RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a IntervențieiȘtiri din 11.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-centrului-national-de-conducere-i-coordonare-a-interventiei1618155000Galerie foto Declarații de presă ale premierului Florin Cițu după ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am venit astăzi la CNCCI pentru a vedea exact ce s-a intamplat cu obiectivul acela de a avea 1.600 de paturi la ATI. Incă nu este atins, dar recunosc că am avertizat atunci şi, din păcate, a fost nevoie de aceste paturi. Astăzi sunt 1.531 de persoane internate in ATI şi doar şase locuri libere la nivel naţional. Trebuie să atingem această ţintă, acest obiectiv de 1.600 de paturi şi este nevoie de ele acum. In acelaşi timp, am stat şi am discutat mai mult cu specialiştii despre situaţia, am vrut să inţeleg puţin lucrurile, pentru că pe de-o parte avem o evoluţie pozitivă in ceea ce priveşte numărul de persoane infectate şi vedem, că după ce am ajuns la un platou, incepem să scădem, o scădere care se consolidează, dar in acelaşi timp, oarecum contradictoriu, avem mai multe persoane internate in spital şi avem mai multe persoane in ATI. Am vrut să inţeleg puţin ce se intamplă şi cum să ne pregătim pentru perioada următoare. Aşa cum am zis, acest val va dura poate două, trei luni de zile şi trebuie să ne concentrăm să avem resurse şi să folosim toate resursele pentru perioada următoare ca să trecem peste acest val, in timp ce ne ocupăm de perioada de vaccinare. Şi este important astăzi să vorbim de spitale și nu numai de spitale, pentru că avem, e adevărat, un milion de persoane care au trecut prin această boală, dar avem şi peste 25 de mii de persoane care au decedat. Deci este foarte, foarte important să avem toate resursele puse la dispoziţie şi să accelerăm campania de vaccinare. In ceea ce priveşte campania de vaccinare, săptămana viitoare se mai deschid 171 de centre noi pentru vaccinare. Aşa cum am spus, după 15 vom avea capacitatea să vaccinăm 100.000 de persoane pe zi. Este foarte important ca toată lumea să inţeleagă că este singura soluţie de a depăşi pandemia. Pe langă faptul că este singura soluţie de a deschide economia, este important şi din punct de vedere al sănătăţii. Doar prin vaccinare putem să mergem mai departe şi putem să lăsăm pandemia in urmă. De aceea am făcut tot ce este posibil, toate resursele necesare, pentru a avea dozele de vaccin, deci avem dozele necesare să ne vaccinăm cinci milioane la sfarşitul lunii mai, la inceputul lunii iunie, zece milioane la sfarşitul lunii iulie, la inceputul lunii august. Deci dozele sunt, vin in Romania. Trebuie doar să ne vaccinăm. Ii incurajez pe toţi romanii să se inregistreze in portalul rovaccinare şi să se vaccineze. Cate o intrebare de la fiecare. Reporter: Care este explicaţia că de acum o lună, de cand dumneavoastră aţi fi convocat autorităţile care se ocupă de gestionarea pandemiei de COVID-19 pentru a cere ca numărul de paturi pe secţiile de terapie intensivă să fie mai mare, care este explicaţia că nu s-a intamplat acest lucru pană in acest moment şi ce soluţii aţi găsit la această şedinţă? Florin Ciţu: Soluţiile le găsesc specialiştii. Eu am spus că este nevoie de 1.600 de paturi. Din păcate, am avut dreptate. Astăzi suntem la 1.531 de persoane care sunt internate. Deşi, pe de-o parte, am spus: nivelul de pozitivare sau rata de pozitivare scade, numărul de persoane care sună la 112 cu simptome scade, deci avem la nivel naţional această evoluţie, totuşi se prezintă alte persoane la spital ca in trecut şi, partea bună, putem să salvăm mai multe vieţi decat in trecut pentru că mai multe persoane stau la ATI o perioadă mai lungă. Deci sunt şi lucruri bune, şi rele. Trebuie să atingem aceste 1.600 de paturi, in prima fază. După aceea vedem ce trebuie să facem mai departe. Reporter: Aceste soluţii despre care vorbiţi, pe care le găsesc specialiştii v-au fost comunicate in cadrul acestei şedinţe? Florin Ciţu: Nu, in acestei şedinţe nu au fost comunicate aceste soluţii. Am vorbit de cateva potenţiale soluţii, este acel spital care trebuie să fie redeschis, din Iaşi, după 15 aprilie voi avea mai multe informaţii. Şi, bineinţeles, mai sunt in Bucureşti cateva soluţii pe care atunci cand le vom avea, le vom prezenta. Reporter: In contextul scandalului de la Spitalul Foişor voiam să vă intreb dacă aţi vorbit cu ministrul sănătăţii, i-aţi cerut să comunice, atat acestuia, cat şi secretarului de stat Raed Arafat. Pe de altă parte, vreau să vă spun că in aceste momente ministrul Sănătăţii face declaraţii de presă, cumva mi se pare că lucrurile sunt un pic regizate. Vrea să iasă cu aceste declaraţii in acelaşi timp cu dumneavoastră. A fost o inţelegere, aţi discutat, i-aţi cerut să fie mai transparent in această perioadă? Florin Ciţu: I-am cerut, nu acum, ştiţi foarte bine că am cerut să fie prezentat un raport /.../ in care a fost pregătit acest val trei şi care sunt soluţiile. Şi am cerut, bineinţeles, să se facă prezentări sau conferinţe de presă, declaraţii de presă săptămanal. De atunci nu le-am mai cerut. Cer acest lucru de la toţi miniştrii, nu doar de la ministrul sănătăţii. Trebuie să comunicăm, mai ales in această perioadă foarte mult şi transparent. Este un lucru pe care l-am cerut de la toţi miniştrii: transparenţă, coerenţă, profesionalism. Asta cer de la toţi miniştrii. Reporter: Ieri, legat de stimularea campaniei de vaccinare, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Ludovic Orban, susţinea că aşteaptă un punct de vedere al guvernului pe un proiect de lege privind vaccinarea, care se află acum in procedură parlamentară, care ar trebui imbunătăţit. Vreau să vă intreb dacă la guvern s-a discutat despre posibilitatea acestei imbunătăţiri legislative, dacă se vine cu un proiect separat ținand cont de actuala evoluţie epidemiologică? Florin Ciţu: Campania de vaccinare merge foarte bine in acest moment. In Romania, legislaţia in vigoare permite tuturor romanilor să se vaccineze. Avem doze, trebuie insă să vrea să se vaccineze. Nu cred că in acest moment există o piedică pentru a se vaccina cineva in Romania, doar să dorească romanii să se vaccineze. Reporter: Ca să fiu puţin mai explicit, nu se va ajunge niciodată in acest an la vaccinare obligatorie in Romania? Florin Ciţu: Eu am spus din primul moment că nu discutăm despre aşa ceva la guvern. Reporter: Cine se face responsabil pentru ceea ce s-a intamplat la Spitalul Foişor din Capitală, pentru că pare că autorităţile au fost luate prin surprindere de acest val al treilea de pandemie şi nu s-au făcut lucrurile inainte pentru a preintampina o astfel de situaţie? Florin Ciţu: Să știți că această mutare nu este prima făcută. Au mai fost astfel de spitale transformate in spitale COVID şi persoanele a fost transferate in alte spitale. Dar, in acelaşi timp, şi eu sunt la fel ca dumneavoastră foarte supărat de ceea ce am văzut la televizor in acea seară. Detaliile tehnice vi le-a explicat şi domnul Arafat, poate o să le explice şi domnul ministru al sănătăţii. Eu doar vreau să vă spun că aşa cum fiecare contribuabil are legătură cu Ministerul Finanţelor sau aşa cum fiecare elev are legătură cu Ministerul Educaţiei, şi fiecare pacient din Romania are legătură cu Ministerul Sănătăţii. Reporter: Domnule premier, ați luat vreo măsură sau aţi rămas doar supărat in privinţa a ceea ce s-a intamplat? Reporter: Domnule prim-ministru, aş vrea să vă intreb, văzand acele imagini de la Spitalul Foişor, din punctul dumneavoastră de vedere cine ar trebui să facă acum un pas in spate? Florin Ciţu: Este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare in Romania. Reporter: La cine vă referiţi? La conducerea spitalului, care nu a instrumentat procedura cum trebuie sau la nivel de guvern? Florin Ciţu: Eu am spus şi in şedinţa CNCCI, şi vă spun şi dumneavoastră. Este normal ca după ce se ia o decizie să intervină prim-ministrul, să vorbească şi cu primarul Bucureştiului, să vorbească şi cu managerul, şi cu managerul DSP şi aşa mai departe, să se implementeze decizia luată de toată lumea in cunoştinţă de cauză. In această situaţie trebuie să inţelegem cu toţii că avem un singur inamic: pandemia. Şi trebuie să punem toate resursele pentru a rezolva această problemă. Reporter: Domnule premier, in această... Florin Ciţu: Am spus cate o intrebare de la fiecare. Dacă mai aveţi dumneavoastră o intrebare. Nu. Reporter: Urmează şi alte evacuări in alte spitale sau de ce nu contribuie şi spitalele private cu paturi la ATI, aşa cum s-au lăudat de-a lungul timpului? Știm că există unul singur in Bucureşti care a făcut acest lucru. Florin Ciţu: In acest moment in București situația curentă arată că avem necesarul de paturi. La Foișor deja sunt 20 de persoane in secția ATI. Din păcate, și asta arată de fapt urgența de care aveam nevoie, din păcate o persoană a decedat dintre cele din secția ATI, de aceea era nevoie de această secție urgent. Dacă vom lua alte decizii, bineinţeles că vom comunica transparent de fiecare dată. Mai avem o intrebare de la dumneavoastră. Reporter: Domnule ministru, spuneţi-ne dacă in contextul in care mai mulți lideri PNL au cerut remanierea lui Vlad Voiculescu, veţi propune maine acest lucru in şedinţa coaliţiei? Florin Ciţu: Eu vă spun un lucru pe care vi l-am spus de fiecare dată. Și spun asta şi celor care au opinii politice in acest subiect. Remanierea sau o decizie despre un ministru din cabinetul acesta o va lua doar premierul. Iar aceste decizii nu se discută, ele se vor anunța. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-04-11 18:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim1-1099.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu Știri din 09.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu1617960773 [Check against delivery] Reporter: Am văzut ieri declarația ministrului Voiculescu, am văzut că nu cunoștea conținutul unui ordin de ministru, chiar dacă nu a fost scris de domnia sa. Intrebarea ar fi următoarea: ne reamintim că i-ați cerut un raport pentru a vedea cum a gestionat, cum a luat acele măsuri pentru a preintampina valul trei al pandemiei. Cum arată acel raport, ce a făcut in contextul in care am văzut că nu cunoaște nici măcar un ordin de ministru. Florin Cițu: In primul rand, vreau să arăt iar că Vinerea Verde funcționează, merge, și incurajez toți romanii să meargă la birou, pe cat se poate, pe jos sau cu transportul in comun. Dacă avem o campanie de vaccinare de succes - ceea ce eu sunt sigur că vom avea - cu siguranță vom putea să scăpăm și de măști in curand și să fie totul mult mai relaxant. In ceea ce privește declarațiile colegilor mei, am văzut că a făcut o declaraţie, apoi a venit şi şi-a cerut scuze. Am discutat cu el, voi mai discuta. A avut o conferinţă de presă după prezentarea raportului in şedinţa de Guvern, a prezentat din raport şi, de atunci, după cum ați văzut, vine in faţa dumneavoastră aproape săptămanal cu declaraţii de presă; va veni şi in continuare cu declaraţii de presă, săptămanal. Reporter: Declarațiile de presă nu inseamnă că vin și cu declarații, după cum am văzut. Cum a gestionat pandemia și cum gestionează un ministru pandemia dacă nici măcar nu cunoaște documentele care fac referire la pandemie? Florin Cițu: Incă gestionăm pandemia, nu s-a terminat, vom trage linie la final. Eu zic că, aşa cum arată acum, lucrurile se indreaptă spre bine; am avut o perioadă mai dificilă, dar măsurile luate şi in februarie, şi acum, văd că au dat rezultate. Dacă ne uităm la toţi indicatorii, aproape toţi indicatorii arată o imbunătăţire, de aceea regulile răman valabile in această perioadă. Dar, am spus că vreau de la 1 iunie să relaxăm aceste condiții in două etape - 1 iunie şi apoi sfarşitul lunii iulie, cand vom avea 10 milioane de persoane vaccinate; să revenim la normal şi la normal inseamnă să revenim la viaţa de dinainte, fără restricţii, fără mers noaptea, fără măşti ș.a.m.d. Trebuie să ne vaccinăm ca să ajungem in această situaţie. Reporter: Ce le transmiteți romanilor care nu și-au putut ingropa rudele creștinește, care au primit un sicriu inchis, cu oamenii decedați care nu au putut fi imbrăcați. Ce le transmiteți? Florin Cițu: Acelea au fost regulile aprobate anul trecut, reguli care au fost luate intr-un moment dificil, nu știa nimeni care era pandemia. De atunci, s-au schimbat multe lucruri, de aceea, anul acesta sărbătorim Paștele și am putut relaxa condițiile pentru Paște, de aceea luăm alte măsuri. Am invățat intr-un an de zile ce inseamnă acest virus, cum putem să trăim cu acest virus și, bineințeles că ce invățăm in fiecare zi, punem in legislația in vigoare. Reporter: Il demiteți pe Vlad Voiculescu? Reporter: Din categoria romanii trebuie să știe, ce s-a intamplat cu acea verificare făcută de Corpul de Control? Urma să fie făcut public un raport. Florin Cițu: Corpul de Control va face acest lucru, știu că ancheta se finalizează in aceste zile. Vă rog că luați legătura cu Corpul de Control. Cu siguranță ei vor avea cuvantul final. Știu sigur că azi sau chiar ieri, a fost finalizat raportul și atunci putem să avem o concluzie. Reporter: Aș mai avea o intrebare referitoare la restricțiile de sărbători. Florin Cițu: Care restricții? L-am relaxat...; Reporter: Da, am văzut că au fost ridicate aceste restricții. Florin Cițu: Tocmai de aceea vă spuneam că am invățat despre virus și știm mai mult acum și, de aceea, anul acesta putem să ne bucurăm...; nu numai pentru creștin-ortodocși, ci pentru toate cultele, inclusiv pentru musulmani, anul acesta sunt alte condiții. Deci, am invățat și, din ceea ce știm acum, putem să conviețuim cu acest virus, cel puțin pană terminăm campania de vaccinare. Reporter: Il mai susțineți pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu? Florin Cițu: La șase luni se face evaluarea. Haideți să așteptăm evaluarea, la jumătatea anului. Reporter: V-a dezamăgit reacția lui de ieri? Florin Cițu: Nu pot să am opinii personale aici. Eu mă uit la performanța miniștrilor și vom discuta după șase luni de zile, cand avem rapoartele despre activitatea tuturor miniștrilor, ce au făcut la Ministerul Sănătății, la Ministerul Muncii, la Ministerul Finanțelor ș.a.m.d. Toți miniștrii vor fi evaluați. Știți foarte bine că in ședința de guvern de data trecută am spus că mai sunt 9 ministere care trebuie să trimită fișele de evaluare. Reporter: Care sunt acele ministere care au intarziat cu fișele de evaluare? Florin Cițu: Nu le știu pe dinafară acum, dar vor fi in următoarea ședință de guvern. 2021-04-09 12:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-09-12-32-53big_sigla_guvern.pngCorpul de control al Prim-ministrului a sesizat Ministerul Public „in rem” privind accesul în Registrul Electronic Național de VaccinăriȘtiri din 09.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/corpul-de-control-al-prim-ministrului-a-sesizat-ministerul-public-in-rem-privind-accesul-in-registrul-electronic-national-de-vaccinariCorpul de control al Prim-ministrului a transmis Ministerului Public o sesizare penală - in rem, ca urmare a verificărilor preliminare efectuate la Ministerul Sănătății și la celelalte instituții din subordinea sau coordonarea Guvernului care au atribuții legale in privința gestionării platformei naționale privind vaccinarea - Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV). In urma verificărilor realizate de echipa de control pană in prezent au fost identificate următoarele aspecte: Accesul in Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) - modulul de vaccinare se face prin username și parolă, atribuite fiecărei categorii de utilizatori: vaccinatori (centre de vaccinare), Direcții de Sănătate Publică, utilizator Serviciul de Telecomunicații Speciale, utilizator Ministerul Sănătății (MS), utilizator Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), utilizator Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea impotriva COVID-19 (CNCAV), categorie generală Populație, singura condiție de acces fiind utilizarea unui IP (internet protocol) din Romania. In urma solicitărilor repetate ale reprezentanților Ministerului Sănătății, la data de 20.01.2020 INSP a acordat accesul Ministerului Sănătății la RENV pentru o interfață separată, care conține doar date numerice, utilizand contul: monitorizare_minister. Ministerul Sănătății a nominalizat patru reprezentanți care au avut acces la datele din RENV, utilizand contul - monitorizare_minister fără a exista un act administrativ de delegare/incredințare a unor atribuții, de stabilire a responsabilităților și a limitelor de competență sau care să stipuleze perioada de la care au acces la platformă. La data de 07.03.2021, intr-un interval de aproximativ 30 de minute, au existat 181 de incercări nereușite de acces la platforma RENV utilizand contul - monitorizare_minister (alocat MS) de pe un IP găzduit pe un server din afara granițelor Romaniei (server privat din Germania). Regimul juridic insuficient definit și reglementat al consilierului onorific poate crea un mecanism de eludare a regimului incompatibilităților și al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 , deoarece, prin incredințarea unor atribuții specifice unui funcționar public (in sensul larg al noțiunii), respectiv accesul la date sau informații din cadrul unei/unor instituții publice, consilierului onorific nu ii sunt stabilite și responsabilități in domeniul incompatibilităților și al conflictului de interese. 2021-04-09 11:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-09-11-53-59big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 08.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciuGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Buna ziua! Vă mulţumim pentru participarea la această conferinţă de presă. Tema conferinţei este legată de vaccinul de la compania AstraZeneca. După cum știm, in cursul acestei dimineți, a avut loc o ședință de lucru la care au participat membri reprezentanți ai Comitetului Național de Coordonare a Activității de Vaccinare impotriva COVID-19, ai Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și ai Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania. De asemenea, la aceeași ședință de lucru au participat și experți independenți, cu expertiză in acest domeniu al vaccinologiei. Motivul acestei intruniri a fost legat de concluzia Comitetului de farmacovigilență al Agenției Europene a Medicamentului, care a fost comunicată in data de 7 aprilie, prin care se transmit următoarele aspecte importante: Agenția Europeană a Medicamentului confirmă faptul că raportul beneficiu-risc al vaccinului de la AstraZeneca rămane pozitiv. De asemenea, este identificată o posibilă relație de cauzalitate cu formarea de cheaguri de sange cu caracteristici neobișnuite, asociate cu niveluri scăzute de trombocite. Un alt element important este legat de faptul că au fost analizate, pană la data de 4 aprilie, toate cazurile raportate la nivel european și la nivel mondial, fiind inregistrate aproximativ 222 de cazuri de evenimente trombotice și aici ne referim la tromboză de sinus venos cerebral și tromboză de sistem venos splahnic, circulație abdominală, din peste 34 de milioane de doze administrate. Toate aceste date echivalează cu o rată de apariție a acestor evenimente de 0,65 la 100.000 de persoane vaccinate. Combinația raportată a cheagurilor de sange și a trombocitelor scăzute este foarte rară, iar beneficiile globale ale vaccinării in prevenirea COVID-19 depășesc riscurile acestor eventuale efecte secundare. In plus, aș vrea să menționez faptul că Emer Cooke, directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentului, a precizat foarte clar că, in urma analizelor tuturor cazurilor raportate, nu s-au identificat, de către experți, factori de risc care să fie legați de sex, de varstă sau de comorbidități, motiv pentru care nu au fost restranse indicațiile de utilizare a vaccinului de la compania AstraZeneca. Revenind la situația din Romania, știm că situația epidemiologică generată de pandemia COVID-19 este ingrijorătoare, cu circa 4.500 de cazuri noi de COVID-19 și peste 150 de decese de COVID raportate in fiecare zi. Din evoluția recentă a pandemiei in Romania, se constată că la 100 de oameni diagnosticați cu COVID-19, 2,5 persoane decedează. Practic, aceasta este rata de fatalitate inregistrată la acest moment. In ultimul timp, din păcate, s-a observat o tendință de creștere a gravității cazurilor de COVID-19, inclusiv in randul populației tinere. Aşa cum s-a susţinut de către Agenţia Europeană a Medicamentului, precum şi de către Centrul european de control al bolilor transmisibile, boala COVID-19 se asociază cu un risc considerabil de spitalizare, de deces, inclusiv prin evenimente trombotice. Pe de altă parte, evenimentele trombotice care au fost raportate post-vaccinare sunt posibile in cazuri foarte rare, iar beneficiile vaccinării depăşesc cu foarte mult riscurile care survin după vaccinare, legat de aceste potenţiale evenimente trombotice. Ca atare, avand in vedere contextul epidemiologic din Romania, este foarte important să se continue vaccinarea impotriva COVID-19 cu toate produsele vaccinale disponibile şi la parametri cat mai ridicaţi. Este imperios necesar ca un procent cat mai ridicat din populaţie să se vaccineze cat mai curand posibil pentru a opri efectele negative ale acestei pandemii. Temporizarea vaccinării sau renunţarea la vaccinare ne pot aduce in faţa unor forme severe de imbolnăvire atat pe noi, cat şi pe cei din jurul nostru, mai mult decat atat, ne pot compromite atingerea acelei imunităţi de grup, pe care ne dorim cu toţii s-o atingem, tocmai pentru a stopa şi a diminua efectele nocive ale pandemiei. Mai mult decat atat, aş vrea să menţionez că toate autorităţile in domeniu şi specialiştii din sistemul medical din Romania monitorizează in permanenţă şi cu extrem de mare responsabilitate şi atenţie toate datele ştiinţifice disponibile, atat cele deja existente, cat şi cele care urmează să fie publicate, privind vaccinarea, indicaţiile, profilul de siguranţă, datele de eficacitate şi de eficienţă, atat pentru vaccinul de la Compania AstraZeneca, cat şi pentru celelalte vaccinuri care sunt deja autorizate. Faptul că s-a ridicat acest semnal de siguranţă trebuie să fie un lucru cat se poate de important, pentru că dovedeşte că mecanismele de farmacovigilenţă la nivel european funcţionează. Aşa incat trebuie să avem această siguranţă că experţii de la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului monitorizează indeaproape toate evenimentele adverse raportate. Ele sunt analizate cat mai rapid posibil. Fiecare stat membru raportează centralizat, in sistemul EudraVigilance, toate aceste evenimente adverse raportate pe teritoriul naţional. Aşa incat, in urma şedinţei de lucru, care a avut loc in cursul acestei zile, s-au desprins următoarele concluzii şi recomandări. Se continuă vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca pentru toate grupele de varstă. Persoanele imunizate cu doza 1 vor continua rapelul cu același tip de vaccin. Persoanele care, după prima doză de vaccin, au dezvoltat un eveniment trombotic au contraindicație de vaccinare cu vaccinul de la AstraZeneca. De asemenea, in urma investigațiilor medicale pentru acele posibile cazuri, se va decide oportunitatea continuării schemei de vaccinare cu un alt tip de vaccin. Mai mult decat atat, un lucru extrem de important este legat de comunicare și de informare și aici cred că fiecare om trebuie să ințeleagă care sunt eventualele semne de alarmă pe care trebuie să le cunoaștem cat mai bine pentru a ne putea adresa serviciilor medicale, pentru diagnostic şi tratament. Tocmai de aceea vom elabora, alături de colegii de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, un material informativ pentru toate persoanele care doresc să se vaccineze sau care au fost vaccinate, care să prezinte, succint și pe ințelesul tuturor, potențialele semne și simptome de alarmă pentru care trebuie să solicităm un consult medical. Și aici le-aş trece, foarte pe scurt, in revistă: vorbim de dificultățile de respirație, durere in piept, tumefiere, umflături ale membrelor inferioare, dureri abdominale persistente, anumite simptome neurologice - și aici aș vrea să atenționez - durerea de cap intensă, care nu cedează la tratamentele obișnuite, la tratamentele uzuale și care se poate asocia și cu tulburări de vedere sau apariția unor mici pete de sange şi/sau sangerări in afara locului de administrare. Toate aceste elemente, care apar in primele 14 zile de la administrarea vaccinului, sunt semnele care trebuie să conducă persoana respectivă să apeleze la serviciul medical. Mai mult decat atat, facem un apel către profesioniștii din domeniul sănătății, dar și către beneficiarii vaccinării, să raportăm, să supraveghem corect toate evenimentele adverse inregistrate și să le putem investiga complet, tocmai pentru a avea mai multe date disponibile atat la nivelul Romaniei, cat și la nivel european. Mai mult decat atat, ne dorim elaborarea unui cadru unitar, integrat de diagnostic și de tratament al potențialelor evenimente trombotice, care sunt, vedem, raportate la nivel european cu o frecvență extrem de rară, adică oamenii trebuie să știe că evenimentele trombotice, in general, sunt evenimente comune, ele se intalnesc cu o frecvență de 1.400 - 1.500 de cazuri la circa 100.000 de persoane anual. Deci sunt evenimente comune, intalnite in practica de zi cu zi, pentru care există, in momentul de față, protocoale de diagnostic, de tratament, așa incat fiecare serviciu medical de hematologie, de neurologie știe cum să reacționeze și ce trebuie făcut in situații de acest gen. De aceea, ne dorim să avem un sistem integrat la nivel național, poate prin implicarea spitalelor județene care să fie cumva, dacă vreți, principalul serviciu medical la care o persoană care ar putea să dezvolte un astfel de eveniment advers se poate adresa pentru implementarea protocoalelor de diagnostic și de tratament. Cam acestea sunt principalele lucruri pe care voiam să vi le transmitem legat de recomandările grupului de experți, vizavi de vaccinul de la compania AstraZeneca. Cred că este important să amplificăm, in perioada imediat următoare, cateva mesaje, și anume - in Romania vaccinarea este gratuită, voluntară, nu este condiționată și nu este obligatorie. Avem, la acest moment la care noi vorbim, trei tipuri de vaccinuri autorizate. Fiecare persoană, cand intră pe platforma de programare, știe ce tip de vaccin există in centrul de vaccinare in care se programează. Tocmai de aceea, ne dorim o informare cat mai bună, cat mai accentuată a tuturor celor care doresc să se vaccineze și care se programează in vederea vaccinării, indiferent de tipul de vaccin despre care noi vorbim. Reamintesc unde se face raportarea reacțiilor adverse, care se inregistrează fie in centrele de vaccinare - pentru reacțiile adverse imediate care apar in perioada celor 15 minute de supraveghere post-vaccinală - ele se raportează direct in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor - și de asemenea, se pot raporta pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului www.anm.ro, unde există un formular dedicat atat profesioniștilor din domeniul sănătății, cat și beneficiarilor vaccinării. Și incurajăm această raportare a reacțiilor adverse, tocmai pentru a avea acces la mai multe date in perioada următoare. Vă mulțumesc! Sunt alături de mine domnul secretar de stat Andrei Baciu, doamna președinte a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, doamna Roxana Stroe, și doamna director a Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile din Romania, Adriana Pistol. Pentru că timpul este scurt, avem la dispoziție 40 de minute pentru această conferință, așa incat aș dori să luăm o singură intrebare și, in funcție de măsura in care mai avem timp, putem să mai luăm și alte intrebări. Vă mulțumesc! Reporter: Spuneți-mi, vă rog, ce fac persoanele care au avut după prima doză reacții la ce spuneaţi puţin mai devreme, durere de cap cu afectarea vederii timp de mai multe zile, dar totuşi nu au mers la medic, pentru că au crezut că aşa e normal şi au rămas acasă. Adică, ce-i sfătuiţi să facă la rapel? Valeriu Gheorghiţă: Evoluţia unei tromboze de sinus venos cerebral este spre agravare dacă nu beneficiază de diagnostic și de tratament corect. Tocmai de aceea o durere de cap care persistă, care nici nu dispare, dar nici nu se inrăutățește foarte probabil că nu este cauzată de un eveniment trombotic cerebral, insă este important să solicităm un consult medical pentru lămurirea cauzelor acelor simptome şi, in funcţie de diagnostic, se va vaccina sau nu se va vaccina. Reporter: Spuneţi-mi in condiţiile in care, in ciuda a ceea ce aţi spus mai devreme, sute de mii de persoane au anulat sau nu s-au prezentat la vaccinare, e posibil ca obiectivul guvernului de a avea 5 milioane de vaccinaţi la sfarșitul lunii mai să nu poată fi indeplinit, astfel incat să putem să trecem la niște etape de relaxare? Valeriu Gheorghiţă: Aici, vă mulţumesc pentru intrebare, aş vrea să reformulez intrebarea dumneavoastră şi aş spune că, de fapt, 70% dintre cei care s-au programat la vaccinare, s-au prezentat și s-au vaccinat cu vaccinul de la de la Compania AstraZeneca, intr-adevăr, există un procent de 30%, care au decis amanarea acestei vaccinări, fapt absolut de ințeles; suntem complet empatici cu ezitarea și cu ingrijorarea pe care o parte dintre persoane o au. Este un lucru firesc in contextul actual. Datoria noastră este să explicăm exact ceea ce ştim in momentul de față. Avem o transparență totală in tot ceea ce cunoaștem, dar, in același timp, trebuie să spunem și ceea ce nu știm și unde mai așteptăm și noi și experții internaționali răspunsuri. Nu se pune problema să nu se poată atinge acel obiectiv de persoane vaccinate, pentru că vom avea suficiente doze de la celelalte companii care să asigure indeplinirea acelui obiectiv, insă acest lucru nu inseamnă că nu trebuie să folosim toate vaccinurile disponibile in toate aceste zile in care au existat informații pro și contra, pot să vă spun că există un număr important totuşi de persoane 2.700-3.000-4.000 de persoane care doresc să se vaccineze. Este dreptul dumnealor să se vaccineze și se programează la vaccinare cu vaccinul de la Compania AstraZeneca. Tocmai de aceea, cred că este important să transmitem un mesaj cat se poate de clar, in cazul in care extrem de rar, rarisim apar aceste evenimente, omul respectiv să știe ce are de făcut, să ştie unde trebuie să apeleze, profesioniștii din domeniul sănătății să știe ce au de făcut, cum trebuie să raporteze și care este protocolul de diagnostic și tratament. Reporter: Puteţi explica, dacă un pacient refuză rapelul cu AstraZeneca in cat poate să inceapă din nou o altă schemă de vaccinare sau dacă poate să inlocuiască rapelul cu AstraZeneca cu vaccinul de la Johnson and Johnson? Valeriu Gheorghiţă: Vaccinul de la Johnson and Johnson este un vaccin care se bazează pe vector viral, practic folosește aceeași tehnologie. In ceea ce privește combinarea a două vaccinuri care folosesc tehnologii diferite suntem complet in afara unor recomandări științifice. Nu avem date care să susțină această abordare. Desigur, sunt țări, cum este Germania, care au hotărat ca doza a doua să fie efectuată cu un vaccin pe bază de ARN mesager, dar, repet, nu avem nici date de siguranță și nici date de eficacitate. Chiar dacă noi, desigur, anticipăm că nu vor fi probleme de siguranță sau de eficacitate, insă nu avem niște date disponibile care să confirme aceste lucruri și cred că trebuie să ne ferim să luăm decizii care nu sunt susținute științific. Reporter: In cat timp pot să reinceapă o nouă schemă de vaccinare? Dacă nu o termină pe cea cu AstraZeneca, la cate săptămani după pot să inceapă...? Valeriu Gherghiţă: Cred că mesajul, de fapt, trebuie să fie acela de a continua schema de vaccinare, de a completa, de a finaliza schema de vaccinare, pentru că din toate persoanele care au fost vaccinate la nivel european cu două doze, cu cea de-a doua doză nu s-au raportat cazuri de evenimente trombotice după cea de-a doua doză. Cu alte cuvinte, experții anticipează că, dacă nu s-au intamplat evenimentele trombotice la prima doză, nu apar la cea de-a doua doză, cu atat mai mult cu cat frecvența reacțiilor adverse după prima doză este mai mare decat frecvența reacțiilor adverse inregistrate după a doua doză. Reporter: Spuneaţi că nu s-a identificat nicio varstă, niciun profil exact pentru a se determina unde este contraindicat vaccinul, avand in vedere că urmează să intre in cabinetele medicilor de familie, vor putea aceştia, ştiind foarte bine pacientul şi tot istoricul medical, să facă aceste contraindicaţii in plan personal? Valeriu Gheorghiţă: Medicul este suveran intr-o decizie medicală, cunoscand istoricul pacientului, cunoscand și identificand indicațiile și contraindicațiile oricărui tip de abordare medicală, inclusiv vaccinarea. Desigur că fiecare decide, punand in balanță istoricul medical al pacientului, beneficiile, riscurile și așa mai departe. Da, deci medicul va lua această decizie pe baza datelor actuale. Reporter: Ce măsură aţi luat concret ca să atingem capacitatea de 100.000 de vaccinări pe zi, despre care ne-aţi vorbit și dumneavoastră și domnul Cițu? Valeriu Gheorghiţă: Măsurile sunt cele care au fost transmise in mod repetat și anume: implicarea medicilor de familie in campania de vaccinare, sunt peste 3.000 de medici de familie care şi-au arătat in prima etapă această disponibilitate, in funcție de evoluția campaniei de vaccinare, noi ne așteptăm să crească acest număr. Mai mult decat atat, in data de 20 aprilie, după 20 aprilie incepe campania de vaccinare cu centre mobile in localitățile din mediul rural. De asemenea, in decursul lunii aprilie, vă spuneam, se vor deschide toate centrele de vaccinare prevăzute la nivel național și, de asemenea, incă din 7 aprilie a fost crescută capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, insă in raportările zilnice vom observa acest lucru incepand cu data de 10 aprilie, pentru că este important să existe un timp de notificare a persoanelor din lista de aşteptare pentru programare. Tocmai de aceea nu se regăsesc aceste date in cifrele pe care le inregistrăm in aceste zile. Reporter: Şi atunci de ce nu am ajuns incă la 100.000 pe zi? Vaşeriu Gheorghţă: Pentru că această țintă era propusă și a fost comunicată după jumătatea lunii aprilie, cand am transmis că vor fi deschise toate centrele de vaccinare. Reporter: Bună seara! Domnule Gherorghiţă, există un val de neincredere in vaccinul produs de AstraZeneca și există un du-te - vino. Acolo, pe platforma, oamenii refuză, se programează, află că se vaccinează cu AstraZeneca, refuză, apoi intră din nou pe lista de așteptare. In acest context, ce se poate face? Luați in calcul să se aleagă din prima tipul de vaccin pentru fiecare om sau... ca să nu mai existe acest du-te - vino? Valeriu Gheorghiţă: Repet, din 25 martie, tipul de vaccin este afișat la fiecare centru de vaccinare, pe hartă interactivă, așa incat se poate filtra ținand cont de județul in care mă aflu, se pot selecta centrele de vaccinare din fiecare județ, ne uităm ce tip de vaccin are fiecare centru și in momentul in care ne facem cont și ne programăm pe lista de așteptare, putem selecta centrul pe care ni-l dorim. Este opțiunea fiecărei persoane să opteze pentru un vaccin, să se răzgandească, să selecteze un alt centru. Există o libertate cat se poate de mare din acest punct de vedere, tocmai de aceea există această platformă, tocmai de aceea există afișat tipul de vaccin, pentru că ni se pare firesc ca o persoană să fie informată de la inceput pe ce listă de așteptare se pune. Reporter: Am şi eu o intrebare, domnule colonel. Dacă o persoană s-a vaccinat cu AstraZeneca şi a raportat pe platformă că are reacții adverse, cum se va decide cu ce alt vaccin va continua rapelul? Ați luat in calcul.. Valeriu Gheorghiță: Reacții adverse sunt două care contraindică de pildă vaccinul de la AstraZeneca. Şocul anafilactic este o contraindicație absolută pentru a face cea de-a doua doză dacă la primă doză dezvolți această reacție alergică severă și apariția unui eveniment trombotic. Dacă după prima doză se face, apare, se raportează acest eveniment trombotic care va fi confirmat in urma analizei acelei reacții adverse, confirmarea insemnand confirmare medicală, atunci sigur că se face, in urma investigațiilor medicale, se va da această recomandare ca la șocul anafilactic, deci procedura este similară. Reporter: Eu am ințeles asta, mă scuzați, dar intrebarea este: spuneați dumneavoastră că se va continua, se va face rapelul cu un alt vaccin. In funcție de ce criterii se va lua această decizie, să zicem cu Pfizer, cu Moderna, cu orice? Valeriu Gheorghiță: Aici este o discuție pe care am avut-o astăzi in cadrul grupului de lucru cu experții. Se consideră că apariția acestor evenimente trombotice are un substrat imunologic, adică este o reacție a organismului nostru care dezvoltă o reacție inflamatorie exacerbată și substratul practic este mediat imunologic. Investigarea medicală a cazului inseamnă identificare anumitor predispoziții mediate imunologic, cum se intamplă de pildă in trombocitopenia indusă de heparină, cand apar niște anticorpi antifactor plachetar 4. Dacă se identifică acest substrat, nu avem de unde să știm dacă aceeași reacție nu ar putea să fie indusă și de alte tipuri de vaccinuri. Tocmai de aceea se analizează, se va analiza punctual oportunitatea continuării vaccinării in primul rand, indiferent de tipul de vaccin de care vorbim, sau - dar in acest caz se va lua in discuție, se vor lua in discuție următoarele aspecte: dacă există sau nu un substrat identificat in cazul respectiv, dacă persoana respectivă are un risc individual crescut de a dezvolta COVID-19 și eventual o forma severă și cu complicații in cazul in care ar face infecția cu SARS-CoV-2 și toate aceste lucruri, ca orice decizie medicală, se va pune in balanță riscul versus beneficiu. Deci este o analiză individualizată, nu este o recomandare care să vizeze toate cazurile și se va face individualizat, tocmai că sunt cazuri extrem de rare și fiecare persoană poate să aibă un anumit profil de factori identificabili de risc. Reporter: Concret, persoanele care s-au vaccinat cu AstraZeneca și trebuie să facă rapelul in zilele următoare, cum s-ar putea orienta, pentru că pană recent nu știam care sunt exact simptomele acestor evenimente despre care ați vorbit. Ce le recomandați să facă? Valeriu Gheorghiță: Să se prezinte pentru continuarea vaccinării, să se efectueze cea de-a doua doză și să monitorizăm, fiecare dintre noi, care suntem vaccinați atat cu prima doză, cat și cu a doua doză, aceste semne și simptome de alarmă. Repet, maine, elaborăm acest material informativ, care va fi disponibil pe site-ul de programare ro.vaccinare, in centrele de vaccinare va fi transmis și, de asemenea, către cabinetele medicilor de familie. Practic, sunt semnele de care am amintit: o durere importantă de cap, care apare la trei zile de la vaccinare și care persistă și se accentuează in ciuda unui tratament obișnuit, care se poate asocia cu tulburări de vedere; de asemenea, dureri abdominale importante, persistente; durere in piept; dificultăți la respirație; edeme ale membrelor inferioare; apariția de pete și acele pete hemoragice la nivelul pielii, in afara locului de administrare, sunt semne de alarmă care pot anunța un asemenea eveniment trombotic, insă aceste semne sunt comune cu toate evenimentele trombotice care au sau nu au legătură cu vaccinarea. Repet, evenimentele tromboembolice, din păcate, sunt evenimente comune, regăsite in practica medicală, cu o frecvență crescută de circa 1.400-1.500 de cazuri, insemnand toate localizările fenomenelor trombotice la 100.000 de persoane intr-un an de zile. Aceasta este o rată de incidență cumulată la nivel global. Tocmai de aceea este important din punct de vedere medical, ca educație medicală, să știm care sunt aceste semne de alarmă pentru orice persoană, indiferent că a fost sau nu a fost vaccinată pană la urmă. Reporter: Bună ziua. CEDO a decis că vaccinarea obligatorie ar putea să fie necesară intr-o societate democratică și aș vrea să vă intreb dacă luați in calcul această decizie sau această opinie cu privire la campania de vaccinare. Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Nu este cazul de acest lucru. Nici nu a fost pus in discuție acest aspect vreodată. In Romania, repet, vaccinarea este gratuită, este voluntară și se face cu vaccinuri autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Reporter: Aş vrea să vă intreb in primul rand dacă există vreo variantă ca oamenii să iși facă, eventual inainte, analize să vadă dacă sunt predispuși la astfel de reacții adverse la vaccinul cu AstraZeneca și dacă aveți de gand să faceți așa ceva? Valeriu Gheorghiţă: Analiza experţilor la nivel internațional pe toate cele 222 de cazuri raportate nu a identificat un profil de risc, chiar dacă majoritatea cazurilor au fost la persoane sub 60 de ani, mai frecvent la persoanele de sex feminin, datele arată că, la nivel european, femeile au fost mai frecvent vaccinate intr-un procent de aproximativ 60% decat bărbații și, de asemenea, subliniez faptul că, la nivel european, vaccinul de la compania AstraZeneca a fost folosit pentru persoanele cu varste de pană in 55 de ani sau chiar pană la 60 sau 65 de ani, in funcție de recomandările fiecărei țări in parte. Tocmai de aceea nu am hotărat, experții nu au recomandat in momentul de față o impunere a unei limite de varstă, pentru că este posibil ca această aparentă asociere să fie una intamplătoare ca urmare a folosirii mai frecvente a acestui vaccin la populația tanără. Reporter: V-am intrebat altceva. V-am intrebat dacă există o analiză. Valeriu Gheorghiţă: Nu există identificaţi nişte factori de risc, tocmai de aceea nu putem recomanda un set, un pachet de analize care să fie eventual efectuate anterior vaccinării. Reporter: Pentru că mai e timp, imi mai permit să vă mai pun o intrebare referitor la cei care au făcut totuşi prima doză de vaccin cu AstraZeneca. Acum sunt reticenţi, nu vor să-şi mai facă rapelul tot cu AstraZeneca, dacă există totuşi această posibilitate de a-şi face un vaccin, de a continua schema de vaccin cu alt ser? Valeriu Gheorghiţă: Inţeleg reticenţa, inţeleg preocuparea şi ingrijorarea, insă a lua o decizie care nu are nicio dată ştiinţifică in spate nu mi se pare o alternativă potrivită, adică mai degrabă merg pe ceea ce ştiu şi recomandarea clară este de continuare a schemei de vaccinare cu acelaşi tip de vaccin, pentru că nu putem anticipa care este profilul de siguranţă şi care va fi beneficiul final după vaccinare, adică, in momentul de faţă, chiar nu avem date disponibile, care să susţină această combinaţie de mai multe vaccinuri, chiar şi in Marea Britanie la persoanele sub 30 de ani care au primit prima doză recomandarea clară este de a face ceea de-a doua doză cu acelaşi tip de vaccin, adică cu vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Dacă ne mai permiteţi cateva intrebări, dacă mai este timp, vreau să vă intreb procedural pe platformă cum se pot programa cei care au intampinat aceste reacţii şi e necesar să se vaccineze cu alt tip de vaccin. Valeriu Gheorghiţă: Anticipăm cazuri foarte rare, extrem de rare. Vă spuneam frecvenţa care a fost estimată la nivel central european este de 0,6 cazuri la peste 100 de mii de persoane vaccinate. Această frecvenţă poate să scadă pană la un caz la un milion de persoane vaccinate in funcţie de raportările care au fost efectuate, aşa incat in situaţiile respective, persoana care beneficiază de diagnostic şi de tratament, care are o investigare medicală va primi acele recomandări punctuale, pentru că, repet, răspunsul este următorul. Clar nu va mai face vaccin cu acelaşi tip, adică pe cel pe care l-a primit la prima doză şi al doilea lucru, incă nu ştim dacă persoanele respective ar trebui să se mai vaccineze sau nu, pentru că nu ştim dacă riscul de a dezvolta aceste evenimente trombotice se menţine sau nu cu un alt vaccin. Reporter: O scurtă intrebare. Spuneaţi că aceste evenimente trombotice sunt destul de intalnite in medicină şi primul comunicat, tema a fost in sensul acesta, bolile cardiovasculare şi aceste evenimente sunt foarte răspandite. Pe de altă parte, avem foarte puţine cazuri in cazul vaccinării cu AstraZeneca. Se analizează in acest moment şi o corelare cu celelalte vaccinuri, avand in vedere că sunt 0, doar 200 de cazuri in toată lumea, adică şi cei care s-au vaccinat cu Pfizer, Johnso and Johnson să se vadă dacă n-au făcut şi ei evenimente trombotice? Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să răspund parțial la această intrebare și aş ruga-o pe doamna președintă a Agenției Naționale a Medicamentului să continue. In primul rand, in continuare după vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca nu s-a observat o creștere a frecvenței globale a evenimentelor trombotice in randul populației. Insă, uitandu-ne particular la aceste localizări ale evenimentelor trombotice, există această frecvență ușor mai crescută față de cat se regăsește in mod normal in populația generală. Dar da, există o preocupare in mod deosebit pentru aceste situații și pentru celelalte tipuri de vaccinuri. Vă rog, doamna președinte! Roxana Stroe: Da, este adevărat. Bună ziua! Toate vaccinurile au fost luate in analiză, cu privire la evenimentele tromboembolice și s-a constatat o posibilă asociere intre aceste tipuri de evenimente, tipuri particulare de evenimente, și anume tromboza de sinus venos cerebral, vene splahnice și tromboza arterială. Deci pe aceste tipuri particulare pentru care s-a observat o incidență mai mare, față de a cazurilor raportate, față de cele din populația generală care nu a fost vaccinată. Da, dar analizele sunt in desfășurare, nu s-au oprit. In continuare, datele se analizează și se colectează și, in același timp, pentru toate tipurile de vaccin, numai pentru AstraZeneca. Reporter: Dacă mai e timp pentru o intrebare, voiam să vă intreb ce fac cei care se tem totuși să se vaccineze, să facă rapelul cu AstraZeneca și o perioadă cel puțin nu iau nicio decizie? Cat de protejați sunt ei in fața COVID-19 și cat timp mai au, apoi, la dispoziție pentru a face totuși rapelul, dacă se răzgandesc din nou? Valeriu Gheorghiţă: Conform rezumatului caracteristicilor produsului, avem o perioadă intre 4 și pană la 12 săptămani in care putem să facem cea de-a doua doză, așa incat chiar in momentul de față, in platformă, există posibilitatea de amanare a dozei de rapel pentru un interval de pană la 12 săptămani. Pentru că acest interval se consideră unul optim in care persoana iși menține un titlu suficient de ridicat de anticorpi, ori datele din Marea Britanie au confirmat că după prima doză, la cel puțin 28 de zile, s-a observat o scădere importantă a spitalizărilor cu cel puțin 94%, comparativ cu cei nevaccinați. Deci avem această plajă de circa patru săptămani, de la 8 la 12 săptămani, in care fiecare poate să decidă, insă recomandarea noastră este de a continua schema de vaccinare și de a ne prezenta la doza de rapel, dar aș vrea să transmit cat se poate de clar, de omenește, profesionist. Ințeleg perfect această ingrijorare, sunt intru totul de acord cu preocupările și cu ezitarea, nu mi se pare nimic nefiresc sau nelalocul lui, tocmai de aceea rolul nostru este să liniștim oamenii și să prezentăm exact informațiile așa cum sunt, care sunt datele disponibile, care este recomandarea Agenției Europene a Medicamentului și ceea ce recomandă experții, pentru că deciziile trebuie să rămană unele bazate pe dovezi, bazate pe expertiza oamenilor de știință și pe datele care sunt astăzi transmise de către Agenția Europeană a Medicamentului, care in continuare, repet și cu asta aș dori să incheiem, confirmă păstrarea beneficiilor vaccinului de la compania AstraZeneca, comparativ cu riscurile efectelor adverse. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o ultimă intrebare, vă rog. Aveţi o evidenţă, de marți pană astăzi, de cand a apărut acest scandal privind AstraZeneca, cate persoane s-au programat și s-au retras de pe listele de așteptare? Există un număr mai mare de persoane, ingrijorător, care s-a retras in urma acestui scandal? Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu există. Reporter: Dar aveți date concrete, ne puteți pune la dispozitie? Valeriu Gheorghiţă: Sunt similare cu cele care au fost prezentate marţi, acum două zile. Nu a existat o creștere a numărului de persoane care şi-au anulat programările. Reporter: Aş vrea, vă rog, o lămurire de la dumneavoastră. Aţi spus că există risc de tromboză pentru toate vaccinurile, nu doar pentru AstraZeneca și că se analizează acest lucru? Roxana Stroe: Analiza se desfășoară pentru toate vaccinurile, nu că există risc. E normal să fie luate in analiză toate vaccinurile pentru a identifica dacă există sau nu acest risc, pur și simplu, ca măsură de precauție. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumim frumos și vă dorim o zi bună! 2021-04-08 16:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_161807928_2934110066812890_1206113849820808491_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Consiliului Investitorilor StrăiniȘtiri din 08.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-consiliului-investitorilor-strainiGalerie foto 2021-04-08 13:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim1-0361.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Sărbătorii etniei romilor din România și a Zilei internaționale a romilorȘtiri din 08.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-sarbatorii-etniei-romilor-din-romania-i-a-zilei-internationale-a-romilor- Toleranța și acceptarea aproapelui, indiferent de etnie, religie sau convingeri, combaterea oricărei forme de discriminare, ură sau xenofobie sunt valori pe care trebuie să le promovăm și să le apărăm zi de zi, autorități și comunitate, deopotrivă. Societatea romanească a dovedit de-a lungul istoriei că armonia multiculturală este o sursă de implinire și inspirație, iar tradițiile fiecărei etnii vin să intregească patrimoniul cultural național. Sănătatea unei comunități vine din puterea de a se vindeca de prejudecăți și din spiritul de solidaritate. Impreună, cetățenii Romaniei, indiferent de etnie, am depășit toate perioadele dificile. Am incredere că tot impreună, respectand măsurile sanitare și printr-o campanie de vaccinare susținută, vom trece cu bine și peste pandemia COVID - 19. Cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor și Sărbătorii etniei romilor din Romania, doresc cetățenilor romani ce aparțin acestei etnii sănătate și cat mai multe proiecte reușite! La mulți ani! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-08 10:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-08-10-38-20big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîţu, ministrul muncii, Raluca Turcan, și ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, la finalul ședinței de guvern din 7 aprilieȘtiri din 07.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-muncii-raluca-turcan-i-ministrul-transporturilor-catalin-drula-la-finalul-edintei-de-guvern-din-7-aprilieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi au fost mai multe lucruri discutate. In primul rand, am cerut ministerelor avizatoare să vină cu punctul de vedere pe memorandumul de la Ministerul Muncii referitor la Legea salarizării. Trebuie să venim cat mai repede cu o lege a salarizării. Mi-am exprimat public opinia mea. Voi vedea cu ce formă va veni Ministerul Muncii in final, după ce va discuta cu ministerele respective, dar așa cum v-am mai anunțat, nu cred că in această formă vom mai vedea sporuri sau dacă vor exista, sporurile acestea vor fi doar pentru o foarte, foarte, foarte mică categorie, cazuri foarte speciale. Dar astăzi am spus ministerelor să vină cu avize, pentru ca săptămana viitoare să aprobăm acest memorandum. In același timp, am spus ministerelor - mai sunt nouă ministere, care nu au transmis fișele cu măsuri pentru a putea fi evaluate și acestea vor veni săptămana viitoare. Am avut o discuție foarte bună despre PNRR. A fost aprobat astăzi memorandumul care mandatează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să negocieze forma pe care o avem astăzi a PNRR și s-au discutat, bineințeles, pașii in faza următoare. Am cerut miniștrilor să se implice direct in negocieri, să il ajute pe ministrul investițiilor şi proiectelor europene, pentru a ne asigura că proiectele importante pentru Romania vor fi incluse in forma finală a PNRR. Şi, nu in ultimul rand, am prezentat decizia care va fi publicată astăzi, decizia de prim-ministru ca va fi publicată astăzi in Monitorul Oficial, cred că astăzi, prin care se constituie Comitetul interministerial pentru revenirea Romaniei la normalitate la 1 iunie 2021. Este vorba de un prim pas. Așa cum am anunțat, ar trebui să avem la finalul lunii mai - 5 milioane de persoane vaccinate; la finalul lunii iulie, așa cum arată calendarul, cum vom primi dozele de vaccin in perioada următoare, la finalul lunii iulie ar trebui să avem 10 milioane de persoane vaccinate, deci 70% dintre adulți, și putem să vorbim, in aceste două etape, de redeschiderea economiei. Voiam să o pornim deja această discuție, asta le-am spus colegilor mei in guvern, să pornim deja această discuție, să ne pregătim, să ne asigurăm că avem cele mai bune măsuri, mai ales după vestea bună pe care am dat-o FMI ieri, așa - FMI, știți foarte bine, este un critic al tuturor economiilor, in special al economiilor in dezvoltare - a venit cu o veste foarte bună pentru Romania, ceea ce arată că are incredere in măsurile pe care le ia acest guvern și in programul nostru de guvernare, o creștere economică de 6% estimată pentru anul acesta, cu mult peste ceea ce estimau chiar din cei din Guvern, de la Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză sau chiar instituțiile internaționale. Acest comitet va incepe imediat după ce va fi aprobat. Am discutat puţin despre cheltuielile de personal, pentru execuţia bugetară pe primele două luni şi ceea ce avem preliminar pe luna martie arată o creştere a cheltuielilor de personal. I-am cerut ministrului finanțelor să prezinte in şedinţa următoare o extrapolare pe baza execuției bugetare a cheltuielilor de personal pană la finalul anului pentru toţi ordonatorii de credit, pentru că avem o limită de 110 miliarde de lei in buget, pe care nu o vom depăși. Mie imi arată că, pană acum, execuţia arată o creștere mai mare decat estimam a cheltuitelor bugetare a cheltuielilor de personal şi vreau să ştiu de unde vine această cheltuială de personal mai mare, pentru că ştiţi foarte bine că legislația in vigoare nu ar fi permis acest lucru. Cam acestea au fost discuțiile pe care le-am avut astăzi in şedinţa de guvern. Colegii mei sunt aici, doamna ministru al muncii va prezenta un proiect de lege şi domnul ministru al transporturilor. Dacă sunt intrebări pentru mine, cate o intrebare de fiecare, pentru că sunteți, iarăşi, foarte mulți. Mulţumesc! Reporter. Ieri, secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii spunea că o carantină de 2 săptămani ar face minuni in ţara noastră, am incheiat citatul. Intrebarea mea este, dacă, in momentul de faţă, Guvernul ia in calcul alte restricții, dacă această carantină de 2 săptămani este luată in calcul de către dumneavoastră? Florin Ciţu: Inainte să vă răspund, aş vrea să fac, adică voiam să fac in partea introductivă un apel, aşa cum am făcut un apel la autoritățile locale, la aleșii locali, președinții consiliilor județene chiar şi la Biserică, aş vrea să fac un apel la mediul privat şi la antreprenori: să susțină campania de vaccinare. In discuția pe care am avut-o HORECA, ieri, şi vă eram dator cu acest lucru, am spus foarte clar şi au fost de acord cei din acest sector, să ajute la vaccinarea tuturor angajaților din sectorul HORECA. Este nevoie de un efort comun şi celui din sectorul privat din care am făcut parte atația ani şi ii cunosc foarte bine, să le spun şi le cer acest ajutor in acest moment, este nevoie de implicarea fiecăruia, implicarea companiilor private din Romania, noi le vom ajuta, avem dozele necesare, vom ajuta şi cu centre de vaccinare, dar trebuie toată lumea să se implice şi este nevoie de acest efort comun acum pentru a putea redeschide economia de la 1 iunie. Referitor la intrebarea dumneavoastră, am avut o discuţie cu doamna secretar de stat și doamna secretar de stat vă dădea un exemplu teoretic. Ştiţi foarte bine că anul trecut toate discuțiile despre carantinare se invarteau in jurul a două săptămani, că aceasta era discuția despre virus: avem două săptămani, trebuie să stai in casă 14 zile pentru a scăpa de virus. Era o discuție teoretică, nu era o discuție ipotetică, nu era o propunere in acest sens. Ca să vă răspund mai clar, nu luăm in calcul o carantinare. M-am opus din primul moment, am spus că nu va sta un lockdown in Romania, generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, așa cum vedeți, in direcția relaxării economiei, dar cu această condiție: să ne vaccinăm cu toții. Este foarte important să ințelegem! 1 iunie se poate intampla doar dacă ne vaccinăm, altfel nu avem șanse. Reporter: Că tot vorbeați despre biserică, BOR a cerut ca circulația să fie permisă pe toată noaptea de Inviere, noaptea de Paște. Vă gandiți să relaxați măsurile in acea noapte? Florin Ciţu: Maine luăm decizia, hotărarea de guvern pentru prelungirea stării de alertă. In hotărarea precedentă știți foarte bine că era pană la ora 2:00. Vom vedea pentru maine dacă se schimbă ceva sau nu. In acest moment nu am luat o decizie, vom lua decizia maine. Reporter: Vorbeați despre o creșterea cheltuielilor cu personalul. Asta inseamnă că in perioada următoare bugetarii s-ar putea aștepta și la concedieri? Florin Ciţu: Nu, nu inseamnă acest lucru. Aș vrea să ințeleg cum s-a intamplat, atata tot! Noi trebuie să ne incadrăm intr-o cheltuială bugetară de 110 miliarde de lei anul acesta. Vreau să văd cum s-a intamplat, dacă a fost in urma unor acte normative care au permis niște cheltuieli temporare, nu știu, am plătit in plus pentru centre de vaccinare sau intr-un spital au apărut cheltuieli suplimentare etc. Vreau să știu exact s-a intamplat, după aceea vom lua o decizie. Reporter: Ce măsuri veţi lua pentru reducerea cheltuielilor? Florin Ciţu: Am răspuns la intrebare. Mulțumesc frumos! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, săptămana trecută, Parlamentul Romaniei a adoptat o declarație impotriva antisemitismului. Ne puteți prezenta mai multe detalii despre cazul Maia Morgenstern, care a revoltat intreaga societate din țară și din străinătate, a făcut inconjurul planetei prin articole de presă. Ne puteți prezenta mai multe detalii despre acest caz? Florin Ciţu: In primul moment cand am primit acea informare, am discutat cu ministrul afacerilor interne, care mai departe a luat măsuri și ştiţi foarte bine că persoana sau persoanele au fost identificate in mai puţin de 24 de ore, deci, după aceea, bineințeles că justiția iși va face treaba. Reporter: Ce se intamplă cu proiectul de lege privind sancționarea prin inchidere a restaurantelor care nu respectă deciziile Ministerului de Interne şi de ce intarzie, avand in vedere că se vorbește despre această măsură de mai mult timp? Florin Ciţu: Da, avea toate avizele proiectul respectiv, dar la CES astăzi, deși practica permitea să fie luat direct in plen in discuție, a fost intarziat proiectul şi nu are avizul CES. CES, aşa cum ne-a obișnuit şi in alte dăți, ori vine cu propuneri să creștem salarii, să creștem cheltuieli... Eu v-am spus că e nevoie de reformă şi la CES şi mergem mai departe şi cu asta. Avem in PNRR chiar niște bani incluși pentru reformă in acest sector. Da, mi se pare o obstrucționare ciudată, dar nu ne oprim aici, vom veni cu acest proiect de lege. Avem şi maine ședință de guvern, dacă se poate, bine, dacă nu, săptămana viitoare cu siguranţă vine proiectul de lege. Reporter: Ințeleg că a ajuns tarziu la CES, că n-au avut timp să-l ia n dezbatere. Florin Ciţu: Nu. Repet, a ajuns la CES, putea să fie direct pus in plen, nu s-a dorit acest lucru, dar il vom avea de săptămana viitoare. Reporter: Eu voiam să vă intreb dacă mai luați in calcul să modificați acele reguli pentru inmormantarea persoanelor decedate de coronavirus. Inţelegem că acest de proiect de act normativ este blocat la Ministerul Sănătăţii de trei săptămani. Care mai e situația lui? Florin Ciţu: Dumneavoastră aţi spus care e situaţia lui, este blocat la Ministerul Sănătăţii, o să intreb ce se intamplă cu proiectul respectiv. Maine este prelungirea stării de alertă şi dacă lucrurile se schimbă pană maine, putem să luăm şi o decizie. Aștept de la Ministerul Sănătăţii opinia specialiștilor. Reporter: Dar aţi mai discutat cu domnul ministru pe această temă? Florin Ciţu: Am discutat mereu, nu numai despre această temă, sunt mai multe lucruri pe care le discutăm şi acest comitet interministerial are exact acest rol, pentru a introduce proiectele care relaxează, şi acesta este unul dintre ele, in comitetul interministerial şi a le pune pe ordinea de zi cat mai rapid. Reporter: Domnule premier, aş vrea să vă intreb ceva pe subiectul trecerii Poliției judiciare la parchete. Precum ştiţi, există vii discuţii in spațiul public şi in coaliție. Măsura este inclusă in programul de guvernare, voci avizate din domeniul justiției pledează pentru acest transfer, argumentand faptul că polițiștii pierd foarte mult timp cu activităţi administrative in detrimentul urmăririi penale. Pe de altă parte, domnul ministru de interne, Lucian Bode, nu vede ca fezabilă această idee, iar, la randul lor, unii sindicaliști din poliţie ameninţă de-a dreptul cu proteste şi transmit: Toată Poliția Romană este numai alături de ministrul afacerilor interne, nimeni altcineva nu poate ingera in activitatea Poliției. In tot acest timp, presupun că ştiţi că in spațiul public se vorbește despre lupte pe controlul dosarelor, interceptărilor etc.. Aş vrea să vă intreb cum vedeţi dvs problema, se va merge pe ideea din programul de guvernare, se va căuta o formulă de compromis? Florin Ciţu: Dvs vorbiţi doar despre o mică parte din ceea ce se intamplă cu legea justiției. Ieri, in coaliția de guvernare a fost luată decizia de a se forma un grup de lucru care se va uita la toate legile justiției şi a le pune in acord cu Comisia de la Veneția, cu programul de guvernare. Hai să așteptăm concluzia acestui grup de lucru şi după aceea putem să vorbim. Mulţumesc. Reporter: Aţi spus dvs. că 1 iunie este posibil doar dacă vom avea o campanie de vaccinare de succes. Totuşi, la ce să se aștepte oamenii de la 1 iunie? Cum vor arăta relaxările, concret, ce se va deschide? Florin Ciţu: In primul rand, ar trebui să ne gandim că toate măsurile pe care le-am luat, le-am luat intr-o anumită ordine, cel mai simplu, de la măsuri imediate, apoi au fost din ce in ce mai dure măsurile. Ele vor fi in ordinea inversă, vom incepe să relaxăm din momentul in care au fost introduse. De exemplu, cel mai simplu ar fi să relaxăm condițiile pe care le-am luat acum, in ultima perioadă, acum o săptămană şi despre care am tot discutat. Asta ar fi cel mai simplu să revină la normal. Dacă vom avea, de exemplu, toate persoanele vaccinate in sectorul HORECA, putem să discutăm poate de sectorul HORECA care să nu mai depindă de rata de incidență sau să depindă altfel de rata de incidență, să nu fie la fel cu celelalte... ş.a.m.d.. Sunt mai multe variante pe masa de lucru. Dar, vă dau două orizonturi, vă dau un orizont 1 iunie, in care avem 5 milioane, asta inseamnă aproape 35% dintre persoane, şi finalul lunii iulie, cand avem 10 milioane de persoane, asta inseamnă 70% şi atunci putem să vorbim de o relaxare şi mai mare a restricțiilor. Mulţumesc mult de tot! Reporter: Aţi primit lămuriri in privința a ce nu a mers cu carantina de la Timișoara? Ştim că după trei săptămani au ieșit cu incidenţa mai mare decat cea cu care au intrat. Florin Ciţu: Dar acum sunt la 5% incidență, funcționează carantina funcționează. Reporter: Carantina totală, cum au avut-o, nu a funcționat. Florin Ciţu: Nu a funcționat pe termen scurt, pentru că a fost o carantină in care, știm foarte bine, nu erau toate regulile respectate. După ce carantina a fost prelungită, vedem acum că a funcționat și județul Timiș este un exemplu in acest sens. Vedem că peste tot - și cred că nu există cazuri, poate o excepție sau două - peste tot unde a fost introdusă carantina, in special in zone mai mici, unde au putut să fie respectate toate regulile, a funcționat și a funcționat și in județul Timiș. Mulțumesc mult de tot! Doamna ministru al muncii. Raluca Turcan: Bună ziua. Astăzi, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se acordă părinților aflați in concediu de creștere a copilului un stimulent de 1.500 de lei, dacă aceștia aleg să se intoarcă la muncă pană la implinirea varstei de 6 luni a copilului. Aceasta este o măsură activă, care incurajează intoarcerea la muncă, de asemenea, contribuie la creșterea veniturilor părinților, scade riscul deprofesionalizării și asigură o forță de muncă necesară, in momentul de față, la nivelul angajatorului. Practic, noile prevederi incluse in acest proiect sunt următoarele: se acordă un stimulent de 1.500 de lei, in locul stimulentului de 650 de lei, dacă părinții aleg să se intoarcă la muncă mai devreme de implinirea de către copil a varstei de 6 luni, (n.n. respectiv 1 an in cazul copilului cu handicap), stimulent care se acordă pană la implinirea de către copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu dizabilități; se menține stimulentul de 650 de lei pentru părinții care revin in activitate pană la implinirea varstei de 2 ani de către copil. De asemenea, același stimulent va fi plătit părinților care revin in activitate după implinirea de către copil a varstei de șase luni (n.n. pană la doi ani) sau, in cazul copilului cu dizabilități, de la un an pană la implinirea de către copil a varstei de 3 ani. Această ordonanță mai aduce și un stimulent de inserție de 650 de lei pentru părinții care se intorc la lucru in perioada in care sunt indreptățiți să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului cu dizabilități, cu varstă cuprinsă intre 3 și 7 ani. Alte prevederi din această ordonanță de urgență țin de faptul că se ia in calcul și perioada in care părinții au fost in șomaj tehnic la calculul perioadei pentru stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului. De asemenea că, odată ce părintele s-a intors la muncă mai devreme de implinirea varstei de șase luni a copilului, dar nu din vina lui iși pierde locul de muncă, și in intervalul de doi ani iși regăsește un alt loc de muncă, atunci poate să beneficieze de acest stimul de inserție. In concluzie, aceasta este o primă măsură dintr-un set de măsuri active pe care guvernul le are in vedere, pentru a crește gradul de ocupare, pentru a stimula viața activă, pentru a incuraja munca și pentru a incerca să direcționăm oamenii din Romania care, in momentul de față, se află in situații de relație directă cu statul, de dependență de stat - cum ar fi plata șomajului, plata ajutorului social - să se intoarcă spre muncă și, in felul acesta, să treacă și la un nivel superior de venituri și, in același timp, veniturile statului să aibă de caștigat. Vă rog, dacă aveți intrebări, cate o intrebare. Reporter: Bună ziua. Unul dintre proiectele despre care ați vorbit incă de la inceputul anului a fost cel legat de cumulul pensie-salariu. Totuși, vedem că intarzie să ajungă in ședințele de guvern, să fie aprobat. Puteţi să ne spuneți ce s-a intamplat cu el, unde este in momentul de față, de ce este blocat? Raluca Turcan: Proiectul a fost in transparență decizională, de aceea a și fost introdus in primă lectură in ședința de guvern. In această etapă, de transparență decizională, am luat foarte in serios toate amendamentele făcute, le-am analizat și cel mai probabil săptămana viitoare vom mai face o intalnire cu partenerii sociali, urmand ca in ședința de guvern viitoare să putem să venim cu proiectul pentru aprobare. Aș vrea să știți că, in paralel, am intrat şi in etapa de obținere a avizelor din partea ministerelor partenere şi această etapă sperăm noi să o finalizăm pană la inceputul săptămanii viitoare. Reporter: De la Ministerul Justiției aţi apucat să obțineți vreun răspuns, vreun aviz? Raluca Turcan: Pe acest proiect, nu. Pentru că Ministerul Justiției se pronunță in momentul in care avem toate celelalte avize. Reporter: Doamnă ministru, ne puteți spune in ce stadiu se află momentan legea salarizării? Am ințeles, are un aviz negativ de la Ministerul de Justiție, insă cum stați acum pe el? Raluca Turcan: Legea salarizării este in etapa in care am solicitat ministerelor de linie să vină cu propuneri pe domeniile pe care le coordonează, pentru o reașezare a salarizării in sistemul public, pe un set de principii şi criterii pe care le-am introdus intr-un memo. Acest memo a fost discutat in primă lectură in şedinţa de guvern, mai avem de obținut două avize şi, odată bătută in cuie aceste principii, așteptăm propunerile din partea ministerelor de linie. Practic, odată ce avem toate detaliile care ne arată cum privesc ministerele de linie politica de salarizare in domeniul pe care il coordonează, vom putea să integrăm aceste observații şi, de asemenea, in comun cu Ministerul Finanțelor, să le incadrăm şi intr-un plafon de sustenabilitate pentru legea salarizării unitare. Această lege vrem să fie una sustenabilă, vrem să fie una echitabilă şi, in acelaşi timp, stimulatoare pentru eficiența instituțiilor publice. Reporter: Doamna ministru, Ministerul Justiției şi Ministerul Sănătăţii au dat avize negative pentru acest memorandum. Vă așteptați să-şi reconsidere poziția? Raluca Turcan: Da. Reporter: In ce sens vor fi modificările? Ce aspecte au criticat şi ce aţi putea imbunătății? Raluca Turcan: Practic, ministerele, in mod firesc, avizează proiectele ministerelor partenere şi pot să propună observații. Mă aștept ca Ministerul Justiției şi Ministerul Sănătăţii să avizeze acest memorandum, care, de fapt, creează un cadru general pentru viitoarea lege a salarizării şi să formuleze observații. Reporter: Vreau să-mi spuneți, in primul rand, dacă guvernul ia in calcul să dea ajutor de inmormantare pentru persoanele care işi pierd viața din cauza coronavirus şi dacă cumva, la nivelul guvernului, există discuţii pentru a introduce pașaportul CORONA, aşa cum am văzut că se intamplă, de pildă in Danemarca? Acolo a fost lansat ieri acest paşaport, care le permite cetățenilor să meargă la coafor, la restaurant. Raluca Turcan: In legătură cu pașaportul, aşa-zisul paşaport CORONA, cred că aţi avut declarațiile prim-ministrului şi ale vicepremierului şi nu doresc să mai insist şi eu pe acest subiect. In privința ajutoarelor pentru inmormantare pentru cei decedați de coronavirus, există ajutoare de inmormantare. Nu luăm in calcul un ajutor special, specific pentru persoanele care au decedat de coronavirus. Există, insă, in discuţie un proiect prin care să se acorde un sprijin pentru familie medicilor care au decedat de coronavirus. Acest proiect este, in momentul de faţă, in discuţii intre ministerele care trebuie să se pronunțe pe acest proiect. Reporter: La ce sumă vă gandiți, in acest caz? Raluca Turcan: O să prezentăm detaliile, vă dați seama. Atata timp cat ministerele incă discută intre ele, nu are rost să vă menționez suma. Dar luăm in calcul această idee. Reporter: Spuneți-mi dacă aţi făcut o estimare privind impactul măsurii de creștere a stimulentului pentru mămicile care se reintorc la muncă. Cam cate persoane ar urma să beneficieze şi ce soluții credeți că există pentru ele in privința ingrijirii copiilor, avand in vedere că au varste foarte fragede? Raluca Turcan: Mulţumesc pentru intrebare. In momentul de faţă, există aproximativ 158.000 de persoane beneficiare de indemnizația pentru creșterea copilului. Noi estimăm că de acest stimulent vor beneficia aproximativ 20.000 de persoane. Şi, in aceste condiții, impactul pentru bugetul statului ar fi unul pozitiv, cu aproximativ 100 de milioane de lei pe an. In acelaşi timp, am ales acest plafon de 1.500 de lei tocmai pentru că el este suficient pentru a apela la servicii de supraveghere a copilului, dacă aleg să se intoarcă la muncă. Și, in același timp, Ministerul Muncii pregătește un alt proiect de lege prin care dorim să legalizăm activitățile casnice, să le facilităm, astfel incat să existe o relație contractuală mult mai simplă intre două persoane fizice care aleg să desfășoare impreună activități casnice, inclusiv de menaj sau supraveghere a copilului. Reporter: Bună ziua! Doamnă ministru, aș dori să vă intreb in ce stadiu se află recalcularea pensiilor? Cate pensii au fost recalculate pană in acest moment? Raluca Turcan: Pană in momentul de față, avem 220.000 de dosare evaluate de pensii, asta inseamnă includerea tuturor dosarelor intr-un format electronic pe bază de indicatori care, in momentul in care vom stabili formula de recalculare a pensiilor, să fie folosiți pentru această recalculare propriu-zisă. Practic, intregul proces de recalculare are două etape: etapa evaluării, la care lucrăm acum și avem 220.000 de dosare, unele dintre ele erau in format electronic, și etapa recalculării, cand este finalizată procedura legislativă. Reporter: Şi in cat timp le putem vedea pe toate recalculate? Raluca Turcan: Noi am estimat ca intregul proces de recalculare a aproximativ cinci milioane de pensii să fie finalizat intr-un an și jumătate. De aceea, inclusiv pe Planul Național de Redresare şi Reziliență luăm in calcul finanțare pentru reformarea sistemului de pensii, inclusiv consultanță pentru varianta optimă de recalculare a pensiilor și de suplimentare prin stimulente, pe o perioadă determinată, a personalului care să intre in acest proces de evaluare, unul foarte laborios. Nu vă ascund că personalul caselor de pensii este in momentul de față subdimensionat; practic, desfășoară două activități: activitățile curente de calculare a dosarelor, plus activitatea nouă de evaluare. In același timp, echipamentele și softul sunt foarte invechite și, pe PNRR, vom avea finanțare inclusiv pentru modernizarea echipamentelor electronice. Reporter: Aş dori să vă intreb de cate persoane aveți nevoie pentru a finaliza recalcularea pensiilor? Raluca Turcan: Noi am estimat că am putea finaliza intr-un an și jumătate cu procesul de recalculare a pensiilor, suplimentand personalul, pentru două luni, cu aproximativ 1.500 de persoane. Reporter: Mulțumesc! Raluca Turcan: Mulţumesc și eu! Cătălin Drulă: Bună ziua! Dați-mi voie să incep cu o veste bună despre investițiile in drumuri și căi ferate. Avem o execuție bugetară record la trei luni, la Ministerul Transporturilor, pe fonduri europene - se numește tehnic Titlul 58 - respectiv 941 de milioane. Pentru comparație, pe ani trecuți: 573 de milioane in 2020, 377 de milioane in 2019, 192 de milioane in 2018, iar anul acesta - 941 de milioane. Sunt facturi plătite, sunt lucrări care se regăsesc in teren, pe șantierele de autostrăzi și drumuri. Avem aproape opt miliarde de lei alocați pentru anul acesta, vrem să ii cheltuim și, dacă se poate, la rectificare să și suplimentăm. Repet, proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. Legat de situația de la Metrorex, legea este lege și unde e lege nu e tocmeală. Așa cum am anunțat, Metrorex a inceput astăzi eliberarea acelor spații comerciale care ocupau domeniul public in mod ilegal. De altfel, Ministerul Transporturilor a trimis o notificare Metrorex pentru a-și exercita obligațiile care ii revin, in calitate de concesionar al proprietății publice. Toată infrastructura de metrou - stațiile de metrou sunt domeniu public, sunt proprietate publică - este dată in concesiune pe 49 de ani, printr-un contract semnat intre statul roman şi Metrorex la inceputul anilor 2000, iar concesionarului ii revine obligația de a ține in bună ordine acest domeniu public. Acele construcţii provizorii, cunoscute sub numele de spaţii comerciale, sunt ilegale sub multiple aspecte. Cel mai important este că nu au autorizație de construire sau alt aviz emis de o autoritate a administraţiei, apoi nu au dreptul legal comercial de a ocupa acel domeniu public. A existat un contract, un contract nefericit, o asociere in participațiune intre Metrou şi firma sindicatului, in care firma sindicatului era asociat principal, contract care a ajuns la termen in 2018. Deci, de aproape trei ani de zile, acele spaţii sunt ocupate fără drept şi firma sindicatului incasează bani pe domeniul public fără drept. Nu in ultimul rand, este foarte important că sunt nenumărate rapoarte ale ISU şi ale serviciilor specializate din Metrorex, care identifică drept o problemă de siguranţă la incendii, o problemă de siguranţă in situații de urgenţă amplasarea acestor spaţii comerciale. Sunt multiple aspecte, cum ar fi faptul că ingustează căile de evacuare. In situația in care ar fi un eveniment nefericit şi ar trebui să se evacueze de urgență, s-ar putea intampla o tragedie din cauza acestor spații. E vorba de probleme de flamabilitate, de materiale care ar putea lua foc și să genereze anumite gaze toxice, e vorba că in anumite stații de metrou este complet interzisă prin normative... Există un normativ specific, nici nu e recent măcar, este de la inceputul anilor 2000, care identifică toate aceste aspecte. Vreau să felicit toate autoritățile care au fost implicate in acțiunea de astăzi. Mulțumesc Primăriei Sectorului 2, pentru că a acționat in restabilirea legalității, și primarului Radu Mihaiu. Reamintesc că este vorba de domeniu public ocupat de construcții fără acte și este responsabilitatea administrațiilor locale să restabilească legea pe acest domeniu public. Mulțumesc, de asemenea, directorului general al Metrorex, Ştefan Paraschiv, om curajos, un om care și-a asumat o misiune grea la Metrorex /.../. Il felicit pentru un act de asumare și pentru un act de curaj. De asemenea, mulțumesc și forțelor de ordine publică care și-au desfășurat activitatea și și-au făcut datoria in această situație. Primari din alte sectoare sunt notificați de Ministerul Transporturilor şi se află in procedură de a desfășura aceleași acțiuni. Aici, am avut ocazia să vorbesc, deja și mi-au confirmat domnul Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, doamna Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, domnul primar Băluță, de la Sectorul 4, le mulțumesc tuturor pentru că iși fac datoria. O să am discuții după această conferință de presă cu ceilalți doi primari, n-am apucat incă să vorbesc, deci ăsta e motivul pentru care lipsesc din enumerare, dar sunt convins că și dumnealor işi vor face datoria. Acțiunile de astăzi și scandalul făcut de oamenii liderului de cartel Rădoi sunt o ultimă zvacnire a mafiei. A putut toată lumea să vadă astăzi că acel așa-zis protest, blocarea ilegală a metroului bucureștean, a fost exact o acțiune de tip cartel pentru păstrarea sursei puterii ilicite - talciocul subteran și banii care s-au invartit in jurul lui. Așa cum am spus, acea epocă s-a terminat, o epocă de tranziție se incheie, o epocă a civilizației și a legalității incepe. Dacă sunt intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: V-aţi gandit, totuşi, să lăsați acolo să funcționeze magazine civilizate, bineinţeles, cu contracte legale şi cu totul la vedere? Cătălin Drulă: In momentul de faţă, amplasarea acelor construcţii este ilegală şi se va face restabilirea legalităţii. Dacă mă intrebați despre ce se va intampla ulterior, orice fel de activităţi care se vor desfășura ulterior se vor face doar cu respectarea legii, a normelor ISU, cu opinia unor arhitecți, cu eventuale beneficii - fructul, cum spune legea, al concesiunii, care merge către stat sau compania statului, nu in buzunare private. Reporter: Vorbim doar despre demolare acolo sau sunt şi spaţii care vor rămane şi vor fi evaluate ulterior, dacă corespund din punct de vedere al normelor de securitate ISU şi să se incheie alte contracte de inchiriere de care să beneficieze Metrorex? Cătălin Drulă: Din cate cunosc eu, nu există niciun spațiu care să fie in legalitate in momentul de față. Reporter: Mulţumesc. Cătălin Drulă: Şi nu putem aplica legea selectiv, evident. Reporter: Domnule ministru, spuneați că vă veţi consulta cu arhitecți şi asta ce inseamnă? Că intr-un viitor apropiat, am putea vedea că totuşi apar noi construcţii acolo? Cătălin Drulă: Nu. In momentul de față, importantă este restabilirea legalității, a siguranței, că pană la urmă e o problemă de siguranță și știu că ne vine greu să credem că, pană la urmă, răul intră in cotidian, că lumea se intreabă in mod legitim și, pană la urmă, și oamenii de acolo, unii dintre ei, cel puțin, care au avut sau au folosit acele construcții, sunt și ei victimele acestui cartel, care le-a spus stați liniștiți aici, că și dacă nu e autorizație, și dacă a expirat contractul, voi puteți să mergeți in continuare. Unii dintre ei sunt victime și pentru ei imi pare rău. E vorba de restabilirea legalității. Ce se intamplă după, dacă răman așa stațiile sau dacă vor fi alte forme de comerț va fi doar cu respectarea legii și a unor norme de modernitate, de civilizație, de arhitectură și de incasare a banilor de cei cărora le aparține de drept acel bun, adică publicul. Este proprietate publică și e normal ca banii să vină către stat. Reporter: In ce orizont de timp ar trebui să se intample asta? Adică in două luni, trei luni, un an? Cătălin Drulă: Vom lua o decizie, vom discuta cu compania Metrorex, ne vom consulta impreună și cu primăriile, ei ar trebui să dea avize, și vă vom informa. Putem să facem, eventual, și o consultare publică, nu e o urgență asta. Urgență este restabilirea legii. Reporter: Domnule ministru, aş vreau să vă intreb dacă stațiile de metrou au aviz ISU in acest moment și care este suprafața acestor magazine, despre cați metri pătrați vorbim și care e chiria pe care o plăteau pană la urmă acești proprietari, aceşti chiriași? Cătălin Drulă: O parte din aceste intrebări o să vă rog să le adresați la Metrorex. Nu pot să vă spun exact o sumă totală de suprafață desfășurată. E vorba de cateva sute de spații comerciale, există inventare ale lor. Despre avizul ISU, chiar știu că conducerea Metrorex s-a adresat către DSU acum o săptămană sau două. Evident, vrem să aducem toate aceste zone care aparțin de Metrorex și de infrastructura de metrou in legalitate cu toate avizele. Acolo unde lipsesc avizele le vom obține prin măsurile care sunt dispuse. Nu este domeniul meu de specialitate. Unde e de vorba sprinklere, sprinklere; dacă sunt materiale inflamabile care nu au acel indice de intarziere a flăcării, facem asta, adică facem acele investiții care sunt necesare și luăm o problemă care a fost prea mult timp lăsată in nelucrare, ca să folosesc o metaforă, și ne facem treaba. Reporter: Şi dacă imi permiteți, luați in calcul sau dacă aţi discutat cu conducerea Metroului despre sancțiunile care ar putea fi aplicate angajaților, care astăzi au refuzat să execute, pană la urmă, și să respecte cerințele conducerii, pentru că am văzut cu toții, eu cel puțin am fost acolo, și am văzut cum directorul general al Metroului se ruga de angajați, efectiv, să facă ceva, să pună mana să adune produsele din magazine. Erau angajații Metroului care au venit cu cutii acolo, nu au vrut să facă asta și tocmai de aceea l-am văzut pe directorul Metroului punand mana pe rangă. Există sancțiuni, se vor lua in calcul sancțiuni? Cătălin Drulă: E important să ne luptăm cu abuzatorii, nu cu victimele lor. Reporter: Aţi spus chiar dumneavoastră că unii sunt victime. Deci putem vorbi de despăgubiri pentru cei care au investit? Cătălin Drulă: Mă refeream in afirmația anterioară că acei oameni, angajați ai Metrorex, care veniseră să iși facă treaba - după cum știți, Metrorex are angajați care se ocupă exact de astfel de operațiuni de zugrăvire, de vopsire, de partea electrică și așa mai departe - au fost timorați de prezența unor lideri sindicali, care le arătau, știți, acel gest mafiot, in spate, dacă cumva pun mana acolo. Despre asta vorbesc, că nu ne vom indrepta niciodată impotriva celor care sunt victime, ci impotriva celor care sunt abuzatori. Reporter: Ințeleg, dar acum puțin timp ați spus că unii dintre cei care au acolo deschise spații comerciale li s-a spus de la inceput că stați acolo, chiar dacă trece contractul şi aţi spus că și unii sunt victime. Deci putem vorbi despre despăgubiri in... Cătălin Drulă: Da, sigur, dumnealor cred că se pot indrepta impotriva firmei sindicatului, impotriva Sindomet și impotriva celor cu care ei, știu mai bine, că au avut de-a face direct. Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă intreb dacă Metrorex a incasat banii in urma inchirierii acestor spații? Cătălin Drulă: Din 2018, Metrorex nu a mai primit de cand a expirat acest contract. (...) A incercat sindicatul să vireze cu forța niște bani, evident, continuand cu această impărțire, in care ei iau grosul și statului i se dă ceva ca să tacă. Ba chiar am primit de la domnul Rădoi, acum vreo lună, o ofertă pe masa ministerului, in care ne mai crește cu, nu mai știu, cu 3 sau cu 5%, ne mai dă ceva. Așa o fi obișnuit dumnealui. Nu negociem legea, așa cum spuneam, iar Metrorex nu a beneficiat, de cand a expirat acest contract, de vreun ban de pe urma spațiilor comerciale. Reporter: Domnule ministru, săptămana trecută a avut loc o consultare intre sindicatul de la Metrou şi conducerea Metrorex, unde s-a incheiat un proces-verbal. Sindicaliștii spun că acel proces-verbal prezentat de ei este legal, este autentic. Cătălin Drulă: Dar am explicat săptămana trecută situația aceasta. Era o primă pagină pe care erau temele de discuție propuse de sindicat și, intr-un mod destul de șiret, așa, era ascunsă in frazare că de fapt este tema, agenda discuției, iar pe a doua pagină erau niște concluzii, cum să spun, banale, pe care le-am tratat și săptămana trecută și care erau cunoscute in spațiul public. Deci nu era nicio știre acolo. E un șiretlic din aceeași gamă, să obținem o hartie cu o ștampilă, cu o semnătură, să o fluturăm și să mai facem un pic de scandal. Mulţumesc mult. 2021-04-07 15:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1-2.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Mondiale a SănătățiiȘtiri din 07.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-mondiale-a-sanatatii- Marcăm astăzi Ziua Mondială a Sănătății, consacrată conștientizării unor probleme de sănătate publică prioritare la nivel global in viziunea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Tematica aleasă pentru anul acesta pune accent pe accesul echitabil la servicii de sănătate, obiectiv foarte important mai ales in contextul pandemiei prin care trecem din cauza unui virus care nu ține cont de nivelul de dezvoltare economică. Acces echitabil presupune existența unui sistem sanitar funcțional, la standardele prezentului, dar și solidaritate și responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi, cetățeni și reprezentanți ai autorităților, deopotrivă. De cealaltă parte, medicii și intreg personalul sanitar sunt adevărații eroi ai acestei perioade și le mulțumim pentru tot efortul pe care-l depun in slujba sănătății și a vieții. Efortul de a pune capăt pandemiei este unul comun, concertat. O singură acțiune, un singur om sau o singură țară nu sunt de ajuns să invingă noul coronavirus. Romania este atat parte a efortului, cat și printre beneficiarii solidarității europene, prin vaccinurile anti-COVID-19 pe care le-am primit și vom continua să le primim in lunile următoare. Este insă nevoie de noi toți ca să caștigăm această luptă, să facem tot ce ține de fiecare pentru a ne proteja de virus, pentru a-i proteja și pe ceilalți. Suferința celor care s-au imbolnăvit, viețile curmate de virus, dar și costurile economice și sociale de pană acum ale pandemiei sunt argumente suficiente pentru a reflecta asupra soluțiilor pe care le avem la indemană pentru a ieși cat mai curand posibil din această criză sanitară. Revenind la tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății, accesul echitabil la servicii de sănătate, consider important să ne mobilizăm pentru a reduce presiunea pe care o pun infectările cu noul coronavirus asupra sistemului sanitar, oferindu-le și pacienților non-COVID-19 șansa la sănătate. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-07 10:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-07-10-07-06big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 06.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1617710011Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim pentru participarea la conferinţa organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare impotriva COVID-19. In cele ce urmează o să trecem in revistă cateva noutăţi legate de modalitatea de programare. Am evaluat foarte atent, alături de colegii noştri de la STS, procesul de inscriere pe listele de aşteptare şi de asemenea procesul şi randamentul de confirmare a programărilor in urma notificărilor din lista de aşteptare. Cifrele analizelor ne arată că interesul de a se programa al persoanelor in vederea vaccinării este unul ridicat, şi anume, in momentul de faţă, in centrele, de pildă, in care se administrează vaccin de la compania Pfizer rata de confirmare a programărilor după notificare este intre 85% şi 90% dintre persoanele care sunt inscrise in lista de aşteptare, chiar de la prima notificare. După cum ştim, pană la acest moment, regula era că o persoană este notificată de pană la trei ori, după care, dacă nu răspunde confirmării respective, notificării, se notificau alte persoane din lista de aşteptare. Intrucat la situaţia dată există multe persoane inscrise pe lista de aşteptare şi care aşteaptă să primească notificări, am luat decizia de a notifica o singură dată o persoană din lista de aşteptare, care va avea la dispoziţie timp de 24 de ore să-şi confirme programarea respectivă. In cazul in care persoana notificată nu confirmă programarea in centrul de vaccinare in cele 24 de ore, vor fi notificate alte persoane din lista de aşteptare, tocmai pentru a rula intr-un interval cat mai scurt persoanele care se află in lista de aşteptare. Persoanele care nu-şi confirmă programarea după prima notificare, practic vor avea posibilitatea să se inscrie fie pe lista de aşteptare a unui alt centru, fie să se programeze pe locurile care vor fi disponibile in centrele de vaccinare şi care nu vor mai avea liste de aşteptare. In acest fel, practic putem să epuizăm şi să rulăm mai rapid toate persoanele care se află in lista de așteptare in vederea programării in urma notificărilor. Maine, incepand cu ziua de 7 aprilie, va fi operaționalizată această cerinţă. Un alt element important este legat de estimarea timpului de așteptare al persoanelor pe inscrise pe listă, pe lista de așteptare. Din data de 10 aprilie va fi afișat pe platforma de programare pentru fiecare persoană care se află in lista de așteptare cate persoane se află inscrise in față și de asemenea care este capacitatea de vaccinare zilnică in centrul de vaccinare pentru care persoana respectivă a optat, așa incat putem să estimăm foarte ușor cate persoane se află in față și cate se vaccinează in fiecare zi și astfel putem să deducem care este timpul mediu de așteptare, ţinand cont că pot exista variații chiar de la o perioadă la alta pentru aceeași persoană in funcție de categoria de prioritizare din care fac parte persoanele care se pot inscrie ulterior in lista de așteptare, ţinand cont că pe lista de așteptare notificarea respectă prioritizarea conform strategiei. Un alt element important, așa cum am anunțat, de astăzi, din 6 aprilie, au fost operaționalizate incă douăsprezece cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna, așa incat in momentul de față vorbim de aproximativ 86 de centre de vaccinare cu Moderna, care cumulează un total de 103 fluxuri de vaccinare. De asemenea, din data de 13 aprilie vor fi operaționalizate incă 144 de cabinete noi de vaccinare unde se va aloca vaccin de la compania Pfizer, iar din data de 20 aprilie vor fi deschise incă 41 de cabinete noi de vaccinare, unde se va aloca de asemenea vaccin de la compania Pfizer. Incepand de maine, din 7 aprilie, va crește capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, de la 60 de persoane la 90 de persoane in centrele de vaccinare unde se distribuie vaccin de la compania Moderna, respectiv vaccin de la compania AstraZeneca, iar in centrele de vaccinare unde se distribuie vaccin de la compania Pfizer numărul de persoane alocate pe flux crește la 72 de persoane. Nu am optat pentru creșterea la 90 de persoane deoarece ne-am dorit ca in decursul lunii aprilie să putem deschide toate centrele cu Pfizer care au fost pregătite la nivel național. Dacă optam pentru creșterea numărului la 90 de persoane pe fluxul in centrele cu Pfizer nu mai puteam deschide restul de centre. Și in acest fel ne dorim să operaționalizăm toate centrele pregătite pentru vaccinul de la Pfizer, chiar dacă temporar vom aloca un număr mai mic de doze, 72 de de persoane per flux, comparativ cu celelalte centre care vor avea un maxim de 90 de persoane pe flux. In momentul in care vom avea un număr suplimentar de doze alocate de Pfizer pentru Romania, cu siguranță vom crește această capacitate la maxim. O altă situație pe care am centralizat-o in această săptămană a fost legată de participarea medicilor de familie la campania de vaccinare impotriva COVID-19. Avem situația centralizată la nivel național, sunt 3.028 de medici de familie care au optat pentru a participa la campania de vaccinare prin cabinetele proprii, din totalul celor 10.940 de medici de familie care se află in relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce inseamnă un procent de circa 30%. Este mai puțin decat ne așteptam și cat estimam din datele disponibile preliminare. A fost elaborată și instrucțiunea in baza căreia se va desfășura procesul de vaccinare prin cabinetele medicilor de familie. Aș vrea doar să menționez că incepand de maine proiectul pilot de la Timiș cu cei 50 de medici de familie deja demarează. A fost efectuat trainingul medicilor de familie privitor la modalitatea de derulare a acestei etape de vaccinare, sunt transmise procedurile și instrucțiunile specifice, au fost operaționalizate in registrul electronic național al vaccinărilor, ID-urile corespunzătoare pentru introducerea persoanelor vaccinate, materialele sanitare și dozele de vaccin sunt deja alocate și urmează a fi distribuite in cursul zilei de astăzi pentru a incepe vaccinarea chiar din data de 7 aprilie, adică de maine. Ce prevede această instrucțiune? In primul rand, in cabinetele medicilor de familie vor fi alocate vaccinuri pentru care se poate asigura condițiile de lanț de frig, vaccinuri care pot să fie depozitate intre 2 și 8 grade și, de asemenea, să fie distribuite pe aceleași condiții de temperatură, ceea ce inseamnă că avem la acest moment două opțiuni: vaccinul de la AstraZeneca și vaccinul de la Johnson and Johnson, in funcție de numărul de doze pe care urmează să le recepționăm. Vaccinurile și materialele sanitare, inclusiv trusele de adrenalină preumplute, seringile preumplute de adrenalină, EpiPen-uri, vor fi alocate către fiecare cabinet de medicină de familie. De asemenea, programările persoanelor la vaccinare nu se vor face prin platforma de programare, practic se realizează pe listele deschise la medicii de familie din lista proprie a fiecărui medic. Ca atare, medicii de familie fac catagrafia pacienților din lista de pacienți și alocă un număr de circa 10 persoane la vaccinare pe zi, ținand cont că vaccinul de la AstraZeneca este distribuit in flacon multidoza a cate 10 doze şi vaccinul de la Johnson and Johnson este distribuit in flacoane a cate 5 doze, aşa incat trebuie să avem intre 5, 10 sau mai multe persoane in funcție de numărul celor care doresc să se vaccineze. Vaccinările, așa cum am spus, in cabinetele medicilor de familie se vor desfășura in afara programului de lucru obișnuit al medicului de familie. Fiecare medic de familie iși va stabili propriul program de vaccinare, in funcție de orele contractate cu Casa Națională de Asigurări, așa incat să existe un program destinat strict pentru vaccinarea persoanelor doritoare impotriva COVID-19. De asemenea, se va asigura un circuit conform celui deja existent, pentru că știm, in cabinetele medicilor de familie se derulează activități de vaccinare in cadrul Programului Național de Imunizare. Cam aceasta este modalitatea prin care se va desfășura vaccinarea in cabinetele medicilor de familie. Data pe care noi am stabilit-o pentru demararea acestui demers la nivel național este 4 mai. Pană la acel moment vom asigura trainingul tuturor medicilor de familie care sunt incluși in acest proiect, vom stabili toată infrastructura legată de distribuția dozelor de vaccin, de distribuția materialelor sanitare așa incat să putem demara in condiții cat se poate de bune. De asemenea, pe 20 aprilie ne dorim demararea vaccinărilor cu centrele mobile de vaccinare. In prima etapă vor fi pregătite circa 20 de centre mobile de vaccinare. Ele sunt distribuite la nivel național. Vor fi coordonate de către Comitetul Județean pentru Conducerea Coordonarea Intervenției in legătură cu spitalele militare pentru ca toate aceste 20 de centre mobile de vaccinare sunt operaționalizate cu resursă umană de la Ministerul Apărării Naționale. Aceste centre vor deservi populația din localități rurale care nu are acces in momentul de față la centre de vaccinare şi care nu au medicii de familie. Pentru aceste centre de vaccinare se va aloca cu prioritate vaccin de la Johnson and Johnson tocmai pentru a facilita procesul de vaccinare care știm, se face intr-o singură doză. In ceea ce privește lista de așteptare, la acest moment avem circa 780.000 de persoane inscrise pe listele de așteptare. Uitandu-ne la categoria persoanelor care se află in momentul de față pe listă, circa 60% sunt persoane care aparțin populației generale, din etapa a treia a campaniei de vaccinare și circa 32% sunt persoane care aparțin categoriei vulnerabile, persoane cu boli cronice, persoane peste 65 de ani, persoane cu dizabilități și personal care deservește activități esențiale circa 7,5%. Topul celor șase județe cu cele mai multe persoane inscrise pe listele așteptare. In București sunt peste 150.000 de persoane inscrise pe listele de așteptare, in Cluj sunt aproape 60.000 de persoane, in Prahova - 37.000 de persoane, Iași - peste 29.000, Ilfov peste 29.000 și Mureș peste 28.000 de persoane. La acest moment au fost notificate prin SMS, in vederea programării, peste 436.000 de persoane din listele de așteptare. Numărul celor care şi-au făcut programare este de 295.900 de persoane, ceea ce inseamnă un randament al programărilor pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri de circa 70%. In ultimele 24 de ore, pentru a vedea dinamica listei de așteptare, au fost inscrise in lista de așteptare peste 42.000 de persoane noi, au fost notificate peste 31.000 de persoane și programate 17.350 de persoane, insă, repet, este un proces dinamic, o persoană avand la dispoziție 24 de ore pentru confirmarea programării. Centrele de vaccinare existente la acest moment: avem in total 908 centre de vaccinare pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri, cumuland aproximativ 1.399 de fluxuri. Din aceste centre, pentru vaccin de la compania Pfizer sunt 573 de centre, care au impreună 948 de fluxuri. Menționez că in aceste 948 de fluxuri sunt incluse și cele 144 de cabinete care vor fi deschise pe 13 aprilie și pentru care urmează să inceapă notificarea persoanelor din lista de așteptare, in vederea programării. Pentru centrele care folosesc vaccin de la compania Moderna avem 86 de centre, cu 103 fluxuri in total. La acest moment, practic, sunt deschise toate centrele de vaccinare care folosesc vaccin de la Moderna şi sunt operaționalizate și deja sunt inscrise persoane, inclusiv pe cele 12 centre noi. Centre active pentru vaccin de la compania AstraZeneca: sunt in total 249 de centre, cumuland 348 de fluxuri de vaccinare. Situația persoanelor care sunt programate la acest moment: incepand cu data de 6 aprilie, in platforma de programare sunt 1.039.000 de persoane programate. In centre Pfizer avem 513.904 persoane programate, din care la doza unu - 106.385 de persoane. Reamintesc faptul că in centrele de vaccinare, fereastra, intervalul de timp pe care se fac programări este, in acest moment, cred că de cinci zile. Practic, nu se deschid toate cele 20 de zile pentru programare, in vederea ocupării la maximum a numărului de locuri din fiecare zi, care corespunde unui centru de vaccinare. De asemenea, in centrele cu Moderna sunt programate 126.339 de persoane, din care la doza unu 30.390, iar in centrele de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca avem 398.927 de persoane programate, din care 17.021 sunt persoane programate cu doza unu. Activitatea serviciilor de call center: sunt disponibile şi operaţionale 574 de linii telefonice deservite de 1.560 de militari. Avem o medie zilnică a apelurilor la acest moment pe ultimele 7 zile de circa 9.390 de apeluri. In ultimele 24 de ore au fost preluate 14.891 de apeluri. Bilanţul persoanelor vaccinate: totalul persoanelor vaccinate la data de 5 aprilie este de 2.132.024, din care cu doza doi peste 1.220.000 de persoane. Totalul persoanelor vaccinate din etapa a doua, incepand cu 15 ianuarie, 1.640.383 de persoane cu cel puţin o doză. Tipul persoanelor vaccinate şi categoria de risc din care face parte fiecare: persoane cu boli cronice 471.363, persoane peste 65 de ani 565.222, persoane din centre sociale şi rezidenţiale 33.934. Vă reamintesc, dintr-un număr estimat de circa 48.050 de persoane care se află internate in aceste centre sociale, deci avem un procent de acoperire de peste 70%, ceea ce este foarte bine, persoane nedeplasabile vaccinate la domiciliu, aproape 20 de mii de persoane, sunt 19.782 de persoane care au fost vaccinate cu echipe mobile şi persoane fără adăpost 562. In total, persoane vulnerabile care sunt vaccinate pană la acest moment in etapa a doua, peste 1.000.090 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 75% din numărul celor vaccinaţi. Persoanele care fac parte din infrastructura critică, din activităţile esenţiale 409.727 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, iar in ceea ce priveşte angajaţii din invăţămant sunt circa 148.000 de persoane vaccinate. Ne apropiem de un procent de 45% acoperire vaccinală a personalului din invăţămant. In centrele din reţeaua MApN care, ştim, din data de 23 martie au fost deschise şi pentru populaţia generală, au fost vaccinate pană la acest moment peste 100 de mii - 101.000 de persoane -, ceea ce reprezintă 4,87% din numărul celor vaccinaţi la nivel naţional, iar in centrele organizate in reţeaua MAI avem 35.674 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 1,7% din totalul celor vaccinaţi la nivel naţional. Activitatea echipelor mobile, in săptămana 29 martie - 5 aprilie, au fost in teren 153 de echipe mobile formate din 489 de medici şi asistenţi şi 120 de registratori. S-au efectuat 432 de misiuni in teritoriu pentru vaccinare in centre rezidențiale, persoane imobilizate la domiciliu, centre de dializă şi persoane fără adăpost şi au fost vaccinate in această săptămană 9.474 de persoane cu ajutorul echipelor mobile. Pe primul loc, cele mai multe persoane au fost vaccinate in judeţul Hunedoara 1.164 de persoane; pe locul doi Bucureşti cu circa 800 de persoane; Cluj 680 de persoane, Ilfov 654 de persoane, Prahova 612 persoane, Alba 545 şi Sibiu 480. Profilul de siguranţă, reacţiile adverse raportate la nivel naţional: pană la data de 5 aprilie au fost raportate 11.252 cazuri de RAPI, (Reacţii Adverse post Vaccinare Indezirabile), cu o rată de raportare globală de 3,4 la o mie de doze administrate. In ceea ce privește rata de raportare a reacţiilor adverse pe tip de vaccin avem: 1,9 cazuri de reacţii raportate la 1.000 de doze pentru vaccinul Pfizer; 3,6 la 1.000 de doze administrate pentru vaccinul de la Moderna şi 13,1 la 1.000 de doze pentru vaccinul de la AstraZeneca. Analiza efectuată pe ultima săptămană, din 29 martie - 4 aprilie 2021, au fost raportate un număr de 1.110 reacţii adverse postvaccinale, 93% fiind raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului, restul la Insitutul de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse este tanără, 37 de ani, 63% dintre persoanele care au raportat reacţii adverse sunt de sex feminin. In funcţie de severitatea manifestărilor a fost raporată o reacţie adversă severă, un caz de şoc anafilactic la vaccinul de la Moderna şi 1.109 reacţii clasificate ca nesevere, din acestea 73% sunt reacţii locale de tip durere, tumefacţie, erupţie la locul de administrare şi reacţii sistemice cu oboseală, febră şi frison. In 42% dintre situații sunt raportate reacții de tip cefalee, dureri de cap, 39% dureri musculare sau articulare, 17% reacții digestive. Cam acesta este bilanțul săptămanal al reacțiilor adverse. Cu permisiunea dumneavoastră o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Voi continua cu aspecte legate de misiunile de transport. Astfel, de la inceputul campaniei de vaccinare, pană pe 5 aprilie, au fost efectuate 8.094 de misiuni de transport la nivel național, care au folosit forțe și mijloace angrenate un număr de 3.256 personal MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 1.700 mijloace tehnice. La fel, 3.192 de persoane din cadrul MApN pentru efectuarea misiunilor de transport, cu 1.812 mijloacele tehnice, un total personal angrenat de 5.718 personal militar și personal civil. Cu privire la dozele de vaccin, pană pe data de 6 aprilie, in Romania au fost recepționate 5.121.129 de doze, dintre care au fost administrate 3.359.006 doze, ceea ce reprezintă 66% din dozele primite. Avem un stoc de 1.410.796 pentru data de 6 aprilie, bineințeles, distribuite fiind 3.710.333 de doze. Pentru BioNTech -Pfizer, pentru vaccinul produs de BioNTech -Pfizer avem recepționate 3.374.729, dintre care administrate 2.724.259, un stoc de 504.756. Aici aș dori să facă mențiunea că, practic, stocul existent in acest moment reprezintă dozele de vaccin pe care le-am primit ieri. Acest lucru se intamplă in fiecare săptămană. Practic, dozele de vaccin de la BioNTech -Pfizer pe care le primim lunea sunt utilizate pe parcursul intregii săptămani, fără a avea, deci, practic, acest procent de 81% din doze administrate este valabil pentru astăzi, dozele fiind utilizate pe parcursul următoarelor zile. Cu privire la dozele de vaccin produse de Moderna, recepționate pană la 6 aprilie avem 426.000, dintre care administrate 248.469, ceea ce reprezintă 58, 3%.Avem un stoc de 139.000 de doze de vaccinuri. La fel, practic aceste doze reprezintă doze pentru următoarea perioadă, ținand cont de faptul că Moderna livrează o dată la două săptămani, deci noi practic trebuie să ținem in stoc dozele - atat pentru prima doză, cat și pentru rapel din perioada următoare pană la următoarea tranșă care va fi livrată, in cazul vaccinurilor de la Moderna săptămana aceasta va fi următoarea tranșă. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, total doze recepționate pană la 6 aprilie 1.320.400, administrate pană la acest moment 386.278, ceea ce reprezintă 29,25%, și aici planul nostru este acela de a utiliza, date fiind particularitățile de stocare și de transport, alături de alte vaccinuri care pot fi stocate la condiții normale pentru vaccinuri, ceea ce facilitează utilizarea acestora, practic plănuim să fie utilizate in procesul de administrare cu ajutorul medicilor de familie. Cu privire la dozele de vaccin pierdute, pană la data de 4 aprilie inclusiv s-au inregistrat 5.669 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul de doze utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor pentru următoarea perioadă, pentru martie am primit un total de 2.212.734 de doze. Săptămana aceasta vom mai primi 134.400 de doze de la Moderna și 110.564 de doze de la AstraZeneca. Pentru vaccinurile produse de Pfizer-BioNTech săptămanal o să primim, așa cum știm, pentru următoarele două săptămani 511.000 de doze, in ultima săptămană din aprilie 512.000, totalizand 2.046.330 de doze la finalul lunii aprilie. Pentru Moderna, la fel nu s-a schimbat față de săptămana trecută. Vorbim de un minim de 280.800 de doze pentru aprilie, iar pentru AstraZeneca 879.990. Vestea bună este că in săptămana a treia vom primi vaccinuri produse de Johnson and Johnson, in săptămana a treia vorbim de 60.000 de doze, iar in ultima săptămană vorbim de aproximativ 103.000 de doze, cu un total de 163.000 de doze pentru luna aprilie. Astfel, aprilie și mai, vorbim de două luni importante, așa cum a declarat și domnul prim-ministru, domnul Florin Cițu, vom avea peste 8,3 milioane de doze care intră in Romania, ceea ce poate să ajungă la un total de cinci milioane de persoane vaccinate la finalul lunii mai, care reprezintă aproximativ 35% din populația adultă, ceea ce ne duce către o bornă care poate să vină la pachet cu beneficii asupra măsurilor sociale adoptate pentru a ține sub control pandemia. Iar, in final, toate eforturile campaniei de vaccinare ne situează in acest moment la nivel european pe un loc patru, cu privire la vaccinările și cu a doua doză administrată. Ne uităm la acest tip de criteriu, pentru că acesta iţi garantează o imunitate maximală, iar la nivel global pe locul 15, tot la fel cu vaccinări cu a doua doză. Cam atat a fost. Mulțumesc mult, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiță: Mulţumesc și eu! Aş propune să incepem sesiunea de intrebări. Din partea dreaptă, vă rog! Reporter: Bună ziua! Avand in vedere declarația șefului strategii de vaccinare de la Agenția Europeană a Medicamentului cum că este clar că există o legătură intre acele tromboze și vaccinul de la AstraZeneca, aş vrea să ne spuneți ce luați in calcul să faceți de acum inainte şi dacă există un scenariu in care să nu mai folosim acest vaccin și dacă se va intampla acest lucru să ne spuneți dacă ar putea fi afectată campania de vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Suntem și noi informați vizavi de declarația oficialului EMA. Aș vrea doar să menționez că incă nu este finalizată ședința Comitetului de farmacovigilență, ședință care are loc chiar la acest moment. In urma acestei ședințe vor fi transmise recomandările clare ale Agenției Europene a Medicamentului. Ne așteptăm să se facă recomandări particulare, poate pentru un anumit profil de persoană, care eventuale să fie la risc să dezvolte aceste tipuri de evenimente, trombocite, particulare. De asemenea, trebuie să menționăm că acest mecanism de evaluare a tuturor reacțiilor adverse este valabil pentru toate medicamentele și vaccinurile, este un proces obișnuit și este foarte bine că se intamplă așa și că avem aceste semnale tocmai pentru a nu trece lucrurile neanalizate și neinvestigate. Nu ne așteptăm la o retragere a autorizării de punere pe piață a acestui vaccin. Foarte probabil că vor fi recomandări suplimentare transmise și modificate recomandările din caracteristicile produsului, practic modificări ale prospectului. Noi sperăm, așa cum toată lumea așteaptă, să se facă aceste recomandări, incat să avem o sursă clară pe baza căreia să putem lua decizii. Mesajul este unul cat se poate de clar, așteptăm recomandările Agenția Europeană a Medicamentului. Sunt implicați toți experții de la nivel european, de la nivel internațional, care analizează in detaliu toate aceste evenimente. In funcție de recomandările transmise de Agenția Europeană a Medicamentului, Romania va adopta toate măsurile, incat siguranța fiecărui cetățean, fiecărei persoane care dorește să se vaccineze să fie prioritară. De altfel, toate măsurile adoptate pană la acest moment au avut in vedere in permanență beneficiile versus riscurile și am plecat de la datele științifice disponibile și de la recomandările Agenției de Reglementare Europene. Se poate, sigur, ajunge in orice scenariu. Din acest motiv așteptăm și noi să vedem care este decizia Agenției Europene a Medicamentului și care vor fi recomandările. Reporter: Există un scenariu in care să nu mai folosim AstraZeneca şi dacă da, ar fi afectată campania de vaccinare? Am comandat mai multe doze de la Pfizer? Adică, am putea ajunge la acel obiectiv din septembrie, să vaccinăm 10,4 milioane de persoane fără AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Da, şi avem suficiente doze doar de la compania Pfizer, de pildă, care ne pot asigura, pană in septembrie, vaccinarea a peste 10 milioane de persoane, chiar cu două doze, insă trebuie să ințelegem și vedem că ne aflăm intr-o cursă contracronometru cu acest virus, care are capacitatea de a acumula noi mutații, mutații care ii conferă, pe de o parte, o rezistență parțială față de vaccinurile disponibile, pe de altă parte, ii pot crește contagiozitatea, pe de altă parte, pot să ii crească agresivitatea, virulența. Ideea campaniei de vaccinare in plină pandemie este de a asigura intr-un timp scurt acoperirea vaccinală țintă pe care ne-o dorim cu toții, pentru a avea efecte benefice in timp scurt. Altfel, intr-o prelungire a campaniei de vaccinare, nu doar in Romania, vorbim de abordarea globală, riscăm să avem peste cateva luni un alt virus, care va răspunde diferit la vaccinuri și care va avea o contagiozitate și o virulență diferită față de ce avem circulant la acest moment. Cu cat numărul de persoane infectate este mai mare, cu atat rezervorul de virus de unde se pot selecta noi variante virale este mai crescut. Acesta este mesajul nostru foarte clar. Vaccinurile disponibile actuale, vaccinurile care au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului sunt vaccinurile care aduc beneficii maximale in ceea ce privește protecția față de boala simptomatică, față de complicațiile bolii, față de internare, față de decese. Sigur că nu există un vaccin perfect. Toate au un profil de siguranţă, pe care il cunoaştem, care este menţionat in rezumatul caracteristicilor produsului, dar, in acelaşi timp, ne uităm la beneficiile şi la eficacitatea şi eficienţa pe care aceste vaccinuri şi-au dovedit-o chiar in viaţa de zi cu zi. Vedem ţări care au o campanie de vaccinare de succes şi unde beneficiile deja se regăsesc la nivelul comunităţii respective, nu doar la nivel individual. Reporter: Mai am o intrebare, dacă imi permiteţi. In urma intalnirii de astăzi intre reprezentanţii HORA şi premier, reprezentanţii HORA au declarat că vor, pentru redeschiderea de la 1 iunie, să aibă cat mai mulţi angajaţi imunizaţi. Ar putea fi şi ei o categorie prioritară care să fie vaccinată pană la 1 iunie? Valeriu Gheorghiţă: Orice persoană care işi doreşte să se vaccineze este prioritară in momentul de faţă. Reamintesc că ne aflăm in etapa a treia. Sunt deja operatori economici care şi-au arătat disponibilitatea de a-şi organiza propriile centre de vaccinare. Suţinem acest demers. Am avut deja intalniri preliminare cu dumnealor. Suntem in plin proces de organizare a acestor activităţi. Desigur că oricine işi doreşte să se vaccineze cred că trebuie să inţeleagă că pentru noi este prioritar şi tot ceea ce facem in acest moment este să creăm acel mediu favorabil, acel mediu de siguranţă pentru vaccinare. Reporter: Aş vrea să-mi spuneţi cate persoane care erau programate pentru vaccinarea cu AstraZeneca nu s-au prezentat şi cate persoane s-au retras de pe listele de aşteptare, unde se administrează acest ser? Valeriu Gheorghiţă: Mai ales din perioada lunii martie, de cand au inceput aceste semnale de evenimente tromboembolice, pană la acest moment au fost peste 207.000 de anulări in platformă, iar dintre persoanele programate, care şi-au confirmat programarea, avem circa 99.000 de mii de persoane care nu s-au prezentat, care şi-au anulat programarea, ceea ce reprezintă 28% din cei care confirmaseră programarea. Da, este un procent mare. Avem aproape 1/3 dintre persoanele programate care nu s-au prezentat. Este clar un aspect pe care l-am sesizat cu toţii. Considerăm că avem nevoie de o mai bună inţelegere a acestui aspect de către orice om care işi doreşte să se vaccineze. Apreciem absolut firească şi legitimă ezitarea oamenilor la acest moment. Este nevoie de mai multă informare. Avem nevoie de mai multe informaţii oficiale de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi pot să vă asigur pe toţi că şi noi, la randul nostru, cei care luăm decizii, avem nevoie de mai multe informaţii. In măsura in care avem acces la aceste informaţii, luăm deciziile cat de repede putem, incat să asigurăm pe toată lumea de bunul mers al campaniei de vaccinare. Reporter: Aceste persoane care nu s-au prezentat sau care s-au retras de pe listele de aşteptare, s-au inscris pe listele de aşteptare pentru alte vaccinuri sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că da, pentru că lista este relativ constantă, avem circa 780.000 de persoane care sunt in lista de aşteptare, mai ales că ştim foarte bine, din 25 martie, se afişează şi tipul de vaccin pe fiecare centru, este disponibil pe harta interactivă Rovaccinare, aşa incat este opţiunea fiecărei persoane să-şi aleagă, să opteze pentru lista de aşteptare a unui centru. Dar, mai menţionez incă o dată, este important să ne vaccinăm cat mai repede cu vaccinurile care sunt sigure şi care sunt eficiente. Reporter: Aş mai dori să vă intreb dacă avem cazuri de tromboze raportate de către persoane care au fost vaccinate cu AstraZeneca şi, la un moment dat, cred că luna trecută, spuneaţi că avem raportate 10 modificări de coagulare şi că erau raportate de oameni, de persoanele care au primit vaccinul, nu de cadre medicale. La vremea ceea spuneaţi că sunt in investigare. Valeriu Gheorghiţă: Au fost infirmate. Chiar astăzi, am o situaţie a cazurilor. Sunt 7 cazuri de tromboze din cele 92 de reacţii adverse post-vaccinale care sunt aflate in investigare, pană la 5 aprilie, din care 10 sunt cu posibilă afectare hematologică, 7 cazuri de tromboze, 3 raportate la vaccinul de la AstraZeneca şi 4 la vaccinul de la Pfizer, insă au fost investigate şi infirmate, practic nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate. Şi, de asemenea, mai sunt două cazuri care se află in investigare, la fel. In Romania nu au fost confirmate cazuri de tromboză de sinus venos cerebral asociate cu vaccinarea. Sunt cazuri, de altfel, extrem de rare, care merg de la o frecvență de la unu la 100 de mii, pană la unu la un milion, in funcţie de numărul de cazuri raportate in fiecare ţară. Cred că trebuie să aşteptăm precizările Agenţiei Europene a Medicamentului, stabilirea frecvenței, stabilirea unui profil de risc şi, de asemenea, recomandările pe care, repet, cu toţii le aşteptăm. Reporter: In cat timp ne putem aştepta ca in urm acestor reticenţe de vaccinare cu AstraZeneca să avem primele doze pierdute? Vorbim de 30% din dozele care vin in ţară, sunt Astra, dacă am reţinut bine ce spuneaţi săptămana trecută. Nu mai ştiu exact, cat timp puteau fi păstrate pană să....? Valeriu Gheorghiţă: Au o stabilitate de circa şase luni, intre două şi opt grade. Tocmai de aceea, la momentul actual nu se pune problema de expirare. Avem capacitate de stocare suficientă, insă ceea ce pe noi ne interesează este să creştem ritmul de vaccinare in condiţiile in care vor fi precizate, sigur, de către agenţia de reglementare. Reporter: Şi o a doua intrebare. In spaţiul public, in ultimele două zile, s-a vorbit foarte mult despre faptul că, intr-o formă sau alta, va trebui in curand, chiar din 14 mai sau de la 1 iunie, să prezentăm o dovadă a faptului că am fost vaccinați. Majoritatea avem acel certificat, dar dacă va trebui să umblăm cu el la terasă, la restaurant, in vacanță va fi destul de dificil. De asemenea, ințelegem că platforma, baza de date din Romania trebuie coordonată la nivel european pentru acel certificat verde. In ce stadiu sunt pregătirile pentru ceva ce poate va aglomera cerința de această dovadă? La două, trei milioane de persoane să le ceară de pe o zi pe alta pentru un concediu va fi un efort. Valeriu Gheorghiţă: Este o intrebare la care veți avea două răspunsuri, primul o să vi-l ofer eu. In momentul de față, fiecare persoană are posibilitatea să iși descarce varianta electronică a adeverinței direct de pe platformă, adulți.renv.ro, așa incat va avea varianta electronică, iar in ceea ce privește certificatul verde, aș vrea să o rog pe doamna doctor Pistol. Sunt discuții la nivel european, insă termenul, din cate știu eu, este in vară, in iunie. Vă rog, doamna doctor. Adriana Pistol: Da, ce putem să spunem este că termenul, intr-adevăr, este in iunie. La nivelul Uniunii Europene se află in finalizare, deci mai sunt cateva puncte de negociat, un regulament in acest sens. Regulamentul inseamnă că toate statele membre sunt obligate să-l aplice, fără să mai fie nevoie de transpunere in legislația națională. Toate demersurile sunt făcute in sensul colaborării dintre noi, de la Institut, care deținem informația privitoare la vaccinare și colegii de la STS, care dețin informațiile referitoare la boală in antecedente și respectiv testare inainte de călătorie, pentru că certificatul digital nu se referă numai la vaccinare, se referă inclusiv la faptul că o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2, cu aproximativ 180 de zile anterior călătoriei, perioadă in care este considerată că poate să călătorească sau şi-a efectuat recent un test. Prin urmare, aceste două platforme, care sunt deja interconectate, dețin toate aceste informații, iar colegii de la STS sunt cei care au preluat, din punct de vedere tehnic, informatic, această activitate și care colaborează cu colegii de la nivelul Uniunii Europene, acel portal, astfel incat in luna iunie și Romania să fie pregătită să furnizeze la cerere fiecărui cetăţean una dintre cele trei informaţii posibile sau toate trei, fiecare cum consideră oportun. Reporter: Fie la cerere, scuze, doar o scurtă completare, la cerere in sistem de platformă presupun. Adriana Pistol: Absolut, da. Reporter: Bună ziua! Sunt peste 300.000 de persoane inscrise pe listele de așteptare care pană in prezent, din 15 martie, nu au primit nici o notificare. Multe dintre acestea stau pe listele de așteptare ale unor centre care sunt inchise. Pe 10 aprilie presupun că vor vedea acest lucru, vor vedea cate persoane sunt in față, vor putea să vadă și cate doze se fac in fiecare zi și vor vedea că centrele acelea sunt inchise. Ce se intamplă cu oamenii aceștia, trebuie să o iau de la capăt cu inscrierea? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Lucrurile astea au fost transmise foarte clar, dar probabil că in teritoriu nu există o comunicare foarte bună. Fiecare județ a transmis centre pe care, lăsand la o parte cele care funcționau, centrele active, centrele care urmează a se deschide in perioada următoare, pe toate cele trei tipuri de vaccinuri. Aceste centre au fost deschise in platformă incepand cu 15 martie tocmai pentru a da posibilitatea oamenilor să se programeze pe lista de așteptare. Asta inseamnă o listă de așteptare. Pană la 15 martie ințelegeam o nemulțumire că nu au oamenii posibilitatea să se inscrie pe o listă de așteptare. Acum avem această posibilitate, să ne scriem pe lista de așteptare. In decursul lunii aprilie am anunțat incepand de astăzi au fost deschise 12 cabinete, pe 12 martie se deschid incă 30 de cabinete cu AstraZeneca pe 13, pardon, aprilie, 12 aprilie, pe 13 aprilie 144 de cabinete cu Pfizer, pe 20 aprilie 41 de cabinete cu Pfizer. Practic pană la finalul lunii aprilie se deschid toate cabinetele de vaccinare și centrele de la nivel național, care erau transmise de către fiecare Direcție de Sănătate Publică și avizate, așa incat persoanele care se află in acea listă de așteptare vor fi cele care vor fi notificate cu intaietate. Deci, nu trebuie să migreze nimeni, toate centrele vor fi deschise. Este adevărat că o parte din centrele cu AstraZeneca, cred că sunt in jur de 10 la nivel național, nu vor mai fi deschise din lipsa de personal, insă persoanele care se află in lista de aşteptare, ieri am discutat cu Direcțiile de Sănătate Publică, vor fi vaccinate. Cum? Fie cu echipe mobile in centrul respectiv, fie fiind relocate in alte centre care sunt in raza teritorială. Reporter: Deci, oamenii vor avea posibilitatea de a vedea data exactă la care se va deschide centrul pe a cărei listă de așteptare se află? Valeriu Gheroghiţă: Da, pentru că din 10 aprilie fiecare persoană va vedea cate alte persoane se vaccinează zilnic in acel centru şi cate persoane se află in faţa dumneaei pe lista de aşteptare. Reporter: Şi dacă numărul este zero, va scrie acolo centrul care va fi deschis in data de? Valeriu Gheroghiţă: Nu, nu va scrie. Vor fi anunţate toate aceste centre. Insă, repet, la nivel local, la nivel judeţean toate centrele se cunosc, că nu sunt multe. Se cunosc şi fiecare DSP, noi avem şedinţe de două ori pe săptămană cu direcţiile de sănătate publică in care discutăm toate aceste aspecte. Ştiu de problema respectivă, dar repet, acesta este principiul listei de aşteptare, să-şi rezerve un om loc, atunci cand centrul funcţionează. Altfel, putem să avem opţiunea oricand, fiecare să plecăm de pe lista de aşteptare a unui centru şi să migrăm pe lista unui alt centru, dar s-ar putea ca timpul de aşteptare la un centru pe care noi il vedem că funcţionează să fie mai lung decat dacă am sta pe centrul respectiv. Repet, ele urmează a se deschide. Acesta a fost un principiu de la inceput. Deschidem toate centrele, şi cele active, şi cele inactive. Pe cele inactive oamenii se trec pe lista de aşteptare şi vor fi notificate, evident, primele, cand centrul respectiv va intra in activitate. Reporter: Mulţumesc. Doar o singură intrebare. Avem confirmate in Romania noi tulpini, una dintre aceste tulpini, unele studii spun că reduce eficienţa vaccinului. Ce date aveţi dvs. referitor la eficienţa serurilor disponibile acum impotriva acestor noi tulpini? Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de fapt de o mutaţie, 484 K, care se regăseşte pe varianta virală sud-africană şi braziliană şi mai nou şi tulpina britanică B117 achiziţionează această mutaţie. Intr-adevăr, această mutaţie conferă variantei virale o capacitate de a reduce efectul neutralizant al anticorpilor protectori, insă studiile care sunt efectuate pe pseudovirus, adică un virus efectuat in laborator, care conţine exact acest ansamblu de mutaţii, ne arată o păstrare a capacităţii neutralizante a anticoprilor obţinuţi după vaccinare, anticorpi preluaţi de la persoane vaccinate cu Pfizer, de pildă, şi Moderna, insă, intr-adevăr, acest efect neutralizant este uşor diminuat faţă de tulpina sălbatică. De asemenea, datele din viaţa de zi cu zi ne arată in SUA eficienţa vaccinului de la Pfizer la şase luni, care se păstrează la peste 91%, in condiţiile in care sunt circulante şi variantele virale noi, inclusiv varianta sud-africană, ceea ce inseamnă că in practică aceste vaccinuri ne oferă o protecţie suficientă pentru formele simptomatice, pentru complicaţiile bolii, pentru formele severe. Deci, la acest moment avem toate datele care susţin eficacitatea vaccinurilor disponibile. Insă vorbim de variantele virale la acest moment. Noi nu trebuie să dăm posibilitatea acestui virus să cumuleze noi mutaţii. Vorbim de eficienţa campaniilor de vaccinare pe baza datelor actuale. Dacă stăm şi ne uităm şi nu facem nimic, s-ar putea ca peste şase luni să fim intr-o cu totul altă ipostază şi intr-un cu totul alt scenariu cu un alt virus. Acesta este mesajul foarte clar pe care şi noi, dar şi colegii experţi din alte ţări il transmit. In momentul de faţă avem vaccinuri, slavă Domnului, la cel puţin patru companii care au primit autorizare pe care trebuie să le folosim in masă pentru a vaccina un număr cat mai mare de persoane. Reporter: Intai o intrebare legată de vaccinul AstraZeneca. Printre variantele de operare cu acest vaccin, de acum inainte se numără şi modificarea intervalului de varstă de la care să fie administrat sau posibilitatea ca a doua doză la o persoană care a făcut AstraZeneca să fie de la alt vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Aici aş vrea să facem cateva precizări pe care AEM, din cate ştiu, le analizează la acest moment. Şi anume: după cum ştim cu toţii, la nivel european a fost impusă o limită de varstă pentru vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca. Parte din ţări, pană la 65 de ani, altele pană la 55 de ani, chiar şi Romania ştim că a avut acestă limită de varstă. Drept pentru care, majoritatea persoanelor vaccinate au fost persoane relativ tinere. Sigur că din cele vaccinate au fost raportate aceste evenimente. Deci, această asociere intre persoane tinere şi apariţia evenimentelor de tromboză de sinus venos cerebral este posibil să fie doar intamplătoare, pentru că acestea au fost persoanele majoritar vaccinate. Tocmai de aceea au mai fost alte semnale că persoanele de sex feminin sunt mai frecvent afectate. Insă datele cumulate la nivel european analizează şi acest aspect, să vedem cate persoane de sex feminin au fost vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca şi cate persoane de sex masculin. Deci, sunt analize extrem de minuţioase şi de riguroase tocmai pentru a exclude nişte asocieri intamplătoare. Gandiţi-vă că se iau decizii care impactează zeci şi sute de milioane de persoane. Nu este uşor să iei o decizie de acest gen. Tocmai de aceea trebuie să aşteptăm concluziile AEM, sunt implicaţi experţi din toate categoriile profesionale medicale, aşa incat vom avea, cu siguranţă, răspunsuri la toate aceste intrebări. Reporter: Varianta cu a doua doză de la alt tip de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Am văzut modelul Germaniei, dar este prematur să luăm niște decizii, fără să avem in primul rand o explicație a mecanismului prin care apar acele evenimente. Se pare că mecanismul este mediat imunologic, ceea ce ne-am fi așteptat ca o persoană care ar fi dezvoltat aceste evenimente să le facă de la prima doză, deci dacă nu a făcut la prima doză, foarte probabil că nu face la a doua doză. Tocmai de aceea este prematur să speculăm pe baza unor date care sunt insuficiente la acest moment. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb, in contextual in care este evident că există o reticență legată de vaccinarea cu AstraZeneca și foarte probabil după acest episod să mai persiste cel puțin, dacă nu să se accentueze, ați spus și faptul că disponibilitatea medicilor de familie de a vaccina este sub așteptări. Ei bine, toate aceste chestiuni ce impact credeți că vor avea asupra campaniei de vaccinare și cum vă gandiți să umpleți golul, care ar putea sau, in fine, să revigoraţi campania de vaccinare prin prisma acestor situații? Valeriu Gheorghiţă: Sunt cateva elemente definitorii. Primul și cel mai important este comunicarea și informarea, insă comunicare și informare faci atunci cand ai date științifice robuste, susținute, validate de către Agenția de Reglementare. Tocmai de aceea, din punctul nostru de vedere, este firească ezitarea oamenilor, nu este definit un profil de risc, nu s-a stabilit o relație de cauzalitate deocamdată, nu avem nişte recomandării clare, așa incat așteptăm, repet, cu toții aceste recomandări, tocmai pentru a face lumină in acest in acest context și pentru a defini clar persoanele pentru care nu există riscuri vizavi de vaccinarea cu un anumit tip de vaccin. Insă, trebuie să ințelegem că orice vaccin are un profil de siguranță, are anumite reacții adverse care sunt cunoscute, sunt anticipate, sunt reacțiile comune. Asta nu inseamnă că nu ne vom vaccina. Gandiţi-vă la efectele pe care le are infecția naturală, boala COVID-19 - riscul de deces, riscul de complicații, chiar la persoanele care trec prin boală și care au avut forme severe, sechelele care răman la nivelul aparatului respirator, riscul de complicații cardiovasculare. Deci este o boală care, realmente, pe termen lung creează probleme. De departe, beneficiile, in momentul de față, depășesc riscurile pentru orice tip de vaccin vorbim. Şi chiar dacă EMA va face o precizare legată de vaccinul de la AstraZeneca, suntem aproape convinși că nu se va retrage autorizarea de punere pe piață, pentru că avem date care arată că această frecvență este foarte rară. Repet, de la 1 la 1 milion. Şi acolo se definește deja un anumit tip de abordare terapeutică in cazul in care apar aceste evenimente, ce tip de tratament se poate administra, care sunt simptomele definitorii, ce trebuie să facă o persoană in cazul in care se va intalni cu..., sau va dezvolta un acest tip de eveniment. Deci, sunt lucruri care vor fi cu siguranță mai bine definite in perioada imediat următoare. Reporter: Am inţeles. Şi o intrebare pentru doamna doctor Pistol. Luați in calcul, lucrați să introduceți in metodologia dumneavoastră și acele teste non-invazive de depistare a SARS-CoV-2? Adriana Pistol: Intai, mulțumesc pentru intrebare! Bănuiesc că era o intrebare care stătea pe buzele tuturor. Aș vrea să fac două mențiuni. Practic, tipul de teste și tipul de probă, care este utilizat in confirmarea unui diagnostic de infecție cu virusul SARS-CoV-2 este o componentă esențială din definiția de caz, nu din metodologia de supraveghere in integralitatea sa, iar definiția de caz, utilizată in Romania, ţine cont de definiția de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. De ce se intamplă acest lucru? Foarte simplu, pentru că toate datele care sunt colectate la nivel național sunt colectate și la nivelul Uniunii Europene. Un simplu exemplu, acea incidență cumulată la 14 zile in baza cărora se decid listele de state care sunt in zone roșii, galbene și purpurii, și tot felul, pleacă de la aceste informații care sunt colectate de la fiecare dintre statele membre. Am făcut această precizare pentru a clarifica de ce este nevoie ca la nivelul intregii Uniuni să incercăm cu toții să lucrăm cu același limbaj, astfel incat toate statele trebuie să utilizeze o definiție unică care să permită compararea intre incidențele tuturor. Plecand de la această premiză, dat fiind că, cel puțin deocamdată, la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia in calcul tipul de probă - salivă - noi analizăm in acest moment, așa cum ați presupus, astăzi chiar am avut o ședință a Comisiei de Management Clinic și Epidemiologic a Ministerului Sănătății, in care dezbatem acest lucru, incercand să colectăm informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă, nu exudatul nazo-faringian, ci saliva, sunt utilizate in cateva state, insă, deocamdată, pentru ca să indeplinească criteriile de introducere in lista testelor acceptate, criterii care sunt definite in documentele UE, mai au nevoie de studii. Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi incercăm să facem o gandire in sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important să ştim cum să le interpretăm, avand in vedere consecinţele, pot să fie majore. Respectiv, un caz negativ in ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv in ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, de tratament, etc. Bineinţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu, unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Deci, această chestiune se află in dezbatere, asta pot să vă spun, modificarea definiției de caz la nivel european incă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii, ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizand saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv, dar sunt incă, colegii mai gandesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate, microbilogie, laborator, ş.a.m.d., dar acesta este contextul despre care vorbim. Reporter: Eu vreau să vă intreb, nu ştiu, dacă aveţi o strategie sau un plan pentru cei care se ocupă de realizarea evenimentelor cu public, avand in vedere că a fost recent anunţat şi evenimentul de la Arena Naţională. Valeriu Gheorghiţă: Noi oferim suportul şi sprijinul celor care organizează sau au in vedere organizarea unui astfel de eveniment. Am avut o singură intalnire cu reprezentanţii FRF in acest sens, insă, nu sunt alte discuţii pe care să le fi avut cu alţi organizatori de evenimente, insă, ne-am arătat disponibilitatea pentru toţi cei care doresc să organizeze astfel de evenimente in viitor. Pentru Festivalul Enescu iarăși am avut o intalnire și o discuție cu organizatorii tocmai pentru a crea deja un cadru in care să se poată desfășura acest eveniment in septembrie. Reporter: Aș vrea să vă intreb in primul rand legat de numărul persoanelor vaccinate. Deja am depășit 2.100.000, peste acest număr, persoane vaccinate cu prima doză. Şi vreau să vă intreb la a cata persoană vaccinată vom vedea și primele relaxări? Valeriu Gheorghiţă: Da, este o intrebare la care nu există un răspuns matematic. Ne așteptăm ca, teoretic, de la peste 35%-40%, poate chiar mai mult de persoane vaccinate cel puțin cu două doze să avem vizibile aceste beneficii. Insă este important să ne uităm și la ce se intamplă din punct de vedere epidemiologic, la cate cazuri sunt raportate, la nivelul persoanelor care se află internate in secțiile de terapie intensivă. Ceea ce incerc să explic este că ne bazăm pe un număr mai mare de indicatori atunci cand luăm aceste decizii, nu doar pe rata de acoperire vaccinală. Reporter: Şi o a doua intrebare este referitoare la o vizită care ar trebui să aibă loc maine in Romania. Directorul regional pe Europa al Organizației Mondiale a Sănătății o să ne viziteze maine? Dacă da, care este motivul și dacă are vreo legătură cu anunțul făcut de specialistul EMA? Valeriu Gheorghiţă: Din cate știu, este un eveniment organizat de Administrația Prezidențială. Nu cred că are și sunt aproape convins că nu are nicio legătură cu anunțul efectuat de... Adriana Pistol: Are legătură cu Ziua Sănătăţii care este maine, 7 aprilie. Reporter: Nu am ințeles foarte bine răspunsul doamnei Pistol. Valeriu Gheorghiţă: Are legătură cu Ziua Sănătății, Ziua Mondială a Sănătății, care este maine, pe 7 aprilie. Reporter: Şi incă o intrebare referitoare la adeverințele de vaccinare. Există acum in spațiul public această indoială privind autenticitatea lor. Au fost cel puțin cateva incercări de falsificare, o agenție de turism ar fi incercat acest lucru. Cum vă asigurați că aceste adeverințe sunt folosite in mod autentic, sunt cele reale, primite la centrele de vaccinare? Adriana Pistol: Deci, adeverințele de vaccinare sunt documente medicale folosibile pe teritoriul național, care stau la dosarul medical al fiecărui pacient dintre noi. Partea cu călătoria este rezolvată și rezolvabilă prin acel greencard, care este pus la dispoziție prin portalul Uniunii Europene. Există și acolo discuții vis-a-vis de statele terțe, deci din afara Uniunii Europene, cum pot să acceseze şi să facă astfel de verificări. Cum o să se finalizeze discuțiile, nu știm, vom vedea. Dar la nivel național este un document medical al fiecăruia dintre noi, nu are conotație juridică. Reporter: Premierul a anunțat ieri inițierea unui plan de revenire la normalitate de la 1 iunie. Cum ar trebui să arate, in opinia dumneavoastră, acest plan privit din perspectiva campaniei de vaccinare, dar și a numărului de persoane imunizate pană la acea dată? Valeriu Gheorghiţă: Este evident că cu cat va fi un număr mai mare de persoane vaccinate, cu atat ne apropiem de scenariul optimist, scenariul care ne creează toate premisele să ridicăm parte dintre restricții, repet, in funcție și de evoluția numărului de cazuri și evoluția internărilor și așa mai departe. Insă din datele pe care noi le avem la acest moment, putem să avem in perioada următoare, pană la acel moment, cel puțin cinci milioane de persoane vaccinate, să atingem acel prag comunicat de circa 35%. Sigur că acest număr poate să fie mai mare sau poate să fie mai mic. Este importantă dorința de vaccinare a fiecăruia dintre noi. Datoria noastră este să asigurăm infrastructura necesară pentru a permite acest ritm de vaccinare, să comunicăm in continuare, să informăm oamenii și să prezentăm, așa cum facem de fiecare data, săptămanal, toate informațiile de care fiecare are nevoie. Reporter: Şi o altă intrebare. Cum se va desfășura vaccinarea copiilor peste 12 ani, după ce aceasta va fi autorizată? Se va folosi aceeași platformă de programare sau se va apela la altă metodă? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment nu am finalizat, chiar nu am inițiat discuții in acest sens, insă vă pot răspunde că nu văd de ce nu am continua in aceeași modalitate. Practic, pe contul unui părinte se pot adăuga ca beneficiari copiii, care sunt eligibili, desigur, pe grupă de varstă și care nu au contraindicații. Reporter: IATA, Agenția Internațională de Aviație, lucrează și ea la o aplicație pentru călătorii. Există o colaborare și cu ei in această direcţie? Reporter: Există o colaborare şi cu ei in această direcţie? Valeriu Gheorghiţă: Nu am fost contactaţi pană la acest moment. Reporter: Subprefectul de la Cluj spune că a negocit cu mai multe companii care işi vor face centre de vaccinare. Lăsaţi in responsabilitatea prefecturilor să negocieze cu aceste companii sau veţi face nişte acorduri la nivel naţional? La ce nivel sunt discuţiile? Valeriu Gheorghiţă: Instituţia Prefectului coordonează la nivel judeţean activitatea de vaccinare. Există un nucleu de coordonare a vaccinării la nivelul fiecărui judeţ care se desprinde din Comitetul Judeţean de Conducere şi Coordonare a intervenţiei. Acest nucleu de coordoanare a vaccinării este condus de instituţia Prefectului. Cadrul in care se va desfăşura vaccinarea in centre de vaccinare organizate de marile unităţi economice va fi elaborat, evident, de că către Comitetul Naţional de Coordonare a Vaccinării in parteneriat cu unităţile respective pentru a găsi un cadru comun in care se pot desfăşura aceste activităţi de vaccinare. La nivelul fiecărui judeţ, DSP in colaborare cu unităţile economice respective, in colaborare cu nucleul judeţean de Coordonare a vaccinării vor stabili ce unităţi organizează cele centre, unde vor fi arondate pentru alocarea dozelor şi, practic, toate detaliile care ţin de organizarea efectivă a campaniei de vaccinare. Dar planul, cadrul la nivel naţional va fi elaborat de către CNCAV. Reporter: Şi mai aveţi un plan prin care să accelerăm vaccinarea? Pe cand, nu ştiu, vom avea nişte centre drive-thru? Valeriu Gheorghiţă: Da, aceste centre drive-thru sunt, o parte din judeţe care au şi identificat spaţiile necesare. Urmează să avem şi aici o definitivare a planului de acţiune şi să identificăm spaţiile şi respectiv momentul la care vor fi puse in funcţiune. Reporter: Cum veţi asigura transportul dozelor pentru cabinetele medicilor de familie? Vor veni ei să le ia sau le veţi trasporta dumneavoastră? Valeriu Gheorghiţă: Nu, vor fi transportate in fiecare judeţ. Vor fi alocate una, două, trei maşini in funcţie de numărul medicilor de familie din judeţ care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la campania de vaccinare, pe principiul maşina cu lapte, care merge şi lasă vaccinurile la fiecare cabinet de medicină de familie, ţinand cont de faptul că persoanele sunt programate la cabinetul medicului de familie şi nu in platformă, incat să depindem de o anumită oră. Instrucțiunea elaborată de CNCAV precizează foarte clar că după ce au fost recepţionate vaccinurile a doua zi se fac programările. Reporter: Inainte de a veni aici am vorbit cu un medic de familie, care mi-a spus, in primul rand, că nu au ințeles foarte bine procedura prin care ei trebuie să intre in campania de vaccinare și, in al doilea rand, au spus, cel puțin nu știu dacă este dintre cei 3.000 care au acceptat deja, au spus că nu le permite locul să formeze circuit special pentru vaccin. Valeriu Gheorghiţă: Nu este nevoie de un circuit special pentru vaccin. Cred că ar fi fost important să știm dacă este unul dintre medicii care au optat să facă parte din demers sau nu, probabil că nu, insă instrucțiunea este foarte clară și a fost elaborată in urma discuțiilor cu reprezentanții medicilor de familie. Au fost transmise aceste instrucțiuni către toate direcțiile de sănătate publică și, implicit, către asociațiile de medicină de familie. Nu avem nevoie de condiții particulare pentru vaccinarea impotriva COVID-19, altele decat vaccinarea care se face in mod obișnuit in cabinetul medicului de familie. Singurul lucru este să nu intersectăm pacienţi care vin la vaccinare cu persoane cu pacienți care se prezintă pentru afecțiuni acute sau afecțiuni subacute. Deci trebuie să avem un program care este destinat pentru activitatea de vaccinare. Vă rog. Reporter: Vreau să vă intreb dacă faceți parte din comisia care decide măsurile de relaxare. Valeriu Gheorghiţă: Nu, sunt membru in Grupul de suport tehnico-ştiinţific. Reporter: Dar ce propunere aţi face dumneavoastră premierului Romaniei legat de aceste măsuri de relaxare pe care le așteptăm cu toții? Valeriu Gheorghiţă: De moment sau de...; Mi-e foarte greu să vă dau...; Reporter: Să presupunem că ar urma să fie vaccinați cei cinci milioane de romani in luna mai, ce propuneri credeți că ar trebui luate in calcul, de relaxare? Valeriu Gheorghiţă: Ca intotdeauna, ştim foarte bine, ridicarea restricțiilor se face step by step, etapă cu etapă și nu se renunță la toate, se face o analiză după circa două săptămani, să vedem care este efectul acelor renunțări la restricții. Insă, iarăși, ca de fiecare dată, aș pleca, să știți, de la niște recomandări oficiale ale agențiilor de reglementare. De pildă, in Statele Unite, vedem foarte clar, persoanele care sunt vaccinate pot să se intalnească in grupuri mici, chiar in spații inchise, fără să mai fie nevoie să folosească sau să aibă mască de protecţie. Probabil că acest gen de recomandări vor fi făcute in fiecare țară care are un procent deja important de persoane vaccinate. Deci, treptat se va incepe de la o serie de recomandări, care se adresează unor grupuri populaționale care au fost acoperite prin vaccinare, insă, repet, in condiții in care toată lumea are șanse egale la vaccinare, și nu la acest moment, pentru că la acest moment nu este un moment potrivit să facem asemenea recomandări. Reporter: Toată lumea așteaptă momentul in care s-ar putea renunța la masca de protecție. Intai s-ar putea lua această măsură pentru spațiile exterioare, pentru afară și apoi in interior? Şi dacă... Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că la masca de protecție se va renunța ultima oară. Reporter: Atunci cand vom fi peste 10 milioane de romani vaccinați? Valeriu Gheorghiţă: Şi cand vom avea probabil cazuri sporadice și cand nu vom avea variante virale neacoperite de vaccin. Am mai spus-o şi continui să spun acelaşi lucru: masca de protecție ne protejează nu doar față de infecția cu SARS-COV-2, ci pentru toate celelalte infecții care se transmit pe cale respiratorie. Eu cred că este o măsură de protecție personală pe care trebuie să o avem in vedere de aici inainte, in fiecare sezon rece, cand vorbim de viroze, cand vorbim de sezon de gripă, trebuie să folosim acest mijloc de protecție personală și de protecția celor din jurul nostru. Reporter: Referitor la evenimente, mulți oameni așteaptă reluarea petrecerilor... Valeriu Gheorghiţă: Aici se pot imagina o serie de strategii incat să, repet, să respecte dreptul fiecărei persoane de a avea acces la acel eveniment, respectand sănătatea celor din jur. Deci, se pot imagina multiple variante, incepand de la prezența unui test negativ, exact cum se imaginează acel certificat verde. Andrei Baciu: Vă mulțumim foarte mult! 2021-04-06 14:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-06-04-29-29big_1.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din RomâniaȘtiri din 06.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-organizatiei-patronale-a-hotelurilor-i-restaurantelor-din-romaniaGalerie foto 2021-04-06 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-06_at_13.15.15.jpegConferință de presă susținută de premierul Florin CîțuȘtiri din 05.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferita-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-cituGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Hristos a inviat, celor care sărbătoresc Sfintele Paști. Astăzi vreau să vă prezint mai multe date de interes pentru romani. Este foarte important să ințelegem această perioadă prin care trecem, să ințelegem măsurile pe care le-am luat, dar, mai ales, cred că este foarte important să ințelegem ce avem de gand să facem și astăzi am să vă explic cateva dintre măsurle pe care le voi lua pentru a ne asigura că mergem in direcția corectă in perioada următoare. Am structurat prezentarea de astăzi astfel: voi vorbi puţin la inceput despre campania de vaccinare, puţin despre situaţia epidemiologică in acest moment - cerusem, din momentul in care am luat decizia, o analiză de la supermarketuri referitoare la ce se intamplă cu traficul; pe mine mă interesează in timpul zilei fiecare oră şi voiam să văd puţin, şi poate de asta durează mai mult, o analiză care să ia in calcul şi contextul, pentru că suntem in perioada de Paşti şi, bineinţeles, ştim foarte bine că, in perioada sărbătorilor, de fiecare dată magazinele sunt mai aglomerate. De aceea poate că analiza durează mai mult, dar vom avea şi această analiză, ca să inţelegem puţin implicaţiile măsurilor pe care le-am luat in ultima perioadă. Astăzi voi anunţa constituirea unui comitet interministerial, prin decizia premierului, sub coordonarea premierului, care să asigure, de la 1 iunie, revenirea la normalitate a Romaniei. Vom incepe, de fapt acesta este primul jalon, primul milestone, prima bornă pe care o punem pentru a ne gandi la revenirea la normalitate şi am să vă explic la ce mă refer. In primul rand, referitor la campania de vaccinare, am spus şi săptămana trecută, sunt două luni foarte importante pentru noi, luna aprilie şi luna mai. Pentru că, in aceste două luni, vom avea 8,3 milioane de doze de vaccin care intră in Romania şi sunt foarte importante, pentru că, la finalul lunii, mai ar insemna in cel mai pesimist scenariu să avem aproape, cu siguranţă cinci milioane vaccinate, şi vă spun de ce este important, şi, intr-un scenariu mai optimist 6,3 milioane de persoane vaccinate. Cinci milioane de persoane vaccinate este o cifra importantă pentru noi, pentru că reprezintă aproape 35% din populaţia adultă care trebuie vaccinată şi este momentul, cred eu, important ca, la sfarşitul lunii mai, să vorbim de revenirea economiei. De aceea este foarte important ca toţi - şi aici fac un apel la toţi politicieni, la coaliţia de guvernare, la primarii aleşi, la consilierii locali, la preşedinţii de consilii judeţene - cu toţii să meargă şi să facă campanie sau să prezinte campania de vaccinare, pentru ca toţi romanii să aibă informaţiile la zi in ceea ce priveşte campania de vaccinare. Mai mult, este nevoie, și am spus-o și la intalnirea cu cultele, și mi s-au dat asigurări, dar vreau să spun și aici public, este nevoie de o implicare a Bisericii in această campanie de vaccinare, mai ales in mediul rural. Este nevoie ca toți romanii din mediul rural să aibă aceste informații, să poată să se vaccineze. M-am asigurat că avem dozele necesare pentru vaccin, dar, așa cum arată astăzi lucrurile, vom avea dozele necesare pentru a vaccina 10 milioane de romani la sfarșitul lunii iulie. Deci mergem mai repede decat ne-am programat, dar este important ca toată lumea să vrea să se vaccineze. Deci, dacă mergem să ne vaccinăm, și de aceea trebuie intai să ne programăm pe platforma de programare, vom putea să vorbim de 10 milioane de persoane vaccinate. Avem dozele, deja sunt programate, și vom putea vorbi de 10 milioane de persoane vaccinate la sfarșitul lunii iulie, ceea ce reprezintă 70% dintre persoanele adulte și putem să vorbim clar de o redeschidere a economiei aproape in totalitate. Deci am făcut tot ce este posibil, am devansat, am adus mai aproape aceste date. Ştiți bine că, in februarie, vorbeam de finalul lunii septembrie, avem acum dozele programate pentru finalul lunii iulie, dar trebuie să ne programăm, trebuie să mergem să ne vaccinăm. Voi mai explica puţin mai tarziu despre campania vaccinare. Așa cum arată lucrurile acum ne arată că merg in direcția corectă. Chiar astăzi am vorbit cu CNCAV, rămane ca, la mijlocul lunii aprilie, să putem să vaccinăm 100.000 de persoane pe zi. De aceea este nevoie din implicarea tuturor in această campanie de vaccinate. Din păcate, astăzi sunt inregistrate sau pe lista de așteptare in platforma de programare, 767.883 de persoane. Dintre acestea au fost notificate 442.000 de persoane și programate 64% dintre ele, 282.000. Deci este nevoie să ne inregistrăm de platformă, pentru că vom avea dozele de vaccin. Ca să trecem peste această perioadă, ca să revenim la normalitate, vaccinarea este singura soluție şi ne-am asigurat că vom avea doze de vaccin necesare. Al doilea lucru, situația epidemiologică. Şi aici lucrurile s-au stabilizat. Am luat niște măsuri, după ce m-am consultat și cu primarii, cu preşedinţii de consilii judeţene, cu cultele religioase - şi ați văzut că se poate să sărbătorești Paștele şi in această perioadă. Am avut deja exemple de două culte care au reuşit să facă acest lucru. Sunt sigur că aşa va rămane şi in perioada următoare. Aceste măsuri le-am luat după ce am discutat cu mai mulţi factori de decizie şi se vede că avem deja rezultate, in sensul că mă uit, de exemplu, la evoluţia zilnică a cazurilor şi dacă mă uit la o medie mobilă, avem un platou, care se menţine de aproape o săptămană. La fel, acelaşi lucru, dacă mă uit şi la evoluţia zilnică a procentelor cazurilor confirmate; pe Bucureşti avem iarăşi o stabilizare, chiar o scădere in ultimele zile; foarte important Ilfovul - și la Ilfov avem un platou, s-a atins un platou; Timişoara scade - deci judeţul Timiş scade, măsurile au avut şi acolo efect. Și in ceea ce priveşte gradul, incidenţa cumulată a cazurilor la nivel judeţean pe 14 zile la mia de locuitori, Bucureştiul a atins un maxim acum cateva zile şi de atunci scade uşor. Vă spun aceste lucruri pentru a vă cere in continuare să aveţi răbdare. Măsurile pe care le-am luat funcţionează, dau rezultate şi, după cum vedeţi, ne uităm zilnic la date. Avem aceste rezultate, care arată clar că situaţia epidemiologică a ajuns la un platou, aşteptăm o imbunătăţire, dar nu se poate imbunătăţi situaţia fără să păstrăm ceea ce avem acum. In acelaşi timp, accelerăm campania de vaccinare. Am spus din primul moment că doar aşa putem să rezolvăm. Și imi pare bine că ieri aţi avut acea conferinţă de presă la Ministerul Sănătăţii, pentru că acele discuţii le-am avut şi eu cu medicii inainte de a lua decizia. Situaţia in spitale...; este adevărat, a fost, este şi rămane o presiune pe sistemul de sănătate in acest moment. Putem să ajutăm doar prin respectarea măsurilor şi prin vaccinare. Şi, ultimul punct pe care vreau să-l prezint astăzi este acest comitet interministerial. E foarte bine că este nevoie şi am tot spus de la inceput că avem nevoie să arătăm romanilor momentul in care vom reveni la normalitate. 1 iunie este primul pas pe care il văd. Repet, nu inseamnă o deschidere sută la sută, dar este primul pas şi trebuie pregătit. De aceea avem acest comitet interministerial in care sunt implicate toate ministerele, pentru că toată economia trebuie să fie implicată şi trebuie să vedem cum o duce după 1 iunie. Maine o să am intalnire cu Asociația HORA, să vedem ce soluții găsim, dar totul depinde - și acesta este și mesajul meu și maine, și in fiecare zi - de cum merge campania de vaccinare. Dacă vrem să ne intoarcem la normalitate și am dat această ţintă de 1 iunie - pentru că putem să ne vaccinăm pană atunci cel puțin 5.000.000 de persoane - trebuie să ne vaccinăm. Este o condiție necesară pentru a putea trece mai departe. Trebuie să avem acest număr de persoane vaccinate. Nicio altă măsură nu ne ajută să redeschidem economia. Singura soluție este campania de vaccinare, să avem o campanie de vaccinare de succes. De aceea v-am spus din primul moment, lunile aprilie și mai sunt importante. Avem 8.000.000 de doze de vaccin, trebuie să beneficiem de acest lucru. Acest comitet interministerial va include toate ministerele. Mă gandesc să includem ca invitați, nu ca membri, și asociații, și patronate; vom avea discuții cu ei. Avem timp să pregătim redeschiderea. Am arătat clar că atunci cand programezi, cand ai discuții inainte, rezultatele sunt bune. S-a văzut cu sărbătoarea Paștelui pană acum, se poate. Aţi văzut că şi in weekend nu mai avem aglomerări nici pe partii, nici in cluburi, lucrurile se rezolvă atunci cand programezi. Aveți incredere că vom trece peste această perioadă. Este același mesaj pe care il transmite şi preşedintele Klaus Iohannis, il transmit şi eu, ca premier, il transmite intregul guvern: vaccinarea este singura soluţie. Pentru că sunteţi foarte mulți astăzi, o să iau cate o intrebare de la fiecare. