RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROÎntrevederea dintre premierul Nicolae-Ionel Ciucă și reprezentanții Romanian Business LeadersȘtiri din 28.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-romanian-business-leadersGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Guvernul va continua să susțină trendul de redresare economică post-pandemie Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intalnire de lucru cu reprezentanții antreprenorilor romani din cadrul Romanian Business Leaders (RBL), in contextul consultărilor deschise de Guvern cu reprezentanții mediului economic. Discuțiile s-au concentrat asupra unor teme din domeniile fiscalității, debirocratizării, educației și infrastructurii, gestionarea crizei energetice, dar și asupra măsurilor de protejare a populației și mediului de afaceri de efectele pandemiei de COVID-19. In ceea ce privește gestionarea crizei sanitare, prim-ministrul a arătat că prioritare sunt protejarea sănătății oamenilor, menținerea activităților economice și păstrarea locurilor de muncă. Aplicarea normelor de protecție sanitară și vaccinarea răman in continuare soluțiile recomandate de specialiști pentru protejarea sănătății publice. Guvernul Romaniei va continua, prin măsuri active, să susțină trendul de redresare economică post-pandemie inceput in cursul anului trecut. Abordarea integrată in gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri atat in plan economic, cat și social, care au reprezentat 3,6% din PIB in 2020 și 1,4% din PIB in 2021, și-au dovedit beneficiile. Consultările incepute cu mediul economic ne oferă in plus perspectiva pieței și soluții concrete la dificultățile intampinate in economia reală, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Premierul a prezentat importanța invitării Romaniei de a adera la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, care oferă mediului de afaceri din țara noastră perspectiva unor investiții de amploare, in condițiile in care cele 38 de state membre OCDE dețin 90% din ponderea investițiilor străine directe la nivel global și 70% din producția și comerțul mondial. - Viziunea noastră este de a integra reformele și investițiile din PNRR cu oportunitățile și standardele pe care aderarea la OCDE le reprezintă. Astfel, avem ocazia să finanțăm reformele așteptate de romani și să modernizăm țara noastră, după modelul statelor dezvoltate economic, a adăugat prim-ministrul. Criza energetică a reprezentat un alt subiect al discuției. Prim-ministrul a evidențiat măsurile luate de Guvern pentru a proteja cetățenii de creșterea facturilor la energie și gaze naturale, precum și pentru a susține desfășurarea activității economice in condiții de competitivitate și eficiență. Participanții la dialog au apreciat importanța predictibilității și clarității legislației fiscale, respectarea angajamentului Guvernului de a nu introduce noi taxe și a nu majora taxele aflate acum in vigoare, și imbunătățirea nivelului de colectare prin conformarea la plată a contribuabililor. In cadrul discuțiilor, reprezentanții Romanian Business Leaders au subliniat că reducerea birocrației, prin extinderea proiectelor de digitalizare, și continuarea simplificării procedurilor administrative sunt măsuri de natură să sprijine mediul de afaceri. Totodată, investiția in educație și accentul pus asupra corelării educației cu piața forței de muncă, prevenirea abandonului școlar, imbunătățirea calităţii educației și a formării profesionale și promovarea competențelor digitale sunt elemente in măsură să contribuie la creșterea competitivității angajaților. Dezvoltarea infrastructurii de cale ferată, portuară și rutieră, precum și imbunătățirea interconectării infrastructurii romanești cu cea europeană, reprezintă un alt punct de interes discutat astăzi la Guvern. In acest sens, premierul a menționat decizia, de la finalul anului trecut, de a aproba un program de investiții in valoare de 73 de miliarde de euro, pană in 2030. La intalnirea de lucru au participat, din partea Guvernului, Constantin-Daniel Cadariu - ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Mircea Abrudean - șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Scrioșteanu - secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Dan Drăgan - secretar de stat in Ministerul Energiei, Radu Szekely - secretar de stat in Ministerul Educației Naționale, Alin Chitu - secretar de stat in ministerul de Finanțe, Adriana Pistol - secretar de stat in Ministerul Sănătății și George Agafiței - Consilier de stat. Din partea Romanian Business Leaders, la consultări au participat: Dragoș Petrescu, președinte al Consiliului Director RBL, Laura Florea (Fătu), membru al Consiliului Director RBL, Măriuca Talpeș, membru al Consiliului Director RBL, Angela Roșca, membru al Consiliului Director RBL, Alina Burlacu, director general RBL, Irina Munteanu, manager relații guvernamentale RBL, Ion Lixandru, membru RBL. 2022-01-28 18:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_3028.jpgMăsuri urgente în București și Ilfov pentru creșterea accesibilității la testarea COVID-19 și pentru reducerea timpului de așteptare pentru pacienții care solicită testarea la domiciliuȘtiri din 28.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/masuri-urgente-in-bucure-ti-i-ilfov-pentru-cre-terea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-i-pentru-reducerea-timpului-de-a-teptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu1643368869Intr-un interval de 24 de ore, pe teritoriul Romaniei, au fost inregistrate 31.724 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 100.990 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 31,41 %. Creșterea capacității de testare și testarea in special a persoanelor cu posibilitate crescută de a fi infectate cu SARS-CoV-2 au rolul de a depista din timp boala, cu scopul de a acorda tratament rapid celor care au contactat COVID-19, dar și pentru a preveni,pe cat posibil, răspandirea accentuată a virusului, prin limitarea contactelor pe care purtătorii virusului le au cu alte persoane. Pentru a sprijini această activitate, persoanele care au simptome ce pot indica prezența virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie,call-centerele DSP sau numărul unic de urgență 112 pentru a solicita testarea. De asemenea, persoanele care manifestă simptome și sunt in București sau județul Ilfov se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport in comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testarea COVID-19: http://www.ms.ro/2022/01/22/masuri-urgente-in-bucuresti-si-ilfov-pentru-cresterea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-si-pentru-reducerea-timpului-de-asteptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu/ Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 (http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultație și tratamentul necesar. Atenție: in situația in care aveți forme severe și simptomele se manifestă agresiv apelați numărul unic de urgență 112. Reamintim faptul că specialiștii in sănătate publică susțin că vaccinarea rămane cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor grave de COVID-19 și a deceselor. De altfel, astăzi dintre cele 773 de persoane internate la ATI, 646 sunt persoane nevaccinate. De asemenea, dintre cele 60 de decese inregistrate, 53 au survenit la pacienți nevaccinați. Localizarea celor 748 de centre de vaccinare este disponibilă la următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/ 2022-01-28 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-28-01-21-09big_sigla_guvern.pngConferință de presă a premierului Nicolae-Ionel Ciucă şi a secretarului general al OCDE, Mathias CormannȘtiri din 28.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-a-premierului-nicolae-ciuca-si-a-secretarului-general-al-ocde-mathias-cormannGalerie foto [check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule secretar general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, doamnelor și domnilor, bună ziua! Am avut astăzi plăcerea să il găzduiesc pe dl secretar general al OCDE, la trei zile după ce Consiliul Organizaţiei a decis iniţierea negocierilor pentru aderarea Romaniei la OCDE. Este primul obiectiv politic al guvernului nostru care este realizat in scurta perioadă de la preluarea mandatului. OCDE reuneşte, prin statele sale membre, 70% din comerţul şi producţia mondială şi 90% din investiţiile străine directe. Reprezintă un pol de atractivitate pentru orice investitor de calibru şi implică, prin prestigiul de care se bucură, beneficii politice, economice şi financiare. In egală măsură, oferă cetăţenilor noştri perspectiva apartenenţei la un sistem de valori democratice care generează, in statele membre, stabilitate şi perspective de dezvoltare durabile. Deschiderea negocierilor de aderare la OCDE este un succes in sine. Aceasta atestă importanţa pe care statul roman o acordă obiectivelor strategice de politică externă a Romaniei. Pe bună dreptate, poate fi considerat cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO şi UE, pentru că aduce ţara noastră mai aproape de un etalon care va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată. Această decizie a Consiliului OCDE, pe care o salutăm şi pentru care ii mulţumesc incă o dată dlui secretar general Mathias Cormann pentru sprijin, este o nouă etapă a unui drum pe care romanii l-au ales după revoluţia din decembrie 1989, acela de a fi parte a UE, de a fi aliaţi de nădejde in NATO şi de a pune bazele dezvoltării Romaniei, impreună cu cele mai dezvoltate ţări ale lumii. Este un succes de etapă, pentru că obiectivul nostru strategic este obţinerea statutului de membru al OCDE. Am convocat incă din prima zi, după invitaţia de aderare, Comitetul interministerial OCDE şi am aprobat deja principalele standarde obligatorii, demers absolut necesar pentru lansarea foii de parcurs a Romaniei. L-am intampinat astăzi pe dl secretar general cu scrisoarea formală de răspuns a Romaniei la invitaţia de aderare şi condiţiile necesare pentru declanşarea procesului. Romania este, de azi, in proces de aderare la OCDE. Tot astăzi am lansat studiul economic făcut de către OCDE şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză despre Romania, care prezintă situaţia economiei romaneşti la zi şi soluţiile pentru modernizarea acesteia. Prin aderarea la OCDE, Romania se angajează să indeplinească toate criteriile care decurg din statutul de membru al acestui club select şi o vom face pentru că aceste criterii sunt pe de o parte in fibra naţiunii noastre, iar pe de altă parte, țin de potenţialul strategic şi avantajele competitive pe care ţara noastră le are. Primul criteriu: apartenenţa la un set comun de valori şi principii decurge şi din statutul nostru de membru al UE şi NATO şi al beneficiilor pe care Romania le-a avut de la aderarea la cele două organizaţii. Este vorba despre principiile democraţiei şi ale economiei de piaţă, performanţă economică, bună guvernanţă şi statul de drept, drepturile omului, participarea activă la organizaţiile internaţionale şi regionale relevante, asistenţa pentru dezvoltare, respectarea acquis-ului OCDE. Romania este o ţară ai cărei cetăţeni au luptat pentru democraţie şi libertate de fiecare dată cand a fost nevoie in istoria noastră şi demonstrează că preţuiesc aceste valori. Romania e o ţară care respectă statul de drept şi care promovează valorile democraţiei liberale, inclusiv in calitate de preşedinţie a Comunităţii Democraţiilor. Romania e o ţară a cărei performanţă economică a crescut in cei 15 ani de cand e membră a UE şi care va fructifica şansa celor aproape 30 de miliarde de euro pentru redresarea economică şi PNRR şi a celor aproape 50 de miliarde de euro prin noul cadru financiar multianual. Vă ofer numai o scurtă imagine: PIB-ul Romaniei a depăşit 220 de miliarde de euro faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro in anul 2005. Să ne imaginăm că punem aceste valori intr-un grafic ale cărui capete sunt inaintea aderării la UE şi la 15 ani de la aderare, valori care n-ar fi fost posibile fără apartenenţa la UE, o apartenenţă care a fost facilitată şi precedată şi de celălalt moment definitoriu al istoriei noastre contemporane, accederea in NATO, umbrela de securitate care protejează dezvoltarea noastră azi mai clar decat oricand. Intre celelalte criterii, precum capacitatea de a influenţa pozitiv deciziile structurilor organizaţiei sau relevanţa candidatului pentru aspiraţia organizaţiei de a dezvolta politic global, Romania are avantajul principiului diversității geografice şi şi-a probat vocația de actor care sprijină reformele democratice, anticorupție şi economice in regiunea noastră. Dacă decizia de incepere a negocierilor pentru aderarea Romaniei la OCDE a fost una politică, pregătirea tehnică ocupă un loc central in parcursul țării noastre spre aderare. De aceea, vă asigur de intreg angajamentul meu şi al guvernului pe care il conduc că pregătirea aderării la OCDE va fi in prim-planul agendei noastre, alături de celelalte priorități ale politicii noastre externe. Ne vom apleca foarte riguros asupra pregătirilor tehnice, care sunt esenţiale. In calitate de prim-ministru şi coordonator al Comitetului interministerial de resort, vă asigur că voi urmări personal acest proces de pregătire. In acelaşi timp, procesul de aderare ne va permite să continuăm reformele necesare şi astfel, să fructificăm avantajele şi beneficiile care vor decurge din acest proces, de la imbunătăţirea ratingului de ţară la atragerea investiţiilor străine, prin imaginea favorabilă a Romaniei faţă de marile economii democratice ale lumii. Asemenea instrumentelor de la nivelul UE, precum semestrul european, negocierile de aderare şi apartenenţa la OCDE vor deschide Romaniei uşa unui club de expertiză de talie globală, pe care il vom putea accesa şi de unde vom putea primi asistenţă pentru reformele pe care ţara noastră le derulează in materie de politici publice, guvernare, reforme anticorupţie, politică fiscală, infrastructură de transport, agricultură şi educaţie. Un set de reforme care vor trebui să ne apropie şi mai mult de un alt obiectiv important, acela al atingerii convergenţei economice la nivelul UE şi al adoptării monedei euro. Vom avea la dispoziţie toate ingredientele pentru a face Romania şi mai atractivă din punct de vedere instituţional şi mai rezilientă in faţa şocurilor şi, imi doresc, mai tentantă pentru romanii care vor putea să se intoarcă acasă. Unde acasă inseamnă şi va insemna o Romanie consolidată, democratic, cu o economie de piaţă funcţională și parte implicată și influentă in cele mai de succes organizații. Avem aşadar un succes de etapă, invitația pe care am primit-o de a incepe negocierile de aderare, iar inaintea noastră avem responsabilitatea unui proiect de ţară pentru care ii indemn pe toţi actorii politici şi instituţionali să işi aducă contribuţia in beneficiul cetăţenilor romani. Vă mulţumesc! Mathias Cormann: Mulţumesc, domnule premier! Este un adevărat privilegiu să fiu astăzi, aici, la Bucureşti, pentru a prezenta Studiul Economic OCDE referitor la Romania, la doar cateva zile după ce Consiliul OCDE a decis deschiderea procedurilor oficiale de aderare ale Romaniei la OCDE. Cunoaștem angajamentul Romaniei manifestat de-a lungul timpului pentru aderarea la OCDE, am apreciat eforturile consecvente, modul in care aţi lucrat impreună cu noi in ceea ce privește reformele pentru imbunătățirea standardelor şi alinierea la standardele OCDE, precum și participarea Romaniei la organismele instituționale OCDE timp de mai mulți ani. Este un pas important către etapa finală, cea de membru cu drepturi depline. Am apreciat modul in care a răspuns premierul la scrisoarea noastră, confirmand aderarea Romaniei la viziunea, valorile și prioritățile OCDE, la viziunea exprimată in declarația noastră cu ocazia reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial din octombrie anul trecut. Romania s-a descurcat foarte bine pe parcursul ultimelor decenii in ceea ce privește creșterea economică, creșterea nivelului de trai, reducerea emisiilor. Mai sunt in continuare o serie de aspecte care trebuie rezolvate, domenii in care este nevoie de imbunătățiri, şi sunt increzător, şi de-abia aștept această ocazie de a lucra impreună pentru a aduce cele mai bune practici şi experiențe OCDE in discuțiile noastre cu Guvernul Romaniei. Putem contribui astfel la implementarea celor mai bune practici pentru imbunătățirea standardelor de viață in Romania. Privim cu interes acest proces de implicare ca parte a fișei de parcurs pentru aderare, care se va derula in următoarele săptămani, luni. Am pus accentul in cadrul acestui studiu pe domenii cu potențial de dezvoltare, priorități de reformă pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, trebuie spus că cel mai mare risc la adresa Romaniei, dar și a altor țări, este legat de posibilitatea unor noi valuri de infecții cu COVID, care ar aduce după sine o serie de restricții economice. Acesta ar prezenta cel mai mare risc pentru redresarea economică susținută. In Romania, acest risc e mai accentuat, pentru că dumneavoastră aveţi o rată relativ redusă de vaccinare. Ştim că Guvernul se concentrează pe acest lucru, că există un consens politic larg in sensul imbunătățirii ratei de vaccinare şi ceea ce aş putea să spun romanilor, celor care incă ezită in acest sens: vaccinaţi-vă, pentru dumneavoastră, pentru sănătatea dumneavoastră şi pentru oportunitățile pe care le-aţi avea in viitor, pentru familia dumneavoastră, pentru comunitatea dumneavoastră, pentru ţara dumneavoastră! Vaccinaţi-vă, asigurați-vă un booster de vaccin, acesta este oportun pentru sănătatea dumneavoastră şi oportunitățile dvs viitoare economice! Pe termen lung, este important ca fondurile substanțiale provenite din cadrul PNRR al UE să fie investite in mod eficace. Astăzi, impreună cu colegii, am avut ocazia să discutăm in contextul studiului economic privind Romania, o serie de presiuni economice care trebuie discutate, faptul că populaţia imbătranește, imbunătățirea accesului la educaţie, mai ales in ceea ce priveşte grupurile dezavantajate, rata de participare la sistemul educaţional din Romania, prin comparație cu alte state OCDE, este in mod semnificativ legată de condițiile economice și sociale ale familiei, aceste aspecte trebuie abordate corespunzător, iar Guvernul le acordă o atenției sporită. Sunt o serie intreagă de domenii care necesită reforme, care sunt abordate in cadrul acestui raport. Am avut ocazia să le abordăm in detaliu, pe parcursul acestei intalniri şi raportul a fost deja pus la dispoziţia publicului, nu voi detalia aceste aspecte. Mai vreau să mai spun că apreciem foarte mult entuziasmul manifestat de Romania pentru a deveni un contributor activ la familia OCDE. Romania a avut un lung drum de parcurs şi a fost un partener important pentru noi pentru o perioadă lungă de timp şi de-abia așteptăm să continuăm acest proces, care, sperăm, va conduce la o serie de reforme substanțiale in continuare, vizand oportunitățile importante pentru ridicarea nivelului de trai al romanilor. Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru dl Mathias Cormann. In ce an ar putea Romania deveni membru al OCDE şi care sunt acele reforme, acele lucruri esenţiale pe care trebuie să le facem pentru ca acest lucru să se intample, să aderăm la OCDE? Mathias Cormann: Nu sunt in măsură să vă dau o dată precisă, vă pot spune că acest proces se va desfășura pe cat de repede posibil, insă va dura atata timp cat este necesar. Romania a adoptat deja 53 de standarde OCDE, participă la multe organisme ale OCDE, ne cunoaștem foarte bine. In continuare, avem in vedere o analiză atent realizată de către 20 de comitete tehnice ale OCDE, care vor evalua atent politicile şi practicile la nivel naţional despre care considerăm că ar putea și ar trebui imbunătățite pentru a se alinia cu acele practici şi politici pe care OCDE deja le aplică in cadrul organizației. Acest lucru depinde de modul in care evoluează procesul. Domnul premier m-a asigurat incă o dată că domnia sa şi Guvernul se vor implica in acest sens. Vom incerca să lucrăm cat mai eficient din acest punct de vedere, dar vorbim deja de un proces tehnic. In ceea ce priveşte cea de-a doua intrebare, pe langă domeniile la care se face referire in Studiul economic privind Romania, aderarea depinde foarte mult de ceea ce procesul tehnic va identifica. Sunt multe domenii care trebuie studiate cu atenție şi, pentru a veni in beneficiul Romaniei și al cetățenilor ei, vom lucra in continuare cu Guvernul dumneavoastră pentru a ne asigura că lucrurile avansează. Așa cum am afirmat in introducerea mea, apreciez foarte mult existența unui sprijin din partea intregului spectru politic, in sensul sprijinirii aspiraţiilor Romaniei de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE. Acest lucru ne dă și mai multă incredere să lucrăm alături de partenerii noștri, de aici, din Romania, in cadrul acestui proces. Reporter: Bună ziua! V-aş intreba in contextul in care vorbim, domnule Mathias, in contextul in care există aceste probleme de securitate la granița cu Ucraina, v-aş intreba dacă există posibilitatea ca intenția şi increderea investitorilor străini de a veni pe piaţa din Romania, poate fi intr-un fel afectată? Mulţumesc! Mathias Cormann: Mediul geopolitic este intotdeauna un factor important, acest lucru nu poate fi pus sub semnul indoielii, insă aceste aspecte merg dincolo de sfera de acțiune a OCDE. Pot doar să fiu de acord cu dumneavoastră că mediul geopolitic are un impact asupra mediului economic. Romania e deja membru in structuri foarte importante, membră a UE, a NATO. Şi toate aceste state poziționează Romania intr-o situaţie foarte bună, pentru a aborda unele dintre aceste provocări, insă mai degrabă este o intrebare pentru domnul prim-ministru. Reporter: Bună ziua! Aş avea o intrebare pentru premierul Nicolae-Ionel Ciucă. V-aş intreba un subiect mai specific puţin, pentru că se discută şi in acest raport despre problema sustenabilității sistemului de pensii, pană la urmă, in viitor, şi despre o posibilă desființare a pensiilor speciale. Ştim că este şi o dezbatere in plan intern pe acest subiect. V-aş intreba cum vedeţi rezolvarea şi cand o vedeţi? Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumesc! Inainte de a vă răspunde, aş vrea să adaug, pentru că ii avem aici, alături de noi pe domnul ministru de externe Bogdan Aurescu şi pe domnul ambasador al ţării noastre la Paris, domnul Luca Niculescu. La inceput i-am mulțumit domnului secretar general şi echipei dumnealui pentru sprijinul acordat astfel incat să avem un final de etapă şi să primim scrisoarea de invitație la aderare. Cred că este foarte important şi vreau să o fac in faţa tuturor şi, anume, să mulţumesc echipei care s-a implicat in mod deosebit să realizeze elementele de aliniere tehnică de la nivelul instituțiilor statului roman cu staff-ul tehnic al OCDE. Le mulţumesc dumnealor personal, domnului secretar de stat Cornel Feruță, nu este aici, dar dumnealui a fost coordonatorul tehnic al intregii activităţi şi, desigur, intregului staff din cadrul Administraţiei Prezidențiale şi a Guvernului, care s-au ocupat nemijlocit de acest demers. Reforma pensiilor este un obiectiv cat se poate de important şi trebuie să vă impărtășesc, la nivelul Guvernului, atenția trebuie să se concentreze astfel incat romanii să beneficieze, după o viață de muncă, de un venit care să le permită să ducă un trai decent. Ieri, a fost prima intrunire a Comitetului interministerial pentru PNRR. Unul dintre primele subiecte care au fost discutate a fost reforma pensiilor. Ca atare, este o țintă din PNRR, intră in ansamblul de reforme pe care Guvernul trebuie să le facă, astfel incat să poată să atragă banii pe care ii avem la dispoziție prin acest program. Vom continua să acordăm toată atenția necesară, astfel incat această reformă să se indeplinească. Reporter: Bună ziua! Una dintre recomandările raportului realizat de către cei de la OCDE arată foarte clar că ar trebui majorate taxele pe proprietate, tocmai pentru a reduce deficitul bugetar. Cand s-ar putea intampla acest lucru cel mai devreme și care ar fi noile plafoane? Mulţumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Aşa cum ne-am angajat şi am spus şi in momentul in care am prezentat programul de guvernare in Parlament, in centrul programului de guvernare se află cetățeanul roman. Ca atare, doresc să subliniez că, in acest moment, ne focalizăm atenția pe ceea ce inseamnă creșterea nivelului de trai al cetățenilor și, de asemenea, vom acorda tot ceea ce este la indemana noastră ca cetățenii să plătească taxele care şi le poți permite. Ca atare, la nivelul Guvernului, vom face tot ceea ce este omenește posibil pentru a continua să creștem investițiile şi in felul acesta să asigurăm o creștere economică, iar cetățenii romani să poată să beneficieze de pe urma lor. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, dle prim-ministru. Dle prim-ministru, dle secretar general, conferința noastră se incheie acum. Mulţumesc foarte mult! 2022-01-28 12:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_12_resize.jpgEvenimentul de lansare a studiului “Economic Survey of Romania”Știri din 28.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/evenimentul-de-lansare-a-studiului-economic-survey-of-romaniaGalerie foto Studiul - Economic Survey of Romania [check against delivery] Discursul prim-ministrului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, la lansarea studiului economic 2022 - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) Domnule Secretar General al OCDE, Mathias Cormann, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor, Permiteți-mi să incep prin a saluta sosirea la București a domnului Secretar General al OCDE, Mathias Cormann, la două zile după votul din cadrul Consiliului OCDE din 25-26 ianuarie, care a decis deschiderea discuțiilor de aderare cu Romania. De asemenea, vă mulțumesc, domnule Secretar General, pentru tot efortul depus pentru a debloca extinderea organizației. Cunoaștem rolul esențial in obținerea deciziei Consiliului OCDE și vă mulțumim, in numele Romaniei și al meu personal. De asemenea, vă mulțumesc pentru scrisoarea adresată in acest sens și pentru textul Rezoluția Consiliului privind deschiderea discuțiilor de aderare atașat. Trebuie să vă spun că Romania a convocat Comitetul Inter-Ministerial pentru admiterea in OCDE care a avizat, in ședința din 26 ianuarie, asumarea angajamentului Romaniei la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt intărite și dezvoltate in cele două documente ale OCDE, in cadrul reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial (Paris, octombrie 2021) - și anume - DECLARAȚIA PRIVIND VIZIUNEA OCDE și - DECLARAȚIA MINISTERIALĂ A CONSILIULUI DIN 2021. Valorile și principiile din aceste două documente vin in intampinarea solicitărilor pe care le regăsim in scrisoarea domneavoastră, domnule Secretar General. De altfel, la acest moment, Romania este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare: Declarația privind Investițiile; Principiile Guvernării Corporatiste Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului; Recomandarea Bunelor Practici in Statistică; Cadrul Inclusiv al BEPS - Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului; Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație; In lunile următoare, Romania va incepe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, țara noastră și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun in reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre. Intre proiectele pe care Romania le dezvoltă deja cu OCDE se află și prezentul Studiu economic pentru Romania, care arată angajamentul ferm al ţării noastre in ceea ce priveşte aderarea la organizaţie. Studiul prezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale Romaniei şi oferă factorilor de decizie o serie de recomandări extrem de utile, in vederea implementării acelor măsuri menite să genereze dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive. Prima parte este dedicată perspectivelor politice cheie, incluzand o prezentare a situației macroeconomice și a evoluţiilor pe termen mediu, cu o atenție specială acordată pandemiei și implicațiilor sale pentru economie. Studiul include mai multe referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al Romaniei, aprobat in luna septembrie de Comisia Europeană, specificand că acesta se concentrează in mod corect pe domeniile in care investițiile sunt urgent necesare. Reformele și investițiile incluse in plan vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei romanești in domenii precum: sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului işi găsesc răspunsul in măsurile pe care statul roman le-a avut in vedere in Planul Național de Redresare și Reziliență. Capitolul tematic dedicat analizei mediului de afaceri, include şi secţiuni dedicate necesității de a adapta accesul la finanțare la nevoile companiilor, guvernanța intreprinderilor de stat sau necesitatea de a imbunătăți eficiența judiciară și regimurile de insolvență pentru a spori dinamismul afacerilor. Infrastructura de transport și tranziția verde reprezintă domenii cheie, importanţa lor fiind reflectată, in cadrul PNRR, prin cea mai mare alocare financiară. Studiul subliniază necesitatea reducerii decalajelor in infrastructura de transport pentru a creşte productivitatea și a reduce disparitățile regionale. In cadrul prezentului studiu, au fost efectuate analize privind lipsa de corelare corespunzătoare intre necesităţile de pe piaţa forţei de muncă şi competenţe, aspecte referitoare la munca informală, prevenirea abandonului școlar, imbunătățirea calităţii educației și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale in educația primară. Autoritățile romane sunt conștiente de necesitatea imbunătățirii condițiilor pe piaţa muncii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește participarea tinerilor, pentru a proteja categoriile vulnerabile, in special in comunitățile marginalizate, pentru a sprijini programele de formare. In contextul pandemic actual, Guvernul Romaniei a adoptat o serie de măsuri inovative, in acord cu evoluția situației inregistrate la nivel național și cu necesitățile pieței muncii, cu scopul de a menține locurile de muncă din sectoarele economice afectate și a preveni creșterea șomajului. In ceea ce priveşte sistemul de pensii, Romania se află in plin proces de reformă, fiind evaluată legislația şi urmand a fi adoptate măsuri legislative de natură să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu și lung, corectarea disfuncțiilor și a inechităților dintre diferite categorii de beneficiari, intărirea principiilor contributivității, solidarităţii sociale şi a egalităţii. Studiul consideră că imbunătățirea accesului la educație și formare reprezintă unul dintre cele mai importante domenii, ce poate contribui la redresarea economică și la creșterea nivelului de trai. Apreciem recomandarea de a accelera măsurile de sprijinire a elevilor care riscă să părăsească școala și de a diminua decalajele educaţionale, in special in zonele defavorizate. Studiul prezintă un instrument util, care aduce o valoare adăugată ridicată factorilor de decizie politică, subliniind, in mod echilibrat, eforturile depuse pană acum de țara noastră, dar oferind, in același timp, recomandări utile in domeniile de o importanță deosebită pentru Romania. Intre principalele concluzii ale Studiului OCDE despre economia Romaniei, trebuie să remarcăm următoarele: Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt incă ridicate; Politicile macroeconomice au susţinut economia, iar politicile monetare trebuie să rămană vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. In ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit; Romania trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, in special pe componenta Next Generation; Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice; Reformele pot imbunătăţi eficienţa şi echitatea in sistemul de impozitare; Imbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului in ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării; Disparităţile regionale in ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate; La fel ca in statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (in special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. In vederea imbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobandească aptitudini adecvate; Creşterea productivităţii a fost semnificativă in anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea caştiguri de productivitate; Imbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii; Deşi accesul la finanţare s-a imbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit in ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare; Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri in ceea ce priveşte procesul investiţional; Continuarea luptei impotriva corupţiei va conduce la sporirea increderii in instituţiile statului. Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, in perioada imediat următoare, să le absorbim in politicile publice curente din Romania. Vă mulțumesc! *** Discursul Secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, la lansarea studiului economic 2022 - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Domnilor miniștri, Dragi colegi, Este intr-adevăr un privilegiu pentru mine să fiu astăzi aici cu dumneavoastră, la doar cateva zile după ce Consiliul OCDE a decis să inceapă discuțiile de aderare cu Romania. Am apreciat angajamentul de lungă durată al Romaniei de a dezvolta o relație solidă cu OCDE, pentru a deveni membru al acestei Organizații. V-ați descurcat uimitor de bine in ultimele două decenii in ceea ce privește creșterea economiei, a standardelor de viață, a veniturilor cetățenilor și chiar privitor la viitorul Romaniei, prin partneriatele cu UE, NATO, alte partneriate, sunteți clar parte a sistemului de valori promovand libertate, democrație, domnia legii, principiile de bază macroeconomice. Acestea au lucrat excepțional de bine pentru Romania pană in prezent, sunt incă foarte multe oportunități pentru imbunătățirea situației, mai este mult de lucru in această privință. Și dvs sunteți de părere că lucrand impreună, vom putea face următorul salt inainte. Am astăzi ocazia să prezint acest studiu economic cu privire la Romania. Este primul studiu economic al OCDE cu privire la Romania din 2002, care demonstrează progresul impresionant realizat de atunci. In ultimele două decenii, Romania a realizat o recuperare rapidă a decalajului cu economiile OCDE, in ciuda crizei financiare globale din 2007-2008 și a pandemiei de COVID-19. Pană in 2019, chiar inainte de pandemie, PIB-ul pe cap de locuitor a atins 27.000 USD - sau 63% - din media OCDE, in creștere masivă de la aproximativ 30% din media OCDE la inceputul anilor 2000. La fel ca in majoritatea țărilor din lume, puteți vedea că pandemia a lovit puternic Romania in ceea ce privește economia. In 2020, PIB-ul Romaniei a scăzut cu 3,7%, mai puțin decat media OCDE de 4,7%. De asemenea, Romania a reușit să trateze in mod cuprinzător de consecințele COVID-19. Ați luat o serie de măsuri sociale și economice care au reprezentat 3,6% din PIB in 2020 și 1,4% in 2021. Drept urmare, PIB-ul Romaniei a depășit nivelul de dinaintea crizei in al doilea trimestru al anului 2021. Astăzi, rata șomajului este, de asemenea, aproape de nivelul de dinainte de criză. Activitatea economică a revenit de anul trecut, iar redresarea continuă. Estimăm că, după o creștere de 6,3% a PIB-ului in 2021, economia Romaniei va crește cu 4,5% atat in ​​2022, cat și in 2023. Romania va fi unul dintre beneficiarii Planului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, unul dintre principalii beneficiari, ar trebui să spun, cu 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi reprezentand 6,5% din PIB, ceea ce este cu adevărat o sumă importantă. Una dintre principalele provocări in această privință este să vă asigurați că aceste fonduri sunt investite intr-un mod ințelept și că puteți să le absorbiți efectiv in economie. O implementare eficientă a Planului de redresare și reziliență finanțat de UE și a reformelor structurale asociate, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție - verde și digitală vor contribui la susținerea redresării Romaniei și, de asemenea, la continuarea pe calea ridicării nivelului de trai. Cu toate acestea, riscurile răman. In Romania și in intreaga lume, cel mai mare risc la adresa redresării economice susținute il reprezintă viitoarele valuri de infecție și in acest context, prioritară este creșterea ratei de vaccinare. Din păcate, Romania are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană, doar aproximativ 41% din populație este complet vaccinată. Pe măsură ce varianta Omicron se răspandește, eforturile de a accelera vaccinarea, in special in zonele rurale, trebuie să rămană prioritatea principală imediată. Ințelegem provocările, impactul dezinformării promovate de anti-vaccinisti. Eforturile de sporire a increderii in vaccinare prin furnizarea de informații fiabile, interacțiunea cu comunitățile defavorizate și combaterea dezinformării sunt cruciale. De asemenea, sugerăm ca Romania să ia in considerare extinderea certificatului de vaccinare la o gamă mai largă de activități și, poate, pentru unele profesii. Un alt risc este reprezentat de inflație. Inflația in Romania a atins 8,2% in decembrie anul trecut, depășind limita superioară de 3,5% a țintei Băncii Centrale de 2,5% +/- 1%, determinată in principal de creșterile prețurilor la energie și alimente. După cum știți, din octombrie 2021, Banca Națională a Romaniei a majorat ratele dobanzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază, pană la 2,0% in ianuarie. Acest lucru, fără indoială, va necesita monitorizare și măsuri continue. Romania se confruntă, de asemenea, cu provocări importante pe termen lung, cum ar fi disparități regionale mari in ceea ce privește standardele de viață și oportunitățile economice. Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre ale prosperității și inovației, dar presiunile sociale răman destul de semnificative in comunitățile marginalizate și in zonele rurale. Aceste presiuni au fost agravate și de efectele pandemiei. Și este cel mai puțin probabil pentru unele segmente ale populației să aibă rate mai mari de vaccinare. O altă provocare este incetinirea relativă a creșterii productivității, ea a incetinit și dacă priviți la media OECD, unele țări au folosit această oportunitate de a inregistra progrese. Creșterea productivității este importantă pentru realizarea convergenței economice și pentru creșterea nivelului de trai, mai ales in contextul imbătrinirii populației. Pandemia a agravat și dezechilibrele macroeconomice, cu o deteriorare a poziției contului curent și a celei fiscale. Deficitul bugetar a crescut la aproximativ 9% din PIB in 2020 din motive clare. Deficitul de cont curent a atins 5% din PIB in 2020 și s-a deteriorat in continuare pană la aproape 7% din PIB in trimestrul al treilea din 2021. In ceea ce privește productivitatea, unele dintre reglementările economice sunt foarte importante. Permiteți-mi să mă intorc acum la constatările studiului, care evidențiază acțiuni politice cheie. In primul rand, avem nevoie de o politică fiscală agilă pentru a stimula stabilitatea macroeconomică. O strategie credibilă de consolidare fiscală ar trebui pusă in aplicare odată ce redresarea are un parcurs ferm. Reformarea sistemului de pensii este urgentă, deoarece costurile legate de imbătranirea populației vor pune raportul datoria publică/PIB pe o tendință de creștere. Linia roșie din tabel reprezintă tendința de creștere fără nicio ajustare a politicilor in timp ce linia verde reprezintă situația in urma acestor măsuri. Costurile in creștere ale pensiilor ar limita resursele disponibile pentru educație, asistență medicală, asistență socială și infrastructură - toate sunt importante pentru susținerea creșterii economice viitoare. Salutăm includerea reformei sistemului de pensii in Planul de redresare și reziliență și incurajăm Romania să - și consolideze stimulentele pentru extinderea vieții profesionale și politicile de imbunătățire a capacității de angajare a lucrătorilor in varstă. Accelerarea modernizării in derulare a sistemului fiscal și a administrației este, de asemenea, esențială pentru imbunătățirea colectării impozitelor. Veniturile fiscale sunt la un nivel redus ăn Romania, aceasta fiind nu neapărat o consecință a politicii fiscale ci fiind mai degrabă legată de administrarea eficientă a politicilor fiscale existente. Se numără printre oportunitățile esențiale pe care le aveți, trebuie de asemenea să investiți in unele dintre programele dvs sociale. Reformele pentru eliminarea cheltuielilor fiscale cum ar fi scutirile de la taxele pe energie și pentru a crește impozitele pe proprietăți imobiliare, ar putea stimula creșterea durabilă. In al doilea rand, politicile ar trebui să abordeze provocările de pe piața muncii. In timp ce piața muncii a rezistat in timpul pandemiei de COVID-19, populația de varstă activă scade rapid, din cauza imbătranirii și a emigrării. Lipsa de calificare a fost un obstacol in calea creșterii in trecut și probabil va continua să fie și in viitor. Trebuie să imbunătățiți participarea forței de muncă și calificările trebuie să facă față nevoilor economiei Romaniei. Integrarea pe piața formală a muncii a persoanelor cu nivel de educație scăzut, in special din randul tinerilor, femeilor și populației de etnie romă , reprezintă o provocare. Acest lucru se explică parțial prin inegalitatea persistentă in educație. In incurajăm pe premier să continue eforturile privitoare la politici in acest domeniu. Romania se numără printre țările in care mediul socioeconomic are cel mai mare impact asupra performanțelor legate de lectură. Prea mulți tineri romani părăsesc școala inainte de a obține competențele necesare pentru a avea succes pe piața muncii. Inchiderea școlilor din cauza COVID-19 a adancit și mai mult decalajele de invățare și a accentuat inegalitatea in accesul la educație. Impactul a fost mai mare pentru copiii din medii defavorizate. Accelerarea sprijinului pentru studenții vulnerabili este urgentă. Măsurile planificate in cadrul proiectului - Romania Educată și a Planului Național de Recuperare și Reziliență sunt pași in direcția bună. Resursele financiare și umane ar trebui alocate școlilor din zonele defavorizate, cursurilor pentru a sprijini elevii aflați in dificultate și inițiativelor de prevenire a abandonului școlar. In mod similar, prea puțini adulți au acces la formare, inclusiv in randul șomerilor. In tabel, Romania apare in culoarea roșie, comparativ cu media OCDE și precum vedeți sunt destule oportunități pentru imbunătățirea situației in această privință. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă trebuie consolidate pentru a se adapta mai bine la nevoile in schimbare ale pieței muncii, pentru a oferi sprijin individualizat și a extinde programele de formare. Mai important, oferirea de servicii de ingrijire copiilor pe termen lung la prețuri accesibile și de bună calitate va contribui la creșterea participării pe piața muncii, in special a femeilor. In al treilea rand, consolidarea mediului de afaceri pentru creșterea durabilă a productivității - pe care acest studiu pune accent, este, de asemenea, importantă pentru Romania. Creșterea productivității este esențială in special pentru continuarea convergenței economice și pentru imbunătățirea competitivității Romaniei. Conform Indicatorilor OCDE privind reglementarea piețelor de produse, Romania are reglementări mai restrictive decat media OCDE, in special in ceea ce privește licențele și permisele. Cu sprijinul OCDE și al Uniunii Europene, Romania simplifică in prezent licențele de afaceri pentru activitățile de producție. Acesta este un pas binevenit. Va fi important să continuăm pe această cale prin simplificarea și digitalizarea procedurilor, inclusiv pentru sectorul serviciilor. Ineficiența regimului de insolvență și aglomerația instanțelor impiedică, de asemenea, realocarea resurselor economice către sectoare și firme mai productive. Introducerea unor proceduri extrajudiciare, de exemplu, ar facilita ieșirea firmelor neviabile și reorganizarea firmelor viabile, intărind totodată disciplina de piață. Domnia legii este fundamentală pentru ca o economie de piață să funcționeze corect. Eforturile recente in ceea ce privește lupta impotriva corupției sunt binevenite și ar trebui extinse și intensificate, deoarece increderea in instituții și integritatea răman o problemă majoră. Salut faptul că Romania şi-a exprimat deja intenţia de a adera la Convenţia OCDE Anti-Mită. Investițiile suplimentare in infrastructură, in special in sectoarele transporturilor și energiei, sunt, de asemenea, importante pentru creșterea potențialului economic al Romaniei. Nu in ultimul rand, Romania trebuie să-și imbunătățească in continuare rezultatele in ceea ce privește politicile de mediu. Romania a făcut progrese impresionante in această privință. Sunteți la un nivel mai scăzut decat media Uniunii Europene in ceea ce privește emisiile pe cap de locuitor dar obiectivul de zero emisii de carbon pană in anul 2050 este mai greu de atins. Emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus de peste jumătate de la inceputul anilor 1990, ați reusit să modernizați semnificativ capacitățile industriale dar multe mai sunt de făcut in această privință. Reducerea poluării aerului este de asemenea importantă. Poluarea este un pericol major pentru mediu și sănătate in Romania, asociat cu un număr mare de decese premature. Politicile trebuie să combine investițiile verzi, care reprezintă 41% din Planul de redresare și reziliență, cu stimulente pentru reducerea daunelor aduse mediului și, dacă este necesar, insoțite de măsuri de compensare pentru gospodăriile cu venituri mici. Domnule premier, Dragi colegi, Sper că veți găsi concluziile și recomandările noastre utile pe drumul reformelor. OCDE va continua să se implice și apreciază sprijinul politic larg din partea integrului spectru politic. Vom face tot ceea ce este posibil pentru o implicare constructivă in relația cu dvs. Vă mulțumesc domnule prim-ministru. COMUNICAT DE PRESĂ Studiul Economic pentru Romania al OCDE, lansat astăzi, la Palatul Victoria Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat la evenimentul de lansare a Studiului Economic pentru Romania al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurat astăzi, la Palatul Victoria, in contextul vizitei pe care secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, o efectuează in Romania. Vizita are loc la scurt timp după decizia Consiliului OCDE de a da undă verde deschiderii negocierilor de aderare a Romaniei la acest for interguvernamental. Comitetul Interministerial pentru admiterea in OCDE a validat, in ședința din 26 ianuarie, asumarea atașamentului Romaniei la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt ele intărite și dezvoltate in cele două documente adoptate cu prilejul reuniunii Consiliului OCDE desfășurate la Paris, in octombrie anul trecut. In numele Romaniei și al său personal, premierul Nicolae-Ionel Ciucă i-a mulțumit inaltului oficial al OCDE pentru efortul depus pentru a debloca extinderea organizației și rolul esențial in obținerea deciziei Consiliului OCDE de incepere a negocierilor cu Romania. Studiul economic pentru Romania al OCDE reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din țara noastră, subliniind in mod echilibrat eforturile depuse pană acum, dar oferind, in același timp, recomandări utile in domeniile de o importanță deosebită pentru Romania, in scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive. De menționat că documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al Romaniei, aprobat in luna septembrie de Comisia Europeană, specificand că acesta se concentrează in mod corect pe domeniile in care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului işi găsesc răspunsul in măsurile pe care statul roman le-a avut in vedere in Planul Național de Redresare și Reziliență. Reformele și investițiile incluse in PNRR vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei romanești in domenii precum: sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului işi găsesc răspunsul in măsurile pe care statul roman le-a avut in vedere in Planul Național de Redresare și Reziliență. Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, in perioada imediat următoare, să le absorbim in politicile publice curente din Romania, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, referindu-se la concluziile experților OCDE. Studiul OCDE pune accentul asupra dezvoltării infrastructurii de transport și tranziția verde, a necesității reducerii decalajelor de dezvoltare, a corelării pieței forței de muncă și competențelor, imbunătățirii accesului la educație și formare, reformei sistemului de pensii. In același timp, arată eforturile depuse pană acum și oferă recomandări utile in domeniile de o importanță deosebită pentru țara noastră. Romania a avut o abordare cuprinzătoare in gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri in plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB in 2020 și 1,4% din PIB in 2021. In acest fel, in al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul Romaniei a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB inregistrată in 2021, estimăm că Romania va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atat in 2022, cat și in 2023, a declarat, la randul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. In opinia sa, Romania a inregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, in pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm in prezent. In 2019, inaintea izbucnirii pandemiei, Romania a inregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE - o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cat inregistra Romania la inceputul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann. Inaltul oficial al OCDE a subliniat, in context, faptul că aceste progrese pot fi susținute in continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice. Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că Romania trebuie să facă față atat provocărilor in plan economic, dar și celor in materie de sănătate publică, menționand intre acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19. Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2022 despre economia Romaniei, sunt următoarele: Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt incă ridicate; Politicile macroeconomice au susţinut economia; iar politicile monetare trebuie să rămană vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. In ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit; Romania trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, in special pe componenta Next Generation; Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice; Reformele pot imbunătăţi eficienţa şi echitatea in sistemul de impozitare; Imbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului in ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării; Disparităţile regionale in ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate, La fel ca in statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (in special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. In vederea imbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobandească aptitudini adecvate; Creşterea productivităţii a fost semnificativă in anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea caştiguri de productivitate; Imbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii; Deşi accesul la finanţare s-a imbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit in ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare; Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri in ceea ce priveşte procesul investiţional; Continuarea luptei impotriva corupţiei va conduce la sporirea increderii in instituţiile statului. La ora actuală, Romania este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. In lunile următoare, Romania va incepe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, Romania și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. *** Aderarea Romaniei la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe romane. Romania şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv in aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reinnoit-o in 2016 şi 2017. Pe 25 ianuarie 2022, Romania a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru. Notă: Studiul Economic pentru Romania al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Economic Survey of Romania (January 2022) poate fi accesat la următoarele link-uri: https://www.oecd.org/economy/romania-economic-snapshot/; https://www.gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Romania_Survey_2022_VRD.pdf 2022-01-28 11:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-28-03-13-22big_image_1.jpgÎntrevedere oficială a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias CormannȘtiri din 28.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-oficiala-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-secretarul-general-al-organizatiei-pentru-cooperare-i-dezvoltare-economica-ocde-mathias-cormannGalerie foto 2022-01-28 11:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-28-11-06-12big_image_10.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 27 ianuarieȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-27-ianuarie1643302037Galerie foto [check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după şedinţa de guvern de astăzi, in cadrul căreia au fost dezbătute şi aprobate o serie intreagă de documente pe care vi le voi prezenta. Alături de mine sunt doi dintre membrii cabinetului Nicolae Ciucă: ministrul afacerilor interne, domnul Lucian Bode, şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, domnul Dan Vilceanu. Pentru inceput o să-l invit alături de mine pe domnul ministru al afacerilor interne, Lucian Bode, pentru a vorbi despre noi reglementări privind circulaţia pe drumurile publice. Domnule ministru, vă rog. Lucian Bode: Mulţumesc. Bună ziua, bine v-am regăsit. Am adoptat in şedinţa executivului de astăzi Ordonanţa Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice. Vreau să precizez de la inceput faptul că scopul legislaţiei rutiere este in primul rand acela de a proteja viaţa, integritatea şi sănătatea persoanelor care participă la traficul rutier sau se află in apropierea acestuia. Acest act normativ este rezultatul unor consultări şi dezbateri aprofundate cu toţi cei interesaţi de creşterea nivelului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic. Legislaţia rutieră suscită cred cel mai crescut interes din partea publicului de fiecare dată cand i se aduc modificări şi completări, de aceea este important să clarificăm cateva aspecte. Unu, obiectivul de creştere a siguranţei rutiere, asumat de Romania prin PNRR, la capitolul reforme, de reducere a numărului de victime, persoane grav rănite şi decese, ale accidentelor rutiere cu 25% faţă de nivelul de referinţă 2019, termenul asumat fiind 2026. Şi doi, toată siguranţa rutieră constituie o problemă gravă in Romania, nivelul acesteia fiind semnificativ mai mic faţă de media inregistrată in statele membre ale Uniunii Europene. Şi să vă dau cateva cifre. In anul 2021 s-a inregistrat o scădere a numărului accidentelor grave cu aproape 22% şi a persoanelor grav rănite cu aproape 31%, comparativ cu 2020, in timp ce numărul persoanelor decedate in accidente rutiere a crescut cu 8%, mai exact am ajuns la 1.778 de morţi in accidente rutiere in anul 2021. In ceea ce priveşte atat contravenţiile constatate, cat şi infracţionalitatea sesizată la regimul circulaţiei pe drumurile publice, se remarcă un trend ascendent ingrijorător. Astfel, comportamentul actual in trafic al unor participanţi la trafic a impus o reevaluare a cadrului legal şi noi mecanisme de sancţionare a abaterilor prin raportare la gradul de pericol social al acestora. In continuare, vă rog să-mi permiteţi să prezint zece puncte majore de intervenţie la nivelul legislaţiei rutiere, care şi-au găsit corespondentul intr-un set de reglementări pe care le voi puncta pe scurt in continuare, pe principiul problemă identificată - soluţie propusă. Primul element de noutate şi cu cel mai mare impact vizează definirea comportamentului agresiv in conducerea vehiculelor pe drumurile publice, precum și sancționarea acestui comportament cu amendă cuprinsă intre 580 de lei și 725 de lei, clasa a II-a de sancțiuni, și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Doi: Regimul de circulație pe autostradă și inăsprirea sancțiunilor pentru nerespectarea regulilor. Am văzut cu toții acele imagini șocante, care surprindeau un comportament iresponsabil și riscant, care a pus in pericol viața celor din jur, măsura legislativă fiind inăsprirea sancțiunilor. Așadar, se sancționează fapta privind circulația nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgență a autostrăzilor cu amendă prevăzut in clasa a IV-a de sancțiuni, intre 1.305 și 2.900 de lei, și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. Se introduce sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile pentru săvarșirea faptelor privind executarea pe autostradă a manevrelor de intoarcere sau de mers inapoi. Trei: de asemenea, este trecută intr-o clasă superioară de contravenții, din clasa a II-a de sancțiuni in clasa a III-a de sancțiuni fapta privind nerespectarea regulilor referitoare la efectuarea manevrei de depășire și neacordarea de prioritate, precum și majorarea perioadei de suspendare a permisului de la 30 de zile la 60 de zile. Am văzut atatea tragedii la trecerile la nivel cu calea ferată, ceea ce indică o ineficiență a măsurilor actuale, motiv pentru care se majorează perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce de la 90 de zile la 120 de zile in cazul nerespectării regulilor de trecere la nivel cu calea ferată. Cinci: Este reglementat un nou prag de viteză, respectiv pragul de peste 70 de km pe oră față de limita legală, pentru depășirea căreia se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile. Şase: Se introduce o nouă contravenție pentru nerespectarea obligației de a menține permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului. Şapte: S-a constatat o lipsă de eficiență a punctelor de penalizare aplicate, intrucat in situația depunerii plangerii contravenționale, termenul de prescripție a cumulului de puncte nu se suspendă. De aceea, venim cu o nouă reglementare și se reglementează soluția de suspendare de drept a termenului de prescripție de 6 luni pentru cumul de 15 puncte de penalizare, pană la rămanerea definitivă a hotărarii judecătorești. Opt: Se introduce interdicția de a conduce un vehicul pe drumurile publice in urma condamnării pentru săvarșirea unor infracțiuni la regimul rutier pe teritoriul Romaniei pentru titularii de permise de conducere emise de autoritățile altor state. De asemenea, a fost introdusă o facilitate importantă pentru cetățeni și anume: posibilitatea susținerii testului de verificare a cunoștințelor regulilor de circulație, care permite reducerea perioadei de suspendare la orice serviciu al Poliției Rutiere de pe teritoriul Romaniei. Şi ultima: Sunt stabilite norme cu privire la transmiterea datelor de identificare ale șoferului de către proprietarul mașinii, pentru responsabilizarea proprietarului mașinii, in sensul identificării in mod cert a persoanei care a condus vehiculul la un anumit moment. De asemenea, doresc, in final, să precizez că in termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe, regulamentul de aplicare a Ordonanței de Urgență 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se modifică și se completează cu prevederile prezentei ordonanțe, prin hotărarea Guvernului. Aşa cum ştiţi, această ordonanţă a Guvernului va intra in vigoare la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial, fiind pe legea de abilitare a Guvernului in perioada vacanţei parlamentare. Incă o precizare: dispoziţiile referitoare la contravenţii intră in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a acestei ordonanţe. Vreau să fie foarte clar un lucru şi cred că suntem conştienţi cu toţii, de realitatea zilelor noastre, care ne obligă la reacţii adecvate şi responsabile: carnagiul de pe şoselele Romaniei trebuie oprit. Acest obiectiv se atinge prin intervenţii ferme la nivelul Legislaţiei Rutiere, pentru că, din păcate, nu sunt suficiente doar campaniile de conştientizare şi cursurile de educaţie rutieră. Sunt adeptul prevenţiei. Amenda ar trebui să fie ultimul motiv pentru care şoferii conduc preventiv, in primul rand ar trebui să o facă pentru protejarea vieţii lor şi a celor din jur. Imi doresc să ajungem la acest nivel de inţelegere din partea tuturor participanţilor la trafic, să ne respectăm in trafic şi să preţuim viaţa şi din postura de conducător auto. Vă mulţumesc, dacă aveţi intrebări, vă stau la dispoziţie! Reporter: Bună ziua. Vreau să vă intreb, pentru şoferii vitezomani care depăşesc cu 70 de km, 120 de zile li se suspendă? Şi după 30 de zile pot să dea examen sau să facă altceva ca să-şi recapete carnetul inapoi? Lucian Bode: Creşte de la 90 la 120, exact cum aţi spus. Am introdus acest prag de peste 70 de kilometri pe oră depăşirea vitezei maxime admise. După ce se epuizează perioada de suspendare, ei beneficiază de toate drepturile unui conducător auto. Cei mai mulţi, dacă aţi observat şi in intervenţia mea, am făcut referire la un aspect: foarte mulţi contestau in instanţă, din acele puncte contestau in instanţă, şi am să vă dau un exemplu: dacă avea 9 puncte penalizare şi primea incă 6 pentru nerespectarea unei obligaţii, contesta şi expira perioada celor 6 luni cand cele 9 puncte se calculau, se adunau la cele 6 şi, practic, chiar dacă in instanţă pierdea, după 6 luni el rămanea cu cele 6 puncte, cele 9 fiind şterse. In consecintă, am venit cu această posibilitate foarte corectă din punctul nostru de vedere, acest lucru se poate opera doar din momentul in care rămane definitivă o hotărare a instanţei. Andrei Şerban: Am inţeles, dar in cazul vitezomanilor? Deci lor li se suspendă pentru 120 şi ei pot, după 30 de zile să işi ia inapoi carnetul, dacă fac diferite... S-a păstrat reglementarea? Lucian Bode: Nu. Noi vom veni, aşa cum am spus, in regulament, in regulamentul de modificare a aplicării 195, vom veni cu toate aceste precizări. Cum spuneam, in 30 de zile de la momentul publicării in Monitorul Oficial a acestei ordonanţe de guvern, ordonaţe simple, intră in vigoare tot ceea ce este legat de contravenţii. Reporter: O intrebare, o completare mai bine spus: aveţi statistici sau date mai clare care să arate in cate cazuri, cand vorbim de accidente, de vină este infrastructura şi dacă da, ce măsuri luaţi şi in direcţia aceasta? Lucian Bode: Da, am o astfel de statistică, nu o am la indemana aici, o voi prezenta cu prima ocazie cand voi mai veni in faţa dumneavoastră. Am o astfel de statistică, din care rezultă in cate accidente a fost identificată infrastructura ca fiind cauză a accidentului. Dar, majoritatea accidentelor de circulaţie grave au ca şi cauză nerespectarea regimului de viteză, neacordarea priorităţii de trecere, depăşiri neregulamentare, şi aşa mai departe. Infrastructura sau cauza generatoare de accidente numită infrastructură deficitară, că nu vorbim de accidente pe autostradă, unde am putea vorbi de o infrastructură modernă, infrastructura deficitară generează accidente rutiere grave, dar intr-un procent in a patra/a cincea categorie, dacă vreţi, ca importanţă. Reporter: Şi măcar cu o marjă, aproximativ cam care ar fi procentul şi ce măsuri trebuie luate? Lucian Bode: Sigur că investiţia in infrastructură creşte gradul de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice; de asemenea și o semnalizare corespunzătoare. Sunt multe lucruri care ar trebui făcute legate de infrastructură, dar inainte sau in paralel cu investiţiile in infrastructură, cred că este bine să venim şi cu aceste, hai să le spun sancţiuni pentru cei care nu respectă regulile de circulaţie. Şi aici vedeţi că vorbim doar de extreme, vorbim de teribilişti, vorbim de cei care riscă să producă accidente rutiere grave cu consecinţe, aşa cum am arătat, pierderea de vieţi omeneşti. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Dacă se poate, o intrebare pe un alt subiect, pentru că se tot vorbeşte in ultimele zile despre pensiile normale, pensiile speciale. Cum vom face reforma? Ştim că se face un comitet interministerial in care se discută despre acest lucru, aveţi şi dvs un reprezentant pentru pensiile pe care le reprezentaţi. Domnul Ciţu spunea astăzi că ar trebui aliniate toate aceste pensii speciale la principiul contributivităţii. Asta, in mod logic, inseamnă tăieri de pensii speciale, pentru că ştim foarte bine că in multe cazuri se calculează, se calcula cel puţin in funcţie de salariul brut, nu de net, pensia era mai mare decat salariul, şi acest principiu ar putea să fie eliminat. Aveţi o propunere pregătită? Care este procentul in care se plătesc pensiile, adică dacă este o sumă pe un an in care vă incadraţi in plata acestor pensii speciale, să vedem dacă cu tot cu Ministerul de Interne şi al Apărării, dacă cumva depăşim acel procent de 9,4% din PIB? Lucian Bode: Sunt intru totul de acord ca in Romania pensiile să fie plătite pe principiul contributivităţii. Sunt cu totul de acord ca in Romania să nu avem pensii speciale. Insă cine confundă pensiile militare cu pensii speciale face o greşeală şi pensiile de serviciu, pensiile militare, pensiile din sistemul nostru, al afacerilor interne, sunt in acest moment, n-aş vrea să greşesc, au o presiune pe buget undeva la 5,2 miliarde de lei. Vorbim despre 97.000 de pensionari proveniţi din sistemul de ordine publică. Vorbim despre pensii cuprinse intre 1.000 şi 2.500 de lei intr-un număr de aproximativ 21.000 de pensionari, pentru ei s-a aplicat acea indexare de 10%. Toţi cei care aveau pensii sub 2.500 de lei au primit această indexare. Aşadar, nu cred că este corect să punem semnul egal intre pensiile militare şi pensiile speciale. Sunt de acord, insă, să existe o discuţie şi in cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru că aici intră şi pensiile din randul Ministerului Apărării şi al serviciilor de informaţii ş.a.m.d. Nu. Vorbesc despre aceste categorii. Sunt intru totul de acord să avem aceste analize, presiunea pe buget este intr-adevăr mare, 22 - 23% din bugetul Ministerului Afacerilor Interne merge către această componentă, capitolul social, dar nu sunt de acord cu afirmaţia, pensiile militare, pensiile de serviciu sunt pensii speciale. Reporter: Bună seara! Ştiu că se făcea o verificare a Corpului de control in urma modului in care Jandarmeria - şi asta ne spuneaţi acum două săptămani - s-a ocupat de paza Parlamentului, atunci cand mai multe persoane au incercat să intre in Parlament. In ce stadiu suntem acum cu această verificare? Lucian Bode: Tu știi asta. Eu știu că vin la briefingul de presă și am fost convins că mă intrebi, de aceea vreau să iți ... Reporter: V-am intrebat acum două săptămani, da. Lucian Bode: Da, de aceea vreau să iți mulțumesc pentru intrebare. In urmă cu cateva zile s-a finalizat raportul Corpului de control al ministrului și acest raport evidențiază trei direcții de acțiune. Permiteți-mi in să vi le prezint. Unu: transmiterea constatărilor, documentelor și concluziilor Corpului de control către Parchetul Militar, pentru continuarea cercetărilor și dispunerea măsurilor ce se impun. Jandarmeria Romană a colaborat in permanență cu instituțiile abilitate să cerceteze astfel de fapte și va răspunde de fiecare dată in mod transparent solicitărilor venite in acest sens. Fac mențiunea că acest raport are un număr semnificativ de anexe clasificate. Aceste anexe au fost trimise in integralitate, alături de raport, evident, către Parchetul Militar care desfășoară o anchetă acolo. Doi: am spus-o incă de la momentul in care se intrevedeau primele rezultate ale acestui control și imi mențin, mi-am menținut punctul de vedere și am semnat acest raport, văzand și spunand foarte clar beneficiarului că se impune o reanalizare, impreună cu beneficiarul, a măsurilor pentru intărirea securității Palatului Parlamentului. In acest sens, deja au fost inițiate demersurile pentru analiza in comun de către structurile implicate in asigurarea securității Palatului Parlamentului a măsurilor ce se impun pentru imbunătățirea sistemului tehnic de securitate, optimizarea măsurilor de securitate și actualizarea procedurilor de acțiune. Acest gen de abordare - ii spun eu pro activă - definește acțiunile Jandarmeriei Romane, care este deschisă să asigure in continuare sprijinul necesar beneficiarilor de pază cu efective de jandarmi. Trebuie să subliniez faptul că noi avem peste 1.300 de obiective, in acest moment, aflate in responsabilitatea Jandarmeriei. Și nu in ultimul rand, cea de-a treia direcție despre care vorbeam la inceputul intervenției: elaborarea unui plan de măsuri la nivelul Direcția Generale a Jandarmeriei Municipiului București, care să vizeze o analiză a modului de documentare, planificare, organizare și desfășurare a misiunilor de asigurare a ordinii publice, in special a celor in care se acționează in sistem integrat. Acest plan va fi transmis pentru monitorizare către Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane. Orice disfuncționalitate de natură tactică trebuie temeinic analizată și rapid remediată. Persistența lor, indiferent de zona in care se manifestă, vulnerabilizează instituțiile și slăbește increderea cetățenilor in autoritatea statului. Reporter: Bun. Și voiam să vă intreb dacă mai e cazul să fie făcută vreo majorare a veniturilor polițiștilor in acest an. Am văzut protestele, am văzut că ați purtat discuții cu ei. Lucian Bode: Nu vorbim despre o majorare. Vorbim despre acordarea unor drepturi salariale restante la Legea 153, au acest drept caștigat, la care statul s-a angajat. Anul 2021 ar fi trebuit să ii găsească cu acordarea acelui drept salarial restant, o pătrime din ceea ce s-a stabilit in momentul modificării legislației, iar anul 2022 incă o pătrime. Eu am spus, in momentul adoptării proiectului de buget și avem și confirmarea Ministerului de Finanțe, că imi doresc să creștem veniturile in acest an, să creștem incasările la bugetul de stat și să avem posibilitatea să acordăm aceste drepturi salariale restante nu doar polițiștilor și tuturor celorlalți bugetari, care au aceste drepturi și nu le sunt incă acordate. Reporter: Deci este posibil anul acesta să vedem... Lucian Bode: Imi doresc să fie operate in acest an. Reporter: Și ultima mea intrebare, dacă-mi permiteți, foarte scurtă: va veni factura la energie pentru luna decembrie şi dacă da, cat e? Lucian Bode: Da, mi-a venit factura la energie. Eu stau in chirie aici. M-am uitat şi eu pe luna septembrie, aveam undeva energie electrică, gaze naturale 300 şi ceva de lei şi cu ingrijorare m-am uitat la factura de pe luna decembrie, undeva la 1.700 de lei energie electrică și gaze naturale. Menționez faptul că contractul este pe proprietar și proprietarul este persoană juridică, așadar speranțele mele de a beneficia proprietarul de o compensare sunt zero. Reporter: Mulțumesc. Lucian Bode: Mulțumesc foarte mult. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult domnului ministru. Așa cum vă spuneam, alături de noi se află ministrul investițiilor și proiectelor europene. Astăzi a fost o zi care a fost sub semnul fondurilor europene. S-a intrunit pentru prima dată Comitetul interministerial pentru PNRR, dar sunt și multe alte lucruri noi pe care domnul ministru este gata să le impărtășească cu dvs. Domnule ministru! Mulţumesc foarte mult. Dan Vilceanu: Bună seara! Astăzi a avut loc prima intalnire a Comitetului interministerial privind PNRR. Este un comitet interministerial care va coordona implementarea PNRR şi va lua măsurile necesare in condițiile in care se observă intarzieri. De asemenea, este un comitet al cărui președinte este premierul şi ministrul investițiilor şi proiectelor europene este vicepreședinte. Aşa cum v-am mai specificat cu alte ocazii in momentul in care m-aţi intrebat dvs. la un moment dat despre implicarea premierului in coordonarea PNRR. De asemenea, vreau să vă spun că mai există un comitet de monitorizare in cadrul PNRR care-şi va desfășura activitatea la MIPE, practic este la MIPE inființat, din care fac parte structurile asociative, adică asociațiile județelor, comunelor, orașelor, municipiilor, ONG-uri şi tot felul de alte instituții relevante din punctul acesta de vedere, de asemenea, un organism care veghează la monitorizarea PNRR. Aşa cum ştiţi, există şi alte comisii, comitete, inființate de persoane politice sau partide politice, deci toată lumea e cu ochii pe PNRR, ceea ce e un lucru bun şi dacă asta va rezulta la o mai bună coordonare şi implementare a PNRR, suntem convinși că orice mană de ajutor e binevenită. Pe de altă parte, aş vrea să vă spun că Romania este un stat care şi-a indeplinit obiectivele din PNRR pană in prezent, este unul dintre statele, in primul rand, care a semnat PNRR, mai sunt cinci state europene care incă nu au semnat PNRR, nu au un PNRR, aici mă refer la Bulgaria, Ungaria, Polonia, Suedia şi Olanda, care nu au incă PNRR. Dar, vreau să vă spun că faptul că am reușit să inchidem jaloanele de la finalul anului trecut, a dat o notă de seriozitate şi am arătat angajamentul nostru clar că vom implementa PNRR şi există un feedback pozitiv din punctul acesta de vedere din partea Comisiei Europene. De asemenea, suntem unul dintre statele care a reușit să aibă un sistem IT pentru monitorizarea PNRR, este acel sistem de la MIPE prin care comunicăm şi cu Comisia, acolo sunt incărcate datele pentru ca toţi partenerii din PNRR să aibă acces la informaţii, să poată incărca informaţii. Să ştiţi că cele mai multe state nu au reuşit să aibă acest sistem IT. Romania este, aşa cum vă spuneam, unul dintre statele, probabil singurul in acest moment care are acest sistem IT implementat. Aşteptăm doar ca autoritatea de audit să facă auditul asupra sistemului şi să putem să incărcăm in el date. El e in testare, l-am testat cu Comisia, lucrurile sunt foarte bune. De asemenea, la nivelul fiecărei instituții coordonatoare de reformă din PNRR va exista o altă componentă IT care va face legătura cu acest sistem de la MIPE, deci, practic, fiecare minister va avea o componentă IT. Odată cu finalizarea tuturor procedurilor de inființare a unităților de implementare din partea fiecărei instituţii coordonatoare de reformă vom avea o auditare din partea Autorității de Audit privind intregul sistem, aşa cum prevede toată procedura specificată in PNRR. Există şi cateva reforme sau acte normative care necesită o atenție sporită din partea noastră, suntem conștienți de acest lucru, şi aici mă refer in primul rand la acea strategie privind calitatea aerului, care are ca instituție de reformă Ministerul Mediului, acolo au fost deja două-trei incercări de a face o licitație şi nu s-a prezentat nimeni, am discutat cu ministrul mediului şi am ales impreună o variantă de a lua o consultanță - Banca Mondială, sau BEI sau altă instituție - care ne poate oferi posibilitatea de a avea o consultanță intr-un timp mult mai scurt decat să reluăm o procedură de achiziție. Dacă vă aduceți aminte, am apelat la această variantă şi atunci cand vorbeam de Legea pensiilor. Bun. Cam astea sunt lucrurile in ceea ce privește PNRR, dar n-aş vrea să inchei şi să vă spun despre programele operaționale 2014 - 2020 şi 2021 - 2027 pană nu clarificăm următorul aspect: nu există niciun fel de discuție privind renegocierea PNRR. Cred că o spun a cincea oară şi o să o spun şi a zecea oară, dacă este nevoie. Există acel termen - 2023 - cand poți face ajustări şi cand poți să ai unele discuții, dar nu există niciun fel de renegociere in ceea ce privește PNRR. Faptul că există diverse atitudini politice ale unor miniștri, sunt de ințeles. Sunt şi oameni politici. N-o să le comentez, astăzi, aici, la Guvern, pentru că nu este instituția de la care să incercăm să facem politică, sau să dăm mesaje politice. Vreau doar să vă spun că Romania, pană in prezent, nu a avut niciodată alocat pensiilor un procent de 9,4% din PIB, tot timpul a fost mai mic. Așa că acest procent de 9,4% din PIB nu este un procent neindestulător, dacă ne referim la ce s-a intamplat pană acum in Romania, ci este un procent mai mare. De aceea, cred că trebuie să ne concentrăm, in primul rand, pe reforma sistemului de pensii din Romania, pe modul in care eliminăm inechitățile, pentru că asta deranjează cel mai tare, ii deranjează cel mai tare pe romanii, faptul că, indiferent de sistemul de pensii de care vorbim, că vorbim de militari, că vorbim de CFR-iști, că vorbim de ce vreţi dumneavoastră, de funcționari publici, faptul că există un cetățean care a ieșit la pensie acum 5 ani şi are pensia mult mai mică decat cel care a ieșit la pensie anul trecut, generează o nemulțumire. Şi acesta este primul lucru pe care trebuie să-l rezolvăm: eliminarea inechităților. Asta inseamnă o lege nouă a pensiilor. La asta se referă comisia și autoritățile romane in momentul in care am negociat PNRR: eliminarea inechităților. O lege a pensiilor nouă, corectă şi cu pensii decente, dacă nu foarte bune. Tocmai de aceea, există o preocupare şi pentru creșterea procentului pentru Pilonul II de pensii, astfel incat să putem să sperăm că eu şi dumneavoastră vom avea pensii intr-o zi. Altfel, este clar că nu vom beneficia de pensii dacă nu facem ceva. Şi știm cu toţii lucrul acesta, nu numai noi, romanii, ci toată Europa, toată lumea, pentru că in toate ţările există o problemă cu sustenabilitatea sistemului de pensii. Tocmai de aceea, după implementarea acestor reforme, vom avea o pensie de la Pilonul I cu o altă pensie practic, cu o altă componentă şi de la Pilonul II, ceea ce va duce ca fiecare roman să aibă o pensie mai bună, mai decentă, mai corectă şi fără inechități care să genereze nemulțumire evidentă din partea populației. Referitor la Programul Operațional 2014-2020, o să vă fac şi această informare, pentru că am făcut-o și in cadrul Guvernului, a fost o informare pe care, vreau să știți, premierul o cere săptămanal, la fiecare ședință de Guvern. Pe bugetul 2014-2020, așa cum știți, beneficiem de acel mecanism N+3 și terminăm exercițiul bugetar in 2023. Gradul de absorbție, fără a include și Politica Agricolă Comună, este de aproximativ 57% și sperăm ca la finalul acestui an să atingem undeva la aproximativ 70% din fondurile din care avem dreptul. Dacă adăugăm și componenta generată de Politica Agricolă Comună, gradul de absorbție al Romaniei este de 66%. Este un procent care asigură o absorbție bună, să spun, dar nu e nici foarte bună, nici foarte proastă. E un procent, să spunem in medie, dacă pot să folosesc termenul acesta. Evident că ne dorim să creștem gradul de absorbție, ne dorim să nu rămană niciun euro neatras. Ceea ce este important să știți este că fiecare program operațional are caracteristicile lui şi am să vă dau un scurt exemplu. Programul Operațional Competitivitate, unde, dacă vă uitați acum, o să vedeți că gradul de absorbție este undeva la 31-32% și asta e de natură să genereze o ingrijorare: cum vei putea recupera astfel incat să poți trage pană la 2,3-2,4 miliarde de euro, cat are alocat Romania pe Programul Operațional Competitivitate? Ceea ce trebuie să știți este că prin acest program sau pe acest program vor fi decontate inclusiv Măsurile 1 și 2 pentru IMM-uri, pentru care deja am făcut demersuri pentru plata acestor sume la Comisie. Deci practic numai de acolo mai vin incă 700 și ceva de milioane. Plus Măsura 3, pe care vrem să o implementăm, să facem apelul, să terminăm cu tot cu apel pană la finalul lui martie, incă 360 de milioane de euro. Plus celelalte alte proiecte care sunt in acest program, dacă facem un calcul o să vedeți că deja ne apropiem de 2 miliarde și /.../sar de 2 miliarde. Deci vreau să vă spun că din acest punct de vedere, faptul că s-a supracontractat fiecare program undeva, in general, la 146%, ne asigură toate argumentele să credem că nu vor rămane bani necheltuiți din acest program operațional. In ceea ce privește programele operaționale 2021-2027, aici au fost trimise deja și varianta revizuită la Comisie. O să trimitem in scurt timp ultimele două programe operaționale, pe care mai trebuie să le trimitem, aici la PODD, Programul Operațional Dezvoltare Durabilă și Programul Operațional Tranziție Justă. Pentru Programul Operațional Tranziție Justă planurile au fost deja trimise și planurile de tranziție justă au fost trimise pentru fiecare dintre cele șase județe care fac parte din acest Program Operațional Tranziție Justă și Romania va trebui să ia, de asemenea, o decizie in ceea ce privește alocarea pe acest program operațional, in sensul in care poți să faci o alocare, acei 2,1 miliarde de euro poți să ii aloci egal pe fiecare județ sau diferențiat, in funcție de gradul in care ar fi fost afectat fiecare județ de această tranziție. Probabil că cel mai corect ar fi să alocăm diferențiat, pentru că tranziția a afectat diferențiat județele. Adică este una să fii din județul Hunedoara, unde am avut acțiunea de minerit și producerea energiei sau din județul Gorj și alta e să fii dintr-un alt județ, care nu a fost atat de afectat de această activitate. Pe de altă parte, trebuie să luăm o decizie, de asemenea, in ceea ce privește Programul Operațional Regional. Așa cum știți, inițial era prevăzut ca acest Program Operațional Regional să fie accesat prin intermediul ADR-urilor, fiecare, practic, aveam opt programe operaționale mai mici, la fiecare ADR cate un program operațional. Există o serie de probleme in ceea ce priveşte această variantă şi după ce vom trage o concluzie vom lua o decizie dacă rămanem pe varianta asta, dar oricum, asta se va intampla in viitorul foarte apropiat, dacă rămanem pe varianta asta cu opt ADR-uri sau vom alege o altă variantă. Cam astea au fost lucrurile pe care am vrut să le transmit, dacă dumneavoastră aveţi intrebări... Reporter: Eu voiam doar o clarificare pentru că deja au apărut nelămuriri pe subiect. Spuneați că nu vom beneficia de pensii, avand in vederea creşterea Pilonului II. V-aţi referit la faptul că trebuie să existe un Pilon II mai sustenabil, astfel incat să ne putem baza pe... Dan Vilceanu: Nu, m-am referit la faptul că dacă nu avem această soluţie, Pilonul I şi o componentă din Pilonul II şi vom merge pe desfiinţarea Pilonului II sau pe reducerea lui, aşa cum işi doresc unii, eu, dumneavoastră şi alţi oameni de varsta noastră nu vom mai beneficia de pensii intr-o zi, da? Este evident că există o problemă cu sustenabilitatea sistemului de pensii din Romania şi tocmai de aceea a fost aleasă această variantă de a avea Pilonul I de pensii, dar contribuţia pe care ai dat-o la bugetul de stat, la bugetul de asigurări sociale şi contribuţia pe care o ai in Pilonul II cu aspectul benefic, să spun aşa, legat de Pilonul II, că indiferent ce ţi se intamplă, banii aceia, dacă tu păţeşti ceva, răman familiei, pe cand la Pilonul I i-ai pierdut, ai contribuit degeaba toată viaţa pentru că nu beneficiază nimeni de nimic. Reporter: Deci o creştere a contribuţiei la Pilonul II ne-ar ajuta. Dan Vilceanu: Există, e prevăzută, o ştiţi. Reporter: Ştiu, o creştere treptată care să se şi respecte este benefică, spuneţi... Dan Vilceanu: Da. Reporter: Dar v-aş intreba cumva dacă in 2023, cand se va discuta despre renegocierea PNRR, pentru că bănuiesc că atunci, aşa cum spuneaţi şi dvs, se va intampla, se va pune problema ca Pilonul II, pentru că spunea ministrul finanţelor, este inclusă in acea cheltuială cu pensiile, să fie separat. Dan Vilceanu: Vedeţi, şi Pilonul II se formează tot din contribuţia dvs de 25%, nu e o altă contribuţie. E normal să fie gandit sistemul aşa... Reporter: Spunea ministrul cumva că dezavantajează... Dan Vilceanu: Şi ceea ce este important să menţionăm este faptul că, evident, poţi discuta orice, chiar şi o creştere a acestui procent in momentul in care poţi discuta aşa ceva şi in momentul in care poţi să demonstrezi că poţi susţine acea creştere. Pentru că, vedeţi dvs, mie nu mi se pare corect ca atunci cand vorbim de pensii să spui doar că in Romania eşti sub media europeană, care e undeva la 12%, da? Păi da, dar in Europa şi gradul de colectare e la 40, nu e aproape 30, cat e in Romania. Reporter: Dar v-aţi dori cumva in 2023 o majorare a acestui procent din PIB pentru cheltuielile cu pensiile sau este suficient consideraţi, avand in vedere că pană acum au fost procente mai scăzute? Dan Vilceanu: Eu cred că la momentul acesta, la momentul la care noi vorbim este un procent indestulător. V-am spus, in Romania pană acum niciodată nu s-au plătit 9,4% din PIB la pensii, deci este mai mult decat s-au plătit pană acum. Altfel, v-am spus, nu vreau să intru, cel puţin de la acest pupitru, in dezbateri politice, pentru că ştiţi şi dvs foarte bine că atunci cand eşti in opoziţie totul se poate, şi creşterea pensiilor cu 40% a fost posibilă. Ei, iată, anul acesta s-au făcut 10% majorări de pensii. N-aş vrea să mai continui cu exemple de genul ăsta. Reporter: Puteţi să ne spuneţi cand estimaţi că va creşte contribuţia la Pilonul II? Şi cum se vor plăti mai exact pensiile? Dan Vilceanu: Este prevăzută acea creştere treptată a contribuţiei la Pilonul II. Ideea este că dvs aţi pus o altă intrebare, cum se vor plăti pensiile. Care e corectă? Noi nu avem o lege pentru asta. Din punctul meu de vedere, trebuie lăsat fiecare cetăţean să dispună de proprietatea lui aşa cum doreşte. Pentru că la Pilonul II, aşa cum spuneam şi mai devreme, eşti proprietar pe banii aceia, iţi răman ţie şi in cazul in care ţi se intamplă ceva, Doamne fereşte, şi mori, banii răman familiei, deci practic sunt moştenire, sunt ai tăi. Şi atunci tu decizi dacă vrei să-i iei toţi odată sau vrei să-i iei in tranşe lunare, aşa cum doreşti. Reporter: Se discută ceva in prezent, aveţi pe masă un proiect privind legea de plată in Pilonul II? Dan Vilceanu: Nu, nu există. Reporter: Scenarii, le-aţi văzut? Dan Vilceanu: Nu, nu există. Nu pot exista decat două scenarii, acestea două: ori iei toţi banii odată, ori optezi pentru un alt mecanism de plată lunară. Alt scenariu nu văd. Reporter: Şi creşterea contribuţiei cand o vedeţi posibilă? Dan Vilceanu: Creşterea contribuţiei o văd posibilă in momentul in care va fi un act normativ care să... Reporter: Păi dvs faceţi actele normative. Dan Vilceanu: Bun. Eu sunt la MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) nu am drept să inițiez acte normative in domeniul muncii. Reporter: Sunteţi mai aproape de ... Dan Vilceanu: Dar vedeţi dumneavoastră, cată vreme există această dezbatere permanentă, in care o parte a membrilor Guvernului spun ceva și vine o altă parte și spun altceva, nu văd ca in viitorul apropiat... nu mă refer aici la nivel de săptămani, da, să existe un act normativ, pentru că, din păcate, trebuie să recunosc că genul ăsta de documente, cum e şi PNRR, care pană la urmă e o colecție de reforme, de care romanii au nevoie, de 30 de ani avem nevoie de reformele astea, sunt prezentate in spațiul public diferit. Unii spun că sărăcește romanii, alții spun că, din contră, e foarte bine pentru romani și toate lucrurile astea se intamplă pentru că nu toți romanii stau să citească 1.500 de pagini, cat are PNRR-ul să vadă dacă acest PNRR le este benefic sau nu. Deci din punctul meu de vedere, primul lucru pe care ar trebui să il facem ca membri ai Guvernului, aceluiaşi Guvern, este să ne limităm la obligațiile pe care Guvernul Romaniei le are printr-un document oficial, semnat şi la care suntem parte. Altfel, să știți că nu va fi nimic bun și nu vă ascund faptul că există ingrijorări, au existat ingrijorări imediat in momentul in care au apărut iarăși asemenea exprimări in spațiul public, mă refer la ingrijorări de la Comisia Europeană, care ne-au şi intrebat imediat dacă există această posibilitate să mergem să incercăm să renegociem. Vă anunț că renegocierea PNRR inseamnă renegocierea de la zero și ... Reporter: Puteţi face sau nu? Dan Vilceanu: Nu, evident, niciodată. Reporter: Păi detaliați-ne puțin dacă se poate, acum tot ne-aţi dat o știre că au existat ingrijorări de la Comisia Europeană cu privire la acest subiect. V-au sunat şi v-au intrebat: veniţi să renegociaţi, nu aveți dreptul să faceți asta sau o luăm - așa cum spuneați dumneavoastră - o luăm de la zero dacă pretindeți să renegociem procentul acela de 9,4, de care sunt sigură că o să tot auzim. Dan Vilceanu: Eu nu am ascuns niciodată posibilitatea de a discuta la termenul prevăzut, 2023, orice, da, si e termen prevăzut pentru așa ceva, să discuți tot felul de lucruri pe care vrei să le discuți legate de PNRR. Dar să vii acum in continuare și să tot spui că mergem, plecăm să renegociem, ne ducem, nu e bine... E normal să genereze ingrijorare. Şi dumneavoastră aţi fi la fel. Reporter: Şi care ar fi pericolul, dacă ne puteți spune? Dan Vilceanu: Cum? Reporter: Care ar fi pericolul, să spunem? Ei nu sunt de acord. Ştiu că... Dan Vilceanu: Dacă vrei să renegociezi PNRR, ceea ce vă spun incă o dată, nu se va intampla, pleci de la zero. Deci nu mai există PNRR, reiei totul de la zero, adio granturi, adio tot, da? Reporter: Adică pică partea de jumătate din PNRR de granturi şi rămane doar imprumutul sau pică tot? Dan Vilceanu: Nu, pică tot. Tocmai de aceea vă spuneam și știți foarte bine modul serios cum ne raportăm la anumite acte normative și reforme din PNRR şi aici reforma pensiilor este una consistentă la baza PNRR. De asemenea, cum vorbim de mediu sau de transporturi și aşa mai departe, de digitalizare, de partea de digital. Reporter: Şi Comisia Europeană cum şi-a exprimat acestea ingrijorări. V-au trimis-o scris? Dan Vilceanu: Verbal...; Angajați ai Comisiei cu care noi suntem in legătură permanentă care ne intreabă: dar aveți de gand să faceți așa ceva, dar... Evident că le dăm toate ... Reporter: Păi şi ce v-au zis, că nu puteți sau...;? Dan Vilceanu: Nu, ne-au spus că sunt ingrijorați dacă avem de gand să facem așa ceva. Nu. Reporter: Eu aș merge mai departe puțin cu discuția despre acel procent, dacă imi permiteţi. 9,4% din PIB, da? Noi ar trebui să-l aplicăm de anul viitor. Spuneți dumneavoastră că se poate discuta și se pot optimiza anumite reforme și proiecte anul viitor. Asta inseamnă că după ce noi deja implementăm acel 9,4%, adică mai mult decat atat nu putem să plătim cu pensiile, da? Problema nu ar fi pensiile pe sistemul de contributivitate, ci cele speciale, de care se tot ferește toată lumea, care ințeleg că sunt incluse in aceşti 9,4%. S-au făcut niște calcule? Aceste pensii speciale depăşesc cu foarte mult respectivul procent? Se incadrează in acest 1,4% cat mai rămane, pe langă 8, față de ce spunea ministrul muncii? Cum stăm, pană la urmă? Dan Vilceanu: Să ştiţi că, in analiză trebuie să iei toate pensiile. Şi asta a fost discuţia cu Comisia. Practic, Comisia n-a cerut să adopţi un anumit sistem, ci să iei in analiză toate pensiile. Pentru că, aşa cum vă spuneam, inechităţile pe care le regăseşti in sistemul public de pensii le regăseşti, de exemplu, şi la pensiile militare. Un militar, indiferent - nu vreau să dau un exemplu de grad, dar care a ieşit la pensie acum 7 ani, are o pensie şi cateodată şi la jumate sau mai puţin de jumătate din pensia pe care a caştigat-o un militar cu un statut similar, anul trecut. Reporter: Pentru că au crescut salariile, intre timp, la care se raportează. Dan Vilceanu: Nu numai asta, nu numai asta. De exemplu, in sistemul public de pensii există acel indice de corecţie, care-ţi creşte pensia cu 40% doar pentru că ieşi la pensie anul ăsta şi n-ai ieşit la pensie acum 5 ani sau 6 ani, cand era mult mai mic acel indice de corecţie. Şi asta a generat inechităţi şi inechităţile acestea vin an de an. Iţi ies cateva zeci de mii de oameni, sute de mii de oameni, la pensie, şi adaugi la inechitate. Şi, atunci, trebuie să faci o analiză a tuturor categoriilor de pensii, nu numai a unora, pentru că - repet - aceste inechităţi sunt in toate sistemele de pensii, că vorbim de militari, magistraţi, şi aşa mai departe. Reporter: Păi, oricum am lua-o, dacă facem o analiză şi creştem pensiile celor care n-au beneficiat de acest indice mare, să spunem, creşte ponderea din PIB, clar. Dacă nu, ajungem să tăiem anumite pensii, lucru pe care nu putem să-l facem prin CCR. Dan Vilceanu: Nu, nu. Realizator: Atunci cum se face? Dan Vilceanu: Nu. Poţi să rămai... Ştiţi foarte bine că nu este prima dată cand se schimbă Legea pensiilor. Şi atunci cand s-au generat recalculări de pensii, dacă in urma recalculării a avut pensia in plată mai mare decat cea recalculată, rămai cu pensia in plată pană cand indexările succesive te aduc să ai o pensie mai mare decat ce ai avut in plată. Cum de altfel, cei care au pensia mai mică, pensia in plată mai mică decat cea recalculată, primesc pensia recalculată, deci nu este nimic necunoscut şi lucrurile se pot realiza. Ideea este - din punctul meu de vedere - să realizăm că trebuie să facem mai mult şi să vorbim mai puţin. Pentru că, in prezent, noi tot vorbim de 9,4 este mic, este mare, dar nu avem un proiect de lege să spunem că, uite, am făcut proiectul de lege, este corect şi am ajuns să trebuiască să plătesc mai mult de 9,4, ci pur şi simplu facem o dezbatere sterilă pe un procent, fără ca, cei care avansează că dacă acest procent fiind mic să aibă ceva concret, real, atunci cand spun asta. Reporter: Dar nici pensie specială nu pot da peste cap acest procent? Pentru că nu avem... Vedeţi, l-am intrebat şi pe domnul Bode, cat se plăteşte pentru pensii. La Ministerul Justiţiei aceeaşi problemă, la Ministerul Apărării aceeaşi problemă, sunt bugete separate de Ministerul Muncii, de unde avem clasificarea de 8%, n-ar putea să fie dat peste cap şi, atunci, ce facem cu pensiile speciale? Eu ştiu că ne-am luat angajamentul să le trecem pe sistem de contributivitate, din cate inţeleg, in PNRR. Dan Vilceanu: Există pensii pe care pot fi trecute pe contributivitate şi pensii care nu pot fi trecute pe contributivitate, cum sunt pensiile militare. Dacă n-ai contribuit, nici nu poţi să primeşti ceva, nu poţi să treci pe contributivitate. Insă, toate sistemele de pensii trebuie recalibrate, da? Regandite. Pentru că, aşa cum v-am spus de mai multe ori in această seară, sunt inechităţi pe care toată lumea le vede, da? In momentul in care ai trecut această reformă a Legii pensiilor in PNRR, exact la lucrurile astea te-ai gandit: să elimini toate inechităţile de care vorbim de atația ani, dar nu se intamplă nimic. Faptul că acum am intrat deja in dezbaterea asta şi dumneavoastră mă intrebaţi incontinuu, dar ce vei face, vei trece de 9,4? Dar n-aveţi niciun argument, nici o dată reală... Reporter: Păi, nu, tocmai asta vă şi intrebam, o estimare, dacă există, pe fiecare minister in parte. Dan Vilceanu: Şi să ştiţi că nu există o estimare, tocmai asta vă şi spuneam, că, in momentul in care ai o lege, ai făcut legea şi faci o fişă financiară a legii şi ajungi la concluzia că vei depăşi acest procent, atunci are rost discuţia. Pană atunci, pur şi simplu, din punctul meu de vedere, nu facem decat să ne dăm cu stangu-n dreptu degeaba. Oamenii ne vor intreba: dar cat imi vei da pensia? dar de ce este prea mult, de ce este prea puţin? Şi nu vei putea să dai explicaţie corectă şi bazată pe argumente, pentru că de fapt nu ţi-ai construit acele argumente niciodată. Reporter: Bună seara! Aţi avut vreo discuţie cu premierul pentru renegocierea PNRR? Pentru că ministrul muncii spune că a discutat in guvern, cu reprezentanții guvernului şi cu premierul, şi PNRR poate fi renegociat. Dan Vilceanu: Da, ştiu ce a declarat ministrul muncii. Nu, n-a existat o asemenea discuţie de renegociere a nimic, la nimic, cu atat mai puţin la PNRR. Deci incă o dată vă spun, nu există nici o posibilitate de renegociere a PNRR. Reporter: Voiam să vă mai intreb dacă există un răspuns de la Comisia Europeană, dat fiind că sunteți ministrul fondurilor europene, dacă există un răspuns de la Comisia Europeană in ceea ce priveşte reducerea pentru TVA la energie din primăvară? Dan Vilceanu: Ce legătură are cu Ministerul Fondurilor Europene? Nu, n-are nici o legătură. Reporter: Bun, dar ţineţi legătura cu Comisia Europeană. Dan Vilceanu: Da, dar nu ne spun nouă astfel de aspecte care nu ne privesc. In schimb, mi-am adus aminte de un anumit lucru care s-ar putea să vi se pară o știre. In PNRR există acest mecanism de ajustare, şi e bine ca opinia publică să ştie, v-am spus, suntem extrem de transparenți şi incercăm să informăm la timp, există in acest PNRR acest mecanism de ajustare a granturilor, mă rog, luand in calcul variaţia reală a PIB din 2020 şi variaţia agregată 2020-2021. In momentul in care inlocuiești datele pe care Comisia, din prognoză, pe care Comisia le-a considerat atunci cand am calculat nivelul de granturi şi nivelul de imprumuturi cu datele reale, cu ce s-a intamplat de fapt şi cu creșterea de 7% pe care Romania a avut-o, este posibil ca nivelul de granturi să se reducă. Din estimările noastre undeva aproape de două miliarde de euro. Şi e bine să ştiţi lucrul ăsta, să ştie şi oamenii, pentru că nu ştiu cată lume a citit ce scrie in PNRR şi după aceea pot exista şi redacții care vor trata acest aspect ca fiind un dezastru pentru Romania, şi uite ce s-a intamplat, nimeni n-a ştiut şi uite cum Romania pierde din cauza cuiva nu ştiu cați bani. Nu, astea sunt chestiuni normale, sunt trecute in PNRR şi, practic, granturile sunt calculate in funcţie de, aşa cum vă spuneam, PIB-ul real din 2020 şi variaţia PIB-ului real agregat din 2020-2021. Reporter: Voiam să vă mai intreb dacă există posibilitatea ca intreaga Comisie Europeană să suspende fondurile europene pentru ţara noastră, in condiţiile in care nu vom reuşi să desfiinţăm secţia specială? Se intamplă deja pentru Polonia şi Ungaria. Dan Vilceanu: Vreau să vă spun că proiectul privind desființarea secției speciale este in dezbatere publică. Din punctul ăsta de vedere, nu am ce să adaug. Reporter: Dar există ingrijorări in acest sens? Pentru că vorbeați, de exemplu, de ingrijorări. Dan Vilceanu: Nu, din contră. Să ştiţi că Romania, cel puţin in ceea ce priveşte partea de justiţie şi reformele la care ne-am angajat inclusiv prin PNRR se află şi sub observația Ministerului Investițiilor, că suntem obligaţi să facem asta, ca şi coordonator naţional. Ministerul Justiţiei este unul dintre ministerele care şi-au atins jaloanele, aici mă refer la strategia anticorupție, care are jalon pentru decembrie 2021 şi acum, aşa cum ne-am şi angajat la inceputul anului, pană la finalul lunii martie să existe proiectul de act normativ privind desființarea SIIJ, iar el e in dezbatere publică deja. Dan Cărbunaru: De altminteri, dacă imi permiteţi doar să adaug, pentru că e vorba de Ministerul Justiţiei, domnule ministru, domnul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a prezentat public proiectul ministerului in acest sens, și se află in permanent dialog cu oficialii de la Bruxelles. Angajamentul Guvernului Romaniei este cunoscut şi transmis chiar personal de către premier. După cum bine ştiţi, domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a avut o intalnire la Bruxelles atat cu preşedintele Comisiei Europene, cat şi cu preşedintele Consiliului European. Cu aceste ocazii s-au detaliat angajamentele guvernului şi după cum s-a şi văzut prin fapte, prin acțiune, Ministrul Justiţiei a şi acționat in acest sens, calendarul este deja asumat public, iar discuțiile pe care domnul ministru Predoiu le-a avut atat cu doamna comisar Jurova, cat şi cu domnul comisar Reiners au fost extrem de clare in acest sens. Reporter: Bun, şi ştiu că in urmă cu două săptămani aţi refuzat să ne spuneţi cat va veni factura la energie, poate de această dată? Dan Vilceanu: Bun. Eu v-am spus că mi se par mai puţin relevante intrebările astea atunci cand vorbim de probleme care afectează intreaga populație a Romaniei. Ok. O să vă spun factura la energie şi gaze pe luna decembrie a totalizat, in ceea ce mă priveşte pe mine, aproximativ 300 de lei. Reporter: Deci a fost plafonată şi indexată sau nu? Dan Vilceanu: Stau intr-un apartament cu două camere, in Bucureşti... Reporter: Apartament cu două camere in Bucureşti...? Dan Vilceanu: Da. Reporter: Şi plafonată sau compensată sau doar plafonată? Dan Vilceanu: Factura pe care a primit-o proprietarul apartamentului şi pe care mi-a transmis-o pentru a o plăti insumează 233 de lei la gaze si 56 de lei la energie electrică. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Cateva precizări: spuneați că cheltuielile legate de pensii au fost sub 9,4% din PIB pană acum. Puteţi să ne spuneţi cat au fost, de exemplu, cat sunt anul acesta, cat au fost in 2020 /.../ Dan Vilceanu: Au fost intre 8,3-8,4 şi 7,6 aproximativ, dacă ne referim la sistemul public de pensii. Reporter: Doar sistemul public de pensii? Aveţi o defalcare pe pensii speciale şi pensii pe contributivitate? Dan Vilceanu: Nu. Reporter: Nu, sunt in total. Dan Vilceanu: Da. Nici nu e irelevant, din punctul meu de vedere. Reporter: Se doreşte o reformă pe pensii... Dan Vilceanu: Dar, incă o dată, aşa cum vă spuneam, aş prefera ca atunci cand vorbim de un procent indestulător pentru pensii să avem la bază şi totuşi un proiect de lege, ca să ştim dacă proiectul ăla de lege depășește 9,4% sau nu, altfel vorbim vorbe. Reporter: Cand vom avea acel proiect de lege. Dan Vilceanu: Nu ştiu. Asta domnul Budăi ştie. Reporter: Am inţeles. Şi spuneaţi de un mecanism de corecție legat de granturi. In situaţia in care Produsul Intern Brut nu ajunge la nivelul prognozat, aveţi semnale că se poate intampla lucrul acesta, date despre evoluţia /.../ Dan Vilceanu: Nu, nu e vorba de semnal. E vorba de a face un calcul simplu. Există un articol in PNRR, care prevede foarte clar cum se calculează partea de granturi şi partea de imprumuturi, iar pe partea de granturi este evident că această creştere economică afectează granturile pe care Romania le va primi, undeva la aproximativ, nu ştiu, aproximativ 2 miliarde. Reporter: Dacă nu avem creșterea economică prognozată? Dan Vilceanu: Nu, pentru că am avut mai mare. Reporter: Dacă o avem mai mare. Dan Vilceanu: Da. Practic, nivelul de granturi, de care tu ai nevoie, avand o creştere economică mai mare e mai redus. Reporter: Şi o ultimă intrebare: am văzut acum două zile, Romania a fost acceptată spre aderare la OECD. Acest lucru presupune niște reforme. Dacă acele reforme sunt mai stricte decat cele din PNRR sau se suprapun cu ce avem in PNRR? Dan Vilceanu: Multe se suprapun, intr-adevăr, şi să ştiţi că mai există nişte reforme pe care trebuie să le facem şi ca să putem accesa 2021-2027, programe operaţionale. Acolo se reunesc condiţii favorizante şi acolo sunt, de exemplu, pe mediu, pe transporturi ş.a.m.d., condiţii pe care Romania trebuie să le indeplinească ca să poată accesa aceste fonduri. De exemplu, vă pot spune că acea condiție favorizantă privind managementul riscurilor şi dezastrelor a fost deja indeplinită - aici e vorba de IGSU, care trebuia să facă toate demersurile şi le-a făcut, este indeplinită. Dar sunt şi altele pe care incă nu le indeplinim şi trebuie să facem toate eforturile pentru a le indeplini. Deci nu numai cand vorbim de PNRR, OECD, ci şi pe ce ştiam noi pană acum ca fiind, eu ştiu, cu aplicare aşa, destul de lină, fondurile europene, acum, că era gradul de absorbție mai mare sau mai mic, dar toată lumea cunoaşte fondurile europene, şi aici au fost introduse aceste condiţii favorizante, pentru că, la nivel european, evident că toată lumea este interesată ca politicile europene să se aplice la fel in toată Europa şi să nu existe diferențe in modul in care aplici politicile stabilite deja la nivel european. Reporter: Dar pentru că aţi fost şi ministru al finanțelor, pe partea aceasta de fiscalitate şi consolidare bugetară, e de aşteptat să trebuiască să indeplinim niște cerințe mai stricte? Dan Vilceanu: Evident. Suntem un stat cu o colectare destul de scăzută și tocmai din acest motiv au fost luate o serie de măsuri. Aici, mă refer la toate măsurile pe care le-am luat pentru digitalizare şi cumva impunerea digitalizării. Ştim foarte bine că asta conduce la reducerea evaziunii fiscale. Aici, mă refer la un alt milestone, pe care il avem pe primul trimestru al acestui an, obligativitatea inrolării in spațiul privat virtual, care e făcut din vara anului trecut. Aici mă refer la e-factura, la conectarea caselor de marcat, conectarea caselor de marcat şi el fiind un alt milestone sau un jalon in PNRR. Toate reformele acestea, care sunt prinse și in PNRR, conduc la o consolidare bugetară in Romania. Reporter: Cand am putea adera la OECD cat mai repede, sau care ar... Dan Vilceanu: Este şi acolo un calendar. O să avem un eveniment maine... Dan Cărbunaru: Sigur, chiar secretarul general OCDE va fi prezent la Bucureşti, ocazie cu care va prezenta raportul de ţară pentru Romania şi sigur va fi şi o bună ocazie de a cunoaşte mai bine valoarea pe care unul dintre cele mai importante cluburi, să le spunem selecte din punct de vedere al economiei şi al abordării democratice, al unui sistem de guvernare, il reprezintă şi din această perspectivă nu ne poate decat bucura. Gandiţi-vă că OCDE reprezintă, prin statele sale membre actuale, cele 38,70% din producţia şi comerţul global şi 90% din investiţiile directe, apropo de imporanţa pe care investiţiile sau oportunitatea investiţiilor străine o reprezintă pentru o ţară precum Romania, al cărui, pană la urmă, nivel de trai şi de dezvoltare depinde foarte mult de infuzia de capital. Reporter: Eu, dacă se mai poate, o precizare. Ca să inţeleg clar partea cu granturile, că mi-aţi atras atenţia. Ştiu că sunt impărţiţi acești bani din PNRR pe mai mulţi ani, tranşe, anul acesta ar trebui să primim undeva la 6 miliarde. Ceea ce putem să pierdem din granturi, trebuie să zic din cauza creşterii economice, chiar dacă este un lucru pentru care ar trebui să spun datorită de fapt, reprezintă, este o sumă doar pentru anul acesta, sau pentru suma intreagă? Dan Vilceanu: Pentru tot. Nu există o posibilitate, ca, de exemplu, dacă vom avea creştere economică şi in anii următori, să se mai reducă granturile, pentru că, aşa cum vă spuneam, sunt luaţi in considerare doar anii 2020 - 2021. Reporter: Aha, deci asta, suma de 2 miliarde, deci din 14... Dan Vilceanu: Nu poţi să ai o altă creştere... Reporter: ... ne ducem la 12 miliarde şi ceva. Dan Vilceanu: Da. Nu ştiu, n-am estimat exact cat este la virgulă, să spunem, suma, dar, pe undeva, aproximativ 1,8 - 2 miliarde de euro. Reporter: Şi prespunun că aveam un calcul pe proiecte, ce am fi făcut din granturile acelea... Dan Vilceanu: Da, există două posibilităţi... Reporter: Ce pierdem? Dan Vilceanu: Nu, nu. Există două posibiliăţi: există posibilitatea să vii cu banii de la buget - da? - să susţii această reducere a granturilor; şi există posibilitatea ca unele proiecte, care, la acel mid-term in 2023, vezi că au intarziat sau nu au inceput şi iţi dai seama că finalizarea lor este imposibilă pană in 2026, să renunţi la ele. Deci, acel mid-term, să spunem termen de mjloc, unde poţi... Reporter: Da, da, da, putem atenua cu pierderile de pe parcurs, nu? Dan Vilceanu: Da, exact. Exact! Deci, poţi să foloseşti ambele instrumente şi un mix de instrumente, nu trebuie unul sau altul neapărat. Realizator: Da, vă mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru... Dan Vilceanu: Vă mulţumesc şi eu! Dan Cărbunaru: ...