RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROParticiparea premierului Florin Cîțu la dineul oficial de închidere a evenimentelor organizate la București cu prilejul Anului European al Căilor Ferate Știri din 17.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-dineul-oficial-de-inchidere-a-evenimentelor-organizate-la-bucure-ti-cu-prilejul-anului-european-al-cailor-ferateGalerie foto 2021-09-17 21:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image0.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la deschiderea lucrărilor Congresului UDMRȘtiri din 17.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-deschiderea-lucrarilor-congresului-udmrGalerie foto Discursul premierului Florin Cițu la deschiderea lucrărilor Congresului UDMR [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Cițu: Bună ziua! Am auzit provocarea, domnule președinte, dragă Hunor. Vom sta la guvernare patru ani de zile. O să rupem acest ciclu, acesta este guvernul care va rupe ciclul din 2008: stăm la guvernare patru ani de zile. Provocare acceptată! Domnule președinte, stimați invitați, stimați delegați, mă bucur să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră și este o invitație pe care am acceptat-o cu plăcere. E şi normal să fie aşa pentru că aşa se intamplă cand ai alături un partener pe care ştii că te poţi baza. Stabilitatea e foarte importantă atunci cand vrei să construieşti ceva. Și ați văzut acest lucru, mai ales cand este vorba de guvernare. Pentru că indiferent de ce se intamplă, de negocieri, de dorinţele fiecăruia, este esenţial să ştii că la finalul zilei cel cu care discuţi, nu ameninţă, nu şantajeză, nu işi ia jucăriile şi pleacă acasă. UDMR este acest partener pe care te poţi bizui. Acum, mai mult ca oricand, trebuie să demonstrăm că avem o viziune clară despre cum trebuie să reconstruim Romania in actuala situaţie epidemică, cum putem proteja locurile de muncă, cum putem să facem noi locuri de muncă, cum putem să dezvoltăm economia, dar şi comunităţile locale. Am văzut cine este interesat de dezvoltarea comunităţilor, cine acţionează pentru ca oamenii să aibă canalizare şi drumuri asfaltate. Aşa se luptă in interesul celor care ne-au ales, aducandu-i in secolul XXI, nu punand beţe in roate. După 30 de ani de zile merită toți romanii să fie in secolul XXI. Politica trebuie făcută doar pentru a servi cetăţeanul. Poate e nevoie să ne reamintim acest lucru. Obiectivele mele nu s-au schimbat in aceste opt luni de zile, opt luni și jumătate. Știu sigur că nici ale dumneavoastră. Avem un program de guvernare care trebuie respectat, reformele vor continua. Vă garantez că se va intampla acest lucru. Nu există altă cale. Avem nevoie mai mult ca oricand de stabilitate. Suntem in plină pandemie, numărul de infectări creşte de la o zi la alta, avem creşteri de preţuri la energie şi la gaze. Pentru toate acestea romanii aşteaptă de la noi soluţii, soluţii pe care le avem şi pe care le vom implementa in această guvernare. Cum să lăsăm Romania fără guvernare in acest context? Cetăţenii romani, indiferent de etnia lor, aşteaptă de la clasa politică, performanţă, profesionalism şi bună guvernare. Tocmai de aceea, apreciez acum mai mult ca oricand responsabilitatea UDMR. UDMR a inţeles că prin cooperare şi dialog se pot face paşi importanţi in stabilitatea sistemului politic, se pot promova principii şi valori democratice. Sunt lucruri care trebuie recunoscute şi apreciate. Vă urez mult succes in cadrul lucrărilor acestui Congres! Koszonom szepen! 2021-09-17 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image19.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de schimbare a denumirii Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” București în Sala Ion CaramitruȘtiri din 16.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-schimbare-a-denumirii-salii-mari-a-teatrului-national-i-l-caragiale-bucure-ti-in-sala-ion-caramitruGalerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu la ceremonia de schimbare a denumirii Sălii Mari a Teatrului Național - I.L.Caragiale București in Sala Ion Caramitru [CHECK AGAINST DELIVERY] Domnule ministru, Stimați membri ai familiei, Onorată audiență, Mă gandeam acum - toţi l-am cunoscut pe maestrul Ion Caramitru ca actor, in filme sau pe scena Teatrului Național. Anul trecut, ca ministru al Finanțelor, l-am cunoscut și ca manager al Teatrului Național și aş vrea să spun că și ca manager era la fel de talentat cum era ca actor. Au fost rostite foarte multe cuvinte frumoase in această perioadă şi mesajul meu o să fie unul foarte scurt, pentru că orice și oricat aș spune eu, nu aș reuși să ilustrez ceea ce a insemnat Ion Caramitru pentru noi, romanii. Ştiu că redenumirea Sălii Mari a Teatrului Naţional din București in Sala Ion Caramitru este un gest mic, dar este un simbol prin care noi ne arătăm recunoștința pentru ceea ce a făcut Ion Caramitru in activitatea sa culturală. De acum, piesele jucate in această sală a Teatrului Național vor avea o insemnătate aparte și, astfel, moștenirea lăsată de domnia sa nu se va pierde niciodată. Mulțumim, Ion Caramitru! Aș vrea să vă propun in acest moment să ţinem un scurt moment de reculegere. Vă mulțumesc! 2021-09-16 15:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-16-04-19-22big_image_6_resize.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții companiei OMV PetromȘtiri din 16.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-companiei-omv-petromGalerie foto 2021-09-16 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-16-12-20-49big_image_7_resize.jpgPunctul de vedere al Guvernui referitor la dosarul de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parteȘtiri din 15.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/punctul-de-vedere-al-guvernui-referitor-la-dosarul-de-solutionare-a-conflictului-juridic-de-natura-constitutionala-dintre-parlamentul-romaniei-pe-de-o-parte-i-guvernul-romaniei-pe-de-alta-partePunctul de vedere al Guvernui referitor la dosarul de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, și Guvernul Romaniei, pe de altă parte 2021-09-15 16:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-15-04-03-40big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul energiei, ministru interimar al economiei, antreprenoriatului și turismului, Virgil Popescu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, la finalul ședinței de guvern din 15 septembrieȘtiri din 15.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-energiei-ministru-interimar-al-economiei-antreprenoriatului-i-turismului-virgil-popescu-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-raluca-turcan-la-finalul-edintei-de-guvern-din-3-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am avut astăzi, in ședința de guvern, două ordonanțe in primă lectură, dar despre care sunt sigur că vom avea dezbateri in perioada viitoare. De aceea am adus și i-am adus și pe cei doi miniștri, ai Muncii și Energiei și Economiei, să vină cu detalii. In primul rand, am discutat despre un proiect de ordonanță de urgență care stabilește că angajații din instituții publice din zona asistenței sociale vor trebui să facă dovada vaccinării sau, in caz contrar, să prezinte un test negativ sau dovada faptului că au trecut prin boală. Acesta este un proiect de ordonanță in primă lectură. Avem aici mai multe detalii pe care ministrul le va prezenta. Şi al doilea subiect, a doua ordonanță in primă lectură - este vorba despre compensarea prețurilor la energie și gaz și am avut o discuție foarte bună, in şedinţa de guvern de astăzi, am mandatat Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor să vină cu o formă finală. Aș vrea să fie completată forma și schema cu soluții pentru compensarea clienților non-casnici, pană acum am vorbit de clienții casnici, aș vrea să vorbim și de clienți non-casnici, in special IMM-uri, şi aici de aceea este nevoie de cele trei ministere. Ministerul Muncii trebuie implicat pentru că e vorba de compensare a consumatorului casnic și ne gandim cum să facem acest lucru cat mai simplu. Şi tot in ședința de guvern de astăzi am avut discuții despre plafonarea prețului la gaze. Am introdus această temă in dezbatere in guvern. Domnul ministru, impreună cu Consiliul Concurenţei, va discuta şi cu Comisia Europeană, sunt mai multe variante la care ne gandim, dar am vrut să avem și această variantă. Deci căutăm cele mai bune soluții pentru această perioadă in care prețurile au crescut, prețurile la energie și gaz au crescut pentru consumatorii casnici și cei non-casnici, in special pană in 31 martie. In același timp este important, bineințeles, am discutat despre un proiect pe termen mediu, pe care l-am mai discutat cu domnul ministru, să vedem cum creștem capacitatea de producție, conectivitatea, pentru că acestea sunt de fapt soluțiile pentru a avea prețuri mai mici pe termen mediu și lung. Acum incercăm sau acum venim cu soluții pentru această iarnă. Acestea sunt cele două ordonanţe de urgență pe care voiam să le prezint și pe care le-am dezbătut mult timp in ședința de guvern. Cei doi miniştri sunt aici, vor da detalii după aceea. Dacă sunt intrebări, in acest moment, pentru mine... Reporter: Bună ziua! Daţi-ne mai multe detalii legate de plafonarea prețului gazelor. Este o variantă pe care mergeți in continuare? La ce nivel s-ar plafona preţul...? Florin Ciţu: Aici este o discuție. Repet, am pus, de-abia acum, am inceput să ne uităm și la această soluție, avem deja soluții pentru compensare și asta voiam să avem - să ne asigurăm că in special clienții non-casnici şi casnici, deci IMM-urile şi persoanele fizice, nu vor plăti toată factura in această iarnă, și aici soluțiile le avem, eu zic că suntem 90%, urmează doar să ne gandim care e forma cea mai simplă, ca să nu trebuiască oamenii să completeze tot felul de formulare și așa mai departe. In ceea ce priveşte plafonarea la gaze, vreau să ne uităm la această soluție, dar pentru mine este important să nu distorsionăm foarte mult piața, pentru că, in momentul cand introduci o astfel de măsură, distorsionezi piaţa, motivația de a investi dispare pentru companii şi atunci vreau să vedem cum luăm această măsură să fie cat mai puțin invazivă in piață, dar trebuie să recunoaștem că, in acest moment, există o situație specială, care necesită măsuri speciale. Eu cred că cele trei ministere vor veni, pană săptămana viitoare, cu o soluție de compensare pentru clienții casnici şi non-casnici. Discuția despre plafonarea prețului la gaze, impreună, Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței, Comisia Europeană vor discuta. După cum știți, sunt mai multe țări din Uniunea Europeană care au discuții cu Comisia Europeană pe acest subiect. Reporter: La ce nivel s-ar plafona... Florin Ciţu: Nu avem incă aceste detalii. Haideţi să le luăm pe rand. Reporter: Domnule premier, președintele Senatului a sesizat Curtea Constituțională, a făcut anunțul astăzi, pentru că nu aţi venit cu propuneri de miniștri in 5 zile, așa cum prevede Codul administrativ pentru portofoliile rămase goale. Conform procedurii, vă rog să ne spuneți de ce nu aţi făcut aceste propuneri, in afară de faptul că, știm, interimatul poate dura 45 de zile și cum comentați demersul făcut de Anca Dragu. Florin Ciţu: Eu cred că doamna preşedintă a Senatului vrea să scoată USR de la guvernare, pentru că asta cere, de fapt. Constituţia este foarte clară şi inţeleg că doamna spune că trebuie să vin cu numiri de noi miniștri. Dacă se schimbă configurația Guvernului, nu pot fi miniştri de la USR PLUS. Deci doamna preşedintă ne spune să scot USR de la guvernare. Este un demers ilar cel puțin, dar - succes! Reporter: Bună ziua! Astăzi, Nelu Tătaru a avut niște afirmații destul de tranșante in ceea ce privește valul 4. In primul rand, a spus că țara noastră este luată prin surprindere, ca și in cazul valului 3, că ar trebui redirecționată atenția spre o testare sau vaccinare obligatorie pentru a evita supraaglomerarea a paturilor de terapie intensivă. De ce suntem din nou luați prin surprindere, avand in vedere că era un val anticipat incă de acum cateva luni și campania de vaccinare știam deja că nu a mers bine in perioada asta? Florin Ciţu: Domnul ministru al sănătăţii interimar m-a asigurat că deja sunt in plus 200 de paturi, din momentul in care a preluat acest mandat. Ştiţi foarte bine că am spus, chiar de la incheierea valului 3, că nu vreau să se modifice nimic in ceea ce privește paturile COVID și secţiile ATI. Am aflat, bineinţeles, după aceea că s-au modificat, sunt mai puține paturi decat erau inițial. Domnul ministru Cseke are acelaşi mandat din partea mea, să meargă către 1600 de paturi cat mai rapid in secțiile ATI. Bineințeles, toate resursele, așa cum am făcut și pană acum, vor fi alocate Ministerului Sănătății, dacă este nevoie. In Legea bugetului scrie foarte clar că Misterul Sănătății poate să realoce resurse in interiorul ministerului, dacă sunt cheltuieli pentru vaccinare. De exemplu, dacă au rămas 400 de milioane de lei necheltuiți, sunt alocați pentru campania de vaccinare prin intermediul medicilor de familie; aceștia puteau fi redirecționați pentru altceva. In același timp, m-am asigurat că se va face plata in această săptămană pentru centrele de vaccinare, se va face plata la zi și vom continua in acest sens in perioada următoare. Reporter: Deci practic spuneați că nu este nepregătit sistemul, ci pur și simplu nu s-a vaccinat destulă lume? Florin Cițu: Nu... Eu am spus tot timpul să fie 1.600 de paturi, nu suntem acolo, domnul ministru se va asigura că vor fi 1.600 de paturi. Dar domnul ministru abia a preluat acest minister, va corecta dacă sunt probleme, le va corecta intr-o perioadă cat mai scurtă. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intreb despre certificatul... Surse guvernamentale spuneau că astăzi va fi aprobat. V-ați răzgandit in privința...? Florin Cițu: Nu. Reporter: Sau de cand ar urma să fie aprobat și, mai ales, dacă va fi extins și pentru restaurante, de exemplu, ca să poată primi mai mulți clienți, pentru cafenele sau doar pentru evenimentele private, cum sunt nunți, botezuri? Florin Cițu: In primul rand, trebuie să fie adoptată hotărarea CNSU, ca apoi să fie hotărare de guvern in ședința de guvern. Direcția in care mergem este următoarea: nu vreau să mai inchidem activitățile economice peste 3 la mie și atunci, ca să rămană deschise aceste activități, trebuie să avem o formă de monitorizare. Certificatul verde, mai ales că acum avem și se poate verifica prin acest cod QR foarte simplu, este una dintre propuneri, incat aceste activități să rămană deschise. Deci restaurantele pot să rămană deschise, pe baza unui certificat verde - este o propunere, vedem dacă va fi aprobată in CNSU. Bineințeles, vorbim după aceea de personalul din restaurant - de exemplu trebuie să poarte mască tot timpul, deci sunt cateva condiții, dar pornind de la ideea de bază că nu vrem să mai inchidem activitatea economică peste 3 la mie. Acum avem și vaccin, avem și un mod de a verifica dacă cineva a fost vaccinat, dacă a fost testat sau dacă a trecut prin boală, avem acest certificat verde. Este un mod de a menține economia deschisă, dar, in același timp, de a păstra și anumite reguli. Reporter: Dar această propunere - indiferent de rata de incidență? Florin Cițu: Am spus peste 3 la mie. Reporter: Doar peste 3 la mie. Florin Cițu: Peste 3 la mie, da. Reporter: Şi, dacă imi permiteți o clarificare la intrebarea colegei mele: cate locuri, cate paturi disponibile sunt in acest moment la ATI in țară și in București? Florin Cițu: Dl. ministru mi-a spus că a suplimentat cu 200 numărul de paturi. Ştiu că erau 864, deci ar trebui să fie peste 1000 de paturi libere, in acest moment. Analiza o primesc la ora 3:00 in fiecare zi și o să văd atunci. Reporter: Şi in capitală știți cumva? Florin Ciţu: Ieri, cred că erau 20 de paturi in capitală libere, dar vă dați seama că lucrurile se modifică, pentru că se adaugă in fiecare zi paturi suplimentare, deci sunt locuri libere. Dar să știți că nu ar trebui să mă vorbim despre paturi la ATI, trebuie să discutăm despre campania de vaccinare. Ca să nu avem nevoie de paturi ATI, să nu avem nevoie de suplimentare, trebuie să avem lume să se vaccineze, e singura soluție. Noi putem să punem resurse, in continuare, pentru a avea paturi ATI, secţii COVID şi aşa mai departe, sau punem certificatul verde, dar nu aşa rezolvăm. Rezolvăm prin vaccinare, este singura soluție de a scăpa de pandemie, dacă vrem să scăpăm cat mai repede. Reporter: Dar apropo de vaccinare, vom vedea in perioada următoare şi alte ordonanţe de urgență prin care, spre exemplu, medicii, profesorii ar urma să fie obligaţi fie să se vaccineze sau să se testeze periodic? Tot prin ordonanţă de urgenţă? Florin Ciţu: Da, mergem in această direcţie. Vom vedea care este cea mai bună măsură. Clar vom cere testare. Ințeleg că personalul medical este deja vaccinat in proporție de 70%, dar vom dori să fie testați cel puţin. Vom vedea cea mai bună variantă. Acum, discuția este despre actul normativ care va fi preluat. Avem astăzi această ordonanță de urgență, cateva măsuri, vedem după aceea. Reporter: Deci tot prin ordonanţă de urgenţă. Asta era intrebarea. Florin Ciţu: Este o discuție. Reporter: Dacă imi permiteţi o completare. Testare pe banii lor? Florin Ciţu: In acest moment, aceasta este varianta. Reporter: Aceasta este, bun. Aş vrea să vă intreb legat de opiniile separate pe care le au preşedinţii celor două camere cu privire la acea sesizare la Curtea Constituțională. Aţi văzut cu siguranță ce s-a intamplat in parlament, avem şi o opinie a doamnei Dragu şi opinia domnului Orban trimise către Curtea Constituională, nu cele ale parlamentului, practic. Cum s-a văzut de aici, de la guvern, această diferență și cum se vede și in PNL, v-aş intreba? Florin Ciţu: Din punctul meu de vedere, trebuie respectată Constituția și vom vedea ce decide Curtea Consituţională. Reporter: Aşa zice şi domnul Orban. Florin Ciţu: Vom vedea, şi atunci vom merge la Curtea Consituţională, care ne va spune cine respectă Constituția. Reporter: Şi o mică precizare. Domnul Nazare spunea că, atunci cand au fost discuțiile pe PNRR, nu l-aţi luat şi pe el la negocieri. Adică era la Bruxelles, dar nu a mers şi el cu dumneavoastră la negocieri. Aşa s-a intamplat sau ce s-a intamplat mai exact cu privire la acele discuţii, că nu a participat şi el? A făcut o declaraţie. Florin Ciţu: Nu am ce să comentez aici, chiar nu am ce să comentez. Imi pare rău. Nu aţi spus nimic atunci, spune acum, mi se pare bizar, după nu știu cate luni de zile să vii să te plangi de ceva, cand nu ai spus nimic atunci. Mulţumesc. Este OK. Reporter: Singura ieșire din această criză politică in care suntem in acest moment ar putea s-o rezolve președintele Klaus Iohannis, cu o discuție tete-a-tete. Este declarația pe care a făcut-o astăzi președintele PNL, Ludovic Orban. Ați avut vreo discuție tete-a-tete cu președintele sau considerați că este necesară o astfel de discuție tete-a-tete cu președintele Klaus Iohannis, astfel incat să se iasă din această criză? Florin Ciţu: Domnul președinte decide dacă vrea să aibă o discuţie şi cu cine să aibă o discuție. Eu am spus și, vedeţi, de fiecare dată, soluția era una foarte simplă: un ministru al justiției, imediat, care să iși facă treaba și să nu obstrucţioneze actul guvernamental. Nu a fost acea soluție. Foarte bine. Era o altă soluție - retragerea moţiunii. Nici aceasta nu s-a intamplat. Vedem după aceea care sunt soluțiile pe masa, in viitor. Reporter: A fost pentru dumneavoastră o soluție să vă retrageți din fruntea Guvernului? Florin Ciţu: Niciodată. Eu nu sunt un om iresponsabil. Să arunci Romania in aer, să lași Romania fără guvern in prag de iarnă, cand avem deja vedeți cate probleme - valul 4, prețul la energie, urmează discuția despre salariul minim, bugetul pentru anul viitor. Să arunci Romania in aer...; Nu sunt iresponsabil, nu voi face acest lucru. Metoda Dragnea văd că este adoptată de alți colegi, dar nu va fi niciodată adoptată de mine. Reporter: Cateva completări pe un alt subiect, vă rog. Referitor la certificatul verde pentru evenimente, dacă ne puteți spune măcar de cand ar putea să intre in vigoare, avand in vedere că sunt persoane care au evenimente programate in perioada următoare și vedem că tot mai multe localități intră in carantină. Florin Ciţu: Cel mai tarziu săptămana viitoare. Reporter: Să fie adoptat in guvern? Florin Ciţu: Da, da. Reporter: Bună ziua! Aţi menționat restaurantele și de faptul că nu doriți să fie inchise afacerile, dar mergem in direcția in care au mers alte state. Italia, de exemplu, in mijloacele de transport in comun este solicitat acest certificat. Şi, dacă da, de cand vom avea o decizie pe acest subiect? Florin Ciţu: Am spus, săptămana aceasta vom mai avea discuții, in special cu INSP, cu Ministerul Sănătății, să vedem care este cea mai bună formulă. Vă spun preferința mea: așa cum am spus și in ceea ce priveşte școala, că vreau să fie cu prezență fizică, să găsim măsurile astfel incat să avem școală cu prezenţă fizică, așa vă spun că nu vreau să inchidem economia, nici inainte de valul 3, v-am spus că vom fi ţine economia deschisă. Este una dintre variante. Cat mai curand trebuie să venim cu această decizie, pentru ca oamenii să știe exact care sunt măsurile pentru atunci cand depășim un anumit prag sau 3 la mie. Reporter: Şi o completare, pentru că aţi spus că testarea se va face pe banii oamenilor... Florin Ciţu: In această variantă, in prima lectură. Reporter: Mulţi nu vor avea de unde să plătească, mai ales că sunt periodice, săptămanale. Florin Ciţu: In această variantă, suntem in primă lectură, asta inseamnă că mai dezbatem și vedem, așteptăm și alte soluții, din altă parte. Reporter: Soluţia ar fi ca statul să deconteze aceste...? Florin Cițu: Statul oferă gratuit vaccinarea. Este gratuită in Romania și nu este obligatorie, dar este gratuită. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, in luna august ați avut tot așa o intalnire cu ANRE, ministrul energiei, Consiliul Concurenței /.../și ați dat asigurări că nu veți plafona prețurile. Ați spus din capul locului: nu vom plafona prețurile, dar că veți definitiva o soluție pe termen scurt, cea de compensare a facturilor, care ați spus că va fi săptămana viitoare. Florin Cițu: Da. Reporter: Ce s-a schimbat de atunci pană astăzi? Are vreo legătură cu PSD, care a inițiat un proiect de lege pentru plafonarea prețurilor sau a anunțat că va iniția? Florin Cițu: Nu, nu are nicio legătură. PSD copiază. Multe dintre măsurile pe care le-am văzut la PSD sunt copiate după noi. Nu. Este ceea ce văd la nivel european. In Uniunea Europeană sunt mai multe țări, deja șase țări cred că sunt care vorbesc despre plafonarea prețurilor. Dacă se plafonează prețurile in toate țările din Uniunea Europeană și rămane Romania cu prețul cel mai mare, ar fi ciudat ca noi să fim țara care are cel mai mare preț și să suportăm noi toate costurile in această piață. Nu mai este o piață liberă, atunci. Dacă avem deja țări care iși plafonează prețurile, Romania nu poate să stea să se uite. Asta este diferența care s-a intamplat de atunci și pană acum. Reporter: Şi, dacă imi permiteți o altă intrebare, tot legată de creșterea prețurilor. Mai este o creștere alarmantă a prețurilor in piață asigurărilor. Este o criză foarte mare acum, incă un mare asigurator, liderul pieței asigurărilor și de RCA, City Insurance, este aproape de faliment. ASF ar fi trebui să supravegheze cumva. Astăzi se aștepta o decizie, nu a fost luată, de săptămana trecută... Florin Cițu: Sunt două ordonanțe de urgență in avizare. Am discutat și astăzi cu Consiliul Concurenței. Ar trebui să fie pe masa Guvernului săptămana viitoare, o ordonanță care se referă la prețuri și una care se referă la această situație a City Insurance, dacă se ajunge acolo, pentru a asigura că oamenii nu vor rămane să nu poată să-și... sau să că sau să aibă un claim și să nu poată fi acela plătit, deci ne asigurăm că vor merge mai departe, să plătească banii din fondul de garantare. Reporter: Două ordonanțe de urgență, ați zis? Florin Cițu: Da, sunt două, una pentru prețuri, este vorba despre prețurile... este in avizare, am ințeles, la Consiliul Concurenței, că este una in analizare și cealaltă... Reporter: Prețurile asigurărilor RCA? Florin Cițu: Polițele asigurărilor, da. Reporter: Ce vreți să faceți mai exact cu ele? Florin Cițu: Incă nu a ajuns la mine, vreau să văd forma finală și apoi vă spun ce vrea să facă. Este Consiliul Concurenței, m-a asigurat că sunt in avizare, cand o să văd forma finală, o să vedem despre ce este vorba exact. Reporter: Şi a doua, legată de City? Florin Cițu: Legată, dacă se intamplă ceva, să ne asigurăm că toți clienții sunt protejați, de fapt asta este ideea. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, recent, incă un avion presupus al contrabandiștilor din Ucraina a survolat neoprit de nimeni spațiul aerian roman și dacă data trecută avionul ucrainean se pare că ar fi fost depistat de poliția de frontieră, acum nici măcar nu a fost observat. Nu doar avioanele intră nederanjate de nimeni in țară, vedem și cocaină care trece de Constanța, care ajunge in cutii de banane etc. Aș vrea să vă intreb, in aceste condiții, ce șanse avem să convingem partenerii europeni că merităm să intrăm in Schengen, dacă aţi discutat cu miniştrii de resort și ce măsuri se vor lua pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete? Florin Ciţu: Am discutat de fiecare dată cu miniştrii de resort, m-au asigurat că alocă mai multe resurse şi că vor veni cu soluţii in perioada următoare. Aceasta este, de fapt, discuţia. Dar ştiţi foarte bine că pe partea de ANAF, de exemplu, este acea problemă cu scanerele și tot avem o discuție. Eu am propus de fiecare dată, şi cred că pană la urmă aceasta este soluţia, să ducem această discuție in CSAT și acolo să luăm o soluție care să fie implementată cat mai rapid. Reporter: Şi aş mai vrea să vă intreb pe un subiect care a inflamat destul de tare opinia publică. La deschiderea anului şcolar aţi apărut alături de primarul Popescu Piedone. Pentru multă lume şi in special pentru supraviețuitorii incendiului Colectiv, pentru rude, pentru victime, dansul este un simbol al lui impunității și al cinismului autorităților romane care gestionează lucrurile de o asemenea manieră, astfel incat tinerii ard de vii. Aș vrea să vă intreb dacă erați informat că dansul va fi la respectiva ceremonie și de ce nu aţi refuzat, puteaţi să participați la deschiderea anului școlar intr-o școală unde primarul de sector nu ridica atatea semne de intrebare. Florin Ciţu: Nu am fost informat. Am fost invitat de ministrul Cimpeanu și de doamna director la Gheorghe Lazăr, un liceu de elită, care şi-a asumat un program pilot. Așa a fost făcută invitația către mine, am luat-o ca atare şi am mers la eveniment. Mai multe nu am să comentez. Reporter: Aveţi vreun mesaj pentru rudele supravieţuitorilor care au... Florin Ciţu: Am spus și inainte şi o spun şi acum, justiţia trebuie să iși facă datoria și așteptăm cu toții ca justiţia să iși facă datoria. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aş reveni puțin la creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Cum veți ajuta companiile să treacă peste această creștere mare a prețurilor la gazele naturale și la energia electrică? Această lege privind consumatorul vulnerabil se referă doar la utilizatorii casnici şi această ordonanţă de urgenţă la fel... Florin Ciţu: Corect. Această ordonanță de urgență in această formă. Discuția pe care am avut-o astăzi, in şedinţa de guvern, a fost să completăm ordonanţa de urgență și cu consumatorul non-casnic, in special IMM-urile, pentru că există facilităţi pentru marii consumatori. Și va veni soluția și pentru consumatorul non-casnic, in aceeași ordonanță, cand va fi aprobată. Reporter: Ce compensare vor putea primi aceştia, ne puteţi spune? Florin Ciţu: Care dintre ei? Reporter: IMM-urile sau marile companii. Aceste creşteri se vor revedea şi in preţul alimentelor şi al bunurilor şi serviciilor... Florin Ciţu: Aici este ideea. Vom vedea care va fi forma finală. Ştim ce putem să facem pentru consumatorul casnic. Aștept soluţia de la Ministerul Energiei pentru consumatorul non-casnic, dar să fie in aceeași ordonanță. Da, trebuie să fie semnificativ pană la urmă. Şă știți, compensarea nu ajută scăderea prețurilor pentru că ele, costurile, sunt aceleași, doar cine ajustează... Plafonarea ajută, dar pe termen scurt, pentru că dacă prețurile continuă să crească in altă parte, există şi această soluție pe termen scurt. Pană la urmă, singura soluție pe termen lung este de a crește capacitatea de producție de energie in Romania și, de aceea, e nevoie de investiții. Și aţi văzut că sunt anul acesta. Deşi am avut un memorandum prin care am cerut 90% din dividendele tuturor companiilor, atunci cand au venit companii, și in special din energie, și au spus că vor pune la dispoziția Guvernului doar 50% din dividende, pentru că restul vor fi pentru investiții, am fost de acord. Dar am cerut, in același timp, ministerului să monitorizeze foarte bine ca acești bani să se ducă in investiți și nu vor rămane in cont pană la finalul anului. Dacă se intamplă așa ceva, anul viitor nu se va mai intampla, din partea mea, să reduc acea contribuție. Reporter: Şi dacă imi permiteţi o intrebare despre conflictul dintre Guvern și Parlament. Ce punct de vedere aţi transmis judecătorilor CCR astăzi sau ieri? Florin Ciţu: Guvernul a transmis un punct de vedere judecătorilor şi o să fie făcut public după această conferinţă de presă. O să il vedeţi public pe site-ul Guvernului, deci toată lumea poate să il citească. Reporter: A fost deja transmis? Florin Ciţu: Da, l-am semnat și Guvernul a transmis punctul de vedere către CCR. Este foarte simplu, veți vedea acolo. Mulțumesc mult de tot! Domnii miniștrii, dacă... Vă rog, doamna ministru al muncii pentru detalii pe ordonanţă. Mulţumesc! Raluca Turcan: Bună ziua! Inainte de a prezenta proiectele discutate astăzi in ședința de guvern, cred că sunt utile cateva mențiuni. Ştiu că există multă critică față de politică și nemulțumire, că există așteptări ale oamenilor pentru a trăi mai bine și sunt mulți oameni care incă o duc foarte greu in Romania. Şi ştiu asta pentru că de opt luni de zile vorbesc cu angajatori, cu angajați, cu şefi de instituții, cu simpli angajați sau funcționari in Ministerul Muncii sau instituțiile din subordine. Și vreau pentru toată lumea care astăzi așteaptă guvernare eficientă să transmit un mesaj și anume că prioritatea Guvernului și a Ministerului Muncii este să reducem sărăcia, să creăm bunăstare și să imbunătățim serviciile publice. In fața creșterilor de prețuri și a inflației cu care nu ne confruntăm doar noi, ci se confruntă toată Europa, singura soluție este să sprijinim rapid cu bani persoanele vulnerabile, să creăm locuri de muncă și să dezvoltăm investiții. In felul acesta putem absorbi șocul creat de creșterea prețurilor. Avem o revenire economică după cea mai grea criză din ultimii 100 de ani și, in acest context, avem 120.000 de locuri de muncă nou-create, avem cea mai mare sumă alocată investițiilor - de 21,3 miliarde de lei și, de asemenea, cu 33% mai mulți bani alocați investițiilor decat anul trecut. Şi acestea sunt cifre, nu sunt doar vorbe, sunt realizări concrete ale acestui guvern. Aceste lucruri le-am realizat impreună cu guvernul Cițu şi pentru romani. Ştiu că există dezamăgire față de clasa politică și că toată dezbaterea politică pare că trece intr-un con de umbră lucrurile importante, insă la Guvern, la Ministerul Muncii și la celelalte ministere lucrurile importante sunt urmărite. Direcția corectă pe care suntem este confirmată inclusiv de Standard and Poor's care spune in aceste zile că această criză politică nu va afecta consolidarea fiscală. Şi chiar dacă sunt probleme, acestea vor fi indreptate și nu pot fi indreptate decat cu creștere economică, investiții și locuri de muncă. Şi este esențial ca și societatea și Guvernul să urmărească marile probleme de pe agenda publică: vaccinarea și creșterile de prețuri - pe care le are toată Europa - dar, in același timp, in spate să meargă proiectele concrete și anume investiții și locuri de muncă. Primul proiect dezbătut astăzi in primă lectură in ședința de guvern este cel legat de centrele rezidențiale pentru servicii sociale. In ciuda accesului facil la vaccin, am constatat că există o diferență semnificativă intre gradul de vaccinare in randul personalului din centrele rezidențiale și cel al beneficiarilor. Și vorbim de angajați care intră in contact direct cu persoane care au probleme de sănătate, cum sunt persoanele cu dizabilități sau varstnicii, sau intră in contact cu copiii. Și, prin urmare, pot apărea situații in care persoane vulnerabile aflate in grija statului să fie puse in pericol exact de persoane care sunt plătite de stat pentru a le proteja. In cadrul serviciilor rezidențiale, de exemplu, destinate adulților cu dizabilități, aflate in subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului 90% dintre beneficiari sunt vaccinați, in timp ce personalul vaccinat este doar de 57%. Din numărul copiilor instituționalizați cu varste de peste 16 ani, 88% sunt vaccinați, in ceea ce privește personalul din centrele pentru copii, gradul de vaccinare fiind insă de 54%. Vaccinarea a redus numărul deceselor și al cazurilor grave. Virulența valului patru al pandemiei ne obligă să luăm absolut toate măsurile necesare pentru a proteja viața și sănătatea persoanelor aflate in centrele de persoane cu dizabilități, copii și bătrani. Prevederile nou introduse in ordonanța de urgență, care, in funcție de discuțiile cu Ministerul Justiției, poate să devină un proiect de lege, se referă la următoarele: obligația furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, de a solicita personalului din centrele rezidențiale, care desfășoară activități in contact direct cu persoanele beneficiare, să prezinte o dovadă a vaccinării impotriva virusului SARS-CoV-2 sau a vaccinării cu prima doză, rezultat negativ săptămanal pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in urma efectuării unui test PCR sau cu antigen rapid. Și costurile testării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 vor fi suportate de către angajat, dacă persoana in cauză se poate vaccina. In cazul persoanelor care suferă de boli cronice sau alte afecțiuni pentru care nu se recomandă vaccinarea, atunci acestea trebuie să prezinte dovadă de la medicul de familie și costul aferent se suportă de către Direcțiile de Sănătate Publică. De asemenea, furnizorii de servicii sociale pot să solicite și confirmarea infectării cu virusul SARS-CoV-2 prin care se dovedește că angajatul se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării. Fac un apel la responsabilitate in randul angajaților din centrele sociale. Fără documente care să ateste una dintre cele trei situații - vaccinare, test săptămanal cu rezultat negativ sau dovadă că au trecut minimum 15 zile de la confirmarea infectării - angajații fie nu vor avea acces in centrele de servicii sociale, fie nu vor putea desfășura activități directe cu beneficiarii. Actul normativ de asemenea mai prevede posibilitatea ca angajatorul să poată să modifice temporar, in condițiile legii, atribuțiile din fișa postului. Nerespectarea de către furnizorii publici și privați a acestor prevederi reprezintă contravenție. Aș vrea să menționez că, in momentul de față, numărul persoanelor vulnerabile care beneficiază de servicii sociale in centrele de cazare este de peste 66.000 de persoane, dintre care peste 9000 sunt copii și peste 16.000 sunt persoane cu dizabilități. Al doilea proiect adoptat astăzi in ședința de guvern se referă la formarea și angajarea persoanelor care beneficiază de venit minim garantat, precum și a tinerilor care nu se află in sistemul de educație sau de ocupare. Această ordonanță de urgență a rezultat in urma campaniei destinate persoanelor vulnerabile desfășurate la inceputul anului, in urma căreia am constatat că mulți dintre beneficiarii de ajutor social, apți de muncă, nu se pot integra pe piața muncii pentru că fie nu au suficientă școală pentru a urma cursuri de calificare, pentru că nu au posibilitatea urmării unor cursuri de calificare sau poate că nu au nici motivația necesară pentru a se integra pe piața muncii. Prin reglementările adoptate astăzi, venim in sprijinul celor care vor să iasă din starea de vulnerabilitate și facem lucrul acesta prin acces la educație, calificare și prin două forme de ajutor: una este decontarea transportului pentru cei care doresc să meargă la școală și a doua este prelungirea ajutorului social pentru cei care se angajează pentru 24 de luni. Așadar, această ordonanță de urgență adoptată astăzi prevede menținerea acordării ajutorului social pe o perioadă de incă șase luni de la data incadrării in muncă a unei persoane aptă de muncă, cu condiția incheierii unui contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni. In cazul in care contractul de muncă al unui beneficiar incetează din inițiativa angajatorului, in mai puțin de 24 de luni, sumele acordate cu titlu de ajutor social nu se constituie debit, insă dacă acest contract de muncă se incheie inainte de 24 de luni din motive imputabile angajatului, sumele acordate cu titlu de ajutor social vor fi recuperate din intreaga perioadă. De asemenea, se oferă posibilitatea ca persoanele din familiile beneficiare de ajutor social, in funcție de recomandările formulate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, să urmeze programe de tipul A doua şansă sau Şansă la şcoală. Vreau să știți că refuzul de participare la cursuri de educație puse la dispoziție de către AJOFM, in acord cu inspectoratele școlare județene, conduce la suspendarea ajutorului social. De asemenea, dacă există astfel de cursuri și necesarul sau cerința este mai mare decat numărul de cursuri A doua șansă, atunci in comun cu inspectoratele școlare județene, in anul următor se suplimentează cursurile de tipul A doua șansă. De asemenea, vreau să menționez faptul că vom deconta transportul pentru cei care urmează cursul de tipul A doua șansă pentru o distanță mai mare de 5 km de locuință. Această sumă este de 500 de lei pe persoană per semestru școlar și am mai introdus, de asemenea, obligativitatea prezentării la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, atunci cand aceste persoane beneficiare de ajutor social sunt solicitate și cand li se oferă posibilitatea urmării de cursuri A doua șansă sau de angajare. Refuzul de a se prezenta la AJOFM-uri, de asemenea, conduce la suspendarea ajutorului social. Vreau să știți că numărul potențial de beneficiari este de 10.000 de persoane anul acesta și estimăm ca pentru anul viitor se fie de 5.000 de persoane. Tot in aceeași ordonanță de urgență am extins grupa de varstă pentru categoria tinerilor din afara sistemului de educație și de ocupare, in loc de 16 - 25, am extins la 16 - 30 de ani, ceea ce le dă posibilitatea urmării unor cursuri de calificare și de formare finanțate pe fonduri europene atat in actualul exercițiu financiar, cat și in următorul exercițiu financiar și aici vorbim de aproximativ 5 milioane de lei anul acesta, bani pe care ii va suporta Ministerul Muncii prin bugetul asigurărilor de șomaj, din proiecte europene. Anul acesta vor fi angajate 2.000 de persoane care vor primi compensare la salariu de 2.250 de lei, iar pentru anul viitor avem deja antamate proiecte pentru angajarea a 12.000 de persoane. Inchei spunandu-vă că această prioritate de creștere a ocupării este necesară, intrucat rata neocupării in randul persoanelor tinere in Romania este cu patru procente peste media Uniunii Europene. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, nu ştiu ce revenire economică vedeţi cand ne uităm la deficitul uriaş, datoria publică, de asemenea, in creștere, mă mai uit la salariile și pensiile care au inghețat și multe alte măsuri, dar, in fine, ideea e următoarea: pentru că vorbeaţi și de măsuri bune pe care le-ați aprobat astăzi, mă gandesc acum la prețul pentru testele rapide, de exemplu, pentru că vor fi obligaţi acești oameni din centrele rezidențiale să se testeze periodic. Sunt plafonate, vor fi plafonate prețurile pentru aceste teste? Pentru că ne așteptăm ca evident ele să crească. Raluca Turcan: In primul rand vreau să accentuez mesajul pe care l-a transmis și premierul. Pentru angajații centrelor de asistență socială vaccinarea este gratuită și ei sunt plătiți de către statul roman sau sunt plătiți pentru a avea grijă de persoane aflate in situații dificile, cu probleme de sănătate, de abandon. Așadar vaccinarea este gratuită. Dacă se refuză vaccinarea din motive care nu țin de sănătate, fără să existe recomandare de la medicul de familie, atunci costul acestor teste va fi suportat personal. Acesta este sensul ordonanței pe care noi am discutat-o astăzi in prima lectură și este in acord cu ceea ce se intamplă in toate statele din jurul nostru. Vaccinarea este gratuită și s-a demonstrat științific că vaccinarea contribuie la scăderea deceselor și, de asemenea, la scăderea numărului de cazuri grave. Deci este obligația noastră să apărăm sănătatea oamenilor care se află in grija statului sau care sunt beneficiari de asistență socială. Vă rog, dacă mai aveți altă intrebare. Reporter: Sigur, voiam să vă intreb și despre pensia medie a care a crescut cu 11 lei, caștigul salarial mediu brut, salariul brut deci mediu pe economie cu un leu. Cum vi se pare, de unde pot plăti oamenii toate aceste facturi uriaşe și mancarea din ce in ce mai scumpă, in condițiile in care pensia a crescut cu 11 lei? Ce puteţi lua dvs. de 11 lei? Raluca Turcan: Aș vrea să clarific cateva lucruri. Creșterile de prețuri sunt valabile in toată Europa, nu sunt valabile doar pentru Romania. Romania, insă, spre deosebire de alte state, are creștere economică, are 120.000 de locuri de muncă nou create de la inceputul anului. De asemenea, are proiecte demarate pentru imbunătățirea calității serviciilor publice și pentru marile reforme in sistemele de pensii și de salarizare. Acestea sunt lucruri concrete. Pentru cei aflați in situație de vulnerabilitate, la solicitarea noastră expresă, Parlamentul s-a mobilizat și a reușit să voteze o lege, pe care noi am trimis-o la Parlament in luna martie, care a zăcut blocată in Parlament din luna martie, astfel incat să putem să ii sprijinim direct, țintit pe cei aflaţi in situație de maximă vulnerabilitate, in situație de sărăcie energetică. Iar Legea consumatorului vulnerabil, pentru prima dată intr-o țară aflată in situație dificilă economic, a fost pregătită pe masa decidenților să fie pusă in practică. Ce mă deranjează insă mai mult - și aici sper să beneficiem de sprijinul dvs. - este că această lege a fost votată in urmă cu o săptămană şi jumătate cu mare tam-tam făcut de către toate partidele politice, insă nici acum raportul final votat in Parlament - și v-o spune un om care are experiență politică parlamentară de 16 ani - nu este public asumat, astfel incat fiecare să știe ultimul detaliu din această lege care a fost votată in Parlament. Deci vă cer, prin intermediul dvs., să ne mobilizăm ca această Lege a consumatorului vulnerabil să fie transmisă rapid la promulgare, astfel incat noi să putem să venim cu normele de aplicare și, ulterior apariției acestei legi, prin Ministerul Energiei să completăm partea de sprijin pentru consumatorul casnic care nu intră in categoria persoanelor vulnerabile și de asemenea pentru consumatorul non-casnic. Dacă mai aveți alte intrebări... Reporter: Eu intrebam dacă vi se pare... Raluca Turcan: V-am răspuns. Reporter: Dacă vi se pare echitabilă creşterea veniturilor pensionarilor şi salariaţilor din Romania in raport cu creşterea preţurilor. Raluca Turcan: V-am răspuns la intrebare. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o singură intrebare. Dacă aţi transmis astăzi sau dacă aţi avut o opinie in şedinţa de guvern vizavi de acest proiect de lege, proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează aceste compensaţii pentru energie şi care cumva se invart in jurul unui consum mediu de 55 kilowaţi, ceea ce inseamnă foarte puțin din calculele analiștilor, adică vreo 30 de lei pentru o factură. Raluca Turcan: Toate detaliile legate de partea de consum de energie vor fi oferite de colegul meu, domnul Virgil Popescu, iar astăzi, in ședința de guvern, da, am accentuat ceea ce am transmis și aici, la această conferință de presă și anume că cele trei ministere - Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor - au obligația să se mobilizeze pentru un cadru normativ coerent, astfel incat toţi cei care sunt afectați direct de aceste creșteri de prețuri să poată să primească sprijin din partea statului. Reporter: Nu m-aţi lămurit dacă considerați că trebuie sau nu. Raluca Turcan: Am răspuns. Mulțumesc! Reporter: Vizavi de ordonanță, in mediul rural cel mai mult sunt afectați... Vorbeați de niște cursuri pentru tineri peste 16 ani, cei care au abandonat școala pentru că nu işi permit in continuare să urmeze acele cursuri, care oricum ar fi acoperite de stat, lucrează ca zilieri și foarte mulți intră in zona de activități ilegale sau chiar, știu eu, se lasă angrenați in tot felul de alte joburi care nu pot fi urmărite de stat. Exact, cum vor fi atrași acești tineri la alte cursuri, la fel de gratuite ca și urmatul școlii? Sunt tot felul de școli profesionale, ei le abandonează din cauza sărăciei, din cauza lipsei de bani, din cauza lipsei de incurajare din partea familiei. Cum vor fi angrenați inspre tot un tip de cursuri? Raluca Turcan: Mulțumesc pentru intrebare! Răspunsul este simplu: prin concentrare pe necesitatea atragerii acestor oameni in piața muncii. Reporter: Deci li se va promite o slujbă, practic, la finalul... Raluca Turcan: Pentru că prin toate proiectele pe care le-am demarat la Ministerul Muncii, structura instituțională funcționează in felul următor: Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă radiografiază necesarul de locuri de muncă, in urma discuțiilor cu angajatorii, analizand cererea de locuri de muncă. Cei care așteaptă un loc de muncă și se manifestă in diferite forme, fie sunt in sistemul de șomaj, fie sunt in sistemul de asistență socială, fie nu sunt inregistrați, primesc direct prin informație rapidă de la Agențiile Județene toate datele legate de cursurile de calificare existente și care pot fi folosite pentru a accesa locurile de muncă așteptate de angajator. Această platformă și acest dialog va fi realizat in format digital, pentru că proiectul deja este definit in Planul Național de Redresare și Reziliență și deja conturat. Noi am inceput in acest moment cu resursele pe care le avem, in sensul in care stăm de vorbă cu angajatorii și, dacă vedeți in fiecare zi fac asta, angajatorii, angajații radiografiem necesarul și ii ducem spre piața muncii. Insă partea cea mai bună este că tot acest dialog va putea fi realizat in format digital și atunci, firesc, că și cei care se află in mediul rural și sunt in căutare de loc de muncă vor putea fi direcționați spre piața muncii. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o completare... Raluca Turcan: Vă rog! Reporter: Ca o clarificare, vă dau un caz concret al unui adolescent, caz pe care l-am documentat personal, abandonase școala pentru că nu era incurajat nici de familie și nu a fost nici de profesorii de la școală, lucra ca zilier in construcții. Caștiga mult mai bine lucrand ca zilier la negru in construcții decat la stat. Cum veţi atrage un astfel de adolescent in sistem? Avea undeva pe la 3.000 de lei pe lună, lucrand la negru, lucrand ilegal și fără niciun fel de calificare și fără niciun fel de curse și negandindu-se nici la viitor. Raluca Turcan: O să fiu foarte tranșantă, sper să nu mă coste, imprimandu-le bine in cap că munca la negru le dăunează profund, pentru că ei nu răman tineri o veșnicie. Ei vor ajunge pensionari, iar muncind la negru nu contribuie la sistemul de pensie, muncind la negru nu pot să acceseze un credit ca să se dezvolte personal, de asemenea muncind la negru il pun in dificultate și pe angajator, care creează o competiție neloială cu alți angajatori și care poate să fie amendat de campaniile intense pe care le face Inspecția Muncii in teritoriu pentru a combate munca la negru. Și, de asemenea, vreau să știți că vom veni cu un act normativ prin care definim foarte clar ceea ce inseamnă muncă subdeclarată, pentru că, in afară de munca la negru, există și munca la gri, să creștem atribuțiile inspectoratelor teritoriale de muncă, să poată să acționeze mult mai prompt in teritoriu, și, de asemenea, să creștem și nivelul sancțiunii pentru cei care acceptă să folosească munca la negru. Reporter: Doamna Turcan, referitor la ordonanța de urgență discutată astăzi in primă lectură cu centrele rezidențiale, aș vrea să vă intreb dacă nu incalcă Constituția, in primul rand, această prevedere. Raluca Turcan: Nimeni nu iși dorește să incalce Constituția, insă cu toții ne dorim să salvăm vieți și să apărăm sănătatea oamenilor, mai ales a oamenilor care se află in sistemul de stat. Și vreau să știți că discuțiile cu Ministerul Justiției sunt foarte aplicate, astfel incat varianta legislativă cu care venim să fie una constituțională. Noi, din toată jurisprudența, să spunem, creată pană acum, avem convingerea că poate fi luată această măsură prin ordonanță de urgență. Dacă există cel mai mic risc de a nu fi constituțională o ordonanță de urgență, atunci luăm in calcul să ne asumăm un proiect de lege care, sper eu, să fie susținut rapid in Parlament de către o majoritate parlamentară responsabilă. Reporter: Din punctul dvs. de vedere, ingrădește dreptul la muncă această ordonanță de urgență pentru angajații din centrele rezidențiale? Raluca Turcan: Exclus. Atat timp cat noi permitem angajatorilor să poată să redimensioneze schema de angajați, pe o perioadă temporară, inseamnă că noi dăm posibilitatea și angajatorilor, și angajaților... Reporter: /.../ centrele rezidențiale care vor avea nevoie de certificat verde, doamna ministru... Raluca Turcan: Vă rog să nu mă intrerupeți, că nu ne ințelegem și nu pot... Vă rog. Reporter: Păi, tocmai. Aș vrea să revenim la centrele rezidențiale, unde angajații vor fi nevoiți efectiv să aibă certificatul verde in momentul in care merg la muncă. Raluca Turcan: Mulțumesc că mă lăsați să imi inchei ideea și vreau să fie foarte limpede: acest act normativ dă posibilitatea angajatorilor să iși reașeze schema de personal, astfel incat cei care nu sunt vaccinați, dar, să spunem, sunt in imposibilitate să iși plătească testul, dar vor să lucreze in continuare, eventual să aibă și acces la beneficiari, să se ducă să lucreze temporar in altă parte. In funcție de cat durează acea mutare temporară, ei au posibilitatea să se vaccineze. Au posibilitatea să se vaccineze. Reporter: Adică să se facă un soi detașare intr-o altă instituție...? Raluca Turcan: Nu, in aceeași instituție. Cred că am fost foarte limpede... Reporter: Păi, nu, nu se ințelege foarte bine dacă merg in aceeași instituție, intr-un alt departament, unde pleacă angajații care nu vor efectiv să se vaccineze și nici nu au posibilitate financiară să iși facă test săptămanal? Raluca Turcan: Răspunsul este același, și nu mă veți determina să dau un alt răspuns, pentru că textul legal este unul foarte clar. Angajatorul are posibilitatea ca, in urma discuției cu angajatul, să reașeze temporar schema de personal, astfel incat să dea posibilitatea angajatului ca intr-o perioadă scurtă de timp să se vaccineze. Reporter: Angajatorul, adică statul, cum verifică fiecare angajat in parte care este vaccinat, care a trecut prin boală, și odată la cat timp se face acest lucru? Raluca Turcan: Tocmai am explicat, o iau de la capăt? Se verifică pur și simplu. Sunt obligați, așa cum am menționat de la inceput, am vorbit jumătate de oră. O iau de la capăt. Am spus că sunt obligați să facă dovada unor documente, angajații. Reporter: Cand? in momentul in care intră ordonanța de urgență in vigoare, săptămanal, lunar, o dată la șase luni...? Raluca Turcan: Evident, niciun act normativ nu se aplică retroactiv. Mai aveți alte intrebări? Reporter: Aș vrea, dacă imi permiteți, o intrebare legată de ce spune colega mea. Deci, dacă aproape jumătate sunt nevaccinați... Raluca Turcan: 57%... Reporter: ... da, și unii dintre ei nu vor avea sau nu vor vrea să plătească aceste teste, ați luat in considerare posibilitatea să nu mai aibă cine să lucreze cu acei oameni cu dizabilități? Adică o să fie un deficit mare de personal. Raluca Turcan: Noi avem convingerea că, așa cum s-a intamplat și in alte sisteme, conștientizarea oportunității de vaccinare va da rezultate și că numărul angajaților vaccinați va crește in centrele rezidențiale. Reporter: Deci vă bazați pe faptul că ei se vor vaccina, totuși ca să poată să continue să lucreze. Raluca Turcan: Opțiunea pentru vaccinare este una deschisă, pe care orice om rațional este obligat să o ia in considerare, intrucat asta este soluția pentru a salva vieți, pentru a diminua impactul unei boli. Mulțumesc! Virgil Popescu: Așa cum am promis, astăzi, in prima lectură am venit cu proiectul de ordonanță de urgență cu privire la compensarea sau subvenționarea consumatorilor casnici. Inainte de ora 12:00, am avut o intalnire la ora 11:00 cu Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii tocmai pentru a discuta impreună cu reprezentanții IMM-urilor despre posibilitățile și schemele de ajutor pentru și pentru IMM-uri, așa că suntem in discuții, contact permanent. Am solicitat asociațiilor furnizorilor, așa cum au venit cu profilul consumatorilor pentru clienți casnici, să vină și cu profilul consumatorilor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, pentru că pregătim și o schemă de ajutor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii. Dar, astăzi, am prezentat in guvern schema de ajutor, de subvenționare, de compensare, cum vrem să ii zicem, pentru energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici. Am plecat de la ideea că in piața concurențială avem o ofertă minimă, un preț minim de referință, este prețul minim de referință pe care eu l-am spus de atat timp, este prețul oferit de către o companie, nu ii mai dau numele astăzi, care este mai mic decat prețul reglementat la 31 decembrie 2020, deci vorbim de un preț concurențial mai mic decat prețul reglementat la sfarșitul perioadei de reglementare. Avem o bază de pornire, o bază minimă și avem un preț mediu in piață, care este la in jurul cifrei de 82 de bani pe kilowatt, vorbim cu toate taxele incluse, deci practic avem un preț mediu și sunt foarte mulți, inclusiv mari furnizori de energie sub acest preț, puteți verifica pe comparatorul de prețuri, cu oferte incepand cu data de 1 noiembrie, vorbim de 1 noiembrie. Deci avem două referințe: referință minimă, cel mai mic preț din piața concurențială, care este 64 de bani prețul mediu și prețul mediu din piața concurențială care este 82 de bani. Această diferență de 18 bani pe kilowatt la consumator, această diferență va fi subvenționată in totalitate de către stat din bugetul statului și avem mai multe tranșe de consumatori. Avem consumatori intre 30 de kW și 200 de kW lunar. Vorbim practic pentru romanii care consumă intre 30 și 200 de kW. Poate vă intrebați de ce e un prag de 30 de kW, pentru că acest prag de 30 de kW inseamnă că acolo avem casă nelocuită sau locuințe de vacanță, ori acest lucru nu are absolut niciun rost să subvenționăm case nelocuite sau case de vacanță, deci nu stau acolo, cu un consum atat de mic. Peste 200 de kW considerăm că nu mai este un consum mediu, este un consum destul de mare, deci practic nu mai vorbim de oameni cu venituri medii. Am incercat să facem un echilibru, o egalitate intre consum mediu și venitul mediu. Intre 30 de kW și 200 kW vorbim de 5.172.193 de gospodării. Dacă inmulțim cu - vă dau statisticile de la Ministerul Muncii, 2,5 persoane pe gospodărie, vorbim de aproape 13 milioane de romani care vor beneficia de acest ajutor pentru energia electrică. Cine nu va beneficia in afară de cei sub 30 de kW consum, practic nu vor beneficia consumatorii vulnerabili, lor li se va aplica Legea consumatorului vulnerabil, deci cei sub 30 de kW și cei care sunt vulnerabili nu vor beneficia de efectele acestei ordonanțe și vulnerabilii vor merge pe Legea consumatorului vulnerabil și vor primi de acolo această subvenție. Cum vrem să funcționeze practic intreg acest mecanism? Atat la energie electrică cat și la gaze - o să vă spun și despre gaze cum va fi subvenția - practic la sfarșitul fiecărei luni furnizorii vor emite facturile, vor trece acest discount diferențiat in factură, vor intocmi niște borderouri automat din sistemele informatice, pe care le vor prezenta in declarațiile de la buget, de la ANAF, in declarațiile de taxe și impozite și li se vor scădea direct din declarațiile la taxe și impozite. Practic, nu dorim ca cineva să fie pus pe drumuri, nu dorim ca romanul să fie pus să se ducă după adeverințe ca să demonstreze că are un venit mediu sau un consum mediu, automat toți cei care sunt incadrați intre această plajă de consum intre 30 și 200 kW, vorbim de 13 milioane de romani vor beneficia de această subvenție. La gaze naturale, am luat un preț de referință, care este un preț mai mult decat dublu față de anul trecut, de 255 de lei pe kW, ca preț de referință, iar acolo avem alte tranșe de consum. Avem tranșă de consum de la 100 la 300 de metri cubi consum anual. Trebuie să știți că dintr-un consum anual la gaze naturale, vorbim de 60-70%, se consumă pe perioada de iarnă, restul, in perioada de vară, consumul este foarte mic, spre deosebire de energie electrică, unde vorbim de consum cat de cat liniar. Intre 100 și 300 de metri cubi vorbim de o garsonieră, intre 300 și 600 de metri cubi vorbim de un apartament cu două camere, intre 600 și 900 de metri cubi vorbim de un apartament cu trei camere, intre 900 și 1.100 de metri cubi vorbim de un apartament cu patru camere pană in 100 de metri pătrați, in jur de 100 de metri pătrați, și intre 1.100 și 1.200 de metri cubi vorbim de locuințe, inclusiv case individuale, pană in 120 de metri pătrați. Toate aceste tipuri de locuințe, unde locuiesc romani care au veniturile, zicem noi, pană in plaja medie, vor beneficia de un ajutor in sumă procentuală fixă de 25% din valoarea facturii. Pentru gaze naturale, deci vorbim de 25% suma fixă, in funcție de consum, se aplică la fel, la final, pe factură și tot dand in jos, stornand 25% din valoarea facturii cu tot cu TVA. Pentru energie electrică avem această diferență intre prețul mediu din piață și prețul minim din piață. Această referință de preț mediu atat la gaze naturale, cat și la energia electrică poate fi, evident, updatată in funcție de evoluția pieței. In ordonanța de urgență am propus, prin ordin comun al miniștrilor, plus Autoritatea de Reglementare in Energie, pentru că acolo se știu exact, se centralizează toate datele de prețuri. Pe scurt, cam acesta este sistemul pe care l-am propus. Nu mi se pare un sistem destul de complicat, mi se pare un sistem foarte simplu. Incerc, așa am incercat tot timpul, să găsesc cea mai debirocratizată soluție in așa fel incat să nu punem oamenii pe drumuri și in așa fel incat totul să se poată face cat mai ușor. Dacă dumneavoastră aveți intrebări. Ştiu că sunt multe intrebări, de aceea vă aștept. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm, la electricitate, pentru că este un pic mai dificil de ințeles mecanismul, să ne dați un exemplu concret. Cat dintr-o factură... Virgil Popescu: Prețul in piața.... și un avantaj și incă un lucru bun prin acest mecanism pe care il facem la electricitate va fi că toți cei care au un furnizor de electricitate, care are preț mai mare de prețul mediu, care, v-am spus, la 1 noiembrie este 82 de bani, care are prețul mediu de 82 de bani pe kilowatt sau 820 de lei pe megawatt, dar nu vorbim de consumul de megawați aici, va fi stimulat să iși caute și in piața concurențială - și găsește foarte mulți, credeți-mă, găsește foarte mulți și nu vorbim numai de cel mai mic, vorbim de foarte mulți - va fi stimulat să iși găsească şi să se mute la un alt furnizor care are prețul mai mic. De ce este stimulat? Pentru că valoarea fixă de 18 bani va fi procentual mult mai mare din factură dacă prețul lui de energie electrică este mai mic. Valoarea va fi mai mică per total, valoarea lui de energie electrică, dar discountul va fi, din punct de vedere procentual, mai mare. Deci dăm inclusiv un avantaj pentru romanii care vor să se mute, care iși caută un furnizor, să plece de la furnizorul pe care il are, care este peste prețul mediu din piață, să se mută sub prețul din piață. De exemplu, la un consum, să zicem, de 100 de kW, factura la un consum de 100 de kW la 82 de bani kilowatt-ul este de 82 de lei, cu tot cu TVA, 82 de lei. Din această factură se scad 18 bani inmulțit cu 100 de kW, se scade 18 lei. Deci, practic, el la 100 de kW plătește 64 de lei, atat cat ar fi plătit dacă ar fi in portofoliul celui mai mic furnizor din piață. Reporter: /.../ Virgil Popescu: Practic, el, la 100 de kilowați, plătește 64 de lei, atat cat ar plăti dacă ar fi in portofoliul celui mai mic furnizor din piață. Reporter: Dacă este la cel mai mic furnizor? Virgil Popescu: Dacă este la cel mai mic furnizor, i se scad in continuare 18 lei. Reporter: /.../... Virgil Popescu: Da, exact, exact, da. Ii stimulăm să iși caute cel mai bun furnizor, stimulăm și concurența in piață, in așa fel incat să poată să conștientizeze că, dacă găsește un furnizor mai bun, și caștigă in această perioadă de iarnă. Stimulăm și concurența in piață. Reporter: Și v-aș mai ruga să ne spuneți care este situația pe care o aveți in momentul de față legat de cați oameni sunt acum in concurențială și cați au rămas pe sistemul vechi, pentru că știm că a fost o intreagă nebuneală cu trecerea pe piața concurențială... Virgil Popescu: E vorba de serviciul universal. Prețul serviciului universal este sub acest preț mediu pe care vi l-am dat acum, de 82 de bani. Beneficiază absolut toți romanii, indiferent că au un furnizor in piața concurențială sau un furnizor pe serviciu universal. Deci, absolut toți beneficiază, nu are absolut nicio importanță că sunt in serviciul universal acum sau in serviciul concurențial, să ii spunem așa. Reporter: Pentru că ați făcut un calcul... Virgil Popescu: Am făcut un calcul simplu la 100, ca să fie exact... Reporter: ... la 100, ați făcut și pe cat, pană unde ar putea merge acest discount?, ca procent? Virgil Popescu: Păi, nu, discount-ul este fix, discount-ul este fix de 18 bani de kilowatt, in funcție de cat consumă, dă o anumită valoare. Valoarea aceea de consum se scade dintr-o sumă de factură care este mai mare sau mai mică. Dacă suma de factură, și aici colega dumneavoastră a spus foarte bine, dacă este la cel mai mic furnizor, 18 bani din 64 - scade sub prețul acela minim, 18 lei din 82 te duce la 64. Deci, plătește mai puțin cu cat are un furnizor mai bun. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Aș reveni cu intrebarea adresată premierului: cum veți ajuta firmele pentru a trece peste aceste scumpiri, ținand cont că prețul gazelor naturale și al energiei electrice se văd in prețul produselor bunurilor și serviciilor? Virgil Popescu: Aveți perfectă dreptate, aici vorbim de două linii. O linie pe termen mediu și o linie pe termen scurt. Linia pe termen mediu am gandit-o deja și am lansat acel program care este in finalizare de evaluare - Electric-Up. In sensul, companiilor, IMM-urilor, in acel Electric-Up, li se subvenționează 100% pană la 100 de kilowați, pentru autoconsum, să iși instaleze panouri fotovoltaice, in așa fel incat să scadă consumul. Practic, le dăm bani să iși instaleze o unitate de producere a energiei electrice, care, evident, are cost zero din punctul de vedere al prețului energiei. Asta vorbim de termen mediu, și aici vreau să dau o veste bună: am luat decizia, la nivelul ministerului, să finanțăm absolut toate proiectele care au fost depuse, deci nu numai cele pentru care a fost alocat inițial un buget, o să mărim bugetul, pentru că, prin creșterea certificatului de CO2, au crescut și banii alocați pe aceste proiecte. Și, vom dezvolta proiecte de acest tip, de eficiență energetică, in așa fel incat să incercăm să ii ajutăm să iși adapteze inclusiv instalațiile de producție, să investească in echipamente mai puțin energofage. Pe termen scurt, trebuie să trecem această iarnă. Și, atunci, gandim și lucrăm, in momentul de față, la o schemă de ajutor, și o să avem o intalnire și cu Consiliul Concurenței, pentru că la intreprinderile mici și mijlocii, la companii in general, trebuie să avem grijă să respectăm regulile concurenței, și o să scoatem o schemă de ajutor. Nu pot să vă zic că va fi exact ca aceasta, pentru că vreau să știu exact și am cerut furnizorilor profilul de consum al IMM-urilor, pe clase de consum, pentru că sunt convins că nu găsim IMM-uri cu consum de 50 de kilowați, și atunci trebuie să ne ducem in alte plaje. Și o să venim cu un ajutor pe fiecare clasă de consum, in funcție de datele pe care le vom avea și de numărul total de intreprinderi mici și mijlocii. Cert este că suntem hotărați ca, incepand cu data de 1 noiembrie, să avem două legi care intră in vigoare - una pentru consumatorul casnic și una pentru intreprinderile mici și mijlocii. După cum știți, marii consumatori de energie au deja o schemă de ajutor. Reporter: Această schemă de ajutor va fi un proiect de lege care va merge in parlament sau va fi o... Virgil Popescu: Nu, nu. Vorbim de ordonanță de urgență pentru că este urgență să protejăm atat romanii, cat și intreprinderile mici și mijlocii in această iarnă. Nu stăm. Ea va ajunge ulterior in parlament, putem discuta pe baza ei in parlament. Și, dacă e cazul, in parlament și sunt idei bune, eu sunt foarte receptiv și o putem ajusta din mers. Reporter: Dvs. sunteți de acord cu plafonarea prețurilor. Astăzi, Partidul Social Democrat a inițiat un proiect de lege, premierul a spus că a deschis acest proiect in ședință; dvs. personal sunteți de acord cu plafonarea... Virgil Popescu: Eu mi-am spus punctul de vedere. După mine, dacă vorbim strict de plafonarea prețului, inseamnă un semnal in piață că nu se dorește investiție. O plafonare a prețului inseamnă o descurajare a investitorilor de a veni să investească in Romania și de a produce atat energie electrică, cat și a extrage gaze naturale, știind că nu pot să vandă la prețul pieței. Deci eu, personal, nu sunt un adept al plafonării prețului. Acum, că vorbim, pană la urmă, indirect, modalitatea pe care am făcut-o, putem spune așa: că este o plafonare a prețului la consumator. Haideţi să vedem și proiectul, că așa, in spațiul public, am văzut descrierea proiectului, se spune proiectul PSD, că vorbim de o medie a prețurilor pană in septembrie la energie electrică și la gaz şi de subvenție a jumătate din această creștere. Noi aici vorbim, pentru consumatorul casnic, de o diferență, deci de o creștere intre media prețului și cel mai mic preț, pană la urmă, dar subvenționăm pentru consumatorul casnic, e adevărat, doar pentru cei cu venit mediu, cam toată diferența. E o diferență de opinie. Și mai am o problemă de ce nu sunt de acord cu o plafonare pe totalitate: pentru că nu mi se pare just și moral ca și cei cu venituri mari și foarte mari să beneficieze de o plafonare. Desigur, dacă vorbim de explozii de preţuri, atunci putem gandi altfel. Haideți să vedem cum evoluează piața. Dar eu sunt deschis, in general, la orice tip de discuție și să alegem cea mai bună variantă pentru romani. Reporter: Cand credeţi că se va calibra piaţa energiei in Romania? Virgil Popescu: In Romania să ştiţi că piaţa energiei este robustă. Și la energie, şi la gaze, am văzut tot felul de discuții, că vom rămane fără gaze la iarnă, am tot văzut in spațiul public. Infirm categoric așa ceva. Am văzut că nu există stocuri. Eu nu știu unde au văzut colegii mei din zona de energie că nu există stocuri, in condițiile in care in Romania, in momentul de față, avem capacitățile de stocare la 70% din capacitatea maximă. Or capacitatea maximă... Reporter: Şi anul trecut pe vremea asta cat era? Virgil Popescu: Tot atat. Deci nu vorbim de diferențe. Cand am avut capacitate maximă, am rămas cu mai mult de o treime din capacitate in pămant după iarnă, iar depozitarea, ca să știți, presupune niște costuri - costuri de introducere și costuri de extragere. Asta inseamnă un cost in plus la prețul gazului. Deci trebuie să fii foarte atent cand faci nivelul de stocaj in așa fel incat să nu rămai cu foarte mult gaz in urma perioadei de iarnă, care este mai scump decat gazul care poate va fi pe perioada de vară. Iar eu am văzut, m-am uitat pe bursa de la Viena, pe bursa de la Baumgarten, astăzi, adevărat, prețul a intrat in vrie. Dar prețurile de vanzare pentru iarna 2022 sunt undeva la 25-27-28 de euro, adică arată o tendinţă in piață că iși revine. Există un optimism in piață și trebuie să fii foarte atent cand faci aceste stocuri. In Romania, in momentul de față - dar pană la 1 octombrie se va face injecție in depozit, sunt convins că vom ajunge la 2,4 miliarde - avem 2,1 miliarde de metri cubi, care e mai mult decat suficient, va rămane inclusiv de pe această iarnă. Deci nu avem probleme cu sistemul energetic național, cu gazele naturale, cu depozitele de gaze naturale și nu putem compara situația Romaniei cu situația Spaniei. Romania este producător de gaze naturale, Spania este importator de gaze naturale. Cand luăm niște măsuri pentru piața respectivă, sigur trebuie să ne gandim și la particularitățile pieței. Noi suntem, totuși, producători de gaze naturale și trebuie să gandim in sensul de a nu bloca nici noile exploatări de gaze naturale, pentru a avea gaze in continuare, dar și de a proteja consumatorul roman, de a proteja romanii și firmele in Romania. De aceea, v-am spus, sunt deschis la toate variantele. Am făcut astăzi o propunere care mi se pare bună. Evident, am lucrat la ea şi e normal să o susțin, dar sunt dispus să discut cu absolut toată lumea pentru a o imbunătăți, dacă e cazul, și a găsi o soluție. Cert este că la 1 noiembrie ea trebuie să fie pusă in practică și nu vreau să existe birocrație şi să trimitem oamenii pe drumuri să iși caute adeverințe sau altceva. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, deci incă o dată cu finalizarea Balkan Stream, acea conductă de gaze, Romania ar putea să aibă acces doar la gaze rusești și doar via Ungaria, care, pe langă faptul, ințeleg, spun specialiștii că prezintă o capacitate mult redusă și sub necesarul de import al Romaniei, ar putea să ne aducă gaze cu preț mult mai mare. Ne așteptăm ca preţurile la gaz in această iarnă să continue să crească in acest context? Virgil Popescu: Romania este conectată cu Ungaria, cu Bulgaria, cu Ucraina, deci, Romania are interconectări cu absolut toate statele vecine. Gazul in Romania poate să intre prin Bulgaria, prin Ucraina și prin Ungaria. Romania are BRUA. Prin BRUA circulă in momentul de față sută la sută, este plină sută la sută, este tranzit, sunt și capacități și molecule de gaz care răman in Romania. Deci nu vorbim că poate să intre doar prin Ungaria. Poate să intre și prin Bulgaria, și prin Ucraina. Are o capacitate de interconectare cu mult mai mare faţă de ce avea in urmă cu cinci, şase, şapte ani de zile, cand capacitatea cu Ungaria era foarte limitată, aşa e, aveţi dreptate, dar asta era in urmă cu ceva timp. In momentul cand s-a dat in folosinţă BRUA, Faza 1, capacitatea de interconectare a crescut foarte mult, la 1,7 miliarde de metri cubi pe an, cu Ungaria. Reporter: Dar din analizele şi datele pe care le aveţi dumneavoastră, preţul gazului ar putea să crească in continuare in această iarnă? Virgil Popescu: Preţul gazului, din păcate, cred că nicio ţară europeană nu poate să il dicteze, să il spună. Preţul gazului, in momentul de faţă, o repet, o spun de fiecare dată, este direct influenţat de către Federaţia Rusă prin Gazprom. Au redus livrările prin Ucraina, au redus livrările către Europa, işi respectă doar contractele, nu suplimentează, au crescut livrările prin Asia. Eu cred că este o modalitate prin care doresc să grăbească conducta Nord Stream ca să introducă gaze prin Nord Stream. Cand va porni porni conducta Nord Stream, ea este finalizată, am văzut toți in presă că este finalizată, urmează o perioadă de verificări, de reglementări ale reglementatorului german. Eu cred că nu e o criză a gazului, ci a prețului gazelor, să ii spunem, este făcută ca să grăbească acest Nord Stream. Cand va fi Nord Stream funcțională, sunt convins că prețul gazelor va scădea și v-am dat exemplul pieței futures, pentru iarna viitoare, de la Viena, cand prețurile se intorc către unde au fost. Reporter: Am inţeles, dar ele pot să mai crească. Pentru că spuneați că nu sunteți adeptul plafonării prețului la gaze naturale, premierul vorbea insă despre această măsură. Nu a fost clar insă dacă se va aplica doar pentru companii sau și pentru consumatorii casnici. Virgil Popescu: Premierul a spus că explorează, așa am vorbit și in... Aceeași... Reporter: E una dintre soluțiile la care /.../ Virgil Popescu: E una dintre soluţiile sau o soluție mixtă, de ce nu, pană la urmă, e soluție mixtă asta pe care v-am propus-o. Este o soluție, putem spune, și de plafonare a prețului cu acest discount. Dar v-am mai spus de ce nu sunt adeptul plafonării, pentru că nu mi se pare nici fair ca absolut... Reporter: Poate fi făcută sau nu, că nu e clar? Virgil Popescu: Evident, dacă există o decizie. Reporter: Şi doar pentru companii sau şi pentru populaţie? Virgil Popescu: Deci nu, din ce din ce am ințeles, din proiectul Partidului Social Democrat, că vor să plafoneze prețul pe piață. E cam greu să plafonezi un preț pe piață. Nu am văzut textul, pană la urmă. Haideţi să vedem, să ne uităm pe niște texte, să vedem... Cert este că suntem intr-o piață... Reporter: Pai premierul spunea ca e ideea proprie, nu că ați luat-o de la PSD. Virgil Popescu: Deci, nu. Acum, premierul a spus că discută inclusiv scenarii de plafonare a prețului. Haideți să vedem acele scenarii cum sunt, să ne punem la masă se vedem acele scenarii. Cert este că nu poţi plafona un preț intr-o piață așa, pur și simplu. Trebuie să te gandești la anumite reglaje care trebuie făcute ca să nu dezechilibrezi complet producția de gaze, că, pană la urmă, e foarte ușor să spui - in Romania nu se vinde decat cu X lei gazul sau energia electrică. Bun. Trebuie să şi ai această marfă pentru că, la un moment dat, s-ar putea să ai criză de marfă in piață și să nu ai de unde să o cumperi și atunci degeaba spui tu că plafonezi, că cel care ți-o dă nu ţi-o poate da decat la un anumit preț, iar diferența aceea trebuie să o suporți tu. Cam așa au făcut spaniolii, ei fiind importatori, nefiind producători, au spus: noi, stat, plătim diferența intre prețul cu care achiziționăm și prețul pe care l-am impus. Dar ei sunt sunt importatori net. Haideţi să ne punem la masă să vedem exact despre ce este vorba. Reporter: Şi dacă imi permiteți... Sunteţi sigur că această măsură, compensarea unui procent din factură, nu o să eşueze in condițiile in care cei care furnizează energie ar putea să majoreze prețurile tocmai cu aceste procente? Virgil Popescu: Păi acum, conform legii, fiecare şi-a făcut ofertele. Uitaţi că avem această discuţie. Eu am vorbit din ofertele publice care sunt. Adică, mă gandesc că există și Autoritatea de Reglementare in Energie, și Protecția Consumatorului, și Consiliul Concurenței care vin in spatele unei metode. Adică nu facem un mecanism pentru romani și avem de aici alții care beneficiază pur simplu, ridicand de maine prețurile. Ofertele sunt deja date in sistem, sunt cu data de 1 noiembrie. Eu pe acelea le-am luat in calcul, nu am luat oferta de astăzi sau oferta de... Reporter: Păi şi am mai văzut contracte unde /.../ Virgil Popescu: Așteptați să vedeţi rezultatul investigaţiilor. Reporter: Dar de la 1 ianuarie /.../ poate să schimbe /.../ Virgil Popescu: De aceea, am pus la un moment dat, v-am zis. Am pus această referință, se poate modifica. Dacă condițiile de piață de la 1 ianuarie vor spune că va fi altceva, noi o să putem interveni in așa fel incat acea limită să o coboram sau să o ridicăm, in funcție de evoluția prețului, inclusiv acea limită minimă putem să o urcăm sau să o coboram. Deci nu am spus că acesta este fix așa, am lăsat posibilitate și flexibilitate in funcție de piață. Dar anul acesta eu cred că toată lumea e serioasă și şi-a dat ofertele in piață, sunt publice, sunt deja oferte și pe ianuarie anul viitor, deci ele sunt deja - ofertele acestea. Reporter: In primul rand, o clarificare. Dacă se va plafona prețul gazelor, se va acorda in continuare și compensarea de 25%? Virgil Popescu: Nu. Eu sunt adeptul acestei compensări. Acum, știți cum e, povestea cu drobul de sare. Haideți să vedem unde ajungem. Eu am venit să prezint ce am făcut in această ședință de guvern și v-am spus că nu sunt adeptul plafonării de principiu, v-am dat și motivele, dar asta nu inseamnă că nu putem să discutăm, să vedem care e cea mai bună măsură. Oricum, plafonarea, cert este, nu vorbim de ea decat pe Legea concurenței, pe o perioadă limitată de timp, iar legea spune foarte clar: șase luni. Reporter: Dacă ne amintim bine, acum cațiva ani au mai fost plafonate prețurile la gaze, iar la revenirea din plafonare s-a observat o creștere destul de semnificativă. Virgil Popescu: Nu a fost o plafonare acolo, a fost... Reporter: ... inghețare. Virgil Popescu: A fost așa, obligarea furnizorilor, a producătorilor să vandă la un preț mic și furnizorii au avut o marjă mult mai mare, deci, practic, acolo s-a luat de la producător și s-a dat la furnizor. Eu nu cred că se dorește din nou aceeași greșeală, adică nu cred că se dorește mutarea profitului de la producătorii care, și la gaze, și la energie, sunt firme romanești, să le mutăm către companii furnizoare de energie electrică direct către romani. Nu cred că... ăsta e principiul. Din ce am văzut, cel puțin proiectul de lege, e cu totul altceva. Vorbim de un preț mediu care cam seamănă cat de cat și de plata diferenței și suportarea a jumătate din această diferență. Reporter: Da, dar dacă timp de șase luni prețurile sunt ținute la un nivel fix, dar pe piață, acolo unde prețul se formează in mod natural intre cerere și ofertă, prețurile cresc, nu?, după cele șase luni, acea diferență intre piața reală și prețul plătit nu va fi mai mare? Virgil Popescu: Toată această diferență intre prețul pieței și prețul pe care un guvern il impune va trebui suportată de undeva, de la buget. Asta este evident. Deci, o plafonare presupune un efort bugetar pentru a plăti această diferență, pentru că nimeni nu iți dă la prețul ăla, că vrei tu să iți dea la prețul ăla, poate să iți spună: ok, tu vrei la acel preț, dar eu nu pot să iți dau la acel preț. Reporter: Din punctul de vedere al consumatorului care va avea deodată un salt mai mare, pentru intreaga această perioadă cu posibile scumpiri pe piață. Virgil Popescu: Referitor la ce ați spus dvs. referitor la ce a fost inainte, nu a fost un salt de preț. Evident că in momentul cand poți să ridici această... dacă condițiile din piață se mențin, evident că va avea și nu mai poți să iei aceeași măsură incă o dată. Iți interzice legea, evident. Oricum, săptămana viitoare eu voi merge la Consiliul de Miniștri, la Ljubljana, și acolo vom discuta foarte clar și de prețul certificatului de CO2, care se duce, se duce, vrem energie verde, sunt de acord cu energie verde, dar haideți să vedem ce facem pană ajungem la dezideratul acela, că in ritmul ăsta, cu certificatul de CO2 crescand, a ajuns la 61-62 de euro, prețul se tot duce in sus. La fel, o să vedem care este strategia Uniunii Europene vizavi de aprovizionarea cu gaz, pentru că suntem producător de gaze, da, avem gaze. Noi am putea oricand lua o măsură de genul acesta, dar nu cred că e fezabilă. Eu prefer - eu sunt liberal și prefer, dacă există profit mare, speculativ al companiilor, să il luăm, să il ducem către un fond, către buget, și, de acolo, să ajutăm romanii, nu să intervenim, să mutăm profitul de la producător către altă companie care să dea mai... Reporter: Cand putem să vedem pe hartie ordonanța de urgență, pentru că e destul de complexă și cand credeți că o veți aproba in guvern? Virgil Popescu: Eu vreau să fie aprobată cat mai repede in guvern; cu certitudine trebuie să intre la 1 noiembrie in funcțiune. Odată ce e aprobată, ați văzut că mecanismul este simplu, adică nu trebuie pus nimeni pe drumuri, se poate aplica imediat, din punctul acesta de vedere. Eu sper că intr-o săptămană-două vom avea formula finală și o vom aproba in guvern. Ordonanța este deja scrisă. Suntem co-inițiatori, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii. Finanțele pentru că vorbim de datorii la bugetul de stat, vorbim de buget, vorbim de ANAF; Ministerul Muncii pentru că vorbim de persoane... Reporter: E pe site-ul Ministerului Energiei? Virgil Popescu: Nu, urmează să o postăm pe site. Am venit astăzi in prima ședință. Reporter: O să vă rog să dezvoltați puțin, pentru a fi foarte clar pentru toată lumea, cine anume se va incadra pentru acest tip de ajutor, de cand pot fi depuse actele, ce trebuie exact să se intample, ce pași trebuie să urmeze... Virgil Popescu: Ce trebuie să ințeleagă romanii: pentru acest tip de ajutor, vorbim de aceste 13 milioane de romani, 5.000.172 de gospodării, iar in partea cealaltă - nu v-am dat cifra la gaze naturale - vorbim de 2.326.551 de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane, ca să fim foarte clari. La gaze vorbim de 3,6 milioane, la energie electrică vorbim de 8 milioane, in jur de 8 milioane de gospodării, deci nu trebuie să fac absolut nimic. Pur și simplu, va apărea in funcție de consumul pe care il au, in funcție de aceste tranșe de consum va apărea in factură direct, iar furnizorii vor fi cei care vor face borderourile centralizat şi se vor duce către administrațiile financiare să iși recupereze banii, pentru că, pană la urmă, este un discount pe care furnizorii il pun direct in factură și trebuie să il recupereze după aceea de la bugetul de stat. Deci, nu trebuie să facă absolut nimic nimeni. Reporter: V-am intrebat pentru că e foarte natural ca mulţi să se gandească ce anume vor trebui să... Virgil Popescu: Nu, chiar nu. Asta am incercat, să fie cat mai ușor de pus in practică, să fie cat mai puțin birocratic. Toți cei care știu că au un consum - şi se va vedea la sfarşitul lunii - intre 30 de KW şi 200 de KW sau intre 100 de metri cubi pe an și 1.200 de metri cubi pe an; noi avem impărțit și pe luni - deci in luna noiembrie se consumă mai puțin, in decembrie - ianuarie - februarie mai mult, in martie, iar mai puțin, deci avem toate simulările, pentru că ne-au trebuit aceste tranșe de consum cand am făcut bugetul, estimarea de buget. Reporter: Gazprom a publicat un raport pe opt luni, pe 2021. Spuneați că Romania produce gaz și, in principiu, nu vom fi dependenți de importuri. Totuși, suntem pe primul loc, cu un procent foarte mare, de 334%, ei au avut o creștere foarte mare. Şi mă uit, Turcia mai este intr-o situație in care importă foarte mult, o creștere de 173% din tot ce a insemnat ultimele opt luni la Gazprom, iar alte țări 50%, 20% creștere. Deci, in opt luni, Romania a avut o creştere foarte mare. Virgil Popescu: Haideţi să ne lămurim un pic. Contează şi de unde ai plecat. Romania importa și importă in fiecare an in jur de...; anul trecut a importat 20% sau 23% din necesar, pentru că in perioada de iarnă nu este suficient, in general, nu este suficient gazul din producţia internă, deci nu ne acoperim in totalitate din producția internă, toată capacitatea. Credeți dumneavoastră că este acum de 300% față de 23%? Nu știu de unde au apărut acele date... Reporter: E raportul publicat. Virgil Popescu: Eu vă cred. Eu cred că a fost luat in calcul inclusiv tranzitul de gaze, care intră prin BRUA, prin Bulgaria, și se duce către Ungaria, pentru că noi importăm in fiecare an in jur de 20%, iar 300% inseamnă că inmulţim de 30 de ori, deci nu.... E adevărat, a crescut... Reporter: Dar sunt şi celelalte ţări incluse in raport. Virgil Popescu: E adevărat, a crescut şi exportul din Romania, pentru că este un pic mai ieftin decat in rest, dar a crescut exportul. La șase luni de zile, exportul era 4%, dar putem spune că a crescut față de un an in urmă cu 40% sau 400%, pentru că nu era, era 1% inainte. Cam așa stăm. Acum este undeva pe la 14%, adică a crescut și exportul, probabil a crescut şi importul, dar nu cifrele acelea. Reporter: Gazprom vorbea de cererea ţărilor acestora....Era făcută o situaţie internaţională.. Virgil Popescu: Eu am inţeles. Am inţeles acel raport, l-am văzut inclusiv eu. Ca să spui că a crescut 300 și ceva la sută sau de trei ori nu se justifică, pentru importam 20% inainte și nu cred că.... Mai este posibil ca in anii anteriori să fi importat gaz rusesc, dar pe ruta Ungaria, de la companii din Ungaria sau pe altă rută, dar nu de la Gazprom și acum să fi cumpărat direct de la Gazprom. E posibil şi asta, dar tot gaz rusesc... Cifrele sunt aceleaşi, nu se duce mai mult gaz in Romania decat are nevoie Romania. Consumul este cam același. Reporter: Spuneaţi că a fost considerată ca ţară de tranzit şi calculat tot... Virgil Popescu: Acesta este un aspect. Pe de altă parte, in anii anteriori, s-ar putea ca gazul rusesc al Gazprom să fi venit prin terţe companii, care nu erau rusești.... Reporter: Şi doar acum să se fi contorizat exclusiv la nivelul companiei... Virgil Popescu: .... şi acum să se fi contorizat, e posibil, pentru că nu are cum să fie... Asta e o explicație pe care am găsit-o. Oricum, nu are cum să crească de trei ori și ceva, dacă 300 și ceva sută, deci de trei ori și ceva.... Vă spun cat este importul in Romania, este in jur de 20%. In fiecare an importăm. Acum, probabil, o să avem un pic mai mult spre 30%, 28-30%, a scăzut și producția, dar s-a dus şi o parte din gazul romanesc, s-a dus către export. Reporter: Aş dori o clarificare. Pană la urmă, se mai ţine cont de venitul mediu despre care suneaţi....? Virgil Popescu: Nu, nu. Gandiţi-vă ce ar insemna să punem 13 milioane de oameni pe drumuri, să se ducă să iși aducă adeverințe, unde să se ducă să iși ducă aceste adeverințe? Nu. Am mers pe principiul: consumator mediu este, in general, un roman cu venit mediu. Reporter: Deci, automat, la factură se vede reducerea... Virgil Popescu: Automat, la factură, deci... Reporter: Şi rezultatele controalelor despre care spuneaţi cand le vedem? Virgil Popescu: Cred că ar trebui să intrebați instituțiile - ANPC-ul, ANRE-ul, Consiliul Concurenței. Ei demarează acele contracte, nouă nu ne-au inaintat incă nimic. Reporter: Și pană la urmă, apropo de ANRE, credeți că vor reuși să urmărească, să reglementeze, să controleze ceea ce... Virgil Popescu: Eu sper. Reporter: Știu că erați nemulțumit, de-asta vă intreb. Virgil Popescu: Eu sper să facă acest lucru. Tocmai de aceea am votat acea comisie pentru prețuri, pentru că, probabil, in parlament, acolo unde venim toți să ne spunem părerea despre această creștere a prețului, probabil că acolo vom veni mai mulți cu documente și vom putea vedea. Nu avem ce să ascundem. Eu merg in parlament, astăzi nu am putut să merg in parlament, că am lucrat la acest lucru. Am văzut că mă duc pe 27, am cerut pe 27 că e congresul pe 25. Păi, săptămana viitoare sunt la Consiliul de Miniștri, toată săptămana, sunt plecat, nu am cum să ajung. Reporter: V-au certat? Virgil Popescu: Da, m-au certat colegii de la USR că am spus după 27... Reporter: /.../. Virgil Popescu: Nu pot, săptămana viitoare sunt.... și chiar vreau să ridic problema certificatului de CO2, a consumatorului vulnerabil european, să incercăm să ridicăm această problemă la nivel european, prețul gazelor... Sunt foarte multe lucruri care trebuie discutate. Mulțumesc! 2021-09-15 15:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-16-04-13-23big_image_8.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la manifestările prilejuite de aniversarea a 190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”Știri din 15.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-manifestarile-prilejuite-de-aniversarea-a-190-de-ani-de-existenta-a-spitalului-universitar-de-urgenta-militar-central-dr-carol-davilaGalerie foto 2021-09-15 13:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-15-01-11-16big_image_7_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 14.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1631621252Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV! Aș incepe prin a menționa faptul că astăzi, din păcate, avem peste 3.900 de cazuri confirmate și raportate de infecție cu SARS-CoV-2, in condițiile in care vorbim de o rată de pozitivare a testelor de circa 8,2%. In ziua precedentă am avut de două ori mai puține cazuri, cu aceeași rată de pozitivare, ceea ce mă face să cred că in perioada următoare creșterea cazurilor se va menține, nu se intrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri. De altfel, situația este explicată, in primul rand, de faptul că varianta Delta a devenit dominantă, inclusiv in Romania, și, de asemenea, unul din doi romani nu are niciun fel de protecție față de această boală, in sensul că nu au fost nici vaccinați și nu au trecut prin boală, nu au istoric de trecere prin boală. Ori, din acest punct de vedere, chiar in marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă, fie prin boală, fie prin vaccinare, este de peste 50, chiar peste 60%, totuși, vorbim de 40% care se traduce in valoare absolută la sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție in fața infecției cu SARS-CoV-2; și atunci mesajul rămane unul foarte clar: respectarea măsurilor de prevenție, masca, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena și vaccinarea reduc pe de o parte riscul de infecție, pe de altă parte, riscul de a face o formă gravă, de a ajunge la spital și de a muri din cauza maladiei COVID-19. Din păcate, vedem că un număr din ce in ce mai mare de persoane ajung in terapie intensivă intr-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut ingrijorător, din punctul meu de vedere, și anume dacă ne uităm la cazurile diagnosticate de infecție cu SARS-CoV-2, peste 80% sunt cazuri la persoane nevaccinate și, de asemenea, la decese, peste 92% din decese sunt la persoane nevaccinate. De ce atenționez acest lucru? Pentru că, in spațiul public, se transmit mesaje complet incorecte și inexacte că persoanele vaccinate imbolnăvesc persoanele nevaccinate și anume că fac infecții asimptomatice sau infecții subclinice care, sigur, contribuie la răspandirea virusului. Eu pot să vă spun că, din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate sunt persoane care respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt persoane extrem de atente la riscul de infecție și, in principiu, se corelează cu respectarea atat a măsurilor nefarmaceutice. De asemenea, faptul că vedem peste 80% din persoanele diagnosticate ca fiind nevaccinate cred că se traduce și printr-un comportament la risc, și anume o percepție redusă a riscului de infectare, fiecare persoană işi evaluează propriul risc plecand de la contextul și membrii din familie, dacă au persoane vulnerabile cu care locuiesc la aceeași adresă. Tendința este, evident, să subevaluăm acest de risc de imbolnăvire. De asemenea, dacă ne uităm la faptul că varianta Delta, in momentul de față, este dominantă, comparativ cu varianta Alfa, cand rata bazală de reproducere a cazului era de circa 2 comparativ cu rata bazală de reproducere a cazurilor la varianta Delta, de 5 in medie, pot să vă spun că după 8 cicluri repetitive de transmitere de la un caz cu variantă Alfa se ajunge, in circa două luni, la alte 256 de cazuri noi de boală, spre deosebire de varianta Delta, in același interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390 de mii de persoane infectate, ceea ce inseamnă un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate in același interval de timp, din simplul motiv că varianta Delta este inalt transmisibilă, este mult mai contagioasă și, intr-o populație nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenție, se răspandește extrem de ușor. Repet, transmiterea variantei Delta este similară cu niveluri ridicate de răspandire a bolilor transmisibile ale copilăriei: pojarul, vărsatul de vant ş.a.m.d. Se răspandește foarte ușor, tocmai de aceea, in momentul de față, este foarte important să respectăm și celelalte măsuri de prevenție nefarmaceutice, in mod deosebit in zone supraaglomerate, chiar dacă sunt in spații exterioare, atunci unde există risc mare de expunere, și cu atat mai mult in spațiile inchise. Tot in acest context, in urma consultării grupului științific din Comitetul Național de Coordonare a Vaccinării, in săptămana precedentă s-au luat mai multe decizii vizavi de extinderea indicației de vaccinare, și anume aș face cateva precizări legate de vaccinarea heterologă, in cazul persoanelor care au făcut prima doză cu un anumit tip de vaccin și care, din varii motive, cel mai frecvent motive medicale, au amanat decizia de a efectua cea de-a doua doză, fie de teama reacțiilor adverse, fie s-au infectat intre timp și nu au mai dorit să se vaccineze. Este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depășit intervalul recomandat de timp in autorizarea fiecărui tip de vaccin, deci practic niciodată nu e tarziu să facem doza 2 pentru a completa schema de vaccinare. Așa incat, pe langă contraindicațiile absolute pe care le știm cu toții, pentru că cea mai frecventă situație de amanare a dozei de rapel este in cazul persoanelor vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca, in aceste situații, pe langă contraindicațiile absolute, șocul anafilactic după prima doză sau un eveniment trombotic cu trombocitopenie sau sindromul de extravazare capilară, persoanele pot efectua cea de-a doua doză cu un alt tip de vaccin, de pildă pe bază de ARN mesager, insă in baza unei recomandări medicale, pentru că această decizie nu este una la cerere, ci se face după ce ne sfătuim cu medicul nostru, fie medicul de familie, fie medic specialist, de boli infecțioase sau de altă specialitate, atunci cand sunt anumite contraindicaţii, ca să spun, la limită, de pildă o reacție alergică, care nu indeplinește criteriile de şoc anafilactic, dar pacientul, dacă are şi alţi factori de risc, medicul poate să decidă, evident, in beneficiul persoanei respective, să recomande un alt tip de vaccin. Toate celelalte motive de amanare a dozei de rapel, a celei de-a doua doze din teamă, iarăşi, teama o putem invinge, o putem contracara in discuția pe care noi o avem cu medicul de familie. Tocmai de aceea am lăsat această recomandare medicală, in ideea de a mai pune incă un filtru, incă o etapă in care persoana respectivă poate să discute cu medicul de familie despre beneficiile vaccinării, despre riscuri, despre importanță. Şi, atunci, considerăm că este modalitatea prin care majoritatea persoanelor care au făcut cel puţin o doză din vaccinul de la AstraZeneca pot, in momentul de faţă, să-şi completeze schema de vaccinare cu un alt tip de vaccin, repet, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie. Un al doilea lucru pe care vrem să il menționăm este legat de vaccinarea in cazul femeii gravide sau femeilor care alăptează in momentul de faţă. Ştim foarte bine că datele științifice din viața reală ne arată că nu se identifică riscuri de teratogenitate, adică de toxicitate asupra fătului şi, de asemenea, de toxicitate asupra nou-născutului sau sugarului prin alăptare in cazul vaccinării femeii gravide sau, respectiv, a mamelor care alăptează. Așa incat, ținand cont de recomandările societăților științifice internaționale și de poziția Societății de Obstetrică şi Ginecologie din Romania, vaccinarea, in momentul de față, știm că este indicată tuturor persoanelor incepand de la varsta de 12 ani, dacă vorbim de cele două tipuri de vaccinuri, de la compania Pfizer, Moderna, respectiv, peste 18 ani folosind celelalte două tipuri bazate pe vector viral și, mai mult decat atat, femeile insărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare impotriva COVID-19 indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să il folosească, vaccinuri, evident, din cele patru autorizate in momentul de față de Agenția Europeană a Medicamentului. Readuc aminte faptul că o singură doză de vaccin in cazul celor care se folosesc in două doze nu este suficientă pentru protecția față de infecția cu SARS-CoV-2 varianta Delta și pentru prevenirea cu o eficienţă ridicată a formelor grave și a spitalizărilor. De asemenea, pentru că se apropie sezonul gripal este important de menționat că vaccinarea impotriva COVID-19 se poate efectua simultan cu celelalte tipuri de vaccinuri care sunt incluse in programul naţional de vaccinare sau, in cazul vaccinărilor la grupele populaționare la risc, cum este vaccinarea antigripală, așa incat cine dorește să se vaccineze antigripal poate să beneficieze, de pildă, la medicul de familie, și de vaccinare COVID-19, pentru că se pot face simultan sau la orice alt interval de timp față de doza de vaccin COVID-19 sau invers. Deci nu există limitări din acest punct de vedere și sunt recomandări foarte clare ale Centrului de Control al Bolilor din SUA. In ceea ce privește doza 3, vreau să mai fac cateva precizări. In momentul de față, Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează datele științifice care au fost depuse de compania BioNTech Pfizer pentru autorizarea dozei trei, de asemenea, urmează să se evalueze și datele de la compania Moderna, tot pentru doza 3 și, din calendarul de evaluare, foarte probabil că in prima săptămană a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză, dar aș vrea să explicăm foarte clar ce inseamnă doza a treia. Am mai făcut acest lucru, insă consider că oamenii trebuie să ințeleagă foarte bine ce inseamnă doză 3, și anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiționale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv, atunci cand inițiem o schemă de vaccinare /.../ la persoanele cu status imun precar; și aici vorbim de persoane care sunt posttransplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecțiuni, cu imunodeficiențe primare, imunodeficiențe dobandite, cum este infecția HIV netratată sau in stadii avansate, in stadii de SIDA, imunosenescența - adică persoanele in varstă, persoanele de peste 65 de ani, in mod deosebit cei care sunt rezidenți in centrele sociale, in căminele de varstnici; de asemenea, pacienții care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari și pe durată prelungită de timp. Şi o a doua recomandare este de administrare a unei doze de rapel, care se face la cel puțin şase luni de la schema inițială de vaccinare și care, in principiu, vizează, pe langă categoriile populaționale la risc, și restul populației care a primit cel puțin prima schema de vaccinare. Practic, aici avem in vedere sau in obiectiv consolidarea răspunsului imun după prima schemă pentru a asigura o durată mai mare a protecției oferită după prima schemă de vaccinare. De altfel, noi știm că acest principiu este folosit in general in vaccinologie, toate vaccinurile care sunt folosite, inclusiv in programul național de vaccinare al copiilor, necesită un rapel după un interval de timp, așa incat in momentul acesta se are in vedere această recomandare de a administra o doză de rapel, iarăși, la categorii populaționale care fie au un risc crescut să se expună la boală, cum e personalul medical sau persoanele vulnerabile, persoanele cu boli cronice și restul populației generale, cu condiția să avem minim șase luni de la schema inițială. Şi, de asemenea, cei care au istoric de trecere prin boală teoretic nu au nevoie de a face această doză de rapel, ținand cont de faptul că, după o schemă completă de vaccinare cu două doze, dacă mai ai și istoric de trecere prin boală, indiferent de intervalul de timp față de schema de vaccinare, nivelul anticorpilor este mult mai crescut. Deci, practic, imunogenitatea este crescută și chiar dacă nivelul acesta scade, nivelul anticorpilor scade, se menține incă la un nivel suficient de ridicat pentru a asigura protecția față de forme severe, față de spitalizare și față de deces. In momentul de față, platforma este in curs de adaptare, platforma de programare, și, de asemenea, am transmis către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor pentru a defini exact care sunt acele categorii populaționale care indeplinesc, prin diagnosticele pe care le au sau prin terapii, criterii de imunosupresie. Foarte probabil că va fi prima categorie cu care vom incepe, in funcție de recomandarea Agenției Europene a Medicamentului. Ne așteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicații, adică doza adițională sau doză de rapel sau să se dea inițial pentru doza adițională și ulterior pentru doza de rapel. In concret, dacă vom avea această decizie, practic, in luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei 3, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel. In ceea ce privește indicația de administrare a vaccinului de la compania Pfizer la copii cu varsta cuprinsă intre 5 și 11 ani, foarte probabil că datele, din ceea ce noi știm, vor fi depuse la FDA la sfarșitul lunii octombrie. In momentul de față, la Agenția Europeană a Medicamentului nu s-au depus datele științifice pentru evaluare, ne așteptăm ca spre finalul acestui an, probabil noiembrie, sfarșit de noiembrie, să fie depuse și evaluate, deci e posibil ca pană la sfarșitul acestui an să avem o recomandare din partea Agenției Europene a Medicamentului in acest sens, dar recomandarea noastră principală va fi către acele grupe de copii care sunt in evidență cu boli cronice care ii expun unui risc crescut de a face forme grave de imbolnăvire. In ceea ce privește vaccinarea in unitățile de invățămant, știm foarte bine că ieri unitățile au inceput școala. Principala modalitate prin care se va asigura vaccinarea in unitățile de invățămant, din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din direcțiile de sănătate publică, rămane vaccinarea cu echipe mobile. Vor fi, de asemenea, unități sanitare care vor avea in cabinetele școlare puncte de vaccinare, cabinete de vaccinare și acolo va fi asigurat accesul la vaccinare și, de asemenea, anumite unități de invățămant vor fi arondate către centre fixe deja funcționale. Spre sfarșitul acestei săptămani, probabil că vom avea o centralizare la nivel național pe fiecare județ, care va fi modalitatea prin care o unitate de invățămant va avea acces la vaccinare. S-a așteptat această săptămană tocmai pentru a centraliza, pe de o parte, intenția de vaccinare și pentru a găsi modalitatea optimă prin care să asigurăm accesul la vaccinare. Mesajul meu este acela de a afișa la nivelul fiecărei unități de invățămant in zona accesibilă publicului care este modalitatea de vaccinare in unitatea respectivă și care este programul de vaccinare, programul de lucru, așa incat cei care doresc să se vaccineze, elevi, părinți, bunici și angajații unității de invățămant, să știe cum vor face acest lucru și in ce interval de timp. De asemenea, continuă acţiunile de informare in unitățile de invățămant. In momentul de față s-au derulat acțiuni de informare in sistem online in cadrul ședințelor cu reprezentanții copiilor, cu părinții, cu bunicii, in peste 20 de județe, și sunt in curs de organizare in alte 17 județe. De asemenea, aș vrea să fac un apel, chiar dacă risc să repet anumite mesaje, este important să ințelegem că pentru reducerea transmiterii virusului de la o persoană la alta trebuie să respectăm măsurile de prevenire a răspandirii infecției: mască, evitarea zonelor supraaglomerate, atenție la igiena personală și distanțarea fizică de cel puțin un metru față de celelalte persoane. Și trebuie să ne vaccinăm, in mod deosebit cei care se află in evidență cu afecțiuni cronice sau cei de peste 65 de ani, persoanele in varstă. Există, de asemenea, o tendință in momentul de față de scădere a varstei la persoanele care fac forme grave, chiar cei care decedează, din păcate, varsta mediană inregistrată este de circa 68 de ani, față de 71 de ani, şi procentul celor care mor din cauza maladiei COVID-19 fără comorbidități este in ușoară creștere. Deci există acest semnal că varianta Delta ar putea genera și forme cu o virulență, cu o agresivitate mai mare. Toate datele, in momentul de față, indiferent de unde provin, atat din Europa, din Statele Unite, chiar și din Israel, ne arată că vaccinarea reduce, pe de o parte, riscul de infecție, scade riscul de generare a unor variante virale mutante. De ce? Pentru că atata timp cat virusul se răspandește foarte ușor de la o persoană la alta, ii dăm o șansă in plus să acumuleze noi mutații și să genereze variante virale noi, așa incat, o persoană vaccinată care are anticorpi va limita foarte mult multiplicarea virusului și va scădea probabilitatea ca virusul să acumuleze noi mutații la nivelul proteinelor de suprafață. De asemenea, vaccinarea reduce semnificativ riscul de formă severă, reduce semnificativ riscul de spitalizare și ceea ce este foarte important, reduce riscul de deces, reduce riscul de a muri din cauza unei boli pe care astăzi o considerăm, in cea mai mare parte a cazurilor, prevenibilă prin vaccinare. Sunt decese care pot fi evitate doar prin vaccinare! Măsurile celelalte, nefarmaceutice, ne reduc riscul de infecție, dar in momentul in care suntem infectați şi suntem vulnerabili, suntem din acea categorie de risc. Forma severă de boală se atinge intr-un procent semnificativ şi faptul că am purtat sau nu o mască de protecție nu influențează parcursul natural al bolii. Doar vaccinarea reduce forma clinică de boală, și anume severitatea. De asemenea, cred că este foarte important de făcut un bilanț al programului de vaccinare Orașul vaccinează satul, care s-a finalizat la 31 august, dar care va fi reluat in funcție de solicitările care vor veni din fiecare comunitate in parte. Peste 97% din comunele din Romania, din localitățile din mediul rural au avut activități de vaccinare și in total s-au vaccinat circa 1,15 milioane de persoane prin toate modalitățile cunoscute la acest moment, fiind administrate peste 2,6 milioane de doze de vaccin. La nivelul cabinetelor de medicină de familie, in acest moment se inregistrează activități de vaccinare in circa 2.770 de cabinete și au fost vaccinate peste 397.000 de persoane. Sunt 149 de spitale publice in care au fost vaccinați peste 8.000 de pacienți și 26 de spitale private in care au fost vaccinați aproape 1.900 de pacienții. Rata de acoperire vaccinală la nivel județean și la nivelul municipiului București, municipiul București se apropie de 50%, practic vorbim de 49,7% rată de acoperire vaccinală din populația eligibilă de peste 12 ani, urmat de Cluj, cu 46% și Sibiu, 40%. Practic, 40% din județele din Romania, incluzand municipiul București, au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%, sunt 55% din județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 20 și 30% și doar 5%, adică două județe, Giurgiu și Suceava, care incă sunt undeva la 19% rată de acoperire vaccinală. Sunt la acest moment 583 de centre de vaccinare active, cu circa 835 de fluxuri pe cele 4 tipuri de vaccinuri, care asigură o capacitate de vaccinare de circa 85.000 de persoane, la maxim. Această capacitate de vaccinare este doar in centrele fixe, la care se adaugă posibilitatea de vaccinare cu echipe mobile, in cabinetele de medicină de familie, in unitățile sanitare și, practic, oricand putem să reactivăm centrele care au activitate suspendată. De altfel, pentru doza 3 e foarte probabil că marea majoritate a spitalelor va asigura vaccinarea personalului propriu pentru doza de rapel și vom descentraliza foarte multe activități de vaccinare. Bilanțul de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment. Sunt circa 5,32 de milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, peste 5,2 fiind persoane vaccinate cu schemă completă. Am mai anunțat faptul că avem aproximativ 200.000 de copii și adolescenți cu varsta cuprinsă intre 12 şi 19 ani care au primit cel puțin o doză de vaccin, asta reprezintă cam 15% acoperire vaccinală cu cel puțin o doză din cei eligibili. De asemenea, avem o rată de acoperire vaccinală la persoanele din grupa de varstă de la 30 și pană la 80 de ani inclusiv de circa 35% și o rată insuficientă de acoperire vaccinală la peste 80 de ani, unde este de aproximativ 20%. Incă un lucru pe care l-am observat la persoanele după varsta de 60 de ani, există o diferență de circa 20 de procente intre bărbații care s-au vaccinat și femei, aspect care nu se regăsește la cei sub varsta de 60 de ani, această diferență se șterge progresiv, iar singura explicație pe care o avem, ţinand cont că vorbim de aceleași tipuri de informații la care sunt expuse persoanele respective, același model comportamental, foarte posibil ca anumite aspecte care țin de valențele religioase, de credința fiecărei persoane, ştim că in general, inclusiv in ceea ce privește reacțiile adverse, persoanele de sex feminin, femeile sunt mai conștiincioase, raportează mai frecvent reacțiile adverse, or, din acest punct de vedere, credem care are legătură cu comportamentul fiecărei persoane in parte, dar există această diferență importantă intre bărbați și femei după varsta de 60 de ani. Practic, e o diferență de circa 20%. Posibil și celelalte aspecte, repet, care țin de viața religioasă să explici această diferență, această reticență mai mare la femeile după o anumită varstă, după 60 de ani. In ceea ce privește profilul de siguranță, in momentul de față au fost raportate cumulat pană la 13 septembrie peste 17.070 de cazuri de reacții adverse postvaccinale cu o rată de raportare a RAPI de 1,7 reacții adverse la o mie de doze administrate. Cu acestea, eu voi incheia și ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog! Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Pentru inceput, cateva chestiuni legate de certificatul digital de vaccinare. Pană la acest moment au fost eliberate 2.542.403 certificate, se păstrează proporția pe care am avut-o şi pană acum, respectiv, 94,16% sunt certificate care atestă vaccinarea. In legătură cu vaccinarea in cadrul operatorilor economici privați, continuă și această activitate, sunt 614 companii pană in momentul de faţă care au inițiat această activitate, 93 sunt din domeniul HoReCa. Aproximativ 80 de mii de persoane au fost vaccinate in acest fel, iar in momentul de față această activitate este in curs in cadrul a 37 de companii private. In dorința noastră de a merge cat mai aproape de oameni au fost inițiate mai multe tipuri, mai multe abordări particulare in targuri, piețe, parcări, in supermarketuri, așa cum am menționat, cu aceste acțiuni, care au fost de cele mai multe ori inițiative locale, ale autorităților locale, pană la acest moment, in acest fel, au fost vaccinate 85.639 de persoane. Cu privire la misiunile de transport, in cadrul campaniei de vaccinare pană in momentul de față au fost efectuate 14.700 de misiuni de transport la nivel național, cu ajutorul a 40.300 de persoane din cadrul MAI, din carul Poliţiei Romane, Jandarmeriei Romane, Poliția de Frontiere și IGSU, la fel din cadrul Ministerul Apărării Naționale peste 10.400 de persoane. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat, pană la 13 septembrie in Romania au fost recepționate 18.522.449 de doze de vaccin, Pfizer BioNTech 11.595.149, Moderna 2.472.000, Astrazeneca 3.374.000, Johnson and Johnson 1.081.300 de doze pană in acest moment. In legătură cu dozele care vor sosi in perioada următoare ținand cont și de stocurile existente, in afară de dozele de la Moderna și AstraZeneca, care sunt suspendate pentru săptămanile următoare, vom primi de la Pfizer BioNTech in luna septembrie 1.518.660 de doze. Acestea sunt distribuite in ultimele două săptămani ale lunii septembrie, respectiv, in săptămana 20- 26, 436.410 doze, iar in ultima săptămană 27 - 30, 1.082.000 de doze de vaccin. Pentru dozele de vaccin produse de Johnson and Johnson, calendarul de livrare este incert pentru moment, date fiind și chestiuni legate de producție pe care le-am anunțat și data trecută. O chestiune in plus legată de donații și revanzări: practic, finalizarea aranjamentului cu Coreea de Sud, astfel că pană in momentul de față a fost finalizată și vanzarea de doze de Pfizer - 1.053.000 de doze de Pfizer care au fost vandute. Tot legat de managementul eficient al stocurilor, e important de menționat şi faptul că a fost emisă și recomandarea, extinderea de fapt a valabilității vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech la nouă luni de zile pentru o stocare la minus 80 de grade, trei luni extensie față de șase luni, cat erau valabile pană in acest moment, ceea ce permite o utilizare, sigur, mai indelungată, dar și un management mai eficient al stocurilor. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu! Reporter: Aş avea cateva intrebări. Valeriu Gheorghiţă: Numai puţin! Incepem partea de intrebări din partea dreaptă. Mulțumesc! Reporter: Acum două săptămani, datele pe care le prezentați arătau că după 15 august vor fi peste 2.000 de cazuri. Astăzi sunt deja aproape 4.000 de cazuri noi. Cum arată noile scenarii și cum v-aţi adaptat strategia de acțiune in ceea ce privește controlul epidemiei in acest moment? Valeriu Gheorghiţă: Așa cum ați observat, toate scenariile de evoluție au fost sub ceea ce s-a intamplat in viața reală pentru că, repet, vorbim de varianta Delta, mult mai transmisibilă, mult mai contagioasă. Indiferent de tipul de scenariu de care vorbim, măsurile răman aceleași: respectarea utilizării măștii de protecție, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena personală, distanțarea fizică, aerisirea spațiilor inchise și vaccinarea. Sunt cele două pachete de măsuri extrem de importante. Dacă vrem să evităm decesele, in perioada următoare trebuie să ne vaccinăm. Dacă vrem să evităm numărul de infectări, trebuie să respectăm măsurile de prevenire nefarmaceutice: mască, distanțare și evitarea zonelor supraaglomerate și igienă, impreună cu vaccinare. Deci aceste două măsuri sunt extrem de importante, folosite impreună. Reporter: Şi in ceea ce privește cifrele la care vă așteptați in următoarea lună, ținand cont de datele pe care le avem, iată, acum. Valeriu Gheorghiţă: Este evident că dacă se menține această creștere exponențială, vedem că practic in ultimele două săptămani avem o creștere de 2,5 ori a mediei cazurilor la șapte zile, adică la inceput de septembrie aveam o medie a cazurilor la șapte zile de aproximativ 1.000, suntem la jumătatea lui septembrie și avem o medie a cazurilor la șapte zile de circa 2.500. Este un calcul simplu, matematic, care ne arată că in perioada următoare vom inregistra o creștere a numărului de cazuri. Tocmai de aceea cred că populația trebuie să ințeleagă că avem in momentul acesta un risc crescut, foarte crescut de a ne infecta in momentul in care suntem in zone aglomerate, cu multe persoane și nu respectăm măsurile de prevenție. Reporter: Mai am o intrebare. Au apărut acele informații pe surse guvernamentale potrivit cărora certificatul verde digital ar putea fi soluția pentru a putea participa la nunți, botezuri, concerte, alte evenimente cu foarte multe persoane, chiar dacă incidența este mai mare. In ce măsură acest lucru e o garanție că virusul nu se va răspandi și acolo, ținand cont de ceea ce se intamplă deja? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește implementarea unei astfel de măsuri, aș propune să lăsăm intrebarea să fie adresată către colegii de la Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență, unde se evaluează, in cadrul Comitetului de suport tehnico-științific astfel de măsuri și se decid la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Sigur că aici vorbim de riscuri. O persoană vaccinată are un risc semnificativ mai mic să se infecteze și, implicit, intr-o populație vaccinată răspandirea virusului este mult incetinită, numărul de persoane care se infectează este mai redus. De asemenea, o persoană care are istoric de trecere prin boală are un risc mai mic să se infecteze dacă e in primele şase luni de la trecerea prin boală, cu toate că vedem datele, ne arată că activitatea neutralizantă a anticorpilor la trecerea prin boală cu o altă variantă virală nu acoperă suficient de bine infecția cu varianta Delta. Tocmai de aceea, repet, aceste măsuri sunt foarte importante in condițiile in care astăzi vorbind de o variantă virală extrem de bine adaptată, față de ce am avut pană acum. Este foarte important să ne vaccinăm și să respectăm complementar celelalte măsuri de prevenție, doar așa limităm răspandirea virusului și, in mod direct, limităm numărul de persoane care ajung in spital și in terapie intensivă și care iși pierd viața din cauza acestei boli. Andrei Baciu: O mică completare, dacă imi permiteţi, domnule preşedinte. Legat de utilizarea certificatelor digitale, există, la nivel de legislație primară, creată posibilitatea de a extinde utilizarea acestora suplimentar față de punctele de trecere a frontierei, acest lucru s-a intamplat in urmă cu două săptămani, și din dispoziția domnului prim-ministru, inclusiv se ia in calcul utilizarea acestui certificat in cadrul anumitor evenimente, precum nunți și alte evenimente sociale. Se analizează acest lucru atat la nivelul Ministerului Sănătății, cat și impreună cu colegii de la Departamentul de Situaţii de Urgențe, pentru că este nevoie de implementarea acestor măsuri de legislație secundară cu ajutorul CNSU, şi atunci sunt in analiză posibilitățile de a implementa acest certificat digital. Un lucru insă este cert, acest certificat nu oferă o protecție biologică, este doar o modalitate sigură prin care se atestă că documentele de apartenență la o stare epidemiologică de vaccinare sau de testare sau de trecere prin boală, documentele respective sunt autentice și in interiorul perioadei de valabilitate. Acesta este avantajul pe care il aduce prezentarea digitală a acestei dovezi. Călin Alexandru: Aş vrea să completez şi eu ceea ce a spus domnul secretar de stat, este pur şi simplu o chestiune tehnică. După cum știți, deja există prevederi care in funcție de incidența din fiecare localitate permit prezența la anumite categorii de activități a persoanelor care sunt vaccinate, a persoanelor care sunt testate PCR sau teste rapide. Chestiunea aceasta tehnică permite organizatorilor ca printr-o simplă aplicație să scaneze, exact așa cum a spus şi domnul secretar de stat Baciu, și să verifice autenticitatea respectivului document. Reporter: Domnule doctor, aș vrea să imi spuneți ce părere aveți despre un proiect pe care il va propune fostul ministru al sănătății, Nelu Tătaru, acela ca vaccinarea să fie obligatorie pentru cadrele medicale, militari și cred că și personalul din invățămant? Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că lucrurile trebuie extrem de riguros analizate din mai multe puncte de vedere. Ce ne dorim in primul rand dintr-o astfel de măsură? In momentul de față, repet, in contextul variantei Delta știm foarte clar că obiectivul campaniei de vaccinare este de a preveni forme grave de imbolnăvire, spitalizările și decesele. Impactul asupra transmiterii, asupra răspandirii virusului este mai redus comparativ cu vaccinarea pentru variantele precedente, pentru varianta britanică, de pildă, varianta Alfa. Datele din Italia recente arată că o persoană vaccinată cu schemă completă, chiar in condițiile in care vorbind de varianta Delta, are un risc cu 77% mai redus să se infecteze. Deci din acest punct de vedere, avem date care ne arată că vaccinarea reduce riscul de infecție și in cazul variantei Delta și, repet, prin faptul că cei vaccinați, chiar dacă fac boala, au o perioadă mai scurtă de contagiozitate, virusul se elimină mai repede, durata de evoluție a bolii este mai scurtă, evident că la scară largă, la nivel populațional, răspandirea virusului se incetinește. Deci această măsură, sigur, trebuie analizată, trebuie judecată extrem de atent in comisiile de etică, armonizată legislația. Este o decizie care trebuie asumată la nivel inalt. Ne uităm la modelele adoptate de celelalte țări. Eu răman la opinia că in momentul de față populația trebuie să ințeleagă că dacă nu avem niciun fel de protecție nici după boală, nici după vaccinare, riscul să ne infectăm in perioada următoare este foarte mare. Practic, aș putea indrăzni să spun că in următoarele luni, acolo unde există aglomerări de persoane, unde există interacțiune crescută și expunere frecventă la multe persoane, aproape nici o persoană care nu are niciun fel de imunitate nu va scăpa fără infecție. Deci, practic, este o altă cale de imunizare, insă cu consecințe dezastruoase asupra societății in general și asupra sistemului medical, pentru că vorbim de fapt de pierdere de vieți omenești, și astea se previn doar prin vaccinare. Reporter: Puteţi să ne explicați, in momentul in care vom incepe și noi să facem cea de-a treia doză, care va fi procedura, va fi la liber, cum se intamplă acum, sau va fi din nou o inscriere pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Diferența față de debutul campaniei de vaccinare este legată de disponibilitatea dozelor. Practic, numărul de doze la acest moment este semnificativ mai mare, ceea ce ne permite ca in același interval de timp să includem mai multe categorii populaționale care pot beneficia. Dar cand vorbim de personalul medical, vaccinarea se va efectua cu precădere in unitățile medicale proprii, adică in unitatea in care persoana respectivă este angajată. Pentru asta nu iți trebuie o programare, pentru că te vaccinezi la locul de muncă. Pentru celelalte categorii populaționale care se vaccinează la medicul de familie, chiar dacă inițial au făcut vaccinarea in centrele fixe, ei pot să facă doza trei, varstnicii la cabinetele de medicină de familie. In centrele sociale vom vaccina cu echipe mobile. Pentru restul, masa mare a populației recomandăm, evident, utilizarea platformei de programare, tocmai pentru a exista cat de cat o evitare a supraaglomerărilor intr-un centru de vaccinare, pe anumite intervale de timp, așa incat practic, din experiența acumulată pană la acest moment, cred că a fost toată lumea mulțumită, și cei care au fost programați, pentru că s-a respectat in mare parte intervalul pe care l-ai selectat in vederea vaccinării și inclusiv in centrele de vaccinare s-au evitat acele perioade de supraaglomerare in care, evident, creează nemulțumire. Recomandăm foarte mult ca oamenii să se programeze in platformă, avem toate mijloacele prin care să facem acest lucru, in sensul in care avem serviciu de call center, putem să ne programăm prin aparținători, sau individual sau prin medicul de familie. Deci practic există o modalitate extinsă de programare și, suplimentar, sigur că rămane prezentarea directă la centrele de vaccinare, dar aici s-ar putea să existe perioade de timp in care să se aglomereze, mai ales la debutul perioadei de administrare a dozei trei. Reporter: Vă rog să imi mai permiteţi o singură intrebare: spuneți-mi dacă mai aveți sesizări de la personalul medical din centrele de vaccinare, in legătură cu așa-numita vaccinare la chiuvetă, certificate false! Valeriu Gheorghiţă: Nu am mai avut sesizări de cand la nivelul spațiului public au fost aduse in atenție acele cazuri particulare de emitere de certificate de vaccinare la persoane care nu erau vaccinate sau certificate false, falsificate. Nu știu dacă la nivelul Ministerului Sănătății au mai fost transmise astfel de sesizări, dar noi la CNCAV nu am mai avut. Andrei Baciu: Este aceeași situație și la noi, adică presupunem că au fost, așa cum am apreciat inițial, cazuri punctuale. Probabil mai sunt (...) adică sunt chestiuni punctuale care nu sunt neapărat o chestiune de suspiciune, de fals intenționat, ci dacă sunt, spre exemplu, in cazul de adeverințelor legate de testare, aici variabilitatea e mult mai mare, dar oricum au fost cateva chestiuni punctuale care s-au regăsit in sesizări. Nu mai este acea situaţie nici la noi. Reporter: Bună ziua! Spuneați la inceputul conferinței că o persoană, in cazul variantei Delta, poate ajunge să imbolnăvească 395.000 de persoane. In cat timp și in ce condiții? Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce am vrut să spun este de fapt o estimare, ca să ințelegem cat de transmisibilă este varianta Delta. Practic, de la o singură persoană care este infectată se poate ajunge in două luni la aproximativ 390.000 de persoane care sunt infectate cu SARS-CoV-2, asta in condițiile in care, evident, ai o masă populațională receptivă, in condițiile in care există expunere crescută, adică interacțiune și mobilitate crescute și in care nu se respectă celelalte măsuri: oamenii nu se vaccinează și nu folosesc mască, nu se distanțează, nu respectă regulile de igienă. Practic, virusul se răspandește extrem de ușor și poate să genereze un număr foarte mare de imbolnăvire. Ceea ce vreau să spun este că ne așteptăm ca numărul de cazuri in momentul de față să crească exponențial, tocmai ca urmare a faptului că varianta Delta este dominantă și ea se răspandește foarte ușor intr-o populație, repet, cum este in momentul de față marea parte a populației Romaniei, cu mobilitate crescută, interacțiune crescută și se respectă foarte puțin măsurile de prevenție. Este o realitate, trebuie să o acceptăm și să o recunoaștem, dacă vrem... Reporter: Cam cand credeți că vom avea din nou 10.000 de cazuri pe zi, in ritmul acesta? Valeriu Gheorghiţă: Este greu... Cred că nu trebuie să venim de fapt cu mesaje care să inducă panică sau să speriem oamenii, pană la urmă trebuie să ințelegem că evoluția pandemiei și a situației epidemiologice ține de noi şi ține de comportamentul nostru. Dacă vrem să schimbăm această situație, din care vom beneficia cu toții, trebuie să ne implicăm activ, adică să respectăm măsurile de prevenție, să incercăm ca și in jurul nostru să impunem respectarea măsurilor de prevenție, chiar la locul de muncă, și să ințelegem că doar in felul acesta - prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de prevenție - putem să ținem situația sub control. Nu facem lucrurile acestea, sigur situația nu va fi ținută sub control, pentru că virusul iși vede de treaba lui și face ceea ce am invățat pană acum, s-a adaptat și se transmite cu ușurință de la o persoană la alta. Reporter: O intrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Vedem că in fiecare zi crește alarmant numărul pacienților din ATI. Ce măsuri pregătește Ministerul Sănătății, adică sunt spitale in care deja au inceput să fie amanate celelalte operații, in unele cazuri se reduce presiunea de oxigen pentru că sunt foarte mulți pacienți in secția de ATI? Andrei Baciu: E, in primul rand, o chestiune importantă, aceea a unei schimbări de paradigmă; dacă in pană in momentul de față abordarea a fost aceea de a avea spitale desemnate special pentru tratamentul pacienților COVID-19, spitale COVID, după care, sigur, au fost spitale de suport COVID și spitale non-COVID, cele care tratau alte patologii, și avea avantaje și dezavantaje o astfel de abordare, in special dezavantaje importante pentru pacienții cu boli cronice, care au avut un acces mai limitat, tocmai din dorința de a remedia această situație s-a schimbat paradigma in sensul in care toate spitalele din Romania vor avea o abordare mixtă: circuite COVID şi circuite non-COVID. Acest lucru a fost planificat incă de la inceputul verii și ușor-ușor s-au creat toate analizele care s-au creionat in planuri la nivelul fiecărui județ, organizate impreună cu DSP-urile şi spitalele fiecărui județ, care nu numai că au făcut o evidențiere și o analiză asupra paturilor in special de Terapie Intensivă - că aici există limitele cele mai importante - dar și o ordine in care acestea sunt activate la nivelul fiecărui spital și la nivelul fiecărui județ. Aceste lucruri au fost transmise și cred că mare parte din cazuri sunt publice pe site-ul Direcţiilor de Sănătate Publică și, practic, odată cu creșterea numărului de cazuri, in ultimele două săptămani, noi, impreună cu colegii de la Departamentul pentru Situații de Urgență și cu activarea nivelului de acțiune la nivelul Centrului de la Ciolpani, practic am monitorizat implementarea acestui plan, pentru că acolo sunt descrise foarte clar, pentru fiecare situație, pe măsură ce situația crește și se agravează, sunt din ce in ce mai multe cazuri, care sunt spitalele care se activează, care sunt paturile care trebuie să devină active, lucruri care trebuie să se intample la nivel local, pentru că o altă problemă pe care am incercat să o evităm este aceea in care acest lucru se intamplă cu dificultate. Şi atunci ăsta era un alt aspect important, revenirea la o capacitate potrivită fiecărui moment in parte de management al pacienților care au nevoie de terapie intensivă, trebuie se intample rapid. Nu mai tarziu de această dimineață, am avut incă o ședință de pregătire cu toate Direcțiile de Sănătate Publică din Romania, şedinţă condusă de domnul ministru al sănătății, domnul Cseke, şi aici, pe langă monitorizarea implementării acestor planuri la nivelul fiecărui județ, sigur că ne uităm și la distribuția resursei umane, şi aici lucrurile variază, sunt județe care nu au suficient de multe paturi, insă beneficiază de o resursă umană mai generoasă, cum s-a intamplat și in trecut și aceasta trebuie armonizată in funcție de capacitățile fiecărui județ de a face față. Mai mult, in afară de partea efectivă de paturi active și de resursă umană, acestea fiind principalele limite și dificultăți, la nivel de echipamente medicale, la nivel de aparatură, aici nu mai sunt probleme, deci nu ar mai trebui să fie probleme pentru că și aici lucrurile s-au luat din timp, echipamente de protecție, aparate de ventilație, diverse tipuri de alte aparate necesare in terapie intensivă, cat și la nivelul de medicamente pentru protocolul de tratament pentru COVID-19. Deci toate aceste acțiuni au fost in desfășurare in ultimele săptămani, sunt in desfășurare in continuare și o să comunicăm pe măsură ce apar elemente noi, insă ca punct de reper, de la preluarea mandatului de către domnul ministru Cseke, au fost activate 200 de paturi de terapie intensivă suplimentar, deci in mai puțin de o săptămană. Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Gheorghiță. Ați prezentat un scenariu alarmant, ați pus că in următoarele luni, acolo unde sunt aglomerări de persoane, aproape nicio persoană care nu are nicio formă de imunizare nu are șansa să scape de infectare. Cam in cat timp, mai precis, s-ar ajunge la acest scenariu și cum intenționați să stopați, ce măsuri luați, dincolo de a recomanda populației să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: Respectarea celorlalte măsuri de prevenție este principala barieră care limitează răspandirea virusului. Aceste două măsuri, cele nefarmaceutice, și le repet: mască, distanțare fizică, igienă, aerisirea incăperilor, evitarea zonelor supraaglomerate, evitarea călătoriilor neesențiale, impreună cu vaccinarea, fac să scadă, pe de o parte, probabilitatea să ne infectăm și, in cazul in care ne infectăm, să facem o formă asimptomatică sau o formă ușoară de boală și să nu ajungem să facem acele forme grave, să ajungem la spital, să colmatăm sistemul medical, să intrerupem activitățile economice și sociale și așa mai departe. Deci, repet, este o problemă de ințelegere - cu cat ințelegem mai repede acest lucru, cu atat vom putea să ținem sub control situația epidemiologică din țara noastră. Reporter: Păi, aceste lucruri cumva se intamplă... Valeriu Gheorghiţă: Nu se intamplă, pentru că nu se respectă. Reporter: Le comunicaţi... Valeriu Gheorghiţă: Le comunicăm. Reporter: Dar ce faceți dumneavoastră, ca măsuri, pentru a evita totuși această situație, dincolo de a recomanda populației? Valeriu Gheorghiţă: Aici sigur că există măsuri... Reporter: Intenţionaţi să puneţi restricții sau... Valeriu Gheorghiţă: Nu intră in atribuția Comitetului, dar, sigur, aceste tipuri de măsuri care au ca obiectiv limitarea răspandirii virusului prin alte mijloace decat prin vaccinare sunt analizate periodic, la interval de două săptămani, de colegii din grupul tehnico-științific, și se propun o serie de o serie de măsuri, in funcție de rata de incidență cumulată. Sigur că se au in vedere aceste scenarii de evoluție. Vedem că in cazul in care rata de incidență depășește 2 la mie, se reinstituie obligativitatea purtării măștii in zonele supraaglomerate, chiar și in spații deschise, in stațiile pentru mijloacele de transport in comun, in piețe și așa mai departe. Deci se au in vedere o serie de măsuri care au existat pană la acest moment și care probabil, progresiv, vor fi reimplementate, in funcție de situația epidemiologică. Dacă domnul doctor Călin Alexandru vrea să completeze... Călin Alexandru: Da. Aici lucrurile sunt suficient de clare, in sensul in care legislația prevede care sunt acele măsuri restrictive care sunt in mod direct corelate cu incidenţa cazurilor din fiecare localitate. Şi, exact așa cum a spus și domnul președinte, doctorul Valeriu Gheorghiță, restricțiile sunt graduale, in funcție de nivelul de incidență. Există, şi inclusiv mass-media a relatat aceste chestiuni, s-au luat măsuri in anumite localități mici, in care au fost reintroduse restricții in funcție de această evoluție a incidenței. Deci ele vor continua pe aceeași formulă, in conformitate cu prevederile legislative, astfel incat să fie direct proporțional, nivelul acestor restricții, cu incidenţa cazurilor. Această abordare, care este o abordare flexibilă, și-a dovedit eficiența in cursul valului anterior. Reporter: Mulţumesc. O altă intrebare, tot pentru domnul Gheorghiță. Aţi spus că se transmit in spațiul public tot felul de mesaje că persoanele vaccinate imbolnăvesc persoanele nevaccinate și că din punct de vedere... Valeriu Gheorghiţă: Nu, că sunt un pericol pentru persoanele nevaccinate, ceea ce evident că este o informație complet eronată. Reporter: Păi de ce? Persoanele care se vaccinează pot să transmită virusul și se pot imbolnăvi, e un fapt științific. Valeriu Gheorghiţă: Este un fapt științific, dar, repet, trebuie să ne uităm la riscuri și dacă dintr-o populație vaccinată complet au 77% risc să se infecteze, inseamnă, pe romanește, că din zece persoane vaccinate cu schemă completă, șapte dintre ele nu se vor infecta, chiar dacă stau intr-o populație unde există risc de expunere la infecție. Trei se vor infecta. Dacă acele trei persoane, la randul lor, vor intra in contact cu persoane vaccinate, practic, marea parte a persoanelor vaccinate expuse nu se vor infecta. Cand intr-o astfel de populație, mai implementăm și celelalte măsuri, cum ar fi masca de protecție, evident că riscul de transmitere scade foarte mult. Asta vreau să spun. E ca şi cum persoanele nevaccinate reprezintă un risc pentru persoanele nevaccinate, reprezintă o situație epidemiologică de risc ca urmare a interacțiunii atunci cand nu se respectă măsurile de prevenție, dar nu putem afirma că persoanele..., pentru că se inţelege greşit că persoanele vaccinate au un risc mai mare să imbolnăvească persoanele nevaccinate, ceea ce este complet eronat și oamenii trebuie să ințeleagă realitatea. Persoanele vaccinate cu schemă completă au un risc mai mic să contracteze boala, să se infecteze, și au un risc mai mic să-l răspandească pentru că perioada de timp in care ești contagios este mai scurtă. Cu cat perioada in care un om este contagios este mai lungă, cu atat va infecta, in interacțiunea lui cu multe persoane, mai multe persoane, cu cat această perioadă este mai scurtă va infecta un număr mai mic de persoane. Reporter: Ok, riscul totuși există, chiar dacă este mai mic.. Valeriu Gheorghiţă: Riscul există, nu vorbim de riscuri zero sau de riscuri de sută la sută. Noi vorbim de un risc mai scăzut sau de un risc mai crescut. Tocmai de aceea, in contextul in care vorbim de varianta Delta, este important ca și persoanele vaccinate să respecte celelalte măsuri de prevenție, cum a fost pană acum. Ştim foarte clar că in Romania nu s-au luat astfel de decizii care să diferențieze, dacă vreți, anumite măsuri nefarmaceutice la persoane vaccinate versus persoane nevaccinate, doar in situația in care vorbeam de spații inchise, de birouri, in care era prevăzută practic posibilitatea ca persoanele vaccinate cu schemă completă, dacă nu era un număr mai mare de 5, să poată să stea și fără mască. De ce? Din același motiv pe care vi l-am spus. Dar vorbeam de varianta Alfa, era o tulpină care avea un alt comportament față de răspunsul imun după vaccinare. Reporter: Dar ţinand cont de faptul că există acest risc, de faptul că varianta Delta are această răspandire, exponențial, ați vorbit de pericole in ceea ce privește aglomerările de persoane, după festivalul de la Cluj, spre exemplu, unde ați permis un acces destul de mare de persoane.... Valeriu Gheorghiţă: Cu respectarea unor măsuri de prevenție... Reporter: Organizatorii au respectat ceea ce a ținut de modalitatea de acces. Dar dvs. aţi urmărit ce s-a intamplat după acest festival? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că da. Reporter: Cum aţi urmărit? Valeriu Gheorghiţă: Am urmărit şi ce s-a intamplat toată vara pe litoral, să știți, am urmărit ce se intamplă la nivel populațional, am urmărit ce se intamplă la locurile de muncă, peste tot. Oamenii nu respectă, in cea mai mare măsură, măsurile de prevenire, pentru că au, repet, de cele mai multe ori avem o percepție a riscului mult diminuată, și aici vorbim de riscul de imbolnăvire, de riscul de infecție. Ori, cand tu consideri că tu nu te poți infecta, că nu vei face această boală, evident că tendința firească este să nu respecți celelalte măsuri de prevenție care sunt transmise și care sunt, in anumite condiții, foarte bine prevăzute intr-un cadru legal adoptat, care este cunoscut de foarte mult timp. Reporter: Aici, la Cluj, ați urmărit, spre exemplu cați participanți au arătat că sunt vaccinați, cați sunt in testați negativ, caţi /.../ să vedeţi urmările după acest eveniment? Valeriu Gheorghiţă: Nu, pentru că a fost reglementat accesul la acel festival pe baza celor 3 elemente: fie dovadă de vaccinare, fie istoricul de trecere prin boală, fie prin testare. Reporter: Şi ce aţi constatat după acest eveniment mare, că aţi zis că urmăriţi? Valeriu Gheorghiţă: Vizavi de ce? Reporter: A crescut numărul de cazuri? Valeriu Gheorghiţă: Este mult prea devreme să evaluăm, in momentul de față, care este impactul. Foarte probabil că in următoarele 7 - 10 zile vom vedea care va fi impactul din punct de vedere epidemiologic. Reporter: Aveți o strategie să faceți o testare mai mare, luand in calcul că și cei vaccinați se pot imbolnăvi sau transmite virusul? Valeriu Gheorghiţă: Eu apreciez foarte mult intrebările dvs., doar că deviem de la tema conferinței de presă, este o temă legată de vaccinare. Tot ceea ce inseamnă măsuri complementare, politici de testare, de secvențiere, nu fac parte, obiectul, nu țin de această conferință de presă, pentru că nu sunt ceilalți experți implicați in aceste decizii la această masă și nu vreau să răspund sau să emit păreri, pentru că nu e cazul. Reporter: Ok. Mulţumesc! Reporter: Credeți că, luna aceasta, Agenţia Europeană a Medicamentului va da undă verde pentru a treia doză? Valeriu Gheorghiţă: Ne așteptăm ca in prima parte a lunii octombrie, probabil că pană pe 4-5 octombrie vom avea o recomandare in acest sens, da. Reporter: Şi apoi vom incepe intr-o săptămană sau... Valeriu Gheorghiţă: Noi vom fi pregătiți, evident, in următoarele zile să putem să demarăm această activitate. Reporter: Despre maratoanele de vaccinare. Au fost de succes. Vreți să le reluați? Valeriu Gheorghiţă: Ne-am gandit la această variantă pentru momentul in care vom ajunge la restul populației, la populația largă, la populația generală vaccinată, să putem asigura un acces mai facil cu organizarea unor astfel de evenimente. Deci, da, avem in plan astfel de activități. Reporter: La a treia doză? Valeriu Gheorghiţă: Pentru a treia doză, dar, repet, cand vom ajunge la momentul respectiv, adică la categoria de populație generală. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Vă rog! Reporter: Ce ar trebui să facă persoanele care s-au vaccinat in luna ianuarie, mai au sau nu anticorpi, ar trebui să se testeze? Valeriu Gheorghiţă: Să determine nivelul de anticorpi, vă referiţi? Reporter: Da. Mai este, practic, valabil vaccinul? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță da, vaccinul este valabil. Datele ne arată, in momentul de față, că se menține eficiența pentru prevenirea spitalizărilor, pentru prevenirea formelor grave, pentru prevenirea deceselor. Da, se inregistrează cazuri la persoanele in general imunodeprimate, persoanele varstnice, peste 80 de ani, persoanele cu afecțiuni cronice, chiar cazuri cu forme moderate sau severe cu indicație de internare, in ciuda faptului că sunt vaccinate și, din acest punct de vedere, există această recomandare ca după un interval de cel puțin șase luni să se administreze această doză de rapel care, practic, va intări mai mult răspunsul imun, in condițiile in care este vorba de varianta Delta. Reporter: Austria a stabilit că vaccinul este valabil, practic că ai anticorpi timp de șase luni. Noi avem un termen oficial? Valeriu Gheorghiţă: Nu există un termen oficial nicăieri. Nu există un termen trasat - șase luni, șapte luni, opt luni. Răspunsul imun este mult mai complex din punct de vedere al reactivității față de o infecție anume, tocmai de aceea noi, iarăși, vorbim de tendința de a observa că apare un număr mai mare de cazuri la persoane vaccinate după un interval de timp și ne uităm și care dintre aceste persoane fac mai frecvent aceste infecții. In momentul de față ştim că cei imunodeprimați și cei varstnici au un risc mai mare să facă aceste cazuri de infecții, chiar fiind vaccinate. De aceea ei vor fi prioritizați pentru prima etapă in care vom incepe administrarea unei doze de rapel. Reporter: Şi cand credeți că se va intampla acest lucru? Cand vom vedea primul roman vaccinat cu doza a treia? Valeriu Gheorghiţă: Noi sperăm ca in luna octombrie. Reporter: Luna octombrie... Bun. Ce şanse avem să ne intoarcem la restricțiile din primăvara anului 2020, in contextul in care vedem această tendinţă de creștere a numărului de imbolnăviri? Valeriu Gheorghiţă: Aş prefera să nu avem astfel de intrebări pentru că, repet, la nivelul Comitetului nu avem astfel de evaluări asupra măsurilor care ar trebui impuse și, nefiind experții care sunt implicați in formularea unor opinii in baza cărora să se ia, la nivel de CNSU, aceste decizii, nu cred că are rost să detaliem aceste lucruri legate de măsuri. Reporter: Veți propune dvs. sau domnul Baciu celor de la CNSU ca accesul in mall-uri, in restaurante sau in teatre să fie permis doar cu certificatul verde? Valeriu Gheorghiţă: La nivelul DSU există un grup foarte mare de experți in cadrul Comitetului tehnico-științific, atat experți in domeniul medical, cat și pe alte tipuri de activități. Tocmai de aceea, repet, toate aceste propuneri sunt evaluate de colegii noștri și se propun, in funcție de fundamentarea științifică a lor, către adoptare, către implementare. Reporter: Ar trebui ca accesul la nunți, botezuri sau alte evenimente de genul acesta să fie permis doar cu certificatul verde și in ce situații? Valeriu Gheorghiţă: Călin, te rog... Călin Alexandru: A fost un pic mai devreme o discuție pe această temă. In momentul de față există niște prevederi care, in funcție de incidența cazurilor din localitatea respectivă, permit accesul pentru anumite categorii de evenimente persoanelor care sunt vaccinate, persoanelor care sunt testate sau persoanelor care au trecut prin boală. Deci, in momentul de față, cadrul legal deja are aceste prevederi. Ceea ce este in discuţie intr-o perioadă următoare este dacă această evaluare a situației, a statusului fiecărei persoane, se poate face prin intermediul acestui certificat verde care poate să fie emis in oricare din aceste situații. Adică este o chestiune tehnică care va permite aplicarea unor măsuri care deja există intr-o formulă care să fie mai ușoară. Deci nu e o chestiune care să modifice practic modul de acces, ci pur şi simplu modul de verificare a accesului. Reporter: Aş mai avea nevoie şi de o cifră privind numărul total de vaccinaţi din Romania./.../ Valeriu Gheorghiţă: Dar toate aceste date sunt prezentate zilnic, in cadrul comunicatului, 5,28 de milioane de persoane cu cel puţin o doză şi peste 5,2 milioane de persoane vaccinate complet. Aceste date se regăsesc zilnic in comunicatele de la ora 18:00, pe care le transmitem. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: Dacă se mai poate o precizare legat de administrarea celei de-a treia doze. Erau cele două categorii, doza adiţională şi doza de rapel. Să presupunem că cineva decide acum să se vaccineze şi incepe cu doza 1, doza 2, doza 3 peste cat timp va fi? Dacă, să zicem că face cu Pfizer... Valeriu Gheorghiţă: Dacă este o persoană din acele categorii de risc, cu imunosupresie, schemele propuse sunt la patru săptămani de la cea de-a doua doză, deci, practic, zero - o lună - două luni. Cam aceasta este recomandarea. Pentru Pfizer, ştim că, practic, doza 2 e la 21 de zile, vom vedea ce recomandă Agenţia Europeană a Medicamentului. Probabil că va rămane tot un interval de patru săptămani, trei-patru săptămani. Reporter: Şi legat de trecerea prin boală, că nu se recomandă celor care au trecut deja prin boală, dacă au avut o formă asimptomatică şi n-au ştiut, pot să facă? Valeriu Gheorghiţă: Au avut o formă asimptomatică... Noi ştim că persoanele care fac forme asimptomatice, intr-un procent semnificativ, nu dezvoltă anticorpi sau chiar dacă dezvoltă, ei se pierd foarte uşor. Aici evident că n-avem de unde să ştim şi nici nu putem dovedi acest lucru, noi ne raportăm la cazurile care sunt in evidenţă, care sunt cunoscute, raportate. Mulțumim şi noi! Andrei Baciu: Mulțumim mult! O zi bună! 2021-09-14 15:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-14-04-15-31big_image_2_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la evenimentul de prezentare a proiectului de act normativ pentru implementarea Programului Național de Suport pentru Copii “Din grijă pentru copii”, împreună cu consilierul de stat Mădălina TurzaȘtiri din 14.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-evenimentul-de-prezentare-a-proiectului-de-act-normativ-pentru-implementarea-programului-national-de-suport-pentru-copii-din-grija-pentru-copii-impreuna-cu-consilierul-de-stat-madalina-turzaCOMUNICAT DE PRESĂ - Din grijă pentru copii - cel mai amplu Program dedicat sănătății emoționale și siguranței copiilor, in contextul Pandemiei de COVID-19 48% dintre copii și părinți s-au confruntat cu stări de anxietate, la care s-au adăugat adesea situații de agresivitate, tulburări emoționale, depresie, tulburări alimentare sau de somn, abuz sau neglijare, dependență de ecrane, fobii, (cyber)bullying, tentative de suicid sau consum de substanțe pe parcursul Pandemiei de COVID-19[1]. Pe parcursul anului 2020 au fost sesizate infracțiuni cu 8.122 de victime copii, iar in primele 7 luni din 2021 au fost sesizate fapte penale cu 5111 victime copii[2]. Un raport al Europol (2020) arată că Europa de Est a devenit in timpul Pandemiei o sursă a producerii materialului de abuz și/sau exploatare a copiilor in online, la nivel global din cauza restricțiilor de circulație și a prezenței excesive pe internet. Pentru a răspunde acestor probleme, Guvernul Romaniei a inițiat, in premieră, Programul Național de suport pentru copii in contextul Pandemiei de COVID 19, - DIN GRIJĂ PENTRU COPII, ale cărui priorități sunt: Protejarea integrității psiho-emoționale a copiilor prin crearea unor mecanisme de evaluare și intervenție pentru asigurarea sănătății mintale a acestora in perioada Pandemiei de COVID-19 și post-pandemie, Dezvoltarea unui mecanism de prevenire și intervenție multidisciplinară pentru situațiile de violență de natură fizică, sexuală și emoțională in cadrul familial, instituțional, comunitar și online. Romania devine astfel una dintre primele țări europene care pun pe agenda publică de priorități dimensiunea sănătății psiho-emoționale a copiilor, dar și siguranța acestora, in contextul noilor tipuri de amenințări la care sunt expuși. Programul aduce o abordare inovatoare in legislația națională, din perspectiva faptului că măsurile sale adresează transversal două probleme majore cu privire la copii, in contextul Pandemiei de COVID-19, respectiv suportul psiho-emoțional și siguranța acestora: 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de Pandemia de COVID-19, Introducerea de către Ministerul Educației in curriculum școlar a tematicilor de educație psiho-emoțională, managementul emoțiilor, siguranța online Asigurarea de sesiuni de formare pentru cel puțin 7000 de specialiști in domeniul managementului emoțiilor și al relaționării, metode de identificare și intervenție in situațiile disruptive psiho-emoțional. Introducerea unui modul de formare a competențelor in domeniul psiho-emoțional pentru profesori la nivel de masterat didactic, Desemnarea de inspectori școlari dedicați pentru managementul incluziunii și al suportului psiho-pedagogic, Realizarea de camere de audieri destinate copiilor victime ale infracțiunilor in fiecare județ, Dezvoltarea un sistem informatic integrat de analiză și sortare intuitivă a imaginilor și clipurilor video cu caracter abuziv impotriva copiilor, care va eficientiza substanțial componenta de combatere a pornografiei infantile și a exploatării și abuzului minorilor online, Implementarea unui mecanism de alertă in timp real pentru copiii dispăruți, Crearea unui număr unic la nivel național pentru urgențe legate de copii, Dezvoltarea Platformei de resurse dingrijapentrucopii.gov.ro dedicată atat copiilor, cat și specialiștilor și părinților. Aceasta va conține materiale de specialitate, realizate de profesioniștii in domeniu, ghiduri și proceduri. Durata Programului este de 2 ani și va beneficia de un buget de aproape 6 milioane de euro. - Acesta a fost unul dintre cele mai ample procese de construcție participativă, coordonat de la nivelul Guvernului, iar ceea ce mi se pare cu adevărat important este faptul că au fost implicați in mod activ insăși beneficiarii măsurilor propuse, respectiv COPIII - a declarat Prim-Ministrul Florin Cițu. Programul are datele necesare pentru a se constitui intr-un inceput și un model de cum se poate dezvolta colaborativ și cuantificabil o politică publică națională care reformează și aduce la zi zone neadresate de decenii. Am pornit acest demers avand convingerea că putem schimba paradigma in domeniul complex al dezvoltării stării de bine a copiilor noștri- Consilier de stat Mădălina TURZA Informații suplimentare Comitetul interministerial pentru elaborarea Programului național de suport pentru copii in contextul Pandemiei de COVID 19, - DIN GRIJĂ PENTRU COPII a finalizat la sfarșitul lunii august lucrările tehnice. Timp de trei luni, zeci de experți, psihologi, medici psihiatri, elevi și părinți au contribuit la elaborarea unuia dintre cele mai ample programe dedicate stării de bine a copilului și familiei. Comitetul a fost inființat prin decizia prim-ministrului Florin Cițu, a fost coordonat de consilierul de stat Mădălina TURZA și a avut ca scop elaborarea proiectul de Ordonanță de Urgență pentru adoptarea Programului. Ordonanța se află in acest moment pe circuitul de avizare. Membrii Comitetului și ai grupurilor tehnice de lucru: Administrația Prezidențială, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Serviciul pentru Telecomunicații Speciale, Inspectoratul General al Poliției Romane, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, Centrul Național pentru Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul Național al Asistenților Sociali din Romania, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, Consiliul Național al Elevilor, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania, Asociația Municipiilor din Romania, Asociația Orașelor din Romania, Asociația Comunelor din Romania, Asociația Romană de Psihiatrie și Psihoterapie, Asociația Romană de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului și Profesii Asociate, Asociația ProActa Edu, Transilvania College, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, Asociația eLiberare, Salvați Copiii, UNICEF Romania. Pentru detalii despre Program, persoană de contact: Mădălina Turza, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului - 0737545955 [1] Salvați Copiii Romania, Impactul pandemiei asupra bunăstării emoționale a copiilor - date din cazuistica Centrelor de Consiliere ale Salvați Copiii Romania, București, mai 2021, p. 11. [2] Ministerul Afacerilor Interne, Date statistice despre violența impotriva copiilor, 2020. *** Galerie foto Intervenția premierului Florin Cițu la evenimentul de prezentare a proiectului de act normativ pentru implementarea Programului Național de Suport pentru Copii - Din grijă pentru copii [Check against delivery] Bună ziua! Mă bucur să anunț că Romania se numără printre primele țări din lume care vine azi cu soluții aplicate pentru copii, in contextul pandemiei de COVID-19. Lucrările Comitetului pentru elaborarea Programului Național de Suport pentru Copii in contextul Pandemiei de COVID-19 - - Din grijă pentru copii au fost finalizate, iar Ordonanța de urgență care va fundamenta acest Program urmează să fie adoptată de Guvern. Ințeleg, doamna consilier de stat, că va fi adoptată săptămana viitoare. O felicit pe doamna consilier de stat Mădalina Turza, cea care a reușit să pună rotițele in mișcare, și cea care vă va da toate detaliile. Este un proiect la care țin foarte mult și mă bucur că am reușit să il avem intr-un timp atat de scurt. Așa cum spun mereu, cele mai bune soluții vin de la specialiști. Măsurile din acest Program sunt rezultatul a zeci de intalniri și ședințe ale grupurilor tehnice de lucru care au adus la masă experții din instituțiile publice și societatea civilă, precum și reprezentanții părinților și ai copiilor. Tocmai de aceea am incredere că proiectul este unul foarte bun și o să fie un succes. A fost unul dintre cele mai ample procese de construcție participativă, coordonat de la nivelul Guvernului, iar ceea ce mi se pare cu adevărat important, este faptul că au fost implicați in mod activ insuși beneficiarii măsurilor propuse: copiii. Am spus de multe ori că sănătatea romanilor este o prioritate, iar acest Program acordă o atenție specială sănătății psiho-emoționale a copiilor. Este cu atat mai important in contextul in care ne aflăm. Pandemia, restricțiile, izolarea- toate acestea i-au afectat pe cei mici, iar efectele se pot intinde pe termen mediu și lung. Tocmai de aceea, programul vine intr-un moment mai mult decat potrivit: copiii vor avea acces la servicii psihologice gratuite, acolo unde este nevoie. Pe de altă parte, specialiștii și părinții vor avea acces la formare și resurse pentru a gestiona nevoile psiho-emoționale ale copiilor. Atenție! Nu venim cu măsuri ce țin doar de creșterea rezilienței copiilor, ci și de creștere a capacității de intervenție in cazurile de violență impotriva copiilor. Vom avea cele mai noi soluții de combatere a criminalității online impotriva copiilor. Din grijă pentru copii, Romania va avea un sistem informatic performant cu programe de cyber forensics pentru analizare, sortare, profilare și decriptare a materialelor online cu caracter abuziv. Cred că această dimensiune a proiectului este foarte importantă, in condițiile in care tot mai mulți copii sunt familiarizați cu mediul online. Copiii trebuie protejați mereu, oriunde! Așa cum am spus la inceput, detaliile le aflați de la colega mea, doamna consilier de stat Mădălina Turza. 2021-09-14 12:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3397.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Florin Cîțu cu reprezentanții ENELȘtiri din 14.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-enelGalerie foto 2021-09-14 12:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_7_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia organizată cu prilejul Zilei PompierilorȘtiri din 13.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-organizata-cu-prilejul-zilei-pompierilorGalerie foto 2021-09-13 20:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3143.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia deschiderii noului an școlar la Colegiul Național Gheorghe LazărȘtiri din 13.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-deschiderii-noului-an-colar-la-colegiul-national-gheorghe-lazarGalerie foto *** Alocuțiunea premierului Florin Cițu cu prilejul participării la ceremonia deschiderii noului an școlar, la Colegiul Național Gheorghe Lazăr [Check against delivery] Bună ziua, Mă bucur că ne vedem astăzi in format fizic, depinde doar de noi să rămanem așa tot anul. Am incredere că veți face tot ce ține de voi să rămaneți in format fizic anul acesta. Din partea mea, ați văzut, este scenariul de bază. Dragi elevi, profesori, doamnelor și domnilor, Mă bucur să marchez deschiderea anului școlar 2021-2022 aici, la Colegiul Național - Gheorghe Lazăr din București. Sunt sigur că vă intrebați de ce am ales să fiu prezent astăzi la acest liceu, și nu la altul. Dincolo de performanțele recunoscute ale elevilor, iar doamna director le-a menționat din nou, liceul vostru este primul din Capitală care iși asumă, incepand de azi, startul unei reforme profunde. Din punctul meu de vedere este extraordinar că alegeți să implementați un program-pilot care inseamnă un model curricular de secol XXI, un program-pilot bazat pe coordonatele definite de Proiectul Romania Educată. Mai concret, ce inseamnă acest lucru: un proces de predare-invățare-evaluare mai apropiat de cerințele și exigențele unui invățămant modern, centrat in mod real pe elev. E nevoie să ne concentrăm cu adevărat pe dezvoltarea unor competențe relevante. Prin acest pas, definim inceputul unei reforme profunde in domeniul educaţiei din ţara noastră. Pilotarea va fi monitorizată continuu de către Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național. Asta inseamnă că ce faceți voi incepand de astăzi la ,,Gheorghe Lazăr ar putea, desi eu sunt sigur, ar putea să ajute generații intregi. Bineințeles că nu ne oprim aici. In următorii ani, in PNRR, poate ați auzit de Programul Național de Redresare și Reziliență, este prevăzută finanţarea a 60 de şcoli-pilot. Țin foarte mult la reformarea invățămantului și știu că vom reuși să facem acest lucru prin Proiectul ,,Romania Educată. Tocmai pentru că nu e cazul să pierdem timpul, săptămana aceasta vom adopta și implementarea programului. Romania Educată este cel mai amplu proiect de reformă a educației, inițiat şi dezvoltat de Administraţia Prezidențială, un proiect care reprezintă viziunea și strategia de țară in domeniul educaţiei, in perspectiva 2030. Este bine de știut că toate aceste reforme ale invățămantului au surse de finatare multiple - PNRR, bugetul de stat și fonduri europene. Miza noastră in educație nu este de a face un pic altceva, un pic altfel sau la fel ca pană acum. Miza noastră strategică este de a face altfel, altceva. Adică Școală de secol XXI pentru Romania de secol XXI, pe care sunt convins că ne-o dorim toți. Așa cum văd azi, aici, acum, la Colegiul Național - Gheorghe Lazăr din București. Felicitări și mult succes atat școlii-pilot - Gheorghe Lazăr, cat și tuturor celorlalte școli din Romania! Vă mulțumesc! 2021-09-13 14:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2010.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții Direcțiilor de Sănătate PublicăȘtiri din 12.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii-i-cu-reprezentantii-directiilor-de-sanatate-publicaGalerie foto Intervenția premierului Florin Cițu la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Am vrut să avem această discuție, astăzi, pentru că maine incepe anul școlar și voiam să mă asigur că aţi luat toate măsurile ca festivităţile de maine să se desfăşoare in cele mai bune condiţii. Aceasta inseamnă, cel mai simplu, să respectăm ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi al Sănătăţii, care reglementează modul in care se vor desfăşura aceste festivităţi, maine: o limită de o oră şi jumătate, exclusiv afară, cu mască obligatorie. Aceasta ar fi prima condiţie. In acelaşi timp, este importantă ziua de maine pentru că incepem anul şcolar cu prezenţă fizică şi este foarte important ca siguranţa copiilor să fie pe primul plan. De aceea, trebuie să vedem, astăzi, dacă mai este ceva de făcut. Avem cateva excepţii pentru prezenţa fizică - in 11 localităţi, deşi, domnule ministru, inţeleg că mai este una in plus, dar avem cinci localităţi in Satu Mare, in situaţia pe care o am eu acum, două in Arad, una in Sălaj, una in Dolj şi una in Teleorman. Din informaţiile pe care le am, şi dacă sunt diferite o să vă rog să-mi spuneţi cand aveţi intervenţia, sunt 2.400 de elevi care vor fi nevoiţi să inceapă, din păcate, școala in sistem online. Dar, pentru restul, ne vedem maine in curtea şcolii. Foarte importantă este nu doar ziua de maine dar siguranţa copiilor in fiecare zi. Vreau să menţinem anul acesta cu prezenţă fizică şi, de aceea, trebuie să ne asigurăm că regulile pe care le-am stabilit sunt respectate in fiecare zi. Cei de la Direcţiile de Sănătate Publică, măştile trebuie să fie in stocuri şi să ajungă la şcoli. Avem destule măşti in acest moment. Dacă este nevoie, vom mai suplimenta. In acelaşi timp, mai avem o situaţie care trebuie rezolvată cat mai repede. Din informaţiile pe care le am in acest moment, sunt 253 de şcoli in care nu sunt asigurate măsuri igienico-sanitare. Cele mai multe in Dolj - 36; Arad - 33; Bucureşti - 28 şi in Buzău. Trebuie rezolvată această situaţie cat mai rapid. Mai avem 53 de şcoli care nu au asigurate materialele de curăţenie, igienă şi dezinfecţie. Acestea sunt in unități de invăţămant din Damboviţa, Giurgiu, Timişoara şi Bucureşti. La fel, cat mai rapid. Şi mai sunt 139 de şcoli care au probleme cu instalaţiile de incălzire in Bacău, Timişoara, Hunedoara şi Constanţa. Și aici vă spun că nu ne jucăm. O să vină frigul şi nu putem să-i ținem pe copii in astfel de condiții. Această situație trebuie remediată. In ceea ce privește situația epidemiologică, știți foarte bine, din păcate, că suntem pe o pantă ascendentă. Avem cateva judeţe unde situaţia este deja ingrijorătoare şi incidenţa a sărit de 2 la mie. Bistriţa-Năsăud şi Ilfov sunt peste, chiar ajung la 3 la mie. Aici, clar, trebuie să vedem ce soluții vom lua in perioada următoare și cum ne asigurăm că toate măsurile sunt respectate. O scurtă mențiune - au fost mai multe discuţii legate de plecarea unor prefecți. Vreau să fie foarte clar - cei care au preluat atribuțiile au toată responsabilitatea și nu accept nicio scuză cand e vorba de siguranța copiilor. Mai sunt două lucruri pe care vreau să le menționez, care mi-au fost aduse in atenție. Sunt nunți programate in perioada următoare in zone unde deja se vede că ajungem la 3 la mie. Aş vrea să ne asigurăm că aceste nunți nu sunt anulate și ar trebui să folosim certificatul verde pentru acestea, dacă se poate. Oamenii nu pot să-și mai modifice data de la o săptămană la alta și atunci aș propune, pentru nunțile care sunt deja programate și sunt in zone unde incidența crește, să folosim certificatul verde. Şi, in același timp, pentru că tot suntem astăzi aici cu toții, aș vrea să vorbim puțin de situația de la ATI. Avem deja 600 de persoane. In ultima informare, aveam 860 de paturi disponibile. Aș vrea cat mai repede să revenim la 1.600 de paturi disponibile pentru secțiile ATI. Dacă este nevoie şi de intervenția mea, imi spuneți, dar știu foarte bine că putem să ajungem la 1.600 de paturi. Aș vrea să-mi spuneți cum și cand se va ajunge acolo, ca să nu fim luați pe nepregătite. Deci, cele două probleme: pentru nunți, aș propune certificatul verde și vreau să văd dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, acesta este o soluție; și la ATI să vedem cand putem să ajungem la 1.600 de paturi. Atat pentru acum. Aştept intervențiile de la prefecţi sau subprefecţi doar acolo unde există probleme. Unde nu există probleme, nu are sens să discutăm. Am tot discutat. Vreau acolo unde sunt probleme, care sunt problemele și cum găsim soluții. Vă mulţumesc. 2021-09-12 13:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1600.jpgBriefing de presă susținut de ministrul educației Sorin Cimpeanu, la finalul ședinței de guvern din 10 septembrieȘtiri din 10.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-10-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Mihai Cimpeanu: Astăzi, 10 septembrie, chiar inainte de inceperea anului școlar in data de 13 septembrie, ședința de guvern a fost dedicată educației. Au fost incluse pe ordinea de zi cinci acte normative esențiale pentru educație: trei proiecte de ordonanță de urgență și două proiecte de hotărare de guvern. Au fost adoptate două proiecte de ordonanță de urgență, restul fiind prezentate in primă lectură, urmand a fi adoptate in ședința de guvern de săptămana viitoare. O ordonanță de urgență adoptată prin care se instituie măsuri aplicabile in anul universitar și școlar 2021-2022. Au fost modificate prevederile Legii 55 și Ordonanței de Urgență 141, astfel incat vor putea fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactic auxiliare și nedidactice, precum și - foarte important - posturile de conducere din cadrul unităților de invățămant preuniversitar. In acest fel, concursurile vor putea fi demarate pentru ocuparea posturilor de director in toate școlile din Romania, așa cum ne-am asumat, incepand cu data de 14 septembrie, marți - 14 septembrie. Luni, 13 septembrie, incepem școala, vor fi festivități de deschidere a anului școlar, marți vor fi demarate concursurile pentru ocuparea postului de director. De asemenea, o altă prevedere la nivelul acestei ordonanțe de urgență a fost aceea conform căreia, in situația in care universitățile vor fi obligate să apeleze la predarea online parțial sau total din cauza evoluției epidemiologice, aceste ore se vor recunoaște, indiferent de forma de organizare a studiilor pe parcursul anului universitar 2021 - 2022. In absența acestei reglementări, nu mai exista posibilitatea ca universitățile să facă vreo oră in regim online, deci a fost rezolvată și această problemă, care va face posibilă funcționarea universităților pe această perioadă de criză sanitară. De asemenea, o chestiune punctuală, pentru a putea fi finalizată fără semne de intrebare, deci fără a periclita finalizarea procesului de evaluare a tuturor școlilor doctorale, a tuturor domeniilor de doctorat, se prelungesc mandatele membrilor conducerii ARACIS, Agenției Romane de Asigurare a Calității in Invățămantul Superior, pană cel mai tarziu la 31 decembrie 2021, pentru finalizarea procesului de evaluare a tuturor domeniilor de doctorat din toate școlile doctorale. Acesta a fost pe un proiect de ordonanță de urgență adoptat astăzi. Cel de al doilea proiect de ordonanță de urgență adoptat astăzi are in vedere preluarea tuturor creșelor in sistemul de educație. Există o serie de prevederi prin care acest lucru este posibil, la solicitarea autorităților locale, prin decizia inspectoratelor școlare, a unităților de invățămant preșcolar. Inspectoratele școlare vor finaliza acest proces de preluare pană la data de 1 octombrie 2021, cu informarea Ministerului Educației. Finanțarea va fi asigurată de la bugetul de stat. A fost calculat și aprobat costul standard per preșcolar, per copil in creșă, in valoare de 15.000 de lei per copil in creșă. Este mai mult decat dublu față de costul standard per copil in grădiniță. Este un cost standard care deja este mai mare decat costul standard per elev, această valoare de 15.000 de lei per copil in creșă. In cazul in care autoritățile administrației publice locale nu solicită arondarea in sistemul de invățămant, creșele răman instituții publice cu subordonare locală, cu personalitate juridică, dar finanțarea va fi asigurată tot de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației, conform costului standard per ante preșcolar. Autoritățile administrației publice locale vor putea contribui la suplimentarea acestei finanțări, dar finanțarea de bază va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației. Este o schimbare importantă, care pregătește integrarea invățămantului la nivelul educației timpurii. A fost de asemenea prezentată in primă lectură şi va fi adoptată in şedinţa de guvern de săptămana viitoare ordonanţa de urgenţă privind aprobarea şi implementarea programului naţional de suport pentru copii, in contextul pandemiei de COVID-19. Numele acestui program naţional este Din grijă pentru copii şi, prin intermediul acestui act normativ, este asigurat cadrul legal optim de sprijin pentru copii, in vederea protejării integrităţii psiho-emoţionale a acestora. De asemenea, am prezentat in primă lectură proiectul de hotărare de guvern pentru adoptarea programului de implementare a proiectului Romania educată, așa cum ne-am asumat la nivel de guvern, premierul și ministrul educației, pană in data de 10 septembrie. Acest proiect de hotărare de guvern a primit toate cele douăsprezece avize de la ministerele avizatoare. A primit, de asemenea, aviz de la Consiliul legislativ. Pentru a avea un proces complet de avizare este nevoie de avizare la nivelul Comitetului Consiliului Economic și Social. Acest lucru se va intampla in prima parte a săptămanii viitoare, astfel incat acest proiect de hotărare de guvern, prezentat astăzi in primă lectură, să poată fi adoptat in prima ședință de guvern de săptămana viitoare. Acest proiect este extrem de important, pentru că stabilește toate cele 86 de obiective strategice, in concordanță cu rezultatele proiectului Romania educată, stabilește, de asemenea, și măsurile aferente fiecărui obiectiv strategic. Tot in acest proiect de hotărare de guvern există un articol care prevede că pe parcursul consultărilor se pot elabora și introduce măsuri noi care să sprijine realizarea obiectivelor strategice, măsuri care vor rezulta din dezbaterea la nivelul comitetului interministerial, din dezbaterea cu experții care vor fi cooptați la nivelul acestui comitet interministerial, prin decizia primului ministru, şi din dezbaterea cu intreaga societate. Avand obiectivele strategice și măsurile definite in acest program de implementare, următorul pas va fi acela al definirii acțiunilor concrete pentru implementarea acestor măsuri, de definire a indicatorilor de rezultat, de definire a bugetelor estimate, de definire a responsabilităților in conformitate cu specificul fiecărui minister. Toate aceste lucruri vor trebui să se intample pană la data de 10 decembrie, dată la care Ministerul Educației va prezenta comitetul interministerial, un proiect legislativ care să poată fi adoptat la nivel de proiect in Guvernul Romaniei pană in data de 31 decembrie 2021. Pană la data de 31 mai, Ministerul Educației va derula consultări cu toți factorii implicați in vederea elaborării cadrului normativ secundar. Este vorba de legislație secundară, de hotărari de guvern și ordine de ministru care să vină in completarea legislației primare elaborate la nivel de proiect. In același timp cu elaborarea legislației secundare, proiectul care va fi adoptat in Guvern pană la 31 decembrie 2021 va putea să intre in consultarea Parlamentului Romaniei. Acestea sunt lucruri pe care proiectul de hotărare de guvern le prevede. Repet, avem toate avizele din partea ministerelor avizatoare, avem avizul Consiliului legislativ, urmează să obținem și avizul Consiliului Economic și Social. Al cincilea proiect de hotărare de guvern se referă la aprobarea cuantumului minim al burselor elevilor. Știți foarte bine că in anul școlar 2020 - 2021 Guvernul a aprobat in cuantum minim de 100 de lei per elev al bursei, indiferent de tipul de bursă, de performanță, de merit, de studiu sau de ajutor social. Acest cuantum nu a fost diferențiat, intre burse. Acest pas a fost un pas important, deoarece pentru prima oară bursele elevilor sunt plătite de la bugetul de stat. In continuare vor fi plătite vor fi plătite tot de la bugetul de stat, tot prin bugetul Ministerului Educației, dar vom avea diferențe intre cuantumul minim pentru bursele de performanță destinate olimpicilor, de la 100 de lei la 500 de lei per elev am propus. Vom avea de asemenea creșteri și pentru bursele de merit, creșteri care vor veni la pachet cu creșterea pragului minim de obținere a bursei de merit, pentru că bursa de merit trebuie să fie de merit. Creșteri vor inregistra și bursele de studiu și bursele de ajutor social. După o analiză suplimentară a acestui proiect de hotărare de guvern, după discuții cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor, acest proiect de hotărare de guvern va fi adoptat. Separat faţă de şedinţa de guvern, pot să vă mai spun că astăzi, conform ultimele raportări, am depășit pragul de 15% elevi vaccinați. Este vorba de un progres important, de 4.500 de elevi vaccinați in ultimele cinci zile. Sunt mai mult de 2.500 de elevi din categoria 16 - 19 ani și aproape 2.000 de elevi din categoria de varstă 12 - 15 ani. O concluzie interesantă, extrasă din ceea ce s-a intamplat in ultima săptămană, este următoarea: una din trei persoane vaccinate la nivel național cu vaccinul Pfizer este elev. Unu din trei - este un semnal important, este un semnal bun care ne dă speranțe că după inceperea școlii, o dată cu disponibilitatea CNCAV de organizare a echipelor mobile care să ducă vaccinarea mai aproape de școli, vom inregistra progrese importante din perspectiva vaccinării in randul elevilor. Vă stau la dispoziție cu intrebări. 2021-09-10 20:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1559.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 9 septembrie, susținut de premierul Florin Cîţu și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I.Știri din 09.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-9-septembrie-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-secretar-de-stat-in-m-a-i1631189333Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Ședința de guvern de astăzi a fost o ședință de guvern specială, pentru adoptarea Hotărarii de Guvern prin care se prelungește starea de alertă pe teritoriul Romaniei, pentru incă 30 de zile. Suntem incă in pandemie, vedem că numărul de persoane infectate crește de la o zi la alta și atunci menținem starea de alertă. Detaliile le va prezenta domnul secretar de stat Arafat. Nu există modificări față de ceea ce am avut pană acum; una singură, pentru testele antigen: prelungim valabilitatea de la 24 la 48 de ore. Detaliile vi le va explica domnul Arafat. Am avut o discuție in ședința de guvern şi cu ministrul interimar al sănătății și cu domnul Arafat, trebuie să fim pregătiți să creștem numărul de paturi la ATI, să revenim ușor, treptat, către ceea ce aveam in iarnă și să accelerăm campania de vaccinare, să ne asigurăm că centrele de vaccinare au fluxurile funcționale și să rămană așa in perioada următoare. Acum, că am avut și rectificarea bugetară aprobată, trebuie să ne asigurăm - şi am vorbit şi cu Ministerul Sănătății - să ne asigurăm că se vor face plățile către personalul din centrele de vaccinare cat mai rapid, voi spune asta și Ministerului Finanțelor - să nu tergiverseze această procedură, pentru că avem nevoie de toată lumea in această perioadă. Vom mai avea discuții cu domnul Arafat şi cu domnul Cseke Attila, ministrul interimar al sănătății, in zilele următoare, și cred că sambătă vom avea discuție cu prefecții despre inceperea noului an școlar și cu personalul DSU şi DSP și aşa mai departe, să vedem cum pregătim. In aceeași şedinţă de guvern astăzi am aprobat şi eliberări și numiri de prefecți. Şi aici am și detaliile, sunt 42 de decizii, 14 prefecți și 28 de subprefecți, dar MAI va emite 14 ordine de ministru pentru preluarea de atribuții. Nu numim alți prefecţi sau alţi subprefecți, vor fi preluate atribuțiile, situația rămane așa, exact ca la și la secretarii de stat, nu se numește nimeni pe acele locuri, doar răman posturi libere și se preiau din atribuții. Dacă sunt intrebări, cate o intrebare, vă rog. Comitetul ministerial Romania educată este in derulare şi trebuie să ajung acolo. Maine, ştiţi bine, avem hotărarea de guvern pentru implementarea programului Romania Educată. Reporter: Domnule premier, cine mai exact va prelua atribuţiile acestor prefecţi, in situaţia in care suntem in pandemie şi prefecţii au jucat un rol important? Florin Ciţu: Subprefecţii. Reporter: Şi de ce nu faceţi alte numiri? Florin Ciţu: In acest moment nu facem alte numiri, au preluat subprefecţii, care au fost şi ei implicaţi in această campanie zi de zi şi ştiu exact situaţia. Reporter: Şi dvs. şi colegii din partid aminteați de campania de vaccinare şi spuneați că vinovați pentru campania de vaccinare, care nu mai merge in această perioadă, sunt cei de la USR PLUS. Totuși, in momentul de față ştim că de campania de vaccinare avem CNCAV, care se ocupă şi care este in subordinea dvs. Din partea celor de la USR PLUS vin acuze spre dvs. că din cauza dvs. nu mai merge campania de vaccinare, nu din cauza lor. Cum răspundeți? Florin Ciţu: Nu trebuie să răspundem. Şi aici nu trebuie să căutăm vinovaţi, trebuie să căutăm soluţii. Şi am spus din primul moment că aş vrea ca toată lumea să se implice in campania de vaccinare. Mi se pare hilar să fii intr-un guvern şi să spui că această campanie de vaccinare, pentru că este in coordonarea premierului, este a premierului. Nu, este o campanie de vaccinare a noastră, a tuturor şi toţi ar trebui să ne ocupăm. Ceea ce am spus eu, este că va fi ingreunată in perioada următoare campania de vaccinare, cand un partid ca USR legitimează un partid antivaccinist şi il aduce pe scena politicii din Romania şi le dă legitimitate. Va fi foarte greu să-i convingem pe romani că mesajul antivacciniştilor nu este unul periculos cand ei stau langă cei care pană mai ieri erau in actul de guvernare. Asta am spus, v-am spus că perioada următoare va fi ingreunată, dar asta nu ne oprește. In continuare trebuie să inţelegem: singura soluţie pentru a trece peste această perioadă, peste pandemie, o reprezintă vaccinarea. Nu avem altă soluție şi trebuie să ne vaccinăm. Avem toate dozele de vaccin, avem fluxurile pregătite ca toată lumea, stafful să fie plătit la timp. Vom folosi toate metodele, programele pe care le-am agreat deja cu foștii colegi de la USR, vor merge mai departe, și cel cu loteria, și cel cu sistemele de incentivare. Le-am agreat, eu sunt de acord cu ele, merg mai departe, nu le voi opri, pentru că toate sunt importante. Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intrebăm dacă știți să existe la nivelul Partidului Național Liberal, in acest moment, discuției despre un posibil guvern din care să nu faceți parte. Florin Ciţu: Nu există aşa ceva. Mulţumesc. Reporter: Şi dacă imi permiteți şi cea de-a doua intrebare este legată de acele ajutoare pentru energie. Nu știu dacă știți, dar prin legea consumatorului vulnerabil, ajutoarele ar fi foarte mici, in sensul in care doar o persoană care are un venit de pană in 200 de lei primește o sumă mai mare. Cei care au, de exemplu, un venit de 1.400 de lei ar primi maxim 100 de lei, dacă aduni toate ajutoarele pentru incălzire pe lemne, pe gaze sau... Florin Ciţu: Această discuție trebuia avută in Parlamentul Romaniei, cand au aprobat legea consumatorului vulnerabil. Oricum, eu am spus din primul moment că nu ajung in acest an, această lege nu este de ajuns și vom veni cu compensări și pentru mai multe persoane pentru această iarnă și mai multe soluții la care lucrăm. Deci nu ne vom limita in acest an la legea consumatorului vulnerabil, dar era bine ca cei care au aprobat această lege, pe care am cerut-o de nu știu cand, să fie atenţi dacă sunt asemenea probleme. Anul aceasta ne vom ocupa de altele. Reporter: Şi de cand, practic, se vor aproba? Florin Ciţu: Deci de la 1 noiembrie, am spus pe toată perioada de iarnă, de la 1 noiembrie pană in 31 martie. Reporter: Ați demis aseară mai mulți secretari de stat, ar fi 26 pentru USR PLUS, dar am văzut acolo că sunt și consilieri de stat, subsecretari. Ce mi-a tras atenția este că, cel puțin ce am găsit eu, un secretar de stat, propus de USR PLUS, care nu a fost demis. Radu Szekely de la Ministerul Educaţiei, secretar de stat, e fondatorul Şcolii Finlandeze de la Sibiu și a fost director de cabinet al Ecaterinei Andronescu. Florin Ciţu: Erau mai mulți, erau mai mulți, nu era doar domnia sa, au fost mai mulţi. Astăzi sunt şi alte decizii care vor fi publicate in timpul zilei de astăzi și care vor corecta această problemă. Reporter: Deci vor mai fi alte demisii de secretari de stat. Florin Ciţu: Da, da, dar care nu au fost ieri făcute. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc. Reporter: Bun. Deci sunt incă secretari de stat nedemiși și urmează să fie.. Florin Ciţu: Da, şi la Ministerul Sănătății și la Ministerul Investițiilor, pentru că colegii mei care au făcut nu au știut exact atunci. Reporter: Deci vor fi toţi demişi la finalul zilei de astăzi. Florin Ciţu: Da. Reporter: Şi dacă după aceste demisii vă așteptați ca proiectele de care se ocupau aceşti secretari de stat, să fie intarziate? Florin Ciţu: Nu, nu. Toate proiectele merg mai departe. Atribuțiile au fost preluate de alţi secretari de stat şi mergem mai departe. Reporter: Şi dacă imi mai permiteți o intrebare, cand vor fi luate deciziile privind facturile la energie, pentru că oamenii așteaptă? Florin Ciţu: V-am spus că ele se vor lua, in primul rand avem nevoie de un guvern pentru că va fi ordonanţă de urgenţă, vor fi luate in următoarele zile, cat de curand, pentru că se va aplica de la 1 noiembrie pană la 31 martie. Reporter: Cum răspundeți acuzațiilor de blat cu PSD şi ce aţi discutat cu preşedintele PSD, Marcel Ciolacu? Florin Ciţu: Nu am discutat cu preşedintele PSD Marcel Ciolacu. Nu există niciun blat cu PSD. Eu am spus şi ieri, vă repet, este o ipocrizie acum prezentată in spaţiul public, şi cred că singurul preşedinte de partid care a spus că este ok să negocieze şi să semneze o moţiune cu PSD este domnul Dan Barna, el a spus că este Ok, şi cu AUR, şi cu PSD, dar să fie o moţiune. Nici un alt preşedinte de partid, din ce ştiu eu, cred că şi domnul Cioloş a fost, domnul Dan Barna şi domnul Cioloş. In ceea ce ne priveşte, noi avem şi o hotărare a Biroului Politic Naţional, fără guvernare cu PSD. Strategia lor este strategia lor, strategia noastră este strategia noastră. dar eu vreau să va spun altceva, pentru că am văzut şi astăzi in Parlamentul Romaniei o decizie - noi, știți foarte bine, ieri am sesizat Curtea Constituțională, eu aș spune așa: cred că, dacă decizia Curții Constituționale ne dă nouă dreptate, voi veni public și voi cere demisia președintelui Camerei Deputaților și Senatului, pentru ceea ce au făcut in această perioadă, deci dacă decizia Curţii Constituţionale este favorabilă nouă, voi cere demisia celor doi. Reporter: Bună ziua! Cum vedeţi faptul că astăzi a fost vizibilă alianța intre PNL, PSD şi UDMR, in Biroul Permanent? Florin Ciţu: In niciun fel. Eu cred că am văzut aceeaşi alianţă in care era şi USR inclusă, atunci cand a fost decizia pentru Avocatul Poporului. Toată lumea a spus ok, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale, atunci era şi USR, şi a fost de-acord. Deci, pană la urmă ar trebui să ne uităm aici la... gandiţi-vă ce s-ar intampla dacă mergem mai departe şi decizia Curţii Constituţionale este, aşa cum cred eu, favorabilă noua. Deci haideţi să aşteptăm decizia, cateva zile, şi după aceea procedura merge mai departe, moţiunea de cenzură merge in Parlament, este votată ş.a.m.d.. Nu văd aici nici o problemă. Dar vă spun și dvs. ce am spus şi mai devreme, dacă Curtea Constituţională ne dă nouă dreptate, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului ar trebui să plece. Reporter: Veţi participa la citirea moțiunii? Florin Ciţu: Eu nu girez astfel de acte in Parlamentul Romaniei, abuzuri ale celor doi președinți. Mulţumesc mult de tot! Domnule Arafat! Raed Arafat: Bună ziua! După cum v-a informat domnul prim-ministru, hotărarea de astăzi nu aduce și noi modificări. Răman incidențele pe care le știm și luarea deciziilor in baza incidențelor, dacă cresc sau scad. Singura modificare este la testele antigen care inainte avea o valabilitate de 24 de ore comparativ cu testele PCR, care aveau 72 de ore valabilitate, acum testele antigen rapid, se crește valabilitatea lor la 48 de ore, ca să fim in conformitate și cu ce fac alte state. Totuși, vreau să mă opresc asupra catorva aspecte in relație cu evoluția pandemică din Romania. Deci, din data de 1 septembrie, după acum am informat, noi am activat din nou la nivel inalt CNCCI-ul, centrul de comandă, acolo este și partea de comandă a Ministerului Sănătății, acum sunt in aceleași sediu amandouă centrele și se lucrează 24 din 24 de ore pentru sprijinul spitalelor, unităților sanitare pentru rezolvarea problemelor. Acolo găsim reprezentanți de la Ministerul Sănătății, de la serviciile de urgență, de la Departamentul pentru Situații de Urgență, de la Ministerul Afacerilor Interne, precum, să zicem, Poliția, Jandarmeria, reprezentanții lor care să asiste la rezolvarea problemelor care apar. De observat, din 1 iulie, cand avem 31 de cazuri, astăzi suntem la 2.226 de cazuri. Creșterea este una importantă și care a dus la creșterea numărului cazurilor din terapie intensivă de la 67 de pacienți in ATI la inceputul lunii iulie la 523 de pacienți in ATI in ziua de astăzi și vreau să subliniez că in ultimele 24 de ore au intrat in ATI peste 50 de pacienți. La decese, am avut o perioadă in care numărul deceselor era unul mic, deci chiar și un deces pe zi am avut, și in ultimele zile am ajuns la 39 de decedați astăzi și am ajuns chiar la 45 de decedați acum două zile. Vreau să mă opresc asupra unor date care provin din raportul Institutului Național de Sănătate Publică pentru perioada 30 august - 5 septembrie. 92,8% din decesele inregistrate au fost la persoane nevaccinate, iar 5% din persoanele decedate au fost vaccinate cu schema incompletă, ce ne duce la 97,8% adică aproape 98% decese persoane nevaccinate sau vaccinate cu schemă incompletă. Raed Arafat: In săptămana 30 august - 5 septembrie, 80,4% din cazurile confirmate au fost inregistrate la persoane nevaccinate. De la inceputul pandemiei pană in prezent, 86% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani, dar reamintesc că in ultima perioadă am avut și persoane mai tinere decedate, care erau fără comorbidități și erau nevaccinate. Sunt mai multe localități care au intrat sub monitorizare și unde s-au luat niște măsuri in baza incidenţelor. 49 de localități la număr, la acest moment, sunt cu peste trei la mie rata incidenței in ultimele 14 zile. Măsurile care se iau in baza Hotărarii de Guvern care este in vigoare și a celei noi, care a fost aprobată astăzi, includ măsuri pentru spațiile inchise, măsuri pentru limitarea accesului - să fie permis doar pentru persoanele testate, vaccinate sau numai persoane vaccinate. Sunt măsuri care se iau de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, in baza prevederilor valabile care există in Hotărarea de Guvern și care, cum am zis de mai multe ori, depind ce incidenţă avem, și atunci trecem la măsurile prevăzute in hotărarea de guvern fără să trebuiască aprobări suplimentare. Bineințeles, situația se analizează de către Direcțiile de Sănătate Publică, dacă sunt necesare unele măsuri suplimentare se propun, dacă nu - se continuă cu măsurile care sunt și se urmărește scăderea cazurilor. Avem un exemplu: comuna Mărgău din județul Cluj, care atinsese aproape 15 la mie incidența - și vă reamintesc că nu numai incidența este la baza deciziilor, este un punctaj mai complex care se face pentru a lua o decizie - acum este la 4,36 deja incidenţa, deci a scăzut după aplicarea mai multor măsuri in zona respectivă. Deci, incidenţă pe plan național, acum, dacă nu mă inșel, este de 1,24. Referitor la cazurile medicale, la nivelul Centrului Naţional de Conducere și Coordonare a Intervenției au fost 50 de solicitări de transfer dintr-o localitate in alta, sau să găsim locuri pentru pacienți, in mod deosebit de terapie intensivă, dar nu numai, intre 1 septembrie și 8 septembrie; deci, intr-o săptămană, 50 de solicitări de transfer. Au fost semnate 106 ordine de detașare de personal medical, in aceeași perioadă, pentru a asigura deschiderea unui număr mai mare de paturi de terapie intensivă și pentru a asigura personal suficient pentru Direcțiile de Sănătate Publică, care solicită completarea numărului de personal, plus distribuire de echipamente din stocurile strategice și materiale sanitare. La acest moment, in baza informărilor pe care le avem de la Direcțiile de Sănătate Publică, spitalele, pe aplicațiile din care obținem informațiile zilnice și chiar in dinamică, există 848 de paturi ATI COVID la nivel național disponibile, dar, atenție, din care 523 deja sunt ocupate; 102 din aceste paturi sunt in București. In ultima perioadă, inclusiv astăzi, au avut loc discuții cu colegii de la Ministerul Sănătății, la care au participat și colegii de la Direcția de Asistență Medicală de Urgență de la Ministerul de Interne, de la DSU, și se lucrează, impreună cu Ministerul Sănătății și cu mai multe spitale, la creșterea capacității paturilor de terapie intensivă. Astfel, Ministerul Apărării ne-a confirmat că, de maine, Spitalul Ana Aslan - ROL 2, cum era cunoscut - va relua activitatea de terapie intensivă și, de maine după-masă, vom avea acces la incă 12 paturi de terapie intensivă, urmand să crească la 23, intr-o scurtă perioadă. Și avem mai multe locații unde urmează să crească numărul paturilor de terapie intensivă in următoarele zile, prin detașare de personal sau chiar și de echipamente medicale, și aici vorbim de: Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, Spitalul de Urgenţă Sf. Pantelimon, Spitalul Universitar de Urgenţă şi Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, unde urmează să fie reinstalată unitatea mobilă de terapie intensivă, care va fi utilizată ca ultim resort, dar şi prin detaşare de personal acolo, care să activeze in ea. La unităţile de primiri urgenţă, in perioada 1-8 septembrie s-au prezentat 3.154 de pacienţi sub suspiciune de a fi COVID pozitivi, 735 dintre ei confirmați a fi COVID pozitivi. Aici vreau să sublinieze cateva aspecte. Mai mulți pacienți ajung tarziu, nu vin cand apar simptomele și nu se testează cand apar simptomele. Mai mult, in unele unități de primiri urgență, după ce s-a făcut anamneza cu pacienți pozitivi, au aflat că pacienții care ştiau că sunt simptomatici de cateva zile și nu s-au testat au mers la locul de muncă fiind simptomatici. Acest lucru face foarte grea combaterea răspandirii pandemiei. Apelul nostru către populație este: dacă ești simptomatic, nu te duci la lucru, porți mască tot timpul și te testezi. Dacă ești pozitiv, anunți medicul și intri in izolare și, dacă e nevoie, bineințeles, ajungi să fii consultat, pentru că aplicarea tardivă a tratamentului poate să pună viața unei persoane in pericol, așa că nu este de glumit cu acest virus. Cine poate fi pozitiv, cine are simptome, să nu meargă la locul de muncă, să se testeze și să ia legătura cu medicul lui de familie. Asta este rugămintea noastră către toți, ca să nu ne confruntăm cu situații similare cu cele cu care s-au confruntat colegii noștri in unitățile de primiri urgență. Ba, mai mult, au fost și situații in care unii pacienți, cand au fost anunțați că sunt pozitivi, au refuzat tratamentul și au și dispărut inainte să ii vadă cineva, au dispărut din unitatea de primiri urgență și au plecat. Deci nu asta este atitudinea. Știu că citim peste tot foarte multe informații, și care fac parte din categoria mai mult a dezinformărilor decat a informărilor, dar să ințelegem că, dacă ne comportăm așa, chiar dacă numărul celor care se comportă așa este mic - dacă ne comportăm așa, vom ajunge să avem o creștere mult mai mare a numărului cazurilor. Nu putem să invingem pandemia decat impreună, asta este clar. Și, bineințeles, din datele pe care le-ați văzut din partea Institutului Național de Sănătate Publică, date care sunt extrem de clare, rămane că vaccinarea este singura soluție pentru a reduce mortalitatea, a reduce infectarea și a reduce situațiile in care un pacient să ajungă in stare critică la terapie intensivă. Vaccinurile sunt gratuite, sunt peste tot, poţi să le accesezi, oricare tip de vaccin care il vrei, nu trebuie decat să dorești să faci acest lucru. Mă opresc aici și vă răspund. Mulțumesc! Reporter: Este pe site in dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care spune că străinii se pot vaccina in Romania și există și un cost de 150 de lei. Am vrea să ne explicați puțin acest proiect. Raed Arafat: Nu-l cunosc, să știți. Aici mai degrabă trebuie să-i intrebați pe colegii de la CNCAV, deci chiar nu cunosc și asta cred că este provenit pe linia Ministerului Sănătății, CNCAV, deci mai bine nu comentez și intrebați acolo să vă dea... Reporter: Vi se pare de interes, este important să vaccinăm străini contra cost? Au fost cazuri in care aceștia s-au vaccinat... Raed Arafat: Doamnă, noi, acum, să spun in general, noi nu vrem să ne vaccinăm, vaccinurile ajung să expire, unele vaccinuri au fost donate, altele au fost vandute și au fost cumpărate, știm foarte bine. Aşa că dacă cineva dorește să se vaccineze contra cost, in loc să expire doza, eu văd acest lucru logic și normal, dacă persoana dorește să facă acest lucru. Dar nu știu detaliile și va trebui să intrebați la Ministerul Sănătății. Nu știu care este situația cu ordonanța respectivă, așa că nu vreau să o comentez, in sensul in care colegii de la Ministerul Sănătății sau de la CNCAV pot să o explice mult mai bine decat mine. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua. Domnule Raed Arafat, eu vă propuneam să discutăm puțin despre restricțiile pentru persoanele nevaccinate, avand in vedere că nu avem un succes al campaniei de vaccinare. Ințelegem că sunt tot mai multe astfel de discuții in Comitetul Național pentru Situații de Urgență, inclusiv la nivelul guvernului. Voiam să vă intrebăm: de la data de 1 octombrie ne-am putea aștepta la noi restricții pentru persoanele nevaccinate? Raed Arafat: Nu s-au pus discuţie. Eu, cel puţin in Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, nu am auzit de restricţii suplimentare. Că, in unele zone, e posibil /.../ să fie obligatorie vaccinarea sau testarea la intrare, acest lucru este normal şi există şi acum in hotărarile de guvern, pe anumite scenarii, există acest lucru. Eu nu le văd drept restricţii pentru persoanele /.../, ci le văd ca protecţie pentru restul persoanelor și protecție pentru cei care se află in spațiile respective. Am văzut că sunt decizii luate inclusiv la nivel CEDO, in care deja se clarifică situația și nu se uită la problemă din perspectiva drepturilor omului, ci din perspectiva dreptului general public, a dreptului la sănătate și la faptul că măsurile pentru sănătate publică sunt admisibile. Aici nu e chestiune de a discrimina sau a diferenția, ci de a se asigura că cel care intră sau persoanele care interacționează nu transmit unul celuilalt virusul. Reporter: Bun. Şi uitandu-ne la această decizie a CEDO, despre care vorbeaţi, cat de repede am putea vedea in Romania faptul că cei nevaccinați nu ar mai putea să mai meargă in weekend in locuri neesențiale, de exemplu la mall. Raed Arafat: Nu s-a discutat acest lucru, deci nu intru in acest subiect pentru că nu s-a discutat. Noi, v-am zis, la acest moment avem o hotărare de guvern clară, care zice că răman aceleași măsuri, pe aceleași incidențe. Nu avem plan, in acest moment, de a introduce măsuri restrictive suplimentare. Dar in măsurile astea există prevederi cu facilități pentru vaccinați, cu obligativitate de testare pentru nevaccinați, de la o anumită incidenţă, pe anumite spații, și există in hotărarile actuale. Reporter: Şi ultima mea intrebare: nici un acces la teatru, de exemplu, sau in alte spații de divertisment, doar cu certificatul verde sau testat... Raed Arafat: Deci, incă o dată, depinde de incidență. Trebuie să citiți hotărarea și sunt mai multe detalii - pe incidenţe şi care explică anumite lucruri. Reporter: Ştiu, dar /.../ scoateţi acele incidenţe, că analizaţi /.../ Raed Arafat: Să scoatem incidenţele, nu. De scos incidențele, la acest moment, nici nu se pune problema. Noi avem o creștere, să venim să scoatem incidențele... Romania nu a implementat reguli foarte dure și foarte stricte. Romania a mers pe incidențe. Cand a intrat o incidenţă, s-au aplicat anumite reguli și am trecut destul de bine și comparativ cu alte țări. Nu venim acum să stricăm mecanismul prin care am trecut, totuși, destul de controlat prin pandemie și in valurile trecute și să renunțăm la măsurile care ne-au ajutat să rezolvăm problema. Incă, la acest moment, hotărarea de guvern prevede că aceste incidene răman valabile și se aplică tot ce este corelat cu ele. Mulțumesc. Reporter: Domnule Arafat, ați vorbit despre pacienți care refuză tratamentul, pleacă de la spital unii dintre ei. La Timișoara a fost un caz cu un bărbat care a plecat, a ieșit din spital pe semnătură și, din păcate, a murit. Sunt cazuri și in alte județe, pentru că asta ne-ați dat de ințeles. Avem și in București, au fost? Raed Arafat: Din păcate, aceste cazuri apar pe ici, pe acolo, in unitățile de primiri urgență, in diferite locații, da, și apar la oameni ... adică sunt oameni care nu cred, deci incă merg după dezinformările care spun că virusul nu există, că vaccinarea este rea, că nu pot să se trateze. Sunt unii care cred că oxigenul le face rău. Deci, toate aceste dezinformări care s-au făcut pe rețelele de socializare sau răspandite de una sau alta din persoanele care au vorbit public, din păcate, incă au impact asupra persoanelor. Mai auzim printre explicațiile la de ce nu te vaccinezi?: Păi vreau să fac copii sănătoşi. Pentru că unii au rămas cu ideea că vaccinul face ceva la copiii care urmează să se nască, in condițiile in care nu este nici o dovadă, nu este nimic care să probeze acest lucru. Astea sunt doar minciuni și nu există deloc probe științifice, nu e pe baza științifică ce se vorbește acum. De aici spun că va trebui oamenii să se informeze, totuși. Pe langă aceste informații, să ia și site-urile oficiale să le citească măcar şi să vadă ce informații le dau. Dacă nu au incredere in site-urile din ţară, să intre pe site-urile oficiale din alte țări. Sunt mulți care știu și alte limbi și acum e ușor: iei textul de pe un site oficial și il traduci și poţi să il citești. Important este să se informeze corect, să aibă grijă de sănătatea lor, dar și de sănătatea celor care sunt in jurul lor. Reporter: Sunt din ce in ce mai mulţi, adică aţi sesizat o tendinţă de /.../ Raed Arafat: Nu, nu am informaţie că sunt din ce in ce mai mulți, dar avem astfel de cazuri și pentru asta am ridicat problema, inclusiv a celor care merg simptomatici la locul de muncă, fără să se testeze. Reporter: Aveți cifre in sensul acesta? Raed Arafat: Nu, nu, nu. Am doar cazuri care mi s-au raportat așa, punctuale. Mulțumesc. Reporter: In București s-a raportat vreun caz, un pacient care a refuzat internarea? Raed Arafat: Cel puțin unul din cazurile despre care s-a zis că persoana a fost la locul de muncă, și a mers vreo patru zile pană a apărut la UPU să fie consultat, s-a intamplat la București, nu are importanță unde asta, dar s-a intamplat la București. Reporter: Mulţumesc. Raed Arafat: Mulţumesc. Reporter: Dacă imi permiteţi, pană acum nu ar fi trebuit ca toate spitalele să aibă acest plan de revenire? Raed Arafat: Păi ele aveau planul. Reporter: Dar? Raed Arafat: Problema este să revină foarte repede la el. Adică un spital care are planul și care, cand s-a demobilizat, știa că el s-ar putea să se intoarcă, să nu facă revenirea in 10 zile, ci să o facă in două, trei zile. Problema detașării personalului e o problemă foarte serioasă pentru că mulți au nevoie să redetașăm personal către ei. De asta v-am zis că am semnat 106 ordine de detașare numai intr-o perioadă scurtă, ca să detașăm din nou personal care s-a intors la el acasă, care lucrează in spitalele lor și acum ii redetașăm ca să inceapă să lucreze din nou in spitalele care cresc numărul paturilor. Reporter: Şi o completare, vă rog. Odată cu aceste redetașări riscăm să ajungem in situația anterioară, aceea in care alte specialități, alte probleme de sănătate au fost lăsate pe plan /.../ Raed Arafat: Tocmai, nu. Deci, se evită inchiderea de spitale și se lucrează mai mult pe modelul spitalelor mixte, cum avem, de exemplu, Spitalul Universitar din București, Spitalul Sfantul Pantelimon din București, care au secțiuni din spital destinate ATI-ului și bolnavilor COVID și au alte secțiuni care sunt pentru cazurile obișnuite. Asta s-a cerut tuturor spitalelor de urgență, să aloce un număr de paturi care să fie destinate bolnavilor COVID in spitalele respective, comparativ cu altă dată cand ziceam că dacă e spitalul non-COVID nu se internează bolnavi cu COVID in el. Acum se internează, dar cu circuite cu tot care normal trebuiau să le facă in perioada asta de liniște pe care am avut-o. Reporter: Mulţumesc! Raed Arafat: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In legătură cu acest caz al senatoarei Diana Şoșoacă, care a blocat /.../ Raed Arafat: Nu comentez pe doamna Şoșoacă, să știţi. Reporter: Aţi cerut /.../ Raed Arafat: Dacă aveți orice subiect, dar vă rog să nu mă puneți să comentez de doamna... Reporter: Nu, dar e o situaţie destul de bizară. Raed Arafat: Știu, știu și se vor lua măsuri. Autoritățile au fost sesizate. Există posibilitatea să se ia măsuri și vor fi luate măsuri, conform legii. Mai mult decat asta, nu vreau să comentez astfel de comportament. Reporter: Aveți detalii, ce ar urma să se intample? Raed Arafat: Nu, dar există prevederi legale, cand cineva face așa ceva și știu că DSP Iași a făcut o sesizare. De aici, colegii de la Poliție o să facă treaba lor mai departe, cum prevede legea, dar nu stăm să comentăm oameni aici și actele lor. Mulțumesc mult! O zi plăcută! 2021-09-09 15:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1186.jpgȘedința de guvern din 9 septembrieȘtiri din 09.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-9-septembrieGalerie foto 2021-09-09 15:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1145.jpgCerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parteȘtiri din 08.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/cerere-de-solutionare-a-conflictului-juridic-de-natura-constitutionala-dintre-parlamentul-romaniei-pe-de-o-parte-i-guvernul-romaniei-pe-de-alta-parteCererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, și Guvernul Romaniei, pe de altă parte 2021-09-08 16:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-08-04-23-29big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîţu la inaugurarea Palatului de Justiție PrahovaȘtiri din 08.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-inaugurarea-palatului-de-justitie-prahovaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu după participarea la inaugurarea Palatului de Justiție Prahova [Check against delivery] Florin Cițu: Am venit, aici, să inaugurăm acest frumos Palat al Justiţiei. Are o poveste bizară pe care toată lumea a spus-o, lucru care ar trebui să nu se mai intample in această guvernare, să stai 20 de ani sau peste 20 de ani să faci ceea ce este doar, pană la urmă, o clădire. Merită justiția să aibă astfel de condiții in toată Romania şi ați văzut și in acest buget, dar de fiecare dată vom asigura resursele necesare pentru a continua proiectele de investiții care sunt in derulare și cele care vor mai veni in legătură cu justiția. Dacă sunt intrebări, cateva intrebări scurte. Reporter: Legat de acea sesizare? Florin Cițu: Cred că se depune in aceste momente. Reporter: In cat timp așteptați un răspuns? Florin Cițu: De la cine? Reporter: De la CCR? Florin Cițu: CCR decide. Vedem cand vine răspunsul. Noi depunem astăzi sesizarea. Cred că se ocupă cabinetul. Reporter: Legat de necesitatea creşterii salariului minim. Ne-aţi putea da mai multe amănunte, un anumit procent şi care ar fi procentul? Florin Cițu: Ştiţi foarte bine că eu am spus de fiecare dată că trebuie să fie o formulă transparentă, să țină cont de condițiile economice și să fie o decizie pe care o luăm și să nu o mai schimbăm in fiecare an. Aveam două obiective in discuția de ieri și amandouă au fost atinse: unu - salariul minim să nu mai fie instrument politic și de acord au fost și patronatele și sindicatele; doi - și aici surprinzător vă spun, propunerea creșterii salariului minim a venit in primul rand de la patronate. Deci a fost ușor să cădem de acord că trebuie să crească. Aici, la procente, incă este o diferență nu foarte mare intre patronate şi sindicate și, bineințeles, după ce agreăm formula care să fie folosită in fiecare an, vom adopta și hotărarea. Reporter: Ne puteți spune procentele? Florin Cițu: In discuție, la patronate erau 8% și in partea cealaltă 10%. Deci, eu zic că putem să ne ințelegem. Reporter: Care este situația actuală a guvernului? Va fi vreo problemă cu PNRR-ul? Florin Cițu: Nu, nicio problemă. Lucrurile merg foarte bine și imi pare bine că m-aţi intrebat. Romanii trebuie să știe că guvernarea merge mai departe. Miniștrii interimari vor prelua proiectele in derulare. Eu am fost implicat din prima zi in ceea ce priveşte PNRR. Am fost in discuţii cu Comisia Europeană, prin intermediul domnului ministru, direct. Suntem pe ultima sută de metri şi mă voi asigura că in această lună este aprobat PNRR. Celelalte proiecte de investiţii au fost intarziate din cauza faptului că au fost neințelegeri in coaliție şi nu puteam să aprobăm rectificarea bugetară. După ce am aprobat rectificarea bugetară toate aceste proiecte vor merge mai departe. Tot ce pot să vă spun este că toate reformele incluse in PNRR merg mai departe. Vorbim despre reforma pensiilor, reforma salariilor, reforma administraţiei publice, Romania educată pe care deja am adoptat-o, am inceput să lucrăm la ea, şi vineri vom avea prima hotărare de guvern, toate merg mai departe. Nu se oprește nimic. Reporter: Riscă domnul Orban excluderea din partid, aşa cum aţi spus că se intamplă cu cei care acționează impotriva guvernului? Florin Ciţu: Nu este vorba aici despre domnul Orban, este vorba despre membrii PNL, despre parlamentarii PNL care sunt acolo. Sunt parlamentari PNL pentru că au fost votați pe listele PNL. Din punctul meu de vedere, este inadmisibil să faci vreun demers, orice demers, oricare ar fi el, pentru a-ți da jos propriul guvern. Doar PSD face asta, doar Dragnea şi, deocamdată, văd că şi USR a copiat această metodă. Reporter: Există posibilitatea ca domnul Orban să fie schimbat din funcţie? Florin Ciţu: Nu am discutat aşa ceva. Reporter: Cand intră in vigoare legea consumatorului vulnerabil? Florin Ciţu: Legea consumatorului vulnerabil a fost aprobată ieri, şi imi pare bine că, după ce am insistat de o lună de zile, s-a găsit timp şi pentru legea consumatorului vulnerabil. Este in Parlamentul Romaniei de cateva luni de zile, dar nu s-a găsit timp pentru ea. S-a votat ieri, in sfarșit. Vreau să văd detaliile exact, pentru că am ințeles că s-au schimbat puţin lucrurile acolo. Sunt resurse, dar nu ajung. Legea consumatorului vulnerabil nu este indeajuns pentru această iarnă. Mai sunt şi alte măsuri pe care le luăm in calcul in perioada următoare. Reporter: Prețul la gigacalorie se taie din acest an sau rămane şi anul acesta? Florin Ciţu: Vom vedea toate deciziile, tot pachetul pentru această iarnă. De aceea vă spun, este o situaţie importantă. Romanii trebuie să știe foarte bine că guvernarea merge mai departe. Avem de gestionat o pandemie. Sunt dezamăgit că un ministru al sănătății poate să lase un minister fără conducere in plină pandemie, cand avem deja 2.000 de cazuri de infectare şi sunt peste 400 de persoane la ATI. Dar asta este, vom merge mai departe. L-am rugat pe domnul Nelu Tătaru să fie consilier onorific, ca să preia şi să meargă să gestioneze această situaţie. Avem pandemie, avem preţurile la energie, lucrăm şi acolo; sunt multe lucruri, salariul minim, etc. Guvernarea merge mai departe. Suntem responsabili. Reporter: Vă rugăm să ne spuneți dacă este potrivit ca domnul Ludovic Orban să-și delege atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților? Florin Cițu: Era potrivit să o facă in ședința BPR cand a votat impotrivă. Vă mulțumesc mult de tot! *** Discursul susținut de premierul Florin Cițu la inaugurarea Palatului de Justiție Prahova [Check against delivery] Florin Cițu: Mulţumesc, doamna preşedinte! Vreau, in primul rand, să apreciez ceea ce ați făcut aici, doamna preşedinte, și se ne bucurăm cu toții de această clădire. Chiar este o clădire in care te simți bine și cred că toată lumea se simte bine să vină aici să-și caute dreptatea și ceilalaţi să vină la muncă. Cred că meritaţi acest lucru. Doamnă preşedinte, domnule președinte al CSM, domnule preşedinte al Tribunalului, domnule ministru, doamnelor şi domnilor invitați, mă bucur să fiu astăzi aici, deși, vă spun de la inceput, aș fi vrut să fie o altă situație. Aș fi vrut ca această inaugurare să fi fost cu mulți ani in urmă, cand trebuia să fie, dar este bine și astăzi. In sfarșit, acest Palat al justiţiei este inaugurat. Am primit și eu istoricul acestei clădiri. Vorbim de 22 de ani pentru o singură clădire, pentru această construcție și 28 de miniștri. Cred că, și o să fiu foarte ferm aici, așa ceva nu mai poate fi tolerat in Romania. Ţin minte, anul trecut, cand eram ministrul finanțelor, că am avut discuția despre finanțarea Palatului Justiției, am alocat resurse și la bugetul inițial, și la rectificare, și anul acesta, și nu ințelegeam ce se intamplă, de ce e nevoie de ataţia bani. Și mi-am dat seama că era pe ultima sută de metri. Acum văd și eu unde au mers aceşti bani. Mă bucur că au venit aceşti bani aici. Era foarte bine să se fi intamplat mai demult. In tot acest timp, instanțele din Prahova au funcționat in spații improprii, așa cum ați văzut, subdimensionate, chiar insalubre, in clădiri inchiriate. Tot din lipsă de spațiu, Secția de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Prahova a funcționat in clădirea unui mall, un mall, da, din centrul Ploieștiului, iar Arhiva cu dosare undeva la periferie. Este foarte bine că putem să reparăm aceste lucruri și vom repara mult mai multe lucruri in perioada următoare. Resurse avem, e nevoie cateodată de voință și de voință politică, dar avem acum și resurse, și voință politică. Eu sunt un om care am cerut și cer reforme in domenii esențiale, iar justiția este un domeniu esențial. Iar prin reforme nu ințeleg doar modificarea legislației, adaptarea legislaţiei la cadrul european, judecarea cu celeritate a dosarelor, dar și asigurarea unor spații propice pentru desfășurarea activității. Atat magistrații, cat și persoanele care iși caută dreptatea in justiție trebuie să beneficieze de cat mai multe clădiri precum cea de aici. Eu vă mulțumesc și vă felicit incă o dată pentru ce ați reușit! Mulțumesc! 2021-09-08 16:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0424.jpgAlocuțiunea premierului Florin Cîţu la şedinţa de lucru pentru implementarea proiectului e-FacturareȘtiri din 08.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-de-lucru-pentru-implementarea-proiectului-e-facturareGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Am vrut să avem această intalnire pe E-facturare pentru a vedea progresul. Am spus că in această lună intrăm cu proiectul, ințeleg că avem un demo, la care mai umblăm ca să poată să fie prezentat publicului. Ințeleg că pașii următori sunt aşa: cam pe 15 septembrie să intrăm cu programul in producție, dar să fie in test și, după aceea, să-l avem live de la 1 octombrie. Ideea este că aș vrea să reiterez mesajul pe care l-am spus de fiecare dată, că este un proiect important - asta nu trebuie să mai spunem, că va ajuta, va elimina o mare parte din evaziunea fiscală, iarăşi, cred că nu mai trebuie spus -, dar face parte din digitalizarea administrației publice. Aici trebuie să recunosc că lucrurile nu merg aşa cum trebuie. Digitalizarea administraţiei publice se face, anul trecut am făcut, au fost momente, am putut să avansăm, dar vedem că ne lovim de tot felul de bariere. Ceea ce mă aștept la dvs. in acest proiect, să vedem unde sunt aceste bariere, le identificăm, ca să putem după aceea să le eliminăm pentru a putea face intreaga digitalizare a administraţiei publice. Urmează PNRR, acolo avem resurse importante pentru digitalizarea ANAF şi e important ca echipa care lucrează astăzi aici, pe e-Facturare, deja să se pregătească pentru a implementa sistemele pe care dvs. le-aţi propus in PNRR; vin resurse, vor fi bani in avans, ştiţi foarte bine. Cred că pentru partea de fiscalitate, digitalizarea este prioritate zero. Nu umblăm la taxe, nu vrem să facem nimic pe zona asta, toate celelalte lucruri cred că nu sunt atat de prioritare. Digitalizarea, dacă reușim in această guvernare să digitalizăm sută la sută modul in care agenții economici, cetăţeni, lucrează cu administrația fiscală veţi vedea că rezultatele vor fi, pe de o parte, aprecierea cetățenilor, pe altă parte reducerea evaziunii fiscale. Am tot spus despre beneficiile e-Facturare. Din punctul meu de vedere, acestea sunt două: evaziunea fiscală şi uşurinţa cu care agenţii economici lucrează cu statul roman, să eliminăm odată acea imagine cu dosare și relația să fie mult mai simplă. Deja avem și SAF-T-ul (n.n. Standard Audit File for Tax), care inseamnă un sistem de audit preliminar făcut la distanță. Deci lucrurile se mișcă, e ok, dar trebuie să accelerăm. Să ințeleagă toată lumea, deci pe 15 intrăm in producţie, da, pe teste, pentru B2G (n.n. business to government), și după aceea, de la 1 octombrie, intrăm live. Şi după aceea urmează bineințeles dezvoltarea sistemului de la finalul anului, nu? Ok! Atunci haideţi să discutăm despre asta şi trebuie să-mi daţi un update să vedem fiecare unde suntem şi ce mai trebuie să facem pană pe 15, dacă mai este ceva de făcut. Vă mulțumesc! 2021-09-08 11:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-08-12-47-26big_image_2_resize.jpgPalatul Victoria, iluminat în roșu de Ziua Mondială a Conștientizării DuchenneȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/palatul-victoria-iluminat-in-ro-u-de-ziua-mondiala-a-con-tientizarii-duchenneGalerie foto Guvernul marchează astăzi Ziua Mondială de conștientizare a distrofiei musculare Duchenne, prilej cu care Palatul Victoria va fi iluminat in roșu in această seară, intre orele 20.00 și 24.00. O afecțiune atat de gravă cum este distrofia musculară Duchenne, cea mai frecventă tulburare genetică letală diagnosticată in copilărie, ridică o mulțime de probleme legate asistența medicală, dar și de integrare socială și acces la educație pentru copiii și tinerii care suferă de această boală invalidantă și incurabilă. Este firesc să ne implicăm și să susținem orice inițiativă menită să atragă atenția asupra unor probleme concrete cu care se confruntă această categorie de pacienți, pentru care trebuie și vrem să găsim soluții. Suferința lor cu greu poate fi alinată, pentru că nu s-a descoperit incă niciun tratament eficient pentru distrofia Duchenne, dar putem fi alături de ei prin a-i sprijini să aibă o viață decentă și acces la terapiile specializate de care au nevoie, chiar și in această perioadă de pandemie, a declarat premierul Florin Cițu. 2021-09-07 17:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img-3870.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-comitetului-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto Declaraţii susţinute de premierul Florin Cițu și de ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, la inceputul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social [Check against delivery] Florin Cițu: Mă bucur să ne vedem și să incepem discuțiile din timp, anul acesta, pe o temă importantă: salariul minim in Romania. Și avem timp acum să găsim pană in decembrie, cum era, de obicei, formula ideală cu care să fim toți de acord. Știți foarte bine că trebuie să găsim o formulă ca, după aceea, să rămană in viitor, să fie predictibilă, țin foarte mult la acest lucru. In același timp, să găsim o dinamică a salariului minim care să țină cont de creșterea economică, de nevoile romanilor și, bineințeles, de perspective. Deja, astăzi, cred că e foarte bine să incepem să auzim opiniile tuturor, și Ministerul Muncii, și patronate, dar și sindicate, și după aceea aș vrea să avem un calendar clar, incepand de astăzi, să discutăm cat ne intindem, că nu putem să lăsăm discuțiile și doar să ne vedem azi, iar apoi să nu mai avem continuitate. Aș vrea să agreăm, nu știu, ne vedem pană la finalul lunii octombrie să decidem care e salariul minim sau mai devreme, dar decidem asta impreună, astăzi. Este clar că schimbăm lucrurile. Doamna ministru, o să vă dau dumneavoastră cuvantul. Raluca Turcan: Mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Bună ziua tuturor! Noi am mai avut consultări și inainte de această intalnire formală in cadrul Consiliului Național Tripartit și cred că este un lucru bun că ne vedem in această structură, intrucat există o concluzie generală la nivelul societății și anume că nivelul actual al salariului minim este insuficient și că este nevoie de o creștere a acestuia, insă această creștere trebuie să fie sustenabilă din partea mediului economic și, in același timp, să conducă la modul real la o creștere a nivelului de trai și a calității vieții. Așadar, cu cat ancorăm majorarea salariului minim in indicatori economici și cu cat luăm această decizie intr-un mod mai predictibil, cu atat mediul de afaceri se poate plia pentru susținerea creșterii nivelului de salarii. Așadar, există in momentul de față două perspective - una prezentată de partea sindicală, alta de partea patronală. Evident că și Ministerul Muncii are proiecțiile instituționale. Noi, pană acum, am abordat, in ultimii doi ani, și cunoașteți foarte bine, că ați fost ministrul finanțelor, această majorare a salariului minim plecand de la trei indicatori cărora li s-a adăugat și un coeficient de corecție, iar acești indicatori, practic, arată, in momentul de față, situația economiei. Vorbim despre rata inflației, productivitatea muncii și creșterea caștigului salarial mediu brut. Dincolo de aceștia, un coeficient de corecție pe creșterea economică cred că ar putea să ne conducă la o formulă de calcul a salariului minim care să răspundă cerințelor pe care ni le-am asumat cu toții. Eu m-aș opri aici și cred că important astăzi este să auzim propunerile partenerilor noștri sociali și după aceea să pregătim o formulă pe care să o dezbatem și să o aducem la cunoștință cand este finalizată. Florin Cițu: Mulțumesc, doamna ministru. 2021-09-07 16:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0308.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 7 septembrieȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-7-septembrie1631022599Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi am aprobat rectificarea bugetară pe anul 2021 - prima rectificare bugetară pentru acest an. Cateva elemente importante: la baza rectificării stă o reevaluare a Produsul Intern Brut in lumina informațiilor pe care le-am avut chiar şi astăzi referitor la creșterea economică; Produsul Intern Brut are o valoare nominală acum de 1,17 miliarde, față de 1,11 miliarde la inceputul anului. Aici aș vrea să fac o paranteză să vă aduc aminte, sau ar trebui să ne uităm cu toții, că in prima parte a anului investițiile au avut o contribuție majoră la creșterea PIB. Nu cred că a mai fost un an in care să vedem o astfel de contribuție. Cred că in trimestrul II am avut o contribuție de peste 5% din creșterea economică, cinci puncte procentuale, de fapt, ceea ce arată că investițiile sunt motorul creșterii economice. Se schimbă estimarea de creștere reală pe care am avut-o la inceputul anului, acum mergem pe o estimare de 7% față de o estimare inițială de 4,3%. Deficitul bugetului general consolidat, in sumă absolută, crește de la 80 de miliarde la 83,8 miliarde și acesta reprezintă un deficit bugetar de 7,13% din PIB, ca procent. Ne permitem o scădere micuță față de deficitul bugetar inițial, pentru că avem un PIB nominal mai mare. Asta pentru că am văzut in spațiul public că lumea nu ințelege cele două diferențe și trebuie explicate. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 15,5 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei sunt venituri din economia internă și 2,1 miliarde de lei venituri din fonduri europene. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 18,77 miliarde de lei. Și aici să ne uităm puțin de unde vin aceste cheltuieli. In această rectificare bugetară avem alocări pentru a susține sectorul de sănătate de 4,5 miliarde de lei, ținand cont de cheltuielile suplimentare create de pandemia COVID, precum și continuarea proiectelor de investiții la nivel central și local, un plus de 6,6 miliarde de lei, dar și asigurarea sumelor necesare pentru măsurile active luate de guvern in perioada stării de alertă. Știți foarte bine acele măsuri active pe care le-am luat: șomaj tehnic etc. Cheltuielile pentru investiții la această rectificare cresc cu 6,6 miliarde de lei, ajung la o sumă-record in ultimii 30 de ani de zile, de 69,7 miliarde de lei, 5,9% din PIB - și, atenție, cu 14,7 miliarde de lei mai mult față de 2020. Deci, suma pe care noi o alocăm la această rectificare pentru investiții sau anul acesta față de anul trecut este mai mare cu 14,7 miliarde de lei. Această sumă, in anii trecuți, 14,7 miliarde de lei, reprezenta toată suma investită intr-un an. De asemenea, impactul măsurilor temporare cuprinse in bugetul pentru anul 2021 privind această rectificare determinată de efectele pandemiei de COVID-19 sunt in sumă de 7,4 miliarde de lei sau 0,63% din PIB. Pană să intru pe ministere și să discutăm puțin sumele, să vorbesc despre acest impact al măsurilor - one-off, cum le spunem noi, care sunt 0,63% din PIB - și aici, sumele necesare achiziției de vaccinuri impotriva COVID-19 și a materialelor necesare vaccinării, precum și măsuri de stimulare a vaccinării sunt de 2,1 miliarde de lei. Deci aceste sume se regăsesc in acest buget; nu estimăm că vor fi in bugetele viitoare, de aceea spunem că sunt măsuri - one-off. Măsuri active pentru combaterea efectelor create de pandemia de COVID-19 - 2,2 miliarde de lei. Grantul pe care il dăm Societății - Complex Energetic Oltenia SA pentru cumpărare de certificate verzi - deci produce energie, dar are nevoie certificate verzi - 1,1 miliarde de lei. Schema de ajutor de stat pentru HoReCa - 1 miliard de lei. Şi mai sunt sume mai mici: măsuri temporare pentru campanii de informare publică, plăți restante - 95 milioane de lei, sumă care reprezintă cheltuieli necesare efectuării recensămantului general agricol și al populației şi locuințelor - 323 de milioane, rambursarea cheltuielilor pentru campanii electorale - 178 de milioane cred că este toată suma. Şi acum, pe ministere. Primele patru ministere care primesc cei mai mulți bani la această rectificare bugetară: Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor, Ministerul Transporturilor. Acestea sunt primele patru ministere care primesc cele mai mari sume la rectificarea bugetară. Şi acum intrăm in detaliu: Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde de lei. La capitolul Sănătate, după rectificare, sunt mai mult cu 3 miliarde de lei decat in 2020. Deci față de anul trecut, cand eram in plină pandemie, anul acesta alocăm cu 3 miliarde de lei mai mult la Sănătate și cu 4,4 miliarde de lei mai mult decat in 2019 și dublu față de 2018. Suntem intr-un an important, in care am alocat sume importante Ministerului Sănătății. Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale. Am văzut că este o mare dezbatere despre suma care este inclusă la Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale. Aș vrea doar să vă spun că pană acum am strans cereri de un miliard de lei pentru unitățile administrativ-teritoriale in urma inundațiilor din acest an. Sunt orașe, sate, comune unde sunt distruse drumuri, poduri ş.a.m.d. și sumele pe care acestea ni le cer in urma inundațiilor sunt de un miliard de lei. Şi sunt mai multe astfel de lucruri acolo. Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice are un plus de 2,3 miliarde de lei: 2 miliarde pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, 200 de milioane de lei pentru Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social ș.a.m.d.; Ministerul Educației - un plus de 964 de milioane de lei; Ministerul Investițiilor - un plus de 760 de milioane de lei; Transporturi - 660 de milioane de lei; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - 533 de milioane. Veți vedea detaliile in rectificarea bugetară. Și pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale se alocă o sumă de 1,6 miliarde de lei, știți foarte bine, aceasta e alocată prin formulă, iar Programul pentru școli al Romaniei s-au inregistrat economii in valoare de 63,7 milioane de lei, calculate ca diferență intre sumele alocate cu această destinație prin Legea nr.15/2021 a bugetului de stat pe anul 2021. Cam acestea sunt detaliile rectificării bugetare. In ședința de guvern, s-au suplimentat și pentru schema cinematografică, au fost reduse acolo sumele; și la turism, iarăși, au mai fost suplimentate cu opt milioane de lei. Intrebări dacă sunt. Reporter: Bună ziua! Puteți să ne spuneți cand veți lua act de demisiile miniștrilor USR și cand veți numi miniștri interimari și dacă ne puteți da și numele. Florin Cițu: Rectificarea bugetară nu reprezintă așa mult interes, ințeleg. Dați-mi voie să analizez intai situația și după aceea o să vin cu un răspuns. Cand am un răspuns, o să vin, dar in momentul ăsta incă analizez situația politică in care ne aflăm. Reporter: Dar ați văzut documentele? Care e opinia dumneavoastră, s-au retras deja din guvern? Florin Cițu: Incă analizez, nu le-am văzut. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Urmează cumva să fie demiși secretarii de stat USR din guvern in zilele următoare? Florin Cițu: Cand o să iau o decizie, o să vă anunț. Nu am luat nicio decizie in acest sens. Eu in continuare, repet, mizez pe o guvernare de dreapta in Romania. Reporter: Pentru că vorbiți de rectificarea bugetară, ar trebui să ne uităm și la cursul valutar, un euro se apropie de 5 lei - 4,9488 lei. Ce măsuri ar putea lua guvernul pentru a opri creșterea euro, adică o slăbire a leului, și mai ales dacă știți cați romani sunt afectați de efectele acestei crize politice in economie? Florin Cițu: Dumneavoastră faceți aici o mică speculație și legați evoluția cursului de schimb de ceea ce se intamplă in rest in economie. E cam complicat asta! Cursul de schimb are și influențe externe și influențe interne. E complicat să vedem ce determină, dar vă spun de fiecare dată, cursul de schimb este determinat de piață, nu de o acțiune a guvernului. Ceea ce face guvernul este să se țină de programul de guvernare și să reducă deficitul bugetar. Aici știm toți, și economiștii, chiar dacă au diferențe de opinie, de foarte multe ori, sunt toți de acord că atunci cand reduci deficitul bugetar, și este o reducere credibilă a deficitului bugetar pe termen mediu și lung, susțin moneda națională. Este singurul lucru pe care poate să il facă guvernul, și asta facem. Mulțumesc. Reporter: Vă rugăm să ne spuneți dacă și ce ați discutat cu președintele Klaus Iohannis și dacă luați in considerare o retragere din funcție. Florin Cițu: Am spus ce am vorbit cu domnul preşedinte și a spus guvernarea continuă. In rest, in ceea ce privește a doua... nu am ințeles. Reporter: Retragerea dumneavoastră din funcție, dacă luați in calcul... Florin Cițu: Partidul Național Liberal este un partid responsabil, un partid care a dat, deja, un vot pentru susținerea premierului. Noi vrem să guvernăm, romanii au votat să guvernăm, suntem aici să guvernăm. Gandiți-vă că urmează o perioadă complicată, serioasă pentru Romania. Am intrat in valul patru și aici vreau să aduc aminte că singura soluție de a ieși din pandemie reprezintă vaccinarea. Și toți romanii ar trebui să ințeleagă că trebuie să ne vaccinăm dacă vrem să trecem peste această perioadă. Este important să avem un guvern funcțional in această perioadă și noi vom acționa ca atare. Așa cum am spus, in perioada următoare mă voi intalni din nou in această săptămană, așa cum am făcut și săptămana trecută, voi avea discuții cu prefecții, voi avea discuții cu autoritățile responsabile pentru inceperea anului școlar săptămana viitoare, să mă asigur că totul este in regulă. Trebuie să pregătim sezonul de iarnă, iarăși trebuie să mă asigur că totul este in regulă. Bineințeles că avem o soluție deja pentru facturile din iarnă la energie, dar vreau să mergem mai departe și voi avea incă o discuție in această săptămană. Deci, lucruri importante pe care trebuie să le rezolvăm, lucruri pe care le poate face doar un guvern care este in funcție, un guvern responsabil. Reporter: In spațiul public s-a discutat despre retragerea dumneavoastră din funcția de premier după Congresul Partidului Național Liberal. Care este poziția dumneavoastră față de acest scenariu care a fost discutat de colegii dumneavoastră? Florin Cițu: Nu discut speculații. Vă dați seama, PNL a dat un vot in unanimitate, unde era prezent și președintele PNL, pentru susținerea premierului Florin Cițu. Deci, nu avem ce discuta. Reporter: Moțiunea a fost transmisă, ați fost informat, guvernul a fost informat că s-a depus o moțiune de cenzură; veți avea suficiente voturi să rămaneți la conducerea guvernului? In momentul de față nu aveți 234 de voturi. Florin Cițu: Vom vedea in parlament, acest lucru se va tranșa in parlament. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, după divorțul, ca să ii spunem așa, de USR PLUS la guvernare, ați criticat și ați acuzat o alianță toxică intre USR PLUS și AUR. Pe de altă parte, după ce atat PNL, sau, mă rog, o parte din PNL și PSD au boicotat in repetate randuri ședințele de birou permanent reunit in care urma să se stabilească calendarul moțiunii, cei de la USR PLUS au acuzat un abuz fără precedent, inclusiv colegul dumneavoastră domnul Ludovic Orban a criticat tentativele de amanare a dezbaterii calendarului moțiunii, și nu in ultimul rand s-a vorbit despre un blat PSD-PNL despre refacere USL-ului. Aș vrea să vă intreb cum comentați aceste acuzații și care credeți că e percepția in randul votanților PNL, care mulți dintre ei au fost convinși de retorica anti-PSD cand au pus ștampila? Florin Cițu: Retorica anti-PSD este mai actuală ca niciodată. Mie imi place ipocrizia pe care o văd astăzi - imi place, intre ghilimele - in spațiul public. Avem un partid care este la guvernare, care adoptă metoda Dragnea și depune moțiune impotriva propriului guvern, face o alianță toxică, poate cu cel mai toxic partid care a existat pe scena politică in ultimii 30 de ani de zile, cu AUR, dorește să se alieze cu PSD, dar dacă PSD spune, nu știu, iau ei decizia lor, atunci PSD nu mai este ok. Dar atunci, dacă PSD ar fi fost alături de USR, nu ar mai fi fost blat niciodată. Vreau să stăm să ne gandim la această ipocrizie pe care o vedem astăzi pe scena politică din Romania. Cu toate acestea, eu cred in continuare că soluția pentru a guverna Romania pană in 2024 este o guvernare de dreapta. Deși trebuie să ne intrebăm ce inseamnă de dreapta in aceste condiții, dar este o guvernare de dreapta. Avem multe lucruri de făcut, PNRR-ul o să fie aprobat la finalul acestei luni, trebuie să fie implementat și avem nevoie de un guvern funcțional. Fac apel la toți oamenii politici responsabili din Romania să lăsăm orgoliile de-o parte și să ne punem la muncă. Responsabilitatea mea este aceea de a avea un guvern funcțional. Nu am ezitat să iau decizii chiar dacă ele au fost controversate pe termen scurt, dar pe termen lung s-au văzut că au fost decizii bune, și la Ministerul Sănătății am avut un minister funcțional, și la Ministerul Finanțelor am avut un minister funcțional. Vă spun că putem să găsim o soluție să mergem mai departe impreună și să nu legitimăm partide cum sunt AUR sau PSD. Ceea ce se intamplă astăzi pe scena politică este trist in Romania și este o dovadă de ipocrizie pe care nu am văzut-o de foarte mult timp. Reporter: Și vorbind de alianța cu AUR. Consilierul dumneavoastră Alexandru Muraru anunța duminică faptul că a informat oficial Comisia Europeană, guvernele din SUA, Israel și Germania referitor la intenția USR PLUS de a crea o majoritate parlamentară. Aș vrea să vă intreb dacă ați avut reacții, feedback de la respectivele cancelarii? Florin Ciţu: Nu era nevoie să fie chiar așa un eveniment. Lumea se uită deja, deși știe ce se intamplă in Romania. Nu e nevoie neapărat să le spunem noi. A te alia cu AUR este o știre. Un partid care este in Parlamentul European să se alieze cu un partid extremist este o știre care nu trece neobservată de cei care se uită cu mare atenție la stabilitatea din zonă, de aici. Reporter: Dar ați avut reacții? Și-a manifestat cineva vreo ingrijorare? Florin Ciţu: Am văzut doar cateva comentarii de la cei de la PPE. Am văzut că cei din Europa, de la partide parlamentare europene, din Parlamentul European am văzut cateva reacții. Reporter: Mulțumesc. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier cum a permis guvernul de la București unui partid extremist să candideze la două tururi de alegeri, ținand cont că partidele extremiste sunt interzise prin lege in Romania. Florin Ciţu: Aici trebuie să fie, dacă a fost permis să candideze și Curtea Constituțională a decis că e ok sau, in fine, a fost o decizie la final..., dar noi considerăm că este un partid extremist. Reporter: De asemenea, cum vedeți dumneavoastră demersurile parlamentarilor PNL in Birourile Permanente reunite de a bloca moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare USR și AUR ținand cont că este un precedent, in 30 de ani nu s-a intamplat niciodată acest lucru. Florin Ciţu: Eu cred că demersurile sunt pentru respectarea procedurilor și regulamentului Parlamentului. La asta trebuie să ne uităm. Și dacă există o suspiciune cat de mică că cineva a falsificat semnături, eu aș fi fost mai dur decat atat, eu aș fi cerut anchetă penală. Dacă cineva a falsificat semnături și nu a respectat regulamentul, trebuie să răspundă. Dar cred că colegii mei parlamentari au obligația să vadă că se respectă regulamentul Parlamentului și toate regulile din Parlament. Reporter: Niciun parlamentar AUR sau USR nu s-a plans că cineva le-a falsificat semnătura pe moțiunea de cenzură. De ce vine acest control din partea parlamentarilor PNL asupra altor semnături a altor parlamentari? Florin Ciţu: Dacă nu există nicio problemă, atunci nu cred că ar fi fost o problemă să fie verificate. Asta este doar opinia mea, dar, repet, este decizia lor. Văd că nimeni nu a făcut nicio plangere penală pană acum. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua, domnule premier. Cateva precizări, vă rog, dacă se poate. In primul rand, ce credeți că se poate schimba după intalnirea de astăzi de la Palatul Cotroceni, pentru că vă tot aud spunand că puteți guverna impreună, in continuare, cu cei de la USR? Florin Ciţu: Dar nu trebuie neapărat după decizia de azi. Eu, in continuare, cred că avem aceleași obiective cu care am pornit la drum acum opt luni de zile. Sunt diferite de obiectivele celor de la AUR sau celor de la PSD, asta este clar. Dar, in fine, eu cred că aceste obiective răman și in jurul lor putem să construim in continuare. Reporter: Dar credeți că, după discuția cu președintele, există vreo posibilitate de retragere a demisiilor sau vreo variantă de acest gen credeți că este posibilă? Florin Ciţu: Este posibil, bineințeles, orice. Reporter: Dar domnul Ghinea poate să rămană interimar, cumva, in guvern, ținand cont de PNRR și de cat de important, spuneți și dumneavoastră, și este proiectul? Florin Cițu: Am fost implicat din primul moment in ceea ce privește PNRR, vom vedea, voi lua o decizie la un moment dat. Reporter: Și o precizare, incă una, dacă se poate: vă pregătiți in acest interimat de 45 de zile, dacă se schimbă componența guvernului, să mergeți in fața parlamentului pentru un vot de incredere, am cum cere Constituția? Florin Cițu: Cred că trebuie să mergem, asta este Constituția, trebuie să mergem in parlament, dacă se schimbă, trebuie să mergem in Parlamentul Romaniei. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: Pentru că romanii trebuie să știe, domnule premier, rectificarea bugetară a fost adoptată cu intarziere față de termenul anunțat chiar de dumneavoastră, din cauza neințelegerilor pe Anghel Saligny cu USR. Spuneți că sunteți pregătit să vă intoarceți la masa negocierilor, in aceste condiții, cum puteți să mai funcționați cu un partener care provoacă criză o dată la cinci luni? Florin Cițu: Greu, dar putem. Vă arăt că putem să mergem mai departe. Și, vă spun, aceste argumente nu țin. Mi-aduc aminte că dl. Cioloș era intr-un guvern langă dl. Dincu și exista un PNDL2, parcă, de unde se plăteau facturi și așa mai departe. Nu am auzit nicio problemă că atunci furau primarii din acești bani. Aș vrea să uităm acest eveniment și să ne gandim ce provocări avem in față. Pe de o parte, avem provocarea PNRR, de implementare a PNRR, și să știți că este o provocare majoră pentru Romania. Avem provocarea aceasta cu prețul la energie in această iarnă, avem pandemia, iarăși este o provocare majoră. Aștept mai multă responsabilitate de la politicienii romani, sunt oameni de stat, nu sunt doar copii răsfățați. Aștept mai mult acest lucru. Reporter: Aveți ceva a vă reproșa in relația cu USR? Florin Cițu: Să știți că eu am fost foarte transparent și poate la un moment dat o să vă spun că discuțiile despre fiecare persoană care a plecat din guvern nu au fost peste noapte, au inceput cu mult timp in urmă. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, ați incercat să discutați cu liderii USR PLUS sau cu președintele Klaus Iohannis despre o ofertă prin care USR PLUS să revină la guvernare, bineințeles, și cu dumneavoastră premier? Florin Cițu: Incă nu, dar ii așteptăm. Eu intotdeauna am spus că sunt deschis pentru discuții. Reporter: Dar le-ați propus celor de la USR PLUS funcția de șef al Camerei Deputaților? Florin Cițu: Nu, nu, este deja un... nu am vorbit despre așa ceva, deci aici trebuie să fim foarte clari. Avem o negociere, este făcută, eu niciodată nu am negat portofoliile colegilor de la USR PLUS, nici ei pe ale noastre, doar discuțiile sunt pe cum mergem inainte. Reporter: Astăzi cine a participat in locul miniștrilor USR PLUS la ședința de guvern? Florin Cițu: Nu a participat nimeni, trebuie să ai cvorum jumătate plus unu, dar au fost secretari de stat in sală, bineințeles. Reporter: Și incă o precizare: un guvern minoritar PNL și UDMR mai poate fi investit doar prin voturile PSD. Veți negocia cu PSD in acest sens? Florin Cițu: Haideți să ajungem acolo. Eu cred in continuare că avem maturitatea să menținem o coaliție de dreapta in Romania. Știu că s-au spus multe lucruri in această perioadă, s-au semnat moțiuni cu extremiști, s-a incercat să se aducă PSD langă USR și AUR, de către cei de la USR. Cu toate acestea, eu zic că putem să trecem peste. Și ne vom uita la acest eveniment, peste catva timp, ca la o eroare. Să știți că va fi foarte greu să explicăm romanilor această asociere a USR cu PSD și cu AUR, pentru că este clar că astăzi USR se roagă de PSD. Vă dați seama unde am ajuns? Se roagă de PSD să fie alături de ei, după ce i-au luat pe AUR langă ei. Este o situație dificilă, dar cred că avem tăria să trecem peste ea și peste ceva timp să ne uităm in urmă și să spunem că bine am făcut că am trecut peste acest moment, a fost o eroare in istorie, dar noi suntem aici pentru romani. Mulțumesc. Reporter: Aș dori să ne spuneți mai clar care sunt schimbările din rectificarea bugetară. Proiectul de rectificare bugetară a fost pus acum o oră, mai puțin de o oră in urmă, pe site-ul SGG-ului, și am vrea să știm dacă s-a schimbat ceva in ședința de guvern față de ce era anunțat? Florin Cițu: S-a schimbat ceva in ședința de guvern, au fost două solicitări - una de la AEP pentru a avea aceeași sumă ca anul trecut la subvenția pentru partide, nu mai mare, nu mai mică; este aceeași sumă, a fost aprobată. Și, in același timp, a fost o solicitare pentru Ministerul Economiei, unde fuseseră tăiate resursele pentru o schemă de film, cred că erau 27 de milioane de lei, și banii pentru turism erau opt milioane, fuseseră tăiați, și acestea au fost repuse in rectificarea bugetară. Alte schimbări nu au fost. Reporter: La ministere nu s-au...? Florin Cițu: Nu s-a mai schimbat nimic. Reporter: La Ministerul Educației? Florin Cițu: Nu, nimic, v-am citit exact cum au fost. Au fost singurele două modificări. Reporter: Și in legătură cu Fondul de rezervă, că spuneați, este 1,89 miliarde lei față de 600 milioane lei. Florin Cițu: Corect. Dar un miliard de lei avem doar proiecte pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor in cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și mai avem deja un miliard de lei pentru calamități, cerute deja. Deci, vă dați seama că nici acum nu avem bani. Mai mult, suntem in plină pandemie. Anul trecut am dat din Fondul de rezervă 2 miliarde și ceva numai pentru pandemie. La inceputul acestui an, am transferat către Ministerul Sănătății 230 de milioane de lei pentru Remdesivir. Trebuie să avem bani acolo pentru astfel de situații. Suntem incă in pandemie și dacă avem o situație de urgență, ați văzut că nu putem să luăm din altă parte resurse decat din Fondul de rezervă. Un miliard sunt doar pentru a repara ce au stricat inundațiile și, după aceea, avem și alte cheltuieli. Reporter: Spuneți că cel mai mare păcat, cea mai gravă pată recentă este asocierea USR PLUS cu cei de la AUR... Florin Cițu: Este opinia mea. Reporter: ... dar nu la fel este și imaginea PNL-ului care va fi, practic, la mana dușmanului poporului, cum ați zis, la mana PSD-ului și toată această alianță pe care o faceți acum... Florin Cițu: Noi nu facem nicio alianță, nu văd că noi semnăm ceva cu PSD, că am semnat ceva cu PSD. Reporter: Aveți nevoie de susținerea PSD-ului. Florin Cițu: Vom vedea dacă se ajunge acolo. Eu incă mizez pe maturitatea colegilor de la USR, care fac o alianță și cu PSD, altfel nu ar putea să se intample nimic, doar impreună cu AUR, deși și aici este toxic, doar dacă vine PSD langă cei de la USR. De asta spun că avem in față, in Romania suntem intr-un moment al ipocriziei politice și ar trebui să depășim, să discutăm. Nu putem să stăm USR, AUR, PSD să fie ok și să spunem că celelalte lucruri nu sunt bune. Aceasta alianță care se prefigurează deja, AUR - USR - PSD, este una care va crea probleme Romaniei pentru următorii ani. Gandiți-vă ca cei de la AUR să vină, să fie in guvern cu USR și cu PSD și să administreze PNRR-ul sau fonduri europene, impreună cu PSD și cu USR. Gandiți-vă ce situație ar fi. Eu cred, in continuare, intr-o guvernare de dreapta in această guvernare și suntem, in continuare, deschiși să discutăm. Reporter: Nu ar fi trebuit să existe maturitate și din partea noastră dumneavoastră, să vă gandiți și dumneavoastră la aceste scenarii extreme? Practic, i-ați pus la zid pe cei de la USR PLUS. Florin Cițu: Nu, nu este adevărat. Reporter: Adică nu puteți să cereți maturitate doar intr-o parte și dialog doar intr-o parte, dar... Florin Cițu: Datoria mea este ca actul de guvernare să meargă mai departe. Un ministru care obstrucționează actul de guvernare nu poate fie intr-un guvern. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb dacă l-ați contactat pe domnul Ghinea in incercarea de a-l face să se răzgandească cu privire la demisia dumnealui? Florin Cițu: Nu, am vorbit cu domnul Ghinea săptămana trecută in fiecare zi și chiar și in această dimineață despre PNRR. Au fost detalii pe care a trebuit să le agreăm, au fost comentarii pe care să le trimitem inapoi Comisiei Europene pe ultima sută de metri; discutăm incă și astăzi, se negociază. Eu am spus doar că am colaborat foarte bine cu domnia sa, imi pare rău că pleacă, dar este o decizie... știți cum e, demisia e decizie unilaterală, nu am ce să zic aici. Reporter: Ați putea amana cam cu două săptămani demisia efectivă a domnului Ghinea. Vă gandiți să faceți acest lucru? Florin Cițu: Cand o să iau o decizie, o să vă anunț. Vă mulțumesc mult. 2021-09-07 16:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-07-04-50-17big_image_6_resize.jpgȘedința de guvern din 7 septembrieȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-7-septembrieGalerie foto 2021-09-07 16:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-07-04-14-54big_image_19_resize.jpgReuniunea Anuală a Diplomației RomâneȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/interventia-online-a-premierului-florin-citu-in-cadrul-reuniunii-anuale-a-diplomatiei-romaneGalerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Florin Cițu in cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Romane [Check against delivery] Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor șefi de misiuni, Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic și consular străin acreditat la București, Stimați participanți, Mă bucur să iau parte la acest format tradițional al diplomației romane - o premieră pentru mine. Sunt convins că reuniunea care incepe astăzi va oferi, ca de obicei, prilejul unor schimburi de idei substanțiale care vor sta la baza acțiunilor dumneavoastră viitoare. Lumea trece prin schimbări profunde, unele dintre ele greu de imaginat cu puțin timp urmă. La mai bine de un an și jumătate de la declanșarea pandemiei de COVID-19, continuăm să ne confruntăm cu provocări in mare măsură incă impredictibile. Temele de pe agenda 2021 răspund provocărilor actuale și sunt sigur că vor contribui pro-activ la dezbaterile momentului. Doamnelor și domnilor, Mă voi referi in continuare la temele majore din cadrul priorităților strategice ale politicii externe ale Romaniei, din perspectiva responsabilității mele ca șef al Executivului Romaniei. Reperele fundamentale ale politicii noastre externe răman cele consacrate prin Programul de Guvernare 2020-2024: creșterea rolului și influenței țării noastre in UE, respectiv in cadrul NATO, alături de aprofundarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Pandemia a arătat, o dată in plus, faptul că solidaritatea statelor membre ale Uniunii este vitală in gestionarea unor crize de asemenea proporții. Un lucru este clar - niciun stat membru nu ar fi putut să facă față pandemiei de unul singur, in afara cadrului oferit de Uniunea Europeană. Astăzi, unul dintre cele mai complexe și importante instrumente de sprijin conturate vreodată la nivel european, PNRR, vine cu un mesaj cheie de angajament, unitate și solidaritate la nivelul UE. Totodată, rămane esențială funcționarea optimă a spațiului Schengen, iar importanța reformării sale, avand in vedere obiectivul unei Uniuni mai reziliente, a devenit cat se poate de evidentă. De aceea, ne menținem obiectivul aderării Romaniei la acest spațiu de liberă circulație. Așa cum indică și tema Reuniunii Anuale a Diplomației Romane, efectele pandemiei au adus in prim plan o discuție aprofundată despre reziliență, sau, altfel spus, despre capacitatea de răspuns și revenire la normalitate. In plus, așa cum a menționat și domnul președinte Klaus Iohannis, intărirea rezilienței Uniunii Europene presupune acțiune in plan intern și extern, căci reziliența Uniunii depinde nu doar de reziliența instituiților și statelor membre, dar și de reziliența vecinătăților sale. Ceea ce avem nevoie astăzi este creșterea capacităților de anticipare, răspuns și redresare. Reziliența implică creștere economică sustenabilă, apărare in fața amenințărilor cibernetice, capacitate de inovare, sisteme de sănătate solide. In egală măsură, este esențial ca, in perioada care va urma, să identificăm care sunt vulnerabilitățile cu care ne confruntăm. După aprobarea PNRR de către Comisia Europeană, care va veni in curand, chiar la sfarșitul acestei luni, avem responsabilitatea punerii sale in aplicare, iar Guvernul Romaniei nu se abate de la acest obiectiv. PNRR și bugetul multianual european ne vor permite să canalizăm aceste resurse extraordinar de importante pentru reconstrucția post-criză, dar si pentru a atinge obiectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung ale țării. Creșterea și dezvoltarea Romaniei trebuie să se sprijine pe o creștere economică robustă și sustenabilă, locuri de muncă, măsuri de stimulare a mediului de afaceri, in special a IMM-urilor, precum și a investițiilor străine. Sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin acțiunile de diplomație economică, precum și al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin rețeaua de atașați economici din cadrul misiunilor diplomatice, trebuie să fie, calitativ și cantitativ, din ce in ce mai mare. Imi doresc să avem o diplomație economică cat mai eficientă și să stimulăm schimburile comerciale cu o gamă cat mai diversă a partenerilor externi. Vă rog să acordați o atenție specială obiectivului creșterii investițiilor străine directe la noi in țară. Doamnelor și domnilor ambasadori, Cunosc faptul că teme precum schimbări climatice, digitalizarea și noile tehnologii sunt teme importante aflate și pe agenda Ministerului Afacerilor Externe. Salut, astfel, orientarea de către MAE a activității diplomatice către viitor, prin creșterea capacității de prognoză și de anticipare. Salut și abordarea acestor teme in cadrul acestei ediții a Reuniunii Anuale a Diplomației Romane. Una din temele de mare actualitate pe agenda europeană este creșterea nivelului de ambiție privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la orizontul anului 2030 și modalitățile de atingere a acestui obiectiv asumat la nivel UE. Propunerile pe care Comisia Europeană le-a avansat la inceputul acestei veri, prin intermediul pachetului Fit for 55, sunt complexe și necesită discuții amănunțite. Apreciez inițiativa de a include tema schimbărilor climatice in agenda de acest an a Reuniunii Diplomației Romane. Apreciez, totodată, demersul de a lansa o rețea de diplomație climatică la nivelul ambasadelor noastre. Este un domeniu pe care trebuie să il incorporăm in fiecare politică pe care o dezvoltăm. Romania ințelege această nevoie și susține eforturile Uniunii Europene in combaterea efectelor schimbărilor climatice. In același timp, suntem preocupați ca demersurile noastre de a asigura tranziția verde să protejeze competitivitatea economică și să ia in considerare consecințele sociale ale acestui proces, ce diferă de la stat la stat. Vă invit, doamnelor și domnilor ambasadori, să acordați atenție acestei transformări și modului in care statul in care vă desfășurați activitatea gestionează oportunitățile și provocările tranziției verzi. Nu in ultimul rand, in spațiul european şi in alte regiuni cheie, invit diplomația romană să se concentreze şi asupra diplomației tehnologiilor. Insist asupra importanței de a aduce investiții in Romania, precum și know-how tehnologic. In acest scop, este nevoie ca diplomația să aibă o abordare cuprinzătoare, care să ofere decidenților o imagine de ansamblu atat asupra evoluțiilor politice din ţara de reședință, cat şi asupra tendințelor economice, sociale şi tehnologice. Dorim să ne cunoaștem partenerii potențiali, dar şi potențialii concurenți pe un pool de resurse care va fi foarte căutat in perioada următoare. De aceea, misiunea dumneavoastră este aceea de a identifica oportunități, de a ne semnala in mod dinamic şi anticipativ acei parteneri pe care Romania trebuie să ii atragă. Impreună cu partenerii noștri europeni, trebuie să acționăm strategic inclusiv pentru o reziliență sporită in context transatlantic. NATO a avut o contribuție majoră la gestionarea efectelor pandemiei, pe cel puțin două planuri: prevenirea transformării crizei pandemice intr-una de securitate și reproiectarea viziunii geopolitice asupra viitorului comunității noastre strategice, cu menținerea garanțiilor de securitate care ne leagă. Rezultatele Summitului NATO de la Bruxelles din luna iunie ne-au confirmat angajamentul aliat, in primul rand din perspectiva situării noastre pe Flancul Estic și in regiunea Mării Negre. Și in plan aliat reziliența este un reper din ce in ce mai relevant. Din perspectiva noastră, sunt esențiale și reziliența Parteneriatului strategic UE-SUA și a fiecărui partener in parte, alături de cooperarea in complementaritate intre UE și Alianța Nord-Atlantică. Țin să notez aici, printre contribuțiile pe care le aducem, găzduirea la București a Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, inaugurat la finele lunii mai, proiect in care diplomația romanească a jucat și joacă un rol esențial. Nu pot să omit nici importanța avansului in direcția consolidării rezilienței alături de partenerii estici ai UE. Din acest punct de vedere, un astfel de curs este esențial și pentru Republica Moldova, unde noile condiții politice sunt cat se poate de favorabile. Vă rog să continuați să pregătiți ședința comună de guvern pe care o vom avea in scurt timp, astfel incat să se desfășoare cu rezultate substanțiale in sprijinul procesului de reformă asumat de noul guvern de la Chișinău. In ansamblu, vecinătățile europene, de la Marea Neagră la Balcanii de Vest, și nu numai, trebuie avute in vedere ca prioritare pentru realizarea obiectivelor de politică externă. Nu in ultimul rand, trebuie să ne orientăm din ce in ce mai mult, in contextul special pe care il traversăm, alături de partenerii europeni și transatlantici, spre strangerea legăturilor și conlucrarea cu state like-minded din zona Asia-Pacific. Rezultatul principal al cooperării Romaniei cu statele din zona Asia-Pacific s-a văzut atat in 2020, cat și in 2021, pe fundalul pandemiei. Ne bucurăm că Romania este unul din statele cu care țări precum Australia, Coreea de Sud, India sau Vietnam au cooperat și cooperează strans. Urez succes și rezultate cat mai bune acestei reuniuni și vă transmit susținerea mea, in calitate de prim-ministru al Romaniei, in activitatea pe care dumneavoastră, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, o realizați in slujba intereselor Romaniei și a cetățenilor romani. Vă mulțumesc! 2021-09-07 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0039.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1631000840Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună dimineața. Astăzi voi prezenta in cadrul conferinței de presă măsurile pe care le-am implementat pană la acest moment legat de campania de vaccinare. Au fost stabilite măsurile pentru asigurarea vaccinării in unitățile de invățămant a elevilor, studenților, familiilor acestora și a personalului propriu. Practic, este cadrul metodologic după care se va desfășura procesul de vaccinare in unitățile de invățămant. Se transmite in cursul acestei dimineți această instrucțiune atat către Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, cat și către Ministerul Educației, pentru a colabora in vederea implementării programului de vaccinare. In vederea limitării riscului de infectare cu SARS-CoV-2 in comunitate, precum și in unitățile de invățămant se va desfășura o campanie specială pentru vaccinarea in unitățile de invățămant a elevilor, familiilor acestora, studenților, personalului didactic și nedidactic incadrat in unitățile respective. Este important de precizat că această acțiune de vaccinare se derulează pentru o perioadă de circa două luni pentru invățămantul preuniversitar și două luni pentru invățămantul universitar, pentru doza unu. Ulterior, in oglindă, se va continua cu administrarea celei de a doua doze. Practic, pentru sistemul preuniversitar activitatea de vaccinare debutează in 13 septembrie și se va incheia pe 15 noiembrie, iar pentru invățămantul universitar debutează la 1 octombrie și se finalizează pe 1 decembrie. De menționat că in invățămantul universitar există posibilitatea de a se organiza chiar mai devreme aceste puncte de vaccinare. Pentru invățămantul preuniversitar acțiunea de vaccinare se desfășoară in trei modalități: fie cu echipa mobile de vaccinare, fie prin inființarea unor cabinete proprii de vaccinare in cabinetele medicale proprii, fie prin arondarea unităților de invățămant la centrele de vaccinare din proximitate care folosesc unul dintre cele două vaccinuri care au recomandare de administrare la persoanele cu varsta de peste 12 ani, respectiv acțiunea de la compania BioNTech- Pfizer sau vaccinul de la compania Moderna. Pentru invățămantul universitar se vor organiza cabinete de vaccinare in incinta cabinetelor medicale din campusurile universitare sau in alte spații corespunzătoare. Vaccinarea se va asigura fie de personalul medico-sanitar propriu, incadrat in cabinetul medical respectiv, fie de echipe mobile de vaccinare, alocate prin grija direcțiilor de sănătate poublică județene sau a municipiului București. Este important de menționat că ne dorim ca pană la data de 10 septembrie spațiile identificate să fie evaluate de specialiști din cadrul direct celor de sănătate publică, respectiv a municipiului București pentru invățămantul preuniversitar și, pană la sfarșitul lunii octombrie, pentru invățămantul universitar, pentru a se demarat deja activitatea de organizare a cabinetelor de vaccinare și a spațiilor in care se vor derula vaccinările cu echipe. Este important, iarăşi, de subliniat, ne dorim ca pentru fiecare unitate de invăţămant să fie stabilită deja modalitatea prin care se va derula activitatea de vaccinare, fie cu echipe mobile, fie cu infiinţarea unui cabinet de vaccinare propriu, fie prin arondarea unităţii de invăţămant la un centru de vaccinare din proximitate. De asemenea, se va stabili un program de vaccinare in una sau mai multe zile pe săptămană, in funcţie de solictări, iar acest program va fi adaptat astfel incat să asigure accesibilitate cat mai mare la vaccinare, fie intr-un program de dimineaţa, alternativ cu un program de după-amiaza pentru a da posibilitatea mai multor persoane de a reuşi să ajungă la vaccinare. Se va alege, aşa cum am menţionat, unul dintre vaccinurile care sunt aprobate pentru administrare la persoanele cu varstă de peste 12 ani, fie de la compania BioNTech - Pfizer, fie de la compania Moderna. Pentru planificarea la vaccinare cu ajutorul echipelor mobile, săptămanal, prin grija conducerii unităţii de invăţămant, se va face catagrafierea persoanelor eligibile care işi exprimă intenţia de vaccinare şi se va intocmi o situaţie numerică a acestora, care mai departe va fi transmisă către direcţiile de sănătate publică pentru a organiza echipele mobile de vaccinare şi pentru a stabili numărul de doze care trebuie repartizate către unitatea de invăţămant. Aceste solicitări se fac cu cel puţin 48 de ore anterior de deplasare a echipei mobile, tocmai pentru a avea timp de organizare a activităţilor logistice. Pentru fiecare unitate de invăţămant se alocă cel puţin o echipă mobilă şi va fi stabilită ziua sau zilele din săptămană şi programul orar de funcţionare, care, preferabil, va fi păstrat pe toată durata derulării activităţilor de vaccinare in respectiva unitate de invăţămant, tocmai pentru ca atat elevii, cat şi angajaţii şi aparţinătorii elevilor (părinţii, bunicii) să ştie care este programul de vaccinare pentru a putea să-şi adapteze, din timp, programul propriu, zilnic, aşa incat să poată să fie disponibili atunci cand işi doresc. Pentru vaccinarea in unităţile de invăţămant care vor avea centre de vaccinare proprii se va stabili programul de lucru care va fi afişat la loc vizibil, iar prezentarea la vaccinare se va face fără programare, va fi o prezentare directă. Pentru vaccinarea in unitățile de invățămant care sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, prezentarea se poate face atat direct la centrul de vaccinare, fără programare sau cu programare prealabilă in platformă. Reamintesc faptul că la acest moment, programarea prin platformă nu este obligatorie şi oamenii nu trebuie refuzaţi in centrele de vaccinare, invocand motivul absenţei programării in platformă. Locaţia şi programul centrului de vaccinare la care unitatea de invăţămant este arondată trebuie să fie afişată la loc vizibil in incinta unităţii de invăţămant, tocmai pentru ca părinţii copiilor, copiii, cadrele didactice să ştie unde este situat acest centru de vaccinare şi care este programul de lucru. De asemenea, este important de precizat că minorii vor fi insoţiţi la vaccinare de către aparţinătorii adulţi, toate vaccinările se fac doar după exprimarea consimţămantului informat, formularul de exprimare a consimţămantului informat poate să fie descărcat anterior prezentării la vaccinare, pentru a fi vizualizat de către aparţinători. Este un link, care va fi pus la dispoziţia tuturor, se regăseşte pe platforma de vaccinare, vaccinare-covid.gov.ro, formularul de exprimare a consimţămantului informat pentru minori, de asemenea, tot acolo se regăseşte şi chestionarul pentru triajul minorilor. Aşa cum am mai anunţat, s-au demarat acţiuni de informare in cadrul unităţilor de invăţămant. In momentul acesta sunt 215 acţiuni desfăşurate la nivel naţional in 15 judeţe, acţiuni de informare şi sunt 33 de acţiuni care in momentul de faţă sunt in pregătire in alte 20 de judeţe. Mai mult decat atat, noi am catagrafiat cu ajutorul Ministerului Sănătăţii o situaţie a cabinetelor medicale şcolare, care indeplinesc in momentul de faţă condiţiile de a infiinţa un cabinet de vaccinare. Pot să vă spun că din centralizarea datelor a rezultat un număr de aproximativ 476 de cabinete care au dotare completă - frigider, calculator, imprimantă, surse de acces la internet. De asemenea, aceste cabinete au inclusiv medic, personal medico-sanitar, care poate să deruleze activităţile de vaccinare. In ceea ce priveşte un al doilea aspect care in momentul de faţă este discutat la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, vorbim despre doza 3, respectiv de o doză adițională de vaccin impotriva COVID-19 și aici aș vrea să explic această diferență. Pe de o parte vorbim de o doză suplimentară de vaccin la anumite categorii de persoane imunodeprimate, cum sunt persoanele post-transplant sau persoanele care sunt in evidență cu afecțiuni oncologice in tratament activ, persoanele cu alte condiții de imunodepresie, fie primară, fi dobandită, cum este infecția HIV netratată sau in stadii avansate. De asemenea, persoanele care fac terapii imunosupresoare, fie corticoterapie, fie terapie biologică, vor avea indicație de a efectua trei doze de vaccin in cadrul primei scheme de vaccinare in loc de două doze, care se recomandă la acest moment. Ştim foarte bine că aceasta autorizație a fost deja acordată de Agenția Americană pentru Medicamente și Alimente și, in momentul acesta, Agenție Europeană a Medicamentului evaluează această indicație, atat pentru vaccinul de la compania BioNTech- Pfizer, cat și pentru vaccinul de la compania Moderna, ceea ce inseamnă că de la momentul autorizării persoanele care se incadrează in aceste grupe de risc de imunodepresie vor primi trei doze de vaccin in loc de două doze la schema inițială. De asemenea, se discută de doza de rapel sau booster, care se efectuează la cel puțin 6 luni de la schema inițială de vaccinare și care, de asemenea, se propune pentru categoriile de persoane vulnerabile, persoanele varstnice, persoanele care se află in evidență cu afecțiuni cronice și, ulterior, se vor putea vaccina și celelalte categorii de persoane care au primit schema inițială de vaccinare. Sunt incă, repet, discuții și evaluări ale datelor științifice, atat la nivelul Agenției Europene a Medicamentului și după ce vom avea aceste recomandări vom putea organiza și in Romania cele două tipuri de abordări. Repet, o doză suplimentară in cadrul schemei inițiale de vaccinare pentru persoanele imunodeprimate, și aici urmează să definim cu ajutorul comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății care sunt acele categorii de afecțiuni care au indicație de a primi trei doze de vaccin și, de asemenea, doza de booster sau rapelul la cel puțin 6 luni pentru aceleași categorii de persoane la care se include, evident, și restul populației. Așa incat, după cum am mai anunțat, pentru luna octombrie, inceputul lunii octombrie ne propunem să demarăm și in Romania această etapă, cu condiția să avem pană la acel moment toate etapele premergătoare legate de recomandările internaționale ale grupului de experţi de la Agenția Europeană a Medicamentului, precum şi de la Centrul European de Control al Bolilor. In ceea ce priveşte bilanţul campaniei de vaccinare, in cadrul programului Oraşul vaccinează satul au fost demarate activităţi de vaccinare in 2.788 de comune din cele 2.862 de comune de la nivel naţional. Au fost finalizate acţiunile de vaccinare in majoritatea acestor comune şi pană la acest moment in mediul rural s-au administrat 2,59 milioane de doze de vaccin, fiind vaccinate 1,14 milioane de persoane cu schemă completă, prin toate modalităţile de vaccinare. In ceea ce priveşte capacitatea de vaccinare la acest moment, pot să vă spun că avem un număr de 579 de centre de vaccinare, cu aproximativ 835 de fluxuri. De asemenea, avem 2.709 cabinete de medicină de familie care inregistrează activităţi de vaccinare şi avem vaccinarea care se efectuează in unitaţile sanitare, atat in unitaţile sanitare publice, cat şi in unităţile sanitare private. Sunt 149 de spitale publice, in care au fost vaccinaţi pană la acest moment 7.745 de pacienţi şi 26 de spitale private in care au fost vaccinaţi 1.752 de pacienţi. La nivelul cabinetelor de medicină de familie s-au vaccinat, pană pe data de 6 septembrie, 379.842 de persoane, 54% fiind din mediul rural. Cele mai multe persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie provin din judeţul Timiş peste 19.400 de persoane, judeţul Argeş peste 19.000 de persoane, Prahova, Iaşi, Bucureşti, Dolj, Damboviţa. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală la nivel naţional, acoperirea din populaţia rezidentă eligibilă de peste 12 ani este de circa 31%, iar privind distribuţia la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivelul judeţelor pot să vă spun că acoperirea vaccinală la peste 12 ani din populaţia rezidentă in municipiul Bucureşti se apropie de 50%, vorbim de 49,4%, urmat de judeţul Cluj cu aproape 46%, judeţul Sibiu cu 39%, Timiş 36,3%, Constanţa 36.5%, Braşov 36,3%. Mai avem doar două judeţe: Giurgiu şi Suceava, care au o rată de acoperire vaccinală sub 20%, in rest, toate judeţele au o rată de acoperire vaccinală de peste 20%. In ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate, pană la data de 6 septembrie au fost vaccinate 5,28 de milioane de persoane, cu cel puţin o doză, din care cu schemă completă 5,17 milioane de persoane. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, la grupa de varstă 60-69 de ani ne apropiem de o acoperire vaccinală de 40%, asta inseamnă 4 persoane din 10 care au fost deja vaccinate cu cel puţin o doză, repet, majoritatea au finalizat schema de vaccinare, urmat de grupa de varstă 50-59 de ani cu 38%, 70-79 de ani 36,3% şi peste 80 de ani aproape 20%. In grupa de varstă 12-15 ani sunt 37.500 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză şi in grupa de varstă 16-19 ani sunt peste 155.800 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză. Profilul de reacţii adverse la nivel naţional pană pe data de 6 septembrie au fost raportate 17.043 de cazuri de reacţii adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de 1,74 de reacţii adverse la 1.000 de doze administrate. In ultima săptămană au fost raportate 28 de reacţii adverse, 79 pe plaforma Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi dispozitivelor medicale, restul la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Cu acestea, eu am incheiat, o să-i dau cuvantul dlui secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog. Andrei Baciu: Mulţumesc mult, dle preşedinte. In primul rand, cateva chestiuni legate de certificatul digital european pentru COVID. Pană pe data de 7 septembrie, au fost generate 2.405.801 certificate. Se păstrează in linii mari raportul de pană acum, respectiv 94,45% dintre aceste certificate sunt pentru a atesta vaccinarea. Cu privire la vaccinarea la operatorii economici privaţi, pană in acest moment avem un număr de 614 operatori privaţi, care au incheiat activitatea de imunizare, dintre care 93 din doemniul HORECA. Această activitate continuă, in momentul de faţă fiind 53 de companii care sunt in continuare angrenate in această activitate. La fel Braşov, Alba şi Bihor, Cluj şi Sibiu sunt judeţele fruntaşe la acest capitol. In ideea de a merge mai aproape de oameni cu acțiuni specifice de vaccinare prin care să creștem accesibilitatea - vorbim de pieţe, targuri, parcări și așa mai departe - pană la acest moment, cu acest tip de acțiuni au fost vaccinate 81.820 de persoane. Cu privire la misiunile de transport de la inceputul campaniei de vaccinare pană in momentul de față au fost organizate peste 14.500 de misiuni de transport, peste 40.000 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU, la fel peste 10.300 de persoane din cadrul MApN, cu ajutorul a 4.700 mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană momentul de față, vorbim de 18.522. 449 de doze de vaccin in total, 11.595.149 de vaccinuri produse de BioNTech- Pfizer, 2.472.000 produse de Moderna, 3.374.000 de doze produse de AstraZeneca și, in final, 1.801.300 de doze produse de Johnson and Johnson. Legat de capitolul de donații și revanzări, tocmai pentru a ne incadra intr-un management eficient al dozelor şi al stocurilor de vaccin pe care le avem in acest moment, suplimentar față de cele anunțate pană acum a fost avansată și partea agrement-ului pe care il avem cu Coreea de Sud. Astfel că se finalizează, este in curs de finalizare și donația de 450.000 de doze de Moderna, alături de restul de doze de la Pfizer care au fost vandute, respectiv, in total 1.000.053 de doze de Pfizer vandute Coreii de Sud in două tranșe, cea de a doua tranșă de 526.500 de doze va pleca, impreună cu aceasta de la Moderna, in perioada imediat următoare. Cu privire la dozele de vaccin care vor sosi in Romania in această lună, după cum știm, avem suspendate livrările, tocmai pentru a avea un management mai eficient al stocurilor, insă vor sosi in țară in continuare doze de la Moderna. Pentru acest moment putem spune că vor sosi săptămanal aproximativ 250.800 și o să mai sosească doze produse de Johnson and Johnson, deși aici este un calendar incert, datorat unor intarzieri de producție ale companiei, insă in momentul de față putem să facem o estimare de 105.700 de doze. Eu cam atat am avut, domnule președinte. Mulțumesc mult. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc mult frumoși eu. Declar conferința incheiată. Vă mulțumim frumos! 2021-09-07 10:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-07-11-18-45big_image_1_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic, organizată de Federația Comunităților Evreiești din RomâniaȘtiri din 06.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-prilejuita-de-rosh-hashanah-sarbatoarea-anului-nou-iudaic-organizata-de-federatia-comunitatilor-evreie-ti-din-romaniaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu după participarea la ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic *** Discursul premierului Florin Cițu la ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic [Check against delivery] Florin Cițu: Domnule președinte Vexler, Domnule președinte Vainer, Domnule președinte Orban, Domnule vicepremier Hunor, Domnule președinte Ciolacu, Doamnelor și domnilor, Mă bucur să mă aflu astăzi aici. Este una dintre cele mai mari sărbători ale poporului evreu și nu pot fi decat onorat să iau parte la acest moment. Sărbătoarea din acest an este cu atat mai importantă cu cat marchează revenirea spre normalitate, după o perioadă dificilă, pe fondul pandemiei. Israel a fost și este un exemplu in ceea ce privește vaccinarea: autoritățile de acolo au reușit să deruleze cea mai rapidă campanie de vaccinare anti-Covid, iar acum se află printre primele ţări care au oferit a treia doză de vaccin populaţiei. Statul roman este cu adevărat prietenul poporului evreu și al Israelului și, așa cum am spus și in alte ocazii, e important ca parteneriatul nostru să se dezvolte. Mă interesează și o știți foarte bine cooperarea dintre companiile romanești și cele israeliene. Este un element important; in prezent sunt peste 130 de proiecte comune, la care participă aproximativ 250 de companii israeliene și romanești. Mai mult, știu că ultima oară, in Romania erau peste 8.000 de companii israeliene. Prin urmare, predictibilitatea este cea mai bună strategie pentru un mediu de afaceri durabil. Pentru Guvernul meu, imbunătățirea și asigurarea predictibilității este una dintre coordonatele principale ale unei guvernări eficiente. Este simplu, am spus, noi nu majorăm impozitele, nu schimbăm regulile in mijlocul jocului. Revenind la evenimentul din această seară: știu că pentru dumneavoastră urmează o perioadă de 10 zile de reflecție și pocăință. Este o practică ce poate fi de ajutor oricand și oricui. Ca orice sărbătoare, este un moment de a reuni familia și de a fi aproape de cei dragi și, vă rog să mă credeți, este foarte important să fim langă cei din familia noastră cat de mult putem. Așa că fie că vreți, fie că nu vreți un sfat de la mine, eu tot vi-l dau: petreceți alături de cei dragi și faceți prezența lor o sărbătoare pentru voi și prezența voastră o sărbătoare pentru ei. Dumneavoastră și milioanelor de evrei din intreaga lume le urez - Shana Tova (Un an bun)! *** Declaraţii susținute de premierul Florin Cițu inainte de ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic, organizată de Federația Comunităților Evreiești din Romania [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Mă bucur să fiu in seara aceasta aici. Este o seară specială pentru comunitatea evreiască. Sunt foarte bucuros că am fost invitat. Poate am timp să şi gust din bucatele evreieşti in seara asta. Să vedem cat o să pot să stau. Reporter: Ce soluţii pentru criza guvernamentală ați găsit in discuțiile cu președintele ţării? Florin Ciţu: Soluţiile sunt aceleaşi pe care le-am prezentat din primul moment: dialogul. Sunt dispus in continuare să continuăm dialogul. Eu consider că doar o coaliţie de dreapta poate conduce Romania astăzi, această coaliţie cu care am pornit la drum. Trebuie doar să ne așezăm la masă și să discutăm. Reporter: Potrivit surselor, la ora 19:00, miniştrii USR-PLUS işi vor da demisia. Ce părere aveți? Florin Ciţu: Nu pot să comentez, demisia este o decizie unilaterală. Reporter: Mai e loc de dialog dacă demisionează USR-PLUS din guvern? Florin Ciţu: Intotdeauna este loc de dialog. Reporter: Pe mai departe puteţi funcţiona cu un guvern cu minoritate in parlament? Florin Ciţu: Nu suntem incă acolo. Vom vedea dacă ajungem acolo. Eu cred că in continuare putem să avem o coaliţie de dreapta care să guverneze Romania. Reporter: USR PLUS vă acuză de blat cu social-democrații, care astăzi cumva nu au susținut demersul lor pentru moțiunea de cenzură, ba, dimpotrivă, au acționat mai degrabă in favoarea liberalilor. Florin Ciţu: Dar dacă il susţineau era un blat cu USR, AUR dacă susţineau măsura? Pană la urmă a fost o decizie a grupului PSD. Nu știu care au fost argumentele. Eu am spus că este trist să vedem partenerii de coaliție alături de AUR, un partid extremist. Acum văd că partenerii de coaliție vor să fie și langă PSD. Eu imi aduc aminte cum impreună am fost in stradă impotriva legilor justiției modificate de PSD. Cred că trebuie să oprim declarațiile, să ne așezăm la masa dialogului, pentru că nu fac bine aceste declarații. Reporter: Credeţi că trecerea timpului vă avantajează in privința moțiunii de cenzură, această trecere a timpului privind dezbaterea moțiunii cenzură, avand in vedere alegerile din interiorul PNL? Florin Ciţu: Nu au nicio legătură cele două. Reporter: Sunteţi gata cu rectificarea bugetară? Mai sunt ministere nemulțumite de bugetul acordat? Florin Ciţu: Maine o să fie aprobată rectificarea bugetară. Reporter: De ce a crescut fondul de rezervă la dispoziţia guvernului? Florin Ciţu: Pentru că avem 850 de milioane de lei doar pentru calamități, pe care trebuie să ii dăm urgent, după ce se aprobă rectificarea, legea sau ordonanţa de urgenţă pentru rectificarea bugetară, vom aproba acest HG care va da o sumă importantă comunităţilor pentru calamitățile in urmă inundaţiilor din acest an. Reporter: După o eventuală moţiune de cenzură, veţi rămane varianta președintelui pentru funcţia de prim-ministru? Florin Ciţu: Să ajungem acolo. Vom vedea. Reporter: Ce i-aţi transmis astăzi preşedintelui? Florin Ciţu: Am discutat despre situația la zi și concluzia este aceeași pe care şi domnul preşedinte a spus-o in acest weekend, pe care am spus-o şi eu, singura soluție pentru Romania o reprezintă o coaliţie de dreapta, această coaliție de dreapta. Reporter: Ce le puteţi oferi celor de la USR PLUS să renunţe la moţiune, ca să puteţi continua? Florin Ciţu: Trebuie să mergem la masa dialogului şi să discutăm. Acolo numai doar dacă stăm de vorbă putem să găsim o soluție. Reporter: O scurtă intrebare: dacă miniştrii işi vor da demisia astăzi, maine veți continua cu ședința de guvern pe rectificare? O veţi adopta, cu toate că aceștia iși vor da demisia, in cazul in care? Florin Ciţu: Bineinţeles! Mulţumesc mult de tot! 2021-09-06 19:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-06-07-12-43big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, la finalul ședinței de guvern din 3 septembrie Știri din 03.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-ministrul-dezvoltarii-lucrarilor-publice-i-administratiei-cseke-attila-la-finalul-edintei-de-guvern-din-3-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am avut o ședință de guvern astăzi scurtă. Din păcate, colegii de la USR, deși este in atribuția lor de miniştri şi sunt plătiți pentru asta, nu au venit astăzi la şedinţa de guvern, dar am avut cvorum şi am aprobat singurul punct de pe ordinea de zi, Planul Naţional de Investiţii Anghel Saligny. Dl ministru Cseke este astăzi, aici, pentru a vă da detalii despre program. Eu doar vreau să fie foarte clar că acest program este sau ceea ce avem in acest program se regăseşte in programul de guvernare şi nu facem prin decizia de astăzi decat să respectăm programul de guvernare. Cine spune altceva nu face decat să mintă sau nu vrea să respecte Programul de guvernare. Aş vrea să vă dau citire din programul de guvernare, de la pag. 97: Obiectivele de investiţii, programate pentru perioada 2021-2024, extindere rețele apă şi canal, modernizare şi reabilitare drumuri judeţene şi locale, vă invit să citiți acolo mai multe detalii. Sunt şi alte lucruri, vorbim şi de sume ş.a.m.d. Este un plan de investiţii care a fost deja inclus sau ceea ce avem in acest plan de investiţii, proiectele sunt deja incluse in Programul de guvernare. Este un plan de investiţii care este corelat cu ceea ce vom aproba in cateva săptămani şi de aceea fac din nou apel la maturitate politică, pentru că in cateva săptămani aprobăm un plan foarte important pentru Romania, Planul Național de Redresare și Reziliență, care va aduce in Romania investiţii in valoare de aproape 30 de miliarde de euro. Doar această Coaliție, din punctul meu de vedere, poate să implementeze acel program de investiţii. Aş vrea să mai clarific un lucru, pentru că am văzut discuţii in spațiul public şi am cerut situaţia de la Ministerul Justiției in ceea ce priveşte avizarea - doar un singur detaliu, care n-a fost prezentat in spațiul public, să vă prezint. In 17.08, direcția de specialitate a pregătit o adresă de răspuns, adică a avizat proiectul care ajunsese la Ministerul Justiției, adresă care a rămas la cabinetul ministrului, nu a fost niciodată semnată. Aș vrea ca cei care se ocupă să vadă dacă acesta este un abuz de funcție, să investigheze această situație, să vadă dacă nu cumva acest proiect a fost reținut sau a fost pus să fie reținut intenționat. In rest, aveți celelalte informații, le-am văzut in spațiul public, am cerut și domnului ministru să verifice cine sau cum ajung in spațiul public documente oficiale. Este inadmisibil să iasă așa documente oficiale din ministere și nimeni să nu fie responsabil pentru asta. Inainte de a trece la domnul ministru să vă dea detalii despre planul național de investiții, aș vrea să mai informez că o să iau legătura cu liderii europeni in legătură cu ceea ce se intamplă in Romania. Avem, aici, lucruri care nu credeam că se mai pot intampla in 2021, avem o alianță toxică care se prefigurează, o alianță cu un partid extremist, un partid care vrea răul romanilor, un partid care nu respectă proprietatea privată, un partid care nu respectă libertatea individuală, un partid cu care, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să discutăm, dar voi informa liderii europeni despre acest lucru și vom vedea ce cred aceștia, bineințeles și partenerii noștri strategici, Statele Unite despre situația din Romania. Dacă aveți intrebări. Reporter: Bună seara, domnule premier. Aș vrea să vă intreb care va fi consecința pentru miniștrii USR PLUS care au lipsit astăzi din ședința de guvern, dacă intenționați să luați o măsură in acest sens? Florin Cițu: Eu fac apel la onoare de fiecare dată. Dacă au lipsit motivat, ok, dacă nu, știți cum e: in sectorul privat, dacă lipsești, in ziua respectivă nu ești plătit. Suntem aici să lucrăm pentru romani, pentru interesele romanilor, pentru a implementa un program de guvernare. Aș vrea să știu motivația pentru care au lipsit astăzi. Reporter: Există probabilitatea... Florin Cițu: Două intrebări. Reporter: ... să fie revocați din funcție in contextul in care aceștia nu vor asculta apelul dumneavoastră la onoare, pe care de altfel l-ați făcut ceva mai devreme? Florin Cițu: Haideți să vedem dacă vor ințelege pană la urmă că Romania are nevoie de un guvern funcțional. Avem nevoie - astăzi, de exemplu, nu am putut aproba o hotărare de guvern sau o ordonanță, trebuia să fie la Ministerul Sănătății, pentru a vaccina cetățenii afgani care au venit in Romania și mai sunt și alte situații. Nu s-a putut pentru că nu a venit nimeni de la Ministerul Sănătății. Eu cred că este important să ințelegem că interesele romanilor sunt cele mai importante pentru noi și noi suntem aici pentru romani. Reporter: Domnule premier, am văzut că Dacian Cioloş, Dan Barna v-au dat, practic, un ultimatum. Au spus aceștia, aveţi pană la ora 18, astăzi, timp să vă dați demisia, dacă nu, vor depune moţiune de cenzură. Matematic, moțiunea acestora poate să fie depusă. PSD a anunţat deja că o va vota, in cazul in care va depune USR şi cu AUR această moţiune de cenzură. V-aţi gandit mai bine? Vă dați demisia sau care este următorul pas? Florin Ciţu: Astăzi, in Biroul Politic al PNL, vot unanim pentru susținerea demersului premierului de a duce mai departe Programul de guvernare. In acelaşi timp, am votat şi echipa care va participa astăzi la negocierile de la ora 18 la guvern. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare legată de acest program de investiţii. Cei din USR PLUS au cerut garanţii că aceşti bani nu vor ajunge practic la baronii locali. Care sunt acele garanţii? Ce garanţii v-aţi luat? Florin Ciţu: Aici, domnul ministru să explice mai bine, dar m-am asigurat că este un program de investiţii transparent şi toate proiectele vor fi prezentate. Sunt proiecte care dacă nu se vor face, le vom scoate din listă. Vă spun că folosim standarde de cost de la fondurile europene şi nu am văzut niciun coleg de la USR să se supere atunci cand dăm inapoi bani la fondurile europene pentru ca au fost incălcate foarte multe reguli şi nu spune nimeni să nu mai luăm fonduri europene. Invățăm din greșeli. Acest program este un program care este foarte transparent. Este targetat pe nevoile romanilor după 30 de ani, nevoi de bază, și va fi un program foarte, foarte transparent. Şi de fiecare dată cand va fi o problemă, vom interveni să o corectăm. Reporter: Spuneați că veţi face o plangere către liderii europeni... Florin Ciţu: Nu, o informare, nu o plangere. Reporter: Dar de ce e nevoie de o astfel de informare către liderii europeni şi preconizați că lucrurile, criza va continua? Florin Ciţu: Nu, eu cred că e important să știe că in Romania colegii domniilor lor se asociază cu un partid extremist cu care nimeni nu ar vrea să aibă de a face. Este doar un dialog pe care-l am cu colegii europeni. Aş vrea să ştiu opinia acestora. Reporter: Adică la Renew sau unde faceți această informare? Florin Ciţu: Renew şi celelalte grupări care respectă democrația, libertăți individuale, toate lucrurile pentru care noi ne luptăm să stăm in Uniunea Europeană. Şi partenerii strategici din Statele Unite. Reporter: Aş mai avea o intrebare pe un alt subiect. In continuare, romanii primesc facturi colosale la energie, la electricitate, la gaze. Aş vrea să vă intreb dacă aţi demarat controale, dacă există vreo perspectivă, astfel incat să evităm in perioada următoare măcar situațiile absurde care sunt facturi de sute de mii de lei, nu vorbim numai de zeci de mii de lei. Florin Ciţu: Aici aveţi dreptate. E un subiect foarte important. Incă un subiect pentru care această guvernare trebuie să meargă mai departe. Am avut o discuţie săptămana trecută, unde a fost şi ANPC şi ANRE. După acea discuţie, s-a decis să facă echipe comune şi am fost foarte clar şi ferm in acea discuţie, in acea intalnire. Acolo unde vedem distribuitori sau operatori, care folosesc această situaţie pentru a incărca artificial factura oamenilor, aceștia vor trebui să plătească chiar pană a li se lua licența de funcţionare. In acelaşi timp, ne uităm şi la alte soluții, deja le ştiţi, le-am anunţat, sunt două soluții: grăbim şi, aici, e nevoie de Parlament să grăbească adoptarea legii consumatorului vulnerabil şi noi ne ocupăm la guvern pentru ordonanța care va compensa şi aţi auzit astăzi, impreună cu dl ministru, vom compensa pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, o parte din factura in această iarnă. Reporter: Au fost deja demarate aceste controale? Grupurile mixte rulează deja? Florin Ciţu: Da, de săptămana trecută. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb dacă pentru acest proiect de OUG aprobat astăzi există avizul Consiliului Economic şi Social. Florin Ciţu: Nu este nevoie de avizul Consiliului Economic şi Social, dl ministru va explica. Reporter: Şi atunci de ce l-aţi mai trimis la CES? Florin Ciţu: A fost retras de la CES, dl ministru va explica exact procedura. Reporter: Care este sursa de finanțare pentru acest proiect in valoare de 50 de miliarde de lei, care se va intinde pe următorii 7 ani? Legea vă obligă să menționați sursa de finanțare. Florin Ciţu: Este menționată sursa de finanțare: bugetul Romaniei. Avem 3 surse de finanțare pentru investiţii, pe care le-am menționat tot timpul: bugetul Romaniei, vom menține investiţii de la bugetul Romaniei de cel puţin 13 miliarde de euro anual, PNRR şi fondurile europene. Sunt trei surse de investiţii, toate pentru proiecte de investiţii. Reporter: Şi dacă imi permiteţi incă o intrebare: vă considerați cumva șantajat de USR prin faptul că miniștrii lor nu au participat la şedinţa de astăzi? Florin Ciţu: Nu, șicanat. Am fost șantajat atunci cand mi s-a spus că nu va fi avizat acest proiect pană nu trece un proiect de desființarea SIIJ şi eu am făcut toate demersurile şi am pus intotdeauna, am susținut orice măsură care venea de la Ministerul Justiției pentru a desființa SIIJ. Acum, doar șicanat şi in primul rand nu ar trebui să mă simt șantajat, romanii ar trebui să se simtă șantajați. Reporter: Bună ziua! Dle premier, prin lipsa celor de la USR PLUS din şedinţa de guvern considerați cand aţi adoptat ordonanța a indeplinit toate procedurile, pentru că cei de la USR PLUS vorbesc despre vicii de procedură? Florin Ciţu: Nu, au fost indeplinite toate procedurile. Am intrebat foarte clar că trebuie să fie jumătate plus unu din membrii guvernului, miniștrii la ședință, cvorumul a fost indeplinit, toate procedurile au fost indeplinite. Reporter: Aţi afirmat că aţi vorbit cu președintele Klaus Iohannis. Ce mesaj v-a transmis șeful statului in ceea ce priveşte soluționarea acestei crize? Florin Ciţu: Nu pot să spun public discuția mea cu președintele Iohannis, dar eu vă voi spune că ce i-am spus eu şi ce spun tuturor romanilor e că voi face tot ceea ce este posibil ca această guvernare să funcționeze, să meargă mai departe pentru a implementa programul de guvernare. Decizia de astăzi de a aproba acest plan de investiţii reprezintă incă un pas pentru implementarea programului de guvernare pentru dezvoltarea Romaniei. Reporter: O completare doar, dacă imi permiteți, sunteți pregătit să conduceți un guvern minoritar fără susținerea parlamentară in momentul de față? Florin Cițu: Eu sper să nu ajungem acolo. Vreau să revenim, colegii de la USR să ințeleagă că interesul romanilor este mult mai important decat orice altceva. Reporter: Bună ziua! Vă rog să-mi spuneți dacă amendamentele pe care USR le-a depus, vi le-a inaintat referitoare la această ordonanță de urgență se regăsesc măcar in parte in proiectul pe care l-ați aprobat in această ședință? Florin Cițu: O parte dintre ele se regăsesc. Chiar dacă ele nu au fost depuse oficial prin procedura de avizare, cum era normal să le facă - un alt viciu pe care nu l-au respectat -, dar noi am inclus o mare parte dintre ele, v-am spus, pentru că erau lucruri in care și eu credeam. Transparența implementării - sunt bani publici, să vedem cum sunt cheltuiți acești bani, să monitorizăm progresul proiectelor ș.a.m.d., lucruri la care eu țin foarte mult și le-am implementat chiar dacă au venit și după aceea de la USR și am fost de acord. Altele, cred că domnul ministru va avea mai multe detalii aici. Reporter: Şi pe ce vă bazați cand spuneți că vă așteptați ca actuala coaliție să funcționeze in continuare? Florin Cițu: Mă aștept pe ceea ce am spus de fiecare dată: eu cred că trebuie să dăm dovadă de maturitate politică și voi spune și astăzi la coaliție: interesul romanilor este cel care contează, nu interesele noastre personale. Reporter: Deși ați aprobat această ordonanță fără prezența lor și fără... Florin Cițu: Interesul romanilor este intotdeauna mai presus. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Aș vrea să vă intreb dacă la ședința coaliției, care urmează, sunteți dispus să faceți cu cei din USR un schimb de ministere ca să meargă mai departe această coaliție impreună cu USR și cu dumneavoastră și UDMR? Florin Cițu: Nu avem mandat de la Biroul Politic Național să facem această discuție. Nu pot să intru in astfel de discuție fără să am un mandat la Biroul Politic Național. Eu niciodată nu voi face așa ceva. Voi respecta mandatul dat de colegii mei in Biroul Politic Național, niciodată nu voi excede mandatul și apoi să mă duc să iau aprobare. Eu intotdeauna voi respecta mandatul pe care il avem. Mandatul este acela de a menține Coaliția așa cum este. Reporter: Şi se pune problema, in cazul in care se depune moțiunea de cenzură, să demiteți prefecți, subprefecți, secretari de stat, spre exemplu, pe care cei din USR ii au? Dacă ați vorbit despre o demisie de onoare in cazul miniștrilor USR? Florin Cițu: Cred că toți suntem oameni de onoare și atunci cand depunem o moțiune impotriva noastră e puțin bizar și atunci eu mizez pe onoare aici. Reporter: Deci așteptați de la ei, practic, reacția, nu acționați. Florin Cițu: Eu nu vreau să ajungem acolo. Mi s-ar părea trist pentru Romania. Oameni cu care eu am fost in stradă alături de colegi de la USR impotriva Ordonanței 13, impotriva lui Dragnea, impotriva oamenilor extremiști ca cei de la acel partid cu care astăzi se asociază, să fie astăzi acolo. Acest lucru trebuie să-l depăşim şi nu vreau, pentru că, ce facem? Astăzi votăm propriul guvern, il dăm jos şi maine vor negocia voturi ca să voteze cu PSD ordonanţa 13? Nu vreau să ajungem acolo. Sunt oameni cu care am fost in stradă impotriva PSD. Nu vreau să cred că aceiaşi oameni vor fi astăzi langă PSD. Reporter: Spuneaţi despre oameni cu care aţi fost in stradă impotriva PSD. Iată că oameni cu care aţi fost in stradă impotriva PSD, mai exact Corupţia ucide, au anunţat pentru maine un protest in Piaţa Victoriei, protest prin care se cere demisia dumneavoastră. Vă acuză protestatarii alături de care aţi protestat şi dumneavoastră ca aţi acţionat la fel ca Liviu Dragnea. Aş vrea să vă intreb cum comentaţi aceste acuzaţii şi ce mesaj aveţi pentru cei care ies in stradă să vă ceară demisia? Florin Ciţu: Nu-mi dau seama unde este asemănarea. Astăzi suntem la guvernare. Ministerul Justiţiei este la noi, avem putere. Opt luni de zile nu s-a intamplat nimic. Dacă e să vorbim de teoria conspiraţiei, mi se pare bizar că tocmai cei care trebuia să desfiinţeze SIIJ, nu l-au desfiinţat, dar astăzi se duc la PSD să dea, impreună cu PSD, jos guvernul, nu-mi dau seama cum va merge reforma justiţiei in continuare. Eu cred că... şi o să am, daca cei de la Corupţia ucide vor să discutăm, vom discuta exact pe date şi pe ce măsuri s-au luat şi cum am susţinut eu aceste demersuri, dar realitatea rămane. După opt luni de zile nu s-a intamplat nimic. Sunt aceleaşi legi ale lui Tudorel Toader, sunt aceleaşi legi ale lui Liviu Dragnea, totul este in picioare. Mai mult, sunt măsuri pentru care am fost de acord, deşi au fost avertismente şi au fost respinse după aceea la CCR. Cred că, dacă suntem oneşti, colegii de la Corupţia ucide, oamenii cu care eu am fost in stradă, ar trebui să se intrebe dacă alianţa USR-AUR este una care trebuie potenţată in acest moment. Şi unde va duce această alianţă. Urmează un guvern USR-AUR-PSD? Trebuie să fim foarte atenţi in ce direcţie mergem acum. Reporter: Şi aş mai vrea să vă intreb, actuala criză guvernamental, cum credeţi că va influenţa imaginea Romaniei investiţiile, ratingul de ţară, mai ales că spuneaţi că veţi adresa inclusiv forurilor europene pentru a semnala faptul că USR Plus s-a aliat cu AUR? Florin Ciţu: Nu vă ascund că ieri am avut discuţii cu liderii europeni, cu investitori, instituţii care au investit in Romania şi deţin datoria publică a Romaniei. I-am asigurat pe toţi că această guvernare merge inainte, că ne vom menţine obiectivul de a reduce deficitul bugetar. Avem venituri la buget mai mari decat estimate. Şi că vom monitoriza, ca şi pană acum, cheltuielile. Nu vom lăsa Romania să meargă spre extremism şi asta este o promisiune pe care o fac romanilor. Romania nu se va duce spre extremism, oricine ar vrea să facă acest lucru. Reporter: Vlad Voiculescu susţine ca guvernul nu a mai dat bani Ministerului Sănătăţii pentru plata personalului din centrele de vaccinare din luna mai. Puteţi să ne spuneţi ce se intamplă? Florin Ciţu: Ministerul Sănătăţii a avut un buget, pe care il foloseşte, şi anume nu are cum să dea guvernul. La rectificare se alocă suplimentar, dacă e nevoie de bani suplimentari. Eu vreau să aduc aminte romanilor că atunci cand a fost nevoie de a cumpăra Remdesivir de 230 de milioane de lei, imediat am aprobat din fondul de rezervă la dispoziţia guvernului, deci, dacă era o cerere pentru aşa ceva, ar fi fost imediat suplimentate resursele. Nu a existat. La rectificarea bugetară sunt alocate resurse. Ii aşteptăm pe colegi să vină să facem rectificarea bugetară, să mergem mai departe. Reporter: N-au cerut cei de la Ministerul Sănătăţii? Florin Ciţu: Eu vă spun că atunci cand au cerut, au primit. Mulţumesc. Reporter: O altă intrebare. Florin Ciţu: Aţi avut două intrebări. Reporter: Păi era aceeaşi temă. Ministerul Transporturilor apare in nota de fundamentare ca avizator pe proiectul Anghel Saligny. A avizat sau nu acest proiect? Florin Ciţu: A fost respectată procedura in totalitate. Am verificat astăzi, de două ori am cerut. Cred că Ministerul Transporturilor este avizator tacit in această procedură. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! . Dle premier, astăzi, Romania este un stat suveran şi independent? Florin Ciţu: Da. Reporter: Dacă da, de ce consideraţi necesar să trimiteţi informări la Bruxelles pe temele problemelor noastre politice interne? Florin Ciţu: Este necesar pentru a avea un dialog cu partenerii noştri de fiecare dată. Dacă nu o fac eu, mă sună ei şi mă intreabă, pentru că toată lumea este interesată să vadă dacă va exista o instabilitate politică in Romania sau nu şi trebuie să explicăm situaţia. Reporter: Aşteptaţi şi un feedback? Florin Ciţu: Discutăm bineinţeles, este o discuţie. Reporter: Şi dacă imi permiteţi, pe planul de investiţii, vă rog. Am vorbit cu primari astăzi, aşteaptă cu mare interes acest Plan Naţional de Investiţii, insă, au subliniat un aspect foarte relevant, şi anume că există comunităţi mici şi rarefiate şi imbătranite. In aceste condiţii, investiţiile mai merg acolo, ar fi o risipă? Florin Ciţu: Nu, pentru că şi fondurile europene merg către destinaţii unde nu mai avem oameni, de exemplu, fondurile europene pot să meargă in localităţi unde avem 50 de persoane. Folosim aceleaşi standarde pe care le avem la fondurile europene. Dacă nu irosim acei bani, nu-i irosim nici pe aceştia, să ştiţi. Mulţumesc. Reporter: Dacian Cioloş, intr-o postare pe o reţea de socializare, a scris că ieri şi astăzi l-au sunt mai mulţi membri PNL, atat din tabăra dvs., cat şi din tabăra lui Ludovic Orban, aşadar bănuiţi că in tabăra dvs. de susţinători există şi trădători? Florin Ciţu: Nu. Am văzut că aţi spus că m-au sunat şi pe mine şi nu m-au sunat, aşa că... Reporter: Bănuiţi că minte prin această postare? Florin Cițu: Eu vă spun că nu sunt trădători in tabăra mea. Mulțumesc. Reporter: Ne puteți spune cand vor primi mai exact primarii banii, pentru că cei de la USR v-au acuzat că vă grăbiți să aprobați acest... Florin Cițu: Nu ne grăbim. Reporter: Şi durează. Florin Cițu: Nu ne grăbim. Vă dați seama că aceste proiecte durează, nici nu știu dacă... anul acesta nu cred că o să fie niciun ban, nici măcar anul viitor. Sunt proiecte care oricum se fac complicat, tocmai pentru că ne uităm la modul in care acești bani sunt utilizați. Este urată această acuzație cu furatul banilor. Sunt oameni care incearcă să dezvolte comunități. Nu sunt numai de la PNL, sunt de peste tot. Vă dați seama, atunci, ce ar putea să spună romanii despre acea agenție care va avea 10 miliarde de euro pentru a construi spitale cand Romania are deja, avem și prin PNRR ș.a.m.d. Acuzațiile astea nu fac bine: proiectul ăsta este bun, proiectul acesta nu este bun. Toate proiectele din programul de guvernare, pentru că noi impreună am semnat acest program de guvernare, toate sunt bune și sunt pentru romani. Nu există un proiect mai bun, un proiect mai puțin bun. Reporter: Deci durează pană ajung banii la primari. Florin Cițu: Domnul ministru vă va spune exact detaliile imediat. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, suntem la trei zile de la declanșarea acestei situații, dvs. spuneați astăzi incident. Florin Cițu: Da. Reporter: Aș vrea să vă intreb, cursul euro-leu a escaladat astăzi. Avem un leu din ce in ce mai slab, nu?, a trecut de 4,94 și spuneați că vă interesează binele romanilor. Aș vrea să intreb, din această perspectivă, credeți că putea să fie evitată această situație de criză? Şi doi la mană: romanii care au credite in euro sunt foarte ingrijorați. Ce le răspundeți? Mulțumesc. Florin Cițu: Cursul leu-euro este determinat de piață. Este foarte complicat să spunem că ceea ce se intamplă astăzi aici are legătură sau acest lucru, cursul, are legătură cu ce se intamplă in situația politică, pentru că, dacă mă uit, deprecierea cursului incepuse inainte de acest eveniment. Poate să fie legat de dobanzile foarte mici din piața din Romania. Dacă ne uităm la dobanzile de la credite, acestea scad. Ar trebui să fim foarte atenți ce se intamplă cu piața internaţională. Reporter: /.../ aceste crize politice declanșează sau contribuie foarte mult la nivelul euro-leu. Florin Cițu: Vă spun că această depreciere incepuse inainte de această situație. Nu este niciun motiv de ingrijorare. Prețurile in piață sunt determinate - prețuri și cursul valutar, sunt determinate de piață. Dacă ne uităm la nivel internațional, vedem că sunt mai multe modificări. De exemplu, Statele Unite, deși au o inflație foarte mare, de 5,4%, banca federală spune că nu va crește dobanzile, ceea ce inseamnă iarăși o presiune pe monedă. Este mult mai complicat să ințelegem exact ce se intamplă cu valutele pe termen foarte scurt. Pe termen mediu, putem să discutăm, dar moneda națională este una dintre cele mai stabile monedele din afara zonei euro. Mulțumesc. Reporter: Proiectul Anghel Saligny e de 26 miliarde de lei, impact negativ, in perioada 2022-2025. Se acoperă din e-facturare? Florin Ciţu: Nu, Strategia fiscal-bugetară arată foarte clar că ne menţinem, incluzand şi Anghel Saligny, incluzand şi imprumuturile pe care le luăm din PNRR, pentru că şi acelea să ştiţi că se pun in deficit şi in datorie. Ne menţinem traiectoria de reducere a deficitului bugetar sub 3% in 2024. Ambele, şi Anghel Saligny, şi PNRR, şi impactul financiar au fost discutate, iar traiectoria a fost acceptată de Comisia Europeană cu aceste programe incluse in buget. Vă mulțumesc mult! Domnule ministru, aveţi cuvantul. Cseke Atilla: Bună ziua! Daţi-mi voie să prezint cateva dintre elementele principale ale ordonanţei de urgenţă prin care s-a aprobat Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny. In primul rand, nevoia care a stat la baza necesităţii aprobării acestui Program Naţional de Investiţii. Sunt date statistice, transparente, care pot fi verificate. In primul rand, in ceea ce priveşte accesul la apă, la reţea de apă, astăzi, in Romania 29% din unităţile administrativ-teritoriale nu au acces la o reţea de apă cu operator autorizat. La sistemul de canalizare, 57% din UAT-uri nu au reţea de canalizare. In ceea ce priveşte racordul la gaze naturale, 70% din UAT-uri nu au această facilitate. Evident, şi cetăţenii din UAT-urile respective. In ceea ce priveşte drumurile judeţene, peste 20.000 km de drumuri judeţene, care reprezintă 57% din totalul drumurilor judeene sunt nemodernizate. La categoria drumuri comunale, peste 27.000 km de drumuri comunale, reprezentand 80% din această categorie de drumuri este nemodernizată. Este foarte clar că acest Program Naţional de Investiţii este absolut necesar şi care vine in completarea finanţărilor europene şi acest principiu este prevăzut in actul normativ astăzi aprobat de guvern. Se pot finanţa acele proiecte, care nu sunt incluse in finanţări europene sau in alte tipuri de finanţări, eventual naţionale şi am să fac cateva observaţii, respectiv să vă prezint cateva dintre reglementările acestui act normativ. Solicitările se vor putea depune in format electronic. In OUG este prevăzută expres necesitatea constituirii unei platforme digitale cu toate informaţiile publice, pentru a asigura transparenţa acestui program şi a efectuării execuţiei lucrărilor. Pe această platformă digitală se vor regăsi toate informaţiile publice despre fiecare proiect, finanţarea asigurată fiecărui proiect: termenele de execuţie, executantul lucrării, stadiul lucrării, stadiul execuţiei tehnice, respectiv financiare cu privire la fiecare obiectiv de investiţii din acest Program Naţional de Investiţii Anghel Saligny. In cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru monitorizarea şi verificarea implementării acestui program, respectiv a obiectivelor de investiţii din acest program, se va crea o structură specializată. Solicitare, respectiv comentariul făcut inclusiv de Curtea de Conturi a Romaniei la alte programe naţionale de investiţii că este necesară crearea unei asemenea structuri la acest program in mod categoric, scrie in OUG, vom avea o structură specializată, care să urmărească aceste obiective de investiţii. Se va lucra pe baza standardelor de cost, acolo unde există standardele de cost europene pe finanţări europene, vom aproba standardele de cost pe această finanţare, pe aceste limite folosite in proiectele cu finanţare europeană. Avem asemenea standarde de cost pe finanţări europene la lucrările de reţele de apă, de canalizare, respectiv de introducere de racordare a gazelor naturale. La categoria de lucrări obiective de investiţii, drumuri judeţene şi drumuri comunale, astăzi nu avem standardele de cost in vigoare sau asemănătoare, care pot fi folosite in acest program, pentru că ele au fost abrogate in 2018, drept pentru care vom actualiza acele standarde de cost şi in foarte scurt timp vom aproba standardele de cost pentru drumuri comunale şi drumuri judeţene. Implementarea obiectivelor de investiţii se va face strict in limita acestor standarde de cost, care incă o dată specific, in marea lor majoritate sunt cele de pe fonduri europene. Doar in cazul drumurilor județene și drumurilor comunale, unde nu avem standard de cost european cu care lucrăm, vom da un standard de cost specific Romaniei. Ordonanța de urgență prevede in mod clar interdicția de a finanța modernizare de drum comunal sau drumuri din interiorul localităților, acolo unde nu există rețea de apă și canalizare. Nu sunt eligibile proiecte pentru obiective de investiții care au contracte incheiate pe PNDL 1 și PNDL 2, cu grad de execuție zero la data intrării in vigoare a acestui program național de investiții Anghel Saligny. Prin acest lucru urmărim două chestiuni, două efecte, și anume: responsabilizarea celor care au asemenea proiecte astăzi in execuție, dar incă nu au demarat lucrările, ca să le finalizeze in acest program național de dezvoltare locală 1 și 2 și, respectiv, să le spunem foarte clar că același obiectiv de investiții nu il mai acceptăm la finanțare, trebuie să il termini in această finanțare pe care o ai. In situația in care beneficiarii nu transmit documentele necesare incheierii contractelor de finanțare in doi ani de la aprobarea obiectivului de investiții, vor fi scoși de pe lista de investiții. In cazul in care, in termen de trei ani de la aprobarea obiectivului de investiții, nu incepe procedura de achiziție publică, de asemenea obiectivul de investiții va fi scos de la finanțare. Nu se va mai intampla să avem obiective de investiții contractate care nu incep nici după mulți ani de zile, deci aceste limitări sunt foarte clar prevăzute in Ordonanța de Urgență. Nu in ultimul rand, vreau să vă spun că toate structurile asociative al autorităților administrației publice locale, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania, Asociația Municipiilor din Romania, Asociația Orașelor din Romania și Asociația Comunelor din Romania, toate susțin necesitatea acestui proiect, acestui program de investiții, in scris, in mod oficial au fost consultați conform prevederilor legale și există această susținere, pentru că aceste structuri asociative reprezintă comunitățile locale, sunt in legătură directă, așa cum este și ministerul pe care il reprezint, cu comunitățile locale și cunoaștem impreună nevoile stringente ale acestora comunități locale. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Structura din Ministerul Dezvoltării va fi singura entitate care va asigura monitorizarea acestui plan? Cseke Attila: Nu va fi singura structură care se va ocupa de acest Program Național de Investiții și, astăzi, pe alte programe naționale de investiții, in urma sesizărilor primite, Corpul de Control al ministrului verifică cele sesizate la fața locului. Se intamplă in mod uzual, in mod curent, se va intampla și pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny. De asemenea, toate facturile, in momentul in care ele intră in Ministerul Dezvoltării, vor fi trimise spre verificare și Inspectoratului de Stat in Construcții. Aceste reglementări, de asemenea, se regăsesc in ordonanța de urgență. Reporter: Acesta a fost unul dintre punctele vulnerabile in negocierile cu USR. Cine asigură monitorizarea, astfel incat banii să nu se risipească pe criterii politice? Există și un mediator aici? Cseke Attila: Mediator in ce sens? Reporter: Adică cineva care are ultimul cuvant de spus, unde ajung banii. Cseke Attila: Unde ajung banii? Nu am ințeles intrebarea, scuzați-mă, vă rog să repetați. Reporter: In condițiile in care un proiect nu este eligibil, nu atinge toate criteriile, cine ia ultimul cuvant? Există vreo comisie? Cine ia ultimul cuvant de a respinge proiectul? Cseke Attila: Deci, evaluarea se face in cadrul acestei structuri specializate, pe baza indicatorilor, pe baza ghidului care va exista in implementarea și evaluarea acestui Program Național de Investiții și acea structură după evaluare propune aprobarea sau neaprobarea unui obiectiv de investiții. Pot să vă spun că intre indicatori in mod categoric se va regăsi această situație despre care v-am spus, cu necesitatea acoperirii teritoriale, in mod, dacă vreți, diversificat, legat de lipsa de apă, canalizare, gaz și drumuri județene și comunale, adică acesta va fi unul dintre indicatorii folosiți pentru a ajuta acolo unde trebuie să ajutăm. Unde nu avem rețea de apă și canalizare, in mod categoric, mai multe investiții vor merge pe acest segment, pentru că, pur și simplu, prima interdicție pusă in ordonanță nu putem nici să modernizăm drumurile unde nu avem apă și canalizare; unde avem apă și canalizare, acolo șansele mai mari vor fi pentru alte tipuri de investiții, categoric pentru racordare la gaz, respectiv modernizare de drumuri. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, intrebarea mea pentru dumneavoastră este următoarea: cum explică Guvernul Romaniei că un proiect de Ordonanță de Urgență care va avea o valoare totală de peste 50 de miliarde de lei nu trece prin Consiliul Economic și Social? Cseke Attila: Niciun program național de investiții de-a lungul timpului de o asemenea anvergură sau de altă anvergură, dar care a insemnat finanțare de la bugetul de stat, nu a necesitat aviz CES. Reporter: Și atunci, de ce l-ați mai trimis la CES in ultimele două săptămani de patru ori? Cseke Attila: Nu l-am trimis de patru ori și in urma analizei... Reporter: De patru ori, vă pun eu sigur. Cseke Attila: Nu l-am trimis de patru ori și, in urma analizei pe care am efectuat-o, a reieșit această situație care este evidentă, niciun program național de investiții de-a lungul timpului, indiferent de guvernare, indiferent de minister și indiferent de cine a fost ministru, nu a fost in CES. Reporter: Deci nici PNDL-urile precedente? Cseke Attila: Nu. Reporter: Și ultima mea intrebare e legată de un posibil schimb de ministere care ar putea să aibă loc intre UDMR și USR. De exemplu, cum vedeți dumneavoastră dacă UDMR-ul ar putea să ia Ministerului Justiției și, la schimb, să preia USR-ul acest Minister al Dezvoltării? Cseke Attila: Din punctul nostru de vedere, este exclusă orice modificare a structurii guvernamentale. Nu dorim să schimbăm și nici nu suntem de acord să schimbăm portofolii de ministere. Reporter: Bună ziua! Nu contestă nimeni necesitatea dezvoltării comunităților locale, a proiectelor de infrastructură, etc. Ce mecanisme de control veți avea, insă, pentru a vă asigura că proiectele necesare comunităților locale nu ajung la firme de casă, la firme care sunt cunoscute istoric, gen Tel Drum, etc., firme bine conectate, dar care nu au neapărat capacitatea de a face niște lucruri de bună calitate. Cseke Attila: Nu pot să mă refer la o anumită speță. In mod categoric, pe fiecare tip de investiție, pe fiecare program de investiții, chiar și pe fonduri europene, există proiecte care nu reușesc, respectiv proiecte care nu sunt duse pană la bun sfarșit. Și aici beneficiarul acelui obiectiv de investiții, care in cazul nostru este unitatea administrativ- teritorială, răspunde in mod categoric pentru aceasta. Ordonanța de urgență prevede ca in cazul finanțării unui obiectiv de investiții, dacă el nu este executat, dus pană la bun sfarșit cu recepție la finalizarea lucrării, toți banii trebuie returnați la bugetul de stat. Adică aici răspunderea in mod categoric și provocarea in acest sens este a autorității locale. Reporter: Dar există și mecanisme pentru a preveni contractarea de către anumite firme care au avut drept avantaj faptul că sunt bine conectate la niște oameni politici in defavoarea altora? Pentru că se știe că au fost, de exemplu sunt contracte de sarcini făcute mănușă pentru anumite companii. Cseke Attila: Ca și la fonduri europene, beneficiarul finanțării respective se ocupă de contractul de achiziție publică, nu se ocupă Ministerul Dezvoltării sau Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene de contractare de firme pentru contracte caștigate pe fonduri naționale, respectiv pe fonduri europene. Răspunderea in acest caz, și incă o dată menționez, inclusiv la mare parte a fondurilor europene revine beneficiarului. Reporter: Știu, tocmai de aceea am intrebat dacă există mecanisme de control, parghii pentru a preveni astfel de situații. Cseke Attila: Asemenea situații sunt in sarcina beneficiarilor, așa este, nu numai in Romania, este și in altă parte. Dacă beneficiarul greșește din diferite motive pe care nu doresc să le comentez aici, care pot fi erori forțate, neforțate, de multe feluri, iși asumă răspunderea, iar prima răspundere pe acest program național de investiții este acela că trebuie să restituie toți banii la bugetul de stat. Cred că este o sancțiune destul de aspră. Reporter: Mulțumesc. Cseke Attila: Vă rog. Reporter: Bună ziua! Anghel Saligny e un proiect inițiat de Ministerul Dezvoltării. A fost in consultare publică din 12 august, a fost și in primă lectură in guvern, dumneavoastră cu siguranță cunoașteți foarte bine acest proiect. Astăzi, a fost pus din nou in consultare publică și premierul a fost intrebat dacă s-au adus schimbări in funcție de solicitările de la USR PLUS, cele nouă condiții, amendamente. Premierul a zis că s-ar fi adus ceva schimbări. Puteți să ne spuneți două, trei, cateva față de varianta din 12 august și cea de astăzi? Două schimbări care au inclus și cele nouă condiții ale USR PLUS. Cseke Attila: Haideţi să vedem puţin cronologic istoria din ultimele trei-patru săptămani. Acest proiect a fost prezentat in primă lectură in 12 august, in ședința de guvern. In 12 august a fost pus in transparență decizională. In următoarea săptămană, imediat după ziua de 12, in cadrul ședinței de coaliție s-au făcut cateva observații de la colegii noștri de guvernare de la USR PLUS, cu care atat inițiatorul, subsemnatul, cat și reprezentanții PNL au fost imediat de acord. Şi acestea, o parte dintre...de fapt, toate cele menționate in acea ședință de coaliție sunt prevăzute in ordonanța de urgență. Noi am mai adăugat la ele. Alte observații in mod oficial nu am primit. Reporter: Păi cele nouă... Nouă condiţii. Cseke Attila: Le-aţi primit dumneavoastră. Reporter: Nu, au fost publice. Chiar inainte de şedinţa... Premierul a zis că a ţinut cont de ele. Cseke Attila: Le-aţi primit dumneavoastră. Sigur, dar acolo sunt: platformă digitală, structură specializată de verificare și monitorizare. Ei, nu sunt formulate exact așa, dar despre asta vorbim. Deci cateva dintre acelea care au apărut ulterior și au apărut in cursul zilei de miercuri după-masă. Timp de trei săptămani, singurele observații de la USR PLUS au fost cele din prima săptămană de după ședința de guvern cu prima lectură, in care s-au prezentat cateva principii și criterii necesare și cu care toți ceilalți parteneri, PNL şi UDMR, am fost de acord și ele in totalitate se regăsesc. Reporter: Şi din cele nouă de aici e vreuna foarte gravă, care nu putea fi inclusă, astfel incat să mai intarziați puţin, să nu se ajungă aici? Cseke Attila: Nu am primit in mod oficial, in coaliție, și nici de la miniştri USR, niciun fel de observație. Ştiţi foarte bine acest lucru. Timp de trei săptămani, de la cele două ministere conduse de colegi de la USR nu s-a primit nicio virgulă de observație. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi minunată! La revedere! 2021-09-03 17:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_07wptfhcq.jpgDeclaraţii susţinute de ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu, la finalul Comitetului interministerial România Educată și a videoconferinţei cu prefecții și cu reprezentanții DSPȘtiri din 02.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-comitetului-interministerial-romania-educata-i-a-videoconferintei-cu-prefectii-i-cu-reprezentantii-dsp [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Vă mulțumesc. Au fost in ultimele ore trei evenimente cu implicații in domeniul educației. Toate cele trei evenimente, acțiuni, au fost coordonate de către prim-ministrul Guvernului Romaniei. In primul rand, la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență s-a adoptat hotărarea prin care miniștrii educației și sănătății sunt abilitați pentru emiterea și semnarea ordinului comun care are in vedere inceperea și modul de funcționare al școlilor. A doua acțiune a fost ședința Comitetului interministerial pentru implementarea Proiectului Romania educată, iar a treia ședință, videoconferința cu prefecții care a avut ca prim subiect inceperea anului școlar in cele mai bune condiții posibile. Toate cele trei acțiuni au fost coordonate de premier. O să mă pronunț succint asupra concluziilor. Sigur, hotărarea CNSU are ca obiect emiterea unui comun de ministru sănătate-educație, elemente pe care le-am prezentat ieri impreună cu ministrul sănătăți intr-o conferință de presă, le-am prezentat deja. Comitetul interministerial pentru implementarea Proiectului Romania educată a avut o intalnire astăzi, va mai avea o intalnire in data de 9 septembrie la ora 14:00, pentru ca in data de 10 septembrie, așa cum ne-am asumat la nivelul Guvernului, să avem adoptată, intr-o ședință specială, hotărarea de guvern pentru aprobarea programului de implementare a Proiectului Romania educată. Astăzi au fost distribuite 12 fișe de lucru, structurate conform obiectivelor Romaniei educate: Cariera didactică și parcursul profesional; Managementul și guvernanța sistemului de invățămant; un alt capitol important, Finanțarea sistemului de educație; un alt capitol important, Infrastructura in sistemul de educație; Curriculum și evaluare, al cincilea capitol; al șaselea, Educație incluzivă și de calitate pentru toți elevii; al șaptelea capitol, Alfabetizare funcțională; al optulea capitol, Educația STEAM; nouă - Digitalizare; 10 - Reziliență; 11 - Invățămant superior și capitolul 12 cuprinde Teme transversale. Toate cele douăsprezece fișe au fost structurate in felul următor: obiective, măsuri, acțiuni, resurse, termene de implementare și responsabilități. La responsabilități sunt trecute toate ministerele care fac parte din Comitetul interministerial. Aceste fișe vor fi analizate la nivelul fiecărui minister și se vor aduce imbunătățiri acolo unde ministerul respectiv consideră că are competență și interes pentru a se exprima. Odată cu asumarea responsabilității, vor fi făcute și propuneri de imbunătățire. Termenul este foarte strans, este luni, in așa fel incat propunerile să poate fi integrate, joi să fie aprobate și vineri să fie transpuse intr-o hotărare de guvern. Un al doilea subiect al acestei reuniuni a fost următorul: ministerele implicate au fost rugate să inainteze propuneri pentru persoane din domeniile pe care le gestionează, care au competență și interes in a se pronunța asupra propunerilor din pachetul legislativ Romania Educată. Este vorba de implicarea societății civile, in primul rand. Aceste propuneri vor fi analizate de către primul ministru și vor face obiectul unei completări prin care aceștia vor căpăta statutul de invitat permanent in Comitetul interministerial. Ei vor fi convocați pe fiecare secțiune de lucru, pe parcursul consultărilor, care vor dura incepand cu luna octombrie, noiembrie și prima parte a lui decembrie, in așa fel incat in decembrie să avem aprobat, la nivel de guvern, acel proiect legislativ care să poată fi inaintat in dezbatere politică odată cu inceputul sesiunii parlamentare. De asemenea, Ministerul Educației, pe fiecare din cele douăsprezece capitole pe care le-am prezentat, va desemna responsabilități la nivel de secretar de stat, in așa fel incat ministrul educației să fie dublat de un secretar de stat care să asigure legătura cu ministerele implicate și cu persoanele din societatea civilă, din sistemul de educație, din mediul de afaceri, care vor fi consultate pentru a avea o formă cat mai apropiată de ceea ce societatea iși dorește. Deci, sunt cele trei lucruri care au fost discutate la nivelul Comitetului interministerial Romania Educată. Repet: joia viitoare, la ora 14:00, din nou ședință, iar vineri, primul ministrul va convoca o ședință de guvern special pentru adoptarea hotărarii de guvern Program de implementare Romania Educată. La videoconferința la care au participat ministrul de interne și prefecții, cărora le mulțumesc pentru implicare, pentru că inspectoratele școlare județene ne-au raportat nouă, Ministerului Educației, o serie de acțiuni realizate in fiecare județ de către echipe mixte - prefectură, inspectorat școlar județean, DSP - care mergand in școlile care, să spunem, sunt identificate cu potențiale vulnerabilități, au incercat să ia cele mai bune măsuri in așa fel incat anul școlar să se deschidă in data de 13 septembrie, in condițiile in care problemele cronice vor fi rezolvate in măsura in care ele se pot rezolva pe termen scurt, dar, oricum, se vor asigura condițiile din perspectivă sanitară. La nivelul Ministerului Educației am centralizat disponibilul de măști de protecție, suntem la aproape 30 de milioane de măști, totalul insumat din raportările fiecărui judeţ - un număr de măști care asigură necesarul in fiecare școală, știut fiind că in Ordinul de Ministru pentru care au fost abilitați, ministrul educației și ministrul sănătății, in Anexa numărul 1, punctul 2.1 se precizează că masca medicală este ferm recomandată pentru protecția elevilor și a personalului din invățămant, dar este posibilă, in egală măsură, și utilizarea măștilor textile. Alte dispozitive nu sunt aprobate prin Ordinul de Ministru, cu excepția vizierelor, care pot fi utilizate doar de către profesorii din invățămantul special și doar in măsura in care ele sunt necesare pentru ca elevii cu cerințe educaționale speciale să poată urmări mesajele transmise de profesorii din invățămantul special. Avem la nivelul Ministerului Educației, separat de cele trei acțiuni, și un moment foarte important in care am lansat astăzi, am aprobat funcționarea, incepand cu anul școlar 2021-2022, a șase școli-pilot, școli-pilot care au drept componente de bază, la nivel de obiective, transformarea curriculară, adică modele curriculare și planuri-cadru care să fie adaptate de către școli in funcție de nevoile comunității, de resursele umane și materiale existente, care să permită proiectarea sub miez de arii, pe arii de invățare, și nu pe disciplină. Aici este vorba de ceea ce ne dorim cu toții, de o invățare inter și transdisciplinară, pe arii de competențe și nu separat pe discipline, un proces care cu siguranță ne va genera rezultate bune la nivelul testelor PISA, prin care se măsoară rata de analfabetism funcțional, știut fiind faptul că in sistemul de educație din Romania avem o mare problemă pe acest palier. Este vorba de faptul că se vor pilota modele de predare-invățare in sistem blended learning, cu predare alternativă și cu prezență fizică la intervale periodice, modele noi de evaluare narativă, nu de evaluare punctuală prin note pe fiecare disciplină. Evaluarea narativă inseamnă că parcursul și progresul elevului vor fi descrise intr-o manieră care se apropie mult mai mult de sistemele de invățămant către care ne uităm cu admirație. Este o evaluare care, la nivel pilot, va incerca să inlocuiască evaluarea bazată pe calificative și care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, indeosebi in invățămantul primar. Au fost șase școli selectate: Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din Baia Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani - județul Călărași, Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași, Școala Gimnazială Romano-Finlandeză din Sibiu și Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Ramnicu Sărat - județul Buzău. Modelele care se vor dovedi a fi de succes vor fi preluate la scară națională. Planul Național de Redresare și Reziliență urmează să finanțeze un număr de 60 de școli-pilot in continuare, dar am considerat important să incepem incă din acest an prin pilotarea in șase școli. Așteptăm și noi cu interes rezultatele, sperăm in rezultate bune pe care să le putem comunica public. Vă mulțumesc am prezentat cele trei acțiuni și, de asemenea, un moment important pentru educație, așteptat de mult timp, acele școli-pilot in care curriculumul să fie adaptat la nevoile elevilor, la nevoile comunității, iar evaluarea să se facă altfel. Intrebări din partea dumneavoastră. Reporter: Bună ziua! Puteți să ne explicați mai mult in ce fel se va schimba curricula, de exemplu la Liceul Lazăr. Ce vor invăța față de ce invață acum și cat durează acest pilot, un an sau mai mult? Sorin Cimpeanu: Acest pilot va dura mai mulți ani, insă primele rezultate sperăm să fie relevante incă după un an. Dacă vorbiți de Colegiul Gheorghe Lazăr, la nivel liceal se va pilota reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel incat in semestrul al doilea să permită elevilor să se concentreze pe materiile care sunt de interes pentru examenele de Bacalaureat și pentru admitere la facultate. Se facilitează astfel dreptul elevului de a-și alege anumite discipline sau, altfel spus, curriculumul la dispoziția școlii va avea o pondere mai mare decat este acum. Reporter: La toate clasele a XII-a sau... Sorin Cimpeanu: Din școlile pilot, da, și, in măsura in care rezultatele vor fi cele in care sperăm și cele pe care le așteptăm, este posibil să se generalizeze la nivelul intregului invățămant liceal. Ne vor ajuta foarte mult aceste rezultate să decidem in momentul in care vom aproba planurile cadru pentru liceu. Ele trebuiau să fie implementate incă de anul acesta. Am spus că nu vor fi implementate nici anul acesta, nici anul viitor. Așteptăm acele rezultate, astfel incat să avem planuri-cadru pentru liceu, adecvate așteptărilor elevilor și așteptărilor intregii societăți. Planurile cadru care au fost elaborate in anul 2020 au primit peste 10.000 de propuneri de modificare. Așa cum am spus, s-au făcut propuneri de modificare, chiar și cei care au elaborat acele planuri și le-au avizat. Este un lucru inadmisibil. Din perspectiva mea, care nu am competențe in științele educației, dar am responsabilități ca ministru, pot să apreciez că aceste planuri-cadru care au fost propuse și care ar fi trebuit să fie implementate incă de anul acesta sunt departe de ceea ce se așteaptă, sunt, de fapt, o cosmetizare ușoară și nu tocmai potrivită a planurilor-cadru existente. Or, așteptările sunt de reformă și nu de ușoară cosmetizare. Reporter: Și o altă intrebare, dacă imi permiteți. Ințeleg că au apărut nemulțumiri in randul părinților cu elevi de clasa a VIII-a pentru că, deși ordinul emis anul trecut arată că ar trebui să invețe dimineața, ei vor invăța după-amiaza. Cat de răspandită este această situație? Din ce cauze s-a ajuns aici și ce soluție ar fi? Sorin Cimpeanu: Deci, programul oral s-a aprobat la nivelul Consiliul de Administrație al fiecărei școli, se aprobă in funcție de condițiile specifice. Atata vreme cat avem școli in care se invață in două și trei schimburi, sunt lucruri impuse la nivelul fiecărei școli, nu sunt lucruri generalizate. Avem școli in care se invață intr-un singur schimb și acolo lucrurile sunt mult mai ușor de rezolvat. Dar avem școli, in București avem nouă școli, din păcate - in care se invață in trei schimburi; lucrurile arată cu totul altfel. Fiecare școală ia decizia cea mai corectă, in interesul elevilor, dar bazată pe condițiile reale. Există o puternică problemă de infrastructură, mai ales in localitățile care sunt pe un trend demografic ascendent - a se vedea București, Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Oradea. Reporter: Are legătură cu schimbările legate de pandemie, cu condițiile noi legate de pandemie? Sorin Cimpeanu: Prea puțin, dar are legătură. Poate avea legătură din perspectiva din care in Ordinul comun de ministru am recomandat pauze decalate. Pauzele decalate presupun dificultăți in organizarea programului orar. Pauzele decalate se justifică prin nevoia de evitare a aglomerărilor in curtea școlii, aglomerări care ar putea să genereze o transmitere mai pronunțată a virusului. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Puțin langă pe langă subiectul pe care l-ați tratat dumneavoastră, vreau să văd intreb pe procedură, ca in parlament, dacă maine se poate ține ședința de guvern anunțată fără miniștrii USR-PLUS, care au spus că nu vor să fie prezenți. Sorin Cimpeanu: Da, cred că maine este anunțată o ședință de guvern foarte importantă. Va trebui să avem și altă ședințe de guvern, la fel de importante, in care intreaga societate este interesată - este vorba de rectificarea bugetară. Eu, personal, ca ministru al educației, sunt foarte interesat ca aceste ședințe de guvern să se poată derula in condiții legale. Sunt convins că se vor putea derula in condiții legale și indrăznesc să fac un apel, la colegii de coaliție, la stabilitate. Dacă au fost probleme la anumite ministere, ii invit... ii rog să facă alte desemnări, in așa fel incat să ne putem derula normal activitățile guvernamentale. Repet, mă interesează indeosebi din perspectiva educației. Vedeți că avem și hotărarea de guvern pentru adoptarea programului de implementare, avem și rectificarea. Sunt cel puțin două puncte in care Ministerul Educației este interesat de stabilitatea și de eficiența guvernamentală. Am colaborat foarte bine cu Ministerul Sănătății, așa cum v-am spus, foarte bine cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, in domeniul educației; nu văd de ce n-am putea continua această colaborare. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Voiam să vă intrebăm: - se apropie inceputul anului școlar - dacă aveți o statistică pană in momentul de față... mai exact, dacă profesorii sau elevii au avut o intenție mai mare de a se vaccina de cand ați inceput și această campanie de informare in masă. Dacă ne puteți da cateva statistici sau... Sorin Cimpeanu: Am avut un progres important din perspectiva elevilor din categoria de varstă 12-15 ani: numărul lor a crescut la ultima raportare la 34.706, cu cateva zile inainte fiind puțin peste 29.000 - deci 5.000 de elevi din categoria de varstă 12-15 ani vaccinați in cateva zile; un progres important. Nu atat de mare pe cat ne dorim, dar un progres important. Vom verifica la această categorie de varstă și la sfarșitul săptămanii care este rata de vaccinare. Pentru categoria de varstă 16-19 ani, progresul a fost mai puțin important: a fost la 145.000... doar 3.000 de tineri din categoria de varstă 16-19 s-au adăugat, rata de vaccinare fiind puțin peste 20% in randul tinerilor de 16-19 ani și aproape 5% in randul copiilor cu varsta de 12-15 ani. Vom anunța public care este progresul vaccinării in randul elevilor. Vom anunța de asemenea public, incepand cu data de 8 septembrie, cand vom putea să centralizăm rezultatele cu privire la vaccinarea personalului din invățămant. La ultima raportare am avut 185.000 de cadre didactice, personal didactic auxiliar și personal nedidactic, din peste 300.000, insemnand 60%. Pe 8 septembrie vom avea rezultate actualizate. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă imi permiteți, cu privire la scandalul din coaliție iscat incă de ieri. Sunteți un apropiat al premierului Florin Cițu. Cei de la USR-PLUS și AUR au anunțat astăzi că vor depune o moțiune de cenzură impotriva premierului. Dumneavoastră cum vă poziționați, sau ce părere aveți despre acest demers? Sorin Cimpeanu: Pentru mine lucrurile sunt foarte clare, avand in vedere și experiențele guvernamentale anterioare, cand am avut șansa să conduc cu titlul de interimat un guvern, cand am avut mai multe poziții guvernamentale, moment in care am ințeles că in momentul in care nu ești de acord cu premierul poți să exprimi acest lucru, dar doar după ce iți dai demisia din guvern. Sunt convins că ai noștri colegi nu doresc acest lucru și fac incă o dată apel la calm, stabilitate și eficiență in guvernare; deci, regula de bază este: in orice țară, guvernul este condus de un prim-ministru; dacă ești in dezacord cu primul ministru, poți să iți exprimi acest lucru, dar doar după ce părăsești echipa guvernamentală. Cu alte cuvinte... cred că am explicat și ce inseamnă un apropiat al premierului: cred că in orice guvern din această lume miniștrii sunt apropiați ai premierului. Mulțumesc. 2021-09-02 16:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_3b3c34d7-f25d-4b75-9f11-3aea58f42016.jpgVideoconferința premierului Florin Cîțu cu prefecții și cu reprezentații Direcțiilor de Sănătate PublicăȘtiri din 02.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/videoconferinta-premierului-florin-citu-cu-prefectii-i-cu-reprezentatii-directiilor-de-sanatate-publicaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu și ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, la videoconferința cu prefecții și cu reprezentații Direcțiilor de Sănătate Publică [Check against delivery] Lucian Bode: Domnule prim-ministru, doamnă consilier prezidențial, domnule ministru, domnilor secretari de stat, domnilor prefecți și subprefecți, reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate, stimați invitați, ne revedem așadar cum am stabilit la ultima noastră ședință din data de 24 august, intr-un format extins de această dată, pentru a aborda două teme importante cu impact major in perioada imediat următoare: pregătirea pentru sezonul rece și situația campaniei de vaccinare și a centrelor de vaccinare. Domnule prim-ministru, vă informez că alături de noi sunt reprezentanții Ministerului Sănătății, reprezentanții Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, il avem, prin videoconferință, și pe domnul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, șefii structurilor din Ministerul Afaceri Interne, prefecţi, subprefecţi. Domnule prim-ministru vă invit să luați cuvantul. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru. Bună ziua, tuturor! De fapt, domnule ministru, aş vrea să mai adaug o temă. Am avut inainte Comitetul interministerial pe Romania Educată și aș vrea să adaug și inceperea anului școlar ca temă, pentru că mai avem puțin și vreau să mă asigur că tot ceea ce este de făcut ca să inceapă anul școlar in condiții cat mai bune se face. De aceea, ii am astăzi langă mine și pe domnul ministru și pe doamna consilier prezidențial. Deci, avem in primul rand inceperea anului școlar. Aș vrea să incep cu acest lucru și după aceea mergem şi la celelalte. In CNSU, știți foarte bine, astăzi, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății am aprobat hotărarea prin care a fost adoptat ordinul comun, ordin care stabilește modul in care se va desfășura anul școlar. Şi aici luăm in calcul două scenarii, şi vreau să fie clare pentru toată lumea: in localitățile in care incidenţa cumulată a cazurilor in ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 6 la mie, in acest caz se permite participarea cu prezență fizică la cursuri pentru cei care merg la creșe, grădinițe și școli. Am spus din primul moment că este scenariul meu de bază in acest an, să mergem, să avem anul școlar cu prezența fizică, pană la 6 la mie prezență fizică pentru cei care merg la creșe, grădinițe și școli. Bineințeles - şi aici este iarăși foarte important - cu respectarea regulilor de siguranță in contextul pandemiei: avem mască, purtăm mască in interior, dezinfectant etc. Sunt și alte condiții pe care le avem detaliate in ordin. Peste 6 la mie, elevii din clasele I-XII trec in sistem online, iar cei care merg la creșe, grădinițe, respectiv, cei din invățămantul special participă in continuare fizic la cursuri, pană la instituirea măsurii de carantină in localitatea in care trăiesc, desigur dacă această măsură va fi necesară. Deci, foarte simplu, pană la 6 la mie toată lumea cu prezență fizică, peste 6 la mie trec online cei intre clasele I și XII, toți ceilalți merg cu prezență fizică, pană in momentul in care o localitate este declarată in carantină. Mesajul meu, atat pentru prefecți, cat și pentru reprezentanții DSP-urilor: vă rog să vă implicați serios, să colaborați, să vă asigurați că sunt luate toate măsurile pentru ca procesul de invățămant să se desfășoare fără probleme și cu riscuri cat mai mici. Repet, țin foarte mult să avem acest an școlar cu desfășurare in sistem fizic și este foarte important să facem totul pentru siguranța copiilor. In același timp, așa cum am spus de fiecare dată, dacă intampinați probleme, dacă aveți probleme in organizarea acestui proces vă rog să le ridicați, ca să le putem rezolva cat mai rapid; acesta este rolul acestor intalniri, vom mai avea și săptămana viitoare incă una, chiar inainte de inceperea anului școlar. Al doilea subiect pe care vreau să-l discutăm astăzi: vaccinarea. Este clar, avem un număr in creștere de persoane infectate și aici trebuie să fim foarte atenți. Campania de vaccinare trebuie să continue. Ce vreau de la dumneavoastră este să ne asigurăm că avem capacitatea de vaccinare intactă, să nu se inchidă niciun centru de vaccinare, să lucrăm, să oferim această posibilitate oamenilor să se vaccineze exact cum a fost și pană acum. Trebuie să vă implicați direct, așa cum am spus, atat pentru a menține această capacitate de vaccinare, dar in același timp și pentru a-i informa pe oameni de beneficiile vaccinării. Bineințeles, efortul trebuie făcut in special in zonele rurale. Toți oamenii trebuie să aibă toate informațiile, toate datele necesare despre vaccinare, cum să se vaccineze, trebuie să fie o decizie informată. Știți foarte bine, in Romania, vaccinarea nu este obligatorie. In același timp, bineințeles, trebuie să continuăm și campania de informare despre beneficiile vaccinării celor sub 18 ani. Repet, trebuie să discutăm aici cu părinții și a-i informa, a le oferi toate răspunsurile la intrebările pe care le au despre vaccinare. Foarte important, iarăși, pentru reprezentanții Poliției, și aici, domnule ministru, și dumneavoastră aveți un rol foarte important, trebuie să verificăm fiecare caz de falsificare a certificatului de vaccinare. Au fost cateva situații și de aceea trebuie să ne implicăm direct, să vă implicați direct. Știu foarte bine că ați avut cateva acțiuni. Știu, de exemplu, că azi a fost acțiune in care au avut loc percheziții in județul Dambovița, aveți și alte cazuri in lucru. Vă felicit pentru acțiunea de astăzi. Este foarte important ca oamenii să știe că nu tolerăm, avem toleranță zero pentru cei care falsifică certificate de vaccinare; asta trebuie să fie foarte clar. Pentru că cine falsifică un certificat de vaccinare pune in pericol viața altei persoane. Deci, avem toleranță zero pentru cei care fac acest lucru. Este important să stopăm astfel de situații, și orice resurse aveți nevoie, trebuie să spuneți, dar trebuie să oprim aceste rețele imediat. Şi, bineințeles, incă un subiect important pe care il vom mai discuta in următoarele ședințe: pregătirea sezonului rece. Nu accept in acest an nicio scuză. Ştim că vine sezonul rece, trebuie să pregătim din acest moment toate stocurile și pentru energie, și pentru materiale de deszăpezire și așa mai departe. Deci, toate stocurile trebuie pregătite. Nu există o scuză să spunem că nu am știut, că ne-a luat prin surprindere. Anul acesta nu are cum să ne ia prin surprindere sezonul rece, ne pregătim de acum. De aceea, aș vrea ca toată lumea să fie pregătită, dacă are nevoie de ceva să spună acum, nu in mijlocul unei furtuni de zăpadă sau altă situație. Deci, trebuie să spunem acum ce avem nevoie. Trebuie să aveți discuțiile acum cu operatori economici, să faceți contractele, să vă asigurați că aveţi toate stocurile şi aș vrea să-mi spuneți care este situaţia astăzi, la zi. Mulțumesc! Domnule ministru, vă dau cuvantul. Dacă mai este ceva, voi interveni pe parcurs. Mulţumesc! 2021-09-02 15:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-02-03-32-28big_0[1].jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, alături de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, la reuniunea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Proiectului ”România Educată”Știri din 02.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-monitorizarea-implementarii-proiectului-romania-educataGalerie foto Declarațiile premierului Florin Cițu și ale ministrului educației, Sorin Cimpeanu, la inceputul reuniunii Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Proiectului Romania Educată [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Bine aţi venit! Am cerut să avem această intalnire astăzi pentru că vreau să știu exact progresul pentru implementarea proiectului domnului preşedinte și asumat de Guvernul Romaniei, Romania educată. Ştiţi foarte bine că ne-am asumat să incepem implementarea pe 10 septembrie. Avem un deadline la care țin foarte mult și, domnule ministru, vreau să fiu foarte clar, este o cerință fermă a mea ca pe 10 septembrie să avem implementarea. E un proiect important, nu ne permitem amanări. Şi vreau, de asemenea, să ne asigurăm că există un dialog cu partenerii de dialog social. Am cerut acest lucru din primul moment. Aș vrea să avem și opiniile care vin din societatea civilă, e foarte important pentru mine punctul lor de vedere, pentru că acum este important, in momentul in care noi creăm acest cadru legal, ca apoi să fie implementat. Mai tarziu... sper să nu fie prea tarziu. Trebuie să construim acum pentru avea efecte nu doar pe termen scurt, ci pe termen mediu şi pe termen lung și bineințeles, ca in orice alt domeniu, avem nevoie de predictibilitate. Ştiu că dvs deja aţi pregătit fișele de lucru, le avem aici, draftul pentru fiecare dintre cele 12 domenii din proiect. Trebuie analizate in detaliu; este foarte important. Ştiu că timpul este scurt, dar in același timp e foarte important să ne uităm la detalii acum - dacă sunt probleme, să le corectăm la inceput - și să ne uităm la toate detaliile, indiferent de obiectivele strategice, de măsuri, resurse și așa mai departe. Calendar pentru săptămana viitoare: 9 septembrie - incă o ședință in acest format, la aceeași oră - și, foarte important, 10 septembrie, vineri - ședință de guvern special pentru Programul Romania educată. Deci este un deadline de care ne ținem, pentru adoptarea acestui HG: 10 septembrie - ședință de guvern, 9 septembrie acest comitet interministerial. Dau cuvantul domnului ministru Sorin Cimpeanu. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc, domnule prim-ministru! De acord cu dumneavoastră. Joi vom definitiva ideile pe care le lansăm acum in lucru pe fiecare dintre cele 12 capitole din Proiectul Romania educată. Vreau să vă informez că la Ministerul Educației am desemnat cate un secretar de stat responsabil pentru fiecare dintre cele 12 domenii. V-am pregătit 12 fișe de lucru in draft, la nivelul acestei ședințe. Fișele sunt structurate pe obiective strategice, pe fiecare dintre cele 12 capitole: Carieră didactică, Management şi guvernanţă, etc - toate cele 12 capitole sunt structurate la fel. Repet: obiective strategice, apoi măsuri, apoi acțiuni, apoi rezultate și indicatori de realizare, resurse bugetare - nu sunt deloc simplu de anticipat, dar va trebui să avem o estimare cat mai apropiată de nevoile reale -, termene și responsabili. Veți observa că in fiecare dintre cele 12 fișe de lucru am trecut o serie de ministere implicate. Rugămintea este ca dumneavoastră să analizați și acolo unde considerați că este de interes, este in aria dumneavoastră de competență să adăugați in fișele respective. Secretariatul Tehnic va integra toate aceste opțiuni pe care dumneavoastră le veți manifesta, cu privire la asumarea de responsabilități și cu privire la idei, propuneri pe care le aveți la nivelul fiecărei fișe. Timpul este extrem de strans, pentru că va trebui să centralizăm toate aceste lucruri, să le validăm in ședința de joi, 9 septembrie, și să propunem Guvernului adoptarea programului de implementare vineri, 10 septembrie, pentru că așa ne-am asumat public, guvernul, atunci cand am adoptat Memorandumul. Este un moment incărcat, ştiu, dar fac apel la fiecare dintre ministerele reprezentate aici pentru a face acest lucru la nivelul celor douăsprezece fișe. V-am spus, in Ministerul Educației vă vom anunța și care sunt secretarii de stat corespondenți. Eu voi asigura legătura cu fiecare dintre ministere, dar voi avea și un secretar de stat pe fiecare dintre domeniile enunțate. Doi, vizavi de solicitarea domnului prim-ministru de a implica societatea civilă, rugămintea este dacă aveți nume pe care să le avansați pentru a dobandi calitatea de invitat permanent al Comitetului interministerial, prin aprobarea domnului prim-ministru, noi vom centraliza propunerile dumneavoastră și le vom inainta domnului prim-ministru. Este foarte bine, pentru că imediat după ce vom avea HG-ul cu programul de implementare, va trebui să incepem consultarea pe secțiuni și să putem invita, in funcție de competențele și interesul pe care reprezentanții societății civile, reprezentanții actorilor din sistem il manifestă, reprezentanții mediului socio-economic, să ii putem invita, repet, la discuții fiecare pe domeniu de interes şi competență. Deci, nu toți odată, nu avem o limită de număr, dar așteptăm dacă s-ar putea aceste propuneri pană vineri, pentru ca in weekend și la inceputul săptămanii viitoare să putem să ii contactăm. O să imi propun să ii contactez personal, să le prezint care sunt așteptările noastre de la persoanele pe care dumneavoastră le veţi nominaliza, nu numai din ministere, repet, din societate in general. Fiecare pe domeniul dumneavoastră de activitate cunoașteți persoanele care sunt lideri de opinie, care au preocupări, care au competență pe fiecare din cele douăsprezece capitole care au fișele aferente. Repet, e marcat pe fiecare dintre ele: draft de lucru, ședința Comitetului interministerial din 2 septembrie. Eu știu că ele se vor multiplica, dar este un document de lucru, nu este o decizie. Ele pot și trebuie să sufere imbunătățiri. Astea sunt cele trei puncte, capitole cu fiecare fișă de lucru aferentă, propuneri pentru calitatea de invitat permanent, care va fi atribuită prin decizia prim-ministrului. Şi, de asemenea, vă vom anunța care sunt corespondenții, alături de mine ca ministru al educației, in Ministerul Educației dintre cei cinci secretari de stat pentru cele douăsprezece capitole din Romania educată. Mulțumesc, domnule prim-ministru. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru. 2021-09-02 14:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_57b5a266-180f-42af-953c-7f27a8fd2977.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 1 septembrie Știri din 01.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-1-septembrie1630521676Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună seara! Am luat o decizie necesară. Acum cateva minute am trimis președintelui Romaniei cererea de revocare din funcția de ministru al Justiției a domnului Stelian Ion. Nu voi accepta in Guvernul Romaniei miniștri care să se opună modernizării Romaniei. Stelian Ion este o ministru care, din nefericire, nu a reușit să se impună in coaliție, nu a reușit să iși ducă la bun sfarșit proiectele. Un exemplu este desființarea Secției Speciale, care nici după opt luni de mandat nu a fost desființată. A bloca activitatea Guvernului doar pentru că nu ești de acord să dezvolți comunitățile inseamnă incălcarea mandatului dat de Parlament prin Programul de Guvernare. Nu voi permite ca poporul roman să fie șantajat. Am informat liderii coaliției despre această demitere. Nu mai accept pe nimeni in Guvern care să șantajeze, pe nimeni care să nu ințeleagă că noi aici nu vorbim despre primari, ci vorbim despre comunități și despre interesul cetățenilor. Romania trebuie dezvoltată! Doar pentru că colegii noștri de coaliție de la USR-PLUS nu au foarte mulți primari nu inseamnă că romanii trebuie să aibă de suferit. Imi asum această decizie. Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a asumat acest proiect de investiții care nu este PNDL 3, este un proiect dedicat pentru asfalt, apă, canalizare, gaz. Este un simbol al modernizării Romaniei, după 30 de ani. Am trimis președintelui documentul cu revocarea. Voi propune un ministru interimar care va ințelege prioritatea zero a investițiilor in Romania. Imi doresc ca partenerii noștri de coaliție, USR-PLUS, să aibă ințelegerea, să aibă responsabilitatea să nu aleagă ieșirea de la guvernare, așa cum comunică de azi dimineață, pe diverse canale. Această coaliție este datoare să livreze reforme pentru romani. Vă asigur că această guvernare continuă și că vom depăși și acest moment, pentru că interesul public, interesul romanilor este mai presus de interesul unui om politic. Mulțumesc! 2021-09-01 21:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8872.jpgȘedința de guvern din 1 septembrieȘtiri din 01.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-1-septembrieGalerie foto 2021-09-01 19:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8653.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Comitetului privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)Știri din 31.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-comitetului-privind-proiectul-extreme-light-infrastructure-nuclear-physics-eli-npGalerie foto 2021-08-31 17:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8466.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, și cu reprezentanți ai ANRE, Transelectrica, OPCOM și Consiliului ConcurențeiȘtiri din 31.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-ministrul-energiei-virgil-popescu-ministrul-muncii-raluca-turcan-i-cu-reprezentanti-ai-anre-transelectrica-opcom-i-consiliului-concurenteiGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu la intalnirea cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, și cu reprezentanți ai ANRE, Transelectrica, OPCOM și Consiliului Concurenței [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Am anunţat la ultima noastră intalnire că ne vom revedea. Ştiţi foarte bine că există o ingrijorare care se accentuează in spaţiul public in ceea ce priveşte preţurile la energie, in special pentru că vine sezonul de iarnă, plata facturilor, şi atunci trebuie să venim cu soluţii. Bineinţeles că soluţia asupra preţurilor nu poate să vină de la premier, trebuie să găsim soluţia impreună. Vă spun din capul locului că nu vom interveni pentru a plafona preţurile, asta să fie foarte clar. La ultima noastră intalnire, am inţeles problema majoră cu care ne confruntăm acum: o creştere a preţurilor peste tot in Uniunea Europeană. In acelaşi timp, am inţeles problema noastră, aceea că trebuie să şi importăm energie şi nu producem exact cat avem nevoie. Să ştiţi că, de la discuţia noastră, m-am tot gandit, iar eu sunt gata să imi asum acest obiectiv impreună cu dumneavoastră, pentru că este clar că avem nevoie de o independenţă energetică a Romaniei. Asta am inţeles eu din ceea ce s-a intamplat in această perioadă: a fost inregistrată o creştere a consumului, a trebuit să creştem importul şi suntem dependenţi de preţul energiei din Uniunea Europeană. Ştiu, am văzut că, in Spania, de exemplu, s-au triplat preţurile; noi avem resursele pentru a avea independenţa energetică a Romaniei, iar pentru asta trebuie să creştem capacitatea de producţie. Avem cateva programe la care lucrăm deja, dar este important pentru această guvernare, şi imi asum acest obiectiv, de a atinge independenţa energetică a Romaniei. Bineinţeles că acesta este un obiectiv pe termen mediu - şi aici implică mai multe acte normative, la care deja lucrăm şi in Parlamentul Romaniei. Acum trebuie să rezolvăm o problemă pe termen scurt, pentru iarnă. De aceea, ne-am intalnit iar astăzi aici, pentru a definitiva soluţiile pe care deja le-am anunţat in spaţiul public. In primul rand, ştiţi foarte bine, o soluţie pe care am propus-o şi referitor la care trebuie să vedem detaliile este aceea de a compensa o parte din factura pentru consum din această iarnă. Acestei soluţii trebuie să-i găsim forma finală cat mai repede. Repet, in primul rand, trebuie să le explicăm oamenilor de ce au crescut preţurile la energie. Un paradox, in Romania, este că producţia energetică este in majoritate făcută de companii de stat, deci, de oameni numiţi in funcţii politice, iar acum trebuie să le explicăm oamenilor de ce a crescut preţul acesta. Am vorbit la inceputul anului despre reforma companiilor de stat, pentru că această reformă a avut ca obiectiv eliminarea ineficienţelor. Eu, cand am vorbit de reforma companiilor de stat am fost foarte clar: nu vreau ca ineficiențele să fie transferate asupra consumatorului. Nu vreau să descoperim că o parte din creşterea facturii -şi de aceea am chemat şi ANPC-ul astăzi aici- o parte din creşterea facturii la consumatorul final este cauzată de transferul unor ineficienţe ale companiilor de stat către consumatorul final. Dacă aşa ceva se intamplă, vom lua cele mai dure măsuri. Acesta este mesajul meu foarte clar. Nu vreau ca vreuna dintre companii, nicio companie să profite de această situaţie, să işi umfle profiturile intr-o situaţie conjuncturală. De aceea este şi ANPC aici, pentru a ne asigura de acest lucru. Dar trebuie să stabilim detaliile - am chemat-o şi pe doamna ministru a muncii, a venit şi domnul ministru al energiei, pentru a vedea cum definitivăm soluţia pentru iarnă in ceea ce priveşte facturile şi cum le compensăm. In acelaşi timp, avem Legea Consumatorului Vulnerabil - și aici iarăşi trebuie să spunem lucrurilor pe nume: este o lege din 2012, care a tot fost impinsă și niciun guvern pană la acest guvern nu a avut curajul să și-o asume. Astăzi am văzut că sunt tot fel de curajoși care apar in spațiul public, din toate partidele politice, cu soluții. Această lege este pregătită din 2012 și nu a fost pană in acest moment luată in calcul. In primăvară, am adoptat această lege, venită bineinţeles de la Ministerul Muncii, a propus-o in guvern Ministerul Energiei şi am aprobat-o; ea stă in parlament din primăvară. Toată vara am discutat despre prețurile la energie. Nimeni din Parlament, niciun președinte de Camera Deputaţilor sau Senat, niciun lider politic nu a venit să spună că face sesiune extraordinară pentru a adopta mai rapid această lege. Deşi noi am adoptat-o, tot eu a trebuie să spun că vom trimite amendamente la Ministerul Muncii şi la Ministerul Energiei pentru a completa legea și a o adopta mai devreme. Sunt foarte multe discuții in spaţiul public, dar nimeni nu vrea şi, atunci, bineinţeles, ne asumăm noi acest lucru. Deci, pe mine mă interesează, după aceste discuții, să ne asigurăm că nu se transferă vreo ineficienţă, vreo problemă către consumatorul final, iar cine profită de această situație va suporta consecințele. In acelaşi timp - şi nu este ultima noastră intalnire -, va trebui să venim cu un plan prin care să asigurăm pe termen mediu independenţa energetică a Romaniei. Nu vreau ca, pe viitor, pentru că acesta nu va fi singurul episod - asta invăţăm din istoria economică-, să mai avem astfel de situații, cand avem atatea resurse. Avem și resurse de gaz natural, deja avem memorandum cu Statele Unite pentru energie nucleară. Deci, avem planurile, să vedem cum putem să le facem mai repede ca să nu mai ajungem in această situație. Eu vă mulţumesc! 2021-08-31 13:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-31-01-47-05big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, la finalul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului ”România Educată”Știri din 26.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-comitetului-interministerial-pentru-monitorizarea-implementarii-proiectului-romania-educataGalerie foto [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: Astăzi am avut prima şedinţă a Comitetului interministerial pentru implementarea proiectului Romania Educată. A fost o intalnire, practic, in pregătirea viitoarei intalniri care va fi joi, 2 septembrie, la ora 13:00, la care fiecare dintre ministerele reprezentate in Comitetul interministerial va primi materiale şi se va pronunţa, din perspectiva ministerului, cu privire la programul de implementare, care va trebui să fie disponibil pană in data de 10 septembrie, conform termenului asumat prin memorandum la nivel de guvern. Am prezentat situaţia actuală, unde suntem, și am prezentat obiectivele pe care trebuie să le indeplinim prin proiectul Romania Educată. Lucrurile nu sunt deloc imbucurătoare, așa cum foarte bine ştiți, din perspectiva abandonului școlar, a părăsirii timpurii a școlii. Ţinta asumată de Romania a fost de 11,3% pentru anul 2020, realizandu-se 15,6%, in condițiile in care media in Uniunea Europeană asumată a fost 10, realizată a fost 10,1%. Ponderea absolvenților de invățămant superior: Romania și-a propus 26,7% ca țintă, corectată față de ținta asumată de Uniunea Europeană de 40%; Romania a realizat doar 26,4%, in condițiile in care in Uniunea Europeană media este de 40,9% absolvenți de invățămant superior. Din perspectiva educației timpurii, lucrurile stau ceva mai bine: suntem la 82%, in condițiile in care Uniunea Europeană este la 95,3%. Educația timpurie este un capitol foarte important, asumat inclusiv la nivelul proiectului Romania Educată. Din perspectiva rezultatelor PISA, știți foarte bine că lucrurile sunt mai mult decat ingrijorătoare. Pe partea de citire, Romania, paralizată in anul 2015, 38,7% rată de analfabetism funcțional, definită ca atare, iar in anul 2018 a crescut la 40,8%. La matematică, de la 39,9 a crescut la 46,6, la știință a crescut de la 38,5 la 43,9. Deci, practic, intre anii 2015 și 2018, din perspectiva testelor PISA, sistemul romanesc de invățămant s-a deteriorat, in condițiile in care, pe toate cele trei probe, media Uniunii Europene este de 22% la citire, adică jumătate din procentajul elevilor care nu au reușit să treacă această probă in Romania este de 22,9% la matematică, mai puțin de jumătate față de Romania, și de 22,3% in științe, iarăşi jumătate din ceea ce a reușit Romania. Deci, din această perspectivă, plecăm cu rezultate in Romania care sunt de două ori mai slabe decat media UE. Am trecut in revistă toate provocările pe care le are sistemul de educație, incepand cu echitatea, continuand cu calitatea, continuand cu recunoașterea cadrelor didactice ca resursă-cheie in educație, continuand cu atractivitatea scăzută a invățămantului profesional, din păcate - deci un răspuns slab al sistemului de educație la cerințele pieței muncii; invățămantul profesional, mai ales in forma lui de organizare cea mai eficientă: invățămantul dual. O a patra provocare e generată de infrastructura invechită și inadecvată din sistemul de invățămant, cu precădere din cel preuniversitar. A cincea provocare este generată de subfinanțarea sistemului de educație. In momentul de față suntem la puțin sub 3,6% din Produsul Intern Brut, iar un obiectiv asumat prin Romania educată este atingere unui obiectiv intermediar, atingerea pragului de 4,7% din Produsul Intern Brut, pentru că acolo este media Uniunii Europene. O altă provocare, dincolo de subfinanțarea sistemului de educație, este ponderea inacceptabilă a persoanelor cuprinse in forme de invățare pe tot parcursul vieții. Romania și-a asumat o țintă de 10% pentru anul 2020 și a reușit să realizeze puțin peste 1%, in condițiile in care Uniunea Europeană, in medie, și-a asumat o țintă de 15% și a realizat 9,2%. Obiectivul este extrem de ambițios: este vorba de o pondere de 45%. Suntem la puțin peste 1% și ne-am asumat, pentru anul 2030, 45% ca obiectiv. Din perspectiva abandonului școlar, Romania și-a asumat o țintă de 9%, in condițiile in care suntem acum la 15,6% din perspectiva părăsirii timpurie a școlii. Toate aceste provocări iși vor putea găsi rezolvarea intr-un pachet legislativ care va fi structurat, conform proiectului Romania educată, pe 10 capitole. Este vorba de cariera didactică, este vorba de management și guvernanță. Aici fac o precizare: nu vom aștepta pachetul legislativ, pentru că suntem nevoiți să adoptăm măsuri incă inainte de a avea acest pachet legislativ, și dau exemplu concursului pentru ocuparea funcțiilor de director in toată țara, concursuri care vor fi demarate in data de 14 septembrie. Profesionalizarea carierei didactice alături de profesionalizarea managementului școlilor din Romania sunt obiective esențiale. Un alt capitol este acela de finanțare a invățămantului preuniversitar și aici doar o idee aș vrea să vă prezint, care duce finanțarea sistemului de invățămant intr-o altă paradigmă, alături de finanțarea per elev, care și-a demonstrat limitele. Ne-am asumat propunerea de a introduce finanțarea per formațiune de studiu. Este vorba de școlile din mediul rural cu precădere, acolo unde nu există mai mult de cinci, șase, șapte copii in aceeași clasă, in care finanțarea este de patru - cinci ori mai mică decat clasa din mediul urban, cheltuielile fiind aceleași, cel puțin același, cu plata profesorilor, plata materialului de pregătire și toate celelalte costuri ale educației. Avem, de asemenea, capitolul care privește infrastructura sistemului de educație, apoi curriculumul și evaluarea centrată pe rezultate, apoi educația incluzivă, alfabetizarea funcțională, promovarea educației STEM, digitalizarea și reziliența. Nu aș vrea să intru in detalii, pentru că pentru săptămana viitoare veți primi cu toții un material care să arate cat mai clar liniile care vor fi incluse in programul de implementare care, repet, va fi adoptat inainte de data de 10 septembrie. Următoarea ședință va fi, așa cum am spus, joi, 2 septembrie, la aceeași oră. Aștept intrebări din partea dumneavoastră. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, dacă imi permiteți o primă intrebare pe un alt subiect, legat de proiectul de ordin de ministru pe care l-aţi pus in dezbatere publică, cel referitor la analizarea tezelor de doctorat, perioada 1990-2016. Vă rog, dacă puteți să ne explicați de ce această variantă nu a unei strategii unitare la nivel național, ci a unei strategii pe fiecare universitate in parte, strategia antiplagiat? Sorin Cimpeanu: Sistemul universitar este un sistem descentralizat. Am cerut in data de 18 februarie un proiect pentru o Strategie Națională de Prevenire și Combatere a fenomenului de plagiat pentru că foarte multă lume vorbește, exprimă opinii, corecte de altfel, dar observand că nu se intamplă nimic, am adoptat această soluție prin care fiecare universitate care este instituție organizatoare de studii universitare de doctorat va trebui să aibă, pană la finalul acestui an, o strategie proprie de prevenire și combatere a plagiatului, strategie care va trebui afișată pe site-ul propriu. Mai departe, fiecare universitate va avea o structură adaptată dimensiunilor activității, pentru că avem universități in care s-au susținut 200 de teze de doctorat in perioada 9-10 iunie 2016 și universități in care s-au susținut 2000 - 3000 -5000. Structurile vor fi adecvate, și universitățile vor decide singure. Aceste structuri vor avea activitatea corelată cu cea a secretariatului școlilor doctorale și secretariatului instituției organizatoare de studii universitare de doctorat. Pană acum, dincolo de opinii și de concentrare pe cazuri punctuale, nu am avut o finanțare sistemică, o finanțare solidă pentru că toate aceste lucruri necesită resurse. Este pentru prima oară cand Ministerul Educației a asumat finanțarea intr-un cuantum de peste 25 de milioane de lei, doar pentru lunile rămase in acest an. Va trebui să avem o strategie proprie, o structură și va trebui să incepem cu digitalizarea tuturor tezelor de doctorat, care teze de doctorat, in momentul de față, sunt prăfuite, legate in depozite. Ele vor trebui să fie scoase la lumină și in primul rand, digitalizate pentru a pregăti procesul de evaluare, proces de evaluare pe care universitățile il vor face din perspectiva mecanismelor interne de asigurare a calității. Precizez că evaluarea universității este total independentă de evaluarea pe care CNATDCU va trebui să o facă ori de cate ori va primi o sesizare pe baza regulamentului pe care, știți foarte bine, il are. Deci, evaluarea făcută de universități incepe cu strategia, structura și digitalizarea tezelor care se găsesc in cea mai mare parte doar in format letric, iar CNATDCU continuă procesul de analiză a tuturor sesizărilor pe care le primește in paralel. Reporter: Dar cine poate oferi garanția că o teză de doctorat nu este un plagiat, dacă e analizată la Universitatea din Timișoara, spre exemplu, și dacă e analizată la Universitatea din Constanța care consideră că e un plagiat acolo? Cine oferă această garanție, avand in vedere că nu avem o strategie unitară, ci strategii pe fiecare universitate in parte? Sorin Cimpeanu: La finalul acestui proces, fiecare conducător al unei universități, fiecare rector al Universității va asuma un raport prin care va preciza: au fost analizate 2.347 de teze de doctorat, 2.341 nu au niciun fel de problemă. La două teze avem semne de intrebare și celelalte patru teze sunt plagiate. Mai departe, pentru cazurile in care vor fi semnalate probleme, va interveni CNATDCU automat. Vor fi sesizări, raportul rectorului se va constitui in sesizare către CNATDCU. Deci asumarea răspunderii este un principiu important. De altfel, vă reamintesc că aceste teze de doctorat au fost susținute in universități cu conducători de doctorat din universitate, cu comisii de indrumare din universitate, cu comisii de susținere in universitate și cu documente asumate de către universitate, deci ar fi trebuit să existe deja această garanție. Dacă mă intrebați de ce ne oprim la iunie 2016, răspunsul este foarte simplu. Pentru că din iunie 2016, universitățile deja au urcat in format digital toate tezele susținute pe platforma gestionată de către UEFISCDI. Mai puțin acele teze ale căror autori, intr-un termen de grație de 24 de luni, au decis că iși publică singur rezultatele. Dar cand se implinesc cele 24 de luni, ele sunt deja in format digital și ele sunt deja disponibile pe platforma UEFISCDI. Ar fi fost o dublă finanțare dacă am fi mers cu analizarea tezelor și după iunie 2016, ca termen de susținere. Sper că am răspuns clar. Incă o dată, este prima oară cand cineva oferă finanțare pentru etică și integritate academică. Aceste structuri vor avea ca atribuții și formarea de formatori, in așa fel incat să fie indeplinită și componenta de prevenire a plagiatului, in așa fel incat studenții la licență, master sau mai ales la doctorat să știe ce reguli trebuie să respecte. Partea de prevenire este o componentă importantă a acestui proiect pe care il finanțează Ministerul Educației. Reporter: Domnule ministru, ne puteți explica o serie de criterii legate de acel ordin comun sănătate-educație din inceperea noului an școlar? De ce in ceea ce ne-ați prezentat in această schiță, se vorbește despre o mască medicinală, in condiţiile in care in toate hotărarile de guvern luate in această perioadă de pandemie se vorbește doar despre mască de protecție, in condițiile in care mă gandesc că decizia luată la nivelul unui minister este subsecventă hotărarii de Guvern? Sorin Cimpeanu: Da, este o propunere avansată de către Ministerul Sănătății, care are in vedere consolidarea protecției sanitare atat pentru elevi, cat și pentru cadre didactice. Există, cu siguranță, o serie de explicații tehnice pentru diferențierea mască textilă - mască medicală, parametri in care nu o să intru pentru că excede limitelor de competență ale Ministerului Educației. Reporter: Ar trebui modificate şi hotărarile de guvern, care pană acum prevedeau mască normală, nu mască medicinală? Sorin Cimpeanu: Este nevoie de corelare a reglementărilor din mai multe perspective și ne-am asumat că toate aceste lucruri iși vor găsi răspunsul cel mai tarziu in perioada 1-13 septembrie, in care vom face public acest ordin comun de ministru, in așa fel incat toți părinții și toți elevii să cunoască exact, să fie acoperite toate situațiile, inclusiv răspunsul la această intrebare cu cel puțin 10 zile inainte de inceperea școlii, 3 septembrie față de 13 septembrie. Reporter: Costul măștilor ar putea fi asigurat de Guvern? Sorin Cimpeanu: Este şi aceasta o altă problemă la care trebuie să răspundem. Suntem asigurați de către cei in măsură să ne asigure că nu vom avea problemă din perspectiva numărului de măști disponibile. Se discută acum de diferențierea intre măști medicale pentru adulți și măști medicale pentru copii, e vorba de dimensiune, dar masca va rămane obligatorie, pentru că nu numai că pandemia nu s-a incheiat, dar avem și această creștere a numărului de cazuri, care este ingrijorătoare. Atata vreme cat ținem școlile deschise pană la şase la mie, fără diferențiere, vor trebui și măsuri compensatorii. Nu introducem alte măsuri, dar insistăm pentru respectarea strictă a măsurilor deja cunoscute: purtarea măștii de protecție, distanțarea adecvată, reguli de igienă și aerisire spații de invățămant. Reporter: Şi incă o intrebare scurtă. In momentul de faţă, părinții ar trebui să aloce in bugetul pentru inceperea noului an școlar bani pentru aceste măști sau există posibilitatea ca Guvernul să asigure aceste măști gratuit? Sorin Cimpeanu: Printr-un efort cumulat, autorități centrale și autorități locale, efort cumulat peste care s-a suprapus și mediul socio-economic, Ministrului Educației a incheiat mai multe contracte de donație și sponsorizare prin care au ajuns in județe sute de mii de măști. Sunt convins că din aceste trei surse impreună nu va fi o problemă existența măștii de protecție in școli. Reporter: In continuarea intrebării colegei mele, voiam să vă intreb, domnule ministru, in contextul in care am putea vorbi despre copii care vor ajunge la școală fără să aibă acele măști de protecție la ei, aveți garanția că le vor fi asigurate de către cadrele didactice? Sorin Cimpeanu: Tocmai din această cauză ne vom asigura că la nivelul fiecărei școli există un stoc suficient de măști de protecție pentru ca elevii să poată beneficia de ele și vom vedea și explicațiile care diferențiază masca textilă de mască medicală. Nu doresc să imi dau cu presupusul. Reporter: In mai puţin de o oră şi jumătate veţi merge la Palatul Cotroceni, acolo unde aţi fost convocat pentru acea şedinţă.... Sorin Cimpeanu: Impreună cu ministrul sănătății. Reporter: ...in care veţi discuta despre inceputul anului școlar. Voiam să vă intreb dacă in acest moment dumneavoastră sunteți mulțumit de cum decurge colaborarea, ca să spun așa, dintre Ministerul Educației, DSP, autoritățile locale, astfel incat noul an școlar să inceapă fără niciun fel de problemă. Sorin Cimpeanu: Categoric, da, categoric, da, cu atat mai mult cu cat am demarat acest proiect de parteneriat cu Ministerul Sănătății, intre Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, pentru a susține prin reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică importanța și necesitatea vaccinării. Avem nevoie de această informare, in așa fel incat părinții, atunci cand vor fi intrebați la inceputul anului școlar dacă sunt de acord cu vaccinarea, răspunsul fiind perfect liber, cu da sau cu nu, acest răspuns să fie un răspuns informat. Răspunsul informat se poate face doar printr-o foarte bună colaborare intre Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Reporter: S-a luat in momentul de faţă o decizie din ce bani vor fi testați profesorii după șase cazuri la mia de locuitori? Cei care nu vor să se vaccineze şi care vor preda in continuare. Din banii școlii sau din banii proprii? Sau din banii DSP? Sorin Cimpeanu: Eu mi-am precizat punctul de vedere. Profesorii cred că nu pot fi obligați să se testeze din bani proprii atata vreme cat testarea are ca scop prezența lor in școală, in interesul elevilor. Chiar dacă este mai greu de ințeles, in multe cazuri, de ce, avand la dispoziție vaccinarea gratuită, e nevoie să discutăm despre plata testării. Reporter: Cu toate acestea, doctorii vor fi testați din banii lor, cei care nu vor să se vaccineze. Tot la fel pentru a fi la muncă. Sorin Cimpeanu: Vom vedea care sunt limitele legislative. Va fi anunțat acest lucru. Deocamdată pană la șase la mie nu este necesar acest lucru, altfel decat in cazurile simptomatice, fie că vorbim de elevi, fie că vorbim de profesori. Altfel un profesor care afirmă că a avut simptome specifice de orice natură are tot dreptul să fie testat pe cheltuiala DSP, ca orice alt cetățean al Romaniei. Reporter: Domnule ministru, mai am o intrebare, vă rog, pe tezele de doctorat. Acest termen de un an de zile pentru analizarea lor este unul... Sorin Cimpeanu: Care termen? Reporter: Un an de zile. Sorin Cimpeanu: Aţi citit termenul? Reporter: Intr-un termen de un an de zile, din declarațiile dumneavoastră. In ordin nu se precizează un termen. Sorin Cimpeanu: Incă o dată: finanțarea de 25 de milioane este acordată pentru ultimele luni din anul 2021. Avem un termen - finalul anului 2021 - pentru ca fiecare universitate să iși pună pe site-ul propriu strategia de prevenire și combatere a plagiatului, pentru organizarea unei structuri și pentru demararea procesului de digitizare a tezelor de doctorat. V-am precizat că acest proces are durate diferite. Una este să verifici 200 de teze, alta este să verifici 5.000 de teze. Reporter: Din declarațiile dvs făcute... Sorin Cimpeanu: Am spus termen rezonabil, care termen rezonabil, din declarațiile mele, trebuie să fie adaptat specificului şi volumului activităţii din fiecare universitate. Deci vă rog să nu induceți aceste idei, de la termen rezonabil vom merge la un termen pe care fiecare universitate şi-l va asuma, singură. Noi vom susţine acest proces. Anul acesta avem lucrurile clare pană la 31 decembrie. Anul viitor, cand vom fi capabili să propunem o altă finanțare, vom discuta despre alte teme. Reporter: Am o intrebare foarte scurtă legată de scumpiri, este pe o altă temă, intr-adevăr, am intrebat deja toți miniștrii: dacă dvs resimțiți scumpiri la anumite produse şi care sunt acelea? Sorin Cimpeanu: Da, nu este un secret că aceste scumpiri se manifestă, nu este situația Romaniei specială, dar din perspectiva educației luăm in calcul, spre exemplu, tocmai pentru a contracara aceste scumpiri, și mai mult decat atat, pentru a trece in altă paradigmă, modificarea cuantumului minim al burselor elevilor. Am discutat și zilele trecute, am discutat și astăzi cu Consiliul Național al Elevilor şi luăm in calcul o modificare semnificativă in plus a cuantumului minim al burselor pentru elevi. Reporter: Foarte scurt: care sunt produsele la care dvs simțiți scumpire? Asta vă intrebam. Sorin Cimpeanu: Din perspectiva educației, vă spun că educația trebuie să rămană gratuită. Dacă este gratuită nu avem de ce să vorbim de scumpiri. Dacă vorbim despre alte segmente... Realizator: Scumpirile de la magazin, pe care le simțiți cand mergeți in piaţă, de exemplu, de alea vă intrebam. Deci, eu mă ocup de școli, și nu de magazine. Aveți un ministru care se ocupă de magazine. Vă recomand să il intrebați! In școli, din această perspectivă eu susțin nevoia creșterii cuantumului minim al bursei elevilor, care elevi la randul lor merg in magazine sau părinții lor. Și vă pot da și detalii despre burse. Reporter: După șirul foarte lung de obiective ratate prezentate dumneavoastră la inceputul discursului in educația din Romania, ce oferă garanția că Proiectul Romania Educată va fi implementat cu succes? Ce anume s-a schimbat in ultimii 10 ani pană acum in prezent? Sorin Cimpeanu: Ştiu un lucru foarte sigur: dacă nu incepem, sigur nu terminăm. Deci din această perspectivă, dacă suntem responsabili, ințelegem cu toții că trebuie să incepem și cu toții inseamnă, și forțe politice de la stanga la dreapta și societate, și actori direcți, profesori personal didactic auxiliar și nedidactic, și elevi, și părinți, și intreaga societate. Deci, asta este garanția: nevoia. Garanția constă in cifrele pe care vi le-am prezentat la inceput care arată o situație alarmantă in sistemul de educație romanesc. Asta este garanția și determinarea pe care o avem la nivelul Guvernului, a Comitetului interministerial pentru a face această schimbare. E o garanție suficientă pentru dumneavoastră, sper. Reporter: De asemenea, cand va atinge Romania cifra de 4,7% din PIB pentru educație, ţinand cont că prin legea....? Sorin Cimpeanu: Prin construcție bugetară. Reporter: O va atinge anul viitor sau in următorii ani? Sorin Cimpeanu: Este un obiectiv intermediar. Va trebui să așteptăm finalizarea negocierilor pe PNRR in care Romania Educată are alocări directe de 3,6 miliarde de euro care nu au fost modificate pe parcursul negocierilor. După ce vom avea semnate contractele pe PNRR, vom ști cat avem din PNRR, vom ști cat putem accesa din fonduri europene clasice, să le spunem, Fondul Social European și, in completare, va trebui să alocăm de la bugetul de stat. Obiectivul este ca toate acestea impreună să ajungă la cel puțin 4,7% din PIB. Reporter: Anul viitor? Sorin Cimpeanu: Anul ăsta avem deja o rectificare, rectificare care ne va asigura funcționarea pană la finalul anului cu toate cerințele pe care le-am prezentat defalcat pe capitole. Mai avem un minut. Reporter: Dacă imi permiteți o precizare: cand am putea să vedem aceste burse de care vorbeați crescute sau cand se va lua final această analiză? Și in ce cuantum? Sorin Cimpeanu: Răspunsul este mai amplu, in raport cu minutul pe care il avem la dispoziție. Pot să vă spun că propunerea este ca incepand din ianuarie 2022 să avem creșteri semnificative ale cuantumului minim. Dacă vreți să vă spun ce inseamnă cu titlu de propunere, creșteri semnificative, pot să vă spun că de la 100 de lei cuantumul bursei de performanță, elevii au cerut 300 de lei, Ministerul Educației a propus 500 de lei. Pentru bursa de merit, care este acum 100 de lei la nivel de cuantum minim, există in procesul de negociere cu Consiliul Național al Elevilor propunerea să crească, să fie diferențiată de merit I și de merit II și să aibă o valoare de 200 de lei de la 100 de lei - Merit I - și de 250 de lei in raport cu 100 de lei - merit II. Pentru bursa de studiu, care in interior are și un pronunțat caracter de sprijin social, putem lua in considerare un cuantum - vom fundamenta bugetar - de 150 de lei, iar pentru bursa de ajutor social, care are in spate puternice motive medicale, este vorba de acei elevi bolnavi cronici sau acei elevi care sunt orfani de ambii părinți, considerăm că și acolo este nevoie de o creștere, de o dublare de la un cuantum minim de 100 de lei la 200 de lei. De asemenea, o precizare importantă: cel puțin pentru bursele de merit și de studiu, condiția va fi foarte clar stipulată - maximum 10 absențe nemotivate pe semestru. In acest fel răspundem și intrebării adresate de colegul dumneavoastră și răspundem și nevoii de incurajare a prezenței in școli, de diminuare a ratei de părăsire timpurie a școlii. Este un prim pas și ne dorim ca aceste lucruri să fie continuate. Acest pas ar putea să inceapă, dacă vom agrea la această formă de hotărare de guvern, incepand cu semestrul II din anul școlar 2021-2022, mai exact din 10 ianuarie 2022. Condiția, v-am spus, maximum 10 absențe. In felul ăsta va exista o motivație in plus, imi place să cred, pentru a merge la școală. Mulțumesc! 2021-08-26 16:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-26-04-05-17big_image_5_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la prima reuniune a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Proiectului ”România Educată”Știri din 26.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-prima-reuniune-a-comitetului-interministerial-pentru-monitorizarea-implementarii-proiectului-romania-educataGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Bine ați venit la primul Comitet interministerial pentru proiectul președintelui Romaniei, Romania Educată, proiect care a fost asumat de Guvern pentru implementare. Ştiţi foarte bine că este cel mai amplu proiect de reformă a educației, Romania Educată, inițiat şi dezvoltat de Administraţia Prezidențială, un proiect care reprezintă viziunea și strategia de țară in domeniul educaţiei in perspectiva 2030, susținut, bineințeles, de Programul de guvernare 2020-2024. De asemenea, operaționalizarea proiectului Romania Educată a fost inclusă ca angajament in Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Ştiţi foarte bine, este clar că avem nevoie să intensificăm eforturilor pentru dezvoltarea sistemului de educație din Romania, avem și o serie de recomandări in domeniu, așa că Romania Educată vine și va fi implementat la momentul potrivit. Domnul vicepremier Hunor tocmai a venit. Bine ați venit! Reformele preconizate prin proiectul Romania Educată corelate cu măsurile prevăzute in Programul de guvernare 2021-2024 sunt armonizate cu recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene și cu programul național de reformă și va avea finanțări adecvate din surse multiple. Ştiţi foarte bine aici, Romania Educată este in PNRR - și aș vrea să vă anunț din nou şi pe această cale că PNRR va fi aprobat pană la finalul lunii septembrie, deci suntem in grafic și cu PNRR - şi programe operaționale, buget central, bugete locale, parteneriat public-privat, fonduri nerambursabile, finanțări, contribuții ale firmelor private. Deci surse de finanțare avem, avem acum o platformă Romania Educată. Ştim foarte clar unde vrem să ajungem cu sistemul. Este momentul să implementăm acest program. De asemenea, sunt create premisele elaborării unui nou pachet legislativ și asta, de fapt, facem prin acest Comitet interministerial, in vederea asigurării suportului normativ, necesar formei și coerenței cu alte reglementări legale și cu cerințele unui mediu socio-economic in continuă schimbare. In vederea implementării proiectului Romania Educată, proiectul Planul Național de Redresare și Reziliență transmis la Comisia Europeană in iunie 2021 cuprinde oportunități de finanțare a unor proiecte de maximă importanță pentru sistemul național de educație și formare, orientat spre atingerea țintelor asumate in cadrul reformei. In data de 14 iulie 2021, Guvernul și-a asumat prin memorandum privind implementarea Proiectului Romania Educată și aprobarea priorităților in reforma Sistemului Național de Educație, obiectivele și țintele strategice in domeniul educației stabilite prin Proiectul Romania Educată ceea ce va determina accelerarea procesului de reformă a educației romanești și va crea premisele asigurării stabilității şi credibilității sistemului educațional. După cum v-am spus este prima intalnire astăzi. Aș vrea să vă anunț că, săptămana viitoare, pe 2 septembrie, vom avea deja o altă intalnire tocmai pentru a pregăti primele acte normative care vor intra in vigoare cred că prin 9 septembrie, cred că vom avea primele acte. Aș vrea să dau cuvantul acum doamnei Ligia Deca, pentru introducere, și apoi domnul ministru, și mergem mai departe. Mulțumesc! Ligia Deca: Mulțumesc și eu, domnule premier! Doamnelor și domnilor miniștri, dragi colegi din cadrul administraţiei centrale! In primul rand, mulțumesc pentru această primă convocare a Grupului de lucru interministerial pentru implementarea Proiectului Romania Educată. In urma asumării implementării acestui proiect prin memorandum al Guvernului, a fost detaliată o serie intreagă de etape și, deja, constituirea acestui grup a fost prima etapă indeplinită in calendarul asumat. Așa cum știți, există o etapă următoare care are ca termen 10 septembrie și deja domnul ministru, impreună cu colegii mei de la Departamentul Educație și Cercetare, lucrăm la un draft de plan de implementare care să fie luat in discuție și finalizat impreună cu dumneavoastră, incepand cu săptămana viitoare, tocmai pentru a putea circula in spațiul public ceea ce ne propunem, concret, cu pași, acțiuni, termene, responsabil și bugete pentru implementarea proiectului Romania Educată. Au fost multe dezbateri in spațiul public de la lansarea oficială. Nivelul de așteptare pentru schimbare in bine este foarte mare și cred că nivelul va fi la cote maxime, odată cu inceperea anului școlar și universitar. De aceea, mă bucur tare mult că ne putem vedea intr-un format extins, in ideea in care putem anticipa un pic aceste așteptări ale societății și pune pe masă niște lucruri care se pot intampla chiar mai rapid decat adoptarea unui nou cadru normativ. Sunt lucruri bune care se află in viziune, sunt asumate de către guvern și care nu au nevoie neapărat de un nou cadru normativ, ci de o accelerare a unor măsuri, plus de cooperare interinstituțională. Cateva elemente de istoric și cumva o punere in context, pentru că acest proiect Romania educată a apărut ca urmare a unor nevoi, ca urmare a nevoii de a rezolva unele probleme cronice și sistemice, care nu se reflectă doar in rezultatele sistemului de educație - știm că avem acolo multe de imbunătățit de la procentul de analfabetism funcțional, pe care ultimul Test PISA ni l-a relevat undeva in jur de 44%, dar uitandu-ne un pic și la performanța comparativă dintre elevii care provin din familii să zicem de nivel mediu și elevii care provin din familii din medii socio-economice dezavantajate. Performanța școlară a elevilor din aceste familii dezavantajate este aproape de trei ori mai mică decat a elevilor din familii cu situație socio-economică bună, deci avem și probleme care nu țin neapărat de potențialul copiilor, țin de alți factori, pe care putem lucra să-i imbunătățim, adică putem să schimbăm lucrurile in așa fel incat să nu mai conteze unde s-a născut un copil, ci să conteze ceea ce poate el să obțină pe baza propriilor capacități. Incă ceva, avem și o urgență de tip demografic. Dacă trendul actual se păstrează, populația Romaniei ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori in anul 2050. De asemenea, procentul de tineri in totalul populației este scăzut, ceea ce ne conduce la nevoia de a sprijini fiecare copil din Romania. Mai pe romanește, nu ne putem permite să pierdem niciun copil, ne dorim ca fiecare dintre ei să devină cetățeni activi, care să ducă mai departe societatea in contextul pe care ni-l dorim, in context european, in context democratic ș.a.m.d. Proiectul Romania educată, așa cum și domnul prim-ministru a subliniat, a coagulat energiile din societate, a consultat un număr record de oameni, dar și de actori din mediul educațional, și a pus pe masă, pe langă un set de valori și un set de obiective macro, și o serie de recomandări mai tehnice. Aceste recomandări trebuie operaționalizate impreună cu dumneavoastră, in așa fel incat pe fiecare domeniu mare sau pe fiecare etapă educațională, dacă doriți, să putem avea acele măsuri vizibile pentru fiecare cetățean, sau mai bine zis pentru fiecare familie cu copil in școală, in același timp vizibile și pentru cadrele didactice care asigură, de altfel calitatea sistemului. Ceea ce ne-am propus este, aș spune eu, foarte curajos, și anume ca pană in 10 septembrie să avem disponibil acest plan de implementare, tocmai pentru a putea porni in noul an școlar, urmată - această etapă - de lansarea propunerilor de modificare a cadrului legislativ. Aici, știu că Ministerul Educației deja a publicat un ordin de ministru care să clarifice un pic care este structura-suport in cadrul ministerului. Proiectul Romania Educată este sprijinit, pe langă programul de guvernare, care și l-a asumat explicit, este sprijinit și de o serie de alte programe aflate deja in derulare, fie că ne referim la grupul de lucru care se ocupă de tema școlilor sigure și sănătoase, coordonat de către domnul vicepremier Kelemen Hunor. Acolo avem o serie intreagă de măsuri care vizează infrastructura și normele care fac să fie in siguranță copiii in școli și studenții in universități. Acesta este un pilon foarte important, corelat cu investițiile din PNRR. Un al doilea pilon pe care eu il văd strans legat de Romania Educată este programul Din grijă pentru copii, care are un grup de lucru ce se desfășoară in același timp și care deja are un proiect de OUG pentru operaționalizarea măsurilor. Cred că este bine ca tot ceea ce se intamplă pozitiv in sfera educației sau conex să poată fi evidențiat ca făcand parte din viziunea Romania Educată, pentru că in esență așa este, sunt aliniate ideatic toate aceste proiecte și ajută in percepția publică să se ințeleagă că viziunea nu este doar un document, am avut prea multe documente care, din păcate, am rămas in sertare, ci este un plan concret care aduce și schimbare in teritoriu, la modul concret. Nu vreau să lungesc expozeul, mai degrabă vreau să mulțumesc Ministerului Educației pentru preluare și pentru mobilizare, știu că este o perioadă grea, mai ales aceasta cu concursuri, inceperea anului școlar și așa mai departe şi aș dori să mulțumesc in mod special domnului prim-ministru pentru sprijin și pentru preluarea leadershipului in ideea colaborării intre ministere, pentru că intr-adevăr majoritatea ministerelor din guvern au o contribuție concretă pentru indeplinirea obiectivelor Romania Educată. Mulțumesc frumos. Florin Ciţu: Mulțumesc și eu. Ii dau cuvantul domnului ministru Cimpeanu. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc, domnule prim-ministru, mulțumesc, doamnă consilier prezidențial, domnului viceprim-ministru, dragi colegi, reprezentanți ai ministerelor care sunt implicate, n-aş spune intr-o manieră indirectă, pentru că sunt puncte in Romania Educată unde avem nevoie de implicarea directă a dumneavoastră, a tuturor celor care reprezentați ministere, de la dezvoltare, cercetare, sănătate, finanțe, fonduri europene. Toate ministerele au un rol foarte important. Imi permit să fac in această ședință introductivă o trecere in revistă sintetic, rapidă, unde suntem după 10 ani. Am avut ciclul de planificare strategică 2010-2020. Ce am reușit? La părăsire timpurie a școlii ne-am propus să ajungem in 2020 la 11,3%. Suntem la 15,6%. Uniunea Europeană, in medie, şi-a propus să ajungă la 10% și e la 10,1% - deci, la părăsirea timpurie avem foarte multe de făcut, pentru combaterea părăsirii timpurii. Ponderea absolvenților de invățămant superior - suntem la 26,4%, sub ținta asumată de 26,7%. Europa este la 40,9%, in condițiile in care şi-a asumat 40%. Educație și ingrijire preșcolari - suntem la 82,3%. Uniunea Europeană şi-a propus 95%; e la 95,3% - deci educaţia timpurie trebuie să fie una dintre priorități şi este o prioritate majorată a proiectul Romania educată, va trebui să fie și pentru guvernul nostru. Procentul tinerilor cu varsta de 15 ani cu un nivel scăzut de competențe in citire - in 2015 eram la 38%, acum suntem la peste 40%, in timp ce Europa era la 20 şi a ajuns la 22, deci de două ori mai bine decat stăm noi. La matematică eram luat 39,9 in 2015, am ajuns la 46,6 in 2018, deci s-a inrăutăţit situația. Europa era la 22,2 și a ajuns la 22,9. In științe 38,5% eram in 2015, am urcat la 43,9% in 2018. Europa era, in medie, la 21,1 și a ajuns la 22,3. Despre participarea la programe de invățare pe tot parcursul vieții, imi este greu să mă adresez, dar totuși ne-am asumat pentru 2020 o ținută de 10%; suntem puțin peste 1% din ținta de 10% asumată; pentru nivelul european țintă a fost de 15% și au realizat 9,2%, in medie. Obiectivele pentru perioada următoare, cadrul strategic pentru 2021-2030, sunt extrem de ambițioase, citez: tineri cu varsta de 15 ani cu competenţe scăzute in citire, matematică și ştiințe să fie sub 15%. Noi suntem la peste 40. Elevii de clasa a opta cu competențe scăzute in domeniul informatic, avand in vedere importanța digitalizării, ar trebui să fie, de asemenea, sub 15%, va trebui să fie sub 15%; cel puțin 96% dintre copiii cu varsta intre trei ani și varsta aferentă inscrierii obligatoriu in școală ar trebui să participe la educația timpurie. Aici mulţumesc tuturor celor care au susținut preluarea creșelor in sistemul de educație. Un alt obiectiv - persoanele care părăsesc timpuriu sistemele de educație să fie să fie 9%. Să știți că este un nivel negociat indelung cu Comisia Europeană care, inițial, ne-a propus 7%. Deci, maxim 7%. Avem 9% ca țintă in condițiile in care, așa cum v-am spus, in momentul de față suntem la 15,6%. Toate aceste lucruri se pot realiza prin măsuri integrate, acesta este rolul Comitetului interministerial. Şi am uitat să vă precizez, ținta pentru participare la invățare pe tot parcursul vieții este 45%. 45%. Suntem la puțin peste 1% și ținta este 45%. Nu fac alte comentarii cu privire la șansele pe care le avem, doar am vrut să vă prezint in sinteză că provocările sunt extrem de mari. Din altă perspectivă, aceste provocări ar putea fi catalogate pe mai multe domenii. In primul rand, avem echitate. In al doilea rand, avem calitate, fără să fie o ordine, toate sunt importante. Avem, de asemenea, o altă provocare - recunoașterea cadrelor didactice care reprezintă resursa cheie pentru calitatea educației. O a patra provocare ar fi legată de adaptarea sistemului de invățămant la mediul socio-economic, la cerințele angajatorilor, pentru că avem o atractivitate scăzută și o capacitate scăzută de adaptare la schimbările care se produc pe plan economic și social, cu accent pe invățămantul profesional și tehnic, iar in cadrul invățămantului profesional și tehnic, accent pe invățămantul dual, care este, fără dar și poate, cea mai eficientă formă de pregătie. A cincea provocare este invechirea infrastructurii școlare și universitare, mai ales școlare. A şasea provocare este, domnule prim-ministru, subfinanțarea sistemului de educație, suntem la aproape 3,6% din Produsul Intern Brut, in condițiile in care in Romania Educată ne-am asumat cu toții, prin memorandum in Guvern, să atingem ca obiectiv intermediar 4,7% din PIB, aceasta fiind media europeană pentru alocări in educație. Alocările, sigur că da, trebuie să fie direcționate acolo unde ele pot genera rezultate sigure. Ințeleg și susțin intotdeauna principiul conform căruia in educație rezultatele se pot vedea exclusiv pe termen mediu și lung, dar putem să avem o strategie coerentă, acesta este rolul nostru, mai exact un program de implementare, un program de implementare a proiectului Romania Educată prin care să direcționăm intr-o manieră eficientă aceste investiții in educație. De asemenea, provocarea cu invățarea pe tot parcursul vieții am enunţat-o deja. Foarte, foarte, foarte pe scurt pentru că, la ședința următoare, domnule prim-ministru, dacă acceptați, avand in vedere că ați decis ca aceste intalniri să fie cu frecvență săptămanală sau de cate ori este nevoie, propunerea ar fi, dacă dumneavoastră acceptaţi și colegii acceptă, să fie joia viitoare, 2 septembrie la aceeași oră, pentru că pe 2 septembrie, va trebui să aveți fiecare dintre dumneavoastră aceste documente, după ce ne vom armoniza cu creatorii Proiectului Romania Educată, cu Administrația Prezidențială. Doamna consilier prezidențial, nu avem de ales, va trebui să lucrăm toate aceste zile, in așa fel incat joia viitoare să aibă fiecare dintre membrii acestui comitet un document de lucru in care să știe ce implicație au ministerele pe care le conduc. După 2 septembrie, vine data de 10 septembrie pe care doamna consilier prezidențial a menționat-o, in care domnule prim-ministru, ne-am asumat să adoptăm hotărarea de guvern cu programul de implementare și este normal, există și o așteptare publică in acest sens. Avem 10 capitole. O să vă transmitem implicarea fiecărui minister pe fiecare din cele 10 capitole. Deci e vorba de competențe partajate cu privire la prima - cariera didactică și parcursul profesional. Cea de-a doua: managementul și guvernanța sistemului de educație. Mă bucur foarte mult că doamna Deca a prezentat un principiu, insist asupra acestui principiu. E important să avem un parcurs accelerat pentru adoptarea unui pachet legislativ. Dar pentru că timpul nu mai are răbdare cu noi, societatea nici atat, noi va trebui să rezolvăm din mers aceste lucruri. Spre exemplu, la management și guvernanță in educație, pe 14 septembrie am agreat deja că demarăm concursurile pentru ocuparea, strict pe criterii de competență, a posturilor de directori in toate școlile din Romania. Deci, paralel cu munca noastră, va trebui să avem măsuri, iar aceste măsuri să fie in sinergie cu obiectivele - Romania Educată. De asemenea, aceste măsuri trebuie să fie in sinergie cu componenta - Romania Educată din Planul Național de Redresare și Reziliență. Un al doilea obiectiv, am spus, este managementul și guvernanța. Aici va trebui să avem in vedere clarificarea atribuțiilor și responsabilităților autorităților administrației locale și deconcentratelor ministerului. Este vorba de acest management macro de sistem, cu partajarea corectă a atribuțiilor. Pot să vă dau foarte multe argumente și exemple care, vă asigur, sunt cat se poate de clare toate și de actuale, toate in acest sens. Al treilea capitol este finanțarea sistemului de invățămant preuniversitar și aici menționez o singură idee. Avand in vedere că finanțarea per capita a fost foarte bună dar și-a arătat limitele, una din propunerile pe care le asum va fi foarte clară: combinarea sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune. Pentru că sunt situații in care, mai ales in mediul rural, sunt clase cu 5, 6, 7, 8 elevi, pentru că nu sunt mai mulți. Beneficiind de finanțare per capita, sigur că finanțarea pentru acei copii va fi de patru ori, de cinci ori mai mică decat finanțarea dintr-o școală din mediul urban. Or noi trebuie să plătim profesorii cel puțin la fel, cel puțin la fel de mulți și pentru - vrem noi - aceeași calitate. Asta nu se poate cu o finanțare care este de 4, 5, 6 ori mai mică. Şi atunci să să definim foarte clar și foarte ințelept, să prevenim abuzuri, in această combinație de finanțare intre finanțare per elev și finanțare per formațiune, acolo unde este nevoie. Sigur că toate astea sunt și sub imperativul echităţii in educație, dar şi sub imperativul calității in educație și răspunde și provocării de coborare a numărului celor care abandonează școala. Al patrulea capitol se referă la infrastructură. Aici legăturile sunt puternice cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Al cincilea capitol este curriculum și evaluare centrată pe rezultate. In aparență sarcinile sunt preponderent pe Ministerul Educației, dar Ministrul Educației este interesat și de părerea altor ministere şi de părerea mediului socio-economic cu privire la profilul absolventului de liceu, de invățămant superior. Al șaselea capitol: Educația incluzivă și de calitate pentru toți copiii. Al șaptelea capitol se referă la alfabetizarea funcțională, măsuri concrete. Al optulea capitol: Promovarea educației STEAM prin abordări pedagogice interdisciplinare, pentru că doar așa putem să avem rezultate conforme cu așteptările societății, deci să mutăm accentul de pe memorare pe competențe. Acest lucru se face printr-o predare interdisciplinară. Asta necesită, spre exemplu, programe de formare continuă gestionate de Ministerul Muncii, nu numai de Ministerul Educației. La capitolul precedent, cand am vorbit de infrastructură, m-am uitat la domnul ministru Cseke Attila cu foarte multă speranță. Al nouălea capitol, mă uit la domnul ministru Teleman, este digitalizarea. Digitalizarea este o provocare majoră. Am spus, incepem cu măsuri concrete, pentru că am spus că lucrăm in paralel, ne dorim ca anul viitor să avem Evaluarea Națională și evaluări la clasele II, IV, VI, care să fie digitalizată, informatizată, unui elev să i se atribuie un cod, in așa fel incat pentru educație și pentru calitatea educației, vă spun, in momentul de față avem nota 6,40 la matematică, 6,40 la matematică poate să fie făcută din 10 la subiectele de algebră și din 2,80 la subiectele de geometrie. Dacă am avea această componentă de digitalizare in Evaluare, am ști unde trebuie să intervenim, la geometrie in exemplul pe care vi l-am dat, iar concluziile pot fi asigurate statistic pentru că este vorba de un examen de evaluare națională. Al 10-lea și ultimul capitol vizează reziliența pentru că, sigur că da, este pe de o parte o componentă importantă și este acea componentă care, alături de digitalizare și de componenta de verde, ne susține proiectul - Romania Educată care este și in prezent in valoare de 3,6 miliarde pe masa negocierii cu Comisia Europeană. Am incercat să fac o sinteză pentru a ințelege cam ce sarcină ne-am asumat. Provocările sunt imense, și dacă reușim să punem cap la cap ceea ce am prezentat doar in rezumat acum, cu fiecare dintre ministerele pe care le conduceți, lucrand zi de zi cu Administrația Prezidențială, pentru a face o propunere coerentă, s-ar putea să avem șansa să ne ținem de cuvant și să adoptăm pană pe 10 septembrie, HG cu programul de implementare care trebuie să fie o politică publică ce in mod obligatoriu conform unor legi pe care nu le menționez, dar desigur le cunoașteți, trebuie să stea la baza pachetului legislativ din educație. Vestea proastă este că, deși am propus, in speranța că domnul premier va accepta frecvență săptămanală, imi manifest cu onestitate poate excesivă ingrijorarea cu privire la incadrarea in termenul de 1 octombrie pentru a avea un pachet legislativ coerent intr-un prim prim draft. Florin Cițu: Mulţumesc, domnule ministru. Sunt sigur că veți reuși să faceți pană pe 10 septembrie, să avem totul pregătit. Am mare incredere că se poate face, frecvență săptămanală este de bază, dar am spus ori de cate ori este nevoie. Avem niște termene pe care le-am asumat. Eu zic că este un proiect prea important ca să nu ne ținem noi de termene. Deci, clar pe 10 septembrie vom avea acel HG și după aceea la 1 octombrie. Aţi vorbit de subfinanțare. Rezultat, veți vedea că va exista finanțare. Eu am spus la inceput sunt foarte multe resurse de finanțare, să vedem şi cum le cheltuim in perioada următoare. O să ii dau cuvantul domnului vicepremier Kelemen Hunor. Kelemen Hunor: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Bună ziua! Este o muncă extrem de complexă și complicată in același timp, fiindcă se referă la tot sistemul de educație. De aceea ar trebui să vedem pașii pe care incercăm să ii facem. Deci prima intrebare de sistem: mergem pe o nouă lege sau pe un pachet legislativ care vizează legea numărul 1 - Legea Educației și care , sigur, va interveni in anumite articole, in anumite secțiuni, in anumite capitole din Legea existentă, fiindcă dacă vă uitați la tot ce inseamnă domeniile prioritare și tot ce trebuie făcut, sigur că vizează aproape toată Legea, de la finanțare pană la cariera didactică; de la promovare pană la curriculum ș.a.m.d. De la bun inceput este să știm ce vrem să facem, fiindcă dacă este vorba despre o nouă lege, este un lucru, dacă mergem pe parcurs și modificăm pe etape acolo unde noi credem că trebuie să intervenim, este o altă poveste. Sigur, trebuie să ne referim și la cateva aspecte importante, fiindcă nici nu se pate intra acum in toate domeniile, dar sistemul after-school, de exemplu, dacă noi am putea să lărgim acest sistem să il facem mai general, atunci și abandonul școlar va avea imediat o altă dată statistică. Noi am văzut că acolo unde funcționează sistemul after-school, se reduce foarte mult, in cațiva ani, abandonul școlar. Desigur, există și o altă abordare in ceea ce privește copiii care se află in acest sistem și dacă nu umblăm la curriculum, nu putem rezvolta foarte multe chestiuni. O să mă refer doar la un singur aspect din domeniile prioritare de acțiune, fiindcă am un act de a conduce Grupul interministerial, la propunerea președintelui Klaus Iohannis privind școlile sigure și sănătoase. Noi am avut cateva intalniri și in septembrie vom prezenta primului-ministru și președintelui concluziile noastre impreună cu doamna consilier Ligia Deca, fiindcă avem acum datele foarte apropiate de realitate. Niciodată nu vor fi date exacte așa cum văd eu administrația noastră centrală și locală, dar sunt mult mai apropiate aceste date de realitate față de cat erau cațiva ani, sigur, din varii motive. Vom avea posibilitatea să vedem necesarul de finanțare, atat in ceea ce privește sistemele impotriva incendiilor, in ceea ce privește apă și canalizare, deci infrastructură școlară a secolului XXI. Este doar aspectul mai puțin important, dar fără o infrastructură școlară pentru secolul XXI nu ai cum să ai așteptări nici de la copii, nici de la părinți și trebuie să vedem cum putem investi in următorii ani și vom propune și un program de finanțare. Sunt mai multe bugete, de la PNRR, Fondurile Europene și bugetul național. Dacă noi vom face o evaluare corectă și o propunere corectă atunci eu cred că, in cațiva ani, putem rezolva o grămadă de chestiuni care sunt legate de infrastructura școlară și vom putea asigura condiții mai bune pentru copii. Deci din acest punct de vedere urmează incă o armonizare, fiindcă și școlile sigure și sănătoase trebuie incadrate in - Romania Educată, in această viziune mare nu se poate o abordare diferențiată. Şi putem etapiza aceste investiții, in așa fel incat, nu spun la sfarșitul mandatului actualului guvern, dar pe termen un pic mai lung, să avem rezultate, că așa cum vedem in acest moment situația de pe teren e dezastruoasă. Trebuie să spunem cel măcar in acest cerc, in acest cadru mai restrans, este o situație dezastruoasă. Nu putem rezolva in trei ani de zile, nu putem rezolva nici măcar in cinci ani de zile. Trebuie să vedem o perspectivă mai lungă, dar trebuie să incepem să acționăm. Doamna consilier a mai spus un lucru foarte important, de situația demografică. E o chestiune uşor colaterală față de această intalnire, dar noi in discuțiile din coaliție ne-am asumat că vom veni cu o nouă filozofie privind sprijinul pentru creșterea copiilor. Vom prezenta această propunere in această toamnă și, bineințeles, dacă reușim să cădem de acord și după aceea și in cadrul legislativ, putem opera modificările necesare. Iarăși, pe un termen de opt ani de 10 ani, sunt convins că vom incuraja și vom putea incuraja familiile tinere să aibă copii și putem ajuta prin sprijin direct și indirect, in așa fel incat acele familii care doresc să crească copii, să aibă tot sprijinul Guvernului. Aparent, este un subiect ușor diferit de ceea ce discutăm noi astăzi, dar fără copii, școala va fi o clădire frumoasă și o infrastructură superbă. Trebuie să avem și posibilitatea de a susține familiile tinere. Mulțumesc, domnule prim-ministru! 2021-08-26 13:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0350.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința în format online pe tema implementării Proiectului e-facturareȘtiri din 26.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-in-format-online-pe-tema-implementarii-proiectului-e-facturareGalerie foto 2021-08-26 12:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0146.jpgBriefing de presă susținut de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I., la finalul ședinței de guvern din 25 augustȘtiri din 25.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-mediului-apelor-i-padurilor-barna-tanczos-i-de-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-secretar-de-stat-in-m-a-i-la-finalul-edintei-de-guvern-din-25-august1629894542Galerie foto [Check against delivery] Tanczos Barna: Mulțumesc. Bună ziua, incă o dată! Este o zi importantă pentru Ministerul Mediului, este ziua in care Directiva privind Single Use Plastic privind plasticul de unică folosință este transpusă in legislația din Romania printr-o ordonanță, care introduce și in Romania acele obligații care au ca scop reducerea plasticului din natură. S-a constatat, cu ocazia elaborării mai multor studii la nivel european, că majoritatea deșeurilor, de exemplu din zona maritimă sau din apele maritime, provin din single use plastic, plastic de unică folosință și aici nu vorbim doar de plasticul in sine, ci și de poluarea cu micro-plastic. De aceea, există această Directivă 904 din 2019 care obligă statele membre să ia măsuri pentru reducerea producerii, punerii pe piață și a consumului de produse din plastic de unică folosință. Aceste produse sunt cele destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet. Produsele din aceste ambalaje sunt, de regulă, consumate din recipient la fața locului sau sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară. Ministerul Economiei a venit in sprijinul Ministerului Mediului și a efectuat testul IMM pe data de 9 iulie, a consultat mediul de afaceri și a făcut o analiză privind impactul acestui act normativ asupra economiei naționale. Este important de subliniat că producția in sine este permisă doar dacă produsele se pun pe piață in afara Uniunii Europene, nu in Romania, nu in alte state membre UE. Drept urmare, nu producția in sine este interzisă, ci punerea pe piață. Punerea pe piață inseamnă prima valorificare a produselor rezultate din producție autohtonă sau din import. Au fost șapte ministere avizatoare și ordonanța se va aplica pentru produsele de plastic de unică folosință: pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora, recipiente pentru alimente, beţişoare pentru urechi, tacamuri - furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești, farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, bețe de care se atașează baloane, respectiv, recipiente pentru băuturi și pahare pentru băuturi din polistiren expandat, recipientele pentru băuturi utilizate pentru a conține lichide cu o capacitate de pană la trei litri și produse care pot fi utilizate in combinație cu produse de tutun, vorbim de acele filtre care conțin plastic și pentru retragerea acestora din piață va trebui să se implementeze sisteme de transfer al responsabilității din partea producătorilor de țigări; de exemplu, de asemenea se va aplica și pungilor de transport din plastic subțire. De asemenea, sunt vizate produsele de plastic, din materiale plastice oxodegradabile și echipamente de pescuit care conțin plastic. Care sunt măsurile cuprinse in ordonanță? Se interzice punerea pe piață a anumitor produse de unică folosință, și aici vorbim de produse din Anexa B, partea B, practic, a acestei anexei, unde sunt trecute acele produse pe care le-am inșirat adineauri: bețișoare pentru urechi, cu excepția cazului in care ele intră in domeniul de aplicare, in domeniul sănătății, tacamurile, farfuriile, paie pentru băuturi, agitatoare, bețe care se atașează de baloane, recipiente pentru alimente fabricate din polistiren expandat şi recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat şi pahare pentru băuturi din polistiren expandat. In acelaşi timp, vom avea reguli noi pentru reducerea consumului, vor fi reguli noi pentru marcarea produselor - anumite produse puse in comerț vor fi marcate ca fiind de unică folosință şi consumul acestora trebuie redus. Vom avea reguli noi privind răspunderea extinsă a producătorilor. Vom avea, de asemenea, cerințe legate de produs specifice pentru colectare separată, aici directiva se referă la SGR, un proiect de hotărare de guvern care este in consultare cu Ministerul de Finanțe pe partea de TVA și alte instrumente care vor fi afectate de sistemul SGR. Am avut și săptămana trecută cateva discuții cu Ministerul Finanțelor pe această temă. Este un pas important, urmează norme de aplicare, norme privind marcarea produselor, norme privind răspunderea extinsă a producătorilor, reguli pentru recuperarea din piață a produselor din plastic puse pe piață de producători. Este, practic, acea cruciadă care a fost pornită de Uniunea Europeană impotriva tuturor produselor din plastic, care unele dintre ele se scot imediat din producție, altele se reduc ca și cantitate pusă pe piață, iar atat comercianții, cat și producătorii vor trebui să se gandească tot timpul la alternative la aceste produse. Norocul nostru este că atat pe piața romanească, cat și pe piața europeană sunt deja foarte multe alternative, foarte multe produse care sunt fabricate din materiale degradabile, biodegradabile și aici putem vorbi despre pungi de unică folosință, pungi subțiri, pungile de plastic cu care ne-am obișnuit și la care trebuie să renunțăm treptat, cat și alte produse care probabil astăzi nu pot fi inlocuite, dar cercetările și inovarea aduc soluții noi pentru reducerea materialelor, cantităților și produselor din plastic puse pe piață. Intrebări, dacă sunt. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, săptămana trecută, cand a fost amanată această ordonanță, un funcționar din Ministerul Mediului a catalogat drept mizerabil un produs jurnalistic al Aleph News care vorbea despre intarzierea punerii in aplicare a acestei directive europene. Trecand peste acest comportament ofensator și nelalocul lui, vă intreb, de ce ați intarziat această ordonanță pană in ziua de astăzi, iată, o zi importantă, așa cum spuneți şi dumneavoastră? Tanczos Barna: Este prima dată cand aud despre această remarcă, nu știu cine a fost și este regretabil, și reprobabil ca cineva să folosească asemenea termene, asemenea expresii. Săptămana trecută s-a amanat la solicitarea Ministerului de Finanțe, s-a făcut o verificare pe impact fiscal, pe impact de contabilitate și TVA, am lămurit această aceste aspecte cu Ministerul de Finanțe. Observațiile Ministerului de Finanțe sunt discutate in HG-ul de SGR (HG pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile - n.r.), nu in Ordonanța de SUP (Single Use Practic). Folosesc acești termeni, știți care sunt: SGR e SGR şi Single Use Practic (SUP) e ordonanța aceasta. Reporter: Nu producția in sine este interzisă, ci punerea pe piaţă. Ce se intamplă totuşi cu producția, cu producătorii? Tanczos Barna: Producătorii, in proporție de 80-90%, sunt pregătiți pentru această schimbare. Directiva este din 2019, consultarea cu mediul de afaceri a inceput in 2020 și noi am așteptat incă trei luni de zile, din mai pană acum, astfel incat această consultare să fie reluată și desfășurată de Ministerul Economiei. Impactul asupra producției era previzibil și eu am văzut foarte mulți producători de produse de unică folosință care au trecut pe alte materiale, pe materiale biodegradabile. Acum două săptămani am fost, de exemplu, la o fabrică care face pungi de unică folosință, lucrează pentru retailuri mari și oferă soluții alternative pentru aceste produse poluante. Din producție se scoate materialul in sine, producătorii vor putea folosi materiale biodegradabile pentru inlocuirea paharelor, pentru inlocuirea mai multor produse. Reporter: Şi o ultimă intrebare, vă rog. Spuneați că nu avem in acest moment norme metodologice, nu este totul foarte clar. Ştiţi, in acest moment, ce cantitate de produse vor fi extrase de pe piață și cum se va face, practic, acest lucru? Tanczos Barna: Deci lucrurile sunt foarte clare in ceea ce privește interdicția punerii pe piață. Aceste cantități sunt extrem de greu de estimat, stocurile in sine sunt greu de estimat. Am așteptat o asemenea estimare de la Ministerul Economiei, cantitățile nu sunt certe. Un lucru este cert: odată cu apariția ordonanţei nu se mai pun pe piață produse din aceste materiale, ele sunt inlocuite de produse care vin din materiale biodegradabile, iar stocurile vor fi epuizate treptat, astfel incat pe piaţă să rămană doar produse care nu dăunează mediului. Incă o dată, lista de produse unde se interzice complet punerea pe piaţă este o listă relativ scurtă, este in partea B o anexă in care sunt inșirate bețișoarele, paharele, furculițele sau tacamurile şi celelalte produse. Este o listă relativ scurtă, ele se folosesc foarte des la evenimente, acolo unde vine lumea şi folosește o dată acele produse, se folosesc foarte des la concerte şi la festivaluri, ele vor fi eliminate. Sunt deja organizatori de festivaluri care de un an, de doi ani de zile au eliminat de bună voie, fără o legislație specifică aceste produse, transformand acele evenimente in evenimente cu impact foarte redus asupra naturii. Este o chestiune de atitudine, atat din partea consumatorilor, cat şi din partea producătorilor, acum avem şi o legislație care interzice punerea pe piaţă a anumitor produse. Reporter: Vă gandiți la o taxă in plus pentru acei consumatori care doresc, totuşi, spre exemplu...? Tanczos Barna: Nu, nu se poate! Deci, nu există taxe in plus, este interzisă punerea pe piaţă, consumatorii vor primi la acele magazine, la acele fast-food-uri, la acei agenţi economici care foloseau pană acum, cu timpul vor primi produse, recipienţi, ambalaje ecologice, prietenoase cu natura. Reporter: Domnule ministru, aş vrea să ne spuneți, concret, in momentul in care ordonanța de urgenţă este publicată in Monitorul Oficial, nu vor mai avea voie magazinele să vandă tacamuri, bețișoare de urechi, cele menționate de dumneavoastră, sau pot să-şi vandă stocurile pe care le au? Tanczos Barna: Stocurile pot fi epuizate, nu mai pot fi puse produse pe piaţă cantități noi, nu mai pot ieși cantități noi din fabricile din Romania, sau nu pot fi importate. Stocurile care astăzi sunt in piaţă se vor epuiza treptat şi vor fi inlocuite treptat cu produse ecologice. Reporter: Adică nu ne așteptăm ca săptămana viitoare să nu mai existe niciun dintre aceste produse pe piaţă? Tanczos Barna: Nu, nu! Nicăieri in Europa nu a existat o trecere bruscă, peste tot regula a fost se interzice punerea pe piaţă, din momentul respectiv stocurile se epuizează treptat. Reporter: Şi dacă există, spre exemplu, magazine care au stocuri foarte mari de astfel de produse şi le ajunge, nu ştiu, să le folosească sau nu le vand efectiv şi le au şi peste un an de zile, există riscul să primească, spre exemplu, o amendă? Tanczos Barna: Nu se prevede nicăieri, nici in directivă, nici in celelalte state membre amenzi sau taxe suplimentare pentru stocurile care sunt in momentul apariției legislației naţionale in piaţă. Reporter: Dar cand intervin amenzile? Sau pentru ce pot fi... Tanczos Barna: Amenzile intervin, in momentul de faţă, sau după apariția ordonanţei, la producătorii care nu respectă regula şi vor fi amendați şi la importatorii care vor incerca să pună pe piaţă alte produse. Trebuie să controlăm riguros ca alte cantități să nu intre pe piaţă. Reporter: Spuneați că nu vorbim despre taxe in plus, in schimb in proiect se prevede faptul că va fi plătit separat produsul din plastic. Există posibilitatea, in acest moment, ca cei care comercializează tot felul de produse ambalate in plastic să exagereze cu acele prețuri? Tanczos Barna: Vorbiţi despre articolul 7, acolo unde se prevede că trebuie să fie afișate prețurile pentru aceste produse separat. Oricum, le plăteam şi pană acum le plăteam, pentru că făceau parte din produs, nimeni nu dădea gratis practic acele produse. Reporter: Numai că nu era afișat separat costul. Tanczos Barna: Nu era afișat separat. Deci, nu vorbim de taxe sau nu vorbim de taxe noi, vorbim de informarea consumatorilor, de responsabilizarea consumatorilor, de afișarea acestor prețuri separat, ca să vadă consumatorul că odată cu hot-dog-ul, cu băutura răcoritoare, cu apa minerală, plătește ceva in plus cu care dăunează naturii şi generează deşeuri, incet-incet aceste produse vor fi scoase din uz, pentru că se vor consuma, se vor termina acele stocuri. Reporter: Deci, nu va fi o modificare de preț, ci doar o modificare de afișaj. Tanczos Barna: Nu există niciun argument, nu există nicio logică, care să ducă la modificarea prețurilor acestor produse. Cu siguranţă, prețurile produselor alternative sunt diferite, ele vor fi probabil mai scumpe: o farfurie dintr-un produs biodegradabil o să fie mai scumpă decat o farfurie din plastic de unică folosință, dar trebuie să știm că din valoarea produsului pe care il consumăm, care este in ambalajul respectiv, aceste ambalaje reprezentau un procent foarte mic ca preț. Deci, nu trebuie să afecteze prețul in sine al băuturii răcoritoare sau al sendvișului pe care il mancăm sau al mancării care ne vine la birou de la fast-food. Reporter: Unde va exporta Romania plasticul pe care incă il va produce? Tanczos Barna: Dacă agenții economici continuă producția, va trebui să exporte in țări din afara UE. Este destul de complicat pentru că China este țara care produce cantități uriașe și cele mai competitive produse vin din China, tocmai de aceea spun că trebuie să avem un control riguros și pe partea de import, de intrări de cantități din alte state din afara UE. Reporter: Bună ziua! Spuneați, despre aceste cantități de stocuri, că nu sunt certe şi, totuși, ca ordin de mărime, să ne facem o părere, ați primit informații cam despre ce plastice de unică folosință sunt in momentul de față pe stoc și cam in cat timp ar putea dispărea de tot, dacă tot nu există aceste sancțiuni pentru comercianții care, să zicem, mai rătăcesc pe rafturile lui astfel de produse? Tanczos Barna: Cantitățile nu au fost estimate ca să vă pot da o cantitate la nivel național. Nu am primit asemenea informații de la ministerele de resort. Ele sunt produse comercializabile atat timp cat nu sunt introduse cantități noi din partea producătorilor și importatorilor. In toate statele membre trecerea a fost una lină, de la produse de unică folosință de plastic la cele biodegradabile, și peste tot s-a permis consumarea stocurilor. Ele nu pot fi extrem de mari la nivelul comercianților, pentru că nimeni nu a făcut investiții exorbitante de cantități și sunt stocuri de mase plastice. Sunt foarte multe, incă o dată, deja sunt foarte multe companii care au trecut de la plasticul de unică folosință la biodegradabil și incet - incet ele vor fi scoase din uz. Reporter: Şi incă o lămurire: comercianții așadar trebuie să se asigure că iși termină stocurile, dar dacă vine un control și există o astfel de verificare, ei practic nu pot fi amendați acum? Tanczos Barna: Deci, controlul in momentul de față, in baza ordonanței de urgență, se duce la producător și la importator, nu se duce la comerciant, pentru că comerciantul nu mai are voie să cumpere, practic, din producția nouă, dar dacă furnizorul a avut un stoc, un angrosist, de exemplu, a avut un stoc pe care il termină, este legal și nu o să fie amendat. Controlul se va duce după apariția ordonanței de urgență pe capacitățile de producție și pe import. Reporter: Așadar, ordonanța care intră in vigoare chiar zilele acestea, odată cu publicarea in Monitorul Oficial, intră in vigoare toate reglementările. Tanczos Barna: Da. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Aş vrea, in primul rand, să imi spuneți cat de scumpe sunt acestea alternative reutilizabile față de ce avem in prezent? Adică, cineva care iși comandă mancarea și vine in caserolă va plăti mai mult? Cat de mare este această /.../ Tanczos Barna: Nu, incă o dată, nu cred că poate să influențeze in mod semnificativ prețul produsului, pentru că diferențele nu sunt foarte mari. Vă pot da o comparație pe care o am de-acum două săptămani. La o fabrică de pungi de unică folosință subțiri, am avut o comparație preț - pungă de unică folosință cu preț pungă unică folosință din material biodegradabil de la simplu la dublu, dar prețul unei pungi era cumva de un ban, de la un ban la doi bani sau de la doi bani la patru bani. Deci diferențele nu sunt atat de mari incat să impacteze prețul, nu ştiu, pranzului sau prețurile produselor ambalate. Reporter: Dacă imi permiteţi o altă intrebare legată de un alt subiect corelat: in ce stadiu este proiectul privind implementarea sistemului garanţie-returnare? Ce pași mai trebuie făcuți ca să se aplice? Tanczos Barna: Este trimis din Ministerul Mediului. Am avut săptămana trecută un rand de discuții cu Ministerul Finanțelor cu privire la impactul economic, fiscal, TVA, ambalaj, evidență contabilă și continuă discuțiile. Probabil, la sfarșitul lunii, vom avea deja un răspuns și pe SGR de la toate ministerele. Reporter: Adică să fie aprobat cand, luna viitoare sau cand? Tanczos Barna: Eu sper să se aprobe cat mai repede. A fost o prevedere și in această ordonanță care face trimitere la SGR, obligația statului membru de a organiza SGR-ul, trebuiau corelate și actele normative. Am terminat in minister discuțiile și cu producătorii, și cu comercianții, avem o variantă care s-a trimis la ministerele de resort, aștept feedbackul de la ministere și sper ca in două, trei săptămani, să fim deja gata și să se aprobe. Reporter: Ințelegem din această ordonanță că se fac referiri și la domeniul pisciculturii și acvaculturii și ințelegem că este o entitate care ar urma ca, la o anumită perioadă de timp, la un anumit interval, să strangă, să curețe apele de plastic, de plasele folosite in piscicultură. Care este această entitate și cum vor fi făcute controalele? Aveți o estimare a cantităților de plastic care se regăsesc in momentul de față in Marea Neagră, in rauri? Tanczos Barna: Este imposibil să estimăm ce se află sub ape. Am avut mai multe controale alături de instituțiile de resort sau instituțiile responsabile pe piscicultură, pe acvacultură. In normele de aplicare a acestor prevederi, cele care sunt ulterioare intrării in vigoare a ordonanței, vom clarifica și aceste aspecte. Vom lucra cu ANSVSA-ul pe tot ce inseamnă securitatea alimentară și controale in magazine, vom lucra cu Protecția Consumatorilor, vom lucra cu Ministerul Economiei pe tot ce inseamnă controlului producției, cu ANPA, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pe control pe piscicultură și acvacultură, vor fi instituțiile responsabile de pe fiecare domeniu care vor face controale. Reporter: Și cum anume va fi colectat acest plastic din ape? Tanczos Barna: Și in momentul de față ei fac verificări și verifică plase și alte instrumente, legale sau nelegale, care sunt amplasate, cu bărci și cu mijloacele cu care fac ei controlul in momentul de față. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, o publicație din Ungaria, săptămana trecută, critica in termeni destul de gravi situația deșeurilor de la noi din țară, ba mai mult, acuza Ministerul Mediului că este plin de corupție și că mai mulți politicieni sunt implicați in aceste afaceri cu deșeurile. Cum vedeți aceste informații? Tanczos Barna: E un material pe care l-am citit și eu și in limba maghiară, și in limba romană. Sunt informații puse cap la cap, unele n-au nicio legătură cu celelalte, s-a referit la un caz de corupție intr-adevăr, nu rețin numele persoanei respective, a lucrat in Ministerul Mediului, este cercetat de DNA, a fost acum cateva luni o razie la persoana respectivă, știu din auzite. Cantitățile sunt aberante, cred că au greșit zerourile, ele nu există nici in realitate, nici teoretic, dar fenomenul deșeurilor și fenomenul transferului de deșeuri dintr-o ţară in alta există atat in Romania, cat și in Ungaria, cat și in celelalte state membre. Este motivul pentru care săptămana trecută am avut in ședința de guvern o analiză multiinstituțională pe acest fenomen, impreună cu Ministerul de Interne, cu Vama, cu Garda de Mediu, Ministerul Mediului, pentru a găsi soluțiile. Azi-dimineață am discutat cu colegii, inclusiv pe această temă, pe sistemul informatic care trebuie dezvoltat și pe punctele de frontieră care trebuie reduse ca număr, pentru a limita accesul acestor cantități, precum și limitarea agenților economici care au dreptul să facă tranzacții internaționale cu deșeuri. Vor veni săptămanile viitoare și modificările legislative. Este un efort comun cu celelalte ministere și cu organele de specialitate care analizează riscul la nivel național. Transfer de deșeuri pentru reciclare există intre state membre peste tot, cel mai important lucru este ca in Romania cantitățile care vin să nu ajungă la depozitare sau să nu fie aruncate. In același timp, va trebui să găsim soluții pentru produsele second-hand care de foarte multe ori vin cu această denumire, dar ele sunt de fapt sursă de poluare sau ajung in depozite de deșeuri, pentru că doar o parte din acest second-hand ajunge să fie valorificat, restul se incearcă a fi trimis la depozit. Este o luptă continuă, este un fenomen generalizat la nivel european, după ce in 2015 s-a eliminat acea notificare prealabilă transferului de deșeuri dintr-un stat membru in celălalt, și trebuie să găsim soluții naționale pentru a descuraja și a elimina aceste transferuri ilegale. Reporter: Si incă o intrebare. Dumneavoastră ce opinie aveți despre declarația președintelui Ungariei atunci cand a comparat pierderea Transilvaniei cu ocuparea Crimeii? Tanczos Barna: Vă spun sincer că nu am citit declarația. Am văzut in presă cateva știri. Nu este domeniul Ministerului Mediului să comentez declarațiile, a fost o declarație a președintelui, parcă, a președintele Ungariei, nu o comentez. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aş vrea să vă intreb cați bani s-au mai strans din acea eco-taxă, pusă tocmai pentru a elimina pungile de plastic de pe piață și dacă știți că in continuare in Romania există pungi de plastic pe piață? Şi in acest context mă intreb ce rost mai are proiectul pe care tocmai il aprobaţi astăzi, dacă are șanse să fie la fel un eşec precum ecotaxa? Tanczos Barna: Da... Pertinentă și corectă intrebarea. Romania a decis să elimine pungile de plastic subțiri din comerț, a luat o decizie mai severă decat celelalte state membre. Am interzis inclusiv producția anumitor categorii de pungi in Romania care in alte state incă se produc, și pentru anumite categorii de produse se mai pot folosi, şi Romania nu a fost in stare să verifice și să pună in aplicare această prevedere legală așa cum trebuie. Controlul, in momentul de față, nu este la Garda de Mediu, controlul nu este la Ministerul Mediului și am avut, astfel, o discuție cu domnul comisar general de la Garda de Mediu, pentru a regandi responsabilitățile Gărzii de Mediu pe tot ce inseamnă produse interzise, apropo și de aceste produse care figurează in momentul de față in ordonanța aprobată astăzi. Controlul trebuie să fie mai strict, controlul cel mai probabil trebuie să vină din partea Ministerului Mediului, pentru că Agenția pentru Protecția Consumatorilor nu are capacitatea și nu are aplecarea necesară asupra acestor probleme. Lucrurile cred că trebuie regandite și trebuie intărită capacitatea instituțională a Gărzii de Mediu, pentru a face controale inclusiv la produsele care sunt interzise din motive de poluare, in comerț. Repoter: Dar cați bani s-au strans din ecotaxă și dacă mai are rost să o mai plătească romanii, in contextul in care in continuare avem pungi de plastic pe piată? Tanczos Barna: Din memorie aş putea să vă spun ultimele cifre pe care... Dar mai bine nu spun, că s-ar putea să greșesc. Erau 300.000 de lei, dacă nu mă inșel, amenzi aplicate in urma controalelor. Nu știu exact eco-taxa cat s-a incasat, dar un lucru este cert: acum o săptămană sau două săptămani am făcut analiza pe această temă și lucrurile nu sunt deloc in regulă. Trebuie controale mai ferme și trebuie controale la punctele cheie, acolo unde se introduc pe piață aceste produse. Din păcate, ele se găsesc și in piețe. Pungile cu maner din plastic subțire se găsesc și in anumite magazine. Un lucru corect și lăudabil este că multe, multe companii, lanțuri comerciale au trecut la pungi biodegradabile, ele se produc și in Romania, se produc din amidon obținut din porumb și din cartofi. Reporter: Şi ultima mea intrebare, dacă imi permiteţi, legată de un demers pe o altă temă, dacă imi permiteţi, legată de un demers pe care Antena 3 il face: să intrebe membrii Guvernului dacă ei resimt scumpirile și v-aş intreba unde resimțiți dumneavoastră scumpiri? Am văzut că aveți o casă, de exemplu in județul Harghita, cat v-a venit factura la curent? Ultima factură. Tanczos Barna: Ultima factură. Am schimbat prea tarziu contractul sau furnizorul de energie electrică, drept urmare vreun an de zile am primit facturi mici de 100 de lei, de 120 de lei, după care am primit una de 1.900 de lei. Reporter: De la 190 de lei? Tanczos Barna: 120 de lei. Ştiu pentru că eu am plătit factura şi dacă mă intrebaţi de paine, la paine avem alte preţuri, că noi avem paine cu cartofi acasă și acolo prețurile sunt altfel. Deci să nu mă intrebaţi. Reporter: De la 120 de lei la 1.000 de lei spuneţi? Tanczos Barna: Nu, deci a fost o regularizare. Da, am plătit /.../ in fiecare lună 120 de lei. S-a mirat soția mea că factura este prea mică, pană a venit factura de corecție de 1.900 de lei. Reporter: Şi v-aţi schimbat contractul, intre timp? Tanczos Barna: Da. S-a ocupat soția, nu știu. Da, am schimbat contractul, am trecut la alt furnizor sau a schimbat contractul și a rămas la același furnizor, ceva de genul. Reporter: Şi cand mergeţi pe la piaţă, la ce produse găsiți scumpiri sau in magazine? Ce cumpăraţi dumneavoastră şi este mai scump? Tanczos Barna: Ce cumpăr eu de obicei... Eu duc plasa. De obicei, cumpără soţia, nu prea fac cumpărături in piaţă, dar scumpirile sunt evidente. De exemplu, in domeniul in care lucrez s-a triplat preţul masei lemnoase, s-a triplat preţul cherestelei, s-a triplat sau s-a dublat preţul la fierul beton, pentru că toate investiţiile sunt mai scumpe. Şi in piaţă se vede, scumpiri la toate produsele, şi la apă minerală, şi la celelalte. Reporter: Bună ziua. Pentru că sunteţi membru al Guvernului, vă intreb dacă mai este vreo şansă, săptămana aceasta, să se aprobe rectificarea bugetară? Premierul Ciţu anunţase că programul de 10 miliarde de euro, Anghel Saligny, să fie aprobat astăzi in şedinţa de guvern, iar vineri să fie şedinţă pentru rectificarea bugetară. Inţeleg că nu este consens in coaliţie pe marginea acestui program, care ar trebui aprobat inainte de rectificarea bugetară. Deci, v-a mai fi sau nu aprobată rectificarea, in această săptămană? Tanczos Barna: Rectificarea... Nu ştiu dacă mai este o şedinţă săptămana aceasta, că nu am fost anunţaţi, s-ar putea să fie vineri, s-ar putea să fie luni. Angel Saligny s-a discutat in coaliţiei ieri, nu am participat, am avut intalniri la minister, domnul ministru, colegul meu, prietenul meu, domnul Cseke, ştie toate detaliile, discuţiile de ieri din coaliţie trebuie să vi le spună dansul, pentru că nu am participat efectiv la discuţiile pe Anghel Saligny, este o chestiune de zile. Nu ştiu dacă o să fie săptămana asta, sau luni-marţi, o să fie probabil zilele acestea şi Anghel Saligny şi rectificarea bugetară. Reporter: Dumneavoastră ce părere aveţi despre programul Anghel Saligny? Tanczos Barna: Este un program absolut necesar. Eu privesc Anghel Saligny ca pe un program care vine in sprijinul Ministerului Mediului. Banca Mondială a făcut o analiză şi am prezentat aceste cifre şi in coaliţie. Banca Mondială a făcut o analiză pe tot ce inseamnă dezvoltare pe reţele de alimentare cu apă şi canalizare, Romania are nevoie in continuare de peste 20 de miliarde de euro fonduri pentru a realiza aceste reţele la nivelul fiecărei comune, fiecărui UAT. Din această sumă, 1 miliard de euro, este asigurată de Ministerul Mediului prin PNRR, o parte vine din POIM şi din Programul Operaţional 2021 - 2027 şi o parte o să vină din Anghel Saligny. Deci, avem infrigement pe tot ce inseamnă canalizare in localităţile de peste 10.000 de locuitori, un infrigement de care scapă Romania doar dacă investeşte masiv in aceste reţele de canalizare şi impiedică deversarea acestor ape uzate in rauri, in lacuri şi impiedică ajungerea acestor cantităţi de apă in apa potabilă practic. Deci, este nevoie şi de programe naţionale şi de fonduri europene şi de PNRR, pentru că, altfel, nu vor reuşi să inchidem aceste infrigementuri. Reporter: Există sau nu consens in coaliţie, pe acest program? Tanczos Barna: Există discuţii constructive. Mulţumesc! Raed Arafat: Mulţumesc! Astăzi vreau să prezint o hotărare de guvern care a fost adoptată. Cel puțin pe linia protecției civile și a situațiilor de urgență, fără exagerare, o considerăm o hotărare istorică, pentru că ne corectează o problemă foarte mare, din punctul de vedere al resursei umane. Deci, astăzi, hotărarea de guvern, care vine in urma unui memorandum care a fost aprobat in Guvern, aduce 8.546 de posturi noi la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din care 121 de posturi de ofițeri, 25 de maiștri militari și subofițeri și 8.400 de soldați și gradați profesioniști, care va fi o premieră cand o să avem această categorie de personal in cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și care va reprezenta o pondere importantă in cadrul Inspectoratului. Ca să fac ințeles de ce s-a luat această decizie, vreau să reamintesc cateva aspecte. Prin suspendarea serviciului militar obligatoriu in 2006, s-a hotărat profesionalizarea structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Atunci s-a făcut un calcul, iar IGSU și structurile subordonate acestuia prevedeau un număr de 42.644 de posturi, adică IGSU-ul, şi inspectoratele județene și cel al municipiului București, din care 88% erau prevăzuţi ca subofițeri. Ulterior, in 2010-2014 au dispărut 14.058 de posturi prin desființare, in mod deosebit in 2010-2011 pe perioada crizei economice, și au mai fost date afară fizic 1.300 de persoane angajate la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență. Astfel s-a ajuns la o cifră de aproximativ 29.000 de posturi care in continuu a scăzut din cauza plecărilor și din cauza pensionărilor, și dau aici două exemple numai: in 2020 au plecat 1.356 de cadre, iar in 2021 numai pană acum, deci pană in luna august, au plecat 1.186 de cadre. Şi atunci, după prezentarea situației domnului ministru Bode, domnului prim-ministru, prima fază a fost aprobarea unui memorandum care prevede suplimentarea posturilor și revenirea la o cifră, nu e neapărat cele 42.000, dar ajungem la aproximativ 37.000 de posturi in total, la nivelul IGSU-ului și structurile subordonate. Acest lucru a fost aprobat şi de CSAT, iar astăzi hotărarea de guvern a fost emisă, posturile urmand să fie ocupate treptat, nu se ocupă deodată. Astfel, in cursul acestui an urmează să fie ocupate pană la sfarșitul anului 1.479 de posturi din cele 8.546, la care se vor adăuga incă 782 de posturi, care vor fi ocupate din sursă externă pentru inlocuirea unei părți dintre cei care au plecat anul acesta și unde posturile lor sunt incă finanțate. Şi asta nu va fi aplicat numai la IGSU, va fi aplicat la toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, pentru inlocuirea personalului care pleacă la pensie și unde posturile sunt finanțate și pot fi inlocuite din sursă externă. Impactul pentru noi in următorii patru ani cu această ajustare a numărului posturilor, combinat cu tehnica care se achiziționează, și știți foarte bine că au fost mai multe contracte semnate pe fonduri europene, și ultimul acord-cadru care a fost semnat prevede cele 476 de mașini de stingere incendii, pe langă altă tehnică care urmează să vină, deci aprobarea posturilor, plus tehnica care vine, cu siguranţă va crește calitatea și capacitatea de reacție a sistemului de urgență. O altă cifră pe care aş da-o pentru a explica și mai bine situația, in 2010, cand IGSU-ul avea la un moment 27.336 de personal, rămăseseră cu această cifră, au avut 185.000 de intervenții, in 2020 - 525.000 de intervenții. Deci este clar că numărul intervențiilor creștea continuu, cand numărul personalului scădea, acum ajungand la 26.000 de persoane, dar bineințeles pe parcursul anilor au mai fost angajate persoane ca să ii inlocuiască pe cei care pleacă. Deci asta este ce am vrut să prezint astăzi și mai vreau să explic un lucru foarte important, despre noua categorie care se angajează, adică militarii, cum spuneam inainte, deci soldații și gradații profesioniști, deci asta e denumirea oficială. De ce introducem această categorie? Pană acum IGS-ul a avut categoria ofițerilor și a subofițerilor, care, ambele categorii, sunt cu o anumită pregătire și care pot avea funcții de comandă, de la comandant echipaj pană la, bineințeles, inspector șef intr-un inspectorat pentru situații de urgență. Ce ne-a lipsit este categoria servanților și a gradaților profesioniști, care n-a existat in cadrul IGSU. Introducerea ei, și punand o limită de varstă care să le permită să facem acest lucru la prima angajare, ne va permite să creăm o pepinieră care va fi pregătită inițial ca servant pompier şi de unde o parte vor putea să acceadă in şcoala de subofițeri. Deci creăm pepinieră astfel incat o parte din cei care vor intra in școala de subofițeri şi, de ce nu, chiar, ulterior, in Facultatea de Pompieri pentru cei care vor putea, să fie deja trecuţi printr-o pregătire inițială ca pompier. In al doilea rand, aici, contractele la această categorie sunt pe perioadă determinată, ceea ce inseamnă că persoana va fi evaluată periodic și la momentul reinnoirii contractului persoana respectivă poate să nu aibă contractul reinnoit dacă sunt probleme, dacă nu este performantă in domeniul in care lucrează, dacă nu execută activitatea in mod corect, deci asta permite un management mai corect a resursei umane de către comandanți. Şi asta va duce, bineințeles, la o structură piramidală in loc de o structură care acum seamănă cu o plăcintă și care este foarte similară cu structurile identice pe care le au alte țări, de structuri de intervenție de pompieri și de protecție civilă. Deci cam asta este ce am vrut să vă prezint astăzi, deci pană la sfarșitul acestui an, din cele 8.546 de posturi, cum am zis, urmează să fie angajate primele 1.479 de posturi, astfel incat intre 2021 - 2025 să angajăm toate posturile care vi le-am zis și, paralel, să recuperăm posturile finanțate prin angajare din sursa externă a celor care pleacă prin pensie sau din motive de boală sau alte motive. Vă rog, dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua! Astăzi am ajuns la 100 de noi cazuri de coronavirus pe zi, dacă aveți o estimare pentru următoarele două săptămani, la cat am putea ajunge? Raed Arafat: Nu am estimări și nu am făcut niciodată estimări cu cifre, pentru că n-am de unde să știu exact unde ajungem. Ce pot să vă spun este că potențialul de creștere este unul serios și, după ce am văzut in ultimele două, trei zile cifrele și modul de creștere, clar că este foarte posibil să asistăm la creșteri mai departe. Nu pot să vă dau cifre exacte, dar trebuie să fim pregătiți că vor fi creșteri in continuare. Noi monitorizăm mai departe ce se intamplă la nivel de spitale, internări in secțiile obișnuite, cu oxigen, in secțiile de terapie intensivă, să vedem acolo care este impactul și, bineințeles, și pe categoria copii, să vedem acolo, iarăşi, care este impactul și dacă sunt creșteri la internările in spitale in secțiile obișnuite sau in secțiile de terapie intensivă. Reporter: Şi mai am o intrebare, dacă imi permiteţi, legată de strategia care vizează resursele umane din minister. Iată, acum se creează cadrul legal pentru angajarea a 8.000 de persoane. Totuşi, care rămane deficitul la nivelul structurilor din MAI? Raed Arafat: Deci eu pot să vorbesc de structurile pe care le coordonez, cel puțin pot să vă spun după prezentarea situației domnului ministru Bode și premierului despre situația in care ne aflăm la structura IGSU, această soluție pentru noi in următorii patru ani ar trebui să ne rezolve problema foarte bine și să ne permită să activăm fără să mai avem lipsă de personal, cu condiția ca in continuare personalul care pleacă să fie recuperat, pe langă suplimentarea de personal pe care o avem. Ştiu foarte bine că angajarea pentru cei care pleacă prin pensie, boala etc. și la celelalte structuri, din dispoziția domnului ministru, se va face, deci nu numai la IGSU, peste tot, iar aici suplimentarea este una care a fost discutată de ceva timp și este o corectare la ceva care s-a intamplat și poate care a fost arma cu cea mai mare reducere de personal in 2010-2011, adică vă dau incă o dată cifra, de la 42.644 prevăzuţi, ca să ințelegeți ce s-a intamplat, au trebuit să se angajeze in trei tranșe, s-a angajat prima tranșă, s-a angajat a doua tranșă, in 2008, cand s-a dorită angajarea celei de a treia tranșe, s-a pus problema de a da bani de echipamente și de a amana a treia tranșă, in 2009 s-au luat banii de echipamente, pentru că era problema crizei şi nu s-a reușit să se achiziționeze cu ele nimic, dar, in același timp, au fost desființate posturile care erau pentru a treia tranșă de angajare. Noi, aici, ce facem de fapt este să corectăm o situaţie care a fost creată şi care a făcut ca IGSU-ul să funcţioneze cu două treimi, sau mai puţin de două treimi chiar, din personalul care era prevăzut iniţial pentru această structură, incat să funcţioneze intr-un mod corect şi optim. Deci, ca răspuns la dumneavoastră pentru structura IGSU-ului: soluţia care s-a dat astăzi, şi nu degeaba am zis că pentru noi o hotărare de guvern istorică, este o zi istorică pentru IGSU - noi recuperăm in statele IGSU-ului funcţiile şi posturile care s-au pierdut in cursul anului 2010, 2011, 2012 şi incepem să corectăm acest lucru treptat, prin angajarea oamenilor pe aceste posturi. Reporter: Domnule secretar de stat, ne putem aştepta ca valul patru al pandemiei să fie unul prelungit, ţinand cont că valul al doilea s-a terminat la finalul lunii noimebrie? Acesta a debutat in luna august. Raed Arafat: Este greu de zis acest lucru, mai ales că avem diferenţă intre valul trei şi valul patru - este, totuşi, cu cateva milioane de persoane vaccinate. Şi de aici noi sperăm că impactul pe spitale, pe secţiile de Terapie Intensivă, să nu fie identic cu valul trei, dar vedem cum evoluează şi o să vedem care va fi impactul respectiv pe parcurs. Mai ales că acuma este o categorie care, o parte din ea, nici nu poate fi vaccinată, deci nu se supune vaccinării - vorbim de copii, aici, care pot să fie afectaţi mai mult. Aşa că să spunem că va fi un val mai prelungit cred că este prematur. Că nu va fi ultimul val, poate, şi că mai va mai veni poate un alt val după el, acest lucru este posibil. De noi depinde cat de bine limităm acest lucru, limităm impactul şi convieţuim cu acest virus. Vaccinarea rămane soluţia şi acum. Ca să mai spun şi asta: acum, unul dintre vaccinuri a primit deja aprobarea definitivă, deci cei care ziceau că nu vor să se vaccineze pentru că niciun vaccin n-are aprobare definitivă iată-ne, avem acum un vaccin cu aprobare definitivă şi atunci pot să se vaccineze cu vaccinul care are aprobarea definitivă cel puţin in Statele Unite, şi cred că urmează să fie dată inclusiv la nivel european. Reporter: De asemenea, ne apropiem cu paşi repezi de 1.000 de cazuri pe zi. Ne putem aştepta la impunerea restricţiei de circulaţie pe timp de noapte? Raed Arafat: La acest moment, nu sunt astfel de discuţii. Dar v-am zis şi data trecută, există in hotărarea de guvern mai multe măsuri asupra cărora putem reveni, cu cat creşte numărul cazurilor şi, mai ales, incidenţa. Şi de aici o să ne intoarcem şi o să vedem, de fapt, la ce măsuri trebuie revenit şi trebuie să fie aplicate. Da, este posibil, pe alocuri, pe anumite zone in care incidenţa sau rata de creştere este foarte rapidă, să se ia anumite măsuri locale sau zonale, dar nu pot să vă spun că astfel de măsuri vor fi luate imediat şi vor fi luate pe plan naţional. Nu! Deci, depinde de incidenţă. Am lăsat in hotărarea de guvern şi in deciziile CNSU ratele de incidenţă la care putem să revenim, ele n-au fost desfiinţate - incidenţa de 1,5, de 2 la mie, de 3 la mie - şi care ne permit să adaptăm măsurile care se iau pe zonele care ating această incidenţă. Reporter: Şi, dacă imi permiteţi, o intrebare despre campania de vaccinare. Astăzi a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă care dă posibilitatea /.../ din ambulatorii să se vaccineze acolo. Cum işi vor primi aceştia banii, ţinand cont că un pacient nu stă 21 de zile, 28 sau 56 de zile intr-un spital? Ei işi iau banii doar pentru vaccinarea completă? Raed Arafat: Ei iau banii pentru actul de vaccinare. Amănunte nu ştiu aici, pentru că autorul ordonanţei este chiar Ministerul Sănătăţii şi va trebui să intrebaţi pe colegii de la Ministerul Sănătăţii. Dar este incă un pas pentru a incuraja activitatea de vaccinare şi a incuraja implicarea medicilor de familie să vaccineze cat mai mulţi posibil. Și răman la părerea că vaccinarea, chiar dacă nu va opri complet boala, va limita foarte mult impactul pe sistemul sanitar. Lucru care se dovedeşte in ţările cu procent mare de persoane vaccinate: chiar dacă au foarte multe cazuri, impactul pe sistemul sanitar este mult mai mic decat inaintea apariţiei vaccinului. Mulţumesc. Reporter: Vroiam să vă intreb cum catalogaţi scenariul elaborat la nivelul Ministerului Sănătăţii, respectiv la nivelul Ministerului Educaţiei, cu privire la modul de incepere al şcolilor, in condiţiile in care şcoala va funcţiona in format fizic pană la o incidenţă de 6 cazuri la mia de locuitori? Raed Arafat: Acest scenariu a fost discutat la mai multe intalniri la care am fost, cu participarea și a doamnei ministru al sănătății, și a domnului ministru al educației, și a premierului. La acest moment, soluția e de a deschide școala, respectand anumite reguli de protecție sanitară, poate cea mai importantă rămanand purtarea măștii. Cred că este un lucru normal, pentru că nu poţi să ții școala inchisă tot timpul. S-a dat prioritate școlilor să se deschidă, dar, bineințeles, cu anumite ajustări pe anumite situații - dacă o să apară incidența mare, pe alte aspecte. Dar, normal, cum s-a zis, fiecare caz va fi evaluat individual. Aici intră și subiectul: dacă se imbolnăvesc unii copii intr-o clasă, clasa respectivă ce se intamplă cu ea? Dacă intr-o școală sunt mai mulți copii care s-au imbolnăvit in mai multe clase, care va fi scenariul? Nu este un scenariu indiferent de ce se intamplă in școala respectivă, ci este un scenariu care zice că răman fizic pană la şase la mie, dar, bineințeles, vor fi unele reguli aici - și le las colegilor de la Ministerul Sănătății și Ministerul Educației să le anunţe. Reporter: Din de vedere epidemiologic nu este periculos? Pentru că respectivul copil care poate fi infectat merge acasă și iși imbolnăvește și familia. Raed Arafat: Din analizele pe care le-am văzut și in alte țări care au deschis școlile, rămane poate cea mai eficientă măsură, in această situație, masca. Dacă se respectă portul măștii, șansa de transmitere in școală este foarte mică. Și există chiar cifre date, pe care le-am citit recent - nu vreau să dau o cifră greșită - care arată diferența intre a nu se purta mască și a se purta masca, care ar fi infectarea in cadrul școlii și unde infectarea s-ar reduce semnificativ dacă portul măștii se respectă, și la nivelul profesorilor, și la nivelul elevilor. Mulțumesc. Reporter: Voiam să vă intreb in legătură cu situația refugiaților din Afganistan. Ințelegem că cei de la Ministerul Afacerilor Interne incearcă să mărească capacitatea acestor centre de refugiați, ba mai mult, să aloce și bani in plus. Ce ne puteți spune? /.../ Raed Arafat: Nu am ce să spun, dintr-un simplu motiv: nu e este in sfera mea de competență. Noi colaborăm cu IGI, dacă ni se cere colaborare, dar pentru aceste date vă rog să vă adresați Inspectoratului General de Imigrări, care poate să vi le dea exact. Repoter: Şi incă o intrebare, dacă se poate. Cine va avea acces și va folosi platforma STS atunci cand certificatul digital va fi introdus la nivelul național, așa cum se dorește? Raed Arafat: Ştiu că se va stabili acest lucru, dar la asta iarăși colegii de la Ministerul Sănătății pot să vă răspundă, pentru că de acolo se va stabili care vor fi persoanele autorizate sau instituțiile autorizate să acceseze, să vadă dacă persoana are sau nu are vaccinarea, deci dacă are sau nu are certificatul digital. Reporter: Deci pană in momentul de faţă nu se cunosc aceste /.../? Raed Arafat: Probabil că se cunosc, probabil că este decis, dar nu am avut discuția, ca să vă spun care e decizia. De aceea spun să mergeți către danşii cu intrebarea, ca să poată să vă dea răspunsul corect, să nu vă dau eu un răspuns care... Poate că au revenit asupra anumitor aspecte, pentru că sunt discuții continue intre Ministerul Sănătății, STS și Ministerul Afacerilor Interne, dar decizia definitivă cel mai bine v-o spune Ministerul Sănătății. Reporter: Aș vrea să vă intreb dacă ne puteți explicați ce s-a intamplat aseară la un spital din București, la Marie Curie, acolo unde au fost trimise mai multe echipaje. Dacă v-aţi lămurit dacă există o anchetă, dacă va fi dată vreo amendă /.../ Raed Arafat: A venit un apel prin 112, care a anunțat un incendiu la o aripă care noaptea nu are in ea pacienți. Clar că s-a luat in serios, s-au trimis toate forțele posibile, a fost declanșat planul roşu, a fost pregătită și echipa medicală, o echipă mai mare, să se deplaseze de la SMURD București, pe langă echipele care s-au trimis inițial. Dar primele echipe sosite de la Pompieri au constatat că, de fapt, era un fum cauzat de o operațiune de deratizare, nu era nimic periculos, intr-o zonă in care am ințeles că nu erau copii, la momentul respectiv. Bineințeles, s-a incheiat subiectul. Am avut discuții și cu comandantul care a fost acolo și cu managerul spitalului, deci nu ai pe cine amenda și de ce să amendezi, nici pe persoana care a sunat. Persoanei care a sunat i s-a părut că e un incendiu și ea a sunat. Nu era rea-voință, nu era rea-credință, să spunem că a vrut să pună forțele la test. Şi acest lucru cred că a fost normal, au reacționat, au mers cu forțe suficiente pentru un spital, pentru că nu se știa ce se intamplă. Din fericire, a rezultat faptul că era altceva și era doar o impresie că e un incendiu, nu era de fapt un incendiu. Reporter: Ne puteţi spune şi cate persoane au fost mobilizate, efectiv? Raed Arafat: Mai multe mașini. Acum, multe au fost intoarse din drum, n-au ajuns toate. Eu pot să vă spun, și eu am vrut să plec acolo şi chiar mă pregăteam să intorc mașina, să plec de unde eram. Cand am primit informația, nu am mai ajuns acolo. M-a sunat doctorul Opriță, care pleca de acolo. Adică erau multe forțe trimise, dar, din momentul in care s-a decis că nu e ceva grav, multe din aceste forţe, prin radio, au fost anunțate să nu se mai deplaseze, să se intoarcă la subunitățile lor. Reporter: Legat de hotărarea pe care aţi adoptat-o astăzi, cu cele peste 8.500 de posturi: aţi spus că anul acesta vor fi angajaţi oameni pe mai mult de 1.479 de posturi, la care se vor mai adăuga incă 782 de posturi din surse externe. Raed Arafat: Toate sunt din surse externe, dar vor fi adăugate şi 782 care inlocuiesc personal care a plecat prin pensie, acolo sunt posturi de subofiţer. Pe cand cele 1.479 de posturi care vor fi scoase in baza acestei hotărari vor fi posturi de gradaţi militari profesionişti. Reporter: Vor fi concursuri? Raed Arafat: Normal. Fără concurs nu merge aici. Normal că va fi concurs, vor fi condiţii, va fi limită de varstă, va fi tot, exact cum este o angajare prima dată cand se face, adică să intri prima dată in instituţia pompierilor. Reporter: Care va fi impactul bugetar pentru acest an pentru aceste angajări? Raed Arafat: Pentru acest an, pentru angajările care vor fi făcute - şi, cel mai probabil, contractul lor va fi prin luna noiembrie - estimăm că va fi o sumă de aproximativ 10 milioane de lei. Dar asta este o estimare. Sume mai exacte, mai corecte pot să vă dau dacă intrebaţi, se pot comunica fără nici o problemă, după ce le luăm de la structura financiară. In hotărarea de guvern, dacă o consultaţi, veţi găsi acolo menţionate anumite aspecte. Reporter: Nu erau /date/, le-am găsit intr-un proiect de hotărare /mai vechi/... Raed Arafat: Da, pentru că se alocă o sumă din bugetul ministerului... Oricum ei se angajează către, să zicem, luna noiembrie, deci plata pe anul acesta va fi una destul de mică. După care, anul viitor, continuăm şi vom scoate următoarea tranşă, care va fi stabilită anul viitor, din acest calup de 8.500 şi ceva de posturi, ca să continuăm redresarea IGSU-ului. Cum spunem noi acestui proiect: proiectul de redresare al IGSU. Reporter: Perioada determinată /cat este/? Raed Arafat: Mi se pare că pentru un contract de acest gen este de cinci ani, după care se reinnoieşte contractul, dar reinnoirea contractului se face pe baza unor reevaluări. Persoana căreia nu-i reinnoieşti contractul o inlocuieşti, că ai finanţare, şi angajezi alta. Asta este o condiţie pe care o are, mi se pare, şi Ministerul Apărării, o au alte structuri, numai că noi am introdus-o acum la noi, deoarece considerăm că aşa facem instituţia să fie mult mai eficientă. Reporter: Şi toate vor fi cu contract pe perioadă determinată? Raed Arafat: Numai cele de soldaţi şi gradaţi profesionişti vor fi, conform legii, cu un contract pe o durată limitată. Pentru ceilalţi, că sunt 25 de posturi de maiştri militari şi 121 de posturi de ofiţeri, nu se fac pe perioadă determinată. Reporter: Voiam să vă intreb de echipa de pompieri trimisă in Grecia pentru a ajuta la stingerea focurilor, dacă in momentul de faţă se ia in calcul prelungirea acestei misiuni pe care o au in Grecia. Raed Arafat: Noi primim zilnic de la ei rapoarte pe activitatea pe care o au. Intr-adevăr, intervin şi sunt situaţii in care este nevoie de ei. O să evaluăm către sfarşitul săptămanii, cu comandantul echipei, dacă este necesar să rămană, cat mai este necesar. Și dacă e necesar să rămană o echipă pe o perioadă mai lungă, adică, să zicem, incă zece zile sau aşa, o să luăm in considerare, bineinţeles, să inlocuim personalul, fără maşini. Dacă se decide, dacă autorităţile din Grecia, impreună cu Protecţia Civilă Europeană decid demobilizarea, ca şi data trecută, atunci se demobilizează, ceea ce inseamnă că se pleacă inapoi către casă. La acest moment inţeleg că, terestru, suntem noi şi nişte echipe din Polonia. Acum depinde ce decizie se va lua la nivel de autorităţi greceşti, pe langă Mecanismul de Protecţie Civilă Europeană. Și, bineinţeles, după consultarea, aici, cu premierul şi cu domnul preşedinte, vedem care va fi abordarea noastră mai departe. Reporter: Mulţumesc. Raed Arafat: Şi eu mulţumesc. 2021-08-25 15:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_2.jpgPremierul Florin Cîțu a participat la videoconferința cu prefecțiiȘtiri din 24.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-a-participat-la-videoconferinta-cu-prefectiiGalerie foto Intervențiile premierului Florin Ciţu, ministrului de interne, Lucian Bode, ministrului sănătății, Ioana Mihăilă, și ministrului educației, Sorin Cimpeanu, in cadrul videoconferinței cu prefecții [Check against delivery] Lucian Bode: Bună ziua! Astăzi avem o ședință cu toate instituţiile prefectului, avand ca temă pregătirea deschiderii anului şcolar 2021-2022, a domnului prim-ministru, a ministrului educaţiei şi a ministrului sănătății. Alături de mine, la sediul MAI, sunt șefii de structuri, secretarii de stat. Vă rog, domnule prim-ministru, să interveniți dumneavoastră pentru inceput, după care am agreat cu doamna ministru Mihăilă şi cu domnul ministru Cimpeanu să aibă şi domniile lor o intervenție. O să prezint şi eu cateva date din perspectiva noastră, a structurilor MAI şi, in continuare, in cea de-a doua parte a videoconferinței, să dăm cuvantul fiecărei instituții a prefectului, aşa cum obișnuim de fiecare dată. Domnule prim-ministru, aveţi cuvantul. Florin Ciţu: Bună ziua. Mulţumesc, domnule ministru. Am vrut să avem această discuţie astăzi. După cum ştiţi, am anunțat, data trecută, două motive: in primul rand, da, pentru inceperea noului an şcolar şi, al doilea, pentru că tot avem aici prefecţii, să discutăm puţin şi despre sezonul rece, cum ne pregătim pentru sezonul rece, pentru că ar fi bine să incepem să vedem stocuri şi aşa mai departe. In ceea ce priveşte anul şcolar, este clar că avem nevoie de o verificare a tuturor clădirilor in care funcţionează şcolile, acolo unde nu s-a făcut incă. Deci asta este prioritatea zero. Vreau să eliminăm din start acele probleme, pericole, acolo unde sunt, să ştim exact unde sunt şcolile cu probleme şi să vedem cum putem să rezolvăm situaţia. Şi aş vrea să eliminăm anul acesta, pe cat posibil, acele discuţii sau disfuncționalități pe care le vedem la fiecare inceput de an şcolar. De aceea, ne pregătim de acum pentru inceputul anului şcolar. Pe de-o parte, e adevărat, suntem incă in pandemie şi trebuie să ţinem cont de acest lucru. Eu am spus că vreau să incepem școala cu prezență fizică şi să rămană aşa, dar trebuie să luăm toate măsurile, să respectăm toate normele de protecție pe care le avem impotriva COVID. Deci, pentru inceperea anului şcolar, prioritățile zero: siguranța copiilor şi, bineinţeles, in condiţii de pandemie, să rămană anul şcolar cu prezență fizică. In acelaşi timp, pentru sezonul rece - pentru că ii avem pe toţi prefecţii aici, domnii şi doamnele prefecţi - trebuie să ne asigurăm aşa: că avem stocurile necesare deszăpezire, curățarea drumurilor şi tot ce ține de incălzirea clădirilor. Să incepem de acum să ne uităm. Şi, in acelaşi timp, pentru că vine sezonul rece şi de fiecare dată erau probleme, să identificăm persoanele vulnerabile şi să pregătim măsuri din timp. Discuțiile cu firmele care asigură deszăpezirea - pentru că, ştiţi foarte bine, au mai fost cazuri in care existau contracte, dar firmele respective nu erau pregătite, nu aveau materialul cumpărat etc. şi a trebuit să ne ocupăm şi de asta: aş vrea reacție rapidă de fiecare dată inainte ca lucrurile să se intample, nu după aceea. Vreau să fim pregătiți pentru cele mai dificile situații, poate anul acesta nu ne mai ia pe nepregătite sezonul rece. Deci, ştim clar că vine sezonul rece, ştim clar că incepe şi anul şcolar. N-ar trebuie să ne ia pe nepregătite aceste situații. Acestea ar fi mesajele mele de inceput. Dacă mai este ceva, o să intervin pe parcurs. Mulţumesc, domnule ministru. Lucian Bode: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Fac precizarea că la sediul Instituţiei Prefectului sunt prezenți in acest moment alături de prefect, de subprefecţi, șeful Direcției Judeţene de Sănătate Publică, al Inspectoratului Şcolar Judeţean, șefii structurilor teritoriale ale IGPR, IGJR, IGSU. Doamnă ministru Mihăilă, ministrul sănătății, vă invit să luați cuvantul. Ioana Mihăilă: Ca idee, la nivelul guvernului ne-am asumat ca prioritate inceperea și menținerea invățămantului față in față cat mai mult posibil. Și atunci voi trece, scurt, in revistă principalele modificări față de ce s-a intamplat anul trecut. In acest sens, se va opta pentru participarea zilnică cu prezență fizică a tuturor preșcolarilor și elevilor in unitățile de invățămant, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, pană cand incidența cumulată in ultimele 14 zile a cazurilor din localitate se menține sub 6 la mia de locuitori. Cand incidența trece peste 6 la mia de locuitori, lucrăm acum cu două posibile scenarii: unul este trecerea in invățămant online integral; sau sistem hibrid - cu invățămant online pentru copiii care sunt nevaccinați și netrecuți prin boală și posibilitatea de a continua invățămantul față in față pentru copiii care sunt vaccinați sau au trecut prin boală in ultimele 180 de zile. Referitor la mijloacele de protecție, se menține obligativitatea purtării măștii in spațiile inchise. In spațiile deschise masca nu este obligatorie, cu excepția ceremoniei de deschidere a noului an școlar, pentru că acolo anticipăm că vor avea loc aglomerații de persoane și că nu se va putea menține corespunzător distanțarea fizică. Activitatea sportivă se poate desfășura preferabil in spații exterioare. Dacă condițiile meteo nu permit, se poate desfășura in interior, pană la incidență de 2 la mie fără mască de protecție. Suplimentar față de cea fost prevăzut in anul anterior, măștile utilizate de către elevii din invățămantul primar, gimnazial, liceal, precum și la nivelul universităților și facultăților trebuie să fie măști de uz medical. Deci, nu se mai permite utilizarea măștilor textile. Avem in vedere această modificare și menținerea mijloacelor de protecție deoarece cifrele privind incidența infecției și severitatea infecției cu covid-19 la copii sunt ingrijorătoare, atat la nivel internațional, cat și la nivel național. Ce vedem, acum, in zilele acestea: sunt rate destul de crescute de spitalizare pentru copii infectați cu COVID. Atat, ca principalele modificări. Mulțumesc frumos și sper să nu avem mari incidente in anul care vine. Lucian Bode: Vă mulţumesc, doamnă ministru. Il invit să se adrese pe domnul ministru al educației, Sorin Cimpeanu. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc, domnule ministru! Domnule prim-ministru, distinși colegi, lucrurile au fost prezentate de către d-na ministru Mihăilă in acord cu cele discutate, in acord cu propunerile Ministerului Educaţiei şi acordul de la intalnirea precedentă, la care au participat INSP, CNSU, CNCAV, deci au participat cei indreptățiți a se pronunța cu privire la deschiderea noului an şcolar. Deschiderea - in data de 13 septembrie, prezență fizică pentru toţi elevii, fără niciun fel de diferențiere in funcţie de clasă sau de alţi parametri. Ceremonia de deschidere - cu durată limitată, de o oră şi jumătate, mască de protecție prin excepție obligatorie, fiind vorba de aglomerări la care participă părinţi, elevi, profesori. Apreciez, in calitate de ministru al educaţiei, deschiderea pe care o aveţi, domnule prim-ministru, şi colaborarea cu celelalte instituții indreptățite să se pronunțe, deschidere in urma căreia am agreat, cu titlu de certitudine, că şcolile vor rămane deschise pană la incidenţa ratei de infectare de 6 la mie. Folosesc acest prilej să mă adresez incă o dată cu precădere inspectorilor școlari generali, care sunt prezenți in această videoconferinţă, alături de prefecţii din fiecare judeţ, pentru a solicita atenție maximă la respectarea tuturor regulilor de protecție sanitară, aşa cum sunt ele cunoscute acum. Avem o listă cu fiecare şcoală, persoană desemnată cu date de identificare şi coordonate, pe care o vom folosi impreună cu Ministerul Sănătăţii, DSP, in aşa fel incat la nivelul fiecărei şcoli să fie facilitată legătura cu părinții, inainte de inceperea anului şcolar, legătura pentru intalniri interactive intre părinţi şi reprezentanții DSP, pentru ca in cadrul acestor intalniri să poată primi răspunsul toţi acei părinţi care au incă semne de intrebare, astfel incat după această acțiune care va incepe, de fapt a şi inceput de săptămana aceasta, părinții să se poată exprima in cunoștință de cauză, in formularele care le vor fi transmise, pentru acordul de vaccinare al elevilor, desigur care au varsta de peste 12 ani. In primul rand, vor fi chestionați cu privire la situație, dacă au trecut sau n-au trecut prin boală, dacă au fost sau n-au fost vaccinaţi. Iar in cazul in care nu au fost vaccinaţi, următoarea rubrică va fi cu da sau nu. Acordul părinților pentru vaccinare e un demers pe care il facem in toate şcolile din Romania şi sperăm să avem un rezultat care să arate responsabilitate din partea părinților care doresc siguranţă in şcoli. Acest demers va fi inițiat odată cu prima zi de şcoală, cu data de 13 septembrie. Pană atunci, vom avea acțiuni de pregătire la nivelul fiecărei şcoli - şi mulţumesc incă o dată pentru disponibilitate Ministerului Sănătăţii - pentru desemnarea unor persoane competente in a oferi răspunsuri. Asta se intamplă pană la şase la mie. Peste şase la mie, confirm cele prezentate de doamna Mihăilă. Avem două ipoteze: una care nu diferențiază intre vaccinaţi şi nevaccinaţi, merg toţi in online. Aş vrea să vă spun că vin de la o intalnire cu Consiliul Naţional al Elevilor din Romania, care au solicitat această măsură, motivand in felul următor: scenariul hibrid este un scenariu care a generat pierderi foarte mari, or prezenţa fizică a celor vaccinaţi diferit de prezenţa online a celor nevaccinaţi ar conduce la un scenariu hibrid care ar face dificile recuperările după această perioadă. Chiar dacă imi place să cred şi să sper că nu vor fi multe localităţi, nu vor fi mari acele localități care vor depăși incidenţa de şase la mie, luăm in considerare şi această ipoteză, peste şase la mie, şi pană la instituirea carantinei să se lucreze in două variante. Prin consultări cu doamna ministru Mihăilă şi cu reprezentanții CNSU şi INSP, vom vedea care este ipoteza pe care o s-o v-o propunem, domnule prim-ministru, şi care să fie anunțată, după aprobarea la nivel CNSU, printr-un ordin de ministru pentru care ne-am asumat public, impreună, termenul 1-2 septembrie, dar constat că există o nerăbdare, să-i spun aşa, pentru a avea acest ordin de ministru incă de la finalul lunii august şi cred că putem să luăm in calcul să vă propunem promovarea acestui ordin de ministru pe care să-l facem public. Este de mare interes, pentru că sunt trei milioane de copii şi părinții, de asemenea, sunt foarte numeroși. Deci, practic, am putea merge pe două scenarii: pană la şase la mie - prezență integrală, cu respectarea tuturor regulilor, şi peste şase la mie - online integral. Asta ar putea să simplifice lucrurile oarecum. Vom vedea dacă diferențiem preșcolarii de școlari, adică va trebui să vedem peste șase la mine ce facem cu creșele și grădinițele. Elevii, am ințeles. S-au solicitat, pe baza celor două motive pe care vi le-am prezentat, au solicitat să intre cu toții in online și să nu existe aceste diferențieri intre elevi care ar face grea recuperarea pierderilor. Ii mulțumesc și domnului ministru de Interne pentru că sunt foarte multe lucruri ce țin de starea de siguranță, nu numai din perspectivă sanitară, e vorba de protecția unităților de invățămant, de protecție de securitate la incendiu și protecție din perspectivă seismică, asta mai degrabă Ministerul Dezvoltării. Mulțumesc incă o dată și ii rog pe toți inspectorii școlari generali prezenți să urmărească in fiecare zi mai intai acțiunile de promovarea importanței și necesității vaccinării, mai apoi printr-o colaborare cu Instituția Prefectului, cu Ministerul Sănătății, cu coordonatorul Comitetului Național pentru Situații de Urgență să vedem care este necesarul de materiale de protecție. Noi verificăm și stocurile existente pentru școli și vedem care este și necesarul. Pentru componenta de testare, și cu asta inchei, sigur că pană la momentul de față sunt agreate testările pentru absolut toate cazurile simptomatice, elevi sau cadre didactice. De asemenea, in cazul apariției unei imbolnăviri intr-o clasă, pentru că totul va fi judecat la nivel de clasă, și nu de unitate de invățămant, la apariția primei imbolnăviri se testează, dacă iși dau acordul toți elevii din acea clasă, dacă nu iși dau acordul trec automat in online, indiferent de rata de incidență, dacă iși dau acordul și sunt testați in cazul in care toți sunt negativi procesul de predare cu prezență fizică continuă pană la apariția următorului caz de imbolnăvire in aceeași clasă, situație in care toată clasa trece in online. Deci, toată clasa trece in online sau dacă se refuză testarea tuturor sau dacă apare o a doua imbolnăvire, și asta fără deosebire intre invățămantul primar, gimnazial și liceal. Aceasta este ipoteza la care lucrăm, da, sigur că da, ea va trebui să fie validată de cei mai indreptățiți să se pronunțe, Ministerul Sănătății și INSP. Dar toate aceste răspunsuri sunt așteptate de populație, așa că această intalnire este extrem de bine-venită. Mulțumesc incă o dată! Lucian Bode: Mulțumesc, domnule ministru! Domnule prim-ministru aţi vrut să interveniți? Florin Ciţu: Da, voiam doar să spun că acum toată lumea se va concentra pe ce se intampla după șase la mie. Şi de aceea vreau să fie foarte clar, din punctul nostru de vedere, pentru că incă lucrăm la mai multe scenarii, au fost prezentate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educației. Repet, și după 6 la mie, pe mine mă interesează să găsim soluții ca școala să continue cu prezență fizică acolo unde se poate, cu aceste scenarii pornim. Dar știm şi luăm in calcul și riscurile. Pană acum știm clar că, pană la șase la mie, școala rămane cu prezență fizică, după șase la mie, in funcție de situație și unde ne aflăm și in ce comunitate, și ce alte elemente mai luăm in calcul, pentru că ne uităm şi la paturile de la ATI şi la alte lucruri, vom vedea care sunt deciziile atunci. Deocamdată nu avem o soluție. Am văzut cateva propuneri astăzi, aici, dar vom veni cu ceva concret după ce vom avea cateva intalniri şi cu specialiștii, şi din sănătate, şi din educație, dar și cu ceilalți specialiști. Mulțumesc. Lucian Bode: Vă mulţumesc. In continuare vă rog să imi permiteți să exprim cateva linii de acțiune stabilite impreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne. Domnule prim-ministru, stimați colegi, in opinia mea, inceputul anului școlar 2021-2022 ne găsește in fața unor noi provocări instituționale privind modul de acțiune și gestionare eficientă a situației pandemice. Evoluțiile din ultimele săptămani ale fenomenului pandemic ne indeamnă să fim prudenți și să abordăm cu maximă responsabilitate pregătirea pentru inceperea in bune condiții a anului școlar. Avertismentele legate de noua tulpină Delta sunt legate de impactul ridicat pe care il are in randul tinerilor, chiar al copiilor, motiv pentru care atenția trebuie să fie una sporită in mediul școlar. Ne dorim cu toții ca acest an școlar să se deruleze in condiții normale, școlile să rămană deschise pe tot parcursul anului, iar cursurile să aibă loc in format fizic. Plecăm de la acest scenariu de lucru. De aceea, focusul principal trebuie să fie pe asigurarea unui cadru predictibil in care să fie respectate măsurile de protecție, astfel incat să fie redus la minim riscul de transmitere a virusului. Fără doar şi poate, principalul nostru obiectiv rămane inceperea anului şcolar in siguranţă atat pentru elevi, cat şi pentru cadrele didactice. Acum, pentru atingerea acestui obiectiv, efortul trebuie să fie unul conjugat şi bine coordonat intre toate părțile implicate, autorități locale, autorități centrale, conducerile unităților școlare şi deopotrivă părinţi şi profesori. La nivelul MAI, prin intermediul structurilor teritoriale cu atribuții atat pe componenta de ordine şi siguranţă publică, cat şi in ceea ce priveşte gestionarea situațiilor de urgenţă, precum şi la nivelul Instituției Prefectului, am realizat o evaluare pe baza mai multor indicatori şi in coordonate mari această evaluare se prezintă astfel: am evaluat 16.952 unități de invăţămant preuniversitar. Dintre acestea, 10.780 unități nu sunt asigurate cu pază, iar 6.172 unități de invăţămant beneficiază de o formă de pază. Pe partea de ordine şi siguranţă publică, vreau să vă asigur că efectivele de polițiști, jandarmi, impreună cu Poliția Locală, acționează in proximitatea unităților de invăţămant pentru asigurarea unui climat de ordine, pentru evitarea de aglomerări la intrarea şi la ieșirea de la cursuri, pentru fluența circulației, inclusiv pe timpul transportului şcolar şi prevenirea oricăror incidente care ar putea afecta buna desfăşurare a activităților. Pentru asigurarea misiunilor de ordine publică, responsabilitățile au fost partajate intre cele trei structuri, care au atribuții pe această zonă, mă refer la Poliţie, Jandarmerie şi Poliţie Locală. 90% din responsabilităţi revin Poliției Romane. Totodată, prin prezenţa sporită pe teren a efectivelor din structurile MAI, vom fi parteneri in acest efort comun de redeschidere a anului şcolar in condiţii de siguranţă. Activitățile de menținere a ordinii publice la nivelul unităților școlare, respectiv de indeplinire a activităților pe linia situațiilor de urgenţă, vor fi asigurate cu medie zilnică de 8.310 efective. Suplimentar, acționăm și cu 1.031 efective din cadrul Poliției Locale. In ceea ce privește palierul reprezentat de situațiile de urgență, au fost efectuate evaluări a clădirilor din punct de vedere al asigurării mijloacelor de stingere a incendiilor și al dotării cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare, respectiv al autorizării la incendiu. Astfel, din perspectiva securității la incendiu, dintr-un total de 25.539 clădiri, in care funcționează unități școlare, peste 17.500 nu fac obiectul autorizării, 4.171 sunt autorizate, iar altele 3.845, din fericire, nu au nevoie de autorizație. In acest moment, așadar sunt autorizate 4.171 și 17.500 nu fac obiectul autorizării. Impreună cu managementul școlilor și cu autoritățile locale trebuie să accelerăm procesul de autorizare, iar, in paralel, luate măsuri tehnice și organizatorice menite să prevină producerea de incidente, de incendii de natură să pună in pericol viața copiilor noștri. Un alt aspect pe care l-am analizata vizat incălzirea spațiilor din unitățile de invățămant, respectiv funcționarea mijloacelor de transport școlar. Dacă raportăm la total unități de invățămant, incălzirea nu este asigurată in 574 unități școlare. Vorbim despre un procent de aproximativ 3,4%. Faptul că există astfel de unități reprezintă un aspect ingrijorător și totodată o vulnerabilitate, fiind absolut necesară ca aceste deficiențe să fie rezolvate inainte de inceperea sezonului rece. Pentru transportul elevilor, la nivel național au fost identificate 4.970 mijloace de transport școlar, din care 524, aproximativ 10,5%, sunt nefuncționale: 493 de microbuze și 31 de autobuze. Transportul elevilor de acasă la școală trebuie să se desfășoare in condiții de siguranță, motiv pentru care mijloacele de transport destinate acestei activități trebuie intreținute in mod corespunzător de către cei responsabili pentru că este vorba despre viața copiilor noștri. Este important ca in următoarele trei săptămani, pană pe data de 13 septembrie, cand va incepe anul școlar să existe din partea tuturor celor prezenți la această ședință de lucru o pregătire și o coordonare a acțiunilor, astfel incat noul an școlar să debuteze in cele mai bune și sigure condiții. O să inchei cu o dimensiune aparte căreia vă rog să ii acordați atenția cuvenită, și anume prevenirea activităților infracționale in mediul școlar, astfel incat școala să rămană un spațiu sigur pentru elevi și pentru cadrele didactice, evident, propice dezvoltării tinerilor și dedicat instruirii acestora. In spiritul de acțiune proactiv care caracterizează activitățile dumneavoastră nu trebuie să ignorați importanța intensificării campaniei de vaccinare, singura soluție prin care putem stopa răspandirea virusului și implicit pandemia. Conștientizarea in mediul școlar a beneficiilor campaniei de vaccinare, mai ales in randul categoriile de interes, constituie o prioritate pentru dumneavoastră. Responsabilitățile care vă revin nu trebuie neglijate, iar asumarea unor decizii eficiente și bine calibrate in contextul actual reprezintă obiective principale de atins in perioada imediat următoare. Domnule prim-ministru, acestea sunt principalele date furnizate prin Instituția Prefectului către Ministerul Afacerilor Interne, in urmă cu 24 de ore, aceasta este situația la nivel național și, sigur, odată cu intervenția fiecărei instituții a prefectului o să vedem dacă sunt și alte elemente de interes pe care domniile lor doresc să le prezinte. Florin Cițu: Mulţumesc domnule ministru, mulţumesc şi domnilor miniştri! Pentru că sunt cateva lucruri care astăzi doar sunt ipoteze ar trebui să anunţăm de astăzi că vom mai avea o intalnire, cred că la sfarșitul săptămanii viitoare, in care să avem o situație la zi cu ce s-a intamplat, şi cu acele vehicule care nu sunt in situație bună astăzi, ce soluții s-au găsit, dar și cu celelalte ordine care mai trebuie semnate. Atunci, rămane să ne vedem, in aceeași formulă, săptămana viitoare să avem inainte de a incepe anul școlar o situație la zi și dacă mai răman pe ultima sută de metri de rezolvat dintre probleme. Acum, bineințeles vom trece prin... Dumneavoastră aveți lista prefecților și vă dau cuvantul pentru a conduce mai departe. Mulțumesc! 2021-08-24 16:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_9685.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 24.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1629803302Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19. Pentru inceput o să reamintesc faptul că ieri, pe data de 23 august, Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite a acordat autorizarea definitivă pentru vaccinul de la compania BioNTech - Pfizer, vaccinul Comirnaty, pentru utilizarea la persoanele cu varsta mai mare de 16 ani. Astfel, Comirnaty este primul vaccin care obține o autorizare definitivă. Ne așteptăm ca in perioada următoare și celelalte vaccinuri, care in momentul de față funcționează in regimul unei autorizări condiționate, autorizări de urgență, să depună documentația, incat să poată obține această autorizare definitivă. Cred că e un element important care vine să reconfirme, dacă vreți, profilul de siguranţă favorabil, tolerabilitatea și eficiența și eficacitatea pe care vaccinurile impotriva COVID-19 le au impotriva infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de tipul variantei virale de care vorbim. In cazul copiilor cu varsta de peste 12 ani, 12 - 15 ani, vaccinul de la compania BioNTech - Pfizer beneficiază in continuare de autorizația condiționată, atat pentru schema inițială și, de asemenea, tot sub același tip de autorizare condiționată este reglementată și administrarea dozei 3 la persoanele imuno-deprimate, așa cum a recomandat Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite. Un alt lucru pe care voiam să-l menționez la inceput este legat de activitatea de vaccinare in unitățile de invățămant. In primul rand, aș vrea să spun că preocuparea noastră de bază este aceea de a crește accesul la vaccinare al tuturor celor care doresc să se vaccineze și aici mă refer la copiii eligibili, cu varsta de peste 12 ani, insă in același timp vor avea posibilitatea să se vaccineze și cadrele didactice, personalul din invățămant, precum și aparținătorii copiilor, și aici mă refer la părinți, bunici, in mod deosebit, cei care locuiesc la aceeași adresă. Cum va avea loc efectiv procesul de vaccinare, vor fi cu siguranță unități de invățămant unde vom putea organiza cabinete de vaccinare de sine stătătoare, care să funcționeze pe perioada in care există o adresabilitate in randul unității de invățămant și, de asemenea, foarte probabil că in majoritatea cazurilor, acolo de pildă unde unitatea de invățămant are in proximitate un centru de vaccinare nu se justifică să mai organizăm un alt cabinet sau un alt punct de vaccinare, insă in mediul rural, dar și in cel urban, principala logistică care asigură accesul la vaccinare va fi cu ajutorul echipelor mobile. Practic, ne dorim ca fiecărei unități de invățămant să ii fie alocată o echipă mobilă și unitatea de invățămant, periodic, să centralizeze persoanele care doresc să se vaccineze. In felul acesta se stabilește un interval orar, o zi intr-o săptămană, fie spre sfarșitul programului, se identifică spațiul unde se poate organiza activitatea de vaccinare și repet, după cum știm, minorii care au nevoie să fie insoțiți de unul dintre aparținători, de reprezentanți legali, părinți sau tutore, se pot prezenta și pot să fie vaccinați impreună cu cei din familie. Pentru noi este foarte important să promovăm conceptul de imunizare la nivelul intregii familii, tocmai pentru că riscul de fapt in cazul in care un copil se infectează este să transmită celor din familie cu care intră in contact și in cazul in care sunt persoane vulnerabile evoluția poate să fie nefavorabilă, cu cazuri cu severitate crescută. De altfel, sunt studii publicate care ne arată că de pildă familiile care au copii preșcolari au un risc de 15% mai mare să inregistreze imbolnăvire prin COVID-19, iar cei care au copii școlari din clasele primare in sus au un risc de 20%-25% mai mare să inregistreze cazuri in interiorul familiei. Practic, confirmă faptul că transmiterea există atat de la părinți, bunici la copii, dar și invers, așa incat este principala modalitate prin care noi putem să limităm răspandirea virusului, numărul de cazuri de imbolnăviri, alături, desigur, de respectarea celorlalte măsuri de prevenție, cea mai importantă fiind masca de protecție și respectarea măsurilor de igienă individuală. Cam acestea ar fi lucrurile pe care voiam să le transmit legat de procesul de vaccinare in unitățile de invățămant. De asemenea, in unitățile din invățămantul universitar, in campusurile studențești avem in vedere organizarea unor cabinete de vaccinare, acolo unde sunt unitățile locative pentru studenți fiind un număr mare, accesibilitatea va fi mult mai ușoară in felul acesta. Şi nu este nevoie evident de prezența unui aparținător, ținand cont că vorbim de persoane de peste 18 ani. De asemenea, un aspect important este legat de partea de informare in ceea ce privește beneficiile și importanța vaccinării. Impreună cu Ministerul Educației vor avea loc in perioada următoare, foarte probabil incepand cu luna septembrie, acțiuni de informare online in cadrul ședințelor cu părinții in care reprezentanți fie din direcțiile de sănătate publică, fie din corpul medical din fiecare județ, va fi prezent la aceste ședințe online și va răspunde intrebărilor absolut legitime și firești pe care părinții, dar și cadrele didactice le pot avea in legătură cu vaccinarea. Cred că aceste ședințe cu scop informativ pană la urmă aduc beneficii importante, atat in randul elevilor, in randul copiilor eligibili, dar și in randul aparținătorilor, părinți, bunici, cadre didactice, care pot in felul acesta să afle informațiile de care au nevoie pentru a fundamenta decizia legată de vaccinare. Din păcate, vedem ce se intamplă şi in Statele Unite, un număr din ce in ce mai mare de tineri, de copii, chiar cu varstă sub 12 ani sunt diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, ajung in spital, chiar şi in secțiile de terapie intensivă. Sunt semnale, deși incă lucrurile nu sunt foarte clare din acest punct de vedere că infecția cu varianta Delta ar putea cauza forme mai grave in randul tinerilor, in randul copiilor, lucru care era atipic pană la acest moment. De asemenea, tinerii, adolescenții, copiii, sunt expuși unui risc mult mai mare de imbolnăvire şi este lesne de ințeles. Vorbim de o variantă mult mai transmisibilă. Tinerii se adună, interacționează mai mult, sunt expuși mai frecvent riscului de infecție şi, bineinţeles, intr-un procent mai mic se respectă măsurile de prevenție. Deci, cumva se poate explica şi prin aceste motive de ce, in momentul de faţă, se inregistrează un număr mai mare de cazuri in randul celor tineri şi, bineinţeles, acoperirea vaccinală la tineri este mult mai redusă comparativ cu persoanele cu varsta de peste 50-55 de ani. Un alt element pe care voiam să-l prezint este legat de vaccinarea in mediul rural. In momentul de faţă, in 97% din comune au loc şi au avut loc activități de vaccinare, au fost organizate acțiuni de vaccinare. Cu siguranţă, ele vor fi reluate in perioada următoare. Pot să vă spun că este un efort extraordinar de mare, care a fost susținut in perioada acestor luni, tocmai pentru a ajunge cu vaccinul cat mai aproape de oameni. In felul acesta s-au finalizat acţiunile de vaccinare in 67% dintre comune. Au fost administrate, in total, in mediul rural, prin toate mijloacele de vaccinare, peste 2,56 de milioane de doze şi au fost vaccinate 1,13 milioane de persoane cu schemă completă. In ceea ce priveşte activitatea centrelor de vaccinare, după cum ştim, in momentul de faţă, aproximativ 26% din centrele de vaccinare care au fost active la nivel naţional au activitatea suspendată temporar. Aproximativ 60% din centrele de vaccinare care sunt in momentul de faţă active, şi anume 603 centre au programul de lucru redus la șase ore şi am transmis, in urma unor evaluări pe care le facem periodic in ceea ce priveşte eficiența centrelor de vaccinare, ca programul de lucru al tuturor centrelor de vaccinare să fie redus la șase ore in loc de 12 ore in perioada următoarelor două, trei săptămani. In funcţie de adresabilitatea pe care o vom inregistra, sigur că programul poate să revină la forma inițială sau putem reactiva anumite centre care au fost suspendate temporar. Ne așteptăm ca in perioada următoare, din cauza creşterii numărului de cazuri, la nivel naţional să avem şi o adresabilitate crescută sau in creştere la vaccinare. Trebuie să inţelegem că datele actuale, inclusiv din Romania, datele de eficiență confirmă beneficiile vaccinării, indiferent de schema de vaccinare de care vorbim, atat pentru reducerea riscului de infecție, cat și pentru reducerea riscului de spitalizare, de internare in terapie intensivă și deces. Ca atare, pentru noi, prioritatea zero rămane să creștem accesul persoanelor, tuturor persoanelor care doresc să se vaccineze și să poată beneficia cat mai repede de vaccinare. Este clar că suntem in momentul de față pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem in valul patru, inregistrăm un număr din ce in ce mai mare de cazuri noi și ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă in Romania. Cu siguranță acesta este un motiv important pentru creșterea numărului de cazuri, dar ceea ce am observat in această perioadă este practic un profil de comportament care ne expune unui risc crescut de imbolnăvire, și anume mobilitate crescută, interacțiune crescută intre persoane, risc crescut de expunere la imbolnăvire și din acest punct de vedere, coroborat cu faptul că in continuare avem un număr mare de persoane susceptibile, receptive, riscul de imbolnăvire crește și, de asemenea, nerespectarea măsurilor de prevenție reprezintă principalele motive pentru care nu ne așteptăm ca in perioada următoare situația să se stabilizeze. La nivelul medicilor de familie, in momentul de față sunt 2.730 de cabinete care inregistrează activități de vaccinare și au fost vaccinate pană pe data de 22 august peste 346.000 de persoane, majoritatea, 55% aproape, fiind in mediul rural. La nivelul unităților sanitare, sunt 149 de spitale publice, care au activități de vaccinare pentru pacienții cronici, pentru pacienții internați, eligibili și au fost vaccinați incepand cu a doua jumătate a lunii mai peste 7.177 de pacienți cronici. Cred că este o oportunitate cand ajungem la spital să solicităm in cazul in care nu am fost vaccinați să beneficiem de vaccinare. Nu este un mediu mai prielnic pentru a beneficia de vaccinare decat cu ocazia internării, atunci cand sigur nu suntem cu o boală acută, care contraindică temporar efectuarea vaccinului. De asemenea, sunt 26 de unități sanitare private, care inregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienții internați, fiind vaccinate 1.521 de persoane pană la acest moment. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti şi al județelor, avem in municipiul Bucureşti aproape 49% acoperire vaccinală, deci uşor-uşor ajungem la 50% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţul Cluj cu 45,2% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă rezidentă. Ca atare, pot să vă spun că sunt 12 judeţe, care au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%, sunt alte 27 de judeţe, care au acoperire vaccinală intre 20% şi 29,9% şi sunt doar trei judeţe care mai au acoperire vaccinală sub 20%, dar, practic, e un interval foarte mic, peste 18% şi pană la 20%. De asemenea, la nivelul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie pană la acest moment au fost vaccinate aproape 5,19 milioane de persoane cu cel puţin o doză, majoritatea fiind persoane vaccinate cu schemă completă, peste 5 milioane de persoane. In ceea ce priveşte grupa de varstă, cu siguranţă este un subiect de interes: grupa de varstă 12-15 ani are un procent de acoperire vaccinală de circa 4%, sunt aproape 33.000 de copii, cu varsta cuprinsă intre 12-15 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin şi peste 150.000 de tineri cu varsta cuprinsă intre 16 şi 19 ani, care au primit cel puţin o doză de vaccin, practic vorbim de un procent de acoperire vaccinală de circa 20%. In ceea ce priveşte grupa de varstă 60-69 de ani este cea mai mare acoperire vaccinală de aproape 39%, urmată de 50-59 de ani, aproape 37,5% şi 70-79 de ani, grupa de varstă, 36%. Aş atrage atenția asupra faptului că la grupa de varstă de peste 80 de ani avem circa 19,5% rata de acoperire vaccinală şi evaluarea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru săptămanile 2 - 15 august ne arată o tendință de creștere mai accentuată a cazurilor de imbolnăvire la grupa de varstă de peste 80 de ani, unde riscul de evoluție către formă severă este mai mare. Practic, s-a inregistrat o creștere cu 130% a cazurilor de COVID-19 in ultimele două săptămani la persoanele cu varsta de peste 80 de ani. De asemenea, ce este important de precizat este că avem această tendință de a inregistra cazuri noi la persoane tinere. In momentul de față mediana varstei este de circa 43 de ani față de 48 de ani cat era anterior la cazurile din ultimele săptămani. De asemenea, media de varstă a deceselor este in scădere, fiind in momentul de față de 67 de ani de față de 71 de ani cat era cunoscută anterior și un lucru foarte important, la decesele inregistrate, dacă 94,6% aveau comorbidități, in momentul de față, la decesele inregistrate in săptămanile 2 -15 august doar 88,3% dintre persoanele decedate aveau comorbidități. Deci, practic, acest lucru, dacă vreți, intărește semnalul legat de o probabilitate mai mare de a dezvolta forme severe, inclusiv in randul persoanelor care sunt mai tinere și care nu au boli cronice asociate, aspect care, desigur, este unul care ne preocupă și cred că este cat se poate de serios și nu trebuie să neglijăm acest aspect, care ține pană la urmă de viața fiecăruia dintre noi. Așa cum am mai transmis, in momentul de față, prin vaccinarea impotriva COVID-19 putem să prevenim pierderile de vieți omenești şi decesele. Indiferent de cat de mult ne uităm la datele de eficiență și de eficacitate vaccinurile dacă răman in frigider nu vor produce niciun efect benefic și anume, trebuie să ne vaccinăm. Deci, practic, vaccinarea aduce beneficii și nu vaccinul in sine. In ceea ce privește reacțiile adverse, la nivel național, pană la data de 23 august, au fost raportate 16.974 de cazuri de reacții adverse postvaccinare, cu o rată de raportare de 1,75 la 1.000 de doze administrate, majoritatea fiind reacții generale, comune, anticipate, cu febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie și reacții alergice ușoare de tip urticarian. Cum acestea au fost datele pe care am dorit să vi le transmitem. Vă rog, domnule secretar de stat, pentru partea a doua. Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule președinte. Cateva cuvinte legate de certificatul digital european. Pană pe 23 august, la ora 11, au fost generate 2.084.251 de certificate, raportul menținandu-se oarecum identic cu cel de săptămana trecută, respectiv 95,3% sunt certificate care atestă vaccinarea. Legat de vaccinarea la operatorii economici privați, aceasta continuă, astfel că pană in acest moment şi-au incheiat activitatea un număr de 612 companii, dintre care 93 din domeniul HORECA. Prin această activitate au fost vaccinate 78.953 de persoane, dintre care 3.695 din domeniul HORECA. Cum spuneam, această activitate continuă, in momentul de faţă fiind in desfăşurare la aproximativ 50 de companii in continuare. Sunt aceleași judeţe fruntașe: Braşov, Alba şi Bihor, atat cu privire la numărul de persoane vaccinate, cat şi cu privire la numărul de operatori economici, in ideea de a duce vaccinarea cat mai aproape de oameni. Ştim că au fost identificate abordări inovative, in targuri, piețe, parcări, drive-through-uri. Remarcăm, totuşi, o creştere a acestor activităţi, astfel că pană in momentul de faţă am ajuns la 76.596 de persoane vaccinate cu ajutorul acestor abordări, cele mai multe persoane vaccinate fiind in judeţul Galați, prin drive-through-uri care au vaccinat pană acum 22.752 de persoane. Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe data de 23 august au fost efectuate 14.000 de misiuni de transport la nivel naţional, folosind peste 30.800 de persoane din cadrul M.A.I. şi peste 10.100 de persoane din cadrul MApN, care au utilizat aproximativ 4.500 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat: pană in data de 23 august au fost recepţionate 18.306.449 de doze de vaccin, dintre care 11.595.149 vaccin produs de BioNTech-Pfizer, 2.256.000 vaccinuri produse de către Moderna, 3.374.000 produse de AstraZeneca şi, in final, 1.081.300 produse de Johnson and Johnson. Pană in momentul de față, aceasta este situația cu privire la vaccinurile livrate. După cum știm, au fost demarate și acțiuni legate de donare și revanzare. Față de săptămana trecută s-a finalizat transportul către Vietnam de 300.000 de doze de vaccin AstraZeneca, astfel avem 1.569.800 de doze donate. Mai sunt cele 30 de doze produse de Johnson and Johnson și cele 100.620 de doze Pfizer-BioNTech donate Republicii Moldova. Săptămana trecută a fost aprobată și o altă donație către Coreea de Sud de 450.000 de vaccinuri produse de către compania Moderna, iar pană in momentul de față a fost finalizată vanzarea către Danemarca de 1.170.000 de doze de vaccin, insă sunt și alte demersuri și aranjamente la nivel guvernamental in desfășurare pe care le vom anunța pe măsură ce acestea se finalizează. Cu privire la dozele de vaccin care vor sosi in perioada următoare, pentru vaccinurile produse de BioNTech-Pfizer, pentru luna august, livrările sunt suspendate, pentru vaccinurile produse de către compania Moderna pentru luna august o să avem 655.200 de doze de vaccin, cu următoarea livrare vineri, de 216.000 de doze de vaccin. Pentru AstraZeneca avem livrările suspendate pentru luna august, iar pentru vaccinurile produse de Johnson and Johnson avem un estimat de 897.120 de doze de vaccin. Important de menționat faptul că intarzierile de producție și de livrare, anunțate săptămana trecută, au fost practic anulate. Vorbim de următoarea livrare, așa cum spuneam, pentru săptămana de 30 august, săptămana viitoare. Eu cam atat am avut domnule președinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc frumos! Intre timp a fost publicat şi raportul INSP, privind variantele virale de ingrijorare. Pot să vă spun că pentru săptămana 16-22 august, in urma testelor de secvențiere efectuate de la inceputul săptămanii 21, in total au fost identificate pană la acest moment 450 de cazuri de infecție cu variantă virală Delta, din care, ceea ce este foarte important, aproximativ 40% nu au nicio legătură epidemiologică menționată. Este un indicator foarte important pentru că atunci cand acest procent teoretic ajunge la peste 50% inseamnă că deja 50% din cazurile de infecție cu variantă Delta, care nu au in context epidemiologic particular putem să susținem faptul că devine dominantă la nivel național și că este deja o tulpină care a devenit dominantă. Practic, din punct de vedere al ponderii cumulate a variantei virale Delta, din totalul variantelor virale de ingrijorare, in momentul de față s-a ajuns la 20,6% din totalul variantelor virale de ingrijorare la nivel național să fie cauzate de varianta virală Delta. De asemenea, din cele 450 de cazuri confirmate, aproximativ 80% sunt la persoane nevaccinate, practic 20% sunt la persoanele care au primit cel puţin o doză de vaccin şi, de asemenea, au fost inregistrate 24 de decese in total, din care peste 87% sunt decese inregistrate la persoanele nevaccinate. Acestea sunt datele actuale. Dacă aveţi intrebări, rugămintea este să luăm cate o intrebare de fiecare, ar trebui ca in circa 15 minute cel tarziu să inchidem conferința din cauza unor suprapuneri de evenimente. Vă mulţumesc pentru ințelegere. Reporter: Bună ziua! Aş dori să ne spuneți şi topul 3 al județelor din Romania cu cea mai mică rată de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Da. Suceava este pe ultimul loc la rata de vaccinare şi in ordine crescătoare, Giurgiu, pe penultimul loc, şi Botoşani. Reporter: Care sunt activitățile care favorizează răspandirea virusului şi in special varianta Delta? Deci, practic, oamenii de ce ar trebui să se ferească, astfel incat să reducă riscul de a se infecta? Valeriu Gheorghiţă: De zonele supraaglomerate, acolo unde există aglomerări foarte mari de persoane, in spațiile inchise, neaerisite, şi de asemenea practic riscul individual, atunci cand intrăm in contact cu persoane care nu fac parte in mod obișnuit din anturajul nostru, asociază un risc mai mare de infecție. De asemenea şi anturajul, adică persoanele cunoscute poate să ne dea o falsă senzație de siguranţă, insă, in momentul acesta cred că trebuie să fim foarte prudenți să ne aducem aminte de toate măsurile de prevenție cu care am fost obișnuiți in această perioadă şi să incercăm să ne protejăm mai bine pe fiecare dintre noi, in felul acesta putem să scădem riscul de a ne imbolnăvi in perioada următoare. Reporter: Puteţi să dați cateva exemple concrete de activităţi? Valeriu Gheorghiţă: După cum spunea şi dna dr. Pistol, săptămana trecută, practic, activitățile de weekend, in general, cu un număr foarte mare de persoane, cum sunt activitățile de pe litoral, concediile, care sunt binevenite, dar trebuie să nu lăsăm garda jos, pentru că, din păcate, varianta Delta incepe să se răspandească. Vedem că avem un număr important de cazuri in momentul de față la nivel național, lucru care, practic, progresiv va crește riscul de imbolnăvire, cel mai mare risc fiind in randul persoanelor nevaccinate sau persoanelor care au o schemă incompletă, care au un risc mediu, un risc intermediar de imbolnăvire. Tocmai de aceea este important ca cei vulnerabili, și aici fac apel la cei care sunt vulnerabili, să ia in calcul cat se poate de serios vaccinarea, pentru că ajungand la spital cu forme grave este mult prea tardiv să se mai poată face lucruri miraculoase. Trebuie să ințelegem că tratamentul bolii in sine nu a cunoscut progrese remarcabile. Practic, este același tratament pe care il știm, care se bazează pe o terapie standard cu corticoterapie, anticoagulante, terapie imunomodulatoare, terapie anticoagulantă, insă atunci cand afectarea pulmonară este severă și cand survine la pacienți vulnerabili riscul de deces din păcate este crescut. Tocmai de aceea este păcat să dăm, practic să ignorăm o măsură prin care noi putem să reducem riscul de a ne imbolnăvi și de a ajunge la spital. Reporter: Voiam să vă intreb care este rata de vaccinare, aproximativă, in randul cadrelor militare. Vorbim de pompieri, de jandarmi, de persoane care interacționează in permanență cu populația? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că din ultimele date la nivelul Ministerului Apărării Naționale rata de acoperire vaccinală completă era de peste 60%, iar in ceea ce privește personalul din Ministerul Afacerilor Interne din ultimele date era in jur de 40%. Cam acestea sunt datele, dar cu siguranță că diferă probabil de la o structură la alta, dar nu am aceste date la acest moment, insă este clar loc de mai bine. Este important ca cei care se află la relația directă cu oamenii, cu persoanele, să se vaccineze, pentru că in felul acesta se protejează pe ei, dar ii protejează şi pe oamenii cu care intră in contact. Reporter: Se poate vorbi despre obligativitate in randul acestora? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Se poate vorbi de responsabilitate. Reporter: Vorbiţi de doza a 3-a pe care ar trebui să incepeți s-o administrați in luna octombrie, incepand cu personalul medical şi cu bolnavii cronici, vă intreb aveţi o estimare ca perioadă de timp, cam cat ar putea ajunge această doză a 3-a pentru cei care s-au vaccinat in etapa a 2-a /.../? Și corelez asta cu faptul cand imi expiră mie beneficiile, avand schemă completă, beneficiile de călătorie, de exemplu, de acces la anumite evenimente, odată ce incepeți cu doza a 3-a? Cand imi expiră aceste beneficii? Valeriu Gheorghiţă: Beneficiile nu expiră odată cu trecerea celor 6 luni. Ştim că certificatul verde digital are o valabilitate, cel puţin pentru partea de vaccinare, de un an de zile, pană in iunie, anul următor, 2022. Nici beneficiile vaccinării nu dispar după 6 luni, dimpotrivă, beneficiile in ceea ce priveşte prevenirea spitalizărilor, a formelor severe sunt in momentul de faţă ridicate, dar cu toate acestea, ca urmare a faptului că varianta Delta, care este una dintre cele mai adaptate variante virale, cauzează infecții şi in randul celor vaccinaţi şi la cei care sunt vulnerabili şi care aveau o probabilitate mai mică să dezvolte răspuns imun protector, incă de la prima schemă, poate să genereze şi forme de evoluție nefavorabilă, cu forme grave, şi atunci este important ca aceste persoane să poată să fie mai bine protejate in perioada următoare. Dar ne-am propus ca prima parte a lunii octombrie să fie momentul la care să putem demara administrarea celei de-a 3-a doze, cu condiția ca pană la acel moment să fie indeplinite toate etapele premergătoare, şi anume recomandarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi recomandarea Centrului European de Control al Bolilor. Reporter: Tot pentru doza 3, in cazul in care sunt persoane care nu sunt incluse in categoriile menționate de dvs. şi vor să facă la cerere acest vaccin, se pot incadra, exact, cum ne-aţi spus dvs. de la inceputul lunii octombrie? Valeriu Gheorghiţă: Am spus că persoanele eligibile in primul rand sunt cele care nu au istoric de trecere prin boală. Aici, datele ne arată foarte clar cu schemă de vaccinare completă la o persoană care are istoric de trecere prin boală aduce un nivel ridicat al răspunsului imun, care, chiar dacă scade in timp, după 6 luni rămane incă la un nivel suficient de ridicat. In ceea ce privește celelalte persoane, de pildă, o persoană tanără care nu are boli cronice și care poate are un nivel foarte redus de anticorpi, deși aici atenție, nu se recomandă testarea anticorpilor inainte de a decide dacă fac sau nu cea de-a treia doză pentru că nu s-a stabilit un nivel de anticorpi care se corelează cu protecția de la care să fim siguri că suntem protejați sau dimpotrivă că nu suntem protejați. Tocmai de aceea, cred că cei care vor dori să facă cea de-a treia doză vor avea această posibilitate, insă condiția va rămane aceea de-a avea cel puțin șase luni de la schema de vaccinare inițială, de la ultima doză efectuată cu ocazia primei vaccinări. Reporter: Aș mai avea o intrebare: puteţi să ne spuneți rata de vaccinare, atat a profesorilor, cat și a cadrelor medicale in momentul de față, la cat s-a ajuns, defalcat pe fiecare? Valeriu Gheorghiță: In unitățile de invățămant este estimată in jur de 60%. Datele nu sunt in momentul de față exacte și vă spun foarte simplu de ce. Pentru că in momentul in care s-a renunțat la programarea prin platformă, de la inceputul lunii mai, oamenii s-au prezentat direct la centrele de vaccinare sau cu ocazia maratoanelor de vaccinare și vaccinarea s-a introdus direct in Registrul Electronic Național fără să se mai selecteze și categoria profesională sau categoria de risc din care făcea parte persoana respectivă, insă datele furnizate de Ministerul Educației ne arată o acoperire vaccinală de aproximativ 60%. Aici, aș vrea doar să fac o completare. Probabil că in randul cadrelor didactice este mai mare de 60%, insă făcand o corelație cu ce se intamplă in sistemul medical. In randul medicilor, rata de acoperire vaccinală este mai mare decat in randul celorlalte categorii profesionale, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri. In ceea ce privește acoperirea vaccinală pe etapa unu, etapa unu care cuprinde, repet, pe langă personalul medical și personalul din centre sociale, și studenți, și voluntari, rata de acoperire vaccinală era de peste 80%. Acum, iarăși defalcat, pe sectoare, din sistemul medical, avem acele date transmise de Ministerul Sănătății in urma centralizării din teritoriu care ne arată că in randul medicilor din spitale, din unitățile medicale, cu paturi, rata de acoperire vaccinală este de circa 70%, fiind ceva mai scăzut, in jur de 60% la asistenții medicali și intre 40% - 50% la infirmieri, brancardieri. Deci, și aici sigur că este incă loc de a crește numărul celor care doresc să se vaccineze, cu mențiunea că personalul medical a avut cel mai mare risc de imbolnăvire sau unul dintre cele mai ridicate riscuri de imbolnăvire, ca atare o mare parte dintre colegi au istoric de trecere prin boală și cu siguranță reprezintă unul dintre motivele pentru care s-a decis amanarea vaccinării, și nu neapărat faptul că sunt impotriva vaccinării sau că nu au incredere in vaccinare. Reporter: Aş mai avea eu o intrebare in legătură cu certificatul digital al UE. Potrivit acelui proiect de Ordonanţă de Urgență ar putea fi folosit și pe teritoriul Romaniei, la ce anume va fi folosit, pentru ce tipuri de activități și cum va fi verificată autenticitatea documentului? Andrei Baciu: Așa este. Aceste lucruri sunt prevăzute intr-un proiect, deja publicat, insă toate aceste detalii vor depinde evident de forma finală a acestui document, dar, intr-adevăr se ia in discuție această posibilitate ca, cu ajutorul aplicației dezvoltate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale să poată fi verificat, așa cum se intamplă și in punctele de trecere a frontierei, pentru că pană la urmă este aceeași aplicație din punct de vedere tehnic. Insă, aplicabilitatea ei și felul in care va putea fi folosită de la o situație la alta, diferit sau nu de ceea ce se intamplă in momentul de față, va fi comunicat imediat ce se va ajunge la forma finală. In momentul de față, acesta este un draft, acum aceasta este forma acum cand vorbim. Insă vom comunica imediat ce acesta va fi aprobat in forma finală o să comunicăm atunci toate detaliile. Mulțumesc și eu! Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumim! 2021-08-24 14:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-24-03-09-25big_image_1_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la consultări, în sistem online, cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 24.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-consultari-in-sistem-online-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua şi, din nou, imi pare bine că ne vedem, pentru că e bine să stăm aproape. De la ultima noastră intalnire, au apărut cateva informaţii in spaţiul public, in special de la INS, care arată foarte clar că economia merge in direcţia bună. Aş vrea să mă refer la trimestrul doi, anul acesta - o creştere economică de 13,6%, ceea ce arată că am recuperat şi nu ştiu cate ţări din Uniunea Europeană au reuşit acest lucru, să recuperăm pierderea de anul trecut şi să fim peste PIB-ul din 2019. Acesta era de fapt pentru mine un benchmark, pragul pe care trebuia să il depășim, pentru că 2019 a fost un an intreg, bun, un an in care economia a funcționat fără niciun fel de perturbări şi voiam să văd dacă am depășit, şi am depășit acea perioadă; deci, asta inseamnă că avem o capacitate de producție in economie, care s-a păstrat sau am reuşit să o păstrăm impreună după 2020, cand a fost un an dur. Aici, m-aş fi uitat foarte mult la informaţii şi așteptăm de fapt şi detaliile creșterii economice, pentru că, din ce am văzut eu, partea de investiții a fost importantă la contribuția creșterii economice. Tot de atunci, bineințeles, avem cateva evoluții pe partea de prețuri, şi avem la energie, vorbim la prețuri in construcții, materiale de construcții și aici deja am prezentat cateva soluții, in special pentru această iarnă, consumatorul vulnerabil, dar ne gandim și la soluții de care vorbeam și /.../ companiile pentru că multe dintre contractele care sunt făcute cu statul pentru anumite proiecte vor fi modificate, ca să țină cont de această creștere. Propunerea noastră, și cred că ați văzut in dezbatere publică propunerea, este ca de acum incolo să ținem cont atat de creșterile, cat și de scăderile prețului și aceste contacte o să fie modificate in funcție de ce se intamplă cu prețurile pe piață. Dacă aveți propuneri, bineințeles că putem să le discutăm, a fost in dezbatere publică acest proiect. Şi tot de la discuția noastră am avansat foarte mult, de fapt am incheiat... pe PNRR am trimis cred că vineri ultimele comentarii. Din discuțiile pe care le am cu ministrul Ghinea ar trebui să fie aprobat PNRR in ultima săptămană din septembrie. Şi aici, iarăși, am văzut o formație spațiul public care este exagerată, o legătură intre reformele din justiție și banii din PNRR. Nu este adevărat! Sunt cateva lucruri acolo care sunt de bun simț, dar nu au nicio legătură cu reforma justiției, așa cum vrem noi să o facem. Deci PNRR nu o să fie condiționat de reforma in justiției, cum ne-am asumat-o in MCV, sunt doar cateva borne, clarificări. Vă dau un exemplu: ca in Romania, legile, după ce sunt modificate prin amendament, să fie publicată intreaga lege cu noul amendament, noua formă, nu doar amendamentele şi să fie mai clar pentru toată lumea care este ultima formă - acesta este un exemplu de modificare care apare in PNRR, dar nu avem legile justiției, așa cum discutam de ele in spațiul public, pentru că am văzut această discuție și nu aș vrea să fie ințeleasă prost. Tot de la ultima noastră discuţie, pană acum avem şi ministru al finanțelor cu care veți putea dialoga. Astăzi are o conferință de presă in care va prezenta cateva modificări, zic eu, foarte bune la Codul Fiscal, nu vorbim de taxe și aşa mai departe. Răman la ceea ce am spus la inceputul anului: pentru această guvernare nu creștem taxele. Este ceea ce am reconfirmat și domnului comisar european Dombrovskis, la Kiev. Pe mine mă interesează să rămanem cu același sistem fiscal pană in 2024 cel puțin, dar e bine ca /.../ domnul ministru al finanțelor, pentru că multe dintre reformele pe care dvs. doriți le implementați au legătură cu Ministerul Finanțelor. E-facturare incepe, am anunțat deja, pilot, eu am spus e septembrie, ințeleg că o să fie in prima parte a lunii septembrie. O să avem SAF-T, anunță astăzi. Știți foarte bine, l-am inceput cand eu am preluat portofoliul și cred că este finalizat, dar il las pe ministrul finanțelor să anunțe. Şi mai sunt cateva lucruri pe care le va anunța domnia sa. Deci, eu zic că in ultima lună, de cand ne-am văzut, lucrurile au mers in direcția bună, dar, bineințeles, văzand agenda dumneavoastră, este clar că avem mai multe de rezolvat, lucruri care au rămas nerezolvate in timp și pe care le vom rezolva in perioada următoare, sunt sigur. Cam astea erau mesajele de inceput pe care voiam să vi le spun și acum trecem direct la agenda dumneavoastră. 2021-08-24 11:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_9587.jpg Vizita prim-ministrului României, Florin Cîțu, în Ucraina, pentru a participa la Summitul Platformei Internaționale CrimeeaȘtiri din 23.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-romaniei-florin-citu-in-ucraina-pentru-a-participa-la-summitul-platformei-internationale-crimeeaCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Florin Cițu a efectuat astăzi, 23 august 2021, o vizită in Ucraina, la Kiev, pentru a participa la Summitul de lansare a Platformei Internaționale Crimeea, inițiativă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea. In delegație a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu. In cadrul Summitului, prim-ministrul roman a susținut intervenția națională, ocazie cu care a anunțat asocierea Romaniei la Platforma Crimeea și a reiterat sprijinul constant al țării noastre pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și angajamentul ferm față de politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea. Totodată, prim-ministrul Cițu a exprimat sprijinul Romaniei pentru aspirațiile europene și euroatlantice ale Ucrainei și a arătat că realizarea acestora trebuie susținută de un proces de reformă care să aducă beneficii pentru toți cetățenii ucraineni, inclusiv cei de etnie romană. Prim-ministrul Romaniei a menționat că amenințările și provocările externe pot fi mai bine gestionate dacă statele acționează pentru soluționarea problemelor bilaterale. In marja Summitului, prim-ministrul Florin Cițu a avut o intrevedere cu omologul ucrainean, Denys Shmyhal, ocazie cu care a reiterat disponibilitatea Romaniei de a avansa cooperarea bilaterală, inclusiv prin organizarea in acest an a unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale privind cooperarea economică, industrială și tehnico-științifică. Totodată, cei doi premieri au exprimat dorința de a impulsiona cooperarea sectorială, cu prioritate in domeniul transporturilor și infrastructurii și pentru deschiderea punctelor de trecere a frontierei comune. In acest context, a exprimat dorința Romaniei de a fi asigurată respectarea drepturilor persoanelor aparținand minorității romane. Tot in marja Summitului, premierul Florin Cițu a avut o intrevedere cu Secretarul pentru Energie al SUA, Jennifer Granholm. In cadrul discuțiilor, au fost abordate aspecte de interes comun pentru impulsionarea implementării Acordului interguvernamental Romania-SUA in domeniul energiei nucleare, precum și a cooperării bilaterale in ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii in domeniul energiei nucleare civile. Informații suplimentare: Platforma Internațională Crimeea este o inițiativă recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea și, in ultimă instanță, să faciliteze revenirea Crimeii in componența Ucrainei. *** Sosirea in Ucraina- Galerie foto Fotografie de familie- Galerie foto *** Galerie foto Intervenția prim-ministrului Romaniei, Florin Cițu, la Summitul de lansare a Platformei Internaționale Crimeea Kiev, 23 august 2021 [Check against delivery] Stimate domnule președinte Zelensky, Stimați șefi de delegații, Doamnelor și domnilor, Este o plăcere să mă aflu astăzi in Kiev și să particip la acest eveniment important atat pentru Ucraina, cat și pentru comunitatea internațională. Profit de această ocazie pentru a anunța că, astăzi, Romania aderă la Platforma Internațională Crimeea. După cum știți, Romania a fost și va continua să fie un susținător ferm al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. In același timp, Romania rămane ferm angajată in implementarea politicii de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei de către Federația Rusă. Romania susține aspirațiile Ucrainei de a deveni membru al comunității europene și euro-atlantice. Romania a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere intre UE și Ucraina. De asemenea, Summitul NATO de la București a recunoscut dreptul Ucrainei de a deveni membru al Alianței, atunci cand vor fi indeplinite condițiile. Știm din propria noastră experiență că realizarea acestor obiective necesită viziune, sprijin public solid și voință politică. Ca țară vecină și partener al Ucrainei, incurajez ferm conducerea politică a Ucrainei să accelereze reformele economice și sociale necesare, pentru a realiza transformarea democratică a societății și prosperitatea ei pe termen lung. Beneficiile vor fi impărțite intregii societăți ucrainene, inclusiv de către minoritatea romană care locuiește in Ucraina, și vor contribui la incurajarea armoniei sociale, a stabilității și a prosperității. Stimate domnule președinte Zelensky, Suntem extrem de conștienți de provocările și amenințările actuale la adresa valorilor noastre și a stabilității și securității regionale din regiunea Mării Negre: Summitul de astăzi este o dovadă clară. Aceste provocări pot fi depășite doar prin acțiuni ferme și consecvente, prin consolidarea rezistenței noastre și intărirea cooperării. Cel mai eficient răspuns pe care il putem oferi este prin intărirea democrațiilor noastre, prin susținerea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale fiecărui cetăţean, prin asigurarea funcționării corespunzătoare a instituțiilor publice și a statului de drept. Impotriva provocărilor comune trebuie să demonstrăm solidaritate și să incurajăm dialogul și cooperarea. Romania a depus eforturi consistente pentru a dezvolta o agendă bilaterală pozitivă și reciproc avantajoasă cu Ucraina. Sunt increzător că diferențele pot fi rezolvate dacă le abordăm in mod constructiv, cu deschidere, avand mereu in minte că impărtășim aspirații, interese strategice și valori comune. Am incredere că acest spirit ne va ghida și pe viitor cooperarea. Doresc mult succes Ucrainei in coordonarea activităților Platformei Internaționale Crimeea și vă mulțumesc pentru atenție! *** Galerie foto Intrevederea prim-ministrului Florin Cițu cu doamna Jennifer Granholm, Secretarul pentru Energie al SUA *** Galerie foto Ceremonia de decorare a premierului Florin Cițu in cadrul Summit-ului inaugural al Platformei *** Galerie foto Intrevederea prim-ministrului Romaniei, Florin Cițu cu prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal 2021-08-23 10:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image2.jpegVizita prim-ministrului, Florin Cîțu, în Ucraina, pentru a participa la Summitul Platformei Internaționale CrimeeaȘtiri din 22.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-florin-citu-in-ucraina-pentru-a-participa-la-summitul-platformei-internationale-crimeeaPrim-ministrul Florin Cițu va efectua maine, 23 august 2021, o vizită in Ucraina, la Kiev, pentru a participa la Summitul de lansare a Platformei Internaționale Crimeea. Din delegație va face parte și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu. In cadrul Summitului, prim-ministrul roman va susține intervenția națională și va participa la ceremonia de adoptare a Declarației comune a Platformei Internaționale Crimeea. In marja evenimentului, premierul Florin Cițu va avea o intrevedere cu omologul ucrainean, Denys Shmyhal. Informații suplimentare: Platforma Internațională Crimeea este o inițiativă recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea și, in ultimă instanță, să faciliteze revenirea Crimeii in componența Ucrainei. La manifestarea de la Kiev vor participa șefi de stat și de guvern, miniștri ai afacerilor externe și ai apărării, precum și reprezentanți de nivel ai Uniunii Europene și ai altor organizații internaționale. 2021-08-22 20:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-22-08-37-57big_stema.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința de lucru pe tema vaccinării copiilorȘtiri din 20.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-de-lucru-pe-tema-vaccinarii-copiilorGalerie foto *** Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă și de ministrul educației, Sorin Cimpeanu [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am să vă spun cateva cuvinte despre intalnirea de astăzi, o intalnire extrem de bună, să știți, in care pregătim deschiderea anului şcolar. Eu am avut două lucruri pe care le-am spus la inceput și o să răman ferm pe acestea. Vreau ca anul acesta, anul școlar să inceapă cu prezență fizică şi să rămană cu prezență fizică. Avem tot ceea ce ne trebuie ca anul acesta școlar să incepem cu prezență fizică, să rămanem cu prezență fizică. Anul trecut am trecut prin mai multe, am invățat mult, dar anul trecut nu aveam vaccin. Este ceea ce eu am spus tuturor colegilor cu care am discutat astăzi in această intalnire că este important pentru mine, după discuțiile pe care le-am avut cu specialiștii asupra impactului pe care l-au avut anul trecut asupra elevilor. N-aș vrea să mai trecem prin acea situație și vom face tot ce este posibil ca anul școlar să rămană cu prezență fizică. Al doilea lucru pe care l-am cerut este să facem tot posibilul ca festivitățile de deschidere a anului școlar să fie cat mai aproape de normalitate. Ştiu că este complicat, dar am incredere că vom găsi cele mai bune soluții, pentru că este un moment important in viața fiecărui elev și aș vrea să ne bucurăm impreună de această zi. O discuţie foarte bună, foarte multe propuneri, de aceea am aici pe cei doi protagoniști care vor modifica ordinul comun, ministrul educației, ministrul sănătății, dar vă vor da mai multe detalii, dar am avut o discuție foarte bună referitoare la teste, la vaccinarea sau testarea personalului din sistemul de invățămant, și mi-am exprimat ca de fiecare dată opinia că nu doar personalul din sistemul medical, dar și cel din invățămant și, aş spune mai departe, şi din MAI și din MApN și din sistemul public, trebuie ori să se vaccineze ori să avem această variantă cu testarea. Nu putem să mergem mai departe așa cum am mers pană acum şi este important să se știe acest lucru. Este opinia mea și vom găsi soluțiile cele mai bune. Nu s-a renunțat, și dna ministru vă va confirma, nu s-a renunțat la varianta in care personalul medical trebuie testat. Doamna ministru vă va da mai multe detalii. Mai am două lucruri pe care vreau să vi le prezint. După cum știți, astăzi la ora 14:00, 142 de pompieri și 28 de mașini se duc in Grecia, langă Atena. Această misiune este inițial de zece zile, dar să știţi, că poate să fie prelungită, dacă este nevoie. De aceea, pompierii noștri vor pleca astăzi la ora 14:00 și vom vedea cat va fi nevoie să rămană in Grecia. Şi un al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun, azi dimineață la Kabul am mai extras patru persoane: un cetățean roman și alte trei persoane de altă cetățenie. Suntem in contact permanent cu incă 14 persoane care au ajuns la aeroport și vom pregăti acum procedura de a-i aduce in Islamabad și, așa cum am spus şi aseară, am luat legătura cu bursierii afgani care veneau in Romania, cu nouă dintre ei s-a luat legătura, erau 14 parcă toți, cațiva dintre ei şi-au exprimat dorința de a veni in Romania și facem toate demersurile de a-i aduce in Romania. Pentru personalul care a lucrat cu MApN in Afganistan se fac toate demersurile. Acea procedură este in derulare, iar in ceea ce privește o eventuală cotă de refugiați in Romania, aceste discuţii vor avea loc in primul rand la nivelul Comisiei Uniunii Europene și după aceea vom discuta și in Romania. Bineințeles, vom discuta și in ședința CSAT de săptămana viitoare. Acestea au fost informațiile pe care voiam să vi le prezint astăzi. Domnule ministru, doamna ministru, vă rog frumos să prezentați in detaliu discuția pe care am avut-o astăzi. Mulțumesc! Sorin Cimpeanu: Doamna ministru. Ioana Mihăilă: Mulțumesc. Ca urmare a discuției, am agreat, de fapt, că prioritatea tuturor este menținerea școlilor deschise cat mai mult timp posibil și oferirea posibilității de invățămant in format fizic. De asemenea, trebuie insă să avem in vedere că acestor copii care merg la școală trebuie să le oferim un cadru sigur și continuarea anumitor măsuri de protecție, așa incat transmiterea la această varstă să rămană cat mai mică posibil. Din acest motiv, purtarea măștii in școală va fi obligatorie in continuare pentru copiii de peste șase ani, purtarea măștii in spații deschise insă nu va mai fi considerată obligatorie. De asemenea, pentru activitățile sportive, ele vor fi preponderent incurajate să aibă loc in spațiu deschis, iar pentru activități sportive in spații inchise se va decide in funcție de incidența din comunitatea respectivă, dacă ele se pot desfășura in spații inchise sau nu, desfășurand această activitate fără mască. Despre vaccinarea in școli, continuăm să avem discuții tehnice cu Comitetul Național de organizare a activităților de vaccinare și să adaptăm scenariile in funcție de particularitățile fiecărei comunități și a fiecărei școli, urmand ca decizia finală să vă fie comunicată cat de curand posibil. Domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc. Deci, practic toți participanții la această discuție au agreat că școlile trebuie să se deschidă primele și să se inchidă ultimele. Din această perspectivă, am agreat, sub rezerva validării la nivel CNSU, că vom ține școlile deschise pană la pragul de șase la mie. Peste pragul de șase la mie, sigur că apar o serie de condiții. Aceste condiții nu vor dezavantaja persoanele vaccinate, fie că vorbim de elevi cu varsta de peste 12 ani, fie că vorbim de cadre didactice, dar vor pune in evidență beneficii din această perspectivă pentru elevii și profesorii care sunt vaccinați. Peste pragul 6 la mie, lucrurile se vor intampla separat in funcție de varstă, in funcție de specificul activității, iar la carantină, sigur că da, se oprește intreaga activitate. Eu personal indrăznesc să sper că nu vom ajunge la pragul de 6 la mie, deci vom putea menține toate școlile deschise. De ce am propus și s-a agreat la acest nivel, repet, sub rezerva validării in CNSU acest lucru? Pentru că oricum copiii circulă. Este de preferat să fie intr-un mediu controlat și va trebui să ne asigurăm că regulile se respectă in școli foarte riguros, decat să circule in medii necontrolate. In plus, nu vor fi pierderi educaționale. Reporter: Bună ziua! Luați in calcul - este o intrebare pentru amandoi miniștrii - dar luați in calcul acele vouchere de 100 de lei ce vor fi acordate din luna septembrie să fie acordate și copiilor care se vaccinează, elevilor care se vaccinează, pentru că ar putea fi considerată o discriminare dacă acordăm acele vouchere doar adulților peste 18 ani. Ioana Mihăilă: Nu am pus condiții... Cel puțin in discuțiile tehnice pe care le-am avut pană acum, nu am pus condiție de varstă. Dacă legislația ne permite, voucherele sunt destinate persoanelor care se vaccinează cu schemă completă din momentul in care legislația intră in vigoare. Sorin Cimpeanu: E o decizie a intregului guvern şi, cand va fi adoptată, ea va fi anunțată. Reporter: Buna ziua! In primul rand spuneați despre avantaje pentru persoanele care sunt vaccinate in cazul in care se trece de incidența de șase cazuri la mia de locuitori. Cum se va desfășura atunci școala: va fi un sistem hibrid sau va fi totul in online? Pentru că spuneați că nu vreți să mai ajungem iar la școala in online. Sorin Cimpeanu: Luăm in calcul următoarea variantă: preșcolarii - creșe și grădinițe - să poată participa la procesul educațional, clasele I-VI, pentru că e vorba de elevi care nu pot fi vaccinați, sunt elevi cu varsta sub 12 ani, din păcate trebuie să treacă in online; pentru clasele a VII-a pană la a XII-a, respectiv a XIII-a vom vedea dacă modificăm regula valabilă acum și dăm beneficii elevilor vaccinați, in sensul in care să li se permită să vină la școală cu prezență fizică. Reporter: La peste șase? Sorin Cimpeanu: La peste şase. Reporter: De asemenea, o intrebare, doamna ministru, pe care i-am adresat-o ieri și domnului ministru - ce se va intampla cu părinții care vor fi nemulțumiți dacă au copilul vaccinat să il ducă intr-un mediu in care cadrul didactic nu este vaccinat? Ioana Mihăilă: Riscurile pentru persoanele care sunt vaccinate, indiferent de varstă, in primul rand de a se infecta, sunt mai mici decat pentru persoanele nevaccinate și sunt mult mai mici decat la persoanele nevaccinate de a dezvolta forme severe de boală. Oricine este vaccinat trebuie să conștientizeze că beneficiile sunt, in primul rand, pentru propria persoană și că vaccinarea protejează de forme severe și de spitalizare. Părinții care au copiii vaccinați nu ar trebui să fie ingrijorați in niciun fel. Părinții care nu au copiii vaccinați ar trebui să fie cei care se ingrijorează. Reporter: Domnilor miniştri, ce se va intampla in cazul in care intr-o colectivitate un elev, care poartă mască, care este imunizat, se infectează cu varianta Delta? In contextul in care a fost la o oră de sport și nu a purtat mască, prin urmare, colegii lui sunt contacţi direcți. Sorin Cimpeanu: In această situaţie, toți colegii lui vor trebui să fie testați. Regula la acest moment este: la apariția unei imbolnăviri intr-o clasă, intră toată clasa in online. Dacă toți colegii vor accepta să fie testați, atunci şcoala ar putea să continue cu prezență fizică - ar putea, subliniez, nu este o decizie incă - pentru elevii care sunt vaccinați, cei nevaccinați urmand a trece in sistem online. Este o variantă de lucru. Referitor la orele de educație fizică, am agreat, la acest moment - decizia definitivă va fi luată, așa cum am spus, impreună cu doamna ministru, sub rezerva validării CNSU -, ca orele de educație fizică să se poată desfășura in spații inchise, fără mască de protecție, pană la rata de infectare de doi la mie; peste această rată, să se poată efectua afară, in spațiile libere sau, dacă nu se pot efectua, din motive meteo, spre exemplu, atunci și să fie inlocuite aceste activități sportive. Ideea generală este că am agreat inoportunitatea obligativității măștii de protecție la orele de educație fizică și in alte situații; pentru invățămantul special, spre exemplu, se renunță la obligativitatea purtării măştii de protecție, dar rămane recomandare acolo unde este posibil. Reporter: S-a luat vreo decizie cu privire la modul in care ar urma să fie testate cadrele medicale care nu sunt imunizate? Dacă se merge pe acel scenariu ca testarea să fie făcută contra cost de respectivele persoane? Ioana Mihăilă: Am avut mai multe ipoteze de lucru. Acum ne indreptăm spre acea posibilitate in care testarea să fie efectuată in unitatea sanitară, iar costurile testelor să fie suportate din fondul de sporuri al personalului medical care nu este vaccinat; aceasta este ipoteza pe care lucrăm acum. Este in lucru la nivelul Ministerului Sănătății propunerea de proiect legislativ, dar evident că, pentru a avea varianta finală, ea va trebui validată de Ministerul Muncii, Ministerul Justiției și de celelalte ministere care sunt implicate in procesul de avizare. Reporter: O explicație, adică respectivul cadru de invățămant... Ioana Mihăilă: Medical. Ați intrebat medical. Reporter: Mă refer la profesori. Ioana Mihăilă: Aici domnul ministru va răspunde. Sorin Cimpeanu: Da, vă răspund eu. Este vorba de acces nediscriminatoriu in școli pană la pragul de șase la mie, iar peste pragul de șase la mie, pentru acei colegi profesori care au avut posibilitatea să se vaccineze și nu s-au vaccinat, precum și pentru acei colegi profesori care nu au trecut prin boală și nici nu s-au vaccinat, va exista posibilitatea testării la fiecare 72 de ore - trei zile. Dacă nici nu s-au vaccinat, dacă nici nu doresc să fie testați - testarea fiind asigurată de către DSP, avand posibilitatea, sigur, şi testare in regim privat, doar că nu avem in vedere decontarea acestor cheltuieli, atata vreme cat există posibilitatea de testare prin Direcțiile de Sănătate Publică - sigur că, in această situație, va trebui să nu mai oferim avantajul posibilității de predare fizică acelor colegi care, repet, au posibilitatea să se vaccineze și nu s-au vaccinat, nici nu trecut prin boală și nici nu prezintă test regulat la fiecare 72 de ore. Reporter: Adică profesorii să fie concediați sau... Sorin Cimpeanu: Nu concediați. Reporter: Asta la peste șase la mie.. Sorin Cimpeanu: Pană la coborarea ratei de infectare sub șase la mie, să se odihnească puțin. Reporter: Concediu fără plată. Reporter: In continuarea intrebării colegei mele, aceste teste vor fi suportate de stat? Mă refer la bani, pentru că aţi spus că se vor testa prin DSP. Ioana Mihăilă: Aici cred că va trebui să discutăm despre oportunitatea testării gratuite inclusiv a profesorilor care au avut oportunitatea de a se vaccina. Cred că rămane la stadiul de propunere, urmand ca, impreună cu Ministerul Educației, să vedem cum se suportă costul acestor teste. Sorin Cimpeanu: De acord, pentru că este greu de ințeles să ai posibilitatea de vaccinare şi alte posibilități şi să nu apelezi. Sigur, in situaţia in care nu există constrangeri certificate medicale. Luăm in calcul şi aceste situații. Reporter: După pragul de şase la mie, știam că se intra in carantină intr-o localitate. Spuneați că vor continua să meargă la școală cei vaccinaţi. Ar putea să crească acest prag sau...? Sorin Cimpeanu: Carantina se declară in funcţie de mai mulți parametri, vorbesc sub rezerva aprobării de către doamna ministru Mihăilă, nu numai de rata de infectare. Ioana Mihăilă: Nu are legătură. Ideea este că am stabilit acest prag inalt pentru școli, pentru că vrem să revenim cu afirmația că școlile sunt importante și că ele trebuie să rămană deschise pană cand se poate. Celelalte măsuri, care vor fi aplicate la nivelul comunității in acest context, pentru că, totuși, contextul de anul acesta este diferit de contextul de anul trecut și de cel din primăvară, vor fi discutate in Guvern și vor fi discutate cu specialiștii. Mă refer la celelalte măsuri care se vor aplica pentru populația generală, in caz că incidența crește mult. Sorin Cimpeanu: Aş mai avea o precizare. Pentru că școala incepe pe 13 septembrie, avem in vedere posibilitatea organizării ceremoniilor de deschidere a anului școlar in spații exterioare, cu mască de protecție și cu o durată limitată la o oră, o oră și jumătate. Este vorba de aglomerări pe care să le putem permite, dar pentru a proteja elevii și personalul din invățămant, să fie in spațiu exterior și cu mască, chiar dacă nu avem in vedere obligativitatea purtării măștii de protecție in incinta școlilor odată cu deschiderea unui școlar; dar este un moment special in care se creează aglomerări, sunt și elevii de varstă mică in număr mare, sunt și părinți și in această situație. Vă spunem incă de pe acum că se vor putea face, dar cu aceste condiții - mască de protecție și durată limitată in timp. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, să ințelegem foarte clar, de la grădiniță pană la liceu, toți elevii vor merge pană la pragul de șase la mie sau vor rămane in vigoare scenariile verde, galben și roșu? Sorin Cimpeanu: Eu cred că am fost suficient de clar și doamna ministru și eu și dau prim-ministru. Pană la șase la mie, asta este ideea principală de incurajare a școlii, permitem funcționarea școlilor cu prezență fizică, fără diferențiere, pană la șase la mie. Reporter: De asemenea, o intrebare pentru doamna ministru. Ce se va intampla cu medicul Cătălin Denciu de la Piatra Neamț, care a sărit in foc, in urma incendiului de atunci și acesta a rămas fără concediu medical? Ioana Mihăilă: In primul rand, nu a rămas incă fără concediu medical. De indată ce am aflat de această situație, pe care nu trebuie să o vedem ca pe o situație particulară, dar este o problemă care necesită rezolvare și anume perioada de concedii pentru marii arşi. Reamintesc că această derogare de la limita de concedii, care a fost prevăzută in ordonanța care a fost trecut in iunie, această listă este in curs de actualizare şi sperăm ca săptămana viitoare această problemă va fi rezolvată. Reporter: Acesta va beneficia in continuare de concediu medical, ne spuneți, să inţelegem foarte clar. Ioana Mihăilă: De indată ce ordonanța de urgență va fi modificată, recuperarea post-operatorie şi post-tratament a marilor arşi, va putea beneficia de zile de concediu medical peste limitele obișnuite. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, v-ați consultat și cu reprezentanții părinților inainte de luarea acestor decizii? Sorin Cimpeanu: Am avut intalnire cu Federația Asociațiilor de Părinţi, susțin prezența fizică in școli. Nu am avut cum să comunicăm aceste lucruri, pentru că aceste lucruri au reieșit din discuția cu Ministerul Sănătății, cu Institutul Național de Sănătate Publică, sunt discuții tehnice. Sigur că da, odată ce am făcut publice aceste variante de lucru - repet, ele nu sunt aprobate la nivel CNSU - vom vedea și care sunt punctele de vedere ale părinților. Am primit un material din partea Consiliului Național al Elevilor, care nu intră in contradicție cu măsurile pe care vă anunțam acum că le avem ca ipoteze pentru ordinul comun de ministru, ministrul sănătății, ministrul educației. Reporter: Vorbeați de anumite avantaje pentru elevii vaccinați; cu toate acestea, doar 30.000 dintre aceștia sunt. Această măsură vine pentru a stimula vaccinarea, avand in vedere că părinții, iată, intarzie să iși vaccineze copiii; și cum convingeți dumneavoastră părinții să-i vaccineze pe copii? Sorin Cimpeanu: In primul rand, avem doar 30 de mii de copii vaccinați din categoria de varstă 12-15 ani. Nu trebuie să uităm că vaccinarea acestora a fost posibilă abia din luna iunie, nu? Parcă de la 1 iunie cred că a fost posibilă. Sunt 4%. In al doilea rand, ați intrebat cum susținem campania de vaccinare. Luni, vom avea o listă completă, cu o persoană desemnată la nivelul fiecărei școli, care va avea sarcina să faciliteze intalniri intre părinți și reprezentanți ai DSP. Este un parteneriat cu Ministerul Sănătății, prin care se vor organiza intalniri interactive, in așa fel incat părinții să poată intreba pe cei care sunt in măsură să răspundă despre importanța și necesitatea vaccinării și, evident, despre eventuale riscuri. Avem acest proiect impreună cu Ministerul Sănătății, pe care este important să il demarăm inainte de inceperea școlii. Reporter: Ați afirmat și dumneavoastră că școala in pandemie a fost un eșec și premierul dorește intoarcerea in format fizic la școală. In tot acest timp, ce soluție ați identificat pentru a transforma școala online mai prietenoasă, atat pentru copii, cat și pentru profesori? Sorin Cimpeanu: Școala online a consolidat abilitățile digitale, atat din perspectiva elevilor, cat și din cea a profesorilor. Este un caștig din această perspectivă. Din păcate, școala online a fost impusă și acolo unde nu a existat conectivitate satisfăcătoare și acolo unde nu au existat echipamente electronice adecvate și mai ales acolo unde profesorii nu au fost pregătiți pentru a preda online. Este un stil de predare total diferit. Apreciez in mod deosebit eforturile pe care le-au făcut toți colegii profesori pentru a putea preda online, dar diferențele mari, inechitățile existente inainte de criza sanitară au fost extrem de puternic amplificate pe parcursul crizei sanitare, pe parcursul predării online, in toate variantele pe care le-am prezentat. Predarea online şi scenariile de tip hibrid sunt evitate pe cat se poate. Reporter: Cu permisiunea dumneavoastră, o intrebare pe alt subiect. La Universitatea Politehnica din Timișoara există un deficit de profesori pe IT. Reclamă acest lucru rectorul de acolo și are și soluții pentru asta, cumva unele stimulente pentru studenți, pentru a urma doctoratul, astfel incat să poată preda la școală. Ştim, de altfel, că cel puțin in Marea Britanie sunt 185 de profesori romani de IT. Cum găsiți dvs soluții de a acoperi acest deficit, iată, pentru că avem nevoie in era aceasta de profesori de IT? Sorin Cimpeanu: In intreg sistemul de invățămant romanesc există un deficit de resursă umană calificată, cu precădere in invățămantul preuniversitar. Există in anumite domenii, precum IT, și in invățămantul universitar. Este vorba, dacă imi permiteţi să vă corectez, după știința mea, nu de Universitatea Politehnica din Timișoara, ci de Universitatea de Vest din Timișoara. Există intr-adevăr această deschidere către mediul privat, către mediul socio-economic, pentru a-i aduce in școală, pentru a aduce studenții mai aproape de cerințele angajatorilor, cu ocazia compensării acestui deficit de resursă umană, care este, așa cum am precizat, in domeniul IT resimțit in multe domenii, nu numai in mediul universitar. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, cu cine ii veți inlocui pe acei profesori care vor fi trimiși să se odihnească puțin, cei despre care vorbeați mai devreme, avand in vedere că resursa umană din educația este și așa destul de limitată? Sorin Cimpeanu: Există un deficit de resursă umană in educație. Va trebui să identificăm situația in funcție de specificul fiecărei unități de invățămant. Nu uitați că ieri am aprobat suplimentarea cu 3.500 de posturi in invățămantul preuniversitar romanesc. Reporter: Şi incă o intrebare, vă rog. Dincolo de această dorință de a menține școlile deschise... Sorin Cimpeanu: Iertați-mă, luați in calcul totuși şi ipoteza in care nu vor fi foarte multe locuri cu siguranță cu depășirea pragului de șase la mie. Deci nu va fi o problemă generalizată, vor fi cazuri punctuale care se vor putea rezolva caz cu caz. Reporter: Dincolo de dorința aceasta de a ține școlile deschise cat mai mult timp, pe ce anume vă bazați din moment ce o așa de mare diferență intre pragurile de anul trecut, scenariile de anul trecut și scenariul de anul acesta? Ați discutat și cu specialiștii? Sorin Cimpeanu: O să o rog pe doamna ministru să mă completeze, dar pe ce mă bazez eu? Mă bazez pe faptul că există vaccin, mă bazez pe faptul că in școli avem după domeniul sănătății cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Mă bazez, de asemenea, pe faptul că in școli s-au respectat mai riguros decat in cele mai multe alte medii regulile de protecție sanitară, sigur, cu excepția spitalelor. Sunt trei elemente esențiale pe care mă bazez: există vaccin, in școli avem un nivel mai mult decat dublu nivelului național de vaccinare și mă bazez de asemenea pe acțiunile pe care le intreprindem. v-am spus, impreună cu Ministerul Sănătății și nu numai, cu coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, in susținerea vaccinării pană la inceperea școlii. Ioana Mihăilă: Şi pe rezultatele studiilor care arată că efectele negative ale școlii, care nu este făcută tocmai in condiții optime, adică trecerea aceasta la invățămantul online sunt foarte mari și cu repercusiuni pe termen mediu și lung. Şi atunci este nevoie de o prioritizare a intervențiilor și e clar că, dacă există această ințelegere la nivel politic, că prioritatea o reprezintă școala, trebuie să ne-o asumăm. Evident că, in funcție de evoluția epidemiei, va trebui să vedem cum trebuie să acționăm in alte direcții pentru a balansa puțin acest risc de transmitere pe care il avem și care va rămane, dacă școlile sunt deschise. Şi atunci, pe de o parte, menținem aceste mijloace de protecție, cum este purtarea măștii și aerisirea frecventă in școli, pe de altă parte ne uităm și la alte măsuri, evident cea mai importantă este stimularea vaccinării. Reporter: Bună ziua, domnilor miniştri. Aş vrea să vă intreb dacă in noul an școlar rămane in vigoare un singur scenariu, acela fiind de vreo culoare anume, acesta peste șase la mie și, in cazul in care nu se aplică acest scenariu, ce se va intampla dacă avem unul sau mai multe cazuri confirmate de COVID-19, defalcat? Să ne explicați: in clasele primare și in clasele gimnaziale sau la liceu. Deci ce se intamplă dacă apare un caz de COVID-19 in clasele primare, in clasele gimnaziale sau la liceu și nu avem incă depășit pragul de șase la mie? Ioana Mihăilă: Astea trebuie să le vedem diferențiat. Un lucru este ce se intamplă in comunitate cu această incidență de șase la mie și ce se intamplă in comunitate se răsfrange asupra tuturor școlilor din comunitate, așa cum a fost comunicat anterior cu prezență fizică la fiecare nivel de invățămant pană la șase la mie și, diferențiat, pe nivele de invățămant, peste șase la mie; nivele de invățămant și status de vaccinare. Altceva este cand discutăm cazurile individuale, insă această discuție nu diferă foarte mult de ce s-a intamplat anul trecut: atunci cand un copil devine simptomatic, el este testat; dacă se poate, este testat in școală, dacă avem personal medico-sanitar instruit și dacă avem acordul părintelui este testat in școală; dacă nu, se poate testa fie prin apel la 112, fie la medicul de familie, fie la un laborator, fie prin prezentare la unitățile de primiri-urgențe. Dacă copilul este confirmat pozitiv, atunci colegii de clasă sunt testați, dacă in școală se poate realiza testarea. Dacă nu se poate realiza testarea, atunci din nou se apelează la alte mijloace de testare. După ce se confirmă prezența unuia sau mai multor cazuri in clasă, se trece pe invățămant online, cu excepția copiilor care sunt vaccinați, dacă vorbim de copiii care au peste varsta de 12 ani și au indicație de vaccinare și, posibil, copiilor care au trecut prin boală in ultimele 180 de zile și au confirmat acest lucru prin evidența in Corona Forms. Reporter: Și mai am intrebare. In cazul in care se depășește acest prag de șase la mie, profesorii care vor trebui să se vaccineze odată la 72 de ore... Sorin Cimpeanu: Să se testeze! Reporter: Să se testeze o dată la 72 de ore, vor beneficia de teste rapide sau de teste PCR? Ioana Mihăilă: Ăsta este un aspect tehnic pe care trebuie să il discutăm, impreună cu INSP. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Era o propunere, in sensul in care se putea elimina masca de protecție in grupurile de zece elevi, toți vaccinați, inclusiv profesorul de la catedră. Ce se intamplă cu această propunere? Sorin Cimpeanu: Asta este regula generală valabilă la nivelul intregii societăți. Reporter: Se aplică şi la școală? Ioana Mihăilă: Preferăm ca la școală să rămanem cu masca, pentru că există interacțiune in interiorul clasei și există interacțiune in exteriorul clasei. Şi atunci preferăm să fim mai degrabă precauți aici decat să lucrăm diferențiat. Copiii nu or să stea opt ore in birou, așa cum stau adulții. Copiii stau o perioadă de timp in clasă, in pauză ies și interacționează cu alți copii. Şi atunci, pentru că avem in vedere acest obiectiv de a menține școala deschisă cat mai mult timp, dar știm, pe de altă parte, că transmiterea in școli este mai mare, că transmiterea la tineri este mai mare, că formele de infecție la tineri sunt un pic mai severe decat cu celelalte tulpini, preferăm, spre binele copiilor, să menținem această măsură de precauție de a purta masca in interior. Reporter: Avem doar 4% copii cu varste cuprinse intre 12 și 15 ani vaccinați și 20% intre 16 și 19 ani. Există o strategie cum ii incurajăm, cum ii incurajați să se vaccineze? Ioana Mihăilă: Aşa cum a precizat şi domnul ministru și cum am avut și discuțiile cu domnul Valeriu Gheorghiță care coordonează CNCAV-ul, deja incepem să ne organizăm pentru a asigura o mai bună informare a părinților care au copiii la școală, dar, de asemenea, incepem să ne organizăm și pentru a desfășura activități de vaccinare in școală. Reporter: Vor fi centre așadar de vaccinare in școli? Ioana Mihăilă: Acestea sunt aspecte tehnice care sunt acum in discuție cu CNCAV. Sorin Cimpeanu: Pot fi centre in cabinete medicale, pot fi, acolo unde am spus, se indeplinesc mai multe condiții, după cum există disponibilitatea. Am ințeles pe parcursul discuțiilor, inclusiv de a avea echipe mobile in școli și, in acest sens, odată cu inceperea școlii, deși ideal ar fi să se vaccineze cat mai mulți pentru a beneficia de imunitate incă inainte de data de 13 septembrie, pentru cei care nu o vor face vom distribui formulare prin care o să solicităm acordul părinților pentru a fi vaccinați. Deci rămane o operațiune voluntară. Părinții pot răspunde cu DA sau NU, dar pentru a fundamenta răspunsul vom avea anterior aceste acțiuni de informare interactive. Reporter: Şi pe baza acestor formulări, imi cer scuze, vor putea merge echipe mobile la școală pentru a vaccina? Ioana Mihăilă: Detaliile tehnice le discutăm acum cu CNCAV. Probabil că vor fi adaptate modului de organizare a campaniei de vaccinare in fiecare școală, vor fi adaptate tipului de comunitate rurală sau urbană, numărului de copii, numărului de copii care doresc să se vaccineze, disponibilității personalului medical in unitatea sanitară respectivă, existenței unui centru de vaccinare funcțional in proximitatea unității sanitare. Şi atunci nu aș vrea să enunțăm de acum că doar așa se va face, ci că ne arătăm flexibili, așa incat accesul la vaccinare in fiecare comunitate a fiecărui copil să fie posibil. Reporter: Mulțumesc. Ioana Mihăilă: Mulţumim. Sorin Cimpeanu: Mulţumim. 2021-08-20 11:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6458.jpgBriefing de presă susținut de ministrul educației Sorin Cîmpeanu, la finalul ședinței de guvern din 19 augustȘtiri din 19.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-19-augustGalerie foto [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: In această ședință de guvern au fost discutate 10 acte normative care privesc sistemul de educație: un proiect de lege, trei proiecte de ordonanță de urgență și șase proiecte de hotărari de guvern. Proiectul de lege a vizat ratificarea acordului de imprumut cu Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare, in valoare de 100 de milioane de euro, pentru construcția, in cea mai mare parte, 90%, dar și reabilitare a unui număr de cel puțin 55 de școli in Romania. A fost un proiect de lege, inițiat in parteneriat, evident, de către Ministerul Finanțelor și Ministerul Educației. O primă ordonanță de urgență a vizat acordarea unui suport alimentar pentru preșcolari și pentru elevii din 150 de unități de invățămant preuniversitar de stat. Este vorba de continuarea programului pilot Masă caldă in școli. Valoarea este de 46,4 milioane lei. Un alt proiect de ordonanță de urgență, prezentat in prima lectură, a reglementat Școala in spital; mai exact in cadrul Universităților de Medicină și Farmacie se inființează unități de invățămant preuniversitar cu titulatura Școala din spital. Acest lucru are ca scop organizarea școlarizării antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor spitalizați, in număr de cateva sute in fiecare an. Aș vrea să precizez că pană acum nu a fost posibilă organizarea Școlii in spital, deoarece piedici birocratice reglementau dimensiunea minimă a formațiunilor de studiu, mai exact este ca și cum am putea să planificăm că intr-un spital oncologic am avea un număr suficient de mare, in același spital, in același timp, de elevi de clasa a VII-a, spre exemplu, lucru care, in mod evident, este absurd. Această absurditate a fost inlăturată din reglementările legale. In acest fel, pe toată perioada spitalizării se va desemna un cadru didactic monitor, care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al preșcolarului sau al elevului, precum și de a menține legătura in permanență cu unitatea de invățămant la care acesta a fost inmatriculat inainte de spitalizare. De asemenea, Ministerul Educației - un lucru important - inființează Corpul național al cadrelor didactice pentru Școala din spital. Acesta va fi constituit in urma selecției cadrelor didactice, care fac dovada absolvirii unor programe de pregătire in domeniul psiho-pedagogiei speciale. Se organizează şi Programul Naţional Școala din spital, care vizează continuarea predării invățării prin membrii acestui Corp Naţional al Cadrelor Didactice pentru Școala din spital, in cazul mutării elevilor de la un spital la altul sau de la o secție la alta. Deci, este vorba de componenta mobilă a acestei şcoli din spital. Pentru sprijinirea invățării in Școala in spital, Ministerul Educaţiei poate organiza şi olimpiade şi concursuri şcolare şi de asemenea poate acorda burse de studiu şi alte forme de sprijin material, prin programe naționale aprobate prin hotărare de guvern. Universitățile de Medicină şi Farmacie pot accesa şi fonduri externe nerambursabile in vederea imbunătățirii activităților desfășurate prin acest program naţional Școala din spital mobilă. Procesul instructiv-educativ desfășurat in Școala din spital se va efectua adaptat la specificul bolii, la perioada de spitalizare şi la clasa, desigur, in care este inscris elevul in anul școlar respectiv. In termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei OUG, Ministerul Educaţiei va elabora o programă diferențiată, diferențiată, subliniez, de susținere a Evaluării Naţionale şi a Examenului Naţional de Bacalaureat, atat pentru elevii școlarizați in acest program Școala din spital, cat şi pentru toţi elevii cu cerințe educaționale speciale şi care necesită o spitalizare indelungată. Fiind derogare de la dispozițiile art.5, alin.2 din Legea Educaţiei Naţionale, prezenta OUG va intra in vigoare de la data publicării in Monitorul Oficial. Acest proiect de ordonanță a fost prezentat, repet, astăzi, in primă lectură. De asemenea, tot in primă lectură a fost prezentat şi un al 3-lea proiect de OUG, care prevede preluarea creșelor in sistemul de educaţie. Este vorba de cele 387 de creșe, care funcționează in prezent, care vor fi preluate in sistemul de educaţie in felul următor: acolo unde autorităţile locale inițiază solicitări de preluare, inclusiv a personalului in sistemul de educaţie, aceste creșe vor funcționa pe langă grădinițe, sub personalitatea juridică a grădinițelor, avand in vedere nevoia de integrare a conceptului educaţiei timpurii, integrare intre creșă şi grădiniță. Acolo unde autorităţile locale nu inițiază demersuri pentru preluarea totală in sistemul de educaţie, Ministerul Educaţiei va asigura cheltuielile salariale pentru componenta educațională. Deci, cu alte cuvinte, Ministerul Educaţiei asumă preluarea resursei umane. Este vorba de educatori-puericultori, inclusiv din perspectiva cheltuielilor salariale. Această ordonanță de urgenţă, a treia, al treilea proiect discutat, vine in corelare cu proiectul hotărarii de guvern adoptat astăzi cu privire la costul standard per copil in creșă. Este o cerință de mulţi ani a intregii societăți de definire a acestui cost standard per copil in creșă. Acest cost standard a fost stabilit la o valoare de 15 mii de lei per copil pentru cheltuieli salariale, la care se adaugă şi o componentă 585 de lei pentru cheltuieli materiale. Aş vrea să comparăm acest nivel cu 7.431 de lei, costul standard per copil in grădiniță, deci este puţin mai mult de dublu, pentru că este vorba, in primul rand, de grupe mai mici, la jumătate faţă de grupele din grădiniță şi este vorba de cerințe speciale de ingrijire in acest domeniu antepreşcolar, copii in creșă. Vom vedea, prin consultare cu personalul medical specializat, din primele consultări a reieșit că in creșă vor putea merge copii de la zero la trei ani, dar prin zero ani ințelegandu-se varsta de 11 luni, varstă pană la care am ințeles că este recomandat ca acești copii să stea pe langă mame, impreună cu mamele. Deci de la 11 luni la trei ani va fi posibilă preluarea creșelor in sistemul de educaţie. Aceasta este o primă hotărare de guvern. O altă hotărare de guvern, a doua, este aceea a premierii elevilor cu rezultate deosebite la examene naționale. Este vorba de un număr de 163 de elevi care au luat nota 10,00 la bacalaureat şi care vor fi premiați cu 3.000 de lei per elev şi de 132 de elevi care au luat nota 10,00 la evaluarea naţională - aceștia vor fi premiați cu 1.000 de lei. Avem, de asemenea, două hotărari de guvern adoptate pentru actualizarea programelor de licență, respectiv a programelor de master. O a cincea hotărare de guvern adoptată este extrem de importantă. In condițiile in care numărul grădinițelor noi care iși vor deschide porțile in luna septembrie este de 39, in condițiile in care Legea 185 prevede reducerea numărului de elevi in clasă pentru invățămantul primar la maximum 22 plus 3, adică 25 de elevi in clasă, pentru invățămantul gimnazial la maximum 26 plus 3, adică 29 de elevi in clasă și pentru invățămantul liceal, cu excepția clasei a IX-a de la 30 plus 3, adică 33 de elevi in clasă, este nevoie de o creștere a numărului cadrelor didactice. Am spus cu excepția clasei a IX-a pentru că in plus față de reglementările din Legea 185 există acel ordin de ministru din anul 2021 pe care l-am promovat pentru reducerea numărului de elevi in clasă, de la 28 la 26, respectiv 24 in funcție de filieră. Toate aceste măsuri necesită un plus de resursă umană. Acest plus de resursă umană necesită suplimentarea numărului de posturi care a fost făcută prin hotărare de guvern pentru un cuantum de 3.500 de posturi, care se adaugă la cele 286.550 posturi existente in acest moment in invățămantul preuniversitar. Repet, pană astăzi aveam 286.550, se adaugă cele 3.500 de posturi. aprobate prin hotărarea de guvern de astăzi. Aceasta este cea de-a cincea hotărare de guvern inițiată de Ministerul Educației. Avem și o a șasea hotărare de guvern pentru care apreciez inițiativa Ministerului Agriculturii. Ministerul Educației a avizat - este vorba de programul de susținere a școlilor, in valoare de 501 milioane lei. Este vorba de un program care vizează in plus față de componenta deja cunoscută de lapte și produse lactate, in valoare de 167 milioane de lei; in plus față de componenta cunoscută, de produse de panificație in valoare de 181 milioane de lei, avem și o componentă in valoare de 76 de milioane lei, care vizează fructe și legume proaspete pentru elevii din școlile din Romania. Pană la incidența sumei de 501 milioane lei sunt măsuri educative. O prevedere pe care o consider foarte importantă in această hotărare de guvern este posibilitatea redistribuirii in colectiv a produselor neconsumate. Ştiţi că a fost o problemă cu ce se intamplă cu acele produse care nu sunt consumate, nu sunt ridicate de elevi sau de părinți. Hotărarea de guvern prevede posibilitatea de redistribuire in cadrul colectivului. Acestea au fost cele 10 acte normative. Repet, un proiect de lege, trei proiecte de ordonanță de urgență, din care două in primă lectură și cinci proiecte de hotărare de guvern, toate adoptate. 2021-08-19 16:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-20-11-20-25big_img_6246.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, și cu reprezentanți ai ANRE, Transelectrica, OPCOM și Consiliului ConcurențeiȘtiri din 19.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-ministrul-energiei-virgil-popescu-i-cu-reprezentanti-ai-anre-transelectrica-opcom-i-consiliului-concurenteiGalerie foto 2021-08-19 15:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5743.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de predare-primire a funcției de ministru al Finanțelor și preluarea mandatului de către Dan VîlceanuȘtiri din 19.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-predare-primire-a-functiei-de-ministru-al-finantelor-i-preluarea-mandatului-de-catre-dan-vilceanuGalerie foto Declaraţiile premierului Florin Ciţu, după procedura de predare-primire de la Ministerul de Finanţe [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa! Am indeplinit procedura de predare-primire a ministerului, după 45 de zile de interimat, aşa cum v-am spus din momentul in care am preluat. Am rămas aici aproape 45 de zile. Cateva dintre lucrurile care au fost blocate in prima parte a anului au fost deblocate, e-facturarea incepe la 1 septembrie, Banca Internaţională de Dezvoltare, un proiect care a fost intarziat mult prea mult şi de care avem foarte mare nevoie. Am rămas cu o restanţă pe care va trebui să o ia domnul ministru, acel grup de lucru care se va ocupa de soluţia pentru companiile financiare de stat, ce vom face cu aceste companii de stat in perioada următoare, pentru că Banca Internaţională de Dezvoltare va prealua foarte multe din atribuţiile acestor instituţii, dar lucrurile vor merge in perioada următoare mai bine. In acelaşi timp, am discutat despre consolidarea fiscală, despre, lucrul la care eu ţin foarte mult, să nu depăşim deficitul bugetar şi să ne menţinem strategia fiscal-bugetară aprobată la inceputul anului, cu un deficit bugetar care să ajungă sub 3% in 2024. E un lucru pe care l-am transmis domnului ministru şi la care ţin foarte mult. Dacă aveţi intrebări. Reporter: Domnule premier, au apărut informaţii că sunt contradicţii intre CV-ul dvs şi datele venite din SUA referitoare la anul in care aţi terminat masteratul. Dacă ne puteţi explica etapizat anul in care aţi terminat, anii in care aţi urmat acest masterat. Florin Ciţu: Informaţia este in CV, etapizat chiar, mai mult decat ar fi trebuit să pun. Dar eu sunt foarte bucuros că o investigaţie top-notch a reuşit să scoată incă un scandal care sigur ar fi apărut peste cateva săptămani cu diploma. Deci acum avem clar, avem diploma, au scris cei de la universitate clar că este o diplomă acolo, deci nu este nicio problemă cu diploma, da? In acelaşi timp, eu sunt foarte mandru că se discută in Romania despre Iowa State University, o universitate care este in top 50 la nivel global, o universitate unde, la Cluj pe stradă m-am intalnit cu cineva care a spus că a terminat aceeaşi universitate şi acum mă tot gandeam, poate ar fi oportunitate, dacă mai sunt in Romania oameni care au terminat Iowa State University, să facem un One Nightclub, să mai vorbim să vedem cum a fost acolo. Sunt foarte bucuros pentru că la Iowa State University am studiat cu Walter Enders, care a scris cartea Applied Econometric Time Series, o carte care venea, şi cei care studiază Econometric Times Series, ei ştiu foarte bine, inainte de asta era cartea lui Hamilton, mai complicată, a apărut cartea lui Walter Enderws, e tradusă in Romania, peste tot in lume. Am studiat cu Fuller, care a inventat testul Dickey-Fuller ş.a.m.d.. Restul informaţiilor erau foarte simplu de citit pe pagina universităţii, unde scria foarte clar şi foarte simplu, cine a finalizat cursurile de masterat se poate inscrie la acele doctorale fără să facă o disertaţie. Reporter: Dar cand aţi terminat masterul, cu exactitate, in 1999 sau in 2002? Florin Ciţu: Repet, cine a terminat cursurile şi le-a completat in Statele Unite poate să se inscrie la doctorat imediat ce a terminat cursurile de masterat. Nu este nicio informaţie acolo. Eu am pus mai multă informaţie decat era nevoie, in CV, este foarte bine. Reporter: Eu aş vrea să vă intreb despre situaţia din Kabul. In prezent un singur roman a fost trimis intr-o altă ţară. Aş vrea să vă intreb care este situaţia şi, spre exemplu, americanii se preocupă şi de modul in care ajung cetăţenii americani pană la aeroport; dacă avem un astfel de plan, dacă mai aveţi vreun update asupra acestui subiect? Florin Ciţu: De dimineaţă am vorbit cu domnul general Ciucă. Este adevărat, aeronava a ajuns in Kabul, o singură persoană a ajuns la aeronavă, s-a intors aeronava la Islamabad, 14 persoane ajunseseră, se va intoarce inapoi in Kabul să-i ia şi pe ceilalţi. Reporter: Dar pot să ajungă la aeroport celalalte persoane? Florin Ciţu: Vom incerca, asta incercăm acum să vedem cum ii aducem la aeroport. Aeronava a rămas la Islamabad şi se va intoarce şi după celelalte persoane. Avem cereri şi de la alte ţări pentru a-i aduce in Romania. Reporter: Aeronava romanească a preluat o singură persoană sau a luat şi cetăţenii altor state? Florin Ciţu: Deci a luat un singur cetăţean roman din Kabul pană in Islamabad. Rămane in Islamabad, dar aeronava se intoarce in Kabul pentru ceilalţi. Reporter: Dar a luat şi alţi cetăţeni? Florin Ciţu: Nu am aceste informaţii, dacă atunci a luat şi alţi cetăţeni sau va lua după aceea. Vom vedea dacă va lua şi pe altcineva. Reporter: Şi situaţia romanilor care vor să ajungă la aeroport şi nu reuşesc? Florin Ciţu: Monitorizăm, incercăm să găsim soluţia, sunt mai multe canale prin care lucrăm, nu pot să vă spun exact. Reporter: Va trimite Romania soldaţi in Kabul, pentru a permite accesul romanilor la aeroport? Florin Ciţu: Nu pot să vă spun nimic despre operaţiunea militară a Romaniei in acest moment. Reporter: Cand eraţi ministru al finanţelor, aţi participat vreodată la o şedinţă de guvern cu Ludovic Orban premier, in care acesta să fi consumat băuturi alcoolice? Vă aduceţi aminte? Florin Ciţu: Eu doar vă spun că nu am băut niciodată, la nicio şedinţă de guvern. Reporter: Dar premierul de-atunci? Florin Ciţu: Eu pot să vorbesc pentru mine. Reporter: Ne puteți spune cand va fi adoptat noul program de dezvoltare locală? Știm că astăzi va intra in ședința de guvern, va fi adoptat astăzi? Florin Ciţu: Nu ştiu dacă va intra astăzi in guvern, dacă are avizele, dacă nu cel mai tarziu săptămana viitoare, hai să spunem aşa cum se numeşte acum, Planul naţional de investiţii Anghel Saligny, este un plan pentru romani şi aş vrea, iarăşi, să spun foarte clar că nu are nicio legătură cu primarii. Este un plan care va fi implementat de primari, dar este un plan care dezvoltă comunităţile din Romania, aşa cum niciun minister nu este sau bugetul ministerului nu este pixul ministrului, avem bugete care dezvoltă Romania. Reporter: Cine va monitoriza acest program de dezvoltare locală? Preşedintele Senatului, Anca Dragu, spunea că guvernul ar trebui să monitorizeze acest program sau o altă agenţie din subordinea guvernului şi nu ministrul Dezvoltării sau ministerul. Florin Ciţu: Eu sunt de acord cu monitorizarea şi-am şi spus la coaliţie şi cu sisteme de early warning, dacă vedem că un program nu merge mai departe, să-l oprim. Sunt de acord cu toate aceste lucruri şi cu transparentizarea, aşa cum sunt de acord cu transparentizarea şi la uinvestiţiile CNAIR sau alte investiţii, unde mai merge şi inspecţia economică şi găseşte mereu probleme. Deci sunt de acord cu aceste lucruri, cu transparentizarea. Reporter: Aveţi o intalnire la 11:00, pe partea de energie, cu ANRE-ul, ministrul energiei, Virgil Popescu... Florin Ciţu: ...Consiliul Concurenţei, OPCOM, Transelectrica, da. Reporter: Exact. Care vor fi temele abordate? Pentru că am văzut şi din facturi, am simţit cu toţii o creştere a preţului la energie, pe liberalizare, au simţit-o consumatorii casnici. Noi am avut o creștere foarte mare și o avem, in continuare, și pe Bursă. Florin Ciţu: Am două obiective astăzi, la acea intalnire. In primul rand, aş vrea să inţeleg exact ce se intamplă cu creșterea prețurilor. Știu foarte bine că există mai multe explicații - și creșterea prețului pentru acele certificate verzi și așa mai departe. In același timp, am chemat Consiliul Concurenței, pentru că există o diferență foarte mare de la liberalizare, deci piață liberă, la piață concurențială şi vreau să mă asigur că in Romania indeplinim şi condițiile unei pieţe concurenţiale. Pentru că, pană la urmă, piață liberă inseamnă un lucru, dar doar dacă ai piaţă concurenţială preţurile pot să şi scadă. Deci trebuie să ne asigurăm că avem și piață concurențială, de aceea este şi Consiliul Concurenţei acolo. Reporter: Legat de situaţia drogurilor, aţi consumat vreodată astfel de substanţe sau nu? Florin Ciţu: Haideți să terminăm cu astfel de intrebări tampite, sincer, acum! Reporter: /.../ și care-i obiectivul 1? Florin Ciţu: Prima sarcină este aceea de a menține deficitul sub 7,16% spre finalul anului şi de a rămane in parametri strategiei fiscal-bugetare. Este cel mai important lucru. Şi, in același timp, se știe foarte clar că nu voi accepta niciodată creșteri de taxe in acest mandat. Reporter: Aș vrea să vă intreb dacă există varianta in care, după congresul PNL şi congresul USR, să se renegocieze acordul in coaliţie, astfel incat Ministerul de Finanţe să ajungă la cei de la USR PLUS? Florin Ciţu: Nu există această variantă, niciodată. Reporter: Legat de romanii din Kabul, cum am putea să avem o soluţie pentru ca aceşti romani să ajungă aici, in Romania? Florin Ciţu: Aşa cum am spus, aeronava a fost la Kabul, a luat o persoană, celelalte 14 nu au ajuns la aeroport, s-a dus in Islamabad și, de acolo, se va intoarce in Kabul să ii ia și pe ceilalţi 14. Reporter: Şi cand se va intampla acest lucru? Florin Ciţu: Astăzi. Sper să fie astăzi, in timpul zilei de astăzi. Reporter: /.../ Florin Ciţu: Da, v-am spus. Universitatea v-a spus acest lucru. Mulţumesc. Reporter: Şi spuneați că nu vă mai aduceţi aminte dacă aţi purtat sau nu cătuşe pe maini? Aţi purtat sau nu? Florin Ciţu: Mulțumesc mult de tot! Reporter: Consumatorul vulnerabil şi legea din Parlament? Florin Ciţu: Consumatorul vulnerabil - acesta era, iarăşi, un subiect important, subiect important pentru romani. I-am cerut ministrului energiei să vină cu o soluţie şi vom avea o soluţie de a finanţa şi de a aproba mai repede consumatorul vulnerabil, pentru că aceste companii au profituri mai mari decat au avut pană acum şi putem de acolo să transferăm. Reporter: Proiectul de lege este in Parlament, in Camera Deputaţilor /.../ Florin Ciţu: Sunt sigur că toată lumea va fi de acord cu acest proiect. Vă mulţumesc mult de tot! Reporter: Se accelerează procesul pentru adoptarea legii? Florin Ciţu: Da, da. Reporter: Şi care este termenul pentru acest..? Florin Ciţu: Cat mai rapid. Trebuie să intre /in vigoare/ de la 1 ianuarie 2022, deci trebuie aprobat cat mai rapid. Reporter: Deci 1 ianuarie 2022? Florin Ciţu: Da. 2021-08-19 12:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-19-12-21-55big_image7.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de decorare a sportivilor medaliați la Jocurile Olimpice de la TokyoȘtiri din 18.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-decorare-a-sportivilor-medaliati-la-jocurile-olimpice-de-la-tokyoGalerie Foto 2021-08-18 20:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-18-08-55-36big_1.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție a ministrului finanțelorȘtiri din 18.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-depunere-a-juramantului-de-investitura-in-functie-a-ministrului-finantelorGalerie Foto 2021-08-18 20:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-18-08-26-33big_1.jpgDeclarație de presă susținută de premierul Florin Cîțu la Palatul Victoria Știri din 17.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoria1629216626Galerie Foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Aș vrea să vă fac o informare despre situația cetățenilor romani din Kabul, in primul rand. In acest moment sunt 27 de cetățeni romani pe Aeroportul Internațional din Kabul şi urmează să fie evacuați cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Romane, care a plecat astăzi spre Afganistan. Se fac, de asemenea, demersuri pentru recuperarea altor conaționali aflați la o fostă bază militară americană. Aș vrea să reiterez un anunț foarte important, un mesaj foarte important către toţi cetățenii romani care se mai află in Afganistan și nu au contactat incă misiunea diplomatică a Romaniei din Pakistan, repet, misiunea diplomatică a Romaniei din Pakistan, să se adreseze urgent Ambasadei Romaniei la Islamabad și să comunice coordonatele proprii, pentru a putea fi contactați in caz de necesitate. In acelaşi timp, am un alt mesaj pentru dumneavoastră. Dragi romani, v-am promis vești extraordinare din economie: 13% creștere economică. Sună bine, nu? Mai ales că am trecut impreună prin contextul nefericit de anul trecut, cand economia globală a suferit cea mai mare lovitură din ultima sută de ani. Economia Romaniei, dar și economiile altor state au fost inchise in această luptă, iar in acel moment nu aveam soluția pe care o avem astăzi, nu aveam vaccinul. In 2020, pentru a salva economia, am propus o serie de măsuri, precum IMM Invest, reeșalonarea datoriilor, amanarea plății impozitelor, amanarea plății ratelor la bancă și așa mai departe. Şi după cum foarte bine vă aduceți aminte, am fost singurul optimist. Deși nimeni nu avea incredere, am promis că economia Romaniei va avea o revenire rapidă, o revenire in V. Am lucrat din greu și am reușit. Dar pentru asta vă mulțumesc vouă, dragi romani. Nu aș fi reușit fără voi. Adevărații eroi sunteți voi! Cifrele arată că economia Romaniei a depășit criza economică in doar un an, fiind cea mai rapidă revenire economică pe care a avut-o Romania după o astfel de criză. Cred că ultima dată a fost acum o sută de ani. Iar pentru perioada următoare imi doresc două lucruri: predictibilitate și stabilitate in viața economică. 13,6% este o cifră pe care cu toții trebuie să o ținem minte, deoarece reprezintă creșterea economică din trimestrul II, anul acesta. Indiferent de comentariile unora in spațiul public, această cifră atestă că mi-am făcut foarte bine treaba: anul trecut din funcția de ministru al finanțelor, anul acesta ca prim-ministru. Am spus-o și o repet ori de cate ori este nevoie: guvernarea Romaniei nu este afectată de campania internă din PNL. Pentru mine, intotdeauna interesul romanilor este cel mai important. Atunci cand alții aleg să discrediteze, să distrugă, să minimalizeze, eu aleg să construiesc. De ce insist atat de mult pe această temă? Deoarece guvernul pe care il conduc a schimbat paradigma folosită in guvernele anterioare timp de 30 de ani. E simplu, am spus-o și o repet: intai investim, apoi avem creștere economică și după aceea rezultatele sunt impărțite tuturor romanilor prin mecanismele economiei de piață și nu pe criterii politice. Obiectivul nostru este ca Romania să devină o destinație pentru investițiile cu valoare adăugată mare. Acest lucru este posibil doar cu o forță de muncă bine educată, dar și bine plătită. Asta ne-am dorit pentru țara noastră și asta se intamplă acum. Dragi romani, actualul Guvern a dus Romania intr-o nouă etapă de dezvoltare, in care statul este partenerul sectorului privat, iși plătește facturile la timp, iar banul public nu mai este irosit, este investit eficient, proprietatea privată este sfantă, antreprenorul este un erou și performanța este recunoscută atat in mediul privat, cat și in sectorul public. Şi acesta este doar inceputul. Vă rog să mai ţineţi minte un lucru: este posibil anul acesta, da, este posibilă o creștere economică din două cifre. De fiecare dată cand am promis, de fiecare dată am făcut. Vă promit și acum că pană in 2024 voi face toate reformele pe care mi le-am asumat, atunci cand nimeni nu avea curaj. Va fi o provocare să facem Romania mai competitivă la nivel regional, dar este obiectivul nostru pentru viitorul țării noastre, obiectivul meu. In concluzie, imi doresc să rămaneți alături de mine optimiști. Este o incurajare atat pentru mine, cat și pentru voi. Cand nimeni nu mai avea nicio speranță și toți eram inconjurați de scenarii sumbre, această guvernare a găsit și a pus in aplicare soluții reale pentru menținerea locurilor de muncă, asigurarea de capital de lucru și investiții. Voi continua cu această abordare și voi demonstra romanilor că pot avea incredere in mine, atunci cand vorbim despre responsabilitate şi performanță in actul guvernării. Vă mulțumesc! 2021-08-17 19:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-17-08-50-30big_11.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 17.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1629204506Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19 (CNCAV). In cele ce urmează, vom prezenta o analiză preliminară a datelor de eficiență a vaccinării impotriva COVID-19, in Romania. După cum știm, unul dintre obiectivele importante ale strategiei naționale de vaccinare impotriva COVID-19 este tocmai acest indicator al eficienței și, in acest moment, suntem in măsură să vă prezentăm datele de eficiență pentru Romania. Pană la acest moment, ne-am uitat la eficiența care a fost publicată din viața reală in state precum: Israel, Marea Britanie, Statele Unite și așa mai departe. Ca atare, astăzi vom prezenta pe o analiză efectuată pe valul trei, tocmai pentru a avea un număr suficient de persoane vaccinate și un număr suficient de cumulare a cazurilor in perioada celor patru luni, de la inceputul lui februarie, pană la sfarșitul lunii mai. Așa cum am spus, datele au fost agregate anonimizat din aplicația Corona Forms și Registrul Electronic Național al Vaccinărilor pentru această perioadă a lunii februarie pană la sfarșitul lunii mai, practic, corespunzătoare valului trei de infecție. Cazurile pozitive provin atat din testări efectuate in baza definiției de caz și a anchetelor epidemiologice, cat și din testările efectuate la cerere. Practic, sunt cuprinse și cazurile asimptomatice. Și a fost extras numărul de teste pozitive care au fost raportate pentru, pe de o parte, persoane nevaccinate, pe de altă parte, pentru persoanele vaccinate. Pentru persoanele vaccinate, ne-am uitat la patru intervale de timp: primele două săptămani de la doza unu, in care știm că pacientul, persoana respectivă nu are protecție conferită de vaccinare, și alte trei intervale - de la ziua 14 după doza unu pană la administrarea dozei doi; ulterior, primele două săptămani, primele 14 zile de la doza doi, cand iarăși știm că apare o creștere a răspunsului imun, o creștere a anticorpilor, și, ultimul interval la care ne-am uitat, la mai mult de două săptămani de la completarea schemei de vaccinare, deci după schema completă de vaccinare. Şi metodologia de calcul pentru a estima, pentru a /.../ infecție, numărul de cazuri de imbolnăviri a fost raportat la numărul de persoane vaccinare care se incadrau in cele patru intervale de timp la care testul a fost pozitiv. Repet, primele 14 zile de la doza 1, ziua 14 de la doza 1, pană la administrarea dozei 2, primele 14 zile după doza 2 și mai mult de 14 zile după doza 2. Riscul de infecție relativ pentru persoanele vaccinate a fost calculat prin raportarea la riscul de infecție din grupul de persoane care au fost vaccinate cu doza 1 şi care se aflau in primele 14 zile, deci, practic, acesta a fost intervalul de control, tocmai pentru a menține in cazul acelorași persoane, același risc de infecție, același risc de comportament, aceleași grupe de varstă şi aşa mai departe, primele 14 zile fiind considerată perioada de fereastră imună in care pacientul nu are protecție conferită de vaccin. Eficiența, practic, a fost astfel calculată in funcţie de riscul de infecție relativ, după formulele statistice şi spitalizările, internările in secțiile de terapie intensivă şi decesele au fost analizate luand in considerare un interval de 28 de zile de la data primului test pozitiv, tocmai pentru a elimina eventualele raportări anterioare mai departe. Avem datele de eficiență impotriva infecției, impotriva infecției insemnand total cazuri pozitive cumulate, indiferent de forma de gravitate a bolii - infecții asimptomatice, forme ușoare, medii, severe şi forme critice. In partea stangă a ecranului, sunt datele prezentate in valoare absolută. Fiecare bulină reprezintă două mii de cazuri pozitive, cu roșu sunt persoane nevaccinate şi cu celelalte culori, acele nuanțe de bleu şi verde, sunt persoane vaccinate pe cele patru intervale de timp menționate. Uitandu-ne la doza 2, persoane vaccinate cu schemă completă la mai mult de 14 zile, vedem că eficiența pentru prevenirea infecției este de 90,2%. Asta inseamnă că o persoană vaccinată complet este de zece ori mai protejată impotriva infecției decat persoanele nevaccinate, ceea ce confirm dacă vreți, şi pe datele din viața reală din Romania, pe valul trei, ceea ce inseamnă că vorbim foarte probabil de tulpina Alpha, tulpina britanică dominantă, că vaccinurile previn imbolnăvirea cu o eficiență de peste 90%. Ne-am uitat la datele de eficiență impotriva spitalizării prin COVID-19. La fel, in stanga ecranului observați datele in valoare absolută, persoane nevaccinate, respectiv persoane vaccinate pe cele patru intervale de timp. Și dacă ne uităm la protecția oferită de prima doză, o singură doză de vaccin la mai mult de 14 zile de la această administrare, vedem o eficiență de 67% in prevenirea spitalizărilor, eficiență care crește la peste 92% in cazul in care vorbim de schema completă de vaccinare după un interval de 14 zile. Ceea ce inseamnă, tradus, că o persoană vaccinată cu schema completă are un risc de 12 ori mai scăzut de a ajunge in spital, de a se interna in cazul in care este testat pozitiv. In ceea ce privește eficiența față de riscul de internare in secția de Terapie Intensivă - știm că in secțiile de Terapie Intensivă sunt internați pacienți cel puțin care au forme severe, pacienți care au pneumonie, cu necesar de oxigen, care necesită in anumite situații ventilație non-invazivă sau invazivă, deci pacienți cu forme grave de boală. La fel, in partea stangă, ne uităm la numărul de persoane care au fost internate in secția de Terapie Intensivă in funcție de criteriul persoane vaccinate sau persoane nevaccinate pe intervalele de timp. Eficiența după schema completă de vaccinare la peste 14 zile, practic, cand beneficiile sunt maximale, este de peste 92%, ceea ce inseamnă, iarăși, un risc de 12 ori mai redus de a face o formă gravă in urma infecției cu SARS-CoV-2 la o persoană care este vaccinată cu schemă completă. Şi ultimul slide este cel de eficiență impotriva deceselor. In partea stangă, sunt datele in valoarea absolută, persoane nevaccinate care au decedat in acest interval de timp, de patru luni, respectiv persoane vaccinate cu prima doză și respectiv doza doi, pe acele patru intervale de timp. Eficiența schemei complete de vaccinare la peste 14 zile, pentru prevenirea deceselor, este de peste 93%, ceea ce inseamnă o reducere a riscului de deces de aproximativ 14 ori la persoanele care au fost vaccinate cu schema completă. In concluzie, din analiza primară a datelor de eficiență pe valul trei - urmează datele sunt colectate in perioada următoare pe măsură ce cumulăm mai multe cazuri și vor fi prezentate și pe fiecare tip de vaccin și, de asemenea, ele urmează a fi transmise către un jurnal medical de specialitate internațional, tocmai pentru a fi supuse unui proces de peer review și a reprezenta o bază științifică importantă pe datele din Romania. Ca atare, menționez că vaccinarea cu schemă completă scade de 14 ori riscul de deces in urma maladiei COVID-19, scade de 12 ori riscul de spitalizare și de internare in secția de terapie intensivă și reduce de 10 ori riscul de infecție cu SARS-CoV-2, asta insemnand teste pozitive, ceea ce inseamnă indiferent de forma de gravitate a bolii. Aș mai vrea să menționez că aceste date sunt pe valul 3, cand tulpina Alfa este dominantă, dar, din datele raportate de celelalte țări, inclusiv pentru tulpina Delta, eficiența se menține la valori de peste 90% atunci cand vorbim de prevenirea spitalizărilor, prevenirea formelor grave și prevenirea deceselor. Ca atare, nu ne așteptăm să observăm o scădere a eficienței față de aceste criterii. Foarte probabil că datele vor sta diferit in ceea ce privește infecția asimptomatică, dar, repet, aceste date vor fi menționate și transmise public in momentul in care vom avea mai multe date cumulate in perioada următoare. Acestea au fost datele de eficiență. Vom trece la următoarea parte a conferinței și anume, un scurt bilanț al campaniei de vaccinare, insă inainte de toate, știm că a fost publicat raportul de către colegii de la Institutul Național de Sănătate Publică privind cazurile de COVID-19 confirmate cu variante virale de ingrijorare. In săptămana 32, săptămana din 9 august pană pe 15 august, sunt efectuate 47 de secvențieri, din care 46 au fost pozitive pentru varianta Delta, ceea ce inseamnă o rată de confirmare de 97,8%. Menționez, așa cum a spus și doamna doctor Pistol, că testele de secvențiere sunt preselectate in funcție de criteriile pe care pacientul le prezintă. In total, de cand facem secvențieri, s-au cumulat 359 de cazuri de COVID-19 cauzate de infecția cu varianta Delta. Practic, s-a ajuns la o proporție a cazurilor cu variante virale de ingrijorare de 17,2%, dacă ne uităm doar la varianta Delta. Din toate cazurile cumulate pană la acest moment, 80% sunt la persoane nevaccinate, persoane care nu au primit nici o doză de vaccin, iar in ceea ce privește decesele, sunt 21 de decese, peste 90% sunt decese survenite la persoane nevaccinate. Cam acestea sunt datele pe care voiam să le prezint pe scurt. Mai multe detalii, cu siguranță, ne va oferi doamna doctor Pistol. In ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, in momentul de față, in peste 97% din comunele din Romania am demarat activități de vaccinare,, in 64% dintre acestea fiind finalizate aceste acțiuni de vaccinare. Cu siguranță, toate activitățile vor fi reluate in perioada următoare, sunt deja comune in care s-au efectuat mai multe tipuri de activități de vaccinare și au fost vaccinate in rural in momentul acesta peste 1.126.000 de persoane cu schemă completă. In ceea ce privește activitatea centrelor de vaccinare, avem la acest moment 611 centre de vaccinare active, cu 871 de fluxuri pe cele patru tipuri de vaccinuri, 362 din centrele de vaccinare active au programul de lucru redus fie la șase ore, fie chiar la patru ore, uneori șapte zile din șapte sau mai puține zile, tocmai pentru a menține o eficiență corectă și un echilibru corect intre costuri și numărul de persoane care se adresează pentru vaccinare. In ceea ce privește vaccinarea in cabinetele de medicină de familie, vorbim de aproximativ 2.724 de cabinete care inregistrează activități de vaccinare și au fost vaccinate pană la data de 16 august peste 327.123 de persoane, 54% fiind vaccinate in mediul rural. In ceea ce privește unitățile sanitare in spitale publice, in cele 149 de spitale publice in care se efectuează activități de vaccinare au fost 6.847 de pacienți vaccinați și, de asemenea, in cele 26 de spitale private au fost vaccinați 1.467 de pacienți. Acoperirea vaccinală pe municipiul București și județele țării: in municipiul București, acoperirea vaccinală din populația rezidentă cu varsta mai mare de 12 ani este de 48,35%, urmat de județul Cluj, cu 44,88%. Practic, sunt aceste două județe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 40%; avem 10 județe cu o rată de acoperire vaccinală intre 30 și 39%, avem 24 de județe cu o acoperire vaccinală intre 29,9% și 20% și doar trei județe au mai rămas care au o rată de acoperire vaccinală intre 18 și 20%. De asemenea, bilanțul persoanelor vaccinate de la demararea campaniei de vaccinare pană la acest moment cu cel puțin o doză au fost vaccinate peste 5,1 milioane de persoane și cu schemă completă peste 5 milioane de persoane. Acoperirea vaccinală pe grupe de varstă: cea mai crescută acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60-69 de ani, 38,7%, urmată de grupa de varstă 50-59 de ani, 37%, 70-79 de ani 36%. Din datele pe care colegii de la Institutul Național de Sănătate Publică le raportează pe cazurile confirmate săptămanal, ne uităm și vedem că, din totalul cazurilor săptămanale confirmate cu COVID-19 in Romania, peste 80% sunt la persoane nevaccinate și majoritatea deceselor, practic peste 90% dintre decese sunt la persoane nevaccinate. Ca atare, vedem care este tendința de creștere progresivă a numărului de cazuri. In momentul de față, vaccinarea considerăm că este cea mai importantă soluție prin care noi putem limita internările și pierderile de vieți omenești. Maladia COVID-19 nu generează decese intr-un număr mare dacă ne vaccinăm, in mod deosebit pentru persoanele care sunt la risc, pentru persoanele vulnerabile care au un risc crescut de a face forme grave. Este important să ințelegem acest mesaj: pandemia nu a trecut. In continuare avem o creștere a numărului de cazuri, avem o creștere a numărului de infecții generate de varianta Delta. Foarte probabil că in perioada următoare vom avea o creștere a acestor cazuri și va deveni dominantă, ceea ce inseamnă un risc mai mare de creștere exponențială. Ca atare, fac apel către noi toți, care nu suntem incă vaccinați, către cei vulnerabili, către cei varstnici, către cei cu afecțiuni cronice să decidă in favoarea vaccinării prin adresarea către centrele de vaccinare. In momentul de față, procesul de vaccinare este foarte simplu. Accesibilitatea este cat se poate de ridicată. Venim cu echipe mobile, atat in rural, avem centre de vaccinare fixe active. Se vaccinează la medicul de familie, se vaccinează in unitățile sanitare. Cred că datele sunt, in momentul de față, cat se poate de relevante, așa cum le-am prezentat, și datele de eficiență și vedem datele de incidență a cazurilor la nivel național. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, pană la data de 16 august au fost raportate 16.922 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de 1,76 la 1.000 de doze administrate. O să-l rog pe domnul secretar de stat Andrei Baciu să continue conferința. Vă rog! Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule preşedinte! Cateva cuvinte despre certificatele digitale europene pentru COVID-19. După cum știm, acestea sunt folosite in mod exclusiv de cateva zile, implinindu-se cele șase săptămani de tranziție, astfel că pană pe data de 17 august au fost generate 1.915.456 de certificate, raportul pe categorii menținandu-se aproximativ la fel, respectiv 95,87% dintre acestea sunt eliberate pentru a testa vaccinarea. Cu privire la vaccinarea in randul operatorilor economici privați, continuă şi această activitate. In momentul de faţă sunt 53 de companii care işi desfășoară activitatea de vaccinare pentru angajați şi familiile acestora, iar pană in momentul de faţă a fost finalizată această activitate pentru 611 companii, 93 dintre acestea din domeniul HoReCa, fiind vaccinate 78.146 de persoane. Aceleași judeţe se mențin in top: Braşov, Alba, Bihor, in topul companiilor persoanelor vaccinate prin această abordare, de fapt. La fel, pentru a veni cat mai aproape de cetățeni, prin tot felul de mecanisme şi abordări atipice, in targuri, in piețe, in parcări, pană in momentul de faţă au fost vaccinate 65.000 de persoane. Acestea, in bună parte, sunt inițiativele autorităților locale. Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană in momentul de faţă, au fost efectuate peste 14.000 de misiuni de transport la nivel naţional, implicand peste 30.000 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră şi IGSU, iar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, peste 10.000 de persoane, cu aproximativ 4.500 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană in momentul de faţă, vorbim de 18.090.449 de doze de vaccin, dintre care mai sunt in stoc 5.479.454, dintre acestea, dintre cele recepţionate, 11.595.149 sunt doze produse de BioNTech-Pfizer, 2.040.400 sunt produse de către compania Moderna, AstraZeneca - 3.374.000, Johnson and Johnson - 1.081.300. Cu privire la donare și vanzare, nu sunt cifre noi faţă de data trecută. Vorbim de 405.600 de doze donate Republicii Moldova, Ucraina - 108.000, Republica Moldova, Pfizer, de data asta, 100.620, Tunisia - 188.000, Egipt - 525.000, Vietnam, in total 300.000, dar acestea sunt in curs de finalizare. Astfel, că vorbim de un total de doze de AstraZeneca donate pană in momentul de față de 1.569.800 de doze, iar Pfizer 100.620. Cu privire la doze vandute, pană in momentul de faţă au fost vandute 1.170.000 de doze către Danemarca. Pentru următoarea perioadă, așa cum știm, tocmai pentru a avea un management cat mai eficient al stocurilor de vaccinuri au fost suspendate livrările pentru luna august pentru BioNTech-Pfizer, la fel pentru AstraZeneca. Pentru Moderna, avem un estimat de 550.800. Compania Moderna a trebui să reducă oricum temporar cantitățile livrate, astfel că aceste doze sunt estimări, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson la fel avem un estimat de 897.120 de doze de vaccin pentru luna august, insă, la fel, vorbim de un calendar incert date fiind anumite intarzieri de producție. Eu cam atat am avut. Domnule președinte, mulțumesc mult! Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Vă propun să trecem la partea de intrebări. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Aş avea o primă intrebare pentru doamna doctor Pistol. Avand in vedere că astăzi am depășit 500 de cazuri in 24 de ore, că in spitale sunt peste 1.000 de persoane, că avem 5 milioane de romani vaccinaţi complet şi văzand aceste date de eficiență a vaccinului, cum vedeţi dumneavoastră că va fi valul patru? Mai rău decat pană acum? Vom vorbi din nou de lipsă de paturi, de locuri in terapie intensivă? Adriana Pistol: Este o intrebare foarte dificilă și cred că implică foarte multe lucruri. In teorie, in măsura in care va crește rata de vaccinare, in măsura in care avem deja in jur de 40-50% populație protejată, fie prin vaccinare, fie prin boală, in toate zonele, nu ar trebui să fie un val care să pună din nou probleme din punct de vedere al severității, ceea ce implică spitalizare și așa mai departe. Dar totul, repet, depinde de modalitatea in care și noi respectăm niște măsuri, pentru că trebuie să vă spun deja se vede efectul litoralului romanesc, in care nu sunt aplicate și respectate măsurile. Acolo este cu predilecție, probabil, populație nevaccinată. Aceste cifre pe care le vedem și pe care domnul președinte Gheorghiţă le-a arătat vin și susțin această ipoteză, că ar trebui să nu fie un val foarte, foarte serios, să fie cu un număr mai mic de cazuri, dar incurajand foarte mult vaccinarea. Reporter: Şi pentru domnul doctor Gheorghiță. Spuneți-mi, la Ministerul Sănătății s-a vorbit foarte mult de loterii și de beneficii pentru cei care se vor vaccina. Ați spus că nu credeți că acest lucru va crește foarte mult numărul persoanelor imunizate și că informația este cea care trebuie să ajungă la oameni pentru a-i convinge să facă acest lucru. Aveți o strategie pentru a ajunge la acești oameni care incă nu au toate informațiile? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță, există mai multe modalități prin care putem, pană la urmă, să creștem interesul oamenilor pentru vaccinare. Cred că cel mai important lucru mi-aș dori să rămană convingerea legată de beneficiile vaccinării și anume, de un risc, vedem, semnificativ mai redus de a face boala, de a ajunge la spital și de a pierde lupta cu maladia COVID-19. Toate datele ne arată că in momentul de față, persoanele nevaccinate sunt persoane cu risc crescut de a se imbolnăvi și in condițiile in care vorbim de persoane vulnerabile, cu risc mare de a ajunge la spital, de a se interna la terapie și chiar in anumite cazuri, din păcate, de risc de deces. In ceea ce privește abordarea, tocmai pentru a crește accesul la informare a oamenilor, avem mai multe acțiuni pe care le propunem in perioada următoare. Pe de o parte, instituțiile publice și anume, incepand de la Guvern, ministere, deconcentrate și celelalte instituții publice, inclusiv consilii locale, primării, să pună pe platformele proprii, pe site-urile proprii, pe paginile de socializare toate informațiile care sunt transmise de CNCAV pe pagina RO-Vaccinare, pe platforma națională, in cadrul conferințelor de presă. Pentru că se generează foarte multe informații științifice, informații prezentate intr-o manieră accesibilă tuturor, inteligibilă și credem că această informație trebuie să fie valorificată mai mult in perioada următoare. Acesta ar fi un aspect. Al doilea aspect pe care il avem in vedere in perioada următoare este să demarăm anumite activități prin care angajații din instituții să beneficieze de informare medicală privind beneficiile și importanța vaccinării. De asemenea, in legătură cu creșterea nivelului de conștientizare a importanței vaccinării in randul părinților, bunicilor și a tinerilor eligibili, cu varsta de peste 12 ani, am stabilit impreună cu Direcțiile de Sănătate Publică organizarea unor sesiuni online impreună cu Ministerul Educației, cu instituțiile de invățămant din fiecare județ, in momentul in care se organizează sesiunile online cu părinții, cu elevii, va fi prezent un reprezentant fie din Direcția de Sănătate Publică, fie un cadru medical din județ, care, in colaborare cu DSP-ul, va fi in măsură să prezinte informațiile relevante despre beneficiile vaccinării și să și răspundă la principalele intrebări și preocupări pe care părinții, elevii, precum și bunicii le pot avea. Aceeași informație, pană la urmă, este utilă și pentru cadrele didactice. Vă spun din experiența școlii unde copilul meu invață. In toamna anului trecut, inainte să inceapă școala, practic am fost invitat la această sesiune online la care au participat părinții tuturor claselor pe platforma online a școlii și, mă rog, am prezentat care sunt măsurile prin care noi ne putem feri de imbolnăvire, ce trebuie să facă cei mici, mă rog, propunerile care pană la urmă sunt de educație medicală de bază pentru fiecare dintre noi. In felul acesta am putut să și răspund intrebărilor care au fost adresate și cred că pot să spun că s-a mai diminuat oricum din teama părinților, fiindcă, știm foarte bine, era o perioadă dificilă, și anume teama de imbolnăvire. Ne dorim cu toții ca activitățile de invățămant, in acest an, să fie in format fizic, și pentru acest lucru este nevoie de mai multă implicare, de solidaritate, și cand spun de solidaritate inseamnă că trebuie să ințelegem că, pană la urmă, doar respectand măsurile de prevenție și doar prin vaccinare putem să reducem numărul de imbolnăviri, putem să asigurăm un mediu mai bun, mai prielnic pentru copiii noștri, pentru a merge in siguranță la școală. Reporter: Cand s-ar intampla aceste ședințe online, avand in vedere /.../? Valeriu Gheorghiţă: Acțiunile sunt pregătite deja din această săptămană. In municipiul București, de pildă au inceput să aibă loc astfel de sesiuni cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică, de asemenea in celelalte județe. Practic, fiecare județ, fiecare Direcție de Sănătate Publică se organizează ca in a doua parte a lunii august și prima parte a lunii septembrie, practic, intr-o lună de aici inainte, pană incepe școala, să putem avea puse in plan și derulate astfel de acțiuni de informare, pentru că, din experiența noastră de pană acum, considerăm că informarea om cu om este cea mai benefică, mai mult decat informarea, evident, prin platformă, prin pagina de socializare. Ca atare, sperăm ca in felul acesta să oferim răspunsurile oamenilor legate de vaccinarea impotriva COVID-19. Reporter: Bună ziua! Puteți să ne spuneți, vă rog, pe ce loc suntem acum in Europa in ceea ce priveşte vaccinarea? Valeriu Gheorghiță: Dacă ne uităm la acoperirea vaccinală, suntem pe penultimul loc. Acoperirea vaccinală cu schema completă și la număr de doze administrate la 100 de persoane. Reporter: La inceputul campaniei stăteam foarte bine, eram pe primele locuri. Ce credeți că le-a lipsit romanilor sau ce le lipsește, de unde lipsa asta de incredere? Valeriu Gheorghiță: Eu pot să vă spun că, impreună cu colegii din Ministerul Afacerilor Externe, am colectat toate datele legate de campania de comunicare și de informare legată de vaccinarea impotriva COVID-19 din toate țările membre ale Uniunii Europene, inclusiv țări non-UE din Europa, tocmai pentru a vedea care a fost strategia de comunicare și de informare din celelalte țări și pentru a vedea ce am putea să identificăm in Romania pentru a pune in practică. Pot să vă spun că strategiile de comunicare sunt absolut similare și, anume, există o platformă națională de vaccinare, de informare, există o pagină de socializare, există sesiuni periodice, conferințe săptămanale sau periodice, care sunt ținute fie de către cei care sunt in coordonarea activităților de vaccinare; de asemenea, există o serie de acțiuni care au ca rol motivarea persoanelor care doresc să se vaccineze, ceea ce vedem că se va intampla in perioada următoare și in Romania, adică acele activități de stimulare a campaniei de vaccinare. Există, de asemenea și evenimentele de tip loterie in anumite țări și bineințeles, există un sprijin important - și asta este o realitate - din mass-media in ceea ce privește campania de vaccinare. De asemenea, un alt lucru pe care l-am observat in țările din Uniunea Europeană, mai ales țările din vestul Europei: activitatea de comunicare și de informare s-a bazat mai degrabă pe prezentarea datelor organizatorice și logistice și mai puțin pe convingerea persoanelor de beneficiile vaccinării, pentru că tradițional, oamenii in țările respective se vaccinează și au incredere in beneficiile vaccinării. Sigur că sunt diferențe de la o țară la alta, dar pot să vă spun că in ceea ce privește acțiunile de comunicare, sunt similare cu ce s-a intamplat in celelalte țări europene. Ceea ce se intamplă in anumite țări europene sunt anumite chestiuni legate de restricții și de implementare a certificatului verde digital in interiorul țării in ceea ce privește accesul la anumite evenimente. Şi, de asemenea, știm că sunt țări care au luat decizia de obligativitate a vaccinării. Cam acesta sunt lucrurile care se fac peste tot. Desigur că este important și tipul populației căreia te adresezi și cu siguranță că asta face diferența, dar pentru noi este important să incercăm să individualizăm mai bine acțiunile de comunicare și de informare tocmai pentru a fi cat mai aproape de oameni. Ințelegem și am ințeles de la inceput și preocupările și ezitările, sunt firești, dar este nevoie să ințelegem, in momentul de față există o durată deja importantă, de opt luni de cand se vaccinează, sunt peste 4,5 miliarde de doze administrate, avem suficiente date de siguranță, avem date de eficiență, cred că in momentul de față nu mai avem un motiv de a amana decizia de vaccinare invocand motivele de siguranță sau de eficiență. Reporter: Medicii sunt in mare parte dezamăgiți de atitudinea oamenilor, de lipsa increderii in vaccinare. Se pregătesc pentru valul patru. Din informațiile pe care le aveţi, au suficiente medicamente, au echipamente de această dată? Valeriu Gheorghiţă: Să știți că ințeleg perfect dezamăgirea colegilor mei, pentru că atunci cand lucrezi intr-un spital COVID și vezi că din 10 persoane care se prezintă la spital testate pozitiv mai mult de opt sunt persoane nevaccinate și inclusiv persoane varstnice, persoane cu boli cronice, persoane care se prezintă cu insuficiență respiratorie, este evident că undeva se intamplă o problemă și tocmai de aceea ințelegem această frustrare, pentru că in toată această perioadă avem și am avut suficiente doze de vaccin, avem o capacitate de vaccinare suficientă, trebuie să avem mai multă incredere in ceea ce recomandă autoritățile, in ceea ce recomandă medicii, pentru nu că nu vrem altceva decat să protejăm sănătatea oamenilor și aceasta este soluția corectă, care este adoptată in toate țările și cu rezultate vizibile. Reporter: Bună ziua! Aş avea o intrebare pentru doamna doctor Pistol. Astăzi a mai fost raportat un caz, un bărbat infectat cu tulpina Delta. Ne puteți da dumneavoastră mai multe informații despre acest caz? Ar trebui să ne ingrijoreze? Adriana Pistol: Vă referiți la un caz de deces, la o persoană de 72 de ani, la o persoană care a fost vaccinată cu două doze. Este vorba de o persoană cu multiple comorbidități și așa ceva, in viziunea mea, nu trebuie să ne ingrijoreze, pentru că nimeni nu susține că astfel de lucruri nu se pot intampla. Sunt persoane care datorită patologiilor pe care le au sau chiar a varstei, asociat cu patologiile respective, nu dezvoltă protecție suficientă la vaccin. Important este că alți 19 de fapt nu au decedat, deși aveau și ei comorbidități importanțe, dacă observați, și acest lucru cred că trebuie văzut. Eu recomand să fie intotdeauna văzută cu predilecție partea plină a paharului; deci, totuși, vaccinul poate să salveze oameni chiar dacă se intamplă și astfel de accidente nefericite. Reporter: Mulţumesc! Şi pentru domnul doctor Gheorghiță. Primii vaccinați au aproximativ șapte luni de la a doua doză, unii au opt luni, foarte mulți atrag atenția că și vaccinații dau virusul mai departe. Se infectează in ultima perioadă chiar și foarte multe persoane vaccinate, chiar dacă nu fac forme severe. Cand am putea avea a treia doză și ce ar trebui să facă, pentru că foarte mulți vaccinați, intr-adevăr, au lăsat garda jos şi am ințeles că transmit mai departe celor nevaccinați? Valeriu Gheorghiţă: Legat de riscul de transmitere, realmente, in momentul de faţă, nu se ştie intr-adevăr care este riscul de transmitere real de la o persoană vaccinată care este testată pozitiv la o persoană nevaccinată. Știm că există datele care arată că incărcăturile virale, atunci cand vorbim de infecția cu varianta Delta, sunt similare, indiferent de statusul vaccinal, dacă persoana este sau nu este vaccinată. Ceea ce știm in schimb este că fereastra de contagiozitate este mai scurtă la persoanele vaccinate cu schemă completă. Practic, debarasarea de virus se face mai rapid şi, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, formele clinice de imbolnăvire sunt mult mai ușoare, practic, durata internării este mai scurtă. Din acest punct de vedere, nu sunt, in momentul de faţă, suficiente date prin care să putem spune că intr-adevăr o persoană care este testată pozitiv şi vaccinată complet are aceeași rată bazală de reproducere a cazurilor, adică 4,5,6,7,9, aşa cum se intamplă la persoanele nevaccinate - şi aici vorbim, sigur, pe date individuale, pe baza cărora nu putem să facem o apreciere pe scară largă, dar sunt deja cazuri, de pildă, de persoane vaccinate, persoane care au fost testate pozitiv, confirmate cu varianta Delta şi nu s-au identificat la contacţi cazuri secundare. Avem nevoie de o perioadă mai lungă de monitorizare, dar cu siguranţă că o persoană atunci cand este testată pozitiv are un risc să transmită, dar comparativ cu cei nevaccinați nu știm dacă este un risc similar sau este mai mic. In opinia noastră, conform datelor actuale, se pare că acest risc este mai mic, dar, repet, nu putem afirma cu certitudine acest lucru. Tocmai de aceea, cred că pană la urmă trebuie să ințelegem că, in contextul actual, in care numărul de cazuri este in creştere, este foarte important să respectăm şi celelalte măsuri de prevenție, indiferent dacă ne-am vaccinat sau nu ne-am vaccinat, pentru că in felul acesta reducem circulația virusului. In momentul in care vom avea mai multe date cumulate, aşa cum s-a intamplat, de pildă, pentru tulpina Alpha şi aveam suficiente date prin care să spunem că putem să renunțăm la mască, cred că şi pentru varianta Delta trebuie să fim prudenți şi să așteptăm rezultatele acestor date din viața de zi cu zi, pe transmitere secundară, pe cazurile secundare. In momentul de faţă, neștiind lucrurile intr-o manieră sigură, este bine să fim prudenți, precauți şi să respectăm măsurile de prevenție, chiar dacă suntem vaccinați. Reporter: Am văzut că tot mai multe ţări autorizează administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID. Cand ar putea face același lucru şi Romania sau dacă este o certitudine că vom avea a treia doză sau momentan sunt doar discuţii? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că noi pregătim deja toată activitatea logistică, să fim in măsură să administrăm cea de-a treia doză. Ne propunem pentru a doua parte a lunii septembrie, depinde foarte mult și de recomandarea Agenției Europene a Medicamentului, pentru că, așa cum am făcut pană acum, vrem să ne aliniem recomandărilor internaționale ECDC, Agenția Europeană a Medicamentului. Vedem că Organizația Mondială a Sănătății, in momentul de față, nu susține administrarea unei doze de rapel, dar știm că aceasta este motivată de redistribuirea excedentului de doze către țările care nu au avut un acces suficient de ridicat la doze de vaccin. Este prioritar din punct de vedere al strategiei de vaccinare și de control al pandemiei să creștem numărul persoanelor vaccinate cu prima schemă, insă in condițiile, in care astăzi vorbim de infecția cu varianta Delta care schimbă cumva paradigma și datele pe care noi le știam, trebuie să ne uităm și la cei vulnerabili care au fost vaccinaţi și care beneficiază cat se poate de clar de administrarea unei doze de rapel și, de asemenea, la cei cu risc crescut de imbolnăvire, cum este personalul medical prin natura profesiei. Deci, dacă lucrurile merg bine, in sensul in care, pană in septembrie, se va acorda această autorizare, așa cum s-a intamplat și in Statele Unite, de către Agenția Europeană a Medicamentului, credem că in a doua parte a lunii septembrie sau cel tarziu inceput de octombrie putem să demarăm această administrare a celei de-a treia doze sau doza de rapel, cum este corect, excluzand persoanele care au făcut deja două doze și au istoric de trecere prin boală, pentru că știm că, mă rog, in aceste luni persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, o parte dintre ele și-ar fi dorit să facă o singură doză. Iată că ne confruntăm cu varianta Delta, in care știm foarte clar că este important să avem o schemă completă, indiferent că am trecut sau nu prin boală. Reporter: Voiam să vă spun, să vă intreb de fapt dacă se pune problema vaccinării copiilor sub 12 ani - vedem că, inclusiv Ministerul Sănătății a cerut o situație clară cu privire la paturile pentru copiii infectați cu SARS-CoV-2 - dacă sunt astfel de discuții. Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că, din datele furnizate in momentul de față, sunt 22 de persoane cu varsta sub 18 ani internate cu COVID-19 și două persoane sub 18 ani internate in Terapie Intensivă cu COVID, așa incat ne uităm la ce se intamplă in Statele Unite și vedem că a crescut numărul copiilor, chiar copii sub 12 ani care sunt internați cu COVID-19 in momentul de față, din păcate, in anumite situații, chiar cu forme severe de imbolnăvire cu internări in Secțiile de Terapie Intensivă. Ori din acest punct de vedere evident că sunt și persoane sub 12 ani care au anumite boli cronice, afecțiuni pulmonare, fibroză chistică, astm bronșic, diabet și așa mai departe, sau anumite afecțiuni oncologice care expun unui risc crescut de forme severe. Deci, da, pentru această categorie de copii vulnerabili ar fi foarte important și foarte benefic să avem acces la un vaccin sigur și eficient. Ne așteptăm ca pană la finalul acestui an să apară datele și autorizările pentru grupa de varstă 5-11 ani. Reporter: Bună ziua! Puteţi, vă rog, să reluați puţin informațiile legate de doza trei? Dacă vine autorizarea in a doua parte a lunii septembrie, inceput de octombrie, incepeți administrarea celei de-a doua doze, celei de-a treia doze...? Valeriu Gheorghiță: In ordinea in care am inceput campania de vaccinare - personal medical, persoane vulnerabile și anume, peste 65 de ani, persoane cu afecțiuni cronice și progresiv, criteriul fiind acela de a avea cel puțin şase luni de la schema completă de vaccinare și practic, progresiv, vor fi introduse celelalte categorii populaționale eligibile. Dar vom incepe simultan cu personalul medical, personalul social din centrele de ingrijire și persoane vulnerabile, insemnand cei peste 65 de ani și cu afecțiuni cronice și să nu uităm de cei rezidenți in căminele de bătrani, in centrele de ingrijire pe termen lung. Reporter: Şi sunt excluși cei care au făcut ambele doze sau schema completă de vaccinare și au trecut și prin boală, nu? Valeriu Gheorghiță: Da. Practic, nu considerăm că o a patra administrare, un al patrulea stimul important al răspunsului imun ar mai aduce beneficii semnificative. Tocmai de aceea, pe acest model, cei care au o schemă completă de vaccinare și istoric de trecere prin boală fie inainte de prima doză, fie intre cele două doze sau după ce au fost vaccinate nu mai au nevoie de cea de-a treia doză. Reporter: Şi incă o intrebare, vă rog. In mai puțin de o lună incepe școala. Dacă aveți in acest moment cifrele cu numărul adolescenților vaccinați pană in acest moment și dacă și pregătiți, nu știu, nu neapărat campanii de vaccinare in randul lor, dar anumite evenimente, ori inainte de inceputul școlii, ori imediat cand incepe școala, in așa fel incat să fie imunizați cat mai mulți dintre ei? Valeriu Gheorghiță: Eu am mai transmis şi imi susțin in continuare punctul de vedere: nu trebuie să așteptăm inceperea școlii ca să mergem să ne vaccinăm. Este perioada propice, perioada oportună pentru a ne vaccina. In momentul acesta, şi părinții, şi bunicii, și copiii eligibili peste 12 ani au acces la vaccinare, se pot vaccina. Este ideal să se intample acest lucru acum, tocmai pentru a fi protejați suficient de mult in momentul in care intrăm in colectivitate. Ne uităm ce s-a intamplat in Statele Unite și in țările in care au inceput școlile, se pare că a crescut numărul de cazuri, inclusiv in randul copiilor. Deci cu siguranță ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri, important e să nu crească formele grave de imbolnăvire in randul celor vulnerabili. Ori din acest punct de vedere, considerăm că avand un acces ușor, facil, la vaccinare in această perioadă, coroborat și cu acțiunile de informare dedicate pentru părinți, elevi și, de asemenea, pentru bunici și cadrele didactice, precum și o propunere de a organiza centre, cabinete de vaccinare, chiar in anumite unități de invățămant, acolo unde, sigur, se indeplinesc toate criteriile din punct de vedere epidemiologic, credem că in felul acesta vom oferi o posibilitate cat mai crescută de vaccinare. Reporter: Aveţi cumva cifrele la indemană? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Şi dacă aveţi şi o diferențiere intre urban şi rural? Caţi elevi din mediul rural au primit un vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Nu am, dar uitandu-ne la datele de populație vaccinată pană la acest moment, ştim că in urban avem de două ori mai multe persoane vaccinate decat in rural. Practic, acoperirea vaccinală cam in proporția aceasta este: pentru persoane cu varsta cuprinsă intre 12-15 ani, au primit cel puţin o doză de vaccin aproape 31.000 de persoane, ceea ce inseamnă 3,7% acoperire vaccinală, iar intre 16 şi 19 ani, avem 147.320 de persoane care au primit cel puţin o doză, ceea ce reprezintă 18% acoperire vaccinală şi, sigur, dacă ne uităm la activitățile universitare, avem intre 20-29 de ani, 536.338 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, insemnand 26% acoperire vaccinală, deci cam acestea sunt datele acoperirii vaccinale la vineri. Reporter: Mulţumesc. Şi o intrebare, vă rog, pentru doamna doctor Pistol, dacă imi permiteţi. Spuneați, la inceputul acestei conferințe, că se simte deja valul litoralului. Vreau să vă intreb dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, reintroducerea obligativității de a purta masca in birouri in care lucrează mai puţin de zece persoane şi toate acele persoane sunt vaccinate, considerați oportună o astfel de măsură şi ce alte sfaturi mai aveţi pentru oameni să se protejeze, avand in vedere că există riscul infecției chiar dacă sunt vaccinaţi? Adriana Pistol: Din știința mea, masca in interior n-a fost niciodată eliminată, chiar dacă persoanele sunt vaccinate, aşa că nimeni nu a spus că intr-un birou să stea cineva fără mască chiar dacă sunt vaccinate. Deci, masca nu a fost eliminată. Va fi purtată in birouri chiar la persoanele vaccinate. Reporter: Mă refeream in acele birouri - ştiu că aşa a fost discuția la un moment dat - in care lucrează mai puţin de zece persoane. Adriana Pistol: A fost o propunere aşa ceva. Nu a fost eliminată, deci este şi in prezent o recomandare pe care noi continuăm să o susținem, aşa că portul măștii, spălatul pe maini, distanța fizică răman măsurile pe care trebuie să le aplicăm, chiar şi atunci cand suntem vaccinaţi. Problema este că despre aceste lucruri uităm. Nu vorbesc, evident, despre mască la plajă sau astfel de situații - Doamne ferește! - dar să incercăm să păstrăm o distanță rezonabilă, să ne comportăm astfel incat să fim și noi protejați şi să protejăm pe alții nu este un lucru imposibil, sunt oameni care fac acest lucru deși se află in vacanță. Cand intrăm intr-o benzinărie, intr-un magazin de pe drum să nu uităm că trebuie să ne punem mască și dacă mergeți, și eu personal am fost, am oprit la benzină și nu inseamnă că am găsit pe cineva cu mască sau că persoana respectivă a intrat cu mască. Deci este bine să subliniem că aceste lucruri nu s-au schimbat, deci vremea este frumoasă și mergem la mare și la munte. Sunt lucruri simple pe care noi le recomandăm și acum chiar trebuie reamintite avand in vedere așteptarea pe care o avem de a crește numărul de cazuri in această toamnă. Reporter: Bună ziua! Există un zvon printre persoanele care s-au vaccinat cu AstraZeneca că acest vaccin nu ii protejează de varianta cu tulpina Delta, este adevărat? Valeriu Gheorghiţă: Nu este adevărat. Noi vom prezenta şi datele de eficiență pe tipuri de vaccin și pot să vă spun că la vaccinul de la compania AstraZeneca eficiența este de peste 90% in Romania. Deci momentul de față lucrurile sunt cat se poate de clare. Cred că trebuie să ințelegem că vaccinul pe care il avem cel mai la indemană este vaccinul potrivit pentru fiecare dintre noi. Sigur, uitandu-ne la acele cateva contraindicații care sunt menționate și sunt identificate la triajul medical. Altfel, cred că indiferent de tipul de vaccin de care vorbim, schema completă de vaccinare este dovedit că ne protejează față de formele severe și riscul de spitalizare. Este important să ințelegem că dacă nu ne vaccinăm, avem un risc foarte mare să ne imbolnăvim și dacă mai avem și ceva boli in spate, avem un risc să ajungem la spital și trebuie să ințelegem că terapia bolii nu s-a schimbat in aceste 18 luni. Tratamentul este la fel. Nu există un tratament care să crească semnificativ speranța de viață a pacienților. Ca atare, prevenția rămane principala modalitate prin care noi putem să limităm consecințele negative ale pandemiei. Dacă nu ințelegem aceste lucruri care sunt simple, dar uneori greu de făcut, vom deconta cu siguranță in perioada următoare, pentru că ne uităm la ce se intamplă in celelalte țări. Nu trebuie să trecem prin aceeași experiență ca să ințelegem că era bine să ne vaccinăm. Reporter: Dacă in Romania se va face a treia doză, se va face cu același vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Dacă vorbim de schema de vaccinare de la compania BioNTech - Pfizer, a treia doză va fi cu același vaccin. Dacă vorbim de schema de vaccinare de la Moderna, a treia doză va fi cu vaccin de la compania Moderna. Dacă vorbim in schimb de vaccinurile pe bază de vector viral, foarte probabil, dar aici avem nevoie de date, tocmai de aceea așteptăm datele științifice de la Agenția Europeană a Medicamentului și recomandarea Centrului European de Control al Bolilor. Foarte probabil că se va face o schemă mixtă, adică se va administra o doză de vaccin pe bază de ARN mesager celor care au schema completă de vaccinare cu vaccin pe bază de vectori virali. Reporter: Şi vreau să vă intreb, dacă nu se va face a treia doză peste cateva luni... Valeriu Gheorghiţă: Puţin probabil să nu se facă cea de-a treia doză. Reporter: Am ințeles. Mulţumesc! Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare, dacă se poate, pentru doamna doctor Pistol. Din informațiile pe care le aveţi dumneavoastră, ar putea fi introdus un permis sanitar pentru intrarea in restaurante din această toamnă? Sunt discuții in acest sens, pentru că s-a tot vehiculat acest lucru? Mulţumesc! Adriana Pistol: Nu. Imi pare rău! Nu sunt in măsură să răspund, pentru că nu cunosc. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim frumos! Andrei Baciu: Mulțumim mult! 2021-08-17 15:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4232.jpg Participarea premierului Florin Cîțu la festivitatea prilejuită de întoarcerea din misiune a celor 108 pompieri salvatori, solicitați să intervină în sprijinirea omologilor eleniȘtiri din 16.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-festivitatea-prilejuita-de-intoarcerea-din-misiune-a-celor-108-pompieri-salvatori-solicitati-sa-intervina-in-sprijinirea-omologilor-eleniGalerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu la festivitatea prilejuită de intoarcerea din misiune a celor 108 pompieri salvatori, solicitați să intervină in sprijinirea omologilor eleni [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! In primul rand felicitări și bine ați venit sănătoși acasă! Suntem mandri de dumneavoastră! Pe bună dreptate, grecii au fost impresionați de modul de lucru al pompierilor noștri. Și, dincolo de curajul lor, acum ințelegem cat de important este să ne folosim de fonduri europene. Cele șase autospeciale folosite de pompierii noștri sunt noi, au fost cumpărate anul acesta special pentru intervenția la incendii de vegetație. Toate, cumpărate din fonduri europene. In asta se traduce, de fapt, buna guvernare, inclusiv dacă ne referim la absorbția de fonduri europene: dacă investim unde trebuie și cum trebuie, atunci putem salva vieți. Vă asigur că aveți un partener in Guvernul Romaniei și veţi primi sprijinul de care este nevoie pentru dotarea cu tehnică de intervenție performantă, achiziționată in mod deosebit din fonduri europene. După cum știți, am luat deja măsuri pentru consolidarea IGSU și a unităților subordonate: urmează să aprobăm Hotărarea de Guvern prin care vom inființa 8.400 de posturi noi pentru militari voluntari angajați pe bază de contract și subofițeri din zona operativă. Anul acesta vor fi incadrați 1.400 dintre ei, astfel incat, pană in 2.025, să recuperați o parte importantă din posturile pierdute in ultimii ani. Nu vreau să vă mai iau din timp, sunt sigur că sunteți nerăbdători să ajungeți acasă, la familiile dumneavoastră. Felicitări din nou! Suntem mandri de voi! 2021-08-16 16:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4198.jpgDeclarație de presă susținută de premierul Florin Cîțu Știri din 16.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu1629120384 [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Vreau să vă spun că in această dimineață am avut mai multe discuţii cu domnul preşedinte in legătură cu situaţia de securitate din Afganistan. Pe 13 august, Ministerul Afacerilor Externe a ridicat nivelul de alertă la maxim, părăsiţi imediat Afganistan. In acest moment, mai sunt 35 de cetățeni romani in acea zonă. I-am propus domnului preşedinte să trimitem un avion pentru a-i aduce acasă. In acest moment, avem două variante pe care lucrăm: un avion care va fi in colaborare cu NATO, care trebuie să plece in curand sau un avion al nostru, care merge direct acolo. Dar, in acest moment, au dispoziție clară pentru Ministerul Afacerilor Externe şi pentru Ministerul Apărării Naţionale să trimită un avion cat mai rapid, pentru a-i aduce pe cetățenii romani acasă. Pe această cale aş vrea să transmit tuturor romanilor care mai sunt acolo şi nu au contactat misiunea noastră diplomatică din Pakistan să o facă cat mai repede. In acest moment, nivelul de alertă este maxim: Părăsiți imediat Afganistanul! Reporter: Sunt din cadrul ambasadei? Florin Cițu: Nu, nu sunt din cadrul ambasadei. Reporter: Din mediul privat, separat, firme...? Florin Cițu: Sunt și de la ONU, şi din mediul privat, sunt mai multe persoane. Au fost 60, mai sunt 35 de romani acolo. Reporter: Sunt in siguranță in acest moment? Florin Cițu: Sunt in siguranţă in acest moment, ținem legătura cu toţi. Noi am făcut toate demersurile in acest moment, am luat decizia să trimitem un avion oricum acolo. Cel mai rapid s-ar putea să fie cel impreună cu NATO, vom vedea. Dacă este varianta NATO, romanii vor fi aduși pană in Georgia, după aceea trimitem noi avion acolo. Dacă nu, vom trimite noi un avion. Reporter: Măsuri de securitate in plus la granițele noastre, in condițiile in care ne-am putea aștepta la un val de migranți? Florin Cițu: Există o celulă de criză in acest moment făcută la MAE, MApN şi celelalte instituții. Este in funcţiune in acest moment. Orice alte decizii vor fi comunicate pe această temă. Reporter: Cota e posibil să fie mai mare de migranți pe care țara noastră ar putea să-i primească? Florin Cițu: Nu am luat incă o decizie in acest moment. Reporter: Legat de dosarul dvs in SUA au rămas cateva intrebări. Dacă ne puteți spune, in primul rand, de unde aţi luat acel imprumut? De asemenea, in spațiul public se vorbește despre un consum de droguri. Aţi consumat vreodată droguri? Florin Ciţu: Sambătă, şi după acea va trebui să plecăm, - a fost prezentat in spațiul public un dosar in Statele Unite. M-am informat și eu. Este, de fapt, o decizie de respingere a unei sentințe civile despre care nu am fost informat niciodată. S-a intamplat in 2009, eram foarte ușor de găsit pentru oricine dorea să mă găsească in 2009, dacă era ceva, dar, repet, realitatea juridică este că acel dosar a fost respins de instanța SUA. Eu am incredere in justiția din SUA. Reporter: Există o datorie de 7.000 de euro. Nu mai ştiţi pentru ce a fost? Florin Ciţu: Repet, acel claim a fost respins de instanța americană. Vă mulţumesc mult de tot. 2021-08-16 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-16-07-10-10big_0[1].jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, împreună cu președintele României, Klaus Iohannis, la festivitățile prilejuite de Ziua Marinei RomâneȘtiri din 15.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-impreuna-cu-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-la-festivitatile-prilejuite-de-ziua-marinei-romaneGalerie foto 2021-08-15 16:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-15-04-11-42big_1.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu, la Palatul VictoriaȘtiri din 14.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoria1628945965Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! După cum știți, după ultima intalnire a coaliției am avut mai multe propuneri pentru rectificarea bugetară, propuneri pe care le-am pus la un loc, pe toate, și duceau la un deficit de 7,3% din PIB. Nu am fost de acord cu așa ceva, așa că in ultimele două zile am refăcut propunerea pentru rectificarea bugetară, pe care am publicat-o astăzi și pe care vreau s-o discutăm. Pană să trecem la rectificarea bugetară, am văzut că in spațiul public a rămas in discuție greșeala mea făcută acum aproape 21 de ani in Statele Unite și aș pune, atunci, pană să discutăm despre rectificarea bugetară, să mai iau cateva intrebări despre acel eveniment, două de fiecare, pentru că sunteţi mai mulţi, și apoi să trecem la rectificarea bugetară, dacă se poate. Reporter: Domnule premier, atunci cand ați solicitat acel certificat ORNISS aţi precizat in formular că ați petrecut două zile in inchisoare in Statele Unite și care este infracțiunea pentru care ați fost condamnat? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că in Romania, in legislație, pentru președinte, premier, miniștri, demnitari, cei care sunt numiți de Parlament nu se face cerere pentru ORNISS, in legislația in vigoare nu se face cerere... Avem acces la aceste informații fără a face o cerere pentru ORNISS. Reporter: Președintele Klaus Iohannis și președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, au fost informați despre acest incident atunci cand aţi intrat in politică, cand v-au susținut pentru funcțiile pe care le dețineți? Florin Ciţu: Nu am adus in discuție acest eveniment in ceea ce-l priveşte pe domnul președinte. In ceea ce-l privește pe domnul Ludovic Orban, un coleg mi-a spus că acum cateva luni de zile i-a arătat această hartie și spunand că o are, deci presupun că avea acesta această informație. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Aţi discutat intre timp cu președintele Romaniei referitor la această situație? V-a comunicat președintele Romaniei un aspect, avand in vedere că, să nu uităm, șeful statului a susținut de la bun inceput că nu va numi persoane cu probleme penale? Florin Ciţu: N-am ințeles finalul...; Reporter: ...;că nu va numi persoane cu probleme penale. Florin Ciţu: Am discutat cu domnul preşedinte și trebuie să fie foarte clar, aceasta nu este o situație, despre care vorbim, penală. Bineinţeles că sunt legislații diferite in Romania și in Statele Unite, dar nu se califică sub nici o formă. Dar am discutat cu domnul președinte și despre acest subiect și despre rectificare și mai multe subiecte. Reporter: Din ultimele zile, avand in vedere acest scandal care a luat amploare in spațiul public, v-ați gandit in vreun moment să vă dați demisia? Florin Cițu: Nu, nici un moment. In continuare avem o guvernare pe care trebuie s-o ducem la capăt, avem reforme pe care le-am inceput şi pe care trebuie să le ducem la capăt. Un eveniment care s-a intamplat acum 21 de ani, pe care il regret, in SUA, nu are nici un fel de implicații pentru ceea ce facem noi astăzi. Reporter: Dacă imi permiteți o completare. V-am intrebat acest lucru pentru că şi colegii, partenerii de coaliție susțineau că este de fapt o problemă de moralitate. Florin Ciţu: Da, am văzut şi eu declaraţiile şi am fost surprins neplăcut, pentru că nu am auzit nici o declaraţie atunci cand un director al CFR Călători a lăsat oamenii vreo opt ore fără să-i ajute sau nu am văzut nici un fel de discuţii cand astăzi partenerii de coaliție işi strangeau mana cu Dragnea pe treptele PSD sau ii aveau langă ei pe oamenii PSD la pupitru in guvern. Deci, discuţiile acestea eu aş vrea să le avem in coaliție, sunt de acord să discutăm acolo, dar nu in spațiul public, despre moralitate şi despre etică. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb dacă in momentul in care domnul preşedinte v-a numit in funcţie, cand s-a făcut numirea, mă gandesc că aţi avut o discuţie ca de la preşedinte la viitor prim-ministru in acel moment. I-aţi spus? V-aţi gandit să-i spuneți atunci de această situaţie? Florin Ciţu: Nu. Au fost respectate toate procedurile legale pentru a fi numit premier, deci nu am considerat in acel moment, poate că ar fi trebuit, dar nu am considerat că este un element important pentru această funcţie. Reporter: Romania este campioană pe o listă negativă a accidentelor rutiere. Sunt foarte mulţi tineri care urcă la volan după ce au consumat alcool sau alte substanțe interzise. Acum, din poziția de premier, ce i-aţi spune unui tanăr de 20-21 de ani care urcă băut la volan? Florin Ciţu: Aş spune ceea ce spun fiecărei persoane din momentul in care mi s-a intamplat mie, că nu trebuie făcut. Niciodată nu trebuie amestecate alcoolul şi condusul. Eu mi-am invăţat lecția. Nu s-a mai intamplat niciodată de atunci. A fost o singură dată, am incercat să trec foarte repede, să inchid acel episod foarte repede, pentru că este ceva ce niciodată nu aş susţine şi de fiecare dată am fost impotrivă, şi in continuare. Şi poate că e nevoie şi in Romania să ne uităm la legislație, pentru că, vedeți, in SUA legislația este mult mai dură, depinde şi de la stat la stat, in unele state este mai dură, in altele este mai puţin dură, dar această toleranță zero poate ar trebui să ne gandim să fie implementată şi in Romania. Vă mulţumesc! Reporter: Domnule premier, aş vrea să ne povestiți dumneavoastră cum aţi trăit acel episod. A apărut şi dosarul penal in care aţi fost condamnat, cu cateva mărturii din partea polițiștilor. Aş vrea să ne spuneți cum aţi trăit dumneavoastră, unde mergeați, ce făceați, cat aţi băut. Florin Cițu: Vă daţi seama că este un moment la care te uiți și trebuie să-ţi aduci aminte. Este o situație prin care nu am dorit să mai trec și nu am mai trecut niciodată. Era o sambătă, era 3 decembrie, fusese ziua colegului meu de cameră și de acolo veneam. Doar știu că am băut indeanjuns ca să depășesc limita legală. Reporter: Ce aţi consumat şi cat, dacă ne puteţi spune, şi dacă vă amintiţi? Florin Cițu: Cred că bere am consumat. Reporter: Cam cate? Pentru că, din declarațiile poliţiştilor, ar trebui să fie 7-8 beri pe puţin. Florin Cițu: Nu, nu pot să duc 7-8 beri, dar am băut, am depășit limita legală și am fost oprit. Reporter: Mai departe, cand v-au oprit polițiștii, inţelegem că nu aţi trecut testul de sobrietate - cel puțin așa declara poliţistul. Florin Cițu: Am recunoscut imediat că am consumat băuturi alcoolice și am respectat toate procedurile legale pe care le avea statul Iowa, deci nu a fost nimic special. Reporter: Aţi fost dus in custodia poliţiei. Ce inseamnă asta? Cat aţi stat și cand ați plătit cauțiunea de aproape 2.000 de dolari? Florin Cițu: Am stat pană la terminarea tuturor procedurilor pentru minim pentru statul Iowa. Reporter: Cam cat timp? Florin Cițu: Nu mai știu exact. Exact pană cand s-au terminat toate procedurile. Există o intreagă procedură, pentru a respecta minimul legislație din statul Iowa. Reporter: Incă o intrebare aş mai avea...Pentru cele 48 de ore petrecute in penitenciar aţi fost pus să achitaţi cazarea şi masa, aşa cum reiese din documentele prezentate? Florin Cițu: Din cate imi aduc aminte, nu au fost 48, dar am plătit tot ce a fost nevoie, am respectat toată legislaţia, toate recomandările instanţei. Subiectul a fost inchis din momentul respectiv. Reporter: Vă amintiţi cam cat v-a costat această greşeală? Florin Cițu: A trebuit să-mi vand mașina și m-am şi imprumutat, nu mai ştiu exact... Mulţumesc pentru intrebări. Reporter: In primul rand, aș vrea să clarificați un pic, aș vrea să clarificați un pic următorul aspect, comunicați permanent sub deviza romanii trebuie să știe. Şi atunci, cum cand data trecută, cand aţi vorbit public despre acest incident ne-aţi povestit despre o contravenție. Colega mea, Sorina Matei, a obținut de la instanța din Iowa intregul dosar, care arată că vorbim despre un dosar penal. Deci informația pe care ne-ați dat-o nu a fost corectă. Florin Cițu: Aici vorbim de două sisteme juridice diferite. Ceea ce noi considerăm penal in Romania este felony in SUA. Acolo sunt trei tipuri, am ințeles şi eu acum, și ceea ce am făcut eu a fost delict, este sub felony, deci este contravenție. Și in Romania, pană in 2003, exista acest tip de contravenție, care avea şi această perioadă de reținere. Dar, de aceea am spus că este o contravenție. Reporter: /.../ incălcări la legea penală, domnule premier... Florin Cițu: Daţi-mi voie. La ei există doar lege penală, nu este ca noi, nu este nicio diferențiere. De aceea spun că acolo există diferențieri in interior. Delictul este in interior şi atunci ceea ce consideră ei criminal record sau criminal este felony, parte a ceea ce noi considerăm parte de penal. In acelaşi timp, am spus că este contravenţie, pentru că, in Statele Unite, nu am avut niciun drept restricţionat niciodată. La un an după, am lucrat la Banca Naţională a Noii Zeelande fără niciun fel de problemă. După aceea, am lucrat la Banca Europeană de Investiţii fără niciun fel de problemă. Mi-am reinnoit viza pentru Statele Unite in 2009 fără niciun fel de problemă. Am vizitat de cateva ori Statele Unite de atunci şi pană acum. Reporter: Dosarul din instanţă arată că aţi mers, aţi urmat mai multe programe de reabilitare. Acele programe Drinking drivers. Aş vrea să ne povestiţi un pic despre ele. Ministrul sănătăţii spunea că sunt de făcut şi la noi. Florin Ciţu: Ar trebui făcute şi la noi, sunt de acord. Sunt exact ceea ce cere legislaţia minimă in statul Iowa. De exemplu, in statul Iowa ai această legislaţie, in South Dakota, de exemplu, nu ai nimic similar, chiar daca faci aceeaşi ofensă repetat. Reporter: Concret, ce a insemnat pentru dumneavostră acest program de reabilitare? Florin Ciţu: Să mergi la nişte cursuri unde sunt prezentate situaţii extreme in care se poate ajunge şi aşa mai departe. Este un curs de reeducare. Reporter: N-aţi clarificat intrebarea colegei apropo de costuri. De unde aţi plătit avocaţii, programele? Florin Ciţu: V-am spus, am vandut maşina şi cred că m-am imprumutat la bancă, ceva de genul ăsta... am luat nişte bani. Reporter: Aţi plătit imprumutul ulterior? Florin Ciţu: Da, cred că da. Reporter: Ne puteţi spune şi de unde aţi luat banii? Florin Ciţu: Nu mai ştiu exact, dar, in momentul respective, avocatul a fost plătit... cred că am plătit eu avocatul şi apoi am vandut maşina. Reporter: In urmă cu două seri, colegii din alianţă din USR PLUS au convocat un Birou Politic Naţional in care au discutat două variante. O dată, varianta prin care să vă ceară demisia şi a doua, varianta unei depuneri de moţiune de cenzură. In contextul acesta, v-aş intreba dacă aţi discutat cu liderii celor două partide şi cum comentaţi această mişcare a USR-PLUS? Florin Ciţu: Este regretabil că ne aflăm iarăşi in această discuţie. Eu cred că totul incepe, de fapt, la rectificarea bugetară. Cred că acolo sunt nemulţumirile colegilor de coaliţie, nu in altă parte, pentru ca, in altă parte, nu au niciun fel de argumente. Totul se reduce la rectificarea bugetară şi dacă am fi mers pe propunerile pe care le-au făcut sunt sigur că nu am fi avut această discuţie. Reporter: După acest eveniment, PNL mai poate avea incredere in dumneavoastră? Florin Ciţu: Bineinţeles. PNL va avea la conducere din 25 septembrie un om care a lucrat şi in sectorul privat, ceea ce liberalii doresc, un om care a studiat in Statele Unite, un om care a lucrat la Banca Naţională a Noii Zeelande, un om care a lucrat la BEI, un om care peste tot şi-a făcut treaba. Şi din funcţiile publice pe care le-am avut niciodată nu am dezamăgit. Vă mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In continuarea intrebării colegei mele. In primul rand, cu cat ați vandut acea mașină, Ford Probe, din ce am ințeles. Și mai este un dosar, in 2008, apare tot in Iowa, legat de o problemă tot financiară, de un imprumut. Dacă puteți să ne dați explicaţii despre acest lucru? Florin Ciţu: Acolo nu am nicio explicaţie. In 2008, eram deja in Romania. Deci, chiar nu ştiu despre ce se intamplă acolo. Chiar nu știu, in 2008 eram in Romania. In ceea ce privește mașina, nu știu, cred că 1.500 de dolari, ceva de genul acesta. Era veche, era de prin... eu o cumpărasem prin 96, ea era deja de prin 88, deci, nu făcea foarte mulți bani, era o maşină veche. Reporter: Ok. Şi in continuarea intrebării colegului meu, legat de anumite probleme in Coaliţie. USR- PLUS spune că respinge programul premierului Cițu care vrea acel program Anghel Saligny, de 50 de miliarde de lei. Ați mai discutat? Despre ce este vorba? Puteți să imi detaliaţi? Florin Ciţu: Acel program nu este programul meu, este programul romanilor. In Romania, astăzi, sunt foarte multe localități unde incă nu avem apă curentă, unde nu avem asfalt, nu avem canalizare. Despre aceasta este vorba in cel program, nu despre altceva. Reporter: Mulţumesc! Florin Ciţu: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! La inceputul lunii iulie, aţi preluat interimatul la Ministerul Finanțelor. Vedem că această perioadă maximă permisă de lege se apropie de final. Cine va fi următorul ministru al finanțelor? Ați discutat cu președintele PNL Ludovic Orban despre viitoarea propunere? Florin Ciţu: Am să ii cer domnului președinte să convoace Biroul Politic Național. Am o propunere. Am văzut că domnia sa a făcut cateva propuneri in spaţiul public. Am și eu o propunere. Propunerea mea este Dan Vilceanu pentru Ministerul Finanţelor. Aş vrea să trecem la rectificare, dacă se poate. Reporter: O singură precizare, vă rog. Florin Ciţu: Da. Reporter: Legat de dosarul din Statele Unite din 2008. Pe site-ul instanţei apare acest dosar și apare o sumă de 100 de euro achitată. Despre ce este vorba? Florin Ciţu: Chiar nu ştiu. Reporter: Numele dumneavoastră este acolo. Florin Ciţu: Am ințeles. Nu știu, nu am achitat nicio sută de euro, deci nu știu despre ce este vorba. In 2008, eram in Romania. Chiar nu știu despre ce este vorba, o să mă uit să văd, dar nu am achitat nicio sumă, chiar nu știu. Reporter: Aş mai vrea eu o precizare, dacă se poate. In momentul in care v-au reținut, polițiștii v-au pus și cătușele? Au fost momente in care ați avut cătușele puse la mană? Florin Ciţu: Nu mai știu, am respectat toate procedurile legale din acel moment. Mulţumesc! Reporter: Deci, aţi avut cătuşele puse la mană? Florin Ciţu: Nu ştiu, să ştiţi că nu mai ţin minte, dar am respectat toate procedurile legale. Reporter: In dosarul dumneavoastră este și un raport confidențial toxicologic, pe care dumneavoastră l-ați depus. Florin Ciţu: Da. Reporter: Aţi fi dispus să faceți public raportul respectiv? Florin Ciţu: Dar nu știu dacă il am, in primul rand, și cred că dacă era confidențial, sunt lucruri medicale, ceva de genul ăsta, nu imi dau seama ce e acolo. Reporter: Inclusiv alcoolemia dumneavoastră exactă, substanțele pe care le-ați consumat, asta din raportul... Florin Ciţu: Dar nu cred că am acel raport. Dar o să mă uit, dacă-l am, o să discutăm. Reporter: Dar dacă ajungeţi la el, l-aţi prezenta public? Florin Ciţu: Dar alcoolemia cred că era trecută in dosarul pe care l-aţi prezentat dvs. Reporter: Dincolo de alcoolemie, raportul pe care dvs. l-aţi depus in instanţă cuprindea inclusiv substanţele pe care... Florin Ciţu: Dar cred că era un raport cerut de instanţă... Reporter: Da, da. Florin Ciţu: Inseamnă că era tot procedură legală, l-am depus pentru procedură legală. Reporter: Nu mi-aţi răspuns la intrebare... Florin Ciţu: Dar nu ştiu dacă-l am, asta vă spun, că eu nu cred că-l am. Reporter: Dacă aţi putea intra in posesia lui, aţi verifica şi aţi putea face... Florin Ciţu: Să văd intai ce informaţii sunt acolo şi apoi discutăm, dar nu ştiu despre ce e vorba. Reporter: Nu vă mai aduceţi aminte? Florin Ciţu: Nu, nu... Reporter: Dar cate rapoarte toxicologice au trecut prin viaţa dvs.? Florin Ciţu: Acum 21 de ani... Un raport, nici nu ştiam că l-am făcut, am aflat de la dvs., deci atunci am făcut... Totul a fost printr-un avocat, avocatul s-a ocupat şi am mers mai departe. Reporter: Dar vă aduceţi aminte dacă vorbea exclusiv despre alcool, despre concentraţia de alcool... Florin Ciţu: Exclusiv despre alcool. Reporter: Două lămuriri mai am. De ce anume nu i-aţi comunicat președintelui, pentru că spuneați că nu i-aţi comunicat acest aspect inainte de numire? Şi a doua, ați contestat, de fapt, v-aţi declarat nevinovat in momentul in care aţi ajuns in instanță, ce s-a intamplat acolo? Florin Ciţu: Referitor la prima intrebare, nu am considerat relevant acest subiect pentru funcția din Romania. Cazierul meu, in Romania, este curat și ceea ce s-a intamplat acum 21 de ani nu am considerat că este relevant. Poate că ar fi trebuit să spun acest lucru. Referitor la cum am pledat acolo, am vorbit cu un avocat. Eu, din primul moment, am recunoscut că am consumat băuturi alcoolice; după aceea, au intrat procedurile legale şi avocatul a fost cel care a făcut totul, eu am urmat doar sfaturile sale. Reporter: Avocatul, cu ştiinţa dvs.? Florin Ciţu: Da, dar mă sfătuia. Eu nu cunosc... Vă daţi seama, nu sunt jurist, sunt economist. Mai ales sistemul din Statele Unite. Reporter: Dosarul din 2008 ar putea avea legătură cu imprumutul pe care nu l-aţi restituit, de care spuneați mai devreme? Florin Ciţu: Nu cred, vă daţi seama că au trecut șase ani de atunci. Mulțumesc! Atunci, revenim la rectificarea bugetară? Perfect. Pentru că sunt lucruri importante pe care vreau să le spunem public, avand in vedere că urmează să o aprobăm in perioada următoare. La această rectificare bugetară, produsul intern brut a crescut in valoare nominală, și aici am văzut că au fost ceva comentarii, cum de crește deficitul bugetar pe cash, dar scade deficitul bugetar in procente. De aici apare diferența, pentru că PIB-ul nominal crește, avem un PIB nominal mai mare. Iar creșterea reală, la finalul anului, estimată acum de cei de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, este de 7% față de 4,3%, cat era la bugetul inițial.. Deflator PIB 4%, caştigul salarial mediu brut este 5.520 acum faţă de 5.380 in proiecţie iniţială. Deficitul creşte in sumă absolută de la 80 de miliarde de lei la 83,7 miliarde de lei, acestea reprezentand 7,13% din PIB. Deci, deficitul iniţial, la inceputul anului, era de 7,16%, se reduce foarte puţin, la 7,13 procente din PIB, deşi creşte in valoare absolută, de la 80 de miliarde, la 83,7 miliarde. Aş vrea să mai adaug cateva informaţii pe partea de venituri. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, deci am avut o colectare mai bună. Estimăm incasări mai mari cu 15,4 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei din economia internă şi 2,1 miliarde de lei din venituri din fonduri europene. La cheltuieli, aici este foarte important. Cheltuielile, după rectificarea bugetară, se majorează pe sold cu suma de 18,7 miliarde de lei, deci adăugăm la cheltuieli 18,7 miliarde de lei pe sold. Cheltuielile pentru investiţii cresc 6,3 miliarde de lei, şi apoi o să vă spun pe ministere. Vă spun acum, general, cifrele şi, apoi, pe ministere. Bunuri şi servicii se majorează cu 4,3 miliarde de lei, cheltuieli de personal cu 1,7 miliarde de lei, cheltuieli de asistenţă socială 1,3 miliarde de lei, alte transferuri 1,9 miliarde de lei. Şi acum să intrăm pe ministere, pentru că aceasta este, de fapt, discuţia. Au fost suplimentate creditele bugetare astfel: Ministerul Sănătăţii este propunerea cu care mergem acum, 3,7 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde pentru achiziţia de vaccinuri, medicamente, derularea programelor naţionale de sănătate, cheltuieli de personal şi 1,8 miliarde de lei transferuri pentru echilibrarea bugetului Fondului Naţional Unic Asigurări Sociale de Sănătate. De asemenea, se propune suplimentarea cu 425 de milioane de lei a cheltuielilor din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea activităţilor privind aprobarea substanţelor active ale produselor biocide şi autorizarea produselor biocide concomitent cu majorarea veniturilor proprii care se constituie din tarifele incasate. Ministerul Finanţelor, acţiuni generale. Fiindcă au fost discuţii in spaţiul public, aici sunt alocate trei miliarde de lei, dar se impart astfel: sunt 15 milioane de lei subvenţii, 800 de milioane de lei fond de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului - şi aici vreau să vă spun că avem, pană in acest moment, facturi pentru calamități, pentru ce s-a intamplat in ultima perioadă, de şase milioane de lei, deja. 600 de milioane de lei contribuţia Romaniei la bugetul UE, 600 de milioane de lei transferuri către intreprinderi in cadrul schemei de ajutor de stat şi un miliard proiecte de finanţare din fonduri externe rambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020. Deci aşa se impart cele 3 miliarde suplimentar. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - 2,2 miliarde lei, propunere de rectificare. Are in vedere execuția cheltuielilor pe primele șase luni ale anului și necesarul de finanţare pană la finele anului. Se propun 2 miliarde de lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală și 100 milioane lei pentru Programul Național de construcții de interes public sau social, derulat de Compania Național de Investiții. Ministerul Educaţiei 963 de milioane, din care 12 milioane de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielor de personal aferente persoanelor din invățămantul universitar și 754 de milioane de lei cheltuieli efectuate din venituri proprii pentru investiții și realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene derulate de instituții de invățămant superior. Instituțiile de invățămant superior vor avea posibilitatea să utilizeze 299 milioane de lei din soldul anilor precedenţi. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 760 de milioane lei. Acestea sunt necesare pentru finanțarea de proiecte din fonduri europene și mai este achitarea obligațiilor stabilite prin titluri executorii, pentru punerea in executare a deciziei civile definitive a ICCJ. Ministerul Energiei - 650 de milioane lei, se propune asigurarea sumele necesare pentru reintregirea veniturilor rezultate din privatizare, utilizate pentru acordarea unei finanțări sub formă de grant Societății Complexul Energetic Oltenia. Ministerul Transportului și Infrastructurii- 625 de milioane pe sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenții, pentru transportul de călători cu metroul 83 de milioane de lei, pentru intreținerea infrastructurii rutiere -170 de milioane de lei, pentru finalizarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabile aferente perioadei de programare 2007 -2013, 50 de milioane de lei. Pentru decontarea facilităților la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea Ministerului- 229 de milioane de lei. Pentru decontarea facilităților diferite categorii sociale 100 de milioane de lei, precum şi pentru plata ratelor aferente creditelor externe- 5,2 milioane de lei. Ministerul Apelor şi Pădurilor -533 de milioane de lei, pentru asigurarea cheltuielilor de personal, implementarea de către Administrația Națională Apele Romane a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Ministerul Finanțelor -168,8 milioane de lei pe sold. Aici este vorba de titluri de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - 199 milioane de lei și plata dreptului in condiţiile reluării activității personalului din sediile ANAF și instituții subordinate -15 milioane de lei. Știţi foarte bine că angajații ANAF au fost in telemuncă și revin in activitate, la sediile ANAF. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale -150 de milioane de lei, alocarea de sume suplimentare necesare pentru acordarea sprijinului financiar aferent motorinei utilizate in agricultură pentru trimestrul al doilea al anului 2021; Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor -134 milioane de lei, pentru plata contractului de concesiune incheiat de medicii veterinari. Cam acestea sunt ministerele mari. Mai avem Ministerul Economiei și Antreprenoriatului care primește 60 de milioane de lei pentru derularea programul Start-Up Nation, și ințeleg că aici se termină plata facturilor Start-Up Nation. Avem la diminuări, am discutat deja, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale pe sold se reduce suma cu 2,7 miliarde de lei, astfel 3,3 miliarde care inseamnă mai puțin de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale și o creștere pentru asigurările de șomaj cu suma de 547,1 milioane de lei. Pentru autoritățile locale, se majorează finanțarea cu 1,663 miliarde lei. Şi aici le vom prezenta defalcat. O să vă dau și dumneavoastră aceste detalii. Deci, așa se impart sumele suplimentare către ministere. Aţi văzut că Ministerul Sănătății cred că este cel care primește cei mai mulți bani, in acest moment, ceea ce este și normal. In continuare, avem costuri la Ministerul Sănătății și trebuie să ne asigurăm că sunt plătite toate facturile, și cu vaccin și așa mai departe. Acestea sunt ipotezele pe care le-am propus, in acest moment, pentru rectificarea bugetară, cu un deficit care scade marginal, deși aș fi dorit mult mai mult, la 7,13 de la 7,16%. Dacă pe aceste teme mai sunt intrebări? Reporter: Domnule premier, partenerii de la USR PLUS au criticat faptul că alocați bani primarilor și spuneau că aceste sume sunt, citez, risipă și furt pentru a convinge primarii să vă susțină? Florin Ciţu: Vă referiți la programul naţional Anghel Saligny? Reporter: Au vorbit despre Anghel Saligny şi in general despre banii acordați prin PNDL, pentru că și acolo au crescut sumele față de guvernul precedent. Florin Ciţu: In ceea ce priveşte PNDL, care este acum in derulare, PNDL 2, sunt facturi. Noi nu plătim primarii aici, plătim companii din Romania care lucrează. Dacă colegii noştri de la USR doresc ca acele companii să dea faliment, să vină să spună acest lucru. Noi, şi am spus din primul moment, din momentul in care am preluat guvernarea 2019, guvernul precedent, dar și astăzi, ne plătim facturile. Statul roman nu o să mai fie un stat care nu işi plătește facturile. Cand am preluat această guvernare erau facturi neplătite de șapte - opt luni de zile. Deci, vom plăti facturile, despre asta este vorba. Celălalt plan nu are legătură cu primarii. El va fi implementat, e adevărat, de toate autorităţile locale, de primarii USR sau de primarii PSD, care vor beneficia de acelaşi program. Aș vrea să văd dacă cei de la USR se vor duce şi vor spune primarilor să nu apeleze la acest program, asta nu am văzut-o incă. Deci, este un program care dezvoltă Romania. In 2021 avem incă foarte multe localități care nu au lucruri de bază, canalizare și apă, nu mai vorbim de asfalt. Reporter: Am văzut la execuţia bugetară ministere care au o execuție de 28%, de 46%, de 73%. Vor fi sancționați acești miniștri, ii veți remania? Florin Ciţu: Am avut discuții cu miniştrii care nu au o execuţie foarte bună. La Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei a existat scuză pană acum, pentru partea a doua nu va mai exista această scuză; ministerul a fost impărţit foarte tarziu, in aprilie. Deci, cei doi miniștri au venit cu noile ministere in aprilie şi nu puteau să aibă buget, deci au venit mai tarziu decat ceilalți. Dar, la celelalte ministere, rectificarea bugetară reflectă opinia mea despre execuția bugetară. Reporter: Aş vrea să intreb referitor la rectificarea bugetară, inţelegem că la Fondul de rezervă... Florin Ciţu: 800 de milioane de lei. Reporter: De ce a fost nevoie de o astfel de sumă? Este mai mult, spre exemplu, decat banii acordaţi pentru ministere importante. Florin Ciţu: La inceputul anului am alocat vreo 400 de milioane, parcă, sau 500 de milioane. Imediat a trebuit să dăm 200 şi ceva de milioane pentru Remdesivir. Am avut, după aceea, incă 200 de milioane de plătit pentru situaţii de calamităţi. Mai avem facturi pentru aceste situaţii, de 600 de milioane de lei. De aceea este nevoie de aceste sume acolo. Reporter: Şi tot referitor la rectificarea bugetară, aţi avut discuţii şi cu colegii din USR PLUS. Ştim că ceea ce a ieşit din coaliţie, sunt cateva cifre schimbate. Sunt mulţumiţi de cum arată? Florin Ciţu: Este o propunere pe care o fac acum, să reducem deficitul. Eu nu-mi voi asuma un deficit mai mare. V-am spus că atunci cand am ieşit cu propunerile după acea intalnire a coaliţiei, ajunsesem cu 7,3% cu deficitul bugetar, ceea ce este inadmisibil, in acest moment. Şi atunci este o propunere, aştept să vedem unde sunt probleme şi discutăm. Dar trebuie să menţinem deficitul sub 7,16% din PIB. Reporter: Caţi bani au ajuns in Romania ca urmare a vanzării vaccinului pe care l-am vandut in diferite state şi unde au fost ei distribuiţi? Florin Ciţu: Ei vin direct la veniturile bugetului şi vor fi redistribuiţi acum la rectificare. Reporter: Despre ce sumă vorbim? Florin Ciţu: Știu că ultima tranşă pe care am incasat-o a fost de 82 de milioane de lei, dar nu am exact acum toate... Reporter: Şi mai urmează să vindem vaccin la alte state? Florin Ciţu: Prin acel sistem european, dacă sunt cereri, bineinţeles că le vom onora. Acolo sunt toate ţările UE care participă. Mulţumesc. Reporter: Apropo de vaccin, spuneaţi mai devreme că aţi alocat 1,9 miliarde lei la sănătate... Florin Ciţu: Da. Reporter: ... pentru achiziţie de vaccin şi programe naţionale. Florin Ciţu: Sunt mai multe lucruri pe care... Reporter: Tocmai de aceea voiam să clarificaţi un pic, cat din această sumă este pentru achiziţia de vaccin, despre ce doze vorbim? Florin Ciţu: Aici este vorba despre ceea ce avem deja contractat, facturile care vin in perioada următoare. Exact nu pot să vă spun; Ministerul Sănătăţii vă poate spune exact cat se va aloca către vaccin, dar ne vom asigura că vom plăti toate facturile3 pană la finalul anului. Reporter: Aici apare o situaţie uşor ciudată, să-i spunem. Plătim in continuare foarte mult vaccin, ne străduim să-l vindem pentru că nimeni nu mai face. Florin Ciţu: In Europa, contractarea vaccinului a fost făcută prin Comisia Europeană, iar ţările au primit prorata. Acum, vă daţi seama, acum cateva luni de zile erau discuţii că nu avem vaccin, acum avem prea mult vaccin. Uniunea Europeană o duce foarte bine in ceea ce priveşte vaccinarea şi sunt foarte multe ţări in lume care nu au vaccin, de aceea, a fost creat acest sistem prin care UE a contractat mai mult decat are nevoie, ca să poată după aceea să vandă in altă parte. Reporter: Mai ales că se vorbeşte deja de a treia doză. Dar, cu atat mai mult, nu luaţi in calcul să faceţi un push al campaniei de vaccinare şi in ceea ce priveşte /.../? Florin Ciţu: Ba da. Reporter: Dar nu ca intenţie, adică faceţi ceva concret? Florin Ciţu: Incercăm să găsim şi alte soluţii, dar să ştiţi că doar dacă rămane in sarcina guvernului şi a celor care pană acum au vorbit despre vaccinare, cred că nu putem să să... e nevoie de toată lumea, e nevoie de toţi liderii politici care astăzi critică campania de vaccinare să facă... Reporter: Şi i-aţi chemat la discuţii? Florin Ciţu: De fiecare dată le-am spus şi i-am şi chemat să susţină campania de vaccinare. Vreau să vă aduc aminte că a fost o singură dată cand majoritatea membrilor Guvernului au participat la o campanie de vaccinare, atunci cand am cerut tot eu. Deci cred că este mult mai uşor, e adevărat, să critici, dar ca să facem ceva trebuie ca toţi să venim cu soluţii. De fiecare dată, le-am spus celor de la PSD că aici este un subiect pe care n-ar trebui să avem divergenţe şi ar trebui şi ei să susţină campania de vaccinare, deci toţi liderii; le-am spus şi colegilor mei din PNL, primarii, prefecţii... Cu prefecţii, de fiecare dată am explicat, am păstrat centrele de vaccinare, aceeaşi capacitate o avem, in continuare avem doze, deci dacă... aşteptăm şi soluţii. Guvernul a făcut ceea ce a putut; am incercat şi prin acele concerte, să se vaccineze oamenii, am rugat, am vorbit cu organizatorii să susţină campania de vaccinare. Am mers in toate direcţiile şi vom mai merge, pentru că este singura soluţie. Reporter: Spuneaţi că, in vestul Europei, vaccinarea merge mult mai bine decat la noi. Florin Ciţu: Merge mai bine. Reporter: A luat avant, aşa, in momentul in care a fost introdus certificatul digital COVID, inclusiv intern. Luaţi in calcul această soluţie şi la noi? Florin Ciţu: In acest moment, este important ca cei care s-au vaccinat să nu aibă nici un fel de restricţii, pentru că s-au vaccinat şi aceştia sunt oamenii care pot să meargă inainte. Reporter: Deci e un da? Florin Ciţu: Vom avea o discuţie şi vom vedea care sunt cele mai bune soluţii. Aţi văzut că de fiecare dată, şi inaintea valului trei, mi-am asumat anumite soluţii care nu au fost foarte populare, dar vreau să văd şi aici ce soluţii sunt şi după aceea voi lua o decizie. Reporter: Şi aş mai vrea să lămuriţi o chestiune legată de execuţia bugetară. Aţi dat dvs ieri un grafic pe fiecare minister... Florin Ciţu: Da. Reporter: Nu coincid, la cateva ministere, procentajele pe care le-aţi dat dvs şi cele pe care le anunţaseră miniştrii. La economie, spre exemplu, domnul ministru Năsui vorbea de execuţie de 80% din bugetul ministerului condus de domnia sa, dvs spuneţi o cu totul şi cu totul altă cifră, 46%. La transporturi la fel, apare o discrepanță. Care e cifra corectă pană la urmă? Florin Ciţu: Cifra pe care am dat-o este verificată cu Ministerul Finanțelor Publice. Reporter: Deci, miniștrii dumneavoastră au mințit? Florin Ciţu: Puteți să verificați, cred că a fost publicat ieri şi raportul execuției, semestrial, şi acolo se vede clar şi execuția.... nu ştiu dacă şi pe ministere, dar se vede clar pe guvern şi aşa mai departe, deci puteți să vedeți şi acolo execuția. Reporter: Dacă acest proiect de rectificare nu va fi susținut de colegii din coaliție il veți aproba, in ciuda nemulțumirii lor? Florin Ciţu: Nu, nu, bineinţeles că nu. Vreau să fim cu toții de acord. Dar sunt cateva lucruri peste care nu pot să trec şi nu pot să trec să avem un deficit mai mare de 7,16% din PIB, aş vrea să reducem, dar nu o să merg mai departe cu... Este pus in dezbatere publică. O să avem şi un ministru al finanțelor, care vine, o să poată să discute, dar din punctul meu de vedere vreau să am coaliția de partea mea in această rectificare, pentru că este vorba de proiectele pentru romani, e vorba de banii romanilor, e vorba de o coaliție de guvernare şi de fiecare dată să ştiţi că am fost cel care i-a adus la masă. Chiar dacă in spațiul public s-au certat intre ei, am incercat de fiecare dată să-i aduc la masă să găsim o soluţie. Reporter: Şi apropo de execuția bugetară, o să devină un criteriu din acest moment pentru păstrarea miniştrilor in funcţie, respectiv pentru a nu avea remanieri? Florin Ciţu: V-am spus, acele decizii le iau in baza evaluărilor pe care le fac permanent, nu mă uit la un singur indicator. Reporter: Bună ziua. Aţi vorbit despre propunerea dumneavoastră pentru Ministerul de Finanțe, Dan Vilceanu. Cum o să faceţi, pentru că in acest moment preşedintele PNL s-ar putea să aibă şi el o propunere? O să mergeți cu Dan Vilceanu mai departe şi o să-l numiți fără sprijinul partidului? Florin Ciţu: Nu, mergem in Biroul Politic Naţional pentru vot. Mergem in BPN pentru vot. Săptămana viitoare sper să avem miercuri un BPN ca să votăm o persoană pentru Ministerul de Finanțe. Eu v-am spus propunerea mea. Reporter: Pe 22 ar expira...; Florin Ciţu: De aceea trebuie să facem săptămana viitoare acest BPN. Reporter: Aţi reamintit dumneavoastră de situația de la CFR cand aţi vorbit despre moralitate. Florin Ciţu: Da. Reporter: Adineauri. Ce nemulțumiri aveţi, concret, faţă de ministrul Cătălin Drulă? Florin Ciţu: Nu am nemulțumiri. Toţi putem să facem mai bine. Nimeni, nimeni dintre noi nu este perfect şi eu vreau ca toţi miniștrii să fie, să facă mai bine, să meargă mai departe. Nu este vorba doar despre domnul Cătălin Drulă. Eu vreau ca acest guvern să fie unul performant. Reporter: E adevărat. Dar aţi amintit episodul de la CFR, de asta vă intreb. Florin Ciţu: Da, dar acolo vorbeam de altcineva, nu de domnul Drulă. Am vorbit de domnul Dacian Cioloş, că nu am auzit să ia opinie publică in aceeaşi situaţie. Reporter: După o lungă perioadă de timp astăzi este prima zi in care vedem că avem peste 400 de noi cazuri de infectări. In același timp, pe litoral sunt sute de mii de turiști. Cum vedeți această situaţie şi in acest context este posibil ca toamna să vină cu noi restricții? Spre exemplu, nu ştiu, să purtăm din nou mască pe stradă, din septembrie? Florin Ciţu: Noi niciodată nu am renunțat la acele măsuri care apar cand avem, nu știu, doi la mie, de exemplu. Deci, atunci apar niște măsuri automat și acelea sunt și acum. Deci, dacă se ajunge la acea situație ele intră automat in vigoare. Reporter: Pe de altă parte, vin date ingrijorătoare din Statele Unite despre infectările in randul copiilor. Nu doar că sunt foarte mulți copii infectați, aparent din cauza variantei Delta, ci in același timp spun cercetătorii de acolo că este mult mai gravă această formă pe care o fac copiii in această variantă Delta. Analizați situația și in Romania in randul copiilor și avand in vedere că urmează să inceapă școala, luați in calcul să pregătiți ceva măsuri suplimentare? Florin Ciţu: Au fost discuții și va fi, cred și o campanie de informare in ceea ce priveşte vaccinarea copiilor și in Romania, din partea noastră, dar bineințeles aștept soluțiile de la specialiști și aici bineinţeles decizia de fiecare dată este a părinților. Reporter: Dacă imi permiteți o intrebare politică. Cursa pentru șefia PNL v-ar aduce și in postura de prezidențiabil, ca să zic aşa, pentru următoarele alegeri. Credeți că această situație, și mă refer in special la incidentul din America, vă afectează ? Florin Ciţu: Partidul Național Liberal va susține in cursa din 2024 pe cel mai bine clasat. Eu zic că acum să ne concentrăm de guvernare, pentru că pană la urmă să știți că toată lupta politică și tot ce se intamplă acolo dacă guvernarea nu funcționează nu mai putem discuta de nimic in 2024. De aceea eu mă concentrez pe guvernare in acest moment și pe a avea rezultate foarte bune. Reporter: Credeți că un astfel de incident v-ar putea scădea șansele? Florin Ciţu: De fiecare dată cei care votează sunt cei care ne spun care ne sunt șansele. Vă mulţumesc! Reporter: Domnule premier, vă citez următoarea afirmație a domnului Dacian Cioloș, copreședinte USR, despre scandalul in care ați fost implicat sau sunteți implicat. E o problemă gravă de etică și de morală. Cum ii răspundeți partenerului? Florin Ciţu: Am răspuns mai devreme colegului dumneavoastră, a pus aceeaşi intrebare, am răspuns mai devreme. Cred că trecutul fiecăruia dintre noi il știm, etică și morală, putem să discutăm mai multe, deci... Reporter: In același timp, tot din partea USR PLUS, este o solicitare in sensul in care ei doresc o evaluare atat a dumneavoastră, cat și a miniștrilor. In momentul de față, săptămana viitoare se va face o evaluare, aveți deja o evaluare sau urmează in perioada imediat următoare o evaluare? Florin Ciţu: Evaluarea se face permanent. Ați văzut că fac evaluarea miniştrilor și a guvernului, implicit a mea, o facem permanent. Dacă lucrurile nu funcționează, o să iau o decizie ca să le imbunătățim. Reporter: Scuzați-mă, o singură intrebare mai am. Aţi făcut referire la o rectificare a bugetului, adică veți veni cu sume suplimentare pentru Compania Națională Energetică Oltenia? Florin Ciţu: Nu, nu, ei au plătit din bugetul lor și se suplimentează inapoi bugetul celor de la energie pentru că au plătit la CEO certificatele verzi. Reporter: A, ok, am ințeles, şi acum se dau banii inapoi. Bun. Mulțumesc! Florin Ciţu: Da. Mulţumesc mult de tot! 2021-08-14 15:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_aa.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîţu și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, la finalul ședinței de guvern din 11 augustȘtiri din 11.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-mediului-apelor-i-padurilor-barna-tanczosGalerie foto Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi am avut mai multe acte normative importante, cateva dintre ele in primă lectură. Aş menționa aici, in primul rand, in primă lectură, Ordonanța de urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiții Anghel Saligny, un program de investiţii pentru autoritățile locale prin care vom putea să implementăm asfaltare de drumuri, canalizare și apă, program care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va intinde pe minim șase ani de zile. Din punctul meu de vedere, şi am spus asta incă de la inceputul acestui mandat, este inadmisibil ca astăzi, in 2021, să nu avem drumuri asfaltate in toate localitățile, să nu avem canalizare sau apă. Sunt lucruri de bază pe care trebuia să le facem sau puteam să le avem pană acum făcute. Ele trebuiau făcute acum 20, 10 ani de zile. Le vom face in acest mandat. Tot in primă lectură, am avut o ordonanță de urgență care va permite suplimentarea sumelor din PNDL, acolo unde e cazul, adică acolo unde e nevoie de bani pentru a se putea incheia investițiile incepute. Am făcut la inceputul anului pentru cele din PNDL1. De asemenea, tot in prima lectură, am avut o ordonanţă de urgență care se referă la actualizarea prețurilor pentru contracte publice. Şi aici trebuie menționat un lucru foarte important: cred că este primul exemplu din UE unde există o astfel de ordonanță. Şi de ce este diferit și este important? Pentru că am ținut foarte tare ca această ordonanță să aibă criterii clare pentru creșterea și scăderea prețurilor. Deci, dacă vor crește prețurile, să fie contractele modificate, dacă scad prețurile, să fie contractele modificate. Deci in ambele sensuri mergem, nu doar intr-o direcție, pentru că prețurile se mișcă și in sus și in jos. In același timp, am spus că prin PNRR vom face spitale. Astăzi, in şedinţa de guvern, am aprobat o hotărare de guvern prin care vom face un spital la Sinaia, prin Ministerul Dezvoltării, este primul spital, a fost inceput mai demult, dar au lipsit atat resursele financiare, cat și voința politică. Astăzi le-am găsit pe amandouă, și resurse financiare și voință politică, pentru a le face. Valoarea investiției este de aproape 121 de milioane de lei, Primăria Sinaia participand cu o cofinanțare de 12,3 milioane de lei. Spitalul va avea șase secții prevăzute cu 138 de paturi, iar durata de execuție a investiției este estimată la 60 de luni. Tot un lucru important astăzi, tot in domeniul investițiilor: un cămin studențesc, la Politehnică. Valoarea investiției e de aproximativ 120 de milioane de lei, din care 116,2 milioane vor fi finanțați de Ministerul Dezvoltării, restul revine Universității Politehnica. Durata de execuție a investiției este de 12 luni. Iarăși, un lucru foarte important, două proiecte pe care am ținut să le prezentăm, pentru că sunt importante. In ședința de guvern am avut, și de aceea este și domnul ministru Tanczos Barna astăzi, mai multe discuții şi mai multe proiecte pe care domnul ministru le va prezenta referitoare la depozitele de deșeuri, gestionarea deșeurilor și așa mai departe. I-am cerut domnului ministru, impreună cu domnul ministru al Afacerilor Interne, pentru săptămana viitoare, o situație a unei scheme care mi-a fost prezentată, prin care deșeurile sunt depozitate in Romania sub titlu temporar. Acest lucru trebuie să dispară. O să avem o notă de informare săptămana viitoare și modul in care nu vom mai permite in Romania astfel de scheme. In şedinţa de guvern au fost aprobate două ordonanţe din pachetul legislativ privind depozitarea, gestionarea deșeurilor și asigurarea tratării deșeurilor inainte de depozitare. Al treilea proiect de ordonanță l-am discutat, o să fie aprobat săptămana viitoare, nu avea incă toate avizele. Domnul ministru va intra in detaliu. Să ştiţi că sunt proiecte foarte importante. In acelaşi timp, i-am spus domnului ministru să transmită către Garda de Mediu că nu am discutat despre nicio taxă pe care o vom introduce anul acesta. Nu știu de unde apar aceste informații. Noi am vorbit de scheme de descurajare, nu de introducere de taxe. Un alt act normativ care a fost și este foarte important pentru piața forței de muncă, dublarea numărului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă in anul 2021. Este acel contingent pe care l-am dublat, numărul de oameni care pot să lucreze in Romania din spațiul non-UE. Justificarea: avem pentru punerea in aplicare a proiectului de investiții nevoie de o cifră, ne arată că e nevoie de 160.000 de persoane, ințeleg, de la inceputul anului avem o creştere de 2,77% din care 29.995 comunicate in mod repetat de angajatori. Deci ăsta s-a dublat, numărul, acest continent la 25.000 la 50.000. Repet, nevoia este de peste 160.000 de oameni, de lucrători. Am văzut in spațiul public o discuție despre angajați noi in Aparatul de lucru al Guvernului. Am cerut și Corpului de Control, și am cerut și o situație, lucrurile nu stau chiar așa. In Secretariatul General al Guvernului, anul acesta am introdus șapte noi instituții, pentru că acest guvern are mai puține instituții decat erau in alte guverne și acel Departament pentru Relația cu Republica Moldova a fost introdus la SGG. Sunt şapte noi instituţii. In acelaşi timp, este o structură cu doi vicepremieri, inclusiv cu aparatele acestora de lucru. Deci nu au fost făcute angajări, doar au fost mutate instituţii, au fost incorporate in Secretariatul General al Guvernului, instituţii care erau in altă parte sau erau ministere şi acum au ajuns la SGG. Acestea sunt actele normative despre care voiam să vorbesc eu. Acum, dacă sunt intrebări. Cate o intrebare, două. Florin Ciţu: Deci nu au fost făcute angajări, doar au fost mutate instituţii, au fost incorporate, in Secretariatul General al Guvernului, instituţii care erau in altă parte sau erau ministere şi acum au ajuns la SGG. Acestea sunt actele normative despre care voiam să vorbesc eu. Acum, dacă sunt intrebări. Cate o intrebare, două. Reporter: Domnule premier, in spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora, in anul 2000, aţi fi fost inchis două zile, pentru că aţi fi condus sub influenţa drogurilor sau a alcoolului. Vă rog să ne spuneţi dacă sunt adevărate aceste informaţii? Florin Ciţu: Da, acum 20 de ani, a fost vorba de un DUI, este vorba de conducerea sub influenţa alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este o contravenţie. Am făcut o greşeală acum 20 de ani. Este interesant că, in patru tururi de scrutin cu PSD, n-a apărut această informaţie; apare acum, in competiţia internă din PNL. Reporter: Domnule premier, astăzi, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei in luna iulie comparativ cu iulie 2020 este 5% şi, totodată, arată că au fost mai multe scumpiri atat in randul alimentelor, cat şi in randul celorlalte produse. Intrebarea este, in contextul in care ieri aţi declarat că un procent dintre romani caştigă peste 3.000 de euro net, in cazul celorlalţi romani care au venituri fixe sau care au avut majorări salariale nesemnificative, de unde ar trebui să vină aceşti bani pentru toate produsele care s-au scumpit? Vedem cum arată, de exemplu, şi preţul combustibilului. Florin Ciţu: E o discuţie mai amplă despre ce se intamplă cu preţurile. M-am uitat și eu pe raportul asupra inflaţiei prezentat luni de Banca Naţională. Decizia Băncii Centrale de săptămana trecută a fost de a nu creşte dobanzile, ceea ce pentru mine arată că această creştere a preţurilor este temporară, pentru că, dacă Banca Centrală ar fi crezut că este o creştere a preţurilor care să fie permanentizată, ar fi luat o decizie de creştere a dobanzilor, deci avem de acolo un semnal; m-am dus la raportul prezentat de Banca Naţională să văd de unde vin aceste creşteri şi care sunt lucrurile şi aici vreau să le trecem in revistă impreună. Mai este un comunicat care a fost dat astăzi, pe care dumneavoastră nu l-aţi menţionat. De exemplu, majorarea prețurilor materiilor prime folosite in construcții reflectate mai ales in preţul intern al combustibililor, ameliorarea condiţiilor de cerere pe plan intern şi global, perturbările lanţurilor de valoare adăugată - ştiţi foarte bine, suntem intr-o pandemie şi la nivel global -, ușoara depreciere a monedei naționale in raport cu euro- de aici rezultă cele mai mari creșteri in Romania. Tot Banca Națională ne spune: creșterea cotației țițeiului este incorporată rapid in prețul combustibililor, deci imediat se vede in Romania, in timp ce factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită intarziere. Deci, ceea ce vedem la pompă este rezultatul prețului țițeiului la nivel global. Ştim foarte bine că in Romania, chiar și după această creștere a prețului - am văzut această creștere in toată Europa- , rămane cu cel de-al doilea cel mai ieftin combustibil din Uniunea Europeană după Bulgaria. Aceste informaţii sunt de la Banca Națională. Mai este un lucru pe care trebuie să il luăm in calcul la creșterea prețului la energie, care se vede, bineințeles, in creșterea celorlalte prețuri, rata inflației, și pe care ni-l spune Banca Națională, care cred că este o sursă foarte credibilă, și pe care trebuie să o luăm calcul, anume traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelerarea tranziției verzi, pe plan comunitar. Asta inseamnă că tranziția la o energie verde costă, iar acest lucru se vede in prețul energiei şi se va vedea și in perioada următoare. De aceea, in discuțiile mele cu Comisia Europeană, de fiecare dată am spus că Romania nu iși permite același ritm de tranziție la energie verde, pentru că avem un cost social mult prea mare, pe care trebuie să il gestionăm. Romania va face tranziţia către energia verde, dar intr-un ritm mai lent, tocmai pentru că vrem să nu avem aceste creșteri de costuri foarte mari. Şi mai era ceva tot de la Banca Națională - contribuția prețurilor la legume, fructe, văd că este negativă la dinamica, la variația anuală a prețurilor. Tot Banca Națională ne spune că rata inflației este mare cam in toată Europa; de exemplu, in Estonia, este de 4,9%, Ungaria - 5,3%, Polonia - 5%, SUA - 5,4%. Deci, este un fenomen global, dar repet, faptul că Banca Centrală a menținut rata dobanzii constantă la ultima decizie și arată o inflaţie care revine sub 3%, in orizontul de politică monetară, imi arată foarte clar că este doar o creștere temporară de prețuri, unde veniturile sunt in creștere permanentă. Aici voiam să ajung la următoarea informație pe care a dat-o INS astăzi, sub celălalt comunicat: salariul mediu nominal brut a crescut față de luna mai, a crescut și față de anul trecut, dar interesant este că mediul nominal net, care a crescut față de anul trecut cu 7,4% și chiar cel real crește cu 3,3%. Avand in vedere că această creştere a preţurilor este temporară, dar veniurile cresc permanent, eu cred că lucrurile se vor imbunătăţi. Repet, cand este vorba de evoluția inflației, de ce se intamplă cu prețurile, sursa cea mai bună este Banca Națională și reacțiile Băncii Naționale. Dacă Banca Naţională ar fi fost ingrijorată de o explozie a prețurilor, ar fi avut o reacți.. In acest moment, nu avem acest lucru. Mulțumesc! Reporter: Pe scurt, domnule premier, această creştere economică despre care vorbiţi sau creşterile salariale... Florin Cițu: Creşterea economică o să fie prezentată săptămana viitoare. Reporter: Creşerile salariale despre care vorbiţi se reflectă şi in buzunarele romanilor? Al celor care nu caștigă 3.000 de euro net? Florin Cițu: Vorbim de salariul mediul net pe economie, nu este vorba de extreme, este vorba de salariu mediu net pe economie, care crește cu 7,4%. Deci, după ce se iau toate taxele, crește cu 7,4%, despre asta este vorba; şi vorbim de cel in sectorul privat. Reporter: In aceste zile, se vorbește despre Programul de investiții pentru administrațiile locale. Au apărut insă și primele critici din partea unuia dintre colegii de coaliție ai dumneavoastră, vorbim de Cristina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților, care spune că este un concept pesedist de mituit primarii și, mai mult, nu a scos niciun județ din sărăcie - și aici dădea de exemplul Teleormanului, care este fruntaș la PNDL, pentru că a comparat cele două programe. Cum ii răspundeți colegei de coaliție? Florin Cițu: Nu este același program. Mi-ar fi plăcut ca cine comentează un program să-l citească inainte. Din acest program au fost scoase săli de sport și alte obiective care, din punctul meu de vedere, nu aduceau dezvoltare. Au rămas lucrurile de bază pe care ni le dorim pentru toți romanii: canalizare, apă și asfaltare. Atat, nu altceva. Este un program care aduce Romania la zi. Cred că trebuie să terminăm cu această ipocrizie. Cred că suntem cu toţii de acord că nu putem să vorbim despre două Romanii, este o singură Romanie și toți romanii trebuie să aibă acces la canalizare, apă curentă și condiții decente de viață. Reporter: O completare, dacă imi permiteți, vorbeați acum cateva săptămani, chiar luni, despre un program de investiții de 7 miliarde de lei. Voiam să vă intreb dacă acesta s-a transformat in programul actual sau va mai există incă un program? Florin Cițu: Aceea este suma pe care o avem, acum deja s-a ridicat la 8 miliare de lei, pe cereri pentru asfaltarea de drumuri. Acesta este un program pe șase ani, deci este vorba de sume anuale. Reporter: Deci vor fi separate cele două? Florin Cițu: Nu, nu. Este acelaşi program, numai că este pe şase ani, acela era un program pe un an de zile. Reporter: Mulţumesc frumos! Reporter: Spuneţi-ne care vor fi criteriile după care vor fi alocată cele 50 de miliarde de lei autorităților locale, pentru că colegii dumneavaostră de coaliţie, cei din USR, chiar acuză că vor fi criterii politice, avand in vedere că urmează şi nişte congrese, un congres in Partidul Naţional Liberal. Vor transparenţă şi vor să ştie cu exactitate dacă se vor face şi verificări pentru a vedea unde se duc aceşti bani. Deci, care vor fi criteriile? Florin Ciţu: Criteriile sunt foarte simple, vor fi cele din ordonanţa de urgenţă. Un criteriu foarte clar este acela că acolo unde nu avem canalizare şi apă este complicat să justifici că vrei să-ţi asfaltezi drumul, pentru că după aceea va insemna să spargi drumul din nou, să bagi canalizare şi apă rece. Este un criteriu foarte simplu. Criteriile nu sunt politice. Toată Romania are nevoie de dezvoltare. Nu există criterii politice aici. Vorbim de acest program pentru toată Romania, nu pentru o anumită Romanie. Noi nu impărţim in două Romanii. Sunt aceleaşi criterii pe care le folosesc pentru evaluarea tuturor miniştrilor şi a reformelor pe care le fac miniştrii şi mi-ar plăcea mai mult o discuţie despre ce facem cu reformele şi in guvern şi aşa mai departe. Reporter: Şi o singură completare, dacă-mi permiteţi. Pe vremea guvernării PSD, acest program de dezvoltare era numit un jaf PSD pe banii romanilor şi cereaţi, cel puţin, PNL să se renunţe la un astfel de program. De ce acum programele de dezvoltare sunt bine venite şi sunt atat de bune? Florin Ciţu: Dar nu este acelaşi program. V-am spus, de aici am scos toate acele proiecte pe care le vedem şi ne minunăm cand vedem o sală de sport in camp, undeva in Romania, sală de sport care ar putea să rivalizeze cu o sală polivalentă, intr-un oraş. Acele proiecte nu vor fi acordate. Aici sunt chestii de bază simple: canalizare, apă, asfaltare. Nimic altceva. Reporter: Domnule premier, aş vrea să vă intreb de ce mai mulţi consilieri de stat sau consilieri personali, sau secretari de stat se află in CA-uri, mai ales că e nevoie, spre exemplu, pentru secretarii de stat, de un memorandum care inţelegem că a fost adoptat secret de către guvern. De ce a fost nevoie să-i puneţi tot pe aceşti oameni care vă sunt aproape in aparatul de lucru? Florin Ciţu: Pe de-o parte, din punctul meu de vedere, este vorba de oamenii in care ai incredere, dar pe de altă parte, da, trenează şi am cerut acele concursuri pe 109. Dacă nu ai concursuri pe 109, trebuie să numeşti pe cineva acolo temporar, pentru că altfel blochezi situația. Aceşti oameni sunt numiţi temporar pe două luni de zile, pe patru luni de zile. Incerc să fie cat mai scurtă perioada, ca să poată să fie organizate aceste concursuri pe 109. Nu sunt numiţi pe o perioadă lungă. Imediat cand s-au făcut concursurile, ei pleacă de acolo, dar aştept de la toate ministerele aceste concursuri pe 109, care văd că intarzie şi pană atunci trebuie să avem o perioadă in care aceste lucruri să funcţioneze. Mai mult, sunt de acord, am fost de acord şi in Parlamentul Romaniei există un proiect de lege care reduce indemnizaţiile. Sunt de acord cu orice, reducem indemnizaţiile, reducem numerele, numai să se intample ceva. Văd că lucrurile astea trenează şi atunci trebuie cumva să funcţionăm. Reporter: Deci, practic, aţi deblocat cumva situaţia din CA-uri, din companiile de stat? Asta vreţi să spuneţi? Florin Ciţu: Nu, mergem mai departe cu aceste companii care trebuie să işi aprobe bugete, care trebuie să plătească salarii, care trebuie să funcţioneze. Altfel nu au cum să funcţioneze. Dar in acelaşi timp, aceeaşi rugăminte o am către, sau solicitare către miniştri, să inceapă odată concursurile pe 109. Ca să terminăm cu această situaţie de provizorat. Reporter: Şi aş mai avea nevoie, cred că şi restul colegilor, de cateva lămuriri referitor la episodul din SUA. Aş vrea să vă intreb dacă aţi condus dumneavoastră după ce aţi consumat alcool, dacă despre asta este vorba, că nu aţi fost foarte clar. Florin Ciţu: Eu am condus, a fost o greşeală, repet, am condus, am plătit. Foarte scump, asta este, a trebuit să imi vand şi maşina atunci, să merg un an de zile pe jos, dar asta este. A fost un eveniment acum 20 de ani de zile, vă daţi seama că nu este un eveniment cu care să te mandreşti, dar asta a fost. Reporter: A fost informat preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele partidului, Ludovic Orban, in momentul in care dumneavoastră aţi fost propus, spre exemplu, pentru funcţia de ministru al finanţelor? Florin Ciţu: Este o contravenţie. Să ştiţi că am mai plătit amenzi şi in Romania, de circulaţie. Am plătit şi in Romania amenzi de circulaţie. Mulţumesc. Mulţumesc mult de tot! Dl. ministru, vă rog frumos, pe acele ordonanţe. Tanczos Barna: Bună ziua! In şedinţa de astăzi am avut multe acte normative pe ordinea de zi a Guvernului. Am aprobat atat hotărarile de guvern, cat şi ordonanţe simple. Am dezbătut o ordonanţă de urgenţă care s-a amanat pentru aprobare pentru săptămana viitoare. Am avut, de asemenea, două memorandumuri prin care am prezentat situaţia certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi situaţia platformelor de deşeuri, care nu sunt inchise şi fac obiectul unui caz de infringement impotriva Romaniei. Ca o concluzie generală, aş dori să mulţumesc dlui prim-ministru şi dlui ministru Bode, ministrul internelor, pentru sprijinul pe care ni-l acordă şi pentru modul in care abordează problema gestionării deşeurilor şi problema infracţionalităţii in acest domeniu. In ultimele trei, patru luni am beneficiat de un sprijin real, util şi eficient din partea Ministerului de Interne pe tot ce a insemnat constatarea unor infracţiuni pe domeniul deşeurilor, pe domeniul gestionării deşeurilor; pe tot ce a insemnat controlul la frontieră, pentru că acest control se realizează impreună cu Poliţia de Frontieră şi impreună cu organele de control vamal. Aceste controale la frontieră nu pot fi desfăşurate de Ministerul Mediului fără sprijinul acestor instituţii. Tot ce s-a văzut in spaţiul public, toate constatările, toate identificările de transporturi de deşeuri, de substanţe sau de materiale care au intrat sau incercau să intre pe teritoriul Romaniei, au fost depistate in urma unor analize de risc, care au fost derulate, desfăşurate, organizate de Vamă, de Poliţia de Frontieră şi, astfel, am ajuns la identificarea acestor transporturi. In paralel, instituţiile abilitate ale statului identifică acele mecanisme, acele metode prin care atat agenţii economici din Romania, cat şi alţi agenţi economici incearcă să eludeze legea şi incearcă să transforme depozitarea temporară sau transportul de materiale cu scop de reciclare intr-un fenomen de transbordare a acestora din alte state membre pe teritoriul Romaniei. Aceste incercări vor fi descurajate, agenţii economici sunt identificaţi săptămană de săptămană şi fenomenul va fi ţinut sub control cu ajutorul guvernului şi cu ajutorul Ministerului de Interne şi organelor de specialitate care investighează asemenea fapte, de foarte multe ori fapte penale. Revenind la ordinea de zi şi la actele normative care au fost aprobate astăzi: am prezentat in şedinţa de guvern două ordonanţe simple, două proiecte de acte normative - ordonanţa privind depozitarea deşeurilor şi ordonanţa simplă privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Ambele acte normative transpun directive europene. In ambele situaţii, Romania a fost pusă in intarziere de anul trecut. Discuţiile cu ministerele de resort care vor fi implicate şi impactate de aceste acte normative au durat săptămani, luni intregi, motiv pentru care abia in şedinţa de astăzi am putut prezenta ordonanţele simple de transpunere. Cu aprobarea lor am inchis practic două cazuri de notificare la adresa Romaniei, de punere in intarziere. Săptămana viitoare inchidem şi al treilea caz de punere in intarziere prin ordonanţa de urgenţă pe regimul deşeurilor care va intra pe ordinea de zi de săptămana viitoare. Ce prevăd aceste acte normative? In primul rand, o serie de restricţii privind eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor. Politica Uniunii Europene este clară din acest punct de vedere in toate domeniile, indiferent dacă vorbim de industrie sau de deșeurile municipale, se dorește reducerea cantităților depozitate, creșterea procentului de reciclare sau de valorificare energetică. Este clar politica Uniunii pentru 2030, pentru 2050, in tot ce inseamnă gestionarea deșeurilor. De aceea, cele două acte normative, pe langă faptul că vin cu schimbări majore in ceea ce privește gestionarea deșeurilor, trasabilitatea, sisteme informatice de trasabilitate, de evidență a cantităților puse pe piață, reciclate, valorificate energetic, depozitate - vin cu aceste ținte ambițioase la nivelul Uniunii și, cea mai importantă țintă pentru 2030, este de 10% depozitare din total deșeuri municipale colectate. Este o provocare uriașă pentru unitățile administrativ-teritoriale. Ştim foarte bine că tot ce inseamnă implementarea legislației privind gestionarea deșeurilor municipale este in sarcina autorităților publice locale, chiar dacă infrigementul vine pe Ministerul Mediului, tot ce inseamnă serviciul de salubritate se gestionează de UAT, de unitatea administrativ-teritorială, bine sau rău, de foarte multe ori foarte rău, din păcate. Responsabilitatea este a unității administrativ-teritoriale atat din punct de vedere administrativ, cat și din punct de vedere politic. De foarte multe ori, această responsabilitate politică este cea care blochează adoptarea unor decizii radicale, dar eficiente pentru gestionarea deșeurilor. Tot ce inseamnă, așa cum a precizat și domnul prim-ministru, tot ce inseamnă legislație pe domeniul mediului, indiferent dacă vorbim de deșeuri, de reciclare, de valorificare energetică, de producere de energie verde - are un impact economic, are un impact social, și Romania trebuie să găsească soluțiile să gestioneze atat impactul economic, adică dezvoltare de capacități de reciclare, dezvoltare de capacități de preluare, de transport, de sortare, cat și partea socială care va veni, de foarte multe ori, o dată cu prețurile de energie electrică sau prețurile de servicii de salubritate, de exemplu. Ordonanța de Urgență, care va intra săptămana viitoare in ședința de guvern, va veni cu o modificare substanțială in ceea ce privește colectarea selectivă. Astăzi legea permite ca, in anumite situației, colectarea selectivă să nu se facă pe patru fracții. Deși am avut propuneri să păstrăm această excepție de la regulă, noi, Ministerul Mediului, suntem ferm convinși că doar printr-o legiferare foarte clară și sancțiuni aspre, putem obliga atat autoritățile publice locale, cat și companiile prestatoare de servicii de salubritate, să respecte această regulă. Nu va mai exista nicio posibilitate ca Autoritatea Publică Locală să desfășoare activitatea de salubrizare altfel decat prin colectare prin patru fracții, altfel decat prin colectarea separată a hartiei, a plasticului, a sticlei și a deșeurilor menajere care nu fac parte din primele trei categorii. De asemenea, implementăm, prin această ordonanță de urgență, principiile privind utilizarea instrumentelor economice, in scopul de a orienta procesul de gestionare și de a reduce cantitatea depozitată, majorarea obiectivelor de deviere de la groapă, așa cum am spus pană in 2030, trebuie să ajungem la 10% depozitare, trebuie să introducem noi cerințe operaționale pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor. Aceste principii vor impacta economia, tot ce inseamnă producție industrială, tot ce inseamnă activitate de punere pe piață a ambalajelor din partea industriei va avea de suferit in urma evidenței urmăririi, trasabilității și a obligației de a recupera din piață aceste cantități puse pe piață de producători. Informarea consumatorilor, la fel, un principiu foarte important, colectarea separată, am spus, este elementul-cheie a tot ce inseamnă gestionarea deșeurilor, registrele electronice, urmărirea, trasabilitatea și promovarea utilizării durabile a materialelor și a materiilor prime. Sunt principiile care vin odată cu aceste transpuneri de directivă. Tot in ședința de astăzi am transferat două suprafețe de teren din administrarea Unităţii Administrativ-Teritoriale Suplacu de Barcău din Bihor la AFM, sunt două platforme de depozitare de deșeuri care vor fi inchise din fondurile AFM, folosind și fonduri europene. Răman in continuare 44 de depozite care trebuie inchise in Romania, 9 dintre ele sunt deja pe contractul de finanțare pe fonduri europene, 25 dintre ele sunt platforme industriale care zeci de ani au fost neglijate, nu sunt inchise, nu sunt gestionate și căutăm soluția exproprierii și transferului dreptului de proprietate asupra acestor suprafețe de teren și depozite, la AFM sau la altă instituție, pentru a le inchide. Trebuie să schimbăm, de asemenea, legea salubrizării, astfel incat pe tot lanțul de activitate, incepand de la responsabilizarea UAT-ului, responsabilizarea prestatorului de servicii depozitare, responsabilitatea gestionarului de depozit, lucrurile să fie clare, legislaţia să fie mult mai clară, mult mai restrictivă, cu sancțiuni foarte mari și să trecem la o nouă etapă de gestionare a deșeurilor in Romania, pentru că ceea ce se face astăzi in anumite județe, in anumite unități administrativ-teritoriale este inacceptabil și de neințeles in secolul XXI. Mulțumesc. Intrebări, dacă sunt. Este pe circuit de avizare la Ministerul Economiei și single-use plastic, transpunerea directivei de ambalaje din plastic sau de produse din plastic de unică folosință, are referiri inclusiv la anumite categorii de ambalaje. Probabil că săptămana viitoare va fi pe ordinea de zi a Guvernului și single-use plasticul pentru transpunere, odată cu implementarea acelei directive se va interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic - pahare, furculițe, farfurii și alte categorii de produse din plastic - și se vor implementa noi restricții cu privire la producerea anumitor ambalaje din plastic, ținte de reducere a cantităților puse pe piață și ținte privind reciclarea acestor produse din plastic. Este foarte clară politica Uniunii Europene - pe cat se poate, eliminarea plasticului și creșterea, acolo unde diminuarea nu este posibilă, creșterea gradului de reciclare. 2021-08-11 14:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-11-03-10-22big_17.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV, și dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSPȘtiri din 10.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1628597590Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19. Vom prezenta, pe scurt, cateva elemente care țin de evoluția epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 in Romania, evoluția infecției cu varianta virală Delta - este alături de noi doamna doctor Adriana Pistol - și, de asemenea, bilanțul vaccinărilor in ceea ce privește progresul campaniei de vaccinare. După cum știm și am observat in ultimele săptămani, in Romania se inregistrează o creștere lent progresivă, dar susținută a numărului de cazuri, iar analiza efectuată de colegii noștri de la Institutul de Sănătate Publică pe ultimele două săptămani din luna iulie arată că 81,5% din cazurile nou confirmate se inregistrează la persoane nevaccinate și 92,6% dintre decese, de asemenea, la persoanele nevaccinate. Din acest punct de vedere, analiza pe grupe de varstă arată o tendință de creștere in mod deosebit a persoanelor care sunt tinere, a celor din grupa de varstă sub 40 de ani, mult mai accelerată comparativ cu grupa de varstă mai mare de 40 de ani. De asemenea, se observă o tendință de scădere a mediei de varstă la persoanele confirmate. Practic, vorbim de o medie de 43 de ani, comparativ cu 48 de ani, in randul celor care sunt testați pozitiv, și de asemenea, dacă ne uităm la decesele inregistrate, tendința este iarăși de scădere a mediei de varstă la 69 de ani, comparativ cu 71 de ani. Din acest punct de vedere, mesajul nostru este foarte clar și anume accelerarea și creșterea ritmului de vaccinare, pentru că, in felul acesta, putem evita decese, putem evita cazuri grave de imbolnăvire și, evident, spitalizări. Varianta Delta, in momentul de față, conform raportului publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, ne arată că, pană la data de 8 august, sunt inregistrate in total 313 cazuri de infecție cu variantă virală de ingrijorare Delta, practic cu 51 de cazuri mai mult decat in săptămana precedentă. Din aceste 313 cazuri in total, peste 80% au apărut la persoanele nevaccinate. S-au inregistrat in total 19 decese, din care unul singur la o persoană vaccinată cu schemă completă, ceea ce inseamnă un procent de peste 95% al deceselor prin infecție cu varianta Delta la persoane nevaccinate. Noi știm, de altfel, din datele publicate din viața reală din Marea Britanie, din Israel, că vaccinarea cu schemă completă, indiferent de schema de vaccinare de care vorbim, iși menține eficiența la peste 90% pentru prevenirea spitalizărilor, pentru prevenirea formelor grave și pentru prevenirea deceselor. Putem spune, in schimb, că din cele 53 de teste de secvențiere efectuate in săptămana 31, adică in perioada 2 - 8 august, 51 au ieșit pozitive pentru varianta Delta, ceea ce inseamnă o pondere de pozitivare de circa 96%, in condițiile in care, in săptămana precedentă, vorbeam de 89%, așa incat pe toată perioada analizată, ponderea cumulată a variantei Delta din totalul variantelor de ingrijorare a crescut la 15,3%, la acest moment. Atrag atenția asupra faptului că vaccinurile disponibile, la acest moment, iși mențin eficiența față de prevenirea formelor severe, față de prevenirea internărilor şi, evident, reduce semnificativ riscul de deces. De asemenea, in ciuda faptului că o persoană este vaccinată cu schemă completă și este testată pozitiv, datele publicate recent in Singapore ne arată că durata evoluției bolii la persoanele vaccinate complet infectate cu variantă Delta este mai scurtă, simptomatologia este mai ușoară, probabilitatea de a dezvolta pneumonie cu necesitate de oxigen este mai mică, analizele de sange sunt mult mai bune. Știm că s-a tot discutat despre incărcătura virală a persoanelor vaccinate, care este similară cu cea a persoanelor nevaccinate in cazul infecției cu varianta virală Delta. La /.../, testele PCR, acele cicluri de amplificare prin PCR sunt similare, ceea ce arată o incărcătură virală similară, insă datele ne arată că scăderea acestei incărcături virale este mult mai accelerată la persoanele vaccinate cu schemă completă, ceea ce inseamnă că fereastra de contagiozitate este mai redusă la persoanele vaccinate cu schemă completă și, implicit, riscul de a răspandi infecția la contacţi este mai mică. De altfel, noi nu știm care este impactul, intr-adevăr, asupra transmiterii la persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă și care sunt totuși testate pozitiv și aici mă refer la posibilitatea de a genera cazuri secundare Vom trece mai departe, la bilanțul de vaccinare. Informații suplimentare legate de evoluția epidemiologică și varianta Delta in Romania vom obține in partea a doua a conferinței, in sesiunea de intrebări. Aș vrea să spun că, in cadrul proiectului Orașul vaccinează satul, s-a demarat activitatea de vaccinare in aproximativ 95% din comunele din Romania, ceea ce inseamnă, in valoare absolută, aproximativ 2.776 de comune, și au fost finalizate activități de vaccinare in 58% dintre acestea, adică in 1.677 de comune. In mediul rural, in total, de la debutul campaniei de vaccinare, prin toate mijloacele avute la indemană, s-au administrat peste 2,5 milioane de doze de vaccin, ceea ce inseamnă aproximativ 26% din numărul total al dozelor de vaccina administrate in Romania pană la acest moment și au fost vaccinate peste 1,1 milioane de persoane din mediul rural cu schemă completă de vaccinare. Practic, rata de acoperire vaccinală in urban este de două ori mai mare decat ce se intamplă in mediul rural, uitandu-ne la acoperirea vaccinală raportată la populația cu domiciliu pe fiecare unitate administrativ teritorială, ceea ce inseamnă aproximativ 22 de milioane de locuitori, deci este mult peste populația rezidentă, vorbim de o acoperire vaccinală in mediul rural de circa 14%, comparativ cu mediul urban unde este circa 28%. In ceea ce privește funcționalitatea centrelor de vaccinare și menținerea lor in activitate, aproximativ 20% din totalul centrelor de vaccinare care au fost active in Romania, și aici mă refer la centrele de vaccinare fixe, in momentul de față, au activitate suspendată temporar; mai avem 615 centre de vaccinare active şi aproximativ 60% din acestea au programul de lucru redus fie la jumătate, fie la un sfert din programul anterior. In total, sunt active 883 de fluxuri de la aproximativ 1.500 de fluxuri cat au fost in momentul in care aveam un ritm de vaccinare crescut. Repet, toate aceste facilități de vaccinare pot să fie reactivate in momentul in care vom avea o cerere in creștere a persoanelor vizavi de acțiunile de vaccinare. La nivelul medicilor de familie, din cei 9.577 de medici de familie care au incheiat contracte de prestări servicii cu Casele de Asigurări de Sănătate, 3.114 au incheiat și contracte de vaccinare impotriva COVID-19, ceea ce inseamnă 32,5% din numărul total al medicilor de familie; din aceștia, 87%, adică 2.713 cabinete de medicină, inregistrează activități de vaccinare. Ponderea din rural, respectiv urban este similară. Au fost vaccinate, pană la data de 9 august, peste 308.000 de persoane in cabinetele de medicină de familie, 54,3% fiind vaccinate in mediul rural, in cabinete de medicină de familie din rural. De asemenea, in ceea ce privește activitatea de vaccinare la nivelul unităților sanitare, in spitalele publice - sunt 148 de spitale care au activități de vaccinare pentru pacienții cronici internați, pacienți eligibili care doresc să se vaccineze - fiind vaccinați pană la acest moment 6.313 pacienți și, de asemenea, sunt 26 de unități sanitare private care au activități de vaccinare pentru pacienții internați, fiind vaccinaţi, pană la acest moment, 1.404 pacienți. Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia rezidentă eligibilă, adică persoane peste 12 ani, este in momentul de faţă de aproximativ 30%, repet, populaţia rezidentă eligibilă fiind, in momentul de faţă, de 16,9 milioane persoane, conform Institutului Naţional de Statistică. In ceea ce priveşte distribuția acoperirii vaccinale pe judeţe, Municipiul Bucureşti are cea mai mare rată de acoperire vaccinală, cu 48%. Sunt in momentul de faţă 11 judeţe care se află peste media de acoperire vaccinală de la nivel naţional, sunt 27 de judeţe care au acoperire vaccinală intre 20 şi 29,9% şi, de asemenea, mai sunt doar patru judeţe care au o rată de acoperire vaccinală de sub 20%. In ceea ce priveşte numărul total al persoanelor vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare cu cel puțin o doză, sunt peste 5.077.000 de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin, majoritatea, peste 95% avand schema completă de vaccinare. In ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, cea mai mare acoperire vaccinare este la grupa de varstă 60-69 de ani, unde vorbim de 38,5% acoperire vaccinală, urmată de grupa de varstă 50-59 de ani - 36,7 %. Observăm o tendință de creștere a acoperirii vaccinale la persoanele de peste 80 de ani - a crescut la peste 19% și, de asemenea, și in randul tinerilor intre 12 și 15 ani - sunt peste 29.400 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă un procent, sigur, de acoperire vaccinală mic 3,5%, iar intre 16 și 19 ani avem un număr de peste 144.690 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă un procent de acoperire vaccinală de aproape 18%. Profilul de reacții adverse - la nivel național, pană la data de 9 august, au fost raportate in total 16.870 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare ARAPI de 1,77 la 1.000 de doze administrate. Cam acestea au fost datele pe care am vrut să le prezintă. O să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, domnul doctor Andrei Baciu, pentru partea a doua. Vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule doctor. Cateva cuvinte despre certificatul digital european privind COVID-19. Pană la data de 10 august, au fost eliberate 1.646.339 de certificate. Se menține același raport - mare parte dintre acestea atestă vaccinarea, respectiv 96%. Continuă și activitatea de vaccinare in cadrul operatorilor economici privați: sunt 608 companii, pană in momentul de față, care au demarat această activitate, dintre care 93 in domeniul HoReCa. Mai sunt 63 de companii care au această activitate in curs, in momentul de față. Sunt aceleași județe care se mișcă cel mai bine: Brașov, Alba, Bihor și Cluj. In continuarea demersurilor de a veni cat mai aproape cu vaccinarea către populație, către oameni, sunt aceste locații atipice care au fost amenajate, inclusiv la nivelul destinațiilor turistice, unde a fost și domnul președinte săptămana trecută, insă este locația de la Galați care reușește să fie cea mai performantă, cu aproape 20.000 de persoane vaccinate in centrul drive-thru. In total, cu aceste tipuri de acțiuni au fost vaccinate peste 65.000 de persoane. Cu privire la forțele și mijloacele angrenate in transportul vaccinurilor, pană in momentul de față au fost angrenate peste 30.000 de persoane din cadrul MAI, Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU, iar din cadrul MApN peste 12.000 de persoane cu peste 4.500 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat, pană in data de 9 august au fost recepționate 17.978.849 de doze de vaccin, dintre care administrate 9.516.841 doze. Avem așadar un stoc de 6.196.773. Acestea sunt distribuite după cum urmează: pentru Pfizer-BioNTech, am recepționat 11.595.149, pentru Moderna, pană la 9 august, am recepționat 1.928.400, pentru AstraZeneca am recepționat 3.374.000, iar pentru Johnson and Johnson 1.081.300. Pană in momentul de față, Romania a făcut mai multe acțiuni de donație și a demarat și acțiuni de revanzare, tocmai pentru că se știa, aşa cum am spus de la bun inceput, că se va ajunge la un punct in care vom avea un surplus de doze de vaccin și pentru a avea un management al stocurilor cat mai eficient, am ajuns la acest punct. In linii mari, avem donate Republicii Moldova 405.600 doze de vaccin AstraZeneca, Serbia - 50.400 doze de vaccinuri AstraZeneca, tot donație; Ucrainei am donat 100.800 AstraZeneca; Republica Moldova a primit 100.620 de doze Pfizer prin donație, după care avem cele donate Tunisiei - 188.000; acestea au fost aprobate săptămana trecută prin hotărare de guvern. Spre Egipt, care sunt in curs de plecare, 525.000 de doze, Vietnam - 300.000 de doze AstraZeneca si Argentinei 30 de doze de vaccin Johnso and Johnson. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a vandut, pană in momentul de față, după cum știm, Danemarcei i-au fost vandute 1.170.000 de doze de vaccin Pfizer; pentru Irlanda s-a finalizat acest acord prin care vom vinde 700.000 de doze de vaccin produs de Pfizer-BioNTech și mai sunt in lucru alte demersuri intre statul roman și alte state din regiune și din alte regiuni mai indepărtate. In momentul in care acestea vor fi finalizate, o să le facem și publice. Cu privire la calendarul de livrare pentru perioada următoare, pentru luna august, după cum știm, dozele de vaccin Pfizer-BioNTech au fost suspendate. Vom primi in schimb de la Moderna, unde trebuie să menționăm că compania Moderna a trebuit să reducă temporar cantitățile livrate și atunci vorbim doar de estimări, deci vorbim de un estimat de 446.400, cu livrări săptămanale de 111.600 de doze. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, livrările sunt suspendate pentru luna august, iar la fel, din cauza unor intarzieri de producție, compania Johnson and Johnson a anunțat că e posibil să existe anumite decalaje, deci avem și aici un calendar incă incert, dar pentru luna august avem un estimat de 897.120 de doze de vaccin. Eu cam atat am avut. Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc foarte mult și eu. Propun să trecem la partea de intrebări. Vom incepe cu cate două intrebări și ulterior, in funcție de timpul rămas, mai putem dezbate și alte subiecte. Reporter: Am două intrebări pentru doamna doctor Pistol. Spuneţi-ne dacă vi se pare ingrijorătoare creșterea infectărilor cu Delta, avand in vedere că astăzi avem 313 cazuri și dacă vorbim de transmitere comunitară. Adriana Pistol: Vă mulțumesc foarte mult pentru intrebare. Mi se pare ingrijorătoare creșterea numărului de cazuri, deși nu este foarte mare. Este un semnal de alarmă. Trendul este vizibil crescător și acest lucru trebuie să ne facă pe toți să fim ceva mai vigilenți, deși este soare afară și vacanță. Tulpina Delta, din fericire, incă, nu putem să spunem că a devenit comunitară, deși este majoritară intre tulpinile care au fost secvențiate, este majoritară și pentru că selectăm intr-un mod destul de acurat persoanele care necesită acest tip de analiză, care ne sugerează nouă că ar putea să fie infectate cu alte tulpină decat tulpina inițială, Alfa, chiar pot să vă dau niște cifre: undeva la 40% din cazuri au fost parte a unor focare, ale căror legături le-am găsit și care aveau legătură cu deplasări. Numai la 32% dintre cazuri nu am găsit nicio legătură epidemiologică cu o deplasare sau contact cu o persoană care să se fi deplasat sau să fi fost confirmată cu tulpina Delta. Tendința este, cum spuneam, crescătoare - 32% - nu mai este mult pană să ajungem probabil să nu mai putem identifica sursele de infecție și in acel moment vom vorbi despre transmitere comunitară. Reporter: Mulțumesc! Şi mai am o intrebare. Ştiu că INSP face un studiu despre durata anticorpilor după vaccinare in randul cadrelor medicale. Puteți să ne dați detalii, dacă este gata? Adriana Pistol: Da, este adevărat. Am inceput un studiu de acest tip in patru spitale din Municipiul București. Am recoltat deja primul set de probe, urmează acum cel de-al doilea set de probe. Durata acestui studiu este de 12 luni, așa incat o să mai dureze pană cand vom vedea rezultatele. Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru domnul Valeriu Gheorghiță. In cazul in care EMA rămane pe varianta neutră in ceea ce privește administrarea celei de-a treia doze, ce decizie se va lua in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Aici ne așteptăm ca intr-adevăr la nivel european să fie o decizie comună. Este evident faptul că se cristalizează la nivel internațional o tendință de a recomanda doza a treia in momentul de față, in special persoanelor care sunt varstnice, peste 60 de ani, persoanele care sunt in evidență cu afecțiuni cronice, in mod deosebit condițiile de imunodepresie care cresc riscul de a face o formă cu complicații, chiar in ciuda vaccinării, și celor care au, prin natura profesiei, un risc mare de a se expune la imbolnăvire, cum este personalul medical. Cam acestea sunt tendințele la acest moment. Ceea ce noi așteptăm de la Agenția Europeană a Medicamentului sunt lucruri care au la bază revizuirea datelor de siguranță și tolerabilitate și, evident, datele de imunogenitate. Pentru datele de imunogenitate deja sunt disponibile o serie de studii care ne arată că intr-adevăr cea de-a treia doză are un efect important de boosting al răspunsului imun, de stimulare a răspunsului imun și, de asemenea, deja experiența preliminară din Israel, la peste 3.000 de persoane care au fost supuse unui chestionar de evaluare a profilului de reacții adverse ne arată că nu sunt reacții adverse altele decat ce s-a inregistrat la doza 2. Deci, practic, profilul de siguranță din datele disponibile pare similar cu doza 2 și, de asemenea, datele de imunogenitate ne arată o imbunătățire, practic o creștere a răspunsului imun protector care aduce cu siguranță beneficii tocmai in randul celor mai vulnerabili. Reporter: Şi o intrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Vom avea doze suficiente de vaccin cand va incepe injectarea celei de-a treia doze? Andrei Baciu: In momentul de față, incercăm să facem un management cat mai eficient al stocurilor, trebuie să ținem cont de mai multe chestiuni. In primul rand, trebuie să ținem cont de numărul de doze de vaccin pe care il avem in Romania, trebuie să ținem cont de dinamica campaniei de vaccinare, adică cat consumăm din aceste doze și doi - cate doze intră in Romania, dar să ținem cont de faptul că toate aceste doze au o perioadă de valabilitate, astfel că acestea trebuie utilizate in interiorul acestei perioade de valabilitate și practic noi lucrăm la toate acestea analize astfel incat să ajungem să avem un management cat mai eficient. Cu siguranță vom avea un număr suficient de mare de doze de vaccin pentru perioada următoare, pană la sfarșitul anului, luand in considerare, evident, și cea de-a treia doză in momentul in care se va lua o astfel de decizie. Dar, in același timp, este esențial să ții cont de perioada de valabilitate a tuturor acestor doze, care variază de la un vaccin la altul și nu sunt perioade foarte lungi. Mulţumesc şi eu! Reporter: O intrebare pentru domnul colonel Gheorghiță. In această dimineață, premierul spunea: succesul unei companii de vaccinare il vedem in numărul de persoane infectate. Şi dacă astăzi in Romania vedem un număr mic de persoane infectate, stăm bine. Cum comentați această declarație și cat de bine stăm de fapt cu campania de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță persoanele care au fost vaccinate pană la acest moment, cele peste 5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză vor face diferența in perioada următoare, comparativ cu ce am avut in valurile precedente. Totuși, cumulat, trecere prin boala, trecere prin vaccinare, probabil că ne apropiem undeva de 50%, la acest moment, de imunitate colectivă. Sunt lucruri care cu siguranță vor limita, dacă vreți, acele cazuri grave care pot să apară in randul celor vulnerabili, și anume vom evita multe spitalizări și decese. Dar, in același timp, trebuie să ințelegem că avem alte 50% din populație care in momentul de față nu au niciun fel de imunitate, nici postboală, nici postvaccinală. Aici este obiectivul nostru de a crește mai mult numărul celor vaccinați, in mod deosebit din randul celor mai buni vulnerabili care in fața variantei Delta vedem că au risc de două ori mai mare de spitalizare, care pot să ajungă să dezvolte forme grave, cu risc de deces. Or, din acest punct de vedere, maladia COVID-19 beneficiază de vaccinare, care poate să evite foarte multe decese, foarte multe spitalizări, așa cum sunt toate analizele efectuate in țările care au o rată crescută a acoperirii vaccinale. In ceea ce privește evoluția epidemiologică in Romania, chiar dacă suntem pe o tendință de creștere a numărului de cazuri, este una in momentul de față stabilă, comparativ cu ce se intamplă la nivelul celorlalte țări europene. Probabil că acest lucru se poate explica și prin caracteristicile demografice ale populației, aproximativ 50% din populație trăiește in mediul rural, unde interacțiunea, unde riscul de expunere la boală este mai mic, consecințele acolo sunt mai degrabă la nivel individual, unde persoana vulnerabilă poate avea un risc mai mare să facă o formă gravă și să ajungă să aibă nevoie de spitalizare, iar, pe langă contribuția legată de evoluția naturală, firească a pandemiei, de reducere a circulației virusului la nivel populațional in această perioadă, evident că vaccinarea a contribuit foarte mult, pe langă celelalte măsuri nefarmaceutice care au avut un rol foarte important. Ce este important de aici inainte, in schimb, să punem accent mai mult pe respectarea măsurilor care astăzi sunt in vigoare, pentru că tendința este să nu se mai respecte aceste măsuri și cred că le vedem cu toții, nu este niciun secret, și anume cred că cei care sunt in măsură să controleze respectarea măsurilor trebuie să facă mai bine acest lucru și oamenii să fie mai conștienți că de decizia lor personală și de comportamentul lor, pană la urmă, depindem noi toți. Practic, cu toții vom deconta anumite comportamente inadecvate sau mai puțin inspirate in această perioadă. Este perioada concediilor, este foarte bine, cu toții avem nevoie să ne incărcăm bateriile, să ne relaxăm cu familia, cu prietenii după o perioadă lungă de restricții, insă trebuie să avem grijă să fim mult mai precauți, tocmai pentru a evita o creștere accelerată a cazurilor in perioada următoare. Neschimband nimic din acest punct de vedere, adică neavand o conduită preventivă, necrescand ritmul semnificativ al campaniei de vaccinare, nu avem motive să credem că nu vom inregistra o creștere importantă a numărului de cazuri in perioada următoare. Practic, să nu faci nimic, te aștepți ca lucrurile să meargă cumva intr-o o evoluție anticipată și, din acest punct de vedere, scenariile specialiștilor ne arată o creștere importantă in perioada lunii septembrie. Reporter: Şi mai vorbeam despre propunerile de restricții care au fost in cazul valului trei și tot premierul spunea că nu au fost luate măsurile despre care s-a discutat și am trecut mai ușor. Se aplică această teorie și acum? Valeriu Gheorghiţă: Cred, așa cum am menționat deja, că este foarte important ca aceste măsuri pe care astăzi le avem active să le respectăm mai bine inainte de a ne dori alt tip de măsuri cu caracter restrictiv. Adică, haideți să facem acum ce putem face cat se poate de bine și ulterior vom vedea dacă intr-adevăr mai avem nevoie și de alte măsuri. Situația epidemiologică, repet, este una bună la acest moment dacă ne uităm la numărul absolut de cazuri, dar dacă ne uităm la tendința de evoluție, toate datele ne arată că vom inregistra o creștere progresivă in perioada următoare. Şi acest lucru putem să-l evităm, putem să evităm decese, putem să evităm spitalizări vaccinandu-ne intr-un număr cat mai mare, in mod deosebit, repet, cei mai vulnerabili dintre noi. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să o intreb pe doamna doctor Pistol: astăzi au fost raportate 312 noi cazuri de COVID-19. Avand in vedere că tulpina Delta este mult mai contagioasă, care credeți că este de fapt numărul real al persoanelor infectate? Cați alți oameni se află in spatele cifrelor raportate zilnic? Adriana Pistol: Da, mulţumesc foarte mult pentru intrebare. In mod evident, după datele pe care deja cred că le-am comunicat de cateva ori, tulpina Delta este mult mai transmisibilă şi poate să ajungă pană la de opt ori mai transmisibilă, deci un număr de opt cazuri care pot fi datorate unui caz cunoscut. Prin urmare, dacă inmulțim 300 de cazuri cu 8, este foarte posibil să avem acest număr de cazuri. Numai că, vedeți dumneavoastră, sigur că aici e o inmulțire brută, pur aritmetică, nu știm intr-adevăr care este realitatea, dar este ceea ce gandim cu toții și, cum a spus și domnul președinte Gheorghiță, trendul acesta contează, pentru că dacă inmulțim de opt ori in fiecare zi numărul de cazuri confirmate, la un moment dat s-ar putea să devină un număr important. Ca atare, cată vreme nu vor fi cazuri severe, cată vreme nu vom inregistra decese... cred că acesta trebuie să fie obiectivul nostru al tuturor. Nu există alte căi decat să ne vaccinăm, cu șanse foarte mari să nu facem o formă severă. Eu chiar am dat un exemplu și probabil că il repet, este ca și cand am alege sau nu să jucăm la loto, avem șanse 80% să caștigăm și 20% să nu caștigăm și alegem 20% să nu caștigăm. Reporter: Premierul spunea astăzi că avem vaccin, din punctul meu de vedere, valul patru nu se justifică atat timp cat avem vaccin. Dumneavoastră ați fost destul de rezervați cu privire la valul patru, deși mai mulți medici au spus că am intrat deja in acest val. Am ajuns acolo şi care ar fi scenariile pe care le aveți acum in față? Care ar fi cel mai pesimist scenariu cu privire la numărul imbolnăvirilor, la ce vom ajunge? Valeriu Gheorghiţă: Este evident că Europa in momentul de față este in valul patru. Romania face parte din Europa, noi nu putem spera că vom avea o situație epidemiologică distinctă de ceea ce se intamplă in restul țărilor europene. Faptul că există un decalaj de timp de cateva săptămani intre ceea ce se intamplă in țările din vestul Europei şi situația din Romania este o problemă doar de timp, dar cu siguranță vom ajunge acolo. Din punct de vedere teoretic, faptul că intr-adevăr avem suficiente vaccinuri nu justifică un val patru cu un număr mare de spitalizări și decese, in sensul că toate acestea pot să fie prevenite prin vaccinare. Şi acesta este mesajul pe care il accentuez și eu, și anume, vrem să ne fie mai bine tuturor, vrem să evităm decese și spitalizări, să nu mai avem un sistem medical care poate să ajungă să se colmateze prin aceste cazuri, care, repet, pot să fie prevenite prin vaccinare, atunci haideți să ne vaccinăm, pentru că asta este soluția. Oricat am incerca să evităm sau să considerăm că avem alte soluții la indemană, ele nu sunt soluții sustenabile și de durată. Şi vă dau exemplu: testarea periodică. Testarea periodică nu iți modifică sub nici o formă starea de receptivitate, adică tu ai același risc de imbolnăvire, doar că știi că in anumite momente, intr-adevăr, ai un test negativ. De asemenea, celelalte măsuri de prevenție. Există o tendință in momentul de față, naturală, firească, de oboseală și de scădere a aderenței la aceste măsuri. Avem un an și jumătate de cand trebuie să respectăm aceste măsuri, a obosit toată lumea să le respecte și este firesc, se intamplă, observăm la toți pacienții care au tratamente cronice, după un an de zile, de la 100% aderență ajungem undeva la 70%. Deci este ceva care ține, pană la urmă, de comportamentul nostru. Insă, fără solidaritate și fără responsabilitate in perioada următoare, nu putem să credem că situația va fi una foarte bună. Reporter: Iar referitor la partea a doua, cu scenariile? Valeriu Gheorghiţă: Sunt scenarii de lucru, sunt in funcţie de dominanţa unei tulpini virale sau a alteia, in funcţie de implementarea altor măsuri care pot să limiteze circulația numărului de cazuri, de asemenea, in funcţie de gradul in care populaţia respectă şi este aderentă la aceste măsuri, de rata de vaccinare. Insă scenariile pesimiste, practic, arată o posibilă creştere a numărului de cazuri in luna septembrie, unde vom avea o creştere mai accentuată, chiar cu creșteri de peste 1.500-1.600 de cazuri inregistrate zilnic in a doua parte a lunii septembrie. De altfel, m-am uitat și pe raportarea ECDC și pe estimările pe care ECDC le face inclusiv, Centru European de Control al Bolilor, inclusiv pentru Romania. Dacă acum suntem la 9,3 cazuri la suta de mii de locuitori cumulat la 14 zile, in următoarele două săptămani tendința este de dublare a ratei de notificare a cazurilor, adică o să ajungem la aproape 18 cazuri la două săptămani la suta de mii de locuitori. Deci cam acestea sunt predicțiile inclusiv pentru Romania şi pentru alte 17 țări europene, care in momentul de față sunt pe un trend ascendent. Ne uităm la ce se intamplă in Marea Britanie. Deja tendința este de a scădea numărul de cazuri și vedem ce beneficii importante a adus vaccinarea, prin faptul că numărul de internări și de decese a rămas, practic, la un nivel foarte redus comparativ cu valul precedent, cand rata de vaccinare era mult mai mică. Altfel, cred că, evident, numărul de internări şi de decese ar fi fost mult mai mare in randul populației vulnerabile. Deci acestea sunt beneficiile pe care vaccinarea ni le aduce, chiar vizavi de varianta Delta. Adică in ciuda faptului că anticipăm că vom avea o creștere a numărului de cazuri, nu trebuie să avem internări şi decese semnificative, tocmai prin faptul că avem la indemană vaccinarea. Insă dacă nu ne vaccinăm, putem să avem cele mai eficiente vaccinuri, pentru că ele nu ne protejează, ne protejează vaccinarea, gestul de a ne vaccina. Reporter: Bună ziua. Avem in mediul rural o rată de vaccinare mult mai mică față de mediul urban, dar vedem că in topul vaccinării din cele 10 localități prezentate, opt sunt din mediul rural. Ne puteți da un exemplu de o bună practică, pusă in aplicare de o autoritate locală sau județeană, pentru a convinge oamenii să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: Intr-adevăr, sunt aceste localități, dar ele sunt localitățile limitrofe marilor aglomerări urbane, marilor orașe, sunt practic localitățile invecinate cu municipiile reședință de județ, unde rata de vaccinare este cea mai mare. Cu siguranță că această creștere a acoperirii vaccinale are legătură cu faptul că o parte din locuitorii din orașe locuiesc, in momentul de față, in acele localități, mulți au ales să locuiască in afara orașului. Ține de nivelul de educație medicală al persoanelor respective, de nivelul de preocupare pentru informația medicală și, bineințeles, aici cred că ce este important şi face diferența, intr-adevăr și am observat cu toții, nivelul de implicare și la nivelul autorităților locale. Adică acolo unde reprezentanții autorităților locale, prin toți vectorii pe care ii are la indemană, cu credibilitate, se implică in mod activ, și numărul celor care se vaccinează este mai mare, inclusiv prin exemplul personal, prin exemplul propriu, pentru că vrem sau nu, o parte dintre persoane iau ca model comportamentul altora dintre noi și atunci bineințeles că așteaptă acest gest, să văd dacă se vaccinează o anumită persoană, in care eu am incredere, si atunci sunt convins că mă voi vaccina și eu. Deci nu există neapărat o rețetă de succes, insă implicarea este foarte importantă, nivelul de informare este foarte important și organizarea propriu-zisă, care in principiu este similară la nivel național. Reporter: Dar știţi să existe măsuri punctuale, pe care autoritățile locale să le fi făcut pentru a aduce oamenii la vaccinare, in afară de susținerea campaniei naționale? Valeriu Gheorghiţă: Da, implicarea alături de medicii de familie și organizarea unor evenimente de tip maraton de vaccinare chiar in cabinetele de medicină de familie, popularizarea, pentru că comunicarea și informarea pe tema vaccinării este foarte importantă, este unul dintre elementele care pot să crească numărul celor care vor dori să se vaccineze, și, de asemenea, vaccinarea chiar din poartă in poartă. Şi, de asemenea, ce mai este foarte important este credibilitatea pe care reprezentantul autorităților locale o are in fața cetățenilor proprii și atunci cand alege persoana respectivă să se vaccineze și valorifică public acest gest, evident că și ceilalți il vor urma pentru că au incredere in el. Reporter: Raportat tot la acel top despre care vă spuneam, la polul opus se află comuna Ipatele, in care din 1.300 de persoane eligibile, s-a vaccinat o singură persoană cu o singură doză de vaccin, din calculele pe care noi le-am făcut. In acea comună a fost o caravană de vaccinare şi aș vrea să ne spuneți dacă știți cam cat stă o astfel de caravană acolo și dacă considerați că s-au făcut eforturile necesare de vaccinare in acea locație, in contextul in care avem o persoană vaccinată din 1.300? Şi la această intrebare, dacă poate să ne răspundă și doamna Pistol, să ne spuneți cat de relevant este dacă avem două sau trei persoane intr-o astfel de comunitate care se vaccinează și restul nu? Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă asigur că eforturi s-au făcut și se fac in continuare, sunt chiar eforturi susținute ale colegilor noștri din județe. Din acest punct de vedere, cred că implicarea resursei umane și celelalte tipuri de resurse materiale sunt chiar fără precedent, aș putea spune, in momentul de față. Există o colaborare foarte stransă intre instituțiile din județele respective unde se organizează astfel de evenimente de vaccinare. Din punctul meu de vedere, orice persoană vaccinată este o persoană care va fi mai bine protejată in fața infecției. Sigur că la un moment dat aceste eforturi susținute, in condițiile in care nu sunt doritori de vaccinare, trebuie să fie reevaluate şi chiar sistate, insă din perspectiva localităților care au incă o rată foarte mică de acoperire vaccinală, acolo sunt in atenția noastră și vom avea alte acțiuni de informare și acțiuni de vaccinare. Practic, in cadrul proiectului Orașul vaccinează satul, ce ne-am concentrat foarte mult este să existe activitățile integrate de informare și, respectiv, de vaccinare. Practic, inainte de a transmite, de a trimite o echipă mobilă cu trei, patru, cinci zile inainte mergeau persoane fie din cadrul Crucea Roșie, fie din alte organizații nonguvernamentale, fie din randul autorităților județene care promovau beneficiile și importanța vaccinării. In felul acesta, pe langă mesajele legate de organizarea propriu-zisă - cu ce tip de vaccin, care va fi locația in care se desfășoară vaccinarea - erau furnizate și informațiile medicale. Sunt directori de la DSP care s-au dus personal in comunele respective și au răspuns la intrebările oamenilor. Intr-adevăr, sunt localități in care există o delăsare, aș putea spune, vizavi de integrarea acestora activități. Tocmai de aceea cred că e important să ne implicăm mai mult. Sigur că nu trebuie să fim descurajați că numărul celor care se vaccinează in cadrul unei acțiuni de acest gen este mic, pentru noi fiecare persoană vaccinată este un caștig. Adriana Pistol: Şi ar trebui să vă răspund cat de relevant este. Bine, acum dacă ar fi să analizăm cu adevărat, ar trebui să știm această comunitate cat de izolată este, ce grupe de varstă locuiesc in această comunitate, care este accesul comunității către alte teritorii. De ce spun și subliniez toate acestea? Pentru că foarte mulți din astfel de localități se gandesc, motivandu-și lipsa de dorință de a se vaccina in acest mod: noi suntem departe, eu nu mă duc la oraș decat mai rar, nu o să vină virusul peste mine, că noi suntem aici și puțini. De aceea le și scot in evidență. Aceste argumente nu sunt cele care ar trebui să ne facă să alegem. In mod evident, ca să vă răspund la intrebare, o persoană vaccinată nu are cum să impiedice răspandirea virusului, dacă o altă persoană, una singură, dacă vine in acea comunitate și imprăștie infecția in randul celor 1.300. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Dacă, totuși, rata de vaccinare rămane scăzută, considerați că este necesar să avem restricții mai dure? Valeriu Gheorghiţă: Nu. In momentul acesta nu e cazul și, repet și subliniez, este important să respectăm ce avem acum și să avem incredere in autorități, pentru că toate demersurile sunt, pană la urmă, in beneficiul sănătății publice și in beneficiul sănătății fiecărei persoane. Dacă alegem să ne vaccinăm și să respectăm măsurile de prevenție pe cat posibil, cred că situația epidemiologică va fi una pe care o putem gestiona foarte bine in perioada următoare. Dacă, in schimb, nu facem nimic din toate acestea, evident că situația nu are cum să fie bună de la sine. Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiţă, personal, dumneavoastră nu credeți totuși că obligativitatea vaccinării va mări numărul de persoane vaccinate? Nu credeți că aceasta este o soluție bună? Nu credeți că analiza acestei soluții durează de prea mult timp pană să fie adoptată și ne exprimăm ingrijorări și alte lucruri de genul acesta. Dumneavoastră personal știu că nu luaţi dumneavoastră decizia, dar nu credeți că va ajuta campaniei de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Bun. Acum trebuie să analizăm lucrurile in felul următor: obiectivul nostru nu este să creștem prin orice mijloc numărul persoanelor care se vaccinează. Este important ca la baza deciziei să rămană, pană la urmă, dorința persoanei care se vaccinează, in baza informațiilor pe care le are. Ține foarte mult de percepția societății asupra unei măsuri de acest gen. Nu cred că suntem pregătiți ca societate să ințelegem acest tip de abordare, insă in momentul de față consider că vaccinarea nu trebuie să fie obligatorie și asta este părerea mea personală. Cred că, in schimb, trebuie să fim intr-un fel sau altul responsabilizați pentru deciziile noastre. Adică dacă eu mă imbolnăvesc şi voi imbolnăvi la randul meu, chiar cu neștiință, alte persoane și vor avea o evoluție nefavorabilă, nu știu, cred că intr-un fel sau altul trebuie să ne responsabilizăm mai mult, pentru că tendința pe alocuri este să incercăm să facem orice e posibil să ocolim măsurile care au ca rol important prevenirea imbolnăvirilor. Fie la intrarea in țară prezentăm documente false, fie ocolim diverse măsuri cu caracter restrictiv și așa mai departe. Deci toate aceste măsuri trebuie să ințelegem că au fost gandite să protejeze sănătatea oamenilor și să scadă numărul celor care se imbolnăvesc grav și ajung la spital. Dacă ințelegem lucrurile acestea, este evident că este un pas inainte. Insă, in momentul de față, nu consider că vaccinarea obligatorie este o soluție. Reporter: Păi şi dacă nu ințelegem lucrurile despre care spuneați, vaccinarea nu poate fi soluție? Valeriu Gheorghiţă: Atunci o să plătim cu toții aceste consecințe. Reporter: Dar vaccinarea obligatorie, nu? Valeriu Gheorghiţă: Din punctul meu de vedere, repet, in societatea in care noi trăim in momentul de față și la momentul actual, nu cred că este o soluție. Reporter: Mulţumesc mult. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumim și noi. Dacă nu mai sunt alte intrebări. O zi bună! Andrei Baciu: Mulțumim! O zi bună! 2021-08-10 15:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-10-04-51-16big_1.jpgMApN: Forțele Aeriene Române intervin în Macedonia de Nord, în sprijinul forțelor de intervenție la dezastreȘtiri din 07.