient impotriva SARS-COV-2. Este pentru mine un prilej să subliniez că nu mai tarziu de vineri am participat impreună cu președintele ţării la inaugurarea centrului de depozitare a vaccinului impotriva acestui virus. Avem tot ceea ce ne trebuie astfel incat să putem demara campania de vaccinare incepand cu ziua de 27 decembrie şi folosesc acest prilej pentru a-i indemna pe toţi cetăţenii ţării să aibă incredere in această campanie, să aibă incredere in instituţiile statului şi in toate demersurile care au fost intreprinse astfel incat să putem să avem o campanie coerentă şi eficientă. Este, de asemenea, un prilej pe care doresc să-l folosesc transmiţand un mesaj cat se poate de simplu. Mai este foarte puţin pană cand vom sărbători ziua naşterii Domnului şi ştiu cat este de greu pentru fiecare dintre noi să nu putem să petrecem această sărbătoare creştină alături de cei dragi. Sunt o serie de restricţii şi limitări pe care trebuie să le respectăm şi ii indemn pe toţi romanii să le respecte, pentru că este doar un gest simplu de responsabilitate faţă de noi inşine, faţă de semenii noştri şi, de asemenea, fiecare dintre noi putem contribui la ceea ce inseamnă ansamblul acesta de măsuri luate astfel incat să putem să finalizăm tot ceea ce am putut noi să identificăm ca măsuri pentru a fi cat mai eficienţi in campania de combatere a acestei pandemii. Vă mulțumesc! 2020-12-21 10:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_016.jpgParticiparea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la evenimentul de prezentare a Centrului național de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 de la Institutul „Cantacuzino”Știri din 18.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-prezentare-a-centrului-national-de-stocare-a-vaccinurilor-anti-covid-19-de-la-institutul-cantacuzinoGalerie foto Participarea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, impreună cu președintele Klaus Iohannis, la evenimentul de prezentare a Centrului național de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 de la Institutul - Cantacuzino *** Conferință de presă susținută de dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19 și Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, la Centrul național de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 din cadrul Institutului - Cantacuzino [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Sunt colonel doctor Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase. Sunt preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Astăzi am vizitat Centrul Naţional de Stocare a Vaccinurilor, destinat utilizării in cele trei etape de vaccinare: in prima etapă - pentru lucrătorii din sistemul medical, in etapa a doua - pentru populaţia la risc, pentru personalul esenţial şi in ultima etapă - pentru populaţia generală. Este o facilitate pregătită să primească vaccinurile, după ce Agenţia Europeană a Medicamentului va elibera autorizarea condiţionată de punere pe piaţă. Din ceea ce noi ştim la momentul actual, pe 26 decembrie va fi livrată prima tranşă simbolică de circa 10.000 de doze, doze care ulterior vor fi distribuite către spitalele de linia unu, spitalele care au intrat in prima linie impotriva COVID-19 in această pandemie. Din acest punct de vedere, in imediata zi care urmează după livrarea acestei prime tranşe, vaccinurile vor fi distribuite către aceste zece unităţi sanitare, ulterior, pe măsură ce calendarul de livrare va intra in funcţiune, vor fi distribuite către celelalte unităţi sanitare, unde sunt infiinţate centre de vaccinare, incepandu-se efectiv activitatea de vaccinare conform strategiei. Toată activitatea de vaccinare, după cum ştim, se va desfăşura in baza unui sistem de programare. Lucrătorii din sistemul medical vor fi programaţi de către unităţile angajatoare. Personalul la risc, insemnand cei cu boli cronice şi persoanele peste 65 de ani, vor fi programaţi prin medicul de familie şi prin intermediul direcţiilor de asistenţă socială din cadrul consiliilor locale. Personalul esenţial va fi programat prin instituţiile angajatoare, iar populaţia generală va avea trei modalităţi diferite