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Domnule premier, mai exact, de la 1 iunie, la ce măsuri de relaxare am putea să asistăm? Florin Ciţu: Mai exact vom vedea după ce se va intruni acest comitet, dar eu sper să fie cat mai multe măsuri de relaxare. Am incredere. Așa cum am spus, scenariul cu 5.000.000 este un scenariu pesimisto-realist. Pot fi 6,3 milioane de persoane vaccinate. Dar depinde foarte mult de discuțiile cu industriile respective. Incepe sezonul de vară, aș vrea să avem o vacanță mult mai bună și mai sigură decat anul trecut și ne vom asigura, prin aceste măsuri pe care le vom lua și pe care sunt sigur că și cei care sunt in industria turismului, in special, le vor respecta anul acesta. Reporter: O precizare la intrebarea colegei mele, dacă certificatul verde despre care vorbim la nivel european se va aplica intern și in Romania. Florin Ciţu: Nu, in niciun caz. In Romania nu se va aplica certificatul verde. Romanii vor merge in vacanță fără... De aceea, avem acest comitet interministerial, pentru a ne asigura că sunt reguli pe care le vom respecta, dar fără certificat verde. Reporter: Şi, de asemenea, voiam să vă intreb despre testele de salivă, pentru că știm că in momentul de față, vorbea ministrul educaţiei despre aceste teste de salivă care ar urma să se aplice in școli, insă vedem că ministrul sănătății spune că in momentul de față nu este inclus in metodologia INSP și nu este un test atat de concludent. Dumneavoastră ce părere aveți? Florin Ciţu: Eu sunt cel care a propus revenirea la școală după ce se face acest test. Teste non-invazive era propunerea mea. Am făcut această propunere după ce am discutat cu mai mulți specialiști, care mi-au spus foarte clar că nu există o diferență. Dar, e adevărat, problema in Romania este că incă nu sunt in metodologia INSP și aici cred că depinde de INSP să le includă in metodologie. Ele sunt folosite cam peste tot am văzut in lume. Reporter: Am văzut ultima perioadă proteste destul de ample. Protestatarii au cerut oarecum ridicarea restricțiilor. Au stat aceste proteste la baza deciziei dumneavoastră de a incepe să relaxați oarecum măsurile și cum vedeţi aceste proteste? Un mesaj pentru protestatari. Florin Ciţu: In niciun caz. Și nu relaxăm măsurile. Am spus, pentru 1 iunie, că pregătim revenirea la normalitate. E vorba de intreaga economie, aici. Cum va arăta acea normalitate pană vom avea 10 milioane, vom avea 15 milioane de persoane vaccinate, vom vedea atunci. Dar vreau să luăm această decizie așa cum am făcut și cu cultele religioase şi aţi văzut că s-a putut face acest lucru. Vom lua o decizie și pentru restul economiei. Măsurile pe care le-am luat in ultimele zile, nu o spun eu, o spun datele, au avut un impact pozitiv in ceea ce privește răspandirea virusului in Romania. Reporter: Şi un mesaj pentru oamenii care protestează? Florin Ciţu: Să respecte legislația in vigoare. Reporter: Care este rata de imunizare acum, la nivel național și dacă pe viitor sau deja ați inceput să luați in calcul rata de imunizare naturală a celor care au făcut deja boala, in vederea noilor măsuri? Florin Ciţu: Se ia calcul de fiecare dată. Cei care au avut boala știu foarte bine, și ii avem in calcul, ei trebuie să aștepte o perioadă pană se pot vaccina. Dar mergem pe aceste jaloane: cinci milioane inseamnă 35%, așa am văzut și in alte țări, treptat s-au ridicat acele măsuri și cred că cel mai bine mergem 35, 70 şi apoi 100%. Reporter: Domnule premier, in cat timp putem vedea programele-pilot care se desfășoară in acest moment in Occident? Vorbesc de concertele pe baza certificatului de vaccinare, testelor PCR sau testelor rapide la intrare la acest evenimente? Florin Ciţu: Dumneavoastră vorbiţi de un singur program-pilot in Occident. Reporter: Marea Britanie a anunțat astăzi că va desfășura mai multe. Florin Ciţu: Tocmai v-am dat o dată, 1 iunie. V-am dat o dată după care putem discuta de mai multe lucruri, dar pană atunci pregătim. Suntem incă intr-o perioadă dificilă. Am zis că avem aprilie şi mai luni in care trebuie să ne vaccinăm, in acelaşi timp trebuie să menținem şi situaţia din sănătate stabilă. 1 iunie este data jalon, acel milestone pentru noi, in care ne gandim să venim cu anumite măsuri, care să ne ducă către normalitate. Reporter: Aţi spus mai devreme că certificatul verde nu se va aplica la intern in Romania, precizand că vom putea călători. Insă, se poate aplica la nivel de evenimente o linie prin care să existe o serie de criterii, dacă ai vaccin, dacă ai test COVID negativ, să se poată participa la evenimente din mediul privat? De exemplu festivaluri, nunți, spectacole, meciuri de fotbal şi aşa mai departe. Există posibilitatea ca in mediul privat să se bage astfel de condiții cu aprobarea guvernului? Florin Ciţu: Acesta este rolul comitetului interministerial, de a pregăti toate aceste reguli pentru a reveni la normalitate, să vedem cum revenim la normalitate după această perioadă de vaccinare şi vom vedea care vor fi regulile. Le vom agrea cu operatorii economici şi apoi cu toții le vom respecta. Reporter: Deci nu este exclus ca aceste posibilități să fie introduse şi la noi, avand in vedere că inclusiv Adina Vălean a spus că poate fi introdusă in fiecare ţară. Florin Ciţu: Fiecare ţară işi va alege propriile metode de a redeschide economia. Reporter: Domnule prim-ministru, rețelele de magazine vă propun să ţineţi magazinele deschise pană la ora 19:00 sau chiar pană la ora 20:00, tocmai pentru că in week-end apare aglomerație, vin şi sărbătorile şi se aglomerează. In acest context, vă intreb: veţi modifica această oră? Florin Ciţu: Am discuţii permanente cu rețelele de magazine, am discutat şi inainte de a lua această decizie. Nu a fost discutată ora, ni s-a cerut doar puţin timp pentru a pregăti, dar nu am discutat despre oră. Ora 18:00, au spus, asta este decizia, o inţelegem. Noi am cerut de la magazine respectarea unor anumite norme in interior, cate persoane intră ș.a.m.d. Am o discuţie permanentă cu retailerii, am avut şi anul trecut in perioada de pandemie, am avut şi in perioada de stare de urgenţă, şi discut cu ei in fiecare zi. Ei ințeleg foarte bine situaţia prin care trece Romania şi au fost alături de noi şi anul trecut, cand am trecut prin starea de urgenţă (...) Deci discutăm cu ei. In acest moment lucrurile răman aşa cum sunt pentru că dau rezultate. Reporter: Echipa Observator a prezentat in ultimele aproximativ două săptămani situaţia de la spitalul din Timișoara, acolo unde in secția de mari arși, anul acesta, au murit deja opt persoane internate pe secția de mari arși din cauza infecțiilor nosocomiale. Pană in acest moment, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, nu a trimis corpul de control, incă așteaptă niște date de acolo. Intrebarea este dacă aţi avut vreo discuţie cu Vlad Voiculescu pe această temă şi dacă aveţi vreun proiect prin care, totuşi, aceste infecții nosocomiale şi această problemă care există in Romania deja de cațiva ani, cel puţin știută de noi, va fi rezolvată. Florin Ciţu: Avem un proiect. Proiectul este: spitale noi. Este singura soluție de a scăpa de aceste infecții. Şi, de aceea, in PNRR sunt incluse 2,5 miliarde de euro pentru construirea de spitale noi. Vom avea şi pe efort bugetar construcția de spitale noi. Avem şi cele trei spitale regionale. Deci este singura soluție de a scăpa de aceste infecții nosocomiale. Reporter: Punctual, pe situaţia de la Timișoara... Florin Ciţu: La Timișoara, am discutat cu domnul ministru. A spus că va trimite corpul de control la un moment dat. Dar este decizia la domnia sa. Reporter: Există varianta să trimiteți dumneavoastră corpul de control la Timișoara? Florin Ciţu: Vă mulţumesc! Reporter: Avand in vedere că un procent semnificativ din afacerile din HoReCa s-au inchis de tot şi Grecia investește in săptămanile următoare peste 330 de milioane de euro, pentru a-i ajuta pe cei care şi-au inchis afacerile cu totul să le redeschidă pentru a relansa turismul, aveţi pregătit un ajutor in afară de cel pe care l-aţi oferit pană acum pentru afacerile care s-au inchis sau cei care au dat faliment intre timp? Florin Ciţu: O să am discuţii, v-am spus, cu HORA maine. Pană acum, au fost mai multe măsuri in Romania care au ajutat: legea kurzarbeit este in vigoare, șomajul tehnic este in vigoare, industria a fost scutită de plata impozitului specific din nou, pentru incă trei luni de zile - deja se face un an şi ceva de cand a fost scutită de impozitul specific. Dar, bineinţeles, vom discuta şi despre alte măsuri. In PNRR, sunt incluse fonduri şi pentru sectorul privat de care pot beneficia şi cei din domeniul HoReCa. Reporter: Domnule premier, vă rog spuneți-ne concret ce fel de studii de la specialiști aţi avut pe masă, atunci cand aţi decis că inchiderea magazinelor la ora 18:00 este o măsură prin care se va preveni răspandirea coronavirusului? Aţi văzut cozile din ultimele zile uriașe care s-au format? Florin Ciţu: Am văzut situaţia economiei din Romania dacă nu făceam nimic. Am văzut cum evoluția infecțiilor a crescut sau a persoanelor infectate, sau răspandirea coronavirusului a crescut de la două mii de persoane pe zi, trei mii, la șase mii in doar cateva zile. Studiile specialiștilor ne spun că mobilitatea este factorul prin care se răspandește cel mai mult virusul, iar prima dintre măsurile pe care le-a luat cam toate ţările din UE a fost aceea de a reduce orele in spațiul public, pentru a merge la magazine ş.a.m.d. In acelaşi timp, vedem că după ce am luat această măsură avem un platou, chiar o scădere a ratei de pozitivare a persoanelor cu COVID. Asta inseamnă că ceva impact au avut aceste măsuri. In acelaşi timp, referitor la cozi, am cerut şi aștept această analiză să vedem cat este datorat faptului că suntem intr-o perioadă de sărbători, şi se intamplă acest lucru indiferent de oră, şi cat este datorat măsurilor. Vom aștepta, vom avea analize, vom reveni cu ele public bineinţeles. Reporter: Domnule premier, inainte de pandemie, restaurantele, dar şi alte unități HoReCa funcționau intr-un regim clar, distinct, aveam două zone distincte, una pentru fumători, una pentru nefumători. In condiţiile in care evoluția epidemiologică va permite, cu măsurile de relaxare de la data de 1 iunie, este posibil ca aceste restaurante, unități HoReCa să funcționeze cu acelaşi regim de unități, de zone distincte pentru persoanele vaccinate sau care şi-au făcut testele şi pentru persoanele care nu sunt vaccinate? Florin Ciţu: Sunt gata să ascult soluțiile şi din partea HoReCa. Ne vedem cu ei, vom discuta. Ăsta este rolul acestui comitet, de a pune pe masă mai multe soluții şi vom vedea.... Reporter: Am ințeles că aţi discutat vineri, de aceea vă intrebam. Florin Ciţu: Nu s-a discutat. Vineri am avut discuția şi va fi un comitet interministerial, care va lua o decizie la final. Vom vedea cum vor funcționa. Industria HoReCa funcționează in interiorul economiei, trebuie să luăm o decizie pentru ca toată economia să funcționeze. Vom vedea care vor fi concluziile acestui comitet cat mai rapid. Reporter: Revin puţin la problema evenimentelor private, mă refer la evenimentele de familie: oamenii au amanat evenimentele pentru anul acesta, le amană şi pentru 2022? Aş vrea să le spuneți clar, să le mai programeze in această vară sau să le lase pentru anul următor? Florin Ciţu: Am anunțat astăzi că, după 1 iunie, vorbim de revenirea la normalitate. Bineinţeles că este un prim pas, vom avea in acel moment doar 35% din populație vaccinată, nu putem să revenim la situaţia dinainte de pandemie. Dar va fi un prim pas. Aşa cum ne gandim la soluții pentru industria HoReCa sau pentru restul economiei, bineinţeles că ne gandim şi pentru aceste evenimente private şi suntem gata să ascultăm soluțiile, cum putem să le deschidem, dar le vom deschide doar atunci in momentul in care ne asigurăm că aceste evenimente vor păstra anumite reguli, exact cum vorbim şi de HoReCa, cum vorbim şi de evenimentele de concerte, ş.a.m.d. Sunt de acord să discutăm cu toată lumea să vedem cum mergem mai departe după 1 iunie. De aceea, avem două luni de zile in care să ne pregătim şi sunt sigur că vom găsi soluția pentru toţi operatorii economici din economie indiferent dacă sunt PFA, privați sau mai mari. Reporter: Domnule premier, am o intrebare, spuneați că in acest comitet interministerial vor intra toate ministerele. Aș vrea să știu cum este organizarea lui, ședință, și cine il va conduce? Florin Cițu: Este in coordonarea premierului. Reporter: Și cum se va intalni? Vor fi ședințe săptămanale? Cum se va proceda? Cum ați gandit? Florin Cițu: Să ştiţi că nu este prima oară cand se intamplă acest lucru. Reporter: Sunt convinsă. Florin Cițu: Comitete interministeriale sau deciziile pe care le-am luat pană acum le-am luat in urma unor consultări. Bineințeles, că acolo e de foarte simplu: fiecare minister va trebui să aibă la randul său discuții pe sectorul respectiv, să vadă care sunt nevoile in sectorul respectiv, să discute cu asociațiile din sectorul respectiv și apoi va aduce aceste soluții in comitetul interministerial, unde le vom discuta. Pentru că putem să avem o soluție din sectorul HoReCa, să spunem... Reporter: Dar nu puteau fi discutate in cadrul ședinței? Florin Cițu: O secundă, imi dați voie! De exemplu, Ministerul Economiei are o discuție cu sectorul HoReCa și vine cu anumite măsuri. Dar, in comitetul interministerial vom avea acolo și Ministerul de Interne, va fi și Ministerul Sănătății, vom avea, poate, şi patronate, și asociații, și fiecare va veni cu completări. Mulțumesc. 2021-04-05 12:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_164039672_777351619570800_1565683630656842602_n.jpgMesajul Prim-ministrului României, Florin Cîțu, cu ocazia sărbătoririi Zilei NATO în RomâniaȘtiri din 04.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-florin-citu-cu-ocazia-sarbatoririi-zilei-nato-in-romaniaLa 4 aprilie 2021, Romania sărbătorește Ziua NATO, o tradiție pe care țara noastră o marchează, de 17 ani, in prima duminică a lunii aprilie. Timp de peste 70 de ani, Alianța Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea de a face față celor mai dificile provocări de securitate, prin adaptarea sa continuă, prin modul de acțiune eficient și, mai ales, prin solidaritatea și unitatea aliaților săi. Toate acestea au fost vizibile inclusiv in contextul actual al luptei impotriva pandemiei de COVID-19, Alianța Nord-Atlantică și membrii săi oferind sprijin care a fost extins inclusiv către parteneri. Pentru Romania, NATO a fost și continuă să fie principalul garant și pilonul fundamental al apărării și securității naționale. Romania are o contribuție activă și semnificativă la misiunile și operațiile aliate, precum și un rol distinct și activ in conturarea politicilor și deciziilor NATO, inclusiv in ceea ce privește măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare. Totodată, Romania acționează coerent pentru sporirea cooperării cu partenerii Alianței. Toate acestea sunt dovezi ale angajamentului ferm și substanțial al Romaniei in cadrul NATO și contribuie la conturarea profilului țării noastre ca aliat puternic și de incredere. Guvernul Romaniei va acționa in continuare astfel incat să mențină o contribuție semnificativă a țării noastre la consolidarea NATO, la eforturile de apărare colectivă, inclusiv prin alocarea, in continuare, a 2% din PIB pentru apărare, și la promovarea valorilor și obiectivelor strategice comune. La mulți ani, NATO! La mulți ani Romaniei in NATO! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-04 10:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-04_at_09.15.52.jpegMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Paștelui CatolicȘtiri din 03.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-pa-telui-catolic- Credincioșii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici lutherani se pregătesc să celebreze Invierea Domnului, cu aceeași incredere și speranță in puterea credinței și a binelui, chiar dacă și anul acesta Sfintele Sărbători Pascale vor fi marcate de condițiile impuse de pandemie. Apreciez responsabilitatea și solidaritatea pe care comunitățile religioase le-au manifestat in toată această perioadă și pentru indemnul adresat credincioșilor ca măsurile dispuse de către autorități să fie riguros respectate. Viața spirituală ne hrănește speranța și ne ajută să fim mai puternici in incercările prin care trecem uneori. Doresc tuturor sărbători pline de sănătate, lumină și bucurie, cu increderea că impreună vom avea puterea de a depăși greutățile, mergand solidari pe drumul Invierii! Cristos a Inviat! 2021-04-03 18:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-03_at_18.07.36.jpegGuvernul marchează Ziua Internațională de Conștientizare a AutismuluiȘtiri din 02.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-marcheaza-ziua-internationala-de-con-tientizare-a-autismuluiGalerie foto Guvernul Romaniei se alătură și in acest an Campaniei - Light It Up Blue pentru susținerea copiilor și persoanelor cu tulburări din spectrul autist. Palatul Victoria va fi iluminat astăzi, cu prilejul Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului, in albastru, in semn de solidaritate cu persoanele diagnosticate cu autism. Guvernul Romaniei și organizațiile neguvernamentale au făcut progrese in ceea ce privește asigurarea și apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv ale copiilor și adulților cu tulburări din spectrul autist. In acest sens, la data de 25 martie 2021, Guvernul a adoptat o Hotărare prin intermediul căreia au fost reglementate in premieră serviciile de tip respiro pentru copiii cu dizabilități și familiile acestora, care vin in intampinarea nevoii de servicii in comunitate a beneficiarilor. De asemenea, dezvoltarea serviciilor pentru copiii și adulții cu autism și alte tipuri de dizabilități se regăsesc ca o prioritate in mecanismele de finanțare europene din exercițiul financiar 2021-2027. Pandemia provocată de COVID-19 a arătat că persoanele cu dizabilități sunt intre cele mai expuse și vulnerabile in perioade de criză, motiv pentru care efortul comun, Guvern-societatea civilă, trebuie continuat, prin acțiuni coordonate și aplicate, in scopul sprijinirii oamenilor cu aceste afecțiuni, a familiilor lor, dar și pentru ințelegerea profundă a acestor dificultăți și creșterea gradului de autonomie a persoanelor cu dizabilități. 2021-04-02 14:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-03-10-08-16big_3.jpgViceprim-ministrul Dan Barna a primit-o pe Excelența Sa doamna Isabel Rauscher, ambasadoarea Republicii AustriaȘtiri din 01.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/viceprim-ministrul-dan-barna-a-primit-o-pe-excelenta-sa-doamna-isabel-rauscher-ambasadoarrea-republicii-austriaGalerie foto - Relațiile dintre statele noastre sunt o poveste de succes. Austria ocupă locul doi in topul țărilor care investesc in piața romanească și sunt convins că incă putem găsi sectoare unde această colaborare se poate extinde in beneficiul ambelor părți. Căutăm activ căi prin care să echilibrăm balanța comercială, una dintre ele fiind incurajarea contactului intre antreprenorii romani și cei austrieci, a declarat Dan Barna In cadrul intrevederii s-a discutat și despre prioritățile guvernului roman in perioada următoare. Intre acestea un loc important pregătirea temeinică a Planului Național de Relansare și Reziliență, eforturile de consolidare a statului de drept și realizarea investițiilor in infrastructură. 2021-04-01 19:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-01_at_18.58.13_(2).jpegEdiția a VIII-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului Știri din 01.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1617293149Primii stagiari ai ediției a VIII-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului și-au inceput astăzi activitatea. Timp de două luni, respectiv in aprilie și mai, studenții selectați in prima etapă a ediției din acest an a programului guvernamental iși vor desfășura activitatea in structurile aparatului de lucru al Executivului. In prima etapă a ediției 2021 a Programului Oficial de Internship au fost disponibile 10 locuri, insă iși vor desfășura stagiul de practică in Palatul Victoria opt studenți cursanți la universități din Romania și din străinătate. Depunerile candidaturilor și selecția participanților in prima etapă a ediției din acest an a programului oficial au fost incepute in luna februarie. Am dorit să oferim posibilitatea celor mai valoroși și determinați studenți să facă stagiu de practică in Guvernul Romaniei, in pofida dificultăților pandemiei. M-am implicat personal in procesul de selecție, unul foarte riguros și după standarde ridicate. Le doresc succes și, cum le-am spus și direct atunci cand i-am intampinat la Palatul Victoria, acest stagiu să fie inceputul unei frumoase cariere, a afirmat premierul Florin Cițu. Ediția din acest an a Programului Oficial de Internship al Guvernului este organizată avand in vedere situația crizei sanitare și ținand cont de respectarea măsurilor de protecție impotriva COVID-19. Pentru acest an sunt alocate 100 de locuri, in patru etape, după cum urmează: 1. APRILIE - MAI: 10 locuri (au fost ocupate opt locuri) 2. IUNIE - IULIE: 30 locuri 3. AUGUST - SEPTEMBRIE: 40 locuri 4. OCTOMBRIE - NOIEMBRIE: 20 locuri Inscrierea pentru selecție a tinerilor studenți se va face pe următoarea adresă de e-mail: cabinet.pm@gov.ro Selecția pentru următoarele trei etape se va realiza după următorul calendar: Etapa a II-a: IUNIE- IULIE depunere candidaturi: 15 aprilie - 10 mai evaluare candidaturi: 11 mai - 14 mai anunțarea rezultatelor: 18 mai Etapa a III-a: AUGUST - SEPTEMBRIE depunere candidaturi: 7 iunie - 30 iunie evaluare candidaturi: 1 iulie - 9 iulie anunțarea rezultatelor: 15 iulie Etapa a IV-a: OCTOMBRIE - NOIEMBRIE depunere candidaturi: 2 august - 31 august evaluare candidaturi: 1 septembrie - 10 septembrie anunțarea rezultatelor: 15 septembrie Condiții de inscriere: Curriculum Vitae Scrisoare de intenție Adeverință de la instituția de invățămant, care să cuprindă, pentru elevi, media generală a anului anterior - integralist Pentru absolvenții de liceu: copie diplomă/adeverință Bacalaureat Pentru studenții din anul I: copie diplomă/adeverință Bacalaureat Pentru studenții din anii: al II-lea, al III-lea și al IV-lea sau anii terminali din alte domenii: media din anul anterior - integralist. Pentru masteranzii din anul I: copie diplomă/adeverință licență universitară/facultate Pentru masteranzii din anul al II-lea sau din anii terminali din alte domenii: media din anul anterior de master - integralist. Pentru departajare in procesul de selecție a candidaților pentru Programul Internship 2021, se vor depune și alte documente/adeverințe, diplome, certificate care atestă implicarea in diverse proiecte, programe, activități extra-didactice/voluntariat organizat in proiecte, evenimente, etc. 2021-04-01 19:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-01-07-05-49big_sigla_guvern.pngDiscursul premierului Florin Cîțu la evenimentul de marcare a Centenarului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”Știri din 01.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-florin-citu-la-evenimentul-de-marcare-a-centenarului-institutului-national-de-cercetare-dezvoltare-medico-militara-cantacuzinoGalerie foto Discursul premierului Florin Cițu la evenimentul de marcare a Centenarului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară - Cantacuzino [Check against delivery] Domnule președinte al Romaniei, Domnilor miniștri Domnule comandant-director general, Doamnelor și domnilor, Marcăm astăzi centenarul Institutului Cantacuzino, o instituție romanească de elită, care s-a impus drept un brand de succes in lumea cercetării. Descoperirile științifice remarcabile in plan internațional și cercetările neobosite ale unor specialiști pasionați au fost pilonul care a susținut Institutul Cantacuzino in perioade extrem de dificile. Și aici nu mă refer atat la perioada anterioară anului 1989, ci și la ceea ce s-a intamplat ulterior. Cand subfinanțarea, frecventele schimbări manageriale și ingerința politicului au făcut ca această instituție etalon in cercetare să fie la un pas de colaps. Este o lecție pe care nu trebuie să o uităm! Eforturile deosebite din ultimii ani au salvat Institutul Cantacuzino și au făcut posibilă continuarea cercetărilor și relansarea activității de fabricație a produselor biologice, cartea de vizită care l-a făcut renumit. Anul trecut, in ciuda dificultăților pandemice, specialiștii institutului au reușit repunerea in funcțiune a echipamentelor, verificarea intregului flux tehnologic și producerea primelor doze, necomerciale, de vaccin gripal trivalent. Sunt premise foarte bune că la Cantacuzino va fi realizat la scară largă un produs sigur și benefic pentru romani. Incă de la inceputul pandemiei de COVID-19, Institutul Cantacuzino a avut un rol vital in efortul comun de a apăra sănătatea cetățenilor. S-a aflat și continuă să fie in prima linie in lupta cu noul coronavirus prin efectuarea de teste, dar și prin studii valoroase cu privire la transmiterea infecției COVID-19. Pentru prima dată in Romania, s-a realizat secvențierea genomului virusului. Doamnelor și domnilor, Respect istoria Institutului Cantacuzino și cred in viitorul său și al cercetării romanești. Ca prim-ministru voi continua să susțin cu toată convingerea proiectele și inițiativele institutului. Insă, dincolo de asigurarea resurselor necesare, cred că cel mai important sprijin pe care Guvernul il poate da specialiștilor de la Cantacuzino este să-i lase să-și facă treaba. Să nu ii incurce cu decizii politice și să nu uite lecția trecutului! Cantacuzino va rămane in prima linie de combatere a pandemiei, atat prin ceea ce face in prezent, dar și prin capacitatea și expertiza pe care le va pune in valoare in cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului impotriva COVID-19. Transmit felicitări specialiștilor pentru realizările remarcabile, pentru continuarea tradiției in cercetarea romanească! Doresc mult succes celor care, prin munca lor, prin cercetările pe care le fac, protejează sănătatea Romaniei! La mulți ani Institutului Cantacuzino și cat mai multe proiecte reușite! 2021-04-01 12:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8927.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă, și ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, la finalul ședinței de guvern din 31 martieȘtiri din 31.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-transporturilor-i-infrastructurii-catalin-drula-i-ministrul-sanatatii-vlad-voiculescu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-31-martie1617260129Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Săptămana trecută, in şedinţa de Guvern, am aprobat o serie de măsuri și am spus atunci că aceste măsuri au rolul de a ne ajuta să depășim această perioadă dificilă, de a reduce răspandirea coronavirusului. Cred că este important să explic puțin - v-am spus și atunci, dar poate nu am fost foarte clar - cum am ajuns la aceste măsuri, care a fost procedura pe care am urmat-o. In februarie, in ianuarie, țin minte că tot primeam intrebări de la dumneavoastră, de la jurnaliști sau de la persoanele cu care mă intalneam, referitoare la diferența sau ce se intamplă in Romania relativ la ce se intamplă in Europa; pentru că in Europa vedeam măsuri din ce in ce mai restrictive și Romania rămanea cu măsuri relaxate. Şi, de fiecare dată, vă spuneam că mă uit la mai mulți indicatori. Dar erau indicatorii la care ne uităm cu toţii: la numărul de persoane care sunt cofirmate, de cazuri confirmate in fiecare zi, dar mă uitam și la alți indicatori, mă uitam la numărul de persoane care ajung la ATI; mă uitam la numărul de persoane care sună la 112 in legătură cu coronavirusul; mă uitam la numărul de decese pe care le vedeam zilnice. Şi am spus de atunci că in acel moment nu se justifica nicio măsură, Romania are o strategie bună. Din păcate, incepand cu finalul lunii februarie, a inceput să crească ușor numărul cazurilor COVID sau al persoanelor care au fost confirmate cu COVID-19, zilnic, a inceput să crească numărul cazurilor persoanelor care au ajuns la ATI, a inceput să crească şi numărul persoanelor care au decedat din cauza coronavirusului şi a inceput să crească şi numărul apelurilor la 112 legate de coronavirus. Avand in vedere toţi aceşti inidcatori, am luat decizia de a avea consultări cu prefecţii din toate județele, cu Asociația Municipiilor și Orașelor, cu Asociația Consiliilor Județene, pentru a găsi soluții pentru perioada următoare. Am vrut intai să am discuția cu aceşti oameni pentru că ei sunt liderii locali, sunt oamenii cu cea mai mare rată de incredere, sunt oameni in care lumea are incredere. Și le-am spus din primul moment, așa cum le-am spus și spun de un an de zile: nu vrem să inchidem economia, nu am vrut să inchidem economia, am vrut să găsesc soluții, soluții care să se folosească pentru fiecare localitate in parte. Şi am venit cu această variantă, impreună, am discutat cu acești oameni, de a avea soluții care să fie implementate, măsuri care să apară atunci cand avem un anumit grad, o anumită rată de incidență, de exemplu, este un mod de a calcula lucrurile. Dar am vrut neapărat să nu avem o soluție unitară pentru toată Romania, să fie lucrurile aplicate pe fiecare localitate in parte, pentru că fiecare localitate are o particularitate a ei. Acesta a fost primul obiectiv al discuțiilor. Al doilea obiectiv al discuțiilor a fost acela de a mă asigura că, impreună cu cultele religioase, găsim o soluție pentru a sărbători Paștele anul acesta. Şi știţi foarte bine că am avut această discuție și am găsit o soluție și anul acesta, cu măsurile pe care le vom implementa, care trebuie să fie respectate, vom putea sărbători și Paștele catolic, și Paștele ortodox la biserică, chiar și Paștele evreiesc. Deci, pentru toate acestea am găsit soluţii. A treia intalnire pe care am avut-o, pentru că, da, cu toții de uităm la date, dar am vrut să am și intalnirea, și discuția onestă, cu specialiștii. Și m-am intalnit cu medici epidemiologi, cu oameni care lucrează in ATI, am avut o intalnire la Ministerul de Interne, exact pe situația actuală, am vrut să ințeleg exact ce se intamplă, care sunt diferențele față de celelalte valuri. De exemplu, acum suntem la peste 6000 de cazuri, in decembrie, cand situația era dificilă, eram la 4000 de cazuri. De ce am ajuns așa de repede la 1400 de cazuri? Și am aflat cateva lucruri care sunt diferite față de ce s-a intamplat anul trecut in Romania. In primul rand - și asta este cel mai ingrijorător - persoanele care ajung la secția ATI, ajung intr-o situație mult mai dificilă și mult mai gravă decat anul trecut. Faptul că ne putem testa acasă, avem aceste teste și stăm acasă, e adevărat, cand vedem că suntem testați pozitiv, multe persoane nu-și iau medicația, nu sună medicul de familie și atunci ajung intr-o situaţie mult mai gravă la ATI. Asta e o mare diferență față de ce aveam anul trecut. Vă spun, trebuie să ascultăm foarte mult ce ne spun medicii, pentru că situația in sistemul medical, presiunea pe specialiştii din sistemul medical este foarte-foarte mare. Nu are sens acum să intrăm discuții despre de ce avem doar 1.400 de paturi in Romania, 1.500. Vom avea 1.600. Am cerut 1.600, vor fi 1.600. Este un sistem de sănătate care așa a fost construit in ultimii 30 de ani de zile și pe care nu putem să-l schimbăm in două - trei luni de zile sau nici măcar un an. Bineințeles că alocăm resurse suplimentare - și astăzi am alocat iarăși, şi domnul ministru al sănătății vă va explica unde -, dar nu poți peste noapte să schimbi lucrurile. De aceea era nevoie de aceste măsuri și am cerut soluții de la specialiști ce putem să facem să incetinim răspandirea virusului, o perioadă, ca să ne permită nouă să accelerăm campania de vaccinare. Pentru că trebuie să știm, cu toții, că singura soluție de a ieşi din pandemie o reprezintă de vaccinarea. Nicio altă măsură nu ne ajută să eliminăm pandemia. Suntem conștienți de acest lucru. Tot ceea ce facem este să incetinim răspandirea bolii, ca să putem să ne vaccinăm. Prin vaccinare, după aceea, vom putea să scăpăm de pandemie. Şi au fost multe discuții, e adevărat. Specialiștii au venit cu măsuri mult mai dure. Am venit cu o variantă și am spus și atunci, o spun și acum: am luat această decizie pentru că trebuie să luăm in calcul şi faptul că Romania și cetăţenii Romaniei sunt de un an de zile in această situație dificilă și ințeleg că toți avem această reticenţă pentru noi măsuri care credem că vin impotriva libertăţilor noastre. Dar sunt măsuri care ne ajută - ne ajută pe termen scurt, acum, luna aceasta, luna viitoare - să putem să accelerăm campania de vaccinare. După aceea, veţi vedea că lucrurile se vor schimba. Am vrut să știți toate acestea pentru că nu a fost o decizie ușoară. Şi, bineinţeles, putem să discutăm despre decizie. Şi in București, pană acum, nu prea discutăm decat de o zi in care au fost aplicate aceste măsuri - doar duminică. Săptămana aceasta suntem sub gradul de incidenţă de 7,5, deci, doar in weekend se vor aplica aceste măsuri din nou; nu se aplică in timpul săptămanii. In același timp, vreau să vă aduc aminte că, in continuare, sunt in vigoare regulile de anul trecut, prin care putem să facem decalarea orarului de muncă, deci oamenii pot să ajungă la muncă la diferite ore - a fost o măsură pe care am aprobat-o anul trecut pentru a nu aglomera transportul in comun; telemunca este in vigoare și pentru cei din sectorul privat, și pentru cei in sectorul public. Anul trecut am funcționat la Ministerul Finanțelor cu 30% din personal foarte mult timp și am funcționat foarte bine. Toți funcționarii publici și toți miniștrii ar trebui să folosească telemunca pentru ministerele respective și, unde este posibil, in sectorul privat, ar trebui să folosim telemunca in această perioadă. Toate aceste măsuri sunt in vigoare. Repet, a fost o decizie pe care am luat-o avand in vedere toate aceste elemente şi faptul că ceea ce aveam noi pană la momentul acesta nu mai oprea răspandirea coronavirusului. Romania are astăzi, zilnic, peste 6.000 de cazuri; in decembrie aveam 4.000 de cazuri. Era clar că trebuia să luăm o măsură, trebuia să venim cu măsuri suplimentare. Și am venit cu măsuri suplimentare care, și astăzi, sunt cele mai relaxate din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai relaxate; sunt cele mai relaxate din Europa! Romania incă păstrează măsurile cele mai relaxate din Uniunea Europeană, astăzi, dacă le luăm in ansamblu. Pe langă aceste măsuri și aceste reguli, am venit și cu măsuri care susţin mediul economic. Eu sunt cel mai conștient și de aceea am susținut tot anul trecut și susțin in continuare că nu vreau să inchidem economia. Da, avem nevoie de oameni sănătoși pentru a avea o economie puternică, dar avem nevoie de o economie puternică pentru a avea oameni sănătoși. Deci, lucrurile merg mană-n mană. Și am venit cu acele măsuri prin care am prelungit o serie de facilități și in 2022 și pentru sectorul HoReCa, dar și pentru celelalte sectoare din economie, măsuri care au funcționat anul trecut și vor funcționa și anul acesta. Vreau să vă spun că cifrele preliminare pentru luna martie arată clar o creștere a veniturilor la buget mai mare de 10% și un deficit bugetar mai mic decat anul trecut, in aceeași lună. Economia funcționează, oamenii iși fac treaba, măsurile pe care le-am luat dau rezultate. Trebuie doar să avem puțină răbdare in lunile martie și aprilie. Dacă respectăm măsurile in aceste două luni de zile și vom accelera campania de vaccinare, veți vedea că, așa cum a fost și anul trecut și in ciuda tuturor criticilor, am spus că vom avea o economie care iși va reveni și a revenit, am avut cea mai mare creștere economică, vom avea și locuri de muncă și vom avea și resurse ca să putem să plătim toate nevoile pe care le vom avea anul acesta. Aici voiam să vin să explic puțin aceste măsuri, cred că nu au fost foarte bine explicate, o să iau cate o intrebare de la fiecare jurnalist. Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, trei zile la rand am avut mii de oameni in stradă care au contestat aceste măsuri. Cum priviți criticile care v-au fost aduse? Florin Cițu: Știți foarte bine că sunt un liberal convins și dreptul de a protesta, de a avea o opinie diferită de a mea, este un drept pe care il au toți cetățenii Romaniei. Un singur lucru cer de la cetățenii Romaniei: toți să respectăm legea! Putem să protestăm, puteți să aveți opinii impotriva mea, impotriva a ceea ce fac, dar să respectăm legea, atat! In rest, protestele sau manifestările publice fac parte dintr-o democrație puternică, democrație consolidată. Reporter: Aș vrea să vă intreb, pentru că vorbeați despre măsuri care ar trebui să fie aplicate, cel puțin luna aceasta, există posibilitatea sau sunt discuții cu privire la modificarea, spre exemplu, a orei de inchidere a magazinelor pe timpul weekendului sau in zonele cu peste 7,5 la mie in fiecare zi, și mă refer și la acea oră de circulație, după ora 20:00? Florin Cițu: Nu in acest moment. In acest moment, vrem să vedem rezultatele acestor măsuri pe care le-am luat. V-am prezentat situația, am ajuns la peste 100 de decese in fiecare zi legate de coronavirus. Situația in ATI-uri este complicată, am ajuns la peste 1.400 de persoane in ATI, cel mai mare număr de la inceputul pandemiei pană acum. Mă uit din nou pe cifre, peste 6.000 de persoane zilnic. Este complicat să vorbim acum de o relaxare, dar singurul mod prin care putem să intrăm in relaxare este să putem să discutăm de o campanie de vaccinare de succes. Bineințeles, toți ne uităm la ce vom face in această vară. Și eu am avut, și am fost primul care a spus, după intalnirea cu organizatorii de evenimente, de exemplu, cand am discutat despre PNRR, am avut o discuție și le-am spus: da, sunt de acord să găsim soluții - acum trei săptămani de zile -, sunt de acord să găsim soluții in vară, candva, după ce avem un anumit număr de persoane vaccinate, să putem să redeschidem, toți vrem să redeschidem economia. Eu sunt primul care vrea să redeschidă economia. Nu vorbim doar de astfel de evenimente, vorbim de toată economia. Dar pentru asta ne trebuie o campanie de vaccinare de succes. Trebuie să mergem să ne vaccinăm, avem dozele de vaccin, avem tot ce ne trebuie. Vom avea, in curand, 100.000 de persoane care se put vaccina pe zi, am depășit pragul de două milioane de persoane vaccinate, sunt trei milioane de doze deja făcute, vom accelera. Deci, tot ceea ce ține de noi facem, pentru a avea o campanie de vaccinare de succes. Este important ca toată lumea să se vaccineze, doar așa oprim pandemia. Pandemia nu se oprește prin proteste sau prin măsurile pe care le luăm noi; se oprește prin vaccinare. Reporter: Și puteți să ne dați și un exemplu de succes, domnule premier, un model prin comportamentul efectiv al dumneavoastră, al membrilor cabinetului? Mă refer la comportamentul care a apărut aseară in spațiu public prin intermediul unor fotografii: ministrul muncii, vorbim de doamna Turcan, care a fost văzută, fotografiată fără mască; susține că, in baza unor teste antigen, a putut să stea in aer liber fără mască. Ne-am dori și noi, cu toții, acest drept, in condițiile in care mulți dintre noi s-au vaccinat. Cum răspundeți opiniei publice revoltate pe această temă, pentru că sunt tot mai mulți membri ai cabinetului și il văd chiar in sală pe domnul Vlad Voiculescu, ministrul sănătății, care, și el, a fost surprins fără mască. Vi se pare normal un asemenea comportament, dacă tot spuneți că ar trebui cu toții să respectăm? De ce dublul standard din partea autorităților? Florin Cițu: Nu este niciun dublu standard. Le-am cerut tuturor, și celor doi colegi, să plătească amendă; pe doamna Raluca Turcan a sunat-o azi-dimineață, i-am spus să se prezinte, să plătească amenda singură. Toți cei care incalcă legea vor trebui să plătească rigorile legii. Reporter: Acest lucru l-ați spus și domnului Vlad Voiculescu, prezent aici? Florin Cițu: Nu există, e toleranță zero in ceea ce privește membrii cabinetului meu, dar toți romanii trebuie să respecte legislația. Reporter: Dar testele antigen ar putea să fie folosite in alte ocazii? Florin Cițu: O intrebare astăzi, mulțumesc. Reporter: Romania este in mijlocul unui scandal uriaș, cu acuzații de antisemitism, provocat de un mesaj transmis doamnei Maia Morgenstern. Suspectul, in acest caz, a fost prins de două zile, iar autoritățile nu au adus clarificări in acest caz. Nu știm nici etnia domnului, nu știm dacă el face poate dintr-o organizație extremistă. Veți cere clarificări privind acest caz in spațiul public? Florin Cițu: Să știți că eu am sesizat, la Ministerul de Interne, imediat situația, am fost informat cand au fost prinse persoanele respective, este o anchetă in derulare. Sigur că Ministerul de Interne va comunica public cand va avea toate datele... Reporter: In cat timp? Florin Cițu: Foarte curand, eu știu deja, am văzut cine sunt persoanele, dar lăsați-i pe ei să comunice, la Ministerul de Interne. Reporter: Ne puteți face un profil al domnului respectiv sau doamnei respective, care a amenințat-o pe doamna Maia Morgenstern și Teatrul Evreiesc de Stat? Florin Cițu: Deci, o să vă comunice Ministerul de Interne toate detaliile. Reporter: Ați spus că pentru a deschide total economia este nevoie de o campanie de vaccinare de succes; luați in considerare varianta in care, să zicem, ar scădea dorința de vaccinare, să impulsionați oamenii să facă acest lucru prin acordarea de zile libere, de pildă? Florin Cițu: Să știți că luăm in considerare orice. Nu știu dacă aceasta este măsura, dar dacă ii ajută pe oameni să plece de la birou și să se vaccineze in ziua respectivă și vor să nu piardă o zi de muncă, ne gandim și la acest lucru. Dar cred că ar trebui, in primul rand, noi să ne gandim la acest lucru. Să ne gandim că această campanie de vaccinare sau vaccinurile ne ajută pe noi, ii ajută pe cei apropiați nouă, ajută familiile noastre și, dacă vrem să avem iarăși o viață normală, depinde doar de noi, depinde de noi să ne vaccinăm. Bineințeles că guvernul poate să inventeze tot felul, de facilități, dar nu ar trebui să fie așa ceva. Ar trebui pe noi să ne intereseze, in primul rand, să revenim la viață normală. Reporter: Dar este aceasta o variantă de discuţie, care a fost pusă pe masă sau nu? Florin Ciţu: Nu. Reporter: Şi, dacă da, ce alte variante? Florin Ciţu: Nu. In acest moment, nu. Reporter: Domnule premier, la protestul care a avut loc luni in Piaţa Victoriei am văzut-o pe reporterul DIGI Ioana Ciurlea agresată, hărțuită, sub privirile impasibile ale jandarmilor. Reporterul a cerut ajutorul jandarmilor, care nu au făcut nimic pentru a o ajuta. Ulterior, autoritățile au transmis că agresorul, cel care a hărţuit-o verbal pe jurnalistă, a primit două amenzi. Nu am văzut insă nicio poziționare oficială față de modul in care au procedat jandarmii, care ar trebui să asigure siguranța pentru toți participanții la un protest, inclusiv pentru presă. Aș vrea să vă intreb cum vedeți dumneavoastră respectivul incident și dacă ați vorbit cu domnul Bode, dacă se vor lua măsuri, ce gen de măsuri? Este de natură să creeze niște precedente periculoase totuși. Mulțumesc. Florin Ciţu: Vă dau dreptate aici și am vorbit cu domnul Bode și am spus ceea ce spun de foarte mult timp, nimeni nu este mai presus de lege. Eu ințeleg dreptul de a avea o opinie diferită, dar cu respectarea legii și autoritățile sunt acolo pentru a aplica legea de fiecare dată şi asta voi susține in continuare. Şi aici aș vrea să fac și un comentariu, pentru că mă refer şi la acel incident și la mai multe lucruri de la aceste proteste. Cel mai toxic lucru pe care l-am văzut in această perioadă il reprezintă populismul politicienilor; politicieni, din păcate, de fapt, din toate partidele. Nu este momentul să ne facem, să căutăm capital electoral astăzi. Trecem printr-o situație dificilă, iar aceste mesaje populiste, care de multe ori incită la ură şi la violență, nu iși au sensul astăzi. Deci politicienii, avem campanie in 2024, pot să mai aștepte pană atunci. Reporter: Domnule premier, spuneați mai devreme că protestele sunt bune atata timp cat se desfășoară conform legii și nu este incălcată legea. Cum le puteți spune dumneavoastră oamenilor care stau in casă după ora 22:00 că aceste proteste sunt conform legii, cand vedem că aseară erau peste 1.500 de oameni care erau in față la Cotroceni sau in Piața Victoriei? Ce se intamplă cu aceștia? Cum au intervenit cei din Jandarmerie, de exemplu? Florin Ciţu: Cu amenzi. Şi, este adevărat, pană la urmă, orice persoană care rămane pe stradă după ora 22:00 trebuie să fie legitimată și trebuie să vedem dacă are un motiv de a fi pe stradă in acel moment. Legea este aceeași pentru toți romanii. E adevărat, marea majoritate a romanilor respectă aceste restricții, ințelege situația dificilă prin care trece Romania. Există o minoritate, pe care eu o ințeleg, pană la urmă este o perioadă dificilă prin care trece Romania, și nu numai Romania, prin care trecea economia globală. Dar nu ne putem permite, in niciun moment, să nu respectăm legea. Reporter: Domnule premier, Avocatul Poporului s-a autosesizat și spune despre faptul că hotărarile CNSU nu au fost publicate in Monitorul Oficial de la inceputul anului, unele dintre ele, Hotărarea 12, 13 și 14, nici nu au fost publicate măcar pe site-ul Guvernului sau pe site-ul stirioficiale.ro. Să ne spuneți de ce nu se mai intamplă acest lucru, dat fiind faptul că ele stau la baza... Florin Ciţu: De ce nu s-a intamplat acest lucru? Este o singură hotărare de CNSU care a fost aprobată. Mă surprinde această opinie a Avocatului Poporului. Poate că ceea ce vor să facă colegii mei in parlament acum este justificat, dacă Avocatul Poporului are o astfel de opinie. Este momentul să dăm un restart acolo. Dar hotărarile CNSU se aduc și au fost toate, toate au fost prezentate publicului și au fost comunicate publicului. Şi ăsta este rolul hotărarii CNSU. După cum știți dumneavoastră, sunt sigur și, cum știu și cetăţenii Romaniei, prin Hotărarea de Guvern care aprobă măsurile legate de COVID, acestea se publică după aceea in Monitorul Oficial. Era simplu de verificat. Eu ii voi răspunde doamnei Avocatul Poporului oficial. Dar mă surprinde, la acest nivel, să vină o astfel de cerere. Reporter: Domnule premier ce se intamplă cu acel proiect de lege care trebuia să suspende activitatea operatorilor economici, baruri, restaurante, care nu respectă regulile? A fost intr-o primă lectură? Florin Ciţu: A fost intr-o primă lectură. O să fie aprobat la următoarea şedinţă de guvern şi merge in parlament in procedură de urgenţă. Reporter: Dacă imi permiteţi, este o ultimă intrebare, domnule premier. Domnul Iohannis tocmai a promulgat astăzi legea care scapă de inchisoare evazioniștii. Ştiu că PNL a votat impotrivă. Nu vi se pare că e o lege totuși similară cu OUG 13, care scapă de inchisoare anumite persoane care incalcă legea? Florin Ciţu: Mulţumesc, doamnă. Mulţumesc mult! Am spus o intrebare pentru fiecare; nu ar fi cinstit față de colegii dumneavoastră. Cătălin Drulă: Mulțumesc! O să incep această declarație de presă cu cateva vești bune din domeniul rutier, pentru astăzi, după care voi continua cu niște lămuriri legate de situația de la Metrorex, pentru că am văzut tot felul de interpretări in spațiul public. Să incep cu veștile bune: am adoptat in ședința de guvern de astăzi ultimele exproprieri necesare pentru drumul de legătură intre Vama Giurgiu și DN 5. Este vorba de acel proiect de drum de 6 km, un drum expres, fără intersecții la nivel, un drum cu separatoare pe mijloc, un drum modern, care pleacă fix de la ieșirea din Vama Giurgiu - sau de la intrarea in țară, depinde cum ne uităm - și ocolește complet municipiul Giurgiu. Un proiect care are ca termen de finalizare promis de constructori sfarșitul acestui an. Continuăm apoi cu autostrada A 13, unde sunt două vești bune. Una este că am scos in sfarșit proiectul Sectorul Brașov - Făgăraș din această autostradă din sertar, unde era de... nu știu, 5-10 ani? Este un sector care inițial a fost prins in Autostrada Transilvania, in acel contract cu Bechtel din 2004, și care rămăsese cumva in aer. Am lansat astăzi licitația pentru completarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. Are finanțare europeană, este pe coridor european și mergem inainte cu această autostradă. Iar de la Făgăraș la Sibiu, și acolo e o veste bună: este gata studiul de fezabilitate - a durat mult prea mult, e adevărat, dar iată, după cinci ani este in sfarșit finalizat. Luna viitoare, in aprilie, iese și acordul de mediu și vom licita pentru proiectare și execuție - deci de data asta va fi o licitație pentru construirea drumului - și acest sector. Deci vorbim despre Autostrada Sibiu - Brașov, autostrada Est-Vest din sudul Transilvaniei. O altă veste bună este legată de drumul expres București - Targoviște, unde am lansat licitația pentru documentația tehnică a acestui proiect. Aici am spus de la inceputul mandatului că soluția nu este dublarea drumului existent, care trece pe 53% din lungime prin localități, ci să facem un drum modern, un drum care pleacă din autostrada de centură a Bucureștiului A0 Nord - care și ea este, la randul ei, in licitație - cu un nod și care merge pană la Targoviște. Deci, doar ca să fie clar pentru toată lumea: un drum expres este aproape ca o autostradă; e diferență de 4 m intre lățimea platformei, dar in rest... Are separare pe mijloc, două benzi pe sens, o zonă de acostament asfaltat de 1,5 m in afara celor două benzi și noduri denivelate; și este in afara localităților. Și ultima veste bună, dar care cred că e poate cea mai importantă pentru toată Romania, cred: pe Lugoj - Deva, pe Lotul 2, in zona aceea cu tunelele urșilor, suntem de vreo patru ani intr-un blocaj. Astăzi, in sfarșit s-a ajuns la un acord pe acest lot cu fostul constructor. A fost o reziliere abuzivă in 2017; constructorul a caștigat anul trecut. A venit o decizie care a căzut ca o secure pe acest proiect, de plată a 270 de milioane către acest constructor, de repunere in contract, și practic acolo lucrurile erau blocate. Lumea intreabă, pentru că este singurul sector lipsă de pe Autostrada A1 intre Sibiu și Arad-Nădlac, și intreabă ce se intamplă acolo, că avem o zonă lipsă de 9 km de autostradă și se ocolește pe drumul național alăturat. Ei bine, in sfarșit s-a ajuns la un acord cu acel constructor și se poate debloca licitația, care deja este lansată, se depun clarificările acolo și in curand se vor depune ofertele, deci vom avea un constructor care să construiască acele tuneluri și in sfarșit să avem autostrada continuă de la Sibiu pană la Bruxelles, dacă vreți. Pentru că este deja conectată rețeaua europeană și lipsesc doar 9 km, și in rest e numai autostradă, de la graniță incolo. Bun! Acum, legat de situația cu Metrorex. Au apărut niște povești in spațiu public in ultimele 24 de ore care sunt cam ca la Radio Erevan. Circulă un fake news de la sindicat cum că s-a pus batista pe ţambal - adică, vezi Doamne, nimeni nu pățește nimic, salariile răman cum sunt, personalul rămane cum e, totul e bine și frumos. Nimic mai departe de adevăr.../.../... Cătălin Drulă: E nimic mai departe de adevăr, este complet fals și vă spun că și acțiunile penale, cele care au fost depuse la DNA și DIICOT, continuă cursul acestor acțiuni. Nu negociem legea și, in acest context, s-a lucrat zilele trecute și le mulțumesc și colegilor de la celelalte ministere, de la Ministerul de Interne, poliția a identificat 350 dintre participanții care au participat la blocarea metroului, pașii următori vor fi stabiliți pentru acești oameni de organele de anchetă, iar in ceea ce ne privește pe noi, la Ministerul Transporturilor și Compania Metrorex, nu există nicio intenție de a da vreun pas inapoi. Nimeni nu scapă de răspundere. Legea, cum spuneam, nu e negociabilă și toate acțiunile merg inainte. Astăzi Metrorex va depune o acțiune la Tribunalul București, pentru despăgubirea Metrorex de către sindicat pentru pagubele de peste 2,8 milioane de lei cauzate in acea zi in care metroul nu a putut circula. Ca să fie foarte clar, acțiunea de despăgubire este indreptată impotriva Sindicatului USLM, pe romanește, vom cere banii de la Rădoi și de la sindicatul pe care il conduce. Chiar ei au semnat intr-un proces verbal că acțiunea de vineri a fost o oprire voluntară a lucrului. Am cerut tribunalului să constate că aceasta este o formă de grevă nelegală și există o acțiune in recuperare prevăzută de lege pentru aceste pagube. In plus, toate celelalte căi de tragere la răspundere a celor vinovați, dar nu toate sunt de competența noastră, a ministerului sau a Metrorex. merg inainte, așa cum spuneam. In cadrul Metrorex, legat de salarizare și de personal, că s-a ieșit şi s-a bătut cu cărămida in piept domnul Rădoi că nu se schimbă nimic, rămane la fel personalul, răman la fel salariile, asta este matematic imposibil și contabil imposibil, pentru că bugetul prevăzut și veniturile Metrorex nu acoperă plata salariilor, veniturilor salariale la nivelul actual pentru angajații actuali. Așa că există doar variante matematice simple: ori se acceptă de către angajați, de către sindicat o renegociere și, eventual, acea creștere de 18% de anul trecut să nu mai aibă loc sau să aibă loc candva in viitor, eșalonat, ori se ajunge la disponibilizări, sau mai există și varianta a treia, care e din punctul meu de vedere cel mai puțin fericită, dar dacă nu există ințelepciune se va ajunge acolo, și anume, insolvența. Iar o companie care intră in insolvență are libertăți mari de a face și concedieri și scăderi de salarii. Nu sunt un scop in sine aceste concedieri sau scăderi de salarii, este vorba doar de sănătatea economică a unei companii căreia ii lipsesc veniturile pentru a acoperi acele salarii. Iar ca urmare a unei creșteri de salarii iresponsabile, nebazată pe date economice de anul trecut, din septembrie, de 18%, aceste salarii sau această masă salarială a crescut cu 200 de milioane de lei, deci, situația pur și simplu doar s-a adancit. Legat de spațiile comerciale, că, de fapt, se pare că de acolo a pornit acest așa-zis conflict de muncă, din notificările care au fost trimise joi pentru eliberarea acestor spații, care se află pe domeniul public fără acte, există o somație care expiră in data de 2 aprilie, după care mergem inainte cu căile legale, cu evacuare, cu demolarea acelor spații care nu au forme, sau celelalte măsuri prevăzute de lege. Deci, pe niciunul dintre fronturi, fie că vorbim de spațiile comerciale, fie că vorbim de datele economice ale companiei, că pană la urmă despre asta e vorba, despre a avea venituri și cheltuieli in proporții echilibrate, o companie nu poate să aibă pierderi, decat prin excepție și temporar, și pe partea de răspundere a celor care au participat la această acțiune ilegală și au blocat pe o zi metroul in București, toate acestea merg inainte. Aceasta este și convingerea mea, nu dăm niciun pas inapoi, nici noi la minister, nici conducerea Metrorex. Dacă sunt intrebări. Reporter: Domnule ministru spuneți că nu s-a ajuns la o ințelegere, totuși in spațiul public a apărut un proces verbal in care sindicatul a agreat cu Metrorex să nu fie sancționați cei care au protestat, de asemenea să nu existe disponibilizări, iar in ceea ce privește salariile ei spun că se mai discută. Este negocierea care a avut loc intre cele două părți. Cătălin Drulă: Nu. Asta spune Rădoi că e in acel proces verbal. Dacă vă uitați, o să vedeți că au pus subiectul, temele de discuție propuse de ei le-au pus ca și concluzii Reporter: Este ștampila Metrorex-ului acolo. Cătălin Drulă: Da, este ștampila Metrorex, dar dacă citiți... Mă lăsați să vă răspund? Reporter: Da. Cătălin Drulă: Dacă citiți cu atenție acel document o să vedeți că temele propuse de discuție de sindicat sunt puse ca și concluzii care sunt semnate, dar scrie acolo: astea sunt temele de pe agenda discuției. Bun. Acum, referitor la acțiunile disciplinare, care sunt strict acțiunile disciplinare, da, deci, cercetări interne, nu toate celelalte, penale, cererea despăgubirilor și așa mai departe, asta a fost o știre veche, este de vineri, a fost in acordul de la Prefectură, ca o săptămană, atat, pană pe 5 aprilie, să fie suspendate eventualele cercetări disciplinare interne, dar de luni se aplică și aceste măsuri disciplinare. Tocmai de aceea poliția a identificat participanții la aceste măsuri. Deci, este vorba strict de partea asta. Toate celalalte acțiuni, acțiunea penală, că sunt foarte multe fapte penale, acțiunea de cerere de despăgubiri, merg inainte, chiar de astăzi, iar de luni merge inainte și partea disciplinară. Referitor la disponibilizări singurul lucru care este spus acolo este că deocamdată nu sunt făcute, pentru că nici nu se poate, de altfel, există un contract colectiv de muncă in vigoare, da, nu poți să te duci la o companie, fie că e ea de stat sau privată, și maine să disponibilizezi niște oameni, fără a avea bază pentru restructurare. In momentul de față există un contract colectiv de muncă, din nefericire semnat in septembrie anul trecut, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar toate acțiunile se fac pe toate căile posibile pentru a aduce compania, conducerea companiei nu stă cu mainile in san, pentru a aduce compania intr-o zonă de sănătate economică. Asta inseamnă: potențiala desfacere in justiție a acelui contract colectiv de muncă, inseamnă negocieri, așa cum am făcut, adică, le spunem oamenilor acei 18% nu sunt sustenabili, haideți să revenim la situația anterioară, la august anul trecut, cand deja salariile erau ok, și să salvăm această companie; sau, dacă nu, se ajunge in insolvență, pe undeva prin vară nu o să mai aibă bani, iar in insolvență, cu administratorul judiciar, sunt căi ample de restructurare.Sau, dacă nu, se ajunge in insolvență. Pe undeva prin vară nu o să mai aibă bani, iar in insolvență, cu administratorul judiciar, sunt căi ample de restructurare. Reporter: Sindicaliştii spun, de asemenea, că anul trecut s-au făcut angajări pentru a da in folosinţă Magistrala 5, pentru a asigura siguranța feroviară, și aceste disponibilizări nu se justifică acum. Care este poziția dumneavoastră? Vorbim despre oameni angajaţi... Cătălin Drulă: Eu v-am spus, și aici mai subliniez o dată, referitor la toate intrebările şi la toate intervenţiile mele: eu cred in delegare, in primul rand ăsta este atributul conducerii Metrorex, dar nu mă feresc de răspundere. Eu mă uit la matematică, cred că cea mai rezonabilă soluție este să se renunțe la acea creștere de 18% din septembrie, cu acordul părților - că așa prevăd contractele colective de muncă și legea in vigoare in prezent in Romania, trebuie și acordul celeilalte părți. Dacă nu există acordul părților, nu e nicio problemă, o societate cu 500 de milioane de lei pierdere intră in insolvență. La disponibilizări se ajunge in momentul in care nu sunt alte căi, dar asta este o analiză pe care o să o facă detaliat compania. Există prezumția şi indicii că această organigramă a Metrorex in prezent este foarte, foarte impănată de foarte multe funcții, de la nu știu cate funcții de zugrav, de traducători, de psihologi și așa mai departe. De altfel, au circulat și in spațiu public aceste informații. Personalul care muncește efectiv - nu știu, pe care il vedem cel mai in față, cei care intrețin zona de siguranță, mecanicii de tren și aşa mai departe - este o mică parte din cei 5.500 de angajaţi. Deci, toate aceste variante sunt pe masă. Scopul este de a oferi un serviciu bun bucureștenilor și de a avea o companie care să fie profitabilă, care să nu aibă pierderi. Reporter: Incă o precizare, vă rog. Spunea ministrul de interne că aţi avut această informaţie cu privire la protest incă de joi seară. Joi seara aţi incercat să luaţi legătura cu liderii de sindicat, să ii impiedicaţi să... ? Cătălin Drulă: Directorul general al companiei a fost toată noaptea de joi spre vineri la sediu, toată noaptea, deci, omul nu a dormit in acea noapte și i-a așteptat pe protestatari să vină la dialog, dar au refuzat, in mod repetat au refuzat. De altfel, și această perioadă de șapte zile, care a fost semnată la primărie /.../, da, expiră acest moratoriu pe 5 aprilie. Toate sunt in spiritul unui apel la ințelepciune. Și, de fapt, apelul in momentul de față nu poate merge către sindicat, către conducerea sindicatului și către domnul Rădoi, că acolo e foarte clar ce se intamplă, apelul este către angajații Metrorex. Și acolo - după ce informație am eu, că mai vorbim și noi și cu angajații normali ai Metrorex - există această ințelegere. Oamenii iși dau seama că acea creștere de 18%, care a pus capac /.../, era nejustificată economic, că nu poate fi susținută. Oamenilor le este teamă pentru locurile lor de muncă și oamenii sunt rușinați, au spus oamenii efectiv asta, că sunt rușinați de ce s-a intamplat vineri - oameni care nu au participat, care au venit normal la muncă, la asta mă refer. Reporter: Domnule ministru, dacă joi seara nu aţi reuşit să deblocaţi discuţiile cu sindicaliştii, de ce nu aţi ieşit public să spuneţi acest lucru, pentru ca vineri de dimineaţă bucureștenii să nu mai meargă la un metrou să găsească porțile inchise? Nu era firesc să comunicați public că aveți acest conflict cu sindicatul, această neințelegere? Cătălin Drulă: Doamnă, nu știu de unde aveţi informația, au coborat la 11:30 pe șine, după ce s-a luat curentul, și au bloca niște tuneluri. Directorul Metrorex a incercat să rezolve situația, adică să discute cu acești protestatari, in cele cinci ore pană cand pornește metroul, și la ora 5:00 sau la prima oră a dimineții au dat comunicat că metroul nu funcționează, din cauză că a fost ocupat ilegal. Poate mai sunt și colegi care vor să pună intrebări. Imi cer scuze, am răspuns la cinci intrebări. Reporter: Domnule ministru, vă rog să ne explicați, totuşi, ce se va intampla cu acele spaţii comerciale şi cand va incepe evacuarea lor? Cătălin Drulă: V-am spus, se aplică legea, este un termen de somație, care expiră pe 2 aprilie, pentru eliberarea lor. Aplicat legea. Este domeniu public ocupat fără drept, pe care se percepe chirie fără drept de către firma sindicatului, și va fi eliberat. Sau, unde se poate și este cazul - intrarea in legalitate, adică intr-o relație contractuală cu statul. Domeniul public este - pentru cei care ne urmăresc - la fel ca trotuarul, adic, aparține statului, nu poate fi instrăinat și nu poate fi ocupat fără drept. A existat un contract de asociere in participațiune, vechi de 20 de ani, intre Metrorex și firma sindicatului, care a expirat din 2018. Deci, de trei ani de zile sunt fără drept ocupate aceste spații publice. Aplicăm legea, asta este ceea ce se intamplă. Reporter: Asta insemnand că din 3 aprilie aveţi dreptul să incepeţi evacuarea. Cătălin Drulă: Da, vom lua toate măsurile legale. Acum nu imi cereţi să fiu complet expert in asta, că implică aici și parte de executor judecătoresc, cum s-a trimis acea sesizare, și parte de Poliție Locală și Jandarmerie și așa mai departe. Dar veţi vedea aceste măsuri cand vor fi luate. Pe partea care ține de noi, adică, de mine, de premier, de ministrul afacerilor interne, adică, de decizie și de fermitate in a nu negocia legea, lucrurile sunt clare, nu există dubiu. Reporter: Ați vorbit despre Sibiu, Bruxelles, acei kilometri. Să imi spuneți cam in cat timp am putea să ajungem de la Sibiu la Bruxelles şi cand se va intampla acest lucru? Cătălin Drulă: Asta este problema, că de la Sibiu la Bruxelles lipsesc doar acei 9 kilometri de autostradă, licitaţia va fi deblocată. Nu am in memorie acum timpul de execuție din acea licitație, lansată de vreun an de zile și suspendată pe SEAP, dar o să fiu, ca de obicei, sincer, realist: fiind vorba de două tuneluri la mijloc, mai devreme de patru ani nu va fi gata. Dar important e să fie peste patru ani, nu peste zece. Reporter: O precizare. Cine se va ocupa de eliberarea acelor spații ocupate ilegal in momentul de față, Jandarmeria, Poliția? Cine va pune... ? Cătălin Drulă: Cei indreptăţiţi de lege /.../. Există şi o conducere a Metrorex, in momentul in care spațiul public este ocupat se intervină după o anumită procedură. De exemplu, dacă e domeniu public de la suprafață intervine ADP-ul, sub protecția jandarmilor, nu e prima dată cand se intamplă in București lucrul ăsta. Dar e dincolo de domeniul meu. Dacă se mai poate, două intrebări, vă rog, că așteaptă și domnul ministru al sănătăţii şi vrea să vă spună lucruri foarte interesante, vă promit. Reporter: Intr-un document obţinut de DIGI 24 reiese că romanii de la STRACO cer despăgubiri de 461 de milioane de lei pentru contractul reziliat pe lotul Autostrăzii Transilvania, vorbim de Cheţani - Campia Turzii, dacă nu mă inșel. Ştiți despre această despăgubire pe care o cer pentru contractul... ? Cătălin Drulă: Este vorba despre acel lot de autostradă care, după 5 ani, este la 40% progres. El trebuia să se termine in 12 luni, in ultimele 6 luni s-a făcut 1% progres. Este o firmă in pragul falimentului, in insolvenţă de 4-5 ani de zile, care nu mai poate susţine acest contract. S-au făcut nenumărate incercări, asta a fost. Cred că am primit de 20 de ori intrebarea asta in ultimele luni: cand reziliaţi acest contract? S-au făcut incercări de a fi salvat, tocmai in ideea că nu este nicio fericire ca o firmă să intre in insolvenţă, in faliment, sau alţii să sufere pierderi. Dar, efectiv, nu există capacitate financiară, nu există bonitate financiară, nu există credit, că așa se lucrează in construcții, pentru această companie. Fiind această situație dificilă, am reziliat acest contract și il relicităm. Restul, nu vreau să comentez litigii și așa mai departe. Dar pot să vă spun că sunt foarte, foarte increzător că statul, chiar și in acele litigii, are dreptate aproape in proporție covarșitoare. In momentul in care ești complet ieșit din contract... In loc de 12 luni sunt cinci ani, in care toată lumea ţi-a intins o mană. Şi aici mă refer și la foști miniștri, foste conduceri. Mă rog, e un lucru normal să incerci să salvezi un contact, decat să dai cu el de perete. Aici se aplică un pic vorba aia: pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești. Asta e cam trist, dar asta este. Reporter: Toată sesizarea lor a fost acceptată de Tribunalul București. Cătălin Drulă: Nu, a fost o ordonanță președințială care a suspendat temporar acea reziliere. Este in apel și sunt convins că vom lămuri și acolo lucrurile. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ce măsuri concrete se vor lua pentru a preveni criza de vinerea trecută de la metrou? Ce măsuri concrete veţi lua dumneavoastră, ca ministru al transporturilor, pentru a preveni criza de săptămana trecută? Cătălin Drulă: Criza de săptămana trecută nu mai pot s-o previn... Reporter: O eventuală criză... Cătălin Drulă: Da. Eu am spus şi atunci: oamenii care au participat la acel protest, la acea acțiune ilegală, și-au asumat mari riscuri și au făcut un lucru foarte rău. Şi cred că - și asta mi-au spus și colegii care au participat la discuții cu dumnealor - in afară de stratul acela de conducere profitoare a sindicatului, oamenii s-au speriat de ce au făcut. Tocmai de aceea au incercat să găsească o cale: să ne păsuiţi, să nu ne sancționați ș.a.m.d. In fine, nu sancțiunea e scopul principal, scopul principal este să avem o companie sănătoasă și să avem un serviciu de metrou care funcționează. Oricine iși mai permite, și-ar mai permite vreodată /.../, se va lovi de intreaga forță a legii. Și, de fapt, se intamplă și acum, v-am spus că sunt dosare la DNA, care merg inainte. Nu e un lucru pe care să-l iei ușor. N-are rost să mergi la pușcărie pentru Rădoi, am mai spus asta odată, și oamenii cred că au ințeles asta. Există un cadru in care se poate face dialogul social normal și legal și există această parte de ilegalism, care se tratează conform legii. Sunt forţe de ordine, sunt procurori, există Ministerul Public... Pe asta se axează statul de drept și respectarea ordinii publice. Vă rog să mă lăsaţi să mai iau o intrebare şi să-l las și pe colegul. Vă rog! Reporter: Ați vorbit, domnule ministru, despre un plan de reducere a cheltuielilor la Metrorex - reducerea salariilor, restructurare... Altfel, dacă nu se intamplă aceste lucruri, se va intra in insolvență la Metrorex? Cătălin Drulă: Da. E matematică simplă și vă las să facem această contabilitate impreună, aici: salarii - 900 de milioane de lei; venituri - 200 de milioane de lei. Dincolo de salarii mai sunt și alte cheltuieli - dacă nu mă inșel, vreo 300-400 de milioane, spun din memorie; alocare de la buget, subvenție - 600 de milioane de lei, care oricum este dublă /.../ față de cat era acum cinci ani. 600+200=800. Adică, vă daţi seama, lipsesc vreo 500 de milioane de lei, dacă am făcut bine calculul mental, și asta nu duce decat la situația de insolvență. Nu mai poţi să-ți plătești ce trebuie să plătești. Asta se intamplă cu orice companie, nu e o magie. Există doar prezumţia asta, că dacă o companie de stat - și aici sunt perfect de acord cu ce spune premierul - e o gaură fără fund, o să pună cineva bani acolo. Nu, asta nu se mai intamplă! Reporter: Deci, ca să ne ințelegem: dacă nu se vor intampla aceste lucruri, aveţi de gand să faceți asta, nu? Cătălin Drulă: Dar nu am eu de gand, că nu așa se intamplă! Dacă nu mai ai venituri cu care să-ți acoperi cheltuielile... Reporter: Este un fel de amenințare, cumva... ? Cătălin Drulă: Nu este o amenințare, e pur și simplu matematică. Dacă nu mai ai venituri cu care să-ți acoperi cheltuielile, intri in insolvență. Intri in insolvență ca să nu intri in faliment. Asta se intamplă, de obicei, cu o companie. Vă reamintesc că este o societate pe acțiuni, este o companie comercială, nu e o agenţie sau un departament din Ministerul Transporturilor. Are un bilanț, are pierderi, venituri, credite, are angajați ș.a.m.d. Și se gestionează după regulile după care se gestionează orice societate pe acțiuni din Romania. Mulțumesc mult! Il las pe ministrul sănătății... Reporter: Dar planuri pentru creșterea veniturilor la Metrorex aveţi? Cătălin Drulă: Planuri de creștere a veniturilor? Da. Unul dintre planurile de creștere a veniturilor este să luăm banii - care sunt ai noștri - pe acele spații care sunt inchiriate la prețuri derizorii și bani care intră in buzunarul sindicatului. De exemplu, dacă chiria pentru acele spații intră in buzunarul statului, ăsta e un plan de creștere a veniturilor. Mulţumesc! Vlad Voiculescu: Bună ziua! Avem o situație nu mai puțin critică ca pană acum in spitale: avem 6.000 de cazuri noi astăzi, avem de asemenea 129 de decese și, din cele 1.567 de paturi, 1.457 sunt ocupate - vorbesc de paturile de terapie intensivă. Situația este in continuare critică, in spitale cu greu se găsește un loc. Colegii de la CNCCI, respectiv de la Ministerul Sănătății, de la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, fac cu greu față la transferurile care sunt solicitate din diverse spitale din țară. De asemenea, in spitale oamenii muncesc din greu, după un an de zile de făcut față pandemiei. Sunt pacienți care nu pot fi tratați in spital imediat, sunt pacienți care sunt consultați de medici in ambulanțe pentru că nu sunt locuri. Sunt foarte mulți pacienți care ajung foarte tarziu la spital. Lucrul acesta este profund in neregulă. Parțial, probabil că are de-a face cu informațiile false, cum că oxigenul ar face rău sau că medicii in general ar face rău. Medicii și asistentele, și infirmierele, și ambulanțierii, și toți ceilalți oameni care lucrează in sistemul de sănătate incearcă să ajute oamenii, și indemn pe oricine are simptome să se testeze, pe oricine a contactat o persoană diagnosticată cu COVID-19 să meargă să se testeze. Dacă testul este pozitiv să meargă cat mai repede fie la spital, fie in primul rand să sune la medicul de familie și să ceară un sfat. Acest sfat ar trebui să vină repede și dacă este vorba de un alt ajutor, dincolo de un simplu sfat, de asemenea acesta ar trebui să vină repede impreună cu instrucțiuni foarte clare sau sfaturi foarte clare, ca atunci cand concentrația de oxigen scade, dacă aveți la indemană un pulsoximetru, de asemenea, sau o farmacie de unde să cumpărați un pulsoximetru, vă indemn să-l folosiți; dacă concentrația de oxigen scade sub 94, vă indemn să mergeți la spital, să contactați un medic cat mai curand. Sunt mulți pacienți care ajung prea tarziu la spital, foarte tarziu, și asta face munca medicilor, a asistentelor, a infirmierelor din spital foarte grea, face recuperarea foarte grea, cateodată imposibilă pentru pacienți. Este esențial ca oamenii să meargă la spital, respectiv să ia legătura cu medicul de familie cat mai repede. Cateva vești bune avem astăzi din ședința de guvern: Ministerul Sănătății a primit din fondul de rezervă 242 de milioane de lei pentru achiziția de medicamente necesare tratamentului pentru COVID-19. De asemenea, avem prelungirea celor 2.000 de posturi care au fost necesare anul trecut pentru Direcțiile de Sănătate Publică, respectiv Ambulanțe. Este absolut necesar și imbucurător că acești oameni pot rămane in sistemul de sănătate și pot ajuta mai departe, așa cum au făcut-o deja. O veste foarte bună este, de asemenea, numărul de vaccinări la care am ajuns: 3 milioane - a precizat deja premierul. Peste 2 milioane de oameni au fost deja vaccinaţi cu o singură doză, peste un milion de oameni au fost vaccinați cu ambele doze. De asemenea, o veste bună vine de la Pfizer/BioNTech: avem teste care certifică că vaccinul este atat sigur cat și eficient pentru copiii intre 12 și 15 ani. Inainte ca acesta să fie adoptat in Romania, să se treacă la vaccinarea copiilor, vom aștepta decizia EMA. De asemenea, avem vești bune cu privire la disponibilitatea de vaccinuri. Premierul a precizat deja, vor fi milioane de vaccinuri care vor fi disponibile din luna aprilie - vorbim de 500.000 de doze pe săptămană. Din luna iunie, conform programării, vorbim de 800.000 de vaccinuri pe săptămană. Deci, mai mult de 100.000 de vaccinuri pe zi, teoretic; am putea să mergem in acest ritm. Este absolut necesar ca oamenii să respecte regulile - oamenii, companiile, partidele politice in ansamblul lor sau politicienii e necesar atat să respecte regulile, cat și să indemne pe toată lumea să facă lucrul ăsta. In sensul ăsta, am luat legătura şi m-am cerut amendat; voi contribui la bugetul statului. Şi imi cer incă o dată scuze pentru o neatenție vinovată, de altfel. O altă veste bună este că avem prelungirea normelor pentru ceea ce am putea să numim un inceput de telemedicină. Medicii de familie pot, in continuare, să vadă pacienții online, respectiv la distanță. Au fost prelungite reglementările Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pană la sfarșitul anului. De asemenea, avem un Ordin de ministru al sănătății care prevede cum se va face secvențierea, cum se va face screening-ul, astfel incat să descoperim in cat mai multe locuri din țară și cat mai rapid care variante sunt in Romania. Vă reamintesc că avem de-a face, practic, cu aproape un nou virus mult mai agresiv și astăzi, la Matei Balș, a fost identificat un virus cu tulpina sud-africană. Nu este primul in țară, dar cu atat mai mult, regulile trebuie respectate. A vorbit premierul despre acele reglementări care să permită autorităților suspendarea activităților unor entități, terase, restaurante, care nu respectă regulile; vă asigur că acest lucru s-a intamplat pentru trei terase in București și se va intampla in continuare. Baza legală permite suspendarea activităților pană la șase luni și vă pot asigura, din partea autorităților sanitare, că lucrul acesta se va intampla dacă regulile nu vor fi respectate. Repet, activitatea poate fi suspendată pană la șase luni. Avem, de asemenea, testarea in farmacii. Am avut o Ordonanță de Urgență publicată in Monitorul Oficial, la inceputul săptămanii. Avem, de asemenea, un Ordin de ministru care a fost in transparență, este publicat, pentru reglementarea testării in farmacii. Ne bazăm pe farmacii, pe farmaciile independente, pe farmaciile de lanț, pe farmaciști in general, să sprijine activitatea de testare. Lucrul acesta probabil că va dura o perioadă pană cand acele schimbări de infrastructură, respectiv micile aranjamente din cadrul farmaciei sau imediat in afara farmaciei, sunt puse in operă. Avem, de asemenea, cateva lucruri in Ministerul Sănătății, cateva proiecte la care lucrăm pentru pregătirea desfășurării de evenimente, evenimente culturale; vom avea, de asemenea, alte feluri de evenimente și lucrăm la reglementări pentru redeschiderea economiei, asta, sigur, odată ce situația epidemiologică ne-o va permite. Deja avem grupul de lucru format, deja ne pregătim pentru punctul acesta. Dacă există intrebări? Și aș propune să rămanem la o intrebare pentru fiecare dintre dumneavoastră. Dacă timpul ne va permite, atunci o să o luăm și pe a doua. Vă mulțumesc frumos! Reporter: Domnule ministru, in primul rand, aș fi vrut să vă intreb ce se intamplă cu consilierul dumneavoastră onorific, Ștefan Voinea, dacă ați luat vreo decizie in privința lui, pentru că știm că a criticat măsura de a se inchide magazinele la ora 18:00, in funcție de rata de incidență? Vlad Voiculescu: Beneficiază de multă atenție consilierul meu, probabil pentru că ieri a fost ziua dansului. Nu o să comentez o postare a unui consilier onorific. Vă pot spune, insă, că am toată increderea in dansul. In speța respectivă nu suntem de acord, iar poziția ministerului și poziția Guvernului este cat se poate de clară și o susțin. Reporter: Deci, va rămane consilierul dumneavoastră in continuare. Vlad Voiculescu: Oricine poate să vină sau să plece din minister. Reporter: Dar dumneavoastră... Vlad Voiculescu: E deja a treia intrebare, am promis că răspund la o intrebare și mai tarziu la a doua. Reporter: Este o intrebare de follow-up. Reporter: O intrebare, atunci, mai complexă dacă se poate, ca să pot să cuprind două intrebări intr-una: spuneați că aveți un număr foarte mare - și vedem cu toții - de locuri ocupate la ATI și vă intreb de ce nu incercați degrevarea locurilor de la Terapie Intensivă, mă refer aici la ce aveți la DSU, vorbim de barocamerele pentru tratamentul cu oxigen, sunt patru astfel de barocamere; patru milioane de euro au costat acestea și le-aţi putea folosi, au fost achiziționate după incendiul de la Colectiv. Şi, in același timp, mai avem camerele cu presiune negativă, care sunt de această dată la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, 84. Vlad Voiculescu: Cred că intrebarea trebuie să o adresați Departamentului pentru Situații de Urgență. Reporter: Eu vă intreb pe dumneavoastră, ca ministru al sănătății, puteți cere folosirea... Vlad Voiculescu: Cred, de altfel, domnul doctor Arafat a răspuns la aceste intrebări deja și, de asemenea, a și accentuat faptul că trebuie să tratăm conform protocoalelor internaționale, conform bunelor practici. Vă mulţumesc. Reporter: Nu mi-aţi răspuns la intrebare, dacă dumneavoastră ca ministru al sănătății aţi solicitat acest lucru Departamentului pentru Situații de Urgență, conducerii sau conducerii... Vlad Voiculescu: Nu, nu am solicitat Departamentului pentru Situații de Urgență tratarea pacienților in barocamere, dacă aceasta este intrebarea, aceasta este răspunsul. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru se vorbește des despre presiunea care este pe medici in spitale, au, pe de o parte, atat pandemia, cat și bolnavii care... nu au dispărut restul bolilor, evident, totuși medicii care muncesc din greu de ceva vreme au avut neplăcuta surpriză să audă luni că li se strigă: Asasinilor! Cei de la AUR au pasat responsabilitatea pentru acest lucru, care s-a intamplat in timpul unor proteste pe care ei le-au promovat, la guvern, la autorități, guvernul care nu vine cu explicații și, mai exact, autoritățile care nu vin cu explicații despre abuzurile care au loc in spitale, ceea ce ar explica faptul că, uite, au ajuns oamenii să strige Asasinilor! medicilor. Aș vrea să vă intreb cum se vede situația de la dumneavoastră și ce credeți că ar trebui făcut ca să se restabilească această punte de incredere? Vlad Voiculescu: Nu fac parte dintre cei care spun că tot ce se intamplă in spitalele din Romania este perfect sau că a fost perfect in ultimii ani. Din contră, spun că multe lucruri pot fi imbunătățite. Nu este cazul in acest moment să vorbim despre acuzații intemeiate, intr-un fel sau altul, iar ceea ce se strigă şi s-a strigat in stradă sau chiar in curțile unor spitale este de neacceptat. Este de neacceptat că oameni care chiar depun eforturi semnificative pentru a-i salva pe alții să fie acuzați de una sau de alta, și asta la grămadă. Repet, dacă punctual există probleme intr-un spital sau altul, atunci acestea trebuie verificate și trebuie luate măsurile, măsuri in consecință. Dar invinovățirea la grămadă, ieșirea pe stradă fără mască de protecție, toate celelalte fapte care nu fac decat să ii pună in pericol in primul rand pe cei de pe stradă, apoi pe toți cei care intră in contact cu aceștia și, apoi, să creeze această stare de tensiune și, mai mult decat atat, e un lucru care poate să ne intristeze sau să ne infurie, in funcție, sigur, de starea psihologică pe care o avem fiecare dintre noi. Dar, in sine, in sine e de neințeles. Virusul există, chiar dacă strigăm că nu există. Virusul există și imbolnăvește și omoară oameni. Şi am mai spus-o deja, o repet, nici măcar in război nu sunt atacați de către adversari medicii, asistentele și, in general, cei care salvează alți oameni, nici măcar in război. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Vă readuc in atenție situaţia de la Clinica Dacia din Timișoara. Cum vă explicați faptul că datele pe care le-a trimis ieri secretarul de stat Monica Althamer sunt diferite de cele pe care documentele noastre le arată, cu privire la decedați, mă refer? Şi cum vi se par șase morți, in trei luni, mulți, puțini? Vlad Voiculescu: Nu știu la ce documente faceți referire, dacă aveți documente care sunt relevante vă invit să le discutăm. Dacă mă intrebați cum mi se pare șase morţi, mi se pare prea mult. Mi se pare prea mult. Mi se pare că e cu siguranță necesar să verificăm ce s-a intamplat acolo și vă asigur că atat conducerea spitalului, cat și Ministerul Sănătății are in curs lucrurile astea. Reporter: Noi avem documente care arată că sunt opt morți, de fapt. Vlad Voiculescu: Iertați-mă, nu pot să mă pronunț asupra unor documente pe care nu le-am văzut. Reporter: Şi totuşi este o anchetă in desfășurare acolo? Vlad Voiculescu: Am cerut informații. Ministerul Sănătăţii a cerut informații atat de la Direcția de Sănătate Publică, cat și de la managementul spitalului. Reporter: Dacă imi permiteţi, aveţi incredere in datele pe care le-a transmis spitalul? Vlad Voiculescu: Nu am niciun motiv să nu am incredere in datele pe care le-a transmis spitalul. Reporter: Mulțumesc. Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc. Reporter: Domnule ministru, Pfizer a anunțat astăzi că vaccinul său este 100 de procente eficient la copiii cu varsta intre 12 și 15 ani. Intrebarea este: aveți un plan pentru vaccinarea acestei categorii de populație? Cand in Romania ar putea să fie vaccinați copiii intre 12 și 15 ani, dat fiind faptul că, iată, avem un vaccin care confirmă că este eficient? Vlad Voiculescu: Este intamplător sau nu şi vaccinul din care o să primim cele mai multe doze și am primit deja foarte multe doze. Deci, avem premisele pentru a trece la vaccinarea copiilor. De indată ce vom avea aprobarea EMA şi, apoi, aprobarea ANMDMR, adică a Agenției Naționale a Medicamentului. Detalii despre acest lucru vieții auzit cu siguranță de la premier, respectiv, de la CNCAV. Reporter: Intr-un spațiu de timp, pană la finalul anului, pană in vară? Vlad Voiculescu: Cred că mai degrabă mai repede, decat mai tarziu. Reporter: /.../ Cu ce vaccin aţi spus, al nostru? Pfizer? Vlad Voiculescu: Singurul vaccin aprobat este Pfizer. Mi-ar plăcea să avem un vaccin al nostru. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm o clarificare: săptămana trecută vorbeați despre paturile de la ATI, astăzi avem un record la ATI. Ce s-a făcut pentru amenajarea celor pană la 1.600 de paturi? Au fost sau nu amenajate? Vlad Voiculescu: In fiecare zi sunt amenajate noi patru, in fiecare zi purtăm discuții despre creșterea infrastructurii. Am mai spus-o și o să repet, amenajarea unui nou pat de ATI, care inseamnă echipamente, nu e cel mai greu lucru din lume și, dacă ne uităm la situația de acum un an și situația de astăzi, vedem că, la nivelul dotării, dotarea pentru aceste paturi de ATI este aproape la un nivel dublu. Deci, s-au făcut foarte multe la nivelul mobilelor și a echipamentelor, nu ai cum să dublezi numărul de medici. Poți să faci detașări dintr-un loc in altul sau poți să iei resursă umană de la o secție din spital și să o duci ca să ajute intr-o secție de infecțioase, de pneumologie, de terapie intensivă, dar asta inseamnă că iei medicii din altă parte, asta inseamnă că aceeași resursă medicală fie o folosești mai bine, mai mult, atat cat se poate omenește, fie nu o lași să se mai ocupe de anumiți pacienți și o duci să se ocupe de alți pacienți. Reporter: Dar in momentul de față cate paturi de ATI sunt amenajate şi care pot fi folosite avem? Vlad Voiculescu: 1.567 sunt paturile de ATI, care corespund tuturor normelor. Asta inseamnă că au și personal. Altfel, numărul de paturi pe care l-am putea amenaja, dacă nu am avea restricții vizavi de resursa umană, vă asigur că ar fi mult mai mare. Reporter: Bună ziua! Aş reveni puțin, dacă se poate, la subiectul paturilor la terapie intensivă, pentru că vorbeați despre acei 1.600, aveți un plan, ați prezentat premierului un plan, un termen pană la care ați putea totuși să ajungeți la acest număr? Vlad Voiculescu: Repet, se lucrează in fiecare zi, suntem aproape de numărul de 1.600, dar este pur și simplu un număr. Incercăm să facem şi mai mult decat atat, dar ce pot să vă spun este că in fiecare zi, dacă zece paturi sunt disponibile astăzi in București, acele zece paturi vor fi ocupate cel mai probabil in următoarea jumătate de zi. Reporter: Şi aş reveni puţin la ordonanța despre testele in farmacii, pentru că in proiectul cel puțin pe care l-am văzut se menționează inclusiv administrarea de vaccinuri. Aici nu am ințeles exact despre ce e vorba. Vlad Voiculescu: Administrarea de vaccinuri in farmacii este ceva ce era deja reglementat, nu este reglementat prin această ordonanță de urgență, ce apărea deja intr-un articol din legea farmaciei, teoretic acest lucru este posibil. Tot in legea farmaciei spune că acest lucru trebuie să fie reglementat la nivelul normei inferioare, prin ordin de ministru. Nu există intenția să reglementăm in acest moment vaccinarea in farmacii, dar nu exclud acest lucru pentru viitor. Reporter: Deci, este o posibilitate, analizați această posibilitate. Vlad Voiculescu: Dacă există in legea farmaciei, atunci legiuitorul s-a gandit că la un moment dat ar putea să fi o variantă, da. Reporter: Domnule ministru, vorbeați despre o posibilă vaccinare a copiilor. Ar putea fi ea obligatorie? Şi aș vrea să vă reamintesc că avem o lege a vaccinării, care, in continuare, este ținută la sertar in parlament. Vlad Voiculescu: Așa e, avem o lege a vaccinării care este in parlament in continuare. Nici măcar in acel proiect de lege nu este prevăzută o obligativitate a vaccinării - cel puțin din cate știu eu. In forma actuală, nu vorbim despre obligativitatea vaccinării cu vaccinul impotriva COVID-19. Deci, vreau să spun foarte clar: vaccinarea este voluntară. Altfel insă, este de dorit; și este singura soluție pe care o avem ca să depășim tot ce inseamnă această pandemie. Reporter: Aţi cerut partenerilor de coaliție să ducă la bun sfarșit acel proces din parlament, să avem o lege a vaccinării in acord cu realitățile pe care...? Vlad Voiculescu: Cred că in momentul acesta avem vaccinuri, avem capacitate de vaccinare și vom avea o comunicare din ce in ce mai bună și o mobilizare din ce in ce mai bună, așa incat să incercăm să ajungem la cat mai mulți oameni. O lege in momentul acesta nu ne ajută. Reporter: Deci nu aveți nevoie de legea vaccinării care este in parlament. Vlad Voiculescu: Nu. Pentru vaccinarea impotriva COVID-19 cu siguranță avem toate normele legale necesare. Reporter: Dar pentru alte boli, care și ele incă sunt...? Vlad Voiculescu: In principiu, vaccinurile sunt de dorit şi pentru alte afecțiuni, nu numai pentru COVID-19, și pentru asta o anumită formă a legii vaccinării probabil că va fi votată la un moment dat de către parlament. Nu e ceva care să fie in mainile acestui guvern. Reporter: Seara trecută, ministrul educației, Sorin Cimpeanu, a afirmat la o emisiune televizată că la inceputul lunii mai, elevii se pot intoarce fizic in clase. Din punctul dvs de vedere, acest scenariu este viabil? Potrivit analizelor pe care le efectuați la Ministerul Sănătății in acest moment, acest scenariu este plauzibil? Vlad Voiculescu: Mi-ar plăcea să pot să văd viitorul. Cred că in momentul acesta... Repet, suntem intr-o situație critică; e bine să ne concentrăm cu toții pe depășirea ei. Odată ce situația epidemiologică o va permite, toți ne dorim ca toți copiii să se intoarcă la școală. Reporter: Dar politicile publice se fac pe predicții, dvs, la Ministerul Sănătății, aveți o predicție privind epidemia de COVID-19 in Romania? Vlad Voiculescu: Politicile publice se fac pe baza datelor. Datele nu pot fi citite intr-un glob de cristal. Nu vreau să fac acum asumpții despre cum va fi peste o lună. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, maine Institutul Cantacuzino implinește 100 de ani. Ultimul vaccin produs acolo s-a intamplat prin 2013 - vaccin antigripal. Domnul premier spunea că și-ar dori ca institutul să producă unul dintre vaccinurile anti-COVID. Pană la urmă, este gata institutul să producă vaccinul anti-COVID anul acesta, sau o altă fabrică din Romania să poată produce anul acesta vaccinuri anti-COVID? Vlad Voiculescu: Cu toții ne-am dori ca vaccinuri anti-COVID să fie produse in Romania, mai devreme sau mai tarziu. Şi nu numai anti-COVID, in general ne-am dori ca vaccinuri și alte medicamente să fie produse in Romania. In toate discuțiile pe care le avem, și la Ministerul Sănătății, dar știu că și la nivelul altor ministere, respectiv cu premierul, ne exprimăm această dorință. Invităm companiile internaționale să vină in Romania inclusiv pentru a produce medicamente, nu numai pentru a le distribui. Nu cred că avem șanse mari ca pană la sfarșitul acestui an să avem producție de vaccinuri in Romania, respectiv un vaccin romanesc, dar mi-ar plăcea. Insă dacă am avea discuții care să ducă cel puțin către ambalarea unor vaccinuri in Romania, lucrul acesta ar fi posibil. Reporter: Dacă mai permiteți o intrebare: știm că ați luat decizia la minister să nu mai existe spitale COVID şi non-COVID. Voiam să vă intreb dacă aveți semnale că spitalele care in momentul de față pot organiza acele fluxuri separate au ajuns deja să poată să preia bolnavi COVID. Vlad Voiculescu: Din cate știu, lucrurile sunt cel puțin avansate. Cred că deja au inceput la cateva spitale in București. De fapt, lucrurile acestea se intamplă deja: spitale care nu preluau pacienți COVID preiau pacienți COVID acum. Reporter: O clarificare, dacă se poate, in privința a ceea ce a spus premierul mai devreme cu privire la amenda pe care ar trebui s-o plătiți, și aţi spus şi dvs că o veţi plăti și veţi contribui la bugetul de stat, dacă ați fost contactat telefonic de premier in acest sens, după imaginile care au apărut cu dvs. Vlad Voiculescu: Din cate ştiu, premierul nu dă amenzi; dar... Reporter: Nu, a spus că vă solicită tuturor miniștrilor să respectați legea și să și plătiți amenda, și a contactat telefonic miniștrii care au fost filmați in spațiul public. Vlad Voiculescu: Nu, nu a spus premierul că a contactat telefonic miniștri; miniștrii mai degrabă au contactat autoritățile menite să amendeze, acolo unde este cazul. Voi primi amendă, vă asigur. Reporter: Ok. Reporter: Pe cine aţi sunat...? Vlad Voiculescu: Imi cer scuze! Reporter: Spuneți și nouă, pe cine suni ca să plătești o amendă? Vlad Voiculescu: Cred că echipa mea a luat legătura cu cineva la poliție, sau la prefectură. Reporter: Şi acea amendă a fost emisă? Ce valoare are? Vlad Voiculescu: Nu știu. Ştiu doar că voi primi o amendă. Sper să fie cat mai mică. Reporter: Şi o clarificare: in ceea ce privește AstraZeneca, știm că Germania nu mai face vaccinul pentru persoanele sub 60 de ani. Ce ne puteți spune? Dacă va fi o recomandare in acest sens și pentru Romania. Vlad Voiculescu: Asta este o decizie pe care trebuie să o luăm la nivelul Comitetului de coordonare a vaccinării. O să vă anunțe domnul colonel Gheorghiță, dacă va fi cazul. Reporter: Dar e in discuție, din cate știţi? Că aveți acces la informații mult mai mult decat avem noi, cu siguranță. Vlad Voiculescu: Cu siguranţă, e o discuție care trebuie purtată. Vă mulțumesc frumos! 2021-03-31 15:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-01-09-55-29big_sigla_guvern.pngConferință susținută de președintele Comitetului de Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei BaciuȘtiri din 30.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-de-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-valeriu-gheorghita-i-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-andrei-baciuGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Vom incepe cu cateva noutăți legate de platforma de programare. După cum știm, din data de 25 martie, cu suportul Serviciului de Telecomunicații Speciale, se poate vizualiza tipul de vaccin pe fiecare centru de vaccinare, astfel incat la acest moment este activă harta centrelor pe tipuri de vaccin și este disponibilă pe site-ul de informare vaccinare-covid.gov.ro, platforma de programare. Harta cuprinde toate centrele de vaccinare active in platformă, tipul vaccinului administrat in acestea, numărul locurilor disponibile și, de asemenea, numărul persoanelor care se află inscrise pe lista de așteptare. Harta este interactivă, fiecare utilizator poate filtra afișarea centrelor pe județe sau pe numărul de locuri disponibile. De asemenea, sunt afișate statistici privind numărul total al persoanelor inscrise pe listele de așteptare, pentru fiecare dintre cele trei vaccinuri produse de companiile farmaceutice Pfizer-BioNTech, Moderna și respectiv Oxford-AstraZeneca. Un alt element de noutate este legat de posibilitatea cetățenilor străini de a se programa pe platformă - și mă refer la cetățenii străini cu drept de ședere in Romania care nu dețin CNP emis de autoritățile romane. Vor putea să se programeze direct in platformă. Pentru aceștia va fi alocat un identificator unic, corelat cu documentele de identificare a cetățeanului străin, cu număr, serie și pașaport, de pildă. Data la care se va implementa, foarte probabil, această funcționalitate va fi 10 aprilie. Şi un alt element important legat de platforma de programare: va exista posibilitatea de configurare a programului de lucru in platforma de vaccinare, de programare, astfel incat va fi disponibilă funcționalitatea program de funcționare pe fiecare centru de vaccinare, configurabil pe un interval de 24 de ore. Practic, vom putea să dăm posibilitatea persoanelor sa se programeze, in acele centre care au activitate 24 de ore din 24, să se programeze pe numărul de locuri disponibile. Un element important pe care aş vrea să-l subliniez incă o dată este legat de modalitatea de funcționarea programării din lista de așteptare, avand in vedere că am primit multiple intrebări pe această temă şi aş vrea să facem niște mențiuni suplimentare. Platforma de programare, in momentul de faţă, realizează notificarea persoanelor din lista de așteptare prin respectarea categoriei de populație prioritară, aşa cum ea este stabilită de Strategia Naţională de Vaccinare, precum şi a ordinii de inscriere pe listele de așteptare, aşa incat prioritatea de notificare a persoanelor aflate pe lista de așteptare este următoarea: 75% din locurile disponibile se alocă către populația cu grad ridicat de risc, legat de infecția cu SARS-CoV-2, 25% din locurile disponibile se alocă pentru persoanele care desfășoară activități esențiale in infrastructura critică şi, de asemenea, restul locurilor disponibile sunt alocate persoanelor care fac parte din etapa a treia a campaniei de vaccinare. Referitor la notificarea persoanelor din lista de așteptare, care sunt programate ca aparținand etapei a treia, in momentul de faţă, platforma respectă in totalitate ordinea de inscriere pe listele de așteptare, nefiind aplicată o prioritizare, o subprioritizare, dacă vreți, intre categoria III a, III b sau III c. La inscrierea pe lista de așteptare, platforma asociază utilizatorului data şi ora efectuării rezervării, aşa incat, in momentul acesta, o persoană care optează pentru mutarea de pe lista de așteptare a unui centru pe lista de așteptare a unui alt centru va ocupa următoarea poziție, după persoanele deja inscrise in lista de așteptare a centrului in care doresc să migreze. De asemenea, o persoană care anulează rezervarea si apoi se inscrie din nou pe lista de așteptare işi pierde locul şi va fi așezată la finalul listei. După primirea notificării prin sms şi e-mail privind posibilitatea de programare, beneficiarul trebuie să acceseze platforma informatică şi să selecteze data şi ora de vaccinare. La finalizarea cu succes a programării, aplicația generează recipisa cu datele de prezentare pentru administrarea celor două doze. Menționăm că persoanele care sunt programate prin intermediul operatorilor de call center primesc notificarea cu data la care a fost programată pentru vaccinare şi, in acest sens, practic, se scutesc persoanele respective de a resuna in serviciul de call center şi de a valida programarea. Un alt element de noutate: pe 6 aprilie vom deschide aproximativ 12 cabinete noi pentru administrarea vaccinului produs de compania Moderna. Am reevaluat cantitățile care urmează a fi livrate către Romania și putem crește cu cel puțin 1.000 de persoane vaccinate in fiecare zi, din acest tip de vaccin. De asemenea, din 13 aprilie vom deschide 144 de cabinete noi de vaccinare pentru administrarea vaccinului de la compania Pfizer, in condițiile in care săptămana precedentă am anunțat un număr de aproximativ 125 de cabinete, deci, practic, reevaluand tranșele de vaccin care urmează să vină, putem să suplimentăm acest număr de cabinete. De asemenea, tot in prima parte a lunii aprilie, noi credem că pană pe data de 10 aprilie, vom fi in măsură să operaționalizăm in platformă, cu ajutorul colegilor de la STS, creșterea numărului de persoane programate de la 60, in momentul de față, pe cele 12 ore de lucru ale unui cabinet, la 90 de persoane pe cabinet, ceea ce inseamnă că va crește ritmul de vaccinare, in fiecare centru de vaccinare. In acest fel, se vor crea locuri suplimentare pentru programare, așa incat se va reduce timpul de așteptare in listă la persoanele care se află deja programate. Pentru perioada imediat următoare, in luna aprilie vom operaționaliza unitățile mobile de vaccinare, centrele mobile de vaccinare și, complementar, vom demara și activitatea de vaccinare, prin intermediul colegilor din rețeaua primară de medicină de familie. Maine, urmează să primim centralizarea de la nivelul fiecărui județ, insă, din datele preliminare pe care noi le avem, ne așteptăm la o rată de participare din partea colegilor din medicină de familie in jur de 50-55%; este posibil să fie chiar mai mult, dar acestea sunt datele parțiale. Așa incat un alt element care va duce la creșterea accesului persoanelor la campania și la centrele de vaccinare va fi operaționalizarea anumitor centre de vaccinare, cu sprijinul marilor operatori economici, care și-au arătat disponibilitatea de a organiza propriile centre de vaccinare chiar in incinta unităților, prin rețeaua cabinetelor de medicina muncii și a cabinetelor medicale cu care se află in relație contractuală. Un al doilea capitol este legat de listele de așteptare. In momentul acesta, numărul de persoane care se află inscrise pe listele de așteptare este de circa 760.000 de persoane, sunt datele de la 30 martie. Este un număr relativ constant, in condițiile in care in această perioadă au fost notificate peste 310.000 de persoane din listele de așteptare, din care mai mult de 70% s-au și programat. Deci, faptul că avem o listă de așteptare relativ constantă in toată această perioadă, pentru noi este un lucru mulțumitor la acest moment. In funcție de numărul de persoane și categoria din care fac parte pe lista de așteptare, pot să vă spun că circa 57% din persoanele inscrise pe lista de așteptare fac parte din etapa a treia a campaniei de vaccinare, persoane care deservesc activități esențiale - circa 8,3% - și persoane din categoriile vulnerabile - aproximativ 35%. Topul celor 6 județe cu cele mai multe persoane inscrise pe listele de așteptare: București, cu peste 144.000 de persoane, Cluj - peste 58.000 de persoane, Prahova - peste 36.000 de persoane, Ilfov - aproape 30.000 de persoane, Mureș - peste 28.000 de persoane, Iași - peste 27.000 de persoane. Spuneam că in toată această perioadă au fost notificate aproximativ 310.000 de persoane din listele de așteptare, din care 217.000 de persoane au efectuat deja programarea și au confirmat programarea in centrele de vaccinare. In ultimele 24 de ore s-au inscris aproximativ 42.000 de persoane pe listele de așteptare, persoane noi. Au fost notificate in ultimele 24 de ore 43.000 de persoane, din care 30.600 și-au confirmat programarea. Practic, avem un randament de confirmare a programării de peste 71%. Situația cu centrele de vaccinare active la acest moment: vorbim de circa 737 de centre de vaccinare care totalizează 940 de fluxuri, pe diferite tipuri de vaccin: Centre care primesc vaccin de la compania Pfizer - 498, cu 638 de fluxuri, centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 79, cu 77 de fluxuri. In perioada următoare se vor deschide celelalte 12 cabinete de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna. Din acest motiv avem această diferență intre un număr mai mare de centre decat numărul de fluxuri active. Sunt fluxuri pe care sunt in momentul de față persoane programate in lista de așteptare și care urmează a fi deschise și, respectiv, persoanele din lista de așteptare vor avea un loc disponibil in centre; și centre care primesc vaccin de la compania AstraZeneca - 160 de centre, cu 225 de fluxuri. In ceea ce privește situația programărilor efective in centrele de vaccinare, la acest moment, incepand cu data de 30 martie, avem 1.159.235 de locuri ocupate in centrele de vaccinare. In centrele care primesc vaccin de la compania Pfizer avem 640.539 de programări, din care peste 196.000 sunt persoane programate la doza 1, restul fiind pentru efectuarea celei de-a doua doze. In centrele care primesc vaccin de la compania Moderna avem 125.919 programări, din care 54.197 de persoane aflate la prima doză, iar in centrele cu AstraZeneca avem 392.777 de programări, din care peste 47.000 sunt persoane programate la doza 1. Reamintesc că in momentul de față, lista de așteptare, modalitatea de programare se face pe un interval de circa cinci zile. Acest interval va fi crescut la șapte zile. Practic, se deschide o fereastră cu locuri libere pe o perioadă de cinci zile; va fi crescută la șapte zile. Din acest motiv avem acest interval de timp, tocmai pentru a crește randamentul de ocupare a locurilor in centrele de vaccinare. Mai mult decat atat, in perioada următoare, activitatea va fi, așa cum am spus, intensificată, prin deschiderea cabinetelor noi de vaccinare și a activităților prin rețeaua de medicină de familie. Activitatea serviciilor de call center deservite de personal din rețeaua Ministerului Apărării Naționale: sunt active 574 de linii telefonice. Media zilnică a apelurilor telefonice: in ultimele șapte zile au fost circa 11.700 de apeluri, in ultimele 24 de ore au fost preluate 14.444 de apeluri. Bilanțul vaccinărilor: de la debutul campaniei de vaccinare pană in data de 29 martie au fost vaccinate 1.963.141 de persoane, din care peste un milion sunt persoane vaccinate cu două doze. In ceea ce privește etapa a doua a campaniei de vaccinare, din 15 ianuarie pană la acest moment sunt vaccinate 1.550.687 de persoane cu cel puțin o doză; uitandu-ne la categoria de persoane vaccinate: persoane cu boli cronice - peste 436.000, persoane peste 65 de ani - peste 534.000, persoane din centre sociale și rezidențiale - peste 32.800 de persoane, persoane aflate in imposibilitatea de deplasare la un centru de vaccinare, cele nedeplasabile de la domiciliu - peste 17.489 de persoane și cele care sunt fără adăpost - sunt vaccinate 523 de persoane. In total, persoane vulnerabile vaccinate in această etapă, pană la acest moment, vorbim de peste 1.021.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 20-25% din populația vulnerabilă ca nivel de acoperire vaccinală. In ceea ce privește procentul de populație vaccinată in etapa a doua din numărul total al celor vaccinați este de circa 75%, deci la acest moment, practic, ne incadrăm in ceea ce se estimează in hotărarea de guvern ca fiind procent de persoane vaccinate din cele vulnerabile. Persoanele care deservesc activități esențiale - 390.468 de persoane vaccinate, din care 123.462 persoane vaccinate cu a doua doză, iar in ceea ce privește personalul din invățămant, sunt circa 146.000 de persoane vaccinate, reprezentand peste 41% ca nivel de acoperire vaccinală din totalul angajaților din invățămant. La nivelul centrelor care funcționează in rețeaua Ministerului Apărării Naționale au fost vaccinate cu cel puțin o doză 79.451 de persoane pană la acest moment, reprezentand circa 4% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național, iar in centrele care sunt desfășurate și organizate in rețeaua Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate 33.971 persoane, ceea ce reprezintă 1,7% din numărul persoanelor vaccinate la nivel național. In săptămana 22-29 martie au fost operaționalizate 153 de echipe mobile constituite din 511 medici și asistenți medicali. Au fost efectuate 541 de misiuni in teritoriu pentru vaccinare in centre rezidențiale, persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost și in această săptămană cu echipele mobile au fost vaccinate 8.454 de persoane; pe locul 1 Timiș, cu 906 persoane vaccinate, locul 2 - București, cu 900 de persoane vaccinate. In ceea ce privește situația reacțiilor adverse raportate de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment, au fost 10.160 de cazuri de reacții adverse raportate, ceea ce inseamnă o rată de raportare de 3,4 cazuri la 1.000 de doze zile administrate. In ceea ce privește rata de raportare pe tip de vaccin, pentru compania Pfizer-BioNTech avem o rată de raportare de circa două reacții adverse la 1.000 de doze administrate, pentru compania Moderna - 3,6 reacții adverse la circa 1.000 de doze administrate, pentru compania AstraZeneca - 13,2 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. In perioada 22 martie - 28 martie au fost raportate 1.341 de reacții adverse, majoritatea, peste 94%, au fost centralizate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta medie a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse este de 38 de ani, deci vedem o preponderență mai mare la categoria tanără de varstă și peste 61% dintre persoanele care au raportat aceste reacții adverse sunt persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, in săptămana precedentă nu s-au raportat reacții adverse severe, cele 1.341 de reacții sunt clasificate ca nesevere. In funcție de tipul reacțiilor adverse, 82% dintre ele sunt reacții locale, cu durere, tumefacție, erupție la locul de administrare și fenomene sistemice cu stare de oboseală, febră și frison, 44% dureri musculare sau articulare, 44% cefalee, 18% reacții digestive. Cu permisiunea dumneavoastră o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Naţional de Vaccinare. Vă rog, domnule! Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule președinte! Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei pană pe 30 martie au fost efectuate 2.148 de misiuni de transport la nivel național, de la centrale regionale de depozitare către DSP-uri, de la DSP-uri către centre de vaccinare şi aşa mai departe. Cu privire la forțele şi mijloacele angrenate, vorbim de 1.749 persoane din MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 900 de mijloacele tehnice proprii, 3.000 de persoane din MApN care au efectuat misiuni de transport cu 1.705 mijloacele tehnice, deci vorbim de un total personal angrenat, militar și civil de 5.526. Cu privire la dozele de vaccin, total doze recepționate in Romania pană la 30 martie, vorbim de 4.177.839 de doze, dintre care au fost administrate 2.965.613, vorbim practic de 71% din dozele recepționate. Avem in continuare un stoc la data de 30 martie de 805.534 de doze, distribuite fiind 3.372.305 doze. Pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer - recepționate la 30 martie 2.863.439, dintre care administrate 83,9%, respectiv 2.402.227, avand in continuare in stoc 254.514 doze. Pentru vaccinul produs de către compania Moderna, vorbim de un total de doze recepționate pană la 30 martie de 426.000 de doze, dintre care administrate 217.841, care reprezintă 51,1%, cu un stoc de 177.110 doze existent la data de 30 martie - aici, sigur, facem mențiunea că noi luăm rezerve pentru administrarea dozei de rapel. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, vorbim de total doze recepționate 888.400, dintre care administrate 345.545 de doze, cu un stoc de 373.910 doze. Doze pierdute, pentru motivele pe care le cunoaștem deja, vorbim de 5.482 de doze, care reprezintă 0,19% din totalul dozelor utilizate. Pentru calendarul livrărilor din perioada următoare, pentru dozele contractate la nivel european, nu s-a schimbat nimic faţă de săptămana trecută; pentru calendarul livrărilor pentru perioada următoare, sigur, vorbim de cifre estimative, astfel că, pentru martie avem un total de 1.112.670 de doze care au fost recepționate de la BioNTech-Pfizer. Pentru Moderna, vorbim de 268.000 pentru martie cu un total de 426.000 pană acum. AstraZeneca, pentru martie, 831.264, practic cu 428.000 de doze mai puţin decat era prevăzut inițial. Vorbim astfel de un total pentru luna martie de 2.212.734 de doze şi pentru luna aprilie, pentru BioNTech-Pfizer nu s-a schimbat nimic faţă de data trecută, deci 511.290 de doze pentru fiecare săptămană din luna aprilie, puţin mai mult pentru ultima, cu un total de 2.046.330 de doze pentru luna aprilie. Pentru Moderna, 249.600 de doze, in două tranșe, venind in săptămana a doua şi in săptămana a patra. Pentru AstraZeneca, vorbim de un total de 879.990 de doze. Suplimentar avem şi dozele de la Johnson and Johnson, care vor sosi in săptămana a treia din luna aprilie, cand sosesc aproximativ 60.000 de doze, şi in ultima săptămană din aprilie vor sosi 103.200 de doze. Astfel, pentru luna aprilie avem un total de 3.339.120 de doze. Practic, se adună cele 160.000 de doze de la Johnson and Johnson față de datele pe care le aveam săptămana trecută, iar pentru următoarele luni, pentru mai-iunie, avem in momentul de față un estimat de peste 5 milioane de doze. După cum știm, pe 27 martie au fost trimise in Republica Moldova 50.400 de doze de vaccin produs de AstraZeneca, la o lună după ce au fost trimise primele doze, intr-o tranșă de 21.600. Practic, astfel se onorează promisiunea făcută de domnul președinte Klaus Iohannis cu ocazia vizitei sale, in luna decembrie a anului 2020. Astfel, cu toate aceste doze administrate, Romania se situează pe un loc șase la nivel european și pe un loc 21 la nivel global, ținand cont că sunt luate in considerare 140 de țări care au demarat campania de vaccinare. Pentru perioada următoare, așa cum spunea și domnul președinte, avem in vedere, practic, deschiderea centrelor de vaccinare in cadrul marilor companii sau a marilor operatori economici; in acest sens, noi am demarat deja diverse webinarii cu diverse camere de comerț și asociații care reprezintă aceste mari companii care iși doresc să organizeze centre de vaccinare pentru personalul pe care il au angajat. O a doua chestiune importantă: vom organiza webinarii cu medicii de familie in vederea deschiderii și operaționalizării acestui element important de vaccinare suplimentar in luna aprilie și, suplimentar, vom organiza vizite in centre de vaccinare deschise la nivel național, cat și imbunătățirea interfeței pe platforma de vaccinare pe care o cunoaștem deja, vaccinare-covid.gov.ro. Eu cam atat am avut, dle preşedinte, mulțumesc mult. Valeriu Gheorghiță: Mulţumesc și eu. Aş mai vrea să vă prezint pe scurt situația cu cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 confirmate după vaccinare. De la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie pană pe 28 martie, un număr de 13.416 persoane au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2 după administrarea primei doze de vaccin, reprezentand 0,69% din numărul total al persoanelor vaccinate cu prima doză. Mediana timpului scurs de la administrarea primei doze și pană la data confirmării a fost de circa 11 zile, iar in ceea ce privește numărul de persoane confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după doza a doua, vorbim de 1.859 de persoane, reprezentand 0,19% din totalul persoanelor vaccinate cu doza 2 care au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2 după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Cam aceasta este situația datelor la zi in ceea ce privește campania de vaccinare. O să incepem sesiunea de intrebări, cu permisiunea dumneavoastră din partea dreaptă. Vă rog! Reporter: In ce condiții se va desfășura vaccinarea in farmacii? Tocmai a fost luată in Guvern decizia să li se permită să facă această vaccinare. Ce condiții trebuie să indeplinească? Cat estimați că va fi impactul după deschiderea farmaciilor pentru vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Cred că vă referiți la testarea in farmacii și nu la vaccinare. Reporter: /...;/ Urmează să se dea normele, prin ordin de ministru, și pentru vaccinare. Valeriu Gheorghiță: Așteptăm atunci acele norme să putem discuta aplicat. Reporter: Dar ce condiții credeți că ar trebui să indeplinească pentru a putea face vaccinarea in farmacii? Valeriu Gheorghiță: Vorbim, in primul rand, de a avea dreptul de liberă practică, de a avea posibilitatea de a asigura o intervenție in caz de reacție anafilactică, de a oferi măsuri medicale de prim ajutor și, de asemenea, condițiile trebuie să fie, pe de o parte, acelea care să asigure păstrarea in condiții optime, ceea ce nu se pune problema intr-o farmacie și in al doilea rand, să existe un spațiu suficient unde să aștepte persoana după vaccinare cele 15 minute. Sunt condiții care se regăsesc in cabinetul de medicină de familie, deci nu sunt condiții excepționale sau ieșite din comun. Reporter: Și aș mai avea o intrebare pentru domnul vicepreședinte. Ce ați constatat, a crescut cumva numărul cazurilor de COVID in randul copiilor și tinerilor care să aibă și forme mai severe, nu foarte simple? Dacă este adevărat, ce măsuri aveți in vedere? Care este strategia pentru a controla această situație? Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult! Nu am aceste date pentru că sunt chestiuni care nu fac parte din orizontul de activități al campaniei de vaccinare, insă cu siguranță la au colegii de la INSP și puteți să vă adresați lor. Vă vor răspunde cu siguranță. Reporter: In condițiile in care va crește numărul celor vaccinați, sunt discuții sau un proiect care să permită accesul la evenimente culturale, la evenimente sportive, competiții sportive, restaurante sau alte unități comerciale, pe baza vaccinului? Valeriu Gheorghiță: La acest moment nu. Nu știm ce se va intampla mai departe, insă, in condițiile in care avem un procent de circa 10% din populație vaccinată, repet, cum am mai spus și cu alte ocazii, mi se pare prematură această decizie, dacă va fi vreodată supusă unei analize. Reporter: Și mai am o intrebare, ne puteți da mai multe detalii despre vaccinarea in companii, cand va putea fi făcută și cei care se vor vaccina la locul de muncă se vor programa tot in platformă? Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil această activitate va demara după deschiderea activității de vaccinare in rețeaua primară de medicină de familie. Persoanele care vor fi vaccinate in aceste centre ale marilor operatori economici fac parte din randul angajaților. Parte dintre operatorii economici şi-au exprimat disponibilitatea de a menține centrul deschis și pentru restul populației, nu doar pentru angajații proprii, așa incat depinde de la un operator la altul; dacă primește, evident, și persoane din randul populației generale, atunci evident că va fi disponibilă pentru programare in platformă și se va configura acel centru; dacă vorbim doar de vaccinarea personalului propriu, atunci acest lucru sigur că poate să fie, va fi supusă analizei. Incă nu s-au finalizat detaliile și nu s-au luat niște hotărari in acest sens, insă aş putea să vă dau mai multe detalii despre vaccinarea prin cabinetele medicilor de familie, unde nu se va face programare in platformă. Fiecare medic de familie, după modelul vaccinărilor antigripale sezoniere, iși face catagrafia pacienților proprii și zilnic va programa un număr fix de persoane: 10,15, 20 de persoane, iși va efectua vaccinarea persoanelor respective. Datele, in schimb, este obligatoriu să fie centralizate in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor și restul, sigur, se vor respecta toate celelalte proceduri. Realizator: Supermarket-urile și centrele comerciale și-au exprimat disponibilitatea in acest sens? Valeriu Gheorghiţă: Nu am primit in acest moment, insă, așa cum spunea și domnul secretar de stat, sunt discuții preliminare pe care le avem la acest moment tocmai pentru a desena un cadru in care putem organiza această activitate. Reporter: Şi fabricile? Valeriu Gheorghiţă: Nu am primit de la fabrici și supermarketuri. Reporter: O statistică in privința celor care au murit după vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: In afară de statistica prezentată de colegii de la INSP in săptămana precedentă, la acest moment nu am o altă evaluare, dar cu siguranță colegii de la INSP vor efectua probabil săptămanal acest tip de analiză și va fi postat pe site-ul instituției respective. Reporter: Ați făcut vreun demers in privința statisticilor privind rata de imunizare in județele, orașele, localitățile...? Valeriu Gheorghiţă: Da, avem acest procent. Pe fiecare județ in parte, sunt 42 de județe... La sfarșitul conferinței vă pot da acest material. Reporter: Mulțumesc. Şi o rugăminte: puteți să ne spuneți un studiu al unor cercetători romani la care ne putem documenta in privința modului in care este transmis virusul in comunitatea romanească? Valeriu Gheorghiţă: Vă referiți la principalele căi de transmitere? Reporter: Da, dar să fie al unor cercetători romani. Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu un astfel de studiu. Ceea ce s-a concluzionat pană la acest moment sunt datele disponibile la nivel internațional. pană la urmă, comportamentul populației este similar de la o ţară la alta, existand, sigur, mici diferențe care ţin de cultura fiecărei ţări, insă calea de transmitere primordială rămane cea respiratorie prin picături de secreții respiratorii. Sub 15% dintre cazurile care sunt diagnosticate au ca şi cale de transmitere de pe suprafețe contaminate. Deci, procentual este de departe dominantă calea respiratorie de transmitere. Reporter: Am ințeles, dar nu am fi putut, nu avem specialiști care ar fi putut intocmi un astfel de studiu? Valeriu Gheorghiţă: Ca să demonstrăm secretul lui Polichinelle? Nu ştiu dacă acest obiectiv face parte din prioritatea cercetătorilor, la acest moment, avand in vedere că se cunosc aceste căi de transmitere. Nu cred sau nu estimăm, sau nu anticipăm că in Romania calea de transmitere este diferită faţă de ceea ce se intamplă la nivel global. Reporter: Da, am ințeles. Ideea era că tot timpul luăm studiile din altă parte, dar noi nu ... Valeriu Gheorghiţă: Sunt recomandări şi date precizate de către Organizația Mondială a Sănătății, de către Centrul European de Control al Bolilor, care face o analiză la nivel european, chiar la nivel global, mondial. Adică, nu luăm modelul unei ţări, luăm date centralizate şi care sunt girate de agenții mari de reglementare şi de organisme internaționale. Reporter: Am ințeles. Reporter: Voiam să vă intreb, in randul persoanelor care s-au infectat după prima sau a doua doză, au existat cazuri grave care au avut nevoie de internare sau de terapie intensivă? Valeriu Gheorghiţă: Sigur, după cum a fost prezentată şi analiza din săptămana precedentă, s-au inregistrat şi decese la cazurile care au făcut infecție cu SARS-CoV-2 la un interval de timp după vaccinare. Pentru cei care au fost diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză, vă readuc aminte, timpul mediu era de circa 10 zile de la prima doză, 10-11 zile, ceea ce inseamnă că era in fereastra de apariție a anticorpilor. Practic, nu apăruseră incă anticorpii protectori de după prima doză, deci practic erau persoane care, din punct de vedere al riscului, este similar cu o persoană nevaccinată, iar in ceea ce priveşte persoanele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după ce au primit cea de-a doua doză, procentual era un număr foarte mic, 77 de persoane din cei diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză erau in randul celor, practic, 89 de decese și din cele 89 de decese, doar 12 persoane erau dintre cei care fuseseră diagnosticați cu SARS-CoV-2 după cea de-a doua doză, ceea ce inseamnă că după cele două doze, beneficiile sunt mult mai mari, insă analiza efectuată de noi pe rata de fatalitate arătau o reducere de cel puțin 100 de ori a riscului de deces la o persoană vaccinată comparativ cu persoanele nevaccinate. Practic, rata de fatalitate la cazurile de COVID care aveau in istoric vaccinare era de circa 0,2%, iar la persoanele care erau nevaccinate era de 2,4%. Reporter: In ceea ce privește persoanele infectate după a doua doză, cam la cate zile a apărut infecția? Valeriu Gheorghiță: Infecția a fost in primele 10 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare legată de o declarație a prim-ministrului de ieri, spunea au fost contractate mai multe doze pentru a avea şi pentru anul viitor. Avem un plan pentru vaccinare anul viitor? Valeriu Gheorghiță: Depinde foarte mult de evoluția situației epidemiologice atat din Romania, cat și de noile indicații de vaccinare și anume, in mod deosebit ar fi importantă indicația de administrare la persoanele sub 18 ani sau sub 16 ani, dacă facem referire la vaccinul de la compania Pfizer, așa incat cred că este foarte bine să avem asigurată o anumită cantitate de vaccinuri pentru un scenariu cu care s-ar putea sau nu să ne confruntăm. Reporter: Din datele pe care le aveți dumneavoastră, există centre unde sunt liste de așteptare, insă nu s-a trecut la notificarea persoanelor? Valeriu Gheorghiță: Da, există. Sunt centrele care, după cum ne aducem aminte, pe 15 martie au fost deschise majoritatea centrelor care erau disponibile la nivel naţional. O parte, marea majoritate erau deja funcționale și aveau activitate de vaccinare, un număr mic de centre au fost deschise pentru posibilitatea de programare in lista de așteptare. Nu au activitate de vaccinare, insă ele vor fi deschise in perioada imediat următoare și persoanele care și-au rezervat acel loc pe lista de așteptare evident că vor beneficia primele de programare in respectivele centre. Reporter: Care este ponderea acestora? Valeriu Gheorghiță: Sub 15%. 15%-20% dintre centre nu au in momentul de față activitate de vaccinare. In următoarele două săptămani vor fi operaționalizate. Reporter: Şi ca un orizont de timp pentru cei 760.000 de oameni inscriși pe listele de așteptare, cand vor primi prima doză, cand vor fi notificați? Valeriu Gheorghiță: Fiecare persoană care se află in lista de așteptare a unui centru are un timp de așteptare. Acest timp de așteptare diferă de la un centru la altul, in funcție de capacitatea de vaccinare a fiecărui centru. Sunt centre care au un cabinet de vaccinare, deci, practic, vaccinează 60 de persoane pe zi și dacă ai o listă de așteptare de 6.000 de persoane, ne imaginăm că timpul de așteptare va fi mai lung, iar dacă am un centru unde am 6.000 de persoane, dar are 10 cabinete de vaccinare și vaccinează 600 de persoane pe zi, practic, in 10 zile finalizează lista de așteptare. Deci de aici există această diferență intre timpul de așteptare de la un centru la altul, insă in momentul in care va fi disponibilă in perioada următoare afișarea timpului de așteptare pentru fiecare persoană care se află in lista de așteptare a unui centru, atunci fiecare va putea să decidă, in funcție de timpul de așteptare, pe ce centru dorește să rămană. Reporter: Şi ca o completare, dacă imi permiteți, vă gandiți să operaționalizați cumva aceste centre, adică unde sunt liste de așteptare... Valeriu Gheorghiță: Evident, de asta au fost deschise, nu sunt centre care răman pe o linie inchisă. Ele au fost deschise, aceste liste de așteptare, pentru centrele unde aveam certitudinea că vor fi deschise. Noi așteptam, practic, alocarea dozelor de vaccin din tranșele care urmează și vom deschide aceste centre cu prioritate. Primele 12 centre se deschid, care au liste de așteptare pe 6 aprilie, de la compania Moderna, următoarele, pe 13 aprilie. Reporter: Intrebarea era dacă o să trimiteți mai multe doze unde sunt liste de așteptare mai mari. Valeriu Gheorghiță: Nu neapărat. Depinde, repet, de capacitatea de vaccinare a respectivului centru. Lungimea listei de așteptare nu este corelată cu timpul de așteptare. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb cum justificați neplăcutul incident de ieri de la centrele de vaccinare Romexpo. Valeriu Gheorghiță: Am explicat in cursul zilei precedente. In condiții normale, vinerea, in ziua de vineri, se transmite necesarul de doze pentru următoarele trei zile, sambătă, duminică și luni către centrele regionale de depozitare. De la nivelul centrelor regionale de depozitare se eliberează acest număr de doze pentru cele trei zile. Se pare că a fost vorba despre o subestimare a numărului de doze, așa incat in anumite centre a existat, practic, o lipsă temporară, de cateva ore, a dozelor de vaccin. S-a recuperat acest timp. Toate persoanele au fost vaccinate, dar, sigur, este o situație pe care nu ne-o dorim și pe care nu ne-am dorit-o, insă, din păcate, se intamplă și asemenea situații. La un volum extraordinar de mare de muncă, putem să ne confruntăm și cu asemenea situații, insă cred că pe viitor oamenii vor fi mult mai atenți cand se fac aceste estimări. Există un reglaj foarte fin, aș putea să vă spun, pentru că, pe de o parte, coordonatorii centrelor se tem să nu rămană cu doze suplimentare care pot expira, pot ieși din acea fereastră de cinci zile de stabilitate la două grade, pentru că vorbeam de centre care aveau vaccin de la Pfizer. Pe de altă parte, nici nu vor să ceară prea puține, tocmai pentru că avem persoanele care sunt deja programate și nu intotdeauna există o concordanță intre cate persoane ai programate și cate persoane se prezintă. Intotdeauna fie se prezintă mai puține, fie se prezintă mai multe persoane care au fost realocate din alte centre, deci există o variabilitate care este greu de acoperit in viața de zi cu zi, dar de cele mai multe ori nu sunt probleme. Reporter: Mulțumesc. Şi incă o intrebare, dacă vă rog. Ministrul sănătății a precizat ieri, intr-o declarație, că urmează să aibă un proiect comun alături de ministrul culturii pentru a relua activitatea evenimentelor cu public și a precizat că testarea și vaccinarea sunt esențiale. Aveți in vigoare ceva strategie de prioritizare in această direcție sau vreun plan? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: Bună ziua. Spuneați că 13.000 de persoane au contractat virusul după prima doză. Ce au făcut? Au mai făcut rapelul sau cam care e procedura in acest caz? Chiar dacă nu au făcut boala, la asta mă refer. Valeriu Gheorghiţă: Procedura in momentul de față prevede efectuarea și a dozei de rapel, evident, cu condiția ca respectiva persoană să fie in plină stare de sănătate, deci după vindecarea episodului infecțios și in condițiile in care nu prezintă semne clinice de boală. Practic, trebuie să se rezolve episodul infecțios, să trecem de perioada de convalescență, așa incat, da, parte dintre ele sunt și vaccinate cu cea de-a doua doză. Reporter: Nu, mă refer la prima doză. Asta inseamnă că trebuie să se reprogrameze ca să treacă toată perioada...? Valeriu Gheorghiţă: Nu, se remodifică data rapelului. Fiecare persoană in momentul de față are disponibilitatea din platformă să editeze data celei de-a doua doze și să-și programeze pe un interval, de pildă, de 42 de zile, dacă vorbim de vaccinul de la Pfizer, pe un interval de 35 de zile pentru vaccinul de la Moderna sau 12 săptămani pentru vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Fiecare persoană in parte trebuie să facă treaba asta, cu condiția să se simtă bine, că dacă nu se simte bine, nu cred că poate să... Valeriu Gheorghiţă: Se poate face această editare și chiar dacă am trecut de data la care trebuia să mă vaccinez la rapel. Adică, o persoană are posibilitatea să intre pe contul din platformă și să-și modifice data chiar dacă a trecut de momentul la care trebuia să facă rapelul. Reporter: Am ințeles. Mulțumesc mult! Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere! Reporter: Bună ziua! Voiam să vă rog dacă vreți să ne explicați mai bine cum se va desfășura mai exact vaccinarea in cabinetele medicilor de familie. Valeriu Gheorghiță: Este un draft la acest moment, incă se lucrează la aceste detalii. Avem nevoie și de consultarea cu colegii din rețeaua de medicină de familie. Este in momentul de față in curs de elaborare, dar principiile mari vi le pot prezenta. Fiecare medic de familie va avea un ID creat in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Practic, cabinetul unde inregistrează fiecare vaccinare, fiecare persoană vaccinată, iși va efectua catagrafia persoanelor, pacienților din listă și, zilnic, noi am considerat că un număr de circa 20 de persoane este rezonabil, care să fie vaccinate in fiecare zi după un program de 5 zile pe săptămană, de luni pană vineri. Insă medicii de familie vor avea posibilitatea să-și facă programul in funcție de cum au activitatea la cabinet, așa incat nu trebuie să vaccineze zilnic. Important este ca intr-o săptămană să avem acel estimat de persoane vaccinate. Fiecare persoană vaccinată va fi inregistrată in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor și restul procedurilor se derulează după cele deja existente. Procedura de vaccinare rămane neschimbată, supravegherea post vaccinare rămane neschimbată; ceea ce incercăm suplimentar este să distribuim odată cu vaccinurile și seringile și acele, așa incat să asigurăm aceste materiale necesare pentru derularea procesului de vaccinare. Și, de asemenea, un lucru suplimentar, probabil că numărul necesar de doze va fi alocat pentru o perioadă de două săptămani. Așa incat, la nivelul fiecărui județ, spre deosebire de vaccinarea antigripală, in care medicii de familie se deplasează la DSP ca să-și ridice dozele, in această situație vom organiza transport special pentru distribuirea dozelor către cabinetele de medicină de familie. Cam acestea sunt, in linii mari, principiile după care se va desfășura activitatea de vaccinare și programarea, așa cum am mai spus, nu se va efectua in platformă, fiind doar ID-uri in create Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Prioritizarea persoanelor din listă va respecta prioritățile din strategie. Adică vor fi vaccinate cu prioritate, in primul rand, persoanele vulnerabile, cei varstnici, cei cu boli cronice și rand pe rand, ajungem și la cei din etapa a treia, din populația generală. Reporter: Medicii vor fi plătiți in plus pentru această activitate? Valeriu Gheorghiță: In Ordonanța de Urgență numărul 3 din 2021 există un articol care prevede plata medicilor de familie in această activitate de vaccinare, in cabinetele proprii. Deci, vor fi remunerați conform cadrului normativ actual. Reporter: Spuneați că, pană la urmă, in acest moment, 50% din totalul medicilor de familie şi-au dat un... Valeriu Gheorghiță: Este un, dacă vreți, un sondaj efectuat de către patronatul medicilor de familie și care mi-a fost pus la dispoziție in aceste zile, in care exista o disponibilitate de circa 55% dintre medicii de familie de a participa la acest demers atunci cand, sigur, vor fi solicitați in acest sens. Drept pentru care ne așteptăm undeva la 50-55%. Sigur, eu imi doresc să fie acest procent cat mai mare, pentru că cu cat vor fi mai mulți implicați, cu atat vom putea accelera procesul de vaccinare, insă orice coleg care iși dorește să participe, este binevenit. Reporter: Rămane tot jumătatea lunii aprilie, nu? Data la care... Valeriu Gheorghiță: Mai degrabă, pentru că e o activitate pe care ne dorim să o pregătim extrem de bine și foarte riguros, așa cum spunea domnul secretar de stat, vrem să organizăm webinarii și sesiuni de training cu medicii de familie, grupat pe mai multe județe, incat să fie explicate in detaliu toate etapele care presupun această strategie de vaccinare și modalitatea, sigur, de inregistrare a datelor in RENV, chiar dacă majoritatea dintre dumnealor știu și au experiență de a opera in acest registru electronic, totuși, este un modul special pentru adulți care nu este superpozabil 100% peste Programul Național de Vaccinare la copii. Reporter: Şi a doua intrebare, dacă toţi cei care se află in acest moment pe lista de așteptare au siguranța vaccinării. Valeriu Gheorghiță: Da. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Eu, personal, am stat de vorbă cu mai mulți medici de familie şi mi-am făcut o listă cu principalele nemulțumiri. Spun că vor un tarif mai mare, in centrele de vaccinare se plătește 90 de lei. Ei primesc, conform legii, 26 de lei. Vor bani pentru dezinfectanți, seringi, adrenalină și nu vor să facă raportarea prin tablete de la STS, ci prin platforma lor, pe care fac și raportarea pentru vaccinul gripal. Cum vi se pare? Valeriu Gheorghiță: Orice solicitare mi se pare absolut in regulă să fie discutată și să fie, pană la urmă, luate niște decizii in comun și cu care toată lumea să fie de acord. Nu sunt pe principiul că există cineva care cunoaște și deține adevărul absolut. Tocmai de aceea ne dorim să pregătim acest moment in comun cu colegii din rețeaua de medicină de familie, care au o experiență foarte mare in programul de vaccinare. In ceea ce privește modalitatea de plată, pot să vă spun că am trimis o adresă către Ministerul Sănătății tocmai pentru a evalua cadrul normativ actual in vederea remunerării colegilor din rețeaua de medicină de familie pentru această activitate de vaccinare. Există deja prevederi in ordonanța de urgență numărul 3, insă aici trebuie discutat, sigur, punctual cu reprezentanții asociațiilor de medicină de familie dacă sunt suficiente modalitățile respective, dacă necesită schimbare. Deci, aceste lucruri depășesc atributul pe care eu il am in cadrul Comitetului. In ceea ce privește aprovizionarea cu materiale sanitare, am luat in calcul in mod deosebit ceea ce mi se pare prioritar, distribuirea de seringi și ace, tocmai pentru a asigura că acest demers poate să fie puse in practică; pentru celelalte materiale, sigur, iarăși mi se pare absolut rezonabil ca să existe un acces la aceste materiale, fie să fie distribuite ca atare, fie să existe un fond din care pot să fie achiziționate. Mai multe detalii... iar in ceea ce privește introducerea datelor in RENV nu are importanță de pe ce dispozitiv se introduc, pană la urmă, este vorba de aceeași platformă care poate să fie accesată după orice dispozitiv electronic, cu condiția să ai credențiale necesare, adică datele de logare. Reporter: Bun. Şi aș vrea să vă intreb și despre testarea anticorpilor, că a inceput să fie o modă. Există un prag de la care ne putem simți in siguranță in ceea ce privește imbolnăvirea cu SARS-CoV-2? Valeriu Gheorghiță: Este o intrebare foarte bună și actuală aș putea spune. Nu s-a stabilit un cut-off de la care avem certitudinea 100% a protecției sau un cut-off de la care știm că nu suntem suficient de protejați. Dacă nu uităm la modelul de evaluare, dacă vreți, de la celelalte tipuri de vaccinuri vă pot da exemplul vaccinării impotriva hepatitei B, unde știm că peste zece unități se consideră un titru protector. Sunt persoane care au 100 de unități, 1.000 de unități, nu inseamnă că cele care au mai mult sunt mai protejate. Cu siguranță vor fi stabilite aceste valori-prag de la care se consideră cu o persoană nu a dezvoltat un răspuns imun insuficient, insă avantajul este că după vaccinarea impotriva COVID-19 avem și o activare a răspunsului imun de tip celular, ceea ce inseamnă că nu doar răspunsul imun umoral este determinant pentru protecția față de această infecție, ci și răspunsul imun celular care, repet, este activat intr-o măsură importantă in urma vaccinării. Reporter: Bună ziua! Puteți să imi spuneți, vă rog, cate persoane infectate cu SARS-CoV-2 s-au vaccinat după ce s-au vindecat? Valeriu Gheorghiţă: Da. Din cele care făcuseră deja prima doză și care s-au...? Reporter: Nu, nu, nu. Valeriu Gheorghiţă: Nu am această situație, pentru că nici nu ar fi una reală și vă spun de ce: pentru că știm că avem un procent de 30-40% din persoane care fac infecții asimptomatice și nu știu nici ele și nici noi că au avut această infecție in antecedente. Putem ști, eventual, la persoanele care au avut o boală simptomatică sau au fost diagnosticate cu un test pozitiv, dar impactul, o estimare reală, e aproape imposibil să putem avea. Reporter: A doua intrebare este legată de numărul persoanelor care se află pe listele de așteptare. Sunt mai puțin de un milion de romani pe aceste liste. Ce aveți de gand să faceți ca să creșteți increderea oamenilor să se vaccineze mai mulți, să se inscrie mai mulți pe aceste liste? Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că de la debutul etapei a treia, din 15 martie, avem un număr relativ constant, de peste 750.000 de persoane in listele de așteptare, in condițiile in care, repet, peste 200.000 de persoane au fost deja programate, peste 310.000 au fost persoane deja notificate, ceea ce inseamnă că există această dinamică și vă dădeam exemplul ultimelor 24 de ore: 42.000 de persoane s-au inscris pe listele de așteptare și alte 42-43 de mii de persoane au fost modificate. Deci, practic, dacă noi rămanem cu o listă de așteptare la peste 700.000 de persoane, constant, in condițiile in care zilnic preluăm persoane din liste de așteptare in centre pentru programare și vaccinare, din punctul meu de vedere, este in regulă. Desigur că avem un număr mare de persoane care nu au optat să se inscrie pe aceste liste de așteptare, fie că doresc deschiderea altor centre, fie că așteaptă un alt tip de vaccin, de pildă, de la Johnson and Johnson, fie sunt persoane care așteaptă să se vaccineze prin rețeaua de medicină de familie. Deci numărul persoanelor inscrise pe lista de așteptare nu reflectă intenția de vaccinare. Reporter: Şi dacă imi mai permiteți, aş mai vrea să vă mai intreb ceva. Am observat pe acea harta interactivă că la Timiș, de pildă, sunt foarte multe doze de vaccin AstraZeneca nefolosite, disponibile in jur de 8.000 și, de exemplu, in București și in Ilfov, unde avem o incidență foarte mare sunt aproximativ 10.000 de persoane care ar dori să se vaccineze cu AstraZeneca. Aveți de gand să le mutați de la Timiș la București și Ilfov? Valeriu Gheorghiţă: Nu neapărat de mutat. Putem să, şi luăm in calcul și facem periodic această analiză, de a deschide cabinete noi de vaccinare, inclusiv cu vaccin de la compania AstraZeneca, mai ales in localitățile unde există intr-adevăr listă de așteptare pentru aceste centre. Da, este unul dintre indicatorii pe care ii aminteam şi săptămana trecută, cat de multe persoane sunt pe lista de așteptare intr-un anumit judeţ, este un indicator că acolo avem nevoie de mai multe cabinete. Reporter: Punctual? Să aduceți de la Timiș la Bucureşti? Valeriu Gheorghiţă: Nu are legătură. Alocarea dozelor se face in funcţie de numărul de persoane programate şi nu in funcţie de numărul de cabinete. Reporter: Bună ziua! Am văzut cu toții protestele de aseară. Ele vor continua. Aş vrea să imi spuneți dacă dumneavoastră considerați că aceste proteste afectează şi campania de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Evident că există o relație mai mult sau mai puţin directă şi cu campania de vaccinare. Eu cred că fiecare are libertatea să-şi manifeste punctul de vedere aşa cum consideră de cuviință, atata timp cat nu pune in pericol sănătatea altor persoane. Ceea ce mi se pare determinant şi ceea ce eu cred că este de datoria noastră, este să explicăm oamenilor pe ințelesul lor cat de importantă este vaccinarea, beneficiile vaccinării, riscurile de a se imbolnăvi şi aşa mai departe, aşa incat, ceea ce noi ne dorim şi obiectivul nostru este să amplificăm tot ce inseamnă comunicare şi informare in randul populației şi sunt convins că oamenii vor avea maturitatea necesară să ințeleagă aceste lucruri. Reporter: A declarat premierul, cred că ieri, că este posibil să vaccinăm peste zece milioane de persoane mai devreme de septembrie, respectiv in august. Aş vrea să ne spuneți dacă este posibil acest lucru, dacă vom avea suficiente centre şi suficiente doze de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Da, este posibil să se intample acest lucru. Vom avea suficiente doze chiar in perioada celui de-al doilea trimestru, incepand cu aprilie, mai, iunie, incat să asigurăm acel procent de imunitate colectivă. Strategia noastră prevede crearea infrastructurii necesare ca să asigure accesul unui număr mare de persoane la vaccinare. Luand in calcul centrele deja existente, cele care pe urmează să le mai deschidem, la care se adaugă vaccinarea cu centrele mobile, vaccinarea in cabinetele medicilor de familie şi in centrele care vor putea fi organizate in unitățile economice de care aminteam, cred că vom reuși să creștem suficient de mult numărul de persoane vaccinate, in limita dozelor disponibile. Aşa cum menționa şi domnul secretar de stat, ceea ce noi avem la acest moment sunt niște estimări ale unui calendar de livrare și, după cum știm, au existat o serie de modificări ale calendarului inițial. Tocmai de aceea, trebuie să mergem pe date reale, pe date concrete care pană la urmă sunt disponibile de la o lună la alta și e foarte greu să faci o perspectivă reală pe următoarele 3-6 luni. Insă, pot să vă spun că din dozele contractate putem să atingem intr-adevăr acest prag de imunizare colectivă chiar mai repede de septembrie și vom avea și infrastructura necesară prin care să asigurăm acest lucru. Reporter: Mai permiteți o intrebare, o completare, de fapt. La inceperea vaccinării și in cabinetele de familie, ați stabilit cate doze vor primi, cate persoane vor putea să vaccineze zilnic? Valeriu Gheorghiță: Aproximativ 20 de persoane pe zi am considerat un număr inițial, in funcție de ritmul de vaccinare, de activitatea propriu-zisă de la fața locului, cred că vom putea să modificăm acest număr estimat, fie să-l reducem, fie să-l creștem in funcție de adresabilitate, de intenția de vaccinare și de numărul de persoane aflate in lista fiecărui medic de familie. Practic, asta inseamnă că pe o săptămană, un medic de familie ar putea să vaccineze aproximativ 100 de persoane pe săptămană. Și dacă vorbim de circa 5.000 de medici de familie la care eu mă aștept să participe de la nivel național, asta inseamnă intr-o săptămană aproximativ 500.000 de persoane, ceea ce este un număr important. Reporter: Am observat că pe pagina RoVaccinare sunt mulți care intreabă cam cat au de așteptat pe listă. Se poate oferi un orizont, platforma poate să-l ofere? Valeriu Gheorghiță: Platforma poate să ofere acest orizont. Să știți că noi avem discuții impreună cu colegii de la STS zilnic, chiar de mai multe ori, legat de diverse aspecte ce țin de modalitatea de programare. Trebuie să menționăm incă de la inceput că acest timp de așteptare va fi variabil la aceeași persoană de la o perioadă la alta. In funcție de cate persoane se inscriu pe respectiva listă și de categoria prioritară din care fac parte și, de asemenea, de capacitatea și ritmul de vaccinare al unui centru, așa incat s-ar putea să fie persoane care se inscriu pe lista de așteptare a unui centru și vor avea 200 de zile de așteptat, dar care s-ar putea să se modifice, după o săptămană să scadă considerabil acest timp de așteptare, și centre in care, sigur, e o perioadă mai mică de așteptat. Insă indiferent de cum ar fi, eu imi doresc să existe această estimare a timpului de așteptare, tocmai pentru că orice persoană trebuie să știe de la inceput care este durata estimată. Și pot să vă spun că așa se intamplă și in restul țărilor europene. Avem colegi care sunt programați pentru septembrie la vaccinare. Este firesc să existe acest timp estimat. El va varia și fiecare persoană va putea periodic să vadă care este timpul de așteptare şi cum s-a modificat. In principiu, acest timp de așteptare, teoretic, ar trebui să scadă pe măsură ce deschidem noi cabinete de vaccinare și numărul celor vaccinați va crește. Reporter: Aş dori să vă mai intreb, referitor la marii operatori economici, cum se va intampla, va fi și personal medical care va merge in cabinetele in care...? Valeriu Gheorghiță: Nu, majoritatea au personal contractual, au servicii de medicina muncii sau servicii medicale asigurate, in baza asigurărilor medicale pe care angajații le au. Deci, practic, au relații contractuale de prestări servicii cu furnizori de servicii medicale. Cei mai mari dintre ei au chiar cabinete medicale in incinta unității respective, unde se pot organiza aceste activități de vaccinare. Reporter: Şi vor primi vaccinurile și toate materialele de care...? Valeriu Gheorghiță: Se va face la fel, lista celor care doresc să se vaccineze, vedem cate persoane sunt, ce număr de doze ar avea nevoie și in felul acesta se vor aloca respectivele doze și se va vaccina personalul respectiv. Din punctul nostru de vedere, este un demers lăudabil, avand in vedere că persoanele respective, altfel, e nevoie să fie vaccinate in centrele deja existente; deci, practic, degrevează sistemul actual de o bună parte dintre persoanele care doresc să se vaccineze. In momentul in care vom avea cu prioritate cele mai multe persoane care se vaccinează din etapa a treia, mi se pare absolut firesc să dăm posibilitatea tuturor celor care vor să se vaccineze, cand avem și dozele necesare, să facă acest lucru. Reporter: Aş mai avea și eu o intrebare. Ați avut de curand o intalnire cu reprezentanții cultelor religioase și aș vrea să ne spuneți dacă există din partea lor o dorință de a vă sprijini in acest sens cu, nu știu, cabinete...;? Valeriu Gheorghiță: Am avut un semnal de la anumite județe de punerea la dispoziție a unor spații aferente acestor lăcașe de cult, spații care, sigur, sunt in dependințele unde erau, se țineau diverse intruniri, care in momentul de față, știm foarte bine că nu mai au loc din cauza condițiilor de pandemie și care pot indeplini condițiile necesare pentru organizarea unor cabinete de vaccinare, insă nu, nu s-au inființat la acest moment centre in acele spații. Sigur că este important să avem și resursa umană care să deservească acele cabinete, insă, da, există o disponibilitate in acest sens. Reporter: Cele 156 de centre care vor fi deschise noi, Moderna și Pfizer, vor funcționa pe liste de așteptare sau se vor programa oamenii direct? Valeriu Gheorghiță: Cele cu Moderna au deja listă de așteptare, la cele cu Pfizer, majoritatea nu au listă de așteptare, insă in momentul in care vor fi deschise, vor avea listă de așteptare, tocmai pentru a fi echitabili cu toată lumea și persoanele, după ce se inscriu in listă, sunt alocate respectand criteriile de prioritizare in respectivele centre, așa cum am făcut, de altfel și cu cele deschise recent, pe 20 martie. Mulțumim frumos! Andrei Baciu: Mulțumim foarte mult, o zi plăcută! 2021-03-30 15:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-30-04-42-13big_image_10_resize.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin CîţuȘtiri din 29.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu[Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineața! In weekend sau săptămana trecută, știți foarte bine am luat cateva decizii care au ca scop să ne ajute să trecem peste această perioadă de pandemie, să incetinească gradul de răspandire a virusului in randul populației. Aceste măsuri sunt unice in Europa pentru că ele depind de gradul de incidență. Știți foarte bine că in toată Europa astfel de măsuri sunt luate unitar pentru intreaga țară. In Romania sunt luate măsuri in funcție de gradul de incidență, tocmai pentru că știm că există deja in societate o oboseală după un an de zile in care am combătut această pandemie, dar incă nu am trecut și este nevoie de incă un efort pentru ca impreună să trecem peste această perioadă. Am luat aceste măsuri pentru a incetini gradul de răspandire a virusului și pentru a ne permite să accelerăm campania de vaccinare. Așa cum am spus, in luna aprilie vom avea in plus 4,5 milioane de doze de vaccin, vom crește numărul de persoane vaccinate la 100.000 sau capacitatea de a vaccina la 100.000 de persoane zilnic și față de planul inițial, dacă acest calendar de livrare a vaccinurilor se păstrează, vom putea vorbi de o vaccinare a 10 milioane de cetățeni in luna august față de luna septembrie, deci am avansat lucrurile cu o lună, totul depinde de noi să mergem să ne vaccinăm. In același timp, am văzut in spațiul public și in special la cei de la PSD, la opoziția politică mesaje puțin confuze. Pe de o parte, acum cateva luni de zile ne spuneau că suntem prea relaxați și că Romania este singura țară din Europa relaxată, acum vin și ne spun că impunem restricții. Eu sunt pregătit să ascult și opinia specialiștilor din PSD, specialiștii nu au culoare politică. Lupta pentru sănătatea romanilor nu are culoare politică, dar decat să dăm mesaje politice confuze in această perioadă, este momentul să stăm toți la masă cu specialiștii și să vedem care sunt cele mai bune soluții pentru romani, pentru sănătatea romanilor. Vă voi răspunde la intrebări. Reporter: Veți menține aceste restricții in ciuda nemulțumirilor din stradă? Florin Ciţu: Eu am spus de fiecare dată, știți foarte bine că sunt liberal, oamenii pot să protesteze atata timp cat nu incalcă legislația in vigoare. Reporter: Cum ii veți determina să țină cont de măsurile adoptate? Florin Ciţu: Dreptul de a avea opinie in Romania rămane, avem opinii diferite, pentru mine foarte important este să continue campania de vaccinare, este foarte important să găsim cele mai bune măsuri de a-i ajuta pe romani, știți foarte bine că situația din spitale este să spunem foarte aglomerată, de aceea, luăm aceste măsuri. In acest moment pe acest lucru mă concentrez. Oamenii trebuie să respecte legea, toți trebuie să respectăm legea. Reporter: Cei care au protestat azi noapte au incălcat deja legislația, vor fi sancționați pentru că se anunță proteste din nou? Florin Ciţu: Ii ințeleg pe romani că după un an de zile au obosit, toți am obosit, ne luptăm cu pandemia de un an de zile și am făcut toate eforturile. Am comandat doze de vaccin mai multe decat am avea nevoie pentru a ne asigura că, dacă este nevoie anul viitor, vom avea acest vaccin, dacă nu este nevoie, vom putea să exportăm, pentru că trebuie să ajutăm și populația din jurul Romaniei, nu este de ajuns să vaccinăm doar cetățenii romani, dacă vrem să scăpăm de pandemie. Vom face toate eforturile și vom sta la masă cu oricine vine cu orice vine cu soluții pentru a-i ajuta pe romani in această perioadă dificilă. Vă mulțumesc mult de tot! 2021-03-29 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-29-12-36-35big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, miniștrii Lucian Bode, Vlad Voiculescu, Sorin Cîmpeanu și secretarii de stat Raed Arafat și Andreea Moldovan, la finalul ședinței de guvern din 25 martieȘtiri din 25.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-25-martie-sustinut-de-premierul-florin-citu-mini-trii-lucian-bode-vlad-voiculescu-sorin-cimpeanu-i-secretarul-de-stat-raed-arafatGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! După cum ştiţi, in această săptămană am avut mai multe intalniri. Am avut intalniri cu prefecţii, cu Asociaţia municipiilor, cu președinții Consiliilor Judeţene, cu primarii de sector și cu primarul general. Astăzi am avut o intalnire cu toate cultele din Romania și am avut cateva discuții și cu reprezentanții retailerilor. In urma acestor discuții, după discuții cu Ministerul Sănătății și cu comitetul de specialitate, astăzi, in şedinţă de guvern, am luat cateva decizii care vor ajuta, in perioada următoare, la reducerea efectelor pandemiei. Aceste decizii au fost adoptate printr-o hotărare de guvern. Ne vor fi prezentate in detaliu de domnul secretar de stat Raed Arafat. In aceeași şedintă de guvern, astăzi, am adoptat și cateva măsuri, de fapt, sunt prelungiri ale unor decizii pe care le-am luat anul trecut pentru a susține mediul de afaceri. In special, aş vrea să menționez, se prelungește, pentru HoReCa, perioada de scutire, cu incă 90 de zile, a plății impozitului specific. Ultima oară, aceasta a fost prelungită in decembrie. Prelungim pentru incă 90 de zile această facilitate. Mai departe - prelungirea unor termene cu facilități fiscale pentru contribuabili, restructurarea datoriilor fiscale - poate fi cerută pană la 31.01.2022. Măsura aceasta a fost inițiată in 2019 și s-a introdus obligația debitorului să depună cerere pentru restructurarea in maximum şase luni de la data notificării, pentru a evita deschiderea executării silite. Prelungirea posibilității contribuabililor de a beneficia de rambursare TVA cu un control ulterior pană la pană la 31.01.2022. Aceasta este o măsură pe care am introdus-o prima dată anul trecut, in perioadă de stare de urgență, o măsură care a funcţionat foarte bine și o prelungim pană la inceputul anului viitor. Este o măsură care va ajuta companiile in a primi cash-flow mai repede și să poată să aibă acces la bani pe care /ii preiau/ din TVA mai repede cu controlul ulterior. Prelungirea posibilității contribuabililor de a beneficia de ștergerea accesoriilor cauzate de datorii cu condiţia plăţii debitului principal pană in 31.01.2022 şi prelungirea posibilităţilor contribuabililor de a beneficia de eşalonarea simplificată la plată pană in 30.09.2021. Şi acestea sunt şi măsuri fiscale pe care le-am luat astăzi, care vin la pachet cu celelalte decizii pe care le-am luat, vin in sprijinul antreprenorilor in această perioadă. Aș vrea să mai anunț incă un lucru. Prin hotărare de guvern, am alocat sumele necesare pentru plata tichetelor de masă pentru minerii care erau in greva foamei in Suceava; am rezolvat și această problemă. Vom trimite in acest weekend incă 50.400 de doze de vaccin către Republica Moldova. Ştiți foarte bine, avem un angajament de a trimite 200.000 de doze, trimitem incă 50.400 in acest weekend, deci lucrurile merg mai departe. In același timp, aș vrea să vă anunț cateva informații și despre campania de vaccinare, pentru că avem un calendar al dozelor de vaccin pe care le avem astăzi, pe care putem să-l prezentăm. Lucrurile se pot modifica, dar pană acum să știți că atunci cand tragem linie, s-a modificat in bine, pentru că ne așteptam la finalul lui martie să avem 2,4 milioane de doze și avem 2,6 in acest moment. In aprilie vom primi 4,5 milioane doze, in mai 4,97 milioane, aproape 5 milioane de doze, in iunie 6,8 milioane, in iulie 7,4, in august 8,1 și in septembrie 8,4. In total, pană la finalul lui septembrie, ar trebui să avem 25,7 milioane doze de vaccin in Romania, față de cate estimam inițial, 20 și ceva, 20,5 parcă milioane doze, deci avem mai mult cu 5 milioane de doze. Și m-am uitat și pe platforma de vaccinare. Numărul de persoane pe lista de așteptare este de doar 771.663. Spun doar pentru că, așa cum arată lucrurile și vom avea o capacitate de vaccinare de 100.000 de persoane pe zi, in prima săptămana din aprilie, această listă de așteptare va fi epuizată foarte rapid. De aceea, spun că este foarte important să menținem clar mesajul pentru vaccinare, pentru că sper să nu ajungem să avem doze suplimentare și să nu vaccinăm, deci trebuie toată lumea să ințeleagă că, dacă vrem să ieșim mai repede din această perioadă, trebuie să ne vaccinăm. V-am spus cate doze vin. Dacă ne uităm la lista de așteptare, este clar că vom rămane cu ceva doze. Am văzut și in spațiul public și chiar această hotărare CNSU modifică o formulă de calcul. Domnul ministru aici o să vă explice, dacă doriți, mai multe detalii. Eu am cerut o informare de la CNCCI și de la INSP să văd un calcul alternativ pentru cele două formule și vă citesc concluzia, ceea ce era și de așteptat - modalitatea de calcul, se observă doar o intarziere de 3-5 zile a constatării că rata de incidență depășește un anumit prag. Prin formula nouă, calcul, selectare a intervalului calcul al celor 14 zile, intarzierea observării depășirii unui prag este de trei zile. Deci, ideea este că cele două formule nu au implicații reale semnificative, doar că discutăm de un decalaj de trei zile, deci nu era nimic semnificativ. Dar, pentru acurateţe, poate că e bine să le folosim. Pană la urmă, aceasta este decizia, dar voiam să ii liniștesc pe oameni, că nu a avut niciun fel de implicații reale faptul că anul trecut au fost folosite alte formule, anul acesta sunt alte formule. Evoluăm şi in funcție de cum avem informații mai multe, putem să ne updatăm și formulele pe care le folosim. Şi, nu in ultimul rand, doar un singur lucru aş mai vrea să mai spun şi după aceea ii las pe colegii mei. Măsurile pe care le luăm sunt sigur că vor duce la dezbateri in spaţiul public. Repet și am spus de fiecare dată - Romania are astăzi printre cele mai relaxate măsuri din Uniunea Europeană. In continuare, scopul meu este acela de a menține economia deschisă și doar dacă respectăm aceste măsuri, nu este nevoie să luăm altele. Măsurile pe care le luăm astăzi au scopul de a reduce efectele pandemiei și de a ne da nouă posibilitatea să accelerăm campania de vaccinare, ca să putem să revenim la normal cat mai repede. Şi aş face o propunere domnului ministru al sănătății, - dar după vom mai discuta despre asta, pentru că a fost discuţia despre şcoală - ce facem cu copiii care merg acum in vacanță. Și aici este și domnul ministru al educației, deci impreună aș vrea să vă uitați asupra acestui aspect, să căutăm resursele și vă ajut și eu să găsim resursele, ca să putem să ii testăm pe elevi cand se intorc la școală, să le facem aceste teste noninvazive, să testăm cat mai mulți dintre ei după această perioadă de vacanță. Și vă voi ajuta și eu să găsiţi resursele, dar cred că este o soluție bună ca să putem să ținem sub control pandemia. Acestea au fost informațiile pe care voiam să vi le prezint. Ii dau cuvantul domnului Raed Arafat, să vă prezinte in detaliu hotărarea CNSU şi apoi ii avem pe ministrul educației, ministrul sănătății, ministrul afacerilor interne. Vor fi aici pentru a prezenta actele normative care au fost aprobate astăzi. Domnul ministru al sănătăţii, sper să discutaţi şi despre ordonanța de urgență, pentru că este importantă și au fost luate acolo măsuri care ajută sistemul de sănătate. Şi, bineințeles, pentru alte intrebări, vă stau la dispoziţie data viitoare, după ședința de guvern. Astăzi ii las pe specialişti să vorbească. Vă mulțumesc! Raed Arafat: Bună seara! In cursul săptămanii care a trecut am avut o ședință la nivelul grupului tehnico-științific, care este grupul consultativ pentru Comitetul Național pentru Situații de Urgență, unde au fost discutate situația actuală, incidenţele care sunt. Au fost propuse mai multe măsuri care au fost astăzi discutate in cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, rezultand hotărarea pe care o avem in față, care este Hotărarea numărul 20 din 2021. Măsurile care au fost adoptate sunt următoarele: in primul rand, referitor la intervalul orar in care este permisă circulația. Acolo unde incidența va fi peste 4 la mie in ultimele 14 zile, urmează ca in timpul weekendului, și anume in zilele de vineri, sambătă și duminică circulația să fie permisă doar pană la orele 20:00 şi nu pană la 22:00 cum este acum, iar la operatorii economici activitatea să fie permisă pană la orele 18:00. Revenirea asupra acestei măsuri in timpul weekendului se face cand incidența scade sub 3,5 la mie. A doua măsură este: dacă incidența depășește 7,5 la mie. Atunci circulația va fi permisă pană la orele 20:00 pe toată durata săptămanii, iar operatorii economici iși vor desfășura activitatea pană la orele 18:00, tot pe toată durata săptămanii, iar revenirea asupra acestei măsuri va fi cand incidența scade sub șapte la mie. Totodată sunt abilitați prin această hotărare Ministerul Sănătății și ministerele de resort să emită sau să modifice ordinele existente, astfel incat să fie foarte clar la operatorii economici, de genul magazine, supermarketuri, hipermarketuri, cand se intră, care va fi numărul persoanelor care va fi permis inăuntru și cum va fi controlată această măsură. Acest lucru se așteaptă să fie clarificat, cum am zis, la nivel de ordin de ministru. Pentru noaptea de 27.03-28.03, adică sambătă și duminică, măsura va fi extinsă pană la ora 22:00 pentru persoanele care vor participa și se vor deplasa ca să participe la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah. Aceasta este pentru zilele de 27, sambătă, și 28, duminică, unde circulația va fi permisă pană la orele 22:00, in loc de orele 20:00, doar pentru persoanele care indeplinesc excepțiile care sunt prevăzute in hotărarea de guvern sau care merg la sărbătoarea Pesah și participă la această sărbătoare. Pentru noaptea de 3 aprilie spre 4 aprilie se va permite circulația persoanelor in afara locuinței sau a gospodăriei in intervalul orar 20:00 pană la 02:00 pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase care sunt ocazionate cu sărbătorirea Paștelui catolic. S-a discutat și de perioada Paștelui ortodox, deci 1 mai - 2 mai, care și atunci vor fi stabilite ore de permisiune de participare la sărbătoare și nu vor fi limitări, insă nu va apărea in hotărarea de guvern acest lucru, pentru că actuala Hotărare de Guvern este valabilă pană in data de 14 aprilie, pe cand Paștele ortodox este in 1 spre 2 mai și reglementarea va apărea in următoarea Hotărare de Guvern, de prelungire a Stării de Alertă. Totodată, operatorii economici care au activitatea de fitness, ca și profil, vor avea activitatea suspendată acolo unde incidența depășește 4 la mie și se va relua activitatea cand incidența scade sub 3,5 la mie. Tot in cadrul Hotărarii CNSU a fost aprobată lista țărilor sau zonelor sau teritoriilor care sunt cu risc epidemiologic ridicat, cărora noi le spunem țările sub incidența codului galben. Noutatea aici este că Marea Britanie nu se mai află pe această listă, se va putea călători fără intrare in carantină dinspre Marea Britanie către Romania. Aceste măsuri, cum a zis și domnul prim-ministru, sunt menite să reducă mobilitatea și contactul, pentru a reduce răspandirea virusului SARS-CoV-2. Sunt măsuri care devin obligatorii și nu se mai discută sau dezbat, in cadrul comitetelor. Acest lucru inseană că, la momentul la care o incidență este atinsă, măsura intră automat pe baza incidenței respective. Cand incidența scade sub cifra care am menționat-o, măsura se ridică instantaneu și asta va simplifica lucrurile pentru localitățile și pentru zonele care intră sub aceste incidenţe. Mai este aspectul privind calcularea incidenței, il voi lăsa pe domnul ministrul Voiculescu să-l explice, deorece a fost propus de către Ministerul Sănătății. Dacă aveți intrebări... Lucian Bode: Dacă imi permiteţi să continuăm prezentarea, in aceeași notă, după care o să răspundem la intrebări. Inainte de toate, bună seara și permiteţi-mi să spun, astăzi 25 martie, intr-un moment important pentru o instituție importantă, fundamentală in statul roman, Poliția Romană, să spun ,,La mulți ani!