RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului Știri din 12.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-internationale-a-tineretuluiZiua de 12 august, dedicată la nivel internațional tineretului, o sărbătorim anul acesta cu gandul la provocările care se prefigurează pentru viitorul apropiat pe fondul efectelor economice și sociale post-pandemie, ale schimbărilor climatice și ale războiului din Ucraina care au bulversat, practic, intreaga lume. Este firesc in acest context să ne gandim la cum va arăta viitorul generațiilor tinere și să ne solidarizăm eforturile pentru a depăși cu bine această perioadă dificilă, tema din acest an a Zilei Internaționale a Tineretului fiind tocmai solidaritatea intre generații. Menirea oricărei generații tinere este de a prelua ștafeta de la generațiile de dinaintea lor. Aflați insă la inceput de drum, tinerii au nevoie de sprijin pentru a se dezvolta pe plan personal, profesional și social și pentru a-și pune in valoare fiecare calitățile și, astfel, succesele lor pot deveni un caștig pentru intreaga societate. Ceea ce apreciez la tinerii noștri este motivația puternică pentru performanță și inovație, iar acest lucru s-a văzut in ultima vreme prin rezultate deosebit de frumoase pe care mulți dintre ei le-au obținut in diferite competiții de anvergură, fie că vorbim de performanțe sportive, științe exacte, lingvistică sau alte domenii. Merită cu prisosință felicitări pentru munca și perseverența cu care au ajuns la astfel de rezultate și imi doresc din toată inima să le asigurăm tinerilor toate condițiile pentru ca ei să-și poată implini aspirațiile in Romania. Atunci cand ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor. Ne preocupă problemele cu care ei se confruntă, ne adaptăm la provocările vremii și am venit deja cu soluții concrete pentru a sprijini tinerele familii și studenții cu credite subvenționate de stat, prin Programul Sprijin pentru Romania. Avem, de asemenea, la nivelul Guvernului, programe și acțiuni prin care ne-am propus să-i familiarizăm pe tineri cu mecanismele decizionale, incurajandu-i să se implice activ in viața societății. M-am bucurat să observ cu cată seriozitate privesc ei viitorul și am incredere in potențialul lor. Vă doresc acel viitor la care visați și succes in viață! La mulți ani tinerilor romani și din intreaga lume! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-08-12 14:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-12-02-11-12big_sigla_guvern.pngRomânia acordă sprijin autorităților din Franța pentru stingerea incendiilor de pădureȘtiri din 11.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-acorda-sprijin-autoritatilor-din-franta-pentru-stingerea-incendiilor-de-padureGalerie foto In urma consultării cu președintele Romaniei, Klaus Iohannis, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, astăzi, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la propunerea DSU. Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, in calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, avand in vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora. Urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul Romaniei a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța. Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate in dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizand resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din Romania, vor efectua incepand cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin in Franța, in scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpanire pe teritoriul acestora. Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă in 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent , respectiv 77 pompieri salvatori. Precizăm faptul că ajutorul se va acorda in baza solicitării de asistență internațională formulată de guvernul Republicii Franța, prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Dat fiind contextul actual, in care mai multe țări europene se confruntă cu incendiile de vegetație, reamintim faptul că statul roman s-a implicat și in sprijinirea autorităților din Grecia cu echipe specializate de intervenție, la solicitările formulate de guvernul elen, prin intermediul Mecanismului European de Protecție Civilă. Romania continuă să-și onoreze angajamentele internaționale, rămanand un partener solidar Franței, așa cum la randul său, statul francez a sprijinit și sprijină in continuare poporul roman in numeroase situații. 2022-08-11 16:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_briefing_arafat-13.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 10 augustȘtiri din 10.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-10-augustGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului. La finalul ședinței de guvern, alături de noi, se află domnul ministru al mediului, Barna Tanczos. Ni se vor alătura apoi domnul ministru al agriculturii, Petre Daea, și, pe finalului briefingului de presă, doamna secretar de stat Carmen Moraru din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Desigur o să vă stau la dispoziție pentru răspunsuri la intrebări și pentru detalii legate de conținutul şedinţei de astăzi, dar, avand in vedere situația din țară generată de secretă, cu siguranță că așteptați prezentarea domnului ministru Tanczos Barna. Vă rog. Tanczos Barna: Mulțumesc frumos. Bună ziua. Zilele trecute au apărut foarte multe informații, multe dintre ele contradictorii, cu privire la situația Centralei nucleare de la Zaporojie. Noi am avut o discuție telefonică destul de lungă cu domnul ministru al mediului din Ucraina și domnul Strilets a subliniat incă o dată faptul că sistemul de monitorizare a radiațiilor din Ucraina este funcţional. A fost dezvoltat şi completat cu noi unităţi de măsurare a radiaţiilor, in urma donaţiilor primite de la statele europene. Este un sistem care raportează zilnic datele măsurate şi le trimite la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică; aşa cum facem şi noi. Reţeaua naţională pentru supravegherea radioactivităţii mediului, care funcţionează sub autoritatea Agenţiei Naţionale pentru Mediu, este o reţea funcţională, care preia zilnic datele, unde se validează zilnic datele şi se trimit la Agenția Internațională. Datele măsurate, datele validate, cele transmise la Agenţia Internaţională nu justifică in niciun fel ingrijorările din spaţiul media sau la nivelul populației. De la inceputul războiului, această monitorizare este una continuă, validările de date se fac continuu, zilnic. In perioadele in care am avut situații sau informații din Ucraina cu privire la o potențială activitate nucleară sau probleme potențiale la aceste centrale, am făcut validări mai dese, chiar din oră in oră. Toate aceste date certifică faptul că nivelul radiațiilor in perioada războiului nu a crescut niciodată; nici in Ucraina, nici in Romania. Facem acest lucru in continuare in colaborare cu colegii noștri și cu ministerul din Ucraina. Avem contact permanent, furnizăm şi primim informaţii permanent de la colegii noştri din Ucraina. In ceea ce privește seceta, prognozele pentru următoarele zile sunt mai incurajatoare, dar seceta pedologică va persista. Foarte multe culturi sunt deja compromise definitiv, dar detaliile vi le va oferi, cu siguranță, domnul ministru Daea. In privința prognozelor meteorologice, suntem rezervaţi. Vara rămane in continuare o vară cu precipitații reduse. Acolo unde există o secetă pedologică accentuată, revenirea va fi una lentă, de durată, de cateva luni. Sperăm ca pregătirea pentru anul agricol următor să fie ajutată de ploile de la sfarșitul lunii august și de la inceputul lunii septembrie. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste precizări. Vă rog dacă aveți intrebări pentru domnul ministru al mediului. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș avea o intrebare pentru dumneavoastră, prin prisma faptului că sunteți un ministru al UDMR și atunci o să vă intreb simplu: cum vedeți dumneavoastră declarațiile lui Viktor Orban din Transilvania, pe teritoriul Romaniei de altfel, referitoare la puritatea raselor și amestecul raselor. Sunt teme care ne aduc aminte de naziști. Tanczos Barna: Sunt declarațiile domnului Orban. In ceea ce privește punctul nostru de vedere acesta a fost exprimat de domnul președinte Kelemen și in momentul de față nu exprimăm alt punct de vedere in ceea ce privește declarațiile de la Tușnad. Reporter: Aţi putea să ne reitaraţi acest punctul de vedere. Tanczos Barna: Este punctul de vedere exprimat de domnul Kelemen, este in spațiul public, il aveți, cu tot respectul. Reporter: Tocmai, că a fost destul de vag domnul Kelemen Hunor. Tanczos Barna: Este un punct de vedere al domnului președinte și al UDMR. Reporter: Dar dumneavoastră consideraţi că indiferent ce spune Viktor Orban aici, la noi in ţară, trebuie aplaudat, aşa cum am auzit intr-o declaraţie făcută de liderul dumneavoastră de partid? Tanczos Barna: Nu cunosc această declarație cu privire la aplauze. Reporter: Sunt imagini de acolo. Tanczos Barna: Nu cred că domnul Kelemen a făcut vreo declaraţie cu privire la aplauze. Mulțumesc. Reporter: Nu. Dar sunt imagini de acolo, in care vicepremierul Romaniei Kelemen Hunor aplaudă acest discurs. Aceste imagini există. Tanczos Barna: In niciun caz nu putea să aplaude, că nu a fost prezent la acel discurs. Imaginile sunt greșite. Nu a fost la acel discurs. Nu a aplaudat in niciun caz. Reporter: Intrebarea mea este dacă dumneavoastra sunteţi de acord sau nu cu declaraţiile premierului Viktor Orban de acolo? Tanczos Barna: Punctul meu de vedere personal vi l-am spus acum cateva zile. Răman la același punct de vedere. Reporter: Puteți să reiteraţi? Tanczos Barna: Punctul de vedere al UDMR a fost exprimat de domnul președinte Kelemen. Mulţumesc. Reporter: Bun. Sunteţi ministru in Guvernul Romaniei și cred că e important ca romanii să știe dacă dumneavoastră susțineți acele declarații sau nu. Tanczos Barna: Punctul de vedere al nostru a fost exprimat. Incă o dată, nu dorim să exprimăm alte detalii, alte comentarii cu privire la acest lucru. Mulțumesc. Reporter: Dar punctul dumneavoastră de vedere care este? Susţineţi acele declaraţii sau nu? Tanczos Barna: Punctul nostru de vedere a fost exprimat. Reporter: Susţineţi acele declaraţii sau nu? Tanczos Barna: Punctul nostru de vedere este clar exprimat, este in spațiul public. Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Vă rog, să continuăm. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, intr-o solicitare formulată de Realitatea, la care Ministerul Afacerilor Externe a răspuns, ni s-a precizat că nu există un acord intre partea romană și Guvernul de la Budapesta pentru aceste finanțări care se fac. Inclusiv organizația condusă de dumneavoastră a primit finanțări in valoare de milioane de euro, sunt și alte organizații. Anchetele jurnalistice arată că doar persoanele vorbitoare de limbă maghiară au acces la aceste fonduri. Vă rog să ne spuneți care este poziția dumneavoastră și dacă finanțarea pe care ați primit-o prin acea fundație este una legală, in acord cu acordul internațional. Tanczos Barna: Toate finanțările care vin de la Budapesta către asociații sau fundații sunt finanțări legale. In niciun caz nu ar fi acceptat nicio asemenea asociație sau nicio fundație finanțări ilegale. In ceea ce privește destinația acestora, nu doar vorbitorii de maghiară beneficiază de ele, multe dintre ele sunt finanțări pentru investiții de utilitate publică. Toate patinoarele sunt deschise pentru toți care vor să practice hochei sau vor să patineze. Investiția pentru dezvoltarea capacității de intervenție chirurgicală la Spitalul din Miercurea Ciuc este o investiție pentru toți cetățenii Romaniei. Este incorect să spunem că aceste finanțări sunt pentru vorbitorii de limbă maghiară. Reporter: Domnule ministru, MAE a precizat clar că nu există un acord intre partea romană și Guvernul de la Budapesta pentru astfel de finanțări. Dumneavoastră, in calitate de ministru, de președinte al acestei organizații, nu v-ați gandit că ar fi potrivit să așezați lucrurile așa cum trebuie, să existe un acord la nivel internațional? Tanczos Barna: Finanţările, incă o dată, respectă legislația națională, legislația europeană, in niciun caz nu vorbim de finanțări ilegale. Dacă se consideră, la nivel diplomatic, că este nevoie de un acord, cu siguranță acel acord va exista intre cele două ministere, Ministerul de Externe din Romania și Ministerul din Ungaria. Reporter: Din 2018, MAE spune că nu există acest acord și i-a reamintit și omologului maghiar, in iunie, anul acesta, că nu există un astfel de acord pentru finanțările din Transilvania. Tanczos Barna: Dacă este necesar, cu siguranță va exista. Reporter: Bună ziua. Dacă imi permiteți, cateva completări, ce implică o astfel de finanțare? Ce trebuie să indeplinească o fundație care primește astfel de bani de la guvernul maghiar? Tanczos Barna: Finanțările sunt bazate pe cererile care se trimit de către asociații și fundații către entitățile care finanțează minoritățile naționale, minoritatea maghiară din alte state decat Ungaria şi ele se evaluează la instituţiile financiare. Nu ştiu care sunt condițiile, care sunt criteriile pe care le practică toate instituțiile, toate entitățile finanțatoare. Noi am trimis o cerere pentru dezvoltarea sistemului hocheistic, pentru dezvoltarea infrastructurii sportive din județul Harghita și din județele invecinate și am primit finanțare. Reporter: Bun, și in acest context, nu sunteți singurul din UDMR, mai sunt membrii UDMR care fie sunt prezenți in astfel de fundații, fie conduc astfel de fundații. Banii au fost vreodată folosiți și pentru campanii politice sau campanii electorale in timpul alegerilor? Tanczos Barna: Niciodată. UDMR nu a folosit bani din Ungaria niciodată, nu a beneficiat de finanțare niciodată și banii primiți pentru aceste activități nu au fost folosiți niciodată pentru activități politice sau cu scop politic. Reporter: Și o ultimă intrebare: are vreo legătură faptul că UDMR nu a condamnat, ba din contră, a incercat să minimalizeze declarațiile lui Viktor Orban din Romania. Banii care sunt trimişi din Ungaria spre țara noastră pentru minoritățile de aici? Au vreo legătură cele două? Tanczos Barna: In niciun caz. Reporter: Ok. Mulțumesc frumos. Reporter: Bună ziua. Revenind la subiectul declarațiilor deplasate ale domnului Viktor Orban la Tușnad, PSD, prin vocea vicepremierului Sorin Grindeanu, a catalogat rasiste aceste declarații și a solicitat clarificări in ședința de coaliție, şedință care ar avea loc astăzi. Pregătește UDMR clarificări pe acest subiect? Ne puteți da detalii? Tanczos Barna: Vom vedea cand și la ce oră va avea loc ședința de coaliție şi după ședința de coaliție, cu siguranță se vor face declarațiile de rigoare. Reporter: Dar ați pregătit, a pregătit UDMR noi clarificări, noi declarații in plus față de ce avem deja in spațiul public? Reporter: A cerut şi preşedintele Iohannis. Tanczos Barna: Incă o dată, așteptăm coaliția, așteptăm ședința de coaliție, să fie stabilită ora, data la coaliție, dacă se va discuta. Este o discuție care poate să aibă loc fără probleme şi ulterior vom face declarații. Reporter: Am ințeles. V-am spus și eu că este această ședință. Intrebarea era dacă ați pregătit un punct de vedere, noi clarificări, așa cum au fost solicitate. Tanczos Barna: Deci incă o dată, domnul președinte Kelemen vine vineri in țară, coaliția, dacă are loc, o să se discute acolo această problemă. Ulterior se vor face declarații, cu siguranță. Reporter: Deci pană vineri vine domnul Kelemen... Tanczos Barna: Dacă se pune problema acestei discuții, ulterior, partidele din coaliție vor face declarații cu siguranță. Reporter: Deci astăzi nu, spuneți, pană nu vine... Tanczos Barna: Inainte nu avem ce declara. Dan Cărbunaru: Aş vrea doar să reincadrăm un pic discuțiile pe care le purtăm acum, deoarece suntem la Guvern. Nu sunt chestiuni politice aici sau legate de coaliție. Deci v-aş ruga, dacă se poate, să revenim, desigur, desigur... Reporter: /.../ coaliţia de guvernare. Dan Cărbunaru: Desigur. Reporter: Președintele Klaus Iohannis spune așa: Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat. Ce ați aplaudat acolo, domnule ministru? Tanczos Barna: Deci incă o dată, in momentul in care va avea loc această discuție, ulterior, cu siguranță, vom face declarațiile de rigoare. Reporter: Ați vorbit cu domnul președinte despre asta? Tanczos Barna: Domnul președinte Iohannis? Reporter: Klaus Iohannis. Tanczos Barna: Nu, nu. Eu, personal, nu am vorbit cu domnul președinte Iohannis despre această temă. Reporter: Simțiți că trebuie să-i dați niște explicații despre ce s-a intamplat acolo? Tanczos Barna: Explicațiile vor veni după discuțiile de rigoare și, cu siguranță, după discuții vom face și declarații pe această temă. Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Reporter: /.../ Tanczos Barna: Domnul Kelemen pană vineri este in concediu. Pană pe 12 domnul Kelemen Hunor este in concediu. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru informații şi pentru răspunsurile la intrebări, domnule ministru. Il invit alături de noi pe domnul ministru Petre Daea, ministrul agriculturii, pentru a prezenta situația așa cum a constatat-o dumnealui și măsurile pe care deja ministerul de resort le-a luat. Vă rog. Petre Daea: In primul rand, vreau să vă salut și să vă mulțumesc pentru atitudinea dumneavoastră corectă și interesul pe care il manifestați față de un domeniu extrem de important cum este agricultura. Am fost, sunt și voi rămane partenerul dumneavoastră de dialog, indiferent cu ce ocazie, indiferent in ce loc, pentru a desluși intrebările, indiferent cand și de unde vin. In momentul acesta, mă văd obligat să vă prezint intr-o logică a desfășurării fenomenelor din agricultură, in așa fel incat dumneavoastră să puteți opera cu aprecierile necesare și, evident, populația să fie in cunoștință de cauză cu situația din agricultura Romaniei. In contextul acesta dificil pe care il avem privind seceta pedologică, evident că și măsurile pe care le-am luat la Ministerul Agriculturii și, in general, de către fermieri sunt măsuri adaptate situației date, motiv pentru care am socotit necesar să informăm opinia publică exact și la timp cu ceea ce se intamplă in agricultura țării romanești și, in același timp, să punem pe masa de lucru a Guvernului o serie intreagă de acte normative, care să dea răspuns la situația concretă pe care o are țara. In atare condiții, acum, in Romania ne aflăm in situația de a raporta și am făcut-o in ședința de guvern, incheierea recoltării culturii de grau. Am recoltat intreaga suprafață, am spus-o de fiecare dată că voi comunica acest obiectiv implinit atunci cand se află ultima suprafața recoltată, iar producția de pe suprafața respectivă este in magazie și este in grija producătorului și, evident, scutită de deprecieri generate de factori climatici și care pot apărea. Producția pe care a obținut-o Romania la cultura graului asigură consumul integral al ţării și disponibilități pentru export, motiv pentru care intreaga producție care a fost recoltată are trei destinații astăzi: o destinație care inseamnă inmagazinarea și păstrarea in magazii și in depozite bine controlate din punctul de vedere al condițiilor de păstrare, in așa fel incat producția să nu se deprecieze la fermieri, in depozitele pe care le au procesatorii in vederea transformării cantității de grau in făină și apoi pe drumul painii să asigurăm populația și disponibilitățile către export. Am inceput recoltatul la floarea-soarelui. Este pentru prima dată in Romania cand incepem la această dată. Aceasta datorită faptului că, pe de-o parte, seceta pedologică şi temperaturile ridicate au accelerat procesele de coacere, de creştere, dezvoltare şi de maturare a plantei. Am inceput in cinci judeţe. Intreaga producţie care se recoltează va fi destinată depozitării imediate, in aşa fel incat să nu pierdem niciun moment pe care l-am putea valorifica pentru strangerea acestei recolte. Am inceput pe suprafeţele afectate intrucat procesele acestea de coacere, de maturare rapidă se identifică pe suprafeţele unde au fost afectate culturile respective. Cu alte cuvinte, am inceput de acolo unde natura ne-a indicat să facem acest lucru. Aş vrea să fac o aprciere, care merită. Fermierii romani au făcut un efort extraordinar şi fac de fiecare dată eforturi extraordinare. Au făcut un efort extraordinar şi au avut o abordare corectă din punctul de vedere al mobilării cu utilaje şi, in acelaşi timp, al creării de investiţii, ştiindu-se că de-a lungul vremii in Romania se punea următoarea intrebare: avem noi capacităţi de depozitare pentru a păstra in condiţii optime producţia pe care o dă solul? Răspunsul este da. In al doilea rand, avem noi capacitatea mecanică necesară in aşa fel incat să luăm cat mai repede cu putinţă recolta de pe camp, in aşa fel incat să ocolim orice pierdere din cauza factorilor naturali? Răspunsul este da. Şi iată că astăzi, in Romania, prin dotarea an de an a fermierilor cu utilaje de mare performanţă, şi aici o să fac paranteza că intrarea in Uniunea Europeană pentru fermierii romani, pentru agricultura Romaniei a fost un caștig, care se materializează astăzi in producții, in viteze de executare a lucrărilor pe care nu le puteam atinge cu ani de zile in urmă și, in același timp, in păstrarea unui interes formidabil al fermierilor pentru a putea face față condițiilor climatice din ce in ce mai vitrege. Schimbările climatice sunt o realitate, cum o spuneam, și nu o ficțiune. In condițiile acestea, te afli in situația de a da răspuns; cand, cum și in ce fel dai aceste răspunsuri. Cum, cand și in ce fel am pornit imediat de cand am venit in Ministerul Agriculturii, pe trei direcții principale: cum facem față situației in care nu avem precipitații. Iată de ce v-am transmis dumneavoastră și, prin dumneavoastră, populației că obiectivul numărul unu de la Ministerul Agriculturii și obiectivul statal de o importanță deosebită este punerea in stare de funcționare a sistemului de irigații. Pornind de la acest obiectiv, realizand acest concept, al nevoii, al necesității și, in același timp, al rostului pe care il avem fiecare in spațiul acesta administrativ și in cadrul deciziei guvernamentale, am pregătit intr-un timp extrem de scurt și foarte in detaliu Programul Național de Irigații, autorizat prin Hotărarea de guvern 988, care a fost publicată vinerea trecută in Monitorul Oficial, după aprobarea pe care a dat-o Guvernul miercuri. Iată că viteza de reacție nu este nevoie să fie cerută numai de la fermieri, ea trebuie interpretată, acționat și implementat, și in cadrul actului administrativ guvernamental, motiv pentru care vreau să ii mulțumesc domnului prim-ministru pentru operativitatea aprobării actului normativ și pentru operativitatea de a pune in Monitorul Oficial acest act normativ, intrucat este un act normativ foarte valoros, foarte amplu și foarte exact. Este foarte valoros din perspectiva nevoii de a iriga cultura, foarte amplu din punctul de vedere al structurii şi foarte exact din punctul de vedere al obiectivelor. Să știți că există in acest act normativ obiectivele clare pe care trebuie să le indeplinească indiferent cine vine la comanda Ministerului Agriculturii, indiferent. Spun acest lucru, pentru că am repetat-o de foarte multe ori și o fac cu obstinație in interesul pe care il manifest din punctul de vedere al ministrului, că este inadmisibil să intrerupi programe care au o anumită pornire pentru că acesta este răul cel mai mare pentru agricultura ţării. De aceea, in respect faţă de Legea 136, care prevede 1,5 miliarde de euro și care stabilește foarte clar ca target 2,6 milioane hectare, care să fie posibil de irigat pană in 2027, acest act normativ ridicat la forța legii are după sine hotărarea de guvern care stipulează exact și definește in teritoriu cand, unde se află și cand se termină acest obiectiv. Este pentru prima dată cand există la Ministerul Agriculturii un tablou de o asemenea importanță și de o asemenea comandă și exactitate. Oricand este pus și am solicitat colegilor să il facă public, in așa fel incat indiferent unde te duci, cu cine iei contactul, cine te intreabă, ce solicitare ai, să ai această Biblie a nevoii țării pe care să o deschizi, să spui răspunsul este aici. In așa fel incat să nu se facă interpretări de tot felul și din acest punct de vedere am stat la dispoziția dumneavoastră, mass media, și voi sta de fiecare dată pentru a spune exact despre ce este vorba, in așa fel incat să fie definit bine obiectivul. Al doilea obiectiv pe care l-am urmărit imediat a fost acela să facem față situației concrete din țară din cauza secetei și aici sunt două lucruri care au fost puse din punctul de vedere operativ in mișcare și din punctul de vedere al execuției in angajarea tututor acelora care contribuie la activitatea din agricultura ţării romaneşti, plecand de la ministru, pană la ultimul funcţionar in serviciul fermierului şi in serviciul ţării pentru a pune la adăpost bruma de producție pe care o obții, indiferent unde - este a țării, indiferent cat de mică - este a ţării, indiferent de cine o obține - este pentru țară și pentru nevoile ei. Din acest motiv, am pornit pe cele două direcții - operaționalizarea mecanismelor care pot fi in sprijinul fermierilor și aici am prezentat de fiecare dată prin comunicatele de presă și am informat conducerea țării in fiecare zi care sunt lucrurile concrete pe care le-a făcut Ministerul Agriculturii. Iată că din acest punct de vedere dau roade. Am stabilit in prima zi, in momentul in care am intrat la Ministerul Agriculturii, că este nevoie de o decizie legală, cu suport juridic, in așa fel incat să dau libertate fermierului ca in momentul in care se prezintă in fața plantei, să vadă care este destinația culturii respective, in așa fel incat el să nu piardă. Așa se face că am inceput ca suprafețele de porumb care au fost afectate să fie recoltate imediat in momentul in care vegetația mai era activă, in așa fel incat cantitatea de masă verde să fie destinată zootehniei. Și fac aici o precizare, zic eu, care merită să fie făcută de fiecare dată: izvorul succesului este lucrarea terenului. Dacă nu intorci brazda țării, nu ai producție vegetală; dacă nu ai producție vegetală, nu ai zootehnie; dacă nu ai zootehnie, nu ai industrie alimentară; dacă nu ai industrie alimentară, nu ai produse agroalimentare. Petre Daea: De aceea, in consonanță cu acest obiectiv, am urmărit să pregătim anul agricol 2022-2023, deja am inceput la lucrări, la pregătire de terenuri in camp și chiar la executarea unor lucrări, insămanțări - mă refer aici la rapiță pentru că este timpul și este perioada optimă. Aici nu te joci cu timpii de execuție a lucrărilor in camp, iar fermierii știu acest lucru. Motiv pentru care a fost o serie intreagă de pași pe care noi i-am făcut, inclusiv solicitări la Comisia Europeană care a avut răspunsuri pozitive și rapide. Ca aceea in care am solicitat, din cauza situației grele, să putem da subvenția in Romania in cele două tranșe, dar nu in mod egal. Subvenția in țară se dă și banii de la Uniunea Europeană vin ca avans și lichidare. Vine cu 50% in toamnă și cu 50% in primăvară, cand trecem in anul calendaristic următor, dar in același an agricol. Prin solicitarea noastră și aprobarea dată de comisar, Romania are această libertate de a folosi și să i se acorde de la Uniunea Europeană 70% in avans din subvenție, in așa fel incat executarea lucrărilor să fie. Și am pus patru mecanisme in mișcare. Un mecanism care inseamnă Programul De trei ori adeverința de la APIA, in așa fel incat fermierul să poată să se ducă la bancă și să ia in contul adeverinței pe care o are in fiecare an, știind care este valoarea subvenției pe care trebuie să o primească de la Uniunea Europeană. Pe baza acestei adeverințe poate să ia de trei ori valoarea ei ca și credit care este suportat și este susținut ca și garanție de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Și pentru zootehnie e același lucru și foarte important și aștept răspunsul. Sper să fie pozitiv. Reducerea perioadei de retenție la zootehnie. Sigur că o să mă intrebați ce e asta. Evident că vă voi explica spunand așa: in momentul in care depui cererea unică la APIA, și ceri o subvenție anume pentru dreptul care este dreptul comunitar și este dreptul pe care il are fermierul care lucrează și e un fermier activ. Trebuie să ții animalele - astea sunt procedurile europene - din momentul in care ai incheiat depunerea de cerere, care asta inseamnă 15 mai, ești obligat taurinele să le păstrezi in efectiv șase luni și in același loc. Ori, in situația aceasta, cand vegetație nu ai, stabulația liberă te indeamnă să pleci cu animalele după furaje, este un nonsens. Cum să poți să păstrezi animalul acolo unde a fost in faza in care ai depus cererea, știind că te vei intalni cu un an normal de vegetație!? In momentul in care pleacă din zona respectivă, el este lipsit de dreptul de a primi subvenția respectivă. In al doilea rand, ai posibilitatea să scoți din efectivul de animale. Deci dacă ai șase luni de zile inseamnă că din 15 mai pană in 15 noiembrie tu trebuie să stai cu animale toate in spațiul respectiv, toate in efectivul ăsta, să nu le scoți decat pe cele care in mod accidental, datorită unor boli sau datorită unor accidente, cu documente, ies din efectiv. Am solicitat, și săptămana aceasta voi avea răspunsul. De asemenea, sunt pregătit cu actul normativ, pentru ca in momentul in care orice solicitare pe care am făcut-o şi o voi face-o la Uniunea Europeană, ea trebuie să fie foarte bine fundamentată; iar răspunsul nu va intarzia să apară in condițiile in care există fundament cu explicațiile cuvenite și in același timp cu interesul pe care il manifest față de țară și in interesul Uniunii Europene, spunand că să reducem această perioadă de retenție la trei luni. Aceasta este un avantaj formidabil pentru fermieri, este avantajul faptului că poți să te deplasezi, asta inseamnă din 15 august, de poimaine, poți să te deplasezi acolo unde, iată, natura ne dă posibilitatea să reinvie covorul vegetal in așa fel incat să constituie o hrană pentru animale; ne dă posibilitatea să scoatem reformele, pentru că sunt animale care intră intr-un proces de reformă și nu poate să-l mai mențină in producție şi il ia şi-l scoate de la furajare, practic elimină cheltuieli neproductive și un lucru extrem de important este acela că vom crea, pentru prima dată in Romania, posibilitatea să ia și zootehnia animale avans de la 15 octombrie, pentru că, incheind această perioadă de retenție mai inainte, poți să intri in anul bugetar al Uniunii Europene, care incepe din 15 octombrie. Şi spuneam că, alături de aceste măsuri şi aceste obiective formidabile, cu planul acesta de execuție foarte exact la Ministerul Agriculturii, avem al doilea obiectiv extrem de important - și mă bucur că este secretarul de stat aici de la MIPE -, cu care in fiecare săptămană, lunea, impreună cu ministrul Boloș, analizăm posibilitățile concrete, dar lucrand efectiv la Ministerul Agriculturii, pentru a vedea ce bani europeni putem lua din altă parte, astfel incat să accelerăm procesul acesta de revitalizare a agriculturii romanești prin instrumentul acesta de intensivizare a agriculturii, ințelegand aici irigațiile, combaterea fenomenelor negative - și aici am trecut de pragul de ințelegere a utilității, a nevoii și a conceptului pe care să-l lansăm. Am văzut in opinia publică o serie intreagă de interpretări. Eu nu m-am jucat nici cu meseria, nici cu vorba, dar, din nefericire, unii o fac incă; şi e păgubos pentru ţară. Păgubos, pentru că să stai mereu in discuția aceasta: e bine sau e rău, noi pierdem timpul. Sistemele de irigații din Romania, cand au fost creat au fost create pentru un concept excelent, pentru un concerte excelent şi au fost făcute de cei mai mari specialiști ai vremii, cu infuzie de know-how și nu numai de know-how, şi de tehnică, de la ţările dezvoltate in acest sens. Primele sisteme de irigații in Romania au fost create cu ajutorul englezilor. Sigur că acum este altă abordare, dar este pe acest sistem nervos existent in Romania, pentru că avem, pe de o parte, libertatea de a executa lucrările de imbunătățire, care inseamnă reducerea capacității, reducerea consumului de energie, ceea ce se discută; crearea independenței energetice, ceea ce vom face; reducerea pierderilor prin infiltrații, ceea ce facem, și folosirea fiecărei picături de apă pentru plantă, ceea ce vom face. In acest concept nou, lucrăm impreună cu MIPE, pentru a găsi și bani din altă parte nu numai din cei ai bugetului de stat și, evident, avem componenta aceasta de sprijin de la Uniunea Europeană, prin Planul Național Strategic, care inseamnă pentru sectoarele acestea, pentru sistemele secundare, 500 de milioane de euro in exercițiul financiar 2021-2027. Romania, cum spuneam, are efecte distructive sau efectele sunt negative şi din cauza faptului că trebuie să schimbăm, din punct de vedere al conceptului agricol, condițiile date. Am solicitat, şi mă bucur că am avut această ocazie, și astăzi am dat drumul la Ghidul de bune practici, astfel incat de astăzi să se cunoască principalele lucrări care trebuie făcute in Romania ca să nu mai avem pierderi. Pentru că dumneavoastră ați văzut și mi-aţi pus o serie intreagă de intrebări: dar de ce e calamitate, dar de ce nu e, dar de ce aici este vegetație şi dincolo nu e, dar de ce in același perimetru, in aceleași condiții pedoclimatice sunt diferențe de producție. Pentru simplul motiv că din punct de vedere tehnologic nu ne-am ancorat la o situație critică, la factorul critic. Și aici am stabilit cu cei mai buni specialiști, cu Academia de Științe Agricole, cu cei mai buni fermieri din Romania, primul indrumar agricol pe care trebuie să-l urmărească toți. Asta nu inseamnă că in Romania nu avem oameni /.../ și sunt fermierii mari care au obținut producție și iată că am putut să trecem peste pragul acesta de secetă cu o producție care ne asigură liniștea in țară și, evident, posibilitatea de caștig pentru fermieri la cultura graului. Oamenii aceștia știu ce trebuie să facă, dar din nefericire nu toți; și noi trebuie să conștientizăm că pămantul este peste tot și este mana fiecăruia, dar in interesul țării, avand in vedere nevoile pe care le are țara pentru realizarea acestei producții. Cum spuneam, este un bun instrument pe care il vom folosi. Al treilea subiect este legat, și mă bucur că este prezent domnul ministru Tanczos Barna. Am stabilit cu domnia sa să ne intalnim săptămana viitoare, in așa fel incat să proiectăm planul o dată pentru totdeauna. Ce face din punct de vedere al perdelelor forestiere? Dumnealui are bani, noi avem bani, alții au bani, dar trebuie să ii adunăm la un loc și, prin sinergia administrativă și prin acțiunea comună, să ne indeplinim obiectivul, pentru că o să puteți vedea că in anumite zone ale țării, acolo unde au fost și sunt perdele de protecție, starea de vegetație este cu totul alta, iar producțiile sunt cu totul altele. Intr-un cuvant, iată un ansamblu de măsuri! Sigur că energia pe care o am in domeniul acesta și dorința de a fi in folosul țării nu m-ar opri din discursul acesta pentru dumneavoastră, dar dumneavoastră aveți și interesul intrebărilor. M-am uitat și la neliniștea pe care o are purtătorul de cuvant al Guvernului, așa că măsor in stanga și in dreapta poziția dumneavoastră. Mă opresc aici, vă aștept cu intrebări; răspunsurile vi le dau pe loc. Nu evitați nicio intrebare pentru că nu aveți de ce. Dan Cărbunaru: E mai importantă liniștea pe care aţi transmis-o in legătură cu faptul că Romania va avea suficientă producție agricolă in acest an, domnule ministru. Petre Daea: Şi va avea și ulei. Va avea și ulei, liniște, liniște, liniște. Am văzut abordările acestea apocaliptice. Iertaţi-mă! Dan Cărbunaru: Vă rog! Petre Daea: Pentru că sunt ministrul agriculturii şi trebuie să introduc liniștea şi increderea in sector. Am văzut o serie intreagă de abordări din acestea apocaliptice. Cand incepe pe ecranele de televizor că ia foc lanul, că auzi sirenele şi copiii in pantece se sperie. Nu e bine! Vă rog! Reporter: Bună ziua, domnule ministru! E bine că avem producție de grau, insă, potrivit comunicatelor date de reprezentanții fermierilor, agricultorilor, ințelegem că arșița și seceta ar putea injumătăți producția de porumb și floarea-soarelui, fix ceea ce vorbeați și dumneavoastră, și dacă după ce se va termina recoltarea vom avea suficient pentru consumul intern. Să stăm liniștiți? Petre Daea: Nu contrazic niciodată fermierii, pentru că ei se referă la suprafețele pe care le au in exploatație. Nu ii contrazic și sunt mereu aproape de ei. Nu ii contrazic, pentru că aș face un deserviciu profesiei, dar, pe teritoriul Romaniei, situația este diferită de la o zonă la alta. Şi ați văzut ce s-a intamplat și ce prognoze erau la cultura graului.Avem trei județe din toate celelalte, la cultura graului, care au probleme din acest punct de vedere, s-au inregistrat aceste situații deosebit de grele. Nu, cu liniște, e adevărat, pentru că aş ieşi din spaţiul realităţii dacă nu aş spune acest lucru, această secetă a pus mari probleme celor două culturi mari - mari probleme culturilor de prășitoare de primăvară, ințelegand aici porumbul şi floarea-soarelui. Le inventariem, comisiile inventariază această situație - ce inseamnă această inventariere? Se duce comisia cu specialiștii respectivi la fața locului, vede suprafața, se cunoaște de la APIA și au metode suficient de tehnice și rapide, in așa fel incat să cunoască suprafața, fac evaluările la fața locului. M-aţi văzut pe mine m-au văzut in porumb cu știuletele. Păi acela este rodul porumbului și, din știuletele respectiv cu numărul de boabe pe rand și cu numărul de randuri pe ciocălău, a se vedea și explicația următoare, știindu-se masa o mie de boabe la fiecare hibrid in parte, ca fiind o caracteristică a hibridului, care este explozia lui genetică in condițiile date, știi densitatea pe metru in lanul respectiv, ai făcut imediat evaluarea și știi ce producție ai la faţa locului. Cine face o asemenea valoare? O face comisia şi evident o şi verifică, poate să o verifice prin acțiunea de recoltare avand in vedere că o serie intreagă de suprafețe care sunt la ora actuală afectate, şi sunt afectate de secetă, se recoltează. Avem trei situații: avem situația suprafețelor care au fost definitiv compromise, și acestea sunt de regulă in zonele unde nu au căzut precipitații, in afara perimetrelor irigabile și pe terenurile cu drenaj puternic; și a doua situație este aceea că a fost afectată dar nu distrusă in totalitate, mai există producție, vom vedea cat, și a treia situație sunt culturile care nu au fost afectate, fie că suntem perimetrul irigabil şi unde am putut iriga să știți că acolo avem producție peste 10 tone la hectar, și in suprafețele unde, insular, e adevărat, in anumite zone, au căzut precipitații. Mă uitam pe datele pe care le-am avut azi dimineață in tabloul meu de informare și de board la Ministerul Agriculturii că numai in 8 judeţe nu au căzut ploi. Iată o satisfacție pentru noi şi in primul rand pentru fermieri și o stare de confort pentru cei care au animale, in așa fel incat temperaturile acestea și cu umiditate să poată aducă vegetația intr-un stadiu care să-i permită animalului să se hrănească și evident de acolo să putem obține ceea ce iși doresc fermierii și ceea ce noi vedem, și e bine că vedem, şi m-am uitat şi am văzut aceste lucruri in perioada aceasta cand eu plec și o folosesc sambăta și duminica, pentru că atunci am libertatea de mișcare, in restul zilei trebuie să fiu la Ministerul Agriculturii cu lucru efectiv pe proiecte, și iată și colaborarea cu cele două ministere care inseamnă muncă zilnică, muncă in fiecare zi, să putem face ceea ce trebuie, in așa fel incat să fim cu toții siguri de rezultatele muncii și să beneficiem de ele. Vă rog! Reporter: Domnule ministru, aș avea o intrebare tot pe acest subiect. Există discrepanțe foarte mari, domnule ministru, referitor la suprafețele cultivate cu porumb afectate de secetă. Potrivit ministerului, sunt 49.000 de hectare, fermierii reclamă că sunt peste 500.000, deci peste 10 ori mai mult. Petre Daea: Nu contrazic aceste date; și să vă spun de ce nu contrazic. Fenomenul de secetă este un fenomen evolutiv. Noi, acum, in momentul acesta, toate comisiile care au fost, din acest punct de vedere formate şi ca răspuns la fermieri, fac aceste determinări. Datele pe care le vedeți dvs acolo sunt date culese din teren, după incheierea documentelor necesare. De aceea, o să puteți observa in fiecare zi, ieri au fost 250.000, astăzi este 284.000, maine s-ar putea, nu spun ce cifră că nu am de să ştiu, dar pe cea pe care o inregistrez urmare a măsurării și comunicării. Eu nu pot să dau plantă moartă inainte de a avea documentele. Deși, rețineți, pentru noi toți, și pentru mine și pentru oricare dintre noi, vedem că această secetă pedologică, și a spus-o și ministrul Mediului, este pe toată țara, ea afectand in grade diferite, de aceea și procesele verbale se fac pe grade diferite: compromitere total, afectare in procent de 30, 40, 50, 60% sau pur și simplu nu a fost cazul, cum v-am explicat pană acum. Reporter: Deci este atat de greoi... Este mai greoi procesul, să inţeleg, pentru că diferenţa este foarte mare. Petre Daea: Nu, nu. Este și greoi din punct de vedere... Vă dați seama că in momentul in care intr-o comună cer 7-10 fermieri, să zicem, prin...Aşa, 100 de parcele, trebuie să le vadă pe fiecare in parte; aici nu işi permite nimeni să pună semnătura pe actul normativ in care spune domnule, depreciere, pentru că acelea sunt documente oficiale, documente oficiale care trebuie să fie opozabile celor care au contract, terților, trebuie să fie opozabile Agenției de Plăți și Intervenție in Agricultură, pentru că altminteri nu primesc subvenția. Ele trebuie să fie opozabile chiar in condițiile in care au contracte cu banca, pentru că au credite și atunci spune: domnule, dar dacă a fost factorul de forță majoră... Da, care? Păi care l-a zis cutare pe la televizor. Nu! Dăm documente, tată. Dăm documente ca să vedem aceste lucruri. Documentele acestea se fac in baza Hotărarii de Guvern 557 din 6 august 2016. Vă rog! Mulțumesc! Dacă nu am fost explicit, mai spun o dată. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Spuneați că avem acum un grau recoltat in cantități mai mici, dar de o mai bună calitate. In condițiile acestea am putea să ținem mai mult grau pentru noi, pentru consum propriu și să fie diminuate cantitățile pentru export? Petre Daea: Ministrul Daea are un obiectiv foarte clar: să asigure hrană ţării, să pună intr-un confort corect fermierii, ca să poată să lucreze şi să işi cantărească deciziile in funcție de aceste obiective; motiv pentru care in momentul in care s-a incheiat sezonul graului, am stabilit foarte exact care este balanța produsului. Nu există un instrument altul decat acela de a stabili ce trebuie să faci in țară, știind ce ai, care e destinația producției și ce decizii trebuie să iei. Motiv pentru care, pe baza acestei balanțe, in fiecare marți, la Ministerul Agriculturii, la orele 10:00, este intalnire cu cele trei verigi importante ale producției, valorificării și in același timp și al inregistrării producţiei, şi anume: producători, comercianți, procesatori. In fiecare marți, ministrul cunoaște exact unde s-a dus producția, ce se face cu ea in așa fel incat să asigurăm, cum spuneam, cele două obiective formidabil: interesul țării și confortul pe care trebuie să il aibă fermierii și evident și procesatorii, știindu-se şi aici vă dau o informație care merită să fie transmisă, pentru procesatori, și anume aceea de a-i ține alături intr-un confort financiar prin măsuri pe care noi le administrăm la Ministerul Agriculturii, in așa fel incat ei să poată să răspundă la comandă socială, cu alte cuvinte să asigure painea țării și o asigură. Vă rog! Reporter: Nu mi-aţi răspuns, domnule ministru, la intrebare. Avem asigurat graul.. Petre Daea: Da. Reporter: Pentru consumul intern? Dar asta inseamnă, pe de altă parte, avand in vedere cantităţile recoltate mai mici, şi o diminuare la export? Petre Daea: Nu, nu! Ascultaţi... In niciun caz nu va merge graul la export... Va merge cel care depășește nevoile țării, in niciun caz altul. Păi nu pot să las Romania fără grau și să mă duc să caut pe la alții grau. Sub nicio formă! Reporter: Şi aveţi estimări in acest sens, pentru că știm că la export contractele se fac cu multe luni inainte. Petre Daea: Nu, nu. Reporter: /.../ Petre Daea: Nu, sunt atent eu. Eu sunt atent, știu exact, știu exact ce inseamnă contracte incheiate in derularea lor, nu mă găsesc nepregătit, de aceea mă şi trezesc dimineață mai devreme. Reporter: Şi atunci care sunt estimările dumneavoastră, apropo de şedinţă pe care o ţineţi in fiecare marţi la ora 10:00? Petre Daea: Obiectivele mele? Reporter: Nu, nu. Care sunt estimările dumneavoastră... Petre Daea: Veniţi intr-una din zile și este publică. Şi vă rog să mă credeți că nu inchid ușile, dimpotrivă, estimările mele sunt cele legate de... Reporter: Estimări legate de export... Petre Daea: Estimările mele sunt stabilite pe... nu-s estimări; sunt stabilite pe baza datelor pe care le am de la structuri. Ce inseamnă structură in Ministerul Agriculturii? Eu știu in fiecare zi, să știți ce vă spune Petre Daea: știu in fiecare zi ce kilogram de grau iese afară. Reporter: Și, pană acum, care sunt aceste... sau, mă rog, cum arată datele? Petre Daea: E, nu vreau să vă transmit eu informațiile acestea exacte, pentru că nu vreau să intru in piață și vreau doar să știți că e pe maini bune balanța și pe decizii cumsecade, corecte, bine asigurate distribuția. Nu o să vedeți de la mine cifrele acestea, pentru că nu vreau să dau posibilitatea unor interpretări care pe mine m-ar putea duce intr-o situație in care să nu fie bine pentru piață. Eu vreau să fie bine pentru piață, vreau să fie bine pentru țară, vreau să fie bine pentru fermieri, vreau să fie bine pentru procesatori, toată lumea, dar fiecare cu treaba lui. Reporter: Atunci o ultimă intrebare și verificare. Petre Daea: Vă rog! Reporter: Aveți semnale că unii fermieri nu și-ar putea indeplini, să zicem, condițiile din contract, avand in vedere producția mai redusă la grau? Petre Daea: Nu am aceste semnale. Am semnalele pentru că, de regulă, fermierii... Deci, eu v-am spus că am realizat o producție care asigură confortul economic al fermierilor. Deci, la o producție la care s-a gandit fiecare fermier și face planul, cu excepția a trei zone. Și v-am spus-o: Vrancea, Buzău și Galați. Sunt zonele unde pierderile de recoltă la grau nu le creează acum confort necesar pentru preluarea procesului. Aici lucrurile vor sta intr-un alt sertar al analizei mele și al sprijinului, in același timp, in funcție de situație. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Petre Daea: Vă rog! Reporter: Referitor la producția de grau pe anul acesta, ne puteți spune in procente față de anul trecut cu cat este mai mică? Petre Daea: Vă dau un procent, dar imi ingăduiți să o fac săptămana viitoare și să vă dau și cantitatea exact? Reporter: Păi nu v-am intrebat cantitatea, v-am intrebat un procent. Petre Daea: Știu, știu. Este ca și cum vreți să introduceți mingea in plasă prin spatele porții. Eu sunt pregătit și pentru acest răspuns și vă spun: este mai mică decat anul trecut. Ea este intre 15 și maxim 18% față de anul trecut. Reporter: Mai mică cu 15-18%, dacă am ințeles bine. Petre Daea: Da, da. Reporter: Da. Mulțumim! Și, referitor la pregătirea anului agricol 2022-2023, aveți in vedere să sprijiniți creșterea suprafețelor de plante, de culturi cu plante tehnice? Mă refer la in și canepă, in special. Petre Daea: Foarte bună intrebare. Excepțională din acest punct de vedere. Am de gand să schimb multe din acest punct de vedere și o fac cu ajutorul oamenilor care prin proba exemplului pot să fie instrumentele mele de succes și in același timp, cu specialiștii și cu Academia de Științe Agricole. Plecand de la trei obiective: primul este că Romania are condiții prielnice pentru culturi tehnice care pot să valorifice o anumită categorie de sol, intr-un areal destul de intins și prin care să caștigi. Al doilea este acela că insăși clima te indeamnă să faci anumite modificări. Al treilea, ele sunt chemate de regulă agronomică, in care asolamentul te obligă să intri cu anumite culturi, cu anumite specii, in așa fel incat să valorifici: pe de-o parte solul, pe de altă parte condițiile de mediu și pe de altă parte, evident, să te inscrii pe o cerere din ce in ce mai mare a pieței cu perspectiva de valorificare a producției. Vă rog! Reporter: Domnule ministru, o intrebare aș mai avea... Petre Daea: Incă o dată. E, v-ați mutat. Reporter: Da, m-am mutat Petre Daea: N-are nimic, eu nu mă mut. Reporter: Spuneaţi dvs mai devreme că va fi dată subvenţia agricolă anul acesta in avans 70%... Petre Daea: Da... Reporter: ... pentru fermieri. Petre Daea: Nu, avansul va fi in procent mai mare... Reporter: Avansul va fi de 70%. Petre Daea: Nu in avans, deci avansul va fi 70%. Reporter: Ok. Cam cand va fi avansul plătit? Petre Daea: După 15 octombrie, incepand cu 12:00 noaptea. Reporter: Am inţeles. Petre Daea: /.../ ştiţi comportamentul meu. Reporter: Vă intreb asta pentru că erau discuţii in urmă cu vreo trei săptămani in coaliţie de a da intreaga subvenţie in avans, tocmai pentru a-i ajuta pe fermieri in contextul problemelor cauzate de secetă. S-a renunţat la această idee? Petre Daea: Nu cunosc acest procedeu, şi nu vreau să vă contrazic nici pe dvs., nici pe cei care au spus acest lucru. Eu ştiu regulile pe care le avem de la UE, pe care le respect şi trebuie să le respectăm, in aşa fel incat să putem lua banii de la Uniune. Să ştiţi foarte clar şi eu v-am spus-o foarte clar aici, pentru Romania, pentru agricultura Romaniei, un caştig intrarea in UE. Păi noi luăm, şi vă spun eu acum... 2,6 miliarde euro de la UE au intrat pană acum in Romania. Păi sunt puţini aceştia, banii? Nu. Şi le luăm pe reguli, respectand proceduri, respectand termene, respectand condiţiile, intr-un cuvant, intr-o regulă acceptată, construită de Romania, că este parte la UE şi beneficiară a deciziilor pe care le iau. Şi ştiţi foarte bine, iar eu, cel care vă vorbeşte, am pilotat o perioadă de şase luni de zile structura de la UE, ca preşedinte la Consiliul de miniştri la Agricultură, iar acolo codecizia este elementul fundamental in tratatul de funcţionare al UE. Din acest punct de vedere, regulile trebuie respectate şi, sigur, pot să vii cu alte mecanisme, care să te aducă la un confort, asta e altă judecată, dar, din acest punct de vedere, ca regulă a UE instituită in procedurile de care spuneam, asta trebuie respectată. Putem să venim cu alte... dacă, evident, vointa politică există şi construcţia mecanismului dă posibilitatea aceasta. Vă mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule ministru. Le mulţumesc şi colegilor din presă pentru intrebările adresate. Vă reamintesc că alături de noi se află şi doamna secretar de stat Carmen Moraru. Vă mulţumesc, domnule ministru... Petre Daea: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Şi vă mulţumesc şi pentru faptul că aţi făcut trecerea către tema de afaceri europene, pe componenta de fonduri europene, pe care doamna secretar de stat o va prezenta in continuare. După cum ştiţi, in ultimele zile au fost o serie intreagă de programe de finanţare importante aprobate la nivelul Comisiei Europene. Doamna secretar de stat in cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene va prezenta detalii in acest sens. Vă rog. Carmen Moraru: Bună ziua! In această săptămană, au fost aprobate două scheme de ajutor de stat de către Comisia Europeană. Prima schemă de ajutor de stat finanţează un proiect de sprijinire a proiecţiei de hidrogen din surse regenerabile, care este finanţat din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 6, pentru care minister coordonator de reforme este Ministerul energiei, şi chiar astăzi schema de ajutor de stat... prima schemă, scuzaţi-mă, este de 149 de milioane de euro şi a doua schemă de ajutor de stat este in valoare de 358 de milioane de euro, este pe politica de coeziune pentru actuala perioadă de programare, 2014 - 2020, are o valoare de 358 de milioane de euro şi se derulează prin Programul Naţional Competitivitate. Este mult aşteptată măsură 4.1.1. pentru susţinerea IMM-urilor afectate de COVID, retehnologizare, pentru refacerea capacităţii de rezilienţă a IMM-urilor. Pentru această schemă de ajutor de stat, valoarea proiectelor este intre 50 şi 500.000 de euro, proiectele care pot fi depuse, desigur. Ghidul aferent acestui apel a fost deja pus in consultare pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Estimăm ca din 16 august să putem deschide prenotificarea sau inscrierea firmelor pe platforma IMM Recover, pe 23 august să deschidem apelul pentru aceşti beneficiari potenţiali şi ne aşteptăm ca undeva la sfarşitul lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie, să putem semna contractele de finanţare cu beneficiarii. Precizez că această sumă de 358 de milioane de euro este REACT - FEDR şi, desigur, dacă vom inregistra solicitări foarte numeroase, există posibilitatea sau există mecanismul de supracontractare pe care şi Programul Operaţional Competitivitate il are, prin Ordonanţa 40 şi, desigur, vom mări alocarea. Pentru Ministerul Energiei, pentru programul sau apelul pentru producţia de energie verde din hidrogen, apelul este deschis, pe site-ul proiectepnrr.gov.ro. Inţeleg că ghidul este lansat. Din cate am discutat cu colegii de la Ministerul Energiei, există interes pentru acest proiect. Valoarea maximă a grantului este de 50 de milioane de euro, de aceea a durat ceva pană ce această schemă de ajutor de stat a fost aprobată de către Comisia Europeană, ea a fost transmisă, a fost prenotificată la inceputul anului acesta şi, prin discuţii susţinute şi permanente intre Ministerul Energiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Comisia Europeană, DG Competition şi SG RECOVER, am reuşit să obţinem aprobarea şi transmiterea deciziei Comisiei Europene pentru aprobarea schemei de ajutor de stat. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult pentru aceste informaţii, doamna secretar de stat. Dacă aveţi intrebări pentru dumneai, dacă nu, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă şi voi continua cu prezentarea principalelor decizii pe care astăzi Guvernul Romaniei le-a luat, in cadrul şedinţei. Aprobarea proiectului de lege privind ratificarea acordului de imprumut, in valoarte de 600 de milioane de euro şi a unui acord privind asistenţa financiară nerambursabilă de 24 de milioane de dolari intre Romania şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ambele aferente primei finanţări programatice pentru politici de dezvoltare, pentru creştere verde şi incluzivă. Cele două acorduri au fost semnate la Bucureşti la 19 iulie anul curent, in baza aprobărilor anterioare la nivelul Guvernului şi preşedintelui Romaniei, finanţările urmand să asigure implementarea unor acţiuni asociate reformelor urmărite in cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi pentru gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă din Ucraina. Finanţările sunt grupate pe doi piloni: consolidarea incluziunii şi administrării fiscale, incluzand acţiuni care implică răspuns la criza umanitară in domenii precum sănătate, educaţie, asistenţă socială, locuire, ocupare, reforma pensiilor, eficientizarea cheltuielilor şi reforma fiscală. Totodată, vor asigura finanţarea susţinerii decarbonizării şi rezilienţei climatice, incluzand o serie de acţiuni legate de domenii precum energie regenerabilă, creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi păduri. Totodată, printr-un memorandum, s-a luat decizia introducerii unei scheme de ajutor de minimis care să sprijine dezvoltarea durabilă a intreprinderilor care activează in industria producătoare şi a recuperării materialelor, pentru a creşte astfel competitivitatea produselor realizate in Romania. Vorbind despre alte măsuri importante luate astăzi in guvern, aş vrea să vă spun cate ceva despre operaţionalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică. Prin hotărarea aprobată astăzi, se reglementează aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea in sistem pilot, cele privind operaţionalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică, dar şi condiţiile in care se poate dispune, potrivit legii, obligarea unei persoane de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere. Conform Legii 146 din 2021, această monitorizare electronică se aplică in primă fază in sistem pilot, incepand cu data de 1 octombrie 2022 pană cel mai tarziu la data de 31 decembrie 2025, pe durata aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, respectiv ordinului european de protecţia in cazul in care Romania este un stat emitent. Cateva detalii legate de etapele implementării acestui program. Intr-o primă etapă vor fi achiziţionate 964 de kituri de monitorizare, in valoare de 14,3 milioane de lei, urmand ca treptat, pană in 2025, să ajungem la 15.000 de dispozitive de monitorizare, in valoare totală de 240 de milioane de lei. Aceasta este valoarea totală a acestui program. Tot astăzi, Guvernul a aprobat nota de fundamentare pentru necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții HeliPol. Acest proiect va conduce la creșterea gradului de siguranță și securitate pe infrastructura rutieră, prin implementarea unui concept de acțiune integrată sol-aer și intărirea capabilităților Poliției Romane de a monitoriza și gestiona traficul rutier. In cadrul proiectului urmează a fi achiziționat un elicopter cu autonomie de zbor de cel puțin 120 de minute și un alt elicopter cu autonomie de zbor de cel puțin 240 de minute de către Inspectoratul General de Aviație, dar și de 200 de unități de mobilitate terestre, care vor fi echipate după nevoile Poliției Romane, la care se adaugă un hub satelitar, terminale VSAT și autospeciale de comunicații. Valoarea totală a acestei investiții este de 293.000.000 de lei, iar finanțarea acestora se va realiza din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Astăzi aș vrea să vă semnalez și faptul că Guvernul a aprobat alocarea din fondul de intervenție aflat la dispoziția sa, suma de 9,5 milioane lei pentru executarea in regim de urgență a unor operațiuni de dragare a fluviului Dunărea și a altor lucrări specifice, pentru a inlătura starea de risc generată de situația hidrologică critică actuală. Această măsură este necesară pentru a amenaja şenalul navigabil și a asigura condițiile minime de navigație pe Dunăre, pe sectorul comun romano-bulgar, intre kilometrii 610 şi 375 și pentru reducerea riscului de blocaj a traficului și timpilor de așteptare. Din perspectiva pregătirii anului școlar, aș vrea să vă spun că astăzi Guvernul a aprobat bugetul pentru implementarea programului pentru școli al Romaniei in anul școlar 2022-2023 la aproximativ 563.000.000 de lei, acest buget cuprinzand și ajutorul alocat conform deciziei comisiei din cadrul FEGA pentru repartizarea definitivă a ajutorului din partea Uniunii către statele membre pentru fructe și legume in școli și pentru lapte in școli pentru perioada 1 august 2022 - 31 iulie 2023. Este vorba de decizia comisiei de a cuprinde și ajutorul din partea Uniunii pentru preșcolarii și elevii din Ucraina, ajutor acordat pentru fructe, legume, lapte de consum și produse lactate, dar și măsuri educative aferente. Bugetul va fi utilizat după cum urmează: aproximativ 90 de milioane de lei pentru acordare gratuită de fructe și legume și aproape 38 de milioane de lei pentru măsuri educative, alte 189 de milioane de lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum și produse lactate, fără adaos de lapte praf, și alte 38 de milioane de lei pentru derularea de măsuri educative, la care se adaugă 207 milioane lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație. In total, de acest program vor beneficia 1,9 milioane de preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial, numărul total de beneficiari, incluzand și cei 2.648 de preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial ucraineni strămutați in Romania și care deja sunt integrați in sistemul nostru de invățămant. Vă rog, dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Bună ziua. Despre proiectul de monitorizare a agresorilor prin brățările electronice, aș dori să ne explicați cum un proces de digitalizare, de informatizare, practic, presupune angajarea a peste 6.000 de polițiști. Informația apare in nota de fundamentare, chiar in acest an ar fi nevoie sau in prima etapă ar fi nevoie de peste 600 de ofițeri și agenți. Care e logica? Adică digitalizăm, dar angajăm mii de polițiști. Dan Cărbunaru: Suplimentarea numărului maxim de posturi asta nu inseamnă neapărat angajare. Am mai avut cumva această discuție, cand a fost vorba de o suplimentare de posturi, nu inseamnă neapărat angajarea lor. Pornește de la cei 497 de ofițeri de poliție și 5.637 de posturi de agenți de poliție, astfel incat să poată fi asigurat personalul specializat, selecționat și pregătit să execute astfel de atribuții, care inseamnă supraveghere, intervenție in situația generării unei alerte in cadrul acestui sistem. Practic, componenta tehnică, cea care este in proces de achiziție, asigură suportul pentru a semnala eventualele incălcări ale restricțiilor formulate la adresa persoanelor care poartă acest dispozitiv, urmand ca agenți specializați să gestioneze aceste semnale. Reporter: E ciudat. Dan Cărbunaru: Nu contest dreptul dumnevoastră de a interpreta ceea ce spun eu, dar incercam să vă explic de ce un dispozitiv... Reporter: Cată vreme statul i-a atenționat, noi... cineva a făcut o neregulă, a incălcat ordinul, nu poate să trimită pe cineva sau să știe prin GPS să transmit datele? Ştie unde e respectivul, trimit pe cineva și-l iau de acolo. De ce e nevoie de suplimentare atat de mare a numărului de polițiști? Dan Cărbunaru: Repet, nu este vorba de angajări, ci de suplimentare de posturi... Reporter: E acelaşi lucru. Dan Cărbunaru: ... iar rațiunea care stă in spatele unui corp de specialiști, care să poată gestiona tipul acesta de semnal tehnic insoțit și de intervenție, de regulă, persoanele care poartă astfel de dispozitive au nevoie de măsuri de supraveghere. Ca atare, și personalul specializat in acest sens urmărește acest semnal și procedează ca atare. Reporter: Puteți să repetați sau să ne spuneți anul acesta concret, ce... Dan Cărbunaru: Desigur. Reporter: ... ce se va cumpăra, cate dispozitive, cate brățări, cate posturi ar urma să fie suplimentate doar in acest an? Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am acum, in anul acesta sunt alocate 32 de milioane de lei, din care pentru mașini, echipamente și mijloace de transport 14 milioane de lei, pentru 964 de kituri există o valoare pentru fiecare kit de 14.875 de lei. De asemenea, pentru infrastructura hardware și software necesară administrării acestor mijloace sunt alocați 17 milioane de lei. Reporter: Sistemul acela SIME sau nu știu, e operaționalizat sau urmează o licitație și... adică e timp pană in octombrie să devină operațional totul? Dan Cărbunaru: Proiectul la acest moment implică stabilirea aspectelor tehnice de funcționare in sistem pilot. Este prima etapă, așa cum vă spuneam. Aceste lucruri vor reglementa modalitatea de funcționare a sistemului, dezvoltarea acestuia astfel incat să permită afișarea in sistemul informatic geografic din cadrul sistemului unic național pentru apeluri de urgență 112 a datelor de localizare aferente dispozitivului electronic de supraveghere, purtat de persoana care se află sub supraveghere, respectiv ale celui purtat de persoana protejată in momentul declanșării alerte. Capacitatea sistemului de a permite incărcarea și utilizarea aceleiași hărți utilizate in sistemul geografic este, de asemenea, avut in vedere in această primă etapă a proiectului. Reporter: Repet, e in funcțiune acest sistem, care ar trebui să transmită către sistemul 112 datele de localizare sau urmează o licitație... Ştiți? Adică dacă e operațional, e implementat sistemul ăsta? Dan Cărbunaru: Este prima etapă. Asta incercam să vă spun că de la 1 octombrie... Reporter: Păi da, prima etapă, nu poate funcţiona... ceva... Dan Cărbunaru: Pană la 1 octombrie, vor fi așezate toate detaliile necesare pentru a funcționa partea pilot a acestui sistem, care pornește de la 964 de kituri, ajungand pană in 2025 la 15.000. Reporter: Şi caţi poliţişti sau cate posturi ar urma să fie anul acesta create in Poliţia Romană aveţi? Dan Cărbunaru: Pentru acest an, nu am date legate de posturi care să fie create. Proiectul prevede, la acest moment, achiziționarea celor 964 de kituri și crearea bazei la care să se conecteze tocmai pentru a derula această etapă pilot. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat ieri că e ferm convins că se va face o remaniere. E și premierul la fel de convins? Dan Cărbunaru: Aș vrea să vă aduc aminte faptul că o primă evaluare a echipei guvernamentale a avut loc după cele 7 luni de guvernare, iar partea de evaluare a ministerelor de linie și a miniștrilor din Guvernul Romaniei este un proces continuu. Ca atare, pe măsură ce această evaluare identifică sau nu nevoia unei remanieri, aceasta se va produce. Reporter: Dar nu o exclude premierul. Dan Cărbunaru: Nu am date la acest moment legate de o activitate de remaniere, dar pot să vă confirm că evaluarea miniștrilor și a ministerelor pe care le conduc este un proces continuu. Reporter: Bună ziua! O să continuu subiectul pe care l-a abordat colegul meu mai devreme. Inseamnă că o să avem și după rectificarea bugetară o analiză a ministerelor, pentru că ne-am uitat in datele apărute: in rectificarea bugetară sunt ministere care, de exemplu, nu au tăiat cei 10 % pe care i-a spus atat premierul, cat și ministrul finanțelor. Ne putem aștepta la o nouă analiza ministerelor și a miniștrilor? Dan Cărbunaru: Reducerea cheltuielilor cu 10 % este un obiectiv pe care Guvernul Romaniei și l-a asumat și ca atare, fiecare minister trebuie să-l indeplinească. In privinţa... Reporter: Puteți garanta că fiecare minister va reduce? Dan Cărbunaru: Datele privind rectificarea bugetară, sigur, noi avem la acest moment datele privind execuția bugetară, care generează și premisele unei rectificări pozitive, așa cum a anunțat și premierul Romaniei, insă din perspectiva datelor regăsite ca atare in rectificare, aceste date vor fi prezentate in zilele următoare de Ministerul de Finanțe și acolo veți regăsi și parametrii la care vă referiți. Reporter: Toate ministerele vor reduce cei 10%? Dan Cărbunaru: Ministerele care fac parte din Guvernul Romaniei. Reporter: Altele nu cred că avem in Romania. Dan Cărbunaru: Asta spuneam și eu. Reporter: Pe de altă parte, Guvernul, pană in momentul de față, deși sunt foarte multe primării in țară, inclusiv sectorul 5, nu a demarat alegerile locale parțiale, la primăriile in care nu mai avem primari. De ce și cand am putea să vedem astfel de alegeri? Dan Cărbunaru: Cu siguranță, in momentul in care vom avea date in acest sens, le vom comunica. Reporter: In sectorul 5 a fost dat ordinul din partea prefectului incă de acum o lună pentru a fi organizate aceste alegeri. A fost vacantat postul. De ce această intarziere? Dan Cărbunaru: Voi verifica și cu ajutorul colegilor de la Comunicare vom prezenta explicațiile pe care le solicitați... Reporter: Cand? Dan Cărbunaru: După ce inchidem briefingul de presă. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb dacă s-a luat vreo decizie la nivelul ... in ședința de Guvern de astăzi legată de echipa de comunicare de la Ministerul Sănătății. Ştim că acolo unul dintre liderii coaliției de guvernare a cerut ca acea echipă să fie demisă și doi: care ar fi punctul de vedere al Guvernului legat de indemnul ministrului Alexandru Rafila ca populația să ridice cat mai repede, pană la urmă, din farmacie acele pastile de iod. Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu! Premierul Romaniei a comunicat in cadrul şedinţei de guvern, şi acea parte a fost chiar transmisă live, un element extrem de important, și anume faptul că toate datele pe care le avem la acest moment, atat cele pe care instituțiile de profil din Romania, cat și cele ale partenerilor noștri din zona europeană sau internațională ni le furnizează, de altminteri acest lucru a fost confirmat și de ministrul Mediului ceva mai devreme, nu există depășiri ale valorilor și motive de ingrijorare legate de ceea ce se intamplă in acest moment, dar şi pe fondul preocupărilor internaționale care există in legătură cu efectele agresiunii militare ruse din Ucraina. Desigur, este nevoie de măsuri de precauție, iar statul roman şi-a luat măsurile necesare, incluzand aici și modul in care populația ar trebui protejată in funcție de evoluțiile din Ucraina. In privința echipei de comunicare de la Ministerul Sănătății, este o decizie pe care ministrul de resort o are la indemană, iar din perspectiva nevoii de a informa cetățenii romani in legătură cu ce se intamplă acolo, atat CNCAN, cat şi Ministerul Mediului informează zilnic sau ori de cate ori este nevoie in legătură cu situația reală din teren. Deci putem să-i asigurăm pe romani in acest moment, a făcut-o deja, repet, și premierul Romaniei, că nu există nicio problemă semnalată nici in țară și nici in afară de partenerii noștri, iar măsurile de protejare a populației pe care Guvernul le-a luat sunt active și au capacitatea de a oferi răspunsul necesar. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb despre acea ordonanță prin care salariile bugetarilor sunt majorate cu un procent cuprins intre 15 și aproximativ 50%, anumite categorii de bugetari. Cand ar urma să fie această ordonanță adoptată și cum justifică guvernul necesitatea adoptării acum, in plină criză, a unei asemenea ordonanțe, pentru că pe noi, de exemplu, ne-a surprins foarte multă nota de fundamentare faptul că dacă nu va acorda guvernul această majorare, anumiți bugetari ar ajunge in risc de sărăcie extremă. Dan Cărbunaru: Nu am avut pe masa Guvernului in ședința de astăzi acest act normativ și desigur, ca de fiecare dată atunci cand am avut acte normative de prezentat, ele au fost explicate şi ați primit și răspunsuri la intrebări din partea inițiatorilor, chiar in briefingurile de presă ale Guvernului. Deci la acest moment nu aș putea comenta... Reporter: Dar in ce stadiu este? A primit avize, cand ar urma să fie adoptat? Dan Cărbunaru: Putem verifica, dacă doriți, stadiul acestui act normativ... Reporter: Da... Dan Cărbunaru: ...şi colegii de la Comunicare vă pot ţine la curent. Reporter: Mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări, v-aş mulţumi foarte mult și vă doresc o zi bună tuturor! 2022-08-10 14:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_guvern_10.08-6.jpgDeclaraţii susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și alți membri ai Executivului, la începutul ședinței de guvernȘtiri din 10.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-alti-membri-ai-executivului-la-inceputul-edintei-de-guvern1660122623Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Au trecut patru ani de la protestul din 10 august in care oameni nevinovați au căzut victime unor violențe nejustificate. Vreau să dau garanția și să asigur că actuala coaliție de guvernare garantează dreptul la liberă exprimare și că niciodată nu vom permite ca astfel de proteste să degenereze in violențe. Garantez, de asemenea, de la nivelul guvernului, că vom pune la dispoziția justiției tot ceea ce este necesar, astfel incat dosarul de investigare a celor intamplate să poată fi dus la capăt. Astfel, cei care sunt vinovați de evenimentele petrecute in urmă cu patru ani să răspundă in fața legii. Doresc, de asemenea, să subliniez că jandarmeria reprezintă o instituție fundamentală in arhitectura statului și că are menirea principală să asigure tot ceea ce este necesar pentru siguranța cetățeanului, iar cei care se fac vinovați de exces sau abuz in exercitarea atribuțiilor funcționale trebuie să fie trași la răspundere in conformitate cu prevederile legale. In ultimele zile, pe fondul evenimentelor din Ucraina, din zona centralei nucleare de la Zaporojie, au existat o serie intreagă de date și informații referitoare la pericolul pe care il poate reprezenta un eveniment la această centrală. Pană in acest moment, vreau să asigur și să dau, de asemenea, garanții cetățenilor că nu avem date care să justifice niciun fel de ingrijorare. Monitorizăm permanent toate datele legate de mediu și suntem in permanentă legătură cu autoritățile europene de specialitate, precum și cu partenerii noștri din Ucraina. De asemenea, pot să spun că instituțiile statului au luat măsuri și sunt pregătite permanent să informeze in timp util și avem luate toate măsurile pentru protejarea populației. In ceea ce privește agenda guvernamentală de astăzi, o să continuăm să discutăm pe marginea rectificării bugetare. Sunt in continuare in derulare analizele la nivelul fiecărui minister. La Ministerul Finanțelor s-a realizat inchegarea tuturor datelor legate de execuția bugetară pe primul semestru. Avem perspectiva unei bune funcționări a tot ceea ce inseamnă serviciile publice oferite cetățenilor și plata drepturilor sociale, precum și finanțarea programelor și schemelor de ajutor de stat destinate susținerii economiei. Şi, de asemenea, din cifrele pe care le-am avut la dispoziție și din discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru Caciu, a reieșit foarte clar posibilitatea să suplimentăm cu un miliard de lei bugetul schemei de ajutor de stat dedicat investițiilor importante in economie și, in felul acesta, avem posibilitatea să ajungem la un buget de 7,4 miliarde de lei, așa cum ne-am propus prin programul Sprijin pentru Romania. Sigur, există in continuare demersuri, astfel incat, prin deciziile pe care le vom lua, să asigurăm, intr-un termen cat mai scurt, punerea in transparență a rectificării bugetare. Domnule ministru, dacă avem date noi legate de modul in care se derulează rectificarea. Adrian Caciu: Domnule prim-ministru, așa cum s-a şi anunțat, rectificarea va fi una pozitivă. Prioritatea, in această rectificare, o au măsurile pe care guvernul le-a luat, măsurile din pachetele de sprijin pentru economie și de cetățeni, acoperirea acestor pachete sau a acestor măsuri pe următoarea perioadă a anului. Avem o execuție a primului semestru pozitivă, cu depășirea elementelor de program și atunci, evident, există această posibilitate de suplimentare. A fost, evident, analizată și situația la ceea ce insemna angajamentul de reducere la bunuri și servicii, la toți ordonatorii de credite s-a operat această diminuare. Angajamentele au fost păstrate de către ordonatori, așa cum au fost asumate in guvern, iar după ce vom face ultima analiză impreună cu Ministerul Energiei cu privire la elementele schemelor de sprijin acordate consumatorilor casnici şi noncasnici, rectificarea cred că va fi putea fi pusă in dezbatere publică și probabil aprobată, sperăm săptămana viitoare. Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur, aici sunt aspectele care sunt legate de valoarea compensațiilor pe care le asigurăm de la nivelul bugetului de stat pentru creșterea prețului la energie și la gaze. Doresc să subliniez că, așa cum ne-am angajat, vom continua să menținem măsurile de protejare a cetățenilor; de asemenea, menținem măsurile de protejare a serviciilor publice esențiale, a tot ceea ce inseamnă derularea activităților in spitale, in școli, in toate instituțiile statului, așa cum am menționat și, de asemenea, vom continua să susținem activitatea din industria alimentară și IMM-uri. Sunt sectoarele de activitate cu pondere substanțială in bugetul de stat. Totodată, doresc să fac mențiunea că ne aflăm deja la jumătatea intervalului de timp prin care am asigurat acea decizie de compensare a creșterii prețului la carburanți. Putem să identificăm faptul că, incă din momentul in care s-a luat această decizie, prețul la carburant a scăzut. Ca atare, la sfarșitul lunii septembrie vom avea evaluarea completă a măsurii pe care am luat-o la nivelul guvernului, măsură care a fost foarte bună, in sensul in care am putut cu toții să observăm impactul pe care l-a produs in reglarea prețului la carburanți. In continuare ne confruntăm cu problemele generate de seceta pedologică. Sunt probleme care, iată, impactează in aprovizionarea cu apă a cetățenilor in diferite localități, in diferite regiuni din țară și, de asemenea, sunt problemele pe care seceta le-a generat in agricultura din Romania. Am discutat să continuăm identificarea de soluții, astfel incat să putem să asigurăm extinderea măsurilor in vederea dezvoltării sistemului de irigații atat din fonduri europene, cat și din fonduri de la bugetul de stat și, de asemenea, măsuri de asigurare și de compensare pentru fermierii afectați de această secetă. Ştiu, dle ministru, că deja au fost puse in aplicare aceste măsuri prin care subvenția sau derularea Programului De trei ori subvenția a inceput deja să devină activ. Au fost semnate deja primele contracte. Vă rog să ne faceți o actualizare a situației cu toate demersurile și măsurile care trebuie luate in continuare. Petre Daea: In primul rand, vreau să vă mulțumesc, domnul prim-ministru, pentru sprijinul acordat. Decizia dumneavoastră 415 acum a generat acel organism interministerial care iși desfășoară activitatea pe baza programului stabilit, cu regulamentul pe care l-a aprobat, in așa fel incat să luăm măsurile operative care se impun in așa fel incat să prevenim efectele negative, in situația aceasta critică pe care o avem la nivelul țării. Urmare a acestor măsuri, am putut atenua anumite situații punctuale la nivelul țării, dar mai mult decat atat, am putut creiona cu sprijinul, zic eu, colegilor din minister conceptul unitar de abordare in perspectiva sistemului de irigații, a combaterii efectelor negative privind lipsa de apă din sol. Din acest punct de vedere, vreau să mulțumesc colegului Boloș, pentru că săptămanal, timp de cateva ore lucrăm cu echipa domniei sale, astfel incat să identificăm și alte surse de susținere a sistemului de irigații. Știm foarte bine că dvs. ați aprobat săptămana trecută programul de reabilitare a sistemului de irigații cu fonduri de la bugetul statului, care se inscriu in limita de 1,5 miliarde euro. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, am aprobat, domnule ministru, și sunt foarte de acord inclusiv cu activitățile pe care le desfășurați săptămanal. Luni, am discutat cu domnul ministru Boloș și a făcut o informare legată de activitățile pe care le derulați in comun, astfel incat să putem să avem intreg tabloul măsurilor pe care trebuie să le luăm, coordonat la nivelul Guvernului in acest sens, atat, așa cum spuneam, atat din fondurile de la bugetul de stat cat, și din fondurile europene, care ne sunt de mare folos in această direcție. Petre Daea: O informație pe care merită să v-o aduc acum in atenție și să vă informez, domnule prim-ministru: am incheiat recoltatul la grau in toată țara și avem producția necesară pentru consumul intern și pentru export, cifra exactă vă voi comunica-o săptămana viitoare, atunci cand am pe masă toate informațiile autorizate in sensul transmiterii acestora pe bază de semnătură, astfel incat informarea să fie corectă, exactă și la timp. Important este că am inceput acum in cinci județe să recoltăm floarea-soarelui. Recoltăm suprafețele care au fost afectate de secetă pentru că ele au ajuns la maturitatea de recoltare ca să nu inregistrăm nicio pierdere, iar drumul florii-soarelui este spre unitățile de procesare. O să vă informez și o să vă prezint programul pe care dumneavoastră l-ați dispus vis-a-vis de susținerea industriei alimentare, astfel incat să putem procesa cat mai mult in Romania și să avem valoarea adăugată pe care trebuie s-o valorificăm in interesul țării și, evident, in sprijinul fiecărui fermier și, in mod deosebit, a unităților de procesare. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru! Tot legat de secetă, astăzi o să aprobăm și acea hotărare de guvern prin care asigurăm fondurile necesare, astfel incat procedura de dragare a Dunării să se finalizeze și, desigur, să asigurăm șenalul navigabil, fără a exista pericolul blocării traficului, ținand cont de faptul că este nevoie de fluidizarea traficului, inclusiv pe această cale. Ceea ce doresc să subliniez, vorbind despre fondurile europene, este foarte important ca in continuare, prin colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să asigurăm un grad cat mai mare de absorbție. Deja sunt aprobate o serie intreagă de programe și avem obligația să ne coordonăm cu toți responsabilii in domeniu, astfel incat să putem să folosim cat mai eficient acești bani, pe de-o parte. Pe de altă parte, este important să continuăm să asigurăm atenția cuvenită investițiilor din bugetul propriu. Să nu uităm că ne-am asumat asigurarea unui buget consistent, a celui mai consistent buget de investiții din bugetul de stat și fiecare minister are obligația și responsabilitatea să monitorizeze și să se asigure că investițiile se derulează, fiind singura soluție in actualul context prin care putem să asigurăm echilibrul economic și financiar și, desigur, protejarea locurilor de muncă, fiind cat se poate de evident, din cifrele pe care le avem pană in acest moment, că măsurile pe care le-am luat s-au dovedit a fi eficiente, in sensul in care putem să constatăm că am avut atat o creștere economică, cat și creștere la bugetul de stat, rectificarea fiind una pozitivă. Vă mulțumesc! 2022-08-10 12:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-10-12-10-29big_agenda.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții autorităților publice locale din județul VranceaȘtiri din 06.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-dupa-intalnirea-cu-reprezentantii-autoritatilor-publice-locale-din-judetul-vranceaGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după intalnirea cu reprezentanții autorităților publice locale din județul Vrancea [Check against delivery] Cătălin Dumitru Toma, președinte al Consiliului Județean Vrancea: Bună ziua! Mulțumesc foarte mult că atata curs invitației noastre la această conferință de presă pe care o ținem la sediul Consiliului Județean Vrancea ca urmare a vizitei domnului președinte, domnului premier la evenimentul de la Mărășești pe care l-am organizat astăzi și căruia chiar ii mulțumesc pentru prezență. Nu o să vorbesc eu prea mult, doar să vă spun că am avut o discuție aplicată pe tot ceea ce inseamnă proiectele majore ale județului Vrancea, pe nevoi, rectificare, pe ceea ce ne doare pe noi, cei din administrație, și avem susținerea, avem ințelegerea și cu siguranță, și asigurarea fondurilor necesare in limita disponibilă, cum se face și la rezoluţie, ca ordonatori de credite. Domnule președinte, domnule premier, dumneavoastră sunteți invitatul. Incă o dată, mulțumesc pentru prezență! Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație. Vă mulțumesc pentru organizarea ceremonialului de la Mausoleul Mărășești. Este o activitate la care am participat și voi participa de fiecare dată, pentru că este locul de aducere aminte pentru noi toți și pentru generațiile viitoare despre jertfa pe care au făcut-o inaintașii noștri pentru că noi astăzi să ne putem bucura de tot ceea ce avem. Este locul unde fiecare dintre noi, pentru moment, avem nevoie de reflecție și să ne gandim la ceea ce inseamnă sacrificiu, la ceea ce inseamnă patriotismul, la ceea ce inseamnă unitate, la ceea ce inseamnă voința pentru idealurile naționale. Am desfășurat și activitatea la sediul Consiliului Județean Vrancea, unde ne-am intalnit atat cu președintele Consiliului Județean, cat și cu prefectul județului Vrancea. Ulterior ne-am văzut cu o parte dintre primarii comunelor din județul Vrancea, reușind să avem un dialog cat se poate de aplicat pe demersurile care s-au intreprins la nivelul guvernului, pe demersurile care stau pe masa autorităților locale și, desigur, problemele și aspectele care trebuie rezolvate. Am luat act de problemele pe care le creează seceta pedologică. Am văzut, de altfel, pe traseul către Focșani, cum arată culturile. De altfel, la nivelul Guvernului am dat dispoziție să se inființeze acel Comitet interministerial. La ședința de guvern de săptămana aceasta, ministrul agriculturii a prezentat o suprafață de aproximativ 200.000 de hectare care este afectată pană in momentul de față. Activitatea este in derulare permanentă, urmand ca pe baza datelor și analizelor la fața locului să putem să identificăm toate suprafețele și să luăm, de asemenea, măsurile pe care Ministerul Agriculturii le va propune. De asemenea, am discutat problemele care țin de finanțările pentru derularea proiectelor pe fonduri europene, am ținut să discut cu autoritățile locale și să fac mențiunea nevoii de a impulsiona tot ceea ce poate să insemne inscrierea și derularea programelor din fonduri europene, pentru că acestea sunt la dispoziție. Există in momentul de față o atenție cat se poate de sporită, practic, atragerea de fonduri europene, creșterea atragerii de fonduri europene in prima jumătate a anului este cat se poate de concludentă in acest sens. Este, totuși, nevoie de o colaborare mai stransă și mai aplicată intre autoritățile locale și Ministerul Fondurilor Europene, precum și celelalte ministere care derulează programe prin fondurile europene in sprijinul autorităților locale. Şi, desigur, au fost aspecte care țin de unele probleme punctuale legate de termie in municipiul Focșani, ințelegand că structura locală de aici este in insolvență, deși a derulat un proiect prin care să poată să se producă energie prin cogenerare. In prezent nu a reușit să depășească momentul și am convenit să găsim o soluție in comun cu Ministerul Energiei, astfel incat să ne asigurăm că in această iarnă, cetățenii municipiului Focșani vor beneficia de agent termic. Intrebări? Reporter: Pentru că tot ați menționat despre situația Societății de Termoficare, care ar fi variantele luate in calcul? Nicolae-Ionel Ciucă: Dintre soluțiile pe care le-am discutat, este clar că cea mai la indemană este ca această societate să-și ducă tot parcursul pe insolvență pană la capăt, după care reinființarea unei alte societăți care să poată să preia tot ceea ce ține de responsabilitatea asigurării agentului termic la nivelul municipiului Focșani. Sigur, sunt aspectele tehnice pe care autoritățile locale, impreună cu Ministerul Energiei, pot să le rezolve ținand cont că există deja discuții preliminare in acest sens. Reporter: Au fost și niște alocări financiare anul acesta destul de consistente venite de la Ministerul Dezvoltării. Vor mai veni și alți bani? Nicolae-Ionel Ciucă: Au fost și alocări consistente, au fost deja și cateva elemente de progres, ținand cont de faptul că societatea a inceput să producă energie și să vandă energie. Practic, am ințeles că o parte dintre fonduri au fost recuperate și vorbeau de 2,4 milioane pe care deja au reușit să le realizeze. Și, sigur, prin această alocare bugetară se vor putea asigura fonduri, astfel incat să rezolvăm problema. De aceea, am zis că este nevoie de detalii tehnice pe care autoritatea locală, impreună cu Ministerul Energiei, să le acopere și, bineințeles, Ministerul Dezvoltării. Reporter: Va fi sau nu declarată stare de calamitate din cauza secetei in județul Vrancea? Nicolae-Ionel Ciucă: Aștept propunerea de la Ministerul Agriculturii in directă coordonare cu autoritățile locale. Reporter: Și legat de aceeași problemă, ce sume luați in calcul pentru acordarea de despăgubiri fermierilor aplicanți? Nicolae-Ionel Ciucă: Sumele vor fi stabilite in momentul in care vom avea suprafața totală afectată. Reporter: Cum va fi rectificarea pentru UAT-uri? Ați spus că ați vorbit despre situație. Nicolae-Ionel Ciucă: Am vorbit despre rectificare, aceasta este, așa cum spuneam, una pozitivă. Aici doresc să subliniez că in cursul săptămanii viitoare ea va fi făcută publică, va fi pusă in transparență la Ministerul Finanțelor. Sunt aspectele care țin, așa cum au solicitat și o parte dintre reprezentanții autorităților locale, de continuarea programelor deja aflate in derulare, care au fost momentan oprite din cauza acestei creșteri de prețuri la materialele de construcții și neexistența fondurilor de cofinanțare. Este un aspect care a fost luat in calcul la revizuire, la nivelul Ministerului Finanțelor, și in momentul in care vom avea toate datele legate de ceea ce trebuie să facem in continuare pe partea de compensare a prețurilor la energie, după ce avem o lună inchisă, luna aprilie, pentru că nu am putut să finalizăm toate aceste demersuri ale rectificării, pentru că dorim să vedem cat ne costă compensarea pe luna aprilie, furnizorii nereușind să le furnizează pană in acest moment facturile, să putem să inchidem o lună complet. Reporter: Legat de problema rezerviștilor voluntari, cum apreciați demersurile derulate pană acum, şi-au atins scopul? Nicolae-Ionel Ciucă: Din discuțiile avute, primul demers pe primul proiect de lege, numărul a fost absolut mic față de schimbările pe care le aveam la vremea respectivă, s-au produs modificările legislative in sensul motivării celor care ar putea să opteze pentru un astfel de demers. Din ceea ce am ințeles, in momentul de față există un număr de trei-patru ori mai mare decat cel care se realizase in baza primei forme a legii. El nu și-a atins obiectivul și probabil că din ceea ce am discutat, este nevoie de mai multă comunicare și mai multă prezentare a tot ceea ce inseamnă un astfel de demers, care sunt beneficiile, care sunt activitățile, care sunt, practic, modalitățile de a putea să te inscrii pentru un astfel de statut. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună! 2022-08-06 13:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-06-02-15-36big_9.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia comemorativă de la Mausoleul Eroilor din MărășeștiȘtiri din 06.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-comemorativa-de-la-mausoleul-eroilor-din-mara-e-tiGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia comemorativă de la Mausoleul Eroilor din Mărășești [Check against delivery] Domnule consilier prezidențial, Domnule general șef al Statului Major al Apărării, Domnule președinte al Consiliului Județean, domnule prefect, Onorate autorități locale, Distinși invitați, Dragi militari, In urmă cu 105 ani, locul in care ne aflăm astăzi era un teritoriu răvășit de tragedia războiului. Aici, militarii romani au dat cele mai grele bătălii din Primul Război Mondial. Aici, existența unei intregi națiuni a stat in cumpănă și, tot aici, intreaga națiune s-a unit definitiv pentru a-și decide soarta. După istoricele bătălii de la Soveja, Oituz, Mărăști și Mărășești, din vara anului 1917, Romania nu doar că nu a fost scoasă din război sau din istorie, ci a făcut istorie, a făcut posibilă implinirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Visul de veacuri al romanilor a fost posibil prin sacrificiul celor care au căzut pe acest front, prin ravna cu care au rezistat și au luptat pentru fiecare palmă de pămant. Istoria este bogată doar atunci cand o inţelegem, invățăm din ea și o respectăm. Momentul istoric pe care il comemorăm astăzi este definitoriu pentru națiunea romană și are o profundă insemnătate pentru toți romanii, oriunde s-ar afla pe acest pămant. In plan militar, la Mărășești romanii au dus un război de apărare impotriva unui agresor. Intr-un moment excepțional, in care existența statului roman era amenințată, romanii au arătat unitate și determinare impotriva unui dușman mai puternic și mai bine organizat. In plan simbolic, Mărășești nu este doar expresia unui sacrificiu suprem in fața unui destin care de multe ori a fost nedrept cu romanii. Mărășești exprimă o trăsătură națională pe care nu trebuie să o uităm niciodată și pe care trebuie să o cultivăm - Intru Slava Eroilor Neamului, așa cum scrie pe frontispiciul Mausoleului de aici, de la Mărășești. Mă refer mai exact la capacitatea romanilor de a rezista, de a persevera și de a triumfa in cele mai grele momente ale existenței noastre ca națiune. Mausoleul de la Mărășești este mai mult decat un omagiu adus eroilor neamului. Locul pe unde NU SE TRECE, este piatra de hotar a istoriei, pentru care Măriuca Zaharia și-a dat viața, la doar 12 ani zicand: - Vreau să fac și eu ceva pentru țara mea. - Pe aici nu se trece este deviza cu care generalul Eremia Grigorescu și-a insuflețit ostașii la Soveja, Oituz, Mărăști și Mărășești. A rămas in istorie ca o definiție a destinului nostru istoric și național, care ne indeamnă să onorăm sacrificiul suprem pentru Neam și Țară. Ne obligă să nu renunțăm niciodată să credem in victorie, chiar și atunci cand pare indepărtată, să invățăm că visurile comune se indeplinesc prin unitate și voință de neclintit! Doamnelor și domnilor, Războiul este cea mai mare tragedie prin care poate trece un popor. Nu departe de granițele noastre, un alt popor rezistă eroic in fața unei agresiuni nejustificate, greu de ințeles și cu consecințe și mai greu de evaluat. Odată declanșat, acest război al Rusiei impotriva Ucrainei a influențat și va influența de acum inainte viața noastră și toate marile decizii. Acest război are un impact uriaș in plan politic, economic și social. Ne aflăm intr-un nou moment de cumpănă istorică. De modul in care gestionăm acum crizele generate de acest conflict armat depind viitorul și bunăstarea noastră viitoare. Din fericire, nu suntem singuri. Apartenența Romaniei la Uniunea Europeană reprezintă garanția stabilității economice, iar apartenența la NATO reprezintă garanția siguranței și securității noastre. Vreau să fiu cat se poate de clar cu privire la un aspect esențial: Romania a ales drumul său. Este parte a civilizației occidentale. Este un stat democratic, care a făcut eforturi uriașe să ajungă un partener de incredere in randul societății occidentale. Nu vom părăsi acest drum, pentru că este drumul nostru istoric. In astfel de momente, avem nevoie să exprimăm cu tărie valorile in care credem și pe care le impărtășim alături de țările partenere. Cu aceeași perseverență a inaintașilor noștri avem obligația să rezistăm astăzi pentru a proteja și a imbogăți valorile democratice impotriva acțiunilor și a discursurilor radicale, populiste sau revizioniste. Ele urmăresc să genereze ură și violență in cadrul societăților libere. Au ca scop să divizeze și să anuleze capacitatea noastră de mobilizare in fața provocărilor. Doamnelor și domnilor, In urmă cu un secol, Romania s-a salvat și s-a intărit in urma jertfei supreme a soldaților romani, care ne-au lăsat moștenire pilda iubirii de țară. Ne-au lăsat moștenire lecția speranței, a increderii și a indarjirii de a rezista și de a triumfa in fața unui destin dificil. O parte din acea determinare care a făcut posibilă existența Romaniei ca stat unitar trebuie să o regăsim astăzi in fiecare dintre noi, indiferent dacă trăim in țară sau in străinătate, indiferent de credințele noastre personale și indiferent de diferențele de opinie dintre noi. Este datoria noastră să cinstim și să protejăm ceea ce s-a caștigat prin jertfă: libertatea de a ne decide soarta. Acum, in numele eroilor noștri, trebuie să protejăm această libertate cu perseverență și indarjire, pentru a onora trecutul și pentru a ne asigura viitorul. Dumnezeu să ii odihnească pe cei căzuți și să ii ocrotească pe romani! Cinste și Onoare memoriei Lor! 2022-08-06 09:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_3985.jpgPrim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat prima întâlnire din 2022 a Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă Știri din 03.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-nicolae-ciuca-a-prezidat-prima-intalnire-din-2022-a-comitetului-interdepartamental-pentru-dezvoltare-durabilaGalerie foto Reuniunea Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă convocată de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, pentru analizarea stadiului implementării Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă a Romaniei 2030. In cadrul ședinței a fost avizat setul indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă. - Dincolo de instituții și legislație care sunt specifice pentru activitatea guvernamentală, dezvoltarea durabilă este mai ales despre calitatea vieții, despre oameni. Pentru a reuși ceea ce ne-am propus este nevoie de viziune, de strategii, de planuri de acțiune puse in practică printr-o rețea inter-instituțională și corelate altor două ancore de perspectivă: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și aderarea Romaniei la OCDE, cea mai puternică organizație economică. Sistemul de monitorizare și raportare dezvoltat prin acțiunile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ne ajută să acționăm eficient și să avem o imagine mai clară inclusiv in privința impactului reformelor și proiectelor finanțate din diferite fonduri internaționale, ceea ce este foarte important mai ales in condițiile in care investițiile pe care le vom susține in perioada următoare din Programul Național de Redresare și Reziliență și din exercițiul financiar european 2021-2027 sunt la un nivel record pentru Romania , a declarat Nicolae-Ionel Ciucă. Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă a fost inființat la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ca parte a cadrului instituțional pentru implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă aprobată in 2018. Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a reiterat importanța monitorizării indicatorilor și a realizării de politici publice bazate pe date. - Romania este unul dintre statele care a făcut pași hotărați pentru implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Cadrul inter-instituțional pe care l-am creat este apreciat la nivelul celor mai importante organizații internaționale cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizația Națiunilor Unite care ne-a și premiat anul trecut pentru inovare și eficientizarea administrației publice. Intr-adevăr, avem incă multe decalaje de recuperat in ceea ce privește valorilor anumitor indicatori, cum ar fi in zona de educație unde rata de părăsire timpurie a școlii este 15% aproape dublu față de media europeană. La altele, spre exemplu ponderea energiei regenerabile in consumul final suntem la un procent de aproximativ 25%, cu cateva procente peste media europeană de 22%. Foarte important este să avem o imagine clară a punctului in care ne aflăm, să ne stabilim clar obiectivele și să măsurăm impactul acțiunilor noastre astfel incat să avem intr-adevăr un prezent și un viitor sustenabil, a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely. Pe ordinea de zi au fost și următoarele subiecte: Codul Roman al Sustenabilității - un instrument de raportare pentru companii pe model german ce vine in sprijinul utilizatorilor care se află in căutarea de bune practici in domeniul sustenabilității Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă pentru ocupația - expert dezvoltare durabilă - 150 de persoane vor finaliza cursul post-universitar in toamnă, iar pană in 2026 prin Planul Național de redresare și reziliență este urmărită atingerea țintei de 2000 de persoane formate. Strategia națională privind economia circulară, care va fi adoptată pană la finalul lunii septembrie. 2022-08-03 14:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_2861.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 3 augustȘtiri din 03.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-3-august1659519971Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului Romaniei, organizat la finalul ședinței de guvern, care doar ce s-a incheiat. Alături de noi se află domnul ministrul al energiei, Virgil Popescu, domnul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, și domnul ministru Laszlo Borbely, care coordonează departamentul de dezvoltare durabilă și, pentru inceput, aș vrea să-l invit alături de mine pe domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, recent intors din Statele Unite. Vă rog, domnule ministru. Virgil Popescu: Mulțumesc. Da, astăzi, in ședința de guvern am aprobat proiectul de lege cu privire la transpunerea Directivei 2018/1581 a Comisiei Europene, o directivă care va modifica Legea 85/2018 a rezervelor obligatorii de țiței ale Romaniei. Practic, transpunem directiva europeană, am solicitat procedură de urgență Parlamentului pentru a putea a fi aprobată cat mai repede, Romania fiind intr-o procedură inițială de punere in intarziere. Practic, directiva modifică metoda de calcul a obligațiilor de stocare, fiecare stat membru avand o obligație de stocare a rezervelor energetice, a rezervelor de țiței. Practic, se stabilește o uniformitate la nivelul Uniunii Europene, in sensul că stocurile minime se constituie cel mai tarziu la data de 1 iulie a fiecărui an calendaristic și se mențin in mod continuu, o perioadă de 12 luni calendaristice, pană la data de 30 iunie a anului următor, o operativitate in stabilirea și verificarea lunară a numărului de zile de indeplinire a obligației de stocare și dispunerea de măsuri operative pentru completarea nivelului minim de stocuri, dacă este cazul, precum și majorarea la 1.000 de tone a pragului de la care se introduce obligația constituirii și menținerii stocului. Este o lege obligatorie, care intră in preocuparea continuă a guvernului, cu privire la asigurarea stocurilor de țiței și produse petroliere a Romaniei și a obligației sale, ca stat membru in Uniunea Europeană. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți intrebări pentru domnul ministru al energiei. Reporter: Bună ziua. Dacă ne puteți spune, pană la urmă, dacă s-a inceput lucrul la Ministerul Energiei pentru acel plan, astfel incat să reducem consumul cu 15% de la data de 1 august. Virgil Popescu: Evident că lucrăm la Ministerul Energiei la acest lucru, dar ar trebui să facem niște distincții. In 26 iulie s-a aprobat in consiliul de miniștrii al energiei acest nou regulament european, care incepand cu 1 august dă dreptul voluntar fiecărui stat membru să facă o posibilă reducere cu 15%. De la voluntar la obligatoriu se va trece in condițiile in care Comisia Europeană va lua o decizie de a ridica nivelul de stare de alertă la nivel european dacă trei state membre solicită acest lucru Comisiei Europene. Deci nu vorbim de o reducere cu 15%. Nu vedem in acest moment motive pentru a reduce cu 15%. Gradul de umplere al depozitelor noastre a depășit 59%, suntem la 59,48%, respectiv un miliard 823 de milioane de metri cubi de gaze naturale. In același regulament se spune că există niște grade de flexibilitate, adică dacă se depășesc țintele intermediare, ținta noastră intermediară la 1 august era de 46%, diferența se scade dintr-o posibilă reducere. Se scade, de asemenea, dintr-o posibilă reducere, cantitatea de gaze naturale aferente clienților neenergetici la nivelul anului 2021. Nu vedem in acest moment de ce ar trebui să avem o reducere, fiind vorba de o reducere voluntară /.../. Reporter: Cand ne puteți spune cand va fi gata acest plan pană la urmă al Romaniei? Virgil Popescu: Se lucrează la acest plan. Așteptăm in continuare de la Comisia Europeană modul de calcul, pentru că in regulament nu a fost precizat. A rămas că in două-trei săptămani de zile Comisia Europeană trimite statelor membre modul de calcul al acestei reduceri. Cand avem și modul de calcul, noi lucrăm in paralel, suntem in contact permanent cu reprezentanța de la Bruxelles, cu atașații noștri pe energie și cu cei din DG-Energy și lucrăm impreună. Reporter: Și doi. Dacă aveți cumva vreo analiză la Ministrul Energiei sau intenționați să faceți pe suprataxarea profiturilor companiilor. Virgil Popescu: Suprataxarea profiturilor nu este in obiectul de activitate al Ministerului Energiei. Taxele și impozitele sunt in arealul altui minister. Nu ne suprapunem competențele. Nici nu am avea de ce să facem. De altfel, cred că astăzi in ședința de guvern ați văzut, premierul a rugat Consiliul Concurenței, ANR, Ministerul Energiei, ANAF să se uite pe piața zilei următoare dacă există tranzacții speculative cu privire la prețul energiei. Reporter: Şi ultima mea intrebare, dacă imi permiteți. In ce stadiu suntem cu plățile către furnizori pe acea ordonață de urgenţă? Virgil Popescu: Absolut toate plățile care au venit de la autoritatea de reglementare sunt plătite sau sunt pe circuitul de plată, pentru că sunt verificate de către autoritatea de reglementare. Estimăm că ne vom inchide pe schema de compensare in noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, deci practic pe prima schemă de compensare, in jur de două miliarde și jumătate, trei miliarde, cu sub bugetul pe care l-am estimat. Toţi aceşti bani au venit practic din dividendul suplimentar al Hidroelectricii. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Estimarea pentru ce ar putea să insemne decontările pentru anul acesta, că tot vă intreba Alex de ce s-a intamplat pană in martie? Ştiu, nu s-a depus incă cererile, ințeleg, pentru aprilie. Virgil Popescu: Au inceput să se depună cererile pe luna aprilie. Așteptăm să finalizăm luna aprilie, care probabil va fi in perioada imediat următoare, ca să vedem ce am estimat față de realitatea lunii aprilie, după care vom lua o decizie. Vom veni și vom spune public. Dar, haideți să vedem... Au inceput depunerile de o săptămană de cereri pe luna aprilie, aceeași procedură, pe platforma autorității de reglementare. Ele sunt verificate și apoi ce este verificat ne este transmis spre plată. Reporter: Şi procedura la asta ce inseamnă, că Ministerul Finanțelor, acum la rectificarea bugetară, nu trimite niște bani către Ministerul Energiei astfel incat să aveţi pană in noiembrie? Virgil Popescu: Vom avea cu certitudine pe rectificarea bugetară o parte din bani pentru a face plățile pentru lunile care urmează, din aprilie, mai, iunie. Reporter: Şi acea estimare cu 40 de miliarde făcută de ANRE... Virgil Popescu: Nu ştiu de unde... Reporter: Asta vreau să vă intreb şi eu, s-a redus după aia la 20 de miliarde. Ce s-a intamplat de fapt acolo, adică pană la urmă cum vă explicați aceste cifre care au fost...? Virgil Popescu: Eu nu am văzut acest lucru, nu mă intrebați pe mine pe alte speculații. Reporter: Dar la minister aveţi cumva o estimare cat ar putea să ne coste anul acesta toate aceste decontări către furnizori? Virgil Popescu: Estimările bugetare sunt făcute de către Ministerul de Finanțe. Reporter: Da, dar acum e strict de dumneavoastră și dumneavoastră o să faceți plăţile. Virgil Popescu: O să vedem luna aprilie și o să vedem estimarea lunii aprilie față de realitatea lunii aprilie, să zicem așa, estimatul față de realizatul lunii aprilie. Reporter: Şi in opinia dumneavoastră, acea discuție legată de reglementarea pieței se va discuta in coaliție și veți participa cu siguranță. Cum ar putea să fie tranșat, adică există loc in acest moment incat să interveniți mai mult in piață acum, cat este valabilă această ordonanță sau din aprilie, cum? Virgil Popescu: Deci, această ordonanță este in vigoare, prețul la gaze naturale este un preț reglementat. Ce inseamnă preț reglementat? Inseamnă că producătorii au obligația, scrie in ordonanță, să vandă la un preț anume, respectiv 150 de lei, deci l-am reglementat către furnizorii clienților casnici. L-am reglementat deja. Mai mult, producătorii au obligația să vandă cu 250 de lei gazul natural către producătorii de energie electrică și termică. Și acolo este reglementat pentru clienții casnici. Avem deja pe gaze naturale o piață reglementată. Reporter: Și, atunci, de ce social-democrații insistă cu această... Ei vor să meargă mai departe cu ideea de reglementare intreagă a pieței. Virgil Popescu: Nu, nu, vorbim de piața energiei electrice, iar eu am spus că este o decizie pur politică a coaliției și o să discutăm in coaliție. Reporter: Domnule ministru, social-democrații iși doresc ca această reglementare a pieței energiei și gaze să intre in vigoare din septembrie. Este posibil procedural acest lucru? Virgil Popescu: Eu am mai spus, reglementarea pieței, după o eventuală decizie politică, nu o face guvernul. Este făcută de către Autoritatea de Reglementare in Energie. Așa scrie in lege. Reporter: Dar ea ar putea să aibă loc in septembrie, mai sunt doar cateva luni... Virgil Popescu: Vă rog să intrebați... Reporter: Dumneavoastră, ca ministru, ați susține această variantă? Virgil Popescu: Eu susțin orice decizie politică pe care coaliția o ia. Reporter: Aș mai vrea să vă rog să ne spuneți cat timp ne-ar ajunge gazele pe care, in momentul de față, le avem in depozit. Știm că avem in jur de 57% gaze in depozit. Ce inseamnă acest lucru, dacă ținem cont de consumul pentru lunile de iarnă? Cat acoperim? Virgil Popescu: 59,48%, am spus inainte, este in dimineață aceasta cifra, un miliard 828. Mergem intr-un ritm accelerat cu stocarea gazelor naturale, ținta la 1 august era 46%, ținta la 1 septembrie era 57%, deja suntem la 59,48%. Depășim și cifra din luna septembrie. Estimez că la 1 noiembrie vom avea peste 80% gaze naturale, ceea ce ne va asigura confortul iernii. Am văzut că premierul a spus aseară și am spus-o de fiecare dată: romanii nu au de ce a se teme că nu vom avea gaze naturale in această iarnă. Reporter: Domnule ministru, ce inseamnă, concret, aceste cifre pentru oamenii de acasă? Cate luni de consum ar putea acoperi, dacă ne gandim totuși la o iarnă ca cea a anului trecut? Virgil Popescu: Păi, haideți să luăm un calcul. Am avut anul trecut două miliarde 400 de milioane, adică aproape 80%, din trei miliarde, 80% in depozite, și am rămas după această iarnă cu 700 de milioane in stoc. Cred că v-am răspuns la această intrebare. Reporter: Totuși, Romania incearcă să cumpere in continuare gaz. Spre deosebire de anul trecut, cat de mari sunt costurile, pentru că in momentul de față nu se mai vorbește despre prețul la care il cumpărăm, ci pur și simplu țările europene vor să găsească gaz pe piață. Virgil Popescu: Prețurile sunt pe cotațiile internaționale. Ele sunt publice și le vedem de fiecare dată, iar negocierile sunt pur comerciale intre companii. Reporter: Spre deosebire de anul trecut, cat de mari sunt? Cat de mult plătește statul roman acum? Virgil Popescu: Statul roman nu are contracte la nivel statal, companiile romanești au contracte, iar companiile au contracte, credeți-mă, care respectă secretul comercial. Nu pot eu, ca ministru, să vin să spun și nici nu aș avea de unde să am aceste date ale companiilor, chiar dacă sunt deținute majoritar, cum este compania ROMGAZ. Există ordonanţa 109 a conducerii corporative, care nu permite ministerului sau oricărui alt acționar să intervină in actul administrativ şi nu ar fi normal ca, de exemplu, eu să ştiu un preţ, să-l spun public şi alte companii care sunt concurente pe piață să afle prețul fiecăruia. Reporter: Preţul la pompă intr-adevăr a scăzut, insă vorbim despre o scădere nu tocmai semnificativă. Guvernul ia in calcul şi alte măsuri? S-ar putea ca această compensare de 50 de bani să mai fie insoțită de alte măsuri, care să vină in sprijinul oamenilor? Virgil Popescu: Prețul la pompă a ajuns sub prețul la care incepuseră scumpirile. Trecand pe langă o stație de carburant am văzut astăzi 7,70 şi ceva de lei prețul benzinei, a ajuns sub preţul de 7,80, care era cand a inceput această... Am spus-o şi o s-o spun in continuare, nu aş vrea să fac predicții şi nimeni nu poate face predicții intr-o piaţă foarte volatilă. Vă pot spune că doar din analize am observat că e o scădere a cererii de petrol, dar asta poate fi pe termen scurt, nu poate fi estimat, deci nu-mi cereţi să fac predicții, pentru că nu pot să fac predicții. Reporter: Avem deja o lună de cand am avem această măsură in vigoare, de 50 de bani compensare la pompă. Cum vi se pare măsura, pentru că mulţi spun că sunt nemulţumiţi? Virgil Popescu: Măsura a fost poate la inceput aţi privit-o cu neincredere, crezand că nu vor accesa la ea companiile. Este o măsură voluntară şi s-a văzut că acest parteneriat guvern-industrie a funcționat şi prețurile au scăzut şi in momentul cand au scăzut şi cotaţiile, a scăzut şi preţul la pompă. Reporter: Am o ultimă intrebare, vă rog. Primarul general, Nicuşor Dan, a venit la minister. Aţi avut intalniri in pregătirea sezonului de iarnă? Virgil Popescu: Eu nu am avut intalnire cu dl primar. Reporter: S-a intalnit cu alţi reprezentanți ai ministerului. Virgil Popescu: Deci avem discuție permanentă la nivelul direcțiilor de specialitate. Nu ştiu dacă a venit dl primar sau nu. Reporter: A venit. Dl primar a mers acolo. Vă rog să ne spuneți: bucureștenii in iarna care vine vor avea aceleași probleme, adică lipsa apei calde, de asemenea vom plăti mai mult pentru căldură, dar totuși vor avea căldură in calorifere. Virgil Popescu: Cred că intrebarea aceasta ar trebui s-o puneți primarului general. Intreaga rețea de distribuție a energiei termice şi de transport, plus distribuția la nivelul centralelor de cvartal sunt in proprietatea Primăriei Municipiului București. Reporter: Şi totuşi, primarul general spune de fiecare dată că are nevoie de sprijinul guvernului pentru a face investițiile necesare. Virgil Popescu: Cred că, totuşi, Primăria București e cea mai bogată primărie din ţară şi cred că a avut sprijinul cel puţin al Ministerului Energiei prin ELCEN şi il va avea in continuare şi bucureștenii il vor avea in continuare să li se furnizeze agentul termic. Problema Primăriei Capitalei şi a Termoenergeticii este că trebuie să-şi achite datoriile către ELCEN. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aveți vreo recomandare pentru consumatorii casnici in această perioadă ca să reducă și ei consumul de energie? Virgil Popescu: Eu n-aș zice recomandare. Am spus și aseară la un post de televiziune, cred că ar trebui și noi să ne obișnuim să facem așa un minim efort de economisire, să inchidem un bec intr-o cameră in care nu mai suntem, să nu ținem apă caldă dată drumul dacă nu este cazul. Am văzut că toate statele europene fac acest lucru. Este adevărat, cel puțin eu provin din generația din 68, o generație care a trecut prin epoca comunistă și a suferit din cauza multelor restricții cu privire la energie electrică, la incălzire, dar cred că ar trebui să ne obișnuim și să ne schimbăm ușor mentalitatea. Pas cu pas se face totul. Sigur, că orice economisire a consumului duce la o economisire a cheltuielilor proprii, a bugetului propriu al familiei și pană la urmă ne aduce și mai mulți bani in buzunare. Reporter: Sunt state care au luat ca măsură pentru a reduce consumul de energie stingerea reclamelor luminate seara. Credeți că și Romania se poate ajunge la...? Virgil Popescu: Cand ești dependent 100% de import, nu neapărat de import din Federația Rusă, dar de import, cum sunt multe state europene, cu procent mare de import din gaz rusesc, sigur că te gandești la toate măsurile. Eu am spus-o: Romania este mai puțin dependentă, poate dintre cele mai puțin dependente state de import. Vorbim de import. Işi poate asigura gazul natural pentru populație din producția proprie, așa că nu cred că se pune această problemă, dar asta, repet, nu inseamnă că nu ar trebui toți dintre noi să incurajăm și să incepem să ne schimbăm modul comportamental. Mulțumesc. Reporter: Chiar in completarea acestei intrebări, dacă se poate. Apropo de acest consum redus poate pe care ar trebui să-l luăm și noi in considerare. Instituțiile publice cu un consum redus de energie electrică, spre exemplu, tot exemplul altor state l-aș lua, nu ar fi un exemplu pe care ar putea să-l dea statul acum? Nu neapărat că e nevoie, nu e obligatoriu. Poate să fie voluntar și să facă parte dintr-o strategie de la Ministerul Energiei? Virgil Popescu: Sigur că instituțiile publice ar putea. Putem fi parte a unui grup de lucru, dar pană la urmă clădirile publice și instituțiile publice, primăriile, descentralizarea la nivel este apanajul și iar intrăm peste politica Ministerului Dezvoltării, altui minister. Impreună sigur am putea să facem un efort comun. Și acum am putea stinge mai multe becuri, dar cred că nu ne-am mai putea vedea. Totul trebuie gandit intr-un echilibru. Reporter: Tocmai ca o strategie. Asta mă gandeam, o strategie a statului pană la urmă. Virgil Popescu: Da, impreună cu Ministerul Dezvoltării, sigur că da. O strategie de eficiență energetică la noi se lucrează și lucrăm impreună cu Ministerul Dezvoltării la acest lucru. Reporter: Mulțumesc. Virgil Popescu: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Mulțumesc și dumneavoastră, pentru intrebările adresate. Il invit acum pe domnul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, să vă prezinte date despre două proiecte importante, aprobate astăzi in guvern, Spitalul Regional de Urgență Craiova și imbunătățirea serviciilor medicale in centrele de permanență. Domnule ministru? Alexandru Rafila: Da, este vorba despre asigurarea finanțării pentru construcția Spitalului Regional Craiova, cel de-al treilea care va intra in proiectare in cursul acestei toamne. Celelalte două, respectiv Spitalul Regional Iași și Spitalul Regional Cluj-Napoca sunt deja in procedura de proiectare, a fost atribuită. Proiectarea are loc in această perioadă și am avut o intalnire cu reprezentanții companiilor care au caștigat aceste proiecte. Pană in primăvară se vor finaliza proiectele celor două spitale, Iași și Cluj, și sperăm că, in cursul anului viitor, in a doua parte, pentru că e necesară o perioadă de circa un an de zile după atribuire, să avem proiectul finalizat și la Craiova și să se poată trece la etapa de licitație și de incepere a construcțiilor efective la cele trei spitale regionale. Cel de al doilea punct la care făcea referire domnul Cărbunaru se referă la imbunătățirea activității centrelor de permanență. Dumneavoastră probabil că știți sau, mă rog, nu știu dacă știe toată lumea, avem centre de permanență care asigură servicii de medicină de familie și incercăm să extindem și să stabilizăm această rețea de centre de permanență, mai ales in zonele rurale sau in localități mici, in care accesul la alte servicii de sănătate nu este posibil. Ne preocupă foarte mult să continuăm această politică pe care am validat-o, dacă vreți, in pandemie, de asigurare a serviciilor medicale ambulatorii, la care cetățenii să aibă acces in permanență, ceea de duce, pe de-o parte, la, sigur, la ușurarea accesului și, pe de altă parte, la evitarea supraaglomerării unităților de primiri urgență și a spitalelor care, din nefericire, incă reprezintă in unele localități din țară singurul loc unde cineva care are nevoie de asistență medicală se poate adresa. Această politică va continua și prin investițiile din PNRR. Pe de-o parte, vom dota 3.000 de cabinete de medicină de familie prin PNRR și se vor construi 30 de ambulatorii de specialitate noi la nivelul intregii țări, alături de alte elemente importante de infrastructură pe care le-am menționat cu altă ocazie, respectiv cele 25 de obiective de investiții in asistența medicală spitalicească care trebuie selectate in perioada următoare, după aprobarea unei hotărari de guvern care stabilește criteriile de eligibilitate din lista inițială de 49. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Intrebări, vă rog, dacă aveți. Reporter: Domnule ministru, aș dori să discutăm și despre antivirale. Ne apropiem de sezonul virozelor și voiam să vă intreb despre ce cantitate vorbim, cand vor veni și, dacă in momentul de față, avem stocuri suficiente. Alexandru Rafila: Un stoc il folosești pentru o situație neașteptată. In momentul de față utilizăm antiviralele care au existat in stoc pentru valul al șaselea, in momentul de față unitățile ambulatorii și spitale au la dispoziție trei antivirale care se pot utiliza conform recomandării comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, in infecția cu noul coronavirus: Favipiravir, Molnupiravir și in spitale, injectabil, Remdesivir. Deja, de mai mult de două săptămani am contactat producătorii pentru completarea cantităților pe măsură cele ele se utilizează, incat să avem la dispoziție antivirale necesare pentru tratamentul ambulatoriu sau pentru tratamentul pacienților internați. Reporter: In momentul de față, avand in vedere evoluția noului coronavirus pe teritoriul țării noastre, se impun anumite măsuri? Alexandru Rafila: Evoluția ați văzut că a fost crescătoare timp de patru-cinci săptămani. In cinci săptămani a crescut numărul de cazuri. Deja inregistrăm o tendință de stabilizare, sper ca această tendință să se confirme și in zilele următoare, pentru că in zilele de marți și miercuri am avut ceva mai puține cazuri decat in zilele de marți și miercuri de săptămana trecută. Vedem bilanțul la sfarșitul săptămanii. Nu recomandăm decat utilizarea in continuare a măștii in spațiile inchise, așa cum facem și aici, impreună cu dumneavoastră, in mijloacele de transport in comun și, bineințeles, măsurile de igienă individuală sau o evitare a aglomerației, atunci cand acest lucru este posibil. Sunt măsuri de bun simț și nu putem discuta despre restricții. Reporter: Masca ar putea deveni din nou obligatorie dacă se depășește un anumit prag? Alexandru Rafila: Este o intrebare care revine, era să spun zilnic, dar măcar săptămanal. Ministerul Sănătății nu are această abilitate, nu ne găsim intr-o situație prin care să putem impune acest lucru, dar mai ales avand in vedere că este un sezon foarte cald in acest an, cred că conformarea voluntară este mai importantă decat obligativitatea. In cazul utilizării măștii este foarte, foarte important să folosești masca corect, să impui folosirea măștii și să o folosești incorect este o măsură care nu are, din păcate, impact asupra sănătății publice și, din cauza asta, conștientizarea și responsabilizarea fiecăruia dintre noi cred că e mai importantă decat introducerea obligativității. Reporter: Doza patru de vaccin? Alexandru Rafila: Doza patru de vaccin, sper să avem succes cu o nouă campanie de vaccinare, incepand cu luna octombrie, cand se pare că vom fi in posesia vaccinului adaptat tulpinilor circulante. Reporter: Va rămane in continuare recomandarea și doza patru de vaccin pentru coronavirus, dar și vaccinul antigripal? Alexandru Rafila: Nu, nu este un vaccin combinat, e o discuție pentru anii viitori, dacă se poate obține un astfel de vaccin. Vaccinarea impotriva gripei la categoriile la risc inseamnă persoane peste 65 de ani, cei cu comorbidități și femeile gravide se păstrează. Anul trecut a fost o campanie care a avut mai puțin succes, pentru că virusul gripal, datorită măsurilor luate impotriva infecției cu noul coronavirus, a circulat mai puțin. Sunt semne că anul acesta sezonul gripal va fi unul mai serios, avand in vedere monitorizarea din emisfera sudică, pentru că in emisfera sudică acum este sezonul rece, și vom avea in premieră, aș spune, la dispoziție vaccinul gripal incă de la sfarșitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, incat medicii de familie să aibă timp la dispoziție și populația să aibă timp la dispoziție să se vaccineze intr-un interval eficient, să nu mai ajungem in situația in care aducem vaccin gripal și-l dăm medicilor de familie in luna ianuarie cand interesul evident scade și eficacitatea este mai mică. Reporter: Cate doze veți comanda anul acesta pentru că știu că in fiecare an se comanda in funcție de evoluția...? Alexandru Rafila: Se comanda in funcție de evoluție și in funcție de absorbție din anul anterior. Am ținut cont de acest considerent. Inițial, o să facem o achiziție de 1,5 milioane de doze. In măsura in care va exista cerere mai mare, o vom completa. Reporter: Deci in ciuda faptului că am avut un an atipic anul trecut, rămane comanda aceeași ca anul trecut. Alexandru Rafila: Da, anul trecut, in 2021, s-au comandat 2,5 milioane de doze și s-au folosit 1,5 milioane de doze. Noi comandăm 1,5 milioane de doze cat s-au folosit in anul anterior. Reporter: Mulțumesc! Alexandru Rafila: Și eu vă mulțumesc! Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă intreb specific despre situația de la Spitalul Județean Targu Jiu. Sunt convinsă că știți despre ce este vorba cu acele transferuri care se fac cu ambulanța intre clădirile spitalului. Niște facturi au ajuns foarte mari să fie puse de cei de la ambulanță.. Alexandru Rafila: O să mă interesez. Nu cunosc subiectul. N-aș vrea să comentez asupra unui subiect pe care nu-l cunosc. Reporter: Dar măcar ar avea cumva ministerul parghii să rezolve această situație? Că asta voiam să vă intreb. Alexandru Rafila: Ca să poți să rezolvi o situație, in general, e bine s-o și cunoști inainte ca să poți să găsești calea. Reporter: Desigur! Mă gandeam că o știți. Alexandru Rafila: Tocmai v-am spus că nu cunosc situația de la Spitalul Județean Targu Jiu in ceea ce privește deplasarea pacienților intre secțiile spitalului. Reporter: Mulțumesc! Alexandru Rafila: Și eu vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Dacă mai sunt alte intrebări. Să-l invit la pupitru alături de noi pe domnul ministru Laszlo Borbely. Așa cum vă spuneam, domnia sa conduce activitățile derulate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Astăzi, comitetul a avut o intrunire in care s-au prezentat o serie intreagă de indicatori pe care Romania ii prezintă public și ii şi urmărește in raport cu statele dezvoltate și cred că sunt pregătiți și colegii de la tehnic să susțină vizual, ceea ce domnul ministru urmează să vă prezinte. Vă rog. Laszlo Borbely: Vă mulțumesc! In primul rand, aș vrea să vă spun că am inceput această activitate acum cinci ani și pot să vă spun, după cinci ani de zile, că suntem intr-o perioadă importantă in ceea ce privește implementarea agendei 2030. Evident, acest lucru se pare puțin teoretic, tehnic, dar ține de fiecare dintre noi ce atitudine avem față de viața noastră. Ce am făcut vreau pe scurt să vă informez pentru că e o perioadă importantă şi atat in ceea ce priveşte departamentul, cat şi cum vom aplica aceste decizii. In primul rand, noi suntem recunoscuți la nivel regional şi mondial ca un hub regional in ceea ce priveşte implementarea agendei. Se dă un premiu la nivel ONU pe Europa, iar anul trecut, in decembrie, am primit acest premiu. L-am primit pentru că am eficientizat administrația publică in ceea ce privește implementarea şi inovația. Şi ce inseamnă acest lucru? In momentul de faţă avem finalizată relaţia instituţională. Avem comitet interdepartamental in Guvernul Romaniei, avem un consiliu consultativ format din, imi place să spun, ințelepții neamului pe dezvoltare durabilă, 34 de oameni pregătiți din domeniul academic, care ne-au ajutat şi in a finaliza aceşti indicatori despre care o să vorbesc şi avem și societate civilă, coaliția sustenabilă, 120 de entități cu care avem o relație continuă. Ceea ce am decis azi la nivelul comitetului interdepartamental, care e de fapt Guvernul Romaniei, am avizat indicatorii. Nu poţi să faci pasul următor fără a ști in ce stadiu te afli incepand cu: educaţia, sănătatea, cu foametea, sărăcia, etc. . Sunt 17 obiective. Am făcut o primă evaluare in 2020 cu INS şi acum avem 99 de indicatori principali şi avem 192 de indicatori secundari, pe care putem să-i urmărim. Şi de aceea, foarte pe scurt aş prezenta, avem acest agregator. Acest agregator este de fapt o memorie instituțională a dezvoltării durabile, care este folositoare şi pentru presă. Deci avem indicatorii EUROSTAT la nivelul UE şi avem aceşti indicatori ai noştri, care deja sunt puşi pe site-ul agregatorului. Este actualizat periodic şi vedeţi acolo, dacă mergeţi pe agregator, atunci apar aceşti indicatori. Mergem mai departe. De exemplu, rata riscului de sărăcie, da. Aici, dacă ne uităm la /.../ şi putem avea, deci avem acestea deja puse, faţă de 2007, de exemplu, cand ne-am alăturat UE, unde suntem acum? La rata de excluziunii şi riscul de sărăcie eram la circa 40%, şi acum, suntem la circa 30, deci am redus. Dar incă suntem printre ultimii, din păcate. Deci arată evoluția in timp. Putem merge mai departe, de exemplu ponderea energiei regenerabile, da? Noi stăm destul de bine la ponderea consumului față de Uniunea Europeană. Suntem la circa 25%. La categoria energie regenerabilă putem spune că, evident, avem aceste deziderate din partea Uniunii Europene. Avem și putem avea o expunere și față de alte țări in jurul nostru, de exemplu: Ungaria, Polonia, Bulgaria. Puteți să accesați cum stau celelalte țări la acest indicator. Mergem mai departe. De exemplu intensitatea emisiilor de CO2, pentru că noi am inchis destul de multe fabrici și uzine, după ce am trecut la economie de piață, noi și aici stăm destul de bine. S-a redus rata emisiilor și putem face o comparație. Am vrut numai să vă dau un exemplu, sper, elocvent, că puteți accesa, puteți avea intrebări in acest sens. Am finalizat acest concept. Am finalizat un plan de acțiune pană in 2030, a fost aprobat acum o lună și jumătate in guvern. Ce inseamnă acest lucru? Pe langă strategie, pe langă faptul că avem ținte și obiective pană in 2020-2030, trebuie să avem un plan de acțiune și atunci avem, sper că este și o veste bună, pe care am spus-o de mai multe ori și vă mulțumesc că am avut un sprijin din partea presei, avem o nouă meserie in Romania: expert in dezvoltare durabilă, care este prima țară din Uniunea Europeană cu această meserie. Ce facem cu această meserie? Pentru că e bine să spui că ai această meserie, dar cum educi oamenii și cum influențezi in mod pozitiv piața muncii ca să aibă nevoie de asemenea experți, evident, la nivel central și la nivel local? Noi avem 22 de nuclee la nivelul diferitelor ministere, instituții cu care am finalizat strategia și planul de acțiune, oameni in diferite ministere care ne sunt parteneri. Ei sunt primii 160 care vor termina in septembrie, curs post-universitar, vor fi primii care vor fi experți in dezvoltare durabilă. Avem in PNRR un centru de excelență pe care il vom face. Ce inseamnă? Să vină cu expertiză către decidenții politici, să vină cu studii și analize, să facilităm deciziile care se iau in diferite domenii. Vom avea, sper, pană la sfarșitul anului 2026 două mii de experți și 80% la nivel local, pentru că sunt cel mai aproape de cetățean și vom avea acest agregator, care va fi funcțional in diferite domenii. V-am spus aceste elemente, pentru că consider că sunt importante, și mai vrea să adaug un element important. Acum avem negocierile cu OCDE-ul, da, cu OCDE și e foarte important, adică avem discuția pentru a fi membrii in OCDE. E foarte importantă relația noastră. Şi vreau să vă spun că incepem acum a patra consultanță cu OCDE-ul. De ce? Pentru că ei vin cu expertiză. La centrul guvernului avem două asemenea consultanțe, cum venim cu o coerență politică, cu instituțiile statului, cum se implică pentru a și aplica, nu numai in ceea ce privește dezvoltarea durabilă, și acum pornim, suntem primii pe PNRR. E o consultanță de la OCDE și in legătură cu acest centru de excelență. Deci, eu cred că suntem pregătiți pentru următoarea perioadă. Cred că noi ne-am făcut treaba la nivelul departamentului și vreau să vă spun că nu am simțit niciun fel de nu, refuz și am fost ajutați de toate ministerele și toate instituțiile care sunt. Deci, am vrut ca să vă informez, pentru că noi trebuie să fim pregătiți pentru următorii ani și trebuie să avem acea expertiză care să ajute decidenții politici să ia decizii și mai bune. Reporter: Ne-am uitat pe graficele pe care le-ați prezentat. Observăm o evoluție, insă care sunt in continuare principalele probleme pe care le are Romania atunci cand vorbim de dezvoltare? Unde nu excelăm și unde ar trebui poate accelerate un pic motoarele? Borbely Laszlo: E foarte bună intrebarea. Nu putem intra in detalii, dar vă spun, de exemplu, din cele 17 obiective care e obiectivul. Și pe baza datelor Eurostat, dacă o să mergeți la aceşti indicatori veți observa unde suntem la coada clasamentului și avem... educația. De exemplu, și apare acolo, avem 15%, rata de părăsire timpurie a școlii, deci părăsesc şi nu termină şcoala 15%. Suntem, din păcate, fruntași, in ghilimele in ceea ce privește analfabetismul funcțional. Și aici avem cele două proiecte de legi și e bine că avem aceste proiecte de legi la nivelul Ministerului Educației. Noi am insistat să avem și știți foarte bine, de anul viitor, se introduce, de exemplu, nu o nouă materie, dar se poate introduce ca o opțiune și s-a discutat și la nivelul guvernului, la nivelul președinției, această educație care e și acum, dar va fi mult mai accentuată, o educație bazată pe schimbări climatice, pe mediu, pe dezvoltare durabilă. E foarte important să educăm generația care vine. Avem benzi desenate. Am trimis la 8.000 de școli cu cei 17 supereroi, cu cele 17 obiective. Avem foarte multe de făcut, deci educația, de exemplu, dar sunt unele la care stăm mai bine. Sunt mai multe elemente, dar la obezitate, de exemplu, stăm destul de bine. In Romania, la obezitate, suntem mai siluetă, dar vreau să vă spun că acești indicatori vor fi folosiți de către instituții și după aceea vom veni, evident, și cu soluții. Reporter: Din cauza ratei crescute a abandonului școlar și analfabetismului funcțional, credeți că și piața muncii are de suferit dacă ați reuși sau dacă am reuși să scădem aceste procentaje? Rata șomajului ar fi mai mică? Borbely Laszlo: Evident, și vreau să vă spun că noi și pană acum am acordat o atenție deosebită, de exemplu, invățămantului dual. Și apare mult mai accentuat in aceste proiecte de legi. Deci invățămantul dual, de fapt, inseamnă să ii dai o șansă elevului să știe cam ce va face dacă optează după ce termină școala și să fie atrase companii private care asigură un loc de muncă. Aici, am avut foarte multe intalniri organizate și la nivelul decidenților, și la nivelul diferitelor județe. Am avut unele acțiuni pe zona, de exemplu, gastronomică și avem un manual, anul trecut trimis către școli, deci sunt foarte multe acțiuni care se pot face in acest sens. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Ați vorbit despre educație și despre cat de importantă este ea. Aș vrea să vă rog să comentați următoarea declarație, este făcută de Viktor Orban, in Romania. Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alţii, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă. Cum ar putea ajuta educația la detensionarea acestei situații? Este loc de educație, ar fi trebuit să fie, poate o altă abordare, mai educată in acest discurs, ținut in Romania? Borbely Laszlo: Am spus și la inceputul briefing-ului că am decis in 2014 și din 2016 m-am lăsat de politică și nu intru in zona aceasta politică. Cred că puteți vedea, nu am avut practic deloc declarații politice in această perioadă. Reporter: Dumneavoastră ca cetățean, nu vă cer o declarație politică, dumneavoastră sunteți cetățean, sunteți aici in guvern de ani de zile, cum priviți această declarație, acest mesaj transmis in Romania, vă jignește, este in acord cu valorile dumneavoastră, ar trebui să fie o altă abordare? Care e opinia dumneavoastră? Borbely Laszlo: Răspunzand la prima parte a intrebării dumneavoastră, educația este o componentă foarte importantă, poate cea mai importantă și in ceea ce privește această strategie de dezvoltare durabilă. Vă mulțumesc! Reporter: Vi se pare o lipsă de educaţie acest discurs? Borbely Laszlo: Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc mult! Vă rog, dacă aveți alte intrebări legate de prezentarea domnului consilier de stat... Reporter: Bună ziua! O singură intrebare, cu o altă temă, dacă se poate? Dat fiindcă faceți parte pană la urmă din Guvernul Romaniei, voiam să vă intreb, de exemplu, dacă dumneavoastră acasă ați inceput să economisiți energie? Și dacă da, cum o faceți? Borbely Laszlo: Da. Deci, este interesant pentru că eu fac parte din acea generație, imi place să spun, din anii 60-70 de flower power, da, și ultima oară cand am avut un discurs care a fost aplaudat, nu știu de ce, dar poate că imi spuneți dumneavoastră, sper că pe bună dreptate, am spus că aveam un slogan Make love, not war şi a trebuit Make sustainable development, not war. Dar revenind la intrebarea dumneavoastră, v-am spus că am avut o perioadă pe vremea comunismului, că ştiţi foarte bine, nu aveam energie electrică, nu aveam gaz și stăteam cu fiica mea de șase luni de zile, cum să incălzim locuința. Sper să nu ajungem acolo, apropo de război, dar cred că e foarte important și la nivel individual. Şi da, eu am avut trei nepoței o săptămană la mine și am avut educație, apropo, i-am intrebat din cei 17 supereroi care li se par interesanţi și a fost și energia. Şi am arătat cum putem stinge lumina, cum putem să nu curgă apa tot timpul. Deci, sunt unele lucruri simple, altele evident, dar care nu țin de individual, ce concepție ai, cum... Reporter: Şi concret, cum economisiți energia? Borbely Laszlo: Păi, concret? Poftiți? Reporter: Spuneați că stingeți becul cand nu sunteți inăuntru, in cameră. Borbely Laszlo: Da. De exemplu, așa economisesc și incerc, incerc să instalez panouri fotovoltaice la mine acasă. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult domnului consilier de stat Laszlo Borbely pentru prezență și dumneavoastră pentru intrebările pe care le-ați adresat. Aș vrea, in continuare, pentru cateva minute să vă anunț că astăzi, in ședința de guvern, a fost aprobată lista pentru amenajările de irigații, pentru care se va reacorda caracterul de utilitate publică. Totodată, și modificarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din Romania, in valoare totală de 1,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă totalul fondurilor alocate de la bugetul național pană in anul 2027. Mai concret, cu această finanțare va crește viabilitatea economică a sistemelor de irigații, amenajandu-se chiar sisteme noi, de la 101 la 189, ridicandu-se astfel de la 1,8 milioane de hectare suprafața irigată a Romaniei la 2,6 milioane de hectare. Totodată, inființarea a 50 de amenajări de desecare și drenaj, pentru 695.000 de hectare, și creșterea numărului amenajări de irigații de la 89, inclusiv canalul Siret-Bărăgan, prima sa etapă, la 156. Modificarea perioadei de implementare a Planului Național de Irigații pană la sfarșitul lui 2027 va fi complementară programării din Planul Național Strategic, urmand ca să fie sprijinite investițiile și in infrastructura secundară de irigații, dar și investițiile in sistemele de irigații la nivelul fermei, cu 500 de milioane de euro din bani europeni. In acest fel, Ministerul Agriculturii, care a și inițiat acest act normativ, iși propune ca sistemul de irigații din Romania să poată beneficia de un sprijin financiar și mai mare. Din perspectivă economică, astăzi guvernul a aprobat Ordonanța privind autorizarea și funcționarea in Romania a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine. După cum știți, datele confirmate de BNR, primele cinci luni ale anului, arată o creștere cu 53% a investițiilor străine directe in țara noastră. Prin această ordonanță, pentru a reveni la ordinea de zi a guvernului de astăzi, s-a stabilit cadrul legal și instituțional pentru autorizarea și funcționarea, in țara noastră, a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine autorizate de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, aceste noi reguli vizand simplificarea și digitalizarea procedurii de inregistrare, prelungire și modificare a autorizațiilor de funcționare aferente reprezentanțelor străine in Romania, precum și de radiere din evidențele Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, fiind stabilit și temeiul legal pentru a crea o aplicație electronică dedicată in acest sens. Astfel, va fi asigurat accesul la evidențe intr-un mod transparent și facil, cu respectarea legislației in domeniul protejării datelor cu caracter personal, iar autorizațiile de funcționare ale reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine se vor elibera pe o perioadă de minimum un an, cu posibilitate de prelungire pentru aceeași perioadă. Este unul dintre jaloanele pe care Romania trebuie să le atingă prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv reforma privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinată mediului de afaceri. Tot astăzi, guvernul a aprobat Hotărarea prin care modifică HG 599 din 2020, privind aprobarea Programului Național - Competențe Digitale, pentru angajații din sectorul intreprinderilor mici și mijlocii, care este finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Sunt suplimentate cu 66 de milioane de euro sumele destinate acestui program, finanțand 73 de proiecte din cele 95 admise. Astfel, peste 1.800 de IMM-uri vor putea derula programe de formare profesională pentru peste 18 mii de angajați. Tot astăzi, guvernul a aprobat repartizarea a jumătate din profitul realizat in 2021 de Cupru Min S.A. Abrud diferența urmand a fi utilizată pentru a finanța investițiile și susține producția. Astfel, exceptandu-se de la prevederile care arată că societățile și companiile cu capitalul majoritar sau integral de stat să verse 90% din profitul pe 2021 la bugetul de stat. Acestea ar fi principalele elemente pe care am vrut să vi le prezint. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție, dacă nu, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență și vă doresc tuturor o zi cat mai agreabilă! 2022-08-03 12:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-03-03-32-50big_luk_3469.jpgȘedința de guvern din 3 augustȘtiri din 03.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-3-august1659515169Galerie foto Declarații susținute de membrii Guvernului la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Incepem ședința de guvern, practic este o continuare a activității de dinainte, in care am desfășurat ședința comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă. In interiorul acestei activități am discutat impreună cu șeful departamentului de dezvoltare durabilă aspectele care ţin de implementarea strategiei de dezvoltare durabilă, precum şi a planului de acțiuni aferent acestei strategii, plan care a fost aprobat in luna iunie şi, de asemenea, indicatorii care revin fiecărui minister in parte. Au fost stabilite foarte clar relațiile de colaborare şi coordonare la nivelul fiecărui minister şi desigur partea de centralizare şi coordonare la nivelul departamentului de dezvoltare durabilă şi paşii pe care ii avem de făcut in continuare pentru a concentra atat resursele, cat şi partea de activitate concretă, reală, in conformitate cu direcțiile asumate in strategie. In cadrul ședinței de guvern de astăzi o să avem, desigur, o serie intreagă de decizii şi hotărari in conformitate cu agenda guvernului. Am să incep cu problemele legate de grupul de lucru interministerial stabilit pentru evaluarea efectelor secetei şi am să-i dau cuvantul domnului ministru Daea, dar nu inainte, domnule ministru, de a clarifica cateva chestiuni legate de modul in care se desfășoară campania de vară. Am ințeles că suntem aproape de a finaliza recoltarea graului şi aici cred că este foarte important să subliniem un aspect pe care noi l-am demarat prin pachetul Sprijin pentru Romania atunci cand am acordat acele prime in cuantum de 10% pentru fermierii romani care işi prelucrează recolta in industria agro-alimentară din Romania. Este stabilit și un plafon alocat de la nivelul guvernului, de 200 de milioane de euro pentru a incuraja acest demers. Avem nevoie să ii stimulăm atat pe fermieri, cat și pe producătorii din industria agro-alimentară, astfel incat, așa cum am discutat, să putem să avem produse cu valoare adăugată mai mare. Ca atare, domnule ministru, vă rog să ne dați ultimele date și informații, elemente legate de acest subiect. Petre Daea: Da, domnule prim-ministru, in ordine. Dumneavoastră ați dispus, ați pus in mișcare o decizie, cu numărul 415 din 2022, să instituim ca regulă și să operaționalizăm o structură interministerială, care iși desfășoară activitatea la Ministerul Agriculturii, pentru a stabili măsurile necesare pentru a preintampina efectele negative generate de schimbările climatice. E a doua ședință, intr-un tipar bine stabilit, pe un regulament pe care l-am aprobat. Și ieri am avut această intalnire, o intalnire productivă, cu prezența tuturor celor implicați, in care am prezentat, firesc, care este situația in agricultură, care sunt factorii restrictivi, care este evoluția factorilor naturali, in perspectiva prognozei pe care o prezintă ANM-ul și, evident, care sunt măsurile pe care noi le putem lua urgent și de perspectivă, in așa fel incat să avem stabilitatea producției și cat putem să ținem factorii sub control, atat cat natura ne permite și posibilitățile, și financiare, și instrumentele tehnice au valoarea lor. Vă pot informa că, pană la această dată, in Romania s-a recoltat peste 94% din suprafață de grau. Ce am avut in vedere aici? Să urgentăm recoltatul pentru a preintampina pierderea prin scuturarea culturilor. Dacă fenomenele naturale, ințelegand aici cele restrictive, temperatura și umiditatea, n-au mai fost in planul nostru operațional de a se vedea ce și cum la cultura graului, intrucat starea de vegetație a fost incheiată, totuși, fenomenele naturale care insemnau vijelii sau supracoacere puteau să determine scăderi de producție. Aceste lucruri au fost - zic eu - ținute sunt control, datorită faptului că fermierii au o dotare foarte bună. Romania are capacitatea, la această dată, să recolteze, dacă ar fi vorba de o coacere uniformă, in șapte zile intreaga suprafață a Romaniei de grau. Lucrul acesta nu e posibil, pentru că sunt diferențe de temperaturi şi de vegetație de la un loc la altul. De aceea, mai avem aproape 4% de recoltat in interiorul arcului carpatic. Este vorba aici de Mureș, este vorba aici de Covasna şi este vorba de Brașov. Am fost acolo personal să văd starea culturilor. Nicolae-Ionel Ciucă: Am fost şi eu şi am văzut şi in zona Deva şi in zona Brașovului, incă sunt culturi nerecoltate. Petre Daea: Așa este, dar imbucurător este că sunt culturi bune. Sunt culturi cu producție, care sigur că aici schimbările climatice dau şi un mod nou de gandire vizavi de proiecția structurilor in Romania şi producțiile se inscriu intre trei tone la grau şi 8.500 de kg la grau, producție medie care ne asigură, pe de o parte necesarul de consum in zona respectivă şi chiar disponibilități intre judeţe. Pe total, putem spune - şi vă voi prezenta exact in momentul in care avem ultima suprafaţă recoltată - noi avem intreaga cantitate de grau necesară tarii şi disponibilități pentru export. Deci avem paine, in așa fel incat să asigurăm nevoile ţării, evident, şi reluarea culturii, pentru că o parte din cantitatea obținută se va insămanța, ca şi de pornire a unei noi culturi pentru ciclul următor şi evident, destinațiile cunoscute de consum uman şi de furaje. In privința insă, a culturilor in care vremea ne creează probleme, porumbul şi floarea-soarelui ele sunt afectate. Echipe de control care sunt stabilite prin ordinul prefectului sunt la faţa locului, determină in fiecare zonă in parte care este gradul de afectare, care sunt pierderile, intocmesc documentele cuvenite, stabilite prin HG 557 şi prin ordinul comun stabilit de cei doi miniștri, respectiv ministrul agriculturii şi ministrul de interne, şi transmit operativ la Ministerul Agriculturii situația centralizatoare. După cum vă informez, după cum se cunoaște, in fiecare zi transmit la dvs., la cabinet, această situație. Ne aflăm acum la o cifră de peste 200 de mii de ha, care ar fi afectate in diferite grade. Diferite grade inseamnă atat compromitere totală, cat şi afectările in procent de 30%-40%-50%. Nu sunt probleme și nu vor fi probleme in zonele acestea irigate, deși in partea de sud a țării avem stații de pompare in afara posibilității de a aspira apa datorită nivelului scăzut al Dunării. In colaborare cu mediul, am stabilit un mod de lucru punctual, cu alte cuvinte, avertizarea care se dă pe o anumită porțiune a Dunării, ea să fie interpretată concret la fața locului in așa fel incat să nu punem de plano o restricție care ar afecta continuitatea sau continuarea activității de irigare in teren. Motiv pentru care ințelegem, prin ințelegerea celor două ministere, punerea de acord. Inseamnă că astăzi, deși avem nivele scăzute in ultima parte a Dunării, a cursului Dunării, totuși nivelele de la fața locului ne asigură capacitatea de aspirare și nivelul de exploatare. Acolo, deci funcționează sistemele de irigații. In perimetrul irigabil, culturile nu sunt afectate. Ele nu sunt - sigur sunt stresuri hidrice și vor fi tot timpul - pentru că sunt pierderi tehnologice. Noi știm foarte bine că intr-un an bun de lucru și in condiții normale de temperatură și factori climatici in general, pierderile tehnologice pot ajunge pană la 10%. Nu este cazul in perimetre irigabile, referindu-mă la pierderi de recoltă la principalele culturi din planul de cultură al județelor respective, ințelegand aici in mod deosebit prășitoarele. Am avut ieri o intalnire pe care o permanentizez cu procesatorii și cu producătorii in așa fel incat să operaționalizăm ceea ce şi dumneavoastră aţi spus și sigur in etapa următoare punem planul concret printr-un act normativ această posibilitate de a stimula procesarea produselor. Am stabilit, insă in planul național strategic o conduită necesară pe care trebuie să o avem in țară, dand prioritate acestor sectoare care dau valoare adăugată suplimentară in așa fel incat să caștige și fermierul, dar in primul rand să caștige țara, ințelegand aici că prin legătura aceasta succesivă intre verigile de producție-valorificare și evident scoaterea produsului pe piață, să avem cat mai multe etape in care omul să intervină și să producă valoare adăugată pe lanțul acesta de producție. Aceste intalniri au in vedere trei lucruri. In primul rand are vedere faptul că noi trebuie să cunoaștem cum se mișcă stocurile in Romania, produsul, pentru că aici fermierul este in situația de a-şi valorifica producția, ştiindu-se că este prima cultură pe care a obţinut-o şi valoarea căreia o incorporează in programul de insămanţări din această toamnă. Deci este interesat să vandă şi caută, evident, parteneri cat mai vandabili, cu alte cuvinte parteneri care să le dea cat mai mult /.../. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, am inţeles foarte bine chestiunea aceasta. Tocmai de aceea am insistat şi insist in continuare pentru partea de procesare, pentru că vanzarea este cea mai simplă operaţiune. Petre Daea: Corect. Nicolae-Ionel Ciucă: Oricine poate să vandă, bineinţeles, dacă are. Dar partea de prelucrare, aşa cum am menționat şi mai devreme şi cum am discutat de fiecare dată, este cea care ne ajută in tot ceea ce inseamnă punerea in valoare a resurselor şi produselor pe care le avem. De aceea insist pe prelucrare. De aceea am stabilit la nivelul guvernului acea schemă de sprijin, de bonificație pentru cei care prelucrează in Romania. Ca atare, haideți să vedem cum putem să sprijinim acest demers, cum putem să discutăm cu fermierii, cum putem să discutăm cu industria agro-alimentară să inter-relaţioneze mai bine, să poată să aibă o comunicare şi să identifice modul in care pot să-şi prelucreze aceste produse la noi in țară. Petre Daea: Eu vreau să vă mulțumesc pentru acest sprijin şi sigur că voi intra in cuplajul acesta al punerii in operă cu Ministerul Finanţelor in aşa fel incat să ducem la indeplinire acest obiectiv stabilit de guvern şi foarte important pentru sector. Nicolae-Ionel Ciucă: Bun. Aici aş mai avea ceva de adăugat, şi anume dincolo de faptul că ne uităm cu toţii cum să rezolvăm problema şi să se desfășoare toată această campanie astfel incat să asigurăm pierderi cat mai puține la finalul recoltei, am avut discuții şi intalniri unde s-au exprimat, de asemenea, preocupări față de zootehnie. Petre Daea: Corect. Nicolae-Ionel Ciucă: Şi sunt crescătorii de animale, care au, de asemenea, probleme legate atat de partea de furaje cat şi de partea de prelucrare. Petre Daea: Da, aici am luat cateva... Nicolae-Ionel Ciucă: Ca atare, şi aici vă rog să... Petre Daea: Da, aici am luat cateva măsuri, şi ultima măsură, de ieri, spre exemplu, am agrementat o convenţie intre fondurile de garantare şi CEC, cu care am avut o discuţie pană aseară tarziu, căzand de acord să facilităm intrarea la credite uşoare, care să aibă o anumită dobandă şi dobanda este de maxim 2%, sigur, punandu-se peste Robor, dar cu garanţii de la fondurile de garantare, atat de la fondul de garantare cu creditul rural, cu care am avut o asemenea discuţie şi interpretare practică ieri, cat şi la FNGCIMM, in aşa fel incat să operaționalizăm, se punem de acord toate resursele pe care le avem in momentul acesta, in așa fel incat să asigurăm furajele pentru continuitatea activității in zootehnie. De aceea, şi pentru rumegătoare, spre exemplu, am avut inţelegerea cu mediul in aşa fel incat să putem să mişcăm animalele acolo unde există posibilitatea de pădure, in aşa fel să nu afectăm vegetaţia, dar să dăm posibilitatea ca aceste animale să intre acolo unde există masă vegetativă, in aşa fel incat să se poată să se alimenteze şi, evident, in varfurile acestea de caniculă /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: S-a rezolvat această problemă sau doar s-a discutat? Petre Daea: Nu, pe mine m-a asigurat dl ministru că lucrul acesta este in regulă, secretarul de stat. Nicolae-Ionel Ciucă: Bun, mulțumesc foarte mult, dle ministru. Trecem de la agricultură la sănătate. Dle ministru, azi, aprobăm legea prin care asigurăm finanțarea Spitalului Regional de Urgenţă Craiova, practic se realizează alinierea cu celelalte două spitale de urgenţă de la Cluj şi de la Iaşi, şi imi exprim increderea că probabil vom şi demara proiectele ca ele să se realizeze, ținand cont de faptul că mai avem, de asemenea, aproximativ două miliarde de euro alocaţi prin PNRR şi avem, de asemenea, o listă in așteptare care trebuie să fie operaționalizată şi sper să avem o decizie in acest sens cat mai curand posibil. Prin această lege, de astăzi, discutăm de o investiție estimată de aproximativ 600 de milioane, din care 368 vor fi asigurați de către Banca Europeană de Investiții. Este foarte important să putem să folosim toate instrumentele financiare pe care le avem la dispoziție și să prioritizăm toate obiectivele, astfel incat să putem să consolidăm Serviciul de Sănătate Publică. Totodată, am să vă dau cuvantul, dar v-aş ruga să facem o referire și la evoluția infectărilor cu COVID și recomandările care se impun in acest sens. Vă rog, domnule ministru! Alexandru Rafila: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Intr-adevăr este important ca și Spitalul Regional Craiova să intre in procesul de proiectare efectivă a spitalului care va fi construit cu surse de finanțare, cum ați menționat dumneavoastră, inclusiv din imprumutul de la BEI. Celelalte două spitale, apropo de stadiul acestor investiții, se află in proces de proiectare. Proiectarea a fost acordată unor companii cu care eu deja m-am intalnit și care au promis că pană la inceputul anului viitor, probabil in primăvară, aceste proiecte vor fi finalizate. Şi la Craiova sperăm să putem să incepem proiectarea, să finalizăm procedura de alegere prin procedură de achiziție publică a proiectantului in această toamnă, incat să nu există decalaje mari intre cele trei obiective majore de investiţii. Referitor la PNRR, am pus in dezbatere publică un proiect de hotărare de guvern, privind criteriile de eligibilitate din lista pe care am găsit-o la Ministerul Sănătății, la sfarșitul anului 2021. Ea este in dezbatere publică, ne consultăm și cu Comisia Europeană pentru ca aceste criterii să fie validate, practic, și care să poată să constituie o bază de alegere obiectivă a listei de minim 25 de obiective de investiții, de asistență medicală spitalicească, din lista inițială de 49. De data aceasta le vom alege pe baza unor criterii obiective, care să nu suscite niciun fel de discuții, pentru că la lista inițială de 49 nu am reușit să identificăm astfel de criterii. In ceea ce privește evoluția pandemiei COVID-19, ieri am avut peste 11.000 de cazuri, dar comparativ cu săptămana precedentă, in aceeași zi de marți, au fost cu cateva sute de cazuri mai puțin. Astăzi avem puțin peste 9.000 de cazuri, din nou, cu cateva sute de cazuri mai puțin decat miercurea precedentă și, dacă aceste cifre se vor confirma, la inceputul săptămanii viitoare probabil că vom putea să discutăm despre stabilizarea creșterii numărului de cazuri, in acest al șaselea val pandemic. Lucrul ăsta insă nu ne poate lăsa fără reacție. Trebuie să continuăm să dezvoltăm asistența medicală ambulatorie, să asigurăm antivirale pacienților in ambulatoriu și in spital, facem acest lucru. Refacem stocurile de antivirale care deja s-au utilizat și avem grijă să monitorizăm strict capacitatea de spitalizare, inclusiv in secțiile de terapie intensivă, care in momentul de față este de circa 17% la nivelul spitalizării COVID și 15% la nivelul paturilor de terapie intensivă, din totalul de paturi disponibile pentru pacienții infectați COVID. Mulțumesc pentru incredere și măsurile de precauție individuală, utilizarea măștii, evitarea aglomerației, atunci cand se poate, răman valabile, utilizarea măștii in interior și mijloacele transport in comun răman valabile pentru controlul acestei pandemii in Romania. Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Cel de-al treilea subiect pe agenda noastră este cel al energiei. Avem un proiect de lege prin care modificăm Legea 85 din 2018 privind constituirea și menținerea rezervelor minime de țiței și produse petroliere. Este un aspect, al doilea la care vreau să mă refer este cel legat de continuarea realizării stocurilor de gaze. In acest moment, Romania a reușit să realizeze un stoc in depozite de peste un 1,8 miliarde de metri cubi și in felul acesta, prin măsurile de la nivelul guvernamental ne asigurăm că avem toate măsurile luate pentru a pregăti din timp iarna dintre anii 2022-2023. Este, de asemenea, foarte important să anunțăm că in această perioadă Romgaz a finalizat preluarea de la compania Exxon a participației in proiectul Neptun Deep. Domnule ministru, o să vă rog să vă referiți la toate aceste aspecte şi ulterior, după ce prezentați dumneavoastră toate aceste date, am să fac o referire la ceea ce inseamnă monitorizarea evoluției prețurilor la energie și la gaze. Vă rog. Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, proiectul de lege transpune directiva 2018/1581 a Comisiei Europene pentru care Romania a fost pusă in intarziere. Este vorba de modificarea Legii 85/2018 cu privire la modalitățile de calcul și obligațiile de stocare. Este o lege mai mult tehnică, dar care in principal asigură o uniformitate la nivel european, in sensul că stocurile minime se constituie cel mai tarziu la data de 1 iulie a fiecărui an calendaristic și se menține in mod continuu pe o perioadă de 12 luni la această valoare, operativitate in stabilire și verificarea lunară a numărului de zile de indeplinirea obligației de stocare; dispunerea de măsuri operative pentru completarea nivelurilor stocurilor, dacă este cazul; majorarea la 1.000 de tone a pragului pentru care se introduce obligația constituirii și menținerii stocurilor minime tocmai pentru a fi mai ușor gestionabile. In principal acestea sunt modificările pe care le aducem la Legea 85 cu privire la rezerva de gaze naturale. Da, astăzi dimineață la ora 8:00 aveam un stoc de un miliard 826 de milioane de metri cubi, adică un grad de umplere total de 59,48%. Suntem peste graficul asumat in fața Comisiei Europene. Am depășit inclusiv ținta pe care ar trebui să o avem la data de 1 septembrie 2022, respectiv 57%. Ne dorim să depășim cu mult ținta de 80% la data de 1 noiembrie. In momentul de față, fluxurile de intrare... Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur, indeplinirea acestor ținte de depozitare și alinierea la graficele europene este importantă, dar dincolo de acestea avem nevoie de asigurarea coerentă a gazului atat din producția proprie, cat și cel de care avem nevoie pe perioada iernii să avem asigurate cantitățile necesare atunci cand temperaturile scad sub minus 15 grade și aici v-aș ruga, dacă puteți să prezentați cateva detalii legate de demersurile pe care le-ați luat pană in acest moment. Virgil Popescu: Voiam să continuu să vă spun că in acest moment fluxurile de intrare a gazelor in Romania sunt in parametri normali. Nu am observat absolut nici o scădere de fluxuri atat pe zona de sud, cat și pe zona de vest a Romaniei, de aceea gradul de umplere este intr-un ritm susținut. Suntem in continuare in discuții spre finalizare și discutăm despre aducerea unor cantități de gaze atat din Azerbaidjan, cat și din Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Discutăm in principal in momentul de față cu privire la tranzitul acestor gaze prin diverse state: Turcia, Bulgaria, Grecia și descărcarea LNG, gazului lichefiat in porturile din Grecia sau Turcia. Cand vom finaliza toate aceste aspecte vom anunța public, tocmai, așa cum ați spus dumneavoastră, ca pe perioada iernii să avem asigurate și fluxuri suplimentare de gaze naturale, in așa fel incat să putem trece peste zilele cu temperaturi foarte scăzute, in care, pe perioada aceea scurtă de timp, dar este o perioadă, e necesar un volum mai mare de gaze naturale. Referitor la achiziția de către ROMGAZ a părții de 50% din perimetrul Neptune Deep, acesta s-a incheiat luni, unde a fost făcută practic plata definitivă, iar ROMGAZ a devenit, in momentul de față, partener cu drepturi egale, 50% in perimetrul Neptune Deep, alături de cei de la Petrom, Petrom urmand ca in perioada următoare, impreună să facă, să realizeze planul de investiții și, așa cum este stipulat in acordurile de concesiune, pană la 31 decembrie 2022, să facă declarația de descoperire comercială, ceea ce practic aduce in linie dreaptă investițiile din Marea Neagră. Nicolae-Ionel Ciucă: Bun. Acum, mai sunt două aspecte pe care vă rog să le clarificați. Unul este legat de măsurile care trebuie luate in baza deciziei Uniunii Europene privind reducerea voluntară cu 15% a consumurilor la gaze și energie și ce se impune la nivelul guvernului și instituțiilor guvernamentale, dacă se impune a fi luate măsuri, și a doua chestiune legată de vizita pe care ați incheiat-o in Statele Unite, săptămana trecută. Virgil Popescu. Da, marți, 26 iulie, a fost aprobat noul regulament european al Comisiei Europene, cu privire la reducerea, intr-o primă etapă, cu 15% in mod voluntar, acest 15% a consumului de gaze naturale, dar acest 15% se calculează ca o medie a ultimilor cinci ani a consumul din perioada 1 august-31 martie. Deci, nu este vorba de o perioadă de 12 luni, ci o perioadă de opt luni din ultimii cinci ani. In plus față de acest aspect, există și niște grade de flexibilitate care diminuează acest procent de 15%. De exemplu, dacă este depășită ținta de angajat in fața comisiei de umplere a depozitelor, această diferență cu care este depășită se scade din cantitatea de gaze care trebuie redusă. De asemenea, din procentul de 15%, din cantitatea de 15% rezultată, se scade consumul aferent industriei neenergetice din anul 2021. In prezent, la nivelul Comisiei Europene se finalizează modalitatea de calcul. Ea nu a fost incă finalizată, iar in momentul in care vom primi acest lucru, noi lucrăm deja la Ministerul Energiei la diferite scenarii. Nu cred că din punct de vedere voluntar ar trebui să luăm vreo măsură in acest moment. Gradul de umplere este cu mult peste cel asumat. Nivelul producției interne asigură funcționarea şi asigură aprovizionarea cu gaze naturale a clienților protejați, in clienţi protejaţi intrand clienţii casnici, producerea de energie electrică şi termică, producţia de energie electrică critică, spitale, şcoli, deci practic tot ce este nevoie să poată funcționa pe perioada iernii. Dacă se va ajunge la nivelul de declarare a stării de urgenţă, de alertă la nivelul Comisiei Europene atunci se pune problema solidarității şi toţi trebuie să fim solidari, şi atunci se va pune problema unei eventuale reduceri de consum de gaze naturale, dar repet nu pentru clienţii protejaţi. Referitor la vizita in SUA, am avut mai multe discuții foarte, foarte bune. Am observat la Departamentul de Stat, la Departamentul Comerțului, Departamentul pentru Energie şi la Banca de Export-Import a SUA o deschidere foarte mare cu privire la programul nuclear civil pe care Romania il are in derulare. Vorbim de unitățile trei şi patru de la Cernavodă şi de reactoarele modulare mici. Am primit asigurări de la preşedinta Băncii Exim şi apoi de la Departamentul de Stat, Departamentul de Comerţ şi Departamentul pentru Energie că o decizie cu privire la finanțarea de către SUA a acestui program nuclear, impreună cu partenerii canadieni şi francezi din punct de vedere al SUA se va lua in această vară, deci vorbim de luna august, astfel incat la inceputul anului financiar in SUA, care data de incepere este 13 septembrie, nu 1 ianuarie, aşa cum este la noi, să putem avea această certitudine. Iar toate discuțiile au fost in acest sens pe o deschidere foarte mare și un ton foarte pozitiv al autorităților americane. Astăzi, de fapt, a apărut ca o veste bună și o nouă știre. Reglementatorul american a autorizat definitiv și din punct de vedere al securității, reactorul modular de tip New Scale pe care Romania impreună cu Statele Unite, președintele Iohannis cu secretarul Kerry, au anunțat că această tehnologie va veni in Romania și Romania va fi prima țară din afara Statelor Unite care va beneficia de această tehnologie. Deci, practic avem clar o deschidere vizavi de finanțare și vom beneficia de cea mai nouă tehnologie cu privire la reactoarele mici modulare New Scale, care a trecut și ultimul test in Statele Unite, de reglementatorul american, care se știe că este cel mai dificil test de trecut din punct de vedere al condițiilor de siguranță. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc, domnule ministru! Avem in sală președintele Consiliului Concurenței. Ținand cont de evoluția prețului la energie și in primul rand ținem cont de diferența dintre prețul mediu ponderat la producător și cel cu care se vinde energia pe piață, Consiliul Concurenței impreună cu ANRE, cu toți cei care au responsabilități in acest domeniu vă rog să verificați această evoluție a prețului, pentru că așa cum am putut să ințeleg eu din tot ceea ce inseamnă ansamblul și mecanismele acestea de producere și vanzarea energiei, piața zilei următoare trebuia să fie una de echilibrare. Or, putem să constatăm astăzi că ea a devenit chiar o piață consolidată de tranzacționare a energiei și vă rog să verificați dacă aici se produc sau nu elemente speculative privind tranzacționarea energiei. In tot acest ansamblu, vă rog să fie implicat și Ministerul Energiei. Virgil Popescu: Da am ințeles, domnule prim-ministru. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Ultimul subiect. Săptămana trecută am fost intr-o vizită de lucru in județul Alba, la CupruMin. Am dorit să văd la fața locului modul in care iși desfășoară activitatea această companie, modul in care sunt exploatate resursele minerale și care sunt posibilitățile noastre de valorificare a acestor resurse minerale. Este clar că avem resurse de cupru pentru foarte, foarte mulți ani de aici inainte, motiv care trebuie să stea pe masa fiecăruia dintre noi care putem să găsim soluții pentru prelucrarea minereului de cupru in Romania. Acolo m-am asigurat că locurile de muncă sunt in continuare protejate și asigurate fiind vorba de o resursă deosebit de importantă pentru toate dezvoltările din planurile noastre de consolidare economică și așa cum ne-am angajat astăzi vom aproba un memorandum prin care asigurăm ca 50% din profitul companiei să fie folosit in investiții, practic este o decizie pe care o luăm la fel cum am făcut-o pentru Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Transgaz. Este foarte important să ințeleagă inclusiv managementul companiilor de stat că se pot dezvolta doar prin investiții. Există disponibilitate la nivelul guvernului pentru aceste investiții și in felul acesta ne aducem partea noastră de sprijin pentru industria romanească și pentru companiile de stat cu condiția ca managementul fiecărei companii să performeze și să fie in măsură să gestioneze activitatea și profitul, astfel incat să poată să retehnologizeze și să imbunătățească toate capacitățile de producție. Am ințeles că există disponibilitate, incă au cunoaștere pe partea de metalurgie in zona județului Alba. Ca atare, domnule ministru, așa cum am discutat, vă rog să veniți cu propuneri privind deciziile, măsurile pe care putem să le luăm la nivel guvernamental, astfel incat minereul de cupru din Romania să fie prelucrat in Romania și să putem să dezvoltăm acele capabilități așa cum le-ați prezentat și dumneavoastră și cum le-am aprobat și in coaliție, pentru dezvoltarea industriei de conductori, de semiconductori și așa mai departe. Vă rog, domnule ministru. Florin Spătaru: Mulțumesc, domnule prim-ministru. După cum știți, planul de investiții de la CupruMin are o valoare de 90 de milioane de lei, din care jumătate va fi asigurată din alocarea celor 50% din dividende, in baza aprobării memorandumului din această ședință de guvern. Pe de altă parte, strategia privind resursele minerale energetice a fost notificată către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu intenția de a fi promovat la nivelul CSAT-ului. Pentru companiile din portofoliul Ministerului Economiei, care se ocupă de resursele minerale neenergetice, avem in intenție să venim cu o strategie de dezvoltare, ținand cont de importanța strategică a acestor companii și de capabilitatea lor de a putea dezvolta, pe lanțul de valoare in continuare resursele pe care le exploatează. Şi aici vorbim de cele două companii mari, compania Salrom și compania CupruMin. Avem in vedere, in acest moment, soluțiile tehnice impreună cu /.../, pe care le vom prezenta in guvern și soluțiile de finanțare pe care am putea să le atragem in acest moment. Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt in momentul de față, din ce am putut să rețin, sume importante la nivelul Uniunii Europene privind dezvoltarea capabilităților proprii de producere a microcipurilor și a semiconductorilor in Uniunea Europeană. Ca atare, vă rog să discutați cu ministrul investițiilor și proiectelor europene și să găsiți soluția prin care să putem să finanțăm această industrie. Florin Spătaru: Am ințeles. Vă mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc. Domnule ministru Dincu, vă rog să fiți de acord ca proiectul de lege privind statutul cadrelor militare să intre la pachet cu celelalte legi din domeniul apărării și siguranței naționale. Ca atare, cer amanarea pană in momentul in care va intra intregul pachet și, pentru că tot vorbim de intregul parchet, pentru toate ministerele responsabile pană la sfarșitul lunii august vreau să intrăm in guvern și cu pachetul de legi pe apărare și siguranță națională. Vasile Dincu: Ok. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! 2022-08-03 11:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-03-02-34-13big_luk_2907.jpgÎntrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Alianței ”O Voce pentru Educație”Știri din 02.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-aliantei-o-voce-pentru-educatieGalerie foto *** Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Alianței O voce pentru Educație Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Alianței O voce pentru Educație, care reunește mediul asociativ și de afaceri. Alături de reprezentanții acestei coaliții, din care fac parte 30 de ONG-uri și companii specializate in educație și UNICEF, 20 de camere de comerț și grupuri de afaceri din Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei, precum și 100 de lideri care conduc companii de top din țara noastră, la dialog au participat ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, și consilierul onorific al premierului Romaniei, Marilen Pirtea. Cu această ocazie, au fost dezbătute o serie de teme legate de pachetul de legi privind educația, printre care finanțarea sistemului de invățămant, dezvoltarea invățămantului profesional, tehnic și dual și digitalizarea. - Astfel de consultări sunt binevenite, pentru a corela nevoia de modernizare și capacitatea sistemului de invățămant de a răspunde provocărilor viitorului. Programul Romania Educată, care beneficiază de o atmosferă efervescentă, se regăsește in viziunea Legilor Educației și are nevoie de o fundație normativă solidă, care să poată susține progresele viitoare, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Din perspectiva noii legi a invățămantului preuniversitar, participanții au subliniat importanța asigurării finanțării necesare pentru implementarea reformelor, gestionarea provocărilor reprezentate de abandonul școlar și analfabetismul funcțional, precum și soluții pentru creșterea atractivității invățămantului profesional și profesional dual, in acord cu cerințele operatorilor economici. Premierul Romaniei a dat asigurări că bugetul de anul viitor va putea susține noile prevederi legale privind educația, iar ținta de 15 la sută pentru invățămant din bugetul consolidat reprezintă un angajament asumat care va fi indeplinit treptat, pană in 2027. Ministrul Educației a precizat că pachetul de finanțare in valoare de un miliard de lei pentru combaterea abandonului școlar va fi implementat in prima etapă in peste 1400 de școli vulnerabile, in timp ce bugetul alocat pentru bursele elevilor va crește de zece ori (de la 270 milioane lei in anul 2020 la 2,7 miliarde lei in anul 2023). Alături de programe naționale precum masa caldă sau masa sănătoasă in școli, de măsurile de creștere a atractivității carierei didactice, de finanțare a invățămantului profesional și tehnic, de dotare a liceelor profesionale, aceste inițiative vor contribui la reducerea ratei de abandon școlar. Din perspectiva invățămantului dual, au fost evidențiate o serie de măsuri necesare pentru revitalizarea acestuia, precum investiții in infrastructură, dotări cu tehnologii noi, stagii de practică extinsă, pregătirea personalului didactic și corelarea curriculei cu evoluțiile din industrie. - Viitorii profesioniști ai țării noastre trebuie să regăsească in educația duală șansa de a-și valorifica talentul, priceperea, aptitudinile, vocația, in instituții de invățămant bine dotate, cu specialiștii capabili să utilizeze tehnologiile și care să aibă o stransă legătură cu viitorii angajatori. Romania resimte nevoia de a dezvolta acest sistem de educație, care să pună accent pe latura practică, pentru a oferi societății noastre profesioniștii care să asigure funcționalitatea, modernizarea și dezvoltarea economiei, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Totodată, digitalizarea a fost menționată ca fiind un element cheie pentru suportul procesului educațional, din perspectiva nevoii de a utiliza cele mai noi metode de predare, in acest sens fiind necesare eforturi suplimentare de dotare a unităților de invățămant, dar și de pregătire a personalului didactic. 2022-08-02 12:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1670.jpgMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor – SamudaripenȘtiri din 02.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-zilei-nationale-de-comemorare-a-holocaustului-impotriva-romilor-samudaripenOnorăm, astăzi, memoria tuturor victimelor Holocaustului impotriva romilor, unul dintre cele mai intunecate capitole din istoria umanității. In urmă cu 78 de ani, pe 2 august 1944, in camerele de gazare de la Auschwitz, regimul nazist se năpustea, barbar, asupra catorva mii de etnici roma și sinti. In același timp, ne amintim, cu profund respect și compasiune, de drama celor 25.000 de romi din Romania, care, din ordinul regimului Antonescu, cu opt decenii in urmă, au inceput să fie deportați in Transnistria, frigul, foamea și bolile fiind fatale pentru 11.000 dintre aceștia. Amintirea victimelor trebuie să rămană neștearsă din memoria colectivă, iar atrocitățile petrecute in timpul Holocaustului nu trebuie uitate niciodată. Asumarea lecțiilor traumatice ale istoriei și condamnarea celor vinovați sunt parte a angajamentului ferm de a nu mai permite, vreodată, ca astfel de tragedii să se intample. Cu cat ne indepărtăm mai mult, temporal, de Holocaust, cu atat crește riscul ca tăcerea și uitarea să se așeze peste suferințele victimelor. Tocmai de aceea, este esențial ca faptele să fie cercetate și investigate, mărturiile supraviețuitorilor diseminate, responsabilitățile asumate, astfel incat adevărul să fie cunoscut de toți. Deși genocidul romilor reprezintă o temă incă marginală in cercetarea Holocaustului, favorizand perpetuarea tezelor negaționiste, totuși, in Romania au fost inregistrate progrese in ceea ce privește cercetarea istoriei romilor. Aceste demersuri trebuie consolidate prin programe educaționale, campanii de conștientizare, documentarea adecvată a faptelor. In prezent, atat in Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, precum și in Strategia Guvernului Romaniei de incluziune a cetățenilor romani aparținand minorității rome pentru perioada 2022-2027, există măsuri concrete pentru incurajarea educației și cercetării Holocaustului impotriva romilor, promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome, creării locurilor memoriei, combaterii discriminării, a discursului, atitudinilor și incidentelor anti-rome. De asemenea, statul roman a instituit, prin lege, data de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului impotriva Romilor - Samudaripen. Lupta cu antisemitismul, extremismul, xenofobia, rasismul și intoleranța reprezintă o responsabilitate permanentă și presupune o continuă adaptare a instrumentelor dezvoltate pentru contracararea acestor plăgi care amenință valorile democratice. Romania are resursele necesare și a demonstrat consecvență in indeplinirea acestei misiuni care trebuie interiorizată de către toți actorii implicați și responsabili - legislația in domeniu trebuie aplicată corespunzător, istoria Holocaustului trebuie să fie cunoscută de elevi și tineri, iar dimensiunea comemorativă trebuie, in continuare, integrată in acțiunile publice. Perioada dificilă pe care o traversăm, marcată, in principal, de invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse in Ucraina, readuce in atenție faptul că democrația, pacea și stabilitatea sunt valori pentru care trebuie să luptăm continuu, deoarece tenebrele revizionismului, extremismului și urii pot oricand acapara societățile. In calitate de prim-ministru al Romaniei, subliniez, incă o dată, faptul că Executivul este deplin angajat in promovarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei, susținerea educației și cercetării despre Holocaust, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, cultivarea respectului față de demnitatea umană. Totodată, creșterea calității vieții cetățenilor romani aparținand minorității rome, bazată pe cetățenie activă, incluziune socio-economică și valorizarea patrimoniului cultural rom reprezintă o altă prioritate a Guvernului pe care il conduc. Istoria romilor a fost una marcată de excluziune și discriminare, care au lăsat urme adanci, iar datoria noastră este de a repara toate aceste nedreptăți și de a milita pentru o societate a dialogului, incluziunii și a respectului față de valorile și principiile europene. Să păstrăm vie amintirea victimelor! 2022-08-02 11:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-02-11-41-33big_sigla_guvern.pngConvorbirea telefonică a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al NahyanȘtiri din 01.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/convorbirea-telefonica-a-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-emiratelor-arabe-unite-mohammed-bin-zayed-al-nahyanPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, o convorbire telefonică cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al Nahyan. Dialogul a avut loc in contextul proiectelor convenite in cadrul vizitei desfășurate la Abu Dhabi și a discuției telefonice din 27 iulie a miniștrilor Afacerilor Externe. Cele două părți au decis să urmărească periodic derularea proiectelor convenite in domenii legate de energie, agricultură, investiții, educație și securitate cibernetică. Premierul Romaniei a subliniat nivelul cooperării pe fiecare din domeniile importante și a mulțumit pentru interesul președintelui Emiratelor Arabe Unite, pentru timpul și dorința de a monitoriza aceste proiecte. Totodată, prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat desemnarea unui inalt oficial roman guvernamental pentru a gestiona direct relația cu partenerul emiratez. Președintele Mohammed bin Zayed Al Nahyan a mulțumit la randul său romanilor pentru toată susținerea și deschiderea in cooperarea bilaterală, anunțand că a desemnat responsabili și a stabilit termene pentru fiecare proiect care va fi derulat in parteneriat. 2022-08-01 18:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-01-06-39-08big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la cea de-a X-a ediție a Festivalului cultural ”Săptămâna Haferland”Știri din 31.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-cea-de-a-x-a-editie-a-festivalului-cultural-saptamana-haferlandGalerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la cea de-a X-a ediție a Festivalului cultural Săptămana Haferland [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența voastră domnule președinte, Excelentele voastre doamnelor și domnilor ambasadori, Domnilor ministri, Doamnelor și domnilor, Distinși invitați, Sunt foarte bucuros și onorat să particip, alături de dumneavoastră, la a 10-e ediție a unui eveniment care sărbătorește diversitatea culturală prin promovarea tradițiilor sașilor din Romania. Săptămana Haferland a ajuns, grație unei excelente inițiative și a unui neobosit efort, să fie acel moment in care celebrăm un exemplu desăvarșit de păstrare intactă a unei culturi - de moștenire a unor tradiții etnice, lingvistice și religioase care și-au găsit locul și respectul cuvenite in patrimoniul cultural romanesc. In aceste zile, sărbătorim istoria noastră comună, a sașilor care au rămas aici, a celor care vin să revadă locul in care li s-au născut părinții și bunicii, satele in care se vorbește in aceeași limbă. In jurul bisericilor fortificate și in interiorul cetăților săsești, celebrăm, astăzi, cu mandrie, o comunitate care dăinuie de aproape nouă secole. O comunitate care a impărțit cu poporul roman momentele grele sau clipele faste ale istoriei. Sașii din Transilvania au trăit aici imbrățișați de Carpați și de respectul fiecăruia dintre noi, ca parte a acestei națiuni. Haferland este locul binecuvantat din inima Transilvaniei unde găsești acel sentiment de liniște interioară care reflectă sufletul oamenilor și o istorie din care invățăm că unitatea, răbdarea și toleranța sunt valori care ne fac să mergem mai departe impreună. La un eveniment care sărbătorește diversitatea culturală, imi doresc să vorbesc despre ce ne unește pe noi toți ca popor, despre problemele pe care le avem de depășit impreună. Pacea și bunăstarea națiunii și a membrilor săi sunt scopurile fundamentale ale oricărei societăți democratice. Totodată, libertatea este valoarea supremă a oricărui om care trăiește in cadrul unei astfel de societăți. Libertatea de a gandi, de a se informa, de a se educa, precum și libertatea de a-și exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă sunt toate expresii ale libertății omului, protejate și garantate deopotrivă de statul roman. Vedem azi, ce consecințe dramatice apar cand aceste valori fundamentale sunt puse in pericol din cauza războiului pornit de Rusia in Ucrainei, nu departe de granițele noastre. Știm că de modul in care gestionăm acum, aceste crize, alături de partenerii noștri europeni și transatlantici, depind viitorul și bunăstarea noastră in anii care vor urma. De aceea, Guvernul pe care il conduc are această misiune, deloc ușoară, de a asigura stabilitatea politică, socială și economică intr-o perioadă cu multiple crize interconectate și cu un război la graniță, care a schimbat lumea in care trăim. Doamnelor și domnilor, - Spune-mi cu cine ești prieten ca să iți spun cine esti!, zice o vorbă ințeleaptă din popor. Apartenența noastră la civilizația occidentală și la societatea națiunilor europene presupune să impărtășim valori comune, nu doar interese comune. O spun răspicat: Romania este un stat democratic, care a făcut in ultimii 30 de ani eforturi considerabile ca să fie un partener de incredere in randul societăților occidentale dezvoltate. Noi, romanii am ales acest drum cand am indepărtat de la putere regimul comunist și nu il vom părăsi. Democrația este un regim politic complicat. Funcționează cel mai bine prin consens și cooperare. Desigur că intr-o societate democratică există viziuni și idei diferite, chiar opuse, care nu trebuie să se radicalizeze, ci trebuie să se tolereze pentru a ajunge la consens și echilibru. Nicio democrație nu este perfectă, dar se perfecționează prin consolidare. Invățăm unii de la alții și luptăm impotriva oricăror forme de autoritarism, radicalizare, a exceselor fundamentate pe doctrine nationalist-populiste, rasiste sau de clasă. Totodată, democrația trebuie apărată, in ciuda tuturor obstacolelor, investind continuu energia și increderea noastră. Numai așa, participand la democrație, vom putea să ințelegem valorile sale, să le respectăm și să le transmitem copiilor noștri prin educație. Alături de suveranitatea națională și unitatea poporului, de cetățenie, de valorile constituționale derivate din pluralismul politic și statul de drept, dreptul la identitate reprezintă unul dintre fundamentele societății democratice in care trăim. Ca cetățeni romani, suntem egali in drepturi și suntem liberi să ne păstrăm, dezvoltăm şi să ne exprimăm identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă, fără discriminări și privilegii. Ca societate europeană democratică, noi nu putem să gandim lumea in care trăim din perspectiva excluderii, a violenței sub toate formele sale sau a dreptului celui mai puternic. Ca societate democratică trebuie să fim puternici și fermi in apărarea valorilor noastre. Trebuie să combatem cu toată forța acele acțiuni și discursuri care militează pentru ură și violență in cadrul societății și să promovăm prin acțiunile și cuvintele noastre valorile democratice pe care se intemeiază pacea și bunăstarea comunităților noastre. Doamnelor si domnilor, Inchei aici spunand că Transilvania insăși reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică. Trebuie să fiți mandri de acest lucru pentru că această apreciere la nivel european nu putea exista fără perseverența dumneavoastră in căutarea consensului și a bunei ințelegeri care trebuie să caracterizeze relația dintre vecini și prieteni. Cred că libertățile de care ne bucurăm, uniți in diversitatea Uniunii Europene, mai ales cea de liberă circulație, reprezintă un motiv de speranță că milioanele de cetățeni romani, printre care și mulți membri ai puternicei comunități de sași, vor regăsi drumul către casele lor, atat la ceas de sărbătoare, dar poate și cu gandul revenirii acasa. Este datoria noastră, a celor rămași, să ne asigurăm că aici, in Romania, păstrăm comorile moștenite din istoria noastră și consolidăm șansa modernizării țării noastre. Vreau să vă felicit pe dumneavoastră, intreaga comunitate săsească, pentru modelul de bună conviețuire și de bună ințelegere pe care l-au promovat de atata timp față de vecinii lor secui, maghiari și romani, pentru exemplul de unitate, respect și demnitate pe care il oferiți in acest spațiu al diversității. Vă mulțumesc foarte mult pentru această sărbătoare și vă doresc sănătate și la cat mai multe astfel de sărbători! 2022-07-31 13:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0885.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de prezentare a drapelului de luptă al unității americane desfășurate suplimentar în RomâniaȘtiri din 30.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-prezentare-a-drapelului-de-lupta-al-unitatii-americane-desfa-urate-suplimentar-in-romaniaGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de prezentare a drapelului de luptă al unității americane desfășurate suplimentar in Romania, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă:Domnule David Muniz, Domnule general Petrescu, domnule general-maior McGee, Doamnelor și domnilor, dragi militari, Sunt foarte bucuros să fiu astăzi la baza militară Mihail Kogălniceanu, un punct foarte important de descurajare și apărare a flancului estic al NATO. Noile realități in regiunea Mării Negre și pe intregul Flanc Estic Aliat, determinate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, au condus la adoptarea unui Nou Concept Strategic al Alianței, la Summit-ul de la Madrid, care a recunoscut această regiune ca fiind de importanță strategică. Această decizie a fost susținută, cu argumente solide, atat de președintele Romaniei cat și de președintele SUA. Abordarea unitară a Flancului Estic este cea mai eficientă modalitate de a apăra fiecare centimetru de teritoriu al NATO, iar Summit-ul de la Madrid a marcat nașterea unei noi etape de descurajare și apărare colectivă. După 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic SUA-Romania, președintele Biden a reiterat la Madrid angajamentul ferm al SUA față de securitatea regiunii Mării Negre, anunțand acțiuni suplimentare pentru intărirea descurajării și apărării NATO, contribuții care sunt de o importanță capitală. Președintele Biden a reiterat angajamentul SUA față de Romania. Acestea sunt dovezi reale ale angajamentului SUA față de securitatea flancului estic al NATO. Vreau să vă mulțumesc tuturor, bărbați și femei in uniformă, dislocați in Romania, pentru efortul dumneavoastră și pentru contribuția la securitatea noastră. Mulțumesc, de asemenea, familiilor dumneavoastră. Ele sunt adevărați stalpi de susținere atunci cand sunteți departe de casă. Divizia 101 Aeropurtată, o unitate cu renume, de elită, are misiunea de a consolida flancul estic al NATO. Dragi militari ai Diviziei 101 Aeropurtată, vă mulțumesc că sunteți aici și sunt convins că, alături de militarii romani și de cei al forțelor aliate dislocate aici, vă veți indeplini misiunea. Prezența dumneavoastră este foarte binevenită. Impreună suntem mai puternici. Pentru a ne adapta mai bine la această nouă paradigmă de Securitate, suntem intr-o fază avansată cu implementarea Grupului de Luptă Multinațional, condus de Franța, cu participarea militarilor din Belgia și Țările de jos. Acesta va fi ridicat la nivel de brigadă. Doresc, de asemenea, să transmit mulțumiri tuturor aliaților care contribuie la misiunile de descurajare și apărare pe Flancul Estic și in Romania. Dragi militari, vă mulțumesc incă o dată pentru profesionalismul și dedicarea de care dați dovadă! *** Vizitarea de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă a expoziției de tehnică militară *** Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la demonstratia militara aeriana si terestra RO - USA 2022-07-30 16:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0234.jpgÎntrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Republicii Moldova, Maia SanduȘtiri din 29.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intampinarea-de-catre-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-a-pre-edintelui-republicii-moldova-maia-sanduGalerie foto Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă a primit-o astăzi, la Palatul Victoria, pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu ocazia vizitei oficiale in Romania, la invitația președintelui Klaus Iohannis. Discuțiile au vizat o paletă extinsă de subiecte de actualitate și consultări aprofundate pe teme de securitate energetică, gestionarea crizei refugiaților, asigurarea stabilității politice și evoluții ale situației de securitate regională, in contextul agresiunii militare a Rusiei in Ucraina. Premierul Romaniei a salutat progresul Republicii Moldova in ceea ce priveşte consolidarea perspectivei integrării in Uniunea Europeană, alături de Ucraina, prin obținerea statului de stat candidat. Punctele cheie ce insoțesc această decizie, adoptate in Consiliul European, trebuie tratate cu deosebită atenție, iar Romania va sprijini pașii necesari ce vizează reformele solicitate și deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a menționat șeful Executivului. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța stabilității politice, in contextul crizelor suprapuse pe care le resimt cetățenii Romaniei, Republicii Moldova și populația celorlalte state. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit pentru sprijinul Romaniei, primit deja in situațiile de criză - ajutor material, umanitar, in produse energetice și in susținere politică pentru a atinge dezideratul conturării clare a drumului european al Republicii Moldova in care Romania a crezut intotdeauna și pe care l-a sprijinit cu succes. In acest context, este esențial rolul guvernării reformiste de la Chișinău, alături de dorința de prezervare a integrității și transparenței actelor guvernării și de sprijinul deosebit la nivelul capitalelor statelor membre pentru a obține această decizie din partea Uniunii Europene. Cei doi inalți oficiali au avut un schimb detaliat de idei in legătură cu situația securității regionale și perspectivele impactului războiului din Ucraina și a dezvoltărilor sale asupra chestiunilor umanitare, valurilor posibile de refugiați, stabilității politice, inflației și costurilor economice viitoare determinate de prețurile energetice și deficitele datorate rupturilor in lanțurile de aprovizionare. Partea romană a dat asigurări directe de sprijin și a convenit mecanisme și responsabili pentru soluționarea problemelor cele mai importante și stringente ale Republicii Moldova, in special domeniile securității și menținerii standardului de viață al cetățenilor. 2022-07-29 13:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_maia_sandu-9.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Imnului Național al RomânieiȘtiri din 29.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-imnului-national-al-romaniei - Este Ziua Imnului Național al Romaniei, o sărbătoare a conșțiinței și unității noastre naționale și un prilej de a ne aminti despre inceputurile destinului european al romanilor, care in perioada pașoptistă s-au raliat celorlalte mișcări revoluționare din Europa acelor vremuri. Ales pentru mesajul său mobilizator imn al Revoluției pașoptiste, Deșteaptă-te, romane a devenit imn al Romaniei post-decembriste după ce acordurile și versurile sale mobilizatoare au răsunat și i-au motivat pe romani in multe alte momente de răscruce ale istoriei, de la Războiul de Independență și cele două Războaie Mondiale, pană la revolta muncitorilor din Brașov din 15 noiembrie 1987 și, apoi, in timpul Revoluției din Decembrie 1989. Asemuit de Nicolae Bălcescu cu o Marseilleză a romanilor, Deșteaptă-te, romane ne umple de emoție, glorificand istoria și eroii neamului. Imnul național, drapelul și stema ne definesc identitatea și reprezintă legătura trainică intre trecutul, prezentul și viitorul poporului nostru, dar și simbolul capacității țării de a traversa cu bine perioadele dificile și de a se dezvolta valorificand oportunitățile create prin voința cetățenilor săi. Cinstirea simbolurilor naționale inseamnă responsabilitate față de acțiunile asumate, respect pentru libertățile obținute cu greu de romani după zeci de ani de opresiune a regimului comunist și promovarea lor intr-o Europa a diversității și valorilor comune. De Ziua Imnului Național, imi doresc să rămanem mereu uniți in jurul simbolurilor noastre naționale și al idealurilor apărate cu jertfe de inaintași. La mulți ani, Romaniei născute din aspirațiile lor pe care noi suntem datori să o transmitem și mai bună urmașilor noștri! La mulți ani, imn al sufletului romanesc! 2022-07-29 09:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-29-09-19-58big_sigla_guvern.pngVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă în județul AlbaȘtiri din 28.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-judetul-albaGalerie foto - Vizită la compania minieră Cupru Min Abrud Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la compania minieră Cupru Min Abrud *** Galerie foro - Vizita la Casa Memorială - Avram Iancu din Incești Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Casa Memorială - Avram Iancu din Incești, județul Alba *** Galerie foto - Vizita la Serviciul judetean de Ambulanță Alba, Stația Cimpeni *** Declaraţii susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, in cadrul vizitei efectuate in judeţul Alba [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am fost astăzi, impreună cu autorităţile locale din judeţul Alba, in vizită la Cuprumin. Am dorit să incep vizita de lucru cu această intreprindere pentru că, din analizele pe care le-am efectuat la nivelul Guvernului, a reieșit că avem nevoie să acordăm atenția cuvenită exploatării resurselor minerale, ceea ce facem și acum, de altfel, dar am vrut să vedem la fața locului, impreună cu ceilalți membri ai Guvernului, ce avem de făcut astfel incat resursele respective să poată fi prelucrate in țară și să putem să beneficiem de valoare adăugată mai mare. Am constatat că o companie de stat a reușit, printr-un management cat se poate de eficient, să realizeze profit, să retehnologizeze, in măsura in care a putut să aloce o parte din profitul dobandit pentru retehnologizare, desigur, au nevoie in continuare de predictibilitate și certitudine că vor beneficia de banii respectivi. Aici vreau să fac referire la faptul că am decis ca, intr-un timp foarte scurt, să aprobăm un memorandum in guvern astfel incat 50% din profit să meargă la bugetul statului, iar 50% se poată fi folosit de către companie pentru investiții. Sumele nu sunt deloc mici, discutăm de 43 de milioane pe care conducerea companiei le va folosi, după un plan foarte bine articulat. Este, de asemenea, de remarcat faptul că, așa cum am putut să văd, in cariera de cupru există o posibilitate ca aceasta să poată să fie exploatată mai eficient. Există o predictibilitate de timp pentru cațiva zeci de ani, deci există resurse, există minereu, in aşa fel incat să poată fi exploatat. Ar fi absolut de neiertat ca noi să nu fim in măsură să sprijinim investiții, pentru ca minereul de cupru să poată să fie prelucrat in țară. Specialiștii in domeniu au prezentat deja soluții au prezentat care sunt avantajele. Există deja, la nivel european, un proiect prin care se urmărește dezvoltarea acestei industrii și folosirea materiei prime finale pentru dezvoltarea de conductori, semiconductori și microcipuri, ca atare resursa aceasta va trebui să fie prelucrată la noi in țară. Un alt aspect foarte important este că, la inițiativa PNL, s-au modificat codul administrativ și legea minelor. Dar, totodată, guvernul pe care il conduc, pentru prima dată in ultimii 30 de ani, a descentralizat alocările financiare și, in felul acesta, o parte din profitul pe care il realizează companiile, se duce către autoritățile locale. Chiar am discutat acum cu autoritățile locale din județul Alba și este o decizie prin care ii sprijinim să poată să acumuleze mai mulți bani la bugetul local. Ca atare, vom merge la guvern cu reprezentanții Ministerului Economiei, vom discuta in coaliție toate aceste aspecte și am convingerea și garanția că vom găsi soluția astfel incat să putem să venim cu un proiect astfel incat minereul de cupru să fie prelucrat in țară. Am folosit, de asemenea, acest prilej pentru a merge la Ambulanța din orașul Campeni. Astăzi este Ziua Ambulanței. Am vrut să le mulțumesc personal pentru tot ceea ce fac pentru a salva vieți, pentru efortul, pentru lupta lor contracronometru, şi sunt convins că, așa cum au și-au făcut datoria pană acum, o vor face şi de aici inainte. Am aflat și care sunt nevoile și care sunt problemele pentru o zonă cu relief specific muntos. Va trebui să discutăm și să analizăm, de asemenea, toate problemele ridicate de către membrii Serviciului de Ambulanță Campeni. Nicolae-Ionel Ciucă: Și, nu in ultimul rand, fiind in Țara Moților, nu aveam cum să nu trec pe la Casa Memorială Avram Iancu și să depun o coroană de flori in semn de recunoștință pentru ceea ce simbolizează eroul național Avram Iancu. Este o personalitate aparte pentru romani, dar este o personalitate simbolică pentru transilvăneni și apreciez că avem nevoie de astfel de modele care și-au dedicat viața pentru idealul romanilor din Transilvania, pentru unitate. Este un model de patriotism, iar noi trebuie să-i fim recunoscători și trebuie să transmitem generațiilor viitoare că trăim in țara aceasta astăzi datorită unor oameni ca Avram Iancu, unor oameni care nu au precupețit niciun efort pentru a-și pune viața in slujba patriei. Reporter: Ați avut o discuție in coaliție despre declarațiile recente ale lui Viktor Orban. Aici mă refer in special la cei de la UDMR, cu Kelemen Hunor. Domnul Ciolacu a spus că aștepta o reacție mai virulentă. Ce părere aveți și dacă ați avut o discuție in coaliție pe acest subiect? Nicolae-Ionel Ciucă: Romanii sunt un popor primitor și s-a văzut asta in contextul războiului de la graniță. Romania este percepută ca o țară unde trăiesc laolaltă mai multe etnii și trăiesc foarte bine, trăiesc in liniște și in pace. Astfel de declarații nedorite nu iși iau locul intr-o Europă unde 27 de țări trăiesc in pace și prosperitate. Aici, din inima Ardealului, doresc să intăresc mesajul meu pentru toleranță, ințelepciune, solidaritate, pentru respectarea valorilor europene și am convingerea că noi toți, uitandu-ne in istorie, putem să ințelegem că aceea ce ne unește este mult mai important și mai benefic decat ceea ce ne dezbină. Vă mulțumesc! Reporter: Referitor la sistemul de pensii, PNL va susţine ridicarea pragului la 3.000 de lei pentru cele neimpozabile şi cat de corectă va fi această măsură pentru romanii care caștigă un salariu minim pe economie? Nicolae-Ionel Ciucă: In tot acest parcurs de timp, in cele opt luni de zile de cand ne aflăm la guvernare, am luat deciziile pe baza unor analize cat se poate de reale, am comunicat de fiecare dată cu onestitate şi sinceritate măsurile pe care putem să le luăm. Subiectul a fost discutat şi rămane in discuţie. In acest moment, nu pot să afirm dacă il susținem sau nu pentru că şi PNL a avut această abordare in momentul in care conducerea ministerului era asigurată de către un membru al PNL. Ceea ce vă pot spune este că trebuie să finalizăm rectificarea bugetară, trebuie să vedem care sunt resursele, trebuie să vedem care sunt evoluțiile şi trebuie să fim cat se poate de atenți la modul in care cheltuim banii de la bugetul de stat. Avem in derulare o serie intreagă de măsuri pe cele trei pachete de sprijin. Avem, in continuare, de compensat preţul la energie şi putem să vedem cu toții că preţul nu s-a stabilizat, este in continuă creștere, de asemenea, la gaz. Ca atare, in momentul in care vom avea o analiză cat se poate de corectă şi care, de asemenea, să poată să fie predictibilă şi să aibă un impact cel puţin pentru un an bugetar o vom comunica. Reporter: Această analiză are in vedere şi o anumită plafonare la preţul gazelor naturale? Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt analize şi am lăsat instituţiile de specialitate - mă refer la ANRE, la Ministerul Energiei impreună cu Ministerul Finanţelor, care in rolul său de a gestiona bugetul ţării - să identifice ipotezele de lucru pe scenariile posibile de evoluţie bazandu-ne pe ceea ce s-a derulat in ultimele trei luni de zile de cand ordonanța a inceput să producă efecte. Reporter: Spuneați despre procesarea concentratului de cupru in Romania. Se discută despre această necesitate de foarte mulți ani. Concret, s-a făcut ceva, a fost stabilită o locație? La un moment dat se spunea despre Zlatna că ar putea să găzduiască un asemenea combinat, o asemenea uzină. Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat şi cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean şi cu domnul primar al oraşului Zlatna. Sigur, dumnealor susțin, pe bună dreptate, că incă se mai poate beneficia de cunoaștere in domeniul respectiv. Ştim cu toții că la Zlatna s-a făcut prelucrarea cuprului şi este o opțiune pe care o luăm foarte serios in calcul. Reporter: Mulțumim. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumesc foarte mult. 2022-07-28 11:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-07-28_at_11.23.33_(1).jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Ambulanței din RomâniaȘtiri din 28.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-ambulantei-din-romania - Ii sărbătorim astăzi pe salvatorii de vieți din cadrul serviciilor de ambulanță, cu gandul la activitatea lor pe cat de complexă, pe atat de importantă. Pe langă profesionalism, aceasta implică dăruire, capacitate de reacție rapidă, empatie și curaj. Indiferent că este vorba despre echipajele din teren sau despre celelalte categorii de personal din cadrul Ambulanței care gestionează derularea misiunilor de salvare, munca lor se măsoară in milioane de vieți salvate, de multe ori in situații cand șansele pot să pară inexistente. Perioada de pandemie a pus o presiune suplimentară asupra profesioniștilor din asistența medicală de urgență prespitalicească, care și-au făcut datoria cu aceeași responsabilitate. Ii vedem și acum solicitați intens la cazuri de urgență provocate de temperaturile caniculare, accidente sau oameni cu probleme grave de sănătate care au nevoie urgentă de asistență medicală. Ajuns la 116 ani de existență, serviciul public de ambulanță funcționează după același principiu pe baza căruia a fost creat la inițiativa profesorului dr. Nicolae Minovici: Totdeauna și tuturor, gata pentru ajutor. Dedicarea dumneavoastră pentru tratarea fiecărui pacient rămane o constantă. Alături de intreaga societate romanească, ați fost parte la solidaritatea extraordinară față de cetățenii ucraineni refugiați in Romania, acordandu-le ingrijire celor care au avut nevoie. Misiunea de a salva vieți este o luptă continuă, adeseori nedreaptă, cu timpul și resursele. Acțiunile și demersurile guvernamentale in domeniul sănătății urmăresc să asigure tuturor cetățenilor servicii medicale de cat mai bună calitate, să crească capacitatea sistemului, să pregătească proiecte pentru spitale noi sau renovate, dotate cu echipamente performante. Cu toții ne dorim investiții substanțiale și pentru aceasta vom integra resursele bugetului național cu cele europene. Așa cum ne-am angajat prin Programul de Guvernare, vom majora de la an la an finanțarea publică a sectorului de sănătate cu cel puțin 0,5% din PIB, pentru a ne apropia de media europeană. Inseamnă o imbunătățire constantă, avand in vedere că PIB-ul Romaniei este in continuă creștere. In același timp, pregătim accesarea fondurilor europene destinate domeniului sănătății. Cele aproape 2,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și cele 4 miliarde prin Programul Operațional Sănătate sunt bani pentru un sistem de sănătate modern, digitalizat și transparent. Un sistem care oferă cetățenilor posibilitatea alegerii informate a serviciilor medicale de calitate, dar și oportunități de dezvoltare și motivare a cadrelor medicale. Sunt imbunătățiri așteptate de mulți ani de cetățenii romani și de intreg sistemul medical. Transmit La Mulți Ani serviciilor publice de ambulanță din Romania și tuturor celor care iși desfășoară activitatea in aceste structuri dedicate salvării de vieți! Sunteți primii la care oamenii apelează in situații critice in care asistența medicală cat mai rapidă și profesionistă face diferența intre viață și moarte. Vă mulțumesc și am toată aprecierea pentru activitatea dumneavoastră! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-07-28 09:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-07-28_at_09.08.31.jpegBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 27 iulie 2022Știri din 27.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-27-iulie-2022Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei! Astăzi, la finalul ședinței de guvern, vor participa la briefing domnul ministru de finanțe, Adrian Caciu, domnul ministru al economiei, Florin Spătaru, și secretarul de stat de la Ministerul Energiei, domnul George Niculescu. O să il invit, pentru inceput, alături de mine, pe domnul ministru de finanțe, Adrian Caciu, pentru a vă prezenta discuțiile pe care astăzi le-am avut in guvern pe tema legată de atribuțiile ministerului pe care domnia sa il conduce. Domnule ministru. Adrian Caciu: Da, mulţumesc! Bună ziua! Astăzi au fost aprobate normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit. Din momentul publicării acestor norme in Monitorul Oficial, atat persoanele fizice, cat și persoanele juridice pot accesa și acest instrument cu care statul, guvernul, vine in sprijinul cetățenilor și al companiilor, privind o facilitare, un moratoriu de amanare a ratelor intre 1 și 9 luni, pentru cei care sunt intr-o situație dificilă. Tot astăzi, in cadrul ședinței de guvern, am prezentat și rezultatele execuției bugetare la semestru, o execuție bugetară, așa cum am și precizat, cu bunele și relele ei, o execuție care arată clar traiectoria de consolidare fiscală, pe care statul roman s-a angajat să o parcurgă, de reducere a deficitului public - la șase luni, deficitul public este mai mic cu 1,15 puncte procentuale față de anul trecut, respectiv, a ajuns la 1,71 la sută din PIB, iar anul trecut era 2,88% din PIB - cu elemente de eficientizare a colectării veniturilor fiscale, o creștere cu 0,6 puncte procentuale a colectării pe veniturile fiscale și o creștere a acestora cu 26,5% față de anul trecut, o eficientizare a absorbției de fonduri europene, in sensul creșterii absorbției cu 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar pe partea de cheltuieli, cu o abordare prudentă pe cheltuielile de personal, cu un efect, din păcate, negativ, dar prognozat in Legea bugetului pe costurile cu dobanzile, un efect care vine din ceea ce inseamnă creșterea dobanzilor pe jumătatea a doua a anului trecut, dar și pe prima parte a acestui an, și cu elemente de intarziere pe partea de investiții, elemente de intarziere care sunt cauzate, in principal, de creșterea prețurilor la materiale de construcții, care au blocat o serie de constructori să deruleze in continuare activitatea de execuție pe șantiere, intarziere pe care toți ordonatorii de credite, toți colegii din guvern vor trebui să o recupereze in a doua jumătatea a acestui an, astfel incat să ne atingem ținta de investiții asumată prin legea bugetului de stat. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebări, dacă sunt. Dan Cărbunaru: Sigur, aș mai adăuga aici pe lista celor discutate, dacă doriți să dați detalii legate de prioritizarea investițiilor semnificative pentru anul următor și despre nivelul datoriei publice guvernamentale anul trecut, comparativ, desigur, și cu alte state europene. Adrian Caciu: Da, am inceput demersurile pentru pregătirea strategiei fiscal-bugetare 2023-2025 și demersurile de pregătire a bugetului pentru 2023. Una dintre acțiuni se referă la prioritizarea proiectelor de investiții publice semnificative, iar aici, valoarea actualizată a investițiilor prioritizate este de 234,3 miliarde de lei, iar un rest de finanțat pană la finalizarea acestora este de 139 de miliarde de lei. Cel mai important minister care gestionează proiecte de investiții publice semnificative sau cel mai important număr de investiții se află la Ministerul Transporturilor, cu 94 de proiecte, cu o valoare actualizată de 180 de miliarde de lei, urmat de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, care gestionează 16 proiecte, cu valoarea actualizată de 3,3 milioane de lei și de Ministerul Mediului, cu 12 proiecte de investiții, cu o valoare actualizată de 6,9 miliarde de lei. Vă stau la dispoziție! Vă mulțumesc! Reporter: Domnule ministru, ați făcut o analiză cu privire la pensiile din sistemul public, pensiile speciale? Vă rog să ne spuneți dacă pensiile mai mici de 2.000 de lei ar putea fi impozitate, dacă s-ar putea schimba acest lucru, pentru că in prezent ele nu sunt impozitate. Adrian Caciu: Analiza este in derulare. Vreau să fiu foarte clar cu privire la sistemul public de pensii. Sistemul public de pensii, la acest moment, nu este impozitat pană la valoarea de 2.000 de lei. Lucrurile așa vor rămane, analizăm să vedem dacă această valoare neimpozabilă poate fi crescută, avand in vedere că această scutire de impozit a intervenit in anul 2017. Intre timp, lucrurile au evoluat din perspectivă inflației. In analiza pe care o facem, avem in vedere toate celelalte sisteme de pensii, cu excepția sistemului public de pensii, cu privire la o posibilă impozitare, dar sub condiția neimpozitării părții de contributivitate. Reporter: Domnule ministru, asta ce inseamnă? Că pensiile mai mari de 2000 de lei ar putea să nu fie impozitate? Pană la ce prag? Adrian Caciu: Analizăm acest lucru impreună cu Ministerul Muncii, pentru că Ministerul Muncii are toate datele cu privire la sistemul public de pensii și are și datele privind rata de deprivare materiale severe, rata riscului de sărăcie - sunt elemente de coş de consum care trebuie luate in calcul, astfel incat cetățenii vulnerabil să fie sprijiniți, mai ales in această perioadă. Reporter: Tot legat de pensie, am văzut că Banca Mondială a cerut să fie, practic, reașezate și pensiile militare. Ați făcut o analiză și cu privire la aceste pensii, se va aplica și acolo un impozit, se va schimba formula de calcul? Adrian Caciu: Am spus că ceea ce ține de Ministerul de Finanțe este in corelație cu reforma pensiilor pe care o face Ministerul Muncii, impreună cu celelalte ministere care sunt implicate din perspectiva sistemelor de pensii pe care le au in atribuții. Partea de impozitare va privi doar celelalte sisteme de pensii, fără a afecta partea de contributivitate. Această analiză, cand va fi gata, va fi prezentată coaliţiei. Pană atunci nu aș vrea să dau detalii. Reporter: Dar cand va fi ea gata? Adrian Caciu: In săptămanile următoare. In săptămanile următoare, ca să nu spun un termen foarte lung. Prioritatea acum pentru noi este rectificarea bugetară. Reporter: Şi, domnule ministru, cand ați putea să anunțați noul prag de la care vor fi impozitate pensiile, de cand s-ar putea aplica? Adrian Caciu: După decizia Coaliției. Reporter: S-ar putea aplica de anul acesta sau doar de anul viitor? Adrian Caciu: După decizia Coaliției. Lăsaţi-ne să terminăm această analiză, vă rugăm frumos! Reporter: O singură intrebare, legată de rectificarea bugetară. Toate ministerele vor reuși să taie 10% din cheltuieli? V-au prezentat deja un plan de reducere a cheltuielilor? Adrian Caciu: Cea mai mare parte din ele au reușit, cele care nu au reușit, vor reuși. Reporter: Cine a rămas in urmă? Adrian Caciu: Nu vă pot da acest detaliu, este incorect față de colegii mei. Pană inchidem rectificarea bugetară, cu siguranță, angajamentele pe care ni le-am luat de la Guvern vor fi indeplinite de către toată lumea. Reporter: Dumneavoastră, la Ministerul Finanțelor, ce aţi tăiat, la ce aţi renunțat, domnule ministru? Adrian Caciu: O să vedeți detaliile in rectificare atunci cand va fi pusă in transparența bugetară. Reporter: Mai puține mașini, mai puține produse? Adrian Caciu: Nu vă dau detalii nici despre Ministerul de Finanțe, pentru că ar fi incorect; naștem o discuție care nu are rost să aibă loc in acest moment, pană cand partea de ajustări in cadrul rectificării bugetare, pentru că trebuie să fim conștienți, avem pachete. Reporter: N-aţi vrea să fiţi un exemplu pentru colegii dumneavoastră? Adrian Caciu: Nu. Pentru societate este prioritar să finanțăm economia și cetățenii. Aceste lucruri trebuie finanţate cu prilejul acestei rectificări. Reporter: ROBOR a crescut din nou. Aveți vreun plan, vreo strategie pentru a tempera această creștere? Adrian Caciu: ROBOR-ul nu este gestionat, pană la urmă, de Ministerul de Finanțe, este un indicator, dacă vreți, de piață; strategia pe care noi putem să o avem se inscrie in cadrul politicilor fiscal-bugetare de temperare, intr-un orizont de timp, a inflației, pentru că odată cu temperarea inflației, am putea vedea o inversare a trendului de creșterea dobanzilor. Reporter: Bună ziua! Vă intreb in legătură cu Ordonanța 16, prin care s-au introdus creșteri de taxe: e o problemă la suprataxarea muncii part-time. Sunt firme care au inceput să dea afară angajații plătiți cu două ore. Știți, problemele au fost semnalate in presă, practic, un angajator trebuie să plătească mult mai mult decat inainte. Intenționați să schimbați, să aduceți...? Adrian Caciu: Știu că asta este demult dorința de răspuns a celor de la Hotnews. La acest moment, această ordonanță iși face, iși va face efectele așa cum a fost stabilită. Reporter: Păi și le face prost. Asta e problema ... Adrian Caciu: Nu, aceasta este o opinie, iar eu nu răspund opiniilor dumneavoastră. Mulțumesc! Reporter: Sunt fapte, nu sunt opinii, domnule ministru! Adrian Caciu: Mulțumesc! O altă intrebare, dacă se poate. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș avea, ca de obicei, cateva completări și la ce vă intreba colega mea mai devreme. Referitor la acea impozitare posibilă a pensiilor sub 2.000 de lei, spuneați că ar putea să crească acest prag. V-aș intreba, pană la... Adrian Caciu: O scutire de impozitare, atenție! Reporter: O scutire, da. Ea a intrebat dacă se poate impozita, ați spus că, chiar am putea să creștem pragul. Bun! Pană la cat ar putea să crească pragul, orientativ, și de cand, v-aș intreba, că e cu siguranță un subiect de interes. Adrian Caciu: După ce toată această analiză va fi gata, cu siguranță toate aceste chestiuni vor fi transmise public. Reporter: Deci, posibil de la inceputul anului viitor sau mai devreme? Adrian Caciu: N-aș vrea naștem praguri, să zic așa, orientative, fără să avem analiza și decizia luată. Reporter: Presupun că pană in toamnă o să aveți analiza și peetru pensiile speciale, și pentru cele din sistemul public. Adrian Caciu: Da, pană in toamnă, toate lucrurile acestea vor fi lămurite, dar, incă o dată, cei din sectorul public de pensii, din pilonul I, nu vor fi afectați. Reporter: Și ce ar putea să insemne indexarea de la inceputul anului viitor, merg la pachet toate acestea? Știu că s-a discutat la un moment dat, poate un 10% in plus pentru pensionarii din sistemul public, mă refer, evident, excludem aici cei care primesc pensiile speciale, poate că și ei vor beneficia. Adrian Caciu: Cu siguranță, pensiile vor crește de la 1 ianuarie 2023. Cu cat vor crește, acest răspuns va veni in urma, să spun așa, modului in care economia funcționează in acest an. Dar, cu siguranță, o creștere va fi astfel incat erodarea de putere de cumpărare suferită, cel puțin pe al doilea semestru, să fie compensată. Reporter: Şi vorbeaţi despre acele reduceri de la fiecare minister. V-aş intreba dacă, fără exemple, cu siguranță fiecare minister va avea o reducere de 10%? Ştiu că a fost o discuție in coaliție, știu că inițial era vorba să iși reducă voluntar fiecare cheltuielile. Pană la urmă, a devenit puțin obligatoriu. Deci fiecare minister are obligația aceasta să-şi reducă cheltuielile? Poate cu 10%, poate chiar mai mult, pentru că văd că ţineţi foarte mult la investiţii şi suntem in urmă, de fapt. Adrian Caciu: Vor fi ministere care vor reduce cu mai mult de 10% şi nu neapărat pe capitolul bunuri şi servicii, dar, fără a afecta capitolul de investiții. Deci o să avem această imagine in momentul in care inchidem din perspectiva relațiilor această rectificare și rectificarea va fi pusă in transparență decizională. Reporter: Ştiu că trebuie să transferaţi nişte bani către toate datoriile pe care le are statul către furnizori, pe care le va face cu acea plafonare la energie electrică și gaze naturale. Vreau să vă intreb dacă aveţi disponibili aceşti bani. S-a discutat despre acea estimare ANRE, 40 de miliarde de lei. S-a redus la 20 de miliarde, intre timp. Nu ştim acum cat va fi, dar işi permite statul să deconteze acești bani? Adrian Caciu: In primul rand, aşteptăm analiza fundamentată a unei estimări. Doar amintesc faptul că atunci cand s-a luat această decizie cu Ordonanţa 27, estimarea cu care s-a venit a fost de 9 miliarde pe tot anul. Rectificarea nu se construiește decat pe cifre concrete, iar banii vor fi puşi la rectificare, așa cum sunt stabiliţi, in baza analizelor pe care le facem și noi și in legătură cu care, impreună cu Ministerul Energiei, ajungem la un consens, banii reprezentand facturi care vin la plată şi sunt sume certe şi exigibile, nu estimări care se schimbă de pe o săptămană pe alta. Reporter: Cei de la Ministerul Agriculturii o să aibă gata toată analiza cu privire la ce subvenţii trebuie să dea in avans, ce despăgubiri trebuie /.../? Adrian Caciu: Avem deja analiza de la Ministerul Agriculturii şi este luată in calcul pe partea aceasta de primă rectificare. Reporter: Incă un detaliu, pentru că am sesizat ceva in discursul dumneavoastră referitor la temperarea inflaţiei. Reglementarea pieţei energiei poate tempera inflaţia? Adrian Caciu: Cu siguranţă. Aici aş vrea, totuşi, să vedem un lucru care s-a intamplat şi pe care trebuie să-l gestionăm de aici incolo. Statul roman a venit să sprijine cetățenii şi economia in faţa exploziei preţurilor la energie şi a luat o măsură de plafonare, dacă vreți, a prețurilor, a /.../ pentru ceea ce resimte cetățeanul, insă, in partea cealaltă, la modul in care se vinde energia pe piaţă, lucrurile, din punctul nostru de vedere, au intrat intr-un regim - hai să fiu elegant - prea incert pentru a fi gestionabil. Drept pentru care chiar asta s-a cerut și ANRE-ului, impreună cu Ministerul Energiei, dar participăm şi noi, guvernul, o analiză, pentru că nu poţi lăsa preţurile să crească in mod nu numai necontrolat, dar in mod galopant, pentru că nu poţi susține. Banii de plată pentru furnizori nu vin de la statul roman, să ne ințelegem. Banii aceștia sunt taxele pe care le plătiți dumneavoastră, chiar și eu - chiar dacă sunt demnitar plătesc și eu taxe-, dar toată lumea plătește taxe. Trebuie intr-adevăr intervenit intr-o zonă de reglementare a pieței pe fluxul ei, pentru că undeva lucrurile sunt foarte dezechilibrate, din punctul meu de vedere. Reporter: Vă mulţumesc! Adrian Caciu: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! E de mare interes măsura adoptată astăzi, cu amanarea ratelor. Ştiu că aţi avut cateva precizări, dar o să vă rog, pentru că sunt mulţi romani interesaţi, să ne dați cateva detalii suplimentare legate de norme. Adrian Caciu: Practic, cetățenii se vor duce la bancă cu o declarație pe propria răspundere că le-au crescut cheltuieli, in ultimele trei luni, cu 25% față de o perioadă similară de anul anterior, dar, evident, trebuie să ia in calcul că vor beneficia de această amanare a ratelor, numai că la final vor trebui să plătească ratele care au fost amanate și, evident, dobanda acumulată. Incă o facilitate care există este pentru cei care sunt beneficiarii programului Prima casă și Noua casă, unde dobanda nu se capitalizează. Nu este o măsură pe care să o faci dacă poți să iți plătești ratele. Cel mai bine ar fi să poţi să iţi plăteti ratele și dacă se poate să găsești chiar o trecere la dobandă fixă pentru următoarea perioadă, pentru că dobanzile vor mai crește, nu mă ascund să spun lucrul acesta. Dar dacă te afli chiar in dificultate, poți să te duci la bancă, cu o cerere, cu o declarație pe răspundere, evident, dacă nu ai o cerere de refinanțare in curs sau o restructurare de credit in ultima perioadă, și atunci vei beneficia de această măsură. Vă mulţumesc! Dan Cărbunaru: Incă o intrebare, ințeleg? Reporter: Zicea premierul că, la rectificarea bugetară, se va ține cont de investiții, execuția bugetară și reducerea cheltuielilor. Concret, care ar fi obiectivul de la care un minister nu va mai primi banii la rectificare in plus sau vi se vor tăia bani? Adrian Caciu: Obiectivele de investiții trebuie păstrate și, mai ales, trebuie realizate. Doi: măsurile care au venit in sprijinul economiei şi cetăţenilor, din pachetul Sprijin pentru Romania, pachetele 1 și 2 din pachetul de sprijin pentru energie trebuie finanțate. Acestea sunt prioritățile. Modul in care anumite ministere vor primi și alți bani in plus, evident, ţine de tot ce inseamnă execuția bugetară la șase luni. Mai mult decat atat, referitor la o reducere de bunuri și servicii, așa cum a mai fost pus de de atatea ori, nu cred că este un efort pe care ordonatorii de credite să nu poată să il facă, in contextul in care toată țara face un efort să treacă peste această situație. Mai mult decat atat- am fost și eu clar, a fost și prim-ministrul clar- Romania va păstra țintele de deficit. Reporter: Nici un minister nu se va regăsi, printr-o excepţie, de la măsura reducerii cu 10% a cheltuielilor de la bunuri şi servicii? Adrian Caciu: De ce ar trebui să se regăsească? Reporter: Pentru că de exemplu, ministrul turismului ne spunea acum două săptămani că, in cazul lui, incă nici nu s-a inființat ministerul de sine stătător, astfel incat să poată să reducă din aceste cheltuieli. Adrian Caciu: Ar insemna să explic despre un minister sau altul in parte. Haideţi să vedem rectificarea. Această țintă este in continuare jalon, ca la PNRR. Mulțumesc. Reporter: Aș avea o singură intrebare: despre situația de la Metrorex. Ați discutat cu domnul ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, le veți acorda suma cerută la rectificare? Adrian Caciu: O să vedem la rectificare. Am discutat cu domnul viceprim-ministru Grindeanu şi o să vedem la rectificare. Reporter: Ştim că in pandemie, 600.000 de romani au apelat la soluția amanării ratelor. Atunci au beneficiat de un cadru legislativ european, cand au cerut... Adrian Caciu: Nu danşii. Băncile. Deci, vă rog eu frumos, e o diferenţă. Acest guvern ajută cetățenii și economia. Reporter: Bun, ideea este că acum... Adrian Caciu: Deci acel cadru a ajutat băncile. Mulţumesc. Am vrut să precizez. Reporter: Acum, dacă vor cere din nou amanarea ratelor, ei vor avea un risc mai mare in fața unor viitoare credite, practic, retrogradează, intră pe acea listă neagră, să zicem, a băncilor. Aveți o ințelegere incheiată cu băncile ca să nu se intample acest lucru pentru persoanele care vor beneficia de amanarea... Adrian Caciu: Plecaţi de la o chestiune pe care probabil, cineva din piața bancară o sugerează. Eu spun că Banca Națională va gestiona - pentru că acest lucru se face și cu sprijinul Băncii Naționale, care chiar emite niște reglementări pentru bănci, in scopul ajutării ca măsura să fie una operațională și bună pentru cei care apelează la ea. Eu cred că nu ajungem acolo. Haideți să vedem cum funcționează. Reporter: Cum se asigură ministerul? Adrian Caciu: Aceste black-list-uri pe care o bancă le face sau alta sunt intr-adevăr situații pe care o bancă le poate face. Dar să nu uităm că Romania are un sistem bancar competitiv, iar pentru o problemă pe care ai pățit-o nu din cauza ta, ci din cauza unei situații generale, care poate fi dovedită, pană la urmă, cu documente, eu cred că un cetățean nu trebuie, să spun așa, trecut pe o listă neagră. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru de finanțe, pentru prezența la briefing! Le mulțumim și jurnaliștilor care v-au adresat intrebări. Așa cum vă spuneam, alături de noi se află și ministrul economiei, domnul Florin Spătaru. O schemă de ajutor de stat in valoare de 300 de milioane de euro pentru susținerea industriei prelucrătoare, dar și noi reglementări pentru protecția consumatorilor romani au fost, astăzi, aprobate in guvern, la propunerea Ministerului Economiei. Domnule ministru. Florin Spătaru: Bună ziua! Mulțumesc! După cum știți, avem un proiect de lege privind stabilirea responsabilităților Biroului Unic in implementarea Regulamentului european privind protecția consumatorului. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului este nominalizată ca avand responsabilități de birou unic și cea care va asigura legătura cu celelalte entități de la nivelul Uniunii Europene privind implementarea regulamentelor europene pe protecția consumatorului. De asemenea, prin acest proiect de lege sunt reglementate și sunt definite anumite incălcări transfrontaliere, incălcări pe scară largă și incălcări pe scară largă cu dimensiune speed, specifică Uniunii. Prin acest act normativ, am definit responsabilitățile și, de asemenea, sancțiunile care se aplică in cazul in cazul incălcării acestor norme. Avem și o hotărare de guvern privind schema de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare. O schemă pe care am lucrat-o impreună cu Ministerul de Finanțe, Consiliul Concurenței, dar, de asemenea, și cu mediul de afaceri. Această schemă de ajutor de stat se va adresa companiilor, o bună parte din ele care sunt in proces de relocare din Federația Rusă, Ucraina și Belarus, dar nu numai. Cu ajutorul unei astfel de scheme, practic, Romania reușește să sprijine companiile in dezvoltarea unor noi capabilități care să respecte condițiile de mediu, dar și să ducă la o competiție crescută la nivel european. Avem și un act suplimentar, un memorandum prin care au fost aprobate etapele de implementare a listării la Bursă a Societății Naționale a Sării. Fondul Proprietatea, după cum știți, iși dorește să tranzacționeze la bursă pachetul de acțiuni pe care il deține. Statul roman va păstra majoritatea de 51%. Practic, prin acest memorandum sunt reglementaţi doar pașii care vor fi făcuți in procesul de tranzacționare IPO al pachetului Fondului Proprietatea. Dacă sunt intrebări. Reporter: Domnule ministru, in contextul acesta, o posibilă criză a energiei, am ințeles, ieri, de la secretarul general, pană la urmă, al PSD, partidul dumneavoastră, că in iarnă ar putea exista posibilitatea raționalizării gazului, dar pentru companii. Dumneavoastră sunteți ministrul economiei, cum credeți că vor reacționa companiile cand vor auzi acest lucru? Florin Spătaru: Săptămana trecută am avut o intalnire la Ministerul Economiei cu companii, industria grea, marii consumatori de energie. Cu ajutorul colegilor de la Ministerul Energiei, am clarificat aceste aspecte și am cerut informări privind stadiul contractelor pe care le au incheiate in domeniul energiei și in domeniul gazelor naturale. Vom menţine in continuare această comunicare pentru a putea avea informații atat din partea industriei, dar și din partea Guvernului și a avea o comunicare mult mai eficientă. Reporter: Dar credeți că există această posibilitate să poată să iși reducă consumul de gaz? Florin Spătaru: Fiecare companie iși analizează capacitățile de producție, in contextul intreruperilor lanțurilor de aprovizionare sau in contextul unei piețe care este intr-o continuă schimbare și atunci iși vor analiza fluxurile de producție. Reporter: Ca să inţelegem, in acest moment, pentru că ieri a fost o decizie luată la nivelul Uniunii Europene, la nivelul miniștrilor energiei, 15% reducere consum gaz, industrie critică. Ce nu intră la industrie critică dintre companiile care sunt in subordinea dumneavoastră și care ar putea, anul viitor, incepand cu data de 1 august, să reducă consumul de gaz? Florin Spătaru: Industria grea nu intră in categoria industriei critice. Există o definiție a industriilor critice și acolo sunt foarte clar definite care sunt acele industrii. Reporter: Deci nici o companie din subordinea Ministerului Economiei nu va fi in postura aceasta? Florin Spătaru: Nu vorbim de companii din subordinea Ministerului Economiei, vorbim de companiile private din economia romanească. Companiile din subordinea Ministerului Economiei cu siguranță nu intră in categoria industriei critice. Reporter: Deci, ele vor trebui să reducă consumul de gaz. Florin Spătaru: Ele vor trebui să işi analizeze, bineințeles, producția și fluxurile de producție astfel incat să poată să se incadreze in acest target de 15% reducere, dar să știți că, din dinamica economică, din piața și din fluxurile de aprovizionare, o parte din ele deja au făcut un astfel de demers. Reporter: Ne puteți spune cine? Florin Spătaru: Nu vă pot da aceste informații. Reporter: De ce? Florin Spătaru: Pentru că sunt informații care aparțin acelor companii. Reporter: Nu sunt informații publice? Florin Spătaru: Nu sunt informații publice. Reporter: De ce? Florin Spătaru: Pentru că sunt companii private. Reporter: Am ințeles. Legat de reducerea cheltuielilor cu 10%, dumneavoastră de unde ați tăiat? Florin Spătaru: Ministerul Economiei a anunțat de la inceput că are in plan reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 10%. Reporter: Am ințeles, capitolul bunuri şi servicii, asta trebuie să facă toate ministerele. Florin Spătaru: Da. Reporter: Concret, dumneavoastră ce ați tăiat, la ce ați renunțat din ce aveți in buget prevăzut? Nu aţi mai cumpărat mașina x, creionul y? La ce aţi renunțat? Florin Spătaru: E o listă a bunurilor și serviciilor care au fost aprovizionate, ne-am făcut o analiză clară și atunci o parte din ele vor fi reduse. Nu vă pot da detalii in acest moment. Reporter: Deci, nu ați redus pană in acest moment. Florin Spătaru: Ba da. Reporter: Urmează. Florin Spătaru: Am spus că vom reduce. Bineințeles, ne incadrăm in buget. Reporter: Că vom reduce. Deocamdată nu aţi prezentat Ministerului Finanțelor o listă cu... Florin Spătaru: Nu. Am transmis Ministerului de Finanțe bugetul. Bugetul in care este clar evidențiată reducere cu 10% la bunuri și servicii. Reporter: Ințeleg că nu ne puteți da un exemplu cu cat reduce o companie sau cu cat și-a redus consumul de gaz, dar ne puteți spune la nivel național dacă luăm cei mai mari consumatori, cu cat s-a redus din cauza creșterii prețurilor, cu cat s-a redus consumul de gaz? Să zicem, unul de cand a inceput războiul in Ucraina? Florin Spătaru: Această informație vă rog să o solicitați celor de la Ministerul Energiei. Ei au o analiză foarte clară asupra reducerilor consumurilor de gaze și energie electrică. Reporter: In cazul in care se impune această reducere de 15%, acum este voluntară, s-ar putea să fie obligatorie, ne puteți spune cate companii de la noi din țară ar putea să fie vizate, aveți o statistică? Florin Spătaru: Nu am o statistică. Reporter: Aproximativ măcar. Un procent? Florin Spătaru: Discuțiile pe care noi le-am purtat au fost cu companiile care acoperă 80% din piața de gaze și energie in domeniul industrial. Deci, fiecare dintre ele iși analizează in acest moment bugetul. Reporter: Deci, 80% din companiile dintr-un anumit segment. Florin Spătaru: Din sectorul industrial, companiile mari in general. Reporter: Şi ce inseamnă asta pentru economie? Cum se traduce dacă toate cele 80% din aceste companii și-ar reduce consumul? Florin Spătaru: Bineințeles, o cifră de afaceri scăzută și costuri, de asemenea, reduse. Nu avem informații in acest moment că vor apela la instrumente de tip șomaj tehnic sau reducerea unor fluxuri de producție. Deocamdată, fiecare dintre ei spun că iși vor reorganiza aceste fluxuri, astfel incat să poată să funcționeze corespunzător, dar, bineințeles, cu o capacitate redusă. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență și pentru explicații! Florin Spătaru: Mulțumesc și eu! Dan Cărbunaru: Aș adăuga aici, bineințeles, invitandu-l alături de noi și pe domnul secretar de stat George Niculescu, de la Ministerul Energiei, faptul că decizia la nivel european in randul miniștrilor energiei a fost luată ieri, ca atare, deja, in zilele următoare, in perioada următoare, fiecare stat membru iși va face propriile calcule, vor avea loc dialoguri cu cei implicați, ținand cont de faptul că vorbim, așa cum ați remarcat deja, de un principiu bazat pe o reducere voluntară la acest moment, doar dacă situația din teren o va implica am putea avea de a face cu o reducere obligatorie. Nu este cazul la acest moment. Domnule secretar de stat, vă rog! George Niculescu: Mulțumesc frumos! Bună ziua! I-am făcut domnului prim-ministru o informare, astăzi, referitor la decizia adoptată ieri, la Bruxelles, de către statele membre, cu privire la reducerea voluntară de consum de gaze naturale pentru următorul sezon rece, cu 15%, pană in situația in care, dacă va fi nevoie, această reducere voluntară se va transforma intr-o obligație pentru statele membre in vederea reducerii consumului de gaze naturale. I-am prezentat domnului prim-ministru gradul de umplere al depozitelor pentru sezonul rece viitor, i-am adus la cunoștință estimările privind gradul de umplere la data de 1 august, avand in vedere că aveam prag intermediar 46% grad de umplere pană la 1 august, din estimările noastre mai sunt cateva zile, gradul de umplere va fi de peste 58%, aproape de 59%, ceea ce se traduce cu aproximativ 0,4 miliarde de metri cubi, deci 400 de milioane de metri cubi, un grad de umplere mai mare față de ținta conform regulamentului european. Din acest punct de vedere suntem peste grafic, de asemenea, i-am prezentat domnului prim-ministru și o serie de alte măsuri pe care le-am discutat impreună și cu Ministerul de Finanțe. Și așa cum a menționat și domnul ministru al economiei, am avut discuții la Ministerul Economiei referitor la consumul din această perioadă, de sezon rece pentru marile companii consumatoare de gaze naturale. Dacă sunt intrebări, vă stau la dispoziție cu mare plăcere! Vreau doar să adaug faptul că este o situație fără precedent in toată Europa, o situație care, cu siguranță, va pune la incercare sistemul energetic național, in această perioadă, și este o situație pentru care trebuie să ne pregătim cu toate scenariile pe masă. Reporter: Ieri, la Bruxelles, care este mandatul cu care a mers Romania? Ce am susținut noi? O reducere cu 15% sau că nu putem reduce cu 15%? Știm că deja au fost mai multe state membre care s-au opus acestei reduceri: Spania, Portugalia, Grecia. Noi cu ce mandat am mers? George Niculescu: Dați-mi voie să vă spun că Romania a susținut intotdeauna independența energetică, ne-am dorit intotdeauna și ne dorim in continuare diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și cu energie electrică, de aceea această reducere voluntară, practic, in situația in care se află Romania, astăzi, din punctul meu de vedere, cred că Romania poate să facă față la această reducere voluntară. Sunt niște flexibilități care se iau in calcul la această reducere, in sensul in care avem gradul de umplere al depozitelor. Acest grad de umplere, de care am vorbit mai devreme, se poate reduce din obligația de reducere de 15%, și de asemenea este luat in considerare și consumul industriei non-energetice, așa cum este el prezentat pe site-ul Eurostat, iar și o cantitate de gaze naturale care se poate reduce din acest procent de 15% . Reporter: Deci noi, ieri, am mers și am spus la Bruxelles că susținem această măsură, că vom face această reducere. George Niculescu: Poziția Romaniei a fost una moderată in acest sens și in acest context... Reporter: Ce inseamnă moderată? George Niculescu: Nu a mai multe informații cu privire la poziția exactă pe care a avut-o Romania acolo. Reporter: Mulțumesc! George Niculescu: Mulțumesc și eu! Reporter: Ați spus că e o măsură voluntară, un acord voluntar de reducere cu 15%, pană la 31 martie 2023 și ați vorbit de cantitățile din depozite că ar fi foarte multe, peste ce avem asumat la acest moment. George Niculescu: Peste medie. Reporter: In aceste condiții, in Romania credeți că s-ar impune această reducere de 15%, voluntară? George Niculescu: Lucrul acesta depinde de toată societatea noastră. Fiecare suntem liberi să acționăm așa cum considerăm, atata timp cat este o acțiune voluntară. Dacă dumneavoastră, spre exemplu, doriți să faceți acest lucru... Reporter: Nu, asta e la nivel de guvern. George Niculescu: Tocmai, asta vă spuneam, fiind o acţiune voluntară, nu este este o obligație deocamdată. Dacă situația o va impune, atunci se va transforma intr-o obligație. Atata timp cat este voluntar... Reporter: Asta spun, situația o impune prin prisma cantităților de gaze pe care le avem? George Niculescu: Eu cred că indiferent de cantitatea de gaze naturale pe care o avem inmagazinată, indiferent că aceasta este peste medie, din punctul meu de vedere, intotdeauna am făcut-o și o voi face intr-un mod cat se poate de respectuos, am indemnat și voi indemna la consumul responsabil de energie electrică și de gaze naturale. Fiind o acțiune voluntară, fiecare este liber să procedeze așa cum dorește. Reporter: Şi aţi mai spus că dacă se transformă din măsură voluntară in măsură obligatorie vor fi efectuate reduceri in anumite sectoare economice. Nu le-ați precizat care. Puteți să ne spuneți unde vor fi reduceri ale consumului de gaze in situaţia in care va deveni obligatorie măsura? George Niculescu: Pot să vă spun unde nu vor fi reduceri la consumul de gaze naturale. Reporter: V-am intrebat unde vor fi. Unde nu vor fi, ne-aţi spus. George Niculescu: Deci, avem termen pană la 31 octombrie să modificăm regulamentul acesta, avand in vedere că decizia s-a adoptat ieri. In momentul de față, pot să vă spun că consumatorii casnici, IMM-urile, infrastructura critică și producătorii de energie termică nu vor fi afectați de această obligație de reducere a consumului. In urma actualizării regulamentului, care avem termen pană pe 31 octombrie să o facem, in urma discuțiilor pe care le vom avea cu tot ce inseamnă mari consumatori de energie electrică, gaze naturale, cu sectorul energetic, de asemenea, pentru că trebuie să vorbim şi cu companiile producătoare de gaze naturale, vom stabili prin modificarea regulamentului, efectiv cum se vor face aceste reduceri de gaze. Ele, in principiu, se vor face proporțional, pană la suportabilitatea tehnică a echipamentelor care sunt aferente acestor companii, consumatoare de gaze naturale, in așa fel incat aceste instalații consumatoare de gaze naturale să nu fie afectate negativ din punct de vedere tehnic, nu știu, printr-o scădere bruscă a consumului de gaze naturale. Reporter: Despre ce regulament vorbiți mai exact? George Niculescu: Este vorba despre regulamentul, dați-mi voie să citesc, să nu il incurc. Regulamentul care s-a aprobat prin Hotărarea de Guvern 705/2022. Pană pe 31 octombrie trebuie să modificăm acest regulament. Reporter: Şi ce prevede acest regulament? Că nu ne spune nimic... George Niculescu: Acest regulament prevede planul de urgență, descrierea rolului și responsabilităților intreprinderilor care activează in domeniul gazelor naturale din Romania, activitățile individuale ale entităților implicate in prevenirea situațiilor de criză. Reporter: Mulţumesc. George Niculescu: Cu plăcere. Reporter: Ca să ne fie foarte clar, nu incepem să reducem cantitățile de gaz la 1 august, ci abia după luna octombrie, cand se modifică acest regulament. George Niculescu: Nu. Am spus că reducerea voluntară, nu avem nevoie de o lege sau de un regulament care să ne spună cum să... Reporter: Dar noi nu vorbim de consumatorii casnici şi ce putem face fiecare dintre noi. E vorba de ce va cere Guvernul companiilor... George Niculescu: Doar dacă situația de alertă se va declanșa la nivel european, de-abia atunci această măsură va deveni obligatorie. Reporter: Deci, ca să ne fie foarte clar, noi nu incepem să reducem cantitățile de gaz de la 1 august... George Niculescu: Obligatoriu, nu. Voluntar... Reporter: /.../ recomandarea Comisiei Europene, voluntar, de la 1 august, peste doar cateva zile, cineva in țara asta va incepe să reducă consumul de gaz? Da sau nu? George Niculescu: Păi eu această intrebare, dacă mi-o puneți mie, George Niculescu, dacă voi reduce consumul de gaze la mine acasă, eu pot să vă spun că eu am... Dan Cărbunaru: O secundă, pentru a clarifica reprezentarea de astăzi a Ministerului Energiei. Secretarul de stat care a reprezentat Ministerul Energiei la Consiliul in care s-a și luat decizia ieri se află incă la Bruxelles, domnul secretar de stat Drăgan. Domnul secretar de stat George Niculescu a acceptat să vină in briefingul de presă pentru a vă da detaliile legate de poziția Ministerului Energiei, in condițiile in care, după cum bine cunoașteți, ministrul energiei, dl Virgil Popescu, este in Statele Unite, unde poartă discuții. Explicam și pentru cei care ne urmăresc. Nimeni nu contestă calitatea informațiilor pe care o are presa acreditată la Guvern. Reporter: Noi nu vrem să știm decat dacă companiile din Romania, cu care dumneavoastră sunteți in relație, Ministerul Energiei e in relație, de la 1 august reduc sau nu consumul? Există o ințelegere intre... George Niculescu: Nu, nu avem in momentul de față niciun fel de situație, de la decizia de ieri pană astăzi, cand sunt in fața dumneavoastră, nu am avut niciun fel de corespondență cu vreun mare consumator de gaze naturale... Reporter: Şi nici Guvernul nu va cere acest lucru. George Niculescu: In așa fel incat să vă pot spune dacă o companie mare consumatoare de gaze naturale are intenția ca de la 1 august să iși reducă voluntar consumul de gaze naturale. Reporter: Am inţeles, dar Guvernul va cere acest lucru? George Niculescu: Avand in vedere că nu este instituită o obligație, Guvernul nu poate interveni și să solicite imperativ acest lucru vreunui grup de firme sau companii. Reporter: Deci ne confirmați că de la 1 august nu reducem, deocamdată, consumul de gaz. George Niculescu: Vă confirm lucrul acesta și vă repet, incă o dată, faptul că, dacă o companie dorește să facă lucrul acesta in mod voluntar, poate să o facă. In momentul de față nu este instituită niciun fel de obligație in sensul acesta. Reporter: Am ințeles. Și atunci, ce este nevoie să se intample ca Guvernul să poată institui o obligație in acest sens? George Niculescu: V-am spus că decizia de ieri adoptată la Bruxelles prevede că, in cazul instituirii stării de alertă la nivel european, această măsură devine obligatorie. Reporter: Şi atunci, pe baza regulamentului pe care il modificați... George Niculescu: Exact, se va reduce consumul de gaze naturale intr-un mod proporțional, in așa fel incat să nu fie afectate echipamentele companiilor producătoare. Reporter: Și atunci ce industrii pot reduce ca să nu fie afectate aceste echipamente? George Niculescu: In momentul de față, v-am spus, categoriile care nu sunt afectate de această reducere de consum pană la 31 octombrie, cand va fi gata regulamentul, cu siguranță vom avea și industriile care vor fi afectate de această reducere, devenită obligatorie o dată cu instituirea stării de alertă și in urma consultărilor cu aceștia, vom vedea și modalitatea cum vom face acest lucru, repet, in așa fel incat echipamentele lor să nu fie avariate. Reporter: Colegul dumneavoastră, domnul Drăgan, spunea ieri așa: - Măsuri precum inlocuirea gazului cu alte surse, reducerea cererii in sectorul public, creșterea eficienței energetice, alături de campanii de informare a populației, sunt instrumentele pe care le avem la indemană. Ce inseamnă aceste campanii de informare a populației? Va fi o recomandare ca și consumatorii casnici să mai reducă din consumul la gaze? George Niculescu: O recomandare de consum eficientă a energiei electrice sau a gazelor naturale, repet, cred că este, din punctul meu de vedere, un lucru de bun simț, ținand cont de contextul in care ne aflăm in momentul de față. Cred că atat eu, cat și colegii mei din Ministerul Energiei vom face acest lucru in perioada următoare. Reporter: Dar se discută in minister despre o astfel de campanie de informare la nivel național? George Niculescu: Nu am cunoștință despre acest lucru, dar cred că este oportună o astfel de informare către populație in ceea ce privește consumul responsabil de energie electrică și gaze naturale, așa cum in momentul de față se derulează campanii de informare cu privire la consumul responsabil, nu știu, de zahăr și grăsimi sau de alte lucruri. Cred că in contextul actual, lucrul acesta este binevenit. Reporter: Ce inseamnă pentru dumneavoastră personal un consum moderat? Ce am putea face noi, ca simpli romani? George Niculescu: Eu lucrurile acestea le fac la mine acasă, sunt lucruri, așa cum am spus, de bun simţ, am mai spus-o şi anul trecut. Cred că, nu ştiu, să stingi lumina in camera in care nu stai, să iţi setezi temperatura ambientală intr-un mod in care, intr-adevăr, nu trebuie să sufere nimeni de frig sau să stea prea mult in căldură, dar intr-un mod in care consumul tinde să scadă cred că este un lucru bun de făcut. Reporter: Domnule secretar, ce se intamplă cu bucureștenii? Anul trecut nu au avut nici apă, nu au avut nici căldură, au plătit costuri de intreținere uriașe. Dacă ne confruntăm iar cu o scădere, cu această recomandare, de a scădea, totuși, consumul, ei de unde ar putea să mai scadă? Sunt discuții pe care ministerul le-a purtat cu primarul general, astfel incat să se eficientizeze aceste cheltuieli? George Niculescu: Avem, cred, la București, o parte din consumatori care sunt racordaţi la sistemul central de /termoficare/ și sunt alimentați cu agent termic de către producător, prin compania Primăriei, a Consiliului General, Termoenergetica, şi cred că sunt consumatorii bucureșteni care sunt racordați la centrale de gaz. Așa cum am spus, consumurile acestora nu vor fi afectate de această reducere. Atat producătorii de energie termică, cat și consumatorii casnici, deci eu, bucureștean, dacă sunt racordat la sistemul centralizat de termie sau dacă am centrală pe gaze, nu voi fi afectat de aceste reduceri de consum de gaze naturale. Reporter: Ne-aţi explicat asta, dar spuneaţi că le veţi recomanda tuturor romanilor să optimizeze, practic, să reducă consumul. Ce să reducă aceşti oameni care nu au ce să reducă? George Niculescu: Vă dați seama că acum, in situația in care compania municipală Termoenergetica nu și indeplinește obligațiile de a livra agent termic, este imposibil pentru aceștia să iși mai optimizeze in vreun fel consumul de energie termică. Cred că problema vine de la lipsa investițiilor in rețeaua de termoficare de prea mult timp. Cred că trebuie redimensionat și eficientizat transportul și distribuția agentului termic in București și nu doar in București. Mai sunt exemple de orașe in țară care au această problemă. Şi cred că toți primarii trebuie să se pregătească pentru sezonul rece ce va urma. Reporter: Acum este vară. Mai aveţi cateva luni pană la sezonul rece. Aţi purtat deja discuții cu primarii, se pregătesc, vă consultă, intr-un fel, le faceți recomandări? Sunt demersuri făcute... George Niculescu: Am avut și la Ministerul Energiei și la sediul Guvernului mai multe intalniri, incepand cu luna mai, chiar in ceea ce privește termia din București, impreună cu primarul Capitalei, impreună cu directorul general de la societatea Termoenergetica, precum și cu producătorul de agent termic din București. Reporter: Și ce v-au spus? George Niculescu: Seria aceasta de intalniri continuă, chiar și maine, la Ministerul Energiei. Noi suntem preocupați de această situație, știți foarte bine, companiile locale, companiile de transport și de distribuție de agent termic aparțin consiliilor locale, deci, practic, Ministerul Energiei nu are niciun fel de, nu știu, parghie sau autoritate asupra lor. Cu plăcere! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, pentru prezență, mulțumesc și dumneavoastră pentru intrebările pe care le-ați adresat. Mulțumesc! Dacă vă pot fi de folos in vreun fel? Reporter: Aș avea o intrebare, eu. Am văzut, domnule Cărbunaru, a fost prima ședință de guvern, după multă vreme, in care atat premierul, cat și miniștrii au purtat masca de protecție, am văzut că in toată lumea europeană, deja masca de protecție e reintrodusă, cel puțin in mijloacele de transport in comun. V-aș intreba dacă e o prioritate, pentru premier, in acest moment și dacă se ia in calcul reintroducerea ei, măcar in spațiile publice? Avem peste 9.000 de cazuri, azi a venit raportarea, 12.000 de cazuri ieri. Dan Cărbunaru: Chiar și astăzi a avut loc o discuție in cadrul ședinței cu ministrul sănătății. Există o preocupare nu doar la nivelul Ministerului Sănătății, dar și la nivelul Guvernului, in legătură cu această creștere a numărului de cazuri și, din acest punct de vedere, orice măsură de prevenție din seria celor care au fost deja menționate și utilizate, pană la urmă, nu doar in Romania, oriunde in lume, sunt binevenite, orice astfel de măsuri: purtatul măștii in spațiile aglomerate, că vorbim de mijloacele de transport in comun sau incăperi unde nu se asigură acea distanță minimă, mai ales că vorbim acum, specialiștii vorbesc despre faptul că deși nu este la fel de periculoasă ca variantele anterioare, și această formulă care tinde să devină predominantă este destul de contagioasă din ce in ce mai contagioasă. Ca atare, orice formă suplimentară de protecție nu poate decat să ne să ne ajute să ne protejăm unii pe ceilalți. Este unul dintre motivele pentru care inclusiv in guvern, ați văzut ce s-a intamplat și astăzi, in cadrul ședinței, mai ales că la invitația premierului, la ședința de guvern au participat și o parte importantă dintre tinerii care s-au inscris in Programul de Internship la nivelul guvernamental și cu toții am purtat măști. Se va menține această recomandare implementată la nivelul Guvernului, ceea ce e valabil și pentru alte categorii de spații aglomerate, in special, revin asupra mijloacelor transport in comun, chiar astăzi - și domnul ministru al sănătății sublinia acest lucru. Ministerul de resort va face in continuare aceste recomandări. O să sprijinim şi noi, la nivel guvernamental, prin mijloace de comunicare, transmiterea acestor măsuri. Nu sunt obligații, pentru că nu avem in acest moment activat vreun cadru legal care să genereze obligativitate, dar, din păcate, după o perioadă atat de indelungată, in care valurile de COVID-19 au lovit inclusiv Romania și am văzut zeci de mii de victime care şi-au pierdut viața in această perioadă, ne gandim cu toții atat la familiile lor, dar și la cei care s-au recuperat, poate chiar cu greu, trecand o dată sau de două ori sau de mai multe ori prin această boală, că după această experiență dureroasă, cu toții ne dorim să folosim mijloace de protecție, chiar și fără a fi fost obligatorii, dar vin in menținerea sănătății noastre. Sunt, potrivit datelor existente acum, deja, dacă am ințeles bine, peste 200 de romani care sunt internați in secțiile de ATI, cu o formă severă a bolii, iar numărul de cazuri am văzut că este, de asemenea, in creștere, deci sunt motive solide care să ne facă pe fiecare dintre noi să ne protejăm și pe noi inșine, dar și pe cei din jur, atunci cand suntem in special in spații aglomerate inchise. Evident, la aceste lucruri se adaugă și măsurile de păstrare a igienei și celelalte recomandări pe care specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății vor continua să le menționeze in spațiul public. Mulţumesc! Dacă nu mai sunt alte intrebări, nu aş vrea să vă mulțumesc inainte de a transmite și mulțumirile colegului nostru care asigură interpretarea mimico-gestuală a conţinutului discuţiilor noastre, făcand astfel mesajele transmise de aici, de la guvern, accesibile pentru o categorie cat mai largă de cetăţeni. Mulţumesc incă o dată! O zi bună! 2022-07-27 13:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-27-02-43-08big_image_002_resize.jpgȘedința de guvern din 27 iulie 2022Știri din 27.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-27-iulie-2022Galerie foto Declarații susținute de membrii Guvernului la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! O să incepem ședința de guvern semnaland și salutand prezența in sală a tinerilor care desfășoară activitatea de internship la nivelul Guvernului. Am considerat că este o decizie bună să poată să participe la toate activitățile, la toate nivelurile, astfel incat să poată să iși formeze o idee cat mai completă despre modul in care se desfășoară activitățile și se iau deciziile la nivelul tuturor instituțiilor guvernamentale și chiar la nivelul Guvernului, ceea ce sper să le folosească pentru activitatea viitoare. Avem mai multe subiecte pe agenda de astăzi a ședinței de guvern. Am să incep prin a menționa că suntem in procesul de finalizare a analizei execuției bugetare pe prima jumătate a anului și consider necesar să subliniez că această execuție bugetară reprezintă, practic, radiografia corectă a tuturor deciziilor luate la nivelul Guvernului in primele șase luni și, așa cum arată datele, putem spune că in pofida crizelor succesive cărora trebuie să le facem față, măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului pentru protejarea economiei și a cetățenilor s-au reflectat in creșterea veniturilor și in menținerea cheltuielilor bugetare sub creșterea valorii nominale a produsului intern brut. Am constatat un lucru cat se poate de benefic și, anume, că deficitul bugetar pe primele șase luni este de 1,71% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, avem o creștere in valoare nominală de 40,3 miliarde lei, cheltuielile au crescut cu 14,3%, menținandu-se, așa cum spuneam, sub nivelul de creștere a veniturilor, absorbția fondurilor europene a crescut cu 16,4%, de asemenea, față de perioada similară a anului trecut /.../. Astăzi ne raportăm la un deficit de 1,71%. Alocările pe care le-am stabilit pentru programele de sprijin pentru Romania au avut la bază măsuri pe care le-am urmărit, astfel incat să se realizeze, practic, cat se poate de concret și anume, e-Factura, Radarul Mărfurilor, creșterea colectării, iar anul acesta creșterea colectării arată un indicator de 0,6%. Practic, am ajuns la 8,1% din PIB față de 7,5% din PIB anul trecut. Acestea sunt cifrele, sunt indicatorii importanți pe care i-am reținut. Am să il rog pe domnul ministru Adrian Caciu să ne furnizeze detalii referitoare la primele elemente din execuția bugetară. Adrian Caciu: Domnule prim-ministru, stimați colegi, in mare parte cifrele le-ați menționat și dumneavoastră. Cel mai important mesaj care se desprinde din execuția la șase luni este acela că efortul de consolidare fiscală prinde concretețe și angajamentele luate in reducerea deficitului se văd și in rezultatele fiscal bugetare pe primele șase luni. Romania are un angajament de reducere a deficitului public, avand in vedere că este in procedura de deficit excesiv, iar la primele șase luni are o scădere de 1,15 puncte procentuale. Pe parte de colectare, așa cum ați menționat, angajamentul este de creștere a colectării cu 0,5 puncte procentuale anual. La primele șase luni avem 0,6 puncte procentuale, iar acest trend trebuie menținut și intărit prin operaționalizarea, așa cum ați menționat, mai puternică a mecanismelor, care sunt non-incluzive, din punctul nostru de vedere, cu privire la mediul economic onest, adică e-Factura, Business to Business și Radarul Mărfurilor, dar care ne aduc intr-o zonă onestitate, dacă vreți, din perspectiva relației contribuabil-stat. Pe de altă parte, și regimul cheltuielilor a fost unul, să spun așa, destul de bine gestionat, deși, evident, provocările pe care le vedem cu toții, datorate acestor crize succesive și suprapuse care cu care ne confruntăm, cheltuielile bugetului general consolidat al statului au crescut in limitele pe care le-am programat și sub nivelul sau viteza de creștere a PIB-ului nominal, ceea ce, la fel, manifestă o abordare prudentă și corectă, la acest moment, asupra finanțelor statului. Există o singură parte la care trebuie să ne punem toate eforturile de pe semestrul II, respectiv recuperarea intarzierilor din zona de investiții și această chestiune, evident, s-a datorat creșterii destul de puternice a costurilor la materiale de construcții, iar guvernul a venit cu actele normative necesare pentru ajustarea contractelor. Aceasta este motivul pentru care s-a intarziat cu realizarea investițiilor, insă toate recuperările acestea trebuie să le facem in semestrul II, pentru că programul de investiții este cel mai important, din punctul nostru de vedere, pentru asigurarea multiplicării economice ulterioare. Dincolo de acestea, evident, avem pachetele de sprijin cu care guvernul a venit dincolo de partea de compensare la prețurile la energie, pachetul de sprijin pentru Romania, precum și cele care inseamnă voucherele din iulie - 700 de lei și ajutoare de stat pentru relocarea companiilor din regiunea afectată de conflict, pachete de sprijin care sunt finanțate și care vor fi finanțate și cu ocazia rectificării bugetare. Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă imi dați voie, domnule ministru! Aici, aș dori să intervin și să subliniez un aspect cat se poate de important: am luat decizii și am căutat toate formulele necesare pentru a sprijini mediul investițional. Am aprobat o serie intreagă de scheme de ajutor de stat. La nivelul Ministerului Fondurilor Europene s-a trudit astfel incat să poată fi identificate schemele de absorbție a fondurilor europene fie din pachetul din cadrul financiar 2014 - 2020, fie din PNRR. De asemenea, au fost alocate sume importante de la bugetul de stat, avem in continuare in atenție să incurajăm aceste investiții pentru dezvoltarea, creșterea și desigur, asigurarea competitivității industriei romanești. Chiar astăzi aprobăm o nouă schemă de ajutor de stat de 300 de milioane de euro. Ca atare, vă cer tuturor să intensificăm toate aceste măsuri și să urmărim să se realizeze pachetul de investiții pe care noi l-am aprobat, astfel incat să recuperăm acest decalaj intre absorbția și investițiile care s-au realizat din fonduri europene și investițiile care se vor realiza din fondurile de la bugetul de stat. Este o sarcină cat se poate de clară pentru fiecare dintre miniștrii care au in derulare programe de investiții. Vă rog, continuați! Adrian Caciu: Aş mai spune, dincolo de cifrele care au fost deja amintite că este necesar să continuăm acest proces de consolidare fiscală pe partea de consolidare, pe partea de cheltuieli și pe partea de venituri. Absorbția de fonduri europene - suntem in recuperare, iar creșterea de 16,4% pe primele șase luni ne dă increderea că ceea ce ne-am propus prin programul bugetar anual și suplimentările, exact cum spuneaţi, spre distribuirea unor programe pentru absorbția 2014-2020 ne vor ajuta foarte mult pe a doua parte a anului. Este foarte important de menținut acest trend și angajament de consolidare fiscală pentru că, repet, Romania este in procedură de deficit excesiv. Creditorii internaționali se uită foarte atent la ceea ce inseamnă politica fiscal-bugetară a statului din perspectiva modului in care se face echilibru intre venituri și cheltuieli. Sunt convins că impreună, dacă recuperăm, şi sigur recuperăm și partea de investiții, aceste lucruri nu ne vor pune in altă postură. In acest moment nu sunt indicii, dar ce vreau să mai menționez, că modul in care s-a acţionat de la inceput, adaptiv, pe fiecare zi, dacă se poate spune așa, prin măsuri care să răspundă nevoilor societății și nevoilor, mai ales ale economiei şi cetăţenilor, chiar dacă nu au eliminat problemele din societate din perspectiva greutăților cu care s-au confruntat cetățenii și economia, ci au ameliorat din efectele acestor crize suprapuse, au avut un rol pozitiv din perspectiva menținerii unui trend de creștere economică. Ne aducem aminte, in primul trimestru, majoritatea analiștilor spuneau că Romania va intra intr-o zonă incertă din perspectiva creșterii economice. Iată că nu a fost așa, pentru că răspunsul corect din partea antreprenorilor şi din partea cetățenilor a fost acela de a răspunde şi ei cu incredere asupra modului in care se desfășoară activitățile economico-sociale. Cam atat! Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Da, o să avem o decizie finală pană la jumătatea lunii august privind rectificarea bugetară. Vreau să spun de la bun inceput tuturor că principalii indicatori in baza cărora vom distribui sumele in interiorul procesului de rectificare, vor fi cei legați de execuția bugetară in prima jumătate a anului și modul in care s-au desfășurat investițiile, ținand cont, de asemenea, de un indicator foarte important pe care l-am asumat și anume reducerea cheltuielilor cu 10% la bunuri și servicii, astfel incat să putem să ne asigurăm la Fondul de rezervă o sumă pe care să putem să o folosim in funcție de situațiile neprevăzute. S-a văzut cat se poate de limpede că dinamica tuturor acestor situații impune de la sine să avem o rezervă consistentă, astfel incat să putem să intervenim atunci cand este cazul. Ca atare, pentru că tot vorbim de situații neprevăzute, iată, a apărut această situație legată de asigurarea resurselor de gaz. La nivelul Uniunii Europene au fost decizii in ceea ce privește atat aprovizionarea, cat şi consumul, făcandu-se apel la o linie de solidaritate la nivelul intregii Uniuni Europene. Ceea ce vreau să subliniez este că la nivelul Guvernului Romaniei au fost luate măsuri astfel incat să ne asigurăm rezerva de gaze naturale pentru iarna dintre 2022-2023. In momentul de față avem in depozite asigurate 55% din cantitățile de gaze asumate. Practic, suntem cu mult peste limita asumată de 46% la 1 august și așa cum se derulează situația in momentul de față, apreciez că vom avea asigurate rezervele de gaz, stocul de 80% stabilit inainte de 1 noiembrie și cu certitudine, tot ceea ce se depozitează in plus ne va fi de mare folos. Ceea ce cred că este important de subliniat este că la nivelul consumatorilor casnici, la nivelul intreprinderilor mici și mijlocii, a serviciilor sociale și a industriei critice se va asigura gazul necesar și vom fi in măsură ca, așa cum am făcut pană in acest moment, să continuăm să dezvoltăm capabilitățile de extracție și stocare și de asemenea, să ne indeplinim angajamentele asumate. Doresc să avem o intervenție de la nivelul domnului secretar de stat și să ne dați detaliile legate de ceea ce s-a petrecut in ultimele zile pe linia asigurării resurselor de gaz și a măsurilor luate la nivelul Uniunii Europene. Vă rog, domnule secretar de stat. George Niculescu: Mulțumesc frumos, domnule prim-ministru. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, este vorba de un acord voluntar, o decizie la care s-a ajuns ieri. Un acord voluntar in ceea ce privește reducerea cu 15% a consumului de gaze naturale pană la 31 martie 2023. In sensul acesta, am prezentat poziția Romaniei, la intalnirea de ieri, in ceea ce privește stocurile de gaze naturale pe care le avem. Cum ați menționat și dumneavoastră, ne depășim cu mult, din punctul nostru de vedere, cantitatea de gaze naturale inmagazinată, așa cum eram obligați să o facem cu țintă intermediară de 46% pană la 1 august din cantitățile de gaze pe care le inmagazinăm zilnic. Estimarea noastră este că la 1 august vom avea un grad de umplere de 58,7% deci cu 12,7% mai mult decat țintă, iar in miliarde de metri cubi, domnule prim-ministru, 58,7% se traduce in 1,8 miliarde de metri cubi, deci cu aproximativ 400 de milioane de metri cubi mai mult decat era ținta intermediară. Această rezervă de gaze naturale pe care am inmagazinat-o, cu siguranță că ne va ajuta să trecem cu bine peste perioada de iarnă. In cazul in care măsura voluntară se transformă intr-una obligatorie, așa cum prevede draftul de regulament, reducerea consumului se va face, aşa cum aţi menționat și dumneavoastră, doar pentru anumite sectoare ale economiei. Este rolul nostru să asigurăm că populația, intreprinderile mici și mijlocii și industria critică nu va avea de suferit pe perioada... Nicolae-Ionel Ciucă: Serviciile critice. George Niculescu: Serviciile sociale și serviciile critice vor avea de suferit pe perioada sezonului rece. Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult. Domnule ministru Daea, am avut ieri o discuție legată de scăderea debitului fluviului Dunărea la intrarea in țară. Am primit mai multe date legate de asigurarea apei pe canalele magistrale de irigații. Activitatea comitetului ministerial se desfășoară, practic, in teren și așa cum ne-am asumat, vom continua să evaluăm permanent situația și să găsim soluții pentru agricultura romanească, să sprijinim fermierii. Vă rog să ne prezentați ultimele concluzii din activitatea comitetului interministerial. Petre Daea: Așa este, domnule prim-ministru, in baza dispoziției pe care ați dat-o cu catva timp in urmă, in ședința de guvern și s-a materializat in formă juridică prin Decizia 415, pe care ați semnat-o, ieri a intrat in dispozitiv de lucru, Comitetul interministerial pe care l-ați dispus, fiind in prima ședință, unde am aprobat regulamentul de organizare și funcționare, am invitat reprezentantul ANM-ului să ne facă o informare privind evoluția factorilor climatici, știindu-se cu ce fenomene critice ne intalnim la această dată. Am prezentat in comitet care este situația din agricultură, și, evident, am pus in dispozitivul de activitate și de acțiune al acestui comitet interministerial măsurile care se impun, in așa fel incat prin sinergia acțiunilor la ministerele care sunt componente in acest Comitet, să putem face față situație pe care o avem. Am avut, evident, și un punct de diverse, unde am stabilit punctual care sunt situațiile in țară și rezolvarea imediată a lor, așa se face că ne-am pus de acord cu Ministerul Mediului pentru anumite zone unde situația era de intervenit imediat fără o altă programare, fără o altă stabilire a unor intalniri care să ne ducă la rezolvare imediată. Situația actuală se prezintă astfel: in Romania, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă in sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată țara. Nu există niciun colțișor in țară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepții anumite suprafețe mlăștinoase jos, care de altfel nu sunt in circuitul agricol al Romaniei. In atare situații, instrumentul sau calea obișnuită pe care o avem de urmat cu care să putem interveni a fost sistemul de irigații. Sistemul de irigații a fost pus in stare de funcționare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă in parte. Sistemul de irigații a fost pus in stare de funcționare pe fiecare zonă in parte. Din nefericire, așa cum v-am informat și astăzi, aveți la mapă informarea exactă vis-a-vis de situația pe care o avem de aseară, intrucat eu la orele 2:00 azi-dimineață am venit de la Brăila. Pană in județul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut, apele s-au indepărtat de mal, practic, sunt zone unde - și punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut in urma retragerii apelor se intinde pe o lățime de aproximativ 500 de metri. Ce am făcut in aceste zone, am intervenit punctual, acolo unde era posibil, să dragăm canalele de aspirație, avand in vedere faptul că ne gandim - care nu sunt astăzi funcționale - ne gandim că in perioada următoare, avand această posibilitate, să fim cu terenul pe uscat, să putem draga in așa fel incat in momentul in care se ridică nivelul apei, să avem nivelul de exploatare. Nicolae-Ionel Ciucă: Serviciile de dragare sunt deja in acțiune pe anumite sectoare ale fluviului, ca atare, pot fi folosite. Petre Daea: Da, exact. Aseară spuneam că am plecat de la Brăila pentru a menține in stare de funcționare acel nod hidrotehnic, care inseamnă alimentarea a 250.000 de hectare. Este vorba de stația de pompare care se așază pe zece nave flotabile, care au 8-12 agregate de pompare in funcțiune și au in spatele lor 250.000 de hectare care se irigă continuu, nu s-a intrerupt nicio clipă irigarea culturilor acolo. Azi-noapte am reușit să aducem o dragă plutitoare, care să poată să curețe in fața aspersiei in așa fel incat să putem să mai alimentăm, nu știu cat timp. Din cauza faptului că acest nivel al apei a scăzut, avem probleme de exploatare, se pot rupe racordurile cu uscatul, pentru că sunt nave flotabile, şi de aici o serie intreagă de necazuri. Am dispus la față locului cu specialiștii, care m-au insoțit, să folosim nivelul pe care il avem, să-l alimentăm prin măsurile pe care, spuneam, de dragare, iar atunci cand nivelul nu ne va mai asigura posibilitatea de a iriga efectiv, să intrerupem irigarea culturilor, lucru pe care l-am comunicat și fermierilor, in așa fel incat să nu intrăm intr-o altă situație grea de refacere a sistemului de irigații datorită exploatării in condiții lipsite de siguranță. Al doilea lucru important pe care l-am făcut și ieri, in teren, la Chișcani, ca urmare a faptului că am dus la fața locului o intervenție mai rapidă din partea constructorului, iată că am putut da mai devreme cu o lună de zile un racord la sistemul de irigații, astfel incat să putem iriga 7.700 hectare. La această dată se irigă. Concluzionand, facem tot ce este posibil. Depindem de nivelele surselor de apă, atat de nivelele surselor de apă pe teritoriul ţării interior, cat şi, evident, şi la fluviu. Am vorbit cu domnul ministru Barna Tanczos să rămanem in legătură directă pe zona Agigea, acolo unde putem păstra un nivel, datorită sistemului hidrotehnic pe care il avem acolo, că sunt baraje și pot să păstrăm nivelul de exploatare in așa fel incat să asigurăm nivelele de pompare a apei pentru suprafețele care sunt in zonă și care alimentează porumbul de sămanță, care este siguranța porumbului anului viitor, dat fiind faptul că acolo sunt loturile semincere ale țării. Am avut ințelegere din acest punct de vedere. In continuare vom acționa in ritmul responsabilității ministeriale pe care o avem şi, evident, al rezolvării problemelor punctuale de la fața locului. Problema grea, insă, care se naște aici, este problema zootehniei, dat fiind faptul că in multe judeţe ale ţării porumbul, ca şi furaj, nu se mai poate asigura fermelor zootehnice care folosesc in rația furajeră această cereală atat de necesară, motiv pentru care am dispus astăzi, in ședința operativă de la Ministerul Agriculturii - și vă informez că in fiecare dimineață, la orele 8:00, avem in dispozitiv de lucru, de lucru efectiv, conducerea operativă, secretarii de stat și funcționarii pană la nivel de director - să stabilim care sunt sursele de asigurare a furajelor, pentru a putea pune in legătură fermierii dintr-o parte in alta, in aşa fel incat fermele mari ale țării să poată să furnizeze lapte pe tot parcursul și să nu avem probleme din punct de vedere al alimentării cu acest produs. Vreau să vă informez că ieri am avut intalnire cu domnul ministru Boloş. Astăzi continuăm intalnirea in teren, pentru a vedea la faţa locului ce inseamnă sistemul de irigaţii, ce s-a făcut in sistemul de irigaţii, cat de echipaţi suntem din punct de vedere tehnic, cat de funcţionali suntem și in același timp, să aveți și baza concretă de exprimare in dialogul nostru, avand in vedere dorința noastră de a face investiții in Romania, folosind, pe de o parte, atat banii ţării și, in primul rand, trebuie să ne concentrăm asupra acestui aspect, pentru că avem aprobare Parlamentul Romaniei 1,5 miliarde euro și avem program in acest sens, l-am aprobat in ședința /.../, il avem in hotărarea de guvern care va fi adusă in faţa guvernului pentru a primi aprobarea dumneavoastră. De aici incolo, tot programul este pus la punct in așa fel incat să realizăm obiectivele de investiții. Vreau să vă spun cu toată seriozitatea și responsabilitatea momentului că in Romania există un program bine stabilit de irigații, pe care il gestionăm cu fondurile țării. Știm la această dată cand incepe o investiție in Romania și cand se termină, avand in vedere, sigur, etapele procedurale pentru a ajunge la faza de execuție, știm cate greutăți avem, date fiind procedurile pe care le-am aprobat de-a lungul vremii și pe care le derulăm și trebuie să derulăm, de la o notă conceptuală pană la intrarea a ordinului de execuție a lucrărilor, care durează 230 de zile. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, intră anul acesta in execuție vreunul dintre aceste proiecte? Petre Daea: 31 de proiecte sunt in faza finală. Anul acesta vă informez exact care dintre ele vor intra și să-mi ingăduiți să vă invit intr-un sistem de irigații, ca să vedeți ce inseamnă bani țării și unde se duc și ce facem cu ei. Nicolae-Ionel Ciucă: Bine, domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult! Petre Daea: Şi eu vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Astăzi sărbătorim 160 de ani de diplomație. Dați-mi voie să urez un sincer La mulți ani! diplomației romanești și diplomaților romani. In ședința de guvern din 15 iulie am cerut Ministerului Afacerilor Externe să ia măsuri pentru imbunătățirea serviciilor consulare pentru cetățenii romani din diaspora. Am primit o notă de informare de la domnul ministru cu o serie de măsuri care vizează imbunătățirea serviciilor consulare prin debirocratizare, digitalizare, degrevare și in mod deosebit, prin modificări de ordin legislativ și de reglementare. Avand in vedere conținutul acestor măsuri, am să il rog pe domnul ministru să ne facă o scurtă prezentare, dar inainte de a-i dat cuvantul, am să ii rog pe miniștrii afacerilor interne și ministrul justiției să acorde sprijinul necesar in derularea modificărilor legislative, pentru că avem foarte mare nevoie, din ce am ințeles din conținutul măsurilor, de coordonare, de colaborare, astfel incat să asigurăm fluidizarea și funcționarea cat mai bună a intregii activități consulare. Ca atare, vă rog foarte mult să vă implicați in acest demers! Domnule ministru Aurescu. Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Mulțumesc in mod deosebit pentru urările adresate intregului corp diplomatic și consular. Am apreciat mesajul pe care l-ați transmis dumneavoastră astăzi. Așa cum am spus, in nota amplă pe care ați aprobat-o, am declanșat incepand cu 2020 o reformă consulară ambițioasă, pentru a putea asigura un acces mai facil al cetățenilor romani la serviciile consulare și pentru asigurarea protecției și a existenței consulare la standarde cat mai ridicate. Dintre aceste măsuri, așa cum ați precizat și dumneavoastră in ședințele de guvern trecute, am pus accentul, pe de-o parte, pe redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a Romaniei, și au fost luate măsuri pentru inființarea unor noi oficii consulare de carieră la Chișinău, la Madrid, la Roma, la Londra, la Paris, la Salzburg, la Belfast, la Nantes, la Valencia și la Ismail. 2, iar in perioada următoare și anume, luna august, se va operaționaliza consulatul general de la Londra și cel de la Paris. De asemenea, in a doua parte a anului, consulatele generale de la Nantes și respectiv biroul consular de la Belfast, respectiv consulatul general de la Salzburg, pană la finalul anului. De asemenea, am luat măsuri pentru organizarea mai bună a acelor consulate mobile, itinerante, in acest an am prevăzut in planul nostru de acțiune 161 de astfel de misiuni, din care deja s-au efectuat 87, care au prestat deja 21.502 de servicii consulare. Pentru că inainte problemele principale se referă la acordarea vizelor de muncă, așa cum bine știm, a fost organizată deja in perioada aprilie-iulie o misiune consulară itinerantă in Bangladesh, la Dhaka, care a reușit deja să acorde peste 5.400 de vize de muncă. Și avem in pregătire o misiune similară in Nepal, pentru că Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forță de muncă străine cele mai importante. Nicolae Ciucă: Avem nevoie să intensificăm această activitate, pentru că solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni pentru a putea să asigurăm funcționalitatea afacerilor. Bogdan Aurescu: Exact. Este și motivul pentru care am și acționat pentru a realiza un nou sediu al ambasadei Romaniei la New Delhi. De exemplu, pentru a lărgi spațiile de lucru, am alocat personal suplimentar, a fost trimis personal și din centrală. De asemenea, am beneficiat de sprijinul colegilor de la Ministerul de Interne cu personal detașat, pentru care mulțumim! Măsuri de debirocratizare s-au luat pentru simplificarea procedurilor de programare, pentru optimizarea fluxurilor, in așa fel incat, de exemplu, dacă legislația permite, să se facă o singură vizită la consulat. S-a prelungit programul de lucru cu publicul, s-au transmis documente prin corespondență și extindem acest serviciu. Cel mai bine ar fi dacă am putea să transmitem direct din țară cetățenilor romani din străinătate documentele pe care le obțin, de exemplu, pașapoartele. Nicolae-Ionel Ciucă: Despre asta este vorba, pentru că perioada de așteptare, de la cerere pană la emiterea documentului, este foarte mare, motiv pentru care trebuie să avem soluții astfel incat să putem să rezolvăm această cerere a diasporei romanești. Bogdan Aurescu: Am eliminat necesitatea prezentării de fotocopii pentru documentele justificative, măsură care a fost foarte apreciată de solicitanții de servicii consulare. Pe digitalizare ne-am interconectat sistemele informatice cu alte instituții, cum ar fi: Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și altele și, de asemenea, am luat măsuri pentru modernizarea call-centerului, care asigură interfața cu solicitanți prin modernizarea robotului telefonic și sporirea numărului de operatori. In sfarșit, ați aprobat in ședință de guvern creșterea numărului de personal consular deja și mai avem astăzi pe ordinea de zi o hotărare de guvern care continuă acest efort de creștere a numărului de posturi cu profil consular, numai că este nevoie și de alte măsuri și din acest punct de vedere, sunt necesare modificări de ordin legislativ pentru a continua acest efort de debirocratizare, de digitalizare și de degrevare. Prin urmare, am identificat o serie de acte normative care ar trebui să fie modificate și sperăm că in colaborare cu colegii de la Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, să putem să facem progrese in acest sens, suntem deja in contact la nivel tehnic, mă refer aici la Legea privind regimul liberei circulații a cetățenilor romani in străinătate, pentru a putea eficientiza procedura de preluare și procesare a cererilor de eliberare a documentelor de călătorie și cărților de identitate electronice, normele metodologice de aplicare a acestei legi, de asemenea, legea privind actele de stare civilă, pentru a elimina obligativitatea transcrierii actelor de stare civilă eliberate in statele membre ale Uniunii Europene, in vederea eliberării documentelor de călătorie, ordonanța de urgență privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor romani, pentru a putea permite alocarea codului numeric personal in baza unui certificat de naștere emis de autoritățile din statul membru al Uniunii Europene unde se află cetățeanul roman, modificarea legii privind cazierul judiciar, pentru a putea permite ca cetățenii romani să aplice electronic pentru eliberarea cazierului judiciar. De asemenea, modificări ale legii privind cetățenia romană, pentru a putea simplifica procesul de depunere a dosarelor pentru redobandirea cetățeniei romane și respectiv pentru depunerea jurămantului de credință. Toate aceste modificări, in opinia noastră, sunt utile pentru a putea să continuăm acest proces de reformă consulară și sunt convins că impreună cu colegii de la ministerele de resort, vom putea să adoptăm cat mai curand aceste modificări. Nicolae-Ionel Ciucă: In paralel, v-aş ruga, am discutat cu domnul secretar de stat, prezent la ședința de guvern de atunci, ca impreună cu Ministerul Educației să consolidăm și să eficientizăm activitatea Institutului Limbii Romane, iar in acest sens, sigur, avem deja gandite cateva activități care vin in soluționarea acestor cerințe, dar sunt convins că vom găsi și alte soluții, astfel incat Institutul Limbii Romane să sprijine cu adevărat copiii romanilor care iși desfășoară activitatea in afara granițelor. Vă mulțumesc! 2022-07-27 11:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_027.jpgMesajul Prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la înființarea serviciului diplomatic românȘtiri din 27.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ciuca-cu-prilejul-implinirii-a-160-de-ani-de-la-infiintarea-serviciului-diplomatic-romanAniversăm, astăzi, 160 de ani de la inființarea serviciului diplomatic al Romaniei. Istoria sa este strans legată de existența insăși a statului roman, acțiunea diplomatică fiind crucială pentru recunoașterea țării noastre drept stat independent şi suveran. Această aniversare este un moment semnificativ, care ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra rolului și obiectivelor Ministerului Afacerilor Externe de astăzi. Activitatea diplomatică și serviciul diplomaților romani au fost constant ghidate de protejarea interesului național, imbrăcand forma promovării valorilor și obiectivelor Romaniei in lume. De asemenea, MAE a jucat si continuă să joace un rol esențial in procesul de integrare europeană şi euroatlantică a țării noastre. Membrii corpului diplomatic și consular roman nu sunt doar vocea Romaniei in lume, ci și interfața Statului roman cu cetățenii săi aflați in străinătate. In contextul actual, marcat de transformări profunde, MAE are menirea de a identifica oportunitățile, de a consolida alianțele și de a promova democrația, stabilitatea și securitatea, respectarea unei ordinii internaționale bazate pe reguli și un multilateralism eficient. O diplomație eficientă nu se poate realiza fără un Minister al Afacerilor Externe puternic, unit in jurul unei misiuni clare și sprijinit de un corp de profesioniști dedicați. Prestația acestora rămane valoroasă nu doar prin implementarea mandatului direct al MAE, dar și prin punerea expertizei diplomatice in slujba altor părți ale administrației centrale romane. Istoria bogată a MAE oferă modele și lecții care, cu siguranță, vor inspira noi generații de diplomați să servească cu demnitate și dedicație Romania și cetățenii romani. Sunt convins că tradițiile și bunele practici vor fi duse mai departe de un serviciu diplomatic mandru de misiunea sa in slujba interesului public. 2022-07-27 09:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-27-09-09-59big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga, în cadrul vizitei de rămas-bun, efectuate cu ocazia încheierii mandatului în RomâniaȘtiri din 26.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ambasadorul-statului-israel-in-romania-david-saranga-in-cadrul-vizitei-de-ramas-bun-efectuate-cu-ocazia-incheierii-mandatului-in-romaniaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ambasadorul Israelului la București, David Saranga Intrevederea a constituit ocazia pentru a trece in revistă stadiul relațiilor bilaterale, realizările in domeniul cooperării militare, in domeniul securității, al sănătății și al economiei, dar și cu elemente ce pot fi dezvoltate la nivelul cooperării in managementul apelor, agricultură și securitatea cibernetică, unde există spațiu de dezvoltare a colaborării, pe fondul provocărilor viitoare. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă i-a mulțumit ambasadorului Saranga pentru intreaga sa activitate la București. Preluand mandatul intr-o perioadă dificilă, acesta a reușit, prin prezența și activitățile sale inedite să schimbe lucrurile, să le reașeze pe făgașul normal și să determine o apropiere și simpatie unanimă față de sine și de agenda sa in Romania. Ambasadorul David Saranga a remarcat că realizările au fost pe măsura așteptărilor și a relației tradiționale foarte bune intre părți. Romania este cotată de către Israel intre primii trei parteneri in UE, tot astfel cum Israelul este pentru Romania cel mai important partener din Orientul Mijlociu. Prim-ministrul Romaniei și ambasadorul Israelului au analizat in extenso evoluția conflictelor din apropierea celor două state, in Siria și Ucraina, conflicte care influențează ambele părți. Contextul complex este cel care recomandă extinderea relațiilor bilaterale și menținerea relațiilor sectoriale in domenii care marchează o relație strategică. Prim-ministrul Nicolae Ciucă i-a urat succes ambasadorului David Saranga in activitatea viitoare și a exprimat increderea că acesta va rămane un apreciat - ambasador al Romaniei in Israel, așa cum il recomandă toată activitatea desfășurată in țara noastră. 2022-07-26 17:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-26-04-53-32big_image_001_resize.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Asociației „Dăruiește viață”Știri din 26.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiei-daruie-te-viataGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Asociației - Dăruiește viață Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentantele și fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. In cadrul intrevederii, au fost discutate și analizate soluții, inclusiv legislative, astfel incat, după finalizarea construcției primului Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă, asociația să se poată implica, in continuare, cu toată expertiza de care dispune, in buna funcționare a spitalului, iar acest model să poată fi replicat și in cazul altor unități medicale. Șeful Executivului a transmis aprecierile sale față de eforturile depuse de asociație și de toți cei implicați in acest demers și a asigurat că proiectul #NoiFacemUnSpital va beneficia de sprijinul Guvernului. De asemenea, a salutat faptul că asociația s-a implicat și a reacționat pro-activ la crizele cu care sistemul medical din Romania s-a confruntat in ultimii ani, contribuind la identificarea celor mai bune soluții. In cadrul intalnirii, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a evidențiat deschiderea față de identificarea unui mecanism-pilot care să faciliteze implicarea asociației și după finalizarea proiectului, pentru a menține astfel tot avantajul competitiv creat de dotările, ideile și strategia acestuia. Totodată, discuțiile au vizat schimbările necesare in sistemul public de sănătate, cu accent pe prioritizarea nevoilor pacienților și introducerea unor noi standarde. La intalnire au participat deputatul Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului Romaniei pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, și doamna Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. 2022-07-26 15:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-26-03-25-42big_image_002_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Grupului de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apă-canalȘtiri din 26.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/articiparea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-grupului-de-lucru-interministerial-pentru-asigurarea-abordarii-integrate-a-finantarilor-pentru-sectorul-apa-canalGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Guvernul Romaniei tratează finanțarea și dezvoltarea sectorului apei ca pe o prioritate Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, prima intalnire, in format extins, a Grupului de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apă-canal și monitorizarea indeplinirii condițiilor specifice solicitate de COM in contextul cauzei 2018/2109. - Trebuie să gestionăm mai eficient aceste investiții la nivel național. Platforma din care faceți parte va oferi posibilitatea instituțiilor guvernamentale și autorităților locale să colaboreze și să iși coordoneze eforturile, fructificand impreună șansa oferită de banii europeni și oferind romanilor condiții de viață la standarde necesare unui trai civilizat. Această abordare este cea mai potrivită pentru a susține coerența dialogului pe care Romania il poartă cu partenerii de la Comisia Europeană pe teme precum apa și mediul. Sectorul apă-canal reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare pentru calitatea vieții romanilor și pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Guvernul Romaniei tratează finanțarea și dezvoltarea sectorului apei ca pe o prioritate. Aducerea coordonării acestui Grupul de Lucru Interministerial la centrul Guvernului reprezintă un prim semnal in acest sens, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Obiectivele grupului de lucru vizează: Identificarea exactă a situaţiei privind gradul de conformare la prevederile Directivei Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, ale Directivei Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate; Identificarea acţiunilor pentru atingerea ţintelor de conformare, inclusiv a resurselor financiare necesare, a responsabilităţilor şi a perioadei de timp necesare pentru implementarea acestora; Informarea lunară a Guvernului in legătură cu progresele inregistrate, precum şi dificultăţile intampinate alături de soluţiile identificate; Identificarea corectă și completă a nevoilor de finanțare pentru sectorul apă-canal (inclusiv pentru localități sub 2000 de locuitori) Identificarea și corelarea surselor de finanțare cu nevoile concrete; Realizarea unui plan de acțiuni concret cuprinzand pașii de urmat pentru asigurarea implementării proiectelor care răspund nevoilor identificate, inclusiv in contextul cauzei 2018/2109; Monitorizarea indeplinirii condițiilor specifice solicitate de către COM in contextul cauzei 2018/2109. In acest moment, Romania derulează sau are pregătite programe de finanțare pentru apă-canal de peste 10 miliarde euro, incluzand aici programele guvernamentale susținute din fonduri europene (ceea ce rămane de implementat din POIM Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, PODD Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, alocarea de 1 miliard euro din PNRR) dar și cele din bugetul național (Anghel Saligny, programele Administrației Fondului pentru Mediu) sau investițiile preconizate ale operatorilor de apă și ale autorităților locale. Acest Grup de lucru trebuie să genereze suport pentru decizii necesare rezolvări marilor probleme vizand investițiile in sector precum durata mare de pregătire a aplicațiilor pentru finanțare, durata mare de obținere a autorizațiilor și avizelor, lipsa forței de muncă specializate in randul companiilor care proiectează și execută sistemele de apă-canal, armonizarea nivelului calitativ al lucrărilor finanțate din diferitele programe, europene sau de la bugetul de stat, acoperirea cu finanțare a nevoilor comunităților sub 2.000 locuitori etc. La nivelul Guvernului Romaniei, Grupul a fost preluat prin intermediul Departamentului pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene, sub coordonarea secretarului de stat Roxana Minzatu. La intalnire au participat toți actorii implicați in domeniu, fiind prezenți miniștrii Tanczos Barna (MMAP) și Atilla Cseke (MDLPA), reprezentanți ai MIPE, MS, MDRAP, precum și ai autorităților locale, operatorilor de apă și firmelor de construcții. 2022-07-26 14:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_011_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor din Regatul Haşemit al Iordaniei, Ayman SafadiȘtiri din 26.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-afacerilor-externe-si-al-expatriatilor-din-regatul-hasemit-al-iordaniei-ayman-safadiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor din Regatul Haşemit al Iordaniei, Ayman Safadi Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o intrevedere cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor din Regatul Haşemit al Iordaniei, Ayman Safadi, aflat in vizită in Romania. In cadrul convorbirilor au fost abordate teme ce țin de gestionarea fluxului de refugiați, precum și aspecte legate de cooperarea bilaterală. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța cooperării in domeniul agriculturii și așteptările părții romane de a accelera aprobarea avizelor sanitar-veterinare necesare exporturilor de către autoritățile iordaniene. Discuțiile au făcut referire și la necesitatea reechilibrării balanței comerciale prin importurile de ingrășăminte chimice conforme din Iordania. Ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor din Regatul Haşemit al Iordaniei, Ayman Safadi, a prezentat situația relațiilor bilaterale in diferite domenii, cu accent asupra dimensiunii economice. In acest context, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a propus organizarea unor reuniuni in format business-to-business pentru consolidarea cooperării economice bilaterale, precum și intărirea colaborării in domeniile apărării, intelligence și combaterii terorismului. O componentă importantă a convorbirilor a vizat Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și perspectivele de relansare a acestuia, cu sprijinul Romaniei și al Iordaniei. Inaltul demnitar iordanian a apreciat poziția echilibrată și rolul de mediator al Romaniei in Orientul Mijlociu, care este unul tradițional, prin prisma construcției de incredere intre țara noastră și cele două părți implicate, Israel și Palestina. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit pentru invitația adresată de ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor de a vizita Regatul Haşemit al Iordaniei și, la randul său, a adresat invitația pentru omologul său iordanian, Bisher Al Khasawneh, să efectueze o vizită la București. 2022-07-26 12:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-26-12-42-24big_image_004_resize.jpgIntervenția premierului Nicolae-Ionel Ciucă în deschiderea Conferinței ”A vision for medium and long- term Refugees Response in Europe – Romania’s Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine”Știri din 26.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-dechiderea-conferintei-a-vision-for-medium-and-long-term-refugees-response-in-europe-romania-s-plan-for-an-integrated-and-inclusive-response-to-protect-refugees-from-ukraineGalerie foto - Declarații de presă susținute de Mădălina Turza, Consilier de Stat in cadrul Cancelariei Prim-ministrului și de Pablo Zapata, Reprezentantul UNHCR Romania Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Excelenţele voastre, doamnelor și domnilor, dragi parteneri, distinși invitaţi, vă mulțumesc pentru această oportunitate, pentru a sublinia și a recunoaște eforturile care s-au făcut, de către toți cetățenii țării noastre, de către societatea civilă, de către instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, pentru a sprijini și a arăta solidaritatea noastră cu poporul ucrainean atat de incercat de acest război ilegal, neprovocat, al Rusiei in Ucraina. Am trecut impreună, in ultimele șase luni, prin momente nu numai dificile, dar aş spune și unice in context european, in procesul complex de realizare, de construcție a răspunsului strategic al Romaniei la criza umanitară a refugiaților din Ucraina. Faptul că astăzi putem vorbi despre intrarea in etapa a doua de intervenție destinată măsurilor de integrare pe termen mediu și lung, după părerea mea este rezultatul unui efort comun, de tip - whole society response, care a presupus implicarea specialiștilor din cinci ministere, a agențiilor ONU prezente in Romania, a tuturor instituțiilor Uniunii Europene care au fost și sunt prezente in Romania și aş sublinia, in mod aparte, a intregii societăți civile intr-o formulă de coordonare și dialog pe care, așa cum am anunțat incă de la inceput, am asumat-o la nivelul guvernului prin Cancelaria primului-ministru. Pot afirma fără teama că greșesc, că Romania devine astfel prima țară din Uniunea Europeană care are o viziune și un plan pe termen mediu și lung in ceea ce privește modalitatea in care ii vom sprijini pe refugiații din Ucraina să se integreze cat mai facil la noi in țară și să poată să dobandească acea independență personală, fără a resimți toate aceste efecte ale războiului din țara vecină. Ştiu că nu este ușor, iar in această direcție consider că Planul național destinat măsurilor de protecție și incluziune a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară in Romania, plan pe care l-am aprobat recent prin ordonanță de urgență, vine cu măsuri concrete de sprijin in domeniul educației, in domeniul sănătății, ocupării, locuirii, copiilor și grupurilor vulnerabile, pentru care am alocat un buget atat din fonduri europene, cat și din fonduri publice. In baza parteneriatului pe care il avem cu agențiile Organizației Națiunilor Unite, in coordonarea UNHCR Romania, aceștia au dezvoltat și aprobat propriul plan de răspuns la criza umanitară a refugiaților care vine să completeze şi să extindă măsurile de intervenție din cadrul planului guvernamental. Apreciez că, impreună, cele două planuri reprezintă răspunsul Romaniei la criza umanitară a refugiaților pe termen mediu și lung și deschid orizontul unei bune practici şi abordări strategice la nivel european. Doresc să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat nemijlocit in acest demers, să le mulțumesc pentru efortul pe care l-au realizat şi, totodată, să-mi exprim increderea că vor monitoriza și vor coordona cu succes implementarea acestuia. Doresc, de asemenea, in nume personal, să mulțumesc domnului Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR in Romania, și, de asemenea, doamnei Mădălina Turza, consilier de stat in Guvernul Romaniei, pentru intreaga disponibilitate și pentru modul in care s-a implicat personal in coordonarea și organizarea tuturor activităților ca aceste două planuri să devină funcționale și, desigur, s-a implicat in organizarea acestui eveniment. Vă asigur de intreg sprijinul meu și imi exprim, in continuare, disponibilitatea, şi cand spun imi exprim disponibilitatea mă bazez pe acest spirit pe care l-am remarcat incă de la inceput, al cetățenilor romani, al organizațiilor neguvernamentale, al tuturor celor care au vrut să dea o mană de ajutor şi sunt convins că prin acest gest de solidaritate și empatie vom continua să arătăm tuturor că romanilor le pasă și că există disponibilitate pentru a putea să ajutăm ori de cate ori este nevoie. Vă mulțumesc și vă doresc succes in continuare! 2022-07-26 12:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-26-02-27-13big_image_001_resize.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții consorțiilor universitareȘtiri din 25.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-consortiilor-universitareGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții consorțiilor universitare pentru a discuta despre reforma structurală a mediului universitar prin proiectele Legilor Educației. Alături de reprezentanții Consorțiilor Universitaria, Academica Plus, cei ai universităților tehnice - ARUT, ai universităților de medicină și farmacie, ai universităților de științele vieții - USAMV-uri și ai consorțiului universităților de arte, la dialog au participat ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, consilierul prezidențial Ligia Deca, precum și consilierii de stat Marilen Pirtea și Sorin Costreie, din cadrul Cancelariei Prim-ministrului. Dezbaterile s-au axat pe teme legate de consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic și la mediul academic internațional, susținerea excelenței și performanței universităților romanești, susținerea echității și a sprijinului acordat studenților, consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, in paralel cu creșterea responsabilității universităților, susținerea programului de digitalizare a universităților romanești, aspecte legate de statutul cadrului didactic universitar, de etica și deontologia universitară, de susținerea invățămantului superior medical, precum și pe intregul set de valori promovat de Romania Educată. Consultarea cu consorțiile universitare reprezintă pentru Guvern și ministerele de resort o oportunitate de a rămane conectate la mediul universitar, cu realitățile acestuia, implicit o oportunitate de a contribui la depășirea provocărilor cu care se confruntă instituțiile invățămantului superior și persoanele didactice, didactice auxiliare și nedidactice din universități. Reprezentanții consorțiilor au apreciat și au exprimat susținerea pentru proiectul Legii invățămantul superior, lege care va oferi instrumente moderne și posibilitatea valorificării expertizei universitare romanești in beneficiul studenților și a intregii societăți. Totodată, au fost formulate o serie de propuneri și recomandări de imbunătățire a viitorului cadru legal de funcționare a invățămantului universitar. - Sunt recunoscător pentru dialogul de astăzi, simt că la finalul discuției avem o abordare coerentă in ceea ce privește transformarea educației in conformitate cu o strategie națională ambițioasă inițiată de președintele Romaniei și asumată și de noi la nivel executiv, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Pe langă temele discutate in cadrul reuniunii, ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, a evidențiat o serie de aspecte pe care proiectul Legii Educației le reglementează: susținerea echității și a reducerii abandonului școlar la nivelul invățămantului universitar, posibilitatea de cofinanțare a universităților care caștigă proiecte internaționale, susținerea internaționalizării activităților universităților romanești, asigurarea autonomiei universitare, consolidarea rolului universităților romanești la nivel regional, național sau internațional - in funcție de misiunea asumată, precum și posibilitatea de implicare a studenților in proiecte naționale și internaționale. 2022-07-25 17:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-25-05-48-43big_image_013_resize.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Poliției de Frontieră RomânăȘtiri din 24.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-politiei-de-frontiera-romana Zi și noapte, de veghe la porțile Romaniei, intreg personalul Poliției de Frontieră indeplinește o misiune care implică un grad inalt de responsabilitate, profesionalism și implicare in același timp. Faptul că cel mai recent Raport privind starea spațiului Schengen pentru 2022 invită Consiliul să adopte deciziile care să permită și Romaniei să devină in mod oficial parte a acestui spațiu, avand in vedere că au fost indeplinite toate criteriile, este o recunoaștere a eforturilor depuse pentru securizarea frontierelor atat din punct de vedere logistic, cat și din punct de vedere al activităților specifice Poliției de Frontieră. Varietatea misiunilor din atribuțiile acestei structuri - de la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, la respectarea regimului juridic al frontierei de stat - ne dau o imagine asupra complexității muncii polițiștilor de frontieră. Pe langă aspectele legate strict de indeplinirea acestor misiuni curente, ultimii cațiva ani au reprezentat o adevărată piatră de incercare pentru oamenii din structurile Poliției de Frontieră, pe care pandemia și, mai nou, agresiunea Rusiei in Ucraina i-au pus in situația de a gestiona fluxuri neobișnuit de mari de tranzit la frontierele Romaniei și au făcut acest lucru cu profesionalism și mobilizare exemplară. Cu sprijinul nemijlocit al Poliției de Frontieră, in perioada de pandemie romanii plecați din țară au revenit in siguranță acasă, iar anul acesta, mii de refugiați din Ucraina au ajuns in Romania pentru a se pune la adăpost din calea războiului. De asemenea, prin intermediul Poliției de Frontieră, care are in responsabilitate securizarea a peste 2.000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene, Romania a demonstrat că are capacitatea să furnizeze stabilitate și securitate spațiului european și să fie partener profesionist și de incredere in măsură să contribuie la gestionarea crizelor. De la nivelul Guvernului, am analizat ori de cate ori a fost nevoie situațiile concrete din teren și ne-am mobilizat, la randul nostru, pentru a susține logistic, cu tot ce este nevoie, fluidizarea traficului și evitarea aglomerărilor in punctele de trecere a frontierelor. Totodată, avem printre obiectivele din Programul de Guvernare continuarea eforturilor de securizare a frontierelor, conform angajamentelor asumate de Romania ca stat al Uniunii Europene și aspirant la Spațiul Schengen, dar și pentru a veni in sprijinul activităților desfășurate de Poliția de Frontieră Romană. Astăzi, cu prilejul Zilei Poliției de Frontieră Romană, le urez succes tuturor celor care activează in aceste structuri și ii felicit pentru modul in care iși fac datoria. Fiți demni, corecți si mandri de faptul că sunteți străjerii Europei! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-07-24 09:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-24-09-25-22big_sigla_guvern.pngRomânia va acorda sprijin autorităților din Slovenia pentru stingerea incendiilor de pădureȘtiri din 23.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-va-acorda-sprijin-autoritatilor-din-slovenia-pentru-stingerea-incendiilor-de-padurePrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, azi, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la propunerea DSU. In data de 22 iulie 2022, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, in calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Slovenia pentru acordarea de asistență internațională, avand in vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul sloven. Urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul Romaniei a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Slovenia. Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, 3 aeronave aflate in dotarea Forțelor Aeriene Romane, configurate pentru stingerea incendiilor, vor efectua, incepand cu data de 23.07.2022, o misiune internațională de sprijin in Slovenia, in scopul limitării extinderii incendiilor de pădure care au pus stăpanire pe teritoriul sloven. Cele două aeronave Spartan pregătite pentru stingerea incendiilor și un avion Hercules, care va fi folosit pentru transport logistic, vor pleca azi in Slovenia. In vederea coordonării cu autoritățile străine, la misiunea de acordare a asistenței internaționale, Departamentul pentru Situații de Urgență asigură un ofițer de legătură din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Precizăm faptul că ajutorul se va acorda in baza solicitării de asistență internațională formulată de guvernul Republicii Slovenia prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Dat fiind contextul actual, in care mai multe țări europene se confruntă cu incendiile de vegetație, reamintim faptul că statul roman s-a implicat și in sprijinirea autorităților din Grecia cu echipe specializate de intervenție, la solicitările formulate de guvernul elen, prin intermediul Mecanismului European de Protecție Civilă. Atașat, Hotărarea CNSU nr. 33/ 23.07.2022 2022-07-23 10:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sigla.jpegDeclarația premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu privire la situația recensământuluiȘtiri din 22.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-privire-la-situatia-recensamantului Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Ne apropiem de finalizarea recensămantului. Acesta trebuie finalizat pană pe data de pe 31 iulie, in conformitate cu legea și cu angajamentele pe care le-am avut cu programul Băncii Mondiale. Ca atare, din datele pe care le am, in momentul de față, peste 85% din recensămant s-a desfășurat, ceea ce poate să constituie un grad satisfăcător. Mai sunt cateva zile pană la sfarșitul lunii; cred că putem, prin intermediul autoritățile locale - prefecturi, primăriile -, prin sprijinul pe care il pot acorda de la o localitate la alta, dintr-un județ in altul, cu recenzori, să asigurăm finalizarea acestui demers. Sunt probleme, din ceea ce am primit noi pană acum, in municipiul București, in Timișoara și in Iași, ca atare, rog să se ia măsuri la nivelul acestor localități. Ştiu că in București au fost aduși recenzori din Călărași, poate și celelalte județe pot să dea o mană de ajutor, astfel incat să se finalizeze așa cum se cuvine. Am discutat cu președintele Institutului Național de Statistică. Are speranța că, așa cum s-au derulat lucrurile, recensămantul se va finaliza și vom beneficia de datele de care avem nevoie. Vă cer, incă o dată, să vă sprijiniți reciproc in derularea activităților in perioada care ne-a rămas, astfel incat să poate să fie finalizat cum se cuvine. Vă mulțumesc și ne auzim ori de cate ori este nevoie. Rămanem la nivelul acesta de alertă maximă, pentru a putea să intervenim in mod oportun. Vă mulțumesc! 2022-07-22 10:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_videoconferinta_-6.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat autorităților intervenții coordonate pentru protejarea populației de efectele caniculeiȘtiri din 22.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/videoconferinta-cu-prefectii-pe-tema-masurilor-de-interventie-pentru-combaterea-efectelor-caniculeiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a analizat, in această dimineață, in cadrul unei videoconferințe cu prefecții și cu reprezentanții din teritoriu ai Comitetul Național pentru Situații de Urgență activitățile desfășurate in scopul coordonării integrate și dispunerii măsurilor şi acţiunilor specifice prevenirii și combaterii efectelor cauzate de caniculă și secetă, protejării populației, in special a persoanelor vulnerabile, precum și pentru gestionarea altor situații de urgență. Premierul a solicitat autorităților implicate in gestionarea situației seriozitate, implicare maximă și să fie pregătiți să intervină in orice moment: - Să continuăm acțiunile de transport a apei și apei menajere in zonele afectate de secetă, de acordare a sprijinului in punctele de prim ajutor, de prevenire a incendiilor și arderilor necontrolate. Solicit prefecților și autorităților locale să desfășoare activități de prevenție, de informare a cetățenilor și să implice organizațiile neguvernamentale și serviciile voluntare in tot ce inseamnă protejarea oamenilor. Este foarte important ca la nivelul fiecărei localități să fie organizate puncte unde se poate asigura asistență medicală și distribuire gratuită a apei. Dacă va fi nevoie, vom lua măsuri suplimentare față de cele deja stabilite in Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU). In ceea ce privește situația generată de scăderea debitului cu peste 50% a fluviului Dunărea, in decizia CNSU de ieri după-amiază, am stabilit ca pe o porțiune să se intervină pentru a asigura navigabilitatea in sectorul respectiv. Este nevoie să intervenim pentru că se inregistrează un flux ridicat de trafic pe Dunăre comparativ cu anii precedenți. Va cer să fiți pregătiți să interveniți in orice moment! Seriozitate maximă, coordonare, responsabilitate și activitate 24 cu 7! Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost desemnat pentru a coordona integrat, la nivel național, măsurile adoptate pentru prevenirea apariției situațiilor de urgență determinate de tipul de risc asociat temperaturilor extreme, caniculei, precum și gestionarea altor situații de urgență. In prima zi a operaționalizării celulei pentru monitorizarea efectelor tipului de risc -temperaturi extreme - risc asociat - caniculă, in cadrul CNCCI, in baza informațiilor primite din partea Comitetelor Județene/Mun.București pentru Situații de Urgență, convocate la nivel național, au rezultat următoarele date: - la nivel național au fost operaționalizate 440 puncte de prim ajutor și 483 puncte de hidratare, fiind asistate 226 persoane, 3 dintre acestea fiind transportate la unități spitalicești. - pompierii militari au acționat pentru localizarea și stingerea a 210 incendii de vegetație, ce au afectat o suprafață de 1207 ha. - inspectoratele pentru situații de urgență au desfășurat 4 misiuni de transport a apei menajere către zonele afectate, iar autoritățile publice locale au efectuat 12 transporturi de apă menajeră și 14 transporturi de apă pentru animale. - au fost desfășurate 47 acțiuni de informare preventivă pe timpul cărora au fost diseminate 2505 materiale de informare preventivă. - au fost executate 54 de controale de prevenire in urma cărora au fost aplicate 200 de sancțiuni contravenționale, dintre care 162 de avertismente și 38 amenzi in cuantum de 74.800 lei. Printre măsurile intreprinse pentru gestionarea situațiilor de urgență au fost efectuate demersurile necesare pentru menținerea in stare de operativitate a tuturor categoriilor de mijloace si echipamente pentru asigurarea acțiunilor de răspuns, astfel incat, intervenția in cazul producerii unor situații de urgență specifice tipului de risc să se realizeze in cel mai scurt timp. Reamintim faptul că, in prezent, sunt in vigoare atenționări meteorologice ce vizează val de căldură in intensificare și disconfort termic accentuat, astfel: * COD GALBEN valabil in zilele 22, 23 și 24.07.2022, pentru 27 județe (AB, AG, AR, BH, BN, BR, BZ, CS, CJ, CL, CT, DB, GJ, GL, GR, HD, IF, IL, MM, MS, PH, SB, SJ, TL, TM, VL, VN) și municipiul București, ce vizează val de căldură și disconfort termic ridicat; * COD PORTOCALIU valabil in zilele de 22 și 23.07.2022, pentru 10 județe (AR, BH, CS, DJ, MH, OT, SJ, SM, TM și TR), ce vizează val de căldură in intensificare și disconfort termic accentuat. Intervenția premierului Nicolae-Ionel Ciucă in cadrul videoconferinței cu prefecții pe tema măsurilor de intervenție pentru combaterea efectelor caniculei [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața, domnule doctor, domnule secretar de stat, doamnelor şi domnilor prefecți, membri ai comitetelor județene pentru situații de urgență. Am să-i dau cuvantul imediat domnului secretar de stat Arafat pentru partea introductivă a acestei activități. Am simțit nevoia să organizăm această videoconferință pentru a actualiza datele legate de informarea meteorologică, pentru coordona integrat măsurile care au fost stabilite in cadrul CNSU, astfel incat să putem gestiona cum se cuvine situaţia la nivelul intregii țări. De asemenea, prin măsurile pe care le-am stabilit, dorim să avem o abordare integrată și să fim in măsură să coordonăm activitățile, astfel incat acolo unde va fi nevoie, să putem să intervenim, indiferent de județ și, sigur, acolo unde există disponibilitate de resurse și materială și umană, să poată să fie dislocată; sperăm să nu fie nevoie, dar dacă va fi nevoie, să existe acest nivel de operativitate ridicat in perioada in care se menține codul portocaliu, in special pe jumătatea de sud a țării. Domnule secretar de stat, aveți cuvantul. Raed Arafat: Mulțumesc, domnule prim-ministru! In sală, la Ministerul Afacerilor Interne, sunt reprezentanții armelor ministerului, este domnul secretar de stat Despescu, domnul subsecretar de stat Petcu și avem colegii de la Agenția Națională a Meteorologiei și de la INHGA, plus colegii de la ANRSPS, care participă cu noi la această ședință și reprezentanții altor ministere implicate, precum Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și alte instituții care au competențe in situația cu care ne confruntăm. Pe scurt, domnule prim-ministru, au fost stabilite ieri 923 de puncte de prim-ajutor și hidratare, prin deciziile Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, la nivel național și au fost asistate, in aceste puncte, 226 de persoane, trei dintre acestea au trebuit să fie transportate la unități sanitare. In perioade de referință din ultimele 24 de ore, inspectoratele pentru situații de urgență au desfășurat patru misiuni de transport a apei menajere către zone afectate de secetă, iar autoritățile publice locale au efectuat alte 12 transporturi de apă de apă menajeră și 14 transporturi de apă pentru animale. Pe linia prevenirii, pentru evitarea producerii arderilor necontrolate la nivel național, in ultimele 24 de ore au fost desfășurate 47 de acțiuni de informare preventivă, pe timpul cărora au fost diseminate 2.505 materiale de informare. De asemenea, in mediul rural s-au desfășurat 244 de misiuni de patrulare cu autospecialele din dotarea serviciilor profesioniste și voluntare pentru situații de urgență ce au vizat transmiterea de mesaje preinregistrate in vederea conștientizării riscului generat de temperaturile extreme. Aceste lucruri s-au făcut inclusiv in colaborare cu colegii de la ordine publică, care au desfășurat și ei, la randul lor, acțiuni de monitorizare și de verificare. Totodată, au fost executate 54 de controale de prevenire in urma cărora au fost aplicate 200 de sancțiuni contravenționale, dintre care 162 de avertismente și 38 de amenzi, in cuantum de 74.800 de lei. Ieri s-au inregistrat 1.207 hectare de suprafețe arse in diferite zone ale țării. Nicolae-Ionel Ciucă: Este enorm de mult. De aceea, solicit prefecturilor să discute cu toți primarii, cu toate autoritățile administrației locale, să desfășoare activități de prevenție. Avem nevoie ca cetățenii să fie informați, să conștientizeze pericolul generat, pe de-o parte, de faptul că, iată, ne aflăm in campanie, sunt o serie intreagă de activități in derulare, riscul este amplificat de temperaturile foarte ridicate. Partea aceasta de prevenție este foarte importantă, pentru că nu toți oamenii au timp să citească presa sau să privească la televizor, ci sunt la activități, au tot felul de munci in derulare. Cred ca, mai mult ca orice, prevenția și informarea sunt cele care pot să ne ajute in efortul pe care il facem. Raed Arafat: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Mai am de subliniat că, ieri, la ora 10.50, ISU Iaşi au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la vegetația uscată, pe o suprafață de 50 de hectare. In urma intervenției, a rezultat, din păcate, o persoană decedată de 74 de ani, care a fost găsită in campul respectiv. Este exact ce am avertizat noi, că arderile necontrolate pot surprinde oameni in zonă, care să ducă fie rănirea lor, fie chiar la deces, lucru care s-a mai intamplat, chiar ieri, această situație fiind raportată de către ISU Iaşi. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă solicit să intocmiți un plan de informare și prevenție la nivelul fiecărei autorități locale și să comunicați Departamentului pentru Situații de Urgență modul in care el se desfășoară. Raed Arafat: Mulțumesc! Dacă ne permiteți, domnule prim-ministru, să dăm cuvantul doamnei Mateescu de la ANM, pentru a ne prezenta situația. Vă rog, doamna Mateescu! Elena Mateescu: Bună dimineața, domnule prim-ministru, domnilor miniştri, domnilor secretari de stat. In această dimineață, am actualizat și va fi emisă, la ora 10.00, avertizarea meteorologică pentru următorul interval, avand in vedere faptul că astăzi și maine, rămanem pe avertizare de cod portocaliu pentru partea de vest, nord-vest, sud-vest a țării, respectiv Banat, Crișana, sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei, nord-vestul Transilvaniei și vestul Maramureșului, ne așteptăm ca valul de căldură să se intensifice. Vorbim de temperaturi intre 38-40 de grade și minime care nu vor cobori sub 20-22 de grade și prin urmare, disconfortul termic va fi unul deosebit de accentuat. In al doilea rand, pentru ziua de duminică, extindem avertizarea meteorologică de cod portocaliu pentru zona de sud a țării, respectiv Oltenia, Muntenia, sud-vestul Dobrogei, avand in vedere că, in această parte a țării, maximele, de asemenea, vor fi cuprinse intre 38-40 de grade, nopțile vor fi tropicale, minimele nu vor cobori sub 20-22 de grade și prin urmare, disconfortul termic va fi unul, in continuare, accentuat, cu pragul de temperatură-umezeală peste 80 de unități. Vorbim și de avertizarea meteorologică de Cod Galben, astăzi și maine, care rămane valabilă, de asemenea, in cea mai mare parte a țării, pentru că, și in aceste zone, valorile de temperaturi vor fi cuprinse intre 35-37 de grade, iar pentru zilele de duminică și luni vorbim, de asemenea, tot de o avertizare meteorologică de cod galben in continuare, pentru că, in regiunile sudice și sud-estice, temperaturile răman in același ecart de 35-37 de grade. Ceea ce este semnificativ este faptul că, pentru intervalul 25 iulie - 22 august, prin actualizarea estimărilor pentru intervalul de o lună, la nivelul celor patru săptămani, rămanem pe un fond de vreme caldă și cu semnal, in continuare, de deficit de precipitații, fapt care va accentua și, posibil, cu siguranță se va extinde starea de secetă pedologică extremă in bună parte din țară, așa cum este prezentă și la acest moment in Moldova, in Dobrogea, in Muntenia, nu in ultimul rand, in Oltenia, de asemenea, Banat, Crișana, Maramureș și cea mai mare parte a Transilvaniei. Vom actualiza orice informație in fluxul operativ și, sigur că da, vom interveni. Ce aș vrea să mai punctez: pentru ziua de duminică, in jumătatea de nord a țării, după orele amiezii vor fi și manifestări specifice instabilității atmosferice, acele fenomene convective de vijelii și averse torențiale la nivel punctiform. Mulțumesc mult! Raed Arafat: Domnule prim-ministru, voi da cuvantul in continuare INHGA-ul și dacă aveți ceva de spus. Reprezentant INHGA: Situația debitelor raurilor in următoarele 24 de ore vor fi, in general, staționare, dar, in viitorul apropiat, vor avea o ușoară tendință de scădere. In această perioadă, debitele medii zilnice se situează la valori sub valorile medii anuale, lunare, cu coeficienții moduli mai mici cu aproximativ 30%. Avem o situație puțin mai ușoară cu coeficienți mai mari intre 30 și 60% pe raurile din bazinele hidrografice Vișeu, Bega, Barzava, Jiu - cu excepția bazinului hidrografic Amaradia, Ialomița, bazinul superior al Mureșului, bazinele inferioare ale Vedei și ale Argeșului, cursurile superioare ale Trotușului și Buzăului, cursul superior și mijlociu al Bistriței și pe unele rauri din Dobrogea. In ceea ce privește debitul fluviului Dunărea la intrarea in țară, secțiunea Baziaș, acesta va fi in scădere, avand valoarea de 2.200 de metri cubi pe secundă, practic, sub media multianuală a lunii iunie, care se situează pe undeva pe la 5.350 de metri cubi pe secundă. In ceea ce privește gradul de umplere de umplere a barajelor, avem o situație intr-o scădere ușoară față de ziua precedentă, la un grad de umplere pe undeva de pană pe la 77,3%. Incă nu sunt probleme, dar sperăm, cu un consum responsabil, să putem să menținem aceste rezerve. Mulțumesc mult! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc amandurora, doamnei Mateescu și domnului director, pentru informări. Aşa cum a precizat doamna Mateescu, este nevoie ca zilnic să avem aceste actualizări, pentru că ele ne determină să adaptăm măsurile pe care le-am stabilit in cadrul CNSU şi, in felul acesta, putem să fim pregătiți pentru situația concretă. Este foarte clar că, pe fluviul Dunărea, avem o scădere a debitului cu peste 50% şi, de aceea, in decizia CNSU de ieri după-amiază, am stabilit ca pe o porțiune să se intervină astfel incat să se asigure navigabilitatea in sectorul respectiv, ținand cont de faptul că, mai abitir decat anii precedenţi, se inregistrează un flux ridicat de trafic pe Dunăre şi avem nevoie să degajăm şi să efectuăm dragarea, astfel incat să fie asigurată fluiditatea traficului. Cert este că, pe acel sector de Dunăre, se va interveni. Atrag atenția autorităților locale din județele din sectorul respectiv să gestioneze și să coordoneze foarte bine activitatea de dragare, pentru ca autoritățile navale din sectoarele de responsabilitate de-a lungul Dunării să poată să iși coordoneze foarte bine activitățile, astfel incat să nu avem evenimente. Ceea ce doresc să menționez este faptul că am organizată această videoconferință pentru a avea timp să luăm măsuri suplimentare față de cele decise in Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Vă cer ca, la nivelul fiecărui Comitet Județean pentru Situații de Urgență, să se desfășoare, de cate ori este nevoie, ședințele extraordinare, pentru a putea să interveniți operativ. De asemenea, să luați toate măsurile astfel incat să fie menținute in stare de operativitate toate echipamentele și tehnica necesară pentru intervenții. Personalul să fie pregătit și in măsură să intervină in cel mai scurt timp și, așa cum am discutat cu domnul secretar de stat Arafat, să avem asigurată suplimentarea efectivelor dacă este nevoie. De asemenea, să se coordoneze foarte bine activitățile cu organizațiile neguvernamentale și serviciile voluntare, pentru a putea să suplimentăm și să coordonăm foarte bine toate activitățile de intervenție și chiar partea aceasta de informare și prevenție. Organizațiile neguvernamentale și serviciile voluntare pot să desfășoare o activitate și să sprijine intreg demersul autorităților locale. Este, de asemenea, foarte important ca, la nivelul fiecărei localități, să existe acele puncte medicale unde se poate asigura atat asistență medicală cat și distribuire gratuită a apei și cred că acolo unde este nevoie, se poate interveni de la nivel central pentru sprijin; dar sunt convins că așa cum știu eu că sunt organizate activitățile și resursele la nivelul fiecărei prefecturi, se poate interveni și se pot organiza toate aceste puncte fără probleme. Este, de asemenea, important să avem acele raportări zilnice și vă cer ca sistemul, fluxul de raportare să fie operativ 24 de ore și legătura cu Departamentul pentru Situații de Urgență, cu structurile guvernamentale, să se desfășoare astfel incat, ori de cate ori va fi nevoie, să putem să intervenim cu sprijin. Vă rog să nu tratați evenimentele ca fiind de natură minoră, pentru că, așa cum arată situația in momentul de față, orice eveniment care ni s-ar părea nouă minor poate să crească și să devină unul cat se poate de grav. Vă solicit seriozitate maximă, coordonare; sunt chestiunile pe care dumneavoastră le știți foarte bine. Există oameni care au experiență, există echipe de conducere, care știu ce au de făcut, deci responsabilitate și activitate 24 cu 7! Raed Arafat: Mulțumim, domnule prim-ministru! 2022-07-22 08:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_videoconferinta_-3.jpgDeclarație de presă a purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, în legătură cu sentința de condamnare a celor implicați în amenințarea unui jurnalist românȘtiri din 21.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-a-purtatorului-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru-in-legatura-cu-sentinta-de-condamnare-a-celor-implicati-in-amenintarea-unui-jurnalist-romanGuvernul Romaniei subliniază că libertatea presei trebuie protejată și niciun jurnalist nu poate fi amenințat, intimidat sau agresat. Constituția Romaniei garantează libertatea de exprimare, care este valoare de bază a unui stat democratic. Este șocantă gravitatea acestui caz, incheiat cu condamnarea celor implicați in amenințarea unui jurnalist de investigație. Instituțiile responsabile au datoria tragerii la răspundere a celor vinovați in toate investigațiile aflate in derulare. Oricine ajunge să comită astfel de fapte trebuie să răspundă in fața legii. 2022-07-21 17:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-21-05-42-33big_sigla_guvern.pngDeclarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă după verificarea stadiului lucrărilor la tronsoanele 1 și 2 ale Drumului Expres Craiova – PiteștiȘtiri din 21.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-nicolae-ionel-ciuca-dupa-verificarea-stadiului-lucrarilor-la-tronsonul-1-i-2-al-drumului-expres-craiova-pite-tiGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Impreună cu domnul ministru Grindeanu am vrut să verificăm astăzi stadiul lucrărilor la Drumul Expres Pitești-Craiova, tronsonul 2 Slatina-Balș, pentru că am avut discuții și au existat o serie intreagă de aspecte care puteau să genereze intarzierea lucrărilor și darea in folosință la timp a acestui al doilea tronson. In acest moment, după ce am reușit să vedem stadiul lucrărilor și am avut discuții cu constructorul, putem spune că avem garanția că săptămana viitoare, pe 28, acest tronson va putea fi dat in circulație și in felul acesta se asigură continuitatea pe drumul expres, intre Slatina și Balş. Desigur că am discutat și aspectele care țin de intarzierile la tronsonul 1 Balș-Craiova. Acolo, lucrările sunt indeplinite intr-un procent de 52%. Am discutat cu constructorul și, in acest stadiu, pornind de la finanțare pană la subcontractare și asigurarea forței de muncă, nu pot să afirm că veștile sunt incurajatoare, pentru că sunt probleme care trebuie să le rezolve din punct de vedere al finanțării și abia in acel moment pot să reinceapă lucrările. Oricum, din graficul lucrărilor putem să ne dăm seama foarte simplu că ele nu vor fi finalizate așa cum este prevăzut in contract, la finele acestui an. Ca atare, impreună cu domnul ministru, cu directorul CNAIR, urmează să se analizeze in continuare modul in care se desfășoară activitatea. Există deja un certificat negativ și, in funcție de evoluție, se vor lua măsuri in consecință. Lucrările pe celelalte două tronsoane sunt in grafic. Există, in acest moment și forța de muncă, există și planificarea activităților, astfel incat acestea să fie finalizate in timp și desigur ne-am bucura foarte mult dacă ele ar putea să fie predate mai devreme. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că din punctul de vedere al Guvernului am făcut tot ceea ce a stat in putință, astfel incat să asigurăm această aprovizionare cu materiale de construcții, pentru că a fost o problemă generată de creșterea foarte mare a prețurilor la materiale. Prin măsurile pe care le-am luat la nivel guvernamental, am reușit să asigurăm o compensare a creșterii acestor prețuri. Ne interesează foarte mult continuarea derulării investițiilor, pentru că prin aceste investiții, reușim, pe de o parte, și este obligatoriu să protejăm locurile de muncă, pe de altă parte să asigurăm dinamica economiei și dinamica construcțiilor, astfel incat să putem să ne indeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare. Practic, prin pachetul de sprijin am asigurat pentru investiții de la bugetul de stat o sumă in valoare de aproximativ 1 miliard de euro, tocmai ca prin ceea ce ne-am propus să reușim să asigurăm și echilibrul și stabilitatea economică, să asigurăm și stabilitatea socială, astfel incat să putem să avem, iată, infrastructură pe care să o folosim atat in ceea ce inseamnă activitatea economică, dar infrastructură rutieră pe care să o folosească și cetățenii țării. Există, in acest moment, un plan investițional pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, este un plan pe zece ani de zile, 2021-2030; el are patru linii de finanțare: discutăm de PNRR, Programul Operațional Transport, discutăm despre bugetul de stat și, de asemenea, discutăm de incă o linie de finanțare europeană. Valoarea totală a finanțării infrastructurii de transport in Romania este de 72,77 de miliarde de euro, dacă nu mă inșel, și din această sumă, doar pentru infrastructura rutieră discutăm de o nevoie de finanțare de aproximativ 34,19 miliarde de euro in acești 10 ani. Avem nevoie de o corelare și un dialog permanent intre Ministerul Transporturilor și companiile care s-au angajat in dezvoltarea acestei infrastructuri, astfel incat proiectele să fie duse la capăt. Este suficient de multă frustrare pentru angajamentele și promisiunile care s-au făcut ca infrastructura rutieră să poată să se dezvolte și intarzierile care s-au petrecut in toată această perioadă de timp, iar datoria noastră, responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că ele vor fi realizate la timp. Vă mulțumesc! 2022-07-21 16:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_craiova_pitesti-5.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ICSI Râmnicu Vâlcea (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice)Știri din 21.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-icsi-ramnicu-valcea-institutul-national-de-cercetare-dezvoltare-pentru-tehnologii-criogenice-i-izotopiceGalerie foto Declaraţii de presă susţinute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice, Ramnicu Valcea [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Dle secretar de stat, dle profesor, dle director, dle secretar de stat sunt foarte onorat şi bucuros că am avut posibilitatea să vizitez institutul dumneavoastră de cercetare, am avut posibilitatea să discutăm şi să intalnesc elita cercetării romanești. Am aprobat ieri, in ședința de guvern, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2022-2027 și am ținut să vin și să văd la fața locului și să discut cu personalul care lucrează de foarte mulți ani și are o experiență consistentă in domeniul cercetării modul in care văd aplicabilitatea acestei strategii și, in mod deosebit, partea de elaborare și de conținut a planului național de implementare a strategiei de cercetare și inovare. Este foarte important pentru noi toți să conștientizăm că, dacă investim in cercetare, investim in dezvoltare. Investim in tot ceea ce inseamnă efortul nostru al tuturor pentru a ne inscrie in această direcție de dezvoltare, modernizare, consolidare economică și in toate abordările noastre discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, așa cum am ințeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă. Cercetarea trebuie să fie finanțată și să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, mai ales cu resursă umană. Am discutat elementele principale care, pană in acest moment, au constituit și constituie, desigur in continuare, preocupările conducerii institutului și ale cercetătorilor din cadrul acestui institut. Sunt elemente pe care noi le-am prevăzut in strategie. De exemplu, partea aceea prin care odată obținut un produs, odată realizată o invenție sau o inovare, să poată să fie implementată in practică, să treacă la produs de serie. Toate aceste chestiuni spuneam că le-am prevăzut in strategie pentru că din discuțiile pe care le-am avut cu Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării a reieșit foarte clar că există o neconcordanță, o nealiniere intre ceea ce se desfășoară in cadrul instituțional, in cadrul institutelor de cercetare și ceea ce se desfășoară in activitatea practică economică și in mod deosebit, in mediul privat. Ca atare, am ințeles foarte bine că avem nevoie de aici inainte să realizăm această conexiune intre cercetarea instituțională și cercetarea care se desfășoară in mediul privat și in mod deosebit partea de punere in producție, pentru că de fiecare dată, atunci cand analizăm, constatăm că nu avem produse cu valoare adăugată mare. Valoarea adăugată mare se poate realiza prin implementarea in practică a cercetării și inovării din institutele noastre de cercetare. Am discutat, de asemenea, aspectele care țin de partea aceasta de coordonare, existand la nivelul guvernului un comitet interministerial, comitet care trebuie să coaguleze, așa cum am stabilit impreună cu reprezentanții ministerului, cu conducerea institutului. Toate elementele, toate instituțiile care iși desfășoară activitatea in acest domeniu: mediul academic şi mediul antreprenorial; pentru că este nevoie din ce in ce mai abitir ca partea antreprenorială să fie inclusă in toate aceste soluții, pentru care noi ne străduim să le aducem cat mai repede pe masa deciziilor. Am vorbit de mediul antreprenorial, pentru că deja există in momentul de față un apel de proiecte prin care se vor asigura 150 de milioane de euro din PNRR, astfel incat să existe o dezvoltare in ceea ce inseamnă capacitățile de cercetare-inovare și producere a hidrogenului verde și corelez producerea de hidrogen de ceea ce am văzut in secția de hidrogen a institutului. Este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reușit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcționează pe bază de hidrogen și sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel incat ceea ce s-a realizat pană acum să poată să se dezvolte și să poată să intre in producție de serie. Domnul director ne spunea că deja in această toamnă există o primă activitate prin care un producător de autovehicule intenționează să intre in colaborare, să discute și să identifice modalitatea in care iși vor pune in valoare produsele pe care le-au realizat pană in acest moment. Şi, pentru că hidrogenul este folosit intr-un ansamblu hibrid, am văzut că el alimentează pilele electrice, am putut să văd că aici există o secție de dezvoltare baterii și acumulatori. Este absolut impresionant să fie prezentată toată activitatea laboratorului de către o tanără care conduce un colectiv foarte tanăr și am putut să remarc entuziasmul cu care vorbesc despre ceea ce fac in interiorul laboratorului, despre produsele pe care le realizează și, in mod deosebit, despre competitivitatea şi calitatea produselor pe care le realizează. Ca atare, pot spune că avem deja pași importanți care s-au făcut in cercetarea in domeniul hidrogenului și al bateriilor. Avem pași importanți care s-au făcut pentru realizarea unui prototip de autovehicul, care să funcționeze pe bază de hidrogen. Doresc să subliniez faptul că este datoria noastră ca de aici inainte să ii sprijinim să poată să iși ducă proiectele la capăt, să poată să iși ducă visul la bun sfarșit. Am spus visul, pentru că am ințeles de la domnul director, de la toți membrii institutului cu care am discutat astăzi, că institutul are o istorie foarte consistentă. institutul a fost implicat incă de la inceput in tot ceea ce a insemnat proiectul de energie nucleară in Romania. Institutul a fost cel care a pus bazele realizării apei grele și, totodată, astăzi a reușit să rămană in proiect și să se ocupe de ceea ce va insemna Instalația de detritiere care urmează să funcționeze la Centrala de la Cernavodă. Iată, sunt elemente, sunt realizări care pe noi ne obligă și, desigur, așa cum am discutat astăzi, este foarte important ca, dincolo de ceea ce inseamnă relevanța conținutului strategiei in Planul Național de Cercetare și Inovare, să avem resursele necesare pentru a putea să asigurăm coerența punerii in aplicare a strategiei. In incheiere, pentru că am vorbit de resurse, cea mai importantă resursă, așa cum am menționat, este resursa umană. Am menționat și ne-am bucurat cu toții, incă de săptămana trecută, că loturile de olimpici romani la matematică, fizică, geografie și chimie au reușit să obțină rezultate remarcabile, clasandu-se in primele trei locuri/ cinci locuri la concursurile internaționale, situandu-se chiar primul loc in Europa. Deci, există foarte multă speranță și ne spunea domnul director că in cercetare nu pot să lucreze decat cei care reușesc să atingă nivelul de excelență. Și sunt convins că, pornind de la acest fundament, pornind de la faptul că, iată, avem tineri care au reușit să atingă nivelul de excelență cu certitudine, institutele dumneavoastră de cercetare devin cat se poate atractive, iar dumneavoastră model pentru tot ceea ce reprezintă viitorul lor profesional. Vă mulțumesc! Domnul director cred că voia să spună două vorbe. Mihai Varlam: Sunt onorat de vizită. Nu este foarte des ca o personalitate la nivelul acesta să vină la noi in institut. Importanța este faptul că domnul prim-ministru vine și dă mare atenție cercetării, ceea ce nu prea a fost in ultimii ani. Institutul nu este nici cel mai bun nici cel mai prost. Este o componentă dintr-un ansamblu de institute naționale. Nu există competiție, fiecare are nișa sa. Toți incercăm să fim de folos societății. Acesta este atuul principal, cum este incă de gandit. Mulțumesc frumos și vă rog, acum. Scuzați-mă. Reporter: Bună ziua! aş vrea să ne spuneți, de exemplu, cand am putea să avem şi primele stații pentru incărcarea autovehiculelor pe bază de hidrogen /.../ şi m-ar mai interesa să ne vorbiți puţin şi de rectificarea bugetară, cat de repede ar putea fi aprobată, dacă pană la urmă vor fi acele reduceri de 10%/.../? Nicolae-Ionel Ciucă: Am să incep cu partea de rectificare bugetară, pentru că este cea care interesează foarte mult. La nivelul guvernului am discutat despre acest lucru inainte să intrăm in ultima lună a primului semestru. Ieri am avut o discuție mai consistentă, pentru că, așa cum am decis, urmează ca rectificarea bugetară să se producă in prima decadă a lunii august și există acele angajamente pe care noi trebuie să le respectăm, acea reducere de 10% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii de la fiecare minister in parte. Există, de asemenea, analiza prin care să putem să continuăm asigurarea coerenței implementării programelor Sprijin pentru Romania, să asigurăm finanțarea a tot ceea ce inseamnă sprijinul investițiilor, a locurilor de muncă, a protejării, menținerii și măririi locurilor de muncă și desigur in momentul acesta pe datele pe care le avem pot spune că avem o rectificare bugetară pozitivă și in funcție de cifrele finale de la sfarșitul lunii vom proceda la efectuarea acestei rectificări astfel incat, așa cum am menționat să ne indeplinim obiectivele asumate in coaliție. In ceea ce privește metroul există problemele pe care le-am discutat cu domnul ministrul al Transporturilor. Urmează ca pe baza analizei pe care dumnealor o vor face la nivelul ministerului să vină și să propună in interiorul guvernului modalitatea prin care se rezolvă problemele. Fiind o problemă de minister al Transporturilor, dacă va fi un nivel care excede nivelul ministerului, atunci la nivel guvernamental vom lua decizia ca atare. Reporter:../.../.. Nicolae-Ionel Ciucă:Toate aceste probleme trebuie să se rezolve la rectificarea bugetară de acum.Dacă sunt probleme care necesită rectificare bugetară, atunci ele trebuie să se rezolve in cadrul rectificării bugetare. A mai fost o intrebare... Reporter: Cea cu stațiile de hidrogen. Nicolae-Ionel Ciucă: Cu stațiile de hidrogen. In discuțiile pe care le-am avut chiar aici, a fost foarte important că am discutat despre stațiile de hidrogen, pentru că am aprobat o hotărare, ieri, in guvern, in care s-a propus achiziția de motoare, de trenuri, care funcționează pe bază de hidrogen, și am solicitat clarificare in ceea ce privește alimentarea cu hidrogen și achiziția trenurilor se va face și cu instalația de alimentare. Pentru alimentarea cu hidrogen pentru automobile, am ințeles că, in momentul de față, este nevoie de o anumită presiune in buteliile de hidrogen. Standardele din Romania, in momentul de față, sunt pană la 300 de bari, dacă am ințeles foarte bine, și este nevoie ca, prin ISCIR, să analizăm și să intreprindem demersurile necesare pentru ridicarea acestor standarde, astfel incat să ajungem la nivelul normei europene de 700 de bari in instalația de hidrogen. Reporter: Dacă răbdare, sunt cateva subiecte... Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur că avem răbdare. Reporter: Bun. In primul rand, v-aș intreba de recomandarea Comisiei Europene de reducere a consumului de energie cu 15%. (...;) La ce ne așteptăm la iarnă. Aș pune in context și acea idee de raționalizare a consumului de gaze pentru companii(...;) Nicolae-Ionel Ciucă: Măsura este una de precauţie, o măsură prin care, așa cum am demonstrat pană in momentul de față, avem nevoie in continuare de menținerea solidarității la nivelul Uniunii Europene, iar Romania a fost parte la toate deciziile care au menținut și consolidat solidaritatea in interiorul Uniunii Europene. Ceea ce vă pot spune in momentul de față este că ieri am depășit 1 miliard 600 de milioane de metri cubi in depozitare; ca atare, evoluția depozitării zilnice este una foarte consistentă și incurajatoare, pentru că, dacă vă aduceți aminte, atunci cand am fost la Corbu și am participat la inaugurarea exploatării din offshore, am precizat că sunt patru etape: era o etapă pană la 1 august, cea de-a doua etapă pană la 1 septembrie, apoi 1 octombrie și 1 noiembrie, astfel incat să ajungem, la 1 noiembrie, la 80% din capacitate. Noi ar fi trebuit ca, pană la 1 august, să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă inșel, la 1 octombrie, și 80% la 1 noiembrie. S-ar putea să fi greșit penultima cifră, dar, practic, maparea aceasta este, progresia; și, așa cum arată cifrele de astăzi, suntem peste procentele asumate. La sfarșitul săptămanii trecute, aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam in depozite in perioada similară a anului trecut. Am avut un grup de lucru dedicate, cu toate instituțiile din domeniul exploatării și depozitării gazelor, și, in momentul de față, nu există niciun fel de temere ca Romania să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023. Reporter: Luați in calcul să reduceți /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Decizia a fost luată inainte de a se relua alimentarea cu gaz pe Nord Stream 1. Din datele pe care le-am citit in această dimineață, Germania a anunțat că s-a reluat alimentarea cu gaz; ca atare, această decizie a reducerii consider că va fi luată in funcție de cantitățile de gaz care vor exista in depozitare inainte de inceperea reală a iernii. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat şi acest aspect. Pe moment, preocuparea noastră este să facem in aşa fel incat să ne asigurăm resursele necesare și de gaz, și de cărbune, pentru a putea să avem energie la iarnă. Nu este deloc lipsit de relevanță ca exploatările de lignit să poată să extragă și să depoziteze cat mai mult, să nu ne mai intalnim cu situația pe care am avut-o anul trecut cand, in depozite, aveam o cantitate care ne asigura funcționarea centralelor pe cărbune de CE Oltenia, trei la cinci zile maxim. Toate aceste date depind foarte mult și de condițiile meteorologice. Pe de o parte, acum, aşa cum am spus, seceta, care poate să afecteze producția de energie electrică hidro, și iarna, care poate să afecteze, la randul ei, producția de energie electrică, in mod deosebit cea pe eolian, pentru că, sub o anumită temperature, energia obținută din eolian nu mai vine, pentru că nu mai funcționează, iar cea de cărbune, dacă nu avem cărbune, este foarte greu să menții un ritm de producție a energiei la capacitatea pe care o au termocentralele in momentul de față. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Acum cand discutăm, vă pot spune că am analizat debitul. Debitul este la 50% din normal. Nu este afectată capacitatea de producție a energiei in hidrocentrale, dar nici nu există foarte mult optimism pentru ca ea să se mențină la acest nivel. Şi dacă perioada de secetă va continua, producția va scădea cu certitudine. Reporter: Tot din cauza secetei /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am ințeles. Culturile de toamnă se recoltează acum și, analiza pe care o avem, din cifrele pe care le-am primit, rezultă foarte clar că avem suficient grau pentru consum propriu, avem suficient grau pentru insămanțat, avem suficient grau pentru celelalte nevoi și activități unde se folosește și avem grau și pentru a exporta. In ceea ce privește cultura porumbului și cultura de floarea soarelui, nu există motive de ingrijorare, pentru că există, in baza datelor statistice, cantități suficiente astfel incat să putem să avem asigurată hrana. Este in sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii și energiei pe timp de iarnă pentru cetățenii țării și asta facem in momentul de față. Reporter: /.../ la Bruxelles cu această clarificare, dacă putem să spunem aşa? Nicolae-Ionel Ciucă: Da, am ințeles. Nicolae-Ionel Ciucă: Primul lucru pe care vreau să il subliniez este că pensiile militare, indiferent de domeniul unde işi desfăşoară activitatea, sunt pensii militare de stat, sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale. La nivelul Coaliției, am decis ca tot ceea ce inseamnă reglementarea salariilor și a pensiilor să constituie activitatea de analiză in interiorul grupurilor de lucru care vor lua ființă la nivelul Ministerului Muncii, din care vor face parte atat de reprezentanții structurilor guvernamentale, cat și reprezentanții patronatelor, sindicatelor, societatea civilă, astfel incat să putem să avem, pană la finalul anului, ceea ce va reprezenta indeplinirea jalonului nostru din PNNR și pentru salarii, și pentru pensii, pentru că discutăm, practic, aici, de ceea ce inseamnă echilibrarea, eliminarea inechităților și a problemelor pe care le știm cu toții in sistemul de salarizare și de pensii. Este o decizie care a fost luată in Coaliție, este o decizie care deja a inceput să prindă contur la nivelul Guvernului, in interiorul Ministerului Muncii. Reporter: Acea analiză/.../ Nicolae-Ionel Ciucă: In momentul de față, ați văzut care a fost conținutul ordonanței de urgență. Impozitarea, așa cum arată lucrurile acum, este un aspect care trebuie foarte bine corelat cu digitalizarea sistemului din Ministerul de Finanțe, astfel incat să putem să avem un sistem care să ne dea cu adevărat imaginea la tot ceea ce inseamnă partea de venituri și, in felul acesta, să se stabilească nivelul de impozitare. Așa cum arată lucrurile acum, nu putem să luăm această decizie. Reporter: Cu privire la autostrada/.../ lotul III, Tigveni - Cornetu. Nicolae-Ionel Ciucă: Lotul III, dacă nu mă inșel, din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul transporturilor, urmează să fie semnat foarte curand. Dacă nu mă inșel, cred că s-a și identificat caștigătorul, urmează să fie semnat contractul. Din perspectiva discuțiilor și analizelor pe care le-am avut, autostrada Pitești-Sibiu este intr-un proces de realizare care, din punctul meu de vedere, nu mai are cale de intoarcere. Ea trebuie să se finalizeze la termenul asumat de către fiecare companie in parte. Este adevărat, acel segment este cel mai complicat şi sperăm... nu vreau să vorbesc in numele nimănui, știm ce experiențe am avut cu toate aceste proiecte care s-au derulat pană acum. Trebuie să existe seriozitate. Dacă nu există seriozitate, in momentul de față sunt create instrumentele, astfel incat companiile care nu iși indeplinesc sarcinile in conformitate cu contractul asumat vor suporta prevederile legale și avem astfel de situații, avem o astfel de situație și pe... Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Da, avem la Craiova, Craiova - Pitești, avem sectorul 1, care se găsește doar in proporție de 50% realizat. Ar trebui să fie finalizat pană la sfarșitul acestui an. Vom merge acolo cu ministrul Transporturilor și vom lua decizii in consecință. Vă mulțumesc! 2022-07-21 13:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_icsi-33.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în scopul coordonării integrate și dispunerii măsurilor de prevenire și combatere a efectelor cauzate de caniculă și secetăȘtiri din 20.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-convocat-comitetul-national-pentru-situatii-de-urgenta-in-scopul-coordonarii-integrate-i-dispunerii-masurilor-de-prevenire-i-combatere-a-efectelor-cauzate-de-canicula-i-secetaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor cauzate de caniculă și secetă Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat astăzi Comitetul Național pentru Situații de Urgență, in scopul coordonării integrate și dispunerii măsurilor şi acţiunilor specifice prevenirii și combaterii efectelor cauzate de caniculă și secetă, protejării populației, in special a persoanelor vulnerabile, precum și pentru gestionarea altor situații de urgență. Astfel, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost desemnat pentru a coordona integrat, la nivel național, măsurile adoptate pentru prevenirea apariției situațiilor de urgență determinate de tipul de risc asociat temperaturilor extreme, caniculei, precum și gestionarea altor situații de urgență. Ministerele și celelalte autorități și instituții publice centrale, regiile autonome și companiile naționale vor desemna, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, reprezentanți in cadrul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției. Comitetele județene și cel al Municipiului București pentru situații de urgenţă vor analiza, in ședințe extraordinare, situația operativă, măsurile şi acțiunile specifice prevenirii, combaterii și gestionării efectelor cauzate de creşterile de temperatură și vor dispune măsuri in consecință. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat, a solicitat structurilor teritoriale din componența CNSU să dispună toate măsurile pentru sprijinirea autorităților administrației publice locale in derularea acțiunilor de protecție a populației și comunităților și asigurarea operativității mijloacelor din inzestrare, cu accent pe cele utilizate pentru acordarea asistenței medicale de urgență și a celor pentru stingerea incendiilor. In cadrul CNSU, a fost aprobat, totodată, un set de măsuri de prevenire a apariției unor situații de urgență, precum și pentru limitarea efectelor acestora, necesar a fi aplicate in perioadele caniculare, astfel: La nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale adaptarea programului de lucru şi limitarea activităților desfăşurate in aer liber; amenajarea unor puncte medicale de prim ajutor şi de adăpostire a populaţiei, dotate cu apă potabilă care să fie distribuită gratuit; informarea preventivă a populației cu privire la importanța respectării recomandărilor pe timpul perioadelor caniculare, precum și interdicția utilizării focului deschis in zonele de mirişti şi vegetaţie uscată; monitorizarea zonelor forestiere și, in special, a celor frecventate de turiști, de către personalul ocoalelor silvice, administratorii sau proprietarii acestora; desfășurarea de controale de prevenire și stingere a incendiilor la nivelul zonelor forestiere, precum și la nivelul localităților și operatorilor economici deținători de culturi agricole; identificarea și monitorizarea persoanelor vulnerabile; asigurarea operativităţii tuturor mijloacelor din inzestrare, cu accent pe cele utilizate pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, pentru stingerea incendiilor sau intervenției la accidentele pe căile rutiere sau feroviare. Recomandări adresate populației: evitarea deplasărilor sau alternarea acestora cu repausul, in spaţii dotate cu aer condiționat (magazine, spatii publice); evitarea spațiilor aglomerate, a expunerii la soare și a efortului fizic intens intre orele 11.00-18.00; asigurarea unei hidratări și alimentații corespunzătoare Atașat, Hotărarea nr. 31/ 20.07.2022 și Anexa HCNSU. 2022-07-20 20:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9134.jpgRomânia câștigă credibilitate și recunoaștere în lupta împotriva traficului de persoaneȘtiri din 20.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-ca-tiga-credibilitate-i-recunoa-tere-in-lupta-impotriva-traficului-de-persoaneDepartamentul de Stat al SUA a ridicat ratingul de țară al Romaniei in domeniul combaterii traficului de persoane la nivelul 2, in cadrul Raportului anual publicat la data de 19 iulie 2022. In urma unui proces de coordonare, planificare și implementare complex și susținut de la nivelul Guvernului in ultimii doi ani, Romania a reușit să depășească o serie de limitări instituționale și să avanseze un set de reforme strategice in lupta impotriva traficanților și in sprijinul victimelor. Faptul că, astăzi, Romania a reușit să avanseze in clasamentul de siguranță și credibilitate al Departamentului de Stat al SUA este rezultatul unui efort substanțial și susținut in ultimii doi ani, de coordonare și muncă in echipă alături de specialiștii din șapte ministere, agenții, DIICOT, instanțe, servicii medicale și sociale, societatea civilă și partenerii internaționali. Mulțumesc intregii echipe guvernamentale și organizațiilor neguvernamentale alături de care am atins obiectivul pe care ni l-am asumat in 2021: avansarea Romaniei in Tier 2, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Principalele elemente strategice care au condus la avansarea Romaniei in clasamentul Departamentului de Stat al SUA sunt: Preluarea coordonării și monitorizării luptei anti-trafic la nivelul Departamentului pentru responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, Modificarea Codului Penal (prescripția faptelor de trafic de persoane nu inlătură răspunderea penală) și creșterea numărului de investigații și condamnări de trafic de persoane, Inființarea Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT, Aprobarea Programului Național - Din Grijă pentru Copii prin intermediul căruia Poliția Națională a fost dotată cu cel mai performant sistem de criminalistică informatică pentru depistarea infractorilor sexuali și pedofililor online, inființarea camerelor de ascultare a copiilor victime la nivelul tuturor inspectoratelor județene de poliție și a numărului unic pentru copii abuzați și exploatați 119, Adoptarea și implementarea unei proceduri de identificare a victimelor traficului de persoane in randul solicitanților de azil și refugiaților din Romania, Modificări legislative pentru protecția lucrătorilor sezonieri romani peste hotare și noi reguli pentru agențiile de recrutare, Inființarea serviciilor și standardelor minime de calitate pentru copiii victime ale traficului de persoane și a primei proceduri de identificare și referire a posibilelor cazuri de trafic de copii din sistemul de protecție. Mai mult decat prezența intr-un clasament, Romania caștigă astăzi prin rezultatele acestui Raport credibilitate și recunoaștere pentru reformele pe care le-a făcut in ultimii doi ani in domeniul traficului de persoane. Prea mulți ani Romania a fost victima lui ' nu se poate'. Astăzi, in Romania profesioniștilor care muncesc, rezultatele se văd aici și acum. De data aceasta, in domeniul luptei impotriva traficului de persoane, a declarat Mădălina Turza, consilier de stat - coordonator Comitet interinstituțional Anti-trafic - Cancelaria Prim-ministrului. Raportul Departamentului de Stat vine și cu un set de 12 recomandări pentru Romania, menite să ghideze demersurile de prevenire și combatere a traficului de persoane. Recomandările vizează in principal diversificarea și creșterea calității serviciilor destinate victimelor traficului de persoane, imbunătățirea procesului de identificare a potențialelor victime, imbunătățirea mecanismelor de finanțare a organizațiilor neguvernamentale care oferă servicii victimelor, creșterea numărului de polițiști cu atribuții in combaterea acestui fenomen și investigarea imediată a oricăror suspiciuni de complicitate la trafic a personalului din sistemul public. Informatii suplimentare: Raportul privind traficul de persoane (TIP) este principalul instrument diplomatic al guvernului SUA pentru a responsabiliza guvernele statelor lumii in lupta impotriva traficului de persoane. Este, de asemenea, o resursă cuprinzătoare a eforturilor guvernamentale de combatere a traficului și reflectă angajamentul guvernului SUA de a monitoriza la nivel global in această problemă cheie a drepturilor omului și a aplicării legii. Date statistice: In 2021, au fost identificate 505 victime ale traficului de persoane, dintre care 444 femei și 61 de bărbați. Dintre acestea, 282 au fost copii și 223 adulți. De asemenea, in 2021, au fost deschise 628 de dosare de cercetare sub aspectul săvarșirii de infracțiuni de trafic de persoane, față de 552 in 2020, și au fost inregistrate 522 de condamnări ale traficanților, față de 234 in cursul anului 2020. Cele mai frecvente forme de exploatare intalnite in cazuistica din 2021 au fost: 382 - SEXUALĂ (75,6%) din care - 155 locuințe (30,7%) 89 pornografie infantilă (17,6%) 84 stradă (16,6%) 19 cluburi (3,8%) 12 hoteluri (2,4%) 17 pornografie internet (3,4%) 6 bordeluri (1,2%) 51 - MUNCĂ (10,1%) din care 25 alte forme de exploatare (4,95%) (spalatorii auto, ferme de animale, ingrijire bătrani) 17 agricultură (3,4%) 9 construcții (1,8%) 45 - TENTATIVĂ DE EXPLOATARE (8,9%) 24 - CERŞETORIE (4,8%) ALTE SITUAȚII (0,6%) (căsătorie de conveniență) *23 de victime au suferit mai multe forme de exploatare DESTINAŢIA EXPLOATĂRII: 322 - ROMANIA (276 sexuală, 5 muncă, 14 cerșetorie, 25 tentativă, 2 alte situații) 56,7% 53 - GERMANIA (38 sexuală, 6 muncă, 5 cerșetorie, 4 tentativă) 9,3% 51 - UK (22 sexuală, 24 muncă, 5 tentativă) 9% 41 - ITALIA (39 sexuală, 2 tentativă) 7,2% 23 - SPANIA (10 sexuală, 10 muncă, 2 cerșetorie, 1 tentativă) 4% 13 - ELVEȚIA (12 sexuală, 1 tentativă) 2,3% 11 - FRANȚA (9 sexuală, 1 cerșetorie, 1 tentativă) 1,9% 9 - BELGIA, AUSTRIA (6 sexuală, 3 muncă, 7 sexuală, 1 muncă, 1 cerșetorie) 1,6% 7 - OLANDA (6 sexuală, 1 muncă) 1,2% 6 - DANEMARCA (6 sexuală) 1,1% 5 - SUEDIA (2 sexuală, 2 cerșetorie, 1 tentativă) 0,9% 2 - NORVEGIA, CEHIA, GRECIA (2 sexuală/1 sexuală, 1 muncă/1 sexuală, 1 tentativă) 0,4% 1 - UNGARIA, CIPRU, LIBAN, POLONIA, IRLANDA (1 sexuală/1 alte situații/1 muncă/1 sexuală/1 sexuală) 0,2% Efortul bugetar pentru susținerea luptei anti-trafic din Romania a fost de peste 120 milioane lei in 2021. 2022-07-20 16:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-20-04-25-10big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 20 iulie 2022Știri din 20.