RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROVizita premierului Ludovic Orban la Uzina Dacia MioveniȘtiri din 21.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-vizita-la-uzina-dacia-mioveniGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban după vizita la Uzina Dacia Mioveni [Check against delivery] Ludovic Orban: Ii mulțumesc domnului preşedinte Christophe Dridri că mi-a adresat această invitație. De altfel, la vizita anterioară am promis că voi fi prezent cand lansăm noul Logan și noul Sandero. Și am ținut neapărat să fiu prezent la lansarea, la prezentarea acestor noi modele extrem de interesante, care sunt rodul proiectanților din Romania, iar proiectarea acestor noi modele s-a făcut, in cea mai mare parte, prin telemuncă, ceea ce este o noutate absolută. Le urez succes producătorilor, constructorilor de mașini de la Dacia cu aceste modele noi, dintre care deja sunt introduse in fabricație o parte și urmează să fie introduse o altă parte in fabricație. Aceste noi modele arată cat de mult contează cercetarea, proiectarea, arată dinamismul Dacia-Renault, capacitatea de a genera noi modele și de a le lansa foarte repede pe piață. De asemenea, in discuțiile pe care le-am avut cu conducerea Grupului Dacia-Renault, am aflat numai vești bune: că se lucrează la deplină capacitate, ba chiar se lucrează și sambăta, că fabrica de aici, din Mioveni, este o fabrică care este capabilă să genereze produse competitive, care au cerere pe piață și care arată reziliența și capacitatea managementului de a putea fructifica toate oportunitățile, chiar in contextul unei crize economice provocate de pandemia de COVID. De asemenea, vreau să remarc măsurile remarcabile de protecție sanitară care sunt luate in fabrică, toate adaptările care au fost realizate intr-o perioadă de timp extrem de scurtă și care permit să confere siguranță tuturor angajaților Grupului Dacia-Renault, un lucru demn de semnalat și de salutat. Mulțumesc! Și succes cu noile modele, domnule preşedinte! Reporter: Aș dori să vă intreb, fiind aici la Dacia, Dacia este cel mai mare exportator al țării. Aici, Dacia, dacă nu mă inșel eu, este cel mai mare angajator; un pic mai departe, la 100 de km avem și Fordul, deci suntem intr-o zonă in care avem producția de automobile. Și acum vă intreb: atat la Dacia, cat și la Ford, angajații sunt aduși pe calea rutieră. Din ce am văzut eu, exportul cel mai mare Dacia il face tot pe calea rutieră. Nu considerați că ar trebui să revitalizăm transportul pe calea ferată, in situația in care cea mai mare parte din rețea a fost deja refăcută? Mulțumesc. Ludovic Orban: Cu siguranță, trebuie asigurate toate tipurile de transport, atat transportul rutier, cat și cel feroviar. Și, in acest sens, chiar vom aloca resurse foarte importante atat pentru construcţia de autostrăzi, de drumuri expres, cat şi pentru modernizarea tronsoanelor de cale ferată de pe principalele coridoare de transport. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! In primele 9 luni ale anului producţia de autoturisme in Romania a scăzut cu 14% - arată datele statistice. Aş dori să ştiu dacă, in acest context, guvernul pregăteşte stimulente pentru Uzinele Auto? Ludovic Orban: Practic, noi am adoptat o serie de măsuri care au venit in sprijinul producţiei de autoturisme, de vehicule, de la măsurile, să spun, active de tip şomaj tehnic, iar acum programul flexibil de muncă, pană la măsuri de stimulare a achiziţiei de automobile de tip Programul Rabla şi Rabla Plus. De asemenea, am adoptat şi o schemă de ajutor de stat pentru credite pentru capital de lucru şi credite de investiţii pentru marile companii şi, in general, suntem intr-un dialog permanent cu Dacia-Renault şi cu Ford privitor la orice fel de măsuri de sprijin pe care le putem adopta, astfel incat să susţinem acest sector vital al economiei romaneşti. Reporter: Bună ziua! Dacă imi permiteţi o intrebare pe un alt subiect. Vedem evoluţia pandemiei, vedem cifre ingrijorătoare. Cat de aproape sau cat de deparate suntem de un nou lockdown? Vedem că şi in Europa tot mai multe ţări anunţă că vor intra din nou in stare de urgenţă. Ludovic Orban: Mi s-a pus frecvent această intrebare legată de starea de urgenţă. Noi am prevăzut un set de măsuri, care se iau in funcţie de rata de incidenţă, de indicele de răspandire al virusului şi, in funcţie de aceşti indici, noi adoptăm o serie de măsuri. Știţi foarte bine că in București, de exemplu, şi in alte oraşe mari, cum este Cluj, cum este Iași, Targu Mureș, s-au adoptat măsurile care sunt prevăzute in legislație și in hotărarea de guvern privitoare la prelungirea stării de alertă: obligația portului măști, inclusiv in spații deschise, derularea invățămantului in sistemul online; de asemenea, inchiderea anumitor tipuri de activități: teatre, cinematografe, restaurante, cafenele, sunt măsuri prevăzute tocmai pentru a reduce riscul de răspandire. Odată implementate aceste măsuri, avem convingerea că vom reduce numărul de persoanele care se imbolnăvesc. Christophe Dridri: Pot să răspund in franceză? Reporter: Vă rog. Christophe Dridri: Mulțumesc. Efectiv, văd că incepand din luna septembrie, uzina funcționează cu intreaga ei capacitate şi, cum a precizat domnul Prim-ministru, noi lucrăm inclusiv sambetele, ceea ce este o veste foarte bună. Ştiţi că am fost obligaţi să oprim uzina in momentul perioadei de izolare, ceea ce a fost normal. Cum se explică astăzi succesul vehiculelor Dacia? Cred că ele răspund nevoilor clienţilor noştri şi că, atunci cand răspundem nevoilor clienţilor noştri, ajungem să vindem maşinile. In mod particular, cred că vehiculele Dacia, versiunile GPL răspund perfect aşteptărilor clienţilor noştri, pentru că ele emit o mai mică cantitate de CO2, 15 grame de CO2 mai puţin la 100 de km, ceea ce este foarte bine, GPL este mai ieftin decat benzina. Știți, cu producţia de GPL de la Uzina Dacia, unde suntem in acest moment, ea era de 5% in 2019, acum este de aproximativ 40%. Şi, deci, noi vom continua să răspundem cat mai bine cerinţelor clienţilor noştri şi, cum a precizat domnul Prim-ministru, ne vom bate mereu pentru a rămane competitivi. Mulţumesc mult. Reporter: O ultimă intrebare, dacă imi permiteți, tocmai a venit buletinul informativ de la ora 13:00, vedem că sunt 4.848 de cazuri, ce puteți să ne spuneți? Vedem o explozie de cazuri, cum am putea să scădem aceste cazuri și după aceste 14 zile, dacă avem o scădere sau, cum intreba colega mea mai devreme... Ludovic Orban: Păi, e foarte simplu: prin respectarea măsurilor de protecție sanitară. Așa cum am văzut, de exemplu, aici, măsuri extrem de riguroase și care sunt urmărite constant, aplicarea acestor măsuri este urmărită constant, practic depinde de fiecare dintre noi să se protejeze prin măsurile care sunt recomandate de autorități și, evident, pentru noi să punem aplicare toate deciziile care reduc riscul de răspandire, care sunt prevăzute in legislația in vigoare. Reporter: Inclusiv carantinarea unor zone? Ludovic Orban: Cu siguranță. Deja s-au și luat decizii de carantinare a unor sate, a unor localități. Și, cand va fi necesară decizia de carantinare, o vom lua. Vă mulțumesc! 2020-10-21 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_121880805_834749593778994_5022299908698130460_n.jpgCorpul de Control al prim-ministrului a finalizat o acțiune la Compania Națională „Aeroporturi București” – S.A.Știri din 21.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/corpul-de-control-al-prim-ministrului-a-finalizat-o-actiune-la-compania-nationala-aeroporturi-bucure-ti-s-aCorpul de control al prim-ministrului a finalizat o acțiune de documentare la Compania Națională - Aeroporturi București - S.A. ( - CNAB S.A.), care a vizat activitatea instituției din perioada 01.01.2018-prezent. Acțiunea de documentare a vizat verificarea respectării prevederilor legale cu privire la atribuirea, incheierea și derularea contractelor de achiziție la nivelul entității și verificarea altor aspecte considerate relevante sau care au făcut obiectul unor petiții transmise CCPM. Nota de informare intocmită in urma verificărilor a fost transmisă către Curtea de Conturi a Romaniei, spre informare și valorificare, precum și către entitatea verificată și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, spre analiză și valorificare. Sinteza acțiunii de documentare poate fi consultată aici: http://control.gov.ro/web/sinteza-actiunii-de-documentare-efectuata-la-compania-nationala-aeroporturi-bucuresti-s-a-cnab-s-a/ 2020-10-21 12:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-21-12-18-21big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții sectorului cultural independentȘtiri din 20.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-sectorului-cultural-independentGalerie foto 2020-10-20 19:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_014_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții grupului energetic EPHȘtiri din 20.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-grupului-energetic-ephGalerie foto 2020-10-20 17:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-20-05-26-12big_002_resize.jpgAcțiune a Corpului de Control al Prim-ministrului la Spitalul Universitar de Urgență București („SUUB”)Știri din 19.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/actiune-a-corpului-de-control-al-prim-ministrului-la-spitalul-universitar-de-urgenta-bucure-ti-suubCorpul de control al prim-ministrului a finalizat o acțiune de control la Spitalul Universitar de Urgență București ( - SUUB), care a vizat perioada 01.01.2017 - prezent. Obiectivele acțiunii de control au constat in: verificarea respectării prevederilor legale și normelor interne privind organizarea și funcționarea instituției, a constituirii și realizării veniturilor, precum și cu privire la angajarea și efectuarea cheltuielilor la nivelul entității. De asemenea, au fost făcute verificări cu privire la respectării prevederilor legale referitoare la atribuirea, incheierea și derularea contractelor de achiziții la nivelul instituție, a investițiilor efectuate in cadrul Blocului Operator Central, precum și a modului de organizare și funcționare a acestuia. Raportului privind acțiunea de control efectuată la Spitalul Universitar de Urgență București va fi transmis și către: Ministerul Sănătății, spre analiză și valorificare; Agenției Naționale pentru Integritate, (extras) spre analiză și valorificare; Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiare (extras), spre analiză și valorificare; Spitalului Universitar de Urgență București, spre analiză și valorificare; Curtea de Conturi a Romaniei, spre analiză și valorificare; Departamentul pentru Luptă Antifraudă (extras), spre analiză și valorificare. Sinteza acțiunii de control poate fi consultată aici: http://control.gov.ro/web/sinteza-actiunii-de-control-efectuata-la-spitalul-universitar-de-urgenta-bucuresti-suub/ 2020-10-19 14:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-19-02-30-52big_sigla_guvern.pngConvorbirea telefonică a prim-ministrului României, Ludovic Orban, cu omologul polon, Mateusz MorawieckiȘtiri din 16.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/convorbirea-telefonica-a-prim-ministrului-romaniei-ludovic-orban-cu-omologul-polon-mateusz-morawieckiPrim-ministrul Ludovic Orban a avut astăzi, 16 octombrie, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Cei doi inalți oficiali au salutat nivelul excelent al cooperării bilaterale subsumate Parteneriatului Strategic dintre Romania și Polonia și au reiterat disponibilitatea și dorința comune de a acționa, in continuare, pentru aprofundarea acesteia, in toate domeniile de interes reciproc. O atenție aparte va fi acordată interacțiunii și coordonării stranse din cadrul UE și NATO, respectiv al formatelor regionale de cooperare la care cele două state participă, cu precădere in anticiparea apropiatei reuniuni la varf a Inițiativei celor Trei Mări. In cadrul discuției, a fost evocată, de asemenea, perspectiva foarte bună oferită de viitoarea ședință comună de guvern romano-polonă, care va fi organizată de Polonia, de indată ce condițiile epidemiologice o vor permite. Cu acel prilej, cei doi premieri vor agrea Planul de Acțiune pentru perioada 2021 - 2025, subsumat Parteneriatului Strategic bilateral. 2020-10-16 13:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-16-01-18-51big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 16.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto 2020-10-16 12:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-16-01-46-16big_2.jpgAcțiuni ale Corpului de Control al Prim-ministrului la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist și la ANSVSAȘtiri din 15.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/actiuni-ale-corpului-de-control-al-prim-ministrului-la-secretariatul-de-stat-pentru-recunoa-terea-meritelor-luptatorilor-impotriva-regimului-comunist-i-la-ansvsaCorpul de control al prim-ministrului a realizat o acțiune de documentare la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945 - 1989 ( - SSRML). Perioada supusă verificărilor este 1 ianuarie 2017 - prezent. Ca urmare a verificărilor efectuate au fost constatate o serie de deficiențe in activitatea acestei instituții și incălcarea unor prevederi legale, intre care menționăm: 1. SSRML nu deține o bază de date actualizată a beneficiarilor Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei romane din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, și a drepturilor distribuite acestora, implicit a drepturilor de transport gratuit. 2. In anii 2005 și 2017, SSRML a achiziționat și plătit din fonduri publice, aplicații informatice specializate in gestionarea și actualizarea bazelor de date a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, fără ca acestea să fie utilizate in fapt, fiind incălcate prevederi legale. Deși a avut la dispoziție aplicațiile informatice specializate, precum și date și informaţii transmise in baza protocoalelor de colaborare de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DEPABD) şi Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), acestea nu au fost valorificate. 3. Distribuirea de către SSRML a cartelelor de metrou către toți beneficiarii, indiferent de mijloacele de transport existente in localitatea de domiciliu/reședință și eliberarea nenominală a acestora, a creat condiții pentru posibile valorificări de către persoane neindreptățite legal, fapt sesizat in repetate randuri de către revoluționari. 4. In anul 2016, SSRML a plătit și/sau - distribuit bilete CFR și cartele METROREX gratuite, sub semnătură, inclusiv către beneficiari decedați. 5. Deși instanțele de judecată au constatat, pentru foarte multe persoane, calitatea de colaborator sau de lucrător al Securității ca poliție politică, SSRML fiind informat despre aceasta, persoanele respective sunt in continuare beneficiare ale drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, nefiind finalizate demersurile de anulare a certificatelor și de retragere a titlurilor, pentru multe persoane nefiind nici măcar incepute aceste demersuri. Intreaga procedură privind verificarea calității de colaborator sau lucrător al Securității, pentru beneficiarii Legii nr. 341/2004 este una greoaie, ce durează perioade mari de timp, fapt ce conduce la ineficiența acestui demers. Astfel, de la momentul solicitării verificării și pană la primirea rezultatelor și demararea procedurii de anulare a certificatelor și de retragere a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, au trecut, in mai multe cazuri, peste 15 ani. Nota de informare intocmită in urma verificărilor a fost transmisă și către: Secretariatul General al Guvernului, spre valorificare; Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945 - 1989, spre valorificare; Curtea de Conturi a Romaniei, spre informare; Ministerul Finanțelor Publice, spre informare; Parchetul de pe langă Judecătoria Sectorului 1 București. Sinteza acțiunii de control poate fi consultată la următorul link: http://control.gov.ro/web/sinteza-actiunii-de-documentare-la-secretariatul-de-stat-pentru-recunoasterea-meritelor-luptatorilor-impotriva-regimului-comunist-instaurat-in-romania-in-perioada-1945-1989-ssrml/ De asemenea, Corpul de control al prim-ministrului a efectuat o acțiune de documentare la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţiile Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor: Alba, Constanţa, Damboviţa, Dolj, Ilfov, Satu-Mare, Suceava şi Timiş ( - ANSVSA), care a vizat perioada 01.01.2018 - 01.01.2020. Au fost verificate modalitățile de atribuire, incheiere și derulare a contractelor de achiziție a incineratoarelor mobile de către DSVSA Alba, Constanța, Dambovița, Dolj, Ilfov, Satu Mare, Suceava și Timiș, precum și de asigurare a capacității operaționale a echipamentelor astfel achiziționate și alte aspecte considerate relevante de către echipa de documentare. Potrivit concluziilor acțiunii de documentare, ANSVSA, prin DSVSA județene, nu a respectat prevederile Programului național de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane ( - Programul național), ca urmare a faptului că au fost achiziționate doar cinci din opt incineratoare mobile. Nota de informare a fost transmisă către Cabinetul Prim-ministrului, spre informare; Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, spre analiză și valorificare și Curtea de Conturi a Romaniei, spre informare. Sinteza acțiunii de control poate fi consultată la următorul link: http://control.gov.ro/web/sinteza-actiunii-de-documentare-efectuata-la-autoritatea-nationala-sanitara-veterinara-si-pentru-siguranta-alimentelor-si-directiile-sanitar-veterinare-si-pentru-siguranta-alimentelor-alba-constanta/ 2020-10-15 18:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-15-06-28-22big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu comisarul european pentru buget și administrație, Johannes HahnȘtiri din 15.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-comisarul-european-pentru-buget-i-administratie-johannes-hahnGalerie foto Galerie Foto Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban [Check against delivery] Ludovic Orban: Ii mulțumesc domnului Johannes Hahn, comisar european pentru buget și administrație. I-am mulțumit, de asemenea, domnului comisar european, in cadrul intalnirii pe care am avut-o, pentru poziția constant favorabilă pe care a avut-o, in cursul negocierilor, in relația cu Romania. Discuția de astăzi a fost o discuție extrem de importantă, pentru că a vizat aspectele fundamentale privitoare la viitorul Uniunii Europene. Cu precădere am discutat problema exercițiului financiar-multianual, a bugetului Uniunii Europene pe 2021-2027 și, de asemenea, am purtat o discuție privitoare la planul de relansare economică al Uniunii Europene, cu specificitate pe structura Planului național de reziliență și recuperare. In discuțiile pe care le-am purtat, am evidențiat că noi vom susține Comisia Europeană și poziția noastră va fi aceea de a sprijini adoptarea cat mai rapidă a tuturor reglementărilor necesare, astfel incat atat bugetul Uniunii Europene, reglementările aferente exerciţiului financiar multianual să fie adoptate intr-un termen cat mai scurt şi, de asemenea, toate detaliile legate de programul de relansare economică care a fost adoptat de Consiliul European. Considerăm că un dialog și o cooperare apropiată intre Comisia Europeană și guvernele țărilor europene, guvernul pe care il conduc, sunt extrem de importante, pentru ca toate oportunitățile care s-au născut din deciziile europene, atat cele privitoare la bugetul Uniunii Europene, cat și cele privitoare la facilitatea de recuperare și reziliență, să poată să genereze o relansare cat mai rapidă a economiei la nivel european. Sigur, ținand cont de prioritățile care au fost fixate de Comisie, legate de Europa inteligentă, legate de investiții serioase - inovare, cercetare, dezvoltare, soluții inteligente, digitalizare. De asemenea, prioritatea privitoare la o Europă verde, cu atingerea obiectivelor care sunt stabilite in reglementările adoptate la nivel european. Ii mulțumesc domnului Hahn și pentru colaborarea foarte bună pe care am avut-o, domnul Hahn fiind la al treilea mandat; in mandatul anterior, am avut relații extrem de serioase, cat s-a ocupat de portofoliul important de vecinătate și de extinderea Uniunii Europene, fiind un partener extrem de apropiat de Romania. De asemenea, ii mulțumesc pentru colaborarea foarte bună pe care o avem și il asigur că intre Guvernul Romaniei și domnia sa este o comunicare permanentă, un dialog și o susținere a tuturor demersurilor care pot să ducă la decizii benefice la nivel european. 2020-10-15 13:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-16-01-38-47big_gov-1807.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la videoconferința ”RoInvest”, organizată de Agenția de presă News.roȘtiri din 15.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-videoconferinta-roinvest-organizata-de-agentia-de-presa-news-roGalerie Foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la videoconferința RoInvest, organizată de Agenția de presă News.ro [Check against delivery] Ludovic Orban: Aș incepe prin a accentua informația că Romania este singura țară din Uniunea Europeană care in primul semestru al anului 2020 a crescut investițiile raportat la perioada echivalentă a anului 2019. De asemenea, informația că nivelul investițiilor publice, deși suntem in criză economică generată de criza sanitară, este cel mai mare din ultimii 10 ani. Noi, incă de la instalare, am spus că vrem să schimbăm paradigma, filozofia de guvernare, să nu susținem o creștere economică printr-o creștere artificială a cererii, a consumului, prin parghii guvernamentale, adică prin creșteri de venituri care stau la indemana guvernului și care sunt dictate prin decizii administrative și vrem să susținem dezvoltarea economică prin investiții, prin creșterea competitivității, prin inovare, cercetare, prin crearea unui climat favorabil afacerilor, unui climat favorabil investițiilor private, prin creșterea dinamismului, inclusiv a dinamismului individual la nivelul societății, care să permită cu adevărat o creștere economică solidă, sustenabilă și care să nu afecteze echilibrele macroeconomice. Am lansat la 1 iulie Planul Național de Investiții Reclădim Romania. Dintre măsurile incluse in Planul Național de Investiții, cea mai mare parte au fost transpuse in reglementări și multe dintre ele sunt operaționale, de la IMM Invest pană la schema de ajutor de stat pentru marile companii pentru garantarea creditelor pentru investiții sau pentru capital de lucru, atat in programul IMM Invest, cat și in schema de sprijin pentru marile companii. De asemenea, in ceea ce privește fondurile europene, am folosit parghiile de realocări de fonduri ca urmare a creșterii flexibilității care a fost stabilită de Comisia Europeană intre fonduri. Am relocat fonduri importante pentru a sprijini diferite programe de granturi. De asemenea, am folosit parghia supracontractării, pentru a crește sumele alocate granturilor pentru investiții, prin Măsura 2.1., prin Măsura 2.2. De asemenea, a fost lansat apelul de proiecte pentru o schemă din cele trei scheme de sprijin care sunt prevăzute din miliardul de euro, respectiv schema de granturi pentru intreprinderile care nu au angajați, microintreprinderi, urmand ca celorlalte să fie lansate granturi pentru capital de lucru și granturi pentru investiții, cam intr-un interval de o săptămană, granturile pentru capital de lucru și două săptămani granturile pentru investiții. O serie de alte scheme de ajutor de stat le-am intrebuințat. Dau, așa, exemplul schemei de ajutor stat de stat pentru marii consumatori de energie, cu procentul de 15% din cuantumul certificatelor de CO2 pe 2019 și 2020 de care au beneficiat companiile din 15 domenii, care sunt in general mari consumatori de energie. De asemenea, am revizuit schemele de ajutor de stat: atat ajutor de stat la nivel național, cat și ajutor de stat la nivel regional și, de asemenea, am adoptat actele normative pentru alte măsuri de sprijin, intre care menționez, de exemplu, Kurzarbeit, programul de muncă flexibil, pe care, sigur, trebuie să urmărim implementarea lui, să-l perfecționăm permanent intr-o legătură cu mediul de afaceri. De asemenea, in ceea ce privește investițiile, atat in domeniul transporturilor, cat şi in domeniul energiei, noi incercăm să accelerăm toate procedurile, să urmărim printr-un management cat se poate de riguros derularea contractelor pentru marile proiecte de infrastructură, să pregătim bine proiectele de infrastructură care urmează a fi finanțate fie din exercițiul financiar multianual, fie prin programul de reziliență și recuperare pe care il vom aduce intr-o primă formă pană la sfarșitul lunii octombrie, urmand să il prezentăm Comisiei Europene. Suntem preocupați, evident, de pregătirea foarte bună a utilizării fondurilor europene de care va beneficia Romania, indiferent că e vorba de banii din bugetul Uniunii sau de banii din facilitatea de reziliență și de recuperare sau de banii din programul SURE sau de banii din React-EU. Incercăm să pregătim foarte bine terenul. Pentru prima oară am alocat bani din POIM și din Programul Operațional Asistență Tehnică pentru a susține beneficiari, indiferent că sunt ministere, autorități locale, companii care implementează proiecte pentru a pregăti aceste proiecte in vederea unei absorbții mai bune a fondurilor europene de care va beneficia Romania in următoarea perioadă. Sigur că pe următorii patru ani va trebui să ne concentrăm pe utilizarea tuturor resurselor. Pe de altă parte, pentru fructificarea tuturor oportunităților pe care le avem - și aici guvernul pe care il conduc a deschis uşa largă oricărui investitor serios in Romania, oricine vrea să investească in Romania este bine primit, are un partener serios in guvern. De asemenea, orice firmă din Romania care vrea să işi dezvolte afacerile este tratată cu respect și printr-un dialog incercăm să rezolvăm orice fel de probleme care apar, pentru că motorul dezvoltării economice, sigur, rezidă și in capacitatea guvernului de a aloca resurse publice cu prioritate spre zona de investiții, dar şi de capacitatea guvernului de a crește increderea investitorilor in Romania, de a determina cat mai mulți investitori să-şi dezvolte afacerile, să deschidă noi proiecte de investiții in Romania, iar noi utilizăm toate parghiile pe care le avem la dispoziție pentru a susține acest program de dezvoltare. Nu mă refer foarte mult, de exemplu, la investițiile in transporturi, pentru că este domnul ministru Bode care vă va sta la dispoziție, dar vom investi sume extrem de serioase in infrastructura de transport, in infrastructura energetică, deja vedeți că facem pași importanți atat in ceea ce privește proiectele pe gaz natural, proiectele pe electricitate, proiectele pe producerea de energie, chiar de cateva zile s-au semnat memorandumuri extrem de importante, s-au parafat memorandumuri extrem de importante intre Guvernul Statelor Unite şi Guvernul Romaniei sau intre Guvernul Romaniei şi US EXIM, prin care incepe să devină mult mai concret proiectul de realizare a reactoarelor III şi IV la Cernavodă. De asemenea, in cursul acestui an vom finaliza pe teritoriul Romaniei BRUA, magistrala de gaz natural, avem foarte multe proiecte importante care vor asigura legătura cu resursele de gaz natural de la Marea Neagră prin intermediul conductei Podişor-Tuzla și prin intermediul celeilalte conducte realizate de Transgaz. Investiții extrem de importante in următoarea perioadă vor fi in infrastructura de sănătate. Este clar că această pandemie ne-a pus la grea incercare şi a evidențiat nevoi mari ale sistemului de sănătate publică şi atat din exercițiul financiar multianual, cat şi din programul național de recuperare şi reziliență vom aloca sume extrem de importante de peste 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii in domeniul sănătății, pentru a crește calitatea serviciilor furnizate către cetăţeni in domeniul sănătăţii. Nu in ultimul rand, anul acesta ne-am confruntat şi cu seceta. Evoluțiile climatice ne indică o perspectivă nu foarte optimistă şi din acest motiv, ar trebui să cerem şi să utilizăm resurse financiare importante pentru toate proiectele pe care le avem in ceea ce privește lucrările de imbunătățiri funciare, lucrări de irigaţii, lucrări de secare, de drenaj, de combatere a eroziunii solului, de combatere a deşertificării, lucruri extrem de importante pentru a asigura competitivitatea agriculturii romanești și, mai ales, capacitatea, rezistența agriculturii la condiții climatice defavorabile care ar putea să apară. Sigur că sume importante vor fi acordate pentru cercetare, inovare, pentru soluții inteligente, atat in administrația centrală, cat și in administrația locală, pentru digitalizare și pentru implementarea celor mai noi rezultate ale cercetării. Comisia Europeană, in cadrul acestui mandat al Comisiei, pune printre priorități Europa inteligentă și alocarea de resurse extrem de importante pe zona de inovare-cercetare pe care vom incerca să le utilizăm in proiecte care să permită Romaniei să fie parte la proiectele de cercetare care să genereze cu adevărat dezvoltări și aplicări in toate domeniile de activitate. Mă opresc aici. Dacă doriți să mai puneți intrebări, vă stau la dispoziție. Moderator: Da, vă rog! Mulțumim, domnule prim-ministru pentru această trecere in revistă a tuturor proiectelor pe care le aveți in derulare. Desigur că unele dintre ele vor fi detaliate mai tarziu, cele pe fonduri europene, cu domnul ministru Boloș, cele din infrastructură, cu domnul ministru Bode și cele de la Ministerul Economiei, avem alături de noi pe domnul Rogojinaru și pe domnul Cristian Păun. Eu aș vrea să intrăm mai tarziu in profunzimea acestor proiecte și să vă intreb eu la inceput - și o să rog, care din speakeri mai vrea să intervină după mine pentru cateva minute - să vă intreb in legătură cu ingrijorările noastre, ale tuturor, avand in vedere și experiențele din urmă, in legătură cu capacitatea administrativă și chiar umană de a pune in practică aceste proiecte. Știți cum se spune, eu o spun direct, avem proiecte minunate, dar cum le implementăm și cu cine? Aceasta este o mare ingrijorare a tuturor; și aș vrea să vă mai intreb și alte două lucruri in subsidiar. Știu că și dumneavoastră aveți acțiuni venind in intampinarea celor din mediul privat. Noi ne-am propus, prin această conferință, să facem și o legătură de comunicare, pe care desigur că o aveți cu mediul privat. Cred că investițiile trebuie susținute in comun și v-aș intreba dacă aveți forme de discuții despre investiții cu mediul privat. De asemenea, știu că și in cazul investițiilor străine, o avem alături de noi pe președinta Consiliului Investitorilor Străini, Ramona Jurubiță și in cazul investițiilor străine aveți inițiative ale dumneavoastră personale, am auzit din mediul privat că urmează să faceți o vizită in Franța către sfarșitul lunii, dacă este adevărat. Adică aveți și inițiative externe de aduce investitori. Poate că am fost eu prea exhaustiv in intrebările mele...; Ludovic Orban: In privința capacității, mi-ați pus intrebarea /...;/ vă dați seama, mi-ar lua o oră să vă răspund. Moderator: Da, vă rog! Ludovic Orban: In privința capacității, normal că trebuie să creștem capacitatea de implementare, trebuie simplificate procedurile atat de mult cat ne permite Comisia Europeană. Din păcate, foarte multe proceduri birocratice complicate nu provin neapărat din reglementările europene sau din exigențele care sunt impuse de la nivel european in derularea proiectelor. Foarte multe proceduri izvorăsc din, cum să spun, din mintea multor funcționari romani care sunt implicați in realizarea ghidurilor și noi aici incercăm să simplificăm cat mai mult accesul la fonduri europene. In al doilea rand, capacitatea de implementare pentru proiecte complexe, cum sunt proiectele de infrastructură de transport sau infrastructură de sănătate sau inclusiv infrastructură energetică. Evident că trebuie să creștem capacitatea in toate etapele, capacitatea de implementare, nu numai in sectorul public, ci să identificăm și parteneri in mediul privat. Am să vă dau numai un exemplu, pentru realizarea documentațiilor tehnico-economice pentru planul de irigații, de refacere a sistemului de irigații și pentru toate lucrările, evident că avem nevoie de competențe multiple, la care trebuie să apelăm acolo unde nu există in momentul de față pe piață. Sigur că aici sunt și chestiuni care țin de legislație, sunt chestiuni care țin de managementul proiectului, sunt chestiuni care țin de faptul că de multe ori, instituții ale statului pun beţe in roate la alte instituții ale statului, dar noi incercăm să depășim orice fel de blocaje, ca să zic așa, nerezonabile care apar pe parcursul derulării proiectelor. Cred că am și demonstrat, atat in relația cu Comisia Europeană, cat și in ceea ce privește funcționarea aparatului administrativ, că am făcut progrese semnificative. Simplul fapt, de exemplu - și o să vă dau un exemplu, ca să ințelegeți - timp de șase ani de zile nu s-a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru finanțarea tronsonului de autostradă Sibiu-Pitești. Repet, șase ani de zile. In mandatul nostru a fost obținută această aprobare, datorită unei deschideri din partea Comisiei Europene, pe de o parte, dar și a unui efort enorm care a fost făcut de autoritățile din Romania pentru a corespunde exigențelor solicitate de la nivel european și, iată, Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de peste un miliard de euro pentru realizarea primului tronson de autostradă care traversează munții. Pot să vă dau multe alte exemple și in materie de implementare a diferitelor proiecte, numai că vorbim, de exemplu, despre miliarde de euro granturi pentru capital de lucru sau pentru investiții, aplicațiile vor fi online. Nu se va mai veni cu camionul de hartii sau cu microbuzul de hartii ca să se depună solicitările de a beneficia de un program. Şi in general, cam aproape toate drepturile pe care le-am acordat sau serviciile pe care le-am acordat in perioada asta, am incercat să le acordăm digital, online, fără contact fizic. Aici sigur că ne-a ajutat, ca să spun așa, și pandemia, pentru că pentru a proteja sănătatea oamenilor a trebuit să găsim soluții de reducere a interacțiunilor sociale și digitalizarea este extrem de benefică și utilă. Sigur că această capacitate de implementare a proiectelor trebuie să fie intr-o evoluție permanentă. Aducerea de competențe in structurile care se ocupă de implementarea proiectelor in sectorul public, pe diferite paliere, este un proces continuu. Dar cum să aducem oameni noi, de exemplu, in condițiile in care Legea 55 adoptată de Parlament a interzis orice fel de concurs in sectorul public, in condițiile in care noi avem nevoie de resurse suplimentare şi dacă nu am avea un parteneriat cu mediul privat in care de multe ori mediul privat vine in susţinerea noastră, in foarte multe chestiuni care ţin de pregătirea unor soluţii sau unor documente, ne-ar fi extrem de dificil să imbunătățim competențele, să creştem capacitatea, ca să nu mai spun că foarte multe programe care s-au derulat pe POCA, capacitatea administrativă, au fost pregătite inaintea noastră şi de multe ori ele nu işi generează efectele de care avem nevoie in creşterea competenţelor abilităţilor diferiţilor participanţi la aceste programe de creştere a capacităţii administrative. Moderator: Da. Vă mulțumesc. In legătură iniţiativele dumneavoastră externe, v-am intrebat dacă aveţi in plan vizite externe in perioada următoare sau pe partea de investitori străini impreună cu delegaţii. Bine, mă rog, pandemia ne cam opreşte să avem asemenea iniţiative. Ludovic Orban: Deci, am stabilită vizită oficială in Franţa, la sfarşitul lui octombrie. Avem cateva puncte in discuţie, in cadrul acestei vizite oficiale. Principalul punct e semnarea foii de parcurs privind parteneriatul strategic dintre Franţa şi Romania, dar de asemenea abordăm o serie de alte probleme concrete. Voi fi insoţit, cel mai probabil, de ministrul de externe, de ministrul economiei, de ministrul agriculturii şi de ministrul apărării, intrucat sunt şi chestiuni care ţin de colaborarea in domeniul militar. De asemenea, voi avea o vizită oficială in Israel, in prima parte a lunii noiembrie. A existat şi eventualitatea de a mă deplasa in vizită oficial in Statele Unite ale Americii, dar acolo au fost nişte situaţii care, practic, a trebuit ca vizita să fie organizată in felul in care a fost organizată. Suntem activi. Chiar acum am o intalnire cu comisarul Johannes Hahn, comisarul pe buget şi pe administraţie, la ora 11:00, in care vom discuta de bugetul Uniunii Europene şi de facilitatea de recuperare şi rezilienţă, la ora actuală fiind reglementările in curs de adoptare in mecanismul de trialog şi in mod evident vom avea o discuţie foarte interesantă, in care ne vom prezenta poziţia noastră şi vom incerca să obţinem sprijin pentru această poziţie privitoare la buget şi la facilitatea de recuperare şi rezilienţă. Moderator: Da. Vă mulţumesc. Dacă mai puteţi sta două-trei minute. Unul dintre speakeri, Dragoş Anastasiu, ar vrea să vă pună o intrebare, dacă mai puteţi sta cu noi, să puteţi intra şi in dialog cu unii dintre speakeri, vă rog. Da, vă rog, domnule Anastasiu! Dragoş Anastasiu: Bună dimineaţa domnule prim-ministru, domnilor miniştri, dragi colegi! Un comentariu şi două scurte, foarte scurte probleme. Primul comentariu ar fi că, intr-adevăr, din punct de vedere al dialogului guvern - mediu de afaceri, ceea ce s-a intamplat in ultimul an probabil că depăşeşte ceea ce s-a intamplat timp de zece ani impreună inainte şi pentru asta mulţumim şi domnului prim-ministru, şi miniştrilor, şi tuturor celor care dialoghează cu noi. De multe ori insă, problemele sunt la implementare și știm foarte bine lucrul ăsta, și asta mă duce la prima intrebare sau apel, ca să spun așa. Cred că in acest plan de relansare ar trebui să prevedem impreună o sumă mare de investit in resursă umană, in toate felurile posibile și imposibile, de la educație pană la aparatul administrativ, unde chiar dacă, să spunem că, nu putem să angajăm oameni noi, presupunand că nu se pot angaja oameni noi, s-ar putea face ceva cu oamenii care sunt prezenți. Doar acolo avem o problemă de mindset, de mentalitate, și eu cred că acolo se poate investi, in primul și in primul rand pentru că noi știm din privat, poți să ai bani garlă, dacă nu ai oameni pregătiți cu un anumit tip de mindset, lucrurile nu se intamplă. Deci prima intrebare, primul apel - sumă mare de investit in resursa umană, inclusiv in aparatul administrativ și al doilea, și mă bucur că plecați in Franța și m-aş bucura foarte mult să ajungeți și in Germania, care e principalul partener și principalul investitor intre timp este oficial acest lucru, imaginea Romaniei. Şi acolo cred că ar trebui să investim foarte mult din acest plan, pentru că imaginea Romaniei este mult sub realitate, ne ajută numai la turism, dar ne ajută la investiții străine, la exporturi ș.a.m.d. și cred că eu m-aş bucura foarte mult să vedem sume mari de bani aici, in resursa umană și in imaginea Romaniei și poate reușim să facem impreună acest lucru. Mulțumesc frumos! Ludovic Orban: Sunt de acord că una din marile probleme pe care o avem este problema de mentalitate. Am fi spus, cred că la inceputul programului de lucru, ar trebui ca fiecare angajat al unei instituții publice să spună: da, se poate. Din păcate, astăzi cuvantul pe care il auzi cel mai des: nu se poate, nu e voie, nu iși permite nu știu cine, şi de multe ori o adresă semnată de un secretar general sau un director general din implementare bate o reglementare, adică să știm bine in ce administrație trăim. In ceea ce privește, nu intamplător m-am referit la programul operațional de creșterea capacității administrative, noi am venit cam tarziu. El deja a fost gandit și diferitele proiecte din cadrul programului de creștere a capacității administrative au fost deja semnate, sunt in derulare și, mă rog, nu au existat niște criterii de evaluare ex-post sau o gandire legată de nevoile de creștere a anumitor cunoștințe, capacități, abilități in domenii care sunt necesare in perioada care va veni, adică nu e adaptat programul pentru nevoile perioadei care va urma, dar evident că vom suplini. Deocamdată, e interzisă angajarea in sectorul public, organizarea de concursuri, inclusiv concursuri pentru funcții publice pentru angajați care sunt in administrație prin lege, Legea 55, dată pe perioada stării de alertă. Cat e stare de alertă, parlamentul a considerat că trebuie să ne inchidă orice fel de posibilitate de a putea aduce sange proaspăt in administrație. O să vă spună domnul Boroș cu ce probleme se confruntă, că practic, pe langă derularea bugetului 2014-2020, are și pregătirea bugetului și tuturor programelor pentru exercițiul financiar multianual 2021 2027. De asemenea, trebuie să pregătească Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, care e aproape de finalizare, să pregătească și implementarea acestui Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă cu aceeași resursa umană care exista in momentul, in care practic noi am preluat guvernarea. Dar evident că trebuie să găsim soluții, trebuie să ne gandim și la parteneriate cu mediul de afaceri sau cu societatea civilă pe anumite programe, anumite proiecte de includere a competențelor care există in societatea civilă in pregătirea și in derularea diferitelor programe in toate domeniile de activitate. Este clar că avem nevoie de o imbunătățire radicală a calității in administrația publică. Moderator: Da, eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru, că ați participat la intalnirea cu noi. Aveți, desigur, intalnirea cu domnul Hahn. O parte dintre problemele pe care le-a pus domnul /.../... Ludovic Orban: Şi am să-i răspund. Numai puţin... Moderator: Da, vă rog, spuneţi. Ludovic Orban: Am să-i răspund domnului. Voi merge și in Germania, dar incă nu am programul vizitei fixat. Voi participa la conferința de la Berlin, dar acum suntem in curs de discutare a detaliilor, relațiilor bilaterale, intalnirilor bilaterale. Incă nu e un program care a fost convenit oficial, dar voi fi prezent in Germania in a doua parte a lunii noiembrie și e normal să fiu, mai ales in timpul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene. Moderator: Mulțumesc, domnul prim-ministru. Mai puteți sta două minute alături de noi sau mergeți la intalnirea...? Ludovic Orban: Cinci minute. Moderator: Ok. Atunci o să iau o intrebare de la doamna Ramona Jurubiță, președintele Consiliului Investitorilor Străini. Vă rog, doamnă, dar scurt, pentru că mai sunt... Ramona Jurubiţă: Da. Mulţumesc mult de intrebare. Domnule premier, pentru că ați menționat de aceste vizite pe care urmează să le faceți și, după cum știți, noi urmează să lansăm in curand, foarte curand a doua ediția a raportului investițiilor străine in Romania, sperăm să ne fiți alături atunci cand vom face această lansare oficială, insă, aș vrea să punctez un mesaj important din acest raport pe care urmează, așa cum spuneam, să-l lansăm și acela se referă la calitatea investițiilor atrase in Romania; și dacă este să ne referim la Romania in ultima decadă, practic, din analiza făcută de noi impreună cu Academia de Studii Economice a rezultat faptul că Romania a atras din punct de vedere al calității investițiilor, și aici mă refer la investiții cu valoare adăugată scăzută sau cu intensitate tehnologică redusă, deci ponderea cea mai mare a fost către această categorie de investiții și pentru că noi ne dorim ca țară o creștere bazată pe investiții - spuneaţi dumneavoastră, foarte important, mai devreme despre aplecarea către cercetare, inovare, dezvoltare. Cred că un mesaj foarte important ar fi acela atunci cand discutăm cu potențiali investitori să ne referim și la calitatea investițiilor pe care vrem să le atragem in țară și, bineinţeles, o să discutăm mai multe mesaje, insă am vrut să vă atrag atenția asupra acestui aspect pe care noi il considerăm destul de important pentru strategia legată de atragerea investițiilor in țară. Ludovic Orban: Doamna Jurubiţă, fiți convinsă că in toate discuțiile pe care le-am avut, indiferent că au fost discuții cu mediul privat sau cu parteneri instituționali, evident că am accentuat acest joc. Inclusiv in orice fel de domenii, inclusiv in programele de inzestrare accentuez foarte mult pe partea de offset, iar partea de offset să cuprindă inclusiv parte de cercetare și dezvoltare. Dar acum, sigur, a existat o perioadă de timp in care tendința a fost de a nu trata investitorii ca pe niște parteneri foarte serioși. Hai să fim cinstiți, trei ani de zile, cel puțin ultimii trei ani de zile a fost o intreagă nebunie in care erau dușmani, companiile multinaționale erau tratate ca dușmani, nu ca investitori serioși și parteneri. Trebuie să arătăm că Romania este o țară in care se pot face afaceri in regulă, profitabile, o țară stabilă, o țară cu reglementări predictibile, o țară in care Guvernul este un partener al investitorilor și fiți convinsă că va crește nu numai suma totală sau numărul investitorilor, ci și calitatea investițiilor, pentru că aici avem elemente prin care putem să atragem investiții care să fie realizate in domenii care produc valori adăugate mari. Romanul este, de exemplu, foarte inventiv, foarte creativ, romanul are capacitatea de a păși cu destul curaj pe un teren nebătut, că intotdeauna am fost obișnuiți să ne adaptăm, să improvizăm. Aceste lucruri pot fi transformate intr-un avantaj și, evident, in egală măsură, sunt extrem de importante toate aceste investiții și pentru tot ceea ce inseamnă transferul de tehnologie, tot ceea ce inseamnă evoluția industriilor orizontale care se dezvoltă in jurul marilor investitori care, pană la urmă, aduc know how, fac transfer de tehnologie, generează competențe pentru cei care lucrează in diferite capacități economice noi. Moderator: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru intervenția dumneavoastră și mai ales că ați intrat in dialog cu doi dintre speakerii noștri de astăzi și vă așteptăm și la alte evenimente pe care le organizăm! 2020-10-15 10:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1508.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu E.S ambasadorul Republicii Franceze în România, doamna Laurence AuerȘtiri din 14.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-e-s-ambasadorul-republicii-franceze-in-romania-doamna-laurence-auerGalerie foto 2020-10-14 11:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-14-11-48-28big_11_resize.jpgDeclarații de presă susținute de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed ArafatȘtiri din 13.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-sanatatii-nelu-tataru-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-raed-arafatGalerie foto [Check against delivery] Nelu Tătaru: Bună seara. După cum ați fost informați, a avut loc o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prezidată de domnul premier Ludovic Orban. S-a făcut o analiză a evoluției pandemiei la nivel european, dar și la nivel de fiecare județ in parte. S-a făcut evaluarea fiecărui indice prezentat la nivelul fiecărui județ. Țin să specific aici, fiindcă astăzi am avut numeroase solicitări din partea dumneavoastră, că, dincolo de neințelegerile inițiale, s-a clarificat acest aspect și datele care sunt precizate de către Evidența Populației in fiecare localitate referitoare la domiciliu sunt cele care sunt luate in calcul pentru a calcula acel indice cumulat al cazurilor noi, in ultimele 14 zile, raportate la mia de locuitori. După cum ați putut vedea, și la nivel european se prevede un trend ascendent, și la nivel de Romania avem același trend. Trecand peste testele efectuate in ultimele zile, sambătă și duminică, in care am avut un număr mai mic de teste și am avut un număr mai mic de cazuri noi raportat in fiecare zi, avem astăzi 3.100 de cazuri raportate in cele 41 de județe plus municipiul București. Raportăm aici creșterea numărului de cazuri in Alba, Bacău, Timiș, Prahova, Cluj, Iași și municipiul București; răman acele județe cu creștere accentuată a transmiterii in comunitate. Astăzi, in ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență, s-a luat decizia, in urma acestei evaluări, de propunere a prelungirii stării de alertă cu incă 30 de zile, incepand cu 15 octombrie. Tot in această ședință s-au luat anumite decizii referitoare la măsuri restrictive adaptate la nivel național și la nivelul fiecărei localități, prin decizii ale Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență. Tot astăzi s-a aprobat lista țărilor cu risc epidemiologic din care se revine și se păstrează aceleași reguli. Revenirea din aceste țări impune un test negativ dacă se rămane in țară, in Romania doar trei zile, iar dacă durata este mai mare se intră in carantină 14 zile, cu posibilitatea efectuării unui test a opta zi și, in cazul in care testul este negativ, se iese din carantină la 10 zile. Dau cuvantul domnului secretar de stat Raed Arafat pentru a prezenta și măsurile care au fost propuse și adoptate astăzi, in ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Raed Arafat: Bună seara. O să parcurg unele dintre măsurile care au fost aprobate in seara aceasta și propuse, bineințeles, spre aprobare in cadrul Hotărarii de Guvern de prelungire a stării de alertă. Măsurile care sunt menite pentru a proteja și sunt măsuri compensatorii pentru a limita răspandirea, cum ar fi purtarea măștilor, acolo unde incidența este sub 3 la mie, purtarea măștii va fi obligatorie in zonele aglomerate, inclusiv in zonele pietonale, zone unde sunt zone de așteptare. In orice zonă aglomerată purtarea măștii va fi obligatorie. Iar, sunt enumerate aceste zone ca exemple in hotărarea CNSU. Atunci cand incidența depășește 3 la mie purtarea măștii va fi obligatorie in toate spațiile deschise, deci, de la ieșirea de acasă pană la revenirea acasă purtarea măștii este obligatorie. In altă ordine de idei, referitor la programul teatrelor, cinematografelor, sălilor de spectacol, al restaurantelor, al cafenelelor, acolo unde incidența este sub sau egală cu 1,5 la mie, ele vor funcționa cu capacitatea de 50%. Atunci cand incidența depășește 1,5 și este pană la 3 la mie vor funcționa cu capacitate de 30%, iar programul va fi redus pană la orele 23:00. Atunci cand incidența depășește 3 la mie, activitatea va fi sistată. Aici, fac o paranteză pentru hoteluri: la peste 3 la mie hotelurile vor putea servi numai persoanele care sunt cazate in hotel. Evenimentele private, cum ar fi nunți, botezuri, aniversări, mese festive, in spațiile deschise, precum și in spațiile inchise, sunt interzise pe plan național pe următoarea perioadă, pană vom observa o scădere a numărului cazurilor. Referitor la campania electorală, se reduce numărul participanților in interior la 20 de persoane și in exterior la 50 de persoane. Stabilirea incidenței la care se intră in aceste măsuri și se aplică aceste măsuri se face de către DSP-uri in maxim 24 de ore și de către Comitetele Județene in maxim 48 de ore de la atingerea incidenței. Totodată, tot personalul care lucrează in centrele de persoane in varstă, persoane cu dizabilități, in centrele rezidențiale, cum spunem, pentru protejarea persoanelor respective, tot personalul care lucrează acolo se va testa o dată pe săptămană, prin grija Direcțiilor de Sănătate Publică. Acest lucru, pentru ca să reducem riscul, pentru că la acest moment programul nu mai este de 14 zile și oamenii pleacă, vin inapoi, fac ture, și atunci e normal ca testarea să fie frecventă pentru protecția persoanelor care se află in aceste centre. Totodată, s-au mai probat alte măsuri de protecție, pe care o să le vedeți bineințeles in cadrul hotărarii CNSU care va fi publicată după această conferință de presă. Dacă aveți intrebări. Nelu Tătaru: Țin să menționez in continuare trendul ascendent pe care ne aflăm. Dacă vom analiza lista țarilor de risc, vom putea regăsi SUA, Spania, Franța, Olanda, Belgia, Marea Britanie, acolo unde avem un număr ridicat de cazuri noi pe zi, de aceea avem și restricțiile, fiindcă suntem intrebați des de intoarcerea concetățenilor noștri in țară. In același context, trebuie evaluată și evoluția noastră, atat pe transmiterea comunitară, cat și pe reintoarcerea concetățenilor noștri. De menționat regulile, care răman aceleași: portul măștii, distanțare, dezinfectant. Avem o viață activă, vrem să rămanem cu o viață activă. Creșterea numărului de cazuri duce și la creșterea acelui indice cumulat la 14 zile, raportat la mia de locuitori. Evoluția, cu creșterea numărului de cazuri noi, duce și la restricții. Depinde doar de noi, de fiecare in parte, de respectarea acestor precauții și reguli, pentru a avea o creștere limitată și nu exponențială. O creștere exponențială inseamnă forțarea unui sistem medical, inseamnă cazuri multe in Terapie Intensivă, inseamnă aglomerarea Unităților de Primire Urgență. In acest sens, in următoarea perioadă, vom avea și modificări pe care să le aducem prin ordin de ministru și ordonanțe de urgență la nivelul Legii 136, adaptand monitorizarea, tratamentul și evaluarea cazurilor asimptomatice, ușor simptomatice sau simptomatice cu comorbidităţi. In zilele următoare vom avea puse și aceste măsuri, după discuțiile cu grupul tehnico-ştiinţific, in evaluarea pacienților in perioada următoare. Rămane și ține doar de noi să gestionăm această pandemie și, repet ce am spus in mai multe randuri, această pandemie se tranșează in pre-spital, nu in spital. Corpul medical este același de șapte luni, cand au fost și o sută de cazuri pe zi, și două sute, și două mii, și trei mii. Haideți să avem grijă și de corpul medical, care are o perioadă de cand iși face merituos datoria! Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Ioana Ciurlea, DIGI 24. Spuneați că pană intr-o rată de 3 la mia de locuitori restaurantele pot funcționa in interior. Raed Arafat: Sunt două incidențe. Pană la 1,5 la mie cu o capacitate de 50%, intre 1,5 la mie, adică mai mare decat 1,5, pană la 3 la mie in capacitate de 30% și cu program limitat pană la ora 23:00. Peste 3 la mie se inchide. Reporter: Noi fiind acum sub 3 la mie, asta inseamnă că de maine restaurantele iși pot relua activitatea in interior? Raed Arafat: Acolo unde este incidență sub 3 la mie, Comitetele Județene vor lua acest lucru bineințeles in considerare, vor emite bineințeles decizia lor pe incidență și normal că restaurantele pot să iși reia activitatea și sperăm să nu ajungem la 3 la mie, dacă se ajunge la 3 la mie se oprește activitatea. Reporter: Și in privința teatrelor, ele răman inchise sau...? Raed Arafat: Nu. La fel ca la restaurante, pană la 1,5 avem capacitate 50%, intre 1,5, adică mai mare decat 1,5, pană la 3 la mie avem capacitate de 30% și peste 3 la mie inchise. Reporter: Deci, pană ajungem in București, să spunem, că aici... Raed Arafat: Dacă vorbim de București, pană ajungem la 3 la mie restaurantele, teatrele funcționează in condițiile actuale, cu o capacitate de 30%, iar restaurantele, in plus, vor avea program pană la 23:00. Reporter: Insă pentru redeschiderea lor, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, e nevoie de o decizie a Comitetului Municipal. Raed Arafat: Care, de fapt, este stabilirea incidenței. Dar acest lucru se poate face foarte rapid, pentru că se cunoaște incidența și se poate face. Reporter: Și aș mai avea o singura intrebare, dacă imi permiteți, dumneavoastră cum vă explicați că, la atata vreme de la apariția pandemiei, există aceste neconcordanțe in privința modului in care se calculează această incidență? Raed Arafat: Nu este o neconcordanță, mai degrabă a fost la ce număr ne referim. De ceva timp noi am stabilit că ne referim la numărul care este mai aproape de realitate și ăsta e numărul de 2.196.000 aproximativ la acest moment, care ii include nu numai pe cei care au reședință in București, dar cei care au și viza de flotant, care locuiesc in București, pentru că asta este normal. Deci, rămanem pe această cifră, pentru că ar fi un pic nedrept sau incorect să calculăm numai 1.800.000. Dacă calculăm la 1.800.000 inseamnă că neglijăm faptul că Bucureștiul, de fapt, are mult mai mulți locuitori și probabil că are și mai mult decat 2.196.000, dar totuși asta este cifra oficială care include de cele două categorii, și atunci asta e cifra de referință. Noi sperăm, cum am zis, să nu ajungem mai departe la 3 la mie și acest lucru depinde, cum zicea domnul ministru, de noi toți dacă aplicăm regulile de protecție care sunt aici. Respectăm regulile respective e posibil să oprim creșterea. Nu respectăm regulile respective continuă creșterea, din păcate, și putem să ne confruntăm cu o situație foarte serioasă mai departe. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Și eu. Reporter: Dacă ne puteți explica decizia in privința evenimentelor private. Vedem aceste măsuri in privința restaurantelor, in condițiile in care intr-o mare parte le vedem... Raed Arafat: Nu. Evenimentele private au un motiv in spatele lor și ați văzut că este o decizie pe plan național; deci, este o decizie care interzice evenimentele private și in spațiile deschise și in spațiile inchise, pentru că este foarte greu să se respecte regulile in aceste evenimente, in general. Aici nu vorbim de săli de curs, de unde se ține un curs, de unde oamenii vin și stau să asculte un discurs sau asta unde există alte reguli, aici vorbim de evenimente gen: nunți, botezuri, unde s-a dovedit că nu se respectă regulile intotdeauna, lumea nu poartă mască, pentru că așa e natura evenimentului, se ia masa, s-a mai dansat sau a mai fost contact direct intre oameni și ăsta devine un loc unde se răspandește virusul. La acest moment, pentru a evita toate explicațiile unora și altora, eu am avut un eveniment, dar n-a fost așa, sau te duci peste oameni și vezi că evenimentul nu respectă regulile, să inchizi evenimentul, soluția cea mai bună de protecție la acest moment și necesară este oprirea evenimentelor, pentru că sunt un loc de transmitere, acest lucru nimeni nu poate să il nege. Și au fost cazuri care clar au rezultat din astfel de evenimente. Dacă situația se imbunătățește, se poate reveni asupra acestui lucru, dar la acest moment asta este decizia Comitetului. Reporter: Este valabil acest lucru și in cazurile lăcașurilor de cult? Raed Arafat: Nu, aici vorbim de evenimentele private, evenimentele private le-am enumerat, nu includ lăcașurile de cult. Reporter: O nuntă se poate face și la biserică... Raed Arafat: Sunt două chestii total diferite. Botezul de la biserică nu este inclus aici. Acolo se face și se face cu un număr limitat de oameni, dacă nu mă inșel, este de 16 persoane. Vorbim aici de evenimentele care nu au nimic cu lăcașul de cult, evenimentele de festivități, de mese festive, de botezuri, dar in afara lăcașurilor de cult, nu vorbim de cele din interior. Dar cele din interiorul lăcașului de cult, dacă este un eveniment de acest gen, are un număr limitat de participați. Reporter: Iertați-mă, domnule Arafat, spuneați că aici oamenii nu reușesc să mențină distanțarea, insă vedem această dublă măsură in ceea ce privește campania electorală. Sunt foarte mulți politicieni, in momentul de față, din toate zonele politicii, care iată că s-au imbolnăvit cu SARS-CoV-2, majoritatea in demersuri cu caracter electoral. Raed Arafat: La acest moment, ăsta e motivul pentru care Comitetul a decis reducerea numărului participanților in spațiile interioare la 20 și in spațiile externe la 50, dar aici trebuie respectate toate regulile, de la purtarea măștii la distanțare, la toate aspectele care au fost prevăzute și este responsabilitatea fiecăruia să respecte aceste reguli. Deci, regulile, cum am zis, reducerea numărului participanților este una semnificativă și trebuie respectate toate regulile celelalte. Aici nu vorbim de un eveniment de a lua masa, aici vorbim de un eveniment unde merge cineva, vorbește, restul trebuie să stea și să fie la distanță, să poarte masca, să respecte toate regulile. Asta este decizia care s-a luat astăzi la nivelul CNSU-ului. Reporter: Noi am făcut niște calcule și la 6.387 de cazuri pe ultimele patru zile, raportat la o populație de 2.193.000, ne-a ieșit o rată de 2,91. Deci, concret, cum calculăm? Nelu Tătaru: Concret, luăm numărul de cazuri noi in ultimele 14 zile raportat la mia de locuitori, iar din aceste cazuri se scad acele focare care sunt in instituții, bătrani, copii, bolnavi neuropsihici sau unitățile sanitare care sunt izolate sau carantinate. Și atunci numărul de cazuri noi care rămane se raportează, (...) se adună ultimele cazuri noi din 14 zile și se scad focarele, se raportează la mia de locuitori. Raed Arafat: Să completez aici: in hotărarea CNSU există clar prevederea că focarele, cum ar fi centrele rezidențiale, spitalele, nu fac parte din calculul prin care stabilim incidența și luăm numai cazurile care sunt in afara focarelor respective; este prevăzut in hotărarea CNSU din seara asta. Reporter: Și aș mai avea o intrebare: la ce prag se inchid școlile? Pentru că a fost astăzi o dezbatere in spațiul public: 3 sau 3,4? Nelu Tătaru: Nu, școlile sunt foarte bine reglementate pe scenarii. Peste 3 este scenariu roșu, este invăţămant online. Reporter: Deci, trecem pe scenariu roșu, am ințeles. Reporter: Bună ziua! Astăzi, de fapt, incă de aseară, la Spitalul Județean din Prahova au fost mai mulți pacienți care aveau nevoie de ingrijire la Terapie Intensivă, pacienți poate in stare gravă, din Capitală foarte mulți; acești pacienți au ajuns acolo și s-a constatat că nu aveau locuri la Terapie Intensivă și nici medicii - care detașați, practic, pe hartie - nu se aflau acolo pentru a avea grijă de ei, in unitatea mobilă. Ce ne puteți spune despre acest caz? In primul rand, cine a dus acei pacienți la spitalul din Ploiești și de ce acei medici nu se află acolo, ci doar pe hartie? Nelu Tătaru: O să vă răspundă domnul secretar de stat Arafat, s-a ocupat de transferul acestor pacienți și la urmă vă voi spune și eu ceva. Raed Arafat: Da, deci, haideți să spunem așa. In primul rand, noi am detașat patru medici acolo. Ordinul de detașare este in vigoare. Dacă medicii pe care i-am detașat nu se află fizic acolo, inseamnă că avem o problemă și cu medicii detașați și cu cei care ii coordonează.Pentru că noi nu am fost sesizaţi in niciun moment că medicii detaşaţi, de fapt, nu sunt acolo. Noi, de fapt, ştiam că aceşti medici sunt acolo, dar acoperă activitatea din Secţia de Terapie Intensivă şi, la un moment, şi asta am avut o discuţie cu domnul ministru, acolo a fost crescut numărul sălilor de operaţii care sunt active, de la 6 la 13, pentru cazurile programabile, cand in spital era o presiune, in zonă este o presiune, şi cand Centrul de Terapie Intensivă mobil era acolo şi noi am trimis cei patru medici detaşaţi in mod deosebit ca să operaţionalizeze din nou Centrul mobil de Terapie Intensivă. Astăzi l-am rugat pe domnul prefect să ii cheme pe toţi factorii responsabili, să aibă o discuţie cu ei, astfel inca să fie operaţionalizată terapia intensivă mobilă in cel mai scurt timp. Din cele 4 unităţi de terapie intensivă mobilă, 2 sunt operaţionale la Timişoara, fără intrerupere, una la Argeş, care a fost operaţionalizată, s-a oprit cand a scăzut numărul cazurilor. Din ce am inţeles de la managementul spitalului de la Argeş, cu detaşările care s-au făcut, ei au avut nişte probleme, unii medici de terapie intensivă s-au imbolnăvit cu COVID, dar, totuşi, din seara asta am inţeles că urmează să intre in funcţiune din nou. Pentru cea de la Prahova aşteptăm răspunsul din judeţ, dacă mai au nevoie de ceva (...), dar aşteptăm de la ei, așa cum a făcut Piteştiul şi a găsit soluţii, inclusiv in interiorul judeţului, să găsească şi ei soluţii in interiorul judeţului şi in interiorul spitalului, prin reprogramare, prin managementul cazurilor, pentru că atunci cand ai foarte multe cazuri reprogramezi anumite cazuri care nu sunt urgente, şi atunci poţi să asiguri personal. Deci, cam asta este şi aşteptăm informaţii maine să vedem dacă mai trebuie să luăm anumite măsuri, să trimitem personal in plus şi care este situaţia. Dar, revin, detaşaţii, cand au fost trimişi acolo, locul lor este acolo, pentru că documentul de detaşare le indreptăţeşte şi la accesarea anumitor fonduri, cand te detaşezi ai 50% in plus din salariu, ai 2% pe zi diurna din salariu, asta inseamnă că eşti acolo şi activezi acolo pe perioada detaşării. Nelu Tătaru: Astăzi am avut discuţie vizavi de Spitalul Judeţean din Ploieşti, reevaluarea şi reoperaţionalizarea unităţii mobile de terapie intensivă prin detaşarea de medici, discuţiile cu managementul unităţii, care trebuie să crească capacitatea pentru suport COVID. Maine va fi la Ploieşti şi o unitate de la Inspecţia de Stat din Ministerul Sănătăţii, tocmai pentru a se asigura că operaţionalizarea se face şi in timp util şi in concordanţă cu autorizaţia de funcţionare. Reporter: Dar ştiaţi că această Terapie Intensivă mobilă nu funcţionează in momentul de faţă la Ploieşti? Raed Arafat: Noi știam și am cerut să fie operaționalizată. De mai multe ori le-am cerut și intotdeauna a fost scuză că nu avem medici. Dar noi am detașat medici acolo și in continuare era vorba că e lipsă de medici. Dar la acest moment, cu detașații care sunt acolo și care trebuie să fie acolo, așteptăm să vedem ce concluzii aduc colegii de la Ministerul Sănătății și, din nou, dacă este nevoie de orice act pentru detașare in plus de personal, noi lucrăm in comun cu Ministerul Sănătății in acest scop. Adică, ni se cer resurse, nu decide unul singur, lucrăm impreună in acest sens și am asigurat resursele intotdeauna. Orice sprijin este nevoie de el il dăm, dar in același timp resursele care s-au dat trebuie să fie folosite. Nelu Tătaru: Orice spital suport COVID iși adaptează capacitatea după numărul de pacienți care se adresează spitalului. Raed Arafat: Exact. Nelu Tătaru: In acest moment este un necesar mai mare. Avem Prahova, ca și județ, cu peste 100 de cazuri noi pe zi și atunci acel spital se va operaționaliza pentru un spital suport COVID cu o capacitate mai mare. Reporter: Dar pentru acei pacienți probabil a fost semnat și un ordin de transfer, in momentul in care a fost semnat acest ordin de transfer se știa că acolo aceștia nu vor aveam unde să stea, pentru că vorbim totuși de aproape 20 de pacienți? Raed Arafat: Nu. Deci, cand au plecat pacienții, deci, dacă discutăm concret și transparent, cand au plecat pacienții, noi eram convinși că unitatea mobilă se va operaționaliza. Asta era momentul in care am decis să vorbesc cu prefectul ca să cheme pe toată lumea și să discute cu ei de motivele pentru care această unitate nu a fost operaționalizată. Cand s-a luat decizia de transfer al pacienților, cel care a luat această decizie și a zis hai să mergem acolo știa că unitatea este goală și că există medici detașați acolo; ăsta este modul in care s-a lucrat. Reporter: Revin cu o intrebare legată de focare, pentru că ați zis că trebuie să calculăm și in funcție de focare. Nu credeți că pentru maximă transparență ar trebui ca in acel buletin zilnic să ne raportați și unde sunt aceste focare? Nelu Tătaru: După cum știți, INSP-ul face o evaluare la nivelul fiecărui județ pe focare și pe intensitatea cazurilor din aceste focare. Din declarațiile pe care le avem noi, focarele sunt cu preponderență in instituțiile pentru bătrani, pentru copii. Pe locul doi sunt cele din unitățile spitalicești, pe locul 3 sunt din agenții economici și urmează celelalte intr-un număr mai mic. Fiecare județ are pe raportare focarele, fiecare județ are pe raportare evoluția focarelor in ultimele 14 zile, știm că un focar se stinge atunci cand nu mai avem un caz nou in ultimele 14 zile, avem această evaluare. In măsura in care vor respecta atat GDPR-ul, cat și acea confidențialitate pentru pacient și locația unde se află vom putea da și publicității. Reporter: Iar focarele erau scoase și pană acum din calcul sau așa se va calcula de acum inainte? Nelu Tătaru: Așa se va calcula de acum inainte. Reporter: Și incă ceva, dacă puteți să ne spuneți, știți cate focare sunt acum in București și ce ar insemna ca număr de persoane? Nelu Tătaru: Focarele sunt in dinamică, ele se nasc de la o zi la alta. Noi avem focare pe care le judecăm in ultimele 14 zile sau in ultima lună. Un focar constituit este apariția a trei cazuri intr-o anumită locație, acela este focar. Evoluția și evaluarea fiecărei anchete epidemiologice din spatele fiecărui caz arată masivitatea acelui focar sau extinderea lui. Reporter: Spitalul Universitar are un pavilion de COVID, de astăzi. Știți despre cate locuri ar fi vorba? Nelu Tătaru: Sunt cele care le avem in Terapie Intensivă. Da, sunt paturile din Terapie Intensivă, după cum avem focare astăzi și la Spitalul Floreasca, avem și Neurochirurgie, avem și Secția de ATI. De aceea, recomandările răman aceleași, iar atitudinea noastră, a tuturor, trebuie să fie și gandindu-ne la acești oameni din spitale care in fiecare zi se infectează și nu din vina lor. Reporter: Și o clarificare pe regula restaurantelor pe care ați menționat-o anterior, domnule Arafat: 50, 30, inchise. Este valabilă și in cazul cazinourilor? Raed Arafat: Deci, este valabilă in același mod, da. Deci, adică pană la 1,5 capacitate 50, de la 1,5 la 3 capacitate 30 și după asta inchise. Nelu Tătaru: Mulțumim tare mult. Raed Arafat: Mulțumim. 2020-10-13 20:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_121643414_1214941545534552_3836547957307251421_n.jpgINFORMARE DE PRESĂ Știri din 13.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/informare-de-presa1602588906Guvernul a depus astăzi la Curtea Constituțională sesizarea in vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 și sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. In esență, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate ale legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. In plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atata vreme cat nu au fost emise dispoziții tranzitorii. Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale. Odată cu intrarea in vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune - un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei in anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei in anul 2021 (reprezentand 3,05 % din PIB). Or, execuția bugetului general consolidat in primele luni ale anului 2020 a inregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. In condițiile actualei crize sanitare extrem de grave in care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș in 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. In schimb, Legislativul a ales să acționeze in sens contrar acestui obiectiv, nerespectand astfel angajamentele europene pe care Romania are obligația a le indeplini. Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor și studiilor de impact, reprezentand un echilibru intre toate domeniile care au necesitat finanțare astfel incat impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea construcției bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală in nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ in nivelul de trai al tuturor cetățenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situația economică internațională provocată de pandemie și maximă precauție in menținerea echilibrelor bugetare in beneficiul tuturor cetățenilor. 2020-10-13 14:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-13-02-35-09big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Federației SanitasȘtiri din 12.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-federatiei-sanitasGalerie foto 2020-10-12 17:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-12-05-38-22big_03_resize.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban, după vizita la Direcția de Sănătate Publică din BucureștiȘtiri din 10.