- . De Ziua Poliției Romane, doresc și pe această cale să le mulțumesc tuturor angajaților acestei structuri pentru toate eforturile pe care le-au făcut in lupta pentru combaterea infectării cu SARS-CoV-2 cat şi misiunile curente cu care au fost incredințați. Guvernul a adoptat astăzi, in primă lectură, un proiect de lege, un proiect de lege despre care m-ați intrebat de foarte multe ori in ultima perioadă. Cum v-am promis, in condițiile in care Parlamentul Romaniei, din motive pe care nu le cunosc, nu ia in discuție amendamentele pe care noi le-am propus pentru Legea 55/2020. Guvernul a adoptat, este adevărat, in primă lectură, un proiect de modificare și completare a Legii 55 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. In primă lectură pentru că vrem să parcurgem toate procedurile legale de transparență, așteptăm punctul de vedere al avizatorilor și cel mai probabil, săptămana viitoare, vom aproba acest proiect de lege, il vom trimite in procedură de urgență spre Parlament și imi exprim speranța că intr-un timp foarte scurt, acest proiect de lege va fi adoptat atat de prima Cameră sesizată- Senatul, cat și de către Camera Deputaților, astfel incat el să fie publicat. Așa cum știți, in prezent, Legea 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, prevede sancțiunea contravențională principală a amenzii in cazul nerespectării de către conducătorii operatorilor economici a condițiilor stabilite potrivit articolului 5, alineatul 3, litera F din această lege referitoare la desfășurarea activității, respectiv la suspendarea temporară a activităților acestora. Intrucat, așa cum foarte corect ați prezentat de foarte multe ori și dumneavoastră, in practică s-a constatat faptul că anumiți operatori economici, reduși numeric, este adevărat, dar vizibili, care au fost sancționați pentru astfel de fapte au continuat să incalce prevederile legale, am considerat că aplicarea sancțiunii contravenționale este nesemnificativă in raport cu profitul realizat in urma desfășurării activităților interzise, in acest sens considerăm necesară instituirea in acest caz și a unei sancțiuni contravenționale complementare. Astfel, opinăm că aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a inchiderii pe o durată de 15 zile, respectiv 30 de zile, a sediului principal sau secundar in care operatorul economic desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite, respectiv desfășoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite potrivit articolul 5, alineatul 3, litera F constituie o măsură adecvată și proporțională in cazul comportamentului menționat. Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare in cazul in care operatorul economic iși desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite se va materializa prin afișarea in primă fază la loc vizibil de la intrare sau intrările in sediul inchis temporar a mesajului că spațiul este inchis temporar din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei COVID-19, cu mențiunea expresă a datei pană la care este valabilă această sancțiune. Ulterior nerespectarea sancțiunii contravenționale complementare in acest caz se va materializa prin aplicarea pentru durata rămasă de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare in cazul in care operatorul economic iși desfășoară activitatea deși aceasta este suspendată temporar prin măsurile stabilite se materializează direct prin aplicarea de sigiliu sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. In ambele cazuri, indepărtarea ulterioară a sigiliilor in vederea reluării activității poate indeplini elementele constitutive ale infracțiunii de rupere de sigilii, prevăzută și sancționată conform Codului Penal. Totodată, vom stabili și cine sunt instituțiile statului care sunt chemate să aplice aceste prevederi. Sigur că imi doresc ca, in cel mai scurt timp, aceste reglementări să fie publicate in Monitorul Oficial și să poată fi aplicate cu un singur scop, acela de a limita la minimum posibil răspandirea acestei epidemii. Scopul nostru, am mai spus-o, nu este acela de a sancționa cetățenii, de a sancționa agenții economici. Scopul nostru, al structurilor MAI, este acela de a limita răspandirea pandemiei. Vă mulțumesc și așteptăm intrebări, dar dacă vreți să ascultați recomandarea domnului secretar de stat, dacă o să prezinte domnul ministru Voiculescu modul in care s-a reglementat calculul incidenței, cu siguranță veți avea mai multe intrebări. Așadar, il invit pe domnul ministru Voiculescu să prezinte in completare. Vlad Voiculescu: Eu o să prezint modul de calcul al incidenței, după care vă invit să adresați intrebări către domnul doctor Arafat. E foarte simplu modul de calcul al incidenței. Este de asemenea la 14 zile, de asta indicatorul se numește - incidența la 14 zile, doar că ne uităm la 14 zile incepand cu a treia zi in urmă și asta pentru a avea toate datele despre testele deja pozitivate, respectiv alocate. Durează intotdeauna 48 de ore, cu aproximație ca aceste teste să fie finalizate, respectiv alocate către un județ sau altul. E atat de simplu! Iar diferența, aşa cum cred că am explicat și eu pe contul meu de Facebook, ieri, a explicat și domnul premier astăzi, diferența nu este fenomenală, diferența este una care, da, intarzie la un moment dat adoptarea unor măsuri, poate să facă lucrul ăsta dacă trendul este crescător, dar nu in mod fundamental. Vorbim, dacă ne uităm la săptămana aceasta, atunci diferența este undeva de două zile. Vă las cu intrebările pentru domnul doctor Arafat și revin in doar cateva minute sau, mă rog, in funcție de cate intrebări aveți. Reporter: Bună seară. Am putea asista la situația in care deplasările in afara localității ar putea fi interzise dacă vorbim de o rată de infectare crescută? Raed Arafat: La acest moment, acest lucru nu a trecut prin Comitetul Național. Nu este nimic de ascuns și știu că la unele posturi de televiziune a fost menționat că există astfel de punct, insă in urma discuțiilor acest punct nu se aplică la acest moment incă și nu intră in discuție ca să fie interdicție de ieșire din localitate. Deci, la acest moment sunt doar măsurile pe care vi le-am zis. La ora 20:00 intră interdicția de circulație cu excepția celor care au excepțiile legale, care sunt prevăzute in Hotărare de Guvern, iar pentru magazine pană la ora 18:00, in weekend numai, adică vineri, sambătă, duminică dacă avem o incidență peste 4 la mie, iar in toată săptămana, deci pe toată durata săptămanii dacă incidență depășește 7,5 la mie. Reporter: Aceste restricții intră in vigoare incepand de maine? Raed Arafat: Maine se publică hotărarea de guvern și după asta localitățile care au aceste incidențe in mod normal trebuie imediat să inceapă aplicarea acestei reguli, da. Reporter: Bună seara. Domnule secretar de stat, maine Comitetele Județene și Comitetul Municipal al Municipiului București se vor intruni in ședință maine dimineață pentru a impune noile restricții? Raed Arafat: Este posibil că pentru stabilirea faptului că s-a intrat in incidență să fie nevoie intr-adevăr să se intrunească Comitetul pentru Situații de Urgență dar va fi o chestie de formalitate, pentru că aici nu mai există discuție dacă aplicăm sau nu și să fie dezbateri de aplicare sau nu; va fi doar de constatare și de implementare a regulii, din momentul in care regula este prevăzută in Hotărare de Guvern cu incidențele cu totul. Adică, ce facem noi acum este să stabilim niște reguli unitare in această situație pe aceste incidențe, care nu au loc discuții asupra lor și care nu vor avea loc discuții, in sensul in care un comitet să zică eu le aplic, altul să zică nu. Aici se respectăm hotărarea de guvern, in secunda in care s-a ajuns la 4 la mie se convoacă comitetul, eventual, și acolo ia decizia. Am intrat la 4 la mie, de acuma se aplică regula din Hotărarea de Guvern. Reporter: De asemenea, comitetele pot impune noi restricții dacă doresc și dacă au solicitări din partea INSP şi DSP? Raed Arafat: Comitetele şi DSP şi INSP, mai bine să zicem, pot in continuare să propună carantinări de zone sau de localități mai mici, localități unde consideră că există motiv de carantinare. Acest lucru continuă. Dacă vine astfel de propunere, normal că va urma mersul legal al ei și se va stabili modul in care se va face carantinare, care sunt măsurile in timpul carantinării și se va semna ordinul in acest sens, asta dacă vine propunerea, bineințeles, de la DSP. Dar cu aceste măsuri, cel puțin, că este impusă carantina sau nu, aceste măsuri se aplică. Ce a fost decis astăzi, se aplică indiferent cand apare incidența respectivă. Reporter: O clarificare, domnule Raed Arafat, in ceea ce privește ora 18:00. Un caz concret, ca să ințeleagă oamenii, pentru că e un limbaj destul de tehnic. Ora 18:00 suntem intr-o localitate cu această incidență pe care o menționați sau ora 20:00, va trebui să avem o declarație pe proprie răspundere cand ieșim și să specificăm: mergem in locul X potrivit.... Raed Arafat: Nu, declaraţia este numai după ora 20:00. Reporter: Deci numai după ora 20:00. Raed Arafat: Da, declarația este numai după ora 20:00. 18:00 pană la 20:00 este timpul care este lăsat, se inchid magazinele, lumea se intoarce acasă. Deci, intre 18:00 - 20:00 se circulă. După 20:00, atunci da, dacă ieși atunci - și nu inseamnă că dacă ai ieșit in jurul casei - dacă ieși și vrei să te deplasezi undeva, trebuie să ai declarația pe proprie răspundere, care zice unde pleci, care e motivul deplasării, in conformitate cu excepțiile care sunt prevăzute in hotărarea de guvern, care nu se schimbă. Reporter: Deci nu se schimbă nici excepţiile in ceea ce priveşte, să spunem, farmaciile sau benzinăriile, pentru că.... Raed Arafat: Nu, şi delivery la domiciliu...deci aici, ca să nu se ințeleagă greșit că a fost interzis delivery la domiciliu, adică livrarea la domiciliu, mai bine zis. Deci, livrarea la domiciliu continuă, tot ce a fost pană acum continuă. Astea sunt doar măsuri suplimentare pe incidenţele pe care vi le-am dat. Reporter: In ceea ce privește localităţile carantinate, ca să ne fie clar care sunt in momentul de față sub un număr foarte mare de cazuri, vă dau in exemplu, nu știu, de langă București, Dobroești sau Timișoara. Concret, de maine ce schimbări ar trebui să fie efectiv? Raed Arafat: Dacă nu aveau aceste măsuri in ordinul de carantinare, atunci aceste măsuri automat se aplică de către comitet, luand in considerare ca au o incidență peste incidența pe care am menționat-o, 4 la mine sau 7,5 la mie. Dacă au măsuri deja stabilite prin Ordinul Comandantului Acțiunii, care sunt mai restrictive decat aceste măsuri, acestea pot să rămană. Reporter: Deci pot să rămană, pentru că.... Raed Arafat: Numai că nu știu vreo localitate care are măsuri in sensul limitării circulației și a magazinelor, care să fie mai dure decat aceste măsuri la acest moment, adică peste tot sunt niște reguli care sunt puse. Intoarcerea acasă nu a fost scăzută in localități foarte mult sau inchiderea magazinelor, dar acolo unde a fost decis de către Comitetul pentru Situații de Urgență anumite măsuri care depășesc aceste măsuri și sunt mai restrictive, astea răman pană se termină perioada carantinării, dar dacă sunt măsuri mai lejere in timpul carantinării și au această incidență, atunci această măsură trebuie adoptată și trebuie implementată de către comitet, nu mai trebuie emis un nou ordin al comandantului acțiunii, deci asta comitetul județean sau comitetul care a stabilit asta constată și le implementează mai departe. Reporter: Şi două clarificări. Spuneați in privința sălilor de fitness, dacă această măsură se aplică spre exemplu, și la sălile de sport, pentru că aveam loturi olimpice, sportivi de performanță, se aplică această măsură? Raed Arafat: Deci măsura este pentru sălile de fitness, unde se merge și unde sunt... Reporter: /.../ Raed Arafat: Deci asta nu... nu se menționează aici sportul de performanță. Nu! Reporter: Şi spuneați că va fi dată o nouă hotărare de guvern de prelungire, are aplicabilitate aceasta pană in data de 14 aprilie, ne referim evident la Paștele ortodox, dacă veți menține acea limită pană la 2:00 dimineața. Raed Arafat: La acest moment, discuția care a fost in CNSU și discuția care a avut astăzi loc și la nivelul Guvernului la care a participat și domnul prim-ministru, discuția a fost ora 1:00 sau 2:00, a rămas ora 2:00 pentru această perioadă. Normal că se poate discuta mai departe, după o perioadă, pentru că mai vorbim de cateva săptămani pană la Paștele ortodox, insă cert este că nu se pune nicio discuție de a limita participarea la Paște, deci asta este cert. Ora 2:00, 3:00, 1:30, asta se mai poate discuta cand o să analizăm din nou și cand o să scriem asta in hotărarea de guvern, dar nu se pune problema să se spună că lumea nu va participa la sărbătoarea de Paște și noaptea de Paște că lumea nu va putea să meargă la slujbă și la biserică, deci asta nu se pune in discuție. Reporter: Bună ziua. Spuneți-mi dacă programul magazinelor va fi redus. In mod logic, fiind același număr de consumatori pe unitatea de timp, nu sunt motive să se producă aglomerații mai mari? Raed Arafat: Deci aici foarte bună intrebarea și am să vă spun sfatul pe care il dau. In primul rand am menționat că o să fie și un ordin al ministrului sănătății și al ministerelor de resort, probabil Ministerul Economiei care vor stabili inclusiv care sunt regulile de număr de persoane in magazin sau in spațiul respectiv și cum se va controla acest lucru. Dar sfatul pe care il avem, pentru că sunt convins că vor fi multe discuții. Aici, cand ai ajuns la faza la care la ora 6:00 se inchide magazinul, la ora 8:00 trebuie să fii acasă inseamnă că este faza in care agenții economici, toți, birouri, toată lumea trebuie să se gandească la telemuncă, trebuie să se gandească la decalarea programului de muncă, care toate sunt prevăzute legal. Trebuie să prevadă aceste lucruri. Asta nu inseamnă că noi muncim, totul normal, totul perfect pană la ora 18:00, după care toate lumea este la magazin. Inseamnă că trebuie să ne adaptăm in general. Acest program trebuie să ne trimită către o adaptare la locul de muncă, ca să reducem contactul și acolo. Regulile sunt prevăzute, trebuie doar respectate. Dacă faci acest lucru, poţi să găsești și momentul in care să te duci la magazin, nu neapărat la ora şase fără cinci, poţi să desemnezi ziua, să spunem că te duci maine sau poimaine, doar nu o să te duci in fiecare zi. Acestea sunt, pe langă folosirea mijloacelor de achiziții online și livrare la domiciliu, inclusiv a produselor esențiale, deci acestea sunt opțiunile. Dar să nu uităm că nu suntem singura țară care ia astfel de măsuri și face acest lucru. Sunt țări care de luni de zile care, de exemplu Franța, au limitat circulația de la ora 18:00, nu de la 20:00. Să nu uităm că această măsură va fi in majoritatea localităților numai pe perioada weekendului. In rest, va fi aplicat programul care este acum și la care lumea s-a adaptat la el. Reporter: Dacă e nevoie de un ordin de ministru, asta inseamnă că nu se va aplica de maine, după publicarea in Monitorul Oficial? Raed Arafat: Nu. Partea de oră va fi aplicată și ordinul de ministru - există un ordin, poate că trebuie doar ajustat și asta nu inseamnă că Ministerul Sănătății nu poate să-l emită foarte rapid, ca să il explice cum va fi stabilit controlul, pe cate persoane vor fi intr-un magazin sau intr-un supermarket și cum se va calcula, cine intră, cine iese, ca să păstrăm totuşi o distanțare corectă in interior. Reporter: Şi o intrebare, o ingrijorare și o intrebare venită din randul oamenilor obișnuiți - cum le răspundeţi celor care spun că i-aţi sacrificat pe copii și educația, prin vacanța impusă de o lună, pentru a păstra magazinele deschise cat mai mult, și barurile, şi acum vedem, la biserică? Raed Arafat: Nu vă supărați. Timișoara cand a fost carantinată prima dată, era la 7 și ceva, nu s-a carantinat la 6 și ceva Timișoara. La 7,6 la 7,7. In al doilea rand pot să vă spun că măsura carantinării nu este doar după incidență sunt foarte mulți parametrii care se calculează pentru a intra in carantină. In fiecare localitate DSP analizează, se propune, INSP analizează, sunt mai multe mai multe aspecte și nu cred că este foarte corect să stăm să ne uităm, dacă pe mine m-ai carantinat, dar pe el de ce nu l-ai carantinat și dacă pe el l-ai carantinat, pe mine de ce nu m-ai carantinat? Nu merge acest lucru și cred că fiecare zonă, fiecare localitate trebuie să meargă după propria evaluare. Incercarea de astăzi este să avem măsuri unitare totuși cat mai multe și să nu fie măsuri interpretabile intre localități. Cat de perfecte sunt ele, răman măsuri unitare ce se adoptă astăzi. Cat despre școală, că noi menținem magazinele deschise, că școala să fie inchisă nu cred că asta este o paradigmă sau un narativ corect. Pentru că magazinele erau deschise mai mult, se reduce programul pană la 18.00 in weekend și acolo unde incidența este peste 7,5 la mie se va reduce și in timpul săptămanii pană la 18.00. Școala incă este deschisă, faptul că se prelungește vacanța, aici au fost poate considerente, domnul ministru o să vă explice mai mult, dar nu cred că putem să punem situația că am făcut asta că să păstrăm magazinele deschise. Nu cred că această comparație stă in picioare sub nicio formă. Reporter: Dar dacă se aplică aceste măsuri să ne așteptăm ca după vacanța de o lună copiii să poată să meargă fizic la școală, adică să vedem niște rezultate și pentru ei? Raed Arafat: Deci asta este ce se doreşte şi asta este speranţa şi după asta aţi auzit şi pe domnul prim ministru ce a zis - noi continuăm campania de vaccinare. Cu cat vaccinăm mai mulți in următoarea perioadă, cu atat răspandirea va scădea, impactul virusului va scădea. Deci, asta este ce dorim la acest moment. Asta inseamnă că să facem cat de mult posibil să ne vaccinăm, să ajungă lumea la vaccinare și bineințeles intr-o lună-două s-ar putea să vedem un impact mai serios, mai ales știind că vin cateva milioane de doze in țară pentru vaccinare. Reporter: Bună ziua! Sunt localități in care momentul de față există carantină, carantină in care inclusiv pe parcursul zilei la ieșirea din casă avem nevoie de o declarație pe proprie răspundere unde mergem. In aceste localități cum se vor aplica exact acele măsuri de ieșire din casă pană la ora 20:00 nu avem nevoie de declarație, Raed Arafat: Nu, acolo dacă ai carantină, ai nevoie mai departe de declaraţie ca să ieşi din localitatea respectivă. Reporter: Deci nu va veni peste? Raed Arafat: Nu, nu. Clar acest lucru. Reporter: Şi se modifică motivele pentru care putem să ieșim din casă după ora 20:00? Raed Arafat: Nu, cu excepţia motivului pentru slujba Paştelui, pentru Pesah, pe care le-am menționat. Acestea sunt suplimentare acum, dar sunt punctuale pentru sărbătoarea Pesah, pentru sărbătoarea Paștelui catolic. Acum, in hotărarea de guvern actuală, există acest motiv suplimentar pentru perioada respectivă. Reporter: Deci rămane ora 20:00 - ora 5:00 dimineața. Raed Arafat: Dacă ești sub incidența de 4 la mie plus; deci, acolo. Dacă nu, dacă ești sub patru la mie, atunci rămane ora 22:00 care era pană acum. Reporter: Despre slujbele de Paște, atat la catolici, cat și la ortodocși cand va veni, voiam să vă intreb dacă acestea se pot desfășura atat in biserică știm că și afară, dar dacă in biserică au voie enoriașii. Raed Arafat: Aici sunt ordine ale ministrului sănătății in vigoare și vor fi respectate. Respectarea măsurilor sanitare - nu s-a discutat asupra ei. Și nimeni nu a dorit să spună că noi nu vrem să respectăm măsurile sanitare. Aici sunt ordine de ministru care sunt in vigoare, care vor fi aplicate. Reporter: Şi o ultimă intrebare, dacă imi permiteți. Pentru inmormantări am văzut că vor fi modificări, dacă puteți să ne spuneți la ce se referă... Raed Arafat: Intr-adevăr, a fost o discuție despre inmormantări și a fost o discuție cu reprezentanții cultelor, inclusiv la noi, la minister, cu participarea Ministerului Sănătății. Și astăzi s-a ridicat problema in ședință la guvern; există un ordin care trebuie să fie modificat, este in discuție şi sperăm să se ajungă la adoptarea lui. Pentru că toată lumea a considerat-o o solicitare de bun simț și este vorba de modificarea unui ordin și așteptăm. Este un ordin care va fi modificat la nivelul Ministerului Sănătății, dar pe care au fost discuții şi explicații clare. La un moment era necesar să se ia anumite măsuri, acum probabil că aceste măsuri pot să fie modificate. Este o comisie care analizează, din ce am ințeles, și care va veni cu concluzii asupra modificării acestui ordin. Reporter: Bună seara. Spuneați ceva mai devreme că, la baza carantinării, stau mai multe motive, mai multe criterii. Ni le puteți enumera, pentru că sunt cetățeni din zone carantinate, care s-ar putea simți discriminați față de cei din zone care nu sunt carantinate, deși incidența este mai mare. Raed Arafat: Aici este o procedură a INSP-ului care a fost stabilită pentru calcul, care a fost recent adaptată de colegii de la Ministerul Sănătății ca să aibă criterii mai concrete. Credeți-mă că nu am toate criteriile in cap, dar includ și incidență, și capacitatea sistemului sanitar, și diferite aspecte, numărul testelor o să fie acolo calculat. Acestea sunt aspecte care sunt intr-o procedură a INSP-ului impreună cu Ministerul Sănătății, după care DSP-ul se conduce cand face evaluarea și INSP-ul se ghidează cand dă sau nu dă avizul pentru carantinare. Reporter: Aş mai vrea să vă intreb, de-a lungul timpului multe sau, mă rog, măcar o parte dintre măsurile impuse de dumneavoastră, de autorități - prin dumneavoastră ințeleg autorități - au fost contestate datorită faptului că au fost insuficient explicate sau cel puțin așa a considerat lumea. Cu cat sau cum speraţi dumneavoastră că va scădea răspandirea, dacă oamenii intră in case mai devreme - la ora 20:00 in loc de 21:00 - și cum... Raed Arafat: Vă dau exemplul apartamentului in care au fost găsiți 100 de petrecăreți și in care s-au dat amenzi de peste 220.000 de lei intr-o singură noapte intr-un singur apartament. Din păcate, aceste lucruri se intamplă și faptul că se limitează circulația in orele cand activitatea neesențială primează mai mult şi nu activitatea esențială, lăsand la o parte pe cei care muncesc la spitale, gardă, pompieri, poliție etc., clar că va scădea acest aspect care a fost descoperit in mai multe zone. Și inclusiv domnul ministru Bode a vorbit despre proiectul de lege pentru localurile care nu respectă regulile. Măcar aici, nefiind posibilă circulația după ora 20:00 in zonele respective, ei in mod normal nu vor mai putea nici măcar să incalce regula, pentru că nu va veni lumea la ei, deci pot să vă dau aceste două exemple. Reporter: Iar cu magazinele? Spuneați că se vor stabili criterii, astfel incat să nu fie aglomerație, să nu fie mai mulți cumpărători ca de obicei. Cine va supraveghea implementarea respectarea acestor criterii, pentru că știm cu toții că in teorie sună bine, dar in practică /.../ Raed Arafat: Responsabilitatea, in primul rand, este a fiecăruia dintre noi și a administratorului magazinului, in primul rand. Acolo este responsabilitatea. Să nu vă așteptați că o să avem un polițist in fiecare magazin, o să avem un reprezentant al DSP-ului in fiecare magazin. Este imposibil. Dar asta nu inseamnă că nu va apărea cineva care are drept de control să controleze dacă aceste reguli sunt respectate. Deci, implementarea regulilor - răspunde de ea administratorul, acțiunea de control asupra implementării - sunt autoritățile care o fac, deci acestea sunt modalitățile. Reporter: Şi o ultimă intrebare tehnică. Sunt persoane care se intorc din localități, de exemplu cu trenul sau... haideți să spunem cu trenul, un mijloc de transport in comun. Ce se intamplă cu acele persoane dacă ajung după ora 20:00 intr-o localitate? Raed Arafat: Există prevăzut in hotărarea de guvern inclusiv cum prezintă biletul, dacă vin cu avionul, cu trenul, deci există aceste excepții. Mulțumesc mult. Mă opresc aici, că... Reporter: Bună seara. Incercăm și noi măcar o intrebare-două. Raed Arafat: Vă rog! Reporter: Domnule Arafat, hotărarea de guvern nu conține niciun fel de măsură cu privire la terase, la restaurante, deși in ultimele două-trei săptămani am văzut foarte multe intervenții ale poliției, foarte multe clipuri cu petreceri. Raed Arafat: Deci, din nou, cred că domnul ministru a explicat clar proiectul de lege care urmează să fie propus... Reporter: Da, dar pană. Raed Arafat: ... și pană atunci, revin la amenzi și, mai mult decat atat, să nu intrăm undeva unde știm că nu este voie să intrăm. Adică din momentul in care un restaurant este deschis intr-o localitate in care se știe că sunt inchise restaurantele, atunci nu intri. Terasele - aici a fost o discuție lungă și a fost stabilită clar modalitatea in care definim terasa comparativ cu un spațiu inchis și, clar, in legislație se spune că se aplică prevederile care sunt in legea fumatului. Spațiul inchis este spațiul care are mai mult decat un acoperiș și un perete, dacă nu greșesc, dar există o definiție clară acolo și această definiție se respectă. Reporter: O completare la intrebarea aceasta. Poliția ii lasă pe cei care au pereți din plexiglas să funcționeze in continuare, chiar dacă sunt patru pereți, pe sistemul că nu este perete de beton. Raed Arafat: Este greșit. Este greșit. Am ridicat aceste probleme, am discutat, peretele, că este din plexiglas, că este din beton, că este de orice, din momentul in care este perete și conține aerul inăuntru și nu circulă aerul inseamnă că este spațiu inchis. Deci asta e chestiune de interpretare, dar intrepretarea vă spun: orice fel de perete este perete, deci asta este. Reporter: Ați vorbit mai devreme despre principiul dacă știi că nu ai voie acolo nu mergi. Or nu prea a fost respectat acest principiu in ultimele săptămani. Raed Arafat: Deci noi vedem asta peste tot și de aici vin controlul și amenzile, cum a zis domnul ministru. Reporter: Şi aş mai avea o ultimă intrebare. Aș vrea să văd citez declarația Inaltpreasfințitului Teodosie: Voi face slujbă in noaptea de Inviere... Raed Arafat: Nu comentez declarațiile altora și nici nu voi comenta acum. Reporter: Nu vă cer să comentați. El intreabă cine o să ne oprească făcand Invierea și după ora 2:00. Raed Arafat: Ţara are legi, există oameni care aplică legile şi sunt convins că legile vor fi respectate. Deci nu comentez comentariile altora, pentru că nu stau să..., nu e OK. Deci, dacă se incalcă legea, există oameni care veghează asupra respectării legii şi ei vor aplica legile. Asta este. Mulțumesc mult. Sorin Cimpeanu: Bună seara! Ministrul educației sunt. O să vă prezint trei lucruri despre educație; in primul rand o veste pe care o consider bună, necesară mai ales in această perioadă: am adoptat astăzi in guvern un lucru spun eu esențial pentru școlile din Romania, care inregistrează două premiere la nivel de hotărare de guvern - costul standard per elev rămane la același nivel pentru cheltuieli salariale, nu crește, nu scade, 6.111 lei per elev. Insă noutatea este următoarea: pentru prima oară din anul 2012 de cand finanțarea invățămantului preuniversitar se face pe baza costului standard per elev, după ce am avut in fiecare an creșteri ale costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale, accentuez, doar cu inflația in fiecare an, in acest an avem creșteri de 16%, 26% și 36%; 16, 26, 36. Avem o creștere de 16% a costului standard unitar de la 387 de lei per elev la 450 de lei per elev, 16% creștere. In anii anteriori au fost creșteri cu 1-2% cu inflația. Avem o creștere de 16% anul ăsta. 26% este creșterea bugetului Ministerului Educației pentru aceste cheltuieli materiale și pentru pregătire profesională in şcoli, de la un miliard două sute șaizeci de milioane, la un miliard cinci sute optzeci şi şase de milioane, creştere de 326 de milioane care inseamnă exact 26%. Şi lucrul cel mai important: este pentru prima oară cand avem un cost standard per elev pentru cheltuieli materiale, diferențiat pentru mediul rural. Am spus că mediul rural, școlile din mediul rural au cea mai mare nevoie de creșterea finanțării. Pentru salarii era diferențiat, pentru cheltuieli materiale, niciodată in a fost diferențiat. Diferențierea s-a făcut doar in funcție de zona geografică, in funcție de climă. Această creștere este de 36%, de la 387 de lei, cat a fost in anul 2020, la 526 de lei in anul 2021. Au fost adoptate prin Hotărare de Guvern aceste creșteri. Consider că este un lucru bun care creează premise pentru micșorarea diferențelor dintre școlile din mediul rural și școlile din mediul urban. Nu este cu siguranță suficient, dar este un lucru bun. Al doilea subiect: avem pe circuitul de avizare și vom introduce in ședința de guvern, o ordonanță de urgență prin care... Unu: 10% din finanțarea de bază a universităților va putea fi cheltuit pentru investiții in beneficiul comunităților academice. Este vorba de un maxim de 320 de milioane de lei, 10% din 3,2 miliarde de lei, cat este totalul finanțării de bază in universitățile romanești. Doi: pentru prima oară, in universitățile romanești din bugetul Ministerului Educației, 100 de milioane de lei vor fi destinaţi finanțării instituționale a cercetării din universități. Deci 100 de milioane de lei din bugetul Ministerului Educației, nu al altui minister, vor fi alocați pentru finanțarea instituțională a cercetării, pe bază de performanță, pe baza potențialului pentru cercetare și pe baza strategiilor pentru cercetare ale fiecărei universități. Trei: Am luat decizia de a finanța cele 10 universități caștigătoare ale competiției de rețele de universități europene, trei in primul apel, șapte in apelor următor, cu o sumă absolut identică cu cea cu care finanțează aceste proiecte Uniunea Europeană. Deci, cu alte cuvinte, cat dă Uniunea Europeană, indiferent cat dă, exact atat va da și Romania, prin Ministerul Educației. Este modalitatea prin care incurajăm performanța. Patru: avem nouă universităţi care sunt prezente in Top 500 Shanghai, cu 14 domenii. Fiecare din aceste domenii va fi finanțat cu jumătate de milion de lei pentru fiecare domeniu, deci cu 500.000 de lei. Este o altă modalitate de incurajare a performanței. Top 500 Shanghai, știm cu toții, cred, că este cel mai redutabil top. Acestea ar fi lucrurile la nivel de invățămant superior. Mai apoi, deşi am avut o conferință de presă astăzi, doresc incă o dată să mulțumesc pentru responsabilitatea și solidaritatea de care au dat dovadă elevii și părinții pe parcursul intalnirii de astăzi, dar și profesorii. Decizia finală a fost aceea, plecand de la o variantă inițială pe care, desigur, o cunoașteți, ca programul claselor terminale, a VIII-a, a XII-a și a XIII-a, să nu fie afectat in niciun fel, să rămană exact același din perspectiva activităților didactice, din perspectiva vacanțelor, care sunt un subiect foarte important, Nu se va face punte pentru clasele terminale, vacanțele răman aceleași. Intre 2 aprilie și 11 aprilie - vacanța destinată Sărbătorilor Pascale catolice, mai apoi, intre 30 aprilie și 9 mai vacanța destinată Sărbătorilor Pascale ortodoxe. Nu se va face punte pentru anii terminali, nu se va modifica nimic in structură, nu se va modifica nimic in datele planificate pentru examenele naționale, respectiv Evaluarea Națională va incepe pe data de 22 iunie, imediat după sărbătoarea de Rusalii, 21 iunie, iar Bacalaureatul va incepe pe 28 iunie. Vorbesc de probele scrise. Pentru probele de competențe, acestea se vor echivala. Vor susține probe de competențe doar generațiile anterioare, care vor susține probele de competențe digitale. Cu excepția claselor terminale, invățămantul preșcolar, invățămantul primar, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, vor face punte intre cele două vacanțe de cate 9 zile fiecare. Oricum erau 18 zile de vacanță. Această punte va fi realizată intre data de 12 aprilie și 29 aprilie. Pentru a nu intra foarte mult in perioada cu temperaturi ridicate și pentru că s-a acceptat reducerea anului școlar, semestrul II, cu o săptămană, am luat decizia ca finalul anului școlar, in loc să fie 18 iunie, să fie 25 iunie. In acest fel nu se iese din luna iunie, deci nu se intră in zona cu temperaturi ridicate, cu elevii in școală. Ştim foarte bine, școlile din Romania nu beneficiază de o infrastructură care să ofere o climatizare necesară. Deci, final de an școlar, 25 iunie in loc de 18 iunie, prelungire cu o singură săptămană, reducerea anului școlar cu o săptămană va fi compensată in felul următor, anul acesta nu se susțin teze, anul acesta s-a micșorat numărul de note necesare pentru incheierea situațiilor școlare. Deci, anul acesta cadrele didactice vor face efortul de a comprima perioada destinată incheierii situației școlare știind că nu se susțin nici teze și este nevoie și de un număr de ore mai mic; in acest fel nu va fi nevoie de recuperare; pentru filiera tehnologică, invățămantul profesional și tehnic, cei care au 37 de săptămani deci au cu trei săptămani mai mult decat ceilalți elevi, am decis să nu prelungim această perioadă nici măcar cu o săptămană deoarece ei s-ar apropia de inceperea lunii august. Lucrul va fi posibil deoarece săptămana Școala altfel va putea fi dedicată activităților didactice. Examenele de titularizare și de definitivat răman exact la datele stabilite. Nu este niciun fel de modificare. Programul de acțiuni remediale se va putea derula pe toată perioada pe care se derulează activități didactice, deci nu in vacanță și numai in localitățile in care rata de incidență este sub șase la mie, spre deosebire de școlile care răman deschise atata vreme cat localitățile nu intră in carantină. Nu este vorba doar de București, este o măsură care, spun eu, echilibrează lucrurile la nivel național. Acestea sunt lucrurile pe care voiam să vi le comunic și un lucru foarte important, alături de campania de vaccinare, ieri aveam deja 145.000 de angajați din sistemul de invățămant vaccinați dintr-un total de 350.000, deci ne apropiem de procentul de 50% personal din invățămant vaccinat. Dacă ne raportăm la cadre didactice, la persoanele deci care intră in contact direct nemijlocit cu elevii, am depășit procentul de 50%; este un lucru pe care il apreciez ca fiind foarte important, personalul din invățămant este in valoare absolută cea mai numeroasă categorie profesională din perspectiva numărului de persoane care s-au vaccinat. Acest lucru trebuie să continue. Acest lucru nu este suficient pentru a putea spera așa cum am spus că după revenirea la școală, in data de 4 mai pentru tot invățămantul, mai puțin clasele terminale care vor reveni pe 9 mai pentru că, așa cum am prezentat, nu se schimbă vacanța, vom putea spera, vom avea un orizont de așteptare pentru reluarea școlii cu format fizic pentru toți elevii, pentru a face un management al pierderilor, dacă vreți, pentru a pierde cat mai puțin măcar de acum incolo pentru că pierderile generate de predarea online sunt inerente. Dacă doriţi să mă intrebaţi de ce nu a fost inlocuită acea punte cu predarea online pot să vă răspund dinainte, pentru că, din păcate, o recunosc, cu toată responsabilitatea, predarea online este, in momentul de față in Romania, inechitabilă. Am preferat să sperăm că după reluare, mergand cu campania de vaccinare a personalului din invățămant bine, beneficiind de decizia anunțată de primul ministru, care este extrem de importantă, prin care, in sfarșit, vom putea organiza testarea in școli, avand teste non-invazive, anunțată in cadrul acestei conferințe de presă, vom putea să facem această testare in masă la revenirea copiilor in școli. Este un lucru esențial: testare, vaccinare, respectarea distanțării, aerisire săli de clasă, igienă și purtarea măştii de protecție - sunt elemente care mă indreptățesc să sper că vom putea discuta de deschiderea școlilor pentru toate clasele in format fizic. Dacă acest lucru se va intampla, zilele pe care unii dintre dumneavoastră le consideră pierdute ca fiind vacanță de primăvară, prelungită cu două săptămani, pentru că 18 zile deja erau, se pot transforma in zile de prezență fizică care vor insemna un beneficiu mult mai important in interesul elevilor. Aceasta este logica pe care am prezentat-o in discuția de astăzi cu reprezentanții elevilor, părinților și profesorilor, care a fost acceptată, drept pentru care mulțumesc pentru ințelegere. Nu există soluție perfectă, nu pretindem că este o soluție perfectă, este pentru toți extrem de frustrantă această perioadă și suntem nevoiți, avem datoria de a fi responsabili și de a lua deciziile in care se pierde cel mai puțin, pentru că decizia ideală in această situație nu există. Aceasta a fost asta varianta asumată de către Ministerul Educației: testarea la revenirea in școală, pe baza achiziției unor teste non-invazive, repet, este esențială. Intrebări. Reporter: Da. Vorbea ministrul Voiculescu cu foarte puțin timp in urmă despre o testare a elevilor. Cine va face acea testare, in condițiile in care foarte mulți părinți au refuzat să iși dea acordul ca elevii să fie testaţi, chiar dacă a fost descoperit un caz de COVID in școală și dacă va depinde revenirea la școală de această testare in masă, despre care vorbeați. Sorin Cimpeanu: Deci, in limitele de competenţă ale Ministerului Educație, pot să vă spun următoarele: din cele 1.150.000 de teste faptul că au fost utilizate doar 19.000 a avut două cauze. Unu, lipsă de personal medical pentru care - e un lucru cunoscut, nu este de ieri, de astăzi, care să administreze aceste teste, pentru ca aceste teste anti-gen rapide necesitau administrare de către personal medical; Şi al doilea lucru foarte important, foarte mulți părinți, mai ales de elevi de varstă mică, au considerat că aceste teste sunt invazive, motiv pentru care nu și-au dat acordul, acord care era necesar in mod expres. Odată cu achiziția de teste non invazive, care, la limită, pot fi și autoadministrate - nu vreau să ies din sfera de competență a Ministerului Educației, dar am văzut că acest lucru se face in școli din Franța, Austria și alte școli, chiar autoadministrare - sunt indreptățit să sper că acea testare in masă in școli va putea să fie un fapt. Reporter: Deci vor primi elevii testul și il vor face acasă părinții sau... Ce inseamnă autoadministrare in sensul ăsta? Sorin Cimpeanu: Dacă este vorba de acele teste de salivă, am văzut că ele pot fi autoadministrate. Reporter: Sub supravegherea cadrului didactic. Sorin Cimpeanu: Sub supravegherea cadrului didactic, pentru că nu e nevoie de competențe medicale pentru administrarea acestui tip de teste. Reporter: Şi va mai fi nevoie de acordul părinților? Sorin Cimpeanu: Va mai fi nevoie de acordul părinţilor, dar sunt absolut sigur că orice părinte iși va da acordul in această situație in care testele sunt non invazive. Reporter: Dle ministru, mai mulți profesori ne-au semnalat astăzi, după ce dvs aţi anunțat această punte de două săptămani online pentru clasele din anii terminali... aceștia nu știu cum vor fi plătiți, că, de exemplu, unii au doar două ore in aceste două săptămani de online. Aceștia işi vor primi banii complet sau mai puțin? Adică nu ştiu exact cați bani vor primi la sfarșitul lunii... Sorin Cimpeanu: Deci salariile... dacă e vorba de personal titular, vor primi salariul intreg. Dacă este vorba de cadre didactice care predau la clasele terminale și pană acum știa toată lumea că e o vacanță intre 2 și 11 aprilie, intre 30 aprilie și 9 Mai. Reporter: De asemenea, predarea online se va face doar la materiile la care se vor susţine examenele naționale sau la toate materiile? Sorin Cimpeanu: Clasele terminale vor face in toată această perioadă din luna aprilie, intre 12 și 29 aprilie, toate materiile in regim online. Reporter: Bună seara. O precizare, vă rog. Ce se va intampla totuși in cazul in care părinții nu vor fi de acord cu testarea copilului? Ce se intamplă cu acel copil? Mai este primit la școală? Rămane in regim online? Care va fi procedura? Sorin Cimpeanu: Mi-e greu să cred că nu vor fi de acord in condițiile in care testele nu vor fi invazive, dar dacă totuși vor fi părinți care nu sunt de acord, vor fi nevoiți să țină elevul in izolare 14 zile, să nu intre in comunitate, dacă a prezentat simptome specifice sau dacă a fost contact al unui coleg confirmat. Vorbesc sub rezerva colegilor din Ministerul Sănătății. Reporter: Spuneați că orele remediale se vor putea ține doar in localitățile in care rata de incidență este sub șase la mie. Sorin Cimpeanu: Da, este deja o prevedere a hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, numărul 19. Reporter: De ce aţi luat această decizie, pentru că acolo totuși copiii merg la școală? Asta ar fi insemnat să rămană o oră, două in plus, după program să recupereze materia? De ce s-a decis totuşi să se anuleze aceste ore? Sorin Cimpeanu: Nu se anulează aceste ore. Pe toată perioada pe care se derulează activităţi didactice, aceste ore care sunt considerate extrem de importante vor avea loc și vor avea loc pană la rata de incidență de șase la mie. Atunci cand am inlocuit sintagma ,,școlile intră integral in online odată cu atingerea ratei de infectare de șase la mie- cu sintagma ,,școlile intră integral in online, odată cu carantinarea localității- - am luat in discuție cu decidenții din domeniu medical și considerand că ar ridica aceste ore remediale, mobilitatea mai mult decat poate fi gestionată, am acceptat ca aceste ore remediale să nu aibă loc. Reporter: Aveţi o estimare...? Sorin Cimpeanu: Este vorba de număr de elevi care fac ore remediale, dacă mă intrebați, sunt 265.000. Reporter: Voiam să vă intreb despre o estimare cu privire la costul testării elevilor, dacă aveți pană in acest moment? Sorin Cimpeanu: Nu am această estimare. O dată cu dumneavoastră, am primit și eu această veste bună, in ziua Buneivestiri, de la premierul Romaniei, atunci cand a spus că se va implica să ajute, inseamnă că se va implica și cu acoperirea costurilor bugetare. Reporter: Bună seara, domnule ministru, după ce anul trecut au fost o mulțime de probleme in invățămant - uite tableta, nu e tableta, elevi cu internet, elevi fără internet -iată că avem un nou an dificil - și pentru elevi, și pentru părinți, și pentru profesori, vacanță prelungită, ore remediale care in anumite locuri nu se vor putea ține, teze care nu se dau. In mod realist, domnule ministru, credeți că ceea ce au pierdut elevii sau ce pierd in acest an, va putea fi recuperat? Și dacă da, cum? Mă refer, in termen de cunoștințe... Sorin Cimpeanu: Mi-aş dori să vă răspund că sunt convins că tot ceea ce s-a pierdut, se va putea recupera. Din păcate sunt foarte conștient de faptul că s-a pierdut foarte mult și s-a pierdut neuniform, s-a pierdut diferit de la o zonă la alta, de la o școală la alta, intre urban și rural. S-a pierdut diferit intre elevii aceleași clase. Tocmai de asta aceste ore remediale ar fi trebuit să aibă o identificare a acestor pierderi pentru a putea interveni asupra lor. Vom face... Ministerul Educației va face tot posibilul pentru o recuperare intr-o măsură cat mai mare a acestor pierderi. Reporter: Credeți că se putea proceda mai bine in condițiile date? Aveţi ceva să vă reproșați? Sorin Cimpeanu: Intotdeauna cand privim retroactiv, găsim soluții mai bune. Reporter: Bună seara, dacă imi permiteţi, o ultimă intrebare. Evaluarea Națională se va suprapune cu ultima săptămană de școală pentru clasele de /../ a VIII-a? Sorin Cimpeanu: Da, este adevărat. Reporter: Cum se va desfăşura această evaluare naţională ţinand cont că in centrul de examene trebuie să fie prezenți doar candidații și profesorii care vor supraveghea examenul. Sorin Cimpeanu: Avand in vedere că ultima săptămană de şcoală va fi destinată incheierii situației școlare, sunt convins că se vor găsi aceste soluții in școli. Da, este o problemă corect poziționată, corect pusă. Va exista soluția trecerii in online dacă mai sunt ceva lucruri de predat in ultima săptămană de școală, in care intr-adevăr, trebuie să se suprapună Evaluarea Națională peste celelalte clase. Asta in situațiile in care nu suntem deja in scenariul roşu, in care celelalte clase sunt deja in online, V, VI, VII, dacă la asta vă referiţi. Sunteţi un foarte bun cunoscător al sistemului, veţi fi un foarte bun ministru al educației. Şi vorbesc serios. A adresat o intrebare in profunzimea mecanismelor de funcționare ale educației, pe care o apreciez sincer, nu este nicio ironie. Atat? Mulțumesc! Vlad Voiculescu: Bună seara! Sunt cateva lucruri pe care am vrea să le adăugăm din domeniul sănătate. Intai de toate, aș vrea să transmit un mesaj pentru cei care sunt afectați atat de acest virus, cat și de toate măsurile pe care pe care Guvernul este nevoit să le ia, la fel ca anumite autorități publice locale. Cred că toată lumea este obosită. Aş incepe cu medicii şi personalul sanitar. De asemenea, elevii, profesorii, proprietarii de restaurante, toată lumea care este afectată intr-un fel sau altul de această pandemie și fie că este afectată de boală sau doar de celelalte lucruri care privesc pandemia, inclusiv anumite măsuri pe care, incă o dată, Guvernul e obligat să le ia. Cred că situația de față de multe ori este judecată greșit, pentru că ne gandim la această pandemie ca la o boală. Pandemia e mai mult decat o boală, pentru că dincolo de cei care sunt afectați direct și care acum sunt in spital, conectați la oxigen, sau care primesc ingrijire spitalicească sau ingrijire medicală de orice fel, pandemia ii afectează pe foarte mulți, cei care nu au acces la servicii medicale sau au acces restricționat, limitat și, de asemenea, pe cei care incă nu au reușit să se vaccineze; și pe noi, toți, ca o comunitate. Astăzi avem 1.498 de paturi de ATI disponibile, din care 1.335 sunt ocupate. De asemenea, v-aș spune că in București sunt 13 paturi de ATI pentru copii şi din acestea 10 sunt ocupate, deci avem doar 3 paturi libere in București. Lucrurile sunt cat se poate de serioase și mesajele noastre, ale Ministerului Sănătății, ale intregului Guvern, trebuie judecate in această linie. Avem, de asemenea, un progres semnificativ al vaccinării și vaccinarea, trebuie să spunem, este singura noastră șansă ca acest hop pe care trebuie să il trecem impreună să fie ultimul sau ultimul de o dimensiune care să afecteze atat de mult viața tuturor. Prin măsurile pe care Guvernul le ia, le comunică, incercăm să caștigăm timp pentru cei care au cea mai mare nevoie și pentru vaccinare. Repet, avem o șansă, spre deosebire de alte țări chiar din Uniunea Europeană, să avem destule vaccinuri ca in următoarele trei, patru luni să avansăm foarte mult in lupta impotriva COVID-19. Domnul premier a menționat deja că ii vom ajuta și pe vecinii noștri de la Răsărit, vom dona 50.400 de doze de vaccin in acest weekend. Hotărarea de guvern a fost pregătită de Ministerul Sănătății și aprobată astăzi in guvern. Tot astăzi, in ședința de guvern, am aprobat cateva lucruri importante. Unul dintre ele este instituirea cadrului legal pentru testarea in farmacii. In perioada următoare, și chiar maine, avem discuții la Ministerul Sănătății cu reprezentanți ai farmaciilor pentru ca testarea rapidă antigen să se poată face in farmacii. E un pas important care merge către, dacă vreți, testare in masă, testarea oricui are această nevoie sau această dorință. Ea se va putea face la un preț foarte scăzut. Negocierile sunt in curs. Avem de astăzi, respectiv după ce ordonanța de urgență va apărea in Monitorul Oficial, și baza legală pentru lucrul acesta. E un pas extrem de important. De asemenea, am spus de multe ori și o repet pentru că in spațiul public se vorbește despre paturi ATI, despre necesitatea de a crește capacitatea in terapie intensivă. Și se vorbește despre paturi ca și cum am vorbit despre mobilă. In fapt, limitarea principală este cea a resursei umane și aici, pe de-o parte, vorbim despre medici obosiți și asistente și infirmiere și toți cei care contribuie și, pe de altă parte, vorbim, de asemenea, despre limitări pe care le eliminăm astăzi, date de lege, o lege care ii face pe medici de anumite specialități să se teamă de eventuale consecințe ale unui lucru pe care iși doresc să-l facă, și anume să ajute in secțiile de terapie intensivă sau acolo unde, in general, sunt ingrijiți pacienți COVID-19. Ce am făcut astăzi prin ordonanță de urgență de modificare a Legii 95, Legea sănătății: am stabilit că, pe durata stării de alertă, alte specialități medicale decat infecționiști, ATI-iși pot veni in ajutorul colegilor lor și lucrul acesta se poate face cu respectarea protocoalelor de practică medicală, care vor fi aprobate sau au fost deja aprobate prin ordin al ministrului sănătății. Dacă aceste protocoale sunt respectate de către acești profesioniști, ei nu vor putea fi trași la răspundere. Deci stabilim - citez: medicii prevăzuți la alineatul 1, adică medicii despre care vorbeam nu sunt răspunzători pentru daunele și prejudiciile produse in exercitarea profesiunii, desfășurate in condițiile alineatului 1. Deci, repet: dacă protocoalele de tratament vor fi respectate, atunci nimeni nu are de ce să se teamă de vreo consecință. Este un mesaj important pentru medici și un lucru pe care l-am discutat cu Colegiul Medicilor și in guvern este astăzi aprobat. Au fost mai multe măsuri adoptate de către Ministerul Sănătății, dar cea mai mare parte a acestora se regăsește in Ordinul 555, care este de astăzi pus in transparență pe site-ul Ministerului Sănătății. Este un ordin in care oricare dintre dumneavoastră ați putut găsi lista spitalelor care au contribuit la efortul masiv de anul trecut și de anul acesta pentru ingrijirea pacienților COVID-19. Acest ordin a fost adaptat și sunt extrem de multe lucruri importante care sunt reglementate, care au fost revizuite și sunt acum nou reglementate in acest ordin de ministru. Persoana care a coordonat lucrul la acest ordin este doamna doctor Andreea Moldovan. O rog să prezinte Ordinul de Ministru și invit, de asemenea, pe oricine să vină cu amendamente, cu propuneri. Va fi o perioadă scurtă de timp in transparență, probabil 24 de ore, dar dacă sunt lucruri de discutat, trebuie să le discutăm rapid. O las pe doamna doctor să prezinte lucrurile esențiale din acest Ordin de Ministru. Vă rog. Andreea Moldovan: Mulțumesc frumos! Bună seara! De fapt, sunt un exponent al echipei care a lucrat pentru acest ordin, pentru că suntem mai mulți. A fost o muncă extrem de intensă și susținută, am avut sprijin in permanență și in această activitate au fost antrenați și colegi din alte specialități, in special anestezie și terapie intensivă, medici de urgență, pneumologi, medici de familie, tocmai pentru că am dorit foarte mult ca toate specialitățile care se ocupă de ingrijirea pacienților cu infecție COVID să participe la elaborarea acestui ordin, pentru a ști că toate aspectele observate in practică sunt luate in calcul și rezolvate in măsura posibilităților. Modificarea majoră a acestui ordin, practic, se referă la eliminarea acelei sintagme de spitale COVID și non-COVID exclusiv și alocarea pacienților COVID și in unități medicale non-COVID, unde infrastructura o permite, in acest sens, pacienții cu infecție COVID urmand să aibă acces mai bun la ingrijire medicală, la un standard de diagnostic adecvat, radiologic sau de laborator, și, de asemenea, să aibă acces la mai multe specialități medicale care să asigure acel consult interclinic sau pluridisciplinar, care să monitorizeze și să trateze mai bine pacienții COVID cu infecție cu forme moderate sau severe sau critice și care de multe ori au comorbidități care se degradează pe parcursul evoluției infecției COVID. Deci, practic, aceasta este o modificare majoră. Ceea ce se dorește este, pe de-o parte, ca pacienții cu infecție COVID să aibă acces mai facil la un tratament ameliorat, mai ales in cazul formelor moderate, severe, critice de boală, iar, pe de altă parte, se dorește ca pacienții non-COVID să aibă acces in spital, unde să poată fi ingrijiți mai bine. Știm cu toții situațiile in care un spital dintr-o localitate mai mică era alocat infecției COVID, astfel incat persoanele din localitatea respectivă și zonele limitrofe erau nevoite să se deplaseze in alte localități. Incercăm să creăm circuite COVID și non-COVID in unități medicale, tocmai ca să facilităm accesul la asistență medicală pentru ambele categorii de pacienți. Un alt aspect important la care ne referim este cel care ia in calcul urgențele, fie medicale, fie chirurgicale, pentru că ele vor trebui să fie manageriate corect in spitalul unde se adresează, existand in aceste spitale circuite COVID, evitand astfel transferul acestora in alte unități medicale, cu pierdere de timp sau de momente importante pentru o abordare corectă medicală sau chirurgicală. Un alt aspect la care s-a referit domnul ministru Voiculescu este cel al resursei umane, pentru că există anumite specialități medicale, infecționiști sau pneumologi, medici, asistente medicale, infirmiere, brancardieri, de asemenea medici de terapie intensivă sau urgentişti care au fost mai mult decat forjați in această perioadă. Dorim ca in ajutorul acestora să vină și alte specialități medicale sau de asemenea, chirurgicale, dar care să nu mai stea sub spectrul temerii de consecințe, de ingrijire a unor pacienți pentru care ei nu au aparent competențe in curricula de pregătire - astfel incat prin această ordonanța adoptată astăzi, practic creștem capacitatea de alocare a resursei umane, prin dispersarea altor specialități medicale și chirurgicale, in ingrijirea pacienților COVID. Un alt aspect important se referă la ingrijirea pacienților psihiatrici, pentru că am identificat in fiecare județ spații, secții, clinici, spitale unde pacienții cu afecțiuni psihiatrice să poată fi tratați, cei cu infecție COVID, pentru că a fost de multe ori o problemă in a găsi un loc adecvat pentru astfel de ingrijiri. Și un alt aspect important care ne aliniază recomandărilor OMS, este cel referitor la posibilitatea nou-născutului cu mamă infectată COVID de a rămane impreună cu aceasta, bineințeles respectand regulile de prevenție și de a evita să il indepărtăm de la mamă, in primele ore sau zile după naștere. Este o altă abordare, este o abordare care dă mai multe drepturi spitalelor - care au fost in permanență consultate prin manageri, prin directori de DSP sau prin medici, directori medicali, efectiv discuții directe - care dorește să ajute activitatea in spitale pentru că este deja un an de pandemie in care lumea este obosită, tracasată, chinuită și parcă nu mai are răbdare de nimic, dar incă este moment de răbdare. Rugămintea mea, din nou, este de a fi in continuare atenți și precauți, pentru că incă mai avem de furcă cu această pandemie și datele statistice pe care le avem la minister nu sunt liniștitoare: avem un număr mare de cazuri, număr mare de persoane tinere afectate; de asemenea, un număr mare de forme medii, severe sau critice, la persoane fără comorbidități cu varste mai scăzute față de ce am văzut in valurile precedente, deci trebuie să avem grijă. Sperăm ca acest ordin să ne ajute să ne organizăm mai bine. Doresc, de asemenea, și eu să aduc, alături de domnul ministru Vlad Voiculescu, o mare mulțumire cadrelor medicale care de un an de zile lucrează și se străduiesc din plin, pentru că fără ajutorul lor nu am fi reușit să ajungem in momentul acesta. Și rog populația in continuare să aibă grijă. Vă mulțumesc. /...;/ Reporter: Aș avea o intrebare legat de acest ordin de ministru, să imi spuneți, dacă ați făcut deja un calcul, cate spitale din Romania ar putea să inceapă să preia pacienți COVID pentru a fi tratați și dacă spitalele care au tratat pană acum exclusiv pacienți COVID, vor putea prelua și alți pacienți? Andreea Moldovan: Exact. Practic, in acest ordin am stabilit trei niveluri diferite de abordare a unităților medicale. Este nivelul unu, unde spitalele beneficiază de permanență, de radiologie, laborator, gărzi cu personal pluridisciplinar; nivelul 2, unde de asemenea spitalele beneficiază de radiologie sau CT, dar nu neapărat in regim intotdeauna 24 din 7 și, de asemenea, beneficiază de gărzi cu personal de boli infecțioase, pneumologie, ajutat de personal din alte specialități și nivelul 3, unde există disponibilitate de a se organiza inclusiv paturi de terapie intermediară și unde, de asemenea, există gardă, supervizată de către specialități infecțioase sau pneumologie. Acestea sunt cele trei niveluri de spital. Ceea ce este nou in acest ordin și ne dă un plus de spațiu sau de locuri sau de manevră, dacă pot să spun, in ceea ce privește această creștere a numărului cat se poate, este referitoare la identificarea paturilor de terapie intensivă, dar, in mod egal, și a paturilor de terapie acută - aceste paturi de terapie acută fiind patul unde pacientul cu formă moderată sau severă poate să fie ingrijit corespunzător, cu volume mari de oxigenoterapie, dar unde pot să stea pacienții care nu au nevoie de intubație sau ventilație mecanică. Deci, practic mai avem un nivel intermediar pană la ajunge la terapie intensivă, unde din nevoie, de multe ori, puteau să ajungă pacienți care puteau fi ingrijiți și in astfel de paturi de terapie acută. Am incercat, prin stabilirea clară a unui flux de circulație și a unui algoritm de admisie a pacienților in spital și a unui triaj clinic și de laborator adecvat, tocmai să stadializăm sau să ajutăm ca pacienții să ajungă să fie ingrijiți in spațiul care este cel mai adecvat pentru starea clinică pe care o au. De asemenea, ceea ce este foarte important in acest ordin este faptul că am stabilit un cadru de investigații de laborator și radiologice sau CT, care se aplică atat pentru diagnostic, cat și pentru evaluarea pacienților cu infecție COVID, ceea ce ne standardizează foarte mult abordarea acestora și ajută ca explorarea unui pacient COVID să fie corectă. Spitalele identificate in prezent in acest ordin sunt in număr de 248. Ele este stadializate pe cele trei niveluri. A fost o muncă foarte laborioasă de a identifica nivelul care poate fi atribuit fiecăruia dintre aceste spitale și avem in prezent 64 de spitale de nivel 1, deci unde pacienții cu infecție COVID pot să fie ingrijiți corespunzător. Reporter: Domnule ministru, știu că ați vorbit și dumneavoastră că nu se ajung medici la ATI, să-mi spuneți cum stăm cu delegarea celor care ar trebui să ajungă acolo și unde avem cel mai mult necesar de medici la ATI? Vlad Voiculescu: Aproape peste tot, aproape peste tot. In vizitele pe care le-am făcut pană acum și in discuțiile pe care le-am avut impreună cu doamna secretar de stat - și vă asigur au fost multe zeci - nu cred că am intalnit un singur spital unde resursa umană să fie cu adevărat suficientă. Sunt secții care aproape că sunt ținute exclusiv de medici rezidenți. Sunt, și nu aș vrea să mă refer doar la medici, asistente medicale care sunt aduse din secții de Pediatrie și care au acum in grijă pacienții adulți, ceea ce nu au făcut pană acum in intreaga carieră. Situația este destul de grea aproape peste tot, inclusiv la București avem spitale unde există tot echipamentul tehnic și lipsesc medicii. Sunt multe spitale. Reporter: Și s-a inceput detașarea către... Vlad Voiculescu: Sigur, detașări se fac. Detașările se fac de către comandantul acțiunii, de către doctorul Raed Arafat. Fără aceste detașări adevărul este că anul trecut ar fi fost extrem de greu sau dacă nu imposibil de gestionat. E nevoie in continuare de detașări și se fac aproape in fiecare zi. Reporter: Să-mi spuneți cand vor fi anunțate cele șase criterii pentru carantină? Vlad Voiculescu: Cred că le vom finaliza cat de curand. Au fost discuții in mai multe reprize, dacă vreți. Sunt cateva propuneri noi, dar aș vrea să vă spun, că un criteriu de bază, care nu va putea fi eludat, este acela ca pacienții să poată fi ingrijiți. Asta inseamnă că dacă ajungem cu capacitatea sistemului medical dintr-o anumită localitate, respectiv dintr-un anumit județ, la limită și /...;/ toți pacienții care vin in plus ar trebui să fie transferați, asta va face celelalte criterii să conteze ceva mai puțin, respectiv autoritatea să fie foarte sensibilă la orice criteriu suplimentar dacă acesta este indeplinit. Cu alte cuvinte, dacă nu mai avem paturi, atunci orice pericol suplimentar este un pericol aproape prea mare. Reporter: Premierul v-a cerut să organizați cate o conferință de presă in fiecare săptămană. Veți face acest lucru? Vlad Voiculescu: Cu mare bucurie ne intalnim aici in fiecare săptămană. Reporter: Și astăzi a plecat consilierul dumneavoastră Răzvan Cherecheș, a spus că experiența a fost una amară. De ce pleacă al doilea consilier al dumneavoastră? Vlad Voiculescu: Este vorba despre un consilier onorific. Mai intai de toate, dacă tot mi-ați dat oportunitatea, o să spun că am toată aprecierea și tot dragul pentru domnul profesor Răzvan Cherecheş. E un om excepțional, care a contribuit prin efortul propriu la comunicarea in această pandemie. Poate că am avut așteptări diferite. A fost un consilier onorific cu care ne-am sfătuit poate că nu destul de des și poate că nu de fiecare dată opiniile dansului au putut fi transpuse in practică. Recunosc că și mie din afară lucrurile imi par mai simple cateodată pană să intru intr-o organizație, nu? E o echipă solidă la Ministerul Sănătății din care fac parte și consilieri onorifici și lucrul acesta vă asigur că va dăinui. Cu domnul profesor Răzvan Cherecheş cu siguranță ne vom sfătui in continuare, ii vom cere ajutorul și o poate face și dansul dacă vreodată va dori să ne sfătuim sau să facem lucruri bune impreună. Reporter: Doamnă doctor, la debutul pandemiei cand medicii se imbolnăveau pe capete s-a pus problema spitalelor COVID și non-COVID, existau chiar medici care sugerau spitalele modulare pentru pacienții bolnavi de COVID, tocmai ca să nu se amestece. Explicația a fost destul de tehnică pentru cineva care nu este familiarizat cu problema. V-aș ruga să ne spuneți: nu vor mai exista spitale COVID și non-COVID, dar toate spitalele vor prelua, vor fi obligate să trateze și pacienți COVID și non-COVID și ce se intamplă in spitalele unde nu se pot asigura circuite separate, unde nu se poate face..., intră sau nu intră sub umbrela acestei ordonanțe? Și unde va putea fi găsită lista? Andreea Moldovan: Am să vă răspund cu exemple, inițial, pentru că acea impărțire COVID, non-COVID a fost inițial agreată și acceptată de către toată lumea, pentru că in primul rand avea acea structură pavilionară a spitalelor și cu corpuri separate de restul clădirilor mai mari și, in al doilea rand, nu știam exact foarte bine ce se intamplă cu infecția cu virusul ce urmează. Au fost foarte multe necunoscute. Intre timp, ne-am dat seama că, pe de-o parte, nu există spitale non-COVID pentru că apăreau acele focare de infecție inevitabile fie de la personal, fie de la pacienți in spitalele considerate non-COVID, astfel incat acestea nu au mai fost rapid considerate ca atare, iar pe de altă parte a fost un acces deficitar al pacienților non-COVID, care au fost uneori discriminați față de pacienții COVID, in cazul cărora circuitele erau mai mult decat clare. Această separare a circuitelor COVID/non-COVID va fi posibilă doar in anumite unități medicale, acolo unde infrastructura o permite, acolo unde poți să organizezi acele circuite separate care să evite intalnirile pacienților confirmați COVID sau suspecți cu cei negativi și doar acolo unde, din punct de vedere al investigațiilor și al laboratorului sau al radiologiei, noi putem să oferim un plus acelor pacienți. Asta este singura diferență. Nu se va putea in toate spitalele. Pe de altă parte, există spitale COVID monodisciplinare care răman COVID monodisciplinare pentru că nu avem de ales. Sunt exemple care nu au capacitate se dezvoltă alt fel de infrastructură, să organizeze sau care sunt in continuare cu număr mare de pacienți care le ocupă. Reporter: O intrebare - acum dvs. știți cine răspunde - referitor la testarea in farmacii. Ințeleg că testarea o face farmacistul. Dacă testul este pozitiv, se mizează pe responsabilitatea celui care s-a testat că se duce cumințel acasă și se autoizolează sau se anunță DSP, anunță farmacistul? Care e procedura? Andreea Moldovan: Practic, această testare in farmacii a fost preluată după modelul altor țări și are ca scop să asigure accesibilitate cat mai largă a testării pentru populație, pentru că ceea ce se intamplă acum, cand oamenii iși cumpără teste cu un preț ridicat, pe care le fac poate corect, poate incorect și care nu sunt urmate intotdeauna de măsurile de izolare corespunzătoare reprezintă o necunoscută mare, cu care ne confruntăm. Ceea ce se dorește este să fie teste accesibile in farmacii, testarea să o facă farmaciștii opțional, cei care doresc și cei care au spațiile corespunzătoare, pentru că am fixat in ordin și un spațiu de testare corespunzător. Rezultatele pozitive vor fi incărcate in platforma de raportare, pentru că este foarte important să știm ce se intamplă, și, de asemenea, pacienții vor primi un flyer in care să fie informați asupra regulilor generale de abordare a infecției COVID. De asemenea, ei vor fi luați in calcul și in urmărire de către medicul de familie, cum se intamplă cu pacienții depistați prin PCR și, iarăși, ceea ce va fi foarte important să furnizăm pacienților este un ghid de activitate și de conduită, in cazul in care apar simptome de agravare, pentru că vreau să atrag atenția: există pacienți care se testează, care sunt pozitivi și care evită să meargă din timp la spital și intarzie cat mai mult acest deznodămant și una dintre explicațiile pentru care noi intalnim atat de multe cazuri severe la adulți tineri cu forme grave incă de la internare il reprezintă și această intarziere a prezentării la medic. Deci, noi vom putea, odată cu această prezentare pentru testare in farmacii, să oferim primele informații de bază pacientului, care după aceea să știe care este parcursul. Este, iarăși, un algoritm pe care dorim să il punem la indemana pacientului, să nu mai fie atat de multe necunoscute sau păreri non-medicale sau abuz de medicamente. Reporter: O completare la asta. Pentru că ați pomenit de persoane care ajung foarte tarziu la spital, ne confruntăm cu un fenomen deosebit de grav. Auzim tot mai des de persoane care vin tarziu la spital, de persoane care refuză oxigenul, de persoane care cred că la ATI medicii ii omoară, am citit chiar de caz de pacientă care a vrut să atace medicul. Toată aceste lucruri vin pe fundalul unor discursuri tot mai virulente despre spitale ca abatoare, despre oxigenul care provoacă edeme etc. Cum vedeţi rezolvabilă această problemă? Vlad Voiculescu: Ați menționat mai devreme și cuvantul responsabilitate in dreptul celor care se testează. Aș spune un lucru care poate nu s-a spus foarte des de către autorități: romanii, in toată această criză, in general, au respectate regulile, in general n-am fost mai răi decat alții; cumva ne invinuim foarte des și nu vorbesc aici de situații care sunt absolut detestabile, cum au fost cele de weekend-ul trecut, in care unii organizau petreceri și se mai și făleau cu lucrul ăsta, cu punerea vieților altora in pericol dar, in general, cred că romanii au fost oameni de ințeles. Responsabilitate cerem de la populație foarte des, responsabilitate cred că ar trebui să cerem și de la anumite televiziuni, de la anumite canale media care, da, promovează cateodată lucruri care nu au niciodată nicio legătură cu știința, nicio legătură cu datele, cu lucruri pe care, altfel, sunt sigur că le știu cei acolo. Poate fac asta pentru audiență, poate fac asta din alte motive, dar le-aș aduce aminte că e vorba de viața oamenilor, e vorba de multe vieți de oameni care ar putea fi pierdute. Și da, incurajăm pe fiecare dacă este testat pozitiv sau dacă știe că a fost contactul unui alt pacient COVID-19 să meargă la medic, să-și cumpere un pulsoximetru și dacă scade sub 94 să meargă la medic, să meargă la medic cat mai repede, pentru că dacă ajunge prea tarziu, ne-au spus medicii - Andreea știe lucrul ăsta din spital - cateodată este pur și simplu prea tarziu, să vezi un pacient și să știi deja că este prea tarziu, pentru că a venit prea tarziu, e unul dintre cele mai mari blesteme pentru un medic, pentru familia acelui pacient și, evident, pentru pacient. Să meargă la medic cat mai repede! Andreea Moldovan: Aș putea face o completare scurtă? Aș face apel și la evitarea automedicației și a polipragmaziei, pentru că se intamplă de multe ori să ajungem la niște scheme de tratament care nu sunt justificate și care pot să aibă un efect absolut nociv asupra persoanei infectate și nu unul de ajutor. E un apel și pentru evitarea automedicației sau a acelor liste care circulă, cu o serie de medicamente care fie nu au efect, fie pot să fie nocive. Vlad Voiculescu: ... antibiotice /.../ nu există așa ceva. Consultați medicul, consultați medicul, nu vă fie teamă să mergeți la spital! Sunați! Sunați! Sunați la hotline, sunați un medic! Faceți asta cat mai repede posibil! Nu vă automedicați, nu intrebați o vecină, nu intrebați instalatorul, nu intrebați un prieten care știe el mai bine. Intrebați un medic! Reporter: Bună seara! In trei luni și jumătate, șapte oameni au murit in secția de Mari Arși de la Spitalul Județean din Timișoara, intr-o secție nouă, din cauza infecțiilor nosocomiale. Intrebarea mea este de ce? De ce au murit șapte oameni? Vlad Voiculescu: Investigăm, la Ministerul Sănătății ce s-a intamplat la Timișoara. /...;/ Știm că o parte dintre cazuri, respectiv o parte din lucrurile care s-au intamplat acolo au fost corect raportate. Avem o investigație in curs. Reporter: Știți că familiile au aflat foarte tarziu informațiile sau unele chiar nu le-au aflat? Vlad Voiculescu: Este un lucru care din păcate se intamplă in multe spitale. Dacă vă referiți la faptul că informațiile medicale nu sunt intotdeauna disponibile la timp pentru familii, este un lucru reglementat prin legea drepturilor pacientului și printr-un ordin de ministru din 2016 care spune că aparținătorii ar trebui să aibă acces la toate datele medicale ale fiecărui pacient; lucrul acesta ar trebui să fie clar. Reporter: Dar aici nu s-a intamplat. Este evident. Vlad Voiculescu: Repet, avem o investigație in curs asupra acestui caz. Andreea Moldovan: In acest sens, suntem proactivi, pentru că avem acea lege a nosocomialelor, nr. 3/2021, pentru care lucrăm la norme, ceea ce ia timp, oricat am vrea de mult să lucrăm. Insă, pană cand nu avem acele norme suntem in curs de elaborare a unor ghiduri foarte simple de bună practică medicală și de prevenție a apariției infecțiilor nosocomiale, fie respiratorii, urinare sau cu Clostridium difficile și care vor fi puse la dispoziția personalului medical, tocmai ca să știe acele măsuri simple, care nu sunt costisitoare și care, efectiv, ajută să se prevină apariția acestor complicații. Reporter: Primiți mai des raportări ale infecțiilor nosocomiale decat se intampla anul trecut, cand știm foarte bine acel raport? S-a schimbat ceva? Vlad Voiculescu: Lucrurile merg in direcția bună și protecția impotriva infecțiilor nosocomiale este una dintre prioritățile acestui mandat. Sunt lucruri incepute in 2016, sunt lucruri in care doamna doctor Moldovan este unul dintre experții de top de la noi. Lucrăm, de asemenea, impreună cu alți oameni care au fost implicați atat in scrierea legislației primare - vorbim de doctorul Gabriel Popescu, doamna doctor Elena Copaciu. Avem o intreagă echipă care lucrează la aceste norme și, da, raportările se imbunătățesc, dar mai e mult pană departe. Reporter: Ce inseamnă șapte morți in trei luni din cauza infecțiilor nosocomiale? Mulțumesc. Vlad Voiculescu: Inseamnă prea mult. Reporter: Bună ziua. Spunea premierul mai devreme că in următoarele luni vor veni cateva milioane de doze de vaccin. Pe de altă parte, numărul celor din platforma de programare este in scădere. O veste bună pentru ei, in schimb, e o veste care ne arată că ar trebui să fie făcute planuri pentru a-i incuraja pe cei care nu sunt chiar așa de interesați să se vaccineze să facă acest lucru, dacă vrem să păstrăm acel ritm de vaccinare care să ne permită să scăpăm de restricții. Aveți astfel de măsuri pe care le-ați programat? Și mă gandesc și la varstnicii din Romania. Avem 5 milioane de bătrani și, din datele pe care le avem acum, puțini dintre ei au fost totuși vaccinați. Vlad Voiculescu: Aveți dreptate. Avem două provocări. Una este cea de comunicare, și Ministerul Sănătății a pregătit o campanie destul de semnificativă, pe care o să o vedeți in perioada următoare, și ne bazăm inclusiv pe ajutorul dumneavoastră, al canalelor media, al televiziunilor in special, dar, dincolo de asta, cealaltă provocare este cea logistică și CNCAV face o treabă bună, există o colaborare bună intre Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne /...;/ și nu doar atat. Avem un proiect-pilot la Timișoara, pornit de primarul de acolo, de Dominic Fritz, și de o asociație a medicilor de familie, care au venit proactiv si au spus vrem să mergem către oameni, și au echipat mașini. Avem, de asemenea, exemplele bune de colaborare cu companii care vor să-și vaccineze personalul. Vom merge către cat mai multe instituții sau grupuri de voluntari sau instituții de cult care sunt cat mai aproape de comunitate, așa incat toată lumea să aibă acces la informație mai intai, să știe cat de importantă este vaccinarea și că asta este singura șansă să depășim acest hop și apoi să aibă și acces fizic la vaccin. Un lucru care ne ajută este disponibilitatea in cateva săptămani a vaccinului Johnson and Johnson care vine cu o singură doză și poate fi depozitat la temperaturi rezonabile, nu ai nevoie decat de un frigider. Acesta va merge direct către medicii de familie. Reporter: Și in privința testelor acelea pentru elevi, pentru după vacanță, există deja cumpărate, le veți cumpăra in perioada următoare? Cum vor fi ele administrate? Am văzut niște date ceva mai devreme, dar poate ne spuneți din punctul de vedere al ministerului. Vlad Voiculescu: Achiziția trebuie făcută de către Ministerul Educației, respectiv poate fi făcută prin ONAC. Este o posibilitate. Sunt teste pe care unele state le folosesc. Au sensibilitate ceva mai scăzută, incă, decat celelalte teste pe care le folosim acum, dar lucrurile se imbunătățesc, la fel cum a fost cu testele antigen, de la un punct incolo au devenit recomandate de către ECDC, de către autoritățile europene. In direcția aceasta mergem și este cu siguranță un filtru. Ministerul Sănătății nu poate face achiziția pentru entități care nu sunt in structura sa, dar există entități care pot face asta și inițiativa de la Ministerul Educației, respectiv inițiativa premierului de care v-a spus astăzi, e cum spun, e un filtru bun. Reporter: Spuneați că, pe durata stării de alertă, alte specialități vor putea trata COVID și nu vor fi responsabile de actul medical, dacă sunt respectate protocoalele. Despre ce vorbim mai exact? Ce specialități? Andreea Moldovean: Atat specialități medicale, cat și chirurgicale. Practic, au fost situații, de exemplu, de spitale pluridisciplinare care erau strict COVID și in care toate specialitățile medicale trebuiau să ingrijească pacienții COVID, inclusiv chirurgi sau urologi sau oftalmologi sau psihiatri. S-a dorit să fie o un cadru legal pentru desfășurarea unei astfel de activități atunci cand este necesară, intotdeauna cu colaborarea tuturor specialităților medicale conexe. De asemenea, pentru specialitățile de boli infecțioase și pneumologie au fost identificate specialități inrudite sau conexe sau complementare de tipul cardiologiei sau al bolilor interne sau al alergologiei, unde medicii care tratează de obicei și afecțiuni respiratorii pot să ajute in tratamentul pacienților cu infecție COVID. Reporter: De exemplu, un medic dermatolog ar putea să trateze un bolnav de COVID, dacă s-ar oferi să facă acest lucru? Andreea