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-20-iulie-2022Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tanczos, consilierul de stat Mădălina Turza și de purtătorul de cuvant al Executivului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern. Inainte de a vă prezenta principalele decizii pe care astăzi Guvernul Romaniei le-a adoptat, in acest sens fiind alături de noi doi dintre membrii cabinetului, ministrul cercetării, digitalizării și respectiv ministrul mediului, aș vrea să o invit alături de mine pe doamna consilier de stat Mădălina Turza, deoarece, după cum cunoașteți, Departamentul de stat al SUA a dat publicității cel mai recent raport privind traficul de persoane, care vizează țara noastră. In acest sens, doamna consilier de stat, fiind și coordonator al comitetului care gestionează practic această problematică, va fi in măsură să vă ofere mai multe detalii privind situația in care ne aflăm, inclusiv prin prisma raportului publicat de Departamentul de stat. Doamna consilier de stat, vă rog. Mădălina Turza: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Așa cum spunea şi domnul Cărbunaru, astăzi vă voi da cateva detalii despre rezultatele raportului Departamentului de Stat in domeniul traficului de persoane. Așa cum știți, prea mulți ani Romania a fost victima lui nu se poate și nu de puține ori am fost arătaţi cu degetul in domeniul traficului de persoane. Dar iată că ieri, 19 iulie 2022, Romania şi-a caştigat locul pe nivelul doi ca rating de ţară in domeniul traficului de persoane in cadrul raportului Departamentului de stat al Statelor Unite. E important să știm că in ultimii doi ani am trecut de la nu se poate sau să se facă, impreună cu profesioniștii din şapte ministere, agenții, DIICOT, servicii sociale și medicale, dar și societatea civilă, la acțiuni concrete și planuri duse la bun sfarșit in lupta impotriva traficului de persoane. Și o să fiu foarte concretă și vreau să vă arăt principalele acțiuni realizate care au condus la avansarea Romaniei in clasamentul Departamentului de Stat al SUA. In primul și in primul rand, vorbim despre o decizie strategică care a fost luată in anul 2021, și anume preluarea coordonării și monitorizării luptei anti trafic la nivelul Departamentului pentru Responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile, din cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe care il coordonez. De asemenea, o altă acțiune foarte importantă care a fost realizată in ultimii doi ani de zile a fost modificarea Codului Penal, in sensul in care prescripția cazurilor de trafic nu se mai inlătură și nu mai apare lipsa răspunderii penale și creșterea numărului de investigații și condamnări de trafic de persoane. De asemenea, un alt element extrem de important a fost inființarea Serviciului de combatere a traficului de persoane in cadrul DIICOT, această reformă extrem de importantă, care a dus la coagularea unui număr de procurori specializați care să ancheteze in mod direct aceste cazuri. Un alt element identificat in raportul Departamentului de Stat ca element de reformă a fost aprobarea programului național Din grijă pentru copii, prin intermediul căruia Poliția Națională a fost dotată cu cel mai performant sistem de criminalistică informatică pentru depistarea prădătorilor sexuali online și a pedofililor, inființarea camerelor de ascultare a minorilor in toate județele din țară la nivelul inspectoratelor județene de poliție, dar și inființarea deja cunoscutului număr 119 pentru copii, pentru copiii exploatați și abuzați. Un alt element cheie de reformă care a adus la avansarea Romaniei in raportul Departamentului de Stat a constat in adoptarea și implementarea unei proceduri de identificare a victimelor traficului de persoane in randul solicitanților de azil și a refugiaților din Romania, o măsură așteptată de foarte mult timp. De asemenea, o serie de modificări legislative pentru protecția lucrătorilor sezonieri romani peste hotare și noi reguli de recrutare pentru agențiile cu activitate in acest domeniu, precum și inființarea serviciilor și standardelor minime de calitate pentru copiii victime ale traficului de persoane și a primei proceduri de identificare și referire a posibilelor cazuri de trafic din sistemul de protecție, pentru că, așa cum știți, de-a lungul anilor au fost numeroase sesizări care au ocupat spațiul public cu acest subiect. Acestea sunt principalele lucruri care au fost realizate in mai puțin de doi ani de zile, prin coordonarea acestui comitet și printr-o muncă fabuloasă de echipă. Evident că raportul Departamentului de Stat vine și cu o serie de recomandări concrete pe care le pune pe masă inaintea Guvernului Romaniei și ele vizează continuarea eforturilor pe care Guvernul Romaniei trebuie să le facă in ceea ce privește imbunătățirea și diversificarea serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane, sprijinirea organizațiilor neguvernamentale care activează in acest domeniu și, de ce nu, creșterea numărului de ofițeri de poliție care investighează și cercetează aceste cazuri. In concluzie, mai mult decat prezența noastră in acest clasament și a faptului că am reușit intr-o perioadă extrem de complexă și dificilă să depășim riscul de a retrograda pe nivelul 3, ceea ce ar fi insemnat sancțiuni economice și militare, cred că Romania caștigă astăzi credibilitate și recunoaștere pentru reformele pe care le-a făcut in ultimii doi ani de zile in domeniul traficului de persoane. Şi cred că in Romania profesioniștilor care muncesc, rezultatele apar aici acum și de aceea cred că putem privi cu optimism parcursul nostru in ceea ce privește lupta in domeniul traficului de persoane. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu foarte mult, doamna consilier de stat. Vă rog, dacă aveți intrebări. Reporter: Se vorbeşte despre o reducere a bugetului instituţiilor cu 10%. Ce intamplă cu Agenţia Naţională pentru combaterea traficului de ființe umane, va exista şi aici o reducere de buget şi ce aţi putea să ne spuneţi despre performanţa acestei instituţii? A fost o instituţie de multe ori criticată, centre care au fost lansate cu mare fast a doua zi erau inchise, beneficiari care n-au putut niciodată să acceseze serviciile, ce știți despre acest lucru? Mădălina Turza: Bun. In primul și in primul rand că nu am cunoștință de reducerea bugetului Agenției Naționale Impotriva Traficului de Persoane. De asemenea, trebuie să știm că Agenția Națională Impotriva Traficului de Persoane este o instituție care are rol de coordonare, la nivel de politici publice, a fenomenului traficului de persoane. Rolul lor este, și l-au dus la indeplinire in zona de prevenire, iar centrele despre care vorbiți dumneavoastră sunt in arondarea autorităților locale, nefiind in directa subordonare a Agenției Naționale Impotriva Traficului de Persoane. Evident că intotdeauna există loc de imbunătățire și să știți că alături de echipa de la ANITP, care a făcut progrese spectaculoase cel puțin in partea de raportare și colaborare cu Departamentul de combaterea a criminalității organizate, am reușit să facem multe schimbări dintre schimbările pe care le-am spus. Şi tot impreună cu ei, in foarte scurt timp, o să anunțăm noul Mecanism național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, adică modalitatea in care nu numai polițiștii, ci o serie intreagă de alți lucrători din sectorul public, și nu numai, pot identifica o potențială victimă. Deci ANITP-ul nu are un rol operativ in identificarea victimelor sau in combatere, ci este o agenție de politici publice. Reporter: Spuneți-mi, vă rog, Romania știe in momentul de față cate victime ale traficului uman au fost reintegrate in societate sau cate in momentul de față beneficiază de sprijin de la stat? Cate fac parte din aceste programe? Aveți o imagine clară la nivelul Guvernului? Ne puteți spune... Mădălina Turza: Absolut că da. Acesta e motivul pentru care am fost și avansați in clasamentul Departamentului de Stat, pentru că este primul an in care Romania a putut raporta aceste lucruri și, suplimentar față de aceste lucruri, cheltuielile pe care statul roman le-a făcut in 2021 cu lupta impotriva traficului de persoane, care depășesc 120 de milioane de lei. In mod concret, peste 300 ... aproape 340 de victime au intrat din 505... Reporter: 340 de /.../ Mădălina Turza: ... din 505 victime identificate ale traficului de persoane, au intrat in programe de recuperare, reabilitare și consiliere, dintre care aproape 90% in serviciile publice ale DGASPC-urilor sau ale autorităților locale, iar restul, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale. Reporter: Mulțumesc. Mădălina Turza: Cu drag. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamna consilier de stat. Mădălina Turza: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Așa cum vă spuneam, alături de noi se află și ministrul cercetării, domnul Sebastian Burduja, revenind la briefingul de presă pentru a vă prezenta Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă pentru perioada 2022-2027, aprobată astăzi in ședința de guvern. Domnule ministru. Sebastian Burduja: Vă mulțumesc mult, domnule Cărbunaru! Vă salut in primul rand. Vă mulțumesc pentru atenția pe care o acordați acestui subiect. Vorbim de un document strategic de o importanță majoră, pentru că el trasează, de fapt, viziunea Romaniei in cercetare, inovare și specializări inteligente in orizontul de timp 2022-2027. Vorbim despre domeniile cele mai importante pentru o creștere economică accelerată. Cercetarea, inovarea, inseamnă de fapt productivitatea muncii, inseamnă investiții cu valoare mare adăugată, in mod ideal generate de economia romanească, investiții care se traduc in locuri de muncă, salarii mai mari. De aceea am spus din nou și din nou că este vorba de domenii de varf de lance pentru modelul economic romanesc și veți regăsi in acest document strategic cateva repere foarte importante, dar inainte să le expun, voi spune că e un document care a intrunit foarte multe opinii exprimate, a reunit aceste opinii din partea mediului academic, din partea institutelor și organizațiilor de cercetare, Academia Romană, ministere, instituții publice și mediu privat. Deci el a fost pus in dezbatere publică undeva anul trecut, noi am reușit să accelerăm acest proces de la inceputul mandatului meu și să venim astăzi pe masa Guvernului și prin decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă să fie aprobată această importantă strategie. De asemenea, precizez că este un document corelat cu recomandările experților Comisiei Europene, cu recomandările specialiștilor Băncii Mondiale, cu raportul de PSF, instrumentul de suport de politici publice pe care Comisia Europeană l-a pus la dispoziția Romaniei pentru domeniile cercetare, dezvoltare, inovare. Şi acum reperele fundamentale: in primul rand, meritocrația. Vorbim despre o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare-inovare, atat la nivel individual, cel al cercetătorului roman, cat și la nivelul organizațiilor de cercetare. Dacă nu reușim să facem o evaluare obiectivă in mediul de cercetare-inovare, ne intrebăm unde putem să o facem, pentru că aici avem niște indicatori transparenți, obiectivi, care variază de la număr articole, număr patente, colaborări cu mediul privat incheiate prin transfer tehnologic și așa mai departe. Iar la nivelul tinerilor romani, la nivelul cercetătorilor, vorbim despre romani care ne fac mandri la nivelul intregii lumi, care sunt pe primele locuri, care vin inapoi in ţară cu medalii. Sistemul romanesc de cercetare-inovare trebuie să poată să-i primească şi să-i pună in valoare. Şi vorbim, de fapt, despre un principiu al eficienţei şi al prioritizării cheltuielilor publice in sistemul de cercetare-inovare, aşa cum ne spune şi Comisia Europeană. Este mai bine să dai mai mult pentru mai puţini decat să dai mai puţin pentru mai mulţi. Asta inseamnă, de fapt, să prioritizezi şi să apreciezi meritocraţia. Al doilea reper este cel legat de calitatea infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare din ţara noastră. Am enunţat la inceputul mandatului că prefer să investim in creiere, şi nu in ziduri. Dar asta nu inseamnă că am terminat cu problemele de infrastructură ale cercetării şi prin această strategie creăm cadrul ca aceste probleme să fie rezolvate şi să işi găseacă finanţare prin Planul Naţional, un document care urmează acestei strategii in perioada imediat următoare şi programele operaţionale europene. Al treilea reper este cel al parteneriatului intre organizaţiile de cercetare şi mediul privat. De foarte multe ori, ne-a spus şi Comisia Europeană, sistemul romanesc de cercetare s-a caracterizat printr-un accent profund, puternic pe cercetarea teoretică fundamentală, fără transfer in economie, fără transfer tehnologic. Obiectivul nostru - şi, prin această strategie, ne asigurăm cadrul pentru a putea face asta - este să conectăm organizaţiile de cercetare, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare la mediul privat, să avem o corelare a temelor şi să existe, de fapt, transfer tehnologic şi inovare care să genereze valoare adăugată in economie. Şi mă apropii de final. Un alt reper esenţial este internaţionalizarea cercetării romaneşti, sprijinul pe care il acordăm organizaţiilor de cercetare, cercetătorilor romani, pentru a accesa programele de tip Horizon şi alte programe, colaborări europene, pentru a contribui la misiunile europene definite la nivel strategic. Așadar, in perioada următoare, pe baza acestei strategii vom veni pe masa guvernului cu Planul Naţional 4, Planul Naţional Cercetare-Dezvoltare-Inovare, PN4. El va operaţionaliza această strategie şi ii va da instrumentele de finanţare pentru a o pune in practică, instrumente care inseamnă atat fonduri de la bugetul de stat, cat şi fonduri europene şi alte fonduri. Mă opresc aici cu remarcile şi, bineinţeles, aştept intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule Burduja, și pentru domnul Cărbunaru sunt intrebările, ați vorbit de meritocrație, despre evaluare obiectivă, patente, brevete. De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a spus astăzi, a făcut referire la legile educației, care se inscriu in același obiectiv, exemple pentru tanăra generație in perioada următoare, aceste legi ale educației. Totuși, G4Media scrie astăzi că prin legile educației se va desființa CNATDCU, instituția care analizează acuzațiile de plagiat. Premierul Nicolae Ciucă este principalul vizat, el ar scăpa de toată această poveste. Tot aud, și de la dumnealui și de la dumneavoastră că vă mandriți cu tinerele generații, olimpicii, dar nu vă e rușine totuși că avem un premier care a blocat in instanță acuzațiile sale de plagiat, că acum sunt in dezbatere publică niște legi care desființează o instituție care ar putea analiza plagiatul? Aș dori să imi spuneți cum vedeți dumneavoastră toată această situație? Dacă vă este sau nu rușine că aveți un astfel de premier, că avem, cu toții? Dan Cărbunaru: Nefiind neapărat in zona Ministerului Cercetării această zonă, pot - cu permisiunea dumneavoastră, ințeleg că mi-ați adresat și mie această intrebare - să vă asigur de faptul că standardele pe care premierul le promovează și pe care membrii guvernului le promovează sunt venite să consolideze progresul pe care atat sistemul de educație, cat și de cercetare trebuie să il atingă. Legile educației care au fost prezentate in extenso de către ministrul in exercițiu, Cimpeanu, zilele trecute, sunt lansate in dezbatere publică tocmai pentru a avea un feedback cat mai concret, care să contribuie apoi... Reporter: De ce se desfiinţează această instituție care...? Dan Cărbunaru: Dacă imi permiteți vă pot răspunde la intrebare. Iar in contextul la care vă referiți, pot să vă asigur, nu doar că dispare această instituție, dar ea se va consolida, pentru că modul in care sunt agregate la acest moment in legile educaţiei aceste mecanisme care să prevină apariția unor situații de plagiat sau de alte tipuri de nereguli care vizează incălcări ale eticii in domeniul universitar, vor fi practic garantate prin funcționarea Comisiei Naționale de Etică a titlurilor universitare, incluzand aici in sens larg toate categoriile pe care universitățile in acest context le vor emite. Unul dintre argumente, dar cu siguranță ministerul de resort vă poate da o argumentație mult mai pe larg, este legat și de faptul că universitățile iși vor asuma mult mai apăsat responsabilitatea pentru titlurile universitare pe care le oferă. Şi, ca atare, această comisie națională, care poate prelua inclusiv nu doar atribuții, dar și personal din CNATDCU va fi capabilă și va avea această responsabilitate, tocmai de a vedea și veghea ca aceste reguli să fie respectate. Un exemplu util in acest context poate fi și situația in care, prin acest sistem de joint degree, un absolvent sau un deținător al unui titlu universitar să se bucure de recunoașterea acelui titlu, asumat de universitatea din Romania, dar poate și de altă universitate din străinătate. E un motiv in plus ca responsabilitățile pe care universitățile și le asumă in acest context să fie unele cat mai concrete. In privința situațiilor care sunt derulate in justiție, știți foarte bine, la guvern nu am comentat niciodată mersul unui proces. Reporter: Ați spus că lăsați instituțiile să funcționeze și să așteptați rezultatele. Totuși, premierul a blocat in instanță, deci nu a lăsat să funcționeze justiția, pană la urmă... Dan Cărbunaru: Nu pot comenta. Nu pot comenta de la guvern un dosar aflat in instanță, indiferent despre ce ar fi vorba. Cred că ințelegeți faptul că sunt două puteri ale statului care funcționează separat in orice țară democratică din această lume. Reporter: Eu intrebam doar punctul de vedere al guvernului care a atacat in instanță posibilitatea de a analiza plagiatul și... Dan Cărbunaru: Guvernul nu a atacat pe nimeni și, ca atare, ceea ce incerc să vă prezint acum vizează situațiile de a reglementa și dorința ministerului de resort... Reporter: Cum este consolidat CNATDCU prin aceste proiecte ale legii educației? Spuneați că va fi consolidat. Citesc că va fi desființat de fapt prin lipsirea de atribuții. Mai mult, teza de plagiat, posibil plagiat al premierului scapă de analiză, va fi analizată de comisia de etică a universității care i-a acordat doctoratul. Deci, e spălat efectiv. Nu vă simțiți puțin rușinați de toată situația asta? Că mi se pare... Dan Cărbunaru: Nu aș vrea să comentez interpretarea dumneavoastră, dar, cu siguranță, Ministerul Educației vă poate oferi toate argumentele tehnice de care aveți nevoie pentru a aprofunda, să spunem, și resorturile juridice, dar și scopurile pentru care ministerul face acest nou cadru privind legile educației. Reporter: Pentru domnul Burduja, că nu e prima dată cand vorbește de meritocrație, ați demarat concursuri la SNR și la Poșta Romană și unde mai aveți oameni din PNL la conducere, numiți fără concurs? Ați spus că veți demara, dar nu am văzut nimic concret. Ce ați făcut? E vorba de ordonanța 109, guvernanța corporativă. Sebastian Burduja: Știu, cunosc Ordonanța 109. Eu am venit astăzi să vă prezint această strategie și pentru că vă respect foarte mult și intotdeauna sunteți foarte bine pregătit pe subiectele conexe ministerului pe care-l reprezint, mă așteptam să discutăm mai mult pe marginea acestei strategii. Reporter: Păi despre meritocraţie. Sebastian Burduja: Pot să vă spun că este rezultatul a realmente zeci de consultări la care a contribuit mediul de cercetare. Vă răspund imediat, nu trebuie să.. Sper să nu vă dezamăgesc, măcar de data asta. Reporter: /Oricum/, m-am săturat de atatea strategii, şi comitete şi grupuri de lucru, şi... Sebastian Burduja: Să știți că nu este. Tocmai asta vreau să combat, ideea aceasta că este incă o strategie. Dacă o veți lua și o veți studia, dacă veți intreba in sistemul de cercetare, dacă veți vorbit cu domnul Adrian Curaj de la UEFISCDI, dacă veți vorbi cu Academia Romană și chiar cu mediul privat, vă vor spune că este rodul unei munci efectiv impresionante pe care nu pot să mi-o asum eu. E o echipă a ministerului care a coordonat acest efort și chiar sper ca in țara asta să ne pese de modul in care vedem aceste domenii pe termen lung, la orizontul 2027- 2030. Cu privire la Ordonanța 109, eu am anunțat că este unul dintre obiectivele mele și-mi doresc să demarez acest proces. In momentul acesta, știți bine, avem o situație de interimat. Aceste interimate trebuie incheiate și să se organizează această procedură. Ea, intr-adevăr,... Reporter: Nu, nu trebuie... Concursul poate fi lansat, nu trebuie să se termine... Sebastian Burduja: Știți bine că o procedură pe 109 nu se face de azi pe maine. Asta e realitatea, dacă vrem s-o facem bine. Dacă vrem doar să bifăm o căsuță, sigur, ea se poate face formal. Reporter: Trebuie demarat. Ați demarat procedurile? Sebastian Burduja: Nu. Știți bine că mai intai se selectează o firmă de headhunting intr-un mod competitiv, printr-un proces de achiziție. Firma respectivă analizează CV-urile, background-ul posibililor candidați și dă niște recomandări, dă o rezoluție. Vă răspund, incă nu am demarat acest proces, avand celelalte urgențe pe care le știți foarte bine - de la cloud pană la restul situațiilor. Imi fac o evaluare și a actualului management la cele două companii și, cel puțin in acest moment, cel puțin Poșta Romană se mișcă foarte bine. Am spus-o și public și sper ca dacă mai avem timp in țara asta și de veștile pozitive, să le punem in lumină. Reporter: Și cam in cat timp veți demara procedurile de concurs pentru... Sebastian Burduja: Nu pot o să vă dau o estimare fixă in punctul acesta. Eu imi doresc in termen cat mai scurt. Reporter: Ok. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, voiam să vă intreb de ce nu se aplică acea lege care ar fi trebuit să se aplice de la data de 1 ianuarie potrivit căreia instituțiile statului nu ar trebui să mai ceară copii după documente persoanelor fizice sau juridice și mă refer aici la documentele emise de alte autorități ale statului? Mulţumesc. Sebastian Burduja: Legea reglementează instituțiile de nivel național. Este, de fapt, o modificare a unui cadru legislativ, care se referă la instituțiile naționale și e o intreagă dezbatere, dacă se poate sau nu, aplica la nivel local. Eu, ulterior, am venit cu o completare, cu o altă propunere legislativă, pe care a semnat-o și domnul George Tuță, colegul meu care a inițiat prima lege, cu eliminarea dosarului cu șină sau a copiilor pe care statul deja le are. Acel proiect legislativ pe care eu l-am inițiat extinde, in mod explicit, domeniul de aplicare, sfera și către partea locală. In măsura in care astăzi sunt situații la nivel local, asta ar putea fi o explicație. In măsura in care situațiile pe care le constatați sunt la nivel național, la nivelul unor instituții unde legiuitorul a interzis explicit solicitarea acestor copii, vă rog să mi le aduceți in atenție și mă voi ocupa personal, să merg acolo, să prezint legea și să le explic că sunt obligați să o pună in practică. Sigur, legea nu are sancțiuni explicite, dar noi ar trebui să ne obișnuim in țara asta, din punctul meu de vedere, să aplicăm legea, chiar dacă nu sunt prevăzute sancțiuni, in eventualitatea in care cineva nu o aplică. Reporter: Și nu luați in calcul să fie introduse și sancțiuni, tocmai ca să nu mai...? Sebastian Burduja: E o variantă, dacă nu se ințelege altfel. E o chestiune și de mentalitate, am remarcat. De asemenea, am sesizări din teren că sunt cetățeni care, confruntandu-se cu astfel de situații la ghișee, cand li s-a cerut o copie după un act pe care statul il avea, au făcut referire la această lege și, pană la urmă, funcționarul respectiv a ințeles că nu are voie să mai ceară copii după documente pe care le are. Reporter: Mulțumesc! Sebastian Burduja: Și eu mulțumesc, domnule. Reporter: Mă scuzați, mai am o intrebare pentru domnul Cărbunaru. Dan Cărbunaru: Da, vă rog. Reporter: E legat de măsurile fiscale adoptate recent prin ordonanța simplă de către guvern. Deja au apărut anumite probleme semnalate in piață de contabili, pe tot felul de grupuri, de categorii sociale. E vorba despre supraimpozitarea muncii part-time, impozite, iarăși, mărite de anul viitor la case, locuințe de chiar două-trei ori, patru ori, in urma acestor măsuri. Intrebarea este dacă guvernul analizează in prezent sau ia in calcul să aducă modificări acestei ordonanțe privind măsurile fiscale, astfel incat să corecteze problemele apărute? Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru intrebare. Modificările aduse Codului Fiscal s-au făcut după o serie intreagă de consultări cu partenerii de dialog social. Sigur, ca de fiecare dată cand in implementare a existat nevoia optimizării aplicării acelui sistem, dacă vor fi astfel de elemente, guvernul le va analiza și va proceda in consecință. Reporter: Păi, sunt deja, de asta vă intreb, dacă le-ați observat. Mă refer la faptul că pentru două ore de muncă part-time angajatorul e obligat să plătească cat pentru opt. E o anomalie semnalată deja in mai multe zone, de la contabili juniori la servicii de curățenie, asociații de proprietari. Dan Cărbunaru: Există o serie de semnale publice transmise in legătură cu aceste modificări. Așa cum vă spuneam, după ce ele vor fi analizate, acolo unde va fi nevoie vom interveni. Reporter: Cam in cat timp credeți că ar putea fi...? Dan Cărbunaru: Specialiștii, experții care lucrează in această zonă, după ce iși finalizează evaluările, pot să vină și cu soluții acolo unde e necesar. Reporter: Mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Mulțumesc frumos, domnule ministru pentru participarea la briefing-ul de presă. Sebastian Burduja: Şi eu mă mulţumesc! O zi bună! Dan Cărbunaru: Il invit alături de noi pe domnul ministru al mediului, Barna Tanczos. Au fost două teme importante discutate astăzi in guvern. Alături de cele două teme, cu siguranță mai este cel puțin incă una pe care doriți să o abordați, poate cu domnul ministru. V-aș ruga domnule ministru să incepem cu cele două teme pe care le-ați prezentat astăzi in guvern. Tanczos Barna: Mulţumesc mult! Bună ziua! Aș mai adăuga una singură, foarte pe scurt. Am aprobat astăzi prin hotărare de guvern preluarea unei hale de deșeu industrial periculos, de la Bacău, de fosfogips, in vederea neutralizării, se află pe lista de infringement, pe anexa infringement-ului care a fost declanșat impotriva statului roman de către Comisia Europeană. Este incă un pas prin care inchidem platformele de deșeuri industriale periculoase sau pe cele municipale. Săptămană trecută am informat Comisia că am mai inchis o platformă de depozitare deșeuri municipale la Făgăraș. Facem pași in vederea inchiderii acestui dosar de infringement. Astăzi, la ședința de guvern am aprobat, de asemenea, o hotărare de guvern prin care am modificat bugetul AFM, in vedere includerii sumei de un milion de lei prin care statul va intra in acea societate pe acțiuni, care va gestiona sistemul SGR. RetuRO se numește societatea pe acțiuni care a fost inființată de producători și de către retaileri. Această societate va avea printre acționari statul roman cu un procent de 20%. Procedura de cooptare a statului este declanșată, adunarea generală a fost organizată, ținută ședința și săptămana aceasta, săptămana viitoare, după apariția hotărarii de guvern in Monitorul Oficial vom plăti capitalul social aferent procentului de 20% din acțiuni. Este incă un pas in implementarea sistemului SGR. Anul acesta am primit planul de afaceri, prezentat de asociațiile producătorilor, respectiv asociația retailerilor. In acest plan de afaceri, cei care trebuie să facă implementarea sistemului propun un termen de implementare de un an și șase luni. Le-am comunicat de mai multe ori că este un termen inacceptabil pentru statul roman. Am avut mai multe intalniri cu aceste asociații. Le-am cerut o revizuire a planului de afaceri și a timeline-ului perioadei de implementare. Vom primi, probabil, săptămana viitoare, maxim in două săptămani un program reviziuit de implementare a sistemului SGR in Romania. Intre timp, mulți retaileri au inceput deja să achiziționeze acele RVM-uri, acele automate care vor prelua ambalajele și vor acorda tichetul de 50 de bani sau bani efectiv pentru ambalajele depuse și returnate. In paralel, de asemenea, s-a inceput recrutarea personalului in cadrul societății prin firmele de headhunting și se fac pași importanți in vederea implementării acestui sistem in Romania. A doua temă care a fost pe ordinea de zi a ședinței de guvern a fost o informare cerută de domnul prim-ministru săptămana trecută cu privire la mersul procesului de evaluare in programul Fotovoltaice, program gestionat de Administrația Fondului de Mediu. A făcut o informare in baza informațiilor oferite de președintele AFM. Anul trecut in decembrie, de fapt, decembrie-ianuarie am primit peste 45.000 de dosare pentru acest program depuse in format fizic, pentru că știm că a fost o problemă cu sistemul informatic. Cele 45.000 de dosare cu intarziere, dar au intrat in evaluare la AFM. Acum două săptămani a inceput procesul de evaluare. Ritmul a fost lent in primele două săptămani, motiv pentru care impreună cu domnul președinte am luat decizia de a reorganiza acolo, a aloca resurse umane suplimentare și a reorganiza un pic și partea de sistem informatic in vederea creșterii vitezei de evaluare. Am cerut o performanță de 10.000 de dosare evaluate in fiecare lună. In felul acesta, in patru luni de zile, patru luni și un pic, va fi Administrația pentru Fondul de Mediu capabilă să incheie acest capitol. In paralel am pregătit noua sesiune de depunere de dosare. Nu am lansat sesiunea respectivă, deși am primit propunerea de la AFM, tocmai pentru a vedea in ce ritm se va merge in evaluarea dosarelor vechi pentru că in momentul in care s-ar deschide o nouă etapă, foarte mulți ar renunța la etapa precedentă și probabil s-ar inscrie in noua sesiune de depunere. In noua sesiune de depunere am modificat complet procesul de evaluare, procedurile sunt simplificate și am trecut la un alt sistem, astfel incat să nu fie intarzierile pe care le-am constatat, din păcate, in procedura curentă. Acestea sunt deciziile din ședința de guvern. A fost o discuție aplicată și lungă in ceea ce privește seceta și fenomene extreme, care generează ingrijorări in toate domeniile, atat in domeniul asigurării apei potabile, cat și in domeniul agricol. Domnul prim-ministru a făcut o informare inainte de ședința de guvern și ne-a cerut nouă, miniștrilor de resort, să participăm in acele ședințe de comitet, astfel incat măsurile și prognozele să fie la timp luate, respectiv informările să fie eficiente și previzionarea să fie aplicată tot timpul. Reporter: Bună ziua. Legat de secetă şi de această perioadă cu temperaturi foarte ridicate, voiam să vă intreb dacă vor mai fi şi alte recomandări pentru perioada următoare in privința raționalizării apei, că sunt multe zone in care se intamplă deja acest lucru. Tanczos Barna: Atenționările şi apelurile vor veni in continuare, pentru că vor fi in continuare administrații locale, care vor trebui să ia măsuri pentru asigurarea apei potabile pentru toți cetățenii şi pentru asigurarea apei potabile pe termen mediu şi lung. Așa cum am spus de mai multe ori, restricțiile dispuse pe plan local vin de fiecare dată in sprijinul refacerii rezervelor pe timp de noapte, de exemplu, sau in sprijinul refacerii rezervelor in acele perioade in care se aplică restricțiile. Sunt foarte multe localități, care au sistemele de alimentare cu apă potabilă construite pe un consum normal, fără a consuma apa potabilă pentru alte scopuri: de irigare, scopuri industriale sau, așa cum am mai spus, bazine de inot și udatul grădinii sau a gazonului, deci mai ales in această perioadă trebuie să fim responsabili, să avem grijă de această resursă. In ședința de guvern am ridicat problema incendiilor, incendiilor de vegetație uscată. Este un pericol uriaș in această perioadă și fac apel atat la fermieri, cat și la cetățenii care mai ies in natură in această perioadă să aibă mare grijă in ceea ce privește folosirea focului. Focul să nu fie lăsat nesupravegheat, la părăsirea locației tot timpul să aibă grijă focul să fie stins cu apă. Agricultorii să nu folosească in această perioadă focul in loc de recoltare, in loc de cosit, in loc de alte proceduri agricole, de tocare a cantităților de paie și așa mai departe, pentru că focul se extinde, se extinde peste vegetația uscată din afara terenului agricol, generează focuri, incendii, in pădure, in litieră, in pădure, pe suprafețe, terenuri agricole să nu folosim focul in această perioadă. Reporter: Dar ce suprafețe, dacă știți dumneavoastră, ale Romsilva și ale persoanelor private, sunt afectate de incendii de pădure? Tanczos Barna: Ele sunt actualizate săptămanal, sunt de ordinul miilor de hectare anual, in această perioadă. Nu am avut foarte multe focuri, mult mai multe au fost in martie, in perioada in care toată lumea pregătea terenurile agricole pentru noul sezon agricol, dar, incă odată, apelul către cetățeni și către alte agricultori, este să nu folosească focul, pentru că este o perioadă extrem de periculoasă și nu avem voie să ajungem in situația Spaniei, Greciei, Franței și așa mai departe. Pădurile noastre sunt de alt tip, nu avem același pericol de a avea incendii in fondul forestier pe suprafețe foarte mari, dar și in aceste condiții se poate intampla ca litiera să ia foc și să se extindă. Reporter: Revenind la această situație, legată de consumul de apă, dacă ați putea să ne detaliați ce măsuri ar putea să ia celula de criză, inființată la guvern, dacă vă gandiți, de pildă, ca acele cluburi care funcționează cu piscină să nu mai poată folosi apă? Știu că este o mare risipă acolo. Tanczos Barna: Celula de criză, in primul și in primul rand, se va ocupa cu prioritate de zonele afectate, de măsurile in localitățile unde există lipsă de apă potabilă. Acolo restricțiile pot viza domenii de activitate, fără doar și poate, dar ele, analiza se face de la caz la caz. Nu putem generaliza, pentru o localitate unde nu există piscine și nu există cluburi acolo, probabil apa este folosită pentru irigare, in grădină. Este la fel de mare risipa și acolo, pentru că chiar dacă ne pare rău pentru roșiile pe care le am pus, apa potabilă de băut și pentru nevoile casnice este apă scumpă, apă tratată, trecută prin foarte multe procese de filtrare și de tratare, motiv pentru care, mai ales in această perioadă, trebuie să avem grijă să folosim doar pentru ce trebuie. Reporter: Și mai am o ultimă intrebare, vă rog. A fost in luna aprilie un exercițiu de stimulare a precipitațiilor cu niște avioane. Sunteți la curent in interiorul coaliției? Există o discuție, legat de achiziționarea de avioane care ar putea să stimuleze precipitațiile pe zona Moldovei, care este cel mai puternic afectată de secetă? Tanczos Barna: Aceste tehnologii nu se pot aplica oricand și oriunde.Ele nu suplinesc, practic, lipsa de precipitații in anumite condiții meteorologice. Pot reprezenta o soluție locală, dar in niciun caz nu se pot folosi ca soluție generalizată pe arii extinse și pe regiuni extinse, așa cum este Moldova. Moldova este, intr-adevăr, afectată semnificativ și cele două săptămani de caniculă care urmează, codul portocaliu anunțat astăzi de ANM vor veni, din păcate, și vor accentua aceste fenomene de secetă pedologică și de lipsă de apă potabilă. Reporter: Dar, insistand, totuși, cu intrebarea, se ia in calcul achiziționarea de avioane care să fie folosite chiar și la nivel local? Tanczos Barna: Ele nu dau acele rezultate care sunt așteptate ca o soluție magică, nu vor suplini lipsa de nori, lipsa de precipitații acolo unde nu există nori; nici avioanele nu vor putea, nici această tehnologie nu va putea genera umiditate și sursă de precipitații. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență și pentru răspunsurile la intrebări. Ințeleg că nu mai sunt alte teme care să suscite interesul jurnaliștilor prezenți astăzi la briefingul de presă. Pe final, aș vrea să vă semnalez o hotărare de guvern care vizează aplicarea Regulamentului European 2021/1230 al Parlamentului și Consiliului privind plățile transfrontaliere la nivelul Uniunii. Practic, prin acest regulament, va fi facilitată funcționarea pieței interne, punand capăt inegalităților dintre utilizatorii serviciilor de plată din zona euro și cei din statele membre, care nu fac parte din zona euro. Este și situația Romaniei. Vă rog. Reporter: Scuze, mai am o intrebare. Dan Cărbunaru: Sigur. Vă ascult. Reporter: Voiam să vă intreb, există aceste recomandări, din partea Comisiei Europene, ca in instituțiile statului să se reducă consumul de energie. Voiam să vă intreb la ce temperatură funcționează Guvernul Romaniei, ce temperaturi sunt in sălile dumneavoastră de ședințe și in birouri și dacă ați putea, pe timpul verii, să lucrați la 25 de grade Celsius? Dan Cărbunaru: Sunt mai multe intrebări. Sigur că preocuparea existentă la nivel european, din perspectiva asigurării necesarului de energie pentru buna funcționare atat a statelor membre, cat și a modului in care gospodăriile cetățenilor se aprovizionează cu energie, implică o serie intreagă de măsuri și Comisia Europeană poate veni cu diverse recomandări, care pot fi aplicate la nivelul statelor membre. In situația Romaniei, sigur că astfel de măsuri nu au nevoie neapărat de recomandare de la Bruxelles, pentru că depinde de fiecare dintre noi. Aș spune că, in acest moment, de exemplu, in sala in care ne aflăm ne apropiem de cele 25 de grade la care vă referiți. N-am un termometru la mine, dar mă indoiesc că ar fi mai puține grade. Reporter: Sunt cam multe aparate de aer condiţionat in funcţiune. Dan Cărbunaru: Dacă doriți să ducem transparența pană la capăt, din cele trei din această sală de briefing funcționează două și cu acestea două cred că ne apropiem de 25 de grade. Există, intr-adevăr, și la nivelul țării noastre dorința, preocuparea de a ne inscrie in aceste eforturi de a economisi energie și, in sensul economisirii de energie, domnul ministru al mediului ințeleg că vă susține demersul. Să nu uităm că, și la nivelul guvernului, deja a fost luată decizia de a reduce oricum cu 10% cheltuielile guvernamentale. Deci, pe fondul acestui efort, să spunem, general, de a reduce cheltuielile, putem inscrie și nevoia de a reduce și consumul de energie, fără insă a verifica buna funcționare a serviciilor publice; și poate acesta este și unul dintre scopurile pentru care, la nivelul guvernului, atat Comitetul pentru gestionarea situației generate de această secetă, cat și in ceea ce se va intampla astăzi, cand Comitetul pentru Situații de urgență va analiza situația și va crea, practic, o celulă de lucru capabilă să integreze toate serviciile pe care statul roman le pune la dispoziție atat la nivel central, cat și la nivel local, și din perspectiva coordonării intervențiilor in eventuala apariție a vreunui incendiu - am văzut acest lucru in multe state europene -, dar și pentru a aduce apă acolo unde este nevoie, acolo unde poate sunt comunități lipsite de resurse de apă și pompierii romani vor fi gata să intervină acolo unde este cazul. Nu in ultimul rand, ne gandim in primul rand la persoanele vulnerabile și aici sistemele de asistență socială se vor coordona cu serviciile de voluntari și cu autoritățile publice locale pentru a putea veni in sprijinul celor care sunt afectați de vremea de afară. Revenind la ceea ce incercam să vă spun ceva mai devreme, fără a-mi reduce disponibilitatea de a răspunde la intrebări, voiam doar să vă spun că, prin această hotărare de guvern care va aplica regulamentul european in domeniu, vor fi eliminate inegalitățile dintre cei care folosesc servicii de plată din zona euro și cei din state membre precum Romania, care nu fac parte din zona euro in privința plăților transfrontaliere in euro, fiind necesar să se asigure alinierea comisioanelor pentru plăţile transfrontaliere in euro din interiorul Uniunii cu cele pentru plăţile naţionale corespunzătoare efectuate in moneda naţională a statului membru in care işi are sediul prestatorul de servicii de plată. In plus, prestatorii de servicii de conversie monetară vor trebui să prezinte informaţiile privind comisoanele pe care le practică de conversie monetară inainte de iniţierea operaţiunii de plată. In principiu, obiectivele principale ale acestui regulament vizează ca respectivul comision aplicabil plăţilor transfrontaliere in euro să fie acelaşi cu cel aplicabil plăţilor similare in fiecare stat membru, deci să se elimine discriminările, in plus, măsuri in privinţa comisoanelor pentru conversia valutară, pentru a proteja consumatorii de comisioanele excesive. Sună oarecum tehnic, dar, in special pentru romani, cetăţeni ai unei ţări care nu este parte a zonei euro, poate fi incă un instrument util in eliminarea barierelor sau discriminărilor cu care s-ar putea confrunta inclusiv perspectiva unor astfel de servicii. Acestea ar fi principalele elemente pe care am dorit să vi le comunic. Dacă nu mai sunt alte intrebări sau dacă sunt, vă rog. Reporter: Bună ziua, o scurtă intrebare. Dacă a cerut premierul ministrului transporturilor cateva măsuri legate de situaţia de la Metrorex, acolo unde ştim că este foarte mare aglomeraţie in subteran in aceste zile, trenuri care vin o dată la 15 chiar 20 de minute pe anumite magistrale, Magistrala 5, ultima inaugurată, oameni care s-au săturat de aglomeraţie. S-au cerut măsuri de la Ministerul Transporturilor? Se face o celulă de criză? Dan Cărbunaru: Sunt multe iniţiative la nivelul guvernului, care vin să optimizeze funcţionarea ministerelor. Poate că situaţia pe care o semnalaţi acum este de natură de a genera un dialog la nivel guvernamental, dar cu siguranţă Ministerul Transporturilor işi cunoaşte responsabilităţile şi probabil că işi exercită prerogativele. Insă reţin semnalul transmis de dvs. şi, mai ales in acest context la care vă referiţi, e cu atat mai important ca traficul să fie fluidizat şi optimizat. Mulţumesc. Reporter: Aş mai fi avut eu o completare, dacă imi permiteţi. Vorbeaţi despre o reducere a chletuielilor de 10%. Am inţeles bine? Reducere a cheltuielilor de 10% pentru toate instituţiile publice? Dan Cărbunaru: Dacă vă amintiţi, a fost o măsură anunţată de Guvernul Romaniei in prelungirea pachetului de sprijin pentru Romania, atunci cand s-a anunţat acea măsură, care intre timp a fost şi adoptată, de creare a cadrului legal pentru a amana cu nouă luni de zile plata ratelor bancare. Apoi, recuperarea unui sfert din diferenţele salariale pe care le aveau inregistrate bugetarii şi plata acelui ajutor unic pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei, in sumă de 700 de lei. Cu acelaşi prilej, au fost anunţate o serie de măsuri, nu doar să creeze un cadru mai consolidat de aplicare a unei astfel de măsuri, dar şi să ajusteze, intr-un fel, abordările in raport cu bugetul. Printre aceste măsuri, pe langă accelerarea absorbţiei fondurilor europene - şi am văzut deja că avem un plus de cel puţin 7% in primele luni ale anului -, se poate mai bine şi se fac eforturi in acest sens, dar un alt instrument pe care guvernul l-a avut in vedere in acest sens a fost acela de a reduce cheltuielile. Atenţie, mă refer la reducerea cheltuielilor, şi nu la reducerea investiţiilor, pentru că, după cum ştiţi, sunt 88 de miliarde de lei alocaţi de guvern, este cel mai mare buget de investiţii din ultimii 30 de ani, iar aceşti bani au exact rolul de a contrabalansa efectele crizelor pe care le traversăm şi să şi recupereze cumva decalajele de dezvoltare, in special in domeniul infrastructurii, pe care ţara noastră le are de recuperat. Mulţumesc foarte mult. Vă doresc o după-amiază plăcută şi, aşa cum a fost anunţat la debutul şedintei de guvern, toate instituţiile publice care sunt implicate in acest moment in gestionarea efectelor generate de seceta care afectează o bună parte din Romania sunt mobilizate. In acest sens, fiecare dintre ele, dar şi integrat, vor comunica atat situaţia din teren, cat şi măsurile pe care le au in vedere şi le implementează pentru a veni in sprijinul populaţiei, in special in sprijinul fermierilor, dar nu numai, in aceste condiţii destul de complicate. Intre timp, semnalez publicarea primului comunicat din această zonă pe care Ministerul Agriculturii o gestionează şi care vizează deja primele 16 mii de ha de culturi de grau afectate de secetă. Sigur, această situaţie va fi actualizată, urmand ca Ministerul Agriculturii să comunice periodic, de indată ce are noi date, situaţia din teren, impreună cu măsurile pe care acest minister le va lua pentru a veni in sprijinul fermierilor romani. Mulţumesc foarte mult. 2022-07-20 15:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_gov-24.jpgȘedința de guvern din 20 iulie 2022Știri din 20.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-20-iulie-20221658305442 Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul şedinţei de guvern [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua! Ieri am desfășurat prima intalnire a Comitetului Interministerial destinat analizării și monitorizării efectelor pe care le produce seceta și am stabilit ca la nivelul Guvernului să continuăm să avem o monitorizare continuă și o informare continuă, activitate care se va derula prin intalniri săptămanale și raportări săptămanale. Totodată, vom avea o informare la nivelul Ministerului Agriculturii, care este și coordonator al acestui comitet interministerial, cu tot ceea ce inseamnă informațiile legate de suprafețele afectate, regiunile cele mai afectate, culturile, estimările și, desigur, măsurile care vor fi luate la nivelul Guvernului pentru a putea să diminuăm efectele secetei. Am discutat de asemenea cu reprezentantul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie și prognozele pentru perioada imediat următoare evidențiază temperaturi foarte ridicate, motiv pentru care am să dau sarcină Departamentului pentru Situații de Urgență pentru ca la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției să funcționeze, incepand de maine, o celulă de criză, care va fi destinată pentru monitorizarea efectelor produse de temperaturile foarte ridicate și, in acest sens, astăzi vom avea o intalnire a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, comitet care va intocmi o decizie prin care se va transmite către toate Comitetele Județene pentru Situații de Urgență și, desigur, toate instituțiile guvernamentale, un pachet de măsuri care vizează atat monitorizarea, cat și măsuri de prevenire a efectelor produse de temperaturile ridicate. In felul acesta, Departamentul pentru Situații de Urgență va coordona activitatea la nivel național. Impreună cu celelalte ministere de linie, vom lua măsuri de informare a populației. Vom lua măsuri de coordonare cu organizațiile neguvernamentale și cele de voluntari pentru identificarea persoanelor vulnerabile și stabilirea de măsuri pentru sprijinul acestora. Pe linia Ministerului Sănătății, vă rog să avem un pachet de informații astfel incat cetățenii să poată să aibă cunoștință despre efecte și, desigur, punctele de ajutor care vor fi instalate ca urmare a deciziei de la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență și, desigur, ca urmare a deciziilor care vor fi luate la nivelul autorităților locale. De asemenea, la nivelul Guvernului va exista o platformă de informare cu toate aceste date și informații, de asemenea elementele de prognoză, astfel incat să putem să avem toate măsurile de prevenire luate și, desigur, toate echipamentele operative pentru a putea să intervenim in caz de nevoie. Am discutat cu șeful Departamentului pentru Situații de Urgență in această dimineață, sunt toate măsurile in pregătire. De asemenea, am discutat ca in situația in care se va impune, ministerele de linie, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, să poate să vină și să intervină in sprijin, iar celula de monitorizare și decizie va funcționa permanent atat timp cat se va impune la nivelul CNCCI. Ieri, de asemenea, a fost marcată o activitate foarte importantă, a fost inițiat programul Start-Up Nation. Un program asumat la nivel guvernamental, care are doi piloni, un pilon de bază care asigură continuitatea celorlalte programe care s-au desfășurat, alte două programe Start-Up Nation desfășurate pană in acest moment la nivelul Guvernului. Un program care pană in momentul inceperii ședinței de guvern a notificat deja peste 1.600 de solicitări. Este destinat unui număr cat mai mare de antreprenori romani care doresc să inceapă și să consolideze o afacere. Este un program care are alocată o sumă de pană la 200.000 de lei pe fiecare program, iar in total anul acesta sunt prevăzute in buget sume de pană la 520 de milioane. 500 de milioane sunt pentru pilonul principal, cel de al doilea pilon este o inițiativă a Guvernului asumată prin programul guvernamental, astfel incat pentru prima dată asigurăm fonduri pentru romanii din diaspora. Au la dispoziție posibilitatea să se inscrie și să poată fi eligibili. Am estimat ca pentru prima dată să poată să fie alocată o sumă de 200 de milioane de lei și doresc să fac mențiunea că in funcție de numărul de solicitări, Guvernul are disponibilitatea să mărească această sumă la rectificarea bugetară. Din experiența derulării programelor anterioare, am putut să constatăm că au existat și pană la 30.000 de solicitări. Ca atare, domnule ministru, suntem in măsură ca, impreună cu Ministerul de Finanțe, incă o dată, in funcție de numărul de solicitări, să putem să alocăm suma in conformitate cu proiectul inițial asumat la nivelul Guvernului de pană la 2 miliarde de lei. Vom aproba astăzi Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă. Este o strategie pe care o considerăm ca fiind foarte importantă, ținand cont de angajamentul nostru pentru o modernizare și consolidare economică sustenabilă. Avem in acest moment deja asumat, prin Programul Romania educată, legile educației in dezbatere publică și ele vor asigura un cadru de pregătire și educare a tinerei generații, astfel incat să poată să facă față și să răspundă transformărilor sociale dinamice din perioada următoare, iar strategia pe care o vom aproba astăzi pentru perioada 2022-2027, practic, vine și fundamentează acest angajament al nostru de a corela angajamentul instituțiilor publice cu angajamentul mediului privat pentru a putea să dezvoltăm și să consolidăm domeniul de cercetare și de inovare, să asigurăm antreprenoriatului de inovare privat, șansa să se conecteze și să aibă o contribuție esențială la dezvoltarea economică a ţării. Practic, odată cu asigurarea resurselor financiare și materiale, interesul nostru este acela de a asigura resursa umană necesară pentru derularea acestor programe de cercetare și inovare. Şi pentru că am adus aminte de resursa umană, doresc să remarc incă o dată rezultatele pe care le-au obținut tinerii noștri la olimpiadele internaționale la matematică, la fizică, la chimie și geografie și doresc să le mulțumesc incă o dată căci ne-au făcut să fim mandri și să le mulțumesc pentru efortul pe care l-au făcut pentru a se pregăti și a-și reprezenta țara la cel mai inalt nivel. Este o performanță atat la nivel mondial, dar este o performanță și la nivel european, pentru că reușim in felul acesta să ne poziționăm pe prima poziție la nivel european. Le mulțumesc incă o dată, ii felicit și le doresc succes in tot ceea ce vor face in continuare. Astăzi, după cum am auzit, este și Ziua Aviației și Forțelor Aeriene. Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi ziua Sfantului Proroc Ilie. Vreau să le urez la mulți ani tuturor celor care iși sărbătoresc ziua numelui, iar tuturor celor care și-au desfășurat și iși desfășoară activitatea in Aviația Romană și in Forțele Aeriene le doresc cer senin, multă sănătate și succes in tot ceea ce fac! Vă mulțumesc! 2022-07-20 11:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-20-11-24-02big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Uniunii Europene de Ciclism, Enrico Della CasaȘtiri din 20.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-uniunii-europene-de-ciclism-enrico-della-casaPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe președintele Uniunii Europene de Ciclism, Enrico Della Casa. Romania ar putea găzdui, la inițiativa UEC, Campionatul European de Mountain Bike, in 2024, competiția urmand a face parte din etapele de calificare pentru participarea la Olimpiadă. - Guvernul Romaniei va sprijini această inițiativă, prin Ministerul Sportului. Organizarea in țara noastră a acestei competiții europene va incuraja tinerii să practice acest sport și va putea oferi oportunități de promovare a Romaniei la nivel european și internațional, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Potrivit statisticilor oficiale, peste o sută de cluburi de ciclism funcționează in Romania, in care activează peste 100.000 de cicliști. Proiectele aflate in derulare vizează realizarea a peste 3.000 de kilometri de trasee pentru biciclete, la nivel național, in următorii ani. 2022-07-20 11:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-20-11-10-02big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor AerieneȘtiri din 20.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-aviatiei-romane-si-a-fortelor-aerieneSărbătorim astăzi Aviația și Forțele Aeriene Romane, aducand totodată un omagiu eroilor aviatori căzuți la datorie in lupte pentru apărarea țării sau in misiuni internaționale la care a participat Romania. Aflați mereu la inălțime prin natura profesiei lor, dar și prin nivelul de pregătire profesională, oamenii aceștia ne dau incredere că spațiul aerian al țării este in siguranță și apărat in caz de nevoie și că vor fi mereu alături de populația civilă in situații de urgență. Increderea și buna reputație de care se bucură profesioniștii aerului din Romania sunt rezultatul multor ani de pregătire, al seriozității și curajului cu care ei s-au dedicat unei cariere pe cat de frumoasă, pe atat de dificilă, care implică un nivel maxim de responsabilitate. In ultimii 30 de ani, Forțele Aeriene Romane au trecut printr-un amplu proces de reorganizare și modernizare, ceea ce a permis atingerea unor standarde de capabilitate aliniate statutului Romaniei de membru al Alianței Nord-Atlantice și cerințelor defensive care decurg din acest statut. Ca fost ministru al Apărării Naționale am susținut acest proces, iar ca prim-ministru consider la fel de important acest obiectiv, avand in vedere contextul creat de agresiunea neprovocată și nelegitimă a Rusiei asupra Ucrainei. Ne-am asumat la preluarea guvernării consolidarea posturii de apărare a Romaniei și descurajare, prin dezvoltarea unor capabilități de apărare adaptate provocărilor actuale de securitate, inclusiv la nivel de apărare aeriană, iar achiziția de avioane multirol aprobată recent de guvern a intrat in linie dreaptă, ceea ce va aduce un plus capacității defensive a Romaniei. Astăzi, cand credincioșii creștin-ortodocși și greco-catolici il prăznuiesc pe Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al temerarilor zborului, tuturor militarilor, rezerviștilor și personalului civil din aviație, le urez succes, cer senin in misiunile lor și la mulți ani! Romanilor care iși serbează ziua onomastică, le doresc sănătate, liniște, impliniri și mulți ani inainte! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-07-20 09:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-20-09-36-36big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Statului Palestina, Mahmoud AbbasȘtiri din 19.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-statului-palestina-mahmoud-abbasGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Primirea Președintelui Statului Palestina, Mahmoud Abbas, de către Prim-ministrul roman, Nicolae-Ionel Ciucă Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe Președintele Statului palestinian, Mahmoud Abbas, aflat in vizită in Romania. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat că Romania este pregătită să continue eforturile dedicate facilitării relansării dialogului direct israeliano-palestinian, susținand orice acţiune care ar putea conduce la soluţionarea comprehensivă şi de durată a conflictului israeliano­palestinian, in acord cu soluţia celor două state şi cu respectarea legislaţiei internaționale. Prim-ministrul Romaniei a dat asigurări că Romania va continua să fie un partener şi un prieten apropiat al Palestinei, in concordanţă cu poziţia sa tradiţională echilibrată şi cu credibilitatea pe care o are faţă de ambele părţi. Președintele Mahmoud Abbas a evocat bunele relații tradiționale intre cele două state și faptul că are deplină incredere in capacitatea părții romane pentru orice tip de mediere in avansarea procesului de pace din Orientul Mijlociu. Liderul palestinian a evocat relațiile tradiționale și vizitele repetate ale sale in regiune, in calitate de Președinte sau insoțindu-l pe fostul lider, Yasser Arafat. Președintele Abbas a salutat bunele relații de incredere care există intre Romania și Israel, care creează premisele unor bune oficii și mediere avantajoasă pentru o formulă corectă și sustenabilă a păcii in Orientul Mijlociu. La finalul intrevederii, cei doi lideri au participat la semnarea a două acorduri bilaterale, Programul de Implementare in domeniul Educaţiei intre Ministerul Invăţămantului Superior din Palestina şi Ministerul Educaţiei Naţionale din Romania, şi Acordul intre Guvernul Romaniei şi Guvernul Palestinei privind cooperarea in prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate a terorismului şi a altor infracţiuni. 2022-07-19 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-07-19_at_4.12.25_pm.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agriculturăȘtiri din 19.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-comitetul-interministerial-pentru-gestionarea-efectelor-produse-de-schimbarile-climatice-in-agriculturaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Este necesar să intervenim rapid, cu toate resursele naționale și europene, pentru a proteja agricultura noastră și fermierii romani Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, prima ședință a Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice in agricultură. Comitetul, constituit din reprezentanți ai mai multor ministere, a analizat efectele produse de schimbările climatice in agricultură, inclusiv a celor produse de seceta pedologică. Este necesar să intervenim rapid, cu toate resursele pe care le avem, naționale și europene, pentru a proteja agricultura noastră și fermierii romani. Vom continua să investim și să modernizăm agricultura, pentru a micșora dependența de situația meteorologică. Punerea in funcțiune a sistemelor de irigații este principala noastră prioritate. Toată rețeaua de canale magistrale ale statului trebuie revitalizată și extinsă, pentru a putea aduce apa și in sectoarele secundare ale fermierilor. Măsurile pe care le vom implementa pe ariile afectate de secetă se vor baza pe propunerile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar toate ministerele de linie și autoritățile responsabile vor contribui la combaterea efectelor generate de această secetă care afectează deja o mare parte din Europa, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Printre măsurile cu perspectivă imediată evaluate la nivelul Comitetului se numără asigurarea la timp a subvențiilor și fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene și de la bugetul de stat pentru desfășurarea in bune condiții a lucrărilor agricole, dar și pentru realizarea obiectivelor de investiții destinate reducerii consumului de energie. Totodată, vor fi alocate fondurile necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare și investiții in sistemul de irigații, pentru a putea menține astfel in funcțiune sistemul și a crește capacitatea acestuia de irigare; s-a propus, de asemenea, folosirea tuturor resurselor de apă pentru irigarea culturilor. A doua parte a setului de măsuri discutate in cadrul Comitetului interministerial vizează soluțiile necesare de sprijin pentru recoltarea, transportul, depozitarea și valorificarea produselor agricole, inclusiv prin asigurarea materiei prime și a condițiilor de funcționare in zootehnie și in unitățile de prelucrare/procesare și aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare. Ca obiectiv pe termen scurt și mediu, Comitetul iși propune să implementeze măsurile necesare pentru creșterea capacității de industrializare a producției agricole primare și valorificarea acesteia și sprijină fermierii in vederea pregătirii și desfășurării campaniei agricole din toamnă. Din cadrul Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice in agricultură fac parte reprezentanți la nivel de secretar de stat din: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Finanțelor; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ministerul Energiei; Ministerul Economiei; Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Conducerea Comitetului este asigurată de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 2022-07-19 16:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_seeta-2.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul afacerilor externe și ministrul apărării din Irlanda, Simon CoveneyȘtiri din 19.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-afacerilor-externe-i-ministrul-apararii-din-irlanda-simon-coveneyGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Primirea de către Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a ministrului irlandez al afacerilor externe și apărării, Simon Coveney Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o intrevedere cu ministrul afacerilor externe și apărării al Republicii Irlanda, Simon Coveney. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, situația din Estul Europei, colaborarea sub agenda europeană, abordand teme precum energie și extinderea UE. Cele două părți au agreat asupra potențialului consistent pentru aprofundarea cooperării bilaterale, in special pe dimensiunea economică. Pe fondul aprecierii rolului comunității romanești din Irlanda, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit autorităților irlandeze pentru deschidere și inclusivitatea măsurilor adoptate pentru acomodarea romanilor care acum contribuie la dezvoltarea societății și economiei irlandeze. Prim-ministrul Romaniei a evocat și interesul comunității pentru introducerea studierii limbii romane in curricula școlară irlandeză. In cadrul dialogului, a existat o largă convergență de vederi intre cei doi interlocutori cu privire la necesitatea unității europene in răspunsul la provocările generate de războiul Rusiei pe teritoriul ucrainean, atat in termeni de sancțiuni, cat și pentru sprijinirea Ucrainei și altor state profund afectate, precum Republica Moldova. Părțile au reiterat importanța continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, bazat pe principiul meritelor proprii ale candidaților. Șeful Guvernului a expus pe larg evaluările asupra securității in regiunea Mării Negre și măsurile de sprijin implementate de Romania, in particular in ceea ce privește susținerea acordată refugiaților și asigurarea tranzitului de cereale exportate de Ucraina. 2022-07-19 11:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_irlanda-3.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu E.S. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în RomâniaȘtiri din 18.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-e-s-hiroshi-ueda-ambasadorul-japoniei-in-romaniaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Primirea ambasadorului Japoniei, Hiroshi Ueda, de către prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Japoniei in Romania, Hiroshi Ueda. Premierul Romaniei a transmis din nou condoleanțe pentru decesul tragic al fostului prim-ministru nipon Shinzo Abe, familiei, prim-ministrului Fumio Kishida și intregului popor japonez. Ambasadorul Ueda a mulțumit pentru căldura manifestată de către romani, compasiunea și prezența in număr mare atat a personalităților, cat și a multor altor cetățeni romani la reședința sa, pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului premier japonez Shinzo Abe. In cadrul dialogului, au fost abordate temele fundamentale ale relațiilor bilaterale. Partea japoneză a subliniat importanța actualizării viitorului cadru de Parteneriat Strategic romano-nipon, in contextul invaziei ruse in Ucraina și avand in vedere interesul direct al Japoniei pentru situația din regiune, al implicării sale in susținerea ajutorului umanitar pentru Ucraina și statele vecine, cu precădere Romania și Polonia. Ambasadorul Hiroshi Ueda a menționat că Japonia este profund implicată in evoluțiile actuale de securitate și urmărește cu atenție evoluția războiului Rusiei in Ucraina, fiind interesată de consolidarea relațiilor intre statele euro-atlantice. In privința proiectelor bilaterale, au fost trecute in revistă obiective precum construcția podului de la Brăila peste Dunăre - care va fi finalizat pană la sfarșitul anului - sau Magistrala de Metrou M6 Gara de Nord-Otopeni - care va fi incepută cat de curand, cu management japonez. O altă temă de interes comun este legată de proiectul SMR-urilor dezvoltate in Romania de compania americană NuScale, ale căror reactoare de mici dimensiuni reprezintă o soluție eficientă și sigură. 2022-07-18 11:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_japonia-3.jpgPrimirea de către prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a ministrului german al afacerilor externe, Annalena BaerbockȘtiri din 15.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-german-al-afacerilor-externe-annalena-baerbockGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu doamna Annalena Baerbock, ministrul german al afacerilor externe. Vizita la București a ministrului federal german al afacerilor externe are loc in contextul participării la cea de-a doua reuniune a Conferinței ministeriale Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care Romania o organizează impreună cu Germania și Franța, precum și cu prilejul marcării a 30 de ani de relații bilaterale. Prim-ministrul a apreciat rolul și implicarea activă a Germaniei in operaționalizarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format internațional care asigură asistența de care Chișinăul are nevoie in contextul cumulului de crize cu care se confruntă. Cei doi oficiali au evaluat situația de securitate regională, in contextul războiului din Ucraina, precum și importanța strategică a regiunii Mării Negre și rolul acesteia in politica energetică și in conectivitatea europeană. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a accentuat importanța coordonării pentru dezvoltarea infrastructurii necesare facilitării exportului de cereale din Ucraina, obiectiv esențial pentru securitatea alimentară globală. In acest context, șeful Executivului a punctat măsurile autorităților romane privind tranzitul de cereale ucrainene și a apreciat interesul activ al părții germane de a acorda sprijin. In cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au apreciat calitatea relației bilaterale. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a incurajat investitorii germani să dezvolte proiecte in Romania, menționand oportunitățile oferite in sectorul energetic și rolul energiilor regenerabile și a gazului - ca energie de tranziție. Totodată, prim-ministrul Ciucă a subliniat importanța sprijinului oferit de Germania pentru atingerea obiectivului Romaniei de aderare la spațiul Schengen și simplificarea instrumentelor europene de evaluare in ceea ce privește justiția și statul de drept. 2022-07-15 16:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-15-04-15-00big_0[1].jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 15 iulie 2022Știri din 15.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-15-iulie1657881239Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul finanțelor, Adrian Caciu, și de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Ioan Marcel Boloș, la sfarşitul şedinţei de guvern [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului. Astăzi, așa cum am anunțat, printre deciziile luate de Guvernul Romaniei se numără și cea privind adoptarea Ordonanței de modificare a Codului Fiscal, incluzand aici, in egală măsură, propuneri ale mediului de afaceri, ale mediului asociativ, reprezentanți ai structurilor care au participat la dialogul pe care reprezentanții Guvernului l-au avut după ce Ministerul de Finanțe a prezentat propunerile. Ca atare, il invit alături de mine pe domnul ministru de Finanțe, domnul Adrian Caciu, pentru a vă prezenta rezultatul acestor consultări și forma finală adoptată astăzi de Guvern. Domnule ministru, aveți cuvantul! Adrian Caciu: Vă mulțumesc! Bună ziua tuturor! După cum știți, Romania este totuși intr-un proces de reformă accelerată pe mai multe componente, un angajament privind realizare a unei consolidări fiscale foarte mult timp amanate, care ne-a adus intr-o procedură de deficit excesiv in anul 2020, intr-un proces de reformă și din perspectiva elementelor de digitalizare a instituțiilor statului care se ocupă de colectarea veniturilor, dar și de necesitatea eliminării unor excepții din zona fiscală, care au condus la distorsiuni și au produs fenomene economice cu efecte negative. Noi am anunțat, incă de la inceputul acestui an, că această reformă se va face. Vorbim despre o ajustare echilibrată, din perspectiva noastră, intre nevoia de a sprijini in continuare economia și cetățenii, de a proteja, dacă vreți, capitalul romanesc, dar și veniturile salariaților și de a continua totuși intr-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal-bugetar pe termen mediu și lung. In urma dialogului preliminar avut cu mediul de afaceri și mediul asociativ, dar și in partea de discuții politice in cadrul coaliţiei au fost luate o serie de decizii, decizii care au fost prezentate in transparență decizională pentru modificarea Codului Fiscal și continuate dezbaterile, evident, in această săptămană, cu mediul de afaceri, au fost făcute o serie de ajustări la solicitarea acestora, drept pentru care astăzi am adoptat forma finală a Ordonanței privind modificările la Codul Fiscal. Sunt o serie de măsuri care intră in vigoare de la 1 ianuarie 2023 și cateva măsuri care intră in vigoare incepand cu data de 1 august 2022. O să accentuez nevoia de abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziții ale mediului public in care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, in acest moment, avand in vedere situația complicată prin care trecem, nu este oportun și nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal, că este bine să iși continue traiectoria pe care a inceput-o incă de la inceputul acestei guvernări de susținere a mediului de afaceri, de consolidare a mediului de afaceri onest și care asigură o competiție loială, de reașezare a sarcinii fiscale pe contributori astfel incat să nu mai existe discriminări și de completare, din perspectiva investițională, a volumului pe care statul roman il pune la dispoziție și pe partea de fonduri europene și pe partea de stimuli economici din bugetul de stat. Trebuie să știm cu toții că toate aceste chestiuni care inseamnă bugetul general consolidat al statului reprezintă banii pe care economia și pe care cetățenii ii dau către stat. Serviciile publice vor fi de calitate atata timp cat suntem intotdeauna intr-un dialog și intr-un echilibru intre economie, cetățean și stat. Ca modificări care au avut loc in această săptămană, pentru că sunt convins că măsurile sunt deja cunoscute, aș prezenta situația de la sectorul HoReCa in care termenul de intrare in vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opțiunii pentru impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023. O modificare importantă a Codului Fiscal in beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilității in scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru zona de dezvoltare, de procesare producție, pentru că avem acest feed-back in economie; economia reacționează pozitiv atata timp cat este sprijinită și trebuie să fie sprijinită și fiscal. Sunt o serie de excepții care sunt eliminate, cum ar fi excepția de cotă redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare și catering, și revenirea la cota de 9%. La fel, o eliminare in excepții de cotă redusă de TVA de 9% la băuturile pe bază de indulcitori sau zahăr și revenirea la cota de 19%; o diminuare a plafonului pentru care se acordă facilitățile la construcții și industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, incepand cu data de 1 august; o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun incălzit, incepand cu data de 1 august, dar și la alcool, avand in vedere faptul că aceste accize, pe de o parte, la tutun, nu au fost actualizate in acest an, necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize, și, in cazul alcoolului faptul că nu au fost ajutate incă din 2015; o eliminare a facilităților privind deductibilitățile de la tranzacțiile imobiliare și revenirea la impozitarea la valoarea reală; o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microintreprinderi, in sensul in care plafonul pană la care o microintreprindere poate funcționa este de 500.000 de euro, incepand de la 1 ianuarie 2023, condiționarea de existența minimă a unui angajat, limitarea la 20% a veniturilor din consultanță și management și excluderea unor activități din obiectul de activitate al acestor microintreprinderi cum ar fi activități din domeniul bancar, al asigurării și reasigurărilor, al pieței de capital și din domeniul jocurilor de noroc; o ajustare a cotei privind impozitul pe dividende de la 5 la 8%, o ajustare a plafonului privind veniturile din activități independente pe persoană fizică autorizată, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale și norma de venit, reducerea acestui plafon de la 100.000 de euro la 25.000 de euro; o limitare a beneficiilor impozitate favorabil, salariale, la 33% față de salariul aflat in plată și ajustarea modului in care se plătesc contribuțiile și impozitul la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepții. Dacă, cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim atunci se plătesc contribuțiile proporțional cu contractele part-time, dacă nu se plătesc contribuții la nivelul salariului minim. Pe de altă parte, există și excepțiile cu privire la studenți, elevi, pensionari și persoane cu dizabilități. Totodată, am ridicat plafonul pentru care salariații din Romania beneficiază de deduceri, la 4.550 de lei pentru cei care au persoane in intreținere, și am introdus deduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri, pană la 26 de ani sau pentru familiile care au cate un copil, doi sau trei in intreținere, in funcție de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei per copil. Dialogul a fost foarte bun cu Mediul de Afaceri. Evident, am observat in spațiul public o serie de luări de poziții, le-aș putea numi individuale. Eu cred că toți trebuie să facem un efort de a ințelege că ceea ce a insemnat la un moment dat o facilitate pentru prezent, poate insemna o lipsă de drepturi pentru viitor. Aș da doar exemplul celor care, ca fenomen, lucrau pe microintreprindere pe prestări servicii fără a plăti taxe și contribuții aferente sănătății sau pensiilor. Aceste persoane, ulterior, fiind lipsite de drepturile conferite de plata asigurărilor sociale de sănătate sau de drepturile conferite de plata asigurărilor de stat, dreptul la pensie, dreptul la sănătate. Dreptul este garantat, numai că această lipsă de plată a contribuțiilor ii ducea in situația in care să beneficieze sau să nu beneficieze de un anumit statut, pană la urmă de protecție socială a statului roman. Eu vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebări și vă mulțumesc! Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă intreb cam ce economii credeți că va avea statul roman in urma acestor măsuri fiscale? La ce prag s-ar putea ridica aceste economii pentru statul roman? Adrian Caciu: Nu le-aș numi economii, dar ... intre 1% și 2% din PIB. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Mi-am notat cateva idei și aș vrea să le ating pe toate dacă aveți disponibilitate. Adrian Caciu: Vă rog. Reporter: Spuneați și de nemulțumirile pe care le-au avut, in spațiul public, cei care au fost la consultări cu dumneavoastră. M-aș referi in principal la contractele part-time, cele cu contribuțiile plătite pentru salariul minim. Cei care au aceste firme spuneau că nu și-ar permite, practic, să plătească și știu că au făcut și un apel la dumneavoastră să renunțați la această variantă, dar totul se aplică de luna viitoare. Ați făcut o estimare cu privire la ce impact va avea asupra lor? Dacă se incurajează cumva munca la negru, pană la urmă, și să nu-i mai declare deloc? Adrian Caciu: Nicidecum. Se limitează munca la negru, pentru că acele persoane care sunt plătite cu două ore oficial vă asigur că nu trăiesc din două ore contravaloarea unui salariu minim. Am discutat cu mediul de afaceri și au recunoscut și danșii că diferența era muncă informală. Eu cred că accentul trebuie pun pe lucrător, din perspectiva aceasta, pentru că oamenii pană la urmă muncesc opt ore. Mulți dintre ei in spatele unui contract de două ore. Este o realitate, este un fenomen pe care l-au recunoscut și antreprenorii. Reporter: La acele venituri din consultanță, limitate la 20 de procente, e posibil să se inchidă anumite microintreprinderi? Pentru că trăiau doar din consultanță. Adrian Caciu: Haideți să ne ințelegem la un lucru: nu există o tendință sau o incercare din partea statului de a inchide, este o lărgire, dacă vreți, a opțiunilor. Pentru a beneficia de o anumită facilitate, trebuie să indeplinești o serie de condiții. Dacă nu le indeplinești ești o companie care devii companie plătitoare de impozit pe profit. Este foarte simplu. Nu inchide nimeni pe nimeni, doar te duci intr-o altă zonă fiscală. Reporter: Deschideţi perspectivele. Adrian Caciu: Este și prevedere expresă că această ajustare, dacă vreți, este opțională, este un element de noutate. Pană acum, orice companie care se deschidea in Romania devenea microintreprindere. Este o opțiune a celui care are această companie de a se incadra in condițiile pentru care poate să beneficieze de facilitatea de microintreprindere. Sau dacă nu, să ai o companie care plătește impozit pe profit, unde, din punctul meu de vedere, in primii ani, practic, efectul de multiplicare nu te duce neapărat la randamente. Reporter: Am văzut o revizuire a Comisiei Europene cu privire la creșterea economică in sus. V-aş intreba cum se vede prin ochii fiecărui roman această creştere sau cum se va materializa pană la urmă? Adrian Caciu: Foarte bună intrebarea dumneavoastră, pentru că exact acesta este angajamentul nostru de la inceputul acestui an. Noi avem prognoze, am construit un buget pe o anumită creștere economică și ne-am adaptat in fiecare moment ca ceea ce se intamplă benefic in economie să se intoarcă intr-un fel in buzunarul cetățeanului, dar și al companiilor. Este o chestiune foarte dificilă, pentru că după cum vedeți, lucrurile nu sunt intr-o dinamică să zic așa lentă, ci intr-o dinamică accelerată. Vedem ce inseamnă efectul inflației asupra puterii de cumpărare, vedem ce inseamnă efectul inflației asupra companiilor. Drept pentru care, ca să se simtă această creștere economică in realitate, noi trebuie să venim in continuare cu măsuri de sprijin. Am venit, pană acum, cu măsuri de sprijin de peste 30 de miliarde de lei şi probabil in toamnă vom construi impreună un pachet adaptat la noile provocări cu care nu se confruntă doar statul, ci se confruntă in special cetățeanul și se confruntă companiile. Reporter: Presupun că detalii despre acest pachet nu ne daţi. Adrian Caciu: In acest moment nu. După cum mă cunoașteți, imi place să venim cu soluții atunci cand ele sunt stabilite. Reporter: Şi doar o ultimă precizare: referitor la acea reducere de 10% a cheltuielilor pentru fiecare minister in parte, știu că se apropie rectificarea bugetară. Cum stau ministerele? Cum arată cifrele in acest moment, dacă ne puteţi spune? Adrian Caciu: Nu se apropie rectificarea. Suntem deja in procedura de rectificare... Reporter: In momentul in care o să o ştim şi noi. Adrian Caciu: Da, a inceput tot procesul, sunt intalnirii zilnice la Ministerul de Finanțe cu fiecare minister. Dezideratele răman aceleași. Nu o să dau de exemplu sau să spun cine a făcut economii sau cine nu. Dezideratele sunt aceleași și sunt foarte simple de ințeles. Trebuie făcută această economie, pentru că trebuie să finanțăm pachetele cu care am venit pentru sprijinul cetățenilor și al companiilor. Alta era conjunctura la inceputul acestui an, de fapt in luna decembrie cand am făcut bugetul, peste acel buget noi am adăugat 30 de miliarde de lei, pachetele de sprijin și pentru companii și pentru cetățeni. Este evident că și ordonatorii de credite trebuie să ințeleagă acest efort, pe care statul face statul in face. Statul trebuie să işi plătească facturile, asta este cel mai important lucru, facturile insemnand nu acel document factură, ci angajamentele pe care şi le-a luat prin actele normative aprobate față de companii și față de cetățeni. Reporter: Apropo de aceste reduceri, toate derogările astea pe care le vedem și le vom vedea cu privire la angajări in sistemul public, am văzut astăzi pentru cadre didactice, nedidactice, auxiliar, poate și la nivelul consulatelor, ambasadelor cu privire la această informare pe fonduri europene, statul și le permite? Adrian Caciu: Atata timp cat se incadrează in cheltuielile de personal pe care și le-a asumat in bugetul general consolidat, evident. Reporter: Mulţumesc. Adrian Caciu: Deci asta este. Mesajul este: ne incadrăm in ceea ce am stabilit. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, vedem o creștere a ROBOR-ului care nu nu se va opri foarte curand, la un credit de doar 50.000 de euro ratele s-au dublat de la un an la altul. Guvernul are in vedere anumite măsuri astfel incat să ajute cetățenii? Pentru că atunci cand au luat credite, practic, băncile au ținut cont de un grad de indatorare. Ratele s-au dublat, nu se mai poate vorbi despre același grad de indatorare. Ce fac acești oameni care plătesc rate de două ori mai mari? Adrian Caciu: Bun. Acum sunt două chestiuni pe care le-ați ridicat: ce fac oamenii - și am dat o serie de sugestii chiar de la acest pupitru, dincolo de faptul că și statul a venit cu o măsură privind un moratoriu de amanare a ratelor, care nu este neapărat cea mai bună soluție, in contextul creșterii ratelor, dar este o soluție. Din perspectiva gradului de indatorare, discuțiile noastre sunt cu Banca Națională a Romaniei, pentru că acea normă este dată de BNR. Trebuie să ne mișcăm cu toții, din perspectiva aceasta, mai ales cei care au credite, să se adapteze, iar noi să incercăm să inversăm trendul de creştere al dobanzilor, dar acest lucru nu se va intampla peste noapte, va dura cel puțin anul acesta și poate și un pic din anul viitor și atunci oamenii trebuie să se ducă, așa cum am mai spus, să caute acele soluții pe care băncile le pun la dispoziție; noi am discutat cu băncile, sunt soluţii de refinanțare, soluții de trecere pe dobandă fixă măcar pentru a bloca o creștere ulterioară a ratei, soluțiile de restructurare, soluții de trecere de pe ROBOR și de la indicator de la ROBOR la IRCC, dar și această soluție, pentru cei care intr-adevăr au o dificultate, de amanare a ratelor cu pană la nouă luni. Reporter: S-ar putea vorbi despre o ingheţare a dobanzilor pe o anumită perioadă? Pentru că deja sunt cazuri sociale; dacă vorbim despre o rată care s-a dublat şi care ajunge cat un salariu minim pe economie e clar că e o problemă socială la care ar trebui să găsiți un răspuns. Adrian Caciu: Vom căuta răspunsuri. Reporter: Aveţi şi un orizont de timp? Aveţi discuţii concrete in acest sens? Adrian Caciu: Poftim? Reporter: Aveţi discuţii concrete in acest sens? Un orizont de timp? Adrian Caciu: Nu, este ceea ce aţi ridicat dumneavoastră acum şi atunci nu imi permit să dau un orizont de timp. Vom căuta răspuns la intrebare. Reporter: Aş vrea să vă rog să imi spuneţi, legat de aceste modificări la Codul Fiscal, de la 1 august scade şi plafonul pentru domeniul construcţiilor, pentru agricultură. Aici, firmele spuneau că există riscul să rămană fără forţă de muncă. De ce, totuşi, aţi păstrat măsura pană la 1 august? Care a fost raţionamentul? Adrian Caciu: Cum adică de ce am păstrat-o? Reporter: De ce ați decis să implementaţi de la 1 august şi nu aţi mai amanat? Adrian Caciu: Pentru că mi se pare că această măsură, de fapt ştim, această măsură a fost pentru salariul minim, nu a fost pentru salariile superioare. Să păstrezi un plafon de 30.000 cu facilități fiscale in condițiile in care salariul mediu in Romania este de 6.300 de lei este incorect. Atunci am scăzut acest plafon la 10.000 de lei. Mai mult decat atat, in discuțiile cu constructorii, și fac apel și astăzi, printre intermediul dumneavoastră: facilitatea de 3.000 de lei este din 2018. 80% din salariații din construcții sunt la această facilitate. Cred că ar fi bine, și din partea constructorilor, ca să nu piardă forța de muncă, să facă un efort in interiorul facilități, intre 3.000 și 10.000, să ridice un pic salariile muncitorilor. Incă o dată, 80% sunt la salariul minim care este un salariu minim superior celui din alte activităţi, dar 3.000 de lei in 2022 nu sunt egale cu 3.000 de lei in 2018. Şi să nu uităm un lucru, și iar vreau să precizez, prin investițiile pe care acest stat le face, decontează aceste cheltuieli. Şi aș vrea să finanțăm cheltuielile de construcții pentru investițiile statului roman și ale autorităților locale și să păstrăm forță de muncă in țară, iar facilitățile să viseze realizarea unei Romanii dezvoltate. Mulţumesc! Reporter: O singură intrebare, ultima. Vă rog să imi spuneţi de ce aţi făcut o concesie in privinţa jocurilor de noroc? Inițial ați pus taxe mai mari pentru firme, să impozităm și caștigurile cu mai mult, asta ca să descurajați adicția. Vedem că după negocieri ați revenit asupra deciziei și caștigurile nu vor mai fi la fel de strict impozitate. Adrian Caciu: Era vorba de raportarea la oameni și la caștigurile oamenilor și raportarea la un fenomen incurajat, dacă vreți, de operatori. Şi eu cred, prin echilibrarea intre taxele pe operatori și taxarea, dacă vreți, sau impozitarea veniturilor caștigate de oameni, lucrurile au devenit rezonabile. După cum știți, la inceput discutam doar de impozitele pe veniturile sau pe caștigurile realizate de cetățeni. Acum am venit cu o formulă echilibrată astfel incat, de fapt, solidaritatea, dacă vreți, din perspectiva acestui fenomen, să vină și din partea operatorilor. Reporter: Descurajarea adicţiei nu era o prioritate pentru guvern? Adrian Caciu: Dar ea continuă. Reporter: Bună ziua! O dată ce veţi face rectificarea bugetară şi veţi avea execuţiile bugetare in faţă, la toamnă mă refer, aţi putea să reveniţi asupra unor ajustări? Spuneaţi acum, de exemplu, că aţi evitat să faceţi ajustări radicale, insă o parte dintre oamenii de afaceri se așteaptă ca aceste ajustări să se intample, ajustări suplimentare, să se intample incepand cu 2023, o dată cu acea ordonanță, știm bine, dată la finalul anului, cu prorogări și alte măsuri. Adrian Caciu: Nu! Reporter: Aşadar, vă intreb dacă ne aşteaptă in toamnă o nouă analiză pe efectele actualelor ajustări, o analiză care să conducă la ajustări radicale sau mai ample in 2023? Adrian Caciu: Nu trebuie să fie cazul de noi ajustări atata timp cat mediul de afaceri ințelege că anumite sisteme trebuie să iși producă efectele și vă dau exemplu: de fiecare dată cand lăudăm digitalizarea ANAF sau punerea la dispoziție a unor sisteme care debirocratizează relația cu contributorul, le lăudăm, iar cand ele ajung să devină obligatorii, mediul de afaceri constată că nu e pregătit. Aș avea rugămintea ca, pe perioada aceasta, ca să nu mai fim nevoiţi să ajustăm, și eu vreau să nu mai ajustăm, să fie singura ajustare fiscală, ca și mediul de afaceri să facă un efort pentru implementarea SAF-T, pentru implementarea e-Factura Business to Business, dar şi factura Business to Government și pentru Radarul mărfurilor. Impreună, de fapt, avem intalnirile astea, am și stabilit un calendar, pană pe 15 august să inchidem o serie de discuții tehnice astfel incat să nu mai avem nevoie de alte elemente. Pentru că scopul consolidării fiscale sau, haideţi să spunem aşa, scopul unei ajustări și pe partea de colectare, dar și pe partea de digitalizare, este o conformare voluntară crescută. In contextul in care conformarea voluntară crescută se intamplă, nu ai nevoie de alte elemente cu care să intervii din perspectivă fiscală in piață economică. Reporter: Inţeleg din ce spuneți că nu avem in momentul de față o conformare voluntară crescută. Adrian Caciu: Este o conformare voluntară care ne duce la 27% din PIB venituri fiscale plus contribuții. O conformare voluntară crescută, din punctul meu de vedere, raportat la cum arată acum Codul Fiscal, adăugand și ajustările de astăzi, ar trebui să ne ducă la 31% - 32% din PIB doar din aceste elemente. Realizator: Şi totuşi, dacă nu vor avea efectele scontate, acest pachet de măsuri fiscale... Adrian Caciu: Haideţi să nu anticipăm, vă rog frumos! Reporter: Aş vrea să vă intreb ce se va intampla pentru susținerea pachetului in privința energiei, pentru că acolo, este clar, ați văzut, prețurile continuă să crească și atunci și susținerea statului va crește odată cu aceste prețuri. Vom avea sau nu bani de continuare a schemei de sprijin in energie? Adrian Caciu: Atunci cand s-a făcut această schemă s-a făcut calculul exact pentru perioada in care este această schemă. Evident, poate există intenții de creștere a prețurilor altfel decat cele care sunt intr-o zonă, dacă vreţi, de piaţă. Deci la momentul acesta nu avem un impact suplimentar pe ceea ce inseamnă derulare de pană la acest moment și nu avem nici pe prognoza de pană in decembrie, cel puțin pe acest an fiscal bugetar, dar nici pană in martie, altfel decat am calculat. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Aş mai avea şi eu o intrebare. S-a discutat in timpul negocierilor din coaliție, discuțiilor pe tema modificării Codului Fiscal, și despre două teme care au starnit destul de mare interes public: supraimpozitarea salariilor mari ale bugetarilor și supraimpozitarea pensiilor speciale mari. A rămas ca această discuție să fie făcută după finalizarea modificărilor Codului Fiscal - iată, astăzi s-a finalizat această modificare. Spuneți-ne care este planul, care sunt liniile, măcar, in ceea ce privește aceste pensii speciale, dacă se va face ceva? Pentru că am văzut luări de poziție publice in ceea ce privește și Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, ca acolo să nu se umble deloc la pensiile militarilor și polițiștilor, la pensiile magistraților a spus deja Curtea că nu se poate umbla. Pană la urmă ce puteți face ca să nu riscați un nou viciu de constituționalitate al proiectului pe care il pregătiţi? Adrian Caciu: In momentul in care analizele, simulările și, să spun aşa, soluțiile vor fi finalizate, le vom analiza in cadrul coaliției. Reporter: In acest moment, să inţeleg că nu există ceva cat de cat concret...? Adrian Caciu: Se lucrează, dar, după cum v-am, obişnuit, repet, nu le prezentăm public inainte de a fi analizate și decise la nivel politic. Reporter: Stați puțin, dumneavoastră aveţi un termen, pană săptămana viitoare să veniți cu o analiză. Va fi gata această analiză făcută la Ministerul Finanțelor (...) va fi inaintată in cadrul coaliţiei de guvernare? Adrian Caciu: Dumneavoastră spuneţi că am eu un termen. Reporter: Cum? Premierul Nicolae Ciucă v-a spus că aveți termen două săptămani să veniţi cu o analiză privind pensiile speciale /.../ Adrian Caciu: Da. Această analiză va fi prezentată coaliţiei in termenele propuse de premier. Reporter: Adică săptămana viitoare va fi gata. Adrian Caciu: Calculul il faceți dumneavoastră. Vă rog. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Ințeleg că nu mai sunt intrebări pentru dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru prezență.... Adrian Caciu: Mulţumesc. O zi bună. Dan Cărbunaru: ... și pentru răspunsurile furnizate. Aș vrea să continuăm acum cu o serie de alte decizii importante, luate astăzi in guvern. In acest sens, alături de mine se află domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Domnia sa participă foarte des la briefingurile de presă pentru că, după cum ați observat, sunt foarte multe măsuri pe care ministerul pe care il conduce le gestionează pentru a crește absorbția de bani europeni și pentru a crea cadrul legal pentru cei care urmează să intre in continuare in țară. Domnule ministru, vă rog. Marcel Boloş: Vă mulțumesc. Intr-adevăr, astăzi au fost luate o serie de măsuri pentru politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2014-2020. După cum știți deja, contextul general pentru politica de coeziune este cel cunoscut in spațiul public, cu un buget de 22 de miliarde de euro și cu o absorbție in prezent de aproximativ 12 miliarde de euro. Avem astfel un risc de decomitere de 10 miliarde de euro pentru politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2014-2020. Acesta, să zicem, este contextul general pentru măsurile care au fost luate astăzi in cadrul ședinței de guvern. De asemenea, tot in cadrul contextului general al creșterii prețului la utilități, pe care l-am amintit și la briefingul de presă din data precedentă, avem o creștere la energia electrică a prețului cu 671%, o creștere a gazelor naturale de 535%, respectiv de la 14,7 euro pe megawatt-oră la 79 de euro pe megawatt-oră, de asemenea o creștere la combustibil de la 636 de euro pe megawatt-oră la 1.214 euro pe megawatt-oră, deci o creștere de 190%. In acest context, pe fondul acestui risc de decomitere, pe care il avem in cadrul politicii de coeziune, adică al pierderii banilor la sfarșitul anului 2023, adică pe data de 31 decembrie 2023, urmand și un obiectiv, pe care ni l-am propus, ca acest grad de absorbție pentru politica de coeziune să fie de peste 90%, ţinand cont că in prezent avem doar 62% gradul de absorbție, Guvernul Romaniei a aprobat astăzi, cum am menționat, un pachet de măsuri complex, care privește mai multe direcții de acțiune. O primă direcție de acțiune este cea legată de eficiența energetică pentru IMM-uri, așa incat IMM-urile vor putea accesa granturi cu valori cuprinse intre 50.000 de euro și 500.000 de euro pentru două tipuri de investiții, care ii ajută in această perioadă complicată la gestionarea cheltuielilor cu utilitățile. O primă categorie de investiții este cea legată de eficiență energetică și anume ea privește reabilitarea termică, eficiența energetică a clădirilor industriale, pentru a putea gestiona costurile de funcționare și costurile pe care le au cu activitatea curentă și, pe de altă parte, o a doua categorie de investiție este cea destinată producerii de energie verde pentru activitățile care țin de producție și fluxurile tehnologice ale acestora. Estimăm un număr de peste 1800 de beneficiari IMM-uri și, de asemenea, bugetul total care a fost aprobat pentru accesarea de fonduri este de 500 de milioane de euro. Apelul de proiect urmează să fie pregătit de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, cel mai probabil, in luna septembrie va fi lansat oficial, astfel incat banii să poată fi accesaţi de către IMM-uri şi să poată fi folosiți pentru a-şi putea gestiona, cum am spus, atat problemele de eficienţă energetică, de producere de energie verde, dar și să-şi poată gestiona, cum am spus, in această perioadă destul de complicată, prețurile la utilitățile publice. De asemenea, o a doua categorie de măsuri, in premieră pentru ceea ce inseamnă accesarea de fonduri europene, privește eficiența energetică pentru administrațiile publice locale, autoritățile publice locale, primăriile; astfel vor putea să acceseze fonduri europene pentru gestionarea costurilor cu serviciile publice din domeniul educației, sănătății, din ceea ce inseamnă inclusiv partea de alimentare cu energie termică a populației, adică pentru ceea ce inseamnă incălzire, pentru ceea ce inseamnă iluminatul public sau transportul public in comun de călători. Deci măsurile vizează independența energetică pentru autoritățile publice locale astfel incat costurile cu utilitățile la aceste categorii de servicii publice să poată să fi gestionate in mod eficient și, mai ales, să poată să treacă cu bine peste această perioadă complicată pentru autoritățile publice locale și să poată să facă față acestor categorii de costuri. Bugetul este, de asemenea, de 500 de milioane de euro, sunt două categorii de granturi: pentru consumul propriu al acestor servicii publice pe care le-am menționat, granturile sunt intre 500.000 de euro și 5 milioane de euro, și, de asemenea, sunt proiecte care permit inclusiv partea de comercializare a energiei verzi obținute din implementarea acestor proiecte, pentru care valoarea granturilor este intre 5 milioane de euro și 15 milioane de euro. Indemnăm autoritățile publice locale, indemnăm primăriile să acceseze aceste fonduri, care le permit o gestionarea eficientă, cum am spus, a costurilor cu utilitățile publice și, de asemenea, să fie increzătoare pentru că problemele de independență energetică, la nivelul comunităților locale, sunt probleme de strategii locale și astfel noi facilităm accesul la fondurile europene tocmai cu dublu scop, pe de o parte să fie motivaţi in producerea şi obţinerea de energie verde pentru aceste categorii de servicii publice, dar şi să-şi poată gestiona eficient banii pe care ii gestionează şi să facă cat mai eficientă posibil utilizarea banilor pe care ii au din veniturile bugetelor locale. De asemenea, o altă măsură aprobată tot in cadrul politicii de coeziune 2014-2020 este referitoare la retehnologizarea IMM-urilor din domeniul construcţiilor şi industriei agroalimentare. Aici, pe domeniul de activitate construcţii am avut in vedere pe cei care sunt implicaţi in implementarea proiectelor de infrastructură, mai ales a celor din zona transporturilor, dar și a furnizorilor de materii prime pentru aceste tipuri de proiecte, intrucat este o perioadă in care, dat fiind că volumul mare de proiecte pe care il implementăm și volumul de materie primă necesar pentru implementarea proiectelor a crescut, așa incat domeniul construcțiilor, cel pentru care s-au alocat cele 150 de milioane de euro, privește atat partea de echipamente, utilaje, cat și partea de dotări specifice, incat să avem o contribuție la sporirea capacităţilor de producţie necesare, cum am spus, pentru implementarea proiectelor noastre de infrastructură de transport. Un al doilea domeniu vizat este cel al procesării produselor și materiei prime din domeniul agroalimentar. Valoarea bugetului este, de asemenea, de 150 de milioane de euro. E posibilă accesarea de fonduri de către IMM-uri pentru ceea ce inseamnă partea de retehnologizare și dotarea acestora cu echipamente specifice. Granturile au valori cuprinse intre 50.000 de euro și 500.000 de euro. Numărul de beneficiari estimați este de peste 2.000 de beneficiari. In cursul lunilor august și septembrie va avea loc lansarea apelului de proiecte și punerea in dezbatere a ghidului necesar pentru ca aceste fonduri să fie accesate. Sperăm, cum spuneam, ca impreună cu acest al doilea pachet de măsuri luate pentru politica de coeziune, să fim in măsură să creștem gradul de absorbție peste 90% din bugetul alocat politicii de coeziune aferente perioadei de programare 2014-2020. Subliniez acest lucru pentru că, așa după cum cunoașteți, gestionăm atat perioada de programare 2014-2020, unde avem un buget de 22 de miliarde de euro, gestionăm bugetul alocat politicii de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, unde avem 44 de miliarde de euro și, desigur, bugetul alocat Planului Național de Redresare şi Reziliență, in calitate de coordonator național, unde avem alte 29,2 miliarde de euro. Așadar, preocuparea Guvernului Romaniei este ca acești bani să fie accesat și absorbiți la nivel național, intrucat sunt șansa noastră de modernizare, dezvoltare și oportunitatea unică pe care o avem, pentru ca să putem să implementăm atat proiectele de infrastructură, dar și sprijinul pe care il acordăm nemijlocit pentru mediul de afaceri și pentru ceea ce inseamnă Romania dezvoltată pe termen lung. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Vă rog, intrebări dacă aveți pentru domnia sa. Reporter: Odată cu această măsură, dați posibilitatea accesării fondurilor europene, primarii ar trebui să știe prin această măsură că nu vor mai primi acei bani. Ştiţi că săptămana aceasta au fost discuții și au venit și au cerut bani au intrerupt iluminatul public. Bani de la bugetul de stat mai primesc? Mai pot să aibă această perspectivă? Marcel Boloş: Acum, măsura noastră este o măsură care privește implementarea unor proiecte in perioada viitoare de timp. După implementarea acestor proiecte, costurile la utilități ar trebui să fie gestionabile la nivel local, pentru că, așa cum am menționat, valoarea unui proiect ce poate fi accesat pentru comercializare, dacă dorește să producă energie verde, inclusiv pentru comercializare, este de 15 milioane de euro. Deci le asigură, sper și sperăm, consumul pentru utilitățile publice, iar dacă accesează bani doar pentru consumul propriu, atunci avem componenta de 5 milioane grant. Aceasta, cum am spus, este oportunitatea unică pe care o au pentru ca să-şi creeze independența energetică, de care au nevoie, și să nu fie puși in situația in care să apeleze la Guvern și presiunea să fie pe Guvern, astfel incat să fie alocate frecvent aceste fonduri pentru gestionarea serviciilor publice locale. Am menționat... Reporter: Vorbiți de fonduri pe termen lung. Adică eu vă intrebam de nevoile lor acum, stringente, despre care /.../ Marcel Boloş: Nu exclude. Măsurile sunt complementare. Nu, nu se exclud una pe cealaltă. Reporter: Deci nu le spulberaţi speranța că la rectificare nu ar putea să primească aceşti bani? Marcel Boloş: Nicidecum. Ei răman in continuare cu aceste alocări, dacă vor fi aprobate prin rectificarea bugetară, insă noi le oferim această oportunitate, cum am spus, și fac apel la dumneavoastră să faceți publică această informație, astfel incat problemele de independență energetică a comunităților locale să poată fi rezolvate, incat să nu punem in dificultate tocmai continuarea asigurării acestor servicii vitale pentru comunitățile locale. Reporter: Care ar fi riscul cel mai mare, in opinia dumneavoastră? Marcel Boloş: Să nu aibă resursele necesare pentru... Reporter: In această iarnă? Marcel Boloş: Preturile la utilități, după cum bine cunoașteți și prin exemplele pe care vi le-am dat au avut salturi spectaculoase. Probabil că vor fi măsuri compensatorii și in cursul iernii care urmează, dar, repet, sunt două lucruri total diferite, cea a acestor alocări, pe care bugetul de stat le poate asigura, fie la rectificare, fie pe perioada iernii, prin legea bugetară anuală, și oportunitatea de a investi. Subliniez acest lucru. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Dumneavoastră sunteți omul care cunoaște cel mai bine Planul Național de Redresare, cel puțin din actualul guvern. In opinia dumneavoastră, jalonul 215 privind reforma pensiilor speciale, acel jalon poate fi el indeplinit, fără să includem și pensiile militarilor? Adică putem să atingem acel jalon fără să ne atingem şi de pensiile militarilor? Marcel Boloş: Am spus la briefingul de presă precedent că acest jalon are o problemă de fond și anume că el, in conținutul lui, cuprinde legile speciale, iar legislația națională se referă la pensiile de serviciu, pensiile ocupaționale. Am spus, de asemenea, că aceste pensii de serviciu, pensii ocupaționale, indiferent de denumirea lor in legislația națională, este o practică la nivelul Uniunii Europene și că nu suntem singurul stat care am avea aceste tipuri de servicii. Am subliniat, de asemenea, că aceste constrangeri prin reformele mari pe care le avem, le avem datorită faptului că la vremea la care s-a negociat PNRR-ul s-a pus in discuție sustenabilitatea, pe termen lung, financiară pentru rambursarea părții de imprumut pe care o conține PNRR-ul. Avem o componentă mică de grant și o componentă mai mare de imprumut. Acum e de văzut dacă... Reporter: Dumneavoastră, ca ministru al fondurilor europene, pe langă alte capitole, veți incerca să discutați cu reprezentanții Comisiei Europene o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, inclusiv pe componenta reforma pensiilor speciale? Marcel Boloş: Eu, in calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene voi pune in aplicare mandatul pe care il voi primi din partea Guvernului și a coaliției. Reporter: Deocamdată nu aveți un astfel de mandat.. Marcel Boloş:.. şi cu acest mandat mă voi duce la negociere. Reporter: Deci deocamdată nu aveți un astfel de mandat. Marcel Boloş: In schimb, perioada aceasta, incepand cu luna septembrie și pană, să zicem, la sfarșitul anului, este o perioadă in care atat Comisia Europeană, dar și noi ca stat membru va trebui să deschidem informal discuțiile pe ceea ce inseamnă renegocierea PNRR. Este o realitate pe care nu avem cum să o ocolim. Reporter: Da, da, ştim R-Power, asta şi la nivelul Uniunii, irigațiile, de asemenea, aveţi o decizie in coaliţie. Legat de pensiile speciale spuneți că, dacă o să primiți mandat. Deci in privința asta deocamdată nu aveţi niciun mandat din partea premierului şi a coaliţiei. Marcel Boloş: Nu am niciun mandat, deci, prin urmare discuțiile acestea la acest moment sunt premature. Dan Cărbunaru: Aş adăuga cu permisiunea dvs, domnule ministru, reamintind ceea ce am comunicat public miercuri, după ședința de guvern, că deși nu este neapărat un mandat explicit, premierul a cerut miniştrilor de linie să clarifice aceste concepte care se ințeleg diferit in unele zone, la București și la Bruxelles, astfel incat, după modelul altor jaloane și ținte clarificate ca urmare a dialogului la nivel de experți sau la nivel de decidenţi, să se rezolve și această chestiune pană la finalul anului in curs. Vă rog, alte intrebări. Reporter: Bună ziua şi aş insista şi aş spune că despre o reformare a sistemului de pensii știm că trebuie să se intample de foarte multă vreme. Pare că lucrurile trenează, nu se ajunge la niciun fel de rezultat. Spunea ieri ministrul Lucian Bode de faptul că pensiile militarilor nu sunt pensii speciale și că in această discuție speră domnia sa că nu se ascund ceilalți care au cu adevărat pensii speciale. Și totuși v-aş intreba de ce nu avem incă in acest moment o analiză, un acord, discuții clare cu privire la pensiile speciale și, mai departe, cu privire la reașezarea lor pe alte baze, avand in vedere că cei de la Ministerul Muncii au atras in două randuri atenția că nu este timp suficient pentru reforma promisă la Bruxelles. Marcel Boloş: Ceea ce solicită Comisia Europeană, prin toată corespondența și prin toate discuțiile pe care le am avut, este acest principiu al contributivității care apare exclusiv in decizia de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Acum noi avem două jaloane, un jalon este cel de la sfarșitul lunii decembrie... Reporter: 215. Marcel Boloș: Care este jalonul 215, și mai avem un jalon, care este in trimestrul intai 2023, 216. Termenele, după cum știm, sunt luna decembrie 2022 și luna martie 2023. Așa cum deja s-a prezentat, domnul prim-ministru a trasat in guvern această sarcină pentru grupul de lucru care s-a constituit in vederea rezolvării celor două probleme, cea a pensiilor speciale și a reformei sistemului de pensii. Eu zic să așteptăm, să vedem cum evoluează lucrurile din punct de vedere al PNRR-ului. Avem aceste termene, pe care vi le-am menționat și pe care va trebui, intr-un anume fel să le soluționăm, in vederea depunerii cererii de plată numărul doi pe atunci, imi cer scuze, o să avem cererea de plată numărul trei la acest jalon și va trebui să soluționăm această problemă. Reporter: Atunci inseamnă că am putea afla ce se va intampla abia pe, să zicem, 30 decembrie, dacă deadline-ul nostru este 31 decembrie? Marcel Boloș: Eu cred că vom afla mult mai devreme, pentru că aceste jaloane nu sunt de natura celor pe care le putem lăsa să se intample cum am avut in trimestrul doi. Deci va trebui să fim din acest punct de vedere, zic eu, un pic mai devreme cu aceste probleme limpezite, fiindcă ele sunt reforme grele. Noi avem in Planul Național de Redresare și Reziliență reforma pensiilor, avem reforma salariilor, avem reforma fiscală și avem reforma companiilor de stat, care sunt urmărite direct de către Comisia Europeană și trebuie pregătite ca atare. Reporter: Și in ce stadiu suntem cu toate aceste reforme? In ce stadiu suntem? De exemplu, aici, dacă vorbiți despre reforma pensiilor, spuneați că ați cerut clarificări, s-au cerut clarificări și in Guvern. Cam cat la sută din ceea ce ar trebui să facem pentru a ne incadra in deadline este deja făcut? Marcel Boloș: Da, așa cum am precizat, domnul prim-ministru a dispus constituirea grupului de lucru și veți vedea pe parcurs cum vor evolua lucrurile. Pană in decembrie, totuși, mai există o perioadă de timp rezonabilă incat să avem jalonul prezentat intr-o formă care să fie acceptată de Comisie. Dar pe fond, repet, trebuie limpezit conținutul jalonului și ceea ce avem noi la nivel național in condițiile in care, subliniez, la nivelul Uniunii Europene lucrurile sunt tot la fel cu pensii de serviciu pentru anumite categorii de personal. Nu avem, din acest punct de vedere, o excepție sau suntem unici in Uniunea Europeană cu această problemă a pensiilor de serviciu sau pensii ocupaționale, indiferent ce denumire au. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, la finalul lunii trecute, parlamentul cu votul majorității PSD-PNL-UDMR a modificat Legea avertizorilor de integritate, modificări care au starnit numeroase critici, pe plan intern și extern, inclusiv de la Comisia Europeană, inclusiv din partea procurorului șef european Laura Codruța Kovesi. A fost și condiție in PNRR această lege. Spuneați şi dumneavoastră mai devreme că este foarte important cum va considera și Comisia că un anume jalon este indeplinit, asta fiind condiție de plată. Riscă Romania in acest moment să piardă bani europeni dacă această lege intră in vigoare in forma in care a fost adoptată și dacă are in plan coaliția să o modifice, astfel incat protecția legală a avertizorilor să fie intărită și nu slăbită așa cum arată ea acum? Mulţumesc! Marcel Boloș: Deocamdată acest jalon este in proces de validare cu Comisia Europeană. Sigur că nu este un lucru simplu avand in vedere că există, să zicem, aceste demersuri care s-au inițiat, inclusiv prin contestarea la Curtea Constituțională. Aici jalonul și, să zicem așa, intrarea in vigoare a legii, dacă se va intampla așa cum ea a fost trimisă de parlament, și Comisia iși va exprima punctul de vedere cu privire la validarea jalonului și il va considera inchis sau il va considera returnat, atunci noi va trebui să luăm măsurile corespunzătoare, pentru că, intr-adevăr, pentru cererea de plată numărul 2, cu termen luna octombrie, va trebui să avem limpezită această problemă. Dar, deocamdată, pană cand Comisia nu işi va spune punctul de vedere, pană cand legea nu va intra in vigoare sunt doar presupunerile pe care le avem și aici desigur că atat parlamentul are un cuvant decisiv, dar și Comisia, cum am spus, poate să formuleze aceste observații și aici decizia este la nivelul statului membru cum aceste observații, in procesul de validare, vor fi puse in aplicare. Reporter: Nu riscă Romania să intarzie poate cu cateva luni o tranșă de bani așteptand ca să vină un răspuns din partea Comisiei pe validarea unui jalon? Marcel Boloș: Acest risc poate să se producă și să aibă loc cand noi, ca răspuns la observațiile Comisiei, nu am luat din punctul de vedere al Comisiei măsurile corespunzătoare. Acum, inclusiv după ce noi vom depune cererea de plată numărul doi, există un termen de analiză pentru Comisia Europeană, timp in care mai pot să formuleze astfel de observații și clarificări și dacă in această perioadă de timp Comisia nu este mulțumită atunci se poate lua decizia suspendării cererii de plată, dar in niciun caz nu am fi in situația in care să pierdem acești bani. De acești bani depinde stabilitatea financiară a Romaniei. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Pe această temă v-aș reaminti faptul că recent Curtea Constituțională a apreciat ca fiind constituțională această lege. Pe de altă parte, de la cel mai inalt nivel al statului roman s-au dat asigurări că legea va respecta la final intocmai solicitările instituțiilor europene. Deci, din această perspectivă cu siguranță, ca și in celelalte cazuri, Romania iși va fi indeplinit toate obligațiile pe care și le-a luat. Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intrebări, pentru domnul ministru, cred că mai erau chestiuni legate de măsuri de sprijin pentru refugiații din Ucraina. Marcel Boloș: Da, aici guvernul a luat decizia ca un buget de 100 de milioane de euro să fie alocat pentru decontarea cheltuielilor pe care instituțiile statului roman le-au făcut cu refugiații din Ucraina. Mecanismul de decontare este unul foarte simplu, pe baza listei nominale a refugiaților Comisia Europeană a decis alocarea, in această etapă, a 40 de euro pe refugiat. Există discuții ca acest cuantum al sumei forfetare să fie modificat la 100 de euro. Decontarea se face in legătură cu cheltuielile care ţin de hrană, cazare, transport; cheltuieli care au fost necesare şi sunt necesare in această perioadă de timp. Noi am relocat acești bani din cadrul Programului Operațional Capital Uman, tot in acest context al diminuării riscului pe care il avem de pierdere a banilor din politica de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 şi acesta, cum am spus, este cel de-al doilea pachet de măsuri, pe care l-am propus şi guvernul l-a aprobat. Ținta noastră fiind aceea de a crește la peste 90% gradul de absorbție la sfarșitul anului 2023. Perioada pe care am menționat-o este una extrem de grea pentru Ministerul Investițiilor in incercarea de a absorbi cat mai mulți bani şi a evita riscul de pierdere a acestora. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, dle ministru, şi pentru aceste precizări. In privința sprijinului pe care Romania il furnizează in această perioadă poporului ucrainean şi autorităților din Ucraina, aş vrea să adaug şi aprobarea deschiderii a trei noi puncte de trecere a frontierei. Ştiţi că țara noastră este extrem de implicată in a soluționa problemele cu care Ucraina se confruntă pe fondul agresiunii militare ruse şi din perspectiva transportului, in special cerealelor, dar şi al altor categorii de mărfuri către zone care depind efectiv de rapiditatea şi de consistența acestor transporturi. Ca atare, cele trei noi puncte de trecere a frontierei, pe care astăzi guvernul le-a aprobat, ca memorandum cel puțin, vor viza deschiderea a trei noi puncte de trecere in zona Racovăț, Diakivtsi, Vicovu de Sus, Krasnoilsk şi Ulma - Rusca. Este un punct de trecere a frontierei in plus față de cel pe care in urmă cu cateva săptămani il prezentam chiar aici ca fiind parte a soluțiilor pe care Romania le are in vedere pentru a fluidiza traficul de mărfuri din Ucraina către alte zone din Europa și din lume. Sigur, eforturile pe care autoritățile romane le-au făcut pană acum au reușit să dubleze deja capacitatea de tranzit a mărfurilor prin punctele de trecere a frontierei, dar astfel de măsuri, precum deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, vor putea mări pană la urmă ritmul in care Romania va putea permite tranzitarea acestor mărfuri pe teritoriul său, alături de alte măsuri. Știți că recent şi la Galați au fost operaționalizate acele linii de cale ferată. In plus față de acest lucru, ordonanța de urgență aprobată astăzi in privința rezervelor de stat, va crea cadrul normativ pentru că Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să poată prelua creanțe bugetare in domenii care să faciliteze, să fluidizeze transportul de resurse strategice și ale rezervelor de stat, in acest fel, statul roman mărindu-şi capacitatea de a gestiona provocările cu care, să spunem, infrastructura noastră se confruntă acum in incercarea de a sprijini atat poporului ucrainean, cat și autoritățile de la Kiev in privința procesării mărfurilor pe care le exportă in condiții extrem de dificile. Acestea ar fi principalele elemente ale ședinței de guvern de astăzi. Dacă există intrebări la care doriți să răspund? Ințeleg că nu. Vă mulțumesc foarte mult! Vă doresc tuturor o zi frumoasă și un weekend plăcut! 2022-07-15 13:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8793.jpgȘedința de guvern din 15 iulie 2022Știri din 15.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-15-iulie-20221657871617Galerie foto Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul şedinţei de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața. Incepem ședință de guvern, este o ședință in care adoptăm acte normative foarte importante, primul dintre ele fiind ordonanța de modificare a Codului fiscal. Domnul ministru, am ințeles că avem tot procesul finalizat, am dorit incă de la inceput să avem un dialog atat cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu sindicatele. Acest dialog s-a derulat imediat după publicarea textului ordonanţei in transparenţă publică şi, desigur, am avut dialog cu instituțiile internaționale de specialitate, cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar, cu toți cei care au putut să ne sprijine in demersul nostru. Prin măsurile pe care urmează să le stabilim in această ordonanță, am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel incat, pe de o parte, să incepem, așa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepțiile, iar pe de altă parte, să facem in așa fel incat să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate și stabilitate pentru a putea să continuăm incurajarea investițiilor in economia romanească. Fapt care, de altfel, s-a şi intamplat, pentru că, din cifrele care au fost publicate săptămana aceasta, rezultă că, in ultimele cinci luni, investițiile directe străine in Romania au crescut cu 53,1%. Este un fapt cat se poate de evident și imbucurător, pentru că reușim, prin deciziile și măsurile pe care le-am luat şi le vom lua in continuare, să facem in așa fel incat să incurajăm atat investitorii străini, cat și investitorii romani să continue să dezvolte economia romanească, să protejeze locurile de muncă și, desigur, să creștem locurile de muncă și să devenim cat mai atractivi pentru tot sectorul de business. Cea de-a doua ordonanță de urgență este elaborată la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, este o ordonanță foarte importantă care asigură o finanțare de 1 miliard de euro - 500 de milioane euro fiind destinate autorităților locale pentru eficiență energetică și producția de energie verde, pentru consumul propriu. In felul acesta autoritățile locale vor putea să-și investească acești bani in eficientizarea termică, așa cum spuneam, și iluminat, și incălzire - discutăm de măsuri care vor fi destinate pentru școli, pentru spitale, pentru iluminat public, pentru locuințe, iar alte 500 de milioane euro sunt destinate IMM-urilor. Banii pot fi folosiți pentru eficientizarea energetică a halelor de producție și, desigur, producerea de energie verde pentru consum propriu. Cea de-a treia ordonanță de urgență, care, de asemenea, este importantă, in valoare de 450 de milioane de euro - 150 de milioane sunt bani destinați pentru granturi in vederea dezvoltării capacității de producție, pentru producerea de materii prime folosite in dezvoltarea infrastructurii, alte 150 de milioane de euro sunt destinate pentru dezvoltarea capacităților in industria alimentară, 100 de milioane de euro, tot in această ordonanță, sunt bani prin care acoperim cheltuielile care au fost făcute de la bugetul de stat in sprijinul refugiaților din Ucraina și 50 de milioane de euro sunt bani destinați unui proiect-pilot, care vor veni să sprijine, să acopere din cheltuielile care se fac cu nou-născuții. Ca atare, iată, trei documente, trei acte normative foarte, foarte importante pe care am dorit să le elaborăm și să le adoptăm pană la sfarșitul acestei săptămani. Am avut o discuție cu domnul ministru Daea, miercuri, in ședința de guvern, și după ce am analizat, am luat decizia, domnule ministru, ca incepand de săptămana viitoare să inființăm un comitet interministerial, care se va ocupa de tot ceea ce inseamnă efectele și impactul, in agricultură, al schimbărilor climatice și, așa cum am scos in evidență, efectele pe care le produce seceta pedologică și, in acest sens, următoarele ministere vor face parte din comitetul interministerial: Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Ministerul Antreprenoriatului, IMM-urilor, sigur. In felul acesta, dorim ca, pe de-o parte, să identificăm măsurile pe care putem să le luăm atat din fonduri guvernamentale, de la bugetul de stat, cat și din fonduri europene pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, pentru sprijinul fermierilor care sunt afectați de efectele secetei, şi dezvoltarea capacităților de producție in industria agroalimentară, așa cum am discutat, astfel incat să putem să dezvoltăm capacități de producție care să asigure valoare adăugată mai mare. Am avut, de asemenea, o discuție, și aici mă indrept către Ministerul de Extern, am avut discuții și dialog cu mai mulți ambasadori care fie au venit in țară, fie am dialogat atunci cand ne-am intalnit și, desigur, cu romanii din diaspora. Avem nevoie, și aici fiecare minister trebuie să ia măsuri in sensul celor care am să vi le comunic acum. Romanii din diaspora au nevoie de date și informații despre posibilitățile și facilitățile pe care pot să le aibă pentru a accesa fonduri europene, pentru a avea imaginea tuturor măsurilor și dezvoltărilor la nivelul Guvernului Romaniei. Sunt romanii care vor să se intoarcă acasă, iar pentru toate acestea au nevoie de date și informații. Ca atare, fiecare minister iși va realiza, pe pagina proprie, o fereastră in care iși va depozita toate aceste informații și, desigur, vom avea puncte de contact, iar la nivelul ambasadelor și consulatelor vom avea, de asemenea, structuri care să fie in măsură să asigure toate aceste informații. Dacă este nevoie și trebuie să suplimentăm fondurile pentru a putea să asigurăm personalul necesar, vă rog să avem o discuție, o analiză şi să luăm decizii in acest sens. Vă mulțumesc! 2022-07-15 11:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8443.jpgParticiparea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la recepția organizată cu prilejul Zilei Naționale a Republicii FrancezeȘtiri din 14.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-la-receptia-organizata-cu-prilejul-zilei-nationale-a-republicii-francezeGalerie foto Alocuțiunea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența Voastră doamnă Ambasador Auer, Doamnă ministru de stat Chrysoula Zacharopoulou, Doamnelor și Domnilor parlamentari, Doamnelor și Domnilor miniștri, Excelențele voastre, Distinși invitați, Doamnelor și Domnilor, Este o onoare să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră pentru a marca Ziua Națională a Republicii Franceze. 