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-vizita-la-directia-de-sanatate-publica-din-bucure-ti Declarații susținute de premierul Ludovic Orban, după vizita la Direcția de Sănătate Publică din București [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, să ne spuneți de ce ați venit? Ludovic Orban: Să văd efectiv cum funcționează toate procedurile la Direcția de Sănătate Publică a municipiului București, să incerc impreuncă cu conducerea DSP să vedem unde sunt puncte de blocaj și, mai ales, ce măsuri pot fi luate pentru a imbunătăți activitatea, pentru a putea prelua apelurile cetățenilor și pentru a derula toate procedurile legale intr-un termen cat mai rapid. Reporter: Și ce soluții ați propus? Ludovic Orban: Am identificat mai multe elemente, sunt foarte multe tehnice, de exemplu, datele care sunt solicitate pacienților care urmează să fie testați. Echipele Ambulanței cand se duc sau echipele DSP, cand se duc să preia, trebuie să completeze date minime: CNP, adresa de pe cartea de identitate, adresa la care stă efectiv pacientul, telefonul mobil pentru comunicarea rapidă și adresa de e-mail pentru comunicarea datelor. Doi. Comunicarea intre centru și pacienții cărora li s-au prelevat probe este Direcția de Sănătate Publică. La ora actuală, centrele, in urma testării, transmit către DSP, pe e-mail, toate buletinele de analiză pentru fiecare persoană, nu e intr-un soft dedicat care să poată să intre automat intr-o bază de date și să genereze toate procedurile. Știți cum e, dacă este o persoană negativă, trebuie comunicat urgent la telefonul mobil că este o persoană negativă. De asemenea, dacă este pozitivă i se comunică, imediat ce vine diagnosticul pozitiv, in primă fază pe sms, după care este abordată pentru ancheta epidemiologică persoana care a fost diagnosticată pozitiv pentru identificarea persoanelor de contact. De la centru, practic toate buletinele de analize vin intr-un soft dedicat. Există acest soft dedicat, trebuie numai centrele să opereze această introducere și să transmită nu numai certificatul ecfectiv scanat, ci să introducă datele intr-o bază de date, excel, intr-un astfel de format. De asemenea, centrul să comunice și către DSP, dar să comunice și către pacient, pentru că are datele respective și să existe o dublă informare a pacientului care a fost in centru, dacă este diagnosticat pozitiv și dacă este negativ. De asemenea, procedura de evaluare a stării de sănătate. La ora actuală procedura se face doar in spitale, unde există o perioadă de așteptare pană există locuri in spitale. Aici trebuie crescută capacitatea de radiologie, prin detașarea de persoane, de medici radiologi care să facă gărzi, pentru că nu se fac gărzi in spitale pentru radiologie și din cauza asta nu se poate pe toată perioada de 24h a zilei să se facă evaluarea acolo unde se impune realizarea unei radiografii pulmonare. De asemenea, trebuie să existe o comunicare mai bună. Și aici trebuie spitalele să intre in softul dedicat pentru coronavirus, coronaform parcă se numește, să incarce toate datele, adică persoane care sunt vindecate, etc. La ora actuală nu comunică decat anumite date către DSP. De astăzi, a fost introdus un nou sistem de call-center, prin care persoana care sună, dacă este pozitivă trebuie să apese pe tasta 1, unde i se pun la dispoziții informații, dacă este personă de contact, de asemenea dacă are nevoie de decizia DSP-ului pentru obținerea concediului medical și doar la punctul 6 dacă dorește alte informații și nu este mulțumită de informațiile pe care le-a obținut prin cele cinci opțiuni anterioare ajunge in contact cu operatorii de la call-center. Am discutat cu doamna director, mai este necesară o creștere a personalului, sigur nu foarte mare, pentru anchete epidemiologice, o creștere a persoanlului ca să putem să asigurăm pe ture pentru medicii rezidenți, in special detașați, care interacționează pe call-center cu cetățenii. Reporter: De cați oameni e nevoie? Ludovic Orban: O să primesc evaluarea exactă, in funcție de necesitatea de a face față la toate solicitările. Am ținut să fiu prezent, ca să văd efectiv ce se intamplă, pentru că e clar că a crescut numărul de cazuri și este nevoie de o imbunătățire, o fluidizare a tuturor procedurilor, astfel incat orice cetățean care a făcut un test, să primească rezultatul in timpi imediat. Aici pot să vă spun că viteza de procesare a testelor de diagnosticare a crescut, chiar am verificat pe mai multe date, dar comunicarea să se facă iarăși in timp util. De asemenea, obiectivul cel mai important este acela ca imediat ce o persoană a fost diagnosticată pozitiv, să se realizeze ancheta epidemiologică intr-un termen cat mai scurt, pe cat posibil in maximum 24h dacă este posibil, astfel incat să fie identificate persoanele cu care a intrat in contact și să se poată dispune carantinarea pană la testarea persoanelor cu care a intrat in contact cu fiecare persoană pozitivă. Reporter: Domnule premier, s-a discutat foarte mult in spațiul public despre acea cifră de 4.000 de cazuri in 24h, ce se poată intampla intr-o situație de genul, avand in vedere că astăzi...? Ludovic Orban: Toată mobilizarea pe care am făcut-o la nivelul tuturor instituțiilor are ca obiectiv să reducem cat mai mult posibil numărul de infectări. Sigur că avem nevoie de colaborarea tuturor instituțiilor, a actorilor instituționali, economici, care trebuie să fie implicați in respectarea regulilor și avem nevoie de colaborarea cetățenilor pe care incă o dată ii indemn să respecte regulile de protecție a sănătății publice. Cu cat e mai mare numărul persoanelor care respectă regulile, cu atat numărul persoanelor infectate este mai mic. In ceea ce privește analiza, m-am uitat și acum, sigur nu are caracterul unei analize statistice, dar o incidență foarte mare in răspandirea virusului o au evenimentele, adică nunți, botezuri, mese festive, petreceri și astfel de activități in care oamenii nu se protejează și sunt intr-un număr foarte mare. Am și acordat o atenție crescută pentru transportul public, in special transportul public care se realizează la platformele industriale, care asigură transportul de acasă pană la muncă și de la muncă - acasă, pentru că și aici unele firme de transport nu sunt implicate in respectarea regulilor. Aici, din punctul meu de vedere, șoferul trebuie să ceară oricărui pasager care se suie să poarte mască și să respecte distanța. Nu trebuie aglomerate, supraaglomerate mijloacele de transport in deplasarea la muncă, chiar dacă asta presupune o creștere a costului de realizare a transportului. Și evident mai sunt și alte zone unde există o incidență a răspandirii virusului. Reporter: Știți că există o problemă foarte mare la DSP-uri că nu răspund la telefon, adică un om care este chiar infectat sună la DSP și nu răspunde nimeni. Acum se rezolvă această problemă? Ludovic Orban: Am fost personal in DSP, am și răspuns la telefon. Este foarte complicat pentru cați eram pe tură, zece persoane să facă față la foarte multe apeluri. Dar, acum, cu noul sistem care a fost introdus in colaborare cu STS, deja presiunea a scăzut.Numărul persoanelor care apasă pe tasta 6, cum se zice, este mai mic, pentru că primesc informații. De exemplu, astăzi frecvența cea mai mare a telefoanelor, pentru că i-am intrebat pe toți medicii rezidenți cu care am lucrat, cea mai mare frecvență a intrebărilor, a fost legată de rezultatul testului, că nu primiseră rezultatul testului. E adevărat, nu după perioade foarte indelungate... o zi. Chiar m-a sunat cineva la trei ore după ce a fost făcut testul: care este rezultatul textului... E o așteptare. Intr-un fel, ii ințeleg pe oameni. Dar ii rog, există o procedură din momentul in care se prelevă exudatul nazofaringian, este transmis către centrele de diagnosticare și imediat ce centrele de diagnosticare comunică, Direcția de Sănătate Publică ii anunță pe toți pozitivii, in primă fază cu un SMS, după care sunt contactați pentru anchete epidemiologice. Aici, și pe anchete epidemiologice am solicitat o creștere a vitezei de derulare a anchetei epidemiologice. Mai sunt intarzieri in derularea anchetelor epidemiologice. Chiar am sugerat ca, pană se recuperează, să existe o parte care se ocupă de anchetele epidemiologice care nu au fost făcute in termenul respectiv, iar restul personalului să se ocupe de derularea anchetelor epidemiologice la zi, de toate datele care vin de la centrele de diagnosticare privind persoanele care sunt pozitive. Reporter: Spuneți-ne ce se intamplă in București, dacă săptămana viitoare nivelul de răspandire ajunge de trei la mia de locuitori? Care sunt soluțiile? Ludovic Orban: Este reglementat in hotărarea de guvern. Dacă este depășită rata de incidență de trei la mie, cazuri cumulate pe ultimele 14 zile, școlile vor trece in regim de online integral. De asemenea, aici trebuie făcută o evaluare foarte serioasă. Ştiți că, de regulă, am zis scoatem focarele, cazurile care nu reflectă răspandirea in comunitate. Se poate ajunge, inclusiv la carantinarea anumitor zone. Sperăm să nu se ajungă aici și am convingerea că oamenii ințeleg situația prin care trecem, că vor avea grijă și că se vor păzi de infectare. Am mai uitat să vă spun, ceea ce am anticipat incă a doua zi de alegeri, petrecerile de după victorie. Şi acolo au existat persoane care au fost infectate și e o incidență... Reporter: Vă referiţi la primarul de la Crevedia? Ludovic Orban: Nu numai. Deci gandiţi-vă că in fiecare localitate, după victorie, echipa care a caștigat a sărbătorit. Şi au fost 10, 20, 50, 100 de persoane. Mulți au participat la aceste sărbătoriri fără să se protejeze, fără să poarte mască. Intr-un fel şi resimțim, pentru că astăzi am ajuns la maturitate in ceea ce privește manifestarea simptomelor bolii pentru momentul respectiv al petrecerii, se și vede că e o presiune /.../. Reporter: Deci toate școlile ar putea să revină la scenariul roșu in București? Analizați această posibilitate? Ludovic Orban: Nu analizăm. Este reglementat incă de la inceputul școlilor. Reporter: Mă refer la toate școlile să revină la acest scenariu? Ludovic Orban: Deci la indicele de peste trei la mie este prevăzut in Ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului educației, ce inseamnă trecerea la scenariul roșu și, anume, invățămant online. Reporter: Polițiștii și procurorii de la Parchetul General susțin că fostul șef al Oficiului Național pentru Combaterea Spălării Banilor v-a păcălit. Ludovic Orban: E treaba lui că ne-a păcălit. Ieri am avut demisia pe masă, am solicitat Ministerului Finanțelor demisia pe masă, și-a dat demisia, el nu mai este președinte. Reporter: Cum a reușit Laurențiu Baranga să devină...? Ludovic Orban: El era intr-o funcție publică. Nu cunosc detaliile, mărturisesc că nu am urmărit cu foarte mare atenție. A fost evaluată această numire, am aplicat toate procedurile de evaluare a candidatului. Nu am avut această informație legată de falsul in privința diplomelor și am ințeles că e vorba de toate diplomele. Reporter: Spuneți-ne, cum poate fi rezolvată problema personalului la DSP, avand in vedere că medicii de familie cărora li s-a solicitat să-i ajute pe medicii de la DSP la anchetele epidemiologice nu sunt de acord, nu prea sunt incantați. Ce părere aveți? Ludovic Orban: Am discutat cu domnul ministru Tătaru. Căutăm o soluție, inclusiv o soluție de a găsi o posibilitate de motivare a medicilor de familie pentru implicare. Am să vă dau un exemplu, ca să ințelegeți. Nu pot medicii din spital, care au cazurile persoanelor care sunt internate in spital, care fie sunt in ATI, fie sunt in alte secții, au forme de manifestare, e foarte greu să urmărească starea de sănătate și evoluția bolii pentru pacienții cu forme ușoare. Şi atunci trebuie să existe o evaluare a evoluției stării de sănătate, inclusiv vindecarea sau apariția unor simptome noi, care să zic să nu necesite telefonul la urgență, la 112. Şi aici cred că medicii de familie, mai ales că orice cetățean are un medic de familie... și am convingerea că medicul de familie poate fi implicat și, evident, trebuie răsplătit in baza legislației privitoare la COVID-19, pentru activitățile pe care le desfășoară in relația cu pacienții lor, ca medici de familie, care sunt pozitivi. Reporter: Adică medicii de familie ce să facă? Ludovic Orban: Să urmărească starea de sănătate, să vadă exact tratamentul, să urmărească evoluția fiecărui caz. Reporter: Dar ei vor face anchete epidemiologice, cot la cot cu cei de la DSP? Ludovic Orban: Și aici cred că un medic de familie ar putea să aibă competența de a face anchete epidemiologice. Pană la urmă, aceste anchete epidemiologice, din punctul meu de vedere, viteza lor este importantă, că de fapt ce urmărim prin anchetele epidemiologice? Sigur că urmărim să aflăm și unde s-a infectat persoana, in măsura in care este posibil și iși aduce aminte, dar ne interesează mai ales să descoperim persoanele cu care a intrat in contact, ca aceste persoane să nu transmită la randul lor viruși in comunitate. Reporter: Dincolo de problema dacă diploma este falsă sau nu, vi se pare normal ca o persoană care a promovat examenul de bacalaureat la 32 de ani să conducă o instituție foarte importantă din cadrul...? Ludovic Orban: Nu mai conduce nicio instituție! Reporter: Dar a condus-o. Ludovic Orban: Prea puțin! Reporter: Eu voiam să vă intreb de telefoanele pe care le-ați primit astăzi? Astăzi aţi stat de vorbă cu pacienții, nu, la DSP? Cu cate persoane ați vorbit? Ludovic Orban: Cu cetățeni din București. Reporter: Şi ce v-au comunicat? Ce v-au spus, ce le-aţi spus? Ludovic Orban: Diferite situații: unii s-au interesat de rezultatul testului, alții mi-au comunicat că incă nu le-a venit decizia DSP care le este necesară ca persoană de contact pentru obținerea concediului medical, alții mi-au comunicat diferite situații. A fost o experiență interesantă și mă bucur că am putut să văd, cum să zic, activitatea de la firul ierbii și problemele cu care se confruntă tot personalul medical și personalul Direcției de Sănătate Publică. Reporter: Şi le-aţi spus şi cu cine stau de vorbă? Ludovic Orban: Nu. Chiar un interlocutor, un cetățean, după ce a comunicat cu mine mi-a zis că după cum vorbesc pot să fac o carieră politică. Dar nu m-a recunoscut, după aceea şi-a dat seama, după aceea m-a recunoscut. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb, dacă imi permiteți, referitor la carantinarea Bucureștiului, dacă este posibil să ajungem intr-o astfel de situație /.../? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să nu ajungem in situația asta. Reporter: Dar dacă depășim cifra de trei cazuri la mie? Ludovic Orban: Dacă cetățenii respectă regulile, dacă se păzesc de acest virus pervers, nu vom ajunge in situația asta. In rest, avem legi, avem reglementări care vor fi aplicate in funcție de situație. Reporter: Crește foarte rapid numărul pacienților la terapie intensivă. Acolo se identifică soluții, se caută? Ludovic Orban: Deja există pregătite soluții. Cum ne vom apropia, să spun, nu de limita maximă a capacității actuale de tratare in secțiile ATI, cum ne apropiem la un procent de 80% din capacitatea actuală, deja se pun in mișcare soluții pentru a crește capacitatea de tratare in secțiile de terapie intensivă. Reporter: Şi voiam să mai intreb, avand in vedere lipsa de personal medical din țară, dacă noi vom apela la alte țări, așa cum și noi am ajutat, de exemplu Italia, Moldova? Dacă vom cere ajutor? Ludovic Orban: Deocamdată nu avem nevoie. Eu doresc să nu ajungem să avem nevoie, dar sunt convins că dacă vom apela, vom beneficia de sprijin. Pe de altă parte, cred că sistemul de sănătate, medicii trebuie să se mobilizeze. Mulți sunt mobilizați şi deja foarte mulți din cei care au fost implicați in bătălia contra coronavirusului sunt deja de luni bune implicați și au o anumită oboseală acumulată. Pe de altă parte, le cer să reziste și de asemenea le cer tuturor cărora li se solicită să ajute această luptă contra COVID să vină alături de noi. Reporter: In acest moment la Universitate este un protest al celor care nu vor să poarte mască. Ce aveți să le transmiteți? Ludovic Orban: Să poarte mască, dacă nu vor să se imbolnăvească. Mai bine porţi mască din asta decat să ajungi să ai nevoie de mască de oxigen sau, Doamne ferește, să intri pe ventilație mecanică. E mult mai simplu să porţi mască. Reporter: In aceste condiții, ar mai trebui să fie permise protestele? Pentru că, după cum vedeți, oamenii nu respectă regulile, pentru că aţi impus... Ludovic Orban: Sunt convins că cei care nu respectă regulile vor fi amendați in conformitate cu legile. Reporter: La acest protest cei care sunt acolo nici nu poartă măști și nici nu stau la distanță unul de celălalt și nu există o intervenție clară a forțelor de ordine. Ludovic Orban: Aţi văzut că noi ne-am ferit să avem intervenții, mai ales că au fost mai multe manifestații care nu au avut amploare și nici n-au avut o temă, asta mi se pare o temă absurdă să demonstrezi impotriva măștii, in condițiile in care este un lucru demonstrat științific de toți specialiștii că masca este de fapt un mijloc de protecție care te ajută să nu te imbolnăvești. Acesta este ca un protest impotriva sănătății publice, inclusiv un protest impotriva propriei sănătăți. Adică mi se pare un gest complet lipsit de noimă. Reporter: Noi incercăm doar să ințelegem. Adică vedem intervenții in cluburi și nu vedem intervenții la 100 de oameni care stau fără măști şi lipiți. Ludovic Orban: Şi ce să faci? Să ii dispersezi, ca să creezi și mai mult... Nu. Legea va fi aplicată. Vă mulțumesc. Reporter: Dar luaţi in calcul să impuneţi masca la nivel naţional, masca să fie obligatorie? Vorbea şi președintele despre o astfel de variantă. Ludovic Orban: Sigur că, dacă va crește numărul de infectări, se poate ajunge și in această situație. Pe de altă parte, important e ca mască să fie purtată in spații inchise, iar in afara incintelor să fie purtată in spațiile aglomerate, in piețe, in peroane de gări, in stații de autobuz, peste tot unde există aglomerații, cum s-a impus, de exemplu, in jurul școlilor, că mulți nu au ințeles de ce s-a luat decizia de obligativitate a portului măștii in jurul școlilor; pentru că sunt mulți părinți sau bunici care iși duc copiii la școală și unii dintre ei s-au văzut pe imagini că nu poartă mască, și atunci am decis că este obligatoriu portul măștii pe o rază de 50 sau 100 de metri in jurul școlilor, astfel incat și părinții să aibă obligativitatea de a purta mască, nu numai copiii. Reporter: Deci asta ca să nu ajungem la starea de urgență. Starea de urgență deci nu se pune problema in acest sens? Ludovic Orban: Să știți că eu urmăresc intotdeauna in comparație. Sigur avem o creștere, e o creștere care e mai mare decat ne-am fi așteptat. Pe de altă parte, incă putem să stopăm creșterea, deci putem stopa creșterea. Am urmărit, sunt un om care urmăresc cu mare atenție, inclusiv pe stradă, mijloace de transport in comun, văd că a crescut gradul de conformare. Sunt convins că, dacă există și o atitudine civică, pentru că noi nu putem controla tot, hai să fim cinstiți. Poliția, Jandarmeria, ANSVSA, Inspecția de control de stat pentru controlul traficului rutier, DSP-urile nu pot să controleze pe fiecare ce face. Pană la urmă este o chestiune şi de responsabilitate individuală și de participarea tuturor actorilor instituționali sau a companiilor in respectarea regulilor. De ce? De exemplu, la IKEA, ca să vă dau un exemplu, cand te duci in IKEA toată lumea respectă regulile. Dar de ce in anumite restaurante toți chelnerii poartă măști, se respectă regulile de distanțare, iar in altele nu se respectă? Deci, evident că depinde in mare măsură şi de responsabilitatea companiei, a instituției de ce in unele instituții publice se respectă regulile și in alte instituții, fac o paranteză, să știe toți angajații din instituții publice că se vor trezi cu controale, pentru că am văzut reportaje in care s-a văzut că sunt angajați din instituții publice care nu respectă regulile și vor avea controale, organizate sistemic. Pentru că, din punctul meu de vedere, angajații, funcționarii publici și cei din instituții publice trebuie să fie cei mai responsabili, să fie un exemplu pentru semenii lor. Vă mulțumesc. 2020-10-10 20:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-10-08-07-54big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții industriei HORECAȘtiri din 09.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-industriei-horeca1602255157Galerie foto 2020-10-09 17:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-09-05-52-37big_13_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Naționale de comemorare a victimelor Holocaustului din RomâniaȘtiri din 09.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-organizata-cu-prilejul-zilei-nationale-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-din-romaniaGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Naționale de comemorare a victimelor Holocaustului din Romania [Check against delivery] Stimate auditoriu, Ziua de 9 octombrie ne aduce in fiecare an in memorie o tragedie istorică și umană pe care nu trebuie să o lăsăm nicio clipă in uitare. Cu 79 de ani in urmă persecuțiile contra comunității evreiești din Romania au intrat in cea mai gravă etapă a lor: deportarea in Transnistria. Sute de mii de evrei din Basarabia, Bucovina și Transnistria au fost smulși din casele lor, deportați in marșuri ale morții, expuși unor condiții degradante și distructive, decimați de boli, foame și abuzuri fizice, victime ale unui regim care a exprimat cele mai negre prejudecăți și forme de inumanitate pe care le cunoscuse Romania pană atunci. A fost nevoie de decenii pentru ca adevărul acelor ani, in care evrei dar și romi și-au pierdut viața, să fie recuperat și rostit cu responsabilitate, respect și pietate, intr-o Romanie democratică, devenită capabilă să condamne crimele regimului dictatorial și să iasă din ipocrizia regimului comunist. Intrarea in conștiința istorică romanească a memoriei Holocaustului este rezultatul muncii neobosite a acelor istorici, lideri de opinie naționali și internaționali, organizații civice care, după 1989, au scos la lumină această pagină neagră din istoria ultimului război mondial și din istoria Romaniei. Regimul comunist a amanat, timp de decenii, dezvăluirea deplină a acestui adevăr dureros, iar după căderea lui Nicolae Ceaușescu au existat tentative de ascundere sau de minimizare a acestei tragedii. Eforturile intelectuale și civice, remarcabile in ultimele două decenii, pentru studierea și cunoașterea Holocaustului in țara noastră au dat roade. Ele au plasat această tragedie, la care Romania de atunci a participat, pe harta memoriei noastre. Acest lucru nu inseamnă că, pe acest teren al memoriei, totul a fost făcut, deoarece memoria se cere mereu improspătată, se cere mereu păstrată vie cu atat mai mult atunci cand este vorba de episoade istorice cu caracter de genocid, care au văzut negarea dreptului insuși la viață al unor intregi comunități umane. Uitarea, uitarea Holocaustului, nu trebuie permisă tocmai in numele grijii, al responsabilității esențiale de a nu ingădui repetarea unor astfel de tragedii. In același timp, gandurile noastre se indreaptă către supraviețuitori, către cei care și-au pierdut rudele - soț, soție, copii, bunici - și care au avut forța să meargă mai departe, fără insă a uita. Salut reprezentanții Federației Comunității Evreiești din Romania și prețuiesc contribuția Federației de a aduce in atenția tinerilor memoria acestor lecții dramatice din istoria noastră. Felicit totodată Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel, care astăzi implinește 15 ani de la fondare, pentru remarcabila sa activitate de cercetare, de recuperare științifică a adevărului despre Holocaust, dar și pentru contribuția constantă pe care o are in combaterea rasismului, xenofobiei și antisemitismului. Acești 15 ani au adus schimbări remarcabile in construcția democratică a țării noastre. Romania a devenit membră a Uniunii Europene, una dintre cele mai mari construcții democratice din istoria Europei postbelice. Așa cum știm, in anul 2004, au fost prezentate recomandările raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din Romania, condusă de Elie Wiesel. Romania a făcut eforturi, recunoscute, atat in plan intern dar și in plan internațional, pentru indeplinirea acestor recomandări. Mai mult, țara noastră și-a asumat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului in anul 2016-2017. Romania și-a consacrat, astfel, profilul de promotoare consecventă a valorilor toleranței, multiculturalismului și democrației. Onorarea victimelor Holocaustului este o datorie fundamentală a statului roman, dar și un semn de normalitate care arată că țara noastră a invățat din lecțiile secolului trecut. Datoria noastră, la 79 de ani de la tragediile care au marcat istoria Romaniei, este de a ne asigura că memoria victimelor Holocaustului din Romania rămane demnă și neintinată de incercări de rescriere a istoriei și că poporul roman rezistă tentațiilor populismului, cinismului rasist și xenofob, fundamentalismului și extremismelor de variate forme care pun in pericol valorile democratice și valorile umane. Vă mulțumesc. 2020-10-09 10:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-0484.jpgINFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative adoptate în ședința Guvernului României din 8 octombrie 2020Știri din 08.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-adoptate-in-edinta-guvernului-romaniei-din-8-octombrie-2020I. PROIECTE IN ANALIZĂ 1. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi in vederea supravegherii copiilor, in situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor in unităţile de invăţămant şi in unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspandirii coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor in contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă 2. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative 3. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 175/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vanzării-cumpărării terenurilor agricole situate in extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin in administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi infiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului 4. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea unor acte normative, aprobarea unor măsuri privind proiectele de mediu cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru reglementarea serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane 5. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea unor din acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, in contextul crizei provocate de COVID-19 6. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea și completarea art.58 din Legea educației naționale nr.1/2011 II. PROIECTE DE LEGE 7. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului de instituire a Fundației internaționale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016 III. ORDONANȚE DE URGENȚĂ 1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind completarea articolului 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică in contextul situației epidemiologice determinate de răspandirea COVID-19 IV. HOTĂRARI 1. HOTĂRARE privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional - Drum Expres Craiova - Pitești și legăturile la drumurile existente, Tronsonul 1, aflate pe raza localităţilor Pieleşti și Gherceşti din județul Dolj 2. HOTĂRARE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 al Societăţii Naţionale Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia - S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor 3. HOTĂRARE privind actualizarea valorilor de inventar ale imobilelor 2475 și 3191 și a adresei poștale a imobilului 2475, aflate in domeniul public al statului, transmiterea imobilelor 3191, 2466 și a unei părți din imobilul 2475 aflate in administrarea Ministerului Apărării Naționale, din domeniul public al statului in domeniul privat al statului şi modificarea anexei nr. 4 la Hotărarea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului 4. HOTĂRARE privind aprobarea unor modificări in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Apărării Naţionale, şi trecerea unor părţi de imobile aflate in administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, situate in judeţele Dolj, Bihor, Cluj, Sibiu, Vrancea, Ilfov și municipiul București din domeniul public in domeniul privat al statului, in vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora 5. HOTĂRARE pentru aprobarea Listei cuprinzand categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Finanțelor Publice și de instituțiile aflate in subordinea acestuia și termenele de clasificare aferente 6. HOTĂRARE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2020 pentru Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri 7. HOTĂRARE privind modificarea și completarea anexelor nr.1 și 2 la Hotărarea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență 8. HOTĂRARE pentru abrogarea Hotărarii Guvernului nr. 828/2001 privind abilitarea Ministerului Afacerilor Interne de a inchiria imobile sau părți din acestea, disponibile, aflate in administrarea sa și in proprietatea publică a statului, in vederea asanării legislației 9. HOTĂRARE privind actualizarea valorilor de inventar și modificarea descrierii tehnice pentru bunurile imobile aflate in domeniul public al statului și in administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Targu Secuiesc din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești 10. HOTĂRARE privind incetarea exercitării, cu caracter temporar, in condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Galați de către Avrămescu Gabriel-Ioan 11. HOTĂRARE privind incetarea exercitării, cu caracter temporar, in condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Hunedoara de către Potecă Vasilică 12. HOTĂRARE privind incetarea exercitării, cu caracter temporar, in condițiile legii, a funcției publice de subprefect al județului Galați de către Hristache Eugen 13. HOTĂRARE privind incetarea exercitării, cu caracter temporar, in condițiile legii, a funcției publice de subprefect al județului Hunedoara de către Marian Călin-Petru 14. HOTĂRARE privind exercitarea, cu caracter temporar, in condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Galați de către Hristache Eugen 15. HOTĂRARE privind exercitarea, cu caracter temporar, in condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Hunedoara de către Marian Călin-Petru 16. HOTĂRARE pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărarea Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 15 septembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 17. HOTĂRARE pentru modificarea art.19 alin.(7) din Hotărarea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul creşterii animalelor 18. HOTĂRARE privind modificarea și completarea, după caz, a codului de clasificație și a datelor tehnice, precum și actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri din domeniul public al statului aflate in administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, ca urmare a reevaluării 19. HOTĂRARE privind scoaterea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri care se află ȋn administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, ca urmare a pieirii 20. HOTĂRARE privind alocarea unei sume din Fondul de intervenție la dispoziţia Guvernului, prevăzut in bugetul de stat pe anul 2020, pentru unele unităţi administrativ - teritoriale afectate de calamităţile naturale 21. HOTĂRARE pentru modificarea Hotărarii Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Educației și Cercetării 22. HOTĂRARE pentru modificarea Anexei 2 la Hotărarea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii 23. HOTĂRARE pentru modificarea Normelor metodologice privind acordarea facilităţilor de transport intern feroviar şi cu metroul pentru elevi şi studenţi, prevăzute in anexa la Hotărarea Guvernului nr. 42/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea facilităţilor de transport intern feroviar şi cu metroul pentru elevi şi studenţi V. MEMORANDUMURI 1. MEMORANDUM cu tema: Acord de principiu privind contractarea unui imprumut de la Banca Europeană de Investiții, in valoare de 250 mil. EUR, pentru susținerea obiectivului de investiții Spitalul Regional de Urgență Iași 2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea revizuirii Programului INTERREG V-A Romania - Ungaria, in vederea transmiterii acestuia către Comisia Europeană și mandatarea Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației să realizeze eventualele revizuiri ulterioare ale acestei variante a documentului, ca urmare a procesului de negociere cu Comisia Europeană și Comitetul de Monitorizare, și să retransmită documentul către Comisia Europeană 3. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Programului de cooperare in domeniul educației intre Ministerul Educației și Cercetării din Romania și Ministerul Educației Superioare din Republica Cuba 4. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii și semnării Programului de cooperare in domeniile invățămant superior și cercetare intre Ministerul Educației și Cercetării din Romania și Ministerul Invățămantului Superior și Cercetării Științifice din Republica Tunisiană VI. INFORMĂRI 1. INFORMARE privind stadiul pregătirii și organizării alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 2. INFORMARE privind stadiul pregătirii și organizării alegerilor locale din anul 2020, turul II 2020-10-08 21:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-08-09-10-05big_agenda.jpgDeclarații de presă susţinute de ministrul Sănătății, Nelu TătaruȘtiri din 07.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-sanatatii-nelu-tataruGalerie foto Declarații ale ministrului sănătății, Nelu Tătaru, la Palatul Victoria [Check against delivery] Nelu Tătaru: Bună ziua! La două zile de la adoptarea Hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență suntem in același trend ascendent, care ne aduce astăzi la un număr de 2.958 de cazuri noi depistate infectate SARS-CoV-2 şi, in acelaşi timp, şi o capacitate de 612 persoane in Terapie Intensivă, din care 199 se află pe ventilaţie mecanică invazivă. Este un moment pe care il aducem sau il readucem in atenţia tuturor, pentru a specifica că menţinem acelaşi trend ascendent, in pofida acelor rigori sau acelor precauţii pe care le-am impus şi trebuie respectate in vederea limitării scăderii numărului de cazuri noi prin transmiterea in comunitate. Revin in acest moment cu aceleaşi solicitări pe care le-am făcut și in ultima perioadă de a respecta aceste restricții. In perioada imediat următoare in spitale și in DSP-uri vor exista acele evaluări incrucișate, pentru a putea remarca dacă există acea capacitate pentru fiecare din cei care lucrează in aceste spitale pentru a putea da acea asistență medicală de care avem nevoie. Sistemele medicale incă rezistă, dar recomandarea noastră este de a nu forța aceste sisteme medicale. Am reevaluat și am relaxat niște activități la 1 septembrie. Acele relaxări s-au desfășurat in condițiile unor norme. Acum, cand acest indice a trecut de acel 1,5, am fost nevoiți să restricționăm aceste activități. In măsura in care aceste indicatoare, acești indici ai noștri vor reveni, prin respectarea regulilor, sub 1,5, vom reveni și noi, in momentul in care vom redeschide aceste activități. Unitățile medicale, cele reevaluate ieri in București și cele din toată țara, cele 226 de unități suport COVID au capacitatea de a se adapta la numărul de cazuri care se adresează. Dar, repet, sunt acele capacități care trebuie respectate. Personalul medical este același de acum 7 luni, este acelaşi care a primit și două sute de cazuri pe zi, care primește și 3.000 de cazuri pe zi. Suntem in momentul pe care trebuie să il gestionăm impreună. Avem un mesaj pentru corpul medical, care, deși obosit, in continuare este acolo și va da acea asistență medicală. Dar avea in același timp și un mesaj pentru populație. Haideți să respectăm acele reguli! Comitetele Județene pentru Situații de Urgență sunt cele care reevaluează permanent tot ce se intamplă la nivelul localității respective și tot ce se intamplă va da măsura rigorilor sau restricţiilor care se impun de la o zi la alta. Este momentul in care avem și personal medical infectat. Haideți să ne gandim că acest personal medical este cel care se expune. Haideți să ne gandim că acest personal medical trebuie să ingrijească și persoane infectate sau persoane neinfectate COVID. Haideți să vedem că spitalele din Bucureşti sunt cele care in acest moment pot suplini, dar vom fi nevoiți să trecem tot ce inseamnă capacitate către spitalele din provincie. După cum știți, in acest moment avem 226 de spitale suport COVID. In aceste 226 de spitale suport COVID avem 1.050 de paturi de terapie intensivă complet utilate. In acest moment avem 612 persoane in aceste spitale, pe paturi Terapie Intensivă. Dacă noi incercăm să vedem această capacitate, atunci vom ajunge ca personalul să fie cel care trebuie să dea dovada că poate susține această capacitate. Totuși, vedem că nu se respectă reguli; totuși, vedem că lumea are o atenție relativ sporită spre ce se intamplă la alte evenimente. Haideți să incercăm in acest moment, eu știu, de cumpănă, dacă vreți, să reașezăm o abordare a tot ce inseamnă respectarea unor reguli. Sistemul este cel care ne va da și capacitatea. Suntem intrebați de multe ori, noi, corpul medical, care ar fi limitele. Am primit și 200, primim și 1.000, primim și 2.000, primim și 3.000 de pacienți pe zi. Dar haideți să vedem dacă acea componentă de prevenție este cea care poate face diferența. O repetăm de fiecare dată: nu se tranșează această pandemie in spital. Această pandemie se tranșează in pre-spital. Respectand niște reguli, vom avea un număr de cazuri mic, printr-o transmitere comunitară scăzută. Avem in acest moment discuții pe acele focare. Există intr-adevăr focare in centrele de bătrani, in centrele de copii, există intr-adevăr focare in unitățile sanitare, există intr-adevăr focare in acele, eu știu, intreprinderi sau agenți economici, dar haideți să vedem de unde pleacă acele focare. Avem evenimente care nu sunt complet supravegheate sau nu se respectă anumite reguli, avem un transport in comun in care putem vedea, la fel, că nu se respectă reguli. Aici avem acele zone infectante. Haideți să tratăm un pic mai serios aceste lucruri și o să vedem că in evoluție vom avea o scădere a numărului de cazuri noi. Aceste restricții reimpuse acum două zile vom vedea că iși vor face efectul in decurs de 10-14 zile. Dar pană in aceste 10-14 zile haideți să fim cu toții solidari și să ajungem acolo unde speram să ajungem la inceputul lunii iunie. Acest număr de cazuri - aproape 3.000 de cazuri - nu este apărut in septembrie, nu este apărut din august. Avem șapte luni de zile in care gestionăm o pandemie, in care incercăm, prin anumite reguli, să scădem transmiterea comunitară. Suntem intr-un moment in care fiecare dintre noi avem o componentă la care trebuie să contribuim. Guvernul, sistemul sanitar, ministerele sunt cele care gestionează din punct de vedere administrativ alături de administrațiile locale. Populația civilă este cea care previne, avand o normă și niște precauții de respectat. Suntem intr-un moment pe care fiecare trebuie să il gestionăm in mod particular, suntem intr-un moment in care fiecare trebuie să conștientizăm că doar de noi depinde viitorul sănătății acestei națiuni. Mulțumesc! 2020-10-07 15:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-07-03-45-23big_05_resize.jpgDeclarații de presă susţinute de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, la finalul reuniunii CNSUȘtiri din 05.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-sanatatii-nelu-tataru-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-raed-arafat-la-finalul-reuniunii-cnsuGalerie foto -check against delivery- Nelu Tătaru: Bună seara. După cum ştiţi, la Guvern a avut loc, in această seară, şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prezidată de domnul premierul Ludovic Orban. A fost analizată evoluţia din ultima lună și evoluția de la nivel european a pandemiei cu SARS-CoV-2. In urma acestei ședințe, s-au luat o serie de decizii, o serie de decizii care includ, dincolo de urmărirea și evaluarea respectării regulilor - și aici, repet, sunt aceleași reguli pe care le-am impus la inceput acestei pandemii, odată cu relaxările sau odată cu evoluția. Ţin să menționez că, in toată această perioadă, și evoluția, dar și analiza au arătat că unii dintre noi nu au realizat incă că portul unei măști poate să ne aducă intr-o stare de liniște și nu in fața unei măști a unui aparat de respirat. Cred că acele reguli care se impun sau s-au impus in a fi respectate, in a limita transmiterea in comunitate și efectiv a numărului de imbolnăviri trebuie să revină in actualitate. Evoluția la nivel european și la nivel național ne-a arătat că suntem pe un trend ascendent, intr-un context al unei luni septembrie grevată de reveniri la o posibilă normalitate, revenirea din concedii, redeschiderea restaurantelor, redeschiderea teatrelor, redeschiderea cinematografelor, inceperea școlii, campania electorală și alegerile locale de pe 27 septembrie. Evaluarea Institutului Național de Sănătate Publică a arătat că, in această perioadă, am avut o creștere a numărului de localități cu un indice peste 3, cumulat la 14 zile, raportat la mia de locuitori, precum și a celor care au trecut intr-un scenariu galben intre 1 și 3. In acest context, s-au făcut evaluări la tot ce inseamnă activități relaxate sau cu revenire la normal, s-au făcute valori și actualizări ale listelor țărilor care au un indice ridicat. Ca urmare a acestei actualizări, s-au luat in seara aceasta și anumite decizii. Astfel, pentru cetățenii care vin din aceste țări cu un indice ridicat, mai ridicat decat al țării noastre, se impun și o serie de reguli. Pentru cei care vin din aceste țări, să stea pentru trei zile in Romania, pot veni cu un test negativ efectuat in ultimele 48 de ore. Pentru cei care vin să stea pentru o perioadă mai lungă, intră in carantină pentru 14 zile, cu posibilitatea ca, in a 8-a zi, să efectueze, la cerere, un test; testul fiind negativ și asimptomatic, la 10 zile pot ieși din carantină. Ceilalți răman in continuare, pentru cele 14 zile, in carantină. Evaluarea fiecărui caz, fiecărui focar, se va face in continuare prin anchete epidemiologice de către Direcția de Sănătate Publică a județului respectiv, precum și avizele care vor fi date tot de Direcția de Sănătate Publică. Contextul evaluării fiecărei localități se referă la acel indice cumulat a cazurilor noi in ultimele 14 zile la mia de locuitori. Pentru un indice, să spunem de trei, dar acolo unde vom avea focare constituite, limităm doar la acele focare, urmand a evalua fiecare transmitere comunitară in localitatea respectivă. La fel, răman valabile acele evaluări pe care DSP-ul şi INSP-ul le fac in ce privește acel indice de 1,5 potrivit cărora restaurantele, teatrele și cinematografele răman deschise sau nu. Celelalte măsuri, o să-l rog pe domnul secretar de stat Raed Arafat să vi le prezinte. Raed Arafat: Mulţumesc, domnule ministru. In urma votului Comitetului Național pentru Situații de Urgență, au fost stabilite următoarele aspecte, care astăzi au fost solicitate și supuse acestui vot. In primul rand, toate comitetele județene și Comitetul Municipal al Municipiului București, toate comitetele județene pentru situații de urgență urmează să se intrunească in regim de urgență, să analizeze situația epidemiologică in fiecare județ și in localitățile din județele respective și să ia toate măsurile care sunt prevăzute prin hotărarile de guvern sau hotărarile CNSU care au fost emise in contextul unei incidențe de 1,5 cazuri la mia de locuitori in ultimele 14 zile sau dacă sunt alte considerente care trebuie să fie analizate, care să impună unele măsuri. Măsurile care vor fi analizate in mod deosebit, dar nu ne limităm numai la aceste măsuri: purtarea măștii in spațiile inchise, dar și cele deschise, in mod deosebit in spațiile publice unde există aglomerație și este nevoie de portul măștii in spațiul respectiv, carantinarea localităților care depășesc 3 la mie in ultimele 14 zile și, bineințeles, aici luand in considerare dacă in aceste localități există focare sau nu, dacă este răspandire comunitară atunci luarea in considerare a carantinării acestor localități, interzicerea evenimentelor precum nunți, botezuri in zonele care sunt cu incidența mai mare de 1,5 in ultimele 14 zile la mia de locuitori, inchiderea sau sistarea activității restaurantelor in interior, in zonele care depășesc incidența de 1,5 - de altfel, acestea sunt decizii care au fost luate de Comitetul Național și prin hotărare de guvern, și solicităm la toate comitetele județene și la Comitetul municipiului București să implementeze aceste măsuri acolo unde regula o impune. Mai mult decat atat, este in analiză și posibilitatea implementării, in curand, a măsurii de inchidere a activității sau, mai bine zis, a suspendării activității agenților care nu respectă reglementările, cel puțin timp de 30 de zile de la momentul constatării abaterii. Mai departe, in zonele in care avem incidența de 1,5 la mia de locuitori, recomandarea este ca toţi agenții economici, inclusiv instituțiile publice și private, să ia in considerare: unu - munca de la domiciliu, la distanță, și, acolo unde nu se poate, doi, decalarea programului. Acest lucru trebuie să devină o obligație la toate instituțiile din zonele care sunt afectate și au incidență de 1,5 sau mai mare de 1,5 la mia de locuitori in ultimele 14 zile. Mai este o decizie care a fost luată și anume referitor la organizarea sărbătorilor religioase și care este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința in localitatea unde se desfășoară activitatea, fără participarea persoanelor sau pelerinilor din alte localități. Acest lucru este extrem de necesar pentru că - vreau să explic - , riscul major nu este numai participarea la fața locului, riscul major este pe durata transportului, in autocare, in timpul in care se deplasează către localitatea respectivă sau inapoi acasă. Dacă se stă intr-un autocar sau intr-un mijloc de transport ore, este suficient să fie o singură persoană infectată ca să se intoarcă toţi care au călătorit in mijocul respectiv infectaţi acasă. Acest lucru trebuie să fie limitat şi sper că populaţia ne inţelege pentru această decizie şi, cum am zis, deci sărbătorile se fac, doar că participanţii vor fi vor fi doar cei care au domiciliul sau reşedinţa in localitatea in care se desfăşoară activitatea respectivă şi nu se permite participarea unora din afara localităţii respective. Vreau să insist şi asupra unui anumit aspect şi acesta este al controalelor. Controalele vor fi intensificate, vor fi făcute verificări, verificări de respectare a regulilor, lucru care va fi extrem de important din punct de vedere al limitării răspandirii virusului. Dar, la ce ne aşteptăm mai mult, este colaborarea dvs, colaborarea populaţiei cu noi, cum zicea domnul ministru inainte, gestul este foarte simplu: purtarea măştii, distanţarea, respectarea regulilor de interacţiune, dezinfectarea mainilor, dezinfectarea suprafeţelor. Aceste măsuri simple pot să ducă la controlul situaţiei şi la inceperea unui trend descendent, in loc să continuăm pe un trend ascendent. S-a mai luat incă o decizie, şi o să o menţionez, şi anume: persoanele alese la scrutinul electoral organizat in luna septembrie pentru alegerea primarilor, preşedinţilor consiliilor judeţene şi a membrilor consiliilor locale şi judeţene să poată depune jurămantul prevăzut in Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrative, fără prezenţă fizică, prin mijloace electronice de comunicare de la distanţă, atunci cand persoana in cauză se află in izolare sau carantină in condiţiile legii. Bineinţeles, aceasta este o propunere aprobată la nivelul Comitetului şi urmează să se emită un act normativ, o hotărare de guvern care să stabilească acest lucru, ca să nu punem in dificultate procesul respectiv. Deci, cam asta este situaţia. Şi, in sfarşit, răspunsul la o intrebare pe care am primit-o astăzi de la mai mulţi jurnalişti referitoare la terapia intensivă de la Spitalul Witting. Primii doi pacienţi au ajuns in seara asta la terapie intensivă de la Spitalul Witting, in urma detaşării medicilor anestezişti, care vor activa acolo. Acesta este un punct pe care am vrut să-l subliniez şi vreau să spun că presiunea pe sistemul sanitar este una extrem de importantă. Nu este neglijabilă, este o presiune care a dus ieri - ca să dau un exemplu - , 94 de cereri de transfer de pacienţi către alte unităţi sanitare in sudul ţării, mai multe transferuri pe calea aerului din sudul ţării către Mureş, Bihor, Arad, Timişoara, chiar către Botoşani. Asta arată că sistemul incepe să aibă un impact serios, şi de aici, măsurile pe care le luăm devin extrem de importante şi colaborarea dvs extrem de importantă astfel incat să limităm acest impact asupra sistemului. Mulţumesc. Nelu Tătaru: Ca o mențiune, revin cu acea concluzie potrivit căreia această pandemie nu se tranșează in spitale, această pandemie se tranșează in pre-spital. Aceste restricții reimpuse vin ca urmare a creșterii transmiterii in comunitate. Creșterea in transmiterea in comunitate modifică acel indice pe baza căruia luăm acele măsuri. Haideți să respectăm in continuare acele reguli! Restricțiile pot fi amplificate sau pot fi retrase in momentul in care avem o transmitere comunitară in scădere. Suntem intr-un moment in care gestionăm o lună septembrie grea, suntem intr-un moment in care vine o lună octombrie cu anumite evenimente religioase, pe care trebuie, la fel, să le gestionăm. Suntem intr-un efort comun, guvern, populație, autorități locale, tocmai pentru a putea limita această transmitere in comunitate. Rămane și depinde doar de noi dacă vom forța unitățile de primiri urgențe, dacă vom forța terapiile intensive sau secțiile de boli infecțioase. Haide să ne gandim că putem trata in aceste spitale și pacienți care nu sunt infectați COVID, au şi ei dreptul la viață. Vă mulțumesc! 2020-10-05 22:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-05-10-07-22big_04_resize.jpgVizita de lucru a vicepremierului Raluca Turcan, împreună cu primarul general ales al Capitalei, Nicușor Dan, la Ministerul Fondurilor EuropeneȘtiri din 05.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-vicepremierului-raluca-turcan-impreuna-cu-primarul-general-ales-al-capitalei-nicu-or-dan-la-ministerul-fondurilor-europeneGalerie foto Declarații de presă susținute după vizita de lucru la Ministerul Fondurilor Europene [Check against delivery] Ioan Marcel Boloș: Mulțumim doamnei vicepremier Raluca Turcan pentru vizita pe care mi-a făcut-o la Ministerul Fondurilor Europene şi domnului primar ales, Nicuşor Dan, pentru aceeaşi vizită, in cadrul căreia am discutat proiecte importante pentru Municipiul Bucureşti, cu finanţare din fonduri europene. Pentru inceput aş vrea să dau cuvantul doamnei vicepremier Raluca Turcan, ca să ne spună cateva cuvinte legate de această vizită. Mulţumesc. Raluca Turcan: Bună ziua, mulţumesc şi eu. Voi incepe oarecum cu concluzia intalnirii de astăzi intre domnul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi primarul ales al Capitalei, domnul Nicuşor Dan, şi anume că cifrele arată că pană in momentul de faţă interesul pentru Primăria Generală a Capitalei, condusă de PSD, faţă de fondurile europene a fost zero. Partea bună este că lucrurile se vor schimba, pentru că interesul noului primar ales al Capitalei, Nicuşor Dan, faţă de fondurile europene este maxim şi in acelaşi timp sprijinul Guvernului Orban faţă de noul primar ales al Capitalei, Nicuşor Dan, şi pentru proiectele acestuia este total. Cifrele, aşa cum am spus la inceput, arată dezinteresul administraţiei PSD faţă de fondurile europene. Pană in momentul de faţă, intre Primăria Capitalei şi Ministerul Fondurilor Europene există contracte de finanţare de aproximativ un miliard de euro, dintre care cel mai important proiect, cel referitor la energia termică, de aproximativ 300 de milioane de euro, a fost intarziat şi răsintarziat la semnare, din cauza managementului defectuos şi este foarte posibil să ajungem in situaţia de fazare, adică de prelungire a implementării acestui proiect. Al doilea proiect, legat de managementul deşeurilor, in valoare de 208 milioane de euro, este totalmente blocat, pentru că nici acum nu a fost identificat amplasamentul incineratorului. Iar al treilea proiect, cel legat de reţeaua de canalizare şi de apă uzată, de aproximativ 334 de milioane de euro, este deja fazat şi aflat intr-o fază de execuţie de aproximativ 27%. Aşadar, cifrele arate că administraţia PSD in Capitala Romaniei a fost o ruşine din perspectiva valorificării oportunităţii fondurilor europene. In acelaşi timp, perspectivele de dezvoltare pe fonduri europene sunt maxime şi aici banii pe partea de dezvoltare regională in următorul exerciţiu financiar, pe regiunea Bucureşti-Ilfov, vor fi de aproximativ două miliarde de euro şi acestora li se adaugă şi finanţarea pe partea de infrastructură. Aşadar, domnule primar ales Nicuşor Dan, vă felicit pentru faptul că apreciaţi importanţa fondurilor europene in dezvoltarea viitoare a Primăriei Capitalei şi a Capitalei Romaniei şi in acelaşi timp asigurăm 1), că avem cel mai eficient ministru al Fondurilor Europene din toate guvernările de pană acum şi 2), că aveţi sprijin total din partea Guvernului Orban in proiectele pe care veţi dori să le desfăşuraţi. Ioan Marcel Boloş: Mulţumesc, doamna vicepremier. In continuare, am să dau cuvantul domnului primar ales Nicuşor Dan pentru a ne spune cateva cuvinte legate de priorităţile pe care dumnealui o să le aibă in mandatul de primar. Vă rog. Nicuşor Dan: Da, bună ziua, mulţumesc pentru discuţia extrem de utilă pe care am avut-o, mulţumesc doamnei vicepremier pentru reafirmarea suportului pe care Guvernul Romaniei il are pentru Bucureşti pe acele proiecte care sunt obligatoriu a fi realizate in parteneriat intre Primărie şi Guvern. După cum ştiţi, săptămana trecută am fost la Ministerul de Finanţe, unde ni s-a confirmat situaţia financiară dificilă pe care Primăria Capitalei o are, asta este vestea rea. Şi acum am venit să dăm vestea bună: suntem obligaţi, pentru a realiza obiectivele de investiţii pe care le-am anunţat in campanie şi care sunt absolut necesare pentru Bucureşti, suntem obligaţi şi avem această oportunitate extraordinară de a accesa fondurile europene care sunt la dispoziţia Bucureştiului, atat cele rămase din exerciţiul 2014-2020, cat şi cele care intră pe exerciţiul financiar următor, 2021-2027. Asta a fost şi structura discuţiei pe care am avut-o, am avut o discuţie despre implementarea celor trei proiecte majore pe exerciţiul precedent - Glina şi caseta apelor uzate de sub Damboviţa, acesta este un proiect, proiectul inceperii reabilitării infrastructurii de termoficare, al doilea, şi proiectul care de fapt nu a demarat incă al circuitului reciclării şi eventual al incineratorului, un proiect care, repet, incă nu a demarat, deşi are banii alocaţi pe exerciţiul 2014-2020. Pe exerciţiul 2021-2027 un exerciţiu financiar care a ţinut cont de realităţile Bucureştiului, vorbim de zona Bucureşti-Ilfov, dar in special de Bucureşti la acest moment şi există fonduri pe care trebuie să le accesăm şi pe ceea ce inseamnă infrastructură de transport; este in colaborare cu Guvernul Romaniei, finanţare pentru metroul de suprafaţă, adică reabilitarea infrastructurii CFR şi trenuri care să le deservească; există bani pentru digitalizare, există bani pentru semaforizare inteligentă, există bani pentru inverzirea spaţiilor verzi şi reabilitarea parcurilor din administrare, deci pe scurt există bani pentru infrastructura şcolară, deci pe scurt totul este să reuşim să operaţionalizăm Departamentul de Fonduri Europene din Primăria Capitalei şi să operaţionalizăm această discuţie pe care am inceput-o azi cu Ministerul, pentru că suntem aleşi pentru a rezolva problemele oamenilor şi asta este ce o să facem in continuare. Mulţumesc incă o dată pentru discuţia extrem de utilă pe care am avut-o. Ioan Marcel Boloş: Şi noi mulţumim. Intai de toate, aş vrea să-l felicit pe domnul primar ales Nicuşor Dan că ne-a onorat cu această vizită şi că există premisele unei deschideri foarte bune pentru ceea ce inseamnă accesarea de fonduri europene, mai ales pentru proiecte de importanţă majoră pentru Municipiul Bucureşti. Aşa cum doamna vicepremier a menţionat şi aşa cum domnul primar ales a menţionat, sunt cel puţin trei proiecte de importanţă majoră in implementare in momentul de faţă pentru Municipiul Bucureşti, este proiectul de termoficare, pentru care noi urmează să incheiem contractul de finanţare şi care prevede reabilitarea a 100 de km din reţeaua de transport energie termică dintr-un total de 954 de km, caţi are astăzi ca reţea de transport a energiei termice Municipiul Bucureşti şi, desigur, văzand nevoia de finanţare pe care un astfel de proiect o are, am propus ca din fondul şi din facilitatea pentru rezilienţă şi recuperare să suplimentăm bugetul cu incă 200 de milioane de euro, astfel incat cu cei 500 de milioane de euro pe care proiectul de termoficare a Municipiului Bucureşti ii are in momentul de faţă să se pornească la drum pe drumul acesta al reabilitării şi al reparării reţelelor de transport şi distribuţie, cu scopul de a ţine sub control pierderile care există in momentul de faţă in serviciul de termoficare al Municipiului Bucureşti. Este un proiect, cum spunea şi domnul primar ales Nicuşor Dan, este un proiect de importanţă capitală pentru locuitorii Municipiului Bucureşti. Ne vom apleca in continuare asupra acestui proiect pentru ca să alocăm fonduri europene suplimentare, dacă va fi cazul, pentru ceea ce inseamnă suplimentare de buget, dar şi de lucrări care urmează a se efectua, pentru că pe langă cei 954 de km de reţea de transport, tot in Municipiul Bucureşti sunt 2.953 de km de reţea de distribuţie pentru acest serviciu, ceea ce inseamnă că avem in vedere un proiect cu importanţă majoră asupra livrării agentului termic in Municipiul Bucureşti. De asemenea, un alt proiect important care se află, aşa cum s-a menţionat, in implementare in actuala perioadă de programare, este cel legat de managementul deşeurilor şi incineratorul, a cărui valoare este de 208 milioane de euro, pentru care sper ca impreună cu Municipalitatea să găsim soluţia cea mai inţeleaptă pentru ceea ce inseamnă amplasamentul incineratorului, astfel incat proiectul să fie deblocat şi să poată să urmeze cursul firesc al implementării. Toate cele trei proiecte, impreună cu cel de canalizare, pe care l-a menţionat domnul primar, sunt cu un buget alocat de un miliard de euro, ceea ce inseamnă fonduri europene importante, de importanţă strategică pentru Municipiul Bucureşti şi sunt foarte incantat ca astăzi, alături de doamna vicepremier şi domnul primar ales, să avem această discuţie deschisă prin care Guvernul Orban işi arată disponibilitatea şi deschiderea pentru a sprijini aceste proiecte de importanţă majoră pentru modernizarea Bucureştiului. De asemenea, următoarea perioadă de programare este generoasă pentru Municipiul Bucureşti, avand fonduri europene propuse pentru alocare in valoare de 2,1 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu contribuţia bugetului de stat şi contribuţia bugetelor locale, şi diferenţa de 700 de milioane de euro provine din Facilitatea de recuperare şi rezilienţă. Priorităţile menţionate de către domnul primar, acelea care ţin de mobilitate urbană, de la sisteme de management a traficului pană la ceea ce inseamnă regenerare urbană, respectiv spaţii verzi sau pană la proiectele de eficienţă energetică, reabilitarea termică de blocuri, sunt priorităţi care se conturează foarte bine pentru următoarea perioadă de programare, pentru că după cum bine cunoaşteţi, Romania are un buget alocat şi negociat de preşedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, şi mai apoi de către Guvernul Orban, urmează să fie create documentele strategice pentru accesarea acestor bani, in valoare de 79,9 miliarde euro. Aşadar, domnule primar, şi doamna vicepremier sper ca parteneriatul nostru pe viitor să fie unul in care bucureştenii să aibă de caştigat, sper ca aceste proiecte care pană mai ieri erau ţinute in con de umbră să poată să fie duse la bun sfarşit. Am toată convingerea că pe termen lung atat aceste proiecte pe care le avem in implementare, dar şi cele care se referă la problemele punctuale ale locuitorilor Municipiului Bucureşti să fie o prioritate şi să fie mai apoi materializate in proiecte care să imbunătăţească calitatea vieţii oamenilor in Municipiul Bucureşti, să imbunătăţească standardele de locuit şi - de ce nu? - să puteţi să accesaţi cat mai multe fonduri in interesul oamenilor. Vă mulţumesc. Dacă sunt intrebări? Reporter: Bună ziua, domnule primar. Aş dori să vă intreb dacă aţi fost şi dumneavoastră contact sau in proximitatea persoanei confirmate pozitiv alături de care premierul a fost intr-un platou de televiziune săptămana trecută? Asta e prima intrebare şi vă rog să... Nicuşor Dan: Vă referiţi la domnul Mănăstire. Reporter: Am zis să nu dau numele, dar dumneavoastră ştiţi. Nicuşor Dan: Am fost intr-o emisiune TV miercuri, inainte ca domnia sa să fie confirmat, nu intru in definiţia contactului, aseară am aflat informaţia, şi in cursul zilei de azi o să mă testez ca să fie lucrurile foarte clare. Reporter: De ce nu aţi luat şi dumneavoastră aceeaşi măsură pe care a luat-o premierul Ludovic Orban, de a se izola practic pană la sosirea rezultatului testului? Nicuşor Dan: Repet, există nişte normative care reglementează această chestiune, nu sunt conform definiţiei de caz, nu sunt contact direct, nu am această obligaţie legală, in cursul zilei de azi o să fac testele şi o să iau decizia potrivită. Reporter: Dacă-mi permiteţi, care e diferenţa intre prezenţa dumneavoastră in platoul respectiv de televiziune şi prezenţa premierului? Adică dacă dumneavoastră spuneţi că n-aţi fost contact direct şi practic aţi fost in acelaşi loc şi aţi făcut acelaşi lucru ca şi premierul, de ce ar fi fost premierul contact direct sau de ce aţi ales să mergeţi pe căi diferite in privinţa participării de astăzi la evenimente? Nicuşor Dan: Da. Nu o să fac teoria contactului direct, care depinde de momentul in care acest contact a avut loc, insă in acest moment legea sau cadrul legal nu mă obligă să fac nimic. In mod voluntar, eu voi merge să mă testez. Reporter: Şi veţi intra in izolare pană vă veţi testa sau in continuare veţi participa la evenimente publice, astăzi, maine, pană vine rezultatul? Nicuşor Dan: Dacă am participat in această dimineaţă la o intalnire publică, pană vine rezultatul, sper foarte curand, voi continua... Reporter: O intrebare şi pentru doamna vicepremier şi pentru domnul ministru. După acea emisiune la care a participat domnul Ludovic Orban au mai existat activităţi, inclusiv şedinţe de guvern, voiam să vă intreb dacă veţi opta să vă testaţi voluntar, pentru a elimina orice suspiciune? Raluca Turcan: Aşa cum bine cunoaşteţi şi domnul prim-ministru Ludovic Orban s-a testat voluntar şi aşteaptă rezultatul testului, lucrul acesta il voi face şi eu şi sunt convinsă că şi domnul ministru Boloş. Ioan Marcel Boloş: Confirm acest lucru, m-am testat voluntar de vreo trei ori pană acum şi mă voi testa pentru că este importantă sănătatea colegilor mei. Reporter: Am o intrebare pentru domnul primar ales. Avand in vedere situaţia critică a infrastructurii de termoficare, vom avea o iarnă cu mai multe avarii faţă de anul trecut şi dacă v-aţi gandit la ceva soluţii pentru ca aceste avarii să fie rezolvate cat mai rapid? Nicuşor Dan: Da. O să avem o iarnă cu mai multe avarii decat in 2019, pentru că reţeaua este cu un an mai veche, un motiv. Şi al doilea motiv, pentru că nu s-au făcut in această vară, din cauza contextului electoral, nu s-au făcut reparaţiile necesare, aţi văzut cifrele oficiale pe care le-a furnizat ELCEN-ul, s-a triplat, din cauza scăderii presiunii dată de găurile din reţea, s-a triplat cantitatea de apă faţă de 2016 pe care ei trebuie s-o injecteze in reţea, pentru ca presiunea să rămană la nivelul tehnic dorit şi mai mult decat atat, ne apropiem de limita maximă tehnică la care se poate injecta apă in reţea. Deci in mod clar o să fie mai greu decat in iarna trecută. Ceea ce noi putem să facem, imediat după preluarea mandatului, este să avem stocuri de materiale pentru intervenţii şi să avem echipe pregătite pentru intervenţii, inclusiv detectoare de avarii care nu există in momentul de faţă şi am spus că o să facem nişte licitaţii de urgenţă, pentru ca nu doar echipele Termoenergetica să intervină pe teren, ci şi privaţi pe care să-i contractăm in regim de urgenţă, pentru ca, repet, să putem să intervenim pe avarii cat mai repede. Asta este ce putem să facem şi mai putem să facem un lucru, să imbunătăţim comunicarea cu bucureştenii, in sensul că... ca la acest număr unic de telefon să li se răspundă la telefon şi să li se dea... să fie preluate problemele şi doi, să dăm termene rezonabile de remediere a avariilor, asta este ce se poate face realist in această iarnă. Bineinţeles, avand fondurile europene, suntem optimişti că putem să semnăm contractul de finanţare, incepand din această primăvară o să incepem să facem... prevede schimbarea reţelei... in mod temeinic. Reporter: Bună ziua. In contextul in care de la o zi la alta...un număr tot mai mare de ...covid... vă gandiţi să impuneţi restricţii? Raluca Turcan: Evident că ne ingrijorează foarte tare numărul in creştere al infectărilor. De aceea am avut mai multe discuţii cu reprezentanţi ai instituţiilor de control şi de decizie la nivel local şi am solicitat respectarea regulilor de protecţie sanitară, intervenţia instituţiilor de control pentru aplicarea şi respectarea regulilor sanitare şi facem apel pentru acelaşi... constant şi la oameni să inţeleagă că sănătatea depinde foarte mult de modul in care fiecare se raportează la această problemă globală... de sănătate publică. Nu putem discuta in momentul de faţă de restricţii la nivel economic, dar vom avea o şedinţă de guvern şi o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi acolo vor fi anunţate măsurile de creştere a rigurozităţii in prevenirea extinderii acestei infecţii. Reporter: Doamna Turcan, in Galaţi devine din nou masca obligatorie şi pe o rază de 100 de metri din jurul şcolilor. Voiam să vă intreb dacă există discuţii pentru extinderea acestei măsuri şi in cazul altor oraşe, mai cu seamă al Bucureştiului, şi totodată Cehia a reintrodus starea de urgenţă. Voiam să vă intreb dacă există vreun reper sau vreun indicator in baza căruia Guvernul ia in calcul ca o astfel de măsură să fie introdusă din nou in Romania, pană la finalul anului. Raluca Turcan: In privinţa stării de urgenţă cred că m-am pronunţat deja. In ceea ce priveşte extinderea purtării măştii in proximitatea şcolilor, cu titlu obligatoriu, poate să fie o discuţie la nivel naţional, insă vă reamintesc faptul că autorităţile locale au libertate de decizie locală şi pot să aplice măsuri care in context de focar local epidemiologic să prevină infectarea şi să păstreze sănătatea publică. Deci nu pot să vă spun că am luat in calcul extinderea la nivel naţional a obligativităţii purtării măştii, insă, da, constant rugăm oamenii să poarte mască, in toate contextele cu putinţă, pentru că masca este cel mai eficient mijloc de protecţie. Reporter: Iar pentru domnul Nicuşor Dan, cand v-aţi intalnit ultima dată fizic cu domnul Ludovic Orban? Nicuşor Dan: Aseară am fost intr-un studio TV. Reporter: Imi pare rău, nu funcţionează microfonul. Doamna Turcan, ne puteţi spune dacă premierul a avut simptome in ultimele 48 de ore? Raluca Turcan: Nu cunosc alte detalii, intrucat de azi-dimineaţă sunt la Ministerul Fondurilor Europene, dar inţeleg că este o comunicare publică din partea premierului, unde aveţi toate argumentele pentru care astăzi şi-a suspendat intalnirile pană la momentul primirii rezultatului testului. Reporter: Şi o intrebare... atat pentru doamna Turcan, cat şi pentru domnul Boloş. In interiorul ministerelor se respectă regula purtării măştilor, purtarea măştii, din ce aţi observat? Raluca Turcan: Eu aş dori să vă spun că in instituţiile publice in general rigoarea trebuie să fie mai mare. Şi in intalnirea pe care am avut-o la nivel de prim-ministru şi ministru de Interne, inclusiv cu domnul ministru al Sănătăţii, cu reprezentanţii comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, am cerut DSP-urilor să verifice dacă in interiorul instituţiilor publice, mai ales in departamentele de interacţiune cu publicul, se poartă măşti. Sunt probleme in continuare, oamenii nu inţeleg că legea este obligatorie, că au această datorie, ca in interiorul, in spaţii inchise de fapt şi in interiorul instituţiilor publice să poarte mască. Deci conformarea incă lasă de dorit la nivel de instituţie publică. Ioan Marcel Boloş: Eu ştiu că regula este regulă. Cine o incalcă suportă consecinţele. In mod normal cine nu poartă mască e pasibil de amendă, aşa cum spun normele legale in vigoare. Reporter: Intrebare tot pentru doamna Turcan. Bucureştiul este in topul infectărilor de ceva timp, in doar trei zile s-au strans 1.500 de cazuri. Voiam să vă intreb dacă este posibil ca purtarea măştii in spaţiile libere să se extindă mai mult, adică să nu fie doar in pieţe, in Centrul Vechi și in alte locuri. Raluca Turcan: Evident că există nişte praguri cu privire la alarmarea in legătură cu extinderea infecţiei in comunitate. In Bucureşti există o creştere a numărului de infectări şi este posibil ca la nivel de autoritate locală să se discute cum ar putea exista o prevenţie mai mare in această extindere a infectării. Nu cunosc, şi dacă se ia in calcul o... Da, aşadar, nu pot să vă dau un răspuns acum dacă se ia in calcul obligativitatea purtării măştii sau alte măsuri de prevenire a infecţiei. Reporter: Domnule Nicuşor Dan, in calitate de primar, ce ştiţi, s-a depăşit pragul de 1,5 cazuri la mia de locuitori in momentul de faţă in Bucureşti? Şi dacă da, Primăria are rolul de vicepreşedinte al Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. Ce veţi propune in privinţa restaurantelor şi a instituţiilor de cultură? Nicuşor Dan: După cum ştiţi foarte bine, sunt primar ales, dar incă nu sunt primar in funcţie, probabil că o să mai dureze cam 10 zile pană la acel moment. Ce pot să vă spun este că voi urma sfaturile specialiştilor in această chestiune, pentru că avem specialişti, aceşti specialişti au o experienţă deja de peste şase luni in combaterea acestei pandemii şi este important ca specialiştii să fie ascultaţi. Ce poate să facă primarul general? După cum ştiţi, el are in subordine Poliţia locală şi poate să asigure implementarea măsurilor pe care specialiştii le spun. Reporter: Doamna Turcan, la nivelul Guvernului pană la urmă se va lua o decizie in privinţa Capitalei, a depăşit sau nu acel prag de 1,5 la mia de locuitori şi dacă da, va fi luată o decizie in privinţa restaurantelor şi instituţiilor de cultură? Vă mulţumesc. Raluca Turcan: După cum bine cunoaşteţi, regulile nu se discută, se aplică. Există nivelul de 1,5, dacă Bucureştiul depăşeşte nivelul de 1,5, atunci la nivel de autoritate publică locală se discută care sunt căile de urmat in privinţa combaterii pandemiei. Deci nu pot să vă spun eu in acest moment care vor fi deciziile la nivel de Bucureşti. Eu pot să vă spun că regulile generale din Hotărarea de Guvern sunt cele de 1,5 ca prag de raportare pentru funcţionarea restaurantelor şi teatrelor. Reporter: Dar a fost sau nu depăşit pragul? Pentru că a fost acea discuţie, cum se calculează in funcţie de populaţie. In momentul de faţă e sau nu depăşit pragul de 1,5? Şi spuneţi că autoritatea locală decide, dar in cazul de faţă mecanismul e prin Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, care e condus de prefect, care este reprezentantul Guvernului in teritoriu, deci implicit şi Guvernul are un cuvant de spus. Raluca Turcan: După cum bine cunoaşteţi, iarăşi, cred că in jur de ora 12-1 se anunţă care este nivelul de infectare, aşa cum zilnic se intamplă la nivel de ţară. Ultima dată cand am discutat despre Bucureşti era sub nivelul de 1,5. Ioan Marcel Boloş: Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulţumim pentru participarea la conferinţa noastră de presă. Mulţumim doamnei vicepremier pentru că a fost alături de noi şi domnului primar ales Nicuşor Dan pentru participare. Vă doresc o zi bună. Mulţumesc. 2020-10-05 12:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9655.jpg Mesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei mondiale a educației 5 octombrie 2020Știri din 05.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-mondiale-a-educatiei-5-octombrie-2020Actul de educație in Romania trece printr-o transformare dificil de anticipat cu doar un an in urmă: discutăm despre un alt mod de predare și de interacțiune a dascălului cu elevul, despre colegi care trebuie să colaboreze la distanță, fără a prejudicia oportunitățile lucrului in echipă, despre oameni care invață din mers să profeseze altfel decat au făcut toată viața. Efortul de adaptare al cadrelor didactice, aplicarea unor metode inovative menite să mențină interesul pentru invățare al copilului și să-l ajute să-și formeze competențe și abilități sunt determinante pentru a face posibilă continuarea procesului de invățămant, in pofida tuturor barierelor ridicate de criza sanitară. Faptul că noul an școlar și universitar a inceput in condiții de siguranță sanitară, iar dreptul la educație al copiilor și tinerilor poate fi asigurat, se datorează implicării și flexibilității cadrelor didactice, care au mers la cursuri ori au predat la distanță, cu aceeași dedicare, indiferent de situația epidemiologică. Contextul sanitar pune insă pe umerii profesorilor, invățătorilor și educatorilor o nouă responsabilitate. Pe langă disciplina pentru care s-au pregătit, dascălii predau acum copiilor o nouă lecție: grija față de sine și față de cei din jur, esențială pentru protejarea sănătății și vieții tuturor. Cu prilejul Zilei mondiale a educației, transmit cadrelor didactice și elevilor sănătate, incredere și succes in toate proiectele pe care și le propun! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-10-05 12:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-05-12-04-09big_sigla_guvern.pngVizită de lucru a premierului Ludovic Orban la Ministerul Educației, împreună cu vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, ministrul Muncii, Violeta AlexandruȘtiri din 02.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-la-ministerul-educatiei-impreuna-cu-vicepremierul-raluca-turcan-ministrul-afacerilor-interne-marcel-vela-ministrul-sanatatii-nelu-tataru-ministrul-muncii-violeta-alexandruGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban după vizita de lucru la Ministerul Educației Ludovic Orban: Bună ziua. Am organizat o videoconferință cu conducerile inspectoratelor școlare județene. La videoconferință au participat, in afară de doamna ministru Monica Anisie și conducerea Ministerului Educației Naționale, doamna vicepremier Raluca Turcan, domnul ministru al sănătăţii, Nelu Tătaru, domnul ministru Marcel Vela, ministru al afacerilor interne, doamna ministru Violeta Alexandru şi domnul secretar de stat Raed Arafat. Obiectivul acestei discuţii a fost evaluarea modului in care funcţionează şcoala in condiţii de pandemie. Mesajele pe care le-am transmis au fost foarte clare: respectarea cu stricteţe a măsurilor de protejare a sănătăţii, atat pentru elevi, cat şi pentru cadrele didactice. Doi: respectarea reglementărilor care vizează modul de organizare a şcolii in pandemie, modul de stabilire a modului in care se desfăşoară cursurile intr-unul din cele trei scenarii - cursuri in clasă, cursuri mixte, o parte din elevi in clasă, o parte online sau toţi online. De asemenea, am transmis un mesaj foarte clar către conducerile inspectoratelor judeţene că au obligaţia să urmărească desfăşurarea procesului educaţional in fiecare şcoală, să se asigure că procesul educaţional nu este afectat, că toţi profesorii, toate cadrele didactice, invăţători, educatori se adaptează la situaţia in care suntem, acolo unde invăţămantul este organizat online asigură lecţiile online conform graficului stabilit şi, de asemenea, sunt luate toate măsurile pentru a se asigura accesul elevilor la invăţămant, care e un drept constituţional, care nu poate fi incălcat. Am mai purtat discuţii şi legat de alte aspecte legate de procesul educational: problema navetei şcolare, unde există incă operatori de transport privaţi judeţeni care nu eliberează abonamentele gratuite pentru elevi, in unele situaţii şi din cauza neasumării de către consiliile judeţene a plăţii sumelor care reprezintă 50% din cuantumul costului călătoriilor pentru naveta şcolară. De asemenea, am discutat legat de eventuale imbunătăţiri ale actelor normative care ţin de transportul şcolar şi totodată, am purtat discuţii privitoare la modul in care sunt interpretate atat reglementările care oferă posibilitatea părinţilor de a beneficia de plata a 75% din salariu pe perioadele in care sunt suspendate cursurile şcolare din cauze epidemiologice şi alte subiecte. Dacă aveţi intrebări, vă stau la dispoziţie cu răspunsuri. Reporter: Cate din cele (...; ) de tabele au ajuns pană acum la elevi? Ludovic Orban: Numărul tabletelor este mai mare, pentru că, după cum bine ştiţi, noi am prevăzut posibilitatea ca tabletele şi alte lucruri - măşti, camere web, substanţe dezinfectante - să fie achiziţionate şi de administraţiile locale, să fie achiziţionate şi de şcoli, să fie achiziţionate in parteneriat de administraţiile locale cu şcoli sau de inspectoratele şcolare şi şcoli. Mai mult decat atat, am alocat suma de 100 de milioane, aici am urmărit cum s-au desfăşurat deschiderile, sunt incă 12 inspectorate şcolare care incă nu au solicitat deschiderile, ceea ce inseamnă că nu au semnat contractele pentru achiziţionarea stocurilor tampon, am purtat discuţii legate şi de ghidul aplicantului, pentru a adapta ghidul aplicantului in conformitate cu condiţiile pieţei, practic, am abordat aproape fiecare aspecte legat de asigurarea in bune condiţii a desfăşurării activităţii in şcoli. Reporter: Concret, se impun unele restricţii? Ludovic Orban: Nu sunt alte restricţii decat că trebuie respectate cu rigurozitate prevederile legale care stabilesc modul de desfăşurare a activităţii in şcoli in funcţie de criteriile epidemiologice. Reporter: Dacă ritmul de infectare se menţine intr-unul crescător, in nici zece zile ajungem la 3.000 de cazuri pe zi. Ce probleme pune această situaţie, in primul rand pe sistemul de sănătate şi, in al doilea rand, şi pe sistemul de invăţămant, dacă vă gandiţi la un moment dat, nu ştiu, să ia o pauză? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că nu am luat decizii la nivel naţional. In stabilirea modului in care funcţionează şcoala, am ţinut cont de care este situaţia epidemiologică, la nivel local. Cifrele de la nivel naţional nu se regăsesc neapărat in localităţi. Sunt localităţi care nu sunt afectate sau care sunt foarte puţin afectate şi acolo invăţămantul se poate desfăşura exact cum am stabilit prin reglementare. Sigur că acolo unde nivelul de răspandire depăşeşte 3 cazuri la 1000 cumulate in ultimele 14 zile, acolo se va trece la invăţămantul online. In ceea ce priveşte creșterea numărului de cazuri, noi am urmărit gradual luarea unor măsuri, pe baza unor evaluări epidemiologice de reluare a activităţilor, pentru că obiectivul nostru a fost ca economia să funcţioneze, ca toate activităţile să se desfăşoare in condiţii cat mai aproape de normalitate. In paralel cu aceste măsuri, am derulat o campanie de informare publică, o campanie prin care am cerut romanilor să respecte măsurile de protecţie sanitară. Putem opri creşterea numărului de cazuri prin creşterea numărului persoanelor care respectă regulile de protecţie a sănătăţii. Evident că doar noi, autorităţile guvernamentale, nu putem să determinăm singuri acest lucru, avem nevoie de colaborarea tuturor instituţiilor, de a tuturor partenerilor, de a tuturor agenţilor economici, care au obligaţia, prin reglementări, să respecte regulile de protejare a sănătăţii, fie teatre, mall-uri, in restaurante. Ce putem face noi și ceea ce am și anunțat incă de ieri este o intensificare a activității instituțiilor cu atribuții de control. Incepand de săptămana viitoare, voi primi un raport zilnic privind controalele care vor fi efectuate de toate instituțiile cu atribuții de control, de la controlul care este efectuat pe transportul public pană la controlul care este efectuat de ITM-uri privitor la respectarea de către companii a normelor de protecție sanitară care sunt impuse prin reglementări. Apelul meu in continuare același: nu ignorați pericolul! Cu cat numărul celor care nu respectă regulile este mai mare, cu atat riscul de transmitere a virusului este mai mare. Cu cat crește numărul de persoane infectate zilnic, cu atat riscul de apariție a unor noi restricții crește. Noi nu ne dorim să impunem noi restricții. Obiectivul nostru a fost acela de a asigura funcționarea in condiții cat mai aproape de condițiile normale, in special activităților economice; iar acest lucru se vede in modul in care evoluează economia; pentru că, la urma urmei, economia trebuie să funcționeze, oamenii trebuie să muncească, companiile trebuie să iși desfășoare activitățile, pentru că, in funcție de această evoluție economică pozitivă, depinde in mare măsură calitatea vieții. Pe de altă parte, menținerea acestei normalități depinde in cel mai inalt grad de măsura in care oamenii se conformează măsurilor de protecție sanitară. Reporter: La Iași, DSP-ul a trimis mai mulți oameni confirmați pozitiv să se ducă la spital ei, singuri, și să semneze acolo declarații pe propria răspundere că vor să stea acasă, și oamenii, confirmați pozitiv, așteaptă in fața spitalului ca să iși ia hartiile. Cum vi se pare această decizie a DSP-ului? Ludovic Orban: Aici trebuie respectate reglementările care sunt stabilite. In momentul in care o persoană este diagnosticată pozitiv, se emite o decizie din partea Direcției de Sănătate Publică privitoare la evaluarea stării de sănătate, pacientul se duce la spitalul la care trebuie să i se evalueze starea de sănătate; acolo, pe baza propriei cereri, poate să primească dreptul de a se trata in izolare, la domiciliu, sau intr-o locație. Faptul că se așteaptă la spital asta, intr-adevăr, reprezintă un semn de intrebare serios, iar DSP-urile trebuie să urmărească, pentru că au inspecția sanitară care funcționează in cadrul DSP-urilor și trebuie să se asigure că pacienții sunt preluați cu celeritate, li se face evaluarea medicală, se ia decizia privitoare la tratare in spital sau intr-un spațiu, să spun, secției exterioare cum funcționează secția exterioară, sau prin tratare la domiciliu. Reporter: Și incă o precizare, vă rog: in momentul de față, cu peste 500 de cazuri inregistrate astăzi in Bucureşti, din informațiile pe care le aveți, există sectoare unde să fi fost depășită acest prag de 1,5? Ludovic Orban: Incă nu am făcut evaluarea pe sectoare, dar, in baza acestei evaluări, se vor lua deciziile care se impun. Reporter: Domnule premier, din punct de vedere tehnic, dacă s-ar pune problema inchiderii școlilor, suntem pregătiți să facem față cursurilor exclusiv online? Sunt pregătite toate județele? Ludovic Orban: Păi, deja există o pregătire, pentru că, in foarte multe județe, se face fie in clasă, fie in sistem mixt, hibrid, cum s-a instituit, și, atunci, evident că este necesară predarea online; fie sunt școli, cateva sute de școli in care predarea se face in exclusivitate online. Reporter: Sunt incă copii care nu au tablete, nu au internet acasă. ce se intamplă dacă trecem in system exclusive online? Ludovic Orban: Procesul de achiziție de tablete continuă la toate nivelele, și la nivelul ONAC-ului, și la nivelul inspectoratelor școlare, și la nivelul administrațiilor locale. Vom adapta ghidul solicitantul astfel incat, fiind o cerere mai mare decat oferta, vom ridica, să spun, nivelul maxim a prețului de la 200 de euro la 250 de euro, cel mai probabil. De asemenea, vom ține cont de caracteristicile tehnice care sunt necesar,e astfel incat să nu impunem caracteristici tehnice nenecesare pentru desfășurarea invăţămantului online. De asemenea, am solicitat inspectoratelor, chiar in această... să fie activi, să găsească soluții, să identifice, inclusiv să ia legătura cu firme care au activitate in domeniu care pot să pună la dispoziție eventuale tablete, sau laptopuri, sau mijloace de comunicare prin care să se poată permite accesul elevilor. De asemenea, știți că avem și programul de creștere a numărului de școli care sunt conectate la internet; totodată, programul de creștere a acoperirii in localități in care nu există acoperire. Suntem intr-un proces de reducere la maximum posibil a numărului de copii care să nu poată să participe la procesul educațional din motive legate de faptul că nu au tablete sau că nu au acces la internet. Reporter: /.../ a depus un proiect, o lege la Senat prin care cere amanarea alegerilor parlamentare la data de 14 martie. Cum priviți acest lucru? Ludovic Orban: Eu sunt un democrat convins, iar democrația funcționează prin alegeri. Oamenii decid cui conferă puterea, prin vot. Din punctul meu de vedere, mandatul actualului parlament expiră la data de 20 decembrie și, ținand cont de structura actualului parlament, care este departe de a reflecta opțiunile actuale ale populației, reflectă opțiunile din 2016, care nu au mai au nicio legătură cu opțiunile de astăzi, actualul parlament, cu cat iși incetează mai repede mandatul, cu atat este mai bine pentru Romania. Romania are nevoie de un parlament care să fie oglindă fidelă a nevoilor și a aspirațiilor romanilor. Orice incercare de a prelungi mandatul actualului parlament va genera consecințe negative pentru Romania, pentru că actualul parlament este dominat de un PSD care este la fel de retrograd, la fel de rupt de realitățile economice și la fel de inclinat să facă rău Romaniei. Reporter: Dar intr-un scenariu cu un număr dublu de cazuri față de cat avem astăzi, de exemplu cu 5.000 de cazuri pe zi, alegerile parlamentare pot avea loc in continuare? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să oprim creșterea numărului de cazuri. Pentru asta ne luptăm. de ce să facem prognoze? Sigur că noi suntem pregătiți să facem față oricărei situații. Pe de altă parte, putem impreună, printr-un efort comun, asigurandu-ne de respectarea regulilor simple care nu sunt foarte complicate, putem opri creșterea numărului de cazuri. Reporter: Spunea ministrul Nelu Tătaru puțin mai devreme, chiar aici, că numărul pe care il vedem acum, numărul mai mare de imbolnăviri este și din cauza inceperii școlilor, punea pe seama inceperii școlilor acest număr crescut. Să ne așteptăm in continuare, că am avut și alegeri, a inceput ieri și anul universitar, să avem un număr mult mai mare săptămanile viitoare? Ludovic Orban: In aceea ce privește derularea procesului electoral și al zilei votului, din punctul meu de vedere, modul in care au fost organizate nu a creat riscuri suplimentare de răspandire a virusului. Teama mea este legată de ceea ce s-a petrecut după anunțarea rezultatelor. In 3.300 de localități, victorioșii au organizat sau s-au realizat spontan adunări in care nu s-au mai respectat reguli, toată lumea s-a bucurat, toată lumea a cantat, toată lumea a scandat, și e posibil să existe o creștere a numărului de cazuri, datorită modului in care s-a sărbătorit. Din acest motiv, le-am transmis un mesaj public participanților la aceste sărbători ad-hoc sau organizate să se considere că și cum ar fi posibil să fie infectați; să aibă grijă să nu transmită virusul către alții, in cazul in care s-au infectat. Aici e vorba de oameni care sunt apropiați de primari, de președinți de consilii județene, care știu foarte bine la ce au participat. Și solicitarea mea clară este să fie responsabili, să aibă grijă, măcar dacă nu s-au putut stăpani in ziua victoriei, să aibă grijă să nu transmită către alții virusul. In ceea ce privește numărul de imbolnăviri, am spus-o și o să o spun in continuare: copiii la școală sunt mult mai in siguranță decat atunci cand nu sunt controlați. Din acest motiv, este foarte important, nu numai ceea ce se intamplă la școală, ci și cum ajunge copilul la școală și, mai ales, ce face copilul după ce pleacă de la școală. Pentru că dacă ei nu sunt luați de părinți sau poate li se permite o foarte mare libertate in timpul liber, există posibilitatea să nu se imbolnăvească in școli și să se imbolnăvească in exteriorul școlii, după ce pleacă de la școală. Sunt adolescenți care se duc pe terase, sunt adolescenți care se duc in parc, sunt adolescenți care se duc și practică activități sportive sau au activități la care nu mai respectă regulile. Or, eu vă spun, riscul nu este cel legat de școli. La școală, copilul este mai in siguranță decat atunci cand nu este supravegheat. In ceea ce privește numărul de imbolnăviri, nu am datele statistice, le voi verifica, dar e prematur să faci o evaluare, pentru că suntem la puțin mai mult de două săptămani. In mod normal, ar trebui să facem o evaluare la trei săptămani, la o lună, la o lună și jumătate, să vedem evoluția numărului de imbolnăviri. readuc aminte că numărul de imbolnăviri pe populația de la 0 la 19 ani, fără să fie organizată școală, școală online sau vacanță, a fost la un procent de peste 6%. Eu cred că trebuie să comparăm ținand cont de acest procent care era in condițiile in care copiii nu mergeau la școală. Din analiza datelor, din punctul meu de vedere, este prematur să stabilim că a crescut numărul de cazuri, pentru că nu știm dacă a crescut numărul de cazuri, și, doi, nu știm dacă a crescut din cauza incepererii activității școlare, pentru că e posibil ca in prima săptămană sau in primele 10 zile foarte multe cazuri să fi apărut datorită vacanțelor. Copiii să se fi imbolnăvit sau cadrele didactice să se fi imbolnăvit inainte de inceperea școlii și să se manifeste boala după inceperea școlii. Sigur, de acum, știm foarte clar, după 1 octombrie, cel puțin in invăţămantul preșcolar și in invăţămantul preuniversitar, știm foarte clar că dacă apar cazuri pot să apară, să spun, din cauza școlii, dar nu in mod obligatoriu, pentru că, repet, la școală, copilul, supravegheat de cadre didactice, mai ales dacă aceste cadre didactice, prin managementul școlilor, sunt un exemplu corect și au grijă să se respecte regulile, după părerea mea, copiii nu sunt in pericol la școală. Reporter: Dar care ar trebui să fie numărul de cazuri pe zi pentru a putea vorbi la un moment dat de trecerea invăţămantului in regim exclusiv online, o dată, și ulterior de... Ludovic Orban: Dar cunoașteți: in orice localitate in care este depășit nivelul de răspandire al epidemiei de trei la mie, cazuri cumulate in ultimele 14 zile, se trece la invăţămantul online integral. Reporter: Și in cazul alegerilor, din nou, in ce situație am putea vorbi de amanarea lor? Ludovic Orban: Din punctul meu de vedere, dacă se respectă regulile pe care le-am instituit și in perioada alegerilor locale, nu există un risc suplimentar de răspandire a virusului datorită campaniei electorale. Dacă toți candidații poartă mască, se dezinfectează, au grijă să transmită materialele astfel incat să nu poată transmite virusul, dacă de ziua votului toți cei care participă la vot respectă regulile de protecție a sănătății, riscul de imbolnăvire e foarte mic. Și, probabil, sărbătoririle victoriei vor fi ceva mai puține, pentru că nu mai e vorba de alegeri locale in care au fost implicați zeci de mii de candidați, e vorba de alegeri parlamentare unde sunt implicați mai puțin candidați. Reporter: Ați spus că e datoria dascălilor și al invăţătorilor să se asigure că interiorul școlii... Ludovic Orban: Și in pauze, că așa prevede regula... Reporter: ... și in pauze, exact, elevii să respecte măsurile de siguranță sanitară. Acum, că se răcește vremea, elevii, nu vor mai ieși in curtea școlii, vor rămane in recreații, sau la inceputul sau la sfarșitul orelor, pe hol și le va fi din ce in ce mai greu profesorilor... Ludovic Orban: Fiecare director de școală trebuie să gandească spațiile de asemenea natură incat să evite riscul creării unei aglomerații și, de asemenea, să aibă grijă că elevii vor respecta portul măștii, păstrarea unei distanțe rezonabile și in pauze. Reporter: Intrebarea mea este: dacă un profesor nu reușește să convingă un elev, să zicem, să respecte distanța sau să țină masca pe figură, ce poate să facă? Il trimite acasă, ii scade nota la purtare... Ludovic Orban: Are la dispoziție exact aceleași parghii pe care le are la dispoziție și in cazul in care, să zic, nu e pandemie și un copil nu e atent, vorbește in clasă, e indisciplinat, are... De-aia sunt pedagogi, de-aia sunt profesori, cadre didactice - ca să găsească soluția să determine elevii să asculte. Reporter: Ce riscă profesorii care nu doresc să facă ore online? Ludovic Orban: Nu pot accepta ideea că există cadre didactice care refuză să iși exercite profesia și chiar misiunea. Deci un profesor care nu face lecții online acolo unde este necesară organizarea acestor lecții online, dacă din 10 ore face numai 6 ore, 4 ore nu trebuie plătit; e simplu. Iar dacă refuză să predea online, din punctul meu de vedere, nu mai are ce căuta in sistemul de educație. Pentru că un profesor are obligația să se adapteze la orice situație, jobul lui este să transmită informațiile, cunoștințele de la materia respectivă și, in mod evident, și multe alte valori, principii, să fie un model, dar are obligația să se adapteze la modalitatea de transmitere a acestor cunoștințe. Hai să fim cinstiți, online-ul este deja un lucru care există in viața noastră. Noi trebuie să... Toți, avem cei mai mulți conturi de Facebook, știm ce inseamnă live-uri, știm ce... Cum să nu poți să te adaptezi să predai online? Reporter: Mulți aduc in discuție problema GDPR-ului, nu vor să iși expună imaginea. Acolo cum puteți face, dacă... Ludovic Orban: Ce GDPR? Asta mi se pare o bazaconie...Bine, vă mulțumesc, imi cer scuze, am program. Vă doresc o zi frumoasă! Mulțumesc, domnule ministru! Declarații de presă susținute de ministrul sănătății, Nelu Tătaru, după vizita de lucru la Ministerul Educației Nelu Tătaru: /.../ Starea de urgență, in acest moment nu se impune, se impun respectarea acestor reguli pentru a limita această creștere progresivă, deocamdată, pe care o avem pe numărul de cazuri noi. Nu putem limita această creștere decat respectand regulile, scăzand transmiterea in comunitate și, efectiv, și numărul de cazuri de la o zi la alta. Reporter: Domnule ministru, a venit și buletinul, 2.343 de cazuri. Ar trebui să ne ingrijoreze această situație? Numărul este /.../. Nelu Tătaru: Pe o parte dintre noi, care nu credem și nu ințelegem, ar trebui să ne ingrijoreze, ceilalți ar trebui să avem o precauție accentuată. Fiecare activitate, fiecare reglementare care s-a făcut odată cu revenirea la normalitate, incepand cu 1 septembrie, are și norme de aplicare. Haideți să le așteptăm și să le vedem că sunt puse in practică. Astăzi am discutat la Ministerul Educației tocmai acest lucru, cu toți inspectorii școlari județeni. Avem un parteneriat, atat noi, părinții, profesorii, fiecare avem o parte pe care trebuie să o respectăm. Haideți să respectăm aceste lucruri. Și mă reintorc, ziua se compune din transport către școală, ziua școlii, transportul de la școală către casă, lucrul in familie, jocul in parcuri. Sunt reglementate, noi doar trebuie să respectăm aceste reguli. Reporter: Un nou record in București, 517 cazuri, un nou record in București, ceea ce se intamplă in București mai exact /.../ la un număr ridicat. Nelu Tătaru: La fel, aceleași reguli care trebuie respectate. Noi avem evaluările in anchetele epidemiologice pe care le fac Direcția de Sănătate Publică București; in măsura in care avem acele focare, acele focare sunt izolate și sunt verificate și supravegheate indeaproape. Ce avem transmitere in comunitate, incepem anchete după fiecare caz pozitiv și vom avea și rezultatele acestei anchete cu carantinări, izolări sau cu internări in spitale. Reporter: Domnule ministru, DSP București are in continuare timp de reacție extrem de slab. Sunt cazuri in care persoanele, după ce sunt testate pozitiv, sunt anunțate chiar și la 10 zile, timp in care merg afară, se intalnesc cu alți oameni. De asemenea, DSP-ul nu anunță contacții direcți. Ce se intamplă... Nelu Tătaru: Noi trebuie să ințelegem un lucru, că cei care sunt testați așteaptă rezultatul in izolare la domiciliu sau in carantină. Reporter: 10 zile? Nelu Tătaru: 10 zile, avand avizul DSP-ului, in care pot lua acel concediu medical. Deci, fiecare din cei care au beneficiat de o testare in urma unui definiții de caz, au avizul DSP-ului și respectă așteptand rezultatul la domiciliu. Orice persoană care este testată pe suspiciune, pe definiție de caz, așteaptă rezultatul la domiciliu. Reporter: Nu vorbim de definiție de caz, vorbim de situații in care oamenii s-au dus să se testeze și DSP-ul i-a anunțat la 10 zile după ce a venit /.../. Nelu Tătaru: Stați un pic, in ce bază au fost să se testeze acești oameni? Dacă au o definiție de caz, atunci ii avem in evidență. Dacă au fost să se testeze că au vrut să se testeze, nici DSP-urile nu au această evidență fiindcă oamenii au mers la cerere. Laboratoarele sunt cele care dau rezultatul in ziua in care il au, atat către persoană, cat și către DSP. Reporter: Domnule ministru, mai este o situație la Liceul Gheorghe Șincai, mai exact, un elev suspect de coronavirus, in sensul in care unul dintre părinți ințeleg că a fost confirmat. Poate in cazul acestui elev familia nu a avut posibilitatea să facă un test de coronavirus. Ce se intamplă cu acești elevi, vin in continuare la școală? Nelu Tătaru: Nu, dacă este contact direct, acel elev rămane acasă, rămane in carantină, și testul se face, in definiția de caz, cand prezintă simptomatologie in cele 14 zile. Reporter: Și avand in vedere că colegii au stat in aceeași sală cu acest elev, ce ar trebui să /.../? Nelu Tătaru: Atata timp cat acest copil, din anchetă, este un contact direct fără simptomatologie, rămane in carantină. Reporter: La ce ritm zilnic de infectări poate fi pusă in pericol activitatea didactică? La 2.000 de cazuri pe zi sau peste 2.000 de cazuri pe zi... Nelu Tătaru: Activitatea didactică intr-o clasă este suspendată la un caz pozitiv, intr-o școală - la trei cazuri pozitive. Astea sunt regulile care sunt de la inceput și pe care le-am respectat și trebuie respectate. Noi vorbim de acel indice sub 1, intre 1 și 3 și peste 3, in care avem scenariile; peste 3, in acea localitate, ca număr de cazuri raportate in ultimele 14 zile, acel indice cumulat raportat la mia de locuitori este cel... Reporter: De astăzi sunt măsuri noi implementate in şcoli? Nelu Tătaru: Poftim? Nu sunt măsuri noi, sunt aceleaşi măsuri care se aplică, dar și aceleași precauții care trebuie respectate. Reporter: In zilele următoare la ce să ne așteptăm, dacă e să vedem că am avut două zile la rand cu peste 2.000 de cazuri... Nelu Tătaru: Suntem pe un parcurs crescător, cu o creștere progresivă, nu am avut o creștere exponențială, să spunem. Dar se incearcă, prin respectarea acelor reguli, să stăvilim această creștere și să rămanem pe acest platou, pentru a putea să ne gandim și la scăderea numărului de cazuri. Dar acest lucru nu se poate intampla decat respectand niște reguli. Reporter: Care este situaţia cu locurile la ATI? Mai sunt locuri disponibile? Nelu Tătaru: Locuri disponibile sunt, din cele peste 500 pe care le avem, in general, toată perioada, pană in 200 au fost cele care au fost pe ventilaţie mecanică invazivă. Celelalte cazuri sunt cazuri care au un grad diferit de insuficienţă respiratorie şi beneficiază de suport neinvaziv. Aceste cazuri sunt şi multe cazuri de terapie intermediară care sunt dirijate sau redirijate in terapie intensivă sau in secţii şi atunci locurile sunt intr-o continuă mobilitate, ca să spunem aşa. Reporter: Vă intreb pentru că şi astăzi este un nou record la ATI şi mă intreb dacă nu cumva vom ajunge in situaţia in care medicii vor fi nevoiţi să aleagă. Nelu Tătaru: Nu, nu e, noi, după cum ştiţi, pentru spitalele suport COVID avem acele 1.050 de paturi complet dotate, sunt ocupate 55% să spunem, in anumite judeţe sau in anumite spitale, atunci noi putem face retrasnferul şi redirijarea acestor cazuri către judeţele apropiate sau clinicile universitare care prezintă capacitate mai mare. Reporter: Domnule ministru, dacă un elev se imbolnăveşte intr-o clasă, ceilalţi colegi ai săi sunt trimişi acasă, doar că protocolul de testare spune că nu sunt testaţi chiar dacă au stat in aceeaşi clasă, decat dacă prezintă simptome. Pe de altă parte, specialiştii spun că cei mici, de obicei, nu au simptome, şi atunci, dacă nu sunt testaţi şi ei sunt trimişi acasă, nu există un risc destul de ridicat să fie pozitivi şi să-i imbolnăvească pe părinţi? Nelu tătaru: Testarea e o stare de moment. După cum ştim, şi avem şi evaluările din tot ce inseamnă comunitate europeană, primele două-trei zile chiar patru - media era de 5,6 - riscăm să avem un test chiar negativ la un pacient pozitiv pe care il dăm ca sigur. Nu, metoda carantinării la domiciliu, cu urmărire simptomatică, sub supravegherea medicului de familie şi apariţia simptomelor şi testare este metoda care se aplică pe acest protocol. Reporter: Da, dar e carantinat doar copilul. Părinţii, in continuare, se vor duce afară, la muncă, şi... Nelu Tătaru: Nu, după cum ştiţi, şi prin Ministerul Muncii avem acel şomaj tehnic prin care părintele rămane acasă şi in perioada aia de 14 zile este plătit. Reporter: Deci dacă un copil este trimis acasă pentru că a fost intr-o clasă cu copil testat pozitiv, părinţii trebuie să stea şi ei 14 zile... ? Nelu Tătaru: Un părinte rămane cu dansul acasă. Reporter: Un... Nelu Tătaru: Un părinte, da. Mulţumesc, mulţumesc tare mult. 2020-10-02 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-02-01-01-26big_sigla_guvern.pngVizită de lucru a premierului Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor, împreună cu primarul general ales al Capitalei, Nicușor DanȘtiri din 02.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-la-ministerul-transporturilor-impreuna-cu-primarul-general-ales-al-capitalei-nicu-or-danGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban după vizita de lucru la Ministerul Transporturilor [Check against delivery] Ludovic Orban: Mulțumesc, domnule primar general! Domnule ministru... In ultimii 12 ani, atat primarii generali proveniți din PSD, cat și guvernele PSD au ținut Bucureștiul pe loc și au impiedicat realizarea marilor proiecte pentru București. Incepand cu data de 27 septembrie, odată cu votul cetățenilor din București, lucrurile sau schimbat radical in bine. Avem un primar general serios, un primar general care cunoaște problemele Bucureștiului, un primar general care are soluții foarte clare care trebuie puse in practică. De asemenea, incepand cu data de 27 septembrie, chiar inainte de a depune jurămantul, de a-și prelua mandatul noul primar general, există un dialog, o analiză continuă a tuturor proiectelor in care este necesară colaborarea intre Primăria Generală a Capitalei și guvern. Reafirm hotărarea fermă de susținere a tuturor proiectelor Primăriei Generale a Capitalei. Reafirm angajamentul nostru ca toate proiectele care țin de guvern, in care guvernul este implicat și care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor capitalei Romaniei să fie derulate cu profesionalism, cu seriozitate și cu maximă viteză. De asemenea, reafirm angajamentul de a obține finanțări pentru toate aceste proiecte. Aceste proiecte ar fi trebuit făcute poate de 8 ani, de 10 ani, de 12 ani, de 15 ani. Din păcate, oameni preocupați mai mult de imaginea personală și de avantajele personale ale exercitării funcțiilor importante nu au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă. In ce ne privește, noi vom face. Proiecte importante, cum sunt autostrada de centură, prind viață. Pană la sfarșitul anului ne-am propus să incepem lucrările pe toate tronsoanele din autostrada de centură din sud. De asemenea, să incheiem toate contractele de proiectare și execuție pentru autostrada de centură pentru cele patru tronsoane din zona de nord. In ceea ce privește actuala centură a capitalei, pe langă lărgirea la patru benzi in zona de nord, intre autostrada A1 și autostrada A2, care trebuie finalizate cat mai repede și pe care există contracte, am discutat impreună cu domnul primar general lărgirea la patru benzi și in zona de sud și, de asemenea, accelerarea tuturor proiectelor care țin de soluționarea conflictelor de trafic prin pasaje supraterane, subterane, astfel incat să crească fluiditatea pe zona de sud a actualei centuri a Capitalei. De asemenea, in domeniul feroviar urmează să se realizeze un studiu de fezabilitate extrem de important in care va fi necesară o colaborare extrem de apropiată intre Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor și CFR SA, CFR Infrastructură, un studiu de fezabilitate care vizează dezvoltarea tuturor tronsoanelor de transport feroviar necesare Bucureștiului, care, evident, să fie corelate și cu dezvoltarea metroului, să fie corelate și cu planurile de mobilitate ale Primăriei Capitalei. Acest studiu de fezabilitate vizează centura feroviară și de asemenea o serie de alte tronsoane importante. București are foarte multe trasee de cale ferată, sigur, unele dintre ele pe care nici nu mai există cale ferată, dar ele sunt in proprietatea statului, sunt administrate de CFR SA şi oricand pot să fie suportul unor investiții care să imbunătățească traficul in București. Sigur, și in privința metroului, avem clar proiectele puse pe hartie, le discutăm in continuare și avem finanțare pentru realizarea acestor proiecte extrem de importante pentru București. Inchei prin a vă spune că vom continua cu domnul primar general inventarierea proiectelor comune in toate domeniile de activitate care sunt necesare pentru susținerea proiectelor Bucureștiului și că guvernul pe care il conduc este partener loial, profesionist, pentru rezolvarea problemelor mari ale Bucureștiului, care nu au fost rezolvate pană astăzi. Mulțumesc! 2020-10-02 11:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8913.jpgGuvernul marchează Ziua Internațională a luptei împotriva cancerului de sânȘtiri din 01.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-marcheaza-ziua-internationala-a-luptei-impotriva-cancerului-de-sanPalatul Victoria se va colora in roz, in această seară, intre orele 20.00 - 24.00, pentru a marca Ziua Internațională a luptei impotriva cancerului de san. Cancerul de san reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar lupta impotriva acestei boli presupune un efort concertat al instituțiilor statului, al societății civile și al cetățenilor. Guvernul Romaniei are in derulare un Program național de screening pentru cancerul san, finanțat din fonduri europene, dar foarte importante sunt și programele derulate in paralel de organizațiile neguvernamentale, asociații și fundații care sprijină femeile din Romania și care duc campanii de informare și de depistare a cancerului la san. Incepand cu anul 2014, Romania s-a alăturat țărilor care desfășoară, in data de 1 octombrie, acțiuni ce au ca scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce se poate face pentru a preveni cancerul de san. 2020-10-01 16:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8873.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei internaționale a vârstnicilorȘtiri din 01.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-internationale-a-varstnicilorUn gand bun și recunoștință transmit astăzi părinților și bunicilor noștri, cu prilejul Zilei internaționale a persoanelor varstnice. Celor care au construit cu mari eforturi societatea de astăzi, comunități și familii, le datorăm o viață liniștită și demnă. In egală măsură, le datorăm adevărul, ca elementară formă de respect. Sunt convins că cei mai mulți dintre ei, echilibrați și ințelepți cum ii știm, ințeleg că pensiile au fost majorate la nivelul maxim pe care ni-l permit situația țării și incercările extrem de dificile prin care trecem. Și au cea mai profundă ințelegere a faptului că promisiunile se fac ușor, cuvantul se respectă greu. Criza sanitară pe care o traversăm ne arată și faptul că trebuie să-i protejăm pe cei care toată viața au avut grijă de noi. Fie că respectăm regulile de protecție sau ii ajutăm să se programeze on-line, le facem cumpărături sau le dăm un simplu telefon, este important ca persoanele in varstă să nu se simtă singure. Le doresc tuturor sănătate, liniște și putere! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-10-01 14:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-01-02-04-43big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la Conferința Națională a Industriei Ospitalității Știri din 01.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-conferinta-nationala-a-industriei-ospitalitatiiGalerie foto Participarea premierului Ludovic Orban la Conferința Națională a Industriei Ospitalității [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitația adresată! Sigur că văd priviri nu foarte drăgăstoase de la dumneavoastră, dar să știți că nu am inventat eu COVID-ul; s-a născut in alte țări și efectele, din păcate, au fost extrem de negative asupra industriei ospitalității. Noi am incercat să gandim anumite forme de sprijin: anularea impozitului specific, șomajul tehnic, 41,5% indemnizația pentru reluarea activității, de la 1 septembrie a intrat in funcțiune programul flexibil de muncă, Kurzarbeit, care e prima oară aplicat in Romania. Evident, trebuie să urmărim modul in care funcționează. Am adoptat acte normative care să permită autorităților locale să reducă impozitul pe clădire pană la 50% și chiar să anuleze taxa pe clădire sau taxa de ocupare a domeniului public. Pe de altă parte, este evident că sectorul HoReCa este afectat in continuare, există reticență din partea oamenilor de a se duce cum se duc de obicei la restaurant sau de a efectua deplasări in scop turistic. Acestea sunt niște efecte pe care nu le putem noi controla in vreun fel, ca atare este clar o reducere a veniturilor. Rămanem in continuare in dialog, căutăm in continuare soluții pentru a ține in picioare acest domeniu de activitate important, care are un potențial de dezvoltare in Romania. Am gandit programul de granturi pentru sectoarele afectate de COVID. Incercăm să mai găsim soluții de susținere in sistem de vouchere pentru zona turistică. Sunt lucruri la care ne-am gandit și menținem in continuare dialogul cu reprezentanții dumneavoastră. Vreau să vă rog, pe de altă parte, să căutați să impuneți in hoteluri, restaurante respectarea regulilor, pentru că e evident că avem de-a face cu o creștere a numărului de cazuri, care este determinată de creșterea interacțiunilor sociale ca urmare a multor activități care au fost reluate incepand cu data de 1 septembrie. Și asta e solicitarea mea către dumneavoastră, să fiți alături de noi și să incercați să asigurați respectarea regulilor in locațiile pe care le aveți in administrare. In rest, așteptăm cu drag un vaccin. Noi incercăm să dăm semnale de incredere, pentru că realitatea este că la hotel, dacă se respectă regulile, probabilitatea este foarte mică de imbolnăvire. Și in restaurante, dacă se respectă regulile, iarăși, posibilitatea de transmitere a virusului este redusă, cu condiția respectării regulilor, adică maximum șase persoane la masă, cu o masă distanță intre diferitele mese. Noi nu am dat niciodată un semnal de descurajare a oamenilor să-și reia o viață cat mai aproape de normal. Singurul mesaj pe care l-am transmis este acela că trebuie să se protejeze, să-i protejeze pe ceilalți. Toate cele bune vă doresc! Dacă aveți să mă intrebați ceva, sunt la dispoziția dumneavoastră! Daniel Mischie: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc mult! Și colegii mei din industrie știu că am avut intotdeauna ușa deschisă la dumneavoastră și o să o avem in continuare. Este o intrebare care stă pe buzele tuturor, intotdeauna am fost amenințați că după alegerile locale se vor inchide restaurantele sau că industria va fi inchisă. Și intrebarea mea către dumneavoastră este: care sunt intențiile Guvernului? Care sunt intențiile Comitetului pentru Situații de Urgență in acest sens? Cat este in sarcina Comitetului pentru Situații de Urgență /.../? Ludovic Orban: Comitetul Național pentru Situații de Urgență are atribuții pentru dispunerea de restricții la nivel național. Conform Hotărarii de Guvern privind prelungirea stării de alertă, in baza propunerii CNSU, deciziile se iau la nivel județean sau, respectiv, la nivelul Bucureștiului, la nivel municipal, Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență in București. Am văzut că sunt niște date că s-a depășit procentul de 1,5. Conform analizei noastre, noi nu luăm in calcul populația de 1,8 milioane care e dată de INS, pentru că populația este mult mai mare in București. Ne luăm după datele de la Direcția de Evidență a Populației și, din datele pe care le avem, populația estimată este la aproximativ 2,2 milioane, ceea ce inseamnă că procentul este in jur de 1,32, cred că e. Dar e o anumită ingrijorare. Acum, trebuie să vă spun că in anchetele epidemiologice, pe baza datelor care mi-au fost puse la dispoziție de Ministerul Sănătății, nu neapărat mersul la restaurant in condiții normale este cel care duce la mărirea riscului de transmitere, cat evenimentele - nunți, botezuri... Pentru că aici realitatea este că nu se respectă regulile - numărul maxim de persoane, distanțarea și așa mai departe. La nunți, fiind evenimente fericite, oamenii ignoră regulile normale, pentru că, normal, e bucurie, e un eveniment... Și va mai fi un eveniment, in campanie, de exemplu, procesul electoral s-a derulat foarte corect, numai că nu am putut să stăpanim bucuria victoriilor; și in 3.300 de localități, cei care au caștigat s-au bucurat atat de tare incat au organizat petreceri de zeci, sute de oameni, la fel, fără măști... nu chiar peste tot, unde au caștigat ai noștri a fost ceva mai mult respect față de reguli, cel puțin in mediul urban. Din punctul nostru de vedere, noi am stabilit niște reguli, deciziile le iau Comitetele Județene pentru Situații de Urgență. Și acolo le-am dat posibilitatea să decidă pe localitate, să nu ia procentul pe județ și să decidă pe localitate, să nu aplice... Daniel Mischie: Pe sector? Ludovic Orban: E in discuție și această posibilă evaluare, să facem o diferențiere a cazurilor pe sectoare, deși aici, Bucureștiul in sine este București, trecerea dintr-un sector in altul este foarte frecventă. Daniel Mischie: Vă mulțumesc mult, domnule prim-ministru pentru prezență. Există și o intrebare de la domnul Anastasiu, dacă permiteți? Dragoș Anastasiu: Mersi frumos, Daniel. Cred că foarte mulți se intreabă ce se intamplă cu industria balneo, pentru că acolo piscinele in continuare sunt inchise și e destul de rece afară, deci, nu se mai poate intampla nimic afară, și evenimente, dincolo de nunți și așa... evenimente de business, care sunt similare cinematografelor. Ludovic Orban: Noi am anunțat că intenționăm să deschidem, mai ales in zona balneo, de la 1 octombrie. Aici trebuie, in schimb, să vă spun că, datorită creșterii și mai ales a faptului că cei care sunt clienți pe balneo sunt clienți cu o varstă mai ridicată, deci cu un risc mai mare de a face forme grave de manifestare a COVID-ului, decizia incă o cumpănim. In ceea ce privește evenimentele, vă referiți la evenimente de tip business in restaurant? Păi, astea pot fi organizate fără nicio problemă. Daniel Mischie: /.../ Ludovic Orban: A, adică solicitați să se permită pe modelul... Dragoș Anastasiu: Ca la cinematograf. Ludovic Orban: ...teatru, cinematografe... Dragoș Anastasiu: 50% din capacitate. Ludovic Orban: ... cu 50% din capacitate. O să reflectăm. E greu de cuantificat legislativ lucrul acesta. Dragoș Anastasiu: Cele de afară, pană la 100, nu se mai pot ține decat cu excepții, cum e astăzi, și probabil că e ultimul, și... Ludovic Orban: Nu cred. Daniel Mischie: Nu, in următoarele trei săptămani o singură o oră de ploaie avem, astăzi intre 1:00 și 2:00. Deci, Dumnezeu iubește industria ospitalității foarte mult. Dar intr-adevăr, problema ridicată de Dragoș este reală - un eveniment de genul acesta, de 100 de persoane, un eveniment de business, să poată avea loc in interior. Ludovic Orban: O să discut cu colegii mei de la Grupul de suport tehnico-ștințiifico-fantastic. Daniel Mischie: Mulțumim foarte mult pentru prezență, domnule prim-ministru. Ludovic Orban: Cu mare plăcere! Daniel Mischie: Și sperăm ca in continuare la toate proiectele legislative pe care le aveți legate de industrie să ne solicitați și pe noi, să ne folosiți. Ludovic Orban: Vă mai spun, incă o dată, suntem la fel de deschiși ca și pană acum, numai că intotdeauna trebuie să păstrăm un echilibru intre dorința de a permite industriei să funcționeze in condiții cat mai aproape de normalitate și nevoia, totuși, de a menține anumite forme de reducere a riscului de răspandire. Dar suntem deschiși la orice dialog. Daniel Mischie: Vă mulțumesc mult, incă o dată. Ludovic Orban: Cu mare plăcere! *** Declarații ale premierului Ludovic Orban după participarea la Conferința Națională a Industriei Ospitalității [Check against delivery] Reporter: Am văzut 2000 de cazuri ieri in țară, ce se intamplă, de exemplu, in Bucureşti? Am văzut că am trecut de rata de 1,5. Ludovic Orban: Nu am trecut de 1,5. Nu se raportează la o dată a INS-ului de acum mai mulți ani, ci ne raportăm la datele care sunt la Evidența Populației, care sunt de 2,2 milioane. Deci suntem sub 1,5. Și in realitate, ca să vă spun drept, populația Bucureştiului e mai mare, nu este nici măcar de 2,2 milioane. Reporter: Deci, in acest moment, nu există in niciun județ...? Ludovic Orban: In acest moment, sunt localități, și deja au fost dispuse in localități. Le-am solicitat prefecților și comitetelor județene pentru situații de urgență să aplice reglementarea cu strictețe, dar să o aplice pe localități. Adică să nu o ia otova la nivel județean, ci pe localități. Evident, in analiză, scoțand focarele, acolo unde-s focare - spitale, cămine pentru persoane in varstă, căminele pentru persoane cu dizabilități, acolo unde sunt mai multe cazuri - nu se iau in calculul răspandirii in comunitate și se scot din procentul de 3% pentru care se iau măsurile. Reporter: Ați văzut acele imagini de la Biroul Electoral al Sectorului 1 cu acele persoane care...? Ludovic Orban: Nu știu la ce vă referiți. Reporter: Au apărut niște imagini de la Biroul Electoral al Sectorului 1 cu niște persoane care intră in secție, intr-un loc in care par să fie depozitate voturi, și umblă in acei saci. Ludovic Orban: Nu știu, nu am văzut. Ceea ce știu este că un consilier liberal, candidat la Consiliu, a descoperit o tentativă de fraudare, care este anchetată in momentul de față. De asemenea, știu că pe numărătoarea paralelă făcută de noi, pe baza proceselor verbale incheiate la secțiile de votare, Clotilde Armand a caștigat cu o diferență de peste 1.000 de voturi. Trei - nu pot să ințeleg de ce s-a acceptat ca Biroul Electoral al Sectorului 1 să iși desfășoare activitatea intr-o clădire a primăriei, in care la etajul 2 era de fapt o echipă de campanie a primarului Tudorache, lucru care a și fost demonstrat. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că aștept să se facă o anchetă, care a fost demarată, care trebuie să vizeze toate aspectele semnalate și să ii pedepsească pe aceia care nu au respectat legea, pe aceia care au incercat să afecteze corectitudinea procesului de numărare. Reporter: Președintele PSD a cerut renumărarea voturilor la Capitală, a cerut renumărarea voturilor și la Sectorul 1. Cum ii răspundeți? Ludovic Orban: In politică trebuie să știi și să caștigi, să știi și să pierzi. Diferența dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea este atat de clară incat nu mai lasă loc niciunui fel de dubiu. Să nu știi să pierzi, să te agăți de niște, să spun, niște minciuni și denaturări ale unor fapte mi se pare lipsit de demnitate. Firea trebuie să ințeleagă că bucureștenii nu au mai vrut-o primar general și că bucureștenii au votat cu Nicușor Dan, care este noul primar general. Reporter: Domnule premier, există in acest moment posibilitatea ca restaurantele să se inchidă din nou și domeniul HORECA să fie inchis? Reporter: Sau in ce județe? Ludovic Orban: In acele localități in care va fi depășit procentul care este stabilit, de 1,5%, se va lua decizia ca o perioadă, pană scade procentul sub 1,5%, să se restricționeze activitatea. Reporter: Domnule prim-ministru, in București nu mai sunt locuri la ATI, cel puțin ieri era această situație. Și in alte județe e aceeași situație. Ce măsuri intenționați să luați pentru a crește capacitatea la ATI? Ludovic Orban: Am discutat cu domnul ministru Tătaru să creștem capacitatea. Avem o posibilitate de creștere la Matei Balș. Avem posibilitatea de a transforma din nou in spital COVID un spital cum este spitalul care a funcționat ca spital COVID, și nu am ințeles de ce a fost scos din dispozitiv, cum e Spitalul Colentina. Nu ințeleg de ce nu e pusă in funcțiune secția de ATI de la Spitalul Witting. Reporter: Nu au oameni. Ludovic Orban: Păi, se pot detașa. Asta o problemă care poate fi rezolvată de Ministerul Sănătății impreună cu secretarul de stat, comandantul acțiunii, Raed Arafat. Trebuie identificați medici și asistente medicale, dar trebuie puse in funcțiune toate aparatele, pentru că acolo e o investiție majoră care a fost făcută la Witting și nu ințeleg, sincer, de ce nu funcționează. Mă voi interesa personal asupra acestui subiect. De asemenea, știți că avem și TIR-uri pe care oricand putem să le disponibilizăm. Numărul de locuri pe care le avem in momentul de față este aproape dublu față de numărul persoanelor care sunt internate in secțiile de terapie intensivă. Sigur că numărul de cazuri nu ține cont de distribuția geografică a numărului de locuri la ATI. Din acest motiv, CNCI-ul este pregătit in orice moment in care e un pacient care are nevoie de tratament in Secția de Terapie Intensivă, și nu se găsește loc in localitatea sau in județul respectiv, să transporte pacientul intr-o secție de terapie intensivă din alt județ, lucru care s-a și intamplat. Reporter: Ce adoptați astăzi in ședința de guvern ? Reporter: Domnule premier, sunt niște imagini de pe Magistrala M5, stația Eroilor 2, unde a inceput să plouă prin tavan. Vorbim despre o magistrală nouă, cum e posibil așa ceva? Ludovic Orban: Orice fel de situație care apare trebuie remediată de consorțiul care a avut contractul. Ceea ce știu eu este că in procesul verbal de recepție, care a fost semnat de toate părțile care au fost implicate, - și e vorba de toate instituțiile care au atribuții in semnarea procesului verbal de recepție -, orice neconformitate cu proiectul care apare trebuie remediată de constructor. Reporter: Ce proiecte adoptați astăzi in ședința de guvern? Ludovic Orban: Avem mai multe proiecte. Vom face conferință de presă după ședința de guvern și vom prezenta toate actele normative pe care le adoptăm. Reporter: Nimic important despre care ați putea să ne spuneți? Reporter: Spitalele de campanie, domnule prim-ministru? Ludovic Orban: Ce spuneți? Reporter: Spitale de campanie să mai aranjați in anumite locuri, așa cum a fost la Ana Aslan? Ludovic Orban: Păi, sunt in curs. Ana Aslan s-a transformat din spital pe bază de corturi de tip ROL 2 in spital modular. S-a amenajat la Brașov, de asemenea, un spital modular care are și secție ATI. Am ințeles că la Iași este, de asemenea, un spital achiziționat de Consiliile Județene Iași și Neamț. La Constanța e in curs de trecere de la spital de tip ROL 2 in spital modular. Am incercat să găsim foarte multe soluții pentru a suplimenta numărul de paturi. Acum ni s-a pus o intrebare și trebuie să recunosc - avem o limitare in ceea ce privește cadrele medicale care să activeze in secțiile ATI. Și aici, chiar aseară, am discutat cu ministrul sănătății și cu domnul secretar de stat Raed Arafat să găsim soluții pentru a asigura personal suplimentar. Reporter: Sunt multe persoane care sunt bolnave, au fost depistate pozitiv, au luat legătura cu DSP-ul, le-au transmis e-mail-uri; nu i-a contactat nimeni de o săptămană, de 10 zile. Ludovic Orban: Trebuie să semnaleze această situație către Ministerul Sănătății pentru a putea interveni in mod eficient acolo unde angajați ai Direcțiilor de Sănătate Publică nu-și fac treaba. Reporter: Spunea domnul ministru Cițu, ieri, că nu se va amana plata taxelor, era prorogat pană la 25 octombrie și va rămane acest termen. Ce va insemna asta mai exact pentru economie, pentru că, știm, sunt in continuare firme care au probleme și poate nu-și vor permite să-și plătească taxele nici in octombrie. Ludovic Orban: Sigur va exista in continuare disponibilitate de a putea utiliza toate parghiile legale pe care le au la dispoziție. Pe de altă parte, termenul de 25 octombrie e un termen care a fost destul de larg, destul de generos. Gandiți-vă că primul caz l-am avut in 26 februarie; trebuie să ne gandim și la alimentarea bugetului de stat, dar va exista flexibilitate in baza legii, din partea ANAF, privitor la plata taxelor și impozitelor. Reporter: Ne așteptăm la un deficit bugetar mai mare? Ludovic Orban: Dacă Parlamentul nu mai scoate pe bandă rulantă legi care să genereze noi și noi cheltuieli sau să taie din venituri, deficitul bugetar va fi deficitul pe care l-am prevăzut in ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară. Reporter: Și v-aș intreba și despre granturile acelea nerambursabile pentru IMM-uri. Ludovic Orban: Este in curs de semnare contractul de administrare intre Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. In cursul acestei săptămani, se va semna acest contract de administrare și va deveni operațional acest program de granturi. Reporter: Este posibil ca Parlamentul să nu fie de acord cu 6 decembrie ziua alegerilor. Ce veți face in acest sens? Ludovic Orban: Mai e timp, așteptăm să vedem motivarea Curții. Sigur că actualii parlamentari, mai ales parlamentarii PSD care știu că nu se vor realege, probabil și-ar dori să mai stea patru ani, să nu se mai facă alegeri in Romania. Democrația inseamnă alegeri, inseamnă că oamenii trebuie să-și aleagă reprezentanții. Mandatul actualului Parlament incetează in data de 20 decembrie și e nevoie, Romania chiar are nevoie de un parlament care să fie oglindă fidelă a actualelor opțiuni ale populației. Parlamentul actual este in contradicție flagrantă cu opțiunile manifestate de cetățenii romani - și in alegerile pentru Parlamentul European, și in alegerile prezidențiale, și acum și in alegerile locale. Vă mulțumesc! 2020-10-01 11:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8441.jpgMesajul premierului Ludovic Orban la începutul noului an universitar 2020-2021Știri din 01.10.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-la-inceputul-noului-an-universitar-2020-2021Anul universitar 2020-2021 debutează sub impactul crizei sanitare, care ne-a schimbat radical modul de a trăi, de a studia, de a socializa, de a călători și chiar de a munci. Sistemul de educație, la fel ca cel de sănătate, a resimțit cel mai puternic ecourile acestui proces continuu, solicitant, de adaptare și, cu toții, am putut fi martori ai rezilienței și solidarității despre care știam că există in fiecare dintre noi. Pandemia provocată de COVID-19 ne-a impus restricții, ne-a schimbat viața, dar nu vom permite să afecteze accesul tinerilor la educație și formare, in cea mai frumoasă și prolifică perioadă a vieții. In această cheie am abordat pregătirea inceperii anului universitar, plecand de la două coordonate definitorii. Dreptul de a invăța este fundamental pentru fiecare om și trebuie respectat indiferent de dificultățile momentului, pentru că o societate poate fi condusă spre progres și dezvoltare doar de oameni educați. Totodată, am considerat responsabilitatea noastră, a tuturor instituțiilor și factorilor de decizie, să asigurăm condiții pentru desfășurarea actului educațional in siguranță sanitară. Un element in plus pe care Guvernul a dorit să il aducă educației superioare este o mai bună integrare și adaptare la așteptările pieței muncii, dezvoltată și in pas cu tendințele europene și mondiale. De aceea, pe termen mediu și lung, ne-am angajat, in cadrul Planului Național de Investiții și Relansare Economică, să realizăm unele facilități și să modernizăm și dezvoltăm centrele universitare din țară, să creăm rețele regionale de infrastructură de cercetare-dezvoltare - inovare, precum și să asigurăm condițiile necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și pan-europeană. Noile condiții de studiu, in sistem dual sau predominant online, au amplificat diferențele pre-existente dintre participanții la procesul educațional, dar au și contribuit la sudarea relațiilor dintre oameni. In pofida evoluției aflate incă sub semnul intrebării, epidemia de coronavirus a adus cu sine și certitudinea că doar impreună avem capacitatea de a face față dificultăților, indiferent de mediul din care provenim, de nivelul de educație sau de varsta pe care o avem. De aceea, voi, dragi studenți, faceți parte din generația ce dă un nou sens solidarității, in cheia acceptării și susținerii celuilalt, asemănător sau diferit sieși. Sunteți intre cei care, prin efortul de zi cu zi, prin dorința permanentă de a vă pregăti și a deveni cat mai buni in domeniul vostru, prin grija față de propria sănătate și față de viața celorlalți, reclădiți increderea in sine, in inițiativa și visul fiecăruia, in prieteni și in comunitate, in societate și intre generații! Stimați profesori, vă mulțumesc pentru modul in care v-ați adaptat noilor condiții didactice impuse de pandemie. Sunt convins că relaționarea mai profundă cu studenții va reuși să compenseze lipsa beneficiilor studiului față in față, iar dedicarea dumneavoastră este un exemplu pentru toți participanții la actul de educație. Vă doresc tuturor multă sănătate și un an universitar cu impliniri profesionale și experiențe memorabile! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-10-01 10:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-10-01-10-21-06big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții instituțiilor cu responsabilități în gestionarea epidemiei, la sediul MAI Știri din 30.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-videoconferinta-cu-prefectii-i-cu-reprezentantii-institutiilor-cu-responsabilitati-in-gestionarea-epidemiei-la-sediul-maiGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții instituțiilor cu responsabilități in gestionarea epidemiei, la sediul MAI Ludovic Orban: Bună seara! Am organizat o videoconferință cu prefecții din țară și cu Comitetele Județene pentru Situații de Urgență. Subiectul acestei videoconferințe a fost intensificarea acțiunilor autorităților in lupta contra răspandirii infecției cu coronavirus. Este evidentă o tendință de creștere a numărului de cazuri. Din acest motiv, am solicitat Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență o implicare mult mai serioasă in implementarea măsurilor legale adoptate de autorități; de asemenea, o intensificare a acțiunilor de control, și, nu in ultimul rand, o intensificare a comunicării cu cetățenii pentru respectarea măsurilor de protecție a sănătății. In acest sens, le-am solicitat să urmărească mai multe linii de acțiune. In primul rand, in școli să fie respectate toate măsurile de protecție sanitară, de la dezinfecție, portul măștii, respectarea distanței. Tot in școli și in universități, odată cu inceperea anului universitar de maine, deciziile care se iau la nivelul Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență să țină cont cu strictețe de reglementările legale, de hotărarea de guvern privind starea de alertă și de ordinul comun al ministrului educației naționale și ministrului sănătății, nu după bunul plac al unor directori de școli. Ce spune legea, aia trebuie să se aplice. De asemenea, din analizele efectuate de INSP și de specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății și Departamentului pentru Situații de Urgență, se vede clar că riscul cel mai mare de infectare a fost in cadrul evenimentelor, nunți, botezuri și alte tipuri de eveniment, in care nu s-au respectat măsurile de protecție, numărul maxim de persoane și alte reguli care ar fi trebuit respectate. Al doilea factor de risc l-a constituit transportul, transportul public, atat transportul urban, cat și mai ales transportul intrajudețean, interjudețean și transportul spre platforme industriale de acasă la locul de muncă și de la locul de muncă spre casă. Am solicitat intensificarea controalelor privitoare la respectarea regulilor, de asemenea, luarea de decizii foarte clare. Acolo unde legislația impune, trebuie introduse decizii de restricții pentru a putea preveni răspandirea virusului. De asemenea, am solicitat Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, oriunde situația o impune, să ia decizii de carantinare fie de localități, fie de zone. In ceea ce privește comunicarea publică, am solicitat prefecților, imediat după depunerea jurămantului a noilor primari aleşi, să organizeze intalniri in fiecare județ cu primarii și să solicite primarilor implicarea activă in asigurarea respectării măsurilor de protecție sanitară atat prin comunicare publică, cat și prin implicarea structurilor din subordinea primăriilor in respectarea reglementărilor sanitare. Primarii, pană la alegerile locale, mulți dintre primari s-au temut să ia decizii și să se implice activ in impunerea măsurilor de protecție sanitară. In momentul de față, primarii sunt aleşi, sunt aleşi pe mandate de patru ani, au deplină autoritate și avem nevoie de colaborarea primarilor și autorităților locale alese in reducerea numărului de infectări și in asigurarea respectării măsurilor de protecție sanitară. De asemenea, am discutat impreună cu colegii, știţi că nu am mai actualizat situația țărilor, pentru că la nivel european a fost o dezbatere și am așteptat să se ia o decizie la nivel european privind modalitatea unitară de respectare, de introducere a măsurilor privind deplasările in cadrul Uniunii Europene intre țări. Nu s-a luat o decizie. Din acest motiv, vom decide luni in cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență să reintroducem restricții pentru țările care au un nivel de infectare superior pe ultimele 14 zile nivelului din Romania. Aceste restricții vor fi mai nuanțate. Pentru cei care vin in Romania și stau in Romania o perioadă de maximum 3 zile, nu se va impune obligația carantinării, dacă vin cu un test COVID negativ efectuat cu 48 de ore inainte de intrarea in țară. Dacă vor să stea mai mult de trei zile, vor avea la dispoziție două variante: carantină pe 14 zile, in cazul in care doresc să nu stea in carantină 14 zile, in a cincea zi vor avea posibilitatea de efectuare a testului, iar in cazul in care testul este negativ, la momentul primirii testului negativ, vor putea ieși din carantină. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule prim-ministru, ințelegem că rata de infectare in acest moment este in București de 1,5 cazuri la mia de locuitori. Ludovic Orban: Nu este. Este 1,32 raportată la populația de 2,2 milioane. Reporter: Populaţia, potrivt INS, la 1 ianuarie 2020 este 1,8 milioane, asta e populația oficială, potrivit INS. Ludovic Orban: Nu INS stabilește populația. Reporter: Luaţi in calcul in acest moment inchiderea restaurantelor din Capitală? Ludovic Orban: Am discutat acest subiect și știți foarte clar că, in conformitate cu reglementarea din hotărarea de guvern privind starea de alertă, in localitățile unde se depășește nivelul de infectare de 1,5, comitetele județene sau Comitetul municipal pentru situații de urgență iau această decizie - și de altfel s-au și luat decizii in cateva localități. Reporter: In această situaţie, ţinand cont de evoluţia cazurilor de infectare și la nivelul Capitalei unde am avut astăzi și un record, este posibil ca in perioada următoare să asistăm tot la o creștere, o escaldare a numărului de cazuri și să se ajungă la inchiderea restaurantelor? Ludovic Orban: Vom aplica reglementările legale. Reporter: Dar aveţi vreo evaluare ce va urma imediat in perioada următoare /.../? Ludovic Orban: Sigur că avem evaluări. Se știe foarte clar că incepand cu data de 1 septembrie am luat măsuri de revenirea la normalitate şi s-au reluat foarte multe activități, activitatea in restaurante, in spații inchise, activitatea culturală in teatre, cinematografe. De asemenea, pe 14 septembrie au inceput școlile. Pe 1 octombrie incepe anul universitar. Interacțiunea socială sau cum se zice, nivelul de distanțare socială s-a redus și din acest motiv a crescut riscul infectării și singura soluție serioasă, clară, precisă de a reduce riscul de infectare este respectarea de către cetățeni a regulilor de protecție sanitară, respectarea de către instituții, de către companii, de către organizatori de evenimente a acestor reguli pe care noi le-am stabilit. Din acest motiv vreau să transmit un mesaj foarte clar: vom aplica legea și o vom aplica ferm, sigur, respectuos față de cetățeni, companii, instituții, dar vom aplica legea, pentru că gradul de conformare este necesar să crească pentru a reduce riscul de răspandire a virusului. Reporter: Dle prim-ministru, intr-o clasă de școală, cand este depistat un elev pozitiv, ceilalți colegi ai lui de clasă sunt trimiși acasă și nu sunt testați decat dacă prezintă simptome, asta deși știm faptul că cei mici de cele mai multe ori sunt asimptomatici. De ce nu schimbați acest protocol, să fie testată toată lumea din clasă? Ludovic Orban: Ştiți foarte bine că acesta este protocolul care este stabilit de Ministerul Sănătății, de Institutul Național de Sănătate Publică și de Comisia anti COVID. Eu nu sunt specialist in acest domeniu. Voi mai discuta o dată acest subiect, pentru că mi-ați pus intrebarea, cu specialiști in domeniul sănătății. Reporter: Riscă să-i infecteze pe adulții de acasă. Ludovic Orban: Asta este regula. Oricum, in momentul in care un copil este infectat intr-o clasă, practic colegii din clasa respectivă intră in regimul de carantinare la domiciliu. Reporter: Şi atunci ce ar trebui să facă o familie? Ludovic Orban: 14 zile știți că se suspendă cursurile in clasa in care apare un copil care este infectat, un elev infectat și colegii au un regim de carantinare exact cum se intamplă cu persoanele care sunt considerate persoane de contact cu un pacient diagnosticat pozitiv. Reporter: Concret, intr-un apartament de două camere, cu mamă, tată, copil, iar copilul vine dintr-o clasă unde un coleg a fost depistat pozitiv, ce ar trebui să facă părinții cu copilul trimis acasă, știind faptul că are un coleg depistat pozitiv? Ludovic Orban: Să se protejeze. Reporter: Cum? Ludovic Orban: Cum se protejează orice om de contactul fizic, să nu intre in contact cu copilul. Reporter: O evaluare pentru primele două săptămani de cand a inceput școala aveți? Sunteți mulțumit de cum s-au desfășurat lucrurile, avand in vedere și numărul de infectări de prin școli? Ludovic Orban: Primele două săptămani e greu să ai o evaluare a răspandirii datorată școlii și eu transmit mesajul ăsta incă o dată, pentru că știu ce se intamplă in școli. Copilul este expus celui mai mic risc de infectare in cadrul școlii, in clasă, sub supravegherea profesorului. Riscul de infectare al unei copil, elev, adolescent este mai mare atunci cand este liber și cand interacționează fără supravegherea unui adult, indiferent că este părinte sau cadru didactic. Nu se poate face incă o evaluare. Sigur, au apărut cazuri, dar multe dintre cazurile care au apărut, au apărut mai degrabă datorită unei contractări a virusului nu neapărat in școală. Urmărim... Oricum in ceea ce privește numărul de cazuri pe populația școlară, chiar cu școlile suspendate sau cu copiii in vacanță, numărul de cazuri, ca procent, a fost in jur de 6,3% pe populație școlară. Deocamdată, pe evaluarea noastră, nu există o creștere semnificativă a procentului de imbolnăviri pe această categorie de varstă. Reporter: In condiţiile in care Ministerul Educației nu a reușit să achiziționeze restul tabletelor şi nu mai sunt firme care să liciteze pentru celelalte... Ludovic Orban: Am pus la dispoziția autorităților locale și unităților școlare fonduri europene in valoare de 150 de milioane de euro, dintre care 100 de milioane de euro sunt pentru tablete. De asemenea, am alocat o sumă suplimentară din fondul de rezervă al guvernului, de 100 de milioane, la dispoziția inspectoratelor școlare, ca să creeze stocuri tampon, le-am spus eu, de tablete, de măști, de camere web, care sunt necesare pentru invățămantul online. Am crescut numărul de școli care sunt conectate pe fibră optică, cu aproximativ 3.000 de şcoli. Continuăm acest proces de creștere a procentului de elevi de şcoli și de elevi care să poată participa la invățămantul online. Licitațiile la nivel național, derulate prin intermediul ONAC-ului, au niște proceduri care sunt impuse de legislația europeană. Ne este foarte greu. De unde să știm noi că o firmă care vine la licitație, știind care este calendarul, spune după ce depune oferta, şi este singura care depune oferta, că nu are capacitatea de a livra tabletele conform calendarului care a fost anunțat in procedura de licitație. Ne-am gandit... Sigur, se reiau licitațiile la nivel național și pe tronsoanele, pe regiunile in care nu avem incă tablete, dar am prevăzut incă două soluții și cer autorităților locale și unităților școlare să achiziționeze tablete, pentru că tabletele nu se dau definitiv familiilor; se dau intr-o formă de comodat. E posibil ca intr-o localitate nivelul de răspandire a virusului să scadă și atunci tabletele respective pot fi achiziționate și pot fi distribuite către altă localitate in care crește numărul de infectări și e necesar invățămantul online. Reporter: Un proaspăt ales primar astăzi, e vorba de Bacău, a spus că in municipiu nu se poate şcoala online şi că vor face tot posibilul să aducă toţi copiii la şcoală. Ce ii transmiteţi? Ludovic Orban: Nu poate să incalce legea și hotărarea de guvern privind starea de alertă și ordinul comun al ministrului sănătății și ministrului educației. Primarii trebuie să aplice legea. Ultima intrebare, imi cer scuze. Reporter: Aceasta e o poză de la un eveniment de campanie al PNL. Sunt colegi dintr-un județ din țară, postaţi... Ludovic Orban: Mulţumesc că mi-aţi spus această intrebare. Reporter: Credeţi că astfel de evenimente au dus la creşterea numărului de cazuri? Ludovic Orban: Da, da, da. Da. Deci in ceea ce priveşte organizarea alegerilor, noi am supravegheat ca tot ceea ce a insemnat activitate de campanie, procesul electoral din ziua votului să se desfășoare in conformitate cu regulile stabilite și cea mai mare parte s-a desfășurat. Ce n-am putut controla, pentru că nu aveam cum să controlăm uman, sunt petrecerile care au fost organizate după caștigarea alegerilor. Reporter: N-a fost o petrece! A fost un eveniment... Ludovic Orban: Aici le recomand tuturor celor care au participat la astfel de petreceri, indiferent din ce formațiune politică sunt, să se considere ca și cum ar fi posibili infectați, pentru că la aceste petreceri - unele dintre ele le-am văzut și pe televizor și pe online - nu s-au respectat regulile și, dacă era o persoană care era infectată, putea să transmită virusul către cei cu care au interacționat. Ca atare, toți cei care au participat la astfel de petreceri de sărbătorire a victoriei să se considere ca și cum ar fi posibili infectați, să aibă grijă să respecte cu strictețe măsurile ca să nu transmită virusul către alții. Imi cer scuze. Vă doresc o seară plăcută! 2020-09-30 20:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8031.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții instituțiilor cu responsabilități în gestionarea epidemieiȘtiri din 30.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-videoconferinta-cu-prefectii-i-cu-reprezentantii-institutiilor-cu-responsabilitati-in-gestionarea-epidemiei 2020-09-30 19:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-30-07-42-04big_0[1].jpgVizita de lucru a premierului Ludovic Orban la Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu primarul ales al Capitalei, Nicușor DanȘtiri din 30.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/https-gov-ro-ro-media-foto-vizita-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-la-ministerul-finantelor-publice-impreuna-cu-primarul-ales-al-capitalei-nicu-or-dan-amp-page-1Galerie foto 2020-09-30 18:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4623.jpgMesajul prim-ministrului Ludovic Orban cu ocazia Zilei internaţionale de conştientizare asupra risipei alimentareȘtiri din 29.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-internationale-de-constientizare-asupra-risipei-alimentareAnul acesta, pe 29 septembrie, marcăm pentru prima oară Ziua internațională de conștientizare asupra risipei alimentare, potrivit deciziei luate anul trecut in Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acum jumătate de secol și chiar mai puțin, posibilitatea unei alerte mondiale in sfera risipei de alimente ar fi părut, probabil, bizară spre absurdă. Dar iată că lucrurile se schimbă in viteză și, astăzi, mapamondul se află in situația de a constata că mancarea devine gunoi in multe state dezvoltate, in timp ce, in zone sărace sau de conflict de pe glob, populații intregi sunt amenințate de foamete. Desemnarea unei zile pentru conștienzarea acestei realități este importantă, in primul rand, pentru că semnalează un aspect anormal al raportării la alimente din partea unui număr semnificativ de oameni, dar și pentru că provoacă la găsirea de soluții in vederea restabilirii echilibrului. Sigur că statele vor rămane preocupate de siguranța cetățenilor din punctul de vedere al accesului la hrană - chiar sub forma abundenței, in cele bogate. Sigur că nu va scădea competiția comercială in sfera produselor alimentare. Sigur că nu se va diminua preocuparea de a hrăni o populație mondială in creștere. Dar se pot modifica niște comportamente individuale, in sensul de a nu se face achiziții care exced capacitatea de consum, și pot fi create alternative la aruncarea alimentelor care urmează să expire, cu implicarea instituțiilor, societăților comerciale și societății civile. Pe continentul nostru a luat ființă conceptul băncilor de alimente și există o Federație Europeană a acestor bănci, deja prezente și in Romania, prin eforturile unor oameni și ale unor entități interesate de reducerea risipei, coroborată cu sprijinirea celor care au nevoie de bunurile destinate risipei. Practic, este vorba despre recuperarea surplusului de alimente și donarea către organizații caritabile care sprijină persoane defavorizate, atat local, cat și transfrontalier, ceea ce conduce inclusiv la intărirea solidarității intre țări. De altfel, țara noastră este printre statele care au adoptat un cadru legislativ menit să diminueze risipa alimentară, respectiv să stimuleze operatorii economici in valorificarea alimentelor care se află in termenul de valabilitate in favoarea persoanelor defavorizate. Așadar, ii indemn pe toți cei care la sfarșitul zilei constată că au cumpărat prea multă mancare, inainte de a o arunca, să se gandească cum anume ar trebui să procedeze pentru a avea o conduită de consum moderată, astfel incat să reducă la minimum cantitatea de alimente irosită. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-09-29 10:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-29-10-39-50big_sigla_guvern.pngDeclarațiile premierului Ludovic Orban la sediul MAI, în contextul organizării și desfășurării alegerilor pentru autoritățile administrației publice localeȘtiri din 27.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-la-sediul-mai-in-contextul-organizarii-i-desfa-urarii-alegerilor-pentru-autoritatile-administratiei-publice-localeGalerie foto [Check agains delivery] Reporter: Să ne spuneţi pană acum care sunt informaţiile, dacă au fost ceva nereguli, dacă ați aflat cum este coordonată toată situaţia aici. Ludovic Orban: Evident, mi-a fost prezentată practic toată arhitectura dispozitivelor implicate in susţinerea alegerilor locale. Pe langă dispozitivul central, vedeţi pe ecrane că e o legătură directă cu dispozitivele de la nivelul fiecărui judeţ. De la centru au fost trimise in teren echipe, cate doi responsabili din partea echipei centrale in fiecare judeţ, de asemenea, din partea echipei Corpului de control reprezentanţi pe fiecare din cele zece zone care au fost stabilite. Se urmăreşte la minut, cum se zice, evoluţia procesului electoral şi se intervine in orice situaţie care reclamă intervenţia poliţiei. Pană acum au fost semnalate incidente, dar le-aş califica ca incidente minore. Nu au fost incidente foarte grave. Evident, urmărim funcţionarea tuturor mecanismelor electorale. Le-am adresat o solicitare să aibă grijă in localurile unde sunt mai multe secţii de votare, să fie fluxuri separate, astfel incat să se poată asigura o fluiditate a procesului electoral pentru fiecare secţie de votare din cadrul unui centru de votare care cuprinde mai multe secţii de votare. In general am văzut respectarea distanţei fizice, portul măştii, dar văd că oamenii respectă regulile şi este o prezenţă la vot semnificativă şi noi incurajăm in continuare pe romani să vină să decidă cine să conducă localitatea şi judeţul. Reporter: Care este mesajul dumneavoastră astăzi in contextul in care vorbim despre o zi in care alegerile se desfăşoară total diferit din cauza acestei pandemii, pentru toţi alegătorii? Ludovic Orban: Am acelaşi mesaj: prezenţa la vot este foarte importantă, oamenii trebuie să participe la decizie, pentru că este o decizie fundamentală pentru evoluţia localităţii in care trăiesc. Se decide primarul, consiliul local şi este important ca toţi cetăţenii să participe la această decizie şi să influenţeze prin votul lor decizia, astfel incat să existe o garanţie că localităţile vor fi in dezvoltare, in evoluţie şi că in conducerea, in guvernarea locală vor fi reprezentanţi de calitate care să ofere garanţie pentru evoluţia ascendentă a localităţii şi judeţului şi, evident, să respecte măsurile de protecţie sanitară. Am văzut şi chiar aş vrea să remarc acest lucru in sens pozitiv, cetăţenii care au venit pană acum la vot sunt foarte corecţi şi respectă regulile, ceea ce este un lucru de apreciat. In modul in care s-a desfăşurat pană acum votul, din punctul meu de vedere, nu există niciun risc de transmitere a virusului in procesul electoral. Reporter: Referitor la transmiterea virusului, am văzut că in ultimele săptămani chiar numărul persoanelor care s-au imbolnăvit, de la o zi la alta, a fost tot mai mare. Am avut şi mai multe recorduri negative. Ludovic Orban: Noi facem evaluări pe perioade, pe săptămană. Este un trend crescător, care nu este de la o zi la alta, un trend crescător de 150-200 de cazuri, care a fost in ultimele două săptămani, dar trebuie să ţinem cont de faptul că noi am dispus practic reluarea aproape a tuturor activităţilor economice, sociale, educaţionale, culturale şi din cauza creşterii numărului de interacţiuni riscul de transfer a crescut un pic, dar eu consider că situaţia e sub control şi că nu există o creştere care să ne ingrijoreze, iar noi suntem pregătiţi să luăm orice măsură necesară pentru a asigura respectarea regulilor de protecţie a sănătăţii şi tratarea pacienţilor. Reporter: In opinia dumneavoastră, intrebarea era dacă consideraţi că in următoarele săptămani, aşa cum recomandă anumiţi specialişti s-ar putea impune nişte restricţii la nivel regional, aici vorbesc de exemplu despre purtarea măştii in mod obligatoriu și pe stradă Ludovic Orban: Noi avem deja reglementare in acest sens la nivelul fiecărui judeţ, la nivelul fiecărei localităţi, acolo unde există o răspandire mai largă pentru toate tipurile de activităţi avem prevăzute măsuri care trebuie luate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Noi avem in momentul de faţă bază legală, astfel incat să se ia măsuri pană la carantinarea unei localităţi, dacă e necesar. Deci există adoptate toate reglementările, toate comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă trebuie să urmărească in mod dinamic evoluţia epidemiei şi să ia toate măsurile legale care se impun. Aş mai vrea să mai semnalez un lucru, dacă imi daţi voie. Am văzut, cu tristeţe, şi chiar revoltă cum in ziua alegerilor din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni Primăria Capitalei difuzează reclame, in ciuda deciziei Biroului Electoral Municipal (BEM). Sigur că nu putem noi să luăm o decizie, asta e o decizie pe care trebuie să o ia CNA. Deja există o bază legală prin decizia BEM, care a considerat ca ilegale toate reclamele care au fost plătite, repet, bugetul Primăriei Capitalei este alimentat din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni. Pe banii cetăţenilor se face campanie pentru primarul in funcţie, primarul PSD in funcţie. Nu este normal, nu este firesc. Fac apel către media să nu difuzeze aceste clipuri, pentru că aceste clipuri sunt, in mod evident, cu caracter electoral şi pot să constituie o formă de influenţare a votului alegătorilor care nu este legală şi nu este corectă. Asta a fost mesajul pe care am vrut să-l transmit. Reporter: Şi dacă tot aţi adus in discuţie, pot să vă spun că cei din cadrul PSD au făcut deja o plangere cu privire la incălcarea de către PNL, in campanie pentru alegerile locale, a mai multor articole şi solicită să oblige partidul să inlăture de pe toate mediile de difuzare online mesajele de propagandă electorală. Practic e cam aceeaşi acuzaţie... Ludovic Orban: Nu, asta e o mare diferenţă. Pe contul de Facebook al unui om, fiecare face pe contul de Facebook, e contul lui, personal. In ceea ce priveşte conturile personale ale candidaţilor, niciun candidat nu mai difuzează indemn la a vota un candidat sau altul. Dacă cineva indeamnă la vot, este normal şi firesc să indemne să voteze. Nu trebuie să facă campanie pentru un candidat sau pentru o listă de consilieri locali sau judeţeni. Aici hoţul strigă hoţii. PSD a incălcat sistematic toată legislaţia electorală. PSD se comportă in cel mai profund dispreţ faţă de lege. Vă dau numai un caz de primar din Dumvrăviţa aflat in izolare care face campanie, a ieşit din izolare, sigur că cu avizul DSP, la Dumbrăviţa, Timiş. Dar nu vreau să intru acum intr-o polemică. In ceea ce ne priveşte pe noi, noi suntem responsabili de organizarea alegerilor in cele mai bune condiţii. Suntem aici, la MAI, la Centrul de comandă cu echipa care coordonează şi noi facem toate eforturile ca oamenii să voteze in siguranţă şi voinţa exprimată de cetăţeni in cadrul procesului electoral să fie respectată. Vă mulţumim! 