Moldovan: Medici dermatologi au tratat pacienți cu COVID. Acum vor avea un cadru care să ii absolve de repercusiuni de tip malpraxis in acea situație, cu condiția bineințeles a desfășurării unui act medical corect și care va fi bazat atat pe protocolul de tratament care există in țară elaborat și verificat de către entitățile corespunzătoare și, de asemenea, pe baza a unui ghid de instruire, dar va fi o muncă de echipă. Am dorit să aducem persoane noi in această luptă impotriva COVID, tocmai pentru a lăsa timp celor care au lucrat un an de zile să iși tragă puțin sufletul, vor fi complementari. Reporter: De ce ați luat această decizie și ce le spuneți pacienților bolnavi de COVID care vor fi tratați de medici de altă specialitate, poate o specialitate mai puțin cunoscută, medici la care poate nu au mers niciodată? Andreea Moldovan: Pentru că numărul de cazuri de infecție COVID poate să fie mare sau poate să fie in creștere, astfel incat acele colective mici de pneumologi sau de boli infecțioase sau de terapie intensivă sau de urgențe să nu fie suficiente să poată ingriji corect toți acești pacienți. Și pană acum au fost alte specialități medicale care au ingrijit pacienții COVID, și in alte țări și la noi, doar că ele nu au avut un cadru legal care să le permită acest lucru și să ii absolve de orice fel de repercusiuni din punct de vedere legal. Așa, practic este o colaborare intre mai multe specialități medicale și chirurgicale care să asigure o ingrijire unui număr mare de pacienți. Bineințeles, că dacă dă Domnul și numărul de pacienți va scădea și va fi limitat... Reporter: Doamna secretar de stat, noi aici vorbim de moralitatea unui act medical - dumneavoastră justificați lipsa de medici - cu toate că este treaba ministerului dumneavoastră să recruteze medici din piață - de faptul că veți exonera niște oameni care vor putea, la un moment dat, să fie vinovați de moartea altor oameni, pentru că nu au specializarea necesară. Dumneavoastră vă dați seama de ceea ce spuneți in acest ordin ministru? Andreea Moldovan: Da, vă explic ce inseamnă. Reporter: Și aș dori să exemplifice și să ne explice acest lucru și domnul ministru, nu numai dumneavoastră! Vă mulțumesc! Andreea Moldovan: Ceea ce vreau doar să explic foarte scurt este că numărul de medici de boli infecțioase, de pneumologi, de ATI-işti, de medici de urgență este limitat. Pentru pregătirea unui medic specialist este nevoie de cei șase ani de facultate, cinci de rezidențiat, 5 de specialitate, după care trece in randul medicilor specialiști, astfel incat nu vom putea niciodată, de azi pe maine, să scoatem pe bandă rulantă medici noi din anumite specialități. Atunci cand numărul pacienților COVID a fost foarte mare in valurile precedente, astfel incat medicii din aceste specialități enumerate erau pur și simplu depășiți de situație prin numărul mare și gravitatea cazurilor, a fost nevoie să intre și alte cadre medicale, pentru că, de fapt, ingrijirea pacienților se invață in facultate, se desăvarșește ulterior. Nu este o scădere a calității ingrijirii, pentru că, de fapt, exact cum v-am spus anterior de două ori, este o colaborare medicală. Dar, practic, prin acest ordin putem ca și alte specialități de interne, care tratează pneumonii, de cardiologie, care tratează afectări cardio-pulmonare, de alergologie sau de alte specialități să ingrijească pacienții cu COVID. Asta este singura diferență, dar, practic, medicilor le va da un plus de liniște in a-și desfășura activitatea medicală corectă. Este o situație extrem de serioasă. Nu pot să spun că este ca la război sau ca la dezastre, dar este o situație in care de cele mai multe ori a fost, este și poate va fi sau, mă rog, se va ajunge la o depășire a capacității de ingrijire corectă a pacienților. Reporter: Vreți să faceți o precizare? Vă rog. Vlad Voiculescu: Este ca și cum dumneavoastră ați veni in locul reporterului de la Antena 3 pe sănătate, dar primiți intrebările pe telefon. E in regulă. Reporter: Este o diferență majoră.... Reporter: Stați puțin că nu am ințeles. Vă rog frumos să clarificați. Adică dacă vin la medic in momentul de față și am COVID și mă tratează un psihiatru, in condițiile in care există doar medicamente pentru simptome, nu un tratament-standard pentru COVID... Vlad Voiculescu: Asta incerc să sugerez. Există un tratament-standard care este un.... Reporter. Nu există un tratament.... Andreea Moldovan: Ba da, există un... Vlad Voiculescu: Este un protocol. Există un protocol de tratament, asta am specificat foarte clar. Există un tratament-standard, există un protocol-standard, care este emis prin ordin de ministru. Dacă acesta este respectat, atunci totul e in regulă. Reporter: Și dacă acesta nu este respectat pentru că omul nu are specializarea necesară și.... Andreea Moldovan: Haideți să vă dau un exemplu foarte clar. Spital din Brașov.... Reporter: /.../ domnul ministru. Apreciez... Andreea Moldovan: Imi cer scuze. Vlad Voiculescu: Vă rog. Andreea Moldovan: Aș vrea să vă dau un exemplu foarte simplu. Brașov, spital pluridisciplinar, cu diferite specialități medicale și chirurgicale, care a fost transformat in spital COVID anul trecut, pentru că erau atat de multe cazuri de pacienți cu infecție COVID, care nu mai aveau cum să stea la pneumologie, boli infecțioase sau la neurologie, care, iarăși, era făcută spital COVID. In spitalul respectiv, Spital CF se numește, cu multe specialități, a fost intotdeauna un medic infecționist sau mai mulți medici infecționiști care au coordonat tratamentul pacienților, dar aceștia au fost ajutați de medicii din unitatea respectivă, pentru că, repet, numărul medicilor care au, aveau de fapt, calitatea să ingrijească pacienți ci infecție COVID era limitat și este limitat. Pe langă aceștia, există acele specialități inrudite, care pot să ingrijească astfel de pacienți și pot să o facă intr-un mod competent, dar este o colaborare, o comunicare. Și eu am fost consultant la Spitalul Militar din Brașov, chiar dacă ei nu aveau infecționist și acolo erau ingrijiți. Reporter: Iertați-mă, dar dacă există un protocol-standard, atunci nici nu ar mai fi nevoie de un mediu, că ar putea să recomande un medic și să /.../ mult mai ușor mai mulți pacienți. Nu se justifică partea cu malpraxis-ul, pentru că este un număr tot mai mare in momentul de față de pacienți care s-au confruntat cu aceste probleme, au fost aplicate o serie de tratamente pentru COVID-19 in funcție de cum s-a răspuns de fiecare organism in parte și acum foarte multe spitale se confruntă cu aceste plangeri, evident de malpraxis. Dvs. ajutați practic unele persoane care nu sunt potrivite la locul respectiv să scape basma curată. Ințelegeți și punctul de vedere al pacientului care se poate regăsi intr-o asemenea situație? De dragul unor probleme, ca număr de angajați in sistem, dumneavoastră girați un lucru care pană la urmă este și poate duce și la lucruri imorale. Andreea Moldovan: Bun. Dați-mi un exemplu sau o soluție! Aveți un oraș cu 20 de spitale COVID - pentru că asta a fost situația in foarte multe regiuni - pentru care colectivul de boli infecțioase este format din 8 oameni, iar cel de pneumologie este format din șase-opt sau nouă oameni, dintre care doi pensionari. Hai să zicem, in total, in cea mai bună situație, 17 oameni, dar asta cu pensionari și cu oameni care au venit la muncă din concediul medical. Deci, practic 20 de spitale care au insumat in total 890 de pacienți, deservite de 17 oameni. Cum ii repartizați? Cu gărzi, cu activitate, cu tot ce trebuie. Reporter: De ce nu ați lăsat lucrurile cum erau pană acum, cu responsabilitățile pe care le aveau ca medici? Au depus un jurămant. Andreea Moldovan: Adică? Nu ințeleg. Reporter: Cum erau lucrurile pană acum, cu gradul de responsabilitate pe care il aveau pană să dați acest ordin? Andreea Moldovan: Pentru că asta este situația clinică, asta vă spun: sunt 17 oameni pentru 890 de pacienți. Cum ii imparți? Cu gărzi, cu testare, cu motorizare, cu tratament. Reporter: Iertați-mă, dar cereți soluții de la presă in condițiile in care Guvernul Romaniei ar trebui să găsească aceste soluții... Andreea Moldovan: /...;/ Tocmai, tocmai, tocmai. Noi am găsit această soluție. Reporter: Și noi vă intrebăm cum afectează acest lucru calitatea actului medical... Vlad Voiculescu: /...;/ Este foarte clar. Este soluția pe care au folosit-o o mulțime de alte state, este soluția din Italia, este soluția din Franța, este aceeași soluție aplicată peste tot. Medicul este cineva care a terminat o facultate, are o pregătire și dacă respectă un protocol lucrurile trebuie să fie foarte clare. Trebuie, da, ca societate, dacă rugăm pe cineva să ne ajute și respectă - repet - toate standardele, toate protocoalele, așa incat viața, sănătatea, bunăstarea pacientului să nu fie niciun moment puse in pericol, atunci evident că lucrurile trebuie să fie cat se poate de clare și pentru acel medic. Reporter: O precizare /.../ asemenea medici nespecialiști vor intra și in corpul ATI și vor ajuta medicii, avand in vedere că și acolo sunt oameni lipsă. Este foarte interesant, aș vrea să știu dacă mă ajută un psihiatru sau un ortoped dacă sunt la terapie intensivă, Doamne ferește...; Vlad Voiculescu: Dacă are pregătirea necesară, are alături eventual și un specialist care ii este suport și urmează protocolul, atunci sunteți in siguranță. Reporter: Dar va putea face acest lucru, inclusiv la terapie intensivă, de exemplu un dermatolog tratează un pacient de la terapie intensivă? Andreea Moldovan: Este o intrebare absolută retorică... Reporter: Vă rog să ne precizați, pentru că oamenii au aceste intrebări și am vrea să ne răspundeți ca să știm... Reporter: Nu știu ce vi se pare ilar? Andreea Moldovan: Nu mi se pare ilar, dar efectiv părerea mea este că e un lucru care in sfarșit aduce o normalitate in ceea ce se intamplă in sistemul medical și aduce un plus de liniște pentru medicii care lucrează acolo. Bineințeles că specialitățile care nu au competență de terapie intensivă, adică nu sunt urgentişti sau nu au competență de terapie intensivă, nu vor putea lucra in astfel de unități atunci cand există personalul de terapie intensivă disponibil. Dar medicii din specialități... dermatolog este o specialitate grea, cumnata mea este dermatolog și a invățat mult ca să ajungă acolo, să știți; sunt medici care au pregătire medicală și care pot să asigure ingrijirea pacienților cu forme ușoare, moderate de boală, sau pot să colaboreze foarte bine cu restul specialităților care se ocupă cu astfel de pacienți. In plus, in curricula de pregătire a unui medic internist, alergolog, imunolog, geriatru, nu știu ce alte specialități imi vin in minte, există capitole de tratament al pneumoniilor acute, virale, bacteriene și de alte etiologie. Deci, practic, medicii, atunci cand se pregătesc, majoritatea dintre acești medici, au in curricula și astfel de pregătiri. Există medici de familie, există medici dermatologi, există medici din alte specialități care de asemenea au in curricula de pregătire și un stagiu de boli infecțioase sau un stagiu de pneumologie, depinde de specialitatea din care provin. Reporter: După ce acest ordin intră in vigoare, un pacient care consideră că nu a fost tratat corespunzător cum s-ar putea apăra, in fața cărei instituții, invocand ce drepturi? Vlad Voiculescu: La fel ca pană acum, nimic nu se schimbă fundamental cu acest lucru. E doar o punere in lege, in legislația in vigoare, a unei normalități. Normalitatea este ca dacă ii soliciți unui profesionist, repet, unui profesionist, cuiva care a terminat o facultate, cuiva care a făcut un stagiu in profesia respectivă, respectiv in specialitatea respectivă, dacă ii ceri să facă ceva și ii spui exact care e protocolul pe care trebuie să il urmeze și in ce context trebuie să presteze respectivul act medical, este firesc ca dacă omul respectă tot ce are de respectat, să nu fie tras la răspundere. Repet, dacă a respectat tot ceea ce era de respectat. In cazul acesta, pacientul nu are nici de ce să se teamă, nici ce să reproșeze. Repet, trebuie respectat protocolul, exact așa cum este el emis. Reporter: Ce statut ar avea, de exemplu, un medic stomatolog? Andreea Moldovan: Dar nu se pune problema de medic stomatolog, pentru că ei răman in cabinetele medicale dentare in care lucrează. Reporter: Incă o precizare, vă rog! Spuneați, de asemenea că orice urgență va putea fi tratată la spitalul la care se adresează. Dacă vorbim despre un pacient care are nevoie de o intervenție chirurgicală și totuși are COVID, medicul de la acel spital, un spital non-COVID, va fi obligat să il opereze? Andreea Moldovan: Nu. Deci sunt specialități care se pot ajuta, sunt specialități care nu se pot ajuta. O intervenție chirurgicală nu poate fi făcută decat de un medic din specialitatea chirurgicală respectivă. Deci, practic, noi ajutăm acolo unde se poate, formele ușoare, moderate de boală ca să fie supravegheate medical, pentru că sunt niște... iarăși in acest ordin, există foarte frumos trecut - parametrii de urmărit la pacienți, analizele care se fac, avem protocolul de tratament care este standardizat și este foarte logic și simplu făcut și de urmărit. Deci, practic, avem niște instrumente care ajută. Plus că sunt medicii care se ocupă de pacienții de /...;/ COVID, sunt medici din anumite specialități care supervizează și ajută acolo unde este nevoie. Reporter: Domnule Vlad Voiculescu, spuneați că am putea avea un sistem de raportare a testelor rapide anti-coronavirus. Cand ar putea fi implementat acest sistem și practic ce se intamplă, va fi sesizat DSP-ul după ce un...? Vlad Voiculescu: Avem deja, avem deja un astfel de sistem. Ce va fi diferit este că odată ce oamenii sunt testați in farmacii, atunci farmacia are datoria să raporteze. Ne așteptăm ca raportările să crească; de asemenea, sunt foarte mulți medici de familie care in mod voluntar s-au oferit să testeze. Ne așteptăm ca raportarea să crească și din acel sector. Reporter: Buna seara! Voiam să vă intreb despre Spitalul TIR de la Sfantul Ioan și Sfantul Babeș, știu că existau două care trebuiau să fie mobile, unul dintre ei nu avea suficiente cadre medicale. Dacă s-a rezolvat problema? Andreea Moldovan: /...;/ tocmai in seara aceasta am vorbit cu domnul doctor Arafat, cat era domnul ministru la ședință. Acest TIR a fost pană la urmă instalat complet, cu canalizare, racord la curent electric și stocator de oxigen transportat in cursul weekend-ului. S-au identificat medici, atat specialist, unul dintre colegii care lucrează in spital ne asigură interimatul pană luni, pană cand va veni un alt medic specialist, de asemenea 4 medici rezidenți, asistente medicale care să deservească acea unitate mobilă, astfel incat avem personal, TIR-ul este funcțional. La Babeș, de asemenea, este un TIR care s-a instalat și care va fi foarte rapid operaționalizat. Reporter: Am ințeles. Și despre testele rapide, știm că exista la un moment dat și pentru medicii de familie să poată să facă aceste teste rapide, să dea mai departe. S-a ajuns la o ințelegere? Și cum ii veți obliga să facă, adică vor cere mai mulți bani, vor primi o sumă pentru testele acelea rapide pe care le fac? Vlad Voiculescu: In acest moment le pot face pe bază de voluntariat, fără să fie plătiți, in acest moment. E pentru binele pacienților și o parte dintre medicii de familie au vrut să facă lucrul ăsta. Reporter: Noua formulă de calcul al incidenței cand va intra in vigoare? Vlad Voiculescu: Cred că a intrat deja in vigoare acum o zi sau două. Deci, cifrele pe care le vedeți sunt deja conform noii metodologii. Reporter: O scurtă intrebare: spuneați că unul din criteriile după care s-ar putea declara carantina este insuficiența capacității de a face față din punct de vedere medical. Pe de altă parte, tot dumneavoastră spuneați că Bucureștiul este in această situație, avand foarte puține paturi libere la ATI. Deci, ne putem aștepta ca in zilele următoare Bucureștiul se intre in carantină? Vlad Voiculescu: In București sunt deja măsuri care vor fi puse in aplicare. Mai sunt oarece paturi libere in București. Vă spuneam mai devreme că pentru copii mai sunt doar trei paturi libere. Lucrurile nu sunt foarte vesele nici in București, deci măsurile se impun și, de asemenea, mesajul nostru pentru toată lumea este unul de precauție și de respectare a tuturor regulilor. /...;/ Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă intreb dacă spitalele militare ROL 2, de la Ana Aslan, și Spitalul Militar de la Constanța mai sunt funcționale și, dacă sunt funcționale, cați pacienți sunt tratați in acest moment acolo? Vlad Voiculescu: Avem detalii? Andreea Moldovan: Da, sunt funcționale. Numărul de pacienți de la Spitalul ROL 2 este aproape de capacitatea... sau a ajuns, de fapt, la capacitatea maximă. Am primit informația marți seara despre numărul pacienților, nu pot să vă spun in acest moment, dar capacitatea este acoperită și sunt funcționale. Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă intreb și despre raportul de la Matei Balș, cand il veți face public societății? Vlad Voiculescu: Raportul de la Matei Balș a fost făcut public de către premier. Există un singur Corp de Control, a existat o echipă comună, mai degrabă, există Corpul de Control al premierului. Din acea echipă a făcut parte și o parte din personalul Corpului de Control de la Ministerul Sănătății. Nu are sens ca atunci cand cineva merge, face o anchetă, o investigație să fie făcute cinci in loc de una. Reporter: Dacă imi permiteți o ultimă intrebare. Luați in calcul să raportați numărul de teste efectuate in ultimele 24 de ore pe fiecare județ, să avem o imagine clară a testării in țară? Vlad Voiculescu: Cred că o imagine clară a testării avem. Datele au fost făcute publice, a fost intreagă dezbatere despre testare, nivelul testării la nivelul fiecărui județ, care a fost publicată, odată cu datele despre vaccinare, pe ultimele 24 de ore. E important să ințelegem că nu sunt foarte relevante, pentru că in ultimele 24 de ore putem să știm eventual ce s-a recoltat, dar /...;/ durează pană cand rezultatul testelor este disponibil, repet, in general, 48 de ore sau mai mult. Vă rog. Reporter: O ultimă intrebare, dacă imi permiteți. Excludeți varianta să eliminați focarele din calculul ratei de incidență, pentru că știu că au fost... Vlad Voiculescu: Au fost deja eliminate acum circa o lună. Deci, ceea ce vedem acum include, dacă vreți, cifrele din focare. /...;/ Au fost eliminate. Andreea Moldovan: Prin hotărarea CNSU din 8 februarie. Reporter: Ați putea preciza, vă rog, cate paturi de terapie intensivă mai avem in București in acest moment? Vlad Voiculescu: In acest moment in București avem paturi libere, paturi de ATI, dacă nu vorbim și de ingrijire acută, sunt 46, cel puțin asta e dată de azi-dimineață, sunt datele de la ora 10:00. Vă mulțumim. 2021-03-25 21:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-25-09-12-41big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea prim-ministrului României, Florin Cîțu, cu delegația Consiliului de afaceri americano–român (AMRO)Știri din 25.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-romaniei-florin-citu-cu-delegatia-consiliului-de-afaceri-americano-roman-amroGalerie foto Prim-ministrul Florin Cițu a avut astăzi o intalnire cu delegația Consiliului de afaceri americano - roman (AMRO), care reunește companii americane importante prezente in economia romanească. Intrevederea a prilejuit un dialog deschis cu oamenii de afaceri participanți, cu privire la programul de politici publice ale Executivului, precum și legat de perspectivele consolidării prezenței investiționale a acestora in Romania. Prim-ministrul Florin Cițu a subliniat importanța deosebită acordată de Romania Parteneriatului Strategic cu SUA și a reiterat angajamentul pe termen lung al țării noastre in direcția dezvoltării proiectelor strategice bilaterale cu parteneri americani. Cu acest prilej, au fost trecute in revistă oportunitățile semnificative de dezvoltare a afacerilor in Romania, inclusiv cele derivate din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, cu un accent deosebit asupra celor din sectorul digital și cel medical. Guvernul va continua să promoveze măsuri de dezvoltare a economiei libere, de piață, capabile să sprijine activitățile generatoare de valoare adăugată și locuri de muncă in economie. Președintele AMRO, Eric Stewart, precum și reprezentanții companiilor membre au adresat mulțumiri pentru deschiderea și disponibilitatea constante pentru dialog din partea prim-ministrului roman și a celorlalți membri ai Executivului, precum și pentru măsurile adoptate in vederea asigurării unui climat de afaceri prietenos pentru investitori. In același context, a fost reafirmat sprijinul mediului de afaceri american pentru candidatura Romaniei la OCDE. 2021-03-25 16:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-7431.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții cultelor religioase din România și cu cei ai Secretariatului de Stat pentru CulteȘtiri din 25.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-cultelor-religioase-din-romania-i-cu-cei-ai-secretariatului-de-stat-pentru-culteGalerie foto 2021-03-25 14:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-25-02-47-17big_1.jpgÎntâlnirea vicepremierului Dan Barna cu Reprezentantul UNICEF în România, Pieter BultȘtiri din 24.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-vicepremierului-dan-barna-cu-reprezentantul-unicef-in-romania-pieter-bultGalerie foto Vicepremierul Dan Barna s-a intalnit astăzi cu Reprezentantul UNICEF in Romania, Pieter Bult. Cei doi oficiali au discutat despre modul in care Romania poate folosi experiența globală și modelele UNICEF din Romania pentru reforme substanțiale pentru copii, finanțate cu fonduri europene și de la bugetul de stat. Intalnirea a avut loc in ziua in care Comisia Europeană a lansat Strategia Uniunii Europene pentru Drepturile Copilului și Garanția Europeană pentru Copil cu scopul de a asigura acces celor mai vulnerabili copii din Uniunea Europeană la asistență medicală, educație, ingrijire, locuințe decente și nutriție adecvată. - Garanția pentru copil este extrem de relevantă și pentru Romania, unde, UNICEF și autoritățile centrale și locale au dezvoltat și testat o soluție inovatoare similară, care va putea fi scalată odată cu implementarea pachetului minim de servicii pentru copil și familie, adoptat anul trecut. Cei doi demnitari au vorbit și despre oportunitatea de a folosi instrumente digitale care să ofere date in timp real despre situația copiilor, astfel incat politicile publice să poată fi adaptate in cel mai scurt timp nevoilor. S-a abordat, in acest context, și subiectul centrelor comunitare integrate care pot oferi servicii online si offline pentru copii și familiile acestora. La intalnire au mai participat secretarul de stat Elena Tudose și Eduard Petrescu, coordonator pentru politici și strategii al UNICEF Romania. 2021-03-24 17:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-24-05-34-38big_1.jpgPremierul Florin Cîțu a participat, alături de președintele României, Klaus Iohannis, și mai mulți membri ai Guvernului, la campania de împădurire pe terenuri nisipoase și degradate din sudul RomânieiȘtiri din 24.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-a-participat-alaturi-de-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-i-mai-multi-membri-ai-guvernului-la-campania-de-impadurire-pe-terenuri-nisipoase-i-degradate-din-sudul-romanieiGalerie foto Participarea premierului Florin Cițu la campania de impădurire pe terenuri nisipoase și degradate din sudul Romaniei [Check against delivery] Florin Ciţu: Suntem intr-o zonă unde, aşa cum a spus şi domnul preşedinte şi domnul ministru, a inceput deşertificarea in Romania şi chiar la Dăbuleni este un loc emblematic. Romania are astăzi cam 29-30% din suprafaţă impădurită, in timp ce UE are o medie de 38% impădurită. Aceasta este provocarea pentru acest guvern. Alocăm resursele prin PNRR, poate şi resurse bugetare, dacă mai este nevoie, dar provocarea pentru acest guvern, pentru domnul ministru, pentru domnii miniştri, este să aducem gradul de impădurire in Romania de la 29-30%, peste media europeană de 38%. Pentru motivul acesta suntem astăzi aici, să incepem această campanie, iar prezenţa mea aici este pentru a arăta că susţin această campanie şi vom aloca resursele necesare. 2021-03-24 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-6939.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din RomâniaȘtiri din 23.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-uniunii-nationale-a-consiliilor-judetene-din-romaniaGalerie foto 2021-03-23 21:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-6537.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Asociației Municipiilor din RomâniaȘtiri din 23.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-asociatiei-municipiilor-din-romaniaGalerie foto 2021-03-23 20:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-6451.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 23.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-de-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-valeriu-gheorghita-i-de-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatiiGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul naţional de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19! In cele ce urmează, o să prezintă cateva aspecte care țin de noutățile campaniei de vaccinare, parte dintre ele deja au fost transmise și cu alte ocazii. Vă readuc aminte faptul că joi, pe data de 18 martie, Agenţia Europeană a Medicamentului a specificat cat se poate de clar beneficiile și profilul de siguranță al vaccinului de la compania AstraZeneca, ca atare s-a recomandat, cu nivel crescut de recomandare, continuarea vaccinării cu vaccinul de la compania AstraZeneca și, bineințeles, este foarte importantă continuarea raportării și monitorizării tuturor reacțiilor adverse raportate de către beneficiarii vaccinării, pe de o parte, și, pe de altă parte, de către profesioniștii din domeniul sănătății. Mai mult decat atat, vineri, pe data de 19 martie, in urma ședinței pe care am avut-o cu reprezentanții instituțiilor, Institutul de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și dispozitivelor medicale din Romania, Comitetul Național de Vaccinare și Ministerul Sănătății, s-a ridicat carantina de la lotul ABV 2856, care fusese instituită anterior ca măsură de maximă precauție. In momentul acesta, mai sunt trei țări care au menținut suspendarea temporară a vaccinării cu vaccinul de la AstraZeneca - vorbim de Danemarca, Finlanda și Norvegia. Suedia urmează să iau o decizie săptămana viitoare, vizavi de continuarea vaccinării cu acest tip de vaccin; foarte probabil că se va ridica acea restricție. Ca atare, vreau să vă spun că toate demersurile noastre, incă de la debutul campaniei de vaccinare, au fost pentru incurajarea și crearea a posibilității pentru orice persoană care este vaccinată, să poată să raporteze reacțiile adverse. Mai mult decat atat, link-ul pentru raportarea reacțiilor adverse este postat in momentul de față și pe site-ul rovaccinare așa incat fiecare persoană, la momentul programării, poate să vizualizeze și link-ul la care poate să facă această raportare de reacții adverse. In perioada următoare, vom organiza un demers prin care vom crește nivelul de conștientizare a importanței raportării reacțiilor adverse in randul profesioniștilor din sănătate; ceea ce ne interesează in mod deosebit este ca personalul medical să crească raportarea reacțiilor adverse așa incat să putem avea date concludente vizavi de cazurile de reacții adverse raportate. Un alt lucru, pe data de 20 martie, după cum știm, au fost deschise 167 de cabinete noi de vaccinare care primesc vaccin de la compania BioNTech-Pfizer. Aceste cabinete au fost deschise de la inceput cu lista de așteptare, iar ulterior persoanele in crize pe listele de așteptare au fost notificate pentru a fi programate in respectivele cabinete pe locurile libere. Pot să vă spun că, pană la acest moment, sunt programate deja 41.325 de persoane. Reamintesc faptul că s-au deschis ferestre de cate trei zile pentru programare, ceea ce inseamnă că, in aceste cabinete de vaccinare, avem o capacitate de circa 10.000 de persoane pe zi. Ca atare, astăzi este deschisă o fereastră de 5 zile. La acest moment, avem incă persoane care sunt notificate și care urmează, in cele 24 de ore, să confirme programarea. Un alt element important este legat de actualizarea platformei de programare. Incepand cu data de 1 aprilie, fiecare centru de vaccinare configurat in platforma de programare va avea afișat tipul de vaccin, așa incat orice persoană care iși va face programare intr-un centru de vaccinare sau va opta să treacă in lista de așteptare, va ști de la inceput ce fel de vaccin se distribuie in acel tip de centru. Un al doilea element important va fi cel legat de estimarea timpului de așteptare pentru orice persoană care se inscrie pe lista de așteptare, cu mențiunea că acest timp de așteptare poate să varieze față de estimarea inițială, in funcție de capacitatea de vaccinare a respectivului centru și, de asemenea, de tipul persoanelor care sunt inscrise in acea listă de așteptare, in sensul in care, dacă sunt foarte multe persoane inscrise din etapa a doua, chiar dacă o persoană, din etapa a treia este in primele poziții pe lista de așteptare, este posibil ca timpul să fie mai lung, deoarece sunt preluate cu prioritate persoanele care aparțin de etapa a doua, cei vulnerabili și persoanele care deservesc activitățile esențiale. Al treilea element important: in data de 6 aprilie, urmează să creștem numărul de persoane care se vaccinează pe cabinet, pe cele douăsprezece ore ale programului, de lucru de la 60 la 90 de persoane pe zi, așa incat vom crește capacitatea de vaccinare a fiecărui centru, iar din data de 13 aprilie, vom deschide incă 125 de cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la compania BioNTech/Pfizer. Aceste cabinete vor fi distribuite la nivelul județelor care nu au primit aceste cabinete noi deschise pe data de 20 martie, acestea fiind cu prioritate alocate către județele care au avut cea mai mare rată de incidență cumulată a cazurilor. Vă reamintesc: au fost alocate 54 de cabinete noi pentru municipiul București, 30 de cabinete noi pentru județul Timiș şi aproximativ 20 de cabinete noi pentru județul Constanța, in total, 13 județe și municipiul București au primit alocări din cele 167 de noi cabinete. Un alt element important, pentru luna aprilie, va fi cel legat de operaționalizarea și demararea activităților de vaccinare cu centre mobile pentru localitățile care sunt cu incidență cumulată crescută a cazurilor; vorbim de localități din mediul rural, localități defavorizate care nu au medic de familie. In momentul de față, se centralizează deja datele, care au venit din fiecare județ, datele din teritoriu, cu aceste localități, număr de locuitori și persoanele care au varsta de peste 65 de ani. Ultimul aspect important este legat de demararea pregătirilor in vederea includerii medicilor de familie in campania de vaccinare, prin cabinetele proprii de medicină de familie, unde vom distribui vaccinuri de la cele două companii, Johnson and Johnson și vaccin de la compania AstraZeneca. Pentru cabinetele medicilor de familie nu vom merge cu programări in platforma de programare. Fiecare medic de familie iși va evalua lista proprie de pacienți pe care ii are in arondare, va stabili catagrafia persoanelor respective și cu prioritate va prelua persoanele in varstă, persoanele cu boli cronice din listă, așa incat să putem asigura vaccinarea cat mai rapid a persoanelor de la nivel național. Am și trimis, in cursul zilei de ieri, 22 martie, către fiecare direcție de sănătate publică din fiecare județ, evaluarea disponibilității medicilor de familie de a participa la campania de vaccinare și la acest demers care, știți foarte bine, conform strategiei, era prevăzut pentru etapa a treia de vaccinare. In ceea ce privește listele de așteptare, in momentul de față, sunt inscrise pe listele de așteptare aproximativ 775.294 de persoane; in funcție de categoria persoanelor inscrise pe listele de așteptare, 447.420 de persoane, reprezentand un procent de circa 57%, sunt persoane aferente etapei a treia a campaniei de vaccinare, adică din populația generală. Aproximativ 63.518 persoane sunt din cele care deservesc activități esențiale, ceea ce reprezintă aproximativ 8,1%, și avem persoane vulnerabile, adică persoane aflat in evidență cu boli cronice și persoane peste 65 de ani, in total reprezentand circa 35% din numărul celor inscriși pe lista de așteptare. Avem șase județe care au cele mai multe persoane inscrise pe lista de așteptare: București - 148.776 de persoane pe lista de așteptare, urmat de Cluj - cu 64.472 de persoane, județul Prahova - peste 34.000 de persoane, Ilfov - peste 32.000 de persoane, Brașov - peste 30.000 de persoane și Sibiu - peste 27.000 de persoane. Au fost deja notificate peste 90.000 de persoane din listele de așteptare prin SMS, persoanele respective au, după cum știm, 24 de ore, timp in care să confirme programarea in centrul de vaccinare. Sunt deja peste 59.000 de persoane care au confirmat programări in centrele de vaccinare. In ceea ce privește bilanțul centrelor de vaccinare, avem 779 de centre active, totalizand 963 de fluxuri, centre Pfizer - 515 centre, cu 662 de fluxuri, centre Moderna - 76, cu 73 de fluxuri și centre AstraZeneca - 188, cu 248 de fluxuri. In ceea ce privește numărul persoanelor programate, incepand cu data de 23 martie, cu cele trei tipuri de vaccin, avem peste 1.237.000 persoane programate; pentru Pfizer avem 730.146 de persoane programate, pentru doza 1 - 65.709 persoane. Pentru centrele cu vaccin de la Moderna, sunt programate in momentul de față 115.511 persoane, din care 86.494 sunt cu doza 1, iar pentru centrele cu AstraZeneca sunt 391.511 persoane din care 111.751 sunt cu doza 1. Ceea ce pot să vă spun este că zilnic a crescut numărul de persoane care se programează in centrele de vaccinare cu vaccin AstraZeneca; sunt in medie aproximativ 9-10.000 de persoane zilnic, ceea ce este un lucru imbucurător, faptul că populația a crescut, dacă vreți, nivelul de incredere, după ce, evident, Agenția Europeană a Medicamentului a specificat cat se poate de clar profilul de siguranță care este favorabil, raportul beneficiu-riscuri, care este in favoarea beneficiilor, și importanța continuării campaniei de vaccinare. In momentul de față, locurile disponibile in centrele de vaccinare: pentru Pfizer avem 6.952 de locuri libere, pentru Moderna 4.232 de locuri libere și pentru AstraZeneca 12.346 de locuri. Vă reamintesc că sunt incă cateva zeci de mii de persoane care au fost notificate și urmează să confirme programările pe aceste locuri. Activitatea in serviciile de call center deservite de personalul din Ministerul Apărării Naționale: avem 625 de linii telefonice active, personalul care deservește aceste linii telefonice - 822 de persoane. Media pe ultimele șapte zile a apelurilor telefonice preluate a fost de circa 19.800 și in ultimele 24 de ore au fost gestionate 20.857 de apeluri. Bilanțul vaccinărilor pană la 22 martie, ora 17:00, au fost vaccinate 1.769.978 de persoane. Acest număr reprezintă aproximativ 9,24% din intreaga populație a Romaniei, de peste 19 milioane de locuitori. Dintre aceste persoane vaccinate cu doza unu sunt 970.648, cu doza a doua 798.730 de persoane. Pentru etapa a doua, care știm, a debutat pe 15 ianuarie, sunt vaccinate 1.440.941 de persoane, pană la data de 22 martie. Dintre acestea, 75% sunt persoane cunoscute cu boli cronice, persoane peste 65 de ani, persoane care sunt internate in centrele sociale și rezidențiale, persoanele nedeplasabile de la domiciliu și persoanele fără adăpost. Așa incat: persoane cu boli cronice sunt vaccinate, cu cel puțin o doză - 396.064 de persoane, persoane cu varsta de peste 65 de ani - 495.847, persoane din centre medico-sociale și rezidențiale - peste 32.000 de persoane, persoane nedeplasabile la domiciliu - 14.614 și persoane fără adăpost 507. In ceea ce privește persoanele care fac parte din sectoarele esențiale sunt vaccinate 365.085 de persoane, ceea ce reprezintă 25% din populația vaccinată in etapa a doua. Angajații din invățămant sunt aproximativ 145.000 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă peste 40% rată de acoperire vaccinală dacă ne raportăm la aproximativ 350.000 de angajați in sistemul de invățămant. In centrele din rețeaua Ministerul Apărării Naționale, pană pe 22 martie au fost vaccinate 67.626 de persoane, ceea ce reprezintă 3,82% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național, iar in ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate in centrele aparținand Ministerului Afacerilor Interne, sunt 32.271 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 1,8% din numărul celor vaccinați, la nivel național. Pot să vă mai spun ca detaliu faptul că in perioada 9- 23 martie au fost descărcate aproximativ 60.371 de adeverințe de vaccinare de pe platforma adulti.renv.ro. După cum ştim, această posibilitate in momentul de față funcționează, și persoanele care au efectuat schema completă de vaccinare pot să-și descarce individual această adeverință. De asemenea, in săptămana precedentă 15 - 22 martie au fost activate 158 de echipe mobile formate din aproximativ 473 de medici și asistenți și s-au efectuat 545 de misiuni in teritoriu pentru vaccinare in centre rezidențiale, persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost. Raportările de reacții adverse, la nivel național, pană la data de 22 martie au fost raportate in total 8.912 cazuri RAPI - reacţii adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de circa 3,4 la o mie de doze administrate. Evaluarea, pe care o facem săptămanal, in perioada 15 martie - 21 martie, au fost raportate un număr de 1.497 de reacții adverse post vaccinale, 95% din aceste reacții adverse au fost raportate la ANM, restul fiind raportate la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat RAPI a fost de 40 de ani și 64% dintre persoane erau de sex feminin. In ceea ce privește totalul persoanelor care au raportat reacții adverse pe tip de manifestări, de RAPI: 81% sunt reacții adverse de tip durere locală, tumefacție, erupție cutanată la locul de administrare, oboseală, febră, frison; 48% dureri musculare sau articulare, 46% cefalee, 16% reacții digestive. Nu au fost raportate cazuri de şoc anafilactic, nu sunt in momentul de față in investigare reacții severe. In ceea ce urmează vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului de Vaccinare. Vă rog, domnule doctor! Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Cateva chestiuni legate de misiunile de transport: in perioada 16 - 21 martie, au fost efectuate 315 misiuni de transport la nivel național, de la centrele naționale de depozitare, către DSP-uri, de la DSP-uri, la centre de vaccinare ş.am.d.. Forțe și mijloace angrenate: vorbim de 1.033 personal din MAI, din cadrul Poliţiei Romane, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 550 mijloace tehnice, 2755 personal MApN, 1544 de misiuni de transport folosind 1555 mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin, pană in acest moment Romania a recepționat 3.622.689 doze de vaccin. Au fost distribuite 2.567.347 de doze astfel: de la Pfizer-BioNTech recepționate la 23 martie avem 2.518.000, dintre care administrate 2.000.090, Moderna total recepționate 264.000 dintre care administrate 187.000; AstraZeneca recepționate 840.400 din care administrate 289. 330. Doze pierdute: pană pe 21 martie inclusiv s-au inregistrat 5.074 de doze pierdute, care reprezintă 0,20% din totalul dozelor utilizate pentru motive deja bine cunoscute, neimputabile, fie au fost deteriorate flacoanele, fie prin spargere, reconstituirea greşită ş.a.m.d. Cu privire la calendarul livrărilor din perioada următoare, nu sunt schimbări semnificative față de săptămana trecută. In linii mari, vorbim de 345.000 de doze recepționate deja de la Pfizer pentru această săptămană, la fel și săptămana viitoare, cu un surplus de 120.000 in fiecare din aceste două săptămani. Moderna - in această săptămană vor veni in cursul zilei de vineri 162.000 de doze, la fel și pentru AstraZeneca - 48.000 de doze, din nefericire cu 330.000 mai puțin decat cele anunțate inițial și anume 378.000 de doze. Practic, pentru luna martie avem un total de 2,2 milioane de doze aproximativ, iar pentru aprilie lucrurile nu s-au schimbat aproximativ două milioane de doze de vaccin produs de BioNTech/Pfizer, un minim de 249.000 de doze produse de Moderna sperăm să ajungă chiar mai mult pană la un maxim de 330.000, și pentru vaccinurile produse de AstraZeneca vorbim de aproximativ 879.000 de doze. Pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson, primele doze vor sosi cel mai probabil in luna aprilie, undeva in jur de 100 de mii de doze. Cunoaștem și diferențele deja față de celelalte două tipuri de vaccinuri. O să vreau să menționez cateva detalii legate de activitățile de comunicare, pentru că se implinesc trei luni de zile de la demararea platformei și a comunității in spațiul online. Pe platforma deja arhicunoscută, vaccinare-covid.gov.ro vorbim, pană la acest moment, de un trafic total de 35 de milioane de vizualizări, cu un număr de utilizatori unici de 3.743.000, la fel pentru comunitatea la online unde sunt aproximativ 70.000 de persoane. Impactul acțiunilor de comunicare - vorbim de un total impact de 24 de milioane de persoane. Vom continua și seria de acțiuni de questions and answers. Pană acum am avut șase sesiuni, cinci generale și una special dedicată clarificărilor privind vaccinarea cu vaccinul produs de AstraZeneca, cu un impact total de 1 milion de persoane. Vom continua la fel și acțiunile și webinariile pe care le-am avut, am avut deja cateva zeci. Vom continua in perioada următoare și cu partea medicală, dar și cu marile companii care și-au manifestat interesul, la fel sesiunea de Q and A va continua și in perioada următoare plănuim și vizite de lucru in centrele de vaccinare deschise la nivel național, tocmai pentru a ne asigura că au tot ceea ce le trebuie și că vaccinarea se desfășoară in continuare intr-un mediu favorabil. In mare, cam acestea am vrut sa vă spun. Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu. Aș vrea să trecem la sesiunea de intrebări. Cu permisiunea noastră, să incepem din partea dreaptă cu cate două intrebări. Reporter: Bună ziua. De astăzi funcționează primul centru de vaccinare non-stop la Timișoara, ințeleg insă că există o problemă și că nu poate fi făcută vaccinare chiar non-stop, pentru că nu pot fi actualizate datele la ore tarzii in platformă. Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere tehnic, cred că se vor găsi soluții să se efectueze introducerea datelor in registrul electronic. Problema este că in momentul de față platforma de programare este creată pe cele douăsprezece ore de lucru, adică de la 8:00 dimineața la orele 20:00. Din acest motiv este nevoie intr-adevăr de modificări din punct de vedere tehnic, ca să permită inscrierea și programarea persoanelor pe un interval de 24 de ore din 24, lucru care nu s-a putut produce, avand in vedere că solicitarea de a avea o activitate de 24 de ore din 24 a fost făcută recent şi nu s-au putut operaționaliza incă, dar colegii mei caută aceste soluții incat să poată permite programarea persoanelor. Reporter: Deci va fi o perioadă in care cei programați noaptea vor fi imunizați mai devreme? Valeriu Gheorghiţă: Da, prin coordonarea intre coordonatorii centrului de vaccinare şi persoanele aflate in lista de așteptare. Reporter: Dacă-mi permiteţi, am prevăzut şi această situație şi pană o să reușim să mărim intervalul orar, punem la dispoziție listele cu persoanele din lista de așteptare pentru acest centru şi pot fi sunate persoanele respective, in aşa fel incat să fie chemate să se vaccineze 24 de ore. Reporter: Şi o altă problemă semnalată astăzi in legătură cu centrele deschise, cele 167. Inţeleg că sunt persoane care nu au fost găsite in listă in momentul in care au ajuns in centru. Valeriu Gheorghiţă: Nu am această informaţie, insă voi face o evaluare la fiecare centru in parte. Pană la acest moment, din centrele de vaccinare, cele 167 care au demarat activitatea de vaccinare, nu mi-a fost semnalată nici o problemă, insă dacă există aceste situaţii punctuale, cu siguranţă au o explicaţie şi cu siguranţă se va rezolva. Reporter: Aş mai avea o singură intrebare, dacă-mi permiteţi. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog. Repoerter: Tot legat de Timişoara, probabil ştiţi discuţiei din jurul deciziei de carantinare. Preşedintele Consiliului Judeţean spune că una dintre soluţii este să vaccineze mai mult şi cere mai mult vaccin. Ştim, de asemenea, că in Timiş au fost acele 20.000 de locuri libere. Care este situaţia, de fapt? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de faţă cred că este important să avem un grad maximal de ocupare a locurilor in centrele de vaccinare din Timişoara unde există un număr important de centre deschise, chiar sambătă au fost alocate, repet, 30 de cabinete noi pentru Pfizer, de asemenea, avem acest centru care va avea activitate 24 de ore din 24, iar in perioada următoare, aşa cum am anunţat, pe 6 aprilie, vom creşte capacitatea de vaccinare cu 50% in fiecare cabinet şi vom deschide şi alte noi cabinete. Unde putem intr-adevăr să mai deschidem cabinete noi in momentul acesta este pentru vaccin de la AstraZeneca, pentru că mai avem in stoc doze care să ne permită această creştere de cabinete, insă petnru vaccin de la Pfizer şi Moderna este maximal ce am putut deschide incat să avem o rată de utilizare crescută a dozelor. Reporter: Puteţi să ne spuneţi vă rog exact cand va incepe vaccinarea in cabinetele medicilor de familie? Şi, nu ştiu, in urma discuţiilor, cat de receptivi au fost, pentru că ştim cum a fost situaţia la inscrieri, cand abia s-au ocupat? Valeriu Gheorghiţă: Noi am propus ca un termen rezonabil sfarşitul lunii aprilie, tocmai pentru că ne dorim să distribuim şi vaccin de la compania Johnson and Johnson şi atunci urmează să recepţionăm primele tranşe de la această companie, insă dacă vom reuşi să demarăm mai repede, să pregătim suficient de bine personalul medical incat să cunoaştem procedurile, să se cunoască tot circuitul funcţional al pacienţilor, să creăm planul de derulare a activităților, pentru că există o particularitate, faptul că persoanele respective nu vor mai fi programate pe platformă şi se face o programare la cabinetul medicului de familie, toată această perioadă necesită o pregătire importantă tocmai pentru a nu avea probleme in timpul activităților de vaccinare. Dacă vom reuși să pregătim mai repede acest moment, cu siguranță vom da drumul mai devreme acestor activități. In primul rand, ne interesează și pe noi să evaluăm disponibilitatea medicilor de familie de a se implica in acest demers. Eu sunt convins că majoritatea iși doresc acest lucru. Termenul pentru centralizarea datelor este sfarșitul lunii martie, așa incat la momentul respectiv vă voi prezenta toate datele centralizate. Reporter: Şi a doua intrebare. Ce se intamplă cu cei care sunt vaccinați, au trecut zece zile de la rapel și localitatea aceea intră in carantină, ei trebuie să mai stea in carantină sau iși pot desfășura activitățile normal? Valeriu Gheorghiţă: Conform hotărarii CNSU din luna februarie, din ceea ce eu știu, sunt exceptate de la carantină persoanele care sunt cu cele două doze efectuate și care au mai mult de 10 zile de la cea de a doua doză, insă aici trebuie analizat dacă intr-adevăr in momentul in care se ia o decizie de carantină la nivelul unei localități se aplică și pentru persoanele vaccinate sau nu. Nu aș putea să vă dau un răspuns legat de această stație. Mulțumesc și eu! Reporter: Ați actualizat datele privind cei care s-au pozitivat după vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Au fost transmise săptămana precedentă. Aceste analize se fac la un interval de două-trei săptămani. Reporter: Am ințeles! Date privind procentul de imunizare in localitățile cu scenariu roșu ne veți putea prezenta? Valeriu Gheorghiţă: Putem să prezentăm. Am și prezentat săptămana trecută cate persoane au fost vaccinate in centrele de vaccinare din localitățile... Cele nouă municipii unde s-au deschis centre de vaccinare, insă in momentul de față activitatea, practic, pentru etapa a treia este deschisă la nivel național. Vom putea solicita, sigur, punctual pentru anumite județe să știm care este nivelul de acoperire vaccinală. Reporter: Și incă o intrebare. Aveți date privind cei care au decedat după vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Sunt datele care au fost vehiculate și in spațiul public. Centralizarea acestor situații este făcută la nivelul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Aici, noi incurajăm ca profesioniștii din domeniul sănătății să raporteze toate aceste cazuri, indiferent că există sau nu există ridicat vreun semn de intrebare legat de cauzele decesului. Este important să avem o evidență a tuturor datelor respective. Reporter: Am ințeles. Mulţumesc! Reporter: Bună seara! Apropo de decese, cunoașteți, de sigur, această... Mă rog, cazul de la Vaslui cu acea persoană cu dializă care a decedat, a mai existat acel incident cu reacții adverse la o persoană din București, parcă in jur de 20 februarie. Vă gandiți la niște precauții speciale legate de cei dializați atunci cand fac vaccinul? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că la nivel național există aproximativ 13.000 de persoane aflate in evidență pentru hemodializă cronică intermitentă. Rata de acoperire vaccinală este de peste 60% in randul acestor pacienți, fac parte din categoria poate cea mai vulnerabilă de pacienți, avand foarte multe boli cronice adăugate peste boala cronică renală, de cele mai multe ori diabet, boli cardiovasculare, ca atare sunt pacienți extrem de fragili. Intr-adevăr, aici este important un triaj medical corect la momentul vaccinării, atat pentru prima, cat și pentru cea de a doua doză, o supraveghere pe o perioadă de 15 minute, așa cum se recomandă. De asemenea, este important ca pacientul să iși ia tratamentul bolilor cronice. De multe ori am constatat că sunt pacienți care nu sunt suficient de complianți cu medicația pe care o au pentru bolile cronice, de multe ori există o amanare a tratamentului sau nu există o aderență completă la tratament, așa incat să evităm ca una dintre afecțiunile cronice să se dezechilibreze. Deci singurul sfat medical la acest moment este să continuăm supravegherea medicală și fiecare pacient in parte să respecte recomandările medicale, să ia tratamentul pe care il are in evidență și in schema de tratament. Reporter: Despre acel caz de la Vaslui aveți mai multe detalii? Există... Valeriu Gheorghiţă: Am vorbit cu directorul Direcției de Sănătate Publică, face și completează, finalizează evaluarea cazului respectiv. In momentul in care vom avea datele le vom prezenta. Reporter: Şi cumva in continuare, impărtășiți opinia profesorului Rafila care spunea că ar trebui, să zicem, suspendată vaccinarea cu AstraZeneca a celor care au probleme cu coagularea sangelui? Valeriu Gheorghiţă: Nu s-a observat o corelație, cel puțin pe datele disponibile la nivel european, la pacienții care aveau un status protrombotic și apariția acelor evenimente. Noi așteptăm recomandările Agenției Europene a Medicamentului. Tot acest proces să știți că este in continuă desfășurare. Practic, Agenția Europeană a Medicamentului și Comitetul de Farmacovigilenţă se intalnește chiar in această săptămană și ori de cate ori apar semnale noi, cu siguranță vom beneficia cu toții de acele recomandări, dar la acest moment nu s-au stabilit niște factori de risc care, eventual, pot anunța instalarea acelor evenimente. Eu pot să vă spun că am solicitat de la Școala Națională de Management Sanitar o evaluare pe anul 2019 și pe anul 2020 a evenimentelor de tromboză de sinus venos cerebral și pot să vă spun că pentru anul 2019, la nivel național, aveam o rată de incidență cumulată la 1 milion de persoane de 6,6, ceea ce inseamnă că peste șase persoane dintr-un milion, pe an, dezvoltă tromboza de sinus venos cerebral in Romania, majoritatea fiind persoane cu varstă sub 55 de ani. Pentru anul 2020, avem o incidență cumulată de 5,2 persoane la un milion de persoane, practic, raportat la populația țării, așa incat sunt evenimente care erau și inainte de momentul debutului campaniei de vaccinare și există această predispoziție chiar la populația tanără, chiar la persoanele tinere, aparent fără niște factori de risc identificabili. Desigur că aici putem să evaluăm condiții de trombofilie, anumite tratamente asociate care cresc riscul de evenimente trombotice. Sunt foarte mulți alți factori care pot să contribuie la instalarea acestor evenimente nedorite. Reporter: O singură precizare: spuneați că la 1 aprilie va fi posibil să vadă o persoană de pe lista de așteptare, să aibă un orizont de timp și să vadă și cu ce vaccinuri se vaccinează in centrul respectiv. Va avea și posibilitatea să opteze pentru tipul de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Fiecare persoană are libertatea să aleagă in ce centru de vaccinare iși face programarea, insă fiecare centru de vaccinare sigur va avea un timp de așteptare diferit. Cred că mesajul pe care trebuie să-l ințeleagă fiecare om este că toate cele trei vaccinuri disponibile la momentul actual in Romania aduc beneficii maximale in ceea ce privește protecția față de boala simptomatică, față de forme severe, față de complicații și față de decese. Acest lucru este mai important decat orice alt procent care este vehiculat, 95, 90, 70, 80 eficacitate. Este important să ne uităm la beneficiile pe care le obținem după vaccinare. Reporter: Bună ziua. Vreau să vă intreb ce știți despre acel caz din Prahova, este vorba despre un cuplu soț și soție amandoi vaccinați cu Pfizer. Se pare că erau infectați cu SARS-CoV-2, nu știau acest lucru și au decedat la scurt timp. Ce știţi despre acest caz și dacă puteți să ne spuneți dacă există vreun pericol dacă ne vaccinăm, suntem infectați și nu știm acest lucru in momentul in care ni se administrează vaccinul? Valeriu Gheorghiţă: Datele preliminare pe care le am, și am și vorbit și pentru această situație cu doamna director de la DSP Prahova, urmează să facă o evaluare, insă datele preliminare arată că intr-adevăr cele două persoane, din păcate, au fost diagnosticate cu COVID-19, cu o formă severă care a evoluat nefavorabil. S-a mai discutat despre vaccinarea la persoanele care sunt fie in perioada de incubație, fie cu infecția asimptomatică SARS-CoV-2, in niciun caz nu crește riscul de evoluție nefavorabilă, vaccinarea nu influențează cursul evoluției naturale a bolii. Reporter: In afara faptului că cele două persoane aveau COVID-19, alte detalii nu ați primit? Valeriu Gheorghiţă: Nu, urmează și aici să e finalizeze evaluările fiecărui caz in parte, in funcție de datele primite de la internarea fiecărei persoane in parte și in momentul in care vor fi completate, vor fi disponibile și pentru dvs. Reporter: Şi aș mai vrea să o mai intreb in ce condiții sau cand sunt trimiși acasă, nu sunt vaccinați oamenii care vin pentru administrarea serului și dacă aveți vreo statistică legată de numărul celor cărora nu li s-a administrat vaccinul? Valeriu Gheorghiţă: Sunt situații foarte bine definite, și anume cand o persoană este găsită cu febră la triajul medical, nu este vaccinată, deci o stare acută febrilă contraindică temporar vaccinarea; de asemenea, o boală cronică decompensată poate la momentul vaccinării un pacient care se prezintă cu semne de insuficiență respiratorie sau semne de insuficiență cardiacă agravată. Sunt condiții care impun temporizarea deciziei de vaccinare și, de asemenea, identificarea unui istoric alergic care ar crește riscul ca persoana respectivă să dezvolte o reacție alergică după vaccinare, și aici mă refer la reacții alergice majore. Reporter: Bună ziua! Ştiu că la Timișoara există un program pilot pentru vaccinarea in cabinetele medicilor de familie. Puteți să ne dați cateva detalii, cand va incepe, cați medici vor participa, cum va fi livrat vaccinul? Valeriu Gheorghiţă: Nu am aceste informații disponibile. Ştiu de acest demers, insă nu aparține Comitetului de Vaccinare acest demers. Reporter: Dar cui aparține? Valeriu Gheorghiţă: Cred că este un proiect care este organizat de comunitatea locală din Timiș și Ministerul Sănătății. Reporter: Ce soluții aveți pentru orașele care au centre de vaccinare amenajate, dar nu găsesc medici? Valeriu Gheorghiţă: Ar fi mai multe soluții, pe de o parte să apelăm la colegii din celelalte județe, mai ales din centrele universitare unde există o disponibilitate mai crescută a resursei umane. De asemenea implicarea și a altor medici de alte specialități decat medicii de familie, medici din rețeaua de medicină școlară, de asemenea, chiar medici din specialitatea de stomatologie sau, repet, alte specialități medicale care pot să asigure echipele de vaccinare. Un alt element important cred că ar fi evaluarea resurse umane disponibile și a incerca să vedem care este motivul pentru care persoanele respective nu doresc să participe la campania de vaccinare. Deci sunt foarte multe situații, care diferă de la un județ la altul. Sunt, intr-adevăr, cateva județe unde există o problemă reală cu resursa umană, cum este Vrancea, cum este Giurgiu, insă eu cred că se vor găsi in final soluții și pentru acele centre, dar, intr-adevăr, sunt județe care au o problemă reală cu resursa umană. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă-mi permiteţi. Spuneați că va incep vaccinarea in cabinetele medicilor de familie undeva la sfarșitul lunii aprilie. Intenționați să se vaccineze in acele cabinete numai cu vaccinul de la Johnson and Johnson? Valeriu Gheorghiţă: Şi de la AstraZeneca. Reporter: Şi credeți că atunci vom ajunge la 100.000 de oameni vaccinați pe zi? Valeriu Gheorghiţă: Nu, eu cred că vom ajunge la 100.000 de oameni doar cu centrele pe care le avem in momentul de faţă şi ceea ce urmează să mai deschidem. Din estimările noastre, după jumătatea lunii aprilie, vom ajunge la peste 80.000 de persoane vaccinate doar cu vaccin de la compania Pfizer, la care se vor adăuga persoanele vaccinate cu celelalte tipuri de vaccinuri. Pentru cabinetele de medicină de familie, noi estimăm că, dacă cel puţin jumătate dintre dumnealor vor dori să participe la acest demers, ar trebui, cu o medie de 10 persoane vaccinate pe zi, să vorbim de cel puţin 50.000 de persoane vaccinate intr-o zi in reţeaua cabinetelor de medicină de familie, suplimentar faţă de ce avem in centrele deja organizate. Estimăm că ritmul de vaccinare va creşte semnificativ incepand cu a doua parte a lunii aprilie. Este important să avem numărul de doze necesar pentru a asigura atat prima doză, cat şi cea de-a doua doză. Vă reamintesc faptul că in momentul acesta toate persoanele programate la prima doză şi-au primit şi doza de rapel sau au asigurată doza de rapel tocmai pentru a atinge beneficiile maximale după vaccinare. Reporter: Voiam să vă intreb dacă aveţi, in acest moment, in plan o strategie de corelare intre numărul vaccinurilor administrate şi numărul cazurilor confirmate. Nu ştiu, de exemplu, creşte numărul cazurilor confirmate, dacă doriţi să creşteţi la fel şi numărul dozelor de vaccin administrate in zona respectivă sau numărul personalului medical care le administrează? Valeriu Gheorghiţă: Da, noi facem aceste evaluări, ne uităm la rata de incidenţă cumulată a cazurilor. Și vă reamintesc că cele 167 de cabinete noi au fost alocate către 13 judeţe şi municipiul Bucureşti care au cea mai mare rată de incidenţă cumulată a cazurilor la nivel naţional. Deci da, este important acest criteriu epidemiologic in alocarea numărului de doze de vaccin şi a locurilor din centrele de vaccinare. De asemenea, un indicator important pe viitor va fi numărul de persoane aflate pe listele de aşteptare. Dacă vom avea localităţi, judeţe in care listele de aşteptare sunt considerabil mai crescute faţă de alte judeţe, evident că unde este o cerere mai crescută trebuie să suplimentăm numărul de cabinete. Deci este un indicator care ne va ajuta in alocarea numărului de cabinete pentru fiecare judeţ in parte. Reporter: Mulţumesc. Şi legat de vaccinul Johnson and Johnson vreau să vă intreb, cine va avea prioritate? Valeriu Gheorghiţă: Toate persoanele cu varstă peste 18 ani care sunt eligibile, care nu au contraindicaţie la vaccinare. Reporter: Am inţeles. Valeriu Gheorghiţă: Nu există o categorie favorizată sau la care se recomandă acest tip de vaccin. Reporter: Mulţumesc. Reporter: O scurtă clarificare, vă rog. Cei vaccinaţi cu ambele doze respectă sau nu carantina unei localităţi? Valeriu Gheorghiţă: Eu ce vă pot spune este că o persoană care se află la mai mult de zece zile de la cea de-a doua doză, de pildă, dacă intră in contact cu o persoană confirmată, este exceptată de la carantina la domiciliu. Dacă se aplică pentru situaţia carantinării unei localităţi, nu aș putea să vă spun dacă există o decizie particulară pentru acest scenariu. Poate domnul doctor ne poate spune. Călin Alexandru: Nu este luată o decizie in acest moment și, intr-un fel, ar trebui să ne gandim la faptul că atata vreme cat de-abia din acest moment s-a dat drumul la posibilitatea de programare pentru populația generală, nu este foarte-foarte corect să ii discriminăm pe cei care au avut posibilitatea să aibă acces la vaccin față de cei care nu au avut posibilitatea să aibă acces la vaccin. Deci in momentul de față nu este luată o decizie pe această speță. Reporter: Legat de acele doze pierdute tot o clarificare: la ce vă referiți mai exact cand aţi spus pierdute? Andrei Baciu: Vorbim de doze care au fost irosite pentru motive neimputabile, diverse chestiuni fie de transport sau accidente cu flaconul in sine, deci chestiunile clasice, care s-au intalnit şi pană acum. Reporter: Dacă imi mai permiteți o intrebare. Cate dintre persoanele vaccinate au fost spitalizate din cauza reacțiilor adverse și dacă ați avea o statistică pe toate tipurile de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Există, sigur, pentru fiecare tip de vaccin in parte o evidență a numărului de reacții adverse raportate, insă legat de cate persoane au fost internate pentru gestionarea acelor reacții adverse, nu am acest indicator disponibil la momentul la care noi discutăm, insă pot să fie solicitate aceste date de la colegii noștri de la Agenția Națională a Medicamentului. Pot să vă spun că din totalul reacțiilor adverse raportate la nivel național, un procent de sub 30% sunt raportate de către profesioniștii din domeniul sănătății. Deci majoritatea reacțiilor adverse sunt raportate de către beneficiari, de către persoanele vaccinate. Reporter: Aveți o statistică in ceea ce privește numărul persoanelor care s-au infectat post-vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Da, a fost prezentată in săptămana precedentă, dar vă pot spune că vorbim de aproximativ 7.000 de persoane, care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză, cu un interval mediu de la prima doză și pană la momentul diagnosticului de circa 9 zile. Iar in ceea ce privește numărul celor diagnosticați după doza a doua, vorbim de aproximativ 1.000 de persoane care au fost diagnosticate după cea de-a doua doză, reprezentand un procent de 0,08% din cei vaccinați cu doza 2. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: Bună ziua. Este adevărat că in cazul vaccinului Pfizer la prima doză reacțiile adverse sunt mai mici și la rapel mai mari, iar la AstraZeneca invers, la prima doză reacţiile adverse sunt mari și la rapel sunt mici? Valeriu Gheorghiţă: Aș refraza puțin și aş spune că, intr-adevăr, la vaccinurile pe bază de ARN mesager, atat Pfizer, cat și Moderna, frecvența reacțiilor adverse este mai mare după cea de-a doua doză comparativ cu prima doză, dar nu neapărat că sunt reacții adverse ieșite din ceea ce noi știm ca fiind reacții comune minore obișnuite. Iar in ceea ce privește vaccinul de la AstraZeneca, intr-adevăr, frecvența reacțiilor adverse este mai rară după cea de-a doua doză comparativ cu prima doză. Vom vedea și noi din datele pe care le vom colecta in Romania. 14 aprilie, vă reamintesc, va fi prima zi de rapel pentru vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Şi dumneavoastră cand preconizați, in ce lună se vor vedea efectele campaniei de vaccinare, efectele pozitive? Valeriu Gheorghiţă: Ele să ştiţi că se văd deja, dar pe clustere populaționale, adică dacă ne uităm la etapa 1, vedem beneficii importante in ceea ce privește scăderea numărului de cazuri confirmate săptămanal. Dacă ne uităm la ce se intamplă in centrele rezidențiale, dacă ne uităm la persoanele dializate care au fost vaccinate, acest lucru ne indică faptul că atunci cand vom depăși cel puțin 50% rată de acoperire vaccinală la nivel național, cu siguranță aceste beneficii vor fi vizibile fără nici o analiză din punct de vedere statistic, pentru că ne așteptăm ca la acel moment să avem un număr redus de cazuri confirmate, de persoane internate și așa mai departe. Sigur că aceste beneficii pot fi obținute mai repede și pot fi menținute prin respectarea cu strictețe a măsurilor de protecție, cele nonfarmacologice și anume: mască, igienă, distanță fizică, evitarea zonelor aglomerate, aerisirea incăperilor. Mulțumesc! Reporter: Ne-aţi putea spune cate persoane ar putea fi vaccinate pană in preajma Sărbătorilor pascale? Valeriu Gheorghiţă: Noi ne așteptăm să ne apropiem de patru milioane de persoane vaccinate. Poate este un pic cam optimist acest număr, dar la sfarșit de martie vom atinge probabil două milioane de persoane vaccinate și sperăm ca, in decursul lunii aprilie, să ajungem la peste 1.700.000-1.800.000 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Deci, cred că undeva intre 3.500.000 - 4.000.000 de persoane vaccinate vom avea pană la inceputul lunii mai. Reporter: In condițiile in care in celelalte țări vedem o creștere a numărului de infectări, se vorbește despre al treilea val al pandemiei, ne-am putea aștepta să primim mai puține vaccinuri, să fie un deficit? Valeriu Gheorghiţă: Nu, pentru că indiferent de cate doze vor fi alocate la nivel european, alocarea dozelor către fiecare țară se face in funcție de procentul de locuitori raportat la numărul de locuitori de la nivel european, practic pro rata, Romaniei revenindu-i 4,3% din numărul de doze alocate pentru Europa. Reporter: Nu există posibilitatea ca acolo unde vedem un număr crescut de infectări sau mai multe restricții să fie alocat un număr mai mare de vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Se intamplă acest lucru. Vă referiți la nivelul unei țări sau in cadrul unei țări să existe o... Reporter: La nivelul Uniunii Europene. Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce noi știm, la acest moment nu s-a luat in discuție să existe una sau mai multe țări care să beneficieze de un număr mai mare de doze in detrimentul celorlalte state membre. După cum știm, in săptămana precedentă, compania Pfizer a furnizat un supliment de aproximativ patru milioane de doze la nivel european și au fost alocate către fiecare stat membru. De aceea, Romania, și săptămana aceasta și săptămana următoare, primește 345.000 de doze in loc de 225.000, cat era alocat inițial. A fost efectuată această suplimentare, dar la fel, uniform, pro rata pentru fiecare stat membru. Dacă mai sunt intrebări, vă rog! Reporter: Aș dori să vă mai intreb eu legat de situația din Capitală, unde am depășit pragul de șase cazuri la o mie de locuitori. Foarte mulți oameni care s-au vaccinat au inceput să se relaxeze, iși reiau incet-incet viața normală. Vreau să vă intreb ce le transmiteți acestor oameni, cat de atenți trebuie să fie in continuare cu respectarea regulilor? Valeriu Gheorghiţă: Este foarte bine că s-au vaccinat, insă este important să respectăm măsurile de protecție pentru că, altfel, involuntar contribuim la creșterea transmiterii virusului la nivel populațional, prin faptul că prin vaccinare nu avem o reducere la zero a riscului de transmitere. Avem date care ne arată o reducere cu cel puțin 60% a ratei de infecție asimptomatică și implicit a transmiterii, dar acest risc nu este redus la zero. După cum știm, nu avem vaccinuri care să ne ofere un nivel de sută la sută protecție față de infecția cu SARS-CoV-2, mă refer la infecția asimptomatică. Reporter: Şi mai vreau să vă mai intreb, ați vorbit mai devreme sau, mă rog, ați primit o intrebare referitoare la numărul romanilor care au decedat după ce le-a fost administrat vaccinul, ştiți cumva dacă este vorba despre 89 de persoane? E o diferență foarte mare față de cifra spusă săptămana trecută. Valeriu Gheorghiţă: Nu am aceste informații. Insă trebuie să menționăm corect că aceste eventuale situații, din datele disponibile in momentul de față, sunt evenimente coincidente, ele au mai fost discutate. Insă, in același timp, pot să vă asigur că fiecare caz in parte este analizat și investigat corect așa incat să nu existe niciun dubiu. Sau acolo unde sunt dubii sau semne de intrebare trebuie să continue investigațiile, inclusiv din punct de vedere anatomopatologic tocmai pentru a se desluși fiecare caz in parte, pentru că rolul nostru este să continuăm tot ceea ce inseamnă partea de farmacovigilenţă și să contribuim, dacă vreți, la nivel european, cu analizele care se fac periodic și care, pană la urmă, au un rol de a confirma profilul de siguranță al vaccinurilor disponibile actualmente. Reporter: Așadar, cate persoane au decedat după vaccinare? Aveţi o statistică pe fiecare vaccin in parte? Valeriu Gheorghiţă: Nu am această statistică pentru că, dacă este valabil numărul care a fost prezentat de colega dumneavoastră, aceste situații nu au fost centralizate la nivelul Agenției Naţionale a Medicamentului. Am solicitat şi eu această situație, insă in niciun caz nu era vorba de un număr atat de mare, deci nu ştiu de unde provin acest date aşa incat nu le pot confirma. Reporter: Mai am şi eu o intrebare, dacă se poate. Aţi spus că de la inceputul lui aprilie vor fi puse in funcțiune centrele mobile și că primiți deja date din aceste localități defavorizate. Valeriu Gheorghiţă: Avem deja aceste date, maine dimineață vor fi centralizate in fiecare județ, care sunt localitățile care se pretează pentru a beneficia de vaccinare cu aceste centre mobile. Și vom stabili care va fi nivelul de prioritate, in funcție de incidență cumulată a cazurilor, de procentul de persoane de peste 65 de ani, se va stabili practic un traseu al acestora centre mobile. Reporter: Aş dori să vă mai intreb eu, vă rog, aţi spus puţin mai devreme că o mie de persoane au fost diagnosticate, după rapel, cu COVID-19. Știți cumva la cate dintre aceste persoane trecuseră 10 zile de la administrarea serului? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că intervalul mediu, cel puțin pentru ultimele două săptămani de evaluare, era de peste 20 de zile de la doza a 2-a pană la data diagnosticului, deci, era la mai mult de 10 zile de la cea de-a doua doză. Reporter: Vă intreb pentru că noi avem acea excepție de care vorbeați puțin mai devreme, persoanele care au mai mult de 10 zile de la rapel nu mai stau in carantină dacă intră in contact cu o persoană pozitivă. Și totuși avem cateva cazuri de romani diagnosticați... Valeriu Gheorghiţă: Da. Majoritatea dintre acele persoane sunt diagnosticate, dacă vreți, ca urmare a unor testări periodice, fără să fie persoane simptomatice, așa incat ne așteptăm ca nivelul de contagiozitate să fie unul redus, substanțial mai scăzut decat celelalte persoane care au o infecție naturală asimptomatică, dat fiind faptul că ele sunt persoane vaccinate și care au un nivel de anticorpi, un titru aparent protector, insă tocmai din acest motiv, pentru că nu avem date care să ne arate care este intr-adevăr riscul de transmitere, este important ca toate persoanele vaccinate să respecte in continuare măsurile de prevenție. Reporter: Şi am văzut pe pagina dumneavoastră, RO Vaccinare, că sunt persoane care se plang, persoane din etapa a treia, deci oameni programați la acelaşi centru nu au primit SMS pentru programare, iar unele persoane inscrise ulterior, tot din etapa a treia, au primit SMS inainte, notificare inainte. Cum este posibil? Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu dacă este posibil acest lucru, nu ştiu de unde persoanele dinainte ştiu că cele din etapa a treia de după dumnealor au primit acest SMS. Pot să vă spun că această notificare se face automat din platformă, nu o face o persoană anume, programul, softul in sine face acest lucru, prioritizand persoanele din etapa a doua, respectiv persoanele din etapa a treia, in funcţie de locurile disponibile. Reporter: Deci n-ar fi putut să apară o astfel de problemă... Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere al sistemului, nu se pot crea aceste situații. Reporter: Sunt oameni care spun că fac parte din aceeași familie, că se cunosc şi că au fost notificați cei care s-au programat ulterior inainte. Valeriu Gheorghiţă: N-aş putea să... Dacă colegii de la STS ne pot da informații suplimentare, vă rog, dar eu nu ştiu cum se poate intampla... Mădălin Mihai, reprezentant STS: Sistemul a fost proiectat in aşa fel incat să nu existe situații de genul ăsta. Dar trebuie să ținem cont de cateva aspecte: momentul in care s-au inscris persoanele respective, pentru că la anumite intervale de timp, din aceste liste se preiau calupuri de pacienți, de beneficiari cărora li se trimit notificări. S-ar putea ca persoana respectivă să se fi inscris la o dată ulterioară momentului in care erau inscrise aceste persoane şi atunci, ca să ocupăm locurile respective, am luat şi din categoria a treia ca să ocupăm locurile disponibile la momentul respectiv. Deci există explicații pentru fiecare caz in parte, dacă vreți să studiem o anumită situație, ne putem uita punctual, dar cu date precise ca să ştim ce s-a intamplat. Dar nu există această posibilitate, numai că trebuie să ne gandim că este o listă dinamică, lumea se inscrie 24 de ore in aceste liste, de aceea şi numărul de ordine pe care il primește la un moment dat nu este intotdeauna numărul final pe care il are. Persoanele care sunt in categoria de risc, intr-adevăr, ei pot să se bazeze pe numărul de ordine pentru că in fața lor nu se poate inscrie nimeni, dar persoanele din categoria a treia, intotdeauna mai pot veni persoane din categoria a doua care intră in listă inaintea lor. Reporter: Şi aş mai avea şi o eu o intrebare, dacă-mi permiteţi. Spuneați ceva mai devreme că se va discuta cu medicii care nu vor să participe la campania de vaccinare. Puteţi să-mi spuneţi cine va discuta cu aceşti medici? Valeriu Gheorghiţă: Vorbeați de o resursă umană limitată... Cred că aceste discuții trebuie să aibă loc pe plan local, intre direcțiile de sănătate publică și medicii de familie, pentru că sunt convins că există motive pentru toate aceste situații. Și important e de fapt să identificăm motivele pe care le putem rezolva, dacă există motive care țin de dotare, de echipamente de protecție, eu sunt convins că vom găsi soluții pentru orice problemă, important e să știm care sunt problemele. Reporter: Și despre proiectul din Timișoara, spuneați că se ocupă Ministerul Sănătății. Valeriu Gheorghiță: Din ceea ce știu se dorește fi un proiect pilot, prin implicarea medicilor de familie, insă nu am, din punct de vedere tehnic, mai multe detalii să vă dau despre acest proiect, cand ar trebui să demareze, cați medici de familie sunt implicați, nu am aceste informații, cu siguranță le voi afla și eu dar la momentul la care vorbim nu am aceste detalii. Reporter: Mă intrebam dacă știe domnul Baciu ceva despre asta? Andrei Baciu: A fost intr-adevăr o discuție și sunt cateva informații preliminare, dar așa cum vedem e o situație dinamică in paralel fiind și demersul care s-a făcut, pentru toți medicii de familie, la nivel național, lucrurile sunt la un nivel preliminar. Reporter: Am ințeles, deci nu ne puteți da mai multe informații? Andrei Baciu: Acestea sunt informațiile in momentul de față. Pe măsură ce lucrurile avansează, o să vă punem la dispoziție toate informațiile. In momentul de față nu sunt mai multe informații decat acestea. Reporter: In regulă. Mulţumesc! Andrei Baciu: Cu plăcere! Reporter: Mai am și eu o intrebare. Medici ii spun că in secțiile de ATI ajung tot mai mulți tineri cu forme grave. Am putea crede că este o consecință sau faptul că nu mai ajung persoane in varstă este pentru că s-au vaccinat, cu prioritate astfel de persoane in varstă sau cu alte afecțiuni? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că in momentul de față sunt in jur de 500.000 de persoane vaccinate care au varsta de peste 65 de ani, la care se mai adaugă aproximativ 500.000 de persoane care sunt din celelalte categorii vulnerabile, cu boli cronice, persoane din centrele sociale rezidențiale. Deci practic avem intr-adevăr un procent de 20 - 25% la sută de persoane vulnerabile vaccinate, dintr-un număr este de circa 4 milioane al persoanelor vulnerabile din etapa a doua. Ceea ce se intampla in anul 2020 și anume așa cum știam, apariția de focare de COVID-19, in centrele rezidențiale, in căminele de bătrani, chiar in spitale și se inchideau secții sau chiar in anumite - chiar mai multe secții dintr-un spital. In momentul de față această probabilitate este din ce in ce mai redusă, așa incat nu ne mai așteptăm la aceste focare mari, cel puțin in aceste colectivități. Deci cu siguranță este important și avem și beneficii legate de vaccinare, dar cred că in continuare mai avem mult de crescut acoperirea vaccinală chiar in randul populației vulnerabile, nu este intamplător faptul că se respectă in continuare prioritizarea persoanelor la vaccinare din lista de așteptare tocmai pentru a accelera vaccinarea pentru cei vulnerabili și pentru cei care sunt incluși in etapa a doua. Cred că această scădere a mediei de varstă la persoanele care sunt in momentul de față cu forme severe de imbolnăvire se datorează și emergenței tulpinii britanice, care este categoric mult mai contagioasă și care se pare că evoluează cu un risc mai mare de complicații și de forme severe. Intr-adevăr așa arată aceste date, in momentul de față varsta medie a persoanelor cu forme moderat severe chiar și critice este in scădere și nu mai respectă ceea ce știam pană la acest moment, faptul că riscul este doar pentru persoanele care sunt in evidență cu boli cronice, sunt și persoane, din păcate, tinere, fără boli cronice, care pot să facă aceste forme severe. Deci pe de o parte ține de tulpina virală in sine, de caracteristicile ei, pe de altă parte sigur că avem deja numite sectare populaționale acoperite de vaccinare. Reporter: Faptul că, nu știu, poate in ultimele luni, nu au mai respectat atat de mult regulile, s-au dus la schi, sau am văzut, au fost tot felul de intalniri, petreceri? Valeriu Gheorghiță: Eu pot să vă spun cateva exemple practice, pe care le-am discutat și cu colegii mei, dacă in 2020, intr-o familie aveam două-trei persoane diagnosticate, in jurul unui caz, in momentul de față dacă avem o familie in care este o persoană diagnosticată, toate celelalte sunt intr-o perioadă scurtă de timp, diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2, deci practic vorbim de o contagiozitate categoric mult mai crescută a acestui virus și de aceea trebuie să continuăm să ne protejăm, poate mai mult decat am făcut pană acum. Noi ințelegem cu toții fenomenul de oboseală care a intervenit. Așteptăm cu toții să revenim la o viață normală. Insă avem două strategii importante: vaccinarea și respectarea in continuare a măsurilor de prevenție. Dacă nu mai sunt intrebări vă mulțumim frumos și vă dorim o zi bună! Andrei Baciu: O zi foarte plăcută in continuare! Mulțumim! 