14 iulie are o rezonanță particulară nu doar pentru cetățenii francezi, ci și pentru toate națiunile libere și democratice, care răman atașate principiilor Libertății, Egalității și Fraternității. La acest moment de sărbătoare doresc, așadar, să transmit națiunii franceze depline urări de prosperitate și succes! De asemenea, vreau să transmit felicitări pentru performanța deosebită a Președinției franceze a Consiliului UE, care tocmai s-a incheiat in urmă cu două săptămani și care a fost marcată de dorința clară de aprofundare a cooperării europene intr-un moment in care securitatea continentului nostru este grav afectată de războiul Rusiei in Ucraina. Putem fi mandri de solidaritatea pe care națiunile noastre - națiunile Europei, națiunile lumii democratice - o demonstrează față de Ucraina: prin sprijinirea aspirațiilor sale europene, prin susținerea refugiaților, prin facilitarea exporturilor produselor sale sau prin multe alte forme de asistență. La acest moment crucial pentru continentul nostru, relația bilaterală franco-romană rămane relevantă și puternică. Aceasta se află acum poate la cel mai important nivel din ultimele trei decenii, de cand țările noastre impărtășesc iar aceleași valori și principii. Alianța solidă care leagă țările noastre are ca fundament o prietenie puternică, care durează de secole. Romania nu poate uita rolul Franței și al francezilor in formarea statutului roman, la fel cum nu putem ignora contribuția in arte, științe, economie precum și in alte domenii in care romanii care au ales ca Franța să fie a doua lor patrie. Relația noastră bilaterală a fost neintrerupt consolidată și are multiple fațete, reflectate in Parteneriatul nostru Strategic. Fie că vorbim despre cooperare politică, economică sau militară, fie că ne uităm la schimburile culturale, științifice sau educaționale, relațiile noastre sunt extrem de dinamice și bogate. Iar la acestea se adaugă importanta prezență romanească in Franța și cea franceză in Romania, un liant puternic care contribuie la dezvoltarea societăților in care aceste comunități trăiesc și in care sunt bine integrate. Franța rămane unul din cei mai importanți parteneri economici ai Romaniei: al treilea partener comercial și al șaselea investitor. Practic toate marile companii franceze sunt prezente in Romania, in diferite sectoare, fie că vorbim de industria auto, de sectorul bancar, de marea distribuție, construcții, infrastructură, energie și telecomunicații. Universul cooperării bilaterale franco-romane este unul bogat, in care cooperarea culturală are un rol deosebit. Ne dorim să dezvoltăm proiectele demarate in cadrul Sezonului Romania-Franța, să continuăm cu inițiative după modelul Anului George Enescu, marcat in 2021, dar și să identificăm noi proiecte de anvergură. Cadrul oferit de Timișoara - Capitală Culturală 2023 este unul propice in acest sens. Limba franceză este, la randul său, un liant puternic. Suntem țara din regiune cu cei mai mulți vorbitori de limba franceză. Avem circa 240.000 de elevi care o studiază ca prima limbă modernă și peste 1 milion de elevi care o invață ca a doua limbă modernă. La nivelul Organizației Internaționale a Francofoniei, țările noastre răman puternic angajate pentru promovarea profilului Francofoniei in lume. Cooperarea romano-franceză in plan european și internațional este, de asemenea, puternică. Pe fondul desfășurării conflictului din proximitatea frontierei estică a NATO, Romania și Franța și-au intensificat cooperarea pe linie militară. Exercitarea de către Franța a rolului de națiune-cadru a Grupului de luptă NATO de pe teritoriul țării noastre reflectă solidaritatea Franței, determinarea fermă de a asigura securitatea Romaniei și, totodată, coerența apărării pe Flancul Estic. Salut anunțul Președintelui Emanuel Macron la Summitul de la Madrid privind creșterea in continuare a prezenței militare franceze in Romania. Impreună suntem mai puternici și contribuim la o Uniune Europeană mai coezivă și mai unită și la o Alianță mai puternică prin postura sa de descurajare și apărare consolidată și mai eficientă. Doresc să adresez mulțumiri Franței pentru sprijinul acordat in obținerea de către Romania a statutului de stat-candidat la OCDE. După NATO și UE, aderarea la OCDE reprezintă incă un proiect major al Romaniei contemporane, care va asigura un plus de stabilitate economiei noastre și va crea, in egală măsură, noi oportunități pentru firmele străine, inclusiv cele franceze. Contăm in continuare pe susținerea politică și expertiza franceză in acest proces. Romania apreciază, de asemenea, rolul jucat de Franța in conjugarea eforturilor substanțiale de operaționalizare a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, a cărei a doua conferință va avea loc maine la București și a inițiativelor susținute de Franța pentru această țară profund afectată de războiul din Ucraina. Sunt profund convins că legătura specială și cooperarea strategică care leagă Romania și Franța ne vor conduce spre atingerea obiectivelor unei acțiuni cat mai eficiente la nivelul Uniunii Europene, al NATO și al structurilor multilaterale relevante! La mulți ani, Franța! La mulți ani, Romania! Vă mulțumesc! 2022-07-14 18:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-14-07-25-05big_image_005_resize.jpgRomânia și-a lansat la New York Planul național de acțiune pe dezvoltare durabilă într-un eveniment organizat împreună cu guvernele din Italia și Luxemburg și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăȘtiri din 14.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-i-a-lansat-la-new-york-planul-national-de-actiune-pe-dezvoltare-durabila-intr-un-eveniment-organizat-impreuna-cu-guvernele-din-italia-i-luxemburg-i-cu-organizatia-pentru-cooperare-i-dezvoltare-economicaDepartamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului Romaniei, in colaborare cu Guvernul Italiei, Guvernul Luxemburgului și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au organizat astăzi o conferință cu prezență la nivel inalt cu tema - O reconstrucție mai bună: măsurarea și sporirea coerenței politicilor pentru realizarea efectivă a ODD-urilor pană in 2030, in cadrul Forumului Politic de Nivel Inalt (HLPF) pentru Dezvoltare Durabilă care se desfășoară la New York. - Suntem foarte aproape de jumătatea perioadei de implementare a Agendei 2030. Unde ne poziționăm in acest moment? Avem nevoie de o evaluare corectă a datelor prin diferite mecanisme de monitorizare și de structurarea acestora atat la nivel național, cat și regional și global. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă lansează astăzi și la nivel internațional Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Ne onorează să organizăm alături de guvernul Italiei, al Marelui Ducat de Luxemburg și de reprezentanții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică această conferință de succes care ne consolidează poziția Romaniei ca hub regional de dezvoltare durabilă. Stă in puterea noastră să producem acea schimbare de mentalitate de care avem nevoie pentru a imbunătății rezultatele privind implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Din punct de vedere instituțional noi putem măsura corect și găsi modalități de acțiune, dar efortul pe care il presupune această tranziție necesită implicarea intregii societăți., a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. In cadrul conferinței au luat cuvantul: *Joëlle Welfring, ministrul Mediului, Climei și Dezvoltării Durabile din Luxemburg *Barna Tanczos, ministrul Mediului din Romania *Silvia Grandi, director general in cadrul Ministerului pentru Tranziție Ecologică din Italia *Elsa Pilichowski, director in cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică *Ahmed Kamaly, vice-ministru al Planificării și Dezvoltării Economice din Egipt *Olga Algayerova, director executiv al Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa *Daniel Dubas, președintele Rețelei Europene pentru Dezvoltare Durabilă *reprezentanți de nivel inalt și coordonatori naționali ai implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Vorbitorii au evidențiat inițiativele de succes care generează impact și contribuie la accelerarea progresului in Agenda 2030: *Romania și-a lansat și la nivel internațional Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a Romaniei 2030. *Italia a prezentat mesajele cheie din Raportul Național Voluntar (RNV) și va lansa Planul Național de Acțiune, dezvoltat in colaborare cu OCDE, care va promova punerea in aplicare a Strategiei de dezvoltare durabilă revizuită din 2022 *Luxemburg a susținut introducerea unui control al durabilității in procedura legislativă *OCDE a lansat Observatorul Internațional privind Coerența Politicilor pentru Dezvoltare Durabilă (Observatorul PCSD): o platformă web participativă, care reunește resursele relevante de cunoștințe privind coerența politicilor pentru dezvoltarea durabilă din intreaga OCDE cu cele ale partenerilor din toate grupurile de părți interesate, inclusiv de la organizații guvernamentale și neguvernamentale naționale, regionale sau internaționale, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. - Sunt convins că nu putem avea succes decat dacă suntem conștienți cu toții de necesitatea unei acțiuni comune. Este necesar să utilizăm soluții integrate pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, iar dimensiunea de protecție a mediului a Agendei 2030 este extrem de importantă. Trebuie să ne bazăm pe modele de succes prin care reducem poluarea cu plastic, păstrăm biodiversitatea și atenuăm schimbările climatice. , a declarat, in cadrul evenimentului, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna. Forumul Politic de Nivel Inalt (HLPF) pentru Dezvoltare Durabilă HLPF privind dezvoltarea durabilă a fost inființat in 2012 prin documentul final al Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20), - Viitorul pe care ni-l dorim. Forumul este principala platformă a Națiunilor Unite pentru urmărirea și revizuirea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) la nivel global. Este punctul culminant al arhitecturii de urmărire și revizuire a Agendei 2030 stabilită prin Agenda 2030 și prin Rezoluția 70/299 a Adunării Generale. Anul acesta, 44 de țări vor prezenta rapoarte naționale voluntare ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, o oportunitate extraordinară de a invăța din experiența altor state. Echipa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a avut deja prezență activă la cateva dintre aceste laboratoare. In cadrul intervenției de la RNV LAB organizat de Elveția, Laszlo Borbely a punctat importanța experiențelor celorlalte state in elaborarea raportului voluntar pe care Romania urmează să il prezinte anul viitor. 2022-07-14 17:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-07-14_at_4.07.55_pm.jpegÎntrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu delegația General Dynamics European Land System RomaniaȘtiri din 14.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-delegatia-general-dynamics-european-land-system-romaniaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-Ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit, la Palatul Victoria, delegația General Dynamics European Land System Romania(GDELS). In cadrul intalnirii, a fost subliniată importanța programului aflat in derulare, pentru coerenta procesului inzestrării. In acest context, a fost reliefată nevoia de intărire a capabilităților industriei de apărare și de modernizare a echipamentelor militare, acestea reprezentand elemente cheie pentru asigurarea securității regionale. Totodată, atragerea proiectelor R and D este o prioritate, mai ales prin prisma dezvoltării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. - Trebuie să intărim industria de apărare, iar pentru asta avem nevoie de parteneri cu experiență solidă și dovedită, a declarat Prim-Ministrul Romaniei. Uzina Mecanică București, in parteneriat GDELS, a inceput producția de vehicule blindate Piranha 5, in urma semnării acordului de colaborare in martie 2022. In urma acestui acord, peste 220 de vehicule Piranha 5 vor fi construite in Romania, alături de intregul sistem operațional necesar pentru utilizarea acestora. 2022-07-14 15:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-14-03-06-05big_image_009_resize.jpgParticiparea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul prilejuit de Ziua Ministerului Afacerilor InterneȘtiri din 14.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-prilejuit-de-ziua-ministerului-afacerilor-interneGalerie foto Alocuțiunea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul prilejuit de Ziua Ministerului Afacerilor Interne [Check against delivery] Domnule ministru, domnilor miniștri, domnule consilier prezidențial, doamnelor și domnilor polițiști, pompieri, jandarmi, polițiști de frontieră, aviatori, distinși invitați, doamnelor și domnilor, Celebrăm astăzi Ziua Ministerului Afacerilor Interne, instituție aflată in prima linie de apărare a ordinii și liniștii publice, sarcină de o mare responsabilitate, asumată de fiecare dintre dumneavoastră. La data de 16 iulie 1862, au fuzionat cele două instituții responsabile de ordinea publică din Principatele Romane Unite și au dat naștere Ministerului Afacerilor Interne al Romaniei, prin actul semnat de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. In cei 160 de ani de activitate, am realizat cu toții - decidenți politici, angajați in ordinea publică și in lupta cu infracționalitatea, cetățeni - că pentru a-și duce la bun sfarșit menirea, Ministerul Afacerilor Interne este strans legat de increderea publică, de sprijinul cetățenilor, al societății civile și nu in ultimul rand al celorlalte instituții ale statului. Am așezat cetățeanul in centrul preocupărilor de securitate națională, iar acest lucru trebuie să se vadă cu atat mai mult la nivelul administrației publice și al relațiilor cu angajații MAI. Nu putem să consolidăm altfel reziliența societală. Iar acest deziderat este crucial: am văzut-o in nenumăratele crize pe care le traversăm. Este motivul pentru care avem nevoie să caștigați increderea publică prin fiecare gest, prin fiecare acțiune, prin prezența dumneavoastră in stradă și in relația cu cetățeanul. Avem incredere in capacitatea statului roman de a face reformele instituționale necesare și, in acest sens, garantăm, de la nivelul Guvernului Romaniei, stabilitate, predictibilitate și respect pentru profesionalismul tuturor celor care-și desfășoară activitatea in structurile MAI. In plus, solicităm cu atat mai mult și mai strict pentru toți angajații, respectarea cu strictețe a legii, transparența funcțională și deschiderea față de nevoile cetățenilor romani. Respectul și deferența față de cetățean, beneficiarul real al serviciului ce vizează ordinea publică și combaterea criminalității, este de primă importanță. Și aici avem in vedere siguranța sa, a bunurilor sale, garantarea și protejarea drepturilor sale individuale democratice. Că sunteți polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră sau angajați ai serviciului de urgențe civile ori ai altor structuri componente, cu toții aveți obligația să sprijiniți și să protejați cetățeanul. Sigur, principalul obiectiv este liniștea și ordinea publică. Viața tihnită a oamenilor, deja prinși in vicisitudinile și problemele generate de crizele suprapuse pe care le traversăm, trebuie să fie principala preocupare. Ințelegem eforturile care se fac pentru că pandemia, creșterea prețurilor la energie, războiul in proximitate, inflația, au impact și asupra angajaților MAI. De asemenea, vă revine sarcina de gestionare a fenomenului infracțional, atat mica infracționalitate, vizibilă și iritantă pentru cetățeanul roman, cat mai ales marea infracționalitate, combaterea acțiunilor unor grupări, clanuri, structuri informale și a tuturor fenomenelor de criminalitate organizată. Vrem ca MAI să-și dezvolte mecanismele instituționale in domeniul managementului operațional, să asigure eficiența acțiunii de intervenție, să păstreze și să acumuleze experiență, să asigure creșterea rezilienței și interoperabilității forțelor, să asigure răspunsul coordonat și unitar, potrivit provocărilor mediului de securitate actual. La nivelul Guvernului, suntem cu precădere preocupați de intensificarea acțiunilor și măsurilor de combatere a fenomenului infracțional ce prejudiciază bugetul consolidat al statului - evaziune fiscală, contrabandă, corupție, spălarea banilor, contrafacere de mărfuri, criminalitate specifică achizițiilor publice. De asemenea, facem tot ce ține de noi, și cu ajutorul fondurilor europene, să implementăm transformarea digitală a unor servicii publice, identificarea unor soluții eficiente destinate reducerii birocrației și scurtarea timpilor de așteptare pentru cetățean. Guvernul Romaniei și-a asumat și menținerea unui nivel inalt de securizare a frontierei naționale, care este și frontiera externă a UE, iar MAI este instituția chemată să fie prima care să asigure integrarea Romaniei in spațiul Schengen, să garanteze libera circulație a cetățenilor și mărfurilor, fără vămi către Occident și fără discriminări ale romanilor in spațiul european. Războiul din Ucraina, declanșat de agresiunea militară rusă, a generat provocări majore și in țara noastră, care a gestionat pană acum intrarea a peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni. Cu toții v-ați mobilizat, de la taberele ridicate de ISU pentru preluarea fluxurilor mari de refugiați, pană la polițiști de frontieră, polițiști, jandarmi, personal al Inspectoratului General pentru Imigrări și multe alte categorii de lucrători. Ați știut să faceți echipă atat cu autoritățile locale naționale, cat și cu autoritățile internaționale, dar mai ales cu voluntarii romani, intr-un adevărat efort comun de solidaritate manifestată față de o națiune care trece prin cumpene mari. Așteptăm, de asemenea, de la MAI, consolidarea sistemului național integrat pentru situații de urgență și gestionarea eficientă a evenimentelor publice majore, respectiv creșterea capabilităților de răspuns in situații de urgență pe palierele terestru, aerian și naval. Sunt convins că toate acestea se vor infăptui, iar MAI va continua să se transforme structural și va avea o resursă umană pregătită pentru provocările viitoare. Doresc in nume personal să mulțumesc tuturor celor care și-au desfășurat și iși desfășoară activitatea in structurile MAI, le mulțumesc pentru devotament, le mulțumesc pentru profesionalism, le mulțumesc pentru spiritul de sacrificiu și le mulțumesc pentru dorința de modernizare și de progres a tuturor structurilor MAI. De asemenea, doresc să le mulțumesc și să-i felicit pe toți cei care astăzi au fost onorați de către ministrul Afacerilor Interne, de către conducerea fiecărei structuri in parte, pentru modul in care au ințeles să-și facă datoria și pentru modul in care s-au implicat in evenimentele in proximitatea cărora au fost. De asemenea, ii felicit pe sportivii romani aparținand Clubului Sportiv Dinamo, dar ei sunt sportivi care au ridicat cu mandrie drapelul țării noastre la competițiile la care au participat. Vă felicit și vă mulțumesc! Tuturor, la cei 160 de ani pe care astăzi ii celebrați cu mandrie, vă doresc să aveți in continuare succes, multă sănătate și la mulți ani! 2022-07-14 11:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-14-02-26-29big_image_003_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 13 iulieȘtiri din 13.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-13-iulieGalerie foto Briefing de presă susținut de ministrul educației, Sorin-Mihai Cimpeanu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Ioan Marcel Boloș, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. Ședința de guvern care doar ce s-a incheiat a avut o serie intreagă de proiecte de legi, de ordonanțe de urgență, de hotărari de guvern, dar și de alte teme discutate. Astăzi, in briefingul de presă, alături de mine, se află domnul ministru al educației, dar după domnia o să il invit și pe domnul ministru al agriculturii și pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, pentru a vorbi despre principalele documente despre care astăzi s-a discutat in Guvern. Voi incepe cu domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cimpeanu. Vă rog, domnule. Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc! Vă mulțumesc tuturor pentru atenția acordată educației. Este intr-adevăr o zi importantă astăzi, 13 iulie, cand lansăm in consultare publică pentru o perioadă de aproape o lună și jumătate, mai exact, pană pe data de 24 august, proiectele celor două legi ale educației - Legea invățămantului preuniversitar și Legea invățămantului superior. Sunt două legi care doresc să reformeze intr-o manieră radicală, in egală măsură necesară și așteptată sistemul de educație din Romania. Aș vrea să incep prin a mulțumi tuturor celor care in ultimul an, incepand cu 14 iulie 2021, au susținut Ministerul Educației in identificarea celor mai eficiente soluții și mecanisme de implementare a principiilor, definită in proiectul Romania Educată, un proiect la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialiști pentru o lungă perioadă de timp, un proiect care a beneficiat de consultarea cu Comisia Europeană și OECD, un proiect care a reunit toate așteptările societății romanești in raport cu educația. Mai apoi, in ultimul an, grație consultărilor cu reprezentanții profesorilor, elevilor, studenților, părinților, mediului asociativ - aș indrăzni să menționez cooperarea privilegiată pe care Ministerul Educației a avut-o cu OneVoice, pe care a avut-o cu Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei, pe care a avut-o cu multe alte ONG-uri și grupări de organizații nonguvernamentale. Rodul acestor consultări se regăsește in proiectele celor două legi care, incepand cu finalul ședinței de guvern așa cum am promis, sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației, alături de expunerea de motive și alături de cate o sinteză pentru fiecare dintre ele. In plus faţă de ce am precizat ieri, cred că este important să mă refer la Legea invățămantului preuniversitar in domeniul curricum-ului și reformei planurilor cadru in domeniul evaluărilor, pentru că, ințelegem foarte bine, este pe bună dreptate foarte mare numărul acelor elevi, părinți, profesori care vor să cunoască cum se vor derula lucrurile. După data de 24 august, moment in care se vor incheia consultările, și aş vrea să rețineți că sunt doar două proiecte de lege care se doresc a fi imbunătățite, prin propunerile pe care le puteți trimite incă din acest moment pe adresa de e-mail consultarelegieducaţie@edu.gov.ro. Mizăm pe propuneri constructive, in aşa fel incat la finalul perioadei de consultare publică, așa cum am spus, de aproape o lună și jumătate, să avem o formă imbunătățită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la inceputul lunii septembrie, să poată intra in procedură parlamentară de adoptare. Aș vrea să reiterez faptul că in 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat prima reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma numărul unu, care inseamnă elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea Proiectului Romania educată. In acest fel, in această toamnă, incă din acest an, vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere, publică mai intai și apoi parlamentară, proiectele celor două legi. Ele vor intra in vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele Romaniei. Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărari de guvern. In acest fel, in septembrie 2023, in paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și invățămant primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă in sistemul de educație. Elevii care vor incepe in acest an clasa a VII-a, in septembrie 2023, vor incepe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale. Colegiile naționale au pană in acest moment un set de șapte criterii pe baza cărora pot căpăta acest statut. Printre aceste criterii, unul singur se referă la vechime: 75 de ani pentru colegii naționale, 50 de ani pentru colegii simple. Acest element ce ține de vechime va fi inlăturat și se vor păstra doar criteriile ce țin de calitatea actului educațional. Deci, acele colegii care vor dori să aibă șansa organizării de examene proprii de admitere vor avea pană la acel moment șansa de a-și consolida statutul. Așa cum am precizat in proiectul de lege, acest examen de admitere la nivel de liceu sau pre admitere, cum doriți să-l definiți, urmează să se incheie inainte de inceperea Evaluării Naționale. De asemenea, minim 10% din locurile pentru clasa a noua in colegiile naționale vor fi ocupate prin Evaluarea Națională. Aceasta este propunerea la nivelul proiectului de lege. N-aș vrea să existe ingrijorări excesive, pentru că, vă anunț, sunt soluții. Subiectele pot fi elaborate, spre exemplu, cu sprijinul Societății Romane de Matematică sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică sau pot fi elaborate de către colective de experți externi sau pot fi elaborate impreună de un grup de mai multe colegii naționale. Sunt soluții pentru a susține performanța și excelența, inclusiv din această perspectivă. In același timp susținem echitatea, pentru că toți cei care nu vor fi reușit să promoveze acest examen de admitere organizat la nivel unui colegiu național vor avea șansa, ca și pană acum, să promoveze examenul de Evaluare Națională și să fie repartizați prin examen de Evaluare Națională. Sigur, pentru examenul de Evaluare Națională, așa cum am promis, va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu. O precizare importantă, nu se schimbă disciplinele, vor rămane același discipline pentru concursul de admitere și pentru Evaluarea Națională. Deci, cei care sunt clasa a șaptea acum vor trebui să dea examen la aceleași discipline. O altă modificare importantă, indrăznesc să cred, la nivel de plan cadru curriculum este ceea ce v-am anunțat deja, eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară Arte și Educație fizică și sport, se adaugă, de asemenea, calificativ Admis/Respins, pentru toate disciplinele care vor fi integrate in ceea ce am definit la nivelul legii Educație pentru viață, o disciplină in trunchiul comun. Deci o disciplină care va fi urmată de către toți elevii, in care se vor regăsi module de educație pentru mediu, educație juridică, educație pentru sănătate, educație financiară, educație rutieră, educație pentru alimentație sănătoasă, educație civică, educație pentru cetățenie democratică, partea de gandire critică. Toate aceste module vor fi integrate la nivelul acestor planuri cadru. Calificativele, de asemenea, pentru aceste discipline vor fi admis-respins şi nu note de la 1 la 10. In acest fel cred că putem să ne atingem scopul de a elimina o presiune inutilă - presiunile utile nu ținem neapărat să le eliminăm - o presiune inutilă de pe elevi, in așa fel incat obiectivul de a face școala mai prietenoasă și mai atractivă să poată fi transpus in realitate. Dacă vorbim de evaluări, aș vrea să vă spun că toate evaluările vor fi standardizate. Ministerul Educației va avea o proprie platformă pentru evaluări standardizate. S-a inceput deja lucrul la standardele de evaluare, iar in paralel vom avea și o platformă de evaluare standardizată. Elevii care vor intra in septembrie 2023, in acest fel, in clasa a 9-a de liceu, vor avea planuri cadru noi, vor avea curriculum nou, vor avea o șansă in plus pentru /.../ prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere, de mult timp cerută, de 50% discipline in trunchiul comun, 20% discipline de specializare și pană la 30% curriculum la decizia școlii. Aș vrea să vă spun, conform proiectului de lege, in aceeași clasă, pentru 30% din discipline, pană la 30%, vor putea fi organizate pană la patru grupe, in așa fel incat să existe o personalizare a educației, in așa fel incat să existe posibilitatea ca in aceeași clasă, patru grupe de elevi să iși aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot promova, corelat cu aptitudinile acelor elevi din această clasă. Elevii care vor fi parcurs intreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel. Știu că este de ințeles, o schimbare radicală de paradigmă: examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu iți servească doar la acces in facultate, ci să iți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia in considerare. Am spus că la proba scrisă, care in momentul de față are patru nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplome de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile. Este vorba de, in primul rand de partea de limbă și literatură romană. O noutate ar fi decizia de introducere in programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare in limba romană. A doua probă este, bineințeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere in proba scrisă de 40-50%. Oricum, impreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul pană la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: Științe - a se vedea: fizică, chimie, biologie - și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane - economie, sociologie, psihologie, logică. In acest fel, se verifică in proba scrisă competențele de bază, apoi avem cele două probe de competențe: competențe digitale și competențe de comunicare in cele două limbi străine, unde iar se verifică doar competențele de bază. Dacă vreți in cadrul european al limbilor străine, competențe de nivel B1. Da, să ai un instrument minim de bază, in așa fel incat in interacțiunea cu alți cetățeni ai Europei sau ai acestei lumi să ai posibilitatea de a comunica pentru ca tanărul, să se poată dezvolta conform aspirațiilor proprii, personale și de dezvoltare personală. Separat de aceste probe care verifică, așa cum am spus pană acum, doar competențele de bază, avem și o probă de excelență pe care o lăsăm la alegerea candidatului. Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor de bază, să iși demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază, in domeniul limbii engleze de bază, vor avea posibilitatea să-și ofere, să iși demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze in Shakespeare. Cred că trebuie să grăbesc prezentarea, deci sunt foarte multe capitole. In aceste 43 de zile care vor urma, Ministerul Educației, toți colegii din Ministerul Educației care au contribuit la elaborarea acestor legi, pentru că ele au fost elaborate in house de către Ministerul Educației prin consultarea direcțiilor de specialitate, nimeni, dar nimeni in afara Ministerul Educației, nu a contribuit la scrierea acestor legi. In așa fel incat o spun cu toată răspunderea, după ce am luat la cunoștință, raportul final Romania educată, după ce am luat la cunoștință dorințele tuturor /.../, CDR, sindicate, elevi, părinți, profesori, ne asumăm la Ministerul Educației alegerea acestor variante pe care le-am pus in consultare publică și care sunt, nota bene, perfectibili. Legea invățămantului superior o să aleg trei lucruri din cele 42 prezentate ieri. In primul rand, reintroduce invățămantul universitar de scurtă durată, e vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate in plus pentru aceia care vor să se inscrie in invățămantul universitar de scurtă durată. Dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute in această formă de invățămant vor putea fi utilizate intr-un program de licență, pentru ca mai apoi există o posibilitate in plus. S-a introdus, tot pentru prima oară, invățămantul dual. Invățămantul dual, care va fi stimulat nu numai prin finanțările disponibile in PNRR, am lansat vineri apelul pentru consorții și ii mulțumesc domnului ministru al investițiilor și fondurilor europene pentru susținerea acestui apel care consolidează legătura intre universități și mediul socio-economic. Dar, această lege, acest proiect al legii invățămantului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere intre universități și realitate și mediul socio-economic. Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi cuprinși in această formă de invățămant dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura, universitățile să asigure cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie in afara universității. E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic. Sunt o serie de reglementări care susțin internaționalizarea. Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui joint degree in comun, de către o universitate romanească și una sau mai multe universități europene. Avem, de asemenea, reglementată dubla specializare pentru a veni in intampinarea solicitării de cadre didactice pentru invățămantul preuniversitar. In momentul de față, dacă această lege va fi adoptată in această formă este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau altfel de grupări, de specializări, fără să mai fim nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a rației sau noii specializări ce rezultă din unirea a două specializări acreditate. Sunt o serie de elemente care se constituie intr-o debirocratizare și intr-o eficientizare a activităților in sistemul de invățămant superior. Avem, de asemenea, instituit tot pentru internaționalizare pentru prima oară un program național pentru internaționalizarea universitară PMIU Study in Romania, in care, cu finanțare de la buget, universitățile romanești iși vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional. Avem și un program național de reducere a abandonului școlar, a abandonului universitar, iertați-mă, de abandon școlar da, este pentru prima oară. Avem locuri care pentru prima oară apar in universități și sunt destinate persoanelor cu dizabilități. Pentru toate aceste lucruri e nevoie de finanțare, impactul bugetar este foarte mare. Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru Legea invățămantului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru Legea invățămantului preuniversitar. Nu aș vrea să inchei prezentarea fără a face o precizare importantă, doar 25% reprezintă impact al creșterilor salariale care vor fi de 43%, restul sunt burse pentru elevi. Aș vrea să vă spun că bugetul de burse, iertaţi-mă că mă intorc la Legea invățămantului preuniversitar, dar avem o creștere şi la bursele studenţilor, avem pentru o finanţare pentru elevii de invățămant primar de 700 de lei per elev, o finanțare pentru invățămantul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru invăţămantul liceal filiere teoretice şi vocaționale de 1.500 de lei per elev şi nota bene, incurajarea invățămantului profesional printr-o finanțare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei pentru liceele profesionale. Sunt modalități clare, eficiente, de consolidare a atractivității invățămantului profesional și a legăturii intre școală, universitate și mediul socio-economic. Pentru studenți avem creșteri de 50%, de la 201 lei per student şi lună pană la 300 de lei per student şi lună. Este vorba de o creștere serioasă a cuantumului pentru bursele studenților şi este vorba de includerea cursanţilor din invățămantul universitar de scurtă durată ca fiind eligibili, de asemenea, pentru burse. Dan Cărbunaru: Domnule profesor, cred că prezentarea dumneavoastră poate continua pentru mult mai mult timp, dar practic aţi răpi plăcerea jurnaliștilor de a vă adresa intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, de ce pot colegiile să organizeze aceste admiteri pentru un număr atat de mare de locuri, pentru 90% din totalul locurilor? Cine vor fi cei care vor elabora acel examen de admitere? Şi vă intreb asta in contextul in care există o ingrijorare in randul părinților și al elevilor că ar putea fi elaborată această admitere de profesori din școală și ar fi avantajați elevii care fac pregătire cu profesorii din respectivul colegiu. Sorin Cimpeanu: In primul rand, este vorba de o propunere. 90% să poate fi. Este vorba de o solicitare ce datează de circa 15 ani din partea colegiilor naționale de a avea dreptul de a organiza admiterea la nivel de colegiu. In al doilea rand, aceste legi și modalitatea in care Ministerul Educației prezintă aceste legi işi dorește să consolideze increderea in profesori, pentru că dacă nu avem incredere in profesori, putem să ii plătim, putem să le oferim condiții, degeaba, educația nu va face salturi de calitate. Știu, ințeleg ingrijorările. Le-am ințeles perfect. Tocmai de aceea am spus că, dacă această propunere va fi validată in procesul de consultare, există soluții. Am spus că subiectele ar putea să nu fie elaborate de profesorii din acest colegiu şi ar putea să fie elaborate de Societatea Romană de Matematică - sper că avem incredere, pentru că ați văzut ce rezultate ne-au oferit la olimpiadele internaționale - și de Institutul de Lingvistică, de Academia Romană, de colective externe de experți, de colective de profesori dintr-un grup de 10-12 colegii care vor să se unească și să aibă subiecte unice, sau 20, sau 30. In total avem peste 200 de colegii naționale in Romania in acest moment. Deci există soluții, important este să cădem de acord asupra acestei posibilități, care se constituie intr-o șansă in plus, nu in minus. Reporter: Iar la proba de Bacalaureat la materiile din trunchiul comun, acea probă ar putea să fie grilă sau de ce tip vor fi cerințele? Sorin Cimpeanu: Da, este foarte corectă intrebarea. Am inițiat deja consultări cu specialiști in Științele Educației și va fi o chestie de opțiune. Este foarte posibil ca toate intrebările să fie grilă. Este foarte posibil să organizăm acea probă scrisă, așa cum sunt organizate probele TIMSS sau probele PISA - o probă cu o pauză intre primul set de intrebări și al doilea set de intrebări, există o pauză, repet, la testele TIMSS și PISA funcționează foarte bine acest mod de organizare. Este o practică internațională. Reporter: Mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Iar accentul, ca să fim bine ințeleși, va fi pus - de aceea am dat exemple, am anticipat puțin, circa 40% să fie item, subiecte din Limba și literatura romană, inclusiv gramatică, și item de matematică. Deci experții in Științele Educației vor şti foarte bine se calibreze aceste lucruri. Şi mai este incă un aspect: acest Bacalaureat ar urma să intre din anul 2027. Ar urma să se aplice pe niște planuri cadru pe care in momentul de față nu le cunoaștem nici eu, nici dumneavoastră. Ele sunt in lucru. Vor fi validate in septembrie 2023. Atunci vom vedea care sunt disciplinele din trunchiul comun. Şi incă o precizare: nu vor fi toate, absolut toate disciplinele din trunchiul comun. De aceea am precizat: limba romană, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și o disciplină din grupul socio-umanelor, poate economia și incă una. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Dle ministru, potrivit noilor modificări din Legea educației, cum de avem, iată, o probă unde se evaluează competențele la două limbi străine, dar am renunțat la proba de limba romană ca probă de sine stătătoare? Sorin Cimpeanu: Am ințeles că există un delay in transmisie, de aceea o să ne perfecționăm tehnicile digitale. Tocmai ce am răspuns la această intrebare. Deci cel puțin 40% vor fi subiecte din probele clasice, din care fac parte limba și literatura romană, inclusiv gramatică. Deci nu se renunță, nu se renunță, dimpotrivă, se consolidează importanța acestei probe de limba și literatura romană, prin includerea gramaticii, un lucru la care eu personal am ținut foarte mult. Reporter: Și incă o intrebare pe un alt subiect. Dacă știți in momentul de față cum merge acea anchetă in cazul fraudei de la examenul de directori din Olt, acolo unde un candidat a ajuns, cu nota 4 la concurs, director. Sorin Cimpeanu: Știu că orice fraudă trebuie să fie aspru pedepsită. De aceea, să știți că aceste sancțiuni sunt pentru prima oară extrem de clar definite și nu sunt deloc blande pentru astfel de abateri de la etică. Atunci cand se trece cu aceste abateri spre infracțiuni definite in Codul Penal, deja sunt alte instituții care se ocupă. Pot să vă spun că in timpul ședinței de guvern, acum mai puțin de două ore, am semnat un ordin de ministru de incetare a detașării unui director al Casei Corpului Didactic din județul Bihor, nu facem un secret, tocmai pentru aceste motive. Fără niciun fel de intarziere, chiar dacă eram in ședința de guvern, am făcut acest lucru și il voi face ori de cate ori vor fi semnale certe, verificate de către instituțiile abilitate ale statului roman, cu privire la aceste abateri. Pe de altă parte, pentru partea de sancțiuni, de abateri disciplinare, in acest proiect de lege, avem la nivelul invățămantului preuniversitar o comisie națională de inspecție, in cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității și avem și o comisie națională de etică puternic profesionalizată in invățămantul superior. Reporter: Deci nu ați primit, pană in momentul de față, un răspuns concret din partea instituțiilor abilitate? Sorin Cimpeanu: Nu avem niciun răspuns, niciun semnal din partea instituțiilor abilitate, pană in acest moment, dar știm că aceste cercetări au demarat in urma sesizării făcute, transmise de către ministrul educației. Așteptăm răspunsul la sesizarea pe care noi am inițiat-o. Reporter: Referitor la Bacalaureat, aș vrea să vă intreb dacă pe noua lege răman la fel subiecte diferențiate pentru prima probă, la fel cum se intamplă acum sau toți elevii vor avea subiecte la fel de dificile? Sorin Cimpeanu: Incă o dată, Bacalaureatul se dorește a fi echitabil. Echitabil inseamnă că nu mai obții aceeași unică diplomă de Bacalaureat pe patru căi diferite, cum avem in momentul de față. Aș vrea să vă precizez că in momentul de față, pentru aceea dintre dumneavoastră care ați uitat, Bacalaureatul este organizat după Legea 84 din 1995. Nu a fost nicio schimbare pană acum. Deja, propriul meu fiu a dat examen după acest sistem de organizare din 1995. Imi place să cred că nepoții mei, totuși, vor avea șansa să dea un Bacalaureat mai adaptat secolului 21 /.../. Deci subiectele vor fi aceleași, vor verifica doar competențele de bază la toate disciplinele din trunchiul comun, nu vor fi diferențiate. Ca să răspund mai departe intrebării, pot să vă spun că vor fi elevi care vor avea o oră de matematică pe săptămană și alți elevi care vor avea trei sau patru ore de matematică pe săptămană. Subiectele vor fi calibrate in așa fel incat să fie potrivite pentru cei care au o singură oră pe săptămană, iar ceilalți care au trei-patru ore pe săptămană vor avea alte metode de a-și demonstra competențele inalte, chiar și la nivelul probei de Bacalaureat, prin acea probă care verifică excelența, performanța și va fi la alegerea elevului. Reporter: Asta voiam să vă intreb, de acea probă facultativă, cum ii veți determina pe elevi să meargă la acea probă facultativă? Sorin Cimpeanu: Eu nu cred că trebuie să obligi un elev să-și demonstreze competențele in domeniul pe care el il stăpanește cel mai bine. Eu cred că elevul va avea această dorință. Din punct de vedere administrativ, pentru a stimula această dorință, pentru a inlătura această rezervă, această eventuală frică, am spus că promovarea examenului de Bacalaureat este condiționată de obținerea pragului minim la toate celelalte discipline, mai puțin la această probă, care este de excelență. Eu sunt convins, văzand participarea elevilor romani la olimpiade, sunt convins, văzand această efervescență in a obține note cat mai mari și cat mai bune /.../. Și cel mai cel mai puternic argument pe care vi-l pot da acum este obținerea acelui certificat de competență. In momentul in care am spus că este organizată profesionist și credibil această probă și cineva iți certifică competențe de programator sau competențe in electronică sau competențe in fizică sau competențe in matematici avansate, acea probă va fi luată in considerare și de universități romanești sau străine și de angajatori; depinde de noi. Asta v-am spus, in momentul de față, examenul de Bacalaureat este un simplu pașaport pentru acces in facultate. In acest Bacalaureat, care urmează să inceapă din 2027, vei primi un certificat de competențe reale, credibile, pentru că știm cu toții, nu are rost, tocmai aceste legi doresc să elimine o bună parte din ipocrizia existentă in sistem. O spun sincer, la probele de competență actuale este suficient să intri, să dai Bună ziua!. Nu! Dorim exact altfel. Reporter: Deci, practic, pot ieși cu o meserie atestată, in momentul in care termină și dau Bacalaureatul. Sorin Cimpeanu: Aceasta este ideea. De o calificare de nivel patru. După cum din liceele profesionale, după primii trei ani, vor putea ieși cu nivel trei de calificare, echivalent cu școlile profesionale de acum, care vor fi inglobate in acele licee profesionale. Incă o precizare importantă, liceele profesionale vor fi doar profesionale. Nu se mai amestecă cu teoretic sau vocațional. In liceele teoretice sau vocaționale va exista posibilitatea unui amestec justificat. De exemplu, liceele pedagogice, care sunt vocaționale, vor putea să aibă clase de filologie, justificat, intr-o proporție de maximum o treime. Există in lege obligativitatea ca, intr-o proporție de două treimi, fiecare liceu, teoretic sau vocațional, să iși păstreze misiunea de bază. Avem in momentul de față licee pedagogice care au clasă de alimentație publică. E un pic jenant să spui că ai absolvit alimentaţie publică la liceul pedagogic. In plus, nu te concentrezi nici pentru resursa umană, nici pentru resursa financiară, nici pentru infrastructură, să atingi performanță in domeniu. Te duci către toate domeniile. Vrem să inlăturăm acest obicei. De aceea, vrem să fie filiere asumate in liceu și vrem să fie filiere asumate și la nivelul universitar. Fiecare universitate să aibă posibilitatea să iși asume singură misiunea, fie că este de educaţie, fie că este de educaţie şi cercetare, fie că este de educație şi cercetare avansată. Dar să știe de la bun inceput că, odată ce-şi alege misiunea, dacă se duce foarte sus, la educație şi cercetare avansată, va fi judecată după niște standarde foarte inalte de educaţie şi cercetare avansată şi s-ar putea să nu le treacă. Atunci, asta responsabilizează fiecare universitate să iși aleagă corect și bazată pe realități misiunea proprie. Tot din legea invăţămantului universitar, creşte finanţarea pe bază de criterii de performanţă cu 25%. Reporter: Acest nou bacalaureat care va fi susţinut in 2027 va fi susţinut direct pe calculator de către elevi? Sorin Cimpeanu: Cu siguranţă, da. Administrarea digitală urmează a fi generalizată pentru examene. Am propus partea de corectură digitală incă din anul 2023. Deci pană atunci, da, va trebui să avem o digitalizare a evaluărilor. Reporter: Calitatea actului didactic - veţi schimba modul in care vor intra profesorii debutanți in sistem? Ne puteți explica exact cum veţi alege la nivel național calitatea lor un an de zile in care vor preda... Sorin Cimpeanu: Exact asta este ideea, pentru ca cei mai buni absolvenţi ai invățămantului superior să se poată indrepta spre cariera didactică. Avem această creștere a salarizării de 43% pentru profesorii debutanți, inclusiv profesorii stagiari. După ce ai trecut printr-una din cele trei rute de formare: masterat didactic, formare inițială sau alte posibilități de acces in cariera didactică, faci un an de stagiatură. Faci un an de stagiatură, avand o normă micşorată de la 18 la 12 ore. Asta implică un impact puternic, in timp ce asişti și la orele mentorului, care, la randul lui, va avea norma de predare diminuată de la 18 la 14 ore. După acest an, vei putea să susţii examenul de licenţiere in cariera didactică şi abia după aceea să incepi să fii un profesor adevărat. Dar asta inseamnă motivație, asta inseamnă un sistem de selecție, asta inseamnă posibilități de intrare in sistem și asta inseamnă o promovare in cariera didactică bazată pe practica pedagogică. Reporter: Aici voiam să vă intreb: vor fi poate diferenţieri salariale mai tarziu in funcţie de performanţa profesorilor, ca să ne asigurăm că această calitate didactică va continua pe tot parcursul carierei lor? Sorin Cimpeanu: Salarizarea va fi făcută pe bază de normă didactică și va avea diferențe foarte importante, pe bază de progres școlar inregistrat de către elevii cu care acel profesor lucrează. Deci va fi o combinație intre salarizare pe bază de normă și pe bază de performanță. Reporter: La nivel universitar, ați spus că universitățile vor avea toată răspunderea pentru acordarea diplomei de doctor. Sorin Cimpeanu: E adevărat. Și vor propune mai mult decat atat - și acordarea atestatului de abilitare. Iși asumă răspunderea pentru asta. Reporter: Și practic, școlile doctorale vor fi verificate, pentru că nu cred că toate universitățile, cum bine am văzut in ultimii 10 ani de zile, sunt foarte responsabile in privința asta? Sorin Cimpeanu: Revenim la aceeași problemă de incredere. Eu pot să vă precizez faptul că, in toată lumea civilizată a invățămantului superior, diplomele de doctor sunt date de universități. Nu văd de ce ar putea să meargă acest sistem in acele state și merge de mult timp și nu ar putea să meargă in Romania. Este o propunere a universităților romanești de mult timp. Trebuie să iși asume răspunderea in paralel cu... Este nefezabil ca un ministru al educației să certifice calitatea formării intr-o universitate in care doctorandul a dat admiterea, in care doctorandul și-a dat examenele și referatele, in care doctorandul a beneficiat de indrumare a unei echipe din cadrul universității, in care doctorandul și-a susținut teza de abilitare și apoi vine altcineva și certifică titlul de doctor. Nu! L-ai susținut de la inceput pană la sfarșit in universitate, universitatea iți acordă diploma de doctor, după cum acordă și diplome de licență și diplomele de master și nu mai este o problemă. Reporter: Dar vor exista mecanisme de verificare din exterior, in cazul in care sunt nereguli? Sorin Cimpeanu: Cu siguranță, da. Există o instanță de apel mult mai puternică decat CNATDCU, acea Comisie națională de etică a titlurilor universitare, care va judeca toate contestațiile și toate reclamațiile, inclusiv impotriva comisiilor de etică din universități. Dacă o comisie de etică dintr-o universitate ia o decizie de un anumit fel, există posibilitatea de apel la această instanță. Deci, in interiorul sistemului academic, această structură, instanță de apel pentru orice sesizări cu privire la abateri de la etica și deontologia universitară, va fi puternic consolidată. Și incă ceva, se merge și pe prevenție pentru că generalizăm, prin acest proiect de lege, cursurile de etică și deontologie universitară pe toate palierele - licență, masterat, doctorat - prevenția este extrem de importantă. Și e bine, poate, să mergem și in preuniversitar cu aceste noțiuni. Reporter: Ok - și impactul bugetar va fi destul de mare, cam cat la sută din PIB ar trebui să primească educația ca să poată să pună toate aceste modificări in aplicare? Sorin Cimpeanu: Dar v-am spus, impactul bugetar maxim, anul acesta avem 3,11% din PIB. Dar mie imi place să judecăm față de bugetul general consolidat, pentru că așa este corect să judeci, care este 7,92% in momentul de față pentru educație. Este vorba de 40,95 miliarde de lei, 7,92% din bugetul general consolidat, care inseamnă 3,11% din PIB, iar 15% din bugetul general consolidat, pe cheltuială, inseamnă cam 77 de miliarde, iar acum suntem la 41 de miliarde. De unde impactul bugetar este de 36 de miliarde, cum v-am spus, 15 superior, 31 pe... Dacă vreți, pe bugetul general consolidat, impactul este de 8,08%. Deci, toate măsurile sunt calculate in așa fel incat articolul care spune că educația are nevoie de 15% din bugetul general consolidat, respectiv 6% din PIB, pentru că este același nivel, rezultă dintr-o sumă a impactului fiecăreia dintre măsurile anunțate, atat cat am putut să le anunț, cat mi-a permis domnul secretar de stat Dan Cărbunaru. Reporter: Legat de titularizare, de ce avem un număr atat de mic de posturi, tocmai la disciplinele la care elevii susțin examene naționale și cum vor fi ei afectați de această situație? Și aș merge mai departe, dacă vorbim despre un deficit de titulari și dacă ne-ați putea spune varsta medie a profesorilor din Romania, practic, ce ne vom face atunci cand cei care sunt acum in activitate ies la pensie? Sorin Cimpeanu: Da, cele mai multe cadre didactice au varsta intre 40 și 60 de ani. Avem 195.000 de cadre didactice, avem o situație, doar 5% sunt sub 26 de ani, cred că 25% pană in 40 de ani, 60 și ceva la sută sunt pană la 60 de ani. Iar puțini, 9%, cred că sunt peste 70 de ani. Deci, accentul v-am spus este pus pe această categorie de varstă 40-60, in partea superioară a limitei de varstă. Insă titularizarea este o problemă care trenează de foarte mult timp in Romania. Am atras pentru prima oară atenția in acest an că mai puțin de 10% din posturile titularizabile, care sunt puțin peste 5000, sunt pentru limba romană, matematică, geografie, istorie, fizică, chimie. Am atras atenția că pentru disciplinele socio-umane, care au rămas să se constituie și in probe pentru Bacalaureat, avem doar trei posturi pentru sociologie, in toată țara, avem doar trei posturi pentru filozofie, in toată țara, avem zero posturi pentru disciplina psihologie, in toată țara. In schimb, avem, spre exemplu, patru posturi la fanfară. Acestea sunt deciziile școlilor, sunt deciziile Consiliilor de Administrație, care nu beneficiază de niciun alt filtru. Există un aviz conform la nivelul Inspectoratului Școlar Județean. Măsurile sunt două, care sunt cuprinse in Legea invățămantului preuniversitar - titularizarea să se facă și pentru fracțiuni care depășesc o jumătate de normă, pentru că avem profesori care de 10-12-15 ani iau an de an peste nota 9. Dar fiind trei posturi... La geografie sunt nouă posturi in toată ţara. Nici unul in mediul rural. Nu au acces, deși sunt profesori buni, bine pregătiți, care iau nota peste 9 la titularizare și nu o iau intr-un singur an, o iau an de an și nu au şansa unei titularizări. Deci nu au şansa stabilizării intr-o școală. Pierd și elevii, pentru că li se schimbă profesorii an de an, pierd și profesorii, pentru că nu au, spre exemplu, capacitatea de a contracta un credit pentru a-şi lua o casă, pierde și sistemul de invățămant, pentru că nu oferă acea atractivitate. Și atunci am introdus această regulă nouă, din 2023, titularizarea se va face pe orice post care depășește jumătate de normă. A fost redefinit postul didactic - dacă are peste jumătate de normă, pentru prima oară, niciodată nu a mai fost acest lucru. Iar al doilea lucru: viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția județeană pentru invăţămant preuniversitar, respectiv Direcția Municipiului București pentru invățămant preuniversitar. Reporter: Toate aceste reguli intră in vigoare din 2023? Sorin Cimpeanu: Din 2023. Reporter: Mă refer la toamna lui 2022 pentru... Sorin Cimpeanu: Sunt optimist să cred că vom avea legile adoptate in acest an calendaristic, in așa fel incat să aplicăm aceste reguli, care sunt cuprinse in Legea invățămantului preuniversitar, din 2023. Reporter: Şi atunci, dacă acum spuneaţi că sunt 5000 şi ceva de posturi titularizabile, unde vedeţi dumneavoastră că se va ajunge prin aceste măsuri pe care le veți pune in practică in 2023? Sorin Cimpeanu: Sunt foarte multe posturi care sunt complete, dar nu sunt scoase la concursul de ocupare pe perioadă nedeterminată, titularizabile, cum spuneați dumneavoastră. Aceste posturi vor fi scoase. Sunt convins că anul viitor vom avea nu 5000 de posturi titularizabile, ci vom avea probabil, estimez, 20-25.000. E o estimare. Deci o creștere, mizez pe o creştere de cinci ori, deci pe șanse de cinci ori mai mari pentru acei profesori buni care vor să intre in sistemul de invățămant, vor să fie fidelizați, vor să fie valorizaţi in sistemul de invățămant. Și sunt convins că un profesor care intră pe o normă care constituie 70%, mergand zi de zi in aceeaşi școală, știind care este configurația orelor, iși va convinge conducerea școlii ca anul următor să se completeze de la 70% pană la 100%. In felul acesta. văd un viitor mai bun pentru școlile din Romania, prin intermediul unor profesori mai buni. Pentru educatori să știți că sunt cele mai multe posturi scoase la concurs, puțin sub 1000, dar candidați sunt 5000. Reporter: Bună ziua. Aţi vorbit despre o creştere salarială de 43%. Cand ar urma să se aplice şi sunt bani la buget? Aţi primit această garanție că va fi bugetată, va fi susținută această inițiativă? Sorin Cimpeanu: Am ințeles că cele 43 de zile sunt in perioada de vară și este foarte cald. Am ințeles şi că, pană anul trecut spre final ,eram in criză sanitară şi nu puteam să vorbim de educație. Am ințeles că după aceea au venit și sărbătorile și, evident, nu era momentul bun pentru educație. Din păcate, in februarie-martie, s-a declanșat criza din Ucraina și iar nu a fost timp pentru educație. Imediat după februarie-martie au venit Sărbătorile pascale și, evident, că nu puteam să vorbim despre legile educației. După aceea, am intrat in examenele naționale, Evaluare și Bacalaureat, iarăși nu era un moment bun. Acum, iarăși nu este un moment bun pentru educație și in care să fie resurse financiare pentru educație. Nu mergem in această paradigmă. Ori ințelegem că educația stă la baza tuturor lucrurilor, noi, clasa politică, decidenții, ori dacă nu, vă dau și o veste proastă: toate măsurile care sunt de reformă adevărată, in acest sistem, dacă nu beneficiază de un suport financiar corespunzător, sunt degeaba. Pentru că este stupid să ne așteptăm să mergem cu aceiași profesori, cu aceeași finanțare, cu aceleași instituții și să avem rezultate diferite pentru copii. Nu se poate chestia asta! Deci e nevoie de finanțare! Din fericire, insă, impactul bugetar va fi treptat. Spre exemplu, 25% este impactul salarizării, 25% este impactul diversificării curriculumului. Diversificarea curriculumului incepe in septembrie 2023, nu are impact pană atunci. Și incepe cu clasa a IX-a, deci va fi un sfert din impact, după aceea, intră 50%, după aceea, gradual pană in 2027. Bursele elevilor vor avea impact total incă din ianuarie 2023, spre exemplu. Salarizarea cel mai probabil că va fi luată in calcul din septembrie 2023. Este vorba de o creștere a costului standard pentru cheltuieli salariale, care in momentul de față este 6.386 de lei per/elev, la 9.000 de lei per/elev. Este vorba de o creștere a salariului care, in momentul de față, in educație, este 6.500 de lei brut, la 9.300 de lei brut. Cel mai important este că e vorba de o creștere a costului standard pentru cheltuieli materiale, evaluare și pregătire profesională, care, in momentul de față, la coeficientul 1 este 485 de lei și care, in lege dacă o să citiți, o să vedeți că este minim 20% din costul pentru cheltuieli salariale, care v-am spus că este 9.000. 20% din 9.000 inseamnă 1.800 de lei. E 485 de lei acum pentru cheltuieli materiale, de asta nu mergem doar spre salarizare, și va crește la 1.800. E o creștere de 3.7 ori. Asta inseamnă reformă adevărată in sistem, asta inseamnă nevoie de finanțare in sistem. Reporter: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Sorin Cimpeanu: Mulțumesc și eu! Reporter: Domnule ministru, dar cand ați prezentat aceste proiecte, premierul ce v-a spus? Sunt bani pentru această reformă? V-a dat garanția că din toamnă, așa cum spuneți, crește acest cost? Sorin Cimpeanu: Premierul este un susținător al educației, al performanței in educație și al echității in educație. Evident că un premier responsabil se uită la impactul financiar. Dar, in momentul in care a ințeles importanța acestor obiective și că nu este vorba de un impact de 36 de miliarde de lei, care să intre in 2023, ci că el va intra gradual in funcțiune pană in 2027, a validat total, inclusiv in ședința de guvern. Premierul este cel care a propus intr-o modalitate foarte hotărată adoptarea in primă lectură, ce-i drept, a acestor două proiecte de lege. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult domnului ministru. Mulţumim şi celor care v-au adresat intrebări, confirmand nevoia de timp alocat nu doar prezentării, ci și dialogului. Domnule ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Petre Daea. Petre Daea: Prima ședință de guvern, primul răspuns practic pentru fermeri, printr-un act normativ, dorit de aceștia. Guvernul Romaniei, astăzi, a aprobat suma necesară pentru acordarea subvenției pentru acciza de motorină. Actul normativ pleacă astăzi la Monitorul Oficial. La rugămintea mea, domnul prim-ministru a dat sarcină celor care asigură Secretariatul Guvernului ca acest act normativ să apară in Monitorul Oficial cat mai repede cu putință, in așa fel incat in actul subsecvent de la Ministerul Agriculturii, care inseamnă ordin de ministru, să putem să distribuim aceste sume imediat, in următoarele două-trei zile, ca un răspuns practic la nevoile fermierilor, mai ales in aceste condiții. Iată, deci, o suplimentare de sumă de la bugetul statului pentru fermieri, care inseamnă acum un nivel de sprijin de 337 de milioane lei. Reporter: Bună ziua! V-aş intreba ceea ce se intreabă in această perioadă toţi fermierii: dacă va fi declarată acea stare de calamitate și in ce condiții se poate intampla acest lucru? Petre Daea: In primul rand, dau un răspuns pe care mi-l dictează actul normativ: legislația in vigoare. Noi avem suportul juridic al activităţii in acest domeniu. Pe baza hotărarii de guvern 557 din august 2016, Ministerul Agriculturii, conform misiunii pe care o are, intră in dispozitivul managementului factorului de risc secetă pedologică. Acest lucru s-a făcut imediat, executand, in etape, acele prevederi ale legii, care spun aşa: in condițiile in care există secetă pedologică, prefectul județului răspunde, prin ordin, la solicitările fermierilor, constituind comisiile de determinare a efectelor privind distrugerea culturilor, ca urmare a acestui factor restrictiv. Acest lucru s-a făcut. Apoi, cel ce vă vorbește a văzut la nivelul țării, trecand prin zonele acestea unde informațiile erau clare, că avem secetă pedologică, să vedem care este situația concretă la fața locului. Să vedem, spuneam, intr-un echipaj de lucru, cu ministrul agriculturii, cu directorul general al Agenției Naționale pentru Imbunătățiri Funciare, la fața locului, cu fermierii, cu autoritățile locale, cu specialiștii puși in acest dispozitiv, care trebuie să funcționeze pentru a da răspuns concret la ceea ce ne cere legea. In atare condiții, am putut constata - in cele 10 județe pe care le-am văzut de vineri pană duminică spre luni, spun duminică spre luni noaptea, la orele 2:00, pentru că dumneavoastră, mass-media, m-ați intrebat - dar ce caut eu noaptea acolo, pentru că nu mi-a ajuns ziua? - și de aceea interesul m-a impins. Și, după cum ați putut vedea, și fermierii erau interesați să se intalnească cu ministrul agriculturii, pentru a vedea la fața locului ce se intamplă și care sunt măsurile tehnice imediate, in așa fel incat să dăm răspuns situației și să-i punem pe ei intr-un confort al ințelegerii și, in același timp, al acțiunii concrete. Am văzut la fața locului trei secvențe - o secvență care este normală, zic eu, din punctul de vedere al vegetației in perimetrele irigabile. In aceste 10 județe, pentru a concretiza, vă spun: Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău, Buzău, am văzut in perimetrele irigabile că starea culturilor este normală. Practic, șanse de producție, speranțe pentru fermier că poate să iși recupereze cheltuielile și să aibă și o brumă de caștig. A doua secvență, in afara perimetrelor irigabile, culturi cu un stadiu de vegetație afectat, dar nu in gradul de compromitere totală a culturii - și aceste suprafețe sunt diferite de la județ la județ, de la zonă la zonă, chiar și de la o parcelă la alta - din cauza influenței pe care au avut-o ploile de-a lungul vremii, din cauza cantităților de ploaie care au fost neuniforme, atat ca suprafață, cat și cantitate. A treia secvență pe care am putut-o vedea la fața locului este aceea, cea mai dureroasă și anume, compromiterea totală a unor culturi, in mod deosebit a culturilor de primăvară, in principal, porumbul și floarea soarelui. Pentru aceste situații, fermierii romani din zonele respective mi-au solicitat intervenția imediată și răspunsul juridic cuvenit pentru a li se da libertatea de a stabili la fața locului destinația culturii compromise. De ce? Pentru că actele normative care instituiau proceduri privind determinarea pierderilor nu le dădeau posibilitatea să intervină rapid și să nu piardă cultura in integralitatea ei, ințelegand posibilitatea de a folosi la furaj masa vegetativă care mai poate fi recoltată și evident, destinată furajării animalelor. Şi, mai ales, extrem de important, posibilitatea de a elibera terenul, in așa fel incat să execute lucrările specifice pentru declanșarea anului agricol următor. Pentru că astăzi se recoltează, imediat se execută in spate lucrările necesare pentru păstrarea apei in sol, care mai există, pentru realizarea patului germinativ, in așa fel incat să putem pune sămanța in sol pentru anul agricol următor. Imediat se execută, in spate, lucrările necesare pentru păstrarea apei in sol care mai există, pentru realizarea patului germinativ, in așa fel incat să putem pune sămanța in sol pentru anul agricol următor, pentru culturile de toamnă, știindu-se aici, este vorba de rapiță, de orz, de secară, de triticale, de grau. Acest lucru, spuneam, nu era posibil. Imediat, ajungand la Ministerul Agriculturii, am luat legătura cu specialiștii din minister, am luat legătura cu domnul ministru Bode, căruia vreau să-i mulțumesc, pentru că modificarea actului normativ presupunea modificarea unui ordin comun de ministru, sub semnătura celor doi miniștri care sunt in dispozitivul juridic prevăzut de normele juridice și anume, ministrul agriculturii și ministrul afacerilor interne. Din acest punct de vedere, de ieri, fermierii au la indemană acest instrument juridic și au trecut, după cum aţi putut vedea, la executarea lucrărilor specifice. De asemenea, in aceste intalniri practice, la fața locului, fermierii ne-au cerut să le dăm imediat banii pentru motorina pe care o merită pe trimestrul I. Iată că astăzi s-a implinit juridic această cerință, urmand, cum spuneam la inceputul intervenției mele, ca in cateva zile să ajungă banii la fermieri. Al doilea sprijin sau a doua cerință sau o altă cerință pe care au avut-o fermierii in momentul intalnirii cu ministrul agriculturii a fost aceea: cum facem să putem intra intr-o cadență normală privind asigurarea banilor necesari inființării culturilor din anul următor. Pentru că, acum, problema importantă este să legăm anii agricoli in așa fel incat să nu ne trezim anul viitor că nu avem suprafața insămanțată şi de aici avatarul de necazuri. In momentul acesta, la Ministerul Agriculturii se lucrează. Maine vin cu un pachet de sprijin, pe care il voi anunța, in așa fel incat să putem veni in sprijinul fermierilor. Iată deci, răspunsul privind etapele pe care trebuie să le parcurgem, conform legii, in așa fel incat să dăm răspuns la problemele fermierilor și, evident, am dat răspunsul astfel și la intrebarea dumneavoastră. Vă rog! Reporter: Nu ne-ați lămurit foarte clar cu starea de calamitate. Petre Daea: Sigur. Reporter: Să fiți foarte clar. Petre Daea: Sunt foarte clar. Reporter: Se poate impune pană in acest moment, da sau nu? Petre Daea: Cum să impună? Asta există, o stare de calamitate pentru culturile efective... la nivel... Numai puțin... Știu, subiect predilect pentru dumneavoastră. Mai aveți incă dumneavoastră? Noi inventariem situația de fapt din fiecare județ. Astăzi, avem culturi compromise vecine cu alte culturi necompromise. Noi nu declarăm stare de calamitate pentru suprafețe, noi venim cu forme de sprijin pentru producțiile care sunt afectate, cred că e clar. Vă mulțumesc! Reporter: Și acele ordine de prefect despre care vorbeați, in cate județe s-au dat? Sau nu aveți? Petre Daea: Cum să nu am, am de toate la mine, să știți. Și informații și explicații și dorința de a vă răspunde. Vă rog! Reporter: In cate județe sunt probleme foarte clare pe care le-ați identificat? Petre Daea: Eu v-am spus de cele zece județe in care am fost. Probleme mai grele in aceste județe, dacă facem această comparație intre județe, pe primul loc ar fi Vrancea și nu intamplător, o să vedeți că vă dau printr-un comunicat de presă ce eveniment a fost astăzi important din punct de vedere tehnic pentru zona pe care o știți dumneavoastră că a devenit polul secetei Vrancea. Acolo este Canalul Siret-Bărăgan, un obiectiv de investiții extrem de important, care a inghețat, din nefericire. A inghețat ca și lucrare, să nu vă gandiți că a inghețat pe temperatura asta atat de ridicată. Din 2020, cand trebuia să intre Draga la executarea lucrărilor respective in așa fel incat să putem da răspuns, parțial, e adevărat, in zona respectivă, știindu-se că e un obiectiv de investiții extraordinar de important cu posibilitate de irigare a celor 475.000 de hectare pentru a putea da apă culturilor atunci cand este nevoie. Revin, Vrancea ar fi pe primul loc ca și grad de afectare; Galațiul, partea de nord; Buzău; Valcelele, dumneavoastră ați fost acolo, televiziunile au fost la Valcele. A doua zi după, sau ieri, cand ați fost la Valcele, acolo și ați discutat cu fermierii și i-ați văzut că erau in lucru și recuperau masa vegetativă in așa fel incat să iși continue lucrările. Să știți că agricultorii nu se opresc din muncă. Să rețineți: vom avea paine in Romania. Suntem capabili și in situațiile acestea grele să dăm răspuns la problemele pe care le ridică țara, la asigurarea hranei pentru romani. Intr-un cuvant, e greu, dar vom face ce trebuie in așa fel incat să asigurăm romanilor ce li se cuvine. Reporter: Domnule ministru... Petre Daea: Vă rog. Reporter: Spuneați că vom avea paine in Romania, dar la ce preț? Petre Daea: Și aici putem discuta. Reporter: Vă rog. Petre Daea: Vedeți astăzi prețul, poate o să il observați și maine. Prețul acesta este determinat de trei mari grupe de factori. Prima grupă: sunt costurile de producție care stau la baza realizării acestui grau. Știți foarte bine că la momentul potrivit, cand timpul, clima, pretențiile plantelor, tehnologia de cultură ii dă semnalul fermierului să pornească la muncă, el pune motorină. Motorina respectivă nu o produce fermierul. Este un combustibil pe care il cumpără de pe piață. Prețul acestui combustibil, după cum bine știți, a crescut. Se duce in camp pe momentele acestea de secetă că poate pune intrebarea: dar ce a făcut, domnule, cu ordinul acela, ce a rezolvat? Multe, am evitat o lucrare in plus la sol, care inseamnă un consum de motorină cu incărcare de preț. Cu alte cuvinte, o presiune formidabilă pe fermier și atunci spun că motorina care se consumă la lucrările respective, fermierul trebuie să plătească și o plătește mai scump. Ai recoltat, toate culturile se intrețin, se dau cu substanțe, cu ingrășăminte, cu fungicide, deci se fac baraje chimice pentru a putea păstra cultura intactă și să nu fie degradată și evident o duce in magazie. In momentul in care a dus-o in magazie, bobul de grau pleacă pe drumul făinii. Ca să ajungă la moară, tot cu motorină pleacă. Cand a ajuns la moară, incep valțurile să lucreze cu energie, care s-a scumpit și asta. S-a realizat făina respectivă, pleacă pe drumul painii, acolo sau in altă parte. Dacă pleacă făina de aici la o brutărie mai departe, evident că intră motorina, dar cu siguranță se intalnește cu gazul, care este mult mai scump. Și aceste scumpiri determină un cost, un preț final al painii. Se pune intrebarea și aici răspunsul: putem noi să oprim să-i spunem producătorului de paine să dea painea sub prețul de cost?! Categoric nu! De ce? Intră in faliment. Falimentul, nu mai e nici painea. Se duce in piață, evident, și se intalnește cu puterea de cumpărare. Aici răspunsurile vin din altă parte. La mine aveți traseul acesta al muncii, al explicațiilor și iată cum v-am dat ceea ce, sigur... Reporter: Revin asupra intrebării. Petre Daea: Vă rog, reveniți! Reporter: Dar măsuri de sprijin astfel incat să mențineți prețul painii la un nivel decent, in condițiile in care vedem că s-au scumpit toate, cum spuneați: carburanți, energia, gazul. Sunt astfel de măsuri astfel incat să vă asigurați că prețul painii nu va exploda? Petre Daea: Iată măsurile de care spuneam că venim cu toate intervențiile, inclusiv cu această motorină. Să spunem, domnule, stați puțin! Reporter: Dincolo de această acciză pe care am avut-o de-a lungul anilor, ce alte măsuri pregătiți, pentru că vorbeați despre un pachet pe care-l veți anunța? Petre Daea: Maine vi-l spun. V-am spus de fermierii care au această situație grea, iar maine după-amiază o să vă spun acest lucru. V-am explicat foarte clar că dăm răspuns a situația concretă vis-a-vis de pierderile de recoltă, de producție, practic, totale. Fermierii aceștia, dacă nu suntem langă ei, ii pierdem. Pierzand fermierii, nu putem să mai lucrăm terenul Romaniei. Primul obiectiv statal al țării, să știți de la mine, este cultivarea in intregime a terenurilor arabile, in așa fel incat să producem ceea ce ne este necesar in țară și apoi sigur să-l și pregătim, să-l și industrializăm, să-l și impachetăm bine și cu siguranță, să il și exportăm, in așa fel incat să putem face față la toate aceste influențe ale momentului, in confortul pe care dumneavoastră și noi toți il urmărim. Vă rog! Reporter: O singură intrebare mai am. Ultima dată cu cat aţi cumpărat o paine? Cat aţi plătit pentru ea? Petre Daea: Eu plătesc intre doi lei şi jumătate, că iau paine din aia mai așa; patru lei şi jumătate. Aș plăti-o și cu cinci lei, să știți, și cu şase lei. Ştiţi de ce? Ştiu că se produce greu. Reporter: Dar ce fac oamenii care nu au nici cinci lei, nici șase lei şi poate nici un leu in plus, pentru că deja sunt scumpiri peste tot. Petre Daea: Sigur, ințeleg tenta intrebării dumneavoastră și este extraordinară. O cunosc, pentru că și varsta mi-a dat posibilitatea să ințeleg de-a lungul vremii ce intrebări deosebite puneți in așa fel incat răspunsul să fie cat mai puțin acceptat de dumneavoastră și interpretat in fel şi chip. Sunt un om care răspunde exact la intrebările dumneavoastră și spun așa: cunosc țara, cunosc oamenii, ii știu pe toți și mai ales pe producători. Cunosc oamenii care vin cu măruntul acela in buzunar și caută cea mai ieftină paine și ii ințeleg foarte bine pe aceștia, de aceea inginerul Daea vrea să facă in acest moment ce trebuie pentru a avea grau mai mult și mai ieftin anul viitor și să nu pierdem momentul. Pentru că in agricultură, eu mă uitam la ceas acum și ziceam ce pierd in momentul in care stau aici. Caştig că mă vedeți la televizor, dar poate pierd că nu sunt langă fermierii respectivi care au nevoie acum de mine și de sprijinul ministrului și acelora care se află in sistemul acesta, in cuplajul acesta administrativ, ințelegand specialiști, dar să știți că a fost confortabil să stau la această intalnire cu dumneavoastră. Reporter: Aş vrea să vă intreb, domnule ministru Daea, dacă fermierii s-au plans de blocajele care există in porturi pe transportul cerealelor, dacă le-au crescut cheltuielile din cauza războiului? Dacă v-au spus asta fermierii? Petre Daea: Nu mi-au spus cand m-am intalnit cu cei care /.../, dar o știu. Chiar dacă nu spune că il doare, ii simt durerea. Vrem să vedem /.../ din nou. Vă rog! Reporter: Şi știți ce tip de cereale sunt blocate in Portul Constanța, unde ar trebui să ajungă? Petre Daea: Acum, cereale sunt alea care se recoltează. Nu, nu, imi puneți imaginația la grea incercare, dar practica mă ajută. Noi suntem in campania de recoltare a cerealelor. Vă spun pentru dumneavoastră, suntem pe final, mai avem vreo cinci procente să terminăm orzul de recoltat in Romania - un lucru bun, admirabil pentru fermieri și pe care vă rog să transmiteți secvența aceasta a intervenției mele, să ii felicit, pentru că oamenii aceștia excepționali in cateva zile au recoltat orzul in Romania, au pus la adăpost producția, asta, pe care au făcut-o cu mainile lor, cu buzunarele lor și sigur, evident, in condițiile climatice pe care le-am avut. Suntem dincolo de 60% la grau. Ei se grăbesc să recolteze producția, pentru că acum spicul de grau stă ca in etuvă. Gandiți-vă dumneavoastră, la 38 de grade la umbră, cat este pe camp. Pericolele sunt multe, pentru că intervin procesele de scuturare, pentru că pot să se intample incendii pentru că nu știi ce se intamplă la marginea unei tarla, iar acolo este spicul, aristele, paleele; este practic hartie de dat foc și e pericol. Aici trebuie să fim foarte atenți, iar secvențele pe care dumneavoastră le-aţi prezentat in mass media v-au dat dimensiunea pericolului care poate fi oricand. Vă rog. Reporter: Dle ministru, aţi vorbit despre acele județe, să ințeleg că nu aveți incă o radiografie la nivel național pentru a şti care este gradul de afectare... Petre Daea: Nu, nu, nu. Categoric nu, pentru că, să vă spun de ce: in momentul in care ai măsurat acest eveniment, astăzi este o situație, maine alta. Planta care rămane in focul acesta și la rădăcina ei nu există apă și nu ai de unde să o aduci, astăzi este bună, sănătoasă, maine bolnavă și poate poimaine moare. De aceea, rețineți, se inventariază aceste suprafețe. Este un proces laborios, se inventariază, se vede la fața locului. Ați văzut dumneavoastră că il rugam pe dl profesor Rafila să mă ajute. Cand ai intrat in spital, intai treci să iți facă analizele, ca să știi despre ce este vorba și apoi intervine decizia medicului și se folosește de instrumentarul necesar pe care il are la dispoziție pentru a interveni asupra bolnavilor. Așa și inginerul agronom, așa și cei care lucrează in agricultură, așa cei care lucrează in camp și in zootehnie. Reporter: Ați făcut pană in momentul de față, estimări privind producția pe care o vom avea la porumb, la floarea soarelui? Petre Daea: Da, da, da o știu exact, dar nu o spun. Reporter: De ce nu o spuneți? Petre Daea: Să vă spun de ce: pentru că nu vreau să fac un rău pieței. Reporter: Inseamnă că sunt estimări care arată că stăm foarte rău. Petre Daea: Nu, nu, nu, nu. Eu voi spune și voi comunica țării producția pe care am obținut-o atunci și numai atunci cand este in magazie, incuiată, cu lacătul pe dinafară și cheia in buzunar. Pană atunci nu ai cantitatea de producție. Ea este in camp acum. Ce vă pot spune: avem ce ne trebuie. Reporter: Dar opinia dumneavoastră, cum o să arate? Sunteți optimist, avand in vedere că vom trece din nou printr-un episod de secetă? Petre Daea: Tot timpul un inginer agronom este optimist pentru că el face in fiecare an ce trebuie, ia cultura, o inființează, o recoltează, a pus-o pe piață, o ia anul viitor. Sunt optimist pentru că știu ce trebuie. Reporter: Dar vremea nu ține cu noi, o să fie din ce in ce mai cald, situația se inrăutățește, v-aș intreba ce măsuri urgente pot fi luate acum sau luați acum in privința irigațiilor? Ce faceți pentru salvarea acelor culturi care acum arată sănătoase, dar maine s-ar putea să nu mai fie sănătoase? Petre Daea: Da, le-am luat. Să știți că eu nu așteptam să mă intrebați dumneavoastră sau să mă impingă cineva de la spate. In momentul in care am intrat in dispozitivul de lucru eu știu ce am de făcut și vă spuneam că am fost cu directorul ANIF. Știți bine, țineți bine minte că m-ați văzut pe campuri cand mă udau aspersoarele și ați dat cu apă să radeți de mine cu uite ce face asta. Sigur, vă plac imaginile acelea, dar vă spun că acelea sunt de un interes extraordinar pentru că trebuie să faci ceea ce este necesar țării in fiecare moment. In agricultură orice clipă risipită are repercusiuni și inregistrezi pierderi. Astăzi n-ai făcut, maine nu mai are rost sau faci cu bani mulți și faci degeaba. In sistemul de irigații, din nefericire, dar nu vreau să trec in zona aceasta a comparației pentru că nu e timp, trebuie să ne apucăm de muncă. Reporter: Am pierdut 30 de ani pentru sistemul de irigații, timp in care nu s-a făcut mai nimic. Petre Daea: Nu, nu. Auziți, să vă faceți timp o dată și v-aș ruga. Reporter: Dacă aveam irigații nu mai eram in situația asta. Petre Daea: Nu, nu. Dacă o jumătate de zi, cand va ploua și e bine afară eu vin și vă stau la dispoziție. Să mă intrebați ce vreți dumneavoastră, cat vreți. In momentul acesta vă spun așa: că in 30 de ani de zile s-au făcut și lucruri bune: cum avem astăzi 1.500.000 /.../ se irigă. Ați auzit dumneavoastră cat se irigă astăzi? V-am spus și vă spun exact cat sunt: 883.000 de hectare sunt contracte de irigare astăzi in Romania. Merg aspersoarele pe camp, uitați-vă in Brăila. Păi altfel parjoleam ţara, dacă sistemele de irigații nu funcționau. A, că nu le avem la capacitatea pe care am dorit-o şi pentru care am introdus bani, pentru că avem, pe de o parte, obligativitatea executării acestui sistem de irigații și această obligativitate rezidă din prevederea legii care este votată in Parlament in unanimitate de voturi. Vă daţi seama cată incărcătură și voință politică ca să facem acest obiectiv in Romania? Şi suma cuvenită pentru a face acest obiectiv de investiții. Şi nu intamplător - și vă spun acum și cu asta v-aş ruga să mă lăsaţi... Staţi să spun. Avem sume prevăzute in buget și este obiectivul statal numărul unu, de care ministrul Daea s-a ocupat și se va ocupa in continuare, in așa fel incat să putem valorifica resursa. Din nefericire, iată cum imi incălziți, așa, dorința aceasta de a face și de a vă spune, in același timp, pentru că acesta este momentul. Din nefericire, Romania nu folosește decat sub 1% din cantitatea de apă care trece pe teritoriul Romaniei, in condițiile in care Romania are cea mai valoroasă rețea hidroameliorativă, cele mai valoroase bazine hidrografice, uniform repartizate pe teritoriul țării - și vă spun un lucru esențial: sunt și cu apă dulce. Adică alții scot sarea din ea, ca să o folosească la plante. Noi o avem la indemană și trebuie să o folosim. Reporter: In condițiile in care mărfurile din Ucraina sunt scutite de taxe in Uniunea Europeană timp de un an de zile și inclusiv cerealele sunt scutite de taxe, fermierii romani se plang de o concurență neloială. Și intrebarea este: ce măsuri de sprijin intenționați să luați sau ați luat deja, astfel incat fermierii romani să nu fie in vreun fel păgubiți? Petre Daea: Eu nu am luat și nu o să spun niciodată...Eu nu mă angajez așa, vom face. Fac! Să văd ce pot face. Pentru că astăzi, știți foarte bine, langă noi zăngănesc armele, aici nu este simplu. Zăngănitul armelor a dat o altă turnură vieții noastre și nu numai vieții noastre de aici. De aceea, cu atenție, cu răbdare, cu implicare, cu seriozitate, cu măsuri sinergice, putem să ieșim din momentele acestea grele. Eu ii asigur pe fermieri și pe dumneavoastră că voi fi alături de ei pe camp, de dumneavoastră, acolo unde mă găsiți. Reporter: Bun, dar v-ați propus măcar, nu știu, un orizont de timp să incercați să obțineți niște măsuri de sprijin pentru fermierii romani? Vor fi două categorii de fermieri, cei care nu fac producție din cauza secetei și apoi cei care fac producție degeaba, pentru că din cauza cerealelor mult mai ieftine din Ucraina se vor trezi pe pierdere. Petre Daea: Aici explicațiile sunt mai ample, dați-mi voie să nu vin cu ele, ci cu măsurile pe care le pot lua. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru revenirea la briefing-urile de presă ale guvernului și in Guvernul Romaniei! Mult succes in activitatea pe care o aveți! Nu este cea mai ușoară perioadă, dar cu atat mai mult, este nevoie de timp și pentru comunicare și pentru activitate, in egală măsură. Ați gestionat echilibrat această chestiune. Petre Daea: Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult! Petre Daea: Vă imbrățișez cu drag, să ne vedem cu bine și să nu vă faceți probleme dacă mă vedeți noaptea, că pentru mine e zi. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Domnul ministrul al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Astăzi in guvern au fost aprobate măsuri importante, care ajută Romania deja să acceseze bani europeni din perioada de programare 2021-2027, dar și să vină cu sprijin complet pentru o regiune care are mare nevoie de sprijin in Romania, vă rog! Marcel Boloș: Mulțumesc frumos! Intr-adevăr, au fost aprobate modificarea unui număr de șase acte normative care privesc fondurile europene, dintre care două sunt de maximă importanță pentru proiectele de infrastructură. Primul proiect de act normativ are in vedere ajustarea de preț pentru ceea ce inseamnă proiectele de infrastructură pe componenta de transport - apă, apă uzată și partea de deșeuri. Așadar, noul mecanism, cu un impact financiar estimat de 1,5 miliarde de euro asupra absorbției de fonduri europene, vizează un număr de peste 7.000 de proiecte, respectivul 7.000 de șantiere in derulare, cu o valoare a contractelor de finanțare de peste 13 miliarde de euro. Contextul ajustărilor de preț este unul destul de sensibil și delicat pentru constructori, pentru că, așa după cum se cunoaște, prețurile la partea de utilități au crescut simțitor. Cateva exemple sunt elocvente in acest sens: la combustibil, de la 636 de euro in 2021, acum, pentru ceea ce inseamnă derularea șantierelor, avem 1.214 euro pe tonă la gazele naturale. Tot pentru proiectele noastre de infrastructură de transport finanțate din fonduri europene, creșterea de preț este de la 14,7 euro/MWh la 79 de euro/ MWh, adică creșteri de 535% la partea de gaze naturale. Şi un alt exemplu relevant pentru creșterea de prețuri este componenta de energie electrică, de la 54,7 euro/ MWh la 368,1 euro/ MWh, deci o creștere de peste 670%, creșterea prețului la utilități. Așadar, mecanismul de ajustare pe care l-am propus este unul nou, care presupune luarea in considerare a zece prețuri la materiale, manoperă. Noi le-am spus in limbaj de specialitate: elemente de cost semnificative, pentru care Institutul Național de Statistică va urmări evoluția acestor prețuri, astfel incat de acum inainte ajustările de preț să urmărească componentele de cost care au loc la proiectele de infrastructură ce se derulează pe șantiere, iar din simulările făcute, aceste ajustări de preț vor determina creșteri la situațiile de lucrări depuse spre decontare cuprinse intre 40% și 50%. Acestea sunt estimări făcute de către noi și care incercăm prin acestea să acoperim partea aceasta de creșteri ale prețurilor, in condițiile in care inclusiv prețul la materialele de pe șantiere a crescut simțitor. Cateva exemple in acest sens: la oțel de la 4.400 de lei pe tonă la 5.700 de lei pe tona, bitum de la 2.250 de lei pe tonă la 3.200 de lei pe tonă, deci aceste creșteri semnificative au determinat ca acest mecanism, care era cuprins in ordonanța inițială, să fie adaptat pentru contractele pe care le avem pentru proiectele de infrastructură. Să fie adaptat la proiectele pe care le avem in derulare și aplicat pentru contractele de lucrări, incat să acoperim creșterile de preț și să ne putem derula proiectele de infrastructură in bune condiții. De asemenea, spuneam că sunt șase acte normative care au fost aprobate pentru modificare. Sunt cele referitoare la infrastructura de apă, apă uzată. Este vorba de posibilitatea de a demara implementarea primelor proiecte de infrastructură din politica de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027. In categoria acestor proiecte in valoare de 2,2 miliarde euro avem județele: Teleorman, Maramureș, Prahova, Harghita, Giurgiu, Hunedoara, Caraș-Severin, Neamț, cu o populație beneficiară de 820.000 de locuitori. Acestea sunt cifrele mari care afectează proiectele de infrastructură de apă, apă uzată pentru perioada de programare 2021-2027. Tot astăzi, Guvernul Romaniei a aprobat ca aceste proiecte de infrastructură de apă, apă uzată care erau implementate de către operatorii regionali de apă, să poată fi implementate și de către primării, respectiv primăriile care sunt cuprinse in asociațiile de dezvoltare intercomunitară și fac parte din categoria de beneficiari, respectiv proiectele de infrastructură de apă care se referă la locuitorii unităților administrativ-teritoriale. Așadar este un moment, dacă vreți, de cotitură pentru ceea ce inseamnă proiectele de infrastructura de apă, apă uzată, pentru că așa cum s-a aprobat descentralizarea pentru proiectele de infrastructură de transport, după același model, continuăm procesul de descentralizare ca o măsură de reformă a implementării și a absorbţiei de fonduri europene. Sperăm ca ritmul de implementare a acestor proiecte de infrastructură să fie unul mai dinamic, incat populația beneficiară și primăriile beneficiare să poată să asigure standarde de locuire și de calitate a vieții mult mai bune. Vă mulțumesc! Reporter: Mulțumesc! Faceți și o mențiune despre Valea Jiului, dacă puteți! Marcel Boloș: Da. De asemenea, a fost aprobată strategia de dezvoltare economico-socială a Văii Jiului, cu un număr de șase localități care au in vedere peste 130.000 de locuitori, ca un prim pas pentru Programul operațional de tranziție justă. Bugetul pe care il va avea alocat pentru proiectele care țin de infrastructură, crearea de locuri de muncă, atragere de investiții, este de peste 230 de milioane de euro. Implementarea acestui proiect important pentru Valea Jiului și pentru noi, implementarea investițiilor teritoriale integrate este un instrument nou pe care incercăm să-l implementăm cu ajutorul fondurilor europene și să putem să acționăm in aceste zone mai concentrat astfel incat să schimbăm condițiile de locuire ale oamenilor din această zonă. Mulțumesc! Reporter: Domnule ministru, aș avea o intrebare legată de PNRR. Un jalon din PNRR spune că pensiile speciale ar trebui să fie redimensionate, reașezate pe alte baze. Ați avut astăzi in ședință o notă de informare care spune că MApN și MAI nu au avizat memorandumul pentru inceperea, practic, a lucrărilor pentru regandirea noii legi a pensiilor. Riscă acest jalon din PNRR să nu fie indeplinit? Marcel Boloş: Suntem in luna iulie, jalonul are deadline luna decembrie. Deci, pană la sfarșitul anului, această problemă sigur că trebuie să fie reglementată, cel puțin așa cum spune, astăzi, Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Dar să nu uităm că, in toamnă, mai avem reluarea renegocierii PNRR-ului cu Comisia Europeană și să vedem, atunci, care va fi mandatul cu care vom fi investiți de către guvern și de către coaliție. Alternativele pe care le avem la indemană sunt, după cum știți, renegocierea și respectarea termenului asumat prin PNRR pentru acest jalon. Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, o secundă, şi in completarea, dacă doriți o completare a răspunsului pe care domnul ministru vi l-a oferit din perspectiva tehnică a atingerii acestui jalon din cadrul PNRR. După cum știți, legislația Romaniei nu include in categoria pensiilor speciale pensiile militare de stat, care au un alt regim, dar pentru că există in acest moment, ca şi pe multe alte jaloane și ținte, un dialog cu Comisia Europeană, astăzi, miniștrii de resort au convenit să poarte acest dialog la următorul nivel, tocmai pentru a clarifica aceste confuzii intre termeni juridici și anumite conotații care s-au creat anumitor pensii. Deci, in perioada următoare, va fi un dialog intre anumiţi miniștri din Guvernul Romaniei care gestionează astfel de domenii și reprezentanții Comisiei Europene pentru a clarifica, in primul rand, noțiunile așa cum sunt ele ințelese in sensul legii. Reporter: Mulţumesc! Domnule ministru, Comisia Europeană ne-a cerut să includem pensiile militare in sistemul public. Este o solicitare legitimă? Ar trebui să aceste pensii să fie puse langă celelalte? Marcel Boloş: Acum, dacă ne referim la jalon și conținutul lui, este pentru pensiile speciale. Dacă ne referim la legislația națională, noi avem pensiile de serviciu. In toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru aceste grupe de funcționari și personal incadrat, există pensii de serviciu. Deci nu cred că va putea interveni Comisia Europeană se determine Romania ca să facă intr-un alt fel decat există practica in țările membre ale Uniunii Europene. Aici e o chestiune care trebuie limpezită, pentru că așa cum arată lucrurile in momentul de față, există această, să zicem, neconcordanță intre ceea ce spune jalonul, ceea ce există in legislația națională. Şi, apoi, ne-am uitat şi in practica țărilor membre ale Uniunii Europene, pentru că, repet, nu cred că putem fi obligați să facem altfel decat ceea ce se practică in țările membre ale Uniunii Europene. Toate aceste categorii de personal au acest regim al pensiilor de serviciu și ar fi nedrept dacă ar trebui să facem intr-un alt fel, in condițiile in care aceste reforme și aceste constrangeri pe care le avem, să zicem, la nivelul reformelor mari, au venit astfel incat Comisia să se asigure că imprumutul pe care il acordă Romaniei va fi rambursat. Atunci aveam un varf de datorie publică și trebuia să facem dovada că vom optimiza categoriile de cheltuieli publice importante, pentru ca să putem rambursa imprumutul acordat. Aici, probabil, dacă vom ajunge in situația in care să demonstrăm că sustenabilitatea pentru aceste categorii de cheltuieli nu este o problemă, nu cred că vom avea sau nu ar trebui să avem probleme din punctul de vedere al negocierii cu Comisia Europeană. Jalonul, repet, este unul care deși este cu referire la aceste legi speciale, legislația noastră națională este cu totul alta. Deci dacă e să ne referim la ceea ce solicită Comisia și, intr-adevăr, această solicitare există, nu e un secret, ea trebuie să se raporteze și la legislația națională și la practica existentă in țările membre ale Uniunii Europene. Reporter: La nivelul MApN, cea mai mare pensie specială, pensia de serviciu, cum o numiţi, este 8000 de euro. Este un cuantum care ar trebui să fie menținut? Marcel Boloş: Nefiind minister de linie, nu avem in competenţă astfel de analize. Aici pot să vă răspundă ministerele de linie. Eu am vrut să vă lămuresc din punctul de vedere al jalonului și al concordanţei jalonului cu legislația națională și cu practica existentă la nivel european. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu recunosc că nu m-am lămurit şi aş insista tot pe acest subiect. In primul rand, Comisia Europeană ne cere ca toate pensiile să fie cumva aliniate la sistemul contributivității. Pensiile de serviciu și pensiile ocupaționale din sistemul militar sunt alineate in acest moment, motiv pentru care ar putea să fie exceptate? Marcel Boloş: Problema, intr-adevăr, s-a pus din punctul de vedere al alinierii la contributivitate. Dar eu zic că e prea devreme să ne pronunțăm ce tip de măsură trebuie să punem in aplicare din acest punct de vedere. Eu zic să avem un pic de răbdare pană cand avem aceste discuții cu Comisia Europeană, ca să lămurim dacă, pană la urmă, trebuie să implementăm acest jalon care nu este ancorat in legislația națională sau nu. Iar in ceea ce privește, cum am spus, cuantumul acestora pensii și tipul lor, ministerele de linie cred că vă oferă un răspuns mult mai aplicat. Reporter: Atunci vreți spuneți că acest capitol va face și el parte dintr-o, să zic așa, clarificare, nu neapărat renegociere, din acest sens, pentru că acum vă confruntați cu un blocaj, sunteți de acord? Este vorba de un jalon care nu poate merge mai departe pentru că două ministere dau inapoi un memorandum și refuză să il avizeze, in condițiile in care, la nivel, nu știu să spun, politic este o altfel de decizie. Marcel Boloș: Să mai limpezim incă un lucru. Deci, jalonul are deadline luna decembrie acest an. Reporter: Da. Marcel Boloș: In momentul de față, colegii din ministerele de linie, pe bună dreptate, au ridicat problema aceasta a neconcordanței intre conținutul jalonului, care se referă la legile speciale, și legislația națională, unde avem pensiile de serviciu sau pensiile ocupaționale. Iar din acest punct de vedere trebuie să ne lămurim cu Comisia, pentru că dacă, repet, ne raportăm la celelalte țări membre ale Uniunii Europene, au aceste categorii de pensii de serviciu. Iar in ceea ce privește cuantumul, nu sunt in ministerul de linie, care vă poate oferi un răspuns profesionist și prompt. Reporter: Ințeleg, dar pană la urmă, nu tot acolo mergem? Spre a ne alinia la un sistem de contributivitate? Pentru că dacă il excludem și din pensiile speciale și nici nu le modificăm prin legea pensiilor, practic, aceste categorii răman exceptate și nu se poate să nu... Marcel Boloș: Contributivitatea este un principiu recunoscut in toată Uniunea Europeană și pe care nimeni nu il contestă. Reporter: Păi și asta vă intrebam, ele respectă principiul? Marcel Boloș: Partea de pensii de serviciu și cuantumul acestora este politica fiecărui stat membru; poate să iși decidă astfel de strategii in funcție de cum consideră că iși gestionează resursele publice financiare pe care le are la dispoziție. Reporter: Deci atunci eu pot să spun acum că ideea de raționalizare a pensiilor, in afară de pensiile pe sistemul public, este apă de ploaie in Romania, pentru că noi ne salvăm de /legile/ pe care le avem noi. Marcel Boloș: Raționalizarea oricărei cheltuieli publice trebuie să fie, dacă vreți, un lucru pe care il hotărăște Ministerul Finanțelor și impreună cu Guvernul Romaniei, cand analizează capacitatea intregului sistem public de a genera fonduri pentru a susține aceste categorii de cheltuieli publice. Reporter: Dacă se poate, domnule Cărbunaru, v-aș intreba care a fost poziția premierului cu referire la această notă pe care a primit-o astăzi, in care află că de fapt lucrurile, așa cum le cerea el, să indeplinim rapid jaloanele PNRR, nu merg așa bine, că miniștrii lui nu se ințeleg intre ei? Dan Cărbunaru: După cum bine știți, și slavă Domnului, nu doar ministrul de resort, dar și miniștrii de linie au venit in mod repetat și au prezentat, inclusiv, de aici de la briefingul de presă, stadiul indeplinirii țintelor și jaloanelor. După cum știți, au fost deja trimestrul patru al anului trecut, apoi alte două trimestre ale acestui an in care Romania a reușit să-și atingă aceste ținte și jaloane. Cu siguranță se va intampla și in acest caz. Domnul ministru a spus că pană la sfarșitul anului vor fi clarificate aceste chestiuni. Ce pot să vă spun este că premierul consideră PNRR o prioritate pentru Romania și, ca urmare a demersurilor pe care personal le-a făcut pană acum, alături de membrii cabinetului, Romania și-a respectat angajamentele. In această chestiune in care este nevoie de o clarificare in dialogul dintre anumite instituții guvernamentale și Comisia Europeană, in acest caz, din perspectivă conceptuală, poziția premierului a fost aceea de a incuraja membrii Cabinetului să clarifice aceste chestiuni in relația cu Comisia Europeană, pentru că face parte din această procedură de dialog, așa cum au mai fost și alte situații care au avut nevoie de o așezare intre poziția experților din Romania și a celor din Bruxelles. Probabil că vom asista la un astfel de proces clarificator și in această chestiune, care, desigur, se suprapune peste o temă mai largă de discuție din perspectivă socială. Aici discutăm de mai multe principii pe care poate că ministrul muncii le poate expune mult mai bine, pornind de la echitate, contributivitate, dar și rolurile pe care anumite structuri ale statului le joacă in orice stat. Pentru că, vă spunea și mai devreme domnul ministru, există o practică in mai multe state europene privind această situație specială a celor care beneficiază de pensii de stat militare, ca urmare a serviciului public pe care l-au derulat in situații speciale. Dar, fiind chestiuni tehnice care se bazează pe, probabil, ințelegeri diferite ale acelorași concepte, acest dialog pe care premierul l-a incurajat - și asta a și cerut in ședința de guvern - va contribui la rezolvarea acestei chestiuni și implementarea cu succes a incă unuia dintre jaloanele și țintele pe care Romania trebuie să le indeplinească in paralel cu cheltuirea banilor din PNRR. Reporter: Vă mulțumesc amandurora! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Reporter: Bună ziua! Aș avea o intrebare pentru dumneavoastră, domnule Cărbunaru. Dan Cărbunaru: Vă rog! Reporter: Știm că guvernul a alocat niște bani pentru despăgubirile din dosarul Colectiv. Azi am aflat că ISU și Primăria Sectorului 4 au depus contestații la acele solicitări ale executorilor, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, făcea un apel să se plătească cat mai repede aceste despăgubiri și spunea că i-a cerut ministrului finanțelor să discute despre asta in ședința de guvern. V-aș intreba dacă s-a vorbit despre asta și ce se va intampla cu despăgubirile. Dan Cărbunaru: Cu siguranță, in perioada imediat următoare, cel mai probabil pană la sfarșitul acestei veri, Guvernul, prin intermediul Ministerului de Finanțe, va găsi soluția achitării acestor despăgubiri, cel mai probabil, prin intermediul ISU. Și aceasta a fost o discuție legată de procedura de lucru, cum și in ce manieră aceste despăgubiri să ajungă către cei care au primit prin acest proces indelungat dreptul de a beneficia de ele. Pot să vă confirm că această discuție va fi urmată, așa cum deja s-a comunicat, de achitarea integrala a acestor despăgubiri, ca urmare a demersurilor pe care Ministerul de Finanțe le va face, iar Guvernul va transmite, prin intermediul ISU, aceste sume de bani beneficiarilor. Reporter: Chiar dacă ISU a contestat solicitările executorilor? Dan Cărbunaru: Nu aș intra - și știți foarte bine, sunt proceduri care gestionează diferit abordarea in cadrul instanței de cele care se derulează la nivel Executivului. Ceea ce pot să vă spun este că vor fi plătite aceste despăgubiri. Ok, vă mulțumesc foarte mult. Inainte de a vă mulțumi pentru prezenţă - vă mulţumesc, domnule ministru - aş vrea să vă spun că astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea aderării la NATO a Finlandei şi Suediei, așa cum anunța incă de la debutul reuniunii cabinetului de astăzi premierul Nicolae Ciucă. Romania se află printre primele state care au inițiat aceste demersuri de adoptare in plan național a deciziei de aderare la NATO a Finlandei și Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul Organizației Nord-Atlantice, ca organizație de securitate, dar și politica ușilor deschise, care a permis consolidarea, intărirea și extinderea capacității de a furniza membrilor săi cele mai puternice garanții de securitate. Mulțumesc incă o dată, vă doresc o zi bună tuturor! Vă rog. Reporter: Procedura de ratificare, care este in continuare? Dan Cărbunaru: Fiind un proiect de lege, urmează să meargă in Parlament. Dacă mai aveți alte intrebări. Reporter: Dacă a existat vreo discuţie legată de prelungirea perioadei cu recensămantul, pană pe 24 iulie, pană săptămana viitoare? Dan Cărbunaru: Procedura s-a derulat intr-un ritm foarte bun. Sigur, in măsura in care va fi nevoie de o prelungire, va fi anunțată. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Nu mai sunt alte intrebări? O zi bună tuturor! 2022-07-13 16:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-13-05-20-25big_image_014_resize.jpgȘedința de guvern din 13 iulie 2022Știri din 13.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-13-iulie-2022Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Incepem ședința de guvern cu o agendă foarte bogată. Doresc să subliniez că astăzi avem un proiect de lege care vizează ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Este un demers pe care il facem fiind conștienți de valoarea strategică privind aderarea celor două țări la Alianța Nord- Atlantică și un demers pe care il consider ca fiind unul cat se poate de relevant, ținand cont de faptul că ne inscriem in randul primelor țări care au demarat acest proces de ratificare a protocolului. Tot astăzi vom avea pachetul de legi pe care Ministerul Invățămantului urmează să il prezinte in prima lectură. Vorbim de pachetul de legi prin care continuăm programul Romania educată. Este vorba de Legea invățămantului preuniversitar și Legea invățămantului superior. De asemenea, avem pe ordinea de zi o ordonanță de urgență care este foarte importantă pentru proiectele pe care le derulăm cu finanțare europeană. Vorbim de ordonanța de urgență privind măsurile pe proiectele privind infrastructura de apă și apă uzată și discutăm de o finanțare europeană de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Și, de asemenea, modificarea unor acte normative in ceea ce privește ajustarea prețurilor in desfășurarea programelor de infrastructură și aici avem in vedere o sumă de 1,5 miliarde de euro, deci in total, 3,7 miliarde de euro. Practic, prin aceste demersuri continuăm consolidarea intregului angajament al guvernului privind creșterea procentului de absorbție a fondurilor europene. In primele șase luni de zile putem să anunțăm public că avem o rată de creștere a absorbției de 7% şi prin măsurile pe care le vom lua in continuare ne asigurăm că această rată de absorbție va crește şi, desigur, din nou atrag atenția asupra indeplinirii jaloanelor și țintelor, astfel incat să putem să continuăm accesarea banilor din PNRR. Ii urez bun venit domnului ministru Daea in Guvern. Am văzut, domnule ministru, că deja aţi inceput activitatea şi aţi fost in teren, in o serie de judeţe, in special in judeţele afectate de secetă. Incă de săptămana trecută am discutat atat cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, cat şi cu reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor despre atenţia pe care trebuie să o acordăm situaţiei generate de seceta pedologică şi, de asemenea, de măsurile pe care trebuie să le luăm astfel incat să continuăm sprijinul pe care il acordăm domeniului agriculturii şi nu numai. Cand zic nu numai mă refer şi la angajamentul nostru de a creşte capacitatea de procesare in industria agroalimentară şi, sigur, am discutat o serie intreagă de măsuri care s-au concretizat in pachetul de sprijin pentru Romania. Dar sunt convins că, odată ce aţi avut aceste prime evaluări, vom continua să evaluăm tot ceea ce inseamnă impactul acestei secete persistente şi să găsim soluţii pentru a putea să sprijinim fermierii romani. Ca atare, domnule ministru, dacă puteți să ne prezentați, pe scurt, primele concluzii rezultate in urma vizitei pe care aţi desfășurat-o. Petre Daea: Da, domnule prim-ministru. In primul rand, vreau să salut colegii de cabinet și să vă asigur, pe dumneavoastră și intregul guvern, că ministrul Daea va avea o abordare responsabilă vizavi de portofoliul pe care astăzi, iată-l, incepe cu un act normativ extrem de important pe care il avem pe ordinea de zi, și anume asigurarea motorinei sau accizei la motorină pentru a executa lucrările in camp. Evident că actul răspunderii guvernamentale m-a indemnat să folosesc prima secundă de timp pentru a vedea la fața locului ce se intamplă, motiv pentru care, după indeplinirea formală a actului constituțional de a depune jurămantul, știți foarte bine, informandu-vă atunci, și iată că astăzi sunt in fața dumneavoastră in guvern, să vă spun ceea ce am constatat și, evident, măsurile pe care le-am luat, spuneam că este necesar să văd la fața locului ce se intamplă, știind că, in informările pe care le primeam de la instituțiile de specialitate, seceta pedologică in Romania era o realitate și este o realitate, dar inginerul agronom trebuie să se ducă acolo să vadă, practic, care este suferința plantei. Din acest punct de vedere, de vineri după-amiază pană luni dimineața la orele 2:00, am putut să văd 10 județe, in ordine: Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău, Buzău. Văzand la fața locului, trei aspecte principale se desprind, și anume: toate culturile care sunt in sistem irigabil și care au fost irigate au o stare de vegetație corespunzătoare. Cu alte cuvinte, există perspectiva producției. Pe suprafețele care sunt in afara sistemului de irigații avem două situații distincte, o situație in care avem un grad de afectare, pe areale mici, unde ploile nu au putut satisface pretenția plantelor, şi aici avem de-a face cu o compromitere totală, in mod deosebit pentru culturile de primăvară, respectiv porumbul și floarea-soarelui. In alte zone sunt grade diferite de afectare. Motiv pentru care am dispus la faţa locului, intrand in tiparul juridic pe care il avem la dispoziţie, să continuăm şi să mărim capacitatea de irigare acolo unde putem efectiv, prin suplimentarea cu agregate in aşa fel incat să creăm nivele de exploatare, pentru a putea impinge apa şi ajunge la rădăcina plantei. Lucrul acesta s-a intamplat efectiv, l-am dispus, se materializează acolo unde este posibil, pentru că am fost insoţit de directorul general de la ANIF, cu care am stabilit acest mod de lucru. In al doilea rand, am introdus in dispozitivul de lucru din structurile judeţene specialiștii care participă, in baza ordinului pe care l-au emis prefecţii, pentru a putea vedea la faţa locului, măsurand, văzand, evaluand fiecare parcelă in parte să se constate ce s-a pierdut efectiv. In al treilea rand, prin - şi ii mulţumesc, am făcut-o şi public şi o voi face de fiecare dată, pentru că eu aşa consider, că in Guvernul Romaniei, cand ne ajutăm, dandu-ne mana să şi cunoască populaţia că facem acest lucru - ministrul Bode, cu celeritate mi-a dat sprijinul de a semna in 24 de ore de la momentul in care am promis că facem acest lucru, un act normativ cu o putere de ordin comun de ministru, care este deja in Monitorul Oficial. In acest ordin am dat libertatea fermierilor să poată să intervină imediat, in funcţie de situaţia concretă, să-şi recolteze culturile care au fost calamitate şi să le schimbe destinaţia. Practic, ai o cultură de porumb care nu mai are perspectivă - plantele au murit, ele trebuie imediat recoltate şi schimbată destinaţia către furaje sau altfel, in aşa fel incat eliberand această voinţă - şi spun eliberand pentru că pană acum nu era liberă, pentru că era incorsetată de o prevedere care trebuia să ţină planta respectivă pană se fac comisiile de evaluare, pană procesul acesta de verificare in teren al APIA se finalizează in aşa fel incat să nu piardă subvenţia. Or lucrul acesta era imperios necesar să il rezolv şi iată că am rezolvat-o, am transmis-o ieri. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru, aici sunt un susţinător al acestor demersuri pentru că avem nevoie ca permanent să avem datele reale şi imediate pentru că adaptarea acestor elemente de reglementare ţine de oameni, adică ţine de noi, cei care suntem astăzi la masa Guvernului şi avem posibilitatea să putem să intervenim şi să modificăm cadrul de reglementare astfel incat să putem să facem faţă la toate aceste elemente de dinamică la care nu s-a gandit legiuitorul in momentul in care a fost intocmit actul normativ. Petre Daea: Absolut corect. Nicolae-Ionel Ciucă: Ca atare, avem și aveți din partea mea toată disponibilitatea și, desigur, din partea membrilor cabinetului, să putem să ne adaptăm la situația concretă. Petre Daea: Această situație a fost transmisă in videoconferință, ieri, la orele 15.00, cu toate structurile județene. Vă mulțumesc pentru sprijin, contați pe mine, stimați colegi. Colaborare este obiectivul nostru. Indeplinirea programelor de guvernare este obiectivul țării, pe care să-l indeplinim impreună. Vă sunt partener și, in același timp, coleg bun. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumim. De asemenea, tot ceea ce ține de partea aceasta care trebuie să se constituie intr-un program cat se poate de concret și de articulat la situația reală din teren privind dezvoltarea sistemului de irigații este, practic, prima sarcină, domnule ministru, pe care vă rog să o luați, de asemenea, in setul dumneavoastră de priorități; pentru că s-a tot vorbit, se tot vorbește despre această nevoie și, desigur, despre resursa pe care țara noastră o are și vorbesc de o rețea hidrografică destul de bogată, ce trebuie pusă in valoare in folosul agriculturii romanești. Petre Daea: Am ințeles, domnule prim-ministru, am sprijinul ministrului de finanțe. Eu am avut o discuție și cu dumnealui, pornind de la faptul că ne obligă legea. Noi avem o lege care stabilește exact un program de reabilitare a sistemului de irigații și, evident, avem și sumele stipulate in această lege. Caracterul obligativității legii ne determină pe noi să facem ceea ce trebuie și, din acest punct de vedere, vreau să vă spun că vă voi asigura in fiecare lună cu o informare exacta a situației din teren, o să am și astăzi posibilitatea să vă las la cabinet o asemenea situație in așa fel incat, in momentul acesta greu și este un moment greu, să putem să fim in cunoștință de cauză și să beneficiem de sprijinul colaborării in actul de guvernare. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Există, domnule ministru, pentru că am avut o analiză realizată impreună cu domnul ministrul Boloș, există, de asemenea, posibilitatea ca, impreună cu dumnealui și, așa cum ați zis, și cu ministrul de finanțe, cu ministrul mediului, să putem să aplicăm pentru fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului de irigații din Romania, pentru că este cat se poate de limpede că avem o capacitate agricolă prin care putem să asigurăm hrană nu doar pentru țara noastră, ci putem să asigurăm hrană pentru mult mai mult decat noi am gandit pană in acest moment. Vă mulțumesc, domnule ministru. Petre Daea: Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru increderea acordată și sunt in dispozitiv de lucru. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc. La sfarșitul săptămanii trecute, inceputul acestei săptămani, domnul ministru Bode a participat la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne, la Praga, imediat după preluarea președinției de către Cehia. Am avut ca obiectiv principal discutarea tuturor elementelor legate de apropierea, de finalizarea demersurilor noastre pentru a fi membru in Spațiul Schengen. Domnule ministru, concluziile principale, vă rog. Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Așa este, in marja Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat la Praga, am avut posibilitatea să am o intalnire bilaterală cu doamna comisar Ylva Johansson, ocazie cu care i-am solicitat sprijin pentru urgentarea procesului de aderare a Romaniei la Spațiul Schengen. Vreau să spun, domnule prim-ministru, că suntem in etapa in care așteptăm realizarea unei evaluări voluntare, lucru pe care il vom solicita cu ocazia primei reuniuni /.../ la nivel tehnic. In luna septembrie ne propunem să realizăm, cu experții din statele membre, această evaluare voluntară, astfel incat la momentul octombrie 2022, prima reuniune a Consiliului JAI, să fim in măsură să prezentăm toate detaliile solicitate și să indeplinim toate condițiile tehnice astfel incat decizia să fie una favorabilă Romaniei. Așa cum bine știți, evaluarea Romaniei și Bulgariei, in ceea ce privește indeplinirea condițiilor tehnice de aderare, a fost realizată in urmă cu 11 ani. Romania indeplinește condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen. Romania solicită Comisiei, solicită statelor membre să existe un echilibru intre obligațiile pe care Romania și le asumă ca gestionar a celei mai intinse frontiere a Uniunii Europene - 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene gestionează Romania -, și drepturile de care trebuie să se bucure Romania in ceea ce privește libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor. Am incredere, domnule prim-ministru, că Romania se află pe drumul cel bun și că beneficiază, și in urma realizării obligațiilor asumate și in contextul securitar din regiune, arătand că securitatea frontierelor naționale și securitatea frontierelor Uniunii Europene este asigurată. Totodată, ne propunem ca, sub președinția cehă, să avem dosarul de extindere a spațiului Schengen aprobat și aici mă refer la cele trei țări, evident: Bulgaria, Croația și Romania, citindu-le in ordine alfabetică. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Eu am insistat pe acest demers pentru că, la ultima intalnire pe care am avut-o in cadrul Comitetului interministerial pe ceea ce inseamnă demersul nostru pentru spațiul Schengen, am putut să identificăm toate cele ce s-au realizat in această perioadă de timp, de 11 ani. Ba mai mult decat atat, odată cu inceperea conflictului din Ucraina, am avut posibilitatea să demonstrăm practic și real că avem toate măsurile luate astfel incat să putem să gestionăm in condiții de securitate deplină granița de est a Romaniei, cat și frontiera de est a Uniunii Europene. Ca atare, continui să fac apel la toate instituțiile implicate astfel incat să putem să finalizăm toate aceste demersuri și, desigur, să adaptăm toate măsurile și cerințele in conformitate cu standardele spațiului Schengen. Domnule ministrul Aurescu, aveam o hotărare prin care măream numărul de puncte de trecere a frontierei. Vă rog, dacă suntem in măsură să avem un termen pentru acest demers. Bogdan Aurescu: Da, domnule prim-ministru, avem deja toate avizele pe memorandumul care propune incheierea unui acord prin schimb de note verbale cu Ucraina in vederea modificării unui acord anterior, din 2012, privind inființarea punctelor de trecere a frontierei de la Racovăț - Diakivtsi, Vicovu de Sus - Krasnoilsk și Ulma - Rusca. Prin urmare, la proxima ședință de guvern vom putea aproba acest memorandum, ceea ce presupune că incheierea acordului se va putea realiza in perioada imediat următoare. Nicolae-Ionel Ciucă: De asemenea, continuăm cu acel punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova peste podul de pontoane care, de asemenea, urmează să intre in procesul de avizare și aprobare. Bogdan Aurescu: Practic, prin acest acord, care modifică acordul din 2012, noi extindem funcționarea acestor puncte de trecere a frontierei și la traficul greu. Incercăm să facilităm un tranzit superior la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina. Și ați amintit, de asemenea, de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la podul respectiv. Nicolae-Ionel Ciucă: Mulţumesc! Domnul ministru Cseke, aveam in derulare cele două programe, este vorba de Valul Renovării şi Fondul Local, dacă puteţi să ne faceţi o actualizare a modului in care se desfăşoare aceste două programe. Cseke Attila: Sigur. Mulţumesc, domnule prim-ministru. Este vorba de cele două mari componente cu finanţare din PNRR şi din bugetul de stat, pentru că TVA-ul la aceste proiecte e acoperit prin bugetul de stat. In programul Valul Renovării, pe primul apel de proiecte, care s-a inchis, au fost depuse 1.437 de proiecte in valoare de 2,42 de miliarde de euro. Suntem in perioada de evaluare a tuturor proiectelor depuse, am inceput deja incheierea de contracte. De asemenea, pe Fondul Local, unde am avut o varietate de posibilităţi de finanţări pentru autorităţile administraţiei publice locale, s-au depus 4.012 cereri de finanţare, in valoare de 1,92 de miliarde de euro. La fel, suntem in evaluarea tuturor proiectelor, pe ambele componente. Ne dorim să avem evaluarea tuturor proiectelor pană la sfarşitul lunii iulie; acolo unde e nevoie de clarificări vom emite adrese către potenţialii beneficiari, respectiv unde nu e cazul vom incheia contracte de finanţare. In această săptămană se vor incheie peste 40 de contracte de finanţare pe cele două componente. Mai avem o componentă care se desfăşoară impreună cu Ministerul Educaţiei, unde partea de infrastructură o implementează ministrul dezvoltării - este vorba despre componenta de construcţie de creşe, pe care o menţionez pentru că este componenta care va conţine foarte multe proiecte mature. Datorită programului de investiţii inceput anul trecut, din cele 120 de creşe ce se vor construi in acest program cu finanţare PNRR şi buget de stat, 64 dintre ele fiind in stadiu foarte avansat, unele dintre ele chiar cu contract de execuţie. Practic, vom degreva bugetul de stat de finanţarea construirii acestor creşe şi le vom aşeza in finanţări europene. Acest apel de proiecte este incă deschis pană la sfarşitul acestei luni. In concluzie, suntem in evaluarea tututor proiectelor, vrem să le inchidem luna aceasta - deja incheiem contracte de finanţare - astfel incat pe al doilea apel de proiecte să putem să incepem, la mijlocul lunii septembrie, un nou apel atat pe Valul Renovării şi pe Fondul Local şi ceea ce ne-am asumat ca jalon, ca la sfarşitul anului să avem toate contractele de finanţare incheiate să fie in grafic. Mulţumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Pentru şedinţa de guvern următoare doresc ca Ministerul Mediului să prezinte de asemenea stadiul derulării programului Casa Verde Fotovoltaice. Ştiu că a inceput și că au fost cateva probleme. Vă rog ca, pentru următoarea şedinţă, să prezentaţi o notă de informare privind derularea şi modul in care acesta poate să capete ritm şi să finalizăm şi acest program. Vă mulţumesc! Continuăm ședința noastră. 2022-07-13 12:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7808.jpgConferință de presă susținută de ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, pe tema lansării Programului Start-Up Nation 2022Știri din 12.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-ministrul-antreprenoriatului-i-turismului-constantin-daniel-cadariu-pe-tema-lansarii-programului-start-up-nation-2022Galerie foto 2022-07-12 13:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7106-edit.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare a Programului oficial de Internship al Guvernului României - ediția a IX-a, 2022Știri din 11.