2020-09-27 13:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-27-01-48-17big_1.jpgVizita efectuată de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, în bazinul viticol Dumbrăveni, la producătorul Mera Com InternaționalȘtiri din 25.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-efectuata-de-eful-cancelariei-prim-ministrului-ionel-danca-i-ambasadorul-sua-la-bucure-ti-adrian-zuckerman-in-bazinul-viticol-dumbraveni-la-producatorul-mera-com-internationalGalerie foto 2020-09-25 20:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7579.jpgDeclarații de presă susținute de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul vizitei efectuate în județul Vrancea Știri din 25.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-eful-cancelariei-prim-ministrului-ionel-danca-i-de-ambasadorul-sua-la-bucure-ti-adrian-zuckerman-in-cadrul-vizitei-efectuate-in-judetul-vrancea-ioneldanca-adrianzuckerman-vranceaGalerie foto Declarații de presă susținute de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, și de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman [Check agains delivery] Ionel Dancă: Buna ziua! Aș vrea să mulțumesc Excelenței Sale, domnul ambasador al Statelor Unite ale Americii in Romania, domnul Adrian Zuckerman, pentru această vizită in județul Vrancea, pentru participarea la discuția avută cu oamenii de afaceri din județul Vrancea, o discuție concentrată pe problemele acestui județ și, mai ales, pe ceea ce ar trebui făcut pentru a deschide atat județul Vrancea, cat și Moldova către investiții. Mult prea mult timp, această regiune a țării, Moldova și județul Vrancea, in mod special, au fost ținute departe de zona de investiții. Acest lucru trebuie schimbat și Guvernul Romaniei, așa cum de altfel a şi prezentat aici domnul prim-ministru Ludovic Orban, are in plan proiecte serioase, ambițioase de infrastructură, care să conecteze județul Vrancea și regiunea Moldova la marile platforme comerciale, pentru atragerea investițiilor in acest judeţ. Doar o cifră să vă spun: acest județ, in 10 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, ultima statistică ne arată că este pe ultimele locuri in țară la atragerea investițiilor străine directe, cu doar 120 de milioane de euro in 10 ani, in condițiile in care alte județe din țară au atras sume mult mai mari. Și acest lucru arată că județul este izolat, in acest moment, iar Guvernul Romaniei, prin proiectele de infrastructură pe care le are in implementare, va deschide județul Vrancea și Moldova către investiții. Domnule ambasador, aveţi cuvantul! Vă rog! Adrian Zuckerman: Mulțumesc foarte mult! E mare plăcere pentru mine să fiu aici. America susţine nu numai acest județ, ci toată Romania, și vrem să ajutăm Romania să se dezvolte in toate capacităţile posibile. Eu cred că Romania are un viitor foarte bun şi trebuie să trecem impreună, acum, de această nenorocire de COVID, iar cand ieşim, Romania o să fie mult mai bună şi mult mai tare decat este acum. Vă mulţumesc la toţi pentru că m-aţi primit in acest fel cald şi e o mare plăcere să fiu aici. Mulţumesc! Ionel Dancă: Mulțumim! Pentru intrebări, o să avem o conferință de presă mai tarziu dacă sunteți de acord. Suntem stranşi cu programul. Vom merge acum către un producător local de vinuri, pentru a vizita această capacitate de producţie şi vă stăm la dispoziţie ulterior, dacă sunteţi de acord! Mulţumim! 2020-09-25 17:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7472.jpgVizita efectuată de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, alături de ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, la Biblioteca județeană “Duiliu Zamfirescu” din Focșani Știri din 25.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-efului-cancelariei-prim-ministrului-ionel-danca-impreuna-cu-ambasadorul-sua-e-s-dl-adrian-zuckerman-la-biblioteca-judeteana-duiliu-zamfirescu-aripa-de-literatura-in-limba-englezaGalerie foto 2020-09-25 17:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6979.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat obiectivul de investiții PNDL, reabilitare strada Milcovul, comuna RăstoacaȘtiri din 24.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-vizitat-obiectivul-de-investitii-pndl-reabilitare-strada-milcovul-comuna-rastoacaGalerie foto 2020-09-24 18:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6721.jpgVizita premierului Ludovic Orban la fabrica de porțelan Fiorello din FocșaniȘtiri din 24.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-fabrica-de-portelan-fiorello-din-foc-aniGalerie foto 2020-09-24 16:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6069.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la deschiderea bazei sportive Țifești, investiție finanțată de CNIȘtiri din 24.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-deschiderea-bazei-sportive-tife-ti-investitie-cniGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la deschiderea bazei sportive Țifești, investiție finanțată de CNI [Check agains delivery] Ludovic Orban: Bine v-am găsit, dragi locuitori ai frumoasei comune Țifești, bine v-am regăsit! Am mai călcat la dumneavoastră in localitate și iată că revin. Județul Vrancea este un judeţ pe care il cunosc bine, in care am şi făcut cateva lucruri: Drumul Național 2D, de la Focșani spre Targu Secuiesc - cand nimeni nu știa de el, noi am pornit investiția și, chiar dacă nu l-am finalizat, o mare parte din investiție a fost realizată in mandatul meu; drumul care duce la Soveja, care nu mai văzuse asfalt de vreo 35 de ani, a beneficiat de reparație capitală; drumul distrus de inundații de pe Valea Ramnicului, de asemenea, a beneficiat de investiții importante și am incercat să il readucem la o stare de funcționare; și investițiile vor continua. Trebuie să știți că eu cunosc foarte bine județul Vrancea și imi doresc o Vrance dinamică, Vrancea intreprinzătoare, Vrancea care se mișcă, Vrancea care reușește. Pentru asta, este nevoie ca toți oamenii cu bun-simț, cu frica lui Dumnezeu, harnici, cu spirit intreprinzător, toți oamenii gospodari să participe la decizia importantă din 27 septembrie. Orice proiect serios va fi finanțat fie din fonduri europene, fie din fonduri guvernamentale. Repet, proiect serios, proiect care să aducă beneficii locuitorilor din comuna Ţifești. Cum, de altfel, susținem toate proiectele de dezvoltare in localități. Şi, aici, am să ii spun domnului primar că eu nu am făcut cum a făcut PSD. Atunci cand alocăm resurse financiare către o localitate, de fapt alocăm pentru oamenii din localitatea respectivă, și atunci cand există proiecte care pot să imbunătăţească viața nu trebuie să ținem cont de cine e primar. Acum, sigur că dumneavoastră și primarii noștri sunt mult mai pricepuți, mult mai intreprinzători, mult mai serioşi și mult mai capabili să genereze proiecte care să fie finanțate. Și, din cauza asta, poate și din cauza faptului că nu prea am mai fost la guvernare de vreo 10-12 ani de zile, primarii liberali au devenit campioni ai absorbției de fonduri europene. Pentru că de la Consiliul Județean şi de la guvernele PSD nu au văzut decat uși trantite in nas. Lucrurile se vor schimba in bine. Garantez că ușa guvernului și uşa ministerelor este deschisă și că orice proiect de dezvoltare va beneficia de sprijin și de finanțare pentru Ţifești. 2020-09-24 15:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-24-03-51-10big_20-04-12-12-55-12d_stema.pngVizita premierului Ludovic Orban la șantierul bazinului olimpic din Brăila, investiție finanțată de CNIȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-bazinului-olimpic-din-braila-investitie-finantata-de-cniGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban după vizita la șantierul bazinului olimpic din Brăila [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Așa cum am anunțat de la prima vizită la podul de la Brăila, de fiecare dată cand voi veni in Brăila, voi merge la lucrările de construcție a podului. Cei care ați fost cu mine știți că e un pod extrem de important, o construcție spectaculoasă, o realizare tehnică deosebită. Va fi, ca lungime, al treilea pod din Europa, cu o lungime de aproape 2 km. Se vede cu ochiul liber cum progresează lucrările. Lucrările progresează la construcția pilonilor. Se apropie de cota tablierului. Sunt la 27 de metri, am ințeles, față de o cotă a tablierului care este la 39. De asemenea, pregătim inceperea lucrărilor la infrastructura de legătură. Știți foarte bine că sunt 23, dacă nu mă inşel, 23 de km de drumuri care conectează podul de la Brăila de axele principale de transport rutier. Tot astăzi s-a intamplat un lucru pozitiv, și anume a fost finalizată procedura de licitație și a fost declarat caștigătorul licitației pentru realizarea drumului expres Brăila-Galați. Caștigătorul licitației este UMB Spedition, care este compania cu care s-a semnat și contractul de construcție a centurii Galațiului. Este un constructor serios, a fost selectat pentru că a avut cea mai bună ofertă tehnică și cel mai bun preț. Odată cu semnarea contractului, așteptăm cele 10 zile - termenul de depunere a contestațiilor. Nădăjduim că nu vor fi depuse contestații pentru că selecția este foarte clară. Repet, cea mai bună ofertă tehnică și cel mai mic preț. Am respectat intru totul legea. După expirarea termenului, se va semna contractul și va incepe proiectarea, care durează 12 luni, iar execuția este prevăzută să dureze 24 de luni. Sunt convins, cunoscand constructorul, că și faza de proiectare va dura mai puțin, și faza de execuție efectivă va dura mai puțin. Drumul expres Brăila-Galați este parte dintr-un ansamblu de drumuri expres care au ca obiectiv asigurarea conectivității arealului metropolitan Brăila-Galați. Pe langă Drumul expres Brăila-Galați, urmează să fie construite Drumul expres Brăila-Tulcea, care va trece peste pod, care va fi continuat cu Drumul expres Tulcea-Constanța. Rostul acestor drumuri expres este acela de a asigura legătura cu Coridorul 4 Paneuropean de transport și cu Portul Constanța a zonei Galați-Brăila. De asemenea, mai avem de construit două drumuri expres: drumul expres care face legătura intre Brăila și Focșani și drumul expres care face legătura intre Brăila și Buzău. Ambele drumuri au ca obiectiv conectarea de Coridorul 9 Paneuropean, coridor pe care se află in pregătire construcția autostrăzii - sau a drumului expres, in funcție de cum va ieși din documentația tehnico-economică - A7; autostrada A7. Legătura cu A7, care face legătura, la estul Uniunii Europene, intre sud și nord și care va permite o mult mai bună conectivitate a Galațiului, Brăilei cu această axă de transport și cu partea de NE a Europei. Sunt investiții extrem de importante, cu o valoare totală care depășește suma de 2 miliarde de euro, investiții care vor fi făcute și vor avea un efect extrem de favorabil asupra dezvoltării Brăilei, Galațiului - atat județul Brăila, cat și județul Galați. Nu in ultimul rand, avem ca obiectiv realizarea lucrărilor de asigurare a navigabilităţii Dunării. Dunărea este cea mai importantă axă de transport european fluvial. Face parte din coridorul de transport fluvial care face legătura intre Marea Neagră și Marea Nordului - pe Dunăre, canalul Rin-Main-Dunăre și Rin. Acest coridor de transport european fluvial este foarte important și, pentru Romania, asigurarea standardelor de navigabilitate ar permite reluarea la un volum extrem de mare a traficului comercial, a transportului de mărfuri, iar acest lucru va crea foarte multe oportunități de dezvoltare economică pentru Romania și pentru județele care sunt riverane Dunării şi care au porturi, cum sunt și Galațiul, și Brăila. Şi acest obiectiv de investiții face parte din planul nostru de investiții și intenția noastră este să il realizăm intr-un termen cat mai scurt. Brăila are nevoie de dezvoltare economică. Brăila, condusă aproape toată perioada, atat la nivel județean, cat și cu rare excepții la nivel de municipiu, de PSD, in loc să evolueze, a fost in involuție. Foarte puține investiții au fost atrase aici, foarte puțini bani europeni au fost utilizați pentru a crește calitatea serviciilor, pentru a dezvolta infrastructura și este nevoie de o schimbare profundă de abordare a guvernării locale, care să fie orientată spre investiții și spre dezvoltare. Şi de aceea Lucian Căprariu şi Cătălin Boboc sunt oameni pe care ii cunosc, pentru care garantez și care vor fi parteneri pentru noi in implementarea tuturor acestor proiecte de dezvoltare pentru municipiul Brăila și pentru județul Brăila. In ceea ce privește bazinul olimpic, aștept să se țină constructorul de cuvant. Din punctul nostru de vedere, noi asigurăm finanțarea, astfel incat să putem deconta situațiile de lucrări. Rămane ca și constructorul să finalizeze această lucrare, care este foarte importantă. Prezența unui bazin olimpic in Brăila poate să genereze interes pe langă atractivitatea pe care o are pentru oameni, pentru că va avea și deschidere către cetățeni, către public, dar se pot organiza competiții internaționale de natație, se poate crea o bază de antrenament și de pregătire a sportivilor in natație și generează multe oportunități pentru Brăila. Reporter: Domnule premier, vă intrebam la Galaţi de inchiderea școlilor fizic și mersul elevilor in online, de pe data de 25, a decis pană la urmă Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Voiam să vă intreb dacă prefectul Bucureștiului sau prefectul de Brăila v-au sunat pentru că danşii au luat decizii inainte...? Ludovic Orban: Au luat deciziile inainte, nu sunt valabile deciziile luate de comitetele judeţene pentru situații de urgență. Ordonanța de urgență stabilește foarte clar procedura. Procedura este ca să se emită ordin al ministrului educației, avand ca suport decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Acesta e textul ordonanței/.../ Reporter: Şi atunci ce vor face copiii maine la Bucureşti, de exemplu? Ludovic Orban: Copiii vor face ce scrie in ordin și in hotărarea CNSU. Adică... Reporter: Şi dacă deja au fost anunțaţi, cum a fost la Brăila, că s-a anunțat că nu se va invăța decat online, toate școlile și grădinițele, acum ii băgăm in ceață? Ludovic Orban: Nu-i băgăm in ceață. In ceaţă i-a băgat cine a decis fără să țină cont de prevederile Ordonanței de Urgență, adică prefectura, adică prefectura. Reglementarea este foarte clară. Ordonanța de Urgență stabilește cu precizie care este procedura. Noi am respectat procedura și inspectoratele școlare, managementul școlilor trebuie să respecte ordinul ministrului și hotărarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Ca atare ii informez pe copii și pe părinți și pe cadrele didactice că trebuie să țină cont de ordinul ministrului care este emis in baza.../.../ Acum, vă spun sincer, deci sunt de acord că au in generat in județe, in județul Brăila și in municipiu confuzii, pentru că ei nu aveau competența. Ei trebuiau să aștepte cu atat mai mult cu cat noi am anunțat de săptămana trecută, chiar de sambătă imi aduc aminte că am fost in deplasare și am anunțat că va fi intrunit CNSU, luni sau marți, că se va lua o decizie in CNSU și că ministrul educației va emite ordinul privitor la organizarea invățămantului in preajma zilei de vot. Deci lucrurile sunt clare și părinții trebuie să știe, profesorii trebuie să știe, elevii trebuie să știe. Se vor organiza cursurile in exclusivitate online in zilele de vineri, luni și marți, ca in scenariul roșu, in orice școală unde există minim o clasă care se transformă in local al secției de votare. Lucrurile sunt clare. Nu poţi să permiți, in școli in care urmează să fie secții de votare, să organizezi cursuri normal, vineri cu o zi inainte și luni și marți după exercitarea dreptului de vot, pentru acolo sunt operațiuni de protecție sanitară care trebuie efectuate, pregătirea sălilor de clasă pentru a satisface condițiile solicitate de reglementările privind pregătirea localelor, secțiilor de votare, după aia trebuie asigurate toate măsurile sanitare pentru pregătirea reluării cursurilor in clase, dezinfecție și toate operațiunile care se efectuează. Deci repet, e simplu. In orice școală, in care există minim o secție de votare, cursurile vineri, luni și marți vor fi organizate ca in scenariul roşu, adică online. E simplu. Reporter: La noi s-a anunţat, că absolut toate şcolile, și la Brăila mă refer, care spuneți că nu e valabilă, s-a anunţat că toate școlile și grădinițele, indiferent dacă au secții de votare sau nu vor fi in scenariul roşu. Explicația a fost şi faptul că au nevoie de mai mult timp ca să organizeze secţiile de vot, să evite probleme de genul lipsă curent şi așa mai departe. Vă explic, că am vorbit cu doamna prefect mai devreme. Ludovic Orban: Nu vreau să intru intr-o discuție pe această temă. Eu respect legea. Noi am respectat prevederile ordonanței de urgență și am emis deciziile, iar deciziile trebuie respectate. Reporter: Deci maine se invaţă la Brăila, da? Ludovic Orban: Se invaţă in toată ţară, şi la Brăila, şi in Bucureşti. Şi vor invăţa şi /.../. Reporter: Ce vor invăţa? Ludovic Orban: Am transmis că a doua greșeală de genul acesta nu o voi accepta, o să plece acasă. Reporter: Un comentariu legat de rectificarea bugetară, municipiul Brăila zero lei, Consiliul Județean Brăila zero lei. Ludovic Orban: Dacă vă uitați la rectificarea bugetară veți vedea că spre deosebire de guvernările PSD, noi am alocat bani către primării conduse de primari PSD. Suma alocărilor este de aproape 480 de milioane, pentru că noi nu am alocat banii către primarii PSD, ci către locuitorii localităților care sunt conduse indiferent de ce tip de primar. De la municipiul Brăila nu am avut nici o solicitare. Reporter: Deci domnul primar spune că v-a trimis și cu explicații pentru ce anume ii trebuie sumele respective. Ludovic Orban: Procedura de transmitere a unei documentații este: alocările de echilibrare din fondul de rezervă al guvernului se fac la solicitarea prefectului care in baza solicitărilor de la autoritățile locale inițiază un proiect de hotărare de guvern care este transmis către Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației și el intră pe circuitul de avizare și este adoptat in ședința de guvern. Eu ce am primit de la prefecturi din toată țara transmise către Ministerul Dezvoltării, Ministerul Dezvoltării a inițiat hotărarea de guvern și noi am adoptat in guvern. Reporter: Deci de la județul Brăila nu ați primit de la prefectură nici o solicitare. Ludovic Orban: In privinţa primăriei. Dar am alocat... Reporter: Şi nici in privinţa Consiliului Județean? Ludovic Orban: Nu s-au alocat bani către nici un consiliu judeţean, pentru că, noi am alocat la rectificarea bugetară anterioară, printr-o negociere făcută in parlament, o sumă de 860 de milioane suplimentar față de suma alocată inițial prin legea bugetului de stat și prin ordonanța de rectificare, am alocat suplimentar 860 de milioane către 41 de consilii județene. Deci, consiliile județene nu pot să se plangă că nu au bani, să se străduiască mai mult, să absoarbă fonduri europene, pentru că aici sunt, in materie de absorbție de fonduri europene, de decontări de la nivelul Comisiei Europene, stau foarte prost. Dar sunt convins că Lucian Căprariu şi cu Cătălin Boboc vor fi campioni ai absorbţiei fondurilor europene. Aşa că nu mai trebuie să le transmit nici un semnal. Dar repet, in materie de consiliu județean să nu se mai victimizeze. Nu am alocat bani către consilii județene, pentru că am alocat bani la legea de adoptare a rectificării bugetare printr-o negociere la nivelul Parlamentului. /.../ 2020-09-23 17:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5857.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat șantierul Podului suspendat peste Dunăre de la BrăilaȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-pe-antierul-quot-pod-suspendat-peste-dunare-pilon-braila-quotGalerie foto 2020-09-23 17:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-23-06-28-13big_9.jpgConferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban la GalaţiȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-la-galati[Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, sunt foarte multe prefecturi din ţară care au luat decizia ca de maine elevii să nu mai meargă la şcoală, pentru a pregăti mai bine perioada de vot. Vă intreb pe dumneavoastră: se va lua această decizie, să inceapă să oprească cursurile efectiv la şcoală de maine sau de vineri? Ludovic Orban: A fost organizat CNSU-ul online şi am avizat ordinul ministrului care va fi emis in cursul zilei de astăzi, prin care se va stabili modalitatea in care se procedează. Sigur, sunt necesare nu suspendarea cursurilor, ci organizarea in sistem online a cursurilor, pentru că şcolile in care se organizează localuri pentru secţiile de votare trebuie efectuate toate procedurile de protecţie sanitară, de dezinfectare, de nebulizare, de pregătire a sălilor şi după ziua votului, duminică, de asemenea vom avea nevoie se pare, două zile a rezultat după consultarea cu administraţiile locale. Ministrul educaţiei a organizat o intalnire cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor, Asociaţiei Oraşelor, Asociaţiei Comunelor şi Asociaţiei Consiliilor Judeţene pentru a stabili de comun acord. Cel mai probabil vor fi două zile libere după ziua de vot de duminică, adică nu zile libere, ci va fi organizat invăţămantul online. Reporter: Eu vă intrebam de ziua de maine, care este joi. Sunt unele prefecturi care au dat deja această decizie, cum e cazul Brăilei. Putem extinde la nivel naţional sau... Ludovic Orban: Astăzi va fi emis ordinul ministrului educaţiei care va stabili regula. Reporter: Deci şi joi sau nu? Asta vă intreb, mulţi copii ştiu că maine merg la şcoală, de-asta vă intreb, suntem deja in miercuri. Ludovic Orban: Nu cred că un prefect poate să ia o decizie fără emiterea ordinului ministrului Educaţiei. Ordinul va fi emis astăzi, din ceea ce ştiu, dar nu vreau să vă dau informaţii, Ministerul Educaţiei va face anunţul, dar din ceea ce ştiu eu era vorba numai de ziua de vineri să se organizeze cursurile online. Reporter: Aceeaşi situaţie in Bucureşti, joi liber. Cine plăteşte concediul acelor părinţi, işi iau pe banii lor concediu? Ludovic Orban: Avem o ordonanţă de urgenţă care a stabilit modalităţile in care se efectuează plata către un părinte şi situaţiile in care se efectuează această plată. Ministerul Muncii este ministerul care implementează această reglementare şi va asigura plăţile necesare in conformitate cu prevederile ordonanţei de urgenţă. Reporter: Domnule premier, aţi intrat intr-o farmacie din Galaţi, aş vrea să vă intreb prima intrebare, dacă aţi intrebat dacă au Euthyrox. Şi a doua intrebare, dacă aţi luat in considerare producerea acestui medicament in Romania, astfel incat să nu mai existe astfel de situaţii. Ludovic Orban: Cu siguranţă că am discutat acest subiect, dar intrarea in fabricaţie nu este un proces care să se producă de azi pe maine, există această intenţie. Acum trebuie să vă spun un lucru: cantităţile de Euthyrox sau substanţa echivalentă au crescut in ultimele șase luni. S-a creat criză in anumite judeţe din cauza faptului că pentru a evita deplasările foarte frecvente la farmacii s-a dat posibilitatea funcţionării pe o perioadă mai lungă de o lună. In cazul ăsta sunt unii pacienţi care au luat cantităţi mai mari şi din cauza asta s-a creat o criză, dar cantităţile raportat la cantităţile obişnuite la cantităţile achiziţionate, puse pe piaţă sunt mai mari. Eu am vorbit cu ministrul sănătăţii pe tema asta de mai multe ori şi m-a asigurat că se fac eforturi pentru a creşte cantitatea care este pusă pe piaţă, astfel incat să facă faţă cererii care există. Ce-i rog pe pacienţi: să nu işi ia chiar in cantităţi atat de mari, să nu iși facă stocuri, pentru că există un contract care asigură acest medicament pentru necesităţile evaluate in mod medical şi in mod evident vom incerca să il introducem in fabricaţie in Romania. Reporter: In cat timp ar putea fi fabricat in Romania? Ludovic Orban: Nu sunt specialist, nu cunosc in detaliu procedurile de autorizare, acest răspuns vă poate fi dat de cineva care este de specialitate, de la Ministerul Sănătăţii sau de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Reporter: Domnule Orban, revenind la invăţămant, sunt profesori care nu ştiu sau nu vor să lucreze online. Ce facem cu ei? Ludovic Orban: V-am dat răspunsul la această intrebare, ei trebuie să inveţe să predea online. Noi am făcut toată vara cursuri prin Casa Corpului Didactic, prin organizaţiile de profil care sunt acreditate să efectueze astfel de traininguri de imbunătăţire a competenţelor digitale ale cadrelor didactice, continuăm constant realizarea acestor cursuri şi profesorii trebuie să se obişnuiască cu acest mod de predare, este greu de anticipat cat va dura pandemia, cand se va descoperi vaccin. Este clar că invăţămantul se va desfăşura in una dintre cele trei situaţii: cu copiii in clasă, in sistem mixt, hibrid - jumate, o parte in clasă, o parte acasă. Şi in sistem online in cazul in care o şcoală se află cum s-ar zice in scenariul roşu. Reporter: Şi faceţi, ii constrangeţi pe aceşti profesori? Sunt cazuri in care din 12 materii doar 4 sunt făcute online. Ludovic Orban: Sunt obligaţi să inveţe să predea materia online. Reporter: Ce inseamnă - sunt obligaţi? Ludovic Orban: Este obligaţia cadrului didactic de a asigura transmiterea cunoştinţelor, in conformitate cu programa către copii, fie in clasă, fie online. Suntem intr-o situaţie in care toţi trebuie să ne adaptăm, şi Guvernul s-a adaptat, şi administraţia centrală s-a adaptat, am incercat să trecem cat mai multe activităţi pe online, astfel incat să evităm aglomerări la ghişee, să evităm situaţii in care oamenii pot fi expuşi riscului de transmitere. Această adaptare trebuie să se producă in toate domeniile de activitate şi, evident, şi in educaţie. Reporter: Ar putea fi sancţionaţi pecuniar dacă nu işi indeplinesc atribuţiile de serviciu? Ludovic Orban: Pană la sancţiuni ei trebuie să se adapteze, trebuie să-şi intărească competenţele digitale, trebuie să inveţe să transmită cunoştinţele şi online - asta este in misiunea cadrelor didactice, dreptul la educaţie al copiilor este un drept fundamental, cu care nu ne putem juca, iar cadrele didactice trebuie să se adapteze şi să transmită cunoştinţele prin mijloacele online in situaţiile in care trebuie să facă acest lucru. Reporter: Cum vedeţi gestul profesorului de sport de la Oradea, care a incitat elevii să nu poarte mască la şcoală? Ludovic Orban: Aici trebuie sancţionat, fără discuţie. Asta este o obligaţie legală, portul măştii in şcoală este obligatoriu, este principala formă prin care noi protejăm sănătatea copiilor noştri, iar dacă un cadru didactic incită copiii să nu poarte mască, după părerea mea trebuie să părăsească invăţămantul. Reporter: Colegul dumneavoastră, Bogdan Rareş, vorbea cu vreo două-trei săptămani inainte despre oportunitatea ca toţi membrii secţiilor de votare din ţară să fie testaţi COVID inainte de alegeri. Credeţi că era sau nu oportună o astfel de măsură? Ludovic Orban: Este foarte dificil de pusă in practică. Am mai auzit astfel de puncte de vedere. Deşi noi am crescut constant capacitatea de testare, actuala capacitate de testare pe are o avem in Romania este in jur de 32-33 de mii de persoane. Obligaţia centrelor de testare este aceea de a asigura testarea pentru cei care se află in situaţia de definiţie de caz, cei care au simptome, cei care fac deplasări, cei care au participat in situaţii in care a existat riscul de a se infecta cu coronavirus. Deci obligaţia centrelor este in primă fază de a testa, de a pune diagnosticul pentru cei care se află in definiţia de caz. Fiind o capacitate limitată, gandiţi-vă că in fiecare birou electoral de secţie de votare sunt aproximativ 11 reprezentanţi ai partidelor. Calculaţi şi dumneavoastră inmulţit cu cateva zeci de mii de secţii de votare, cate sunt pe teritoriul Romaniei, am ajuns la un număr extrem de mare, pentru că nu ar exista efectiv capacitatea de testare. Tocmai din acest motiv, in ordinul comun şi in hotărarea de guvern am prevăzut nişte măsuri care să reducă la maximum riscul de răspandire - obligaţia portului măştii, chiar să asigurăm măşti pentru reprezentanţii din birourile electorale ale secţiilor de votare, nu o singură mască, ci mai multe măşti; organizarea secţiilor de votare, astfel incat să existe distanţarea intre membrii secţiilor de votare; obligativitatea dezinfectării, obligativitatea pentru fiecare votant care vine, cand intră in localul secţiei de votare să-şi dezinfecteze mana, astfel incat să nu contamineze ştampila, buletinul de vot, pe ce pune mana. Toate lucrurile acetea le-am decis ca şi obligaţii tocmai cu acest obiectiv, de a reduce la maxim posibilitatea de răspandire. De altfel, in momentul in care incerci să testezi mai mulţi creezi discriminări, pentru că n-o să poţi să-i testezei pe toţi, nu ai cum, efectiv. Or, prioritar pentru noi este să-i testăm pe aceia pentru care există suspiciuni că nu pot fi infectaţi cu coronavirus, ca să diagnosticăm cat mai repede persoanele infectate, să putem dispune tratarea lor, să putem dispune prin anchetă epidemiologică persoanele cu care au intrat in contact, astfel incat să putem să luăm măsurile de carantinare, de izolare pentru toate persoanele care e posibil să fie infectate cu coronavirus. Reporter: Domnule Orban, de la o vreme se vorbeşte din nou de spitale regionale. Pe zona Galaţi-Brăila există un demers concret in acest sens? Ludovic Orban: E o discuţie mai demult legată de un spital regional la Galaţi-Brăila. Dacă imi aduc aminte a şi fost prevăzut in Guvernul PNL, cand era ministru Eugen Nicolăescu un astfel de proiect. El a fost abandonat, aşteptăm să treacă alegerile, aşteptăm să avem parteneri de discuţii şi vom relua această dezbatere legată de spitale regionale. Reporter: Domnule prim-ministru, legat de combinatul Liberty Galaţi, dacă ştiţi ce garanţii a depus acesta pentru a obţine un imprumut de la Eximbank, ce se va intampla, dacă acest combinat, cel mai mare angajator din zonă, nu va reuşi să returneze acest imprumut şi dacă va avea nevoie... Ludovic Orban: Dar de ce să nu reuşească să returneze? Reporter: Staţi o secundă. Dacă va avea nevoie de ajutoare de la stat, statul roman va condiţiona darea acestor ajutoare de păstrare a promisiunilor de investiţii? Ludovic Orban: Deja Liberty Galaţi a intrat intr-o schemă de ajutor de stat, este o schemă de ajutor de stat care a fost adoptată de guvernul nostru, care prevede, pentru a creşte competitivitatea produselor, rambursarea a 15% din costul certificatelor de CO2 pe anul 2019 şi 2020, este o schemă de... Reporter: Şi trebuie să-şi păstreze un număr de angajaţi? Ludovic Orban: Este o schemă de ajutor de stat care nu a fost folosită numai in Romania, este folosită şi in Germania şi in alte ţări, pe care noi am utilizat-o, tocmai din cauza faptului că OUG 114 a crescut artificial preţul la gaz şi la energie electrică, in special pentru consumatorii industriali şi a redus competitivitatea companiilor romaneşti. Deja este beneficiar, ştiu că sunt in curs de negociere şi urmează să primească această parte de 15% din certificatele de CO2. De asemenea, ştiţi că noi şi avem un program de garantare, tot o formă de schemă de ajutor de stat, un program de garantare a creditelor pentru companiile mari. In ceea ce priveşte negocierile dintre Eximbank şi Liberty nu pot să vă dau detalii, dar in Eximbank orice decizie se ia este aprobată in CIFCA, un organism in care sunt reprezentate ministere şi entităţi de la nivel guvernamental, care vor analiza orice credit. Din punctul meu de vedere, Liberty Galaţi, Sidexul, Combinatul Siderurgic Galaţi este un combinat care trebuie sprijinit, este un combinat care poate fi competitiv, programul de investiţii gandit de echipa managerială este un program care se pliază pe politica europeană din cadrul Pactului Verde, de reducere treptată a emisiilor. Ştiţi că e vorba de construcţia unei centrale care să producă energie bazată pe gaz şi hidrogen, care va reduce foarte mult emisiile de CO2. Şi e vorba de o serie de alte parteneriate care sunt făcute intre Combinatul Siderurgic Galaţi şi entităţi cum e Institutul de Cercetare de la Ramnicu Valcea. Noi susţinem practic programul investiţional al Liberty şi considerăm că acest combinat trebuie să se dezvolte, trebuie să se adapteze la noua politică europeană şi trebuie in continuare să asigure locurile de muncă şi suportul economic pentru municipiul şi judeţul Galaţi. Reporter: Deci s-a cerut să garanteze locurile de muncă? Ludovic Orban: Sunt in curs de negociere condiţiile de creditare. Reporter: Există vreun protocol stabilit pentru persoanele aflate in izolare, acasă, pentru votare mă refer? Ludovic Orban: Deci ei pot să ceară deplasarea, adică nu pot să ceară, au dreptul legal să ceară deplasarea urnei mobile. Toate persoanele care sunt infectate, indiferent că sunt tratate in spital sau au decis să se trateze in izolare la domiciliu sau in altă locaţie, de asemenea persoanele care au fost declarate persoane de contact in urma anchetelor epidemiologice, toţi au dreptul legal să voteze şi să ceară deplasarea urnei mobile pană la domiciliul lor. Reporter: Vor primi combinezoane cei care aduc această urnă mobilă? Ludovic Orban: Combinezoane cel mai probabil vor primi numai dacă intră in secţiile din spital, unde sunt persoane internate care sunt infectate cu COVID, in spitalele suport, in rest, evident, vor avea mijloacele de protecţie, mască, mănuşi, astfel incat să aibă protecţia sanitară asigurată. Reporter: Cum rămane cu pensiile, aţi atacat la CCR decizia Parlamentului? Ludovic Orban: Un atac la Curtea Constituţională nu se face de azi pe maine. Ziua de ieri este o zi neagră in istoria economică a Romaniei, abia ce reuşisem să dobandim statutul de piaţă emergentă prin Bursa de Valori Bucureşti şi să dăm un semnal favorabil către toţi investitorii, către mediul economic şi financiar internaţional. A venit PSD-ul şi ne-a dat un ciocan in cap - Romaniei, nu mie - adoptand nişte modificări care deja generează efecte defavorabile pentru Romania. Simpla lor adoptare in Parlament inainte de a intra in vigoare deja generează efecte extrem de negative pentru economia romanească. In ce ne priveşte, noi suntem un guvern responsabil, noi vrem să dezvoltăm Romania, noi vrem să asigurăm echilibrele macroeconomice şi nu vom accepta aceste decizii populiste, care riscă să impingă Romania spre faliment şi spre subdezvoltare. Noi avem un plan de relansare economică, un plan de investiţii, un plan de dezvoltare pe care-l vom pune in practică şi sunt convins că romanii vor inţelege că de fapt PSD, prin ceea ce face in aceste zile, nu face decat să incerce să mai obţină nişte voturi nemeritate, că de fapt tot ceea ce fac ei face rău Romaniei şi pană la urmă poate să conducă la o situaţie extrem de gravă. Pentru că dacă Romania nu se mai poate imprumuta sau se scumpeşte creditul, va fi din ce in ce mai greu să plătim tot. PSD-ul işi doreşte probabil ca Guvernul să nu mai aibă bani să plătească salarii, pensii, investiţii, ajutoare către persoanele vulnerabile, ajutoare către persoanele cu vulnerabilităţi, asta vrea PSD-ul, de fapt. Este un cadou otrăvit care nu este determinat de buna intenţie a PSD-ului, ci este determinat strict de egoismul electoral, de comportamentul iresponsabil al acestui partid care a ţinut Romania pe loc 30 de ani şi care trebuie să plece din orice instituţie de putere. Reporter: Mulţumim. Ludovic Orban: Cu drag. 2020-09-23 17:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-23-05-53-30big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Galați și la semnarea contractului “Platformă Multimodală a portului Galați”, etapa IIȘtiri din 23.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-pentru-varianta-de-ocolire-a-municipiului-galati-i-la-semnarea-contractului-platforma-multimodala-a-portului-galati-etapa-iiGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, la semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului Galați și la semnarea contractului - Platformă Multimodală a portului Galați, etapa II [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule senator Stangă, domnule ministru Bode, domnule deputat Victor Paul Dobre, stimaţi invitaţi, stimaţi reprezentanţi ai presei, astăzi se semnează un contract important; de asemenea, se va anunţa caştigătorul pe alt contract important, dar ceea ce vreau să repet eu, şi o să repet cu fiecare ocazie, este faptul că gandirea noastră este aceea de a implementa un proiect de conectare a arealului, să spun chiar metropolitan, Galaţi-Brăila, al judeţelor Galaţi şi Brăila, cu toate reţelele de transport importante. Investiţiile in infastructura de transport in Galați și Brăila, in următorii 5-6 ani, vor asigura conectarea Galațiului și Brăilei de Coridorul IV paneuropean și de Coridorul IX paneuropean. Marea problemă pe care o au Galațiul și Brăila este un fel de izolare din punct de vedere al conexiunilor cu traseele importante, axele prioritare de transport europene. Din acest motiv, avem un amplu program de investiții pentru a asigura conectarea Galațiului și Brăilei pe mai multe căi. Ca să spun, pilonul acestui plan de conectare este podul de la Brăila. Prin intermediul podului de la Brăila se va realiza conectarea cu Constanța, prin intermediul drumului expres Brăila - Tulcea și al drumului expres Tulcea - Constanța. Această conexiune este foarte importantă pentru că va asigura, practic, legătura cu Coridorul IV paneuropean și, mai ales, cu portul Constanța, o poartă importantă de intrare-ieșire a Europei. De asemenea, programul de investiții in infrastructură cuprinde, pe langă centura Galațiului și drumul expres Galați - Brăila, cuprinde realizarea a incă două drumuri expres care au obiectivul de a conecta Galațiul și Brăila de Coridorul IX paneuropean, prin intermediul drumului expres Brăila -Focșani și drumului expres Brăila - Buzău. Pentru toate aceste drumuri expres suntem in faza de realizare a studiilor de fezabilitate, a documentațiilor tehnico-economice, pentru a ajunge cat mai rapid la faza de incepere a lucrărilor. Repet, aceste investiții sunt insoțite și de investiția extrem de importantă de dezvoltare a autostrăzii sau drumul expres A7, pe Coridorul IX paneuropean, care să facă legătura intre București, Ploiești, Buzău, Focșani, Roman, Pașcani, Suceava, Siret. Şi aici, pe toate cele șase tronsoane de autostradă sau drum expres, profilul va fi stabilit, pană la urmă, in funcție de indicii de trafic, ca rezultat al documentațiilor tehnico-economice, profil de autostradă sau de drum expres, repet, pe toate cele șase tronsoane ale A7 avem semnate contracte de realizare a studiilor de fezabilitate și a proiectului tehnic și ele sunt in diferite faze, urmand ca o parte dintre ele să fie realizate cu finanțare europeană, din facilitatea de reziliență și recuperare. Nu in ultimul rand, există un alt proiect care, să spun, are legătură cu Galațiul mai ales, drumul expres Tișița - Albița, unde, de asemenea, suntem in faza de pregătire a documentațiilor tehnico-economice. Pentru Galaţi este important, in egală măsură, să realizăm investiţiile pentru asigurarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre. Dunărea este o axă de transport de o importanţă enormă, nu numai pentru Romania, ci pentru intreaga Europă. Dunărea este pe coridorul de transport fluvial Marea Neagră - Rin, care cuprinde Dunărea, canalul Rin - Main - Dunăre şi Rinul. Pentru Romania, este o ocazie deosebită să fim parte din acest coridor de transport, iar obiectivul nostru este să asigurăm standardele de navigabilitate pe Dunăre, astfel incat să repornească traficul pe Dunăre la adevăratul potenţial, iar acest obiectiv pe care-l urmărim cu siguranţă va avea efecte extrem de benefice asupra dezvoltării Galaţiului şi Brăilei. Mă opresc aici, invitandu-l pe domnul ministru Lucian Bode să vă prezinte proiectele pentru care suntem prezenţi astăzi. Lucian Bode: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Bună dimineaţa, tuturor! Mă bucur să revin la Galaţi cu veşti bune. Domnule preşedinte, domnul senator Stangă a vorbit, in cuvantul domniei sale, despre două dintre aceste veşti bune, veşti pe care, cu siguranţă, le aşteptaţi demult şi obiective care, odată implementate, vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport din judeţul Galaţi şi din această regiune. Aşa cum bine ştiţi, drumul expres Focşani - Brăilă - Galaţi are trei componente importante. Prima componentă este secţiunea Focşani - Brăila, 76 de kilometri. Am reuşit, in acest an, mai exact pe 19 iunie, să semnăm contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie. In data de 27 iulie am emis ordinul de incepere a lucrărilor. Cea de-a doua secţiune a acestui drum expres Focşani - Brăila - Galaţi este secțiunea Brăila - Galaţi, cu cei 11 kilometri. Intre momentul in care am fost aici in vizită ultima dată, la dumneavoastră, şi momentul de astăzi, am reuşit, prin Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere, să finalizăm etapa de licitaţie şi, astăzi, Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere va da o veste mult aşteptată de dumneavoastră şi anume, va emite raportul procedurii, desemnand caştigătorul pentru realizarea proiectului tehnic şi execuţia celor 11 kilometri, drumul expres dintre Galaţi şi Brăila. Despre cine este vorba, ce valoare, ce perioadă de proiectare, 10 luni proiectare, 24 de luni execuţie, colegii mei de la Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere vă vor da detalii. Aşadar, aceasta este prima veste bună pe care am vrut să v-o dau astăzi. S-a vorbit aici despre VO (variantă ocolitoare) Galaţi. Este de departe un obiectiv esenţial in dezvoltarea economică a acestei zone. VO Galaţi este parte componentă a drumului expres Focşani - Brăila - Galaţi, cu cei 33,6 kilometri. Astăzi vom semna actul de proiectare şi execuţie şi, după finalizarea etapei de proiectare, 12 luni, vom trece la execuţia acestui proiect, termenul stabilit prin contract fiind 42 de luni. Cea de-a doua veste bună, aşadar, pentru dumneavoastră, este aceasta: semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru VO Galaţi. Sigur că, in ipoteza fără contestaţii, revenind la prima veste bună, ne-am dori ca in luna octombrie să semnăm tot aici, la Galaţi, contractul de proiectare şi execuţie şi pentru drumul expres Galaţi - Brăila, cei 11 km. Domnul prim-ministru Ludovic Orban v-a făcut o scurtă radiografie a ce au insemnat cele 11 luni de guvernare liberală pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din această zonă. O scurtă completare la ceea ce spunea domnia sa și anume podul peste Dunăre de la Brăila are un progres fizic de aproape 20%. Cele șase obiective de investiții sunt contractate, sunt semnate, in stadiu de execuție documentație sau semnat contract de proiectare și execuție, cum este VO Galați, și mai avem o singură restanță, de care sunt convins că ne vom achita, şi anume varianta de ocolire Tecuci. Acolo, noi am reluat procedura, suntem in procedură de licitație și avem termen de depunere a ofertelor luna octombrie. Odată cu depunerea ofertelor, sunt convins că procesul de evaluare va trece foarte rapid și pană la sfarșitul acestui an să avem contractul de execuție, restul de execuție pentru varianta de ocolire Tecuci. In acest sens, noi, in guvern, am adoptat săptămana trecută hotărarea de guvern privind realizarea exproprierilor pentru acest obiectiv de investiții. Așadar, in total nouă proiecte,care vor conecta zona la coridoarele principale de transport, la Autostrada A7, la Coridorul IV, Constanța - Nădlac. Revenind la cel de-al treilea obiectiv, cea de a treia veste bună pe care am adus-o astăzi impreună cu domnul prim-ministru aici, la Galați, este semnarea contractului pentru Platforma Multimodală Galați, etapa II - modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale. Concret, este vorba despre modernizarea sectorului rutier, 2.284 de metri liniari, respectiv despre modernizarea căii ferate repoziționate, 390 de metri liniari. Vom semna astăzi aici cu domnul director al Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați S.A. contractul pentru finanțarea acestui obiectiv, etapa II, in valoare de 57 de milioane de lei. In continuare, o să ii rog pe colegii mei din Compania Națională de Administrare Infrastructură, respectiv pe domnul director Șerban, să prezinte in coordonate mari proiectul VO Galați, ce semnăm astăzi, respectiv ansamblul de proiecte, cum vorbeam, despre drumul expres Focșani - Brăila - Galați și celelalte obiective despre care a vorbit domnul prim-ministru, respectiv pe domnul director il rog să prezinte stadiul etapei I a proiectului de modernizare a Platformei Multimodale Galați și ce anume vă propuneți să realizați in etapa II. Eu vă mulțumesc și să dea Dumnezeu să ne vedem cat mai des cu astfel de vești bune aici, la Galați. 2020-09-23 10:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-23-12-56-13big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului ”Reabilitare linie de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulația cu viteza maximă de 160km/h, secțiunea Brașov-Sighișoara, subsecțiunea 2 Apața-Cața”Știri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-reabilitare-linie-de-cale-ferata-bra-ov-simeria-componenta-a-coridorului-rin-dunare-pentru-circulatia-cu-viteza-maxima-de-160km-h-sectiunea-bra-ov-sighi-oara-subsectiunea-2-apata-cataGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban și ministrul transporturilor Lucian Bode la semnarea contractului Reabilitare linie de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulația cu viteza maximă de 160km/h, secțiunea Brașov-Sighișoara, subsecțiunea 2 Apața-Cața [Check against delivery] Lucian Bode: Bună seara, domnule prim-ministru! Bună seara, stimați invitați! Vă spun bun venit la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru un eveniment important in economia dezvoltării infrastructurii feroviare in Romania. Ne cerem scuze pentru intarziere, ne intoarcem de la Cluj-Napoca, unde am semnat contractul pentru proiectarea și execuția a 31 de km de autostradă, tronsonul Nădășelu-Mihăești-Zimbor din Autostrada Transilvania. Domnule prim-ministru, vă invit să ne transmiteți un mesaj și după mesajul domnului prim-ministru o să spun cateva cuvinte, o să-i rog pe colegii mei să prezinte cateva detalii legate de proiect și, bineințeles, să incheiem cu semnarea contractului. Domnule prim-ministru, vă rog. Ludovic Orban: Mulțumesc! Domnule ministru, stimați reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și reprezentanți ai companiilor din Ministerul Transporturilor și companiilor semnatare ale contractului, mă bucur să fiu prezent astăzi, aici, pentru că este un moment extrem de important. Odată cu semnarea acestui contract - este vorba despre semnarea contractului pentru construcția tronsonului 2 dintre Apața și Cața, de pe tronsonul Brașov-Sighișoara -, practic avem semnate contractele de construcţie pe toate tronsoanele de cale ferată de pe principalul coridor paneuropean, legătura dintre Braşov şi Curtici. Din Coridorul IV paneuropean, de la Constanţa pană la Curtici, a mai rămas un singur tronson, care urmează să fie construit, este vorba de tronsonul Predeal-Braşov. In rest, toate tronsoanele fie au fost finalizate, fie sunt in curs de construcţie, aici fiind vorba de o modernizare a căii ferate la standarde europene, permiţand viteze de deplasare de pană la 160 de km/h pentru transportul de persoane şi de pană la 120 km/h pentru transportul de marfă, pe linie dublă electrificată. Acest tronson este un tronson extrem de complicat, cu o valoare mare a lucrării, vă va prezenta toate detaliile reprezentantul CFR Infrastructură. Ce voiam să mai spun cu această ocazie este faptul că vom profita de finanţările masive de care va beneficia Romania in următoarea perioadă şi obiectivul nostru este să reabilităm toate traseele importante de cale ferată. Am să iau pe rand cateva: traseul de cale ferată de pe Coridorul IX paneuropean, de la Ploieşti pană la graniţa de est, deja avem contracte pentru realizarea documetaţiilor tehnico-economice, studiile de fezabilitate pentru toate tronsoanele, Ploieşti-Focşani, Focşani-Roman, Roman-Iaşi, graniţa de est. Le vom introduce pe finanțare pe exercițiul financiar multianual, pentru că există la nivel european o prioritizare in ceea ce privește strategia de transport, transportul pe calea ferată fiind considerat un transport prioritar, deoerece oferă siguranță, viteză și este prietenos cu mediul. De asemenea, pe tronsonul de cale ferată București-Craiova-Turnu Severin-Caransebeș-Timișoara-Arad, cu excepția tronsonului București-Craiova, suntem in fază de eliberare a documentațiilor tehnico-economice pe toate tronsoanele de la Craiova inspre granița de vest. Iar cele mai avansate tronsoane urmează să fie finanțate in cadrul facilității de reziliență și recuperare. Și, de asemenea, toată această, practic, parte de cale ferată va ajunge să fie modernizată la standardele pe care ni le dorim. Nu in ultimul rand, suntem in procedură de licitație, după aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru semnarea contractului de proiectare și construcție pe tronsonul Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, unde se va realiza modernizarea acestui tronson și evident electrificarea, pentru că la ora actuală acest tronson nu este electrificat. Sigur că urmărim și realizarea legăturii intre București și Giurgiu. Semnul impotenței guvernărilor de pană astăzi este Podul de la Grădiștea, un pod care a fost distrus de inundații, dacă țin bine minte, in 2006, și care nu a fost reparat nici pană astăzi.Și aici avem in vedere reconstrucția podului de la Grădiștea, sigur, pe un nou traseu, care a fost rezultat in urma documentațiilor tehnico-economice, astfel incat să asigurăm legătura directă intre Giurgiu și Bucureşti. Sigur, sper, in cadrul acestui exercițiu financiar, CFR S.A. să ajungă să fie dotat cu trenuri tehnologice, astfel incat să avem capacitatea să facem refacția pe trasee care nu sunt neapărat pe coridoarele de transport feroviar. Cert este că dezvoltarea infrastructurii feroviare reprezintă o prioritate pentru noi, iar calea ferată trebuie să redevină ceea ce a fost un suport al dezvoltării economice, așa cum sunt toate celelalte investiții in infrastructură. Vă mulțumesc! Domnule ministru. Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Inainte de a prezenta cateva elemente din acest proiect important de infrastructură feroviară, aș vrea să imi permiteți să spun cateva cuvinte, să completez ceea ce domnul prim-ministru a prezentat aici. Așa cum putem observa cu toții, proiectele de infrastructură feroviară din Romania inregistrează, din păcate, mari intarzieri in implementare. Deși avem o rețea extinsă de cale ferată, 11.000 de km, una dintre cele mai extinse la nivel european, ea nu a fost, din păcate, eficient gestionată, nu s-au făcut la timp investițiile in modernizarea căii ferate, iar termenele asumate, din păcate, nu au fost respectate. Avem un coridor important feroviar, Coridorul IV paneuropean, care leagă Constanța de frontiera de vest din Curtici, din care aproximativ 360 de km au fost modernizați pentru viteza de 160 de km/h, intre Constanța-Bucureşti, Campina-Predeal, restul tronsoanelor fiind in diferite etape de implementare, iar odată cu semnarea contractelor pentru cele trei secțiuni intre Brașov și Sighișoara, putem vorbi de peste 400 de km care se modernizează pe acest coridor, Coridorul IV paneuropean. Cele trei secțiuni, despre care a vorbit aici domnul prim-ministru, intre Brașov și Sighișoara, au fost blocate in instanță, ceea ce a intarziat semnarea contractelor, iar pentru secțiunea Predeal-Brașov, un tronson dificil, din punct de vedere tehnic, a fost mult amanată procedura de licitație. Apropo de blocajele in instanță, domnule prim-ministru, am verificat de curiozitate, știind că semnăm astăzi acest contact, cat a trecut din momentul in care am dat raportul procedurii și pană in momentul in care am semnat contractul. Deci pe secțiunile 1 și 3, din iulie 2018, cand s-a emis raportul procedurii, pană in februarie 2020, am avut 14 termene in instanță. Pe secțiunea 2, despre care vorbim astăzi, intre ianuarie 2019, cand a fost emis raportul procedurii, și iulie 2020 am avut 22 de termene in instanță. Asta, dincolo de intarzierile in modernizare, a insemnat, din păcate pentru Romania, reducerea fondurilor europene disponibile prin Connecting Europe Facility, prin CEF, am avut o dezangajare de 320 de milioane de euro. Romania a pierdut 320 de milioane de euro din cei 1,1 miliarde de euro alocați pentru cele trei secțiuni prin CEF. Din păcate, acesta este tabloul infrastructurii feroviare la sfarșitul anului trecut in ceea ce privește Coridorul IV feroviar paneuropean, pentru care avem fonduri europene nerambursabile atat din POIM, Programul Operațional Infrastructură Mare, cat și din CEF, și pe care avem obligația să il finalizăm cat mai repede. Anul 2024 trebuie să fie anul in care să finalizăm aceste lucrări și sunt convins că, printr-o implicare susținută, o mobilizare atentă a lucrărilor, o monitorizare atentă a lucrărilor și o mobilizare a constructorilor, putem să realizăm acest obiectiv. Aș vrea să mai adaug ceva foarte scurt la ceea ce spunea domnul prim-ministru legat de ceea ce noi am reușit in cele 11 luni de guvernare pe acest domeniu important - feroviar; după cum puteți observa, am reușit să deblocăm cele trei secțiuni intre Brașov și Sighișoara. Pe 5 martie am semnat contractul de execuție a lucrărilor pentru secțiunea 1, respectiv pentru secțiunea 5, in valoare de 618 milioane de euro, iar pe 16 aprilie am emis ordinul de incepere a lucrărilor. Am reușit să semnăm pe 21 august a.c. contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, in valoare de 14 milioane de lei, pentru modernizarea ultimului segment lipsă din Coridorul IV feroviar, mă refer la cei 27 de km dintre Predeal și Brașov. Astăzi, așadar, semnăm contractul pentru secțiunea 2 Apața-Cața, 43 de km, cu o valoare de aproximativ 561 de milioane de euro. Sunt bucuros că acest contract pentru infrastructura feroviară se semnează astăzi. Domnule prim-ministru, astăzi este Ziua mondială fără mașini. Această zi a fost precedată de Săptămana europeană a mobilităţii la nivelul Uniunii Europene, care in 2020 a ajuns la ediţia a 19-a. Poate nu intamplător, astăzi semnăm unul dintre cele mai importante contracte de modernizare a infrastructurii feroviare, iată, in Ziua mondială fără maşini. Inchei spunand că sunt convins că in dezvoltarea infrastructurii feroviare din Romania s-au făcut paşi importanţi in aceste 11 luni, dar, sigur, mai avem un drum lung de parcurs pană să modernizăm şi să aducem la standarde europene intreaga reţea feroviară de transport. Am identificat, după cum ştiţi, in planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport in Romania pentru următorii 10 ani direcţiile de acţiune pentru toate modurile de transport, iar pentru sectorul feroviar am propus 23 de noi proiecte de cale ferată, insumand 2.400 de km la un cost estimat de 14 miliarde de euro. In prezent, vorbim despre o reţea primară de 3.250 de km, din care doar 407 sunt modernizaţi. Aşadar, pe langă prioritizarea investiţiilor in domeniul feroviar, unde, pe o bază a unei analize multicriteriale, vom şti exact care ne sunt priorităţile, pe langă identificarea surselor de finanţare, buget de stat, fonduri europene nerambursabile, fie că vorbim de programul de cadru financiar multianual, actual sau viitor, fie că vorbim de Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, este nevoie, apropo de contestaţii şi de termene in instanţă, este nevoie, consider, de măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului in implemnatarea acestor proiecte şi două sunt necesare: legea achiziţiilor publice şi instanţe specializate pentru soluţionarea contestaţiilor cu termene foarte clare de soluţionare. Acesta este mesajul meu şi il invit pe dl director Pintea, directorul CFR S.A., să prezinte cateva elemente din acest proiect important, după care să trecem la semnarea contractului. Vă mulțumesc! 2020-09-22 19:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-22-10-43-14big_gov-5087.jpgConferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban la Cluj-Napoca Știri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-la-cluj-napocaGalerie foto [Check against delivery] Reporter: De unde veți avea bani pentru creșterea pensiilor cu 40% și pentru majorarea salariilor profesorilor cu 25%? Ludovic Orban: Incă o dată, PSD a arătat că este dușmanul Romaniei. Iresponsabilitatea PSD riscă să arunce Romania intr-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o. Să votezi in condiţiile unei contracţii economice, care a dus la o lipsă de venituri, majorări de 6,7% din PIB, fără existenţa niciunui venit suplimentar, demonstrează că PSD-ul este de fapt inamicul public numărul 1 al Romaniei şi al economiei romaneşti. Readuc aminte că Guvernul pe care il conduc a majorat punctul de pensie cu 14%, in cifră absolută 177 de lei, cea mai majorare a punctului de pensie din istoria majorării punctului de pensie, şi asta in condiţii de criză economică. Pentru a putea compara, vă spun că nu există altă ţară europeană care să fi crescut pensiile in perioadă de criză economică generată de pandemie, decat Germania, puternica economie germană şi-a permis să crească pensiile doar cu 3,1% pentru pensionarii din fosta Germanie de Vest şi cu 4,1% pentru pensionarii din fosta Germanie de Est. In privinţa alocaţiilor, Partidul Naţional Liberal din 2004 este singurul partid care a crescut alocaţiile, in 2007, in 2008, in 2015, in 2019. In 2015 şi in 2019 a reuşit creşterea alocaţiilor fiind in opoziţie. Votarea de către majoritatea PSD a unei legi de dublare a alocaţiilor in acelaşi an in care Partidul Naţional Liberal dublase alocaţiile la Legea bugetului de stat a fost un act populist, fără niciun fundament economic şi fără niciun fel de bază in veniturile reale existente pentru bugetul de stat. Cu toate astea, am ţinut cont de nevoia copiilor de a creşte alocaţiile şi am asigurat creşterea alocaţiilor in cinci etape succesive. Prima etapă de creştere cu 20% a fost incepand cu luna august şi deja in septembrie alocaţiile plătite au fost majorate cu 20%. Este maximum pe care il poate suporta economia romanească astăzi. Orice creştere de cheltuieli, aşa cum sunt creşterile de cheltuieli provocate de criminalii - economici de la PSD nu face altceva decat să indrepte Romania spre incapacitate de plată. La ora actuală, urmare a votului din Parlament, deja Romania suferă, deja este pusă sub semnul intrebării capacitatea de a accesa fondurile din facilitatea de recuperare şi rezilienţă. Există oficiali europeni care au spus clar că vor pune sub semnul intrebării capacitatea Romaniei de a accesa fondurile din facilitatea de rezilienţă şi recuperare din cauza acestor creşteri aberante ale cheltuielilor publice care nu au la bază niciun fel de venit şi care nu se bazează pe niciun fel de prognoză economică. De asemenea, agenţiile de rating sunt in evaluarea economiei romaneşti, urmand să dea ratingul de ţară şi o astfel de decizie care a fost impusă de majoritatea PSD riscă să aibă consecinţe dramatice pentru Romania. Ii rog pe părinţii şi bunicii noştri să mă creadă pe cuvant: creşterea punctului de pensie cu 177 de lei este maximum pe care ni l-am putut permite in condiţii de raţionalitate economică şi in condiţiile in care noi vrem ca orice creştere a pensiei să fie insoţită de garanţia capacităţii de a plăti acea pensie crescută. Nu se poate mai mult! Oricine promite mai mult de fapt dă mărul otrăvit către oameni. Credeţi că dacă am fi avut resurse financiare, n-am fi crescut pensiile? Cu siguranţă le-am fi crescut. Populismul, demagogia PSD nu face altceva decat să arunce Romania intr-o situaţie de criză din care vom ieşi şi mai greu. Riscurile sunt următoarele, şi le mai repet şi le repet cu fiecare ocazie: degradarea Romaniei de către agenţiile de rating va creşte costul finanţărilor, şi nu numai a finanţărilor publice, ci şi a finanţărilor tuturor companiilor din Romania şi a tuturor persoanelor fizice din Romania. Creditele vor fi mai scumpe şi vor fi mai greu de accesat. Dificultatea de finanţare generată de o degradare va fi enormă şi va creşte şi mai mult costul fiecărui imprumut pe care il face Romania. Doi, modul in care a fost adoptată această modificare la rectificarea bugetară raţională pe care noi am adoptat-o generează un risc major ca să nu se mai poată face faţă tuturor plăţilor bugetului de stat. De fapt PSD ce işi doreşte? Să nu mai fie plătite pensiile, să nu mai existe bani ca să poată fi plătite salariile, să nu mai avem bani de investiţii, să nu mai avem bani pentru alocarea către autorităţile locale, să nu mai avem bani pentru cheltuielile sociale, asta vrea PSD şi ăsta este rezultatul in cazul in care noi acceptăm decizia unei majorităţi toxice care distruge Romania incetul cu incetul in fiecare săptămană prin toate aberaţiile de legi pe care le adoptă in Parlament. Nu acceptăm această creştere. Guvernul pe care il conducem va ataca la Curtea Constituţională această lege. De asemenea, nu vom accepta sub nicio formă aceste majorări fără fundament pentru că nu putem accepta ca destinul Romaniei să fie pus intre paranteze de nişte iresponsabili care işi bat joc de Romania. Toate parghiile constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie le vom folosi pentru a impiedica intrarea in vigoare a acestei aberaţii economice şi care să permită Romaniei să işi continue cursul firesc, cursul normal, spre dezvoltare economică, prin investiţii, prin creşterea competitivităţii economiei romaneşti, prin creşterea atractivităţii Romaniei faţă de investiţii private, prin dezvoltarea şi modernizarea Romaniei. Reporter: Se tot vehiculează in spaţiul public că veţi declara stare de urgenţă după alegeri. Ce spuneţi despre asta? Şi dacă veţi declara, in ce condiţii? Ludovic Orban: Este a douăzecea oară cand mi se pune această intrebare fără să existe nicio intenţie din partea nimănui, nici din Guvern, nici din partea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, nici din partea Preşedinţiei, nici din partea specialiştilor, este pur şi simplu o temă de campanie inventată de PSD care n-are la bază nimic din activitatea Guvernului. Nu avem niciun motiv, dimpotrivă, obiectivul nostru constant a fost revenirea la normalitate, asigurarea respectării regulilor de protecţie sanitară astfel incat, incetul cu incetul, viaţa noastră să se deruleze normal, economia să funcţioneze normal, să poată să işi revină toate domeniile de activitate. Intenţia noastră este contrară intrebării dumneavoastră, intenţia noastră este aceea de a asigura normalitate, de a reveni incetul cu incetul la tot ceea ce compune o viaţă economică, socială, culturală, educaţională normală. Din cauza asta, de exemplu, am şi luat decizia să incepem şcolile aşa cum am inceput, deşi au fost foarte multe voci care au spus: - Amanaţi inceperea şcolilor după alegeri, ca să n-aveţi probleme. Am pus pe primul plan interesul copiilor, dreptul la educaţiei al copiilor, nu alte interese colaterale ascunse. Copiii au nevoie de şcoală, copiii au nevoie să se intoarcă la şcoală, procesul de invăţare este un proces continuu, in care dacă acumulezi nişte lacune intr-o perioadă rişti să nu mai poţi face faţă procesului de invăţare intr-o etapă ulterioară. Şi din cauza asta am luat decizia să incepem şcolile aşa cum le-am inceput. Toate deciziile pe care le-am luat au avut la bază argumente, fundamente ştiinţifice, analize, studii de impact, prognoze, pentru că noi nu luăm decizii pentru a impresiona pe moment un grup sau altul social, ci deciziile pe care le luăm, le luăm pentru atingerea unor obiective fundamentale ale Romaniei. Reporter: Vi se pare amuzant sau descalificant ca un candidat să folosească apelativul panaramă la adresa unei femei? Ludovic Orban: Nu s-a referit la doamna Firea. Inţeleg că doamna Firea vrea să se victimizeze. Subiectul ăsta e un nonsubiect. Singurul subiect clar şi precis este acela că in patru ani de zile, primarul PSD nu a rezolvat nicio problemă a Bucureştiului, a agravat toate problemele de fond ale Bucureştiului şi in fapt nu a făcut mai nimic. Chiar şi pasajul de la Ciurel este o inaugurare ridicolă a unui proiect pe care nici măcar nu l-a inţeles primarul general, un pasaj care duce de nicăieri spre nicăieri. Reporter: Dacă-mi permiteţi, spuneaţi că veţi ataca la Curtea Constituţională ce s-a intamplat astăzi. Ce veţi face in situaţia in care cei de la CCR o să spună că este constituţional ce s-a votat in Parlament? Ludovic Orban: Vom intocmi cu maximă seriozitate, identificand toate temeiurile de neconstituţionalitate, astfel incat sesizarea noastră la Curtea Constituţională să aibă toate elementele care să conducă Curtea Constituţională la o decizie care să fie conformă cu Constituţia şi conformă cu interesele fundamentale ale Romaniei. Reporter: Şi o ultimă intrebare dacă-mi permiteţi. Cei de la UDMR au votat astăzi in Parlament, alături de PSD ceea ce veţi ataca dumneavoastră la Curtea Constituţională, iar cei de la UDMR spuneau că işi doresc ca după alegeri să intre la guvernare impreună cu PNL, cum vedeţi acest lucru? Ludovic Orban: Este regretabil faptul că după ce au fost alături de noi in Comisia de buget-finanţe şi n-au participat la această decizie, au schimbat poziţia şi intr-un fel au avut o contribuţie la această decizie a PSD. In ceea ce ne priveşte pe noi, Partidul Naţional Liberal, ne interesează să caştigăm alegerile cu un scor cat mai mare, astfel incat să nu fie necesare alianţe foarte ample care să complice guvernarea Romaniei. Romania are nevoie in următorii ani, nu numai patru ani, următorii 8 pană la 10 ani, are nevoie de o guvernare stabilă, coerentă, care să acţioneze clar, precis, pentru o dezvoltare rapidă a Romaniei, pentru o creştere a venitului oamenilor, pentru o modernizare reală a Romaniei, pentru o creştere a vitezei de realizare a tuturor proiectelor in societate şi in economie. Reporter: Domnule prim-ministru, zicea domnul Tătaru un pic mai devreme că nu suntem incă in valul 2, suntem in a doua parte a valului 1. Ludovic Orban: Nu mă pricep la valuri. Indiferent că suntem in valul 1, că suntem in valul 2, singura formă de protejare care funcţionează, indiferent unde suntem, este aceea să respectăm măsurile de protecţie sanitară: portul măştii, igiena, spălatul mainilor, dezinfecţia, păstrarea distanţei, evitarea, să zic, efuziunilor afective, apropierilor in relaţii. Aţi văzut, OMS a recomandat următorul salut. Reporter: In cazul in care ar crește numărul de infectări, ce ce anume avem nevoie in acest moment in spitale? Ludovic Orban: PSD ne-a lăsat cu mainile goale in faţa pandemiei, cu toate astea noi am pregătit continuu sistemul de sănătate publică, am crescut constant capacitatea de testare, am depăşit 30.000 de capacitate de testare, am asigurat toate materialele, echipamentele de protecţie, tot ceea ce este necesar pentru a lupta contra acestei pandemii cu efecte devastatoare la nivel mondial, am reuşit să stăpanim, chiar şi după decizia Curţii Constituţionale, care a dus la creşterea numărului mediu de cazuri, de la 370 de cazuri pe zi la peste 1.200 de cazuri, am oprit creşterea, chiar există o uşoară tendinţă descendentă şi cred că pe măsură ce numărul oamenilor care respectă regulile creşte, cu atat şansa de a scăpa mai repede de epidemie este mai mare. Reporter: Domnule prim-ministru, intreb: nu credeţi că ar fi necesară o campanie de combatere a panicii care a cuprins o mare parte a populaţiei... Uitaţi deja, sunt elevi care nu se duc la şcoală, probabil vor fi alegători care vor renunţa să se prezinte la vot. Ludovic Orban: Deci noi am adoptat toate măsurile pentru a reduce aproape de zero riscurile atat cele privitoare la exercitarea efectivă a dreptului de vot, cat şi riscurile revenirii la şcoală. Şi mai repet ceea ce am spus cu fiecare ocazie... Reporter: E panică in populaţie, pe care aţi inoculat-o... cu presa dezinteresată. Ludovic Orban: Copiii sunt mai in siguranţă la şcoală, pentru că sunt sub supravegherea cadrelor didactice, păstrează distanţa, poartă mască şi riscul de imbolnăvire la şcoală este minim. In ceea ce priveşte riscul de imbolnăvire in cadrul procesului electoral, am dispus toate măsurile astfel incat oamenii să voteze in siguranţă. Şi respectarea măsurilor pe care le-am impus va conduce la un vot in siguranţă, care să diminueze aproape de zero riscul de imbolnăvire. Reporter: Ştiţi cumva caţi subprefecţi sunt la Cluj? Ludovic Orban: Doi subprefecţi. Reporter: Sunt trei. Ludovic Orban: Doi subrefecţi şi e o hotărare... dacă mi-aţi pus o intrebare, vă răspund. Sunt doi subprefecţi şi există o hotărare judecătorească care a fost trimisă către Ministerul de Interne, prin care un subprefect care a fost demis a caştigat in instanţă şi Ministerul Afacerilor Interne urmează să ia o decizie in urma hotărarii judecătoreşti. Reporter: Se iau in calcul cumva măsuri punctuale de carantinare sau restricţionare a unor oraşe sau a unor anumite zone? In contextul in care numărul de cazuri e totuşi peste 1.000 şi sunt zone predilecte... Ludovic Orban: Am luat aceste măsuri şi vom continua să luăm aceste măsuri acolo unde este evident că avem de-a face cu o răspandire in comunitate, repet, o răspandire in comunitate. In evaluare trebuie să facem o diferenţă intre cazurile care sunt in focare, care pot fi centre de persoane in varstă, centre de persoane cu dizabilităţi, chiar şi anumite companii sau intreprinderi in care s-au imbolnăvit local şi răspandirea in comunitate, acolo unde va fi necesar luăm măsurile aşa cum am luat, am carantinat după adoptarea legii aproape 20 de localităţi. Reporter: Felicitări că faceţi Autostrada Transilvania, am aşteptat din 2004, dar mai aşteptăm ceva la Cluj, Filarmonica. Domnul Boc numai spune că o face. Poate ii reamintiţi dumneavoastră despre acest obiectiv, dacă veţi conduce Guvernul. Ludovic Orban: Aici vă poate răspunde domnul primar. Reporter: Ne va promite din nou. Ludovic Orban: Imi cer scuze, ultima intrebare, trebuie să ne intoarcem la Bucureşti. Reporter: Domnule prim-ministru, au inceput plăţile către părinţii copiilor ale căror şcoli sunt in scenariu roșu? Ludovic Orban: Ministerul Muncii este pregătit să facă faţă oricărei solicitări. Noi am adoptat special ordonanţa de urgenţă care permite unui părinte să poată să stea acasă cu copilul in caz de scenariu roşu sau in cazul suspendării cursurilor in şcoală sau in clasa respectivă. Şi suntem pregătiţi, aşa cum am plătit in toată perioada de suspendare a cursurilor şi de organizare online a cursurilor, indemnizaţia de 75% pentru un părinte care să stea acasă cu elevul, la fel suntem pregătiţi şi de acum inainte. Reporter: Vă mulţumim frumos. Reporter: Proiectul de lege ...;, credeţi că Camera Deputaţilor va lămuri această problemă? Ludovic Orban: Păi nu văd niciun motiv să mai modifice o dată legea, este de fapt o reglementare care a funcţionat şi pentru care nu există nicio raţiune ca să fie modificată. Reporter: Piscinele interioare cand le deschideţi, domnule premier? Ludovic Orban: Mai aveaţi o intrebare. Reporter: Da, eu, eu am o intrebare. Ludovic Orban: Una şi două, şi gata. De ce citiţi intrebarea? V-a trimis cineva din redacţie? Reporter: Da, bineinţeles. In raportul Romania - Zona Euro MONITOR pe luna septembrie, BNR propune creşterea bazei de impozitare pentru a nu fi nevoie de creşterea taxelor şi impozitelor. Cum veţi face asta? Şi dacă veţi elimina pentru IT-işti impozitul pe venit sau facilităţile pentru sectorul construcţiilor? Ludovic Orban: Aşa cum am promis incă de la preluarea guvernării, nu am majorat nicio taxă şi niciun impozit. Mai mult decat atat, ne-am ţinut de cuvant in privinţa tuturor angajamentelor. De exemplu, am eliminat supraacciza pe combustibil, motiv pentru care a scăzut preţul la pompă şi la motorină, şi la benzină. In ceea ce priveşte gazul, am liberalizat piaţa la gaz şi rezultatul a fost scăderea preţului la gaz, in special pentru consumatorii industriali, extrem de importantă pentru creşterea competitivităţii economiei romaneşti. Nu ne dorim creşterea niciunei taxe şi a niciunui impozit. Ca atare, pilonul nostru de dezvoltare este o creştere economică sănătoasă, bazată pe investiţii. Ieri, de exemplu, ca urmare a eforturilor făcute de Bursa de Valori Bucureşti, dar şi eforturilor făcute de Guvernul Romaniei, in ciuda unei legi absurde care impiedică listarea la Bursă a oricărei companii de stat şi vanzarea oricărui activ pe o perioadă de doi ani de zile, impusă de majoritatea PSD, Romania a dobandit statutul de piaţă emergentă, ceea ce inseamnă o creştere a atractivităţii Romaniei pentru investitori, ceea ce inseamnă şanse suplimentare pentru fiecare companie care se listează la bursă de a beneficia de finanţări, altele decat din sistemul financiar-bancar, inseamnă o mulţime de avantaje pentru Romania. Imi pare rău că după un pas inainte care este datorat oamenilor care cred in economia de piaţă, oamenilor care intr-adevăr vor dezvoltarea Romaniei, ajunge Romania să rişte să facă un pas inapoi din cauza aceluiaşi PSD care se comportă ca un inamic al Romaniei şi care efectiv poate fi acuzat de criminalitate economică. Ultima intrebare. Reporter: Vreau să vă intreb legat de gazele naturale. Acum trei luni, ministrul Popescu spunea raportat la consumatorii casnici, că marii furnizori de gaze naturale au un comportament captiv faţă de consumatori şi promitea o intervenţie a Guvernului, motivand faptul că furnizorii cumpără ...; metrul cub şi il vand cu 140-150 de lei metrul cub. Promitea o intervenţie vizavi de reglementări ale Guvernului. Vine iarna şi vreau să vă intreb, de la afirmaţia făcută de domnul Popescu, că de la...; o acţiune fermă a Guvernului...; Ludovic Orban: In privinţa consumatorului casnic, obiectivul nostru este acela de a adopta legislaţia privind protejarea consumatorului vulnerabil. La asta se referea domnul Popescu. In rest, liberalizarea autentică a pieţei, inclusiv liberalizarea in materie de furnizare, cu cat sunt mai multe companii care desfăşoară activitatea de furnizare a gazului natural, a energiei electrice sau a altor categorii de servicii, cu atat preţul va avea tendinţa să scadă datorită competiţiei, să ajungă la un nivel cat mai apropiat de preţul de vanzare la producător. Nu există, orice incercare de intervenţie administrativă care nu ţine cont de legităţile fundamentale ale economiei riscă să se intoarcă impotriva cetăţenilor, aşa cum s-a intamplat şi s-a văzut foarte clar cu Ordonanţa 114, care efectiv a dat o lovitură sub centură economiei romaneşti şi pană la urmă şi consumatorului casnic. Vă mulţumesc! Sănătate, numai bine! 2020-09-22 17:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4957.jpgVizita premierului Ludovic Orban la amplasamentul proiectului Spitalului Regional de Urgență ClujȘtiri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-amplasamentul-proiectului-spitalului-regional-de-urgenta-clujGalerie foto 2020-09-22 17:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4835.