şi cu permisiunea dumneavoastră, o să continui cu prezentarea deciziilor pe care astăzi Guvernul le-a luat. A fost aprobat un proiect de lege privind datele deschise şi de utilizare a informaţiilor din sectorul public, un act normativ iniţiat de Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin care se transpune integral in legislaţia noastră Directiva Europeană 2019/1024 a Parlamentului European şi a Consiliului, privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, obiectivele principale ale noii legislaţii vizand utilizarea datelor disponibile din sectorul public pentru a crea produse, soluţii şi servicii IT inovative de către companiile private, in special IMM-uri şi, pe de altă parte, consolidarea liberei cirulaţii a informaţiilor, faciltarea comunicării cu instituţiile publice şi transparentizarea activităţii administraţiei pentru cetăţeni; potrivit proiectului de act normativ, atat instituţiile, cat şi companiile publice vor punte la dispoziţie date publice pentru a putea fi reutilizate, asigurand vizibilitate online şi disponibilitate efectivă a documentelor şi metadatelor asociate in format deschis, care pot fi prelucrate automat şi care asigură interoperabilitatea, reutilizarea şi accesibilitatea informaţiilor. Apoi, un proiect de lege anunţat, de altminteri, de premier la debutul şedinţei de guvern de astăzi pentru aprobareare contractului de finanţare Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, dintre Romania şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti, la 11 noiembrie 2021, respectiv la Luxemburg, pe 15 noiembrie 2021, prin acest proiect de lege aprobandu-se contractul de finanţare de 305 milioane de euro dintre Romania şi Banca Europeană de Investiţii, pentru realizarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj. Sunt 849 de paturi, care vor contribui la imbunătăţirea serviciilor medicale pentru cetăţeni şi să crească, pe de altă parte, capacitatea de a pregăti şi de a reacţiona pentru sistemul de sănătate. Este al doilea din seria de trei imprumuturi, pe care Ministerul de Finanțe l-a convenit cu Banca Europeană de Investiții, pentru a putea finanța spitalele regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova. Aș mai menționa, cu acordul dumneavoastră, Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, precum și pentru prorogarea unor termene, un act normativ prin care au fost aprobate mai multe măsuri in domeniul accizelor, cu impact pozitiv asupra intreprinderilor mici și mijlocii. Se vor simplifica, astfel, procedurile comerciale, care presupun automatizarea formalităților pentru deplasarea in interiorul Uniunii Europene a produselor accizabile, atat in regim suspensiv de accize, cat și după eliberarea pentru consum, precum și imbunătățirea funcționării transfrontaliere a regimului existent de scutire pentru micile fabrici de băuturi alcoolice. Printre principalele măsuri: redefinirea conceptului de mic producător independent pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decat berea și vinul, produse intermediare sau instituirea scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic din fructe in limita a 50 de litri anual, realizat și consumat de o persoană fizică, membrii familiei sau de către musafiri, cu condiția să nu aibă loc niciun fel de vanzare. Mai multe detalii vă vor pune la dispoziție colegii de la Direcția de Comunicare. Aș mai menționa, printre documentele aprobate astăzi, pentru că am văzut interesul față de chestiunea privind infrastructura rutieră - astăzi a fost aprobată Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, un act normativ care transpune in legislația națională prevederile Directivei europene privind siguranța infrastructurii rutiere. Cateva exemple: noi concepte legate de siguranța rutieră și evaluarea acestei siguranțe, realizarea unei valori de impact și a unui audit de siguranță rutieră pentru proiectele de infrastructură, care vizează drumurile județene, unde sunt foarte multe accidente rutiere. De asemenea, sunt prevăzute măsuri de realizare a unui sistem național de raportare voluntară, accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor. Nu in ultimul rand, aș spune, se modifică și regimul de sancțiuni legate de siguranța rutieră din perspectiva responsabilității administratorilor drumurilor. In privința forței de muncă și a lucrătorilor străini care vor fi admiși pe piața de muncă din Romania in acest an, hotărarea de guvern aprobată astăzi stabilește un contingent de 100.000 de lucrători străini, care vor fi nou admiși pe piața forței de muncă din Romania, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă inregistrat in domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, drumuri, transporturi rutiere, restaurante, hoteluri, panificație și așa mai departe. In acest fel, Guvernul Romaniei răspunde solicitărilor adresate de către mediul de afaceri pentru a asigura forța de muncă cerută in o serie de sectoare de activitate sau meserii, unde lucrătorii romani sau cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene nu pot acoperi acest deficit. Datele inregistrate la ANOFM, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, arată că in anul trecut, pană in luna august, peste 260.000 de locuri de muncă erau vacante, dintre care peste 50.000 erau declarate in mod repetat neocupate de către angajatori. Anul trecut, după un contingent inițial de 25.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă, ulterior s-a suplimentat la 50.000, printr-o nouă hotărare de guvern, numărul acestor categorii de lucrători. Şi aș mai menționa, printre deciziile luate astăzi, dacă sunteți interesați, bineințeles, lista de eliberări și numiri in funcție la nivelul prefecturilor din țară. Sunt trei prefecți și doi subprefecţi eliberați din funcție, alți șase prefecți și opt subprefecţi fiind numiți. Astfel, au fost eliberați din funcție prefectul județului Giurgiu, prefectul județului Mehedinți și prefectul județului Neamț. De asemenea, alți doi subprefecţi au fost eliberați la Suceava și la Teleorman, la Suceava domnul Prorociuc Daniel, respectiv in Teleorman domnul Nădrag Gigi Gabriel. Au fost numiți cinci prefecți: doamna Gilia Claudia la județul Dambovița, doamna Stănculescu Florentina la Giurgiu, domnul Iusuf Constantin Alin - prefect in județul Mehedinți, domnul Niță Vasile Adrian - prefect in județul Neamț, domnul Ritivoiu Mihai - prefect al județului Timiș și ultimul perfect numit, domnul Munteanu Alexandru Dan - prefect al județului Tulcea. Subprefecți: la Arad domnul Sulincean Marius-Mircea, la Dambovița domnul Sălișteanu Ioan Corneliu, la Hunedoara domnul Urdea Gheorghe Bogdan, la Mehedinți domnul Pavel Cristinel, la Sălaj domnul Florian Florin, la Suceava domnul Şologon Ioan Cristian, la Teleorman domnul Rababoc Benone, respectiv la Vaslui domnul subprefect Apostu Dorin Neculai, numit astăzi prin hotărare de guvern. Cam acestea au fost principalele elemente pe care am avut să le comunic pentru această zi. Am ales să las in partea a doua această comunicare tocmai pentru a vă oferi ocazia de a interacționa cu cei doi miniștri, astăzi invitați in fața dumneavoastră. Vă rog. Reporter: Am eu o intrebare legată de faptul că, in ciuda deciziilor care s-au luat, inclusiv săptămana aceasta, sunt in continuare spitale şi şcoli care primesc facturi de incălzire foarte mari şi greu de achitat. Poate guvernul intr-un fel să le ajute sau va face lucrul acesta? Dan Cărbunaru: Decizia guvernului este foarte clară, după cum bine ştiţi, chiar au fost noi reglementări venite nu doar in sprijinul consumatorului casnic, dar şi in zona operatorilor economici, urmărindu-se in egală măsură protejarea populaţiei, dar şi protejarea economiei noastre. Bineinţeles, spitalele s-au numărat incă de la inceput printre instituţiile protejate de aceste mecanisme de plafonare sau de compensare şi, in măsura in care sunt astfel de situaţii, am văzut şi astăzi relatări in presă, cu siguranţă Guvernul va verifica ce se intamplă. De altminteri, ştiţi foarte bine că şi ANRE şi ANPC, două dintre instituţiile importante pe care statul roman le are la indemană, in momentul in care este vorba de nevoia unor verificări suplimentare, sunt extrem de active şi acolo unde sunt nerespectări ale plafoanelor şi mecanismelor pe care guvernul deja le-a stabilit, aceste instituţii vor fi gata să intervină. De altminteri, aş menţiona şi deschiderea pe care furnizorii de energie electrică şi gaze naturale au manifestat-o. A existat o intalnire cu reprezentanţii lor, atat prin structurile asociative, cat şi prin principalii operatori care acţionează in Romania şi au fost extrem de deschişi in a se implica in rectificarea acelor facturi care nu au ţinut cont de normele in vigoare. Deci, cu siguranţă, dacă vor mai exista astfel de cazuri, ele se vor clarifica şi rezolva. Reporter: Dar dacă şi după corectarea facturilor vor fi sume foarte mari, greu de suportat, sunt posibile alocări de la fondul de rezervă, aşa cum s-a mai intamplat? Dan Cărbunaru: Dacă vor fi astfel de situaţii, Guvernul cu siguranţă le va analiza punctual şi, dacă va fi nevoie, respectivele instituţii vor putea fi sprijnite. Dar, inainte de toate, trebuie să ne asigurăm că facturile emise pentru perioadele respective se incadrează in normele legale. Dacă nu mai sunt alte intrebări, eu vă mulţumesc foarte mult, vă doresc o seară plăcută şi maine vă aşteptăm alături de noi la un eveniment extrem de important, lansarea raportului de ţară al OCDE şi vizita pe care secretarul general al OCDE o desfăşoară in Romania, la doar cateva zile după vestea pe care Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică a anunţat-o, aceea de a permite Romaniei, a-i deschide uşile către perspectiva aderării. Mulţumesc foarte mult! 2022-01-27 18:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_10.jpgDeclarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă și ale ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, la începutul ședinței de guvern din 27 ianuarieȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-i-ale-ministrului-sanatatii-alexandru-rafila-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-27-ianuarie1643290808Galerie foto [check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Incepem şedinţa de guvern şi aş dori, inainte să discutăm subiectele de pe agenda de lucru de astăzi, ţinand cont de numărul mare de cazuri de infectări cu virusul SARS-CoV-2, să-l rog pe domnul ministru Rafila să ne facă o informare legată de măsurile care au fost luate la nivelul Ministerului Sănătăţii. Am putut să constatăm creşterea capacităţii de testare și măsurile luate pentru a mări numărul centrelor de evaluare şi diagnostic. Domnule ministru, vă rog să ne faceţi o informare legată de ultimele măsuri şi evoluţia pandemiei de COVID-19. Alexandru Rafila: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Intr-adevăr, trendul ascendent al acestei infecţii continuă, chiar dacă astăzi o a fost o mică scădere aşteptată pentru că ieri am avut numărul maxim de cazuri după patru zile libere, cand, in mod evident, testarea a fost mai limitată. Aceste valori, in jurul a 30.000 de cazuri probabil că vor fi inregistrate pană sambătă, după care va urma o nouă scădere, undeva in jurul cifrei de 15.000-18.000 de cazuri estimăm noi pentru weekend. Iar săptămana viitoare va exista o nouă creştere spectaculoasă, să zicem, adică cifrele cu 4 in faţă nu sunt excluse pentru această perioadă. Cand o să am informaţii suplimentare legate de continuarea reducerii vitezei de creştere - adică creşterea continuă, ne interesează şi viteza de creştere, am avut opt zile sau nouă zile de scădere a creşterii, acum e oarecum stabilizată acea rată de reproducere, in jur de 1,25 de cateva zile, - o să vi le aduc la cunoştinţă. Apropo de ce spuneaţi dumneavoastră, intr-adevăr, capacitatea de testare a crescut, incă nu a crescut insă datorită intrării in dispozitiv, ca să spunem aşa, a medicilor de familie. Medicii de familie, de exemplu ieri, au testat doar 7% din probele efectuate, adică din cele 108.000 de teste, medicii de familie au făcut vreo 7.000-8.000, deci au testat destul de puţin. Sper ca acest lucru să se schimbe in perioada următoare. Această evoluţie ne aşteptăm să mai dureze cel puţin două săptămani, pană cel puţin pe data de 10 februarie, iar un trend descendent o să schimbe datele problemei şi din punctul de vedere al percepţiei publice şi al sistemului de sănătate, care in anumite judeţe dă semne nu de epuizare, ci dă semne de blocare, dacă vreţi. Vă dau un exemplu, judeţul Cluj are cea mai mare rată de spitalizare din ţară, 68% dintre paturi sunt ocupate şi dacă se ajunge la 75% săptămana viitoare, atunci o să luăm prima decizie de suspendare a activităţii de invăţămant intr-unul dintre judeţele ţării. La terapie intensivă ne găsim incă undeva sub 40% rată de ocupare a paturilor de terapie intensivă, dar sunt, de asemenea, judeţe care, prin caracteristicile locale, au un număr mai mic de paturi de terapie intensivă şi acolo avem probleme. E posibil ca de săptămana viitoare să incepem transferul intre judeţe, lucru care s-a mai intamplat, fără ca să fim dincolo de jumătatea capacităţii de acordare a asistenţei medicale in zona de terapie intensivă. Altă veste importantă pentru toată lumea este că luni va sosi in Romania o cantitate de 50.000 de cutii de medicament inovativ antiviral, Molnupiravir. Am reuşit să facem acest lucru. Din păcate, cu cei de la Pfizer nu am reuşit, ne-au pus nişte condiţii comerciale şi un contract tipic din Statele Unite care e foarte greu de adoptat in Romania. Vă dau un singur exemplu care cred că ar crea foarte multe rezerve, in primul rand, pacienţilor: crearea unui fond naţional care să despăgubească eventualele victime ale administrării acestui tratament. Vă daţi seama că o astfel de chestiune nu avem nici cum să facem şi e foarte greu de instrumentalizat, mai ales că nu sunt precizări legate de dimensiunea acestui fond. Cam asta este situația. Noi ne vedem de treabă, suntem in dispozitiv. O să extindem, in weekend, centrele de recoltare a probelor, pe care le-am inceput in București in weekendul trecut. O să le extindem la nivelul intregii țări, incat pacienții, in weekend, cand nu au medici de familie, să se poată duce la spitale, unde să li se preleveze probe. E vorba doar de pacienții simptomatici, care se inscriu pe platforma direcțiilor de sănătate publică. Lucrurile au mers bine la București, chiar dacă au fost anumite aglomerații, poate temporare, sau oameni care voiau să plece in vacanță și voiau să iși facă test la DSP. Eu ințeleg că toată lumea vrea să meargă gratis in vacanță, dar era un abuz care, din păcate, a fost speculat de unele posturi de televiziune. La București deja am ajuns la circa 4.000 de probe pe zi, care s-au recoltat in aceste centre, iar ele vor funcționa, incepand de săptămana viitoare, doar in weekend. In timpul săptămanii avem cele 4.000 de cabinete, aproape, de medici de familie, care pot să facă testarea fără niciun fel de problemă. Asta este situația din ziua de azi. Dacă sunt intrebări din partea colegilor, cu tot dragul. Mulţumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumim, domnule ministru. Cu puţin timp in urmă, am incheiat ședința Comitetului interministerial de coordonare a Programului Național de Redresare și Reziliență, activitate care a constat in aprobarea regulamentului de organizare și funcționare. De asemenea, am efectuat o primă analiză legată de stadiul măsurilor inițiate in acest sens, care vizează pregătirea reformelor asumate și așteptate de către cetățenii țării noastre. Am solicitat tuturor colegilor implicare, determinare și, in mod deosebit, responsabilitate pentru a putea să fim in măsură să realizăm absorbția deplină a fondurilor asigurate prin acest program și, desigur, foarte important, să coordonăm proiectele care se pot desfășura prin acest program cu cele de care putem beneficia prin Programul multianual 2021-2027. Foarte important de menționat este faptul că maine vom avea o vizită importantă a secretarului general al OECD, domnul Cormann, vizită care are loc după deschiderea negocierilor de aderare pentru țara noastră la această organizație. Aderarea la OECD reprezintă un obiectiv deosebit de important, l-aș numi un obiectiv strategic după aderarea la Organizația Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană, pentru că reprezintă pentru noi o etapă de reforme și beneficii pentru cetățeni și, desigur, pentru alinierea societății romanești la modelul democrațiilor consolidate. Impreună cu secretarul general al OECD vom lansa - Studiul economic pentru Romania, document ce reprezintă o radiografie a realității sociale și economice a țării noastre și oferă o serie de soluţii menite să genereze dezvoltare și bunăstare pe baze inteligente, sustenabile și incluzive. Revenind la agenda şedinţei de guvern, facem astăzi incă un pas important pentru asigurarea finanţării necesare construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, investiţie importantă pentru imbunătăţirea infrastructurii medicale. Proiectul de lege aflat pe agenda şedinţei va consta in aprobarea contractului de finanţare, in valoare de 305 milioane de euro intre Romania şi Banca Europeană de Investiţii, ceea ce reprezintă aproximativ 67% din costul estimat al spitalului. Diferenţa de 150 de milioane de euro va fi asigurată de partea romană, din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat. De asemenea, un obiectiv la fel de important este investiţia de mult aşteptată, şi anume, aceea a demarării proiectului pentru Autostrada Moldovei. Aprobăm in Guvern indicatorii tehnico-economici pentru tronsonul din această autostradă care va lega Buzăul de Focşani, vorbim de o lungime de peste 82 de km, 41 de poduri, pasaje şi viaducte, 6 noduri rutiere, parcări şi spaţii de servicii, şi tot ceea ce este necesar acestui proiect. Valoarea totală este de peste 7 miliarde de lei, fondurile vor fi asigurate din fonduri externe nerambursabile, respectiv, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, din bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi din alte surse legal constituite. Vă mulţumesc! 2022-01-27 15:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-05-10-42big_image_1_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și ReziliențăȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-interministerial-de-coordonare-a-planului-national-de-redresare-i-rezilientaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Măsuri in vederea implementării reformelor, analizate de Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență Primul-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat astăzi, la Palatul Victoria, prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Oficialii Guvernului au discutat despre stadiul măsurilor inițiate de statul roman cu privire la reformele din cadrul PNRR și au stabilit continuarea eforturilor pentru asigurarea unei bune implementări a acestui amplu program. In cadrul reuniunii, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcționare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat necesitatea accelerării demersurilor și a solicitat membrilor comitetului implicare și determinare pentru ca Romania să beneficieze la maximul de aceste fonduri. Prim-ministrul a prezentat prioritățile acestui an pentru ducerea la indeplinire a jaloanelor și țintelor asumate conform Deciziei CUE de punere in aplicare a PNRR. Acțiunile vor fi concentrate pe mai multe direcții, cu termen de finalizare in primul trimestru: definitivarea cadrului legislativ care guvernează sistemul de management și control al fondurilor alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare şi Reziliență, definitivarea și incheierea acordurilor de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții și definitivarea cadrului procedural la nivelul intregului sistem de management și control, definitivarea operaționalizării sistemului informatic al PNRR și auditarea intregului sistem de management și control pentru implementarea Planului. Concret, in 2022, coordonatorii de reforme și investiții trebuie să iși concentreze eforturile pentru finalizarea a 130 de jaloane și ținte asociate unui număr de 48 reforme și respectiv 26 de investiții. De asemenea, trebuie finalizate toate demersurile procedurale pentru ca cele 21 de jaloane aferente anului 2021 să fie considerate indeplinite de către Comisie. Avand in vedere că neindeplinirea unui jalon sau a unei ținte in termenul stabilit, in conformitate cu prevederile Deciziei CUE de punere in aplicare a PNRR, duce la blocarea tranșelor de plată pentru intregul plan, solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă pentru indeplinirea cu prioritate a acestora, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. La reuniunea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vilceanu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat in Cancelaria Prim-ministrului, Florina-Alina Pădeanu, reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai Ministerului Energiei, ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Economiei, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, ai Ministerului Educației, ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare in Comunicații, ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și ai Agenției Naționale de Integritate. Informații suplimentare: Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR are menirea de a iniția eventualele măsuri necesare in cazul constatării unor intarzieri majore sau in cazul in care se remarcă necesitatea reevaluării unor obiective, analizand, inclusiv, situațiile de modificare/inlocuire/eliminare a unor jaloane sau ținte atinse anterior. De asemenea, la nivelul comitetului se pot pune in discuție delimitările de finanțare intre PNRR și fondurile structurale și de investiții europene (FESI), fără a se aduce atingere principiului ireversibilității reformelor şi investițiilor. 2022-01-27 15:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-03-08-27big_image_2_resize.jpgConferință de presă privind evoluția pandemiei de Covid-19 și a procesului de vaccinareȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-privind-evolutia-pandemiei-de-covid-19-i-a-procesului-de-vaccinare1643286597Galerie foto [check against delivery] Raed Arafat: Bună ziua! Suntem la conferința de presă săptămanală, pe care o ținem despre evoluția situației cu SARS-CoV-2 și COVID-19. Alături de mine este domnul secretar de stat Andrei Baciu și domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Vaccinare. Inainte să dau cuvantul danșilor, incep cu o prezentare scurtă asupra situației de la acest moment, din ultimele 24 de ore. La sfarșit o să prezint și cateva grafice ale evoluției din ultima perioadă. Deci in intervalul 26 ianuarie ora 10:00 - 27 ianuarie ora 10:00, au fost inregistrate 31.683 de cazuri de persoane nou pozitivate cu virusul SARS-CoV-2, rezultate din 100.952 de teste efectuate, dintre care 32.907 au fost teste RT-PCR. Dintre cei 71 de pacienți care, din păcate, au decedat in ultimele 24 de ore, 57 au fost nevaccinați, 14 vaccinați. Cei 14 pacienți vaccinați care au decedat aveau varste cuprinse intre grupele de varstă 40-49 de ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități. Sunt raportate două decese anterior intervalului de referință, ceea ce inseamnă că in ultimele 24 numărul total de decese a fost de 69. Unul dintre decese a fost inregistrat la categorie de varstă 30-39 de ani, unul la categorie 40-49 de ani, patru la categoria 50-59 de ani, 19 la categoria 60-69 de ani, 22 la categoria 70-79 de ani și 22 la categoria de peste 80 de ani. Decesul din categoria de varstă cuprinsă intre 30 și 39 de ani este al unui pacient de sex masculin din Sălaj, de 37 de ani, nevaccinat, care prezenta comorbidități. Din totalul deceselor din ultimele 24 de ore, 63 de pacienți decedați prezentau comorbidități, iar pentru șase comorbiditățile nu au fost incă raportate. Situația pacienților internați in spitale la acest moment este următoarea: persoane internate pe secții 7.834, dintre care 692 de copii; persoane internate pe secțiile de terapie intensivă 731, dintre care 12 copii. La acest moment, la nivel național, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, avem alocat un număr de 1.588 de paturi de terapie intensivă operaționale, dintre care 397 in București. La acest moment o să dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu pentru a prezenta datele din partea Ministerului Sănătății. Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule doctor! Bună ziua tuturor și vă mulțumesc pentru interesul acordat acestei conferințe de presă. Cateva chestiuni de inceput. Evident, cum ne putem da seama? Ne aflăm pe o pantă ascendentă a pandemiei cu COVID-19 in Romania, tot mai multe cazuri, dar cu o proporție scăzută a cazurilor severe, lucru important, foarte important de menționat. Este posibil și săptămana viitoare să se continue același trend. De aceea, trebuie să incercăm să facem un efort pentru aceste următoare săptămani, care se anunță a fi foarte dificile. Deja cunoaștem cu toții lucrurile care ne protejează de infectare, care ne protejează de a dezvolta o formă de boală severă. In acest context, aș vrea să prezint cateva lucruri care s-au făcut, tocmai pentru a pregăti mai bine sistemul de sănătate din Romania și pentru a acorda pacienților din Romania, in primul rand acces mai facil și mai rapid la servicii medicale, la diagnostic, cat și la tratament impotriva infecției cu SAR-CoV-2. Primul lucru pe care vreau să-l menționez, și aş incepe prin a preciza că vreau să vorbim despre circuitul pacientului, deci cand cineva se infectează, cand cineva are simptome sau are motive să se testeze trebuie să facă acest lucru și, tocmai pentru a oferi o testare suplimentară și un acces mai rapid la testare, Ministerul Sănătății a inițiat cateva demersuri. Vedem că este deja un număr crescut de teste efectuate. Astăzi avem iarăși peste 100 de mii de teste efectuate in Romania, ceea ce contribuie foarte mult la o diagnosticare cat mai rapidă. Suplimentar s-a crescut accesul și la testare și prin cabinetele medicilor de familie. Deci, avem in acest moment aproximativ 3.800 de medici de familie care au incheiat contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru efectuarea testării. In același timp, in București au fost deschise un număr de 28 de centre de recoltare a probelor biologice la persoane cu simptomatologie. Deci, primul lucru pe care trebuie să il facem este să ne testăm; pentru o persoană care are simptome, in primul rand ar trebui să verifice cu medicul de familie dacă se poate face testarea la medicul de familie, dacă nu se poate face testarea la medicul de familie, evident atunci să sunăm la DSP - dar aceste două opțiuni suplimentare au menirea de a degreva Direcțiile de Sănătate Publică de activitatea intensă pe care au o și de a incerca să decongestioneze puțin situația și, in același timp, să se crească, de fapt, accesul pacienților la testare. După ce avem un diagnostic, in cazul persoanelor care au un diagnostic pozitiv, următorul lucru pe care trebuie să il facem este să luăm contact fie cu medicul de familie, fie să luăm contact cu un serviciu de asistență medicală pentru evaluare și, eventual, tratament dacă se impune. Acum știm că acest lucru poate fi făcut in spitale, poate fi făcut la unitățile de primiri-urgențe, insă tocmai pentru a degreva și mai multe spitalele și unitățile de primiri-urgențe, care oricum trebuie să trateze toate urgențele non-COVID, care continuă, evident, să existe, s-au implementat aceste centre de evaluare, care pot să evalueze rapid cazurile cu severitate redusă și, in același timp, foarte important, să asigure acestor pacienți și accesul la tratament, fără a fi necesară o vizită suplimentară in spital. Astfel, pană in acest moment avem 205 centre de evaluare operaționale, in care au fost evaluate - vă dau un interval de trei zile, intre 24 și 27 ianuarie - prin aceste 205 centre au fost evaluate un număr de 2.074 de persoane, care, de fapt, altfel ar fi trebuit să fi mers in unitățile de primiri urgențe sau in spitale. Este important să știm că, așa cum menționam, faptul că se asigură acces rapid la tratamente impotriva COVID-19 prin aceste centre de evaluare. Mai departe, mergand către partea de spital, așa cum spunea și domnul doctor, este important de menționat faptul că Romania are, conform Planului de Reziliență desfășurat in sistemul de sănătate din Romania, are 25.000 de paturi de spital dedicate pentru ingrijirea pacienților cu COVID-19. Din aceste paturi, evident, un număr important sunt paturi de terapie intensivă, atat pentru adulți, cat și pentru copii. Acum, știm că gradul de ocupare al paturilor, din totalul numărului de paturi existente, este luat in calcul la stabilirea mecanismului de menținere a școlilor deschise. Ceea ce am spus de nenumărate ori este că ne dorim să ținem școlile deschise cat mai mult timp. Şi atunci, s-a găsit acest mecanism, la care fac referire in acest moment, pentru că ziua de referință este ziua de joi, deci in fiecare zi de joi ne uităm la acest grad de ocupare al paturilor, iar in acest moment vorbim de un grad de ocupare de 34,05% la nivel național. Ce inseamnă acest lucru? Inseamnă că săptămana viitoare, toate școlile iși mențin activitatea in formatul normal, deschis, nedepășindu-se acest nivel de 75%. Gradul variază la nivel județean intre 9 și 68%. Mai mult, aș vrea să fac cateva mențiuni cu privire și la medicația pentru pacienții cu COVID-19. Ministerul Sănătății a demarat acțiunile necesare pentru a asigura pacienților acces la terapie inovatoare, așa cum menționa și domnul ministru al sănătății, domnul profesor Rafila. In acest sens, așa cum a fost menționat ieri, s-a semnat un contract cu o primă medicație antivirală inovativă, apărută de curand, un contract incheiat pentru 50.000 de doze Molnupiravir. Aș incheia prin a menționa faptul că sunt cateva săptămani foarte, foarte dificile, insă știm lucrurile care funcționează deja pentru noi: măsuri non farmacologice și, sigur, vaccinarea, extrem, extrem de importantă. Venim după 2 ani de eforturi susținute, insă un efort suplimentar de cateva săptămani cred că putem să facem cu toții, astfel incat să depășim cat mai bine, cat mai sănătoși toată această perioadă. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc foarte mult și sunt deschis pentru orice fel de intrebări. Raed Arafat: Mulțumesc! Dau cuvantul domnului colonel dr. Valeriu Gheorghiță, pe partea de vaccinare. Vă rog, domnule doctor. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc foarte mult! Aș incepe foarte pe scurt prin a prezenta faptul că astăzi, intre orele 10:00 și 13:00, am avut intalnire, in cadrul unui seminar, cu colegii de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, de la Agenția Europeană a Medicamentului, Ministerul Sănătății, Institutul de Sănătate Publică și colegi din departamentele de promovare a sănătății publice, din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică. Acest seminar a avut două părți: prima parte - teoretică, in care experți internaționali au prezentat datele la zi despre situația epidemiologică din Europa despre beneficiile vaccinării şi datele de siguranță prezentate chiar de șeful Comitetului de Farmacovigilență de la Agenția Europeană a Medicamentului și, de asemenea, au fost invitați experți in modificări comportamentale și in modelarea mesajelor care trebuie să fie adaptate pentru fiecare comunitate in parte, iar in cea de a doua parte a sesiunii au fost, practic, ateliere de lucru, cu obiectivul de a construi planuri de acțiune la nivel local, care să fie iarăși adaptate specificului fiecărei comunități și anume ne interesează cum identificăm barierele in comunitatea noastră, care sunt resursele pe care le avem la dispoziție și cum le putem folosi intr-o măsură mult mai eficientă. O concluzie a intalnirii, este că nu avem o soluție perfectă. Fiecare județ, in parte, trebuie să adapteze mesajele de comunicare și campania de vaccinare la specificul comunității și avem nevoie de identificarea acelor lideri de opinie, care pot să schimbe comportamentele la nivelul comunității, indiferent din ce categorie socio-profesională fac parte. Mai departe, o să prezint cateva date legate de vaccinare a copiilor din grupa de varstă 5-11 ani. Știm că ieri a demarat această activitate. Sunt 231 de centre active. Ieri au fost vaccinați 390 de copii din această grupă de varstă. Practic, aproximativ 11% din persoanele vaccinate cu prima doză in cursul zilei precedente au fost copiii din grupa de varstă de 5-11 ani. Din aceștia, 125 s-au prezentat direct la centrul de vaccinare, fără programare. La acest moment, in platformă mai sunt incă 3.435 de programări existente pană la data de 16 februarie. Următoarea tranșă de vaccin pediatric de la compania BioNTech/Pfizer urmează să fie recepționată pe data de 31 ianuarie, intr-o cantitate de circa 216.000 de doze și foarte probabil că in decursul lunii februarie vom primi și cealaltă tranșă alocată. Practic, pană la sfarșitul lunii februarie vom primi intreaga cantitate de vaccin pediatric contractată pentru anul 2022. Privind evoluția campaniei de vaccinare, la acest moment sunt peste 8.056.000 de persoane care au fost vaccinate cu prima doză. Pot să vă spun că, in momentul acesta, avem 50% din populația adultă peste 18 ani care are cel puțin o doză de vaccin, deci, practic, am atins acest prag de vaccinare in populația adultă. Din populația totală rezidentă in Romania, rata de vaccinare se apropie de 41,8%, deci aproape 42%. Dacă ne uităm la rata de vaccinare pe grupe de varstă, cea mai ridicată rată de vaccinare este la grupa de varstă 50-59 de ani, unde se apropie de 57% și rămane in continuare o rată de vaccinare insuficientă la acele categorii vulnerabile de peste 80 de ani, adică in jur de 26%. Și acesta a fost și obiectivul intalnirii de astăzi, de a incerca să creștem nivelul de conștientizare a riscului de infectare cu SARS-CoV-2 și de evoluție nefavorabilă mai ales la persoanele varstnice, persoane vulnerabile. In ceea ce privește rata de administrare a dozei de booster, in momentul de față sunt peste 2,33 de milioane de persoane care au primit doza de booster din cele eligibile, ceea ce inseamnă un procent de aproximativ 40% din cei care pot să efectueze boosterul, la acest moment, care s-au prezentat pentru efectuarea acestui tip de vaccin. La nivelul medicilor de familie sunt peste 1.048.000 de persoane care au fost vaccinate cu cel puțin o doză pană la acest moment, iar in ceea ce privește capacitatea de vaccinare, avem 747 de centre de vaccinare active, cu 1.057 de fluxuri, in care sunt incluse aceste 231 de cabinete de vaccinare pediatrice. Mai mult decat atat, legat de cabinetele de vaccinare pediatrice, vreau să vă spun că la nivel național, acoperirea şi accesul este imbunătățit prin implicarea colegilor din rețeaua de medicină de familie, care pot să solicite doze pediatrice pentru a iniția activitatea de vaccinare in cabinetele proprii. Rata de vaccinare la nivelul județelor și municipiului București este de aproape 67% in municipiul București. Sunt șapte județe care au rată de vaccinare intre 50 și 60% și aici aș menționa Cluj, Constanța, Sibiu, Ilfov, Tulcea, Brașov și Timiș. Sunt alte 24 de județe care au rată de vaccinare intre 40 și 50% și 10 județe care au intre 30 și 40%. In ceea ce privește numărul de doze de vaccin recepționate de Romania pană la acest moment, sunt peste 29,29 de milioane de doze recepționate, din care au fost administrate 16,36 de milioane de doze, avem in stoc 4,86 de milioane de doze de vaccin și au fost distribuite, practic, 24 de milioane de doze, diferența dintre cele administrate și distribuite fiind dozele care se regăsesc in centrele de vaccinare sau direcțiile de sănătate publică, respectiv dozele care au intrat in mecanismul de revanzare și donație. Eu cam atat am avut de menționat. Vă mulțumesc foarte mult! Raed Arafat: Mulțumesc. O să continuu, inainte să luăm intrebările, cu cateva date despre evoluția din ultima perioadă. De data asta nu vom face proiectarea prezentării, dar va fi distribuită reprezentanților mass mediei după conferința de presă. Deci in 20 ianuarie 2022 am avut 19.105 cazuri. In 27 ianuarie, deci la diferența de șapte zile, suntem la 31.683, ieri fiind atins un record de 32.000, peste 32.000 de cazuri. Asta arată că, la acest moment, incă ne aflăm pe un trend crescător clar a numărului cazurilor pozitive, care rezultă din teste. La nivelul secțiilor de ATI, in 20 ianuarie am avut 547, in 27 ianuarie am ajuns la 731 de cazuri in secțiile de ATI. Creșterea asta este cea care o monitorizăm și urmărim. Dacă continuăm această creștere, este posibil ca săptămana viitoare să ajungem la 1.000 sau să depășim 1.000 de cazuri de terapie intensivă. Acest lucru se va reflecta, bineințeles, cu transferurile intre județe și cu acoperirea nevoii prin transferul unui pacient la alt județ, care are paturi libere, dacă județul respectiv nu mai are. Pentru asta activează și lucrează echipa medicală de la Centrul Național de Conducere și Coordonare a intervenției. Decesele - din păcate, in ultimele zile am avut creșteri la decese. Astăzi avem 71 de decese, ieri, dacă nu greșesc, au fost peste 90 de decese. La partea de pozitivare și rata pozitivării, ce este un lucru foarte pozitiv vedem că numărul testelor a crescut, insă, in același timp, rata de pozitivare este una foarte importantă, iar acum este stabilizată, in ultimele două-trei zile la 30-31-32% din totalul testelor și acest lucru iarăși este un semn asupra faptului că există un număr mare de cazuri in comunitate. La numărul localităților avem o scădere a numărului localităților intre 1 și 3 la mie de la 1.193, in 19 ianuarie, la 991, dar asta nu pentru că s-a imbunătățit situația, ci pentru că o parte din aceste localități au trecut la peste 3 la mie și aici se vede o creștere la cazurile din localitățile cu peste 3 la mie de la 798 in 19 ianuarie, la 1.636 in 26 ianuarie ca şi incidență. Evoluția - vedem in toate județele trecerea către situația in care depășesc 3 la mie: in Alba de la 16 la 22 de localități care depășesc 3 la mie, in Arad de la 24 la 44, in Bacău de la 35 am ajuns la 56, diferența fiind intre 19 ianuarie și 26 ianuarie; in Călărași, de exemplu, de la zero la 35 și așa mai departe. La nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, dacă am avut intre 13 și 19 ianuarie, 20 de solicitări de sprijin pentru transfer pacienți, in mod deosebit interjudețean, vorbim de pacienți grav sau in curs de agravare COVID pozitiv, in perioadă 20-26 ianuarie au fost 64 de solicitări, deci s-a triplat numărul solicitărilor de transfer in perioada respectivă. Ca personal detașat, este in creștere bineințeles, mecanismul este cunoscut: la solicitarea unităților sanitare sau, in mod deosebit, a direcțiilor de sănătate publică, se detașează personalul pentru acoperirea nevoilor, fie la nivelul de DSP-urilor, fie la nivelul unităților sanitare, in mod deosebit pe secțiile de ATI, pe secțiile de infecțioase, dar și la call-centeruri. La nivelul unităților de primiri urgențe, dacă intre 13 și 19 ianuarie am avut 6.041 de cazuri pe problema COVID, deci suspecți confirmați, in perioada 20-26 ianuarie, cifra a ajuns la 8.032 de cazuri, din care confirmați au fost 2.995. Deci rata de confirmați dintre cei care au venit la UPU este de 37,29%. Cam asta este situația, care ne arată că evoluția este continuă in creștere. Normal, cu cat crește numărul cazurilor, chiar dacă vorbim de o varianta care este mai cu puțin impact decat varianta Delta, este clar că in comunitate incă mai avem și cazuri pe varianta Delta, care coexistă cu varianta Omicron la acest moment și este clar, cu cat crește numărul cazurilor, la un moment vom vedea și o presiune la un anumit moment pe anumite părți din sectorul sanitar. De aici, mersul către centrele de evaluare este o soluție foarte bună pentru a scădea presiunea pe unitățile de primiri urgență și, bineințeles, ne vom adapta dacă este nevoie de suplimentare de paturi, Ministerul Sănătății clar că are acest lucru in vedere. Mă opresc aici şi luăm intrebări, vă rog, pentru următoarele cateva minute. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Avand in vedere datele pe care ni le-ați prezentat, din punctul dumneavoastră de vedere, situația in Romania este una ingrijorătoare in acest moment? Raed Arafat: Deci faptul că varianta Omicron este o variantă cu mai puțin impact patogen, adică este cu impact mai puțin din punct de vedere al gravității ei este un lucru foarte pozitiv. Normal că trebuie să rămanem precauți. Eu nu aş categorisi ingrijorătoare, nu e ingrijorătoare. Este o situație care necesită precauție pentru următoarele două-trei săptămani, pană atingem varful și după care vedem că incepem să scadă. Deci asta este: trebuie monitorizat, trebuie adaptat, trebuie respectate regulile de bază și asta insistăm la ele şi mai ales regula cu purtarea măștii, care considerăm că este poate cea mai eficientă metodă cu excepția vaccinării care, din nou, poate preveni ajungerea intr-o stare gravă și ajungerea la terapie intensivă și chiar decesul la cazuri. In rest, așteptăm să vedem care va fi evoluția și la un moment probabil că o să scadă complet numărul cazurilor Delta și o să avem preponderent, adică marea majoritate a cazurilor vor rămane cazurile Omicron. Reporter: Am văzut că au mai fost făcute detașări, după cum spuneați. Care este situația in privința focarelor din spitale la personalul medical? Ar putea fi aceasta o problemă in perioada următoare? Raed Arafat: Noi am solicitat unele date impreună cu colegii de la Ministerul Sănătății, ca să vedem. La acest moment s-au adaptat in zonele care există, că sunt două aspecte: focare la pacienți sau, de fapt, medici infectați care sunt la ei acasă, sau asistenți. Nu putem să spunem că cifrele la acest moment reprezintă un impact major, deci, asta pot să vă spun, pe plan naţional. Sunt unele spitale care au, intr-adevăr, un număr de medici sau asistenţi care sunt carantinaţi izolaţi. De aici vine şi partea de detaşare, dacă se consideră că este nevoie pot solicita, putem inlocui pe timp scurt, cat este carantinarea sau izolarea, cu personal detașat. Reporter: Aş mai avea o intrebare pentru domnul doctor Gheorghiţă. Am colegi care au filmat, in special in mediul rural, in centrele de vaccinare, şi coordonatorii acestor centre spun că au o problemă in privinţa vaccinării copiiilor, pentru că fie nu reuşesc să facă fluxuri seprate pentru copii, sau nu au personal. Ştiţi despre această situaţie? Valeriu Gheorghiță: Ştiu că nu trebuie să se intample această situaţie. Vaccinarea copiilor este un proces normal de vaccinare, aşa cum se intamplă de ani de zile in cabinetele medicale, unde nu este nevoie să avem medici specialiști pediatri. Procedura de vaccinare este cat se poate de clară, de simplă, există intstrucţiuni, se face un triaj medical, se face un consult de bază pentru a identifica că persoana respectivă, copilul, nu are semne acute de boală respiratorie in momentul in care se prezintă pentru vaccinare. Deci, nu este nevoie, nu scrie nicăieri in vreo procedură că trebuie să fie un medic pediatru in centrul de vaccinare. Acesta ar fi un lucru. Şi, doi - legat de posibilitatea identificării unui cabinet separat de vaccinare, aici situaţia se poate adapta de la fiecare centru de vaccinare la altul, in funcţie de spaţiul disponibil, insă, dacă intr-un cabinet de vaccinare destinat pentru cei de peste 12 ani nu mai avem adresabilitate, eu cred că poate să fie impărţit programul de lucru incat să se poată permite şi vaccinarea copiilor. Deci, din acest punct de vedere, nu este cu nimic diferit procesul de vaccinare, faţă de al celor de peste 12 ani. Este absolut la fel, singurele lucruri care diferă sunt legate de tipul de plafon pe care il folosim şi aici trebuie să existe atenție sporită, să nu se incurce plafoanele intre ele. Reporter: Aţi spus ieri că nu credeţi că o să facem şi o doză patru de vaccin, insă şi companiile, şi Pfizer şi Moderna, anunță că o să facă un nou vaccin pentru Omicron. In acest caz, tot nu credeți că va trebui să facem şi doza patru, sau ...? Valeriu Gheorghiță: In momentul de faţă este foarte important care vor fi rezultatele acestor studii. Dacă vom avea rezultate care confirmă o protecţie sporită faţă de infecţie, adică să nu ne mai infectăm deloc cu varianta Omicron, atunci, poate, din punct de vedere teoretic, s-ar justifica. Insă, dacă vorbim de un vaccin care oferă același nivel de protecţie pentru forme severe, pentru spitalizare şi deces, din punctul nostru de vedere nu cred că vom avea beneficii şi, atunci, la acest moment, repet, nu avem toate datele disponibile să putem spune că, intr-adevăr, se justifică administrarea unei doze patru. Ce ştim, in schimb, este că vaccinurile actuale, chiar după prima schemă, oferă o protecţie suficientă pentru formele grave de boală, inclusiv cu Omicron, iar doza de booster asigură o protecţie de lungă durată, pentru că ştim că imunitatea pentru Omicron se pierde mai repede decat noi ştiam pentru varianta Delta. Raed Arafat: O să avem o rugăminte, vă rog, pentru că va trebui să incheiem. Reporter: O singură intrebare, scurt, pentru domnul Baciu. Puteţi să ne spuneţi cate doze de vaccin a mai vandut Romania? Andrei Baciu: Pot să vă spun că mai sunt astfel de procese in desfăşurare. Cred că o să anunțăm in perioada imediat următoare cateva noutăți in acest sens. Reporter: Pentru domnul Gheorghiţă aş avea o intrebare: Sunt situaţii in care oamenii se infectează, chiar a doua, treia oară, chiar dacă au două doze de vaccin. Cum se explică şi dacă puteţi să ne spuneţi la cat timp cei care au făcut boala pot fi expuşi din nou, sau mai predispuşi? Valeriu Gheorghiţă: Expunerea la infecţie o avem cu toţii, in fiecare zi, avand in vedere transmisilitatea extrem de crescută a variantei Omicron şi interacțiunea pe care o avem cu celelalte persoane. Din punct de vedere al protecției față de infecție, este clar că schemele de vaccinare actuale nu ne oferă o protecţie suficientă faţă de infecţia asimptomatică, iar, din acest punct de vedere, subliniez incă o dată importanţa purtării măştii, distanţării şi măsurilor de igienă. Mai mult decat atat, dacă ne uităm la rezultatul final al infectării, el va fi diferit la o persoană vaccinată faţă de o persoană nevaccinată, mai ales dacă vorbim de o persoană care are şi factori de risc. Deci, din acest punct de vedere, vaccinurile nu aduc un răspuns imun la nivelul barierei de intrare a virusului, la nivelul porţilor de intrare, adică la nivel de mucoase, insă ne oferă o protecţie pe interior, ca să inţelegem, pentru că anticorpii şi răspunsul imun de tip celular practic ne protejează faţă de formele grave. Ca atare, dacă facem infecţii asimptomatice, implicaţiile legate de complicaţii sunt practic minime. Reporter: Vă rog să-mi spuneți ce se intamplă cu persoanele care au primit amendă de la DSP deși spun că au completat la timp şi corect formularul acela PLF. Sunt sesizări in acest sens, ce pot face oamenii, cum se poate rezolva situația? Andrei Baciu: Nu cunosc cazurile punctual, am auzit că sunt astfel de situații. Ne vom uita dacă cumva a devenit o situaţie care se repetă frecvent, dar pentru persoanele care sunt deja in această situaţie, o să fac o solicitare la DSP, iar dacă cumva s-a produs o eroare umană undeva care poate fi corectată, cu siguranță se va corecta. Dacă nu, se va găsi o formulă juridică legală astfel incat să se restabilească lucrurile corect. Reporter: Şi dacă imi mai permiteţi, doar o precizare legată de focarele din spitale. Cate focare sunt şi caţi angajaţi sunt afectaţi? Raed Arafat: N-am cifre aici, putem să v-o dăm mai tarziu... Deci nu am aici. Reporter: Mulţumesc. Reporter:. A rămas data de 1 februarie sau stabiliți o altă dată pentru doza trei obligatorie? A fost o discuție lansată şi de ministrul sănătăţii şi foarte mulţi se intreabă acum pană cand va mai fi valabil certificatul dacă au două doze. Andrei Baciu: Legat de această situaţie, avem următoarele două lucruri distincte. In primul rand, totul pleacă de la o decizie la nivel european care precizează in felul următor. Pentru călătorii se va găsi o modalitate uniformă la nivel european, şi atunci ne referim la persoanele care au schemă completă de vaccinare de la care nu a trecut mai mult de nouă luni de zile, acestea vor putea să călătorească in același fel in continuare; pentru cei care s-au vaccinat cu schemă completă şi pentru care a trecut mai mult de nouă luni de zile de la ultima doză, pentru toate aceste persoane este nevoie de doza de booster. Deci se uniformizează decizia la nivel european tocmai pentru a exista o abordare cat se poate de... mă rog, unitară, dacă se poate. După care, a doua chestiune este punerea in aplicare in Romania, iar acest lucru va fi dezbătut ulterior, astăzi şi in cursul acestor zile şi imediat ce se identifică forma finală, se va comunica oficial din partea ministerelor sau din partea Guvernului, cu decizia finală. Dar totul pleacă de la această decizie la nivel european şi e important să ințelegem contextul de unde a plecat toată această situaţie. Reporter: A fost o intalnire cu directorii DSP din toată ţara pentru extinderea centrelor de testare. Aveți o primă concluzie? Andrei Baciu: Intr-adevăr, aceasta a fost una dintre principalele probleme discutate. Am văzut că sunt anumite direcții de sănătate publică care fac faţă cu greu numărului crescut foarte mare de apeluri, tocmai pentru că contagiozitatea acestei tulpini este foarte mare şi atunci sunt foarte multe persoane care au nevoie să fie testate. Pentru acest lucru, știu că weekendul trecut a fost implementat in Bucureşti mecanismul la care vă referiți dvs, centrele de recoltare a probelor biologice, tocmai pentru că medicii de familie lucrează in timpul săptămanii şi atunci in weekend in special există o penurie de unități medicale, de locuri unde se pot testa oamenii. Este un mecanism care funcționează in Bucureşti şi Ilfov şi acest lucru a fost discutat aseară, posibilitatea de a extinde in perioada următoare la nivel național acest mecanism, dar se lucrează tocmai pentru că sunt multe lucruri de ordin tehnic care trebuie adaptate. Dar trebuie să ţinem cont că sunt 3.800 de medici de familie care furnizează testare suplimentare faţă de testarea la nivel de direcţii de sănătate publică, care sunt distribuiţi intr-o proporţie aproximativ egală intre mediul rural şi mediul urban, pentru că in mediul urban, evident, accesibilitatea este mult, mult crescută. Raed Arafat: Mulţumim. O zi bună! 2022-01-27 14:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-02-29-57big_image_9.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții producătorilor agricoli și retailerilorȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-producatorilor-agricoli-i-retailerilorGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae Ionel-Ciucă a avut astăzi o intalnire de lucru, la Palatul Victoria, cu o delegație a producătorilor agricoli și retailerilor din Romania. Intalnirea se inscrie in dialogul social pe care Guvernul l-a deschis, pe sectoare de activitate, cu reprezentanții sindicali, precum și cu cei ai patronatelor. Discuțiile s-au referit la ultimele evoluții ale pandemiei de COVID-19, la efectele creșterii prețurilor pe piața energetică, ca și la nevoia de asigurare a unui mediu predictibil pentru funcționarea firmelor, susținerea producătorilor agro-alimentari și a industriei alimentare. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că Executivul are in vedere permanent necesitatea corelării măsurilor de protecție a populației impotriva pandemiei COVID-19 cu cele de susținere a unui mediu economic competitiv, care să permită derularea afacerilor și asigurarea locurilor de muncă. De asemenea, premierul a prezentat măsurile luate de Guvern in scopul limitării efectelor creșterii prețului la energie. Am avut in vedere să acționăm pe două paliere: să preluăm cat mai mult din impactul pe care cetățenii il resimt ca urmare a crizei energetice și să asigurăm parghiile necesare economiei să-și continue activitatea in condiții de competitivitate și eficiență, a punctat prim-ministrul Ciucă. La intalnirea de lucru au mai participat, din partea Guvernului, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, secretarul de stat, Raed Arafat. Din partea producătorilor agricoli și retailerilor au participat Gabriela Mihăilescu, Tiberiu Dănețiu, Cristian Stoicescu, membri ai Consiliului Director Asociației Marilor Rețele Comerciale din Romania, George Bădescu, director executiv AMRCR, Mario Crețu, membru in Consiliul Director al Federației Patronale a Rețelelor de Comerț, Julien Munch, Alina Gamauf, Adela Smeu, Monica Constantin, membri AMRCR, Sorin Minea, vicepreședinte al Federaţiei Patronale Romane din Industria Alimentară - Romalimenta, Dana Tănase, director executiv al Asociației Romane a Cărnii, Vlad Macovei, Asociația Forța Fermierilor, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Romani. 2022-01-27 13:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_14_resize.jpgMăsuri urgente în București și Ilfov pentru creșterea accesibilității la testarea COVID-19 și pentru reducerea timpului de așteptare pentru pacienții care solicită testarea la domiciliuȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/masuri-urgente-in-bucure-ti-i-ilfov-pentru-cre-terea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-i-pentru-reducerea-timpului-de-a-teptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu1643281581Intr-un interval de 24 de ore, pe teritoriul Romaniei, au fost inregistrate 31.683 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 100.952 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 31,38 %. Creșterea capacității de testare și testarea in special a persoanelor cu posibilitate crescută de a fi infectate cu SARS-CoV-2 au rolul de a depista din timp boala, cu scopul de a acorda tratament rapid celor care au contactat COVID-19, dar și pentru a preveni,pe cat posibil, răspandirea accentuată a virusului, prin limitarea contactelor pe care purtătorii virusului le au cu alte persoane. Pentru a sprijini această activitate, persoanele care au simptome ce pot indica prezența virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie,call-centerele DSP sau numărul unic de urgență 112 pentru a solicita testarea. De asemenea, persoanele care manifestă simptome și sunt in București sau județul Ilfov se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport in comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testarea COVID-19: http://www.ms.ro/2022/01/22/masuri-urgente-in-bucuresti-si-ilfov-pentru-cresterea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-si-pentru-reducerea-timpului-de-asteptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu/ Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 (http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultație și tratamentul necesar. Atenție: in situația in care aveți forme severe și simptomele se manifestă agresiv apelați numărul unic de urgență 112. Reamintim faptul că specialiștii in sănătate publică susțin că vaccinarea rămane cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor grave de COVID-19 și a deceselor. De altfel, astăzi dintre cele 731 de persoane internate la ATI, 620 sunt persoane nevaccinate. De asemenea, dintre cele 71 de decese inregistrate, 57 au survenit la pacienți nevaccinați. Localizarea celor 748 de centre de vaccinare este disponibilă la următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/ 2022-01-27 13:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-01-06-21big_sigla_guvern.pngPremierul Nicolae-Ionel Ciucă: Guvernul României respinge cu fermitate orice încercare de intimidare a jurnaliștilorȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-guvernul-romaniei-respinge-cu-fermitate-orice-incercare-de-intimidare-a-jurnali-tilorLibertatea de exprimare și liberul acces la informație sunt garanții ale unei democrații consolidate și ale funcționării statului de drept. Premierul Nicolae Ciucă consideră de neacceptat ca in spațiul public să fie promovate așa-zise liste cu - redacții toxice și condamnă categoric manifestarea diferențelor de opinii prin orice tip de violență. Prim-ministrul Romaniei susține drepturile fundamentale și protejarea jurnaliștilor, orice incitare la ură impotriva presei contribuind la generarea unei viziuni care ar indepărta Romania de valorile democratice pe care și le-a asumat ca stat membru NATO și UE. 2022-01-27 11:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-11-47-36big_sigla_guvern.pngPrimirea ministrului Apărării din Republica Franceză, doamna Florence Parly, de către premierul Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-ministrului-apararii-din-republica-franceza-doamna-florence-parly-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, discuții cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly, fiind examinate securitatea pe flancul estic și cooperarea franco-romană in domeniul securității și apărării, dezvoltarea noilor abordări strategice ale UE și NATO, respectiv evoluțiile din Mali și regiunea Sahelului. Prim-ministrul Ciucă a exprimat aprecieri pentru decizia președintelui Franței de creștere a prezenței militare franceze in Romania, arătand că această consolidare a contribuției franceze la postura de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic și in regiunea Mării Negre conferă și mai multă substanță Parteneriatului Strategic bilateral Romania-Franța. Premierul roman a subliniat importanța unității UE și NATO in susținerea principiilor care stau la baza actualei arhitecturi europene de securitate, fiind necesară descurajarea incălcării principiilor suveranității, independenței și integrității teritoriale a statelor. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a condamnat, in context, presiunile Federației Ruse și amenințările la adresa Ucrainei și a subliniat importanța sprijinirii consolidării rezilienței și a acordării unei atenții speciale cooperării cu partenerii estici. Ministrul francez al Apărării a abordat problemele cooperării tehnico-militare și a perspectivelor programului de corvete al Romaniei. Doamna Florence Parly a informat despre echipa tehnică franceză sosită pentru a evalua punerea in aplicare a opțiunii președintelui Franței de intărire cu trupe a flancului estic, care ar putea avea loc imediat ce decizia NATO va fi luată in acest sens. De altfel, Franța asigură, incepand cu 1 ianuarie, conducerea VJTF (Very High Readiness Joint Task Force), a forței de desfășurare rapidă a NATO. Cu privire la situația din Mali, premierul Ciucă a reamintit că Romania este pregătită să participe in cadrul Task Force Takuba, forța operativă multinațională pentru combaterea terorismului in regiunea de frontieră dintre Mali, Niger și Burkina Faso. Desfășurarea personalului militar roman urmează să fie coordonată cu Franța și alți parteneri europeni participanți la Task Force imediat ce autorizațiile locale vor fi fost obținute. 2022-01-27 10:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_16..jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Sveti Sava, sărbătoarea minorității sârbe din RomâniaȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-sveti-sava-sarbatoarea-minoritatii-sarbe-din-romaniaSărbătoarea minorității sarbe din Romania, Ziua Sveti Sava, deși marcată și anul acesta in plin val pandemic, ceea ce ne limitează, intr-o anumită măsură manifestările organizate cu acest prilej, rămane la fel de importantă pentru compatrioții noștri etnici sarbi și pentru societatea romanească. Istoria de cateva secole a minorității sarbe pe pămant romanesc marchează un capitol cu multiple valențe, prin numeroase exemple de reprezentanți ai etnicilor sarbi care s-au remarcat in domeniile culturii, invățămantului, literaturii, spiritualității, științei și sportului, sau au luptat ca niște adevărați eroi, umăr la umăr cu romanii, in cele două conflagrații mondiale din prima jumătate a secolului trecut. Născuți pe pămant romanesc, și-au păstrat și astăzi identitatea de limbă, cultură și credință, simțindu-se insă parte a acestui spațiu al bunei conviețuiri interetnice și interreligioase. In Romania contemporană, apartenența la o minoritate etnică se bucură de recunoașterea firească in orice societate democratică, prin egalitatea de drepturi și de șanse stipulată de Constituție. Binele oricărei minorități alături de care trăim inseamnă și binele intregii societăți, iar un catalizator important in acest context este respectul reciproc in relațiile interetnice și față de valorile, patrimoniul cultural și tradițiile fiecărei comunități. Promovarea dialogului intercultural reprezintă o preocupare activă a Guvernului, iar acest lucru se reflectă din plin prin multitudinea inițiativelor organizate și susținute prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice și al Ministerului Culturii, dedicate inclusiv minorității sarbe din Romania. Zilele Culturii Sarbe la Timişoara - un proiect cultural de anvergură dedicat sarbilor din Banat, ajuns anul trecut la a XVI-a ediție - sau apariția unui album cu monumente inchinate de comunitățile locale eroilor din cele două războaie mondiale, printre care s-au numărat și etnici sarbi, contribuie nemijlocit la consolidarea punților culturale și interumane cu compatrioții noștri de etnie sarbă. Cu ocazia sărbătorii patronului lor spiritual, Sf. Sava, le urez <La Mulți Ani> minorității sarbe din Romania și tuturor sarbilor! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-01-27 10:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-10-29-19big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor HolocaustuluiȘtiri din 27.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-internationale-de-comemorare-a-victimelor-holocaustuluiPe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime in masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morți evrei și sute de mii de morți sinti, roma, dar și din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizația Națiunilor Unite, in 2005, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranței, rasismului, xenofobiei și complicității colective cu tirania. Să nu uităm! - este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, inainte de toate, că popoare și grupări etnice au fost in pragul extincției foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinți care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranța și ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate in fața opresiunii ne poate transforma oricand, pe oricare dintre noi, in victime. A nu uita răul inseamnă a nu-l repeta. Și să nu uităm că umanitatea s-a salvat, in acele vremuri sumbre, prin omenia și curajul celor care au intins o mană de ajutor semenilor in restriște, dincolo de orice apartenență etnică sau culturală. Romania, in calitate de membru deplin al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), rămane constantă in sprijinirea tuturor demersurilor menite să păstreze vie amintirea acestei pagini negre de istorie și să prevină repetarea ei. Au fost inființate instituții dedicate Holocaustului, sunt in lucru acțiuni educaționale cu aceeași destinație, iar in primăvara anului trecut Guvernul Romaniei a adoptat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, insoțită de un plan de măsuri concrete. Țara noastră și-a asumat trecutul și pledează pentru buna conviețuire și armonie intre oameni, indiferent de apartenență etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, in spiritul valorii europene de unitate in diversitate. O lume mai bună se construiește pe acceptarea diferențelor și viziunea că progresul se naște din interacțiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităților de evrei și romi din Romania și din intreaga lume pentru suferințele prin care au trecut, omagiez cu tristețe memoria celor sacrificați și le adresez toate urările de bine supraviețuitorilor! Romania iși amintește! Nicolae-Ionel Ciucă Prim-Ministru al Romaniei 2022-01-27 10:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-27-10-27-44big_sigla_guvern.pngMăsuri urgente în București și Ilfov pentru creșterea accesibilității la testarea COVID-19 și pentru reducerea timpului de așteptare pentru pacienții care solicită testarea la domiciliuȘtiri din 26.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/masuri-urgente-in-bucure-ti-i-ilfov-pentru-cre-terea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-i-pentru-reducerea-timpului-de-a-teptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu1643195814Intr-un interval de 24 de ore, pe teritoriul Romaniei, au fost inregistrate 34.255 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 108.937 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 31,44 %. Creșterea capacității de testare și testarea in special a persoanelor cu posibilitate crescută de a fi infectate cu SARS-CoV-2 au rolul de a depista din timp boala, cu scopul de a acorda tratament rapid celor care au contactat COVID-19, dar și pentru a preveni,pe cat posibil, răspandirea accentuată a virusului, prin limitarea contactelor pe care purtătorii virusului le au cu alte persoane. Pentru a sprijini această activitate, persoanele care au simptome ce pot indica prezența virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie,call-centerele DSP sau numărul unic de urgență 112 pentru a solicita testarea. De asemenea, persoanele care manifestă simptome și sunt in București sau județul Ilfov se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport in comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testarea COVID-19: http://www.ms.ro/2022/01/22/masuri-urgente-in-bucuresti-si-ilfov-pentru-cresterea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-si-pentru-reducerea-timpului-de-asteptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu/ Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 (http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultație și tratamentul necesar. Atenție: in situația in care aveți forme severe și simptomele se manifestă agresiv apelați numărul unic de urgență 112. Reamintim faptul că specialiștii in sănătate publică susțin că vaccinarea rămane cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor grave de COVID-19 și a deceselor. De altfel, astăzi dintre cele 692 de persoane internate la ATI, 585 sunt persoane nevaccinate. De asemenea dintre cele 94 de decese inregistrate, 77 au survenit la pacienți nevaccinați. Localizarea celor 748 de centre de vaccinare este disponibilă la următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/ 2022-01-26 13:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-26-01-17-08big_sigla_guvern.pngANUNȚ PENTRU PRESĂȘtiri din 26.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/anunt-pentru-presa1643195676Evenimentul de lansare a studiului - Economic Survey of Romania, realizat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), va avea loc vineri, 28 ianuarie 2022, incepand cu ora 10.30, la Palatul Victoria. Studiul examinează performanța economică puternică a Romaniei din ultimii ani, impactul crizei COVID-19 și provocările structurale existente. Raportul conține capitole dedicate analizei in profunzime a mediului de afaceri și pieței muncii din Romania, cu propuneri de reformă in domenii care ar putea stimula productivitatea și dinamizarea creșterii economice. Lansarea studiului - Economic Survey of Romania are loc in contextul in care Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a decis, in data de 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu Romania, pas important prin care țara noastră se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim impărtășit și asumat constant la cel mai inalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al OCDE. Amintim faptul că cei 38 de membri ai OCDE (din care 23 sunt europeni) sunt state dezvoltate, deţinand peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, alături de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, și de președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Cristian Stănică, vor prezenta concluziile studiului, incepand cu ora 10.30. Prezentarea va fi transmisă live pe pagina de Facebook a Guvernului Romaniei, pe canalul oficial de Youtube și pe sistemul unic de distribuție al Palatului Victoria. Incepand cu ora 11.10, in Holul de onoare al Palatului Victoria, va avea loc o conferință de presă in format fizic, care, de asemenea, va fi transmisă live pe aceleași canale oficiale. Ambele evenimente se vor desfășura in engleză și romană, fiind asigurată traducere simultană. Reporterii care doresc să se acrediteze la conferința de presă sunt rugați să transmită pe adresa presa@gov.ro pană joi, 27 ianuarie, ora 9.00, următoarele date: nume, prenume și instituția de presă. Accesul jurnaliștilor acreditați la conferința de presă se va face pe baza actului de identitate și a certificatul digital care să ateste finalizarea schemei complete de vaccinare sau trecerea prin boală. Studiul - Economic Survey of Romania va fi publicat la ora locală 11:00 (10:00 CET) la următorul link, care poate fi inclus in articolele de presă: www.oecd.org/economy/romania-economic-snapshot/. Jurnaliștii pot solicita, sub embargo, un exemplar al Studiului, trimițand un e-mail la adresa embargo@oecd.org, prin care se angajează să respecte procedurile de embargo ale OCDE. Exemplarele sub embargo vor fi transmise jurnaliștilor interesați cu o zi inainte de lansare. 2022-01-26 13:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-26-01-14-36big_sigla_guvern.pngPremierul Nicolae-Ionel Ciucă: Reuniunea de astăzi este semnalul pe care îl dăm privind seriozitatea cu care tratăm pregătirea aderării noastre la OCDEȘtiri din 26.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-reuniunea-de-astazi-este-semnalul-pe-care-il-dam-privind-seriozitatea-cu-care-tratam-pregatirea-aderarii-noastre-la-ocdeGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a condus ședința Comitetului Interministerial OCDE, al cărui rol este coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea Romaniei in Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (O.C.D.E.). - Decizia de ieri a Consiliului OCDE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Romania reprezintă pentru noi o oportunitate pe care suntem datori să o valorificăm. Reuniunea de astăzi este semnalul pe care il dăm privind seriozitatea cu care tratăm pregătirea aderării noastre la OCDE, pentru a fi alături de statele dezvoltate, care dețin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. După aderarea la NATO și UE, deschiderea perspectivelor de aderare la OCDE este șansa unei noi etape de reforme in favoarea cetățeanului și alinierea societății noastre la modelul democrațiilor consolidate, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Convocarea de astăzi, la nivel de ministru, a reuniunii Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor Romaniei cu Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (O.C.D.E.) este menită să transmită mesajul necesar impulsionării eforturilor Romaniei in ceea ce privește dosarul de candidatură la organizație. Dacă decizia de incepere a negocierilor pentru aderarea Romaniei la OCDE a fost una politică, pregătirea tehnică ocupă un loc central in parcursul țării noastre spre aderare. Comitetul Interministerial a validat asumarea atașamentului Romaniei la principiile, valorile și standardele organizației, astfel cum sunt intărite și dezvoltate in cele două documente recent adoptate de OCDE, in cadrul reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial (Paris, octombrie 2021) - - DECLARAȚIA PRIVIND VIZIUNEA OCDE și - DECLARAȚIA MINISTERIALĂ A CONSILIULUI DIN 2021. Valorile și principiile din aceste ultime două documente relevante se referă la importanța coordonării eforturilor la nivel internațional, de către toate statele membre OCDE in domeniile considerate esențiale: - Redresarea post-pandemie prin abordarea tuturor politicilor prin reafirmarea angajamentului față de democrație, statul de drept, drepturile omului, egalitatea de gen, principiile economiei de piață deschise; - Promovarea unor direcții de acțiune eficiente in domeniile schimbărilor climatice, transformării digitale, a unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli clare, a pieței globale a forței de muncă, impozitarea economiei digitale; - Formularea unor politici și standarde mai bune care să asigure revenirea rezilientă, verde și durabilă după pandemie. La acest moment, Romania este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare: ● Declarația privind Investițiile; ● Principiile Guvernării Corporatiste; ● Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului; ● Recomandarea Bunelor Practici in Statistică; ● Cadrul Inclusiv al BEPS - Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului; ● Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație; In lunile următoare, Romania va incepe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, Romania și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun in reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre. 2022-01-26 11:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-26-12-45-39big_image_24_resize.jpgGuvernul României salută decizia Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind lansarea negocierilor de aderare cu RomâniaȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-saluta-decizia-consiliului-organizatiei-pentru-cooperare-i-dezvoltare-economica-ocde-privind-lansarea-negocierilor-de-aderare-cu-romaniaGuvernul Romaniei salută adoptarea astăzi, 25 ianuarie 2022, a deciziei Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Romania. Lansarea discuțiilor de aderare la OCDE reprezintă un succes politico-diplomatic deosebit al țării noastre, care confirmă, totodată, nivelul ridicat de pregătire tehnică al Romaniei. Prin această decizie, Romania se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim impărtășit și asumat constant la cel mai inalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al OCDE. Romania apreciază, in mod deosebit, eforturile Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann, și ale celor 38 de state membre pentru a identifica consensul asupra extinderii și in special pentru sprijinul acordat candidaturii Romaniei. Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al Romaniei și va asigura acces la expertiza unui organism internaţional apreciat pentru calitatea studiilor economice şi a evaluărilor politicilor publice. Va oferi, totodată, oportunitatea de a participa in mod direct, alături de ceilalţi membri, la stabilirea reglementărilor internaţionale in domeniul bunei guvernanţe economice. Deschiderea discuțiilor de aderare reprezintă incununarea eforturilor consecvente ale diplomației romane și ale intregului spectru instituțional din ultimele decenii, in scopul apropierii Romaniei de standardele și practicile OCDE, recunoscute la nivel global ca etalon al bunei guvernanțe in economiile dezvoltate. Acest succes este rezultatul unei stranse colaborări interinstituționale in care au fost implicate de-a lungul timpului ministerele și instituțiile de resort, sub egida, incepand cu 2016, a unui Comitet interministerial, coordonat in prezent in mod direct de Prim-Ministrul Romaniei. Decizia de astăzi a Consiliului OCDE reprezintă o recunoaștere a faptului că Romania impărtășește valorile și principiile Organizației. In același timp, este o dovadă a implicării constante a Romaniei in consolidarea cooperării cu OCDE și a valorii adăugate pe care țara noastră o aduce Organizaţiei. Anunțul marchează inceputul unei perioade de aprofundare a parteneriatului cu OCDE. Etapa negocierilor va presupune o evaluare riguroasă a alinierii țării noastre la instrumentele și bunele practici ale Organizației, realizată de peste 20 de comitete tehnice ale OCDE, in baza unei foi de parcurs ce va fi elaborată in perioada următoare. Această etapă complexă și intensă va implica adoptarea unor măsuri intr-un spectru larg de domenii, in spiritul valorilor OCDE și in beneficiul bunăstării cetățenilor. Procesul de aderare va impulsiona continuarea reformelor interne și imbunătățirea politicilor in toate domeniile de activitate economică şi socială, cu accent pe guvernanță publică, investiții și fiscalitate, dezvoltare sustenabilă, protecția mediului și acțiunea climatică, integritate publică și politici anticorupție, educație, tranziție digitală. Guvernul Romaniei folosește acest prilej pentru a reconfirma că instituțiile sale sunt pregătite să coopereze activ cu structurile de lucru ale OCDE in vederea parcurgerii cat mai rapide a etapei negocierilor, in drumul către aderarea la OCDE. Alături de Romania, decizia de deschidere a negocierilor adoptată astăzi s-a referit și la Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru. Informaţii suplimentare: Inființată in 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deţinand peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Aderarea Romaniei la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a intrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale Romaniei. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE in aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată in mai multe randuri. 2022-01-25 20:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-25-08-22-34big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 25 ianuarieȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-25-ianuarieGalerie foto [check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara! Mulțumesc pentru faptul că sunteţi prezenţi la acest briefing de presă. In urmă cu doar cateva minute s-a incheiat şedinţa de guvern, in cadrul căreia a fost aprobată decizia Guvernului de a proteja atat populația, cat și mediul economic de efectele creșterii prețurilor la energie electrică și la gazele naturale. Alături de mine se află domnului ministru al Energiei, domnul Virgil Popescu. Domnia sa vă va prezenta ceea ce astăzi s-a decis și s-a aprobat in cadrul guvernului. Domnule ministru, vă rog. Virgil Popescu: Da, mulţumesc. Astăzi am aprobat ordonanţa de urgenţă prin care incepand cu data de 1 februarie se fac anumite modificări in ajutorul oamenilor. Practic, pentru toți consumatorii casnici, pentru toți romanii care dețin o locuință scade plafonul de la 1 leu pe kW la 80 de bani pe kW pentru energie electrică și de la 37 de bani pe kW la 31 de bani pe kW, indiferent cat consumă. Dacă, in plus față de acest lucru, consumă 500 kW lunar și 300 de metri cubi lunar, atunci beneficiază de o compensare suplimentară și, practic, vor plătit 68 de bani pentru energia electrică și circa 22 de bani pentru gazele naturale - aici vorbim de toate taxele, toate taxele incluse. In plus, față de categoriile care erau inainte in lege, spitale, școli, grădinițe, universități, ONG-uri, am introdus, am lărgit această schemă pentru, practic, aproape toţi consumatorii non casnici - şi aici mă refer la absolut toţi consumatorii non casnici, cu excepţia celor care au beneficiat, marilor consumatori de energie electrică care au beneficiat de Ordonanţa 81, pe o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, o schemă in care numai anul trecut am plătit 130 de milioane de euro şi pentru ei suntem in discuţii cu Comisia Europeană să reinnoim această schemă. CET-urile nu beneficiază de acest preţ plafonat, pentru că in această Lege 259, de aprobare a Ordonanţei, au o schemă de ajutor. Vă aduc aminte că CET-urile sunt sprijinite de la Guvern, prin această schemă de ajutor, prin această lege, cu jumătate din diferenţa intre preţul gazului natural şi preţul de referinţă de 250 de lei, şi nu beneficiază de această schemă producătorii de energie electrică, evident, pentru energia consumată, auto consumată sau gazul natural pe care il folosesc in aprinderea cărbunelui sau a altui combustibil. Practic, avem o plajă foarte mare de consumatori non casnici acolo unde prețul este plafonat la 1 leu pe kW la energia electrică şi la 37 de bani pe kW la gazele naturale. In plus faţă de acest lucru, am dat posibilitatea Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului să facă verificările pe text de lege specializat şi să poată aplica amenzi de pană la 200.000 de lei pentru incălcarea prevederilor acestei legi, pentru, practic, neaplicarea plafoanelor şi a compensărilor din lege. Rămane in continuare prevederea prin care furnizorii sunt obligaţi să refacă toate facturile, deci asta nu a rămas, rămane această prevedere, ei sunt obligaţi să refacă absolut toate facturile care le-au emis fără aplicarea prevederilor legii prezente. Cam pe scurt, acestea sunt principalele lucruri pe care le-am aprobat astăzi in ordonanţa de urgenţă. Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc, domnule ministru! Vă rog, intrebări, dacă aveţi! Reporter: Bună seara! Domnule ministru, aţi spus că furnizorii sunt obligaţi să refacă toate facturile, insă vedem că ordonanţa se aplică de la 1 februarie, deci ce facem cu luna ianuarie? Cine ii obligă pe furnizori să refacă acele facturi dacă nu sunt prevăzute sancţiuni? Virgil Popescu: Eu cred că aţi uitat că noi am aprobat săptămana trecută o altă ordonanţă care modifică Legea 259. Nu am abrogat acel text. Acea ordonanţă, săptămana trecută, am obligat toţi furnizorii să refacă facturile intocmite fără luarea in calcul a plafonării şi compensării. Nu vorbim că am abrogat ceva acum, există acest text şi nu l-am abrogat, asta am atras atenţia că el există, pentru că am auzit şi eu că s-ar putea, in spaţiul public, să fi dispărut acest /.../. Textul ordonanţei de urgenţă pe care l-aţi văzut şi pe care o să-l vedeţi probabil la publicare, modifică Legea 259, dar nu modifică această prevedere. Reporter: Asta inseamnă şi că ei vor putea şi să fie sancţionaţi, pentru că nu erau prevăzute şi sancţiuni pentru /.../. Virgil Popescu: Aveau prevăzute şi sancţiuni doar de 50.000 ANPC-ul, acum poate să dea şi de 200.000, iar ANRE are sancţiuni prevăzute pană la 400.000. Reporter: Chiar şi pentru facturile emise in decembrie, ianuarie? Virgil Popescu: Chiar şi pentru facturile emise... Au şi primit amendă de 400.000 pentru facturi. Existau... ANPC avea o amendă mai mică. Acum are amendă clară pentru acest lucru, de 200.000. Reporter: Şi, mai inţelegem, că partenerii de coaliţie de la PSD au cerut ca ordonanţa să se aplice retroactiv, pe luna ianuarie, şi că dvs, in principal, v-aţi opus. De ce? VIrgil Popescu: Nu. Este... Nu ştiu de unde aveţi dvs această ştire. Eu mi-aş fi dorit şi am tot anunţat că această ordonanţă, dacă am putea să o aplicăm şi pe noiembrie şi decembrie; din păcate, astăzi am mai intrebat incă o dată, in şedinţa de guvern, am văzut un răspuns al Ministerului Justiţiei, foarte clar: nu putem să o facem retroactiv. Nu putem să o aplicăm retroactiv. Dacă s-ar putea, credeţi-mă, toţi am fi fost, sunt convins că şi PNL şi PSD am fi făcut acest lucru, şi UDMR, dar, din păcate, o lege nu putem să o aplicăm retroactiv. Reporter: Bună seara, domnule ministru! Eu aş insista puţin tot referitor la acest aspect. Spuneau cei din Partidul Social Democrat că, dacă facturile nouă ne vin in februarie pentru luna ianuarie, nu ar trebui să fie o problemă legată de constituționalitate in acest subiect. Ok, in noiembrie - decembrie, nu, dar nici in ianuarie nu s-ar putea incadra in această plajă? Virgil Popescu: Am intrebat in ședința de guvern de ianuarie, n-am mai intrebat de noiembrie și decembrie pentru că dacă se putea, puteam extinde mai departe, și răspunsul a fost Nu, pentru că suntem deja in data de 25 și nu putem aplica legea pentru ce este in spatele acestei date. 1 ianuarie - 25... Reporter: E nevoie de niște norme pentru aplicarea.... Virgil Popescu: Nu, nu mai este trecut in niște norme. Pot să ințeleg intrebarea dumneavoastră, dar nu mai este nevoie de niște norme. O să updatăm in interior procedura internă de decontare. Chiar in coaliție am avut discuții in așa fel incat modificările să se plieze pe aplicațiile informatice, in așa fel incat să nu existe adaptări grele, să necesite alte norme, alte aprobări. Ați văzut, compensarea rămane de 0,291 de lei la energie electrică, crește de la 33 la 40% o cifră, practic un discount. Automat aplicațiile informatice au acest lucru și faptul că scade plafonul de la 1 leu la 0,8 nu mi se pare că este ceva greu de făcut. Practic, niște constante le modificăm, care le au in aplicațiile informatice, și ne-am gandit in așa fel incat să venim in ajutor. Mă voi intalni cu toți furnizorii in perioada imediat următoare, ca să mă asigur că nu mai sunt probleme. O să-i rog și pe cei de la ANRE să se intalnească cu furnizorii, tocmai ca să nu mai avem surprize, pentru că ne dorim ca și pe această ordonanță facturile pe care le vor emite in cursul lunii martie, la inceputul martie, pentru februarie, să fie sută la sută corecte și ne dorim ca și facturile pe ianuarie să fie sută la sută corecte și stornările și refacerile facturilor pe noiembrie și decembrie să se și intample. Reporter: Știu că ați avut cateva modificări legate de deconturile către furnizori, se mai intarzie, aveți un termen mai lung in care le plătiți sau cum se intamplă mai exact? Virgil Popescu: Nu am modificat cu nimic procedura de decontare, doar am modificat... am exemplificat... Reporter: /.../ ceva la Ministerul Energiei, dacă nu mă inșel eu. Virgil Popescu: Nu. Reporter: Nu? Din Ministerul Muncii inspre Ministerul Energiei. Virgil Popescu: Ministerul Muncii, in continuare, are schema de ajutor pentru persoane fizice, plătește compensările. Ministerul Energiei plătește plafonările. Așa era și inainte. Reporter: Și un calcul pe o factură, ca să ințelegem exact care ar fi reducerile noi, dacă se poate. Cine plătea, să zicem, 100 de lei, cat poate avea... Virgil Popescu: Haideți să facem un calcul. Cineva care consuma 500 kW, să zicem, cineva care consuma 500 kW inainte de a crește acest plafon, plătea un leu pe kilowatt, deci plătea 500 de lei; acum, dacă i se scade plafonul, odată este 80 de bani și se mai aplică și... pentru că se incadrează in plaja de consum, i se mai aplică și acel discount, plătește 68 de bani; 68 de bani inmulțit cu 500, plătește undeva la 300 și ceva de lei. Deci, o scădere de la 500 la 300 și ceva de lei pentru 500 de kilowați. Acum, faceți dumneavoastră mai departe. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună seara! Această ordonanță a fost foarte mult discutată, a fost și modificată in Parlament, dacă ați putea să ne spuneți de ce nu a fost aceasta forma inițială? De ce abia acum vin aceste modificări? Virgil Popescu: Noi am spus tot timpul că după aplicarea in Parlament, chiar după ce Parlamentul a aprobat, și după aia in coaliție, și in programul de guvernare, că facem evaluarea in cursul lunii ianuarie. Am făcut evaluarea in cursul lunii ianuarie și am venit cu modificări, după ce le-am agreat in coaliție in cursul lunii ianuarie. Reporter: Există o opinie a anumitor experți că dacă toți consumatorii primesc ajutoare ei nu vor mai fi stimulați să utilizeze eficient și să ia măsuri de reducere a consumului. Cum vedeți această perspectivă? Virgil Popescu: Eu respect opinia tuturor. Imi doresc ca și experții să respecte opinia mea. Eu cred că in momentul de față, la prețurile volatile la care asigurăm, trebuie să protejăm populația. Ceea ce zic danșii cred că este intr-o condiție normală de piață și eu incurajez evident economisirea, dar acum nu suntem in condiții normale de piață și evident că trebuie să ajutăm populația. Dacă populația, la randul ei, face și o eficiență energetică și pune panouri fotovoltaice și aici venim cu alte programe de ajutor. Dacă iși face o eficiență energetică a clădirii, in sensul că iși izolează mai bine casa, iși schimbă geamurile, de exemplu, iși pun geamuri care sunt izolate mai bine, atunci evident că și consumul se reduce și evident că și factura se reduce. Dar toate acestea nu se pot face imediat. Imediat asta este o măsură pe care am luat-o tocmai pentru a proteja populația de efectele acestei crize energetice. Reporter: Criză care se va resimți și după ce vor expira efectele plafonării și compensării. Din aprilie ce aveți de gand să faceți? Rămane o variantă revenirea la piața reglementată? Virgil Popescu: Sunt toate scenariile pe masă, lăsați-ne să discutăm in coaliție. Noi lucrăm la Ministerul Energiei, impreună cu ANRE-ul, avem toate scenariile pe masă, și cand o să avem, o să finalizăm și agreăm in coaliție, o să ieșim pe mai departe. Reporter: Bună seara! Voiam să vă intreb dacă v-a ajuns factura la energie, pană la urmă. Virgil Popescu: Factura pe... Reporter: Pe decembrie. Virgil Popescu: Eu am prezentat factura mea. Factura pe decembrie să știți că nu cred că mi-a venit. Mi-a venit o factură pe noiembrie... Reporter: Suntem in 25 ianuarie, nu v-a ajuns factura la energie? Virgil Popescu: Nu, nu mi-a venit. Sau mi-a venit și nu am apucat să o plătesc, că nu imi vine pe poștă, imi vine in sistem, in aplicația informatică, intr-un portal web. O să vă zic cat... Reporter: Deci, nu v-ați uitat, nu ați verificat aplicația. Virgil Popescu: Nu mi-am accesat-o eu, nu am mai avut timp ca să o plătesc. Probabil că o fi venit, o fi trimis-o, dar eu am prezentat public factura mea, atat la gaze naturale, cat și la energie electrică. Cred că chiar la postul dumneavoastră... Reporter: Păi, și nu sunteți curios? Poate a venit destul de mare. Virgil Popescu: Chiar am prezentat public cred că la postul dumneavoastră. Și parcă am plătit la gaze naturale 300 și ceva de lei factura. Reporter: Bun. De la data de 1 aprilie rămane TVA-ul de 5% pentru energie, așa cum arată acum scenariile pe care le aveți pe masă? Virgil Popescu: Pană la data de 1 aprilie o să ne intalnim și o să vedem. Sunt toate scenariile pe masă și o să vedem ce decizie luăm. Haideți să nu ne pronunțăm acum ce vom face după data de 1 aprilie. Vreau să vedem și prețurile regionale- ce se intamplă cu ele, ce se intamplă cu prețul gazului natural. E posibil să avem o scădere și cred intr-o scădere a gazului natural, normal, din cauza scăderii consumului, crește temperatura afară. Și după ce facem aceste evaluări o să ieșim public și o să spunem ce facem. Reporter: Considerați că sunteți vinovat pentru cum a fost aplicată schema de compensare a facturilor la energie, pană in acest moment? Virgil Popescu: Schema de aplicare, am avut aceste discuții, și foarte bine că presa le-a prezentat, au fost din cauza facturilor eronate. Reporter: Deci, nu aveți nicio vină. Virgil Popescu: Din cauza facturilor eronate. Reporter: Ministerul Energiei nu are nicio vină. Virgil Popescu: Din cauza facturilor eronate. Ministerul Energiei, am spus și astăzi, nu supraveghează piața, nu are acest rol. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Ați spus că această ordonanță prevede ca ANPC-ul să poată aplica amenzi de pană la 200.000 de lei sau...? Virgil Popescu: Intre 20.000 și 200.000 parcă e textul. Reporter: Asta voiam să vă intreb, deci, intre 20.000 de lei și 200.000 de lei. Virgil Popescu: Este un text care ne-a venit de la Ministerul Economiei, este ministerul care coordonează ANPC-ul. Reporter: Nu sunt prea mici amenzile? 200.000 de lei pentru un furnizor de energie? Virgil Popescu: ANRE-ul poate să dea mai mari, pană la 400.000. Dar dacă iei repetat 200.000, 200.000, 200.000, deja nu sunt așa mici. 50.000 era o amendă mică pentru un furnizor de energie. Reporter: Și referitor la ANPC, aveți o situație updatată legată de controale, cate facturi, milioane de facturi... Virgil Popescu: Nu am incă, nu am incă situația. V-aș ruga să discutați cu Ministerul Economiei, ei coordonează ANPC-ul. Eu le mulțumesc celor de la ANPC că au intervenit și au făcut front comun pentru a opri din acele facturi și a interveni in refacerea lor. Reporter: Dacian Cioloș declara astăzi că ar trebui să vă dați demisia. Virgil Popescu: Dacian Cioloș poate ar fi bine să ii ceară demisia și domnului Macron, că și acolo prețurile sunt mari. Eu nu mai comentez declarațiile domnului Cioloș de mult timp. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Uitasem să vă intreb de avizul de la Ministerul Justiției pe proiectul nou. Este un aviz favorabil, nu, ținand cont de faptul că nu este această retroactivitate? Virgil Popescu: Da, este aviz. Nu, este un aviz favorabil, pentru că și textul l-am făcut in discuțiile cu Ministerul Justiției. este un aviz favorabil. Reporter: Bun. Și despre ce spunea astăzi domnul Ciolacu că nu se adoptă astăzi, după ce a discuta cu domnul... Virgil Popescu: Nu cunosc, credeți-mă, nu am văzut declarațiile, am stat la minister, a trebuit să scoatem avizele de la toate ministerele, a fost și CES-ul. Chiar ne-am ocupat... Nu am văzut declarațiile. Reporter: Dar există tensiuni in coaliție din cauza acestui subiect? Virgil Popescu: Vă spun că a fost o ședință a coaliției aseară foarte bună, foarte fructuoasă, fără nicio tensiune. Reporter: Mulțumesc! Virgil Popescu: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult pentru interesul manifestat față de briefingul nostru. Mulțumesc, domnule ministru. Şi mulțumesc și interpretului nostru, care ne ajută să comunicăm cat mai eficient cu toate categoriile de cetățeni care ne urmăresc. Doamnelor și domnilor, briefingul de presă se incheie aici. Mulțumesc! Seară bună! 2022-01-25 19:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1638.jpgDeclarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la începutul ședinței de guvern din 25 ianuarieȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-25-ianuarieGalerie foto 2022-01-25 19:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1596.jpgÎnființarea Comitetului interministerial în domeniul energieiȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/infiintarea-comitetului-interministerial-in-domeniul-energiei1643125312Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a decis inființarea Comitetului interministerial in domeniul energiei, structură ce are ca obiectiv identificarea de soluții in vederea limitării creșterii prețurilor la energie. Principalele atribuții ale Comitetului interministerial sunt stabilirea cauzelor creșterii prețurilor la energie și evidențierea posibilelor soluții aplicabile pe termen scurt, mediu și lung, in vederea limitării creșterii prețurilor la energie. Din Comitet vor face parte reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Secretariatul General al Guvernului, ministerului Energiei, ministerului Economiei, ministerului Finanțelor și Agenției Națională pentru Resurse Minerale. La reuniunile Comitetului participă, in calitate de invitați permanenți, reprezentanți ai Consiliului Concurenței, Autorității Naționale de Reglementare in Domeniul Energiei, Societății Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale - OPCOM- - S.A., Bursei Romane de Mărfuri - S.A., precum și reprezentanți ai producătorilor, transportatorilor și ai furnizorilor de energie, ai confederațiilor patronale și sindicale, ai structurilor asociative și ai mediului academic. 2022-01-25 17:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-25-05-41-52big_sigla_guvern.pngMăsuri urgente în București și Ilfov pentru creșterea accesibilității la testarea COVID-19 și pentru reducerea timpului de așteptare pentru pacienții care solicită testarea la domiciliuȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/masuri-urgente-in-bucure-ti-i-ilfov-pentru-cre-terea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-i-pentru-reducerea-timpului-de-a-teptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliuIntr-un interval de 24 de ore, pe teritoriul Romaniei, au fost inregistrate 19.685 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 62.063 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 31,71%. Creșterea capacității de testare și testarea in special a persoanelor cu posibilitate crescută de a fi infectate cu SARS-CoV-2 au rolul de a depista din timp boala, cu scopul de a acorda tratament rapid celor care au contactat COVID-19, dar și pentru a preveni,pe cat posibil, răspandirea accentuată a virusului, prin limitarea contactelor pe care purtătorii virusului le au cu alte persoane. Pentru a sprijini această activitate, persoanele care au simptome ce pot indica prezența virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie,call-centerele DSP sau numărul unic de urgență 112 pentru a solicita testarea. De asemenea, persoanele care manifestă simptome și sunt in București sau județul Ilfov se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport in comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testarea COVID-19: http://www.ms.ro/2022/01/22/masuri-urgente-in-bucuresti-si-ilfov-pentru-cresterea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-si-pentru-reducerea-timpului-de-asteptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu/ Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 ( http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultație și tratamentul necesar. Atenție: in situația in care aveți forme severe și simptomele se manifestă agresiv apelați numărul unic de urgență 112. Reamintim faptul că specialiștii in sănătate publică susțin că vaccinarea rămane cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor grave de COVID-19 și a deceselor. De altfel, astăzi dintre cele 650 de persoane internate la ATI, 560 sunt persoane nevaccinate. De asemenea dintre cele 44 de decese inregistrate, 34 au survenit la pacienți nevaccinați. Localizarea celor 748 de centre de vaccinare este disponibilă la următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/ 2022-01-25 13:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-25-01-31-20big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și MijlociiȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-consiliului-national-al-intreprinderilor-mici-i-mijlociiGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ In continuarea dialogului social inițiat odată cu preluarea mandatului, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a discutat astăzi, la Palatul Victoria, cu o delegație a Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Romania, despre o serie de subiecte de interes atat pentru Guvern, cat și pentru mediul de afaceri. Situația generată de creșterea prețurilor la energia electrică și la gaze s-a numărat printre temele abordate. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că Guvernul a luat deja o serie de măsuri pentru a se asigura că vor fi protejați de creșterea prețurilor la energie atat consumatorii casnici, cat și sectoarele economice, o atenție specială fiind acordată IMM-urilor. De asemenea, Guvernul urmează să adopte in ședința de astăzi o ordonanță de urgență care să completeze măsurile de sprijin pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri, astfel incat să fie protejate locurile de muncă, iar firmele să-și poată desfășura activitatea in condiții de eficiență. Un alt subiect abordat a fost Planul Național de Redresare și Reziliență, prim-ministrul Ciucă subliniind că mediul de afaceri va fi un partener pentru Executiv in implementarea măsurilor prevăzute in cadrul PNRR pentru a realiza investiții durabile și a obține un grad ridicat de absorbție a tuturor categoriilor de fonduri europene de care beneficiază Romania. Referindu-se la componenta de dialog social, Nicolae-Ionel Ciucă a declarat că Executivul a deschis un dialog atat cu reprezentanții asociațiilor sindicale, cat și cu o parte a mediului economic, iar aceste intalniri vor continua atat la nivel central, cat și la nivel local, pentru a se ajunge la soluțiile cele mai bune și eficiente pentru derularea optimă a afacerilor și asigurarea stabilității locurilor de muncă. Politica fiscală a fost o altă temă abordată in cadrul intrevederii, premierul Nicolae-Ionel Ciucă subliniind că reprezentanții Executivului cunosc necesitatea asigurării unui sistem fiscal predictibil pentru cei care au afaceri și fac investiții in economie. De asemenea, s-a discutat despre măsurile de debirocratizare adoptate pană acum de Guvern și pașii care trebuie urmați, astfel incat acest proces să ducă la o digitalizare accelerată a instituțiilor publice. La intalnire au participat Florin Jianu, președinte CNIPMMR, Ovidiu Niculescu, președinte de onoare CNIPMMR, și alți reprezentanți ai IMM-urilor și, din partea Executivului, Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, reprezentanți ai ministerelor Energiei și Finanțelor, cat și membri ai Cancelariei Prim-ministrului. 2022-01-25 12:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-25-01-11-48big_image_8.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului și comemorării victimelor Pogromului legionar antievreiesc din BucureștiȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-dedicata-zilei-internationale-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-i-comemorarii-victimelor-pogromului-legionar-antievreiesc-din-bucure-tiGalerie foto [check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte al Romaniei, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romania - Cultul Mozaic, Domnule viceprim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, parlamentari, Excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori, Onorată asistență, Revin la Templul Coral București, cea mai reprezentativă și emblematică Sinagogă din țara noastră, pentru a comemora impreună vicitimele Holocaustului din Romania și ale Pogromului legionar antievreiesc din București. Doresc să aduc un pios omagiu tuturor celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii, antisemite și rasiste promovate de statul roman intr-un moment tulbure al istoriei noastre naționale. Acest capitol intunecat din trecutul nostru, cand evreii din Romania au devenit victime ale tragediei Holocaustului, nu trebuie uitat sau minimalizat. Omagiindu-i pe cei morți sau deportați, pe cei obligați să-și părăsească țara, pe cei deposedați de bunurile lor, de drepturile și libertățile garantate de Constituție și tratați ca ființe inferioare, ne facem un examen de conștiință și incercăm să ințelegem cauzele și consecințele abdicării de la valorile și tradițiile poporului nostru, de la obligațiile pe care ni le-am asumat după Marea Unire de la 1918. Doamnelor și Domnilor, Vreme de secole, soarta evreilor din Romania a fost strans legată de soarta poporului roman. Dăm o inaltă apreciere și nu pregetăm să incurajăm cercetarea trecutului, să aducem astfel noi argumente acestui fapt istoric, anume: contribuția remarcabilă a compatrioților noștri evrei la dezvoltarea Romaniei, la transformarea sa intr-un stat modern și unit. Cinstim memoria celor peste 23.000 de evrei, cei mai mulți dintre ei fără a avea cetățenie romană, care au fost alături de militarii romani in bătăliile cumplitului Prim-Război Mondial, la sfarșitul căruia s-a intrupat Romania Unită. Națiunea romană nu va uita niciodată această loialitate istorică remarcabilă a dumneavoastră in unul din momentele fundamentale ale istoriei noastre moderne. Un varf al acestei notabile contribuții a etniei evreiești la dezvoltarea Romaniei a fost atins in perioda dintre cele Două Războaie Mondiale, cand numărul evreilor din Romania s-a ridicat la aproape 900.000, Romania fiind a treia țară din Europa ca mărime a comunității evreiești. Performanțele Romaniei in acea perioadă includ și contribuția comunității dumneavoastră. Această contribuție este semnificativă și ușor de regăsit in domeniile economic, cultural și, deopotrivă, politic. Din păcate, anul 1938, cel mai ilustrativ din perspectiva dezvoltării Romaniei interbelice, a insemnat și inceputul unui derapaj in alcătuirile democratice ale statului roman. A culminat in tenebroasa eră a Holocaustului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cand regimul Antonescu a recurs la o legislație de tip fascist avand ca țintă populația evreiească din Romania, la deportarea masivă a populației evreiești din Basarabia și Bucovina in toamna anului 1941 laolaltă cu alți membri ai comunității din restul țării. Inființarea Comisiei pentru studierea Holocaustului in Romania a fost un act necesar și oportun. A afla adevărul despre tragedia sutelor de mii de cetățeni romani in timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un act imperativ. Mai ales tinerele generații trebuie să cunoască tragedia pe care oameni nevinovați au fost nevoiți să o traverseze doar pentru simplul fapt că erau evrei sau romi, tragedie pentru care statul roman și instituțiile sale de atunci poartă principala răspundere. Pentru ca astfel de momente dureroase să nu mai fie posibile, pentru ca astfel de fapte să nu se mai intample, este necesară o vastă operă de educație civică, istorică și politică a intregii societăți, a tinerilor in special. In condițiile scăderii numerice a comunității evreiești din ultimele decenii, repunerea in valoare a patrimoniului evreiesc atat de bogat din țara noastră a fost și rămane o urgență, deopotrivă pentru comunitatea insăși, dar și pentru Guvernul Romaniei, care acordă un sprijin consistent prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Toate guvernele Romaniei post decembriste au ințeles necesitatea implicării in prezervarea patrimoniului evreiesc și in dezvoltarea vieții evreiești din țara noastră. Totodată, conștienți de importanța asigurării asistenței sociale și medicale pentru supraviețuitorii Holocaustului și pentru urmașii acestora, dar și pentru persoanele aflate intr-o situație materială precară, Guvernul Romaniei a asigurat sprijinul financiar necesar pentru ca Federația Comunităților Evreiești din Romania - Cultul Mozaic să poată derula, in cele mai bune condiții, aceaste activități deosebit de importante. Il felicităm pe domnul președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romania - Cultul Mozaic, domnul deputat Silviu Vexler, prin a cărui implicare se acordă aproximativ 240.000 ore/trimestrial de ingijire socială și medicală la domiciliu pentru persoanele supraviețuitoare ale Holocaustului sau pentru urmași ai acestora. Sunt convins, ca și colegii mei, membri ai Guvernului, că doar prin cultivarea toleranței și respectului față de cei din jur putem să ne bucurăm impreună de pace și bunăstare. 