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-lansare-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-editia-a-ix-a-2022Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Bine aţi venit la sediul Guvernului! Vă mulțumesc in primul rand pentru că ați ales să desfășurați, in această perioadă de două luni, activitatea la nivelul instituțiilor Guvernului. De asemenea, vreau să vă felicit pentru că ați fost selecționați pentru această perioadă de practică și consider că este un demers benefic atat pentru instituțiile guvernamentale, cat și pentru dumneavoastră. Practic, incepand cu anul 2013, s-au desfășurat astfel de activități care au fost in beneficiul Guvernului, in beneficiul ministerelor, al tuturor instituțiilor administrative, cat și al dumneavoastră. Aceste stagii vă oferă posibilitatea să vă faceți o imagine reală asupra modului in care se desfășoară activitățile la nivel guvernamental și, de asemenea, să vedeţi cum se derulează procesul de luare a deciziilor la nivelul fiecărei instituții in parte. Pentru mine personal, prezența tinerilor in acest program este și mai importantă, ţinand cont că, așa cum ne-am asumat la nivel de coaliție, prin programul de guvernare, tot ceea ce facem, facem pentru dvs, pentru generația viitoare. Prin participarea la astfel de proiecte, putem să beneficiem de tot ceea ce inseamnă energia, dinamismul, optimismul tinerei generații și, bineințeles, contribuția nemijlocită a fiecăruia dintre dumneavoastră la modelarea, la ajustarea tuturor proiectelor care sunt in derulare. Vă incurajez ca, prin tot ceea ce veți desfășura, să aveți propria dumneavoastră contribuție, să lăsați acolo o amprentă, cat de mică, de care să fiți mandri mai tarziu, că ați avut o contribuție in tot ceea ce a insemnat derularea practică, reală, a activității de implementare a proiectelor in care veți fi implicați. Eu sunt foarte optimist și cred că, prin aportul fiecăruia dintre dumneavoastră, așa cum au făcut-o și celelalte serii, veți reuși să identificați atat amploarea activităților in domeniul administrativ, in domeniul de conducere și de coordonare la nivelul guvernului, la nivelul ministerelor, la nivelul agenţiilor unde vă veţi desfăşura activitatea. Cred, de asemenea, că poate să insemne și o profilare a carierei pe care o veți alege de aici inainte. Sunt foarte mulți tineri care au participat la acest program și care, ulterior, au ales să lucreze in administrație, au reușit să iși aleagă o carieră in cadrul instituțiilor guvernamentale. Pe de altă parte, sunt tineri care au ales ca, după această activitate, să iși desfășoare activitatea in domeniul privat, in diferite sectoare de activitate, care nu au legătură cu activitatea guvernamentală, cu activitatea administrativă, instituțională, ceea ce este de asemenea un lucru bun, pentru că pot iși facă o imagine a parcursului pe care il are o decizie sau un document la nivelul instituțiilor și care poate să completeze activitatea pe care o desfășoară in sectorul privat. După cum bine știți, suntem angrenați intr-un proces cat se poate de dinamic pentru digitalizarea și transparentizarea activității guvernamentale, in așa fel incat cetățeanul să poate să acceseze cat mai facil serviciile publice. Procesul acesta nu este nici simplu şi nici nu se poate intampla peste noapte. De aceea, cred că, prin spiritul dumneavoastră de observație, prin energia și prin tot ceea ce inseamnă pregătirea in conformitate cu aceste norme și cerințe de digitalizare, pe care noi vrem să le implementăm cat mai consolidat posibil, reprezintă, de asemenea, o oportunitate. Vă invit să faceți in așa fel incat să aveți un cuvant greu de spus, pentru că, in comparație cu generația noastră, dumneavoastră ați crescut odată cu conceptul de digitalizare. Cred că ne este de mare folos să avem parte de contribuția și de implicarea tinerei generații, pentru că acest sistem pe care noi ne-am angajat să il construim acum este pentru dumneavoastră, pentru generațiile care urmează să vină și să iși asume, la randul lor, toată această responsabilitate a consolidării, a dezvoltării unei societăți, pe baza principiilor de modernizare, pe baza principiilor de tehnologizare, pe baza principiilor de reformă pe care le-am angajat la nivelul guvernului, la nivelul fiecărui minister in parte. In incheiere, vreau incă o dată să vă felicit și să vă mulțumesc pentru că ați ales să vă petreceți această perioadă alături de noi. Imi exprim increderea că, la final, atunci cand ne vom intalni, voi avea de la dumneavoastră un feedback cat se poate de consistent, cu propuneri concrete pe baza analizei și a realității, așa cum o veți simți și cum o veți trăi fiecare la locul unde vă veți desfășura activitatea. Vă mulțumesc incă o dată, vă doresc succes și aștept să ne revedem la incheierea perioadei de pregătire! 2022-07-11 13:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_6814.jpgConsultări cu reprezentanții mediului asociativȘtiri din 11.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/consultarile-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-mediului-de-afaceriCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut consultări cu reprezentanții mediului asociativ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, o serie de consultări privind măsurile fiscale propuse prin actul normativ pus in dezbatere pe site-ul Ministerului Finanțelor la data de 04 Iulie 2022. Proiectul de ordonanță cuprinde soluțiile identificate de către arcul guvernamental in ultimele 6 luni, in baza unui dialog susținut cu organismele internaționale, dar și cu reprezentanții mediului de afaceri romanesc. Astăzi, in cadrul celor patru intalniri au fost aduse la cunoștință situații cu care reprezentanții mediului de afaceri, ai patronatelor, sindicatelor și autorităților publice se confruntă și au fost propuse o serie de recomandări pentru imbunătățirea propunerilor privind modificarea Codrului Fiscal. Consultările vor continua, in următoarele zile, la nivel tehnic pentru a putea identifica cele mai bune soluții de consolidare a cadrului de dezvoltare a economiei romanești, pentru asigurarea unui mediu concurențial adecvat și a elimina inechitățile din sistemul fiscal. La consultări au fost prezenți: Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei: Daniel Anghel - Consiliul Investitorilor Străini (FIC), coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR),Dragoș Petrescu - Romanian Business Leaders (RBL), Angela Roșca - Romanian Business Leaders (RBL), Radu Burnete - Confederația Patronală Concordia, Letiția Pupăzeanu - Camera de Comerț Americană in Romania (AmCham), Ana Maria Ciobanu - Camera de Comerț Americană in Romania (AmCham), Adela Jansen - Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză in Romania (CCIFER), Ruxandra Jianu - Asociația Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Anca Vlad - Asociația Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Alexandra Irimiea - Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Mădălina Dragomir - Secretariat CDR, Georgeta Toma Organizațiile patronale: Patronatul National Roman (Augustin Hagiu, Alin Crețu), CNIPMMR (Florin Jianu - Președinte), UGIR (Liviu Popovici, Cristian Erbașu, Dragoș Mihalache), CONPIROM (Gabriel Badea, Anca Marginean) Organizații sindicale: CNSLR-FRATIA (Catalina BONCIU), Confederația Cartel ALFA (Bogdan Iuliu - HOSSU, APOSTOIU Liviu), CSDR (Iacob Baciu, Simion Hancescu), Confederația Sindicală Națională Meridian (Maxim Rodrigo Gabriel, Ichim Costel, BNS (Dumitru Costin, Burlacu Mircea) Structurile Asociative din Administrația Publică Locală: Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din Romania (Adrian-Ioan Veștea, Ilie Bolojan) Asociația Municipiilor din Romania (Constantin Toma, Ion Lungu), Asociația Orașelor din Romania (Daniel Gheorghe Nicolaș, Emilian Oprea), Asociația Comunelor din Romania (Emil Drăghici, Valentin-Dumitru-Ioan Ivan). Din partea Guvernului, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, au participat Adrian Caciu, ministrul finanțelor, Marius-Constantin Budăi, ministerul muncii și protecției sociale, Florin Marian Spătaru - ministrul economiei, Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului, Marian Neacșu, secretar general al Guvernului, Adeline Dan, secretar de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Mihnea Claudiu Drumea, consilier de stat in Cancelaria Prim-ministrului, George Agafiței, consilier de stat in Cancelaria Prim-ministrului și Dan Cărbunaru, purtător de cuvant al Guvernului. *** Galerie foto Intrevederea premierului Nicoale-Ionel Ciucă cu Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei *** Galerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Patronatele *** Galerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții sindicatelor *** Galerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții structurilor autorităților locale 2022-07-11 13:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-11-02-03-20big_image_022_resize.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a coordonat reuniunea Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)Știri din 11.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-coordonat-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-coordonarea-relatiilor-romaniei-cu-organizatia-pentru-cooperare-i-dezvoltare-economica-ocdeGalerie foto Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Guvernul va derula consultări cu mediul de afaceri și societatea civilă pentru a include inițiativele acestora in procesul național de aderare la OCDE Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, Comitetul Interministerial pentru coordonarea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE. Cu această ocazie, a fost analizat stadiul pregătirii Romaniei in cadrul procesului de aderare, demarat oficial pe 28 iunie a.c., după primirea Foii de parcurs adoptate de Consiliul miniștrilor OCDE. Una dintre principalele teme vizează elaborarea Memorandumului inițial pentru asumarea standardelor practicate de organizația ai cărei membri dețin 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Premierul Romaniei a dispus ca toate instituțiile cu atribuții in domeniu să iși asume responsabilitățile ce le revin in procesul de aderare, atat prin elaborarea cadrului normativ adecvat, cat, mai ales, prin aplicarea reformelor. In acest sens, prim-ministrul a subliniat importanța corelării demersurilor cu cele de implementare a reformelor din PNRR. - Folosind procedurile de lucru care sunt deja standarde recunoscute la nivelul partenerilor din statele dezvoltate, vom putea oferi cetățenilor noștri o mai bună funcționare a instituțiilor publice, iar mediului de afaceri, un cadru mai predictibil. Aderarea la OCDE va dinamiza ritmul atragerii de investiții străine, crescand nivelul nostru de credibilitate și atractivitate. Guvernul va derula in acest sens o serie de consultări cu mediul de afaceri și societatea civilă pentru a include propunerile și inițiativele acestora in procesul național de aderare la OCDE, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-07-11 10:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_6241.jpgDeclarația premierului Nicolae-Ionel Ciucă privind împlinirea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic România-SUAȘtiri din 11.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-nicolae-ionel-ciuca-privind-implinirea-a-25-de-ani-de-la-lansarea-parteneriatului-strategic-romania-suaAstăzi se implinesc 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic intre Romania și Statele Unite ale Americii. Inițiat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la București a Președintelui Statelor Unite William J. Clinton, Parteneriatul Strategic reprezintă un reper esențial al politicii externe a Romaniei, alături de apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite marchează inceputul consacrării orientării occidentale a Romaniei și integrării sale in structurile europene și euro-atlantice. Părinții și bunicii noștri au trăit cu poveștile și așteptarea sosirii americanilor in Romania pentru a ne elibera de ocupația ruso-sovietică. Un regim străin Romaniei a dominat țara noastră 45 de ani, după al Doilea Război Mondial, și a adus multă suferință și multă alterare a societății romanești. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite s-a vrut un simbol al faptului că Romania nu a fost uitată in primul val al extinderii NATO și că pasul său decisiv și garanțiile de securitate vor veni. Dar Parteneriatul Strategic a fost și un instrument eficient de consolidare a cooperării bilaterale in domenii de interes reciproc, precum promovarea valorilor transatlantice, apărare și securitate, economie și comerț, energie, educație. Dezvoltarea Parteneriatului Strategic pe toate dimensiunile sale de cooperare a devenit o prioritate a Romaniei. De ințeles cu atat mai mult astăzi cand, după Summit-ul NATO de la Madrid, poate nu intamplător 25 de ani mai tarziu, Statele Unite sunt principalul contributor la securitatea și apărarea comună aliată in Romania, alături de Franța, care și-a asumat responsabilitatea de națiune cadru pentru Grupul de luptă din țara noastră, care se va ridica la nivel de brigadă, atunci cand va fi necesar. Dar Parteneriatul Strategic nu s-a rezumat doar la dimensiunea de apărare, securitate și cooperare strategică prin decizia Statelor Unite de consolidare a prezenței militare in Romania. Evoluțiile importante inregistrate recent in cadrul oferit de acest Parteneriat cuprind și aprofundarea cooperării in domeniul energetic, creșterea comerțului bilateral, care a atins in 2021 un nou maxim istoric, precum și transferul tehnologic de ultimă generație. Toate acestea reflectă angajamentul comun al țărilor noastre pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic și in celelalte componente care apropie țările noastre și garantează stabilitatea și echilibrele economice in perioade de crize suprapuse și război in vecinătatea frontierelor țării noastre. De interes special pentru Romania este aprofundarea cooperării bilaterale in domeniul energiei nucleare civile, ceea ce poate contribui in mod decisiv la asigurarea securității energetice a țării noastre. Notabile in acest sens sunt progresele substanțiale realizate recent in proiectele de dezvoltare a Centralei de la Cernavodă și de construire a primei centrale din regiune bazată pe tehnologia americană a reactoarelor modulare mici - SMR. Romania va continua să-și consolideze apărarea și reziliența pentru a se afirma ca un aliat solid și de incredere al SUA in regiune, pilon de stabilitate pentru flancul Estic al NATO și UE, precum și un susținător ferm al unității transatlantice și un apărător activ al sistemului internațional bazat pe reguli și valori, care reprezintă garanții ferme pentru soluționarea războiului actual, stabilitatea globală, pacea și prosperitatea la nivel mondial. Dezvoltarea contactelor interumane și promovarea cooperării științifice, culturale și educaționale este o alta prioritate a Parteneriatului Strategic dintre Romania și Statele Unite. In cadrul eforturilor comune de aprofundare a acestei dimensiuni de cooperare, guvernele Romaniei și Statelor Unite și-au asumat obiectivul comun al includerii Romaniei in Programul Visa Waiver și continuă colaborarea in vederea indeplinirii criteriilor necesare in acest sens. De asemenea, Programul Fulbright al Statelor Unite reprezintă o punte de legătură intre mediile academice din țările noastre, oferind de-a lungul celor peste 75 de ani de activitate in Romania un cadru de cooperare care a facilitat o mai bună cunoaștere intre societăților noastre. Guvernul Romaniei rămane convins că relația structurată de Parteneriat Strategic cu Statele Unite și apropierea dintre cetățenii, societățile și statele noastre vor contribui in continuare la crearea condițiilor necesare dezvoltării cooperării bilaterale. Astfel, vom putea beneficia de multiplicarea proiectelor sectoriale și investițiilor reciproce, evoluții rapide in ceea ce privește obținerea independenței energetice reale a Romaniei, dezvoltarea sectoarelor de inaltă tehnologie și, nu in ultimul rand, de o postură de descurajare și apărare și mai solidă, care să garanteze in continuare securitatea cetățenilor Romaniei. 2022-07-11 09:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-11-09-17-51big_21-10-18-11-56-19d_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Sărbătorii Sacrificiului - Kurban BayramȘtiri din 08.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-sarbatorii-sacrificiului-kurban-bayram- Musulmanii din Romania celebrează incepand de sambătă, 9 iulie, timp de patru zile, Kurban Bayram - Sărbătoarea Sacrificiului, unul dintre cele mai importante evenimente din religia islamică. Celebrarea publică a unor convingeri religioase este un semnal de pace, toleranță și armonie interetnică și interculturală. Transmit credincioșilor musulmani din țara noastră urări de pace, sănătate și prosperitate, dorindu-le ca Sărbătoarea Sacrificiului - Kurban Bayram să le aducă lumină in sufletele și inimile lor. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-07-08 19:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-08-07-43-24big_stema.pngÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu John Hopkins, președinte și CEO al companiei NuScaleȘtiri din 07.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-john-hopkins-pre-edinte-i-ceo-al-companiei-nuscaleGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă: Energia nucleară reprezintă o soluție viabilă pentru atingerea obiectivelor de independență energetică și decarbonizare Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit astăzi, la Palatul Victoria, cu John Hopkins, președinte și CEO al NuScale, companie americană ce va dezvolta in Romania tehnologia reactoarelor modulare mici pentru producerea energiei nucleare. Includerea energiei nucleare in taxonomia Uniunii Europene privind finanțarea sustenabilă este o soluție viabilă pentru atingerea obiectivelor Romaniei privind independența energetică și decarbonizarea. Prin dezvoltarea in continuare a proiectelor in domeniul nuclear și al gazului natural, vom valorifica potențialul țării noastre de a deveni un hub energetic in regiune, vom dezvolta industria și vom crea noi locuri de muncă, a afirmat prim-ministrul Romaniei. In cadrul discuțiilor a fost subliniată importanța inițiativei Parteneriat Global pentru Infrastructură, lansată in cadrul Summit-ului G7, și alocarea grantului in valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici in Romania de către NuScale - Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie și proiectare. Prim-ministrul a menționat că Romania va participa, prin Societatea Națională Nuclearelectrica, cu 9 milioane de dolari pentru co-finanţarea acestei noi etape de programului, avand in vedere obiectivul țării noastre de consolidare a profilului energetic, in acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și cu țintele de decarbonizare asumate. De asemenea, premierul a salutat deschiderea unui amplasament la Doicești, județul Dambovița, pentru a susține reactorul modular de mici dimensiuni și parteneriatul cu Universitatea Politehnica București, in vederea dezvoltării unui Centru de explorare a energiei NuScale, care să asigure experți, tehnicieni și operatori nucleari din Romania. Faptul că tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai inalte standarde de siguranța nucleară este extrem de important in contextul in care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obține energie curată, la costuri accesibile pentru cetățenii romani și pentru economia națională. Guvernul va continua să susțină proiectele privind construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și investițiile in energie regenerabilă. Diversificarea surselor, resurselor și rutelor de energie este esențială pentru asigurarea stabilității și independenței energetice a Romaniei, a adăugat prim-ministrul. 2022-07-07 18:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-07-06-51-20big_image_003_resize.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă în Republica Elenă cu prilejul operaționalizării interconectorului de gaze Grecia – BulgariaȘtiri din 07.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-republica-elena-cu-prilejul-operationalizarii-interconectorului-de-gaze-grecia-bulgariaGalerie foto Intrevedere tete-a-tete cu prim-ministrul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis Intrevedere in plen a celor două delegații oficiale Galerie foto Declarații de presă comune susținute de prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, și prim-minstrul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis [Check against delivery] Kyriakos Mitsotakis: Astăzi, l-am primit in Atena pe premierul Romaniei, domnul Ciucă Nicolae, ca răspuns la vizita mea pe care am avut-o la București in urmă cu puțină vreme. A fost cu o zi inainte de invazia armată a Rusiei in Ucraina, așa că atunci - așa și acum - impreună cu prietenul meu Nicolae Ciucă am confirmat incă o dată relațiile de prietenie bilaterale foarte bune, increderea noastră pe care o avem comună in dreptul internațional, in democrație, in egalitatea și respectul drepturilor omului. Grecia și Romania, in afară de faptul că sunt vecini in zona balcanică, sunt și membri aliați in Uniunea Europeană, dar și membri aliați in NATO. Acest lucru l-am arătat incă o dată și l-am confirmat incă o dată cu ocazia summit-ului recent care a avut loc la Madrid, unde cele două țări ale noastre s-au prezentat ca doi piloni de stabilitate și pace in zonă. Popoarele noastre sunt intotdeauna unul alături de celălalt și combat impreună pericolele cauzate de criza climaterică. Toți ne amintim cu recunoștință de ajutorul pe care l-au dat pompierii romani anul trecut, in vara trecută, cand au dat dovadă de un profesionalism extraordinar și devotament și au ajutat țara noastră să combată incendiile de pădure care au avut loc, am putea spune pentru prima dată in țara noastră. Această colaborare de atunci a devenit un plan organizat și colaborarea noastră continuă și anul acesta. Deja avem 28 de pompieri romani impreună cu opt vehicule, sunt alături de noi in baza unui program de protecție civilă al Uniunii Europene. Acest lucru ne arată că putem și in continuare să avem colaborări la nivelul internațional, la nivel european și vreau să ii mulțumesc aici domnului premier Ciucă, care este, a fost general anterior, vreau să ii mulțumesc pentru importanța pe care o arată in a pregăti și pentru a combate pericolele asimetrice pe care le avem intotdeauna. Este posibil să avem nevoie de intăriri și in viitor din Romania și sunt sigur că dumneavoastră o să fiți disponibil să ni le puneți la dispoziție. Am fost de comun acord să reactualizăm colaborarea noastră in domeniul energetic. Grecia va deveni un nod de depozitare și transport a gazului natural, care va acoperi nu numai nevoile naționale, dar și nevoile din zonă și bineințeles și din Romania. Bineințeles că nu vorbim numai și numai despre un acord simplu comercial de colaborare, dar este și o dovadă a solidarității și bineințeles a responsabilității pe care o avem in zona noastră. Maine vom inaugura conducta de gaz la Alexandropolis și astfel vom avea o independență a Europei, am putea spune, deci va fi un pas important pe care il vom face in față in structurile și infrastructurile noastre atat de importante pentru a dobandi o independență, am putea spune, de gazul natural care vine din Rusia, pentru că după cum dumneavoastră ați văzut, din păcate Rusia folosește ca un instrument, am putea spune, geostrategic gazul natural. Și acest lucru, bineințeles, că ne va ajuta să avem o independență mult mai rapidă a necesarului nostru de combustibil și de gaz natural din Rusia, deci o să avem o independență energetică. Legand această tactică, Rusia s-a folosit in acest fel pentru a face o invazie intr-o altă țară, incălcand astfel legislația internațională și avand niște revendicări crude, cerand niște revendicări crude. Acestea au fost aspectele pe care noi le-am discutat impreună cu premierul Romaniei, domnul Ciucă, și incercăm să găsim modalități de a sprijini Ucraina in continuare. Vom incerca să găsim posibilități diferite, drumuri diferite, căi diferite de export și transport al producției agricole din Ucraina inspre piețele internaționale, după cum am amintit și cu altă ocazie, am analizat in comun cum ar putea, de exemplu, prin intermediul Mării Negre și al Mediteranei această producție să ajungă pe piețele internaționale. La toate aceste probleme pe care le-am discutat am observat că avem păreri apropiate, există compasiune și din această cauză am căzut de comun acord ca cele două țări să aibă acțiuni comune atat la nivelul NATO, cat și in alte foruri internaționale. In general, am discutat și despre integrarea in spațiul Schengen a Romaniei și a Bulgariei și, in general, ne-am referit și la traiectoria pe care o au Balcanii de Vest in integrarea lor in marea familie Europeană, pentru că aceasta va duce la o dezvoltare a economiei, in general, in toată peninsula noastră și stabilitate și siguranță in zonă. In final, l-am informat pe domnul premier Nicolae Ciucă despre provocările continue pe care le are Ankara, despre retorica ca pe care o folosește, despre mișcările, am putea spune de atac ale Turciei, care pune la indoială de multe ori convențiile internaționale și drepturile pe care le avem noi, drepturile primordiale pe care le avem noi. Incă o dată, am spus că țara noastră se va apăra și este pregătită oricand și hotărată oricand, in orice moment, pentru a-şi apăra drepturile naționale și internaționale. Bineințeles, insă, că trebuie să existe intotdeauna un dialog benefic de pe ambele părți. In incheiere, aș dori aici să mă opresc, să inchei și să spun că intalnirea noastră de astăzi a avut loc intr-un climat la fel de bun, la fel de călduros ca de fiecare dată și vreau să mă refer aici că a avut loc vernisajul unei expoziții pentru cei 140 de ani a relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Această expoziție este deschisă la Muzeul Bizantin și se folosește, deci a existat o colaborare extraordinară intre Ambasada Romaniei la Atena și Arhiva Diplomatică Istorică a Ministerului de Externe din Atena. Domnule și prietene, Nicolae Ciucă, vă mulțumesc pentru vizita dumneavoastră pe care ne-ați făcut-o, astăzi, in Atena și incă o dată vă asigur de sprijinul nostru pentru ca Romania se poate să iși folosească, să găsească resursele regenerabile de energie, să găsească resurse alternative de energie, este foarte important pentru că țara dumneavoastră a descoperit noi resurse de gaz natural la Marea Neagră sau in general. Există foarte multe posibilități de a discuta mult mai accentuat și de a avea relații mult mai dezvoltate in viitor, in acest domeniu. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru! Dragă Kyriakos, folosesc acest prilej pentru ați ura la mulți ani de ziua numelui. Știu că este foarte important pentru fiecare dintre noi atunci cand sărbătorim ziua numelui și in special aici, in Grecia, este o zi specială și mă bucur că ţi-ai făcut timp pentru a putea să avem această intalnire oficială. De asemenea, mulțumesc pentru primirea călduroasă și prietenia arătate, sunt in spiritul tradiționalei ospitalității elene, ospitalitate de care, astăzi, se bucură foarte mulți romani care au ales ca destinație de vacanță Grecia. Așa cum ați menționat, Romania a fost alături de efortul Guvernului Greciei, alături de poporul grec anul trecut cand ați suferit dramatic de pe urma incendiilor de pădure. Şi anul acesta suntem prezenți și vom fi alături - sperăm cu nu mai mult decat cei 28 de pompieri militari din Inspectoratul pentru Situații de Urgență din Romania și vă rog să contați pe sprijinul nostru in orice situație dificilă, așa cum și dumneavoastră, sunt convins că veți fi alături de noi atunci cand situația o va cere. Vreau să le mulțumesc pe această cale pompierilor militari romani pentru efortul și modul in care și-au indeplinit misiunea și pentru modul in care iși reprezintă țara. Mă aflu aici la Atena, este cea de-a doua intalnire pe care o avem intr-o perioadă scurtă de timp. Cu o zi inainte să inceapă invazia din Ucraina am avut vizita oficială la București, unde impreună am semnat declarația comună de intărire a colaborării politice, economice și sectoriale. Astăzi am putut să avem o continuare coerentă a deciziilor pe care le-am luat impreună la București. Totodată, in cadrul delegației de astăzi, am avut reprezentanții de la ministerele energiei din Grecia și Romania, am avut reprezentanți ai companiilor care sunt cei ce pun in practică deciziile politice pe care noi le luăm și pot spune că a fost o intalnire cat se poate de dinamică și de practică, ce are obiective pe termen scurt și desigur obiective pe termen mediu și lung, urmand ca, la nivelul miniștrilor energiei, să aibă loc semnarea unui memorandum care să asigure proiectele noastre comune pe termen mediu și lung. Desigur, in cadrul discuției de astăzi am abordat impactul războiului din Ucraina și desigur am analizat problemele care se află astăzi pe agenda oricărui guvern din Europa și nu numai, in ceea ce privește securitatea energetică și securitatea alimentară. Am avut o discuție cat se poate de aplicată acum patru luni de zile, in februarie, și astăzi, la Atena, este cat se poate de binevenit să ii mulțumesc prietenului meu Kyriakos pentru efortul pe care l-a făcut in toată această perioadă să avem acest interconector dintre Grecia și Bulgaria finalizat. Este un interconector cat se poate de important pentru tot ceea ce inseamnă rețeaua de transport gaze către Europa. Practic, acest interconector va asigura legătura intre rețeaua care trece prin Anatolia și Adriatică și, de asemenea, se leagă prin conducta BRUA, dand astfel consistență coridorului vertical și asigurand aprovizionarea cu gaze atat a Bulgariei, cat și a Romaniei, și desigur putem să asigurăm aprovizionarea cu gaze a partenerilor noștri estici, Ucraina și Republica Moldova, precum și la celelalte țări care se află pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze. De asemenea, au fost discutate elementele de interes comun in ceea ce privește dezvoltarea capacităților de energie și am avut o descriere cat se poate de concretă a proiectelor pe care noi la avem, pe care impreună putem să le dezvoltăm, astfel incat să putem să asigurăm cantitatea de energie necesară și prin dezvoltările pe care țara noastră le are in exploatările offshore și onshore de mare adancime la gaz să ne asigurăm intr-adevăr independența totală de gazul și energia din Rusia. Toate aceste chestiuni sigur au vizat și aspectele care sunt și resimt impactul războiului din Ucraina atat in ceea ce privește criza umanitară cu toate aspectele legate de cetățenii ucraineni care fie tranzitează țara noastră, fie au rămas in Romania, precum și partea aceasta - foarte importantă de altfel, nu numai pentru noi, ci pentru intreaga regiune - a exportului de produse agricole din Ucraina, sigur analizand și identificand soluții comune pentru a putea să facilităm exportul unei cantități cat mai mari către cei care au nevoie de produsele agricole din Ucraina. Sunt, de asemenea, aspectele de securitate care au fost stabilite la Madrid și pentru care noi am depus eforturi comune, reușind in felul acesta să ne indeplinim obiectivele și, de asemenea, rolul și responsabilitățile asumate in cadrul Alianței in ceea ce privește asigurarea securității regionale și contribuția fiecăruia dintre noi la aceste demersuri aliate. Salutăm impreună noul concept NATO şi faptul că Marea Neagră se găsește in conținutul noului concept ca element de relevanță strategică pentru securitatea aliată și, desigur, zona Balcanilor, iar in interiorul Uniunii Europene, desigur, suntem parte comună la toate proiectele și responsabilitățile care ne revin, pentru a putea să asigurăm acele cerințe legate de surse noi de energie regenerabilă și de carbonificare. Desigur, in ceea ce privește relațiile bilaterale, l-am rugat pe domnul prim-ministru și, desigur, echipa dumnealui să ne sprijine in tot ceea ce inseamnă demersul nostru de a fi cat mai curand admiși in Spațiul Schengen. Este un obiectiv național, este o recunoaștere față de eforturile pe care țara noastră le-a făcut in acest sens, eforturi care s-au văzut foarte bine in această perioadă de cand a inceput războiul in Ucraina și am asigurat toate elementele pentru ca tranzitul de persoane, bunuri, cereale dinspre Ucraina și dinspre Republica Moldova să poată să se desfășoare in condiții de siguranță, dovedind astfel că respectăm cerințele aquis-ului european, aquis-ului Schengen şi, totodată, este o răsplată față de cetățenii romani care așteaptă de zece ani să dobandim acest statut de țară membră Schengen, pentru că in felul acesta cred că vom putea să contribuim mult mai facil la tot ceea ce inseamnă atat tranzitul de bunuri, cat și elementele de intărire a siguranței și securității pe granița Schengen. Mulțumindu-vă incă o dată pentru primirea călduroasă și pentru cadrul cat se poate de profesionist in care ne-am desfășurat activitatea și, urandu-vă incă o dată La mulți ani!, domnule prim-ministru, sper să ne revedem data viitoare la București și imi pare foarte rău că maine nu am să pot fi alături de dumneavoastră la ceremonia de inaugurare a interconectorului. Vă mulțumesc! Kyriakos Mitsotakis: Vă mulțumesc foarte mult! 2022-07-07 12:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_carousel.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu o delegație a Parlamentului GeorgieiȘtiri din 06.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-o-delegatie-a-parlamentului-georgieiGalerie foto 2022-07-06 17:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-06-05-20-42big_image_001_resize.jpgBriefing de presă susținut la finalul ședinței de guvern de ministrul Economiei, Florin Spătaru, și de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna TánczosȘtiri din 06.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-la-finalul-edintei-de-guvern-de-ministrul-economiei-florin-spataru-i-de-ministrul-mediului-apelor-i-padurilor-barna-tanczosGalerie foto [Check against delivery] Florin Spătaru: Bună ziua! Astăzi, in cadrul ședinței de guvern, am adoptat un proiect de hotărare prin care indeplinim un jalon din Planul Național de Reziliență, proiectul de hotărare privind acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile pentru proiectele ce sunt finanțate din componenta nouă - suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare, inovare in domeniul semiconductorilor. Proiectul vine să indeplinească această cerință inclusă in Planul Național de Reziliență și să vină suplimentar cu clarificări in ceea ce privește modalitatea de finanțare, cine va administra schema de ajutor de stat, cine este ministerul care coordonează implementarea acestui proiect. După cum știți, Romania in programul de tip IPCEI, program de interes comun european, a finalizat procedura de selecție a beneficiarilor eligibili direcți și beneficiarilor eligibili indirecți. In acest program, am transmis la inceputul lunii martie către Comisia Europeană lista beneficiarilor eligibili. In acest moment putem să spunem ca avem 6 beneficiari direcți și 37 de beneficiari indirecți. Nu s-a finalizat incă procedura de selecție a lor la nivelul Comisiei Europene. Ne așteptăm ca acest lucru să se intample in luna septembrie, urmand ca imediat după aceea să putem să demarăm procedura de finanțare a acestor proiecte. Bugetul alocat prin Planul Național de Reziliență este de 500 de milioane de euro. Prin acest proiect de hotărare de guvern este menționat mecanismul prin care se vor reduce cotele de finanțare pentru aceste proiecte atunci cand bugetul va depăși cele 500 de milioane sau in situația in care vom avea subfinanțări, cand proiectele eligibile vor fi sub această limită de 500 de milioane. Am menționat in Hotărarea de guvern care sunt unitățile beneficiare și cum vor fi ele selectate ulterior. Obiectivul in situația subfinanțării va fi de a sprijini universitățile și institutele de cercetare pentru crearea de centre de inovare in domeniul microelectronicii. Aștept intrebările dumneavoastră. Mulțumesc! Tanczos Barna: Bună ziua! In cursul ședinței de guvern, la solicitarea domnului prim-ministru Ciucă, am prezentat o situație privind fenomenele meteorologice extreme, seceta pedologică și rezervele strategice de apă. In momentul de față, aproximativ 70%, poate un pic peste 70% din Romania, din suprafața țării, este afectată de secetă pedologică. In funcție de situația microregiunilor, putem vorbi despre secetă pedologică moderată, puternică sau chiar extremă. Deficitul de precipitații, față de media anilor trecuți in anumite zone, este extrem, extrem de mare, deficit care poate să insemne sub jumătate din media anuală sau media pe ultimele 10 luni, așa cum am făcut calculele zilele trecute, ieri, alaltăieri. Sunt regiuni, orașe, unde față de o medie pe 10 luni de 410-420 sau 390 de litri pe metru pătrat, in perioada septembrie-iulie sau august -iulie 2021- 2022, avem sub 200 de litri de precipitații pe metru pătrat. Acest lucru generează fenomenele de secetă pedologică la scară moderată, puternică sau extremă. Calculele, analizele sunt făcute la nivelul solului pană la 100 de cm sub nivel, in stratul de pană la minus 100 de cm și acolo se constată aceste deficiențe de apă generate de lipsa de precipitații. In ceea ce privește fenomenele extreme aţi văzut și dumneavoastră, au fost emise mai multe alerte in ultimele zile și in paralel, practic, sunt alerte pe care pe de o parte, ne atrag atenția asupra valului de căldură și, in paralel, asupra unor fenomene extreme de precipitații, in zone, arii relativ restranse, unde cantitățile pe metru pătrat pot ajunge la 30-40, chiar la 50 de litri pe metru pătrat. Acest lucru poate genera, de foarte multe ori, sau aceste fenomene extreme pot genera grindină, vijelie, furtuni, care afectează şi infrastructura și culturile agricole in anumite zone. Fenomenele extreme vin, mai mult ca sigur, in urma acestor schimbări climatice, care sunt dovedite de specialiști şi nu trebuie să mergem neapărat la specialiștii pe plan mondial, avem specialiștii noștri la ANM care ne atrag, an de an, atenția asupra recordurilor de temperatură care sunt doborate din ce in ce mai des, asupra cantităților de precipitații care nu se mai distribuie uniform, asupra fenomenelor extreme care lovesc anumite zone, anumite regiuni. In ceea ce privește rezervele strategice de apă, impreună cu colegii de la ANAR , de la Apele Romane, am analizat inclusiv săptămana aceasta, zilele trecute, situația. Avem cele 40 de lacuri de acumulare cu rezervele strategice, unde problema nu este una serioasă, avem grad de umplere de peste 68% in aceste lacuri. Sunt, de fapt, principalele lacuri de acumulare cu rol important in alimentarea cu apă a populației și a industriei, respectiv alimentarea sistemelor de producere a energiei electrice. Nivelul apei in Dunăre este in scădere față de mediile anuale. Avem undeva la 3.000 de litri pe secundă la intrarea in țară, sub media de 5.806 anuală, dar nu avem probleme in ceea ce privește exploatarea instalațiilor care uzinează apă in vederea producerii energiei electrice sau energiei electrice din surse nucleare. Din punctul acesta de vedere, nu există, in momentul de față, niciun pericol. In ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a populației, majoritatea zonelor care au probleme, deficiențe și unde s-au implementat cateva măsuri de restricționare se bazează pe puțuri forate, pe sursă de apă care este stabilită și este ridicată la nivelul consumului normal. In cazul in care in perioada secetoasă crește semnificativ, de două ori, de trei ori, chiar de cinci ori, consumul de apă in urma irigațiilor din localitățile care sunt alimentate cu apă potabilă, acolo problemele pot fi semnificative. Din acest motiv, autoritățile locale și administratorii acestor sisteme de alimentare cu apă au implementat restricții, tocmai pentru a preveni situația de criză. Facem incă o dată, in mod repetat, apel la populație ca in această perioadă să utilizeze apa potabilă strict pentru consumul din gospodărie, pentru consumul pentru care se face, se pregătește, se produce practic apa potabilă. Este o risipă pe care nu ne-o permitem acum să folosim această apă potabilă in scop agricol, să folosim apă potabilă trecută prin captare, prin tratare, prin pregătire pentru a fi potabilă să o folosim pentru scop agricol, pentru irigații. Avem cateva lacuri și cateva parauri, rauri care au fost afectate mai puternic și sunt in faza de secare, dar nu este, incă o dată, o problemă generalizată. Sistemele de alimentare cu apă centralizate cele mai afectate, cum v-am spus, sunt cele care se bazează pe foraje și pe cantități fixe care pot fi produse și pe cantitățile medii anuale consumate de cetățeni in perioade de normalitate, perioade in care nu avem secetă și nu se folosesc aceste cantități pentru irigații. Acestea sunt pe scurt informațiile pe care le-am prezentat domnului prim-ministru. Suntem in contact direct cu specialiștii care conduc sistemele de alimentare cu apă potabilă, le prezentăm previziunile cu privire la cantitățile de apă care vin din precipitații și care pot fi utilizate din lacurile de acumulare, acolo unde se prevede o reducere pe termen mediu a cantităților disponibile, acolo preventiv se pot implementa aceste restricții. Reporter: Domnule ministru, voiam să vă intreb, avand in vedere debitul scăzut al Dunării la intrarea in țară, de care spuneați, dar mă interesează debitul la Cernavodă, dacă există vreo problemă pentru centrala de la Cernavodă, dacă se preconizează vreo problemă in perioada următoare din cauza debitului scăzut. Tanczos Barna: Nu există in momentul de față niciun pericol, suntem mult peste debitul minim din 2003 care a oprit atunci Centrala de la Cernavodă, ca nivel de apă suntem cu 0,99 de metri peste nivelul minim care trebuie asigurat pentru funcționarea centralei, nu există niciun risc in momentul de față. Reporter: Şi nici in perioada următoare? Tanczos Barna: Nici in perioada următoare, pentru că debitul este stabilizat undeva la trei metri cubi pe secundă in momentul de față, mult peste nivelul la care ar trebui să anunțăm orice măsură preventivă sau orice măsură de restricție. Reporter: Şi m-ar mai interesa prognoza pentru marile orașe. La lacurile de acumulare, acolo, care sunt folosite pentru aprovizionarea marilor orașe, există vreun risc in perioada următoare pentru a fi raționalizat consumul in zona Moldovei, acolo unde este seceta cea mai pregnantă, in nordul țării...? Tanczos Barna: Incă o dată, marile lacuri, cele 40 de lacuri care sunt rezerva strategică, sunt in stare bună, cu un nivel de apă suficient ca să asigure pe termen mediu, lung alimentarea cu apă a acestor orașe. Acolo unde sistemele se bazează pe puțuri forate, acolo, in cazul in care se reduce semnificativ cantitatea de apă folosită pentru irigații, și acolo se revine la o situație normală. Debitul acestor puțuri este stabil, este constant. Problema a fost la capătul celălalt, la consumul exagerat și de aceea facem apel la reducerea acestei practici sau eliminarea acestei practici de a folosi apa potabilă pentru irigații măcar in această perioadă. Nu sunt probleme la marile orașe in momentul de față, mai ales cele care sunt alimentate din lacuri, din captări mari, acolo nu există niciun risc. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Voiam doar să precizați puțin apelul pe care il adresați oamenilor să nu folosească apa potabilă pentru agricultură. Mai exact, ei, poate, din agricultură trăiesc, din plantațiile pe care le au; acolo vă referiți să nu mai folosească... Tanczos Barna: Nu, ne referim strict la folosirea apei in gospodărie, in curte, in grădină, in acele mici suprafețe care sunt anexate caselor, grădinilor, curților. Nu vorbim de irigațiile la scară largă. Acolo ANIF-ul impreună cu ANAR-ul asigură in momentul de față necesarul de apă, nu sunt probleme semnificative. Apelul il fac către cei care folosesc apa potabilă care intră prin țeavă in curte, vine dintr-un sistem de captare, tratare, alimentare a localității cu apă potabilă, ca acea apă să nu fie folosită in scop agricol, pentru că nu este o apă care să fi fost produsă in acest scop. Creșterea exagerată a consumului in această perioadă secetoasă periclitează exact localitatea respectivă, periclitează siguranță alimentării cu apă potabilă exact in localitatea in care nu se ințelege că, din păcate, cateva săptămani va trebui să nu folosească această apă pentru irigații. Reporter: Mulțumesc. Tanczos Barna: Mulțumesc! 2022-07-06 12:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-06-02-33-35big_luk_5033.jpgDeclaraţii susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și alți membri ai Executivului, la începutul ședinței de guvernȘtiri din 06.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-6-iulieGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! In ultima perioadă, am desfăşurat o serie de intalniri cu mediul de afaceri, cu mediul asociativ, am avut intalnirea tripartită cu patronatele, sindicatele și reprezentanții mediului de afaceri. Au fost intalniri foarte bune, in care am reușit să analizăm subiectele care preocupă atat Guvernul, cat și structurile pe care le-am nominalizat. Este foarte clar că avem nevoie de decizii coordonate la nivelul instituției guvernamentale și avem nevoie ca soluțiile să poate fi acceptate și implementate in conformitate cu realitatea pe care o trăim. Sunt măsuri care vizează atat stabilitatea economică, cat și protejarea locurilor de muncă și, desigur, angajamentul nostru pentru a asigura predictibilitate mediului de afaceri și dezvoltării economice intr-un cadru fiscal cat se poate de bine agregat la nevoile și la situația curentă. Astfel, in ședința de guvern de astăzi vom avea, in primă lectură, un proiect de ordonanță care vizează modificarea Codului Fiscal. Domnule ministru, vă rog să ne comunicați primele elemente care sunt cuprinse in conținutul acestui proiect de ordonanță. Adrian Caciu: Mulțumesc mult, domnule prim-ministru. Acest proiect prevede o serie de ajustări ale Codului Fiscal, care sunt in concordanță cu angajamentele asumate de Romania in Planul Național de Redresare și Reziliență, in programul de guvernare și in ceea ce inseamnă statutul de membru al NATO, in sensul asigurării resurselor necesare inzestrării Armatei romane și imbunătățirii securității naționale in contextul războiului din Ucraina. Practic, ajustarea fiscală pe care o propunem prevede, pe de o parte, protejarea cetățenilor Romaniei care au statutul de salariați și au veniturile de pană la 4.500 de lei, iar in acest scop avem o serie de deduceri și pentru salariații care au in intreținere alte persoane, inclusiv copii, dar, mai ales, pentru salariații tineri de pană la 26 de ani, in cazul cărora, cu titlu de notate, se introduce o reducere de 15% din impozit pentru a crește și gradul de ocupare in randul tinerilor, unde inregistrăm un șomaj de natură structurală, dar și pentru angajații care au copii in orice formă de invățămant, pentru a incuraja trimiterea lor la școală și evitarea abandonului școlar. Pentru fiecare copil se va primi o deduce suplimentară de 100 de lei. In contrapondere, avem o serie de ajustări pe partea de capital și pe partea de companii, care nu reprezintă altceva decat eliminarea unor facilități, reconversia sau restructurarea unor facilități acordate in anumite zone, facilități care și-au atins deja elementul de potențial in anii care au trecut, iar in acest moment sunt solicitate a fi eliminate și de către Comisia Europeană și de către PNRR, dar chiar și de către o foarte mare parte a mediului de afaceri. Nicolae-Ionel Ciucă: Eu nu le-aș zice eliminarea de facilități, ci mai degrabă eliminarea de excepții, pentru că o parte dintre ele sunt excepții și ne-am angajat prin PNRR, precum și in intalnirile pe care le-am avut cu reprezentanții organismelor internaționale de profil ca aceste excepții să fie eliminate și să ajungem in sfarșit la o aplicare unitară a prevederilor legale in domeniul fiscal. Adrian Caciu: Total de acord. Mai mult decat atat, in această echilibrare și ajustare fiscală avem in vedere totuși și o reconversie economică, in sensul de a rămane intr-o zonă in care incurajăm dezvoltarea economică. Dau un exemplu: extindem facilitatea de profit reinvestit de către companii către companiile care dezvoltă noi capacități de producție, capacități de procesare sau retehnologizarea liniilor pe care le au, iar pe cealaltă parte, componenta de micro intreprinderi, care are un procent cantitativ foarte mare din economia Romaniei; conducem, dacă vreți, această facilitate către zona productivă de valoare adăugată ridicată, dar mai ales către și zona de ocupare, astfel incat facilitatea să fie adresată antreprenorilor și companiilor care au cel puțin un angajat. Sunt elemente pe care le-am avut in vedere și in discuțiile cu Fondul Monetar Internațional. De altfel, la baza acestor modificări, există două studii de la Fondul Monetar Internațional, unul de la Banca Mondială și unul al Comisiei Europene privind recomandări adresate Romaniei pentru ceea ce inseamnă consolidarea fiscală. Totodată, dincolo de această ordonanță, nu renunțăm la efortul care este cel mai important: efortul de consolidare fiscală din perspectiva corectării digitalizării instituțiilor, astfel incat să ajungem la un grad de conformare voluntară, la orizontul anului 2024, de 95%. Practic, efortul statului va veni in contrapondere cu efortul pe care il cerem contribuabilului. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Doresc să adaug la conținutul prezentării dumneavoastră și acel angajament legat de implementarea digitalizării ANAF. Este un proiect pe care l-am inceput și care trebuie finalizat, coordonat cu celelalte instrumente care să sprijine o colectare mai eficientă la bugetul de stat. De cealaltă parte, sigur toate acestea trebuie coordonate cu obiectivul nostru de creștere a investițiilor și de asemenea, trebuie să avem in vedere o absorbție cat mai mare a fondurilor europene. Sunt elemente pe care noi am reușit să le realizăm, pană in acest moment. Săptămana trecută, am finalizat adoptarea programelor operaționale și astfel putem să accesăm banii din fondul de coeziune, cele 44 de miliarde de euro, bani foarte importanţi pentru indeplinirea programului de guvernare, coroborat cu celelalte programe pe care le avem in Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt elemente care reprezintă și vor reprezenta in continuare priorități pe masa de lucru a fiecărui ministru. Tot legat de acest domeniu, ieri am participat la Craiova la preluarea Uzinei Ford de către Compania Ford Otosan din Turcia. Dincolo de această preluare, discutăm și de o investiție de 490 de milioane de euro in următorii trei ani, cu obiective foarte clare pentru noi, respectiv partea aceasta de investiții ale companiilor private care cer Guvernului o serie intreagă de demersuri. La ce mă refer? In anul 2024, compania Ford din Craiova s-a angajat să producă primul automobil 100% electric, iar solicitarea pentru noi este legată de continuarea programelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și in mod deosebit a dezvoltării rețelei de alimentare a alimentare electrică a acestor autovehicule. Am discutat despre angajamentul la nivelul Guvernului, angajament asumat inclusiv prin PNRR, astfel incat, pană la finalizarea programului, să putem să avem 18.000 de stații de incărcare pe intreg teritoriul țării. Sunt chestiuni cat se poate de importante. Dincolo de această solicitare, sunt elementele legate de facilitarea transportului pe calea ferată, este vorba atat de facilitarea intrării in țară a echipamentelor și pieselor pentru producerea acestor autovehicule, cat și, desigur, partea de export, avand in momentul de față probleme in ceea ce privește timpii de așteptare la intrarea in țară și timp pierdut din cauza vitezei de deplasare pe calea ferată. Sunt elemente pe care le-am discutat cu domnul ministru Grindeanu, sunt in proiectele noastre cuprinse in Masterplanul de dezvoltare atat a infrastructurii feroviare, cat și a celei rutiere. Pentru că am discutat despre PNRR, avem astăzi o hotărare de guvern prin care aprobăm programul pentru cele 500 de milioane de euro. Sunt bani alocați pentru dezvoltarea cercetării și inovării in domeniul microcipurilor și pentru realizarea produselor prototip, astfel incat să putem să sprijinim și pe orizontală toate aceste proiecte de dezvoltare și de investiții in industria romanească și mai ales in digitalizare. Avem foarte mare nevoie, in angajamentul nostru legat de implementarea digitalizării la nivelul intregii activități guvernamentale, de transparentizarea și facilitarea conectivității dintre cetățean și instituțiile guvernamentale și autoritățile locale. Am putut să observăm, in ultimele zile, o ingrijorare legată de fenomenele meteo extreme. Au fost o serie intreagă de localități care au suferit de pe urma acestora. De aceea este nevoie ca, la nivelul Guvernului, prin ministerele de linie, să putem să asigurăm o activitate coordonată cu autoritățile locale. Vă cer ca, in continuare, să putem să avem un plan cat se poate de coerent privind intervenția și sprijinul autorităților locale, pentru a fi in măsură să reacționăm cat se poate de oportun. Am avut o discuție atat cu ministrul mediului, cat și ministrul de interne in ceea ce privește analiza acestor fenomene. Nu vorbim doar de ploile abundente care au generat inundații la nivel local, ci discutăm desigur și despre efectele secetei. S-au primit informări legate de aceste efecte și il rog pe ministrul mediului să ne facă o informare pe acest subiect. Tanczos Barna: Mulțumesc, d-le prim-ministru. La Ministerul Mediului, urmărim zi de zi aceste fenomene. Sunt trei elemente care sunt importante din punctul nostru de vedere: urmărirea și analiza fenomenului de secetă pedologică, urmărirea şi prognozele pe fenomenele extreme, astfel incat, atat ISU, cat și autoritățile locale să fie informate din timp cu privire la fenomenele care sunt prognozate de ANM și urmărim rezervele strategice de apă la nivel național. In ceea ce priveşte seceta pedologică, putem afirma că peste 70% din ţară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice, moderată, puternică sau extremă. Avem din păcate şi zone cu secetă pedologică extremă. Sunt cateva zone relative restranse, unde aprovizionarea cu precipitații este optimă, la nivelul de 0-100 cm a solului, a stratului unde se măsoară umiditatea. Pe fenomenele extreme, concluziile sunt următoarele: sunt cateva zone afectate de o secetă extrem de puternică, in paralel cu fenomenele de ploi și de furtuni, grindină, care se anunță in paralel cu valul de căldură. Este o situație destul de ciudată, dar reală, probabil generată de schimbările climatice. Avem avertizări meteo in paralel pe secetă și pe fenomene extreme și cantități uriașe de apă pe anumite bazine hidrografice. Acolo unde se prognozează aceste fenomene extreme, mai ales cele de viituri, lucrăm in stransă colaborare cu ISU și autoritățile locale, pentru a anunța acele posibile evenimente. In ceea ce priveşte rezervele strategice de apă, cele 40 de lacuri de acumulare cu importanță strategică sunt la un grad de umplere de 68%; putem asigura rezerva strategică de apă, dar, in paralel, anumite bazine hidrografice suferă de deficit uriaș de precipitații. Sunt deja bazine unde sunt rauri secate şi sunt bazine hidrografice unde fenomenele de secetă prelungită işi arată efectele. Sunt cateva regiuni unde media precipitațiilor din ultimele 10 luni este la mai puțin de jumătate față de anii precedenți, adică față de 420 de litri la Tecuci, de exemplu, media pe ultimii 10 ani, media ultimelor 10 luni este de 190 litri, deci mai puțin de jumătate, și sunt incă o serie de localități Adjud, Barlad, Botoșani, Dărăbani, chiar şi Miercurea Ciuc cu aceste date ingrijorătoare. Următoarele trei săptămani o să fie caracterizate de aceste fenomene extreme. După data de 15, vine un val de căldură care va amplifica acest fenomen de secetă. Noi urmărim in momentul de față rezervele de apă pentru alimentarea cu apă potabilă a cetățenilor, a localităților in zonele critice. Cele mai mari probleme apar acolo unde apa este obținută din foraj. Capacitatea sistemelor este setată pe consumul normal de apă la nivelul gospodăriilor și odată cu seceta a crescut foarte mult consumul de apă. De aceea, am făcut ieri, alaltăieri in mod repetat apel la un consum rațional al apei potabile. Apă potabilă presupune investiții uriașe - de captare, de tratare, de transport, de distribuție - și nu putem, mai ales in perioadele de secetă, să consumăm de cinci, de zece ori mai mult decat intr-o perioadă normală, pentru a uda. Periclităm și punem in pericol alimentarea acestor sisteme pe termen mediu și lung. Restricțiile, care se implementează la nivel național, de alimentare cu apă a unor localități sunt restricții decise de autoritățile locale și de furnizorii de apă tocmai pentru a păstra rezerva de apă. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru, eu cred că este foarte important ca, dincolo de aceste restricții, să informăm corect cetățenii, astfel incat să ințelegem cu toții că este vorba despre fenomene pe care nu le putem controla, iar partea aceasta de consum rațional este o datorie civică a fiecăruia dintre noi. Iar de la nivel guvernamental, cat și de la nivelul autorităților locale, avem nevoie să menținem acest dialog cu cetățenii, să menținem oamenii informați pentru a putea ințelege care este situația reală. Demersurile pe care le-am făcut pană in acest moment trebuie consolidate și trebuie multiplicate tocmai in direcția in care ați vorbit anterior - să putem să asigurăm cetățenii că suntem in măsură să furnizăm cantitățile de apă potabilă acolo unde este necesar și acolo unde se confruntă cu acest fenomen de secetă pedologică și, de asemenea, că lucrăm cat se poate de coordonat cu autoritățile locale pentru a asigura sprijinul necesar. Tanczos Barna: Da, domnule prim-ministru, suntem in legătură permanentă cu autorităţile locale, cu prefecturile şi suntem pregătiți să oferim informații și pentru o intervenție in cazurile extreme, unde anumite gospodării, la inălțimi mai mari, ar putea să rămană fără apă potabilă, din cauza scăderii presiunii in sistemele de alimentare. Nicolae-Ionel Ciucă: Am inţeles că, la nivelul Ministerului de Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, sunt asigurate atat mijloacele tehnice, cat și resursa umană pentru a putea să intervenim in sprijinul populației, acolo unde este nevoie. Domnule ministru... Lucian Bode: Da, domnule prim-ministru, aşa este. Am avut parte de fenomene meteo extreme, in special la sfarșitul săptămanii trecute și dacă ar fi să dau cateva cifre o să vedeți că ele sunt intr-adevăr ingrijorătoare, dar structurile MAI sunt pregătite să intervină. La sfarșitul săptămanii trecute, in intervalul 2-4 iulie, spre exemplu, am intervenit prin Departamentul pentru Situații de Urgență in peste 3.300 de misiuni și, pe langă cele despre care s-a făcut vorbire aici am avut misiuni de stingere a incendiilor, 269 la număr in trei zile, misiuni de asistență medicală, de urgență SMURD peste 2.700, și exemplele ar putea continua. Media forțelor disponibile a fost de aproape 5.000 de cadre și aproape 800 de mijloace in fiecare zi. Ce aș vrea să subliniez in legătură cu situația hidrometeorologică de la sfarșitul săptămanii trecute: ea a continuat intr-adevăr luni și marți, dar cu o intensitate redusă și cu un număr mult mai mic de localități afectate. Am avut 37 de avertizări meteorologice, 15 cod galben, 14 cod portocaliu și 8 cod roșu, in opt județe. Sigur că ne uităm la pagubele materiale inregistrate. Din nefericire, avem și două victime, in Bistrița-Năsăud, localitatea Sangeorz Băi, respectiv in Gorj, pe varful Reciu, doi bărbați au fost loviți de trăsnet și au decedat. Din fericire, chiar dacă au fost zeci de localități afectate - vorbim de 18 localități mai grav afectate din 13 județe, 60 de străzi, zeci de case, imobile, zeci de mașini, 38 doar in weekend - vestea bună este că nu am inregistrat victime. Am intervenit de asemenea, la sfarșitul săptămanii, intr-o colaborare foarte bună cu celelalte autorități partenere și cu autoritățile locale, am avut un sprijin din partea autorităților locale, am beneficiat și de avertizări pe care, de indată ce le-am primit, le-am transmis, prin mesajele RO-ALERT, aşa cum bine știm. Aceste mesaje au fost in număr de 51, date la sfarșitul săptămanii trecute. Una peste alta, garantăm prin profesionalismul colegilor noștri de la Departamentul pentru Situații de Urgență intervenții prompte pentru prevenirea unor astfel de situații, și printr-o colaborare cu autoritățile locale și cu celelalte instituții implicate, intervenții prompte pentru indepărtarea efectelor acestor fenomene extreme. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Săptămana trecută, vineri, am incheiat cel de-al doilea trimestru din anul acesta in care a trebuit să incheiem jaloanele și țintele din PNRR. Este al treilea trimestru de la inceperea PNRR și am avut de fiecare dată o aglomerare a formalizării indeplinirii jaloanelor și țintelor, motiv pentru care, așa cum am discutat, pentru trimestrul următor, pană la jumătatea ultimei luni din trimestru, vor fi finalizate toate jaloanele și toate țintele, iar in fiecare săptămană vom avea o raportare la nivelul fiecărui coordonator de reforme a jaloanelor și țintelor care ii revin pentru trimestrul in curs. Trebuie să privim și la indeplinirea acestor jaloane și obiective in perspectivă și, de ce nu, anticipat. Vă mulțumesc! 2022-07-06 12:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_luk_4666.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă: Este nevoie de o abordare prin care să încurajăm practicarea sportului de masă, dar și performanța sportivă pentru a oferi cetățenilor români șansa la o viață sănătoasă și bucuria obținerii de rezultateȘtiri din 06.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-este-nevoie-de-o-abordare-prin-care-sa-incurajam-practicarea-sportului-de-masa-dar-i-performanta-sportiva-pentru-a-oferi-cetatenilor-romani-ansa-la-o-viata-sanatoasa-i-bucuria-obtinerii-de-rezultateGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, o intalnire cu ministrul Sportului, Carol-Eduard Novak și conducerea Comitetului Olimpic și Sportiv Roman. Discuțiile s-au axat asupra Strategiei naționale pentru sport, elaborată de Ministerul Sportului și care urmează să parcurgă etapele de aprobare. Premierul a solicitat ca acest document strategic să fie finalizat prin consultare cu instituțiile cu atribuții in domeniu și să fie construit pe trei piloni: incurajarea sportului de masă, prin finanțări acordate de Ministerul Sportului, susținerea performanței sportive prin intermediul COSR, precum și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sportive, in colaborare cu autoritățile locale. De asemenea, Prim-ministrul consideră că este necesară stabilirea unor criterii transparente de finanțare corelate cu angajamentele de performanță. - Este nevoie de o abordare prin care să incurajăm practicarea sportului de masă, dar și performanța sportivă pentru a oferi cetățenilor romani șansa la o viață sănătoasă și bucuria obținerii de rezultate deosebite de către sportivii noștri. Dezvoltarea infrastructurii necesare pregătirii sportive este absolut necesară atat pentru a incuraja copiii și tinerii sa facă sport, cat și pentru a-i susține pe cei care doresc și pot să facă performanță. Guvernul, impreună cu COSR și federațiile sportive, se va implica asumat in eforturile sportivilor de a urca pe scara performanței și de a obține rezultate la competițiile europene și internaționale. In perspectiva Jocurilor Olimpice din 2024 de la Paris, solicit elaborarea unui plan concret de abordare, alături de care finalizarea Strategiei naționale pentru sport, prin colaborarea dintre Ministerul Sportului și COSR, joacă un rol esențial, a subliniat Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-07-06 11:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_4032.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul prilejuit de preluarea oficială a fabricii Ford Craiova de către Ford OtosanȘtiri din 05.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-prilejuit-de-preluarea-oficiala-a-fabricii-ford-craiova-de-catre-ford-otosanGalerie foto Alocuţiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, după vizitarea fabricii Ford din Craiova [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Domnule ministru, Excelența Voastră doamna ambasador, Excelența Voastră domnule insărcinat cu afaceri, doamna primar, domnule președinte al Ford Europa, domnule manager al Ford Otosan, doamnelor și domnilor, distinși invitați, mă bucur foarte mult să particip la acest eveniment, indeosebi mă bucur să fiu inapoi acasă, la Craiova. E o mare plăcere să revin in județul meu natal și să particip la un eveniment atat de important. Discutăm despre un transfer al Fabricii de Automobile Ford Craiova către compania Ford Otosan. Este un transfer care vine cu o investiție de 490 de milioane de euro in următorii trei ani, este o investiție care vizează in mod deosebit producerea de alte patru noi tipuri de vehicule și, ceea ce este subliniat, incepand cu anul 2024 va fi produs primul autovehicul complet electric. Am avut o discuție foarte bună atat cu președintele Ford Europa, cat și cu managerul general al Ford Otosan, cu staff-ul tehnic al celor două companii și am ințeles care sunt proiectele, bazate pe o viziune de dezvoltare, in perioada următoare, a fabricii Ford de la Craiova. Am discutat, de asemenea, despre intențiile de investiții şi de dezvoltare pe orizontală pentru tot ceea ce inseamnă nevoia de a asigura coerent producerea de autovehicule in Craiova. Am ințeles, totodată, că toate aceste investiții noi vin cu o serie intreagă de obligații, de angajamente pe bază de dialog la nivelul Guvernului, astfel incat să putem să susținem această tranziție de la motoarele pe combustie la motoarele complet electrice. Practic, prin această investiție, Ford Craiova sprijină proiectele guvernamentale pentru a ne atinge obiectivele asumate la nivelul Uniunii Europene pentru o tranziție verde, pentru a reuși ca, din anul 2035, să producem și să folosim autovehicule care vor avea emisii de dioxid de carbon zero. De asemenea, ne ajută ca, pe orizontală, să putem să dezvoltăm capacități de producție, care să sprijine acest intreg demers al sectorului de business din Romania. Ca premier liberal, incă de la preluarea mandatului, am avut o abordare cat se poate de deschisă pentru dialogul cu sectorul de business și, de asemenea, o deschidere pentru tot ceea ce poate să insemne susținere către sectorul de business din Romania și sectorul de investiții din afara țării. Avem nevoie de stabilitate, avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de investiții. Aveam o serie intreagă de elemente, care au fost discutate in cadrul intalnirii de astăzi, și atat președintele Ford Europa, cat și managerul general de la Ford Otosan au ridicat problema dezvoltării infrastructurii pentru mașinile electrice. Pot spune in momentul de față că, la nivelul Guvernului, există un angajament asumat prin PNRR, astfel incat, pană la finele anului 2026, să realizăm 18.000 de stații de incărcat; 13.000 sunt din fonduri europene, 5.000 vor fi finanțate de la bugetul de stat. Ca atare, toată această evoluție și dezvoltare pe baza investițiilor străine și romanești are la bază angajamentul Guvernului pentru a sprijini acest sector și pentru a duce la bun sfarșit angajamentele asumate. Prin această investiție de astăzi, am putut să deslușesc foarte limpede că este vorba de o intărire a prezenței Ford in orașul Craiova, este vorba de o intensificare și o dezvoltare a capacității de producție. Dacă astăzi există in plan să se producă aproximativ 200.000 de autovehicule pe an, anul viitor angajamentul este să producă 172.000 de vehicule pe an- noi sperăm să producem și mai mult, respectiv 300.000 dacă este posibil. Acest lucru este imbucurător, atat in ceea ce privește menținerea atenției pentru dezvoltarea industriei auto in Romania cat și pentru dezvoltarea industriei de automotive in Romania, pentru că am aflat astăzi că există o dezvoltare pe orizontală foarte consistentă. Managerul general al Ford Otosan ne-a solicitat in discuția de astăzi să avem in vedere ca, in perioada imediat următoare, să avem un dialog in ceea ce privește venirea in Romania a altor investitori parteneri ai companiei Ford Otosan. Avem această deschidere și sprijinim toate aceste demersuri, care se incadrează foarte bine in eforturile Guvernului de a proteja economia și locurile de muncă. Iar prin planul de astăzi am putut să observăm că există in intenție crearea a incă 600 de locuri de muncă la nivelul companiei Ford Craiova. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că avem prezenți astăzi, la Craiova, nu doar doi investitori, Ford și Ford Otosan, ci avem elementele de bază ale Parteneriatului strategic pe care țara noastră il are atat cu Statele Unite ale Americii, cat și cu Turcia. Prezența Excelențelor lor, astăzi, la Craiova este un semnal cat se poate de important față de nivelul relațiilor bilaterale la care s-a ajuns in interiorul acestui Parteneriat Strategic. Pot să transmit că angajamentul oficialilor atat americani, cat și turci este acela de a continua să identificăm noi oportunități pentru a intări și dezvolta relațiilor noastre economice, parteneriatele noastre strategice. Este un exemplu cat se poate de elocvent că, la nivelul Romaniei, se poate crea un pilon de stabilitate, cu trei suporturi, foarte bine angajați in ceea ce inseamnă relația strategică intre state partenere și prietene. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce ați făcut astfel incat, prin intermediul celor două ambasade, să putem să promovăm oportunitățile și mediul favorabil și stabil, predictibil, de afaceri din Romania. Avem in continuare in lucru o serie intreagă de proiecte noi. Putem să spunem fără niciun fel de teamă că greșim că, in momentul de față, trebuie să acordăm atenția cuvenită dezvoltării infrastructurii rutiere și dezvoltării infrastructurii feroviare, este nevoie ca această infrastructură să asigure aprovizionarea la timp cu piese și subansamble și, de asemenea, distribuirea la timp a ceea ce se produce in Craiova și nu numai. Am ințeles, de asemenea, că trebuie să avem pe masa de priorități dezvoltarea industriei de software, iar Romania are capabilități in acest sens. Sunt o serie intreagă de domenii unde am demonstrat că putem să fim lideri in dezvoltarea software-ului in folosul sectorului de business. De asemenea, am ințeles că avem nevoie să dezvoltăm și să venim cu noi discipline in sistemul de educație din Romania astfel incat să putem să asigurăm alinierea, agregarea, nevoii sectorului de business cu ceea ce se pregătește in sistemul de invățămant. Ca atare, avand toate aceste elemente descrise pe baza a ceea ce a insemnat un dialog onest și cat se poate de transparent, vă asigur că, de la nivelul Guvernului, vom continua să acordăm atenția cuvenită pentru tot ceea ce inseamnă asigurarea unui cadru stabil și prielnic pentru investiții in Romania, pentru menținerea in echilibru a economiei romanești, pentru menținerea locurilor de muncă, pentru a putea să asigurăm un nivel de pregătire a forței de muncă, dar și un nivel de salarizare pe măsura eforturilor pe care le fac. Vă mulțumesc, vă doresc succes și suntem disponibili să mai participăm la astfel de activități unde se pun in practică investiții de 490 de milioane de euro! Mult succes! Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă, la fabrica Ford din Craiova 2022-07-05 12:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_ford_otosan-5.jpgStabilitate, siguranță și dezvoltare – șapte luni de guvernareȘtiri din 04.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/stabilitate-siguranta-i-dezvoltare-apte-luni-de-guvernareAm preluat responsabilitatea guvernării in urmă cu șapte luni, intr-un moment in care economia era afectată de doi ani de pandemie, iar romanii aveau nevoie de măsuri ferme care să le aducă siguranță. Am trecut impreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm și avem sub control efectele pe care Romania, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina. Am acționat coordonat la nivelul Guvernului și Coaliției de Guvernare, in stransă colaborare cu președintele Romaniei. Programul de Guvernare cu care am pornit la acest drum are ca principii de bază transparenţa, rezilienţa, stabilitatea, echitatea şi eficienţa, prin aplicarea cărora punem in centrul preocupărilor noastre cetățeanul. Sprijin pentru Romania, programul in valoare de 17,3 miliarde de lei, completează măsurile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizelor multiple. Totodată, utilizarea cat mai eficientă a fondurilor europene și naționale, apărarea intereselor romanilor și Romaniei la nivelul Uniunii Europene, NATO și in relația cu partenerii noștri strategici, respectarea principiilor de integritate și moralitate au fost și continuă să fundamenteze acțiunile Guvernului. Romania este astăzi o țară sigură și stabilă social, economic și politic, pregătită sa depășească cu bine efectele crizelor cu care ne confruntăm și să se angajeze pe drumul reformelor, modernizării și dezvoltării. In cele șapte luni, am asigurat cetățenilor noștri și economiei naționale garanții de securitate, in pofida riscurilor pe care le implică războiul de la graniță. Niciodată Romania nu a fost mai apărată decat este acum ca stat membru NATO și UE. Acest statut al tarii noastre, noul Concept Strategic al NATO adoptat recent la Madrid și armata națională in continuă modernizare oferă mai departe securitate romanilor, dar si refugiaților ucraineni care aleg să rămană in Romania. Impreună cu societatea civilă, cu autoritățile locale, sprijiniți de comunitatea europeană și instituțiile internaționale, am reușit să oferim adăpost și sprijin pentru mai mult de 1,4 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului și s-au adăpostit temporar sau au tranzitat Romania. Spiritul de solidaritate al poporului nostru și colaborarea exemplară intre cetățeni și autorități in toată această perioadă au reprezentat un test de maturitate. Romania a acționat ca un membru de facto al Schengen și continuă să o facă, oferind siguranță nu doar romanilor, ci și cetățenilor europeni. In plan social, prin măsuri coerente și atent țintite, am venit cu o plasă de siguranță care să-i protejeze pe cetățeni. Creșterea prețurilor la produse de bază, carburanți și energie ar fi fost și mai acut resimțită in lipsa intervenției Guvernului. Am introdus măsuri de compensare și stabilizare a prețului la energie electrică și gaze naturale. Impreună cu mediul privat ne-am asumat reducerea prețului la benzină și motorină și eliminarea acțiunilor speculative din piața carburanților. Am incurajat mediul privat să mențină locurile de muncă și să creeze altele noi pentru a inlătura riscul șomajului. Am crescut salariul minim pe economie și am acordat facilități antreprenorilor să facă incă o majorare, oferind facilitatea suspendării impozitului și contribuțiilor. Din primele zile de mandat am crescut pensiile și drepturile sociale, iar in această lună cei mai mulți dintre pensionari vor primi un sprijin financiar de 700 de lei care să-i ajute in această perioadă marcată de creșterea prețurilor. Romanii care au nevoie de protecția statului primesc deja vouchere sociale pentru achiziționarea de alimente și produse de bază. De asemenea, am majorat valoarea tichetelor de masă, a normei de hrană pentru pacienții din spital, iar pentru copiii și tinerii aflați sub protecția autorităților vom aloca fonduri mai mari destinate ingrijirii lor. Studenții și elevii vor fi incurajați și susținuți, prin măsuri guvernamentale, să-și continue studiile. Recent am aprobat programe in acest scop. Solidaritatea este esențială in vremuri dificile și, așa cum am făcut pană acum, vom avea grijă ca niciun cetățean roman să nu fie lăsat in urmă. Am creat un cerc de siguranță pentru a proteja investițiile și economia romanească, sursă și resursă pentru imbunătățirea vieții cetățenilor și pentru drumul spre modernizare pe care impreună il vom urma. Suntem Guvernul care a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani, a crescut absorbția fondurilor europene cu 7% și pregătește mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene. Am finalizat in urmă cu cateva zile toate documentele necesare care vor permite Romaniei să beneficieze in următorii ani de peste 44 de miliarde de euro fonduri europene, prin Politica de Coeziune. Inseamnă finanțări generoase pentru transport si infrastructură, investiții in comunitățile locale care să imbunătățească viața oamenilor și, pentru prima dată, un program operațional dedicat imbunătățirii sistemului de sănătate. Operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență este urmată de accesarea celor aproximativ 30 de miliarde de euro. Am semnat deja proiecte, cel mai important fiind pentru inceperea Autostrăzii Moldova, așteptată de romani zeci de ani. Transmiterea primei cereri de plată in valoare de 3 miliarde de euro, indeplinirea țintelor și jaloanelor asumate pentru trimestrul 2 și pregătirea celei de a doua cereri de plată pentru a fi transmisă in luna octombrie oferă perspective certe că vom reuși să atragem in acest an 10 miliarde de euro prin acest mecanism de finanțare. Atragerea finanțărilor din PNRR, de care țara noastră are nevoie, este dublată de realizarea reformelor. Guvernul și coaliția de guvernare urmăresc cu asiduitate și responsabilitate implementarea reformelor, parte a Programului de Guvernare și a procesului de modernizare. Investițiile romanești și străine beneficiază de predictibilitate, stabilitate, de facilități și scheme de sprijin, cele mai multe incluse in Programul Sprijin pentru Romania. Incurajăm investițiile cu impact major in economie, in valoare de peste 1 miliard de lei, sprijinim transportatorii și distribuitorii din domeniul rutier, afectați de criză. Facilităm accesul la finanțare firmelor care doresc să-si extindă activitatea, precum și start-up-urilor, prin programe de acordarea a garanțiilor al căror plafon, in acest an, este de 7,5 miliarde de lei. Prin prisma susținerii investițiilor, am alocat 1 miliard de euro pentru proiectele finanțate din resurse naționale, astfel incat acestea să nu fie blocate de creșterea prețurilor la materiale de construcții sau forță de muncă. Inseamnă, in același timp, menținerea locurilor de muncă și a capacității intregului sector al construcțiilor pentru a implementa viitoarele proiecte de investiții. Protejarea locurilor de muncă in companiile a căror activitate este afectată de agresiunea militară rusă din Ucraina ne-a preocupat din primele zile ale războiului. Am stabilit continuarea a două măsuri de sprijin aplicate și in timpul pandemiei COVID-19: plata șomajului tehnic și programul Kurzarbeit, pentru că vrem ca fiecare roman să-și păstreze locul de muncă. Am repus agricultura și industria alimentară intre prioritățile Guvernului. Am sprijinit fermierii, maximizand potențialul agriculturii prin măsuri care urmăresc lanțul de producție pană la procesare și comercializare. Printr-un mix de măsuri ce susțin fermierii și incurajează prelucrarea in țară a producției agricole, garantăm romanilor securitatea alimentară și viitor agriculturii romanești. Faptul că Romania a inregistrat cea mai mare creștere economică intre statele membre ale Uniunii Europene in primul trimestru al acestui an, iar investițiile străine directe au crescut cu 34% in primele patru luni ale acestui, an comparativ cu anul trecut, validează increderea investitorilor in economia națională și confirmă măsurile luate de Guvern. Este nevoie să consolidăm ceea ce am reușit pană acum, iar stabilitatea socială, economică și politică sunt fundamentale pentru continuarea obiectivelor noastre. Investițiile vor fi impulsionate in continuare de fondurile europene pe care le avem la dispoziție, precum și de parteneriatul onest cu mediul de afaceri. In momente de criză este nevoie mai mult ca oricand să fim solidari și uniți, să ne ascultăm, sa ne ințelegem, să ne ajutam. Ca prim-ministru și președinte al Partidului Național Liberal, voi susține cu fermitate toate măsurile de dezvoltare a antreprenorilor locali și a capitalului romanesc, dar si menținerea Romaniei ca destinație atractivă pentru investitorii străini. Păstrarea cotei unice de impozitare, a schemelor de ajutor de stat și accesul la finanțare asigură mediul necesar dezvoltării investițiilor. Continuăm să imbunătățim colectarea la bugetul de stat prin digitalizare si o administrație mai eficientă. Un obiectiv important asumat de Guvern este obținerea independenței energetice a Romaniei și transformarea țării intr-un factor de securitate energetică in regiune. Noua Lege offshore și investițiile in energie fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și a celor de mare adancime din județul Buzău. Prin exploatarea resurselor din platoul continental al Mării Negre care aparține Romaniei, vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea Romaniei de a găsi noi resurse și soluții intr-o perioadă in care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina. Crizele actuale au arătat că trebuie să producem mai mult in Romania. Să reintegrăm industrii, să fim orientați către viitor. Să acceleram digitalizarea - iar aprobarea de către Guvern a Cloud-ului guvernamental este un pas decisiv in această direcție. Să dezvoltăm infrastructura. Să facem o tranziție energetică inteligentă, care să-i protejeze pe consumatori. Să considerăm educația și inovarea priorități naționale și să le finanțăm ca atare. Să modernizăm, consolidăm și dezvoltăm sistemul de sănătate. Resursele naționale și europene pe care le avem la dispoziție - peste 90 de miliarde de euro in anii următori - vor finanța proiecte vitale de infrastructură de transport, de sănătate, investiții in energie, proiecte de dezvoltare locală și tranziția la energia verde. Volumul mare de finanțare pentru următorii ani va accelera ritmul de modernizare al Romaniei și drumul nostru alături de state puternice și dezvoltate. Primirea foii de parcurs pentru aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate de implementare a celor mai bune practici și standarde ale acestui for interguvernamental, cu toate avantajele economice și politice care decurg din statutul de membru. Facem eforturi intense pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, pentru a fi alături de state cu democrații consolidate, care dețin peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. In cele șapte luni de mandat, in contextul dificil binecunoscut, am reușit să progresăm social, economic și să consolidăm statutul nostru in plan internațional, pentru că am avut capacitatea de a acționa coerent și coordonat ca echipă guvernamentală angajată să protejeze interesele cetățenilor romani și ale Romaniei. Am avut stabilitatea politică si susținerea Coaliției de Guvernare, a Parlamentului si a președintelui Romaniei, care au făcut posibil să asigurăm romanilor siguranță, protecție, iar țării - angajarea pe drumul dezvoltării. Evaluarea de etapă a membrilor Cabinetului am făcut-o pe baza a zece criterii obiective raportate la așteptările cetățeanului și societății romanești. Stadiul indeplinirii Programului de Guvernare, angajamentul in baza căruia am preluat responsabilitatea guvernării, și al Programului Sprijin pentru Romania a fost asociat cu eforturile de a asigura finanțarea măsurilor luate din surse interne și externe. Iar in acest sens am monitorizat cu atenție și m-am bucurat să constat că fiecare membru al Cabinetului a abordat cu multă seriozitate angajamentul de indeplinire a țintelor, jaloanelor și reformelor din PNRR, ceea ce ne oferă șansa accesării acestui mecanism de finanțare european. Aceeași importanță am acordat-o atragerii celorlalte fonduri europene puse la dispoziția Romaniei prin Cadrul financiar multianual 2014-2020 și pregătirii proiectelor pentru finanțare din actualul exercițiu financiar. Modul in care resursele naționale și europene au fost utilizate in beneficiul oamenilor și dezvoltării comunităților este un alt criteriu care a stat la baza evaluării echipei guvernamentale. Războiul ilegal și ilegitim din Ucraina a dovedit incă o dată puterea solidarității și unității statelor europene și membre NATO. Consolidarea statutului Romaniei de stat european și euro-atlantic, puternic atașat valorilor democratice și respectării drepturilor și libertăților fundamentale, a rămas in toată această perioadă o linie de efort căreia i-am adăugat obiectivul de a pregăti procesul de aderare la OCDE. La fel de importante au fost si răman pentru fiecare membru al echipei guvernamentale respectarea criteriilor de integritate și de transparență, valori fără de care nicio politică guvernamentală nu ar avea credibilitate. Avem datoria morală si responsabilitatea de a veni in fața cetățenilor și a le prezenta onest ce am făcut pană acum și ce ne-am propus in continuare. Am făcut-o si o voi face de fiecare dată. Susținerea romanilor este fundamentul pe care putem construi mai departe, iar stabilitatea echipei de miniștri oferă garanția că vom acționa in continuare responsabil pentru atingerea obiectivelor cetățenilor noștri și pentru continuarea procesului de modernizare a Romaniei. Vă mulțumesc. Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă 2022-07-04 09:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-04-09-35-55big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei JustițieiȘtiri din 03.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-justitieiMarcată in fiecare an in prima duminică a lunii iulie, Ziua Justiției subliniază rolul actului de justiție, al partenerilor instanțelor de judecată și al tuturor oamenilor legii in consolidarea statului de drept. Discuțiile purtate recent cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourova, care au vizat și progresele inregistrate de Romania in implementarea recomandărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ne incurajează să continuăm demersurile pe care le facem pentru reformarea sistemului de justiție. Provocarea este să aducem cat mai aproape perspectiva finalizării procesului de monitorizare a Romaniei prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și să demonstrăm că justiția romană funcționează sută la sută pe principiile spațiului de justiție al Uniunii Europene. Justiția in slujba cetățeanului și un sistem modern, eficient, accesibil și de calitate, adaptat nevoilor societății și mediului de afaceri - sunt obiective in care cred și pe care echipa guvernamentală și le-a asumat prin Programul de Guvernare. Avem posibilitatea să le susținem acum inclusiv prin proiecte care vor primi finanțare de la bugetul Uniunii Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Respectul față de lege, adevărul, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățeanului, imparțialitatea, integritatea și independența corpului judecătoresc și a tuturor celor aflați in slujba legii sunt valori care trebuie să primeze intr-un sistem de justiție adaptat transformărilor profunde petrecute in ultimele trei decenii in societatea romanească. La mulți ani Justiției romane și tuturor celor care iși desfășoară activitatea in acest domeniu! 2022-07-03 09:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-03-09-35-45big_sigla_guvern.pngDiscursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la recepția organizată de Ambasada SUA în România cu prilejul Zilei Independenței Statelor Unite ale AmericiiȘtiri din 01.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-receptia-organizata-de-ambasada-sua-in-romania-cu-prilejul-zilei-independentei-statelor-unite-ale-americiiGalerie foto [Check against delivery] Good evening! Bună seara! Mr. Charge d'Affaires Muniz, President of the Senate, Alina Gorghiu, President of the Chamber of Deputies, Marcel Ciolacu, Ministers, Your Excellencies, Ladies and Gentlemen, Dear friends, It is a pleasure to have this opportunity to address you as we celebrate the 246th anniversary of the United States of America's Independence Day. I would like to start by extending my congratulations to you, Mr. Muniz, to your country, and to all Americans on this occasion. Sărbătorim astăzi 246 de ani de la nașterea unei națiuni care, in timp, i-a inspirat pe mulți alții să-și urmeze calea spre autodeterminare, promovarea și protecția democrației și a drepturilor omului. Asistăm astăzi, nu departe de granițele noastre, la lupta poporului ucrainean pentru propria libertate și pentru alegerile sale de politică externă și de securitate. Cu toții speram că războaiele in Europa sunt de domeniul trecutului; că am ajuns intr-o etapă in care am devenit capabili să ne rezolvăm neințelegerile pe cale exclusiv pașnică in cadrul forumurilor multinaționale și globale create in acest scop. Dar agresiunea neprovocată, ilegală și nejustificată a Rusiei impotriva Ucrainei incearcă din nou să inlocuiască forța legii cu legea forței. Cel mai bun mod de a răspunde unei asemenea provocări este acționand impreună, uniți, ca o singură comunitate euroatlantică de valori și idealuri. Romania este și va rămane un susținător ferm al unității transatlantice. Anul 2022 marchează 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic care a deschis calea pentru aprofundarea cooperării dintre Romania și Statele Unite. Acest Parteneriat a jucat un rol important pentru aderarea Romaniei la NATO in anul 2004. SUA răman cel mai apropiat aliat militar al nostru, la fel cum NATO rămane principalul garant al păcii și securității pentru toți membrii săi. Salut, cu această ocazie specială, decizia SUA de a suplimenta prezența trupelor americane in Romania cu incă 5.000 de militari, dovadă concretă, oferită la momentul potrivit, privind soliditatea garanțiilor de care Romania beneficiază in cadrul Parteneriatului nostru Strategic. Un alt pilon important al parteneriatului nostru este cooperarea economică. Anul trecut, comerțul bilateral a atins un nou maxim istoric. Companii precum Bitdefender și UiPath, ambele fondate in Romania, și-au pus deja amprenta in SUA și sunt exemple ale potențialului și know-how-lui din Romania. Sperăm ca și alte companii romanești să le urmeze in curand exemplul. Doamnelor și domnilor, Guvernul Romaniei este profund conștient că dezvoltarea relațiilor comerciale și creșterea investițiilor depind de un cadru legal clar și previzibil. Asigurăm condițiile necesare pentru ca intreprinzătorii să investească in țara noastră. Faptul că in iunie Consiliul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică a aprobat Foaia de parcurs pentru aderarea Romaniei la această organizație este, in opinia mea, o recunoaștere a progresului deja inregistrat in acest sens. Suntem recunoscători SUA pentru sprijinul constant și avem incredere că procesul de aderare la OCDE va fi accelerat in conformitate cu nivelul de pregătire al Romaniei de a deveni membru cu drepturi depline al organizației care prin membrii săi oferă 90 la sută din investițiile străine la nivel global. Ca parte a angajamentului țării noastre și al Statelor Unite de a coopera pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice, Guvernul Romaniei va continua implementarea celor mai importante proiecte comune in domeniul energetic. Acest lucru va permite Romaniei nu doar să-și atingă independența energetică - aspect devenit și mai important in contextul geopolitic actual - dar ne va oferi și posibilitatea de a contribui la securitatea energetică regională. Proiectul celor două noi reactoare care urmează a fi construite la Cernavodă oferă oportunități semnificative de integrare a lanțurilor de aprovizionare europene și nord-americane. Un al doilea proiect important implementat in parteneriat cu SUA se referă la centrala cu reactoare modulare mici (SMR) care urmează să fie instalată la Doicești, langă Targoviște. Decizia Romaniei de a participa la acest proiect va deschide piața regională pentru SMR și, cu sprijinul SUA, va consolida securitatea energetică la nivel regional și european. Salut, din nou, decizia anunțată de SUA pe 27 iunie privind cooperarea energetică dintre Romania și Statele Unite ale Americii, prin oferirea a 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare in Romania. Pe langă aceste două proiecte emblematice, Romania și SUA și-au intensificat cooperarea și in alte domenii care țin de energia regenerabilă. Cooperarea pe această linie va avea o contribuție importantă la eforturile Romaniei de punere in practică a angajamentelor in domeniul combaterii schimbărilor climatice. Nu in ultimul rand, sunt convins că o mobilitate sporită intre Romania și SUA va contribui in mare măsură la facilitarea relațiilor dintre oameni, cu beneficii clare pentru parteneriatele noastre comerciale și de afaceri. Guvernul Romaniei va continua să lucreze impreună cu omologii americani pentru ca aderarea la Programul de scutire de viză, care este un obiectiv comun atat al Romaniei, cat și al SUA, să devină posibil cat mai curand. In concluzie, aș dori să spun că sper că progresele pe care le-am făcut pană acum in cooperarea noastră se vor multiplica in anii următori și că Parteneriatul Strategic dintre Romania și Statele Unite va continua să aducă o contribuție pozitivă semnificativă la nivel bilateral, regional și nivel transatlantic. Happy 4th of July! Happy Independence Day! 2022-07-01 19:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_bolos-1-5.jpgConferință presă susținută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel BoloșȘtiri din 01.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-sustinuta-de-ministrul-investitiilor-i-proiectelor-europene-marcel-boloGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Buna ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului. Așa cum a promis, domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, este gata să ofere toate detaliile legate de stadiul indeplinirii angajamentelor pe care guvernul și le-a asumat, acela legat de țintele și jetoanele pe care le are de indeplinit pentru trimestrul numărul doi al anului in curs. Domnule ministru, mulțumesc pentru faptul că ați venit și o să vă rog să dați detaliile indeplinirii acestor angajamente guvernamentale. Marcel Boloş: Mulțumesc și eu. Aşa după cum se cunoaște, pentru trimestrul doi, cu termen data de 30 iunie 2022, am avut de dus la bun sfarșit un număr de 27 de jaloane, care fac parte din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pană ieri, la sfarșitul zilei, toate ministerele de linie, care au fost implicate și au avut in responsabilitate jaloane pentru trimestrul doi, au depus documentele necesare care fac dovada ducerii la indeplinire a jaloanelor pe care le-au avut in responsabilitate. O scurtă trecere in revistă a numărului de jaloane pe care le-a avut fiecare dintre ministere: Ministerul Mediului - un jalon, Ministerul Transporturilor - un jalon, Ministerul Energiei - patru jaloane, Ministerul Dezvoltării Regionale - şase jaloane, Ministerul Finanțelor - un jalon, Ministerul Sănătății - trei jaloane, Ministerul Justiției - un jalon, Secretariatul General al Guvernului - un jalon, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - trei jaloane, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - un jalon, Ministerul Muncii - un jalon, și Ministerul Educației - trei jaloane. Așa cum am menționat, documentațiile ministerelor de linie au fost depuse la Ministerul Investițiilor. Urmează, in perioada următoare, să avem și să incepem procesul de validare cu Comisia Europeană a acestor jaloane, pentru ca la termenul pe care il avem, pentru cererea de plată numărul 2, cea pentru care termenul este luna octombrie 2022, să putem să avem validate cele 27 de jaloane și să putem să ne depunem cererea de plată, in condițiile pe care deja le cunoașteți. Pentru trimestrul unu amintesc că am avut un număr de 24 de jaloane, pentru trimestrul trei avem 24 de jaloane din nou și pentru trimestrul patru - 55 de jaloane, fiind trimestrul ultim din an cu cea mai mare greutate. Așadar, pentru anul 2022, totalul jaloanelor pe care le avem de dus la bun sfarșit este de 130. Acum cateva lucruri despre jaloanele pe care le-am avut de indeplinit pentru trimestrul doi. Aceste tipuri de jaloane au anumite particularități și anume 18 dintre ele sunt acte normative, pe care a trebuit să le adopte guvernul și, după caz, parlamentul. Cele mai importante legi pe care le-am avut de adoptat a fost ordonanța cu reglementările care privesc decarbonizarea, proiectul de lege al zonelor metropolitane, proiectul de lege privind administrarea bunurilor confiscate, proiectul de lege a interoperabilității, ordonanța de urgență cu cloud-ul guvernamental, proiectul de lege privind modificarea economiei sociale, acestea fiind in categoria principalelor legi care au fost dezbătute in procedură parlamentară și care au trecut prin Camera Deputaților. Restul de jaloane au fost legate de apeluri de proiecte, respectiv, lansări de apeluri de proiecte și, desigur, aceste jaloane din trimestrul doi au aceste particularități pe care le-am amintit. In continuare, Guvernul Romaniei trebuie să facă eforturi pentru ca celelalte jaloanele aferente trimestrelor 3 și 4 să poată să fie duse la bun sfarșit. Pe măsură ce am lansat apelurile de proiecte, spre exemplu urmează partea de evaluare a proiectelor, partea de contractare care sunt, să zicem, activități cu un grad de complexitate mai ridicat, iar in ceea ce privește proiectele de infrastructură, după cum știţi, acestea au ca finalitate contractele de execuție lucrări, dar și implementarea acestor proiecte de mare insemnătate pentru Romania. Partea de implementare este intr-adevăr insoțită și de riscuri, pe care va trebui să le manageriem in mod corespunzător chiar dacă termenul de dus la bun sfarșit al jalonului este in anul 2026. Cam aceasta este situația indeplinirii jaloanelor pentru trimestrul doi. Cum am spus, incepem procesul de validare cu Comisia Europeană. In acest proces de validare cu Comisia Europeană s-ar putea să fie solicitate informații suplimentare sau completări, după cum deja ne-am obișnuit, ale documentelor pe care le trimitem la Comisie și, din acest punct de vedere, suntem intr-un parteneriat deschis cu Comisia Europeană și facem toate eforturile pentru ca aceste jaloane să fie validate și in luna octombrie cererea de plată numărul 2 să poată fi depusă in bune condiții. Pentru Romania, in acest an, scopul și obiectivul cel mai important pe care il avem de indeplinit este de a asigura incasarea celor 10 miliarde de euro necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură și tuturor acelor categorii de proiecte la care ne-am obligat și ne-am asumat responsabilitatea prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Vă mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog, la microfon, dacă aveţi intrebări; pentru transmisia live! Reporter: Dacă fac o analogie, aşa, Romania este in situația cetățeanului simplu care se duce la oricare ghișeu, fie la ministere fie la primărie, cu toate hartiile in mană cerute de primărie și nu este sigur dacă ii mai cere vreuna sau le-a... Marcel Boloş: Da, este un proces de validare cu care noi ne-am obișnuit și Comisia are acest drept, pană la virarea banilor, să solicite aceste informații suplimentare. Noi avem obligația să depunem toate diligențele necesare pentru ca Romania să incaseze valoarea aceasta enormă de 3 miliarde de euro, iar din această perspectivă nu cred că se pune problema că, noi in calitate de reprezentant național și de responsabil pentru depunerea cererilor de plată, să nu oferim informațiile suplimentare ce ne sunt solicitate. Reporter: Domnule ministru, faptul că in trimestrul 4 spuneați că avem 44... Marcel Boloş: 55 de jaloane... Reporter: 55 de jaloane de indeplinit, in condițiile in care in trimestrul 2 am avut 27 și pană mai ieri incă mai erau cinci jaloane.. Marcel Boloş: Dar să nu uităm - eram pregătit să vă răspund la această intrebare -, fiind acte normative, ele erau in curs de aprobare și era un orizont de așteptare, dacă vreți, legitim, ca să putem astăzi să vă oferim această informație. Deci, nu vorbesc dacă am fi in situația unor jaloane mai complicate, mai complexe. Ca să putem inchide jalonul, din punctul nostru de vedere, și să il raportăm la comisie. Acolo unde jaloanele sunt mai complicate, nu trebuie să apară astfel de situații. V-am spus că au aceste particularități jaloanele, in sensul că sunt mai simple și ele sunt aferente trimestrelor I și II. Reporter: Ca să continui. In trimestrul IV există vreo șansă să le terminăm la timp? Marcel Boloş: E foarte greu de spus. Cum ați văzut pană acum, și in trimestrul I și in trimestrul II, colegii miniștri... Reporter: Ne-am tarait. Marcel Boloş: ...au făcut eforturi pentru a duce la bun sfarșit jaloanele și sunt convins că responsabilitatea miniștrilor, dar și a colegilor care sunt implicați in implementarea jaloanelor, va fi aceeași. Nu ne permitem să riscăm incasarea acestor bani, care sunt de o importanță vitală pentru stabilitatea financiară a Romaniei. Reporter: De ce nu lucrează inainte ministerele? Pentru că jaloanele nu se schimbă, le știu de la inceputul anului. Marcel Boloş: Să știți că orice act normativ, oricat de simplu ar părea, de la o coală de hartie albă, dacă e să o iau aşa foarte simplu, ca om cu o experiență de 30 de ani in administrație, și pană la momentul la care se publică actul normativ in Monitorul Oficial, să știți că sunt multe zile in care trebuie să concepi actul normativ, apoi trebuie să iți obții toate avizele necesare și anii de experiență din administrație mi-au validat că pentru un act normativ, uneori e nevoie, din experiența personală, poate și de o lună și jumătate/ două luni, pentru a obţine toate aprobările și să il şi elaborezi. Este o avizare internă. Nu este suficient doar elaborarea actului normativ, există și avizarea interdepartamentală la nivelul ministerelor de linie. Reporter: De ce nu simplificaţi? Marcel Boloş: Nu ştiu dacă vă amintiți de inițiativele acelor comitete, dacă vreți, de avizare unică, care, la un moment dat, s-a pus in discuție, la nivel de Secretariat General al Guvernului, şi au rămas fără finalitate, pentru că responsabilitatea ministerelor de linie, la momentul avizării, este una pe măsura aprobării actului normativ. Adică, fiecare, după ce parcurge materialul, are dreptul să facă aceste observaţii. Uneori, tot din experiență personală vă spun, poate sunt și cate două randuri de observații care vin. E adevărat că... Reporter: Ştiţi foarte bine că sunt timpii de răspuns de la un mister la celălalt. Ii trimiți azi solicitarea, iţi răspunde peste o săptămană. Vine inapoi, o trimiți iar peste o săptămană. Nu e vorba de răspuns, ci de acei timpi morți. Asta intrebam, de ce nu faceți procedurile, avand in vedere că romanii așteaptă acei bani? Marcel Boloş: Vă daţi seama că nu e in responsabilitatea Ministerului Fondurilor să facă aceste proceduri, dar poate fi discutat modul in care se pot simplifica aceste proceduri de avizare. Repet, deocamdată avem aceste metodologii pe care trebuie să le parcurgem, pentru a putea să ne ducem la bun sfarșit jaloanele pe care ni le-am asumat. Reporter: Domnule ministru, in urmă cu două zile spuneați că mai aveți 22 de jaloane. Spuneţi-ne concret, cum le-aţi indeplinit? Spuneați că au fost acte normative, dar nu le vedem pe toate. Marcel Boloş: Au fost două tipuri de jaloane, unele au fost de natura actelor normative, o parte s-au derulat prin Guvernul Romaniei, altă parte s-au derulat prin Parlament. Spre exemplu, cele șase legi, pe care vi le-am dat şi vi le-am amintit, au fost trecute in ultimele ședințe prin Camera Deputaților. Toată lumea a ințeles că astfel de jaloane trebuie duse la bun sfarșit, pentru că discutăm de interesul financiar al Romaniei. Pe de altă parte, am dat exemplul apelurilor de proiecte pentru care s-a cerut lansarea apelului de proiecte - lansarea inseamnă... uitați-vă să vedeți că pe toate site-urile sunt lansate apelurile. Am menționat că sunt aceste jaloane mai simple și că avem această perspectivă. Acum, aceasta să știți că este situația de astăzi cu documentele depuse din partea ministerelor. Sperăm ca după ce va incepe validarea cu Comisia Europeană, să nu fie foarte multe observații de la Comisia Europeană, dar avand in vedere că Romania are la fiecare trimestru de indeplinit aceste jaloane asumate, cred că interesul tuturor este să facem aceste demersuri și să le putem finaliza intr-un termen rezonabil, fiind vorba de bani pe care ii incasăm la bugetul Romaniei. Reporter: Dacă legea nu a fost promulgată, considerați că jalonul a fost atins? Marcel Boloş: Din punctul nostru de vedere, in relația cu Comisia, am avut și pentru cererea de plată precedentă, spre exemplu Ordonanța 124, cea care era aferentă fluxurilor financiare pentru PNRR și a fost in curs de promulgare la președinție și Comisia a acceptat-o ca fiind validată. Aici să știți că de la caz la caz, de la jalon la jalon, unele pot să fie acceptate in varianta aceasta, altele pot să fie, să zicem, să ne pună in situația in care să așteptăm publicarea, dar mergand pe modelul pe care l-am avut in cererea de plată numărul unu, intre timp s-a și publicat, e adevărat, ordonanța, la acest moment am considerat că jalonul este indeplinit. Reporter: Care sunt ministerele care au trimis pe ultima sută de metri confirmarea atingerii acestor jaloane? Marcel Boloş: Răspunsul il aveți, de vreme ce ați văzut că s-a publicat situația celor cinci sau șase jaloane, nu mai știu ce a apărut in spațiul public, și restul trebuiau să publice sau, mă rog, să depună, imi cer scuze, la noi documentele doveditoare pentru indeplinirea jaloanelor și țintelor. Diferența intre 27 și 6. De aceea v-am și spus că mă feresc să fac declarații pană in ultima zi. Reporter: Pană astăzi, cand aţi spus că veţi veni cu toate informațiile, de aceea insist puțin și vă rog să ne spuneți care sunt ministerele care v-au confirmat ultima dată. Haideţi să ne referim la ultimele două zile, de cand aţi ieşit /.../ Marcel Boloş: Nominal nu le știu să vă spun, exact care dintre ministere, pentru că fiecare are cate un număr de jaloane, dar v-am spus diferența dintre 27 și cele care au fost duse la bun sfarșit sau au fost raportate ca fiind indeplinite sunt cele care au depus documentele in cursul zilei de ieri. Reporter: Premierul spunea că va ţine cont de această atingere a jaloanelor, cand va face evaluarea miniștrilor. Au muncit miniștrii la fel de mult? Marcel Boloş: Eu cred că fiecare dintre cele, dacă vreți, 13 ministere de linie au făcut eforturi uriașe. V-am spus că respectul pentru munca colegilor din ministerele de linie este aceeași și au făcut eforturi uriașe pentru ca guvernul să iși ducă la bun sfarșit sarcina complicată și complexă pe care a avut-o, și eu cred că munca dumnealor trebuie respectată. Este un volum de muncă impresionant care se desfășoară la nivelul ministerelor de linie, astfel incat să nu periclităm banii pe care ii avem de incasat de la Comisia Europeană. Reporter: O singură intrebare, vă rog. Astăzi a intrat in vigoare compensarea de 50 de bani pentru carburanți. Exista la un moment dat discuția ca Romania să incerce totuși să deconteze o parte din bani din fonduri europene. Au fost discuții in acest sens? Marcel Boloş: Deocamdată nu avem un cadru specific pentru o schemă de ajutor de stat pe acest domeniu. Nu știu care vor fi reglementările pe viitor ale Comisiei. Reporter: Domnule ministru, am primit deja o prefinanțare din PNRR de 2,7 miliarde de euro, dacă nu mă inşel. Cum a fost cheltuiți banii și pe ce reforme? Marcel Boloş: Așa după cum am menționat, primele acțiuni concrete pentru cheltuirea acestor bani au avut loc - discutăm de semnarea contractelor de execuție lucrări pentru autostrada A7 Ploiești - Buzău, au fost semnate contractele pentru două dintre aceste secțiuni, apoi acolo a fost o prevedere referitoare la acordarea avansurilor, deci din banii de PNRR se vor acorda. De asemenea, cunoașteți că Ministerul Dezvoltării Regionale a semnat un număr insemnat de contracte de finanțare pentru ceea ce inseamnă eficiență energetică, sunt și vor fi plătiți din banii de PNRR. Am explicat, de nenumărate ori, că demersurile acestea pe care le facem pentru a putea utiliza banii se impart in două etape: prima etapă este cea a operaționalizării structurilor ministerelor - și aţi văzut in primul trimestru și cand am trimis și cererea de plată numărul 1, care au fost cerințele pentru auditul de sistem care s-a desfășurat, iar cea de a doua etapă am structurat-o in două subpărți, una a fost cea referitoare la proiectele de infrastructură de transport, iar a doua a fost cea referitoare la apelurile de proiecte. O să vedeți, să spun așa, intr-un termen rezonabil că aceste plăți din PNRR vor intra intr-o logică a normalității. In două luni de mandat, cred că am făcut eforturi susținute impreună cu colegii din minister, pentru ca proiectele din PNRR să poată să intre pe făgașul normal și Romania să ducă la bun sfarșit aceste proiecte mari pentru dezvoltarea pe termen lung a Romaniei. Reporter: Şi mai am o singură intrebare, legat de renegocierea PNRR, privind de pensiile, acel procent de 9,4%, aţi spus chiar dumneavoastră că in perioada următoare am putea să vedem această negociere. Cand, mai exact, vara aceasta, in toamnă? Marcel Boloş: In această vară de foc, aş putea să spun, in lunile iulie și in august, ne pregătim strategia de negociere. Pachetul de măsuri cu care va fi mandatat Guvernul Romaniei și apoi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene il vom face cunoscut la momentul la care vom fi mandatați de către guvern și de către coaliție. Cum am precizat, noi la sfarșitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca acei care negociază să fie pe poziții de forță, aș putea să spun, adică să aibă toate argumentele necesare pentru ca să putem duce renegocierea la bun sfarșit. Precizez in același timp că facem demersurile necesare pentru ca regulamentul Comisiei Europene, care este in procedură de aprobare, să poată fi modificat astfel incat noi să putem prelua ceea ce este prioritar pentru Romania in perioada de criză la finanțare. Menționez incă o dată aceste lucruri, discutăm de independența energetică, discutăm despre criza privind securitatea alimentară și competitivitatea economică, respectiv susținerea mediului de afaceri. Cred că sunt priorități la care Romania trebuie să adere și, dacă vom primi acest mandat din partea Guvernului Romaniei și a coaliției, ne vom conforma. Reporter: Deci in toamnă am putea să vedem această negociere propriu-zisă la Bruxelles. Marcel Boloş: In toamnă, informal, dacă vom fi mandatați de coaliție, intenționăm să deschidem renegocierea, dar aceasta depinde de mandatarea pe care ne-o va da și mandatul pe care il vom primi din partea Guvernului Romaniei și a coaliției. Reporter: Domnule ministru, avem o situație, mai exact UMB, constructorul care se ocupă de circa 43 de km dintre Nădășelu și Poarta Sălajului, parte din Autostrada Transilvania, a inaintat o solicitare Companiei de Drumuri, pentru rezilierea pe cale amiabilă a contractelor de care se ocupă, motivul fiind faptul că valoarea reală a construcției depășește valoarea din contract. Intrebarea este: ce putem face pentru a nu ajunge la reziliere, mai ales avand in vedere faptul că acest proiect este finanțat prin PNRR și avem termene clare, de la care nu ne putem abate? Marcel Boloş: Ordonanța Nr. 64/2022, privind ajustarea de preț, la Art. 30, are o formulă care, pentru șantierele și proiectele de infrastructură ale Romaniei, se potrivește cel mai bine, pentru a putea sprijini cu adevărat implementarea acestor proiecte de importanță majoră pentru Romania. De asemenea, am prevăzut in ordonanță o măsură tranzitorie, pentru ca aceste formule de ajustare, care se pliază cel mai bine pentru situațiile de criză, să poată fi aplicate contractelor de lucrări. Am avut, personal, cred că patru intalniri cu Institutul Național de Statistică, cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru ca această formulă să o putem pune cat mai repede in aplicare, deoarece mecanismul și metodologia ei este cea care, așa cum am spus, este mai mult decat necesară pentru implementarea proiectelor noastre. Această formulă presupune că se selectează 10 elemente semnificative de cost - in termeni simpli, inseamnă că, Compania Națională de Autostrăzi stabilește care sunt materialele cele mai importante pentru proiectul respectiv, pentru un anumit șantier, iar Institutul Național de Statistică urmărește prețurile la acele materiale, astfel incat să nu mai facem ce am făcut pană acum. Ajustările de preț au arătat că sunt neputincioase pentru situațiile de criză, in care creșterea prețului la materiale se produce brusc. Şi eu mulțumesc colegilor din minister și colegilor de la Compania de Drumuri, că impreună am identificat această formulă și ii asigur pe toți cei care fac și ne implementează proiectele de infrastructură că, in scurt timp, formula va deveni operațională şi, de asemenea, sper ca pană in data de 15 iulie, eventualele modificări care mai sunt necesare la Ordonanța 64 să fie aprobate. Dan Cărbunaru: O secundă, dacă imi permiteți, doar in completarea răspunsului pe care il așteptați de la guvern in acest sens. Aș vrea să reamintesc faptul că Guvernul Romaniei, și in privința șantierelor deschise cu bani de la bugetul național, dar și in cazul celor finanțate cu bani europeni, a alocat peste un miliard de euro, sunt 5,2 miliarde de lei parte a pachetului mare de 17,3 miliarde de lei din Sprijin pentru Romania, pachetul agreat la nivelul coaliţiei și implementat de către guvern. Tocmai pentru a compensa aceste ajustări pe plus de prețuri, care au avut loc și care au generat atat de multe dificultăți in economie și, in mod special, celor care gestionează lucrări de infrastructură pe șantiere de construcții. Şi desigur, guvernul urmărește să țină pasul cu eventualele măsuri necesare in acest domeniu, pentru a compensa dificultățile cu care se confruntă din motive obiective - creșteri de prețuri la materia primă sau cu forța de muncă inregistrate de constructori. Marcel Boloş: Intuiesc ce vreţi să mă intrebați. Pană la maximum 40% va produce această creștere a valorii contractului după noua formulă. Intr-adevăr, vechile formule așa sunt ele construite, aceștia sunt indicatorii statistici. Noi, practic, am pus pe hartie noua metodologie și mă bucur că ea răspunde cerințelor constructorilor și că proiectele noastre nu sunt puse in dificultate. Ba mai mult, cred că in săptămana aceasta, luni, am primit acordul Comisiei Europene pentru a putea deconta din fonduri aceste ajustări de preț, pentru că sunt aferente acestor condiții de imprevizibilitate rezultate din criză. Reporter: Domnule ministru, dacă imi permiteţi, ați discutat cu constructorul, că pană la urmă situația concretă asta este. Marcel Boloş: Dar nu este treaba noastră ca minister. Reporter: Nu, nu, mă refer la guvern, Ministerul Transporturilor, pentru că pană la urmă constructorul a depus această cerere de reziliere amiabilă. Deci ceva nu a funcționat. Marcel Boloş: Nu, este un articol in Ordonanța 64, care spune că atunci cand formulele nu fac față creșterilor de preț, constructorii pot solicita această reziliere. De ce am pus această condiție? Pentru ca in acele situații in care nu mai putem continua și se creează un blocaj in șantier, mai bine se termină, cum ar veni, derularea contractului și incercăm să căutăm soluția pentru ca proiectul să continue, altfel noi intrăm intr-un blocaj și mai mare rău ne facem. Şi atunci, pe baza acelei prevederi legale s-a făcut această solicitare, dar, repet, asigur toți constructorii că această nouă formulă, care va fi operațională pe baza simulărilor pe care le-am făcut și a metodologiilor pe care le-am aplicat, răspunde acestor creșteri bruște a prețurilor in perioade de criză. Aceasta trebuia să rezolvăm. Reporter: Va fi reluată procedura de licitație? Marcel Boloş: Nu, nu, nu, este o procedură specială, care este in Ordonanța 64, ea se regăsește la articolul 41 și spune exact ce pași trebuie urmați pentru a se putea face adiționarea contractelor de lucrări. Incă o dată, sunt condiții specifice perioadelor de criză, sunt permise aceste creșteri, dacă vreți, inclusiv in directiva Uniunii Europene privind achizițiile publice, la articolul 72. Cunosc foarte bine, să știți, problema pentru că a fost nevoie să mă implic astfel incat să nu ajungem la situația blocării șantierelor și să stăm să punem in dificultate proiectele, fiind nevoie de fonduri pentru a face față creșterilor de preț la materiale. Reporter: Deci cand s-ar putea face această actualizare? Marcel Boloş: Dacă aprobăm ordonanța pană in data de 15.07, in paralel Compania de autostrăzi poate să deruleze procedura, deci eu sper ca undeva spre sfarșitul lunii iulie formula să fie operațională și lucrurile să fie reluate in ritmul lor firesc. Reporter: Buna ziua. Domnule ministru, este posibil ca PNRR să fie negociat pe partea de agricultură - irigații intr-un termen mult mai scurt, adică in această vară, avand in vedere că Romania deja se confruntă cu o perioadă de secetă și că vorbim și de acea siguranță alimentară? Marcel Boloş: Pachetul de măsuri pe care il gandim pentru renegociere, să știți că va cuprinde și componenta aceasta de securitate alimentară, dacă vom fi mandatați in acest fel. Insă negocierea nu se va putea face cu siguranță pe părți, pe bucățele, ci va fi nevoie să avem, cred, o negociere pe intregul pachet de măsuri și așa să putem să ajustăm PNRR-ul cu nevoile, cum am spus, din criză. Reporter: Domnule ministru, cam cat de mare ați avut emoțiile pană azi-dimineață referitoare la atingerea celor 27 de jaloane? Marcel Boloş: Dumneavoastră ce credeți? Reporter: Eu vă intreb pe dumneavoastră. Aţi avut emoţii mari? Marcel Boloş: Păi acum eu știind natura acestor jaloane, cu asta am inceput că sunt jaloane care au acest specific, bazandu-se pe acte normative și pe lansări de apeluri de proiecte și știam că se pot soluționa prin mobilizarea tuturor eforturilor din partea ministerelor de linie și v-am spus incă nu s-a incheiat procesul... Reporter: Şi nici emoțiile. Marcel Boloş: ... şi nici emoțiile, pentru că urmează și mai mari emoții, dacă vreți, pentru procedura și procesul de validare. S-ar putea să vedeți anumite decizii pe care trebuie să facem modificări sau ajustări. Pană la urmă, indiferent ce eforturi facem, indiferent cum ne concentrăm eforturile pentru atingerea jaloanelor, cand ne gandim că scopul pe care il avem este ca să incasăm 3 miliarde de euro, imi cer scuze, merită acest efort şi chiar avem responsabilitatea acestui efort pentru a vedea banii Romaniei intrați in cont. Nu urmează o perioadă ușoară și de acești bani depinde stabilitatea financiară a Romaniei. Așadar, cele 10 miliarde de euro dacă le avem odată cu cererea de plată numărul doi in cont este o mare victorie a guvernului pentru o perioadă cumplit de grea pentru țara romanească. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai aveți alte intrebări, v-aş mulțumi pentru prezență, domnule ministru, și dumneavoastră pentru participare și interesul față de briefingul de presă dedicat stadiului indeplinirii țintelor și jaloanelor asumate de guvern din trimestrul doi. O zi bună și weekend plăcut! Marcel Boloş: Mulţumim! 2022-07-01 16:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_bolos-2.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Grupului de Lucru Interdepartamental pentru probleme de Securitate EnergeticăȘtiri din 01.07.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-grupului-de-lucru-interdepartamental-pentru-probleme-de-securitate-energeticaCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, reuniunea Grupului de Lucru Interdepartamental pentru probleme de Securitate Energetică (GLISE). Cu această ocazie, a fost analizată situația aprovizionării cu gaze necesare atat gospodăriilor ,cat și funcționării economiei. Participanții cu atribuții in domeniu au arătat că graficul de alimentare a depozitelor de gaze naturale este in parametrii conveniți, Romania depozitand, deja, mai mult de jumătate din ținta asumată la nivel european, de 80 la sută, respectiv 43 la sută. - Este esențial să asigurăm cantitățile care să permită atat aprovizionarea cetățenilor, cat și derularea in bune condiții a activităților industriale. După inceperea exploatării la Marea Neagră, care a suplimentat cu zece la sută capacitățile interne de producție de gaze naturale, eforturile instituțiilor și companiilor responsabile trebuie să se concentreze pe creșterea capacităților de producție, depozitare și extracție din depozite, a subliniat premierul Romaniei. 2022-07-01 12:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-07-01-12-39-26big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 iunieȘtiri din 30.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-30-iunie1656587672Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Mihai Diaconu, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei de guvern [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței Guvernului Romaniei care tocmai s-a incheiat. Vom prezenta o serie intreagă de decizii pe care astăzi Guvernul le-a aprobat. Una dintre cele mai importante este legată de funcționarea sistemului de educație și de modul prin care guvernul incurajează implicarea elevilor și preșcolarilor in activitățile educaționale. Fiind insă și la final de an educațional, domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cimpeanu este pregătit să vă ofere detalii și pe această zonă. Domnule ministru, vă rog. Sorin Cimpeanu: Mulțumesc. Plecand de la ideea că problema reducerii abandonului școlar in Romania este esențială, avem patru piloni: avem asigurarea unei mese școli, avem asigurarea transportului gratuit, avem asigurarea unui sistem de bursă motivant și avem Programul național de reducere a abandonului școlar. Astăzi, in Guvern, am adoptat o ordonanță de urgență prin care, după șase ani de pilotare, se extinde programul Masă caldă de la 150 de școli la 300 de școli. Sunt vizați un număr de 140.000 de elevi. Finanțarea totală pentru anul școlar 2022 - 2023, programul Masă caldă in școli este de 354,9 milioane lei. Remarcăm faptul că este de zece ori mai mare decat finanțarea de 35 de milioane de lei acordată in anul 2016 pentru acest program, deci a crescut de zece ori finanțarea pentru acest program. De asemenea, programul Masă caldă in școli este integrat in conceptul Masă sănătoasă in școli, un program in curs de inițiere la nivelul Guvernului, care vizează un milion de elevi, cu o finanțare de peste un miliard de euro pentru perioada 2022 - 2027. Aceasta este ordonanța de guvern adoptată astăzi, extrem de importantă pentru susținerea procesului educațional. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule ministru, referitor la Evaluarea Națională dacă ne puteți spune, pe rezultatele finale, care a fost cea mai mare și cea mai mică diferență intre punctaje, dacă aveți o astfel de informație. Sorin Cimpeanu: Da, in urma contestațiilor, procentul celor care au reușit să obțină nota 5 a crescut cu 0,1%, de la 82,3 la 82,4%. In valoare absolută, avem aproape 28.000 de copii, care anul acesta au reuşit să obţină media 5 la Evaluarea Naţională, in raport cu anul trecut. Am avut o serie de note schimbate in urma contestațiilor. Evaluarea digitală ne-a arătat că 98,5% din note schimbate in județul pilot, județul Dambovița, fie nu s-au modificat fie s-au modificat cu diferențe mici - sub un punct. Deci, este o pledoarie esențială pentru evaluarea digitalizată. La nivel național, am avut 74% din note care s-au schimbat cu mai puțin de 50 de sutimi. Aș vrea să reamintesc faptul că, pană in anul 2015, sub 50 de sutimi nu se modifica nota finală. Am avut, de asemenea și 17 lucrări, pentru a vă răspunde concret la intrebare, care au avut note modificate cu diferență mai mare de două puncte. Este vorba de 16 lucrări la limba romană și o lucrare la matematică. Județele in care s-au inregistrat aceste diferențe, flagrante indrăznesc să spun, au fost următoarele: Constanța, Dambovița și Bacău - cate trei note schimbate, existand diferență mai mare de două puncte, Buzău - două note schimbate, mai apoi avem Clujul, Călărași, Covasna, Gorj, Suceava, Valcea cu cate o singură notă schimbată, existand o diferență mai mare de două puncte. Sunt și situații de genul celor ale elevului din Bihor, cu diferență de 5,9 puncte. Aceasta a fost cea mai mare diferență, de la 2,80 la 8,70. Greșeala a fost făcută la nivelul la transcrierea notelor in borderou și este incă un motiv pentru evaluarea digitalizată, cand profesorii completează direct in fișierul informatic notele acordate. Am avut și o diferență de 3,75 puncte in județul Prahova, tot la limba și literatura romană, lucrarea fiind in Buzău. Aceste lucruri au putut să fie corectate, dar, pentru a nu mai apărea astfel de situații este nevoie de generalizarea evaluării digitalizate. Reporter: Mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Mulțumesc și eu. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Tot referitor la aceste diferențe și in principal la acea de aproape patru puncte. Sorin Cimpeanu: 3,75 puncte. Reporter: 3,75. Cum e posibil să fie o diferență atat de mare? Sorin Cimpeanu: V-am răspuns, a fost eroare de transcriere. Factorul uman generează erori, tocmai de asta este necesară digitalizarea. Nu de evaluare, ci de transcriere. Eroare materială. Reporter: Am inteles, mulțumesc! Sorin Cimpeanu: Sigur că, in momentul in care te pui in postura elevului, care știe că a făcut de 8,70 și iși vede rezultatul 2,80, este dramatic. De aceea, suntem datori să facem tot posibilul pentru a evita astfel de situații. Reporter: V-aș intreba, domnule ministru, ce riscă acei profesori care au făcut aceste greșeli sau poate acei secretari, că fiind vorba de o transcriere din borderou, poate nu au făcut-o profesorii. Fiindcă, dacă acei copii nu făceau contestații, rămaneau cu acea notă. Abordarea cea mai eficientă este aceea a susținerii digitalizării in educație, a evaluării digitale. Mai grave mi se par acele erori in evaluare sau cel puțin la fel de grave. Și mai grave sunt erorile in evaluare atunci cand vorbim despre subiecte tip grilă, acolo este inadmisibilă orice diferență. Reporter: Și cum sunt sancționați acei profesori? Pot fi sancționați in vreun fel? Sorin Cimpeanu: Cei care au demonstrat anul trecut că au greșit in acest fel nu au mai făcut parte din lista evaluatorilor din acest an. Pană la sancțiuni, trebuie să formăm profesorii evaluatori și mă bucur să constat că există o dorință foarte mare din partea cadrelor didactice de a se inscrie la cursurile pentru formare evaluatori. Reporter: Voiam să vă intreb dacă știți care sunt cheltuielile cu carburantul la Ministerul pe care il conduceți, in condițiile in care am văzut deja din date transmise de către alte Ministere că aceste cheltuieli s-au dublat in ultimul an, de la inceputul anului și pană acum. Sorin Cimpeanu: Nu este un secret că avem o creștere a acestor cheltuieli cu energia in general. Reporter: Datele exacte nu ni le puteți da? Sorin Cimpeanu: Nu intră in competența ministrului Educației, avem secretar general, avem director general care se ocupă cu astfel de analize. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentare şi răspunsurile la intrebări. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mergem mai departe Astăzi, Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind susținerea acordării de reducere ale prețurilor la benzină și motorină. In acest sens, alături de mine se va afla ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, dar și domnul secretar de stat, Mihai Diaconu, pe care o să-l invit după ce domnul ministru iși va fi terminat prezentarea. Domnul Mihai Diaconu este secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Şi, bineințeles, un proiect important cu care ar fi bine să incepeți, este proiectul de decarbonare. Virgil Popescu: Da, haideți să incepem cu ordonanța cu privire la decarbonarea sistemului energetic, o ordonanță care este jalon al Planului Național de Reconstrucție și Reziliență, o ordonanță care iși propune să elimine etapizat cărbunele din mixul energetic, pană in anul 2032. Aș incepe și cu un preambul al celor două companii mari, Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara a asigurat, in ultimii 4 - 5 ani de zile, o cantitate foarte mică de energie din sistemul național de producere a energiei electrice, de circa 1%. A fost inființat in 2014, ștergandu-i-se toate datoriile, impreună cu ale altor societăți care au fuzionat, iar in 2019 a intrat in insolvență, avand datorii de peste trei miliarde de euro, o intrare in insolvență datorată și unui ajutor de stat care a trebuit să fie rambursat, pentru că nu a fost corect in 2015. Ministrul finanțelor de la acea vreme este autorul acestei insolvențe a Complexului Energetic Hunedoara. La Complexul Energetic Hunedoara, in 2017, guvernul de la acea vreme a pus in aplicare un program de inchidere de mine, respectiv la Mina Lonea şi Mina Lupeni; la Mina Lonea trebuia să fie finalizată inchiderea la sfarşitul anului 2020, iar la mina Lupeni la sfarşitul anului 2021. Prin această ordonanţă de decarbonare, practic, prelungim perioada de inchidere şi punere in siguranţă, pentru că vorbim de o punere in siguranță a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricand; prelungirea inchiderii celor două mine pană in 2026 şi inchiderea şi punerea in siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan pană in anul 2032, in paralel cu termocentrala de la Paroșeni, care va neutraliza cărbunele pe care il vom scoate, cărbune care va produce in continuare energie electrică. Aceasta este propunerea, care este discutată la nivelul Comisiei Europene, urmand să solicităm și un ajutor de stat pentru acest lucru. Am creat cadrul general prin Ordonanța decarbonării. In cazul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din Romania, care produce circa 18% din energia electrică a Romaniei, in anul 2020 a rămas definitivă o hotărare a Inaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit de către Corpul de Control al Ministerului Energiei, o pagubă - deci şi acolo au fost pagube -de 680 de milioane de lei. A fost schimbată intreaga conducere. La 1 ianuarie 2020, pentru că exista riscul iminent să se producă același lucru ca și la Complexul Energetic Hunedoara, am acordat un ajutor de salvare de peste 240 de milioane de euro pentru achiziția de certificate de emisii de CO2, ulterior transformat in ajutor de restructurare; pană acum, odată cu aprobarea ajutorului de restructurare, in ianuarie anul acesta, s-a acordat peste un miliard de euro de la bugetul de stat Complexului Energetic Oltenia pentru achiziția de certificate CO2, pentru a o ține pe linia de plutire in așa fel incat să nu avem probleme cu siguranța sistemului energetic național. Ministerul de Finanțe a fost alături de noi de fiecare dată in toată această perioadă, inclusiv anul acesta, cand s-au acordat peste 500 de milioane de euro pentru plata emisiilor de certificate de CO2. Deci vorbim de foarte mulţi bani pe care guvernele din 2020 incoace le-au pompat in Complexul Energetic Oltenia. Planul de restructurare presupune inchiderea etapizată. In această ordonanță, propunem inchiderea și conservarea unităților de producție a energiei electrice pentru că observăm in această criză energetică că nu se știe cand o să ai nevoie să poți produce din nou energie electrică. De altfel, incă din februarie, dacă vă aduceţi aminte, premierul a anunțat creșterea producție pe bază de cărbune, s-au angajat peste 600 de oameni deja la Complexul Energetic Oltenia. Dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica, o să vedeți o creștere a producției de energie electrică in ultima lună. Eram obișnuiți cu 1.200 MWh, a ajuns și la 1.700 de MWh; deci Complexul Energetic Oltenia funcționează in acest moment aproape de capacitatea maximă de producere a energiei electrice. Pe langă conservarea unităților, care se vor scoate etapizat din exploatare, se vor construi și sunt aprobate deja la finanțare 800 de milioane de euro pentru 1.300 MWh pentru producerea energiei electrice pe bază de gaz natural, sunt aprobate prin fondul de /.../ vorbim de investiții deja aprobate care trebuie să inceapă construcția lor. 850 de MWh sau 845 de MWh la Işalniţa, in judeţul Dolj şi la Turceni 475 de MWh şi in tot Complexul Energetic Oltenia, 725 de MWh producţie solară. Vorbim de capacitate instalată de 2.000 de MWh care se va pune in Complexul Energetic Oltenia. Investiţii, repet deja aprobate. Termocentrala de la Craiova va fi externalizată intr-o companie fără datorii deţinută in continuare de Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea, aşa este structura acționariatului la Complexul Energetic Oltenia. Impreună cu municipalitatea Craiova, cu Primăria Craiova vrem să modernizăm termocentrala de la Craiova, Craiova 2, cum ii spunem noi. Există deja studiul de fezabilitate făcut de Complexul Energetic Oltenia pentru a pune acolo o unitate de producere a energiei electrice şi termice in cogenerare de 295 de MWh. Vorbim de o investiție şi acolo de 250 de milioane de euro, care va fi in această toamnă-iarnă depusă la fondul de modernizare pentru a putea fi şi aceasta finanțată. Vă spun planurile care sunt, care au existat şi care sunt in derulare in acest moment la Complexul Energetic Oltenia. Mai mult, in toate proiectele care au fost in dezbatere publică şi in toate variantele există o plasă de siguranţă, un articol la final, articolul 19, pe care puteți să-l găsiți, un articol care spune clar: in caz de criză energetică, de probleme in aprovizionarea cu energie electrică, guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, poate să aprobe prelungirea perioadelor de inchidere sau redeschidere a unor capacități de producție şi a exploatărilor miniere aferente tocmai pentru a avea această plasă de siguranță şi in condițiile de criză energetică; să avem o posibilitate să putem produce energie electrică, aşa cum se intamplă acum crescand producția de la Complexul Energetic Oltenia cu toate că in planul de restructurare nu puteam să facem acest lucru. Incă de acum două luni de zile am beneficiat de un accept al Comisiei Europene, al celor de la DG Competition, am negociat cu ei tocmai pentru a putea să avem această plajă de siguranţă, să putem avea energie mai multă, dacă va fi cazul. In momentul de faţă este foarte bine că putem să folosim. Deci incă de acum două luni de zile DG Competition a fost de acord cu acest lucru, evident, in anvelopa financiară a programului de restructurare ne-au spus foarte clar: da, dar fără să cereţi bani in plus ca ajutor de stat, ceea ce se intamplă pentru că prețul din piaţă permite Complexului Energetic Oltenia in acest moment să se autofinanțeze. Mai mult, ordonanța decarbonare vorbeşte de ajutor pentru persoanele disponibilizate, vorbeşte de un comitet de decarbonare, unde este şi Ministerul Economiei, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prefecturile din Hunedoara, Gorj, Dolj, Valcea şi Mehedinţi, acolo unde se găsesc cariere şi exploatări miniere, tocmai pentru a lucra impreună cu Ministerul Fondurilor, Investițiilor și Proiectelor Europene, cu Fondul de Tranziție Justă și aduce investiții in zonă. Pentru a recalifica personalul și a avea grijă in continuare de cei care poate vor fi disponibilizați in viitor. Referitor la minele de huilă avem inclusiv posibilitatea ca acelea să poată fi, să le zicem așa, inchise intr-o formă, in așa fel incat să poată intra intr-un circuit, de exemplu, cultural sau turistic, pentru că, de ce nu, tradiția mineritului există in Romania, există in acea zonă și cred că poate să rămană ca generațiile viitoare să vadă acest lucru. Pe scurt, despre ordonanța decarbonare, cam atata lucru. Aș vrea să mai spun că este foarte important pentru noi, aș vrea să dau un mesaj foarte clar pentru colegii din Parlamentul European, pentru colegii mei din Partidul Popular, pentru cei din socialiști, pentru cei din Renew, pe data de 11 iulie va fi un vot extraordinar de important. Se discută despre actul delegat ca in taxonomie să existe, să rămană așa cum Comisia Europeană și noi, ne-am bătut la Comisia Europeană, ministerul, consiliul de miniștri pe energie, in consiliul de miniștri pe mediu ne-am bătut ca să existe gazul natural și energia nucleară. Mi-aș dori ca și socialiștii și verzii, sau cel puțin o parte din ei, să voteze alături de noi, in așa fel incat Romania să poată beneficia de fonduri europene, in continuare, pentru gaz și pentru energia nucleară. Mulțumesc, atat despre decarbonare. Am tot comunicat pe tema reducerii cu 50 de bani a prețului la carburanți. Da, astăzi s-a aprobat această ordonanță de urgență, vorbim de o reducere cu 50 de bani, 25 de bani vor fi suportați de către bugetul de stat, printr-un mecanism pe care cred că colegul meu de la finanțe vă poate explica mai bine, iar 25 de bani va fi o reducere comercială pe care voluntar o vor aplica lanțurile de benzinării, in cazul cand doresc să ia și această reducere de la bugetul de stat de 25 de bani. Ordonanța intră in vigoare in această noapte, iar eu mă aștept ca in perioada imediat următoare să vedem in piață, să vedem companii care aplică această ordonanță. Sigur, probabil că o să mă intrebați cand credeți. Să le lăsăm totuși un termen scurt, evident, in așa fel incat sistemele fiscale să poată fi actualizate și să poată să aceste modificări. Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Inainte de a lua intrebări, v-aș ruga să ii oferim ocazia și reprezentantului Ministerului de Finanțe, aflat alături de noi, domnul secretar de stat Mihai Diaconu, pentru a lua apoi, a lua intrebări de la dumneavoastră, atat domnul ministru, cat și domnul secretar. Inainte, insă, de acest lucru, vă sunt dator cu un răspuns la o intrebare, cu amabilitatea domnului ministru al educației, care mi-a transmis in urmă cu cateva minute acest răspuns solicitat de dumneavoastră. Sunt creșteri de 50% ale costurilor cu carburanții la Ministerul Educației. Mulțumesc foarte mult! Vă rog, domnule secretar de stat. Mihai Diaconu: Bună ziua! După cum a anunţat şi domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, astăzi, s-a aprobat ordonanţa de urgenţă care dă posibilitatea operatorilor economici care distribuie carburanţi să reducă opţional preţul cu 50 de bani. Rolul Ministerului de Finanţe s-a rezumat in a găsi un mecanism simplificat, in vederea compensării acestor subvenţii acordate operatorilor economici. Am lucrat impreună cu specialiştii de la Ministerul Energiei. In termen de 15 zile de la aprobarea ordonanţei, maxim, printr-un ordin al președintelui ANAF, se va stabili modelul declaraţiei pe care trebuie să o depună operatorii economici care comercializează carburanți, iar ulterior compensarea se va face cu obligațiile fiscale ale acestora - enumăr TVA, impozit pe profit şi aşa mai departe. Din analizele noastre estimăm că, in principal, stingerea se va face pe partea de TVA. Vă mulţumesc frumos! Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Inainte de a trece la intrebări, aş vrea doar să vă adaug, din cadrul acestor prevederi, faptul că in situaţia in care vor exista creşteri nejustificate a preţurilor la carburanţi, in perioada de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe, acestea vor fi incadrate la categoria de acţiuni speculative, vor fi sancţionate potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Imi amintesc şi eu, vă amintiţi şi dumneavoastră, au existat, incă din momentul in care acea ordonanţă a fost aprobată, intrebări din partea dumneavoastră, ce domenii de aplicabilitate va avea şi dacă se va aplica şi in domeniul preţurilor la carburanţi. Ei bine, da. Această prevedere la care fac referire confirmă acest lucru. In plus, potrivit prevederilor de la articolul 5 ale acestei ordonanțe privind prețurile la carburanți va fi interzisă revanzarea produselor achiziționate in condițiile prevăzute de ordonanță, respectiv cu această reducere de 0,5 lei, 50 de bani. Mai precis revanzarea acestor produse achiziționate in condițiile ordonanței respective reprezintă contravenție și se sancționează de către autoritățile prevăzute in Ordonanța de Urgență a Guvernului 84 din 2022, după cum urmează: 50.000 pană la 500.000 de lei amendă pentru contravențiile săvarșite de persoane juridice și intre 5.500 de lei și 11.000 de lei pentru contravențiile săvarșite de persoanele fizice. In acest sens, ANPC este deja pregătită pentru a face verificări, investigații in teren și pentru a stabili dacă vor exista situații de creșteri nejustificate a prețurilor. Au fost activi și in urmă cu cateva luni cand a fost acea creștere a prețurilor la carburanți, acum este un nou cadru legal care le stă la dispoziție celor de la ANPC. Domnule ministru, domnule secretar de stat, v-aș invita alături de mine pentru a răspunde la intrebările pe care jurnaliștii sunt pregătiți să vi le adreseze. Mulțumesc! Vă rog! Reporter: Domnule ministru, dacă ați discutat cu benzinăriile și cate dintre ele vor aplica această reducere, pentru că ințelegem că este totuși un lucru opțional și nu sunt obligate să facă acest lucru. Virgil Popescu: Ordonanța oferă un cadru legislativ și o conformare voluntară, nu este ceva obligatoriu. Eu, din ceea ce cunosc in piață in momentul de față, sunt convins că majoritatea lanțurilor de benzinării, dacă nu chiar toate, vor aplica această ordonanță și romanii vor beneficia practic la toate stațiile din Romania de această reducere de 50 de bani. Reporter: Și aș mai avea o intrebare legată de poziția PSD. Sunt foarte multe nemulțumiri legate de activitatea dumneavoastră, chiar Mihai Tudose spunea că sunteți demolatorul energiei romanești. De asemenea Marcel Ciolacu a venit cu mai multe reproșuri. Cum le răspundeți și dacă credeți că v-ați făcut cu bine treaba? Virgil Popescu: Eu nu vreau să intru in polemică, in special in acest fel. Am transmis un mesaj către toți colegii mei din Parlamentul European, acolo există lucruri serioase care se pot face, acolo cred că pe data de 11 iulie trebuie ca toți să se unească și cred că fiecare in grupului lui din care face parte, in Grupul Socialiștilor, in Grupul Popularilor, in Grupul celor din Renew să pună umăr de la umăr pentru că Romania are nevoie de sprijin in Parlamentul European și are nevoie de gaz, de energie produsă din gaz și de energie nucleară. Mai multe nu vreau să comentez. Reporter: Bună ziua! Prima intrebare este și pentru dumneavoastră, domnule secretar de stat, și pentru domnul ministru, dacă cunoașteți cheltuielile carburantului la ministerele aferente. Virgil Popescu: Același răspuns pe care l-a dat și colegul meu, sigur, evident, cheltuielile cu carburantul au crescut din cauza prețului. O să vedeți probabil, in execuția bugetară la capitolul respectiv, cand o va face secretarul general adjunct, pentru că la noi secretarul general adjunct este un secretar general adjunct desemnat pentru buget, o să vedeți public. Mihai Diaconu: Mergem pe același răspuns și la Ministerul Finanțelor, vă mulțumim. Reporter: Tot pentru dumneavoastră, domnule Mihai Diaconu, dacă ne așteptăm la o creștere a deficitului bugetar odată ce a fost aprobată această măsură a compensației la carburant? Sunt totuși 2 miliarde de lei care nu mai ajung la bugetul de stat. Mihai Diaconu: Nu, nu ne așteptăm la o creștere a deficitului in baza acestei ordonanțe. Vă dați seama, din creșterea prețului, ar fi scăzut consumul. Scăderea consumului ar fi dus la niște incasări mai mici pe partea de acciză și, in principiu, noi credem că se vor compensa, măsura va ajuta economia. Reporter: Dumneavoastră credeți, dar nu e sigur? Mihai Diaconu: Rămane de văzut, depinde de cați operatori. Reporter: Explicați-ne puțin, sunt două miliarde de lei, de unde ia statul acești bani? Mihai Diaconu: Nu cred că sunt două miliarde de lei. Reporter: Dar cați sunt? Mihai Diaconu: Din estimările noastre, costurile doar ale statului vor fi in jur de 800 de milioane de lei. Sunt calcule făcute impreună cu specialiștii de la Ministerul Energiei, bazate pe consumul anterior. Reporter: Bun și la acești 800, mai adăugăm incă 800 pe care nu-i vor mai plăti benzinarii pentru că, se compensează din taxele pe care le au, corect? Mihai Diaconu: In principiu, da. Reporter: Deci, crește deficitul bugetar in acest caz? Mihai Diaconu: Nu, noi zicem că nu. Impactul ar fi fost mult mai mare dacă prețurile ar fi crescut in continuare, după cum știți benzina este luată in calcul la calculul inflației și așa mai departe. Formulele macroecnomice ne spun că impactul nu va duce la creșterea deficitului bugetar. Se va face, desigur, cu incadrarea in bugetul aprobat pe anul 2022. Reporter: Și legat de Codul Fiscal, cand va aproba Ministerul de Finanțe, cand va veni cu această ordonanță simplă? Mihai Diaconu: Acolo sunt decizii ale coaliției, nu vă putem comunica nimic pe această temă. Reporter: Dar sunteți secretar de stat in Ministerul de Finanțe și bănuiesc că știți ce discuții au loc la nivelul ministerului sau așa ar fi normal. Mihai Diaconu: După cum știți, in Ministerul de Finanțe sunt mai mulți secretari de stat, pe domenii diferite și cum spuneam, aceasta este decizia Guvernului Romaniei și nu este subiectul ședinței de astăzi. Reporter: Sunteți unul dintre secretarii de stat al Ministerului de Finanțe, știți discuțiile pe modificările pentru Codul Fiscal? Mihai Diaconu: Nu coordonez domeniul de fiscalitate. Reporter: Deci nu sunteți la curent cu ce modificări se vor face la Codul Fiscal. Mihai Diaconu: Nu am spus asta, am spus că nu coordonez eu, ca secretar de stat, domeniul de fiscal. Reporter: Așa cum a anunțat și ministrul de finanțe ieri, deindată ce discuțiile din coaliție se vor fi finalizat, Ministerul de Finanțe va pregăti actul normativ și-l va supune procedurii de transparență publică, va fi prezentată atat dumneavoastră, presei, cat și opiniei publice spre consultare. Virgil Popescu: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, v-aș intreba ceva pe dumneavoastră, domnule Cărbunaru, sau oricine ar vrea să-mi răspundă la acest lucru. Referitor la acea ordonanță anti-speculă, despre care vorbeați. Eu imi aduc aminte, cand s-a adoptat, spunea clar că dacă după ce avem norme pentru această ordonanță, guvernul ar trebui să dea o hotărare de guvern, in care să stabilească o situație excepțională pe piață și, abia apoi, să poată să se folosească e aceste atribuții noi, pe care le au atat Consiliul Concurenței cat și ANPC-ul. Cand va fi dată acea ordonanță, practic, cand aceea hotărare de guvern, astfel incat să puteți monitoriza, că altfel nu știu dacă există bază, nu? Dan Cărbunaru: Ordonanța despre care vorbim astăzi, care vizează această scădere a prețului la pompă cu 50 de bani, după cum vă spuneam, reglementează și situația punctuală pe perioada in care această ordonanță este in vigoare, respectiv trei luni de zile, perioadă care practic permite aplicarea ordonanței privind combaterea speculei. Reporter: Deci, fără alte proceduri? Dan Cărbunaru: Sigur, in condițiile pe care vi le am spus, orice creștere nejustificată și care, sigur, va fi remarcată prin sesizare sau prin autosesizare, pentru că lucrătorii ANPC sunt deja pregătiți să intervină in astfel de situații. Ca atare, orice acțiune speculativă va fi sancționată, in condițiile pe care le-am menționat de autoritățile noastre. Reporter: Și care ar fi suma pe care ați sesiza-o nejustificată la pompă in acest moment, un leu, doi lei? S-a făcut o analiză? Dan Cărbunaru: Analizele se fac atunci cand situația respectivă este semnalată. Reporter: Ok, deci ... Dan Cărbunaru: Tocmai de aceea este necesară, pentru că se bazează pe o serie intreagă de factori care trebuie evaluați in concret și vă amintiți, vreau să fac această referire, lucrătorii ANPC, Consiliul Concurenței, dar in mod special ANPC au intervenit, chiar și fără acest nou cadrul normativ, pentru a vedea ce s-a intamplat, au fost atunci sancțiuni care s-au dat, au fost facturi anulate. Sigur, au fost chiar benzinari care și-au cerut scuze și au anunțat că doresc să dea și banii inapoi oamenilor, insă, acum vorbim de un alt cadru normativ, care a avut in vedere protejarea cetățenilor, dar și a agenților economici de orice formă de acțiune speculativă, iar in cazul prețurilor la carburanți, această ordonanță adoptată astăzi in guvern oferă instrumentele necesare pentru a interveni, in afara acestei variante de scădere a prețului la pompă, pentru a nu avea prețuri nejustificat de mari in benzinăriile din Romania. Reporter: Așa, vă mulțumesc, și, domnule Popescu, vorbeați așa de o perioadă de grație, dacă am ințeles eu bine, să le dăm puțin timp pană să iși facă ei modificările. Care ar fi acest timp pe care il dăm benzinăriilor? Virgil Popescu: Vă spun o părere personală, ceea ce mi-aş dori eu - ca incepand de maine să vedem scăderi de preț, pentru că aplicaţiile informatice pot fi modificate relativ repede. Reporter: Pot să fie benzinării care să decidă să nu facă acest lucru de maine? Azi să facă, spre exemplu, in ultimele două luni sau in ultima lună? Virgil Popescu: In această perioadă există posibilitatea de conformare voluntară. Pe toată această perioadă, unii pot să vină mai devreme, alţii pot să vină mai tarziu. Reporter: Deci, putem să mergem la o benzinărie astăzi, adică maine, să avem o reducere de 50 de bani la litru, iar peste două zile să mergem la aceeaşi benzinărie şi să nu fie acea reducere. Virgil Popescu: Nu, nu. Poate să fie la altă bezinărie, la alt brand care nu va aplica această reducere. Reporter: Adică benzinăriile, care işi asumă de la inceput, incepand de maine sau de poimaine, că vor face acest lucru, trebuie să meargă pană la finalul perioadei, adică trei luni de zile? Virgil Popescu: Este o conformare voluntară, nu este obligativitatea nimănui. E o conformare voluntară, presupune conformare sau renunţarea la acea conformare. Din ceea ce cred eu - iar ca o părere personală - este că cine se inrolează, să zicem aşa, voluntar in a respecta această ordonanţă şi a o aplica, o va face pană la final. Reporter: Dar putem să ajungem in situaţia in care după două săptămani, benzinăria la care alimentăm de principiu să nu mai facă această reducere. Virgil Popescu: Să mergem la altă benzinărie, care face această reducere. Reporter: Vorbeaţi de 70-80% dintre benzinăriile care vor aplica. Virgil Popescu: Cred că mai mult, pentru că la marile lanţuri şi n-aş vrea să le dau numele aici, marile lanţuri au o cotă de piaţă de 80-90%. Reporter: Cei din PSD insistă pe o plafonare a preţului la combustibili, dacă această variantă cu această reducere nu funcţionează. Este luat in acest moment in calcul in cadrul ministerului pe care il conduceţi? Virgil Popescu: Din moment ce avem pe masă ordonanţa aprobată de către guvern, eu cred că trebuie să mergem pe principiul bunei-credinţe să vedem cum merge această ordonanţă. Eu, personal, nu sunt adeptul plafonărilor. Reporter: Domnule ministru, de ce veţi ţine cont, atunci cand veţi analiza dacă sunt sau nu cauze nejustificate pentru creşterea preţului? Virgil Popescu: Cu mare drag v-aş răspunde la această intrebare, dar competenţa pentru acest lucru este a unei autorităţi care este in coordonarea Ministerului Economiei sau a Consiliului Concurenţei. Reporter: Şi procedural ce veţi face? Semnalează cineva că a crescut preţul la pompă sau şi mai mult, nu semnalează nimeni, cum s-a mai intamplat şi oamenii văd o creştere la pompă. Cum intervin autorităţile şi mai ales de ce ţin cont, atunci cand analizează acest preţ? Dan Cărbunaru: Dacă imi permiteţi să intervin, pentru că am discutat cu preşedintele ANPC chiar inainte de a intra in briefing cu dumneavoastră, pentru a verifica nivelul de pregătire al autorităţii in acest context. Mi-a dat asigurări că oamenii pe care ii conduce, angajaţii ANPC, sunt pregătiţi să preia sesizări. Vă reamintesc ANPC a intervenit chiar şi fără să fi avut un cadru legal atat de ferm ca acum, preluand sesizări sau mergand din oficiu să verifice situația din teren, ca atare, cu atat mai mult cu cat au acum această ordonanță de combatere a speculei, dublată de ordonanța dedicată prețurilor la carburanți, vor prelua atat sesizări, dar vor merge și in teren, proactiv, pentru a verifica ce se intamplă. Sigur, componenta tehnică a justificării prețului, care este, in egală măsură, un produs al analizelor pe care le poate desfășura ANAF sau pe care le pot furniza la cerere chiar cei care comercializează carburanți, va sta la baza deciziilor pe care ANPC le va lua. Reporter: Domnule Cărbunaru, nici una din cele două ordonanțe amintite nu stipulează clar care sunt cauzele justificative sau nejustificative. Deci, dumneavoastră ne spuneți, practic, că niște agenţi vor primi sesizările și le vor analiza. Dar ei nu au cadrul legal să fac asta. Nu au efectiv niște principii directoare. Asta inseamnă că la un moment dat o evaluare poate să fie intr-un fel, o evaluare in alt fel. Totul este incert. De ce in acest moment, care este...? Dan Cărbunaru: Au un cadru legal mult mai clar și mult mai aşezat. Reporter: Care este? Spuneţi-ne, vă rog, cateva precizări din el, cateva elemente clare. Dan Cărbunaru: Au o ordonanță de combatere a speculei și o ordonanță care vizează situația prețurilor la carburanți in care se face trimitere la ordonanța de combatere a speculei, inclusiv cu aceste situații de interzicere a revanzării de produse sau a creșterilor nejustificate de preț. Sunt convins că ANPC vă poate descrie mecanismul tehnic pe care il aplică, intr-o manieră mult mai concretă și mai apropiată de ceea ce doriţi şi dumneavoastră să aflaţi. Reporter: De ce nu a vrut guvernul să detalieze, printr-o hotărare, cum se va aplica exact această măsură antispeculă, pentru că aveți deja o ordonanță adoptată de cateva săptămani, de ce să nu fie clară acum și pentru benzinari și pentru /.../? Dan Cărbunaru: Ordonanța oferă un cadru legal specialiștilor care răspund de această chestiune, in cazul nostru ANPC, care au la indemană procedurile legale de a analiza ce inseamnă creștere nejustificată de preț și, bineințeles, să aplice și sancțiunile care sunt necesare intr-o astfel de situație. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Ați putea să detaliați puțin cat de scurtă să fie perioada asta in care operatorii ar trebui să facă reducerile, că nu e foarte clar? E vorba de schimbări la sistemele informatice. Data trecută au apărut... Virgil Popescu: Cu toată buna credință, vă spun o părere personală, eu cred că incepand de maine ar putea. Nu cunosc ce inseamnă sistemele informatice ale lanțurilor de benzinării, dar cred că, de maine, ar putea deja să inceapă prețurile reduse in anumite lanţuri de benzinării. Haideţi să așteptăm pentru ziua de maine. Reporter: Şi statul va fi practic cu ochii pe benzinării. Cam cat timp va fi cu ochii pană la momentul in care ar considera ei că e nevoie de ordonanța antispeculă? Cat le daţi - o zi două, luni, pană luni? Virgil Popescu: V-am explicat. Ministerul Energiei nu coordonează ANPC, deci pe partea de antispeculă, cu tot respectul şi cu toată buna-credinţă, nu pot să mă pronunţ. Ar trebui, părerea mea, să aveţi o discuţie cu ANPC, pentru că sunt foarte deschişi şi aţi văzut că intervin foarte repede atunci cand va fi cazul. Eu le mulţumesc pentru tot ce au făcut pe zona de energie pentru că au fost foarte prompţi şi nu au avut la data respectivă un cadru legislativ. Reporter: Dacă pană luni nu vom vedea reduceri substanţiale, vor fi trimişi, nu ştiu, inspectorii ANPC, Consiliul Concurenţei pe la benzinării să, nu ştiu, controale pe antispeculă sau pe alte parghii legale? Luaţi in calcul asta sau să veniţi cu o altă măsură, in afară de această compensare, mai repede decat cele trei luni aferente acestei ordonanţe? Virgil Popescu: Haideţi să nu punem carul inaintea boilor. Haideţi să vedem in următoarele zile, maine, ce se intamplă, poimaine. Şi eu am convingerea personală, repet, că vom avea o reacţie in piaţă, o reacţie pozitivă. Reporter: Domnule ministru, cum vor şti oamenii dacă beneficiază sau nu de această reducere? Va fi evidenţiată pe ce? Virgil Popescu: Apare pe bonul fiscal. Apare pe totem, aşa scrie in ordonanţă, deci, o să vadă la benzinării preţul redus. Şi pe bonul fiscal o să vadă reducerea. Reporter: Din calculele, din analizele pe care le aveţi, vă aşteptaţi la eventuale creşteri de preţuri? Ce spun analizele? Am putea să vedem că mai creşte preţul? Virgil Popescu: Este foarte complicat a face predicţii in momentul de faţă. Vă pot spune că, in ultima săptămană, nu am asistat la creşteri de preţuri, nu am asistat la creşteri de cotaţii. A fost aşa pe un oarecare plafon, dar in contextul actual cu războiul din Ucraina şi cu cerere mare de produse petroliere in Ucraina, pentru că pană la urmă, cererea dictează acest preţ, iar Romania consumă 6,2 milioane de tone de motorină şi 1,7 milioane de tone de benzină. Producem mai multă benzină decat consumăm, dar producem mai puțină motorină, cam la jumătate. Suntem dependenți de importuri de motorină. Și nu că nu producem că nu putem produce, aceasta este capacitatea tehnică. Dintr-un baril de petrol iese mai multă benzină, mai puțină motorină și mai puțin /.../. Aceasta este tehnica. Și atunci trebuie să importăm, iar importul se face la o cotație regională. Pe această cotație regională licitează și cei care vand in Ucraina și Romania și Grecia și Bulgaria, toate țările din regiune. Aceasta este problema noastră, ca să spunem așa. Cotația motorinei a crescut mult mai mult decat cotația barilului de petrol. Ca să vă faceți o idee, dacă era 700 și ceva de dolari tona in ianuarie, acum este 1.300 și ceva. Deci a crescut foarte mult pe această perioadă de cand a izbucnit războiul, practic, din 25 februarie. De acolo a crescut prețul și atunci, dacă nu imporți, ai penurie, dacă imporți, ai prețul care este. Reporter: Mai am eu o singură intrebare. In această seară se va organiza un protest destul de mare față de prețul la carburanți. Ce le transmiteți dumneavoastră oamenilor care vor ieși in stradă? Virgil Popescu: Să aibă incredere că ordonanța va fi aplicată de cat mai multe lanțuri de benzinării. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb un lucru clar: dacă benzinarii nu vor scădea, se scade totuși prețul cu 0,25 sau nu? Virgil Popescu: Nu, ordonanța prevede că atunci cand benzinarii iși asumă scăderea cu 50 de bani, 25 de bani sunt suportați de la bugetul de stat. Reporter: Deci depinde de benzinari dacă se scade cu 0,50? Virgil Popescu: Fiind o conformare voluntară, depinde de /.../... Se conformează in această regulă de 50 de bani. Reporter: Și nu se scade cu 0,25, ci cu 0,50. Virgil Popescu: 0,50 deci. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumim și noi. Reporter: Și, domnule Cărbunaru, eu pentru dumneavoastră, nu are legătură cu acest subiect, vreau să vă intreb un update legat de PNRR? Astăzi, practic, expiră termenul, cum stăm cu jaloanele și cand va fi prezentată, poate, analiza de premier pe care o primește de la domnul Boloș? Dan Cărbunaru: Așa cum domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene v-a asigurat și la briefingul de presă de ieri, de la finalul ședinței de guvern, eforturile pe care miniștrii le fac pentru a atinge țintele și jaloanele asumate de Romania in PNRR pentru trimestrul II al acestui an continuă intens. Sigur, există un volum de muncă important, știm din precedentele trimestre acest lucru. Și, așa cum domnia sa a promis, maine va prezenta situația detaliată a acestor ținte și jaloane, așa cum ele trebuie atinse de Romania. Reporter: Ministrul fondurilor... Dan Cărbunaru: Ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Reporter: Deci el prezintă? Dan Cărbunaru: Sigur, a spus asta și va face acest lucru maine. Reporter: Bun, și eforturile miniștrilor nu m ai au sens acum, pentru că, practic, aproape a expirat termenul, pană la noapte e, cum ar veni. Ce efort să mai facă acum, nici nu mai au ședință de guvern unde să arate efortul. Dan Cărbunaru: Domnul ministru Boloș va fi pregătit să vă ofere toate detaliile in acest sens maine, cand va fi finalizat și termenul pe care l-au avut la dispoziție ministerele. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Evaluarea miniștrilor cand va fi gata? Premierul spunea că pană la sfarșitul lunii, mai este doar o zi. Dan Cărbunaru: Din ceea ce cunosc, rezultatele evaluării miniștrilor vor fi prezentate săptămana viitoare, luni. Mihai Diaconu: Dacă imi permiteți, o completare. Complementar cu subiectul zilei, ordonanța care prevede posibilitatea de reducere de către operatori cu 50 de bani, aș dori să fie luat in vedere inclusiv actul normativ aprobat de Guvernul Romaniei in luna mai, respectiv Hotărarea guvernului 667/2022. După cum știți, Ministerul Finanțelor, impreună cu Ministerul Transporturilor, in baza unui cadru temporar aprobat de către Comisia Europeană, a elaborat o schemă de ajutor de stat care prevede restituirea a incă 50 de bani pentru operatorii economici care activează in domeniul transportului, inclusiv pentru transportul public. Acum două zile s-a primit de la Comisia Europeană avizul pe această schemă de ajutor de stat. Iar, din ceea ce știu, Autoritatea Rutieră Romană, incepand de ieri, a inceput deja să primească și să proceseze cererile de rambursare către operatorii din transport. Deci, desigur, pentru partea economică, după cum vedeți, incă o măsură care vine complementar peste cea aprobată de către Guvernul Romaniei astăzi, și și această măsură, desigur, cu incadrarea in buget. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, pentru aceste precizări, domnule ministru, de asemenea, pentru prezență și răspunsurile la intrebări. Aș vrea să continui cu prezentarea deciziilor de astăzi din Guvern, cu o măsură necesară pentru a fluidiza traficul la frontierele Romaniei, in special la granița de nord cu Ucraina, dar și la granița cu Republica Moldova. Astăzi, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență privind unele măsuri de creștere a capacității de control la frontiera Autorității Vamale Romane, numărul total de posturi al Autorității Vamale Romane urmand a fi suplimentat cu 324, pană la incetarea situației care generează in această perioadă un aflux masiv de mărfuri și persoane la frontiera Romaniei cu Ucraina și Republica Moldova, dar și la porturile de la Marea Neagră. Aceste prevederi vor fi aplicate cu respectarea bugetului aprobat de Ministerul de Finanțe pentru 2022. Totodată, termenele de organizare și desfășurare ale concursurilor necesare pentru a angaja oameni la Autoritatea Vamală Romană este redus de la 51 de zile calendaristice sau mai mult, in funcție de numărul de zile nelucrătoare, sărbători legale, la 13 zile. La momentul la care vorbim, Autoritatea Națională Vamală are un număr de 3.060 de posturi, care sunt organizate in 90 de birouri vamale. Ca atare, va fi o creștere de mai mult de 10% a numărului de posturi. După cum știți, Romania și-a asumat un rol activ, avand și o frontieră destul de mare cu Ucraina, de a sprijini cetățenii ucraineni, autoritățile din Ucraina, inclusiv din perspectiva traficului de mărfuri. Se prioritizează situația granelor necesare in special in anumite zone ale lumii, care depind practic de aprovizionarea cu granele din Ucraina. Este o altă măsură din pachetul de măsuri pe care Guvernul Romaniei şi l-a asumat pentru a fluidiza traficul la frontieră, pentru a sprijini fluxurile comerciale şi exporturile ucrainene afectate de agresiunea militară rusă din această ţară şi imposibilitatea de a folosi porturile la Marea Neagră. Din datele pe care le am in acest moment, faţă de situaţia de la debutul războiului, cand pe Vama Siret intrau, in medie, 80-90 de camioane şi ieşeau cam 60-70 de camioane, in ultima săptămană numărul a crescut la 340 de camioane care au intrat zilnic in Romania şi 450 care au ieşit. In ultimele 24 de ore, numărul a crescut la 388 de camioane care au intrat in Romania şi 505 care au ieşit din Romania prin această Vamă Siret. Pe punctul de trecere a frontierei Isaccea, de la 30 de camioane care au intrat in Romania, in debutul acestei agresiuni militare ruse din Ucraina, am ajuns la 120, deci creșteri de patru ori pe fluxul de intrare, in timp ce la ieșire, de la 10 camioane care ieşeau din Romania prin Isaccea, s-a ajuns la 130. La Albiţa, potrivit datelor pe care le-am primit, in ultima zi au intrat in Romania 1.229 de camioane şi au ieşit 1.078. Deci măsurile luate pană in acest moment de Guvernul Romaniei, prin autorităţile competente, incep să dea roade. Numărul de vameşi care vor fi activi in această zonă la graniţa cu Ucraina, la graniţa cu Republica Moldova va contribui suplimentar la fluidizarea traficului la frontieră. Vă mulţumesc foarte mult. Inţeleg că nu aveţi alte intrebări legate de activitatea de astăzi a guvernului. Vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc o zi frumoasă tuturor! 2022-06-30 14:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_3840.jpgȘedința de guvern din 30 iunie 2022Știri din 30.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-30-iunie-20221656591674Galerie foto 2022-06-30 12:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_3662.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 29 iunieȘtiri din 29.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-29-iunie1656507242Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, consilierul de stat in Cancelaria Prim-Ministrului, Mădălina Turza, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. Astăzi vor fi prezentate teme din patru domenii extrem de importante. Primul dintre aceste domenii vizează sprijinul pe care Guvernul Romaniei il oferă tinerilor, copiilor, familiilor din țara noastră și in acest sens o invit alături de mine pe doamna ministru al tineretului și familiei, doamna ministru Gabriela Firea, pentru că astăzi guvernul a aprobat un pachet de măsuri care vin in sprijinul tinerilor și familiilor din Romania. Doamna ministru, vă rog. Gabriela Firea: Mulțumesc foarte mult domnului secretar de stat, domnului purtător de cuvant. Intr-adevăr in cadrul ședinței de guvern s-au adoptat mai multe hotărari care cred, și nu numai eu, că vor imbunătății măcar parțial viața romanilor și aș vrea să mă refer aici la un proiect care a fost de multe ori solicitat de către tineri să se aplice și in Romania, dar, din păcate, această decizie s-a amanat ani de-a randul, și anume: posibilitatea ca tinerii studenți sau ieșiți din perioada studenției, să poată să beneficieze și ei, la fel ca in orice țară europeană sau ca in Statele Unite ale Americii, de posibilitatea de creditare cu garanția statului, pentru că in cazul tinerilor aici este, de fapt, cea mai mare dificultate, neavand cei mai mulți dintre ei proprietăți sau neavand venituri crescute nu pot să justifice posibilitatea in fața unui agent bancar că pot să restituie un credit pe care, eventual, l-ar contracta de pe piața bancară privată. Impreună cu Ministerul de Finanțe și Fondul Roman de Garantare și Contra garantare am venit cu acest proiect tocmai in sprijinul celor care, pentru că nu este o obligativitate, firește, fiind un credit, o posibilitate a studenților, inclusiv a masteranzilor și doctoranzilor, precum și a tinerilor care nu mai sunt in studenție, de a contracta aceste credite cu garanția statului. In cazul studenților este vorba despre 10.000 de euro, in lei, firește, la cursul zilei, cu garanția statului de 80%, iar in cazul tinerilor in familii sau in cupluri este vorba despre 15.000 de euro, tot in lei la cursul zilei. Ce cheltuieli vor fi eligibile? Ce cheltuieli vor putea fi acoperite din aceste sume cu garanția statului? Pentru studenți se pot face plăți vizand publicarea unor lucrări științifice, inclusiv lucrări in urma finalizării studiilor la facultate, la masterat sau la doctorat, plata in avans a chiriei, și aici, de asemenea, a fost o solicitare de a-și putea plătiți in avans chiria, fie locul la cămin, fie o chirie in sistemul privat, in oricare oraș din țară. De asemenea, pot fi achitate și alte nevoi personale din partea studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Iar in cazul celor 15.000 de euro, in lei, firește, la cursul zilei, pentru familii, programul Family Start, aici se pot achita cheltuieli pentru creșă, pentru grădiniță, pentru afterschool dacă au copii, pentru eventual achiziționarea unui autoturism cu mai multe locuri, dacă este vorba despre o familie numeroasă, cu 7-8 locuri sau pentru un avans, e adevărat, nu in totalitate suficient, pentru contractarea unei locuințe sau alte nevoi personale. Spuneam la inceput că noutatea constă in faptul că pană acum nu am avut in Romania, din păcate, credite dedicate tinerilor, studenți sau nu care să aibă garanția statului, iar dacă in acest moment dacă un tanăr merge in sistemul bancar trebuie să aducă dovada veniturilor, deci, a unor venituri crescute - practic, să dovedească că poate să achite acea rată lunară și, de asemenea, de multe ori se solicită și un gaj pe o proprietate a lor sau a părinților. Afland cu toții aceste informații, pentru că ele sunt publice, de aceea, fiind și Anul european al tinerilor, ne-am gandit ca in pachetul Sprijin pentru Romania guvernul să vină cu acest proiect inițiat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse impreună cu Ministerul de Finanțe. Tot ceea ce inseamnă detalii tehnice vor fi cuprinse intr-un ordin de ministru, care va apărea foarte curand și vi-l vom prezenta, il vom da publicității, pentru că ne-am dori ca de la inceputul sesiunii, de fapt chiar inainte de inceputul sesiunii din toamnă, dacă e vorba și de plata chiriei, aceste credite să poată să fie deja contractate. Fiind cateva luni din acest an, ne așteptăm la un număr nu suficient de relevant de aplicanți, dar totuși in măsură să ne dea nouă informații relevante, astfel incat să putem să stabilim o sumă mai concretă și mai aproape de realitate, pe care să o introducem in bugetul ministerului pe anul viitor - și sunt convinsă că, avand susținerea premierului și a domnului ministru de finanțe, precum și a coaliției, vom reuși să obținem această sumă -, astfel incat să putem să garantăm tinerilor cat mai multe astfel de credite - care, repet, sunt cu garanția statului, prin Fondul Roman de Garantare și Contra garantare, și pe mine mă bucură faptul că sunt deja cateva bănci comerciale private care și-au arătat interesul in dialogul pe care l-am avut in această perioadă de a acorda credite pentru studenți, in cadrul programului anunțat puțin mai devreme, și pentru familii, Family Start: Banca Comercială Romană, de asemenea CEC, Banca Transilvania sunt doar cateva dintre băncile care sunt deja prinse in acest program și vor fi printre cele care vor acorda creditele. Dacă sunt intrebări. Dacă nu, revenim cu ordinul de ministru, pe care aș vrea să vi-l pun la dispoziție, pentru că acolo vor fi toate chestiunile tehnice incluse, iar prin Direcțiile noastre județene de tineret și familie vom primi deja in această vară dosarele. Reporter: Bună ziua, doamnă ministru! O clarificare referitoare la programul Family Start, pentru că inițial s-a discutat ca acești bani să poată să fie folosiți nu doar pentru nunți, cat și pentru botezuri de exemplu. Pot romanii să folosească acești bani și pentru astfel de evenimente importante? Gabriela Firea: Cei 15.000 de euro in lei, la cursul zilei, acordați in programul Family Start pot fi folosiți pentru achitarea unor nevoi pe care le au familiile cu copii, in sensul: creșă, grădiniță, afterschool, sau pentru achiziționarea unei mașini cu mai multe locuri, dar, de asemenea, și pentru evenimente personale, in care sunt incluse și cele menționate de dumneavoastră: cununie religioasă, cununie civilă sau botezul unui copil. Nu sunt excluse de la criteriile de eligibilitate, dimpotrivă; sunt incluse. Reporter: Vă mulțumesc! Gabriela Firea: Mulțumesc și eu! Şi vă promit să vă trimit ordinul cu toate detaliile tehnice in cel mai scurt timp, pentru că, repet, am dori ca aplicanții să aibă deja toate informațiile, astfel incat inaintea sesiunii de toamnă, din 1 octombrie, cei care doresc să poată să aplice. Mulțumesc foarte mult! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, doamna ministru! O parte importantă, iată, din pachetul Sprijin pentru Romania, care continuă in adoptare, in aplicare, pentru a proteja cetățenii romani și in egală măsură și economia noastră de efectele crizelor pe care le traversăm. Vom reveni imediat cu noi detalii in acest sens, cu ajutorul domnului ministru al finanțelor. Dar aș vrea să il chem alături de noi pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș, o prezență constantă, pentru că și prioritățile guvernului sunt constant legate de absorbția de bani europeni. Domnule ministru, vă rog! Marcel Boloș: Mulțumesc. Intr-adevăr pentru politica de coeziune astăzi este o zi istorică, mă refer la perioada de programare viitoare, respectiv, perioada de programare 2021-2027. S-a adoptat un număr de 5 acte normative, pentru a finaliza toată documentația și toate documentele necesare, astfel incat acordul de parteneriat in formă actualizată, 16 programe operaționale, din care au fost trimise pană acum la comisie 13 și restul urmează să fie trimise in cursul zilei de maine, așa incat Romania trimite oficial pentru politica de coeziune, respectiv, pentru perioada de programare 2021-2027, toate documentele necesare acestui buget enorm pe care il avem, de 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro reprezintă componenta de grant, iar componenta de cofinanțare este de 13 miliarde de euro. In politica de coeziune bugetele cele mai generoase sunt alocate pentru componenta de transport, avem un buget de 9,6 miliarde euro care este destinat infrastructurii de transport și continuarea programului amplu de realizare a autostrăzilor, infrastructurii feroviare și a tuturor proiectelor care privesc dezvoltarea pe termen lung a Romaniei. De asemenea, o componentă importantă in politica de coeziune o reprezintă dezvoltarea regională, respectiv, Programele Operaționale Regionale, cele care sunt destinate infrastructurii de drumuri județene, infrastructurii de mobilitate urbană, infrastructurii de regenerare urbană, deci, toate acele proiecte care privesc standardele de locuire și imbunătățire a calității vieții oamenilor la nivelul comunităților locale. Pentru prima dată in istoria politicii de coeziune avem acest buget generos alocat incat să putem contribui substanțial la ceea ce inseamnă imbunătățirea condițiilor și a calității vieții la nivelul comunităților locale. Şi tot in cursul zilei de luni a fost adoptat ultimul act normativ care era necesar pentru procesul de descentralizare a dezvoltării regionale, astfel incat autoritățile de management la nivel regional să poată să iși indeplinească toate funcțiile care le sunt necesare pentru ca să poată gestiona aceste fonduri in interesul comunităților locale. De asemenea, pentru componenta de sănătate pentru prima dată avem primul Program Operațional Multifond, care sprijină serviciul public de sănătate. Pe langă infrastructura de sănătate sunt alocate fonduri pentru ceea ce inseamnă pregătirea resursei umane și inclusiv pentru partea de servicii de prevenție, inclusiv pentru ceea ce inseamnă componenta de digitalizare a sistemului de sănătate, 3,8 miliarde euro. Iar pentru dezvoltarea durabilă, respectiv, infrastructura de apă, canalizare și componenta de energie din cadrul politicii de coeziune, sunt de asemenea alocați 5,2 miliarde euro. Precizez că este bugetul politicii de coeziune separat de bugetul Planului Național de Redresare și Reziliență, unde Romania are 29,2 miliarde euro, iar aici, in politica de coeziune, bugetul este mult mai generos, impreună cu cofinanțarea națională avem alocați 44 de miliarde de euro. Așadar pentru politica de coeziune este o zi importantă, un efort pe care impreună cu colegii din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene l-am depus in ultimele două luni, peste 3.200 de pagini are această documentație și am mobilizat toți colegii pentru ca sfarșitul verii să ne prindă cu acest pachet de documente necesar ca Romania să acceseze cele 44 de miliarde de euro pe care le are la dispoziție. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu domnule ministru. Vă rog, intrebări. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! O clarificare după o declarație pe care premierul Nicolae Ciucă a făcut-o ieri referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență și spunea premierul că va renegocia Guvernul tot ce se poate renegocia in beneficiul cetățenilor și al economiei. Era o intrebare pusă despre acel capitol energetic din PNRR. Ne puteți spune, in acest context, pană la urmă, se poate sau nu se poate renegocia PNRR, pentru că așa ințelegem că și partenerii de la PSD ar dori renegocierea acelui procent de 9,4% din PIB pentru pensii, dar și includerea unui capitol pentru agricultură, de exemplu. Marcel Boloș: Renegocierea PNRR-ului se află in orientările Comisiei Europene, care au fost publicate in consultare publică și care urmează procesul și, respectiv, toți pașii necesari pentru a fi adoptat la nivel european și a intra in vigoare. In aceste orientări se menționează foarte limpede condițiile de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, care pot să sufere modificări, in funcție de cum va fi negociat și dus la bun sfarșit acest important document pentru Romania. Pentru Romania este extrem de necesar ca in Planul Național de Redresare și Reziliență să se regăsească toate componentele care reprezintă o prioritate a crizei actuale pe care o parcurgem. De aceea, ne dorim ca toate aceste priorități din criză care țin de independența energetică, criza referitoare la securitatea alimentară sau competitivitatea economică, pentru că și mediul de afaceri este influențat de criza pe care o parcurgem in prezent, toate acestea sunt priorități la nivel național și demersurile noastre se fac in acest sens. Așteptăm să se aprobe regulamentul și să vedem unde va duce negocierea și modificările pe care le susțin statele membre in cadrul procesului de negociere. Reporter: Dar ce facem cu capitolul legat de pensii, despre care vă intrebam, pentru că pană la urmă pensionarii sunt afectați de toate aceste crize, prin care trece nu doar Romania, ci intreaga Europă. Marcel Boloș: Așa cum s-a precizat in spațiul public este un pachet de reforme și investiții cu care se va merge la negociere, este nevoie de un mandat din partea Guvernului și a coaliției de guvernare pe această temă și de nenumărate ori s-a spus că este o prioritate acest lucru și ar fi păcat ca noi in momentul in care am dori să susținem prin măsuri de creștere a veniturilor populația afectată, să nu putem din cauza acestui procent și să le spunem oamenilor: nu putem să vă creștem veniturile, pentru că avem această limită impusă pentru cheltuielile cu pensiile. Pot să vă spun că niciun stat membru din Uniunea Europeană nu are această limită impusă prin PNRR, din acest punct de vedere suntem unicat in Uniunea Europeană, avand acest tip de reformă sau, mă rog, această constrangere mai bine spus asupra unei cheltuieli foarte importantă pentru Romania și pentru categoriile de persoane afectate. Reporter: Deci, să ințelegem că după ce se va ajunge la un consens in coaliție și, ințelegem, există acest consens, guvernul va primi mandat și in perioada imediat următoare veți merge și veți negocia. Marcel Boloș: Da, cand deschidem negocierea informală, chiar dacă ea formală va avea loc și va dusă la bun sfarșit după aprobarea regulamentului, trebuie să fim foarte bine pregătiți, negocierile nu sunt simple, ele sunt foarte dure și vă spun din experiența de 15 ani pe care o am in domeniul fondurilor europene că trebuie inainte să ne facem temele și să fim o echipă de negociere puternică pentru ca să putem convinge că avem aceste nevoi și că ele corespund cu ceea ce Romania are nevoie pentru dezvoltare pe termen lung. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Voiam să vă intreb legat de avansul din PNRR și prima tranșă care a venit. Ştim că sunt undeva la aproximativ patru miliarde de euro in continuare care stau nefolosiți in conturile băncii centrale. Cand vom folosi acești bani, pană la urmă? Marcel Boloş: Pe măsură ce se implementează proiectele de infrastructură, ați văzut... Reporter: Daţi-ne un termen! Că de fiecare dată primim acest răspuns... Marcel Boloş: Termenul pentru efectuarea plăților nu cred că poate să-l dea cineva, pentru că, pe măsură ce se efectuează plățile aferente fiecărui proiect de infrastructură pe care il susținem, plățile se derulează in ritmul in care se implementează proiectele, deci... Reporter: Deci să ne așteptăm că banii vor mai rămane acolo mult și bine. Marcel Boloş: Eu cred că este un caștig că avem acești bani cu care putem susține proiectele de anvergură pe care urmează să le implementăm din PNRR. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb cum comentați faptul că doar cinci jaloane și ținte din cele 27 din PNRR pentru acest trimestru, deci care expiră acum, pe 30 iunie, au fost indeplinite pană in acest moment. Marcel Boloş: Eu zic să așteptăm data de 1 iulie și să facem această evaluare la momentul potrivit. Reporter: Garantați că vor fi indeplinite toate aceste jaloane şi ţinte /.../? Marcel Boloş: Garantarea trebuie să vină din partea ministerelor de linie. Dar, cum cunosc, toți colegii noștri fac eforturi și toate ministerele de linie pentru ca aceste jaloane pe care le avem de indeplinit să fie duse la bun sfarșit. Reporter: Care sunt ministerele care au restanțe la acest capitol? Marcel Boloş: Eu zic să așteptăm pană pe data de 1 iulie. Atunci este evaluarea corectă, onestă, cinstită pentru toate ministerele de linie. Reporter: Mai sunt exact doar două zile. Măcar spuneți-ne care sunt... Marcel Boloş: Vineri! Reporter: ...care e ministerul care are cele mai multe restanțe la acest capitol. Marcel Boloş: Nu este corect față de colegii din ministerele de linie să dau astăzi... Reporter: Dar nici faţă de romani, să nu știe ce ministere nu-şi fac treaba şi nu-şi indeplinesc țintele şi obiectivele /.../. Marcel Boloş: Toți, pană la sfarșitul zilei de 30 iunie, au aceeași șansă ca aceste jaloane să fie duse la bun sfarșit și analiza corectă pe data de 1 iulie este cel mai limpede să se facă. Reporter: Bună ziua! Tocmai ce aţi spus că dvs. considerați că este un caștig că avem acești bani - care, intr-adevăr, incă nu au fost puși la treabă - la Banca Națională. Şi totuși, nu sunt mai caștigate acele state care au pus deja la treabă banii primiți din ale lor planuri de redresare şi reziliență? Ce caștig avem noi că stau banii nefolosiți acolo, la BNR? Marcel Boloş: Am spus că noi avem acest disponibil in momentul de față și, intr-adevăr, am explicat de nenumărate ori că banii pot să fie folosiți in momentul in care structurile organizatorice sunt operaționale și in momentul in care proiectele de infrastructură se implementează, respectiv apelurile de proiecte sunt lansate. Acum, cheltuirea lor cu orice preț și... plățile acestea pentru PNRR se fac pe măsură ce proiectele se implementează. Și din acest punct de vedere eu zic să mai avem puțină răbdare și lucrurile vor intra intr-o normalitate firească, pentru ca să putem duce la bun sfarșit proiectele Romaniei. Reporter: Cand vor intra aceste lucruri pe un făgaș al normalului şi cand vom folosi primii bani? Marcel Boloş: Eu cred că deja primele semne au inceput să apară. S-au semnat contractele de execuție lucrări pentru autostrada A7 Ploiești - Buzău, pentru primul sector din autostradă și plățile urmează să se facă in conformitate cu contractele de execuție lucrări incheiate. Şi cred că acesta este un lucru foarte bun pentru ceea ce inseamnă implementarea acestor proiecte și respectarea jaloanelor. Deocamdată Romania are avantajul că primii bani ii vin pe jaloane care au această componentă de reformă instituțională și multe dintre ele sunt așezate pe acte normative pe care trebuie să le adopte guvernul. Reporter: In momentul de față, ce intarziere avem in punerea in aplicare a tuturor reformelor și investițiilor pe care le-a promis Romania prin PNRR? Marcel Boloş: Eu știu așa: la sfarșitul anului 2021 am avut 21 de jaloane și ținte pe care le-am dus la bun sfarșit. In trimestrul I am avut 24 de jaloane și ținte care sunt duse la bun sfarșit. Știu așa: că in trimestrul II avem 27 de jetoane și ținte, pentru care avem analiză de bilanț pe data de 1 iulie. Deci, pot să spun că, dacă ne raportăm la aceste jaloane și ținte astăzi, avem toate procedurile și pașii necesari și o să vedeți că, in curand, și cererea de plată numărul unu că va fi onorată de către Comisia Europeană. Reporter: V-am intrebat și printr-o solicitare făcută in mod oficial către ministerul pe care il conduceți, incă de acum două zile, cate jaloane și ținte din cele 27 au fost indeplinite pană in momentul actual și, cu siguranță, aveți măcar o centralizare sau, cu siguranță, aveți măcar date care ne arată că am indeplinit x la sută din total? Marcel Boloș: Am spus, in repetate randuri, că analiza corectă și onestă și din respectul pe care il fac toate ministerele de linie in această perioadă, e un volum de muncă imens, haide să așteptăm pană pe data de 1 iulie, pentru că atunci să facem analiza de bilanț pe care o așteaptă toată lumea. Reporter: Suntem măcar la jumătatea /.../? Marcel Boloș: Dacă veți avea surpriza că toate jaloanele sunt indeplinite pe data de 1 iulie. Reporter: Dar, cu siguranță, aveți o estimare sau o centralizare ori o analiză preliminară. Suntem la jumătate, suntem peste jumătate? Marcel Boloș: Inainte cu o zi de data limită de punere a tuturor jaloanelor și țintelor in implementare, mi-e greu să cred că suntem doar cu jumătate din jaloane indeplinite, dar repet, nu aș vrea să... Reporter: Deci, suntem peste jumătate. Marcel Boloș: Nu aș vrea să fac niciun fel de comentariu pană pe data de 1 iulie. Știu că este greu și că este dorința aceasta mare de aflare a adevărului, dar, repet incă o dată, cel mai corect pentru toți colegii, avand in vedere că este un efort și un volum de muncă foarte mare, pe data de 1 iulie este cel mai rațional să facem analiza. Reporter: Tot in spiritul corectitudinii, v-aș intreba dacă este corect să gandim atunci că avem mai bine de jumătate dintre jaloane și ținte indeplinite? Marcel Boloș: Eu nu comentez acest lucru și vă spun exact același lucru, data de 1 iulie este dată de referință. Reporter: Atunci, o ultimă intrebare: așteptați să se intample ceva peste noapte /.../? Marcel Boloș: Mai avem maine o ședință de guvern, in respectiva ședință de guvern sunt ultimele acte normative care se adoptă pentru tot scopul acesta al indeplinirii jaloanelor și țintelor. Deci, sunt incă lucruri in desfășurare și nu este corect față de ministerele de linie să fac o analiză care s-ar putea răsfrange in mod negativ și nedrept asupra muncii pe care ei o desfășoară. Reporter: Atunci, o ultimă intrebare: dacă tot maine este ședință de guvern cu acele acte normative menționate de dumneavoastră, ce acte sunt, așadar, pe agenda zilei de maine in privința PNRR? Dan Cărbunaru: Dacă imi permiteți să intervin aici, domnule ministru, pentru că agenda guvernului va fi anunțată, așa cum știți, inainte de organizarea ședinței. O să furnizăm aceste informații indată ce toată această agendă este confirmată. Deci, veți primi in cursul acestei zile... veți primi informații legate de ședința de guvern de maine și conținutul agendei, așa cum procedăm de fiecare dată. Ceea ce aș vrea să adaug față de ceea ce a spus domnul ministru este faptul că, intr-adevăr, toate ministerele sunt mobilizate pentru a atinge toate ținutele și jaloanele asumate. Avem deja precedentul celor două trimestre in care am avut discuții relativ similare, n-aș vrea să anticipez că se va termina la fel și aceasta pentru trimestrul II, dar vă amintiți că, intr-adevăr, pe fondul acestui efort susținut al guvernului, și la finalul trimestrului IV anul trecut și la finalul primului trimestru al acestui an, Guvernul Romaniei și-a inchis la timp... rezolvandu-și angajamentele in raport cu Comisia Europeană, sigur, ele continuand apoi, sub formă de dialog partenerial, pentru a ne asigura că formula de atingere a acestor ținte și jaloane este conformă cu procedurile europene. Vă rog! Reporter: Bună ziua, domnule ministru și domnule Cărbunaru. Aș avea o completare, am avut intarziat și in trimestrul IV 2021 și in trimestrul I 2022 cate două, trei proiecte; unul dintre ele e cloud-ul guvernamental pe care l-am adoptat acum două zile și un comentariu /.../ Marcel Boloș: Este jalon pentru trimestrul II. Reporter: Trebuia să avem un proiect.... știți, am avut două restanțe... in implementare erau acestea... Marcel Boloș: Era raportul pentru analiza de optiuni, care a fost finalizat pe data de 30 martie 2022 și, apoi, validat cu Comisia Europeană ulterior. Procesul de validare nu este o noutate pentru nimeni, pentru că la momentul la care noi avem o dată de raportare, inchidem activitățile pe care le desfășoară guvernul și ministerele de linie, pentru ca mai apoi, procesul și procedura de validare poate dura pană la data efectuării plății aferente cererii de plată. Deci, nu cred că trebuie, pentru Comisia Europeană in sine, cand va da drumul, in luna octombrie, la Cererea de plată numărul 2, pană la acea dată procedura și procesul de validare pentru jaloanele din trimestrul II pot să aibă loc. Respectarea acestui termen, care este aferent datei de 30 iunie, este, dacă vreți, pană la urmă, un exercițiu de responsabilitate şi seriozitate a Guvernului Romaniei că iși respectă angajamentele pentru ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie dus la bun sfarșit. In relația cu Comisia Europeană avem obligația ca pană la data efectuării plăților, respectiv, pană cand se face viramentul aferent Cererii de plată numărul 2, să avem validate cu Comisia toate aceste jaloane și ținte. Exercițiul pe care il face Guvernul Romaniei de seriozitate și responsabilitate și efortul pe care il fac colegii și ministerele de linie ne duc spre aceste angajamente, care pană acum au fost respectate in totalitate. Reporter: Bun. Nu vă contrazic. Totuși, știți că aveam un pic alte termene. In implementare nu inseamnă neapărat realizat, cum am rămas noi in implementare cu anumite proiecte. Dar, dincolo de asta, cum vă explicați faptul că mereu pe ultima sută de metri ajungem cu aceste ședințe maraton? Pentru că eu anticipez o ședință maraton de guvern maine, nu, in care vom adopta multe ținte și jaloane, la fel cum s-a intamplat și in decembrie, la fel cum s-a intamplat și in martie. Şi de data aceasta cantăresc puțin mai greu, pentru că vorbim și despre evaluarea miniștrilor, care ar ține cont și de această indeplinire a jaloanelor. Şi v-aş intreba, dacă Comisia să spunem că ne permite o oarecare intarziere, premierul presupun că v-a cerut un raport cu privire la felul in care vor fi realizate aceste proiecte, da, ce ii spuneți premierului maine, ok, nu astăzi, maine? Marcel Boloş: Situația la zi la data de 30.06, care se inchide la ora 12:00 noaptea. Dar vreau să vă asigur că domnul prim-ministru va primi raportul așa cum este el, cu realitatea pe care o avem, şi sper să aveți parte de o surpriză frumoasă din partea Guvernului Romaniei. Reporter: O normalitate ar fi fost, nu o surpriză neapărat. Că, practic, asta trebuia să facă fiecare ministru. Marcel Boloş: Ca om care sunt implicat in procesul de implementare al PNRR-ului, cunoscand greutățile care sunt la fiecare jalon și la fiecare țintă, pot să spun că este onorabil pentru fiecare minister de linie că iși duce la bun sfarșit aceste jaloane, care nu sunt deloc simple, ele au procedurile pe care le parcurg de rigoare și in acest sens sunt mobilizați toți colegii și efortul ministerelor de linie duce spre respectarea acestor termene asumate. Reporter: Din ce știți pană acum, nu vă intreb niciun nume de ministru, niciun minister, vor fi proiecte care nu vor fi gata maine la ora 12:00 noaptea? Marcel Boloş: Așteptăm ziua de 1 iulie... Reporter: Ce vă pare imposibil de realizat acum, să vă intreb altfel? Știți că sunt intotdeauna... nu are cum să parcurgă toți pașii respectivul proiect, o să avem genul acesta? Marcel Boloş: Deci, am spus și mențin același lucru, nu este corect față de ministerele de linie să dăm astfel de informații, in condițiile in care avem un volum de muncă imens și eu cred că trebuie să avem un pic de respect față de munca dumnealor, care nu este una nici simplă și nici un volum de muncă care să fie - să zicem - tratat decat cu seriozitate. Reporter: Vă mulțumesc. Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc şi eu domnule ministru. La acest efort se adaugă şi cel de a inchide seria de programe operaționale pe baza cărora Romania va putea beneficia de fondurile europene 2021-2027, un efort simultan, pe care şi ministerul pe care il conduceți şi celelalte ministere de linie l-au făcut şi il fac in continuare. Mulțumesc, incă o dată, domnule ministru. Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Şi sperăm ca după finalizarea perioadei la care s-a făcut referire să puteți veni cu noi detalii privind stadiul atingerii acestor ţinte şi jaloane, răspunzand şi altor intrebări colegilor din presă. Domnule ministrul de finanțe, vă mulțumesc, de asemenea, pentru prezență și răbdare. Adrian Caciu: Mulţumesc şi eu. Dan Cărbunaru: Astăzi pachetul Sprijin pentru Romania a dobandit, in noua sa formulă, un nou element concret, este vorba de amanarea plății ratelor la bănci. V-aş ruga să oferiți detaliile. Adrian Caciu: Da, chiar două elemente. In primul rand aș incepe cu noul Program IMM Invest Plus. Practic, toate programele de pană acum de sprijin ale economiei romanești, care insumau 17 miliarde de lei, după cum știm cu toții, schema de ajutor de stat pe COVID-19 și Cadrul temporar pe COVID-19 expiră in 30 iunie, drept pentru care am mers cu o nouă schemă, pe noul cadru temporar pe sprijin, cadrul temporal de sprijin pentru Ucraina, iar toate programele pe care le avem deja lansate trec pe acest nou cadru. Mai mult decat atat, la rectificare plafoanele vor fi suplimentate. In al doilea rand, da, un destul de așteptat act normativ privind un moratoriu referitor la posibilitatea de amanare a ratelor, un instrument pentru cei care se află in dificultate, atat persoane fizice, cat și persoane juridice, cei care inregistrează creșteri ale cheltuielilor cu 25%, un moratoriu care a fost avizat și de Banca Națională a Romaniei, dar și de Asociația Romană a Băncilor. Este un instrument şi nu singura soluție, aș vrea să mai precizez acest lucru, pentru că l-am mai precizat și in celelalte briefinguri, este un instrument la indemana celor care chiar au o dificultate, pentru că, evident, orice amanare de rate va duce și la obligativitatea ca aceste rate să fie plătite ulterior și cu o serie de costuri alături de ele, respectiv, dobanda aferentă. Clienții au la dispoziție și alte instrumente, puse la dispoziție de bănci, discutate de guvern cu băncile, dar și cele cu care băncile au venit in mod voluntar, respectiv, trecerea la o dobandă fixă, trecerea de la un indicator la altul, respectiv, de la ROBOR la IRCC, sau refinanțări, rescadențări sau restructurări de credite. Practic, prin această măsură guvernul incearcă să vină cu incă un instrument in sprijinul cetățenilor și al companiilor aflate in dificultate și, din perspectiva modului in care vor evolua dobanzile in perioada următoare, pot să spun că pentru anul 2023 ne așteptăm la o incepere de scădere a acestora. Eu vă mulțumesc. Dacă sunt intrebări. Cu siguranță sunt. Dan Cărbunaru: Cu siguranță sunt intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru au apărut mai multe informații in spațiul public, unele chiar de la liderii acestei coaliții de guvernare, referitoare la modificarea Codului Fiscal, că pregătiți taxe noi, accizei mai mari, pană la urmă, ce vom modifica la Codul Fiscal, ce a pregătit guvernul, pentru maine ințelegem că vor fi adoptate aceste modificări? Adrian Caciu: Nu vor fi adoptate maine. Există o ședință a coaliției, eu nu voi comenta despre Codul Fiscal pană la decizia politică finală, după care vom elabora actul normativ şi il vom pune in transparență decizională. Deci, nu voi comenta absolut nimic legat de acest subiect astăzi. Mulțumesc mult. Reporter: Atunci o să vă intreb despre ordonanța privind compensarea la carburanți. Ințelegem că a fost redactată la dumneavoastră, la Ministerul de Finanțe. Am văzut şi noi un draft, nu știm dacă este chiar varianta oficială, și de acolo reiese că acel mecanism este unul opțional. Cum ne garantează nouă guvernul că benzinăriile vor pune in aplicare acest mecanism de compensare și că nu vor crește prețurile in perioada imediat următoare, poate chiar artificial? Adrian Caciu: O să vă dezamăgesc din nou. Această ordonanță va fi pe ordinea de zi a ședinței de maine și detaliile vor fi date maine. Vă mulțumesc. Reporter: Dar totuși revin... Adrian Caciu: O să mă refer la subiectele cu care am ieșit la acest briefing de presă, eventual, dacă doriți, despre execuția bugetară, despre evoluția economiei romanești, cu mare drag. Reporter: Vă intreb despre dobanzi atunci. Pentru că am văzut că Romania se imprumută cu o dobandă de 9,3% și am dat 11 miliarde doar pe dobanzi in primele cinci luni ale anului și am văzut și o comparație: Rusia, de exemplu, care se află in război Ucraina, se imprumută cu o dobandă mult mai mică. Dacă ne puteți explica. Adrian Caciu: Da, am spus, la timpul prezent, Romania nu se mai imprumută cu 9,3%, ci cu 8,6%. Există o volatilitate din perspectiva modului in care lichiditatea pe piața financiară este in volum, dar, mai mult decat atat, acel varf de dobandă a venit pe fondul in care existau incertitudini pe piața europeană privind fragmentarea dobanzilor in Zona Euro. De altfel, știți că Banca Centrală Europeană chiar pregătește un ansamblu de măsuri, in contextul in care anumite dobanzi, mai ales in țările sudice, se ridicaseră foarte puternic, vorbesc de Spania, Italia și Grecia. In acel context, noi avand deja anticipat un program de finanțare, am avut o creștere de dobandă, dar lucrurile au revenit la normal, in momentul acesta suntem la 8,6, Ungaria este undeva la 8,4. In regiune, dacă ne uităm, e foarte important de menționat sau de văzut, cel care ar trebui să facă și analiză să vadă că dobanzile țărilor care sunt la granița cu conflictul sunt foarte sus, adică, au crescut foarte mult. Ungaria, Polonia au creșteri foarte mari de dobandă, mai mult decat atat, băncile centrale au trebuit să intervină. Noi avem totuși o zonă de stabilitate creată de Banca Națională, suntem intr-o bună colaborare cu Banca Națională, incercăm ca prin mecanismele monetare, dar și politicile fiscal-bugetare, să nu venim cu așa-zise măsuri pro-ciclice, pentru că tipul acesta de abordare pentru diminuarea inflației, de exemplu, prin creșterea dobanzilor de politică monetară sau chiar creșterea dobanzilor pe piețele financiare reprezintă politici pro-ciclice in momente de criză. Ori, incercăm să ținem lucrurile intr-o zonă cat de cat in echilibru. Dar Romania are dobanzi mari, deci, asta este o certitudine și nu este o certitudine de azi, are cel puțin 10 ani in spate de cand are cele mai mari dobanzi. Justificările sau motivările sunt tot aceleași și sunt structurale: un rating care nu este cel mai bun, deficite gemene, ridicate, are o inflație, care intotdeauna inflația este un mecanism care se transmite in dobandă, și are probleme, dacă vreți, de expunere destul de ridicată din perspectiva ultimilor ani pe piața titlurilor de stat, atat in intern, cat și in extern. Imprumuturile de anii trecuți foarte mult s-au raportat numai la dobanzi. Investitorii nu se uită numai la dobanzi, se uită și la capitalul pe care il investesc și de care se lipsesc. Este foarte mult capital care s-a imprumutat și atunci costul următorului capital devine mult mai ridicat. Incercăm, și cred că se vede lucrul acesta, nu avem derapaje pe dobanda din perspectiva unei volatilități, dar suntem tributarii unor chestiuni structurale, pe care nu pot să le schimb peste noapte. Reporter: Chiar și Rusia cred că are aceleași probleme, poate chiar mai mari... Adrian Caciu: Rusia, din ce ințeleg eu, este in incapacitate de plată, dar nu aș vrea să... Vedeți, există acest mecanism de comparație, trebuie să iei mai mulți indicatori, nu e de ajuns să raportezi dobanda Rusiei cu dobanda Romaniei. Dar, hai să vedem, Rusia poate să-și plătească capitalul? Doi, Rusia are intrări de investiții străine directe in ultimii șase luni, de exemplu? Adică, sunt elemente la care nu te raportezi numai la un indicator. La un indicator poți sta mai bine, la alții sau cei pe care, de fapt, se construiește o economie nu cred că Rusia, care toate prognozele indică că va avea o contracție economică anul acesta, poate fi o comparație cu Romania. Mulțumesc. Reporter: Mulțumesc și eu. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, sunteți pe lista neagră a premierului? Plecați acum, după evaluare? Adrian Caciu: Nu. Reporter: Sigur? Adrian Caciu: Nu, nu am de ce să fiu, dar, evident, premierul decide, dacă este cazul, la evaluarea miniștrilor, dacă un ministru și-a făcut treaba, nu și-a făcut treaba. Dacă sunt retrageri din guvern, acesta este atributul premierului și il respect. Reporter: Deci, considerați că v-ați făcut treaba? Adrian Caciu: Eu consider că mi-am făcut treaba, da. Reporter: Bun. Cheltuielile cu dobanzile, 11 miliarde de lei pentru primele cinci luni ale acestui an, un plus de 4 miliarde de lei față de anul trecut, pentru aceeași perioadă. Ce am fi putut face de 11 miliarde de lei? Adrian Caciu: Nu, intrebarea este tipic dumneavoastră, nu este ce am fi putut face, este faptul că am știut că vom cheltui mai mult. Pentru că la capitalul pe care dumneavoastră vă raportați trebuie să adăugați cu cat s-a mai imprumutat Romania față de luna la care vă raportați. Acel capital aduce costuri și să nu uităm că acele costuri anul trecut s-au dublat la dobanzi. Deci noi am imprumutat capital in continuare, din luna mai 2021 pană in luna decembrie, și ulterior, pentru că trebuie să finanțezi deficitul, la dobanzi din ce in ce mai mari, care s-au dublat in cursul anului trecut, pană in luna noiembrie. Deci este evident că costurile cu dobanzile cresc. Nu e ceva la care să nu ne așteptăm. Deci au fost programați acești bani, acești bani se duc pe dobanzi. Nu ne face plăcere, dar este un cost al trecutului. Reporter: Bun! Şi o intrebare puțin mai personală, aş spune: cat consumă mașina dvs personală, cea de acasă? Adrian Caciu: Mulțumesc! Reporter: O să vă rog... E de interes, totuşi! Adrian Caciu: Vă mulțumesc! Nu este de interes. Reporter: Dar aţi mai făcut plinul la maşină? Ştiţi cand l-aţi făcut ultima dată? Adrian Caciu: Domnule Vlădescu... Dan Cărbunaru: Haideţi să continuăm, dacă aveți intrebări legate de activitatea guvernului... Reporter: Vă mai amintiți sau...? Dan Cărbunaru: Aveți și intrebări legate de activitatea guvernului? Reporter: E legată de activitatea ministrului finanțelor mașina personală... Poate fi un exemplu /.../ Dan Cărbunaru: Dacă mai sunt și alte intrebări, vă rog frumos... Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, anunța in urmă cu două sau trei săptămani Ministerul Apărării Naționale că vrea să crească salariile militarilor de la 1 iulie. V-aş intreba dacă ați văzut acest proiect de OUG, dacă l-aţi avizat și ce efort bugetar ar implica. Adrian Caciu: Nu am văzut acest proiect. Reporter: E posibilă o creștere a salariilor...? Adrian Caciu: Nu am văzut acest proiect, nu pot să comentez. Mulțumesc! Reporter: Dar e posibilă o creștere a salariilor? Adrian Caciu: A fost stabilită - dacă nu mă inșel -, anunțată o creștere cu o pătrime pentru toată lumea care nu a primit la 1 ianuarie. Altceva... Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Pe 16 iunie a fost adoptată decizia prin care de la 1 iulie sunt suspendate angajările la stat, și tocmai acum, pe ultima sută de metri, in ultimele zile, instituții, ministere au lansat anunțuri că angajează oameni, in special pe zona gestionării fondurilor europene - mă refer aici la PNRR. Care este opinia dumneavoastră, in calitate de ministru al finanțelor, pentru această decizie? Pare a fi luată pe ultima sută de metri, in condițiile in care, am văzut, avem intarzieri in aplicarea PNRR. Va putea bugetul să facă față acestor nou angajați? Pentru că vorbim despre salarii care vor fi plătite in plus, și știm bine că cei care lucrează cu fonduri europene primesc chiar un plus la salariu. Adrian Caciu: Ordonatorii de credite vor trebui să vină cu soluții pentru incadrarea in plafoanele bugetare pe care le-am acordat. Avem rectificare peste fix o lună. Reporter: Majoritatea mizează, inclusiv la Ministerul Culturii - din discuția pe care am avut-o ieri cu ministrul culturii -, tocmai pe bani in plus la rectificarea bugetară. Insă vorbim despre zeci, sute de posturi nou-create, așa cum ziceam, pe salarii diferite față de cele obișnuite, să spunem, pentru că sunt oameni care lucrează cu fonduri europene. Așadar, au avut o discuție cu dvs. in prealabil? Adrian Caciu: Haideți să ajungem la rectificarea bugetară și haideți să ajungem și la finalizarea soluțiilor pe care grupul de lucru pe salarizare - dacă știți, s-a format un astfel de grup de lucru - cu care să vină astfel incat inclusiv acordarea de sporuri, dacă e cazul, să vină pe criterii de performanță, pe munca făcută, nu pe munca viitoare. E o abordare... sper eu, o soluție cu care să vină cei din grupul de lucru, transpartinic, și hai să ajungem la rectificare. Reporter: Așadar, gandiți un sistem de premiere a celor care au rezultate, nu... Adrian Caciu: N-aş spune de premiere. Este un sistem modern și european. E un spor pe care il ai in funcție de ceea ce ai realizat, nu un spor de drept, ca un salariu; nu este un salariu. Sporul nu trebuie să fie un salariu. Asta e opinia mea. Reporter: Așadar, acel plus de 25% la salariul de bază acordat potrivit legislației ar putea să nu fie aplicat, sau vorbim despre altceva? Adrian Caciu: Vedem care sunt soluțiile cu care vin cei din grupul de lucru. Deocamdată legislația prevede acordarea acestui spor in interiorul unui total anvelopă de 30% sporuri la nivel de ordonatori de credite. Incă o dată: dacă ordonatorii de credite se incadrează in ceea ce și-au asumat la nivel de inceput de an ca buget, nu cred că sunt probleme. Acolo unde sunt depășiri o să discutăm! Este foarte important pentru Romania, cel mai important lucru este să aibă o absorbție de fonduri europene. Este foarte important să aibă pe partea Ministerului de Finanțe o bună colectare. Cred că acolo trebuie făcut; raportat la obiectiv și raportat la realizat. Discutăm la rectificare. Reporter: Numai că, cel puțin așa cum m-am uitat eu in anunțurile, de exemplu, de la Ministerul Culturii, sunt oameni angajați pe 30 de luni... Adrian Caciu: Aveți ceva cu Ministerul Culturii, observ. Reporter: Este ministerul la care ne-am uitat, pentru că vorbim despre anunțuri publicate acum o săptămană. Adrian Caciu: Ministerul Culturii știu că aveau niște salarii mai mici. Haideți să vedem un pic cum se așază lucrurile spre rectificare, inchidem acum execuția bugetară, inspre două zile. Deja știm cum stăm pe iunie. O să fie o rectificare pozitivă. Acesta este un breaking news: o să avem rectificare pozitivă. Nu pot să vă dau cifrele in momentul acesta. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Coaliția discută despre o măsură care ii afectează pe cei care cumpără sau vand locuințe, ar urma aceștia să plătească taxe și impozite mai mari de anul viitor. Se lucrează la un astfel de scenariu și cu cat vor crește taxele? Adrian Caciu: O să avem ordonanța după decizia coaliției in transparență decizională și, după aceea, vom comunica pe aceste decizii fiscale. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Profit că sunt ultima, am mai multe intrebări, mai multe clarificări pe mai multe subiecte, dacă aveți răbdare. Adrian Caciu: Ministerul Finanțelor și-a indeplini țintele pe trimestrul II. Reporter: Da, deci, ați scăpat de analiza domnului Boloș. Spuneți că nu va fi adoptată această ordonanță, trenuleț s-o numim, că ar trebui să cuprindă foarte multe măsuri fiscale, maine. Maine abia in transparență decizională. Adrian Caciu: Trebuie să intre in transparență, așa e corect. Pană la urmă... Reporter: Păi, respectăm termenul de transparență sau...? Adrian Caciu: Va fi in transparență pentru săptămana viitoare, sperăm că se va aproba săptămana viitoare. Reporter: Deci, săptămana viitoare abia aprobată. De ce vă intreb? Pentru că, astăzi, preşedintele Klaus Iohannis, intr-o declarație, cumva descuraja guvernul să ia aceste măsuri fiscale. Spunea că este destul de tarziu, ar trebui să fie luate pană la 1 iulie și, poate, n-ar mai fi cazul. Cam asta a transmis, nu neapărat a zis cu cuvintele pe care le zic eu. Din acest motiv vă intreb dacă rămane această variantă să se aplice de la inceputul anului viitor. Adrian Caciu: Vreau să ințelegem un context și probabil că, evident, depinde cum a fost intrebat și sunt convins de situația in care coaliția n-a ieșit cu o decizie intr-un timp foarte corect raportat la termenul de 1 iulie, ca să ai șase luni. Dar trebuie să ințelegem un lucru: noi avem o reformă de făcut in PNRR. Singura referire pe care o fac astăzi la regimul fiscal. La fiecare criză, această țară s-a dat la o parte și a spus: amanăm să facem ceva pentru că e criză. De 30 de ani e in crize de genul acesta sau de motive pentru a amana. Reformele pe PNRR nu se amană. Ca această ajustare, echilibrare, că o să vedeți, să intre, trebuie totuși un timp de tranziție, astfel incat și mediul de afaceri și cetățenii să ințeleagă sau să vadă exact cum vor funcționa noile mecanisme. Deci, trebuie să luăm aceste decizii acum, pentru ca ele să poată fi valabile de la 1 ianuarie. Mulțumesc! Reporter: M-aș duce un pic spre discuția legată de unele măsuri care sunt cuprinse in pachet doar ca efecte, nu mă leg neapărat de ele. Taxa pe zahăr plus TVA, la zona HoReCa. Nu vă e teamă, cand ați făcut analizele - că dumneavoastră ați făcut analiza pană la urmă, la finanțe - că se vor reflecta foarte mult in prețul final toate aceste modificări, pe care, pană la urmă, o să le plătească romanii? Doar așa, ca idee, pentru că taxa pe zahăr presupune un TVA mai mare, TVA-ul crescut la... Adrian Caciu: O să vorbim săptămana viitoare despre acest lucru. Reporter: Bun. Depozitele in lei, in ultima perioadă, scad ca pondere față de depozitele in alte monede și v-aș intreba dacă asta se poate traduce ca o lipsă de incredere a romanilor in ce măsuri se iau in această perioadă, in stabilitatea de la noi din țară sau cum putem să le vedem? Adrian Caciu: Nu, există și retrageri. Pană la urmă, e și perioada concediilor și o serie de investiții se fac in acest moment, pentru că inflația inseamnă că și achizițiile vor fi mai scumpe și, atunci, sunt o serie de persoane care retrag din depozitele in lei pentru a investi in ceva sau pentru a merge pană la urmă și in concediu. Nu e un transfer intre depozite. Pe de altă parte, ceea ce incurajăm și noi prin programele pe care le avem la Ministerul de Finanțe, incurajăm și băncile să crească dobanzile la depozite, pentru că doar așa vor putea și ele, ca și mediul economic, să aibă lichiditatea necesară in mod natural și fără a fi nevoite alte instituții să ajute, in mod natural pentru a asigura lichiditate necesară funcționării economiei, dar și a ceea ce au nevoie oamenii. Reporter: Și asta se intamplă de cațiva ani. Cum ar veni, tot incurajarea asta nu a ieșit pană acum... Adrian Caciu: După cum vedeți, avem 7 și, 7,8, dacă nu mă inșel, am ajuns la dobanzile la depozitele pe titluri de stat pentru populație. Reporter: Și un pic pe procedură pe acea ordonanță cu 50 de bani, v-aș intreba, ca analiză, ce ar insemna o creștere exagerată a prețului la pompă in această perioadă și guvernul trebuie să dea acea hotărare de guvern prin care să declare o situație excepțională, astfel incat instituțiile să poată intra pe ce spune Ordonanța anti-speculă? Deci, procedural vă intreb, pentru că in momentul acesta in ordonanță scrie clar că noi ne bazăm pe ordonanța anti-speculă, astfel incat să nu existe fluctuații mari ale prețului. Procedural, cum se intamplă și care ar fi acea creștere a prețului la carburant care ne-ar putea face să intervenim pe piață și să să daţi amenzi, spre exemplu? Adrian Caciu: Despre combustibil, maine. Aseară domnul Virgil Popescu a și explicat cateva elemente. De aceea, maine sunt și alte detalii care vor veni. Doar atat cu titlul de informație sau informare, Ministerul de Finanțe nu se ocupă de prețuri in piață. Mulțumesc. Reporter: Bun. Imi permiteți să intreb ceva. Adrian Caciu: Vă rog, orice. Reporter: Pe langă măsurile fiscale pe care le vom vedea adoptate săptămana viitoare, cele care nu sunt agreate in acest moment, impozitarea pensiilor speciale, ştiu că aici nu e un acord, nu va face parte din proiect, deci, pe ăsta putem să vorbim? Adrian Caciu: Nu. Reporter: Nici pe impozitarea salariilor mari? Taxa de solidaritate? Adrian Caciu: Absolut nimic pe fiscal astăzi. Mulțumesc. Reporter: Mulţumesc. Reporter: O singură lămurire, domnule ministru, referitor la ce a intrebat Anca, dacă de săptămana viitoare va intra in vigoare această ordonanță privind modificările Codului Fiscal depășim termenul de 1 iulie și atunci nu mai sunt acele șase luni pană anul viitor. Se poate face acest lucru? Adrian Caciu: Se poate face, dacă vreți, pentru cei care sunt mai tineri, cota unică a intrat in vigoare de pe o zi pe alta, dar noi nu o să ajungem in acea situație, o să avem cel puțin cinci luni și trei săptămani minim. Dar pentru cei care susțin cota unică să nu uite că a fost anunțată pe 30 decembrie și a intrat in vigoare de la 1 ianuarie, cam așa a fost. Dar nu vom fi in situația aceea, va fi timp destul pentru toată lumea să ia act de schimbări, să facă tranziția, pentru că vor fi tranziții. Dar despre asta, v-am spus, discutăm mai mult, chiar săptămana viitoare, probabil inainte de ședința de guvern, o să am și o intalnire cu dumneavoastră informală, pentru a explica o serie de lucruri. Vor mai fi dezbateri și cu mediul de afaceri, cele care s-au făcut deja, pentru că a fost un dialog cu mediul de afaceri deja; și in timpul acesta lucrurile se vor clarifica. Deci, să nu ne facem foarte multe griji din perspectiva termenelor - aici cred că toată lumea este de acord, cred că la cate derogări au fost la Codul Fiscal, noi chiar vrem să nu mai fim in aceeași situație in care se fac lucrurile de pe o săptămană pe alta. Dar incercăm, să schimbi cutumele e destul de dificil in administrație. Mulţumesc. Reporter: Am ințeles. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Revenind la ce aţi adoptat astăzi, ordonanța cu amanarea plății ratelor la bănci. Puteţi să le spuneți romanilor care aleg să iși amane plata ratelor, vor plăti la finalul acestei perioade mai mult decat ar fi plătit dacă nu alegeau această opțiune? Explicați care ar fi capcanele, vă rog. Adrian Caciu: Capcanele bănuiesc că le-a prezentat și domnul Ciţu cand a făcut prima amanare, pentru că este același mecanism. Orice amanare inseamnă că la final vei plăti ce ai amanat plus dobanda care s-a acumulat pe perioada respectivă. Deci, vei plăti mai mult indiferent de nivelul dobanzii, după care venim și ne referim la nivelul dobanzii, dobanda este incă in creștere. Această măsură, repet, nu este măsură aplicabilă, este o măsură doar pentru cei care chiar sunt in acea situație in care nu iși mai pot plăti ratele. Reporter: Deci, in final vor plăti mai mult decat dacă nu ar fi ales această soluție, asta ne spuneți. Adrian Caciu: Da, depinde cui ii puneți intrebarea. Domnului Ciţu nu i-aţi pus-o. Este o amanare ca situație fortuită, este un cetățean sau o companie care chiar nu mai are posibilitatea să iși plătească ratele, in contextul acela se duce către această soluție. Altfel, evident, celelalte soluții sunt la indemană, respectiv: o refinanțare, o schimbare de dobandă, de la variabilă la fixă, este una dintre soluțiile mai ales atunci cand dobanda este volatilă, o trecere pe indicator, ROBOR versus IRCC, este o altă variantă, o restructurare de credit, poate ai achitat o parte din credit și il restructurezi astfel incat să ai mai puțin şi să iți vină o rată scadentă mai mică, scăzand timpul pe care l-ai achitat sau durata de rată deja. Reporter: Aţi făcut cumva vreun calcul cu cat ar plăti mai mult? Adrian Caciu: Calculele sunt toate realizate. Din perspectiva asta, inițiativa va aparține debitorului. Mulțumesc. Reporter: Puteţi să spuneţi cu cat ar plăti mai mult? Aţi făcut o analiză? Dacă cineva alege in funcţie de...? Adrian Caciu: Depinde de care este rata. Vă mulţumesc! Reporter: Ok. Mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență, pentru răspunsurile oferite la intrebări. Şi o invit acum alături de mine pe doamna consideri de stat Mădălina Turza. Astăzi, in guvern, a fost aprobată Ordonanța de Urgență privind implementarea Planului național de măsuri privind protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, care beneficiază de protecție temporară in țara noastră, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, este continuarea unui demers pe care doamna consilier de stat vi l-a și anunțat, de altminteri, in cadrul briefingului de presă. Vă rog! Mădălina Turza: Bună ziua, tuturor! Vă mulțumesc mult domnule Cărbunaru! Așa cum știţi, răspunsul Romaniei la criza umanitară a refugiaților a fost stabilit ca fiind compus din două dimensiuni ale intervenției. Pe de o parte vorbim de răspunsuri de urgență, atunci cand ne-am aflat in perioada de criză și cetățenii ucraineni intrau in Romania, şi a trebuit să răspundem in mod direct și imediat, iar pe de altă parte vorbim de răspunsul pe termen mediu și lung, pentru că avem astăzi aproape 100.000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămană in Romania. Aș vrea să fac o precizare de la bun inceput. Guvernul Romaniei nu oferă privilegii speciale sau drepturi suplimentare cetățenilor ucraineni aflați pe teritoriul țării noastre, ci doar incercăm să facem in așa fel incat să ii integrăm in Romania, astfel incat ei să devină independenți, să poată munci in Romania și, foarte important, incercăm in felul acesta să adresăm o serie de riscuri la care ar putea fi expuși in cazul in care ei nu ar fi integrați in țara noastră, de exemplu, riscul de a fi exploatați, de a fi traficați, de a trăit pe străzi, de a ingroșa randurile șomajului și așa mai departe. Prin urmare, planul de măsuri care a fost astăzi aprobat prin ordonanță de urgență este rezultatul a șase grupuri de lucruri realizate la nivelul ministerelor și el vine să ofere soluții proactive in domeniul sănătății, educației, muncii, locuirii, pentru copii și pentru persoane vulnerabile. O să vă dau cateva exemple. Vorbim aici de cursuri intensive de limba romană pentru ca persoanele din Ucraina care răman la noi in țară să se poată angaja in regim de urgență, facilități pentru angajatorii care angajează persoane cu protecție temporară din Ucraina la noi in țară. De asemenea, identificarea tuturor copiilor ucraineni care se află astăzi răspandiți pe teritoriul țării noastre, in jur de 40.000, pentru a ne asigura că ei merg la școală, pentru ca părinții lor să poată munci și pentru a ne asigura că sunt feriți de tot felul de riscuri la care pot fi supuși. De asemenea, pregătirea școlilor și a profesorilor ca ei să poată să acomodeze copii din Ucraina in invățămantul preuniversitar, ceea ce Romania nu a mai făcut pană acum. Şi o serie intreagă de măsuri pe zona de sănătate, unde vizăm inclusiv măsuri de sănătate publică. Trebuie să știți că toate aceste măsuri cuprinse in planul național reprezintă in fapt și o creștere a capacității administrative a autorităților locale, a autorităților centrale, pentru că el aduce o imbunătățire a resursei umane și a diferitelor tipuri de activități și programe pe care oricum le derulam. Valoarea totală a acestui plan național de măsuri este de aproximativ 196 de milioane de euro, din care o mare parte va fi programată și decontată din fondurile europene, atat cele din exercițiul precedent, cat și din cele din exercițiul următor, iar ceea ce nu este eligibil ca și cheltuială pe zona fondurilor europene va fi suportat de la bugetul de stat. De asemenea, o ultimă precizare, trebuie să știți că planul național de măsuri de integrare pentru beneficiarii de protecție temporară din Ucraina reprezintă partea răspunsului guvernamental la criza refugiaților, care este completată de răspunsul oferit de agențiile ONU prezente in Romania, care vin să completeze efortul nostru guvernamental cu o serie de acțiuni care adresează acele zone in care guvernul și noi, ca stat, avem o serie de limitări. Acestea sunt principalele detalii, in scurt timp, cu siguranță, veți putea vedea actul normativ publicat in Monitorul Oficial. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamnă consilier de stat Mădălina Turza, și mult succes in eforturile de coordonare a activităților pe care, la nivel național, Romania, alături de instituțiile internaționale, societate civilă, chiar cetățeni obișnuiți, voluntari care au dorit să se implice in acest efort de solidaritate cu cei peste un milion de cetățeni ucraineni care ne-au trecut granița, ați spus deja peste 100.000 alegand să se bucure de protecția de care Romania și romanii le oferă in această perioadă in care sunt afectați de agresiunea militară rusă. Inainte de a vă mulțumi pentru prezență și pentru că ați urmărit briefingul de presă, aș vrea să vă semnalez faptul că astăzi Guvernul a aprobat premierea sportivului roman David Popovici de către Clubul Sportiv Dinamo, printr-o hotărare de guvern. Clubul Sportiv Dinamo este in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar pentru performanțele sale David Popovici va primi, ca urmare a aprobării Executivului, suma de 500.000 de lei. Sunt bani oferiți prin intermediul Clubului Sportiv Dinamo, aflat in subordinea MAI, și care se adaugă la suma de un milion de lei, premiul extraordinar oferit prin decizia Guvernului Romaniei, prin intermediul Ministerului Sportului. Pe final, aș vrea să vă semnalez faptul că tot astăzi Guvernul a aprobat hotărarea prin care aspectele tehnice, cat și cele financiare, juridice, organizatorice vor fi așezate astfel incat construcția podului Ungheni-Ungheni, parte a lucrărilor la Autostrada Targu Mureș-Iași-Ungheni, parte a Master Planului General de Transporturi al Romaniei, eligibile pentru finanțare din fondurile europene, să poată deveni realitate. Mulțumesc! Pentru alte detalii legate de deciziile luate astăzi de Guvernul Romaniei, colegii de la Direcția de Comunicare și Relații cu Presa vor fi pregătiți să vi le ofere. O zi bună tuturor! 2022-06-29 16:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_briefing-10.jpgȘedința de guvern din 29 iunie 2022Știri din 29.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-29-iunie-2022Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Incepem ședința de guvern, in care vom continua să adoptăm măsurile care sunt cuprinse in planul - Sprijin pentru Romania. In acest sens, vom aproba astăzi suspendarea plății ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni, măsură de care vor beneficia atat persoanele fizice, cat și firmele care intampină greutăți generate de creșterea prețurilor și a tuturor elementelor care țin de inflația pe care o resimțim cu toții. De asemenea, tot in ședința de guvern de astăzi, aprobăm ordonanța de urgență pentru sprijinirea copiilor instituționalizați, a tinerelor familii și a studenților. Totodată, prelungim programul IMM Invest+. Este o măsură pe care o luăm in vederea continuării sprijinirii IMM-urilor care iși desfășoară activitatea in domeniul digitalizării, in domeniul cercetării și inovării, precum și inceperea de start-up-uri. De asemenea, in cadrul ședinței de astăzi, avem o serie cuprinzătoare de decizii care vizează indeplinirea jaloanelor și țintelor din Programul Național de Redresare și Reziliență specifice celui de-al doilea trimestru, astfel incat să putem să asigurăm coerența implementării acestui program. Vă mulțumesc. 2022-06-29 13:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_de_guvern-17.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 29.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-social1656494718Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat astăzi, la Palatul Victoria, reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, organism consultativ la nivel național al partenerilor sociali. Discuțiile au vizat mai multe probleme de importanță majoră pentru societate, cum ar fi securitatea alimentară, securitatea energetică, măsuri de sprijin pentru a compensa efectele războiului la nivel economic și social pentru societatea romanească sau revitalizarea industriei de apărare. Astfel, premierul Ciucă a subliniat că și pentru Romania, ca și pentru celelalte state europene, securitatea alimentară reprezintă o preocupare permanentă, fiind una din cele mai mari provocări ale secolului. - Țara noastră dispune de un potențial agricol generos și are capabilitatea să producă un volum de alimente care depășește necesarul de hrană la nivel național. Tocmai de aceea, trebuie să folosim acest avantaj pentru a asigura necesarul de alimente pentru populație, dar și ca resursă importantă pentru o dezvoltare economică durabilă, a declarat șeful Executivului. Guvernul a adoptat deja măsuri importante pentru agricultori, un sprijin de 300 milioane de euro, microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru fermierii romani, și stabilirea salariului minim in agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcțiilor). Securitatea energetică reprezintă o altă temă de preocupare pentru guverne in acest context internațional dificil. La nivelul asigurării securității in aprovizionarea cantitativă cu resurse energetice, in Romania, atat Executivul, cat și operatorii economici din sectorul energetic au acționat cu prudență și cu promptitudine, astfel incat furnizarea, transportul și distribuția de resurse energetice să nu aibă de suferit in mod excesiv. Din punctul de vedere al suportabilității prețurilor aplicate la clienții finali, Guvernul Romaniei a adoptat un cadru legislativ avand drept scop plafonarea și compensarea prețurilor finale pentru anumite categorii de consumatori finali de energie electrică și de gaze naturale, astfel incat acestea să nu creeze dezechilibre majore intre nevoia de consum și puterea de cumpărare. In perspectiva pregătirii următorului sezon rece, problema stringentă constă in asigurarea volumelor de gaze naturale necesare pentru procesul de inmagazinare din perioada de vară, precum și asigurarea consumului curent de gaze naturale din perioada de iarnă, luand in considerare posibilele limitări in aprovizionarea cu gaze naturale din Federația Rusă. In prezent, atat la nivelul autorităților, cat și la nivelul furnizorilor, se depun eforturi susținute pentru identificarea surselor și a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze naturale, astfel incat să se evite, in cea mai mare măsură posibilă, dezechilibrul dintre cerere și ofertă in sezonul rece următor. Romania poate avea o situație mai bună față de alte state, avand in vedere faptul că aproximativ o treime din țiței și aproximativ 90% din necesarul de gaze naturale sunt acoperite din producția internă. In ceea ce privește sprijinul pentru compensarea efectelor războiului la nivel economic și social, primul-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că Executivul a adoptat mai multe măsuri in acest sens: 300 de milioane de euro alocați pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional, 200 milioane euro, ajutor de stat, pentru stimularea investițiilor cu impact major in economie, subvenția de 0,50 lei/litru de carburant pentru susținerea transportatorilor și distribuitorilor, beneficiind de o schemă de sprijin dedicată de 300 de milioane lei, la care se adaugă compensarea cu 0,50 lei/litru la pompă. De asemenea, pentru susținerea investițiilor publice, sunt alocate 5,2 miliarde lei in 2022, pentru continuarea și finalizarea contractelor in derulare, iar pentru susținerea angajaților aflați in șomaj tehnic, care beneficiază de 75% din salariu, de la 1 mai pană la sfarșitul anului, sunt alocați 450 milioane lei. Sprijinul pentru cetățeni s-a materializat prin acordarea de vouchere pentru alimente de bază, in valoare de 50 de euro la fiecare 2 luni, pentru romanii cu venit mediu lunar mai mic de 600 lei, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 lei, persoanele cu dizabilități și persoanele cu venit minim garantat. Acest sprijin este in valoare totală de 1 miliard de euro, din care 50% din fonduri europene. Totodată, Guvernul a aprobat și acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei, măsură care se aplică de la data de 1 iulie 2022. Pentru angajații care primesc tichete de masa, valoarea acestor tichete a fost crescută de la 20,17 lei la 30 de lei; pentru romanii cu salariul minim există posibilitatea creșterii acestuia cu 200 de lei fără a mai fi plătite taxe pentru această majorare, iar pentru salariații din sistemul public a fost reglementată acordarea unui sfert din diferenţa de salariu in conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită. De asemenea, chiar in ședința de guvern de astăzi vor fi aprobate două programe de sprijin pentru tineri, Programul Family Start pentru tinere familii prin care se garantează un credit in valoare de maxim 75.000 lei, in proporţie de 80% de către stat, pentru plata cheltuielilor cu creșa, grădinița, școala, after school, plata chiriei, avans din achiziția unei locuințe și Programul naţional Student Invest, prin care statul garantează un credit in valoare de maxim 50.000 lei, in proporție de 80%, pentru taxe de studii, publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare in căminele studențești. Tot in ședința de astăzi, Guvernul va adopta amanarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului și pe care vom continua să le luăm urmăresc protejarea cetățenilor și economiei romanești de efectele creșterii prețurilor și a celorlalte consecințe ale crizelor cu care ne confruntăm. Dialogul nostru ne oferă avantajul cunoașterii detaliate a realității, soluții concrete și percepția corectă a măsurilor pe care le implementăm, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Un alt subiect care a fost abordat in cadrul dialogului realizat de membrii Consiliului Național Tripartit s-a referit la revitalizarea industriei de apărare, domeniu pentru care Guvernul a prevăzut alocarea sumei de 390 de milioane lei, bani pentru investiții in această industrie, din care 190 de milioane anul trecut și 200 de milioane de lei pentru anul acesta. Aceste eforturi vor fi urmate de inițierea demersurilor in vederea aplicării OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă la nivelul societăților din industria de apărare, precum și de evaluări ale stării tehnice a echipamentelor existente la nivelul operatorilor economici din industria de apărare. 2022-06-29 12:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_liga_araba-33.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu secretarul general al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul GheitȘtiri din 29.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/ntalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-secretarul-general-al-ligii-statelor-arabe-ahmed-aboul-gheitGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Secretarul General al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe Secretarul General al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, aflat in vizită in țara noastră. Intrevederea a fost un bun prilej de subliniere a poziției constante a Romaniei in relația cu statele arabe și abordarea consecventă și echilibrată a procesului de pace din Orientul Mijlociu. In cadrul dialogului, a fost analizat impactul agresiunii militare ruse in Ucraina, fiind prezentate eforturile de sprijinire a refugiaților și rolul asumat de Romania, alături de țările partenere. Premierul roman a trecut in revistă situația de securitate din regiune și a impărtășit preocupările legate de perspectiva păcii, subliniind că analiștii evocă perspectiva unui război prelungit in Ucraina. Secretarul General al Ligii Statelor Arabe a transmis mulțumiri pentru eforturile făcute de țara noastră pentru aprovizionarea cu grane a statelor arabe. Inaltul oaspete a parcurs situația actuală din Orientul Mijlociu și din Ucraina, subliniind eforturile Ligii Statelor Arabe in medierea unei formule de pace. Ahmed Aboul Gheit l-a invitat pe prim-ministrul Romaniei să viziteze sediul Ligii Arabe. Deschiderea constantă și bunele relații ale țării noastre cu statele arabe sunt premise pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă lumea arabă și statele europene, ale resurselor și prețurilor energetice crescute și ale livrărilor de cereale și securității alimentare. 2022-06-29 09:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_liga_araba-3.jpgReuniunea Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDEȘtiri din 28.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-coordonarea-relatiilor-romaniei-cu-ocdeGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Comitetul Interministerial pentru coordonarea relațiilor Romaniei cu OCDE s-a reunit astăzi, la Palatul Victoria, cu participarea delegației Secretariatului OCDE care vizitează in aceste zile in Romania in cadrul unei misiuni de lansare oficială a discuțiilor de aderare a Romaniei la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Discuțiile au vizat stadiul actual al demersurilor Romaniei in cadrul procesului de aderare, cu accent pe elaborarea Memorandumului inițial, susținand o prezentare a implicațiilor ce vor decurge din acest parcurs pentru statul roman. Cu acest prilej, reprezentanții instituțiilor și autorităților din plan național membre in cadrul Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor Romaniei cu OCDE au adresat intrebări specifice, tehnice reprezentanților OCDE in sesiunea deschisă de tip Q and A de la finalul evenimentului. La randul lor, membrii delegației Secretariatului OCDE au incurajat reprezentanții instituțiilor și ai autorităților romane cu atribuții in negocierile de aderare să mențină permanent dialogul cu experții Organizației, pentru asigurarea detaliilor tehnice de care depinde parcurgerea etapelor prevăzute in procesul de aderare. La reuniunea de la Palatul Victoria au participat reprezentanți ai mai multor ministere și secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice in cadrul Ministerul Afacerilor Externe, Cornel Feruță. * Aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe a Romaniei, inclus și in Programul de Guvernare. După decizia Consiliului OCDE, din luna ianuarie a.c., de a lansa negocierile de aderarea a Romania, un alt pas important l-a reprezentat adoptarea Foii de Parcurs pentru Aderare (Accession Roadmap), la reuniunea ministerială a Consiliului OCDE din 10 iunie a.c.. Procesul de aderare la OCDE reprezintă o oportunitate de implementare a celor mai bune practici și standarde ale acestui for interguvernamental, cu toate avantajele economice și politice care decurg din statutul membru, alături de state care dețin peste 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. Comitetul Interministerial pentru coordonarea relaţiilor Romaniei cu OCDE, al cărui coordonator național este Prim-ministrul, este alcătuit din reprezentanți ai tuturor instituţiilor care participă la activitatea structurilor OCDE sau gestionează programe de colaborare cu această organizație. 2022-06-28 16:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_f1199791-1025-4fc8-9554-50ed2821ff07.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil & GasȘtiri din 28.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-alaturi-de-ministrul-energiei-virgil-popescu-la-ceremonia-de-incepere-a-productiei-de-gaze-naturale-in-cadrul-proiectului-mgd-operationalizat-de-compania-black-sea-oil-amp-gasGalerie foto Discursul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de incepere a producţiei de gaze naturale in cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil and Gas [Check against delivery] Domnule ministru, Distinși membri ai boardului de conducere a Proiectului MGD, Distinse autorități, Distinși invitați, Doamnelor și domnilor, Participăm, așa cum a spus și CEO-ul acestui proiect, la un eveniment istoric. Este un moment istoric pentru industria energetică din Romania: inceperea producției de gaze in cadrul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona romanească a Mării Negre, așa cum s-a specificat, in ultimii 30 de ani, iar luna aceasta, primele cantități de gaze naturale au fost introduse in piața autohtonă. Romania face astfel un pas decisiv pentru garantarea securității energetice, intr-un moment de cotitură și in contextul in care Europa și piețele mondiale iau măsuri rapide pentru a-și aproviziona cetățenii și economiile cu energie. Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an, inseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al Romaniei. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea Romaniei de a găsi noi resurse și soluții intr-o perioadă in care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina. Felicit compania Black Sea Oil and Gas pentru acest proiect de succes, un adevărat deschizător de drumuri pentru viitoarele investiții in platoul continental al Mării Negre, care aparține Romaniei. Inceperea cercetărilor pentru dezvoltarea altor proiecte de energie verde, prin utilizarea infrastructurii deja existente, se aliniază obiectivului Uniunii Europene de emisii zero pană in anul 2050 și viziunii guvernamentale de dezvoltare a sectorului energetic. Susținerea investițiilor in energie, abordarea pro-business și stabilitatea vor repoziționa Romania ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică in regiune. Practic, acționăm coordonat pe mai multe planuri. Noua lege off-shore vine să deblocheze investiții vitale, ce valorifică, de exemplu, gazele naturale din Marea Neagră și zăcămantul valoros de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcămant descoperit in ultimii 30 de ani, in Romania. Stabilitatea legislativă este completată de susținerea adecvată de către Guvern a proiectelor strategice de infrastructură de gaze naturale. Proiectele majore de investiții derulate de Transgaz, acordul acestei companii cu Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, precum și colaborarea cu celelalte instituții sunt contribuții esențiale la securitatea energetică și la tranziția către neutralitatea emisiilor de carbon. Companiile energetice Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica sunt pioni importanți ai acțiunilor noastre integrate de creștere a capacității energetice a Romaniei. Preluarea de către Romgaz a participației in perimetrul Neptun Deep, intre cele mai mari achiziții făcute de statul roman, este expresia angajamentului nostru de a valorifica gazele naturale din Marea Neagră, in beneficiul romanilor și a economiei romanești. De asemenea, la nivel guvernamental, susținem proiectele Nuclearelectrica. Vestea bună primită recent de Romania de la președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, privind finanțarea etapei preliminare a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din Romania, este o etapă esențială pentru dezvoltarea programului nuclear civil romanesc. Operarea acestui nou tip de tehnologie și punerea in funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă sunt elemente cheie pentru a asigura pe termen lung țării noastre energie curată, ieftină și stabilă. Producerea energiei verzi, așa cum a menționat și CEO-ul companiei, reprezintă viitorul și mă bucur foarte mult că există această viziune pentru dezvoltarea de noi proiecte in țara noastră. Romania și-a asumat tranziția către energia regenerabilă și indeplinirea țintelor de decarbonizare. Este efort de transformare ce presupune crearea unui sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare pentru viitor. Guvernul Romaniei a inițiat strategii economice calibrate pe noile nevoi actuale ale pieței. Am alocat fonduri pentru stimularea investițiilor in energie regenerabilă, utilizand toate parghiile și mecanismele financiare disponibile, precum Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare. Lucrurile se desfășoară dinamic. Săptămana trecută a fost incheiată, mai precis pe 22 iunie, depunerea proiectelor pentru fondurile destinate investițiilor pentru instalarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile eoliană și solară. Ministerul Energiei face progrese in ceea ce privește sprijinirea investițiilor destinate creşterii eficienţei energetice a industriei, o schemă de ajutor de stat finanțată, de asemenea, prin PNRR. Tot in cadrul PNRR, au fost lansate recent ghidurile și schemele de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor in lanțul industrial de producție, asamblare şi reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice. Aceste investiții se vor ridica la peste 2 miliarde de euro. O altă schemă de finanțare care va spori siguranța energetică a țării și va facilita dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă și modernizarea rețelelor energetice este Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală a investițiilor finanțate prin acest mecanism se ridică la peste 17 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde cofinanțare din partea statului roman. Primele proiecte finanțate prin acest mecanism au primit deja fonduri - cele ale Complexului Energetic Oltenia și Transelectrica. Sunt acțiuni concrete, parte a unui plan integrat, corelat politicilor europene și adaptat pieței internaționale. Doamnelor și domnilor, Prin strategiile naționale și mecanismele financiare promovate, Guvernul este puternic angajat in atingerea obiectivului ambițios de a transforma Romania, din țară dependentă de gazul rusesc, in stat capabil să asigure stabilitatea energetică in regiune. Cetățenii și mediul economic așteaptă de la noi energie electrică și gaze naturale la costuri corecte. Să aibă stabilitate și să nu-și facă griji pentru iarna viitoare sau pentru următorii ani. Cat mai mulți romani să aibă acces la energie. Sunt așteptări firești, iar soluțiilor noastre și proiectul la a cărui lansare participăm au drept scop atingerea acestor obiective și de asemenea, obținerea rezultatelor pe care ni le-am asumat. Felicit compania Black Sea Oil and Gas pentru colaborarea excelentă pe care o avem și pentru integrarea in industria energetică romanească și in mediul de afaceri romanesc! Vă asigur pe dumneavoastră și pe toți investitorii de intreaga deschidere a Guvernului pentru susținerea proiectelor care transformă Romania intr-un stat independent din punct de vedere energetic. Vă mulțumesc și vreau să vă mulțumesc pentru tot ceea ce au insemnat acești 12 ani. Ați subliniat două calități necesare pe care trebuie să le insușim cu toții: perseverență și tenacitate. Vă mulțumesc pentru perseverență, pentru tenacitate și pentru faptul că tema discursului dvs. a fost moștenirea ce ne rămane nouă, este o moștenire pe care o vom lăsa tinerilor, generației care așteaptă de la noi să poată să dobandească ceva pe cărei fundație să poată să construiască in viitor. Vă mulțumesc și vă felicit! *** Declarațiile prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la ceremonia de incepere a producţiei de gaze naturale in cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil and Gas [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Doresc incă o dată să felicit compania Black Sea Oil and Gas pentru indeplinirea acestui obiectiv şi pentru modul in care au reuşit să ducă la capăt un proiect atat de important pentru Romania. A fost o perioadă de timp destul de mare şi așteptarea pe măsură, astfel incat să putem să ne bucurăm astăzi de indeplinirea acestui obiectiv. Doresc să subliniez că, din tot ceea ce am putut să văd aici, la faţa locului, şi din discuțiile avute, este limpede că este doar un prim pas, un proiect de etapă, care necesită de la sine dezvoltarea in conformitate cu oportunitățile pe care le oferă atat regiunea Dobrogei, cat şi Marea Neagră. In discursul domnului Bracam am putut să constatăm că există viziune şi, de asemenea, atunci cand există viziune, probabil că au şi un draft al planificării pentru ceea ce urmează să se realizeze de aici inainte. Cert este că, dincolo de această viziune, este nevoie ca la nivelul Ministerului Energiei, al companiilor de profil şi al investitorilor să se realizeze această coordonare şi aliniere de capabilităţi, astfel incat să putem să depăşim acest prag de 10%, pe care l-am realizat prin punerea in funcţiune a acestei capabilităţi, şi să continuăm, intr-adevăr, ca dincolo de vorbe şi proiecte, să putem să avem obiective infăptuite, realizate, care nu ţin doar de domeniul extracţiei gazului, ci ţin de tot ceea ce inseamnă imbunătăţirea şi consolidarea capacităţii de transport, atat pentru gaze, cat şi pentru energie, şi, de asemenea, interconectarea cu celelalte ţări, astfel incat să devenim un furnizor de securitate energetică regională. Ii felicit pentru tot ceea ce au realizat. Am putut sa vedem tehnologie de ultima generatie. Sunt convins că, prin potențialul și voința celor care s-au implicat in acest proiect, pot să inspire şi să continue dezvoltarea unor proiecte similare in ţara noastră. Vă mulţumesc! Reporter: Bună ziua, domnule premier! Aş avea aceeaşi intrebare, atat pentru dumneavoastră, cat şi pentru domnul ministru. Ultimele date arată că depozitele de gaz ale ţării se află la 40% in prezent. Suntem aproape in luna iulie, a şaptea lună din an; le garantaţi romanilor că pană la iarnă vom avea suficient gaz şi că preţul acestuia nu va fi exagerat de mare? Nicolae-Ionel Ciucă: Ştiţi foarte bine că există o decizie la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară membră trebuie să intre in iarnă cu 80% din capacitatea de depozitare. In momentul de față, intr-adevăr, suntem puțin peste 40%, 41%. Angajamentul nostru, față de noi, in primul rand, și față de Uniunea Europeană, este ca, pană la 1 august, să avem in depozite 46%, pană la 1 septembrie - 57%, pană la 1 octombrie - 66% și, pană la 1 noiembrie, 80%, dacă nu mă inșel, domnule ministru. Aceasta este ce am reținut din datele pe care le-am primit. Ca atare, in următoarea lună, avem toate premisele să putem să ducem in depozitele de gaz incă 5%. Prin sporirea producției, in momentul de față, așa cum am văzut pe tabloul de comandă, prin această stație, se introduc in rețea peste 3 milioane de metri cubi de gaz. Reporter: Şi sunt suficienți cei 80% pentru a trece cu bine peste iarnă? Nicolae-Ionel Ciucă: Este minimum necesar pentru a avea asigurată cantitatea de gaz necesară pentru a trece prin iarnă. Sigur, se fac demersuri, așa cum am discutat, sunt in discuții elementele de contract cu Azerbaidjanul, se discută cu partea americană pentru gaz lichefiat și, de asemenea, pentru că nu depindem doar de partea de origine și partea de primire, respectiv la noi in țară, discutăm și de zonele de tranzit și trebuie să facem in așa fel incat să primim acceptul de la ţările de tranzit, respectiv, Turcia, Bulgaria și Grecia. Ştiţi foarte bine că am depins și de interconectorului dintre Grecia și Bulgaria; am ințeles că este finalizat și putem să discutăm mai facil această posibilitate de aducerea gazului in țară. Reporter: Vă mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumesc, de asemenea. Domnul ministru vrea să adauge ceva. Virgil Popescu: Aş vrea să adaug ceva. Faţă de anul trecut, suntem cu 200 de milioane de metri cubi mai mult in depozite. Haideţi să nu ne uităm la alte țări, să ne uităm la anii precedenți, pentru că noi avem un grafic de umplere, bine stabilit de dinamica consumului intern, şi vă asigur că vom ne vom ține de el. Iar cand am luat aceasta in calcul acești 80%, nu am luat in calcul exploatarea de la Black Sea Oil and Gas. Deci, vă asigur că vom avea gaze in depozite cel puțin la nivelul anului trecut, cand am avut 80% și am rămas cu 700 de milioane de metri cubi in stoc. Nicolae-Ionel Ciucă: Așa este, domnule ministru. Să sperăm că și iarna va fi la fel ca cea de anul trecut. Reporter: Bună ziua! Pentru că este şi domnul ministru aici aş vrea să vă intreb, domnule premier, cum rămane cu această compensație - o intrebare pe o altă temă - de 50 de bani pe litrul de carburant pentru toţi romanii, care ar trebui să intre in vigoare de la 1 iulie, o măsură pe care aţi anunţat-o? Cum va fi exact, cum va arăta acest mecanism de compensare? Nicolae-Ionel Ciucă: Vă pot spune cu certitudine că urmează să intre in şedinţa de guvern de miercuri; avem o ordonanţă de urgenţă pregătită in acest sens. Detaliile şi elementele tehnice de conţinut am să il rog pe domnul ministru să le furnizeze. Virgil Popescu: S-a lucrat la Ministerul de Finanţe, toate ministerele am lucrat impreună, s-a elaborat textul ordonanţei de urgenţă, este vorba de acei 50 de bani pe litru, care vor fi afișați pe totem. In urma acestei scăderi, practic, Romania va avea un preț, dacă nu mă inşel, al motorinei de un euro și 70 şi un pic de eurocenți, benzina 1 și 60 şi un pic - va fi, practic, după Ungaria, care are deja un preț plafonat și are deja /.../, cred că cel mai mic preț din Europa. 