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea Protocolului de asociere a UAT Câmpia Turzii-UAT Turda și Județului Cluj, în vederea realizării în parteneriat a proiectului de investiții "Centura Ocolitoare Turda - Câmpia Turzii"Știri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-protocolului-de-asociere-a-uat-campia-turzii-uat-turda-i-judetului-cluj-in-vederea-realizarii-in-parteneriat-a-proiectului-de-investitii-quot-centura-ocolitoare-turda-campia-turzii-quotGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la semnarea Protocolului de asociere a UAT Campia Turzii-UAT Turda și Județului Cluj [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Am ţinut să fiu prezent la acest eveniment important pentru Campia Turzii, Turda şi pentru Cluj, pe de o parte, pentru a garanta susţinerea obţinerii finanţării pentru acest proiect din fonduri europene şi, pe de altă parte, pentru a-mi scoate pălăria in faţa unor campioni ai administraţiei locale și ai absorbţiei fondurilor europene. Consiliul Judeţean Cluj, condus de Alin Tişe, a semnat contracte de finanţare in valoare de 560 de milioane de euro, dacă nu mă inşel, domnule preşedinte. Am să vă dau o singură comparaţie, judeţul Neamţ a semnat contracte de finanţare de 1,5 milioane. Spun lucrurile acestea ca să arăt una dintre cauzele majore ale dezechilibrelor in dezvoltarea economică a Romaniei - faptul că acolo unde sunt reprezentanţii PNL, in care există o şcoală de proiecte de dezvoltare, de capacitate administrativă, de capacitate de absorbţie a fondurilor europene, spre deosebire de judeţe ţinute in sărăcie, de oameni care ajung la putere prin demagogie, prin pomeni, prin coruperea votului, şi care, de fapt, nu fac nimic pentru judeţele pe care le administrează. Cristian Matei, primarul municipiului Turda, care a generat un program de dezvoltare fără precedent pentru municipiul Turda, cu investiţii uriaşe, cea mai mare parte a lor bazată pe fonduri europene şi prin care, pur şi simplu, schimbă in bine, de la săptămană la săptămană, faţa municipiului Turda, punand-o pe harta dezvoltării economice rapide. Și gazda noastră, pe care am lăsat-o la urmă, Dorin Lojigan, care şi el a semnat contracte de finanţare de 40 de milioane de euro pentru municipiul Campia Turzii. Iată că oamenii trebuie să ştie şi să facă diferenţa. Proiectul in sine este extrem de important pentru Turda şi Campia Turzii, care permite scoaterea traficului de pe zonele centrale ale celor două municipii şi conectarea celor care vor să realizeze transportul, pană la urmă, cu autostrada. Este un proiect care arată disponibilitatea de cooperare care există intre primari, preşedinţi de consilii judeţene, care vor să facă lucruri bune pentru oameni, cum de altfel şi ADI-ul care este infiinţat. Arieşul arată această capacitate de asociere pentru a genera proiecte de interes comun pentru localităţi care, pană la urmă, ajung să creeze condiţii de viaţă mai bune pentru locuitori, oportunităţi mai multe de realizare in viaţă. Ii felicit pe cei trei semnatari, pe domnul preşedinte Alin Tişă, pe domnul primar Cristian Matei, pe domnul primar Dorin Lojigan. Garantăm susţinerea acestui proiect şi, cu siguranţă, promit că voi veni cand inauguraţi acest proiect, ca şi multe alte proiecte de interes. Vă mulţumesc! 2020-09-22 14:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4757.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții conducerii Universității Babeș-BolyaiȘtiri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-intrevederea-cu-reprezentantii-conducerii-universitatii-babe-bolyaiGalerie foto Declaraţiile premierului Ludovic Orban după intrevederea cu conducerea Universității Babeș-Bolyai [Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, sunt mai multe universităţi in oraş. De ce aţi venit la UBB? Pentru Psihologie? Ludovic Orban: Universitatea Babeș-Bolyai, conform evaluărilor, conform rankingului, este universitatea cea mai bine clasată, nu din Cluj, ci din Romania. Şi cred că e un motiv suficient de puternic. Asta nu inseamnă că nu acordăm atenţie şi altor universităţi. Sigur, pe langă subiectele abordate, care necesită o abordare sistemică şi un dialog permanent pentru identificarea de soluţii pentru creşterea calităţii educaţiei in Romania, am abordat subiecte importante. Unul dintre subiecte este cel legat de infiinţarea, la Cluj, a unuia dintre institutele care urmează să devină principalele beneficiare ale resurselor financiare disponibile pentru Romania, in cadrul priorităţii Europa Inteligentă. In urma acestei discuţii, pot să vă spun că, la Cluj - in colaborare cu UBB şi cu alte universităţi, pentru că UBB este integrativ in politica educaţională şi de cercetare pe care o face - va fi un institut de tehnologii inovative; asta, cu atat mai mult cu cat Clujul a intrat in finala pentru stabilirea capitalei inovaţiei - şi vă urez succes in această finală! Apropo de ceea ce am discutat, de o concentrare, de o intărire a universităţilor, printr-o imbunătăţire a colaborării şi a concentrării - domnul rector ne-a expus două proiecte: un proiect legat de absorbţia Universităţii Eftimie Murgu in cadrul UBB - este un proiect de hotărare de guvern care a fost iniţiat de Ministerul Educaţiei, se află pe circuitul de avizare şi i-am dat garanţia adoptării acestei hotărari de guvern, pentru a concretiza această absorbţie. De asemenea, am mai discutat despre unificarea grădinilor botanice - şi aici am inţeles că, de trei ani de zile, se plimbă pe circuit un proiect de hotărare de guvern, dar am inţeles că incă n-am dat de el - Jibou şi Cluj. Vom vedea exact in ce stadiu se găseşte şi susţin clar adoptarea unei astfel de hotărari. Inchei prin a transmite un mesaj de deschidere totală faţă de mediul universitar, faţă de universităţile de calitate din Romania, printr-un dialog constant, pentru a lua cele mai bune decizii pentru a imbunătăţi calitatea actului educaţional. Vă mulţumesc! 2020-09-22 13:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-22-03-12-29big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea Contractului pentru proiectarea și execuția secțiunii 3A2 și 3B1, cuprinsă între Nădășelu – Mihăești – ZimborȘtiri din 22.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-pentru-proiectarea-i-executia-sectiunii-3a2-i-3b1-cuprinsa-intre-nada-elu-mihae-ti-zimbor-cu-o-lungime-de-30-06-kmGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la semnarea Contractului pentru proiectarea și execuția secțiunii 3A2 și 3B1, cuprinsă intre Nădășelu - Mihăești - Zimbor, cu o lungime de 30,06 km [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Mă bucur să revin la Cluj cu vești bune, să fim de față la semnarea contractului pentru incă un tronson al Autostrăzii Transilvania. Autostrada Transilvania este o poveste care a inceput in 2002-2003, a fost susținută de mai mulți parlamentari liberali din județele Transilvaniei și mă bucur că, incetul cu incetul, prinde viață. Din Autostrada Transilvania, odată cu semnarea contractului pe Nădășelu-Zimbor, vor mai rămane doar două tronsoane pentru care urmează să se semneze contractul. Sunt proceduri care se află in derulare și putem spune că de la Cluj, pană la granița de vest, se va ajunge intr-o oră și ceva, o oră jumătate, o oră şi 40. Este o investiție extrem de importantă și este insoțită de o serie de alte investiții. Am discutat permanent cu domnul primar Boc, cu domnul președinte Tişe. Clujul este intr-o dezvoltare rapidă și are nevoie de o modernizare a infrastructurii care să țină pasul cu dezvoltarea municipiului și județului. Din acest motiv, avem un angajament clar ca, in parteneriat cu primăria municipiului Cluj Napoca și cu Consiliul Județean Cluj, să susținem proiecte de investiții extrem de importante. Aș enumera dintre ele doar cateva. Este vorba de centura metropolitană a Clujului, este vorba de trenul metropolitan, care utilizează infrastructura feroviară, este vorba de o legătură mai bună cu autostrada, care urmează să se realizeze prin Mărtinești, pentru că, la ora actuală, conexiunea cu autostrada a municipiului Cluj este extrem de dificilă și, din acest motiv, este nevoie de o conexiune rapidă la autostradă. De asemenea, avem un proiect foarte important pentru Cluj - proiectul de modernizare a liniei de cale ferată și de electrificare pe traseul Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, pentru care s-a finalizat studiul de fezabilitate și urmează să se lanseze licitația pentru proiectare și execuție. Nu in ultimul rand, aș menționa și obiective de investiții in domeniul sănătății. Clujul este printre județele care vor beneficia de finanțare europeană pentru edificarea a două spitale: Spitalul Regional Cluj, care va fi amplasat la Florești, care va beneficia de finanțare in cadrul exercițiului financiar multianual 2021-2027, spitalul regional din Cluj Napoca. De asemena, există proiectul spitalului pentru copii, care este lansat de Consiliul Judeţean şi intenţionăm să-l includem pe lista obiectivelor de investiţii care să fie finanţate in cadrul facilităţii de recuperare şi rezilienţă. Avem un proiect important, curajos, in care cred că puţină lume crede. Și aici mă refer la metrou. Dar sunt aici ca să vă garantez o implicare totală a Guvernului, alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, in realizarea acestui obiectiv care este extrem de important şi de util. Traficul, densitatea traficului in Cluj a atins nişte indicatori care fac necesară, eficientă şi utilă realizarea unei investiţii in cadrul metroului. In prim fază, o linie de metrou pe o lungime de 16 kilometri. Sigur că ulterioare dezvoltări urmează să fie discutate, dar in ceea ne priveşte, ca guvern, impreună cu Ministerul Transporturilor, susţinem acest proiect. Mai sunt multe alte investiţii, cum sunt fondurile europene, care sunt derulate prin intermediul Ministerului Transporturilor pentru investiţiile in dezvoltarea Aeroportului Cluj-Napoca şi o serie de alte investiţii importante care se vor derula. Inchei prin a reaminti că, in următorii ani, planul nostru de relansare economică şi investiţii este un plan ambiţios, care se bazează pe investiţii fără precedent in infrastructura de transport, in infrastructura energetică, in infrastructura de comunicaţii, in infrastructura de sănătate, in infrastructura educaţională. Toate aceste investiţii sunt fundamentale pentru a asigura suportul dezvoltării economice a Romaniei. Şi, in mod evident, Clujul este, cu varf şi indesat, pe harta acestor investiţii care vor fi sprijinite de guvern. Vreau să mai spun o dată că avem o colaborare excepţională atat cu Primăria Muncipiului Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc - care ştie ce inseamnă guvernarea şi este mult mai uşor să găsească cele mai bune modalităţi de parteneriat - , cat și cu preşedinţia Consiliului Judeţean; de altfel, Clujul are şi un ministru in guvern care, oricand este vreo problemă pentru Cluj, aceasta este pusă pe masa Guvernului cu celeritate. Vă mulţumesc! 2020-09-22 11:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4376.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Michèle Ramis, la finalul mandatului Excelenței Sale în RomâniaȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-ambasadorul-republicii-franceze-la-bucure-ti-doamna-michele-ramis-la-finalul-mandatului-excelentei-sale-in-romaniaGalerie foto 2020-09-21 19:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-21-07-56-49big_1.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la recepția organizată de ambasadorul Marii Britanii la București, domnul Andrew Noble, pentru a sărbători trecerea României la statutul de piață emergentă secundară, prin decizia agenției de evaluare financiară FTSE RussellȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-receptia-organizata-de-ambasadorul-marii-britanii-la-bucure-ti-domnul-andrew-noble-pentru-a-sarbatori-trecerea-romaniei-la-statutul-de-piata-emergenta-secundara-prin-decizia-agentiei-de-evaluare-financiara-ftse-russellGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelenţele voastre, doamnelor și domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai companiilor, ai mediului de afaceri și oficiali, Mă bucur să fiu prezent astăzi aici și ii mulțumesc domnului ambasador pentru invitația pe care mi-a adresat-o și pentru cuvintele foarte frumoase pe care mi le-a adresat. Guvernul pe care il conduc este un guvern care este orientat clar spre dezvoltarea investițiilor, care este orientat clar pe dezvoltarea tuturor instituțiilor și mecanismelor economiei de piață și, de asemenea, este un guvern care caută să creeze un mediu de afaceri cat mai prietenos pentru investitori, pentru toți cei care vor să inceapă sau să iși dezvolte afacerile. Mă bucur că acest pas inainte, făcut de Romania și de Bursa de Valori București, este făcut in mandatul meu și acest pas reprezintă in mare parte dorința mea de mult timp. Economia de piață, capitalismul, trebuie să se bazeze pe o puternică piață de capital. Romania avea nevoie de acest pas inainte, dobandirea statutului de piață emergentă secundară, ca un semnal de incredere, in primul rand către jucătorii la bursă, către investitori, indiferent că sunt fonduri de investiții, fonduri de pensii sau alți investitori la bursă. De asemenea, cred că este un semnal de incredere și pentru toate companiile care au in gand să se listeze la bursă. Din acest motiv, chiar dacă Parlamentul a adoptat de curand o lege care a incercat să blocheze, doi ani de zile, orice listare la bursă a unei companii de stat, noi vom continua procesul de pregătire a companiilor să fie listate la bursă. De asemenea, vom incuraja companiile private să se listeze la bursă, prin instrumente de mai multe tipuri, instrumente financiare, instrumente fiscale, astfel incat campania de informare, in mod evident, pentru că o companie, practic, intră in Liga 1 in momentul in care este listată la bursă, iar orice companie care este listată la bursă este mult mai credibilă, are posibilitatea de finanțare mult mai mare și are inclusiv capacitatea de a se dezvolta pe piețe regionale sau pe piața globală. De asemenea, vom urmări un alt obiectiv: să creștem interesul cetățenilor pentru Bursa de Valori, să creștem numărul celor care investesc in acțiuni, in titluri de valoare pe bursă, pentru că, sigur, este mai riscant să investești pe bursă, dar in același timp, e şi mai palpitant, iar caștigurile pe care le inregistrezi pot să fie mult mai mari decat alte instrumente de a-ţi investi resursele financiare. Intr-un cuvant, pasul făcut cred că trebuie urmat de alţi paşi, cat mai repede, trebuie să evoluăm, printr-o capitalizare constantă, o creștere a capitalizării bursiere, o creștere a numărului firmelor care se listează la bursă, o creștere a atractivității Bursei de la București pentru investitori și, de asemenea, o creștere constantă a numărului de jucători de pe bursă. Pentru că dezvoltarea Bursei este cel mai cert indicator al dezvoltării economice a Romaniei. Mulțumesc! 2020-09-21 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119990394_653308468949213_3807537315944616954_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord- Aeroport Henri Coandă, OtopeniȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-deplasarea-test-cu-trenul-pe-conexiunea-feroviara-gara-de-nord-aeroport-henri-coanda-otopeniGalerie foto *** Declarații susținute de ministrul Lucian Bode, premierul Ludovic Orban și președintele Romaniei, Klaus Iohannis, după participarea la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord- Aeroport Henri Coandă, Otopeni [Check against delivery] Lucian Bode: Stimate domnule preşedinte Klaus Iohannis, stimate domnule prim-ministru Ludovic Orban, doamnelor şi domnilor, un alt proiect de infrastructură de transport este foarte aproape de a fi dat in funcţiune. Conexiunea pe calea ferată intre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu cei 7,8 kilometri de cale ferată modernizată, dublă, intre Mogoşoaia şi Baloteşti, şi racordul de aproximativ 3 kilometri, primul tronson de cale ferată construit de la zero in Romania, din 1984 pană astăzi, conectat la terminalul I al Aeroportului Otopeni, reprezintă un obiectiv de investiţii pentru care s-a muncit mult, care, in contextul amanării Campionatului European de Fotbal, a fost imbunătăţit faţă de varianta iniţială, cu incă două obiective necesare exploatării. Mă refer aici la punctul de oprire din zona Patinoarului şi la un pasaj semiacoperit de acces in aerogară. Suntem, după cum bine ştiţi, in etapa de probe tehnologice, necesară pentru punerea in trafic in siguranţă a acestei investiţii, compusă din două proiecte feroviare complexe, in valoare de 463 de milioane de lei. Ne-am setat, ca obiectiv, ca incepand cu 12 decembrie 2020, odată cu noul mers al trenurilor, călătorii să poată circula pe această rută, pe cei 19,5 kilometri, in aproximativ 17 minute. Acest proiect a pornit ca o obligaţie impusă Romaniei in contextul organizării Campionatului European de Fotbal, care trebuia să aibă loc in iunie acest an. A fost asumat in acest context şi trebuia realizat. Această conexiune trebuia să se materializeze chiar dacă nu eram constranşi de imprejurări, pentru că a trecut mult prea mult timp de cand Bucureştiul, capitală europeană, nu are o legătură feroviară intre principala poartă aeriană de intrare in ţară şi gara centrală, Gara de Nord. Trebuie să ne obișnuim să gandim proiecte integrate, proiecte integrate de transport, pentru că mobilitatea cetățenilor, in secolul XXI, in marile orașe, presupune dezvoltarea unei rețele de transport intermodale. După darea in trafic a acestei conexiuni, nu ne vom opri aici, pentru că Aeroportul Otopeni trebuie conectat la toate rețelele de transport, mai ales in contextul extinderii sale cu un nou terminal. Am reușit, așadar, să-l conectăm la rețeaua feroviară. Urmează să fie conectat la rețeaua de metrou, prin magistrala M6, și cea la rutieră, prin legătura cu Autostrada București-Ploiești-Brașov și Centura Bucureștiului. Ne-am propus să abordăm un proiect de anvergură pentru București: trenul metropolitan, un concept integrat care să includă atat partea de infrastructură feroviară și trenuri metropolitane, cat și corelarea acestora cu celelalte moduri de transport. Acest demers presupune extinderea magistralelor de metrou pană la nivelul centurii feroviare a Bucureștiului, sincronizarea cu operatorii rutieri de transport care deservesc regiunea București-Ilfov, totul finanțat din fonduri europene. Este un plan ambițios, de durată, dar care trebuie pus in practică cat mai repede. Fără viziune de ansamblu, riscăm să avem in continuare proiecte de tip insulă și nu de tip rețea, interconectate. In incheiere, spun că o dată faptul că guvernul Ludovic Orban a dovedit, in aceste aproape 11 luni de mandat, că investițiile in infrastructura de transport sunt prioritate și ne-am propus să dezvoltăm noi proiecte care să asigure cetățenilor un grad ridicat de conectivitate și mobilitate, principii de bază ale unui transport urban și periurban modern, desfășurat in condiții sigure și civilizate. Vă mulțumesc și vă rog să-mi permiteți să-l invit la cuvant pe domnul prim-ministru Ludovic Orban. Ludovic Orban: Bună ziua! Mă bucur să fiu prezent aici alături de domnul președinte Klaus Iohannis și de domnul ministru al transporturilor și de ceilalți participanți la inaugurarea acestui tronson de cale ferată, cu atat mai mult cu cat ideea acestui tronson s-a născut in mandatul meu de ministru al transporturilor. Sigur că și aici a trebuit să treacă 12 ani pentru realizarea acestui tronson necesar, pentru a oferi o alternativă de deplasare pentru cei care vor să plece de pe Aeroportul Otopeni sau aterizează pe Aeroportul Otopeni. Felicit constructorii pentru mobilizarea exemplară. Vă readuc aminte că, la momentul preluării guvernării de către guvernul liberal, progresul era puțin peste 11% și iată că astăzi lucrarea este finalizată aproape in proporție de 100%. Evident, probele tehnice sunt necesare pentru punerea in funcțiune, ca și alte etape procedurale, selectarea operatorului de transport feroviar, dar această linie este o realitate și va fi pusă la dispoziția beneficiarilor in cel mai scurt termen posibil. Folosesc această ocazie pentru a spune cateva lucruri despre transportul feroviar. Din păcate, calea ferată a fost cenușăreasa modurilor de transport in ultimii 20 de ani. A fost ocolită de investiții serioase și a fost tratată ca o formă de transport de rang secund. La nivelul Uniunii Europene, transportul feroviar este considerat un transport prioritar, pentru că este un transport sigur, un transport rapid și, mai ales, un transport care este prietenos cu mediul inconjurător. In ceea ce ne privește, vom pune in aplicare strategia de dezvoltare a Uniunii Europene și in Romania și vom pune intre prioritățile de dezvoltare a infrastructurii de transport dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar. Obiectivele pe care le avem sunt: finalizarea procesului de modernizare a căii ferate de la Constanța pană la Nădlac. In cursul acestei săptămani se va semna contractul Apața - Cața, un contract pentru modernizarea a 44 de km. Practic, din tot traseul de la Constanța pană la Nădlac va mai rămane o singură porțiune, porțiunea Predeal-Brașov, pentru care, in cadrul studiului de fezabilitate, se va stabili soluția optimă, astfel incat să ajungem și pe acest tronson la semnarea contractului de proiectare și execuție. De asemenea, pe celelalte trasee importante de pe Coridorul IX Pan-European, pot să vă spun că de la Ploiești pană la Focșani, de la Focșani pană la Roman și de la Roman pană la Iași și pană la granița de est sunt semnate contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru modernizarea căii ferate de pe Coridorul X Pan-European, pe două linii, electrificat, cu o viteză de transport pentru călători de 160 de km și o viteză de transport marfă de 120 de km. De asemenea, pe tronsonul de la Bucureşti spre Craiova, Turnu Severin-Caransebeș, care se duce spre vest, suntem pe aproape toate tronsoanele cu contracte semnate pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Deja a intrat pe linie dreaptă tronsonul Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, tronson care era neelectrificat şi care, in curand, va intra in faza de proiectare şi de execuţie. De asemenea, inelul feroviar al Bucureştiului, care reprezintă o alternativă extrem de utilă pentru bucureştenii care vor să asigure deplasarea pe inelul feroviar va oferi o mobilitate suplimentară in transport atat pentru bucureşteni, cat şi pentru cei care locuiesc in judeţul Ilfov. Vom aloca fonduri europene, miliarde şi miliarde de euro vor fi investiţi pentru modernizarea infrastructurii de transport feroviar, care va reprezenta o bază pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Il invit pe Excelenţa Sa domnul preşedinte Klaus Iohannis, căruia ii mulţumesc că a acceptat să fie prezent la acest eveniment, să ni se adreseze. Klaus Iohannis: Mulţumesc domnule prim-ministru, domnule ministru, onorată asistenţă, iată că planul de relansare economică pe care l-am elaborat impreună cu Guvernul Orban incepe să-şi arate şi partea practică şi, pentru a sublinia importanţa dezvoltării infrastructurii feroviare, am participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată, construită, atenţie, nu din ´89 incoace, din ´84 incoace, cum ne-a spus domnul ministru. Noi dorim să dezvoltăm aeroportul internaţional, dorim să-i dăm amploare, dar pentru asta, evident, e nevoie să poţi să ajungi in aeroport in condiţii foarte bune, in condiţii predictibile şi pentru asta legătura de la Gara de Nord pană in aeroport este absolut esenţială. Este evident că in acest fel şi in acest ritm vom reuşi să modernizăm infrastructura din Romania. Nu intamplător am participat in ultimele zile la metrou, la autostradă, şi, iată, acum, la testarea acestei noi căi ferate. Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundaţia pe care se clădeşte planul de relansare economică. Romania are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică şi pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport avem o şansă enormă acum, in anii care urmează, cand putem să folosim bani europeni care ne sunt puşi la dispoziţie. Trebuie să recunoaştem că bani europeni am avut şi pană acum, doar voinţă politică pană acum a fost puţină. Dacă ne gandim doar că din 2016 pană in 2019 s-a realizat, din această linie, 11% şi in nici un an, de cand a venit guvernul liberal, s-a realizat, practic, tot restul, linia este ca şi finalizată, putem să ne dăm seama cam care este voinţa politică şi putinţa politică. Ii felicit pe toţi, premier, ministru, constructor, consultanţi şi toată lumea care a participat şi a facilitat această dezvoltare. Sunt convins că acesta va fi ritmul impus pentru anii următori, un ritm care va schimba faţa Romaniei in sens pozitiv. Vă mulţumesc! Felicitări! 2020-09-21 14:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119984213_1023128191441984_835461504176831041_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul “România emergentă”, organizat de Bursa de Valori BucureștiȘtiri din 21.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-romania-emergenta-organizat-de-bursa-de-valori-bucurestiGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la evenimentul - Romania emergentă, organizat de Bursa de Valori București [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Mă bucur să fiu astăzi aici, intr-un moment favorabil pentru evoluția economiei romanești. Nu poate exista capitalism fără capital și fără piață de capital. Faptul că Romania, astăzi, trece la statutul de piață emergentă secundară arată o evoluție pozitivă a Bursei de Valori București, dar, din punctul meu de vedere, o evoluție incă timidă și, din acest motiv, intenția noastră, ca Guvern, este aceea de a sprijini dezvoltarea in continuare a Bursei, a pieței de capital. Sunt mai multe măsuri prin care vrem să dezvoltăm piața de capital din Romania: listarea de noi companii de stat la bursă, stimularea participării persoanelor fizice la piața de capital prin simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii de retail. De asemenea, dorim să lansăm noi programe de emisiuni de titluri de stat prin intermediul Bursei. Deja s-au lansat emisiuni de titluri de stat in valoare de 1 miliard de lei și 168 de milioane de euro. Dorim să incurajăm, inclusiv prin măsuri de stimulare, chiar de natură fiscală, companiile private să se listeze la bursă, astfel incat să aibă posibilitatea de a-și diversifica sursele de finanțare. Dacă ne uităm la finanțarea companiilor, vom vedea că in Romania suntem departe de modelul capitalist din țările dezvoltate in care o mare parte dintre finanțările companiei se realizează de pe Bursă. Obiectivul nostru este să dezvoltăm acest instrument fundamental pentru economia de piață, care este Bursa de Valori. Inchei prin a vă spune că in procesul de dezvoltare a pieței bursiere a apărut, din păcate, o lege pentru care nu pot să ințeleg rațiunea pentru care a fost adoptată, noi am și atacat-o la Curtea Constituțională, din păcate, nu ni s-a dat dreptate, care oarecum blochează vanzarea de active, de acțiuni afectand procesele pe care le-am inceput de listare la Bursă a unor companii importante, cum este, de exemplu, Hidroelectrica. E clar că actuala structură a Parlamentului nu poate permite modificarea acestei legi, dar, după alegeri, obiectivul nostru este să modificăm această lege, pentru că noi vrem ca lucrurile să curgă firesc in continuare și să creăm dezvoltare economică, să generăm cu adevărat o dinamică economică și prin intermediul pieței de capital a Bursei de Valori. Ii felicit pe cei care conduc Bursa de Valori, care au avut o activitate, să spun, intr-un mediu nu foarte prietenos, care ne-a adus la acest rezultat favorabil, și le garantez că pot să se bizuie pe o cooperare cu guvernul, in beneficiul dezvoltării pieței de capital. Mulțumesc! 2020-09-21 11:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1600700217original_1.jpgConferinţă de presă susținută de premierul Ludovic Orban la IaşiȘtiri din 20.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-ludovic-orban-la-iasi [Check against delivery] Costel Alexe: Domnule prim-ministru, bine ați venit! Dacă sunt intrebări din partea mass media, vă rugăm. Reporter: Buna ziua! Aţi spus că Moldova are nevoie trei autostrăzi și PNL garantează că le va face in următorii 10 ani. Intrebarea mea: prima bucată de autostradă care se va face, probabil va fi Bacău-Brașov. Nu e cea mai scurtă și cea mai ieftină? Aveți un grafic, puteţi să ne daţi un grafic, care vor fi autostrăzile construite, in ce ritm? Ludovic Orban: Deci, vă prezint care este situația pe fiecare tronson de autostradă dintre autostrăzile Moldovei. In ceea ce privește Autostrada Unirii, Targu Mureș - Iași - Ungheni, pe tronsonul Targu Mureș - Targu Neamț avem contract de realizare a studiului de fezabilitate și avem ca obiectiv adoptarea indicatorilor tehnico-economici pană la data de 1 iulie 2021. In ceea ce privește realizarea tronsonului Targu Neamț - Iași - Ungheni, este lansată licitația pentru stabilirea caștigătorului și semnării contractului pentru revizuirea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic pentru acest tronson de autostradă. Vreau să vă readuc aminte că acest tronson de autostradă era băgat in faimosul pachet de PPP-uri la Comisia de Prognoză și Strategie, care nu avea nici cea mai mică calificare să deruleze proiecte de infrastructură. A trebuit să anulăm tot ce a făcut PSD pentru a bloca aceste proiecte de investiții, să mutăm din nou proiectele la ministerele de linie care au capabilitatea de a manageria aceste proiecte și să pregătim documentațiile pentru intrarea in fazele in care le-am găsit. Deci, in privința tronsonului Targu Mureș - Iași - Ungheni, este lansată licitația și urmează să se depună oferte şi să se semneze contractul. Obiectivul nostru este să semnăm contractul pană la sfarşitul anului. In ceea ce privește A7, pe legătura dintre Ploiești și Siret, există șase tronsoane; pentru toate cele șase tronsoane s-a semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. Sunt in diferite faze, e adevărat, A7 va trece pe la Pașcani, A7 asigură legătura dintre județele Moldovei cu Coridorul IV paneuropean, care face legătura intre Constanța și Nădlac. In ceea ce privește Autostrada Bacău - Brașov, este semnat şi a inceput activitatea consorțiul care a caștigat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. In ceea ce privește finanțarea, am gandit finanțarea tronsoanelor in funcție de nivelul de pregătire in care se găsește fiecare tronson. Noi putem să finanțăm fie pe bugetul Uniunii Europene 2021-2027, fie pe Facilitatea pentru Reziliență și Recuperare, cele peste 30 de miliarde de euro, care sunt disponibili pentru Romania in cadrul Facilității de Reziliență și Recuperare. In ceea ce privește finanțarea diferitelor obiective, cel mai probabil, A7, tronsoanele care sunt cele mai aproape de finalizare se vor finanța prin Facilitatea pentru Reziliență și Recuperare, iar celelalte tronsoane urmează a fi finanțate din bugetul Uniunii Europene 2021-2027, din alocările pentru Programul Operațional Infrastructură Mare. Reporter: Ați fost ministru al transporturilor, puteți estima destul de precis care sunt termenele de inaugurare, mai precis care autostradă care trece prin Moldova va fi inaugurată prima? Iași va fi finalizată prima sau Bacău-Brașov? Ludovic Orban: Nu se poate spune cu precizie care va fi prima. Ele vor fi tronsoane. Reporter: Deci dumneavoastră nu puteţi garanta că Iaşi - Targu Mureş va fi inaugurat inainte de Bacău - Braşov. Ludovic Orban: Vreţi să mă conduceți intr-o direcție cu care eu nu sunt de acord. Fiecare este intr-un anumit stadiu, intr-o anumită fază. De exemplu, in ceea ce priveşte Targu Mureş - Targu Neamţ, de pe Autostrada Unirii, este, să spun, in stadiul cel mai avansat. Imediat după adoptarea indicatorilor tehnico-economici, vom trece la realizarea licitaţiei pentru proiectare şi execuţie. Deci, din Autostrada Unirii, probabil, cel mai apropiat de finalizare tronson este tronsonul Targu Mureş -Targu Neamţ. Asta nu inseamnă că pe tronsonul Targu Neamţ - Iaşi - Ungheni vom lăsa lucrurile să bată pasul pe loc. Vom impinge lucrurile inainte, astfel incat să fie finalizate cat mai repede. Din punctul nostru de vedere, obiectivele pe care le avem sunt simple: să obţinem finanţare - 1 - şi să avem finanţare pentru realizarea acestor tronsoane şi 2, toate contractele să se deruleze in conformitate cu prevederile contractuale, ba chiar cu depăşiri, pentru că există posibilitatea de realizare a diferitelor faze ale acestor proiecte mari intr-un termen mai scurt decat termenele care sunt stabilite prin documentaţie. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Pe A7. Normal, sunt in funcţie de nivel. Cel mai dezvoltat este tronsonul Ploieşti - Buzău. El va incepe primul, probabil. După aceea incepe Buzău - Focşani. In funcţie de cum se finalizează SF-ul şi proiectul tehnic, imediat sunt pregătite documentaţiile, noi le scoatem la licitaţie. Reporter: Prin ţară aţi inaugurat diverse obiective la administrațiilor locale - drumuri, poduri, şosele, bucăți de autostradă. La Iași ați fost la un amplasament, pe la niște boscheți pe-acolo. Nu s-a putut inaugura la Iaşi ceva? Chestia asta e c proba că administraţia locală nu şi-a făcut treaba? Ludovic Orban: Nu am fost, cum aţi spus dumneavoastră, prin nişte boscheţi. Am fost pe amplasamentul viitorului spital regional. Aici vă readuc aminte că Partidul Naţional Liberal a fost cel care a iniţiat, a lansat proiectul de realizare a opt spitale regionale moderne, la standarde europene. Incă din 2007 este lansat proiectul. Din păcate, in 2008, Partidul Naţional Liberal nu a mai guvernat şi de atunci, vedeţi şi dumneavoastră că nu s-a mai făcut nimic. Noi, de cand am venit, zece luni şi ceva de guvernare, am scos proiectul din sertar, am aprobat indicatorii tehnico-economici. Am semnat contractul de finanţare şi am convins Comisia Europeană să aprobe finanţarea acestui proiect, deci pot să vă spun că avem garanţia că acest proiect va fi finanţat din fonduri europene. De asemenea, am pregătit documentația și am lansat licitația pentru semnarea contractului de proiectare și de asistență tehnică, urmand probabil pană la sfarșitul anului să semnăm acest contract de proiectare. Am fost pe locul in care va fi Spitalul Regional, pentru a vedea exact amplasamentul şi nu numai amplasamentul spitalului, și toate conexiunile, toate legăturile, pentru că acolo primăria a adoptat un plan de urbanism zonal care prevede o dezvoltare amplă al acelui areal in care este amplasamentul spitalului. Reporter: Domnule prim-ministru, in această dimineaţă, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a făcut o postare pe Facebook, prin care spune că va solicita ca in judeţele in care se aplică scenariul verde, elevii de la ciclul primar şi grădiniţe să nu fie obligaţi să poarte masca de protecţie. Masca de protecţie să fie facultativă. Este o propunere făcută in această dimineaţă printr-o postare pe Facebook. Ludovic Orban: E o propunere cu care noi nu suntem de acord. Obiectivul nostru fundamental este acela de a respecta dreptul la educație al copiilor și doi, acela de a proteja sănătatea copiilor și a cadrelor didactice in cadrul școlii, in cadrul procesului educațional. Cea mai sigură măsură de impiedicare a răspandirii virusului este portul măștii, alături de celelalte măsuri pe care le-am instituit: dezinfecţia, păstrarea atat cat e posibil a distanței fizice, igiena personală, care să fie asigurată pentru copii. După părerea mea, o astfel de propunere nu are niciun fundament și i-am și văzut, copiii sunt ascultători. Copiii respectă această regulă la școală și nu văd de ce trebuie să existe unii care să instige la nerespectarea acestei reguli. O să-și asume ei răspunderea pentru imbolnavirea copiilor, pentru faptul că odată imbolnăviţi copiii pot să ducă boala acasă? Iși asumă ei răspunderea pentru un asemenea risc major? In ceea ce ne privește pe noi, noi nu putem fi de acord cu o astfel de propunere. Reporter: Vă mulțumesc! Am o intrebare și pentru domnul ministru al mediului. Domnule ministru, in ultimele două zile au apărut in spațiul public mai multe acuzații legate de un plagiat la lucrarea dumneavoastră de doctorat. Dacă aveți un punct de vedere, cum comentați aceste acuzații? Costel Alexe: Referitor la acest non-subiect, după cum bine știți in conferința de presă de la Constanța am dat toate informațiile necesare și dacă ați urmărit astăzi pagina de Facebook a președintelui de Consiliul Județean cu siguranță o puteți urmări şi unde am făcut aceste clarificări. Este un non-subiect și evident nu vom comenta pe acest subiect, mai ales in ultima săptămană de campanie, cand adversarii politici prin anumite instrumente au invadat spațiul public cu tot felul de minciuni. Reporter: Domnule premier, domnule ministru al sănătății, Iașiul are un spital mobil pentru COVID-19, care are foarte multe deficiențe. Cu toate acestea DSP a emis aviz de funcționare fără a avea la bază a autorizația de mediu şi cea de la ISU. DSP este condus de domnul Cepoi, care a fost pană de curand şef la Autoritatea de Control in Sănătate. Cum comentați dumneavoastră aceste aspecte? Nelu Tătaru: Da. Bună ziua tuturor! Astăzi, după aceste evenimente, voi merge acolo să evaluez personal situația de la nivelul spitalului modular. Eu am mai fost şi acum o lună, și acum două luni, știm cat de greu s-a născut acest spital. Interesul nostru, al guvernului este ca fiecare pacient să beneficieze de sănătate, să beneficieze de activitate medicală, in condiții normale și condiții legale, care să nu-i pună nici intr-un fel in pericol viața. Voi merge, voi evalua și veți avea şi amănunte. Ludovic Orban: Aici aș vrea să fac o precizare, că deja PSD politizează tot. Noi am mai avut spitale modulare și știm ce inseamnă toate condițiile pe care trebuie să le respecte astfel de spitale modulare. Am avut la București, la Elias, am avut la Brașov, in curtea Spitalului Județean, există proiectul de spital modular care a inlocuit Spitalul ROL2 din curtea Ana Aslan. Deci noi am susținut aceste proiecte de realizare a spitalelor modulare care să primească pacienți infectați cu COVID. Și sunt convins că domnul ministru Tătaru va face o evaluare extrem de obiectivă şi de serioasă și ce ne dorim este să se poată pune la dispoziția pacienților această facilitate, dar, sigur, cu respectarea condițiilor care se impun in astfel de situații, care sunt foarte multe condiții, multe dintre ele, condiții de natură tehnică. Reporter: O intrebare pentru domnul Orban. In momentul in care ați discutat cu primarul Mihai Chirica venirea in PNL, ați primit și garanții din partea lui că nu va pleca, eventual la PSD? Ludovic Orban: Din cate imi aduc aminte, prima discuție pe care am avut-o cu domnul primar Mihai Chirica a fost aceea in care guvernul PSD a luat decizia de a nu ține Ședința de guvern comună a Guvernului Romaniei cu Guvernul Republicii Moldova la Iași, ca să il pedepsească pe Mihai Chirica pentru curajul opiniilor sale corecte. De atunci, am avut un permanent dialog, o relație extrem de apropiată și am convingerea că Mihai Chirica s-a alăturat proiectului Partidului Național Liberal avand la bază considerente extrem de solide și, de altfel, am și discutat multe dintre proiectele pentru Iași, pentru Moldova, proiecte pe care le susținem impreună și eu nu văd de ce să discutăm de o asemenea eventualitate atata timp cat atat domnul Mihai Chirica, cat și domnul Costel Alexe, cat și guvernul pe care il conduc avem aceleași obiective și vrem să implementăm aceleași programe, care sunt in beneficiul ieșenilor. Reporter: Şi a doua intrebare. Dacă aveți o analiză pe Moldova, unde caștigați, unde pierdeți, unde disputa e mai complicată? Ludovic Orban: Pot să vă spun doar că in Moldova bate un vant de schimbare și că cei mai mulți baroni roșii nu o să mai rămană la butoane. Avem șanse de a caștiga in toate județele Moldovei, in Iași, in Bacău, in Botoșani, in Vrancea, in Galați și trag nădejde că și Buzatu, din Vaslui, poate fi - scuturat. In privința Neamțului, nu ii trec pe lista speranțelor, ci pe lista certitudinilor. Reporter: Am o intrebare in primul rand pentru domnul ministru al sănătății. Vă gandiți la o extindere a categoriilor de risc in ceea ce privește vaccinul antigripal gratuit? Pentru că, așa cum ați declarat și au declarat și medicii, nu o să știm care e gripă, care e COVID. Nelu Tătaru: Da. După cum știți, noi am achiziționat 3 milioane de doze de vaccin antigripal, primele tranșe au venit de pe 15 septembrie, au fost distribuite DSP-urilor și medicilor de familie. Dincolo de categoriile de risc cunoscute, intenția este, in această toamnă și inceputul iernii, in funcție de evoluție, să extindem și la personalul didactic, urmand să evaluăm evoluția din școli in această perioadă. Reporter: Asta inseamnă cate mii de doze? Nelu Tătaru: Noi avem in acest an contractate 3 milioane de doze, cu posibilitatea de a mai contracta incă un milion. Anul trecut au fost doar un milion jumătate de doze de vaccin antigripal, plus 500.000 de doze care s-au găsit la liber in farmacii pentru restul populației. Reporter: Deci personalul didactic ar putea beneficia de vaccin antigripal gratuit. Nelu Tătaru: Da, in măsura achizițiilor și a evoluției pe care o vom vedea in școli in următoarea perioadă. Reporter: Şi o intrebare pentru domnul premier. Cum vedeți alianțele post-alegeri in marile orașe, in condițiile in care, iată, la Iași, USR-PLUS a spus că niciun caz nu va face o alianță cu PNL. Mulțumesc! Ludovic Orban: Ce pot să vă spun cu precizie e că nu vom permite formarea niciunei majorități in niciun consiliu local și in niciun consiliu județean cu PSD și vom căuta aliați afini, care sunt apropiați de noi și in mod evident, printre ei sunt USR-PLUS, PMP. Cred că e o declarație de campanie care este dictată de o atitudine pe care personal nu o ințeleg, din partea unui candidat la președinția Consiliului Județean vindicativ, care in ultimii trei ani jumate era in relații foarte bune cu noi și brusc şi-a dat seama, a avut așa o revelație, că nu mai suntem atat de buni cum eram cand eram in parteneriat cu el. Decizia noastră va fi aceea de a pune la baza oricărei majorități care se formează in consilii judeţene şi in conislii locale proiectele, programele de dezvoltare ale comunităților in măsura in care putem să ne ințelegem cu grupurile din consiliul locale și consiliile județene pentru susținerea acestor proiecte și programe. Reporter: O intrebare pentru domnul ministru al sănătăţii. Domnule ministru, specialiştii spun că ne aflăm pe o a doua cocoașă a primului val. Vă așteptați ca de la 1 octombrie, după alegeri, să ne aflăm pe un al doilea val, dat fiind faptul că incep cursurile și studenții? Cum vedeți dumneavoastră evoluția și care vor fi codurile preconizate...? Nelu Tătaru: Da. Suntem intr-un platou a celei de-a două faze a primului val. Nu știu dacă are vreo legătură al doilea val cu alegerile, are legătură cu respectarea de către noi a tuturor restricţiilor. Avem niște precauții, includ portul măștii, includ distanțare, includ dezinfectanţi. Avem o lună in care s-au redeschis restaurantele, teatrele, cinematografele, reintoarcerea din concedii, o aglomerare a transportului in comun, deschiderea școlii, campanie electorală, alegeri. Toate acestea au un numitor comun: respectarea unor norme in vederea desfășurărilor. Respectăm acele norme, avem o transmitere comunitară scăzută, avem un număr scăzut de cazuri, ne menţinem pe acel platou pe care suntem acum. Haideți să respectăm aceste reguli, să transformăm primul val intr-un val decizional, pentru că al doilea val depinde foarte mult de cum gestionăm primul val. Orice experiență ştiinţifică a unei pandemii a arătat un an jumătate, doi persistența acelui agent. Sperăm in descoperirea un vaccin, precum sperăm și in menținerea acestor reguli pe care dincolo de anumite aspecte negaţioniste sau bagatelizare a tot ce au insemnat aceste șapte luni de pandemie să ne ducă spre un rezultat pozitiv. Cred că al doilea val va depinde foarte mult de primul val. Haideţi să terminăm, să ducem pe acea pantă descendentă primul val, să mergem spre acea campanie de vaccinare antigripală, ne gandim la o vaccinare și pneumococică, sunt studii și pentru o vaccinare BCG şi atunci vom putea privi spre un eventual val doi cu o altă perspectivă. Reporter: O a doua intrebare tot pentru dumneavoastră. Au apărut schimbări in ceea ce privește rezidențiatul? Au mai rămas doar cateva luni pană cand va incepe. Nelu Tătaru: Nu. Dupa cum știți, rezidențiatul a fost anunțat incă in urmă cu șase luni. Sunt aceleaşi perspective. Vom avea ca specialități care vor apărea in număr mai mare ca și locuri, cele deficitare pe care le-am putut vedea și le-am putut gestiona in această pandemie. Reporter: Se va putea face in Romania rezidențiat in spital, așa cum se face in Franța sau in alte orașe, adică rezidențiatul pe post, nu pe loc? Nelu Tătaru: In acest moment, noi avem discuții cu universitățile și spitalele. Noi avem in jurisdicția, să spunem a Ministerului Sănătății, 58 de spitale din cele 380. Celelalte sunt ale administraţiei locale. Discuțiile intre minister, Ministerul Educației, universitățile de medicină și farmacie care au autonomia vor da perspectiva, cred că la jumătatea lunii octombrie. Reporter: Dar astfel va fi redus, va fi redusă corupția din acest sistem, privind aceste /.../. Nelu Tătaru: In prim-plan este dezvoltarea procesului de invățămant și, sperăm noi, in afara corupției. Costel Alexe: Ultima intrebare! Reporter: Domnule prim-ministru, săptămana viitoare ar urma să fie trecute prin Parlament stimulentul de 500 de euro pentru profesori și majorarea pensiilor cu 40%. Ce va face guvernul? Ludovic Orban: PSD este un partid aflat in delir, care vrea să distrugă Romania. Ceea ce s-a intamplat in Comisia de buget-finanțe, in care PSD are o majoritate conjuncturală, reprezintă o crimă impotriva economiei romanești și riscă să conducă Romania spre incapacitate de plată, spre faliment. Nu putem sta cu mainile incrucișate și nu putem accepta ca PSD să iși bată joc de țara asta. Vreau să readuc aminte că nicio altă formațiune politică, in afara PSD, nu a girat aceste decizii ticăloase. Ne vom bate in plenul camerelor reunite, astfel incat să retrimitem spre Comisia de Buget-Finanțe raportul. Sunt convins că printr-o mobilizare exemplară a celorlalte formațiuni politice, care au dat dovadă de raționalitate și de legătură cu realitatea economică, vom reuși acest lucru. Suntem pregătiți și pentru orice altă situație, astfel incat să impiedicăm ca PSD să facă rău Romaniei. Pot să vă spun că deja ecourile acelei faimoase ședințe a Comisiei de Buget-Finanțe in toată lumea, ecourile negative, sunt foarte prezente și avem un feedback foarte, foarte ingrijorător in urma deciziei Comisiilor reunite de Buget-Finanțe, in urma deciziei PSD de fapt, că acolo a fost PSD, n-a fost nicio altă forță politică. Nu sunt posibile aceste creșteri de cheltuieli. PSD practic a generat cheltuieli de 6,5% din Produsul Intern Brut suplimentare și in același timp a modificat și plafonul maxim de indatorare raportat la Produsul Intern Brut de la 44% la 40%. Adică ce a făcut? A generat cheltuieli suplimentare și a interzis posibilitatea obținerii de finanțări pentru susținerea acestor cheltuieli, adică a pus bazele unui faliment. Noi nu putem accepta ca PSD să işi bată joc de țara asta și să conducă Romania spre nicăieri. Ne vom bate și alegerile parlamentare bat la ușă și vom elibera Romania și de această majoritate ticăloasă care se comportă ca un dușman al Romaniei. Vă mulțumim. 2020-09-20 17:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-20-05-27-47big_0[9].jpgVizita premierului Ludovic Orban la șantierul proiectului Palas Campus, IașiȘtiri din 20.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-antierul-proiectului-palas-campus-ia-iGalerie foto Declarații de presă ale premierului Ludovic Orban la șantierul proiectului Palas Campus, Iași [Check against delivery] Ludovic Orban: Sunt investitori care iși continuă investițiile, dovedind curaj, asumare de răspundere și mai ales capacitatea de a asigura derularea proiectelor de investiții, care, pană la urmă, inseamnă regenerare urbană, inseamnă dezvoltare, inseamnă generarea de locuri de muncă. In acest proiect de dezvoltare urbană urmează să se creeze 5.000 de locuri de muncă, locuri de muncă in domenii bine plătite, care vor crea o dinamică economică și vor prezenta oportunități suplimentare pentru ieșenii aflați in căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. De asemenea, fața orașului se schimbă, fața orașului devine mai modernă, mai prietenoasă cu cetățenii, dezvoltările imobiliare care au fost făcute de domnul Dascălu au infrumusețat toate zonele in care s-au realizat, indiferent in ce zonă a țării. In ceea ce ne privește, ca guvern, suntem alături de companii, suntem alături de investitori, căutăm formule de susținere, formule de sprijin a investițiilor private serioase, care sunt făcute atat de antreprenorii romani, cat și de investitorii veniți din alte țări. 2020-09-20 15:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-20-03-32-24big_0[1].jpgVizita premierului Ludovic Orban la amplasamentul Spitalului Regional de Urgențe IașiȘtiri din 20.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-amplasamentul-spitalului-regional-de-urgente-ia-iGalerie foto [Check against delivery] Nelu Tătaru: Acest Spital Regional Județean de Urgență Iași va deservi populația aferentă regiunii Moldova. Suma totală la care se ridică acest proiect este de 500,35 milioane de euro, atat prin investiții guvernamentale, cat și prin imprumuturi BEI. Avem in acest moment un spital județean de urgență, dar, după cum știţi şi dumneavoastră, știu și eu, că sunt produs al școlii ieșene de chirurgie, nu este optim și nici nu poate inlesni atat activitatea medicală, cat și activitatea didactică. In viitorul spital regional județean de urgență vom regăsi și spații pentru activitatea didactică pentru Universitatea de Medicină și Farmacie. Spitalul Județean Regional de Urgență Iași este cel mai avansat in acest moment. Ne aflăm la faza de proiect și verificator de proiecte. Sperăm ca pașii să se desfășoare intr-un ritm alert, iar personal, și mă repet, ca și produs al școlii ieșene, cel care a trecut prin toate spitalele din Iași, să avem un parcurs cat mai rapid și personal voi urmări ca acest parcurs să fie scurt și să avem operaționalizarea unui Spital Județean de Urgență Regional Iaşi cat mai devreme, să nu aşteptăm acel termen care este dat in contractul cu BEI sau in contractul pe care il avem pentru toate spitalele regionale, cele trei, desfăşurate in acest moment. Vă mulţumesc! Intrebări, dacă aveţi. Reporter: Domnule ministru, o intrebare. Aţi spus că personalul va fi relocat de la Spitalul Sfantul Spiridon şi de la alte clinici din spitalele /.../. Nelu Tătaru: Da. După cum știți, viitorul Spital Regional de Urgenţă Iași va avea și paturi sau specialiţăţi tip nefrologie sau urologie, care vor veni de la Parhon, vor avea și spitale de cardiologie sau cardiovascular, ca şi chirurgie, care vor veni de la Institutul Cardiovascular, vor avea și paturi și personal de la obstetrică-ginecologie sau neonatologie, care vor veni de la Elena Doamna, vor avea şi paturi de pediatrie, care vor veni de la Spitalul de Pediatrie Sfanta Maria. Reporter: Se vor face angajări? Nelu Tătaru: Se vor face angajări. Necesitatea de personal va fi mai mare decat avem acum. Mulţumesc! 2020-09-20 11:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-20-11-42-20big_0[1].jpgVizita premierului Ludovic Orban la șoseaua ocolitoare a municipiului Bacău, investiție realizată de CNAIR din fonduri europeneȘtiri din 19.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-oseaua-ocolitoare-a-municipiului-bacau-investitie-realizata-de-cnair-din-fonduri-europene 2020-09-19 19:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2020-09-19_at_20.03.03.jpegVizita premierului Ludovic Orban pe șantierele Proiectului Onești-Gherăești-Lețcani, inclus în Programul de investiții dedicat dezvoltării Sistemului Național de Transport Gaze Naturale în zona de Nord-Est a RomânieiȘtiri din 19.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-pe-antierele-proiectului-one-ti-gherae-ti-letcani-inclus-in-programul-de-investitii-dedicat-dezvoltarii-sistemului-national-de-transport-gaze-naturale-in-zona-de-nord-est-a-romanieiGalerie foto 2020-09-19 14:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-19-02-17-58big_15.jpgVizita premierului Ludovic Orban la fabrica de tractoare agricole IRUM ReghinȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-fabrica-de-tractoare-agricole-irumGalerie foto Conferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban după vizita la fabrica de tractoare agricole IRUM Reghin [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație, domnului Oltean. Sunt foarte bucuros că am găsit timpul să venim să vizităm această companie extrem de serioasă. Ii spuneam domnului Oltean că sunt oarecum legat de producția de tractoare, intrucat imediat după 1990, ca inginer TCM, in urma unui concurs, am fost angajat ca inginer tehnolog la Secția de Montaj Tractoare Industriale Brașov și am văzut cu ochii mei cum a fost distrus Tractorul Brașov și cum, din păcate, un domeniu de activitate absolut necesar intr-o țară, care este a cincea țară ca potențial agricol, a fost pus pe butuci de niște politruci și de o directorime care a jefuit Tractorul Brașov și, pană la urmă, astăzi nu mai există Tractorul Brașov, astăzi există mall-uri, parcuri și diferite alte suprafețe. Ca atare, sunt literalmente impresionat de faptul că o companie cu capital romanesc a reușit această performanță să asigure renașterea industriei producătoare de tractoare, o renaștere așa ca o păsare Phoenix, și să ajungă la un asemenea nivel tehnologic și la o asemenea capacitate de a produce tractoare competitive. Romanul este un om creativ, un om care are inițiativă, un om care știe să găsească soluții pentru orice problemă. Singurul lucru care mai lipsește este ca din ce in ce mai mulți romani să aibă mai mult curaj și mai multă dorință de a transforma ideile in realitate. Astăzi, sincer, sunt de-a dreptul impresionat cum intr-un loc care in 1990 părea că se duce spre dispariție a renăscut o fabrică modernă care produce tractoare competitive. Prezența noastră aici este, evident, și de a discuta de proiecte de viitor, și de modalitatea in care putem să utilizăm toate parghiile pe care guvernul le are la dispoziție pentru a sprijini industria romanească și companiile romanești care vor să se dezvolte, vor să se internaţionalizeze, vor să genereze noi produse competitive. Și prezența noastră aici este, practic, inceputul unui dialog constant pentru a putea sprijini astfel de proiecte. Domnule ministru. Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Vreau doar să mulțumesc și eu pentru invitație, vreau să in felicit pe dansul, să felicit familia Oltean, pentru că este o afacere de succes, o afacere gestionată in principal de familia domniei sale. Il felicit pentru tenacitate, pentru perseverență, pentru rezultate. Realmente sunt şi eu impresionat de acest brand construit aici, la Reghin. Este o mandrie pentru orice demnitar care vă calcă pragul să vadă ce ați reușit să faceți. Eu, analizand și uitandu-mă cu atenție la filmulețul de prezentare, spuneați la un moment dat că un motiv important al decăderii, să spun, acestei activități a fost legat de lipsa infrastructurii și astăzi eu sunt bucuros că, impreună cu domnul prim-ministru și alături de domnul preşedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, am reușit impreună, iată, să dăm in trafic incă un tronson din Autostrada Transilvania, mă refer la tronsonul Iernut-Chețani. Este o zi de bucurie și cu atat mai mult faptul că am venit astăzi, am răspuns invitației dumneavoastră și, cu adevărat sunt impresionat de ceea ce am văzut aici, este o zi de bucurie și mai mare. Vă asigur că vom continua să alocăm resurse importante investițiilor publice. Așa cum ați putut observa, suntem la un maxim istoric in ultimii 10 ani: 24,7 miliarde de lei reprezintă cuantumul investițiilor publice in economia romanească, in primele opt luni, maxim istoric in ultimii 10 ani. Vom continua să investim in infrastructură, așa cum știți foarte bine ne-am angajat să finalizăm Autostrada Transilvania, am repus pe traiectoria corectă Autostrada Unirii, care impactează această zonă, Autostrada A8 Targu Mureș - Targu Neamț - Iași - Ungheni. De asemenea, suntem deciși să investim și in infrastructura care ține de variantele ocolitoare, de rețeaua de drumuri naționale, pentru că este la fel de importantă precum infrastructura mare. Vreau să inchei spunand că Guvernul Orban și-a setat printre obiectivele sale să reclădească sistemele publice, să repornească motoarele economiei și să promoveze proiecte de dezvoltare sustenabile, cu valoare adaugată, așa cum faceți și dumneavoastră, astfel incat noi credem că vom avea o creștere economică durabilă, de care să se bucure toți romanii. Schimbarea paradigmei de abordare a guvernului - trecerea de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe stimularea investițiilor - suntem convinși că va duce la dezvoltare economică, la crearea de locuri de muncă și la bunăstare. Incă o dată felicitări pentru tot ce ați realizat aici! Mircea Oltean: Dacă sunt ceva intrebări. Reporter: Bună seara! Dați-mi exemple de programe prin care puteți să ajutați indirect companiile romanești /.../, cum aveți in vedere să ajutați fermierii romani, de exemplu, sau companiile agricole romanești cu programe, gen Rabla, pentru tractoare /.../cred că ar fi un sprijin real pentru companii de genul IRUM pentru piața de desfacere. Ludovic Orban: Mi-aţi pus o intrebare la care răspunsul este dat. Normal că ne gandim la un program similar Programului Rabla şi pentru utilajele agricole, dar intai am vrut să ne asigurăm că avem capacitatea de a produce utilaje agricole in Romania. Să nu fie valabil programul numai pentru stimularea importurilor. Sunt şi alte modalităţi, diferite scheme de ajutor de stat, avem tipuri de scheme de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru investiţii, pentru capital de lucru. Sunt scheme de ajutor de stat pentru noi investiţii, dezvoltări de noi capacităţi de producţie, in care statul poate oferi o parte din investiţie sub formă de ajutor de stat, care ulterior se recuperează prin taxe, impozite. De asemenea, avem posibilitatea de a facilita accesul la finanţări europene pentru investitori romani, pentru companii romaneşti. Şi, de asemenea, sunt alte metode, să spun, care respectă regulile şi legile competiţiei, prin care cu adevărat putem să stimulăm dezvoltarea companiilor romaneşti. De exemplu, susţinerea in internaţionalizare, in promovarea produselor. Misiunile economice din punctul meu de vedere ar trebui să aibă ca un criteriu de evaluare a performanţei capacitatea de promovare a produselor romaneşti pe pieţele in care există misiunile economice. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Dacă Guvernul Ungariei dă bani fermierilor să achiziţioneze tractoarele romaneşti! Ne bucurăm! Reporter: /.../ Ludovic Orban: Dar, in mod evident, ne gandim la mecanisme de sprijin al fermierilor in achiziţia de tractoare, că mi-a pus intrebarea colegul. Reporter: /.../pentru că ați văzut cum s-a dezvoltat această companie. Ludovic Orban: Omul sfinţeşte locul. Seriozitatea, gandirea, viziunea, capacitatea de a pune in practică un plan coerent, cum să zic, nivelul de cunoaştere al domeniului şi seriozitatea astea sunt lucruri foarte importante. Să ştiţi că Romania are multe poveşti de succes, aşa cum este povestea de aici de la IRUM. Din păcate, nu prea se văd lucrurile şi succesele astea, pentru că de multe ori preocuparea şi pe media şi in discursul public e legată numai să prezinte exemplele negative. Eu cred că astfel de exemple trebuie prezentate, pentru că sunt exemple de realizări remarcabile. Oameni care au construit de la firul ierbii, oameni care au luat nişte fabrici invechite şi care au reuşit să le pună pe picioare şi să le tranforme radical. Să vedeţi aici ce utilaje moderne, utilaje cu comandă numerică, turnătorie supermodernă. Adică, este un efort investiţional foarte mare, dar se vede că toate investiţiile au fost făcute cu cap. Reporter: Deci să ințelegem că celelalte fabrici /.../ nu au avut oameni pregătiți? Ludovic Orban: Da. Au incăput pe mana /.../ de oameni care nu erau preocupaţi să dezvolte, nu se pricepeau la momentul respectiv de activitate. Aşa pot să vă dau o mulţime de exemple de indivizi care au participat la privatizări care au luat fabricile numai pentru terenuri, ca să vandă terenurile pentru dezvoltări imobiliare, profitand de Hotărarea de Guvern 834, care permitea intabularea terenurilor care erau utilizate pentru desfăşurarea activităţii, şi mulţi cumpărători de astfel de fabrici...Dar inainte de a se ajunge la faza de privatizare, exista faza de management asigurat pe vremea FSN-ului. Managementul in care directorimea, că ii şi povesteam domnului Oltean, că el ştie foarte bine, că a trecut prin experienţa asta, cum a ajuns Tractorul să fie falimentat. Cand inputurile au fost luate prin firme căpuşă, outputurile de asemenea prin firme căpuşe. La inputuri au crescut preţurile la toate inputurile, cu 30-35%, şi au scăzut incasările la fiecare vanzare exterioară, din cauza căpuşării de către firmele făcute de toţi directorii puşi de stat in funcție, şi este normal că au fost puse pe butuci. Intai au fost puse pe butuci şi după aceea unele au fost privatizate. Dar, să ştiţi, sunt şi privatizări de succes, am fost in foarte multe locuri, de exemplu la Valcea am fost intr-o fabrică care era aproape pe butuci şi care la ora actuală produce materiale extrem de competitive şi care, de asemenea, printr-un proces investiţional făcut de acţionarii romani ai companiei respective au reuşit să facă o companie foarte competitivă. Am zis: omul sfinţeşte locul. Reporter: Ne puteți spune dacă va exista o decizie unitară la nivel național cu privire la inchiderea școlilor după terminare alegerilor? Ludovic Orban: Cu siguranţă vă exista o decizie unitară. Am avut deja o discuţie, dar pană nu luăm decizia, şi cu consultarea tuturor factorilor, Autoritatea Electorală Permanentă, INSP, Ministerul Sănătăţii, nu vreau să vă dau acum răspuns, dar cu siguranţă vor exista zile in care se va desfăşura activitatea şcolară online, nu se vor suspenda cursurile, ci se vor desfăşura online, pentru că avem nevoie de cel puţin o zi pentru a pregăti localurile secţiilor de votare, in condiţiile in care ştiţi că multe localuri ale secţiilor de votare sunt in şcoli. De asemenea, vom avea nevoie de cel puţin o zi pentru a asigura dezinfecţia şi pregătirea claselor care au fost secţii de votare pentru reprimirea copiilor. Cand vom stabili exact numărul de zile in care cursurile se vor face doar online vom anunţa public şi, cel mai probabil, va fi decis printr-un ordin al ministrului educaţiei. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Deci, eu in locul domnului Ciolacu nu aș deschide subiectul mineritului, pentru că ar fi ca și cum am vorbi de funie in casa spanzuratului. Noi avem un proiect, Compania Energetică Hunedoara, de regrupare a activelor profitabile, in care există cele două mine, care sunt profitabile și care se știe foarte bine că pot să genereze profit. Problema este că ne-au lăsat o moștenire niște datorii uriașe, care au fost agravate și mai mult de acordarea unui ajutor de stat fără aprobarea Comisiei Europene și fără respectarea legislației concurenței de la nivel european, care a trebuit rambursat de Complexul Energetic Hunedoara, provocand dificultăți suplimentare in salvarea acestui combinat. Noi am discutat la nivelul Comisiei Europene, am pregătit planul nostru, vom adopta un memorandum in care, practic, vom arăta cum reușim să regrupăm toate activele profitabile din actualul Complex Energetic Hunedoara pentru a constitui o societate care să aibă capacitatea să se dezvolte. Reporter: Bună seara! Ludovic Orban: Oricum, PSD-ul nu i-a folosit pe mineri decat să planteze panseluțe cand a avut nevoie de ei sau să ii disponibilizeze. Reporter: Bună seara! Sunteți premierul celei de-a șaptea economii a Uniunii Europene, sunteți premierul celei de-a 205-a economii a lumii, conform datelor Universității Harvard. După ce trece campania electorală, după ce trece criza sanitară... Ludovic Orban: Asta nu ințeleg cu a șaptea economie a Europei și a 205-a economie a lumii? Reporter: Da. Ludovic Orban: Din ce punct de vedere? Din punctul de vedere al PIB-ului? Din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor? Din ce perspectivă, că nu ințeleg clasamentul ăsta? Reporter: Din punctul de vedere al Universității Harvard, /.../. Ludovic Orban: Poate se referă la potențilaul pe care il are Romania. Dacă se referă la potențial, cu asta sunt de acord, Romania are un potențial imens de dezvoltare, dar astăzi nu este așa cum spuneți dumneavoastră. Din păcate! Reporter: Tocmai in acest sens vă intreb, este bine că veniți și vizitați fabricile romanești, ce plauri aveți dumneavoastră, ca premier, sau și preşedintele, /.../ să fie de acum incolo și oameni de afaceri romani, care și-au făcut bine treaba, și atunci putem vorbi de internaţionalizare, de sprijin acordat celor care alimentează /.../. Mulțumesc! Ludovic Orban: Adică sfatul dumneavoastră e să facem delegații cu oameni de afaceri, da? Reporter: /.../. Ludovic Orban: Eu nu mi-aduc aminte ca vreun lider european, şef de guvern sau şef de stat european să fi venit insoţit in ultima vreme, eu de cinci ani nu imi aduc aminte de o astfel... Reporter: /.../. Ludovic Orban: Dar nu asta e problema. Problema este ce faci efectiv, ca să susţii o companie care vrea să pătrundă pe o piaţă, asta este ce faci efectiv. Vizitele reprezintă, să spun, un moment mai degrabă festiv, in care se negociază lucruri care de fapt au fost negociate anterior, in care se materializează nişte negocieri. Aici depinde de capacitatea de a genera punţi economice, colaborări economice, care să avantajeze şi companiile din Romania. Reporter: Mai am o intrebare pentru dl Oltean de această dată, /.../ misiunile diplomatice de afară, aveţi in vedere, in perspectivă, extinderea capacităţilor şi o potenţială pătrundere pe pieţele, să spunem, asiatice sau chiar africane, coroborat cu ceea ce trebuie să facă sau ar trebui să facă misiunile diplomatice ale Romaniei? Mircea Oltean: Deci, ca şi abordare şi stil de lucru, abordarea afacerii, lucrurile le-am făcut pas cu pas. Legat de aceste utilaje noi care deja ne-am /.../ pe piaţa romanească, ele sunt competitive, pot să se concureze, să se pună langă orice produs occidental. Avem o abordare pe zonele apropiate, ce inseamnă Ungaria şi Bulgaria. Deja am inceput, sunt deja tractoare in Ungaria, pe care le promovăm, facem demonstraţie, sunt la utilizatori, să se lămurească de performanţe, să sperăm că uşor-uşor intrăm şi in acele pieţe şi pe urmă, pe măsură ce solicitările cresc, putem extinde şi capacităţile de producţie, putem să ne adaptăm, avand multe lucruri integrate aici, nu depindem de furnizori, putem repede să ne reorganizăm producţia şi să regandim totul, in funcţie de solicitări. Ludovic Orban: Ii sugerez o piaţă. Şi acum egiptenii plang după tractoarele romaneşti. Reporter: Domnule Oltean, ne permiteți cateva intrebări electorale...? Ludovic Orban: Hai, puneţi două, trei intrebări, dar scurte. Reporter: /.../ referitor la vizitele electorale pe care le faceţi la Reghin şi Targu Mureș. Cum anume doriți să susțineți candiații PNL la Reghin și Targu Mureș? Ludovic Orban: Nu au nevoie de susținerea mea, sunt oameni cunoscuți. Gabriel Toncean este un om care deja are succese, este un om care este cunoscut și sunt convins că locuitorii din Reghin il vor pune la muncă pentru Reghin, nu pentru el. De altfel, Gabriel Toncean e consilierul meu personal pe probleme de sport. Și cred că acest lucru arată că avem o colaborare extrem de apropiată și că, dacă va ieși primar, va avea ușile deschise la Guvern pentru orice problemă a Reghinului. In ceea ce privește persoana domnului Cristian Chirteș, suntem in aceeași echipă și nu trebuie să anunț public că il sprijin pe Cristi Chirteș, pentru că toată lumea știe că il sprijin pe Cristi Chirteș. Iar pe Theodora Benedek, chiar dacă nu am avut niciodată probleme cu inima, iarăși suntem in aceeași echipă de foarte mult timp. Sunt oameni de calitate, oameni care intr-adevăr pot să aducă o schimbare radicală in bine in județul Mureș și ii sprijin cu toate forțele. Reporter: Mulțumim foarte mult! Ludovic Orban: Cu mare plăcere! 