2021-03-23 15:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-6363.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința de evaluare a activității Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2020Știri din 23.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierul-florin-citu-la-edinta-de-evaluare-a-activitatii-ministerului-afacerilor-interne-pentru-anul-2020Galerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu la ședința de evaluare a activității Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2020 [Check against delivery] Stimată doamnă președinte a Senatului, Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule ministru, Domnilor foști miniștri, actuali senatori, Doamnelor și domnilor, Bine v-am găsit! In primul rand, sunt fericit pentru activitatea pe care ați evidențiat-o in acest bilanț, domnule ministru, și pentru anul trecut. A fost un an dificil, un an special, un an care a venit peste noi și a trebuit să il gestionăm dintr-odată. Sunt aici oameni care au făcut parte din guvernul trecut și știu cat de greu a fost. Dar, dacă ne uităm astăzi la rezultate, am reușit să evităm o situație mult mai dificilă. A fost un an dificil anul trecut dar, din păcate, și anul acesta, se anunță unul dificil. Eu vă incurajez să vă inarmați cu suficientă energie și determinare pentru a trece impreună cu bine peste această provocare a pandemiei. In același timp, ca și anul trecut, aveți de indeplinit și misiunea curentă, aceea de a lupta cu infracționalitatea, nu trebuie să fie neglijată in niciun fel această luptă. Chiar dacă avem de luptat cu pandemia, lupta cu infracționalitatea rămane activitatea dumneavoastră curentă. Știu că de multe ori din activitatea unei instituții răman intipărite in memoria publică, poate nedrept, cu precădere episoadele in care lucrurile nu s-au desfășurat cum trebuie, mai puțin răman in memoria publică misiunile indeplinite cu succes. Asta pentru că se consideră că atunci cand lucrurile merg bine așa trebuia să se intample, pentru că ne facem treaba. De aceea, aș vrea să-i felicit astăzi pe cei care iși fac bine treaba, cu responsabilitate și devotament! Astăzi este și ziua in care ii sărbătorim și ii felicităm! In același timp, cer și de la Ministerul Afacerilor Interne, ca și de la celelalte instituții și autorități - reformă. Fac acest lucru nu pentru că sună bine, ci pentru că este de datoria noastră, in acest moment, să venim in intampinarea așteptărilor fiecărui om care in țara asta, prin munca lui, contribuie la funcționarea statului. In schimb, fiecare cetățean trebuie să primească un serviciu public la calitatea adecvată, iar noi trebuie să ne asigurăm că acest lucru se intamplă. Am incredere că ministrul Lucian Bode, colegul meu și anul trecut și anul acesta, are abordarea corectă și va găsi calea potrivită pentru a-i pune in valoare pe cei merituoși, dedicați misiunii pe care o au, și ii va cerne de cei care nu fac cinste acestei uniforme. Pană atunci, insă, ceea ce avem nevoie in perioada imediat următoare este implicarea maximă a tuturor celor care au responsabilități in aplicarea legii și in verificarea respectării măsurilor de protecție sanitară. Avem in vigoare reguli care dacă s-ar respecta de toată lumea nu ar fi necesar să adoptăm alte măsuri restrictive. Aici este rolul dumneavoastră, să ne asigurăm că regulile care le avem sunt respectate. Să vă faceți mult mai mult simțită prezența. Legea-i una pentru toți și fiecare persoană care respectă regulile, salvează viața unei alte persoane. Fiecare dintre cei care nu le respectă, pune in pericol viața celuilalt, a familiei lui sau a celor dragi - aceasta trebuie să cunoască toți cei pe care ii intalniți și vă rog să le-o spuneți de la obraz in timp ce aplicați sancțiunile care se impun. Vă cer fermitate, dar și tact și bun-simț, pentru că aceste două atitudini impreună fac eficientă impunerea legii, cu alte cuvinte: profesionalism. Personalul Ministerului Afacerilor Interne a avut in cursul anului trecut și va continua să aibă un rol vital in protejarea sănătății romanilor și in combaterea pandemiei COVID-19. Aș menționa Constituirea Centrului Național pentru Coordonarea și Conducerea Intervenției, operaționalizat in cadrul ministerului in 18 martie 2020, cand in Romania era decretată stare de urgență, este o confirmare solidă a capacității de intervenție rapida și de coordonare a acestui minister. Mulțumesc tuturor acelor lucrători ai MAI care și-au indeplinit misiunea cu responsabilitate, au aplicat legea cu fermitate, dar cu respect față de drepturile cetățenilor! In perioada crizei sanitare, siguranța cetățeanului inseamnă, in primul rand, protejarea sănătății cetățeanului. Ii indemn pe toți angajații Ministerului Afacerilor Interne să rămană gardienii sănătății publice, fie că inseamnă să verifice respectarea măsurilor de protecție, să aplice legea cu strictețe sau să apere drepturile fundamentale și libertățile cetățenilor. In calitate de prim-ministru, susțin cu toată convingerea activitatea personalului Ministerului Afacerilor Interne. Resursele bugetare alocate și finanțarea proiectelor prioritare propuse de domnul ministru sunt expresia concretă a sprijinului Guvernului Romaniei. Am așteptări foarte mari de la dumneavoastră in perioada următoare. Doresc tuturor sănătate și misiuni incheiate cu succes! Vă mulțumesc! *** Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu, după participarea la ședința de evaluare a activității Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2020 [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Un eveniment important astăzi, la Ministerul Afacerilor Interne. Am făcut bilanțul unuia dintre cei mai grei de ani, din ultima sută de ani, cred eu. A fost un an in care ne-am trezit cu o pandemie care a trebuit să fie gestionată. Ministerul Afacerilor Interne a făcut o treabă bună anul trecut. Am felicitat oamenii care au fost implicați. In același timp, am transmit și aici ce spun de fiecare dată: vreau și la Ministerul Afacerilor Interne reformă. Este nevoie de reformă, pentru că cetățenii Romaniei așteaptă servicii publice de un nivel adecvat și atunci e nevoie și in acest sector. In acelaşi timp, am spus că am incredere in domnul ministru Lucian Bode, că va avea discernămantul să ii promoveze pe aceia care merită, să ii cearnă de cei care nu fac cinste acestei uniforme. Am așteptări foarte mari de la personalul Ministerului Afacerilor Interne. Provocarea noastră rămane pandemia. In același timp, aceiaşi oameni trebuie să ducă mai departe lupta cu infracționalitatea. O intrebare sau două. Reporter: Se carantinează Bucureştiul? 6,22 este rata in momentul de faţă. Ce le transmiteţi bucureştenilor, pentru că sunt foarte multe scenarii care se iau in calcul in momentul de față, iar situația nu este deloc una bună. Florin Ciţu: Le transmit bucureştenilor să ignore scenariile şi să aștepte decizia. Reporter: Se inchide Capitala? Florin Ciţu: Incă o dată, le spun bucureştenilor să nu asculte scenarii, să aştepte deciziile. Această cifră reprezintă una dintre informațiile pe care le luăm in calcul atunci cand discutăm Cdespre arantinarea sau nu a unei localități. Niciodată nu s-a carantinat doar la 6 la mine. De fiecare dată sunt alte informații pe care le luăm in calcul. Aceasta este informația pe care o avem astăzi. Trebuie să vorbim și cu specialişti din domeniul economic, să vedem care sunt implicaţiile, după aceea vom lua o decizie. Cand vom avea decizia, vă vom anunţa. Reporter: Domnule premier, nu considerați că este nevoie și de predictibilitate ca oamenii să știe la ce să se aștepte? Florin Cițu: De fiecare dată ați văzut că deciziile se iau la 6 la mie, incepem să ne uităm la toate informaţiile pe care le avem. Ne uităm ce se intamplă... Reporter: Carantina totală este o opțiune? Florin Cițu: Nu este o opţiune carantina totală. Am spus că nu luăm acest lucru in calcul. In acest moment, avem informații de la Ministerul Sănătății, unde va avea loc astăzi o şedinţă la ora 13.00. După ce discutăm cu Ministerul Sănătăţii, ne uităm şi la celelalte informații cu implicații pentru toți cetățenii Bucureștiului, nu dar pe partea de sănătate. Reporter: E posibilă această variantă, să carantinați sectoarele Capitalei? Florin Cițu: Nu. A spus şi prefectul capitalei. Reporter: Aţi primit raportul de la prefectul capitalei? Florin Cițu: Incă nu am primit raportul de la prefectul capitalei. Reporter: Ce se intamplă cu școlile, se inchid școlile? Florin Cițu: Nu se inchid şcolile. Şcolile răman in continuare, știți foarte bine că nici la Timișoara nu s-au inchis școlile. Reporter: Dacă maine rata depăşeşte 7 ce facem maine concret, domnule prim-ministru? Florin Cițu: Repet, haideţi să luăm lucrurile pe rand. Ne uităm la informaţiile pe care le avem, am luat măsuri și pană acum. Avem măsuri care, dacă ar fi fost respectate nu am fi ajuns astăzi aici. Eu le cer tuturor cetăţenilor să respecte măsurile pe care avem, regulile in vigoare, și nu mergem mai departe cu această pandemie. Am putea să oprim singuri această pandemie dacă respectăm regulile pe care avem in vigoare. Aceleași reguli le-am avut şi in decembrie, iar rata a scăzut, dar respectam atunci regulile. La ATI locurile in București au crescut cu aproape 80, in momentul in care am spus că trebuie să crească. Spitale din București au circuite COVID și non-COVID; le recomand tuturor spitalelor din Romania să facă același lucru. Putem să creștem astfel locurile in spitale și la ATI. Deci, există soluții pentru a nu opri economia, pentru a merge mai departe, le folosim pe toate. Mulțumesc mult de tot. 2021-03-23 13:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_foto01.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința în sistem on-line cu prefecțiiȘtiri din 22.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-cu-prefectiiGalerie foto 2021-03-22 19:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-22-07-53-03big_16.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și cu primarii de sector din BucureștiȘtiri din 22.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-primarul-general-al-capitalei-nicu-or-dan-i-cu-primarii-de-sector-din-bucure-tiGalerie foto 2021-03-22 19:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-22-07-52-20big_1.jpgDeclaraţii de presă susținute de premierul Florin Cîţu la ParlamentȘtiri din 22.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-parlament1616404405[Check against delivery] Florin Ciţu: Am văzut şi eu ca şi dumneavoastră imaginile cu ce s-a intamplat in weekendul trecut și in cluburi, și se intamplă și in stațiunile montane și vreau să vă spun că sunt foarte supărat să văd că există o minoritate printre concetățenii noștri care incă nu vrea să respecte regulile in vigoare. Bineinţeles că implicațiile sunt pentru majoritatea populației. De aceea, am decis ca astăzi, la ora 13:00, o să am intalnire cu primarul general al Bucureștiului și primarii de sectoare să discutăm puțin despre situația din București, la ora 16:00 o să am o discuție online cu prefecții, cu toţi prefecții, iar maine o să am discuții cu Asociația Consiliilor Judeţene şi cu Asociația Municipiilor din Romania. Este momentul ca soluțiile să vină, bineințeles, de la autoritățile locale. Ştim foarte bine că există particularități pentru fiecare județ in parte, pentru fiecare municipiu in parte. Mă aștept ca pe langă discuțiile pe care le avem despre buget, de fiecare dată să susținem aceste localități și județe de la bugetul de stat să vină și cu soluții pentru situația dificilă prin care trece astăzi Romania. Anul trecut v-am cerut incredere că vom trece prin situația dificilă și că vom salva economia, dar am făcut-o impreună. Este momentul să facem asta și astăzi. Şi, vedeţi, este vorba despre o minoritate, pentru că nu toate restaurantele și nu toate cluburile nu respectă regulile, sunt doar cateva, și vă spun că acolo unde nu se respectă legea voi fi intransigent. Nimeni nu este mai presus de lege și, din păcate, avem și parlamentari, politicieni care indeamnă, instigă la nerespectarea legii, dar nu știu aici cred că este o problemă morală pentru acești oameni. Sunt parlamentarii, fac legi pentru Romania, dar in acelaşi timp nu respectă legislația in vigoare. Nu am o problemă cu protestele, sunt liberal și protestele sunt ok, imi dau seama că sunt oameni care mă injură sau vor să protesteze - foarte bine - dar să o facă respectand legea, să o facă respectand legea! Să poarte mască! Este tot ceea ce le cer. Dacă aveți intrebări. Reporter: Cum vedeţi faptul că nu toţi protestatarii care nu au purtat mască nu au imunitate? Florin Ciţu: I-am cerut domnului Bode o situație despre ce s-a intamplat in weekend. Repet, nimeni nu este mai presus de lege in Romania. Reporter: Care este situaţia paturilor de la terapie intensivă? Este personal suficient, avem o suplimentare a paturilor pană in acest moment? Florin Ciţu: Au fost suplimentate paturile. Ieri am discutat la CNCCI cateva soluții pentru perioada următoare. Nu reinventăm noi apa caldă. Anul trecut am avut aceeași situaţie şi se transferă paturi din zone non-COVID către zone COVID, iar personal de fiecare dată am găsit soluția, sunt rezidenți pe care i-am transferat și a fost o situație foarte bună și anul trecut. Deci, in continuare o să administrăm acest lucru. Dar, repet, nu doar acolo trebuie să găsim soluții, trebuie să găsim soluții și pe partea cealaltă, pentru respectarea legislației in vigoare, pentru respectarea restricțiilor. Eu ințeleg că sunt particularități pentru fiecare judeţ, pentru fiecare municipiu, dar atunci aștept soluțiile de la cei care administrează autorități locale. Reporter: Ministrul Sănătății spunea că in zilele următoare ar putea fi o discuţie legată de restricțiile din Capitală, poate şi de carantină. Ne așteptăm la o astfel de decizie? Spuneați de multe ori că nu se pune problema carantinării Capitalei. De data aceasta v-aţi schimbat cumva opinia? Florin Ciţu: Vă aduc aminte ce am spus anul trecut. Eu vă spun opinia mea personală: am vrut să păstrăm economia deschisă pentru că doar așa putem să plătim costul pandemiei, avem nevoie de o economie deschisă și am găsit soluții anul trecut pentru a menține economia deschisă. Personal, bineințeles, că imi doresc să nu ajungem la o situație de carantinare. Ascult toate opiniile specialiștilor, așa am făcut și cand a fost vorba de deciziile din ultima perioadă. Decizia o vom lua după aceea. Opiniile care vin la Ministerul Sănătăţii sunt importante şi le vom lua in calcul, dar decizia o vom lua după ce vom asculta toate opiniile. De aceea, aștept și discuțiile cu prefecții, discuțiile cu primarii de sectoare și așa mai departe. Reporter: Legat de carantinarea Timișoarei, vă rog frumos să ne explicați pană la urmă cei de la nivel local au luat o hotărare, a fost o altă părere de aici, de la București. Cum vom face și mai departe? Dacă și alte orașe vor lua aceeași hotărare ca să rămană orașul deschis? Florin Ciţu: Tocmai de aceea am cerut maine să am o intalnire cu Asociația Consiliilor Județene, cu Asociația Municipiilor. Aștept soluții pentru a vedea cum putem să evităm, poate, carantinarea, dar cu alte măsuri. Deci, ințeleg că sunt particularități pentru fiecare zonă, dar soluțiile trebuie să vină de la cei care administrează, autoritățile locale acolo. Deci, așteptăm maine de la ei. Reporter: Pentru a fi evitată carantinarea, există posibilitatea să fie calculată diferit acea rată de infectare, spre exemplu să nu fie luate in calcul și focarele, numărul de infectări din focare? Florin Ciţu: Nu. Acea formulă a fost luată, acea decizie a fost luată deja. A fost o propunere a specialiștilor, nu revenim asupra acelei formule. Reporter: Se vorbește despre schimbarea criteriilor de carantinare. Putem vedea, in urma schimbării acestora, mai multe localități in carantină? Florin Ciţu: Eu nu am văzut, după ce a fost introdus criteriul focarelor in formulă, nu am văzut o creștere foarte mare. Creșterea vine din altă parte. Vă aduc aminte că avem o campanie de vaccinare care a pus in prim-plan persoanele in varstă, deci unde erau focarele, medicii sunt vaccinați 80%. Deci suntem intr-o situație mult mai bună decat anul trecut. Nu mai putem să avem focare spitale, nu mai putem să avem focare in centre de bătrani. Deci aceste lucruri deja au fost eliminate. Repet, ascult orice opinie venită de la specialiști şi, după aceea, luăm o decizie. Aşa cum am făcut şi cu AstraZeneca, am ascultat opiniile şi am luat o decizie, care s-a văzut că a fost una bună pentru Romania, să nu intrerupă campania de vaccinare, așa voi asculta şi aceste opinii care vin de la Ministerul Sănătăţii. Reporter: De ce nu a fost amendată doamna Şoşoacă pentru protest? Florin Ciţu: A fost amendată. Are foarte multe amenzi. Reporter: /.../ să fie inchise in weekend. Cum vedeţi aceste declarații in contradicție cu ale dvs? Florin Ciţu: Sunt multe propuneri care vin, dar, pană la urmă, decizia trebuie să o luăm pe baza informațiilor. Haideţi să vedem toate propunerile. Dumneavoastră spuneți doar o parte dintre propuneri care vin de la Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii are in prim-plan sănătatea romanilor, sunt opinii importante pe care trebuie să le luăm in calcul, dar sunt şi alte opinii pe care trebuie să le luăm in calcul şi, de aceea aștept, şi discuția cu primarii de sector astăzi. Reporter: V-a cerut vreun primar audiență, v-a cerut vreunul dintre primari să vorbească cu dvs. despre această situație? Florin Ciţu: Nu, am cerut eu. Deci, v-am spus, astăzi, la ora 13:00 cu primarii, la ora 16:00 cu prefecții, maine cu Asociația Consiliilor Judeţene şi Asociația Municipiilor. Reporter: Domnule premier, elevii care sunt in zonele carantinate, pot ieşi din acele localități ca să meargă la școală intr-o zonă care nu este carantinată? Florin Cițu: Da, sunt 200 de elevi, ințeleg, la nivel naţional, deci nu este nici o problemă să fie o excepție pentru aceștia. Reporter: Weekend de weekend, cluburile din Bucureşti sunt pline. Florin Ciţu: Am spus, am avut un amendament pe care parlamentarii nu au vrut să-l depună. Domnul Bode a spus astăzi foarte clar, dacă nu va fi susținut in parlament, avem pregătită o ordonanţă de urgenţă prin care vom suspenda activitatea acelor cluburi care nu respectă legislația in vigoare. Activităţi economice, nu este vorba numai de cluburi. Reporter: Veţi cere astăzi, la şedinţa coaliției, să fie eliminat sau modificat acel amendament prin care CSM obține acel drept de veto in cazul magistraților anchetați, reținuți sau trimiși in judecată? Florin Ciţu: Eu spun ce am spus de fiecare dată: doresc ca legea să treacă prin parlament cat mai aproape de varianta pe care am aprobat-o in guvern. Pentru aceasta este nevoie de intreg pachetul de legi ale justiției, nu doar de acest pachet. Veţi vedea că tot pachetul va face sens. Reporter: Revenind la legislativ, domnule premier, il intrebasem şi pe domnul Orban, anul trecut, 72 de persoane au fost omorate in urma violenței domestice, 10.000 de femei au fost agresate. Există, pe rolul parlamentului, un proiect legislativ care vă are printre inițiatori, dvs., domnul Predoiu, cel vizand brățările electronice. Poate dacă ar fi fost adoptat, ar fi fost mai puține decese. Domnul Orban spunea că este printre priorități, dar că se gandea că, fiind un proiect legislativ nou, guvernul ar trebui să-şi dea avizul pe noile proiecte. Aş vrea să vă intreb dacă il veţi include printre prioritățile legislative, dacă veţi asigura finanţarea, pentru că nu e vorba doar de votare, ci şi de bani pentru montarea acelui sistem, şi cum vedeţi faptul că unul din ceilalți inițiatori, domnul Cătălin Predoiu, a făcut cerere să-şi retragă semnătura de pe proiect? Florin Ciţu: Eu am cerut săptămana trecută urgentarea avizării. Ştiu că este la Ministerul Justiției, bineinţeles că, dacă va fi nevoie de resurse suplimentare, le vom pune la dispoziție. Reporter: Permiteţi-mi, vă rog, tot pe restricții, prefectul Capitalei spunea că elevii din localitățile din jurul Bucureștiului, localitățile carantinate, pot veni in Bucureşti la școală. Vlad Voiculescu spune că nu se poate intampla acest lucru, dvs. ... Florin Ciţu: Nu, este vorba despre cei care au examen, adică sunt examene in această săptămană şi atunci despre ei este vorba, sunt excepții pentru ei. Sunt 200 de persoane la nivel naţional. Reporter: Vorbim doar despre examene, evaluări naționale? Florin Ciţu: Da. Reporter: Dar restul cursurilor? Nu pot participa la restul cursurilor? Florin Ciţu: In acest moment nu am primit această informație, am primit doar pentru cei care au evaluări naționale, sunt exceptați. Reporter: Vă rugăm să detaliați. Vorbeați despre schimbarea legislației şi inăsprirea amenzilor sau chiar de inchiderea cluburilor? Florin Ciţu: Da, am spus. Ştiţi foarte bine amendamentul: cei care nu respectă, propunerea este de a li se suspenda activitatea, in primă fază, cu două săptămani, după aceea mai mult. Reporter: Parlamentarii coaliției v-au dat vreun argument pentru care nu au dorit să susțină acest amendament? Florin Ciţu: Nu există niciun argument in acest moment. Vom reveni asupra amendamentului. Reporter: Tot pe restricții, vă rog, mai am o intrebare. Doi tineri din Bistrița-Năsăud, nu ştiu dacă aţi primit şi dvs. scrisoarea, spun că au trimis autorităților, premierului, lui Dan Barna, primarilor din Bistrița-Năsăud şi mai multor autorități din Capitală, o scrisoare legată de cei care işi programează nunțile şi le tot amană in acest an de pandemie. Cum vedeţi dvs. această situație şi care e mesajul, dacă aţi primit mesajul, le-aţi răspuns? Florin Ciţu: Sunt mai multe astfel de propuneri sau situații, avem organizatorii de evenimente pentru această vară, nu doar nunți, concerte, tot felul de evenimente in aer liber, dar haideți să ne concentrăm pe situaţia pe care o avem astăzi, aici. Dacă nu gestionăm această situație impreună, nu vom putea discuta despre concerte la vară. Deci trebuie cu toții să respectăm regulile şi restricțiile in acest moment, acestea care sunt și sunt dintre cele mai relaxate din Uniunea Europeană şi, dacă le-am respecta, nu am avea nicio problemă. Deci cer doar atat: să respectăm aceste minime reguli pe care le are Romania. Reporter: In cazul nunților, recomandați amanarea lor, cei care şi le-au programat şi le amană? Florin Ciţu: Repet, haideți să ne concentrăm pe situaţia de acum şi să rezolvăm situaţia de acum. Dacă nu rezolvăm această situație, nu putem să discutăm despre nimic la vară. Reporter: Domnule premier, evită poliția să dea amenzi? Vorbim despre paturi insuficiente la ATI, despre o situație complicată. Pe de altă parte, sunt oameni care ies in stradă, fără să respecte distanțarea socială, protestează, după aceea tot ei ţipă că nu sunt paturi la ATI. Cum puteți rezolva problema? Florin Ciţu: Dumneavoastră aţi spus foarte bine: această ipocrizie trebuie să inceteze şi, din păcate, este şi promovată foarte mult această ipocrizie a acestor oameni. Datoria mea este de a le spune tuturor că nimeni nu este mai presus de lege, de a cere Ministerului de Interne să işi facă treaba şi, in acelaşi timp, de a continua campania de vaccinare. Aşa cum am văzut, cam peste tot in lume unde campania de vaccinare a continuat in forță și a fost rapid făcută această campanie de vaccinare, şi numărul persoanelor care au fost infectate a scăzut şi numărul persoanelor bolnave. Vedem şi in Romania, repet, nu mai există focare in spitale. Deci am avut un rezultat foarte bun: nu mai sunt focare in centre de bătrani. Mulţumesc mult de tot. Trebuie să mă duc la o intalnire. 2021-03-22 11:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-22-11-13-25big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a IntervențieiȘtiri din 21.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-centrului-national-de-conducere-i-coordonare-a-interventiei1616342186Galerie foto 2021-03-21 17:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_8_resize.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Zilei Internaționale a PădurilorȘtiri din 21.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-zilei-internationale-a-padurilorBeneficiile oferite de pădure nu au mai fost demult o preocupare pentru Romania, insă reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare, determinată să imbunătățească legislația și aplicarea ei. Scopul final este de a asigura in mod sustenabil toate funcțiile pădurii: de protecție, social și economic. Avem nevoie de o nouă strategie forestieră națională ambițioasă, pe care intenționăm să o elaborăm anul acesta și să incepem să o aplicăm incepand cu anul următor. Astăzi celebrăm Ziua Internațională a Pădurilor. Națiunile Unite au proclamat la 21 martie 2012 această zi dedicată pădurii, care an după an prinde tot mai multă amploare. Tema propusă anul acesta de Națiunile Unite Restaurarea pădurii este convergentă eforturilor noastre de a crește semnificativ suprafața impădurită a țării incepand cu acest an. Prin Planul Național de Reziliență și Redresare, vom aloca in perioada 2021-2026, resurse consistente pentru creșterea suprafeței impădurite a țării, cu prioritate in zonele vizate de deșertificare. Din același plan național, urmează să alocam fonduri pentru proiecte de reconstrucție ecologică a ecosistemelor forestiere existente, dar degradate. Totodată, ne dorim ameliorarea practicilor de exploatare forestieră prin investiții in tehnologii prietenoase cu mediul, dar și mijloace digitale de supraveghere și control a activităților ilegale din păduri, in special a tăierilor ilegale de arbori. Ziua Internațională a Pădurilor este prilejul ca fiecare dintre noi să se intrebe nu doar cum ne putem bucura de beneficiile pădurii, ci și cum o putem proteja și dezvolta pentru ca și generațiile viitoare să le cunoască. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-03-21 11:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-21-11-47-51big_stema.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, la finalul ședinței de guvern din 19 martieȘtiri din 19.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-prim-ministrul-florin-citu-de-viceprim-ministrul-dan-barna-i-de-ministrul-investitiilor-i-proiectelor-europene-cristian-ghinea-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi - o şedinţă mai specială -, a doua importantă din anul acesta, in primul rand, am aprobat Hotărarea de Guvern prin care se acordă plafonul pentru Noua Casă, un program important. Este ultimul an din acest program, 2017 -2021, un plafon de 1,5 miliarde de lei. Sunt sigur că foarte mulţi romani aşteptau continuarea acestui program şi astăzi a fost aprobat in şedinţă de guvern. Al doilea lucru discutat azi, in şedinţă de guvern, este Programul Național de Redresare și Reziliență. Vreau să spun că, după bugetul Romaniei, a fost cel de-al doilea test al acestei coaliţii, care arată foarte clar că această coaliţie este unită, este puternică și este pusă pe treabă pentru următorii ani de zile, avand in vedere că PNRR trebuie implementat pană in 2026; se pare că trebuie să fim aici și după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. Vreau să mulțumesc colegilor cu care am lucrat, domnului ministru Ghinea - o treabă foarte bună -, domnului vicepremier Barna și tuturor colegilor miniștri și in coaliția de guvernare, președintelui PNL, Ludovic Orban - toți au fost și am lucrat impreună. Şi avem astăzi pentru dezbatere publică un Plan Național de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile Romaniei astăzi. Alocăm resurse importante, pentru infrastructură rutieră și feroviară, dar vrem să facem, prin acest program, și autostrăzi. Bineinţeles, rețeaua de gaze, vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar in acest program și, bineințeles, și măsuri sociale. Deci acordăm o importanță tuturor priorităților, o reformă de care Romania avea nevoie, iar reformele costă și avem această finanțare, o șansă pe care nu o putem rata. Detaliile le va prezenta bineințeles domnul ministru. Eu doar vreau să vă spun că astăzi intrăm in dezbatere publică, toată lumea va vedea programul. Săptămana viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program de guvernare. Cate o intrebare, vă rog, pentru că aș vrea să ii dau șansa domnului ministru să vă prezinte in detaliu programul și, după aceea, puteţi să aveţi intrebări pe program. Vă ascult! Reporter: Domnule premier, la Craiova, un pacient bolnav de coronavirus și- pierdut viața, in așteptarea unui pat la terapie intensivă. Este al doilea caz. In continuare sunt persoane care așteaptă. Ce se intamplă acolo? Cum se poate debloca situația și dacă aveți un plan și pentru suplimentarea paturilor la nivel național? Florin Cițu: Sunt sigur că există un plan, el va fi prezentat. Am avut o discuție chiar acum cateva minute și cu ministrul sănătății și cu domnul Raed Arafat. Vom avea cateva intalniri in acest weekend pentru a evalua situația și vom vedea exact elementele care pot fi adăugate perioada următoare. Aștept Ministerul Sănătății să ne spună cate ceva despre ce se intamplă la Craiova, nu știu exact situația, dar repet, eu am spus că trebuie să facem o inspecţie in fiecare spital, zilnic, să vedem exact situația reală a paturilor și, cu siguranță, Ministerul Sănătăți va prezenta planul pentru această perioadă, in zilele următoare. Reporter: Dar sunt zeci de pacienţi care așteaptă un pat la terapie intensivă și care nu mai au timp. Aveţi o celulă de criză? Florin Ciţu: Aș vrea să verificăm aceste informații, pentru că eu am mai trecut și anul precedent printr-o perioadă de... erau două valuri, știți foarte bine, și multe dintre informații nu erau verificate. Dar, repet, Ministerul Sănătății sigur se ocupă in acest moment de suplimentarea paturilor pentru ATI. Reporter: Domnule premier, aţi spus că s-a dezbătut astăzi, in primă lectură, Planul Național de Redresare și Reziliență, va urma să fie aprobat săptămana viitoare de către guvernul pe care il conduceți. Veţi merge cu acest Plan și in Parlament pentru a putea fi dezbătut și de către plenul reunit al celor două camere, după solicită Partidul Social-Democrat? Florin Ciţu: Planul a fost prezentat in Parlamentul Romaniei, in comisii, și va fi prezentat, ințeleg de la domnul ministru, din nou, in Parlamentul Romaniei, deci este prezentat și in Parlamentul Romaniei. Dar aprobarea, dezbaterea se face in Guvernul Romaniei. Reporter: Spuneați că ați vorbit mai devreme cu ministrul sănătății, Vlad Voiculescu. In acest context, vă intreb dacă devine o problemă tulpina britanică in Romania, in contextul in care o clinică privată a făcut 94 de teste aleatoriu - nu este prima oară cand se intamplă lucrul acesta - iar din 94 de teste, 88 dintre acestea sunt cu tulpina britanică. Florin Ciţu: Ar trebui să ne concentrăm pe lucrurile care rezolvă problemele și eu mă concentrez foarte mult pe campania de vaccinare. Ştim foarte bine că, in acest moment, singura modalitate de a ieși din această situație și de a reveni la normalitate o reprezintă campania de vaccinare de succes. Deci, ne concentrăm pe continuarea campaniei de vaccinare. Am avut mai devreme o discuţie cu domnul ministru al apărării și mi s-a spus că, din 5 aprilie, ar putea suplimenta cu 10% locurile sau numărul persoanelor care pot fi vaccinate in centrele militare. Ştiți foarte bine că ele, din etapa a treia, sunt deschise tuturor persoanelor, exact cum am decis din primul moment, cand am aprobat aceste centre militare. Deci, vom face tot ce este posibil să accelerăm. Ştim și faptul că vom primi mai multe doze de vaccin in aprilie decat erau programate, deci soluția pentru a ieși cat mai repede o reprezintă o campanie de vaccinare de succes și, bineințeles, să respectăm normele. Ca de fiecare dată spun: masca este obligatorie in spațiul public, la distanțare socială ar trebui să fim mult mai atenți. Reporter: Dar aveţi semnale că devine o tulpină majoritară intre cazurile de COVID aceasta britanică, care știm că se răspandește mult mai repede? Florin Ciţu: Nu am aceste semnale in acest moment, dar vom avea cateva discuţii. Reporter: Cum vedeți dumneavoastră acel amendament depus la legea de desființare a SIIJ, prin care procurorii și judecătorii pot fi trimiși in judecată doar cu avizul CSM-ului? Nu le oferă, practic, lor o superimunitate, dar e și un motiv de neconstituționalitate? Florin Ciţu: Eu am spus de fiecare dată că imi doresc ca proiectul de lege să iasă din Parlamentul Romaniei cat mai aproape de forma pe care am adoptat-o in Guvern. In continuare discut cu colegii mei, proiectul merge la Senat şi vom incerca şi acolo să avem o modificare care s-o aducă cat mai aproape de forma pe care am aprobat-o in şedinţa de Guvern. Răman la opinia că aceea este forma cea mai bună pentru Romania astăzi. Reporter: Dar nu credeți că este totuși un motiv de neconstituționalitate acest amendament adăugat? Florin Ciţu: Ii las pe specialişti să se pronunţe pe neconstituţionalitate. Reporter: Domnule premier, astăzi avem inregistrate cele mai multe persoane internate la ATI, peste 1.300. Aș vrea să vă intreb dacă, in discuția cu domnul Raed Arafat și cu domnul Voiculescu, v-au informat despre faptul că nu mai există paturi de ATI in București și cand s-ar putea rezolva problema. Și dacă ne aflăm deja la limita sistemului sanitar, cel puțin in zona de COVID? Florin Ciţu: In acest moment, tot personalul Ministerului Sănătății, cei de la DSU și așa mai departe trebuie să iși ducă la indeplinire obiectivele pe care le-am spus săptămana trecută. Este nevoie de 1.600 de paturi. Din discuția pe care am avut-o cu domnul Arafat, a reieşit că se va suplimenta numărul de paturi, 10-12 in următoarele zile in București, deci există soluții pe termen scurt; acum se caută și soluții pentru termen lung pentru a ajunge la cele 1.600 de paturi, ținta pe care am cerut-o de la Ministerul Sănătății săptămana trecută. Sunt sigur că vom ajunge la acel obiectiv in curand. Reporter: Dar aţi dat şi un termen-limită sau v-au spus danşii cand ar putea...? Florin Ciţu: Este urgent acest lucru. Nici nu trebuie să dai un termen-limită. Lucrurile trebuie să se intample foarte urgent, pentru că vedeți că avem nevoie de paturi ATI. Reporter: Deci zilele viitoare 10- 12 paturi de ATI doar in București. Ne puteți spune și unde vor fi...? Florin Ciţu: Nu. Domnul Arafat are toate informațiile și cu siguranţă le va face publice. Reporter: Spuneați că aţi dori să să rămaneți pană in 2026 pentru implementarea acestui plan care este gandit pană atunci. Florin Ciţu: Trebuie. Reporter: Pe de altă parte, PSD a anunțat pentru săptămana viitoare o altă moțiune simplă impotriva ministrului agriculturii, Adrian Oros, este vorba de alocarea unor fonduri europene, ii reproșează mai multe lucruri printre care și proiecte legislative și au anunțat că tot in această sesiune vor depune și o moțiune de cenzură. Intrebarea este: avand in vedere că vorbiți in acest plan, de școli din comunități dezavantajate sau spitale, lucruri care trebuie făcute in colaborare cu unele administrației locale PSD, cum vedeți acest această comunicare cu moțiuni de cenzură aproape in fiecare săptămană și implementarea PNRR-ului in continuare? Florin Cițu: Eu imi aduc aminte că anul trecut am făcut parte dintr-un guvern care a guvernat Romania intr-o perioadă dificilă, cu un parlament majoritar condus de PSD care incerca să ne oprească in fiecare zi și am reușit să facem față; și nu numai asta, dar am reușit să guvernăm Romania bine anul trecut. Anul acesta o să-i ignorăm. Reporter: Avand in vedere că astăzi avem un record al numărului de cazuri de la ATI, peste 1.300 de cazuri, și că in continuare numărul de imbolnăviri este foarte mare, vă gandiți să introduceți noi restricții, să inăspriți măsurile care să se aplice la nivel național și dacă ați auzit de posibilitatea ca Bucureștiul să fie introdus in carantină? Florin Cițu: Imi place și mie să mă uit la date foarte mult și aș vrea să vă aduc aminte că cifrele pe care le vedem astăzi le aveam și in noiembrie și in decembrie anul trecut, dar astăzi avem puțin mai multe restricții. Ştiți foarte bine că am redus ora de circulație noaptea, de la 23.00 la ora 22.00. In același timp, creșterea numărului de persoane care a mers la ATI este mai mică decat vedeam creștere in valul anterior. Atunci mergeam de la 600 la 1200, acum mergem de la 950 la 1300, deci oarecum lucrurile sunt puțin diferite. Iar astăzi avem un lucru in plus pe care nu il aveam acum cateva luni de zile: o campanie de vaccinare. Avem vaccinul! Deci lucrurile acestea trebuie luate toate in calcul, inainte de a a lua o decizie despre ce facem cu restricțiile. Eu zic că, in acest moment, trebuie să evaluăm situația, să vedem cum merg lucrurile, dar prioritar pentru mine este să accelerăm campania de vaccinare, cu toate posibilitățile pe care le avem, pentru că este singura soluție de a putea ieși cat mai repede din pandemie. Orice alte lucruri sunt doar temporare și poți să rezolvi problema pe termen scurt. Campania de vaccinare și vaccinul este singura soluție pe termen lung. Reporter: Deci nu luați in considerare alte restricții. Florin Cițu: In acest moment, nu. Reporter: D-le prim-ministru, știam despre valul trei incă din luna decembrie. Sunteți șeful Guvernului, șeful campaniei de vaccinare, principalul responsabil, să imi spuneți ce a făcut concret Guvernul Cițu ca să nu depășim acest val trei și ați vorbit despre faptul că vrei să suplimentați paturile la ATI, să imi spuneți de unde mai luați doctori pentru acest lucru, pentru că avem 1.800 in total și peste 3000 de paturi. Florin Cițu: Dvs. ați spus foarte bine: sunt șeful Guvernului și responsabilul campaniei de vaccinare, o campanie de vaccinare care merge foarte bine, care a fost apreciată in Uniunea Europeană și va merge foarte bine și in perioada următoare. In ceea ce privește numărul de personal, bineințeles că intrebările ar fi trebuit să fie adresate Ministerul Sănătății, dar vă spun că, in discuțiile pe care le-am avut cu dl Raed Arafat, ca și anul trecut, folosim rezidenții și avem motivații pentru acești rezidenți pentru a trece și a fi folosiți in centrele de ATI. Florin Cițu: Bineințeles că sunt și alte soluții de a avea centre ATI mult mai mari, unde ai nevoie de mai puțini doctori. Deci ne uităm la toate soluțiile. Reporter: Vă rog să-mi spuneți totuși ce ați mai făcut in calitate de șef al Guvernului, pentru ca valul trei să il depășim mai ușor sau chiar să nu ajungă in Romania? Florin Cițu: Repet, din funcția, din poziția de șef al Guvernului, m-am ocupat de campania de vaccinare care este singura soluție de a elimina pandemia. Alte soluții sunt doar pe termen scurt. O campanie de vaccinare de succes, și vedem și in Israel, și vedem și in alte țări, au fost singurele care au putut să reducă valul de numărul de infectări. Restul, nu au folosit decat pe termen scurt. In același timp noi am păstrat restricțiile pe care le-am avut din noiembrie, nu ne-am relaxat, nu am introdus alte restricții și am avut o situație foarte bună. Reporter: Voiam să vă intreb cand este gata raportul Corpului de control pentru Vlad Voiculescu și pentru accesarea bazei de date și cand il veți prezenta public, dacă veți face acest lucru? Florin Cițu: Il vom prezenta public cand este gata. Mulțumesc mult de tot! Ii las pe colegii mei acum să vă prezinte PNRR. Mulțumesc mult! O zi bună! Dan Barna: Este o zi foarte importantă astăzi pentru Romania pentru că avem in sfarșit cel mai important program pentru următorii ani, pentru următorii șase ani, cu siguranță dar eu indrăznesc să spun pentru următoarele decade din dezvoltarea Romaniei pentru că acest program acest Plan Național de Redresare și Reziliență inseamnă de fapt șansa concretă de dezvoltare și de reformă in Romania. Rezultatul pe care il prezentăm astăzi in dezbatere publică și care a fost prezentat in prima lectură in Guvern vine in urma celui mai complex și celui mai consistent exercițiu de consultare publică și de consultare a factorilor interesați pe care l-a avut Romania pentru un astfel de program și vreau să il felicit pe Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, echipa lui de acolo pentru anduranță ca, timp de peste o lună de zile, să reușească să poarte aceste consultări, au fost practic primite peste 1.700 de propuneri și de asemenea să-i mulțumesc premierului Florin Cițu pentru susținerea acestui demers care iată ne aduce astăzi cu programul in fața cetățenilor. Eu o să prezint doar cateva linii mari, cateva direcții principale și sumele corespunzătoare și il voi lăsa apoi pe ministrul Ghinea să detalieze și partea de reforme și partea de direcții concrete. Practic, la acest program, după cum știți, sunt șase piloni sunt șase axe principale pe care sunt alocate aceste aproape 30 de miliarde disponibile pentru Romania de la nivel european. Vorbim de tranziția verde, vorbim de transformarea digitală, vorbind departe cea de competitivitate și dezvoltare inteligentă. Mai este un pilon legat de coeziunea socială, foarte important, partea de sănătate - tema cea mai acută in dezbaterea publică in această perioadă și bineințeles , şi un pilon dedicat politicilor pentru generațiile următoare, partea cea mai vizibilă și explicită de viitor. Programul e descompus in 30 de componente, iar alocările sunt, spuneam, pe domenii printre cele mai importante de fapt de care a beneficiat Romania: vorbim la educație de peste 4,4 miliarde de euro, pentru ,,Romania educată,, pentru reducerea abandonului școlar. La partea de sănătate vorbim de 3,4 miliarde de euro care cuprind și componenta de infrastructură, de spitale noi, dar și componenta de dezvoltare a accesului la servicii de sănătate corecte și de bună calitate. La transport, drama Romaniei de peste de peste 30 de ani, vorbim, in acest moment, de o propunere, care va fi transmisă Comisiei, de 9,5 miliarde de euro, dintre 4,5 miliarde sunt pe ceea ce inseamnă infrastructura rutieră și alte 5 miliarde pe ceea ce inseamnă calea ferată și dezvoltarea infrastructurii feroviare. Partea de mediu, o altă temă importantă și din ce in ce mai importantă pentru noile generații, avem 6,8 miliarde de euro de la managementul apei la componenta de păduri. Mai există și o alocare foarte importantă și așteptată și rezultată in urma negocierilor pentru autoritățile locale. Sunt patru miliarde de euro pentru nevoile specifice ale comunelor, ale orașelor sau ale municipiilor din Romania, tocmai pentru că există, și ințelegem lucrul acesta, și nişte proiecte particulare care nu incap neapărat sub o umbrelă sau alta, dar care sunt importante pentru oamenii din orașele și comunele din Romania. Aceasta este, spuneam, structura mare, structura care a fost propusă astăzi, in Guvern. O să-l las, in continuare, pe Cristian Ghinea, căruia ii mulțumesc și il felicit pentru rezultat, să prezinte partea de reforme și detaliile subsecvente. Felicitări, domnule ministru, şi succes! Cristian Ghinea: Mulțumesc, domnule vicepremier! Cum ne-a spus domnul președinte Iohannis la intalnirea pe care am avut-o săptămana asta, este al doilea mare succes al acestei coaliţii de guvernare, după trecerea bugetului de stat. O coaliție care a fost capabilă să se pună de acord pe priorități importante pentru Romania, cu discuții multe. Mulțumesc tuturor colegilor miniștri cu care am stat multe, multe ore in discuții și am realizat cat de mari sunt nevoile de investiții ale Romaniei pe diverse sectoare. Pe langă investiții insă, pe care le-a prezentat și premierul și vicepremierul, PNRR este despre reforme, este un plan național de relansare și fără reforme, cu bani, nu rezolvi totul, trebuie și schimbări. Şi de asta sunt mandru că am inclus in această versiune a documentului niște reforme esențiale pentru modernizarea Romaniei. Vorbim de o reformă a sistemului de pensii care, printr-o nouă legislație, trebuie să așeze sistemul pe baze echitabile. Mă aștept de la această reformă să diminueze problema, pe care toți romanii o resimt, a pensiilor speciale. Mă aștept să ne indreptăm spre acel principiu, care trebuie să fie sfant, pensie după contributivitate. De asemenea, reforme fiscale - conectarea caselor electronice de marcat, astfel incat să avem, in timp real, prin mijloacele digitale volumul de incasări și să creștem, fără a crește impozitele, ratele impozitelor, de a crește veniturile la bugetul statului. Vorbind pe partea de educație, pe langă investițiile prezentate de Dan Barna, vorbim de o reformă a guvernanței școlilor, de atribuții mutate spre nivelul școlilor, astfel incat să putem să lăsăm inițiativa locală să vină cu prioritățile adevărate; vorbim de o reformă a Casei Naționale de Asigurări, de o digitalizare completă a relației dintre pacient și medic. Pe partea de formalizare a muncii incă suntem ţara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare grad de muncă in zona in zona gri sau zona neagră. Trebuie să creăm sistem de stimulare a acestor oameni, să poată să muncească legal, să beneficieze de acoperire de sănătate și de pensii, vom legifera tichetele de muncă, care sunt o metodă flexibilă, nebirocratică, de a plăti pe oamenii care muncesc in zona de zilieri in agricultură, in servicii prestate la domiciliu. De asemenea, implementăm, in sfarșit, reforma profundă a asistenței sociale care este legea venitului minim de incluziune, care creează, practic, aceste stimulente pentru oamenii aflați la baza de jos a veniturilor să intre in campul muncii formalizate. Este o lege dată de Parlamentul Romaniei in 2016 care nu a fost implementată, o reformă socială, lucrată impreună cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială și vom incepe implementarea ei prin acest program, din care acoperim o parte din șocul bugetar pe primii trei ani. Pe partea de păduri suntem o țară care suntem sub media europeană de impădurire și, pe de o parte, vom angaja mijloace moderne, digitale de urmărire a masei lemnoase, a camioanelor care transportă lemnul, deci un sistem complet digital; pe de altă parte, vom reorganiza sistemul astfel incat companiile prelucrătoare să nu mai intre ele in pădure să taie lemn, pentru că acolo apare o diferență mare intre ce se raportează oficial și ce se taie in mod efectiv, şi atunci vom organiza aceste depozite și bursă a lemnului astfel incat tăierile ilegale să nu mai ajungă in industrie; și, de asemenea, o reformă profundă a Companiei Romsilva, la care Ministerul Mediului s-a angajat, și am mare incredere că o va duce la indeplinire. Nu credem că ministerele, că agențiile centrale, sunt singurele care pot să relanseze și să modernizeze Romania. Dimpotrivă, credem că Romania comunităților trebuie incurajată, că trebuie ca o parte din sarcina, dar și din beneficiile și din obiectivele PNRR, trebuie date spre actori mai flexibili, locali, actori la firul ierbii, cum le-am spus aici, fondul pentru localități, care este propus a fi de 4 miliarde de euro in această primă iterație de buget, program de capitalizare a economiei și incurajare a inovației prin instrumente financiare pe care il negociem cu BEI, 2,2 miliarde de euro, Fondul pentru dezvoltare comunitară, incurajarea grupurilor de acțiune locală să desfășoare activități sociale, educaționale, comunitare in sensul larg al cuvantului, Fondul pentru societatea civilă şi granturi pentru tineret şi sport. Toate aceste linii de investiţii sunt sub această logică a Romaniei comunităților, care au fost profund afectate de criza COVID şi care pot, repet, să contribuie la obiectivele noastre ca ţară. Pe partea de administrație, justiție, dialog social, sunt din nou reforme: salarizarea unitară, cum a anunţat şi doamna ministru al muncii, Raluca Turcan, vom lucra la o nouă lege a salarizării unitare care să indrepte nedreptăţile din sistem, apoi eliminarea pensionării anticipate a magistraţilor, reformele asumate de domnul ministru al justiţiei, Stelian Ion, desființarea Secției Speciale, reforma Inspecției Judiciare pentru a garanta independența, sistemul de digitalizare completă a justiției, consolidarea capacității tehnice a DNA și DIICOT. Pe partea de funcție publică, vom introduce, in regim pilot la inceput şi apoi extinderea sistemului naţional de examene pentru funcționarii publici in sistemul EPSO folosit de Comisia Europeană. Asta inseamnă că intri pe baze meritocratice in sistem. E o barieră dură, odată trecută această barieră, poți să alegi să mergi in diverse ministere și diverse agenții pe o recrutare din interiorul celor care au trecut acest examen. Şi in fine, ca să nu creadă cineva că dăm sarcini de reformare numai altor ministere, la ministerul pe care il conduc vom fi foarte fermi in a simplifica fondurile europene și a introduce costurile simplificate in toate programele operaționale. Asta inseamnă o schimbare pentru beneficiari, de la a raporta hartii de proces la a raporta impact real pe o schemă de costuri simplificate. Sunt pe diverse componente multe reforme şi nu vă ascund faptul că, trebuind să trecem de la 41 de miliarde, cate sunt acum programate, la 29,2 miliarde, un indicator va fi și acela al seriozității și al profunzimii reformelor la care ministerele și agențiile se angajează, deci cu cat avem mai multe reforme cu atat șansa ca suma alocată inițial să rămană in PNRR final crește. Şi, dacă ar fi să am un regret legat de acest PNRR, este acela că ne-am concentrat foarte mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj și că nu am reușit, cel puțin pană acum, poate că vom reuși pană săptămana viitoare, cand il aprobăm, să ii dăm un titlu care să spună ceva, care să spună ceva romanilor. Și aș vrea să vă spun cum se numesc planurile de relansare in alte țări: France Relance, Espagna puede, Spania poate, Recuperar Portugal. Sunt mesaje pe care guvernele acestor țări le-au dat către populația lor și poate găsim unul și pentru Romania. Ce cred eu că ar trebui să spunem romanilor despre acest PNRR este că suntem intr-un moment de restart ca națiune, suntem intr-un moment, deși dificil cu criza COVID, in care avem șansa să reașezăm lucrurile pe alte baze; din cauza asta, această insistență pe reformă și pe schimbări. PNRR, impreună cu programele operaționale viitoare, ajunge spre 80 de miliarde de euro, pe care le programăm in acest an la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care vor pune baza de dezvoltare pentru următorii 10 ani. Tocmai de aceea intenționez să nu contribui și să fac tot ce depinde de mine și de noi pentru ca PNRR să nu fie motiv de galceavă politică. Voi merge in Parlament pe 30 martie, la Comisia de afaceri europene a Camerei Deputaților, pentru a prezenta ceea ce am aprobat in guvern. Voi merge in Parlament de cate ori este necesar pentru a explica ceea ce vrem să facem, pentru că sunt foarte mandru de ceea ce am pus in acest document, sunt foarte mandru de alocări, sunt foarte mandru de reforme și cred că nimeni din clasa politică nu poate să reproșeze ceva la modul in care am gandit alocările și la modul in care am gandit reformele. Poate că nu am fost destul de ambițioși, dar dacă puteam să fim și mai ambițioşi in reforme sunt gata să merg in această direcție. A fost un proces deschis, a fost un proces de consultare pe alocuri epuizantă, in care am vorbit cu foarte mulți oameni, unii dintre ei sunt nemulţumiţi acum, ii ințeleg, pentru că și eu aș fi vrut să avem la dispoziție 200 de miliarde, dar pană la urmă bugetul este mereu mai mic decat așteptările. Mă aștept ca in perioada următoare cei care sunt mulțumiți să nu zică nimic, pentru că așa suntem noi, mulțumiții tac, cei care sunt nemulțumiți să fie foarte vocali. Vreau să mă văd din nou cu toți oamenii care au contribuit la consultări ca să le explic cum anumite idei se regăsesc aici, de ce anumite idei nu se regăsesc aici, tocmai pentru că trebuie să fie un efort conștient in direcția schimbării și asumat şi schimbarea durează mai mult decat sau presupune mai mult decat investiția unor bani. Ințeleg, pe de altă parte, și sceptismul justificat care se poate manifesta atunci cand vedeți oameni politici care vin și prezintă cifre. Am trăit şi eu această frustrare ca cetăţean, vreau insă să ne vedem peste cațiva ani și să vorbim, efectiv, dacă există spitalele, dacă există perdelele forestiere, dacă există mai mulți romani care muncesc pentru că au primit stimulente prin VMI și toate celelalte componente pe care lucrăm. Am un sentiment de neliniște in ceea ce privește capacitatea administrativă. Este o chestiune pe care și Comisia Europeană o ridică frecvent in discuțiile cu noi. Aş vrea ca intreaga administrație publică să fie conștientă de efortul pe care il presupune cheltuirea acestor bani. Este un mod cu totul nou, cu care nu suntem obișnuiți in administrație de lucru, in care primești bani, pe rezultate care se văd. Mă aștept ca in următorii ani, ministerul coordonator - MIPE, să aibă probleme in a trage de realități legale care ne incurcă, de lipsa de asumare a proiectelor. Şi vreau să creez o echipă acolo care să urmărească toate aceste proiecte. Mulțumesc foarte mult, și asta e ultima frază, echipei cu care am lucrat la acest document. Sunt aici prezenți: Ioana Morovan, Vlad Ilina, Marius Vasiliu, Septimiu Szabo, Liana Goran - care au coordonat, din partea Cabinetului, tot acest efort care a presupus implicarea a mai mult de 35 de oameni la nivel tehnic, ministerul pe care il conduc și a sute de oameni din ministere de linie şi de agențiile naționale. Trebuie să avem incredere că putem. Mulțumesc. Intrebări. Reporter: Domnule ministru, am văzut fondul pentru localități, 4 miliarde de euro. Să imi spuneți, totuși, cum rămane cu cei 7 miliarde pe care i-a cerut Nicușor Dan, 2,3 miliarde despre care a vorbit domnul Chirica și 3 miliarde despre care a vorbit domnul Boc. Ii vor avea din PNRR sau nu? Cristian Ghinea: Nu pe toți. Realizator: Cat? Cristian Ghinea: Nu suntem la momentul de a discuta despre proiecte concrete. Sunt proiecte concrete trecute cu titlu de exemplificare la partea de transporturi, pentru că acolo chiar sunt pregătite. Şi trebuie să spunem romanilor din Moldova că PNRR este șansa de a lega Moldova cu autostrăzi, că proiectul A7 este inaintat și va fi finanțat din PNRR şi că vom incepe A8. Acum, eu am primit cu admirație fișele de idei trimise de acești primari, ca locuitor al Bucureștiului, chiar am admirat propunerile pe care le-a făcut primăria, acel plăman verde al Bucureștiului ar fi o idee superbă. Trebuie, evident, să contribuie și județul Ilfov la acest plăman verbe. Ideea refacerii Damboviței intr-un stil verde, din nou, ca locuitor al Bucureștiului, m-ar bucura. Nu este momentul trecerii, acum, a proiectelor pe localități, cu excepţia, aţi vorbit de domnul Boc, metroul din Cluj este in continuare propus spre finanțare. Fiecare UAT va avea o bucățică a sa pe care se poate baza și asta este ințelegerea cu domnul Cseke Attila, astfel incat să nu mai apară suspiciuni că dăm la anumite partide și nu dăm la alte partide. Fiecare UAT va avea o bucată a sa, prin care să poată să.., va fi o impărțire pe categorii de localități și in interiorul localităților vor lua toți. Cei care nu pot, vor urma să piardă banii la o redistribuire către cei care pot. Dar, inițial, șansa va fi a fiecărui UAT. Reporter: Aș vrea să vă rog să lămurim un aspect, pentru că au apărut in spațiul public acea informație conform căreia pe autostrada A7, care leagă Moldova de București, ar putea exista piste de biciclete. Este o informație corectă sau este o informație incorectă? Cristian Ghinea: Este o informație pe care domnul ministru Drulă a infirmat-o. Cred că cineva a făcut exces de zel acolo. S-a spus candva, in trecut, că autostrăzile trebuie să fie verzi. Ele nu pot fi verzi ca atare, pe anexa de la regulament. Investiția, eventuală, in perdele sau in piste de biciclete este verde, dar nu autostrada ca atare, deci A7 va avea perdea forestieră, prima autostradă care va avea așa ceva. A7 va avea stații de incărcare a autovehiculelor electrice. A7 nu va avea pistă de bicicletă, pentru că ar fi stupid să construiești piste de bicicletă de-a lungul autostrăzii. Eu sunt biciclist, nu m-aș plimba pe langă o autostradă unde imi trece camionul cu 120 la oră. A fost o idee care a rămas in sistem de a se face autostrăzi la genul ăsta. Nu se va intampla. Avem insă Romania Velo. Ne propunem 3.000 de km de piste pentru turismul pe bicicletă, prin locurile unde nu trec autostrăzi, in mod evident. Velo 6 inseamnă traseul Velo european care intră in Romania odată cu Dunărea și se termină in Delta Dunării. Este un traseu care, dacă luați hărți din Germania de acum cațiva ani, apare acolo ca fiind, ca existand in Romania - nemții au crezut că l-am făcut, nu l-am făcut. Este o intarziere care trebuie să ne pună pe ganduri. Deci EuroVelo 6 ar trebui făcut din PNRR, este trecut ca atare ca proiect. Via Transilvanica, un proiect superb inceput de comunitățile locale, din care a inceput să se construiască pe bani privați ar trebui preluat prin PNRR, astfel incat in 2026 să ne putem plimba cu bicicleta pe trasee dedicate bicicletelor in jurul țării. Reporter: Cand vedeți finalizată această autostradă? Cristian Ghinea: Care dintre ele? Reporter: A 7. Cristian Ghinea: Toate autostrăzile din PNRR trebuie finalizate pană in 2026 și ministrul Cătălin Drulă mă asigură că proiectele sunt mature și că pot intra la finanțare la construcție destul de rapid incat să termină in 2026, plus două capete din A8 care leagă Iași de Transilvania. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule ministru, aţi spus că această variantă a PNRR va fi varianta de negociere a Guvernului de la București cu Comisia Europeană. In urma negocierilor, Romania va putea să obțină mai mulți bani, in urmă negocierilor cu Comisia Europeană și cu oficialii de la Bruxelles? Cristian Ghinea: Fiecare stat membru are o alocare fixă de granturi. Romania are 14,2 miliarde granturi și o alocare de imprumuturi, care sunt imprumuturi cu rating AAA, rating-ul Comisiei Europene, cel mai bun rating existent. Această zonă de imprumuturi, această alocare de imprumuturi depinde de anumiți indicatori statistici ficși. In acest calcul de moment sunt 14,9 miliarde, deci asta este alocarea Romaniei. Reporter: Dar s-ar putea ca Romania să primească mai mulți bani din imprumuturi pentru viitoarele proiecte depuse de Guvernul de la Bucureşti. Cristian Ghinea: Există posibilitatea teoretică să se depășească plafonul, dar e doar teoretic in acest moment. Deocamdată, fiecare stat are această alocare pe care trebuie să o cheltuim. Haideți să ii cheltuim pe ăștia 29,2 miliarde intai. Reporter: Şi aș dori să revin puțin la planul prezentat de dumneavoastră. Despre educație, in momentul de față există un plan concret, exact, o strategie a Guvernului prin care aceşti bani să fie cheltuiți de către Ministerul Educației? Adică să ne dați cateva exemple despre proiecte mature, in desfășurare, aflate la Ministerul Educației. Cristian Ghinea: Pe partea de infrastructură, care presupune două miliarde de euro in şcoli sigure și verzi, vorbim de un program al Ministerului Educației, o parte din el a inceput printr-un imprumut de la o bancă internațională, care va fi acoperit din PNRR, iar lucrările propriu-zise vor fi făcute, probabil, de CNI, de compania de la Ministerul Dezvoltării. Deci, practic, acolo sunt autoritățile locale care voi veni cu proiecte pentru școli, pentru repararea școlilor. Dacă vorbim de digitalizare, strategia de digitalizare a educației a fost pusă in dezbatere publică, este una foarte ambițioasă. Intrebarea care se pune este cum se vor aloca bani? Ce am pus acum, preferința noastră este ca fiecare școală să primească o alocare in funcție de numărul de elevi, cu un procent mai mare pentru școlile care sunt dezavantajate, care erau in pericol de abandon școlar și așa mai departe. Deci, și o notă socială in modul de distribuție și, din nou, preferință ar fi ca la nivelul școlii să fie decis modul de alocare, pentru că diferențele sunt foarte mari, o școală din mijlocul Bucureștiul, dacă ii dai tablete, probabil copiii au deja tablete mai bune acasă, o școală din alte părți, tableta aceea chiar poate să facă diferența. Deci, trebuie să fim flexibili și cu alocare in funcție de numărul de elevi. La fel, partea de abandon școlar va fi gestionată la nivelul școlii. Aici nu e nevoie de proiecte mari in sensul /.../ sunt pur și simplu niște alocări care vor fi gestionate la nivelul școlii dintr-un meniu de opțiuni. La nivelul școlii se decide de ce are nevoie copilul respectiv, ca să nu abandoneze școala. Deci este un program de prevenție a abandonului școlar. Reporter: Bună ziua. In primul rand, aș vrea să vă intreb, că vorbeați de Autostrada 7, dar și despre metroul de la Cluj, cat ar costa aceste proiecte din PNRR? Cristian Ghinea: Metroul de la Cluj avea un miliard in versiunea anterioară, in versiunea pe care o prezentăm astăzi nu atașăm prețuri de proiecte, pentru că urmează procedura aşă-numită de costing in care, pană cand finalizăm negocierile cu Comisia Europeană, trebuie să prezentăm modul in care am ajuns la fiecare dintre aceste proiecte și, de altfel, ăsta este și modul in care vom reduce de la 41 de miliarde la 29. Să spunem că trecem la etapa de duș rece. Pană acum am fost la etapa in care s-au pus dorințe pe hartie și cu un inceput de proiect. De-acum inainte trecem spre partea efectiv de evaluare a costurilor. Pentru A7 nu pot să vă spun un preț, pentru că nu avem studiile gata acolo. Reporter: Ințeleg că vom merge in continuare cu o listă de proiecte care inseamnă mai mulți bani decat sunt alocați. Vă intreb asta in contextul in care astăzi comisarul european Adina Vălean a criticat acest lucru, a spus că Romania ar trebui să meargă cu proiecte mai concrete și că nu se poate merge așa legat de o finanțare mai mare decat banii care ne sunt alocați. Cristian Ghinea: Am citit și eu declarația. Este mai puțin dramatică decat suna titlul respectiv. Spunem explicit acest lucru, că urmează perioada de reducere a costurilor prin această evaluare, unul, de costing și doi, de impactul asupra mediului; este o cerință separată a regulamentul european in care fiecare proiect, bucată cu bucată, trebuie să treacă de această evaluare și să răspundă la intrebarea dacă afectează sau nu mediul și aici mă aștept ca unele proiecte să aibă probleme. Nu suntem singura țară care a făcut acest lucru. Mai sunt și alte țări, deci nu este nimic dramatic aici. Reporter: Voiam să vă intreb cu ce ați venit astăzi la muncă, fiind vinerea verde? Cristian Ghinea: Cu mașina de la minister. Reporter: Electrică sau...? Cristian Ghinea: Nu Nu știu pe ce merge, dar nu este electrică. Reporter: Au fost mulți colegi de-ai dumneavoastră care au venit astăzi fie cu metroul, fie cu autobuzul, fie cu mașina electrică. Ce trebuie făcut ca aceste măsuri de vinerea verde să nu rămană doar o imagine de PR, ci să se și simtă cu adevărat in mediu. Cristian Ghinea: Eu am o scuză pentru că ministerul meu este departe, dincolo de Casa Scanteii şi era foarte greu să merg cu trotineta astăzi, cand aveam de aprobat PNRR-ul, cum fac in alte dăți. 20% din alocările pentru UAT-uri vor trebui date pentru proiecte de calitatea aerului și mă aștept de la primari să vină cu proiecte care să dezvolte in mod realist transportul electric și trebuie nu doar să cumpărăm autobuze, asta este ușor de făcut pană la urmă, vom condiționa aceste alocări pentru autobuze electrice de crearea unor benzi de circulație dedicate, astfel incat chiar să fie fezabil pentru foarte multă lume să ia autobuzul. Deci 20% vor fi pentru calitatea aerului din alocările către orașe și municipii, nu și către comune că acolo sunt alte probleme. Reporter: Multe dintre aceste proiecte care se regăsesc in PNRR sunt discutate de ani de zile. Voiam să vă intreb dacă au fost luate in considerare, știu eu incă un an de zile sau poate chiar doi de pandemie, in care sunt restricții de circulație, in care forța de muncă se găsește mai greu, firmele nu se prezintă neapărat cu mult entuziasm la licitații, mai ales in perioada asta, pentru că nu știu cum vor desfășura proiectele și dacă ajunge timpul de implementare pană in 2026, dacă sunt proiecte sensibile? Cristian Ghinea: Ăsta va fi un criteriu de selecție acum, in a doua etapă, acolo unde avem indoieli, fie vom impărți proiectul in bucăți mai mici, astfel incat să fie gata. Nu există posibilitatea de prelungire după 2026, este foarte ferm. Acum, dacă se va ajunge un fel de criză la nivel european, că mai multe state vor intarzia și se va modifica regulamentul, este cu totul altă discuţie, dar nu ne permitem să lucrăm pe un scenariu in care lasă că ajungem la un moment dat să se amane. Nu, vom prioritiza acele proiecte care chiar pot fi gata. Reporter: Şi o a doua intrebare: dacă ne puteți da un exemplu cel mai rapid, mai ușor de implementat proiect și cand va fi acesta gata. Cristian Ghinea: VMI, care presupune pur şi simplu implementarea unei legi existente, care are nevoie doar de un sistem informatic și de o decizie politică pe cat să fie suma care să acopere diferența intre ce primesc oamenii acum și salariul lor. Proiectul privitor la abandonul școlar este unul care poate fi dat foarte flexibil la nivel de școală foarte rapid. Tot ce inseamnă intervenție care nu presupune un proiect, să spun aşa autostrada presupune un proiect, că pleacă de aici, ajunge aici, atat costă, este un proiect. Sunt și măsuri care sunt de reformă ca atare și de implementare prin mecanismul legal fără să fie un proiect, deci astea pot să inceapă foarte, foarte rapid. Casele de marcat - se pot deconta antreprenorilor costuri deja făcute și să faci sistemul informatic care să lege cu sistemul informatic al ANAF, nu poate fi făcut rapid. Sunt foarte multe care pot fi făcute rapid. Reporter: Deci pană la finalul anului, să spunem, odată ce sunt primiți banii... Un an şi jumătate? Cristian Ghinea: Va fi o prefinanțare de 13% de 29,2 miliarde. Aceşti 13% intră in țară, imediat ce avem PNRR aprobat, dar atenție, in cel mai bun caz, el va fi adoptat la toamnă pentru că așa spune regulamentul. Mai, iunie - sunt negocierile cu Comisia. Iulie, august - negocierile din Consiliu. Acum, dacă se va mai intarzia in negocierile cu Comisia, se duce tot termenul mai incolo. Reporter: Deci primii bani ar putea intra in această toamnă pe finanțarea 13%? Cristian Ghinea: Da. Reporter: Care ar fi un termen la care oamenii să poată să vadă ceva concret, cum ar fi centrele medicale din zonele rurale? Cand ar putea acestea să fie construite sau școli moderne realizate? Trebuie să așteptăm pană in 2026 sau mai repede? Cristian Ghinea: Nu. Anul viitor. De pildă, am pus pentru prima oară in Romania acest Program Național pentru Creșe, care presupune, pe de o parte, schimbarea cadrului legislativ. Nu știu dacă știți, dar normativele de creșe sunt din 1995, presupun să ai cate 100 de metri pătrați pentru fiecare copil - o sută de metri pătrați este aberant. Nu e potrivit pentru orașele moderne in care costurile sunt altele la costul de imobiliare. Deci Ministerul Dezvoltării, impreună cu Ministerul Educației vor face modificarea legislativă. Din acel moment, din banii de prefinanțare, putem plăti creșe, care creșe au inceput să fie deja licitate de către Compania Națională de Investiții, deci pe bugetul național, am inceput unele proiecte. Acelea care sunt fezabile și acceptate de Comisia Europeană vor putea să fie plătite, imediat in această prefinanțare. Reporter: Şi deci la anul ar trebui să vedem niște construcții realizate din acești bani? Cristian Ghinea: Absolut, dacă se aprobă PNRR la toamnă. Reporter: Şi ce se intamplă cu proiectele care nu sunt finalizate pană in 2026? Trebuie să dea inapoi finanțarea obținută pană in acel moment și răman să fie finalizate pe bugetul național sau...? Cristian Ghinea: Nu. Acesta este un mecanism de la fondurile structurale. Aici este exact invers. Noi le facem din bani naționali și cand le avem gata cerem bani pe ei. Dacă nu sunt gata nu cerem bani pe ele, le luăm pe buget. Reporter: Am ințeles. Mulţumesc! Cristian Ghinea: Şi sperăm să fie cat mai puține asemenea cazuri. Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă intreb care vor fi criteriile după care comunitățile locale vor primi bani din PNRR, dacă va fi, nu știu, eventual un concurs de proiecte sau care vor fi efectiv criteriile după care comunitățile locale vor putea accesa acești bani? Cristian Ghinea: Dacă vă uitați in documentul care, cred că a fost deja publicat pe site-ul ministerului, la fișa respectivă, fonduri pentru UAT-uri, sunt acolo exact tipurile de proiecte care pot fi... Reporter: Aş prefera să mi le spuneți dumneavoastră, doar cateva cele mai importante. Cristian Ghinea: Deci practic fiecare UAT are pus deoparte o bucată a sa. Din această bucată, Ministerul Dezvoltării, care va gestiona programul, trebuie să se asigure că per total alocare, 20% sunt pentru calitatea aerului. Deci, aici vor favoriza proiectele care vin pe biciclete, autobuze electrice, transport, transport in comun, parcuri industriale digitale, de pildă. Toate acestea sunt eligibile şi, practic, dacă eu aș fi primar, știu că am x euro pentru următorii cinci ani și vin cu aceste proiecte la Ministerul Dezvoltării și imi iau banii. Acesta este mecanismul. Reporter: Și dacă nu vin cu aceste proiecte, eu ca primar.... Cristian Ghinea: Şi dacă nu vin cu aceste proiecte, la runda a doua, banii care răman se distribuie celor care au proiecte. Nu poți să ii obligi pe niște oameni care nu vor să facă proiecte. Reporter: Președintele Iohannis spunea că vor fi alocați bani şi pentru Romania educată. Ne puteți da cateva exemple de proiecte care sunt incluse in Romania educată și care vor fi finanțate prin PNRR? Cristian Ghinea: Da. Digitalizarea, pe care am menționat-o, programul de reducere a abandonului școlar și cele două miliarde de euro pentru infrastructura școlară. Deci, aici, practic, din acest moment, primarii care au partea de infrastructură pentru sistemul de educație trebuie să pregătească proiecte de modernizare a școlilor, plus mai este și o parte de dotare cu laboratoare de știință, astfel incat această linie de investiție probabil că va fi gestionată la nivel central, astfel incat toate școlile din Romania să aibă astfel de laboratoare. Reporter: Adică Ministerul Educaţiei va fi cel care va decide unde vor fi făcute, spre exemplu, laboratoare, in ce școli vor făcute aceste laboratoare. Cristian Ghinea: Da. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Referitor la zona de sănătate, spuneați că vom avea inclusiv construcția unor noi spitale. Ne puteți spune ce spitale vor fi făcute și unde vor fi construite? Cristian Ghinea: Nu vă pot spune, pentru că decizia nu a fost luată. Deși am crescut foarte mult alocarea pe spitale față de varianta precedentă, suntem la mai mult de 2,5 miliarde de euro, de fapt, 2,6, pardon, nevoia este mult mai mare. Vreau să vă spun că din cele foarte multe intalniri pe care le-am avut in perioada asta, dintre primarii care au venit la mine, cei mai mulți au pe această zonă de investiții. Ştiu situația, este dramatică. Pană la urmă, trebuie să urmăm o strategie. Ministerul Sănătăţii va avea o unitate de investiții in sănătate, in infrastructura de sănătate, care va lua decizia. Şi nu creăm birocrație nouă, ăsta a fost alt criteriu pe care l-am pus. Apropo, am respins destul de multe cereri de a crea o agenție, o ceva anume. Am spus: creăm noi structuri birocratice, doar dacă reorganizăm. Vlad Voiculescu s-a angajat să reorganizeze cele trei direcții de investiții care există in acest moment in Ministerul Sănătății, intr-o agenție de investiții in sănătate unde se va lua decizia de prioritizare. Reporter: Ne garantați că, in 2026, vom avea un spital, măcar un spital nou la noi in țară, făcut prin PNRR? Cristian Ghinea: Da. Reporter: Şi cat de mare va fi el sau cum il vedeţi? Pe cine va servi? Cristian Ghinea: Ca să fie foarte clar: spitale regionale, cele mari care sunt in pregătire, răman pe Programul Operațional Sănătate. Aici vorbim de alte spitale de nivel județean, dar care sunt tot mari. Nu vreau să vă dau nume pentru că ar insemna să mă antepronunț, dar vor fi spitale județene mari, suficient de avansate ca maturitatea proiectului să fie gata pană in 2026, acesta va fi criteriul. Reporter: Am ințeles corect, cele trei spitale regionale nu sunt finanțate din PNRR? Cristian Ghinea: Ele sunt finanțate, sunt prinse la finanțare, trimise la Comisie, prin Programul Operațional Sănătate. Au un miliard de euro a lor, pentru că acolo fiind foarte mari, există posibilitatea de a se prelungi pană peste 2026, deci vorbim de spitale noi, pe langă cele trei regionale mari. Domnule ministru, s-a vorbit in ultima perioadă foarte mult de banii de PNRR, insă mai există circa 50 de miliarde de euro care ar trebui să vină in ciclul bugetar 2021-2027. Cand vom vedea cum atragem și acești bani? Cristian Ghinea: Tot anul ăsta. Este aici domnul Vasiliu, secretar de stat care se ocupă cu programarea. Primele variante de programe operaționale au fost trimise la Bruxelles. Au existat 8 runde de negociere și ne-am propus să le finalizăm anul ăsta. Ca să fie foarte clar, tot anul acesta se face și programarea pentru toate programele operaționale, se face la ministerul pe care il conduc, mai puțin partea de agricultură, care se intamplă la Ministerul Agriculturii. Vor fi insă modificări, pentru că au apărut anumite necesități evidente din dezbaterile pentru PNRR și care iși au locul in programele operaționale, vă dau un exemplu: siturile contaminate. Sunt foarte multe situri in Romania, foarte multe locuri poluate istoric și care trebuie să fie curățate. Avem şi infrigement pe acest subiect. Ministerul Mediului a luat o decizie grea. Ministerul Mediului care a avut foarte multe propuneri. A trebuit să luăm o decizie grea, ce facem cu această parte de investiții. Este deja o promisiune pe care i-am făcut-o domnului ministru, că vom mări alocarea din programul operațional viitor pentru mediu, pentru aceste situri decontaminate, pentru că este chiar nevoie acolo. Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă intreb dacă există posibilitatea de cuplare intre PNRR şi fondurile din ciclul 2021-2027, dacă va exista un proiect foarte mare care n-ar putea să fie acoperit din Planul Național de Redresare și Reziliență? Cristian Ghinea: Da, se poate. Va trebui să modificăm programul la momentul respectiv. Dar eu sper să nu fim nevoiți să facem asta, pentru că vom include aici proiecte care trebuie să fie finalizate. Teoretic, se poate ce spuneți, dar aș prefera să nu ajungem in situația asta. Bun. Vă mulțumesc frumos! Toate bune! 2021-03-19 15:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-19-04-38-32big_image_3_resize.jpgÎntrevederea viceprim-ministrului Dan Barna cu Roelof S. Van Ees, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Țărilor de JosȘtiri din 19.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-viceprim-ministrului-dan-barna-cu-roelof-s-van-ees-ambasadorul-extraordinar-i-plenipotentiar-al-regatului-tarilor-de-josViceprim-ministrul Dan Barna l-a primit, joi, 18 martie, pe Excelența Sa Roelof S. Van Ees, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Țărilor de Jos. - I-am spus interlocutorului meu că dorim o colaborare chiar mai stransă decat in prezent intre țările noastre. Atat din punct de vedere politic, cat și economic. De asemenea, căutăm impreună și acele zone unde ne putem coordona in privința raportării la temele europene, a spus viceprim-ministrul Dan Barna. In cadrul discuțiilor s-a abordat și subiectul Mecanismului de Cooperare pentru Romania și Bulgaria. - In așteptarea raportului Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania, contăm pe o abordare pozitivă din partea părții olandeze pentru ca MCV să fie ridicat și inlocuit cu mecanismul privind statul de drept aplicabil la nivelul intregii Uniuni Europene, a precizat viceprim-ministrul. 2021-03-19 12:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_654669d8-dba9-4234-b845-90f2404e645e.jpgÎntrevederea viceprim-ministrului Dan Barna cu Søren Jensen, ambasadorul Regatului DanemarceiȘtiri din 18.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-viceprim-ministrului-dan-barna-cu-soren-jensen-ambasadorul-regatului-danemarceiViceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe Excelența Sa, domnul Søren Jensen, ambasadorul Regatului Danemarcei. In cadrul convorbirilor, partea romană și-a exprimat interesul față de experiența daneză in domeniul tranziției energetice, infrastructurii sanitare și digitalizării. S-a abordat și tema importantei comunități romanești din Danemarca, in randurile căreia se remarcă un număr semnificativ de studenți. - Suntem interesați și de intensificarea dialogului politic bilateral și a relației dintre economiile noastre. Pentru a ajunge acolo avem nevoie să vedem mai multe schimburi comerciale, o creștere a exporturilor romanești in Danemarca și mai multe investiții daneze in Romania, a spus viceprim-ministrul Dan Barna. 2021-03-18 17:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-03-18_at_17.08.04.jpegBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, la finalul şedinţei de guvern din 17 martieȘtiri din 17.