2022-01-25 11:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1348.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Comitetului Olimpic și Sportiv RomânȘtiri din 25.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-comitetului-olimpic-i-sportiv-romanGalerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu oficiali ai Comitetului Olimpic și Sportiv Roman Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu oficiali ai Comitetului Olimpic și Sportiv Roman. La intalnire au participat președintele COSR, Mihai Covaliu, și secretarul general al COSR, George Boroi, alături de consilierul onorific al premierului, Gheorghe Popescu. Participanții au analizat stadiul pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing și starea infrastructurii sportive de inaltă performanță. Premierul și-a exprimat susținerea față de consolidarea bazelor sportive, subliniind necesitatea abordării cu maximă seriozitate a pregătirii sportivilor. In cadrul dialogului, oficialii COSR au prezentat inițiativa de a inscrie Romania pe lista țărilor care ar putea organiza Jocurile Olimpice de Iarnă pentru Tineret din 2028. 2022-01-25 09:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-25-10-02-55big_image_9_resize.jpgParticiparea secretarului general al Guvernului, Marian Neacșu, la ceremonia depunerii de coroane la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan CuzaȘtiri din 24.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-secretarului-general-al-guvernului-marian-neac-u-la-ceremonia-depunerii-de-coroane-la-monumentul-domnitorului-alexandru-ioan-cuzaGalerie foto 2022-01-24 20:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0743.jpgParticiparea șefului Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, la semnarea contractului de lucrări încheiat în baza Acordului dintre România și Republica Moldova Știri din 24.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-efului-cancelariei-prim-ministrului-mircea-abrudean-la-semnarea-contractului-de-lucrari-incheiat-in-baza-acordului-dintre-romania-i-republica-moldovaȘeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, a participat astăzi, la Iași, la evenimentul prilejuit de semnarea contractului privind reglementarea construirii unor apeducte, in Republica Moldova. Este primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă in Republica Moldova, in valoare de aproximativ 1,5 milioane lei. - Ii felicit pe toți cei care au făcut posibil acest eveniment. Suntem convinși că astfel de proiecte vor mai fi, mizăm foarte mult pe colaborarea foarte bună pe care o avem cu partenerii din Republica Moldova și insistăm și incurajăm astfel de parteneriate și intre autoritățile locale, a declarat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Culturii din Iași, in prezența viceprim-ministrului Andrei Spinu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, a secretarului de stat in Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Ana Mardare, a președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe. 2022-01-24 20:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-01-24_at_20.41.05.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremoniile prilejuite de Ziua Unirii Principatelor RomâneȘtiri din 24.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremoniile-prilejuite-de-ziua-unirii-principatelor-romaneGalerie foto Galerie foto Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de decorare a Drapelelor de Luptă ale unor unități din Ministerul Apărării Naționale 2022-01-24 14:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-24-03-31-27big_image_10_resize.jpgMăsuri pentru creșterea capacității de testare, în scopul acordării rapide a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS-CoV-2 - 24 ianuarieȘtiri din 24.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/masuri-pentru-cre-terea-capacitatii-de-testare-in-scopul-acordarii-rapide-a-tratamentului-pentru-persoanele-infectate-cu-sars-cov-2-24-ianuarieIntr-un interval de 24 de ore, pe teritoriul Romaniei, au fost inregistrate 12.082 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 38.473 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 31,4 %. Creșterea capacității de testare și testarea in special a persoanelor cu posibilitate crescută de a fi infectate cu SARS-CoV-2 au rolul de a depista din timp boala, cu scopul de a acorda tratament rapid celor care au contactat COVID-19, dar și pentru a preveni, pe cat posibil, răspandirea accentuată a virusului, prin limitarea contactelor pe care purtătorii virusului le au cu alte persoane. Pentru a sprijini această activitate, persoanele care au simptome ce pot indica prezența virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie, call-centerele DSP sau numărul unic de urgență 112 pentru a solicita testarea. De asemenea, persoanele care manifestă simptome și sunt in București sau județul Ilfov se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport in comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testarea COVID-19: http://www.ms.ro/2022/01/22/masuri-urgente-in-bucuresti-si-ilfov-pentru-cresterea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-si-pentru-reducerea-timpului-de-asteptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu/ Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 ( http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultație și tratamentul necesar. Atenție: in situația in care aveți forme severe și simptomele se manifestă agresiv apelați numărul unic de urgență 112. Reamintim faptul că specialiștii in sănătate publică susțin că vaccinarea rămane cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor grave de COVID-19 și a deceselor. De altfel, astăzi dintre cele 629 de persoane internate la ATI, 547 sunt persoane nevaccinate. De asemenea dintre cele 41 de decese inregistrate, 38 au survenit la pacienți nevaccinați. Localizarea celor 748 de centre de vaccinare este disponibilă la următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/ 2022-01-24 13:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-24-01-30-03big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor RomâneȘtiri din 24.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-sarbatoririi-zilei-unirii-principatelor-romaneSărbătorim astăzi primul pas important făcut pentru infăptuirea statului național unitar roman, Unirea Principatelor, acum 163 de ani. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de ințelegerea pe care romanii din Moldova și Țara Romanească au arătat-o nevoii de modernizare. Viziunea reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ne-a lăsat moștenire un exemplu de unitate, de sacrificiu personal pentru atingerea unui țel național, acela de a-i aduce impreună pe romani. Ocaua lui Cuza, intrată in legendă, este și astăzi simbol al egalității și al dreptății, amintind totodată de rolul pe care statul trebuie să și-l asume pentru a-i apăra pe cei slabi in fața abuzurilor. Prin Mica Unire, romanii și-au exprimat nevoia de unitate, dar și dorința de a progresa in plan administrativ, economic și social, deopotrivă. Dezideratul a rămas același pentru toate generațiile următoare, indiferent de natura provocărilor cu care s-au confruntat, și a generat transformări majore in societatea noastră. Prin tenacitate și unitate, romanii au putut pregăti, apoi, Marea Unire, modernizand, construind instituții și mecanisme democratice, culturale, economice și financiare, consolidand armata care avea să lupte pentru independență și menținerea statalității. Progresele noastre, obținute prin ințelegerea șansei istorice de a fi parte a unei lumi moderne, in care bunăstarea, pacea și valorile democratice sunt asumate și garantate, au nevoie și azi, ca și atunci, de recunoaștere și protejare. Astăzi, ne menținem pe aceeași linie a unității tuturor romanilor, dar și a progresului și bunăstării. Situația actuală necesită responsabilitate atat la nivelul celor care conduc țara, precum și la nivelul intregii noastre societăți. Provocările majore ale Romaniei sunt acum legate de depășirea crizei sanitare, de susținerea economiei prin investiții substanțiale, debirocratizarea instituțiilor publice și digitalizarea, prin gestionarea corectă, transparentă și eficientă a bugetului de stat și a fondurilor pe care țara noastră le-a primit sau urmează să le primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin programele de finanțare europene. Toate acestea implică reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de Guvernare și pe care, in calitate de prim-ministru, le susțin cu toată responsabilitatea. Ultimii doi ani au reprezentat pentru noi toți un test de anduranță intr-o luptă continuă cu un inamic nemilos: pandemia. La fel ca și in toate momentele de cumpănă ale istoriei naționale și această perioadă a scos in evidență unitatea romanilor și puterea de a acționa pentru un viitor mai bun al societății noastre. Sănătatea, alături de rezolvarea crizei energetice răman in prim-planul preocupărilor noastre, pentru că nu vrem ca situația actuală să mai pună in pericol viețile oamenilor, dezvoltarea socială și stabilitatea economică. Ziua de astăzi, o zi cu profunde semnificații istorice pentru noi, romanii, este un bun prilej pentru a ne pleca frunțile in amintirea sacrificiului inaintașilor noștri, dar și pentru a ne mobiliza, pentru a schimba lucrurile in bine și a transforma Romania intr-o țară democratică și prosperă, in care statul să fie in slujba cetățeanului, iar legea să fie aplicată pentru toți, in mod egal. Anul acesta, instituția Guvernului implinește 160 de ani. Inițiator de legi, avand un rol esențial in implementarea politicilor publice, Executivul consolidează parcursul Romaniei de stat puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice. Asemenea Guvernului format in urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura Romaniei calea către modernizare și dezvoltare. Dragi romani, Uniți am trecut prin cele mai dificile momente ale istoriei, am luptat in nenumărate războaie, am invins boli necruțătoare și am răsturnat sisteme totalitare. De fiecare dată, am făcut-o impreună și tot impreună vom reuși și acum! Unitatea, solidaritatea, grija și respectul față de semenii noștri sunt reperele care ne vor călăuzi in continuare. Să ne dăm mainile și, cu speranță, să depășim toate problemele și să fim uniți pentru viitorul romanilor și al Romaniei! La mulți ani, Romania! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-01-24 09:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-24-03-30-10big_image_10_resize.jpgANUNȚ PENTRU PRESĂȘtiri din 23.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/anunt-pentru-presa1642939337Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, va participa maine, 24 ianuarie 2022, la ora 12.30, la ceremonia de depunere de coroane de flori, organizată de Prefectura Capitalei și Ministerul Apărării Naționale, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Romane. De asemenea, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, va participa, la Iași, la ceremoniile prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Romane. Totodată, incepand cu ora 15.00, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, va participa la Palatul Culturii din Iași, la evenimentul prilejuit de semnarea Acordului dintre Guvernul Romaniei și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte. Este primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă in Republica Moldova, in valoare de aproximativ 1,5 milioane lei. La manifestări prilejuite de celebrarea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Romane, organizate in Piața Unirii din Focșani, incepand cu ora 12.00, va participa consilierul de stat in Cancelaria Prim-Ministrului, George Agafiței. 2022-01-23 14:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-23-02-02-17big_sigla_guvern.pngMăsuri pentru creșterea capacității de testare, în scopul acordării rapide a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS-CoV-2Știri din 23.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/masuri-pentru-cre-terea-capacitatii-de-testare-in-scopul-acordarii-rapide-a-tratamentului-pentru-persoanele-infectate-cu-sars-cov-2Intr-un interval de 24 de ore, pe teritoriul Romaniei, au fost inregistrate 14.088 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 43.528 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 32,36%. Creșterea capacității de testare și testarea in special a persoanelor cu posibilitate crescută de a fi infectate cu SARS-CoV-2 au rolul de a depista din timp boala, cu scopul de a acorda tratament rapid celor care au contactat COVID-19, dar și pentru a preveni,pe cat posibil, răspandirea accentuată a virusului, prin limitarea contactelor pe care purtătorii virusului le au cu alte persoane. Pentru a sprijini această activitate, persoanele care au simptome ce pot indica prezența virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie,call-centerele DSP sau numărul unic de urgență 112 pentru a solicita testarea. De asemenea, persoanele care manifestă simptome și sunt in București sau județul Ilfov se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport in comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testarea COVID-19: http://www.ms.ro/2022/01/22/masuri-urgente-in-bucuresti-si-ilfov-pentru-cresterea-accesibilitatii-la-testarea-covid-19-si-pentru-reducerea-timpului-de-asteptare-pentru-pacientii-care-solicita-testarea-la-domiciliu/ Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 ( http://www.ms.ro/centre-de-evaluare-covid-19/) pentru a primi consultație și tratamentul necesar. Atenție: in situația in care aveți forme severe și simptomele se manifestă agresiv apelați numărul unic de urgență 112. Reamintim faptul că specialiștii in sănătate publică susțin că vaccinarea rămane cea mai eficientă metodă de prevenire a formelor grave de COVID-19 și a deceselor. De altfel, astăzi dintre cele 599 de persoane internate la ATI, 523 sunt persoane nevaccinate. De asemenea dintre cele 22 de decese inregistrate in ultimele 24 de ore, 20 au survenit la pacienți nevaccinați. Localizarea celor 748 de centre de vaccinare este disponibilă la următorul link: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/ 2022-01-23 13:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-23-01-39-56big_sigla_guvern.png160 de ani de la formarea primului Guvern al României după recunoașterea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, condus de prim-ministrul Barbu CatargiuȘtiri din 22.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/160-de-ani-de-la-formarea-primului-guvern-al-romaniei-dupa-recunoa-terea-unirii-depline-a-principatelor-unite-ale-moldovei-i-tarii-romane-ti-condus-de-prim-ministrul-barbu-catargiuGalerie foto Executivul marchează 160 de ani de la formarea primului Guvern al Romaniei după recunoașterea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Romanești, condus de prim-ministrul Barbu Catargiu. Incepand cu ora 18.00 pe clădirea Palatului Victoria vor fi proiectate imagini simbolice pentru marcarea acestui moment istoric important: drapelul tricolor, data formării primului Guvern unic al Romaniei - 22 Ianuarie 1862 - și numele prim-ministrului care a preluat mandatul in urmă cu 160 de ani, Barbu Catargiu. - Cei 160 de ani pe care instituția Guvernului ii implinește astăzi inseamnă o istorie a pașilor spre Romania unitară, independentă și democratică. In perioade de normalitate, dar mai ales in timpuri de incercare, Guvernul trebuie să rămană punct de sprijin pentru cetățeni și pentru celelalte instituții ale statului. Este o responsabilitate ce ne onorează și ne inspiră să lucrăm in fiecare zi mai eficient pentru toți cetățenii Romaniei. Inițiator de legi și cu un rol esențial in implementarea politicilor publice, Executivul iși implinește astfel dublul rol intr-un echilibru al efortului și preocupării pentru soluționarea problemelor de actualitate, dar mai ales pentru consolidarea parcursului Romaniei ca stat puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice. Asemenea Guvernului format in urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura Romaniei calea către modernizare și dezvoltare, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Biroul de presă al Guvernului va pune la dispoziția jurnaliștilor imagini cu Palatul Victoria iluminat in simbolurile ce marchează 160 de ani de la formarea primului Guvern unit al Romaniei. 2022-01-22 10:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0587.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, ai Federației Naționale Sindicale Alma Mater și ai Federației Sindicatelor Libere din ÎnvățământȘtiri din 21.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-federatiei-sindicatelor-din-educatie-spiru-haret-ai-federatiei-nationale-sindicale-alma-mater-i-ai-federatiei-sindicatelor-libere-din-invatamantGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții sindicatelor din invățămant Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o intalnire cu reprezentanții sindicatelor din invățămant, cele două părți stabilind un mecanism de lucru pentru continuarea dialogului și soluționarea dificultăților pe care le intampină acest domeniu, in cadrul unui calendar convenit de comun acord. Dialogul este calea pentru a găsi măsuri echilibrate. In colaborarea cu dumneavoastră plecăm de la dorința comună de a susține prestigiul dascălilor, de a motiva cadrele didactice și de a plăti corect munca fiecărui angajat din sistemul de invățămant pentru a avea, in viitor, oameni bine pregătiți și educați, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Consultările vor fi coordonate, la nivelul Guvernului, de ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, cu participarea ministerelor Muncii și Finanțelor, și vor avea in vedere identificarea de soluții și termene de aplicare ale acestora, ca răspuns la problemele semnalate de sindicatele din domeniu. Pe termen scurt, sunt avute in vedere soluții pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017, plata eșalonată a drepturilor salariale, clarificări privind aplicarea unor sporuri și suplimentarea personalului nedidactic și didactic auxiliar, in raport cu nevoile corect identificate in sistemul național de invățămant. Termenul asumat pentru finalizarea negocierilor și asumarea de către Guvernul Romaniei pentru un acord cu reprezentanții federațiilor sindicatelor reprezentative din invățămant este 4 februarie 2022. Aceste angajamente sunt circumscrise celor asumate prin Programul de Guvernare, respectiv ca in termen de 120 de zile de la preluarea mandatului, să fie prezentat un calendar de modificare a Legii-cadru nr. 153/2017. Pe termen mediu și lung, consultările vor continua in perspectiva reformei legii salarizării, angajament asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, a subliniat faptul că Executivul este preocupat de soluționarea dificultăților semnalate de sindicatele din domeniu. In acest context, a menționat două măsuri aprobate de Guvern in ședința din această săptămană, respectiv suplimentarea cu 1175 a numărului de posturi din invățămantul preuniversitar și includerea universităților de stat și private in categoria instituțiilor publice care beneficiază de schema de compensare și plafonare aplicată in contextul crizei energetice. Un punct al discuției de astăzi, de la Palatul Victoria, a vizat pachetul de măsuri guvernamentale pentru gestionarea crizei energetice. Primul-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că aceste măsuri au scopul să protejeze cetățenii, indiferent de domeniul social in care lucrează, precum și sectoarele economice, de efectele creșterii prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Pe langă măsurile aflate acum in aplicare, incepand cu 1 februarie, Guvernul va veni cu noi soluții de atenuare a efectelor crizei energetice, al căror impact, pentru lunile februarie și martie, este unul semnificativ. La intalnire, au mai participat, din partea Guvernului, reprezentanți ai ministerelor Finanțelor, Muncii, Cancelariei Prim-ministrului. Din partea Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret au participat președintele Marius Ovidiu Nistor și secretarul general Ionel Barbu, secretarul general al Federației Naționale Sindicală Alma Mater, Mihai Buțu, președintele Anton Hadăr și vicepreședintele Alin Mazăre, iar Federația Sindicatelor Libere din Invățămant (FSLI) a fost reprezentată de președintele Simion Hancescu și Cornelia Popa Stavri. 2022-01-21 12:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0125.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Federației Sanitas din România și ai Federației Solidaritatea Sanitară din RomâniaȘtiri din 21.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-federatiei-sanitas-din-romania-i-ai-federatiei-solidaritatea-sanitara-din-romaniaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevedere a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Federațiilor sindicale din sănătate Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o intalnire de lucru cu reprezentanții Federațiilor sindicale din sănătate, parte a dialogului social deschis de Guvern cu domeniul social. Discuțiile s-au axat asupra legislației privind salarizarea personalului din sectorul de sănătate, modalitatea de calcul și acordarea unor sporuri și drepturi salariale pentru unele categorii din acest sector, precum și finanțarea cursurilor de pregătire profesională continuă pentru personalul medical. De asemenea, un punct important al discuției s-a referit la pachetul de măsuri guvernamentale pentru gestionarea crizei energetice. Primul-ministru a arătat că aceste măsuri sunt menite să sprijine cetățenii, indiferent de domeniul social in care lucrează, precum și sectoarele economice de efectele creșterii prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Pe langă măsurile aflate acum in aplicare, incepand cu 1 februarie, Guvernul va veni cu noi măsuri de atenuare a efectelor crizei energetice, al căror impact, pentru lunile februarie și martie, va fi unul semnificativ. Guvernul este deschis dialogului social și suntem aici pentru a găsi impreună soluții. Avem două puncte comune de la care plecăm: interesul de a găsi cele mai potrivite răspunsuri la problemele pe care le semnalați și recunoștința față de efortul pe care il face sistemul medical in contextul crizei sanitare, a transmis prim-ministrul. Șeful Executivului a menționat că, in această perspectivă, a fost luată decizia de a asigura in bugetul pentru anul in curs fondurile necesare pentru majorarea salariilor angajaților din sănătate cu ¼ din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021. De asemenea, prim-ministrul a punctat faptul că, pe termen scurt, la nivelul ministerelor Sănătății, Muncii și Finanțelor vor fi analizate propunerile celor două federații sindicale cu privire modificarea legii salarizării - Legea-cadru nr. 153/2017, in sensul eliminării inechităților. In acest context, vor fi analizate problemele semnalate de sindicatele din sănătate cu privire la aplicarea creșterii salariale de ¼ din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021 și pentru personalul TESA din sistem. De asemenea, se va analiza modalitatea de calcul pentru unele sporuri salariale aplicate personalului medical, astfel incat să se asigure aplicarea corectă a legii, in condițiile resurselor bugetare actuale. Guvernul s-a angajat prin Programul de Guvernare ca, in termen de 120 de zile de la preluarea mandatului, să prezinte un calendar de modificare a Legii-cadru nr. 153/2017. Pe termen mediu și lung, premierul și reprezentanții Guvernului au arătat că este avută in vedere reforma legii salarizării, angajament asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Reprezentanții federațiilor sindicale din sănătate au apreciat deschiderea Guvernului la dialog și interesul pentru găsirea soluțiilor la problemele sociale semnalate. Consultările vor continua la nivelul ministerelor de linie atat pentru soluționarea aspectelor legate de salarizare, cat și pentru identificarea de oportunități de a finanța prin PNRR cursuri de formare profesională continua pentru cadrele medicale. La intalnire, au mai participat, din partea Guvernului, ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, secretarul de stat in Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu, și secretarul de stat in Ministerul Sănătății, Andrei Baciu. Din partea Federației Sanitas din Romania au participat președintele Leonard-Sorin Bărăscu și vicepreședintele Iulian Pope. De asemenea, din partea Federației Solidaritatea Sanitară din Romania au participat co-președinte, Celmare Lidia, și manager Rotilă Viorel. 2022-01-21 12:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9770.jpg Discuție telefonică între prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia GavrilițaȘtiri din 20.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/discutie-telefonica-intre-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-i-prim-ministrul-republicii-moldova-natalia-gavrilitaPremierul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut astăzi o convorbire telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa. Convorbirea a avut loc in contextul in care Parlamentul de la Chișinău a decis astăzi instituirea stării de urgență in sectorul energetic, in Republica Moldova, din cauza riscului suspendării livrării de gaz de către concernul rus Gazprom. Cei doi premieri au discutat despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova, urmand ca Romania să primească și o solicitare in acest sens, care să fie analizată in scurt timp. De asemenea, cei doi oficiali au vorbit și despre pregătirea următoarei ședințe comune de guvern, care urmează să aibă loc in viitorul apropiat. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat deschiderea şi disponibilitatea Romaniei de a sprijini Republica Moldova. 2022-01-20 16:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-20-04-32-05big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Alianței pentru TurismȘtiri din 20.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-aliantei-pentru-turismGalerie foto Intrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții industriei turismului Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o intalnire de lucru cu reprezentanții Alianței pentru Turism, parte a dialogului Guvernului cu mediul economic. Discuțiile au fost axate asupra măsurilor guvernamentale de susținere a industriei HORECA, soluționarea dificultăților legate de asigurarea forței de muncă in acest sector, predictibilitatea normelor de sănătate publică, promovarea Romaniei ca destinație turistică și sprijinirea turismului balnear. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat, ca program de susținere a sectoarelor economice afectate de măsurile de protecție impotriva pandemiei COVID-19, reintroducerea șomajului tehnic, decizie luată in ședința de ieri a Guvernului, in scopul sprijinirii angajaților și angajatorilor, in egală măsură. Obiectivul Guvernului este să sprijine cetățenii și să mențină sectoarele economice deschise, in condițiile crizei sanitare cu care ne confruntăm. Vă considerăm partenerii Guvernului in acest demers. Vă stăm la dispoziție pentru dialog și vă invit să găsim impreună soluții pentru susținerea sectorului HORECA, pentru promovarea turismului romanesc și a turismului balnear, care are un potențial colosal, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a informat că in cursul zilei de astăzi, 20 ianuarie 2022, au inceput plățile către Agențiile pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exporturilor (AIMMAIPE) pentru a doua prorată, in sumă de peste 1,1 miliarde lei, in aplicarea schemei de ajutor de stat HoReCa, de care vor beneficia 8.294 de firme din sector. Aceste plăți vin in completarea celor efectuate pană la data de 31.12.2021, realizate pentru toți beneficiarii contractați, la o primă prorata de 46,87%, insumand aproape 1 miliard de lei. Schema HoReCa a fost lansată in anul 2021 pentru a despăgubi intreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată in contextul pandemiei COVID 19, printr-un ajutor sub forma unor granturi in cuantum de 20% din diferența dintre cifra de afaceri obținută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 şi cea aferentă anului 2020, dar nu mai mult de echivalentul in lei al sumei de 800.000 euro/intreprindere unică. Totodată, a fost reluată discuția privind implementarea măsurii HoReCa 2 care să aibă la bază același instrument de ajutor de stat. Un alt subiect abordat s-a referit la implementarea Măsurii 2 - Granturi pentru capital de lucru, sesiune aflată in stadiu de efectuare a plăților. Pentru acest program au fost depuse 22.226 de dosare, din care 13.713 beneficiari au fost plătiți. Reprezentanții Guvernului și cei ai Alianței pentru Turism vor continua consultările pentru găsirea soluțiilor care să permită plata tuturor dosarelor eligibile pentru această măsură. Oportunitățile reprezentate de finanțările din fonduri europene au fost un alt subiect de interes. Discuțiile s-au concentrat asupra Acțiunii Investiții in activități productive, finanțată prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, care are ca obiectiv sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja in procesele de inovare. La propunerea reprezentanților Alianței pentru Turism, au fost abordate in cadrul discuțiilor dificultățile legate de asigurarea forței de muncă necesare acestui sector, acordarea de sprijin pentru angajații sezonieri, compensarea taxelor datorate cu cele recuperate de la stat. Consultările vor continua la nivelul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, urmand ca in scurt timp să fie prezentate prim-ministrului soluții la dificultățile semnalate de industria HORECA și un calendar de implementare a acestora. Din partea Guvernului, la discuții au mai participat ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vilceanu. Din partea Alianței pentru Turism au participat Dragoș Anastasiu, președinte Alianța pentru Turism, Călin Ile, membru Comitet Director APT și președinte Federația Industriei Hoteliere din Romania, Daniel Mischie, membru Comitet Director APT și vicepreședinte HORA, Dumitru Luca, membru Comitet Director APT și președinte Patronatul Asociația Națională a Agențiilor de Turism din Romania, Cătălin Țibuleac, coordonator Grup Lucru OMD-Promovare APT și președinte Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. 2022-01-20 15:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-20-03-08-13big_image_10_resize.jpgConferință de presă privind evoluția pandemiei de Covid-19 și a procesului de vaccinareȘtiri din 20.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-privind-evolutia-pandemiei-de-covid-19-i-a-procesului-de-vaccinare1642681783Galerie foto Conferința de presă susținută de secretarul de stat Raed Arafat, șef al DSU, Amalia Șerban, director general al direcției de asistență medicală, medicină de urgență și sănătate publică din Ministerul Sănătății, și colonel dr. Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV [check against delivery] Raed Arafat: Bună ziua. O să incepem conferința de presă săptămanală cu datele de astăzi. Cu mine este domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Vaccinare, și doamna director doctor Amalia Șerban, din partea Ministerului Sănătății. In intervalul 19 ianuarie, ora 10:00 - 20 ianuarie, ora 10:00, au fost inregistrate 19.105 cazuri de persoane nou pozitivate cu virusul SARS-CoV-2, rezultate din 78.940 de teste efectuate, dintre care 26.281 RT-PCR și 52.659 de test antigen. Dintre cei 43 de pacienți decedați, 37 au fost nevaccinaţi și 6 vaccinaţi. Cei șase pacienţi vaccinați, care au decedat, aveau varste cuprinse intre grupele de varstă 50 și 59 de ani și peste 80 de ani. Cinci pacienți vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar un pacient nu prezenta comorbidități. Sunt raportate patru decese anterior intervalului de referință, trei dintre pacienți prezentau comorbidități, iar pentru un pacient comorbiditățile nu au fost incă raportate. Astfel, in intervalul din ultimele 24 de ore au fost inregistrate 39 de decese. Trei dintre decese au fost inregistrate la categoria de varstă 30 și 39 de ani, unul la categoria 44 și 49 ani, trei la categoria 50 - 59 ani, şapte la categoria 60-69 ani, 10 la categoria 70-79 ani și 15 la categoria de peste 80 de ani. Dintre decesele din categoria de varsta cuprinsă intre 30 și 39 de ani, avem următoarele date: pacient de sex masculin din București, in varstă de 30 de ani, nevaccinat, care prezenta comorbidități; pacient de sex masculin din Covasna, de 34 de ani, nevaccinat, care prezenta comorbidități și un pacient de sex feminin, din Suceava, de 33 de ani, nevaccinat, care prezenta comorbidități. Din totalul deceselor, in ultimele 24 de ore, toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidități. Situația pacienților internați la acest moment pe secții: 4.945, dintre care 481 copii și persoane internate in ATI - 547 de pacienți, dintre care 13 copii. La acest moment, la nivel național, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății avem alocat un număr de 1.651 de paturi de terapie intensivă operaționale la nivel național, dintre care 392 sunt in București. Inainte să trec la prezentarea datelor și evoluția pe ultima săptămană, o să il rog pe domnul doctor Gheorghiță să ia cuvantul in relația cu aspectele care privesc vaccinarea. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Bună ziua tuturor. Aș vrea doar să trec in revistă cateva elemente care țin de demararea campaniei de vaccinare pentru grupa de varstă 5 - 11 ani și bilanțul campaniei de vaccinare pană la acest moment. In perioada 13 - 20 ianuarie au fost efectuate, in platforma de programare, 2.841 de programări pentru copiii cu varsta cuprinsă intre 5 și 11 ani. Vă reamintesc faptul că la acest moment, in platformă de programare, sunt active 220 de cabinete de vaccinare pediatrică in toate județele, din care sunt șase cabinete de vaccinare pediatrică in municipiul București, cate unul in fiecare sector, două cabinete de vaccinare pediatrice in județul Ilfov și mai sunt incă 21 de cabinete de vaccinare pediatrice inactive și care vor fi actualizate și activate in platformă in funcție de adresabilitate și de deciziile direcțiilor de sănătate publică județene. Vreau să reamintesc faptul că demararea campaniei de vaccinare va avea loc pe data de 26 ianuarie, miercurea viitoare. S-a modificat calendarul de livrare pentru dozele pediatrice, in sensul in care toate cele 114.000 de doze vor ajunge in Romania pe data de 25 ianuarie și vor fi distribuite către centrele regionale de depozitare, ulterior către direcțiile de sănătate publică județene, incat să fie disponibile pe 26 dimineața in cabinetele de vaccinare pediatrice. Așa cum am amintit 42.000 de doze vor merge către Institutul Cantacuzino și cate 12.000 de doze vor merge către cele șase centrele regionale de depozitare din Brașov, Cluj, Constanța, Timișoara, Iași și Craiova. In ceea ce privește administrarea dozei de booster in Romania, pană la acest moment au fost vaccinate cu doza trei peste 2.256.000 de persoane din totalul celor eligibili la 20 septembrie. Eligibilitatea, in momentul de față, inseamnă să avem cel puțin patru luni de la prima schemă de vaccinare. Numărul totalul de persoane eligibile care pot să primească boosterul la 20 ianuarie este de circa 5,26 de milioane de persoane și, practic, in acest moment, 42,85% dintre ei au efectuat această doză de booster, iar din totalul persoanelor vaccinate in Romania pană la acest moment cu cel puțin o doză, 28% au primit și această doză de booster. Accentuez aceste date pentru că este important in ceea ce privește protecția față de varianta Omicron și am văzut diferențele dintre țări care au o rată incă mică de administrare a dozei booster și țări care au o rată crescută de administrare a dozei booster, cum este Marea Britanie, Danemarca, care au peste 60% rată de administrare a dozei de booster şi, dacă ne uităm la rata de spitalizare, aici sunt diferențe, mai ales la populația vulnerabilă, care pierde protecția mai repede după o primă schemă de vaccinare și care are nevoie, cat se poate de clar, de administrarea dozei booster pentru restabilirea protecției. In ceea ce privește numărul total de persoane vaccinate și rata de vaccinare in Romania, de la debutul campaniei de vaccinare pană pe 19 ianuarie, sunt peste 8.037.000 de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin. Se traduce in rate de vaccinare de circa a 49,81% din populația adultă rezidentă de peste 18 ani. Această estimare este de circa 15,6 milioane de persoane adulte in Romania in momentul de față, conform Institutului Național de Statistică, deci față de acest număr ne raportăm cand estimăm rata de vaccinare. Din populația eligibilă incă de peste 12 ani, din 26 ianuarie o să trecem la populația de peste cinci ani. Rata de vaccinare cu cel puțin o doză este de 47,5%, iar numărul celor la care ne raportăm ca fiind eligibili inseamnă 16.900.000 de persoane rezidente in Romania, iar procentul de vaccinare din populația totală a Romaniei, de circa 19,3 milioane de locuitori, este de 41,64%. Dacă ne uităm la rata de vaccinare pe grupe de varstă, cea mai crescută rată de vaccinare este la grupele de varstă de la 40 pană la 70 de ani, inclusiv, unde se situează in jurul unei valori de circa 53%, cu diferențe intre aceste grupe de varstă, cea mai mare fiind la grupa de varstă 50-59 de ani, unde este de 56%, in momentul de față, rata de vaccinare. Rămane incă o rată de vaccinare redusă, insuficientă, la populația de peste 80 de ani, unde puțin peste un sfert dintre aceștia au primit cel puțin o doză de vaccin. Iar, din acest punct de vedere, readuc aminte importanța vaccinării cu prima schemă la persoanele vulnerabile, persoanele varstnice, care prin varsta in sine au un risc crescut de a face o formă gravă de boală și de deces incat, dacă ne uităm la analiza factorilor de risc asociați deceselor, varsta de 71 de ani a reprezentat un factor important individual de risc pentru deces. In ceea ce privește persoanele tinere, cu varsta cuprinsă intre 12 și 19 ani, practic, elevi și studenți in anul I, sunt in momentul de față 464.000 vaccinați cu cel puțin o doză, ceea ce reprezintă 16,7% la grupa de varstă 12-15 ani și circa 40% la grupa de varstă 16-19 ani. In ceea ce privește acțiunile de vaccinare la nivelul cabinetelor de medicină de familie, sunt 3.446 de contracte incheiate cu casele județene de asigurări de sănătate, la 1 noiembrie 2021, și mai sunt incă 42 de medici din ambulatorii de specialitate care inregistrează activități de vaccinare, pană la acest moment sunt peste 1.028.000 de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie. Continuă și activitate de vaccinare in spitalele publice și in spitalele private și, de asemenea, vaccinarea cu echipele mobile, mai ales in comunitățile din rural; in săptămana precedentă, 10-17 ianuarie, au fost desfășurate 77 de astfel de acțiuni de vaccinare cu echipe mobile, in 25 de județe, fiind vaccinate aproape 2.400 de persoane. Este important de menționat că adresabilitatea și solicitarea echipelor mobile revine in responsabilitatea autorităților locale, care vor face solicitare către centrele județene pentru conducerea și coordonarea intervenției și de acolo se alocă resursele prin sprijinul direcțiilor de sănătate publică pentru echipe mobile. In ceea ce privește capacitatea de vaccinare, la acest moment, sunt 748 de centre de vaccinare active, avand un total de 1.067 de fluxuri și readuc aminte, in platformă sunt configurate 241 de cabinete de vaccinare pediatrice, din care 220 sunt active, disponibile pentru programări. Uitandu-ne la rata de vaccinare pe județe, inclusiv municipiul București, capitala are o rată de vaccinare in momentul de față de 66,7% cu cel puțin o doză. Sunt alte șapte județe care au rată de vaccinare intre 50 și 60%, 24 de județe intre 40 și 50% și 10 județe care au rată de vaccinare intre 30 și 40%. De asemenea, in ceea ce privește numărul total de doze recepționate de Romania din decembrie 2020, pană la acest moment sunt peste 29 de milioane de doze recepționate pe toate cele patru tipuri de vaccinuri. Sunt administrate 16.249.000 de doze la 19 ianuarie. Avem in stoc 4.673.000 de doze. Sunt distribuite in centrele de vaccinare 24.332.000 de doze, parte din acestea fiind doze care au intrat in mecanismul de donație sau revanzare. Vreau să mai spun două vorbe despre eficiența vaccinurilor față de varianta Omicron și cu acest lucru inchei. Se observă in momentul acesta, in baza datelor științifice publicate, o decuplare, dacă vreți, sau o dihotomie in ceea ce privește eficiența vaccinurilor actuale pentru varianta Omicron, vizavi de protecția față de infecție, respectiv protecția față de spitalizări și față de decese. Ca atare, după o primă schemă de vaccinare, protecția față de infecție este limitată, este considerabil scăzută, insă se menține o protecție față de spitalizări și față de riscul de deces; această protecție este, in momentul de față, considerată ridicată, cu atat mai mult după administrarea dozei de booster și, practic, studiile publicate recent ne arată că protecția unei prime scheme de vaccinare față de infecție, inclusiv infecția simptomatică, este de circa 30%, iar protecția după o primă schemă de vaccinare este de aproximativ 50% față de riscul de spitalizare și față de deces, și aici vorbim de varianta Omicron. După administrarea dozei de booster, protecția față de infecție crește la 60%, iar față de formele severe care necesită spitalizare și deces crește la 90% in primele două luni de la administrarea dozei de booster și are o tendință ușoară de scădere după trei luni de la administrarea dozei de booster. Ceea ce explică, totuși, o creștere substanțială a numărului de cazuri de infectări, in ciuda faptului că rămane incă o rată mică de spitalizare și de decese, sunt două motive care sunt la acest moment definite: și anume, primul motiv ține de răspuns imun, chiar dacă activitatea anticorpilor protectori se reduce față de varianta Omicron, răspunsul imun celular, adică asigurat de celule T și limfocitele B de memorie, se menține activ și el este foarte bine intărit după administrarea dozei de booster și asta ne oferă protecția față de formele grave. Și, de asemenea, un lucru important, al doilea motiv este cel legat de o patogenitate, adică de o agresivitate intrinsecă mai redusă a variantei Omicron. Ca atare, aceste lucruri ne dau speranța că putem controla un val cauzat de varianta Omicron, in ciuda unui număr foarte mare de cazuri raportate in fiecare zi. Eu vă mulțumesc foarte mult! Raed Arafat: Mulțumesc! O să prezint cateva date despre evoluția din săptămana care a trecut și subliniez faptul care s-a văzut și din datele pe care le-am prezentat anterior pe ziua de astăzi și din ce a zis domnul doctor Gheorghiță - că vaccinarea rămane soluția pentru a evita imbolnăvirea gravă, internarea in secția de ATI, internarea in spital și, mai ales, decesul. Și am văzut că, din păcate, dintre persoanele tinere care au decedat in ultimele 24 de ore, niciuna nu era vaccinată; iar procentul celor care decedează dintre cei care sunt la ATI este in mare majoritate, din păcate, persoane nevaccinate, ce putea probabil să fie prevenit dacă erau vaccinați. Să vedem datele din ultimele șapte zile. Deci, in 13 ianuarie am avut 9.785 de cazuri, in 20 ianuarie avem 19.105 cazuri, deci tendința de dublare se menține și urmează să vedem, monitorizand, care va fi situația in următoarele zile. La terapie intensivă, totuși, creșterea este mai lentă și aici vine și din faptul că varianta Omicron este mai puțin patogenă, mai puțin cauzează imbolnăviri grave; totuși, de la 441 de cazuri care au fost la 13 ianuarie, astăzi suntem la 547, deci o creștere de peste 100 de cazuri intr-o săptămană. La decese variază numărul zilnic: in data de 13 am avut 36, in data de 20 - in total 43, din care și cele care erau mai vechi, iar ca procent din totalul testelor, suntem in creștere continuă; astăzi am avut procent de pozitivare din totalul testelor de 24,20%, deci 24,20% din cei testați s-au dovedit a fi pozitivi. Ca localități, in 12 ianuarie aveam 887 de localități intre 1 și 3 la mie, in 19 ianuarie au ajuns la 1.193 de localități intre 1 și 3 la mie, iar in 12 ianuarie aveam 248 de localități peste 3 la mie, iar in 19 ianuarie am ajuns la 798 de localități peste 3 la mie. La evoluția incidenței in localități de peste 3 la mie, pe județe, toate județele inregistrează noi localități care au trecut de 3 la mie, și dau exemple: in Alba, de la 6, am ajuns la 16, 6 fiind in 13 ianuarie, in 19 ianuarie - 16; Arad - de la 11 la 24, Brașov - de la 9 la 23, Cluj - de la 25 la 49, Dambovița - de la 4 la 15, Sălaj - de la 7 la 22, Satu Mare - de la 11 la 31, Suceava - de la 40 la 76 de localități, Timiș - de la 20 la 44 de localități care au trecut de 3 la mie. Pe partea medicală, am avut 18 solicitări de transfer in perioada 6-12 ianuarie, in perioada 13-19 ianuarie 20 de solicitări de transfer a unor pacienți pentru care trebuia să găsim locuri, neavand locuri in spitalele in care au fost pentru terapie intensivă. Mulți și-au găsit locurile in același județ, mai puțini necesitau transfer intre județe. La personalul detașat intre 13 și 19 ianuarie au fost emise 29 de ordine de detașare privind 116 cadre medicale detașate la diferite spitale. Deci, in perioada 16 decembrie - 12 ianuarie au fost in total 116 ordine emise, cu 1.087 de persoane detașate in total. La Unitățile de Primiri Urgență, in perioada 6-12 ianuarie total pacienți prezentați la UPU cu probleme corelate COVID, suspecți erau 4.943, din care s-au confirmat 953, in perioada 13-19 ianuarie numărul a crescut, am ajuns la 6.041, din care 1.619 confirmați. Rata de confirmare intre cei care s-au prezentat la UPU fiind suspicionați de COVID este de 26,8%. Acestea sunt datele care arată că incă suntem pe un trend ascendent semnificativ și trebuie să rămanem cu mare atenție pe partea de pregătire și pe partea de prevenire și revenim la toate măsurile recomandate la nivelul Ministerului Sănătății, mai ales mască in locurile inchise, in spațiile deschise, să fie aceste reguli respectate, pe langă aspectul cu vaccinarea. Și acum o să dau cuvantul doamnei doctor Amalia Șerban, care o să facă prezentarea din partea Ministerului Sănătății. Amalia Șerban: Bună ziua! Mulțumesc, domnule secretar de stat. Aș vrea și din partea Ministerului Sănătății să adresez cateva cuvinte referitoare la măsurile pe care le intreprindem și la evoluția epidemiei. După cum au fost prezentate datele statistice, este clar că ne aflăm pe o pantă ascendentă a epidemiei de COVID in Romania, cu un număr tot mai mare de cazuri, dar, din fericire, și cu o proporție mai scăzută a cazurilor severe care au nevoie de internare in spital și in special de terapie intensivă. Acest lucru insă nu trebuie să ne determine o pregătire mai puțin riguroasă și trebuie să respectăm in continuare măsurile non-farmacologice: portul măștii, igiena individuală, evitarea aglomerărilor, dar și, in principal, vaccinarea cu schema completă. După cum ați văzut, in ultimele 24 de ore au fost raportate 19.105 cazuri, din care 43 de decese, iar dintre acestea un procent de 21% au fost inregistrate la copii și tineri pană la 19 ani. In ceea ce privește testarea, in ultimele două săptămani capacitatea de testare s-a mărit, astfel incat au fost raportate peste 380.000 de teste pe săptămană, din care peste o treime teste PCR. Dintre acestea, rata de pozitivitate a fost in creștere in medie de 15% in ultima săptămană, iar astăzi au fost raportate aproape 80.000 de teste, așa cum spunea și domnul secretar de stat in prezentare. In ceea ce privește tulpina circulantă la acest moment pe teritoriul țării, prin secvențiere au fost identificate in total 617 cazuri cu varianta Omicron, iar in ultima săptămană 75% dintre cazurile secvențiate au evidențiat varianta Omicron. In acest context, Ministerul Sănătății și structurile județene și-au concentrat activitatea pe următoarele direcții. In primul rand a fost accelerat ritmul de pregătire pentru demararea activității centrelor de evaluare organizate la nivel local, care au rolul de a prelua rapid cazurile cu severitate redusă și de a asigura accesul la tratament eficace in primele zile de boală in sistem ambulator, fără a fi necesară internarea. Pe langă asigurarea accesului rapid la tratamente eficace, aceste centre urmăresc degrevarea spitalelor de cazurile ușoare și medii, tocmai pentru a le permite să se concentreze, cu resursele umane și materiale de care dispun, pentru cazurile severe. Pană la acest moment, 140 de centre de evaluare au finalizat contractarea cu casele de asigurări de sănătate și vor incepe foarte curand să funcționeze. Pană săptămana viitoare, probabil că toate cele 230 de centre propuse spre organizare vor incepe să funcționeze. In prezent, Romania are aproximativ 25.000 de paturi de spital dedicate pentru ingrijirea pacienților COVID, din care aproximativ 7% paturi ATI. In acest moment, rata de ocupare a paturilor la nivel național este de 22%, iar pe județe variază intre 5 și 41%, astfel incat, săptămana viitoare, școlile iși vor putea continua activitatea. A doua direcție a fost creșterea capacității de testare prin promovarea cadrului legislativ și asigurarea cadrului operațional pentru implicarea medicilor de familie in testarea /.../. Circa o treime din cabinetele medicilor de familie au incheiat contracte pentru asigurarea testării in cabinetele acestora. Totodată, se fac demersuri la nivel național pentru asigurarea medicației eficace in această fază a pandemiei, respectiv asigurarea terapiei antivirale orale, astfel incat, la acest moment, orice farmacie din lanțurile farmaceutice poate accesa livrarea de medicație specifică, pentru a fi furnizate pacienților care au prescriere medicală. In incheiere, aș vrea să revin la măsurile pe care trebuie să le respectăm in continuare: de a purta masca, de a respecta igiena individuală, evitarea aglomerărilor și, de asemenea, să mergem să ne vaccinăm. Mulțumesc! Raed Arafat: Mulțumim! Dacă sunt intrebări din partea presei, vă rog. Reporter: Bună ziua! Pentru dumneavoastră. Lămuriți un pic asta cu farmaciile, la ce medicamente vă referiți? Amalia Şerban: La medicamentul Favipiravir, care poate fi accesat in farmaciile cu circuit deschis, conform ultimelor reglementări legale. Reporter: De cand? Amalia Şerban: De săptămana trecută. Reporter: Și pentru dumneavoastră, domnule doctor Arafat, am văzut că marți am avut un număr dublu de cazuri față de ziua anterioară - 16.000 și cumva ne așteptam; spuneți-mi dacă este o surpriză faptul că și următoarele două zile a fost o creștere, lucru care nu prea se intampla pană acum, după această zi de marți. Ce spune acest lucru despre evoluția pandemiei? Raed Arafat: A fost o creștere in următoarele două zile, da, dar nu era o dublare a cazurilor. Adică dublarea a fost, intr-adevăr, de la 8 la 16.000; acum avem creștere de 1.000, de cateva sute de cazuri, in cele două zile care au urmat. Asta arată că avem infectări din ce in ce mai multe. Inseamnă că nu ne-am stabilizat, că nu suntem incă pe un platou și că putem să ne așteptăm la surprize și la creșteri mai rapide. Deci asta inseamnă ce vedem la acest moment. Și asta inseamnă că, la un moment dat, dacă ajungem la un număr foarte mare de infectări, putem să ajungem și la un impact mai serios pe sistemul sanitar. De asta, toate aspectele de prevenire și toate aspectele de limitare a infecțiilor, și am dat un exemplu: persoanele care sunt simptomatice să rămană acasă pană se testează, pană sunt sigure că nu sunt pozitive, inainte să meargă la locul de muncă, inainte să circule cu mijloacele de transport in comun, pentru că pot răspandi foarte mult virusul, pană descoperă că sunt infectate. Deci, dacă ești simptomatic, testează-te. Dacă ai un test antigen rapid negativ și totuși ești simptomatic, tușești, ai febră, ai probleme respiratorii, fă un test PCR, ca să fii sigur că nu ești pozitiv, inainte să te duci la locul de muncă și să ne trezim că un intreg birou sau o intreagă secție este bolnavă acasă. Reporter: Ministerul Sănătății a prezentat pană acum trei scenarii, iar cel mai pesimist era cu 40.000 de infectări pe zi. Avand in vedere aceste zile, am putea să ajungem să depășim această cifră? Raed Arafat: Niciodată nu am vrut să dau cifre sau să ajung să spun că ajungem la cifra asta sau nu; clar suntem in creștere și este risc să apară creșteri și mai mari decat ce am văzut in ultimele două zile. Aţi văzut, am avut și dublare de la o zi la alta. O să vedem cum evoluează săptămana viitoare, dar pregătirea noastră, impreună cu colegii din Ministerul Sănătății, pregătirea intregului sector este in sensul in care cifrele incă pot să crească semnificativ mai departe. O să vedem cum va fi evoluţia. Reporter: Mulţumesc. Mai am o singură intrebare, pentru domnul doctor Gheorghiță. Am văzut in mai multe spitale de pediatrie deja o creștere a numărului de copii care sunt internați, insă am văzut şi foarte multe mame care nu sunt vaccinate şi sunt mame internate cu copii de doar cateva săptămani care, cel mai probabil, s-au infectat din familie. Ce le-aţi transmite? Valeriu Gheorghiţă: Mesajul rămane acela că un copil protejat este un copil ai căror aparținători, și aici mă refer părinți, bunici și cei cu care intră in mod frecvent in contact, cu care locuiește, să fie protejați prin vaccinare, in primul rand, și să respecte la randul lor măsurile de prevenție, așa cum sunt ele recomandate la acest moment. Cred că la situația actuală trebuie cu toții să facem un efort pentru copiii noștri, in sensul in care să le dăm posibilitatea să meargă la școală, dar această responsabilitate nu o putem transfera pe seama copiilor și noi, ca adulți, trebuie să fim responsabili, pentru că rata de apariție a cazurilor grave la copil este foarte mică, ei, in schimb, se infectează foarte ușor, tinerii, in momentul de față, vedem că au cea mai mare rată de pozitivare. Cel puțin pe datele prezentate de Centru European de Control al Bolilor, cea mai mare creștere este la grupa de varstă intre 15 și 24 de ani, iar pe locul 3 e grupa de varstă sub 15 ani. Deci, populația tanără este in mod frecvent afectată, la acest moment, ca urmare a mobilității, interacțiunii crescute, o aderență la măsurile de prevenție mai scăzută și, din acest punct de vedere, impactul s-ar putea să fie intrafamilial pe cei vulnerabili. Tocmai de aceea copiii necesită, mai ales cei sub cinci ani, care nu sunt eligibili pentru vaccinare, să fie protejați de aparținători, de părinți sau bunici. Reporter: Bună ziua! Cine poate prescrie rețetele pentru antiviralele care vor fi eliberate in farmacii? Pacienţii le pot lua de la medicul de familie aceste rețete sau doar specialiștii din centrele de evaluare din spitale? Amalia Şerban: Aici vorbim de mai multe tipuri de medicație specifică. Unul dintre ele este cel care poate fi acum disponibil și in farmaciile cu circuit deschis și acestea pot fi prescrise inclusiv de medicii de familie, iar celelalte medicamente specifice, antivirale orale, vor fi disponibile in centrele de evaluare. Tocmai acesta este și scopul acestor centre de a face evaluarea pacientului și de a le administra și tratamentul. Reporter: Experiența de pană acum ne-a spus că medicii de familie, din păcate, de multe ori prescriu mult prea ușor și antibioticele. Se poate controla cumva să se prescrie doar atunci cand este nevoie, pentru că știm că pot fi toxice in anumite situații? Amalia Şerban: Tocmai de aceea a fost realizată, săptămana trecută, o actualizare a protocolului de tratament, aprobat de Ministerul Sănătăţii, şi acolo este prevăzut un modul special pentru administrarea de către medicii de familie, ce anume pot să prescrie, cand, in ce condiţii și de aceea ce nu ar trebui să se intample la nivelul cabinetelor medicilor de familie. Reporter: O intrebare pentru domnul secretar de stat Raed Arafat. Putem vorbi și, dacă da, cand și in Romania de ridicarea restricțiilor, cum se intamplă in alte țări, avand in vedere că vorbim de o formă mai ușoară a coronavirusului? Raed Arafat: Putem vorbi, dar nu la acest moment. La acest moment, rămanem foarte precauţi, foarte atenţi, monitorizăm; incă nu credem că am ajuns la varf, să ştim care este impactul. Deci, la acest moment, nu. Ţările care au trecut la aceste măsuri deja au avut un varf, care a fost de sute de mii de cazuri, au inceput să scadă, deci, sunt intr-o altă fază. Așteptăm să vedem cum evoluează mai departe, nimeni nu poate să fie sută la sută sigur, dar, cert, nu se pune problema ridicării măsurilor, care, oricum, in Romania, sunt chiar mult mai permisive decat măsurile luate in unele țări, care au avut și lockdown-uri, și inchideri totale, şi așa mai departe. Reporter: Creșterea ratei de vaccinare ar putea contribui aici? Valeriu Gheorghiţă: Exact acest lucru voiam să completez. Probabil că vă referiți la Marea Britanie, care anunță, din 27 ianuarie, ridicarea tuturor restricțiilor. Aș vrea să facem o caracterizare: Marea Britanie are la populația vulnerabilă peste 90%, chiar 95% rată de vaccinare; au in momentul de față o rată de administrare a dozei de booster de peste 60%, așa incat COVID-19, prin varianta Omicron, a devenit in Marea Britanie, intr-adevăr, o infecție virală ușoară, fără impact la nivelul sănătății individuale, dar și la nivelul sănătății colective, și atunci, din acest punct de vedere, da, se poate justifica o astfel de măsură. Dar, de la un anumit moment incolo, vom vedea că fiecare țară va adopta măsurile care se potrivesc situației epidemiologice, care nu mai este neapărat caracterizată de numărul foarte mare de cazuri, ci, realmente, de impactul pe care infecția il are la nivelul comunității. Nu cred că e situația Romaniei, cu 75% populație nevaccinată la peste 80 de ani; riscul ar fi mult prea mare și nu cred că cineva poate să iși asume un asemenea impact in ceea ce privește spitalizarea și decesele. Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Valeriu Gheorghiță, cand incepe vaccinarea copiilor și cand ajung primele doze? Valeriu Gheorghiță: Pe 25 ianuarie ajung cele 114.000 de doze pediatrice, ele sunt distribuite in aceeași zi către Centrele Regionale de Depozitare; de fapt, ajung direct prin transport asigurat de distribuitor și, de acolo, către Direcțiile de Sănătate Publică și Centrele de Vaccinare, iar demararea propriu-zisă este pe 26, practic, a doua zi, incepe vaccinarea in cabinetele care sunt organizate in Centrele de Vaccinare, dar și la cabinetele de medicină de familie, atunci cand colegii noștri vor solicita doze pediatrice pentru vaccinare. Reporter: Și pentru domnul doctor Raed Arafat, putem vorbi de noi restricții? Ar trebui să ajungem la restricții in care doar cei vaccinați sau cei trecuţi prin boală vor putea intra in locurile neesențiale? Raed Arafat: La acest moment, nu este in discuție schimbarea măsurilor pe care le avem, deci, mergem pe aceste măsuri și, bineințeles, cum a zis și domnul doctor Gheorghiță, urmărim situația și o analizăm din punct de vedere al situației epidemiologice din Romania, inclusiv situația vaccinărilor din Romania. Așa că, la acest moment, nu există intenție și nu sunt discuții de a modifica măsurile nici in sensul relaxării, nici in sensul inăspririi lor. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Dacă ne puteți confirma dacă există, pană la urmă, primul deces din cauza Omicron, pentru că managerul spitalului spune că da, DSP infirmă? Amalia Șerban: Nu am informații, dar putem reveni după... Reporter: Ok. Aș vrea să vă mai intreb dacă se fac controale in Secțiile ATI pentru a vă asigura că sunt disponibile destule locuri in cazul in care va crește numărul persoanelor? Amalia Șerban: Acest lucru se intamplă in fiecare zi, colegii de la Inspecția Sanitară de Stat realizează aceste controale in fiecare dimineață. Pregătirea a inceput cu mult inainte, sunt acele planuri de reziliență pe care spitalele, impreună cu Direcțiile de Sănătate Publică, trebuie să le respecte, privind creșterea gradului numărului de paturi la nivelul unităților sanitare. Toate aceste lucruri se urmăresc indeaproape la nivel județean și la nivel naţional, bineințeles. Reporter: Pentru domnul Valeriu Gheorghiță, ce măsuri se vor lua in continuare pentru a crește ritmul vaccinării? Valeriu Gheorghiță: Cel mai important demers pe care il avem este impreună cu colegii de la Centrul European de Control al Bolilor, colegii de la Institutul de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății. Chiar maine vom avea o intalnire de lucru preliminară, prin care ne dorim ca, pe 27 ianuarie, să organizăm un training prin care personal din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică, la care pot să participe și medici de familie din județ, să fie implicați in promovarea beneficiilor și a importanței vaccinării, in caracterizarea tipului de comunitate căreia se adresează cu mesajele și identificarea celor care pot să contribuie la acest efort. Practic, va fi un training aplicat, tocmai pentru că ne dorim ca in momentul acesta informarea și comunicarea să fie descentralizate la nivelul fiecărei comunități și, prin intermediul celor care au și credibilitate și și știu ce au de făcut, să putem promova in continuare beneficiile vaccinării. Pe noi ne interesează, in mod deosebit, categoria celor vulnerabili, a celor varstnici sau cu afecțiuni cronice, inclusiv copiii din grupa de varstă 5-11 ani. Așa cum am spus, ii invităm la vaccinare, in mod deosebit, in prima etapă, pe cei care au afecțiuni cronice, aici incluzand obezitate, diabet, boli cardiovasculare, afecțiunile oncologice de natură hematologică sau de organe solide, bolile cronice renale, bolile de plămani, malformațiile; toate aceste condiții pot să crească riscul de formă severă chiar in cazul copiilor. Tocmai de aceea, ne dorim să protejăm mai bine oamenii, cei vulnerabili, in fața formelor grave de imbolnăvire, a riscului de spitalizare și de deces. Reporter: Și o ultimă intrebare pentru domnul secretar de stat, dacă in acest context in care suntem deja, in plin val 5, mai vedeți utilitatea Certificatului COVID? Raed Arafat: Noi, după cum cunoașteți, folosim Certificatul COVID pentru persoanele care nu sunt angajați, ci sunt cei care intră in unele zone. Da, pentru asta există utilitate, clar! Dar pentru partea cealaltă, știți că este o discuție la Parlament și chiar nu mai pot să vă spun acum care ar fi impactul dacă acum s-ar discuta să se implementeze peste o perioadă. Deci, trebuie analizat, trebuie văzut de către colegii epidemiologi și este o discuție la nivelul Parlamentului in acest sens. Dar folosirea certificatului la intrare in diferite locații, in diferite zone, consider că la acest moment, da, trebuie să continue. Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru doamna doctor, in primul rand, in ce privește subiectul cu Centrele de Evaluare. La nivelul municipiului București ințeleg că nu este incheiat in momentul de față niciun contract; există o problemă doar in București in ce privește aceste centre sau la nivelul intregii țări? Amalia Șerban: Nu cred că există o problemă. Eu știu că avizarea acestor centre este realizată la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București. Pe măsură ce centrele sunt evaluate de Direcția de Sănătate Publică, incheie contractele cu Casele Județene. Probabil că, așa cum spuneam mai devreme, pană săptămana viitoare toate acestea vor fi funcționale. Reporter: Cine va lucra concret in ele, pentru că sunt situații in care din spitale, de exemplu, ar trebui să plece cadre medicale, mă gandesc, de la Camera de Gardă, din Urgențe... Amalia Șerban: Nu. Aceste centre de evaluare sunt realizate in cadrul ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor, iar managerii unităților sanitare asigură managementul resurselor umane astfel incat să nu fie degrevate niciuna dintre secțiile spitalului, atat activitatea de ambulator, a centrului de evaluare și a unității sanitare să se desfășoare in mod normal. Reporter: Există medicamente pentru aceste centre de vaccinare? Amalia Șerban: Centre de evaluare. Există medicamentele uzuale care se administrează in acest moment și la nivelul ministerului sunt negocierile pentru celelalte medicamente inovative care vor fi disponibile in aceste centre, in perioada următoare. Reporter: Mulțumesc. Și o intrebare pentru domnul doctor Raed Arafat, v-aș ruga să imi spuneți dacă luați in calcul schimbarea măsurilor in cazul elevilor infectați, ținand cont de faptul că, iată, după doar o săptămană de școală, sunt foarte multe școli in Romania unde sunt deja focare? Raed Arafat: Deci, nu știu să se fi discutat de schimbarea măsurilor. Noi așteptăm semnarea acordului-cadru, care știu că pentru lotul 2- trebuia să fie deja finalizat lotul 2- in momentul in care se semnează de către ONAC, se preia spre semnare de către IGSU pentru partea de achiziție. Dar acest lucru depinde, din nou, de partea de contestații. Noi dacă primim răspunsul de la CNSC cat mai repede putem mai departe să mergem in ceea ce privește semnarea și, bineințeles, distribuirea. Mulțumesc, alte intrebări. Reporter: Aș vrea să vă intreb ce impact ar avea pentru spitale 40.000 de cazuri pe zi? Amalia Șerban: 40.000 de cazuri pe zi, după cum am văzut, proporția intre cazurile severe și cazurile mai puțin severe bineințeles că este un impact asupra resursei umane și asupra infrastructurii sanitare, dar tocmai de aceea facem toate aceste demersuri pentru a nu avea un impact major asupra sistemului de sănătate. Dacă fiecare dintre noi, atunci cand prezintă simptome, se duce se testează și stă acasă in izolare cele cinci zile, fără a mai veni in contact cu alte persoane, bănuiesc că atunci se va putea limita efectul acestor imbolnăviri. Raed Arafat: Șapte zile. Reporter: Ne spuneți că la 40 de mii de cazuri... Amalia Șerban: In ideea dacă este vaccinat, cinci zile. Dacă nu este vaccinat, șapte zile. Valeriu Gheorghiță: Concret, 40.000 de cazuri pe zi generează 1.200, in medie, de cazuri moderat severe, care au indicație de spitalizare. Cam in asta se traduce rata de spitalizare de 2,5-3%, cat o observăm la acest moment, insă, pe măsură ce epidemia evoluează, crește numărul de cazuri și vom avea un număr mare de cazuri, inclusiv in comunitățile rurale, unde sunt varstnici nevaccinați, s-ar putea ca, de fapt, impactul să fie mult mai mare, deci, depinde foarte mult de tipul populației expusă la virus. Tocmai de aceea trebuie să protejăm populația vulnerabilă, să protejăm bunicii și pe cei care sunt in momentul de față cu afecțiuni cronice și să incurajăm vaccinarea, pentru că este, de fapt, măsura prin care reducem riscul de a face o formă gravă și, bineințeles, accesul la terapii antivirale va face diferența in perioada următoare, pentru că o dată ce e diagnosticat rapid și incepe un tratament antiviral, fiind cu factori de risc, evoluția este categoric imbunătățită. Aş menționa doar că anticorpii monoclonali pentru varianta Omicron au o eficiență foarte mult redusă in momentul de faţă. Știu că există o solicitare importantă din partea oamenilor care ajung la Camera de Gardă, care nu vor să se vaccineze pentru că au alternativă să folosească anticorpi monoclonali, şi vreau să transmit un mesaj, că acești anticorpi monoclonali au un efect de scurtă durată, ei nu au acțiune pe termen lung, incat să ne protejeze faţă de riscul de imbolnăvire, iar pentru varianta Omicron doar doi anticorpi monoclonali sunt incă cu eficienţă moderată, păstrată pentru protecția faţă de evoluţia faţă de forme grave, ca atare, nu știu dacă noi avem acești anticorpi monoclonali in momentul de față in Romania, dar in momentul in care varianta Omicron este dominantă rolul lor nu mai este benefic. Reporter: Adică există riscul ca la 40.000 de cazuri pe zi spitalele să nu mai facă faţă, practic!? Valeriu Gheorghiță: Depinde cate zile vom avea 40.000, pentru că dacă avem o singură zi nu avem un impact mare, dar dacă avem 40.000 o lună s-ar putea să avem o problemă serioasă. Raed Arafat: Deci, vedeți dumneavoastră, noi am avut zile in care am avut minus la ATI și zile in care am avut plus, dar in ultimele zile totuși suntem pe plus. E adevărat că cifrele variază intre cateva cazuri, dar am ajuns să avem intr-o zi 43 de cazuri, dacă imi-aduc aminte bine - acum vreo două-trei zile am avut 43 de cazuri. Deci, creșterea la un număr mare de cazuri, chiar dacă vin cazuri puține, dar zilnic, va ajunge intr-adevăr să aibă un impact serios asupra Secțiilor de Terapie Intensivă, pentru că bolnavul care se internează in Terapie Intensivă nu este externat peste o zi-două. Unii dintre ei stau 15 zile, 20 de zile sau mai mult și atunci aceste paturi răman blocate. Acesta e și motivul pentru care se detașează personal, creștem capacitatea, se lucrează in acest sens, ca să avem intotdeauna rezervă cat ne permite sistemul să avem. Valeriu Gheorghiță: Şi mai e, poate, de adăugat, dacă-mi permiteți, că impactul pe Secția de ATI la cazurile diagnosticate in ultimele 24 de ore il vom vedea abia peste 7-10 zile, cand există riscul de agravare, deci, practic, in momentul acesta nu putem să spunem că ele peste 19.000 de cazuri au un impact astăzi la ATI, ci abia peste 7-10 zile, așa cum am spus. Ce avem astăzi internat in ATI sau in ultimele 24 de ore provin din cazurile diagnosticate cu peste o săptămană in urmă, deci, s-ar putea ca şi creșterea in ATI să fie mai pronunțată in perioada următoare. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Voiam să vă intreb, a inceput semestrul al doilea. Dacă ați inceput distribuția de teste de salivă gratuite in școli și pentru cat timp ajung acestea. Raed Arafat: Da. Am răspuns inainte la această intrebare. Privind testele, așteptăm și decizia CNSC-ului şi semnarea acordului-cadru pentru lotul 2 de la ONAC care probabil că e semnat deja, ştiu că erau foarte avansați cu lotul 2, așa că in secunda in care se finalizează oricare dintre cele două trecem la repartiția testelor și, bineințeles, la repartizarea și de măști medicale la școli ca rezervă pentru copiii care nu au - știți că am repartizat un milion de măști și dacă Ministerul Educației are nevoie avem in stoc şi putem repartiza imediat măști la solicitarea Ministerului Educaţiei. Mulțumim mult! 2022-01-20 14:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-20-03-35-14big_image_9_resize.jpgPrimirea de către prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a ambasadorului Regatului Unit al Mari Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew NobleȘtiri din 20.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-ambasadorului-regatului-unit-al-marii-britanii-i-al-irlandei-de-nord-andrew-noble-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, l-a primit, astăzi, pe ambasadorul Regatului Marii Britanii și Irlandei de Nord la București, Andrew Noble. Intrevederea a vizat, cu precădere, demersurile pentru reconfigurarea Parteneriatului Strategic bilateral Romania - Marea Britanie ca un parteneriat intre un Stat Membru UE (RO) și un stat terț (UK), care insă iși propune să mențină relații stranse cu UE. Reconfigurarea Parteneriatului Strategic reprezintă și o oportunitate de a extinde și aprofunda cooperarea bilaterală, prin ridicarea nivelului de ambiție și de coordonare. Ambasadorul Andrew Noble a salutat numirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă in această funcție și l-a felicitat pentru preluarea mandatului. Discuția a cuprins un set larg de teme de interes reciproc, pornind de la situația schimburilor economice și a investițiilor, cooperarea in domeniul securității și apărării, a combaterii infracționalității organizate, transferul de cunoaștere pe dimensiunea comunicării strategice și cooperarea in domeniul securității cibernetice. Relațiile dintre cele două state sunt excelente, după cum au apreciat cei doi oficiali. Prim-ministrul Romaniei a fost interesat de situația romanilor din Marea Britanie și de statutul lor, in contextul in care peste un milion de romani studiază, trăiesc și muncesc in Regatul Unit. De asemenea, in cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte legate de evoluția de securitate de la frontiera estică a Europei. Ambasadorul Andrew Noble a prezentat abordarea britanică și a salutat preocuparea și pregătirea părții romane in perspectiva oricărui scenariu ce s-ar putea derula in viitorul apropiat, opinand că Marea Britanie și Romania au contribuții importante in evaluările instituționale pe această dimensiune, la nivelul NATO. 2022-01-20 11:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_1.jpgÎntâlnire de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă privind rezultatele României în prevenirea și combaterea traficului de persoaneȘtiri din 20.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-pentru-analiza-rezultatelor-obtinute-de-romania-in-prevenirea-i-combaterea-traficului-de-persoaneGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, o intalnire de lucru cu ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, cu secretarul de stat pe Ordine și Siguranță Publică din cadrul MAI, Bogdan Despescu, cu inspectorul general al Poliției Romane, chestor principal de poliție Benone-Marian Matei, directorul Agenției Naționale impotriva Traficului de Persoane, comisar-șef de poliție Maximilian Nicolae, procurorul general al Romanei, Gabriela Scutea, secretar de stat in Ministerul Justiției, Bogdan Ilea, precum și cu reprezentanții principalelor instituții implicate in prevenirea și combaterea traficului de persoane din Romania: Ministerul Afacerilor Externe, Autoritate Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și consilierul de stat care coordonează Comitetul de monitorizare a implementării Strategiei Naționale impotriva Traficului de Persoane la nivelul Cancelariei. Scopul intalnirii de lucru inițiate de premier a fost acela de a realiza o analiză privind rezultatele obținute de Romania in prevenirea și combaterea traficului de persoane pe parcursul anului 2021. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat faptul că lupta impotriva traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru acest Guvern și a vorbit despre importanța strategică a abordării acestui fenomen pe cele trei nivele de intervenție - prevenire - combatere - protecție. Vreau să mă asigur că avem o coordonare solidă de la nivelul Guvernului in acest domeniu pentru ca măsurile intersectoriale pe care le presupune adresarea acestui fenomen complex să fie implementate eficient. Acțiunile de prevenire in comunitate sunt fundamentale, trebuie să avem timpi de intervenție rapidă in depistarea, prinderea și anchetarea traficanților, dar la fel de important este să avem in vedere o abordare integrată a fenomenului, pornind de la măsurile structurale de combatere a sărăciei, a arătat premierul. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode a prezentat situația la zi a principalelor activități ale structurilor MAI cu atribuții in domeniu. In contextul Planului Național de Acțiune 2021-2022 pentru implementarea Strategiei Naționale impotriva traficului de persoane - 2018-2022, a rezultat că au fost desfășurate numeroase activități de prevenire și combatere a traficului de persoane, precum și de monitorizare și evaluare a fenomenului traficului de persoane. S-a constatat o cooperare accentuată cu societatea civilă și partenerii internaționali consacrați, in special SUA, Marea Britanie și Franța, precum și o intensificare a activităților de pregătire de către personalul instituțiilor naționale responsabile, prin diferite parteneriate și proiecte. Consilierul de stat Mădălina Turza a vorbit despre noua măsură a coordonării Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale impotriva Traficului de Persoane de la nivelul Cancelariei, despre efortul colaborativ fără precedent pentru elaborarea Raportului de țară privind traficul de persoane către Departamentul de Stat al SUA, dar și despre inițiativa, in premieră, derulată la nivelul Cancelariei de elaborare a unui Plan de Acțiune privind identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane cu sprijinul personalului medical din sistemul public și privat, cu sprijinul reprezentanților societății civile. Din perspectiva Parchetului General se inregistrează o scădere a numărului de cauze, echilibrată de numărul de trimiteri in judecată mai mare in 2021 și de numărul de persoane cercetate in stare de arest. Două treimi din condamnări au fost cu executare. Pedepsele rămase cu suspendare sunt atacate de procurori, iar rata de neconfirmare prin achitare este mică. In ceea ce privește cauzele de competența DIICOT, sunt puține probleme de administrare a probatoriului sau de validitate a probelor. La nivel conducerii Ministerului Public, operativitatea cercetărilor este importantă, pentru reconstituirea parcursului persoanelor in afara teritoriului național și pentru a stopa revictimizarea victimelor traficului de persoane. Cooperarea internațională este o componentă importantă a activității Ministerului Public și implică deopotrivă o coordonare susținută la nivel european și ordine europene de anchetă. Multe dintre rezultatele activității părții romane sunt contabilizate in alte state, ca parte a anchetelor transfrontaliere. Cooperarea europeană se derulează prin intermediul Eurojust, cu sprijin european acordat echipelor comune de anchetă. Legislația europeană recomandă ca statele membre să deruleze contacte directe. Directorul Agenției Naționale impotriva Traficului de Persoane (ANITP) a detaliat aspecte legate de analizele europene privind numărul victimelor traficului de persoane, investigații și condamnări. Răspunsul justiției penale trebuie dublat de măsuri sociale și economice, care să protejeze cetățenii romani vulnerabili de riscurile exploatării. Romania, prin ANITP, a susținut fervent necesitatea incriminării cererii, fapt care a condus la declanșarea unui proces de analiză a acestui subiect la nivel european, fiind avută in vedere inclusiv modificarea legislației UE in materie. De asemenea, ANITP a subliniat efortul de coordonare și colectare de date realizat pentru redactarea Raportului privind situația traficului de persoane (TIP Report) pentru Departamentul de Stat al SUA, realizat in coordonarea Cancelariei Premierului. Ministerul Justiției a arătat faptul că a susținut in permanență dialogul cu Parchetele, a derulat un proces minuțios de anonimizare a datelor victimelor in platforma ECRIS și a susținut inființarea Secției speciale de procurori dedicați anchetării cazurilor de trafic de persoane la nivelul DIICOT. Totodată, Ministerul Justiției derulează o amplă analiză pe marginea asistenței financiare a victimelor traficului de persoane. Ministerul Afacerilor Externe a subliniat saltul calitativ evident realizat de Romania in elaborarea Raportului privind situația traficului de persoane (TIP Report) pentru Departamentul de Stat al SUA, importanța colaborării cu societatea civilă și continuarea demersurilor coordonate de sprijin și asistență acordate victimelor traficului de persoane. ANOFM a arătat faptul că reprezintă o prioritate strategică demersurile de interoperabilitate a bazelor de date dintre diferite instituții și managementul de caz acordat victimelor traficului de persoane in căutarea unui loc de muncă care beneficiază de măsura de informare și consiliere profesională. 2022-01-20 11:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-20-11-03-49big_image_1_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 19 ianuarieȘtiri din 19.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-19-ianuarieGalerie foto [check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi. Alături de noi se află ministrul energiei și ministrul muncii. Pe rand, fiecare dintre dumnealor vă vor prezenta măsurile pe care Guvernul astăzi le-a adoptat pentru a veni in sprijinul economiei, dar pentru a veni și in sprijinul populației, in contextul pandemiei de COVID-19, dar și in contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Vă voi prezenta și o informare legată de celelalte decizii luate astăzi in guvern, dar o să il rog, pentru inceput, pe domnul ministru al economiei să ni se alăture. Vă rog, domnule ministru. Virgil Popescu: Da, mulțumesc. Așa cum guvernul a promis, astăzi am introdus obligativitatea recalculării facturilor emise eronat de către furnizori; emise eronat, adică neaplicarea mecanismelor de plafonare și compensare. Furnizorii au obligația să le recalculeze fără penalități in termen de 15 zile și, de asemenea, pe perioada aceasta de 15 zile se suspendă inclusiv o eventuală plată a acestora. De asemenea, pentru a preintampina posibile/eventualele abuzuri ale vreunei părți față de clienți, pe perioada prezentei ordonanțe de urgență, de plafonare și compensare, sunt interzise, practic, debranșările. Exact ceea ce am promis am și făcut, incepand de la data publicării in Monitorul Oficial a Ordonanței Ministerului Muncii prin care se modifică, se reintroduce - și domnul ministru o să vă spună - şomajul tehnic, se modifică și alte acte normative, respectiv Ordonanța 118 și Legea 259. Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, dle ministru. Dacă aveţi intrebări pentru dl ministru al energiei, vă rog frumos. Reporter: Bună ziua, dle ministru. Vroiam să vă intrebăm, pană la urmă, despre cate facturi vorbim, facturi recalculate, calculate greşit. Virgil Popescu: Toată lumea vorbeşte, 1 milion, 2 milioane. Eu aş vrea să văd raportul exact al Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului şi al ANRE, ca să ştim exact. Reporter: Cum se va face concret recuperarea sumelor pentru cei care au plătit in avans. Exista o prevedere acolo, am citit, un termen de cinci zile, prin cerere la furnizor, dacă suma este de peste 100 de lei. Virgil Popescu: Există procedură, regulament special pentru aceste diferende intre client şi furnizor, procedură stabilită de ANRE. Dacă diferenţa de sumă este mai mare de 100 de lei, atunci, la cererea clientului, in termen de cinci zile, furnizorul are obligaţia de a efectua plata, dacă diferenţa e mai mică de 100 de lei, atunci se recuperează din factura următoare. Reporter: Dacă imi permiteti o intrebare referitor la acele limite de consum, știu că urmează o ordonanță de urgență.... Virgil Popescu: Va urma, tocmai, aş fi preferat doar despre acest lucru... pentru că gandim la minister... Reporter: Doar o lămurire, dacă acea limită de consum de 1.500 de kilowaţi, dacă nu greșesc, este pentru acea perioadă de 5 luni de zile sau se aplică doar de la 1 februarie incolo? Virgil Popescu: Cantitatea de 1500 de metri cubi și cantitatea de 2500 de kilowaţi, practic, 500 kilowaţi, că este același lucru, se aplică pe toată perioada 1 noiembrie-31 martie, iar in textul legii inițiale, dacă vă uitați, există niște coeficienți, nişte procente de repartizare la gaze naturale, pentru că la energie se consideră constant, de repartizare a acestei cantități pe fiecare lună in parte. Lăsați-ne să finalizăm legea, să vedem, să avem discuțiile impreună cu colegii de la celelalte ministere și evident, nu mai e mult și o să vedem! Reporter: Doar atat mă interesează, dacă pe facturile din ianuarie vor fi aceste modificări sau din februarie incolo? Virgil Popescu: Eu cred că, /.../, pe facturile din ianuarie, dar tot să discutăm cu ceilalți colegi, in special cu Ministerul Justiției; ordonanță va fi aprobată săptămana viitoare, care este in cursul lunii ianuarie. Reporter: O precizare scurtă, să ne apropiem puțin de oameni... Cum ar trebui ar trebui un om, nu știu, un bătran care poate nu știe să se uite pe chestii tehnice la factură să ințeleagă dacă factura lui este calculată greșit și astfel să poată da un semn către furnizor? Sau dacă cea mai ușoară soluție ar fi ca toată lumea să dea un semn către furnizor? Virgil Popescu: Nu, acum aceeași intrebare mi-a mai pus-o o colegă de-a dumneavoastră dimineață, exact aceeași intrebare. Vă răspund și dumneavoastră ce i-am spus și dansei, cu motivarea in plus că, de data aceasta, am aprobat deja textul și am obligat furnizorii să le refacă, dar pentru oameni, pentru absolut toți oamenii, şi bătranii, și cei care sunt singuri, evident, fiecare poate se uită intr-o factură să iși dea seama dacă plăteşte mai mult decat plătea inainte și acesta este primul semn pe care pe care il pot da. Reporter: Și cum ar putea să işi dea seama că plătesc mai mult sau mai puțin, adică nu există pe factură, pe defalcarea sumei, nu știu, ceva pe care ar putea să il vadă, şi să vadă dacă este corectă sau greșită? Virgil Popescu: Deci o factură care nu are plafon, nu are elemente care să arate că este plafonată și nu are elemente care să arate că este compensată, evident că nu are aplicate mecanismele de compensare. Există o singură situație cand acest lucru nu poate fi, nu este aplicat, cand prețul este atat de mic, ceea ce nu cred că este cazul in acest moment, și nu este nevoie de plafonare și de compensare. Este evident că fiecare dintre noi știm cam cat plătim. Reporter: Şi acum, odată cu această ordonanță de urgență, romanii nu mai sunt nevoiți să facă ei sesizare către furnizori? Virgil Popescu: Deci, in mod normal, furnizorii au obligația, din propria inițiativă acolo cand știu, și ei știu că soft urile nu le-au adaptat, să refacă absolut toate facturile să nu plătească penalități. Și să nu perceapă penalități și să sisteze plățile, practic, romanii să nu le plătească pană cand nu le rezolvă. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: Vă rugăm să ne spuneți, concret, care ar trebui să fie calcul pe o factură de 260. Virgil Popescu: Poftiți! Reporter: Aș ruga, v-aș ruga să ne dați un exemplu concret. Cineva care nu se incadra pană acum in plafon, dar care se va incadra, cat ar plăti?! De pildă, la 260 metri cubi, consum pe luna, să zicem, decembrie. Care este diferența intre cele două facturi. Ce ar trebui să se intample? Virgil Popescu: Păi acum, acum vă spun sincer, mi-e greu să fac fără un calculator in față acest calcul. La 260, deci presupunand că ieșea din acea plajă de consum, atunci plătea prețul plafonat de 37 de bani pe kilowat, deci inmulțim numărul de consum cu 260, cu 370, atat ar fi plătit la data aplicării legii. Acum, plătește 260, se incadrează in plaja de consum cu prețul și plafonat și compensat și vorbim de undeva, inmulțim cu, in jur de 220. Deci, gandiți-vă, diferența de la 370 la 220. Chiar nu pot să vă zic suma, dar suficient de mare. Reporter: Ok, și v-aș mai intreba dacă știți cand se va semna contractul dintre Exxon și Romgaz și dacă sunt adevărate informațiile că Exxon și-ar putea chiar asuma plata unei eventuale taxe care s-ar apropia de 60.000.000 de euro, ca urmare... Virgil Popescu: Ținand cont că este un contract care se discută și se negociază intre două companii listate, lăsați-mă să nu fac comentarii. Compania Romgaz a dat un raport pe bursă acolo, acolo puteți vedea foarte clar. Ei ar trebui să facă, nu pot să fac comentarii referitoare la două companii care sunt listate, dar eu cred că se va semna și se va ajunge foarte repede la ințelegere vis a vis și de acest aspect. Reporter: In noiembrie, cota de consum la gaze era de 150 de m cubi pentru a beneficia de acea reducere din factură de 33% de la stat, plus o marjă de 10%, adică undeva la 165 de m cubi ajungea. Adică dacă o persoană a consumat 200 de m cubi in noiembrie, nu beneficiază de compensare și plătește totul fără niciun fel de reducere. Intrebarea noastră ar fi dacă, de ce nu se poate să plătească 150 m cubi compensat și restul, ceea ce depășește, necompensat? Virgil Popescu: Deci, mecanismul este acela care ați spus dumneavoastră, numai că in mecanismul, pană cand il vom modifica săptămana viitoare, cei 1000 de m cubi care erau ca și plafon de consum, se repartizau in funcție, pe niște coeficienți pe care Autoritatea de Reglementare ni i-a furnizat, in funcție de luna in care ne aflăm; noiembrie, fiind o lună incă de toamnă, coeficientul era mai mic, creştea in decembrie, creştea in ianuarie, creştea in februarie şi, la fel, scădea in martie. In urma acestei modificări, practic, vom impărţi 1500, mult mai mulţi metri cubi şi foarte multe persoane vor intra, cum spuneţi dumneavoastră, ca fiecare dintre primii 150 de metri cubi sau primii 100 de metri cubi sau cum spuneaţi, ar insemna că se aplică pentru absolut toată populația și pentru persoanele care nu au nevoie de sprijin. Toate aceste persoane care nu se incadrează, in schimb, au un plafon și vor plăti nu mai mult de acel plafon. Deci toată toată populația este protejată cu un plafon, dar cei care se incadrează au ceva suplimentar. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aş insista puţin la primele intrebări pe care vi le-a adresat colega mea, legate de această retroactivitate, dacă pot să o numesc aşa, dacă prindem și noiembrie şi decembrie pe recalculări? Pentru că spuneaţi, plaja de consum pentru toate cele cinci luni este mai mare, deci cumva automat şi cei care nu se incadrau inţial in noiembrie-decembrie ar trebui să fie prinşi şi ei, nu? Ştiu că spuneaţi că discutaţi cu Ministerul Justiţiei dacă este posibil să se facă... Virgil Popescu: Există o chestie de tehnică legislativă, in plus faţă de ce v-am explicat, există in lege faptul că pană la 31 iunie toţi consumatorii beneficiază... furnizorii au obligaţia să facă recalculare. Deci, lăsaţi-ne să finalizăm. Vă daţi seama că dacă este o soluţie care să ...- şi eu sper să găsim soluţia - furnizorii vor recalcula pe toată lumea. Reporter: Nu, de principiu, vă intrebam doar aşa, dacă sunt cei care credeau că in noiembrie- decembrie nu se incadrează, acum e posibil să aibă o surpriză plăcută, nu? Virgil Popescu: Tocmai, exact, exact la acelaşi lucru răspundeam şi eu. Eu imi doresc să putem să aplicăm plaja de consum in funcţie de procentele care nu le modificăm, există in lege, pentru că există in lege un tabel, o anexă cu tabel cu procentul de consum din total plajă de consum pe cinci luni care se aplică fiecărei luni, şi să finalizăm textul şi apoi o să vedeţi săptămana viitoare. Reporter: Şi vreo tranşă de decontări către furnizori, referitor la acest mecanism a fost făcută pană in momentul acesta? Virgil Popescu: Deci noi avem bani in buget, avem banii prinşi in buget şi vedem, lucrăm pe documentaţie. Acelea işi urmează cursul in interiorul ministerului, nu avem nevoie in momentul de faţă de bani suplimentari de la bugetul de stat. Reporter: Am inţeles! Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, de interzicerea debranşării vor beneficia şi persoanele care deja inregistrează restanţe la plata facturilor? Virgil Popescu: Toţi consumatorii casnici, pe perioada de aplicare a acestei legi, nu numai vulnerabili, deci toţi consumatorii casnici vor beneficia de interzicerea debranşării. Eu sper ca toată lumea să fie de bună credinţă şi să nu abuzeze de acest lucru şi efectiv cei cărora li se intamplă lucruri şi cu adevărat nu pot să işi plătească facturile, şi perioada se va extinde cu incă 90 de zile după finalizarea acestei scheme de ajutor, finalizarea legii, aşa cum a fost şi data trecută in lege. Reporter: Mai exact, ce inseamnă perioada de aplicare a legii? Pană la 31 martie? Virgil Popescu: Perioada de aplicare a legii, dacă nu mă inșel, ţinand cont că pană in 31 iunie se refac facturi, se recalculează facturi, cred că este 31 iunie. Sper să nu mai inșel. Deci cu certitudine este pană la 31 martie, dar pană la 31 iunie, parcă scrie in lege, furnizorii recalculează facturi, pentru că citirea din martie durează, factura se face, poate să vină... Reporter: 30 iunie sau 31 /.../? Virgil Popescu: 30 iunie parcă, e textul in lege exact, nu, chiar nu mai țin minte exact. E ceva un text cu recalcularea. Reporter: Este posibilă revenirea la piața reglementată incepand cu luna aprilie, așa cum au susţinut cei din Partidul Social Democrat? Virgil Popescu: Noi am propus, in ședința coaliției, reglementarea pentru partea casnică, lăsați-ne să vedem scenariile și prețurile cum evoluează. Reporter: Dar ar fi posibil la nivel european? Se permite revenirea la o piaţă reglementată? Virgil Popescu: Pe o perioadă limitată de timp, aplicand și legea concurenței, avem şi directiva 944, pe care am transpus-o, și acolo spune că se pot face intervenție pe prețuri pe perioadă limitată. Reporter: Bună ziua, domnul ministru! Vă rog să fiţi mai explicit. Nu am ințeles foarte bine, in ordonanța de astăzi se prevede refacerea facturilor și cu debranșarea in cealaltă ordonanță? Virgil Popescu: Nu, debranșarea este... In ordonanța de astăzi am aprobat așa: unu - interzicerea debranşărilor, doi - refacerea facturilor, neperceperea de penalități și sistarea... suspendarea plăților pană la finalizarea facturilor. Toate lucrurile acestea au fost prinse. Reporter: Imposibilitatea debranșării pe ce perioadă? Virgil Popescu: Pe perioada de aplicare a legii, tocmai ce am explicat. Şi incă 90 de zile după. Reporter: Incă 90 de /.../? Virgil Popescu: Incă 90 de zile după o perioadă in care fiecare isi face... furnizorul iți face evaluarea, discută, poate eşalonează soldurile, deci nu imediat după lege gata, se și intamplă. Pe o perioadă de tranziție de 90 de zile. E aceeași perioadă pe care am avut o și inainte, cand am.. Reporter: Ok, şi săptămana viitoare urmează...? Virgil Popescu: Săptămana viitoare va urma ordonanța prin care modificăm noile plafoane. Reporter: Prima rugămintea ar fi legată de plafonare, dacă este estimat un buget in ceea ce privește diferenţa de preţ... Virgil Popescu: Suntem in calcul, deci premierul a anunţat un buget. Reporter: O secundă. Dacă este estimat un buget și practic de unde ar urma să vină aceşti bani? Virgil Popescu: Banii vor veni din... in principal, de la bugetul de stat, dar in principal de la dividendele și impozitele pe veniturile suplimentare pe care companiile din energie le-au făcut pe această perioadă și e normal să se intoarcă aceste venituri excepționale, să le zicem, inapoi către populație. Bugetul... un buget estimativ a prezentat premierul, suplimentar, acei 3.000.000.000, dar asta facem, asta lucrăm, lăsați-ne să finalizăm măsurile și evident, in nota de fundamentare va fi prins și acel buget. Reporter: Dar, din informațiile dumneavoastră, ar fi suficiente acele dividente, adică ar acoperi? Aveți idee cam cat ar putea să acopere? Virgil Popescu: Eu cred că sunt suficiente. Reporter: Aș mai avea eu o precizare: se suspendă și plata facturilor pentru 15 zile? Virgil Popescu: Pe perioada de refacere a facturilor. Reporter: Dacă ne puteţi explica din ce moment sunt cele 15 zile? Adică din momentul in care intră ordonanţa de urgenţă? Virgil Popescu: Deci, 15 zile este termenul de obligativitate de refacere; pană la refacerea facturilor, se suspendă plata. Reporter: Eu am o factură pe care trebuie să o plătesc, spre exemplu, pană pe 20 ianuarie. Ordonanța de urgență, dacă intră in vigoare maine, se publică in Monitorul Oficial, eu pot să nu plătesc factura pană in 4-5 februarie? Virgil Popescu: Dacă factura dumneavoastră este eronată, deja furnizorul are obligaţia... dacă nu este intocmită, ca să nu folosim eronat, la modul general, dacă facture nu e intocmită aplicand mecanismul de plafonare și compensare, furnizorul are obligația ca, in termen de 15 zile, să o refacă. Nu percepeţi in această perioadă nici penalități și puteți, evident, dacă nu aveți factură, nici nu o plătiţi. Reporter: Şi in momentul in care imi vine noua factură, voi avea un nou termen? Virgil Popescu: Intră in termenul normal, data emiterii facturii, pentru că factura vine din data emiterii curg termenele, nu poate să curgă un termen din urmă. Reporter: Se mai solicită transparentizarea prețurilor de producție și de distribuție. E posibil acest lucru? Virgil Popescu: Nu ştiu, o să gandim, pentru că foarte multe companii, in momentul de față, exact ce am zis legat de intrebare, legat de Romgaz, sunt listate pe bursă, sunt in competiție cu companii listate pe Bursă. Eu sunt pentru transparentizare, dar haideţi să vedem ce putem pune public. Reporter: Și incă o precizare aș mai avea: mai trebuie oamenii să facă vreo sesizare către furnizor sau nu mai e nevoie? Virgil Popescu: In mod normal, au obligația și este stipulat, chiar am discutat textul foarte mult in guvern și am găsit un text prin care se stipulează că furnizorii au obligația să refacă facturile. Dacă nu se intamplă, evident că și clientul ar trebui să se uite şi să facă o reclamație la furnizor, dar eu cred că toţi furnizorii vor reface facturile. E un semnal foarte puternic care a fost dat de către premier, de săptămana trecută, reluat de către noi și pus in lege, in momentul de față. Reporter: Și in acest moment oamenii nu trebuie să facă niciunfel de sesizare, toate se recalculează/.../? Virgil Popescu: In momentul in care legea apare in Monitorul Oficial - și probabil va apare diseară sau maine publicată in Monitorul Oficial -, este obligativitate legală pentru furnizori să refacă facturile intocmite fără aplicarea mecanismelor de compensare și plafonare. Reporter: Domnule ministru, de ce nu ați stabilit niște criterii, astfel incat să vă asigurați că nu vor fi persoane care vor profita de această reglementare? Practic, sunt oameni care, deși nu au o factură emisă in mod eronat, totuși, ar putea să conteste și, altfel, să amane plata şi să scape de acele penalităţi. Virgil Popescu: Procedura de contestare este către furnizor și către ANRE. O persoană care din rea-credință face acest lucru, va primi un răspuns rapid de la o instituție, in funcție de acest lucru. Iar dacă cererea nu este indreptățită, evident nu pot să zici că nu mai percepi penalități.Vă mulțumesc! Reporter: Dacă se poate o precizare pentru sancțiunile pentru companiile care nu au respectat legea, se punea problema, la un moment dat /.../. Virgil Popescu: Haideţi să vedem ordonanța care apare săptămana viitoare! Reporter: Deci, in următoarea ordonanță. Reporter: Dacă se poate să clarificaţi un pic situația cu furnizorii. Spuneaţi că urmează să se facă plata, dar dacă o să trebuiască să le decontaţi mai mult, practic, acum schimbaţi schema și asta ar fi prima. Deci cum cum se face reglarea? Şi doi: dacă ați făcut modificări pe acea ordonanță cu şomajul tehnic? Virgil Popescu: Toate recalculările se fac pană in iunie și de atunci vorbim de recalculări... Reporter: Decontările către furnizori. Dacă daţi o sumă şi trebuie să le daţi, practic, mai mult, după ce faceţi recalculările? Virgil Popescu: Cand o vor solicita, evident, şi cu documente justificative. Reporter: Deci se va regla ulterior. Virgil Popescu: Se va regla ulterior, sigur. Reporter: Dacă e depășit un pic termenul, parcă era 15 ianuarie? Virgil Popescu: Nu cred că asta e problema. Termenul de 15 decembrie, 15 ianuarie din ce am discutat, neavand nicio, să zicem, penalitate, nu e termen de decădere. Deci, nu decad din termenul de a cere bani. Reporter: O scurtă completare, pană acum aţi avut semnale că au fost debranșați consumatori casnici? Virgil Popescu: Nu, n-am avut absolut niciun semnal. Reporter: Deci e doar o temere. Virgil Popescu: Ţinand cont de faptul că au fost multe facturi, ne gandim și luăm in calcul toate aspectele. Deci am văzut buna -credință, așa zisa bună-credință a unei părți, vrem să ne asigurăm că nu se transformă intr-un abuz, iar eventualele modificări pe care mai trebuie să le facem, le acordăm timp săptămana viitoare. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Il invit acum alături de noi pe domnul ministru al muncii și solidarității sociale, domnul Marius Budăi. Domnule ministru, vă rog. Marius Budăi. Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor! Astăzi in cadrul ședinței de guvern, am propus spre aprobare și a fost și aprobată o ordonanță de urgență care cuprinde măsuri de protecție social, atat pentru angajați, cat pentru angajatori, dar și pentru ceilalți profesioniști; mă refer aici la sportivi, antrenori și alte categorii de liber profesioniști. In această ordonanţă am reintrodus, practic, acordarea șomajului tehnic și reglementăm acestei noi măsuri de protecție social, atat de necesare pe această perioadă, cand, din cauza situației pandemice, există riscul de a se suspenda, limita sau chiar intrerupe activitatea. Este acea indemnizație de șomaj de 75% din salariul aflat in plată, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe țară folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Ne bucurăm că am reușit să aprobăm această ordonanță, deoarece in discuțiile avute in ultimul Consiliu Naţional Tripartit, partenerii sociali au solicitat acest lucru și le-am promis atunci că in termenul cel mai scurt vom realiza acest aspect. Dacă aveți intrebări. Reporter: Dle Budăi, in ce stadiu este noua lege a pensiilor? Romania ar fi trebuit să primească consultanță de la Banca Mondială. Cum au decurs negocierile? Marius Budăi: Noi, in luna decembrie, am aprobat un memorandum in guvern și in acel memorandum este un calendar care prevede că, pană la sfarșitul lunii februarie, anul acesta, trebuie să avem incheiat acordul cu Banca Mondială care privește acea consultanță privitor la Legea pensiilor, dar și la Legea salarizării. Reporter: Şi ce demersuri aţi făcut in acest sens? Va fi respectat termenul, aţi mai purtat discuţii cu reprezentanții Băncii? Marius Budăi: Discutăm, purtăm discuții, zilnice, aproape, in paralel, cu reprezentanții Comisiei Europene, dar și cu reprezentanții Băncii Mondiale. Suntem la nivelul de constituire de comisii tehnice de discuții, astfel incat acordul pentru furnizarea de servicii să fie semnat, așa cum a fost aprobat in memorandumul din decembrie, adică pană la sfarșitul lunii februarie. Deci, acordul pentru furnizarea serviciilor, nu legea să fie gata pană in februarie, ca să fim foarte clar ințeleşi. Reporter: Şi legea ar trebui să fie gata pană la finalul anului. Ne-aţi putea spune dacă s-a rezolvat... Marius Budăi: Analiza și o eventuală lege, da, dar noi vorbim acum de o analiză, pentru că noi nu putem ști, din cauză că Legea 127 a fost prorogată, termenul de intrare, noi nu putem ști efectele. Noi le știm, cei care am construit legea și mai ales specialiștii, noi, specialiștii - mă introduc și eu aici, că am lucrat pentru o casă de pensii -, noi știm că legea este bună. Vom vedea pe parcursul consultanței ceea ce se va decide și ce se va recomanda, in primul rand. Reporter: In ceea ce privește pensiile de serviciu, pentru că nu s-a ajuns la un acord asupra lor, acele pensii speciale, ați mai purtat discuții cu alte ministere, de exemplu, nu știu, cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Ministerul Justiţiei. Care vor fi formulele de calcul agreate, in linii mari? Marius Budăi: Tot in acel memorandum, am introdus, nu neapărat in mod nominal, dar miniștrii ministerelor de resort care au indemnizație și pensie de serviciu plătite, stabilite și plătite in baza unor legi speciale, pentru că mi se pare normal ca această reformă să fie făcută de fiecare minister de resort, eu să fac reforma, eu ca minister, nu eu, Marius Budăi, eu, Ministerul Muncii, să facem reforma pentru sistemul public de pensii şi fiecare minister de resort in parte să vină cu reforma aferentă sistemului lui. Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne spuneţi, domnule ministru, dacă intenționați să introduceți, să reglementați plata pensiilor din pilonul 2 in primul trimestru din acest an. Este un jalon in PNRR, care vizează sustenabilitatea pilonului 2. Sau intenționați să dați o lege specială de plată in pilonul 2? Marius Budăi: Vă mulţumesc frumos pentru intrebare. Am mai avut discuţii cu dumneavoastră, colegii din presă, şi săptămana trecută, a fost o mare agitație, printr-o interpretare eronată a jalonului din PNRR, care, acel jalon, nu prevede plata pensiilor din pilonul doi. Suntem in discuție acum cu ASF și cred că, in maxim o săptămană, să spunem o săptămană, zece zile, vom finaliza și ce avem la acest jalon care, repet, nu prevede posibilitatea de plată. Acest lucru se intamplă și acum. Sunt oameni care deja au beneficiat de banii din pilonul 2, dar ceea ce se discută pentru trimestrul 1, ca jalon in PNRR, nu vorbim de plată, vorbim de alte lucruri care, atunci cand le voi avea finalizate, aş prefera să vi le comunic; mă refer la modalități de investiții, sunt multe chestiuni acolo pe care le vom avea clar stabilite cu ASF, pentru că suntem impreună pentru acest jalon și vom comunica public. Dar puțină răbdare, cateva zile, pentru că vreau să inchid jalonul cu totul și să pot raporta, in primul rand, premierului şi după aceea... Reporter: Bun, şi legea privind plata pensiilor din pilonul 2, pentru că asta se discută de mult timp? Marius Budăi: Este un atribut al ASF-ului și se va lucra in ASF, impreună cu Parlamentul. Reporter: Nu ştiţi in ce stadiu e? Că se lucrează de foarte mult timp şi inţelegem că e pe ultima sută de metri această... Marius Budăi: Eu sunt Ministerul Muncii şi am vorbit de Parlament și ASF. Ministerul Muncii nu are in atribuții să vadă plata pensiilor din pilonul 2, să spună cum se face. Vom avea o colaborare, probabil şi cu ASF şi cu Parlamentul, dar, nu, in acest moment nu s-a discutat. V-am dat răspuns şi săptămana trecută. Reporter: Nu aveţi specialişti in Ministerul Muncii care lucrează la legea plăţii din pilonul 2? Marius Budăi: Am spus săptămana trecută, v-am dat şi vă dau răspunsul şi acum, că in acest moment nu discutăm despre acest aspect. Avem alte jaloane de indeplinit. Cand vom ajunge acolo...; Reporter: Bună ziua! Vă mai gandiţi la vreun fel de ajutoare financiare pentru populație, avand in vedere contextul scumpirilor la energie și toată această tevatură cu facturile foarte mari, măcar pentru pensionari? Pentru că multora le-au venit facturi mult peste veniturile lor lunare. Marius Budăi: Cu siguranţă că ne intoarcem la acel pachet social - acum ne dăm cu toții seama cat de important a fost ca să il avem și să il putem și implementa chiar incepand cu 1 ianuarie - și cu siguranță trebuie să gandim in continuare tot timpul astfel de măsuri. Cand va fi cazul, le vom comunica. Acum, analizăm din punct de vedere al impactului a ceea ce nu s-a implementat pană acum din Legea salarizării și a ceea ce nu s-a implementat din Legea pensiilor privitor la venituri și, atunci cand, spre sfarșitul lunii martie, aşa cum am scris şi in programul de guvernare, cele 120 de zile, atunci cand vom avea un calendar care, atenţie, a fost stabilit in Consiliul naţional tripartit să fie discutat cu partenerii sociali și implementat de comun acord cu partenerii sociali, vom comunica public. Reporter: Deci nu este exclus şi la un ajutor financiar din aprilie, de cand se...? Marius Budăi: Nu vreau să fac niciun fel de promisiune de care guvernul din care fac parte să nu se poată ține. Lăsați-ne să anunțăm măsurile atunci cand le avem finalizate. Cred că așa ar fi cel mai bine . Reporter: Bună ziua! Ştiu că pe ordinea de zi era şi o zi liberă nouă - 2 decembrie. Ințeleg că s-a aprobat. Marius Budăi: S-a aprobat. Reporter: De ce era nevoie incă de pe acum să luăm această decizie şi dacă ne așteaptă in 2022 să fie declarate libere și alte zile? Marius Budăi: Nu, avem o prevedere in Codul Muncii care ne spune clar că, pentru predictibilitate pe intreg anul, in luna ianuarie trebuie să aprobăm o astfel de hotărare de guvern. Reporter: Și vor mai fi? Marius Budăi: Practic n-am făcut astăzi decat să respectăm Codul Muncii. Reporter: Și vor mai fi și alte zile libere? Marius Budăi: Nu, astea sunt acum, cele posibile, identificate de a fi posibile punți. Reporter: Și v-aș mai intreba dacă sunt suficiente zile libere in Romania oficiale față de ce au alte țări in Uniunea Europeană. Dacă ați făcut o analiză. Marius Budăi: Este o discuție interminabila aici. Unii ar spune că sunt prea multe, alții că-s prea puține, niciodată nu avem un răspuns clar aici. Eu zic că trebuie analizat, dar din ambele puncte de vedere, și ale patronatelor, și ale sindicatelor. Dacă o să vorbim, dacă o să discutăm cu sindicatele, o să ne spună că va veni unul, probabil, și cu o idee să mai scurtăm și perioada de lucru. Nu, sunt atatea cate sunt. N-am analiză clară, dar v-am spus, depinde din ce unghi privești. Reporter: Au fost presiuni să nu fie declarată dintr-o parte sau alta, să nu fie declarată o nouă zi liberă sau..?! Marius Budăi: Să fie presiuni să nu respectam o lege care este Codul Muncii? Nu, sub nicio formă. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă intreb tot legat de pilonul 2 și de acea majorare a contribuție către pilonul 2. Spuneați că o să anunțați in următoarele zile care este in indeplinirea jalonului cu ASF-ul, totuși, care este data de la care ar trebui să crească acea contribuție, de la 3,75 pană la 4,75 sau cat s-a angajat țara noastră să o majoreze. Marius Budăi: Da, incepand din ianuarie 2024, pană atunci vom anunța exact cum respectăm și acest jalon. Reporter: Deci pană in ianuarie 2024, ar trebuie să crească... Marius Budăi: Pană atunci, așa este asumarea prin PNRR. Reporter: ...contribuția. Şi nu aveți un termen cand se va intampla exact? Marius Budăi: Nu. Reporter: Incă? Marius Budăi: Nu l-am stabilit. Nu a fost luată o decizie in coaliția politică care susține Guvernul și nici in Guvern in legătură cu acest aspect. Reporter: Vă mulțumesc! Și cu incadrarea pensiilor și a pensiilor speciale, că tot vorbeați despre acel comitet in care veți avea reprezentați la fiecare minister care are pensii de serviciu, cum rămane cu incadrarea pană in 9,4%? Marius Budăi: Susțin in continuare că acel 9,4% nu este nimic altceva, decat sărăcirea viitoarelor și actualilor și viitoarelor generații de seniori din Romania. Reporter: Atunci susțineți in continuare și că ar trebui renegociat? Marius Budăi: Clar. Reporter: Și se face un demers in acest sens atunci? Marius Budăi: Avem discuții deja in coaliție, avem discuții și in Guvern pentru a ne pregăti pentru această negociere, suntem extrem determinați să o facem. Reporter: Deci urmează... Marius Budăi: Repet, cetățenii romani nu trebuie să fie cetățeni săraci. Că cineva a gandit, candva, in trecut, trebuie să schimbăm această gandire. Reporter: Dar o oarecare plafonare a pensiilor speciale, de serviciu, cum le numim, ar rezolva cumva problema sau depășim cu mult procentul? Marius Budăi: Eu vreau să vă vorbesc de pensiile din sistemul public fără a fugi de subiect, /.../ ce vreau să vă spun. Dacă noi in legea 127 aveam 11,7% procent cu plata pensiilor din sistemul public de pensii, cele bazate pe contributivitate, fără partea de contributivitate de la acele indemnizații și pensii de serviciu, da, și aveam prins 11,7. Media Uniunii Europene este 12,7 -13%. De ce 9,4 Romania, inclusiv indemnizațiile și pensiile de serviciu? Incă nu ne-a răspuns nimeni de ce. Ceea ce vreau să vă spun sigur, extrem de sigur, am verificat cand am ajuns in minister, de la Ministerul Muncii nu a plecat nicio solicitare de niciun procent de a fi introdus acolo in acea reformă. Și aduceți-vă aminte că eram una din persoanele care, pe langă Marcel Ciolacu și alți colegi de-ai noștri, care strigam foarte clar că vor fi reforme in PNRR care nu vor face altceva decat să sărăcească cetățenii romani. Reporter: Păi și atunci de unde, de la Ministerul Fondurilor Europene, de unde se putea introduce procentul ca să ajungă in forma aceasta? Marius Budăi: Știți foarte bine cine, nu știu, nu, a apărut acolo pur și simplu. Cine a trecut, cine a semnat PNRR, cine s-a lăudat că a citit sau n-a citit anexele, să răspundă. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Eu aș vrea să vă intreb referitor la șomajul tehnic. Sunt sau erau, la un moment dat, cazuri in care nu se respecta această măsură. Vor mai fi controale referitor la modul in care se acordă șomajul tehnic? Angajatorii să fie obligați să acorde șomajul tehnic angajaților? Marius Budăi: Cu siguranță și atunci cand vorbim de acordarea șomajului tehnic, vorbim de cheltuirea banului public și tot timpul sunt, periodic sunt, astfel de controale, fără niciun fel de opreliști din partea niciunei instituții, chiar recomand acest tip de control.. Reporter: Ați mai avut cumva cazuri in ultima vreme, controale de la ITM care s-au soldat cu amenzi referitor la cei care nu au respectat măsura? Marius Budăi: Nu, strict pe șomajul tehnic nu am avut semnalat niciun caz, avem dinamica activității Inspecției Muncii lunare. Reporter: Și, apropo, de pilonul 2, doar o completare pentru că Asociația Participanților in Fondurile de Pensii au trimis o opinie: viitorii pensionari ar trebui să poată alege intre plata integrală sau cea eșalonată a sumelor acumulate la fondurile de pensii de pilonul 2 și, apropo de modificările pe care le faceți, dacă vor fi luate aceste aspecte in considerare. Marius Budăi: Modificările pe care le facem acum nu sunt privitoare la plata din pilonul 2 de pensii. Sunt alt tip de modificări și vi le vom comunica. Aș prefera să am jalonul indeplinit și să și vi-l comunic. Reporter: Mă scuzați, referitor la acest subiect, opinia dumneavoastră care este? Ar trebui să se renunțe la plata integrală a fondurilor acumulate la pilonul 2 sau nu? Marius Budăi: Opinia mea personală? Neangajand ministerul? Păi, neangajand ministerul, eu zic că ar trebui să fie o opțiune. Reporter: Spuneți că ar trebui să fie o opțiune? In ce calitate spuneți asta, de ministru sau de participant? Marius Budăi: In ce calitate m-ați intrebat? Reporter: Eu v-am intrebat ca ministru al muncii. Marius Budăi: Păi aţi spus opinia personală. Hai să ne ințelegem. E aceeași, hai, ca să clarificăm. Reporter: Să fie o opțiune. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Marius Budăi: Mulţumesc şi eu. Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, cu permisiunea dumneavoastră, o să vă prezint cateva dintre principalele decizii pe care astăzi guvernul le-a luat, sigur, alături de cele pe care deja domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, și domnul ministru al muncii și solidarității sociale, domnul ministru Marius Budăi, deja le-au prezentat. Hotărare de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții, varianta ocolitoare a municipiului Arad Est, județul Arad - este vorba de construirea a 11 kilometri de centura ocolitoare in partea de est a municipiului Arad, pentru a facilita legătura intre autostrada A1 și DN7, cu o valoare a investiției de peste 245 de milioane de lei, asigurată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse. Apoi, Hotărarea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiție, electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, anunțată incă de la debutul ședinței de guvern de către prim-ministrul Nicolae Ciucă. Această hotărare va permite, practic, electrificarea și reabilitarea a 166 de km de traseu de linie ferată, ceea ce va permite rularea cu viteze maximă de 80 de km la oră pentru transportul de marfă și 120 de km la oră pentru trenurile de călători pe tronsonul respectiv. Valoarea investiției este de aproape 2 miliarde de euro, mai exact 9,4 miliarde de lei, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din veniturile proprii ale companiei naționale de căi ferate CFR S.A., precum și din alte surse. Aș adăuga aici faptul că este o componentă inclusă in Planul Național de Redresare și Reziliență, una dintre cele mai importante priorități asumate de guvern din perspectiva folosirii celor aproape 30 de miliarde de euro puși la dispoziție de Uniunea Europeană pe această componentă. Există o Hotărare de Guvern aprobată astăzi, de asemenea, pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții varianta ocolitoare a orașului Aleșd, județul Bihor. Este vorba de aproape 6 kilometri, cu o valoare a investiției de peste 121 milioane de lei. Există, de asemenea, aprobare dată pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 din Hotărarea Guvernului nr. 689/2014 privind procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național Varianta de ocolire Targu Jiu. Hotărarea la care deja a făcut referire domnul ministru al muncii privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decat zile de sărbătoare legală pentru anul in curs. Este vorba de ziua de vineri, 2 decembrie 2022. Aceasta va fi o zi liberă pentru salariații din instituțiile și autoritățile publice, avand in vedere că se situează intre zilele de sărbătoare legală in care nu se lucrează conform Codului Muncii și zile de repaus săptămanal. Cu permisiunea dumneavoastră, aș mai face doar cateva scurte mențiuni legate de o serie de decizii luate astăzi: Hotărarea de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale pe termen mediu și lung privind gestionarea in siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive. Este vorba de Strategia națională pe termen mediu și lung privind gestionarea in siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive pentru alinierea la prevederile Directivei nr. 2011/70/EURATOM a Consiliului Europei de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și in condiţii de siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive. O Hotărare de Guvern aprobată, de asemenea, astăzi, pentru a modifica și completa Hotărarea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, la propunerea acestui minister, Guvernul aproband astăzi suplimentarea cu 1.175 a numărului de posturi din educație. In principal, aceste posturi suplimentare fiind destinate invățămantului preuniversitar de stat, inclusiv invățămantul special, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistență Educațională; 1.100 de posturi suplimentare alocate in această direcție. Suplimentarea fiind impusă pentru că, incepand cu acest an școlar, este necesară creșterea gradului de cuprindere a copiilor cu varste intre 3-5/6 ani in invățămantul preșcolar și a tinerilor cu varste cuprinse intre 6 și 18 ani in invățămantul obligatoriu, precum și imbunătățirea serviciilor de asistență psihopedagogică şi consiliere educațională pentru un număr mai mare de elevi şi preșcolari din invățămantul preuniversitar. Așa cum anunța prim-ministrul Romaniei, in această ședință de guvern, la debutul ei mai exact, a fost supus aprobării și a fost aprobat ca atare Memorandumul pentru aprobarea negocierii și semnarea Acordului intre Guvernul Romaniei și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 de milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile și semnarea unui nou acord in baza căruia Romania să continue acordarea de asistență tehnică și financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, avand in vedere că vechiul acord care permitea finanțarea de către Romania a unor proiecte importante din Republica Moldova, ieșise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie. Prin vechiul acord, Romania a sprijinit tehnic și financiar proiecte precum reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din Republica Moldova sau dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, prin strategii de interconectare energetică intre Romania și Republica Moldova. In continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării in sectorul energetic, infrastructura de transport, protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice și infrastructură, IMM-uri, independența mass-media, reforma administrației publice, afaceri interne, sănătate, educație, cultură și patrimoniu, cercetare și turism. La final, aș vrea doar să vă mai spun că astăzi a fost aprobată Hotărarea de Guvern privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile, precum și modificarea Strategiei naționale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022. Mai multe detalii puteți regăsi cu ajutorul colegilor de Direcţia Comunicare. Sunt incluse aici și măsuri care vizează implementarea efectivă a măsurilor stabilite prin Programul Național de Suport pentru Copii - DIN GRIJĂ PENTRU COPII și celor destinate categoriilor vulnerabile. Așa cum deja știți, in fiecare săptămană, sunt prezentate analize ale ministerelor, privind stadiul pregătirii pentru folosirea banilor europeni, in mod special PNRR. Astăzi au fost prezentate analize de către Ministerul de Finanțe, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Aveți de asemenea mai multe detalii pe care colegii de la comunicare vi le pot oferi. Acestea au fost principalele repere ale acestei zile, ale acestei ședințe de guvern și vă mulțumesc foarte mult pentru că ați avut amabilitatea și răbdarea de a le asculta, urmări! Vă rog! Reporter: Prefecți? Dan Cărbunaru: Da. Mulţumesc! Există o listă de eliberări și numiri ale prefecților și subprefecților de la nivel național. Sunt doi prefecți eliberați din funcție, la Brăila și Galați, un subprefect la Botoșani, 2 prefecți numiți la Brăila și Galați și 3 subprefecţi numiți la Botoșani, doi dintre ei și respectiv Prahova. Dacă doriți, vă pot prezenta numele lor și dacă nu, de asemenea, colegii de la comunicare vă pot prezenta lista completă a acestor eliberări din funcție și numiri. Reporter: Prefectul de Galați nu fusese numit numai săptămana trecută? E același? Dan Cărbunaru: La Galați, a fost numit domnul Panaitescu Gabriel Aurelian. Reporter: Acum, astăzi? Dan Cărbunaru: Astăzi! Reporter: Conform deciziei Curții de Apel Galați. Deci să ințelegem că prefectul numit săptămana trecută a fost revocat? Dan Cărbunaru: Puteți să ințelegeți că Guvernul Romaniei respectă deciziile instanțelor romanești. Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc pentru atenție! Vă doresc tuturor o după-amiază plăcută și sănătate multă tuturor! 2022-01-19 17:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-19-05-05-15big_image_3_resize.jpgDeclarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă și ale ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, la începutul ședinței de guvern din 19 ianuarieȘtiri din 19.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-19-ianuarieGalerie foto [check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am desfăşurat o serie de activităţi incepand de luni, legate de subiectul setului de măsuri guvernamentale pentru a putea să gestionăm efectele generate de creşterea preţurilor la energie şi la gaze. Ieri am avut o intalnire cu producătorii, furnizorii și distribuitorii din energie. Am discutat cu ministrul energiei și se lucrează la partea de conținut a ordonanței de urgență pe care doresc să o finalizăm pană vineri dimineața, și, in acest sens, rog ministrul de Finanțe, ministrul Agriculturii, ministrul Economiei, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, ministrul Justiției și Ministrul Transporturilor să finalizeze partea de conținut, astfel incat la Ministerul Energiei și, bineințeles, cu sprijinul domnului secretar general să finalizăm această ordonanță, să putem să o punem in transparență publică cel mai tarziu vineri dimineața, astfel incat săptămana viitoare inainte de ședința săptămanală să adoptăm această ordonanță de urgență. Domnule ministru Rafila am constatat ieri că numărul persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 s-a dublat, sigur și pe fondul creșterii capacității de testare, și vreau să vă mulțumesc pentru implicare. Dacă puteți să ne dați detalii despre situația la zi. Alexandru Rafila: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Situaţia este următoarea. Apropo de diversele acte normative pe care le-am elaborat fie la nivelul Guvernului, fie la Ministerul Sănătății, care au permis schimbarea strategiei in ceea ce privește controlul acestei pandemii, in sensul că nu așteptăm pasivi ca oamenii să se imbolnăvească și să se interneze in spitale, care devin supraaglomerate, ci, dimpotrivă, am adoptat această strategie de facilitare a testării aproape de domiciliul populației, pe de o parte, organizarea centrelor ambulatorii de evaluare a pacienților și trimiterea pentru asistență medicală spitalicească doar a celor care au nevoie de acest tip de asistență medicală. In momentul de față peste 3.200 de cabinete de medici de familie au semnat contractele cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate și au inceput să testeze. Dumneavoastră ați remarcat că ieri probabil a fost cel mai mare număr de teste de la inceputul acestei pandemii, am ajuns la 90.000 de teste intr-o zi. Estimez că această creștere va continua, a testării, in perioada următoare, vom ajunge cred pană la sfarşitul săptămanii viitoare bine, peste 100.000 de teste efectuate și, implicit, va crește și numărul de persoane detectate. Acest număr de persoane infectate va crește din două motive. In primul rand pentru că discutăm de o tulpină mult mai transmisibilă, și lucrul acesta se observă in toate țările care sunt afectate de tulpina Omicron, cifrele din această perioadă sunt incomparabil mai mari față de cifrele inregistrate in valurile anterioare, și lucrul e valabil pentru toate țările. Al doilea motiv pentru care va crește numărul de persoane detectate pozitiv va fi generat de această strategie de creștere a capacității de testare, incat oricine are o suspiciune că ar putea să fie infectat să se poate testa. Din al doilea element pe care l-am operaționalizat, sunt centrele acelea ambulatorii de evaluare a pacienților infectați, la care au exclusiv acces persoanele cu un test pozitiv și care sunt indrumate către aceste centre. La nivel național au fost deja semnate contracte cu 123 de centre de către Casele Județene de Asigurări de Sănătate, mai avem circa 100, 100 și ceva de centre care trebuie operaționalizate, pentru că asta este procedura legală; ele trebuie intai avizate de Direcțiile de Sănătate Publică și, ulterior, incheie contractele cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate, dar marea majoritate a acestor centre din cele 230 vor fi operaționale pană la sfarșitul acestei săptămani. Din punct vedere al situației epidemiologice, in ciuda numărului mare de cazuri noi inregistrate, proporția de cazuri internate care - sau o să spunem proporția de cazuri internate intr-o zi anume - este in continuare redusă, 2-3% zilnic, creștere zilnică, fără probleme poate fi preluată de sistemul de sănătate. Am văzut in spaţiul public diverse afirmații legate de creșterea geometrică a numărului de copii infectați. Sunt informații neadevărate. I-am pus la dispoziție domnule ministru Cimpeanu toate cifrele oficiale, care arată și tendința, nu numai cifra dintr-o anumită zi. Ieri erau 11 copii internați la Secția de Terapie Intensivă, cu 10 mai puținu decat in ziua precedentă, reprezentand circa 2% din totalul copiilor internați, iar numărul de copii afectați și care erau internați in spital era de 338. In mod evident, ne preocupă funcționarea sistemului de sănătate, asigurarea asistenței medicale. Cred că această abordare legată de facilitarea testării va duce la controlul pandemiei, pentru că un caz diagnosticat și izolat, automat nu va mai transmite boala și cred că ăsta este un mare caștig, pe de o parte. Pe de altă parte, o persoană care este diagnosticată de la inceputul bolii poate să beneficieze, așa cum trebuie, de asistență de sănătate din timp și nu ajunge in stadii tardive ale bolii, greu controlabile, care au dus, ați văzut, la o mortalitate foarte mare. Din punct de vedere al mortalității, in acest moment, față de situația similară din luna octombrie, cand se inregistra acelaşi număr de cazuri, mortalitatea este de circa 8-10 ori mai mică decat in luna octombrie In ceea ce priveşte medicația antivirală inovativă, sper să putem să semnăm primul contract cu MSD chiar in aceste zile și pană spre sfarșitul lunii, așa cum am promis, primele cantități de antivirale inovative să se găsească atat la nivelul spitalelor, cat și la nivelul centrelor ambulatorii de evaluare a pacienților, unde pot primi și tratamentul gratuit. In plus, toate aceste centre și spitale au Remdesivir, acel antiviral injectabil, au Favipiravir, despre care am făcut o informare pentru populație, extrem de accesibilă, aş spune, iar medicamentul Favipiravir se va găsi in scurt timp și in farmacii cu circuit deschis, dar va fi eliberat strict numai pe bază de prescripție și cu o evidență clară, pentru că e un medicament toxic și trebuie să evităm ca populația să consume un astfel de produs atunci cand nu este necesar. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, de asemenea, domnule ministru. Astăzi in ședința de guvern vom adopta o ordonanță de urgență prin care vom reintroduce acordarea șomajului tehnic și reglementarea de noi măsuri de protecție socială pentru angajați, astfel incat să asigurăm păstrarea locurilor de muncă și, desigur, susținerea unor sectoare economice. Această măsură se introduce in contextul interzicerii și suspendării ori limitării activităților economice din cauza epidemiei de COVID-19. Practic, vorbim despre acordarea unei indemnizații in cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din caștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Acest tip de sprijin va fi acordat din bugetul asigurărilor pentru șomaj pană la 31 martie 2022, in situația suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pe perioada stării de alertă. De asemenea, vom aproba o hotărare de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului, lucrare de utilitate publică de interes național in valoare de aproape 9 miliarde de lei. Obiectivul este cuprins in Planul Național de Redresare și Reziliență și este unul foarte important in ceea ce privește realizarea unei legături rapide intre Cluj, Oradea și Episcopia Bihorului. De asemenea, vom adopta memorandumul pentru aprobarea negocierii și semnarea acordului intre Guvernul Romaniei și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 de milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova. Practic, prin acest memorandum, la nivelul guvernului, se asigură funcționarea mecanismelor pentru un nou acord in baza căruia Romania va continua să acorde asistență tehnică și financiară către Republica Moldova, pentru a sprijini parcursul său european. Vă mulțumesc! 2022-01-19 11:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_6.jpgPrimirea ambasadorului Republicii Franceze în România, doamna Laurence Auer, de către premierul Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 18.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-ambasadorului-republicii-franceze-in-romania-doamna-laurence-auer-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto Primirea de către prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a ambasadoarei Republicii Franceze in Romania Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit-o, marți, 18 ianuarie, la Palatul Victoria, pe ambasadoarea Republicii Franceze la București, E.S. dna. Laurence Auer. Intrevederea a avut loc in contextul exercitării de către Franța, in acest semestru, a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Subiectele intrevederii s-au axat pe cooperarea stransă și dinamică dintre cele două părți in contextul avansării agendei europene și pe parteneriatul solid și prioritățile de la nivelul relației bilaterale. De asemenea, a fost evaluată situația de securitate in Vecinătatea Estică. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat angajamentul Romaniei pentru avansarea, intr-un spirit consensual, a agendei europene și a dat asigurări cu privire la sprijinul activ al țării noastre in indeplinirea obiectivelor ambițioase cuprinse in programul de lucru și prioritățile Președinției franceze la Consiliul UE. A reamintit interesul Romaniei pentru un rezultat pragmatic al Conferinței privind viitorul Europei, orientat spre acțiune şi recomandări concrete. Șeful Guvernului a subliniat caracterul substanțial și potențialul amplificat al cooperării bilaterale pe multiple planuri, in linia Parteneriatului Strategic Romania-Franța și a Foii de Parcurs. A remarcat nivelul ascendent și deosebit de incurajator al schimburilor comerciale romano-franceze. Prim-ministrul a notat importanța unei decizii favorabile pentru inceperea discuțiilor de aderare a Romaniei la OCDE și a solicitat sprijinul Franței in acest demers. 2022-01-18 17:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-18-05-44-45big_image_5_resize.jpgTrei din patru cetățeni consideră semnificative schimbările climatice din România din ultimii 30 de ani. Cum este percepția privind fenomenele meteo extremeȘtiri din 18.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/trei-din-patru-cetateni-considera-semnificative-schimbarile-climatice-din-romania-din-ultimii-30-de-ani-cum-este-perceptia-privind-fenomenele-meteo-extremeSchimbările climatice par să reprezinte una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta omenirea in deceniile următoare. Principalul obiectiv al politicilor europene, și nu numai, in acest segment vizează menținerea sub control a creșterii temperaturii medii anuale. Investițiile majore din fondurile publice, dar și private, par că se vor indrepta spre aceste direcții ceea ce va avea un impact asupra societății in general. In această provocare, este extrem de importantă percepția cetățenilor a căror implicare in acest demers este deosebit de importantă. Din perspectivă obiectivă, potrivit datelor Eurostat, la nivel global, după anul 2000, avem o creștere semnificativă a abaterii medii a temperaturii aproape de suprafață, valorile inregistrate variind anual intre 0,8 - 1,2 grade Celsius[1] față de perioada post-industrială (Abaterea medie a temperaturii este un indicator care se calculează raportand temperatura medie anuală la nivelurile din perioada preindustrială (1850-1899). Situația este foarte similară pentru Europa, cu mențiunea că aici variația este chiar mai insemnată: intre 1,5 și 2 grade Celsius post-2000. Creșterea deviației medii a temperaturii aproape de suprafață inseamnă mai multă impredictibilitate și mai multe fenomene meteo extreme, cu efecte negative majore asupra oamenilor. Eurostat furnizează și date despre pierderile economice legate de climă. Dacă in 1980, la nivel european, pierderile totale erau de 3,47 miliarde Euro, in 2019 acestea erau de 13,01 miliarde de Euro - in aproape patru decenii, aceste pierderi au crescut de 3,75 ori. Un alt aspect de luat in seamă ține de temperaturile medii anuale, in funcție de stația meteorologică. Datele sunt furnizate de către INS și, pentru 18 stații meteorologice, ne permit să comparăm a anului 2018 cu temperatura medie a perioadei 1901 - 2000. Intre cele două date se observă o creștere medie de 1,8 grade Celsius. Temperaturile nu cresc doar la nivel global, ci și in Romania. Așa cum se poate vedea in Figura 1, 86% dintre romani sunt de părere că, la nivel global, am avut schimbări climatice semnificative, ceea ce corespunde cu realitatea datelor obiective. Observăm, totuși, că proporția romanilor care cred că am avut schimbări climatice semnificative in ultimii 30 ani este substanțial mai mică (74%). Acest lucru inseamnă că un roman din patru crede că, in ultimii 30 ani, fie am avut schimbări climatice minore ca importanță, fie că ele nu au existat deloc. In ciuda creșterii temperaturii medii (așa cum am discutat mai sus), avem un număr deloc de neglijat de romani care trebuie convinși de urgența climatică. Observăm de asemenea că 82% dintre romani sunt de părere că schimbările climatice au un impact economic semnificativ, ceea ce este coerent cu datele furnizate de către Eurostat privind consecințele pierderilor economice legate de climă. Ceea ce este ingrijorător este că doar 64% dintre romani afirmă că schimbările climatice sunt produse de om, de activitatea economică, ceea ce face mai dificil efortul de convingere al celor mai mult de o treime dintre romani care văd cauza degradării mediului dincolo de activitatea umană. Puțin peste jumătate dintre romani cred că schimbările climatice au efecte negative, ceea ce scoate in evidență nevoia de educație despre schimbările climatice. In privința evaluării acțiunii statului, doar 23% dintre romani sunt mulțumiți de activitatea instituțiilor publice pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Ceea ce este incurajator, in acest context, este că doar 3% dintre romani spun că statul cheltuie prea mult in efortul de a reduce impactul schimbărilor climatice. Cat despre domeniile cele mai afectate de schimbările climatice, 35% dintre romani identifică agricultura, care este intr-adevăr unul din sectoarele cele mai vulnerabile; in plus, 22% identifică sănătatea, 12% pădurile, 8% educația și doar 3% industria. Aceste evaluări generale s-ar putea să fie totuși prea abstracte pentru romanii obișnuiți, așa că este relevant să vedem ce cred romanii despre fenomene care sunt conectate cu schimbările climatice și pe care le experimentează constant. Așa cum se poate vedea in Figura 2, 72% dintre romani cred că temperaturile au crescut in ultimii 30 ani in Romania, ceea ce este validat de către datele INS. La fel, 72% spun că astăzi avem mai multă secetă decat acum 30 ani. In plus, 52% afirmă că avem mai multe inundații ca in urmă cu trei decenii, iar 46% că avem mai multe incendii. Doar 22% sunt de părere că plouă mai mult comparativ cu ultimii 30 ani și doar 1% spun că ninge mai mult. In plus, chestionați să spună care fenomene meteorologice extreme produc cele mai negative efecte in momentul de față in Romania, 30% indică seceta, 18% inundațiile, 16% furtunile, iar 13% canicula. Datele privind percepția romanilor despre schimbările climatice au fost culese in cadrul proiectului - Romania Durabilă, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitatea Administrativă 2014-2020, implementat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Rezultatele barometrului sunt disponibile aici. [1] Abaterea medie a temperaturii este un indicator care se calculează raportand temperatura medie anuală la nivelurile din perioada preindustrială (1850-1899) 2022-01-18 16:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-18-04-59-04big_sigla_guvern.pngPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, întâlnire de lucru cu reprezentanții producătorilor și furnizorilor din domeniul energieiȘtiri din 18.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-producatorilor-i-furnizorilor-de-energieGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, intalnire de lucru cu reprezentanții producătorilor și furnizorilor din domeniul energiei Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o intalnire de lucru cu reprezentanții producătorilor și furnizorilor din domeniul energiei. Dialogul face parte din seria consultărilor demarate de Guvern cu privire la pachetul de măsuri pe care Executivul il pregătește pentru protejarea cetățenilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea locurilor de muncă, in contextul crizei energetice. Prim-ministrul a prezentat soluțiile aflate acum in lucru la nivelul Guvernului: plafonarea prețului la energie pentru consumatorii finali casnici și industriali, pentru intreprinderile mici și mijlocii, in paralel cu creșterea plafonului de consum pană la care se aplică această facilitate, aplicarea unui sistem de reducere a facturii la energie pentru universități și alte instituții de invățămant, spitale, instituții de cultură și religioase, furnizori de servicii sociale, instituții publice, ONG-uri. Aceste măsuri vor fi incluse intr-un act normativ ce va fi supus, in perioada imediat următoare, analizei și aprobării Guvernului. - Am văzut familii cu venituri mici, instituții, reprezentanți ai cultelor, centre sociale cu facturi foarte mari. Statul are responsabilitatea de a proteja oamenii și de a interveni in acest sens. Vă cer să remediați problemele și cei care au avut de suferit in noiembrie, decembrie și ianuarie să aibă facturile recalculate, iar greșelile remediate. Refaceți facturile și asigurați oamenii că nu vor plăti in plus pentru greșeli de facturare. Măsurile Guvernului vor reglementa situația astfel incat oamenii să nu fie debranșați pentru facturile calculate greșit și nici să fie obligați să plătească penalități, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. In cadrul discuțiilor, au fost prezentate in detaliu modalitățile in care se aplică schemele de compensare și plafonare aflate acum in vigoare pentru facturile la energie, precum și soluțiile de corectare a facturilor emise eronat pentru consumatorii casnici. Potrivit analizei prezentate de președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, peste două milioane de facturi pentru furnizarea energiei electrice au fost deja recalculate, fiind preluate peste 450 de sesizări de emitere neconformă, in urma controalelor efectuate fiind date amenzi in valoare de peste 600.000 lei. Alte 101 controale sunt incă in derulare, urmand a se face verificări la toți operatorii economici furnizori de energie electrică și gaze. Furnizorii de energie electrică și gaze naturale au agreat noile măsuri anunțate de Guvern pentru compensarea și plafonarea prețurilor, angajandu-se, totodată, să depună eforturi susținute pentru a evita, pe viitor, repetarea problemelor legate de emiterea de facturi eronate. Totodată, furnizorii și-au asumat responsabilitatea de a storna și de a reface facturile emise eronat pană acum, urmand ca cele deja achitate să se deducă din următoarea factură. La consultările de la Palatul Victoria au mai participat, din partea Guvernului, ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, secretarul de stat in Ministerul Finanțelor, Daniela Pescaru, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului. La discuții au participat membri ai Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE - ce reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice și gazelor naturale) - Eric Stab, președintele ACUE, Chairman and CEO ENGIE Romania și director executiv ENGIE pentru Europa de Est, Carlo Pignoloni, CEO and Country Manager Enel Romania, Volker Raffel, CEO E.ON Romania, membru Board Federația ACUE, Corina Popescu, CEO Electrica S.A., vicepreședinte Euroelectric, membru Board Federația ACUE, Ondřej Šafař, CEO CEZ Romania, vicepreședinte Federația ACUE, Daniela Dărăban, director executiv Federația ACUE. De asemenea, au mai participat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte A.N.R.E., Mihai Culeafă, președinte ANPC, Bogdan Nicolae Badea, președinte Hidroelectrica, Aristotel Marius Jude, membru executiv Romgaz, Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica, Daniel Burlan, președinte Complexul Energetic Oltenia, Gabriel Andronache, președinte Transelectrica, Ion Sterian, director general Transgaz, Niculae Havrileț, director general Distribuție Energie Electrică Romania, reprezentanți ai Consiliului Concurenței. 2022-01-18 11:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-18-11-18-56big_image_9.jpgDeclarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă pe tema situației din energieȘtiri din 18.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-pe-tema-situatiei-din-energieNicolae-Ionel Ciucă: Bună seara! Am reușit să ajungem la un acord, astfel incat la energie plafonul să scadă de la 1 leu la 0,8 lei per kilowatt. De asemenea, limita consumului să crească de la 300 kilowați la 500 de kilowați, pentru care se calculează acest preț. Practic, reiese o compensarea de 0,291 lei per kilowatt, ceea ce la consumator se va percepe 0,68 lei per kilowatt. De asemenea, pentru IMM, pentru consumatorii mari, practic pentru consumatorii non-casnici va fi plafonat prețul la 1 leu per kilowatt. La gaz plafonul va scădea de la 0,37 la 0,31 lei per kilowatt, iar limita de consum pentru cinci luni de zile va crește de la 1.000 la 1.500 kilowați. De asemenea, se va aplica un discount de 40%, de la 33% la 40%, asigurandu-se astfel un preț de 0,221 lei per kilowatt. De asemenea, pentru IMM, școli, spitale, biserici, industria alimentară, se va asigura un preț de 0,37 lei per kilowatt. In același timp, am luat decizia ca toate facturile să fie stornate, cele care au fost emise greșit, să fie stornate și retrimise, fără ca oamenii să fie debranșați sau să plătească penalități. Reporter: La curent electric de cand se aplică şi cat timp? Nicolae-Ionel Ciucă: Se aplică de la 1 februarie, pană la data de 31 martie, urmand ca in această perioadă de timp să venim, de asemenea, cu o analiză şi să luăm decizii in continuare. Reporter: Se poate din februarie? Constituțional vorbind, există vreo problemă? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu există nicio problemă. Am ținut cont, de aceea am și intarziat atat de mult, să luăm măsuri care să fie aplicabile, să nu fie modificări in soft și să poate să fie aplicată de la 1 februarie. Reporter: Ca să ințelegem, va fi o plafonare, practic nu o reglementare, cum vorbise inițial domnul Cițu. Adică nu se renunță la liberalizarea pieței pentru o perioadă determinată de timp, ci este o plafonare a prețului. Nicolae-Ionel Ciucă: Este o plafonare a prețului. Nu se renunță la liberalizare. Reporter: Care este impactul in buget? Nicolae-Ionel Ciucă: Calculul pe care l-am făcut in această seară, impactul pentru cele două luni de zile, aproximativ 3 miliarde de lei. Reporter: Şi spuneați de facturile calculate greșit; dacă puteți să ne spuneți şi cat au fost, in cele două luni? Nicolae-Ionel Ciucă: Discuțiile pe care le-am avut... cifra a depășit un milion de facturi greșite. Reporter: Care a fost poziția ANRE, pentru că au fost ceva contre din partea lor, nu au fost de acord cu aceste măsuri... Spuneau că la nivelul Uniunii Europene nu ar fi acceptate. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am impactat pe piața liberă a energiei, ca atare nu avea de ce să fie sau să nu fie de acord. Reporter: Spuneți că un milion de facturi trebuie să fie recalculate, practic? Se va intampla din oficiu...? Ce se intamplă... Nicolae-Ionel Ciucă: Toate facturile greșite. Ați văzut că au fost o serie intreagă de acțiuni in teritoriu, vom continua aceste acțiuni. Vreau să asigur populația că vom lua toate măsurile astfel incat să nu mai avem astfel de greșeli care, să sperăm că nu sunt voit făcute, pentru că oamenii nu au de ce să plătească greșelile altora. Şi in felul acesta considerăm că este cat se poate de deschisă ușa la nivelul Guvernului și la dispoziția cetățeanului... Orice instrumente de care dispunem... Reporter: Măsura cand va fi luată, acum, săptămana aceasta? Nicolae-Ionel Ciucă: Ordonanța de urgență nu va intarzia mai mult de săptămana viitoare ca să poată să fie aplicată. Reporter: Toată această plafonare va fi suportată doar de către stat sau și furnizorul va avea, de exemplu, o plafonare a prețului pe care poate să il ceară in plus in momentul in care vinde energia? Pentru că exista această discuție ca furnizorul să fie limitat cat să pună caștig pe preț. Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment a rămas ca maine dimineață să avem o discuție și cu furnizorii și cu distribuitorii și in funcție de această intalnire vom stabili celelalte elemente de detaliu tehnic care vor fi cuprinse in ordonanța Guvernului. Reporter: Aţi discutat cumva şi ce se intamplă cu cei care au apucat deja să iși plătească facturile care au fost calculate greșit? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am discutat acest detaliu, dar decizia este cat se poate de clară la nivelul Guvernului, ca acele facturi să fie stornate și refăcute. Reporter: Spuneați că e posibil ca după 31 martie să fie continuate aceste măsuri? Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă evoluția prețului va produce efectele pe care le resimțim cu toții, vom avea un proces de analiză continuă astfel incat să putem să luăm măsuri din timp. Reporter: Firmele ar putea odată să fie obligate să nu mai facă concedieri, așa cum s-a vehiculat, dacă primesc ajutor de la stat? Nicolae-Ionel Ciucă: Toate aceste măsuri au fost discutate și dezbătute astfel incat să nu se inchidă firmele, să nu se inchidă companiile, să păstrăm locurile de muncă pentru oameni și, desigur, să avem o perspectivă astfel incat să nu ne confruntăm cu o astfel de situație. Reporter: Dar le veți cere expres să nu facă in această perioadă concedieri? Nicolae-Ionel Ciucă: este o condiție pe care o vom discuta cu mediul de afaceri, pentru că, iacătă, statul vine și asigură tot suportul de care noi dispunem, astfel incat firmele să nu inchidă. Reporter: Despre TVA zero la alimentele de bază ați discutat? Aveți de gand să luați această măsură? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am discutat in această seară. Reporter: Despre Certificatul Verde ați discutat? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am discutat in această seară. Au fost discuții pentru a reglementa prețurile la energie și la gaze. Vă mulțumesc. Reporter: Maine e o nouă ședință a coaliției? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu, nu. Vă mulțumesc, o seară bună! 2022-01-18 08:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-18-08-49-09big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Culturii NaționaleȘtiri din 15.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-culturii-nationale - De mai bine de un deceniu, Romania iși sărbătorește Cultura Națională pe 15 ianuarie, ziua de naștere a celui mai mare poet pe care țara noastră l-a dat culturii universale, in semn de apreciere pentru valoarea operei și pentru prestigiul pe care ni l-a adus pe plan internațional. Este o zi in care ne exprimăm respectul pentru toți creatorii care au contribuit la istoria culturii romane, pentru toți artiștii romani contemporani și, in egală măsură, pentru toți iubitorii de cultură, grație cărora aceasta a putut să se păstreze in memorie și să se perpetueze. Astăzi, Romania se poate mandri cu nume și opere sonore in patrimoniul cultural universal, in variate sfere ale manifestării artistice, literatură, sculptură, arhitectură, muzică sau teatru, inclusiv cu situri culturale introduse in Patrimoniul mondial UNESCO și elemente aflate pe Lista Patrimoniului Imaterial. Acest fapt este dovada că personalitatea culturală romanească este demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi, că identitatea națională și-a caștigat locul cuvenit in lume. Ziua Culturii Naționale ne reamintește cine suntem. Gandurile, trăirile, credințele, visurile noastre și lumea noastră interioară au fost și sunt transpuse prin oamenii de talent ai acestei țari. Din păcate, multe categorii de artiști au fost afectate in timpul pandemiei, din cauza restricțiilor pentru protejarea sănătății publice. Instituțiile statului au făcut eforturi să ajute, dar a fost și este in continuare nevoie și de mobilizarea iubitorilor de cultură, care să ajute creatorii să revină la o viață și activitate cat mai apropiate de condițiile anterioare pandemiei. Artistul trebuie să poată trăi din arta sa. De asemenea, cred că e important ca familia, școala și societatea să incurajeze copiii și tinerii cu inclinații artistice, pentru ca țara noastră să aibă un viitor cultural. Un sincer omagiu creatorilor romani din toate timpurile, multă inspirație artiștilor noștri contemporani și mult succes tuturor celor care aspiră la o carieră artistică! La mulți ani, dragii noștri, și să aveți un an cum vă doriți! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul Romaniei 2022-01-15 09:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-15-09-07-00big_stema.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Asociației Române a BăncilorȘtiri din 14.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiei-romane-a-bancilorGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, consultări cu reprezentanții Asociației Romane a Băncilor, in contextul dialogului deschis pe care Guvernul il are cu mediul economic și cu structurile asociative. Operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență, derularea programelor guvernamentale de finanțare pentru susținerea unor sectoare de activitate și dezvoltarea proiectelor de debirocratizare și digitalizare la nivelul administrației publice au fost principalele teme de discuție abordate, alături de nevoia de capitalizare a companiilor romanești. - Avem nevoie de un parteneriat real, care să valorifice potențialul de dezvoltare economică a Romaniei, acces la capital pentru mediul de afaceri și susținere in complementaritate cu zecile de miliarde de euro care vor intra in țară in următorii ani, prin PNRR și Programele Operaționale. Pe langă cele 30 de miliarde de euro - investițiile pentru susținerea reformelor din PNRR, avem 12 miliarde de absorbit din fondurile pentru perioada 2014-2020, la care se adaugă fondurile pentru perioada 2021-2027, pentru care trebuie sa primim avize pe Programe Operaționale. Banii europeni vor susține economia Romaniei, alături de instrumentele financiar-bancare. Mediul de afaceri, IMM-urile, fermierii romani au nevoie de acces la capital. Vom crea o structură inter-ministerială de dialog cu sistemul bancar, la nivel guvernamental, in subordinea premierului. Dorim să demarăm impreună cu sistemul bancar un program de educație antreprenorială, de business, de lucru cu băncile, prin care oamenii de afaceri romani să ințeleagă și să acceseze oportunitățile de dezvoltare oferite de accesul la capital, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. O temă complementară a discuției a vizat derularea programelor guvernamentale de finanțare și a schemelor de ajutor de stat destinate susținerii intreprinderilor mici și mijlocii, industriei agro-alimentare, cu accent asupra creșterii competitivității și performanței economice. Viitoarele finanțări generate pentru susținerea marilor proiecte energetice au fost prezentate ca fiind oportunități importante de implicare a sectorului bancar, o atenție specială fiind acordată proiectelor destinate producției interne a capacităților necesare. Participanții au evidențiat nevoia extinderii proiectelor de digitalizare la nivelul administrației publice, atat in relația statului cu cetățeanul, cat și in cea dintre stat și mediul de afaceri. Semnătura electronică poate juca un rol important in optimizarea accesului la fluxurile de informații, s-a menționat, de asemenea, in cadrul intalnirii. De altfel, digitalizarea administrației reprezintă un punct important in PNRR, pentru care sunt alocate surse consistente de finanțare. Totodată, sprijinul oferit in special companiilor mici sau mijlocii va fi esențial atat in domeniul educației financiar-bancare, precum și pentru digitalizarea acestora. La intalnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vilceanu, ministrul Energiei, Virgil Popescu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean. Din partea Asociației Romane a Băncilor au participat: Bogdan Neacșu, președinte CEC Bank și președinte al Consiliului Director ARB, Traian Halalai, președinte EximBank, Mihaela Bitu, CEO ING Bank, membru Consiliu Director ARB, Dana Dima, vicepreședinte Banca Comercială Romană, Umer Tetik, CEO Banca Transilvania, Ion Stan, prim-vicepreședinte Alpha Bank Romania, membru Consiliu Director ARB, Francois Bloch, CEO BRD - Groupe Societe Generale, Roxana Hidan, director general adjunct OTP Bank Romania, Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank Romania, Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank Romania, Gabriela Folcuț, Director Executiv ARB. 2022-01-14 17:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-14-05-06-59big_1.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Consiliului Național al ElevilorȘtiri din 14.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-consiliului-national-al-elevilorGalerie foto Acordarea burselor și aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei de COVID-19 in școli, teme discutate la intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, s-au intalnit astăzi cu o delegație a Consiliului Național al Elevilor, pentru a discuta despre acordarea burselor și aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei de COVID-19 in școli. Cu această ocazie, a fost analizat rolul pe care il au bursele școlare pentru stimularea performanței in educație și a oferi, totodată, sprijinul necesar elevilor care se confruntă cu probleme sociale. Reprezentanții Guvernului și cei ai Consiliului Național al Elevilor au evidențiat importanța burselor de merit pentru motivarea elevilor, in spiritul recunoașterii rezultatelor activității de studiu. Guvernul susține continuarea politicii de creștere semnificativă a cuantumului burselor elevilor, a numărului beneficiarilor, precum și a nivelului de adecvare a acestora la obiectivele asumate pentru fiecare tip de bursă: stimularea invățării, incurajarea performanței și excelenței, susținerea competiției și, pe de altă parte, sprijinul acordat elevilor aflați in dificultate, din perspectiva socială sau medicală. Fondul de burse, care a crescut de patru ori față de anul 2020, va fi utilizat integral pentru plata burselor elevilor, fie că sunt burse acordate olimpicilor, burse de merit, de studiu, sociale, profesionale sau bani de liceu. Vrem să incurajăm performanța și garantarea șanselor reale la educație tuturor copiilor, fără discriminare. De accesul la educație depinde succesul in viață al viitorului adult. Susținem elevii performanți să continue și să aprofundeze studiile. In același timp, prin acordarea de burse sociale, intr-un cuantum minim garantat dublu față de anul precedent, susținem copiii din medii defavorizate, care au nevoie de sprijin pentru a nu abandona școala și pentru a se integra pe piața muncii și in societate. Pentru a asigura transparență și predictibilitate, analizăm modificarea legii, in sensul includerii in lege, a criteriilor de acordare a burselor pe baze coerente și motivante, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. La nivelul Guvernului, a fost aprobat recent un pachet de măsuri care se adresează atat incurajării performanței in educație, dar și susținerii elevilor ce provin din medii defavorizate și combaterii abandonului școlar. Au fost menționate continuarea programului pentru acordarea, la nivel național, a produselor lactate și de patiserie, precum și extinderea proiectului prin care elevi din 150 de unități de invățămant beneficiază de o masa caldă sau pachete alimentare. In plus, Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) va oferi 2.500 de granturi școlilor cu elevi aflați in risc mediu și ridicat de abandon școlar, in valoare de pană la 200.000 euro/școală. Aceste școli vor avea ocazia să organizeze activități educaționale și extracurriculare integrate și specifice nevoilor pe care le au, incluzand o nouă categorie de instrumente de sprijin economic (masă caldă, subvenții etc.), care să vină in sprijinul copiilor care invață in aceste școli vulnerabile din perspectiva abandonului școlar. Un alt punct important al discuției a făcut referire la desfășurarea procesului de invățămant in condițiile de siguranță sanitară și respectarea, in unitățile de invățămant, a măsurilor de protecție și prevenire a răspandirii coronavirusului. In cadrul discuțiilor privind noile măsuri cuprinse in Hotărarea nr. 3 a CNSU, din 13.01.2022, aplicate la nivelul unităților de invățămant, in contextul pandemiei de COVID-19, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor au propus elaborarea de mecanisme complexe și flexibile privind modul de organizare a cursurilor in unitățile de invățămant, adaptate la specificul fiecărei localități. In acest context, s-a discutat despre deblocarea furnizării testelor de salivă in școli, fapt ce ar permite testarea extinsă a elevilor, modalitate de combatere a răspandirii virusului. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a menționat faptul că pentru aplicarea eficientă a măsurilor de protecție este nevoie de implicarea tuturor părților implicate in procesul de invățămant și a cerut reprezentanților Consiliului Național al Elevilor să fie parte activă a acestui efort comun. Dialogul intre reprezentanții Guvernului și cei ai Consiliului Național al Elevilor va continua, urmand a fi organizate periodic astfel de intalniri. 2022-01-14 16:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_-Întâlnire_cu_reprezentanții_consiliului_național_al_elevilor6522.jpgPrimirea ambasadorului Emiratelor Arabe Unite în România, domnul Dr. Ahmed Abdulla Saeed Bin Saeed Almatrooshi, în vizită de rămas bun, de către premierul Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 14.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-ambasadorului-emiratelor-arabe-unite-in-romania-domnul-dr-ahmed-abdulla-saeed-bin-saeed-almatrooshi-in-vizita-de-ramas-bun-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto 2022-01-14 11:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-14-11-48-34big_sigla_guvern.pngPrimirea ambasadorului Republicii Turcia în România, doamna Füsun Aramaz, de către premierul Nicolae Ionel-CiucăȘtiri din 14.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-ambasadorului-republicii-turcia-in-romania-doamna-fusun-aramaz-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto 2022-01-14 11:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-14-11-44-37big_sigla_guvern.pngVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"Știri din 13.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-institutul-national-pentru-fizica-i-inginerie-nucleara-quot-horia-hulubei-quotGalerie foto Premierul Nicolae-Ionel Ciucă avut o vizită de lucru la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dan Vilceanu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, și secretarul de stat in Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Iulian Popescu. Premierul a vizitat facilitățile logistice ale institutului, sălile de experimente și laboratoarele din cadrul proiectului - Extreme Light - Nuclear Physics (ELI-NP). Au avut loc discuții, impreună cu reprezentanții conducerii institutului și ai proiectului ELI-NP, reprezentantul Administrației Prezidențiale, parlamentari, reprezentanți ai administrației locale și ai mediului academic. A fost prezentat stadiul actual de implementare a proiectului și au fost discutate soluții necesare pentru respectarea termenului de finalizare a proiectului ELI-NP. In acest sens, va fi organizată o intalnire a Comitetului Interinstituțional privind proiectul ELI-NP. Totodată, discuțiile au avut in vedere o mai stransă colaborare intre mediul de cercetare, cel academic și domeniul privat. Obiectivul comun il reprezintă valorificarea proiectelor de cercetare și in sectorul comercial, abordare ce va aduce beneficii economice și sociale. 2022-01-13 18:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-13-07-54-02big_1.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 13.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat, astăzi, la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Principalele teme abordate au fost legate de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, salarizarea sectorului bugetar și gestionarea măsurilor de protejare a populației și a economiei de efectele pandemiei de Covid-19. Participanții au subliniat nevoia dialogului social, pentru a găsi cele mai bune și eficiente soluții, care să contribuie la susținerea economiei și păstrarea locurilor de muncă. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat noul set de măsuri analizate pentru a sprijini atat cetățenii, precum și mediul economic afectat de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, care, după ce va fi agreat la nivelul coaliției, va face obiectul unei ordonanțe de urgență, cu efecte rapide. Premierul a menționat și nevoia de a extinde măsurile de protecție și după data de 1 aprilie, in baza unui pachet elaborat in acest sens. Pe de altă parte, controalele declanșate la nivel național de verificare a facturilor emise de furnizorii de energie și gaze naturale vor fi intensificate, in vederea verificării modului de respectare a formulelor de compensare și plafonare stabilite de lege. Reprezentanții patronatelor, alături de cei ai sindicatelor, au prezentat, la randul lor, o serie de propuneri care vizează atat implementarea de măsuri concrete de gestionare a situației generate de creșterea prețurilor la energie, cat și de intărire a mecanismelor de dialog social, care urmează a fi analizate la nivelul Guvernului. Pentru susținerea unul plan coerent in sectorul energetic, au fost evidențiate oportunitățile generate de finanțările europene și alte categorii de investiții, care vor susține producerea de energie verde, intr-un mod sustenabil. Partenerii de dialog social au solicitat implicarea in optimizarea utilizării fondurilor europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și cel al Programelor Operaționale. In privința măsurilor de prevenire și combatere a efectelor generate de pandemia de COVID- 19, a fost subliniată nevoia de a menține economia funcțională, prin respectarea măsurilor de protejare a populației. Pentru o abordare unitară și eficientă a sistemului de salarizare bugetar, va fi elaborat un calendar cu o serie de intalniri intre reprezentanții Guvernului și cei sindicali, primele dialoguri urmand a fi cu cei din domeniile sănătății și ai educației, pentru ca acestea să continue și cu alte categorii. Totodată, la nivelul patronatelor, vor fi derulate, incepand de săptămana viitoare, intalniri pe sectoare de activitate. In perioada următoare, au fost convenite dialoguri periodice atat in formatul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, precum și pe sectoare de activitate, cu reprezentanții sindicali, precum și cu cei ai patronatelor. La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social au participat ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vilceanu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, alături de Dan Șucu, președinte Concordia și Radu Burnete, director executiv, Florin Jianu, Președinte CNIPMMR, Radu Godeanu, vicepreședinte UGIR, Florian Costache, președinte PNR, Gheorghe Cazan, vicepreședinte CONPIROM, Bogdan Hossu, președinte Cartel ALFA, Marius Nistor, vicepreședinte CNSLR Frăția, Dumitru Costin, președinte BNS, Maxim Rodrigo Gabriel, vicepreședinte CNS Meridian, Iacob Baciu, președinte CSDR, Bogdan Simion, președinte CES, Costel Ichim, CSM Meridian. 2022-01-13 17:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-tripartit5323.jpgConferință de presă privind evoluția pandemiei de Covid-19 și a procesului de vaccinareȘtiri din 13.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-privind-evolutia-pandemiei-de-covid-19-i-a-procesului-de-vaccinareGalerie foto [check against delivery] Raed Arafat: Bună ziua! Ne aflăm la conferinţa de presă săptămanală privind pandemia cu SARS-CoV-2. Alături de mine este doamna secretar de stat, dr. Adriana Pistol, și domnul doctor Valeriu Gheorghiță. Inainte să incepem cu prezentările, o să fac o foarte scurtă trecere cu cifrele de astăzi, din ultimele 24 de ore. In intervalul 12 ianuarie, ora 10:00 - 13 ianuarie, ora 10:00 au fost inregistrate 9.785 de cazuri noi de persoane pozitivate, rezultate din 63.714 teste efectuate, din care 43.131 teste antigen, restul fiind teste RT-PCR. Dintre cei 36 de decedați, 34 au fost nevaccinați și doi vaccinați. Cei doi vaccinați care au decedat aveau varste peste 80 de ani, toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități. Sunt raportate două decese anterior intervalului de referință, persoanele decedate prezentau comorbidități. In intervalul de referință, in ultimele 24 de ore, au fost inregistrate 34 de decese in total. Unul dintre decese a fost inregistrat la categoria de varstă 20-29 de ani, două la categoria de varstă 40-49 de ani, patru la categoria de varstă 50-59 de ani, şase la categoria 60-69 de ani și opt la categoria 70-79 de ani și 13 la categoria peste 80 de ani. Persoana decedată din categoria 20-29 de ani este un pacient de sex feminin, din județul Bihor, cu varsta de 25 de ani, nevaccinată, care prezenta comorbidități. Din totalul deceselor din ultimele 24 de ore, 32 prezentau comorbidități, iar pentru doi - comorbiditățile nu au fost incă raportate. In spitale, la acest moment, sunt internate pe secţii 3.272 de persoane, dintre care 194 copii, iar la terapie intensivă 441 de persoane, dintre care 10 copii. La acest moment, la nivel național avem un număr de paturi de 1.273 pentru ATI operaţionale, la nivel național cum am zis, dintre care 311 la București. O să mă opresc aici, la sfarșit o să fac o prezentare mai completă despre evoluția din ultima perioadă, dar incepem cu doamna secretar de stat, doctor Adriana Pistol. Adriana Pistol: Mulțumesc foarte mult! Bună ziua tuturor! O să vă prezint situația in ceea ce privește evoluția pandemiei in ultima săptămană, mai exact in prima săptămană a acestui an. După cum puteți observa, numărul cumulativ de cazuri confirmate, deci numărul total, a ajuns la 1.866.102 persoane; iar in ceea ce privește numărul de decese inregistrate este vorba de 59.114 decese. Așa cum v-aţi obișnuit probabil, există cateva județe unde numărul de cazuri este mai mare și este intr-un fel firesc acest lucru, fiind vorba de comunități urbane destul de aglomerate, dintre care București, Cluj, după aceea județul Timiș, Ilfov și județul Iași. Iar in ceea ce privește numărul de decese, predominant rămane tot municipiul București, urmat de județul Prahova, Bihor, Constanța și Suceava. In ceea ce privește indicatorii de supraveghere, ceea ce puteți observa in graficul din stanga sus, numărul cazurilor noi după data confirmării a inceput să crească, se poate vedea cu ochiul liber; de asemenea, in concordanță, și evoluția ratei de pozitivitate are trend crescător. Dacă ne uităm in graficele din partea dreaptă, veți observa că evoluția numărului de decese este oarecum staționară, foarte puțin creștere in ultima săptămană, iar in ceea ce privește internările in secțiile de terapie intensivă avem un platou, după cum puteți vedea in graficul din dreapta jos. Evoluția față de săptămanile anterioare - numărul de cazuri care au fost confirmate in prima săptămană a anului a avut o creștere față de o săptămană anterioară de 253,95% și de 632,4% față de două săptămani anterioare. Deci, creșterea este consistentă, așa cum ați putut observa și pe graficul anterior. In ceea ce privește numărul de decese, față de o săptămană anterioară, numărul acestora a crescut cu 6,3%, față de două săptămani anterioare, in schimb, avem o scădere a ratei de inregistrare a deceselor cu 16%. Distribuția geografică a imbolnăvirilor, cum se poate vedea pe hartă, deja numărul de unități administrativ-teritoriale, care au cel puțin un caz confirmat, a ajuns intr-o pondere de 73% aproximativ. Ceea ce vedeți cu culorile cele mai inchise pe acea hartă sunt unitățile administrativ-teritoriale care au deja o incidență mai mare de trei la mie. In ceea ce privește evoluția numărului de testări care au fost raportate și numărul de testări care sunt efectuate crește, după cum vedeți, și a crescut chiar consistent in ultima săptămană, deci 3-9 ianuarie cand s-a ajuns in jurul cifrei de 390 de mii, față de 236 de mii cu o săptămană anterior, iar rata de pozitivitate a crescut și ea e destul de mult, am ajuns la 8,6%. Pe grafic puteți observa, de asemenea, creșterea numărului de testări care au fost raportate. In ceea ce privește secvențierile, in săptămana despre care vorbim, am avut confirmate 295 de cazuri cu tulpina Omicron, din care 28 au fost cazuri de import, iar 45,8% cazuri care nu au avut nicio legătură epidemiologică cu o călătorie sau cu un alt caz confirmat cu aceeași tulpină Omicron, astfel incat, cum se poate vedea și in grafic, din totalul secvențierilor vedeți ultima coloană, aproape 62% din tulpinile secvențiate au fost cu Omicron, lucru care ne-a făcut să spunem că deja putem să vorbim despre o transmitere comunitară a acestei tulpini. Mai departe, vă rog. Dacă ne uităm la rata de reproducere, pe care Organizația Mondială a Sănătății o calculează și ne-o transmite, in săptămana 3-9 ianuarie aceasta se apropie de cifra 2, este 1,87, față de săptămanile anterioare, chiar o săptămană anterior, vedem o creștere de peste 76%. Acest lucru este in concordanță, sigur, cu creșterea numărului de cazuri și creșterea ratei de pozitivitate. In ceea ce privește statusul vaccinal, la cazurile care au fost confirmate, in această săptămană de referință, putem observa in continuare că ponderea cea mai mare incă o au persoanele nevaccinate, care reprezintă aproximativ 55% dintre cazuri, cat și persoanele care nu sunt incă protejate, cei care au doar o singură doză, dar și 47% din cazuri sunt persoane care nu și-au făcut doza a treia, au depășit șase luni de la vaccinarea primară și nu au efectuat doza de rapel. Următorul, vă rog. Ultimul slide vă arată, față de scenariile pe care le-am prezentat anterior, acele trei scenarii, in care am luat in calcul care ar fi posibilitatea de creștere a numărului de cazuri și respectiv internări, puteți vedea că: atat in ceea ce privește utilizarea paturilor de ATI, vedeți aceea dungă neagră, cat și internarea pe secții de spital, ne aflăm undeva aproape de maximum scenariului cel mai optimist, cel care era la bază, deci suntem in previziuni pană in acest moment. Cam atat. Vă mulțumesc. Raed Arafat: Mulțumim. Trecem la aspectele privind vaccinarea, unde există noutățile importante pe care o să le anunțe domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc foarte mult. Bună ziua, tuturor. Sunt intr-adevăr cateva modificări pe care le-am decis in această săptămană, și anume prima care considerăm că este importantă este legată de devansarea termenului de administrare a dozei de booster, de la șase luni la patru luni, pentru toate tipurile de vaccinuri efectuate in momentul de față in Romania. Ca atare, toate persoanele care au cel puțin patru luni de la prima schemă de vaccinare completă pot să meargă să efectueze doza de booster, tocmai pentru a da posibilitatea de a completa schemele de vaccinare in momentul de față, pentru că știm, datele științifice ne arată o protecție sporită, o refacere, dacă vreți, a eficienței vaccinurilor față de infecția cu varianta Omicron. De ce s-a ales acest prag de patru luni? Pentru că nu a fost aleator. Ne-am uitat la ce se intamplă in celelalte țări europene. Majoritatea au ales două praguri de trei luni sau de patru luni. Am decis să optăm pentru pragul de patru luni, pentru că datele ştiinţifice ne arată că protecţia faţă de varianta Omicron incepe să scadă destul de mult după cea de-a patra lună de la prima schemă de vaccinare și un al doilea lucru important este legat de faptul că din punct de vedere ale efectului imunologic, practic, mai devreme de patru luni se pierde efectul de booster real pe care o doză de vaccin o are asupra răspunsului imun. Şi atunci, practic, am optat pentru această devansare de două luni pentru a ajunge la patru luni, perioada de la care o persoană poate să-şi efectueze doza de booster. Această modificare va fi disponibilă incepand de luni, 17 ianuarie. Practic, de luni toate persoanele care, repet, au minim patru luni de la prima schema de vaccinare se pot prezenta pentru efectuarea dozei de booster, incluzand aici toate persoanele de peste 12 ani. Reamintim și recomandările noastre ferme ca cei vulnerabili, atat persoane varstnice, cat și persoane cu afecțiuni cronice, să iși efectueze această doză de booster, tocmai pentru că datele ne arată o protecție suplimentară față de formele grave care necesită spitalizare și față de riscul de deces. In rest, se mențin aceleași recomandări legate de tipul de vaccin care se efectuează la doza de booster și anume: persoanele care la prima schemă de vaccinare au efectuat un vaccin pe bază de ARN mesager, pentru booster vor putea opta doar pentru un vaccin pe bază de ARN mesager. De asemenea, persoanele care au efectuat la prima schemă AstraZeneca vor putea opta la booster pentru unul dintre cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager. Singura diferență este la persoanele care au primit o doză de vaccin Johnson and Johnson, care pot opta la booster, la cerere, pentru a efectua același tip de vaccin, adică Johnson. Recomandarea noastră fermă este de a se administra un vaccin pe bază de ARN mesager la booster, in cazul celor care au fost vaccinați la prima doză cu Johnson, pentru că efectul imunogen este superior. Ceea ce mai vreau să menționez este legat de vaccinarea copiilor cu varsta cuprinsă intre 5 și 11 ani. Pe 24 și 25 ianuarie urmează să recepționăm două tranșe de vaccin pediatric de la compania Pfizer, in total fiind vorba de 114.000 de doze. Aceste doze vor fi alocate către centrele regionale de depozitare, cate 12.000 de doze pentru fiecare centru regional de depozitare - Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Timișoara - şi aproximativ 42.000 de doze vor veni la Institutul Cantacuzino, iar aceste doze vor fi repartizate ulterior către fiecare județ, in centrele de vaccinare. In momentul de față sunt 219 centre de vaccinare, cabinete de vaccinare pediatrice disponibile la nivel național. De astăzi este deja posibilă programarea in platforma de programare Ro Vaccinare. Centrele care au cabinete pediatrice sunt configurate in platformă cu denumirea de P_Ped, aşa vor fi regăsite și au asociat un icon care arată, practic, prezența unei cabinet pediatric. Se poate selecta din platformă afișarea doar a cabinetelor pediatrice și, in felul acesta, se poate face programarea prin contul părinților, ca și pentru cei ceilalți minori cu varsta de peste 12 ani. Ceea ce vreau să mai spun este că, chiar dacă de astăzi, din momentul in care noi vorbim, este disponibilă programarea, prima zi in care se poate face vaccinarea va fi 26 ianuarie, deci pe 26 ianuarie incepe efectiv vaccinarea. Ţinand cont că pe 24 și 25 primim dozele, ele vor fi repartizate către centrele de vaccinare și atunci, in 26 va fi prima zi de vaccinare. Atenție, platforma are posibilitatea să se programeze mai devreme persoanele decat 26 ianuarie, dar, repet, prima zi pe care o selectăm pentru vaccinare va fi 26. Schema de vaccinare constă in două doze administrate la interval de 21 de zile, doza administrată este de 10 micrograme, practic, reprezintă o treime din doza pe care o folosim la persoanele de peste 12 ani. Este important de menționat că, dacă o persoană care are aproape 12 ani, deci 11 ani și 11 luni, la prima doză va primi doză pediatrică, de 10 micrograme, și, dacă va implini 12 ani inainte de efectuarea dozei 2, doza 2 se va efectua cu aceeași doză pediatrică, adică de 10 micrograme și nu cu doza de 30 de micrograme. Este obligatorie prezența părinților impreună cu minorul la cabinetul de vaccinare pentru acordarea consimțămantului informat sau, in cazurile particulare, prezența reprezentantului legal, tocmai pentru a se acorda consimțămantul informat şi a se efectua triajul medical. Toate procedurile și instrucțiunile sunt transmise către centrele de vaccinare. Ele sunt deja disponibile incă din luna decembrie. Centrele sunt amenajate, sunt pregătite. Săptămana viitoare vom prezenta două materiale video - cum este configurat un cabinet pediatric și, de asemenea, traseul unui copil in cabinetul de vaccinare, tocmai pentru a fi mai ușor de ințeles că nu diferă cu nimic procesul de vaccinare față de ceea ce se intampla pană la acest moment. De asemenea, vreau să menționez faptul că pentru anul 2022 sunt contractate circa 550.000 de doze pediatrice de vaccin, ceea ce ajunge pentru aproximativ 250.000-260.000 de copii. Și recomandarea noastră fermă este de a se administra celor care sunt in evidență cu afecțiuni cronice, care nu au istoric de trecere prin boală, tocmai pentru a beneficia, in primul rand, cei care au cea mai mare nevoie și care, prin natura bolilor pe care le au, au risc să facă forme moderat severe sau chiar grave de imbolnăvire cu spitalizare. De asemenea, prezentarea la cabinetele de vaccinare se poate face și fără programare. Insă, ținand cont de faptul că vorbim de flacoane multidoză, cu zece doze, pentru a reduce riscul de irosire a dozelor și de sacrificare, recomandarea noastră este să facem totuși programare, tocmai pentru a exista un management mai bun al stocurilor. Va fi mai ușor de gestionat stocul de vaccin pediatric. De ce? Pentru că are o stabilitate la două grade, la frigider obișnuit, pe o perioadă de zece săptămani, spre deosebire de vaccinul pe care il folosim in momentul de față care are doar patru săptămani. Cam acestea sunt elementele de noutate: devansarea booster-ului la patru luni și demararea vaccinării pentru grupa de varstă 5-11 ani, din 26 ianuarie, de astăzi fiind disponibilă deja programarea. In ceea ce privește progresul și bilanțul campaniei de vaccinare, pană la data de 12 ianuarie, au fost vaccinate in Romania, cu cel puțin o doză, peste 8.006.000 de persoane, ceea ce reprezintă o rată de vaccinare la nivelul populației generale de circa 41,5%. Din populația de peste 12 ani, rata de vaccinare cu cel puțin o doză este de 47,4%, iar din populația adultă peste 18 ani, rata de vaccinare cu cel puțin o doză, menționez, este de 49,6%. Dacă ne uităm la grupele de varstă, cea mai mare rată de vaccinare o au persoanele cu varsta cuprinsă intre 50 și 60 de ani, unde este de circa 56%, urmată de grupa de varstă 60-70 de ani, 52,6% și 40-49 de ani, 51,2%. Readuc aminte faptul că varianta Omicron este extrem de transmisibilă, extrem de contagioasă, eludează parțial răspunsul imun, incă nu știm cum se comportă evoluția naturală a bolii la o persoană cu comorbidităţi, o persoană varstnică, de peste 80 de ani, care nu este vaccinată. Tocmai din acest punct de vedere, in Romania, in momentul de față, rata de vaccinare la persoanele vulnerabile de peste 80 de ani este insuficientă, este de circa 26%. Iar din acest punct de vedere, recomandarea noastră foarte clară este ca aceste persoane să fie in mod prioritar vaccinate in această perioadă. Cei din familie, aparținătorii, medicul de familie, asistenții medicali comunitari, să incercăm să transmitem toate informațiile necesare incat aceste persoane să poată decide in cunoștință de cauză, pentru că e foarte important. In felul acesta, prin vaccinare, putem să reducem considerabil riscul de formă gravă COVID-19. Mai mult decat atat, dacă ne uităm la administrarea dozei de booster in momentul de față, in Romania sunt peste 2,1 milioane de persoane care au primit doza booster, reprezintă aproximativ 45% dintre cei eligibili care puteau să facă doza booster după şase luni. Această decizie de devansare a termenului de la şase luni la patru luni mai crește numărul persoanelor eligibile care pot să efectueze booster-ul cu circa 560.000 de persoane. Deci suplimentar, 560.000 de persoane, in urma acestei decizii, de luni, pot să efectueze doza de booster. Dintre cei care au efectuat pană la acest moment doza de booster, peste 45% dintre ei sunt persoane vulnerabile, adică persoanele care sunt de peste 65 de ani sau au in evidență afecțiuni cronice. La cabinetele de medicină de familie, vreau să mai precizez incă o dată că se pot vaccina și copiii cu varsta cuprinsă intre 5 și 11 ani, in măsura in care medicul de familie va face solicitarea de doze de vaccin pediatric, după aceleași proceduri folosite pană la acest moment pentru celelalte tipuri de vaccinuri. Sunt 3.446 de cabinete de medicină de familie care au contract incheiat cu Casele de Asigurări de Sănătate și sunt peste 1.016.000 de persoane vaccinate pană la acest moment, din data de 4 mai, de cand a debutat vaccinarea in cabinetele de medicină de familie. Continuă, de asemenea, vaccinarea in unitățile sanitare cu paturi. Sunt 155 de spitale publice care au vaccinat pană la acest moment peste 44.600 de persoane, de pacienți cu afecțiuni cronice și 26 de spitale private in care au fost vaccinați peste 7.100 de pacienți. Legat de capacitatea de vaccinare, in momentul de față, pe langă cele 3.400 de cabinete de medicină de familie care au activități de vaccinare, la nivel național sunt 739 de centre de vaccinare active, avand in total 1.063 de fluxuri. In cadrul acestor fluxuri, 219 sunt cabinete de vaccinare pediatrice. Am văzut la televizor, la un anumit trust media se induce ideea că in plin val 5 se inchid centre de vaccinare. S-a sistat temporar activitatea unor centre de vaccinare care nu aveau deloc adresabilitate, insă, repet, in momentul de față capacitatea de vaccinare este de peste 100.000 de persoane pe zi, in condițiile in care vaccinăm circa 21.000-24.000 de persoane. Așa cum s-a intamplat in octombrie, in momentul in care adresabilitatea va crește, noi putem să revenim cat se poate de repede la o capacitate de vaccinare crescută, incat să asigurăm accesul tuturor persoanelor care iși doresc să se vaccineze. Dar in momentul de față nu avem o problemă cu accesibilitatea la vaccinare. Deci aici aș vrea să clarificăm aceste lucruri, pentru că sunt mesaje care nu fac decat să inducă ideea că autoritățile nu se preocupă de gestionarea valului 5. In ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivel de județe, pot să vă spun că toate județele, in momentul de față, au o rată de vaccinare de peste 30% din populația rezidentă, de peste 12 ani. Municipiul București este la 66,5% rată de vaccinare, sunt alte șase județe care au rata de vaccinare intre 50% și 60% și aș enumera Cluj, Constanța, Sibiu, Ilfov, Tulcea și Brașov. Sunt 25 de județe care au rată de vaccinare intre 40 și 50 la sută și restul sunt județe care au rată de vaccinare intre 30 și 40 la sută. La acest moment, pană pe 12 ianuarie Romania a recepționat un total de 28.829.000 de doze de vaccin din toate cele patru tipuri de vaccinuri. Au fost administrate peste 16.125.000 de doze. Avem la acest moment un stoc de circa 4,6 milioane de doze pe cele patru tipuri de vaccinuri diferite. Așa cum am anunțat, pe 24, respectiv 25 ianuarie vom primi in două tranșe diferite un total de 114.000 de doze pediatrice. Cam acestea sunt datele pe care eu am vrut să le menționăm. Dacă mai sunt intrebări, la partea de intrebări și răspunsuri, vom fi prezenți. Raed Arafat: Mulțumesc, domnule doctor. Deci inainte să trecem la intrebări, o să mai dau cateva cifre prin care se clarifică modul in care evoluează situația in țară in ultima perioadă, in completare la ce a spus doamna secretar de stat Pistol. Deci, la acest moment, intre 6 și 13 ianuarie, putem vorbi de o creștere semnificativă - in 6 ianuarie aveam 6.018 cazuri, acum, in 13 ianuarie, suntem la 9.785 de cazuri. Asta arată cat de rapidă este creșterea in acest moment. Insă, la terapie intensivă am urcat de la 400 de pacienți la terapie intensivă in 6 ianuarie, in 13 ianuarie, la 441. Dar vreau să subliniez că in ultimele 24 de ore s-au internat 24 de pacienți la terapie intensivă. Este o cifră importantă, deci 24 de pacienți la terapie intensivă internați in ultimele 24 de ore, care este o cifră mult mai mare decat cele pe care le-am avut in ultimele zile, unde erau creșteri de 1-2, am avut și de 10, dar acum chiar 24 de cazuri. Vom vedea in următoarele zile care va fi evoluția și aici revenim la ce zicea și domnul doctor Gheorghiță, că la persoanele vulnerabile, chiar dacă este variantă Omicron, este posibil să aibă un impact asupra lor și este posibil să ajungă și la terapie intensivă. Revin și la analizele făcute și de INSP și la statistici mondiale, care demonstrează că persoanele nevaccinate sunt cele care sunt cel mai vulnerabile să ajungă la terapie intensivă, iar mortalitatea este de aproximativ 90% la persoanele nevaccinate, care sunt in terapie intensivă. 10% răman persoane vaccinate cu comorbidități și cu altele. Adică mai bine zis 90% din cei decedați in terapie intensivă, că să fiu corect in exprimare, 90% din persoanele care decedează in terapie intensivă sunt persoane nevaccinate, 10% sunt persoane vaccinate, in marea parte a lor cu comorbidități. Acesta este modul corect in care să explic. Aici, ca și decese, cum vedeți, in 6 ianuarie am avut 44, astăzi am avut 36, dar dacă va continua creșterea la terapie intensivă, putem să ne așteptăm și la creșterea numărului deceselor pe parcurs. Localitățile intre 1 și 3 la mie, in 6 ianuarie aveam 368 de localități, in 12 ianuarie am ajuns la 887 de localități, aproape o triplare, in perioada 6 ianuarie pană in 12 ianuarie. Iar la localitățile peste 3 la mie, am avut in 6 ianuarie 30 de localități și in 12 ianuarie suntem la 248 de localități care sunt cu incidența de peste 3 la mie in ultimele 14 zile, la mia de locuitori. Pe partea medicală, au fost 18 solicitări de transfer rezolvate de echipa medicală de la CNCCI intre 6 și 12 ianuarie, avand in vedere că sunt locuri de terapie intensivă, sunt rare solicitările de transfer la acest moment. Dar cu cat incepe să crească acest număr, dacă continuă să crească, clar că vom avea mai multe solicitări de transfer a pacienților critici care nu au loc in secțiile de terapie intensivă. Avem persoane detașate și aici pot să dau - intre 16 decembrie și 12 ianuarie 1.087 de persoane detașate la solicitarea DSP-urilor, spitalelor. Vorbim aici de persoane care lucrează in diferite zone unde s-a solicitat detașare de personal, fie secții de terapie intensivă, fie DSP, fie unități de primiri-urgenţe, fie alte servicii unde este nevoie de astfel de personal și unde au fost detașate persoanele respective prin 116 ordine de detașare. La unitățile și compartimentele de primiri-urgențe, intre 6 și 12 ianuarie s-au prezentat 4.943 de pacienți cu probleme corelate COVID sau suspiciuni de COVID, din care 953 au fost confirmați COVID și 3.990 au fost doar ca suspecți fără a fi confirmaţi, deci asta este la unitățile de primiri-urgențe. Şi aici incepem să observăm o creștere a numărului pacienților care se prezintă la aceste unități, iar important este că, avand in vedere și crearea centrelor de evaluare pentru cazurile care nu sunt critice, ca pacienții să folosească aceste centre și unitățile de primiri-urgențe să fie destinate mai mult pacienților cu probleme respiratorii și care necesită intr-adevăr investigații și intervenții medicale avansate. Deci, cam acestea sunt datele suplimentare pe care am vrut să le prezint. La acest moment, trecem la intrebări. Dacă aveți dumneavoastră intrebări către oricare dintre noi de la această masă. Reporter:. Am o intrebare pentru domnul doctor Valeriu Gheorghiță, dacă există o estimare privind numărul de copii intre 5 și 11 ani care vor fi vaccinați in următoarea perioadă. Valeriu Gheorghiță: La nivel național sunt 1.200.000 de copii din această grupă de varstă. Din estimările efectuate de Comitetul Național de Vaccinologie, bazandu-ne pe intenția de vaccinare exprimată in mai multe sondaje de opinie, rata de vaccinare la care probabil se va ajunge la această grupă de varstă ar fi undeva in jur de 20%, ceea ce inseamnă circa 250.000 - 260.000 de copii. Insă mesajul nostru și recomandarea primordială este către acei copii vulnerabili care sunt in evidență cu afecțiuni cronice, copii supraponderali, cu obezitate, cu afecțiuni cardiovasculare, diabet, boli cronice renale, cu neoplazii, practic afecțiuni oncologice, hematologice sau de organe solide, toate aceste afecțiuni, bolile asociate cu imunodeficiențele innăscute, cu care copilul se naște și ii conferă, din păcate, un risc crescut de a face o formă gravă in urma imbolnăvirii. Este important să dăm prioritate celor care au cea mai mare nevoie in momentul de față să se vaccineaze și acesta este mesajul nostru medical. Sigur că accesul este universal, este pentru toți copiii care doresc să se vaccineze, pentru care părinții doresc să opteze pentru această decizie de vaccinare. Insă in această situație, ţinand cont și de numărul limitat de doze, noi recomandăm in prima etapă celor care au nevoie cat mai rapidă de vaccinare, pentru că acei copii din această grupă de varstă, care sunt in evidenţă cu afecțiuni cronice, au nevoie de inserare socială, să se simtă in siguranță, să participe cu prezență fizică la școală, la activitățile de invățămant. Or, din acest punct de vedere, pentru ei trebuie să facem acest lucru suplimentar, să ii protejăm prin vaccinare. Reporter: Mulţumesc. Şi incă o intrebare pentru doamna doctor Adriana Pistol, dacă există o nouă estimare privind recordul de cazuri care s-ar putea inregistra in acest val? Adriana Pistol: Nu. După cum ați văzut, suntem incă in scenariile pe care le-am avut. Nu avem in acest moment motive să reluăm calculele. In situația in care vom constata că ceva se intamplă diferit față de ce am previzionat, atunci este posibil să facem acest lucru. Reporter: Doamnă doctor Pistol, au apărut in presă informații privind simptomele date de noua tulpină Omicron şi datele arată așa: orice pacient care prezintă leziuni cu aspect tipic de degerături, in absența expunerii la frig, este considerat suspect de COVID. Şi voiam să ne spuneți dumneavoastră dacă se confirmă aceste date și de unde ar apărea. Adriana Pistol: Definiția de caz pentru orice infecție SARS-COV2, indiferent că este cauzată de virusul inițial, Wuhan, de toate celelalte tulpini care au mai circulat, tulpina britanică, tulpina Delta, indiană, Omicron acum, nu s-a schimbat, este aceeași, nimic nou n-a intervenit și nu are absolut nici o legătură cu degerăturile. Raed Arafat: Aici imi permit să completez. Vă rog foarte mult să fiți foarte atenți de unde se iau aceste informații. Eu nu știu dacă asta e publicație oficială de unde s-a luat această informație. Reporter: O să vă arăt. A apărut inclusiv in articole in engleză, din Marea Britanie, şi inclusiv la noi astăzi au vorbit medicii. O să vă arăt eu articolul. Raed Arafat: Deci acest lucru oricum ca să schimbe definiția de caz, cum a spus doamna doctor, trebuie să fie schimbată definiția, și asta se face la un nivel internațional, printr-un consens. Aici este o observație care poate că este așa sau nu. Chiar dacă articolul este in engleză trebuie să vedem unde e scris, in ce revistă e scris, cine spune acest lucru. Deci clar că e o chestiune de clarificat, dar la acest moment aceste lucruri cel puțin... Ne-aţi luat prin surprindere. Adriana Pistol: Cred că sursa cea mai bună de informare este Centrul European de Control al Bolilor, unde dacă vă veți uita, veți constata că nu s-a schimbat nimic așa in mod deosebit. Sigur că astfel de fenomene pot să apară in cadrul bolii eventual, din cauza diverselor tulburări de coagulare, dar nu degerături. In fine, nu este cazul in acest moment și intr-adevăr, cum spunea şi domnul secretar de stat, ne-aţi luat prin surprindere. Sursa nu pare credibilă, fiind şi in engleză. Nu tot ce e in engleză este și credibil. Reporter: Și astăzi a apărut in presa din Romania un articol pe tema asta. O să vă arăt. Raed Arafat: O să verificăm. Oricum, la acest moment nu există modificare la definiția de caz, asta este important. Valeriu Gheorghiţă: Dacă imi permiteți, eu pot să vă pot că intr-adevăr sunt raportate cazuri extrem de rare și sunt legate de vasculita și efectul trombogen pe care COVID-19 le are, in sensul in care la anumite persoane poate să inflameze vasele de sange de la nivelul extremităților și sunt urmate de o serie de modificări locale, ischemice, trofice, cum le numim noi, care, evident, că la prima vedere seamănă cu o degerătură. In sensul că se poate invineți un deget sau să apară anumite leziuni cu aspect violaceu, negru, inchis la culoare, cu caracter hemoragic, care practic nu este altceva decat o ischemie, adică o zonă de țesut nevascularizată, pentru că acele vase mici terminale de sange se blochează, se infundă din cauza cheagurilor care apar in cadrul bolii. Sunt foarte rare, dar nu este un aspect tipic pentru COVID-19, se intamplă și in alte tipuri de infecții bacteriene sau virale. Sunt cazuri care, mă rog, sunt legate de mecanismul de acțiune al infecției cu SARS-COV2, dar nu schimbă definiția de caz, adică nu este patognomonic, nu este definitoriu pentru COVID cand găsim așa ceva. Sunt foarte multe alte cauze care pot să dea astfel de modificări cutanate: persoane diabetice, exact, sunt foarte multe alte cauze. Deci nu e ceva definitoriu pentru COVID-19, dar intr-adevăr au fost rarisim observate aceste situații. Raed Arafat: Şi nu numai cu Omicron, deci clar din ce... Reporter: Şi referitor la certificatul verde, avand in vedere că doza booster pentru persoanele care nu au făcut-o, mă rog, la 1 februarie expiră termenul, la noi ce se va intampla? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de față eu știu că la nivel național nu se prevede... Te rog. Adriana Pistol: Există o decizie a UE care modifică Regulamentul european in care se spune că certificatele europene pentru persoanele care sunt vaccinate cu două doze, respectiv o doză dacă vorbim de Johnson, din punct de vedere al valabilității, se vor scurta la 270 de zile, adică nouă luni. Acest lucru sigur că va trebui implementat și in Romania. Toată lumea care dorește să călătorească in Uniunea Europeană trebuie să știe acest lucru, că dacă se află in această situație, nu vor fi primiți in statele respective, mai exact in sensul că, nu că nu vor fi primiți... Reporter: Nu vor putea călători. Adriana Pistol. Ba da, pot să călătorească suportand măsurile restrictive, solicitările pe care fiecare stat le are - de testare, de carantinare, de toate celelalte. Deci este foarte important ca oamenii să știe că, după 1 februarie, acel certificat verde pe care il dețin există posibilitatea să fie citit ca invalid de statele membre ale Uniunii Europene. Raed Arafat: Dacă nu are introdusă a treia doză. Reporter: Bună ziua. Referitor la vaccinarea copiilor cu varste intre 5 și 11 ani, ințeleg că sunt țări europene unde această vaccinare se intamplă de aproape o lună. La noi a durat foarte mult acest lucru. Fostul ministru al sănătății, Ioana Mihăilă, sugera că acest lucru se intamplă din cauză că nu au fost bani pentru cumpărarea dozelor de vaccin și spunea că e o intarziere care nu se justifică, avand in vedere că sunt studii că acei copii care fac COVID cu noua tulpină ar putea să dezvolte diabet de tip 1. Puteți să ne lămuriți? Valeriu Gheorghiţă: Sunt in momentul de față mult prea preliminare aceste decizii sau aceste concluzii să putem spune că pacienții tineri, copiii care fac COVID-19 au risc mai mare de diabet. Cred că nici nu e in regulă să ne hazardăm să aruncăm astfel de informații in spațiul public, mai ales dacă intr-adevăr nu există un fundament științific pe baza căruia să putem face astfel de afirmații medicale, care pot să aibă un impact serios la nivelul părinților ai căror copii au făcut COVID-19. Deci din acest punct de vedere, nu sunt informații suficiente pentru a afirma acest lucru, iar in ceea ce privește contractele de achiziție, aici poate doamna doctor Adriana Pistol are mai multe informații. Din ceea ce eu știu, a fost nevoie de o reestimare a numărului de doze, ținand cont de țintele de vaccinare pe care in mod real le putem atinge in Romania. Dozele contractate anterior sau precontractate, dacă vreți, erau mult prea multe pentru cat puteam noi să consumăm in Romania și, din acest punct de vedere, a existat această intarziere tocmai pentru că s-au renegociat aceste doze. Adriana Pistol: Da, același lucru pot să vă spun și eu. Intr-adevăr, erau contracte care aveau un număr de doze de cel puțin două ori populația Romaniei, incă de două ori populația Romaniei. Sigur că Comitetul Național de Vaccinologie, aşa cum spunea și domnul colonel Gheorghiță, a făcut acele evaluări și estimări care ar fi dorința părinților in acest an să iși vaccineze copiii, și atunci a fost adaptată cantitatea conform cu cerințele respective. Cred că vaccinul vine la timp, dacă stăm bine să ne gandim, vine la timp. Trebuie să subliniez și altceva, in alte state a inceput vaccinarea - și aici doctorul Gheorghiță cred că poate să lămurească mai bine - cum se spune out of label, inainte ca Agenția Europeană a Medicamentului să dea avizul final pentru utilizare, lucru care s-a petrecut candva, pe 24-25 decembrie, așa incat noi am așteptat și avizul Agenției Europene a Medicamentului pentru vaccinarea copiilor 5-11 ani, astfel incat vaccinul să fie și adus in Romania. Reporter: Cine a semnat acele contracte sau cine a făcut estimarea aceea inițială? Adriana Pistol: Nu știu să vă spun decat cine a făcut-o pe cea de acum. Reporter: Şi dacă numărul solicitărilor va fi mai mare decat numărul de doze, veţi... Adriana Pistol: Nu este nicio problemă, evident. Doamne ajută! Reporter: Bun, o intrebare pentru domnul Arafat. Ce se mai intamplă cu testele pentru școli? Raed Arafat: Deci, licitaţia, cum ştiţi, și pe lotul 2 și pe lotul 3 este in desfășurare la ONAC, depinde cand se semnează acordul cadru, trecem noi la semnarea contractului subsecvent și achiziții. Referitor la lotul 1, care a fost blocat prin contestație, au mai apărut și alte contestații chiar la sfarșitul perioadei in care se puteau depune. Așteptăm decizia CNSC. Cu cat vine decizia CNSC mai repede, cu atat știm ce-i de făcut: fie că ONAC trebuie să reevalueze, fie, dacă nu se dă dreptate firmelor, atunci trece IGSU la semnarea contractelor subsecvente și la livrare. Deci, cam asta este situația la acest moment. Procedura continuă și cu celelalte loturi, dar problema asta cu contestațiile este o problemă care este incontrolabilă, pentru că cine contestă nu inseamnă neapărat că are dreptate. Dar, cel puțin pană ca decizia primei instanțe să fie definitivată, blochează procesul. După decizia primei instanțe, vă spun sigur - și in discuţie şi cu colegii noștri de la IGSU - mergem imediat la semnare, nu așteptăm, chiar dacă se merge la a doua instanță, pentru că legea permite acest lucru. Legea permite ca, după decizia primei instanțe, să se semneze deja contractele subsecvente, lucru pe care il vom face din momentul in care vom avea decizia CNSC, intr-un sens sau altul și, bineințeles, finalizat aspectul acordului cadru. Reporter: Totuşi, cand ar putea ajunge primele teste in școli, din indiferent din ce lot? Raed Arafat: Repet, depinde de răspunsul CNSC. Dacă răspunsul CNSC vine in cateva zile, primul lot prevede livrarea in 5 zile și asta inseamnă că de la decizia CNSC, dacă semnăm contractul subsecvent, in 5 zile ar trebui firmele respective să livreze. Dar să nu uităm că și la vechea licitație unii care s-au inscris, care au semnat, după asta nu s-au prezentat, deci suntem dependenți de cei care ofertează. Şi asta facem acum, așteptăm decizia CNSC. Reporter: Tot referitor la funcționarea școlilor, s-a discutat despre inchiderea sau trecerea in online a școlilor care au sub 60% din personal vaccinat să se țină cont de un criteriu nou, legat de spitalizare. In ce stadiu mai este această discuţie, dacă se va realiza... Raed Arafat: Asta doamna doctor Pistol o să.. Adriana Pistol: Nu pot să vă răspund decat că ordinul comun al Ministerului Sănătăţii și Ministerului Educației se află in lucru, cu șanse foarte mari ca pană diseară sau maine dimineață să fie aprobat. Reporter: Şi care ar fi criteriile care să fie introduse... Adriana Pistol: Dacă este in lucru, trebuie să vedem care este concluzia finală. Reporter: Şi o ultimă intrebare pentru domnul Arafat. Săptămana trecută, cand ați anunțat noile, să le spunem, restricții spuneați că vreți reevalua inclusiv săptămana aceasta posibile măsuri care să fie introduse pentru a limita răspandirea noii tulpini. Ați mai identificat măsuri? Raed Arafat: La acest moment nu există noi măsuri de luat, dar nu există... De exemplu, era la un moment propunerea ca să fie echivalată partea de cultură cu partea de restaurante, in sensul in care să fie cultura dusă și acolo la capacitate de 50% pană la 3 la mie. Cand am zis să vedem, să reevaluăm, așteptam să vedem cum evoluează situația. Acum nici nu mai are rost să o facem, pentru că deja am trecut de 3 la mie și scade capacitatea din restaurante obligatoriu la 30%, deci egal cu cinematografele, cu teatrele, cu totul. Deci, acum suntem la această cifră. Intotdeauna există evaluare continuă pe care o fac și colegii de la Ministerul Sănătății, o face toată lumea. Dacă vedem că trebuie ceva adaptat, va fi propus, bineințeles, CNSU și vom vedea dacă se iau decizii suplimentare. La acest moment ce pot să spun, noi atat recomandăm și sperăm și solicităm respectarea măsurilor care sunt acum, mai ales măsura cu masca, dar şi măsurile de acces, de spații, de distanțe, de alocare a metrilor pătrați per persoană. Toate aceste măsuri sunt adoptate tocmai ca să reducem posibilitatea de răspandire, mai ales a unei variante care este extrem de agresivă și se răspandește foarte repede, din ce vedeți ca şi cifre. Aşa că, dacă vrem ca, și asta am mai zis-o și o zic și acum, activitatea economică să continue, să ne bucurăm măcar de aceste lucruri pe care putem să le facem incă intr-o capacitate mai mică şi nu sunt restricţionate total, dacă vrem ca aceste lucruri să continue, va trebui să respectăm regulile foarte, foarte strict, regulile minime. Eu consider că sunt reguli totuși de bun simț care acum sunt implementate in Romania. Dacă lucrurile se schimbă și necesită alte măsuri, normal că acest lucru va fi discutat și va fi analizat la nivel de specialiști și va fi supus deciziei Comitetului Național. Dacă mai sunt alte intrebări, vă rog. Dacă nu, vă mulțumim și... Reporter: Aş fi avut și eu o intrebare. Aş avea o intrebare pentru domnul doctor Valeriu Gheorghiță. Spuneați că estimarea CNCAV este undeva la 20% dintre copiii de 5-11 ani că vor ajunge la vaccinare. Aș vrea să vă intreb dacă ați luat in calcul in această estimare posibilitatea ca o parte dintre părinți, care in mod normal iși vaccinează copiii cu alte vaccinuri, sunt puțin mai reticenți la acest vaccin, pentru că este foarte proaspăt aprobat pentru copii. Și aș vrea să vă intreb ce mesaj aveți pentru acești părinți in incercarea de a-i aduce la vaccinare și vorbim aici despre părinți care au copii diagnosticați cu o boală cronică și despre părinți care au copii sănătoși. Valeriu Gheorghiţă: In primul rand, aș vrea să spun că această estimare de 20% se bazează, repet, pe datele culese din viața reală, in urma sondajelor de opinie care evaluează intenția de vaccinare. Acesta e un prim aspect. Al doilea aspect, la grupa de varstă 12-15 ani, noi am demarat campania de vaccinare in 2 iunie și, pană la acest moment, avem o rată de acoperire vaccinală undeva la 16-17%, insemnand mai bine de jumătate de an. Din acest punct de vedere, mesajul nostru este unul cat se poate de clar și se bazează pe datele din viața reală. In Statele Unite, in momentul de față sunt peste 37 de milioane de doze administrate la această grupă de varstă, 5-11 ani. Ştiu că principala temere era legată de riscul de miocardită, care se pare că este mult mai redus decat la grupa de varstă de peste 12 ani, 12-18 ani. Rata de apariție a miocarditei la această grupă de varstă, 5-11 ani, a fost de două cazuri la un milion de doze administrate, in mod deosebit după doza 2, față de grupa de varstă de peste 12 ani, care era de aproape de zece ori mai mult. Iar din acest punct de vedere, avem date suplimentare care ne arată că vaccinurile impotriva COVID-19 au eficiență de 91% in prevenirea acelor cazuri de sindroame inflamatorii multisistemice pediatrice. E o analiză efectuată de CDC și publicată. Toți cei care au dezvoltat acest sindrom inflamator multisistemic pediatric și care au avut nevoie de internare in terapie intensivă erau persoane nevaccinate, spre deosebire de cei care făcuseră un astfel de sindrom inflamator și care aveau istoric de vaccinare care nu au avut nevoie de internare in terapie intensivă. Iar, dacă ne uităm la ponderea celor care au dezvoltat un astfel de sindrom din cei vaccinați comparativ cu nevaccinați, repet, eficiența vaccinării a fost de 91% in prevenirea acestor complicații inflamatorii post-COVID. Deci, datele de siguranță sunt cat se poate de bune. Confirmă, mai mult decat atat, eficacitatea in ceea ce privește prevenirea cazurilor severe, cazurilor moderat-severe de boală. Sunt date publicate recent din Israel pe populație pediatrică sub 18 ani - incluzand aici și grupa de varstă 5-11 ani - care ne arată, sigur, o serie de statistici și de complicații ale infecției acute cu COVID-19, dar și ale sechelelor pe care COVID-19 le poate avea la această grupă de varstă. Şi aici pot să vă citesc, de pildă, riscul de spitalizare estimat in Israel pe circa 2.660 de copii care au fost spitalizați, copiii persoane sub 18 ani, este de un caz la 200 de copii care au fost diagnosticați cu COVID-19. Aici vorbim de pragul de sub 18 ani, deci, practic, cuprinde de la 18 ani din jos. Rata de formă moderat severă a fost de un caz la 900 de copii diagnosticați. Rata de miocardită in contextul bolii COVID-19 a fost de un caz la 1.600 de persoane sub 18 ani diagnosticate cu COVID-19. Iar in ceea ce privește impactul pe care boala il poate avea in perioada de după vindecare, riscul de sindrom inflamator multisistemic este de un caz la circa 3.000 de copii care au trecut prin COVID-19. Acestea sunt potențialele complicații pe care COVID-19 le poate avea, in afara situațiilor in care un copil poate să fie in evidență cunoscut cu afecțiuni cronice și care poate avea un risc semnificativ mai mare de a face o formă moderat-severă care necesită spitalizare. Suplimentar, vreau să menționez că vaccinurile impotriva COVID-19 nu interferează cu vaccinurile care se efectuează in cadrul Programului național de vaccinare, adică nu interferează sub nicio formă cu schema de vaccinare pe care copilul eventual o urmează la această grupă de varstă. Ele se pot administra fie simultan, fie la orice alt interval de timp de la administrarea unui alt tip de vaccin. Mai mult decat atat, Ministerul Sănătății a publicat un material informativ, disponibil pe site, cu cele mai frecvente intrebări legate de vaccinarea impotriva COVID-19 la această grupă de varstă. Dar recomandarea noastră practică este, repet, de a da prioritate copiilor care sunt in evidență cu afecțiuni cronice și care au nevoie să fie protejați in perioada imediat următoare, ținand cont de faptul că varianta Omicron este inalt transmisibilă și riscul de infectare este extrem de ridicat in această perioadă. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Deci, dacă imi permiteţi, pentru copiii care au, să zicem, 11 ani și ceva și nu sunt vulnerabili, nu au boli cronice sau alte... se pot vaccina? Valeriu Gheorghiţă: Se pot vaccina. Toată lumea are acces la vaccinare. Reporter: Şi in situația in care nu se incadrează și fac 12 ani, spuneaţi că folosesc aceeași doză minimă; ii protejează suficient? Valeriu Gheorghiţă: Exact. Un copil care face 12 ani intre doza 1 și doza 2 la doza 2 va face tot doza pediatrică. Asta respectă principiile clasice de vaccinologie, se folosește pentru toate vaccinurile, și, din acest punct de vedere, am adoptat această recomandare și pentru vaccinurile COVID-19. Reporter: Şi nu neapărat să aștepte 12 ani pentru a face o doză de adult. Adică e preferabil să se vaccineze chiar cu o doză mică. Valeriu Gheorghiţă: Nu, pentru că datele de eficacitate sunt similare. Rămane o eficacitate de peste 90% față de prevenirea bolii simptomatice și, de asemenea, datele de siguranță, repet, sunt cele care sunt disponibile și din studii. Dar in momentul de față există suficiente date din viața reală care ne confirmă un profil de siguranță foarte bun la această grupă de varstă. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Voiam să mai fac o mențiune legată de ceea ce ați intrebat dumneavoastră legat de riscul de diabet: intr-adevăr, sunt rezultatele unui studiu CDC publicat in urmă cu cateva zile care arată că intr-adevăr la persoanele sub 18 ani care trec prin COVID-19 există o observație care asociază un risc mai crescut de diabet de tip I de cel puțin două ori față de cei care nu trecuseră prin COVID-19. Insă vreau să menționez că, in momentul acesta, față de Omicron vaccinurile nu ne oferă o protecție semnificativă față de riscul de infecție; ne oferă o protecție semnificativă față de riscul de formă moderat-severă sau critică de boală. Deci, practic, vaccinurile nu reușesc la acest moment, față de Omicron, să prevină intr-o măsură foarte mare infecția. Tocmai de aceea este mai importantă respectarea celorlalte măsuri complementare, cum ar fi masca, igiena, distanțarea fizică și vaccinarea celor vulnerabili, pentru a evita formele grave de imbolnăvire. Altfel, vizavi de infecţia in sine, este important să ne concentrăm şi pe celelalte măsuri care limitează expunerea la virus. Raed Arafat: Mulţumim mult! 2022-01-13 16:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-cncav5905.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu specialiști în medicină la Centre de infarct și Centre de StrokeȘtiri din 13.