2020-09-18 20:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1016.jpgVizita premierului Ludovic Orban la Sala de Sport din Târnăveni, investiție a Companiei Naționale de InvestițiiȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-sala-de-sport-din-tarnaveni-investitie-a-companiei-nationale-de-investitiiGalerie foto 2020-09-18 16:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-18-04-31-51big_0[1].jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la deschiderea traficului rutier pe sectoarele de autostradă A3, sector Iernut-Chețani (17,9 km) și Nodul Chețani (1,3 km), alături de ministrul Transporturilor, Lucian BodeȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-deschiderea-traficului-rutier-pe-sectoarele-de-autostrada-a3-sector-iernut-chetani-17-9-km-i-nodul-chetani-1-3-km-alaturi-de-ministrul-transporturilor-lucian-bodeGalerie foto *** Declarații ale premierului Ludovic Orban la deschiderea traficului rutier pe sectoarele de autostradă A3, sector Iernut-Chețani (17,9 km) și Nodul Chețani (1,3 km) [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnilor primari, domnilor reprezentanți ai Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere, stimați reprezentanți ai constructorilor care ați participat la acest proiect, stimaţi reprezentanți ai mass-media, mă bucur să fiu prezent aici. Ideea Autostrăzii Transilvania s-a născut in jurul anului 2002 și mă bucur să văd cum tronson cu tronson prinde viaţă. In curand de la Targu Mureș se va putea ajunge la Borș pe autostradă și, de asemenea, pe noi ne interesează, in egală măsură, ca și frații noștri din Moldova și din Basarabia să poată să ajungă la infrastructura de transport europeană pe profil de autostradă. Din acest motiv acordăm o atenție deosebită și tronsoanelor Targu Mureș - Targu Neamț, care se află sub contract pentru realizarea studiului de fezabilitate, de asemenea, pe tronsonul Targu Neamț - Iași - Ungheni, nu Ungheni de Targu Mureș, ci Ungheni de Basarabia, e și o coincidență frumoasă aici că, practic, e o autostrada care leagă Ungheni de Ungheni. De asemenea, suntem in curs de licitație pentru semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, am ales un alt tip de FIDIC, astfel incat să accelerăm procedurile. Obiectivele noastre sunt foarte clare. Domnul ministru al transporturilor v-a spus, investiţiile in infrastructură reprezintă o prioritate zero și vom aloca toate fondurile necesare pentru realizarea principalelor obiective de infrastructură ca suport al dezvoltării economice a Romaniei. Mai mult decat atat, deja am făcut cațiva pași pentru a umbla un pic la legislația in domeniul achizițiilor publice și, in continuare, vom apela la expertiză astfel incat procedurile să fie cat mai simplificate, cat mai fluide, să nu ne mai impiedicăm de intarzieri nepermise, datorate unor proceduri derulate in mod greoi, datorită unor prelungiri a contestațiilor, a soluționării contestațiilor, fie in instanță, fie la CNSC, astfel incat să se ajungă cat mai repede la semnarea de contracte, iar contractele, evident, trebuie să se deruleze in conformitate cu prevederile contractuale. Vreau să spun un cuvant bun despre liderul consorțiului Astaldi, sunt la a nu știu cata investiție care este finalizată de Astaldi. In 2008 - autostrada de centură a Piteștiului, in mai 2007erau gata 51% din stadiul fizic și ne-am ințeles ca in șase luni să fie finalizată lucrarea și in șase luni a fost gata lucrarea. Am finalizat Drajna - Fetești și am inaugurat tronsonul impreună. De curand, am inaugurat metroul; centura, autostrada de centură a Constanței, care a fost, de asemenea, realizată. E un constructor serios care și-a făcut treaba și care atunci cand devine, practic, parte intr-un contract iși realizează obiectivele. De asemenea și cu partenerul dumneavoastră, am avut experienţe foarte bune, experienţe foarte serioase, cu Max Bogl, o companie, se asemenea, extrem de serioasă. Şi aştept din partea Straco - asta nu e o glumă, vă spun foarte clar: mobilizare pentru finalizare. Dacă pană la 1 iulie nu este gata tronsonul, căutăm alt constructor, să fie clar. Nu mai accept... Și așa a existat o anumită ințelegere din partea companiei şi a Ministerului Transporturilor, lucrurile trebuie să fie derulate in conformitate cu noile ințelegerile contractuale astfel incat să putem finaliza cat mai repede, pentru că e legătura la Campia Turzii cu tronsoane de autostradă. De asemenea, in cursul acestui an avem ca obiectiv să finalizăm cele două tronsoane restante de pe Sebeş - Turda, care, practic, fac legătura intre autostrada de pe Coridorului IV paneuropean și Autostrada Transilvania. Vă mulțumesc! 2020-09-18 15:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119579153_371922520494095_2237463070067056166_n.jpgDiscursul premierului Ludovic Orban la evenimentul organizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu prilejul livrării unor autovehicule Ford utilate pentru Poliția de FrontierăȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-organizat-de-ambasada-statelor-unite-ale-americii-cu-prilejul-livrarii-unor-autovehicule-ford-utilate-pentru-politia-de-frontieraGalerie foto [Check against delivery] Excelența Voastră, domnule ambasador al Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman, stimate domnule director Ford Romania, Ian Pearson, membri ai echipei Ford, domnule secretar de stat Bogdan Despescu, vă mulțumesc pentru invitație. Ințelegerea dintre Adrian Zuckerman și mine a avut doi caștigători. Aceasta este viziunea mea cu privire la relația dintre Ford și Guvernul pe care am onoarea să-l conduc. Compania Ford este unul dintre cei mai importanți investitori din Romania, a dezvoltat o afacere foarte importantă pentru țara noastră, și afirm cu tărie că il considerăm un partener foarte serios. Guvernul pe care il conduc sprijină toate proiectele de dezvoltare derulate de compania Ford in Romania. Avem aici un exemplu de cooperare intre Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor Interne și compania Ford, un vehicul modern care este fabricat de Ford, cu participarea Pro Optica. Aceste vehicule vor fi foarte utile Poliției de Frontieră și reprezintă primul pas in această colaborare intre guvern și compania Ford, care va trebui urmată de alți pași in cadrul aceleași cooperări. Sunt foarte bucuros că economia romanească și companiile ca Ford revin la normal, fac pași in direcția revenirii la o situație economică normală. Sunt sigur că această cooperare intre autoritățile romane și Ford va fi una fructuoasă atat pentru companie, cat și pentru Romania. Vă mulțumesc! 2020-09-18 11:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9756.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei RaytheonȘtiri din 18.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-raytheonGalerie foto 2020-09-18 11:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9374.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea Programului de reducere a eroziunii costiere pe litoralul românescȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-programului-de-reducere-a-eroziunii-costiere-pe-litoralul-romanescGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la prezentarea Programului de reducere a eroziunii costiere pe litoralul romanesc [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Ca să ai litoral, iți trebuie un lucru indispensabil, și anume să ai plaje, să ai nisip pe plajă. In mod clar, eroziunea ar fi riscat să ducă la disparița plajelor pe foarte multe zone ale litoralului; și mă bucur că există acest proiect, un proiect care are o valoare totală de 800 de milioane de euro, domnule ministru, și care vizează refacerea mai multor segmente de litoral, astfel incat să ducă la creșterea suprafeței plajelor, in mod evident, cu scopul de a face mai atractiv litoralul romanesc pentru turiști. Normal că această lucrare este o lucrare fundamentală pentru perspectivele de dezvoltare ale litoralului romanesc și noi o susținem, vom sprijini efectuarea lucrărilor in confirmitate cu prevederile contractuale. Și pe langă susținerea acestor lucrări vom susține multe alte proiecte care sunt importante și care pot să ducă la creșterea fluenței de turiști pe litoralul romanesc. Incă din anul 2008, de cand eram ministrul transporturilor, am propus realizarea unui drum expres care să lege Constanța de Tulcea, de Deltă, pentru a crește varietatea ofertei turistice, astfel incat să reușim atragerea de turiști prin combinarea, să spun, a serviciilor și atracțiilor de pe litoral cu atracția evidentă pe care o reprezintă Delta. Sigur că am inceput să lucrez la proiectul acesta impreună cu colegii mei, ne-am apucat să pregătim un studiu de fezabilitate, care a fost uitat prin sertare de mult timp. Pot să vă spun astăzi că s-a semnat contractul pentru proiectarea acestui drum expres care face legătura intre Constanța și Tulcea, dar nu numai legătura intre Constanța și Tulcea, asigurand astfel posibilitatea includerii in serviciile turistice și a Deltei, ci va face legătura intre Constanța și Coridorul IX paneuropean. Drumul expres Constanța-Tulcea se va duce pe podul de pe Dunăre tot pe profil de drum expres care se construiește intre Tulcea și Brăila, iar din Brăila se vor realiza două drumuri expres care vor face conexiunea cu Coridorul IX paneuropean, pentru care Coridorul IX panuropean intre Bucureşti-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret se va face conexiunea, care va face legătura intre Portul Constanța și toate țările din Est, de pe flancul estic al Uniunii Europene, toate țările nordice, crescand atractivitatea Portului Constanța și conectivitatea Portului Constanța cu toate țările din nord-estul Europei. De asemenea, avem in vedere lucruri extrem de importante, care ţin de dezvoltarea infrastructurii in zona judeţului Constanţa şi, de asemenea, o serie de alte proiecte care vor avea efecte benefice asupra dezvoltării judeţului Constanţa şi a litoralului romanesc, in general. Sigur că aşteptăm şi o adaptare din partea investitorilor, astfel incat să existe un raport mai bun intre calitate şi preţ, dar care să facă mai atractiv litoralul romanesc pentru turişti, in special pentru turiştii din ţările importante ale Europei, care după părerea mea avem argumente să-i atragem aici, la noi. Vom urmări acest proiect, il vom sprijini şi abia aşteptăm să primim plangeri că e distanţa prea lungă de la promenadă pană la apă. Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru domnul premier, nu are legătură cu locaţia in care ne aflăm. Aş vrea să vă intreb, domnule premier, cum comentaţi acţiunea primarului de la Sangeorz Băi, in care şi-a umilit fiica şi a şi filmat-o? Ludovic Orban: Sigur că n-are nicio legătură cu toate temele pe care noi le-am prezentat in această vizită la Constanţa. Evident că sunt categoric impotriva oricărui comportament agresiv, cu atat mai mult faţă de un minor şi cu atat mai mult faţă de un copil. Dezavuez un astfel de comportament şi, aş mai spune un lucru, nu-l mai prezentaţi, a fost primar liberal, nu candidează din partea PNL şi, in mod evident, este un comportament total impotriva oricărei norme legale şi de bun-simţ. Reporter: Bună ziua! Aş avea o intrebare pentru ministrul mediului, domnul Costel Alexe, dacă sunteţi amabil. A apărut o informaţie in presă cum că aţi fi plagiat in teza de doctorat din 2012. Este specificat acolo chiar că s-a copiat inclusiv o greșeală de tehnoredactare și că nu apare sursa, nici in bibliografie și nici in notele de subsol. Cum răspundeți? Costel Alexe: In primul rand nu aș vrea să stricăm o asemenea frumoasă zi cu un o non știre. Dați-mi voie să vă spun că e campaniei electorală, intrăm in ultima săptămană, iar adversarii politici sau instituțiile media aservite adversarilor mei politici se intrec care pe care e mai inventiv. Trebuie spus foarte clar că nu este un plagiat, nu s-a pus nici măcar o secundă problema, din păcate, este un atac marșav la instituția in care am urmat cursurile școlii doctorale, la adresa comisiei de doctorat și, evident, a conducătorului meu. Am demonstrat atat in cariera educațională, cat și in cea profesională transparență, onestitate și de fiecare dată am respectat legea și reglementările in vigoare. De aceea, nu aș vrea să comentez o non-știre, pe care o cataloghez din start ca un fals. Reporter: Dacă imi permiteţi să completez, intr-o postare pe pagina de socializare a celor de la PSD apare faptul că dumneavoastră aţi trebui demis, conform unui principiu enunțat chiar de președintele Klaus Iohannis. Mulţumesc. Ludovic Orban: Răspund eu la intrebarea asta. Nu cred că PSD face guvernul liberal și, ca atare, ceea ce spune PSD nu valorează nici cat două cepe degerate, mai ales după comportamentul din ce in ce mai evident care pune PSD in poziția de dușman al romanilor. In ceea ce privește chestiunea legată de tezele de doctorat, cred că există o singură instituție care are calitatea să decidă dacă o teză de doctorat a fost intocmită conform rigorilor legale sau dacă există elemente care să conducă la decizia de a fi stabilit plagiat. Pană atunci, nu poate nici PSD-ul şi niciun jurnalist să decidă dacă o teză de doctorat este sau nu este corectă. Aruncatul cu noroi pe ultima sută de metri in campanie a devenit un sport național al PSD și al tuturor jurnaliștilor plătiţi cu bani negri sau cu banii instituțiilor publice de către PSD. Ca atare, nu imi intemeiez judecățile de valoare pe minciunile gogonate pe care le lansează in spațiul public un PSD din ce in ce mai disperat și eu cred că mult mai important pentru Romania nu sunt aceste mizerii lansate pe ultima sută de metri a campaniei și sunt proiectele fundamentale pe care guvernul, autoritățile, mediul privat le realizează pentru a dezvolta Romania, pentru a dezvolta infrastructura, pentru a crește atractivitatea Romaniei, pentru a dezvolta, că suntem astăzi, litoralul romanesc și toate barfele astea de colț de stradă nu au absolut nici un fel de relevanță pentru viața de zi cu zi a romanilor. Reporter: Domnule prim-ministru, mi-aş dori să avem un Orban la fiecare minister. Ce vreau să vă intreb, nu sunt nici aservit de PSD, nici de PNL, sunt aici in calitate de jurnalist şi de turist. Toată vara mi-am petrecut-o pe litoral, intre stațiuni, și vreau să vă intreb despre drumul dintre Eforie Nord și Eforie Sud. Domnul primar Robert Șerban știe, că am fost la el. Vreau să vă intreb, in weekend aici, oră de oră, este o aglomerație bară la bară, nu se poate face nimic? Mi-aș fi dorit ca să il intreb pe domnul ministru Bode. Ludovic Orban: Nu este domnul ministru al Transporturilor. Reporter: Da, nu este aici. Ludovic Orban: Dar vă spun că din 2008 şi tot de 12 ani nu s-a făcut nimic. Am prevăzut realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia fie a unui drum expres, fie a unui drum pe profil de autostradă, care să nu treacă prin localităţi şi care să aibă legături cu toate staţiunile dintre Constanța și granița de sud a Romaniei. Se va realiza acest proiect. E clar că necesitatea acestui drum expres sau chiar autostradă care să permită deplasarea rapidă intre stațiuni este un proiect necesar, care va fi realizat. Reporter: Vă mulțumesc. Mai am incă o intrebare pentru domnul ministru Virgil Popescu, că nu am avut ocazia să il intreb in partea cealaltă. Adică am două, dacă imi permiteți. Una e legată de evenimentul de astăzi cu BSOG și GSP, pentru că nu ne-ați permis să punem acolo intrebări, vreau să vă intreb dacă mai aveți ceva noutate cu privire la Legea offshore și dacă EXXON, OMV sau Lukoil o să dea și ei curs unor proiecte cum au cei de la BSOG? Și a doua intrebare este referitoare la o știre apărută recent in presă, pentru că suntem in județul Constanța, Centrala de la Cernavodă, unde nu știm ce se mai face, se mai face Reactorul 3, se face Reactorul 3 și 4, cu chinezi sau cu alți investitori? Vă mulțumesc! Virgil Popescu: Referitor la Legea offshore, același lucru il spun in continuare: dacă este nevoie de modificarea Legii offshore, aceasta nu se poate face decat in parlament, iar vedeți și dumneavoastră in momentul de față ce parlament există in acest moment, un parlament care modifică ordonanțele guvernului, un parlament care este superpopulist, un parlament care este impotriva romanilor. Deci nu putem vorbi de o modificare legislativă de o asemenea importanță cu acest parlament. După 6 decembrie, evident, cand poate putem vorbi și este cu totul altceva. Dacă vorbim de zăcămantul Neptun Deep, dacă americanii de la Exxon doresc cu tot dinadinsul să plece din această zonă, imi doresc ca Romgaz, compania națională a statului roman, să intre intr-un consorțiu de exploatare și are deja un consorțiu format cu compania poloneză de petrol și gaze și cu OMV Petrom. Referitor la Reactoarele 3 și 4, de un an de zile, poate chiar mai mult, spun ceea ce am și realizat: practic, am stat prea mult șapte ani de zile inchiși intr-o așa-zisă colaborare, intr-un așa-zis acord cu comapnia chineză, și eu cred că Reactoarele 3 și 4 trebuie construite, trebuie construite amandouă cu parteneri din Uniunea Europeană și NATO. Iar cred că in urmă cu două luni am convocat Adunarea Generală a Acționarilor la Nuclear Electrica, prin care am denunțat acordul cu compania chineză și in prezent Consiliul de Administrație al Nuclear Electrica lucrează la o nouă strategie și o să vedeți in curand unde vom ajunge. Imi doresc Reactoarele 3 și 4 cu parteneri din Uniunea Europeană și NATO. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Domnule prim-ministru, vă rog frumos să ne spuneți, să ne comentați afirmațiile candidatului USR-PLUS la Primăria Constanța, Stelian Ion. Astăzi, intr-o conferință de presă, v-a acuzat de faptul că faceți campanie electorală, că astăzi ați venit să faceți campanie electorală pentru PNL. Ludovic Orban: Am ințeles că a spus și alte lucruri, nu că am venit să fac campanie electorală pentru PNL. Reporter: A spus multe. Ludovic Orban: Păi, nu, a spus, de exemplu, că mi-am petrecut noaptea intr-un hotel, da? O minciună, cum a fost și minciuna cu care și-a obținut o casă care putea să ajungă la o familie cu copii care poate ar fi avut nevoie de o asemenea casă. Nu vreau să comentez astfel de declarații ale unui om disperat. Am un singur mesaj de transmis către constănțeni: normal, imi susțin colegii care sunt candidați. In primul rand, pe Vergil Chițac, care este candidatul nostru la Primăria Constanței, și pe Mihai Lupu, care este candidat la președinția Consiliului Județean, și pe toți colegii mei care candidează la primăriile din județul Constanța, la consiliile locale și la Consiliul Județean. Mesajul pe care vreau să il transmit este un mesaj foarte simplu: toate cercetările sociologice indică un lucru clar, doar Partidul Național Liberal poate să pună punct dezastrului provocat de PSD in Constanța. Or, cine vrea să scape de PSD il sfătuiesc să voteze cu Partidul Național Liberal, pentru că dacă votează cu alți candidați iși pierde votul. De fapt, jumătate din vot se duce la PSD, pentru că doar candidații Partidului Național Liberal pot să bată candidații PSD. In privința faptului că am venit in Constanța, am venit in Constanța pentru lucruri extrem de serioase, extrem de importante și extrem de benefice pentru județul Constanța și pentru constănțeni. Ca atare, cred că trebuie să rămană la latitudinea constănțenilor dacă motivele pentru care am venit in Constanța sunt motive serioase și dacă prezența mea in Constanța este benefică. In ceea ce privește, repet, susținerea pentru candidați, normal că imi susțin colegii, care sunt candidați serioși, candidați care au capacitatea să genereze proiecte de dezvoltare care să scoată Constanța din mediocritatea, izolarea și plafonarea in care a stat atata timp cat a fost condusă de mafia PSD-istă. Mulțumesc! 2020-09-17 17:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-9002.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A.Știri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-inaugurarea-terminalului-de-cereale-al-societatii-comvex-s-aGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la inaugurarea Terminalului de cereale al societății Comvex S.A., Portul Constanța [Check against delivery] Ludovic Orban: /.../ cele mai moderne echipamente, care, practic, asigură cea mai mare viteză de incărcare a navelor, asta se traduce in timp mai puţin pentru cate nave pentru incărcare, se traduce in costuri mai mici pe care le plătesc navele pentru operaţiunile de descărcare-incărcare pe care le fac in Portul Constanţa. Mă bucur că este o investiţie la care are un modest aport şi statul roman, prin garanţia oferită de EximBank. Este o modalitate prin care noi, ca guvern, dorim să suţinem investiţiile care sunt făcute atat de investitori romani, cat şi de investitori străini, investiţii care pot să conducă la creşterea dinamicii economice, la asigurarea unor imbunătăţiri care să permită creşterea volumului schimburilor comerciale şi, de asemenea, să crească competitivitatea atat pentru produse, cat şi pentru serviciile oferite de companiile romaneşti. Vrem, nu vrem, avem un mare avantaj, Romania are principala poartă de intrare-ieşire a Europei, care este Portul Constanţa, din arealul sud-estic al Europei. Gandirea noastră trebuie să fie de a utiliza la maximum, in beneficiul Romaniei, acest avantaj strategic pe care il avem; port cu parametri foarte buni, port in care este acumulată o experienţă, un port care este istoric, un port care poate să beneficieze de o dezvoltare spectaculoasă. Sigur că pentru acest lucru sunt necesare investiţii in infrastructura portuară, in infrastructura de transport in interiorul portului şi infrastructura care să asigure conectivitatea şi, mai ales, să reducă timpul de aşteptare pentru toţi transportatorii atat feroviari, cat şi pe rutier. Investiţii, de asemenea, in infrastructura portului cum a fost terminalul /.../ şi o serie de alte investiţii, pe care noi le vom susţine, vom asigura finanţare, astfel incat să creştem competitivitatea Portului Constanţa. Nu este, in schimb, suficient să investeşti in infrastructura portului şi nu este suficient ca investitorii privaţi să investească in imbunătăţirea, să ii spun, terminalelor, in imbunătăţirea capacităţii de a furniza servicii de calitate către operatorii de transport. Este nevoie de finalizarea catorva investiţii fundamentale. Pentru ca marfa şi oamenii să ajungă in Europa sau să vină din Europa in Portul Constanţa avem nevoie de finalizarea proiectelor de infrastructură care să asigure legătura dintre Portul Constanţa, atat pe rutier, cat şi pe feroviar, pană la graniţa de vest; să asigure conectarea cu infrastructura de transport european, astfel incat cei care vor să transporte marfă sau persoane să aleagă Romania şi să nu aleagă alte rute şi alte porturi. Pentru că există o competiţie. Sigur, constat foarte multe avantaje comparative, numai că, intre avantajele comparative, pe care le analizează orice transportator, orice furnizor, sunt şi legăturile cu infrastructura europeană, cat de repede şi cat de sigur se poate transporta marfa pe teritoriul Romaniei. Or, aici, din păcate, foarte multe guverne, mai ales guvernele de stanga, au lăsat infrastructura de transport şi aceste proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică a Romaniei le-au lasat pe ultimul plan, le-au tratat ca pe o Cenuşăreasă a politicilor economice ale Romaniei. Pentru noi, investiţiile in infrastructura de transport, in primul rand in finalizarea infrastructurii de transport care să permit valorificarea Portului Constanţa, a poziţiei geostrategice a Romaniei, reprezintă prioritate zero. De asemenea, atunci cand s-a conceput construcția terminalului de barje, gandirea era să putem transporta cu barjele pe Dunăre, care este axa cea mai importantă de transport fluvial din Uniunea Europeană, pentru că face legătura intre Dunăre - Marea Neagră, Sud-Est, și Marea Nordului, prin intermediul Dunării, canalului Rin - Main - Dunăre și Rin. Și aici, cei care au venit după au aruncat in sertare proiectele de investiții pentru asigurarea navigabilității Dunării. Trebuie să asigurăm condițiile standard de navigabilitate, pentru că, altfel, puțini se vor aventura pe Dunăre atata timp cat dau tot felul de obstacole pe Dunăre și riscă să intarzie, să le crească costurile sau chiar să-și pună in pericol marfa. Investițiile in asigurarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre a sistemelor moderne de management al traficului, in dezvoltarea infrastructurii, inclusiv in dezvoltarea infrastructurii portuare, a porturilor dunărene reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru guvernul pe care il conduc. Sigur că aici avem nevoie și de puțină diplomație să-i convingem pe bulgari, sigur că aici avem nevoie de o negociere mai amplă la nivel european, care, cu adevărat, să ne permită utilizarea la maxim a avantajelor strategice, competitive pe care le avem. Inchei prin a vă felicita, incă o dată, prin a vă spune că nu sunt foarte fericit că s-a construit un terminal de cereale și sunt convins că, in viitor, veți proiecta terminale și pentru produse mai complexe, pentru că dorința mea este ca Romania să se dezvolte constant pe baza investițiilor, pe baza aplicării rezultatelor inovării și cercetării, pe baza transferului tehnologic, care trebuie făcut cu orice fel de ocazie, fie că sunt contracte in domeniul apărării sau că sunt contracte in domeniul energiei sau orice alt tip de contracte. Dorința mea și a noastră este aceea ca să dezvoltăm Romania, să creăm valoare adăugată cat mai mult in Romania, să generăm cu adevărat capacități care să ofere locuri de muncă bine plătite pentru romani și, mai ales, să generăm un climat investițional care să permită atat romanilor care au inițiativă economică, cat și investitorilor străini serioși, din alte țări, să poată să facă afaceri profitabile in Romania și să contribuie la dezvoltarea Romaniei. Va mulțumesc! Succes in cooperare! 2020-09-17 17:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8896.jpgCOMUNICAT DE PRESĂȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1600342613Galerie Foto Palatul Victoria va fi iluminat in această seară in portocaliu, culoare aleasă de Organizația Mondială a Sănătății drept simbol al evenimentelor prin care se marchează Ziua mondială a siguranței pacientului. Guvernul Romaniei se alătură astfel instituțiilor naționale și internaționale care doresc să evidențieze importanța siguranței pacientului și a solidarității, implicării și acțiunii in scopul imbunătățirii calității serviciilor medicale. Marcăm, anul acesta, Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, in contextul greu incercat al pandemiei COVID-19, din care am invățat două lecții de viață: grija pentru sănătate trebuie să rămană prioritatea absolută a oricărei societăți dezvoltate, iar rezultate vizibile, in beneficiul oamenilor, pot fi obținute doar prin implicarea responsabilă a tuturor - cadre medicale, cercetători, pacienți și aparținători, autorități și instituții publice, a subliniat premierul Ludovic Orban. Anul trecut, această zi a fost marcată pentru prima dată după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat data de 17 septembrie drept Ziua Mondială pentru Siguranța Pacientului, cu scopul de a incuraja dezvoltarea de politici și practici privind siguranța pacienților in toate Statele Membre OMS și pentru a acționa ca o forță majoră pentru imbunătățirea siguranței pacienților in lume. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului este - Siguranța Profesioniștilor in Sănătate - o prioritate pentru siguranța pacientului, iar sloganul acesteia este - Profesioniști in sănătate in siguranță, pacienți in siguranță. 2020-09-17 14:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1bb4e0f9-e0c1-457b-90ec-7e0df53bd461.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer PatriotȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-de-receptie-a-primului-sistem-de-rachete-sol-aer-patriotGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule ambasador, stimați colegi miniștri, stimaţi comandanți ai Armatei Romane, sunt onorat să fiu prezent astăzi aici, intr-un moment pe care il consider istoric, momentul in care, pe teritoriul Romaniei, sosește primul sistem de rachete Patriot. Este un moment pe care, vă spun sincer, il aşteptam de mult și este bine că s-a petrecut și, mai ales, sunt foarte fericit pentru că se petrecere in mandatul meu de premier. Romania a ales clar, Romania a ales să fie țară membră NATO, Romania a ales parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, Romania a ales să fie țară membră a Uniunii Europene. Suntem un partener loial, un partener care işi respectă toate angajamentele in cadrul acestor alianţe, acestor parteneriate. Romania a decis să realizeze un program de inzestrare a Armatei pe o perioadă de 10 ani, care a fost adoptat și care prevede practic intărirea capabilităților, in special defensive ale Romaniei. Romania a decis și işi respectă angajamentul de a aloca 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de Apărare, pentru realizarea acestui program de inzestrare. In cadrul programului de inzestrare, sistemul de rachete Patriot este extrem de important, este un sistem de rachete sol-aer, care este de o complexitate și un grad de tehnologie fără precedent și cu rezultate excepționale dovedite in acțiuni de luptă. Romania este mai sigură cu rachetele Patriot pe teritoriul Romaniei, cetățenii romani sunt mai bine apărați. Ii felicit pe toți aceia care au fost implicați in procedurile de achiziții, reprezentanții Armatei Romane, cei care au participat la realizarea acestui contract, şi sunt convins că toate cele șapte sisteme achiziționate vor deveni operaționale in conformitate cu calendarul stabilit. De asemenea, vreau să evidențiez că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și Romania capătă o nouă materializare concretă intr-o relație economică și militară care este in avantajul Romaniei. Vă mulțumesc! 2020-09-17 12:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-17-12-41-59big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la începerea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, dezvoltat de compania Black Sea Oil and GasȘtiri din 17.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-inceperea-lucrarilor-la-conducta-submarina-din-cadrul-proiectului-de-dezvoltare-gaze-naturale-midia-mgdGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la inceperea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia - MGD [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelența voastră, domnule ambasador al Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman, stimați reprezentanți ai companiilor implicate in acest proiect, stimați colegi miniștri, stimați parlamentari și reprezentanți ai mass media, sunt onorat să fiu prezent astăzi la un moment simbolic, intr-un proiect fundamental pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Momentul simbolic il reprezintă practic intrarea conductei de pe uscat inspre mare. Sigur că nu intră direct in apă, intră prin subtraversare, pe sub plajă. Practic, este un moment simbolic care arată voința clară de a finaliza un proiect extrem de important pentru Romania, și anume inceperea exploatării primului zăcămant de gaz natural aflat off shore. In acest proiect sunt implicate două companii: Black Sea Oil and Gas, care lucrează in parteneriat cu Grupul de Servicii Petroliere - o ilustrare foarte concretă a parteneriatului strategic dintre Romania şi SUA. Black Sea Oil and Gas, care este deținut de grupul Carlyle, care are licența de operare și exploatare a zăcămantului, in parteneriat cu o companie, Grupul de Servicii Petroliere, 100% romanească, o companie care s-a dezvoltat spectaculos in ultimii 15 ani și care a realizat proiecte in foarte multe zone ale lumii, proiecte complexe, proiecte extrem de importante şi realizate in cele mai bune condiții. Aici, pe langă cele 100 de milioane investiți pană acum - valoarea acestui proiect este de 400 de milioane de dolari, un proiect cu o mare valoare şi de mare complexitate, care pană la urmă, sigur, trebuie să realizeze un lucru simplu: se ducă gazul din zăcămantul aflat off-shore in rețeaua de gaz natural a Romaniei, astfel incat gazul să poată să ajungă in infrastructura de transport şi de distribuție a gazelor naturale. In acest proiect, evident, este implicat și Transgaz, care realizează - este deja in execuție - conducta de la stația de tratare a gazului pană la conducta Tranzit 1 și incă o conductă prin care gazul natural extras va ajunge in rețeaua Transgaz. Sunt convins că aceste investiții sunt corelate, astfel incat, in momentul in care poate să inceapă exploatarea, gazul extras să poată să fie conectat la rețeaua de gaz administrată de Transgaz. Sigur că acest proiect este primul proiect de exploatare, de valorificare a resurselor de care dispune Romania in Marea Neagră, a resurselor off-shore. Ca guvern, incurajăm dezvoltarea și a celorlalte proiecte, pentru că, din punctul nostru de vedere, trebuie valorificate toate resursele intr-un mod care să genereze un potențial de dezvoltare economică și, pană la urmă, să ducă la creșterea calității vieții in Romania, la creșterea calității serviciilor. Să nu uităm că guvernul pe care il conduc a mobilizat un miliard de euro pentru proiectul de inființare de distribuții de gaz natural in localitățile in care nu există astfel de distribuții de gaz natural, astfel incat gazul romanesc să ajungă in casele romanilor; de asemenea, susținem toate investițiile prin care poate fi valorificat gazul natural, astfel incat să genereze valoare adăugată, locuri de muncă bine plătite și produse de calitate și competitive. Le doresc succes partenerilor din acest proiect. Le garantez că guvernul susține acest proiect și că va fi alături de acest parteneriat in toate etapele de derulare a proiectului. Mulțumesc! 2020-09-17 11:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8173.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban la finalul vizitei în județul Argeș Știri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-finalul-vizitei-in-judetul-arge [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, in primul rand, v-aş intreba, profitand de prezenţa dvs. aici: am văzut astăzi un număr record de imbolnăviri - peste 1.700. Ar trebui să ne ingrijorăm? Mai ales că, ştim bine, au inceput şi şcolile. Ce ar urma, peste o săptămană sau două? Ludovic Orban: Cu siguranţă, privesc cu atenție și cu ingrijorare aceste date de astăzi, dar este o cifră relativă. Așteptăm analiza pe o perioadă mai lungă, pentru că intotdeauna am studiat pe perioade de trei zile, de cinci zile, de șapte zile, pentru a vedea cu exactitate... Ce pot să vă spun este că, pe ultimele cinci săptămani, numărul de infectări a fost relativ constant, ba chiar au fost două săptămani in care am avut un trend ușor de descreștere a numărului de persoane infectate. In ultimele cinci săptămani, au fost aproximativ 8.000 de persoane infectate pe săptămană. In ultimele două zile, numărul de persoane diagnosticate a fost de 680 şi ceva. Ieri, a fost de 1.111. E posibil să nu fi fost raportări care să fi fost făcute chiar la momentul realizării analizelor prin care s-a stabilit diagnosticul. Din cauza aceasta, facem o analiză. Sigur că, mesajul pe care l-am dat constant, cu atat mai mult acum, cand aproape am readus viața la normal - sunt extrem de puține activități care au rămas sub restricție, s-au reluat activitățile in aproape toate domeniile. Este evident că a crescut frecvența interacțiunilor sociale, este clar că, datorită acestei creșteri a interacțiunilor sociale, este din ce in ce mai importantă respectarea măsurilor de protecție sanitară, care nu sunt foarte complicate: portul măștii, dezinfectarea mainilor sau spălarea frecventă pe maini, evitarea gesturilor prin care se poate transmite virusul, gesturile de apropiere, evitarea vorbirii spre fața interlocutorului, pentru că se transmite virusul prin particulele lichide care sunt expectorate. Deci, sunt lucruri normale, simple, care trebuie respectate de romani. Pe de altă parte, cand vezi 100 de cetățeni romani cum ies cu copiii la protest, fără mască, aproape nu ințelegi cum e posibil așa ceva in Romania - să existe astfel de oameni, care nu numai că nu respectă regulile, dar le transmit și copiilor să nu respecte regulile! O spun limpede și clar: regula portului măștii in școală este o regulă pe care am stabilit-o pentru a-i feri pe copii. Am un copil, am un băiat, imi iubesc băiatul, știu ce simte fiecare părinte, dragostea față de copilul sau copiii fiecărui părinte. Copiii trebuie protejați, acesta este motivul pentru care am decis obligativitatea portului măștii la școală. Și pot să vă spun că dacă această regulă, alături de alte reguli, cum e dezinfectarea școlilor - care se face, cum este o anumită supraveghere in pauză... Copiii, dacă se duc la școală, sunt in siguranță! Sigur că există riscul de transmitere a bolii și in afara școlii. Acest risc nu poate fi controlat de sistemul de educație, de cadrele didactice, de toți cei care sunt implicați in procesul educațional. Ii rog pe părinți să-i povățuiască pe copiii lor se respecte aceste reguli in indiferent ce situație, oriunde se duc. Doar astfel se poate opri răspandirea virusului, printr-un comportament responsabil și prin aplicarea unor reguli simple, care, de altfel, sunt impuse in aproape toate țările civilizate. Ca atare, nu trebuie să ne ingrijorăm excesiv. Pe de altă parte, e nevoie de mai multă atenție, mai multă responsabilitate și o mai mare grijă, inclusiv din partea companiilor, din partea patronilor de restaurante, a patronilor sau managerilor de companii de transport, din partea organizatorilor de evenimente - și aici fac o paranteză: din păcate, foarte multe evenimente private, nunți, botezuri, se organizează fără să se respecte regulile de protecție. Deci, comportamentul responsabil din partea acestor companii, din partea instituțiilor, din partea celor care sunt organizatori de evenimente este fundamentală in reducerea nivelului de răspandire a virusului. Reporter: Domnule premier, spuneaţi mai devreme că PSD astăzi a băgat Romania in faliment. Ce măsuri va lua guvernul pe care il conduceţi /.../? Ludovic Orban: Noi vom lupta să nu fie adoptat raportul in plen. Le mulțumesc partenerilor din USR-PLUS, PMP, UDMR, Grupul Minorităților, care nu au participat la acest masacru al finanțelor publice romanești care s-a petrecut astăzi in Comisia de buget. Ne vom lupta in plen să respingem acest raport, vom solicita retrimiterea la comisie pentru refacerea raportului; in cazul in care va fi adoptat, il vom ataca la Curtea Constituțională și vom modifica aceste prevederi care, repet, aruncă in Romania in faliment. PSD vrea falimentul Romaniei. Romania n-are nevoie de dușmani externi, pentru că are cel mai periculos dușman in interior, care este PSD. /.../ Reporter: V-aş intreba - că ați vorbit puțin mai devreme despre purtarea măştii ş.a.m.d., ştiți că este o intreagă discuţie acum despre purtarea măştii in ziua votului. Care este /.../? Ludovic Orban: In localul secţiei de votare portul măştii este obligatoriu. Asta este clar, este inclus in Hotărarea de Guvern privind prelungirea stării de alertă. Este, de fapt, o regulă care este impusă in toate spaţiile inchise. Nu este o regulă nouă. Nu putem pune in pericol pe ceilalţi alegători. Nu putem pune in pericol membrii Biourilor Electorale ale secţiilor de votare şi pe toţi cei care participă la procesul electoral, că vrea cineva să intre fără mască. Deci, această regulă este obligatorie, ca şi regula dezinfecţiei mainii inainte de a intra in localul secţiei de votare şi la ieşirea din localul secţiei de votare. Nu cred că este ceva abominabil, ceva care să facă rău vreunui om. Nu face niciun rău, dimpotrivă, le face bine oamenilor lucrul ăsta. Reporter: Domnule prim-ministru, ați avut astăzi o intalnire cu ambasadorii. V-aş ruga să ne spuneţi cine a participat, ce ambasadori. Şi dacă printre subiectele dumneavoastră de discuţie au fost şi alegerile parlamentare /.../? Ludovic Orban: Am participat la o dezbatere organizată de MediaUno cu Institutul de Statistică, la care au participat speakeri, vorbitori, au fost ambasadorul Statelor Unite ale Americii, ambasadorul Franţei, ambasadorul Olandei şi ambasadorul Statului Israel. In discuţiile din afara, să-i spun, dezbaterilor nu ne-am referit la alegerile parlamentare, ci am discutat de problemele care erau in tematica seminarului, modul in care au reacţionat statele, instituţiile europene in faţa pandemiei, in faţa crizei economice. Deci, practic, am discutat chestiuni legate de relansare, de combaterea pandemiei, prin măsuri care să fie adoptate la nivel european şi la nivel internaţional. Nu am discutat de alegerile parlamentare. Reporter: Domnule premier, v-aş intreba ce veţi face dacă, totuşi, va trece acea rectificare bugetară de Parlament? Ludovic Orban: Nu pot să cred că această nenorocire poate să treacă. Repet, provoacă, in total, un surplus de cheltuieli de 6,3% din PIB: 1,5 pe anul ăsta şi 4,6 sau 4,7, pe baza calculelor, pe anul viitor. Deci, este de nesuportat. Mai ales că este insoţită de amendamentul Orlando, valetul lui Vilcov, cel care a pus pe butuci bugetul Romaniei şi a făcut praf economia romanească, prin care se reduce plafonul de indatorare la 40% din PIB, adică nu va mai permite Romaniei să se imprumute. Eu vă spun sincer, o asemenea nebunie nu am văzut in 30 de ani. Eu nu am crezut că acest partid poate să alunece intr-un asemenea delir antiromanesc, că poate să voteze asemenea absurdităţi, asemenea aberaţii antieconomice. Este ceva de neimaginat. Partidul ăsta şi-a pierdut complet busola. Nu mai are nicio legătură cu realitatea şi cu interesul fundamental al Romaniei. Reporter: Vă gandiţi la posibilitatea de a ataca la...? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Normal că vom folosi toate instrumentele constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie, inclusiv o nouă rectificare, ca să fiu foarte limpede. Reporter: Domnule prim-ministru, referitor la inceperea cursurilor in mediul universitar, pană acum s-a discutat foarte mult despre preuniversitar, ce contacte sunt intre Ministerul Educaţiei cu rectorii, dacă aveţi ceva informaţii? Ludovic Orban: Cu siguranţă au existat discuţii, au existat dezbateri, dar aici este principiul autonomiei universitare. Pană la urmă, fiecare universitate ia decizia cum incepe şcoala, pe baza condiţiilor specifice care există in fiecare universitate. Este vorba de săli, amfiteatre, săli de curs. In măsura in care pot fi respectate regulile, pentru că regulile sunt valabile şi pentru invăţămantul superior - regulile de protecţie, de distanţare fizică, de dezinfectare. Pană la urmă, fiecare universitate va lua o decizie. Sigur, mai contează şi problema cazărilor, in anumite universităţi sunt spaţii de cazare suficiente, in alte universităţi este posibil să nu fie spaţii de cazare suficiente. Și atunci, probabil, şi aici se vor lua decizii de la universitate la universitate, in funcţie de situaţia concretă. Vă mulţumesc, trebuie să ajungem la Curtea de Argeș. 2020-09-16 18:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119437223_608261520056474_1257190714902505433_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului tronsonului 4 Drum Expres Pitești - Craiova, împreună cu ministrul Transporturilor, Lucian BodeȘtiri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-tronsonului-4-drum-expres-pite-ti-craiova-impreuna-cu-ministrul-transporturilor-lucian-bodeGalerie foto Declarații susținute de prim-ministrul Ludovic Orban și de ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Bode, la semnarea contractului tronsonului 4 Drum Expres Pitești-Craiova [Check against delivery] Ludovic Orban: Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment, pe care, personal, il consider un moment extrem de important in dezvoltarea infrastructurii de transport a Romaniei. Aş mai relua un pic povestea Drumului Expres Craiova - Pitești. Odată cu decizia Ford de a investi in Romania - grupul Ford a purtat negocieri cu Guvernul Romaniei și, in cadrul unui memorandum pe care l-am discutat cu reprezentanții investitorului, printre punctele inscrise in memorandum a fost inscris acest obiectiv de investiții, Drumul Expres Craiova - Piteşti. Imediat după semnarea memorandumului - evident, in Guvernul Romaniei, ministrul transporturilor eram eu și sunt și semnatar al acelui memorandum - imediat ne-am apucat de lucru, am realizat studiul de fezabilitate, am aprobat documentația tehnico-economică prin Hotărare de Guvern, in 2008, pentru toată lungimea Drumului Expres Craiova - Pitești. Din păcate, in 2008 a trebuit să părăsim guvernarea şi iată că suntem in anul 2020 și abia in anul 2020 reușim să semnăm contractele de design and build, de proiectare şi construcție pe toate cele patru tronsoane ale Drumului Expres Craiova - Pitești. Astăzi se va semna, in urma procedurii de licitație, contractul intre beneficar - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, reprezentată de doamna director general Mariana Ioniță și consorţiul caștigător, care a avut cea mai bună ofertă, cu cel mai bun preț și cele mai bune condiții dintre consorțiile care au participat la procedura de licitație. Trebuie să fac o precizare: licitația, deși Comisia de licitație a decis clar cea mai bună ofertă, la cel mai bun preț și cu cele mai bune condiții tehnice și cu cea mai mare experiență in materie de realizare a unor astfel de obiective de investiții, s-au trezit două firme care au venit in Romania de pe vremea PSD-ului, care nu au niciun contract in spate, care nu au niciun fel de argument să conteste, pentru că se pare că sunt unii contestatari care au un singur scop: să blocheze procesele de dezvoltare a infrastructurii de transport in Romania. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins contestația și, deși Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins contestaţia, firmele respective, una chineză, una turcă, au decis să atace și Curtea de Apel, incercand inclusiv să impidice semnarea contractului. Eu aşa ceva nu am văzut, un asemenea boicot. Il consider inacceptabil, le transmit clar un mesaj că dacă au venit in Romania şi dacă iși imaginează că așa vor să aibă lucrări la Romania, pe calea pe care au pornit, nu vor face altceva decat să-şi ostilizeze intreg guvernul și toate instituțiile şi mai ales populația țării, drept pentru care in guvern, deoarece legea ne permite, am adoptat un memorandum, in guvern, prin care am decis semnarea contractului, după respingerea contestației de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Din punct de vedere legal, avem acest drept și ca urmare, se va semna contractul de proiectare și construcție cu consorţiul care a fost declarat caștigător. Ţin foarte mult la acest proiect. Este un proiect extrem de util pentru Romania, pentru Pitești, pentru județul Argeș, pentru Craiova, pentru Dolj. Este un proiect care asigură legătura intre Craiova și Pitești pe o structură de drum rapid, de drum expres, care va crește viteza de deplasare intre Pitești și Craiova, care pe de o parte se leagă cu Coridorul IV Pan-European, leagă Craiova, Oltenia, cu Coridorul IV Pan-European. Pe de altă parte, avand in vedere că avem in plan realizarea autostrăzii Calafat-Lugoj, de asemenea, va oferi o variantă alternativă pentru transport, inclusiv tuturor transportatorilor și tuturor celor care vor să se deplaseze de la Constanța, București, din toată zona spre granița de vest, inspre Europa. Am să vă mai spun cateva cuvinte legate de alte proiecte importante pentru județul Argeș, pentru că deplasarea mea in județul Argeș urmărește mai multe obiective de investiții. Ne-am deplasat - și ați fost prezenți la un obiectiv de investiții important, Sala Polivalentă Pitești, un proiect de investiții extrem de important in valoare de aproximativ 100 de milioane, cu o capacitate de 4.000 de locuri care se află deja in faza de construcție și care evoluează, din punctul nostru de vedere, in conformitate cu contractul și cu graficul de lucrare. Sunt in măsură să vă dau o veste bună pentru județul Argeș. Ați văzut decizia Comisiei Europene care a aprobat finanțarea tronsonului de Autostradă Pitești-Sibiu. Sunt in măsură să vă spun că pe tronsonul 3, Tigveni-Cornetu, documentația de licitație a fost avizată de Autoritatea Națională de Achiziții Publice, a fost transmisă către SEAP și va apărea in jurnalul din 21-22 septembrie. Deci, practic, se poate spune că demarează oficial licitația pentru semnarea contractului de design and build pentru Tronsonul 3 de pe Autostrada Pitești-Sibiu. De asemenea, in cursul săptămanii viitoare, va fi transmisă de către ANAF pentru controlul ex-ante, acordarea avizului pe documentație, in cursul săptămanii viitoare și pentru Tronsonul 2 Cornetu-Boița. Cred că sunt vești importante și lucrurile vor merge bine, astfel incat să reușim intr-un termen cat mai scurt să avem autostrada care să traverseze munții și care să lege Piteștiul de Sibiu. Am discutat mai multe subiecte, impreună cu domnul prefect Emanuel Soare, demult am discutat de proiectul domeniului schiabil de la Ghiţu-Molivişu, un proiect inceput in urmă cu aproximativ 10 ani și care a bătut pasul pe loc. Ce pot să vă spun despre acest proiect este că urmare a situației prezentate de domnul prefect la vremea respectivă și acum candidatul nostru la președinția Consiliului Județean, domeniul schiabil Molivişu a fost inclus in Masterplanul de dezvoltare a turismului, strategia de dezvoltare a turismului. De asemenea, au demarat procedurile și i-am solicitat domnului ministru Alexe derularea procedurilor cu celeritate, procedura de scoatere din domeniul forestier, astfel incat să poată să inceapă lucrările de realizare a domeniului schiabil de la Ghiţu-Molivişu. Incă un proiect important pentru Pitești și pentru județul Argeș este reprezentat de centura de vest a municipiului, care face legătura intre Albota și Bascov. Și acest proiect intră in linie dreaptă. Este pornită licitația pentru semnarea contractului cu consultantul care va realiza studiul de fezabilitate; termenul de depunere a ofertelor -estimăm incheierea contractului intr-un termen cat mai scurt. Sigur, studiul de fezabilitate va stabili dacă este necesară realizarea la profil de autostradă sau de drum expres, in funcție de diferiți indicatori de specialitate pe baza cărora se va lua decizia. De asemenea, se află in lucru, cam de multă vreme, modernizarea DN 73 Pitești- Campulung. Dacă se poate face recepția pe Pitești - Campulung, in schimb, de la Campulung incolo va trebui compania să ia o decizie foarte serioasă privitoare la consorțiul care are contractul. Fie se mobilizează și se apucă de treabă la parametrii prevăzuți in contact, fie, dacă nu, trebuie să mergem inspre o soluție de reziliere și reluare a licitației, astfel incat să se ajungă cat mai repede la un punct. De asemenea, tot un proiect de investiții in infrastructura de transport care este important, din punctul nostru de vedere, este vorba de drumul care leagă Piteștiul de Scoarța, in județul Gorj, care are...; se poate scrie o nuvelă pe tema acestui drum. Modernizarea acestui drum trebuia să se facă in urmă cu 10 ani. De atunci nu au existat decat procese și nici un kilogram de asfalt turnat pe acest drum, care se află intr-o stare jalnică și care are nevoie, ca de aer, de modernizare. Vreau să vă spun că și aici s-a finalizat procesul. Există o hotărare judecătorească definitivă prin care se stabilește că trebuie semnat contractul. Revizuirea proiectului tehnic trebuie finalizată, cred că pană la sfarșitul lui octombrie, urmand ca imediat după aprobarea proiectului tehnic in CTE să se poată emite ordinul de incepere a lucrărilor de modernizare pe Pitești - Scoarța. De asemenea, am mai discutat cu colegii, propunerea de redeschidere a Spitalului din municipiul Campulung Muscel, chestiune pe care o voi discuta cu dl. ministru Tătaru, pentru a găsi o soluție care să permită practic primirea de pacienți pentru locuitorii din Campulung și din arealul Campulung Muscel, pentru a trata toate celelalte categorii de boli. Cam astea sunt, pe scurt, punctele. Am avut o discuție și cu domnul Sorin Apostoliceanu, pe care il respect, il apreciez, privitoare la proiecte importante pentru Pitești, in afară de aceste proiecte și, practic, parteneriatul dintre Guvern și domnia sa este un lucru cert, o realitate și va fi sprijinit de la nivel guvernamental in toate proiectele care necesită susținerea. Vă mulțumesc! -: Are cuvantul domnul ministru Lucian Bode, care va prezenta proiectul. Ludovic Orban: Va da mai multe detalii. Lucian Bode: Mulțumesc. Domnule prim-ministru, doamnelor, domnilor, mă bucur să ne revedem. Și inainte de a vorbi despre acest obiectiv extrem de important de investiții in infrastructura de transport rutier din Romania, Drum-Expres Craiova- Pitești, aș vrea să imi permiteți să folosesc acest prilej și să spun cateva cuvinte despre modul in care Guvernul Ludovic Orban a decis să abordeze dezvoltarea proiectelor de infrastructură in Romania. Așa cum sunt convins că ați observat, in cele 10 luni de cand Guvernul Orban se află la Palatul Victoria, am reușit să schimbăm o paradigmă, să trecem de la un model economic bazat pe consum, la un model economic bazat pe stimulare a investițiilor. Consider că este un model economic sănătos, care duce la dezvoltare economică, care duce la creșterea numărului de locuri de muncă și la bunăstarea cetățenilor. Aceste afirmații se bazează pe cifre exacte. Și vreau să vă spun că valoarea investițiilor publice in primele opt luni, in Romania, au ajuns la un maxim istoric -vorbesc de cea mai mare sumă investită in economie in ultimii 10 ani: 24,7 miliarde de lei. Dacă ar fi să mă raportez la componenta de investiții infrastructură de transport, după cum știți, tot după mulți, mulți ani, bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor a fost rectificat in acest an de două ori pozitiv, ajungand astăzi la 13 miliarde de lei, un buget record pentru ministerul nostru, iar pe componenta de fonduri europene, avand alocați 6,1 miliarde de lei, am reușit să executăm in opt luni de zile 3,5 miliarde de lei, in raport cu aproape 4 miliarde, cat au reușit cei dinaintea noastră intr-un an intreg. Sunt convins că ne vom apropia de 6 miliarde bani europeni, pe care ii vom cheltui in acest an. Anul trecut, in primele opt luni, aveau cheltuiţi 2,2 miliarde de lei, cam jumătate din cat am reușit noi să facem in acest an. Aşa cum bine știți, in luna mai anul acesta, participam la semnarea, tot aici, a contractului pentru proiectare și execuție Secțiunea 5 din Autostrada Sibiu-Pitești, tronsonul Curtea de Argeș-Pitești, un proiect pe care, așa cum a spus dl prim ministru, am reușit să il deblocăm. L-am găsit blocat intr-un gandac, in noiembrie anul trecut, iar astăzi, toate tronsoanele au o perspectivă clară și, mai mult, avem asigurată finanțarea, 875 de milioane de euro - este prima cerere de finanțare aprobată pentru Romania, pentru autostrada care trece Carpații. In Secțiunea 1 se lucrează foarte bine, avem 23% progres fizic, Sibiu-Boița; Secțiunea 5, proiectarea merge foarte bine, sunt in evaluare pe 4, iar pentru 2, respectiv 3, dl. prim-ministru a spus foarte clar aici, săptămana viitoare vom ști exact termenul pentru depunerea ofertelor. Estimăm noi, 10 noiembrie, depunerea ofertelor pentru Secțiunea 3, Cornetu-Tigveni, cei 37 de km. Subliniez faptul că procedura de depunere a ofertelor va fi cu precalificare, este o solicitare expresă a celor de la BEI-Pasa. La fel vom proceda și pentru Tronsonul 2. In condițiile in care nu vom avea contestații interminabile și pe acest sector, estimăm că in prima parte a anului viitor vom da raportul procedurii și vom semna contractul de proiectare și execuție atat pentru Sectorul 3, cat și pentru Sectorul 2. Vreau să mai fac o precizare foarte importantă: toată lumea vorbește despre 5 sectoare. Noi, Guvernul Ludovic Orban, vorbim despre șase sectoare in ceea ce privește Pitești-Sibiu. Este vital pentru dezvoltarea acestei zone să unim Ramnicu-Valcea de Autostrada Sibiu-Pitești și noi am decis să construim o legătură de 23 de km de la nodul de la Tigveni pană la Ramnicu-Valcea. Pană la sfarșitul lunii septembrie va fi transmisă spre validare către ANAP elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru această secțiune, am numit-o noi Secțiunea 6. Așadar, inchei discuția legată de Sibiu-Pitești spunand că am reușit să deblocăm acest proiect care in guvernarea PSD a bătut pasul pe loc, existand riscul să pierdem finanțare europeană din cauza balbelor administrative in care s-au pierdut cei care administrau ţara inaintea noastră. Cum bine știţi, Autostrada Sibiu-Pitești va avea o legătură pe partea de sud, spre Craiova, prin acest Drum Expres Craiova-Pitești, o conexiune importantă, care va da coerență rețelei de infrastructură rutieră din Romania și din această parte a ţării. Aceste două coridoare sunt esențiale și sunt puternic solicitate de către industria auto, cum preciza domnul prim-ministru aici, atat de către Ford, cat şi de către Dacia, Guvernul Ludovic Orban fiind un partener serios al mediului de afaceri, care, pentru dezvoltare, are nevoie de o infrastructură modernă extinsă. De aceea, susțin cu tărie că modelul economic despre care vorbeam la inceputul intervenției mele, promovat de Guvernul Ludovic Orban, care pune in centrul preocupărilor investiţiile in infrastructură, este unul sănătos, care aduce plusvaloare și garantează o creștere economică durabilă. Faptul că astăzi semnăm contractele pentru proiectare și execuție pentru Tronsoanele 3 și 4 din Drumul Expres Pitești-Craiova reprezintă un semnal că proiectele de infrastructură sunt accelerate şi căutăm soluţii pentru a le urgenta. Mă bucur că managementul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a identificat o soluţie legală pentru a implementa acest proiect aflat in contestaţie in instanţă. Nu putem risca să pierdem fonduri europene pe acest proiect, nu ne putem permite să stăm cu anii in litigii pană să avem un contract incheiat şi să avem blocate proiecte majore de investiții. Semnalul pe care dorim să il transmitem este unul ferm, către toți cei care incearcă să impiedice derularea acestor proiecte doar de dragul de a le contesta. Am mai avut această situație, vă aduceți aminte, in urmă cu caţiva ani. Dacă astăzi nu am fi avut contestație pe 3 și 4 și am fi semnat contractele pentru 3 și 4 cand am semnat pentru 1 şi 2, iată că Tronsonul 1 este intr-un progres fizic de 15%, iar Tronsonul 2, de aproape 50%. Aceasta este realitatea, acesta este rezultatul contestațiilor din 2017: o intarziere de trei ani de zile. Ne dorim să continuăm; nu ne vom opri aici. Faptul că astăzi semnăm contractele pentru cele două loturi, pentru cei aproximativ 63 de kilometri şi inchidem, practic, acest obiectiv reprezintă o realizare și mă bucur că impreună cu toții, Guvernul Ludovic Orban a dat semnalul schimbării in cele 10 luni de guvernare in ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport in Romania. Vă mulțumesc și inainte de semnarea propriu-zisă a celor două contracte, foarte pe scurt, ii rog pe colegii mei de la CNAIR să facă o scurtă prezentare a celor două proiecte și, bineinţeles, dacă și constructorul dorește să spună cateva cuvinte, pentru că a realizat și proiectul tehnic, mai intai, il invităm să o facă. Vă mulţumesc! Gabriel Budescu: Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule ministru, domnule premier! Numele meu este Gabriel Budescu, sunt coordonatorul direcţiei tehnice din cadrul CNAIR. O scurtă completare aş dori să fac la cele afirmate de domnul ministru. In 2017, cand a fost iniţiat acest obiectiv, pentru prima dată, trebuie precizat că el a fost discutat cu experţii Comisiei Europene, experţii JASPERS şi au fost elaborate cerinţele imperative, conform prevederilor /.../ pe 2018 pentru a corespunde exigenţelor tehnice actuale. Aşa cum ştiţi, a fost nevoie să anulăm Tronsoanele 3 şi 4, ele s-au relicitat, au fost publicate din nou spre licitaţie in anul 2019 şi iată că in momentul de faţă avem gata intreg aliniamentul Craiova-Piteşti. Finanţarea acestui obiectiv va fi asigurată din fonduri europene. In momentul de faţă se fac ultimele retuşuri la documentaţia anexă a cererii de finanţare, pentru a corespunde exigenţelor Uniunii Europene. Implementarea obiectivului, pe langă faptul că va asigura premisele dezvoltării economice și va imbunătăți aspectele sociale din zona sa de influență, are și avantaje concrete, deja cuantificate in analiza post-beneficiu, care este partea cererii de finanțare - și aici mă refer la economia de timp intre Craiova și Pitești, care este de circa o oră și jumătate sau creșterea siguranței in trafic, prin reducerea numărului de accidente. Cele patru tronsoane insumează 121 de km și au o valoare de 3 miliarde de lei. Tronsonul 1, care a ajuns la un stadiu fizic de 14%, respectiv un stadiu financiar de 18%, prin accesarea avansului, așa cum puteți vedea, are in momentul de față mobilizate 129 de utilaje și circa 200 de persoane care activează. Tronsonul 2, lotul 1, cu un stadiu fizic de 46%, pe care sunt in momentul de faţă 152 de utilaje și peste 300 de muncitori. Tronsonul 2, lot 2, cu un stadiu de 41% și un stadiu financiar de 21%, iarăși, 174 de utilaje și peste 300 de muncitori. Nu in ultimul rand, cele două tronsoane pentru care ne aflăm astăzi aici, tronsonul 3 şi tronsonul 4, insumand 63,6 km. Ca elemente de execuție a lucrărilor, vom avea undeva la peste 4,5 milioane metri cubi de săpături, peste şapte milioane metri cubi de umplutură, peste 550 de tone de mixtură puse in operă, 1 milion 650 de milioane de metri cubi de balast și peste 1.600 de elemente prefabricate la cele 68 de structuri aflate pe aceste două tronsoane. Perioada de proiectare este de 12 luni, insă avand in vedere experiența pe care o avem cu acest antreprenor, credem că va fi finalizat mult, mult mai repede; şi 24 de luni perioada de execuţie. Vă mulţumesc. 2020-09-16 15:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_119220280_693416148052053_6071186233715726051_n.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat șantierul de construcții al Sălii Polivalente din județul Argeș, investiție finanțată de Compania Națională de InvestițiiȘtiri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-vizitat-antierul-de-constructii-al-salii-polivalente-investitie-finantata-de-cni-judetul-argeGalerie foto 2020-09-16 12:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6864.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la conferința “Împreună protejăm România”, organizată de Grupul de presă MediaUno în parteneriat cu Institutul Național de Statistică, Camera de Comerț Româno-Americană și UGIR-1903Știri din 16.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-conferinta-impreuna-protejam-romania-organizata-de-grupul-de-presa-mediauno-in-parteneriat-cu-institutul-national-de-statistica-camera-de-comert-romano-americana-i-ugir-1903Galerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la conferința Impreună protejăm Romania [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună dimineața Excelențele voastre, domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai instituțiilor statului, reprezentanți ai companiilor private, dragi invitați! Mulțumesc organizatorilor că au realizat această dezbatere. Probabil că mult timp de acum inainte va trebui să mai privim retrospectiv, pentru a ințelege ce s-a intamplat cu lumea, cu viața noastră de zi cu zi, cu economia, cu toate obiceiurile noastre, din cauza acestei pandemii care a venit de nicăieri. Oricine ar spune că era pregătit să facă față acestei situații nu are dreptate; realitatea este că toate guvernele lumii, toate instituțiile, toate sistemele de sănătate publică, toate companiile și, in general, toți oamenii au fost puși in fața unei situații de criză neașteptate, care a generat o permanentă nevoie de adaptare, de corecție și mai ales o permanentă nevoie de a lua decizii; pentru că cel mai rău era să nu se ia decizii, decat să se ia decizii. Intensitatea activității guvernului se și vede in date statistice, după numărul de ordonanțe de urgență, in numărul de hotărari de guvern, in numărul de ordine de ministru adoptate, după multitudinea de situații care au generat nevoia de intervenția, nevoia de luare a unor măsuri, de adoptare a unor decizii importante. Din păcate, prima parte a pandemiei a scos un pic la iveală ceea ce se numește un egoism național, care s-a manifestat și la nivel european. Foarte multe state au luat decizii strict prin prisma a ceea ce au considerat ele interese naționale, după care, incetul cu incetul, a devenit din ce in ce mai vizibil că este nevoie de o colaborare la nivel internațional, că este nevoie de un dialog, este nevoie de un permanent schimb de experiență și, mai ales, este vorba de luarea unor decizii in comun. La nivelul Uniunii Europene, după o primă perioadă de o lună, o lună și jumătate, incetul cu incetul, instituțiile europene, statele Uniunii Europene au inceput să colaboreze din ce in ce mai apropiat, să stabilească mecanisme de reacție și, mai ales, să caute să ia decizii comune care să avantajeze practic statele membre și cetățenii din țările Uniunii Europene. In ceea ce ne priveşte pe noi, ca guvern, vă mărturisesc că, din momentul apariției informației despre virus in China, noi am inceput să gandim măsuri. Şi, in acest sens, pot să vă spun că, deși după Anul Nou Chinezesc au venit foarte mulți oameni din China, in Romania nu am avut niciun caz de coronavirus importat din China. Primul caz de coronavirus l-am avut in data de 26 februarie și, de atunci, practic, suntem intr-o căutare continuă a celor mai bune soluții pe care le putem adopta, astfel incat să reducem numărul de persoane infectate, să reducem numărul de decese și, mai ales, să luăm acele măsuri care să readucă incetul cu incetul normalitatea in viața oamenilor, in viața economică, in viața socială, in viața culturală, sportivă, in educație, in toate domeniile. Sigur că, in prima fază, a trebuit să luăm foarte multe măsuri cu caracter restrictiv atat in ceea ce privește libertățile cetățenilor, libertatea de mişcare şi alte drepturi şi libertăţi; de asemenea, a trebuit să luăm măsura de a restricționa o serie de activități pentru a reduce riscul de răspandire a virusului. Măsurile pe care le-am luat s-au axat pe mai multe direcții. Primul şi cel mai important lucru a fost cel legat de informarea corectă a cetățenilor. Al doilea obiectiv a fost pregătirea sistemului de sănătate publică. Gandiți-vă că, la debutul pandemiei, noi aveam o capacitate de testare de 400-500 de teste maxim pe zi, astăzi capacitatea de testare a crescut la peste 35.000 de teste şi continuăm să creştem capacitatea de testare. Dotarea cu materiale, echipamente şi tot ceea ce a fost necesar in combaterea pandemiei- ventilatoare - am avut criză in aproape toate domeniile, iar piaţa internaţională a innebunit in lunile martie, aprilie şi chiar inceputul lui mai. Nu s-au realizat contracte, prețurile au luat-o razna, furnizorii fiind doar din cateva țări. Practic, toate ţările au fost puse in fața unei situații de criză, care cu greu pană la urmă a fost depășită. Noi am crescut constant, de exemplu, capacitatea de tratare in secţiile de terapie intensivă, astăzi avand o capacitate de tratare, pentru pacienţii COVID, de aproximativ 1.100 de pacienţi, capacitate care nu a fost niciodată atinsă, ba chiar pot să spun că maximum atins a fost jumătate din capacitatea de tratare. Sigur că, după primul şoc, şi noi am luat decizii care au afectat bunele relaţii cu ţări prietene, dar a trebuit să luăm deciziile legate, de exemplu, de măsurile pentru cetăţenii veniţi in Romania din ţări cu nivel foarte larg de răspandire a epidemiei. Vă dau numai nişte date ca să inţelegeţi: intre 26 februarie şi 1 iulie in Romania au intrat in ţară peste 2 milioane de cetăţeni, din care 1,7 milioane de cetăţeni au venit din ţări cu un nivel foarte ridicat de răspandire a virusului. Numărul de cazuri din Romania este mai mic decat aplicarea procentului la cetăţenii romani intorşi din ţările cu nivel larg de răspandire dacă s-ar aplica procentul de infectare la diagnosticarea care a fost făcută. Aceste măsuri au fost indispensabile şi, chiar dacă in prima parte au generat anumite tensiuni şi au afectat intr-un fel relaţiile, ele au fost salutare, pentru că au putut să oprească o creştere explozivă a numărului de cazuri. Atenţia noastră imediat după toate măsurile pe care a trebuit să le luăm in toate domeniile de activitate pentru a reduce riscul de răspandire a virusului, preocupările noastre au fost legate de economie. Am luat sute de măsuri pentru a incerca să sprijinim activitatea economică, companiile, angajaţii, măsuri pe care le-am considerat foarte importante şi care, pe baza analizelor de astăzi, au generat efecte pozitive. Principalul lucru pe care am vrut să il asigurăm a fost afectarea cat mai mică a activităţilor economice in condiţiile in care este evident că cererea a scăzut dramatic in foarte multe domenii. De asemenea, au fost afectate foarte multe sisteme, de pandemie, și, in mod evident, am incercat să susținem atat companiile, cat și angajații. Printre măsurile pe care le-am adoptat am urmărit o cat mai mare injecție de lichiditate către companii, motiv pentru care am luat decizii cum ar fi suspendarea executării lor și popririlor, ridicarea presiunii pentru plata taxelor și impozitelor, mai ales pe companiile aflate intr-o oarecare dificultate, amanarea ratelor la bănci și, pană in data de 31 decembrie, reducerea timpului de rambursare a TVA-ului și de decontare a concediilor medicale. Am adoptat un act normativ prin care, practic, am permis rambursarea TVA-ului inainte de efectuarea controlului. Rambursările de TVA pe primul semestru, realizate de guvern, au fost net superioare rambursărilor de TVA făcute in semestrul echivalent din 2019. In ceea ce privește concediile medicale nu există termen de comparație, decontarea concediilor medicale s-a făcut la niște nivele la care nu spera nimeni in anii anteriori. De asemenea, am incercat să generăm măsuri active de susținere a companiilor și angajaților, cum a fost șomajul tehnic, indemnizațiile de sprijin pentru profesioniști in sensul Codului Civil, ulterior, măsuri active pentru revenirea in activitate a celor care au fost in șomaj tehnic, cu plata o perioadă de trei luni a 41,5% din salariu, care, evident, este urmată de la 1 septembrie de aplicarea programului flexibil de muncă, așa-numitul Kurzarbeit, care, de asemenea, l-am instituit in premieră in Romania, niciodată nu a funcționat un mecanism similar, pe care acum incercăm să il implementăm, evident, urmărind modelele funcționale din alte țări in materie de Kurzarbeit. Am generat o serie de programe de sprijin pentru companii, cum ar fi IMM INVEST, pe IMM INVEST volumul creditelor acordate către IMM-uri de bănci este in jurul a 13 miliarde și, evident, sunt in continuare solicitări de credit aprobate de bănci, care urmează a fi aprobate de Fondul de Garantare. Am crescut plafonul de la 15 miliarde la 20 de miliarde, astfel incat să putem să onorăm cat mai multe cereri formulate de IMM-uri, care au nevoie de capital fie pentru investiţii, fie de capital de lucru. Am adoptat o schemă de ajutor de stat de garantare a creditelor şi pentru companiile mari, pentru companiile care nu sunt IMM-uri, care sper că incep să devină funcţionale şi să genereze suportul necesar. Am folosit scheme de ajutor de stat, pe care am văzut că le folosesc şi alte ţări, cum este schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrică, cu rambursarea unei părţi din costul certificatelor de CO2. De asemenea, avem o serie de măsuri, cum ar fi schema de ajutor de stat IMM Leasing de echipamente şi utilaje, de asemenea, in curand vom adopta schema de garantare a asigurării creditului comercial şi o serie de alte scheme de ajutor de stat, care am văzut că au avut rezultate in alte economii. Nu in ultimul rand, tot din categoria asigurării capitalurilor necesare, am asigurat supracontractarea de programe de granturi către IMM-uri, pe Programul 2-I şi 2-II, chiar de curand am lansat un nou produs - granturi pentru investiţii, intre 1,5 şi 6 milioane de euro, măsura 2.2 din cadrul Programului Operaţional Regional. Ieri, cred că a inceput utilizarea aplicaţiei, sigur experimental, pentru schema de ajutor de stat miliardul de euro pe care l-am disponibilizat prin realocările de fonduri, ca urmare a creşterii flexibilităţii intre fonduri, aprobată de Comisia Europeană, un miliard de euro granturi pentru investiţii sau pentru capital de lucru pentru companiile care au fost cel mai afectate de măsurile de restricţie din perioada COVID. Acum, vă spun sincer că mi-e foarte greu să pot să fac o trecere in revistă a multitudinii de măsuri, incerc să mă concentrez pe cele mai importante măsuri. Nu in ultimul rand, decizia pe care am luat-o, inainte de venirea pandemiei, a fost o decizie foarte clară - de schimbare a modelului economic, a modelului de creștere economică. Nu mai puteam merge pe acest sistem de stimulare artificială a consumului, prin creșterea cererii, prin decizii de creștere a unor venituri in zona deciziilor guvernamentale. Pentru că acest sistem a generat grave dezechilibre, grave inapoieri ale economiei romanești și era un sistem care era evident că duce economia romanească in gard. Sistemul pe care vrem să il dezvoltăm este un sistem de creștere care să se bazeze pe piloni autentici, in primul rand, pe investiții publice masive, in al doilea pe susținerea investițiilor private, pe susținerea companiilor care vor să investească, in acest sens. De exemplu, am revizuit schemele de ajutor de stat pentru investitori care fac investiții Greenfield, pentru a le face mai atractive și pentru a reuși să sprijinim noi și noi investiții făcute de companii, fie companii prezente pe piață, fie companii care vor să investească in Romania. Așa, ca date, volumul investițiilor in sectorul public a fost cel mai mare din ultimii 10 ani, iar lucrul acesta s-a intamplat in perioadă de criză, in condițiile in care e clar că veniturile bugetului s-au diminuat. Cu toate astea, noi am asigurat resurse și am incercat să creștem constant volumul investițiilor publice, pentru că Romania are nevoie ca de aer de modernizarea infrastructurii in toate domeniile: infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructură de comunicații, infrastructură de sănătate, infrastructură educațională. Următorii 10 ani pentru Romania vor trebui să reprezinte ani de investiții masive in aceste domenii, pentru că ele sunt un suport fundamental pentru dezvoltarea economică. Sigur că datele statistice le cunoaște Institutul Național de Statistică, dar sunt cateva lucruri care sunt relevante și pe care vreau să le evidențiez. Unul dintre motoarele de creștere il constituie fondurile europene și aici pot să vă spun că am comparat perioada de 10 luni de guvernare pe care am avut-o după 4 noiembrie cu primele 10 luni ale guvernării anterioare. In 10 luni ale guvernării anterioare au fost absorbiți aproximativ 1,1 miliarde de euro, e vorba de decontări de la bugetul Uniunii Europene, iar noi in 10 luni am decontat 2,67 de miliarde de euro, aproape de trei ori mai mult, in condițiile in care trebuie să știți că maturitatea proiectelor este departe de a fi mulțumitoare și dimpotrivă, foarte multe din proiectele care sunt finanțate pe fonduri europene au o serie de probleme structurale, care au fost generate de un management catastrofal anterior, dar și de reglementări care practic au făcut aproape imposibilă realizarea anumitor proiecte. De exemplu, Ordonanţa 114, care a crescut foarte mult, cu peste 15%, costurile cu mana de lucru ale companiilor din construcții, practic, toate studiile de fezabilitate care au fost făcute anterior sau imediat, in preajma Ordonanței de Urgență 114, nu mai sunt bune, pentru că ele stabilesc niște valori care nu mai au nicio legătură cu realitatea. De asemenea, m-am uitat - și asta chiar mi s-a părut un miracol - am comparat la data de 1 septembrie numărul de angajați cu contract de muncă și am comparat cu 1 ianuarie, 1 februarie, 1 martie, inainte de izbucnirea crizei economice generate de pandemie. Numărul de angajați este mai mare. La data de 1 septembrie cred că erau cu peste 2.000 de angajați cu contract de muncă mai mulți decat la data de 1 ianuarie sau comparativ și cu 1 februarie, am incercat să comparăm, să vedem lucrurile respective. In ceea ce privește șomajul, șomajul este mai jos de 300.000, chiar dacă el statistic apare altfel, dar in realitate, cei care sunt evidențiați de ANOFM ca fiind in cadrul calculului ratei șomajului, adică cei care sunt indemnizați și cei care au ieșit din indemnizație, din plata indemnizației de șomaj, sunt in jur de 300.000 de romani. Şi aici ne-am gandit la măsuri active și am aplicat măsura activă de plată a 50% din salariul brut, dar nu mai mult de 2.500 de RON, pentru trei categorii de angajați care iși găsesc mai greu loc de muncă. E vorba de tinerii NEET, e vorba de cei care sunt aproape de pensie și, de asemenea, această măsură am utilizat-o și pentru romanii care și-au pierdut locul de muncă in diaspora, in țara unde lucrau, s-au intors acasă și sunt in căutarea unui loc de muncă, astfel incat să creăm un stimulent pentru companii să ii angajeze pe romanii intorși acasă. De asemenea, un alt indicator, nu vă spun, m-am uitat pe iulie: creșterea salariului in iulie față de iunie, nu știu dacă asta e ceva periodic, dar există o creștere de 74 lei a salariului mediu net in iulie față de iunie, iar in iunie, comparat cu iunie 2019, am inregistrat o creștere cu, cred că aproape 5% a salariului mediu net. Vreau să mulțumesc și cu această ocazie tuturor companiilor responsabile, indiferent că sunt companii străine sau companii romanești. Valul de susținere pe care l-am avut in perioade critice, donațiile de ordinul sutelor de milioane, susținerea pe care ne-au acordat-o pentru achiziționarea unor materiale aflate in criză, comportamentul responsabil, inclusiv față de angajați, al marii majorități a companiilor, permanentul dialog pe care l-am intreținut cu companiile, toate au determinat, practic, ca efectele negative ale pandemiei să fie diminuate la maxim. Şi aici chiar apreciez in mod deosebit acest comportament al companiilor, care au lăsat, să spun, goana după profit, care de multe ori e pe primul loc şi au pus responsabilitatea socială și un comportament corect și față de angajați și față de societate și lucrul ăsta s-a văzut, de exemplu, inclusiv cand am dat facilitatea de plată a impozitului pe profit, reducerea cu cinci sau zece la sută, in funcție de mărimea impozitului, am avut o rată de colectare exemplară pe impozitul pe profit. De asemenea, in general, atitudinea a fost o atitudine de dialog, de cooperare și din punctul de vedere al guvernului pe care il conduc, rămanem la fel de deschiși, la fel de doritori de a avea un parteneriat onest, predictibil, cu intreg mediul de afaceri, privitor la ce va să vină. Inchei prin a vă spune că in privința a ce va să vină, eu cred că pană se va descoperi un vaccin și un tratament, singura reacție normală a oamenilor este să invețe cum să se protejeze de virus. Cu cat mai mulți oameni sunt corecţi şi se protejează de viruși, cu atat viața va fi mai normală și cu atat economia va fi mai puțin afectată. Nu cred că noi restricții trebuie impuse, dimpotrivă, trebuie o permanentă acțiune de dialog, de informare, de educare, astfel incat oamenii să ințeleagă că ei sunt cei care trebuie să se protejeze și mai ales să ii protejeze și pe cei din jur. M-aş bucura să se găsească cat mai curand un vaccin, dar pană se va găsi un vaccin aplicabil, dacă vrem să reluăm o viață normală, va trebui să suportăm mici chestii, cum e masca sau alte lucruri, să ne dezinfectăm, să ne spălăm pe maini mai des, să renunțăm la gesturile de prietenie și de afecțiune pe care le facem față de cei apropiați, lucruri relativ simple. Spuneam, și cu masca, cred că omul nu s-a născut cu cravata la gat, de exemplu; cu toate astea, ne-am obișnuit cu cravata la gat. Omul nu s-a născut incălțat - mă uit uneori și acum, pe gazon, la pantofi cu cui - și cu toate astea, omul s-a obișnuit cu astfel de lucruri și cred că adaptabilitatea noastră este cea care trebuie să genereze resortul de evoluție și de mișcare intr-o direcție care mi se pare firească și normală. In ceea ce privește economia, gandiți-vă că in următorii șapte ani, Romania va avea la dispoziție posibilitatea de a utiliza resurse financiare cum nu a mai avut niciodată in istorie. Pe langă cele 80 de miliarde din bugetul Uniunii Europene și din Facilitatea de Reziliență și Recuperare, avem și programul SURE, pentru care Comisia Europeană a alocat Romaniei o sumă importantă, de 4, 99 de miliarde de euro. Avem o serie de finanțări care sunt direct de la nivel european, pe care trebuie să incepem să invățăm să le accesăm, finanțări pe cercetare, finanțări pentru pe economie, Programul Juncker, care se continuă prin EU Invest. Deci o să avem oportunități multiple, de a avea parte de resurse care să fie un suport pentru reluarea rapidă a creșterii economice, pentru investiții făcute atat in zona publică, cat și in zona privată. De asemenea, politica europeană se bazează, să spun, pe două direcții strategice: Europa Inteligentă şi Europa Verde. In ceea ce ne privește, dorim să ne pregătim cat mai bine, pentru a putea utiliza aceste resurse, pentru că inovarea, cercetarea, aplicarea imediată a rezultatelor cercetării duc la creșterea competitivității, utilizarea soluțiilor novative, viteza de punere in practică a acestor soluții sunt lucruri fundamentale, care pot să genereze dinamică economică și care pot, intr-adevăr, să crească complet competitivitatea companiilor din Romania. Vă mulțumesc pentru răbdare! Garantez in continuare aceeași preocupare și deschidere pentru găsirea de soluții viabile, pentru a putea reveni cat mai repede la normalitate in toate domeniile și pentru a asigura o relansare economică rapidă atat in Romania, cat și la nivel european și la nivel internațional. Vă mulțumesc! 