de programare in această platformă unică, telefonic, individual, prin sistemul online sau, de asemenea, prin intermediul medicului de familie. Cam acestea ar fi lucrurile pe care eu voiam să le transmit. Dacă domnul secretar de stat Baciu are de transmis ceva, o să-l rog să vă transmită. Andrei Baciu: Suplimentar aş vrea să mai facem doar o simplă menţiune. Pe langă aspectele logistice şi aferente activităţii de vaccinare, dorim să vă transmitem că am demarat pregătirea şi cu privire la personalul medical. In această după-masă, vom avea un webinariu interactiv, patru ore, cu toţi profesioniştii care activează in cele zece spitale de boli infecţioase, primele care au intrat in lupta impotriva SARS-CoV-2 tocmai pentru a finaliza şi această parte, cea mai importantă, la fel de importantă a resursei umane. Dacă dumneavoastră aveţi intrebări, noi vă stăm la dispoziţie. Reporter: Bună ziua. Maria Moiş, Digi 24. Domnule Gheorghiţă, mulţi romani sunt sceptici in ce priveşte administrarea vaccinului. Ultimele studii arată că patru din zece romani nu ar dori să se vaccineze. Ce mesaj aveţi pentru aceste persoane? Valeriu Gheorghiţă: Cred că la această intrebare pot să vă spun că doar o campanie de comunicare şi de informare corectă poate să livreze pană la urmă o informaţie ştiinţifică, o informaţie validată, o informaţie din surse sigure şi doar printr-o bună informare fiecare persoană poate să decidă in final dacă doreşte să se vaccineze sau nu. Aş sublinia incă o dată aspectul legat de faptul că vaccinarea este gratuită, vaccinarea este voluntară, nu este obligatorie, nu este condiţionată. Se vor folosi doar vaccinuri care vor primi autorizare de la Agenţia Europeană a Medicamentrului şi incă un deziderat important: siguranţa activităţilor de vaccinare reprezintă pentru noi prioritatea zero. Din acest punct de vedere, pregătim cu temeinicie şi cu maximă rigurozitate toată activitatea din cadrul campaniei de vaccinare. Inţelegem cat se poate de bine nevoia timpului scurt in care se desfăşoară evenimentele, dar, inainte de toate, este important să fim pregătiţi, aşa incat să putem face faţă acestei provocări fără precedent. Reporter: Bună ziua, domnule Gheorghiţă, Valentin Stan, Observator Antena 1. O să vă rog să ne daţi cateva detalii despre centrele de vaccinare. Inţelegem că vor fi folosite inclusiv astfel de containere. Cum vor funcţiona, ce capacitate vor avea, cum se va desfăşura? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de faţă vorbim de trei tipuri de centre de vaccinare. Sunt centre de vaccinare care sunt infiinţate in unităţile medicale, destinate pentru prima etapă a strategiei de vaccinare. Sunt centre de vaccinare fixe, infiinţate in afara unităţilor medicale, care vor deservi cele două categorii mari populaţionale, conform strategiei, iar pentru categoriile populaţionale pentru care accesul la un centru de vaccinare fix este limitat, cum sunt anumite localităţi rurale, sau cum sunt centrele rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi sau pentru persoanele varstnice, vor fi folosite aceste unităţi de vaccinare mobile, aceste centre mobile, care, practic, se vor deplasa impreună cu echipele vaccinatoare in acele zone şi vor asigura vaccinarea celor care doresc, evident, să se vaccineze. Reporter: In legătură cu transportul dozelor de vaccin, pe tot parcursul campaniei de vaccinare se vor folosi astfel de maşini, sau urmează să fie şi alte autospeciale sau...? Valeriu Gheorghiţă: Este unul dintre modelele care vor fi folosite, mai sunt şi alte tipuri de mijloace auto de transport. Aşa cum spuneam la inceput, este foarte probabil să fie folosite atunci cand vom avea o cantitate mare de vaccinuri chiar avioanele din dotarea Ministerului Apărării Naţionale, avioanele Spartan, care pot intr-un timp scurt să asigure distribuirea vaccinurilor in cele 6 centre regionale. Nu intamplător au fost alese centre regionale care au aeroport, tocmai pentru a avea la indemană această posibilitate. Reporter: Şi o ultimă intrebare, in legătură cu frigiderele care pot să ţină dozele de vaccin la minus 80 de grade Celsius. De unde au fost achiziţionate acestea de