25 de bani din aceşti 50 de bani vor fi susținuți de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanțe, iar 25 de bani vor fi susținuți, ca o cheltuială deductibilă, de către operatori. Și sunt convins că marii operatori, marii deținători de rețele de stație de distribuție, care sunt și producători, au și rețele de staţii de distribuţie, vor aplica această ordonanță. Reporter: Nu ne-aţi zis exact cum funcţionează şi, pană la urmă, deci, nu aplică toţi operatorii? Virgil Popescu: Aplică, cred că 80 sau 90%, cu certitudine, după părerea mea, restul, dacă vorbim de operatorii independenți, in zonele mici, in zonele rurale, cred că şi ei vor aplica acest lucru. Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Beacom, mai am două intrebări. Prima intrebare este aşa: aţi inceput producția, aveţi in momentul de faţă in derulare o procedură de arbitraj internațional impotriva statului roman, pentru taxele din Legea offshore, care incă există, vreau să vă intreb: vă opriți sau veți continua? Asta este prima intrebare. A doua, livrați trei milioane de metri cubi de gaz pe zi, puteți să ne spuneți, in momentul de față, cat livrați, cu cat vindeți, cu prețurile reglementate de 150-250 de lei pe megawatt? Pentru domnul Popescu, prima: avem in momentul de față incheiat, vreo companie romanească, nu știu, privată, de stat, vreun contract nou de import de gaz natural pentru perioada rece, fie că e din Azerbaidjan, Qatar, Egipt, pe LNG sau de altă..., dacă avem? Şi a doua, aş vrea să ne lămuriți, totuși, imi cer scuze, de compensarea prețul la carburanți. Eu ințeleg că dacă compania petrolieră, benevol, reduce cu 25 de bani, vine și Guvernul și spune, dacă tu reduci cu 25 de bani, reduc și eu cu 25 de bani, nu iți mai iau taxe de ei, deci, nu mai dai TVA sau acciză in cuantum de 25 de bani. Cum rămane cu primii 25 de bani, pe care ii taie compania, vor fi reduși din baza de calcul pentru impozitul pe profit ulterior? Mulțumesc. /.../ Virgil Popescu: Referitor la prima intrebare, am spus că o să anunțăm atunci cand sunt finalizate. Ați văzut și declarația domnului prim-ministru, lăsați-ne să finalizăm, ne apropiem de acest pas. Referitor la a doua intrebare a dumneavoastră, cei 25 de bani, fiind reducere comercială, este deductibilă. Deci, prin Codul Fiscal, orice reducere comercială este deductibilă. Deci, au un avantaj fiscal suplimentar, pe langă recuperarea celor 25 de bani care vin din partea bugetului de stat. Reporter: Recuperarea se face din TVA sau din accize? Virgil Popescu: Se face de la bugetul de stat. Reporter: Nu-i dați banii inapoi, nu mai plătește compania taxe, din TVA Virgil Popescu: Se face prin deducere.. In Declarația fiscală este o rubrică separată, va fi modificată Declarația fiscală, nu va trebui să primească bani sau să dea bani. Reporter: E clar, mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ce inseamnă pentru oamenii de acasă această exploatare? Am putea să spunem că iarna viitoare vor plăti mai puțin pentru gaze? Nicolae-Ionel Ciucă: Vom putea să susținem că, pentru iarna viitoare, avem gaz. Prețul gazului, in momentul de față, nu poate fi controlat decat prin Ordonanța de Urgență pe care am elaborat-o inainte de 1 aprilie, iar pentru această iarnă, iarna 2022 - 2023, prețul este reglementat prin această ordonanță. Reporter: Ce se intamplă cand această ordonanță expiră? Am văzut recomandările Fondului Monetar Internațional; vă spunea să reduceți treptat această plafonare pe care o avem pentru energie și gaze, să eliminați facilitățile. Nicolae-Ionel Ciucă: Am spus cat se poate de clar că, de la o zi la alta, situația este cat se poate de dinamică și, atunci cand am decis in coaliție să emitem această ordonanță cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca, in funcție de evoluție, in funcție de dinamica pieței, să continuăm să monitorizăm și să analizăm astfel incat, inainte ca ordonanța să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie in acest sens. Reporter: Guvernul ar putea să renegocieze capitolul de energie din Planul Național de Redresare și Reziliență; am putea să vedem că se amană, practic, inchiderea minelor și producția pe bază de cărbune? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, există, la nivelul Uniunii Europene, o decizie care a fost și denumită RePowerEU. In interiorul acestei oportunități, se vor discuta, desigur, elementele de plan in domeniul energiei. Reporter: Veți renegocia, ii veți cere ministrului să demareze negocierile? Nicolae-Ionel Ciucă: Vom renegocia tot ce se poate renegocia in beneficiul cetățenilor romani și a economiei romanești. Reporter: Bună ziua! Aș avea o intrebare pentru domnul premier și o intrebare pentru domnul Mark Beacom. O să incep cu domnul premier. A fost aprobată in ședința de guvern o hotărare prin care cresc atribuțiile Cancelariei premierului și numărul de posturi se dublează; vor putea lucra in Cancelarie maximum 103 posturi. De ce e nevoie de dublarea posturilor și ce vor face acești oameni? Nicolae-Ionel Ciucă: Am asumat la nivelul Comisiei Europene, atunci cand am fost la Bruxelles, impreună cu doamna președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, că la nivelul Guvernului vor funcționa departamentele care să asigure coordonarea, monitorizarea și legătura directă cu Comisia in ceea ce privește punerea in aplicare și desfășurarea activităților specifice pentru indeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR. A fost o cerință la nivelul Uniunii Europene și, de altfel, o vedem ca fiind foarte utilă, pentru că, la nivelul Guvernului, practic, se desfășoară toate elementele acestea de coordonare și colaborare interministerială. Pe de o parte. Pe de altă parte, intenționăm, de asemenea, la nivelul Guvernului, să avem acele instrumente cu care să putem să coordonăm intreaga activitate, atat in interiorul Guvernului, cat și cu celelalte instituții din afara Guvernului. Deci, este vorba efectiv despre ceea ce inseamnă coordonarea pe PNRR și pe celelalte fonduri europene. Reporter: Vă mulțumesc frumos. Aș avea o intrebare pentru domnul Mark Beacom, dacă imi permite. Domnule Beacom, ce noutăți aveți referitor la un eventual proiect de Offshore Wind Farm pentru Marea Neagră și dacă plănuiți alte proiecte in Romania? /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă aş putea să completez, de aceea am şi subliniat, la inceput, sigur, este un prim pas, o primă etapă; toate celelalte chestiuni care ţin de o dezvoltare coerentă şi care să aibă, intr-adevăr, o strategie, trebuie să fie coordonate pentru că putem produce energie şi gaze, avem această resursă şi avem aceste resurse, dar avem nevoie de infrastructura necesară să poată fi transportate. Reporter: Bună ziua! Pentru reprezentanții Guvernului, domnule premier, domnule ministru, vă rog să ne daţi ce detalii aveţi despre mecanismul de achiziție de gaze in comun la nivel european și de stocare a gazelor in comun, acest document, cum sunt implicate companiile din Romania, cu ce ţări din regiune discută Romania? Mulţumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: A fost o intenţie şi s-a dezvoltat public, la nivelul Comisiei, incercandu-se, la un moment dat, un proiect-pilot, care s-a desfășurat in Bulgaria, la Sofia. Pană in acest moment, nu avem rezultatele finale ale acestui demers care, s-a petrecut, cum spuneam, la Sofia. A participat domnul ministru la această activitate şi pentru detalii il invit pe dumnealui să ia cuvantul. Virgil Popescu: La nivelul Comisiei Europene este infiinţat un Guest Coordination Group, care se intalnește săptămanal. Noi, la nivelul ministerului, suntem reprezentanți de direcția respectivă de gaze naturale. Se lucrează la nivelul Comisiei pentru operaționalizarea acestei platforme. Deci, nu este operaționalizată incă această platformă. In momentul in care va fi operaționaliză, evident că toate ţările care au nevoie, vor putea beneficia de ea. Este foarte legitimă intrebarea dumneavoastră, nu este finalizată această platformă la nivelul Comisiei Europene, nici regional, nici la nivel european. Reporter: Am intrebări pentru fiecare dintre dumneavoastră. O să incep cu domnul Beacom. Sunteți aproape de zonă de război. Aveţi asigurare pentru platformă, conductă, producție? Dacă da, cu cine şi cine v-a asigurat atat de aproape de o zonă de conflict şi cam cat vă costă - pentru dumneavoastră. Pentru domnul ministru - dacă puteţi să ne spuneţi cam caţi bani s-au rambursat furnizorilor de curent electric şi gaze naturale din legislația aceea privind plafonarea, compensarea; mă refer la plafonare şi la Ministerul Energiei. Şi pentru domnul premier, vorbea despre siguranța in aprovizionare cu gaze, şi pentru noi şi pentru toată regiunea, intrebarea mea era, prima: cam cand credeți că va porni runda a unsprezecea de licitații pentru perimetrele onshore şi offshore de hidrocarburi. Şi acum chiar mă interesează următorul răspuns: statul roman, de fapt, va rambursa, la carburanți, 25 de bani pe litru. Preşedintele a spus că atat s-a putut. Şi dacă puteți să-mi spuneţi: nu-mi dau seama de ce numai 25 de bani, pentru că incasările statului au crescut, au crescut cu 40% numai incasările din TVA! Ce se intamplă? Facem imprumuturi peste imprumuturi, şi interne, şi externe, pe ce se duc banii, că nu-mi dau seama dacă statul roman poate numai 25 de bani, mă rog, de fapt, să nu mai incaseze de la benzinari. Vă mulţumesc. /.../ Virgil Popescu: Referitor la plafonare, după cum știți, după cum prevede legislația, verificările la plată le face ANRE. Absolut toate verificările care au venit, au fost plătite de către Ministerul Energiei. Săptămana trecută erau plătiți 300 de milioane de lei și cred că erau pe circuitul de plată incă 100 și ceva de milioane de lei. Deci, cum vin, la noi nu stau decat cateva zile, două-trei zile, ca să-și urmeze circuitul de plată. Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: La nivelul Guvernului, am cerut să mi se prezinte o analiză și o situaţie clară privind Agenția Națională pentru Resursele Minerale. Ea a fost finalizată și urmează ca in urma analizei, in coaliție, să luăm decizia politică. In coaliție, da. Pentru că este vorba despre resursele minerale ale țării și avem nevoie de o decizie politică pentru un astfel de demers, care, desigur, va fi coordonat foarte bine cu o prezentare a datelor concrete in CSAT și in baza deciziei respective vom proceda ca atare. Referitor la cei 25 de bani, vreau să spun foarte limpede că atunci cand am construit bugetul, el a fost construit, știți foarte bine, la finele lunii decembrie anul trecut și am previzionat că urmează să aibă loc o serie intreagă de evenimente, dar nu in această dinamică și nu in această amploare. Și ați văzut foarte bine că in construcția bugetului am avut doi piloni principali, cel in care să stimulăm investițiile și să putem să asigurăm un echilibru economic, să asigurăm locurile de muncă și să asigurăm veniturile necesare pentru cetățenii romani. Și al doilea pilon a fost cel legat de măsurile sociale pe care trebuie să le luăm, astfel incat să sprijinim populația, indeosebi populația vulnerabilă. A urmat al doilea set de măsuri, cuprins in pachetul Sprijin pentru Romania, și incă un al treilea set, pe care doar ce l-am anunțat in urmă cu o lună. Ca atare, toate aceste măsuri au fost luate pe baza datelor de execuție bugetară lunară și pentru a avea certitudinea că vin in fața cetățenilor romani și luăm o decizie care este in deplină corelație cu realitatea și cu bugetul, fără să se fi finalizat analiza execuției bugetare pe primul semestru. Acesta a fost fondul pe care l-am avut la dispoziție in bugetul țării. De aceea am și dat o perioadă de trei luni de zile și trebuie să vedem cu toții cat de dificilă este situația și cat de imprevizibilă. Vreau să spun tuturor că nu pot să ies in fața cetățenilor țării și să spun că avem soluție pentru absolut orice. Este imposibil, ar insemna să vin și să vand iluzii, ceea ce nu este cazul meu. Vă mulțumesc! Reporter: Și eu vă mulțumesc. Reporter: Voiam să vă intreb de ce credeți că de 30 de ani sărbătorim aici o investiție făcută de un investitor străin și nu de o companie romanească? Concret ce urmează la Caragele, unde am ințeles că un zăcămant la fel de mare ca cel din Marea Neagră și la Neptun? Pași concreți. Nicolae-Ionel Ciucă: Legat de această investiție, sigur avem un investitor străin, dar am avut și foarte multă consistență de companii romanești. Este un demers pe care il incurajăm in continuare și incurajăm investițiile străine să vină in Romania. De aceea cred că este foarte important ca mesajul să fie pentru toți cei care doresc să investească in Romania - investitori romani și investitori străini - avem nevoie de această stabilitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri și avem nevoie să atragem cat mai multe investiții, pentru că in situația in care ne găsim singura noastră salvare, singurul colac de salvare, că tot suntem aici, la malul mării, sunt investițiile. De aceea, apreciem și mulțumim foarte mult pentru că s-a făcut această investiție. In ceea ce privește Caragele, la Caragele este un proiect pe care compania Romgaz il are in atribuții. Am discutat impreună cu ministrul energiei și cu managementul companiei. Este cel mai mare zăcămant de gaze la adancime mare. Romgazul are deja inițiate primele demersuri, astfel incat să poată să inceapă prospecțiunea zăcămantului, dacă nu mă inșel. Domnul ministru este langă mine, dansul este de specialitate și am să-l las să vă dea dumnealui detalii. Vă mulțumesc! Virgil Popescu: Am să mai adaug la prima dumneavoastră intrebare, cei de la Black Sea Oil and Gas dețineau concesiunea, perimetrul, deci, este, evident, era investiția celor de la Black Sea Oil and Gas. La Caragele, se extrage din perimetrul de la Caragele, ca să știți, și din perimetrul de adancime, există deja o sondă și din 2019, din 2020 se extrage din perimetrul de la Caragele. S-a terminat faza de proiectare a sondelor, s-a scos la licitație, este in procedură de licitație, licitarea operatorilor care să vină să foreze in adancime, tocmai pentru perimetrul Caragele următoarele sonde. Deci, se lucrează și pe perimetrul Caragele, in așa fel incat in orizontul anului 2024 să avem mai multe gaze din perimetrul Caragele. Reporter: O să vă rog, o ultimă intrebare. Domnule premier, la intalnirea de ieri cu David Popovici a avut sportivul vreo cerere anume pentru dumneavoastră, pentru guvern? Mulţumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: A fost o intalnire cat se poate de emoționantă şi onorantă pentru mine, pentru că am avut ocazia să il felicit nemijlocit, la sediul Guvernului, și să ii mulțumesc pentru toate eforturile făcute atat de el, cat şi de familie, cat și de echipa de antrenori. Am discutat cu David foarte multe chestiuni legate de sportul romanesc și mi-a prezentat in detaliu cum a ajuns la această performanță. Ceea ce mi-a cerut și i-am promis a fost ca la nivelul Guvernului să aibă loc acel efort şi acel angajament prin care cat mai curand să putem să avem o strategie a sportului, o nouă lege a sportului şi ne-a cerut să asigurăm tinerei generații condițiile necesare să poată să facă sport. Argumentele, am să repet cu cuvintele lui, atunci cand facem sport avem atat un corp sănătos, cat mai ales o minte sănătoasă, ne invață să gandim, ne invață să ne planificăm. Şi eu i-am spus că aș adăuga la ceea ce a menționat că, dincolo de acestea, orice sportiv care face performanță are un angajament față de sine și are un nivel de ambiție care uneori ne lipsește. Ca atare, cred că suntem datori să facem ceea ce trebuie să facem pentru tanăra generație in ceea ce privește atat asigurarea administrativă, cat și partea aceasta de impulsionare și de modele cat mai multe, astfel incat tanăra generație să aibă ce să urmeze. Vă mulțumesc. Vă doresc tuturor numai bine! Reporter: Mulțumim și noi! Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă pe platforma de producție gaze naturale, Vadu 2022-06-28 11:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_de_guvern-16.jpgMesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la IașiȘtiri din 28.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-transmis-cu-ocazia-comemorarii-pogromului-de-la-ia-iComemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul Romaniei din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate in trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, impușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate in gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem intrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul in care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat intr-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai tarziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime impotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și in doar cateva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent in trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne indeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării Romaniei in Holocaust. Dar ne indeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. In bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și romani identificăm perioade intregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atat inainte, cat și după 1989, dar și evoluții incurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași in ultimii ani in promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial in clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul in care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspandită și popularizată. Romania a făcut progrese impresionante in ultimele două decenii in domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic iși asumă trecutul și cu cat vorbește mai deschis despre acesta, cu cat devine mai rezilient in fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Incurajez, in continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al Romaniei, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care il conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului in care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem in aplicare și care va produce - am deplină incredere - schimbări cu impact in societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor in ceea ce privește angajamentele asumate de Romania in materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, in perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei - Istoria Evreilor. Holocaustul pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele Romaniei a promulgat-o, marcand astfel o voință politică și civică apreciabilă in direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Incurajarea și susținerea universităților pentru a imbunătăți și crea noi programe de studii in aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței Romaniei in fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, in continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. In același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie insușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, in continuare, acces cat mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea in bine a țării și la imaginea Romaniei in lume, dovedind, in același timp, că progresele realizate de țara noastră in această direcție sunt profunde și substanțiale. In actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, in special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și Romania euro-atlantică in ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate in fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. In final, aș vrea să subliniez, incă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfarșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit in Pogromul de la Iași și in timpul Holocaustului şi să ne rugăm in fiecare zi ca memoria lor să rămană neștearsă! 2022-06-28 11:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-06-28-11-46-01big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-cercetarii-inovarii-i-digitalizarii-sebastian-ioan-burduja-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara. Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la Palatul Victoria. Astăzi, in cadrul ședinței de guvern au fost luate o serie de decizii. Una dintre cele mai importante este legată de un proiect așteptat de foarte multă vreme in Romania: cloud-ul guvernamental. Alături de mine se află ministrul digitalizării, cercetării și inovării. Domnule ministru, mulțumesc pentru prezență și o să vă rog să daţi detaliile necesare acestui proiect aprobat. Mulţumesc. Sebastian-Ioan Burduja: Şi eu vă mulţumesc, domnule Cărbunaru. Astăzi, in ședința de guvern a fost aprobată ordonanța privitoare la serviciile de cloud guvernamental. Este rezultatul unui amplu efort care a inclus mai multe versiuni puse in transparență, o consultare publică săptămana trecută, runde de discuții cu experții Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, cu societatea civilă și cu mediul privat. Avem conștiința că această versiune include principalele elemente care au fost solicitate in toate aceste discuții. In primul rand o componentă de cloud hibrid care permite implicarea mediului privat prin soluții inovatoare, prin furnizarea de servicii de cloud pentru instituții publice și printr-o interconectare la nivelul serviciilor cu cloud-ul privat guvernamental. De asemenea, include o componentă, așa cum ea este definită in PNRR, prin care există un cloud privat guvernamental, administrat, gestionat de statul roman. Este un jalon important in PNRR. El are are termen de 30 iunie și vine la pachet cu un alt jalon, la fel de important, și anume: semnarea contractului de finanțare pentru această investiție importantă, un contract care va fi semnat pană pe 30 iunie intre Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea pentru digitalizarea Romaniei, STS şi SRI, cele patru entități responsabile, prin PNRR, de implementarea acestei investiții. Faptul că acest act normativ mult așteptat, foarte important - și vorbim de o investiţie de peste jumătate de miliard de euro - a fost adoptat astăzi. Ne permite să ne asigurăm că aceste două jaloane vor fi indeplinite. Alte elemente vitale prevăzute de această ordonanță de urgență includ un element de jurnalizare și audit pentru aceste date. Ce inseamnă acest lucru pe ințelesul tuturor? Inseamnă că, in momentul in care o instituție a statului accesează, prelucrează datele unui cetățean, acel cetățean va avea acces la un jurnal imutabil, deci de neșters, prin care va vedea cine i-a accesat acele date, cand și cu ce motiv și va fi notificat in acest sens. Am preluat acest model de la alte state unde el deja funcționează, inclusiv la vecinii noștri din Republica Moldova, au implementat un astfel de sistem și, in discuțiile pe care le-am purtat cu danşii săptămanile trecute, au fost de acord să ne ajute și pe noi să implementăm ceva similar. Deci vorbim de un sistem transparent, de un sistem de responsabilitate prin care cetățenii sunt in permanență informați cu privire la datele lor. Sunt și alte elemente ale ordonanței. Mă bucur să le discutăm separat sau in funcție de intrebările dumneavoastră. Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru detaliile oferite acestui proiect important care sprijină, pe de o parte, digitalizarea serviciilor publice, dar oferă și oportunități sectorului privat. Dacă aveți intrebări pentru domnul ministru Burduja, vă rog! Reporter: Bună ziua. Cand vor incepe achizițiile pentru acest proiect, acum că s-a bifat, să zicem, și acest jalon. Aceasta ar fi o primă intrebare. Şi doi. Am văzut, tot in PNRR, mai există jalon cu demararea licitației 5G despre care n-aţi pomenit nimic. Este tot Q2, deci tot 30 iunie. Mai poate fi lansată licitaţia 5G in acest an? Ştiu că erau probleme cu legea care transpune codul comunicațiilor. Vă rog să ne spuneți. Mulţumesc. Sebastian-Ioan Burduja: In primul rand mulţumesc domnule Vasilache. Haideți să mă refer la ultima intrebare, că e un răspuns foarte direct acolo. Intr-adevăr, Codul comunicațiilor, știți bine, a fost sesizat cu privire la neconstituționalitatea sa la Curtea Constituțională. Curtea a publicat decizia, cred, in 10 iunie. El s-a intors in parlament și a trecut de prima cameră, cred că este Camera Deputaților. Are șanse să treacă și de camera decizională. In lipsa acestui cod al comunicațiilor, procedurile nu pot fi lansate. ANCOM le are pregătite, m-am asigurat de acest lucru in discuțiile cu danșii, dar nu putem să le lansăm pană nu știm exact care este cadrul de reglementare și acesta este intr-adevăr definit de acest Cod al comunicațiilor. Reporter: Codul comunicațiilor a trecut de Camera Deputaților care este cameră decizională și a plecat la promulgare acum. Sebastian-Ioan Burduja: Ok. Așteptăm termenul de sesizare, pentru că poate fi din nou sesizată. Doamne ferește! Poate fi din nou sesizată la Curtea Constituțională a Romaniei. Deci este un termen legal care trebuie să treacă pană cand acest proiect legislativ va fi promulgat. De indată ce va fi promulgat, noi suntem pregătiți cu aceste proceduri să poată fi publicat. Reporter: Mai poate fi indeplinit jalonul din PNRR care spune demararea licitației 5G pană la 30 iunie? Sebastian-Ioan Burduja: Rămane de văzut. Cu siguranță, pentru cererea de plată aferentă acestui jalon el va fi indeplinit, fără doar și poate. Reporter: De ce va fi indeplinit pentru cererea de plată? Sebastian-Ioan Burduja: Pentru că este un ecart intre depunerea cererii de plată și jaloanele aferente Q2-ului. Cum s-a intamplat și acum: s-a depus o cerere de plată pentru Q1. Deci cererea de plată vine la cateva luni distanță de aceste jaloane și in dialogul cu Comisia Europeană, noi să știți, ei știu toate aceste aspecte, noi suntem foarte transparenți și lucrăm foarte indeaproape și le explicăm tot acest parcurs legislativ, inclusiv pentru ordonanța privitoare la serviciile de cloud. Ca să mă intorc puțin, noi am așteptat un feedback și de la Banca Mondială și de la Comisia Europeană şi abia după aceea am putut să avem o asemenea formă finală. Şi ca să vă răspund, totuşi, la prima intrebare - sunt termenele prevăzute in PNRR privitoare la implementarea acestei investiții, dar este important de spus, in contractul de finanțare, care va fi semnat pană pe 30 iunie conform PNRR, vor exista cateva clauze privitoare la documentația tehnică a acestei investiții, deci studii de fezabilitate, proiect tehnic. După finalizarea ei şi aprobarea, conform ordonanței adoptate astăzi in Comitetul Tehnic de Evaluare, in CTE, aferent ADR - Autorității pentru Digitalizarea Romaniei - vom putea vorbi despre trecerea la etapa de implementare a acestei investiții. Reporter: Revenind la 5G, cei de la ANCOM au spus că dacă acest cod al comunicațiilor nu e adoptat pană la sfarșitul sesiunii parlamentare, nu se mai poate desfășura licitația 5G şi nici incasa cele 600 de milioane de euro. Ce credeți, mai poate fi lansată licitația sau nu, anul acesta? Licitaţia 5G. Sebastian Burduja: Odată ce avem această lege promulgată, vom putea să ieșim cu aceste proceduri și să le și punem in practică. Ştiţi bine că e o intreagă discuție cu operatorii din sistem, care reclamă faptul că au costuri adiționale prin, de exemplu, Legea securității rețelelor de 5G, care ii obligă ca intr-un interval de 5 ani, respectiv 7 ani, să iși schimbe acele componente ale rețelelor, reclamă acest lucru și vom vedea. E un echilibru aici de dus. Reporter: Apropo de asta, puteți să ne spuneți de ce a fost respinsă Nokia de CSAT pentru a furniza echipamente şi soluții 5G? Nokia fiind producător finlandez, unul dintre lideri. Doar Erikson a primit, Huawei, Zte au probleme că sunt chinezi. Dan Cărbunaru: Cu permisiunea domnului ministru, aş vrea doar să vă reamintesc faptul că suntem la guvern și pentru chestiunile legate de CSAT, cu siguranţă... Reporter: Ţine de Guvern. Dan Cărbunaru: Desigur, CSAT este o altă instituție și, cu siguranță, cei care se ocupă acolo de comunicare vă pot da detaliile necesare. Reporter: Miniştrii sunt parte din CSAT. Sebastian Burduja: Eu, personal, nu sunt parte din CSAT şi nu vă pot da alte detalii, decat faptul că a fost respectă legea. Este o lege in baza căreia CSAT-ul emite astfel avize. Reporter: Se analizează, nu se spune altceva, dar motivele nu le ştiţi? Sebastian Burduja: Incă o dată, cred că domnul Cărbunaru are dreptate. Este o intrebare care trebuie adresată CSAT-ului. Noi, ca minister... Reporter: Am adresat-o, dar nu... Sebastian Burduja: Noi, ca minister, să ştiţi, ce ţine de noi pe aceste spețe, suntem operativi, inaintăm CSAT-ului documentațiile, comunicăm operatorilor care aplică rezultatul acestor evaluări, dar cunoaștem speța și este in analiza şi in atenția noastră. Reporter: E dat in judecată guvernul pe tema asta. De asta am şi intrebat. Sebastian Burduja: Sunt la curent. Aş mai pune accent puţin pe de ce acest cloud guvernamental, pentru că el nu e ușor de explicat, e un sistem tehnic. O dată avem partea de reziliență a acestor sisteme, faptul că datele nu mai stau pe tot felul de sisteme locale, pe servere de sub birourile unor şefi de agenții, cum se intampla in trecut sau chiar şi astăzi se mai intamplă. Datele acestea vor sta pe un sistem centralizat de cloud care va avea niște standarde de reziliență, de operativitate foarte stricte, foarte bine definite. Şi ăsta e un lucru bun, pentru că datele noastre vor fi in siguranță, nu vom risca să le pierdem. Sunt patru centre de date de nivel 3 şi 4, asta inseamnă, din nou, in cazul unor anumite incidente, in contextul geopolitic, in contextul de securitate, ne putem baza că aceste date sunt in mai multe centre date și nu se vor putea pierde. De asemenea, eficiența cheltuirii banului public. In momentul in care tu dai posibilitatea unor instituții publice să apeleze la cloud-ul guvernamental, inseamnă că nu mai trebuie ca fiecare instituție să iși achiziționeze propriile servicii de stocare a datelor. Apelează la un serviciu centralizat, sigur, pe care statul roman, prin aceste fonduri disponibile din Planul Național de Redresare şi Reziliență, il pune la dispoziția instituțiilor publice. Şi, nu in ultimul rand, ceea ce am subliniat deja, dar e foarte important, partea aceasta de transparență a datelor. Reporter: Totuși, aș vrea să merg mai departe cu o intrebare și poate o pun din perspectiva unui om care nu a urmărit foarte atent parcursul acestui proiect. V-aş intreba referitor la scandalul inițial, in care mai multe instituții au refuzat să participe pană la urmă: ce s-a schimbat intre timp și dacă au fost eliminate anumite instituții din cele care vor face parte din cloud-ul guvernamental? Sebastian Burduja: Cred că problema e de ințelegere a tehnologiei in sine la nivelul anumitor instituții. A fost implementat un chestionar care s-a transmis instituțiilor de nivel central. Aceste instituții au răspuns, practic a fost o poză in timp a necesităților de sisteme informatice, de date și așa mai departe, pe care ei le au in prezent și in viitor. Unele instituții au ales la momentul respectiv să nu răspundă la respectivul chestionar. Noi avem un dialog continuu și cu aceste instituții, să le explicăm de fapt ce face acest sistem. Nu inseamnă că prelucrează datele in vreun alt fel. Repet, tot tehnologia, prin această aplicație de jurnalizare și notificare, ne asigură de corectitudinea sistemului și cred că e mult mai sigur decat actualele sisteme in momentul in care ai un jurnal imutabil, repet, in care știi exact cine, ce și cum a accesat. Deci e un dialog continuu, e o muncă de a explica aceste lucruri, poate sunt instituții care ar vrea să țină acest control asupra datelor, dar e important de spus că datele nu aparțin unei instituții sau unei alte instituții, aparțin romanilor. Reporter: Şi sunt instituții exceptate? Sebastian Burduja: Prin textul ordonanței veți vedea că sunt instituții, din motive de siguranță, de securitate, și acesta nu e doar cazul Romaniei, să știți, și in alte state care au implementat un asemenea sistem sunt instituții din sistemul de siguranță, de ordine publică exceptate in acest moment de la obligativitatea migrării in acest cloud guvernamental. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, asigurandu-vă incă de pe acum de disponibilitatea ministerului pe care il conduce domnul ministru Burduja de a oferi detalii suplimentare inclusiv pe această temă, v-aş mulțumi, domnule ministru, pentru prezența la briefingul de presă... Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: ...şi aș dori să continui cu cateva decizii luate astăzi de Guvern, trei dintre ele vizand imbunătățirea ritmului de absorbție a fondurilor europene. In primul rand, prin Ordonanța de Urgență de modificare și completare a unor acte normative in vederea gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale. Este practic o completare a cadrului legal necesar pentru ca agențiile de dezvoltare regională, prin intermediul atribuțiilor pe care le au ca autoritate de management in dezvoltare regională și domeniul prevenirii, constatării și sancționării neregulilor. Apoi Hotărarea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 133 din 2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027, este vorba de fondurile alocate Romaniei din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european plus și Fondul pentru o tranziție justă, prin acest act normativ fiind stabilită modalitatea de derulare a fluxurilor financiare care asigură cadrul necesar pentru a implementa proiectele finanțate din fonduri europene pentru perioada următoare, 2021-2027, alocate din fondurile amintite, pentru a garanta o absorbție corespunzătoare a acestor fonduri europene. De asemenea, o altă Hotărare de Guvern a fost astăzi aprobată pentru a modifica articolul 10 alineatul 2 din Hotărarea de Guvern 399 din 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operațiunilor finanțate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, de această dată pentru perioada 2014-2020, o perioadă din interiorul căreia Romania mai poate folosi bani europeni pană in decembrie anul viitor. Această Hotărare de Guvern corelează prevederile Ordonanței de Guvern 80 din 2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, așa cum a fost modificată Ordonanța prin Legea 117 din 2022 cu prevederile Hotărarii de Guvern 399 din 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operațiunilor finanțate de aceste fonduri. Pentru că am prezentat elemente legate de fonduri, pot să vă confirm că astăzi in guvern a fost aprobată și premierea sportivului roman David Popovici. După cum am și comunicat, premierul Nicolae Ciucă a avut o intalnire astăzi cu David Popovici şi cu stafful lui și cu familia acestuia. Guvernul a aprobat așadar hotărarea prin care sportivul roman va fi premiat cu un milion de lei pentru rezultatele excepționale obținute la Campionatul Mondial de Natație, inot seniori, de la Budapesta. Cu permisiunea dvs, pe final, aș mai prezenta cateva dintre actele normative aprobate astăzi. In primul rand, actualizarea strategiei naționale de vaccinare impotriva COVID-19, in contextul situației epidemiologice actuale, pentru a se asigura accesul la vaccinare in condiții de siguranță, eficacitate și echitate pentru prevenirea infecției cu SAR-CoV-2. Hotărarea de guvern stabilește un nou mecanism de coordonare a activităților de vaccinare la nivel național, urmand ca atribuțiile Comitetului Național de Coordonare a acestor activități să fie preluate in integralitate de către Ministerul Sănătății, in corelare cu activitățile derulate in Programul Național de Vaccinare. De asemenea, guvernul a aprobat astăzi hotărarea privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei prim-ministrului. Au fost astfel modificate structurile organizatorice, /.../ și competențele cancelariei prim-ministrului. Astfel, pe langă cele două direcții deja existente, Direcția Protocol și Relații Internaționale, și, respectiv, Direcția de Comunicare și Relații cu Presa, a fost inființată Direcția Asigurări de Resurse, Compartiment Juridic și Serviciul de Evaluare Analiză și Coordonare Strategică. Au fost preluate cu această ocazie elemente din componența Secretariatului General al Guvernului, odată cu atribuții care, de asemenea, vor fi și suplimentate cu necesitatea de a gestiona elementele de coordonare pentru procesul de aderare a Romaniei la OCDE. A spus-o și prim-ministru Romaniei, guvernul a susținut această chestiune in nenumărate ocazii. OCDE reprezintă un obiectiv de țară extrem de important. După aderarea Romaniei la NATO și la Uniunea Europeană, aderarea noastră la OCDE ne oferă accesul la o platformă globală de resurse de bunăstare - reamintesc, 90% din investițiile străine directe la nivel global sunt realizate de statele membre OCDE, care deja a emis pentru țara noastră foaia de parcurs, așadar suntem in linie dreaptă pentru atingerea acestui obiectiv. In privința transparenței și consultării publice, guvernul a aprobat astăzi hotărarea de modificare și completare a normelor metodologice de aplicare a Legii 544 din 2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, așa cum erau aprobate prin Hotărarea de Guvern 123 din 2002. Noile reglementări vor facilita accesul cetățenilor la informațiile de interes public și vor asigura respectarea dreptului la informație al cetățenilor, așa cum el este prevăzut de Constituția Romaniei in articolul 31, in forma republicată publicată. Sunt introduse norme mai clare pentru a aplica mai coerent reglementările privind accesul la informații de interes public și pentru a soluționa totodată deficiențele existente in practică. Modificările vizează corelarea obligațiilor care revin autorităților administrației publice atunci cand trebuie să publice informații de interes public din oficiu, prevăzute in cuprinsul mai multor acte normative, aceste obligații fiind incluse intr-un standard unic de publicare pentru a evita situațiile in care acestea fie suntem omise de la publicare, fie prezintă diferențe de conținut intre aceleași categorii de informații publicate de autorități diferite, lucru care ar putea induce confuzie in randul cetățenilor. Cateva exemple privind modificările introduse de acest cadru normativ, solicitările care nu fac obiectul Legii 544 vor putea fi incadrate ca petiție in sensul Ordonanței de Guvern 27 din 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, acestea urmand a fi transmise spre soluționare către compartimentul responsabil cu inregistrarea și rezolvarea petițiilor; in maxim 5 zile de la reincadrarea cererii, solicitantul este informat in legătură cu cele intamplate. Dacă, spre exemplu, o solicitare de presă nu se incadrează pentru a primi un răspuns in baza Legii 544, atunci e reincadrată ca petiție primește răspuns in acest regim in interiorul termenului de 30 de zile. In situația in care există interes din partea cetățenilor pentru un anumit domeniu, autoritatea sau instituția publică poate publica din oficiu informațiile a căror solicitare se dovedește că a inregistrat o frecvență mare din partea publicului, ceea ce denotă și un interes de informare. Ca atare, in funcție de obiectul sau domeniul de activitate, potrivit legii, aceste autorități sunt datoare să facă acest demers. Este o prevedere care nu se regăsea in legislația actuală. Vă pot oferi mai multe detalii. De asemenea și colegii de la presă sunt pregătiți cu elementele tehnice. Pe final, aş semnala și hotărarea de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 52 din 2003 privind transparența decizională in administrația publică, o hotărare care vizează uniformizarea și eficientizarea asigurării de transparență decizională la nivelul tuturor autorităților publice și crearea unui set de standarde unitare in intreaga administrație publică, alături de monitorizarea aplicării și efectelor acestei prevederi, in concret - și mai apropii de final - actul normativ prevede clarificarea sferei atribuțiilor persoanelor responsabile de aplicarea prevederilor privind transparența decizională, standardizarea etapelor procedurale și a modului de desfășurare și aplicabilitatea excepțiilor pentru a elimina confuzii terminologice conceptuale și a clarifica toate canalele de comunicare ale acestor documente. Acestea reprezintă totodată modificări care intră in linia nevoii de a atinge ținta numărul 407 din cadrul PNRR. Așa cum vă spunea și domnul ministru al digitalizării, guvernul face toate eforturile, toate demersurile necesare pentru ca Romania să continue să iși respecte angajamentele din cadrul acestui mecanism care oferă, in egală măsură, reformele necesare administrației publice, dar și resursele de investiții care să poată contribui la o mai bună performanță și in sectorul public, dar și in asigurarea infrastructurii pentru cetățeni și pentru mediul privat. Vă mulțumesc pentru atenție. Vă rog, dacă aveți intrebări. Reporter: Bună seara. Vreau să vă intreb despre actul normativ privind reducerea cu 50 de bani a combustibililor la pompă. In ce stadiu se află? A fost elaborat? Poate a fost discutat astăzi intr-o primă lectură... Cum stăm? Dan Cărbunaru: Sunt discuții care deja s-au purtat. Există o decizie anunțată in acest sens la nivelul coaliției. Zilele acestea, cel mai probabil chiar miercuri, in cadrul ședinței de guvern, va fi aprobat actul normativ care va reglementa și mecanismul și va confirma și valoarea deja anunțată public de premierul Romaniei. Au fost oferite detalii in acest sens, ca atare, cel mai probabil, inițiatorii vor fi gata să vă prezinte după ședința de guvern, care va aproba această măsură menită să contribuie la sprijinirea mediului privat, dar și a cetățenilor afectați de fluctuația mai degrabă in creștere a prețului carburanților in Romania. Reporter: Puteți să ne spuneți, premierul a fost incurcat astăzi, dacă benzinăriile vor fi obligate să facă această reducere de 50 de bani, va exista un mecanism prin care, de vineri, 1 iulie, efectiv vom vedea cu 50 de bani mai puțin pe bon, cand facem plinul la pompă? Dan Cărbunaru: Prudența domnului prim-ministru a fost generată de efecte generate in alte state, nu le voi nominaliza acum, in care anumite măsuri au generat dezechilibre de pe piață și nevoia de a raționaliza consumul de combustibil. Ca atare, Guvernul Romaniei este preocupat să găsească echilibrul adecvat intre instrumentele pe care le activează pentru a proteja populația și economia și nevoia de a respecta funcționarea unei piețe libere. Tocmai de aceea, acest mecanism, ale cărui detalii vor fi prezentate după ce el va fi aprobat efectiv in ședința de guvern, include, din perspectiva nevoii de solidarizare, o abordare integrată intre guvern, care normează această măsură de protecție, și benzinării, practic furnizorii, agenții economici, către cetățeni, de carburanți. Ca atare, in acest sens se explică prudența premierului, deoarece mecanismul concret prin care vor fi angrenați, in egală măsură, factorii din zona sectorului public de reglementare și zona pieței private, respectiv furnizorii de carburanți, vor avea o... Reporter: De ce e nevoie de prudență la o intrebare simplă: omul va vedea sau nu reducerea de 50 de bani pe bon? Pentru ce este nevoie? Decizia a fost luată in coaliție, a fost anunță... Dan Cărbunaru: Evident că o va vedea şi o va vedea la pompă, aşa cum s-a şi anunţat. Reporter: Toate benzinăriile vor reduce cu 50 de bani? Dan Cărbunaru: Toate benzinăriile care vor aplica acest mecanism vor avea o reducere de 50 de bani la pompă. Reporter: Sunt şi benzinării care nu vor aplica acest mecanism sau... ? Ați spus: toate benzinăriile care vor aplica acest mecanism. Dan Cărbunaru: Este un mecanism care implică o componentă privată. Ca atare, componenta privată care va fi angrenată in acest mecanism va putea oferi această reducere la pompă de 50 de bani. Reporter: Repet, există vreo componentă privată care să nu aplice această ordonanță? Dan Cărbunaru: In momentul in care va fi publicată ordonanța și mecanismul in sine va fi descris in detaliu cred că veți primi răspuns şi la această intrebare. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, cu promisiunea că vom reveni cu toate detaliile, inclusiv cele solicitate mai devreme de către domnul Vasilache, căruia ii mulțumesc pentru intrebări, vă mulțumesc pentru prezență, atenție și vă doresc o seară plăcută! 2022-06-27 19:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-06-27-07-38-32big_agenda.jpgȘedința de guvern din 27 iunie 2022Știri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-27-iunie-2022Galerie foto 2022-06-27 19:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-06-27-11-44-16big_sedinta_de_guvern-18.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra JourováȘtiri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-vicepre-edinta-comisiei-europene-pentru-valori-i-transparenta-vera-jourovaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourova. Discuțiile s-au concentrat asupra măsurilor menite să răspundă recomandărilor sub Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV), a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și asupra situației din Ucraina și sprijinului multidimensional acordat de Romania. Părțile au salutat progresul in implementarea recomandărilor Comisiei Europene sub MCV, recunoscand existența unui moment bun pentru avansarea reformelor. Vicepreședinta Jourova a mulțumit pentru angajamentul autorităților și cetățenilor romani in gestionarea refugiaților ucraineni. De asemenea, a recunoscut rolul important al Romaniei in facilitarea tranzitului cerealelor din Ucraina. Premierul Ciucă a exprimat angajamentul politic pentru asigurarea durabilității reformelor in justiție și garantarea independenței magistraților. A amintit că poziția Guvernului Romaniei este clară in ceea ce privește principiul supremației dreptului Uniunii Europene și rămane angajat pentru respectarea acestuia, in limitele care ii sunt conferite de cadrul constituțional. Și a exprimat speranța că monitorizarea respectării statului de drept in Romania se va face, in curand, doar prin mecanismul UE privind statul de drept, ca și in celelalte state membre ale Uniunii. De asemenea, șeful Guvernului a prezentat angajamentul multidimensional al Romaniei in sprijinul Ucrainei, amintind cu precădere măsurile adoptate pentru asistarea și integrarea refugiaților, dar și pentru facilitarea exporturilor de cereale. 2022-06-27 19:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_comisar_ue-4.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul sârb al afacerilor externe, Nikola SelakovićȘtiri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-sarb-al-afacerilor-externe-nikola-selakovicGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit pe ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković. Temele abordate in cadrul discuțiilor au vizat perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale sectoriale, prin dezvoltarea unor proiecte de conectivitate de interes comun pentru ambele state (in particular, transport și energie), aspecte privind comunitatea romanească din Serbia, evaluarea situației de securitate regională și modalitățile de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia. In cadrul discuțiilor, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a salutat decizia la nivel inalt a autorităților sarbe de soluționare a aspectelor legate de complexul - Luceafărul din localitatea Varșeț și cedarea fără condiții a dreptului de proprietate asupra clădirilor in favoarea statului roman. Premierul Ciucă a subliniat că acest demers confirmă angajamentul pentru avansarea relației bilaterale și poate amplifica perspectiva revigorării dialogului politic și sectorial. Totodată, Șeful Guvernului a salutat semnarea, la 23 iunie, la Timișoara, a Acordului guvernamental privind stabilirea conexiunii autostrăzii Timișoara-Moravița, cu drumul de mare viteză Belgrad-Vatin. A evidențiat importanța strategică a promovării unei piețe energetice regionale integrate, inclusiv ca măsură de sprijin pentru realizarea tranziției ecologice in Europa. In context, a afirmat interesul pentru dezvoltarea interconectorului de gaz Romania-Serbia. In ceea ce privește sprijinirea parcursului european al Republicii Serbia, premierul Ciucă a reafirmat angajamentul Romaniei pentru susținerea avansării procesului de aderare a Serbiei la UE. A evidențiat abordarea principială din partea Romaniei in favoarea unui proces echilibrat, care să cuprindă și dimensiunea estică și procesul de extindere in curs cu Balcanii de Vest, bazat pe meritele proprii și progresul in indeplinirea criteriilor aferente extinderii Uniunii. Informații suplimentare Complexul - Luceafărul cuprinde una din cele mai impozante clădiri din localitatea Varșeț (R. Serbia), fiind localizat in centrul orașului, pe un teren de aproximativ 2.460 m2. Complexul - Luceafărul a fost construit incepand cu anul 1894 și dat in folosință in 1904 de elita romanească din regiune. Destinația inițială a fost Banca Luceafărul, care a finanțat activitatea agricolă a romanilor din zonă, dar a devenit in scurt timp epicentrul acțiunilor de promovare a identității culturale și spirituale romanești in Voivodina. Complexul - Luceafărul a aparținut romanilor peste 50 de ani (1894-1947), generand și concentrand o efervescență culturală ce a conferit forță, coeziune și continuitate a tot ce este romanesc in statul vecin, intr-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric și politic. In 2005, prin demersurile etnicilor romani din R. Serbia imobilele au fost clasate drept monument istoric. 2022-06-27 18:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cosr-3.jpgPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă: David Popovici este purtătorul de stindard al generației sale. Performanța obținută va produce un declic în sportul românescȘtiri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-premiere-a-inotatorului-david-popovici-dublu-campion-mondialGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe campionul mondial la inot David Popovici. Șeful Executivului l-a felicitat pentru performanțele extraordinare obținute la Campionatul Mondial de Natație-Inot Seniori de la Budapesta, unde sportivul roman a caștigat două medalii de aur la probele de 200, respectiv 100 de metri liber. M-am bucurat să ii strang mana și să il felicit personal pe David Popovici, tanărul sportiv care ne-a făcut pe toți mandri. L-am sfătuit să rămană același om cu obiectivele sale, cu disponibilitate la eforturi pentru că drumul lui va fi de acum inainte mai lung și mai greu. Seriozitatea, dorința de a performa, dedicarea, dar și pasiunea pentru sport reprezintă un model de urmat pentru tanăra generație, care are nevoie de astfel de exemple pentru a avea deplină incredere in viitor. David Popovici este purtătorul de stindard al acestei generații și sunt convins că prin rezultatele extraordinare, performanța obținută se va produce un declic in sportul romanesc, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. De asemenea, prim-ministrul a transmis mulțumiri și aprecieri antrenorilor și părinților, care au ghidat și susținut cariera tanărului sportiv. Premierul Ciucă a menționat că Guvernul susține reformarea sistemului sportiv romanesc. Strategia Națională pentru Sport este elaborată de Ministerul Sportului și va fi promovată in curand avand in vedere că reprezintă un obiectiv al Programului de Guvernare. Guvernul a aprobat astăzi hotărarea prin care David Popovici va fi premiat cu 1 milion de lei, suma netă, pentru rezultatele excepționale obținute la Campionatul Mondial de Natație. David Popovici este primul sportiv care in ultimii 49 de ani a obținut titlul mondial concomitent in probele de 100 și 200 metri liberi, la campionatele mondiale. De asemenea, sportivul roman a doborat recordurile mondiale de juniori atat in proba de 200 de metri liber, cat și in proba de 100 de metri liber. La intalnire au mai participat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, consilierul onorific Gheorghe Popescu, președintele Federaţiei Romane de Nataţie și Pentatlon Modern (FRNPM), Camelia Potec, secretarul general al FRNPM, Matei Giurcăneanu, tatăl sportivului, Mihai Popovici, precum și antrenorul Adrian Rădulescu. 2022-06-27 16:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cosr-13.jpgÎntâlnirea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), Mihai CovaliuȘtiri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-comitetului-olimpic-i-sportiv-roman-cosr-mihai-covaliuGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Performanțele extraordinare ale sportivilor noștri ne dau speranță in capacitatea romanilor de a-și demonstra potențialul Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Roman, Mihai Covaliu. - Performanțele extraordinare ale sportivilor noștri ne dau speranță in capacitatea romanilor de a-și demonstra potențialul. Entuziasmul de acum, generat de aurul caștigat de două ori la Mondiale de David Popovici, este o resursă de inspirație și motivare a copiilor și tinerilor noștri. Guvernul Romaniei va face toate eforturile pentru a susține performanța, a recunoaște meritele sportivilor și a le crea infrastructura necesară pregătirii la nivel inalt. Alături de COSR și Federații, Ministerul Sportului se va implica cu toate resursele in eforturile de relansare a dorinței tinerei generații de a străluci la competițiile europene și internaționale, a transmis premierul Nicolae-Ionel Ciucă, in cadrul intalnirii. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a reconfirmat angajamentul Guvernului de furniza finanțările necesare pentru pregătirea sportivilor care vor reprezenta Romania la Jocurile Olimpice de Vară, de la Paris. La randul său, președintele COSR, Mihai Covaliu, a subliniat importanța sprijinului oferit tinerilor care se pregătesc in centrele Comitetului Olimpic, asigurand astfel facilități la standarde internaționale pentru cei care pot cuceri medalii in competițiile internaționale din următorii ani. 2022-06-27 11:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cosr-2.jpgÎntâlnirea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu sportivii Lotului Național al României de Culturism și FitnessȘtiri din 27.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-sportivii-lotului-national-al-romaniei-de-culturism-i-fitnessGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă: Sportivii romani sunt modele pentru tinerele generații să aibă un stil de viață sănătos și să practice un sport Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă i-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe sportivii Lotului Național al Romaniei de Culturism și Fitness. Primul-ministru i-a felicitat pentru rezultatele obținute recent la Campionatele Europene de Culturism și Fitness 2022, unde sportivii romani au primit 39 medalii, dintre care 23 de aur, 11 de argint și 6 de bronz. Totodată, premierul i-a incurajat pe sportivi să promoveze in randul copiilor și tinerilor practicarea sportului și un stil de viață sănătos. Dumneavoastră, asemenea tuturor sportivilor, sunteți modele pentru copii și tineri să aibă un stil de viață sănătos și ii motivați să facă sport. Performanța la care ați ajuns vă legitimează să fiți pentru generația dumneavoastră și exemple de perseverență și să arătați unde se poate ajunge prin muncă și responsabilitate, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Prim-ministrul a transmis mulțumiri antrenorilor, echipei tehnice și părinților, care au sprijinit cariera tinerilor sportivi. Info suplimentare: Federația Romană de Culturism şi Fitness a fost fondată in anul 1990, prin dezlipirea de Federaţia Romană de Haltere şi Culturism și este unica federație națională afiliată la Federația Internațională de Bodybuilding (IFBB). In plan național Federația Romana de Culturism şi Fitness organizează competiții pentru sportivii legitimați dar și concursuri neprofesioniste care au ca scop lărgirea continuă a bazei de selecție și atragerea tinerilor către sportul de performanță. 2022-06-27 09:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_culturism-10.jpgPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă: Vestea excelentă a președintelui SUA, Joe Biden, confirmă succesul eforturilor de cooperare dedicate dezvoltării programului nuclear civil național, pas esențial pentru atingerea țintelor de decarbonizare și asigurarea independenței energetice a RomânieiȘtiri din 26.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-vestea-excelenta-a-pre-edintelui-sua-joe-biden-confirma-succesul-eforturilor-de-cooperare-dedicate-dezvoltarii-programului-nuclear-civil-national-pas-esential-pentru-atingerea-tintelor-de-decarbonizare-i-asigurarea-independentei-energetice-a-romaniei- Anunțul președintelui SUA, Joe Biden, in cadrul Summit-ului G7, este o confirmare a solidității Parteneriatului Strategic dintre Romania și Statele Unite, care devine tot mai aprofundat și in dimensiunea sa dedicată cooperării energetice. Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din Romania este componentă esențială a dezvoltării programului nuclear civil național. Alături de construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, utilizarea noului tip de tehnologiei SMR va contribui la intărirea profilului energetic al Romaniei, in acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și cu țintele de decarbonizare asumate. Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creșterea economică, atat prin revitalizarea lanțului de furnizori, cat și prin poziționarea Romaniei ca lider regional al acestei industrii. Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai inalte standarde de siguranța nucleară. Acest factor este vital in contextul in care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obține energie curată, la costuri accesibile pentru cetățenii romani și pentru economia națională. Incurajez industria nucleară romanească și experții romani să contribuie la dezvoltarea acestor etape preliminare, cu respectarea celor mai inalte standarde de siguranță nucleară. Producerea energiei nepoluante, ieftine și stabile reprezintă viitorul, iar prin tehnologia SMR, viitorul, este acum și in Romania. Guvernul va continua să susțină proiectele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz și Romgaz, care, alături de cele implementate de mediul privat, vor transforma Romania intr-un stat independent energetic, furnizor de securitate energetică la nivel regional. Valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona romanească a Mării Negre, cele deblocate prin noua lege off-shore, investițiile in energie regenerabilă, cu finanțări disponibile din Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare, inseamnă stabilitate energetică pentru cetățenii romani și mediul economic național. 2022-06-26 19:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-06-26_at_18.26.32.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia dedicată Zilei Drapelului NaţionalȘtiri din 26.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-dedicata-zilei-drapelului-nationalGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după ceremonia dedicată Zilei Drapelului Naţional [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: La mulți ani cu ocazia Zilei Drapelului Național! Drapelul național, alături de stema națională și imnul național, reprezintă simbolurile naționale de respect, de demnitate și de onoare, reprezintă respectul față de istorie, față de prezent și mai ales față de viitor. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au participat și indeosebi organizatorilor acestei activități. Am putut să vedem, alături de instituțiile statului, societatea civilă - un gest cat se poate de frumos și emoționant. Le mulțumesc copiilor că, in această dimineață, au fost alături de noi să sărbătorim Ziua Drapelului. La mulți ani! Vă mulțumesc! 2022-06-26 11:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-06-26-12-19-42big_1.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Drapelului NaționalȘtiri din 26.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-drapelului-nationalAdoptat ca simbol al națiunii in timpul Revoluției de la 1848, Drapelul tricolor este parte a identităţii noastre naționale, alături de Stema Romaniei și de Imnul Național. Martor al formării și transformării Romaniei in statul democratic european de astăzi, Drapelul Național simbolizează unitatea și continuitatea noastră ca popor, prin prezența perpetuă a celor trei culori - roșu, galben și albastru - pe steagul purtat de romani cu prilejul unor momente importante ale istoriei. Tricolorul este, totodată, un simbol al rezistenței noastre naționale, fiind purtat in luptă de eroii care au apărat de multe ori cu prețul vieții pămantul țării. Respectul față de simbolurile naționale inseamnă respect față de acest trecut cu care ne mandrim ca popor, in Romania de astăzi, membră a Uniunii Europene și partener puternic și respectat in cadrul Alianței Nord-Atlantice. Tricolorul romanesc este arborat acum alături de drapelele naționale ale celorlalte state din această mare familie a democrației și securității. Vedem acum că sunt creditate cu incredere de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și eforturile noastre de a vedea arborat Tricolorul alături de steagurile țărilor dezvoltate ale lumii. Ca fost militar de carieră, am luat parte la mai multe misiuni in teatrele de operații in afara țării. Dincolo de momentele dificile inerente in astfel de misiuni, prezența Tricolorului in bazele in care eu și colegii ne desfășuram activitatea insemna legătura cu Romania și ne motiva să ne reprezentăm țara cu responsabilitate și profesionalism. Tricolorul ne dă sentimentul de siguranță in orice colț al lumii ne-am afla și l-am zări. A dat curaj inaintașilor noștri, ne-a unit in momente dificile ale istoriei și ne face să ne simțim mandri ori de cate ori arborarea lui marchează succesul unui roman. Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale, să transmitem noilor generații respectul pentru ele și să inălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-06-26 09:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-06-26-12-54-32big_10.jpgInterviul premierului Nicolae-Ionel Ciucă în cadrul emisiunii "Serviciul de noapte" la Radio România ActualitățiȘtiri din 24.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/interviul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-cadrul-emisiunii-quot-serviciul-de-noapte-quot-la-radio-romania-actualitatiGalerie foto [Check against delivery] Realizator: Bun regăsit, dragi prieteni! Suntem la inceputul unei veri care se anunță a fi foarte capricioasă la propriu, dar mai ales la figurat. Nici nu am apucat să ne revenim după criza provocată de pandemia de COVID-19 că alte două evenimente majore au determinat creșteri ale nivelului de stres pentru fiecare roman: criza din domeniul energiei și conflictul din Ucraina. Intre grija pentru sănătate și ingrijorările cu privire la ziua de maine, romanii așteaptă de la conducătorii țării soluții concrete, adaptate la realitatea acestei perioade, dar și strategii pe termen mediu, care să asigure dezvoltarea economică și mult dorita bunăstare. Cum putem opri explozia prețurilor, devalorizarea leului și creșterea inflației? Care este strategia Guvernului pentru a asigura independența energetică a Romaniei? Care sunt oportunitățile și riscurile pentru țara noastră in actualul context geopolitic? La Serviciul de noapte discutăm cu cel care, nu doar că are răspunsuri la toate aceste intrebări, dar are și soluțiile și autoritatea necesară de a le implementa. Invitatul ediției este primul ministru al Guvernului Romaniei, domnul Nicolae-Ionel Ciucă. Bună seara și bun venit la Serviciul de noapte! Nicolae-Ionel Ciucă: Bună seara! Bine v-am găsit! Realizator: Domnule prim-ministru, incepem cu actualitatea zilei: care sunt veștile bune după ședința de guvern, pentru că oamenii speră că se va implementa rapid mecanismul de compensare a prețului la pompă pentru benzină și motorină? Cum va funcționa acest mecanism in mod concret și cu cat vă așteptați să se reducă prețul carburanților? Nicolae-Ionel Ciucă: In urmă cu două săptămani, poate chiar mai mult decat atat, am analizat această problemă a prețului carburanților și, sigur, am avut in vedere și evoluțiile care s-au intamplat in urmă cu mai multe luni, atunci cand, vă aduceți aminte, prețul la carburant a crescut in cateva ore, depășind 10-11 lei și contextul in care am simțit că trebuie să facem ceva a fost practic aliniat și cu acea ordonanță de urgență prin care ne-am propus și am și realizat instrumentul prin care să combatem specula. Practic, săptămana trecută in ședința de guvern am dat sarcină miniștrilor de resort, mai precis Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor impreună cu instituțiile competente in acest domeniu să verifice care sunt elementele de preț la combustibil şi, totodată, să-mi prezinte care pot fi măsurile prin care să gestionăm impactul, efectele pe care le pot produce creșterile la prețul carburantului. Ulterior am avut o dezbatere și, sigur, analiză in cadrul coaliției. Am discutat pe baza unui dialog deschis și cu industria de profil, pentru că acest dialog l-am promovat incă de la preluarea guvernării și am considerat că este necesar să avem o abordare cat se poate de echitabilă față de toți jucătorii in domeniu și am ajuns la o concluzie clară că este nevoie de o măsură cat se poate de echitabilă și de onestă prin care să protejăm cetățenii, să protejăm economia și, de asemenea, să putem să luăm o măsură pe care ne-o permitem, pentru că aici discutăm de o serie intreagă de crize care afectează atat cetățenii, care afectează economia, care afectează viața noastră de zi cu zi și pe care guvernul trebuie să le gestioneze și să ia măsuri simultan și inlănțuite una după alta și chiar suprapuse. Şi in analiza care s-a făcut la nivelul specialiștilor am putut să luăm această decizie, ca, incepand cu 1 iulie, pe o perioadă de trei luni de zile, impreună cu industria, așa cum am spus, să asigurăm o reducere a prețului la pompă cu 50 de bani și chestiunea aceasta se va vedea direct pe bonul fiscal, deducerea se va vedea pe bonul fiscal, fără să fie nevoie de alte artificii birocratice. Ministerul Finanțelor impreună cu Ministerul Energiei au identificat mecanismele necesare, ele urmează să fie puse in pagină procedural, astfel incat printr-un act normativ emis la nivelul Guvernului să putem să și reglementăm decizia pe care am luat-o astăzi. Realizator: Domnule prim-ministru, e firesc că oamenii care ne ascultă spun: e o măsură bună, dar parcă prea puțin jumătate de leu, 50 de bani. Care este efortul şi de ce s-a putut doar atat, de ce nu mai mult? Nicolae-Ionel Ciucă: In primul rand, valoarea totală a acestei decizii este de 2 miliarde de lei. Guvernul a putut să identifice această sumă, adică 50%, respectiv 1 miliard de lei pe care putem să il alocăm pentru măsura despre care vorbim și cealaltă jumătate să fi suportată de către producător, de către industria petrolieră. Am ținut cont și de exemplele și modelele care au fost aplicate in alte țări. Astăzi, in declarația de presă am menționat Spania și Franța. Este o formulă pe care au aplicat-o și acolo și, totodată, am ținut cont că intr-o situație de criză este nevoie de măsuri echilibrate și putem să vedem in țările vecine ce se intamplă atunci cand intervii brusc cu măsuri care produc efecte nedorite in economia acestei activități specifice de asigurare a produselor petroliere și, fiind vorba de o piață liberă, știm cu toții că există și o reacție a pieței. Ca atare, am convenit și aș fi vrut cu toată dorința personală și dorința Guvernului să fi putut mai mult decat atat. Nu pot să vin in fața oamenilor și să anunț o măsură pe care nu o putem susține administrativ. In aceste momente este nevoie de onestitate și de transparență și să spunem oamenilor adevărul. Trecem prin această situație de crize succesive, multiple, deloc ușoare și avem nevoie de măsuri echilibrate, de măsuri care să ne mențină in stabilitate. Cred că mai important decat orice in momentul de față este să asigurăm stabilitatea și să asigurăm echilibrul din toate punctele de vedere. O abordare politicianistă in astfel de situații este total neproductivă și nu cred că cetățenii, romanii merită să fie păcăliți, să li se inducă așteptări care ulterior să nu se intample. Am preferat de fiecare dată să vorbesc mai puțin, să apar mai puțin in expunerea aceasta media și să fac ceea ce am de făcut, pentru că o astfel de situație se gestionează cu foarte mult discernămant, cu foarte mult efort de echipă și cu oameni care ințeleg cu adevărat care este situația. Cred că mai presus de partea aceasta politică trebuie să punem responsabilitatea față de țară și responsabilitatea față de cetățeni. Nu cred că este momentul in care să abordăm un demers de concurență politică pe subiecte care sunt cat se poate de serioase și care impactează viața oamenilor. Realizator: Este foarte important ceea ce spuneți, domnule prim-ministru, pentru că de multă vreme noi, in Romania, nu a mai avut o discuție sinceră legată de un proiect de țară și poate in finalul interviului ne oprim puțin și asupra acestei idei a proiectului de țară - Incotro Romania?. Pană atunci, să vedem la zona de inceput, de debut, deja au trecut foarte rapid, nici nu vă intreb cat de rapid, șapte luni de la preluarea mandatului, cum a evoluat Romania in acest interval și care a fost pentru dumneavoastră cea mai mare provocare a acestor luni? Bănuiesc că nu vă așteptați să se intample cate s-au intamplat in aceste luni. Nicolae-Ionel Ciucă: Am preluat guvernarea după o perioadă in care a trebuit să suportăm cu toții rigorile și limitările din perioada pandemiei. Am preluat, de asemenea, guvernarea după o perioadă de criză politică, vă aduceți aminte că au fost trei luni in care au avut loc o serie intreagă de dezbateri și de frămantări și s-a decis realizarea acestei coaliții, pe care, sigur, foarte mulți oameni la vremea respectivă nu o vedeau cu mine ochi buni. Au considerat că un partid de centru-dreapta cu un partid de centru-stanga nu vor fi atat de compatibile să poată să realizeze această condiție. Sigur, trebuie să amintim și de UDMR și iată trei partide și-au asumat responsabilitatea pentru asigurarea stabilității și guvernării țării, care așa cum spuneam anterior, din punctul meu de vedere cel mai important obiectiv in momentul de față este asigurăm stabilitatea. Ca atare, ați surprins foarte bine faptul că atunci chiar nu ne așteptam la mai rău decat deja trăisem. Incepuse criza energiei, părea să se rezolve, a fost acea ordonanță de urgență, prin care se incerca temperarea evoluției prețurilor la energie electrică și la gaze. Ori, tocmai, și in situația de astăzi, cand am stabilit prețul la carburant, cam un fel deja vu, cam tot in aceeași situație ne aflam și atunci, și după aceea n-a mai trecut mult și a inceput războiul din Ucraina, invaziei forțelor armate ruse, invazia neprovocată a forțelor armate ruse in Ucraina. Și, desigur, intreaga activitate a guvernului a fost centrată pe rezolvarea tuturor acestor situații zilnice, pentru că dinamica și evoluția acestor crize se schimba de la o zi la alta și a fost nevoie ca guvernul să iși folosească toată capacitatea umană și materială, financiară să poată să facă față și să mențină echilibrul in aceste crize. Deci, soluțiile au fost identificate in așa fel incat să putem să asigurăm administrarea țării și totodată să gandim și proiectele care ne erau stabilite prin programul de guvernare. Vreau să fac o mențiune, atunci cand am preluat guvernarea puțini ne-au crezut in stare să aprobăm bugetul pană la sfarșitul anului și, totodată, să indeplinim și țintele, și jaloanele, din PNRR, care erau, efectiv, neatinse. Am reușit intr-o lună de zile să atingem aceste obiective, am avut bugetul aprobat, ceea ce a insemnat un obiectiv foarte, foarte, important pentru că nu știu ce am fi făcut dacă nu aveam bugetul aprobat la vremea respectivă. Realizator: La asta mă gandeam, ce mare șansă să faci lucrurile la timpul lor. Nicolae-Ionel Ciucă: Și trebuie să ne fie invățătură de minte, să facem toate lucrurile la timpul lor. Ulterior, am căutat ca dincolo de aceste activități curente zilnice, de gestionare a situațiilor de criză, să ne gandim și la viitor, pentru că guvernul venea pe un nivel de ambiție foarte mare, și anume menținerea unui procent și asigurarea unui procent foarte mare față de cele care au fost prevăzute pană acum in programul de guvernare pentru investiții, concomitent cu măsurile de asigurare a remunerației pentru persoanele cu vulnerabilități. Am reușit ca in interiorul celor trei partide să echilibrăm foarte bine atat măsurile care țineau de investiții și de protejarea economiei, de protejarea locurilor de muncă și protejarea cetățenilor. Cred că astea au fost provocările cele mai mari şi totodată să realizăm mecanismele prin care să putem să atragem aceste fonduri europene. Discutăm de 96 de miliarde de euro care ne sunt la dispoziție atat prin fondurile de coeziune - aici vorbim de perioada aceasta de prelungire pentru programul multianual 2014-2020, care urmează să se incheie in 2023, și nu ne permitem să pierdem acești bani. Vorbim de miliarde de euro pe care trebuie să le absorbim; dezangajarea acestor fonduri este inadmisibilă. Totodată, Programul Național de Redresare și Reziliență, pentru care nu aveam mecanisme, nu a avut nimeni experiență in sensul acesta, fiind o oportunitate uriașă, pentru că diferența intre acest program și cele multianuale este dată de faptul că nu mai există perioadă de grație, de prelungire... Realizator: Take it or leave it. Nicolae-Ionel Ciucă: Exact. A inceput in anul 2021, se va finaliza in 2022. Ai indeplinit obiectivele și țintele respective, ai reușit să atragi banii. Nu, sunt bani pierduți. Dacă cineva gandește că noi ne putem permite să pierdem acești bani, este intr-o mare eroare. Noi avem nevoie să atragem acești bani, pentru că sunt bani destinați modernizării Romaniei, sunt bani destinați rezolvării problemelor de care ne plangem de cu mulți ani in urmă. Avem posibilitatea să realizăm debirocratizarea, avem posibilitatea să modernizăm administrația, avem posibilitatea să digitalizăm, să asigurăm servicii publice mult mai accesibile cetățenilor noștri, avem posibilitatea să modernizăm sănătatea, avem posibilitatea să modernizăm sistemul de educație. Sunt chestiuni pe care in momentul de față avem focalizată intreaga atenție a Guvernului. Și, totodată, in același timp, și deja avem programele operaționale aprobate, și astăzi in ședința de guvern am aprobat unul dintre ele, operaționalizarea programelor pentru cadrul multianual 2021-2027 și, in felul acesta, ajungem la suma totală despre care vorbeam anterior și, de asemenea, de angajamentul nostru guvernamental pentru astfel de proiecte. Vorbeați mai devreme un pic care este proiectul nostru de țară. Proiectul nostru de țară in momentul de față este să fim in măsură să asigurăm echilibrul și să asigurăm stabilitatea economică, să asigurăm locuri de muncă, să asigurăm mai multe locuri de muncă, să-i determinăm pe romanii care sunt astăzi in diaspora și care știu că iși doresc să vină acasă și pentru a le indeplini dorința trebuie să creăm acel nivel de incredere, să creăm acele schimbări, acele modernizări in care ei să poată să revină și să ducă aceeași viață pe care o duc astăzi in țările din vestul Europei. Realizator: Domnule prim-ministru, in primele minute ale interviului nostru ați folosit de mai multe ori expresia stabilitate - stabilitatea țării, stabilitatea guvernării. De ce, privind retrospectiv la cele șapte luni și privind către viitor, de ce este atat de importantă stabilitatea? Ce ar trebui să ințeleagă ascultătorul simplu care ne urmărește la această oră, care este curios, să știe ce se intamplă cu țara? Nicolae-Ionel Ciucă: Intr-o situație de criză este nevoie de stabilitate și am spus stabilitate pentru că dezechilibrele intr-o situație de criză se pot produce cel mai ușor. Ori, rostul nostru este tocmai să evităm aceste derapaje, aceste dezechilibre și aceasta se poate realiza doar prin a ințelege cu adevărat ce inseamnă stabilitatea in adevăratul sens al cuvantului - stabilitate economică, stabilitate socială, stabilitatea mediului de afaceri, incredere... Realizator: Stabilitate politică. Nicolae-Ionel Ciucă: Ajungeam şi la stabilitatea politică. Incredere, predictibilitate - sunt elemente pe care le-am desprins din dialogul pe care l-am avut cu mediul asociativ, cu cetățenii, cu mediul de afaceri, cu instituțiile Guvernului, instituțiile statului. Şi deasupra tuturor este nevoie de stabilitate politică, pentru că atunci cand discuți cu parteneri și discuți probleme de interes privind investiții, atragerea investițiilor in țara noastră, primul lucru la care se uită este stabilitatea, stabilitatea macroeconomică şi, desigur, stabilitatea politică, pentru că această stabilitate asigură increderea și predictibilitatea in investițiile pe care vor să le facă. Şi, de asemenea - cred că este cel mai important - asigură increderea cetățenilor că pot să iși planifice, la randul lor, activitățile, obiectivele proprii intr-o perspectivă predictibilă. Realizator: Știți cum ii place romanului să spună: Atunci cand nu se intamplă așa, suntem frunză in vant. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu cred că trebuie să ne gandim să ajungem vreodată frunză in vant, pentru că nu știe nici in ce direcție se duce, nici unde o să aterizeze. Realizator: Domnule prim-ministru, după doi ani de pandemie, cu toții ne dorim să revenim la viața de dinainte. Din nefericire, ne confruntăm, iată, cu o criză economică ale cărei prime efecte s-au resimțit incă din toamna anului trecut. Am fi putut preveni această criză, este ceva ce am fi putut face noi mai bine? Pentru că este important pentru ascultătorii Radio Romania Actualități să ințeleagă contextul economic global, nu doar contextul național. Poate că ne intrebăm unde am greșit noi de suntem in această criză. E doar o greșeală a noastră? Nicolae-Ionel Ciucă: De criză economică, la nivel național, am fi putut discuta dacă Romania se află intr-o scădere economică, intr-o pierdere economică, in comparație cu celelalte țări, or, tocmai că nu este așa. După perioada aceasta de pandemie, cu măsurile care s-au luat și la nivel național, și la nivel european, practic, PNRR este rezultatul unei decizii a Uniunii Europene și aici aș dori să fac o paranteză și să subliniez cat de important este să fim membri ai Uniunii Europene și să fim membri ai Alianței Nord-Atlantice, sunt umbrelele noastre de siguranță, sunt garanția noastră pentru programele acestea de oportunitate privind menţinerea stabilităţii despre care am vorbit - inchid paranteza. Revenind la intrebarea dumneavoastră, suntem, prin măsurile pe care le-am luat, deşi nu ni s-au acordat şanse foarte mari, ţara cu cea mai mare creştere economică pe primul trimestru, faţă de trimestrul precedent; avem creştere economică de 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut; avem o creştere a investiţiilor de 34%, informații publicate de către Banca Națională Romană. Deci, s-au intamplat lucruri care nu reprezintă obiective nemaipomenite, dar reprezintă dovada faptului că, totuși, au fost luate măsuri coerente și adecvate situației. Criza nu a fost generată de factori interni. Criza este una generalizată. Putem să vedem criză economică prin ceea ce se intamplă in toate țările din Europa. Observăm că inflația a depășit așteptările in țări mult mai consolidate economic decat noi, vorbim de Germania, vorbim de Olanda... Realizator: Recent, Marea Britanie a anunţat. Nicolae-Ionel Ciucă: Recent, Marea Britanie, SUA. Deci, această criză economică a impactat peste tot in lume. Și, de asemenea, am putut să constatăm o situație foarte interesantă: pe timpul pandemiei, s-a identificat nevoia de reziliență a fiecărei țări in parte și nevoia de reziliență a comunității europene, a Uniunii Europene, şi, totodată, nevoia de a reuși să iți asiguri minimul necesar pentru răspuns in orice situații de criză. Practic, asta inseamnă și reziliența. Dar, de asemenea, s-a mai observat o chestiune, respectiv cat de mult durează să aduci materii prime, echipamente, produse de la distanțe foarte mari, in condițiile in care intreruperea lanțurilor de aprovizionare, a lanțurilor logistice poate fi considerată una dintre cauzele care au generat și alimentează in continuare această criză. Ca atare, criza economică este una pe care, pană in momentul de față, am reușit să o gestionăm și, nu intamplător, repetitiv, am vorbit și voi vorbi in continuare de nevoia de investiții, căci, practic, prin această oportunitate generată de criză - criza vine cu efectele ei negative, dar vine și cu oportunități: una dintre oportunitățile esențiale este cea prin care putem să ne punem in valoare virtuțile naționale și să reușim să atragem, să ne folosim resursele proprii, să atragem investitori și să incepem să producem bunuri cu valoare adăugată. Cred că, pentru o perioadă prea mare de timp, am asigurat exportul de resurse și materii prime fără să producem bunuri cu valoare adăugată. Or, țara noastră, in momentul de față, este in măsură și, tocmai folosind aceste oportunități de investiții și oportunităţi financiare oferite prin mecanismele euopene, dar şi prin atragerea de investitori din afara UE, putem să ne indeplinim acest obiectiv. Realizator: Domnule prim-ministru, pentru că am discutat despre contextul conomic, v-aş ruga să continuăm cu un alt context pe care il cunoașteți, la fel de bine cel puțin, dacă nu chiar mai bine: contextul de securitate. Cum evaluați situația actuală și care sunt riscurile pentru țara noastră in condițiile in care, iată, la granița de nord are loc un război? Nicolae-Ionel Ciucă: Granița de nord și de est. Realizator: Şi de est, ca să fim specifici. Nicolae-Ionel Ciucă: Contextul de securitate este unul care trebuie analizat in ansamblul său, cu toate implicațiile geostrategice, și el a inceput cu mult timp in urmă. Primele semne au fost date in anul 2008, cand Rusia a invadat Georgia, după care, in 2014, a devenit și mai evident prin anexarea Crimeei, pentru ca, ulterior, să putem să vedem, fără prea multă concentrare, dezvoltările de capabilități militare care s-au produs, atat in Peninsula Crimeea, in Marea Neagră, cat și activitățile desfășurate in zona de est a Ucrainei. De altfel, imediat după anexarea Crimeii, a izbucnit războiul din partea de est a Ucrainei, in cele două regiuni, și, ulterior, a fost o evoluție pe care am putut să o vedem și pe care, sigur, nu am putut să anticipăm momentul, deși, atunci cand evidențele au fost clare, el a fost declanșat. Cel mai important aspect pe care doresc să il scot in evidență este cel al apartenenței noastre la Alianța Nord-Atlantică. Este garanția noastră de securitate cea mai mare. Am putut să vedem și reacțiile imediate la nivel aliat, atunci cand primele efective militare din Forța de Răspuns a NATO au fost desfășurate in Romania, la Mihail Kogălniceanu, acum și la Cincu; de asemenea, se așteaptă o serie intreagă de decizii la viitorul summit care urmează să aibă loc la Madrid, foarte curand. Am putut să avem o serie intreagă de angajamente de securitate cu partenerii noștri strategici și să fim in măsură să gestionăm această situație, transmițand mesajul nostru către populația țării, de a privi cu siguranță măsurile și instrumentele de securitate și siguranță a populației in acest context. Iar modul in care va evolua - pentru că m-aţi intrebat cum va evolua această situație - este foarte greu de anticipat, pentru că ar insemna să ne lansăm in speculații și nu trebuie să facem acest lucru, pentru că nu asta cred că așteaptă cetățenii de la noi, ci așteaptă să vadă măsurile concrete pe care noi le luăm in continuare, pentru a putea să sporim aceste garanții, să sporim tot ceea ce poate să determine increderea că suntem in măsură să ne asigurăm apărarea, securitatea și siguranța cetățenilor. Realizator: Domnule prim-ministru, una din temerile majore ale romanilor se referă la asigurarea celor necesare unui trai decent. Pe bună dreptate, ei sunt ingrijorați cu privire la asigurarea traiului decent. Pe de altă parte, in unele state, vedem, se iau măsuri de raționalizare a consumului, iar la nivel global deja se discută și se trag semnale de alarmă cu privire la o eventuală criză a alimentelor. Pe langă creșterea continuă a prețurilor din ultimul an, avem motive să ne temem de o criză alimentară, noi, Romania, granarul Europei? Nicolae-Ionel Ciucă: Am să vă relatez o discuție pe care am avut-o cu un interlocutor din afara ţării și, cand s-a pus in discuție acest subiect, de la dumnealui a venit exact această replică. Zice: sigur, trăim o situație complexă, crize, perspective in care putem să vorbim de criza energiei, criza gazelor, se discută despre criza alimentară, securitatea alimentară, dar voi, romanii, nu trebuie să vă temeți de acest aspect. Romania, așa cum aţi spus, are o capacitate agricolă remarcabilă. Sigur, in momentul de față, producția noastră agricolă este meteodependentă și de aceea cred că este foarte important să luăm decizii in sensul in care să putem să eliminăm această dependență și să asigurăm fermierilor, agricultorilor romani suportul pentru a putea să desfășoare o activitate in domeniu care să poată să asigure productivitate, inclusiv in condiții de secetă. Practic, vorbim de dezvoltarea sistemelor de irigații și se fac eforturi susținute in acest sens. Discutăm cu Comisia Europeană, discutăm cu partenerii noștri strategici şi nu numai, pentru a-i atrage să investească in ceea ce inseamnă dezvoltarea sistemelor de irigații din țara noastră și in dezvoltarea agriculturii romanești, pentru a produce suficient de mult pentru asigurarea hranei populației țării, dar, in aceeași măsură, putem să contribuim la asigurarea hranei celor care au nevoie și care nu sunt la fel de binecuvantați cum am fost noi, să putem să avem ceea ce ne trebuie și să nu ne fie teamă de o criză a alimentelor. Am fost in țară, am vizitat mai multe orașe, mai multe județe și mai multe obiective. Intre ele s-au aflat și cele unde se desfășoară activitate agricolă in ferme, inclusiv in ferme zootehnice, Am fost inclusiv in locații unde se prelucrează produsele agricole și am putut să văd cu ochii mei că nu avem niciun fel de problemă, am putut să constat că nu avem problemă de asigurare a uleiului, de exemplu, că a fost acea criză a uleiului. Romania asigură suficient ulei. Intr-o singură fabrică, asigurăm 40% din necesarul de ulei al ţării. Ori Romania are, dacă nu mă inșel, șapte fabrici mari și cinci mai mici de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui. Avem, de asemenea, capacități de morărit, deci putem să ne asigurăm fără probleme hrana. Sigur, nu folosim doar făină și ulei. Avem nevoie in continuare să investim. De aceea, in măsurile pachetul Sprijin pentru Romania, una dintre măsuri vizează tocmai sprijinirea fermierilor, sprijinirea industriei alimentare, sprijinirea geneticii pentru zootehnia romanească. Avem nevoie să luăm măsuri concrete și urgente in acest domeniu. In domeniul suinelor, de exemplu, Romania era o țară care avea potențial. Astăzi, capacitatea noastră de a crește porci in fermele din Romania este destul de mică și nu reușim să le asigurăm materialul genetic pe măsura potențialului pe care il avem pentru a dezvolta această capabilitate. Realizator: Domnule prim-ministru, care ar trebui să fie comportamentul nostru ca cetățeni in această perioadă extrem de complicată? Să fim mai chibzuiți? Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte greu de dat sfaturi. Este foarte greu și foarte ușor. Putem să dăm sfaturi şi ați văzut că sunt foarte multe păreri, foarte multe idei. Eu cred că este foarte bine să le spunem oamenilor realitatea, să le spunem că nu trecem printr-o perioadă ușoară și că avem soluții pentru orice situație. Dumneavoastră chiar aţi zis la un moment dat că stăm de vorbă cu cel care le știe pe toate și are soluții pentru toate. Nu pot să imi asum că le știu pe toate. Nici Guvernul nu le știe pe toate și nici nu are soluții pentru toate. Şi nu putem să ieșim in fața oamenilor să-i amăgim, spunandu-le că o să fie bine, cand situația, iată, nu este tocmai așa cum ar trebui să fie. Şi in această succesiune de crize, in acest context, eu cred că este bine să fim foarte precauți, este bine să fim precauți, este bine să avem rezervele necesare. Dacă la nivelul Uniunii Europene, la nivelul guvernului țării, ne propunem să ne creștem capacitatea de a face față acestor provocări, atunci cred că fiecare dintre noi trebuie să avem minimul de resurse și financiare și materiale să putem să facem față unor provocări, la care, iacătă, nu ne gandim. Spuneam că, atunci cand am preluat guvernarea, nu ne gandeam la ceea ce a trebuit să facem față pană acum. La fel de bine trebuie, și de acum inainte, să fim, așa cum aţi zis dumneavoastră, chibzuiți, să putem să avem la indemană resursă materială, resursă financiară, să putem să asigurăm acel echilibru, acea stabilitate, prin măsuri cat se poate de transparente, de oneste și de clare. Realizator: Pentru romanul simplu, cea mai mare problemă o reprezintă creşterea accelerată a preţurilor şi devalorizarea leului, pentru că afectează direct calitatea vieții fiecăruia. Poate Guvernul interveni pentru a stopa creșterea prețurilor? Şi dacă da, cum și prin ce instrumente? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, așa cum am făcut-o atunci cand a fost vorba de prețul la energie și la gaze, cum a fost vorba, zilele acestea, de prețul la benzină, sunt unele dintre situații care depind de noi și acele situații care depind de puterea și de responsabilitatea administrativă a Guvernului, aţi văzut că putem să le facem, doar că, imi cer scuze pentru expresie, dar este una pe care poporul roman o folosește, putem să ne intindem atat cat ne este plapuma. Realizator: E noapte, deci oamenii inţeleg expresia. Nicolae-Ionel Ciucă: Da. De fiecare dată trebuie să ne uităm la ce resurse avem; resurse pe care le punem de fiecare dată, le-am pus, le punem și le vom pune de fiecare dată la dispoziție, astfel incat să putem să gestionăm aceste creșteri ale prețurilor. Totuși, trăim intr-o societate democrată, liberă, in care piața este liberă și știm cu toții că mecanismul de bază al unei economii de piață este cererea și oferta. Şi atunci, chiar ați spus la un moment dat că au fost intervenții la nivelul altor țări, unde au avut loc o serie intreagă de plafonării și limitări și care au dus tocmai la raționalizare, la limitări și, in felul acesta, trebuie să analizăm, să vedem care dintre măsuri este cea mai potrivită. Guvernul a intervenit și va interveni, așa cum am spus, in condițiile in care trebuie să asigurăm o stabilitate și o predictibilitate. Nu putem să intervenim in mediul economic, in mediul de afaceri cu măsuri care să producă efecte pe care nu le pot gestiona. Ştim cu toții, la fel ca la nivelul guvernului, și la nivelul unei afaceri, indiferent de dimensiunea ei, se face un plan. Planul acela se face pe baza resurselor financiare, are loc o planificare bugetară. Ori, dacă nu avem spațiu de timp necesar pentru aplicarea măsurilor restrictive sau intervenim, așa cum am spus, brutal, nu facem altceva decat să dezechilibrăm. Ca atare, și atunci cand vorbim de inflație, pe de o parte este inflația care este generată intern de creșterea prețurilor, pe de altă parte trebuie să o spunem, este și inflația importată, pentru că cea care produce efecte in interiorul Uniunii Europene sau in afara țării, la un moment dat, pe baza relațiilor economice, ea ajunge să fie importată și la noi in ţară. Or, toate aceste măsuri trebuie luate astfel incat să putem să nu facem in așa fel incat să creștem inflația sau atunci cand vrem să stopăm inflația să stagnăm economia. Este nevoie de foarte multă ințelepciune și foarte multă cunoaștere in domeniu, avem nevoie de profesioniști foarte buni; eu nu sunt un economist, dar am incredere in cei cu care lucrez și am incredere in dialogul pe care il am cu mediul de afaceri, am incredere in dialogul pe care il am cu societatea civilă, cu mediul asociativ, și să știți că au venit idei foarte, foarte, bune in urma acestor intalniri. Au fost idei pe care le-am aplicat in actele normative, au fost idei pe care le-am aplicat in măsurile pe care le-am luat și cred că partea aceasta de cunoaștere permanentă a realității este foarte importantă in ansamblul măsurilor pe care le poate lua un guvern. Realizator: Alături de partenerii de guvernare ați pus, incă din primele zile ale mandatului, in prim-plan protecția socială a persoanelor vulnerabile, care sunt principalele măsuri prin care se realizează protecția categoriilor afectate de creșterea prețurilor, de inflație, și cred că cel mai bine ar fi să facem o trecere in revistă pe cu categoriile mari pe care dumneavoastră ați avut in vedere, in calitate de șef al executivului, pentru pensionari, pentru cei din mediul rural pentru persoanele active, dar cu venituri mici? Nicolae-Ionel Ciucă: Vă aduceți aminte că atunci cand am vorbit despre pachetul - Sprijin pentru Romania, am ținut să facem mențiunea că e o parte din măsuri se indreaptă către susținerea persoanelor vulnerabile și o parte din măsuri se indreaptă către susținerea mediului de afaceri. De ce am decis in coaliție această abordare? Pentru că nu putem să asigurăm sprijinirea oamenilor vulnerabili dacă nu am avea de unde. Or, avem nevoie de stimuli economici, avem nevoie să producem bani și avem nevoie să colectăm bani la vistieria Guvernului, astfel incat să putem să asigurăm aceste măsuri de protecție socială. 40% din fondurile pe care noi le-am alocat in acel pachet de 17,3 miliarde, dacă nu mă inșel, au mers pe măsuri de sprijin social, 60% au fost măsuri prin care am continuat să asigurăm funcționarea mediului de afaceri, protejarea locurilor de muncă, și, practic, nu am făcut altceva decat să asigurăm acel minim de oxigen pentru a putea să funcționeze economia in această situație de criză. Și pentru că m-ați intrebat ce măsuri am luat in cadrul acestui pachet de sprijin, au fost măsuri prin care investițiile romanești și străine au beneficiat de o schemă de ajutor de stat cu un buget de 200 de milioane de euro, transportatorii și distribuitorii din domeniul rutier au fost sprijiniți pentru compensarea prețului la energie și sunt convins că, măsura de astăzi, este, de asemenea, una care vine o să se ii sprijine, nu impactează doar cetățeanul, practic, vine și sprijină și mediul de afaceri; de asemenea, din fonduri naționale și europene, am realizat o infuzie de 5,2 miliarde de lei, care au fost asigurate pentru compensarea compensarea creșterii prețurilor la materiale de construcții, pentru compensarea creșterii prețului la forța de muncă și, in felul acesta, am asigurat continuarea derulării programelor de dezvoltare a comunităților locale, de realizare a obiectivelor pe care deja le incepuseră și se opriseră, practic, a fost o măsură foarte mult așteptată atat de către autoritățile locale, cat și de mediul de afaceri din domeniul respectiv. De asemenea, au fost măsuri pe care le-am folosit ca măsuri de bună practică, mă refer la șomajul tehnic și programul Kurzarbeit, care au fost folosite și pe timpul pandemiei de COVID-19. Pentru investitorii in agricultură și industria alimentară, am asigurat 300 de milioane de euro capital de lucru, pentru că, așa cum am spus, avem nevoie să stimulăm obținerea de produse cu valoare adăugată. De asemenea, cei care iși prelucrează producția agricolă in țară beneficiază de o primă de producție de 10% din valoarea prelucrată; și, desigur, măsurile sociale, iar aici vorbim de peste 2,5 milioane de romani care au beneficiat de acele vouchere in valoare de 50 de euro, odată la două luni. Au fost destinate pentru pensionari, pentru persoanele cu venituri mici, deci pentru persoanele vulnerabile; și, de asemenea, discutăm de aceea creștere voluntară a salariului minim cu 200 de lei in mediul privat. In luna iulie, aproximativ trei milioane de pensionari cu pensii mai mici de 2.000 de lei, vor beneficia de un ajutor financiar de 700 lei. Valoarea normei de hrană a fost dublată pentru pacienții din spitale, a fost crescută alocația zilnică pentru copiii instituționalizați; de asemenea, amanarea cu nouă luni a ratelor la bancă. Deci, au fost măsuri care au făcut parte din agenda Guvernului. Eu sunt ferm convins că, așa cum am discutat și in coaliție, putem să vedem măsuri de dreapta care au fost promovate de către Partidul Național Liberal, putem să vedem și măsurile de stanga promovate de Partidul Social Democrat. Iată, un echilibru care asigură atat stabilitatea politică, cat și stabilitatea socială. Realizator: Şi, pană la urmă, bunăstarea romanilor. Domnule prim-ministru, pentru că s-a discutat mult in ultima perioadă, vă intreb direct sunt avute in vedere creșteri de taxe și impozite pentru populație sau companii? Nicolae-Ionel Ciucă: Au fost dezbateri cat se poate de tumultoase pe acest subiect și este normal, pentru că este un subiect care, pe de o parte interesează mediul de afaceri, de cealaltă parte interesează pe fiecare cetățean in parte. In momentul de față, știm foarte bine că Romania este țara care recuperează cel mai mic procent din TVA. Sunt cifre care vorbesc de 33-35% din TVA pe care nu reușim să il colectăm. Or, din momentul in care ne-am asumat guvernarea, am vorbit despre creșterea capacității de colectare și am venit cu acea măsură care, de asemenea, a fost puțin creditată că o vom implementa, și am venit cu factura electronică incepand din aprilie, incepand de săptămana viitoare, de la 1 iulie ea va deveni obligatorie. A fost o perioadă in care ea fost doar in stadiul de pregătire și a fost benevolă. De asemenea, radarul mărfurilor a intrat in vigoare tot de la 1 aprilie, devine obligatoriu de la 1 iulie și, de asemenea, discutăm foarte mult la nivelul ANAF de digitalizarea instituției și sporirea capacității de colectare. Realitatea ne spune că una dintre soluții este creșterea gradului de colectare și avem nevoie să creștem gradul de colectare şi o vom face prin instrumente tehnice, care să fie independente de intervenția factorului uman. Vom avea atat partea de hard, cat și partea de software in măsură să putem să avem situații clare in ceea ce privește atat trasabilitatea banilor, cat și colectarea lor, să vedem unde și cand ajung in bugetul statului, asta pe de o parte. De cealaltă parte, in sistemul fiscal din Romania, din tot ceea ce am putut eu să ințeleg, este foarte clar că există o serie intreagă de excepții care trebuie eliminate. Ori cred că menirea noastră, in momentul de față, in situația in care ne găsim nu putem să venim și să anunț că urmează o reformă fiscală. Cred că ar fi o abordare care nu că nu ar fi necesară, ea este necesară, doar că nu este momentul in care să venim brutal pe o reformă fiscală și atunci o ajustare fiscală in care căutăm să eliminăm toate aceste excepții, este una care a fost discutată și care sunt convins că va fi bine primită atat de către cetățeni, cat și de către mediul de afaceri. Şi suntem, de asemenea, conștienți de faptul că in tot acest ansamblu de relaționare avem nevoie să asigurăm predictibilitatea, increderea și consistența mediului de afaceri , pentru că mediul de afaceri este motorul economiei, mediul de afaceri este cel care produce banii de care avem nevoie să putem să-i folosim, pentru a interveni atunci cand este nevoie. Ca atare, vedeți şi aici disputa: Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, pe măsurile fiscale. Că are loc dezbaterea este un lucru cand se poate de bun. Măsurile pe care le vom lua trebuie să fie cu mintea la cetățean și cu mintea la mediul de afaceri. De la inceputul constituirii coaliției am susținut că nu creștem taxele și impozitele. Avem nevoie să asigurăm această echitate in aplicarea taxelor și impozitelor. Avem o cotă unică și această cotă unică este, din păcate, aplicată disproporționat. Depinde şi aici din ce parte privești. Dacă privești de jos in sus, ea are o aplicabilitate ascendentă. Dacă privești de sus in jos, ea are o aplicabilitate descendentă. Ca atare, cred că dacă ne echilibrăm și asigurăm eliminarea excepțiilor și aplicarea cotei unice de impozitare; de asemenea, dacă privim la eliminarea tuturor celorlalte excepții și realizăm o ajustare fiscală așa cum am convenit, va fi o măsură foarte bună și vreau să dăm incredere atat cetățenilor, cat și mediului de afaceri că trebuie să mărim la maxim gradul de colectare și trebuie să asigurăm predictibilitate planificării bugetare, planificării fiscale a mediului de afaceri. Realizator: Aș vrea să alocăm cateva minute și celei de-a doua Romanii. Avem aproape zece milioane de romani care speră intr-un trai mai bun, dincolo de granițe. Pentru aceștia, ce mesaje aveți in calitate de șef al executivului? Nicolae-Ionel Ciucă: La inceputul emisiunii v-am spus că unul dintre obiectivele noastre guvernamentale este acela de a-i determina pe romanii din diaspora să revină acasă. Cu aceste indemnuri sunt convins că nu ii vom convinge să vină acasă. Noi trebuie să facem să se intample lucruri prin care ei să fie determinați să scape de dorul de casă și să se intoarcă acolo unde iși au familia și acolo unde vor găsi condiții similare cu cele unde iși desfășoară astăzi activitatea. Nu cu mult timp in urmă, a avut loc Consiliul Național al Partidului Național Liberal și, la Consiliu, una dintre deciziile importante a fost legată de romanii din diaspora și am decis ca pentru romanii din diaspora, la nivelul Consiliilor Județene conduse de președinți din Partidul Național Liberal și la nivelul fiecărei filiale, să se dedice un birou special pentru romanii din diaspora și, de asemenea, să se realizeze platforme de informare online pentru romanii din diaspora. De asemenea, la nivelul guvernului, am decis ca prin toate măsurile pe care le luăm să avem ca reper de adresabilitate romanii care lucrează in străinătate. In ce sens? In sensul, și vin cu un exemplu cat se poate de clar și de simplu, inclusiv prin PNRR, punerea in aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență presupune o serie intreagă de facilități și de linii de finanțare care pot fi și trebuie să fie accesate de către romanii din diaspora. Or, chestiunea aceasta trebuie adusă la cunoștința romanilor din diaspora, iar la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene am discutat cu domnul ministru Boloş astfel incat această linie să devină funcțională, să devină operațională și să fie adusă la cunoștința romanilor din diaspora. Asta, pe de o parte, este un pas mic, dar cred că este important. In al doilea rand este acest plan de măsuri prin care dorim să asigurăm servicii publice mai rapide și mai simple prin digitalizare și prin apropierea cetățeanului de administrație, la fel cum este in țările din vest și de asemenea cred că este foarte important - și este un obiectiv pe care trebuie să il avem in vedere - și anume salarii cat mai apropiate de cele din vest. Noi, in momentul de față - și trebuie să recunosc acest lucru - primim de fiecare dată in punctajul de discuții reducerea taxării pe muncă in Romania. Am discutat la nivelul coaliţiei, am discutat la nivelul guvernului, este o măsură care trebuie să fie aplicată și nu vreau să creez speranțe deşarte, că ea se va intampla anul acesta, dar pe agenda de lucru a coaliţiei se găsește și acest subiect al scăderii taxelor pe muncă. Este o măsură prin care, la nivelul angajatorului, cu sprijinul statului, se poate crește salariul și atractivitatea poate fi mult mai mare. Deci, foarte sincer vorbind, avem nevoie de romani să se intoarcă acasă, iar noi avem nevoie să ne indeplinim aceste asumări și să luăm măsurile necesare pentru a crea cadrul ca ei să fie motivați să se intoarcă acasă. Avem nevoie de forță de muncă, avem nevoie de experiența lor, avem nevoie de determinarea lor și trebuie, de asemenea, să menționăm că un mediu de afaceri sănătos se poate consolida cu o forță de muncă educată, cu o forță de muncă experimentată, cu o forță de muncă in măsură să fie participant nemijlocit la toate aceste proiecte. Ori, cred că trebuie să constituie o prioritate pentru noi toți să facem in așa fel incat Romania să devină atractivă pentru romanii care astăzi lucrează in alte țări. Realizator: Relația noastră cu Republica Moldova nu este doar una specială, ci și la cel mai bun nivel al ultimelor decenii. Parlamentul European a adoptat in urmă cu doar cateva ore o rezoluție prin care solicită Consiliul European să acorde Ucrainei și Republici Moldova statutul de țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este acest succes și unul al Bucureștiului? Nicolae-Ionel Ciucă: Este un succes, in primul rand, al Republicii Moldova și doresc să ii felicit pe această cale. Dacă Romania a contribuit la acest succes, un categoric, da. Incepand cu președintele Romaniei, incepand cu diplomația romană, incepand cu toate măsurile de sprijin pe care noi le-am luat pentru parcursul european al Republicii Moldova ne determină să credem că am avut și noi o contribuție la această decizie. Dar, in primul rand, este meritul Republicii Moldova pentru dobandirea acestui statut de țară candidată la Uniunea Europeană. Știți foarte bine, au fost intalnirii multiple, președintele Romaniei a fost in Republica Moldova, am fost cu dumnealui, președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, premierul Republicii Moldova, doamna Gavrilița, a fost in Romania, am fost la Chișinău, am desfășurat intalnirii, ședință comună de guvern, am stabilit și semnat memorandumuri de colaborare și de sprijin, am continuat și vom continua să sprijinim parcursul Republicii Moldova pentru a deveni membru al UE. Și văd in această decizie un moment important de cotitură pentru tot ceea ce inseamnă acest parcurs. Ca atare, incă o dată folosesc această oportunitate de a mulțumi pentru decizia care s-a luat și de a-i felicita pe frații noștri din Republica Moldova, pentru dobandirea acestui statut. Realizator: Ușor-ușor ne apropiem de finalul acestei ediții, este un tur de forță, pentru că discutăm despre tot ceea ce este relevant in această perioadă pentru Romania. Rămanem insă dincolo de Prut. Ce ar putea să facă Romania in următoarea perioadă pentru a consolida șansele Chișinăului de a se alătura familiei europene? Nicolae-Ionel Ciucă: Va trebui să continuăm acest parcurs de sprijinire și de impărtășire a experienței noastre, de a asigura asistența necesară pe fiecare linie de parcurs și Romania are specialiștii necesari, Romania poate să se coordoneze cu alte țări membre ale Uniunii Europene pentru a asigura sprijinul de care Republica Moldova are nevoie in acest demers, și desigur vom continua activitățile de colaborare și sprijin pe care le-am desfășurat pană in acest moment și pe care de aici inainte sunt convins că va trebui mai abitir decat pană acum să continuăm să le oferim, și există intreg cadrul creat pentru a putea să indeplinim acest obiectiv ambițios, pentru că merită cu adevărat și noi avem datoria să ii sprijinim așa cum și noi am fost sprijiniți la randul nostru. Am putut cu toții să vedem ce inseamnă statutul de membru al Uniunii Europene, de cate ori a crescut Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, cat de mult a crescut Produsul Intern Brut, care sunt beneficiile financiare și in ce fel putem să folosim aceste resurse care ne vin in baza statutului de membru al Uniunii Europene pentru dezvoltarea și modernizarea Romaniei. Realizator: Domnule prim-ministru, o altă temă care a generat ample dezbateri in spațiul public se referă la intenția de modificare a legilor siguranței naționale. Ieri, in dialogul informal cu presa ați precizat că ar fi bine ca pană in septembrie, eventual intr-o sesiune extraordinară a Parlamentului, noile legi să fie adoptate. Vă intreb, de ce este necesară schimbarea acestor legi și care vor fi principalele modificări? Nicolae-Ionel Ciucă: Am să incep cu ultima parte a intrebării dumneavoastră. Este nevoie ca aceste legi să fie modificate pentru că sunt legi care au fost aprobate la inceputul anilor 90, sunt legi care trebuie să fie aliniate la noile prevederi constituționale și, de asemenea, sunt legi care trebuie adaptate la actuala situație geostrategică, inclusiv la responsabilitățile ce decurg din statutul de țară membră a Uniunii Europene și ţară membră a Alianței Nord-Atlantice și este cat se poate de limpede că orice lege trebuie să fie modificată in conformitate cu evoluția, cu dinamica evoluției societății sau a instituției pentru care ea a fost adoptată; și aici imi pare foarte rău pentru că s-a ajuns la această diluare a relevanței legilor apărării și siguranței naționale, pentru că probabil a fost nevoie ca ele să apară in spațiu public intr-o formă in care era absolut nefinalizată, nu se intrase in analiză cu niciuna dintre ele şi in calitate de prim-ministru imi asum intreaga responsabilitate pentru parcursul transparent și democratic pe care il vor urma acestei legi. Am luptat cu toții, suntem la 33 de ani de la revoluție, și am luptat pentru democrație și libertate. Avem datoria ca in continuare să dăm garanții că atat libertățile individuale, cat și tot ceea ce ține de elementele specifice, caracteristice societăților democratice, nu vor fi afectate vreodată de aceste prevederi. Pot să ințeleg temerea, pot să o ințeleg şi sunt convins că, la fel ca mine, o ințeleg toţi cei responsabili in domeniu, dar totodată pot să dau garanții și să asigur că nu vor avea alt parcurs decat cel pe care trebuie să il aibă și să urmeze procedurile de dezbatere și de aprobare atat la nivelul guvernului pană cand se adoptă forma finală, să meargă să obțină aprobarea in Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să intre la dezbatere in comisiile de specialitate in Parlamentul Romaniei și să fie aprobate in Parlamentul Romaniei. Cu cat mai repede cu atat mai bine, pentru că avem nevoie de această primenire legislativă in domeniul apărării și securității naționale. Realizator: In calitate de prim-ministru, aveți responsabilitatea activității tuturor membrilor cabinetului. Aţi anunțat că urmează o perioadă de evaluare și vă intreb: care sunt criteriile pe baza cărora vor fi evaluați miniștrii, mai ales din perspectiva anunțului făcut chiar in urmă cu cateva ore de către ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu. Este integritatea unul dintre criterii? Nicolae-Ionel Ciucă: Incă de la preluarea mandatului, am convenit că la șase luni de zile se va desfășura această activitate de evaluare a fiecărui ministru in ceea ce privește indeplinirea obiectivelor sectoriale, conform portofoliului, stabilite prin programul de guvernare. Deci in primul rand, trebuie să analizăm după reperele și obiectivele stabilite prin programul de guvernare și am convenit să nu se intample la șase luni, pentru că asta insemna să discutăm de luna iunie, cand eram in plin proces de derulare a jaloanelor și țintelor pe trimestrul al doilea și, in felul acesta, am convenit in coaliție ca această evaluare să se desfășoare la finalul lunii iunie, cand vor fi fost indeplinite toate jaloanele și țintele și, in funcție de aceasta, să se ia și decizia finală pe evaluarea fiecărui ministru in parte. Integritatea reprezintă un reper, nu important, extrem de important in evaluarea miniștrilor și reacția de astăzi a fost una pe măsură, domnul ministru Chesnoiu prezentandu-și demisia pe care am aprobat-o fără echivoc și urmand să se deruleze procedurile la nivelul guvernului privind nominalizarea unui ministru interimar in perioada următoare pană cand va fi o decizie politică privind inlocuirea domniei sale. Realizator: Intr-o lume in care știrile false şi teoriile conspirației creează din ce in ce mai multă ingrijorare, cat de importantă este pentru dumneavoastră presa și, in acest război cu știrile false, cat contați pe media publică, pe Radioul public, dle prim-ministru? Nicolae-Ionel Ciucă: Presa este unul din stalpii de bază ai democrației. Este un garant al democrației și am subliniat in numărate randuri că sunt un luptător și un militant pentru asigurarea libertății și bunei funcționări a presei. Ca atare, pentru mine presa este la fel de importantă cum suntem noi pentru dumneavoastră și prin tot ceea ce am desfășurat și prin tot ceea ce vom desfășura de aici inainte este să asigurăm transparența totală la nivelul guvernului, la nivelul instituțiilor statului, să asigurăm informarea corectă și oportună și cred că ceea ce este foarte important - să asigurăm informația reală, informația adevărată, pentru că in acest context, din păcate, putem să vedem că această stabilitate despre care am tot vorbit poate fi foarte repede dezechilibrată de informații false și informații care induc spaimă in randul populației. Știți foarte bine, sunteți om de presă și știți că atunci cand vorbim de receptori mulți ai informației de presă, discutăm, practic, de percepția oamenilor. Or, influențarea percepției este unul dintre obiectivele celor care generează fake news-uri, care dezinformează, care caută ca, inclusiv prin mijloacele de propagandă, să iși atingă unele obiective. Este clar că in momentul de față nu dispunem de mecanismele și instrumentarul necesar să putem să combatem aceste fake news-uri, aceste dezinformări, incurajez pe fiecare cetățean să iși asigure propria grilă prin care să filtreze informațiile și să se asigure că informația respectivă este credibilă și că este cu adevărat reală. Altfel, din păcate, ne jucăm cu percepția oamenilor, ne jucăm cu puterea lor de ințelegere și nu cred că asta ne dorim. Dar, incă o dată subliniez, cred că este foarte important să putem să găsim impreună cu presa mijloacele necesare atat de combatere, cat și de asigurare a informației corecte și reale pentru cetățenii țării. Realizator: Ultimele secunde ale interviului nostru. Un mesaj pentru ascultătorii postului public de radio. Nicolae-Ionel Ciucă: Mesajul nu poate să fie decat unul de a avea incredere că prin tot ceea ce facem - şi cand spun tot ceea ce facem, spun de dimineața pană dimineața - să asigurăm tot ceea ce este necesar din punct de vedere al unor măsuri echilibrate, unor măsuri prin care să asigurăm stabilitatea economică, să protejăm locurile de muncă, să protejăm cetățenii țării și să ne protejăm pe noi inșine, in raport cu toate provocările și cu toate aceste efecte ale unor situații de criză succesive și de multe ori concomitente. Realizator: Serviciul de noapte, la final. Invitatul ediţiei a fost domnul Nicolae Ciucă, prim-ministru al Guvernului Romaniei. Vă mulțumesc și vă mai aștept! Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc! Am rămas dator. La un moment dat m-ați intrebat ce reprezintă radioul pentru mine. Radioul imi aduce aminte de copilărie și reprezintă acel mijloc de informare prin care, la vremea respectivă, puteam să obținem informații pe care nu le aflam din altă parte. Realizator: Sperăm să rămanem același prieten de incredere al tuturor romanilor. Echipa nopții: Luminița Voinea, redactor; Cătălina Popescu, regia de montaj; Ruxandra Săraru, producător. Sunt Maria Ţoghină și, in numele tuturor, vă mulțumesc pentru atenție! 2022-06-24 12:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-06-24-01-01-16big_1.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu board-ul Centrului Cyber al UE (ECCC)Știri din 23.06.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-board-ul-centrului-cyber-al-ue-ecccGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Participarea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la deschiderea reuniunii Consiliului de Conducere al Centrului european de competențe in domeniul industrial, tehnologic și de cercetare in materie de securitate cibernetică (ECCC) Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis astăzi un mesaj in deschiderea primei reuniuni, la București, a Consiliului de Conducere al Centrului european de competențe in domeniul industrial, tehnologic și de cercetare in materie de securitate cibernetică (ECCC), desfășurat la Palatul Victoria. Cu această ocazie, premierul Rom