2020-09-16 11:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6526.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la darea în folosință a liniei de metrou M5 Eroilor-Drumul TabereiȘtiri din 15.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-inaugurarea-magistralei-5-de-metrouGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule președinte Klaus Iohannis, domnule ministru, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori, stimați reprezentanți ai companiilor care ați construit acest tronson de metrou, dragi reprezentanți ai mass mediei, am uitat, domnul director general Gabriel Mocanu și stimată echipă de conducere a Metrorex. Lucrurile uneori le aşează Dumnezeu astfel incat să pară coincidențe. Coincidența face că domnul director general Gabriel Mocanu era directorul general al Metrorex in 2008 și subsemnatul era ministrul transporturilor atunci cand au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv de investiții, cand am negociat finanțarea din partea Băncii Europene de Investiții și, de asemenea, anul in care a fost adoptată strategia de dezvoltare a metroului, care cuprinde extinderile de magistrale care sunt prevăzute astăzi in diferite faze de realizare. Mai mult decat atat, pot să vă spun că 2007 și 2008 au reprezentat anii in care au fost reluate investițiile la metrou. Am finalizat tronsonul dinspre Autostrada Soarelui, cu patru stații, de asemenea, am reluat lucrările și le-am dus aproape de final, tronsonul de la Piața Chibrit către Laromet. E o onoare pentru mine ca impreună cu domnul director general Mocanu, cu care am trudit din greu incă din 2007, 2008, la acest proiect, să avem această bucurie de a fi de față la punerea in funcțiune a acestui tronson de metrou, foarte important pentru București, foarte important pentru locuitorii din Drumul Taberei și pentru orice alt călător care va avea nevoie de acest tronson de metrou. Nu ne vom opri aici. Toate lucrările ulterioare se vor derula cu o viteză mai mare, vom fi mult mai atenți in tot ceea ce inseamnă etapele de pregătire și de execuție a tuturor contractelor de extindere a rețelei de metrou. Infrastructura de transport este, din punctul nostru de vedere, prioritatea zero, iar investițiile in infrastructură, in general, reprezintă prioritatea absolută a guvernului pe care il conduc. Mulțumesc că sunteți prezenţi aici şi incă o dată, mă bucur că acest tronson e pus in funcţiune şi va deservi bucureştenii care au nevoie de dezvoltarea reţelei de metrou. Il invit in continuare pe domnul preşedinte Klaus Iohannis să se adreseze domniilor voastre! 2020-09-15 13:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-15-01-23-10big_sigla_guvern.pngMesajul prim-ministrului Ludovic Orban cu ocazia începerii noului an școlarȘtiri din 14.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-ludovic-orban-cu-ocazia-inceperii-noului-an-colarCopiii și adolescenții Romaniei incep astăzi un an școlar atipic, un adevărat test pentru intreaga societate, avand in vedere prioritățile de protecție sanitară ale momentului, in contextul pandemiei COVID-19. Educația este condiție de bază pentru o societate civilizată și, după aproape șase luni in care au fost nevoiți să se adapteze invățămantului la distanță, elevii se intorc in clase pentru a-și continua pregătirea cu o lecție in plus pe care trebuie să o invețe: grija față de propria sănătate și față de cei din jur. Ne dorim să asigurăm tinerei generații acces la invățămant de calitate, dar este, in egală măsură, important ca actul educațional să aibă loc intr-un mediu sigur și din punct de vedere sanitar. Pericolul infectării cu noul coronavirus incă nu a trecut, ceea ce vedem, din păcate, zilnic, in evoluția numărului de cazuri. Ne confruntăm cu un inamic diferit față de virusurile cunoscute pană acum, iar soluția pe care o avem la indemană este să impiedicăm transmiterea lui, respectand cateva reguli simple de igienă și de distanțare fizică. Responsabilitatea revine fiecăruia dintre noi, pentru ca lucrurile să nu ia o turnură mai greu de gestionat din punct de vedere sanitar. Acest inceput de an școlar reprezintă o provocare pentru toți: elevi, familiile lor, cadre didactice și, nu in ultimul rand, autoritățile cu atribuții in domeniu. Va fi un efort comun pentru ca școlile care vor funcționa in regim clasic să nu devină vectori de transmitere a noului coronavirus, iar acolo unde orele se vor desfășura online să asigurăm calitatea actului educațional. Ii indemn pe toți să se implice in acest efort. Purtați mască, respectați regulile de protecție și de siguranță sanitară, prețuiți educația! Vă urez succes la invățătură, dragi elevi, pentru că doar munca temeinică și perseverența sunt căi sigure pentru realizările voastre! Respectați-vă profesorii, respectați-vă părinții și bunicii! Protejați-vă pe voi și pe toți cei dragi! Regăsirea colegilor, prietenilor este cu atat mai plăcută după o perioadă atat de lungă și dificilă, dar lucrand impreună, chiar in lipsa apropierii fizice, formand echipă, vă veți bucura de noi experiențe educative. Impreună trecem mai ușor testul pandemiei! Profesorilor și tuturor cadrelor didactice le urez succes in misiunea lor nobilă de formare a generațiilor de maine. Aveți acum incă o responsabilitate importantă: impreună cu medicii și cu toți cei din prima linie, veți contribui la protejarea sănătății elevilor și la combaterea răspandirii virusului. Adresez un gand bun părinților, le transmit să aibă putere pentru a-și susține copiii in această perioadă dificilă. Tuturor, multă sănătate și succes! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-09-14 09:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-14-09-33-19big_sigla_guvern.pngVizita premierului Ludovic Orban la școala din comuna Grădiștea, județul Călărași, obiectiv modernizat și reabilitat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-coala-din-comuna-gradi-tea-obiectiv-reabilitat-modernizat-i-extins-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la școala din comuna Grădiștea, obiectiv reabilitat, modernizat și extins din fonduri guvernamentale [Check against delivery] Ludovic Orban: Sărut mana! Bună ziua! Il felicit pe domnul primar pentru că banii care au fost alocați din bugetul de stat in cadrul PNDL au fost cheltuiți cu foarte mare chibzuință și cu rezultate foarte bune. Obiectivul nostru este să dezvoltăm infrastructura școlară, să asigurăm condiții cat mai bune de invățare pentru copiii noștri, să reușim, prin sistemul de educație, să-i pregătim cat mai bine să facă față tuturor provocărilor vieții, școala să-i ajute să reușească in viață, fie intr-o meserie, fie deschizandu-și o afacere, fie invățand /.../. Domnul primar știe foarte bine, că am numărul lui de telefon și invers, că oricand este un proiect important pentru comuna Grădiștea, noi răspundem prezent și, in măsura in care există resurse și proiectele sunt bine făcute, vom incerca să sprijinim aceste proiecte. Pentru că obiectivul nostru este acela de a reduce in timp diferența intre oraș și comună, de a asigura servicii de calitate, de a crește nivelul de civilizație in fiecare comunitate locală, astfel incat să existe oportunități pentru realizare pentru fiecare om. Sănătate vă doresc! Vă puteți trimite copiii la școală cu toată increderea. E o școală care respectă toate regulile de protecție sanitară și o școală in care sunt convins că vor invăța copiii și se vor simți bine. 2020-09-13 17:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4806.jpgVizitarea de către premierul Ludovic Orban a monumentului istoric Poșta Veche reabilitat din fonduri europeneȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizitarea-de-catre-premierul-ludovic-orban-a-monumentului-istoric-po-ta-veche-reabilitat-din-fonduri-europeneGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban după vizita la monumentul istoric Poșta Veche [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Sunt in vizită in județul Călărași. Cu ocazia acestei vizite, avem cateva obiective care țin de campania electorală pentru alegerile locale. Langă mine se află domnul primar Dan Drăgulin și domnul președinte al Consiliului Județean, Vali Barbu. Sigur că folosesc această deplasare in Călărași pentru a vizita cateva obiective. Aici ne aflăm la clădirea Poștei, care de fapt a fost o clădire privată, construită in 1883 de un comerciant, - dacă nu mă inșel, Bădulescu-, a fost pusă la dispoziția Poștei după Primul Război Mondial. In perioada comunistă a fost abandonată, a crescut un copac in interiorul clădirii. Se poate vedea, pe fotografiile din interior, ruina in care a fost lăsată această clădire reprezentativă. Printr-un proiect inițiat de primărie, finanțat prin Programul Operațional Regional, a fost readusă la forma inițială, a fost consolidată, restaurată și va funcționa ca un centru cultural deschis tuturor categoriilor de varstă. Ne-am deplasat la bazinul olimpic, care a fost finanțat din fonduri guvernamentale, prin Compania Națională de Investiții, pentru a vedea cum a ieșit această lucrare care va fi, de asemenea, un punct de interes atat pentru cei care vor să facă cursuri de inot, dar și pentru cei care vor să facă sport. Bazinul olimpic este o lucrare importantă, cu o valoare de peste cinci milioane de euro. Ne vom mai deplasa in județ pentru a vedea o școală renovată și modernizată in Grădiștea, sat Cuneşti, și, de asemenea, ne vom deplasa in municipiul Oltenița unde, de asemenea, vom vedea proiectul portului turistic, care este un proiect al candidatului nostru la primărie. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Domnule premier, vrem să profităm de faptul că sunteţi astăzi acum cu noi. Avand in vedere că maine este prima zi in care copiii se intorc la şcoală, sunt foarte mulţi părinţi nemulţumiţi de cum a fost gestionată situaţia, sunt foarte mulţi părinţi ingrijoraţi de faptul că copiii lor se intorc efectiv la şcoală. Ce mesaj aveţi pentru părinţii ai căror copii se intorc maine la şcoală? Ludovic Orban: Eu am incredere in dascălii din Romania, am incredere in sistemul de educaţie din Romania. Sunt convins că la şcoală copilul va fi mai puţin expus riscului de imbolnăvire decat liber in alte locuri, la locul de joacă sau pe terenul de sport. Noi vom urmări respectarea regulilor de protecţie sanitară. De asemenea, vom urmări orice disfuncţionalitate care poate să apară. Am fost intr-o comunicare permanentă cu inspectoratele școlare, cu direcțiile de sănătate publică, cu directorii de școli, cu reprezentanții autorităților locale, astfel incat să luăm toate măsurile care să apere sănătatea elevilor, copiilor. Sigur că și părinții trebuie să aibă incredere. Inceperea anului școlar este o necesitate. Și așa din cauza pandemiei, din cauza stării de urgență, patru luni de zile cursurile au fost online, intr-o adaptare care a generat o situație in care este necesară inceperea școlii. Orice părinte care-şi iubeşte copilul știe că fiecare copil, fiecare elev are nevoie de procesul educațional. Acest proces educațional este fundamental pentru dezvoltarea fiecărui copil, fiecărui elev. Decizia de a incepe anul școlar este o decizie care era clară, din punctul meu de vedere. Sigur că există temeri, sigur că sunt diferite aspecte care nu sunt perfecte, care incă n-au fost puse la punct in detaliu, dar orice fel de aspect poate fi remediat. De regulă, am lăsat la latitudinea consiliilor de administrație ale școlilor decizia privitoare la modul in care să inceapă școala, de asemenea, și eventuale măsuri care trebuie luate pentru a asigura accesul la invățămant al copiilor, protejarea sănătății copiilor. Eu ii rog pe părinți să aibă incredere, sigur, să le spună copiilor lor să respecte măsurile de protecție sanitară care sunt instituite in cadrul fiecărei școli. Trebuie să aibă incredere pentru că este in beneficiul copiilor. Aş mai spune cateva lucruri. Chiar și cu orele suspendate, cu școala suspendată, și in vacanță a existat o rată de infectare pe populația școlară. Dacă ne uităm la datele statistice, vom vedea că pentru varstele de populație școlară a existat o rată de infectare de peste 6%. Deci, au fost copii care s-au imbolnăvit fără să fie la școală. Dacă vor apărea cazuri, lucru pe care nu ni-l dorim, dar e posibil ca la școală unii să vină deja infectați, nu neapărat să dobandească, sigur că vom lua toate măsurile. Sigur că părinții trebuie să urmărească atenți sănătatea copiilor și, la orice simptom care poate să genereze suspiciunea, pot să ia decizia - copilul să nu se ducă fizic la școală și să participe online -, dacă au simptome care pot să conducă la suspiciunea că sunt infectați copiii. Nu trebuie să intrăm in panică sau să privim cu neincredere tot acest proces. In ceea ce ne priveşte, vom urmări atat prin direcţiile de sănătate publică, cat şi prin inspectoratele şcolare, modul in care incepe şcoala, vom urmări modul in care sunt implementate măsurile stabilite prin ordinele comune ale ministrului Sănătăţii şi ministrului Educaţiei, vom incerca să corectăm orice situaţie care apare şi ii rog pe părinţi să aibă incredere. Copiii au nevoie de şcoală, copiii trebuie să reia procesul de invăţare pentru că este fundamental pentru formarea lor profesională, dar şi formarea lor ca oameni. Reporter: Aveți ceva să-i reproșați ministrului Educației legat de modul in care a gestionat deschiderea școlilor? Ludovic Orban: Cand am avut ceva să-i spun, i-am spus. Am urmărit cat am putut intreg procesul. Sigur că nu e un proces simplu. Aici, in pregătirea deschiderii şcolilor nu este implicat numai Ministerul Educaţiei, e implicat şi Ministerul Sănătăţii prin direcţiile de sănătate publică, autorităţile locale. Gandiţi-vă că şcolile sunt in proprietatea localităţilor. Administraţia locală are un rol extrem de important şi am incercat să avem o comunicare cat mai bună cu autorităţile locale. Sper să nu se intample in alte localităţi, de exemplu ce se intamplă in judeţul Călăraşi, in care PSD refuză să adopte proiectul de hotărare al Consiliului judeţean care să permită decontarea transportului gratuit al elevilor către şcoală. Noi am avut o permanentă comunicare cu toţi factorii implicaţi. De asemenea, am solicitat conducerii şcolilor să fie intr-o comunicare prin intermediul diriginţilor, prin intermediul invăţătorului sau invăţătoarei, să ţină legătura permanent cu părinţii copiilor şi cu copiii astfel incat să putem să luăm cele mai bune măsuri. Reporter: Domnule prim-ministru, Traian Băsescu a spus despre dumneavoastră că sunteţi un rebut politic şi un gogoşar incompetent. Totodată, Dacian Cioloş a cerut demisia ministrului Educaţiei. Sunt acestea simptome de incompatibilitate intre partidele dumneavoastră in virtutea unei colaborări la guvernare după alegerile parlamentare? Ludovic Orban: Suntem in campanie electorală. Orice declaraţie trebuie privită in context electoral. In ceea ce mă priveşte, nu voi răspunde, dar voi spune cateva lucruri. Am vazut că domnul Cioloş cere concursuri pentru directori. Eu ştiu că mulţi dintre directorii actuali au dat concurs şi sunt in funcţie in urma concursurilor organizate in timpul guvernării Cioloş. De asemenea, ii readuc aminte că in urmă cu o săptămana ne cerea, nouă, Guvernului, să nu politizăm deschiderea şcolii. Or, să ceri acum demisia unui ministru, cu o zi inainte de inceperea şcolii, mi se pare o politizare dramatică a subiectului, cu atat mai mult cu cat, din cate imi aduc eu aminte aşa, doamna Monica Anisie a fost secretar de stat la Ministerul Educaţiei in timpul guvernării Cioloş. Nu ințeleg, atunci era bună şi acum, cand nu mai e in acelaşi partid cu dansul sau, mă rog, in aceeaşi formă de guvernare cu dansul nu mai e bună!? Sunt declaraţii politice. Nu răspund acestor declaraţii politice. Noi suntem preocupaţi să luăm toate măsurile necesare pentru a putea deschide şcoala in cele mai bune condiţii. Reporter: Aveţi in vedere incheierea unor alianţe electorale pentru alegerile parlamentare? Vă intreb in contextul in care marţi e ultima zi in care aceste alianţe pot fi depuse la Biroul Electoral. Ludovic Orban: Partidul Național Liberal participă in alegeri pe propriile picioare. Partidul Național Liberal este cel mai puternic, cel mai credibil partid, partidul care, inclusiv in sondajele de opinie ale adversarilor politici, care sunt date publicității, se află pe primul loc, de departe, nu mai vorbesc de situația reală, care este mult mai in defavoarea adversarilor noștri politici și mult mai in favoarea Partidului Național Liberal. Sigur că după alegeri vedem, sigur. După alegeri e necesară formarea unei majorități, să spun, afine, care să fie constituită din formațiuni politice care au o viziune apropiată și care au capacitatea de a asigura un program de guvernare coerent pe următorii patru ani. Reporter: Concret, care ar fi aceste formaţiuni politice? Ludovic Orban: Vom discuta la momentul respectiv. Reporter: PMP, UDMR? Pe un alt subiect, atunci. Inţelegem că Guvernul prelungeşte starea de alertă. Ne aşteptăm la măsuri de relaxare sau restricţii? Ludovic Orban: Sunt mai multe propuneri. Vom avea Comitetul Național pentru Situații de Urgență luni, la 11:00. La 12:00, am convocat ședință de guvern și vom lua decizii. Deocamdată am agreat - că am avut mai multe solicitări - să permitem reluarea adunărilor publice, manifestațiilor. Sigur că am fost favorabil ideii de a permite organizarea de adunări publice, de manifestații, in condițiile de protecție sanitară care sunt stabilite pentru alte evenimente. Reporter: Asta ar insemna cu cate persoane /.../ ? Ludovic Orban: Cel mai probabil, cat e permis și acum la adunările electorale: 100 de persoane in aer liber, cu distanțare fizică, cu obligația de a purta mască. Nu vreau să mai cenzurăm sau cineva să comenteze că noi cenzurăm dreptul oamenilor de a protesta, dreptul oamenilor de a se manifesta prin adunări publice, dar vom avea grijă să fie respectate regulile de protecție sanitară. Reporter: Ce alte măsuri de relaxare va conţine /.../? Ludovic Orban: Mai avem cateva propuneri. Deocamdată aştept şi punctul de vedere din partea grupului de suport al CNSU care cuprinde specialiştii şi, in funcţie şi de punctul lor de vedere, vom anunţa orice altă măsură. Reporter: Şi ca ultimă intrebare, Rareş Bogdan a acuzat parchetele de latenţă in perioada de cand Partidul Naţional Liberal a ajuns la guvernare. Vreau să vă intreb dacă, după alegerile locale, luaţi in calcul vreo remaniere? Ludovic Orban: Păi, a dat o declarație despre parchete; parchetele nu sunt in puterea mea, ca premier. Reporter: Păi, Ministerul Justiţiei, totuşi... A fost practic un atac sau, dacă vreţi, un... Ludovic Orban: Nu fac parte dintre oamenii politici care să intervină in funcționarea justiției. Pentru mine, independența justiției este fundamentală. Separarea puterilor in stat, separarea puterii judecătorești de celelalte puteri, puterea executivă și puterea legislativă, reprezintă o piatră de temelie pentru buna funcționare a democrației. Sigur că din din punct de vedere legislativ trebuie să reparăm toate stricăciunile făcute in ultimii trei ani și jumătate. Va trebui să adoptăm legi moderne, legi compatibile cu legislațiile de la nivel european și cu legislația europeană, in general, dar in ceea ce privește activitatea in sine a parchetelor, a instanțelor de judecată, ele trebuie să funcționeze in sine, trebuie să aibă mecanisme de autoreglare şi nu cred... Adică, cel puțin cat eu voi fi premier nu voi accepta ca politicul să intervină in funcționarea justiției. Mulțumim! Despre metrou, dacă vreți să mă intrebați. Reporter: A, desigur! Ludovic Orban: Că am văzut toată săptămana trecută articole care mai de care mai... -: Stufoase. Ludovic Orban: Da, că nu suntem in stare să deschidem metroul. Bănuiesc că vestea o știți, s-a semnat procesul verbal de recepție. E un proces-verbal de recepție care a fost extrem de complex, pentru că sunt implicate foarte multe instituții. La ședințele de semnare a procesului verbal au fost 96 de reprezentanți ai tuturor instituțiilor statului implicate. Au existat obiecții in primă fază, este adevărat, din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Toate aceste observații au fost remediate, procesul verbal a fost semnat. In zilele care vin, adică astăzi, maine, se vor face toate celelalte pregătiri necesare, și anume pregătirea garniturilor de tren, pregătirea sistemului POS, pregătirea tuturor procedurilor, astfel incat să putem da in circulație metroul Drumul Taberei in săptămana care vine. Mulţumesc! 2020-09-13 14:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-13-03-50-09big_1.jpgVizita premierului Ludovic Orban la bazinul de înot din municipiul Călărași, investiție finanțată de CNIȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-bazinul-de-inot-din-municipiul-calara-i-investitie-finantata-de-cniGalerie foto 2020-09-13 14:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1-1.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Zilei Pompierilor din RomâniaȘtiri din 13.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-pompierilor-din-romania- Astăzi este Ziua Pompierilor din Romania, o zi dedicată bravilor apărători ai vieților și bunurilor puse in pericol de flăcări, calamități naturale, accidente sau alte situații de risc. Incepand cu pompierii militari eroi căzuți in 1848 pe Dealul Spirii, in lupta cu oștile otomane, pentru a apăra populația și aspirațiile de libertate și progres care i-au insuflețit pe romani in perioada pașoptistă, astăzi, peste decenii, ne amintim și le aducem un omagiu tuturor celor care au ajutat in multe alte momente de răscruce din istoria modernă a Romaniei. Le mulțumim și le prețuim curajul și pompierilor de astăzi, a căror misiune implică in aceeași măsură riscuri și situații dificile, in fața cărora nu se lasă insă copleșiți. Munca lor este de cele mai multe ori o adevărată luptă contracronometru pentru viața unor concetățeni ai noștri aflați in situații dificile și ne bucurăm pentru fiecare misiune de salvare care se incheie cu succes. Vă mulțumim, dragi pompieri, tuturor celor din structurile de protecție civilă și din inspectoratele pentru situații de urgență, pentru dăruirea cu care vă puneți in slujba cetățenilor și pentru viețile salvate. De asemenea, vă felicit pentru sprijinul pe care l-ați asigurat de la declanșarea crizei sanitare pentru transportul persoanelor infectate sau suspecte de COVID-19 și in cadrul unor misiuni de management al centrelor de carantinare, transport de materiale și echipamente de protecție și operațiuni de decontaminare. La mulți ani și succes in toate misiunile dumneavoastră! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-09-13 11:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-13-11-38-40big_20-04-12-12-55-12d_stema.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea investiției private Spitalul „Laser Hospice”Știri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-investitiei-private-spitalul-laser-hospiceGalerie foto 2020-09-11 18:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4206.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului noii termocentrale Romgaz-GSP PowerȘtiri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-noii-termocentrale-romgaz-gsp-powerGalerie foto Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului noii termocentrale Romgaz-GSP Power din Hălanga, Mehedinți [Check against delivery] Ludovic Orban: Incă de la preluarea guvernării am spus clar că vrem să schimbăm modelul greşit de pseudo-creştere economică practicat de guvernările populiste de stanga, model bazat pe incurajarea doar a consumului, fără niciun fel de suport pentru investiţii, pentru dezvoltare, pentru o creştere economică bazată pe creşterea competivităţii, pe aplicarea rezultatelor evaluării cercetării, pe transfer tehnologic, pe utilizarea celor mai inteligente şi moderne soluţii in toate domeniile de activitate, aşa cum incercăm să construim noi o dezvoltare economică solidă a Romaniei. Din fericire, Romania va beneficia in următorii, cel puţin şapte ani, dacă nu şi mai mult, de oportunităţi pe care nu le-a mai avut in ultima perioadă. In primul rand, Romania este o ţară din ce in ce mai atractivă pentru partenerii economici internaţionali. In al doilea rand, Romania va beneficia de finanţări cum nu a beneficiat in istoria sa, finanţări extrem de importante, fie din bugetul Uniunii Europene 2021-2027, fie din Facilitatea de rezilienţă şi recuperare decisă la nivel european, fie din Programul SURE, fie din alte programe de la nivel european care beneficiază de finanţare de la bugetul Uniunii Europene. Următorii ani vor fi decisivi pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Noi am luat decizia fermă de a pregăti cu minuţiozitate fiecare program, fiecare domeniu de activitate, fiecare proiect, astfel incat in momentul in care banii vor fi accesibili, noi să fim pregătiţi să-i utilizăm cat mai repede, cat mai eficient şi cu cat mai multe efecte benefice pentru viaţa de zi cu zi a romanilor şi pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Investiţiile, programul nostru de investiţii şi relansare economică vizează dezvoltarea infrastructurii: infrastructurii de transport, infrastructurii energetice, infrastructurii de comunicaţie, infrastructurii de sănătate, infrastructurii educaţionale. Sunt investiţii fundamentale, care trebuie să pună bazele unei modernizări rapide a tuturor domeniilor importante de activitate ale Romaniei. Astăzi, avem un exemplu combinat, făramat, de politicile greșite. Ne pregătim ca locul unui CET inchis de guvernările anterioare să fie luat de o capacitate de producere a energiei electrice și termice moderne, care să se bazeze pe gaz, să se bazeze pe energie verde și am văzut proiectul de ecologizare a celor 96 de hectare și de realizare a unui parc de fotovoltaice. De asemenea, am văzut care sunt perspectivele acestui proiect care incepe astăzi. Ii felicit pe toți cei care l-au gandit și le solicit ca punerea in practică a proiectului să se facă cat mai rapid și in condiții cat mai benefice pentru Mehedinți, Turnu Severin și, in mod evident, pentru Romania, in ansamblu. Mulțumesc! *** Declarații ale premierului Ludovic Orban după prezentarea proiectului noii termocentrale Romgaz-GSP Power 2020-09-11 15:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-11-07-59-59big_1.jpgVizita premierului Ludovic Orban la compania Sumitomo Electric Bordnetze GMBHȘtiri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-compania-sumitomo-electric-bordnetze-gmbhGalerie foto 2020-09-11 15:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-11-06-48-54big_999999999999.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului “Conducta de transport gaze naturale pe direcția Prunișor-Orșova-Băile Herculane-Jupa”Știri din 11.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-conducta-de-transport-gaze-naturale-pe-directia-pruni-or-or-ova-baile-herculane-jupaGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului - Conducta de transport gaze naturale pe direcția Prunișor-Orșova-Băile Herculane-Jupa [Check against delivery] Ludovic Orban: Sărut mana, bună ziua! Cred că special ați ales, domnule ministru și domnule director general Sterian, ziua de astăzi ca să prezentați demararea proiectului gazoductului Prunișor-Jupa, pentru că astăzi e Ziua Gaziștilor, a celor care lucrează in gazul natural și vreau să incep prin a transmite La mulți ani tuturor profesioniștilor, lucrătorilor in domeniul gazului, care merită această urare din partea mea, ca premier. Orșova se află intr-o nouă locație. Vechea Orșovă e pe fundul Dunării și, așa cum o văd astăzi, așa cum a renăscut Orșova nouă după realizarea investiției de la Porțile de Fier, și astăzi Orșova are nevoie de o nouă renaștere. Această renaștere trebuie să se bizuie pe un parteneriat foarte serios intre administrația locală, administrația județeană și administrația națională, care să genereze o viziune de dezvoltare și proiectele care să permită renașterea Orșovei, care astăzi, uneori, cand te plimbi prin Orșova, parcă e părăsită. Cred că, dacă ne uităm la evoluția din punct de vedere demografic a Orșovei, vedem că Orșova a pierdut an de an de sute de orșoveni, in special prin plecare, nu prin rata mortalității, pentru că este un loc unde nu s-a mai intamplat mare lucru, este un loc care nu există pe hartă, deși are foarte multe avantaje și oportunități. Primul şi cel mai important lucru pentru orşoveni este să işi aleagă un primar bun. Aici, Bogdan Duică este candidatul nostru, un candidat pe care il cunosc incă de pe vremea cand era președinte la Organizația de Tineret, un om care a crescut in echipa noastră, un om care, practic, s-a dezvoltat ca viziune administrativă alături de noi și in care am incredere că va avea cu adevărat capacitatea să readucă strălucirea Orşovei. Am vă spun cateva lucruri legate de Dunăre. Pentru refacerea activităţii portuare atat in porturile turistice, gările fluviale - şi aici vă readuc aminte că in 2008 am dat drumul la gara fluvială, am finalizat investiția gării fluviale Orșova -, de asemenea, și pentru șantierele navale, pentru a crește ca activitate, trebuie să se intample un lucru simplu - să crească traficul pe Dunăre. Ca să crească traficul pe Dunăre noi avem obligația de a asigura, pe toată lungimea Dunării, de la intrarea in Romania pană la vărsarea in mare, condițiile standard de navigabilitate. Astăzi Dunărea nu este ceea ce ar trebui să fie, deși este, practic, coridorul fluvial cel mai important din Europa, care face legătura intre Marea Neagră și Marea Nordului, intre estul Europei și nord-vestul Europei, nu este pusă in valoare și nu constituie un motor de dezvoltare economică și de creștere a oportunităților de carieră pentru fiecare locuitor al localităților care se află in sudul Romaniei la Dunăre din acest motiv, pentru că nu sunt asigurate standardele de navigabilitate. Iar obiectivul nostru fundamental este acesta pentru Dunăre și el este obiectivul prioritar. Atata timp cat nu asigurăm adancimea, la cel mai mic debit standard, de 2,5 m, lățimea șenalului navigabil și sistemele moderne de navigare, care sunt utilizate in transportul fluvial in Europa, nu vom putea crește traficul, decat putem, așa, să mai inventăm tot felul de mijloace. Pentru ca navele să aleagă transportul pe Dunăre trebuie să facem acest lucruri. Vă spun că nu este foarte simplu. Pentru că aici prietenii noştri bulgari nu sunt foarte fericiţi, pentru că o parte din şenalul navigabil este pe la ei. Şi ei consideră că, dacă noi reuşim să creştem atractivitatea transportului de mărfuri şi de persoane pe Dunăre, oarecum este un dezavantaj pentru porturile lor, pentru bulgari şi pentru vamă. Sunt convins că o să ii convingem că nu e așa, că este, practic, de interes comun ca Dunărea să fie vie, ca Dunărea să redevină ceea ce a fost, să prindă viață, să vedem vapor după vapor, să vedem barje după barje care sunt impinse pe Dunăre și porturile, intr-adevăr, să prindă viață, pentru că atunci localitățile vor avea oportunități de dezvoltare suplimentară. Şi asta vom face, domnule ministru, navigabilitatea Dunării. Doi, vom construi autostradă, odată cu realizarea Podului Calafat-Vidin, in legătură cu care noi nu am fost foarte bucuroşi de realizarea lui, se inţelege de ce, era preferabil ca toţi să vină in portul Constanţa şi să treacă pe autostradă, numai că podul ăla s-a făcut şi din cauza faptului că noi nu am fost in stare să asigurăm conectare portului Constanţa pană la graniţa de vest, cu infrastructura europeană, pe rutier, feroviar şi fluvial. Dacă noi am fi făcut lucrurile astea la timp - nu noi, PNL-ul, cei care au guvernat - probabil nu mai era atat de atractivă investiția. Dar odată ce s-a făcut podul de la Calafat, este clar că va trebui să construim un tronson de autostradă care să facă legătura intre Calafat și Coridorul IV Pan-European, autostrada care asigură legătura Constanța-Nădlac, iar acest tronson de autostradă va fi Calafat-Lugoj și, in mod evident, va trece pe la Turnu Severin, va trece pe la Orșova, va trece pe la Herculane. Practic, va pune in valoare și va crește conectivitatea județului Mehedinți cu infrastructura de transport european, evident, crescand și atractivitatea județului Mehedinți pentru orice fel de activitate economică care ar trebuie să se dezvolte aici. Aș mai spune cateva lucruri. Gandirea noastră este o gandire simplă. Știți că liberalii aveau mesajul prin noi inșine. Ce se poate face in Romania, putem produce in Romania. Și trebuie să producem in Romania, in mod competitiv, indiferent dacă este rezultatul unei inițiative economice, a unui intreprinzător roman sau dacă este o investiție străină care este realizată de un investitor străin. Noi trebuie să asigurăm o dinamică economică, noi trebuie să fructificăm toate avantajele pe care le avem și, de asemenea, să valorificăm in mod inteligent toate resursele pe care le avem. Suntem a cincea țară ca suprafață agricolă, dar noi avem deficit pe agricultură. In 2019, am avut deficit de 1,3 miliarde, iar, in structura exporturilor, nu exportăm valoare adăugată; noi exportăm cereale vrac și animale vii intr-o proporție de peste 70%. Iar agricultura este dependentă de inputuri, de tot ceea ce ai nevoie ca să... sămanță, ingrășăminte, pesticide, toate inputurile. Suntem intr-o dependență de peste 70% de importuri. Romania are gaz și doar 35% din populația Romaniei este conectată la rețeaua de gaz. Romania are gaz și aproape nu mai avem petrochimie, pentru că lăcustele PSD-iste au devalizat toată industria petrochimică care stătea la bază. Or, se știe că gazul il exploatezi cel mai eficient in petrochimie, nu cand il arzi direct. Noi trebuie să utilizăm această resursă in mod inteligent. In primul rand, să conectăm la rețelele de gaz natural cat mai multe gospodării. Programul nostru, care e lansat de acum doi ani de zile, Gazul romanesc in casele romanilor este un program pe care il susținem. Investiția in această magistrală Prunișor-Jupa, care este realizată de Transgaz, de domnul director general Sterian și de echipele care vor lucra, este o investiție care, in mod clar, va avea efecte benefice. Uitați-vă, sunt aproape 40 de localități cu aproximativ 100.000 de oameni care trăiesc aici, care vor putea să se incălzească cu gaz, care vor putea să iși prepare mancarea cu gaz, care nu vor mai depinde de lemne sau de alte improvizații in materie de combustibili. Și, atenție, vor crește atractivitatea zonei și pentru investiții. Pentru că, hai să fim cinstiți, un investitor, mai ales in anumite domenii de activitate, dacă nu are infrastructură de apă, canal, gaz, conectivitate bună, greu ia decizia să investească intr-o zonă. Or, dezvoltarea reţelei de gaz in paralel cu dezvoltarea infrastructurii de transport şi in paralel cu dezvoltarea Dunării, va creşte atractivitatea in mod spectaculos pentru tot arealul acesta. Zona este superbă, dar ca să oprească o navă de croazieră, care face croazieră pe Dunăre, noi trebuie să generăm pachete turistice atractive. Aici trebuie să folosim in mod inteligent toate lucrurile pe care le avem şi care pot fi atractive intr-o ofertă turistică care să-i determine pe organizatorii de croazieră să oprească in Gara Orşova sau in Gara Turnu Severin sau la Giurgiu sau la Corabia. Pot fi făcute astfel de lucruri. Grecii au o poveste pentru fiecare piatră din Grecia, acolo stai şi asculţi cu gura căscată nişte poveşti, multe sunt poveşti pentru că, de fapt, acolo sunt pietre; sigur, e Grecia Antică, cu toate legendele. Dar şi noi trebuie să scriem poveşti frumoase, că, Slavă Domnului, avem despre ce să scriem poveşti frumoase. Vin de la Herculane. Herculane nu putem să-l vindem? Cred că e printre cele mai vechi staţiuni balneo-climaterice, sunt făcute de romani, are o istorie milenară, acolo poţi să generezi poveşti şi istorie, sigur, după ce reparăm dezastrul provocat de PSD, prin Armaş şi prin toţi bandiţii care au incercat să jefuiască Băile Herculane. La fel este legat de orice fel de alte resurse de care dispunem. Şi aici, Slavă Domnului, Romania are resurse! Avem cupru, dar imi doresc să nu mai export ce extragem noi de acolo din cupru şi să il ducem in China, aşa cum este astăzi. Ce, noi nu suntem in stare să dezvoltăm o capacitate de prelucrare, să putem să facem bare de cupru, fire de cupru sau să utilizăm cuprul in mod inteligent? Pentru că asta aduce valoare adugată şi creează locuri de muncă bine plătite. Lucrul acesta e valabil in toate domeniile de activitate. Asta e gandirea noastră să incercăm să generăm valoare adăugată, să incercăm să susţinem dezvoltarea economică prin investiţii, să susţinem dezvoltarea economică aplecandu-ne mai mult spre inovare, cercetare, pentru că romanul este foarte inventiv, spre digitalizare, spre soluţii inteligente in toate domeniile de activitate şi aplicarea lor rapidă in activitatea economică, in activitatea companiilor. Cred că vremea in care oamenii erau păcăliţi cu o pungă de zahăr şi de făină a trecut. Cred că vremea in care se promitea marea cu sarea şi erau Caritasurile politice intr-o competiţie deşănţată de promisiuni demagogice, cred că a trecut. Cred că romanii, in sfarşit, se uită cu adevărat la acei oameni politici care au statură de om de stat, care au viziune şi care au proiecte solide pentru Romania, care, intr-adevăr, să ofere şansa de dezvoltare, de emancipare şi de afirmare a Romaniei la nivel mondial. Mă scuzaţi dacă m-am intins mai mult. Ii doresc succes candidatului nostru la Primăria Orşova şi ii garantez că poate conta pe noi, că are uşa deschisă la guvern şi că ii vom fi alături la sprijin pentru orice fel de proiect important pentru Orşova. De asemenea, pentru preşedinţia CJ avem un candidat foarte bun, de asemenea il văd şi pe domnul primar de Turnu Severin, dar vom avea un eveniment in Turnu Severin, care, de asemenea, sunt convins că va caştiga. Pană in 27 septembrie, ce vă rog, să mergeţi din casă in casă, să intalniţi fiecare om, să le transmiteţi gandurile noastre, să le transmiteţi proiectele noastre concrete, să inţeleagă efectele benefice asupra vieţii lor şi asupra copiilor lor; sunt convins că nimănui nu-i convine ca să aibă un copil şi copilul lui să nu aibă nicio şansă de a se realiza in Romania şi să trebuiască să ia drumul altor ţări mai dezvoltate. Noi trebuie să generăm oportunităţi de afirmare, oportunităţi de dezvoltare a carierei aici in Romania pentru toţi copiii noştri, să-i convingeţi să existe cu adevărat o şansă uriaşă, pe care Romania n-a mai avut-o, dar această şansă nu poate fi valorificată decat de oameni serioşi, de oameni competenţi, de oameni care au o viziune, iar aceşti oameni se regăsesc cei mai mulţi in PNL. Mulţumesc. (...;) Reporter: Domnule Bode, ştiţi, astăzi este marea comisie, mare recepţie la metroul din Drumul Taberei, cred că e cea mai importantă lucrare din Bucureşti in ultimii 30 de ani. Aş vrea să-mi spuneţi, că umblă diverse scenarii pe internet că se deschide maine, poimaine, luni, marţi. Puteţi să-mi spuneţi cand se deschide cu călători? Asta este una. Şi am una pentru domnul Orban, foarte scurt. Dacă există un scenariu al guvernului - şi dacă există, care este acesta - in care Romania să se intoarcă din nou la starea de urgenţă şi la un lockdown aşa cum am avut? Ludovic Orban: Am să vă răspund foarte simplu: nu există un astfel de scenariu. După cum vedeți, de cinci săptămani am oprit creșterea numărului de infectări, ba chiar am avut două săptămani o uşoară tendinţă de descreştere a numărului de cazuri. Sigur, descreşterea nu e aşa cum ne-am dori, dar situația este sub control, am limitat răspandirea virusului, capacitatea de tratare nu este depășită, toate structurile sistemul de sănătate au posibilitatea şi fac față la situaţia in care ne găsim. Deci nu există această ipoteză. In cea ce priveşte intrebarea dumneavoastră, metroul Drumul Taberei se va deschide după semnarea procesului verbal de recepţie, iar semnarea procesului verbal in momentul de față mai depinde de doar cateva obiecţii din partea ISU pe care le-am discutat şi cu domnul ministru, şi cu conducerea Metrorex, pentru care se lucrează. Rezolvarea acestor obiecţii se va face intr-un timp relativ scurt, de ordinul zilelor, nu de ordinul săptămanilor sau lunilor, aşa cum am văzut tot felul de speculații pe această temă. In ceea ce priveşte intrebarea dumneavoastră, gazoductul va fi gata cel mai probabil la inceputul anului 2024, pentru că mai avem faza de studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi construcţie efectivă. De asemenea, sunt proceduri extrem de complicate, pentru că traseul acestui gazoduct este un traseu foarte complicat, care trece prin multe zone forestiere, care presupun scoaterea din regimul forestier, descărcări arheologice, care trebuie făcute, pentru că sunt zone cu multă incărcătură istorică. De asemenea, obținerea diferitelor categorii de avize, acorduri, in special de mediu, ori problema acestei investiții este o problemă complexă ce garantez este că vom trata așa cum am tratat toate investițiile. PSD din 2014 pană in 2019 nu a fost capabil să obțină finanțarea tronsonului de autostradă Sibiu-Pitești. Este adevărat sau nu? Am venit noi, sigur că a fost un efort destul de mare, pentru că a trebuit să ne ducem la Comisia Europeană, la Direcția Generală de Mediu, a trebuit să ne ducem la diferite direcții generale și direcții servicii, dar pană la urmă, am indeplinit toate condițiile care au fost solicitate de Comisia Europeană intr-un timp record. Este vorba de opt luni. A mai durat un pic procedura de aprobare a finanțării, dar noi am indeplinit condițiile in opt luni de la venirea la guvernare. Cam ăsta e ritmul nostru de lucru. Știți foarte bine că aici, pe DN6, am găsit situații foarte dificile, pe care am reușit să le depășesc și să accelerez lucrările pe toate tronsoanele care fuseseră licitate pe DN 6. In ceea ce privește autostrada care va asigura legătura cu Oltenia, să-i spunem Calafat-Lugoj, autostrada va putea beneficia de finanțare prin Connecting Europe Facility; de asemenea, vedem dacă putem să o finanțăm și din Programul de reziliență și recuperare, parțial. Treaba noastră acum e să impingem documentele pregătitoare acum, să impingem documentele pregătitoare, pentru că acestea sunt absolut necesare dacă vrei să faci un proiect de construcție și aici e un orizont de timp, 2024-2025 este un orizont de timp realist pe care ni-l putem asuma. Reporter: Să inceapă sau să se finalizeze? Ludovic Orban: Să se finalizeze, eu vorbesc de termen de finalizare, nu de incepere. Reporter: Mai am o intrebare. /.../ Conducta aceasta, care va alimenta o mulțime de localități... Ludovic Orban: Aproape 40, v-am zis. Reporter: Bănuiesc că se vor consuma și gaze naturale. Astăzi, Romania cam cat produce, cam atat consumă. Dacă apar acești consumatori in plus, mă gandesc că gazele ar trebui să vină in primul rand din Marea Neagră. Ce puteți să ne spuneți in legătură cu /...// Ludovic Orban: Noi avem o capacitate de extragere mai mare decat consumul pe care il avem. Singurele perioade in care consumul poate crește peste producție este pe perioada de iarnă, dar și acolo avem soluții, pentru că noi avem depozite subterane. In schimb, nu s-a investit, o bună perioadă de timp, in capacitatea de extragere, creșterea capacității de extragere din depozitele noastre subterane pe perioada iernii. Din cauza asta, avem nevoie de importuri. Aici, sigur, trebuie să avem grijă ca toți producătorii romani să producă competitiv, să existe piața, să genereze o creștere a eficienței producătorilor romani. Reporter: Ce se intamplă cu gazele din Marea Neagră? Ludovic Orban: Avem resurse suplimentare care pot crește capacitatea de gaz. Pe de altă parte, o dată cu finalizarea BRUA, noi o să putem beneficia de gaz din mai multe surse, nu doar de gazul romanesc. BRUA, de exemplu, este conectarea la gazul azer prin TAP, prin gazoductul TAP. BRUA va permite conectarea noastră in Austria, la Baumgarten și gazul curge și intr-o direcție și in cealaltă și noi putem să il aducem de unde este mai ieftin. Din cauza asta, inclusiv, producătorii romani vor trebui să eficientizeze, ca să facă față competiției pe plan european. Reporter: /.../ pentru că ați amintit de conducta TAP. Ca să putem să ne alimentăm din TAP, ar trebui să existe o interconexiune intre Grecia și Bulgaria. Ludovic Orban: Din nou, ne bizuim pe prietenii noștri bulgari. Reporter Vă gandiți cumva să discutați cu omologii dumneavoastră? Ludovic Orban: Din nou, ne bazăm pe prietenii noștri bulgari. Reporter: Și greci. Ludovic Orban: Nu, cu grecii nu e o problemă. Reporter: Am ințeles./...;/ Reporter: Incă o intrebare. In Orșova este o problemă care durează de peste 26 de ani. Intrebarea este: cand va ajunge acest proiect in Orșova? Pentru că s-au săturat să fie /.../ de-a lungul timpului. Ludovic Orban: In Orșova, cel mai probabil, in 2023. Eu am vorbit de finalizarea intregului gazoduct la inceputul anului 2024, martie-aprilie 2024. Dar gazul nostru va ajunge in 2023, jumătatea anului 2023. Reporter: In cazul in care guvernarea va fi alta, se va continua proiectul sau se va /.../? Ludovic Orban: Eu consider că o dată ce este inceput un proiect, proiectul trebuie terminat și noi am făcut cu toate proiectele pe care le-am găsit, e adevărat, foarte puține. Toate proiectele incepute pe care le-am găsit, alea puține, cate au fost, noi le-am dus inainte, mai repede, mai bine și la calitate mai bună. Mulțumim! Ne mai vedem astăzi! 2020-09-11 12:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_99988888888888.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la reuniunea președinției Grupului PPE, „Solidari pentru redresarea Europei”Știri din 10.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-reuniunea-pre-edintiei-grupului-ppe-solidari-pentru-redresarea-europeiGalerie foto Ludovic Orban: Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte Manfred Weber. Dragă prietene Manfred, permite-mi să vorbesc in limba romană, deoarece este asigurată o traducere foarte bună și este o onoare pentru mine să iau cuvantul in romană la această importantă reuniune a președinției Grupului PPE. Iți mulțumesc, Manfred pentru că ne-ai făcut onoarea și bucuria de a organiza, să spun, această reuniune importantă a președinției grupului PPE, in parteneriat cu noi, cei din Partidul Național Liberal și din Uniunea Democrată Maghiară din Romania, partide membre ale PPE. Ne bucurăm foarte mult că avem această posibilitate de a dialoga direct pe teme extrem de importante pentru Europa, pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene și, de asemenea, pentru Partidul Popular European. Noi intotdeauna am spus că suntem mandri că suntem membri in Partidul Popular European, partidul cel mai puternic, cu istoria cea mai reprezentativă și marcantă in istoria Uniunii Europene, partidul care manifestă cea mai mare solidaritate la nivel european și care sunt convins că va reuși să imprime mai multă solidaritate la nivel european atat in funcționarea instituțiilor, cat și o solidaritate intre state, cu atat mai mult cu cat, in prima perioadă a crizei COVID, iţi impărtășesc punctul de vedere că deciziile au fost de multe ori decizii naționale, care au fost luate fără a lua in considerare contextul european, interesele partenerilor noștri, pentru că este adevărat că am fost puși in fața unor situații critice, unor situații cu care nu ne-am mai confruntat de o bună perioadă de timp și, de multe ori, presiunea publică pusă la nivelul fiecărei țări a determinat guvernele naționale să ia decizii care, poate, de multe ori, au creat probleme la nivelul european. Ce pot insă să remarc este că pentru toate statele membre ale Uniunii Europene este din ce in ce mai evident că ieșirea din criza provocată de pandemie trebuie să fie rezultatul unei dialog, a unei cooperări, a unui efort comun și să ducă la o creștere a coordonării și solidarității in acțiunea fiecărui stat, la o intensificare a dialogului intre guvernele naționale și instituțiile europene și la luarea a cat mai multor decizii la nivel european care să genereze efecte benefice asupra evoluției Uniunii Europene și a fiecărui stat membru. Vreau să mulțumesc colegilor din Partidul Popular European, atat reprezentanților PPE in Comisia Europeană, in Parlamentul European, in Consiliul European pentru reușita remarcabilă, atat in ceea ce privește bugetul Uniunii Europene 2021-2027, cat și in ceea ce privește celelalte măsuri de relansare economică luate la nivel european, facilitatea de recuperare și reziliență, de asemenea, Programul SURE prin care Romania va putea accesa o sumă extrem de importantă pentru măsurile active in favoarea companiilor și angajaților companiilor, o sumă de 4,99 miliarde care se adaugă la suma extrem de importantă de care va beneficia Romania, o alocare in care a contat foarte mult atat lobby-ul pe care l-am făcut noi, cat și sprijinul de care am beneficiat din partea partenerilor noștri. De asemenea, aș vrea să evidențiez că activitatea noastră comună in Partidul Popular European și legăturile personale pe care le avem de multe ori ne-au ajutat să soluționăm inclusiv probleme bilaterale, nu numai probleme la nivel european cu colegi membri in PPE și din Austria, Sebastian Kurz, și din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, din Bulgaria, cu Boiko Borisov, din Slovenia și chiar in relația cu premierul Ungariei, Viktor Orban, cu care am comunicat direct in perioade in care conectivitatea la nivel european era afectată de anumite măsuri de restricții și aceste intervenții au avut un rezultat favorabil pană la urmă. Sesiunea parlamentară care incepe e o sesiune extrem de importantă, ne bucurăm că in această sesiune practic se pun bazele tuturor reglementărilor privitoare la bugetul Uniunii Europene pe 2021-2027, facilitatea de recuperare și reziliență privitor la Green Deal și privitor la toate proiectele și programele importante ale Comisiei Europene, ale Uniunii Europene in ansamblul său. Ne bucurăm că in trialog PPE, şi chiar vreau să ii mulțumesc lui Manfred Weber personal, PPE l-a desemnat Siegfried Mureşan ca și reprezentant al grupului in negocierile privitoare la facilitatea de reziliență și recuperare și acolo practic avem informații la zi. Oricum, Siegfried e un reprezentant extrem de loial și de eficient al Grupului PPE și exprimă punctele de vedere ale PPE. Preocuparea noastră este, pe de-o parte, in ceea ce privește pandemia, noi ne dorim ca să se ajungă la decizii la nivel european privitoare la pandemie, privitoare la măsurile de protecție sanitară care trebuie luate, la stabilirea unor reguli care să fie aplicabile la nivel european de țările Uniunii Europene. Preocuparea noastră de căpătai este relansarea economică și sunt convins că sunt in asentiment cu dumneavoastră. Relansarea economică este fundamentală pentru evoluţia Europei şi mai ales pentru aplicarea tuturor direcțiilor de acțiune care au fost stabilite de noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen. Susținem toate proiectele de dezvoltare economică, de susținere a investițiilor, de creștere a competitivităţii Uniunii Europene pe plan global, susţinem proiectele de inovare, de cercetare, de dezvoltare care să fie transpuse cat mai rapid in aplicaţii care să genereze avantaje competitive ale Uniunii Europene la nivel mondial. Sigur că avem o oarecare preocupare privitoare la măsurile de susținere aferente Pactului Verde, Green Deal, dar am văzut că și aici există o gandire care va permite statelor să se adapteze și să folosească această provocare mai mult ca pe o oportunitate decat ca pe o formă de reducere a competitivității. Mulțumesc incă o dată, doresc succes și grupului parlamentar in negocierile foarte intense care vor urma in dezbaterile parlamentare. De asemenea, ii salut pe comisarii europeni care ne onorează cu prezența, sigur, in primul rand, colega noastră Adina Vălean, pe Johannes Hahn, care este un comisar cu ştate vechi cu care am avut relații foarte bune de-a lungul timpului şi sunt convins că Partidul Popular European iși va pune amprenta foarte serioasă asupra deciziilor la nivel european, pentru o reluare cat mai rapidă a creșterii economice, pentru o creștere a competitivității Uniunii Europene și a statelor membre, pentru o creștere a solidarității la nivel european. Mulțumesc! 2020-09-10 16:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-10-09-52-12big_99999.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la evenimentul “Celebrating 70 Years”, organizat de Ambasada Austriei în România cu prilejul marcării a 70 de ani de la deschiderea, în țara noastră, a secției comerciale Advantage Austria BucureștiȘtiri din 09.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-celebrating-70-years-organizat-de-ambasada-austriei-in-romania-cu-prilejul-marcarii-a-70-de-ani-de-la-deschiderea-in-tara-noastra-a-sectiei-comerciale-advantage-austria-bucure-tiGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la evenimentul - Celebrating 70 Years, organizat de Ambasada Austriei in Romania [Check against delivery] Ludovic Orban: Vă rog să-mi permiteţi să vorbesc in limba romană, sunt convins că cei mai mulţi dintre dumneavoastră ințelegeți. Economia romanească are nevoie de Red Bull, in continuare, de Red Bull in cantitate mai mare. Infrastructura de transport are nevoie de companii serioase care să o modernizeze. Şi, aici, trebuie să vă spun că Austria a fost un deschizător de drumuri in materie de investiţii străine in Romania, venind in anii 90 printre primii şi cu cel mai mult curaj. Primul tronson de autostradă care traversează munţii este realizat de o firmă austriacă, firma Porr. Deşi Austria nu e o ţară foarte mare, cred că are aproape 12% din investițiile străine realizate in Romania după anii 90 - un procent extrem de mare. Cred că este pe locul trei, ca investiții in Romania, după Germania, de exemplu, care e o forță economică, şi Olanda, care in mare parte beneficiază de multe companii cu capital american, o mare parte din capitalul investit e capital american. Volumul schimburilor comerciale plasează Austria pe locurile cele mai importante. Avem schimburi comerciale de peste 4,2 miliarde anual, ceea ce arată o legătură economică extrem de puternică intre Austria şi Romania. Şi ce este interesant este că foarte multe dintre companiile austriece sunt companii de top - cum e OMV, cum e BCR, companii din transporturi, din asigurări, din diferite servicii - şi, de asemenea, sunt companii care au arătat de-a lungul timpului că, din momentul in care au venit in Romania, n-au mai plecat. Au făcut investiţiile, au rămas aici, şi-au continuat investiţiile, localizandu-se şi devenind din ce in ce mai romaneşti - dacă nu se supără pe mine investitorii. In ceea ce ne priveşte pe noi, ca guvern, imi place să spun lucruri simple. Oricine investește in Romania iși asumă nişte riscuri. Aduce niște bani, pe care in cea mai mare parte ii imprumută, că nu vine cu banii de acasă, işi asumă riscuri şi răspunderi, generează locuri de muncă, generează valoare adăugată - creează, la urma urmei, prosperitate. Din punctul meu de vedere, orice investitor trebuie tratat cu ospitalitate - cred că ospitalitatea ar trebui să fie un brand romanesc, pentru că, literalmente, romanii sunt ospitalieri şi foarte prietenoşi - şi trebuie tratat cat se poate de prieteneşte, pentru că, la urma urmei, riscă pe banii lui şi incearcă să genereze capacitate de producţie sau un sistem de furnizare de servicii care ajută, pană la urmă, ţara in care este localizată investiţia respectivă. Chiar in săptămanile astea, e o companie cu implicare austriacă care a decis să mai construiască o fabrică in Timişoara, in domeniul medical. De asemenea, ştiu şi de alte intenţii de investiţii, pe care noi le tratăm cu maximă seriozitate. In general, managerii companiilor austriece ştiu că avem un sistem de comunicare, că ne intalnim periodic oricand sunt probleme importante, le discutăm direct de cate ori este necesar şi incercăm intotdeauna să găsim soluţii, pentru a putea facilita anumite investiţii, anumite dezvoltări. Sunt convins că şi cu OMV vom găsi pană la urmă soluţia cea mai bună ca să realizăm investiţia de la Marea Neagră - că o văd pe Christina Verchere că se uită aşa, cu multă speranţă. Dar ştiţi condiţiile. Și, pană la urmă, se vor realiza investiţiile pe care le dorim. Mesajul pe care vreau să vi-l transmit este că vă apreciem, că vă puteţi bizui pe un parteneriat loial cu reprezentanţii guvernului, că incercăm să simplificăm lucrurile, să digitalizăm, să facem un drum cat mai scurt de la idee sau intenţie pană la realizarea efectivă a planului, a obiectivului, şi că incercăm să dezvoltăm un mediu de afaceri prietenos, in care să găsiţi in autorităţile statului roman parteneri, oameni care să vină in sprijinul afacerilor şi oameni care, intr-adevăr, să genereze un mediu in care afacerile să se poată desfăşura in mod firesc, in mod normal, să genereze profituri, să genereze dezvoltare. La mulţi ani! Sigur că, in urmă cu 70 de ani, Romania nu era o democraţie. Dar am remarcat că Austria intotdeauna a fost o ţară interesantă - in perioada comunistă, Viena era, aşa, un fel de loc de intalnire unde se făceau diferite negocieri intre cele două blocuri - și, in general, austriecii sunt un popor extrem de intreprinzător. Cred că rar am văzut aşa popor curajos, cu spirit de intreprindere, cu dorinţă de aventură, cu capacitatea de a merge pe terenuri mai puţin cunoscute şi de a reuşi efectiv. Inchei prin a vă spune că băiatul meu a invăţat să schieze pe partiile din Austria, la varsta de 5 ani, şi a invăţat foarte repede, cu un monitor de schi care nici nu ştia limba romană, dar a invăţat foarte uşor. Şi sper ca nepotul meu să inveţe să schieze tot la 5 ani, pe o partie din Romania - sigur, şi cu sprijinul şi experienţele austriece - pentru că şi noi avem potenţial de dezvoltare a domeniului schiabil. La mulţi ani! Succes, sănătate şi să prosperaţi! 2020-09-09 21:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-09-09-52-31big_3.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Grupului industrial ThalesȘtiri din 09.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-grupului-industrial-thalesGalerie foto 2020-09-09 16:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1535.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Blocului Național SindicalȘtiri din 09.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-blocului-national-sindical1599637671Galerie foto 2020-09-09 10:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1317.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții AgrostarȘtiri din 08.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-agrostarGalerie foto 2020-09-08 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-08-03-05-43big_01_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro KulebaȘtiri din 08.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-ministrul-afacerilor-externe-al-ucrainei-dmytro-kulebaGalerie foto *** Prim - ministrul Ludovic Orban, intalnire cu ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba Prim-ministrul Ludovic Orban a avut astăzi o intrevedere cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, aflat in vizită la București. Premierul Ludovic Orban a exprimat așteptarea ca autoritățile ucrainene să acorde atenția cuvenită protejării și promovării drepturilor identitare ale persoanelor aparținand minorității romane din Ucraina. Totodată, Prim-ministrul roman a transmis un mesaj de susținere pentru parcursul democratic și aspirațiile de integrare europeană și euro-atlantică ale Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statului vecin. Cei doi oficiali au abordat și tematica cooperării economice, fiind discutate perspectivele organizării unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, industrială și tehnico-științifică, precum și modalitățile de extindere a proiectelor de conectivitate intre cele două state, cu accent pe extinderea rețelei de puncte de trecere a frontierei. La randul său, ministrul Dmytro Kuleba a exprimat mulțumiri pentru susținerea acordată de Romania, inclusiv in contextul pandemiei de coronavirus, și a subliniat disponibilitatea Ucrainei de a se implica activ in soluționarea problemelor de pe agenda bilaterală, precum și pentru avansarea cooperării dintre cele două țări. 2020-09-08 14:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-08-02-17-43big_02_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Federației Operatorilor Români de Transport (FORT)Știri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-federatiei-operatorilor-romani-de-transport-fortGalerie foto 2020-09-07 16:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-07-04-45-46big_15_resize.jpgGuvernul României marchează Ziua Mondială a Conștientizării DuchenneȘtiri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-marcheaza-ziua-mondiala-a-con-tientizarii-duchenneGalerie foto Palatul Victoria va fi iluminat in roșu in această seară, intre orele 20.00 și 24.00, cu ocazia Zilei Mondiale de conștientizare a distrofiei musculare Duchenne, o boală genetică degenerativă, care afectează, din păcate, copii, tineri și din Romania. Participarea la această campanie desfășurată anual la nivel mondial este un gest firesc de solidaritate cu cei bolnavi și cu familiile lor, dar și un prilej de a le ințelege problemele. Ne ajută, inclusiv la nivel guvernamental, prin instituțiile cu atribuții in domeniu, să venim, in cunoștință de cauză, cu măsuri de sprijin adaptate nevoilor acestei categorii de bolnavi. Suntem alături de cei care suferă de boala Duchenne și le vom asigura continuitatea tratamentului și accesul la asistența medicală specializată, chiar și in contextul pandemic actual, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban. Romania asigură, la ora actuală, accesul la tratament pentru distrofia musculară Duchenne in cadrul Programului naţional de tratament pentru boli rare. 2020-09-07 15:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img-8873.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la sesiunea de deschidere a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, organizată exclusiv în sistem digital, prin videoconferințăȘtiri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-sesiunea-de-deschidere-a-reuniunii-anuale-a-diplomatiei-romane-organizata-exclusiv-in-sistem-digital-prin-videoconferintaGalerie foto Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Romane 2020 [Check against delivery] Sărut-mana, bună ziua! Mulţumesc de invitaţie, domnule ministru! Sunt bucuros să particip in premieră la Reuniunea anuală a diplomaţiei romaneşti. Trăim o perioadă interesantă, o perioadă care ne-a făcut să ne adaptăm la situaţii noi şi să ne adaptăm inclusiv comunicarea. Mă simt aşa, uşor, stingher, din cauză că nu văd auditoriu in faţă şi nu pot să văd feţele oamenilor, să urmăresc dacă ceea ce spun e ok sau nu. Mi-au pregătit consilierul diplomatic şi consilierul afacerilor europene un discurs, le mulţumesc mult! Am să spun cateva lucruri simple. In primul rand, cred că de 10 luni, realitatea din Romania este schimbată in bine. Vremea aventurilor diplomatice făcute din ordin politic, partisan, cred că a trecut. Vremea dezvoltării de tensiuni şi războaie cu soldăţei de carton, de asemeena, cred că a trecut. In Romania este un guvern democratic, un guvern care este profund angajat in apărarea democraţiei, in respectarea tuturor angajamentelor internaţionale ale Romaniei, in primul rand, faţă de partenerii strategici - SUA, UE, NATO - dar şi faţă de toţi partenerii noştri din toate organizaţiile internaţionale in care Romania este parte. Abordarea guvernului pe care il conduc este extrem de clară in direcţia imbunătăţirii permanente a dialogului, atat a dialogului bilateral, cat şi a dialogului multilateral, intărirea prezenţei nostre in organizaţii şi o contribuţie constant crescută la deciziile care se iau in diferitele organizaţii din care face Romania, cu atitudine extrem de clară, de partener loial la nivelul UE, la nivelul NATO şi, de asemenea, o anumită predictibilitate in ceea ce priveşte orientările strategice ale politicii externe romaneşti. Dumneavostră, ca ambasadori, consuli generali, sunteți reprezentanții Romaniei in țările in care conduceți misiunile. Cred că toate aceste lucruri despre care am vorbit trebuie să fie cunoscute la nivelul oficialităților, la nivelul guvernelor țărilor in care reprezentați Romania. Dorința noastră este de a avea un dialog cat mai bun, de a identifica domenii de cooperare, de a intensifica cooperarea in orice domeniu este posibil - economic, cultural, universitar -, pentru că Romania, ca țară, este prietenoasă, o țară care dorește să dezvolte colaborarea la nivel internațional și care urmărește ca această intensificare a dialogului și cooperării, fie bilaterale, fie la nivelul organizațiilor, să fie un obiectiv urmărit constat. In ceea ce privește răspunsurile la pandemia care a zguduit lumea internațională, a trebuit să luăm niște măsuri care, uneori, au generat reacții previzibil negative din partea unor parteneri. Pe de altă parte, noi a trebuit să luăm aceste decizi așa cum astăzi se iau decizii similare de către alte țări, privitoare la Romania. Așteptăm cu mare interes conturarea unei poziții la nivel european privitoare la mijloacele cu care trebuie să reacționăm in funcție de nivelul de răspandire a virusului și măsurile de protecție dintre țările europene, astfel incat să urmăm o regulă comună, care să nu mai permită luarea unor măsuri unilaterale, care să iasă din cadrul, să spun, unității spațiului european. Noi, in ceea ce privește relațiile cu celelalte țări, am adoptat poziția care a fost adoptată de Comisia Europeană, imediat ce a fost adoptată poziția Comisiei Europene, astfel incat să avem o acțiune comună cu celelalte țări, in relațiile cu țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Aş spune cateva cuvinte despre economie. Ministerul Afacerilor Externe nu este ca in alte țări, să aibă şi componenta relaţiilor economice comerciale. Pe de altă parte, cred că orice reprezentant al Romaniei, indiferent dacă este ambasador sau personal angajat in cadrul ambsadei, consul general, consul, trebuie să urmărească şi dimensiunea economică. Noi, ca ţară, trebuie să ne dezvoltăm economic. Dezvoltarea economică se bazează pe imbunătăţirea relaţiilor cu toate ţările şi pe o componentă economică importantă in activitatea misiunilor diplomatice. Romania trebuie să devină o ţară atractivă pentru investitori. Romania trebuie să işi promoveze interesele economice la nivel internaţional. Romania trebuie să dezvolte relaţiile economice bilaterale. Romania trebuie să asigure promovarea produselor realizate din Romania, care să ducă la o creştere a exporturilor. Romania trebuie să fie extrem de prezentă in spaţiul economic internaţional, pentru că, in funcţie de dezvoltarea economică şi de capacitatea noastră de a proiecta despre Romania imaginea realităţii de astăzi, depinde, in mare măsură, evoluţia economică. In fine, mă voi referi in cateva cuvinte şi la relaţiile cu romanii din alte ţări. Romania este ţara cu cei mai mulţi cetăţeni ca procent care trăiesc, muncesc, in alte ţări. Nu am o cifră exactă, dar estimările sunt de ordinul a 4 milioane de oameni care sunt in diasporă și care și-au căutat un rost mai bun in alte țări decat in Romania. Rugămintea mea, solicitarea mea către dumneavoastră este să mențineți o legătură activă și permanentă cu romanii din diaspora. Să faceți tot ce este posibil să rămană in continuare parte a națiunii romane, să se simtă susținuți, reprezentați, ajutați, să nu piardă legătura cu Romania, pentru că asta este atitudinea pe care o avem o avem și noi la nivel guvernamental, și la nivelul fiecărei structuri și sunt convins că... am și discutat personal cu foarte mulți ambasadori din țări, cu sute de mii de romani care chiar fac lucrul acesta. Din punctul meu de vedere, pentru Romania este foarte important ca romanii care se află in alte țări, in țările europene sau in alte țări să păstreze legătura cu țara, să rămană activi in relațiile cu cei rămași acasă, să se intoarcă atunci cand au oportunități, să iși utilizeze expertiza acumulată, chiar in afaceri proprii. In Italia, de exemplu, am primit o informație de la ambasadorul roman din Italia că sunt peste 26.000 de firme care au acționari romani. Ei au dobandit o experiență pe piața Italiei, pe piața europeană și orice experiență dobandită in domeniul economic, in domeniul managementului afacerilor poate fi utilă și pentru Romania. Ei pot fi ambasadori ai noștri, ei pot să convingă manageri. Sunt investiții care s-au făcut in Romania datorită unor romani care au urcat in ierarhie și care au avut capacitatea de a convinge managementul firmelor să vină să investească in Romania. Cred că această legătură organică trebuie să reprezinte un obiectiv sistemic pentru toate misiunile noastre diplomatice și trebuie să avem un cadru organizat de dialog și de sprijin al romanilor din diaspora. Inchie intervenția mea spunandu-vă cateva cuvinte. Știu că nu asta vă doriți, domnilor ambasadori, să fiți organizator de alegeri in țările in care reprezentanți Romania. Pe de altă parte, asta este realitatea romanmească. Dacă avem un milion de romani in Italia, in Spania, cateva sute de mii de romani in Germania, in Marea Britanie, ei au dreptul să voteze și misiunea noastră este aceea de a asigura condiții cat mai bune pentru ca romanii din diaspora să poată să iși exercite dreptul de vot. Noi am convocat alegerile, am stabilit data alegerilor 6 decembrie - data alegerilor parlamentare. Cu domnul ministru Aurescu s-a constituit un grup de pregătire a alegerilor in diasporă și vă adresez solicitarea să fiți implicați, să veniți cu idei, contribuții, să intreprindeți demersuri pe langă autoritățile din țările in care conduceți misiunea Romaniei, astfel incat să asigurăm condiții cat mai bune pentru exercitarea dreptului de vot a romanilor din diasporă. Vă doresc sănătate, vă doresc realizări profesionale și, mai ales, rezultate in promovarea imaginii și a intereselor Romaniei! Vă mulțumesc! 