la Cantacuzino şi in cat timp estimaţi că şi celelalte centre regionale, celelalte şase, vor avea astfel de dotări? Valeriu Gheorghiţă: Aceste ultracongelatoare, la minus 80 de grade, nu pot să vă dau sursa de unde au fost achiziţionate. Rolul meu, după cum ştiţi, este cel de a coordona activităţi şi de a organiza toată campania de vaccinare. Pot să vă spun că incepand de luni, vor fi distribuite aceleaşi echipamente frigorifice către cele şase centre regionale, motiv pentru care, dacă aici avem o capaciate de circa 1.500.000 de doze de vaccin pentru minus 80 de grade, in celelalte centre regioanale vom avea capacitate de stocare intre 150.000 şi 200.000 de doze de vaccin per centru regional de stocare. Reporter: In SUA a inceput deja vaccinarea şi au apărut cateva probleme, izolate cei drept, la dozele transportate la temperaturi necorespunzătoare. Cum va gestiona Romania astfel de situaţii? Valeriu Gheorghiţă: După acelaşi model, ca orice ţară care respectă procedurile şi normele in vigoare. In sensul in care fiecare transport de vaccinuri, atunci cand va ajunge la Centrul de Stocare Naţional sau regional, există o comise de recepţie, reprezentată de distribuitorul acelui vaccin, de un responsabil din Ministerul Sănătătii şi, respectiv, un responsabil de la nivelul Centrului de Stocare, care vor verifica condiţiile de transport, toată temperatura pe parcursul distribuţiei, este intregistrată şi va fi practic transmisă imediat ce se face preluarea coletului. Se vor verifica condiţiile de transport şi dacă acestea sunt indeplinite, bineinţeles, va fi preluat vaccinul şi depozitat. Dacă condiţiile nu sunt indeplinite, evident că se va refuza acel transport. Reporter: Aş dori să vă intreb, dacă această clădire, Centrul Naţional de Depozitare este incadrată in vreo clasă de risc seismic? Valeriu Gheorghiţă: Din cate ştiu eu, nu. Sunt toate avizele obţinute incat să nu existe nicio problemă din acest punct de vedere, inclusiv risc de incendiu şi toate celelalte riscuri aferente. Reporter: Aceasta era a doua intrebare. Am văzut recent că in secțiile ATI, de exemplu, nu este recomandată utilizarea aparatelor de aer condiționat externe montate pe perete. Văd că aceasta are astfel de aparate. Are toate avizele necesare pentru securitate la incendiu? Valeriu Gheorghiță: Categoric, da! Şi inclusiv pentru posibilele disfuncționalități ale rețelei publice de curent electric există un generator care să fie de back-up in cazul in care apar disfuncționalități, repet, in circuitul electric public. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Deocamdată vor veni, după autorizarea Agenției Europene a Medicamentului, vor veni dozele de vaccin produse de Pfizer și BioNTech. Urmează o evaluare a vaccinului MODERNA. Ce alte vaccinuri mai sunt in evaluare? Valeriu Gheorghiță: In momentul acesta, in perioada de rollover, adică in evaluare continuă mai sunt incă două companii farmaceutice producătoare, vorbim de compania Johnson and Johnson și respectiv de compania Oxford-AstraZeneca, care foarte probabil după finalizarea studiilor iși vor depune documentația necesară pentru a fi evaluată in vederea obținerii autorizării condiționate de punere pe piață. Reporter: Bună ziua! Două intrebări am și eu pentru dumneavoastră. Una: Cum, efectiv, este administrat vaccinul populației? Este injectabil sau este sub formă de puf? Şi a doua, dacă și copiii vor fi vaccinați? Valeriu Gheorghiță: La prima intrebare: vaccinul se administrează, in momentul de față, din tipurile de vaccinuri care urmează și care vor primi autorizare, strict intramuscular, intr-o schemă cu două doze, iar persoanelor sub 16 ani pentru moment nu există o indicație de utilizare. Nu sunt suficiente date care să asigure această recomandare la acest moment. Reporter: Bună ziua! Există in acest moment vreun punct al campaniei de vaccinare pentru care sunteți ingrijorat că nu ar funcționa conform planului pe care il aveți? Valeriu Gheorghiță: Din punct de vedere al calendarului de activități, ne aflăm in grafic, insă după cum știm toată activitatea nu se va desfășura la centru, in București, activitatea se diseminează și are acoperire