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-speciali-ti-in-medicina-la-centre-de-infarct-i-centre-de-strokeGalerie foto [check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Domnule ministru, doamnă consilier prezidențial, doamnelor și domnilor medici, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați dat curs invitației noastre să avem o discuție pe un proiect pe care l-am discutat impreună cu domnul ministru Rafila, cu echipa dumnealui, cu echipa de consilieri a premierului și consider că este momentul să trecem de la analiză şi planificare la activitate concretă. Astăzi, in cadrul ședinței de guvern, am aprobat o hotărare de guvern prin care vor lua ființă centrele de diagnostic și tratament la nivelul spitalelor, pe intreg cuprinsul țării. Avem și o cifră pe care domnul ministru a estimat-o și anume in jur de 230, peste 230. Toate aceste centre vor deveni funcționale și sperăm să o facă cat mai repede și, in funcție de implicarea tuturor factorilor de răspundere, ele să fie cat mai eficiente posibil. Practic, ne găsim in ansamblul de măsuri care a fost gandit la nivelul Ministerului Sănătății, astfel incat să putem să sporim capacitatea noastră de tratament in cazul infecțiilor de COVID-19 și, totodată, să desfășurăm această activitate prin care să ne focalizăm atenția pe tratarea pacienților care suferă, din păcate, de alte probleme medicale. Ceea ce noi am gandit, pentru astăzi, se referă la două probleme specifice și anume tratarea infarctului miocardic și a accidentului vascular. Din păcate, statistica - și nu am să vorbesc, am să vă las pe dumneavoastră, că știți foarte bine subiectul - nu este una deloc incurajatoare. Romania, din păcate, se află pe ultimul loc la capacitatea de a trata infarctul miocardic și accidentul vascular, iar, prin programul pe care ni-l propunem, la nivelul Ministerului Sănătății și desigur, prin sprijinul pe care Guvernul il va acorda derulării acestui program, intenționăm - şi sunt convins că prin toate cunoștințele și prin toată dăruirea dumneavoastră, vom pune in practică aceste trei programe cat mai curand posibil. Sigur, programul de infarct miocardic, el există in momentul de față, doar că are o reprezentare redusă la nivelul țării și, din ceea ce am ințeles de la domnul ministru Rafila, există atat suportul tehnic și logistic, dar in mod deosebit, resursa umană, personalul pregătit, care, cu cateva elemente de pregătire specifică, poate să fie in măsură să preia aceste cazuri şi, desigur, să pornim un program, practic, in oglindă, pentru că avem deja proiectul acesta al infarctului maturat şi care trebuie doar dezvoltat, să pornim, cum spuneam, in oglindă şi programul de tratare a accidentelor vasculare. Cred foarte mult in puterea de mobilizare a echipei Ministerului Sănătăţii, in puterea dumneavoastră de a sprijini acest demers şi să găsim soluțiile necesare astfel incat să putem să acoperim uniform intreg teritoriul ţării, găsind, sigur, soluţii, inițial la nivel regional, urmand ca ulterior să procedăm la extinderea lui in cat mai multe locații posibile. Mulțumindu-vă incă o dată pentru participare, am să ii dau cuvantul domnului ministru Rafila. 2022-01-13 13:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-medici5654.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Azomureș S.AȘtiri din 13.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-intalnire-cu-reprezentantii-azomure-s-aGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut joi, 13 ianuarie, o intrevedere cu CEO al companiei Azomureș S.A., Harri Kiiski. La intalnire au participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, și reprezentantul Grupului AMEROPA, Mihai Aniței. Discuțiile au fost axate pe identificarea unor soluții pentru a menține producția de ingrășăminte competitivă in Romania, in contextul actualei crize din energie care a dus la scumpirea gazului natural. Premierul a apreciat eforturile conducerii companiei și a punctat faptul că menținerea unui climat de afaceri stabil și predictibil pentru companii este prioritară pentru guvernul pe care il conduce. Susținerea producătorilor importanți din Romania va produce efecte semnificative in dezvoltarea economiei și va contribui la stabilitatea locurilor de muncă. 2022-01-13 12:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-13-12-04-42big_image_2_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 12 ianuarieȘtiri din 12.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-12-ianuarieGalerie foto [check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi. Voi prezenta principalele documente discutate astăzi in guvern și actele aprobate. Aș vrea să vă semnalez prezența, alături de noi, pentru detalii legate de ce s-a discutat astăzi in ședința de guvern și s-a aprobat, in primul rand prezența domnului ministru al afacerilor interne, domnul Lucian Bode. Apoi alături de noi vor fi atat ministrul energiei, domnul ministru Virgil Popescu, precum și domnul Mihai Culeafă, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, dumnealor urmand să prezinte o serie intreagă de măsuri in contextul creșterii prețurilor la energie și la gaze naturale. Insă, după cum vă spuneam, pentru inceput il vom invita alături de noi pe domnul ministru de interne Lucian Bode. Domnule ministru, vă rog. O hotărare de guvern aprobată astăzi pentru proiectul de investiții operaţionale ale sistemului informatic de monitorizare electronică. Vă rog. Lucian Bode: Bună ziua! Vă mulțumesc! Astăzi, in ședința de guvern a fost aprobată hotărarea de guvern pentru aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții Operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică. A fost necesară aprobarea in guvern a acestui act normativ fiind vorba despre un proiect care se finanțează din fonduri publice și care depășește valoarea de 40 de milioane de lei. După cum bine cunoașteți, anul trecut a fost promulgată Legea 146/ 2021 privind monitorizarea electronică in cadrul unor proceduri judiciare și execuțional-penale, lege pentru a cărei implementare este obligatorie parcurgerea mai multor etape. Totodată, potrivit acestei legi, Poliției Romane ii revine o parte insemnată din atribuții, numărandu-se printre cei trei actori publici responsabili cu dezvoltarea și administrarea acestui sistem informatic de monitorizare electronic, alături de Administrația Națională a Penitenciarelor și de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe langă existența cadrului normativ, crearea unei infrastructuri constand in sisteme informatice, aplicații și echipamente de comunicații. Sistemul electronic de monitorizare va permite asigurarea protecției victimelor violenței domestice și tragerea la răspundere a agresorilor. Promovarea acestui act normativ subsecvent constituie baza pentru demararea procedurilor de achiziție in vederea dotării corespunzătoare a Poliției Romane cu echipamente și infrastructură hardware și software, precum și cu dispozitive electronice de supraveghere. Valoarea aprobată prin hotărare de guvern este de 241 de milioane de lei, TVA inclus. Proiectul propus spre finanțare urmează să asigure capabilitățile, precum și capacitatea de acțiune a Poliției Romane. Pentru inceput, proiectul pilot, care se va intinde pe o perioadă de patru ani și va cuprinde in primă etapă verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse in condițiile legii pentru ordinele de protecție provizorii, respectiv ordinele de protecție și ordinele europene de protecție, precizez faptul că, incepand cu anul 2026, monitorizare electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/ 2021, așa cum bine știți vorbim despre exercitarea măsurilor de control judiciar sau control judiciar pe cauțiune, executarea măsurii arestului la domiciliu sau supravegherea la distanță privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Proiectul de investiții Operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică va permite dezvoltarea, la nivelul Poliției Romane, a soluțiilor informatice pentru integrarea componentelor sistemului informatic de monitorizare electronică, va asigura infrastructura hardware și software aferentă sistemului informatic de monitorizare electronică, respectiv componentele acestuia, și asigurarea necesarului de dispozitive electronice de supraveghere. Din perspectiva asigurării resurselor bugetare pentru operaţionalizarea acestui sistem informatics, am alocat sumele necesare in bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2022, astfel, suma prevăzută este de 32 de milioane, care va asigura, pentru inceput, achiziţia a 964 de kit-uri de monitorizare şi a infrastructurii hardware şi software. Pentru următorii 3 ani, pană in 2025, efortul bugetar va include achiziţia unui număr total de 15.000 de kit-uri pentru monitorizarea electronică. Am incredere că, prin operaţionalizarea acestei infrastructuri de monitorizare, se crează un mecanism eficient şi necesar, care va contribui la limitarea violenţei domestice, un fenomen care mutilează destine și lasă urme adanci in socitate. Sunt convins că vă sunt cunoscute cifrele pe anul 2021. Aş vrea doar să fac referire la cateva dintre acestea: 44.522 de fapte inregistrate in primele 11 luni ale anului 2021, la nivelul acestui tip de infracţionalitate, nerespectarea ordinelor de protecţie crescand cu 503 cazuri, mai exact aproape 20% la nivelul anului 2021. La aceasta se adaugă: in cele 11 luni am avut hotărari judecătoreşti şi am supravegheat modul de respectare a hotărarilor judecătoreşti in 12.925 de cazuri - aici vorbim de ordinele de protecţie - şi am constatat, din nefericire, că 2.600 infracţiuni s-au săvarşit in aceste 11 luni, deci, practic, nu s-au respectat ordinele de protecţie in cazul a 2.600 de infracţiuni. Dacă am fi avut aceste brăţări electronice, cum le-am mai denumit in alte discuţii pe care le-am avut cu dumneavoastră, sunt convins că aceste grozăvii nu s-ar fi intamplat, pentru că violenţa intrafamilială este o formă a criminalităţii, cu un puternic impact, atat in plan fizic, cat şi emoţional, cu grave consecinţe asupra victimelor şi asupra dezvoltării acestora. Pentru a avea şi un calendar de implementare, cum spuneam, după adoptarea legii, anul trecut, venim cu legislaţia subsecventă, am adoptat astăzi o hotărare de guvern pentru acest indicator, pentru aprobarea indicatorilor, vorbim de obligaţie legală, fiind o valoare de peste 40 de milioane de lei. In următoarele, estimăm noi, 3 luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceaste achiziţii, vom operaţionaliza in 3 judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, trei judeţe şi municipiul Bucureşti, vom operaţionaliza acest proiect-pilot. Incă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii, in acelaşi timp vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul in zone indepăratate, vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa Romaniei, deci sunt mai mulţi factori care vor concura la decizia finală, pe care noi o vom prezenta public, evident, şi cu siguranţă vom avea acest proiect-pilot implementat in a doua parte a anului 2022. Eu vă mulţumesc şi, sigur, mai sunt şi alte acte normative care impactează Ministerul Afacerilor Interne. Astăzi, sigur, in calitate de iniţiator Ministerul Educaţiei, am primit o veste foarte bună şi Guvernul a adoptat un proiect de hotărare pentru modificarea Hotărarii de Guvern 477/2021 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru invăţămantul superior de stat in anul 2021-2022. Mai exact, numărul de locuri alocat ministerului in unităţile de invăţămant, de pregătire aparţinand Ministerului Afacerilor Interne creşte cu 2.891, ajungand astfel la 5.559. Deci se suplimentează numărul de locuri in invăţămant postliceal militar organizat de către Ministerul Afacerilor Interne cu 2.668 de locuri, ceea ce va contribui la efortul nostru de a reduce deficitul de resurse umană cu care ne confruntăm, peste 20% - vorbim de aproape 30.000 de posturi care in acest moment nu sunt ocupate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, prefecţi... Astăzi am avut o hotărare de guvern pe care am adoptat-o, in care au fost, pe de o parte, eliberaţi doi prefecţi şi 10 subprefecţi din funcţie şi au fost numiţi cinci prefecţi şi 15 subprefecţi, in total, din cei 42 de prefecţi au fost numiţi de la momentul negocierii politice, 17 mai exact, 17 prefecţi, urmand ca restul de pană la 42, fie răman in funcţie, cum este cazul celor 14 prefecţid de la PNL şi 3 de la UDMR, deci 17 răman in funcţie. Vorbim de un rest de 16 prefecţi care trebuiesc numiţi in şedinţele viitoare. Pe măsură ce vom primi toate confirmările de la instituţiile statului care au această obligaţie de validare a candidaturii lor, pentru că facem aceste verificări, vom veni in Guvern cu aceste propuneri: 13 de la PSD, doi de la PNL şi unul de la UDMR. De asemenea, am cifrele şi de la subprefecţi. Una peste alta, peste 60% din prefecţii şi subprefecţii negociaţi au fost deja numiţi şi urmează să fie instalaţi in funcţie. Dacă aveţi intrebări pe aceste teme sau pe orice alte teme, vă stau la dispoziţie. Reporter: Bună ziua! Ca o completare privind această lege prin care veţi aduce primele brăţări electronice, practic, in ţara noastră, o dată aproximativă la care ar urma să ajungă primele brăţări să fie montate agresorilor? Lucian Bode: Am spus că acest proiect pilot va fi efectiv operaţionalizat in a doua parte a anului 2022, estimăm undeva in luna octombrie a acestui an. Reporter: Si privind pandemia de coronavirus, pentru că sunteţi unul dintre coordonatorii acestei pandemii de la nivel guvernamental, vedem că Bucureştiul a intrat deja in roşu, vor fi oraşe după oraşe care vor intra in acest scenariu şi vedem cum numărul s-a dublat de la o zi la alta, cand va lua guvernul următoarele măsuri restrictive, cand va impune noi restricţii şi ce fel de restricţii? Lucian Bode: Acum, noi ştim că in momentul in care depăşim indicele 3 la o mie de locuitori, cateva măsuri intră automat in vigoare. Restaurantele coboară de la 50% din capacitate la 30% din capacitate, totodată, răman in vigoare măsurile pe care deja le-am adoptat in urmă o săptămană, şi aici mă refer la programul de lucru, la telemuncă, la purtarea măştii, obligatoriu - cea mai importantă măsură de departe purtarea măştii de protecţie. Celelalte activităţi răman cu 30%, rămane distanţa doi metri, distanţa dintre persoane, cei care participă la anumite activităţi şi suprafaţa pentru fiecare patru metri pătraţi. Intrarea la anumite activităţi este, de asemenea, reglementată doar pe baza dovezii că a realizat vaccinul, a trecut prin boală sau pe baza unui test cu care face dovada că este negativ. Sigur că astăzi ministrul Rafila a prezentat o poză a momentului, nu vreau să intru in mai multe detalii, pentru că nu este de competența mea să intru in aceste cifre, date, prognoze. Sigur domnul Dan Cărbunaru vă poate da cateva date, pe care domnul Rafila astăzi le-a prezentat și cu perspective pentru zilele următoare. Oricum, maine va fi organizată o conferință de presă săptămanală, așa cum știți, și veți primi toate datele de interes pentru dumneavoastră. Reporter: Şi ca o completare pe acest subiect. S-a discutat despre limitarea numărului de pasageri in mijloacele de transport in comun? In ce stadiu se mai află acest proiect și dacă va fi implementat, cum se va face această limitare, concret? Lucian Bode: Eu nu vă pot răspunde din postura de ministru al afacerilor interne, eu aplic legea, și cum se dispune, așa voi transmite mai departe structurilor MAI, dar vă aduc aminte că anul trecut, in stare de urgență și mai apoi in stare de alertă, am găsit soluții, spre exemplu la Metrorex. Am avut foarte multe discuții: administrație locală, companii, in special marii angajatori din zona de nord a Bucureștiului, Ministerul Transporturilor, Metrorex, și impreună cu ei am gandit un program de comun acord de circulație a trenurilor, anumite culoare de acces, de intrare-ieșire din stațiile de metrou, am marcat acele locuri specifice in fiecare vagon. Sunt soluții, ele nu pot rezulta numai in urma unui dialog intre toţi factori implicați. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă imi permiteți, domnule ministru, aș vrea, in completarea răspunsului, dacă doriți să vă spun cateva dintre datele prezentate astăzi de domnul ministru al sănătății in cadrul ședinței de guvern sau putem aștepta pană cand terminați intrebările, cum doriți. Lucian Bode: E de interes. Dan Cărbunaru: Potrivit datelor prezentate de domnul ministru al sănătății, sigur că detalii veți primi maine in cadrul conferinței de presă comune CNCAV, Grupul de comunicare strategică și Ministerul Sănătății, va avea loc la Palatul Victoria, la ora 13:00, așadar. Insă, potrivit datelor prezentate astăzi de ministrul sănătăți in cadrul ședinței de guvern, există o creștere față de săptămana trecută de 50% a cazurilor de persoane afectate de COVID-19. Din fericire, și spun din fericire pentru că, sigur, ne gandim pe de o parte la situația acelor a căror stare de sănătate a necesitat internarea in spital, dar numărul acestora este foarte mic. Potrivit datelor prezentate astăzi sunt 44 de internări, din cele 8.600 de cazuri raportate. Este, așadar, un procent destul de mic de persoane afectate din perspectiva sănătății. De asemenea, dintre locurile la terapie intensivă, aproximativ 1.500 operaționale astăzi, 417 erau ocupate cu bolnavi afectați de virusul COVID-19. In privința antiviralelor, domnul ministru a anunțat că pană la sfarșitul acestei luni ar putea deja fi disponibil primul medicament in centrele de evaluare. Mai multe detalii legate de măsuri, dar și de modul in care autoritățile sunt pregătite să gestioneze această situație veți primi maine, in cadrul conferinței de presă despre care v-am vorbit. Domnule ministru, vă rog. Reporter: Domnule ministru, o intrebare, vă rog. Sindicaliștii de la Europol au criticat faptul că polițiștii trebuie să verifice ce tip de mască poartă romanii. De asemenea, au fost și polițiști care au spus că vor refuza să aplice amenzi pentru nepurtarea măștii sau nepurtarea unei măști corespunzătoare. Cum veţi gestiona această situație? Ce le transmiteți? Lucian Bode: Da, am văzut apelul unui sindicat din multele sindicate din Poliția Romană. Eu am avut foarte multe discuții cu structurile noastre din Ministerul Afacerilor Interne. La randul lor, structurile au discutat cu conducerea Poliţiei Romane, a Jandarmeriei, a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, au discutat cu structurile judeţene, am avut videoconferinţă. Toate măsurile pe care Guvernul le-a luat, autorităţile centrale le-au luat in această perioadă le sunt cunoscute şi au fost prelucrate imediat cele ele au fost adoptate. Am văzut şi acea situaţie nefericită de la Constanţa, in care un poliţist spune că nu va aplica nici o sancţiune legată de nepurtarea măştii, pentru că, aşa cum aţi spus dvs, nu are pregătirea de specialitate. Noi, prin ordinul comun ministrul muncii - ministrul sănătăţii - ministrul afacerilor interne, aşa cum ştiţi, Ordinul 30, am spus foarte clar la articolul 1, alineatul 2, In inţelesul prezentului ordin sunt considerate neconforme măştile care sunt confecţionate din material textil şi/sau plastic. Ei, sigur că un astfel de mesaj public transmite o ingrijorare, cand o autoritate care este chemată să aplice legea, foarte clară, de altfel, aici vorbim de un ordin comun al ministrului de interne şi al ministrului sănătăţii, transmite prin anumite voci sindicale că nu vor aplica această lege. Si acest lucru nu este pentru prima dată cand se intamplă au mai făcut acest lucru undeva la sfarşitul lunii noiembrie, dacă vă aduceţi aminte, tot aşa, un apel public, erau proteste şi sindicatul la care faceţi referire transmitea către membri acest mesaj: nu aplicaţi sancţiuni pentru mască, recomandarea noastră este să daţi cel mult avertisment. Și am avut, evident, curiozitatea şi ingrijorarea in acelaşi timp să văd ce s-a intamplat inainte de a face acel apel şi după ce a făcut acest apel sindicatul la care faceţi referire. Si o să constataţi şi o să vă pun la dispoziţie aceste date, pentru că le-am pus şi lor la dispoziţie. In luna decembrie, cand ne-am intalnit şi am discutat pe buget, le-am mulţumit pentru faptul că poliţiştii, 99,99% au decis să işi respecte jurămantul şi să respecte uniforma de poliţist. Vă dau exemplu, in perioada 2-25, pană in 28.11, noiembrie, la nivelul Poliţiei Romane au fost total sancţiuni contravenţionale aplicate 34.051. După ce au făcut apel să nu dea sancţiuni, valoarea total sancţiuni contravenţionale aplicate in intervalul 2-5.12, la o săptămană distanţă, 40.890, deci a crescut cu 6.000. Mai mult, am aici un grafic pe care vi-l pot prezenta şi dvs. Ne uităm la 4, 5, 6, 7, pană cand a intrat in vigoare Ordinul 30 şi reglementări legate de masca textilă, să spun aşa. In medie, 700-800 de sancţiuni pe zi legat de purtarea necorespunzătoare a măştii sau mască neconformă. Din data de 8 pană astăzi, constatăm că media este undeva la 1.300-1.400 de sancţiuni aplicate zilnic. Aşadar, incă un argument, să le mulţumesc poliţiştilor care işi respectă jurămantul şi respectă uniforma de poliţist. Dan Cărbunaru: Si poate ar trebui, domnule ministru, să revenim cu un mesaj către cetăţeni, să poarte corect masca şi să poarte măşti conforme, protejandu-se astfel şi pe sine şi pe cei din jur. Lucian Bode: Noi am spus de fiecare dată, rolul nostru nu este acela de a sancţiona cetăţenii, rolul nostru este acela de a limita răspandirea acestui virus, iar purtarea măştii este in aceste zile, cand varianta Omicron se răspandeşte şi o să vedeţi maine, de la zi la zi aproape se dublează numărul de cazuri, este cu atat mai important ca să purtăm corespunzător masca. Este cea mai eficientă formă de a ne proteja, evident, după vaccin. Reporter: Maine vor fi reluate la Guvern discuţiile privind majorările salariale, vor participa şi reprezentanţi ai angajaţilor din Ministerul Afacerilor Interne. Ce majorare ar fi realistă pentru oamenii din subordinea dvs şi ce calendar? Lucian Bode: Acum, noi avem cateva obligaţii, obligaţii legale. Legea 153 obligă Ministerul Afacerilor Interne să acorde acele drepturi salariale restante in 4 ani de zile, 2019, 2020, 2021, 2022 - unu pe patru din suma cuvenită. S-au acordat 2 ani, nu s-au acordat aceste drepturi restante... drepturi salariale restante in 2020, in 2021, respectiv, 2022. Aşadar, obligaţia noastră /.../ rezonabil ar fi ca statul şi Miniserul Afacerilor Interne, prin Ministerul Afacerilor Interne să se achite de această obligaţie, pană la sfarşitul anului să acorde acele drepturi salariale restante, vorbim despre o acordare a unu pe patru din restanţa cuvenită prin lege, echivalentul a aproximativ 270 de lei net. Sunt şi alte revendicări pe care sindicatele mi le-au prezentat, parte dintre ele, impreună, le vom onora, aşa cum am făcut şi in anul 2021, acordand anumite drepturi angajaţilor din Ministerul Afacerilor Interne, dar totul este limitat de alocările bugetare. Chiar dacă avem un buget cu 11,7% mai mare decat anul trecut, 23,6 miliarde, la capitolul Cheltuieli de personal şi la capitolul Cheltuleli sociale ştiţi foarte bine că avem aproape 80% - impreună adunate - 80% din cheltuieli. Avem nevoie şi de dezvoltare, şi de investiţii, şi de modernizare a sediilor, a structurilor noastre, aşadar, pe rand, le vom onora, in măsura posibilităţilor, toate solicitările domniilor lor; dar, pe rand. Reporter: Care ar fi impactul bugetar pentru aceste majorări? Lucian Bode: Unu pe patru inseamnă aproximativ 500 de milioane de lei. Reporter: Bună ziua! O precizare: cate amenzi s-au dat pentru măşti neconforme, de cand a intrat in vigoare noua restricţie privind măştile? Şi dacă puteţi face o comparaţie cu perioada precedentă, poate din decembrie, dădeaţi date din decembrie... Lucian Bode: Păi, acest lucru l-am făcut in faţa dumneavoastră, v-am prezentat in 4 ianuarie - 740, in 5 ianuarie - 838, in 6 ianuarie - 679, in 7 ianuarie - 775. Din data de 8 a intrat in vigoare şi ordinul şi era publicat in hotărarea de govern, in 8 ianuarie - 1.342, in 9 ianuarie - 1.659, in 10 ianuarie - 1.283 şi in 11 ianuarie - 1.306. Reporter: Şi spuneţi că diferenţa intre cele două tipuri de măşti este uşor de făcut, inclusiv pentru cineva care nu este de specialitate? Lucian Bode: Eu spun că legea este foarte clară. Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă intreb, care sunt judeţele care se remarcă, in opinia dumneavoastră, bănuiesc că aţi făcut, aveţi o situaţie in ceea ce priveşte violenţa in familie şi nerespectarea acelor ordine ale justiţiei... şi pentru aplicarea acestei monitorizări, sistemului acesta de monitorizări, m-ar interesa o dată. Şi care ar fi criteriile? Aminteaţi dumneavoastră de nişte criterii. Lucian Bode: Nu am in acest moment o statistică pe judeţe. Cu siguranţă, in momentul in care vom lua o decizie, ne vom uita la această statistică şi o vom prezenta public. Reporter: Aţi spus că Bucureştiul şi 3 judeţe. Lucian Bode: Bucureştiul şi 3 judeţe. Reporter: Care ar fi acele 3 judeţe? Lucian Bode: Tocmai am explicat şi in intervenţia mea, că ne gandim la un judeţ unde intregistrăm un număr mare de cazuri, ne gandim la un judeţ la graniţa Romaniei, pentru că tot acest sistem informatic funcţionează pe baza semnalelor emise prin aplicaţiile despre care vă vorbeam şi este necesar să avem semnal şi in varful muntelui, şi la graniţa de nord a Romaniei, şi in Deltă; de aceea vom incerca să acoperim o plajă cat mai mare de posibili, in ghilimele, beneficiari ai acestor măsuri. Reporter: Şi aş vrea să ştiu ce veţi face, ce măsuri veţi lua impotriva acelor şefi de poliţie care comit o serie de abuzuri, sunt chiar prinşi, şi...? Lucian Bode: Concret, la ce vă referiţi, că sunt... pădure fără uscături... știţi cum e... Reporter: ...şi aş vrea să vă mai spun şi de chestia aceasta cu poliţiştii care sunt sancţionaţi din subordinea lor pentru aşa-zise abateri disciplinare, care nu au nicio legătură cu serviciul, am inţeles că este cazul de la Neamţ. Intrebarea este, ce măsuri veţi lua impotriva acelor şefi din poliţie care comit abuzuri? Nici mai mult, nici mai puţin. Lucian Bode: Concret, dacă vorbim de o speţă concretă şi despre ce mă intrebaţi exact, vă spun ce măsuri am luat sau in ce proceduri ne aflăm astăzi. Așa cum am spus și cu altă ocazie, nu există pădure fără uscături, dar noi am luat decizia să ne facem curat in propria ogradă. Și, dacă ați văzut, tot ceea ce a insemnat anul 2021 la nivelul acțiunilor intreprinse de DGA, Direcţia Generală Anticorupție, pe zona serviciului rutier, spre exemplu, Serviciul Pașapoarte și nu numai, in Sibiu, in Suceava, la Timiș, Poliția de Frontieră, toate aceste acțiuni sunt generate de către structurile noastre, anticorpii Ministerului Afacerilor Interne, și acolo unde sesizăm astfel de abateri, nu avem nicio reținere să intervenim. Ultima situație, ca să vă dau un exemplu de la Targu Jiu, ați văzut intervenția polițiștilor in speța de la Targu Jiu: imediat ce am primit aceste imagini, am dispus pe linie ierarhică, evident, să realizăm un control la nivelul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj și să vedem dacă s-au respectat procedurile. Și acolo unde au fost astfel de situații și noi am greșit, ne asumăm că putem greși, să tragem invățăminte din aceste greșeli, să le comunicăm structurilor noastre, ca astfel de greșeli să nu se mai repete. Reporter: Revenind la cazul polițistului din Constanța, ați cerut sancțiuni in acest caz sau /.../? Lucian Bode: Categoric nu, categoric nu. Ințeleg că există o verificare din partea structurilor IPJ Constanța. Nu am avut astfel de discuții la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne. Reporter: Dacă mai sunt alți polițiști care zic Nu vom aplica... Lucian Bode: Acum, pentru toți cei care eventual ar spune Nu vom aplica legea, le-am prezentat faptul că 99,9% din colegii lor aplică legea și iși respectă jurămantul și uniforma. Reporter: Aș vrea să vă intreb, domnule ministru, de un caz concret. Ințelegem că la Ilfov, in această dimineață, trei persoane s-ar fi dat polițişti și ar fi intrat intr-o casă, unde au sechestrat alte trei persoane. Dacă știţi despre acest caz și dacă ați primit alte informații, in afară de... Lucian Bode: Nu am fost informat. Sunt la ședința de guvern, de la ora 10:00 aici. Nu ştiu, dacă s-a intamplat după ora 10:00. Nu am cunoștință de acest caz. Au mai fost situații in care falşi polițiști au fost depistați, fie că vorbim de falşi polițişti de la rutieră, fie că vorbim de falşi polițişti de la ordine publică, i-am identificat și astăzi fac obiectul unor dosare penale, răspund in fața legii. Așa va intampla și cu cei de la Ilfov, dacă aceasta este speţa exactă. Reporter: Domnule ministru, voiam să vă intreb, pentru că știu că făcea la un moment dat o verificare corpul de control, pe cum s-au organizat jandarmii in timpul protestului AUR de la parlament, la finalul lunii decembrie. Care sunt primele concluzii din acest raport? Lucian Bode: Da, așa cum bine știți, acolo avem două acțiuni, o acțiune a corpului de control al ministrului, care este in desfășurare. Vreau să vă spun că, atunci cand am stabilit ordinul de control, impreună cu șeful corpului de control, am identificat 22 de puncte pe care echipa de control urmează să le verifice, să le urmărească acolo. Este in desfășurare acest control. De asemenea, așa cum știți, avem deschis un dosar penal in rem, Parchetul Militar a deschis un dosar penal in rem cu privire la anumite activități posibile neconforme ale jandarmilor in data de 21 decembrie. Și, sigur, noi punem la dispoziție materiale parchetului, de asemenea structurile jandarmeriei pun la dispoziția Corpului de control materiale, sunt audiaţi și, la final, vă vom prezenta concluziile. Reporter: Dar știm cat va mai dura acest control, această verificare? Lucian Bode: Nu foarte mult, dar să ştiţi că cel puţin o măsură o anticipez, şi anume aceea de a avea discuţii cat se poate de serioase cu beneficiarul, cu parlamentul, cu privire la modul in care organizăm paza acestui obiectiv. Stiţi foarte bine că noi avem şapte puncte de acces, păzite de jandarmi. Subliniez, doar acele puncte sunt păzite de jandarmi, nu gardul dintre puncte. In consecinţă, dacă un beţiv ca şi cel din Irlanda sare gardul intre cele două puncte, acum, iertaţi-mă, trebuie să vedem ce sistem de monitorizare avem acolo şi dacă este unul performant sau nu. Inţeleg că şi beneficiarii işi fac propria evaluare şi vor lua o astfel de decizie, de a investi intr-un sistem de monitorizare performant şi - de ce nu ? - putem să şi revenim la o iniţiativă, dacă vă amintiţi, mai veche a unui fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, care spunea să dăramăm acele garduri şi să facem zonă de promenadă intre gard şi clădirea parlamentului. Practic, vorbim de obiectiv de securitate, clădirea parlamentului, nu de curtea interioară. Rămane să discutăm şi cu beneficiarul aceste aspecte care ţin de modul in care păzim noi cele şapte puncte de intrare in curtea parlamentului. Mulţumesc. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb cum va funcţiona sistemul acesta cu brăţări electronice din perspectiva poliţiştilor, ce vor trebui ei să facă? - pentru că vorbim şi de nişte angajări, din ce am citit in proiect. Lucian Bode: Aşa este. Anul acesta avem nevoie de 510 poziţii pe care le vom recruta dintre specialişti din sursă externă, după ce anul viitor vom recruta un număr mai mare de poliţişti, ofiţeri şi agenţi, vă pot da cifrele exacte dacă doriţi, iar Legea 146 spune exact ce responsabilităţi are poliţia, ce responsabilităţi are STS, ce responsabilităţi va avea Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Reporter: Dar vor trece printr-o instruire? Lucian Bode: Evident că da. De aceea durează procesul de operaţionalizare, după ce achiziţionăm aceste kituri şi aceste softuri, durează, estimăm noi, in jur de şase luni de zile, astfel că undeva in toamnă vom avea operaţional acest sistem. Reporter: Și ultima mea intrebare: un număr total de cadre care vor fi angajate in Ministerul de Interne in 2022? Lucian Bode: Ei, eu imi doresc un număr cat mai mare de cadre să intre in Ministerul Afacerilor Interne, pentru că am crescut cifra de şcolarizare, aşa cum aţi văzut, şi la şcolile postliceale, şi la academie. Imi doresc ca şi in acest an să avem cele 5.000 de posturi recrutare din sursă externă, cum am avut şi anul trecut. Anul trecut am avut in jur de 8.500 de persoane care au plecat din sistem şi am reuşit să aducem, pe langă cei 5.000 de specialişti cu recrutare din sursă externă, şcoală, promoţia de la academie. Si am mai reuşit un lucru: am reuşit să aducem 2.000 de ofiţeri prin examenul de trecere a agenţilor in corpul ofiţerilor. Imi doresc ca aceste examene să le reluăm in acest an, astfel incat să ne apropiem de zero, adică numărul celor care intră in sistem să fie sensibil egal cu numărul celor care pleacă din sistem. Am avut ani in care au plecat 12.000 şi au venit 5.000. Reporter: Si anul acesta care e estimarea celor pleacă din sistem? Lucian Bode: Nu am o estimare, eu imi doresc să rămană cat mai mulţi in sistem, mai ales cei in jur de 45-50 de ani. Vă mulţumesc, o zi bună! Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Aşa cum vă spuneam, in cadrul şedinţei de guvern de astăzi au fost discutate şi o serie intreagă de măsuri care vizează creşterea preţurilor la energie, gaze naturale. O să-l invit pentru prezentare pe domnul ministru al energiei, după care, pentru partea de controale, o să-l rog pe domnul preşedinte al ANPC să vă dea mai multe detalii. Domnule ministru, vă rog! Virgil Popescu: Bună ziua, am avut la inceputul şedinţei de guvern o discuţie, la solicitarea domnului prim-ministru, cu privire la preţurile la energie electrică şi la gaze naturale, la măsurile pe care le vom lua. Am discutat, practic, cu toţii miniştrii de linie - cu ministrul IMM-urilor, cu ministrul economiei, cu ministrul agriculturii, ministrul de finanţe, ministrul transporturilor - despre măsurile pe care le vom lua. Le ştiţi in linii mari, ele sunt in lucru la ministerele de linie, pentru că, săptămana viitoare, dorim să ieşim cu o ordonanţă de urgenţă să aprobăm aceste măsuri. Se referă la ce vom face după data de 1 aprilie, la prelungirea schemei de ajutor pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri, ce vom face de la 1 februarie, v-am zis că vom acţiona pentru zona de industrie alimentară şi agricultură, siguranţa alimentară fiind foarte importantă. De asemenea, gandim scheme, ministerele gandesc scheme de ajutor şi pentru alte industrii. Am reiterat incă odată faptul că trebuie să existe măsuri ferme vizavi de furnizorii care nu au intocmit facturile corespunzător şi avem deja pe circuitul de avizare, este la final o modificare a /.../ Legii 259, iniţiată prin ordonanţă de Ministerul Muncii, şi acolo vom introduce, aşa cum v-am zis, obligativitatea refacerii facturilor şi neperceperea de penalităţi. Și, evident, vom introduce imposibilitatea debranşării şi pentru ceilalţi consumatori, nu numai pentru cei vulnerabili, care sunt trecuţi deja in Legea 259. Venim, practic, cu un pachet de măsuri care să ajute romanii să treacă peste această perioadă de volatilitate a preţurilor. Absolut toţi colegii mei din guvern sunt cooptaţi impreună la acest efort, evident că vom avea şi o discuţie in coaliţie pentru validarea intregului program şi, in prima sedinţă de guvern, probabil cand va decide premierul, vom lua aceste măsuri. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Intrebări, dacă aveţi, vă rog! Reporter: Domnule ministru, ar fi posibil ca TVA-ul să se reducă la 5%, de la 1 februarie, cum a propus liderul PSD, Marcel Ciolacu? Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus, sunt foarte multe scenarii pe care le luăm in calcul, vor fi validate in prima şedinţă a coaliţiei, după care vom ieşi exact cu toate măsurile pe care le luăm. Reporter: Iar asta inseamnă mai puţini bani la buget. Trebuie să aveţi o idee despre incasărie bugetare şi trebuie să ştiţi dacă v-aţi putea /.../ de aceşti bani/ Virgil Popescu: Aş avea rugămintea ca această intrebare să o puneţi către Ministerul de Finanţe... Ne-a asigurat că este in regulă, nu vorbim de TVA, ne-a asigurat că sunt resurse pentru ceea ce am propus noi. Reporter: Declaraţia dumneavoastră de aseară, in care spuneaţi că cei care se cred nedreptăţiţi in privinţa facturilor ar trebui să nu işi plătească facturile, este considerată una periculoasă, in sensul in care indemnaţi ca oamenii să nu-şi plătească facturile. Care este mesajul dumneavoastră, astăzi, pentru cei care cred că au facturi mai mari şi... Virgil Popescu: Acuma, haideţi să spunem exact ce am spus. Am spus ce aş face eu dacă m-aş găsi intr-o situaţie de acest gen şi m-am găsit intr-o situaţie de acest gen, am fost foarte sincer cu oamenii, m-am găsit de două ori in situaţie de acest gen. Prima dată am reclamat furnizorului, cred că in urmă cu 3 ani de zile, nu s-a intamplat absolut nimic, furnizorul m-a ignorat complet, am reclamat la ANRE, după reclamaţia la ANRE s-a rezolvat situaţia. A două oară, acelaşi lucru. Am reclamat furnizorului, s-a rezolvat de la furnizor. Vă spun ce fac eu. Acuma, chiar am spus, nu recomand nimănui, nu pot să spun nimănui ce să facă, vă spun doar ce am făcut eu, pentru că eu cred că am avut dreptate, iar acea factură, acele lucruri care mi s-au intamplat mie au fost făcute de furnizor in afara legii şi au incălcat legea. Departe de mine gandul de a spune cuiva ce să facă sau să nu plătească, sau să plătească o factură. Nici n-aş putea. Şi am spus acest lucru. Am spus acest lucru, aseară, in emisiune. Nu spun că ceea ce am făcut eu trebuie să facă toţi. Reporter: Iar dumneavoastră, personal, aţi plătit, la vremea respectivă, acea factură? Virgil Popescu: Nu, pentru că s-a rezolvat intr-un timp rezonabil acest lucru. De aceea nu am plătit. Am spus ce am făcut eu. Şi din experienţa proprie. Dar, astăzi, in şedinţa de guvern, a fost invitat şi a venit şi preşedintele Autorităţii de Reglementare şi ne-a spus inclusiv procedurile care trebuie. Oamenii trebuie să ştie că ANRE are un call-center foarte mare, poate prelua foarte multe apeluri, ne-a comunicat că a intrat, incepand de astăzi - şi probabil şi dumneavoastră aţi văzut comunicatul ANRE - intr-un control către marii furnizori, mă bucur că se face odată lumină şi sunt convins că se coordonează cu Autoritatea de Protecţie a Consumatorului, ca să facem odată lumină in aceste cazuri. Ne-a spus inclusiv care este procedura. Procedura există. Eu am aplicat-o, dar procedura există pentru fiecare. Ne-a spus aşa, domnul preşedinte: reclamă la furnizor, furnizorul are posibilitatea să returneze inapoi banii in 5 zile, dacă suma este de peste 100 de lei; dacă este suma sub 100 de lei, greşeala, atunci se scade din factura următoare; dacă furnizorul nu face acest lucru, reclamaţia se duce la ANRE şi rezolvă ANRE acest lucru. Ne-a spus in şedinţa de guvern, pentru că toţi vroiam să ştim exact, premierul a vrut să ştie exact care sunt procedurile. Deci, avem proceduri, există, sunt făcute de Autoritatea de Reglementare, există acel call-center. Autoritatea de Reglementare, săptămana trecută, ne-a trimis şi nouă o solicitare - doreşte să facă o campanie de informare, să-i spunem cam ce am dori şi noi să apară in această campanie de informare şi, impreună, să ajutăm populaţia să ştie ce are de făcut. Pentru că lupta aceasta cu furnizorii de multe ori este inegală, de multe ori işi bat joc de oameni, de multe ori nu-i bagă in seamă. Si eu am fost la randul meu, nu eram ministru, este adevărat, eram parlamentar şi n-am fost băgat in seamă de furnizori, de aceea am spus sincer ce aş face eu. Reporter: Consideraţi că ar fi trebuit să fiţi băgat in seamă doar prin simplul fapt că eraţi parlamentar? Virgil Popescu: Nu, v-am spus că nu eram un om simplu, ci parlamentar, și cu toate acestea nu m-au băgat in seamă. Dar dacă pe mine nu m-a băgat in seamă, gandiţi-vă la un om de rand, la un biet bătran care se află intr-un sat... Reporter: Tocmai. Virgil Popescu: Exact. Si atunci de aceea trebuie să existe instituţii ale statului care să-i apere, şi ANRE, şi cu ANPC, inclusiv către Consiliul Concurenţei a fost astăzi un apel făcut de către premier, să vadă dacă nu cumva este o inţelegere cu aceste preţuri pe piaţă, pentru că trebuie făcută lumină, pusă ordine in această piaţă de energie şi sunt instituţii care pot face acest lucru. Reporter: Dar nici măcar astăzi nu ne-aţi spus cu exactitate sau nu există nişte reglementări clare cu ce fac oamenii acasă. Nu ştiu, să avem un caz X, in care omul de acasă să ştie exact ce să facă, care este parcursul pe care trebuie să-l facă, astfel incat să-şi recupereze banii, sau să afle dacă factura este una reală sau nu. Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus... Dan Cărbunaru: Haideţi să reluăm procedura... Reporter: Păi nu, ne-aţi spus că aţi discutat in şedinţa de guvern. Noi nu am fost in şedinţa de guvern /.../ Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus şi ANRE are această autoritate, el este autoritatea de reglementare in energie... Reporter: Nu, să ne explicaţi aşa, o persoană care este acasă, se uită la factură, o vede. Ce face mai departe? Virgil Popescu: Eu vă explic, cu mare drag vă explic acest lucru, din experienţa mea şi din ce am aflat de la ANRE, din ce ştiu de la ANRE. Cred că este şi sarcina ANRE să vină in intampinarea oamenilor şi să spună acest lucru, pentru că ei fac aceste reglementări... Reporter: Ok, şi dacă ANRE nu vine cu aceste specificaţii, romanii ce fac? La urma urmei, aici vorbim... Virgil Popescu: Exact asta v-am spus... Exact asta am spus, ce am spus şi ieri, ce am spus şi alaltăieri, la emisiuni, intai reclamaţia la furnizor. Dacă furnizorul rezolvă, trebuie să ştie oamenii că dacă suma este mai mare de 100 de lei, atunci furnizorul are obligaţia in cinci zile să o returneze, deci nu să stea cu banii. Dacă este sub 100 de lei, atunci se recuperează din factura urmăroare. Dacă furnizorul nu dă curs cererii, reclamaţie la ANRE. Si eu vă spun că aşa am făcut eu in urmă cu caţiva ani de zile, şi am ajuns la ANRE, şi s-a rezolvat situaţia. Reporter: Ok. Dar in cazul in care primesc penalităţi in factura următoare, pentru că nu şi-au plătit facturile, ce se intamplă mai departe? Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus că această modificare legislativă, in ordonanţă... Reporter: Păi pană la ordonanţa de urgenţă... Virgil Popescu: Păi se intamplă, ordonanţa se va intampla, este pe circuitul de avizare. Reporter: Se va aplica retroactiv? Virgil Popescu: Păi dar ce penalităţi să faci pe o factură care este eronat intocmită? Toţi cei care au intocmit facturi eronate au obligaţia să le storneze, să nu perceapă penalităţi pană la indeplinirea obligaţiei şi toţi beneficiarii legii compensării şi plafonării, nu numai cei vulnerabili, să nu poată fi debranşaţi, tocmai pentru a da o posibilitate oamenilor să-şi rezolve situaţia aceasta. Reporter: Deci dvs., in acest moment, ne daţi asigurări că cei care nu işi plătesc facturile, pentru că nu ştiu dacă sunt corecte sau nu aceste facturi, nu vor avea penalităţi, pentru că dvs... Virgil Popescu: Nu, eu vă spun că toţi cei care au intocmit facturi eronate, toţi furnizorii - şi o să vedeţi probabil exemplu, o să vedeţi şi de la ANRE exemple - vor trebui obligaţi, şi cu amendă, vor fi obligaţi să le storneze, să nu perceapă penalităţi şi le vor şi face corespunzător, nu vor emite facturi in care vor storna dar vor percepe penalităţi. Este interzis acest lucru şi nu vom permite acest lucru. Dan Cărbunaru: O secundă. Dacă-mi permiteţi să vin cu clarificări suplimentare pe această zonă, după cum ştiţi, prim-ministrul Nicolae Ciucă a făcut acest anunţ incă de ieri in privinţa penalităţilor. Neperceperea de penalităţi vizează facturile emise pentru categoriile de consumatori casnici protejaţi, adică cu acel consum pană la 300 de kilowaţi/oră, plus 10%, cărora le-au fost transmise facturi care nu au ţinut cont de reglementările legale. Acelea sunt facturile care nu sunt purtătoare de penalităţi şi acest lucru se va reglementa in zilele următoare. Reporter: Penalităţile nu pot fi deja puse? Virgil Popescu: Nu, acum haideţi să nu exagerăm, penalităţile se pun la 30 de zile după neplată, asta este legea. Abia le-au emis.... Reporter: Adică din 30 ianuarie incolo... Virgil Popescu: Adică abia le-au emis, abia au emis facturile. Dan Cărbunaru: In plus, domnul ministru a făcut referire la comunicatul ANRE, pe care probabil că l-aţi primit şi dvs. Dacă nu, o să-i rugăm pe colegii de la comunicare să vi-l transmită, dar ANRE deja a prezentat public, incă de dimineaţă, procedura pe care orice consumator care are semne de intrebare ar trebui să o urmeze. Clienţii care au neclarităţi privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale trebuie să se adreseze inițial furnizorului care a emis factura pentru clarificări. Furnizorul are obligația legală de a transmite explicații clare și ușor de ințeles privind modul in care s-a calculat factura, in special dacă nu este bazată pe consumul real, in măsura in care răspunsul formulat de furnizor nu aduce clarificările necesare, clientul final avand posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții in acest sens, chiar și instanței de judecată. Recomandările ANRE le găsiţi detaliate in comunicatul de presă, incluzand aici incheierea unei convenții de consum cu furnizorul de energie, solicitarea citirii lunare a contorului sau verificarea dacă factura s-a efectuat potrivit indexului transmis. In același timp, insă, și prim-ministrul Nicolae Ciucă a fost extrem de ferm astăzi, solicitand ANPC și domnul președinte aici de faţă vă va da detaliile necesare, să intensifice controalele tocmai pentru a verifica dacă sunt respectate normele deja emise. Sunt, așadar, două pachete de măsuri, unul care vizează plafonarea prețurilor pentru consumatorii casnici și celelalte pachete care țin de verificarea modului in care furnizorii respectă aceste norme și aici ANPC are un rol extrem de important. Mesajul premierului a fost extrem de ferm: dacă au nevoie de sprijin, vom putea folosi structurile de control ale ministerelor de linie, chiar și al Guvernului, tocmai pentru a putea interveni in timpul util, ori de cate ori există sesizări sau informații care țin de nerespectarea regulilor de emitere a facturilor. Vă rog! Intrebări. Reporter: Domnule ministrul, aș reveni puțin la reducerea TVA și la declarația partenerului dumneavoastră de partid și lider, de altfel, Florin Cițu, care spune așa: că reducerea TVA la energie și gaze ar fi ciudat interpretată de agențiile de rating și ar putea să fie un șoc pentru economia națională. Inainte să ne trimiteți la ministrul de finanțe, suntem siguri că și dumneavoastră ne puteți lămuri. Virgil Popescu: Dați-mi voie să avem această discuție vizavi de măsurile pe care le vom lua incepand cu data de 1 aprilie și cele cu 1 februarie pentru zona de industrie alimentară, să le avem pachet, să le discutăm in coaliție și apoi să le prezentăm. De ce să facem speculații pe diverse interpretări ale fiecăruia. Reporter: Nu interpretăm. Este o declarație. Virgil Popescu: Da, sigur. In momentul de față, Legea compensării și plafonării, și știți foarte bine că eu am susținut in Parlament ca pentru intreprinderile mici și mijlocii să scoatem elemente de cost din prețul energiei, tocmai pentru a scădea prețul produselor sau a serviciilor pe care il face, pentru că reducerea TVA pentru companii inseamnă, practic, o lichiditate in plus, dar nu un element de cost. Şi lăsați-ne să avem, impreună cu Ministerul de Finanțe, toate aceste soluții pe masă, să le discutăm și evident cand le vom finaliza, le vom face publice. Reporter: Dar cum ar putea fie interpretată greșit de agențiile de rating această măsură? Virgil Popescu: Nu cunosc. Vă rog frumos nu mă puneţi să discut declarațiile altcuiva. Reporter: Bună ziua! Totuși, insist. Spuneți-ne, vă rog, cum s-ar aplica acest TVA de 5%, la factura finală sau la prețul pe kilowatt-oră. Nu imi dau seama care sunt discuțiile acum. Virgil Popescu: Lăsați-ne să finalizăm. Adică cum? In loc să fie cota de TVA de 19%, e de 5%. Reporter: Așa cum este sistemul actual, in loc de 19%, să fie 5%. Virgil Popescu: Noi vorbim de noile compensări, de noua lege, care va incepe cu 1 aprilie. Lăsaţi-ne să o finalizăm. Dar pe final va fi, dacă vom adopta TVA 5%, va fi inchiderea cu 5%. Nu se mai inmulţeşte cu 19%, se inmulţeşte cu 5%. Reporter: Bun. Și atunci mă gandesc că ați estimat și un impact bugetar in sensul acestei reduceri? Virgil Popescu: Impactul bugetar il calculează Ministerul de Finanțe. Reporter: Ok. Virgil Popescu: Tocmai de aceea, lăsați-ne să finalizăm. Reporter: Aş mai dori tare mult să ne precizați dacă ne puteți da mai multe detalii, aţi spus așa: că veți impune obligativitatea de a nu se debranșa și alți consumatori. La ce v-aţi gandit? Virgil Popescu: In Legea consumatorului vulnerabil și in Legea plafonării și compensării există obligativitatea nedebranșării consumatorului vulnerabil. După ce am văzut ce fac furnizorii, emit facturi, forțează plata acestor facturi, existand acest risc al debranșării, evident, in momentul cand le dăm o sancțiune pe facturi, de refacere a facturii, de o nepercepere a penalităților, evident că trebuie să ne asigurăm că nu pot fi abuzuri din partea furnizorilor impotriva oamenilor care nu au capacitate de negociere cu furnizorii, așa cum probabilitatea să aibă firmele mari, ne asigurăm că nu pot să ii debranşeze. Pe toată perioada aceasta de aplicare a legii nu vor fi debranșări, nu numai pentru consumatorii vulnerabili, care sunt protejați, ci și pentru restul consumatorilor. Lucrurile sunt simple. Reporter: Şi aş mai dori să ne spuneţi cum apreciaţi oferta Hidroelectrica? Inţeleg că acum are o ofertă pentru clienţii noncasnici de 3.300 de lei Megawatt-oră? Virgil Popescu: Nu cunosc oferta Hidroelectricii, credeţi-mă. Nu cunosc oferta pentru clienţii noncasnici, dar ar trebui după conferinţă să mi-o arătaţi şi mie, să mi-o trimiteţi pe WhatsApp, să văd ca să pot să intreb. Chiar nu ştiu oferta Hidroelectricii. Ştiu oferta Hidroelectricii pentru consumatorul casnic, indiferent de consum, care este, cu tot cu TVA, de 68 de bani, 255 de lei Megawattul de energie electrică. Reporter: Bună ziua! Pe ce perioadă s-ar aplica suspendarea penalităților și nedebranșarea celor care nu iși plătesc facturilor? Virgil Popescu: Nedebranșarea am spus că pe toată perioada legii. Reporter: De iarnă, adică pană in aprilie? Virgil Popescu: Pe toată perioada de valabilitate a legii. Legea, vedeţi, că este valabilă, se fac facturi și in iulie pe toată perioada de regularizare. Reporter: Deci şi după aprilie incolo? Virgil Popescu: Evident, și după aprilie, pe toată perioada legii, pentru că legea acționează pană la finalizarea tuturor regularizărilor, iar, evident, pană cand refaci factura dacă e greșită, nu percepi penalități, este evident Reporter: Am inţeles. Şi spuneați că vă gandiți la măsuri mai ferme impotriva companiilor, furnizorilor care nu au respectat legea cand au calculat facturile. Virgil Popescu: Deci există, in momentul de față, două tipuri de sancțiuni care pot fi date: una pe legea ANPC-ului, pe practici inșelătoare. Evident, din moment ce tu emiţi altă factură decat trebuie, decat ar trebui in lege, incerci să inșeli acest om, să ii iei niște bani in plus, și alta pe Legea energiei electrice, pe care o poate aplica, care este mult mai mare, pe care o poate aplica ANRE-ul. De aceea, mă bucur că intră in control ANRE-ul, pentru că poate să aplice amenzi mai mari pe același tip de contravenții. Ne gandim să punem și in Legea plafonării, suplimentar, de ce nu, o amendă la cifra de afaceri pentru cei care fac in mod repetat, pentru că am văzut că s-au făcut in mod repetat, s-au făcut și in noiembrie, s-au făcut și in decembrie. Şi, aici, modul repetat ăsta trebuie gandit foarte bine, repetat o factură, două, trei... Păi ei au emis milioane de facturi, au dat drumul la milioane de facturi către clienți, făcute in mod eronat. Mai e nevoie de ceva, de gandit că aceasta nu este in mod repetat? Reporter: Imi amintesc că aţi propus această măsură şi in vară, cand au fost probleme de asemenea cu facturile. Virgil Popescu: Am băgat in Legea energiei, au această posibilitate de... Reporter: Amendă pe cifra de afaceri? Virgil Popescu: Amendă pe cifra de afaceri. Reporter: Şi acum vă gandiţi să o majoraţi? Virgil Popescu: Nu, acum ne gandim să punem inclusiv in lege, in lege specială, in legea aceasta specială a plafonării şi compensării sancțiune pentru cei care nu respectă legea efectiv. Reporter: Dar nu ar fi aceeași sancțiune, pană la urmă? Virgil Popescu: Ba da. Numai că pe Legea energiei electrice practicile acestea se pot aplica nu numai la facturi. E mai largă accepțiunea amenzii din Legea energiei. Reporter: Şi o altă intrebare: ați afirmat că e posibil ca măsuri de sprijin, scheme de ajutor să fie date și altor industrii, pe langă industria alimentară și /.../ Virgil Popescu: Discutăm acest lucru in Guvern, discutăm cu misterele de linie și vom discuta in coaliție inclusiv și apoi vom ieşi public. Dan Cărbunaru: Se vorbeşte şi despre IMM-uri? Virgil Popescu: Se vorbește, evident, despre toate IMM-uurile, continuarea pachetului de măsuri pentru IMM-uri, de o nouă de schemă de ajutor pentru IMM-uri. Așteptăm și propunerea de la Ministerul IMM-urilor. Inclusiv domnul ministru al economiei a ținut să ne spună și despre alte industrii și am rugat ministerele de linie să vină cu propuneri, să ne intalnim impreună și apoi să luăm deciziile. Dan Cărbunaru: Rolul acestor măsuri - trebuie să spunem acest lucru - este de a avea o abortare echilibrată intre măsurile de protecție pentru consumatorii casnici și nevoia de a ne proteja economia, de a proteja antreprenorii, de a proteja firmele romanești de această creștere a prețului la electricitate, la gaze din ultima perioadă. Se caută cele mai bune măsuri și pentru a proteja locurile de muncă, pană la urmă, fiecare afacere onestă, sprijinită in această perioadă de statul roman, generand, la randul ei, garantarea locurilor de muncă pentru romani. Virgil Popescu: Foarte bună completarea. Toate măsurile care vor fi către companii vor fi condiționate de păstrarea locurilor de muncă - asta am mai spus-o, dar ţin să o spun de fiecare dată pentru că pentru noi este foarte important: ajutăm companiile, dar să iși mențină locurile de muncă. Reporter: Și revenind la consumatorul casnic, mai ales la consumatorul care poate nu știe să citească o factură de electricitate, nu are cunoștințe despre cum se calculează și nu observă că e in neregulă o factură, cum ii ajutați pe aceștia? Cum ii protejaţi? Virgil Popescu: Acum, am avut această discuție cu cei de la ANRE și pe bună dreptate mi-au răspuns Trebuie să știm de acest lucru. De aceea, au acel call center cu foarte multe linii de telefon. Cred că un telefon pe linia de informare a ANRE-ului, să ii spună un specialist de la ANRE dacă această factură este intocmită corect sau nu, cred că acest lucru se poate și de acolo evident lucrurile merg in turnura care /.../. Dan Cărbunaru: Putem să vă spunem numărul ANRE-ului, să rugăm şi pe domnul preşedinte al ANPC, de asemenea, să facă acest lucru, pentru că cele două instituţii deja acţionează in acest sens: 037.455.42.65. Aşadar, 037.455.42.65. Este un telefon cu tarif normal, disponibil prin intervenţia ANRE, oricine are nevoie de informaţii, clarificări privind piaţa de energie, procesul de schimbare a furnizorului de energie, gaze naturale, sau, imporant acum, facturare a energiei electrice şi a gazelor naturale, se poate adresa la această linie de call center pusă la dispoziţie de ANRE. Şi de indată ce alături de noi va veni şi preşedintele ANPC, cu siguranţă vom putea prezenta şi datele de contact pentru specialiştii ANPC care să vină să protejeze, pe de o parte, pe cei care se consideră afectaţi de suprafacturare, de preţurile prea mari şi să explice şi procedura de sesizare. Reporter: Domnule ministru, o intrebare, vă rog. Interzicerea debranşării este o măsură pe care am avut-o in vigoare şi anul trecut, atunci cand a fost in vigoare, s-au acumulat datorii destul de importante, un sfert de miliard de lei. Virgil Popescu: Aşa este. Reporter: Industria a fost afectată atunci. Cum vi se pare această măsură, pentru că ne aşteptăm ca datoriile care se vor acumula să fie şi mai mari, avand in vedere că preţurile au crescut? Virgil Popescu: Aveţi perfectă dreptate. Măsura reunuţării la această debranşare a fost luată in urma acumulării datoriilor foarte mari. Intre timp, acest lucru s-a reglat. Dar, intre timp, a apărut in piaţă un comportament incorect, să spunem, din partea celeilalte părţi, a furnizorilor. Or, noi trebuie să fim echilibraţi şi să venim şi in sprijinul clienţilor, atunci cand este cazul; iar faptul că s-au intalnit şi ne demonstrează realitatea că s-au intocmit milioane de facturi intr-un mod eronat şi există acest risc, ca pană la finalizarea tuturor litigiilor, să zicem, cu ANRE, direct cu furnizorii, pană la plată, să existe acest risc asupra oamenilor, de debranşare, nu poate să rămană aşa. De aceea introducem. Iar pentru consumatorul vulnerabil - şi sunt suficient de mulţi şi vulnerabili - oricum există acest lucru. De aceea, impreună la pachet cu măsura refacerii facturii, neperceperea de penalităţi, luăm şi aceasta in calcul, pentru că nu este normal ca să planeze asupra unui client, asupra unul beneficiar, asupra unui roman, in spectrul acesta, al posibilităţii debranşării, pană cand imi rezolv. Asta ar pune pe o poziţie de forţă furnizorul in relaţia cu clientul. Reporter: Ştiţi in ce măsură s-au recuperat acele datorii, acel sfert de miliard? Cam cate datorii au mai rămas acum? Virgil Popescu: Nu am intrebat furnizorii, dar, la data respectivă, piaţa a spus că sunt datori şi erau acele datorii. După ce s-a reglat acest lucru, probabil şi-au făcut convenţii de eşalonare, acest spectru a dispărut. Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Vă rog, dacă mai aveţi intrebări. Reporter: Da, domnule ministru, bună ziua, in opinia dumneavoastră, cine se face responsabil, pentru că s-a ajuns in această situaţie, in care furnizorii de energie electrică, in mod intenţionat, au emis facturi eronate. Ce autoritate...? Virgil Popesc: Acum, imi puneţi o intrebare destul de grea. Imi este foarte greu să spun cine este vinovat. Furnizorii, in primul rand, sunt vinovaţi, pentru că nu au respectat legea. Deci, dacă legea spune cum să intocmeşti şi legea spune să intocmeşti facturile cu plafonare şi cu compensare, nu legea spune dă drumul la facturi, aşa cum erau inainte şi după aia reglează-le tu cand iţi termini soft-ul, inseamnă că furnizorii sunt. Iar cum au fost sesizate autorităţile, este adevărat, după o săptămană, au reacţionat, şi ANPC, şi ANRE; ANPC mai repede, ANRE... şi ele, sper şi Consiliul Concurenţei, să vedem, totuşi, dacă nu cumva există o inţelegere pe preţuri, pentru că, pană la urmă, trebuie să vedem şi formarea acestor preţuri. Noi avem nişte mijloace de protecţie in lege puse, adică ei nu pot deconta peste o valoare medie a achiziţiilor, care o fac in lunile acestea de iarnă, luand in calcul toate achiziţiile din urmă. Deci ne-am pus o măsură de protecţie ca să nu abuzeze furnizorii de preţuri şi, apoi, de rambursări de la bugetul de stat, dar vrem să vedem exact ce s-a intamplat in această piaţă. Dar - după părerea mea - singurii răspunzători sunt furnizorii. Deci au greşit. Sper să nu fi greşit intr-un mod intenţionat, pentru că, uneori, v-am spus, şi eu mă gandesc, oare n-au făcut-o, aşa, intenţionat? Reporter: Daţi-mi voie să citez dintr-o postare făcută de liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, in pagina sa de socializare: In momente excepţionale, o guvernare poate proba prin măsuri excepţionale că este preocupată cu adevărat cu viaţa cetăţenilor săi, nu cu miniştrii care se lamentează la televizor că o companie de stat din energie ii fură pe romani, dar nici măcar nu schimbă conducerea firmei, unde ministerul său este acţionar. Credeţi că aţi fi putut lua o măsură? Virgil Popescu: Dacă vă referiţi la furnizor, Ministerul Energiei nu este acţionar majoritar la nici o companie furnizoare. Mai mult nu aş vrea să comentez, pentru că nu are rost să comentăm, vrem să găsim soluţii şi impreună să le rezolvăm, atat. Reporter: Dacă-mi permmiteţi, prima intrebare ar fi, dacă ne puteţi spune procentual, cu cat a scăzut anual producţia de energie anul trecut faţă de acum cinci ani. pentru că sunt vehiculate nişte cifre pe piaţă şi in ce măsură are un impact asupra preţului faptul că a scăzut producţia la nivel naţional? Virgil Popescu: Acum, e adevărat, producţia de energie electrică, faţă de acum cinci ani de zile, a scăzut, cu 5-10%. In schimb, a crescut capacitatea de intreconectare a Romaniaei de la 1.000 de megawaţi la 3.000 de megawaţi cu ţările vecine, deci in paralel s-au făcut tot felul de investiţii. S-au oprit capacităţi vechi, care nu mai funcţionau, nu mai aveau autorizaţie de mediu. A crescut şi consumul. Vă pot spune că anul trecut, că nu mai suntem in decembrie, anul trecut producţia de energie a fost mai mare decat in anul 2020. Este clar, am spus-o şi o voi susţine intotdeauna, atat timp cat nu vom face investiţii noi şi nu vom pune in funcţiune noi capacităţi de producţie, vom avea probleme in sistemul energetic naţional. Asta este prioritatea numărul unu. Sigur, pe termen scurt să rezolvăm problemele, dar in paralel să pornim investiţiile. In martie veţi vedea call-urile de proiecte pe PNRR. Sper ca in ianuarie să avem decizia de restructurare a Complexului Energetic Oltenia şi aprobarea investiţiilor pe gaz la Complexul Energetic Oltenia, şi vorbim de sute de milioane de euro, fondul de modernizare, următorul call de proiecte, şi anul acesta să fie anul demarării proiectelor de investiţii. Nu mai vorbesc de Unitatea 3 şi 4 de la Cernavodă şi să nu uităm că 3 şi 4 de la Cernavodă au fost blocate şapte ani, şapte ani de zile, intr-o aşa-zisă negociere cu partea chineză, iar dacă in 2018 aveam o lege offshore care putea să demareze investiţiile, astăzi aveam gaze din Marea Neagră şi nu mai aveam soluţia asta. Reporter: Deci reducerea producţiei a contribuit la majorarea preţului? Virgil Popescu: Eu tot timpul dau exemplul pieţelor europene. Uitaţi-vă la Franţa, care este exportatoare netă de energie, e adevărat, are de o lună de zile nişte probleme, dar nu asta este problema, Franţa are cu mult preţul peste alte ţări. Energia, reţelele din Romania, piaţa de energie din Romania e legată cu toată Europa, iar energia se duce dintr-o parte in alta, de la preţul cel mai ieftin la preţul cel mai scump. Energia nu poate fi stocată in interior şi atunci, dacă produci energie, te duci in afară. Suntem cu preţul cel mai mic de cateva zile din Europa. Este preţul cel mai mic, dar e un preţ mare. Cu preţul cel mai mic din Europa, suntem pe export net, pentru că avem vant. Mixul energetic la noi in Romania in momentul de faţă este dacă bate vantul. Dacă avem vant, avem export, dacă nu, avem import. De cateva zile avem export, avem preţul cel mai mic, este undeva la 170 de euro pe piaţa spot, dar este mare totuşi. Deci cred că v-am răspuns indirect la acest lucru. Reporter: Pentru că vorbeați de investiţii, cand va fi operațională Centrala de la Iernut şi dacă vă considerați vinovat de faptul că nu este deja funcțională din 2020, aşa cum aţi promis? Virgil Popescu: Centrala de la Iernut sperăm să fie gata printr-o modificare legislativă anul acesta. In 2020, am prelungit contractul care expirase exact cand am depus jurămantu, atunci expira contractul de asociere. L-am mai prelungit un an de zile, le-am, dat răgaz asocierii să termine, dar, culmea tupeului, acele asocieri, la sfarşitul anului au cerut 60 de milioane de euro in plus ca să finalizeze. In momentul acela am spus, gata, ajunge. Deci nu merge să-ţi baţi joc de o investiţie pe care Romgazul a plătit-o şi-a ţinut plăţile la termen, nu are intarzieri de plată, dar, din păcate, vechea conducere a Romgaz nu a urmărit investiţiile, pentru că dacă urmărea investiţiile, nu se ajungea aici. Reporter: Aici, practic ce să inţelegem, că in momentul in care aţi spus la Targu Mureş că va fi funcţională la finalul lui 2020 nu aveaţi toate aceste informaţii la dispoziţie? Dvs aţi făcut această promisiune... Virgil Popescu: Nu-mi aduc aminte de această declaraţie, dar probabil că există, dar pe garanţia consorţiului de firme că o va finaliza pană in 2020, da, după care au inceput să solicite sume suplimentare. Or, nimeni din Romgaz nu poate să plătească suplimentar pentru un contract cu preţ fix, la cheie, aşa cum este incheiat. Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Vă rog. Reporter: Aş reveni, domnule ministru, cu cateva completări. Spuneați ieri că sancțiunile pentru acei furnizori care au greșit intenționat sau nu pot merge chiar pană la retragerea licenței. Astăzi, mai susțineți acelaşi lucru şi dacă da, in baza cărei legi, cea de săptămana viitoare? Virgil Popescu: Legea energiei permite şi acest lucru, retragerea licențelor pentru abateri repetate. Avem texte legale, numai că trebuie puse in practică. Bun, acum nu poți să retragi licența unui mare furnizor in plină iarnă, dar poți să ii dai la sancțiuni incat să nu mai facă acest lucru și să planeze acest spectru de retragere a licenței ulterior. Deci există texte legale. Nu trebuie să reinventăm. Da, dacă dorim să dăm sancțiuni exact pe Legea plafonării și compensării, sigur trebuie să punem in practică acest lucru, dar asta nu impiedică niciun organ de control să dea in momentul de față aceste sancțiuni din lege, pentru că ele există atat la ANPC, cat și in Legea energiei. Reporter: Şi ce facem cu marii consumatori, care iși inchid porțile sau, bine, reduc numărul de angajați, cum este ALRO, Azomureș, SIDEX, pe ei cum ii ajutați? Virgil Popescu: Acum, cred că nici ALRO, nici Azomureș nu au redus numărul de angajați. I-au trimis in şomaj tehnic. ALRO a primit 396 de milioane de lei ajutor de stat la sfarșitul lui octombrie - inceputul lui noiembrie; Azomureș - 125 de milioane. Schema este in notificare la Comisie pentru prelungire. La SIDEX, la fel, și ei au primit ajutor de stat. Marii consumatori au schemă, au avut o schemă care va fi prelungită de ajutor de stat, dar cu condiția - și ei știu lucrul ăsta - păstrării locurilor de muncă. De aceea, sunt ușor sceptic in a spune că ei nu vor porni, odată ce işi vor găsi un furnizor rezonabil şi credeți-mă că ALRO discută și are discuții şi sunt convins că işi va găsi un furnizor de energie electrică, din informațiile pe care le am, și nu cred că vor face disponibilizări. Reporter: Bună ziua! Pentru că sunteți ministru al energiei, explicați-ne foarte clar ce face un om cu factura mărită? Unde se duce, cine ii calculează, in cat timp iși dă seama dacă a greșit sau nu furnizorul, calculul in factură, i-a pus sau nu i-a pus compensația? Virgil Popescu: Tocmai ce v-am explicat. Reporter: Ne-aţi spus să mergem la furnizor, dar eu vă intreb/.../ Dan Cărbunaru: Am descris procedura. Virgil Popescu: Primul lucru: procedura care există este o procedură implementată prin legislație secundară, prin ordin al președintelui ANRE, care vine din Legea energiei electrice și a gazelor naturale, prin care ANRE are aceasta atribuție de a reglementa piața atat de energie, cat şi de gaze naturale. Dan Cărbunaru: Haideţi să mai explicăm o dată, domnule ministru, daca doriţi. Virgil Popescu: O explicați dumneavoastră? Dan Cărbunaru: Cum doriți, dar ca dumneavoastră nu o poate explica nimeni. Virgil Popescu: Ok. O explic. Dan Cărbunaru: Pot să incerc din nou, dacă vreţi, pentru că se bazează pe ceea ce ANRE a comunicat incă de dimineață. Așadar, consumatorul dacă are neclarități privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale, potrivit comunicatului dat astăzi de ANRE - trebuie să spun această sursă - in primul rand trebuie să sesizeze furnizorul care a emis factura pentru clarificări. Furnizorul, la randul său, după ce este sesizat de consumatorul casnic, are obligația să ofere explicații. Dacă explicațiile respective nu il conving sau nu sunt relevante pentru consumator, pentru client, pentru cetățenii romani... Reporter: In cat timp furnizorul vine cu un răspuns pentru client? Dan Cărbunaru: Aici probabil că ANRE-ul vă poate prezenta exact și termenele. Vă pot vă pot spune care este procedura, nu și termenele. Intr-un timp rezonabil, furnizorul trebuie să ofere aceste explicații. Dacă explicațiile respective nu sunt acceptate de către client, după clarificările respective, clientul final are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții in acest sens, la nevoie chiar și instanței de judecată. Alături de noi, cum vă spuneam, se află și președintele ANPC, de asemenea un rol important in relația cu romanii, cu cei care in calitatea aceasta de consumator casnic fiind, ar putea avea semne de intrebare in legătură cu facturile pe care le primesc la energie electrică sau la gaze, și fie se adresează ANRE, fie se adresează ANPC, instituțiile statului sunt obligate, practic, să intervină și să verifice situația reală, procedura fiind aceasta: o sesizare adresată furnizorului, ceea ce vă spunea mai devreme domnul ministru al energiei că a făcut și domnia sa la un moment dat. Reporter: De ce ANRE face abia acum aceste controale, domnule ministru, in condițiile in care facturile astea curg de săptămani bune și dumneavoastră spuneați că le-aţi cerut să ia măsuri? Virgil Popescu: Eu nu pot să cer măsuri ANRE-ului. Deci ANRE-ul este o instituție independentă, in subordinea Parlamentului, și vreau să rămană și imi doresc să rămană independentă. Eu am solicitat public și mulțumesc ANPC-ului și ministrului economiei ca ANPC-ul să facă un control rapid și ANPC a făcut. De ce am solicitat ANPC-ului? Pentru că se poate mișca foarte repede. Chiar dacă nu are amenzi foarte mari, are, și probabil domnul președinte o să vă spună, o sancțiune complementară, care ii obligă, prin procesul verbal de contravenție, să refacă facturile, să reducă ...; practic să ne atingem acel scop ca oamenii să fie protejați. De aceea am solicitat ANPC-ului. Mă bucur că ANRE a demarat acest control, pentru că odată ce demarează ANRE-ul un control, credeți-mă că se va lăsa cu amenzi mult mai mari și furnizorii, sunt convins că nu vor mai greși. Reporter: Amenzile alea care există deja, dar pe care trebuie să le mai introduceți intr-o lege. Virgil Popescu: Nu, amenzile sunt pe legea energiei, dar dacă se simte nevoia să punem amenzi mai dure decat există in acest moment in legea energiei, la nivel de 5% din cifra de afaceri, le vom face in această lege specială de compensare. Reporter: Bun. Cine sunt vinovații pentru tot ce se intamplă acum in ceea ce privește energia pe aceste facturi majorate? Ne-ați spus că furnizorii. Vă intreb dacă, in opinia dvs, doar furnizorii sunt vinovați sau şi autoritățile? Virgil Popescu: Păi in momentul cand nu emiți factură in 15 decembrie pentru luna noiembrie, pentru că nu ţi-ai făcut soft-ul... ok, ai anunțat... unii furnizori au anunțat că nu vor emite facturi, dar emiți in ianuarie facturi pentru noiembrie şi pentru decembrie necompensate, neplafonate, după care prin ianuarie iți aduci aminte şi le stornezi, dar ai dat drumul in piață şi creezi o panică şi probabil nu le-ai finalizat pe toate, cine poate fi vinovat de faptul că ai incercat să păcălești oamenii... Ai avut o lege, spune clar in lege, te poate ințelege oricine, nu ai finalizat soft-ul, ok, dar nu emite facturi. Finalizează soft-ul și emite facturi. Toți știam, dacă vă aduceți aminte, prin decembrie, intrebarea dvs era ce vor face oamenii cand vor primi facturile compensate şi plafonate cate două luni. Ei nu, ei au preferat să trimită facturi așa. Reporter: Deci autoritățile nu au nici o vină, să ințeleg... Virgil Popescu: Eu n-am spus că autoritățile, poate că autoritățile s-au mișcat... Reporter: Care sunt autoritățile care au greșit... Virgil Popescu: Poate că autoritățile de control... Reporter: Domnule ministru, care sunt autoritățile care au greșit? Virgil Popescu: Furnizorii in primul rand. Eu nu vreau să fac procese de intenţie nimănui... Reporter: Deci nicio autoritate n-a greșit. Virgil Popescu: Eu nu pot să fac procese de intenție nimănui, eu doar am remarcat că atunci cand dvs aţi sesizat şi am făcut un apel public către ANPC, ANPC-ul s-a mişcat, atat. Reporter: Deci faptul că ANRE a inființat un call center cu săptămani distanță după ce facturile au inceput să vină majorate, nu vedeți nici o vină aici? Virgil Popescu: Da, ANRE-ul trebuia să se miște mai repede. Reporter: Nu vedeţi nici o vină in faptul că deşi ştiaţi in urmă cu două săptămani, cu trei săptămani de fapt, asta la mijlocul lui decembrie, ştiaţi foarte bine că există un singur furnizor care s-a pregătit, chiar dvs aţi spus, care s-a pregătit pentru... Virgil Popescu: Nu, nu, nu imi puneţi cuvinte in gură. Eu am spus ieri că un singur furnizor, din toate discuțiile, mi-a comunicat ieri, pentru că ieri am avut discuții cu el, că a emis facturi in 15 decembrie. Reporter: Bine, eu vă spun ce aţi spus la mijlocul lui decembrie, ca o declarație dacă vreți. Virgil Popescu: Nu cred că am declarat eu așa ceva... Reporter: Spuneați că pe atunci un singur furnizor s-a pregătit și că urmează să se pregătească şi ceilalți... Virgil Popescu: Nu, am spus ieri... Reporter: Si vedem acum, ne trezim in ianuarie că... Virgil Popescu: Nu, credeți-mă, ieri in conferința de presă de la Parlament am spus așa: am aflat că un singur furnizor, şi nu-i dau numele, s-a pregătit şi a emis facturi in 15 decembrie, dintre toți cei patru mari furnizori. Reporter: Bună ziua! Concret, aceste noi modificări ați zis că vor fi sancțiuni pe cifra de afaceri, suplimentar la legea plafonării şi compensării şi imposibilitatea debranșării clienților... Virgil Popescu: Da. Reporter: Pe ce perioadă? Virgil Popescu: Pe perioada de aplicare a legii. Reporter: Cand ar urma să se... Virgil Popescu: Săptămana viitoare. Există deja proiectul de ordonanță inițiat de către Ministerul Muncii, a trecut pe la noi pe la avizare, am făcut şi noi modificări. Deci avem un proiect de lege de modificare a Legii 259 şi cand il vom aproba, vor fi şi aceste lucruri pe care le-am hotărat ieri impreună cu primul ministru in intalnire. Dan Cărbunaru: Am văzut că sunt foarte multe intrebări legate de ce au făcut autoritățile. Ii mulțumesc pentru răbdare domnului președinte al ANPC şi l-aş invita alături de noi... Reporter: O singură completare, vă rog mult! Dan Cărbunaru: Da, sigur. Reporter: O singură completare, dacă-mi permiteți, pentru că domnul ministru spunea că nu-și aduce aminte că ar fi promis un termen de finalizare a centralei de la Iernut. Pe 29 mai 2020, la Targu Mureș, cum vă spuneam și mai devreme, aţi spus exact aşa: Centrala de la Iernut va putea fi pusă in funcțiune anul acesta, spre sfarşitul anului. Virgil Popescu: Da, am spus, probabil că am spus şi probabil că acel consorțiu... Dan Cărbunaru: Domnul ministru nu a contestat memoria dvs, doar nu era sigur exact cum a făcut această mențiune. Virgil Popescu: Si v-am spus şi care au fost motivele, pentru că la sfarșitul anului 2020 sau inainte de sfarșit au solicitat suplimentarea cu 60 de milioane de euro, deci o nesimțire, ca să-i spunem pe drept, in condițiile in care ajutorul de stat este de 50 de milioane de euro prin Planul Național de Investiții. Reporter: Deci ințeleg că nu e nici un fel de culpă din partea dvs. Că a fost ratat acest obiectiv. Virgil Popescu: Il vom finaliza in 2022. Virgil Popescu: Ca să știți ca măsură a fost demis și directorul Romgaz tot in 2020 care nu a urmărit această investiție Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru. Virgil Popescu: Vă mulțumesc și eu. Dan Cărbunaru: După cum vă spuneam, astăzi, in cadrul ședinței de guvern, prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă a solicitat autorităților cu competențe in domeniu să verifice situația facturilor sesizate ca fiind neconforme cu plafoanele stabilite de către Guvern și ANPC are un rol extrem de important in acest sens. Il avem alături de noi pe domnul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, domnul președinte Mihai Culeafă. Vă rog, domnule președinte. Mihai Culeafă: Vă mulțumesc. Bună ziua. In urma reclamațiilor venite din partea consumatorilor și in urma sesizării publice făcute de către domnul ministru Virgil Popescu, in data de 6 ianuarie am demarat o serie de controale la toți operatorii economici furnizori de energie electrică și gaze. Pană in momentul de față, au fost controlați 37 de operatori economici, cu unul sau mai multe puncte de lucru in toată țara, unde au fost depistate cateva neconcordanțe in ceea ce privește Legea 259 de compensare și plafonare a prețurilor. Aș vrea să dau două exemple relevante in acest sens. Doi mari operatori economici au emis facturi pe luna noiembrie, fără a aplica plafonarea sau compensarea prețurilor, menționand faptul că au intarziat normele de aplicare a legii. De asemenea, au calculat noile prețuri pornind de la valoarea lor fără TVA. In acest caz, s-a propus incetarea de practici comerciale incorecte. Controalele vor continua in perioada următoare și se vor intensifica in toată țara la absolut toți operatorii economici furnizori de energie electrică și gaze. Am urmărit mai devreme intrebările dumneavoastră și am constatat că o intrebare frecventă din partea consumatorilor ar fi ce facem atunci cand primim o factură neconformă?. In primul rand, ne adresăm furnizorului respectiv pentru a soluționa pe cale amiabilă acest litigiu. Acolo unde nu există ințelegere, consumatorul se poate adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și va primi un răspuns cu celeritate. De asemenea, vom verifica punerea in aplicare a Legii de plafonare și compensare. Urmărim in primul rand clauzele contractuale și respectarea normelor legale de către operatorii economici. Dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua! Dacă se poate să ne spuneți ce riscă acești furnizori care au incălcat legea, in momentul in care ii descoperiți? Mihai Culeafă: In primul rand, plecăm de la sancțiuni, sancțiunile care pornesc de la avertisment pană la amendă de 50.000 de lei și măsuri complementare, acelea de refacere a facturilor. Reporter: In cazul in care nu se conformează? Mihai Culeafă: In cazul in care nu se conformează, vor suporta consecințele. Reporter: Care ar fi ele? Mihai Culeafă: Fiind vorba de operatori economici furnizori de energie electrică, amenzile de pană la 50.000 de lei. Reporter: Ne puteți spune, vă rog, cate solicitări, cate reclamații au fost depuse, avand in vedere că această problemă a facturilor și a prețurilor crescute este chiar mai veche, nu e chiar atat de recentă? Aveţi o statistică a reclamațiilor? Mihai Culeafă: Nu avem, in momentul de față, o statistică. Acțiunea de control este in desfășurare. Dar cand vom incheia raportul de control, vă vom comunica public aceste date. Reporter: Termenul in care ANPC răspunde este de 30 de zile, deci, practic, dacă cineva a primit o factură, așteaptă 30 de zile, pană primește răspuns de la ANPC se depășește...; Mihai Culeafă: Intr-adevăr, aşa este. Termenul este de 30 de zile. Reporter: Există resurse la nivelul instituţiei pentru a accelera tot acest proces? Pentru că, altfel, un client riscă să cumuleze mai multe facturi? Mihai Culeafă: Cu personalul pe care il avem acum in subordine reuşim să facem faţă. Reporter: In ce sens? Care este durata medie in care răspundeţi cand primiţi astfel de solicitări? Mihai Culeafă: Acum, in această perioadă, ţinand cont de contextul pandemic, dacă primim milioane de sesizări, vă daţi seama că nu putem răspunde intr-un termen atat de scurt. Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că aţi verificat 37 de furnizori şi la două dintre companii aţi găsit nereguli? Sau care e mai exact rezultatul? Mihai Culeafă: Nu, v-am dat două exemple relevante unde au fost găsite cateva neconcordanţe şi v-am dat şi neconcordanţele. Reporter: Dar din 37 de furnizori, caţi au respectat totuşi legea şi caţi nu au respectat? Mihai Culeafă: Acţiunea de control este in desfăşurare, nu avem un raport final. Cand vom avea un raport final, vă vom comunica public. Reporter: Dar ca o completare la ce a intrebat colega. Chiar ieri, ministrul, in declaraţiile de la Parlament, ne-a spus că a fost deja identificat un furnizor şi s-a aplicat această amendă maximă de 50.000 de lei. Este unul singur sau sunt mai mulţi? Mihai Culeafă: A fost aplicată in urmă cu, dacă imi aduc aminte, trei săptămani o amendă de 50.000 de lei şi măsura complementară de refacere a facturii. Este vorba de un furnizor de gaze din judeţul Bihor. Dan Cărbunaru: Incă de la finalul anului trecut. Reporter: Și au mai fost şi alţii care au primit această amendă maximă de 50.000 de lei? Mihai Culeafă: Suntem in desfăşurare cu controlul, nu s-au incheiat procesele verbale incă. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Poate ar fi util, domnule preşedinte, să prezentaţi și din perspectiva contactării ANPC, care sunt mijloacele prin care cetăţenii vi se pot adresa. Reporter: Voiam să vă intreb cate din reclamaţiile venite la ANPC fac referire la facturile la energie in acest moment, dacă aveţi o statistică? Mihai Culeafă: Foarte multe, nu vă pot da un număr exact acum, dar cu siguranţă după inchiderea controlului, vă voi comunica public cate reclamaţii au fost. Reporter: Și dacă ştim caţi inspectori ANPC sunt in acest moment in controale la furnizor, de exemplu, in această perioadă, din cei pe care ii aveţi, pe partea de control? Mihai Culeafă: Aproximativ 300 de comisari de control. Aş vrea să aduc in discuţie modul in care un consumator se poate adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. In primul rand, atunci cand primim o factură, cum spunea şi domnul ministru, trebuie să ne adresăm operatorului economic pentru a soluţiona acea problemă. Acolo unde nu există inţelegere, sigur ne vom adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului la numărul de telefon 021.9551 sau pe site-ul autorităţii, www.anpc.gov.ro. Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună! Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. Dacă nu mai sunt alte intrebări, aş vrea doar să adaug cateva elemente din şedinţa de guvern de astăzi. In primul rand, o hotărare de guvern care aprobă infiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare in domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care va funcţiona la nivel naţional, in calitate de organism delegat al Comisiei Europene pentru implementarea programelor Erasmus+, program european esenţial pentru schimbul de experienţă şi pregătirea tinerilor la nivel european. Pentru 2021-2027 programul Erasmus+ va avea un buget dublu faţă de perioada anterioară, urmand ca agenţia să aibă un număr maxim de 86 de posturi, activitatea agenţiei avand la bază şi acordurile de finanţare aferente programelor Erasmus+, Corpul European de Solidaritate şi Acțiuni de eTwinning, incheiate intre Comisia Europeană şi agenţie. Sunt la nivel european 205.000 şcoli din Uniune care sunt conectate la această platformă eTwinning. Romania are şi ea, la randul său, deja 2.000 de şcoli conectate, urmand ca să se extindă, practic, această conexiune. Aş mai vorbi despre o măsură pe care guvernul a adoptat-o astăzi privind aprobarea procedurii de incasare a redevenţei obţinute prin concensionarea din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului. Este o propunere a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, in baza căreia guvernul a aprobat procedura de incasare a redevenţei obţinute prin concesionarea din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă, 80% din aceste fonduri obţinute in urma exploatării apelor minerale, a nisipului, a pietrişului, a altor minerale, urmand să rămană la bugetul autorităţilor locale şi judeţene pe teritoriul cărora se derulează extragerea resurselor de suprafaţă. Anul trecut, spre exemplu, doar pentru a avea o estimare a impactului, au fost incasate 337 de milioane de lei din concesiunea acestor tipuri de activități. Anul acesta se estimează incasări de aproape 380 de milioane de lei. Procentele vor fi distribuite astfel: 35% vor merge la bugetul județului, 45% la bugetul localității, 20% la bugetul de stat, in fiecare lună, trimestru, semestru, sau anual, in funcție de contract. Aș mai semnala aici, după cum știți deja, la solicitarea prim-ministrului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, in fiecare ședință de guvern sunt prezentate analize privind evoluția absorbției banilor europeni sau pregătirile pentru PNRR. Astăzi au fost prezentate analize de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Tocmai pentru că ați menționat despre jaloanele din PNRR și știu că a fost o notă legată de Ministerul Muncii, aș dori să vă intreb in ce stadiu se află pregătirile, dacă sunt pregătiri pentru o lege privind plățile din Pilonul II de pensii? Dan Cărbunaru: Face parte din jaloanele și țintele pe care Romania - dacă vă referiți la acest lucru - trebuie să le atingă in primul trimestru al acestui an. Domnul ministru al muncii a prezentat in cadrul guvernului faptul că sunt deja discuții purtate pentru configurarea acestei soluții privind reformarea sistemului de pensii, termenul fiind primul trimestru al acestui an. Așadar, astăzi am văzut in presă elemente legate de acest aspect. S-a discutat despre această chestiune, nu s-a tranșat. Pană la finalul trimestrului - Romania are acest termen la dispoziție. Reporter: Ca să fie clar pentru toată lumea, pană la finele trimestrului 1 vom avea, aşadar, o lege specifică pentru plățile din Pilonul II de pensii, gata? Dan Cărbunaru: Romania, și cu permisiunea dumneavoastră, o să vă citesc exact termenii in care trebuie să ne incadrăm, nu doar ca... Reporter: Vă spun asta pentru că uitandu-mă pe jaloanele, de exemplu referitoare la reformarea sistemului de pensii, acolo nu este specificat in mod clar că este necesară adoptarea unei legi legate de plata pensiilor din Pilonul II de pensii. De asta intreb care au fost discuțiile concret, astăzi, in guvern sau care sunt pregătirile făcute de guvern in acest sens? Dan Cărbunaru: Este vorba de reforma C8, reformă fiscală și reforma sistemului de pensii, R6 reforma sistemului public de pensii. Este un milestone care trebuie atins, are ca termen in acest sens trimestrul 1 2022, este in lucru și vizează intrarea in vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II. Reporter: Am inţeles. Dan Cărbunaru: Aşadar, pană la finalul acestui trimestru, urmează să fie prezentată soluția pe care Romania o abordează. Reporter: Adică această lege de plată a pensiilor Pilon II? Dan Cărbunaru: Reiau - modificările aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II. Reporter: Atunci vă intreb altfel: ce inseamnă asigurarea sustenabilității Pilonului II? Dan Cărbunaru: Este o soluție pe care Guvernul Romaniei trebuie să o prezinte in primul trimestru al acestui an, care abia a inceput. Reporter: Iar astăzi, concret, ce s-a discutat? Dan Cărbunaru: A fost trecută in revistă necesitatea ca Romania să atingă acest reper in fața Comisiei Europene, angajament in cadrul PNRR, domnul ministru anunțand că se lucrează deja la atingerea acestui obiectiv. Detalii, probabil, dacă sunteți interesați, puteți afla de la ministerul de resort ori la următoarea ședinţă de guvern poate il voi ruga pe domnul ministru să participe la acest briefing de presă, pentru a vă da mai multe detalii legate de stadiul in care se află Romania din această perspectivă. Reporter: Bună ziua. Din informațiile noastre, Guvernul ia in calcul și discută acum, e pe ultima sută de metri, să se introducă in acest jalon, care vizează modificări in primul trimestru la Pilonul II, inclusiv o problemă discutată de mult timp, aceasta a introducerii schimbărilor la plata in Pilonul II de pensii. Astăzi, in guvern, ați discutat ca in acest set de modificări in trimestrul unu din PNRR să se adauge și plata in Pilonul II cu plăți eşalonate şi... Dan Cărbunaru: Nu am astfel de elemente. Nu am astfel de elemente. Pot reverifica și să revin mai concret, dar nu am astfel de elemente legate de astfel de discuţii. Reporter: Dar legea de plată in Pilonul II este in prezent discutată de Ministerul Muncii şi ASF, urmează să fie adoptată separat sau in acest pachet de măsuri menţionat in PNRR? Dan Cărbunaru: Sunt detalii pe care ministerul de resort, Ministerul Muncii vi le poate oferi. Ce pot să vă spun este că, intr-adevăr, dat fiind faptul că se numără printre reperele pe care Romania trebuie să le atingă in primul trimestru al acestui an... Reporter: Care se numără? Dan Cărbunaru: Intrarea in vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II. Acesta este obiectivul care trebuie... Reporter: Si ce modificări, ce modificări aţi discutat astăzi in şedinţa de guvern? Dan Cărbunaru: Domnul ministru a anunţat că există deja in lucru realizarea acestui obiectiv. Detaliile concrete ale stadiului in care se află acum, in acest moment la care vă referiţi, vi le poate oferi ministerul de resort. Dacă doriţi să aveţi o discuţie cu ministrul muncii, cu siguranţă o putem face la următoarea şedinţă de guvern intr-un briefing sau poate chiar mai repede, adresandu-vă direct domniei sale. Repet, este un obiectiv pe care Romania il are de atins pană la finalul acestui trimestru. Suntem la inceputul anului. Reporter: Creşterea contribuţiei la Pilonul II cum, cand, tot acum ar trebui, printr-o lege? Dan Cărbunaru: Ministerul Muncii vă poate oferi mai multe detalii legate de această chestiune. Mulţumesc foarte mult. Vă rog! Reporter: V-aş mai intreba şi eu tot pe subiectul ăsta... Dan Cărbunaru: Sigur. Reporter: Ideea este aşa, pe jaloanele PNRR, in această sustenabilitate a Pilonului II este trecută creşterea contribuţiei şi inţeleg că Romania s-a angajat să o crească pană la 4,75 pană in 2024. Ideea era dacă s-a făcut această departajare, ţinand cont de informaţiile publice. In şedinţa pe care aţi avut-o astăzi, intre acea lege care spune că trebuie să se plătească eşalonat, dar poate pe mai mult de cinci ani, că legea in momentul ăsta spune că se plătesc pensiile cinci ani, de aceste jaloane PNRR sau se pun la pachet. De fapt, astea ar fi clarificările de care am avea noi nevoie. Dan Cărbunaru: Inţeleg. Astăzi s-au trecut in revistă principalele jaloane pe care Romania le are de atins. După cum ştiţi, a fost un demers similar pentru trimestrul trecut al anului trecut, pentru trimestrul IV, in care au fost recuperate foarte multe dintre intarzierile acumulate in timp. Acum suntem in situaţia in care, la inceputul anului fiind, dar avand experienţa anului trecut, se trec in revistă aceste termene inainte ca ele să ajungă la scadenţă tocmai pentru ca Romania să aibă capacitatea de a atinge la timp, acolo unde se poate - de ce nu? - chiar mai repede, obiectivele pe care şi le-a asumat in cadrul PNRR. Unul dintre aceste elemente este cel legat de Pilonul II de pensii. Repet, suntem in primele zile ale anului. Este o discuţie care se poartă, legată de capacitatea Romaniei de a indeplini toate acele angajamente. Ministerul de resort a inceput aceste demersuri deja, cu siguranţă vă poate oferi detalii legate de stadiul actual şi, pe măsură ce există progrese, o să putem da elemente concrete. Aceste şedinţe săptămanale care vizează analize de etapă au rolul de a menţine activ pe agenda miniştrilor de resort, pe agenda instituţiilor din Romania tot sistemul de repere pe care trebuie să-l indeplinim astfel incat Romania să tragă la timp banii din PNRR şi să şi implementeze reformele la care s-a angajat in cadrul acestui program. Reporter: Da. Dan Cărbunaru: Ok. Dar reţin interesul dumneavoastră şi o să-i rog pe colegii de la comunicare, prin intermediul Ministerului Muncii, să vă dea detaliile chiar legate de actuala etapă de progres in care se află domniile lor. Mulţumesc foarte mult. O zi bună! 2022-01-12 15:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-12-06-18-44big_1.jpgȘedința de guvern din 12 ianuarieȘtiri din 12.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-12-ianuarieGalerie foto 2022-01-12 15:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-12-06-10-01big_1.jpgPrimirea de către prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a secretarului general al Federației Internaționale de Baschet, Andreas ZagklisȘtiri din 11.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-a-secretarului-general-al-federatiei-internationale-de-baschet-andreas-zagklisGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit marți, 11 ianuarie, la Palatul Victoria, pe Secretarul General al Federației Internaționale de Baschet, Andreas Zagklis, aflat in vizită oficială la invitația președintelui Federației Romane de Baschet, Carmen Tocală. Principalele subiecte aflate pe agenda intrevederii au făcut referire la organizarea de către Romania, in luna octombrie, a Campionatului Mondial de baschet 3x3 tineret, precum și pregătirea și organizarea Campionatului mondial de baschet masculin din anul 2027. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis intenția Romaniei de a se inscrie pe lista statelor care doresc să găzduiască, la București, o grupă a Campionatului Mondial de Baschet Masculin din 2027. - Apreciem, in mod deosebit, desemnarea Romaniei drept țară organizatoare a Campionatului Mondial de baschet 3x3 tineret, din luna octombrie a acestui an. Am ințeles că acest joc de baschet de 3x3 a fost introdus anul trecut la ediția Jocurilor Olimpice de la Tokyo și felicit Federația Romană de Baschet pentru prezența la această premieră olimpică. Romania iși dorește să devină partener activ in proiectele pe care FIBA le va demara in domeniul cercetării, medicinei sportive, comunicării, marketingului sau planificării. Este foarte important să putem beneficia de expertiza dumneavoastră in dezvoltarea acestui sport, atat in cadrul programelor, cat și la nivel instituțional, a precizat premierul Ciucă. Cu această ocazie, premierul Nicolae-Ionel Ciucă i-a mulțumit Secretarului General FIBA, Andreas Zagklis, pentru sprijinul acordat Federației Romane de Baschet: - Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat Federației Romane de Baschet și sportului in general. Eu personal, impreună cu echipa pe care o conduc suntem susținători ai sportului, incurajam și sprijinim dezvoltarea și practicarea acestuia. *** Anul acesta se implinesc 90 de ani de cand Romania a devenit membru Fondator al Federației Internaționale de baschet, alături de alte șapte state: Grecia, Italia, Argentina, Elveția, Portugalia și Cehoslovacia. La nivel baschetbalistic, Romania a găzduit campionatele europene de juniori organizate in fiecare an, dar și Campionatul European din 2015 (feminin, Timișoara și Oradea) și 2017 (masculin, Cluj-Napoca).] Campionatul Mondial de baschet se desfășoară o dată la 4 ani, ediția din 2023 urmand a se organiza in Japonia, Filipine și Indonezia. In acest moment s-a deschis procesul de aplicare pentru găzduirea Campionatului Mondial FIBA World Cup 2027. 2022-01-11 18:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-fiba3175.jpgAccesul autorităților publice locale la finanțare, tema discuțiilor la întâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții USRȘtiri din 11.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/accesul-autoritatilor-publice-locale-la-finantare-tema-discutiilor-la-intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-usrGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, o intalnire cu președintele USR, Dacian Cioloș, pe tema accesului autorităților publice locale la finanțare din fonduri publice naționale și europene. La intrevedere au participat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke și reprezentanți ai aleșilor locali USR. Cu acest prilej, au fost prezentate oportunitățile de finanțare pentru unitățile administrativ teritoriale, care pot fi accesate in condiții de transparență, echilibru și acces egal. - Trebuie să ne asigurăm că Programul Național de Investiții Anghel Saligny va fi un instrument de finanțare complementar PNRR, astfel incat cele două resurse de dezvoltare locală să fie valorificate optim, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In ceea ce privește finanțarea alocată prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, Guvernul e angajat ca in baza cadrului legal să garanteze sumele minime de alocare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, astfel incat să asigure dezvoltarea teritorială echilibrată, indiferent de culoarea politică a conducătorilor autorităților locale. In cazul PNRR, fiecare comună, oraș, municipiu din intreaga țară vor avea sume prealocate, organizate pe tipuri de investiții, indiferent de culoare politică. Proiectele vor fi depuse spre finanțare digital, fiecare unitate administrativ-teritorială urmand să opteze pentru oricare dintre categoriile de investiții eligibile. Participanții au subliniat nevoia de coerență in finanțare, criterii obiective de repartizare și mecanisme de asigurare că banii s-au cheltuit corect pe fiecare proiect. Totodată, consultările cu reprezentanții aleșilor locali privind procedurile și schemele de finanțare cu bani europeni se vor derula cu asigurarea incluzivă a implicării acestora in cadrul grupurilor de dialog la nivel ministerial care pregătesc alocările de fonduri. 2022-01-11 16:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing2850.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la Palatul Victoria privind măsurile de protejare a populației și a întreprinderilor de efectele creșterii prețurilor la energieȘtiri din 11.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-palatul-victoria-privind-masurile-de-protejare-a-populatiei-i-a-intreprinderilor-de-efectele-cre-terii-preturilor-la-energie [check against delivery] Am convocat, astăzi, o ședință cu miniștrii Finanțelor, Energiei, Agriculturii, Antreprenoriatului și Turismului, Mediului și președintele ANRE pentru a stabili noi măsuri de protejare a populației și a intreprinderilor de efectele creșterii prețurilor la energie. Romanii au nevoie de garanții privind corectitudinea facturării consumului de energie electrică și gaze naturale. In același timp, sunt necesare și măsuri de sprijin pentru companii, in această perioadă dificilă generată de creșterea prețurilor la energie. Aceste măsuri vor contribui la creșterea rezilienței economice și la menținerea locurilor de muncă pentru romani. Pentru garantarea eficienței măsurilor de protecție a cetățenilor - consumatori casnici -, urmează a fi refăcute facturile care nu au respectat plafoanele reglementate. Pană la refacerea calculelor de către furnizori, aceste categorii de facturi nu vor fi purtătoare de penalități. De la 1 aprilie, consumatorii casnici cu un consum lunar de pană la 300 Kwh vor beneficia de o nouă schemă de protecție, care va include TVA redus la 5%, precum și compensarea certificatului verde și a bonusului de cogenerare pentru consum. Vom reduce costul energiei electrice la consumator prin compensarea bonusului de cogenerare și contravaloarea certificatelor verzi. Vom elabora o schemă de sprijin și pentru gaze naturale. In domeniul sectorului agricol și al industriei alimentare vom lansa măsurile de sprijin la 1 februarie și le vom menține active pană la data de 1 iulie. Analizăm, totodată, la nivelul guvernului, introducerea unei noi scheme de sprijin pentru IMM-uri, incepand cu 1 aprilie. Protejarea cetățeanului este principala preocupare a guvernului pe care il conduc și vom dispune măsuri in consecință. Este insă foarte important să ințelegem că toate aceste măsuri necesită coerență și coordonare, folosind toate parghiile decizionale de care dispunem. Vom prezenta toate aceste măsuri in următoarea ședință a coaliției. Vă mulțumesc! 2022-01-11 15:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-11-03-36-47big_sigla_guvern.pngAlocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare în dezbatere publică a Raportului ”Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”Știri din 11.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-lansare-in-dezbatere-publica-a-raportului-educatia-privind-schimbarile-climatice-i-mediul-in-coli-sustenabileGalerie foto - check against delivery - Excelența voastră domnule președinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor ambasadori, Distinși membri ai grupului de lucru, Lansarea raportului Educația privind schimbările climatice și mediul in școli sustenabile este rezultatul muncii asidue a Administrației Prezidențiale in colaborare cu grupul de lucru, demers ce răspunde priorităților europene, angajamentelor asumate de Romania și preocupărilor cetățenilor. Europenii, in special tinerii, sunt foarte ingrijorați de schimbările climatice: 93% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96 % s-au implicat in cel puțin o acțiune pentru combaterea acestui fenomen. Și noi, in Romania, resimțim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme și codurile roșii de căldură au devenit tot mai frecvente in ultimii ani. Rapoartele Administrației Naționale de Meteorologie arată clar - incălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo. Două treimi dintre romani văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă, iar noi trebuie să găsim soluții. Pactul climatic european este un important mecanism pentru promovarea educației in domeniul schimbărilor climatice și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la acest subiect. Pentru Romania, reprezintă o bază a măsurilor pe care le vom lua și un model de urmat, care trebuie să aibă in vedere schimbări profunde, in plan economic și social. Guvernul Romaniei și-a asumat implementarea unor astfel de instrumente, cuprinse in Programul de Guvernare. Măsurile vizează eficiența energetică privind atat producția, cat și consumul de energie, producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante in industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură și reciclarea deșeurilor. De asemenea, asigurarea absorbției de CO2 poate fi reglată și prin gestionarea durabilă a pădurilor și prin impădurirea de noi suprafețe. Pentru toate aceste proiecte, Romania are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanțarea de care va beneficia Romania prin acest Plan. Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziția la energia verde, tranziția energetică și decarbonizarea. In termeni concreți, inseamnă un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni. Pentru că de acțiunile noastre de astăzi depinde viitorul tinerei generații, deja extrem de interesată de protejarea mediului și de efectele schimbărilor climatice, unul dintre pilonii pe care ne construim soluțiile este educația in spiritul protejării naturii și resurselor naturale. Componentă a politicilor educaționale, raportul lansat astăzi promovează respectul pentru mediu in cadrul valorilor ce stau la baza sistemului de educație. Un caștig important al acestui document este corelarea obiectivelor de invățare cu politicile publice și cu obiectivele majore ale sistemului de educație care includ, printre altele, educația pentru mediu, sustenabilitatea și clima. Incurajator pentru atingerea obiectivului nostru este interesul manifestat de tineri pentru nevoia de educație pe tema schimbărilor climatice. Studiul realizat anul trecut de SNSPA confirmă că tinerii romani susțin introducerea de astfel de cursuri la toate nivelurile de invățare. Pentru că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă nu doar cel mai important proiect național de redresare post-pandemie, dar și in domeniul protecției mediului, aș dori să punctez cateva măsuri concrete: susținerea și dezvoltarea unei rețele a Școlilor Verzi, achiziționarea de microbuze electrice și renovarea intr-o pondere semnificativă a clădirilor școlare existente, in sensul creșterii eficienței energetice a acestora. Am convingerea că o strategie națională bazată pe educație trebuie să se adreseze, in primul rand, comunităților vulnerabile care au mai puțin acces la tehnologie, mai puțină putere de negociere, mai puține fonduri pentru a-și adapta structurile economice și sociale la efectele schimbărilor climatice. Mă bucur să constat că raportul prezentat astăzi vine cu măsuri concrete, realizabile și cuantificabile. Fie că vorbim despre modificări de ordin curricular, de imbunătățirea infrastructurii școlare și crearea de instrumente noi, sau de formarea și stimularea resursei umane, toate măsurile propuse au o justificare solidă și un scop bine definit. Guvernul Romaniei iși asumă ca angajament ferm mobilizarea resurselor pentru ca aceste măsuri să fie implementate in beneficiul cetățenilor, la termenele stabilite. Contribuția la acest document adusă de Administrația Prezidențială, Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, instituții de invățămant, elevi, profesori, părinți, organizații guvernamentale cu bogată experiență, reprezintă garanția aplicării cu succes a proiectelor educaționale despre mediu și schimbări climatice. Chiar dacă incă mai avem de parcurs procesul de consultare publică, o etapă foarte importantă și care va genera cu siguranță idei noi, forma Raportului prezentată astăzi ne permite să incepem pregătirea incă de pe acum. Știm cu toții că ceea ce ne propunem - și anume schimbarea de comportamente și mentalități in randul unei intregi generații - reprezintă un proces de durată. Iar in contextul stării globale de urgență climatică in care ne aflăm astăzi, este evident că timpul nu ne este cel mai bun aliat. Așadar, trebuie să acționăm rapid și eficient. In numele Guvernului Romaniei, doresc să transmit felicitări grupului de lucru și Administrației Prezidențiale pentru acest proiect și reafirm determinarea Guvernului de a se implica activ in implementarea proiectelor care să contribuie la un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni. Vă mulțumesc! 2022-01-11 11:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing2616.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă, întrevedere cu reprezentanții OMV PetromȘtiri din 10.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-intrevedere-cu-reprezentantii-omv-petromGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o intrevedere cu CEO companiei OMV Petrom, Christina Verchere. La intalnire au participat, din partea Guvernului, ministrul Energiei, Virgil Popescu, și ministrul Mediului, Barna Tanczos, iar din partea companiei OMV Petrom, vicepreședintele Alexandru Maximescu. In acest context, reprezentanții OMV Petrom au prezentat planul de dezvoltare a investițiilor in Romania pentru orizontul 2030, in acord cu obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. In continuare, discuțiile au fost axate asupra priorităților guvernamentale privind stimularea investițiilor in sectorul energetic, cu accent pe incurajarea tranziției la energia verde, eficientă și produsă cu respectarea condițiilor pentru un mediu mai curat. Prim-ministrul a punctat faptul că prioritatea Guvernului este menținerea unui climat de afaceri stabil și predictibil, care să incurajeze investițiile cu efect multiplicator in economie și să contribuie la asigurarea de noi locuri de muncă. 2022-01-10 16:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing2255.jpgInvestiții de peste 16 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului energetic al RomânieiȘtiri din 10.