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/mapn-fortele-aeriene-romane-intervin-in-macedonia-de-nord-in-sprijinul-fortelor-de-interventie-la-dezastreCa urmare a unei hotărari emise, in această dimineață, de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, o aeronavă C-27 J Spartan, configurată pentru stingerea incendiilor, precum și o aeronavă C-130 Hercules, pentru sprijin logistic, din dotarea Forțelor Aeriene Romane au decolat astăzi, 7 august, in jurul orei 10.00, din Baza 90 Transport Aerian, cu destinația Skopje, Macedonia de Nord, pentru a acționa in sprijinul forțelor de intervenție din această țară, afectată de incendiile de pădure manifestate in ultimele zile. Aeronavele sunt deservite de aproximativ 15 de militari - piloți, personal navigant și personal auxiliar. Avand in vedere situația gravă prin care trec mai multe țări din Europa, afectate de grave incendii, Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, in calitate de Punct național de contact, a notificat partenerii europeni asupra disponibilității de sprijin a Romaniei, iar prin portalul informațional dedicat CECIS (Common Emergency Communication and Information System) al Mecanismului de protecție civilă al UE, a fost precizată nevoia intervenției forțelor și mijloacelor oferite de țara noastră. Pentru aeronavele Forțelor Aeriene Romane este a doua misiune internațională de acest tip, prima avand loc in luna iulie a anului 2018, in Grecia. Aeronava C-27 J Spartan, configurată pentru stingerea incendiilor, care poate transporta 6.000 de litri de apă (șase containere) la fiecare trecere, a acționat, din 2017 și pană in prezent, și pentru stingerea a două incendii de pădure din țara noastră - unul in zona localității Șvinița, din județul Mehedinți, și cel de-al doilea in zona Buceș, munții Vulcan, la limita dintre județele Alba și Hunedoara. * * * Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul UE, permițand acordarea asistenței coordonate, eficace și rapide in sprijinul populațiilor afectate. Capacitatea europeană de răspuns in situații de urgență este realizată prin punerea in comun, in mod voluntar, a resurselor alocate in prealabil de statele membre, in vederea desfășurării imediate in interiorul sau in afara UE. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență este nucleul operațional al mecanismului de protecție civilă: este activ non-stop și coordonează eforturile UE de răspuns in caz de dezastre. HOTĂRARE nr. 58 din 07.08.2021 privind acordarea de asistență internațională, cu titlu gratuit, Republicii Macedonia de Nord 2021-08-07 10:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-07-10-38-14big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de semnare a Memorandumului de înțelegere încheiat între Ministerul Energiei din România și Departamentul de resurse naturale din Canada privind consolidarea cooperării în domeniul energiei nucleare civileȘtiri din 05.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-semnare-a-memorandumului-de-intelegere-incheiat-intre-ministerul-energiei-din-romania-i-departamentul-de-resurse-naturale-din-canada-privind-consolidarea-cooperarii-in-domeniul-energiei-nucleare-civileGalerie foto 2021-08-05 17:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-05-05-34-37big_1.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 5 august, susținut de premierul Florin Cîţu și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I.Știri din 05.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-5-august-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-secretar-de-stat-in-m-a-iGalerie foto - Ședința de guvern *** Galerie foto - Briefing de presă [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi, cel mai important lucru, bineințeles, prelungirea stării de alertă şi nu se modifică nimic. In acest moment, lucrurile răman așa cum au fost ele prezentate pană acum. In același timp, mai sunt cateva lucruri pe care vreau să vi le spun. Autorităţile din Grecia au cerut ajutor pentru stingerea incendiilor, atat pe cale aeriană, cat și terestră. A fost acceptat, din partea Romaniei, ajutor terestru - ințeleg de la domnul Arafat că este o premieră acest lucru. Pentru prima oară trimitem acolo pompieri pentru a ajuta. Am aprobat și o hotărare de guvern astăzi pentru a dona vaccinuri in mai multe țări: Tunisia, Republica Arabă Egipt, Albania și Vietnam, dar acestea au fost cele mai importante pe ordinea de zi de astăzi. In același timp știu că am văzut discuții in spaţiul public, in ultimele zile, despre rectificarea bugetară şi aş vrea să vă fac cateva clarificări. Așa cum am spus și cum este, de fapt, in Legea bugetului aprobat la inceputul anului, ministerelor care nu au execuție bună pot să le fie ajustate sumele inițiale din buget pană la această sumă, pe care nu au putut să o cheltuiască. Ieri am prezentat public că, la acest moment, după șase luni de zile, sunt 20 de miliarde de lei aproape credite bugetare care nu au fost cheltuite. Multe dintre ele sunt la investiţii, in rest sunt la fonduri europene. De aceea am spus că nu sunt mulțumit de execuția bugetară și acest lucru se vedea la aproape toate ministerele. In același timp, nu pot să iau in serios propuneri care vin de la ministere, de suplimentare sau de realocare a resurselor suplimentare de 40 de miliarde de lei, cand sunt 20 de miliarde de lei necheltuiți. Deci de aici incepem cu rectificarea bugetară, de aici incep discuțiile pe rectificarea bugetară, pentru că am văzut tot felul de zvonuri aruncate in spațiul public. Nu, aceasta este realitatea, de aici pornim cu realitatea si de aici pornim cu analiza rectificării bugetare. Trebuie să ținem cont că deficitul bugetar trebuie să rămană la 7,16% din PIB sau mai mic și prin această rectificare bugetară, pentru că am avut un PIB mai mare, reușim să creștem suma in deficit, să mergem spre 82 de miliarde de la 80 de miliarde, dar asta nu inseamnă că putem să mergem mult mai mult. Deci la această rectificare bugetară vor fi alocate resurse, e adevărat, spre mai multe ministere și am văzut că, fără să fiu de acord, au ieșit in spațiul public aceste informații pe care le-am dat doar președinților de partid, dar ele au ieșit, cateva dintre ele, in spațiul public, le voi prezenta și in perioada următoare. Dar vreau să fie foarte clar: nu ne batem joc de banii romanilor. Cine nu a cheltuit banii pană acum, trebuie să vină cu explicații foarte bune, pentru că nu putem să punem bani, să alocăm resurse in buget și să le ținem acolo degeaba. Sunt ministere - şi voi prezenta acest lucru in raportul semestrial - unde avem proiecte cu execuție zero, la ministere unde am auzit, tot așa, pe surse, miniștri care spun că au avut execuţie foarte bună. Nu poţi să spui că e execuţie foarte bună, cand ai bani alocaţi și ai proiecte cu execuție zero după șase luni de zile. Deci, incepem cu rectificarea bugetară. Dacă sunt intrebări, cate o intrebare de la fiecare, că sunteţi foarte mulţi. Reporter: Domnule premier, au apărut informații in spațiul public, cum spuneați și dumneavoastră, despre rectificarea bugetară, că veţi aloca 3 miliarde de lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, insă doar 322 de milioane către Ministerul Transporturilor, deși ministrul Drulă a cerut și el la randul lui aproape 3 miliarde. De ce această diferență? Florin Ciţu: Nu aş vrea să vorbim despre aceste cifre, nu vreau să le spunem public pentru că incă discutăm. Dar la Ministerul Transporturilor - ca să vă spun - ar trebui să iau bani, nu să dau, după execuţia bugetară, deci ca să incepem aşa. In Ministerul Finanţelor - acţiuni generale - avem cotizaţia la Uniunea Europeană, ajutoare de stat, dobanzi. Eu, anul trecut, am incercat să explic la Ministerul Finanţelor, şi la inceputul anului, ce inseamnă Ministerul Finanţelor - acţiuni generale. Imi pare rău să văd că astăzi sunt colegi de-ai dumneavoastră in presă care spun că acolo sunt doar banii din fondul de rezervă. Nu. Acolo sunt acţiuni generale, sunt cotizaţii la Comisia Europeană, ajutor de stat, dobanzi şi aşa mai departe. Deci să stăm puțin să vedem ce este in spatele acestor cifre. Nu este adevărată cifra pentru fondul de rezervă. Reporter: Domnule premier, care sunt ministerele care nu au cheltuit banii? Unde avem cei mai mulți bani care au rămas necheltuiți? Florin Ciţu: Miniștrii, le-am spus de săptămana trecută, trebuie să vină să prezinte execuţia bugetară. Caţiva dintre ei au prezentat, au dat un comunicat, unii au venit şi v-au spus. Incă asteptăm miniştrii să vină să prezinte execuția bugetară la șase luni de zile, dacă nu o prezintă ei, o voi prezenta eu. Mai au pană la sfarșit acestei săptămani să prezinte execuția bugetară, dacă nu o prezint eu. Reporter: Domnule premier, aţi spus asta şi despre activitatea miniștrilor, totuși nu avem public o prezentare cu privire la performanțele lor. Ne puteți spune măcar cu privire la execuția bugetară ce se intamplă? Care sunt ministerele... Florin Ciţu: Haideţi să le dăm şanse miniştrilor să vină să işi prezinte propria execuţie bugetară. Eu zic că este cinstit. Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, cum vedeţi intenţia Ministerului Transporturilor de a acorda subvenție către CFR de un miliard de lei? Potrivit proiectului de buget al CFR Călători, pus in dezbatere publică, nu, săptămana trecută, ministerul doreşte să acorde subvenție de un miliard de lei către CFR Călători. Ne puteți spune dacă aţi discutat cu Cătălin Drulă despre această subvenție către CFR și de ce o subvenţie atat de mare și fără un plan de restructurare, pe care l-aţi cerut la inceputul anului dumneavoastră? Florin Ciţu: Deci, subvenţiile sunt mai mari anul acesta, decat in 2016, 17, 18, 19 şi, aşa cum am spus la inceputul anului, subvenţiile vor fi ajustate doar dacă vine cineva cu un plan de restructurare. Ele răman aşa cum sunt in acest moment. Reporter: Dumneavoastră aţi văzut planul de restructurare de la CFR Călători? In proiectul de buget se scrie foarte clar că se doreşte diminuarea personalului cu 1.000 de angajaţi, dar salariile angajaţilor vor creşte cu aproximativ 500 lei, mediu brut. Florin Ciţu: Nu a fost prezentat un plan de restructurare, deocamdată, pentru CFR Călători. Mulţumesc! Reporter: Cu cateva zile in urmă a avut loc un accident destul de grav in capitală, au fost inregistrate două decese, pe un şaniter, şi patru răniţi. Primele reacţii din partea guvernanţilor, vorbim aici de Ministerul Culturii, care are in subordine Biblioteca, unde era acest şantier, spunea că nu ştia despre şantierul respectiv, iar Ministerul Muncii incă nu a venit cu nicio explicaţie despre ceea ce s-a intamplat acolo. Dumneavoastră cum vedeţi această comunicare a miniştrilor? Florin Ciţu: In primul rand, doresc să transmit condoleanţe familiilor. Este o anchetă in curs, acum. Hadeţi să aşteptăm rezultatele anchetei, iar cei vinovaţi trebuie să plătească. Vă voi asigura că vom avea rezultate ale anchetei cat mai curand şi, bineinţeles, cei care sunt vinovaţi vor plăti. Mulţumesc. Reporter: Domnule prim-ministru, sunt firmele de transport care reclamă că măsura impusă de Guvern, prin care şoferii de TIR nevaccinaţi, care vin din ţările cu risc epidemiologic foarte mare, risc ridicat, trebuie să intre in carantină, ar fi o măsură unică in Europa şi că ii lasă, cumva, fără angajaţi. Este acea măsură pe care o avem de la 1 iulie in Romania. Aş vrea să vă intreb, dacă vă gandiţi intr-un fel sau altul să reveniţi asupra ei. Este vorba de acei şoferi care sunt nevaccinaţi şi intră in Romania. Florin Ciţu: Noi avem in Romania rezultate bune, spun eu, in lupta cu pandemia, tocmai pentru că am luat măsuri bune. Toate aceste măsuri fac parte dintr-un sistem pe care noi la-m gandit, de a proteja populaţia Romaniei. Vaccinul este la liber, este gratuit, singura soluţie pentru a scăpa de pandemie este vaccinarea. Cei vaccinaţi, aţi văzut, circulă mai uşor peste tot in Europa. In acest moment nu avem elemente care să ne aducă să schimbăm decizia pe care am luat-o. Mulţumesc. Reporter: Intr-o variantă propusă de rectificare bugetară, Ministerul Muncii ar avea un minus de 2,7 miliarde de lei. Puteţi să ne spuneţi dacă sunteţi mulţumit de ce s-a intamplat la Ministerul Muncii şi dacă va pierde sau nu bani, avand in vedere că menţionaţi anterior mai multe ministere care au execuţie zero pe anumite proiecte? Florin Ciţu: Acesta este un lucru bun şi va trebui să ne uităm altfel. La pensii există un deficit, acel deficit este finanțat prin subvenție la bugetul de stat. Faptul că noi reducem sumele pe care le dăm de la bugetul de stat către Ministerul Muncii inseamnă că, de fapt, am incasat mai mulți bani din contribuții şi acel deficit s-a redus. Deci am crescut pensiile anul trecut, și anul acesta au crescut pensiile, pentru că un punct de pensie e mai mare in medie decat anul trecut, și cu toate acestea, chiar cu o pensie mai mare, am incasat mai mulți bani la buget din contribuții şi acel deficit a scăzut și nu mai e nevoie să alocăm resurse de la bugetul de stat. Despre asta este vorba la Ministerul Muncii. Vreau să vă spun că in luna iulie avem iarăși o premieră, este prima lună cand avem un buget echilibrat, cheltuielile și veniturile au fost aproape, e o diferență de cateva sute de mii de lei, dar este prima lună in care avem un buget echilibrat, deci veniturile pe care le-am incasat au acoperit cheltuielile pe care le avem astăzi. Deci asta este explicația, nu se taie nimic de la Ministerul Muncii, avem un lucru foarte bun, incasăm mai mulți bani la buget, iar deficitul scade chiar in condițiile in care am crescut pensiile. Este ceea ce vrem cu toții, să avem buget echilibrat, ca acei bani să-i folosim pentru altceva. Reporter: Atunci inseamnă că mențineți acea țintă de deficit de 7,16%...? Florin Ciţu: Sigur. Reporter: ... care este bazată pe o creștere economică de 4,3%, așa cum era vorba la inceputul anului, sau veţi... Florin Ciţu: Creșterea economică este mai mare estimată. Așa cum v-am spus, deficitul cash de la inceputul anului era 80 de miliarde, este un deficit in jur de 82 de miliarde acum, pentru că ne permitem un PIB mai mare, dar, in același timp, deficitul de 7,16 aș vrea să fie redus la această rectificare bugetară, să fie mai mic de 7,16. Reporter: Pană unde am putea merge mai jos de atat? Florin Ciţu: Nu o să mergem sub 7%, dar vreau să reducem, pentru că este un angajament pe care l-am luat față de investitori, este un lucru bun să ai un deficit mai mic in aceste condiții. Vedeți ce se intamplă cu dobanzile la nivel global. Apropo, am văzut că in Romania dobanzile scad la credite, ceea ce, iarăşi, este un lucru important in această perioadă in care in alte țări cresc. Reporter: In urmă cu doar cateva săptămani au existat probleme in intarzierea pentru plățile pentru PNDL, mai mulți primari sau președinți de consilii județene spuneau că au și lucrări de reabilitare spitale pe care trebuie să le finalizeze prin PNDL, in contextul in care Ministerul Dezvoltării a cerut 4 miliarde și primește 1,8, vor fi puse in pericol PNDL 1 şi 2? Florin Ciţu: In nici un caz și nu este adevărat că au fost intarzieri. La Ministerul Dezvoltării, acel anunț a fost dat pentru a respecta legislația in vigoare. Eu vă aduc aminte, cand am preluat Ministerul Finanţelor, in 2019, erau intarzieri la plata facturilor de 7-8 luni de zile; acum sunt plătite la zi. Mai mult, la execuţia bugetară, Ministerul Dezvoltării mai are in cont, pentru plată, vreo 330 de milioane de lei. Deci, are bani in cont, poate să plătească mai departe şi nu există nicio problemă. Vor fi alocate resurse pentru a continua plata facturilor, pentru că eu ştiu foarte bine că prin investiţii putem să dezvoltăm Romania. Deci, nu este nicio problemă acolo. Resursele care vor fi alocate Ministerului Dezvoltării sunt cele care vor ajunge. Mai mult, vom avea o ordonanţă săptămana viitoare, cred - acum am discutat cu ministrul Cseke - prin care vom aloca credite de angajament la Ministerul Dezvoltării, care să permită companiilor să facă acte adiţionale pentru a lua in calcul creşterile de preţuri din ultima perioadă. Ne gandim şi la acest lucru. Reporter: Deci, ordonanţa de urgenţă privind posibilitatea ca primarii să se imprumute de la Trezorerie.. Florin Ciţu: Aceea a trecut. Reporter: ... nu era pentru PNDL, pentru... Florin Ciţu: Nu, aceea este pentru orice altceva, cheltuieli de cofinanţare... Eu cred ca sunt foarte multe comunităţi in Romania care ar vrea să se dezvolte prin fonduri europene, dar nu au surse de cofinanţare. Acest imprumut cu o dobandă de 1,5% pe cinci ani, de exemplu, este o soluţie foarte bună pentru aceste comunităţi, ca să poată să se dezvolte. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, l-am auzit ieri pe domnul preşedinte Iohannis exprimandu-și nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Justiţiei, mai exact, cumva, domnul preşedinte a plasat la Stelian Ion răspunderea pentru intarzierea desfiinţării Secţiei Speciale pentru investigarea magistraţilor şi pentru intarzierea depunerii in Parlament a modificărilor legilor justiţiei. Vreau să vă intreb, domnule premier, dacă impărtăşiţi nemulțumirea legată de prestaţia domnului Stelian Ion la Ministerul Justiţiei, dacă aţi avut discuţii despre o eventuală remaniere a dansului si dacă ne putem aştepta la o schimbare a dansului sau luaţi in calcul... Florin Ciţu: Sunt de acord cu domnul preşedinte cam cu totul. Ideea este că noi avem aşteptări de la miniştri. Aveam aşteptări, avem obiective, aveam asteptări de la miniştri. Pană la urmă, eu am spus de fiecare dată şi in Coaliţie: haideţi să stăm la masă să discutăm, să găsim soluţia, cea mai bună soluţie. Eu sunt de acord, am fost şi de acord să spunem că, uite, pană aici poate că nu am mers pe cel mai bun drum, mergem inapoi să găsim soluţia. Obiectivele noastre răman aceleaşi: desfiinţarea SIIJ, modificarea legilor justiţiei; toate acestea răman obiectivele noastre. Trebuie să recunoaştem cu curaj cateodată că poate nu am găsit cea mai bună soluţie, dar, pană la urmă, trebuie să mergem să căutam această soluţie și bineinţeles că este rolul ministrului Justiţiei să vină şi să impingă aceste proiecte de la spate. In continuare va avea susţinerea mea şi, cum vor gasi o soluţie, eu voi merge pe acea soluţie, dar numai prin dialog se poate face acest lucru. De aceea, intotdeauna le-am spus tuturor haideţi să stăm la masă, să discutăm, să găsim cea mai bună soluţie. Fără dialog, fiecare vorbind prin presă cu celălalt, nu vom putea găsi aceste soluţii. Dar ministrul Justiţiei are un rol important in tot acest angrenaj. Mulumesc. Reporter: Se ia in calcul remanierea domnului Stelian Ion? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că nu discut despre aceste lucruri in public. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, In legătură cu suma de 3 miliarde de lei pentru Ministerul de Finanţe, ce fonduri sunt alocate mai exact pentru Fondul de Rezervă, din această sumă, prin rectificare? Florin Ciţu: Mult, mult, mult mai puţin decat aţi spus dumneavoastră in spaţiul public, de 3 miliarde. Mult mai puţin. Dar acesta este doar un proiect şi veţi vedea suma cand va fi aprobat bugetul. Reporter: Nu puteţi să ne spuneţi? Florin Ciţu: Nu, pentru că este incă in dezbatere. S-ar putea să luăm resurse de acolo să le punem in altă parte, sau să adăugam acolo. Deci, suntem incă in negocieri. Reporter: Veţi direcţiona şi către primării? Florin Ciţu: Dar acolo, v-am spus, sunt dobanzi, sunt ajutoare de stat, e contribuţia noastră la Uniunea Europeană, care este de 5 miliarde de euro, deci sunt multe lucruri... Reporter: Şi veţi direcţiona şi către primării, pentru investiţii locale? Aţi promis că veţi da bani de la buget către primari, pentru investiţii locale. Florin Ciţu: Nu am promis aşa ceva. Investiţiile locale se fac prin PNDR. Deja am discutat acest lucru. Poate vorbim de reechilibare, dar aceea se face printr-o formula, deci sunt lucruri total diferite. Prin fondul de rezervă se dau, de exemplu, anul acesta am dat 200 de milioane pentru Remdesivir. Se pot da şi pentru autorităţi locale, pentru fondul de intervenţie sau pentru orice alte cheltuieli. Este un fond de rezervă care este la dispoziţia Guvernului Dar vom vedea la ce poate să fie folosit. Reporter: Şi o ultimă intrebare, cu domnul Drulă, spuneaţi că... Florin Ciţu: O singură intrebare. Mulţumesc. Toţi colegii au pus o singură intrebare. Reporter: Au fost mai multe. Spuneaţi că ar trebui să luaţi de la domnul Drulă. Florin Ciţu: Teoretic, da. Reporter: De ce? Ce n-a făcut? Că dumnealui are o impresie foarte bună. Florin Ciţu: Am răspuns la intrebare. Mulţumesc. Aşteptăm execuţia, domnul Drulă trebuie să vină să prezinte execuţia bugetară public şi, după aceea, putem să discutăm. Reporter: După imprumuturile făcute in ultima perioadă de Romania, in luna iulie, 5 miliarde de lei, de guvernul pe care... Florin Ciţu: De euro! De euro. Reporter: ...de euro, ar putea apărea taxe noi sau majorări de taxe din această toamnă? Florin Ciţu: Nu! Nu. De ce? Nu văd legătura, in primul rand intre cele două. Dar am văzut şi eu in spaţiul public discuţii despre imprumuturi. Știţi foarte bine, la inceputul lunii, a fost un imprumut extern de 3,5 miliarde de euro. Trebuie să finanţăm un deficit de 80 de miliarde de lei. De aceea se fac aceste imprumuturi şi sunt pentru tot anul. Supărarea mea privitor la execuţie este că eu nu vreau să merg să imprumut bani şi să nu-i cheltuim. De aici vine supărarea mea. Nu putem să spunem că avem un deficit de 80 de miliarde de lei - eu ştiu cat e deficitul, l-am programat - şi la finalul anului să ajungem să nu cheltuim aceşti bani: noi să-i imprumutăm, să spunem avem banii, chelţuiţi-i, i-am luat cu dobandă, dar voi să nu-i folosiţi. De aici vine supărarea mea. Dar, referitor la imprumuturile acelea, ele fac parte din programul nostru de finanţare a deficitului pentru acest an, de 80 de miliarde de lei. Deci cele cinci miliarde de euro imprumutate in luna iulie, merg acolo. Dar revin la luna iulie, luna iulie este prima lună in care cheltuielile au fost acoperite de venituri și nu ar fi fost nevoie să imprumutăm in luna iulie, de exemplu. Mulțumesc! Reporter: Observ un dezacord la nivel declarativ, cel puțin, in Coaliție, intre membrii Coaliţiei, referitor la pregătirea pentru valul patru. Guvernul și CNCAV-ul, in acest moment, ce măsuri concrete au in vedere pentru pregătirea inaintea valului patru? Florin Ciţu: Aceleaşi măsuri pe care le-am avut şi pentru valul unu, doi, trei; in plus, avem vaccin. Şi aţi văzut că, de fiecare dată, Romania, deși in spațiul public se spunea că nu o ducem bine, am ieșit din aceste valuri mult mai bine decat celelalte țări, fără să inchidem economia. Vă asigur că și de data aceasta vom lua cele mai bune măsuri, in funcție de ce se intamplă cu situația epidemiologică. In acest moment, eu zic că avem măsurile cele mai bune pentru situația pe care o avem acum. Dar, așa cum am spus și in februarie, aşa spun şi acum, pentru că s-ar putea să fim in faţa unui val patru de o anumită anumită magnitudine sau suntem in fața unui val patru, am cerut Ministerului Sănătății să nu reducă niciodată capacitatea pe care o avem pentru spitalul COVID, nici la ATI, nici spitalele COVID. Ele au rămas intacte. Mai mult, am spus că vreau să se pregătească pentru orice situație in care, dacă avem nevoie de mai multe locuri pentru bolnavi COVID, să putem să le transferăm rapid, fără niciun fel de probleme. Deci, au avut timp să se pregătească in această perioadă. Eu nu mă aștept să fie vreo problemă in perioada următoare. Reporter: O soluție ar fi introducerea Green-pass-ului, așa cum se intamplă și in Europa, in mai multe sectoare, pentru a preveni răspandirea? Florin Ciţu: Aici iarăşi o să fiu de acord cu domnul președinte. Nicio restricție nu va rezolva pandemia, doar vaccinarea rezolvă pandemia. Mulţumesc! Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule premier, aș dori să știu dacă după discuțiile pe care le veți avea in Coaliție privind rectificarea bugetară și după rectificarea efectivă, va avea loc și remanierea guvernamentală, in funcție de ce s-a intamplat in primele șase luni, așa cum spuneați, pe acea evaluarea a miniştrilor. Mulţumesc! Florin Ciţu: Facem rectificarea bugetară acum, despre remaniere nu vorbesc. Repet, evaluarea miniştrilor se face... Reporter: Dacă rămane in discuţie. Florin Ciţu: Intotdeauna voi face ce e mai bine pentru Guvernul Romaniei, pentru Romania și nu va exista niciodată să iau o decizie dacă văd că lucrurile nu merg in direcția bună pentru noi. Asta am spus de fiecare dată. Dar in acest moment ne uităm la rectificarea bugetară şi aici, iarăși, trebuie să ne gandim foarte bine cand cerem 40 de miliarde de lei in plus, suplimentar, trebuie să ne gandim că, totuşi, avem un deficit bugetar pe care trebuie să il ținem; și dacă noi am cerut de fiecare dată celor de la PSD să vină cu soluție de venituri atunci cand cresc cheltuielile, ar fi bine să ne gandim și la acest lucru. Reporter: Observ o schimbare, totuși, de abordare. In iarnă, cand ați făcut guvernul, spuneați deschis că după şase luni va exista o evaluare a miniştrilor și cei care nu performează vor pleca. Acum văd o schimbare de abordare, spuneți că veți avea o discuție și nu mai aduceți pe masă această schimbare a miniștrilor care n-au performat. Florin Ciţu: Da, am făcut deja o remaniere la șase luni de zile, se face evaluarea continuă a miniștrilor. Mulțumesc. Domnul Arafat, despre starea de alertă. Vă mulţumesc. Raed Arafat: Bună ziua! Două aspecte. In primul rand, hotărarea de prelungire a stării de alertă. Din ce aţi auzit și de la domnul prim-ministru, nu sunt măsuri suplimentare. Deci, nu sunt decat măsurile care au fost pană acum și răman in continuare, bineințeles, monitorizand situația epidemiologică și evoluţia ei. Al doilea aspect pe care vreau să il prezint, domnul prim-ministru v-a spus că urmează să trimitem un ajutor in Grecia. Mai multe țări au solicitat sprijin pentru incendiile de pădure, este un moment destul de greu, foarte dificil pentru mai multe țări, deci vorbim de Turcia, Italia, Franța are probleme, Albania, Macedonia de Nord, Grecia. Sunt probleme foarte serioase și toată Europa incearcă să se ajute ca să treacă peste această situație. Şi vorbesc aici de problemele de incendii de pădure. Noi am inaintat oferte de sprijin, și aerian și terestru, iar aici depinde ce se acceptă din partea țărilor care sunt afectate. Astăzi, după discuții cu colegii noștri de la Protecția Civilă elenă și cu Protecția Civilă Europeană, bineințeles, cu Centrul de coordonare, noi am inaintat o propunere pentru un modul care va pleca din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Modulul include 112 pompieri, 23 de autospeciale, din care şase autospeciale de stingere incendii de pădure, două cisterne, un centru de comandă, patru containere multi-risc cu echipamente, un generator de mare capacitate, două tabere mobile pentru uz propriu al personalului nostru, un autocar de intervenție și două microbuze și patru autospeciale de primă intervenție și comandă. Acesta este modulul. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență deja a pre-alertat acest modul și oamenii care vor participa in el, de astăzi dimineață, de cand am depus ofertă la Mecanismul de protecție civilă europeană, iar după ce a venit acceptul care a venit acum aproximativ 30 de minute, s-a dat ordinul de mobilizare pentru a pregăti plecarea in cursul zilei de maine. Deci asta inseamnă că toți care participă la modulul de asistență pentru Grecia vor veni la un punct de plecare și de acolo va pleca intregul convoi. Propunerea este pentru asistență de 10 zile, cu posibilitate de prelungire. Bineințeles, modulul are obligația să fie cat mai independent, să nu devină povară asupra autorităților unde pleacă. De asta ei pleacă și cu mai multe materiale care sunt necesare lor și cu fondurile necesare dacă au nevoie de a achiziționa materiale proprii pentru ei, așa cum sunt regulile de asistență in astfel de situații, dar, bineințeles, va fi un sprijin clar al țării gazdă, care este acceptat, de exemplu combustibilul de intervenție pe care il consumă mașinile acolo, asta vine ca sprijin din partea autorităților unde se intervine. Costurile de deplasare și la dus și la intors sunt acoperite in proporție de 75% din partea Mecanismului de protecție civilă europeană. Cum a zis și domnul prim-ministru, este prima dată cand Romania trimite un modul terestru pentru incendii de pădure in afara țării. Colegii noștri au intervenit in țară unde am avut incendii de pădure, dar este prima dată cand se pleacă afară. Am mai trimis pentru inundații, am mai trimis modul aerian, prin Ministerul Apărării, acum doi ani, cu un avion Spartan care a participat la incendiile de pădure din Grecia, dar este prima dată cand trimitem un modul terestru pentru incendii de pădure și este normal să facem acest lucru și este normal să fim alături de colegii noștri din alte țări și, după cum vedeți, fiecare țară europeană a trimis in altă țară care are nevoie. Din ce știu, deja in Macedonia de Nord sunt echipe din țările lor vecine, inclusiv Bulgaria a trimis acolo, in Italia s-au trimis din alte țări echipaje, in Turcia s-a trimis, Turcia fiind membră in Mecanismul de protecție civilă europeană, s-au trimis trei avioane din partea Mecanismului de protecție civilă europeană. Deci cam asta este informația. Bineințeles, veți fi informați care e momentul de plecare, de unde vor pleca pentru mass-media dacă este interesată de a discuta cu colegii care pleacă. Vă rog, dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua. O intrebare pe alt subiect. Domnule Arafat, penultima hotărare a CNSU, și ințeleg că ultima nu modifică restricțiile impuse de anterioara, spune că numărul maxim de persoane care pot participa la un protest este de 100 sau respectiv 500, in funcție de incidență, de numărul de cazuri. Aceasta in timp ce la evenimente culturale, artistice gen concerte in aer liber pot participa 75.000 de persoane, dacă poartă mască, dacă se respectă măsurile de siguranță sanitară. La botezuri, nunți, parastase 400 de persoane, dacă se poartă masca de protecție. Aș vrea să vă intreb care este motivul medical, științific pentru care la un protest pot lua parte maxim 100 sau 500 de persoane ...; Raed Arafat: 500 de persoane este prevăzut nu 100, da? 500 de persoane, da. Reporter: 500, da, in funcție de rata de incidență, in timp ce la un eveniment cultural-artistic, 75.000. Raed Arafat: Pentru că protestele de regulă sunt proteste, nu poți să controlezi situația acolo, nu poți să impui măsuri de sănătate publică, vezi că nu se respectă măsurile de sănătate publică. Toate protestele care au fost in ultima perioadă sunt proteste chiar majoritatea lor impotriva măsurilor de sănătate publică, așa că dacă am ajuns la 500 care se expun intre ei, fără mască, fără nimic și fără a respecta măsurile de sănătate publică este foarte diferit decat un eveniment, unde este impusă o regulă și regula este in responsabilitatea organizatorului, care trebuie să respecte aceste reguli. Acesta e unul din motivele pe care pot să vi-l spun. Cand analizezi situația și vezi de ce face acest lucru, mai ales in situația in care ai o variantă care incepe să prindă și incepe să se răspandească și dacă incepe să se răspandească ca variantă majoritară, răspandirea este foarte rapidă și foarte ușoară. Reporter: Dumneavoastră imi spuneți, practic, că MAI şi Jandarmeria eșuează in rolul lor de a se impune la proteste? Raed Arafat: Nu, imi pare rău! Acesta e traducerea dumneavoastră. Nu am zis așa ceva! Vă rog foarte mult să nu puneți in gura mea ce nu am zis eu, da!? Reporter: Nu, dar dacă s-ar da amenzi şi legitimări nu... Raed Arafat: Deci nu am zis așa ceva! E interpretarea dumneavoastră asta. Mulțumesc mult! Dacă sunt alte intrebări, vă rog! Reporter: In ultimele 24 de ore am avut 244 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. Vedem că se menține această cifră - peste 200 de cazuri zilnic - la ce ne așteptăm in perioada următoare? Raed Arafat: Astăzi intr-adevăr avem 244, dacă nu greșesc. 43 de cazuri deci mai puțin decat ieri, trendul este clar, este unul crescător. Şi acest trend nu cred că se va opri, cel puțin poate că o să găsească un alt platou unde să incetineze, dar va continua creșterea. Din nou, revin la ce a zis și domnul prim-ministru inainte, soluția noastră este la acest moment vaccinarea și vaccinarea unui număr cat mai mare de persoane, din două motive: unu - să limităm răspandirea. Există foarte multe vorbe că și vaccinații se infectează. Da, dar intr-un număr mult mai puțin, dar mai ales că vaccinații care se infectează nu fac formele grave și răman cu formele ușoare, nu necesită internare in spital. Asta este de fapt problema acestei pandemii, impactul ei pe sistemul sanitar la un anumit moment, cand vedem că toate paturile de terapie intensivă și paturile de spital sunt ocupate de pacienți COVID deodată. Şi am văzut acest impact și in alte țări. Deci la ce ne așteptăm in următoarea perioadă? Poate că va continua creșterea, să vedem cu ce ritm și cu ce viteză. In același timp, sperăm să crească numărul vaccinaților și să putem să limităm răspandirea și să limităm efectul grav al bolii. Reporter: Cand am putea vedea acele măsuri de stimulare pentru campania de vaccinare, loterii, tombole și, de asemenea, și acea obligativitate pentru medici să se testeze periodic, cand am putea avea aceste măsuri? Raed Arafat: Aici cred că colegii de la Ministerul Sănătății vor veni cu o explicație in acest sens, mai mult pentru că știu că actele normative și ce se referă la aceste aspecte este in lucru la danşii. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, aș vrea să vă intreb, in condițiile in care situația se agravează pe zi ce trece in Bulgaria și in condițiile in care cei mai mulți turiști de acolo sunt romani, ar trebui să ia țara noastră măsuri suplimentare pentru a ne proteja de un potențial pericol? Raed Arafat: La acest moment noi avem țările clasificate in conformitate cu clasificarea de la Centrul de control al bolilor, de la ECDC sau European Center for Disease Control. In fiecare zi de joi se emite o listă de țări care sunt clasificate după incidența din țările respective, bineințeles, in comparație cu incidența din Romania. Deci cand intră această incidență, clar, la țările care sunt considerate pe verde se intră fără test, fără nici o restricție, la țările care sunt din cod galben se intră vaccinat sau testat și nu se face carantină, la țările din zona roșie se intră vaccinat sau carantină, cu excepția persoanelor care vin in interes de lucru de muncă și care stau doar 72 de ore in țară și atunci au voie să intre cu test pe durata celor 72 de ore. Bineințeles, orice țară care vine și intră ca incidență in limita unei țări din zona galbenă sau din zona roșie va fi introdusă acolo și măsurile respective vor fi implementate pentru țara respectivă. Mulţumesc. Reporter: Bun găsit! Weekendul trecut a fost cel mai aglomerat pe litoralul romanesc. Echipele noastre au fost acolo, am observat practic că nu se respecta nici o regulă. Din toți cei cu care am vorbit, nici măcar unul nu era testat sau vaccinat. In perioadele anterioare se trimiteau mai multe forțe de ordine, pentru că, real, la ce am văzut acolo nu ar fi putut face faţă forțele de ordine doar din localitate, se trimiteau mai mulți polițiști să acționeze special in zonele aglomerate. Ne putem aștepta in perioada următoare sau, din informațiile pe care le aveți, pentru a ține situația sub control, pentru a se păstra măsurile, să se facă demersuri in sensul acesta sau... alte măsuri, nu ştiu, inchiderea cluburilor local? Raed Arafat: Cu siguranță, respectarea prevederilor şi a deciziilor CNSU sau a hotărarilor de guvern, de prelungirea stării de alertă este obligatorie, nu este facultativă. Aşa că, acolo unde nu sunt respectate, oricand organizatorul sau persoana care nu respectă regulile poate fi amendată. Reporter: Era vorba de o plajă intreagă, in cazul ăsta. Raed Arafat: Normal, la plajă este mult mai greu, la plajă nu este obligatorie masca, dacă vorbim de plaja in exterior Reporter: Nu, era vorba și de distanțare Raed Arafat: Da, deci aici există mecanisme de evaluare, de control.Sunt autorități care știu rolul lor și ce au de făcut in acest sens. Dar, mai este și responsabilitatea proprie a fiecărei persoane și orice persoană poate să se autoprotejeze, dacă vede că este o zonă foarte aglomerată, să meargă intr-o zonă mai puțin aglomerată și să incerce să nu intre in contact foarte apropiat cu alte persoane care nu sunt protejate, adică, care nu au protecție și care pot transmite boala. Așa că lucrul acesta depinde și de fiecare persoană dintre noi cum vede situația și cum se comportă și cum se autoprotejează, pentru că, in final, fiecare dintre noi trebuie să ne autoprotejăm, să-i protejăm pe cei care sunt apropiați și să incercăm, dacă nu suntem vaccinați incă, să aplicăm toate regulile de sănătate publică posibile, ca să nu ajungem să avem in casă oameni care să fie imbolnăviți. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, intoarcerea la școală in format fizic, așa cum o dorește ministrul educației, reprezintă un risc pentru sănătatea publică, din septembrie? Raed Arafat: La acest moment, nu pot să vă spun, nu pot să vă răspund, decat că, da, așa este şi așa este planificată intoarcerea la școală in condiții de normalitate, să zicem. Bineințeles, aici analiza procentelor, cum urcă incidența și totul, o să arate care ar fi riscul și care sunt soluțiile pentru a reduce riscul cat mai mult in școlile respective. Dar acestea sunt discuțiile care urmează cu INSP-ul și cu colegii de la Ministerul Sănătății pentru acest aspect și, bineințeles, cu Ministerul Educaţiei. Reporter: Există un traseu posibil al virusului, de la școală copilul preia virusul, il duce acasă, imbolnăvește bunicii... Vedem in acest moment că părinții sunt incă reticenți in aș vaccina copiii. Cum explicați dumneavoastră, ca medic, unui părinte, că trebuie să-şi vaccineze copilul? Raed Arafat: Cred că este o chestiune pe care noi am explicat-o intotdeauna, care este efectul vaccinului şi de ce vaccinăm. Vaccinăm ca să protejăm persoana vaccinată și vaccinăm și ca să protejăm pe cei care sunt apropiați persoanei vaccinate. Și aici, pentru copii in mod deosebit, vaccinarea este pentru limitarea răspandirii, mai ales această răspandire care poate să fie intre copii care pleacă și după aceea răspandesc in familiile lor, și pentru a proteja membrii familiei unde sunt copiii. Deci, vaccinarea la acest moment se face. Au apărut clar anumite aspecte de efecte adverse care au fost clarificate prin studii și au fost clarificate in diferite țări, care au zis la un moment dat că nu mai vaccinează temporar și au revenit la vaccinarea copiilor, după ce au analizat toate aceste efecte și au văzut că erau temporare și fără un efect major. La acest moment, vaccinarea rămane soluția care să oprească răspandirea și să oprească să ajungă virusul in casele oamenilor, unde poate că trăiesc persoane vulnerabile, persoane in varstă și care, dintr-un motiv sau altul nu s-au putut vaccina, sau, care, au starea sistemului imunitar destul de slab și poate să fie afectat de varianta nouă care circulă. Reporter: Dacă imi permiteți, eu ca părinte m-aș gandi de două ori inainte de a-mi vaccina copilul doar ca să nu devină un transportor de virus, avand in vedere că nu știu care sunt efectele peste niște ani. Raed Arafat: Ideea de transportor de virus inseamnă că el aduce virusul acasă și dacă in casă sunt oameni care și ei nu sunt vaccinați, inseamnă că riscăm viața celor care sunt in casă. Din acest punct de vedere m-aș gandi foarte mult dacă vreau să protejez sănătatea tuturor din casă sau nu și mai ales dacă Agenția Medicamentului din Europa și toată lumea inclusiv țările precum și Israel și altele, care au verificat efectele apărute și raportate, au hotărat după o suspendare temporară să reia vaccinarea copiilor. Acest lucru inseamnă că aceste țări s-au asigurat că vaccinul este sigur pentru această categorie de varstă, care s-a stabilit pentru el. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Și eu vă mulțumesc. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Vorbim deja de un val 4 care urmează să lovească țara noastră, dar nu doar țara noastră ci și la nivel european. De fiecare dată, la fiecare val care a venit de COVID-19, au fost introduse restricții sau s-a renunțat la anumite facilități pe care oamenii le aveau: se purta mască pe stradă, se purta mască in interior mai mult. Intrebarea mea este dacă in momentul de față vor fi introduse gradual aceste restricții in țara noastră, de unde se va incepe, de la evenimente... Raed Arafat: Nu, lucrurile sunt stabilite deja și am explicat-o data trecută, cand a fost emisă hotărarea de guvern și hotărarea CNSU de acum cateva zile, care era pentru data de 1 august. Există praguri care sunt stabilite, există pragul de 2 la mie, pragul de 3 la mie. In secunda in care treci la un anumit prag pe o zonă, zona respectiva incepe să revină inapoi la măsurile anterioare. Deci dacă treci de 2 la mie, te intorci la măsurile care erau pană in 1 august; dacă treci de 3 la mie, te intorci la măsurile care erau inainte de 1 august, deci pe precedentele măsuri, și acesta este modul in care vor fi aplicate măsurile. Iarăși revin la ce a zis domnul prim-ministru, că noi am avut o modalitate de aplicare a măsurilor care a avut efect și s-a arătat că efectul in Romania a fost unul bun, oricat au fost măsurile blamate, controversate. Deci comparativ cu alte țări, totuși am avut măsuri mult mai flexibile, pe baza incidențelor și pe bază de aplicare locală sau zonală sau regională a măsurilor și acest lucru se va aplica dacă vedem că incepe să crească din nou incidența, mai ales dacă apare in anumite zone. In zonele respective pot să fie aplicate anumite măsuri, care sunt prevăzute deja in hotărarea de guvern. Reporter: Vă intreb acest lucru in contextul in care premierul spunea că mall-urile și piețele, două locuri in care știm că specialiștii au spus de fiecare dată că răspandirea este destul de mare, nu vor mai fi inchise chiar dacă va veni un val patru. Vă intreb, acestea vor rămane deschise indiferent de incidența in localitățile respective? Raed Arafat: La acest moment acolo avem obligatorie purtarea măștii, ați văzut că noi nu am renunțat la mască in interior și din ce am văzut, se respectă. Dacă vor fi alte măsuri pe incidență, acestea vor fi anunțate, dar la acest moment nu se prevede decat purtarea măștii și măsurile de bază, adică distanțarea, toate aceste aspecte care acum se aplică. Acolo chiar nu am renunțat la ele, la mască in interior in zonele aglomerate nu s-a renunțat nici la ultima hotărare de guvern de relaxare a unor măsuri. Am rămas pe mască in transportul public in comun, in zonele inchise, in spațiile inchise, in birouri, cu excepția locului unde sunt numai vaccinați pană la un anumit număr. Deci toate aceste aspecte au fost păstrate, tocmai pentru că este o măsură simplă, de bază, care poate să permită protecție. Ultimele două intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua! Continuand intrebarea colegei, voiam să vă intreb, in contextul acesta de trend ascendent al infectărilor, ne-am putea gandi odată cu valul patru la o nouă carantină, așa cum a fost atunci cand a apărut virusul? Raed Arafat: Nu, pentru că avem alte mecanisme acum. Să nu uităm, chiar dacă nu s-au vaccinat atați cat ne-am dorit și la ce număr de persoane ne-am dorit să ajungem, totuși, sunt deja cinci milioane de persoane vaccinate, pe langă cele trecute prin boală. Nu văd o revenire la măsurile radicale sau la carantinare, pe care Romania oricum nu prea le-a aplicat decat intr-o perioadă scurtă la inceput, deci nu văd o astfel de revenire la astfel de măsuri. Cel puțin din ce vedem la acest moment, nici nu văd justificare pentru ele. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Zilele acestea a fost o intreagă controversă legată de inlocuirea termenului de sex cu cel de gen pe cartea... Raed Arafat: Nu intru in acest subiect, vă rog foarte mult! Reporter: Dvs sunteți medic și oficial medic... Raed Arafat: Deci acest lucru este total in afara acestei teme. Mulțumesc mult! Dacă sunt alte intrebări, vă rog! Reporter: Cand pleacă /.../ de care spuneați? Raed Arafat: Maine. Nu știu ora incă, dar va fi anunțată, pentru că ei vor veni din diferite... Reporter: /.../ Raed Arafat: Deci 112 pompieri, ca să lucreze in două ture. Dacă nu mă inșel, 23 sau 26 de mașini, v-am zis cate... Vă spun acum, stați o secundă, ca să nu greșesc. Sunt șase mașini, 23 de autospeciale, din care șase autospeciale de stingere incendii de pădure din cele care s-au primit recent, două cisterne, un centru de comandă, patru containere multirisc, un generator de mare capacitate, două tabere mobile și un autocar, două microbuze și patru autospeciale de primă intervenție. Dar maine o să fiți anunțați din timp, pentru cei interesați, de unde se pleacă și la ce oră se pleacă, cand va fi totul pregătit. Mulțumesc mult! 2021-08-05 14:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf0136.jpgEvenimentul de deschidere a etapei a III-a a Programului Oficial de Internship al GuvernuluiȘtiri din 02.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/evenimentul-de-deschidere-a-etapei-a-iii-a-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernuluiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Astăzi, 2 august 2021, la Palatul Victoria, s-a desfășurat evenimentul de deschidere a etapei a III-a a Programului Oficial de Internship organizat de Guvernul Romaniei, ediția a VIII-a, prezidată de domnul MIRCEA ABRUDEAN, Secretarul General Adjunct al Guvernului, la care a participat doamna Maria Mădălina Turza, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, precum și studenții selectați pentru etapa a III-a, impreună cu reprezentanții ministerelor organizații-gazdă și ai Secretariatului General al Guvernului, acolo unde fiecare intern iși va desfășura activitatea. In alocuțiunea sa, Secretarul General Adjunct Mircea Abrudean a vorbit despre importanța experienței in administrația publică centrală, precum și despre responsabilitățile cu care se vor confrunta internii pe parcursul celor două luni de internship, incurajandu-i puternic să se bucure de această oportunitate și să acumuleze cat mai mult know-how. Prezentă la eveniment, doamna consilier de stat Maria Mădălina Turza, a ținut să sublinieze importanța formării unei echipe in ce privește lucrul in cadrul administrației publice, dar și despre - rewarding sau efortul plin de satisfacții, pe care tinerii să il urmeze, in ce privește dezvoltarea personală și profesională, după care fiecare intern s-a prezentat in cateva cuvinte. Totodată, a fost creat grupul de coordonare al activității internilor, la nivelul coordonatorilor și indrumătorilor din partea ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului și s-au trasat primele coordonate in activitatea internilor, avand in vedere că evenimentul de deschidere a coincis cu prima zi de activitate a candidaților admiși la Program. La evenimentul de astăzi au fost prezenți, alături de candidați admiși la etapa a III-a a Programului, și reprezentanții din partea a 15 ministere și autorități naționale pentru care au optat tinerii ca orientare profesională in dobandirea de noi competențe și aptitudini, in viitoarea lor carieră și reprezentanții Secretariatului General al Guvernului, ca instituție organizatoare a Programului. 2021-08-02 17:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0478.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed ArafatȘtiri din 28.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat1627486530Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In urmă cu două săptămani, cand preşedintele Klaus Iohannis a prezidat şedinţa de guvern, am anunțat un calendar pentru implementarea proiectului Romania Educată, proiect care a fost asumat de Guvernul Romaniei. Astăzi am semnat decizia de inființare a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului Romania Educată. Ştiţi foarte bine că este un proiect foarte important pentru noi. In PNRR sunt alocate peste 3,6 miliarde de euro pentru acest proiect. Din comitet fac parte Ministerul Educației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului. In plus, la lucrări participă, in calitate de membri, vicepremierii Guvernului, conducerea este asigurată de prim-ministru, in calitate de președinte și de ministrul educației, in calitate de vicepreședinte. Administrația Prezidențială are un statut de invitat permanent, dar, foarte important, la lucrările comitetului pot participa, in calitate de invitați, experți in educație și reprezentanți ai societății civile. Contez foarte mult pe aportul acestora, experţi in educație și reprezentații societăţii civile, la implementarea cu succes a acestui program. In ședința de guvern de astăzi am aprobat o ordonanţă de urgență pe care am anunțat-o de ceva vreme, era blocată in avizare, am deblocat-o, prin care vom da posibilitatea unităților administrativ-teritoriale să se imprumute de la Trezoreria statului. Suma despre care vorbim este de 630 de milioane de lei. Ordonanţa reglementează posibilitatea accesării de imprumuturi la dobanzi de 1% pană la 1,5% in funcție de perioada de rambursare contractată, de pană la trei ani și respectiv de pană la cinci ani. Detaliile le veți vedea, este o ordonanță așteptată de foarte multe dintre UAT-urile din Romania. Săptămana trecută am anunțat că vom oferi sprijin financiar pentru unitățile de invățămant afectate de inundații. Astăzi am adoptat hotărarea de guvern, este vorba de 12 unități de invățămant din județele Alba și Cluj afectate de inundațiile din această lună. Este vorba de 1,5 milioane de lei de la bugetul de stat, care se vor duce către bugetele locale pentru executarea lucrărilor de investiții necesare refacerii și punerii in siguranță a infrastructurii școlare pentru 12 unități, așa cum am spus. Detaliile sunt la Ministerul Educației. Şi nu in ultimul rand, este aici şi domnul secretar de stat Raed Arafat, care va veni cu detalii, am aprobat măsurile de relaxare a restricţiilor de la 1 august. Relaxare este un cuvant puternic astăzi, pentru că nu se relaxează foarte mult aceste măsuri. Multe dintre ele sunt menținute, dar aș menționa activitățile cultural-artistice și de divertisment organizate in spații deschise, cu participarea a cel mult 75.000 de persoane, in localitățile cu incidență mai mică sau egală cu 2 la mia de locuitori. Este foarte important. Iar o condiție importantă: participanții trebuie să fie vaccinați, trecuți prin boală sau testați. Competițiile sportive in spații inchise sau deschise, permise cu spectatori pană la 75% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minim un metru intre persoane și dacă incidența in localitate este mai mică sau egală cu 2 la mie, activitățile din baruri, cluburi, discoteci și săli de jocuri pană la capacitate maximă a spațiilor inchise, in intervalul orar 5:00-2:00. Rămane ora 2:00, nu am mai prelungit, dacă incidența este mai mică sau egală cu 2 la mie și aici, atenție, participarea este permisă doar pentru persoane care sunt vaccinate. Așa era și pană acum, nu se schimbă nimic. Dacă sunt intrebări şi după aceea, domnul Arafat va intra in detalii despre această hotărare de guvern. Reporter: Bună ziua! Am văzut ieri, domnule premier, că nu ați fost prezent la ședința coaliției de guvernare, insă liderii coaliției și ministrul sănătății au venit cu mai multe propuneri de măsuri restrictive pentru romanii care nu sunt vaccinaţi. De exemplu, medicii să fie nevoiţi să se testeze la cateva zile, costurile să fie suportate din buzunarul propriu. De asemenea, am văzut, o altă măsură ce ar viza romanii nevaccinați, care nu ar mai avea acces in mall-uri, de exemplu, la final de săptămană, dar și mai multe măsuri de stimul ale campaniei de vaccinare, precum o loterie cu premii sau bonuri valorice. Cum vedeți dumneavoastră aceste măsuri? Florin Ciţu: Este foarte bine că se incearcă să se vină cu propuneri care să ajute, eu sper că merg in direcția ajutării campaniei de vaccinare. Cu unele dintre ele sunt de acord, cu unele nu sunt de acord. Așteptăm discuții cu specialiști. Am avut o discuție astăzi cu doamna ministru a sănătății referitor la aceste măsuri. Eu cred că vom merge pe principiile pe care am mers și pană acum și le vedeți și in aceste hotărari ale CNSU. Cred că acolo este clar că vrem in continuare să menţinem economia deschisă, să nu creăm aceste probleme. Dar, in acelaşi timp, dacă există şi specialiştii ne spun că această campanie de vaccinare care salvează vieţi poate să fie ajutată de măsuri de bonificație, care includ, nu ştiu, un premiu şi aşa mai departe, putem să ne uităm şi la aceste măsuri. Aştept să văd concret soluţiile. Pe partea cealaltă, eu nu aş spune măsuri restrictive, dacă vorbim de personalul medical care trebuie testat dacă nu s-a vaccinat. Cred că este vorba de relaţia cu pacienţii şi acolo lucrurile sunt puţin mai sofisticate. Dar vreau sa văd intai propunerile in detaliu şi apoi le vom aproba. După ce le aprobăm, le vom prezenta public. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, ce explicaţii aveţi dumneavoastră pentru ratarea ţintelor de vaccinare in afară de rata de incidenţă scăzută şi cum răspundeţi partenerilor de coaliţie care spun că şi dumneavoastră trebuie să vă asumaţi acest eşec, spunand că aţi lăsat vaccinarea pe mana Armatei, care asigură logistica, dar nu se pricepe la marketing? Florin Ciţu: Acestea nu au fost nişte ţinte pe care le-am creat aşa, din neant. Sunt obiective care au venit după ce-am discutat cu specialiştii. Ceea ce face guvernul şi ceea ce am făcut foarte bine a fost să creăm condiţiile pentru a avea vaccinaţi şi cinci milioane, şi, şă zicem, zece milioane de oameni. Am achiziţionat dozele de vaccin. Am creat spaţiu de vaccinare. Am ajuns la posibilitatea să avem 150.000 de persoane vaccinate pe zi. Repetăm, in Romania vaccinarea nu este obligatorie. Deci, tot ceea ce a ţinut de guvern, de a crea condiţiile de a avea acest număr de persoane vaccinate, am făcut. Pană la urmă, toată această campanie de vaccinare este susținută doar de guvern. Intr-o societate in care avem foarte multe mesaje impotriva guvernului, e mai complicat de dus. Aș vrea să văd din partea cealaltă, din partea celor care critică, și susținerea campaniei de vaccinare. Aş vrea să văd mai mult din partea societății civile pentru susținerea campaniei de vaccinare, nu doar să ne uităm la guvern. Eu sunt un liberal convins, am spus de fiecare dată că statul nu este cel mai bun administrator al resurselor, de aceea noi suntem pentru o administratie suplă, eficientă. Dar cred foarte mult in mesajele care vin din societatea civilă, care vin din sectorul privat şi aş vrea să văd mai multă responsabilitate şi mai multe astfel de mesaje. De criticat e foarte uşor să criticăm, dar aş vrea să văd această campanie pozitivă, pentru că pană la urmă, este vorba de salvarea vieţilor in Romania. Mulţumesc mult! Reporter: Domnule premier, dar ştiţi şi dumneavoastră că toate previziunile atat ale agențiilor de rating, Fondul Monetar Internațional, chiar și BNR, există rezerve negative cu privire la țările care nu se vaccinează. Vă este teamă că FMI va scădea procente din creșterea economică? Florin Ciţu: Nu. Veţi vedea că FMI va crește procentele din creşterea economică. Mulţumesc mult! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ieri ați anunțat că Romania a făcut in primele șase luni investiții de peste 21 de miliarde de lei... Florin Ciţu: 21,3 miliarde. Reporter: La inceputul anului, prin Legea bugetului de stat, v-aţi asumat 61,4 miliarde de lei investiţii. Cum vedeți dumneavostră acest procent in comparație cu ţinta pe care v-aţi propus-o la inceputul anului? Sunteţi mulţumit de investițiile făcute de către administrația centrală și cea locală? Florin Ciţu: Pe de o parte, dacă mă uit relativ la ce s-a intamplat anul trecut cu investiţiile și față de ultimii 10 ani, da. Investițiile sunt la un nivel record, sunt mai mari ca anul trecut cu 5 miliarde de lei. Dacă mă uit la execuția bugetară, și așa am spus și ieri, se poate mai bine, se putea mai mult. Am avut o discuție, astăzi, la finalul ședinței cu colegii mei din guvern despre execuția bugetară, unde am prezentat faptul că sunt multe proiecte care au fost in buget și au execuție aproape zero, ceea ce nu este admisibil din punctul meu de vedere. Trebuie revăzut modul in care a fost programată execuția bugetară pentru mai multe ministere. Deci, din acest punct de vedere, trebuie făcut mai mult. Reporter: Care sunt cauzele de nu s-a atins o țintă mai bună in primele șase luni? Nu vorbim nici de jumătate, doar de 25, aproximativ 25 de procente pentru investiții? Florin Ciţu: Eu astăzi am spus colegilor să se ducă să revizuiască, să vadă ce s-a intamplat in primele șase luni de zile, de ce nu s-au făcut unele proiecte. Cred că sunt mai multe cauze, nu le avem acum, dar trebuie să uităm la partea bună, avem un an record de investiţii, din nou. E adevărat, 64 de miliarde este o sumă foarte mare. Vom atinge acest rezultat la finalul anului. Trebuie doar accelerat in partea a doua a anului. Față de anul trecut suntem mai sus cu 5 miliarde de lei. Reporter: Dacă imi permiteţi, o ultimă intrebare despre fondurile europene. Florin Ciţu: Sunt mai mulţi colegi, dar haideţi, aş vrea să facem două intrebări, cel mult, da? Reporter: Referitor la fondurile europene, potrivit execuției bugetare publicate ieri de Ministerul Finanțelor, s-au absorbit aproximativ 12,5 miliarde de lei. Ţinand cont că prin Legea bugetului v-aţi asumat că veți absorbi peste 40 de miliarde de lei. De ce această discrepanță mare intre ce vă propuneți și ce realizați in primele șase luni? Florin Ciţu: Nu este o discrepanţă mare. Ştiți foarte bine că execuția bugetară este... trimestrializarea, poate că a fost acolo o discuție. Se va recupera in partea a doua a anului, cu siguranță. Reporter: Bună ziua! Cei din HoReCa au avut astăzi o conferință in care au prezentat și o măsură, avand in vedere că tot discutaţi de execuția bugetară: impozitarea bacșișului. Spun ei că dacă bacşişul ar fi impozitat cu 10%, statul roman ar putea să primească 5 milioane de lei intr-un an și, in plus, ei ar putea să ofere salarii mai mari. Luați o astfel de măsură in calcul? Florin Ciţu: Aș vrea să discut acest lucru și cu cei care primesc bacșișul, să văd dacă ei sunt de acord. Eu știu această măsură, am mai văzut-o. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacșișului, dar cu impozitarea, știţi foarte bine că am rezerve de fiecare dată. Cand introducem taxe, efectele sunt directe și indirecte și, pană la urmă, aș vrea să știu care este impactul indirect și asta nu imi spune nimeni deocamdată și aş vrea să discut cu ei despre asta. Reporter: Şi legat de pensii, pentru că suntem la jumătatea anului? Ne puteţi garanta in acest moment, aşa cum arată cifrele execuţiei bugetare pe care le-ați văzut deja, că pensiile vor crește anul viitor? Florin Ciţu: Avem un calendar deja prezentat in strategia fiscal-bugetară și ne vom ține de acel calendar. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. O să revin la intrebările legate de stimulentele pentru campania de vaccinare, pentru că mulți epidemiologi spun că ar trebui ca astfel de măsuri care să stimuleze vaccinarea ar trebui luate repede, pentru ca atunci cand valul 4 va fi la varf, oamenii să fie imunizați, e nevoie de 30 de zile pentru așa ceva. Cand credeți că ar fi aprobate aceste stimulente, cand urmează să fie aprobate, cand să se aplice? Florin Ciţu: In momentul in care vor avea o formă finală şi un buget și vom vedea cum vor fi integrate in rectificarea bugetară, ele pot fi aprobate. Eu m-am uitat și in alte țări și am văzut că astfel de măsuri au fost folosite prin anumite țări, dar nu foarte mult. Nu este o practică ce a demonstrat că va duce la creșterea semnificativă a vaccinării. Dar, repet, dacă specialiștii susțin că este o măsură care va duce la creștere, ne vom uita și noi. Pană la urmă, aș vrea să mă uit, de fiecare dată cand e vorba de banul public, că impactul este unul in care nu doar irosim resurse, ci că avem și un impact pozitiv asupra banului public. Reporter: Preşedintele PNL spunea ieri, la finalul şedinţei de coaliţie, că s-a agreat un plafon pentru aceste cheltuieli cu stimulentele de două sute de milioane de lei, care să fie inclus in rectificarea bugetară. Florin Ciţu: Nu am auzit această cifră două sute de milioane de lei. Eu am auzit o cifră de două milioane de lei. Reporter: Puteţi să repetaţi? Nu s-a auzit. Florin Ciţu: Am auzit o cifră de două milioane de lei, nu de două sute de milioane de lei. Două sute de milioane de lei este prea mult. Eu revin la ce am spus şi ieri. La inceputul anului, ne-a fost prezentată o strategie de la Ministerul Sănătăţii prin care ofeream stimulente medicilor de familie care să intre in campania de vaccinare. Am fost de acord, sumele erau foarte mari - vorbim de miliarde de lei, peste un miliard de lei, parcă - şi, totuşi, campania nu a dat rezultatele pe care le-am dorit, de aceea sunt sceptic. Dar, de fiecare dată, ascult argumentele şi vedem - dacă soluţia este pană la urmă una pe care o agreăm cu toţii, impreună cu specialiştii, voi fi de acord. Rezultatul este cel care contează. Pană acum, o parte din aceste strategii nu au dat roade, deşi am alocat resursele. Și vedeţi, cand aloci astfel de resurse, trebuie să le iei de undeva şi nu le pui in altă parte. Poate puteam să investim banii aceia in altă parte. Reporter: Deci, credeţi că două milioane de lei ar fi varianta ... Florin Ciţu: Da. Era vorba de nişte vouchere şi erau două milioane, nu două sute de milioane. Reporter: Bună ziua! Aţi spus de mai multe ori, inclusiv in această conferinţă, că ar trebui să vină aceste propuneri din partea specialiştilor. Ieri, după şedinţa coaliţiei, cea care a ieşit să ne prezinte acele propuneri a fost ministrul sănătăţii, după ce a stat de vorbă cu cei din Ministerul Sănătăţii, unde ne gandim că sunt şi specialişti. Intrebarea mea este din partea cui ar trebui să vină aceste propuneri pe care să le analizaţi? Florin Ciţu: Să ştiţi că de fiecare dată aceste propuneri nu vin doar la Ministerul Sănătăţii. Sunt mai multe instituţii care au atribuţii in ceea ce priveşte aceste propuneri şi aş vrea să-i ascultăm pe toţi experţii. Eu am mai avut şi data trecută, cand am luat acele decizii, inaintea valului trei, discuţii la Ministerul Afacerilor Interne. Am fost, m-am văzut şi cu INSP şi cu alţi specialişti, fiecare şi-a prezentat opinia şi după aceea am luat acele decizii. Reporter: Cat timp credeti că mai este pentru a aştepta? Adică sunt foarte mulţi din zona specialiştilor care spun că fie la sfărşitul lunii august, fie la inceputul lunii spetembrie, cel mai probabil Romania va fi lovită destul de grav de valul patru. Florin Ciţu: Aici, vedeţi, pană la urmă noi trebuie să ne concentrăm pe vaccinare, deci oamenii trebuie să se vaccineze şi cred că acesta trebuie să fie mesajul. Au fost incercate mai multe măsuri, dar dacă noi toţi nu venim cu mesajul că trebuie să ne vaccinăm şi de fiecare dată stăm şi criticăm ceea ce face guvernul, nu cred că putem să reușim, oricare ar fi aceste măsuri. Ideea este că toţi trebuie să ne asumăm că este o campanie - și aici mă refer şi la liderii politici din Romania - este o campanie pentru romani, este o campanie pentru viață - vaccinarea salvează vieţi. Mă uitam la o statistică pentru Marea Britanie, cum era rata mortalității inainte și după vaccinare, la același număr de persoane infectate. Vaccinarea salvează vieți, dar dacă ne uităm doar la guvern și doar la aceste măsuri, să ştiţi că nu va funcționa. E nevoie de toată societatea civilă, e nevoie de noi toți să ne asumăm că vaccinarea salvează vieți și să promovăm acest mesaj. Mulţumesc! Reporter: Vă rog, dacă imi permiteţi, şi pe execuţia bugetară, pentru că nu am avut timp zilele acestea să vorbim foarte amănunțit despre ea. Am văzut acolo o creștere a costurilor cheltuielilor de personal. In primăvară ieşeaţi și criticaţi Ministerul Finanțelor pentru creșterea de personal, a cheltuielilor de personal. Dumneavoastră cum explicați acum, la șase luni? E o creștere față de anul trecut, aceeași perioadă. Florin Ciţu: Este o creştere a cheltuielilor de personal față de anul trecut. Este vorba de salarii care au fost date anul trecut și de personalul care a fost angajat in Ministerul Sănătății şi aşa mai departe, sunt nişte sporuri. Dar, foarte important, ca procent din PIB, cheltuielile de personal scad, iar obiectivul nostru este să scadă cheltuielile de personal pană in 2024 ca procent din PIB și de acesta ne ținem. Sunt mai mici cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior și asta este o premieră. Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că ați discutat cu miniștrii astăzi. Care sunt ministerele care nu și-au indeplinit planurile de investiții și veți tăia de la ele la rectificarea bugetară? Ar fi prima intrebare. Florin Ciţu: Discuția incepe de la articolul din Legea bugetului, unde am spus foarte clar că o execuţie bugetară sub cea programată poate să ducă la ajustarea bugetului. Pentru a putea merge mai departe e nevoie de o fundamentare foarte bună a cheltuielilor pe ultima parte a anului. Vom vedea care va fi decizia in perioada următoare. Reporter: Dar care sunt ministerele care nu au performat? Florin Ciţu: Veţi vedea cand vom publica datele pentru execuţia bugetară pe fiecare minister. Reporter: Ok. Revenind la măsurile pentru o mai bună vaccinare, aţi zis că din ce s-a discutat in coaliţie, cu unele sunteți de acord, cu altele nu. Susțineți testarea obligatorie a medicilor sau vaccinarea obligatorie a acestora? Florin Ciţu: Am mai spus acest lucru in spațiul public - că sunt de acord cu testarea personalului medical. Reporter: Pe banii lor, sunteţi de acord? Florin Ciţu: Da. Reporter: Ok. Şi o decizie cand s-ar putea lua? Cat de repede, o lună, două? Florin Ciţu: Cand o să vină o propunere intr-o şedinţă de guvern să luăm o decizie, dar nu a venit pană acum această propunere. Cred că ieri, la coaliţie, s-a discutat. Inţeleg că au fost de acord. Cand o să vină la Ministerul Sănătății, vom aproba această decizie, sau s-ar putea să fie doar ordin de ministru, nu știu exact dacă e nevoie și de hotărare de guvern. Reporter: Vaccinarea obligatorie, sunteți de acord cu ea? A doctorilor, a personalului medical? Florin Ciţu: Nu a fost prezentată ca propunere vaccinarea obligatorie. Reporter: In coaliţie. Ok. Florin Ciţu: Nu a fost prezentată. Florin Ciţu: Şi ultima intrebare, legată de cartea electronică de identitate. Romania şi-a asumat să fie disponibilă de la 2 august, potrivit unui regulament european, e o obligație asumată de Romania la nivelul UE. Ce s-a făcut, pentru că Imprimeria Națională, instituţia care e abilitată să producă aceste cărți, abia a lansat o primă licitație? Sunt șanse destul de minime pentru... Florin Ciţu: O să cer mai multe detalii la Ministerul Afacerilor Interne, să vedem ce se intamplă acolo, chiar nu ştiu exact. Reporter: Mai sunt cateva zile, de asta vă intreb. Florin Ciţu: Da, aveți dreptate. Va trebui să cer să văd ce s-a intamplat, in acest moment nu ştiu exact. Mulţumesc! Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, liderul UDMR, partenerul dumneavoastră la guvernare, a anunţat o intrevedere cu Insărcinatul pentru afaceri al Ambasadei SUA, discuţia vizand inclusiv, printre altele, sau in special, desființarea, sau mai bine zis blocajul in desfiinţarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Iată că acest blocaj preocupă nu doar magistraţii din Romania, nu doar societatea civilă, ci şi partenerii externi. Ce veţi face, domnule premier, dacă UDMR-ul va continua să se impotrivească intoarcerii dosarelor de corupţie a magistraţilor la DNA şi blocajul va continua? Florin Ciţu: Voi face ce am făcut și pană acum, ii voi aduce la masa de discuții pană găsim o soluție. Prefer să avem aceste discuții in interior, să nu mai avem in spațiul public aceste discuții, pentru că e greu după aceea să revină la masa discuţiilor, dar sunt sigur că vom găsi o soluție, pentru că o facem pentru noi. PSD a cioparţit legile justiţiei, noi le corectăm acum. Le vom corecta şi vom găsi soluţia. E bine că aţi amintit de Statele Unite, pentru că ieri, şi vă că nu a fost nicio intrebare pe această temă, dar vreau eu să vă spun, discuția cu secretarul pe comerț in Statele Unite, Gina Raimondo, a fost una foarte bună, in care ceea ce Romania a făcut in acest an a fost foarte apreciat, unde am propus ca o parte din companiile in acea procedură de reshoring pe care o vedem in Statele Unite, parte din aceste capacități de producție să vină in Romania. O idee care a fost foarte bine primită de doamna secretar a comerţului. Relațiile cu Statele Unite sunt la un nivel foarte bun in acest moment. Parteneriatul strategic merge foarte bine. Reporter: Şi a doua intrebare, am mai ridicat subiectul şi aş dori să revin asupra lui pentru că au intervenit noutăţi, modificările legislative ale domnului Cimpeanu vizand evaluarea sesizărilor de plagiat. Domnule premier, fără precedent, peste 160 de profesori universitari, cercetători din Romania și străinătate, 13 organizaţii din societatea civilă i-au adresat o scrisoare domnului președinte Klaus Iohannis, cerandu-i să-şi exprime opinia asupra consecințelor pe care această modificare legislativă le va avea asupra analizei sesizărilor de plagiat. Spuneau semnatarii scrisorii, printre care 23 de actuali membri ai CNATDCU și opt foşti membri că, citez - și aș vrea să citez mot-a-mot - Modificările propuse de ministrul Sorin Cimpeanu reprezintă o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor și ii favorizează pe cei vinovați de fraudă academică. Dl Cimpeanu este ministrul in guvernul dumneavoastră. Aş vrea să vă intreb dacă aţi analizat subiectul, dacă aţi avut discuţii cu dumnealui şi ce veţi face. Florin Ciţu: Nu, acum am văzut această scrisoare. O să am o discuție, să văd dacă există fenomenul şi dacă există, sau cum vede domnia sa acest lucru. Deci aș vrea să am opinia domniei sale inainte de a putea să mă exprim. Reporter: Veţi avea o discuţie şi cu unii dintre semnatarii scrisorii sau numai cu dl Cimpeanu? Florin Ciţu: Oricand, oricand, dacă semnatarii scrisorii vor veni spre mine, vom avea o discuţie cu ei, bineinţeles. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Ieri a intrat Roșia Montană in Patrimoniul UNESCO. Care este planul Guvernului pentru a dezvolta economic zona? Ce acțiuni aveți in perioada următoare și cat ne va costa să prezervăm monumentele de acolo, in acord cu standardele UNESCO? Florin Ciţu: Vom avea o discuţie. Va trebui să vedem, in primul rand, cu autorităţile locale, ce plan vom avea de dezvoltare pentru această zonă. In acest moment nu este o decizie. Dar trebuie să avem o discuție cu autoritățile locale, pentru că ei știu cel mai bine, comunitățile de acolo, să vedem cum vor să dezvoltăm această zonă. Reporter: Aţi solicitat o intalnire? Știți cat va trebui să alocăm ca să prezervăm monumentele de acolo? Florin Ciţu: Nu, aștept la Ministerul Culturii o prezentare a situației după decizia de ieri și după aceea vom lua o decizie. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare: salariul minim propun sindicaliştii să fie calculat in funcție de coșul minim de consum lunar. Cum priviți această propunere, este una fezabilă? Florin Ciţu: Eu am spus intotdeauna că salariul minim sau venitul, orice venit in Romania trebuie să fie legat de productivitate. Așa aș vrea să fie și pentru salariul minim, să fie legat de productivitate. Reporter: De ce să nu fie legat de coșul minim de consum? In momentul de faţă, salariul minim este jumătate din coşul minim de consum. Florin Ciţu: Pentru că salariul, munca este legată de productivitate, asta este ceea ce se intamplă in economie și așa funcţionează lucrurile peste tot in lume. Mulţumesc. Reporter: Vroiam să vă intreb despre un comunicat al firmei canadiene Gabriel Resources, ei anunțau că prin această decizie de inscriere a Roșia Montană in randul siturilor UNESCO, Romania nu respectă angajamentele pe care și le-a asumat in fața lor. Ce va face guvernul? Care este pasul doi după acest moment și cum vom reuși să plătim despăgubirile care, după cum probabil știți, sunt foarte mari? In cazul in care această inscriere va fi folosită ca un argument in plus, pentru că ei nu vor putea exploata acolo? Florin Ciţu: Intai va trebui să facem o evaluare noi şi după aceea putem să comentăm, avand in vedere că este şi un proces in derulare, nu pot să comentez acest in acest moment aceste afirmaţii. Reporter: Dar avocaţii v-au inştiinţat că odată admis in randul siturilor UNESCO nu se va mai putea face exploatare? Florin Ciţu: O să avem o discuţie şi cu avocaţii să vedem care este stadiul procesului şi unde suntem acum. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare, vă rog. Aţi avut dumneavoastră o postare in ziua de luni, legată de rectificarea bugetară, de modul in care ministerele au cheltuit banii. Florin Ciţu: Da. Reporter: Spuneaţi acolo că veţi face o analiză a activităţii miniştrilor in funcţie de acest mod, o analiză care nu este prevăzută - aţi ţinut să faceţi această precizare pe care aş vrea să ne-o explicaţi - care nu este prevăzută in protocol. Aş vrea să ne spuneți dacă acesată analiză a modului in care au fost cheltuiţi banii de către ministere consideraţi că este apanajul exclusiv al dumneavoastră şi ar putea duce la o schimbarea unor miniştri din funcţie? Florin Ciţu: Am spus că, nu vorbeam de miniştri acolo, vorbeam de execuţia bugetară a ministerelor, nu a miniştrilor, dar tocmai de aceea spuneam, ca să fie foarte clar, că pot şă fac această evaluare, pe care am prezentat-o astăzi in şedinţa de guvern colegilor mei. Tot cabinetul era acolo şi am vorbit despre ea. Reporter: Dar o veţi folosi in cazul in care veţi dori să inlocuiţi pe cineva din funcţie? Florin Ciţu: Aici nu pot să comentez aceste lucruri. Deciziile pe care le iau le prezint public in ceea ce priveşte remanierea de fiecare dată. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc mult de tot. Domnul secretar de stat. Raed Arafat: Bună ziua! O să iau la rand măsurile care au fost luate astăzi. Aici vorbim de continuarea relaxării măsurilor instituite pentru diminuarea impactului epidemic, dar cu stabilirea unor noi praguri ale incidenţei cumulate la 14 zile. Astfel, avem acum un nou prag care a fost stabilit, de 2 la mie, iar măsurile pe care acum o să le menţionez vor fi corelate inclusiv la pragul de 2 la mie, care este sub cel care a fost inainte, de 3 la mie, ca să putem să revenim, in sensul in care, dacă in unele localităţi sau in unele zone, incidenţa continuă să crească. Astfel o să dau cateva exemple din cele care au fost prevăzute in hotărarea de guvern care a fost aprobată. Cum a zis domnul prim-ministru, creşterea numărului de participanţi la activităţile cultural-artistice şi de divertisment pană la 75.000 in spaţiile deschise, in județele localităților unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 2 la mie de locuitori. Bineințeles, asta este condiționat cu testarea, vaccinarea sau trecerea prin boală. Doi: creșterea numărului de participanți la nunți și botezuri pană la 150 in spațiile inchise și 200 in spațiile deschise in județele, localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 2 la mie. Aici vorbim de participarea necondiționată. Creșterea pană la 400 in spațiile inchise in județele unde incidența este sub sau egal cu 2 la mie, dar cu condiția să fie vaccinați, testaţi sau trecuţi prin boală. Creșterea numărului de participanţi la nunți și botezuri pană la 300 in spațiile inchise in județele, localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este egală sau mai mare de 2 la mia de locuitori și mai mică sau egală de 3 la mie, deci intre 2 la mie și 3 la mie, 300 de persoane la nunți, de fapt, și la botezuri și aici tot cu aceleași condiționalități: testare, vaccinare sau trecerea prin boală. In spațiile inchise sau deschise, competițiile sportive se vor putea desfășura cu participarea spectatorilor pană la 75% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minim un metru intre persoane, dacă incidența este mai mică sau egală cu 2 la mie, tot cu condiția vaccinării, testării sau trecerii prin boală. Desfășurarea activităţilor recreative şi sportive in aer liber cu participarea a cel mult 50 de persoane care nu locuiesc impreună, dacă incidența cumulată este egală sau mai mică de 2 la mie. Creșterea numărului de participanți la cursuri de instruire și workshop-uri pană la 250 in interior și 300 in exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minim doi metri pătrați pentru fiecare persoană și purtarea măştii de protecție obligatorie dacă incidența este egală sau sub 2 la mie. Creșterea numărului de participanți la conferințe pană la 300 in spațiile inchise cu purtarea măştii de protecție, dacă incidența cumulată la 14 zile este egală sau mai mică de 2 la mie. Creșterea numărului de participanți la mitinguri, demonstrații pană la 500 de persoane cu respectarea unor condiții stabilite in anexa 3 la hotărarea guvernului, dacă incidenţa este egală sau mai mică de 2 la mie. Permiterea activității in baruri, cluburi, discoteci și săli de jocuri pană la capacitatea maximă a spațiului in intervalul orar 5:00 - 2:00 dimineața, in județele unde incidența este egală sau sub 2 la mie, dacă toate persoanele sunt vaccinate impotriva virusului și pentru care au trecut zece zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, adică acolo nu intră decat persoane vaccinate. Bineințeles, măsurile de relaxare stabilite in conformitate cu dispozițiile Hotărarii Guvernului nr. 730/2021 sunt menținute acolo unde incidenţa este intre 2 și 3 la mie, adică ca să fiu mai clar, avem măsurile noi care sunt, dacă incidenţa este sub 2 la mie, dacă incidența ajunge intre 2 și 3 la mie ne intoarcem la situația care suntem in ea acum. Dacă trecem peste 3 la mie ne intoarcem deja la situația in care am fost la 1 iunie și se aplică măsurile, bineințeles, local, după incidență, in localități. Deci cam acesta e modul in care se aplică. Acum avem măsuri suplimentare care s-au luat și care sunt valabile unde este egal sau sub 2 la mie. Dacă trece de 2 la mie, majoritatea măsurilor sunt menținute să se intoarcă la aceeaşi situație astăzi, deci unde suntem inainte de publicarea actualei hotărari de guvern, iar dacă trecem de 3 la mie sunt celelalte măsuri care sunt prevăzute și care ne intorc, de fapt, la situația dinainte de 1 iunie. Deci cam astea sunt situațiile. Bineințeles, măsurile pot fi imbunătățite, pot fi modificate, pot fi ajustate prin hotărari ale CNSU sau, unde este necesar, prin hotărare de guvern, după analiza situației și după analiza evoluției. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Domnule Arafat, neatingerea ţintelor de vaccinare, dacă dezlegăm de incidenţa mică, aşa cum anunţă premierul, reprezintă un eșec al vaccinării in sine? Raed Arafat: Doamnă, v-a răspuns domnul prim-ministru la intrebarea asta. Deci eu ce văd la acest moment este necesitatea de a lucra impreună cu populația, cu toți, că să continuăm vaccinarea și să creștem numărul persoanelor vaccinate. Asta este ce văd acum. Dacă nu ajungem la un număr adecvat de persoane vaccinate, riscul există, bineințeles, cu creșterea infectării prin varianta Delta. Astăzi a fost publicat chiar de Centrul de Control al Bolilor un studiu care vorbește despre faptul că cei vaccinați transmit varianta Delta ușor, dar ei sunt afectați foarte puțin de ea in marea lor parte. Deci dacă vedem acest lucru, este un indemn, de fapt, la vaccinare, dacă il coroborăm și cu rezultatele care s-au publicat in Marea Britanie, comparativ, mortalitatea intre valul doi pe care l-au avut și valul trei pe care l-au avut, diferența fiind creșterea numărului vaccinaților. In valul doi nu au avut persoane vaccinate, in valul trei au o mare parte din populație vaccinată, vedem, foarte interesant, mortalitatea și cu cat numărul la suta de mii de locuitori a crescut, şi aici vorbim de 33 la suta de mii, numărul deceselor inainte de vaccinare, dacă imi aduc aminte bine de cifre, era peste 30 la 10 milioane de locuitori inaintea vaccinării și acum este la 2,1 la 10 milioane de locuitori după vaccinare. Astea sunt cifre care vorbesc de la sine. Deci arată clar că este soluția pe care o avem la indemană și arma pe care o avem, ca să spunem, chiar să conviețuim cu virusul la acest moment și să putem să ne facem activitatea și viața cat mai aproape de normal, fără să aibă virusul un impact grav asupra sănătății noastre sau asupra sănătății celor dragi nouă, să spun așa. Reporter: Bun, dar totuși, populația nu reacționează la mesajele venite din partea guvernului de a se vaccina. Avem totuși un procent de 30% ingrijorător. Practic, suntem codaşii Europei. Raed Arafat: Deci, da, suntem două țări care avem procente mai mici, noi și Bulgaria. Acum sunt multe cauze, poate, pentru care populația nu a venit la vaccinare in numărul care era așteptat. Am avut o creștere foarte mare la inceput, după care am văzut că populația a inceput să fie mai reticentă in a merge la vaccinare. Poate pentru că unii au văzut că numărul a scăzut, acum o să vadă că numărul crește, din păcate. Poate că o să-şi schimbe părerea și o să vină la vaccinare. Deci, aici factorii care duc la asta sunt multipli, nu este un singur factor, nu este o singură chestie. Nu pot să spun că a eșuat unul sau a eșuat altul. Aici sunt foarte mulți factori care duc la comportamentul populațional, inclusiv ce transmit unii, ce transmit alții, influencerii, persoanele care vorbesc toată ziua, seara și dimineața, impotriva vaccinului, care vin cu fake news-uri și le răspandesc. Sunt oameni care sunt influențați de acest lucru. Rolul nostru este să incercăm cat mai mult să le explicăm care este beneficiul pentru ei și care este de fapt realitatea științifică și care este realitatea inchipuită de către unii și alții, care e indusă prin anumite comentarii care nu sunt bazate pe știință. Reporter: Dacă imi permiteţi, vă rog, o ultimă intrebare. Lăsand la o parte latura dumneavoastră profesională, sunteți... Raed Arafat: Cam greu să o las, să știţi. Vă rog. Reporter: Pe cetăţeanul Raed Arafat, premierul Florin Ciţu l-ar fi convins să se vaccineze? Raed Arafat: Deci, in primul rand, nu premierul mă convinge să mă vaccinez, ci mă conving să mă vaccinez tot ce se intamplă in jurul meu și campania de vaccinare și explicațiile. Da, explicațiile care s-au dat, din punctul meu de vedere, mă convingeau să mă vaccinez. Acum, depinde unde las urechea să ascult, pe cine, care sunt persoanele pe care vreau să le ascult și depinde, după asta, cum știu să mă informez. Eu știu să mă informez, știu să intru şi să caut peste tot, pană găsesc informațiile din surse credibile. Asta este cel mai important, pentru că in final, domnul prim-ministru, miniștrii, noi, persoanele care sunt din Comitetul de Vaccinare, colegii noștri care lucrează acolo, toți care vorbim venim cu anumite date. Omul de rand, dacă nu crede in ce spunem, poate să vadă in jurul lui ce se intamplă, poate să vadă datele din anumite surse și să aibă grijă de unde ia aceste date, pentru că datele trebuie să fie din surse credibile. Ce inseamnă surse credibile? Surse verificate, surse care iși asumă ce spun, surse care vin și cu cifre și cu tot, ca să iți demonstreze și vin cu dovezi la ce spun, pentru că e foarte ușor să vii şi să spui, să pui o informație pe un site fără dovezi, fără probe, fără nimic și să arunci: Am auzit că așa s-a intamplat - și cu asta... Dacă așa ceva credem inseamnă că nu mai credem nici ce spune primul ministru, nici ce spune oricine. Adică o să-i credem pe cei care incearcă să ne deruteze și care vin cu păreri proprii, care nu au nicio bază științifică. Asta e problema. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Domnule Arafat, la varful scenei politice se vorbeşte de măsuri pentru incurajarea campaniei de vaccinare, se vorbește, pe de o parte, atat de stimulente, cat și de măsuri de constrangere, cum ar fi condiționarea accesului pentru persoanele nevaccinate in anumite locații aglomerate. Premierul Ciţu spunea că se va consulta cu specialiștii. Sunteți unul dintre specialiștii a cărui opinie va conta foarte mult. Aș vrea să intreb cum vedeți dumneavoastră ideea condiționării accesului in anumite locuri de efectuarea vaccinului? Raed Arafat: Eu vă dau un exemplu: dacă avem creșterea incidenței, de exemplu, peste 3 la mie și măsura care era luată inainte era să inchidem restaurantele in interior, ca să nu inchizi restaurantele in interior, poate vii cu o soluție intermediară in care să spui: da, ii lăsăm in interior, dar cu o condiție: cei care intră acolo sunt cei vaccinaţi. Poate asta este o soluție, decat să spunem restaurantelor: Inchideţi-vă pană scade incidenţa sub 3 la mie! Este o logică aici şi este o abordare reală, şi este, de fapt, modul in care beneficiem de arma pe care o avem in mana noastră acum şi care este vaccinarea, prin care chiar dacă avem doi vaccinaţi, unul dintre ei e pozitiv şi transmite la celălalt, ştim că celălalt, cel mai probabil, va rămane cu o formă foarte uşoară a bolii. Deci, cam asta este logica. Nu pot să vă spun acum ce măsuri se vor lua, dar v-am dat un exemplu logic cum poate să fie aplicat acest lucru. Reporter: Aş vrea să vă intreb totuşi care este argumentul, de exemplu, ştiinţific, medical, pentru care in weekend o persoană n-ar putea merge la mall dacă poartă mască medicală? Raed Arafat: Argumentul este foarte simplu, este supraaglomerarea zonelor respective, dar acum dacă va fi acest lucru sau nu, bineinţeles, aţi auzit ce v-a zis domnul prim-ministru, incă aşteaptă să vină propunerile, să vină discuţiile şi să vedem care sunt deciziile finale. Dar acolo unde s-a aplicat această regulă - pentru că ea s-a aplicat in alte zone din lume - a fost argumentul că in perioadele de weekend anumite zone sunt mai aglomerate decat in zilele săptămanii obişnuite, dar asta este. Cum a zis domnul prim-ministru şi repet şi eu, se aşteaptă să se vină cu propunerile concrete pentru luarea deciziilor. Reporter: Nu credeţi că in condiţiile in care există şi masca, şi posibilitatea testării, şi trecerea prin boală să condiţionezi de vaccinare accesul in anumite locuri poate fi interpretată ca practic o impunere a obligativităţii vaccinării? Adică e o formă mascată de obligare. Raed Arafat: Nu cred că vorbim de discriminare, mai ales dacă vorbim de anumite zone in care se poate răspandi şi putem să ne trezim că avem un număr mult mai mare şi un impact mult mai mare. Deci sunt măsuri care se iau, cum vorbiţi dumneavoastră de mască, dar sunt zone in care masca chiar nu poţi să o aplici, de exemplu, intr-un restaurant va fi foarte greu să purtaţi mască şi să mancaţi, şi atunci vor fi alte reguli acolo. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Dacă-mi permiteți o intrebare in continuarea a ceea ce spunea colega mea, pentru o clarificare. Dacă ajungem la acea incidenţă de 3 la mia de locuitori, dumneavoastră spuneţi că ar fi posibil ca restricţiile să fie doar pentru persoanele nevaccinate mai mult decat pentru cele vaccinate? Raed Arafat: Deci, intrebarea dumneavoastră este pusă in acelaşi sens care a fost pană cum, dar altfel. Deci, e logic ca in unele locuri, in loc să le inchizi total, să spui că in acestea vor putea să intre vaccinaţii. Acum avem o astfel de măsură. Discotecile, barurile şi cluburile sunt rezervate doar vaccinaţilor, pentru că sunt zone in care n-ai mască, sunt zone in care se dansează, se sărbătoreşte, deci acolo clar că regula de a intra doar persoane vaccinate este binevenită. Dacă intră și alții acolo, prin controale ii vor depista și, bineințeles, organizatorii vor fi amendați pentru acest lucru. Reporter: Asta era următoarea intrebare: cum s-ar putea face această departajare, pentru că practica și realitatea in momentul de față ne arată că deși cluburile și restaurantele, să spunem, sunt rezervate celor vaccinați, nimeni nu controlează acest lucru. Vom avea, pană la urmă, acest sistem care să citească codurile QR sau ce se intamplă? Raed Arafat: In primul rand, organizatorul să ințeleagă foarte clar: el sau cine organizează va fi amendat și amenzile nu sunt mici in aceste condiții. Dacă undeva unde clar trebuie să intre numai vaccinați nu se controlează, orice persoană acolo, cu simț civic, poate să pună mana pe telefon și să anunțe și acest lucru chiar il recomand. Dacă cineva intră intr-o zonă in care se știe că trebuie să intre numai vaccinat și vede că nu se controlează deloc şi nu se intreabă de hartia, de orice dovadă că ești vaccinat, inseamnă că organizatorul incalcă regulile și legea și aici clar se pot sesiza organele de control. Organele de control vin, verifică. Dacă găsesc persoane nevaccinate acolo, care nu pot proba vaccinarea prin sondaj, se poate ca persoana respectivă să fie amendată conform legii. Deci acesta este un exemplu pe care vi-l dau, dar aici eu aș apela, inainte de control și inainte de orice, la responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Cand au fost inchise discotecile și cluburile și s-a zis că nu putem lăsa pe nimeni inăuntru, erau organizatorii și operatorii lor foarte supărați că am inchis. Acum cand spunem: se deschid, dar, atenție, acolo e o zonă cu mare risc de răspandire, de transmitere, intrați numai cu vaccinații. Dacă ei n-au inţeles că acesta e un lucru pozitiv, că am ajuns la o fază in care le deschidem. In alte țări incă se discută: le deschidem, le inchidem, cum facem cu ele. Nu suntem singurii care aplică aceste reguli. Dacă ajungem și spunem: da, dar doar vaccinați și ei incalcă regulile și incep să lase pe oricine să intre, riscul este să vedem că măsurile sunt ineficiente și să se reia alte măsuri mai stricte. Deci acesta e un risc, așa că e responsabilitatea lor, in primul rand. Rugămintea din partea noastră este ca ei să aplice regulile și să verifice și să se asigure că cei care intră sunt persoane care dețin dovada vaccinării. Reporter: Amenda este foarte mică față de incasările pe care un restaurant din nordul Capitalei, spre exemplu, le are și am tot arătat exemple de genul acesta. In Parlament mai este un proiect de lege care vorbeşte despre... Raed Arafat: Nu știu cuantumul, dar eu știu că e un cuantum mai mare care poate să fie dat la asta, deci nu e așa de mic. Dar, in final, dacă cineva o să-mi spună in continuare că nu il interesează, că e amendă mică şi eu continui, atunci de fiecare dată o să primească amendă, pană o să inţeleagă că acest lucru nu este corect. In final, de ce nu inţelegem un lucru? Oamenii aceştia atentează la sănătatea noastră. Dacă ei permit să se incalce reguli şi in loc să respecte regula in interior, că acolo intră numai vaccinaţi, ei lasă să intre pe oricine, clar ne scad orice posibilitate de a limita răspandirea şi pun in pericol viaţa celor din interior. Dar dacă cei din interior se gandesc că sunt tineri şi nu păţesc nimic, pun viaţa altora in pericol, a celor care nu sunt vaccinaţi, persoane vulnerabile, care intră in contact cu aceşti tineri mai tarziu. Deci, e un lucru foarte clar că respectarea acestor reguli trebuie să fie o responsabilitate civică din partea fiecăruia dintre noi, inainte să ne gandim cine vine să ne controleze şi cine vine să ne verifice. In rest, cand nu respectăm regulile, atunci soluţia controlului este o soluţie care este normală in orice ţară. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Vă cer scuze că nu am prins tot discursul dumneavoastră. Sunt guverne care au introdus obligativitatea vaccinării personalului medical. Dumneavoastră susţineţi că ar fi ... Raed Arafat: Eu ca medic acum vă spun. Reporter: Da. Raed Arafat: Ca medic şi văzand ce se intamplă şi in alte ţări, Franţa şi in alte părţi, personalul medical trebuie să fie vaccinat şi, bineinţeles, aici avem soluţia alternativă, să se testeze periodic dacă nu se vaccinează. Dar in anumite zone sensibile şi mai ales in spitale, in zonele in care intri in contact cu bolnavii toată ziua, vaccinarea este foarte importantă. Și mai multe ţări, deci nu numai Franţa, mi se pare Grecia, Statele Unite discută foarte clar acum o chestie mai amplă, am văzut ieri. Să vedem dacă se va decide cu vaccinarea obligatorie la tot personalul care este in instituţii federale. Dacă asta se va aplica la ei o să vedem azi, maine, dacă se ia decizia. Deci, in final, in zona medicală cred că este foarte corect acest lucru. Normal acest lucru nu poate să fie implementat prin nicio decizie dacă este despre obligativitatea vaccinării la locul de muncă alternativ cu testarea, bineinţeles. Asta va trebui să fie, poate, la nivel de lege, la un anumit act normativ de nivel inalt, dar asta urmează să se decidă. L-aţi ascultat şi pe domnul prim-ministru cand a zis dansul că aşteaptă propunerile şi aşteaptă să vadă cum se vor implementa propunerile respective. Reporter: Cam in cat timp estimaţi dumneavoastră că s-ar intampla? Raed Arafat: Păi, eu nu cred că va dura mult, pentru că valul este clar pe creştere. Avem creșteri mici acum, dar să vedem cum vor continua și pentru a se vaccina și a avea și efect, durează. Daca te vaccinezi cu un vaccin de o singură doză, ai minim 15 zile ca să fii cu imunitatea, dar dacă te vaccinezi cu un vaccin de două doze, durează cel puțin o lună, o lună și ceva pană eşti imun, așa că astfel de măsuri normal că vor trebui să fie luate din timp. Reporter: Intr-o lună? Raed Arafat: Nu pot să vă dau, nu pun o dată exactă pentru că aici depinde și cu ce vor veni colegii de la Ministerul Sănătății. Reporter: Cu proiectul de lege nu e mai greu să se... că trebuie trecut prin Parlament, durează pană se aprobă. Raed Arafat: Depinde cum decid juriștii aici, dacă așa ceva se poate lua altfel sau doar prin proiect de lege, asta nu știu. Deci depinde cum decid colegii din partea juridică. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb pe un alt subiect. La sfarşitul săptămanii trecute, trei dintre pacienții care au suferit arsuri in incendiul de la Popești-Leordeni a fost trimiși in Germania. Voiam să vă intreb dacă aveți vreun update la cum e starea acestora. Raed Arafat: Ştiu că s-a intervenit asupra lor, au avut intervenții, mai mult nu am primit, să știți, ca informații. Noi am folosit foarte mult atașații de afaceri interne din cadrul ambasadelor care aparțin, de fapt, Ministerului Afacerilor Interne și ei ne-au ajutat să găsim locurile și tot urmăresc situația. Se ține legătura cu familiile lor, dar nu am primit informații, recent, care este starea lor. Ştiu că s-a intervenit și că au avut anumite intervenții chirurgicale. Reporter: Şi pacientul care incă rămăsese in Romania, in spital, internat, in ce stare este? Raed Arafat: Nu pot să vă spun, trebuie discutat cu Spitalul Floreasca asta. Mulțumesc. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb de decizia Bulgariei de a le permite turiștilor romani să meargă acolo fără nici un fel de document, fără teste, fără vaccinare. Ce efecte va avea in Romania o astfel de decizie? Pentru că oamenii vor merge acolo, va fi aglomerație, se vor intoarce, poate, bolnavi. Raed Arafat: Deci la acest moment poate că s-au bazat pe faptul că incă incidența la noi este mică. Nu pot să ințeleg, adică nu pot să mă pun in locul celui care a luat decizia. Poate că s-au gandit, incidența este mică, riscul este mic. Dar e clar că in momentul in care incepe să crească incidenţa, o să inceapă să se ia alte măsuri. Şi vedem in multe țări că incidența este in creștere. Deci este clar că trebuie să fim precauți. Dorim să trecem o toamnă și o iarnă care să nu fie la fel ca cele pe care le-am trecut anul trecut. Numai prin precauție și prin respectarea unor reguli și responsabilitatea de care vorbim, a fiecăruia dintre noi, putem, intr-adevăr, trece fără să mai avem un val care să fie cu impact major pe partea sanitară. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb in ce stadiu mai suntem cu angajarea de ambulanţieri in acest moment, pentru că ne vorbeaţi acum două săptămani, cand aţi fost aici, la briefing, de acel deficit la nivelul serviciilor de ambulanţă? Raed Arafat: Deficit, intr-adevăr, este. Ei au angajat pe Legea 136 și au completat schemele lor parțial cu ce au putut. Acum, in perioada stării de alertă, acest personal este angajat și rămane angajat și este in discuție cu Ministerul Sănătății păstrarea mai departe a personalului. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Slovenia a adoptat o lege care permite folosirea certificatului de vaccinare ca bilet de intrare in magazine și alte spații. In cazul in care in țara noastră rata de infectare va depăși acel 3 la mie, luăm in calcul şi o astfel de măsură precum au luat slovenii? Raed Arafat: Am răspuns la aceste aspecte inainte. Reporter: Mă scuzaţi! Raed Arafat: Eu cred că aici deja vorbiți de o măsură mult mai dură decat ce am zis eu inainte. Deci eu nu știu de astfel de tendințe la noi, să ajungem la acest nivel de măsuri, dar purtarea măştii și respectarea regulilor de sănătate publică cand intri intr-un magazin sau un spațiu inchis, acestea vor rămane. Reporter: Mulțumesc! Raed Arafat: Mulțumesc! 2021-07-28 18:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-28-06-35-30big_dscf5095.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 27.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1627387584Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim pentru prezența la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19. Pentru inceput, aș vrea să menționez și să readuc aminte faptul că, pe data de 23 iulie, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat extinderea indicației de administrare a vaccinului Spikevax, vaccinul de la compania Moderna, pentru grupa de varstă 12-17 ani. Ca atare, din data de 2 august, in Romania se va putea vaccina cu vaccinul de la compania Moderna pentru această grupă de varstă. In aceste zile, se optimizează platforma națională de programare care să permită, incepand cu 1 august, programarea celor care doresc să se vaccineze cu vaccinul de la compania Moderna. Procedurile și modalitățile de vaccinare sunt similare cu cele ale populației de peste 18 ani. Practic, schema de vaccinare este nemodificată - constă in două doze administrate la interval de 28 de zile - schema și modalitatea de prezentare a minorilor fiind similară cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, in sensul in care este obligatoriu ca minorii să primească consimțămantul informat de la rudele de gradul unu, de la aparținători, de la părinți sau tutorele legal, respectiv este importantă insoțirea minorilor la centrele de vaccinare de către reprezentantul legal. Vaccinarea se va face in aceleași centre de vaccinare in care avem vaccin de la compania Moderna, inclusiv in cabinetele de medicină de familie unde este distribuit acest tip de vaccin. Al doilea lucru pe care voiam să-l discutăm este legat de situația cazurilor confirmate cu tulpina Delta la nivel național. Pană pe data de 25 iulie 2021, practic săptămana 29, au fost confirmate 127 de cazuri de infecție cu variantă virală Delta, practic cu 26 de cazuri mai mult decat in săptămana precedentă. Evoluția săptămanală a proporției cazurilor confirmate cu variantă Delta din numărul total al cazurilor identificate cu variante virale de ingrijorare are un trend crescător, de la o valoare de 1,5% in săptămana 21, la peste 6,8% in săptămana 29. Deci ceea ce am observat este o creștere de circa cinci ori a numărului de cazuri confirmate cu variantă virală Delta in ultimele opt săptămani. Mai mult decat atat, din procentul secvențierilor efectuate in ultima săptămană, 56%, deci mai mult de jumătate dintre ele, au avut ca rezultat variantă virală Delta, comparativ cu săptămana precedentă, săptămana 28, in care, din totalul secvențierilor efectuate, doar 33% au avut ca rezultat varianta Delta. Mesajul este unul cat se poate de clar, acela că, in momentul de față, există un trend crescător al cazurilor generate de variantă virală Delta care, după cum știm, este mult mai contagioasă, se răspandește mult mai ușor in randul populației nevaccinate și care poate să asocieze un risc mai mare de spitalizare, estimat la 2,5 ori față de infecția cu variantele anterioare, mai ales dacă vorbim de populație, repet, nevaccinată, populație vulnerabilă, populație varstnică, care pot avea un risc crescut de evoluție către forme severe de boală, care necesită spitalizare. 50% din aceste cazuri confirmate cu variantă Delta se află in 28 de focare, din care sunt 22 de focare familiale și şase focare de colectivitate din opt judeţe: Argeș, Bacău, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași, Teleorman și municipiul București. Insă, 42 de cazuri, adică 33%, nu au nicio legătură epidemiologică menționată, ceea ce ridică o probabilitate foarte mare ca aceste cazuri să fie dobandite prin transmitere comunitară pe teritoriul țării noastre. Practic, la acest moment, avem 15 județe in care au fost identificate cazuri de infecție cu variantă virală Delta, cele mai multe fiind in municipiul București - 31 de cazuri, urmat de județul Argeș - 23 de cazuri, Ilfov - 19 cazuri și Bacău - 17 cazuri. S-au inregistrat și cinci decese cauzate de infecția cu varianta virală Delta, ultimul la un bărbat de 56 de ani din județul Olt, cu condiții medicale preexistente. Toate cele cinci cazuri de deces, din păcate, erau persoane nevaccinate. Din cele 127 de cazuri confirmate ca fiind infectate cu variantă virală Delta, 15 sunt la persoane vaccinate, practic, un procent de 12% din cazuri și doar 13 persoane aveau schema de vaccinare completă. Deci in continuare putem spune că procentul celor care dezvoltă infecție SARS-CoV-2 și care au fost vaccinate este foarte mic, la momentul actual. Al treilea lucru pe care aș vrea să il prezint este legat de trendul evolutiv al situației epidemiologice in Romania, care este, sigur, important din punct de vedere al importanței și beneficiilor vaccinării. In ceea ce privește situația la nivel european, in săptămana 29, practic, media cazurilor a ajuns la două treimi din varful valului precedent, ceea ce reprezintă un semnal important, mai ales că suntem la debutul valului 4, in care varianta Delta este cat se poate de clar că a devenit dominantă la nivel european, este regăsită in peste 60% din cazurile de secvențiere din cele 19 țări care raportează in mod constant datele la Centrul European de Control al Bolilor din Europa. Mai mult decat atat, se observă și o creștere cu 10% a cazurilor de internare in secția de terapie intensivă și o creștere ușoară, cu circa 3,5%, a deceselor. In ceea ce privește situația din Romania, rata de incidență cumulată a cazurilor pe ultima săptămană, in săptămana 29, a crescut cu aproape sută la sută față de săptămana anterioară, iar, dacă ne uităm la rata bazală de reproducere a cazurilor, este aproape de 1,2, acel factor R0, și avem, de asemenea, o tendință de creștere a procentului de teste pozitive, fiind in jur de 0,6 -0,7 %. Ori toți acești indicatori ne arată că in momentul acesta suntem pe o pantă ascendentă a numărului de cazuri. Vedem că astăzi au fost raportate 175 de cazuri şi m-am uitat, există și un număr important al persoanelor din grupa de varstă de peste 60 de ani care sunt confirmate cu infecție, ori aici aş atrage, incă o dată și aş sublinia importanța vaccinării celor de peste 60- 65 de ani care sunt vulnerabili și care au un risc crescut de a dezvolta forme severe și a celor care se află in evidență cu afecțiuni cronice. De asemenea, există discuții in momentul de față, legat de administrarea rapelului sau cum este cunoscut ca cea de-a treia doză, deși in mod corect vorbim de rapel și nu de doza trei, la persoanele care fie au un risc crescut de expunere - și aici vorbim de pildă de categoria personalului medical și personalul social, și persoanele care se află in evidență cu boli cronice, respectiv persoanele cu varsta de peste 65 de ani. Este foarte probabil ca din luna septembrie să avem această decizie de a administrat doza trei sau rapelul. Practic, ar veni la 8 luni de la debutul campaniei de vaccinare. In primul rand, pentru personalul medical care, repet, se află la risc crescut de expunere față de această infecție și continuand cu pacienții vulnerabili, cei peste 65 de ani și cei aflați in evidență cu boli cronice. Este foarte probabil să luăm in considerare istoricul de trecere prin boală. Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală și a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicație de a face rapelul cu cea de a treia doză de vaccin, avand in vedere că trecerea prin boală este un element important de activare a răspunsului imun. Şi, de asemenea, ca parte de comunicare, există o aplicație dezvoltată de Organizația Mondială a Sănătății, Chatbot, care va fi preluat, in momentul de față este pe site-ul Colegiului Medicilor din Romania și care va fi integrată și pe site-ul ro.vaccinare, pe platforma națională de vaccinare, care este tradusă in limba romană, poate să fie descărcată de pe aplicația Google Play și App Store și care permite răspunsuri la cele mai importante intrebări pe care oamenii le au vizavi de tema vaccinării impotriva COVID-19. Trecind mai departe la progresul campanie de vaccinare, pană la acest moment s-au demarat activități de vaccinare in cadrul programului Orașul vaccinează satul in 2.690 de comune din cele 2.862 de comune din Romania, ceea ce inseamnă un procent de 93% al comunelor din Romania care au avut și au activități de vaccinare. Din acestea, in 47% s-au finalizat acțiunile de vaccinare, practic s-a făcut și doza I și rapel, insă urmează, in urma discuțiilor pe care le-am avut cu colegii din Direcțiile de Sănătate Publică, practic se vor relua aceste activități, sunt deja județe care au trecut prin toate comunele și au finalizat procesul de vaccinare și acum reiau activitățile și procesul de vaccinare. In cadrul acestui program au fost vaccinate peste 273.000 de persoane cu schemă completă de vaccinare, practic mai mult cu 12.000 de persoane față de săptămana precedentă. In ceea ce privește evaluarea continuă pe care o facem a eficienței centrelor de vaccinare și a măsurilor pe care le propunem tocmai pentru a menține, repet, un echilibru intre costurile care sunt necesare pentru menținerea in activitate a acestor centre și randamentul acestora, pot să vă spun că la acest moment aproximativ 20% din centrele de vaccinare care au funcționat la capacitate maximă la nivel național au activitate temporar suspendată, ceea ce inseamnă circa 183 de centre. De asemenea, din cele 657 de centre care sunt active in momentul de față, circa 61% au programul redus, insemnand că au program de patru ore, de șase ore sau de opt ore, iar alte 385 de fluxuri din aceste centre active au fost sistate temporar. Ca atare, sigur că ne preocupă eficiența centrelor de vaccinare și menținerea unui echilibru onest intre costurile legate de menținerea, repet, a activității acestor centre și eficiența pe care o au, parte din personalul vaccinator fiind angrenat in activități de vaccinare cu echipe mobile. In ceea ce privește vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, in momentul acesta peste un sfert din medicii de familie de la nivel național care au contract incheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, adică 2.621 de medici de familie, inregistrează activități de vaccinare in cabinetele proprii. Au fost vaccinați pană astăzi 277.120 de persoane, majoritatea - 54,38% - fiind din mediul rural. Sunt mai multe județe care au peste 11 mii de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie, cele mai multe fiind in Timiș, cu peste 15 mii de persoane vaccinate, urmat de județul Argeș, municipiul București, Prahova, Mureș, Iaşi, Dambovița, Dolj. Sunt județe, repet, cu peste 11 mii de persoane vaccinate la nivelul cabinetelor de medicină de familie. Insă aș vrea să menționez faptul că, dacă numărul medicilor de familie care vaccinează rămane constant, la un moment dat activitatea și ritmul de vaccinare in cabinete evident că va scădea progresiv, pe măsură ce se va epuiza lista de... sau persoanele doritoare din lista proprie. Sigur că există posibilitatea să se vaccineze oricine dorește in acele cabinete, insă ideal pentru noi ar fi ca un număr mai mare din colegii noștri din rețeaua de medicină de familie să participe la acest proces de vaccinare, tocmai pentru a crește accesul persoanelor din lista proprie la vaccinare. In ceea ce privește vaccinarea pacienților internați in unitățile medicale, 146 de spitale publice inregistrează activități de vaccinare și au fost peste 5.217 pacienți deja vaccinați și 26 de spitale private, in care au fost vaccinați peste 1.050 de pacienți. Evaluarea acoperirii vaccinale: la nivel național, din populația eligibilă rezidentă in Romania, conform Institutului Național de Statistică, vorbim de un număr de referință de 19,3 milioane de persoane. Dacă ne uităm la populația eligibilă peste 12 ani, rata de acoperire vaccinală este de circa 30%. In ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și județelor din țară, din populația eligibilă peste 12 ani sunt 10 județe, inclusiv municipiul București, care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 26 de județe care au o rată de acoperire intre 20 și 30% și au mai rămas şase județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 17 și 20%. Insă, municipiul București este la aproape 48% rată de acoperire vaccinală, județul Cluj la aproape 44% rată de acoperire vaccinală, Sibiu, Timiș, Brașov, Constanța, Alba, Ilfov, Mureș, Sălaj sunt intre 30 și 35% rată de acoperire vaccinală. Centrele de vaccinare active la nivel național in acest moment sunt, așa cum am menționat, 657 de centre pe cele patru tipuri de vaccinuri, cumuland 959 de fluxuri active. Centre active cu vaccin de la compania BioNTech/Pfizer sunt 465, centre active care primesc vaccin de la compania Moderna sunt 87, in perspectiva in care, repet, din 2 august, vom putea vaccina la nivel național și persoanele cu varsta cuprinsă intre 12 și 17 ani și cred că este important, pentru că cel puțin estimăm că persoanele care au fost vaccinate - și aici mă refer la adulți, cu schema de vaccinare de la compania Moderna - foarte probabil vor opta și pentru minori să folosească același tip de vaccin, tocmai de aceea este important să avem un acces cat mai simplu la vaccinare și pentru acest tip de vaccin. Centrele active cu vaccinul de la compania AstraZeneca sunt 34, cu 49 de fluxuri, și avem 71 de centre de vaccinare pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson cu 83 de fluxuri. Aici, sigur că am observat in ultima perioadă mai mult de 50% din persoanele care se vaccinează in fiecare zi cu doza unu, practic persoanele noi, optează pentru vaccin monodoză, pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Bilanțul vaccinărilor: pană pe data de 26 iulie au fost vaccinate la nivel național peste 4,95 de milioane de persoane cu cel puțin o doză, peste 95% fiind persoane vaccinate cu schemă completă. In ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, rata cea mai ridicată de vaccinare este la grupa de varstă 60-69 de ani, de circa 38%, peste 38%, urmat de grupa de varstă 50-59 de ani, de aproape 36%, grupa de varstă 70-79 de ani, 35,4% și avem grupa de varstă peste 80 de ani, de circa 19%. La copiii cu varsta cuprinsă intre 12-15 ani sunt peste 26.191 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 3,12%, iar persoanele cu varsta intre 16-19 ani sunt peste 139.000 vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă circa 17% procent de acoperire vaccinală. Profilul de reacții adverse la nivelul național - au fost raportate in total 16.776 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 1,79 la o mie de doze administrate, practic, in ultima săptămană fiind raportate 47 de reacții adverse, varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse fiind de 34 de ani și nu a fost reacții adverse raportate ca fiind servere, majoritatea fiind reacții adverse locale, la locul de administrare și reacții generale. Eu cam atat am vrut să spun. Domnul secretar de stat, Andrei Baciu, vă rog. Andrei Baciu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Cateva chestiuni, pentru inceput, legate de certificatul digital european pentru COVID-19. Pană pe data de 27 iulie au fost generate 1.323.258 de certificate digitale, 96% dintre acestea fiind certificate care vizează vaccinarea. Cu privire la vaccinarea desfăşurată in cadrul operatorilor economici privați, pană la acest moment au incheiat activitatea de imunizare a angajaților un număr de 587 de companii din 38 de județe, dintre care 93 de operatori din domeniul HoReCa, din 21 de județe. Vorbim de 231 de echipe care au efectuat această activitate și au reușit să vaccineze 72.990 de persoane pană in acest moment, dintre care 3.674 de persoane din domeniul HoReCa. In momentul de faţă sunt alte 68 de companii care au această activitate de vaccinare in desfășurare. Pentru județele care sunt fruntașe la această activitate, vorbim de Brașov, Alba și Bihor, ca și săptămana trecută, iar Clujul și Sibiul au reușit să vaccineze printre cele mai multe persoane, respectiv 7.745 pentru județul Cluj. In ideea de a merge cat mai aproape de oameni cu vaccinarea, au fost desfășurate foarte multe activități, iar dintre acestea, fie că vorbim de pieţe, de targuri, de parcări ale supermarketurilor, cu toate aceste activități, pană in acest moment, au fost vaccinate 59.093 de persoane, la drive-thru-ul din Galați fiind de departe cele mai multe vaccinate intr-o astfel de activitate, vorbim de 20.845 de persoane. Cu privire la misiunile de transport de la inceputul campaniei de vaccinare, pană la acest moment au fost efectuate 13.850 de misiuni de transport la nivel național in care au fost angrenate 30.600 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliția de Frontieră și IGSU și 12.186 de persoane din cadrul MApN cu peste 4.300 de mijloacele tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care le avem in acest moment: Romania a recepționat pană la data de 26 iulie 17.662 029 de doze de vaccin, iar in acest moment avem un stoc de 6.048 043 de doze. Dintre acestea, cele mai multe sunt produse de compania BionTech Pfizer - 11.595.129. Compania Moderna 1.705.200. Pentru cele produse de AstraZeneca, am recepționat 3.374.000, iar pentru cele produse de Johnson and Johnson am recepționat 987.800 de doze. Pentru perioada următoare o să avem un... estimat pentru luna iulie de 1. 177.000 de doze de vaccin pe care le vom primi, dar trebuie să ținem cont că avem suspendate livrările pentru o parte din vaccinuri, tocmai pentru a avea un management cat mai eficient al stocurilor, iar pentru luna august avem confirmate pană in acest moment o livrare de la Moderna de 868.800 de doze. De fapt sunt 217 mii de doze care vor fi livrate săptămanal, iar pentru celelalte vaccinuri produse de celelalte companii, așteptăm confirmările, ca urmare și a suspendării livrărilor pentru luna iunie și o parte din luna iulie. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc foarte mult! Domnule președinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Vă propun să trecem la partea de intrebări. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne spuneți, domnule doctor, dacă considerați că oamenii nu se mai vaccinează in Romania din lipsă de informații sau pentru că vor să fie impulsionați cu anumite stimulentele despre care guvernul vorbește in acest moment? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că sunt mulți factori care pot să explice de ce in Romania in general rata de vaccinare este scăzută, nu doar pentru programul COVID-19, ci pentru celelalte programe de vaccinare. Cred că in primul rand ține de conștientizarea impactului pe care aceste boli contagioase, aceste boli transmisibile le au la nivel populațional, ține de educația in ceea ce privește conceptul de prevenire a bolilor și protejarea sănătății proprii și a colectivității din care facem parte. Este cat se poate de evident faptul că avem in momentul de față populație ezitantă, cei care nu au suficientă determinare incat să ia această hotărare, poate nu au incă suficiente răspunsuri și aici revin de la ce spuneați dumneavoastră la partea de informare, deci avem oameni care au nevoie de mai multe răspunsuri și cred că pe partea de informare mai avem multe lucruri de făcut. Şi aici iarăși aș face un apel la corpul medical, la colegii din rețeaua de medicină de familie, care sunt prima linie la interfața cu pacienții și care pot - și acest lucru l-au făcut și pană acum și le mulțumesc pentru acest efort, insă avem nevoie de a continua toate aceste activități de informare și de a transmite cat de importantă este vaccinarea, ce beneficii ne aduce, și personal, și la nivelul colectivității și comunității din care facem parte. Probabil că există un segment populațional pentru care și partea de motivare altfel decat informarea medicală este importantă. Sunt mai multe soluții care sunt propuse la nivel european, mai ales acolo unde se observă o incetinire a ritmului de vaccinare, prima este de a motiva intr-un fel sau altul acest concept de incentivare a persoanelor care se vaccinează și al doilea concept care este evaluat, dar care este, se pare, ca impact mai redus decat..., adică nu se așteaptă să aducă beneficii suplimentare, este partea de restricții aplicate persoanelor care au un risc să fie infectate sau să răspandească infecția, un risc mai mare, cum sunt persoanele nevaccinate. Deci cam acesta este conceptul. Nu cred că este o singură soluție care va rezolva in momentul de față reticența la vaccinare. Cred că este nevoie de o abordare integrată, pentru că, așa cum am mai spus și repet, problema pandemiei nu este a unei instituții sau a unui guvern sau a sistemului medical, este o problemă a intregii societăți și cred că fiecare dintre noi putem să respectăm regulile și măsurile de prevenție și să contribuim atat cat este obiectul de activitate pe care noi il desfășurăm la controlul acestei pandemii. Reporter: Care este cel mai pesimist scenariu la care ne putem gandi, in condițiile in care vom rămane cu o rată de vaccinare puțin peste 30% in toamnă? Valeriu Gheorghiţă: Creșterea numărului de cazuri. Asta in momentul de față este o certitudine, că vom avea o creștere a numărului de cazuri, insă fac apel la oameni să ințeleagă beneficiile vaccinării și să ințelegem că doar prin vaccinare putem să ținem sub control această pandemie. Chiar dacă ne uităm la țările care au avut o rată foarte mare de vaccinare și unde s-a inregistrat o creștere a numărului de cazuri, ne uităm că numărul celor care s-au internat și numărul de decese a fost foarte mic, practic aceste două curbe au fost deconectate: creșterea numărului de cazuri nu s-a insoțit de creșterea deceselor și creșterea internărilor și chiar situația din Marea Britanie este una care se imbunătățește in momentul de față, pentru că procentul celor care sunt nevaccinați este mic și atunci virusul se răspandește foarte, foarte incet, intr-o populație care este mai puțin receptivă la această infecție. Deci categoric, pe fondul unei rate de vaccinare insuficiente, avem un risc de creștere importantă a numărului de cazuri. Important este să ne vaccinăm in perioada următoare, repet, incă mai avem timp să ținem lucrurile sub control și să nu ajungem intr-o situație in care să avem o creștere exponențială, dar acest lucru ține de noi, ține de fiecare dintre noi. In mod deosebit cei vulnerabili trebuie să se vaccineze cat mai repede in perioada următoare și aici mă refer la cei peste 60-65 de ani, cei care sunt in evidență cu afecțiuni cronice. Reporter: Aș vrea să vă intreb despre vaccinarea cu cea de-a treia doză. Cate persoane din cele vaccinate pană acum se incadrează in categoriile pe care le-ați enumerate mai devreme și dacă va exista o prioritizare, presupun că e vorba de foarte mulți oameni. Valeriu Gheorghiță: Aici aș vrea să menționez, in primul rand așteptăm autorizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului a acestei scheme de vaccinare. Ne interesează in mod deosebit datele de siguranță și datele de imunogenitate și cel puțin care sunt datele la acest moment, probabil că vom incepe cu personalul medical in paralel cu populația vulnerabilă, nu mai trebuie să așteptăm, avand in vedere că in momentul de față numărul de doze este suficient, nu mai trebuie să facem acest decalaj intre etape, așa cum am făcut la debutul campaniei de vaccinare, pentru că acea etapizare a fost practic impusă de numărul limitat de doze. Ori, in acest moment putem să demarăm practic și cu personalul medical, paralel cu persoanele vulnerabile, sigur, printr-un sistem de programare, de planificare, incat să avem acest interval probabil minim de opt luni intre schema inițială și rapel. Reporter: Există vreo estimare legată de cate persoane din cele aproximativ patru milioane vaccinate pană acum s-ar incadra in aceste categorii? Valeriu Gheorghiţă: Probabil că două treimi din ele sunt persoane eligibile, insă, insă prioritatea noastră rămane creșterea numărului persoanelor care se vaccinează cu prima schemă, cu schema inițială. Este cel mai important lucru care ține sub control răspandirea virusului și care poate să limiteze creșterea numărului de cazuri. Vaccinarea sau administrarea unui rapel, după o perioadă de cateva luni de la prima schemă, crește nivelul de protecție individuală al persoanei respective. Sigur că acest lucru se reflectă indirect şi asupra transmiterii in cazul in care scade riscul ca acea persoană să se infecteze, dar cel mai important este să creștem numărul de persoane care se vaccinează cu schema inițială și foarte important, repet, este să creștem numărul celor din categoriile de risc care se vaccinează. Reporter: Aţi spus şi dvs, in ultimele zile a crescut foarte mult cererea pentru vaccinul Johnson and Johnson. Dacă aţi putea să imi spuneți, vă rog, pentru fiecare tip de vaccin in parte in ce proporție ne protejează de deces și formele severe de imbolnăvire cu tulpina Delta. Valeriu Gheorghiţă: In acest moment avem date cat se poate de clare pentru schema de vaccinare de la compania AstraZeneca, de la compania BioNTech/Pfizer şi avem şi pentru Moderna. Vorbim de un nivel de eficienţă in ceea ce privește protecția față de boala asimptomatică de circa 80% cu schema de vaccinare completă, schema incompletă de vaccinare, constand doar in administrarea unei singure doze, aduce o eficiență de doar 35% pentru prevenirea bolii simptomatice, iar in ceea ce privește rata de spitalizare, prevenția spitalizărilor, eficiența se ridică la peste 90%, intre 92-96% in funcție de tipul de vaccin pe care il folosim. Oricum, o protecție de peste 90% este ideală, dacă ne uităm la prevenirea spitalizărilor și deceselor, iar aceste date sunt date din viața de zi cu zi, sunt date care sunt publice, pot fi vizualizate in ceea ce privește situația din Marea Britanie. Pentru Johnson and Johnson este estimată o protecție tot in jur de 70-80%, insă aici datele urmează să se cumuleze avand in vedere că incă nu există un număr foarte mare de persoane vaccinate cu acest tip de vaccin, dar cu siguranță vor apărea in perioada următoare. Insă ceea ce s-a observat că nu crește, nu a crescut semnificativ numărul de persoane care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 in randul celor care s-au vaccinat cu vaccinul de la Johnson and Johnson. Reporter: CNSU a decis aseară noi măsuri de relaxare, care să se aplice de la 1 august și aș vrea să imi spuneți cum credeți că vor influenţa aceste măsuri de relaxare campania de vaccinare, avand in vedere că unele ii vizează pe cei nevaccinaţi. Aceştia, inţeleg, nu ar urma să poată intra in cluburi sau in alte locuri, spații inchise. Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că important este ca orice măsură care se ia, să ințelegem că se ia in beneficiul sănătății publice și, practic, participarea la evenimente cu un număr mare de persoane trebuie să aibă un principiu științific la bază, acesta fiind acela că cei care participă să aibă un risc foarte mic să fie pozitivi, să fie infectați in momentul in care participă, tocmai pentru a nu genera focare de imbolnăvire. Cu atat mai mult cu cat cei vaccinați, chiar dacă ipotetic ar intra in contact cu cineva pozitiv, riscul să se infecteze este mic, este semnificativ mai mic comparativ cu al unor persoane care ar fi doar testate negativ și care nu au fost vaccinate sau nu au istoric de trecere prin boală. Ele chiar dacă sunt negative sunt persoane receptive, adică persoane care se pot infecta și, mai departe, care pot răspandi infecția. Reporter: Deci vă așteptați să crească numărul tinerilor, de exemplu, care să vină să se vaccineze tocmai ca să poată participa la astfel de activităţi sau, din contră.... Valeriu Gheorghiţă: Nu. In primul rand aş vrea să transmit un mesaj și cred că sunt in asentimentul colegilor mei - faptul că aceste măsuri nu sunt menite să ii pedepsească pe cei nevaccinați. Ele au ca obiectiv, repet, protejarea sănătății publice și protejarea sănătății oamenilor. Sigur că decizia, dacă doresc sau nu să se vaccineze, este voluntară, este a lor. Nu trebuie privit acest lucru ca o condiționare, nu. Este reglementarea unor activități care asigură condiții cat mai sigure, dacă vreți, pentru cei care participă la un eveniment de acest tip. La aceste tipuri de evenimente este puțin probabil ca oamenii să respecte măsurile de prevenție, cele nefarmaceutice, distanțare fizică și așa mai departe, mască. Reporter: Deci vă așteptați la o creștere a numărului de vaccinaţi? Valeriu Gheorghiţă: Mi-e foarte greu să evaluez impactul la numărul celor care se vor vaccina din grupa de varstă tanără. Plecand de la ideea că aceste măsuri sunt luate, repet, pentru a proteja sănătatea oamenilor și nu neapărat in mod direct, pentru a stimula vaccinarea, repet, aceste lucruri, probabil că pentru o anumită categorie de persoane, vor reprezenta un motiv in plus să se vaccineze, dar obiectivul este, repet, acela de a proteja sănătatea publică. Reporter: Şi dacă mai permiteți o precizare sau o lămurire, doza a treia ar urma să fie permisă pentru persoanele vulnerabile și din mediul sanitar sau e de așteptat apoi, după ce trece această etapă inițială şi celelalte persoane să poată face doza a treia, să li se recomande acest lucru? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, este puţin probabil, dar sigur este important să evaluăm in permanență care va fi eficiența odată cu trecerea timpului, adică durata protecției. Este prematur să spunem in acest moment, dar este clar că persoanele vulnerabile sunt cele mai expuse sau cei care prin natura profesiei au un risc mare de expunere la infecție, este important să fie cat mai bine protejate. Reporter: Am două intrebări pentru dumneavoastră. Prima intrebare vine de la Vocea Cetățeanului. Dacă pandemia va dura pană cand se vor termina literele și cifrele alfabetului, după care sunt denumite valurile sau formele de evoluție a COVID-19? Valeriu Gheorghiţă: Pandemia va dura atata timp cat există transmitere comunitară accelerată susținută la nivel mondial. Faptul că se generează anumite variante virale mutante, acest lucru, repet, reprezintă un proces natural al oricărui tip de virus. Unele au un risc mai mare să acumuleze mutația, altele au un risc mai mic. Insă, in condițiile in care numărul persoanelor infectate in fiecare zi este foarte crescut și sunt incă foarte multe țări in curs de dezvoltare care nu au avut un acces suficient de crescut la vaccinuri și care au o rată mică de circa 1 - 1,1% de acoperire vaccinală, evident că există in continuare riscul de generare a noi variante virale. Nu are nicio legătură acest lucru cu durata pandemiei. Cred că in perioada următoare rata de acoperire vaccinală la nivel global va crește. Deja există un demers susținut de a dona din ce in ce mai multe vaccinuri către statele terțe, atat de la nivel european, cat și de la nivelul Statelor Unite, lucru care va crește accesul populației la vaccinare. Cred că acest decalaj va fi recuperat in perioada lunilor următoare și noi sperăm un control mult mai bun al răspandirii virusului la nivel populațional. Reporter: A doua intrebare. La nivel de ţară, intarzierile din activitatea de vaccinare reproșată de comisarul european pentru sănătate privesc provocarea campaniei din mediul rural, unde aveţi grupele de varstă 60 -65 de ani, mai ales că Romania are cea mai mare pondere dintre statele Uniunii Europene cu populația care locuiește in zona rurală. Cum veți soluționa aceste deficiențe din campanie? Valeriu Gheorghiţă: Acest lucru poate să fie un avantaj și in același timp un dezavantaj, adică faptul că avem circa 50% in rural din punct de vedere al riscului de expunere la boală și din punct de vedere al riscului de răspandire a infecției, aici teoretic stăm mai bine, pentru că probabilitatea de răspandire in rural este mai redusă, acolo sigur că vorbim de riscul individual, fiind persoane varstnice, persoane in evidență cu boli cronice și cu acces mai dificil la serviciile medicale riscul individual de boală va crește și de evoluție nefavorabilă, dar in același timp este un dezavantaj pentru că acest lucru se asociază cu o reticență mai crescută la vaccinare, ca urmare a temerilor pe care oamenii le au față de reacțiile adverse și ca urmare a accesului mai dificil, chiar și la informații validate științific, pentru că probabilitatea ca o persoană din mediul rural, mai ales după o anumită varstă, să intre pe platforma națională de vaccinare sau pe pagina de Facebook să afle aceste informații este mai mică și atunci este nevoie ca informarea in rural, cel puțin pentru anumite segmente populaționale, să se facă din poartă in poartă. Cum? Cu ajutorul colegilor din rețeaua de medicină de familie, asistență medicală și toți cei care s-au oferit voluntari, Crucea Roșie și alte organizații nonguvernamentale, care sprijină acest demers de informare. Informarea nu va fi niciodată suficientă sau nu vom putea spune niciodată că am informat oamenii suficient, pentru că, din perspectiva meseriei de medic, vă pot spune că oamenii intotdeauna vor avea intrebări vizavi de orice demers medical, cu atat mai mult vizavi de vaccinare. Reporter: Despre a treia doză. Se face tot așa cu rapel, nu?, şi este bine să se facă cu același vaccin sau se poate schimba? Valeriu Gheorghiţă: Aici aș vrea să ințelegem puțin terminologia. A treia doză inseamnă că am face o schemă de vaccinare. Prima schemă zero, o lună, două luni cu trei doze, cum se intamplă in Franța; la pacienții imunodeprimați sau transplantați se fac trei doze: la doza inițială, la o lună și la două luni. Ceea ce vorbim noi in momentul de față este rapel. Faptul că in spațiul public este confundat rapelul cu doza a doua este altceva. Dar altfel, rapelul inseamnă o doză de vaccin care se administrează la un interval de timp după completarea schemei de vaccinare inițială. Deci practic acum vorbim de administrarea rapelului și se face, sigur, respectand aceleași criterii ca și pană la acest moment. Vom stabili in funcţie de datele științifice și de recomandările Agenției Europene a Medicamentului și Organizației Mondiale a Sănătății care va fi abordarea, intr-adevăr, la pacienții care, de pildă, au făcut o singură doză cu vaccinul de la Johnson and Johnson sau care au făcut prima schemă de vaccinare cu vaccinul de la compania AstraZeneca, adică cu vaccinul bazat pe vectori virali, dacă se menține același tip de vaccin sau se recomandă administrarea unui vaccin pe bază de ARN mesager. Este prematur la acest moment să putem emite o recomandare in acest sens, pentru că nu avem suficiente date științifice de siguranță și de imunogenitate. Reporter: Mai pe limbajul nostru, se face o singură injecție, da? Valeriu Gheorghiţă: Se face o singură injecție, asta inseamnă, adică un booster pentru a reactiva răspunsul imun şi pentru a asigura o durată de protecție pe mai departe. Reporter: Tot pentru doza 3, domnule doctor, există posibilitatea, spuneați dumneavoastră, că este prematur, dar există totuși posibilitatea ca persoanele sub 65 de ani să ceară la cerere, să facă la cerere doza 3 sau persoanele sub 65 de ani care suferă de boli cronice? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță, toate persoanele, indiferent de grupa varstă din care fac parte, care se află in evidență cu boli cronice, vor fi teoretic eligibile atunci cand vom decide și dacă vom decide acest lucru, iar in ceea ce privește grupa de varstă, aici, iarăși, va fi foarte important să evaluăm datele științifice, să vedem dacă există o diferență pe grupe de varstă in ceea ce privește scăderea nivelului de protecție, scăderea nivelului anticorpilor neutralizanți. Deci de-asta vă spun că decizia va fi fundamentată științific și vom include acele categorii care au cea mai mare nevoie de acest rapel. Nu vrem să facem rapelul doar de dragul de a face o doză in plus, ci, intr-adevăr, să fie in beneficiul persoanelor vaccinate, așa cum am luat toate deciziile pană la acest moment. Reporter: Și mai am o intrebare. Cu ce aţi inaintat concret in ceea ce privește pachetele de beneficii, stimulentele oferite populației, astfel incat să ii incurajăm, să ii motivăm pe oameni să se vaccineze. Ştiu că se vorbea de tombole, tichete, dar concret ce s-a intamplat? Valeriu Gheorghiţă: CNCAV nu are in sfera de activitate astfel de acte normative. Sigur că am discutat cu doamna ministru legat de aceste propuneri, dar incă sunt dezbateri care sunt analizate la nivelul coaliției, din cate am ințeles, şi la nivelul Guvernului. Deci nu am să vă dau informații suplimentare față de cele pe care le știți și dumneavoastră, și eu. Reporter: Bună ziua! Cum vă explicați faptul că Guvernul și implicit autoritățile au ratat toate obiectivele campaniei de vaccinare și ce măsuri credeți că ar putea fi luate, astfel incat să schimbe in continuare procesul de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să vă spun obiectivele. In primul rand, obiectivul CNCAV a fost acela de a crește accesul persoanelor la vaccinare intr-un mediu cat se poate de sigur și intr-un mediu favorabil pentru procesul de vaccinare. In momentul acesta, cred că orice persoană care dorește să se vaccineze se poate vaccina. Deci, din acest punct de vedere, consider că este un obiectiv implinit. De asemenea, dacă ne uităm pe anumite segmente de risc - și aici vorbim de categoria de personal medical social - avem o rată de peste 80% de vaccinare. Dacă ne uităm la persoanele care sunt rezidente in centrele de ingrijire pe termen lung, in cămine, avem peste 70% acoperire vaccinală. Dacă ne uităm la persoanele dializate in centrele de dializă, iarăși avem peste 70% rată de acoperire vaccinală. Faptul că media națională este de circa 30% din populația eligibilă, sigur că este sub ceea ce noi am estimat inițial, insă aceasta este intenția de vaccinare a oamenilor la acest moment. Cred că problema care se pune este dacă ar fi fost foarte mulți oameni care doresc se vaccineze și nu ar fi avut acces, atunci era intr-adevăr o problemă. In ceea ce privește dorința de vaccinare, sigur că aici este important să continuăm printr-un, așa cum am spus, efort susținut al tuturor autorităților, inclusiv al mass-media, in ceea ce privește informarea privind beneficiile și importanța vaccinării. Pentru că, dacă tot timpul in spațiul public vor fi oameni, reprezentanți care vor prezenta in mod corect și onest beneficiile vaccinării, dar in același timp vor fi și alte persoane, reprezentanți care vor milita impotriva vaccinării, prezentand incorect informațiile sau incomplet, atunci sigur că oamenii de acasă nu vor ști ce să creadă, deci acest lucru va alimenta neincrederea. Tocmai de aceea cred că este importantă solidaritatea in ceea ce privește mesajul, pentru că este cat se poate de evident că singura soluție prin care noi putem să controlăm pandemia, creșterea numărului de cazuri, evitarea deceselor, evitarea internărilor este vaccinarea. Nu avem o altă soluție. Mi-aș fi dorit să existe o altă soluție, dar nu avem o altă soluție. Reporter: Voiam să vă mai intreb și despre cazurile confirmate cu varianta Delta. In acest moment această variantă este predominantă in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Este greu de spus dacă este predominantă, foarte probabil că nu este dominantă, dominantă inseamnă să ai o prevalență de peste 50% din toate cazurile secvențiate, dar ce pot să spun este că foarte probabil in perioada următoare va deveni dominantă, așa cum s-a intamplat deja in majoritatea țărilor europene. Este un semnal important faptul că, din totalul probelor secvențiate din ultima săptămană, 56% au fost cu variantă Delta, spre deosebire de săptămana trecută in care procentul a fost de 33%. De asemenea, este clar că in ultimele opt săptămani avem o creștere de circa cinci ori a cazurilor care sunt generate de varianta Delta, din totalul variantelor virale de ingrijorare. Deci acest lucru, da, ne arată o tendință de creștere și foarte probabil că in perioada următoarelor săptămani va deveni dominantă. Reporter: Voiam să vă mai intreb şi dacă vi se pare că numărul cazurilor de COVID-19 de la noi, confirmate in acest moment reflectă realitatea, avand in vedere că la noi nu prea se mai fac teste? Valeriu Gheorghiţă: Se fac teste, se face un număr important de teste, ceea ce reprezintă, dacă vreți, cel mai bun indicator că da, in momentul de față, este o imagine reală a situației epidemiologice este rata de pozitivare a cazurilor și anume care este in jur de 0,6% cel puțin astăzi - 0,57, dacă nu mă inșel. Dacă am fi avut un procent mai mare de cazuri pozitive, atunci sigur că ne-am fi putut intreba dacă un număr mai mare de teste ar identifica un număr mai mare de persoane. Evident că așa se va intampla, insă procentul de pozitivare este foarte important și reflectă dacă avem sau nu un număr corect de teste efectuate. Cred că ceea ce este important e să creștem capacitatea de secvenţiere in perioada următoare, tocmai pentru a ști care este dominanța acestor variante virale de ingrijorare. Reporter: Şi ultima mea intrebare, dacă imi permiteți, legată de vaccinarea copiilor. Ne-aţi spus că ar putea să inceapă din data de 2 august, cu vaccinul de la Moderna. Doar cu acest tip de ser se pot vaccina copiii? Valeriu Gheorghiţă: Şi vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer. Este al doilea vaccin care are autorizare pentru grupa de varstă de peste 12 ani. Reporter: Şi cu acesta, tot din data aceea? Valeriu Gheorghiţă: Cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, din 2 iunie se vaccinează. Reporter: Mai am eu o intrebare vă rog pentru domnul secretar de stat Baciu. Puteți să ne spuneți cate doze de vaccin a vandut Romania pană acum? Andrei Baciu: Pană in momentul de faţă, Romania a vandut 1.170.000 de doze de vaccin, a donat mai multe doze şi are mai multe astfel de demersuri in desfăşurare care, pe măsură ce vor fi finalizate, vor fi şi anunțate. Deci, aşa cum spuneam, pentru Danemarca - 1.170.000 de doze de vaccin care au fost vandute, după care avem pentru Republica Moldova, peste jumătate de milion de doze, şi la fel pentru Ucraina - 100.800, pentru Argentina - 30.000 de doze şi Serbia - 50.400. Acestea sunt acordurile finalizate pană in acest moment. Reporter: Aş dori să vă intreb şi eu, vă rog, cate doze sunt in carantină acum, au expirat şi sunt in carantină. Valeriu Gheorghiţă: Cred că sunt in jur de 41.000 de doze de la compania AstraZeneca. Așteptăm un răspuns de la această companie in ceea ce privește datele de stabilitate. Vom vedea dacă se are in vedere prelungirea perioadei de valabilitate sau nu, moment la care vom decide ce facem cu aceste doze. Reporter: Şi mai avem doze care urmează să expire in următoarea perioadă şi care vor fi puse şi ele in carantină? Valeriu Gheorghiţă: Există, sigur, un termen de valabilitate pentru mai multe loturi, și sfarșit de august, și sfarșit de septembrie, mă rog, lună de lună, in funcție de cum au venit livrările, dar aici cred că domnul secretar de stat ne poate da mai multe detalii vis-a-vis de mecanismele de revanzare şi donație. Andrei Baciu: Sunt demersuri la nivel european, in primul rand făcute in bloc de către Team Europe, aşa cum se intitulează efortul comun, către COVAX, către alte state terțe și eforturi individuale, aici Romania a fost printre primele, cum sunt cele pe care le-am menționat adineauri. Sunt ţări de pe mai multe continente, din mai multe regiuni, care au trimis diverse solicitări, insă trebuie procesate, e un mecanismul specific pe canale diplomatice, sunt cateva reguli care trebuie parcurse. Acestea nu se pot face peste noapte este, plus că, oricum ar fi, in momentul in care se decide donarea sau vanzarea de doze care au sosit deja țară, atunci intervin, cum a fost și in cazul Danemarcei, o serie de mecanisme care trebuie puse bine la punct, tocmai pentru a asigura calitatea dozelor pe perioada transportului și, practic, ăsta este un lucru care, la fel, trebuie foarte bine pregătit. Pentru cei din Danemarca, spre exemplu, au trimis chiar o echipă de experți, care au fost la Institutul Naţional Cantacuzino, pentru a, mă rog, a lucra impreună cu experții romani şi pentru a asigura cele mai bune condiții de transport. Deci şi partea logistică necesită o pregătire temeinică inainte. Reporter: Cate doze ar trebui să expire la sfarșitul lui august? Andrei Baciu: Sunt 1.400.000 de doze care expiră la sfarșitul lunii august. Mă rog, expiră in fiecare lună, nu sunt doze... De la AstraZeneca, intr-adevăr, de la AstraZeneca, dar, spre exemplu, inclusiv dozele de la Pfizer, care sosesc, au o perioadă de valabilitate de patru luni de zile. Deci e un ciclu, o speranță de viață, să ii spun aşa, firească pentru toate vaccinurile, nu doar pentru cele care sosesc in Romania, ci toate cele care sunt distribuite la nivel european. De aici şi importanța unui management eficient al stocurilor. Reporter: In depozite avem şi stocuri Pfizer, care urmează să expire in următoarea perioadă? Andrei Baciu: Noi avem o inventariere foarte clară a tuturor loturilor de vaccin, momentele la care expiră fiecare lot in parte, insă, așa cum spuneam, inclusiv dozele care vin săptămana aceasta au o perioadă de valabilitate in funcție de tipul de vaccin. Reporter: Mai am o intrebare, cred că cei de la STS ar putea să răspundă: se lucrează sau lucrați la o aplicație pentru verificarea certificatului digital, care să poată fi folosit de către orice operator economic? Cătălin Chirca: In momentul in care a fost lansat sistemul informatic pentru generarea certificatelor digitale, acesta cuprindea un portal de generare a certificatelor și o aplicație de verificare a acestora. Aplicația a fost lansată incă de la 1 iulie, in momentul in care s-a dat in funcțiune sistemul informatic. Ea este utilizată de Poliția de Frontieră, iar la vremea respectivă au fost distribuite in toate punctele de trecere a frontierei telefoane, scannere și cu această aplicație se face verificarea certificatelor, atat a celor emise de noi, de Romania, dar și a celor emise in celelalte state europene. Reporter: Deci vorbim doar de Poliția de Frontieră? Cătălin Chirca: Noi vorbim despre aplicația de verificare a certificatelor, ea există această aplicație. Reporter: Bun. Şi ar putea fi folosită, de exemplu, de un agent economic care are un club? Cătălin Chirca: Asta este o decizie care nu cred că ne aparține. Aplicația este funcțională, ea face parte dintr-un sistem informatic, al cărui beneficiar este Ministerul Sănătății in momentul de faţă. Reporter: Deci poate fi folosită și extinsă dacă cineva ia o decizie? Andrei Baciu: Este o decizie pe care nu putem noi să o luăm. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim frumos. Andrei Baciu: Mulțumim. O zi bună! 2021-07-27 15:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4602.jpgINFORMARE PENTRU PRESĂȘtiri din 27.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/informare-pentru-presa1627380430Persoanele sinistrate din localitățile Sohodol, Abrud, Bistra și Roșia Montană din județul Alba, afectate de inundațiile produse in perioada 15-16 iulie 2021, respectiv 19-20 iulie 2021, vor primi, in regim de urgență, produse de strictă necesitate, potrivit Hotărarii nr. 49 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, adoptată in 26 iulie 2021. Această hotărare prevede scoaterea de la rezervele de stat a unor bunuri de strictă necesitate și alocarea acestora unităților administrativ-teritoriale Sohodol, Abrud, Bistra și Roșia Montană din județul Alba, respectiv:  17 construcții modulare complete, cu butelie și aragaz;  15.000 litri de motorină;  40 paturi cu cazarmament;  80 pături;  3.000 litri apă;  1.000 conserve carne;  1.500 conserve pate;  10 butelii cu aragaz. De asemenea, vor fi scoase de la rezervele de stat o construcție modulară ușoară și materiale de construcții pentru refacerea unui imobil afectat de alunecarea de teren produsă in satul Cherăști, comuna Roșiile din județul Valcea. Hotărarea nr. 49 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, adoptată in 26 iulie 2021 și anexa pot fi consultate in atașament. 2021-07-27 13:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-27-01-07-16big_sigla_guvern.pngReuniunea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrațieiȘtiri din 22.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/reuniunea-comitetului-pentru-e-guvernare-i-reducerea-birocratieiGalerie foto 2021-07-22 15:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4554.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Federației AGROSTARȘtiri din 22.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-federatiei-agrostarGalerie foto 2021-07-22 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-22-01-24-07big_image_6_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, în sistem online, la evenimentul ”Grand Matinal Digital”, organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în RomâniaȘtiri din 22.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-evenimentul-grand-matinal-digital-organizat-de-camera-de-comert-industrie-i-agricultura-franceza-in-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa şi vă mulţumesc pentru invitaţie! Voi incepe cu un mesaj scurt. Aţi spus cateva lucruri foarte importante şi aş vrea să spun, intr-o frază, despre ce este vorba in această guvernare. Este vorba despre reformă şi investiţii, cu un plan de dezvoltare pe termen mediu. Cam la asta se rezumă tot ceea ce vrem să facem in această guvernare, care a inceput foarte bine, spun eu, dar care are un orizont de timp peste 2024. Eu am tot spus in spaţiul public că acum pregătim planul de dezvoltare pentru Romania pană in 2028. Lucrurile sunt foarte simple din punctul acesta de vedere. Aţi menţionat cele 76,2 miliarde de euro. Ştiţi foarte bine că aceşti bani se intind pe o perioadă intre 2022 și 2027. Deci orice plan facem, trebuie să ținem cont de această programare. De aceea văd un plan dezvoltare pe această perioadă. Am spus reformă și investiții, pentru că Romania trebuie să treacă la nivelul următor. Dumneavoastră aţi vorbit de investiții directe in Romania și ce am putea face sau cum am putea să schimbăm paradigma. Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt foarte simple. Trecem la un mod de dezvoltare economică in care locurile de muncă, de exemplu, sunt bine plătite, deci atractivitatea Romaniei nu o să mai fie legată de locuri de muncă ieftine, pentru tipuri de de muncă care nu aduc valoare adăugată mare. Schimbăm lucrurile, trecem la locuri de muncă bine plătite, pentru investiții care aduc valoare adăugată mare. Ştiţi foarte bine că, pentru a fi competitiv la nivel global, astăzi, trebuie să te duci in această direcție, acolo unde valoare adăugată mare şi unde ai și marjă de profit mare. Asta inseamnă forță de muncă calificată și pentru asta pregătim terenul și in Romania. Calificarea forței de muncă o vom face și prin resurse de la stat, dar bineințeles, o vom face și in parteneriat, așa cum deja a inceput, cu investitorii din sectorul privat. Cateva lucruri pe care le-am mai spus, dar vreau să le reiterez aici. Da, este adevărat, Romania, in perioada următoare are o şansă unică. Sunt cei 76,2 milioane de euro, din care 29,2 miliarde de euro din PNRR și restul din fonduri europene. In același timp, este un angajament ferm al acestui guvern - și mă asigur prin PNRR că va fi și in viitor , de a investi cel puțin 13 miliarde de euro anual de la buget in economie; dumneavoastră aţi spus 60 de miliarde de lei, eu vorbesc in euro. Asta inseamnă, dacă ne uităm la nivelul anului 2028, aproape 170 de miliarde de euro sau peste 150 de miliarde de euro investiții in economie. Vreau să ne uităm la această cifră prin filtrul a ceea ce inseamnă PIB in Romania astăzi, un PIB de 200 de miliarde de euro. Deci, vom investi in Romania, in perioada următoare, o valoare apropiată de PIB-ul Romaniei de astăzi. Asta inseamnă, in primul rand, provocări in ceea ce priveşte forţa de muncă, provocări legate de modul in care sunt disipaţi acești bani in economie, pentru a nu avea perioade in care nu putem să investim banii. Pentru că suntem la o discuție cu sectorul privat, aş dori să vă spun cateva lucruri din PNRR care vă interesează; știți foarte bine, sunt peste 2 miliarde de euro, bani care se adresează direct sectorului privat, deci, bani care pot merge către sectorul privat și care sunt legaţi de digitalizare. In același timp, mesajul este foarte simplu: cei peste 150 de miliarde de euro sunt bani pe care ii administrează statul roman, ii investește in economie, dar statul roman nu poate investească fără companiile din sectorul privat, deci vehiculul este statul roman, e adevărat, pentru toate cele 150 de miliarde de euro, dar vom face aceste investiții in economie cu companii din sectorul privat, companii din domeniul digitalizării, companii din domeniul energiei verzi, companii in construcții. Deci nu doar cele 2 miliarde de euro din PNRR sunt pe sectorul privat, toți cei 150 miliarde de euro care vin in economie vor trece prin sectorul privat. Pentru fiecare proiect este nevoie de o companie in partea cealaltă care, bineințeles, va caștiga un contract cu licitație care vine din sectorul privat și va implementa aceste resurse in economie. E adevărat, acestea sunt lucruri pe care deja le știm. In același timp, ne batem la nivel global pentru investiții. Vrem mai mult capital, vrem mai multe investiții in Romania pe langă aceste fonduri europene și PNRR și bani investiţi de la buget și, pentru asta, facem cateva lucruri. Așa cum am spus, ne uităm la ce a fost prost făcut pană acum, de ce nu au venit investitori in Romania pană astăzi și au ocolit investitorii țara noastră. Pe de o parte, este adevărat că legislația din Romania nu a fost, nu aş spune prietenoasă, dar nu a fost la fel de clară şi a fost ușor interpretabilă și lucrăm la această legislaţie, inclusiv la legislația achizițiilor publice. Este parte din pachetul de reforme pe care l-am anunţat. In acelaşi timp, şi eu mă uit la indicatorii globali de competitivitate pentru Romania. Este lucrul cel mai simplu, de unde putem lua idei pentru a reforma economia. Acolo, Romania stă cel mai prost la autorizarea şi la avizarea investiţiilor. După ce ai făcut o investiţie in Romania, iţi deschizi o firmă in trei zile, patru zile, dar ca să dai drumul investiţiei poate să dureze pană la un an, un an şi jumătate. Vom reduce toate aceste termene prin legislaţie, pentru a face mult mai prietenos mediul economic pentru investitorii străini in Romania. Menţinem in continuare schemele de ajutor şi cred ca singura schemă de ajutor care funcţionează este schema 807 făcută de Ministerul Finanţelor, care a funcţionat foarte bine pentru investiţii de peste 1 milion de euro şi mai sunt cateva astfel de lucruri, dar direcţia in care mergem deja a dat roade. In primul trimestru din acest an, pentru prima dată, creşterea economică s-a datorat in totalitate investiţiilor. Cele 2,8 puncte procentuale de creştere economică sunt in totalitate datorate investiţiilor. Chiar consumul administraţiei publice a scăzut intaia parte a anului, ceea ce este ok, a permis sectorului privat să vină şi să facă investiţiile. Vorbim de investiţii nete in economie, care au crescut. Schimbarea de paradigmă, ca să nu intrăm in detalii, a fost clar la inceputul guvernării, cand am spus că vom trece de la un buget care e construit pe cheltuieli sociale in majoritate, la un buget care va avea din ce in ce mai mult o componentă de investiţii, iar cele două programe, PNRR şi fonduri europene, sunt folosite pentru a degreva bugetul de anumite cheltuieli şi a permite bugetului naţional să facă investiţii, să facă cheltuieli pentru investiţii şi alte cheltuieli. Asta este direcţia in care mergem, este o guvernare care - am spus din primul moment - este aproape de sectorul privat şi care inţelege că dezvoltarea vine doar printr-o relaţie transparentă, de incredere cu sectorul privat. Lucrurile pe care le-am spus la inceputul guvernării răman aşa cum le-am spus şi le-am menţinut de fiecare dată in faţa partenerilor noştri de discuţii, cu Comisia Europeană, in ceea ce priveşte taxele, de exemplu. Nu vreau să introducem taxe noi in Romania, nu vreau să creştem taxele pe care le avem. Singura paranteză aici este că, dacă dinspre Comisia Europeană, vin decizii in ceea ce priveşte taxele de poluare şi aşa mai departe, acolo putem să discutăm prin directive. In rest, in ceea ce mă priveşte, această guvernare nu va incerca să crească veniturile prin penalizarea investitorilor şi a cetăţenilor in sectorul privat. Din contră, vom creşte şi am arătat că vom creşte veniturile la buget prin conformare voluntară. Atunci cand eşti un partener de incredere şi transparent al sectorului privat se vede că iţi cresc şi veniturile la buget prin conformare voluntară. Lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Mă opresc aici, ca să putem să avem o dezbatere. Acesta era mesajul pe care voiam să-l dăm. Apreciem foarte mult parteneriatul romano-francez in ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi susţinerea pentru ca Romania să primească invitaţia de aderare la OCDE. Vă mulţumim! *** Florin Ciţu: Mulţumesc mult de tot pentru prezentări și pentru comentarii. Aţi identificat corect problemele pe care le avem, sau provocările pentru această guvernare, pentru a ajunge acolo unde am spus, la o economie competitivă, cu locuri de muncă bine plătite și cu o producție sau factori de producţie cu valoare adăugată mare. Acesta este, de fapt, obiectivul. E adevărat, avem mai multe obiective in acest moment. Pe de o parte, este acesta de a crea o economie competitivă. Pe de altă parte, bineințeles, avem un obiectiv pe care ni l-am asumat impreună cu partenerii din Uniunea Europeană, acela de a merge către o economie verde, deci, nu doar competitivă, dar și verde. Pe termen scurt, cele două s-ar putea să nu fie foarte ușor de implementat, de aceea, obiectivele, deși sunt comune, de exemplu, cel cu energia verde, impreună cu partenerii din Uniunea Europeană, strategia de a ajunge la o economie verde diferă de la țară la țară. Romania va face tot ce este posibil in perioada următoare in ceea ce priveşte energia verde, dar trebuie să recunoaștem și să vedem realitatea, de unde pornește Romania astăzi. Da, vrem să fim o economie competitivă și nepoluantă, dar tranziția are un cost. Și aici, din punctul nostru de vedere, viteza cu care Romania va face această tranziție va fi diferită de viteza pe care o vom vedea in alte țări și in același timp, bineințeles, și susținerea o să trebuiască să fie mai mare din partea partenerilor noştri europeni, dacă vrem să mărim viteza. Noi facem eforturi foarte mari in ceea ce privește tranziția de la energie poluantă, de exemplu, in Valea Jiului, către energie verde, dar și aici, discuțiile pe care avem cu partenerii din Comisia Europeană sunt foarte clare, din punctul meu de vedere. Viteza depinde de modul in care facem acest lucru. Trebuie să ne gandim că există un cost social pe care nu putem să il aruncăm asupra cetățenilor in acest moment. Trebuie să ne gandim la măsuri prin care să ii ajutăm pe oameni să facă să meargă mai departe, oportunități de investiții. Şi aici aș vrea să vorbesc puțin de modul in care văd eu lucrurile. Vorbim, pe de o parte, mai mult de crearea ofertei de capital uman, dar in același timp, e vorba de a crea și oportunități. Şi aş porni cu partea finală. Cum vedem noi acte normative care să facă legătura intre legislația muncii, educație, investiții și aşa mai departe. Toate trebuie să aibă un singur obiectiv, din punctul meu de vedere: a crea oportunități pentru romani. Că ele sunt oportunități in Valea Jiului, sau că sunt in Moldova, sau sunt in sudul Romaniei, peste tot trebuie sa creăm cadrul legal prin care forța de muncă să se miște flexibil intre sectoare și să poată să se califice, recalifice foarte rapid. Așa cum am spus, vom avea comitete interministeriale, soluțiile, așa cum și anul trecut am făcut la fel, soluțiile au venit de fiecare dată după ce am avut, impreună cu dumneavoastră, cu partenerii din sectorul privat, dezbateri. Chiar dacă noi am venit cu o idee, cu cateva soluții, ele au fost imbunătățite imediat după ce am avut discuții cu dumneavoastră. Deci sunt deschis la așa ceva. Ce văd eu, ca un fir roșu intre toate temele, este capitalul uman. Nu poţi să faci dezvoltare fără capitalul uman care să vină să susțină această dezvoltare. Chiar dacă vorbim de digitalizare, pană la urmă, tot ai nevoie de capital uman calificat și aici avem două probleme: una pe termen scurt, cantitativ, da, de unde luăm forţa de muncă să susținem creșterea economică pe termen scurt și a doua este pe termen mediu și lung, calitativ și aici avem Romania educată. Romania educată este un proiect. Vom avea rezultate, cred că cam in 15-20 de ani ale acestei reforme și nu le vom vedea astăzi, dar e important să ne asumăm aceste reforme și eu cred că e nevoie de presiunea continuă a sectorului privat ca aceste reforme să fie menținute, nevoia ca dumneavoastră să mențineţi această voce și să cereți această reformă public in următorii ani, ca oricare guvern ar veni să nu se abată de la aceste obiective, de aceea am inclus reformele in PNRR, ca să mă asigur că orice guvern ar veni după 2028 trebuie să fie - pană in 2026 rămanem noi - dar in viitor ne asigurăm că aceste reforme vor fi făcute. E nevoie de această predictibilitate și așa dăm predictibilitatea, cand includem reformele in acte normative. Aş reveni puțin la partea asta de competențe, pentru că ea a fost menționată și in ceea ce priveşte politica industrială. Aici, da, e adevărat, cercetarea - și eu vă spun o opinie personală, vom vedea cum se va dezvolta cercetarea in perioada următoare - trebuie introdus un principiu al competitivității pentru resurse in toate sectoarele din economie, inclusiv in cercetare. Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie in competiție intre ei pentru resurse, dacă aceste resurse vin de la stat sau din sectorul privat și doar cei care dau rezultate vor putea să meargă mai departe. A finanța doar de dragul finanțării de la buget nu cred că este o soluție, chiar dacă ii spunem, intre ghilimele, cercetare. Trebuie să găsim acele centre unde se poate face dezvoltarea prin cercetare și acolo, repet, in funcție de rezultate putem să introducem mai multe resurse. Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune un cercetare şi trebuie să investim in cercetare, fără să avem rezultate. Nici in educație nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici in sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Romanii și noi toți trebuie să cerem de la guvernanți ca aceste investiții din bani publici să se vadă și in rezultate. Şi asta este, iarăși, o schimbare de paradigmă. Da, sistemul dual de educație este foarte bun și il susțin şi aici avem exemple foarte bune din sectorul privat. Sectorul privat a făcut o treabă foarte bună in ultimii ani și in discuțiile pe care le-am avut cu ministrul educației preluăm lecțiile din sectorul privat și le vom extinde in tot sectorul. Dar și aici, iarăși, trebuie să facem această extindere in colaborare cu sectorul privat. Tendința este că atunci cand preia statul un program să-l facă mult prea mare și să nu mai avem, să nu avem nevoie de tot ceea ce produce, de aceea, de fiecare dată trebuie să stăm in contact, așa cum am făcut și pană acum. Faptul că am reușit impreună să trecem prin această criză anul trecut, s-a datorat modului de lucru pe care l-am avut, incepand de la IMM Invest, măsurile de şomaj tehnic, kurzarbeit şi aşa mai departe, program de muncă flexibil, toate au fost imbunătăţite după discuțiile cu dumneavoastră, chiar dacă veneau soluţiile de la noi. Şi nu in ultimul rand, e adevărat, partea de agricultură - și aici e vorba de o strategie națională care să meargă exact in aceeași direcție pe care vrem să meargă tot restul economiei - producție cu valoare adăugată mare. Pană la urmă - și după această intalnire am o intalnire cu Agrostar, tocmai pentru a discuta cu acei oameni, cu producătorii, cu oamenii care creează oferta și am cateva intrebări foarte importante pentru ei, de exemplu, cum se face că producătorii se plang că prețurile produselor sunt prea mici, iar consumatorii, in partea cealaltă, se plang că prețurile sunt prea mari. Undeva intre cei doi se intamplă ceva, undeva apare un monopol și trebuie să distrugem acel monopol și voi avea și astfel de discuții. Dar ca direcție, cum văd eu lucrurile, faptul că ne uităm pe termen mediu și identificăm problemele, deja este un pas important. E nevoie de dumneavoastră tot timpul să ne trageţi de manecă pentru a ne spune că incă nu am făcut ce trebuia să facem și că pierdem timp. Acest - ştiţi cum e - wake up call, de fiecare dată, dumneavoastră ne spuneți că am promis ceva și nu am făcut, trebuie să inţelegem că le facem pentru că avem un obiectiv comun: dezvoltarea Romaniei sau să ducem Romania intr-o direcție ca pană in 2028 să fie unde ne-am propus. Iar eu imi propun un lucru care nu s-a intamplat in ultimii 30 de ani de zile. Deci in ultimii 30 de ani de zile, Romania a fost cu un PIB per capita la coada Europei. Eu imi propun ca pană in 2028 să trecem peste cateva țări, nu știu, 5, 6, 7 țări, să nu mai fim la coada Europei in ceea ce priveşte PIB per capita, să fim acolo, undeva, mai sus. Acestea sunt obiective pe care trebuie ni le asumăm, că nu le putem implementa, nu putem să ajungem la ele decat prin a rezolva toate aceste provocări pe care dumneavoastră le-aţi enumerat in toate aceste sectoare, incepand de la energie verde, care este un angajament pe care il avem toți in Comisia Europeană, la o industrie competitivă, și am văzut clar ce inseamnă dependența de producție din China și aşa mai departe, in anumite perioade de criză și ca să fii rezilient, trebuie să schimbăm paradigma. La agricultură, care este important, aţi spus, aproape 5% din PIB in Romania și anul trecut s-a văzut că un an de secetă, am pierdut aproape 10% din PIB-ul din trimestrul III și bineințeles, către resursa umană. Fără resursa umană, repet, chiar şi in era digitalizării, fără resursa umană de calitate, nu poţi să avansezi, nu ai cum să mergi inainte. Cam astea sunt ceea ce vroiam să vă spun acum. Eu vă mulțumesc pentru provocările pe care mi le-aţi pus pe masă, nu aveam destule. Glumesc! Dar doar impreună să ştiţi că le putem face şi este nevoie să menţinem acest dialog şi in perioada următoare, pentru că doar din acest dialog cu sectorul privat eu zic că au de caștigat toți romanii, nu doar sectorul privat. Mulţumesc! 2021-07-22 12:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4195.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 21 iulie, susținut de premierul Florin Cîţu și de membri ai cabinetuluiȘtiri din 21.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-21-iulie-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-membri-ai-cabinetuluiGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi a fost aprobată Hotărarea de Guvern prin care s-au acordat 148,7 milioane de lei din fondul de intervenții pentru 17 județe afectate de inundații și alunecări de teren; hotărarea o va detalia domnul ministru Cseke Attila. Banii sunt destinați reparării drumurilor județene, comunale, podurilor, podețelor și digurilor. Este vorba de județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Satu Mare, Tulcea, Vrancea. Aș mai avea aici o informație pe care să v-o dau: este vorba de 1.085 de obiective și 243 de UAT-uri. Tot in ședința de guvern de astăzi, a fost aprobată o ordonanță de urgență cu privire la aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru specia de urs brun. Domnul secretar de stat Robert Szep este astăzi aici pentru a vă da toate detaliile. Am transmis, in şedinţa de guvern, dincolo de acest act normativ, nevoia unei strategii prin care să controlăm populația de urși. Această ordonanță este o măsură care vine pentru a rezolva o problemă pe termen scurt, dar este responsabilitatea Ministerului Mediului să vină cu această strategie de control a populației de urși pe termen lung; ințeleg de la domnul secretar de stat că avem deja un proiect -doresc, domnule secretar de stat, să vă rog să dați mai multe detalii - și am putea avea această strategie implementată și cu măsuri in cel mult un an de zile. Tot in ședința de guvern de astăzi, am aprobat acordarea sumei de 2,7 milioane de lei pentru finanțarea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și 200.000 de lei pentru finanțarea Astra Film Festival. Nu in ultimul rand, dacă țineți minte, am cerut un raport Ministerului Sănătății in ceea ce privește capacitatea statului roman de a ingriji marii arşi. In ședința de guvern de astăzi, a fost prezentat acest raport de către Ministerul Sănătății și avem secretarul de stat de la Ministerul Sănătţii, doamna Althamer, care va prezenta raportul cu toate detaliile. Un semn bun din raport este că se vor construi trei centre de mari arşi la București, Timișoara și Targu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială. Acestea au fost lucrurile pe care voiam să le menționez eu din ședința de guvern. Dacă sunt intrebări pe aceste teme sau altele, care țin de activitatea Guvernului, cate o intrebare de fiecare, pentru că avem mai multe lucruri de explicat. Vă ascultăm. Reporter: Bună ziua. Noi am făcut astăzi rost de un document in exclusivitate, potrivit căruia 19 unități şcolare au fost afectate de inundațiile din ultima perioadă. Cand vor fi refăcute aceste unități școlare, ţinand cont că anul școlar va incepe peste o lună și jumătate?: Guvernul va aloca bani pentru refacerea acestora in timp util pană la inceperea noului an școlar? Florin Ciţu: Sigur vom aloca bani. Avem și o evaluare preliminară, dar aștept evaluarea finală. Este adevărat, este vorba despre 17 unităţi şcolare, nouă in Cluj-Napoca, o şcoală in Botoşani, trei grădiniţe in Braşov, un grup sportiv in Satu Mare şi trei şcoli in Alba. E e vorba de infiltraţii de apă, acoperişuri avariate, in unele cazuri sunt demisoluri inundate. Aşa cum am acordat, aţi văzut, suma de peste 148 de milioane de lei - 148,7 milioane lei - pentru a repara tot ce a fost distrus in ultima perioadă din cauza inundaţiilor, vom acorda, in timp, resursele pentru a repara ceea ce s-a intamplat cu aceste şcoli. Vă mulţumesc mult. Reporter: Vor fi reparate pană la inceputul anului şcolar? Asta este intrebarea. Florin Ciţu: Sigur, noi vom acorda resursele imediat ce am raportul de evaluare, deci, sper să fie gata pană atunci. Reporter: Domnule premier, datoria publică a ajuns la 49,7% din PIB. La 50%, salariile ar trebui ingheţate, aşa spune legea. Cum veţi proceda? Florin Ciţu: Să ajungem la 50% intai... Reporter: Probabil deja am ajuns. Dacă luăm in calcul estimările, am putea spune că suntem foarte aproape. La ce se pot aştepta bugetarii? Vorbim de milioane de angajaţi. Florin Ciţu: Este vorba de estimări, deocamdată. Haideţi să vedem, datoria, ca procent din PIB, are două elemente. Una este datoria publică, cealaltă este PIB-ul nominal. PIB-ul nominal a crescut mult mai rapid decat ne aşteptam. Nu ştiu dacă vom ajunge la 50%, vom vedea cand vom ajunge la 50%. In acelaşi timp, este o recomandare, nu este o lege; vom vedea ce se va intampla atunci, dar eu vă aduc aminte că, in sectorul public, la inceputul anului, am ingheţat salariile in sectorul public inainte de avea această trecere peste 50%. Deci, nu aici este problema. Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb, domnule premier, avand in vedere scandalul care a apărut ieri, in presă, legat de acel document care s-a scurs de la Cancelaria dvs, dacă v-aţi lămurit şi dacă documentul este real şi, in cazul in care este real, dacă vor fi luate ceva măsuri. Florin Ciţu: Am spus şi ieri, o spun şi astăzi, eu nu pot să comentez decat pe baza unor documente oficiale. Din punctul meu de vedere, document oficial inseamnă inregistrat, cu semnături ş.a.m.d.. Reporter: Documentul avea antetul Guvernului şi era semnat. Florin Ciţu: Repet ceea ce am spus mai devreme: documente oficiale, din punctul meu de vedere, inseamnă documente inregistrate, documente care au trecut printr-o anumită procedură. Acestea sunt documente oficiale. Nu pot să comentez documentele... Reporter: Dar aţi verificat măcar dacă e real sau nu? Florin Ciţu: Repet răspunsul meu... Reporter: Ar trebui organele statului să se sesizeze pentru a verifica? Pentru că vorbim de un document la guvern, nu oricine poate folosi antentul Guvernului, domnule premier. Florin Ciţu: Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Cel mai recent barometru de opinie Avangarde arată că a crescut numărul persoanelor care nu văd necesară vaccinarea cu 5% in ultima lună, ajungand la 36. Cum se inchide această problemă a vaccinării, avand in vedere faptul că anumite categorii de populaţie nu ascultă apelul Guvernului de a se vaccina şi in condiţiile in care ministrul sănătăţii anunţa ieri că la un varf al unui eventual val 4 vom avea in jur de 4.000 de persoane infectate pe zi. Florin Ciţu: Aşa cum am făcut şi pană acum, vom face in continuare toate eforturile pentru a-i convinge pe cetăţeni că soluţia de a scăpa de pandemie este vaccinarea. Ministerul Sănătăţii a venit ieri şi a prezentat, am avut o discuţie la Guvern şi după aceea in coaliţie, mai multe soluţii, unele sunt pe partea de restricţionare, altele pe partea de motivare, vom vedea care dintre soluţii vor fi acceptate in coaliţie, eu mi-am spus părerea despre unele dintre ele, dar, repet, căutăm soluţii pentru a continua o campanie de vaccinare. Pană la urmă eu spun că este şi responsabilitatea fiecărei persoane din Romania, fiecărui cetăţean, de a-şi proteja familia, de a-şi proteja pe cei apropiați şi propria sănătate, să se vaccineze. Reporter: Dacă permiteți, vă rog frumos, cum interpretați dumneavoastră faptul că 73% dintre cetățeni nu au putut să numească un ministru de incredere a Cabinetului dumneavoastră, in afară de premier, cu 7% ? Florin Ciţu: Nu am văzut studiul, o să mă uit, să văd cum a fost făcut studiul. Mulţumesc! Reporter: DNA şi DIICOT se confruntă cu o criză de personal, iar recenta decizie a CCR riscă să agraveze şi mai mult această criză, ar fi afectate nu doar cele două parchete in sine, ci ceea ce reprezintă ele, lupta impotriva corupţiei, lupta imptriva criminalităţii organizate şi, respectiv, şi parteneriatele internaționale pe care le are DIICOT, pentru că traficul de persoane, traficul de droguri sunt transfrontaliere. Aş vrea să vă intreb, domnule premier, dacă in aceste condiţii ne putem aştepta să vedem o incercare de rezolvare cu celeritate, o ordonanţă de urgenţă sau un act normativ, pentru că soluţii ar exista, domnul Bologa spunea, de exemplu, că ar putea fi redusă vechimea necesară procurorilor pentru a accede la Parchetul General, ceea ce ar duce automat şi la o reducere a vechimii celor care se vor angaja la DNA şi DIICOT. Se discută in coaliţie? Vom vedea un act normativ, in curand? Florin Ciţu: Această soluţie cu ordonanţă de urgenţă nu a fost in coaliţie. Cealaltă coaliţie a fost aprobată in coaliţie, ea a fost declarată neconstituţională. Dacă vor veni şi alte soluţii pentru a rezolva criza de personal, bineinţeles că ne vom uita la ele şi vedem ce acte normative sunt necesare. Dumneavoastră vă uitaţi doar acolo, vă uitaţi la DIICOT şi la DNA, eu mă uit in economie, că este o criză de personal in mai multe sectoare, iar soluţiile, să ştiţi, că in niciun sector in economie nu sunt soluţii pe termen scurt, de obicei, cand găsim soluţii care incercă să accelereze sau să taie colţurile - cut corners - nu sunt soluţiile care sunt cele mai bune. Iată, trebuie să avem o strategie pentru toate sectoarele in economie pe termen lung, cum aducem un personal calificat in toate sectoarele din economie, iar unde arde acolo, pe termen scurt, va trebui să găsim soluţii. Deocamdată, in coaliţie nu avem alte soluţii, in acest moment. Ceea ce a fost a trecut de coaliţie, doar că a fost respins, ştiţi foarte bine, de Curtea Constituţională. Reporter: Dar cum spunea procurorul şef al DNA, a avansat deja o soluție. Credeţi insă că va exista voinţă politică, mă refer in contextul in care UDMR-ul deja manifestă o aversiune foarte mare pentru intoarcerea dosarelor vizand corupţia magistraților la DNA? Florin Ciţu: Nu, nu intrăm acum in speculații. Eu doar vă spun, şi fac o precizare, că este a doua intrebare, dar vă spun doar că această soluţie nu a venit la coaliţie in acest moment. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: Astăzi am văzut că numărul de noi cazuri de infectări a depăşit pragul de 100. De la ce număr Guvernul consideră că trebuie să se gandească la măsuri de protecţie a populației şi dacă dumneavoastră considerați că ideea avansată de ministrul sănătăţii, ca părere personală, ca persoanele nevaccinate să aibă restricţii la participarea la evenimente in interior e o idee bună, fezabilă? Florin Ciţu: Dar noi avem şi in acest moment anumite praguri la care nu am renunțat: 0,5 la mie, 1,5 la mie, 2 la mie, 3 la mie. Deci atunci cand ajungem la acele praguri, intră in vigoare anumite reguli la care noi nu am renunțat niciodată. Deci nu trebuie să reinventăm ceva nou. Am avut şi anul trecut aceste praguri, ele au funcţionat, le folosim şi in continuare. Reporter: Deci considerați că sunt suficiente aceste măsuri pană la ce punct? La cate infectări ar trebui să schimbăm totuși ceva? Florin Ciţu: Păi repet, aşa cum au funcţionat pană acum, vor funcţiona şi in continuare. Aceste praguri le-am folosit şi ele vin cu o serie de măsuri pe langă ele. Reporter: Am inţeles. Deci le considerați suficiente. Florin Ciţu: Da. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Telefonul mobil al preşedintelui Emmanuel Macron ar fi fost urmărit de programul Pegasus al serviciilor secrete ale Marocului. In acest context, voiam să vă intreb, Pegasus este un program care a ajuns sau ajunge vreodată, a avut cineva intenția să ajungă şi in Romania? Ce știți despre astfel de supravegheri la noi şi dac se face o anchetă, dacă suntem vulnerabili? Florin Ciţu: Nu ştiu nimic despre acest program şi sunt foarte atent cu telefonul ce aplicaţii pun pe telefonul meu. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Referitor la acea ordonanță de urgență, dacă a fost discutată in coaliție sau dacă a fost şi discutată in guvern referitor la medicii care nu sunt vaccinați și ar putea să fie testați din .. Florin Ciţu: Este una dintre propunerile discutate la coaliție, cand se va la o decizie vom vedea. Sunt mai multe variante, dar este una dintre ele. Nu știu dacă doamna ministru mai e aici, dacă nu... Reporter: In sensul in care o susțineți, ar putea exista modificări, rămane așa ? Florin Ciţu: Am spus deja că o susţin. Am spus deja in spaţiul public că susţin o măsură de acest gen. Reporter: Şi dacă imi mai permiteţi o intrebare referitor la declarațiile lui Ludovic Orban. Susţinea, apropo de remanierea pe care ați făcut-o, a ministrului finanțelor, că nu a fost consultat și totul s-a făcut impotriva voinței sale, nici măcar partidul nu a fost consultat. Este așa sau nu? Mulțumesc. Florin Ciţu: O spun a nu știu cata oară: decizia de a remania un ministru este atributul constituțional al premierului, declarație pe care a făcut-o și domnul Orban de foarte multe ori, nu ințeleg de ce și-a schimbat acum declarațiile. Reporter: Revin cu subiectul documentului cu antetul Guvernului. Folosirea de resurse publice pentru partid este ilegală. Aţi cerut dovezi, aţi spus că nu veți tolera așa ceva, dar că doriţi o dovadă. Documentul, care a ajuns in mai multe media, are la proprietăți numele Mioarei Costin, care este consilier de stat, apare acolo şi Dana Păcurar, aici de faţă. Spuneţi-ne, vă rog, sunt totuși niște dovezi definitive că acest document a existat şi in ce măsură se manifestă intoleranța dumneavoastră? Cine a luat decizia privind această comunicare cu antetul Guvernului? Florin Ciţu: Eu, din funcția de premier, pot să comentez doar pe documente oficiale. Ceea ce ințeleg eu că e un document oficial este un document care a fost inregistrat, care a fost prezentat. Niciodată un astfel de document nu a fost inregistrat sau mi-a fost mie prezentat in niciun moment. Despre documente care apar in presă sau hartii, că nu ştiu dacă sunt documente, fiţuici... Reporter: Dar aţi vorbit cu consilierele dumneavoastră? Florin Ciţu: O secundă, dați-mi voie să răspund: documente care apar in presă, fiţuici sau documente editabile care apar in presă, nu pot să comentez. Eu pot să comentez doar pe documente oficiale. Vă mulțumesc. Reporter: Aţi vorbit cu consilierele dumneavoastră pe această temă? Veţi lua măsuri... Florin Ciţu: Vă mulţumesc, o intrebare. Mulţumesc. Reporter: Aş continua, totuși, pentru că e vorba de o semnătură electronică care atestă veridicitatea documentului. Inţelegem că n-a fost inregistrat la Cancelarie, inţelegem că n-a fost inregistrat in Guvern, ne-aţi explicat şi ieri, dar este redactat de un consilier de stat din Guvern cu scop politic. Florin Ciţu: Eu cred că noi ințelegem diferit semnătură electronică, ce inseamnă semnătură electronică. In Guvern nu avem semnătură electronică, in acest moment, deci asta este un lucru diferit de ceea ce se intamplă... Reporter: Autorul documentului, la asta mă refeream. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: Intrebarea legată de ceea ce... Florin Ciţu: Vă mulţumesc. A fost o intrebare, mulţumesc mult de tot. Domnul ministru Cseke! Cseke Attila: Sărut-mana, bună ziua! Așa cum a anunțat şi domnul prim-ministru, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, guvernul a aprobat o hotărare de guvern pentru alocarea unei sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului pentru unele UAT-uri afectate de calamitățile naturale. Este vorba despre alocări pentru 17 județe, 243 de UAT-uri, și un număr de 1.085 de obiective afectate de calamități naturale, care cu acest ajutor guvernamental vor putea fi refăcute, reabilitate, readuse la situația inițială. Este vorba despre 27 de decolmatări de parauri și rauri, 191 de drumuri comunale afectate, 69 de drumuri județene, 487 de drumuri forestiere sătești, ulițe și diguri, 87 de maluri surpate, 38 de obiective economico-sociale afectate, 186 de poduri şi podețe afectate. Este vorba despre calamități naturale care s-au produs, pentru care Ministerul Dezvoltării, conform procedurilor legale, a primit solicitările de la instituțiile Prefectului din județele tarii, rapoarte care se intocmesc la nivelul instituției Prefectului, impreună cu cei de la ISU şi ISC. Aceste rapoarte se transformă in proiecte de hotărare de guvern pentru judeţul respectiv, pentru UAT-urile din judeţul respectiv și se trimit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației, care face o analiză a lor, o statistică a lor şi vine in ședință de guvern şi propune acest proiect de hotărare de guvern. Urmează, mai mult ca sigur, şi alte alocări, avand in vedere calamitățile naturale produse in ultima perioadă. In momentul in care acest proces de HG a fost intocmit, acestea au fost cele 17 județe și 243 de UAT-uri afectate care aveau documentația in regulă, deplină, transmisă Ministerului Dezvoltării. In momentul in care avem noi solicitări de la instituțiile Prefectului, vom prezenta, desigur, situația in ședința de guvern. Dacă aveți intrebări legat de acest subiect, vă rog! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb după ce model se vor da aceste despăgubiri, adică cum se ia decizia ca undeva să se dea nişte bani şi in altă parte mai mulţi sau mai putini? Cseke Attila: Deci toate judeţele care au făcut solicitări, solicitări făcute prin Instituţia Prefectului din judeţele, ... dacă vreţi, pot să le enumăr, evident, toate judeţele pe acele unităţi administrativ-teritoriale propuse, pentru că analiza se face la nivel teritorial, Ministerul Dezvoltării nu face o analiză pe teren, dacă vreţi, a calamităților produse, ci ISC, impreună cu cei de la ISU şi cu Instituția Prefectului, fac aceste verificări, aceste analize şi, in urma verificărilor şi a analizei, intocmesc un raport, obligatoriu, care se intocmește pentru fiecare calamitate naturală produsă. Galerie foto 2021-07-21 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_4.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu alături de președintele României, Klaus Iohannis, și de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la ceremonia militară prilejuită de încheierea misiunii NATO Resolute Support din Teatrul de Operații din AfganistanȘtiri din 21.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-i-de-ministrul-apararii-nationale-nicolae-ciuca-la-ceremonia-militara-prilejuita-de-incheierea-misiunii-nato-resolute-support-din-teatrul-de-operatii-din-afganistanGalerie foto 2021-07-21 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-21-12-22-26big_image_2_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecțiiȘtiri din 20.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii1626800188Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Mulțumesc că ați răspuns prompt acestei convocări. Am convocat această videoconferință pentru a mă asigura că avem soluții pentru persoanele care sunt afectate de inundații. Şi aş vrea să mă asigur in timpul acestei conferințe că știm exact ce avem nevoie in plan local, ca nimeni să nu sufere in perioada următoare. Domnul ministru Bode este de față, in conferință, este şi domnul Arafat, pentru a mă asigura că deciziile vor fi implementate cat mai rapid. Noi am mai auzit asta şi cand mai discutam despre inundaţii, de fiecare dată, că totul este sub control. Aş vrea să cantăriţi foarte bine cand spuneţi acest lucru, totul este sub control, să ne asigurăm că aşa este, pentru că am informaţii care vin, pe de o parte de la primari, pe de altă parte de la oamenii noştri şi atunci vreau să le clarificăm. Ce este in presă, dacă nu e adevărat, să combatem imediat, dar informaţiile trebuie să fie foarte clare și de aceea aş vrea să clarificăm aceste lucruri. Departamentul de Situaţii de Urgență mi-a trimis deja o situație. S-au inregistrat efecte in 34 de localităţi din 14 județe: Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Cluj, Caraș-Severin, Dambovița, Hunedoara, Olt, Prahova, Sibiu și Timiș. S-a intervenit şi se intervine pentru evacuarea apei in 11 case, 7 anexe gospodăreşti, 56 de curţi, 70 de beciuri și subsoluri, trei sedii ale unor operatori economici şi trei sedii ale unor instituții publice. Vom trece fiecare județ in revistă și vom vedea exact care sunt nevoile pentru fiecare UAT, fiecare unitate administrativ-teritorială. In același timp, aș vrea să ne spuneți dacă mai există situații de maximă urgență, dacă mai sunt persoane izolate, in pericol, dacă mai avem trafic rutier sau feroviar intrerupt. Domnule ministru Bode, cam acestea erau informațiile pentru introducere. Vă dau cuvantul dumneavoastră și domnului Arafat şi cred că ii avem și pe cei de la ANP și de la Hidro, din cate știu. Mulțumesc! Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Stimaţi invitaţi in această videoconferință, așa cum am putut observa, am asistat in ultimele zile la o intensificare și extindere a fenomenelor meteo extreme, provocate de ploile abundente, care au afectat mai bine de jumătate din țară. Vorbim de aproximativ 30 de județe, acestea aflandu-se sub avertizări de cod galben, portocaliu sau roșu. Dinamica fenomenului este in continuă evoluție și reclamă reacții rapide, eficiente, resurse corect direcționate și o mobilizare exemplară pentru a putea interveni cat mai repede in sprijinul comunităților grav afectate. Protejarea vieții oamenilor și a bunurilor acestora reprezintă prioritatea noastră absolută in astfel de situaţii de grea incercare pentru multe comunități. Vă cer să fiţi implicaţi total in gestionarea situației, in coordonarea acțiunilor de intervenție in situații de urgență, avand in vedere că pericolul nu a trecut.Avem şi pentru perioada următoare, cel puţin pentru următoarele 24 de ore avertizări de vreme severă in mai multe zone din ţară, ceea ce reclamă mobilizare susținută din partea structurilor cu atribuții la nivelul județelor vizate. Cetățenii se bazează pe noi și trebuie să fim capabili să-i ajutăm la nevoie. Vă solicit, domnilor prefecți, să vă asigurați că există spaţii de cazare și relocare temporară pentru situația in care se impune evacuarea unor persoane. Fiți conectați in permanență cu realitățile din teren, luați măsurile care se impun și nu cred că mai este nevoie să vă spun că aceste măsuri nu se iau din birou, ci din teren, de la fața locului. Sunt situații critice in care reacția dumneavoastră trebuie să fie bine planificată, coordonată și racordată la realități. De aceea, vă rog să fiți primii care cunoașteți ceea ce se intamplă in zona dumneavoastră de responsabilitate. Este vital să mențineți același nivel de mobilizare și implicare pană ce situația hidrometeorologică revine la normal și nu mai este niciun pericol pentru cetățeni. Vă spun foarte limpede: activitatea dumneavoastră este atent monitorizată şi evaluată și nu uitați că ați fost investiți mai intai de toate cu o responsabilitate și mai apoi cu o funcție. Aveți obligația să răspundeți cu profesionalism şi in mod eficient provocărilor, oricat de dificile ar fi acestea, pe măsura acestei responsabilități. Vreau, domnule prim-ministru, să le mulțumesc și in această videoconferință tuturor celor implicați in acest efort de echipă, tuturor efectivelor care au intervenit in ultimele zile in sprijinul populației afectate de aceste precipitații abundente. Ați spus, domnule prim-ministru, și duminică, la Ocoliș, in Alba, faptul că Guvernul este aproape de toți cei care au avut de suferit și de aceea in zilele care urmează vom acorda ajutoare materiale in regim de urgență, in acest moment fiind in pregătire și acordarea celor financiare. Solidaritatea in aceste clipe este o datorie față de toți cei care au avut de suferit. Vreau sa mă asigur că pentru structurile M.A.I., intervențiile in sprijinul celor afectați au fost și răman o prioritate. Ați prezentat, domnule prim-ministru, o situație primită de la D.S.U.. Este adevărat, ea se referă la intervalul de la ora 7:00 pană astăzi la 16:30 pentru ziua de astăzi, dar in acest moment vorbim despre intervalul şi aici o să facem referire cand o să invităm la cuvant prefecții din județele afectate, vorbim despre intervalul 15 iulie, ora 7:00, pană in 20 iulie, ora 16:30, unde s-au inregistrat efecte in 80 de localități din 20 de județe. S-a intervenit pentru evacuarea apei in 192 de case. In acest moment sunt evacuate 81 de persoane in localitatea Roșia Montană din Alba și in localitatea Breaza, Prahova. Din păcate, am avut și două decese in Satu Mare, respectiv in Iaşi. La momentul acesta sunt intervenții in desfășurare pentru inlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice in mai multe localități din județele Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Hunedoara, Prahova şi Neamț. Traficul rutier este blocat pe un drum județean in Damboviţa şi restricționat pe două drumuri naționale in Alba. Inainte de a-i invita pe cei 20 de colegi prefecţi să intervină şi să prezinte fiecare situaţia la zi, o să-l rog pe domnul secretar de stat Arafat să intervină, după care, evident, şi pe reprezentanţii INMH, să ne prezinte situaţia de la această oră şi prognoza pentru următoarea perioadă. Florin Ciţu: Vă ascultăm dle secretar de stat. Raed Arafat: Domnule prim-ministru, domnule ministru, la acest moment, in toate judeţele care sunt sub incidenţa codului portocaliu sunt activate echipele sau grupele operative ale IGSU, inclusiv la nivelul ministerului, unde avem in centru de coordonare grupa operativă din cadrul IGSU, impreună cu colegii de la DSU. Autorităților tuturor judeţele care au fost afectate li s-a transmis să solicite orice ajutor de care au nevoie. Avand in vedere că este vorba mai mult de fenomene nowcasting, este clar că nu putem să preintampinăm şi să trimitem echipe din timp, pentru că nu ştim unde vor apărea aceste fenomenele, insă, oriunde este nevoie, s-a recurs - de exemplu, la Alba sau in unele unităţi de la Prahova, - la ridicarea nivelului de alertă la nivel judeţean sau la nivelul unor subunităţi şi IGSU este pregătit să intervină cu echipe din judeţele care nu sunt impactate de fenomenele meteo către judeţele care sunt impactate, şi cu utilaje, şi cu personal. Pe langă acest lucru, vreau să subliniez că a fost o cooperare excelentă şi cu colegii de la Ordine Publică de la Poliţie şi de la Jandarmerie şi cu MApN in unele zone unde au intervenit in sprijinul nostru. Rămanem pregătiţi şi insist asupra trimiterii mesajelor RO-ALERT şi ce trimitem pentru informare prin TVR şi prin aplicaţia DSU, din timp. Aş dori să explic, pentru că au fost intrebări de ce mesajele pe RO-ALERT ajung cu foarte scurt timp inaintea fenomenului sau chiar in timpulul fenomenului - asta este pentru că este fenomen nowcasting şi se află despre el tot foarte tarziu de către ANM. Deci, cand ANM ne informează că au aflat de fenomen, noi imediat transmitem mesajul, dar, fiind fenomen nowcasting, timpul la dispoziția noastră este scurt și din această cauză vine la scurt timp inainte de apariția fenomenului. Dacă ne permiteți, colegii sunt in sală cu noi, la minister - este domnul secretar de stat Despescu, doamna secretar de stat Irina Alexe și colegii de la ANM și de la Hidro. Dacă permiteți să ia cuvantul colegii de la ANM şi Hidro, pentru informare. Mulțumesc. Florin Cițu: Imediat, domnule secretar de stat. Voiam să mai spun domnilor prefecţi că maine, in ședința de guvern, se aprobă hotărarea de guvern cu resursele financiare, din fond de intervenție, pentru reparațiile făcute la inceputul anului și pană acum, in urma evenimentelor meteorologice. Asta inseamnă că ar fi bine ca ceea ce se intamplă acum să fie evaluat rapid, ca să putem să alocăm resursele la rectificarea bugetară. Deci, aş vrea să aveţi evaluările la fata locului, rapid, apoi prefectura știe foarte bine procedura, trimiteţi evaluările către Ministerul Dezvoltării, ca să putem să avem la rectificarea bugetară resursele alocate pentru ceea ce se intamplă in acest moment. Domnule secretar de stat, haideţi să mergem către colegii dumneavoastră de la ANM. 2021-07-20 19:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-07-20_at_7.46.06_pm.jpegConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 20.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1626785800Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea organizată de CNCAV privind vaccinarea impotriva COVID-19. Pentru inceput aș vrea să prezint foarte pe scurt situația epidemiologică de la nivel european și din Romania, aşa cum o vedem la acest moment. Practic, pentru săptămana 28, perioada 11 - 17 iulie, la nivel european se constată o creștere a ratei de notificare a cazurilor la interval de 14 zile cu 64, 3%. Practic, această tendință de creștere este observată in 20 de țări europene. Marea majoritate a cazurilor raportate in această perioadă sunt la persoane tinere, la persoane cu varsta cuprinsă intre 15 și 24 de ani, creșterea fiind limitată la persoanele peste 65 de ani, care, intr-un procent semnificativ, sunt deja vaccinate. Datele din Romania ne arată că in săptămana 28 avem o creștere a numărului de cazuri pe săptămană, media cazurilor săptămanale, cu 38,9% față de săptămana 27, față de săptămana precedentă. Practic, estimările pentru rata bazală de reproducere a cazului ne arată că in momentul de față acest coeficient R0 este in jurul valorii de 1, chiar 1,1, insă există o ușoară tendință de a inregistra in perioada următoare o creștere a numărului de cazuri, ceea ce, desigur, este un lucru care este foarte important și supravegherea epidemiologică rămane determinantă pentru perioada următoare. Media cazurilor săptămanale din săptămana 28 in țara noastră a fost de 56,6 cazuri, spre deosebire de săptămana 27 in care a fost de 40,7 cazuri. In ceea ce privește prevalența variantelor de ingrijorare, in momentul de față, conform raportului săptămanal prezentat de Institutul Național de Sănătate Publică, sunt confirmate 101 tulpini variante virale Delta, ceea ce reprezintă 6% din totalul variantelor de ingrijorare diagnosticate in urmă secvențierilor. S-au efectuat, pană la acest moment, pană in săptămana 28 inclusiv, 2.415 secvențieri şi s-au identificat, intr-un procent de 75%, variante virale de ingrijorare. Din aceste variante virale de ingrijorare, in valoare absolută 1.817, 101 sunt variante Delta, ceea ce reprezintă 6% din procentul variantelor de ingrijorare din țara noastră, cu 1% in plus față de săptămana precedentă. Din aceste cazuri, 54% sunt constituite in 23 de focare, cu cinci mai multe față de săptămana 27, din care sunt 17 focare familiale și 6 focare de colectivitate din 7 județe: Argeș, Bacău, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași, Teleorman și municipiul București. In 34% din cazurile identificate cu variantă Delta nu s-a găsit nicio legătură epidemiologică legată de istoricul de călătorie sau contact cu persoane cunoscute a fi infectate cu variantă Delta, ceea ce, desigur, reprezintă un factor important in ceea ce privește transmiterea comunitară, chiar dacă la acest moment nu avem date care să susțină transmiterea comunitară la nivel național. Totuși, aceste cazuri, care nu au o evidență și nu au o legătură epidemiologică menționată, reprezintă un semnal de alarmă asupra evoluției epidemiologice viitoare. De asemenea, din cele 101 cazuri confirmate cu variantă Delta, 8 persoane erau vaccinate, ceea ce reprezintă 8%, din care 6 cu două doze. Intervalul de la momentul efectuării celei de a doua doze și pană la confirmarea testului pozitiv este intre 11 și 125 de zile. Practic, avem 6% persoane vaccinate cu schemă completă din cele 101 cazuri confirmate cu infecție cu variantă Delta. Sunt inregistrate și 4 decese cauzate de infecția cu varianta Delta, ultimul fiind al unei persoane de sex feminin in varstă de 90 de ani din județul Iași, avand condiții medicale preexistente și nevaccinată anti-SARS-CoV-2, practic, niciuna dintre persoanele care au decedat, din păcate, ca urmare a infecției cu această variantă virală Delta nu fusese vaccinată. Mai departe, in spațiul public, in ultimele zile, se propagă ideea că 60% din cazurile de spitalizare inregistrate, de pildă, in Marea Britanie sunt in randul persoanelor care au fost vaccinate cu schema completă și aș vrea să explic puțin aceste lucruri, tocmai pentru a nu exista o confuzie in interpretarea datelor. Pe măsură ce numărul persoanelor vaccinate, la nivel populațional crește, ipotetic, dacă am avea 100% persoane vaccinate, evident că parte din cazurile care sunt diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 și care ajung in spital vor fi din randul celor vaccinate. Ca atare, in Marea Britanie, in momentul de față, intre 80 și 95% din persoanele cu varstă mai mare de 50 de ani au fost deja vaccinate cu schemă completă. Un calcul foarte simplu, ca să ințelegem cum interpretăm aceste date: dacă avem un focar de infecție SARS-CoV-2 constituit din 100 de persoane, din care 80 sunt persoane vaccinate cu schemă completă și 20 de persoane nevaccinate și opt persoane din cele 80 vaccinate ajung la spital, respectiv 8 din cele 20 nevaccinate ajung la spital, vom ajunge la o concluzie că 50% din persoanele spitalizate sunt persoane care au fost vaccinate cu schemă completă. Dar, dacă raportăm aceste cazuri la populația expusă din randul celor vaccinați complet, vorbim de 10% persoane care au fost spitalizate, spre deosebire de 40% persoane spitalizate din randul celor nevaccinați. Cu atat mai mult, datele publice existente din Marea Britanie ne arată, in momentul de față, că vaccinarea cu schemă completă oferă o protecție de peste 90% față de riscul de spitalizare, inclusiv pentru varianta Delta. Ca atare, vaccinurile in momentul de față sunt foarte eficiente impotriva formelor severe, impotriva spitalizărilor. Sigur că nu vorbim de protecție de sută la sută, insă vaccinarea cu schema completă reduce substanțial riscul de spitalizare și riscul de deces. In momentul de față, in Marea Britanie, pentru că este un exemplu pentru toată lumea, amplitudinea acestui val 4 este la circa 2 treimi din valul precedent, ceea ce inseamnă circa 10%, dar dacă ne uităm la spitalizare şi decese, doar 10% din cazurile confirmate sunt spitalizate in momentul de față, comparativ cu ce se intamplă in valul precedent, și rata de mortalitate este de doar 3,3%, comparativ cu ce se intampla in valul precedent. Deci, practic, vedem o reducere a mortalității de circa 30 de ori in momentul de față vizavi de valul precedent in Marea Britanie, rata de fatalitate este de circa 0,3% in Marea Britanie din cazurile confirmate. Rata de fatalitate, inţelegem numărul de cazuri de decese din persoane confirmate cu infecţie SARS-CoV-2. De asemenea, am finalizat, alături de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, estimarea ponderii populaţionale cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, obţinut prin vaccinare şi trecere prin boală. A fost efectuată această estimare a persoanelor care ar putea avea un grad de imunitate impotriva formelor severe şi a deceselor. Estimarea s-a bazat pe acoperirea vaccinală cu cel puţin o doză, cat şi pe numărul estimat de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2 şi nu au fost vaccinate pană in prezent. Estimarea numărului celor trecuţi prin boală s-a bazat pe presupunerea că pentru fiecare persoană confirmată prin test-diagnostic au fost alte cinci persoane nediagnosticate. In estimările oficiale din SUA ale CDC Atlanta este folosit un multiplicator de 4,3 persoane pentru fiecare caz confirmat. Menţionez că această estimare nu are in spate studiile de seroprevalenţă, deci practic vorbim de o estimare, şi au fost efectuate două estimări, una la nivel judeţean şi una la nivel de unitate administrativ teritorială. Pentru estimarea la nivel naţional şi nivel judeţean s-a folosit ca bază de calcul populaţia rezidentă in Romania la data de 1 ianuarie 2020, adică 19,3 milioane de persoane, fiind considerată mai aproape de situaţia reală in momentul de faţă. Ca atare, la nivel naţional, ponderea populaţională cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, cumulat prin boală şi vaccinare, este estimat la circa 44%. Există, evident, diferenţe de la un judeţ la altul. Sunt trei judeţe, două judeţe şi municipiul Bucureşti, care au o rată de imunitate de grup de peste 60%, judeţul Cluj, judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti care au peste 60% imunitate colectivă. De asemenea, in 25 de judeţe, peste 20% din persoane au un grad de imunitate, in 11 judeţe au peste 40% grad de imunitate colectivă şi trei judeţe - peste 50% persoane cu grad de imunitate in momentul de faţă şi, aşa cum am menţionat deja, cele două judeţe şi municipiul Bucureşti, care au peste 60% rată de imunitate colectivă. La nivel național, repet, vorbim de o estimare de 44% estimare rată de imunitate colectivă dobandită prin boală și vaccinare. In ceea ce privește progresul campaniei de vaccinare, in momentul de față sunt 177 de comune in care sunt organizate centre de vaccinare și s-a demarat activitatea de vaccinare prin echipe mobile in aproximativ 2.493 de comune, ceea ce inseamnă o acoperire de 87% cu activităţi de vaccinare in localităţile rurale. Dintre acestea, in 1.022 de comune activitățile de vaccinare au fost incheiate, ceea ce inseamnă că s-a efectuat şi rapelul persoanelor respective, care au fost vaccinate cu o schemă cu două doze. Au fost organizate peste 1.190 de echipe mobile și vaccinate in total, in cadrul acestui proiect, peste 261.000 de persoane, la care sunt incluse și persoanele vaccinate in rural prin cabinetele de medicină de familie, centre mobile și echipele mobile de vaccinare. Numărul de centre de vaccinare care și-au redus programul de lucru: sunt 410 centre pentru care a fost redus programul de lucru, sunt 176 de centre de vaccinare care au activitatea suspendată temporar și, suplimentar, a fost sistată temporar activitatea in alte 362 de fluxuri din centrele care au rămas active. La medicii de familie, in momentul de față, in 2.606 cabinete de medicină de familie se inregistrează activități de vaccinare, 1.318 in rural, 1.288 in urban. Au fost vaccinate, in total, peste 258.000 de persoane din care 55,12% in mediul rural, cele mai multe persoane vaccinate fiind in: Timiș, Argeș, Mureș, București, Prahova, in toate aceste județe fiind peste 11 mii de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie. De asemenea, la nivelul unităților sanitare sunt 144 de spitale publice in care au fost vaccinați peste 4.660 de pacienți și 24 de spitale private in care au fost vaccinați 811 pacienți. Evaluarea acoperirii vaccinale din populația rezidentă eligibilă cu varsta peste 12 ani in Romania: municipiul București este in momentul de față la aproape 47%, mai exact 46,7% acoperire vaccinală. Sunt, de altfel, 10 județe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de județe care au acoperire vaccinală intre 20 - 29% și șapte județe care au sub 19% acoperire vaccinală. Ca atare, centrele de vaccinare existente la 19 iulie, centre active sunt 667 de centre active cu 973 de fluxuri. Defalcat pe tip de vaccin, pentru vaccin de la compania BioNTech-Pfizer sunt 476 de centre de vaccinare cu 740 de fluxuri, pentru Moderna sunt 89 de centre cu 104 fluxuri, pentru AstraZeneca - 35 de centre cu 50 de flux și pentru Johnson and Johnson sunt 67 de centre cu 79 de fluxuri de vaccinare. Rata de acoperire vaccinală la nivelul populațional, defalcat pe grupe de varstă: cea mai mare rată de acoperire vaccinale este la grupa de varstă 60-69 de ani, unde ne apropiem de 38%, mai exact 37,7%, urmată de grupa de varstă 50-59 de ani, unde este 35, 37%, 70-79 de ani 35, 15% și, sigur, celelalte categorii de varstă. Grupa de varstă 12-15 ani - au fost vaccinate cu cel puțin o doză 24.131 de persoane, ceea ce inseamnă 2,9% acoperire vaccinală, iar grupa de varstă 16-19 ani, au fost vaccinate cu cel puţin o doză 136.019 persoane, ceea ce inseamnă 16,6% la nivel populaţional ca rată de acoperire vaccinală. Profilul de reacţii adverse: pană la data de 19 iulie au fost raportate 16.737 de cazuri de reacţii adverse, cu o rată de raportare a RAPI de 1,81 la 1.000 de doze administrate. Ceea ce aş mai vrea să menţionez este legat de activitatea serviciilor de call center. In ultima săptămană am observat o creştere a numărului de apeluri telefonice legate de informaţii privitoare la modalitatea de vaccinare, la modalitatea de programare, practic, se constată o creştere cu aproape 10% faţă de săptămana anterioară a apelurilor telefonice strict legate de vaccinare şi nu de certificatul verde digital. Cam acestea au fost datele pe care eu am vrut să le prezint la acest moment. Ii dau cuvantul dlui dr. Andrei Baciu, secretar de stat şi vicepreşedinte CNCAV. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult dle doctor. Cateva cuvinte despre certificatul digital european. Aşa cum ştim, a fost lansat la inceput de lună iulie, iar pană in momentul de faţă au fost generate 1.333.398 de certificate, 82% dintre acestea sunt certificate COVID care atestă vaccinarea. Cu privire la procesul de vaccinare de data asta, in cadrul operatorilor economici privaţi, această activitate a continuat. Avem, pană in momentul de faţă, 587 de companii care au demarat această activitate, in 38 de judeţe, deci nu toate judeţele din Romania, dintre care 92 de operatori din domeniul HoReCa in 21 de judeţe. Această activitate a fost desfăşurată cu ajutorul a 213 echipe mobile, vaccinandu-se astfel 67.106 persoane, dintre care 3.455 din domeniul HoReCa. Braşov, Alba şi Bihor - in top ca şi in săptămanile trecute şi la numărul de operatori economici, cat şi la numărul de persoane vaccinate. Cu privire la diversele acţiuni de vaccinare, care au avut menirea să vină mai aproape de oameni, să creeze din vaccinare o opţiune facilă şi uşoară, au fost desfăşurate diverse tipuri de acţiuni, aşa cum le-a prezentat şi dl preşedinte, aş menţiona poate cea mai importantă. Deci prin această activitate pană acum au fost vaccinate aproximativ 50 de mii de persoane, mai precis 49.994. Insă, una este cu totul şi cu totul specială. La Galaţi, in drive-through din Galaţi, unde pană acum au fost vaccinate 19.985 de persoane. Activitățile de transport - de la inceputul campaniei pană in momentul de față au fost organizate peste 13.700 de misiuni de transport, in care au fost angrenate 30.400 de persoane de la MAI, Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră, IGSU; in același timp, 11.941 de persoane din cadrul MApN, cu peste 4.200 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat, pană in momentul de față au fost recepționate 19.549.226 de doze de vaccin, 11.595.129 de la BioNTech-Pfizer, de la Moderna - 1.592.400, de la AstraZeneca - 3.374.000, de la Johnson and Johnson - 987.700 doze de vaccinuri. Pentru perioada următoare aceste livrări vor continua, insă aș dori să fac cateva mici precizări, pentru că au apărut foarte multe discuții și atunci e bine să clarificăm. Deci, in momentul in care Comisia Europeană a contractat toate aceste doze de vaccin, cu toate companiile care avea un vaccin cu potențial, au fost două elemente importante. In primul rand că a fost o prefinanțare de peste 2,7 miliarde de euro pe care Comisia Europeană, prin Emergency Support Instrument, a acordat-o tocmai pentru a accelera procesul de dezvoltare și capacitățile de producție ale companiilor care prezentau potențial, iar, la fel de important, este ca momentul cand s-au demarat aceste negocieri semnarea contractului era condiționat de autorizația pe care respectivele vaccinuri, la momentul respectiv incă nefinalizate, ar fi primit-o și, la fel, de eficacitatea vaccinurilor. Deci, in momentul in care s-au negociat acestei clauze, aceste contracte cu toate companiile de către Comisia Europeană, in respectivul moment dorința era de a avea acces la cat mai multe vaccinuri sigure și eficiente in cel mai scurt timp. In respectivul moment nu exista niciun vaccin care să fie finalizat din punct de vedere tehnologic, care să aibă autorizațiile deja emise de către Agenția Europeană a Medicamentului sau alte agenții. Şi, atunci, dorința era de a avea contracte cu toate companiile care prezentau potențial. A rezultat intr-o situație in care, mare parte din acele contracte s-au dovedit a fi cu vaccinuri care au primit autorizație și vaccinurile erau eficiente. Intr-adevăr, una din companii, după cum știm, nu a primit autorizația, a renunțat la procesul de dezvoltare a respectivului vaccin. Aceasta a fost situația in care ne-am regăsit, insă putea să fie invers. Din cele șase companii putea să fie doar una care să ajungă să dezvolte un vaccin și atunci de aici a fost și dorința de a avea acces la toate vaccinurile pe care Comisia European le poate contracta in cel mai scurt timp, asumand, incă de la bun inceput, că va exista un surplus de doze de vaccin, dar, dat fiind faptul că Uniunea Europeană va fi cea care va avea acces la aceste doze de vaccin, de la inceput și in primul rand, acestea pot fi donate sau revandute către state terțe, către alte regiuni, pe măsură ce această nevoie s-a concretizat, lucru care s-a și intamplat şi, procentual, Romaniei i-a aproximativ 4,3% din toate vaccinurile contractate de către Comisia Europeană. Deci acesta este mecanismul și acesta este principiul care a stat la baza strategiei europene de contractare a vaccinurilor, lucru care, pană la urmă, s-a dovedit un succes pentru că, să nu uităm că noi in Romania am avut acces la vaccinuri incă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte țări, chiar din regiune, pe care Romania le-a sprijinit pentru procesul de vaccinare. Noi continuăm activitățile, inclusiv la nivel individual, cat și in partea echipei europene de donație și revanzare, tocmai pentru că toate vaccinurile, nu numai cele din Romania, toate vaccinurile au o perioadă de valabilitate și, pe măsură ce studiile avansează, aceasta poate fi extinsă, deci este un proces inclusiv european, cat și procese individuale ale statelor membre, de donații și de revanzare. Așa cum Romania a făcut pană in momentul de față către Republica Moldova cele mai importante donații, acestea vor continua cu un transport săptămana aceasta de 100.000 de doze Pfizer, care a fost aprobat in ședința de guvern de săptămana trecută. După cum bine știm, și Serbia a beneficiat de 50.000 de doze de donație, Ucraina, Argentina, Vietnam - 100.000 de doze AstraZeneca și pană in momentul de față a fost finalizat un singur contract de vanzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin. Iar demersuri suplimentare vor fi anunțate pe măsură ce Romania le finalizează. Sunt in curs și alte acțiuni de acest tip, cat și la nivel european, unde ştim promisiunea de donație de 100 de milioane de doze, unde și Romania va fi parte a acestui proces de donație. Am vrut să explic acest mecanism pentru a ințelege contextul și momentul și care era situația de fapt in momentul in care s-au negociat toate aceste clauze, pentru o mai bună ințelegere a situației de moment. Eu cam atat am avut. Mulțumesc mult domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc și eu! Aș dori să incepem partea de intrebări. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Tot apar in spațiul public declarații despre valul patru și această tulpină Delta și aș vrea să faceți cateva lămuriri. Unul, aş vrea să ne explicați dacă tulpina Delta este mai agresivă față de cele de pană acum pentru persoanele nevaccinate. Valeriu Gheorghiță: Din datele existente, cunoaștem faptul că este mult mai contagioasă și aceste lucruri deja sunt cunoscute, are o contagiozitate și o transmitere de la o persoană la alta de două ori mai mare decat tulpina inițială parentală, cu 60% mai mare decat tulpina Alfa. In ceea ce privește virulența acestei tulpini, se pare că ar crește riscul de spitalizare de 2,5 ori mai mult decat tulpinile inițiale, decat celelalte variante virale de ingrijorare. Ca atare, cumuland faptul că vorbim, in momentul de fată, de o tulpină care se răspandeşte mult mai uşor, care are o rată bazală de reproducere a cazurilor de circa şase-şapte, ceea ce inseamnă că un caz pozitiv generează alte şase-şapte cazuri secundare, vorbim de faptul că are o posibilitate şi o capacitate de a eluda parţial răspunsul imun obţinut ca urmare a trecerii prin boală, ca atare, din datele care sunt modelate in momentul de faţă matematic pe evoluţia cazurilor din India, din Africa de Sud, se estimează că in 20 pană la 50% din cazuri, persoanele care sunt in momentul de fată diagnosticate sunt cazuri de reinfecţie. Tocmai pentru că tot mai multe date arată că, odată ce persoanele au trecut prin boală, la mai mult de şase luni, activitatea neutralizantă a anticorpilor pentru varianta Delta este aproape negativă, este aproape nedetectabilă, lucru care se corectează prin vaccinare, adică persoanele respective care au avut istoric de trecere prin boală, odată vaccinate, filtrul anticorpilor neutralizanţi a crescut. Cam acestea sunt datele in momentul de faţă legate de varianta Delta. Reporter: In aceste condiţii, inseamnă că valul 4 va avea o amploare mai mare faţă de valul 3, ne aşteptăm la asta? Valeriu Gheorghiță: Experţii acest lucru estimează, că, intr-adevăr, valul 4 va fi mult mai agresiv decat valurile de la acest moment, diferenţele fiind legate de nivelul de imunizare din populaţie, nivelul de vaccinare. Cu cat numărul şi procentul persoanelor vaccinate este mai mare, şi aici mă refer in mod deosebit la persoane vulnerabile, cu atat consecinţele negative traduse prin numărul de persoane spitalizate, numărul de persoane admise in secţia de terapie intensivă şi numărul de decese va fi mai mic. Cu cat numărul persoanelor vulnerabile este mai scăzut ca acoperire vaccinală, cu atat riscul de creștere a numărului de persoane spitalizate cu forme severe şi persoane care, din păcate, pot să-şi piardă viaţa este mai mare. Mesajul meu este unul foarte clar: să profităm de situaţia actuală, de o situaţie bună din punct de vedere epidemiologic, stabilă in Romania, in mod deosebit cei vulnerabili, dar şi ceilalţi care nu se incadrează in categoriile de risc, să ne vaccinăm tocmai pentru a ne feri cat se poate de mult de a face o formă severă de boală şi a ajunge la spital. Sunt lucruri care in momentul de față sunt cunoscute și cred că e bine să invățăm din experiența celorlalte țări, și nu din experiența noastră. Reporter: O singură intrebare mai am, a fost luată vreo decizie in legătură cu acele 200 de la AstraZeneca, carantinate? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de față nu, ele sunt carantinate și așteptăm dacă vor sosi datele de stabilitate. Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că s-a constatat o creştere a numărului de cazuri din 20 de ţări, in special la tineri. Cum se explică acest lucru, avand in vedere că, din cate ştim, tinerii se vaccinează? Valeriu Gheorghiţă: Această explicaţie a creşterii numărului de cazuri la nivel european, intr-adevăr, creştere cu 64,3% faţă de săptămana 27, este explicată, pe de o parte, prin renunţarea la o parte dintre măsurile nefarmaceutice de limitare a răspandirii cazurilor şi, pe de altă parte, de procentele mai reduse de vaccinare in randul populaţiei tinere, comparativ cu populaţia vulnerabilă şi populaţia varstnică. Evident că tinerii se vaccinează, insă dacă ne uităm şi in Marea Britanie, procentul celor sub 20, sub 30 de ani care sunt vaccinaţi este mult mai mic, comparativ cu persoanele peste 80 de ani, unde sunt vaccinate in proporţie de peste 90%. Deci, practic, ceea ce explică această creștere a numărului de infecții in randul celor tineri, pe de o parte, faptul că există un potențial mai mare de aglomerări intr-un număr mai mare de persoane, de participări la evenimente cu un număr mare de persoane, unde respectarea măsurilor de prevenție nu se mai impune ca urmare a faptului că s-au ridicat marea parte a restricțiilor și, evident, faptul că procentul celor vaccinați este mic explică, pe de o parte, creșterea cazurilor, dar, să nu uităm că o altă explicaţie la fel de importantă sau poate cea mai importantă este legată de extensia şi propagarea variantei virale Delta, care este mult mai contagioasă, se răspandeşte mult mai uşor şi, ca atare, explică creșterile importante ale numărului de cazuri in ţări precum Spania, Portugalia, Grecia, Cipru. Practic, in momentul de faţă este o preocupare importantă la nivel european şi experţii asta estimează, că in luna august, la sfarşitul lunii august, varianta Delta va deveni dominantă inclusiv in Europa. Reporter: In Romania procentul de vaccinare in mediul rural este extrem de mic. Ştiu că se spune că interacţiunea nu este atat de mare acolo, insă v-aţi gandit ce puteţi face in continuare pentru a crește totuși gradul de imunizare acolo? Valeriu Gheorghiţă: Noi suntem consecvenți, cu toate că reticența in momentul de faţă este crescută, in mod deosebit in rural. Suntem prezenţi in majoritatea comunelor, suntem cu echipe mobile, suntem cu vaccinurile cat mai aproape de oameni, procesul de vaccinare s-a simplificat extrem de mult in momentul de faţă, accesibilitatea este crescută. Vorbim de vaccinare in aeroporturi, la punctele de trecere a frontierei, avem deja peste 80% dintre comune in care am fost cu echipe mobile şi vom continua să mergem şi, in paralel, sigur, acţiunile de informare sunt foarte importante, şi nu atat acţiuni de comunicare, şi aici mă refer la informarea medicală, la informarea care, pană la urmă, aduce oamenilor acele răspunsuri de care ei au nevoie ca să decidă dacă se vor vaccina sau nu. Dar este un fenomen cat se poate de clar in momentul de faţă, pe de o parte al dezinteresului şi, pe de altă parte, al ezitării faţă de vaccinare şi cred că intr-adevăr tot acest fenomen, care e unul transnaţional, al dezinformării, işi spune cuvantul. Reporter: Ţinand cont că, iată, numărul cazurilor noi s-a dublat intr-o singură zi, de ieri pană astăzi, avem tot mai multe cazuri cu varianta Delta, 34 in plus faţă de săptămana trecută, şi acel coeficient bazal de reproducere trece de 1. La ce vă aşteptaţi luna viitoare, cand urmează alte relaxări? Aţi făcut o proiecţie? Valeriu Gheorghiţă: Estimările noastre sunt cat se poate de clare că vom inregistra o creştere a numărului de cazuri lent, dar progresiv in perioada următoare. Nu este relevantă cifra de astăzi. Este important să vedem care va fi evoluția pe următoarele 7-14 zile pentru a putea intr-adevăr să definim un trend al evoluției epidemiologice, insă, este important să fim foarte atenţi la respectarea măsurilor de prevenţie, să evităm, totuşi, zonele supraaglomerate atunci cand nu e neapărată nevoie să fim prezenţi acolo, să incercăm să respectăm pe mai departe măsurile celelalte, cum ar fi masca de protecţie, să aerisim spaţiile, să fim atenţi la regulile de igienă personală şi, bineinţeles, cel mai important este să ne adresăm pentru vaccinare, pentru că este evident, sunt dovezile, care sunt imbatabile, vaccinarea este principala soluţie prin care noi putem să limităm consecinţele negative ale acestei pandemii. Şi ne uităm la ce se intamplă in Marea Britanie, este un caz la care toată lumea se uită, la situaţia epidemiologică. Dacă vorbim de o creştere importantă a numărului de cazuri, practic s-a ajuns la 50.000 de cazuri raportate intr-o singură zi, comparativ cu valul precedent in care s-au inregistrat maxim circa 64.000 de cazuri, totuşi, comparativ cu valul precedent, doar 10% dintre persoanele diagnosticate ajung la spital şi, comparativ cu mortalitatea inregistrată in valul precedent, in momentul de faţă circa 3,3% este, practic, numărul celor care işi pierd viaţa din cauza acestei maladii, comparativ cu ce se intampla data trecută. Deci mortalitatea este undeva de 30 de ori mai redusă comparativ cu valul precedent. /.../ 2021-07-20 15:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-20-04-01-55big_image_11_resize.jpgAjutoare pentru persoanele afectate de inundații din județul AlbaȘtiri din 19.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/ajutoare-pentru-persoanele-afectate-de-inundatii-din-judetul-albaComitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat astăzi, 19 iulie, Hotărarea nr. 47. Această hotărare prevede: scoaterea de la rezervele de stat a unor bunuri de strictă necesitate și alocarea acestora unităților administrativ-teritoriale Ocoliș, Campeni, Sohodol și Roșia Montană din județul Alba. In anexă, regăsiți lista cu necesarul de bunuri de strictă necesitate pentru județul ALBA: 35.000 litri de motorină 8 construcții modulare complete 260 paturi cu cazarmament 520 pături 8.500 litri apă 2.600 conserve carne 3.900 conserve pate Hotărarea a fost adoptată in contextul inundațiilor din perioada 15-16.07.2021 din localitățile Ocoliș, Campeni, Sohodol și Roșia Montană. 2021-07-19 13:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-19-01-13-36big_sigla_guvern.pngDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu în zonele afectate de inundații din județul AlbaȘtiri din 18.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-in-zonele-afectate-de-inundatii-din-judetul-albaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Este un miracol că nu avem victime in toată această zonă, văzand ce s-a intamplat- inţeleg că s-au inregistrat cantități de apă de 250 de litri pe metrul pătrat. Nu avem victime şi este un lucru bun. Inseamnă că sistemul RO-Alert a funcționat. Ințeleg că și oamenii s-au avertizat intre ei. Acum urmează partea mai grea, pe termen scurt, să refacem tot ce s-a stricat. In primul rand, incepem cu gospodăriile oamenilor; acolo unde este nevoie - am discutat deja dacă este nevoie de apă - vom aduce containere de 1.000 de litri de apă, ca să fie apă potabilă in zonă. Dacă este nevoie de locuințe, saltele, utilaje de armata dar și utilaj greu - am vorbit personal cu domnul general personal, pentru a ajuta. Toate resursele vor fi puse la dispoziţie pentru a rezolva cat mai repede situația, in această ordine: in primul rand, gospodăriile cetățenilor, să poată iși revină cat de curand la normal și apoi, bineințeles că vom incepe și cu arterele principale, drumuri; a fost aici un drum care deja este distrus, este un drum către o pășune. Oamenii trebuie să aibă acces cu animalele. I-am asigurat pe cei patru primari din cele mai afectate zone că vor primi susținere din partea Guvernului. Am creat cadrul legal, in urmă cu circa că o lună și ceva, prin care putem să dăm ajutoare fără să mai avem nevoie de o şedinţă de guvern, ceea ce inseamnă că, după ce primim raportul de evaluare, oamenii vor incepe să primească susținere financiară, materială, tot ceea ce este nevoie. Fac apel și prin intermediul dumneavoastră la cei care au fost afectați să ia legătura cu primăriile din zonele unde sunt afectaţi, să spună exact ce au nevoie și, in timpul cel mai scurt, vom aduce aceste resurse. Reporter: Vă referiţi, sigur, și la zona Cărpiniș - Gura Roșie.Deci nu numai aici, la Păuliş. Florin Ciţu: Toate zonele - am vorbit cu primarii din mai multe zone, Roşia Montană, cu toată lumea, Abrud, Campeni -, toate zonele afectate vor primi susținere. Reporter: Vor fi sume fixe, ca să fie mai simplu? Florin Ciţu: Ştiți bine că sunt sume fixe, așa este, intr-adevăr, dar dacă este nevoie să suplimentăm, vom suplimenta. In acest moment, repet, este foarte importantă siguranța oamenilor, să ne asigurăm că oamenii pot să iși recupereze și să iși repună gospodăriile, dacă se poate, cat mai repede, la situația inițială. Vom face tot ce este nevoie pentru asta. Reporter: Cei din Moldova şi-au primit banii, de acum trei săptămani, o lună? Florin Ciţu: Cei din Moldova au primit banii, acum vom trimite resurse şi pentru unităţile administrativ teritoriale; in şedinţa de guvern de miercuri (vom decide) să trimitem nu numai Moldova; au fost inundaţii in Moldova, au fost şi in Ardeal, in mai multe zone şi aceste UAT-uri vor primi acum resursele pentru a reface sau a plăti, de fapt, facturile pentru ceea ce au de făcut in ultima perioadă. Reporter: Şi pentru domnul Bode o intrebare. Fiţi amabil, să ştiţi că sistemul RO-Alert, s-au plans oamenii, au primit alerta după ce a venit viitura. Trebuie o anchetă acolo. Lucian Bode: Au fost mai multe mesaje RO-Alert date imediat după ce au fost constatate aceste fenomene. Sigur că, discutand cu colegii de la ISU pe seama telefoanelor pe care cetățenii de aici, din zonă, le-au dat la 112, apelul pe care l-au făcut la 112, noi am venit in foarte, foarte scurt timp cu zeci de pompieri, jandarmi, polițiști, am reușit să ajungem chiar aici, in zonă, ocolind viitura, pentru că nu puteam să ne deplasăm pe /aliniamentul/ raului și pompierii au reușit să avertizeze, să scoată din case o parte din cetățenii care au fost, așa cum bine ştiți, evacuaţi. Ce este foarte important, că așa cum spunea domnul prim-ministru, nu avem victime, cu toate că avem aproape 300 de persoane evacuate, avem peste 120 de case distruse, două drumuri naționale unde se lucrează şi acum, dar faptul că noi, astăzi, suntem aici, domnul prim-ministru, ministrul apărării, vreau să se ințeleagă foarte clar: mesajul nostru este pentru toți cei afectați, nu lăsăm pe nimeni la greu, intervenim imediat. Maine, Guvernul poate să aloce resursele necesare pentru familiile afectate, pentru cetățenii afectaţi și bineințeles, pe seama rapoartelor realizate de UAT-uri, să intervenim și să-i ajutăm să-şi refacă drumurile, alimentarea cu apă. Ce este foarte important este că, spre exemplu, alimentarea cu energie electrică este rezolvată in proporție de 95%. Din peste 10.000 de consumatori casnici, mai sunt in jur de 50 nealimentați. Florin Ciţu: Astăzi, in jur de ora 20:00 ar trebuie să fie toate aceste probleme soluţionate. Aş vrea să mulțumesc tuturor structurilor din MAI şi MApN care au intervenit rapid şi vreau să mulţumesc şi voluntarilor - şi aceştia au venit şi au răspuns imediat nevoilor cetăţenilor. Este o situație dramatică și cu toții ii vom susţine pe oamenii de aici. Reporter: Cand estimaţi că o să primească despăgubiri oamenii din zonă /.../? Florin Ciţu: Incepand de maine, după decizia de guvern, bineinţeles că banii pot să ajungă la cetăţeni. Vă multumesc mult! La revedere! 2021-07-18 16:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_218844632_2627567900871186_4116922811902432991_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu sportivi din echipa care va reprezenta România la Jocurile Olimpice de la TokyoȘtiri din 15.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-sportivii-din-echipa-romaniei-care-va-participa-la-jocurile-olimpice-tokyo-2020Galerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu la intalnirea cu sportivi din echipa care va reprezenta Romania la Jocurile Olimpice de la Tokyo [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa şi bine v-am găsit! Se pare că eu sunt cel mai relaxat dintre colegi. In primul rand, stimaţi copii, este o onoare să fiu astăzi aici şi o mandrie, in acelaşi timp. Acum nu ştiu /.../ in activitatea mea /.../ mai puţin diferit de ceea ce a fost pană acum. Vă urmăresc activitatea, urmăresc activitatea sportivilor romani, sunt aproximativ 60 de sportivi care pleacă astăzi, la Tokyo, şi in primul rand, aş vrea să vă urez să auzim pană la final de foarte-foarte multe ori imnul national pentru că asta inseamnă să caştigăm. Jocurile Olimpice, care sunt in această perioadă, reprezintă o oază de normalitate pentru tot acest an, această perioadă de pandemie in sport, activităti culturale, activităţi artistice, muzică, acestea ne-au ţinut oarecum pe noi ancoraţi in realitate. A fost o perioadă dificilă, imi pare bine că putem să participăm la această olimpiada. E important pentru Romania, dar şi pentru societăţi, pentru toată lumea, pentru economia globală. Este un semn clar de normalitate. Imi pare bine că avem atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, gimnastică, inot, caiac-canoe, lupte, scrimă, tenis de masă, tir sportiv şi fotbal. /.../ Aşa că o să mă uit foarte atent. Este după mult timp de cand Romania merge la olimpiadă cu o echipa de fotbal aşa că mult succes acolo. Am spus că este o onoare şi sunt sigur că este o onoare pentru dumneavoastră, siţi foarte bine, acolo unde stați dumneavoastră au stat marii campioni: Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Mihai Covaliu şi alţii, iar zestrea pe care ne-au lăsat-o - 69 de medalii olimpice de aur, /.../ de argint şi 120 de bronz, trebuie intregită. Și sunt convins că veţi face o figură frumoasă. Dar ei sunt campionii de ieri, voi sunteţi campionii de astăzi. Vă urez mult succes la Tokyo. Plecăm cu mentalitate de invingători şi ne intoarcem invingători. Eu vă mulţumesc! 2021-07-15 11:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-15-03-59-24big_2.jpgCOMUNICAT DE PRESĂ privind rezultatele selecției candidaților la etapa a III-a a Programului de Internship 2021Știri din 15.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-privind-rezutatele-selectiei-candidatilor-la-etapa-a-iii-a-a-programului-de-internship-2021PROGRAMUL OFICIAL DE INTERNSHIP AL GUVERNULUI ROMANIEI EDIȚIA A VIII-A, ETAPA a III-a: AUGUST SEPTEMBRIE 2021 Urmare a procesului de selecție desfășurat in data de 15.07.2021 de către Comisia de Selecție, constituită prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 573/2021, un număr de 45 de candidați au fost admiși pentru participarea la etapa a III-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, ediția a VIII-a, pentru anul 2021. Lista candidaților admiși precum și rezultatul aplicării baremului de evaluare se vor regăsi afișate la avizierul Palatului Victoria, de la intrarea B, incepand cu data de 15.07.2021. Selecția candidaților s-a făcut in in baza Legii 176/2018 privind internshipul și a Procedurii de sistem PS-07 care reglementează organizarea și desfășurarea Programului de Internship și in conformitate cu Regulamentul privind organizarea și desfășurarea Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, aprobat cu Ordinul Secretarului General al Guvernului, nr. 652/2021. Candidații care au depus dosare pentru procedura de selecție pot formula contestație, online, pe adresa de email: cabinet.pm@gov.ro, in termen de o zi calendaristică de la data publicării listei candidaților declarați - admiși- , după etapa de evaluare a dosarelor, respectiv evaluare a aplicației, iar Comisia de soluționare a contestațiilor, organizată de Comisia de Gestionare a Programului de Internship are la dispoziție maximum 3 zile lucrătoare pentru verificarea și soluționarea contestațiilor, precum și pentru publicarea rezultatelor. 2021-07-15 09:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-15-10-01-58big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîţu la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a FranțeiȘtiri din 14.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-receptia-oferita-cu-prilejul-zilei-nationale-a-franteiGalerie foto Participarea premierului Florin Cițu la recepția oferită cu prilejul Zilei Republicii Franceze Discursul premierului Florin Ciţu la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a Franței [Check against delivery] Domnule președinte, Doamnă ambasador, Doamnelor și domnilor, Este o plăcere să mă aflu astăzi aici pentru a marca Ziua Națională a Franței și pentru a vă transmite, in numele Guvernului roman și al meu personal, cele mai călduroase felicitări și urări de succes. Marcăm impreună 14 iulie, o zi cu incărcătură istorică deosebită, un moment de sărbătoare a națiunii franceze și, in același timp, un moment de celebrare a drepturilor omului, a democrației și libertății. Parteneriatul Strategic dintre țările noastre rămane un reper al prosperității și al securității noastre comune in spațiul euro-atlantic, o expresie a valorilor comune pe care le impărtășesc Romania și Franța. Salut faptul că foaia de parcurs aferentă parteneriatului a fost actualizată la finalul anului trecut. Legăturile noastre de prietenie și solidaritate au fost testate și in perioada crizei generate de pandemia de COVID-19 care a afectat Europa și lumea intreagă. In acest context, apreciez dorința doamnei ambasador de a pune sărbătoarea de astăzi sub semnul unui omagiu adus personalului medical și de ingrijire care a fost in prima linie in lupta impotriva Covid-19. Aș vrea să mulțumesc și eu personalului medical din Romania și din Franța, care a acționat in mod solidar pentru a salva vieți omenești. Salut și contribuția deosebită a medicilor romani din Franța la acest efort comun extraordinar! Stimați invitați, Această pandemie ne-a pus in fața unei realități, aceea că - nimeni nu e in siguranță, pană nu suntem toți in siguranță. Revenirea la normalitate va insemna și este strans legată de redresarea economică. Invingerea pandemiei, prin vaccinare, rămane cea mai bună cale de urmat pentru economiile și societățile noastre. Franța este un partener economic important pentru noi. Iar Romania este un loc unde merită să investești. Parteneriatul economic romano-francez cuprinde sectoare strategice naționale, de la industria auto, la cea aeronautică sau domeniul energetic. Ne așteptăm la reluarea creșterii schimburilor economice, care să confirme tendința pozitivă a ultimilor ani. Semnalele din acest an sunt optimiste. Doamnelor și domnilor, In primul semestru al anului viitor, Franța va prelua Președinția Consiliului UE. Va fi un moment crucial pentru refacerea și repornirea societăților și economiilor noastre. Contextul pandemiei a pus in evidență cat de importantă este coordonarea la nivel european pentru gestionarea mai rapidă și eficientă a crizei generate de coronavirus. Romania, alături de Franța, rămane profund angajată acestui demers de coordonare consolidată. Mă bucură faptul că impărtășim aceeași abordare privind importanța strategică a intăririi sistemelor de sănătate și creșterea cooperării pe palierul sănătății la nivel european. Romania este pregătită să lucreze in acest sens și să sprijine viitoarea Președinție franceză pentru obținerea de beneficii concrete pentru toți cetățenii europeni, inclusiv prin concretizarea Uniunii Sănătății. Cred că solidaritatea, element constitutiv al construcției europene, trebuie să fie, și cu această ocazie, in centrul efortului nostru. Aș adăuga aici și unitatea națiunilor, ca o condiţie a recăpătării increderii cetăţenilor in Europa. Sunt convins că legătura specială dintre țările noastre va servi atingerii acestor obiective și unei Europe mai puternice. In incheiere, vreau să urez tuturor prietenilor noștri francezi Bonne fete nationale ! Vă mulțumesc! 2021-07-14 18:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4896.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 14 iulie, susținut de premierul Florin Cîţu și de ministrul educației, Sorin CîmpeanuȘtiri din 14.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-14-iulie-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu1626267537Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi am aprobat Memorandumul pentru proiectul Romania Educată, un proiect al președintelui Klaus Iohannis. Cred că nu este niciun fel de surpriză că este nevoie de reformă in sistemul de educație in Romania, iar acest program, Romania Educată, este un program care a fost dezbătut in spațiul public și a fost prezentat in ultima perioadă. Este momentul să-l implementăm. Știți foarte bine că nu mă dau la o parte cand e vorba de a-mi asuma reforme și de aceea, astăzi, in ședința de guvern, ne-am asumat și această reformă in ceea ce privește educația. Susținerea va fi realizată de la bugetul de stat pentru acest program de reformă, dar și prin PNRR - Programul de Redresare și Reziliență. Acolo, știți foarte bine, sunt alocate aproape 3,6 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii prioritare in Romania Educată - cariera didactică, managementul și guvernanță, finanțarea sistemului de invățămant preuniversitar, infrastructura sistemului de invățămant, curriculum și evaluarea centrată pe rezultate, educația incluzivă și calitate pentru toți copiii, alfabetizarea funcțională și așa mai departe. Bineințeles, cred că partea importantă a ședinței de guvern de astăzi a fost că ne-am asumat și termene prin care să livrăm și prin care să implementăm acest program al proiectului Romania Educată. Primul termen la 1 august va avea un grup de lucru interministerial, coordonat de premier sau numărul 2 in acest proiect, vicepreședintele comitetului o să fie domnul ministru al educației, Sorin Cimpeanu. Se propune, pană la 10 septembrie, adoptarea unei hotărari de guvern privind aprobarea planului de acțiune cu termene și responsabilități pentru implementarea proiectului și, pană la 1 octombrie, elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului Romania Educată. Domnul ministru este aici pentru a vă da mai multe detalii in ceea ce privește acest program. Dacă sunt intrebări despre proiect sau altele, cate o intrebare de fiecare, după aceea domnul ministru va intra in detaliul proiectului Romania Educată. Reporter: Bună ziua. Vedem că din ce in ce mai multe state se pregătesc pentru cel de-al patrulea val de COVID-19. In contextul in care ultimul val a lovit Romania destul de tare, dacă privim paturile de ATI și modul in care a fost copleșit atunci sistemul sanitar, intrebarea este dacă, acum, Romania este pregătită pentru a primi un val mare de bolnavi in zona de ATI. Florin Cițu: Vreau să vă aduc aminte că, incă din timpul valului trei și pe partea de final a valului trei, am spus foarte clar că nu vom renunța la capacitățile noastre pentru COVID. In același timp, am spus că vreau să avem un sistem creat prin care să putem să transferăm rapid, dacă este nevoie, din sistemul non-COVID in COVID paturi in secțiile ATI. Sunt sigur că Ministerul Sănătății a ținut cont de ceea ce am spus atunci și o să fie pregătit pentru valul patru. Reporter: Deci, Romania este pregătită. Florin Ciţu: In acelaşi timp, diferenţa faţă de valul 3, dacă imi permiteți, este că acum putem să ne vaccinăm oricand, oriunde, cu orice tip de vaccin. Ştiţi foarte bine că in timpul valului 3 incă primeam doze puține de vaccin, deci este o diferență, eu aș pune vitală in ceea ce priveşte lupta cu acest virus. Vaccinul este singura soluție. Avem vaccin, trebuie să ne vaccinăm. Reporter: Totuși, numărul oamenilor care se vaccinează este din ce in ce mai mic. Florin Ciţu: Vă mulţumesc! In Romania, vaccinul nu este obligatoriu. Reporter: Domnule premier, vi se pare un festival al democrației faptul că primarii fac coadă de două zile la Guvern pentru a negocia dumneavoastră banii primiți la rectificarea bugetară? Pentru că adversarii politici vă acuză că folosiți banii țării pentru a vă atrage simpatia și sprijinul la congresul PNL din 25 septembrie. Florin Ciţu: O acuzație fără sens, pe care o resping imediat şi fără niciun fel de dubiu. Dacă vă mai aduceţi aminte, la Vaslui i-am invitat pe primarii de la PSD să vină să discutăm; acum două zile am fost la Asociația Municipiilor din Romania. Faptul că PSD a ținut Romania nedezvoltată și ieri am aflat, de exemplu, de la primarii din Teleorman că toate unitățile administrativ-teritoriale din acel județ - care a avut și premier, a avut și mai mulți oameni - niciuna dintre ele nu e legată la gaze, au drumuri de pămant. Romania a fost lăsată in urmă! Şi cine știe cel mai bine cum să dezvolte Romania decat cei care au fost aleși să dezvolte Romania? Repet, am făcut această intalnire și cu Asociația Municipiilor, unde sunt primari de la toate partidele politice, și i-am ascultat și am susținut o parte dintre proiecte. La Vaslui, primarii PSD au primit o invitație și-i aștept oricand să vină. Deci, eu cred că mai multă democrație decat a fost in acest guvern nu a existat. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Am văzut că astăzi euro a atins din nou un maxim la cursul BNR și economiștii spun că acest lucru are legătură cu deficitul de cont curent, cu dezechilibrul. Am văzut că astăzi aţi discutat despre datoria publică a Romaniei. In acest context, are guvernul soluții pentru ca lucrurile să se echilibreze, să nu vedem un euro de 5 lei in perioada următoare? Florin Ciţu: Aici lucrurile sunt foarte clare pentru mine: prețurile sunt determinate de piață intr-o economie liberă. Şi imi place că vorbim doar atunci cand prețurile mai cresc puțin, dar nu vorbim de ele cand scad. Preţurile vor crește, vor scădea, in funcție de ce se intamplă cu cererea și oferta. Ceea ce poate să facă acest guvern și face foarte bine este să se dea o traiectorie clară de reducere a deficitului bugetar, și sustenabilă, și credibilă. Și vă spun că este și sustenabilă și credibilă pentru că Comisia Europeană, in analiza de deficit excesiv, și-a asumat aceeași traiectorie pe care o are Romania de reducere a deficitului bugetar. Asta contează atunci cand ne uităm pe termen mediu și lung și ne uităm și la evoluția altor prețuri. Dar fluctuații pe termen scurt, acestea sunt normale intr-o economie de piață și ar trebui să ne obișnuim cu prețuri care cresc și scad, pentru că asta inseamnă o economie de piață. Reporter: Dar prin proiectul de rectificare veţi corecta ţinta de deficit? Ne aşteptăm la un deficit mai mic la sfarşitul anului şi cat de mic? Florin Ciţu: Dacă o să corectăm o să corectăm in jos ţinta de deficit, dar haideţi să vedem intai cum arată situația pe fiecare minister in parte și apoi vom veni și cu țintele de deficit. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, revenind la un eventual val 4 și la vaccinare, am văzut o declarație făcută aseară de vicepremierul Dan Barna conform căreia spunea că ar fi trebuit să avem măsuri mult mai ferme in ceea ce inseamnă vaccinarea, in sensul de acces limitat la evenimente, nici măcar pentru persoane care au făcut teste, ci doar pentru persoane vaccinate, tocmai pentru a incuraja vaccinarea. Voiam să vă intreb dacă ați avut o asemenea discuție in cadrul guvernului referitoare la măsuri mai dure, astfel incat să fie incurajată vaccinarea, in contextul in care acea ţintă de 5 milioane de persoane vaccinate care ar fi trebuit să fie atinsă la 1 iunie nu a fost nici acum atinsă. Florin Ciţu: Propunerile de măsuri intotdeauna pot fi făcute atunci cand facem votul pentru CNSU. Dacă vin astfel de propuneri și ele trec de aceste comitete, bineințeles că le vom lua in calcul. In acest moment nu am avut astfel de propuneri, eu, din contră, țin minte susținerea colegilor de coaliție pentru a relaxa condițiile, pentru a avea concerte şi așa mai departe. Dacă am ințeles eu greșit mesajul, ar fi bine să se clarifice. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb de ce a fost nevoie să cumpărăm 120 de milioane de doze de vaccin COVID şi cat ne vor costa ele? Florin Ciţu: Nu le-am cumpărat. Sunt comandă și știți foarte bine că strategia de a cumpăra vaccin este o strategie asumată la nivelul intregii Uniunii Europene. Toată lumea are aceeași strategie, Romania primește pro-rata, toate ţările merg pe aceeași direcție. Strategia a fost inițial făcută de Comisia Europeană, luand in calcul și acest sistem de revanzare al vaccinului sau donaţii pentru alte ţări, deci, prin acest sistem Covax, este o strategie făcută de la inceput de Comisia Europeană, de negociere. Deci, este o strategie in care noi am luat parte. Dacă nu participam la această strategie, poate că n-am fi avut vaccin la fel de repede. Reporter: Adică, cumva am fost obligați să cumpărăm aceste doze. Florin Cițu: Nu le-am cumpărat, sunt comandate aceste doze și nu sunt pentru un an, sunt pentru mai mulți ani. Pentru că de la inceput s-a știut clar că pandemia poate nu trece in primul an și poate e nevoie de incă doze pe următorii ani. Aceste doze sunt și pe anul viitor. Reporter: Nu ne-ați spus de prețuri. V-am intrebat și de costul vaccinului, cat plătim pentru aceste doze. Florin Cițu: Vom vedea care este factura finală atunci cand le vom plăti. Multe dintre ele le-am vandut, prețul a mai scăzut la unele dintre ele. Deci, nu există un cost fix la inceput. In primul rand, se face comanda și apoi avem și factura. Reporter: Bună ziua. Vaccinarea va fi obligatorie pentru anumite categorii de personal din Franța, de exemplu, pentru personalul medical, la fel și in Grecia. Am ințeles incă de ieri că in Romania nu se va intampla asta, dar atunci, ce face guvernul ca să grăbească a noastră campanie de vaccinare in condițiile in care suntem pe ultimul loc in acest moment și ne așteptăm la valul 4? Florin Cițu: Dumneavoastră vă uitați la numărul de persoane vaccinate, eu mă uit la numărul de persoane infectate - acolo suntem in cea mai bună situație din Uniunea Europeană, incă. Deci, suntem in cea mai bună situație. Deci, dumneavoastră comparați țări care au teoretic... ar fi trebui să nu aibă această problemă pentru că au mai multe persoane vaccinate și, totuși, au o situție mai dificilă in ceea ce privește rata de infectare. Trebuie să ne uităm la toți indicatorii. Guvernul a făcut tot ce ține de guvern. In primul rand, am fost prima țară din Europa care a avut vaccin pentru toată lumea, pentru cine dorește să se vaccineze oricand, oriunde, la orice oră, cu orice tip de vaccin. Vaccinarea nu este obligatorie in Romania, dar, bineințeles, dacă suntem responsabili, trebuie să ne vaccinăm, pentru că este singura soluție să scăpăm de pandemie. Pană acum așa s-a demonstrat. Reporter: Legat de problema gunoiului din capitală, ințelegem că sunt probleme și la Guvern cu ridicatul gunoiului? Florin Cițu: Aceasta e o problemă a Primăriei Sectorului 1 cred. Dacă este o problemă, vom vedea. Nu știu, asta nu am aflat de această problemă la Guvern. Reporter: Bună ziua. Ministrul economiei a anunțat restructurări masive, 39% din funcțiile de conducere, 30% din cele de execuție. Știați de aceste măsuri? Vor urma și alte ministere in care vor fi concedieri masive? Florin Cițu: Cred că citiți puțin greșit despre organizare. Nu am văzut incă acest proiect de lege, dar cred că e vorba de redefinire, directorul general devine director, nu pleacă acasă, devine director. Despre asta este vorba, dar incă nu am văzut proiectul final. Deci, nu este este vorba de concedieri, este vorba deoar de comasarea unor direcții care nu mai sunt direcții generale și poate sunt mai puține. Reporter: Dacă imi permiteţi, preciza ministrul că din zece direct