națională. Bineințeles că, așa cum am mai spus și cu alte ocazii, avem toate procedurile, in momentul de față, in stadiul de finalizare pentru toate tipurile de activități, atat logistice, cat și cele strict medicale. Bineințeles că urmează etapa de training al personalului care va efectua activități in aceste centre de vaccinare. Pentru noi este un lucru cat se poate de bun faptul că incepem vaccinarea in centre de vaccinare din unitățile sanitare, pentru că progresiv vom avea timp să facem traininguri celorlalte categorii de personal care vor efectua activități in centrele de vaccinare din afara unităților medicale. Nu putem garanta că nu vor exista disfuncționalități, noi incercăm să reducem la minimul posibil acest risc, dar cu siguranță, atata timp cat vom lucra cu oameni, există acest risc de a apărea erori. Principala problemă cred că va fi legată de activitatea umană. Aici văd o vulnerabilitate pe care, sigur, dacă procedurăm foarte bine fiecare activitate, riscul se reduce considerabil. Reporter: O a doua intrebare. Atunci cand ați prezentat Strategia de vaccinare aţi spus că nu există subgrupe subprioritare. S-a schimbat ceva din acel moment și pană acum? De exemplu, un bătran de 70 de ani, cu diabet, va fi vaccinat inaintea unuia de 70 de ani care nu are diabet sau o altă boală cu risc crescut? Valeriu Gheorghiță: In Strategia de vaccinare scrie cat se poate de clar: in funcție de disponibilitatea vaccinurilor se pot derula subprioritizări in fiecare etapă de vaccinare. Cum de altfel se intamplă acum, in care pe criterii cat se poate de obiective au fost alese spitalele, cele zece unități sanitare de linia intai, tocmai pentru că nu puteam să trimitem cate un flacon in fiecare unitate medicală doar de dragul de a face o distribuție la nivelul tuturor unităților sanitare, așa incat este foarte posibil ca și in etapa a doua să existe subprioritizării. Ce vă pot spune, aceste prioritizării vor fi făcute strict pe criterii medicale, epidemiologice, criterii obiective care să permită, așa cum fac și alte țări, o atingere a beneficiilor maxime din această vaccinare. Reporter: Spunea domnul președinte că vom primi tranșe săptămanale de vaccin. Vom primi vaccin in funcție de capacitatea noastră de vaccinare sau tranșele vor veni conform alocării Comisiei Europene? Valeriu Gheorghiță: Tranşele vor veni conform alocării Comisiei Europene. Este un calendar de livrare care va fi pus in executare imediat ce Comisia și, mai departe, bineinţeles, Agenţia Europeană a Medicamentului va pune undă verde de utilizare a acestui tip de vaccin. Reporter: Şi incă o intrebare. Vaccinul Moderna este posibil să primească o autorizaţie la inceputul lunii ianuarie. Suntem pregătiţi să demarăm o campanie de vaccinare şi cu acel vaccin in cursul lunii ianuarie şi ce capacitate de stocare avem pentru acel vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Pentru acel vaccin, capacitatea de stocare este una cat se poate de bună, avand in vedere că se stochează la - 20 de grade şi acest tip de vaccin are stabilitate 30 de zile la o temperatură obişnuită, intre + 2 - +8 grade. Deci, pentru celelalte tipuri de vaccinuri, lanţul de stocare şi de distribuţie este mult mai uşor de realizat. Cea mai mare provocare, nu doar pentru Romania, cat şi pentru celelalte ţări a fost legat de acest lanţ la - 80 de grade. Reporter: Bună ziua! Primele doze de vaccin vor fi suficiente pentru intreg personalul medical din spitalele fază 1? Valeriu Gheorghiţă: Primele doze, da. In momentul de faţă, in cele zece unităţi sanitare sunt estimate circa 4.500 de persoane. In momentul in care noi primim aproape 10.000 de doze, avem practic asigurate şi doza iniţială şi doza de rapel. Reporter: Bună ziua! Aţi spus că sunt estimate 4.500 de persoane. Sunt toate cadrele medicale din cele zece spitale? Presupun că aţi făcut liste deja cu cei care acceptă vaccinarea. Vorbim de un procent de sută la sută sau sunt şi cadre medicale care nu au fost de acord? Valeriu Gheorghiţă: Nimic nu este sută la sută, vorbim de toată suflarea din acea unitate medicală, atat personal medical, cat şi personal nemedical. Bineințeles, că