2020-09-07 13:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_118777690_1033681500403249_8883475619273639553_n.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Ludovic OrbanȘtiri din 07.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-ludovic-orban1599476383 [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Sigur că am discutat, dar asta a fost o reuniune a echipei naționale de campanie pentru alegerile locale. Temele principale pe care le-am dezbătut au fost legate de programele de dezvoltare a județelor, includerea obligatorie in programele de dezvoltare a județelor a programele de dezvoltare a infrastructurii - infrastructura de transport, infrastructura energetică -, să insiste pe programul de inființare de distribuții de gaz, care este finanțat, pentru care am alocat un miliard de euro, 234 de milioane in exercițiul actual și restul in viitorul exercițiu financiar. Am discutat despre includerea programelor din cadrul POIM de dezvoltare a rețelelor de apă și canal, care au fost blocate de PSD și pe care guvernul nostru le-a deblocat. De asemenea, am discutat despre infrastructura de comunicații și de toate celelalte subiecte care țin de suportul dezvoltării pentru fiecare județ. Incă o dată vreau să transmit un mesaj clar: alegerile locale sunt cele mai dificile. Ne luptăm cu 28 de baroni roșii din 41 de județe și cu peste 1.600 de satrapi locali, primari in funcție, care sunt capabili de orice pentru a se menține in funcție. Din cauza asta alegerile locale trebuie abordate cu toată seriozitatea, trebuie generate proiecte de dezvoltare atat la nivel judeţean, cat şi la nivel local, care să convingă cetăţenii. De asemenea, trebuie efectuată o campanie de comunicare a acestor proiecte foarte serioase, pentru a arăta că se poate şi in judeţele care au fost năpăstuite de PSD de ani de zile, ţinute in sărăcie, subdezvoltare - să arătăm că se poate oriunde există administratori pricepuţi, administratori care au viziune şi care au capacitatea de a atrage resurse pentru dezvoltarea judeţelor sau a localităţilor. In ceea ce priveşte deschiderea şcolii, sigur că am abordat acest subiect, dar nu e cadrul de discuţie echipa de campanie. In privinţa deschiderii şcolii, lucrurile cred că sunt clare. Atat președintele, cat și guvernul au anunțat modalitatea de deschidere a școlilor, in funcție de nivelul de răspandire a virusului: pană la 1 la mie se poate incepe pe scenariul verde, adică cu copiii in clasă; intre 1 și 3 la mie rata infectării, deci cazuri cumulate pe ultimele 14 zile, invățămantul mixt - jumătate in clasă, jumătate online, alternativ, astfel incat să fie un timp similar petrecut in clasă și pe online pentru elevi; ce este peste 3 la mie, se va incepe școala online. La ora actuală, direcțiile de sănătate publică au transmis datele pe fiecare localitate. Sigur că in momentul de față consiliile de administrație, managementul școlilor și administrațiile locale au aceste date și ştiu foarte clar cum incepe școala. Dacă incepe in clasă, trebuie să ia toate măsurile pentru inceperea in clasă; dacă incepe in scenariul mixt, jumătate in clasă - jumătate online, managementul școlii, susținut de administrațiile locale și de inspectoratele școlare, trebuie să ia toate deciziile care se impun, inclusiv informarea părinților, care trebuie făcută, sigur, de invățător sau de diriginte - că dacă e pe scenariul mixt trebuie să se știe cine incepe in clasă, cine incepe online. Evident, toate măsurile de pregătire trebuie să continue - dotarea cu măști, cu substanțe dezinfectante, cu tablete. Pe langă tabletele pe care le vom achiziționa la nivel național, am prevăzut 100 de milioane, ceea ce inseamnă aproximativ 500.000 de tablete care pot fi achiziționate de autoritățile locale sau de unitățile școlare. De asemenea, am alocat 50 de milioane de euro pentru achizițiile făcute pentru echipamente de protecție sanitară și dezinfectanți; de asemenea, am alocat 25 de milioane de euro și pentru cisternele sanitare, acolo unde nu există conectare la rețeaua de apă. Reporter: Ați primit semnale din partea propriilor primari sau a altor primari că in momentul de faţă nu dispun de sumele necesare pentru achiziţie? Ludovic Orban: Ei pot să facă achiziţia fără niciun fel de probleme, pentru că decontarea.... Reporter: Dar sunt primării care nu au bani. Ludovic Orban: In cursul acestei săptămani am discutat acest subiect cu reprezentanții localităților. In acest sens, noi vom face o alocare de echilibrare a bugetelor care să compenseze parțial pierderile de venituri și o să aibă și resurse financiare suplimentare. Reporter: Ministrul educației a declarat că au fost recomandări ale specialiștilor epidemiologi pentru amanarea inceperii sau pentru inceperea in format online. Ludovic Orban: Nu. Au fost puncte... Reporter: Asta a fost declarația ministrului educației. Ludovic Orban: Dar și eu v-am spus că au fost păreri exprimate de unii medici epidemiologi privitoare la această posibilitate - bazat pe ce?Pe faptul că, revenind din vacanțe, din concedii, ar exista posibilitatea ca fie cadre didactice, fie școlari, să fie deja infectați, pentru că a existat in anchetele epidemiologice un procent semnificativ de persoane care au fost infectate, după anchete, in concedii. Și a fost această părere exprimată. Dar evident că n-am discutat niciodată oficial. Oficiale sunt informațiile pe care le-am transmis public. Reporter: Puteți să le explicați părinților atunci de ce ați decis la nivel de guvern să nu țineți cont de acest sfat al epidemiologilor? Ludovic Orban: Au fost puncte de vedere exprimate disparat. Pe de altă parte, in structurile oficiale care asigură consultarea de către specialiști - mă refer la Grupul de suport tehnico-științific care funcționează pe langă Comitetul Național pentru Situații de Urgență, INSP sau Comisia anti-COVID - nu a existat un punct de vedere care să fie clar exprimat in acest sens. Există opinii care au fost exprimate in spațiul public, dar aceste opinii nu reprezintă un punct de vedere oficial al unor grupuri de specialitate. Reporter: Deci incepe pe 14 şcoala? Ludovic Orban: Deci pe 14 septembrie va incepe școala. Asta am anunțat tot timpul. Reporter: In toate şcolile, domnule premier? Pentru că există deja cereri şi plangeri din partea directorilor. Ludovic Orban: Este in dezbatere la Parlament legea prin care am solicitat modificarea articolului din Legea 55 care a blocat toate angajările in sistemul public, toate concursurile, şi așteptăm ca in cursul acestei săptămanii - sper, cat mai repede - legea să fie adoptată și in baza ei să poată să se facă angajări de medici și de asistente medicale in școlile in care e necesar. Reporter: Ministrul educaţiei a spus că şcolile, practic, vor decide cum vor incepe anul şcolar. Este posibil să fie, de exemplu, două oraşe cu aceeaşi situaţie epidemiologică şi intr-un oraş şcoala profesorii să decidă să facă şcoala online şi in alt oraş să decidă să-i cheme pe elevi in clase, in aceleaşi condiţii? Ludovic Orban: In principiu, noi am stabilit cum incepe şcoala in funcţie de nivelul de răspandire a virusului. Există o libertate, de exemplu, care, mă rog, pot să apară anumite diferenţe la o rată de infectare sub unu la mie. Dacă nu există posibilitatea de a asigura condiţiile de distanţare sau de protecţie sanitară, să poată să adopte formula mixtă şi sub unu la mie, dar nu recomandăm. Pană la urmă propunerea este a consiliilor de administraţie ale şcolilor, care vor avea datele transmise de direcţiile de sănăţate publică şi, in funcţie de situaţia in care se găsesc, ei fac propunerea. Evident, trebuie şi avizul DSP şi avizul Inspectoratului Şcolar General din fiecare judeţ. Reporter: Capitala se află in zona galbenă şi am văzut că sunt profesori care se plang de faptul că nu ar putea preda şi in regim online şi faţă in faţă simultan. Ludovic Orban: Sunt convins că se vor adapta. Reporter: S-a luat in calcul o pregătire pentru cadrele didactice...? Ludovic Orban: In toată perioada verii au fost organizate astfel de pregătiri la care au participat mii de cadre didactice, pregătiri de dezvoltare a competenţelor digitale in predare pentru predarea online şi sunt convins că pe măsură ce vor exersa, pentru că, gandiţi-vă, ne aflăm in faţa unei situaţii in premieră in care toţi profesorii care sunt in situaţia scenariului galben, adică predare jumătate in clasă, jumătate online vor trebui să se adapteze. Sunt convins că ei vor comunica intre ei, o să incerce să utilizeze toate experienţele dobandite, toate experienţele favorabile, astfel incat să poată să transmită informaţiile din lecţie şi pentru cei din clasă şi pentru cei online. Reporter: Dar, dacă se vor imbolnăvi şi profesorii, cine ii va inlocui? Sunt suficiente cadre didactice pentru inlocuirea celor care se vor imbolnăvi? Ludovic Orban: Şi aici legea va permite angajarea de personal didactic acolo unde o să apară imbolnăviri, dar eu insist foarte mult pe respectarea regulilor. Acum am să vă spun că, după părerea mea, la şcoală copiii sunt mai in siguranţă, pentru că sunt sub supravegherea cadrului didactic, poartă măşti, sunt cat de cat la un nivel de distanţare fizică, pe cand copiii in vacanţă, mai ales, copiii care au fost lăsaţi liberi pe terenurile de sport, in parcuri, au avut o interacţiune mult mai mare decat interacţiunea care va fi la şcoală. Deci aici insist foarte mult, managementul școlilor trebuie să asigure regulile de protecție sanitară, astfel incat să diminueze la maxim posibilitatea de răspandire a virusului intre elevi și intre cadrele didactice. Reporter: Vor avea copiii pană pe 14 - sunt 43 de județe roșii in acest moment - vor avea copiii... Ludovic Orban: Cate aţi spus că sunt? In ţară sunt 41 de judeţe. Reporter: 41 de județe, a, scuzaţi. Vor avea copiii, pană pe 14 septembrie, tablete pentru a face școală online? Sau conexiune la internet? Ludovic Orban: Noi creștem, avem un memorandum guvernamental pe baza căruia operatorii de telefonie mobilă s-au angajat că vor conecta incă 2.800... Reporter: 5.000, care ar putea... Ludovic Orban: Căutăm soluții tehnice in continuare. Acum am să vă spun că, uitandu-mă pe localități, foarte multe localități care au școli care incă nu sunt conectate la internet nu au un nivel de răspandire a virusului semnificativ și in cele mai multe dintre ele...Sigur că că noi vom fi intr-o permanentă acțiune, așa cum am fost și in perioada vacanței, vom fi intr-o permanentă acțiune, vom căuta soluții, vom interveni astfel incat să putem să corectăm eventualele disfuncționalități care apar. Reporter: Transmiteți un semnal mixt, in condiţiile in care ministrul Educaţiei in aceeaşi frază spune pe de-o parte că epidemiologii recomandă amanarea inceputului şi pe de altă parte spune că şcoala ar trebui să decidă cum incepe anul școlar? Ludovic Orban: Noi decizia am luat-o deja. In modul in care se deschide școală am ținut cont de nivelul de răspandire a virusului. Din cauza asta s-au stabilit cele trei modalități de incepere a școlilor. Sigur că mai consultăm odată specialiștii din structurile care ne-au oferit suportul tehnic in toată această perioadă și, in mod clar, școala va incepe, și va incepe așa cum am spus. Reporter: Cate școli vor incepe acest an școlar fără dotări online, care nu au nevoie? Aţi spus că există școli sau există localități unde școlile nu am nevoie și de astfel de cursuri? Ludovic Orban: Calculați și dumneavoastră. Reporter: Vă rog. Ludovic Orban: Calculați și dumneavoastră dacă se pot extinde, dacă se pot conecta 2.800 de clădiri, de unități școlare o să rămană aproximativ 2.000 de..., dar și pentru aceste localități vom căuta soluții in continuare de conectare. Problema e că in inventarierea soluțiilor tehnice nu s-au putut identifica soluții rapide, dar in timp acesta este obiectivul, de a conecta toate școlile la rețeaua de internet, astfel incat să se permită invățămantul online. Acum, noi nu putem recupera intr-o lună de zile ceea ce nu s-a intamplat de la infiinţarea telefoniei mobile. Se știe foarte clar că, de regulă, conectarea la internet este mai dificilă in zonele de munte, de deal, unde sunt localități in văi, unde este necesară inclusiv construcția de antene noi care să transmită semnalul sau extinderea rețelelor de fibră optică, pentru a putea conecta toate acestea, presupun lucrări de investiții, pe care le vom face intr-un ritm cat mai rapid posibil. Reporter: Cu zilele libere cum rămane, inainte şi după alegeri? Ludovic Orban: Cu zilele libere rămane așa cum am stabilit și cum am adoptat actul normativ. Acolo unde copiii vor urma școala online, guvernul asigură exact sistemul pe care l-am folosit in Legea 19: permite unui părinte să stea acasă, plătindu-i-se 75% din salariu pe perioada cat copilul este in sistem de invățămant online. Dacă e sistem mixt, de exemplu, sunt 15 zile și 15 zile. Deci in cele 15 zile in care copilul va frecventa școala online va beneficia un părinte de această formă de sprijin, pentru a putea sta cu copilul acasă. Reporter: Domnule premier, legat de partea economică: euro a atins un nou maxim istoric, iar astăzi se pare că ajunge la 4,85 de lei cursul interbancar. Spuneţi-ne ce face guvernul pentru a ține situația sub control, pentru a nu crește și mai mult. Ce măsuri puteţi lua? Ludovic Orban: Cred că in această perioadă de criză economică a existat o stabilitate a cursului de schimb leu - euro. Sigur că sunt anumite perioade din an in care există o anumită presiune asupra cursului. 2020-09-07 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-07-02-25-36big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul "Black Sea and Balkans Security Forum"Știri din 04.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-quot-black-sea-and-balkans-security-forum-quotGalerie foto Participarea premierului Ludovic Orban la panel-ul Strengthening EU and Trans-Atlantic Solidarity / Unity of Purpose: Defending Common Values and Interests / Mastering the Challenges and Opportunities of a Fast Changing World, moderat de ambasadorul Sorin Ducaru [Check against delivery] Ludovic Orban: Mulțumesc, domnule ambasador Ducaru, fostul meu coleg din anii 1990! Ii felicit pe organizatorii acestui eveniment că, in ciuda vremii potrivnice și in ciuda condițiilor de pandemie, au luat decizia de relua astfel de evenimente, astfel de dezbateri extrem de importante, privitoare la viitorul Romaniei, la viitorul regiunii Mării Negre și a Balcanilor. Trăim o perioadă decisivă pentru viitorul Romaniei și al comunității de valori și interese căreia ii aparținem. Pandemia ne confruntă pe toți și cu probleme grave, dar in același timp și cu oportunități, atat la nivel european cat și la nivel global. Vom reuși doar impreună ca țară, in dialog și parteneriat intre autorități și societate, in a prezenta priorități și proiecte conectate la nevoi, care să aducă un salt spre modernizare in domeniile prioritare. Fondurile care vor fi accesibile pentru Romania nu sunt niște fonduri care ne sunt date, ci va trebui să le atragem prin idei bune și o muncă fără precedent. Succesul proiectelor pe care Romania le va propune ne poate aduce un salt economic și, de asemenea, un imbold spre dezvoltare, spre modernizare, un salt in capacitățile de a ne asigura securitatea, un sistem de sănătate mai capabil, mecanisme transparente de bună guvernare, infrastructură de conectivitate majoră, măsuri de digitalizare acompaniate de măsuri de securitate cibernetică, resurse la bugetul public pentru a securiza investiții susținute in capabilități moderne de apărare. Dezbaterea cu privire la solidaritate, coeziune, unitate de interese și de acțiune este esențială in viitor pentru trei paliere, atat cel național, cat şi cel european, cat și cel transatlantic. Avem deja o serie de lecții invățate din incercările prin care trecem cu toții, inclusiv in plan geopolitic regional, dar și la nivel global. Această criză a fost o provocare fără precedent pentru Uniunea Europeană, pentru lume in general, pentru noi toți. Natura și amplitudinea crizei au fost diferite față de orice altă criză din istoria Uniunii. Toate statele membre au fost afectate, chiar dacă in proporții diferite, funcție și de realitățile socio-economice. In plus, ea s-a suprapus și peste o criză la nivel global. Criza amenință bazele de funcționare ale proiectului european, ale parteneriatului transatlantic și chiar ale sistemului internațional. Elemente fundamentale ale acestui sistem sunt puse in pericol: libera circulație, drepturile și libertățile fundamentale, sistemele economice și financiare ale statelor membre, fundamentele organizațiilor multilaterale, dar și modul obișnuit de viață al cetățenilor, protecția vieții private, dreptul la sănătate, accesul la o informație corectă. Nu ultimul rand, s-a văzut interdependența sporită dintre statele membre și nevoia stringentă de acțiune concertată. Chiar dacă sunt voci care doresc să susțină altceva, pentru noi, lucrurile au fost foarte clare: criza provocată de pandemie a arătat, in mod direct, valoarea adăugată reală a unității și solidarității europene. Exemple in domeniul medical, cum ar fi achiziția comună de medicamente, donații de medicamente și echipamente medicale, schimb de medici şi de pacienți, in domeniul economic, deciziile de instituire a unor noi instrumente de sprijin financiar de tip SURE, scheme de șomaj sau Mecanismul de relansare și reziliență sau toate reglementările privind repatrierile de cetățeni UE aflați in situații dificile in toate colțurile lumii, au arătat această solidaritate și eficiența acțiunii comune. Ce trebuie să facem in continuare? Trebuie să construim pe această bază, să construim cu mai multă solidaritate și unitate, simultan cu susținerea tuturor investițiilor in reziliență și in dezvoltarea economică și socială. Este nevoie de adaptarea la noul context și acomodarea noilor realități in acțiunile comune de la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să ne concentrăm pe procesul de redresare și de dezvoltare. Adaptarea trebuie să ducă la răspunsuri care să fie imbunătățite permanent. Chiar dacă răspunsurile inițiale au fost reactive și in mare parte individuale, intr-un timp scurt, putem să menținem această evoluție pentru a determina o acțiune comună cat mai eficientă, pentru că doar acțiunea comună poate să ofere răspunsuri adecvate la provocările cu care ne confruntăm. In linie cu angajamentul său proeuropean, Romania a fost unul dintre susținătorii foarte clari ai solidarității și acțiunii europene coordonate, după o perioadă in care am invățat și din greșeli, la fel ca alte state. Ca ţară, am reacţionat şi am dat exemple de solidaritate şi de acțiune comună, trimiţand echipe de medici și asistenți medicali, participand la constituirea primei rezerve strategice a Uniunii Europene de echipamente medicale rescue, din care apoi s-au distribuit materiale și echipamente de protecție sanitară către state membre și către țările din Balcani. In continuare, avem nevoie urgentă de a imbunătăți procedurile, mecanismele de acțiune, resursele și expertiza, pentru a fi mai bine pregătiți, atat pe plan național, cat și european și euroatlantic in fața unor situații majore de criză. Avem nevoie de un sistem cat mai bun de reacție la crize, de o coordonare rapidă, dublate de capacitatea de a furniza rapid soluții, echipamente medicale de urgență, de un sistem medical robust și investiții in cercetare in domeniul medical și farmaceutic. La fel de important, avem de gestionat provocările fazei de redresare și relansare economică. Acordul istoric obținut in luna iulie, cu privire la planul european pentru relansare economică, reprezintă o confirmare clară a faptului că statele membre au ințeles importanța solidarității europene și importanţa acțiunii comune. Acest plan va permite tuturor să canalizeze resurse importante, atat in efortul imediat de reconstrucție post-criză, cat și in demersurile de durată pentru obiectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung. Este o oportunitate fără precedent pentru Romania, ca și pentru celelalte state membre, de a putea investi in reconstrucție și in reformă. Vom urmări cu prioritate să asigurăm coerența intre măsurile europene și cele naționale. De asemenea, ne propunem să planificăm cat mai bine atragerea și gestionarea pe plan intern a fondurilor alocate, pentru a nu rata această oportunitate. Dezvoltarea și creșterea durabilă nu mai pot fi concepute in absența digitalizării, in contextul actual, marcat de diminuarea interacțiunii fizice pentru limitarea răspandirii virusului și protejarea vieții cetățenilor, imbunătățirea competențelor digitale pentru viitor este un imperativ. Una dintre lecțiile invățate in această perioadă este modul in care digitalizarea poate conduce la noi decalaje dacă nu asigurăm competențele și resursele necesare, inclusiv in domeniul educației și formării. Noile evoluții din domeniu riscă să ii lase in urmă exact pe cei care au cea mai mare nevoie de măsuri de sprijin, categoriile cele mai dezavantajate ale populației. Prosperitatea Uniunii Europene nu poate fi realizată in absența unui nivel ridicat de dezvoltare la nivelul fiecărui stat membru. Potențialul de creștere economică generat de integrarea europeană și de acțiunea comună este un atuu care trebuie valorificat de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Puterea economică a Uniunii Europene, alături de modelul și valorile sale definitorii, constituie adevărata forță de atracție a proiectului european, inclusiv in plan global. Este o versiune de organizare a puterii intr-un mod democratic unică pe care trebuie să o păstrăm, să o imbunătățim permanent, să o creștem atent, să ținem cont de toate considerentele strategice, nu doar de cele pur economice. Privind spre viitor, Uniunea Europeană trebuie să-şi reconfirme reputația de cel mai de succes proiect de pace din istorie. Aceasta inseamnă să rămană unită, ambițioasă, atentă la toate evoluțiile geopolitice in care acționează și adaptabilă. Uniunea trebuie să asigure in continuare dezvoltarea prin politici vizionare fidele valorilor sale definitorii și de impact pentru cetățenii săi. Toate acestea pot fi realizate de către Uniunea Europeană dacă și noi, fiecare stat membru, reușim să le realizăm in plan intern. Toate aceste lucruri pot fi realizate mai ales in condiţiile in care NATO şi angajamentul SUA faţă de securitatea Europei răman considerente fundamentale ale politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, dar și ale statelor membre. Capacitatea UE de a promova și de a susține solidaritatea trebuie văzută și din perspectiva creșterii rezilienței in față provocărilor emergente, a riscurilor și amenințărilor externe. Ceea ce este benefic pentru NATO și pentru SUA, fie că vorbim instabilitate geopolitică in zona extinsă a Mării Negre, de incălcarea dreptului internațional și militarizarea in creștere, fie că ne referim la amenințări hibride și ambivalență geopolitică in Balcanii de Vest. In alte părți ale Uniunii se resimt mai puternic amenințările și riscurile teroriste sau cele provocate de valuri de migrație, ca efecte ale unor conflicte armate sau chiar al schimbărilor climatice care elimină posibilitățile de trai ale unor intregi comunități. Evoluțiile amintite sunt importante nu numai pentru statele membre ale Uniunii Europene și NATO, care au in mod natural interesul de a se vedea protejate prin formate multilaterale solide, deplin funcționale, dar și pentru toți partenerii din vecinătatea estică sau sudică a Uniunii Europene și pentru partenerii strategici. Sprijinul pe care ni-l acordăm reciproc in această perioadă, nu numai pentru cetățenii europeni, și redresarea economiilor noastre, ci și in relația cu vecinii apropiați și partenerii strategici globali, in primul in Statele Unite ale Americii, poate demonstra forța vectorului european și capacitatea Uniunii Europene de a juca un rol global constructiv, semnificativ, mai bine decat orice discurs sau document programat. Concluziile in plan geopolitic și de securitate ne conduc la concluzia că suntem in plin proces de analiză a lecțiilor pe care le-am desprins din pandemia de COVID pentru a fi mai bine pregătiți in fața altor incercări viitoare. Ne dăm seama că acest tip de amenințare se suprapune celor deja existente, cărora Romania trebuie să le facă față. Nu le inlocuiește, nu le diminuează, ci, dimpotrivă, expune și amplifică vulnerabilități, generează teren fertil pentru propagandă, stiri false, adancește neincrederea și tensiunile in societate și intre state. De aici rezultă nevoia certă de continuare a investițiilor politice și financiare in securitate și apărare, in plan național, la nivel regional, la nivelul NATO şi al UE, in cadrul parteneriatului bilateral cu SUA. De aceea vom continua să ne indeplinim acest rol responsabil, predictibil, incepand cu alocarea 2% din produsul intern brut pentru apărare, consolidarea rezilienței naționale pe toate dimensiunile esențiale, aprofundarea relațiilor cu Statele Unite ale Americii, continuarea unei participări semnificative la eforturile operaționale ale NATO și ale UE. Acțiunea noastră externă trebuie să insiste şi să cultive sistematic pe mai departe solidaritatea in randul statelor membre, complementaritatea intre NATO și Uniunea Europeană, o relație transatlantică puternică, reinnoită, ancorată ferm in interesele fundamentale care ne apropie. Romania are un interes național primordial, dar și o responsabilitate pe măsură in continuarea și in realizarea acestor obiective. Vă mulțumesc. Sorin Ducaru: Mulțumim frumos, domnule prim-ministru, și mulțumim şi pentru disponibilitatea de a avea un scurt dialog pe aceste teme de interes. Imi propun să pornim de la acordul european asupra pactului european de relansare, să trecem prin temele digitalizării, conectivității, ale pactului ecologic european, dar și să abordăm teme legate de valori și de securitate. Şi dați-mi voie să incep cu acordul Consiliului European din luna iulie privind cadrul multifinanciar multianual și pactul european de relansare economică, un acord care, aș spune, a dat semnalul solidarității europene și a estompat anumite dezbateri dinainte, care puneau accent pe lipsa de solidaritate. Intrebarea este: in ce măsură acest acord care a fost definit drept istoric reprezintă o șansă importantă și pentru Romania și cum aveți in vedere ca Romania să il valorifice la maximum? Ludovic Orban: Acordul chiar este istoric și vine după o perioadă in care au fost foarte multe semne de intrebare, justificate sau nejustificate, legate de acțiunea comună la nivel european ca reacţie la pandemie și la criza economică, legată de viteza de răspuns din partea instituțiilor europene, care au generat o oarecare, să spun, nemulțumire, dar iată că pană la urmă această decizie a arătat clar că Europa vrea să găsească impreună soluții, că Europa riscă in integralitatea sa impunerea acestor soluții, că Europa generează resursele necesare pentru statele membre, in procesul de recuperare, de revenire economică și de relansare economică. Pentru Romania, aceste decizii au fost extrem de importante, nu numai prin prisma resurselor financiare care vor fi la dispoziția Romaniei, dar și prin faptul că aceste resurse sunt alocate inspre domenii vitale care reprezintă, pentru Romania, priorități absolute. Noi trebuie să fim pregătiți, in intervenția mea am spus că acești bani nu vin de la sine. Trebuie să generăm proiecte, trebuie să avem o viziune, trebuie să avem programe foarte serioase care să ne permită să realizăm reforme profunde, reale, care se ducă la o guvernare modernă și care să ducă la o dezvoltare economică și o intărire a capacității de răspuns la situații de criză, atat pentru Romania, cat și la nivel european. Chiar ieri, am adoptat o ordonanță de urgență privitor la planul de redresare și reziliență in care am pus bazele organizării eforturilor pentru pregătirea proiectelor care urmează a fi finanțate. Sigur, incă regulamentul nu este adoptată, dar am ținut cont in mare parte de toate informațiile pe care le-am avut de la nivel european, privind modul de alocare a resurselor, care sunt direcțiile in care pot fi utilizați acești bani și vrem să fim pregătiți, cat mai repede, pentru a putea utiliza aceste resurse fundamentale pentru dezvoltarea Romaniei, in toate domeniile pe care le considerăm prioritare, de la dezvoltarea infrastructurii, pană la digitalizare, de la intărirea sistemului de sănătate, prin investiții in infrastructură in modernizarea echipamentelor, in digitalizarea intregului sistem de sănătate, pană la... astăzi plouă - dar știm că anul ăsta in Romania, mai ales partea de sud-est s-a confruntat cu o secetă fără precedent și aici vrem să alocăm resurse financiare importante in toate lucrările de imbunătățiri funciare, irigații, desecări și toate celelalte categorii de lucrări pe care le considerăm extrem de importante pentru a asigura un suport real pentru o agricultură modernă și cu productivitate maximă. De asemenea, incercăm să gandim atat exercițiul financiar multianual 2021-2027, cat și resursele disponibile in cadrul planului de redresare economică, facilitatea de reziliență și recuperare, să le gandim complementare, astfel incat ele să ducă la dezvoltarea și la finanțarea unor proiecte care să fie incadrate intr-o viziune comună de dezvoltare care se bazează pe o schimbare a paradigmei. Romania are nevoie de o infrastructură modernă, atat infrastructură de transport, cat și infrastructură energetică, de comunicații, infrastructură educațională, infrastructură de sănătate. Infrastructura este fundamentală pentru a genera bazele dezvoltării economice. Romania are nevoie de modernizare, Romania are nevoie de transfer tehnologic, de inovare, de aplicarea cat mai rapidă a rezultatelor inovării și cercetării in viața societății. Romania, practic, se pliază la toate obiectivele fundamentale ale politicii la nivel european care se bazează pe o Europă verde și o Europă inteligentă. Sorin Ducaru: Mulțumesc! Ați pomenit deja tema digitalizării și in discursul dumneavoastră și in mesajul recent. Sigur, pandemia ne-a arătat mai mult decat niciodată că digitalizarea, de fapt, salvează dinamica economică şi este, aș spune eu, unul dintre pilonii Planului de relansare economică european. In ceea ce priveşte digitalizarea şi conectivitatea, Romania are cateva avantaje, are talentul, are un broadband care depăşeşte nivelul altor state, foarte mulți oameni bine pregătiţi şi talentați, insă există și anumite discontinuități la nivelul folosirii acestor avantaje in domeniului digital, in infrastructura administrativă și in domeniul stimulării, dezvoltării in continuare a unor sectoare economice. Cum aveți in vedere ca, in acest context, al planului european de relansare economică, digitalizarea, conectivitatea, și cea online, și de transporturi, și din punct de vedere energetic, să fie priorități și să genereze niște avansuri notabile? Ludovic Orban: Contribuția sectorului IT la PIB este o contribuție semnificativă, care a fost intr-o permanentă creștere, dar această contribuție a fost generată, in special, de zona privată. Deși avem printre cei mai talentați programatori, soft-işti, romanul fiind extrem de creativ și extrem de abil in tot ceea ce inseamnă zona IT, Romania este printre cele mai puțin digitalizate țări, in special in domeniul administrației. Nevoia te invață! Am să vă dau un singur exemplu, aproape toate produsele, serviciile pe care le-am oferit in perioada pandemiei le-am oferit online, cu accesare online, de la șomajul tehnic, pană la certificatul pentru situații de urgenţă, de la indemnizațiile de sprijin către zona profesiilor liberale, pană la toate măsurile pe care le-am luat. Accesarea lor a fost realizată in exclusivitate digital. Am adoptat o ordonanță de urgență in care am obligat toate instituțiile publice să primească cererile cetățenilor, solicitările de acordare de drepturi, să comunice online, digital. De asemenea, am inființat Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei, care este principalul vector de promovare a digitalizării in domeniul administrației publice. Deja, la nivelul CTE-ului (Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională), pe zona digitalizării, s-au aprobat foarte multe proiecte de digitalizare. Pregătim cloud-ul guvernamental, pregătim semnătura electronică - foarte multe proiecte care sunt extrem de importante. Deja din fondurile europene pe care le avem la dispoziție pe exercițiu 2014-2020 avem proiecte de digitalizare, nu numai pentru sectorul public, ci și pentru sectorul privat. Am lasat apeluri de proiecte pentru creșterea competențelor digitale pentru IMM-uri, pentru digitalizarea Intreprinderilor Mici și Mijlocii, chiar prin achiziționarea de echipamente de softuri, programe care vin in sprijinul digitalizării Intreprinderilor Mici și Mijlocii din Romania. Pentru noi lucrurile sunt foarte simple. Ori ne digitalizăm, ori rămanem in urmă. Digitalizarea este o necesitate absolută, iar semnalul digitalizării cel mai puternic trebuie să il dea administrația, unde avem sisteme publice extrem de mari, unde toate aplicațiile sunt invechite, sunt depăşite fizic şi moral. Foarte greu pot să facă față nevoilor reale și mai ales au o capacitate din ce in ce mai mică de a permite o accesare foarte rapidă. Urmărim, de asemenea, interconectarea marilor baze de date de la nivelul tuturor structurilor administrației și o accesare foarte rapidă și facilă din partea cetățenilor a oricărui serviciu, a oricărui drept de care beneficiază de către instituțiile publice. Sorin Ducaru: Dincolo de interconectivitate digitală, puteți să ne spuneți cateva cuvinte de interconectivitate in materie de transporturi energie? Ludovic Orban: Romania este o poartă de intrare-ieșire in Europa. Are o poziție geostrategică extrem de importantă, pe care incă nu o valorificăm suficient, nu utilizăm toate oportunitățile care izvorăsc din poziționarea noastră. Fundamental pentru noi este să asigurăm conectarea Romaniei la toate infrastructurile de transport european, atat pe rutier, cat și pe feroviar, cat și pe fluvial. Avem Dunărea care face parte din cel mai important coridor european fluvial care face legătura intre Marea Neagră și Marea Nordului. Dunărea este foarte importantă pentru dezvoltarea Romaniei și aici va trebui să investim bani pentru a asigura condițiile standard de navigabilitate, toate sistemele moderne de navigare pentru a pune in valoare acest sistem. Inchiderea coridorului IV paneuropean care practic asigură legătura Rin-Dunăre este extrem de importantă. Ştiţi foarte bine că ieri Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de 875 de milioane de euro pentru finalizarea tronsonului Sibiu-Pitești de pe coridorul IV paneuropean care e primul tronson de autostradă care traversează munții și care cu siguranță se va construi intr-un ritm cat mai rapid. De asemenea, avem nevoie și de alte conexiuni. De exemplu, Romania ca parte din Iniţiativa celor Trei Mări, este parte la proiectele care urmează să se dezvolte in cadrul acestei organizații, proiecte de conectivitate, atat pe infrastructură de transport rutier, feroviar, dar și conectivitate energetică. Tot in materie de energie, Romania aproape a finalizat partea din proiectul BRUA, gazoductul BRUA, și, cel mai probabil, la sfarșitul lunii octombrie, noi vom putea da in funcțiune partea romanească din gazoductul BRUA. Suntem interesați in susținerea tuturor proiectelor care să imbunătățească conectivitatea pe feroviar. De asemenea, este in curs de realizare modernizarea intregului sector care face legătura intre Constanța și Curtici. De asemenea, modernizăm rapid și alte axe de transport, cum ar fi de exemplu legătura Cluj-Episcopia Bihor, care va fi electrificată și modernizată tot pe fonduri europene. Proiectele de infrastructură, care asigură o mai bună conectivitate a Romaniei și in general a zonei in care ne găsim, beneficiază de o susținere totală din partea Guvernului. Vă mulțumesc! Sorin Ducaru: Mulțumesc frumos! Daţi-mi voie să introduc o altă temă importantă și care este prioritară pe agenda europeană, respectiv cea a sustenabilităţii și securității climatice. Şi in acest sens UE, Comisia a propus un document strategic denumit Pactul Ecologic European. Sigur că sunt provocări legate de dezvoltarea și adaptarea economiei pentru o sustenabilitate ecologică, dar sunt și oportunități. Cum va incerca Romania să balanseze această dihotomie intre provocări și să folosească oportunitățile care se deschid in acest domeniu? Ludovic Orban: Sigur că Pactul Ecologic European generează și nişte consecințe, care in aparență pot fi considerate negative pentru economie: inchiderea unor capacități de producere a energiei, creșterea costurilor pentru producerea foarte multor bunuri, in special a acelor bunuri care generează emisii de dioxid de carbon sau agenți poluanți. De asemenea, va avea efecte și asupra agriculturii și a modului in care facem agricultură. Lucrurile sunt foarte simple: orice resursă europeană, de care putem beneficia, trebuie utilizată in mod inteligent pentru finanțarea acelor proiecte care să ducă la indeplinirea obiectivelor din pactul european și, anume, reducerea emisiilor, pană la practic anularea emisiilor de CO2, adică un impact neutru al emisiilor de CO2 care sigur că vizează in special domeniul energetic, unde va trebui să ne adaptăm, să producem mai multă energie verde, să trecem de la producția de energie bazată pe cărbune la producția de energie bazată pe surse regenerabile, producţia de energie nucleară. In acest sens facem pași importanți pentru a genera un proiect pentru dezvoltarea producției de energie nucleară impreună cu partenerii strategici. De asemenea, va trebui să trecem pe gaz anumite capacități de producere a energiei, astfel incat să putem să indeplinim condițiile rezultate din Pactul European. Şi aici Romania beneficiază, in cadrul Just Transition Fund, de finanțări considerabile pentru care noi pregătim proiecte, pentru a putea utiliza aceste resurse financiare care să vină in sprijinul menținerii unei dezvoltări economice, a unei capacități de producție in condiții noi. Deja finanțăm proiecte importante in zone industriale, astfel incat să putem să indeplinim aceste condiții. Sorin Ducaru: Dle prim-ministru, UE este şi o uniune a valorilor şi relaţia transatlantică se bazează, de asemenea, pe valori comune. In această perioadă in care simțim că uneori există un atac asupra acestor valori comune, ce putem face, mai ales cand vedem aceste distorsiuni, manipulări informaționale, pentru a rămane ancorați in ceea ce ne definește, in valorile care ne definesc ca europeni, ca democrați și ca oameni pentru care contează valorile esențiale ale umanității? Ludovic Orban: Deja m-am referit in speech-ul meu. Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, are o poziție clară legată de un parteneriat transatlantic consolidat, solid. Solidaritatea in cadrul acestei cooperări transatlantice este fundamentală și este o cheie a capacității de a rezista la toate provocările cu care se confruntă ceea ce numim noi, să spunem, lumea liberă. Democrația trebuie apărată, pentru că democrația se confruntă cu tipuri noi de amenințări, libertatea de exprimare generează posibilitatea de exprimare și a unor actori, să le spunem, instituționali, care fac o propagandă care pană la urmă lovește la bazele democrației, incearcă să distrugă increderea cetățenilor in instituțiile democratice, incearcă să creeze mișcări care să conteste modul de organizare democratică al societății. Din cauza asta toate societățile democratice sunt intr-un pericol crescut și lucrul ăsta il simțim in viața de zi cu zi, este suficient să deschizi online-ul și să vezi teme clare, campanii clare, propagandă clară, care sunt generate din surse care par foarte bine organizate. Solidaritatea transatlantică este fundamentală pentru acest sistem de valori, aceste principii fundamentale care stau la baza societăților democratice care pun in primul plan respectul față de individ, față de drepturile și libertățile sale și organizare liberă a societății. Noi suntem promotorii acestui mesaj, ai acestei poziții foarte clare, NATO este fundamental pentru securitatea tuturor țărilor și pentru asigurarea securității zonei transatlantice, NATO trebuie să acţioneze complementar cu Uniunea Europeană, iar pentru noi atat statutul de țară membră a Uniunii Europene, cat și statutul de țară NATO este la fel de important ca și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. Sorin Ducaru: Pentru că suntem la o reuniune care se axează și pe securitatea regională aș vrea să vă adresez o intrebare care este legată de vecinătatea Romaniei și de un important vecin și partener strategic al Romaniei, Republica Moldova. Şi aici, in calitate sa de partener strategic al Republicii Moldova, voiam să vă intreb cum se poziționează Romania, astfel incat să asigure in continuare indeplinirea obligațiilor asumate și parcursul european al Republicii Moldova, in același timp cu sprijinirea, așa cum a făcut-o și pană in prezent, a cetățenilor, a nevoilor acestora, in spiritul solidarității intre cele două țări și, incă o dată, al Parteneriatului strategic cu Republica Moldova? Ludovic Orban: Relaţia dintre Romania și Republica Moldova este extrem de importantă pentru noi. Din păcate, autoritățile care guvernează astăzi Republica Moldova au ridicat extrem de multe semne de intrebare și incertitudini privitoare la angajamentul lor real de integrare in Uniunea Europeană, de respectare a valorilor și principiilor de la nivel european, de asigurare a unei democrații autentice și a unei economiei capitaliste, a unei economii libere. Din cauza aceasta, toate eforturile de sprijin se indreaptă către cetățenii Republicii Moldova. Noi aici trebuie să ținem cont și de o particularitate: in Republica Moldova sunt sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care au și cetățenie romană. In relația dintre Romania și Republica Moldova trebuie să ținem cont de afinitățile pe care le avem, practic vorbim aceeași limbă, ne ințelegem foarte ușor. Din cauza aceasta, toate eforturile pe care le facem sunt eforturi care să se ducă pentru susținerea cetățenilor Republicii Moldova, chiar și atunci cand Guvernul sau președintele sau autoritățile incearcă să indepărteze Republica Moldova și pe cetățenii Republicii Moldova de parcursul european. Am avut dovezi clare in acest sens. Practic, Transgazul, care este o companie a statului roman, a finalizat gazoductul Ungheni-Chişinău, oferind o resursă suplimentară de gaz, o resursă alternativă pentru cetățenii Republicii Moldova. In pandemie am mobilizat resurse importante pentru a putea sprijini sistemul medical din Republica Moldova să facă față provocărilor cu care se confrunta, punand la dispoziția cetățenilor Republicii Moldova materiale, echipamente, medici, asistente, care au fost efectiv in Republica Moldova și au apărat sănătatea cetățenilor din Republica Moldova. La nivelul colaborării dintre autoritățile locale din Romania și autoritățile locale din Republica Moldova, există foarte multe infrățiri, există multe proiecte in comunități locale din Basarabia care sunt sprijinite de autorități locale din Romania intre care există acorduri de infrățire. Eu cred că nu trebuie să abandonăm cetățenii Republicii Moldova, indiferent cine se află temporar la putere și trebuie să sprijinim orice demers in direcția unei democrații autentice, orice demers in direcția unei integrări reale a Republicii Moldova in Uniunea Europeană. Pentru că realitatea este că drumul Basarabiei spre Uniunea Europeană trece prin Romania și trebuie ca acest drum să il parcurgă și cu sprijinul Romaniei. Sorin Ducaru: Mulțumesc frumos. Ultima intrebare care iși propune să lege aspectele de politică internă, securitate internă, pe care le-aţi menționat, - reziliență și așa mai departe - de temele de politică externă și securitate externă a Romaniei. In condițiile in care trăim intr-o lume cu un climat de securitate deloc liniștitor, in ce măsură veți continua să susțineți profilul strategic al Romaniei, inclusiv prin resurse alocate și politicii externe, și politicii de apărare, obiectivelor de securitate și apărare, astfel incat Romania să rămană un post de stabilitate regională și un partener, un membru important in cadrul UE şi al Alianţei Nord-Atlantice? Ludovic Orban: La această intrebare nu pot să vă răspund decat: da. Este evident că acţiunea noastră este concentrată in această direcție, de a fi nu numai beneficiari ai sistemului de securitate, ci și contributori la sistemul de securitate. Suntem printre țările care şi-au respectat angajamentul de alocare a 2% din Produsul Intern Brut, suntem o țară care şi-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea de a participa la misiuni, operațiuni in cadrul NATO sau in cadrul Uniunii Europene, suntem o țară care a manifestat intotdeauna, fără echivoc, poziția clară din punct de vedere geostrategic și Romania este un partener loial, atat in cadrul NATO, cat şi in cadrul Uniunii Europene. Sorin Ducaru: Mulțumesc! Ludovic Orban: Și așa va fi și in continuare. Sorin Ducaru: Să știți că atat politica externă, cat și cea de apărare contează pe sprijinul dumneavoastră și a resurselor in acest sens. Domnule prim-ministru, mulțumesc mult pentru disponibilitate, pentru detaliile răspunsurilor dumneavoastră. Am avut parte și de acest background sonor, dar in cultura noastră, ploaia inseamnă bogăție, așa că... Ludovic Orban: E chiar e o minune ploaia asta, e o binefacere pentru foarte multe zone din Romania. Noi am avut o particularitate. Pe langă pandemie, criză economică, noi am avut și secetă și culmea şi inundaţii, a trebuit să ne confruntăm cu crize suplimentare. Se ştie că avem aceeași cravată, dar noi nu am mai vorbit de vreo șase luni de zile, nici măcar la telefon, e o simplă coincidență... Sorin Ducaru: E incredibil, da. Ludovic Orban: Fiind colegi la SNSPA, avem și gusturi comune. Sorin Ducaru: Vă doresc o bogăție de impliniri. Vă invit să veniți in vizită și la Centrul Satelitar al UE. Să știți că avem o colaborare excepțională cu Ministerul Apărării din Romania, cu Ministerul de Externe și chiar ieri am discutat cu Agenția Spațială, cu președintele Marius Piso, posibilitatea unui proiect pilot pe monitorizarea deforestării din satelit, dar se pot face multe și in domeniu agricol, și in domeniul securității. Incă o dată, mulțumiri și cele mai bune urări in tot ceea ce intreprindeţi! 2020-09-04 10:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-04-12-24-09big_03_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei Naval GroupȘtiri din 04.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-naval-groupGalerie foto 2020-09-04 09:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-04-09-33-38big_10_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei BizerbaȘtiri din 03.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-bizerbaGalerie foto 2020-09-03 10:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-03-10-16-38big_06_resize.jpgDeclaraţii ale premierului Ludovic OrbanȘtiri din 02.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orbanGalerie foto [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, cei de la PSD au anunțat că vor amenda rectificarea bugetară, vor incerca să elimine acea propunere de creştere etapizată a pensiilor şi vor să vină cu un tratament similar in cazul profesorilor, similar cu cel al doctorilor, acea primă de 2.500 de lei? Ludovic Orban: După ce au vrut să lase Romania fără guvern, astăzi, PSD vrea să lase Romania fară buget. Solicit parlamentarilor să susţină ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului de stat, pentru că este construită pe baza analizelor şi studiilor de impact şi a resurselor efective de care dispunem. Orice cheltuială suplimentară care este introdusă in dezbaterea bugetului de stat, a ordonanţei de urgenţă de rectificare a bugetului, se va intoarce impotriva tuturor romanilor, va accentua dezechilibrele şi riscă să compromită perspectivele de relansare economică pe care le-am construit pe termen mediu şi lung. Cer parlamentarilor să fie responsabili şi să susţină rectificarea bugetară aşa cum am hotărat-o. Şi aşa am făcut eforturi extrem de mari pentru a găsi resurse să creştem veniturile unor categorii importante, să creştem punctul de pensie, să găsim resurse pentru a susţine creşterea alocaţiilor pentru copii; am găsit resurse să susţinem autorităţile locale in eforturile pe care le fac pentru a putea face fată cheltuielilor in timp de pandemie. De asemenea, am alocat resurse financiare pentru susţinerea angajaţilor in cadrul măsurilor active, pentru susţinerea companiilor. Solicit parlamentarilor să voteze rectificarea bugetară ca o bază solidă pentru reluarea procesului de creştere economică, pentru o revenire rapidă a economiei romaneşti care, ulterior, să permită creşterea veniturilor cetăţenilor. Reporter: Ce veţi face, totuşi, dacă social-democraţii vor decide majorarea pensiilor cu 40%, aşa cum arăta proiectul iniţial pe care ei l-au modificat in Parlament? Ludovic Orban: Proiectul a fost votat de mult, nu a avut la bază nimic, niciun fel de analiză de prognoză economică, de prognoză a creşterii economice; a fost adoptat intr-o perioadă in care nu era pandemie, nu era criză economică. Intre timp, trăim intr-o altă realitate, o realitate care nu este numai realitatea Romaniei, ci este realitatea intregii lumi, realitatea Europei, in care ne confruntăm cu o criză economică provocată de pandemie, căreia trebuie să-i facem faţă şi trebuie să ne adaptăm toate cheltuielile, toată gandirea bugetară trebuie să o adaptăm la situaţia in care ne găsim. Vă readuc aminte că ne confruntăm cu o scădere economică, o contracţie economică de 3,9% pe primul semestru. Sigur că este o contracţie economică mult mai mică decat contracţia economică medie la nivel european, care este de 8,3%, dar este o contracţie economică, care duce la scăderea veniturilor, care trebuie să ne indemne la prudenţă in generarea de cheltuieli. Şi aşa, in ultimele patru luni, majoritatea dominată de PSD, intr-un populism inexplicabil, ne-a provocat noi și noi cheltuieli, pentru care nu există efectiv resursele pentru a putea face față notei de plată provocate de PSD. PSD trebuie să ințeleagă că acest mod iresponsabil de a face politică nu mai poate să continue, pentru că el, pană la urmă, va face rău fiecărui roman. Cui folosește dacă Romania va fi retrogradată in evaluările agenţiilor de rating? Cui folosește dacă ne vom imprumuta mai scump? Vă dau un exemplu, apropo de toate minciunile care sunt lansate public de PSD: singura lună, de cand suntem la guvernare, in care ne-am imprumutat mai scump decat guvernele PSD - şi gandiți-vă că suntem in criză economică provocată de pandemie, suntem după un deficit pe 2019 de 4,6 - PSD a procedat pe sistemul otrăvim fantanile, dăm foc la holde, astfel incat cine vine după noi să nu mai poată să facă nimic, pe principiul după noi, potopul! Cu toate astea, am reușit să ne imprumutăm mai ieftin decat guvernele PSD, cu o singură excepție: luna februarie, in care ne-am imprumutat mai scump tot, din cauza PSD, pentru că in luna februarie au dat jos guvernul, atunci cand ne-am angajat răspunderea pentru alegerea primarilor in două tururi. In rest, ne-am imprumutat mai ieftin decat s-au imprumutat guvernele PSD. Cui folosește dacă Romania o să trebuiască să se imprumute mai scump sau dacă, Doamne ferește, o să ajungem in situația in care nu vom mai găsi finanțări? Cui folosește dacă punem companiile in situația de a se imprumuta mai scump, pentru că orice retrogradare a ratingului Romaniei va duce la credite mai scumpe pentru toate companiile. Asta va duce la dificultăți economice pentru companii, va duce la pierderi de locuri de muncă, va duce la pierderi de venituri la bugetul de stat și, pană la urmă, se va intoarce impotriva tuturor romanilor. Cui ii folosește dacă investitorii o să privească cu mai multă reticență Romania, din cauza acestor evaluări? Se va intoarce impotriva fiecărui roman o astfel de demagogie populistă, găunoasă, care nu face altceva decat să facă rău Romaniei. Reporter: Tocmai pentru a preveni, aveți alte alternative? Ludovic Orban: Cu siguranţă! Vom folosi toate parghiile constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziție pentru a aplica acest buget. Reporter: Este posibil un atac la Curtea Constituţională? Ludovic Orban: Cu siguranță, normal. De altfel, am şi caștigat. Vă readuc aminte că am caștigat in cazul unor legi, pe un motiv foarte simplu: că nu există resursele pentru a putea susține anumite categorii de cheltuieli care au fost stabilite prin lege așa, pe bandă rulantă, de un parlament care incă este dominat de PSD. Reporter: Referitor la deschiderea anului şcolar, aș dori să vă intreb dacă sunteți mulțumit de ghidul elaborat de Ministerul Educației. Deja sunt profesori ingrijorați, care au susţinut că nu vor putea să predea simultan și online și elevilor din clasă, pentru că nu au timp să interacționeze cu toţi și vor rămane cu lacune. Ludovic Orban: E necesară o adaptare. Cadrele didactice trebuie să ințeleagă faptul că situaţia in care ne găsim este o situaţie in care trebuie să punem pe primul plan sănătatea copiilor și că trebuie să se adapteze astfel incat să poată să predea și pentru copiii din clasă, și pentru copiii care urmăresc lecțiile online. Este foarte important acest lucru şi sunt convins că marea majoritate a cadrelor didactice au ințeles acest lucru; sunt mulți care au participat la toate programele de training organizate pe perioada verii. Zeci de mii de cadre didactice au participat la astfel de programe, care au fost organizate fie de casele corpului didactic, fie de organizații neguvernamentale care au fost acreditate să deruleze astfel de cursuri de creștere a competențelor de predare digitală, competențelor digitale, și permanent trebuie să invețe. Sigur că, in afară de aceste lucruri, vor exista lecții și pe Televiziunea Națională, așa cum a fost parteneriatul care a funcționat in perioada stării de urgență și ulterior, pană la inchiderea anului școlar; vor fi lecții difuzate online, sunt manuale... Manualele, de asemenea, vor fi accesibile și online. S-au făcut manuale interactive - o să fie o premieră, am ințeles - care vor avea o atractivitate suplimentară pentru elevi. Trebuie să ne adaptăm, este important. Cer sprijinul și chiar am apreciat, cadrele didactice, au fost alături de noi - examen de evaluare, examenul de bacalaureat, săptămana pregătitoare s-a derulat in bune condiții -, și am incredere că vor contribui la o redeschidere a școlilor care să fie in beneficiul elevilor. Reporter: Cum apreciați conduita a domnului ministru Bode in trafic? Ştii foarte bine, a comis un accident, a mers foarte mult timp pe contrasens intr-un oraş... Ludovic Orban: N-am avut o discuție cu domnul ministru, decat aceea că mi-a spus că a avut un accident. L-am intrebat dacă a fost la volan; mi-a spus că nu a fost la volan. L-am intrebat care e starea de sănătate și era in curs de evaluare starea de sănătate. Am inţeles că este in afara oricărui pericol. Aici, Poliția trebuie să verifice exact circumstanțele și...; Reporter: Se ştie cine a fost la volan? Dacă era cineva de la SPP sau un şofer al ministerului...? Ludovic Orban: Nu ştiu, nu vă pot da un răspunsul la această intrebare. Reporter: V-am intrebat pentru că in trecut, atunci cand PSD era la guvernare şi se foloseau de maşini cu girofar sau de motopoliţişti, criticaţi foarte mult conduita miniştrilor in trafic. Acum avem o conduită similară: vorbim de un ministru care a mers pe contrasens poate chiar kilometri intregi, intr-o localitate, şi a comis un accident. Chiar dacă nu era el la volan, şoferul nu făcea altceva decat să urmeze indicaţiile ministrului, presupun. Ludovic Orban: Şi acest lucru trebuie clarificat. Vă spun, n-am avut incă o discuţie. Aici trebuie analizate circumstanţele, trebuie văzută legislaţia şi trebuie luată o decizie, in conformitate cu legea. Reporter: Dar e normal ca un demnitar să se folosească de poziţia pe care o are pentru a circula intr-o astfel de manieră? Ludovic Orban: Depinde de situaţia in care se găseşte, in mod evident. Reporter: V-a explicat domnul ministru dacă era intr-o situaţie de urgenţă? Ludovic Orban: In ceea ce mă priveşte, şi eu, cand am anumite deplasări care necesită, mai fac apel la posibilitatea de a merge in coloană, dar mai rar; numai dacă, intr-adevăr, există o deplasare unde este o activitate guvernamentală la care trebuie să ajung la timp. Reporter: Cum s-ar defini situaţia de urgenţă? Avea o urgenţă? Ludovic Orban: Probabil se intorcea pentru a-şi desfăşura activitatea la minister. Vă spun, n-am avut... o să am o discuţie cu domnul ministru pe tema asta. Reporter: Ce părere aveţi despre demisia domnului Vasilescu şi mutarea domnului Gavriş la Harghita? Ştiţi despre asta? Ludovic Orban: Despre mutarea domnului Gavriş la Harghita nu ştiu. Despre demisia domnului Vasilescu: mi se pare o demisie normală. Voi discuta cu domnul ministru de Interne despre numirea unui nou şef al Poliţiei. Cred că este un gest firesc această demisie. Sunt convins că această demisie a fost rezultatul apariţiilor unor imagini şi cred că este normală această demisie. Important este să identificăm un profesionist, un om care să fie dedicat activităţii, un om care să conducă Poliţia, pentru a-şi atinge obiectivele pe care le urmărim. Şi aici, incă o dată, repet, toleranţă zero faţă de infracţionalitate, o luptă dură cu orice fel de grupuri de interlopi, clanuri şi alte categorii de persoane care nu respectă legea şi care sunt implicaţe in acţiuni infracţionale. Reporter: Incurcă candidatura lui Traian Băsescu calculele pentru Primăria Capitalei? Ludovic Orban: In spatele lui Nicușor Dan se află cele mai credibile și cele mai serioase partide la ora actuală, care beneficiază de sprijinul la 53-55% din opțiunile bucureștenilor. Noi susținem candidatura lui Nicușor Dan pentru că noi credem in Nicușor Dan. Credem că Nicușor Dan este singurul care poate bate candidatul PSD, pe de-o parte; pe de altă parte, este omul care iubește Bucureștiul, care cunoaște foarte bine problemele Bucureștiului, care are cele mai bune soluții și este sprijinit de echipe extrem de competente, atat din partea Partidului Național Liberal cat și din partea USR PLUS. Avem incredere in victoria lui Nicușor Dan. Este o victorie fundamentală pentru a readuce Bucureștiul pe drumul cel bun in ultimii... nu patru ani de zile, in ultimii 12 ani de zile. De cand Primăria Capitalei a incăput pe mainile PSD, Bucureștiul a fost intr-o involuție permanentă și aproape niciuna dintre marile probleme ale Bucureștiului nu a fost rezolvată. Ca atare, contăm pe victoria lui Nicușor Dan şi le cerem bucureștenilor să iși concentreze votul pe Nicușor Dan, care este singurul candidat care poate să bată PSD. Reporter: Şi dacă ne puteți spune, legat de ajutoarele pentru fermieri, pentru agricultori, s-a publicat ordonanţa? Ce bani? Ludovic Orban: Astăzi s-a publicat; e Ordonanța 148. Va incepe procedura de depunere a solicitărilor de către fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Termenul de depunere este de zece zile. Sunt alocate resursele financiare pentru a face față plăților. Am solicitat Ministerului Agriculturii celeritate in soluționarea cererilor, mai ales că s-au făcut evaluările, echipele de la nivelul prefecturilor au făcut evaluările pe suprafețele care au fost afectate, se poate certifica repede faptul că o cerere este legală și că un fermier este in dreptul legal de a beneficia de despăgubirile pentru pagubele provocate de secetă. Reporter: Patru parlamentari PSD care au absentat de la moţiune au fost excluşi din partid. Dacă işi vor exprima dorinţa, ar putea fi primiţi in grupurile PNL din parlament? Cătălin Rădulescu era cel care spunea că ar fi primit ofertă. Ludovic Orban: Nu ştiu despre cine e vorba. Reporter: Există un adevărat scandal in momentul de faţă in PSD. Cătălin Rădulescu a fost deja exclus. El a invocat faptul că a fost doar invitat de PNL la o discuție... Ludovic Orban: Deci, decizia de inscriere in Partidul Național Liberal este alta. Faptul că au absentat niște parlamentari PSD este problema PSD. Oricum, nu reușeau să facă cvorumul, nici cu cei cinci parlamentari PSD. Ca atare, nu ințeleg această agitație și... Se intamplă! Am ințeles că, dintre ei, cel puțin trei erau bolnavi, adică... Cum e cazul senatoarei Carmen Dan, a cărei mamă este bolnavă. Adică chiar să nu permiţi unui om nici măcar să se imbolnăvească sau să respecte legea, in cazul in care a fost contact direct cu o persoană infectată cu COVID... Mi se pare că au nervii intinși in PSD. Dar e treaba lor ce fac, pe noi ne interesează să rezolvăm problemele romanilor. Mulțumesc! 2020-09-02 11:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-02-12-22-53big_06_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului de amenajare a portului turistic și de agreement de la Turnu MăgureleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-de-amenajare-a-portului-turistic-i-de-agreement-de-la-turnu-magureleGalerie foto Declaraţiile premierului Ludovic Orban, la prezentarea proiectului de amenajare a portului turistic si agreement Turnu Măgurele [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Prezența mea astăzi, aici, arată că Teleormanul este pe harta Romaniei și pentru noi, Partidul Național Liberal, și că teleormănenii nu sunt vinovați că au avut ca reprezentanți pe scena politică oameni de calitate slabă. Suntem profund interesați să dezvoltăm și Teleormanul. Sloganul nostru este Şi in Teleorman se poate așa cum se poate in Brașov, așa cum se poate in Suceava, cum se poate in Oradea, in Bihor, se poate şi in Teleorman, și in Alexandria, și in Turnu Măgurele. Suntem la aşa-zisul port al municipiului Turnu Măgurele. E suficient să vă uitați, ca să vă dați seama că aici parcă a murit totul, aici este o paragină. Ce trebuie să știți e că acest port este cred că singurul port dunărean care este administrat direct de consiliul local. Aici este nevoie de investiții majore, de fonduri europene care să dezvolte portul. Turnu Măgurele are o locație extrem de bună, o locație care in trecut i-a permis o dezvoltare rapidă, o fructificare a oportunităților şi sunt convins că un om precum Claudiu Crăcea este intr-adevăr capabil să redea strălucirea acestui oraș frumos, Turnu Măgurele, evident sprijinit de noi. Daţi-mi voie să vă dau cateva informații importante la nivel național. Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafețe au fost afectate de secetă. In urma aprobării de către Comisia Europeană a solicitării de ajutor de stat formulată de Guvernul Romaniei, astăzi se va publica Ordonanța de Urgență prin care guvernul a alocat sumele necesare pentru plata despăgubirilor către fermierii ale căror suprafețe sau culturi au fost afectate de secetă. Imediat cu publicarea ordonanței orice fermier se poate adresa Ministerului Agriculturii și structurilor Ministerului Agriculturii. In termen de zece zile trebuie să formuleze solicitarea, iar Ministerul Agriculturii trebuie să transmită desbăgubirile către fermierii afectaţi. De asemenea, aş spune cateva cuvinte şi despre obiectivele pe care le-am vizitat in Teleorman in afară de Turnu Măgurele, unde sigur imi doresc să repornească combinatul cu adevărat, pentru că Romania care e o ţară agricolă a ajuns să importe fertilizanţi, ingrăşăminte de peste 700 de milioane de euro pe an, in condiţiile in care există o industrie petrochimică in Romania, care poate să funcționeze și care poate să furnizeze agricultorilor cele necesare, inputurile necesare. Am fost la inaugurarea grădiniței realizată pe PNDL in Drăgănești-Vlașca. De asemenea, am participat la inceperea lucrărilor de lărgire a DN6, intre Alexandria și Drăgănești-Vlașca, am fost la Spitalul Județean, unde Compania Națională de Investiții finanțează proiectul de construcție a unei noi aripi a spitalului cu 72 de paturi. De asemenea, am discutat pe DN52 Alexandria-Turnu Măgurele cu constructorii și proiectanții care urmează să modernizeze acest drum național important pentru județul Teleorman și pentru Turnu Măgurele, pentru că investitorii vor veni mai repede de la Alexandria la Turnu Măgurele pe un drum modernizat. Sigur că trebuie să ajungă și in Alexandria. Dar aici sunt convins că de la București pană la Alexandria se va ajunge mai ușor pe DN6 care urmează să fie lărgit pană la Mihăilești, pană la centura cu Mihăilești. De asemenea, am văzut și clădirea noii judecătorii și a noului tribunal, care urmează să se construiască, a inceput construcția in Alexandria. Susținem Teleormanul, susținem reprezentanții noștri, este bine pentru Teleorman să aibă loc o schimbare in Teleorman, să nu mai rămană la butoane Partidul Social Democrat care a ținut in sărăcie, de zeci de ani, acest județ, sărăcie, subdezvoltare, minciună și dependență. Fac un apel către toți oamenii cu inițiativă, toți oamenii harnici din Teleorman, către toți oamenii de bun simț, cu șapte ani de acasă, cu frica lui Dumnezeu să se implice și să genereze schimbarea de care are nevoie județul Teleorman, Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea, Videle, Roșiorii de Vede și toate celelalte localități din județul Teleorman, pentru că se poate și in Teleorman. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule premier, dacă ne puteţi spune, in primul rand, cate măşti au ajuns la persoanele defavorizate şi dacă intenţionaţi /.../ Ludovic Orban: Răspunsul la această intrebare vă rog să il obțineți de la domnul ministru al sănătății, pentru că Ministerul Sănătății derulează achiziția. Reporter: Aţi intenţionat să reziliaţi contractul cu /.../? Ludovic Orban: Dacă nu livrează cantitatea integrală in termenul prevăzut de contract, normal, Ministerul Sănătății trebuie să rezilieze contractul și să incheie contract subsecvent cu firma de pe locul doi. Dacă firma de pe locul doi nu are capacitatea de a livra, procedează la fel, reziliază contractul și incheie contract subsecvent cu firma de pe locul trei pană obține cantitatea integrală de măşti. Reporter: /.../ să demiteţi președintele Oficiliului Național pentru Achiziții Centralizate, aşa cum a cerut ministrul educaţiei? Ludovic Orban: Este posibil. Sunt profund nemulțumit de modul in care s-au derulat mai multe proceduri de licitație - ultima procedură, cu tabletele, in care nu au avut capacitatea să finalizeze procedura pentru toate cele 250.000 de tablete pentru care am asigurat finanțare de la guvern. Noroc că am prevăzut această situație și că am alocat 100 de milioane de euro, bani pentru tablete prin sistem de decontare. Orice autoritate locală sau unitate școlară care achiziționează tabletele necesare, li se vor deconta cheltuielile pentru achiziționarea tabletelor și in mod clar, acolo unde nu ajung tabletele pe care le trimitem noi din achiziția centralizată vor trebui achiziționate tablete de la nivel local fie de autoritatea locală, fie de unitatea școlară, iar noi decontăm din fonduri europene pană in limita a 100 de milioane de euro aceste tablete. Reporter: /.../incepe anul şcolar 2020-2021? Ludovic Orban: Deja este prezentat. Deja m-am referit atat eu, cat și doamna ministru Anisie, cat și domnul ministru Tătaru. Este un ordin comun care trebuie publicat in Monitorul Oficial, care va reglementa, alături de ordonanța adoptată de guvern și de hotărarea de guvern, modul in care va funcționa, va incepe anul școlar și regulile care trebuie respectate. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Le mulţumesc celor care sunt prezenți aici, in căldura asta toridă. Mulțumim! Aveți incredere că suntem alături de oamenii care vor să facă ceva, vor să construiască ceva, vor să investească. Urmăriți toate programele guvernamentale pentru intreprinderi mici și mijlocii, pentru intreprinderi mai mari. Avem o mulțime de programe, de granturi, de credite, care vor să susțină dezvoltarea intreprinderilor romanești. Vă mulțumim! 2020-09-01 17:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-09-01-06-25-36big_2.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului de modernizare a DN52 Alexandria-Turnu Măgurele, finanțat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-de-modernizare-a-dn-52-alexandria-turnu-magurele-finantat-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto 2020-09-01 13:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_75351bf5-2c5c-49af-a007-40c2ffe91464.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului de extindere a Spitalului Județean Alexandria cu un nou corp de clădire, proiect finanțat din fonduri guvernamentaleȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-de-extindere-a-spitalului-judetean-alexandria-cu-un-nou-corp-de-cladire-proiect-finantat-din-fonduri-guvernamentaleGalerie foto 2020-09-01 13:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a0330.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului privind creșterea siguranței circulației pe DN6 Alexandria – București, finanțat din fonduri guvernamentale și executat prin CNAIR-DRDP BucureștiȘtiri din 01.09.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-proiectului-privind-cre-terea-sigurantei-circulatiei-pe-dn6-alexandria-bucure-ti-finantat-din-fonduri-guvernamentale-i-executat-prin-cnair-drdp-bucure-tiGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la prezentarea proiectului privind creșterea siguranței circulației pe DN6 Alexandria-București [Check against delivery] Ludovic Orban: L-am intrebat pe domnul director despre indicii de trafic. Sunt cam pană in 9.000. De exemplu, o autostradă se impune de la un trafic de peste 20.000 de mașini pe zi, cam acestea sunt datele. Un drum expres are un anumit prag de la care se impune un drum expres. Oricum, această lucrare se face in regie proprie, este o lucrare care este necesară și va avea utilitate, pentru că va permite siguranță mai mare in derularea traficului și chiar o fluidizare a traficului. Oricum, este important că se face. Sigur că nu este - autostrada lui Dragnea. Compania de Drumuri a decis să dea drumul la această lucrare, care este o lucrare utilă, pe un drum care, intr-adevăr, necesită o lărgire. Eugen Parvulescu: Domnule premier, dacă imi dați voie, cateva cuvinte, pentru teleormăneni, drumul acesta și nu numai pentru teleormăneni, este foarte important. Pentru prima dată in ultimii 20 de ani, un premier al Romaniei, care rezistă unui boicot și unei moțiuni de rușine, ziua de ieri, domnule premier (...) Ludovic Orban: De acum să-i numărați AMR-ul, AMR-ul lui de o zi... Eugen Parvulescu: El spunea ieri, AMR o zi, AMR 3 zile. Păi 27 de zile mai are PSD la Teleorman. Ludovic Orban: Așa, AMR 27 de zile. Reporter: In această dimineață a emis un comunicat de presă in care spune că toate proiectele, toate aceste obiective, sunt ale dumnealor, ale PSD-ului. Ludovic Orban: Păi alea le facem noi, da. Eugen Parvulescu: Domnule premier, trebuie să știe toată țara, un om unde tatăl lui este primar de 12 ani și nu are alimentare cu apă in comuna natală, despre ce vorbim? Ludovic Orban: Ce comună ziceţi? Eugen Parvulescu: Comuna Ciuperceni. Ludovic Orban: Și cum, nu are alimentare cu apă? Eugen Parvulescu: Nu, tatăl lui primar de 12 ani, el, de acolo, nu are alimentare cu apă. Așadar, pentru Teleorman, domnule premier, mulțumim din suflet că sunteți langă noi și că demarați această investiție și nu numai. Este foarte important că vă gandiți, cineva se gandește și la județul Teleorman. Ludovic Orban: Aici chiar am un mesaj, ca să nu creadă cineva că noi ii judecăm pe teleormăneni, că, mă rog, pentru Dragnea și pentru alți lideri PSD. In Teleorman sunt oameni gospodari, Teleormanul e pe locul III ca suprafață agricolă lucrată. Teleormanul, din păcate, a fost ocolit de investiții pentru că, o bună bucată de timp, cei care au condus destinele județului pur și simplu cred că nu au vrut să atragă investiții. Vă readuc aminte că a doua fabrică Pirelli, care pană la urmă s-a făcut in Slatina, putea să se facă in Alexandria, dacă ar fi existat deschidere din partea autorităților locale. Eu am vorbit cu domnul senator, cu doamna vicepreşedinte a ANPC, deci noi vom căuta să direcţionăm investiţii spre judeţul Teleorman, astfel incat să asigurăm dezvoltarea economică, pentru că, pană la urmă, asta generează locuri de muncă, creează oportunităţi pentru tineri şi poate asigura creșterea calității vieţii și a serviciilor. Vă dau numai un exemplu: sunt aproape şapte ani din exerciţiul financiar 2014-2020, ştiţi că a urmat faza a doua a POS Mediu, care este finanţat din POIM şi nu este semnat pană in momentul de faţă. A trebuit să venim noi la putere să le asigurăm partea de cofinanţare din credite BEI şi BERD, să le asigurăm decontarea cheltuielilor care erau considerate neeligibile, rezultate in urma creşterii costurilor pentru firmele de construcţii in urma Ordonanţei 114 şi să reuşim să rezolvăm aceste probleme pentru că timp de aproape şapte ani de zile guvernarea PSD şi administraţia PSD-ului nu au fost in stare să semneze acest contract de finanţare şi riscau să piardă foarte mulţi bani europeni, care trebuie destinaţi pentru extinderea reţelelor de apă, extinderea reţelelor de canalizare. De asemenea, aşteptăm să se depună oferte din partea primăriilor şi pentru programul de infiinţare de distribuţie de gaz natural. Noi am lansat apelul de proiecte, avem o alocare iniţială de 234 de milioane de euro şi aşteptăm depunerea de proiecte şi din Teleorman. Ca suport al dezvoltării, ca să reuşeşti să atragi o investiţie sau să permiţi unui investitor din localitate să dezvolte o afacere, o făbricuţă, un atelier, e foarte important să ai apă, canalizare, gaz, asfalt. Aceste lucruri sunt indispensabile pentru a constitui suportul dezvoltării economice pentru fiecare comunitate locală. Eugen Parvulescu: Suntem singurul judeţ din ţară, domnule premier, unde nicio comună din cele 92 nu are alimentare cu gaz! Niciuna din cele 92! Suntem singurul judeţ din ţară unde in rural nu există gaz! Ludovic Orban: Deci practic numai in urban e? Eugen Parvulescu: Numai in urban şi nici acolo! Ludovic Orban: Aici poate să depună cereri, să aplice pentru finanțare europeană. Deci puteţi să ajutaţi... Eugen Parvulescu: Da. Pentru prima dată gazul intră anul acesta şi in judeţul Teleorman! Ludovic Orban: Mulţumim! 2020-09-01 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_d3a0f688-1ef4-47c1-9623-f79404d1909d.jpg