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/investitii-de-peste-16-miliarde-de-euro-pentru-dezvoltarea-sectorului-energetic-al-romanieiGalerie foto Guvernul Romaniei a analizat, astăzi, in cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare in valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia pană in 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic in tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut ca Romania să prioritizeze in acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Aceasta abordare va genera atat beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, in domenii tehnologice de viitor. - Romania trebuie să iși dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt in măsură să transforme radical infrastructura energetică a Romaniei, precum și mixul energetic, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare in domeniul energiei pană in 2030. Romania sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene in domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE pană in 2030, țara noastră avand deja o pondere ridicată a energiei regenerabile in mixul energetic - 40% din energia electrică produsă in Romania provenind din surse regenerabile. Strategia Energetică Națională a Romaniei (SENR), elaborată in context european, conține obiective concrete, măsuri și linii de finanțare care se regăsesc in Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice. http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/Anexa-HG-PNIESC.pdf Valoarea investițiilor pe care Romania le va putea realiza utilizand fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondul de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, in domenii precum energie regenerabilă,, inlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare. Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non - ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile in consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007. Obiectele SER: 1.Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; 2.Energie curată și eficiență energetică; 3.Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare; 4.Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice; 5.Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; 6.Creșterea calității invățămantului in domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate; 7.Romania, furnizor regional de securitate energetică; 8.Creșterea aportului energetic al Romaniei pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale. Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC) Pentru a indeplini obiectivele UE in materie de energie și climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan național integrat de energie și climă (PNIESC) pe 10 ani care să conțină modul in care acestea intenționează să abordeze 5 domenii: a)Eficiență energetică; b)Surse regenerabile; c)Reducerea emisiilor cu gaze de seră; d)Interconectări; e)Cercetare și inovare. In ședința de Guvern din data de 4 octombrie 2021 a fost aprobat Planul Național Integrat in domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030. Romania iși propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile in consumul total de energie să sporească pană in 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori. Prin investiții, pană in 2030 țara noastră trebuie să aibă capacități nete instalate de 5.1 GWh de solar și 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania și-a propus ca in perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile. Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea CEO și CEH, investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz. Finanțarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a Romaniei și PNIESC se vor face din fondurile din PNRR și Fondul pentru Modernizare. 2022-01-10 16:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing1973.jpgPrimirea de către prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a domnului Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Islamice PakistanȘtiri din 10.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-prim-ministrul-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-a-domnului-makhdoom-shah-mahmood-hussain-qureshi-ministrul-afacerilor-externe-al-republicii-islamice-pakistanGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul Afacerilor Externe al Republicii Islamice Pakistan, Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi, aflat in vizită la București, la invitația omologului său, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe al Romaniei. Este prima vizită a unui ministru de Externe pakistanez in Romania, după o pauză de peste două decenii. Cu această ocazie, premierul Nicolae-Ionel Ciucă i-a mulțumit ministrului de Externe Qureshi pentru rolul personal jucat, alături de statul pakistanez, in repatrierea cetățenilor romani, odată cu preluarea puterii in forță de către regimul taliban la Kabul. Au fost aduși in Romania 49 de cetățeni romani, alți 7 cetățeni europeni și 156 afgani vulnerabili. Prim-ministrul Romaniei a subliniat bunele relații bilaterale și perspectivele de extindere și consolidare a acestor relații in viitor, salutand vizita șefului diplomației pakistaneze. La randul său, oaspetele a remarcat relațiile foarte bune dintre cele două state și oportunitățile de dezvoltare a acestora in domeniul economic, al industriei de apărare, in domeniul investițiilor și comerțului, al invățămantului și al forței de muncă. Pakistanul poate fi, in viziunea Ministrului de Externe Qureshi, o importantă placă turnantă pentru exporturile Romaniei in regiunea Asiei de Sud. Ministrul de Externe pakistanez a mulțumit Romaniei pentru donația de 500.000 de vaccinuri oferită de țara noastră și care urmează să ajungă, in perioada următoare, la Islamabad. 2022-01-10 12:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing1774.jpgSinteza măsurilor de prevenire a răspândirii virusului, în funcție de domeniile de activitateȘtiri din 09.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/sinteza-masurilor-de-prevenire-a-raspandirii-virusului-in-functie-de-domeniile-de-activitateECONOMIC-SOCIAL Cursuri, workshop-uri, conferințe Restaurante, terase, hoteluri Centrele comerciale TRANSPORTURI SPORT CULTURĂ ECONOMIC-SOCIAL Cursuri, workshop-uri, conferințe Cursurile de instruire, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri, conferinţele, precum şi cele organizate pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, sunt permise cu participarea persoanelor pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, in interior sau in exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de protecţie sanitară, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; In localitățile/județele in care incidența cumulată este mai mare de 1/1000 de locuitori, aceste activități pot fi organizate cu participarea persoanelor pană la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, in interior sau in exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de protecţie sanitară, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Restaurante, terase, hoteluri Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare de tipul restaurantelor şi cafenelelor, in interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare de tipul restaurantelor şi cafenelelor, in interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă pană la 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă pană la 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Activitatea de cazare in structurile de primire turistice este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; Activitatea in baruri, cluburi şi discoteci este interzisă. Centrele comerciale Activitatea cu publicul in centrele şi parcurile comerciale este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare in vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire in/din centrele şi parcurile comerciale; Activitatea cu publicul a operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică unităţilor farmaceutice dispuse in afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor; Prin excepție este permis accesul in cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp a tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană și afișarea la intrarea in spațiul comercial a numărului maxim de persoane care se pot afla simultan in incintă. TRANSPORTURI Transportul aerian se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, in scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează in domeniul transportului aerian. Transportul feroviar se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi in interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare a materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, in scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează in domeniul transportului feroviar. Transportul rutier se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, in scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează in domeniul transportului rutier. Transportul naval se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele spaţiilor comune din porturi, terminale/dane de pasageri sau locuri de imbarcare/debarcare pasageri, din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare a navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, in scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează in domeniul transportului naval. SPORT Competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul Romaniei, in spațiile inchise sau deschise, cu participarea spectatorilor pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri intre persoane şi purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe intreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. In spaţiile inchise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul Romaniei cu participarea spectatorilor pană la 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri intre persoane şi purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe intreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. CULTURĂ Activităţile instituţiilor muzeale, bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizuală, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare de artă şi meserii, precum şi evenimentele culturale in spaţii inchise sau deschise se pot desfăşura numai in condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii. Organizarea şi desfăşurarea activităţii in cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte in spaţii inchise sau deschise sunt permise cu participarea publicului pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Organizarea şi desfăşurarea activităţii in cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte in spaţii inchise sau deschise sunt permise cu participarea publicului pană la 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Organizarea şi desfăşurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise cu participarea publicului pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Organizarea şi desfăşurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise cu participarea publicului pană la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. 2022-01-09 11:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-09-11-55-28big_sigla_guvern.pngUPDATE - Sinteza măsurilor de prevenire a răspândirii virusuluiȘtiri din 08.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/update-sinteza-masurilor-de-prevenire-a-raspandirii-virusului Reguli privind purtarea măștii de protecție Noi reguli pentru izolarea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 Instituirea carantinei pentru persoanele care sosesc in Romania sau sunt contact direct cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2 Persoanele care sosesc in Romania nu intră in carantină dacă se află in una dintre următoarele situații IMPORTANT!!! Suspendarea temporară a măsurii de carantină Diferența dintre carantină și izolare Principalele activități interzise pe perioada stării de alertă Principalele activități premise dacă sunt indeplinite anumite condiții Reguli privind purtarea măștii de protecție Incepand din 8 ianuarie 2022 masca de protecție trebuie purtată in toate spațiile publice inchise și deschise. ATENȚIE!! Acest lucru inseamnă că masca trebuie purtată și pe stradă. Măștile din material textil sau plastic nu sunt eficiente pentru prevenirea infectării, cele mai eficiente fiind cele chirurgicale cu trei pliuri sau cele FFP 2. Nu purtați măști din material textil sau plastic pentru că riscați să vă imbolnăviți și să ii imbolnăviți pe cei din jurul dumneavoastră. Singurele măști acceptate sunt cele chirugicale și cele FFP 2. Persoane exceptate de la portul măștii: Copiii cu varste sub 5 ani Persoanele care sunt singure in birou Prezentatorii tv și invitații acestora, cu condiția păstrării distanței de 3 metri intre persoane Reprezentanții cultelor religioase, in timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri intre persoane Vorbitorii aflați in spații inchise sau deschise, cu condiția păstrarii distanței de 3 metri față de alte persoane Persoanele care desfășoară activități fizice intense sau in condiții de muncă solicitate, ori activități sportive Persoanele cu dizabilități cognitive Pot fi scutite de portul măștii, la locul de muncă, persoanele care suferă de boli ce afectează capacitatea de oxigenare, dar numai după evaluarea medicului de medicina muncii. Toate detaliile privind portul măștii pot fi găsite in Ordinul de ministru comun(Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne) numărul 30/1/7 ianuarie 2022. Noi reguli pentru izolarea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 (au rezultat pozitiv la testul RT-PCR sau antigen) care nu prezintă simptome vor fi izolate, la domiciliu sau instituționalizat, pentru o perioadă de 7 zile dacă sunt vaccinate sau trecute prin boală in ultimele 180 de zile, sau pentru o perioadă de 10 zile dacă sunt nevaccinate sau nu au trecut prin boală in ultimele 180 de zile. Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 care prezintă simptome vor fi evaluate de către medicul de familie sau in centrele de evaluare. IMPORTANT!! La centrele de evaluare se pot prezenta doar persoanele care au primit rezultatul poztiv al unui test RT-PCR sau antigen. La centrele de evaluare nu se realizează testare. Persoanele care prezintă forme grave trebuie să apeleze in continuare la 112 și vor fi preluați de către echipajele de ambulanță și SMURD. Toate detaliile in privința măsurilor de izolare, definiției de caz COVID-19 și a celorlate măsuri din domeniul sănătății publice pot fi găsite in Ordinul Ministrului Sănătății numărul 35 din 7 ianuarie 2022. Instituirea carantinei pentru persoanele care sosesc in Romania sau sunt contact direct cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2 10 zile pentru persoanele nevaccinate sau care nu se află in perioada cuprinsă intre a 11-a și a 180-a zi de la data confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2; 5 zile pentru persoanele vaccinate și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare, precum și pentru persoanele care au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in perioada cuprinsă intre a 11-a și a 180-a zi anterioare datei intrării in țară sau contactului cu persoana infectată. Persoanele care sosesc in Romania nu intră in carantină dacă se află in una dintre următoarele situații 1. Pentru persoanele care vin din state ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate in aceste situații nu intră in carantină): persoanele care vin din state incadrate in zona verde sau galbenă și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării pană la data intrării in țară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); persoanele care sosesc din state incadrate in zona roșie și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării pană la data intrării in țară; copiii cu varsta mai mică sau egală de 12 ani; copiii cu varsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, indiferent de incadrarea țării in zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din zona roșie și răman pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). ATENȚIE!!! In situația in care aceste persoane nu părăsesc teritoriul național in cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul in care locuiesc sau in care au adresa declarată la intrarea in țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, incepand cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul Romaniei; persoanele aflate in tranzit, dacă părăsesc Romania in cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării; lucrătorii transfrontalieri care intră in Romania din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii romani angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea in țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respective; elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățenii cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei, care frecventează cursurile unor instituții de invățămant din Romania sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare; membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din zona roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARSCoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități in cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate; conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă; persoanele predate autorităților romane in baza acordurilor de readmisie, returnate in procedură accelerate; membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al Romaniei și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din zona roșie și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățeni cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care incep studiile in unități/instituții de invățămant de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de inceperea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și insoțitorii acestora in situația in care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare; piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar; conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schemă completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar in scop profesional; personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cat și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează in zona economică exclusiva a Romaniei, care arborează pavilion roman sau pavilion străin, dar aflat in managementul unui operator roman, intr-un port romanesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție impotriva COVID-19; personalul navigant maritim roman care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate in porturile romanești, indiferent de pavilionul pe care il arborează, la intrarea in țară, precum și la imbarcarea/debarcarea de pe navă; personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona exclusiva economică a Romaniei. 2.Pentru persoanele care sosesc pe teritoriul Romaniei din statele terțe, indiferent de incadrarea acestora in zona de risc epidemiologic, sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate in aceste situații nu intră in carantină): persoanele care prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării pană la data intrării in țară, insoțite de rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) copiii cu varsta mai mică sau egală de 12 ani; copiii cu varsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care răman pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). In situația in care persoanele nu părăsesc teritoriul național in cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul in care locuiesc sau in care au adresa declarată la intrarea in țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, incepand cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul Romaniei; persoanele aflate in tranzit, dacă părăsesc Romania in cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării; lucrătorii transfrontalieri care intră in Romania din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii romani angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea in țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi; elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățeni cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei, care frecventează cursurile unor instituții de invățămant din Romania sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare; membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora care sunt nevaccinați ori care nu au fost confirmați; pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, sosesc pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități in cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate; conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă; persoanele predate autorităților romane in baza acordurilor de readmisie, returnate in procedură accelerată; membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al Romaniei și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de incadrarea acestora in zona de risc și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățeni cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei, care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care incep studiile in unități/instituții de invățămant de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de inceperea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și insoțitorii acestora in situația in care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare; angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care se intorc in Romania de la activități desfășurate in interes profesional in afara țării și sunt vaccinați ori au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară; piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar; conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schema completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar in scop profesional; personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cat și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează in zona economică exclusiva a Romaniei, care arborează pavilion roman sau pavilion străin, dar aflat in managementul unui operator roman, intr-un port romanesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție impotriva COVID-19; personalul navigant maritim roman care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate in porturile romanești, indiferent de pavilionul pe care il arborează, la intrarea in țară, precum și la imbarcarea/debarcarea de pe navă; personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona economică exclusivă a Romaniei. Aceste prevederi pot fi găsite, pe larg, in Hotărarea CNSU numărul 2 din 7 ianuarie 2022. De prevederile Hotărarii CNSU numărul 2/2022 beneficiază și persoanele care au primit deja decizii de carantinare, pentru că durata carantinei instituită prin decizii emise anterior intrării in vigoare a prezentei hotărari se reduce conform termenelor prevăzute in Hotărarea adoptată astăzi, 7 ianuarie 2022. IMPORTANT!!! Suspendarea temporară a măsurii de carantină Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale in cazuri care nu suportă amanare cum ar fi afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică in program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea țării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării in vederea vaccinării ș.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative. Analiza este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției. Diferența dintre carantină și izolare: Carantina se instituie pentru persoanele care nu sunt infectate cu virusul SARS-CoV-2, dar sunt in una din două situații: sosesc in Romania din alte state sau sunt contact direct cu o persoană infectată. Pentru persoanele infectate (care au rezultatul pozitiv la un test PCR sau antigen) se instituie măsura izolării. Principalele activități interzise pe perioada stării de alertă: evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive şi altele asemenea), activitatea in baruri, cluburi sau discoteci. Principalele activități premise dacă sunt indeplinite anumite condiții: competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul Romaniei, in spaţiile inchise sau deschise, cu participarea spectatorilor pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri intre persoane şi purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe intreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri intre persoane şi purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe intreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. organizarea şi desfăşurarea activităţii in cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte in spaţii inchise sau deschise sunt permise cu participarea publicului pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. organizarea şi desfăşurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise cu participarea publicului pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. se permite, in condiţiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; activitatea restaurantelor și cafenelelor este permisă, in interiorul clădirilor, precum şi la terase, pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. activitatea cu publicul in centrele şi parcurile comerciale este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare in vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire in/din centrele şi parcurile comerciale; activitatea cu publicul a operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică unităţilor farmaceutice dispuse in afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor; este permis accesul in cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp a tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană și afișarea la intrarea in spațiul comercial a numărului maxim de persoane care se pot afla simultan in incintă; activitatea in baruri, cluburi şi discoteci este interzisă; activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea in spaţii inchise in domeniul sălilor de sport şi fitness este permisă fără a depăşi: 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii in spaţii inchise sau deschise este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; In cadrul instituţiilor de invăţămant sunt permise activităţile didactice şi alte activităţi specifice, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, in condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii. IMPORTANT! TOATE RESTRICȚIILE APLICABILE PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ SUNT CUPRINSE IN ANEXA 3 A HOTĂRARII DE GUVERN NUMĂRUL 34 DIN 2022. 2022-01-08 10:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-08-10-26-43big_sigla_guvern.pngSinteza măsurilor de prevenire a răspândirii virusuluiȘtiri din 07.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/sinteza-masurilor-de-prevenire-a-raspandirii-virusuluiInstituirea carantinei pentru persoanele care sosesc in Romania sau sunt contact direct cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2: 10 zile pentru persoanele nevaccinate sau care nu se află in perioada cuprinsă intre a 11-a și a 180-a zi de la data confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 5 zile pentru persoanele vaccinate și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare, precum și pentru persoanele care au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in perioada cuprinsă intre a 11-a și a 180-a zi anterioare datei intrării in țară sau contactului cu persoana infectată. Persoanele care sosesc in Romania nu intră in carantină dacă se află in una dintre următoarele situații: 1. Pentru persoanele care vin din state ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate in aceste situații nu intră in carantină): persoanele care vin din state incadrate in zona verde sau galbenă și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării pană la data intrării in țară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) persoanele care sosesc din state incadrate in zona roșie și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării pană la data intrării in țară copiii cu varsta mai mică sau egală de 12 ani copiii cu varsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, indiferent de incadrarea țării in zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din zona roșie și răman pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). ATENȚIE!!! In situația in care aceste persoane nu părăsesc teritoriul național in cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul in care locuiesc sau in care au adresa declarată la intrarea in țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, incepand cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul Romaniei persoanele aflate in tranzit, dacă părăsesc Romania in cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării lucrătorii transfrontalieri care intră in Romania din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii romani angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea in țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respective elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățenii cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei, care frecventează cursurile unor instituții de invățămant din Romania sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din zona roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARSCoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități in cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă persoanele predate autorităților romane in baza acordurilor de readmisie, returnate in procedură accelerate membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al Romaniei și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din zona roșie și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățeni cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care incep studiile in unități/instituții de invățămant de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de inceperea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și insoțitorii acestora in situația in care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schemă completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar in scop profesional personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cat și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează in zona economică exclusiva a Romaniei, care arborează pavilion roman sau pavilion străin, dar aflat in managementul unui operator roman, intr-un port romanesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție impotriva COVID-19 personalul navigant maritim roman care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate in porturile romanești, indiferent de pavilionul pe care il arborează, la intrarea in țară, precum și la imbarcarea/debarcarea de pe navă personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona exclusiva economică a Romaniei. 2. Pentru persoanele care sosesc pe teritoriul Romaniei din statele terțe, indiferent de incadrarea acestora in zona de risc epidemiologic, sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate in aceste situații nu intră in carantină): persoanele care prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării pană la data intrării in țară, insoțite de rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) copiii cu varsta mai mică sau egală de 12 ani; copiii cu varsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care răman pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). In situația in care persoanele nu părăsesc teritoriul național in cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul in care locuiesc sau in care au adresa declarată la intrarea in țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, incepand cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul Romaniei; persoanele aflate in tranzit, dacă părăsesc Romania in cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării; lucrătorii transfrontalieri care intră in Romania din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii romani angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea in țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi; elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățeni cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei, care frecventează cursurile unor instituții de invățămant din Romania sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare; membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora care sunt nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, sosesc pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități in cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate; conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă; persoanele predate autorităților romane in baza acordurilor de readmisie, returnate in procedură accelerată; membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al Romaniei și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de incadrarea acestora in zona de risc și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii); elevii/studenții, cetățeni romani sau cetățeni cu domiciliul sau reședința in afara Romaniei, care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care incep studiile in unități/instituții de invățămant de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de inceperea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și insoțitorii acestora in situația in care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea imbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare; angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care se intorc in Romania de la activități desfășurate in interes profesional in afara țării și sunt vaccinați ori au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară; piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar; conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schema completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 180 de zile anterioare intrării in țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore inaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar in scop profesional; personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cat și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează in zona economică exclusiva a Romaniei, care arborează pavilion roman sau pavilion străin, dar aflat in managementul unui operator roman, intr-un port romanesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție impotriva COVID-19; personalul navigant maritim roman care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate in porturile romanești, indiferent de pavilionul pe care il arborează, la intrarea in țară, precum și la imbarcarea/debarcarea de pe navă; personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona economică exclusivă a Romaniei. Aceste prevederi pot fi găsite, pe larg, in Hotărarea CNSU numărul 2 din 7 ianuarie 2022. De prevederile Hotărarii CNSU numărul 2/2022 beneficiază și persoanele care au primit deja decizii de carantinare, pentru că durata carantinei instituită prin decizii emise anterior intrării in vigoare a prezentei hotărari se reduce conform termenelor prevăzute in Hotărarea adoptată astăzi, 7 ianuarie 2022. IMPORTANT!!! Suspendarea temporară a măsurii de carantină Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale in cazuri care nu suportă amanare cum ar fi afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică in program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea țării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării in vederea vaccinării ș.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative. Analiza este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției. Diferența dintre carantină și izolare: Carantina se instituie pentru persoanele care nu sunt infectate cu virusul sars-cov-2, dar sunt in una din două situații: sosesc in romania din alte state sau sunt contact direct cu o persoană infectată. Pentru persoanele infectate (care au rezultatul pozitiv la un test PCR sau antigen) se instituie măsura izolării. Principalele activități interzise pe perioada stării de alertă și excepțiile de la acestea: mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferinţe sau alte tipuri de intruniri, organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive şi altele asemenea), precum şi a intrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment in spaţii deschise sau inchise, cu următoarele excepții: competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul Romaniei, in spaţiile inchise sau deschise, cu participarea spectatorilor pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri intre persoane şi purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe intreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 30% din capacitatea maximă a spaţiului, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri intre persoane şi purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe intreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 organizarea şi desfăşurarea activităţii in cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte in spaţii inchise sau deschise sunt permise cu participarea publicului pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 organizarea şi desfăşurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise cu participarea publicului pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, in intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 se permite, in condiţiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 activitatea restaurantelor și cafenelelor este permisă, in interiorul clădirilor, precum şi la terase, pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă pană la: 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2; 30% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00 in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 activitatea cu publicul in centrele şi parcurile comerciale este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare in vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire in/din centrele şi parcurile comerciale activitatea cu publicul a operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică unităţilor farmaceutice dispuse in afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor este permis accesul in cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp a tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană și afișarea la intrarea in spațiul comercial a numărului maxim de persoane care se pot afla simultan in incintă activitatea in baruri, cluburi şi discoteci este interzisă activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea in spaţii inchise in domeniul sălilor de sport şi fitness este permisă fără a depăşi: 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri intre persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană in județele/localitățile in care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii in spaţii inchise sau deschise este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului in intervalul orar 5,00-22,00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 In cadrul instituţiilor de invăţămant sunt permise activităţile didactice şi alte activităţi specifice, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, in condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii IMPORTANT! TOATE RESTRICȚIILE APLICABILE PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ SUNT CUPRINSE IN ANEXA 3 A HOTĂRARII DE GUVERN NUMĂRUL 34 DIN 2022. 2022-01-07 18:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-07-06-50-01big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 07.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-adriana-pistol-i-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafatGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! In urma reuniunii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ii invit alături de mine pe doamna secretar de stat Adrian Pistol, din cadrul Ministerului Sănătății, și pe domnul doctor Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Domniile lor vă vor prezenta cele mai recente decizii /.../. Vă rog. Raed Arafat: Bună ziua! In urma discuțiilor care au avut loc la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ieri, domnul ministru Alexandru Rafila vă spunea de faptul vor fi modificate perioadele de carantină și regulile de carantinare. Decizia este următoarea: deci avem reducerea perioadei de carantină de la 14 zile la 5 zile pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală in ultimele 180 de zile, reducerea perioadei de carantină de la 14 la 10 zile pentru persoanele nevaccinate sau care nu au trecut prin boală in ultimele 180 de zile, introducerea măsurii carantinei cu privire la contacții direcți ai persoanelor confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 cu duratele prevăzute anterior - deci aceeași regulă va fi dacă este persoana vaccinată sau trecută prin boală, atunci are perioada de carantină de cinci zile, dacă persoana nu este vaccinată are perioadă de carantină de 10 zile. Persoanele contact direct - aici sunt definite prin acte ale Ministerului Sănătății și care se cunosc cum este definiția lor și cum se identifică o persoană care a fost contact direct sau nu. Introducerea excepției de la carantină pentru personalul navigant maritim roman și personalul care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona exclusivă economică a Romaniei - ca să rezolvăm una din problemele care au apărut pe parcurs și vrem să o clarificăm acum in cadrul hotărarii - și, foarte important, reducerea duratei carantină instituită prin decizii emise anterior intrării in vigoare a prezentei hotărari și aplicarea termenilor care le prevede această hotărare. Ce inseamnă asta? Dacă cineva a intrat, de exemplu, ieri și a primit decizie de carantină de 10 zile și este vaccinat sau trecut prin boală se reduce la 5 zile, dacă a primit de 14 zile, pentru că nu a avut test cand a intrat in țară, se reduce tot la 5 zile. Deci, se aplică regulile de aici incepand cu momentul in care se publică această hotărare. Această hotărare urmează să fie publicată in Monitorul Oficial astăzi, ceea ce inseamnă că ea de maine va fi valabilă. Deci, cam acestea sunt deciziile luate la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Impreună cu doamna secretar de stat vă răspundem la intrebări. Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru domnul Arafat. Dacă ne puteți explica, conform informațiilor dumneavoastră, cate zile transmite boala o persoană vaccinată și cate zile transmite boala o persoană nevaccinată? Raed Arafat: Aici, dacă vrem să luăm după domeniul de pregătire, o să dau acest lucru doamnei secretar de stat Pistol. Vă rog. Adriana Pistol: Bună ziua tuturor! Persoanele vaccinate și persoanele care sunt foste bolnave in ultimele șase luni au deja un anume grad de protecție prin imunitatea dobandită, motiv pentru care perioada de transmitere a imbolnăvirii este mult mai scurtă. Acesta este și motivul pentru care am hotărat că cinci zile sunt suficiente și aici vorbim de carantină, nu persoanele bolnave. Cele care sunt bolnave vor să fi izolate timp de șapte zile. Izolarea este o măsură care este aplicabilă persoanei pozitive, care dacă este vaccinată și fost bolnavă va sta in izolare 7 zile. Carantinarea se aplică persoanelor sănătoase, care fie sunt contact direct cu un caz confirmat, fie sosesc din țările zonă roșie sau alte țări. Reporter: Persoanele care sunt nevaccinate și sunt confirmate cat stau in izolare? Adriana Pistol: Persoanele care sunt nevaccinate și devin pozitive vor fi izolate pentru o perioadă de 10 zile, evident asta dacă forma de imbolnăvire este o formă ușoară, medie, care permite această perioadă. Pentru formele severe este evident că vor fi spitalizate atat cat este necesar. Reporter: Mulțumesc. Și incă o intrebare tot pentru domnul Arafat. Ieri, intr-o declarație de presă, domnul Sorin Cimpeanu, ministrul educației, a făcut apel la dumneavoastră să rezolvați de urgență problema testelor de salivă din școli, spunand că este responsabilitatea dumneavoastră și trebuie să v-o asumați. Cum ii răspundeți? Raed Arafat: Nu răspund, mai ales cand spune ceva un ministru nu răspund. Eu repet ceea ce noi am zis și aici ca să se ințeleagă de către toată lumea. Modul in care se achiziționează aceste teste este următorul: ONAC este cel care face licitația, semnează acordul cadru, IGSU, după aceea, semnează contractul subsecvent și se repartizează pe baza solicitării Ministerului Educației. In actuala licitație, in care ne aflăm, cand s-a ajuns la IGSU să semneze, a primit o inștiințare de la ONAC că există o contestație, care este la nivelul CNSC-ului, la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. De aici nu mai este in mana noastră să semnăm pană nu există o decizie, măcar a primei instanțe. Legea ne permite după asta, chiar dacă merge petentul la a doua instanță, totuși să semnăm și noi semnăm, adică colegii de la ISGU sunt pregătiți să semneze, dar trebuie să avem decizia primei instanțe. Prima instanță deja este sesizată, cu cat mai repede ne răspunde, cu atat mai repede vom semna. Dar ONAC continuă achizițiile și pentru alte loturi și aceste loturi, dacă nu sunt contestate și se semnează, vor fi livrate conform graficului de livrare care este stabilit prin acordul cadru. Deci la nivelul IGSU se fac toate diligențele, toate măsurile sunt luate ca să se implementeze prevederile acestei decizii de a avea testele in scoli cat mai bine și fără intrerupere. Dar, cum am zis, există factori externi care nu sunt in controlul nostru, nici al IGSU, nici al DSU, nici al ONAC. Dacă cineva contestă, asta este, a contestat, trebuie să mergem pe procedură. Plus, am ridicat problema clară, problema intrării zonei de furnizare principală a acestor teste, care este China, in noul an și unde va fi o perioadă de vacanță care poate să impacteze livrările. Din punctul nostru de vedere, orice este gata de semnat va fi semnat, iar repartiția va fi făcută imediat, nu vor sta testele in stocurile noastre, ele imediat cand se livrează sunt preluate de camioanele IGSU și distribuite la nivel național. Reporter: Si incă o intrebare, de ce n-ați făcut din prima mai multe licitații pentru mai multe loturi, ținand cont că era de așteptat... Raed Arafat: Dacă vă aduceți aminte bine, cand am avut discuții pe această temă... Noi am arătat că unele firme care au caștigat nu s-au mai prezentat, altă firmă care a avut probleme și contractul s-a epuizat inainte să fie livrat și unde au fost multe discuții pe această temă, la acest moment, din păcate, nu poate IGSU să revină să semneze contractul pe linie legală, să zicem, deci au fost situații in care firme care s-au prezentat, care au caștigat, n-au mai venit, n-au mai livrat. Deci, acesta este unul dintre motivele pentru care am ajuns la faza in care au fost intreruperi. /.../ Procedura este foarte OK, dar nu intotdeauna partenerii care vin și livrează și nu toți respectă regulile pe care le promit la licitație și nu intotdeauna pot să se țină de promisiunile lor, uneori poate că nu pot să respecte promisiunile din cauza unor factori externi, altă dată se grăbesc, obțin licitația și după care incep să caute și descoperă că nu pot livra și pe noi ne păcălesc și cauzează problemele in care ne aflăm. Mulțumesc. Reporter: Dacă vii dintr-o țară din UE roșie, cate zile stai in carantină? Raed Arafat: Regulile astea nu s-au schimbat. Deci, din punctul acesta de vedere, dacă vii dintr-o țară roșie, dacă ești vaccinat sau trecut prin boală acolo nu ești carantinat. Dacă vii din țară roșie, nu ești vaccinat, nu ești trecut prin boală, carantina este de 10 zile. Acestea sunt regulile care se aplică și vor fi aplicate mai departe. Reporter: Pentru personalul medical nevaccinat, ce tip de test va trebui făcut și care este valabilitatea acelui rezultat? Adriana Pistol: Conform metodologiei INSP, toate persoanele care sunt nevaccinate și mai ales cele care lucrează in domeniul sanitar, fac parte din personalul medico-sanitar și nu sunt vaccinate, este recomandat să facă fie două teste antigen rapide, fie un test PCR pe săptămană. Reporter: Si cele antigen două pe săptămană, nu? Adriana Pistol: Exact. Este o recomandare. Reporter: Bună ziua. In primul rand, ca să ne fie clar, această hotărare a CNSU, care se aplică incepand de maine, după publicarea in Monitorul Oficial, include și aceste reguli noi pentru cei bolnavi, cele cu 7 zile - vaccinați, 10 zile - nevaccinați? Raed Arafat: Nu. Pentru izolare este un ordin al Ministrului Sănătății și acolo se actualizează. Deci, hotărarea CNSU se ocupă numai de partea de carantinare. Tot ce este parte de izolare, care se ocupă de pacienți deja, aici este reglementat prin acte normative, prin ordine la nivelul ministrului sănătății. Reporter: A fost dat un ordin, am văzut, publicat pe 3 ianuarie, va fi modificat acel ordin și publicat și intră in vigoare aceste schimbări? Adriana Pistol: Exact. Ordinul a fost modificat și așteaptă să fie publicat. Reporter: Este nevoie de ceva teste pentru ieșirea din perioada de carantină sau izolare, la finalul celor 5 zile, 10 zile, 7 zile, sau se iese automat? Adriana Pistol: Nu sunt prevăzute teste. Reporter: O altă intrebare: S-a modificat definiția contacților direcți, cei care trebuie să fie in izolare, chiar dacă nu sunt infectați, sau sunt aceleași...? Raed Arafat: In carantinare, nu in izolare. Reporter: ... de carantinare, da. Dacă contează că au stat fără mască, sau...? Adriana Pistol: Da, sigur, contează. Definiția contactului direct nu a suferit nicio modificare, ea este cea pe care o cunoaștem de la inceputul pandemiei, ea reprezintă un contact prelungit, minim 15 minute, la o distanță mai mică de 2 metri și fără să port mască sau, respectiv, echipament de protecție, dacă vorbim de personalul sanitar. Acest lucru nu inseamnă /.../ un gest de salut pe stradă, sau așa ceva. Deci, este nevoie de o distanță mai mică și o perioadă de contact mai indelungată de 15 minute și fără mijloace de protecție. Reporter: Și o ultimă intrebare, pentru domnul Arafat: După ce ați anunțat că este blocată acea licitație privind testele pentru școli, o firmă romanească a anunțat, la randul ei, că are 2 milioane de teste in stocuri, care ar fi trebuit să fie livrate... Raed Arafat: Deci, o să fim foarte clari: firma respectivă este firma care are la acest moment această dispută comercială cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și care nu mai poate fi rezolvată, din păcate, la acest moment, conform legislației pe care o avem și situației in care ne aflăm și a situațiilor care am văzut că s-au intamplat și cu licitații anterioare, decat, din ce am ințeles de la colegii mei, la nivel de instanță. Firma continuă să preseze și să exercite presiuni, dar, din păcate, noi nu putem să răspundem la aceste presiuni decat prin același răspuns. Există o decizie clară a unei comisii de achiziții, de desemnare de contract, care are partea legală, toate aceste aspecte, acolo nu pot să mă bag. Din momentul in care colegii care semnează și care iși asumă răspunderea au considerat că ei nu pot să semneze, dacă eu exercit presiuni asupra lor, maine o să auzim că doctorul Arafat a făcut trafic de influență ca să se semneze un contract. Nu putem face asta. Deci, noi i-am rugat pe reprezentanții firmei, care au fost primiți și de comandantul IGSU și discutat cu ei, i-am rugat să se indrepte chiar spre instanță, să vedem ce decide instanța; dacă instanța le dă dreptate in foarte scurt timp se poate semna, dacă instanța nu le dă dreptate, atunci colegii de la IGSU inseamnă că au avut dreptate, in sensul in care nu mai puteau să semneze acest contract. In același timp, ei, cu cantitatea care o au, eu cred că pot să se prezinte și la alte licitații, pentru că cantitatea nu a fost preluată, pot să se prezinte și la alte licitații și să participe mai departe. Nu știu, aici regulile, condițiile, dacă s-a emis un certificat constatator că nu au respectat anumite reguli, nu vreau să intru in polemici cu firme. Deci, firmele au relație comercială cu o instituție care este cu personalitate juridică, instituția a luat o decizie, decizia asta o respect la acest moment și merge spre instanță și vedem ce va zice instanța. Deci, cam asta este situația in acest moment, Reporter: Bună ziua, domnule Arafat! Referitor la această decizie a instanței, aș vrea să vă intreb, niciun semnal referitor la data in care va avea loc respectiva ședință pentru decizie, pentru că poate să fie și peste două săptămani și peste o lună. Raed Arafat: Deci, am o rugăminte. Din nou! Dumneavoastră vorbiți de 2 milioane de teste. Deci, de testele pentru o testare. Nici măcar atat nu sunt suficiente, da? Deci, in aceste teste ale acestei firme nu stăm la un capăt de țară, adică ele nu vor rezolva problema pe o durată foarte lungă, vor rezolva o testare, da? Deci, la acest moment, dacă firma a mers la instanță, instanța poate să judece acest lucru cu celeritate și să ne dea un răspuns. Dar eu, incă o dată, nu pot să oblig colegii de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să facă ceva care ei consideră că este ilegal. Deci, nu am cum să fac acest lucru. Putem discuta și, credeți-mă, au fost discuții, au fost analize, au fost evaluări dacă găsim o soluție și concluzia colegilor a fost că nu este o soluție. Dacă acest lucru l-au decis nu pot să mă duc să semnez. Nici nu pot să semnez in locul lor, nici nu pot să ii forțez să semneze, iar practica asta de a presa continuu nu va schimba decizia noastră. Decizia noastră poate fi schimbată de instanță, asta este decizia la acest moment. Reporter: Am ințeles. Cand ar putea să schimbe instanța decizia, asta vă intrebam. Raed Arafat: Acest lucru depinde de cand merg ei in instanță și cand programează instanța procesul. Reporter: Bun. Doamna Pistol, aș vrea să vă intreb, referitor la acea definiție a contacților, nu ar trebui să fie făcute modificări, ținand cont de faptul că noua tulpină este mult mai transmisibilă? Nu ar trebui să fie perioada scurtată, pentru ca persoanele care devin contacţi să devină contacţi? Adriana Pistol: Nu ar trebui, pentru că această definiție și perioada de minim 15 minute este luată in calcul, in contextul in care totuși noi am introdus mască doar medicală și mască FFP2, astfel incat creștem foarte mult șansele ca să nu existe risc de infectare chiar dacă stai 15 minute. Reporter: Și referitor la acea recomandare despre care vorbeam, cu testarea medicilor, nu ne-ar ajuta mai mult să fie pană la urmă transpusă intr-o lege, astfel incat să se facă testarea asta obligatorie? Adriana Pistol: Da, sigur. Reporter: Și revin la discuția cu certificatul COVID, pentru că vă auzeam și pe dumneavoastră spunand că, in acest val, dacă am fi avut certificatul, panta ascendentă ar fi fost mult mai lină decat ne așteptăm să fie in acest moment. Adriana Pistol: Da, sigur că da, sigur că da, ar fi fost, dar nu este, iar noi trebuie să incercăm să găsim metodele cele mai posibile, cele mai fezabile să reducem numărul de imbolnăviri și mai ales numărul de imbolnăviri severe cu mijloacele pe care le avem la dispoziție. Reporter: E tarziu acum pentru adoptarea unui certificat? Adriana Pistol: In acest moment incă nu este tarziu, dar sigur că la un moment dat, dacă creșterea numărului de cazuri va fi foarte mare, in cateva săptămani s-ar putea să devină intr-adevăr tarziu. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Aș vrea să vă intreb de unde această decizie cu cinci zile, pentru că sunt și alte state in Uniunea Europeană care au scăzut perioada de carantinare, insă minimum este la 7 zile. Care a fost raționamentul pentru care la noi este de cinci zile? Adriana Pistol: Sunt și alte state care au scăzut această perioadă... De carantinare sau de izolare, vă rog? /.../ Reporter: De carantinare. Adriana Pistol: De carantinare, da. Deci atunci cand vorbim de carantinare vorbim de o persoană sănătoasă, doar care a avut contact direct cu o persoană confirmată, iar avand in vedere observațiile că tulpina Omicron pare să aibă o perioadă de incubație mai mică, mai scurtă față de tulpinile anterioare, atunci s-a luat această decizie de 5 zile. Adică, altfel spus, dacă după 5 zile persoana respectivă, sănătoasă, rămane sănătoasă, șansele să mai dezvolte o infecție sunt foarte reduse. Reporter: Și dacă vine o altă variantă, o altă tulpină, s-ar putea să modificați această perioadă de carantinare? Adriana Pistol: Absolut! Bineințeles, pentru că variabilitatea acestei perioade ține cont de incubația observată pentru fiecare dintre ele in parte. Este pentru prima oară cand observăm această incubație mai scurtă față de tulpinile anterioare. Reporter: Referitor la Omicron, aș vrea să vă intreb, doamna Pistol, dacă știți cate persoane depistate cu Omicron la nivel național sunt copii. Adriana Pistol: Foarte puține, cred că ceva ... doi sau trei. Reporter: Și vă așteptați ca odată cu inceperea școlii și faptul că copiii merg la școală, să explodeze numărul de Omicron asupra copiilor? Adriana Pistol: Nu va exploda asupra copiilor in mod deosebit. Incă nu avem o transmitere comunitară susținută, cum spunem noi. Observăm că tulpina Omicron incepe să caștige teren. Am putea spune, in prezent, că avem in circulația ambele tulpini, atat tulpina Omicron, cat și tulpina Delta, să spunem aproximativ jumătate-jumătate. Odată ce tulpina Omicron va deveni dominantă, toată lumea sigur că este expusă, iar aglomerările umane duc la apariția de cazuri, dacă măsurile preventive, respectiv masca, spălatul pe maini și păstrarea distanței fizice nu sunt indeplinite. Reporter: Și Delta ce perioadă de incubație are? /.../ Adriana Pistol: Avea pană la 14 zile. Reporter: Deci, mai mare decat mai mare decat Omicron... Adriana Pistol: Mai mare decat Omicron. Reporter: ... și, cu toate, astea stăm in carantină 5 zile. Aș mai avea o intrebare referitor tot la copii. Ințelegem că la Grigore Alexandrescu este un copil confirmat cu Delta și suspect de Omicron. Ce inseamnă asta pe simptom, dacă puteți să ne explicați. Adriana Pistol: Nu am cunoștință despre acest caz. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Alte intrebări, vă rog. Reporter: Da. Vreau să vă intreb, doamna Pistol, pe dumneavoastră. Spuneați acum cateva zile, săptămani, că vă așteptați la 25.000 de internări și 1.500 de la ATI. Mai este valabil acest scenariu in valul 5? Adriana Pistol: Spuneam că ne așteptăm la peste 25.000 de cazuri. cu aproximativ 10% pană spre 20% spitalizări. Incă este valabilă această previziune. Urmează să constatăm in săptămanile următoare, in funcție de evoluție, dacă vom schimba sau nu aceste previziuni. Reporter: Și aș mai vrea... După aceste modificări dacă formularul PLF va rămane in vigoare și cat timp preconizați că va fi in vigoare? Adriana Pistol: Formularul PLF va rămane in vigoare cu certitudine. Formularul PLF este o cerință a Uniunii Europene, este utilizat in aproape toate statele Uniunii Europene și nu numai. Acest formular PLF face parte din mecanismele și naționale, dar și internaționale de investigație epidemiologică, pentru că informațiile pe care acesta le conține ne permit să depistăm foarte repede o persoană care eventual a fost contact și nu știe cu un caz care s-a confirmat ulterior, deci cum ar fi dacă depistăm un caz intr-un autocar sau in avion, in acest mod noi vom ști cine au fost persoanele care au călătorit in același autocar, același avion sau același autoturism, astfel incat să ii anunțăm, astfel incat să ii carantinăm, să ii monitorizăm. Este aceeași situație și pentru comunicarea internațională intre statele Uniunii Europene, pentru că și noi transmitem informații despre cetățeni ai Uniunii Europene care sunt depistați pozitiv pe teritoriul Romaniei și și statele celelalte ne comunică nouă astfel de situații. Așa incat este vorba aici de un instrument mai mult de comunicare interstatală și națională, care face parte din depistarea cat mai rapidă, ceea ce se numește urmărirea contacților, cum spune ECDC-ul, contact tracing. Reporter: Aș mai avea o intrebare, dacă imi permiteți, tot discutam despre măști. In doar cateva zile de cand s-a instituit această măsură cu FFP2, am văzut că pe site-urile de specialitate prețul lor aproape s-a dublat sau chiar s-a dublat in unele cazuri și sunt mai multe țări care au decis prin lege că este interzis să se crească prețul lor. Am putea să luăm in Romania o asemenea măsură? Raed Arafat: Nu știu să fie gandită astfel de măsură, la acest moment, in Romania. Deci, important este să ințeleagă lumea că toate fake news-urile care au ieșit că este obligatorie masca FFP2 au dus la această practică. Sunt mulți care răspandesc știri false tocmai ca să pună oamenii să cumpere la preț mai mare astfel de măști. Deci, acestea sunt știri false. La acest moment, se poate și cu masca chirurgicală sau cu masca FFP2, dar nu este obligatorie masca FFP2, nu este obligatorie la acest moment /.../ Ce este obligatoriu este masca minim medicală, adică mască, cum ii zicem noi, chirurgicală cum i se spune. Sunt interzise măștile textile asta trebuie să se ințeleagă. Mulțumesc. Reporter: Aș reveni și eu cu o precizare: dacă ne puteți spune dacă aveți cunoștință cand va fi publicat in Monitorul Oficial acel ordin referitor la excepțiile pentru mască? Raed Arafat: Deci hotărarea, ziceți, sau excepția? Reporter: Nu, ordinul de ministru MAI și Sănătate pentru... Raed Arafat: Se semnează astăzi. Deja a venit de la Ministerul Sănătății la Ministerul de Interne, astăzi se semnează și se trimite la Monitorul Oficial. Reporter: Asta inseamnă ca de maine, practic, odată cu celelalte restricții, teoretic ar trebui să fie in vigoare. Raed Arafat: Ar trebui să intre... da, da. Reporter: Mulțumesc mult. Raed Arafat: Mulțumim. Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos! Dacă nu mai aveți alte intrebări, aș vrea să reiau indemnul pe care de fiecare dată specialiștii, in special medicii, il fac, acela de a purta măști pentru a ne proteja și pe noi și pe cei din jurul nostru. Nu uitați: măști medicale sau măști FFP2! De asemenea, vaccinul rămane in opinia experților cea mai sigură formă de a ne proteja de formele grave, de complicații sau chiar de moarte, in fața pandemiei COVID-19. Mulțumesc frumos. Vă doresc un weekend plăcut tuturor! 2022-01-07 16:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9061.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu autorităţile de management și ministerele de resort pe tema gestionării absorbției fondurilor europeneȘtiri din 06.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-autoritatile-de-management-i-ministerele-de-resort-pe-tema-gestionarii-absorbtiei-banilor-europeni-din-cadrul-financiar-multianual-2014-2020Galerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la sediul Guvernului, o reuniune de lucru cu Autoritățile de Management și miniștrii de resort. La discuții au participat Dan Vilceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, secretari de stat și directori generali/reprezentanți ai AM-urilor. Principalele teme abordate au fost legate de stadiul implementării Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, stadiul pregătirii perioadei de programare 2021-2027 și Programul Național de Redresare și Reziliență. Premierul a subliniat nevoia de a lua toate măsurile necesare pentru a absorbi cele peste 80 de miliarde de euro pe care Romania le are la dispoziție din cele trei resurse europene. Prioritare in acest sens vor fi punerea in stare de operativitate a Autorităților de Management și activarea responsabililor de reforme din structurile guvernamentale și a mecanismelor de lucru. In cadrul reuniunii, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut un set de propuneri pentru sprijinirea beneficiarilor și recuperarea ritmului de absorbție din fondurile rămase din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, precum și simplificarea procedurilor și reducerea birocrației, alături de preluarea modelelor de succes din alte state europene. A fost subliniată, totodată, importanța proiectelor cu fonduri europene pentru dezvoltarea economiei Romaniei și nevoia ca beneficiarii să fie consultați, pentru a putea găsi cele mai potrivite proceduri de lucru. Un rol esențial in optimizarea mecanismelor de absorbție il va avea personalul calificat, in acest sens, premierul solicitand demararea unor cursuri de pregătire a angajaților implicați in gestionarea banilor europeni. - Nu voi accepta să nu absorbim acești bani. Vom analiza săptămanal evoluția, in ședință de Guvern. Fiecare ministru va prezenta stadiul indeplinirii obiectivelor de absorbție și va participa la toate intalnirile cu oficialii europeni, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-01-06 14:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8389.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții sindicatelorȘtiri din 06.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-sindicatelorGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut un dialog cu lideri ai centralelor și federațiilor sindicale din Romania, la care au participat miniștrii Educației, Sorin Cimpeanu, Sănătății, Alexandru Rafila, Finanțelor, Adrian Caciu, și Muncii, Marius Budăi. Discuțiile, care au avut loc in format hibrid, au vizat măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, condițiile de muncă și salarizarea. In cadrul intalnirii, participanții au analizat eficiența măsurilor de protejare a populației, menite să asigure continuitatea serviciilor publice, a derulării afacerilor și a funcționării sistemului educațional. Printre temele analizate s-au numărat măsurile de prevenție, testarea populației, portul măștii, vaccinarea, asistența medicală ambulatorie, accesul la tratament, contextul economic, siguranța personalului medical și recuperarea celor afectați de COVID-19. A fost evidențiată nevoia unei abordări coerente, sistemice și predictibile, care să includă dialogul cu partenerii sociali. Pentru protejarea populației față de formele grave de boală și de riscul pierderii vieții, vaccinarea a fost menționată ca fiind cea mai eficientă soluție recomandată de experți, limitand evoluția către o situație gravă și internarea in spital. Pentru continuarea dialogului pe tema identificării celor mai potrivite măsuri de gestionare a situației generate de pandemie, dar și pentru soluționarea solicitărilor partenerilor sociali, vor fi organizate intalniri periodice. In cadrul dialogului social cu reprezentanții angajaților din Sănătate, Educație, Ordine Publică și alte categorii de salariați din sistemul public, urmează să fie discutate și analizate revendicările salariale și condițiile de muncă. 2022-01-06 14:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-06-02-42-18big_luk_8032.jpgȘedința de guvern din 6 ianuarieȘtiri din 06.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-6-ianuarie1641467959Galerie foto 2022-01-06 13:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8327.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanți ai sindicatelor cu privire la măsurile de gestionare a pandemieiȘtiri din 06.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentanti-ai-sindicatelor-cu-privire-la-masurile-de-gestionare-a-pandemieiGalerie foto 2022-01-06 11:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8032.jpgDiscuție telefonică între prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și prim-ministrul Greciei, Kyriakos MitsotakisȘtiri din 05.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/discutie-telefonica-intre-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-i-prim-ministrul-greciei-kyriakos-mitsotakisPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, la ora 10.00, o discuție telefonică cu premierul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis. Premierul elen a adresat urările de sezon și l-a felicitat pe prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă pentru preluarea mandatului in fruntea Guvernului. De asemenea, oficialul elen a salutat stabilitatea instalată la București prin noul guvern de mare coaliție. Discuția telefonică dintre cei doi prim-miniștri a vizat agenda bilaterală și interesul de a extinde relațiile la nivelul schimburilor economice, energiei și a turismului. De asemenea, au fost evocate cele mai recente vizite reciproce la nivel inalt, ambele părți insistand pe nevoia de a fi reluat dialogul pe temele de interes, pozițiile europene ale celor două state fiind similare in majoritatea dosarelor. Prim-ministrul Nicolae Ciucă i-a adresat omologului elen invitația de a efectua o vizită oficială in Romania. La randul său, prim-ministrul elen, Kyriakos Mitsotakis, a lansat invitația unei intalniri in format trilateral Romania-Bulgaria-Grecia, la Atena. 2022-01-05 17:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-05-05-01-46big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 5 ianuarieȘtiri din 05.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-5-ianuarieGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Fiind la inceput de an, vă rog să imi permiteţi să vă urez să aveţi parte de un an bun, cu sănătate, atat dumneavoastră, cat şi familiile dumneavoastră! In urma şedinţei de guvern de astăzi, voi avea cateva lucruri de comunicat, după care, alături de domnul ministru Rafila, domnul doctor Raed Arafat, domnul colonel doctor Gheorghiță, vom prezenta cateva detalii legate de măsurile de prevenire și combatere a pandemiei, urmand ca apoi, in partea a doua, alături de doamna ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, doamna Gabriela Firea, și de doamna consilier de stat Mădălina Turza, să vă prezentăm o serie intreagă de măsuri destinate copiilor afectați de pandemie in această perioadă. Inainte de a vorbi despre măsurile adoptate astăzi la nivelul Guvernului și de a-l ruga și pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, să vă prezinte măsurile de sănătate publică pe care le gestionează, aș vrea să vă anunț că, astăzi de dimineață, domnul prim-ministru Nicolae Ciucă și domnul prim-ministru al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, au avut o convorbire telefonică, in legătură cu care vom prezenta un comunicat de presă ceva mai tarziu. Am vrut să vă semnalez acest lucru, cei doi oficiali discutand despre relațiile privind schimburile economice, energie și turism, dar și despre dosarele importante la nivel european, pe care atat Romania, cat și Grecia, din perspectivă guvernamentală, le urmăresc și le gestionează. Ca atare, cu aceste scurte introduceri, domnule ministru, vă rog! Alexandru Rafila: Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru introducere. Cateva lucruri legate de mobilizarea Ministerului Sănătății și a resurselor pe care le are la dispoziție in ceea ce privește controlul pandemiei. Am făcut tot ceea ce a fost posibil, astfel incat să asigurăm creșterea accesului la testare. Ştiți bine că a fost aprobată o ordonanță de urgență in acest sens. Deja am definitivat, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, forma contractului care va permite plata rapidă, către medicii de familie, a serviciilor legate de testare. Acesta va fi sub forma unui act adițional la cel de vaccinare, pentru medicii de familie care vaccinează, sau unul separat, in cazul in care medicii de familie nu optează pentru serviciul de vaccinare. Un lucru extrem de important a fost ieri: o teleconferință cu direcțiile de sănătate publică și cu spitalele din Romania care pot asigura asistență medicală și pentru pacienții COVID, dar și pentru pacienții non-COVID, pentru pacienții cu boli cronice. Am identificat deja o listă de 160 de centre de evaluare ambulatorie a pacienților cu forme medii, probabil, de boală, dar vom veni foarte repede și cu criteriile legate de tipurile de pacienți pe care ii vom direcționa către aceste centre, la nivel național. Cred că această listă se va completa și in cursul săptămanii viitoare, va fi disponibilă o hartă interactivă cu toate aceste centre, astfel incat oamenii să știe unde se pot adresa, pe de-o parte; această hartă interactivă va include, pe măsura semnării contractelor de către medicii de familie, și toate centrele de testare care vor deveni operaționale la nivelul cabinetelor de medicină de familie. Un lucru la fel de important este legat de furnizarea medicației antivirale innovative. Ieri, Comisia de boli infecțioase, după multiple intalniri, a definitivat o estimare a necesarului de medicație antivirală. Astăzi, deja emitem autorizațiile pentru nevoi speciale pentru cele două medicamente inovative care se află la dispoziție. De ele vor beneficia pacienții aflați la risc, cu comorbidități, care, in cazul infecției, vor primi aceste antivirale incă din primele zile de boală. Sigur, ele nu sunt necesare pentru toate persoanele infectate, pentru că, așa cum spuneam și cu altă ocazie, medicația antivirală trebuie utilizată cu prudență și numai după un anumit algoritm de investigații, care se adresează pacienților care il pot primi, pentru că medicația antivirală este o medicație cu un grad de toxicitate destul de important și, atunci, trebuie pacientul evaluat inainte, astfel incat să poată să i se administreze acest tip de medicație. Nu in ultimul rand, am discutat legat de capacitatea de spitalizare la nivelul spitalelor din intreaga țară și legat de acea structură de coordonare la nivel județean, care să poată să ducă la indrumarea pacienților cu alte patologii sau infectați COVID către spitalele din fiecare județ sau din județele invecinate, astfel incat să nu mai revenim la situația in care am fost anul trecut, de exemplu, sau acum doi ani, cand pacienți cu boli cronice au avut un acces limitat la servicii medicale. Toate aceste măsuri pe care le luăm in momentul de față, o să aflați de la domnul secretar de stat Raed Arafat, Hotărarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cateva dintre prevederi, toate aceste măsuri sunt luate in scopul menținerii cat mai indelungate, dacă vreți, a funcționării societății noastre, a funcționării economiei Romaniei. Avem nevoie de participare și de solidaritate din partea populației pentru ca aceste măsuri să fie, intr-adevăr, eficiente și, ceea ce este cel mai important, dacă discutăm de hotărarile CNSU, să poată să fie aplicate pentru o perioadă limitată de timp. Şi, de asemenea, un lucru care cred că preocupă pe foarte multă lume și mă preocupă și pe mine, in mod special, este de menținere a școlilor deschise, cat mai mult posibil, fără consecințe asupra sănătății publice; accesul copiilor la procesul de invățămant este esențial. Există o serie intreagă de prevederi in cadrul acestei hotărari a CNSU, dar domnul secretar de stat vă va prezenta aceste măsuri, pentru că, din punct de vedere tehnic, Departamentul pentru Situații de Urgență coordonează această activitate, Eu o să inchei cu un singur lucru, un soi de disclaimer, şi sunt convins că și domnul secretar de stat vi-l va mai preciza incă o dată: nu există niciun fel de impunere a utilizării unor măşti scumpe. Am văzut că declaraţiile mele sau ale altor membri ai guvernului au fost preluate puţin ciudat; masca pe care o port eu, care este similară cu aceasta, este masca medicală cu trei straturi, nu e niciun fel de mască deosebită, ea este recomandată; dar, sigur că cine doreşte poate să utilizeze şi alte tipuri de măşti, cum sunt cele FFP2, o mască cu nivel mai inalt de filtrare. Asta nu inseamnă că cineva impune in vreun fel acest tip de mască; deci, nu există niciun fel de impunere, este vorba doar de trecerea de la măştile textile, care, mai ales, in condiţiile in care această boală se transmite prin intermediul aerosolilor, sunt foarte puţin eficiente sau ineficiente, către uniformizarea utilizării, cu toate că ea cred că e utilizată de, probabil de marea majoritate a cetăţenilor - mă uit aici, in sală, nu ştiu dacă este cineva care are mască textilă, deci este clar că aceste măşti medicinale, care, in momentul de faţă, nu sunt nici scumpe, cred că sunt accesibile, sunt mult mai utile pentru că ele constituie o barieră eficientă in calea transmiterii. Cred că nu este vorba de o restricţie, asta este prezentată ca o restricţie. Nu este vorba de o restricţie, este vorba pur şi simplu de o perioadă limitată de timp, de utilizare a acestor măşti acolo unde există, ştiu eu, aglomeraţie sau există activitate care presupune interacţiuni cu alte persoane. Vă mulţumesc! Dacă aveţi intrebări. Ulterior o să mă intorc la minister. Dan Cărbunaru: Aş vrea să adaug doar faptul că şi domnul doctor Arafat va veni in completare pe ceea ce ţine de CNSU astfel incat să... Alexandru Rafila: Adică rugămintea este să nu fie intrebări din cadrul hotărarii CNSU, care o să fie prezentată imediat. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aş vrea, dacă se poate, să veniţi cu o lămurire şi să ne spuneţi de cand vor intra in vigoare noile măsuri? Alexandru Rafila: Tocmai acum v-a spus domnul secretar de stat Cărbunaru că o să prezinte domnul doctor Arafat detaliile. Rugămintea este să mă intrebaţi legat de măsurile luate de Ministerul Sănătății. Reporter: Bun. Aș mai avea o intrebare referitoare la aceste măști de protecție. Ce ar putea păți cei care nu se conformează și ar purta in continuare acele măști textile sau de plastic? Alexandru Rafila: Nu știu, nu ne-am gandit la ceea ce ar putea pățit cei care... e același lucru ca și cand nu porți mască, pentru că, pană la urmă, o astfel de recomandare, de utilizare a unei măști care are eficiență față de una care are o eficiență limitată sau, de fapt, nu are eficiență - apropo de tulpina Omicron -, cred că e o chestiune de bun simț, adică cred că intrăm intr-o zonă in care, din nou, punem in discuție niște manopere simple, care nu sunt pentru altceva decat pentru protecția individuală și protecția comunității. Ne gandim, discutăm imediat despre sancțiuni, o se gandim dacă e cazul să existe o precizare legată de utilizarea altor tipuri de măști. Reporter: In calitate de ministru al sănătății, care este opinia dumneavoastră referitoare la faptul că președintele PNL, Florin Ciţu, a anunțat că va propune la o viitoare ședință a coaliției să fie adoptat acel proiect pentru certificatul verde depus de domnia sa in Parlament și alți parlamentari, in contextul in care am văzut ce s-a intamplat cu proiectul la care dumneavoastră ați lucrat, pare că a fost abandonat. Dumneavoastră, in calitate de ministru al sănătății, ați susține acel proiect sau susțineți in continuare proiectul la care dumneavoastră ați lucrat? Alexandru Rafila: Eu susțin orice proiect care are ca rezultat un instrument de sănătate publică, care să incetinească transmiterea; acesta este punctul meu de vedere, cu o precizare, insă: domnul președinte Florin Ciţu a depus la Parlament un proiect de lege care face referire exclusiv la personalul medical, care nu are niciun fel de impact asupra sănătății publice, probabil că trebuie să revadă declarația. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Alte intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș completa eu puțin intrebarea colegei mele. Da, ok, nu proiectul domnului Ciţu, dar totuși rămane discuția deschisă despre certificatul COVID. Știm, s-a discutat de multe ori in coaliție, atrăgeați și dumneavoastră atenția că ar fi fost necesar și, practic, v-aș intreba dacă e acum tarziu să mai fie adoptat, dacă mai este vreo șansă, indiferent pentru ce categorii și cum să fie. Alexandru Rafila: Are importanță pentru ce categorii, pentru că, dacă il folosești exclusiv la o singură categorie, cum ar fi personalul medical, acolo se referea la siguranța pacientului, nu se referea la o măsură de sănătate publică cu impact populațional. Reporter: Bun. Atunci, extins, dacă este cazul. Alexandru Rafila: Este evident acest lucru. Ceea ce vreau să vă spun este următorul lucru: dacă se aprobă acum și intră in vigoare peste trei săptămani, probabil că atunci ne vom găsi in varful valului. Şi atunci, adoptarea unui astfel de document nu este suficientă, trebuie să existe şi operaţionalizarea lui. Deci, dacă nu este posibilă operaţionalizarea lui in perioada imediat următoare, probabil că, odată cu trecerea timpului, şi efectul unei astfel de decizii va scădea in ceea ce priveşte impactul asupra sănătăţii publice. Din cauza aceasta, noi am făcut tot posibilul, astfel incat, in măsura sau limita resurselor existente, să putem să pregătim sistemul de sănătate, să extindem toate celelalte componente care in trecut au fost neglijate, mă refer la testare. Avem acum această medicaţie inovativă antivirală, care poate să reducă serios mortalitatea in randul persoanelor cu comorbidităţi şi, bineinţeles, să operaţionalizăm aceste centre ambulatorii care să scadă presiunea pe unităţile de primiri urgenţe, pentru că ştiţi bine ce s-a intamplat cu UPU, erau sufocate de pacienţi care pur şi simplu stăteau in aceste... dar aici, din nou, colegii de la DSU sau domnul doctor Arafat o să vă precizeze; important e să scădem presiunea de pe spitale şi la lucrul ăsta am lucrat foarte intens. Sunt lucruri concrete şi aici trebuie să precizez o chestiune: am văzut in presă diverse comentarii, domnule, a trecut o lună, nu s-au intamplat lucruri concrete. Să ştiţi că s-au intamplat foarte multe lucruri in sistemul de sănătate, care se organizează intr-o perioadă scurtă, dificilă, au mai fost şi sărbătorile, care, ştiţi bine că au făcut dificilă luarea unor sau implementarea unor decizii de natură administrativă sau de natură profesională; lucrăm contra timp şi avem nevoie de sprijinul tuturor pentru ca aceste măsuri să devină cat mai repede operaţionale. Reporter: O scurtă precizare, dacă se poate, spuneaţi de centrele de evaluare, sunt unii manageri care spun că nu ar fi personal suficient pentru acest lucru. Cum se poate rezolva? Alexandru Rafila: Ştiţi cum este? Am discutat cu toţi managerii, mulţi dintre ei cred că nu inţeleseseră despre ce este vorba. Unii şi-au schimbat opinia in cursul acestei teleconferinţe, nu trebuie să fie in fiecare centru medic de boli infecţioase - asta a fost una dintre discuţii. Nu. Poate să fie un specialist de boli interne, de exemplu, care poate să facă această evaluare. Nu avem nevoie de CT peste tot. Dacă există un aparat de radiologie, este suficient un aparat de radiologie. Dar trebuie să incepem această activitate şi eu vă asigur că, după discuţiile lămuritoare şi după intervenţia - şi ii mulţumesc doamnei preşedinte a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a stat intreaga teleconferinţă impreună cu noi, a avut două părţi, pentru că sunt foarte multe spitale in Romania şi foarte multe judeţe, totuşi, sunt 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti - toate aceste lucruri au dus la un rezultat care este favorabil şi il veţi vedea in perioada imediat următoare in ceea ce priveşte harta interactivă şi cu posibilităţile de investigaţie la nivelul acestor centre de evaluare ambulatorie. Vă mulţumesc! Dan Cărbunaru: Vă rog. Reporter: Bună ziua! Aş dori tare mult să ne daţi ceva mai multe detalii legate de aceste centre de evaluare, unde vor fi ele amplasate, in curtea spitalului, intr-o aripă a unui spital? Cum ar funcţiona in Bucureşti, eventual? Alexandru Rafila: Nu vă gandiți că sunt niște unități mobile pe care noi le ducem la un spital și acolo se petrec lucurile. Este vorba de ambulatorii integrate ale spitalelor sau de alte ambulatorii de specialitate. Ele există fizic in momentul de faţă, dar nu au fost folosite pentru acest scop in perioada anterioară. E foarte important ca pacienții să meargă in aceste centre, cand nu sunt intr-o situație critică. Sigur că dacă ai un pacient in situații critice, il duci direct la Unitatea de Primiri Urgențe, nu se pune problema că aceşti pacienți, care sunt intr-o situație dificilă, sunt direcționați către centrele de evaluare; dacă sunt intr-o stare relativ bună și au factori de risc, comorbidități și așa mai departe, pot fi evaluați in aceste centre. Reporter: Şi personalul medical este plătit separat pentru această activitate? Alexandru Rafila: Este personalul medical din spitalele respective, care desfășoară și activitate in ambulatoriu, nu numai in spital. Reporter: Aşadar nu vor fi plătiţi extra pentru această muncă de evaluare? Alexandru Rafila: Nu, nu vor fi plătiţi extra, dar aceste servicii vor fi decontate de către spital ca servicii speciale, iar la ele, mai mult, iar este un lucru important, vor avea acces toate tipurile de pacienţi, indiferent dacă sunt asiguraţi sau neasiguraţi, pentru că, fiind vorba de o boală transmisibilă, ne intereseză foarte mult să existe acces la servicii de sănătate, o problemă de sănătate publică nu are legătură cu statutul de asigurat sau neasigurat al cuiva, dar serviciile vor fi decontate. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Reporter: Incă o intrebare, vă rog tare mult. Spuneţi-ne despre carantină, există plan de reducere de la 14 zile la 10 zile sau care este intenţia aici? Alexandru Rafila: Il las pe domnul secretar de stat, o să fie o surpriză cred că favorabilă, bună pentru toată lumea, și il las pe domnul secretar de stat Arafat să vă dea veştile. Dan Cărbunaru: Haideţi să epuizăm mai intai intrebările care vă sunt adresate, domnule ministru. Vă rog, vă rog, repet mesajul, intrebările vă rog. Reporter: Adică, ordinul este deja semnat, ordinul de ministru, să ințelegem? Reporter: Cel cu carantina. Alexandru Rafila: Aveți puțină răbdare și o să vă lămurim exact imediat referitor la lucrurile care vor sta la baza unui act normativ care va fi elaborat in perioada imediat următoare. Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, domnule ministru, care va fi impactul pe care il vor avea măsurile adoptate astăzi, astfel incat să impiedicăm să avem atat de multe cazuri? Alexandru Rafila: Vedeți, numărul de cazuri in momentul de față noi il estimăm - ați văzut că au fost discuții - undeva intre 800.000 și un milion de cazuri pentru acest nou val. Totuși, avem exemplul altor țări, la care acoperirea vaccinală era mult mai mare decat este in Romania, și am văzut sute de mii de cazuri pe zi. Franța, Italia au sute de mii de cazuri pe zi, Statele Unite 1 milion de cazuri pe zi, deci, un număr extrem de mare de cazuri. Problema noastră este următoarea in momentul de față, nu a numărului de cazuri in sine; problema numărului de cazuri foarte mare poate să pună o problemă legată de funcționarea unor sisteme critice, inclusiv a sistemului de sănătate. Pentru că oamenii au o formă ușoară, dar stau acasă și nu se pot duce la serviciu să-și facă treaba obișnuită. Şi sunt multe servicii esențiale in Romania, aici poate să fie o problemă. Inclusiv reducerea perioadei de carantină și de izolare ține cont de aceste de aceste lucruri. Insă ceea ce ne interesează este să reducem cazurile grave, să reducem decesele, și pentru asta organizăm sistemul de sănătate, astfel incat oamenii să se adreseze cat mai ușor și cat mai repede serviciilor de sănătate, să poată să fie evaluați și să poată să fie tratați, atunci cand este cazul, cu medicație antivirală, dar numai cazurile care, intr-adevăr, beneficiază de tratament și la care riscul de complicații sau de deces este mare. Reporter: In fiecare val de pană acum am fost surprinși - nu aveam suficiente paturi de ATI, in mod special. Cate paturi de ATI sunt pregătite in acest moment pentru acest val și dacă...? Alexandru Rafila: Să știți că aici nu e chestiunea de surpriză, este chestiunea de capacitate. Aici nu e vorba de o surpriză; nu cred că a fost cineva surprins că este nevoie de paturi la ATI. Din păcate, paturile le putem multiplica foarte-foarte mult, dar pe oamenii care deservesc aceste paturi nu ii putem multiplica! N-avem de unde să-i luăm. Ca să vă dau un exemplu de preocupare pe care o are Ministerul Sănătății: deja specialiștii care au terminat - sunt vreo 200 de specialiști de ATI care au terminat - vor primi certificatul care atestă incheierea examenului de specialitate, incat să poată să fie cat mai repede angajați in sistem. Deci, repet: nu numărul de paturi este esențial, ci numărul de paturi care pot fi deservite de personal calificat. Şi nu poţi să faci... Trebuie să precizez un lucru, ca să ințelegeți: dacă un medic ATI deservește, de pildă, cinci pacienți, pentru ca el să poată să-i ingrijească așa cum trebuie, nu poţi să-i spui: de maine, ingrijeşti zece pacienţi sau 20 de pacienți. Nu poți să expandezi, dacă vreți, responsabilitatea și capacitatea de muncă a unui medic decat intr-o limită care este acceptabilă din punct de vedere profesional. Reporter: Ce inseamnă cei 200 de noi oameni care intră in sistem...? Alexandru Rafila: Sunt absolvenții, cei care au incheiat... Reporter: Am inţeles, dar ce inseamnă pe numărul de paturi? Inseamnă 50, 100, 200, 400 de paturi...? Alexandru Rafila: Nu știu să vă spun. Problema e că spitalele trebuie să iși mărească capacitatea și ei să fie direcționați la spitale, să-i angajeze; se pot angaja și temporar, dacă este nevoie. Important este ca ei să poată să aibă drept de liberă practică, incat să poată să lucreze nesupravegheat, pentru că altfel desfășurarea activității medicale este supravegheată de către un alt medic, și lucrul ăsta este dificil de realizat in condiții de pandemie. Reporter: Dacă imi permiteți să revin la subiectul proiectului de lege privind certificatul verde: spuneați că n-ar avea impact pentru că s-ar aplica doar in Sănătate? Din ce am văzut, intenția liderului PNL ar fi să se aplice și in domeniul Internelor și Apărării și să se aplice și la intrarea in anumite instituții, nu doar in magazine. Alexandru Rafila: Ştiţi care e problema? Eu nu știu care este intenția, eu vă spun cum este proiectul care a fost depus și care a fost respins, dacă vă aduceți aminte, la Senat. Proiectul avea o pagină și jumătate; au fost depuse vreo 42 de pagini de amendamente și nu știu exact despre ce discutăm in momentul de față. Acolo sunt tot felul de amendamente; dacă discutăm de proiectul așa cum a fost el făcut, original, se referă strict la personalul medical, și vă rog să-l revedeți. Reporter: Şi dacă s-ar extinde la alte categorii de angajați...? Alexandru Rafila: Dacă s-ar extinde şi dacă ar trece printr-o procedură parlamentară... Dar ca să treacă printr-o procedură parlamentară, parlamentul trebuie să funcționeze in această perioadă. Reporter: Nu s-ar putea convoca rapid o sesiune parlamentară sau...? Alexandru Rafila: Bun, dar nu cereţi Ministerului Sănătății să convoace parlamentul, vă rog frumos! Mulțumesc! Reporter: Domnule ministru, voiam să vă intreb dacă avem acest antiviral, Sotrovimab. Inţeleg că este singurul anticorp monoclonal care e eficient in fața noii variante şi... Alexandru Rafila: Da, cred că avem o anumită cantitate. Nu știu dacă nu a fost prezentată atunci cand colegii au prezentat cantitățile de medicamente de la nivelul Ministerului Sănătății. Trebuie să vedem. Dar, incă o dată, anticorpii monoclonali reprezintă produse biologice, care se pot administra țintit, la pacienți care sunt monitorizați in timpul administrării acestor anticorpi. Noi avem in continuare infecții cu tulpina Delta. Pacienții cu tulpină Delta sunt in continuare majoritari chiar și in acest moment. Şi atunci, toți pacienții care au alte tipuri de infecție beneficiază și de anticorpi monoclonali - alte tipuri de anticorpi monoclonali. Nu ştiu, o să mă interesez să vedem dacă avem și ce cantități avem, dacă doriți să aflați o informaţie oficială. Vă rog! Reporter: Şi dacă aveţi şi o strategie nouă pentru bolnavii care răman cu sechele post-COVID...? Alexandru Rafila: Aici e o intrebare foarte bună. Există probleme foarte mari, legate de recuperare. Ne gandim foarte serios să infiinţăm nişte centre de recuperare, unde să lucreze medici pneumologi, medici neurologi, pentru că este o afecţiune multiorgan, nu afectează doar plămanii, şi, intr-adevăr, recuperarea pacienţilor post-COVID este o problemă care necesită o abordare pe termen mediu. Reporter: Cat de repede ar putea fi inființate aceste centre? Alexandru Rafila: Pe termen mediu, v-am spus, exact acum v-am spus. Pe termen mediu ne vom preocupa şi de acest lucru, dar nu putem rezolva in acest moment, ca prin minune, absolut toate problemele. Important este să menţinem accesul deschis la servicii medicale pentru pacienţii cu boli cronice, inclusiv pentru pacienţii care au sindrom post-COVID. Dan Cărbunaru: Şi, dacă imi permiteţi, domnule ministru, să reamintim faptul că, ne arată asta fiecare zi, nou din zece romani care sunt in stare gravă la ATI sau care, din păcate, au pierdut bătălia pentru viaţă sunt nevaccinaţi, ceea ce, sigur, ar putea să ne ducă cu gandul şi la stadiul vaccinării. Alexandru Rafila: Este foarte adevărat ce spune domnul secretar de stat, vaccinarea, inclusiv vaccinarea booster, reprezintă o bună apărare la nivel individual şi, chiar dacă la nivel colectiv este mai mică eficienţa in ceea ce priveşte protecţia faţă de imbolnăvire, la nivel individual vedem, pe cifrele pe care le furnizează unităţile medicale, le furnizează INSU, că avem, in randul cazurilor grave şi la persoanele care au decedat, marea majoritate, aproape 90% sunt persoane nevaccinate sau care sunt vaccinate incomplet. Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Vă rog! Reporter: Domnule ministru, vorbeaţi de acele medicamente inovative, de autorizaţiile care ar trebui să ajungă, dar concret, despre ce două medicamente e vorba şi de cand ar putea să se folosească? Alexandru Rafila: Este vorba despre Monupiravil şi de Paxlovid, ele sunt produse de două companii americane, există un acord cadru cu UE, dar nu putem să aşteptăm operaţionalizarea acelui acord cadru pentru că prin acel acord cadru probabil că vor veni peste un interval de timp destul de mare şi atunci noi suntem puţin contracronometru, primul pe care il vom avea disponibil il vom pune la dispoziţia pacienţilor care sunt evaluaţi in aceste centre ambulatorii de evaluare. Sper că spre sfarşitul acestei luni să avem disponibile primele cantităţi din unul dintre cele două produse, depinde foarte mult insă şi de producător, de disponibilitatea lui. Ne-am pregătit in evaluarea despre care vă spuneam, realizată de colegii din Comisia de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii, ne pregătim cu medicaţie antivirală pentru circa 250.000 de pacienţi. Reporter: Se vor putea găsi in farmacii? Alexandru Rafila: Nu, nu se găsesc in farmacii, ele vor fi gratuite. Vor fi gratuite și furnizate țintit acelor pacienți pentru care beneficiul este maxim și pentru care riscul de a le utiliza este mic, după evaluare; de asta sunt evaluați pacienții. Reporter: O intrebare mai am, dacă imi permiteţi. Alexandru Rafila: Vă rog. Reporter: Apropo de certificat, de acel proiect de fapt care se află deja in parlament, despre care vorbea şi Florin Ciţu, avand in vedere discuţia din coaliţie, intrebarea este următoarea: avand in vedere poziţia dumneavoastră, vă veţi opune in mod clar, intr-o discuţie in coaliţie, cu privire la aprobarea acestui proiect? Alexandru Rafila: Sincer, nu am inţeles intrebarea dumneavoastră. De ce să mă opun eu pentru aprobarea acestui proiect? Reporter: Adică, susţineţi că există un proiect care se adresează anumitor categorii, nu intregii populaţii. Alexandru Rafila: Eu nu mă opun la niciun proiect care are un impact care se referă fie la siguranța pacientului, fie la protecția sănătății publice, nu o să mă auziţi niciodată că mă opun la un astfel de proiect. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Vă rog. Reporter: Domnule ministru, au inceput să fie raportate infecțiile nosocomiale, atunci cand ați preluat mandatul spuneați că nu știți in ce stadiu sunt aceste infecții și cum anume sunt in spitale, spuneați că spitalele nu raportează. Alexandru Rafila: Nu, eu nu am spus niciodată că nu știu cum sunt aceste infecții. Reporter: Aţi spus in conferinţă de presă. Alexandru Rafila: Nu, eu am spus altceva. Vedeți, imi place totdeauna să fim consecvenți și să fim atenți cand facem diverse comentarii. Nu pot să spun că nu știu, pentru că am lucrat pană nu de mult direct intr-un proiect care are ca obiect controlul rezistenței bacteriilor la antibiotice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale sau, cum spuneți dumneavoastră, infecțiilor nosocomiale. Este un proiect-pilot care este desfășurat de Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, impreună cu alte cinci spitale, care are ca scop standardizarea procedurilor incepand de la diagnosticul microbiologic, trebuie să dezvoltăm diagnosticul microbiologic in spitale, el lipsește in foarte multe spitale, supravegherea și controlul de către epidemiologi și prescrierea de antibiotice de către medicii infecționiști sau clinicieni. In mod evident, insă, și asta v-am spus, văzand situația din Romania, unde infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă circa 1%, cel mult 1%, dar chiar mai puțin in multe spitale, din totalul persoanelor care sunt externate dintr-un spital, este in mod evident un procent mic, ţinand cont că la nivelul Uniunii Europene suntem in jur de 6-7, deci, avem de șase, șapte ori cel puțin subraportare, la asta lucrăm, ca să știm exact fenomenul și să putem interveni pentru infecțiile grave insă, invazive, că acolo ne interesează, acolo salvăm vieți, nu pentru, să spunem, o banală infecție urinară, dar lucrăm la proiectul ăsta, lucrurile s-au imbunătățit progresiv in ultimii ani, dar mai este foarte mult de lucru in acest sens. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Reporter: Domnule ministru, ultima raportare cand aţi văzut-o? Alexandru Rafila: Care ultima raportare? De la ce? Reporter: Cu privire la... Alexandru Rafila: Am văzut-o... Vă spun exact cand am văzut-o: am văzut-o in luna noiembrie a anului 2021. Reporter: Şi intr-adevăr susţinea această declarație, că sunt mai puțin de 1% și că nu este o problemă...? Alexandru Rafila: Da. Eu n-am spus că nu este o problemă! Incă o dată: cine a spus că nu este o problemă? Vă rog frumos să ne spuneți cine a susținut acest lucru, că nu este o problemă! Reporter: Domnule ministru, aţi spus că este un nivel mai redus decat in țările europene, și aș vrea să vă reamintesc că au fost cazuri, care au fost și mediatizate public, de pacienți care au incercat să se trateze intr-un spital și au plecat cu infecții nosocomiale, cazuri pentru care autoritățile publice nu au oferit o strategie clară și nu au dat asigurări /.../ Alexandru Rafila: Lucrăm la această strategie. Vreau să vă mai spun un lucru: la nivelul Guvernului Romaniei a fost organizat, in anul 2017, Comitetul multidisciplinar care controlează infecțiile asociate asistenței medicale și rezistența la antibiotice. El s-a intrunit de două ori in cursul anului 2017, după care, datorită diverselor schimbări de guvern, el nu a mai funcționat. Ca să putem să realizăm un obiectiv - care este nu obiectivul nostru, este al Organizației Mondiale a Sănătății și este obiectivul Uniunii Europene; e un concept mai larg, se numește One Health, și e și domnul dr. Gheorghiță aici, care a participat la acest proiect și la acest efort, care este de mai mulți ani - trebuie să existe consecvență și sprijin din partea autorităților, şi faptul că acum, temporar, sunt la Ministerul Sănătății e un avantaj, pentru că o să impulsionez reluarea acestui proces, care a fost abandonat in ultimii ani. In mod evident, dacă discutăm de o problemă de sănătate publică, este o abordare și ne preocupă și incercăm să o rezolvăm și trebuie să pregătim personalul din spitale in acest sens; dacă ne referim la cazuri punctuale, eu vă stau la dispoziție, ca să putem să le verificăm. Reporter: Incă o intrebare, pe o altă temă, vă rog! Aţi pus in dezbatere acea ordonanță care, practic, amană intrarea in vigoare a coplăţii. Ştim, că ne-aţi spus... scrie in ordonanță că in 2025 ar urma să intre in vigoare. Spunea acolo Ministerul Sănătăţii... Alexandru Rafila: Este vorba de o prorogare. Reporter: Ce se intamplă? Va fi susţinută in guvern? Pentru că am văzut-o in dezbatere publică. Insă intrebarea era dacă veți avea susținere să adoptați acest proiect. Guvernul trecut a vrut să-l impună chiar mai repede. Alexandru Rafila: Păi tocmai v-am spus că a fost prorogat pană in 2025. Reporter: Nu a fost adoptat actul, este doar in dezbatere publică - asta incerc să vă spun. Alexandru Rafila: Ba a fost adoptat; a fost adoptat prin ordonanță in ședința de guvern. Eu am fost in ședința de guvern. Dan Cărbunaru: O să-i rog pe colegii de la Comunicare să vă prezinte toate datele. Mulțumesc! Vă rog! Realizator: Vă rog să ne spuneți dacă hotărarea de guvern privind prelungirea stării de alertă cu noile măsuri, restricții propuse de CNSU, a fost adoptată astăzi in... Alexandru Rafila: Nu a fost adoptat azi. Urmează să fie adoptată o hotărare de guvern care să pună in... /.../ Dan Cărbunaru: Detaliile hotărarii vor fi prezentate imediat ce inchidem sesiunea de intrebări pentru domnul ministru al sănătății de către domnul doctor Arafat. Reporter: Şi revenind la purtatul măștii obligatorii - ințeleg că ați căzut de acord să fie și in spațiile publice deschise -, care este utilitatea atunci cand ești liber pe stradă...? Alexandru Rafila: Păi o să vedeți că acolo spune că atunci cand ești liber și desfășori activități individuale masca nu este necesară. Reporter: Deci vor fi anumite excepții de la purtarea/.../? Alexandru Rafila: Vor fi anumite excepții; da, da. Exact. Reporter: Dacă se poate o completare, vă rog, dacă imi permiteţi, apropo de ce spunea preşedintele PSD aseară, Marcel Ciolacu, apropo de transmiterea in mijloacele de transport in comun, care este, poate, cea mai mare, se impune şi acolo un certificat COVID? Alexandru Rafila: Păi, staţi puţin, că noi nu l-am stabilit pe ăla la locul de muncă, deci cum să facem un alt certificat acum pentru mijloacele... Dacă era la muncă era implicit şi pe mijloacele de transport, că lumea se deplasa la serviciu cu mijloacele de transport şi automat... Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai aveţi intrebări! Reporter: Puteţi să ne spuneţi cateva excepţii. Una ar fi legată de... Alexandru Rafila: Vi se va prezenta. Acum v-am spus că vi se va prezenta Hotărarea CNSU, exact acum v-am spus, acum cateva moment, şi v-a spus şi domnul Cărbunaru la inceputul acestei conferinţe de presă. Dan Cărbunaru: Dacă aveţi intrebări legate de hotărarea CNSU, veţi avea ocazia să i le adresaţi domnului Arafat, am spus asta incă de la inceput. Mulţumesc, domnule ministru, incă o dată! Alexandru Rafila: Eu vă mulţumesc! Mulţumesc, la revedere! Dan Cărbunaru: Il invit acum pe domnul doctor Raed Arafat, şeful DSU, să vă prezinte Hotărarea CNSU de astăzi. Domnule doctor, vă rog! După cum vedeţi, domnul doctor are o mască FFP2, care poate proteja, in bune condiţii, la fel ca şi - pană la urmă - standardele oferite de măştile medicinale pe care vi le-a prezentat şi domnul ministru al sănătăţii. Raed Arafat: Avand in vedere că sunt la pupitru şi la distanţă, o să scot masca şi o să incep cu Hotărarea CNSU şi să explic cateva aspecte care s-au mai ridicat şi in ce a spus domnul ministru Rafila anterior. In primul rand, Hotărarea CNSU, care a fost aprobată astăzi, prevede unele măsuri, revenim la incidenţe, pană la 1 la mie, da data asta, deci incidenţele au scăzut, deci avem pană la 1 la mie şi intre 1 şi 3 la mie şi după asta peste 3 la mie. Pană la 1 la mie rămanem pe măsurile care sunt la acest moment, insă la modul in care evoluează situaţia, acest lucru nu va ţine mai mult de cateva zile şi vom ajunge peste tot la peste 1 la mie. Deja evoluţia in judeţe, in localităţi, arată foarte clar că acest prag va fi trecut foarte rapid la modul in care creşte numărul cazurilor. Astfel, aplicarea măştii va fi una obligatorie de la momentul in care se va publica Ordinul ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne, care va fi ordin comun, şi, cum a spus domnul ministru, este sau-sau, sau masca medicală simplă, cum este masca chirurgicală, cum ştim noi denumirea ei, sau masca FFP2, in spaţiile deschise şi in spaţiile inchise. Normal că in Ordinul Comun al ministrului sănătăţii şi ministrului de interne se vor prevedea unele excepţii pentru cei care au activităţi individuale, sportive, de diferite categorii, unde, intr-adevăr, nu poţi să porţi mască. Dar in rest se va purta mască. Dar, in rest, se va purta mască. Şi, un răspuns la intrebarea care s-a pus inainte: problema acestei variante este că este extrem de contagioasă, ca să te infectezi de la persoana respectivă, dacă ea este pozitivă, este necesar un contact foarte scurt, e mai scurt decat era necesar pentru varianta Delta și pentru variantele anterioare. Domnul doctor Gheorghiță poate să vă confirme acest lucru, ca specialist in boli infecțioase. Asta inseamnă că este suficient să porți o discuție cu cineva care este infectat, o scurtă perioadă, și poţi să fii și tu infectat. Din cauza asta această măsură de purtare a măștii devine obligatorie in toate spațiile - deschise, inchise -, excepțiile, care vor fi limitate și vor fi foarte clare, vor fi in Ordinul ministrului Sănătății și ministrului Afacerilor Interne. Realizator: Dar pe stradă? Raed Arafat: Pe stradă se va purta, cu excepția momentului in care ai activități individuale, asta inseamnă: că la stația de autobuz, la stația de metrou, cand te duci pe stradă și circulă langă tine oameni, va fi purtată masca, așa cum este și in multe alte ţări care au implementat-o. Dan Cărbunaru: Poate ar fi cazul să explicăm, poate pe inţelesul tuturor, ce inseamnă activitate individuală. Raed Arafat: Adică, activitate sportivă, ești singur in parc, nu ai alți oameni in jurul tău, este activitate sportivă in care ești singur, faci jogging singur in stradă, nu porți mască, dar, in rest, circuli, eşti in afară, ești cu mască, cum este și in altă parte, pentru că, asa cum v-am zis, contagiozitatea acestei variante este una foarte mare și riscul să te contaminezi este foarte ușor la acest moment. Asta explică și numărul foarte mare al cazurilor care apar, 100.000-200.000 pe zi, pentru că răspandirea este una extrem de... Dan Cărbunaru: Poate le mai prezentăm măștile pe care le aveţi la indemană, domnule doctor, cele două măşti... Raed Arafat: Da, cele două măşti. Şi am să intru cu o altă explicație, care a fost interpretată greșit. Aceasta este masca simplă, medicală, chirurgicală, masca căreia noi ii spunem cu trei straturi sau măștile pe care majoritatea oamenilor le poartă, și aceasta este o mască FPP2, care poate fi achiziționată și purtată, bineințeles că nu este obligatorie, ci este doar la alegerea persoanei, oferă un grad de protecție mai inalt. Acum, in hotărare a apărut o prevedere pentru infrastructura critică și această prevedere permite sau dă bază administratorilor structurii critice și infrastructurilor critice, și o să dau unele exemple, să emită niște decizii in interiorul structurilor lor in care să impună și testare și măști FPP 2 in zonele aglomerate. Asta inseamnă birouri cu mai multe persoane, zone in care sunt locuri in care se discută, săli de ședință. Una din infrastructurile critice este centrala nucleară, de exemplu. Nu iși permite centrala nucleară să piardă oamenii in izolare și să rămană fără ingineri și fără personal dacă se infectează mai mulți deodată și dacă trebuie să meargă in izolare, chiar și la domiciliu, chiar dacă nu sunt in stare gravă. Una din problemele mari, și asta vreau să ințeleagă și factorul economic, adică operatorii economici, unul din lucrurile grave ale acestei variante nu este numai un eventual impact pe sistemul sanitar, este impactul ei pe sectorul economic, care deja se vede și se vede in mai multe țări, și anume, se inchid activități economice prin imbolnăvirea in masă a personalului și trimiterea lor la izolare la domiciliu. Dacă colegii dintr-un birou nu poartă mască și unul este infectat și stau opt ore impreună fără mască, la sfarșitul zilei sunt toţi infectaţi și s-ar putea ca peste două zile să fie toţi să fie trimişi la izolare și biroul respectiv s-a inchis. Același lucru intr-un restaurant, același lucru intr-un magazin. Şi acesta este motivul pentru care pentru infrastructura critică s-a pus o recomandare, iar pentru toți operatorii economici punem recomandarea să respecte cu strictețe regulile de sănătate publică, ca să poată să continue activitatea lor economică in mod corect. Altfel se vor trezi cu intreruperea activității economice, cu oamenii ajungand acasă la izolare sau chiar la spital. O să luăm intrebările la sfarșit, vă rog. După asta, măsurile de la Hotărarea CNSU mai prevăd cateva aspecte. Prevăd reducerea la 30% a unor capacități, să zicem, de primire a persoanelor, de exemplu, concerte, cinematografe etc., dincolo de 1 la mie, cand se crește de la 1 la mie, și o altă reducere dincolo de 3 la mie la alte activități, cum ar fi restaurantele, care vor scădea la 30% capacitate cand se ajunge la 3 la mie, care, din păcate, cred că se va ajunge in scurt timp. Ce inseamnă acest lucru? Pe langă asta, s-au mai aplicat reguli pentru metri pătrați și distanța intre oameni, sunt mai multe activități unde acum, obligatoriu, trebuie asiguraţi patru metri pătrați, pe langă limita la numărul persoanelor, care au fost difuzate către dumneavoastră și puteți să le preluați de la proiectul de hotărare, care a fost aprobat, dar asta inseamnă nu numai patru metri pătrați, dar și distanță de 2 metri intre persoane. Deci, nu e suficient să spun 4 metri pătrați și să stea intr-o incăpere de 40 de metri pătrați 10 persoane intr-un colț, va trebui asigurat 2 metri intre persoane. Astea se aplică și competițiilor sportive, unde, dacă spunem capacitatea stadionului la 30% și distanță 2 metri se va ințelege că 30% nu inseamnă că punem o peluză supraaglomerată și inchidem restul stadionului, inseamnă că distribuim oamenii in stadion că să fie distanță intre ei. Deci, astea sunt incă parte din măsurile care s-au luat. Bineințeles, vor fi reanalizate aceste măsuri și poate chiar săptămana viitoare va mai fi o analiză asupra acestor măsuri și s-ar putea să ajustăm unele dintre ele după mai multe discuții cu colegii noștri. Mai este un aspect pe care vreau să-l subliniez. Deci, asta este referitor la Hotărarea CNSU. Cum am zis, ce e pană astăzi rămane pană la 1 la mie, de la 1 la mie deja marea majoritate a activităților se reduce la 30%, 4 metri pătrați, la 2 metri distanță intre persoane, mai ales la cursuri și la alte acțiuni care inseamnă oameni in spații inchise, dar și in spațiile deschise. Și la restaurante, de exemplu, după 3 la mie se va scădea la 30% capacitate, și, bineinţeles, accesul se face cum se face şi acum: pe certificat, vaccinat, trecut de boală sau testat. Testele care se admit sunt PCR 72 de ore sau test antigen certificat 48 de ore; deci astea sunt condiţiile. Mai e un anunţ pe care vreau să-l fac şi certificatul este valabil şi la terase, vreau să subliniez, că de fiecare dată am fost intrebat de terase şi mai ales dacă vorbim de terase, şi o să revenim acum, suntem in iarnă, faptul că ai pus doi pereţi transparenţi sau de sticlă nu inseamnă că e terasă, inseamnă că e o incăpere inchisă, deci se tratează ca o incăpere inchisă, nu devine terasă numai prin faptul că pereţii sunt de sticlă şi nu sunt din cărămidă sau din alt material. Acum, mai e un anunţ pe care vreau să-l fac şi ca să preintampinăm situaţia, din păcate, deci am fost anunţaţi la data de 5 decembrie de către Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate că achiziţia privind testele COVID din salivă pentru şcoli a fost contestată la CNSC de către una din firmele participante. Asta ne obligă să nu mai semnăm niciun contract pană iese prima decizie a primei instanţe. Nu vom aştepta după asta a doua instanţă, legea ne permite clar să semnăm după decizia primei instanţe, dar IGSU, care semnează aceste contracte subsecvente, pe baza licitaţiei făcute de un ONAC, nu va putea semna, din păcate, săptămana asta, contractele subsecvente pană se pronunţă CNSC şi sperăm să avem pronunţarea cu celeritate in acest sens şi atunci vom continua; sunt oferte, sunt companii care au promis că vor aduce, dar, cu contestaţia, ştiţi foarte bine, sunt nişte reguli pe care nu avem cum să le incălcăm şi care trebuie să fie respectate şi asta este problema cu care ne confruntăm la acest moment, pentru această săptămană şi poate inceputul săptămanii viitoare. In rest, ca şi probleme de evoluţie a pandemiei, vreau să vă spun că situaţia la acest moment este evidentă, că suntem intr-o creştere rapidă. Mă uitam la apelurile la 112, care au inregistrat creşteri foarte serioase, am trecut de 2.000 de apeluri pe zi pe plan naţional. La Bucureşti, deja ne apropiem de 400 de apeluri pe zi in ultimele două zile, deci asta inseamnă că trebuie să fim foarte atenţi la modul in care se răspandeşte această variantă, orice persoană de langă noi poate să transmită, poate să fie infectată şi din cauza asta purtarea măştii şi, mai ales vaccinarea, cu prima, a doua, a treia doză este foarte importantă. Cel puţin, şi aici, cu siguranţă domnul doctor Gheorghiţă o să vină cu explicaţiile, persoanele vaccinate evită punerea vieţii lor in pericol şi evită să ajungă la terapie intensivă sau in forme grave, lucru dovedit prin toate statisticile pe care le-am mai prezentat şi anume, toate decesele pe care le aveam in ultima perioadă au fost, cel puţin 90%, 89-91-92, cam asta era procentul, persoane nevaccinate, aşa că rugămintea noastră este analizaţi interesul vostru in primul rand şi mergeţi la vaccin şi doza a treia este foarte importantă, dovedit ştiinţific in acest sens, ca să fie făcută la timpul ei, adică acum, in Romania, prevede la şase luni, mi se pare, de la a doua doză. Mă opresc aici, răspund la intrebări. Vă rog! Dan Cărbunaru: Aţi vorbit despre creştere, dar nu aţi menţionat datele, dacă vreţi să prezentaţi cifrele. Raed Arafat: Cifrele de astăzi, pot să vă spun cifrele de astăzi, care au fost anunţate, 4.893 de cazuri, deci vreau să vă spun că noi, intr-o săptămană deja, de la o mie, deci aproape o mie de cazuri, chiar sub o mie, am ajuns la peste 4.000 de cazuri, adică e cvadruplare, intr-o săptămană vorbim aici. Şi incă nu s-a terminat săptămana, incă suntem miercuri, adică ăsta este un aspect; după care testele efectuate au fost 64.646 de teste, din care 20.887 au fost teste RT-PCR, dintre cei 30 de pacienţi decedaţi in ultimele 24 de ore 24 au fost nevaccinaţi şi 6 vaccinaţi. Cei 6 pacienţi vaccinaţi, care au decedat, aveau varste cuprinse intre 60 şi 69 de ani şi peste 80 de ani; toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi. Deci, asta confirmă ce vă ziceam inainte, incă o dată, din 30 de decese, din păcate, 24 totuşi sunt persoane nevaccinate și poate că unele dintre ele puteau să iși salveze viața dacă erau vaccinați la timp cu oricare din vaccinurile care erau puse la dispoziție de guvern, gratuit și peste tot in țară. La nivelul pacienților internați avem la acest moment, pe secții, 2.259 de pacienți internați, din care 82 de copii, și la Terapie Intensivă 409, dintre care șase copii, in creștere față de ieri, dacă nu greșesc, este in creștere cu aproximativ 19 cazuri sau așa ceva. Deci, este in creștere oricum față de ieri la cazurile de terapie intensivă. Cam acestea sunt cifrele pe care pot să vi le dau acum. Bineințeles sunt și multe alte cifre, pe care putem să le prezentăm sau, la cerere, putem să vi le dăm prin Grupul de Comunicare către dumneavoastră. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule doctor! Vă rog. Reporter: Domnule Raed Arafat, aș vrea să vă intreb puțin despre testele de salivă. Ințelegem că nu există in acest moment in depozite, nici in școli, teste de salivă pentru maine. Avand in vedere că licitația este blocată, mai este necesar să avem aceste teste, să le achiziționăm in continuare, sau care va fi parcursul ori ce se va intampla mai departe? Raed Arafat: Parcursul lor la acest moment este că se vor face, dar asta nu inseamnă că eficiența lor nu va fi analizată in următoarea perioadă, și asta nu o să o facem noi, aici. Este o discuție mai amplă cu colegii de la Ministerul Sănătății, cu colegii bineințeles de la INSP, Ministerul Educației. La acest moment, ele sunt prevăzute să se facă, dar eficiența lor ca orice măsură care se ia după o perioadă se analizează și se vede cam care va fi modalitatea de ajustare a măsurii respective, nu neapărat să spui că nu se mai fac, dar poate că se va ajusta. Nu pot să vă spun acum care vor fi aceste concluzii. Urmează bineințeles să se vină cu ele la un anumit moment. Reporter: Dumneavoastră cand preconizați că vor ajunge noi teste la şcoli, astfel incat să işi facă... Raed Arafat: Depindem de decizia pe care o ia CNSC-ul - Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru cei care nu știu ce inseamnă CNSC. Deci, depinde de decizia care o vor lua. Și decizia poate să spună continuați, pentru că reclamația firmei nu e justificată, sau poate solicita ONAC-ului reevaluarea. Dar mai avem un punct aici şi e bine să punem toate lucrurile pe masă, să se știe de acum: China intră in noul an, adică vor avea o vacanță care de regulă inseamnă săptămani de zile, 3-4 săptămani. Toate aceste teste in marea lor parte vin de acolo. Deci, este posibil să avem și problema cu lanțul de aprovizionare, cum spunem noi, și de transport. Acesta este incă un aspect de ce va trebui totuși să le contractăm cat mai repede, după ce trecem de faza pe care o avem acum. Mai sunt și alte loturi in negociere la ONAC, loturile respective se vor negocia, sunt separate de lotul contestat, dar lotul contestat era cel cu livrare rapidă. Loturile celelalte sunt cu livrare peste două săptămani, peste trei săptămani. Asta continuă, dacă acolo cineva poate să aducă mai devreme o să vedem. Reporter: Deci, situaţia actuală, ca să ințeleagă toată lumea, in acest moment nu există la IGSU teste, nu există... Raed Arafat: In stocurile noastre nu există teste și vreau să se ințeleagă foarte bine modul in care se face asta, pentru că am văzut foarte multe atacuri asupra structurii care o coordonează DSU-ul, și anume, IGSU-ul - IGSU-ul este un mecanism pe care noi l-am folosit, care este protecția civilă romană, pe care noi am folosit-o pentru achiziții, pentru stocare și pentru distribuire, fiind o infrastructură care are o logistică foarte puternică și un sistem logistic foarte puternic. Nu IGSU-ul face achizițiile, ci ONAC. ONAC-ul face achizițiile şi, sunt convins, cu bună-credință și corect. Aici nu putem arunca vina unul pe celălalt. Dar sunt mecanisme - ONAC-ul face achiziția, semnează acordul-cadru, IGSU-ul semnează după necesitățile comunicate contractele subsecvente, plătește și distribuie. Dacă se blochează licitația la fază de acord-cadru de către cineva, la CNSC, de către o firmă, pană se pronunță CNSC-ul, IGSU-ul nu are cum să semneze contractul subsecvent. Dacă după CNSC firma merge mai departe la Curtea de Apel, care e următoarea instanță, legea permite IGSU-ului să semneze, pe baza deciziei primei instanțe, și asta facem. Dar trebuie să trecem de prima instanță, să vedem care e punctul ei de vedere. Reporter: Revenim la situaţia actuală, că de aici pornisem. In acest moment, nu există stocuri şi nici nu ştim, sau autorităţile, in acest moment, nu ştiu cand ar putea să vină o nouă tranşă... Raed Arafat: La acest moment, așteptăm decizia CNSC-ului in privința reclamației care a fost depusă - aşa că, da, așteptăm acest lucru. Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Reporter: Un lucru cert: maine, copiii nu se testează? Raed Arafat: Din păcate, doar dacă sunt anumite stocuri rămase in şcoli sau undeva şi se distribuie, asta este posibil. Mă refer la inspectoratele școlare unde e posibil să fie anumite stocuri rămase, dar stocuri la noi, centrale, pe care să le distribuim la acest moment nu sunt, pentru că nu am reținut nimic in stocurile centrale; erau preluate imediat şi distribuite pe baza listei de distribuire a Ministerului Educaţiei. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule doctor. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb, pentru că nu am ințeles foarte clar: deci, masca devine obligatorie din momentul in care hotărarea este publicată in...? Raed Arafat: Din momentul in care se publică Ordinul ministrului. Deci, hotărarea, bineinţeles, abilitează ministrul sănătății şi ministrul afacerilor interne să emită ordinul comun. Din momentul in care se emite ordinul comun cu prevederile aprobate - adică nu măști textile, ci vorbim doar de măști medicale, chirurgicale, cum zicem noi, sau FFP2, sau echivalent -, atunci incepe să fie aplicabilă şi, din păcate, se poate şi amenda pentru nerespectarea acestor reguli. Reporter: Cei care vin din ţări cu risc epidemiologic, condiţiile răman la fel acolo, nu se schimbă nimic? Raed Arafat: Urmează să se facă o modificare la hotărarea CNSU pe perioada de carantinare şi pe perioada de izolare - de fapt, asta era incă un lucru care a fost discutat cu domnul ministru Rafila. Ințelegerea pe care o avem in acest moment este să emitem astăzi sau maine dimineață, cel tarziu, hotărarea CNSU, după cum decide premierul, bineinţeles. Aici vorbim de reducerea perioadei de carantinare şi de izolare şi este posibil să fie diferențiat pentru persoanele care nu sunt vaccinate sau trecute prin boală şi persoanele care sunt vaccinate şi trecute prin boală, dar ideea este să mergem spre o reducere a perioadei de carantinare şi de izolare. Deci, zilele exacte o să le vedeţi cand o să anunţăm hotărarea CNSU, care cel mai probabil e posibil să o avem astăzi, dacă nu, maine cu siguranţă. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o clarificare, apropo de un articol, art. 4, se menționează acolo o testare săptămanală, recomandată pentru cei care lucrează in infrastructuri critice. Raed Arafat: Am dat exemple: centrală nucleară, hidrocentralele, locurile unde ai nevoie de oamenii cu experienţă mare şi cu expertiză in anumite domenii, care nu poți să iţi permiți să ii pierzi in masă acasă, să stea izolați. Aici, fiecare entitate poate decide, că asta este baza care dă dreptul șefului acestei entități să spună: eu o să asigur teste pentru toţi, dar să se testeze toţi, şi o să asigur pentru cei care stau in birouri comune masca FFP2. Deci, şi ei pot să ia această decizie in interiorul lor. Reporter: Este o recomandare, nu o obligație? Raed Arafat: Nu este o obligație, dar ei vor putea să preia asta. Şi eu cred că vor trebui să se gandească la aceste demersuri nu numai ei, ci şi orice agent economic care e interesat ca afacerea lui să meargă mai departe, companii care stau in birouri, etc. Mai sunt două chestii pe care le subliniez: decalarea programului de lucru, care e menționat clar in hotărare şi care prevede decalarea minimum trei ore, intre ora 7:30 şi 10:30, in două sosiri la lucru şi in două plecări de la lucru - prin asta reducem impactul pe transportul public in comun; sau, lucrul in schimburi şi in ture. Acestea sunt recomandări pentru care insistăm foarte mult. Agenții economici trebuie să ințeleagă că trebuie să le aplice, şi nu numai, vorbim şi de instituţiile publice, instituţiile private. Dacă nu decalăm, dacă nu reducem contactul, dacă nu reducem distanța intre noi cand lucrăm intr-un birou, măcar pentru următoarele şase săptămani, sau cat va ține acest val, riscăm să avem foarte mulți bolnavi, inclusiv la domiciliu care să nu-și exercite activitatea; nu neapărat la spital, dar poate să fie mulți care stau acasă şi nu pot să vină. Şi vă dau exemple din unele ţări care se confruntă deja cu situaţia asta: dacă am informaţia corectă, in Canada, s-a luat deja decizia ca medicii pozitivi să meargă la lucru, pentru că mulți s-au imbolnăvit şi stăteau acasă, cu formă ușoară, şi s-a luat decizia in unele zone să meargă la lucru, pentru că nu mai are cine să lucreze. Şi atunci, cea mai bună soluție este protecţia. Protecţia inseamnă: testăm la locul de muncă, unde se doreşte acest lucru şi se oferă de către agentul economic sau cel care răspunde de infrastructura critică, și acolo unde avem locuri comune purtăm mască FFP2 și o purtăm obligatoriu in locurile respective; cand mergem la mancare, nu mergem să mancăm toți la un loc, la o masă, ci mergem pe rand. Deci astea sunt reguli de sănătate publică care vor trebui să fie aplicate de către cei care vor să-și păstreze activitatea funcțională și să nu ajungă, cum am zis, cu toţi lucrătorii lor acasă. Reporter: Şi o completare: in instituțiile-cheie, pană la urmă - dacă puteți să lămuriți asta, pentru că scrie și in hotărare -, testarea rămane obligatorie sau nu? Raed Arafat: Nu! La acest moment, pentru angajați nu există certificatul care să oblige. Dar pentru unele instituții de infrastructură critică - și v-am dat exemplu centrala nucleară și altele asemănătoare - este posibil ca administraţia să ia decizia ca angajații să se testeze o dată pe săptămană și să le ofere și testele. Şi cu asta iși protejează activitatea. Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, aș vrea să vă intreb... Pană la urmă, de cateva clarificări aș avea eu nevoie de la dvs, dacă se poate... Raed Arafat: Vă rog! Reporter: In primul rand, hotărarea CNSU cu toate aceste restricții nu e adoptată in ședința de guvern de astăzi; posibil adoptată in şedinţa de /.../ Raed Arafat: Deci hotărarea CNSU are două domenii in ea. Are lucruri care se aprobă prin ordine de ministru, cum este masca - și aici va ieși ordinul comun al miniştrilor Sănătății şi Internelor pentru ea -, sunt alte lucruri care se adoptă prin hotărare de guvern. Hotărarea de Guvern n-a fost adoptată astăzi, dar cel tarziu vineri ea trebuie să fie adoptată. S-ar putea să fie chiar maine adoptarea ei - aici, se va comunica de către guvern cand se va adopta hotărarea. Dan Cărbunaru: Vom comunica. Raed Arafat: Cat priveşte hotărarea de prelungire a stării de alertă, data cea mai tarzie de adoptare a ei trebuie să fie ziua de vineri, pentru că sambătă trebuie să intre noua hotărare. Şi atunci, prim-ministrul va decide - maine sau poimaine se va face acest lucru. Reporter: M-aş intoarce puțin la situația cu testele din școli. Mi se pare că aţi spus că termenul minim in care nu vom avea teste este săptămana aceasta a doua tranșă și prima tranșă din săptămana viitoare. M-aş duce să vă intreb că ar fi termenul maxim și, pentru că vorbeaţi despre acea analiză: există posibilitatea să se renunțe de tot la acest lucru? Raed Arafat: Orice analiză poate să insemne ajustare, schimbare de mod de aplicare sau să spui că după o anumită perioadă nu mai trebuie să le faci; asta inseamnă o analiză. Și această analiză se face de către specialiști, de către experți, mai ales in epidemiologie, care vor analiza acest lucru. Deci răspunsul meu rămane deschis: o analiză poate să vină cu orice răspuns. Reporter: Dar o concluzie cand veți avea, de principiu? Raed Arafat: La acest moment nu s-a discutat cand se va incepe sau cand se va face acest lucru. Este posibil ca săptămana viitoare, peste două săptămani să se stea şi să se discute foarte concret acest lucru - după ce avem, bineințeles, niște date din teren: cați copii au fost descoperiți, cate teste s-au aplicat, dacă se fac corect la domiciliu sau nu, dacă trebuie să le facem totuși in altă parte și nu la domiciliu... Asta toate sunt chestii care trebuie analizate și luată decizia asupra lor, ca să fim siguri că testele care se dau și banii pe care ii plătește statul roman sunt folosiți corect și eficient, in sensul in care să rezulte din ele ceva și să le folosim cu rezultat, nu doar să fie o chestie de formă. Deci asta trebuie făcut. Reporter: Şi referitor la acea perioadă de carantinare, eu am văzut că este deja un ordin: practic, se reducea... - s-a tot discutat despre reducerea de la 14 zile la 10 zile. Acum ințeleg că vreți să mergeți un pic mai departe cu diferențierea. Un exemplu de zile dacă ne puteţi da - de exemplu, pentru vaccinare... Raed Arafat: Dacă șteptați cateva ore, cu siguranță veți afla, vă spun eu. Deci nu vreau să sar să vă dau zile și după asta să se schimbe ceva. Aşteptaţi să iasă hotărarea CNSU, pentru că asta inseamnă discuții, inseamnă că in cadrul CNSU se va discuta și vă vom da exact concluziile finale; probabil că astăzi le vom da, așa că nu fac speculații. Așteptați, o să le primiţi. Reporter: Deci să inţeleg că mai este o intalnire in CNSU, da? Ca să discutaţi şi aceste... Raed Arafat: CNSU inseamnă un vot după ce discută - Ministerul Sănătății, INSP-ul, impreună cu Ministerul de Interne, cu DSU, cu toţi, după care, da, se va supune votului. Reporter: Vă mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In condițiile in care autoritățile, inclusiv domnul ministru Rafila, au declarat că se dorește menținerea școlilor deschise, de ce nu s-a făcut această analiză privind testele de salivă pană acum? Pentru că in comunicatul de luni al guvernului se menționa și despre această analiză privind eficiența testelor de salivă. Raed Arafat: Analiza inseamnă să ai date, să ai perioade in care s-au aplicat, să vezi care este rezultatul și să vezi, bineințeles, și ce fac alte țări. Noi cand am inceput să le implementăm ele erau implementate și in alte țări, și sunt diferite modele. Sunt ţări in care, da, se face testul acasă, dar se trimite și filmarea de la fiecare dată cand se face acasă, ca să dovedească părintele că s-a făcut. Sunt alte ţări in care se face la clasă, dar fiecare copil işi face singur testul, sub supravegherea profesorului, şi asta este o soluţie. Sunt diferite mecanisme. Noi trebuie să vedem modul in care s-au aplicat, dacă au fost eficiente, dacă s-au depistat un număr semnificativ sau nu, dacă au avut impact de sănătate publică sau nu, dacă le vrem să aibă care ar trebui modificarea sau dacă nu mai trebuie - astea sunt analizele care necesită timp. Cu siguranţă se va veni cu anumite concluzii in următoarea perioadă. Reporter: Deci pană acum nu există niciun fel de informaţii pe baza cărora să faceţi o analiză /.../? Raed Arafat: Eu n-am zis că nu sunt informaţii, dar poate că mai trebuie şi altele şi poate că trebuie să fie şi o durată de timp, că nu poţi să iei informaţiile pe o aplicare de două-trei săptăamani; poate că mai trebuie să ai incă două-trei săptămani ca să ai nişte date concrete ca să poţi să analizezi, deci n-am zis că nu sunt informaţii, n-am zis că colegii nu s-au uitat incă. Concluziile incă nu sunt trase, aşteptăm să vedem pană se trag concluzii. Reporter: Şi o lămurire tehnică: astăzi, aşadar, doar s-au discutat acele propuneri din Hotărarea CNSU care nu au fost adoptate in şedinţa de guvern, dar această hotărare trebuie să fie adoptată pană, vineri astfel incat măsurile, o parte dintre ele, să intre in vigore incepand cu data de 8 ianuarie. Raed Arafat: Măsura cu mască nu e legată de hotărarea de guvern. Reporter: Nu este legată... Raed Arafat: Ca să fim clari! Măsura de mască este doar la CNSU şi urmează să se emită ordinul comun al ministrlui sănătăţii, ministrului de interne. In secunda in care se emite ordinul şi se publică devine obligatoriu. Reporter: Dar ar putea să intre in vigoare de săptămana aceasta, din acest weekend? Raed Arafat: Eu cred că da, pentru că din momentul in care s-a dat Hotărarea CNSU, cu siguranţă nu s-a dat Hotărarea CNSU ca ordinul să se emită peste două săptămani, deci ordinul va trebui emis cat mai repede, şi asta inseamnă: există un ordin, trebuie adaptat şi republicat cu modificări cu tot. Reporter: Aşadar, in momentul de faţă, putem spune că din acest weekend masca devine obligatorie in spaţiile deschise. Raed Arafat: Eu aş zice că da, in mod normal, acest ordin trebuie să iasă in cursul acestei săptămani. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult! Vă rog! Reporter: Domnule Arafat, am o rugăminte, de mai bine de jumătate de an, diferite instanţe de judecată din ţară au declarat nelegale restricţii impuse in contextul pandemiei. Cu toate acestea, luna de lună, in mare parte aceleaşi restricţii au fost păstrate, astfel incat s-a ajuns ca pe 30 decembrie Curtea de Apel din Bacău să declare nelegale 22 de hotărari referitoare la starea de alertă. Intrebarea este de ce se meţin lună de lună aceleaşi restricţii care sunt deja de diferite curţi de apel din ţară... ? Raed Arafat: Pentru că dvs urmăriţi in primul rand deciziile care nu sunt definitive şi nu mai urmăriţi deciziile definitive. Deci multe din deciziile care au fost nedefinitive, la Inalta Curte s-au reversat. Unele dintre ele s-au trimis din nou către instanţe, cel puţin de una ştiu, pentru că completul nu era corect, era cu un judecător şi trebuia să fie cu mai mulţi judecători. De exemplu. Deci faptul că se anulează o hotărare cu o valabilitate de o lună şi după care se vine cu măsurile de sănătate, pot să vă spun aici, fără să comentez, justiţia sau ce decizde justiţia, deci noi mergem pe măsurile de sănătate publică sau măsurile de sănătate publică sunt măsuri despre care eu spun că in Romania au fost măsuri de bun simţ, nu au fost exagerate, nu am luat măsuri de lockdown, care a durat luni de zile; bineinţeles, aici sunt diferite păreri. Şi in lumea justiţiei sunt diferite păreri şi sunt diferite instanţe la care ajungem. Dacă instanţa din Bacău a luat această decizie, noi trebuie să aşteptăm să vedem ce va hotări Inalta Curte, care vă asigur că vom merge acolo, pe această hotărare. Unele le reprezintă DSU-ul, altele le reprezintă Guvern-ul. Şi pot să vă spun că ieri am făcut o analiză pe procesele la care a participat DSU şi o mare parte din ele au fost caştigate de DSU, deci chiar pe aceeaşi speţă unele dintre ele, in unele instanţe au trecut intr-un fel, in altele intr-un fel şi pentru asta trebuia să ajungem cu o parte din ele la Inalta Curte şi să contestăm cum se face şi cu cea de la Bacău, aşa că nu e o hotărare definitivă, mergem mai departe, dacă se va decide definitiv că ceva nu e ok cand s-a decis, atunci a fost modificat sau adaptat. Reporter: Da, dar mă refer la faptul că lună de ună, practic, cei de la Bacău au venit să conteste şi au declarat /.../. Raed Arafat: Da, şi noi am mers mai departe şi dacă nu a fost definitivată o treabă şi nu a fost dată definitiv, noi mergem mai departe pentru că considerăm măsurile luate ca fiind măsuri corecte din punct de vedere al sănătăţii publice şi al protecţiei populaţiei din punct de vedere al sănătăţii publice. Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos! Vă rog! Reporter: Bună ziua! La intalnirea de luni de la guvern s-a discutat despre măsurile de reducere a răspandirii coronavirusului și posibilitatea acordării unor măști gratuite pentru elevi. In condițiile in care vedem, testarea, cel puțin momentan, e suspendată, ați discutat despre această măsură la DSU? Raed Arafat: Avem in depozitul nostru măști şi mai există posibilitatea să mai obținem, dar avem in depozitul nostru măști de tip chirurgical. Vom discuta cu Ministerul Educației și, dacă este, putem să distribuim o cantitate către şcoli, mai ales pentru copiii care nu pot să vină cu o astfel de mască sau părinții nu pot să achiziționeze, ca să poată să existe un stoc la școli și să le dea. Deci, acest lucru, da, este posibil și este posibil să il facem cat mai repede. Reporter: Cat de repede, in cateva zile? Raed Arafat: Posibil. Pentru noi, in momentul in care avem decizia, cum v-am zis, infrastructura IGSU-ului de distribuire este una impresionantă. Adică, ei pot intr-o zi să ajungă in toată țara și să predea, nu e o problemă. Dan Cărbunaru: Este posibil, domnule doctor, să precizăm concret, şi despre cate măşti este vorba, avand in vedere că sunt foarte mulţi elevi? Raed Arafat: Deci, aici noi avem la acest moment cateva milioane, nu pot să vă dau cifra exactă, nu vreau să greșesc, dar mai există și posibilitatea și s-a luat decizia in CNSU deja de 90 de milioane de măști care există și care urmează să fie transferate gratuit către stocurile strategice și să putem să le dăm. Dar noi deja in stocurile noastre avem cateva milioane bune de măști pe care putem să le distribuim. Deci, nu avem problema cu măștile cum avem cu testele, aici avem, pentru că am pregătit stocurile, fiind o o chestie care de mult ştiam că trebuie să existe și s-a luat o cantitate importantă, care este in stocul nostru. Reporter: O altă măsură discutată in spaţiul public, adusă in discuţie de liderul PSD, se referă la restricțiile in mijloacele de transport. S-a discutat și această posibiliate? Raed Arafat: Nu s-a discutat. Sunt unele țări care aplică astfel de măsuri, deci, măsura nu este ieșită din comun in unele țări ca la mijlocul de transport in comun să prezinți cum intri la magazin, adică, testat, vaccinat sau trecut prin boală. Dar pentru Romania la acest moment pot să vă spun că nu s-a discutat. Reporter: In şedinţa CNSU de astăzi sau de maine, legat de carantină, se vor mai discuta și alte măsuri sau este strict ce... Raed Arafat: Nu, ce v-am anunţat astăzi in hotărarea de CNSU, in mod normal, va trece mai departe către hotărarea de guvern. Dar intotdeauna la hotărarea de guvern pot fi introduse și modificări sau completări, asta nimeni nu poate garanta, pentru că miniștrii pot să vină cu anumite propuneri la hotărarea de guvern, s-a mai intamplat și poate să se intample. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule doctor. Vă rog. Reporter: Bună ziua! De ce nu a fost transpusă chiar astăzi această hotărare CNSU intr-o hotărare de guvern? Raed Arafat: Nu, e o chestie de tehnicalitate. Chiar dacă a fost transpusă azi ea intră in vigoare abia de sambătă, așa că faptul ca să fie transpusă azi, sau maine, sau poimaine nu schimbă momentul in care intră in vigoare hotărarea de guvern, că ea vine să inlocuiască hotărarea care iese din efect la sfarșitul săptămanii. Așa că pentru noi este egal că a fost astăzi sau dacă o scoatem maine sau poimaine, e important că ea trebuie să fie publicată poimaine cel tarziu, ca să poată să intra in vigoare in locul hotărarii care iese de sub incidență. Reporter: Există o listă clară cu angajaţii care vor trebui testaţi sau să poarte acele măşti FPP2 ? Raed Arafat: Nu. Cand ne referim in Hotărarea CNSU la infrastructura critică legea definește foarte clar ce inseamnă infrastructura critică, servicii esențiale și aici fiecare știe foarte bine cum să facă in instituția lui. In final, este interesul instituției să se protejeze și aici vă dau exemplu pe cei din mass media, care stați la televiziuni, stați in studiouri, stați mult acolo. Dacă nu vreți să vedeți studiourile goale, eu zic să purtați mască cat mai mult posibil și să vă testați chiar, și asta depinde de decizia pe care o ia televiziune respectivă. Reporter: Şi, atunci, intrebarea mea este cum poate o entitate privată să işi oblige proprii angajaţi să se testeze? Raed Arafat: Deci, o entitate privată, dacă oferă totul și explică de ce, poate că angajatul va accepta fără să fie obligat, adică, este o decizie in final, din momentul in care angajatul nu plătește, nu face nimic și asta, dacă angajatul nu poate să fie lăsat să lucreze la domiciliu, pentru că este și varianta asta de a lucra la domiciliu, atunci entitatea privată poate să spună că ea preferă să testeze angajații ca să nu se răspandească varianta nouă in randul lor, decat să vină și după care să plece toți acasă, pentru că in final se vor testa cand au simptome și o să ajungă acasă și o să fie izolaţi cel puțin zilele care vor fi stabilite prin hotărarea CNSU de astăzi. Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule doctor, o secundă: mai multe detalii despre ce inseamnă infrastructură critică şi in ce categorii s-ar putea incadra puteţi regăsi in Anexa nr. 1 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2010. Reporter: Dar nu există o listă clară cu instituţiile, există o listă clar cu domeniile, sunt anumite ministere, dar nu sunt instituțiile clare, m-am uitat in acea anexă despre care vorbiţi dumneavoastră. Reporter: Dar nu există o listă clară cu instituţiile. Există o listă clară cu domeniile, sunt anumite ministere, dar nu sunt instituţiile clare. M-am uitat in acea anexă despre care vorbiţi dumneavoastră. Dan Cărbunaru: Atunci ministerele respective cu siguranţă vă pot da mai multe detalii legate de instituţiile din cadrul... Reporter: De exemplu, o casieră dintr-un magazin alimentar - ca să ne lămurim - ar trebui testată? Lucrează intr-o zonă aglomerată, ştim... Raed Arafat: Acolo, casiera nu intră in ceea ce am vrut noi să spunem ca recomandare, cum am zis pentru centrala nucleară. Casiera, dacă proprietarii magazinului vor să fie siguri că au permanent angajaţi poate că da, este bine, mai ales că magazinul e alimentar, se intră fără certificat vaccinat/nevaccinat, sau vaccinat/testat, sau trecut prin boală, se intră numai cu mască. Aşă că la magazinul alimentar trebuie să fie foarte atent proprietarul, sau administratorul magazinului că angajaţii au dezinfectant langă ei, că orice ating de la o persoană, să se dezinfecteze, să aibă o mască care să ii protejeze. Poate mai bine le asigură o mască FFP2, decat o mască chirurgicală - poate; să analizeze acest lucru, dar asta ţine de administratorul magazinului, depinde cat de mult vrea să işi protejeze interesul lui economic. Reporter: Testele şi măştile cine ar trebui să le asigure? Raed Arafat: In astfel de situaţie, singura soluţie aici este să le asigure administratorul magazinului, dacă vrea să aplice această regulă. Reporter: Mulţumesc. Raed Arafat: Şi eu mulţumesc. Dan Cărbunaru: Inţeleg că mai e o intrebare, domnule doctor. Raed Arafat: Da. Reporter: Tot aici: pană la urmă, este obligaţie sau o recomandare? Mă refer la angajaţii companiilor de infrastructuri critice. Raed Arafat: Deci, dacă s-a dat prin hotărarea CNSU, pentru ei va fi o bază ca să implementeze aceste măsuri şi să le implementeze printr-o decizie internă. Acum, cand se dă o hotărare CNSU, chiar dacă spunem in ea că da, este o recomandare, eu vă garantez că toţi administratorii se vor uita foarte serios la asta şi probabil că vor aplica regulile astea. Pentru că, in final, revin: nu avem certificat care să spună angajatorului sau angajatului că cel care vine la lucru trebuie să fie vaccinat, testat sau trecut prin boală - aşa că rămane o chestiune care este o recomandare, pentru că nu poţi să forţezi, dar se poate, la nivelul unei instituţii, să se inţeleagă cu angajaţii şi să facă acest lucru. Nu putem să o forţăm, pentru că nu avem legal forţată treaba asta, dar devine importantă pentru infrastructura critică, pentru că, incă o dată, vă dau exemplul pe care vi l-am dat la inceput: te duci la centrala nucleară, ai un număr puţin de oameni cu mare experienţă, se imbolnăveşte jumătate din ei şi deja nu mai are cine să lucreze acolo. Deci, asta inseamnă că trebuie să te protejezi la maxim. Nu poţi reduce riscul la zero, dar poţi să il reduci semnificativ dacă aplici anumite măsuri suplimentare. Reporter: Şi, revenind la decizia CNSU, m-am uitat pe ea, legată de obligaţia purtării măştii, in ultimul articol al deciziei CNSU se spune că acei copii care au varste mai mici sau egale cu 12 ani sunt exceptaţi de la toate prevederile. Raed Arafat: Excepţiile pentru măşti... Reporter: De la toate prevederile. Raed Arafat: Da, dar pentru măşti excepţiile, cum v-am zis, vor fi stabilite in ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne. Reporter: Deci, e o greşeală acolo? Raed Arafat: Nu este o greşeală. Sunt prevederi acolo, dar cand se face ordinul ministrului, acolo se vor scrie excepţiile. Şi, da, la copii există o excepţie de la o anumită varstă in jos, şi asta va fi păstrată, pentru că şi acum este in ordinul ministrului. Dacă nu mă inşel, dar nu vreau să dau informaţie greşită, este pană la 5 sau la 6 ani ...da, pană la 5 ani este mască. Reporter: Da, v-am zis: acolo ultimul articol spune... Raed Arafat: Da. Deci, pană la 5 ani este mască, şi asta nu cred că se va schimba in ordinul ministrului. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult. Raed Arafat: Ultima intrebare. Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc pentru răbdare. Reporter: O singură intrebare am, da. Dan Cărbunaru: Vă rog. Reporter: In declaraţia pe care dumneavoastră aţi făcut-o ceva mai devreme, vorbeaţi despre o triplare a numărului de cazuri de COVID-19 in ultima săptămană. Voiam să vă intreb... Raed Arafat: Chiar cvadruplare, nu mai e triplare. Reporter: Da, chiar mai mult. Voiam să vă intreb dacă, in opinia dumneavoastră, această creştere a numărului de cazuri ar fi o consecinţă a faptului că in perioada sărbătorilor de iarnă au fost mai relaxate măsurile. Raed Arafat: Nu pot să spun. Cred că factorii, cum am zis şi altădată, factorii sunt multipli. Am avut foarte mulţi care au intrat in ţară, din alte ţări, am avut romani care au venit acasă din alte ţări care erau deja cu problema asta - Marea Britanie, de exemplu. Oricat a fost control, carantină, tot, in final ea a inceput să se transmită. Problema acestei variante nu era că noi putem să evităm pe viaţă să ajungă in Romania. Era imposibil. Singurul lucru pe care puteam să il facem: să intarziem un pic răspandirea ei. In momentul in care incepe să se răspandească, singurele chestiuni care pot să o limiteze și să incetinească răspandirea ei sunt măsurile pe care le-am dat acum: mască, distanțarea, respectarea regulilor și ca să nu ajungem la spital. ca să termin conferința de presă incă o dată cu aceeași recomandarea: vaccinarea. Mulțumesc mult! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule doctor! Și il invit acum alături de noi pe domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță, pentru a ne prezenta situația vaccinării. Și domnul ministru al sănătății, și șeful DSU v-au spus cat de importantă este vaccinarea, o știți și dumneavoastră și o știu pe pielea lor și romanii care s-au vaccinat și astfel s-au protejat in fața formelor grave, care pot duce chiar la pierderea vieții. Domnule colonel, vă rog! Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat! In primul rand, vreau să vă urez La mulți ani și tot ce vă doriți dumneavoastră in Noul An! Aș incepe cu un scurt sumar al campaniei de vaccinare. Știm că la 27 decembrie s-a implinit un an de cand in Romania a demarat campania de vaccinare. Pană la acest moment, rata de vaccinare din populația adultă cu cel puțin o doză este de 49,4%. Practic, ne apropiem de jumărtate din populația adultă vaccinată cu cel puțin o doză. Din populația eligibilă de peste 12 ani, și trebuie să ținem cont de faptul că ne referim la populație rezidentă, rata de vaccinare in momentul acesta este de 47%, iar din populația totală a Romaniei de 19,3 milioane de locuitori, cat declară Institutul Național de Statistică, este de 41,3% rata de vaccinare, repet, cu cel puțin o doză. Dacă ne uităm la grupele de varstă, cea mai mare rată de vaccinare, adică insemnand peste 52%, este la persoanele cu varsta cuprinsă intre 40 pană la 70 de ani. Este foarte important de precizat că rata de vaccinare la persoanele de peste 80 de ani este incă insuficientă, este estimată la circa 26%. Or, dacă ne uităm la analiza deceselor in această pandemie, in Romania, peste 85% dintre persoanele decedate aveau varsta de peste 60 de ani. Varsta medie a celor care au decedat, din păcate, era o varstă de 71 de ani, iar aici aș vrea să atrag atenția că persoanele vulnerabile, persoanele cu afecțiuni cronice sau persoanele varstnice au nevoie cat mai rapid să fie protejate prin vaccinare, pentru că, in felul acesta, se reduce riscul de formă gravă de imbolnăvire. In ceea ce privește administrarea dozei de booster, doza de rapel, pană la data de 4 ianuarie au fost administrate peste 2.046.000 de doze, ceea ce inseamnă că s-au vaccinat cu doza de booster circa 45% din cei eligibili. Ce inseamnă acest lucru? Cei care au mai mult de șase luni de la schema inițială de vaccinare, care la 4 iulie erau 4,5 milioane de persoane. Dacă ne uităm la cei care au primit doza booster, aproape jumătate dintre ei sunt persoane considerate vulnerabile, adică persoane cu varsta de peste 65 de ani sau persoane cu afecțiuni cronice, restul fiind persoane din sectorul medical, sectorul social sau celelalte sectoare considerate esențiale, critice, precum și populația generală care este eligibilă pentru vaccinare. Vreau să fac aici incă o precizare; legat la indicația și recomandarea de administrare a dozei de booster, in Romania, toate persoanele cu varstă de cel puțin 12 ani pot să fie vaccinate cu doza booster, nu doar persoanele de peste 18 ani. Pană la acest moment, intre persoanele cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani au primit doza booster circa 945 de persoane, iar dintre cei cu varsta de 16-17 ani - circa 5.858 de persoane au primit și doza de booster. La nivelul medicilor de familie, cabinetelor de medicină de familie, sunt circa 3.155 de cabinete care au activitate de vaccinare, reprezintă aproximativ 30% din numărul total al medicilor de familie care se află in relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate și au fost vaccinate peste un milion de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 12,5% din numărul total al persoanelor vaccinate in Romania. De menționat, pentru că am văzut cateva informații eronate in spațiul public, că persoanele cu varsta cuprinsă intre 5 și 11 ani pot fi vaccinate și in cabinetele de medicină de familie, atunci cand medicul de familie va solicita, evident, doze pediatrice pentru această grupă de varstă: la acest moment avem suficientă capacitate de vaccinare. Practic, putem administra zilnic peste 100.000 de doze de vaccin doar in centrele fixe și ne aducem aminte faptul că, in luna octombrie, cand a crescut foarte mult rata de vaccinare, am fost in măsură, fără să avem blocaje, să creştem chiar la peste 150.000 de doze administrate. Deci, din acest punct de vedere, capacitatea de a reveni la un număr mare de doze administrate este păstrată. Practic, sunt peste 740 de centre de vaccinare active, cu 1.064 de fluxuri pe toate cele trei tipuri de vaccinuri, in momentul acesta. Sunt deja configurate in platforma de programare 157 de cabinete de vaccinare pediatrice, insă, programarea va fi anunţată in momentul in care vom demara această activitate. Aşa cum am mai spus, modulul Registrului Electronic Naţional de Vaccinare a fost deja adaptat, platforma de programare a fost optimizată, procedurile şi instrucţiunile au fost trimise in teritoriu, la fiecare DSP. Uitandu-ne la rata de acoperire vaccinală la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel judeţean, in momentul acesta, raportandu-ne la populaţie eligibilă de peste 12 ani rezidentă, municipiul Bucureşti are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 66,5%, urmată de celelalte alte cinci judeţe care au o rată de vaccinare intre 50 şi 60%, majoritatea judeţelor, adică 62% dintre ele, au o rată de vaccin cuprinsă intre 40 şi 50%, un singur judeţ rămane incă cu o rată de vaccinare undeva aproape 30%, judeţul Suceava. Numărul total al dozelor de vaccin care au fost recepţionate de Romania, incepand cu 25 decembrie 2020, a fost de 28.650.000. Au fost administrate pană, la acest moment, aproximativ 16.000.000 de doze. Avem in stoc 4,7 milioane de doze din cele patru tipuri de vaccinuri şi pe 7 ianuarie, practic, vineri, urmează să mai recepţionăm o tranşă de vaccin de la compania Moderna, de circa 178.500 de doze. In ceea ce priveşte informaţiile prezentate anterior, aş vrea să reamintesc cateva elemente concrete pe care le cunoaştem la acest moment vizavi de varianta Omicron. Deşi sunt incă preliminare, datele din viaţa reală ne arată că vaccinurile, in momentul de faţă, vaccinarea impotriva COVID-19 are o eficienţă mult redusă faţă de protecţia impotriva - repet - a infecţiei, incluzand aici şi cazuri asimptomatice şi faţă de cazurile simptomatice, insă, cu toate acestea, se menţine o protecţie ridicată faţă de spitalizare, faţă de formele severe şi faţă de decese, cu atat mai mult cu cat administrarea dozei de booster creşte foarte mult protecţia, atat faţă de infecţie pentru boala simptomatică, cat şi faţă de spitalizare şi deces. Ca atare, deşi ne aşteptăm ca doar impactul vaccinării asupra transmiterii să fie mult mai diminuat in momentul de faţă comparativ cu impactul pe care il avea faţă de variantele anterioare, vaccinarea cu schemă primară a persoanelor incă nevaccinate şi administrarea dozei de booster la cei care sunt eligibili rămane o prioritate, pentru că, in felul acesta, vom reduce numărul de persoane care vor avea nevoie de tratament antiviral, care vor avea nevoie de spitalizare, care vor avea nevoie de internare in terapie intensivă sau care, din păcate, vor pierde lupta cu această afecţiune. Este foarte important pentru noi să reducem povara infecţiei cu SARS-CoV-2, povara COVID-19 la nivelul intregii societăţi, să reducem presiunea pe sistemul medical, pentru că in felul acesta dăm posibilitatea şi altor categorii de bolnavi să beneficieze de servicii medicale de calitate. Aş vrea, de asemenea, să mai spun faptul că varianta Omicron, in momentul de faţă, se consideră că are un risc de reinfecţie a persoanelor care au trecut prin boală in primele şase luni de cinci pană la zece ori mai mare faţă de varianta Delta, deci eludează destul de mult răspunsul imun, persoanele care au trecut prin boală şi au fost şi vaccinate au un nivel foarte ridicat de protecţie, ca atare, recomand celor care au făcut boala să se vaccineze pentru că, din acest punct de vedere, datele ne arată o eficienţă sporită in faţa variantei Omicron. De asemenea, este important să inţelegem că infecţiozitatea acestei variante virale este de cel puţin trei pană la patru ori mai mare decat varianta Delta, decat varianta anterioară, ceea ce inseamnă un număr mult mai mare de cazuri. Aş vrea să menţionez faptul că dacă, in cateva zile, noi avem o creştere de patru ori a numărului de cazuri, asta, probabil, arată o intensificare transmiterii comunitare a variantei Omicron, inclusiv in Romania, iar, din acest punct de vedere, toate datele ne arată că timpul de dedublare a cazurilor este de circa două-trei zile, pentru că perioada de incubaţie este mai scurtă. De asemenea, persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă și care au și doza de booster efectuate au o susceptibilitate față de infecția cu varianta Omicron de două ori mai redusă comparativ cu persoanele care au doar o schemă primară de vaccinare și, de asemenea, transmisibilitatea variantei Omicron de la o persoană vaccinată și cu doza booster la contact se pare că este mult mai mica - sunt date recente, publicate in Danemarca. Cred că merită menționate cateva elemente practice. Pentru că s-a discutat de importanța purtării măștilor de protecție, este important nu doar să purtăm masca, ci să o purtăm corect. Trebuie să ințelegem că o mască are exteriorul contaminat cu particule virale și, dacă noi ducem mana la mască, o punem in buzunar și ulterior o punem pe față, ne vom autoinfecta. Tocmai de aceea, o mască, după patru ore de folosire și de stat in contact cu foarte multe persoane, teoretic, este considerată o mască contaminată și ar trebui să o schimbăm. Este important ca masca să acopere și orificiile nazale și gura. In spațiile inchise, periodic, trebuie să aerisim incăperile, pentru că varianta Omicron nu se transmite doar prin acele picături de secreții respiratorii, care sunt mai grele și care stau foarte puțin suspendate in aer, ele se depun pe suprafețe, varianta Omicron se transmite și aerogen, adică prin aerosoli, care răman mai multe ore suspendați in aer și, atunci, intr-o atmosferă inchisă, neaerisită ne putem infecta foarte ușor, mai ales cand numărul de persoane din acea incăpere este mare. Deci, acestea sunt elementele esențiale: aerisirea incăperilor, purtarea măștii de protecție, igiena personală și, desigur, distanțarea fizică față de persoanele cu care intrăm in contact. Eu cam atat am avut de menționat. Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu! Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos, domnule colonel! Recomandările pentru a ne proteja şi pe noi şi pe cei din jur, incluzand aici, să nu uităm, şi vaccinarea ca mijloc de protecție. Dacă aveți intrebări pentru domnul colonel Gheorghiță, dacă nu, vă mulțumesc foarte mult domnule colonel! Succes in continuare in campania de vaccinare! Așa cum vă anunțam, la nivelul Guvernului există o preocupare nu doar in privința gestionării prin măsuri sanitare de protecție a populației in privința pandemiei COVID-19; există o categorie extrem de afectată și aici o să o rog pe doamna ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, cu această ocazie, anunțandu-vă, am trecut direct la subiect, dar poate că la final o să vă spun și ce s-a discutat și aprobat azi in cadrul Guvernului, printre altele, organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de șanse. Doamna ministru, vă doresc succes şi vă invit să prezentați acest proiect important pentru copiii din Romania! Gabriela Firea: Bună ziua, in primul rand, și la mulți ani! Un an mai bun, cu mai multă sănătate și putere de muncă pentru toată lumea și pentru toți cei care ne urmăresc! Intr-adevăr, am primit cu toții, aproape două ore, foarte multe informații legate de pandemie, de purtarea măștii, de vaccin, de toate aceste măsuri care se iau de cand s-a declanșat pandemia la nivel mondial și, tocmai in acest context, așa cum a precizat puțin mai devreme și domnul Dan Cărbunaru, secretar de stat, purtător de cuvant, vin in fața dumneavoastră, din partea Guvernului, pentru a vă prezenta un proiect de suflet, aș putea să il numesc, un proiect la care au lucrat specialiști din mai multe instituții, Ministerul Familiei fiind unul nou inființat. Și mă refer, in primul rand, la Departamentul pentru implicare socială, solidaritate socială și responsabilitate, i-aş spune, și grupuri vulnerabile, și de aceea țin să ii mulțumesc personal doamnei consilier de stat Mădălina Turza, care este aici, in fața dumneavoastră, și vă poate oferi și domnia sa mai multe informații la nivel tehnic, acum sau după briefing, de asemenea, reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și, de asemenea, Autoritatea Națională pentru Protecția și Drepturile Copilului și Adopției, instituție care a fost transferată, incepand de astăzi, de la Ministerul Muncii, la Ministerul Familiei. Așadar, pentru a nu prelungi suspansul, vă prezint, in premieră națională, Telefonul Copilului, 119, la care se va răspunde zilnic, 24 de ore din 24. Este vorba despre un apel gratuit, deci, o linie verde, nu presupune costuri. Cine poate să sune la 119? Un copil care se simpte abuzat, traumatizat, neglijat, victimă a violenței de orice tip, fizică sau emoțională, psihică; de asemenea, și o altă persoană care are cunoștință despre o astfel de situație - un prieten, un coleg, un vecin, un apropiat. Acesta mi se pare un lucru bun, și anume că pot fi luate in considerare și apeluri de la persoane care cunosc situații și nu pot trece nepăsătoare peste faptul că un copil se află intr-o situație dificilă, intr-o situație vulnerabilă. Mi se pare absolut normal ca și noi, in Romania, să aplicăm metodele care au succes in Uniunea Europeană și nu numai, in intreaga lume, prin care copiii inșişi să poată anunța situația in care se află, dar și o altă persoană, inclusiv un cadru didactic, aș putea să adaug. M-a intrebat cineva inainte de această conferință de presă dacă sunt luate in considerare apelurile din partea unui președinte de asociație de bloc; sigur că da! Sau a unui ONG - sigur că da; sau a unei asociații sau orice altă persoană, repet, care cunoaște o astfel de situație, cunoaște un copil sau mai mulți copii, o familie in care aceștia suferă traume diferite, am explicat, atat fizice cat și traume psihoemoţionale, sau faptul că sunt copii lăsați fără ingrijire, fără suport, care nu au alimentele necesare, nu au medicamentele, nu au cu ce se imbrăca pe timp rece. Deschid o mică paranteză: există o nouă categorie de copii acum, din păcate, - și am cunoscut-o și eu in scurtul timp de cand mă ocup de coordonarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse - copiii care s-au născut in familii, care au crescut ăn familii pană la un anumit număr de ani, dar care acum au ajuns in centrele de plasament, in case familiale, pentru că părinții au plecat in străinătate să muncească şi nu s-au mai intors, nu au mai trimis bani acasă, copiii au rămas in grija unor bunici bătrani, bolnavi, și acum, in ultimă instanță, au ajuns la stat, pentru că nici acei bunici nu au mai putut să-i ingrijească. Subliniez faptul că nu este o situație generalizată; cei mai mulți romani care muncesc in afara țării au grijă de copii, și de aceea au și plecat, pentru a asigura un trai mai bun familiilor. Dar, există și astfel de situații, din păcate, din ce in ce mai multe in ultima perioadă, in care ajung in orfelinate, in case de copii, in case familiale și copii ai părinților care au plecat in străinătate la muncă și nu s-au mai intors și nici nu trimit resurse financiare. De aceea, am și inființat in cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse o direcție specială, care se va ocupa, impreună cu autoritățile publice locale, și de această categorie. Ce pot să mai spun despre Telefonul copilului, 119: incepand de astăzi, deci de la data anunțului oficial făcut in fața dumneavoastră, se poate suna - bineințeles, nu pentru a testa sau nu pentru a face glume nepotrivite, ci pentru a anunța situații. Suntem in directă colaborare și cu reprezentanții Ministerului de Interne, pentru că așa este normal, și există o interconexiune intre 119 și 112, pentru că este posibil să fie nevoie și de o acțiune imediată, in cazul unor violențe, a unor brutalități care se pot solida cu punerea in pericol a vieții copilului sau copiilor, și atunci intervenția trebuie să fie una imediată. Din acest moment, există cate cinci persoane alocate la fiecare Direcție de Asistență Socială și Protecția Copilului din județe care vor lucra in schimburi, astfel incat să avem asigurată intreaga zi, deci 24 de ore, pentru a prelua aceste apeluri și a putea să comunice cu instituțiile autorității publice locale și centrale situația pe care a recepționat-o in urma unui apel. Există pregătite deja echipe mobile, cu specialiști, care să se deplaseze la fața locului, in urma telefoanelor primite. Nu este doar o linie verde in care anunți o situație, mai ales dacă ea este foarte gravă și trebuie să se intervină pe loc, ci se poate și acționa imediat după primirea apelului. Firește, se face o evaluare a apelului primit și a situației transmise, astfel incat să se realizeze și o prioritizare. Din păcate - și, sunt convinsă, și dumneavoastră aveți aceste informații -, atat Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Muncii, de asemenea Asociația Salvați copiii, alte asociații și consilii ale elevilor, ale tinerilor, ale părinților au realizat mai multe evaluări, monitorizări și au constatat - cifrele diferă, dar foarte puțin: cam jumătate dintre copii au declarat, de regulă sub anonimat, pentru că nu doresc să recunoască acest lucru, că de cand a izbucnit pandemia, de aproape doi ani de zile, simt stare de anxietate, de depresie, la unii chiar merge pană la tendința de suicid, pentru că au foarte mari probleme cu somnul, cu alimentaţia, cu socializarea. Şi atunci, cred că este benefică infiinţarea noului minister, al familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, care, impreună cu Departamentul pentru Responsabilitatea Socială şi Grupuri Vulnerabile, cu doamna consilier de stat Mădălina Turza, vom lucra indeaproape şi, de asemenea, nu excludem, ba dimpotrivă, includem şi-i rugăm să ne sprijine pe miniştrii sănătăţii, educaţiei şi muncii, astfel incat - şi interne, de asemenea - proiectele noastre să fie viabile şi să se poată aplica, nu doar să reprezinte strategii şi politici publice demne de laudă, dar să nu aibă aplicabilitate in domeniul realului. Ne dorim să ne implicăm cat mai mult in viaţa copiilor, a tinerilor, a familiilor, iar toate proiectele noastre să dea şi rezultate. Să nu mai considerăm că a avea o problemă, să spunem, psiho-emoţională, e un moft sau nu e ceva atat de grav, nu este ceva atat de important. Dimpotrivă, de la astfel de lucruri situaţiile se pot agrava şi nu cred că este cazul. De aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei din guvern, care au dezbătut astăzi - că a fost şi o dezbatere, nu doar direct aprobare - şi, ulterior, au aprobat. Şi premierului Nicolae Ciucă, in special, vreau să ii mulţumesc, acest proiect de hotărare de organizare şi funcţionare a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi iată, astăzi, de bun augur cred eu, deci două momente importante, lansarea, impreună cu Departamentul pentru Responsabilitate Socială şi Grupuri Vulnerabile, telefonul copiilor 119, un telefon de la care aşteptăm informaţii in timp real, pentru a putea acţiona. Dacă doriţi să vă răspund acum la intrebări, sau dacă doriţi să rămană doamna consilier de stat Mădălina Turza? Cum doriţi dumneavoastră; ambele variante sunt acceptabile. Dan Cărbunaru: Luăm intrebări, aşa am procedat şi pană acum, nu schimbăm regula. Gabriela Firea: Sigur, sigur. Dan Cărbunaru: Vă rog, doamna ministru, să luăm intrebări. Gabriela Firea: Aici dumneavoastră faceţi regula şi ordinea, noi ne supunem. Reporter: Doamna ministru, aş vrea să vă intreb de proiectul cu fertilizarea in vitro. Inţelegem că se doreşte extindere la nivel naţional, ştim că, atunci cand aţi fost primar general al Capitalei, aţi avut acest proiect. Care este stadiul proiectului şi cand ar putea să fie pus in aplicare? Gabriela Firea: In Bucureşti s-au născut mai mult de 550 de copii in urma acestui proiect pe care l-am iniţiat ca primar general, FIV 1 şi FIV 2, o şansă pentru cuplurile infertile, prin care Primăria Capitalei achita costul integral al fertilizării in vitro, in jur de 3.500 de euro - bineinţeles, echivalentul in lei. Imi doresc foarte mult să extindem acest proiect la nivel naţional, deoarece există un program, dar care are foarte multe restricţii, din punctul meu de vedere. In primul rand cea semnalată de doamnele care vor să aplice la acest program, este faptul că se aprobă o singură participare. Iar in cazul proiectului pe care il vom anunţa pentru intreaga ţară - pentru că el a fost propus in Bucureşti şi, din păcate, este blocat acum, prin lipsă de finanţare - aveam acceptate şi decontate atatea proceduri cate permitea medicul specialist in cazul unei femei. Deci, nu limitam la o singură decontare, nu limitam varsta şi alte criterii. Practic, ne dorim o imbunătăţire a programului naţional, şi de aceea cred că proiectul trebuie să fie luat de la zero. Am discutat, principial, atat in coaliţie, cat şi cu domnul profesor Alexandru Rafila, care este intru totul de acord cu toate proiectele care vizează creşterea natalităţii, şi, cu siguranţă, ne va sprijini. Impreună il vom lucra şi vom veni in faţa dumneavoastră să il prezentăm in cel mai scurt timp. In sfarşit, de astăzi adoptandu-se hotărarea de guvern de organizare şi funcţionare, putem şi noi să ne numim intituţie cu toate actele in regulă. Pană acum, aşa cum v-am spus, era ministerul cu un nume şi eu ca ministru, punct. Reporter: Aş vrea, pe un alt subiect... nu ştiu, dumneavoastră sau doamna Turza, referitor la situaţia de la Braşov, de la Protecţia Copilului Braşov, dacă ştiţi să ne spuneţi ceva, dacă s-a făcut vreo investigaţie, de cine ţine exact... Gabriela Firea: Am primit mai multe informări la sfarşitul anului şi la inceputul anului curent şi din Braşov, şi din Ilfov, şi din Sectorul 4. Pentru că, in acest moment, Inspecția Socială și Controlul se află la Ministerul Muncii, am luat legătura imediat cu domnul ministru al muncii și solidarității sociale, Marius Budăi, care, de asemenea, avea la cunoștință aceste subiecte, ne-am organizat astfel incat domnia sa să trimită Corpul de Control, ceea ce a și făcut. Iar eu, ceea ce am putut să acționez, cu minimele resurse pe care le aveam la dispoziție, de asemenea, să facem urgent o evaluare, prin Autoritatea Națională de Protecția și Drepturile copilului, care, incepand de astăzi, se află in subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, tocmai pentru a afla cat mai multe informații. Dar țin să subliniez, de asemenea, că am luat urgent legătura și cu autoritatea locală, in cazul tuturor situațiilor ivite, inclusiv pentru că am primit mai insistent intrebări legate de situația de la sectorul 4, cu domnul primar Daniel Băluță, care s-a implicat foarte mult in aflarea, in primul rand, a elementelor exacte cu privire la abuzurile semnalate și, de asemenea, să anunțe și măsurile care se impun. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna ministru. Dacă nu mai sunt alte intrebări, aș vrea să o invit, totuși, pe doamna Turza, pentru că proiectul pe care l-ați prezentat dumneavoastră, doamna ministru, face parte dintr-un pachet guvernamental dedicat exclusiv copiilor, mai ales in contextul in care au fost afectați extrem de serios de pandemie. Doamna consilier de stat, vă rog. Mădălina Turza: Bună ziua! Mulțumesc frumos! Mulțumesc doamnei ministru pentru introducere. Intr-adevăr, numărul 119, despre care v-a explicat doamna ministru, face parte din pachetul de măsuri care a fost aprobat prin Programul Național de Suport pentru Copii in contextul COVID - Din grijă pentru copii - de care vă povesteam cu ceva vreme in urmă. Evident că, pe langă acesta, toate celelalte măsuri sunt in lucru și in implementare, de la orele de consiliere, 770.000 de ore de consiliere psihologică pentru copii, camere de audiere pentru minori și așa mai departe. Insă ce cred că este foarte important să ințelegem, in această perioadă, este că, dincolo de zona medicală și consecințele medicale ale pandemiei asupra copilului, a crescut foarte mult și incidența violenței, din cauza izolării. Și, iată, am avut in 2020, peste 8.200 dintre copiii noștri au fost victime ale violențelor in familie sau in comunitate, și doar in primele șapte luni ale anului 2021 peste 5.000 de copii au fost buzați in familie sau in comunitate. Și, atunci, acestea fiind cifrele care au fost scoase la iveală, realitatea și analizele ultimilor ani ne arată faptul că sunt doar varful aisbergului. Și acest tip de infrastructură - apelul 119 - ne ajută pe noi să ajungem la aceste cazuri. Trebuie să mai știți că nu este doar un simplu telefon la care sunăm. In spatele lui este o infrastructură extraordinar de mare: avem 47 de direcții generale de protecție a copilului, in care s-a inființat un birou de operatori care preiau nonstop aceste apeluri telefonice. Există peste 100 de persoane, in țara noastră, care constituie echipele mobile care se vor deplasa in timp real către copiii care sună sau au fost depistați cu probleme. Și, de asemenea, există foarte mulți consilieri și psihologi care vor putea să acorde, in cazul in care nu e o situație gravă, de urgență, să acorde consiliere psihologică. Pentru ca toate aceste lucruri să fie posibile, asta a insemnat un efort extraordinar de mare din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale de la noi din țară, care, cu sprijinul a peste 100 de persoane, in 40 de județe, a instalat console, softuri, aparatură, a format specialiștii din DGASPC ca să utilizeze această infrastructură, care e la fel de performantă ca și cea a 112. Și, de asemenea, vorbim de specialiștii din DGASPC-uri care a trebuit să facă acest salt extraordinar de mare și de colegii din ANPDCA, impreună cu care am creionat procedura de folosire/utilizare a acestui număr telefonic. Sper din tot sufletul că, prin această nouă abordare, Romania va face pasul necesar ca să ajungă la acei copii care suferă in spatele ușilor inchise, de foarte multe ori. Tot acest proces a fost coordonat minuțios de la nivelul Cancelariei premierului, atat pe această componentă, cat și pe celelalte ale Programului Național Din grijă pentru copii. Acestea sunt reperele mari, dacă aveți intrebări, cu mare drag vă ascult. Dan Cărbunaru: Vă rog. Reporter: Bună ziua! Eu aș vrea cateva clarificări, iarăși revin eu cu clarificările, dar așa... Dan Cărbunaru: Bineințeles, vă mulțumesc că sunteți aici, vă rog. Reporter: Da, imi pare bine să fiu aici. Vreau să vă intreb așa: in momentul in care este nevoie să interveniți, pentru că, spunea și doamna Firea, sunteți in legătură directă cu Ministerul de Interne, cum se face mai exact o procedură imediată? Dacă urmează modificări legislative in acest sens, astfel incat să creați un cadru, pentru că sentimentul este că este nevoie și de așa ceva. Mădălina Turza: Nu, cadrul există și se intamplă, este pur și simplu o procedură tehnică care funcționează de astăzi, și o să vă dau exemplu concret: in situația in care sună un copil, un părinte, o terță persoană cu privire la o situație care excede cadrului protecției copilului, dar sună la 119, operatoarea sau operatorul, care știe să deceleze ce tip de situație este, are un buton automat care face transferul către 112, unde există o procedură specială, in sensul in care domniile lor știu că acesta este apel 112 și trebuie tratat cu celeritate, e vorba de un copil. Există cadru legal pentru el, a fost desăvarșit prin ordonanța de urgență care a fundamentat acest program, iar acum suntem in implementare. De astăzi, putem să sunăm la 119 și Romania intră in randul celor 27 de state europene care au un astfel de număr unitar la nivel național. Reporter: Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Dacă nu mai sunt.., mai aveți intrebări? Vă rog. Reporter: O intrebare, voiam să vă intreb, doamna Mădălina Turza, dacă decizia, cine analizează acea decizie care trebuie luată in cazul copilului, pentru că spuneați că oricine poate suna telefon, la această linie, dar apoi decizia cine o ia, in funcție de cat de grav e cazul? Mădălina Turza: Decizia este luată de noi, le spunem poate nedrept operatori consilierilor care răspund. Aceștia sunt specialiști in protecția copilului, care lucrează de ani și ani de zile in domeniu și care acum au dobandit o experiență in utilizarea acestor proceduri, adică există niște criterii foarte clare după care ei iși pot da seama dacă este o urgență ce pune viața in pericol iminent, acum, astfel incat să apese butonul de panică pentru 112, sau este o situație de ține de abuz/neglijare/exploatare și automat alertează echipa mobilă a Protecției copilului, care pleacă in decurs de cateva minute la locația pe care o și pot vedea cu ajutorul acestui sistem integrat care există, iată, și in Protecția Copilului, nu doar la 112. Reporter: Și ultima precizare, dacă imi permiteți... Mădălina Turza: Vă rog. Reporter: ... pentru că spunea și doamna ministru Gabriela Firea că sunt mulți copii sau multe persoane care doresc să rămană anonime atunci cand fac o astfel de sesizare. Pot fi la fel, sunt luate in calcul astfel de sesizări, chiar dacă sunt anonime, la această linie verde? Mădălina Turza: Absolut. Evident că operatorii pot vedea numărul de telefon, ceea ce e valabil și in cazul numărului 112, dar nu trebuie neapărat să te identifici, să te prezinți și așa mai departe. Reporter: Mulțumesc tare mult! Reporter: Aș incheia eu cu o intrebare, dacă imi permiteți: care este etapa următoare a programului, după ce este lansat acest număr, care este mai departe planul? Mădălina Turza: Acest număr practic poate fi utilizat incă de astăzi. Vrem să il comunicăm astfel incat să ajungă, poate și cu sprijinul dumneavoastră, la toți cei care au nevoie de el. Ne vom ocupa de partea aceasta de informare a publicului, și urmează celelalte etape. Estimez că următoarea etapă din Programul Național Din grijă pentru copii va fi operaționalizarea camerelor de ascultare sau audiere pentru minori, in fiecare județ din Romania, un lucru pe care nu il aveam de 30 de ani, și acum este in lucru cu sprijinul Ministerului de Interne și Inspectoratului General al Poliției Romane. Cred că acesta este ultimul pas și le luăm pe toate la rand. Dan Cărbunaru: Ok, mulțumesc foarte mult. Pe final, inainte de a vă mulțumi pentru răbdare și atenția cu care ați tratat această sesiune de comunicare de după ședința de guvern, aș vrea să vă spun că in cadrul acestei ședințe de guvern premierul a trecut in revistă progresele inregistrate in privința realizării reformelor și atingerii țintelor și jaloanelor din cadrul PNRR, și acest lucru se va intampla in mod constant in perioada următoare, fiind informat și in legătură cu măsurile luate pentru absorbția banilor din fondurile de coeziune aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Mai avem incă doi ani in care putem folosi aceste fonduri. Și, bineințeles, măsurile pentru absorbția banilor europeni din fondurile prevăzute pentru Romania in derularea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 există apoi o serie intreagă de decizii legate de eliberări din funcție și de numiri de prefecți şi subprefecți la nivel național. Colegii de la Comunicare vă vor furniza această listă completă. Ce aș vrea să adaug - pentru că, spuneam ceva mai devreme, astăzi a fost aprobată hotărarea de guvern care viza practic organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. S-a intamplat același lucru și in privința Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și in privința Ministerului Sportului. M-aș opri deocamdată aici. Am dat prioritate, bineințeles, invitaților, care cred că v-au răspuns in bună parte preocupării pe care o aveați in legătură cu temele zilei, și dacă vă mai pot fi de folos sunt aici, vă ascult. Reporter: Bună ziua! Pentru că ați menționat analiza făcută pe PNRR și pe exercițiul financiar in derulare, care sunt concluziile in ceea ce privește PNRR, cate ținte și jaloane au fost atinse din acel număr de 21 care trebuia să fie indeplinite pană la finele anului trecut? Cum stăm in momentul de față? Dan Cărbunaru: După cum ați avut ocazia să aflați chiar de la ministerul de resort, domnul ministru Dan Vilceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, la finalul anului a trecut in revistă practic stadiul de indeplinire al fiecăruia dintre jaloanele, țintele asumate de Romania pentru trimestrul patru al anului trecut. Sunt atinse. Există trei domenii care depind la acest moment de răspunsul pe care instituțiile europene trebuie să-l dea in privința finanțărilor. Pot ruga colegii să văd dea detaliile tehnice. Ele sunt insă, din perspectiva angajamentelor pe care Romania și le-a asumat, rezolvate. Mai mult decat atat, astăzi, in cadrul ședinței de guvern s-a vorbit chiar despre posibilitatea ca deja in primul trimestru al acestui an Romania să reușească să indeplinească uneori chiar in avans o parte dintre obiectivele pe care trebuie să ni le asumăm in cadrul PNRR. Reporter: Au intrat in contul deschis la Banca Națională banii din cea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro? Dan Cărbunaru: Nu am informații la acest moment. Putem verifica și vă putem confirma dacă acest lucru deja s-a intamplat. Știți că am anunțat acest lucru, era o chestiune de zile - anunțam asta la finalul anului trecut - pană cand, după ce se va fi terminat vacanța scurtă de iarnă pe care instituțiile europene o aveau, urma ca această tranșă să fie transmisă de Comisia Europeană către București. Reporter: Și o ultimă lămurire, vă rog: in ce fel ne-a afectat faptul că am venit cu actele normative legate de imprumut și de granturi destul de tarziu, am ajuns cu acele OUG-uri in buza finelui anului și acum suntem in această situație in care ințeleg că incă nu se știe dacă au intrat sau nu acei bani in contul de la Banca Națională. Din informațiile pe care le am eu, banii nu au sosit, pentru că intr-adevăr și instituția europeană, Comisia Europeană, a avut o vacanță. Dar vă intreb cum ne-a afectat faptul că la noi au fost adoptate cu intarziere actele normative necesare. Dan Cărbunaru: O sumă importantă deja a intrat in Romania - e vorba de suma legată de granturi: aproximativ 1,9 miliarde de euro intrați in Romania anul trecut. O sumă aproximativ similară urmează in zilele următoare să intre. A fost un efort intens, după cum bine vă amintiți, practic un sprint pentru a atinge rand pe rand toate acele jaloane, toate acele ținte, și pană la urmă principalul obiectiv era ca Romania să reușească să le atingă, pentru a nu crea blocaje. Din punct de vedere formal, respectivele acorduri la care vă referiți - și care nu au legătură neapărată cu atingerea țintelor și jaloanelor, ci cu stabilirea mecanismelor interne pentru fluxurile financiare -, acestea au fost rezolvate in timp şi vor fi cat de curand, sperăm să putem confirma şi /.../, care e, practic, o formalitate, deoarece Romania şi-a indeplinit la timp obligaţiile astfel incat sperăm să putem confirma curand că banii au intrat in ţară. Reporter: Bună ziua din nou! Dan Cărbunaru: Vă rog! Reporter: Numiri de prefecţi au fost făcute cumva in şedinţa de astăzi? Dan Cărbunaru: Da, asta spuneam ceva mai devreme, au fost eliberări din funcţie şi numiri. Vi le pot prezenta eu, dacă mai aveţi disponibilitate şi curiozitate sau o pot face colegii mei. Reporter: Vrem să ne prezentați dvs, dacă se poate. Dan Cărbunaru: E in ordine. Avem aşa: HG privind eliberarea doamnei Lungu Tudoriţa din funcţia de prefect al judeţului Bacău; HG privind eliberarea domnului Roşca Nicuşor din funcţia de prefect al judeţului Dolj; HG privind eliberarea domnului Grigoraş Marian din funcţia de prefect al judeţului Iaşi; HG privind eliberarea domnului Zamfir Daniel-Tudorel din funcţia de prefect al judeţului Ilfov; HG privind eliberarea domnului Sirop Flavius-Adrian din funcţia de subprefect al judeţului Dolj; HG privind numirea domnului Bogdănel Lucian-Gabriel in funcţia de prefect al judeţului Bacău; HG privind numirea doamnei Barbu Gheorghiţa-Daniela in funcţia de prefect al judeţului Dolj; HG privind numirea domnului Marin Constantin in funcţia de prefect al judeţului Ialomița; HG privind numirea domnului Cojocaru Petru-Bogdan in funcţia de prefect al judeţului Iași; HG privind numirea doamnei Neculae Simona in funcţia de prefect al judeţului Ilfov; HG privind numirea doamnei Lungu Tudoriţa in funcţia de subprefect al judeţului Bacău; HG privind numirea domnului Pavel Emilian in funcţia de subprefect al judeţului Bihor; HG privind numirea domnului Pătraşcu Lucian in funcţia de subprefect al judeţului Braşov; HG privind numirea domnului Cucu Sebastian in funcţia de subprefect al judeţului Covasna; HG privind numirea doamnei Popescu Mariana-Venera in funcţia de subprefect al judeţului Dolj; HG privind numirea domnului Roșca Nicușor in funcţia de subprefect al județului Dolj; HG privind numirea domnului Grigoraş Marian in funcţia de subprefect al judeţului Iași; HG privind numirea domnului Ojog Costin-Alexandru in funcţia de subprefect al judeţului Ilfov; HG privind numirea domnului Floreanu Cosmin in funcţia de subprefect al judeţului Olt şi, in final, HG privind numirea doamnei Călin Florentina in funcţia de subprefect al judeţului Valcea. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, vă stau la dispoziție, vă rog! E totul in ordine? Atunci vă mulţumesc şi dvs, şi colegilor care au făcut posibilă această transmisiune, evident, şi celor care ne-au urmărit pană acum. Nu o să uit de această dată să mulţumesc domnului care ne ajută să comunicăm prin intermediul interpretării mimico-gestuale, vă mulţumesc incă o dată! Tuturor vă doresc să avem un an bun şi multă sănătate! Mulţumesc! 2022-01-05 16:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing7301.jpgÎntâlnirea de lucru a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu responsabilii în domeniul energieiȘtiri din 04.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-responsabilii-in-domeniul-energieiGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o intalnire de lucru cu viceprim-ministrul și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, președintele ANRE, Dumitru Chiriță, reprezentanți ai companiilor Transelectrica, Transgaz, Romgaz și ai Ministerului Mediului. Discuțiile au vizat stadiul pregătirilor pentru sezonul de iarnă, din perspectiva evoluțiilor sectorului energetic in Romania. Din analiză, a rezultat că furnizarea energiei electrice este asigurată atat pentru serviciile esențiale, cat și pentru consumatorii casnici și alte categorii de consumatori. In privința furnizării de gaze, sunt asigurate cantitățile de gaz pentru funcționarea aprovizionării in condiții de normalitate. 2022-01-04 11:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7004.jpgȘedință de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu responsabilii în gestionarea pandemiei COVID-19Știri din 03.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-responsabilii-in-gestionarea-pandemiei-covid-19Galerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, astăzi, o ședință, la sediul Guvernului, pentru a analiza măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19. La intalnire au fost invitați să participe miniștri și reprezentanți ai ministerelor Sănătății, Finanțelor, Justiției, Educației, Muncii și Solidarității Sociale, precum și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. In cadrul intalnirii a fost prezentată evoluția pandemiei in țară și la nivelul Uniunii Europene, fiind evidențiate o serie de măsuri avute in vedere in funcție de această situație, care să protejeze sănătatea romanilor și să permită continuarea funcționării școlilor, precum și a sectoarelor economice. Continuarea vaccinării a fost subliniată ca fiind cea mai sigură soluție de protejare a vieții și sănătății romanilor față de formele grave de imbolnăvire generate de SARS-CoV-2. Pe de altă parte, una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție, care ar putea fi generalizată la nivelul intregii țări, rămane portul corect al măștii chirurgicale sau al altor tipuri de măști care să respecte standardele FFP2. In privința situației din școli, pentru protejarea sănătății copiilor și a personalului didactic, s-a analizat eficiența programelor de testare a elevilor și posibilitatea ca in pachetul de măsuri să fie inclusă și oferirea de măști gratuite elevilor care au nevoie, alături de capacitatea de a se administra testele in școală. Pentru continuarea in bune condiții atat a funcționării serviciilor publice, cat și a activităților economice care să mențină locurile de muncă, au fost prezentate ca soluții alternanța programului de lucru, respectiv șomajul tehnic. In acest sens, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor se vor asigura că sunt pregătite resursele financiare necesare. In vederea asigurării unui nivel cat mai ridicat de informare corectă a populației, vor fi derulate activități de comunicare si informare, alături de demersuri de combatere a dezinformării. 2022-01-03 17:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_6835.jpgMesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, privind aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Uniunea EuropeanăȘtiri din 01.01.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-privind-aniversarea-a-15-ani-de-la-aderarea-romaniei-la-uniunea-europeanaMarcăm astăzi 15 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2007, țara noastră a devenit parte a acestui proiect european unic, care a asigurat și continuă să asigure stabilitatea și prosperitatea continentului nostru. Intrarea in Uniunea Europeană a avut loc prin efortul comun al clasei politice și diplomaților romani, sub auspiciile garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din lume, prin increderea caștigată in teatrele de operații de militarii romani, care s-au dovedit parteneri loiali și bine pregătiți ai aliaților occidentali. Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atat de menținerea unui sprijin larg al cetățenilor romani pentru Uniune, cat și de bunăstarea adusă in cei 15 ani de apartenență la Uniune. Produsul Intern Brut al Romaniei s-a triplat, după aderarea la UE (2006 - 342,7 miliarde lei, 2021 - 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei, 2021 - 61.368 lei). Expertiza și finanțarea europene şi-au pus amprenta in aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susținerea dezvoltării şi modernizării agriculturii romanești, despre participarea in proiecte de cercetare. Fonduri europene de zeci de miliarde de euro au intrat in țară. Și continuă să vină, contribuind la investiții care cresc nivelul calității vieții și aduc mai aproape de noi standardele occidentale la care ne raportăm. Alte peste 90 de miliarde de euro ne sunt puse la dispoziție de Uniunea Europeană, in următorii ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin cadrul financiar multi-anual. Dar poate cel mai important caștig a fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii. Milioane de romani lucrează, invață ori iși petrec vacanțele in alte țări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor romanești sunt in state membre UE. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor romani, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene. Tinerii romani participă intens in schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus. Toate acestea au permis integrarea Romaniei in UE de o manieră trainică şi profundă. Proiectele finanțate cu fonduri europene, a căror absorbție trebuie tot mai mult eficientizată, contribuie incontestabil la dezvoltarea noastră economică și socială, susținand reforme dificil de realizat doar prin propriile forțe. Obiectivele ambițioase ale Uniunii in diverse domenii acționează ca un stimul important in orientarea și avansarea măsurilor de la nivel național. Romania europeană este mai conectată, mai inovativă şi mai prosperă decat oricand in istoria sa, aflandu-se in mod constant in topul economiilor cu cea mai rapidă creștere economică din UE. Solidaritatea europeană, marcată și prin decizia istorică de adoptare, in contextul pandemiei de Covid-19, a Planului European de Redresare și Reziliență, va permite susținerea reformelor necesare pentru un curs de dezvoltare inclusivă, de care să beneficieze toți romanii, indiferent dacă locuiesc in zonele urbane sau rurale, in oricare parte a Romaniei, dacă doresc o educație adaptată exigențelor inovative ale economiei viitorului sau acces la servicii mai bune de sănătate. Cum solidaritatea și unitatea sunt un parcurs cu dublu sens, Romania rămane ferm angajată in susținerea obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Pentru Romania, apartenența la Uniune reprezintă cadrul solid de dezvoltare democratică, economică și socială pentru cetățenii romani și pentru societatea romanească. De asemenea, acțiunea Romaniei in plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii și pentru principiile și valorile inscrise in Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum și pentru dreptul european in general. Integrarea deplină a Romaniei trebuie să includă obiectivele majore privind indeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, aderarea la Spațiul Schengen și intrarea in Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată și digitalizare. Suntem, in egală măsură, ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiți să acționăm in continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene, in vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul Romaniei 2022-01-01 11:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-01-01-11-08-28big_pm_nicolae-ionel_ciuca.jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Anului NouȘtiri din 31.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-anului-nou - Dragi romani, Intampinăm Anul Nou cu speranța că vom putea reveni cat mai curand la viața normală dinaintea pandemiei. Lăsăm in urmă un an cu multe provocări, legate de grija față de cei dragi, situația economică, locurile de muncă și capacitatea statului de a oferi protecție celor aflați la nevoie. Guvernul pe care il conduc a ințeles aceste nevoi. Romania are un buget echilibrat, care garantează investiții fără precedent și in același timp protecție socială eficientă. Este important să aducem in prim-plan cetățeanul. Avem nevoie de reformă instituțională, de debirocratizare și digitalizare, dar este la fel de important să ințelegem că pentru acestea avem nevoie de timp și de resurse umane. Schimbarea mentalității se face prin educație și participarea cetățeanului la acest proces. Viitorul nostru va arăta așa cum ne dorim doar dacă vom investi in el, dacă tinerele generații vor regăsi in țara lor locul in care vor dori să trăiască și să se dezvolte. Dacă le vom oferi educația și motivația de care au nevoie, vom reuși să ne bucurăm impreună de acest viitor. Romania a trecut, ca și alte țări, prin perioade foarte dificile din cauza crizei sanitare. Alături de eroii din prima linie, medici, personal sanitar, trebuie să fim responsabili și raționali in eforturile noastre comune anti-COVID-19. Este absolut necesar să conștientizăm că pericolul incă nu a trecut, să fim prudenți, să respectăm conduita sanitară recomandată de medici, să le ascultăm sfaturile. Vaccinul ne protejează viața, ne apără de formele grave ale bolii COVID-19. Intrarea in anul 2022 marchează implinirea a 15 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, un moment foarte important din istoria noastră recentă, care ne-a adus in edificiul democratic, politic și economic al acestor vremuri. Acum, in acest context dificil al pandemiei, apartenența la familia europeană a insemnat sprijin reciproc și eforturi unite pentru asigurarea mijloacelor sanitare necesare, atat in perioadele critice in care spitalele din Romania erau sub presiunea numărului mare de pacienți infectați cu noul coronavirus, cat și pentru accesul la cele mai sigure și eficiente vaccinuri anti-COVID-19. Apartenența la Uniunea Europeană va continua să ne aducă beneficii și prin relansarea economiei, prin finanțarea proiectelor de investiții și de reformă cuprinse in Planul Național de Redresare și Reziliență. Bunăstarea și pacea oferite cetățenilor europeni reprezintă pentru romani o realitate care poate fi imbunătățită. Dragi romani, Cea mai bună dovadă de respect față de dumneavoastră este să demonstrăm, in actul de guvernare, că miza principală este redarea increderii cetățenilor in instituțiile statului Aceasta vreau să fie baza solidă prin care vom putea reda speranța tuturor romanilor, inclusiv a celor din diaspora, că pot avea un viitor in țară, alături de familie și prieteni. Avem nevoie de unitate, avem nevoie să ințelegem toți că, doar impreună, cu seriozitate și consecvență in toate angajamentele pe care ni le-am asumat, vom reuși să oferim copiilor noștri și nouă inșine un viitor mai bun. Vă doresc să avem parte de un An Nou bun, cu sănătate și impliniri pentru fiecare roman, un an care să ne ofere speranța și bucuria revenirii la o viață normală. La Mulți Ani! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2021-12-31 12:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_pm_nicolae-ionel_ciuca.jpegBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 decembrieȘtiri din 30.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-30-decembrie1640883978Galerie foto [Check against delivery] Dan Carbunaru: Bună ziua! Bine v-am găsit. In urmă cu puțin timp s-a incheiat ședința de guvern, in care unele dintre cele mai importante elemente discutate și aprobate au vizat atingerea țintelor și jaloanelor pe care Romania trebuia să le atingă in cadrul Programului Naţional de Redresare și Reziliență, ținte asumate pentru trimestrul IV al acestui an. Voi prezenta detaliile acestor ținte și jaloane atinse, cu ajutorul ministerului responsabil de urmărirea acestora și implementarea lor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, mai exact, domnul ministru Dan Vilceanu. De asemenea, alături de mine se va afla și ministrul Educației, domnul profesor Sorin Cimpeanu. Domnia sa vă va prezenta unul dintre elementele cheie legate de implementarea PNRR, care țin de educație și de Romania Educată. Cateva detalii legate de o serie de acte normative, alături de cele la care mă refeream mai devreme, privind PNRR, aprobate astăzi in ședința de guvern; spuneam, aprobarea Programului național pentru reducerea abandonului școlar, dl ministru Cimpeanu va oferi imediat detalii. De asemenea, hotărare privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată a fluxurilor de transport călători și marfă. Este vorba de indeplinirea cu succes a obiectivelor de reformă asumate prin PNRR privind creșterea traficului feroviar cu cel puțin 25% pană in 2026. De asemenea, avem hotărari care vizează o serie intreagă de exproprieri necesare pentru buna derulare a lucrărilor de infrastructură, ordonanță de urgență privind modificarea și completarea legii privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare. Romania are la dispoziție, in anii următori, prin PNRR, aproape 1 miliard de euro; 968 de milioane, mai exact, pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată, pentru a creşte accesul cetăţenilor la servicii de alimentare cu apă şi canalizare. O să vă stau la dispoziție, dacă doriți, cu detalii legate și de celelalte alte acte normative. Dar pentru că mare parte dintre ele, după cum vă spuneam, fac parte din prioritățile asumate de Romania și anunțate public in repetate randuri de către premierul Nicolae Ciucă in legătură cu determinarea Romaniei de a finaliza angajamentele asumate in cadrul PNRR, pentru trimestrul 4 al acestui an, o să il rog să vină alături de mine pe domnul profesor Sorin Cimpeanu, un rol important in atingerea acestor ținte și jaloane, domnule profesor și o să vă rog să prezentați detalii legate de soluțiile pentru abandonul școlar. Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Vă mulțumesc! Da, cred că nici unul dintre obiectivele din PNRR nu se pot realiza in absența educației. Hotărarea de guvern adoptată astăzi este extrem de importantă pentru că vizează un obiectiv major al proiectului Romania educată - reducerea abandonului școlar. In condițiile in care Romania și-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon școlar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins, pentru că rata de părăsire a școlii, in anul 2020, a fost de 15,6%, reducerea abandonului școlar este un element esențial, cu atat mai mult cu cat, urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon școlar inregistrează tendințe de creștere, in loc să inregistreze, așa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care și așa sunt foarte mari și ne poziționează pe ultimele locuri din Europa, din această perspectivă. Din acest motiv, hotărarea de guvern de astăzi este extrem de importantă. Ea va beneficia de o finanțare de 543 de milioane de euro. Este o componentă nerambursabilă din PNRR. El va trebui să fie implementat cat mai rapid posibil, acest program național de reducere a abandonului școlar. In acest sens, din perspectivă formală, este indeplinit jalonul cu numărul 462, componenta 15, componenta educație, Reforma 3, este vorba de reforma școlilor pentru reducerea abandonului școlar, Investiția 4. Tot in această seară am trimis la Monitorul Oficial ordinul de ministru pentru implementarea MATE, mecanismul de avertizare timpurie in educație. Ambele documente, hotărarea de guvern și ordinul de ministru vor fi publicate in Monitorul Oficial, de astăzi. Am trimis, de asemenea, și lista celor 3.235 de școli identificate ca fiind eligibile, in sensul in care, din păcate, au cel mai mare risc de abandon școlar. Din aceste 3.235 de școli care vor fi publicate astăzi in Monitorul Oficial, la inceputul anului 2022, vom selecta cel puțin 2.500 de școli care se află in risc de abandon școlar cu gradul cel mai ridicat. Pană in luna martie, minim 750 de școli din aceste 2.500 de școli care vor fi identificate pentru finanțare, vor trebui să primească deja finanțare și programul să fie demarat. Este vorba de un program integrat care asigură granturi in valoare de pană la 200.000 de euro pentru fiecare din aceste școli. Precizez că este vorba de școli cu număr redus de elevi, precizez că este vorba de școli din mediul rural, acolo unde, vizavi de datele pe care vi le-am prezentat, 15% media națională, dar in mediul rural, rata de abandon școlar pentru 2020 a fost de 26%, drept urmare trei sferturi din aceste școli sunt școli din mediul rural care vor beneficia de prioritate in acordarea acestor granturi. Este vorba de intervenții, nu numai din perspectiva acțiunilor remediale, din perspectiva oferirii unor oportunități care ar fi in premieră pentru școlile din mediul rural, este vorba de acces prin platformă online la predarea făcute de cei mai buni profesori din Romania, se pot acorda și forme de sprijin material - este vorba de achiziția de material sportiv, de echipamente IT, de multe alte lucruri care lipsesc celor din mediul rural și care ar putea să ii determine să nu părăsească școala. Un alt obiectiv, care sprijină obiectivul principal, este acela al promovării la examenul de evaluare națională și al tranziției de la gimnaziu către liceu. Toate aceste școli, 3.235 de școli care sunt eligibile, sunt școli pe nivel primar și nivel gimnazial. De partea de invățămant liceal se ocupă programul ROSE - Romania Secondary Education. Deci, este un program care, dacă va fi aplicat așa cum ne dorim, va fi poate, pentru prima oară cand vom resimți efecte majore care se vor traduce in reducerea ratei de abandon școlar in aceste școli care vor beneficia de finanțare. Peste granturile de maximum 200.000 de euro, este vorba și de formarea a 45.000 de cadre didactice din perspectiva abandonului școlar, pentru a fi sensibilizați colegii noștri profesori, la elementele care generează abandonul școlar. Sunt, așa cum vă spuneam, acțiuni integrate și ne punem mari speranțe că acest program iși va atinge obiectivele. In același timp, cu ordinul de ministru, pe care am spus că l-am trimis la Monitorul Oficial in această seară, am mai semnat două ordine de ministru - Ministerul Educației. Este vorba de ordinul de ministru prin care, după 10 ani de la intrarea in vigoare a Legii 1, a fost finalizat procesul de evaluare a școlilor doctorale - este vorba de 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat, Academia Romană, plus 47 de universități de stat, plus două universități private. In aceste 50 de instituții se organizează studiul universitare de doctorat. Există cinci instituții care nu au fost evaluate, patru dintre ele nu au mai dorit să organizeze, să depună dosar de evaluare, au renunțat la organizarea studiilor doctorale, iar cea de-a cincea a optat pentru o evaluare de către o agenție străină. In cele 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat funcționează 189 de școli doctorale, in aceste 189 de școli doctorale, funcționează 398 de domenii de doctorat. Dintre acestea, 35 de domenii de doctorat care funcționează in 16 universități au primit acreditare condiționată, sub rezerva evaluării după maximum un an de zile. Din cele 363 de domenii de doctorat care au primit acreditare conform metodologiei, un număr de 73 de domenii de doctorat care funcționează in 35 de universități, de asemenea, urmează să fie evaluate după o perioadă de trei ani in vederea indeplinirii tuturor indicatorilor de calitate. O precizare importantă - Romania este in acest fel cel de-al 15-lea stat din aria europeană a invățămantului superior, care realizează o evaluare a studii universitare de doctorat. Doar 15 din 49 de state au făcut acest lucru. Evaluarea a cuprins și indicatori ce țin de etica și integritate academică. Este un mesaj important pe care Romania il dă din această perspectivă. Un alt ordin de ministru este mult așteptat, l-am semnat, de asemenea: după o perioadă de intrerupere de doi ani a tuturor olimpiadelor și concursurilor școlare internaționale am semnat in această seară ordinul de ministru prin care aceste olimpiade și concursuri școlare pot fi reluate. Este vorba de un număr de 76 de olimpiade și concursuri internaționale, la care se adaugă 34 de olimpiade și concursuri naționale recunoscute de Ministerul Educației. Sunt două anexe. In prima anexă sunt cele care sunt și finanțate de către Ministerul Educației. De asemenea, elemente de noutate, alături de olimpiadele clasice de matematică, chimie, fizică, am introdus anul acesta recunoașterea pentru olimpiadele de robotică, pentru olimpiadele de creativitate și de inovare. Consider că este un lucru important, Ministerul Educației va susține inclusiv financiar organizarea acestor olimpiade și concursuri. Mai mult decat atat, avem in vedere, pe baza experienței acumulate pe parcursul crizei sanitare, și posibilitatea de organizare a acestor olimpiade și concursuri in format online, dacă situația o va impune, deci acest lucru este o garanție că Ministerul Educaţiei va susține, indiferent de evoluția situației, derularea acestor olimpiade și concursuri școlare. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru! Dacă aveți intrebări pentru domnul ministru al educației, vă rog. Reporter: Aș vrea să vă intreb ce vor putea face școlile cu granturile de pană la 200.000 de euro, in ce pot investi banii? Sorin Cimpeanu: Este vorba de finanțarea activităților remediale, este vorba de finanțarea unor activități extracurriculare. Spre exemplu, copiii din aceste școli pot participa la tabere, pot participa la tot felul de evenimente care vor fi eligibile din acest proiect. Este vorba de achiziția de echipament sportiv, echipament IT și chiar de, nu știu, elemente vestimentare, deci am spus că este posibil un sprijin material direct, in beneficiul elevilor și al familiilor acestora. De asemenea, este vorba de finanțarea activităților de mediere școlară, activități care sunt foarte importante pentru aceste școli. Este vorba de finanțarea activităților de asistență psihopedagogică suplimentară, necesară după toată această perioadă, cu atat mai mult in aceste medii in care avem de-a face cu comunități dezavantajate, in care avem de-a face cu elevii cu cerințe educaționale speciale. Reporter: De multe ori, copiii nu vin la școală din motive destul de simple, n-au mancare, rechizite și n-au transport. Vă ocupați și de aceste lucruri? Sorin Cimpeanu: Toate aceste activități vor fi eligibile in limita acestei sume de 200.000 de euro. Este o sumă generoasă, avand in vedere că numărul mediu de elevi din aceste școli este de 100 - 128 de elevi per școală. In plus, este vorba de finanțarea separată, peste limita de 200.000 de euro, a formării cadrelor didactice, pentru a şti să intervină in aceste situații care presupun un risc ridicat de abandon școlar. Reporter: Aș vrea să știu şi care este părerea dumneavoastră vizavi de certificatul verde la locul de muncă? Cum credeți că vor reacționa profesorii, dacă va fi adoptat candva? Sorin Cimpeanu: Nu emit supoziţii. Este o decizie a guvernului. In funcţie de decizia guvernului vă voi anunța și care este nivelul de impact in sistemul de educație. Reporter: Dar aţi fi de acord cu adoptarea certificatului verde? Sorin Cimpeanu: Sunt de acord cu orice fel de măsuri care fac in așa fel incat școala să se poate derula cu prezență fizică, pentru că digitalizarea este un obiectiv major pentru sistemul de educație din Romania, este un obiectiv major pentru sistemul de educaţie din orice stat al lumii, dar niciun stat al lumii, in acest moment, nu poate spune că sunt indeplinite cele cinci condiţii de bază: disponibilitate generalizată echipamente, conectivitate generalizată - cel de-al doilea -, formarea tuturor cadrelor didactice din perspectiva pedagogiei digital - al treilea -, conţinut digital pentru toate disciplinele adaptat fiecărui nivel de studiu - al patrulea -, şi platforme dedicate pentru evaluare in cazul predării online. Aceste condiţii nu sunt indeplinite simultan in niciun stat al lumii şi nici in Romania. Pană le vom indeplini este nevoie de prezenţă fizică. Pentru prezenţă fizică e nevoie de siguranţă sanitară in şcoli. Pentru siguranţă sanitară in şcoli este nevoie de vaccinare, de testare şi de respectarea tuturor regulilor de protecţie sanitară. Reporter: Acum aveţi idee cam cat la sută din cadrele din invăţămant sunt vaccinate? Sorin Cimpeanu: Mulţumesc foarte mult pentru această intrebare. Deci la ultima interogare a sistemului de educaţie, gradul de vaccinare a personalului din invăţămant era demult peste 70%. Carevasăzică, in invăţămant avem mai mult decat dublul mediei naţionale din perspectiva vaccinării, deci avem cadre didactice și personal responsabil pentru activitatea de invățămant. Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Dacă imi permiteţi, aş adăuga aici intalnirea pe care... Sorin Cimpeanu: Avem un număr important de școli in care gradul de vaccinare este de sută la sută. Instituțiile de invățămant și unitățile școlare sunt singurele instituții din Romania in care avem gradul de vaccinare pe fiecare școală in parte. Sorin Cimpeanu: Vă mulţumesc! Dan Cărbunaru: In privinţa măsurilor, chiar astăzi, primul-ministru, alături de ministrul sănătății, a avut o intalnire cu reprezentanții medicilor de familie din Romania, Colegiului Medicilor din Romania, tocmai pentru a așeza cele mai bune măsuri in gestionarea pandemiei. Cu această ocazie, chiar reprezentanții medicilor de familie spuneau că peste 90% dintre ei deja sunt vaccinați și chiar erau dispuși să facă in continuare apel către romani să se vaccineze. Peste un milion de cetățeni romani deja sunt vaccinați in locațiile in care se află medicii de familie și, cu această ocazie, de asemenea, s-au și prezentat noile măsuri pe care Ministerul Sănătății le are in vedere, noile protocoale de tratament și incercarea de a aduce cat mai aproape de domiciliul cetățenilor accesul la servicii medicale de calitate, inclusiv prin intermediul medicilor de familie. Alte intrebări, vă rog, pentru domnul ministru al educaţiei. Reporter: Voiam să vă intreb care este ținta, cum spuneați că ați avut o țintă de 11% abandon și cu infuzia aceasta de capital, cat vreți să reduceți și la ce rată vreți să ajungeți? Sorin Cimpeanu: Ţinta de reducere a abandonului școlar pentru anul 2030 este de 9%. Este o țintă dificil de atins, dar prin buna funcționare a acestui Program național pentru reducerea abandonului școlar, ea este posibilă. Este, insă, foarte dificil, pentru că, incă o dată, măsurile trebuie să fie integrate și țin, in ultimă instanță, de nivelul de dezvoltare a Romaniei. Reporter: Despre reluarea olimpiadelor, voiam să vă intreb cam cand o să se reia, avand in vedere că luna viitoare ne așteptăm la valul 5. In anul ăsta universitar sau in anul viitor școlar? Sorin Cimpeanu: Intotdeauna olimpiadele internaționale au inceput in primăvara fiecărui an. Deci, am spus, după doi ani de intrerupere, 2019 - 2020, 2020 - 2021, in primăvara anului 2022 va fi reluată activitatea competițională la nivelul olimpiadelor și concursurilor școlare. Reporter: Şi o ultimă intrebare legată de online. Elevii o să stea acasă sau o să fie conectaţi de la şcoli, ca să se evite, ştiu eu, orice... Sorin Cimpeanu: Imi permiteți să cer precizări? Reporter: Aţi spus că să participe elevii online la olimpiade. Sorin Cimpeanu: Este vorba de faptul că mai multe olimpiade internaționale s-au derulat, in acest an școlar care s-a incheiat, in sistem online. Deci este nevoie ca și Romania să se racordeze acestei practici internaționale, pentru a oferi şansa elevilor romani să participe la aceste olimpiade și concursuri internaționale. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări pentru dl ministru al Educaţiei, Sorin Cimpeanu, vă mulţumesc incă o dată, dle ministru, și il rog pe dl ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, dl ministru Dan Vilceanu, să ni se alăture. In ultimele săptămani, prezența domniei sale a devenit o obișnuință la briefingurile de după ședința de guvern, pentru că a fost un efort susținut pentru a reuși să atingem toate responsabilitățile pe care Romania și le-a asumat pană la sfarșitul acestui an. Domnule ministru, vă rog. Dan Vilceanu: Vă mulțumesc mult. Astăzi este incă un moment in care Guvernul Romaniei dovedește faptul că tratează cu maximă seriozitate și și-a asumat rolul activ și important pe care il avem in operaționalizarea și implementarea acțiunilor din PNRR. Cred că am depășit momentele in care discutam despre renegocieri sau alte discuții legate de PNRR și dovedim astăzi, cred eu, am dovedit și pană acum, dar și astăzi, cu atat mai mult, că suntem concentrați pe implementarea acestui program, care inseamnă reforme așteptate de romani de 30 de ani și investiții foarte importante pentru fiecare dintre noi. Ceea ce este important este faptul că, pentru jaloanele pe care le aveam de atins pentru decembrie 2021, am reușit să atingem aceste jaloane, toate jaloanele care au depins de Guvernul Romaniei. Aici fac această precizare, pentru că sunt trei jaloane care reprezintă o discuție intre BERD şi FEI nefinalizată. In momentul in care vom avea la nivelul Comisiei finalizată această discuţie și ne vor fi puse la dispoziție aceste acorduri de garanții și de contribuții, atunci vom putea să atingem și acest jalon. Dar, incă o dată, vreau să subliniez faptul că nu sunt jaloane care să fi ținut de o voință sau de chestiuni legate de Guvernul Romaniei. Am avut astăzi 7 jaloane pe care le-am inchis - și aici mă refer la OUG privind Legea serviciului de alimentare cu apă și canalizare, 241 din 2006, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025. Acel jalon, legat de capacitățile de producție dezafectate pe bază de cărbune, a fost atins și ne-au fost puse la dispoziție și documentele care atestă acest lucru. Tot astăzi, am operaționalizat acel task force de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și am adoptat hotărarea de guvern privind aprobarea Strategiei de securitate cibernetică. A fost adoptat și memorandumul privind acordul de finanțare intre Fondul European de Investiții și Guvernul Romaniei pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc. De asemenea, in urmă cu cateva zile, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a și publicat in Monitorul Oficial acel ordin privind comitetul de lucru, privind modificarea și o noua lege a pensiilor. Totodată, Ministerul Sănătății, in urmă cu cateva zile, a publicat ordinul privind criteriile de prioritizare pentru acele centre de permanență. Astăzi au mai fost adoptate hotărarea de guvern privind abandonul școlar și, așa cum vă spunea domnul ministru, ordinul privind acele criterii. Alte șase obiective fuseseră deja atinse și aici fac o scurtă trecere in revistă. Mă refer la inființarea CNIR, la Ministerul Transporturilor, intrarea in vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G, Unitatea de Implementare a Reformelor la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Casele de marcat de la Ministerul de Finanțe - la ANAF și, de asemenea, ordonanța guvernului privind fluxurile financiare din PNRR și, la Ministerul Justiției, intrarea in vigoare a hotărarii de guvern privind strategia anticorupție. Practic, acestea sunt cele 21 de jaloane pe care aveam să le bifăm pană la finalul anului. O precizare vreau să fac in legătură cu contractarea consultanței pentru Legea pensiilor - a fost in ședința de data trecută adoptat un memorandum care specifică foarte clar care este calendarul de contactare a acestei consultanțe. Practic, prin acel memorandum, ne-am asumat in cadrul guvernului: consultanța va fi contractată cu Banca Mondială. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Sunt convins că sunt intrebări. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Agricultura n-a primit niciun leu prin PNRR. Mai poate fi optimizat programul, așa cum susține ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu? A zis că el nu renunță. Dan Vilceanu: Vom vedea dacă, la momentul 2023, vom putea introduce in PNRR investiții legate de agricultură. Dar, așa cum știți, in PNRR aceste investiții sunt legate de numite reforme și, odată ce PNRR a fost aprobat și negociat, e foarte complicat să vii după aceea să mai introduci reforme noi. Practic, ca să putem introduce și agricultura, ar trebui să introducem și reformele in agricultură. E mai complicat. Reporter: Deci să-și ia gandul. Dan Vilceanu: Nu, nu aş spune asta, dar vreau să vă spun că PNRR este doar un instrument de atragere de fonduri europene. Mai sunt multe alte instrumente, sunt programe operaționale viitoare in care agricultura, așa cum știți, are o componentă destul de importantă - vorbim de Politica Agricolă Comună și, in acest cadru bugetar al Uniunii Europene și in viitorul cadru, agricultura beneficiază de sume foarte importante Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Reporter: Bună seara, domnule ministru! V-aş intreba, referitor la acel memorandum cu consultanţa cu Banca Mondială, cam cand ar putea să fie gata contractul? In ianuarie, presupun. Două, trei săptămani de intarziere? Dan Vilceanu: Nu e vorba de intarziere. Noi am adoptat acest memorandum prin care ne asumăm contractul cu Banca Mondială, dar in momentul in care vorbim de Legea pensiilor sau de reforma pensiilor in Romania, sunt anumite chestiuni care trebuie cumva centralizate. Pentru că vorbim, pe de o parte, de o nouă lege a pensiilor in sistemul public, dar şi de modificarea legilor privind pensiile aşa numite speciale - aici mă refer la magistraţi, personal navigant şi aşa mai departe, toate celelalte categorii de pensii. Iar reforma pensiilor le implică pe toate, nu numai acele pensii din sistemul public, și atunci, prin acest memorandum, a fost constituit și modul in care fiecare instituție va asigura un reprezentant, pentru ca in cadrul acestui comitet să avem un punct de vedere de la fiecare beneficiar de reformă in cadrul reformei pensiilor, la nivelul tuturor instituțiilor. Reporter: Şi in ianuarie cand o să primim o a doua tranşă? Aici este o intarziere, pentru că ar trebui să fie in decembrie. Dan Vilceanu: Nu e vorba de o intarziere. Tranșele de bani se primesc după ce vom avea acea misiune de verificare din partea Comisiei, care are loc o dată la şase luni. Deci, practic, misiunea de verificare va avea loc in martie. Dar noi și pană atunci, pană la misiunea de verificare privind atingerea jaloanelor și a țintelor, avem discuții permanente cu Comisia și avem in cadrul acestor discuții jaloane intermediare pe care le discutăm cu Comisia. Reporter: Asta inseamnă că nu mai vin acei 1,9 miliarde, ştiu că trebuiau să mai intre... Dan Vilceanu: Dacă vă referiţi la partea imprumut? Reporter: Imprumuturi, exact. Dan Vilceanu: Prima tranșă din imprumut noi puteam să primim aceşti bani, numai că, la nivelul Comisiei, din data de 20 s-a intrat in concediu și probabil banii voi intra in prima parte din ianuarie. Dan Cărbunaru: Cu mențiunea că Romania şi-a indeplinit toate procedurile care depind de ea ca stat membru. Dan Vilceanu: E o chestiune care nu mai ține de noi. Reporter: Ințeleg, deci nu așteptăm pană in martie, da? O să intre teoretic in ianuare. Dan Vilceanu: A, nu, nu. Prima tranşă din imprumut poate intra in momentul in care se reia lucrul la Comisia Europeană. Aşa cum ştiţi, noi am adoptat inclusiv ordonanța privind imprumuturile din PNRR. Reporter: Şi v-aş intreba de un lucru pe care il spunea premierul Nicolae Ciucă astăzi, de ce explica el că a preluat tot ce inseamnă monitorizarea PNRR sub premierul Romaniei, cum ar veni? Dan Vilceanu: A spus că se va intampla, că urmează să se intample. Reporter: Că va prelua, ok... Așa. Dan Vilceanu: Dar este o chestiune statuată deja. Există un comitet interministerial privind monitorizarea PNRR, care... Reporter: Nu trebuia să fie făcută de la Ministerul Fondurilor Europene? La investiţiile europene, cum ar veni? Dan Vilceanu: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este ministerul coordonator. In cadrul acestui comitet interministerial, premierul este președintele acestui comitet și ministrul investiţiilor și proiectelor europene este vicepreședinte al acestui comitet. Este normal să fie așa și să știți că este un comitet care este specificat inclusiv in cadrul PNRR. Reporter: Deci nu e nici o supărare, că părea aşa: domnule, am avut intarzieri, preiau eu monitorizarea, ca să fiu sigur. Dan Vilceanu: Nu e vorba de supărare, este vorba strict de proceduri din PNRR, sigur. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, alte intrebări dacă mai sunt, dacă nu, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă, le mulţumim şi celor care au rămas alături de noi pană la această oră şi vă doresc o seară plăcută! 2021-12-30 19:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-30-07-06-18big_image_3_resize.jpgDeclaraţii susţinute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la începutul şedinţei de guvern din 30 decembrieȘtiri din 30.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-sedintei-de-guvern-din-30-decembrieGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! O să incepem această ședință de guvern cu cateva detalii referitoare la continuarea activităților necesare pregătirii gestionării valului 5 al pandemiei COVID-19 și, desigur, cele referitoare la continuarea campaniei de vaccinare. Astăzi, impreună cu domnul ministru Rafila, am avut o intalnire cu reprezentanții asociațiilor medicilor de familie, pe care ii considerăm, așa cum am inceput intalnirea cu dumnealor, ca fiind cei mai aproape de cetățeni și cei care cunosc cel mai bine comunitățile locale. Am făcut apel la dumnealor să continue efortul pe care l-au făcut pană acum, astfel incat impreună să putem depăși cu bine şi, sperăm, intr-o perioadă cat mai scurtă, pandemia COVID-19. Un aspect foarte important a fost acela că am aflat că 90% dintre medicii de familie sunt vaccinați, ceea ce este un lucru imbucurător și, de asemenea, consider că este demn de subliniat faptul că acesta poate fi considerat ca fiind cel mai elocvent exemplu de incredere in știință pe care cei care desfășoară această activitate zi de zi il dau față de cei cărora le acordă asistența medicală. Pe acest pilon construim rolul cheie pe care il vor avea medicii de familie in gestionarea pandemiei și practic, urmărim amplificarea rolului și relevanței pe care dumnealor il au in noul plan pe care l-au realizat colegii noștri de la Ministerul Sănătății și considerăm că prin implicarea dumnealor in extinderea capacității de testare a pacienților, aplicarea tratamentului și monitorizarea persoanelor cu forme ușoare ale bolii, precum și informarea cetățenilor cu privire la vaccinarea impotriva COVID-19 constituie măsuri care se impuneau pentru a putea să facem față valului 5 al pandemiei COVID 19. Impreună cu măsurile prezentate de către domnul ministru al Sănătății ieri, aceste acțiuni vin să pregătească cat mai eficient capacitatea noastră de răspuns la valul 5. La nivelul Guvernului, vom asigura resursele necesare pentru a susține sistemul sanitar să facă față efectelor pandemiei, iar consultările cu specialiștii trebuie să rămană o constantă in gestionarea crizei sanitare. In ședința de astăzi vom continua să aprobăm toate elementele care constituie indeplinirea jaloanelor și țintelor in Planul Național de Redresare și Reziliență. Reprezintă cel mai important obiectiv pe care noi l-am avut in acest sfarșit de an și, practic, activitatea Guvernului, pe langă problemele curente pe care a trebuit să le rezolvăm, s-a centrat pe identificarea soluțiilor astfel incat aceste obiective, aceste jaloane și ținte să poată fi indeplinite. Este cel mai important proiect național de redresare și reziliență post-pandemie, așa cum l-am prezentat de fiecare dată in comunicările pe care le-am avut, și consider că nu este puțin lucru să subliniez incă o dată și ori de cate ori voi avea și vom avea ocazia, să menționăm că este vorba de o sumă foarte importantă de bani, 30 miliarde de euro, pe care trebuie să-i accesăm și să-i gestionăm așa cum se cuvine, astfel incat să realizăm reformele și investițiile care sunt solicitate prin implementarea acestui plan. Am avut discuții aplicate cu membrii Guvernului, și vă mulțumesc incă o dată pentru efortul pe care l-ați făcut. A fost nevoie să accelerăm viteza de lucru, astfel incat să putem să ne apropiem de finalizarea acestui deziderat. Vorbim despre proiecte și reforme asumate astfel incat beneficiile lor să fie resimțite de cetățeni și de societate in ansamblul său. Am să ofer cateva exemple: in domeniul educației, un obiectiv important, pus in concordanță cu proiectul național de reformă Romania Educată, este reducerea abandonului școlar printr-un program pe care il vom aproba in ședința de astăzi și care reprezintă țintă in PNRR. 2500 de unități de invățămant din Romania vor beneficia de finanțare pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii, indeosebi de către copiii din familiile vulnerabile. Este o măsură care va schimba radical viitorul multor copii și le va asigura șansă la o viață mai bună. In sectorul infrastructurii feroviare vom adopta un plan de acțiune al cărui scop este să crească cu cel puțin 25%, pană in anul 2026, traficul feroviar și să imbunătățească condițiile pentru călători. Transportul feroviar trebuie să devină o alternativă de călătorie rapidă, confortabilă și nepoluantă. Avem la dispoziție fonduri pentru acest obiectiv. Servicii extinse de alimentare cu apă și canalizare, servicii care sunt indispensabile unui trai civilizat. Printr-o ordonanță pe care o vom aproba astăzi vom face posibilă racordarea la serviciile publice de alimentare cu apă a cetățenilor din mai multe comunități. Romania are la dispoziție in următorii ani prin acest program 968.000.000 de euro pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată. Practic, prima tranșă a grantului vechi de care va beneficia Romania, in valoare de 1.800.000.000 de euro, a intrat in țară la inceput lunii decembrie. La inceputul anului 2022 urmează să intre in contul statului roman incă 1,9 miliarde de euro reprezentand prefinanțarea din imprumutul acordat Romaniei, in condițiile in care partea romană și-a indeplinit angajamentele asumate in această privință. Fondurile de care va beneficia Romania anul viitor vor finanța reforme așteptate de cetățeni, dar și investiții in infrastructură și voi da exemplu două secțiuni din autostrada Transilvania, respectiv Nădășelu - Zimbor și Zimbor - Poarta Sălajului, proiecte de renovare energetică, dezvoltarea unor capacități de producție de energie electrică. Avem, de asemenea, o viziune integrată de dezvoltare și aici trebuie să subliniez că avem nevoie, in continuare, să dezvoltăm aceste mecanisme care să asigure platforma interministerială care, la randul său, trebuie să fie integrată și corelată cu mecanismele Uniunii Europene. Toate reformele și investițiile din PNRR sunt cuprinse in programul de guvernare. Și din această perspectivă, dar și avand in vedere importanța acestui proiect pentru Romania, vom prelua monitorizarea operaționalizării PNRR, la nivelul prim- ministrului. Relansarea economiei romanești post-pandemie și infuzia celor aproape 30 de miliarde de euro nu ar fi fost posibilă in afara apartenenței Romaniei la Uniunea Europeană. Am dorit să subliniez acest lucru pentru că nu peste mult timp, la 1 ianuarie, anul viitor, vom sărbători 15 ani de cand suntem membri ai Uniunii Europene. Beneficiile economice și sociale sunt rezultatul eforturilor unite ale comunității europene, adăugate celor ce derivă din statutul nostru de membru al familiei ce garantează valorile democratice și libertățile fundamentale ale cetățeanului. Vă mulțumesc! 2021-12-30 15:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-30-06-44-02big_image_8_resize.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții asociațiilor medicilor de familieȘtiri din 30.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiilor-medicilor-de-familieGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit cu reprezentanții asociațiilor medicilor de familie Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit cu reprezentanții asociațiilor medicilor de familie, pentru pregătirea măsurilor de protejare a populației față de pandemia COVID-19. La discuţii, au participat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, reprezentanți ai Colegiului Medicilor din Romania, ai Asociației Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicina Generală și ai Federației Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie. Dialogul a vizat implicarea medicilor de familie in implementarea măsurilor de protejare a populației de efectele pandemiei: testarea in cabinete, consilierea in vederea vaccinării, evaluarea pacienţilor pozitivi in ambulatoriu, administrarea și monitorizarea antiviralelor la domiciliu. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă le-a transmis medicilor de familie că pregătirea este esențială in protejarea cetățenilor in fața valului cinci, fiind necesară o structură solidă in asigurarea actului medical. De asemenea, prim-ministrul a subliniat rolul medicilor de familie in comunicarea beneficiilor vaccinării, remarcand procentul mare de medici de familie vaccinați - peste 90 la sută dintre aceștia, ceea ce le conferă un nivel inalt de credibilitate in contextul campaniei de vaccinare a romanilor. In cabinetele medicilor de familie, peste un milion de romani s-au vaccinat deja. Medicii au recunoscut importanța vaccinării ca fiind cea mai sigură modalitate de protejare a vieții și impotriva formelor grave de COVID-19, participanții analizand eficiența acestei protecții in țările afectate deja de valul cinci al pandemiei, unde numărul persoanelor decedate sau spitalizate cu forme grave este redus. In cadrul intalnirii s-a discutat și despre reducerea birocrației și eliminarea drumurilor inutile ale pacienților intre diverse categorii de furnizori de servicii medicale, precum și imbunătățirea relației medicilor de familie cu Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate. Aceste acțiuni vor oferi, alături de noile protocoale de tratament, de ghidurile pentru medicii de familie in evaluarea stării, un cadru coerent și eficient pentru serviciile medicale de bază. La randul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a arătat că medicii de familie sunt coloana vertebrală a sistemului de sănătate, fiind esențial rolul acestora in asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate in apropierea domiciliului. - Testarea e primul pas in identificarea pacienților posibil infectați. Venim cu un pachet de servicii ambulatorii care să includă tratament. Impreună cu specialiștii in boli infecțioase și medicii de familie se vor stabili noi protocoale terapeutice, cu acces cat mai ușor, mai aproape de casă. 2021-12-30 12:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_23.jpgDeclaraţii susţinute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la începutul şedinţei de guvern din 29 decembrieȘtiri din 29.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-sedintei-de-guvern1640796254Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună seara! Protejarea sănătății oamenilor, printr-o gestionare atentă și corectă a pandemiei COVID-19, rămane prioritatea Guvernului in acest moment. Impreună cu specialiștii și cu reprezentanții instituțiilor cu responsabilități in ceea ce privește criza sanitară, la nivelul Ministerului Sănătății a fost realizat un plan de măsuri, prezentat astăzi public de către domnul ministru Rafila. Venim, in acest sens, cu o schimbare de abordare pentru pregătirea gestionării valului cinci al pandemiei. Vom pune accentul asupra coordonării asistenței medicale și astfel la nivelul Ministerului Sănătății va fi inființat un grup de management al informațiilor operative in sănătate, care să aibă rol de coordonare a resurselor, acțiunilor și informațiilor medicale. Vom extinde capacitatea de testare și vom conferi greutate asistenței medicale ambulatorii. Ordonanța de urgență aprobată ieri de Guvern, pentru creșterea capacității de testare, este un pas decisiv in această privință. Punem la locul cuvenit problematica siguranței pacientului in spital. Trebuie să ințelegem tot ce este de ințeles din consecințele grave ale incendiilor produse in spitale și astfel să luăm măsurile necesare pentru a nu se repeta. Modul in care a fost gestionată pană acum pandemia și consultările cu specialiștii ne-au dovedit că este imperativă adaptarea protocolului de tratament, introducerea unor noi resurse terapeutice și monitorizarea permanentă a stocurilor de medicamente. In paralel cu aceste direcții de acțiune, vom face eforturi susținute pentru ca cetățenii să fie corect și eficient informați in legătură cu problemele generate de acest virus și cu beneficiile vaccinării impotriva COVID-19. Aici doresc să fac o paranteză, și am discutat cu domnul ministru Rafila și cu specialiștii care au participat impreună cu dumnealui la toate consultările pe care le-am avut, și cred că este corect din partea noastră să informăm cetățenii asupra beneficiilor vaccinului in sensul in care nu ii protejează să nu contacteze virusul, ci ii protejează să nu facă forme grave de boală. Putem să vedem astăzi din statisticile care sunt publice că in țările care sunt deja afectate de valul cinci, deși există sute de mii de infectări pe zi, numărul celor care iși pierd viața este cu mult mai mic față de ceea ce am putut să observăm la valurile precedente și asta este clar o concluzie a specialistului se datorează faptului că au atins un nivel de vaccinare foarte ridicat. Este extrem de important ca in această perioadă să existe un parteneriat corect intre cetățeni, autorități și sistemul medical. Să lucrăm impreună și să avem incredere unii in ceilalți. Să avem incredere in specialiști, in sfaturile lor. Maine vom avea o discuție aici, la Guvern, cu medicii de familie despre rolul tot mai important pe care il vor avea, in condițiile in care vor avea noi responsabilități cu privire la testarea pacienților la COVID-19. Este un demers asumat impreună cu Ministerul Sănătății, cu domnul ministru, și pe această cale căutăm de asemenea să putem să extindem atat implicarea, cat și relevanța și responsabilitatea medicilor de familie in măsurile pe care noi le-am gandit pentru a putea face față valului cinci. Vom pregăti cu toată responsabilitatea gestionarea următorului val al pandemiei COVID-19 și vom aloca resursele necesare pentru protejarea sănătății oamenilor și pentru a le asigura tratamentul adecvat in cazul in care vor avea nevoie de el. Ședința de astă seara este una pe care am decis să o avem pentru că ieri am adoptat o decizie, iar astăzi trebuie să venim și să legiferăm modalitatea in care ea se va aplica și se va incheia pană la finele anului și in felul acesta perioada rămasă pană la 31 decembrie să poată să asigure procesarea tuturor datelor de către instituțiile abilitate și in felul acesta am considerat că este necesar să avem această ședință de guvern. Practic vizează decizii care să asigure finanțarea necesară proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Vom aloca 100 de milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, bani necesari pentru continuarea proiectelor pe care comunitățile locale le derulează prin etapele I și II ale acestui Program. Răspundem astfel solicitărilor primite din teritoriu de către Ministerul Dezvoltării, pană la 26 noiembrie, in acest an. Este important să asigurăm continuitatea acestui program accesat cu succes de comunitățile locale, in condițiile in care, prin ambele etape ale programului, de la demararea sa pană in prezent, sunt finanțate peste 11.700 de proiecte. Ceea ce facem acum este in concordanță cu discuțiile avute recent cu reprezentanții autorităților locale și cu nevoia de sprijin pe care o au comunitățile locale pentru susținerea proiectelor de modernizare. De asemenea, ieri am adoptat o hotărare prin care acordam sprijinul necesar aeroporturilor din 12 localități. Astăzi trebuie să adoptăm o nouă hotărare prin care vom operaționaliza sprijinul stabilit in ședința de ieri. Vorbim, așadar, despre 84 de milioane de lei, bani necesari aeroporturilor din Cluj, Iași, Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava, Arad, Maramureș, Oradea, Satu Mare, Targu Mureș și Tulcea, pentru a depăși dificultățile financiare cu care se confruntă din cauza crizei generate de pandemia COVID-19. Este o măsură importantă pentru a menține viabil acest segment al infrastructurii de transport. Desigur, maine vom avea o nouă ședință de guvern in care vom adopta toate celelalte măsuri necesare să inchidem partea de jaloane și ținte aferente trimestrului IV din acest an, in PNRR. Vă mulțumesc! 2021-12-29 18:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sedinta_de_guvern9798.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 28 decembrieȘtiri din 28.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-28-decembrie1640703259Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Sărut mana, doamnelor! Bună ziua, domnilor! Doar ce s-a incheiat ședința de guvern. Inainte de a vă prezenta principalele acte normative, care au fost adoptate in cadrul ședinței de guvern, aș vrea să vă spun că astăzi a avut loc reuniunea Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă și, in acest sens, ii mulțumesc pentru faptul că a acceptat invitația de a vă prezenta detaliile acestei reuniuni importante pentru Romania domnului ministru Laszlo Borbely, consilier de stat in cadrul Guvernului Romaniei. Domnule ministru, vă rog! Laszlo Borbely: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, domnule ministru! Stimați colegi și colege, e o zi importantă pentru noi, pentru departament, pentru că, după ce Romania s-a angajat, incă din 2015, să implementeze Agenda 2030, care, pentru prima oară, cuantifica in cele 17 obiective 169 de ținte precise, cam ce ar trebui să facem pană in 2030. Era un meniu această agendă pentru fiecare țară, să aleagă prioritățile și să iși redefinească strategiile. Noi aveam o sarcină grea, pentru că trebuia să revizuim Strategia de dezvoltare durabilă a Romaniei și aveam nevoie de voință politică. Această voință politică s-a materializat, fiind prima țară din cele 173 ale Uniunii Interparlamentare, Parlamentul Romaniei, in 16 aprilie 2016, care a spus foarte răspicat: da, Romania vrea să implementeze; și a spus, de atunci, să se inființeze un departament pentru dezvoltare durabilă langă premier, deci in subordinea premierului. De ce? Pentru că este un fel de catalizator, catalizator in sensul in care sunt foarte multe zone transsectoriale, in care mai multe ministere sunt implicate - și o să vedeţi și după ordinea de zi că e important să avem acest departament, care poate să deceleze toate activitățile care țin de o anumită componentă din strategie. Am finalizat strategia in 2018 și avem acele structuri interinstituționale, care asigură, sper eu, implementarea acestei agendei. Adică Comitetul interdepartamental, care, de fapt, e Guvernul Romaniei, a avut astăzi a doua intalnire. Pe langă acest comitet, avem nevoie de știință, avem nevoie de oamenii care au demonstrat de-a lungul anilor că sunt buni pe dezvoltare durabilă, avem Consiliul consultativ - 34 de cercetători, academicieni - impreună cu care am finalizat și am prezentat planul de acțiune pană in 2030, după ce am făcut un inventar in 2020 in ce stadiu suntem. Pe langă Consiliul consultativ, poate e mai important sau tot așa de important să avem relația cu societatea civilă și avem o coaliție sustenabilă de un an de zile, un parteneriat, circa 100 de entități, companii private, ONG-uri, cu care avem un dialog permanent. Astăzi, la ședința Comitetului interdepartamental, poate cea mai importantă decizie a fost că s-a adoptat raportul departamentului, cam ce am făcut in ultimii patru ani și jumătate. De ce? Pentru că acest raport va fi prezentat Parlamentului; in luna ianuarie, trimitem la Parlament, la Birourile reunite, astfel incat, in luna februarie, să prezentăm raportul in Parlament. Cealaltă problematică, pe care am prezentat-o, sunt, de fapt, două acțiuni foarte importante care se leagă și de Planul Național de Reziliență: una este strategia de economie circulară a Romaniei, care este deja in fază de proiect, e o discuție interinstituțională, intre mai multe ministere și va fi lansată in dezbatere publică, in curand; a doua, este vorba de o zonă foarte importantă; circa 60% din emisiile din orașe sunt de la clădiri. Avem, in Planul Național de Reziliență, 2,12 miliarde de euro pe perioada aceasta, pană in 2026, pentru a eficientiza clădirile; nu e vorba doar de izolare, ci e vorba de intervenții mai serioase, pentru o eficiență mai bună a clădirilor și emisii aproape de zero. Pentru acest lucru, avem o strategie adoptată anul trecut, in octombrie, și un plan de acțiune care deja este in fază de semnături la ministere, un plan de acțiune pană in 2030, care inseamnă și finanțare, inseamnă și un inventar al clădirilor, pentru că, din păcate, acum nu avem un inventar sută la sută funcțional in ceea ce privește clădirile din Romania, vorbesc de toate clădirile din Romania. Aceste lucruri le-am dezbătut astăzi, am prezentat intențiile departamentului. Un ultim amănunt, care mi se pare, totuși, important: in acești patru ani și jumătate, ne-am caștigat un rol de hub regional Romania. De ce? Datorită faptului că avem această structură interinstituțională pusă la punct şi, de anul viitor, și la bugetul pe 2023 putem ține cont de aceste obiective, de fapt, şi la nivelul Uniunii Europene există acest deziderat, și pentru că, iată, acum două săptămani, de exemplu, am primit de la ONU premiul care se dă pentru această zonă a Europei. adică pentru Europa se acordă un singur premiu intr-un an, iar acesta a fost dat Romaniei pentru eficientizarea administrației publice in ceea ce privește implementarea Agendei 2030. Eu cred că avem nevoie de această concepție holistică și avem nevoie, așa cum a spus și prim-ministrul in discursul de astăzi, de acțiuni concrete, care nu pot fi decat dacă punem umărul impreună, și Guvern, și societate civilă, și instituțiile care pot asigura un trai mai bun pentru generațiile viitoare. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule ministru. Dacă aveți cumva intrebări, inainte de a trece la ședința de guvern, pentru domnul consilier de stat Borbely. Dacă nu, aș vrea să vă mulțumesc și să vă felicit pentru activitatea departamentului. Urmează să prezint, aşa cum am anunţat, principalele acte normative adoptate astăzi in şedinţa de guvern, după care o să-l invit alături de mine pe domnul ministru de finanțe, pentru a vă prezenta detalii legate de un program important in derulare pentru mediul privat. Sunt o serie de acte normative pe care aş vrea să vi le prezint pe scurt. Primul dintre ele este un proiect de lege care a fost aprobat pentru completarea unor tabele anexe din Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Este vorba de introducerea a două noi substanțe psihoactive in definiția termenului de drog, substanțe care prezintă efecte similare canabisului, dar au un grad sporit de toxicitate, iar prin efectele lor reprezintă un risc ridicat de otrăvire. Este vorba de o transpunere in legislația națională a unei directive europene. A fost aprobată o ordonanță de urgență privind aspecte legate de contractele de vanzare de bunuri, un act normativ care stabileşte cadrul legal cu privire la contractele de vanzare incheiate intre vanzător şi consumator, in special norme privind conformitatea bunurilor cu contractul, măsurile corective in caz de neconformitate, modalităţile de punere in aplicare a respectivelor măsuri, precum şi garanţiile comerciale in scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi a unei bune funcţionări a pieţei interne. De asemenea, avem de a face cu o transpunere a unei directive europene, Directiva 2019/771 a Parlamentului European. Vizează o serie intreagă de diferenţe dintre normele naţionale obligatorii de protecţie a consumatorilor, ca urmare a transpunerii de către statele membre a normelor minime de armonizare, prin Directiva 1999/44/CE şi dacă pană acum statelor membre li s-a permis să prevadă standarde mai stricte decat cele ale UE şi să introducă sau să menţină norme care să asigure un nivel mai ridicat de protecţie a consumatorilor, acum vanzările online de bunuri constituie deja marea majoritate a vanzărilor transfrontaliere la nivel european, in contextul in care evoluţia tehnologică a condus deja la o piaţă a bunurilor care incorporează conţinut digital sau servicii digitale ori sunt intreconectate; deci era nevoie de un nivel mai ridicat de protecţie a consumatorului şi de sporire a securităţii juridice a normelor care se aplică unor contracte de vanzare a unor astfel de produse. Aceste prevederi se aplică incepand cu data de 1 ianuarie 2022, iar instituţia publică responsabilă cu implementarea acesteia este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. De asemenea, anunţat deja de prim-ministrul Nicolae Ciucă, este un act normativ care priveşte măsuri pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale pentru care consiliile judeţene au calitate de autoritate publică tutelară. Sunt peste 84 de milioane de lei care vor fi acordaţi pentru a susţine activitatea unui număr de 12 aeroporturi regionale. După cum bine ştiţi, pandemia a afectat extrem de mult traficul aerian, aeroporturile au avut de suferit. Sunt sume alocate aeroporturilor din Cluj, Iaşi, Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava, Arad, Maramureş, Oradea, Satu Mare, Targu Mureş şi Tulcea. Aş mai avea cateva acte normative despre care aş vrea să vorbesc. In primul rand, un program pilot care continua; este vorba de suportul alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 150 de unități de invăţămant preuniversitar de stat. Potrivit acestei hotărari, programul pilot de suport alimentar cunoscut sub denumirea de Masa caldă, va continua şi in acest an şcolar. Astfel, in perioada desfășurării cursurilor, preșcolarii şi elevii din 150 de unități de invăţămant preuniversitar de stat vor primi cu titlu gratuit un suport alimentar constand intr-un pachet alimentar sau intr-o masă caldă pe zi, in limita unei valori zilnice de 10 lei pe beneficiar, incluzand aici TVA. Se vor distribui produse alimentare obținute in unități autorizate, inregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranța alimentelor, in conformitate cu prevederile legislației sanitar-veterinare. Bineinţeles, programul se derulează in paralel cu alte programe similare implementate şi cu sprijinul autorităților publice locale. De asemenea, a fost aprobată hotărarea privind modificarea unor acte normative privind programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionari. Practic, intrucat de la 1 ianuarie 2022 se măreşte valoarea punctului de pensie, se majorează şi plafonul veniturilor pană la care pensionarii pot beneficia de medicamente compensate cu 90%, potrivit hotărarii de guvern. Este vorba de un plafon care va fi ridicat la 1.429 de lei pe lună de la 1.299 de lei, cat era pană la 1 ianuarie 2022. Măsura a fost luată pentru a creşte accesul la medicamente compensate acordate in ambulatoriu pensionarilor cu venituri mici. Aş mai menţiona un buget total al unei scheme de ajutor de stat, care, astăzi, a fost aprobată prin hotărare de guvern: 150 milioane de euro pentru ajutor de stat destinat promovării producţiei şi distribuţiei de energie termică in sistem centralizat din surse regenerabile mai puţin exploatate - biomasă, biogaz, energie geotermală - prelungind acest act normativ pană la 31 decembrie 2023, acordarea de ajutor de stat pentru investiţii din Programul Operaţional Infrastructură Mare. Aşadar, in bună parte, este vorba de bani europeni, 85% dintre cele 150 de milioane de euro sunt din fonduri europene nerambursabile, Programul Operaţional Infrastructură Mare, 15% fiind co-finanţare publică. Aş semnala două memorandumuri, dintre care unul este destinat continuării colaborării cu Departamentul Economic al OCDE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, prin care se stabileşte continuarea colaborării cu Departamentul Economic al OCDE. După cum probabil deja cunoaşteţi, Romania şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE şi așteaptă o decizie in acest sens. In privința unor măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat in procesul de vaccinare impotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri in domeniul sănătăţii, aş vrea să vă anunț că astăzi a fost adoptată ordonanţa de urgenţă care permite medicilor de familie aflaţi in relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate să efectueze teste rapide antigen din proba nazo-faringiană, pentru a depista infecţia cu SARS-CoV-2. Medicii de familie vor putea achiziționa testele rapide antigen dintre cele care sunt cuprinse in lista aprobată de Comisia Europeană, afişată pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Pentru fiecare activitate de testare realizată, medicii de familie vor primi 50 de lei per persoană, ceea ce include contravaloarea testului, manopera, materialele şi echipamentele de protecție necesare testării. Persoanele eligibile pentru testare sunt cele suspectate de infectare cu virusul SARS-CoV-2, din metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Mai multe detalii in acest sens vă va oferi, cu siguranţă, Ministerul Sănătăţii. Au fost aprobaţi, astăzi, indicatorii tehnico-economici ai metroului Cluj - hotărarea de guvern privind aprobarea indicatorilor economici aferenţi obiectivului de investiţii Tren metropolitan Gilău - Floreşti - Cluj-Napoca - Baciu - Apahida - Jucu - Bonţida, etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid, durata de execuţie a investiţiei circa 10 ani. Este o linie de metrou uşor care include 19 staţii subterane cu un traseu de 21 de kilometri, co-finanţare din fonduri externe rambursabile de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi de la bugetele locale al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Floreşti. Spunea domnul prim-ministru la debutul ședinței de guvern de astăzi că vor fi abordate discuţii punctuale, aplicate in legătură cu stadiul indeplinirii obiectivelor, țintelor şi jaloanelor din PNRR, cel puţin pentru trimestrul IV al acestui an. Mai sunt cateva zile. Există pe această listă de chestiuni şi acea situaţie a contractării serviciilor de asistență tehnică de la Banca Mondială pentru implementarea reformei sistemului public de pensii. Astăzi, a fost aprobat un memorandum in acest sens, inițiat de Ministerul Muncii. Face parte din angajamentele asumate in cadrul PNRR. In baza acestei aprobări date prin memorandum, Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale va contracta serviciile de asistență tehnică de la Banca Mondială pentru a implementa reforma sistemului public de pensii, aşa cum este menționată in PNRR. Am lăsat pe final, şi-i mulţumesc pentru răbdare, şi dumneavoastră pentru atenție, o chestiune legată de sprijinirea mediului de afaceri. După cum ştiţi, Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă a spus in permanență că acordă o atenție specială sprijinirii mediului privat. O să-l invit pe domnul ministru de finanțe, Adrian Caciu, să vă prezinte mai multe detalii legate de finanţarea guvernamentală aprobată astăzi. Domnule ministru, vă rog! Adrian Caciu: Vă mulţumesc! Bună ziua! Astăzi, Guvernul a aprobat prelungirea Programului IMM INVEST și a Subprogramului AGRO IMM INVEST, care beneficiază de un plafon pentru anul 2022 de 10 miliarde de lei. Pe de-o parte s-a plecat de la rezultate - programele au funcționat foarte bine - și e un semnal că Guvernul intenționează in continuare să finanțeze economia, prin orice fel de instrumente, mai ales cele financiare. Ca noutate, referitor la plafoanele pentru AGRO IMM INVEST, beneficiem de Cadrul temporar pus la dispoziție de Comisia Europeană, iar plafoanele au fost ridicate, astfel: pentru fiecare intreprindere care işi desfășoară activitatea in sectorul pescuitului și acvaculturii plafonul se ridică la 345.000 de euro, pentru fiecare intreprindere care işi desfășoară activitatea in domeniul producției primare de produse agricole plafonul a fost ridicat la 290.000 de euro, iar pentru fiecare intreprindere care işi desfășoară activitatea in sectorul alimentar plafonul a fost ridicat la 2,3 milioane de euro. Ca administratori ai Fondului a fost introdus și Fondul de Garantare a Creditului Rural, pe langă Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, și se pot incheia contracte și acorduri noi de finanțare pană la 30 iunie 2022. Tot in această ordonanță, am venit cu o clarificare referitor la Codul Muncii, referitor la măsura care a apărut in OUG nr. 130/2021, respectiv la acea perioadă de aplicare a salariului minim de 24 de luni. Acea perioadă intră in vigoare, sau se calculează, incepand cu 1 ianuarie 2022, 24 de luni de la 1 ianuarie 2022, respectiv devine exigibilă, ca să spun, la 1 ianuarie 2024. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu domnule ministru! Vă rog, dacă aveți intrebări. Reporter: O lămurire la cea cu salariul minim, adică de la 1 ianuarie incepem să calculăm cele 24 de luni, chiar dacă au stat, spre exemplu, doi ani de zile pană acum pe salariul minim? Adrian Caciu: Da. Reporter: Adică prima majorare va fi cumva peste doi ani? Adrian Caciu: Da, măsura este una de tranziție. Incet-incet intrăm intr-o normalitate cu ceea ce inseamnă fenomenul salariului minim. Am mai spus-o, salariul minim in Romania este un element strict de protecție socială, așa cum il prevede Constituția Romaniei. Din nefericire, el a fost transformat intr-un fenomen la nivel de piața muncii, un fenomen de salarizare efectivă. Incercăm să intrăm in normalitate, ajutand pe de altă parte și antreprenorii pe această perioadă de tranziție, astfel incat personalul să fie calificat. Reporter: Bună seara! Domnule ministru, in condițiile in care am văzut că au crescut cheltuielile cu bugetarii și discutăm deja despre o reformă a salarizării, ei bine, vedem că guvernul din care faceți și dumneavoastră parte, a adoptat astăzi, prin ordonanță de urgență, angajarea a 307 demnitari fără concurs pentru ministerul nou-inființat Antreprenoriat si Turism. Adrian Caciu: Vreți un răspuns? Nu s-a aprobat o astfel de ordonanţă. Reporter: Era pe ordinea de zi. Adrian Caciu: Mulțumesc! Nu s-a aprobat. Reporter: Şi aş mai avea incă o intrebare referitoare la acest comitet de monitorizare, pe care am ințeles că il veți conduce, alături de ministrul Marius Budăi. Dacă ne puteți da detalii cand iși va incepe activitatea și cat ar urma să monitorizeze și cand va veni consultanța de la Banca Mondială. Adrian Caciu: Acel ordin incă nu l-am semnat, il semnez in această seară. Stabilim termenele prin acel ordin și noi oricum, de la inceputul anului, incepem să intrăm in situația de normalitate. Reporter: Şi consultanța de la Banca Mondială ne-o vor oferi din primele zile? Adrian Caciu: Acest răspuns vi-l va da domnul ministru al muncii. Pană la urmă, este ministerul coordonator de reformă pe partea aceasta. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb, pentru că spuneați că veţi face o verificare privind numărul bugetarilor angajați - ştiţi că a crescut numărul lor cu 10.000 intr-o lună. Aţi făcut verificarea? Care sunt concluziile? Adrian Caciu: Concluziile sunt că a fost o eroare materială. Reporter: O eroare materială...? Adrian Caciu: Acela este numărul real de angajați bugetari, cel care este pe site-ul Ministerului de Finanţe. Reporter: Şi cand s-a făcut eroarea asta? Adrian Caciu: V-am răspuns. Vă mulțumesc. Reporter: Păi nu imi e clar. Adrian Caciu: Este foarte clar. Dacă a fost o eroare materială in trecut, inseamnă că a fost in trecut. Nu eram ministru de finanțe, am luat situația - foarte bine mi-aţi sesizat-o şi vă mulțumesc - și s-au făcut erori pur și simplu din tabel. Reporter: Adică cineva a ascuns numărul exact de bugetari, asta e? Adrian Caciu: Nu. Dan Cărbunaru: Nu e chiar definiția erorii materiale. Adrian Caciu: Eroare materială este o greșeală probabil a unui funcționar. Acolo are loc o analiză, dar noi suntem in zona aceea, acela e numărul real de funcționari și vom continua să nu mai facem sau să nu mai existe erori de acest gen. Dacă vă aduceți aminte, am fost unul printre cei care am sesizat acest lucru cand nu eram ministru de finanțe. Reporter: Dacă aţi discutat cu ministrul transporturilor despre salariile celor de la CFR, care ar trebui majorate cu 10%. De unde vor fi luați banii pentru această majorare și dacă va fi afectat deficitul bugetar, de exemplu? Adrian Caciu: Salarizarea nu este la Ministerul de Finanțe. Ministrul transporturilor are in această zonă libertatea, conform legii, să stabilească impreună cu personalul de acolo, in limitele bugetare aprobate. Reporter: Dar banii vin de la dumneavoastră. Adrian Caciu: In limitele bugetare aprobate. Deficitul bugetar nu va fi depășit. Reporter: Bun. Și voiam să vă mai cer și eu opinie: Consiliul Fiscal nu are incredere că Guvernul va reuși să colecteze mai bine taxele și impozitele anul viitor. Apare acest lucru chiar in opinia Consiliului Fiscal privind bugetul de stat pentru 2022. Mai exact, spun ei că vor fi incasări bugetare mai reduse cu circa 1,5 miliarde de lei. Adrian Caciu: Are acest drept, am spus şi la anteriorul briefing. Criticile sunt corecte la acest moment. Rămane să demonstrăm că nu este așa prin fapte. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Vă rog! Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult și probabil că ne vom mai revedea in această săptămană! Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Adrian Caciu: Vă mulțumesc și eu! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și dumneavoastră! Şi de asemenea, mulţumesc şi interpretului care ne ajută să comunicăm intr-o manieră mult mai eficientă decat cea pe care vocea ne-o poate oferi! Mulţumesc! 2021-12-28 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-mada-outside9355.jpgDeclaraţii susţinute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la începutul şedinţei de guvern din 28 decembrieȘtiri din 28.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-sedintei-de-guvern1640692262Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Astăzi a avut loc ședința Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă. Romania și-a asumat, incă din anul 2015, implementarea obiectivelor ONU pentru Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. La finele activității, am putut să constatăm cu toții că este nevoie să schimbăm paradigma de dezvoltare și, așa cum spunea șeful departamentului, avem nevoie de o mentalitate nouă. Pandemia de coronavirus ne-a arătat că putem face față provocărilor doar prin solidaritate și prin grija față de cei din jurul nostru. Romania este printre primele țări europene care a realizat un standard ocupațional pentru meseria de expert in dezvoltare durabilă și este recunoscută ca hub regional pentru promovarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Putem performa ca lideri regionali in domenii, precum: energie curată, biodiversitate, agricultură și industrie alimentară sustenabilă, dar și digitalizare. Departamentul pentru dezvoltare durabilă lucrează deja la un plan de acțiune pană in 2030 finanțat cu bani europeni. Acțiunile intreprinse de către Departamentul pentru dezvoltare durabilă sunt expuse in raportul pe care l-am adoptat azi și care va fi transmis către parlament. Ii mulțumesc domnului consilier de stat Laszlo Borbely și felicit Departamentul pentru premiul acordat de către Organizația Națiunilor Unite anul acesta. Inainte de a prezenta elementele principale ale agendei de astăzi a ședinței de guvern, doresc să subliniez că vom continua să avem o discuție foarte aplicată legată de indeplinirea țintelor asumate de Romania prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Este cel mai important proiect național de redresare post pandemică, care finanțează proiecte in valoare de aproape 30 de milioane de euro. Este clar și din discuțiile pe care le-am avut cu fiecare dintre miniștri că trebuie să accelerăm viteza pentru a indeplini toate obiectivele pe care ni le-am asumat. Vom discuta fiecare jalon și fiecare țintă in parte, astfel incat să ne asigurăm că vom finaliza toate jaloanele și țintele asumate in acest an. De altfel, in cursul acestei săptămani vom avea incă o ședință de guvern, astfel incat să putem să inchidem și să adoptăm toate documentele necesare pentru ca jaloanele și țintele specifice trimestrului IV să poată să fie incheiate. Pe agenda şedinţei de astăzi, una dintre problemele importante este cea semnalată de către investitori, dar și de către cetățeni, in discuțiile pe care le-am avut - in legătură cu care vom face tot ceea ce putem și ne stă la indemană - este să continuăm dezvoltarea infrastructurii de transport. Transportul aerian a fost cel mai afectat in această perioadă de criză, de aceea, astăzi vom aproba cadrul pentru sprijin financiar pentru 12 aeroporturi regionale, ce va consta in alocarea a 84 de milioane de lei. Sunt fonduri care vor sprijini aeroporturile din Cluj, Iași, Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava, Arad, Maramureș, Oradea, Satu Mare, Targu Mureș și Tulcea. De asemenea, vom avea un alt punct important referitor la modalitățile prin care vom continua să susținem investițiile destinate promovării producției și distribuției energiei termice in sistem centralizat, din surse regenerabile, precum biomasă, biogaz, energie geotermală. Prelungim cu doi ani acordarea de ajutor de stat pentru astfel de proiecte din Programul Operațional Infrastructură Mare. Bugetul total al schemei de ajutor de stat este de 150 de milioane de euro. Ajutorul maxim care se poate acorda unui beneficiar este de 15 milioane de euro pentru un proiect de investiții, din care 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 15% cofinanțare publică. Un alt punct important este cel referitor la măsuri sociale. Aproape jumătate de milion de pensionari riscau să piardă dreptul la compensarea medicamentelor odată cu majorarea cu 10% a punctului de pensie, incepand cu data de 1 ianuarie. Astfel, vom crește astăzi plafonul veniturilor pană la care pensionarii vor beneficia de compensare cu 90% a medicamentelor, mai exact incepand cu 1 ianuarie 2022 pensionarii cu venituri pană la 1.429 de lei pe lună, inclusiv, vor beneficia de această măsură de sprijin. Este, de asemenea, important să știți că, inainte de inceperea ședinței de guvern, am avut o intalnire cu companiile de stat care iși desfășoară activitatea in domeniul energetic, in cel al extracției, depozitării și transportului de gaze in rețeaua națională de distribuție, precum și cu domnii miniștri de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei și Ministerul Mediului. A fost o ședință in care am discutat cu fiecare dintre cei prezenți problemele pe care dumnealor le intampină in desfășurarea activității și, bineințeles, acceptul a fost pe identificarea soluțiilor pentru ca, in cazul in care situația meteorologică va fi mai dificilă, să putem să acționăm in timp oportun. Urmează ca, săptămana viitoare, să avem de asemenea o intalnire in același cadru, astfel incat să putem să aprobăm un plan de măsuri, astfel incat să avem certitudinea că vom asigura funcționarea tuturor echipamentelor și aprovizionarea cu energie electrică și gaze a tuturor consumatorilor. Vă mulțumesc! 2021-12-28 13:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-28-04-49-07big_1.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă Știri din 28.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-comitetul-interdepartamental-pentru-dezvoltare-durabilaGalerie foto Reuniunea Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, prezidată de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, cu participarea membrilor Guvernului, a avut loc astăzi, la Palatul Victoria. - Guvernul Romaniei are responsabilitatea de a implementa ansamblul măsurilor care să asigure bunăstarea generațiilor de astăzi și de maine și să asigure arhitectura necesară pentru o dezvoltare durabilă. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă, de o nouă mentalitate la nivelul societății. Nu putem vorbi de redresare și reziliență fără să avem in minte proiecte de dezvoltare durabilă, de aceea este foarte important ca strategia să se concretizeze in elemente reale și in fapte concrete, a declarat prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă. Premierul a punctat, de asemenea, că pandemia ne-a arătat că putem face față provocărilor doar prin solidaritate și grija față de cei din jurul nostru și a salutat eforturile Departamentului in a crea o rețea interinstituțională viabilă, țara noastră fiind recunoscută ca hub regional pentru promovarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. In calitate de coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consilierul de stat Laszlo Borbely a supus astăzi votului membrilor documente cheie precum: Raportul Guvernului Romaniei privind Implementarea Obiectivelor De Dezvoltare Durabilă la nivelul anului 2021 informare privind stadiul actual de elaborare a Planului național de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 informare privind stadiul elaborării Strategiei naționale privind economia circulară și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale. - A avut loc a doua reuniune a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă. Știm cu toții că este nevoie să facem mai mult pentru cetățenii acestei țări și mă bucur că, pe baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Romaniei, am creat premisele asigurării unui trai mai bun pentru generațiilor viitoare. Raportul privind implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă prezentat astăzi reflectă activitatea Departamentului de la inființare: am reușit să elaborăm un cadru legislativ și interinstituțional puternic pentru coordonarea implementării Agendei 2030, am finalizat Planul de Acțiune dar și standardul ocupațional care stă la baza formării experților in dezvoltare durabilă. La nivel internațional, viziunea noastră a fost premiată recent de Organizația Națiunilor Unite pentru inovare și excelență in serviciul public. Vă asigur că pașii pe care ii pregătim in continuare vizează acțiuni concrete care să conducă la indeplinirea tuturor obiectivelor pe termen lung pe care ni le-am asumat, a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă este un organism interinstituţional constituit in anul 2019, format din toți membrii Guvernului Romaniei. Raportul Guvernului Romaniei privind Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă adoptat in cadrul reuniunii Comitetului de astăzi va fi prezentat Parlamentului Romaniei. 2021-12-28 13:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-28-02-29-18big_image_8_resize.jpgÎntrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții AmCham RomâniaȘtiri din 27.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-amcham-romaniaGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, la Palatul Victoria, prima intalnire cu membrii Consiliului Director al Camerei de Comerț Americane pentru Romania (AmCham) Romania. Discuțiile au vizat prezentarea priorităților Guvernului Romaniei, cu accent pe oportunitățile oferite de cel mai mare buget de investiții alocat in ultimii 30 de ani, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și modalitatea de aplicare a unui cadru normativ predictibil și eficient in raport cu mediul de afaceri și investitorii. Cu această ocazie, participanții au abordat nevoia de transparență și predictibilitate legislativă, intărirea statului de drept, guvernanța corporativă in intreprinderile de stat, aderarea Romaniei la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, intărirea legăturilor economice cu Statele Unite ale Americii, dezvoltarea pieței de capital, transformarea digitală și funcționarea sistemului de sănătate publică. Pentru stimularea mediului de afaceri din Romania, a fost subliniată necesitatea unui dialog consistent public-privat, in contextul generat de nevoia asistenței in implementarea de politici publice performante, care să genereze creșterea competitivității economiei și a dinamicii relației comerciale dintre Romania și SUA. Pentru consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, a fost abordat potențialul reprezentat de investițiile americane in Romania, fiind remarcată, totodată, importanța prezenței companiilor romanești in Statele Unite ale Americii, ceea ce confirmă deschiderea de care pot beneficia, la randul lor, antreprenorii romani. Stimularea investițiilor străine și imbunătățirea gradului de colectare au fost evidențiate, alături de atragerea banilor europeni prin PNRR și Cadrul Financiar Multi-Anual, drept soluții eficiente pentru a genera prosperitate și bunăstare, pentru o administrație publică cu personal mai bine pregătit. Sprijinirea sectorului de cercetare-dezvoltare, printr-un pachet de politici fiscale adecvate, reprezintă o oportunitate pe care atat zona guvernamentală, cat și mediul privat o recunosc drept esențială in creșterea capacității industriei de a oferi valoare adăugată. 2021-12-27 17:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-27-05-51-03big_prima.jpgMesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, cu prilejul CrăciunuluiȘtiri din 24.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-craciunului Luna Decembrie ne aduce in fiecare an sfanta sărbătoare creștină a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Trăim aceste momente, ca de fiecare dată, cu sentimentul că putem fi mai buni și că nimic nu se compară cu bucuria de a fi impreună cu familia și cu toți cei dragi. Sunt momente care ne fac să ne simțim impliniți sufletește și ne dorim să-i știm mereu sănătoși și in siguranță. Ne bucurăm de frumoasele noastre tradiții de Crăciun și ne simțim mai aproape decat oricand de invățăturile creștine despre grija față de aproapele nostru. Este minunat să dăruim - un gest care innobilează mai ales atunci cand gandurile bune și generozitatea se indreaptă către oamenii apăsați de neajunsuri, cu care viața a fost mai puțin darnică. Intampinăm Crăciunul, și anul acesta, sub presiunea crizei sanitare provocată de pandemie. Să fim toți sănătoși este dorința fiecăruia dintre noi și principala urare pe care le-o transmitem celor dragi. Să ne gandim la sănătatea noastră și a celor din jur este, poate, cel mai frumos dar pe care il putem oferi celorlalți, prin responsabilitatea cu care vom ințelege să ne petrecem aceste sărbători respectand măsurile de prevenire a răspandirii noului coronavirus, care mult prea mult timp ne-a ținut departe de cei dragi! Să ne bucurăm, impreună, dragi romani, de aceste sfinte sărbători! Crăciun fericit! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2021-12-24 14:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-11-30_at_20.06.31.jpegSărbătoarea Crăciunului, la Palatul Victoria, pentru copiii personalului medical din spitalele aflate în linia I în tratarea și combaterea COVID-19Știri din 23.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/sarbatoarea-craciunului-la-palatul-victoria-pentru-copiii-personalului-medical-din-spitalele-aflate-in-linia-i-in-tratarea-i-combaterea-covid-19Galerie foto 2021-12-23 18:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-12-23_at_18.28.20.jpegConsultări ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții structurilor asociative pe tema măsurilor necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19Știri din 23.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/consultari-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-structurilor-asociative-pe-tema-masurilor-necesare-pentru-gestionarea-pandemiei-covid-19Galerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, a avut, astăzi, consultări cu structurile asociative din mediul public și privat, privind măsurile de prevenire și combatere a pandemiei Covid-19. Alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la dialog au participat și alți specialiști implicați in identificarea și implementarea soluțiilor de protejare a populației. In ceea ce privește certificatul COVID-19, participanții au susținut nevoia unui cadrul legal adecvat pentru gestionarea unui eventual nou val pandemic, precum și importanța respectării măsurilor de prevenție și combatere a pandemiei, atat pentru sănătatea romanilor, cat și pentru menținerea activităților economice, care să poată oferi continuitate in derularea afacerilor, a serviciilor publice, precum și in menținerea locurilor de muncă, in conformitate cu prevederile legale și constituționale. In cadrul discuțiilor, a fost subliniată eficiența vaccinării și a fost reiterată opinia experților privind capacitatea vaccinurilor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului de a oferi cel mai inalt nivel de apărare in fața formelor severe ale bolii provocate de Sars-Cov 2, ințelegand, practic, că deși vaccinul nu ne protejează de infectare, in schimb, ne protejează de formele grave ale bolii și pierderea vieții. Premierul a subliniat că Guvernul va continua să susțină cele mai potrivite măsuri pentru a proteja cetățenii, continuarea in bune condiții a activităților economice, precum și asigurarea serviciilor publice. Totodată, prim-ministrul a cerut ministrului Sănătății și șefului Departamentului pentru Situații de Urgență să facă toate demersurile necesare pentru pregătirea sistemului sanitar de oferire a asistenței medicale in condiții de pandemie, precum și pentru a avea la dispoziție schemele de tratament adecvate. 2021-12-23 17:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-12-23_at_17.56.47.jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al S.U.A. la BucureștiȘtiri din 23.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-david-muniz-insarcinatul-cu-afaceri-al-s-u-a-la-bucure-tiGalerie foto Prim-ministrul Romaniei Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe insărcinatul cu afaceri al Statelor Unite la București, David Muniz. Discuția a vizat agenda bilaterală dintre Romania și Statele Unite, dezvoltările Parteneriatului Strategic și agenda de securitate regională. Premierul a abordat situația curentă a relațiilor bilaterale la nivelul cooperării in domeniul securității și apărării, cu o notă specială in privința intăririi apărării Flancului Estic al NATO. Au fost discutate programele in curs ale cooperării in domeniul energiei și acordul de transfer tehnologic in domeniul nuclear din partea Statelor Unite către Romania. Agenda a conținut și alte teme de interes pentru cele două state. 2021-12-23 15:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sua7848.jpgConvorbirea telefonică a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz MorawieckiȘtiri din 23.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/convorbirea-telefonica-a-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-republicii-polone-mateusz-morawieckiCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut o discuție telefonică cu omologul său, prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawieski. Premierul polon l-a felicitat pe omologul său pentru preluarea funcției de prim-ministru și a remarcat stabilitatea oferită de Marea Coaliție realizată in Romania. Cei doi au exprimat satisfacția pentru bunele relații pe care le au Romania și Polonia. Premierul Romaniei a mulțumit pentru felicitările adresate și a remarcat dezvoltarea deosebită a relațiilor romano-polone bazate pe Parteneriatul Strategic care leagă cele două state și pe proiectele comune in cadrul Inițiativei celor trei mări și a formatului București 9, a cooperării in cadrul NATO și UE. De asemenea, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit pentru sprijinul oferit de către Polonia in cadrul perioadei dificile a celui de-al patrulea val Covid-19. Cei doi prim-miniștri au stabilit ca viitoarea ședință comună a Guvernelor celor două state să aibă loc la 3 martie 2022, la Varșovia. De asemenea, o parte importantă a convorbirii s-a referit la problematica de securitate, acțiunile hibride din Estul Europei și presiunile militare ale Rusiei asupra Ucrainei. Prim-miniștrii Romaniei și Poloniei au stabilit să mențină un contact personal apropiat și consultări bilaterale pe orice temă de direct interes. 2021-12-23 12:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-23-12-47-15big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la videoconferința cu prefecțiiȘtiri din 23.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-videoconferinta-cu-prefectiiCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut autorităților centrale și locale să fie pregătite pentru a acționa rapid in perioada sărbătorilor de iarnă și pentru a interveni, de fiecare dată cand situația o impune. Prim-ministrul a participat astăzi la videoconferința cu prefecții, impreună cu ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, in perspectiva pregătirii corespunzătoare a structurilor guvernamentale din teritoriu pentru perioada sărbătorilor. Șeful executivului a transmis că provocările imediate sunt legate de pandemia COVID-19 și condițiile meteo, fiind necesară anticiparea situațiilor in care este nevoie de intervenție și sprijin din partea autorităților. Totodată, a subliniat rolul coordonării intre structurile centrale și instituțiile administrativ-teritoriale, pentru identificarea din timp a problemelor care pot apărea și găsirea de soluții adecvate. Trebuie să fim la datorie pentru cetățeni, inclusiv in perioada sărbătorilor. Și noi, la Guvern, și dumneavoastră, in teritoriu. Este important să ne coordonăm acțiunile, astfel incat structurile teritoriale ale guvernului să poată fi sprijinite de la nivel central. Apreciez și vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut și am convingerea că lucrurile se vor desfășura bine in continuare, a afirmat prim-ministrul. Ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a menționat direcțiile prioritare de acțiune pentru prefecturi in perioada care urmează, evidențiind rolul foarte important al colaborării interinstituționale stranse in gestionarea eventualelor situații de urgență și acordării de sprijin cetățenilor aflați la nevoie. Un accent special a fost pus pe gestionarea situației de la frontieră, in contextul introducerii formularului digital de intrare in Romania și pe verificarea respectării măsurilor de carantinare in cazul persoanelor venite din afara țării. Pe situațiile pe care le avem pană astăzi, estimăm că numărul celor carantinați la nivel național va depăși 115.000 de persoane, ceea ce inseamnă un volum mare de muncă pentru structurile noastre. Vă solicit să vă organizați exemplar și să planificaţi temeinic acțiunile in teren, astfel incat activitatea de control să fie mult imbunătățită, a declarat Lucian Bode, arătand că prin astfel de acțiuni structurile MAI protejează sănătatea publică și contribuie la reducerea presiunii pe sistemul sanitar. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat că fluidizarea traficului in vămi, implementarea formularului de intrare in Romania și sănătatea populației sunt priorități guvernamentale și le-a mulțumit personal pentru eforturi polițiștilor de frontieră și angajaților direcțiilor de sănătate publică. La videoconferința de astăzi au participat, de asemenea, reprezentanți ai INSP și ai structurilor teritoriale ale ministerului de interne, poliției, jandarmeriei, pompierilor și direcțiilor de sănătate publică, structuri care fac parte din comitetele județene de urgență. *** Alocuțiunile premierului Nicolae-Ionel Ciucă și ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, in cadrul conferinței cu prefecții pe tema pregătirilor pentru iarnă [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Vreau să incep prin a mulțumi Ministerului Afacerilor Interne, domnului ministru, pentru că a organizat această videoconferință, apreciind ca fiind foarte necesară pentru ca instituțiile statului să se asigure că in perioada imediat următoare, perioadă care include atat sărbătoarea nașterii Domnului, cat și cea de final de an, cu trecerea dintre ani, se va desfășura cu certitudinea, cu siguranța că avem asigurat tot setul de măsuri, astfel incat să putem să acționăm și să intervenim dacă și unde va fi nevoie. Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră realizați complexitatea situației generate de pandemia COVID-19, situația generată, sigur, amplificată de situația meteorologică. Trebuie să recunoaștem că pană in acest moment nu au fost probleme deosebite, putem spune că vremea ne-a facilitat oarecum ansamblul de măsuri și intervențiile pentru care noi eram pregătiți, dar, totodată, am considerat că este necesar să avem această activitate, să desfășurăm această activitate, pentru a putea să identificăm eventualele probleme și, desigur, să putem să intervenim acolo unde este nevoie din timp și să nu fie necesar să ne pripim, ca de multe alte dăți cand a trebuit să găsim soluții de moment fără să fi anticipat. Ca atare, cred că prin această activitate, practic, căutăm să anticipăm, să avem un set de instrumente pregătite pentru a interveni, dacă situația o impune. Sunt, de asemenea, aspecte pe care eu le văd ca fiind foarte relevante, in sensul in care reușim să avem această comunicare intre structurile centrale și instituțiile administrativ-teritoriale. Sunt reprezentanții tuturor instituțiilor care, practic, fac parte din Comitetele Județene de Urgență și am reușit să realizăm această activitate, astfel incat să putem să vă şi ascultăm. Vă rog, domnule ministru de interne, dacă dumneavoastră, și sunt convins că aveți deja pregătite o serie de precizări pe care le veți discuta cat se poate de tehnic cu fiecare județ in parte, dacă doriți să faceți precizări, ca ulterior să putem să ii ascultăm pe fiecare dintre reprezentanții instituțiilor la nivelul fiecărui județ in parte. Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Bună dimineața. Domnilor secretari de stat, doamnelor și domnilor, am convocat această ședință de lucru, astăzi, in această formulă, pentru a analiza impreună măsurile ce se impun in contextul sărbătorilor care ne bat la ușă. Urmează o perioadă foarte solicitantă, avand in vedere că aria de responsabilitate a devenit mai complexă - şi cand spun mai complexă mă refer la gestionarea situației de la frontieră, respectiv la noile reguli impuse ca urmare a introducerii formularului de localizare a pasagerului, PLF, cu toate consecințele care decurg de aici, verificarea respectării măsurilor de carantinare, in primul rand. Inainte de a aborda modul de desfășurare și organizare a activităților, a respectării măsurilor de carantinare, doresc să transmit un mesaj foarte clar de mobilizare către toate structurile Ministerului Afacerilor Interne din teritoriu, pentru a face față provocărilor din această perioadă. Vă solicit să puneți in aplicare cu maximă responsabilitate planurile de măsuri adoptate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și a instituțiilor subordonate ce vizează această perioadă de final de an. Este important ca și această perioadă să fie gestionată in condiții optime, ținand cont de contextul special caracterizat de continuarea luptei impotriva pandemiei. Dle prim-ministru, vă rog să imi permiteți să propun patru direcții pe care le consider prioritare despre care fiecare Instituţie a Prefectului care va interveni să ne vorbească și să ne prezinte stadiul implementării măsurilor din aceste direcții de acțiune. In primul rand, gestionarea corespunzătoare a activităților specifice sărbătorilor de Crăciun și trecerii in noul an; şi aici mă refer la evenimentele publice specifice sărbătorilor de iarnă și final de an. In continuare, avem targurile de Crăciun, sărbătorile religioase prilejuite de Nașterea Domnului și revelionul. In contextul sărbătorilor, vă solicit să dispuneți măsurile necesare pentru creșterea vizibilității și asigurarea unei prezențe active a forțelor de ordine publică in perimetrul stradal și a structurilor de poliție rutieră pentru fluența și siguranța traficului rutier pe principalele artere cunoscute cu trafic intens. In planul siguranței rutiere, asigurați-vă că există stocuri de materiale antiderapante și utilajele de intervenție sunt funcționale, iar personalul este la datorie. Verificaţi stadiul incheierii contractelor de deszăpezire de la nivelul intregii rețele rutiere de pe teritoriul județului. Păstrați permanent legătura cu administratorii drumurilor, cu structurile locale ale ministerelor cu responsabilități şi aici mă refer la Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, cu unitățile administrativ-teritoriale și cu furnizorii de utilități și servicii publice. Mă refer la energia electrică, gaze și apă. In al doilea rand, desfășurarea tuturor activităților necesare menținerii climatului de ordine și siguranță publică, in corelare cu evoluția situației operative. Se impune să aveți in vedere inclusiv prevenirea producerii de aglomerări in spațiul public, avand in vedere specificul manifestărilor cetățenilor de a petrece in grupuri mari in perioada sărbătorilor de iarnă, și mai ales in noaptea dintre ani. O atenție deosebită trebuie acordată stațiunilor montane. Totodată, trebuie să aveți in vedere manifestările publice circumscrise dreptului la libera exprimare. Trebuie să vă asigurați că acestea se desfășoară pașnic și civilizat, in acord cu cadrul legal in vigoare. Este vitală adaptarea dispozitivelor pentru asigurarea unei reacții imediate. Continuați și intensificați derularea de acțiuni specifice de verificare a respectării prevederilor cadrului normativ incident in domeniul comercialării și folosirii materialelor pirotehnice - ca o paranteză, pană in acest moment, structurile noastre au confiscat peste 44 de tone de astfel de materiale. Trei, acordarea unei atenții sporite intregului ansamblu de măsuri pentru prevenirea, pentru limitarea răspandirii coronavirusului, cu accent pe continuarea demersurilor pentru asigurarea respectării de către cetățeni a normelor de protecție sanitară, cu accent pe evenimentele private ce presupun aglomerări de persoane. Prefecții au un rol foarte bine definit in ceea ce privește coordonarea activităților și intervențiilor legate de combaterea pandemiei COVID-19 la nivelul Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, aflate, conform prevederilor legale, sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență. Cei doi ani de pandemie ne-au arătat că actuala arhitectură instituţională funcționează intr-o manieră coordonată și integrată la nivel național, iar rezultatele au fost pozitive, aspect remarcat ca atare de către delegaţiile străine cu care am interacţionat. Participarea şi colaborarea tuturor structurilor și instituțiilor cu responsabilități in domeniul medical, al situațiilor de urgență, al serviciilor de ordine publică este foarte importantă și in această perioadă. De aceea, vă solicit foarte ferm să intăriți structurile de coordonare și să colaborați mai strans cu direcțiile de sănătate publică pentru implementarea foarte urgentă a măsurilor transmise de către Ministerul Sănătății. De asemenea, vă rog să sprijiniți completarea cu personal care are pregătire medicală a structurilor CJCCI-urilor, astfel incat să se asigure, in mod permanent, posibilitatea coordonării activităților medicale la nivelul județului, precum și menținerea legăturilor operative cu structurile de coordonare medicală de la nivel național. Ne aflăm intr-o perioadă de acalmie, dar aceste măsuri sunt necesare pentru a răspunde eficient in față provocărilor viitorului val pandemic care, din estimările specialiștilor, va avea un impact mai mare comparativ cu valul 4. Conform tuturor estimărilor specialiștilor, valul 5 va veni in maximum trei săptămani. Şi cea de-a patra direcție despre care mi-am propus să vorbim astăzi este cea legată de asigurarea mecanismelor necesare unui răspuns adecvat in contextul unor eventuale situații de urgență. Se impune monitorizarea in permanență a evoluției condițiilor meteorologice, in vederea gestionării eventualelor situații de urgență și acordării de sprijin cetățenilor aflați la nevoie. In acest sens, solicit o atenție sporită la fenomenele de tip nowcasting. Luați din timp legătura cu autoritățile locale pentru a verifica funcționarea liniilor de comunicații. Este esențial ca avertizările emise de meteorologi să ajungă cat mai repede la nivelul primăriilor, iar populația să fi anunțată din timp in legătură cu producerea unor fenomene periculoase sau cu eventualele restricții de circulație ce ar putea fi impuse. In final, aș vrea să subliniez cateva aspecte legate de verificarea respectării măsurilor de carantinare. Volumul de muncă, așa cum știți, este unul consistent şi de aceea vă solicit să acordaţi o atenţie deosebită raportărilor zilnice, astfel incat acestea să reflecte cu exactitate situația din teren. Analizand datele, observăm că media zilnică a persoanelor carantinate venite din afara țării este de aproximativ 14% din totalul celor care au intrat in țară in ultimele șapte zile. Să nu uităm că la acestea se adaugă persoane deja carantinate la nivel național, ceea ce ridică numărul total doar in momentul de față la peste 100.000 de persoane care intră in aria de verificare a structurilor Ministerul Afacerilor Interne. Chiar dacă in ultimele trei zile am observat o descreștere a ratei de carantinare pentru persoanele care intră in țară, aş vrea să subliniez că in ultimele șapte zile am avut medii zilnice ale persoanelor carantinate situate intre 11 și 18%, ceea ce nu este puțin deloc. Pe situațiile pe care le avem pană astăzi estimăm că numărul celor carantinați la nivel național va depăși 115.000 de persoane, ceea ce inseamnă un volum mare de muncă pentru structurile noastre. Vă solicit să vă organizați exemplar și să planificaţi temeinic acțiunile in teren, astfel incat activitatea de control să fie bună imbunătățită. In acest sens vreau să amintesc că au fost trasate in sarcina dumneavoastră o serie de măsuri de indeplinit și vă cer tuturor o mai bună mobilizare in realizarea verificărilor persoanelor carantinate. In momentul in care o să intrăm județ cu județ, o să vă prezint situația la 48 de ore. Acolo unde constataţi abateri de la lege, vă solicit să luați cu mai mare fermitate măsurile care se impun. Nu uitați că prin acțiunile voastre protejaţi sănătatea publică și contribuiți la reducerea presiunii pe sistemul sanitar. La nivelul fiecărui județ, coordonarea acestor acțiuni este in responsabilitatea prefecților. Conform planului de măsuri organizatorice, aveți obligația să stabiliți zilnic responsabilități pentru verificarea persoanelor față de care s-a dispus măsura carantinării, astfel incat la finalul unei zile să existe la nivel național imaginea corectă din punct de vedere al persoanelor verificate raportat la numărul total al persoanelor carantinate. Vă rog să acordați o atenție deosebită pregătirii logistice in ceea ce privește carantina instituționalizată, şi aici mă refer la asigurarea spațiilor de cazare, a transportului și a hranei. Acționați integrat și colaborați cu autoritățile locale pentru identificarea acestor spații, care trebuie să fie decente in ceea ce privește condițiile de locuit. Mă aştept ca in fiecare județ să existe o bună colaborare intre toți factorii responsabili in gestionarea problematicilor expuse in această video conferință, și mă refer aici atat la structurile teritoriale ale Ministerul Afacerilor Interne, dar și la reprezentanți ai altor autorități sau la autoritățile locale; unde această colaborare nu funcționează, raportați pe cale ierarhică disfuncționalitățile, pentru a identifica urgent cele mai bune soluții. Inainte de a vă ruga să interveniți, așa cum o facem de fiecare dată, in ordine alfabetică, aș vrea să-mi permiteți o rugăminte pentru Bacău, Botoșani, Suceava și Neamț. Pe 15 decembrie ați primit o radiogramă, un mesaj cu privire la cetățenii romani muncitori sezonieri in domeniul culegerii de fructe și legume cultivate in sere, care urmează să facă deplasări in Belgia. Știți foarte bine că autoritățile belgiene consideră că aceşti cetățeni romani, nevaccinați in cea mai mare parte, probabil vor intra in contact direct cu populația din zonă, ceea ce ar putea avea ca efect creșterea riscului de răspandire a virusului COVID-19. Ne-au solicitat să realizăm o campanie de informare cu privire la măsurile sanitare pe care trebuie să le respecte in Belgia și de recomandarea de vaccinare, avand ca grup țintă cetățenii romani. Vă rog, cand interveniți, cei patru să raportați ce ați făcut din 15 decembrie pe această solicitare. Mulțumesc! 2021-12-23 11:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-23-11-33-13big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la dezbaterea, în Parlament, a proiectelor legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022Știri din 22.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-dezbaterea-in-parlament-a-proiectelor-legilor-bugetului-de-stat-si-bugetului-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-2022Galerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la dezbaterea, in Parlament, a proiectelor legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 [Check against delivery] Doamnelor și domnilor parlamentari, senatori și deputați, Doamnă ministru, domnilor miniștrii Discutăm astăzi bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor, cea mai importantă legislație anuală de programare bugetară. Avem in față un buget echilibrat, responsabil și realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanțare și să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificand resursele financiare oferite de Uniunea Europeană. Romania are o viziune responsabilă de politici fiscale și bugetare, o strategie de consolidare fiscală graduală, care să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4%-5% pe orizontul de referință, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate parghiile pentru a pregăti economia in eventualitatea unor șocuri viitoare. Bugetul pentru anul 2022 are la bază următoarele principii: transparență, eficientizare, realism, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităților de finanțare in acord cu agenda europeană, folosirea oportunității de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2021- 2027 și a celor alocate reformelor finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru creșterea rezilienței economiei romanești. Totodată, construcția bugetului pentru anul 2022 a reprezentat un proces responsabil avand in vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor dificile cu care se confruntă Romania (criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe piețele internaționale), care inseamnă alocarea de resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară. Ținta noastră comună este reducerea treptată a deficitului bugetar pe parcursul următorilor ani, in condițiile in care efectele pandemiei incă sunt resimțite la nivel național și global. Suntem foarte responsabili in respectarea angajamentelor cu partenerii noștri externi. In intrevederile avute zilele trecute la Bruxelles cu inalții oficiali ai Uniunii Europene, am informat cu privire la adoptarea proiectului bugetului pentru anul 2022, evidențiind preocuparea noastră pentru menținerea stabilității fiscal-bugetare in linii și cu angajamente asumate de Romania in ceea ce privește revenirea in limitele Pactului de stabilitate și creștere. Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Bugetul pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate și predictibilitate, coordonate menite să incurajeze investițiile și să crească atractivitatea Romaniei ca destinație de business. Este bugetul cu cea mai mare alocare a investițiilor din ultimii 32 de ani. Fondurile insumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă practic dublul sumei investițiilor realizate in Romania in anul 2019. Așa cum ne-am angajat, nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menține regimul fiscal actual al IMM - urilor, schemele de ajutor de stat pentru incurajarea investițiilor și toate măsurile aflate in vigoare pentru susținerea antreprenorilor. Vom sprijini accesul la finanțare al IMM-urilor, prin continuarea Programului IMM INVEST, esențial pentru susținerea companiilor afectate grav de criza COVID -19. Incă din primele zile de guvernare, am lucrat pentru operaționalizarea celui mai important proiect de țară post-pandemic, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Am aprobat astăzi in Guvern prin Ordonanță de urgență, Acordul de imprumut intre Comisia Europeană și Romania, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Bani pe care ii investim in economie, in condiții extrem de avantajoase. Ordonanța completează cadrul instituțional pentru implementarea PNRR și stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare și control a utilizării fondurilor alocate. După intrarea in vigoare a Acordului de imprumut pe care am aprobat-o astăzi prin Ordonanță de Urgență, Comisia Europeană va disponibiliza și prefinanțarea de 13% din acest imprumut, aproximativ 1,94 miliarde de euro. Măsuri sociale. Dacă dezvoltarea țării depinde de investiții și sprijinirea mediului privat, Guvernul este dator să se implice activ și in implementarea politicilor sociale. Așa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, in centrul preocupărilor Guvernului este cetățeanul, angajament care se reflectă in modul in care este structurat bugetul. Pentru a proteja veniturile populației, indeosebi ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile, am stabilit un pachet de măsuri sociale, respectiv majorarea alocațiilor pentru copii, creșterea pensiilor, acordarea ajutorului social pentru pensionari și a indemnizației anuale pentru persoanele cu dizabilități. Aprobarea bugetului pentru anul 2022 este garanția că aceste măsuri vor putea fi aplicate și că vor produce efecte incepand cu ianuarie anul viitor. punctul de pensie va crește cu 10% de la 1 ianuarie 2022; indemnizația socială minimă se majorează la 1.000 lei; majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru cei cu varsta pană la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu varsta cuprinsă intre 2 ani și 18 ani; aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie in tot timpul anului și ajutoare pentru incălzirea locuinței in sezonul rece, diferențiate in funcție de sursa de energie și veniturile familiei; acordarea, in luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități; schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, respectiv intreprinderile mici și mijlocii, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, intreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei; Bugetul pentru anul 2022 răspunde așteptărilor justificate ale societății, dar corespunde și proiecțiilor de dezvoltare ale Romaniei. Banul public este alocat responsabil, oportun si transparent. Doamnelor și domnilor parlamentari, Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat in aprobarea bugetului pentru anul viitor inainte de incheierea acestui an. Dincolo de opțiunile politice, votul asupra bugetului pentru anul 2022 reprezintă un gest responsabil, care oferă predictibilitate mediului de afaceri, o viziune de dezvoltare pentru viitor și condiții de viață mai bune pentru cetățenii Romaniei. Vă mulțumesc! 2021-12-22 17:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-parlament_buget_dezbatere7543.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la începutul ședinței de guvern din 22 decembrieȘtiri din 22.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-22-decembrieGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Astăzi se implinesc 32 de ani de cand ne-am recaștigat libertatea, prin drumul deschis spre democrație și redobandirea drepturilor fundamentale care le-au fost incălcate romanilor in cele patru decenii și jumătate de totalitarism. Faptul că astăzi romanii iși pot exprima liber opiniile, că pot invăța, munci și călători oriunde in lume, că pot alege și fi aleși, că le sunt garantate libertățile fundamentale, se datorează celor care, la sfarșitul lui decembrie 1989, au ieșit in stradă pentru a schimba destinul Romaniei. Curajul celor care au răsturnat dictatura comunistă in 1989 este, astăzi, regăsit in apartenența noastră la NATO și Uniunea Europeană, care aduc beneficii importante romanilor și societății romanești. Peste cateva zile, vom marca impreună 15 ani de cand Romania a revenit in familia europeană. Am avut, in ultimele două zile, intalniri consistente la Bruxelles cu inalți oficiali ai instituțiilor europene și ai NATO. Agenda vizitei a inclus o cină de lucru cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, și intrevederi cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinții Comisiei, Valdis Dombrovskis, Frans Timmermans și Margrethe Vestager, cu comisarul european pentru transport, Adina Vălean, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Am abordat teme importante pentru cetățeni: gestionarea pandemiei COVID-19, atat sub aspect sanitar, cat din perspectiva implicațiilor in plan economic și social, continuarea campaniei de vaccinare, eforturile de relansare economică, folosirea banilor europeni. Am obținut garanții că Romania va putea folosi in continuare gazul și energia nucleară pentru a-și consolida economia, asumandu-și tranziția la energia verde și implementarea, pe o scară mai largă, a digitalizării. Incă din primele zile de guvernare, am lucrat pentru operaționalizarea celui mai important proiect de țară post-pandemic, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astăzi, vom analiza și aproba in Guvern prin Ordonanță de urgență, Acordul de imprumut intre Comisia Europeană și Romania, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Bani pe care ii investim in economie, in condiții extrem de avantajoase. Ordonanța de Urgență de astăzi completează cadrul instituțional pentru implementarea PNRR și stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare și control a utilizării fondurilor alocate. După intrarea in vigoare a Acordului de imprumut pe care il vom aproba astăzi prin Ordonanță de Urgență, Comisia Europeană va disponibiliza și prefinanțarea de 13% din acest imprumut, aproximativ 1,94 miliarde de euro. Vă mulțumesc! 2021-12-22 15:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-22-06-55-39big_-consiliu7199.jpgÎn memoria eroilor Revoluției din decembrie 1989, astăzi au fost depuse coroane de flori în numele Guvernului RomânieiȘtiri din 22.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/in-memoria-eroilor-revolutiei-din-decembrie-1989-astazi-au-fost-depuse-coroane-de-flori-in-numele-guvernului-romanieiGalerie foto 2021-12-22 10:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-12-22-10-51-47big_image_8_resize.jpgConferință de presă susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la finalul vizitei la BruxellesȘtiri din 21.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-la-finalul-vizitei-la-bruxellesGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru faptul că sunteți prezenți la conferința de presă organizată in urma vizitei la Bruxelles pe care prim-ministrul Romaniei, domnul Nicolae Ciucă, a efectuat-o ieri și astăzi. Cu această scurtă introducere o să-i dau cuvantul domnului prim-ministru. Nicolae Ciucă: Mulțumesc! Bună ziua! Am incheiat cu puțin timp in urmă vizita pe care am desfășurat-o ieri și astăzi la Bruxelles, atat la instituțiile europene, cat și la NATO. Am avut o serie de intrevederi importante și substanțiale pe parcursul celor două zile. Ieri, am avut o cină de lucru cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, astăzi ziua a fost dedicată, in mare măsură, discuțiilor la Comisia Europeană, unde am avut intrevederi cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședinții CE Valdis Dombrovskis, Frans Timmermans, Margrethe Vestager, precum și cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi. De asemenea, astăzi, am avut o intrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Am apreciat in mod deosebit substanța discuțiilor avute, precum și deschiderea și receptivitatea tuturor interlocutorilor pentru menținerea unui dialog activ cu Guvernul Romaniei. Am increderea că aceste prime intalniri pe care le-am avut de la preluarea mandatului de premier pun bazele unui dialog deschis și constant in perspectivă, Guvernul Romaniei fiind ferm angajat pentru consolidarea acestui dialog și am dorit să transmit cu claritate acest mesaj, cu ocazia acestei vizite. In cazul intrevederilor avute, unul dintre mesajele principale pe care le-am transmis tuturor interlocutorilor s-a referit la susținerea fermă pe care Romania o acordă eforturilor de avansare a politicilor europene, pentru a putea intări reziliența Uniunii, pornind de la lecțiile pe care le-am desprins din experiența recentă a pandemiei. Criza recentă ne-a condus la o concluzie clară: Uniunea și statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumente și soluții eficiente, care să permită să fie mai bine pregătite in fața oricăror provocări sau crize in viitor, iar Romania este pregătită să contribuie activ la definirea acestor instrumente și mecanisme de cooperare in plan european. Consider că aceste mesaje de angajament european sunt cu atat mai importante cu cat la 1 ianuarie, anul viitor, Romania va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar apartenența noastră la Uniune a adus și continuă să aducă beneficii importante romanilor și societății romanești. La 15 ani de la aderare, Romania este un actor implicat in dezvoltarea proiectului european, susținand avansarea acesteia pe baze solidare, inclusive și coezive, in deplin respect pentru valorile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, in beneficiul cetățenilor europeni și, bineințeles, cetățenilor romani. In acest spirit, am reamintit interlocutorilor europeni faptul că Romania va rămane, in continuare, un partener de incredere și profund dedicat proiectului european, adancirii integrării și consolidării Uniunii. De asemenea, am prezentat interlocutorilor prioritățile Guvernului pentru perioada următoare, referindu-mă in special la eforturile de gestionare a pandemiei și de continuare a campaniei de vaccinare la obiectivele vizand implementarea de reforme necesare relansării economiei romanești, prin stimularea investițiilor și realizarea infrastructurii de bază in multiple domenii. De asemenea, am informat cu privire la adoptarea de către Guvern a proiectului bugetului pentru anul 2022, evidențiind preocuparea noastră pentru menținerea stabilității fiscal-bugetare in linii și cu angajamente asumate de Romania in ceea ce privește revenirea in limitele Pactului de stabilitate și creștere. Am avut un schimb de opinii și pe tema implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și despre eforturile de pregătire la nivel național a cadrului de implementare a fondurilor europene de care beneficiază Romania prin noul buget al Uniunii Europene, pe perioada 2021- 2027. In dialogul cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu vicepreședintele CE Dombrovskis, am abordat pe larg aspecte vizand prioritățile Romaniei in privința redresării economice și asigurării stabilității fiscal-bugetare pe termen mediu. In discuțiile cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, am insistat și asupra necesității unei decizii cat mai rapide referitoare la aderarea Romaniei la spațiul Schengen. Am mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul clar și constant pe care ni l-a oferit pentru realizarea acestui obiectiv, care trebuie concretizat cat mai curand și pentru care Romania a indeplinit deja condițiile cerute de acquis-ul european. Am menționat, totodată, in cadrul intalnirilor pe care le-am avut, obiectivul foarte important pentru Romania al finalizării MCV și am reiterat angajamentul prevăzut in programul de guvernare de realizările reformelor in acest scop. Am discutat și despre cele două procente de tranziție asumate la nivelul Uniunii Europene in domeniul schimbărilor climatice și in domeniul digital. Am transmis că Romania susține obiectivele Uniunii Europene privind aceste procese, dat fiind că ele creează oportunități deosebite de dezvoltare și de orientare spre o economie a viitorului. In același timp, am exprimat așteptarea Guvernului Romaniei ca implementarea acestor obiective să fie concepută de o manieră echilibrată, luand in considerare faptul că nu toate statele membre au același punct de plecare și că reformele vizate presupun eforturi economice, sociale și financiare care nu sunt deloc de neglijat. De asemenea, in contextul discuției privind tranziția verde am reiterat faptul că pentru Romania gazul natural și energia nucleară continuă să reprezinte două componente de bază ale mixului energetic național, fiind imperativă menținerea rolului lor pe parcursul acestei tranziții către o economie neutră din punct de vedere climatic. In legătură cu tranziția digitală, in intrevederea cu vicepreședintele Vestager, am subliniat așteptarea noastră privind realizarea unei convergențe digitale reale in cadrul Uniunii Europene, atat prin realizarea de investiții in infrastructura digitală, cat și prin dezvoltarea de competențe in acest domeniu pentru cetățenii din toate statele membre. Am prezentat, totodată, in discuțiile pe care le-am avut cu președinții Michel și Von der Leyen, evaluările noastre asupra situației din vecinătatea estică a Uniunii Europene, pledand pentru un mesaj unitar și ferm din partea Uniunii in raport cu acțiunile militare ale Rusiei in Ucraina și zona Mării Negre. Am subliniat, de asemenea, importanța strategică a relației transatlantice pentru promovarea obiectivelor impărtășite și gestionarea provocărilor comune. Am salutat și importantele rezultate ale Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 noiembrie anul curent și am informat cu privire la proiectele implementate și perspectivele avute in vedere de Romania in susținerea parcursului european al Republicii Moldova, precum și in sprijinirea reformelor democratice ample avute in vedere de executivul de la Chișinău, respectiv pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Nu in ultimul rand, in cadrul reuniunii cu doamna comisar Vălean, am reamintit prioritatea acordată la nivel național proiectelor de infrastructură, avand in vedere contribuția acestora la dezvoltarea economică a Romaniei. După cum ați putut constata, am abordat numeroase subiecte de interes in raport cu prioritățile Romaniei și cu agenda europeană. Tocmai de aceea, reiau ceea ce menționam și la inceputul acestor declarații, consider că acest schimb de opinii ne-a oferit deopotrivă elemente de substanță, pe care vom putea să construim in continuare in dialogul nostru constant cu Comisia Europeană din perioada următoare. De asemenea, după cum precizam la inceputul intervenției, programul vizitei a inclus și o intrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. In mod previzibil, am discutat in detaliu despre situația de securitate pe flancul estic și despre dezvoltarea noului concept strategic al Alianței, ce urmează să fie adoptat la Summitul de la Madrid, din vara anului viitor. Tensiunile pe frontiera ruso-ucraineană și situația de securitate la Mare Neagră justifică o consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare pe intreg flancul estic, de la nord la sud, intr-o manieră coerentă, echilibrată și unitară. Am reiterat și nivelul de ambiție ridicat al Romaniei pentru un nou concept strategic, care să asigure consolidarea rolului și profilului Alianței in următorii 10 ani, din perspectiva dimensiunii politice a Alianței, asigurării unei posturi militare solide și avansării relațiilor de parteneriat ale NATO. Am susținut că scopul primordial al viitorului concept este să asigure că NATO rămane puternică, eficientă și unită, pentru a putea livra securitate și stabilitate statelor membre și cetățenilor acestora, subliniind prioritatea care trebuie acordată apărării colective ca sarcină primară a Alianței. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu, domnule prim-ministru! Vă rog, dacă aveți intrebări legate de vizita la Bruxelles a prim-ministrului. Reporter: Bună ziua! Ați pomenit despre dosarul Schengen și m-ar interesa dacă aveți de gand la nivel de guvern să porniți o campanie politico-diplomatică poate chiar in timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene in acest sens, pentru că, iată, se implinesc 10 ani de cand respectăm acquis-ul Schengen și suntem ținuți la ușa acestui spațiu. Apreciem ceea ce spune Comisia, apreciem ceea ce spune doamna comisar european numai că miile de romani care stau la granița cu Ungaria așteaptă ceva mai mult. Nicolae Ciucă: Tocmai acestea au fost argumentele pentru care am abordat acest subiect, pornind de la faptul că, pană in acest moment, reperele tehnice pe care noi ni le-am asumat in vederea aderării la Spațiul Schengen au fost indeplinite și am considerat că este bine să menționez că acest subiect reprezintă o prioritate pentru Guvernul Romaniei și am solicitat ca in continuare să fim in măsură să coordonăm eforturile pe care le facem la nivel național, pe care le facem la nivelul instituțiilor europene și, de asemenea, am discutat nevoia ca țara noastră să fie in măsură să discute cu fiecare stat membru, astfel incat să convingă de faptul că, in acest moment, am indeplinit criteriile şi continuăm să ne consolidăm astfel incat să putem să aderăm la Spaţiul Schengen. Reporter: Bună ziua! Ce mesaj aţi primit din partea oficialilor europeni privind monitorizarea in continuare a Romaniei pe justiție? Cand va fi ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare și ce trebuie să mai facă Romania pentru a-şi atinge acest obiectiv? Mulțumesc. Nicolae Ciucă: Cu puțin timp in urmă, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a fost in vizită aici, la Bruxelles. A avut o intalnire cu comisarul european pentru justiție, doamna Jourova, și, din tot ceea ce s-a desprins la finalul intalnirii, a rezultat foarte clar că o serie din măsurile care sunt cuprinse in PNRR - și aici trebuie să spunem foarte clar că măsurile vizează un set de reforme și un set de investiții, iar reformele sunt la nivel guvernamental, iar intre ele sunt cuprinse și cele care fac referire la justiție și, implicit, la Mecanismul de Control și Verificare, și, in sensul acesta, am precizat că una dintre primele decizii importante pe care Guvernul le-a luat a fost tocmai aceea de a aproba Strategia Națională Anticorupție pentru anii 2021-2025. Desigur, este o serie intreagă de alte măsuri pe care le-am discutat cu ministrul şi le-am discutat și cu oficialii europeni cu care m-am văzut legat de reformele ce vizează legile justiției și celelalte elemente de adaptare și reglementare, in conformitate cu instituțiile europene de justiție. Ca atare, in momentul in care toate acestea vor fi fost indeplinite, avem garanția că va fi analizată ridicarea MCV-ului la nivelul țării noastre. Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! Aş avea două intrebări, dacă se poate. Prima este legată de intrevederea dumneavoastră cu doamna Ursula von der Leyen. A fost prima dumneavoastră intrevedere cu președinta Comisiei Europene. M-ar interesa care este principalul mesaj pe care vi l-a transmis, principala așteptare pe care o are Ursula von der Leyen din partea guvernului dumneavoastră. In al doilea rand, v-aș intreba, aţi spus mai devreme, aţi subliniat importanța pe care Romania vrea să o aibă, gazul și energia nucleară, in timpul tranziției ecologice, m-ar interesa ce semnale ați primit. Ce șanse există ca gazul și energia nucleară să facă parte din actul delegat pentru taxonomie? Dacă Romania va iniția, știu eu, la nivel bilateral contacte cu țări care să permită includerea acestor două tipuri de energie in actul delegat pentru taxonomie. Mulțumesc. Nicolae Ciucă: Am ințeles. Vă mulțumesc. Mesajul şi esența discuțiilor pe care le-am avut cu doamna președinte Von der Leyen au vizat elementele legate de criza COVID. Este cu adevărat o preocupare majoră vizavi de modul in care fiecare stat membru și Uniunea in ansamblu sunt in măsură să gestioneze pandemia de COVID-19. De asemenea, am discutat impactul pe care noul val al variantei Omicron il are deja intr-o serie din țările Europei, primind un semnal că trebuie să fim cu adevărat pregătiți pentru ceea ce inseamnă impactul pe care acesta il va avea și la nivelul țării noastre, discutandu-se și despre un interval de timp, probabil nu mai mare de trei săptămani, in care el va fi prezent și in zona țării noastre. Ca atare, principalul subiect de discuție a fost legat de modul in care noi suntem pregătiți să gestionăm cel de-al cincilea val. Şi, desigur, au fost discuții legate de modul in care decurge campania de vaccinare și de necesitatea ca la nivel guvernamental și al instituțiilor de specialitate - și aici insist, instituțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății - să poată să aibă o comunicare și să convingă din punct de vedere profesional necesitatea ca populația să se vaccineze, fiind, practic, singurul instrument prin care, cu certitudine, așa cum am putut să desprindem din ceea ce s-a intamplat, nu ne protejează de a ne infecta, in schimb, ne protejează să trecem mai ușor prin boală și să nu avem atatea cazuri, așa cum am avut in perioada valului 4, cand zeci de mii de romani și-au pierdut viaţa. De asemenea, cel de-al doilea subiect a fost legat de PNRR și de modul in care noi suntem pregătiți să armonizăm instrumentele la nivel național cu cele pe care Uniunea le pune la dispoziție. Am primit, astfel, garanții că acolo unde avem nevoie, vom primi asistență tehnică din partea Uniunii Europene să putem să operaționalizăm tot ceea ce inseamnă mecanismele și autoritățile de management, pentru a putea să absorbim fondurile europene; și, de asemenea, am discutat că PNRR-ul reprezintă o componentă, dar sunt și celelalte fonduri din cadrul multianual de finanțare la nivelul Uniunii Europene, care sunt la dispoziție, care trebuie să constituie, totodată, o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Şi ele, vă pot spune că, in momentul de față, constituie o prioritate. Am gandit și suntem foarte aproape să luăm o decizie, astfel incat să identificăm, la nivel guvernamental, acea structură care poate să gestioneze tot ceea ce inseamnă monitorizarea, coordonarea și verificarea modului in care aceste mecanisme devin operaționale. Nu ne putem permite să pierdem această șansă, avem deja 12 miliarde de euro din fondurile de coeziune, care trebuie cheltuite intr-o perioadă foarte scurtă de timp. Sunt fondurile care vin pe această axă a PNRR-ului, plus fondurile europene din Cadrul Multianual de Finanțare. Este un ansamblu de oferte, care presupune de la sine un ansamblu și mai mare de măsuri de implicare și de responsabilitate a fiecăruia dintre noi, pentru a putea să ne atingem acest obiectiv. Şi vă răspund și la cea de-a doua intrebare, pentru că am explicat că măsurile care se iau la Bruxelles nu trebuie să impacteze asupra cetățenilor europeni. De aceea am și spus că nu toate țările pornesc de la același nivel atunci cand vine vorba de implementarea măsurilor, iar in ceea ce privește taxonomia și asigurarea perioadei acesteia de tranziție in care noi avem nevoie in continuare de folosirea resurselor de gaz și asigurarea energiei electrice prin componenta nucleară, am primit garanții că - nefiind luată incă o decizie, in schimb sunt in proces și foarte aproape să se ia o decizie in acest sens -, vom beneficia de această perioadă de tranziție in care putem să folosim impreună gazul și energia nucleară. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, conferința de presă s-a terminat. 2021-12-21 18:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_photo_21.12.2021,_15_21_30.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei EuropeneȘtiri din 21.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/marti-21-decembrie-2021intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-valdis-dombrovskis-vicepre-edinte-executiv-al-comisiei-europeneGalerie foto 2021-12-21 17:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_photo_21.12.2021,_15_11_02.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei EuropeneȘtiri din 21.12.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-margrethe-vestager-vicepre-edinte-executiv-al-comisiei-europeneGalerie foto 2021-12-21 16:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_photo_21.12.2021,_14_32_57.jpg