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-muncii-raluca-turcan-i-ministrul-transporturilor-catalin-drula-la-finalul-sedintei-de-guvern-din-17-martieGalerie foto Briefing de presă susținut de premierul Florin Cițu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Mulţumesc. In şedinţa de guvern de astăzi au fost aprobate mai multe acte normative importante, dar şi unele in primă lectură. Doi miniştri vi le vor prezenta, ministrul transporturilor şi ministrul muncii, dar, din punctul meu de vedere, am de prezentat două acte normative sau două informaţii. In primul rand, am cerut Ministerului Sănătăţii ca, pană săptămana viitoare, să prezinte un raport al activităţii desfăşurate, incepand cu luna decembrie, in vederea pregătirii valului trei al pandemiei şi, bineinţeles, să ne prezinte care sunt planurile pentru perioada următoare. Tot in şedinţa de săptămana viitoare vom avea, deşi CNCAV prezintă săptămanal, are o conferinţă de presă săptămanal, am cerut şi CNCAV să vină să prezinte situaţia. Ministerul Sănătăţii, dar şi CNCAV, impreună să prezinte. Ministerul Sănătăţii am spus că ar fi important să vină, exact cum face CNCAV, să aibă conferinţă de presă săptămanal, să ştiţi exact cand este conferinţa de presă şi acolo să puteţi să intrebaţi şi să vă fie prezentată evoluţia planului prin care incercăm să oprim această pandemie. Deci, sper ca de săptămana viitoare să nu fie doar o conferinţă de presă de la CNCAV, să fie şi una a Ministerului Sănătăţii săptămanal. Un alt lucru important pe care l-am făcut astăzi, in primă lectură, e un memorandum, şi vă spun de ce in primă lectură, cu tema monitorizarea şi evaluarea complexă, pe bază trimestrială, a acţiunilor intreprinse de guvern pentru indeplinirea programului de guvernare a activităţii ministerelor şi diseminarea rezultatelor. Acest memo prezintă aici detaliile. Dar de ce este doar in primă lectură? Pentru că fişele pentru fiecare minister, in acest moment, cuprind doar activităţile din sau acţiunile, obiectivele din programul de guvernare. Vreau ca aceste cifre să fie asumate de fiecare ministru in parte şi ele trebuie să fie completate cu acţiunile şi măsurile pe care noi le-am bugetat, pentru care avem bugetări şi, bineinţeles, măsurile de reformă. Pană in şedinţa de săptămana viitoare aş vrea să aprobăm şi acest memorandum şi apoi, după aceea, dăm drumul şi la evaluarea activităţii. Sunt cele două informaţii pe care voiam să vi le prezint eu. Ii voi lăsa pe miniştri să prezinte actele normative. Dacă aveţi cate o intrebare de fiecare. Reporter: Voiam să vă intreb despre decizia pe care au luat-o astăzi, la nivelul Parlamentului European, să existe o adeverință verde, un certificat verde, care să permită să poată circula in interiorul Uniunii Europene, atat cu vaccinul, fie cu un test negativ sau dacă a avut COVID-19 o persoană. Cum vedeți dumneavoastră, pentru că știm că v-aţi pus de multe ori impotriva unui vaccin să fie ca un certificat de călătorie? Florin Cițu: Aici dumneavoastră spuneţi că nu este vorba despre un vaccin, este vorba de mai multe forme, care au existat şi anul trecut. Au existat ţări care anul trecut acceptau și teste, şi noi acceptăm, de exemplu, persoane care vin din afara UE și sunt testate pot să vină in Romania, deci nu văd o problemă aici. Noi vorbeam acolo de un pașaport, care nu există in acest moment şi nu a fost aprobat nicăieri. Reporter: In ceea ce privește declarațiile pe care le-a făcut ministrul sănătății ieri, Vlad Voiculescu, cu privire la numărul de paturi de la ATI, el susține că momentul de față nu vedem o scădere a numărului de paturi, in condițiile in care dumneavoastră aţi spus cu totul altceva in repetate randuri. Cum vedeți această poziție diferită a ministrului sănătății și, in același timp, dacă ne puteți spune rezultatele raportului Corpului de control, dacă s-a finalizat in ceea ce privește... Florin Cițu: Deci aveți două intrebări. La prima intrebare, eu am prezentat datele oficiale așa cum mi-au fost prezentate, dar am cerut Inspecției Sanitare să meargă in fiecare spital să vadă exact situația reală. Incă aștept acel rezultat de la acea inspecție. Referitor la Corpul de control, așa cum am prezentat raportul Corpului de control pentru Matei Balș cand a fost gata, il voi prezenta și pe celălalt, cand o să fie gata. Reporter: Domnule Cițu, spuneţin-ne cu ce mandat mergeţi acum la şedinţa de la Cotrocenit, de la ora 16:00 ? Şi dacă imi puteți spune cu privire la PNRR, aţi trecut de faza alocărilor și ați inceput să discutați pe proiecte? Florin Cițu: PNRR este este construit de jos in sus pe proiecte. Deci intai am luat proiectele, am ajuns la anumite sume şi după aceea am incercat să vedem care dintre proiecte nu se califică și am ajuns la suma finală. Mandatul este acela clar, pe care l-am tot enunţat, de a lua toate sumele din PNRR și să le folosim cat mai eficient pentru a reforma Romania, acesta este mandatul. Reporter: Domnule premier, spuneaţi că veţi gandi o nouă lege a salarizării şi că vom avea indicatori de performanţă discutaţi cu mediul privat. Cum decurg discuţiile pe această temă, aveţi deja colaborări cu mediul privat in acest sens și cu cine? Florin Ciţu: Doamna ministru Raluca Turcan vă va prezenta exact proiectul. A fost un memorandum pe această temă in şedinţă de guvern. Doamna ministru vă va prezenta. Aveţi răbdare cateva secunde. Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să imi spuneți, vă rog, ce fel de schimbări se pregătesc la CNAS? Mă refer aici la numirea incă unui vicepreședinte și majorarea numărului de membri in consiliul de administrație. Este nevoie de așa ceva? Florin Ciţu: Este vorba doar de incă un vicepreședinte, nu este vorba de majorarea numărului de persoane in Consiliul de Administraţie, atat, doar incă un vicepreşedinte. Reporter: Şi de ce este nevoie practic de incă un vicepreședinte acolo? Florin Ciţu: Este propunerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Cred că este justificată prin reformele pe care vor să le facă in acest sector și cred că aveau nevoie de incă un specialist la acest nivel, pentru atribuții, dar cu siguranță Ministrul Sănătății vă va explica mai multe. Reporter: Aş vrea să vă intreb despre desființarea SIIJ, una dintre marile promisiuni făcute in campania electorală societății civile. Precum știm, proiectul inițiat de Stelian Ion nu a mers atat de lin cum ne-am fi așteptat, s-a izbit de impotrivirea UDMR vizand locul unde vor ajunge dosarele, nu se dorea ajungerea lor la DNA. Se pare că s-ar fi ajuns la un compromis, și anume ca trimiterea in judecată a magistraților să se facă cu avizul CSM. Este văzută această ințelegere de-o parte din societatea civilă drept un compromis, drept o superimunitate pe scurt. Aș vrea să vă intreb cum se vede de la dumneavoastră? Florin Ciţu: Noi am aprobat o variantă in guvern și, ca de fiecare dată, eu aş prefera ca varianta care trece de Parlamentul Romaniei să fie cat mai aproape de ce am aprobat noi in ședința de guvern. Maine, ințeleg că sunt mai multe dezbateri și la Senat și vom vedea care sunt concluziile. Semnalele pe cale le am sunt că va trece proiectul legii şi in Parlamentul Romaniei cat mai aproape de ceea ce a fost aprobat in şedința de Guvern, dar vom vedea maine după dezbaterile din comisie. Reporter: Recent, domnule prim-ministru, aţi demis un fost deținut politic roman pentru că a prezentat atitudine antisemită. In același timp, criminali de război precum Albert Wass sau Nyiro Jozsef au statui și sunt elogiaţi pe teritoriul Romaniei. Veţi fi la fel de intransigent in legătură și cu acest subiect despre care autoritățile de aici, din București, pană acum nu au făcut nimic? Florin Ciţu: Eu am luat o decizie referitoare la atribuţiile mele. Vom discuta despre cealalte dacă se discută, dar eu am explicat decizia, era in atribuțiile prim-ministrului, altceva nu mai am de comentat aici. Reporter: Şi o clarificare dacă se mai poate. Economistul şef al Băncii Naționale, domnul Valentin Lazea, susține că o variantă, de fapt mai multe variante de a aduce bani la bugetul de stat inseamnă fie o concediere a 300.000 de angajați din sistemul public, fie o reducere cu 20% a salariilor și un program redus de muncă. Cum vedeți aceste soluții pe care le propune economistul șef al Băncii Naționale? Florin Ciţu: Economiștii au multe opinii și, pană la urmă, dezbaterile in cadrul economic sunt bune. Putem să dezbatem academic foarte multe lucruri. Acest guvern și-a prezentat planul de reformă. Am prezentat o strategie fiscal bugetară pe următorii patru ani și este cea de care ne ținem noi, dar, bineințeles, și eu cand particip, şi putem să participăm la tot felul de dezbateri este o plăcere să dezbatem, mai ales cu economiştii de la Banca Națională, intotdeauna. Mulţumesc. Raluca Turcan: Bună ziua! Astăzi, in şedinţa de guvern am adoptat, in primă lectură, două acte normative şi, de asemenea, un memorandum. In primă lectură, au fost adoptate proiecte de acte normative care privesc măsuri active: pe de o parte, o măsură privind posibilitatea continuării activităţii de către persoanele care indeplinesc condiţiile de pensionare şi, pe de altă parte, pentru părinții aflați in concediu de creștere a copilului. In legătură cu primul proiect, şi anume de posibilitatea continuării activităţii de către persoanele care indeplinesc condiţiile de pensionare, vorbim despre persoanele care odată ce au indeplinit varsta de pensionare pot să opteze, la cerere, să lucreze pană la varsta de 70 de ani. Vorbim, așadar, de o opțiune, de un drept, şi in niciun caz de o obligație şi acest drept ține de dreptul salariatului de a munci. Persoanele işi pot prelungi activitatea pană la 70 de ani, atat in sectorul public, cat şi in sectorul privat. De asemenea, au posibilitatea să revină asupra acestei opțiuni de a munci şi să se intoarcă la pensie inainte de varsta de 70 de ani, iar anii munciţi in plus de persoanele care optează pentru continuarea activităţii conduc la recalcularea pensiei in sistemul public de pensii. De asemenea, aş dori să menționez cateva detalii ale acestui proiect. Un salariat care ajunge la varsta legală de pensionare şi doreşte să muncească mai departe, depune o cerere in sensul acesta şi această cerere este practic suficientă pentru a-şi putea continua activitatea. Pentru sectorul public există niște reglementări specifice, şi anume: in momentul in care o persoană optează pentru prelungirea activităţii, atunci, dacă indeplinește condiţiile de pensionare se suspendă dreptul la pensie. Opțiunea continuării activităţii după implinirea varstei legale de pensionare are drept consecință, așadar, suspendarea pensiei şi cei care cumulează in momentul de faţă pensie cu salariu la stat au obligația ca, in 30 de zile de la publicarea acestui act normativ, să-şi exprime această opțiune. Evident că angajatorii trebuie să-i informeze pe cei care in momentul de faţă se află in situație de cumul pensie-salariu, iar dacă nu fac lucrul acesta vor suporta consecințe sub formă de amendă. In același timp, proiectul de lege reglementează și situația persoanelor care au calitatea de pensionar in momentul de față și care pot să opteze să se reangajeze pană la varsta de 70 de ani. In legătură cu acest proiect de lege există cateva excepții, care pleacă in special de la condiția de constituționalitate, pentru că ne dorim un act normativ constituțional, și anume: persoanele care sunt alese in funcții publice sau cele care au durata mandatului definită de Constituție, avand practic un drept constituțional, sunt exceptate de la aplicarea acestei prevederi legislative; de asemenea, sunt exceptate persoanele care incasează in momentul de față venituri sub formă de drepturi de autor și drepturi conexe in baza legii drepturilor de autor, personalul didactic plătit cu ora, pensionarii incadrați in gradul III de invaliditate, asistenții maternali, asistenții personali și ingrijitorii la domiciliu sau membrii Academiei Romane. Proiectul de lege, de asemenea, reglementează, tot din perspectiva respectării Constituției, și situația persoanelor care in momentul de față se află intr-un mandat definit de lege, pentru că un mandat definit de lege, aflat in desfășurare, nu poate să fie suspendat printr-un act normativ complementar. Aș dori să mai menționez aici că in momentul de față in sistemul public există aproximativ 35.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul, in condițiile in care, iarăși o cifră foarte importantă, avem aproximativ 102.000 de persoane peste 65 de ani care in momentul de față au optat să cumuleze pensia cu salariul, atat in sistemul public, cat și in sistemul privat. Așadar, este evidentă dorința de prelungire a perioadei active pentru persoanele care lucrează și in sistemul public, și in sistemul privat. Al doilea proiect care cuprinde, de asemenea, o măsură activă de stimulare a activității profesionale ține de creșterea stimulentului de reinserție de care beneficiază in momentul de față părinții aflați in concediu de creștere a copilului. După cum bine cunoașteți, in momentul de față, dacă se intorc la muncă inainte de indeplinirea perioadei de doi ani de zile, primesc un stimulent de 650 de lei pentru incă un an. Noi considerăm că o măsură de suplimentare a veniturilor, de scădere a riscului deprofesionalizării părintelui şi, de asemenea, de susținere a angajatorului cu forță de muncă ar fi acoperită de o creștere a stimulentului de reinserție la 1.500 de lei, care să fie acordat mamelor sau părinților care se intorc la muncă pană la implinirea varstei de șase luni a copilului pe toată durata in care ar fi beneficiat de concediu pentru creșterea copilului. Vorbim in acelaşi timp şi de o măsură care aduce şi un sprijin la bugetul statului, intrucat orice creștere a ocupării in sistemul economic romanesc, practic are un impact pozitiv asupra economiei. Dacă aveţi intrebări. Reporter: Doamnă Turcan, spuneți-mi, vă rog, cand este gata legea salarizării? Raluca Turcan: In privința legii salarizării, şi vă mulţumesc că mi-aţi amintit să prezint şi memorandumul care a fost, astăzi, adoptat in ședință de guvern in prima lectură, suntem in situaţia in care am solicitat tuturor ministerelor de linie care coordonează activităţi in domeniile lor de activitate să prezinte propria viziune in privința salarizării in sistemul public, plecand de la niște principii pe care Ministerul Muncii şi Protecției Sociale le-a identificat ca fiind necesare. In primul rand, să existe o unitate in privința salariului in plată, care se calculează pentru toate categoriile socio-profesionale. Noi propunem ca salariul de bază la care să se raporteze majorările sau calculul salariilor să fie de 2.300 de lei, nivelul salariului minim brut pe economie. De asemenea, dacă sunt sporuri, care sunt necesar a fi acordate, acestea să nu depășească mai mult de 20% din nivelul salariului de bază, să fie introduse in grila de salarizare, activităţi care in momentul de faţă nu sunt incluse pe grila de salarizare, şi sistemul sporurilor să fie revizuit radical in sensul in care unele sporuri să fie acordate in sumă fixă, pentru că presupun expunerea la condiții de muncă identice sau altele să fie eliminate şi in domeniile respective să se prefere o reașezare pe grila de salarizare a salariilor in plată. Cu alte cuvinte, dorim ca sporurile să fie generate fie de o anumită categorie de activitate desfășurată, fie pentru motivarea salariaților, astfel incat ele să-și atingă scopul ca instituțiile să fie cat mai aproape de cetățean, să fie eficiente și să răspundă unor indicatori de performanță. Și acum răspund și intrebării adresate anterior domnului prim-ministru: pentru stabilirea acestor indicatori de performanță a instituțiilor publice, intenționăm ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență să accesăm fonduri pentru plata consultanței de la o instituție financiară internațională de prestigiu, care să ne pună la dispoziție o analiză a modului in care trebuie să evaluăm și să definim acești indicatori de performanță. Reporter: Totuși avem cumva un termen cand va fi gata această lege? Aproximativ măcar. Raluca Turcan: Nu avem o presiune foarte mare a timpului, pentru că nu dorim să facem lucrurile improvizat și o lege, care să țintească un caracter unitar, să ne trezim, de fapt, că este dominată de excepții. Așadar, ne-am propus cam un an de zile să putem să pregătim acest act normativ de o importanță dominantă, covarșitoare, astfel incat, intr-adevăr, in sistemul public de salarizare să putem spune că am făcut un pas serios de reformă. Reporter: Și o ultimă intrebare. Cum arată mai exact articolul care interzice cumulul pensiilor cu salariul de stat? Raluca Turcan: Am și spus că nu este vorba de o interzicere, ci in momentul in care in sistemul public cineva optează pentru prelungirea activității, dar beneficiază și de pensie, atunci dreptul la pensie se suspendă. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: O clarificare, doamna ministru. Pană la urmă proiectul de lege cu aceste interdicții pentru cumulul pensiilor cu salariul la stat și cu creșterea varstei de pensionare a fost aprobat in primă lectură și urmează să fie efectiv aprobarea finală ulterior sau a fost aprobat astăzi in totalitate? Raluca Turcan: Astăzi a fost aprobat in primă lectură. Noi sperăm că pană săptămana viitoare să avem varianta finală și săptămana viitoare să rezulte in urma ședinței de guvern un proiect de lege care să plece spre Parlament. Reporter: Varianta finală? Deci luați in calcul să mai aduceți o serie de modificări? Raluca Turcan: Evident că instituțiile avizatoare au acest drept să facă completări. Reporter: In ceea ce privește impactul bugetar al acestui proiect de lege, dacă ne puteți lămuri, pentru că ați spus și dumneavoastră, 35.000 de oameni doar in sistemul public in momentul de față, dacă ne puteți lămuri care este impactul bugetar? Cați bani vor veni la buget in urma acestui proiect? Raluca Turcan: Acest proiect de lege nu a fost gandit din perspectiva... Reporter: Trebuie să aibă, cum ați spus și dumneavoastră, un aviz de la ministerul avizator, deci de la Ministerul de Finanțe. Raluca Turcan: De la Ministerul de Finanțe am primit deja avizul, intrucat mi se pare normal ca atunci cand lansezi un asemenea proiect să ai prima dată o consultare cu Ministerul Finanțelor, și nu are un impact financiar negativ. Așadar, finanțele nu pot decat să susțină un proiect care pe fond urmărește cu totul și cu totul alte lucruri. Unul, stimularea vieții active. Doi, echitatea in sistemul public de salarizare și de pensie. Reporter: Am ințeles, dar ne interesează și forma nu numai fondul, in condițiile in care vorbim de această perspectivă pentru 35.000 de pensionari. Este normal să știm și care este impactul bugetar, tocmai că suntem cu un deficit bugetar foarte mare și statul incearcă să facă anumite economii. Vă rog. Raluca Turcan: V-am răspuns la această intrebare. Nu dorim să ne referim la impactul bugetar, pentru că scopul acestui proiect de lege este cu totul altul, să incurajezi activitatea profesională, viața activă... Reporter: Dar nu aveţi o simulare in momentul de faţă? Raluca Turcan: Avem simulări. Evident că atunci cand venim cu acte normative avem simulări. Dar aceasta este o informație care nu are neapărat un interes public. Reporter: Cred că opinia publică ar trebui să stabilească dacă este de interes sau nu public... Raluca Turcan: Sigur. Reporter: Ne puteți lămuri cu această cifră, vă rugăm. Raluca Turcan: Sigur. V-am spus că nu doresc acum să răspund la această intrebare. Adică, voi răspunde la fel indiferent cum adresați dumneavoastră intrebarea, pentru că pe fond acesta este scopul acestui proiect de lege. Reporter: Am inteles. In ceea ce privește cei 900.000 de tineri care nu sunt in momentul de față incadrați pe piața muncii, cifră pe care dumneavoastră ați anunţat-o in conferinţele trecute. Nici pe piața muncii, nici in sistemul educațional, concret ce proiecte aveți pentru ei in perioada următoare? Raluca Turcan: In primul rand aș vrea să menționez că o parte dintre acești se află in categoria de oameni definiți in sistemul european. Mă gandesc acum cum să vă explic. Ei sunt denumiți NEETs, deci persoane care se află in afara sistemului de educație și de ocupare. In Romania numărul acestor persoane este peste media europeană și, ca atare, ei beneficiază in momentul de față de măsuri active prin plata a 50% la angajator a salariului de angajare, o măsură pe care am prelungit-o pană la jumătatea acestui an. De asemenea, maine, intr-o conferință de presă la Ministerul Muncii, vă anunț acum, vom prezenta o serie de măsuri active care să sprijine tinerii care, in momentul de față, au probleme fie cu continuarea studiilor, fie cu ocuparea sau incadrarea pe piața muncii. Reporter: Şi o ultimă intrebare, după care las microfonul colegilor. 1,3 milioane de romani, cifră pe care o prezenta premierul şi o admitea oficial, pe langă cei de la statistică, care s-au intors in țară odată cu pandemia, premierul spunea că o mare parte din aceşti oameni lucrează in sectorul IT, dumneavoastră la Ministerul Muncii, ce ne puteți spune in privința cifrelor, cați au putut să fie reangajați, au fost incadrați in momentul de față și cam in ce domeniu? Mulțumesc! Raluca Turcan: O să vă prezentăm aceste date legate de tinerii sau de persoanele care s-au intors la muncă din străinătate. Menționez, incă o dată, că acea măsură de 50% din plata salariului pentru romanii care au fost concediați in străinătate in mod abuziv sau unilateral de către angajatori a fost prelungită pană la jumătatea acestui an. Reporter: Dacă legea a rămas la fel cum era și in dezbatere publică, dascălii care lucrează per oră, sunt plătiți per oră, intră in excepțiile de la această lege, cumulul pensiei și salariu. L-am auzit insă pe premierul Florin Cițu, care spunea că nu vrea să existe nicio excepție la această lege. De ce au rămas totuși profesorii și medicii nu, de exemplu? Raluca Turcan: Nu e vorba de o categorie socio-profesională, ci de o formă de venit. Vorbim despre venituri din plata cu ora, așa cum vorbim și de venituri din drepturi de autor și conexe in baza Legii 8/1996 şi, de asemenea, vorbim de venituri pe care le incasează și asistenții maternali sau asistenții persoanelor varstnice sau ingrijitorii la domiciliu, categorie pe care am introdus-o astăzi in primă lectură in acest proiect de lege. Reporter: Şi cate persoane, dacă aţi făcut un calcul, fac parte din această excepţie de la regulă? Raluca Turcan: Din care excepţie de la regulă, la care referiţi? Reporter: De la faptul că nu pot cumula pensia cu salariul. Adică persoanele care pot in continuare cumula şi pensie, şi un venit de la stat? Raluca Turcan: Numărul este nesemnificativ şi vorbim, să spunem, de un număr mai mare pe partea de plată cu ora, sistem de plată folosit in sistemul de educaţie şi, de asemenea, pe parte de asistenţă maternală şi ingrijire la domiciliu, unde, practic, persoanele sunt alături de persoanele pe care le asistă şi cred că am avea in total aproximativ 1.000 de persoane. Reporter: Aş vrea să revin puţin la ceea ce aţi spus dumneavoastră inainte cu privire la stimulentul de reinserţie pentru părinţi. Dacă puteţi să explicaţi mai bine, cei 1.500 de lei vor fi oferiţi timp de şase luni de zile incepand de cand? Dacă se intorc inainte de doi ani, de indeplinirea a doi ani copilul? Raluca Turcan: Nu. Vă dau exemplu mamelor, da, pentru că in ce mai mare parte vorbim de mame. Mamele, in momentul de faţă, au un concediu de creştere a copilului de doi ani de zile. Dacă aleg să se intoarcă la serviciu pană cand copilul implineşte şase luni, atunci primesc un stimulent de reinserţie de 1.500 de lei care se acordă pe durata celor doi ani de zile in care ar fi beneficiat de concediul de creştere al copilului. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă-mi permiteţi, spunea domnul premier că se va face o evaluare a miniştrilor şi că va trebui să completaţi acele fişe. Cum vedeţi asta dumneavoastră? Raluca Turcan: Noi completăm fişele, evaluarea o face premierul. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb dacă viitoarele legi ale salarizării şi ale pensiilor vor include sub umbrelele lor şi personalul MAI sau ei vor avea legi separate de salarizare şi pensie? Raluca Turcan: Cand vorbim de salarizare in sistemul public, in momentul de faţă vizăm categoriile din sistemul public de salarizare, da, deci nu sunt incluse persoanele care in momentul de faţă sunt in pensie din sistemul de apărare şi ordine publică, insă sistemul de salarizare ii priveşte. Reporter: Bună ziua! Dacă eliminarea cumulului pensiei cu salariul nu aduce mari beneficii bugetului, atunci de ce aţi insistat să luaţi această măsură? Raluca Turcan: In primul rand vorbim de o măsură activă, cum am spus, de opţiunea de a rămane in viaţa activă pentru o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, vorbim, in acelaşi timp, de o măsură de echitate pentru cei din sistemul public, intrucat avem in vedere două forme de venit in sistemul public şi este inechitabil ca, de exemplu, o persoană aflată la 62 de ani care munceşte in aceleaşi condiţii cu o persoană de 66 de ani, care are şi cumul pensie-salariu, să beneficieze de venituri diferite. Este o formă de echitate in acelaşi timp. Reporter: Mulţumesc! Fiindcă aţi vorbit de echitate, dacă imi mai permiteţi o intrebare. Avem la MAI un secretar de stat care cumulează şi pensie specială, și salariu. Cum vedeți acest lucru? Raluca Turcan: Nu va mai beneficia de cumulul pensie și salariu in urma acestui proiect de lege. Reporter: Şi dacă aţi aprobat astăzi Hotărarea de Guvern cu privire la biletele de tratament pentru pensionari? Şi ne puteţi spune exact care este impactul bugetar, vă rog, și de ce s-a redus suma alocată comparativ cu anul trecut? Raluca Turcan: Vorbim de 59.000 de bilete de tratament și, ţinand cont că a fost perioadă pandemică, avem un număr mai mic și de grupe de beneficiari de bilete de tratament și, evident, și de un număr mai mic de bilete de tratament, pentru că și condițiile sunt diferite in unitățile de cazare și de tratament. Reporter: In Hotărarea de Guvern s-a specificat că se menţin la aceleaşi condiţii din anul 2020, doamna ministru. Raluca Turcan: Poftim? Reporter: In Hotărarea de Guvern care a fost pusă pe site de la SGG se mențin aceleași criterii din anul 2020. De asta vă intreb de ce această reducere... Raluca Turcan: Criteriile sunt aceleași. Reporter: Criteriile sunt aceleaşi. Raluca Turcan: Exact. Reporter: Prin urmare și același număr de bilete, insă suma alocată e mult mai mică, de la 370 respectiv la 200 de milioane de lei. Raluca Turcan: Nu, dumneavoastră incercaţi să, nu ştiu, să denaturaţi... Reporter: Eu incerc să clarific, doamnă! Raluca Turcan: Ok. Şi eu vă clarific. Reporter: Vă rog. Raluca Turcan: Avem 59.000 de bilete, criteriile sunt aceleași, există mai puține serii de beneficiari, intrucat sunt situații de reducere a locurilor de cazare in centrele de tratament. Reporter: Ok. Raluca Turcan: Vă mulţumesc foarte mult. Cătălin Drulă: Bună ziua! Mă bucur să fiu prima dată la briefingul după ședința de guvern și să fac cateva anunţuri. Cu ocazia acesta voi vorbi despre cateva acte normative, in debut, și apoi despre mai multe veşti bune pentru anumite regiuni ale țării. Vă spun in felul acesta, ca să vă starnesc interesul despre ce va urma. In primul rand e vorba despre o ordonanţă de urgență, care a fost prezentată in primă lectură in ședința de guvern de astăzi, este acea ordonanță de urgență care modifică legislația de achiziții publice, clarificand aspecte privind domiciliul operatorilor economici care pot participa la procedurile de achiziție publică din Romania, in conformitate cu comunicarea Comisiei Europene din 2019 care a spus statelor membru că la procedurile de achiziții publice ale statelor din UE, statele membre nu sunt obligate să permită decat accesul operatorilor economici din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări cu care Uniunea Europeană are un acord de acces reciproc la pieţele de achiziții publice. E vorba de un acord semnat sub egida Organizației Mondiale a Comerțului, e vorba de aproximativ 20 de state, in afară de statele membre ale Uniunii Europene, și aceste state includ: SUA, Canada, Japonia, precum și state din zona de vecinătate, precum Republica Moldova, Armenia și așa mai departe. Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, probabil in ședința de săptămana viitoare, se clarifică faptul că participarea la licitații in Romania se poate face doar de către firme care provin din țări cu legislații și dintr-un cadrul legislativ și normativ similar cu cel al Uniunii Europene, și aici ne referim la norme de mediu, la norme privind drepturile omului, privind drepturile salariaților și așa mai departe. Şi aici vreau să fac o clarificare. Aceste limitări, să spunem, care sunt introduse și de alte state membre, aici dau exemplul Greciei, prin legislație primară, la fel cum o facem și noi, alte state membre o introduc prin legislații secundare sau direct de către autoritățile contractante, și aici este spre exemplu Austria, aceste limitări se referă doar la accesul la proceduri de achiziții publice. Fiecare stat membru, cand face licitații, cand are proceduri de achiziții publice, e un domeniu privilegiat de acces. Nu se referă la norme de comerț, spre exemplu. Adică bunurile sunt supuse in continuare aceluiași regim comercial și vamal al Uniunii Europene cu toate statele de pe glob, cu care există restricții, cu care există taxe vamale și așa mai departe. Nu sunt restricții pe capital, nimic nu impiedică o firmă sau un cetățean, un investitor dintr-o terţă țară, așa se numesc aceste ţări din afara celor din lista de care vorbeam mai devreme, nimic nu impiedică o astfel de entitate dintr-o terţă țară să investească intr-o firmă din Romania sau din Uniunea Europeană. Ceea ce nu se poate este să vii cu un portofoliu și cu o așa-zisă experiență similară dintr-o zonă unde, și dintr-o țară unde, poate, oamenii nu trebuie să aibă, nu știu, concediu la fel cum au aici, nu trebuie să aibă ziua de muncă doar de opt ore, nu trebuie să respecte norme de mediu, nu trebuie să respecte norme privind ajutorul de stat și așa mai departe, ceea ce, aşa cum a constatat şi Comisia Europeană, denaturează concurența. Bun. Aceasta este ordonanța de urgență și dacă aveţi neclarității vă pot răspunde in zona de intrebări. Trec la partea de acte normative, de hotărari de guvern și aici sunt două hotărari de guvern cu proceduri de expropriere. Una este pentru linia de frontieră Curtici - Simeria, e vorba de o suprafață nu foarte mare, dar foarte necesară, sunt cinci hectare, 50 de mii de metri pătrați. E vorba de zona de acces, sunt niște tuneluri care se construiesc acolo. E un proiect de modernizare a căii ferate, reconstrucție, practic, cu tuneluri, pentru viteza de 160 de km pe oră, un proiect cu valoare mare, aproape opt miliarde de lei, care este in plină derulare și era nevoie de acestea suprafețe care au devenit necesare ca urmare a elaborării proiectului tehnic ca proiectul să continue in bune condiții. In plus, tot astăzi a trecut de ședința de guvern hotărarea de guvern care expropriază suprafețele necesare reconstruirii podului de cale ferată peste Argeș, pe linia București-Giurgiu. Acel pod numai de 14 ani a fost luat de ape și legătura București-Giurgiu este intreruptă pe calea ferată. Avem un proiect in derulare semnat cu o firmă austriacă, este in faza de proiectare, iar in această vară vor incepe lucrările. Și astăzi in guvern am și obținut suprafețele necesare pe care se vor face noile infrastructuri de acces la acel pod. Și acum ajung la a treia hotărare de guvern care se referă la exproprierile pentru ultimii trei kilometri, unde nu aveam incă trenul, pe lotul 1 din drumul expres Craiova-Pitești. Și ajung și la anunțul principal pe care vreau să-l fac in această conferință de presă. E vorba de o serie de vești bune, de proiecte pentru Oltenia. Astăzi lansăm, la Ministerul Transporturilor i-am spus pachetul Oltenia. E vorba de șase proiecte de infrastructură rutieră și două de infrastructură feroviară, și am să le enumăr. In primul rand, drumul expres Craiova-Pitești despre care vă vorbeam. Prin obținerea terenurilor, deci prin aceste exproprieri de astăzi, se deblochează integral lotul 1. Lotul 1 este cel dinspre Craiova, primii 17 kilometri, e semnat de vreo doi ani de zile, dar din păcate traseul se suprapunea cu un camp de sonde pe 8 kilometri, unde nu s-a lucrat, pentru că nu exista, mă rog, a trebuit mutat traseul și pe noua locație nu exista terenul achiziționat de stat. Am dat autorizație de construire pe 5 din acei 8 kilometri lipsă luna trecută. Acum am făcut exproprierea pentru ultimii 3 și in 30 de zile conform normelor legale, cand va fi emisă decizia de expropriere, putem da autorizația de construire, astfel incat constructorul poate lucra pe toți acei 17 kilometri. Mai mult de atat. Lotul 2, cel care urmează de la Balș la Slatina, este in construcție și va fi finalizat la sfarșitul acestui an, incă 40 de kilometri. Iar pe lotul 3 e același constructor, un constructor roman de pe lotul 2, am dat autorizație construire săptămana trecută. Deci, practic, pe 80% din lungimea acestui proiect de la Craiova la Pitești se lucrează fără restricții. Pentru ultimul lot, cel dinspre Pitești, lotul 4, am desemnat caștigătorul, care e aceeași firmă de pe loturile 2 și 3, numai că s-au introdus niște contestații săptămana trecută și așteptăm rezolvarea lor după care putem semna și acolo contractul. Deci asta a fost numărul 1 din cele 6 pe rutier și urmează 2 pe feroviar. A doua veste foarte bună. Astăzi dimineață la compania de drumuri s-a semnat contractul pentru proiectarea studiilor de fezabilitate și proiectul tehnic pentru drumul expres Craiova-Targu Jiu. E un proiect super important, consider eu, pentru Oltenia, pentru zona de vest a Olteniei, pentru Targu Jiu. Trece chiar și dincolo de munţi, pentru că de la Petroșani, după ce treci Valea Jiului - și avem și acolo o veste bună, veți vedea - te inscrii pe acest drum expres de in jur de 100 de km și intri in rețeaua de drumuri rapide, deci practic rețeaua de drumuri rapide se extinde pană la Targu Jiu. Asta ajută și inspre zona de nord-est a județului Mehedinți, zona Baia de Aramă, tot bazinul Gorjului și va duce la dezvoltarea acestei zone. E un contract din generația de proiecte care sunt pregătite complet inainte de a fi lansate in licitație. Avem acum şapte, spre Moldova, Ploiești, Buzău, care e pregătit la fel, ceea ce inseamnă că, pe baza acestei documentații, vom contracta un constructor, avem totul gata, nu mai avem acele situații unde trebuie să așteptăm după exproprieri, trebuie să așteptăm după avize și așa mai departe. Al treilea proiect este centura municipiului Targu Jiu. Ăsta este un proiect care a inceput, dacă nu mă inșel, in 2014. E la stadiul de niște betoane abandonate și niște lucrări abandonate de vreo trei, patru ani de zile. Și vestea bună este, a fost reziliat in 2018 acel contract, dar deja nu se mai lucra pe el cred că din 2017, vestea bună este că ordinul de incepere a lucrărilor a fost emis, cu un nou constructor, s-au reluat lucrările și la anul va fi gata şi acest proiect, varianta de ocolire Targu Jiu ii spune tehnic, centura Targu Jiu ii spune lumea. Al patrulea proiect, pentru zona Olteniei, este drumul rapid Craiova-Lugoj; Craiova-Filiași-Drobeta-Turnu Severin-Băile Herculane-Caransebeș-Lugoj, deci practic drumul rapid, ii spun drumul rapid pentru că va fi autostradă sau drum expres ca profil, adică 22 sau 26 de metri pe diferite secțiuni și, in funcție de analiza tehnică și analiza multicriterială, este una dintre legăturile foarte importante peste Carpați de care avem nevoie și este, in special, importantă pentru Oltenia, pentru Dolj, pentru Mehedinți, pentru zona de Olt, pentru zona de sud a țării. Al cincilea proiect este centura Craiova Sud, care se află la licitație pentru construcție, pe 19 februarie a fost lansată licitația, iar la finalul acestei luni vom avea și ofertele depuse. E un proiect de 10 km. Şi al șaselea este in Defileul Jiului, pe DN 66, intre Targu Jiu și Petroșani. Acum trei săptămani, și acolo a fost un contract, acum 10 ani, care e abandonat de cațiva ani, și acum trei săptămani au inceput lucrările pentru construcția unui pod nou peste Jiu și a unei parcări in apropierea mănăstirii Lainici, un obiectiv turistic și, mă rog, cultural religios extrem de important, unde se aglomerează foarte mult pentru că e un locul unde vin foarte mulți oameni și se bloca traficul și cu această parcare se va rezolva și fluidizarea in acea zonă. Pe calea ferată ne-am propus pentru acest an și am dat sarcină Companiei CFR SA, companie care gestionează infrastructura feroviară, să rezolve restricțiile și limitările de viteză dintre București și Craiova. Intre București şi Craiova un tren de persoane face trei ore și jumătate acum, de unde in anii 80 făcea două ore, și asta nu mai poate continua aşa. Au ca obiectiv să rezolve anul acesta cat mai multe din restricții. Am discutat cu dumnealor şi şi-au asumat că vor reduce cel puţin 40 de minute din acest timp, pentru că unele lucrări se intind și in anul următor. Iar mai departe, de la Craiova la Caransebeș deci, practic parte din linia Craiova - Timișoara să finalizăm anul acesta studiul de fezabilitate pe coridor european, iarăși reconstrucţie tuneluri, al doilea fir, pentru că este linie simplă, este un proiect Connecting Europe Facility şi partea de pregătire și va fi și partea de execuție. Astea sunt cele opt proiecte pe zona Oltenia. Au venit toate grămadă și fie ca veștile bune să vină tot așa. Ieri am vorbit de niște vești bune pe Moldova. In general, credem că disparitățile regionale trebuie eliminate și proiectele să fie prioritizate in funcție de o dezvoltare uniformă și echitabilă in toată țara. Avem o frenezie de investiții pe care le gestionăm la Ministerul Transporturilor, investiții in derulare, investiții noi, proiecte pe care le pregătim ca să fie cele care intră in construcție peste doi sau trei ani. Mulțumesc! Dacă sunt intrebări. Reporter: In ceea ce privește partea de infrastructură, mă refer aici la companiile mari, străine, care in momentul de față, știți foarte bine, și problema se cunoaște la minister, subcontractează la companii romanești. Foarte multe dintre ele, in momentul de față, nu iși primesc banii, ajung in instanță, in instanță autoritatea judecătorească spune că nu pot să se indrepte impotriva companiilor străine, foarte mulți contractori romani, subcontractori romani răman fără bani. Nu se poate găsi o soluție sau ce soluții aveți pentru aceste firme romanești astfel incat să işi ia banii direct? Există cazuri in care se intamplă această decontare, cum s-a intamplat la CNAIR, de exemplu. Cătălin Drulă: Da, există. Intr-adevăr, legislația permite plata directă către subcontractori, dar condiția este ca ei să, acum nu sunt un expert in derulare de contracte, dar condiţia este ca ei să fi declarați ca atare că sunt contractori. Din păcate aici au invățat şi firmele romanește să se protejeze și să semneze contracte mai bune. Cumva, din această frenezie de investiții de care vorbeam, piața acum e in avantajul lor, adică mai degrabă subcontractorii, se bat contractorii mari pe ei, deci nu mai au acea, să zicem, presiune să semneze in orice condiții sau să execute lucrările și au invățat să se protejeze mai bine și juridic. Dincolo de asta, există prevederi ca subcontractorii să fie plătiţi direct și există obligația companiilor, cum este CNAIR, de care aduceți aminte, să ceară, atunci cand plătesc o factură, dovada că au fost plătiţi și subcontractorii. Şi aceste lucruri se intamplă, dar știu că există și situații in care firmele, din păcate, ca să folosim temeni colocviali, şi-au mai luat ţepe, și asta este trist că s-a ajuns acolo. Avem și cazuri de, in fine, contracte reziliate. Există, bineințeles, deschidere, unde putem să ajutăm. Pe parte legislativă s-a intervenit in anii trecuţi și, cum spuneam, subcontractorii pot fi plătit direct, dar, pană la urmă, și actorii economici trebuie să-și protejeze un pic interesele și să semneze contractele cu clauzele corecte, să intre ca subcontractori declarați, să lucreze la alb. Şi acum e un moment bun pentru piața de construcții in care, să zicem, nu există o disperare, pentru că e invers, să zicem, mai degrabă se caută foarte mult resurse şi atunci işi pot permite să intre in condiţii corecte, cred. Dar avem un dialog, chiar săptămana asta o să am o intalnit cu reprezentanții constructorilor, deci intotdeauna ascultăm. Eu văd acest mandat și de la Ministerul Transporturilor și relația public-privat ca un parteneriat. Ştiţi că e de obicei atitudinea asta cu ministrul transporturi care zbiară la constructori, ca un caporal, așa, le dă ordine... Reporter: Sau rupe contracte. Cătălin Drulă: Da, rupe contracte şi aşa mai departe. Eu cred că cel mai mult avem de caștigat cand ne ascultăm unii pe alții. Nu sunt nici sfinți de partea cealaltă in randul constructorilor, dar nici nu sunt, cum au fost trataţi cateodată ca, cum să zic, angajații sau lacheii noştri la care țipăm. Deci, ascultăm și, dacă sunt lucruri pe care putem să imbunătățim, cu siguranță le vom face. Reporter: Şi dacă tot vorbeam de semnale pe care le dă executivul in cazul subcontractorilor, poate vă gandiți şi la un astfel de semnal, și poate vorbiți cu Ministerul de Finanțe - mă gandesc. E o soluție pe care aţi putea să o luați in calcul, să oferiți gratuitate pe trenuri, de exemplu, pentru persoanele care doresc să se vaccineze in alt oraș? Avand in vedere problema de acum cu vaccinarea, sunt foarte mulți bucureșteni, de exemplu, care au folosit A2, au trecut, au plătit taxă. Sunt variante in care puteți să ajutați cu gratuități oferite celor care doresc să se vaccineze și să se deplaseze in alt oraș? Cătălin Drulă: Gratuităţile se ofera prin lege in Romania. Adică, spre exemplu, gratuități pentru pensionari și așa mai departe. Cred că asta este o chestiune mai degrabă de Ministerul Sănătății și zona de vaccinare, la domnul Gheorghiță. Nu am auzit despre astfel de cereri. Dacă se intervine legislativ, noi intotdeauna, ocupandu-ne de transporturi, susținem lucrurile bune pentru țară. Reporter: Bună ziua. Aș avea mai multe intrebări. Prima, legat de ceea ce aţi spus dumneavoastră, că la licitațiile publice nu vor mai putea participa acele firme din statele terțe. Există insă multe firme din China care incă lucrează? Chiar și pe drumul Craiova - Pitești, dacă nu mă inșel, și din Turcia la autostrada A0 a Capitalei, sunt incluse in această prevedere sau ce se va intampla cu ele? Cătălin Drulă: Nu sunt multe firme din China care lucrează, nu lucrează la Craiova. Deci sunt multe firme care au depus. la un moment dat. oferte și contestații in continuu. Se pare că. din analiza juridică. nu se pot aplica aceste prevederi procedurilor in curs, ar fi un caz de retroactivitate a legii. Nu sunt expert in drept, dar asta ne spun, este opinia juridică. Deci, probabil, se va aplica pentru procedurile viitoare, asta in ce priveşte companiile din state terțe, precum este China, care nu a semnat acordul de la Organizația Mondială a Comerțului de care vorbeam. Iar, in ceea ce priveşte Turcia, ea este inclusă intre acele state in curs de aderare la Uniunea Europeană, care sunt state de unde operatorii economici sunt acceptați. Reporter: Iar in ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, intre Craiova şi București - vă spun din proprie experienţă, sunt din Craiova, deci cunosc toate aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi enumerat. Există totuși o companie privată in Craiova care face trenuri și care are trenuri ce pot circula cu viteze mari, insă nu le este permis să facă acest lucru de către cei de la CFR. Ce știţi despre asta? Cătălin Drulă: Nu cunosc această situație in particular, dar pot să vă garantez că orice companie, fie că este un operator privat sau un operator de stat - in Romania operează şapte firme, dacă nu mă inșel, intre care una e CFR Călători, e operatorul de stat de care știe toată lumea și mai sunt incă cinci sau șase, dacă nu mă inșel, firme, operatori transport de călători. Ele trebuie să respecte restricțiile și limitările de viteză - că sunt două categorie aici, intai e foaia cu restricții și foaia cu limitări. Limitările sunt restricții care sunt de atat de multă vreme că au devenit, se consideră că acolo așa e linia. Deci există două buletine separate la CFR, dacă puteți inchipui, și e plin și de restricții și de limitări intre București- Craiova şi trebuie să le respecte orice tren. De exemplu, sunt zone pe unde viteza constructivă a liniei a fost de 120 și acum trebuie să meargă cu 30, și acolo, ca timp de parcurs, nereparand - că e vorba de reparații de traverse, de șine, de terasamente, inlocuire de schimbătoare de cale, macazuri, mă rog, termenul colocvial. Prin aceste operațiuni se revine la viteza constructivă. Viteza nu e rea a liniei, aşa cum a fost construită, pe segmente este și de 140 de km pe oră, pe altele este de 120. Deci, numai reparand-o, că intotdeauna avem impresia că trebuie să facem cu totul altceva decat e, și asta e bine, dar, pe de altă parte de la trei ore și jumătate la două ore, cele două ore de care vorbeam din anii 80, e o cale lungă de imbunătățire și o cale care aduce oamenii inapoi pe tren, pentru că așa cum este in momentul de față infrastructura feroviară - și aici am cerut din PNRR un miliard de euro destinat acestor operaţiuni de reinnoire, este termenul din strategia feroviară, deci, dincolo de acele construcții de care vorbeam, de tuneluri, cu lucruri care duc linia in cu totul in altă epocă, care au impact limita pe rețea, să zicem că in total vor fi afectaţi cam 1.000 de km pe 20 de ani de lucrări, mai avem incă 9.000 de km care zac in paragină, pentru că, an de an, finanțarea este foarte mică, și pentru ăștia vrea să aducem un miliard de euro și pană in 2026 să facem ceea ce, din păcate, față de starea in care suntem acuma ar fi o revoluție. Reporter: Sunt momente in care oamenii care merg cu trenul de la București spre Craiova stau și in picioare, fac chiar și opt ore, iarna, pentru că șinele ingheață, iar trenul nu mai poate circula sau vara este caniculă și șinele, mă rog, se intamplă lucruri acolo, ințelegeți dumneavoastră, și in același timp biletul costă 130 de lei dus-intors. Dacă mergi cu mașina, mașină normală, combustibilul ajunge la 150 de lei și chiar in condițiile in care nu există drumul expres Craiova-Pitești, deci ai doar o parte din autostrada București-Pitești şi acel drum național, faci trei ore. Cătălin Drulă: Da, aveţi dreptate. Sunt două lucruri care trebuie să se intample ca călătorii să se intoarcă in numere mari către acest mod de transport. Unul este să aducem infrastructura, șinele, la un nivel decent, ca timpii de parcurs să fie decenți și al doilea, să avem material rulant, ăsta e termenul pentru trenuri, rame și așa mai departe, care să fie, unele sunt ok pe anumite linii, dar majoritatea și in mare parte nu e atrăgător cum arată și stadiul de intreținere. Pe ambele lucrăm. Avem o axă și in PNRR și pentru materialul rulant, ne gandim și la trenul pe hidrogen, poate reușim să sărim o etapă de dezvoltare in Romania. Trenurile cu hidrogen, există deja rame care au 800 - 1000 de km autonomie. Nu au nevoie de linie electrică, de catenară deasupra. Lucrăm pe mai multe fronturi, evident in două, trei, luni de cand am acest mandat, nu am putut să reparăm situația feroviară, dar e o preocupare in care, in fiecare săptămană, ne dedicăm timp, cel puțin egal cu cel care este dedicat dezvoltării de infrastructură rutieră, pentru că ambele trebuie să meargă impreună, alocările financiare bugetare iarăși sunt echilibrate pe cele două moduri, anul acesta un buget, și e o prioritate pentru noi feroviarul. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Cat de grave sunt alunecările de teren de pe lotul 2 din Autostrada Sebeș-Turda? Ințelegem că acolo sunt unele probleme, constructorii au spus că va fi gata acel lot pană in vară, constructorii greci, din cate știm. Cătălin Drulă: Nu vă referiți la alunecările din capătul lotului 1 de la poziția 16 500, nu? Reporter: Nu. Cătălin Drulă: Nu. Ok. Și acolo e o alunecare de taluz, mă rog, se fac niște drenuri. Cred că vă referiţi atunci la cele două ziduri de sprijin din curba de la Oiejdea. Reporter: Da. Cătălin Drulă: Acolo unde este supra-traversare peste DN1. Da. Sunt discuții de cateva săptămani cu experți și, mă rog, oameni care se pricep foarte bine la domeniul ăsta, profesori universitari și așa mai departe, experți tehnici, pentru a găsi o soluție. Se va găsi o soluție, nu e culmea tehnicii totuși să faci niște ancoraje, e vorba de nişte ancoraje pentru acele ziduri care se pare că nu sunt suficiente, de niște drenaje suplimentare că lucrează apa in spate. Nu e, cum să zic, o chestiune care să deraieze acest proiect. Se va găsi o soluție tehnică, sunt vreo două, trei, care sunt pe masă și se discută intre constructor, compania de drumuri CNAIR și aceşti experți și in mod sigur se va găsi o soluție, astfel incat acest lot să fie finalizat in acest an. Compania grecească, care lucrează acolo, tot a avut probleme in acești ani și lucrează de mult prea mult timp, inţeleg că au avut și o schimbare de acționariat recentă, au avut tot felul de discuții la nivel de acționariat compania mamă. Am avut o discuție telefonică cu noul director sau președinte, nu știu, in fine, şi mi-a garantat că o să termine anul acesta, mi-au prezentat un program de lucrări pe care il monitorizăm foarte atent și nu, nu mai acceptăm, adică e mult prea mult. Reporter: Şi cand ne-am aștepta să fie gata aceste lucrări in zona respectivă? Cătălin Drulă: Anul acesta. Reporter: De asemenea, cine va suporta costurile pentru stabilizarea acelui teren care vedem că alunecă spre lucrări? Cătălin Drulă: Aici imi este greu să vă spun de pe scaun așa, ca ministru, pentru că in mod normal ar trebui să fie suportate de constructori dacă este o greșeală de proiectare sau dacă este un risc pe care și l-au asumat contractual. Cateodată unele dintre aceste chestiuni pot fi considerate neprevăzute, adică stadiul tehnicii nu permitea la momentul licitației să iți dai seama că se va intampla așa ceva acolo. Nu știu care e situația, dar sunt oameni care sunt de specialitate care rezolvă aceste dispute contractuale. Mulţumesc frumos. Reporter: Am şi eu o intrebare, dacă vă rog. Cătălin Drulă: Imi cer scuze. Reporter: Tot legat de transportul feroviar. Aveți, acum, in acest moment, o strategie prin care romanii de la, nu știu, Baia Mare sau Cluj, să reușească să ajungă mai ușor la București, avand in vedere că la Viena se ajunge mult mai ușor. Cătălin Drulă: Unde, scuze, unde se ajunge mai uşor? Reporter: La Viena. Cătălin Drulă: Pentru că nu e așa de mult de mers pe calea ferată romană. Reporter: Da. Cătălin Drulă: Da. Păi este cea despre care vă spuneam. Acest program larg de reinnoire, cerem o alocare de 5 miliarde de euro din PNRR pentru calea ferată, din care un miliard de euro merg către reinnoire. Asta inseamnă că aduci șina la viteza constructivă, ceea ce este grozav, adică reduci ore şi ore, cu cat e parcursul mai lung, nu e puțin lucru. Ca idee și ca ordin de mărime, asta inseamnă cat am aloca noi, probabil, numai puţin, să nu greșesc cifra, dar cred că nu mă inșel dacă spun că e mai mult de cat am alocat in ultimii 10 ani, ar fi acest miliard de euro, dar cred că e vorba mai degrabă de 15 ani, cat am alocat in zona aceasta de intreținere, mentenanţă, inlocuire, reparație, reinnoire, cum se numește in calea ferată. Deci, dacă reușim asta și pentru mine e o prioritate foarte mare, am avut nenumărate discuții cu Compania de Căi Ferate pe această temă, cu monitorizare, ii ținem la standardul ăsta de performanță, vom reuși să reducem acești timpi. E o prioritate absolută, pentru că nu putema repara peste noapte lucruri care nu s-au făcut 15 ani, dar pornim un program mare care, cand vorbim peste un an, peste doi, trei, patru că o să se vadă incremental, să readucem intr-o zonă de decență calea ferată, asta ar fi ideea. Mulţumesc frumos! Reporter: Şi o clarificare dacă se mai poate, in ceea ce privește decizia Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. A decis Consiliul de Administrație ca salariul directorului general să fie adus la marja, la plafonul maximal de 40.000 de lei pe lună. Cum vi se pare această decizie in condițiile in care premierul a cerut restructurări la companiile de stat, in același timp vedem o inghețare care s-a făcut pentru restul salariilor in sistemul bugetar, vi se pare un lucru moral și nu numai moral, avand in vedere ce s-a intamplat la Autoritatea Aeronautică? Cătălin Drulă: Nu ştiu de această situație, o să mă interesez și o să vă răspund. Vreau să văd datele, vreau să văd cat era salariu inainte, dacă este o creștere și așa mai departe. Dar, in principiu, ca să ai manageri buni la companiile de stat - da, ele au fost ani de zile, zeci de ani, știm cu toții, să nu ne ascundem după deget, megapolitizate și locuri de sinecură pentru prietenii de partid -, dar ca să ai manageri buni trebuie să ii și plătești, pentru că altfel se duc şi lucrează in privat. Mersi! 2021-03-17 17:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-17-06-07-43big_05_resize.jpgViceprim-ministrul Dan Barna: “Închiderea MCV depinde doar de România”Știri din 17.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/viceprim-ministrul-dan-barna-inchiderea-mcv-depinde-doar-de-romaniaViceprim-ministrul Dan Barna a discutat, marți, cu doamna Věra Jourova, vicepreședintă a Comisiei Europene. Conversația a avut ca teme principale viitorul Raport privind statul de drept in Romania și progresele făcute de țara noastră in direcția incheierii Mecanismului de Cooperare și Verificare. - Obiectivul finalizării MCV este comun celor două părți și am remarcat o atitudine deschisă din partea Comisiei Europene. Insă atingerea acestei ținte depinde doar Romania. Eforturile prioritare pentru agenda noastră sunt corectarea legilor justiției, desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și punerea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală in acord cu deciziile Curții Constituționale. După 13 ani in care Romania a fost subiect al unei monitorizări excepționale din partea Comisiei Europene, cu regrese majore in 2018 și 2019, am incredere că eforturile noastre intensificate in perioada următoare vor duce la o funcționare normală și predictibilă a statului de drept in Romania. Mesajul doamnei Jourova și al Comisiei a fost foarte clar: din partea Romaniei se așteaptă fermitate și rezultate, iar angajamentul nostru este că le vom livra, a spus viceprim-ministrul Dan Barna. 2021-03-17 14:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-03-17_at_14.33.18.jpegConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 16.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1615904398Galerie Foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim frumos pentru prezenţă la o altă conferinţă organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea impotriva COVID-19. In cele ce urmează, o să prezint datele legate de campania de vaccinare, in mod deosebit elementele de noutate. Aş vrea să prezint un scurt bilanţ al persoanelor vaccinare in cele nouă localităţi din judeţele la care rata de incidenţă cumulată a cazurilor a fost peste 4,5, la care am decis, cum după ştim, deschiderea etapei a treia. Pe 15 martie a inceput vaccinarea persoanelor din cele nouă localităţi, cu incidenţă de peste 4,5 la mia de locuitori. Pot să vă spun că numărul de persoane programate in centrele din respectivele localităţi sunt 42.140 de persoane programate pentru prima doză şi 113.900 de persoane care sunt programate pentru cea de a doua doză. Ieri, pe 15 martie, a inceput vaccinarea inclusiv a celor din etapa a treia, care au avut posibilitatea să se programeze in centrele din municipiile respective, aşa incat pană astăzi, la ora 10:00, au fost vaccinate 6.985 de persoane cu doza 1, intr-un număr de 135 de centre Pfizer, Moderna şi Astrazeneca, din care 3.359 de persoane au fost vaccinate in 43 de centre cu vaccin de la compania AstraZeneca. Al doilea lucrul este legat de listele de aşteptare. Pe data de 15 martie au fost deschise gradual, in trei perioade de timp succesiv, pe judeţe, listele de aşteptare din centrele de vaccinare, aşa incat la ora 14:00 toate listele de aşteptare au fost deschise la nivel naţional. După cum ştim, pe parcursul zilei de ieri, au fost anumite disfuncţionalităţi şi intarzieri in activitatea platformei de programare, intarzieri care au fost anticipate, au fost anunţate intr-un comunicat afişat pe platformă, avand in vedere că vorbim de o operaţiune care se desfăşoară şi s-a desfăşurat in timp ce platforma se află in producţie şi este accesată de cateva zeci de mii de utilizatori. Listele vor rămane deschise pe toată durata evoluţiei campaniei de vaccinare. In cursul zilei de ieri s-au programat pe locuri libere in centrele de vaccinare 51.629 de persoane pentru doza 1. Pot să vă spun, pentru vaccinuri care sunt distribuite in centrele de la Moderna 24.699 de programări, pentru centrele de Pfizer care mai aveau locuri 2.475 de programări și pentru centre cu vaccin de la compania AstraZeneca 24.455 de programări. Suplimentar au fost programate pe listele de așteptare, pană astăzi la ora 12:00, 489.273 de persoane, deci, practic, aproape jumătate de milion de persoane s-au programat in ultimele 24 de ore pe listele de așteptare. In ceea ce privește modalitatea de programare pe listele de așteptare, peste 17.000 de persoane au folosit Serviciul Call-Center, prin intermediul medicilor de familie peste 67.000 de persoane, prin intermediul angajatorilor peste 24.000 de persoane și individual pe platformă peste 309.000 de persoane. In ceea ce privește tipul persoanelor care s-au programat pe listele de așteptare, persoane peste 65 de ani peste 81.000 de persoane, cei aflați in evidență cu boli cronice 60.174 de persoane, persoane care deservesc activități esențiale 25.724 și persoane care fac parte din etapa a treia din populația generală peste 252.000 de persoane. In momentul de față avem peste 3,6 milioane de conturi de beneficiari in platforma de programare, din care peste 2,1 milioane sunt beneficiari care au făcut programări, parte dintre ei după cum știm au fost și vaccinați, aproape 1,5 milioane de persoane, și mai avem incă aproximativ 1,4 milioane de conturi create care incă nu au o programare efectuată. In ceea ce privește bilanțul centrelor de vaccinare, mult discutate, la nivel național avem 808 centre de vaccinare, cu 1.159 de fluxuri in total, din care centre active 760, cu 1.089 de fluxuri, centre inactive, dar care au liste de așteptare şi care vor fi deschise in perioada următoare 48 de centre, cu 70 de fluxuri, centre care sunt arondate Ministerului Apărării Naționale și care, așa cum știm, au fost deschise in cursul zilei de ieri, progresiv, pentru vaccinarea populației generale, pentru programare, avem 57 de centre pentru vaccin de la compania Pfizer și 37 de centre pentru vaccin de la compania AstraZeneca. Centre din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne: 36 pentru vaccin de la compania Pfizer și 28 pentru vaccin de la compania AstraZeneca.In momentul de față, 448 de centre, cumuland 656 de fluxuri, au liste de așteptare, la nivelul cărora s-au programat cele aproape 500.000 de persoane. In cele nouă localități menționate, avem 88 de centre in total, cu 167 de fluxuri, din care 81 de centre sunt active, cu 153 de fluxuri, ceea ce inseamnă că in perioada următoare urmează să mai deschidem și alte centre noi și fluxuri. Pot să vă mai spun că din data de 23 martie vom deschide 165 de cabinete noi de vaccinare la nivel național. Ele vor fi alocate cu prioritate către județele și localitățile cu incidență cumulată mare a cazurilor, vă dau exemplu, pentru București, vor fi deschise suplimentar 54 de noi cabinete de vaccinare pentru vaccinul de la Pfizer. De asemenea, vor fi deschise in mai multe județe și localități aceste noi cabinete de vaccinare și, de asemenea, din 5 aprilie vom deschide un număr de cabinete de vaccinare, se lucrează la această analiză și la distribuția acestor cabinete, pentru a putea vaccina aproximativ 40.000 de persoane zilnic cu vaccin de la compania Pfizer. In centrele deja menționate anterior, cele 165 de cabinete, vom putea vaccina zilnic, din 23 martie, incă 10.000 de persoane. In ceea ce privește vaccinul produs de compania AstraZeneca, după cum știm in ultima săptămană, mai multe țări europene au decis suspendarea temporară a vaccinării cu vaccinul de la AstraZeneca, fie cu vaccin care aparține unui lot, fie suspendarea temporară a vaccinurilor care provin din toate loturile. In acest moment sunt, practic, șase state, la nivel european, care au decis suspendarea temporară a unui singur lot de vaccin, sunt opt state care au decis continuarea cu toate loturile de vaccinare și sunt 13 state care au decis suspendarea temporară cu toate tipurile de vaccin provenite de la compania AstraZeneca. De asemenea, Marea Britanie, Canada, Australia au decis continuarea campaniei de vaccinare cu vaccinul de la AstraZeneca. Aș vrea să menționez, in Romania, in urma unei ședințe extraordinare, care a avut loc cu experți reprezentanți de la Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, Ministerul Sănătății și Comitetul Național de Vaccinare, am decis continuarea, la acest moment, a vaccinării cu vaccin de la compania AstraZeneca, vaccin care este autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului, faţă de care Agenţia Europeană a Medicamentului şi-a menţinut acealaşi nivel de recomandare, adică, beneficiile la acest moment depăşesc riscurile şi, din acest punct de vedere, se recomandă vaccinarea, fără să existe, repet, legat de evenimentele tromboembolice raportate la nivel european, semnale ale unei frecvenţe mai mari decat in populaţia generală nevaccinată. Cu atat mai mult, analiza pe 17 milioane de persoane vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca a arătat un număr de 37 de evenimente tromboembolice raportate, 15 evenimente de tromboză venoasă profundă şi 22 de evenimente de embolie pulmonară. Pot să vă spun, ca nivel de frecvenţa, vorbim de aproape un caz la un milion de persoane vaccinate, ceea ce este mult sub frecvenţa anticipată la nivel populaţional, in condiţii bazale, la populaţia nevaccinată, in care aceste evenimente au o frecvenţă anuală cumulată de un caz la o mie de persoane. Ca atare, astăzi, Agenţia Europeană a Medicamentului, OMS, reevaluează toate datele colectate şi raportate la nivel european. Vor reanaliza aceste date - Agenţia Europeană a Medicamentului -, aşa incat joi, pe date de 18 martie, se aşteaptă o clarificare a tuturor datelor de siguranţă şi in mod deosebit a celor legate de aceste evenimente tromboembolice. Pot să vă spun că decizia de a continua sau a stopa temporar vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca a fost una extrem de dificilă şi am pus in balanţă, poate a fost una dintre cele mai dificile decizii pe care a trebuit să le luăm. Cred că cea mai uşoară decizie ar fi fost cea in care să zicem stop, ne oprim şi noi, insă trebuie să punem in balanţă beneficiile vaccinării, ţinand cont de faptul că ne aflăm in plină pandemie, cu mii de oameni care sunt diagnosticaţi zi de zi, oameni care ajung in spital, care se internează, ajung in Secţia de ATI şi, din păcate, parte dintre ei işi pierd viaţa din cauza maladiei COVID-19. Deci, acestea ar fi, pe de o parte, beneficiile şi lucrurile la care noi ne-am gandit, pe de altă parte, riscurile sunt cele legate de evenimentele tromboembolice raportate la nivel european, care, repet incă o dată, nu au o frecvenţă mai mare decat cea care se anticipează in randul populaţiei generale, frecvenţă pe care o intalnim pană la a avea de-a face cu vaccinul de la compania AstraZeneca. Nu au fost raportate pentru niciun tip de vaccin, indiferent că vorbim de vaccinuri impotriva COVID-19, evenimente trombotice sau tromboembolice. De aceea, cred că, in continuare, trebuie să acordăm credit Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM), care a precizat in cursul zilei de ieri, cat se poate de clar, că beneficiile depăşesc riscurile, că nu există la acest moment date care să facă o legătură de cauzalitate intre acele evenimente şi vaccinare, şi, plecand de la ipoteza că un eveniment precede un alt eveniment, nu putem spune in momentul de faţă că avem o relaţie de cauzalitate, aşa incat datele care au stat la baza deciziei noastre sunt cele care au luat in calcul deciziile şi fundamentul ştiinţific. Am dorit să avem un mod de decizie care se bazează pe dovezi, aşa incat suntem cu toţii conştienţi că presiunea şi semnalul la nivel european este unul foarte puternic, deciziile care au fost luate pană la acest moment au fost, dacă vreţi, mai degrabă decizii de maximă precauţie faţă de ultima noastră decizie de joi, in care am decis suspendarea temporară a lotului ABV 2856, nu au apărut elemente noi, care să schimbe decizia pe care am luat-o la acel moment, ca atare, am decis să continuăm vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca, ţinand cont de beneficiile pe care le avem, in continuare sunt un număr mare de persoane diagnosticate, un număr mare de persoane care ajung in terapie intensivă şi, din păcate, persoane care decedează. Evaluarea pe care AEM o va face in cursul acestei zile, evaluarea pe care OMS o va face in cursul acestei zile şi reevaluările din data de joi cu siguranţă ne va readuce in cadrul aceluiaşi grup de experţi, in care vom reevalua dacă se poate chiar zilnic deciziile de a continua sau nu vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca. Una dintre recomandările noastre ferme este aceea de a continua monitorizarea şi raportarea cat se poate de minuţioasă a tuturor reacţiilor adeverse raportate şi incurajarea raportării acestora atat de către beneficiari, cat şi de profesioniştii din sănătate. In ceea ce priveşte numărul de persoane programate, in ultimele 24 de ore, pentru vaccinul de la AstraZeneca, pot să vă spun că au fost anulate 33.000 de programări din totalul celor 446.896 de programări care erau in platforma informatică de programare. Cu toate acestea, pot să vă spun că, la acest moment, in centrele de vaccinare unde avem vaccin de la compania AstraZeneca mai sunt aproximativ 18.347 de locuri libere, din peste 100.000 cat erau disponibile la sfarșitul acestui weekend. Ca atare, deși și-au anulat programări un număr mare de persoane, in acest timp, un număr mai mare de persoane și-au făcut programări in aceste centre. La acest moment sunt programate 168.027 de persoane pentru doza unu, pentru vaccin produs de compania AstraZeneca, și aproximativ 419.000 de persoane pentru cea de-a doua doză. In ceea ce privește celelalte două tipuri de vaccinuri și programările pe care le avem in momentul de față in platformă, pot să vă spun că pentru centrele de vaccinare in care este distribuit vaccin de la compania Pfizer, și avem 716.893 de locuri ocupate, ceea ce inseamnă și doza unu și doza doi, din care sunt 173.112 persoane pentru doza unu. In centre unde este distribuit vaccin de la compania Moderna avem 115.319 persoane programate pentru doza unu și doi, din care majoritatea - 107.000 - sunt persoane programate la prima doză. Iar in centrele in care avem distribuit vaccin de la compania AstraZeneca sunt peste 419.000 de persoane, repet, programate. Astfel, in centre unde este distribuit vaccin de la Pfizer nu mai sunt disponibile locuri pentru programare, doar pentru listele de așteptare. Pentru centrele in care avem distribuit vaccin de la Moderna avem incă 1.821 de locuri libere, iar pentru centrele de la compania AstraZeneca, de vaccinare cu vaccin de la compania AstraZeneca, avem 18.347 de locuri libere. Activitatea serviciului de call center, in momentul acesta 1.379 de persoane deservesc serviciul de call center, sunt 625 de linii active, au fost preluate pană in acest moment, de la debuutl campaniei de vaccinare, peste 1.760.000 de apeluri telefonice. Pot să vă spun că media, in ultimele șapte zile, a fost de aproximativ 44.760 de apeluri, iar numărul de apeluri recepționate in ultimele 24 de ore de 86.747. Bilanțul vaccinărilor, pe categorii de persoane din etapa a doua, care, știm foarte bine, a debutat pe 15 ianuarie, in momentul de față avem 1.197.528 de persoane vaccinate, din care mai bine de jumătate sunt deja vaccinate și cu doza a doua. Pe tip de categorii populaționale, persoane cu boli cronice - peste 312.510, persoane peste 65 de ani - peste 405.000, persoane din cele 1.884 de centre rezidențiale și sociale - 31.115, persoane nedeplasabile, vaccinate la domiciliu - 11.402 persoane, din care, pot să vă spun, 1.541 sunt deja vaccinate și cu doza a doua, persoane fără adăpost - 498, din care 294 sunt vaccinate și cu doza a doua. Ca atare, din cele peste 1.197.000 de persoane vaccinate, 75% reprezintă categoria persoanelor vulnearbile. In ceea ce privește persoanele care deservesc activități esențiale, sunt vaccinate 309.568 de persoane, ceea ce reprezintă 25% din totalul populației vaccinate in etapa a doua. Din aceste persoane, 126.729 reprezintă personalul din invăţămant. In centrele din rețeaua Ministerului Apărării Naționale au fost vaccinate, pană la acest moment, 40.459 de persoane, de la debutul campaniei de vaccinare, ceea ce reprezintă 2,7% din toată populația vaccinată la nivel național. Din aceste persoane, avem, pe categorii, pensionari și veterani de război - 9.251 de persoane, 6.236 membri de familie, militari activi și personal civil - 24.976 de persoane. Şi, de asemenea, avem 10.507 persoane din structuri din afara Ministerului Apărării Naționale, Ministerul de Justiție, STS și, de asemenea, au fost persoane și din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne. In ceea ce privește personalul vaccinat in centre aferente rețelei sanitare a Ministerului Afacerilor Interne, au fost vaccinate 30.287 de persoane, ceea ce reprezintă 2% din totalul persoanelor vaccinate la nivel național. Aș vrea să vă amintesc faptul că la acest moment sunt constituite 96 de echipe mobile, in săptămana 8-12 martie au fost in teren toate aceste echipe mobile, ele sunt constituite din 363 de medici și asistenți medicali, au efectuat 263 de misiuni in teritoriu pentru vaccinare in centrele rezidențiale, persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost. Profilul reacțiilor adverse la nivel național, pană la data de 15 martie au fost raportate 7.185 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de 3,3 la 1.000 de doze administrate. In perioada 8 - 14 martie au fost raportate un număr de 1.136 de reacții adverse postvaccinale, 93% dintre acestea au fost raportate la Agenția Națională a Medicamentului, iar restul direct la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 41 de ani, intre 19 și 98 de ani ca extreme de varstă, 68% din persoanele care au raportat reacţii adverse fiind de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor clinice, au fost 1.134 de reacții clasificate ca nesevere și două reacții clasificate ca severe și care sunt in curs de investigare. Din totalul persoanelor pentru care s-au raportat reacții adverse, 82% sunt reacții locale, de tip durere, tumefacție, erupție cutanată la locul injecției și stare de oboseală, practic, reacții generale, cu stare de oboseală, febră, frison, 48% dureri musculare sau articulare, 49% cefalee, 18% reacții digestive, 10% stări de anxietate. Nu au fost inregistrate cazuri de șoc anafilactic. In continuare o să vă rog, cu permisiunea dumneavoastră, să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Național de Vaccinare. Mulțumesc! Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule președinte. Cu privire la dozele pe care Romania le-a primit pană in acest moment, vorbim de un total doze recepționate la 15 martie, de 3.234.000 de doze, dintre care au fost adminsitrate 2.210.000, cu un total distribuire 2.567.000. Pe diversele tipuri de vaccinuri, pentru vaccinul produs de BionNTech-Pfizer, un total de doze recepționate la 15 martie de 2.173.000, dintre care administrate 1.828.000, cu un total distribuite de 2.000.000 de doze, aproximativ. Pentru vaccinul produs de către compania Moderna, am recepționat pană la 15 martie 264.000 de doze, dintre care au fost administrate 142.000, iar distribuite pană in acest moment au fost 198.000 de doze. Cu privire la dozele produse de AstraZeneca, am recepționat pană la 15 martie 797.000 de doze, dintre acestea au fost administrate 238.000, cu un total distribuite de 358.000 de doze. Dintre toate dozele utilizate, doze pierdute avem 4.599, care reprezintă, practic, 0,21%. Cu privire la misiunile de transport, in perioada 8-14 martie au fost efectuate 303 misiuni de transport la nivel național, de la centrele regionale de depozitare sau Centrul Național către DSP-uri, de la DSP-uri către centrele de vaccinare și intre centrele de vaccinare. Forțe agrenate in misiunile de transport, vorbim de 1.877 de la MAI, din cadrul Poliției Romane, din cadrul Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiunile de transport cu peste 600 de mijloace tehnice și vorbim de 1.083 de misiuni de transport, cu 1.089 mijloace tehnice, incadrate cu 1.966 persoane de la MApN. Cu privire la calendarul de livrări, avem cateva vești aici și aș incepe cu veștile bune. Pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer, săptămana viitoare și cealaltă săptamană, o să avem un suplimentar de 120.000 de doze, in fiecare săptămană. Practic, săptămana viitoare ar fi trebuit să primim 224.640 de doze de vaccin, suplimentar vom avea 120.510, acestea fac parte din cele 4.000.000 de doze care au fost alocate suplimentar Uniunii Europene și, practic, aceasta este cota care revine Romaniei, iar in săptămana 5, la fel, este aceeaşi situaţie. De fapt, iniţial trebuiau să sosească 224. 640 de doze şi mai vine un supliment de 120.510, ceea ce face ca pentru martie să avem 1.112.000 de doze aproximativ, cu aceste 241.000 de doze suplimentar. Pentru compania Moderna, pentru martie, nu s-a schimbat nimic, săptămana viitoare 161.000 de doze, cu un total de 268.000 de doze, in schimb, pentru AstraZeneca, săptămana aceasta trebuia să primim 155.000 de doze şi vom primi cu 112.000 de doze mai puţin, am fost anunţaţi de către AstraZeneca, practic vom primi 43.000 de doze. Săptămana viitoare ar fi trebuit să primim 378.000 de doze, din nefericire primim cu 330.000 de doze mai puţin, ceea ce reprezintă 48.000 de doze. In ultima săptămană din martie, se ajustează puţin, cu un supliment de 14.000 de doze, astfel că, dacă iniţial ar fi trebuit să primim 414.000, mai vin 14.000 suplimentar, ceea ce ne duce la o cifră de 428.000 de doze. Practic, pentru luna martie, vorbim de 2.212.734, de unde iniţial ar fi trebuit să primim 2,6 milioane de doze. Pentru luna aprilie, doze produse de BioNTech-Pfizer, vorbim de 511.290 pentru primele două săptămani, livrări săptămanale, pentru primele 3 săptămani, iar pentru ultima săptămană vorbim de 512.000 de doze, cumuland, practic, pentru aprilie, 2.446.000 de doze produse de BioNTech-Pfizer. Pentru Moderna, vorbim de estimări, vorbim de un minim pentru săptămana a 2-a de 103.000, cu un maxim de 129.000, şi, cum bine ştim, se fac livrări la 2 săptămani, practic, pentru săptămana a 4-a minimul este de 146.000, ce poate să urce pană la un maxim de 204.000, iar pentru total aprilie avem insumat 249.000 minim şi 333.000 un eventual maxim. Pentru AstraZeneca avem pentru săptămana a-2-a din aprilie, 110.000 de doze estimat, pentru săptămana a 3-a - 103.000, pentru săptămana a 4-a -172.000, pentru săptămana a 5-a - 492.000, ceea ce face un total de 879.000 şi cu un total general pentru luna aprilie de 3.175.000 de doze, practic pentru luna aprilie se menţin estimările de săptămana trecută. O veste bună, suplimentară, care a sosit chiar astăzi, BioNTech-Pfizer a anunţat că va putea să livreze 10 milioane de doze Uniunii Europene in trimestrul doi, ceea ce face ca Romaniei să-i revină suplimentar 130.000 de doze de vaccin. Toată activitatea pe care a prezentat-o şi domnul preşedinte Gheorghiţă, practic, ne clasează la un total de doze administrate pe un loc şase la nivel european şi cu un total de doze administrate global pe poziţia 23, şi, aşa cum a menţionat şi domnia sa, astăzi există o altă şedinţă cu privire la vaccinurile produse de AstraZeneca la nivelul AEM, urmand ca pe data de 18 să se aştepte o concluzie cu privire la toate aceste evenimente din ultimele zile. Vă mulţumesc foarte mult. Domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu. Aş dori să incepem sesiunea de intrebări, cate două intrebări, şi ulterior, in funcţie de timpul rămas, mai dezbatem şi alte subiecte. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să ne spuneţi care este impactul discuţiilor despre vaccinul produs de AstraZeneca din momentul in care Romania a retras acel lot şi aş vrea să ne spuneţi dacă este mai mare numărul programărilor anulate sau numărul persoanelor care s-au inscris pentru vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Desigur că la acest moment există un anumit grad de neincredere, de ingrijorare şi de preocupare in randul celor care doresc sau sunt interesaţi de vaccinare. Este un lucru firesc, legitim, pe care il inţelegem. Acestea sunt datele pe care noi le avem disponibile şi trebuie să luăm decizii bazate pe dovezi ştiinţifice, trebuie să ţinem cont de precizările agenţiilor de reglementare de la nivel european, trebuie să ţinem cont de recomandările OMS. Pot să vă spun că din datele care reies din platformă sunt mai multe persoane care se programează decat cele care şi-au anulat programările. Din ziua de ieri aş putea să vă spun că au fost vaccinate 7.300 de persoane şi aproximativ 3.000 de persoane, de pildă, nu s-au prezentat. Practic, din peste 10.000 de persoane programate 3.000 nu s-au prezentat la vaccinare, conform programării, insă ieri au foat ocupate majoritatea locurilor in centrele de vaccinare unde distribuim vaccin de la AstraZeneca, dar, repet, consider absolut firească indecizia anumitor persoane sau decizia de a anula sau de a aştepta noi informaţii legate de acest tip de vaccin. Chiar astăzi pot să vă spun că agenţia de reglementare din Australia a emis un comunicat prin care susţine continuarea vaccinării cu vaccinul de la compania AstraZeneca; au menţionat cat se poate de lar că, de pildă, in Australia anual, se inregistrează peste 10 milioane de cazuri de evenimente tromboembolice, ceea ce cumulează şi tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară şi alte tipuri de tromboze, ceea ce inseamă aproximativ 17.000 de persoane care dezvoltă aceste tipuri de evenimente pe an şi, dintre acestea, 50 de persoane, practic, zilnic, pot să dezvolte aceste evenimente trombotice. Este considerată boala tromboembolică a treia cauză comună dintre bolile cardiovasculare, deci, este un eveniment, din nefericire, comun, in randul populaţiei generale, sunt extrem de multe alte cauze care pot să crească riscul trombotic, incepand de la factorii individuali, incepand de la medicaţia asociată, incepand de la bolile asociate. De aceea, toate datele disponibile nu arată o creștere a frecvenței acestor evenimente legate de vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Mulțumesc. Și următoarea intrebare, cine vrea să răspundă, oricare dintre dumneavoastră: premierul a făcut astăzi o declarație intr-o conferință de presă și, referindu-se la faptul că Romania cumpără doze de vaccin Pfizer, a spus așa: unii s-au opus cumpărării vaccinului; chiar acum cateva zile. La cine se referea și care sunt discuțiile pe această temă? Ce știți? Andrei Baciu: Știm că a fost semnat un contract adițional, suplimentar față de cel inițial, de către Comisia Europeană cu BioNTech-Pfizer, ceea ce este un lucru bun și cu atat mai mult cu cat Romania poate să acceseze aceste doze atat de necesare in acest moment, pentru că vedem că există fluctuații mari, așa cum menționam anterior. E un lucru bun faptul că se pot accesa doze suplimentare, care să ajungă și mai repede, care, practic, să crească rata de vaccinare. Cu cat procentul de persoane vaccinate este mai mare, cu atat impactul asupra dinamicii pandemiei este, evident, mai mare. Reporter: Dar cine s-a opus era intrebarea. Andrei Baciu: Nu am o informație exactă in acest sens. Vestea bună este că domnul prim-ministru a putut, așa cum a și anunțat, aceste doze au fost comandate pentru Romania, ceea ce este o veste bună. Valeriu Gheorghiță: Nu am aceste informații, asta voiam să completez. Reporter: Vreau să vă intreb, in primul rand, despre turismul pentru vaccinare. Foarte mulți oameni au reușit să se programeze la mare distanță de casă și vreau să vă intreb de ce nu mutați cumva dozele dintr-un centru in celălalt, de ce păstrăm multe doze in locuri in care nu există cerere de vaccinare, și nu le ducem in orașe unde oamenii vor să se imunizeze? Valeriu Gheorghiță: Eu vă mulțumesc foarte mult pentru această intrebare. Intr-adevăr, a fost dezbătută in ultimele zile această idee. Trebuie, in primul rand, să precizăm mecanismul de alocare a acestor doze. In principiu, toate centrele de vaccinare nu au doze in centru decat pentru două sau trei zile, in funcție de numărul de persoane programate. Deci, practic, in centrele care au locuri libere nu stau doze care sunt nefolosite. Centrele regionale de depozitare au aceste doze. Ele sunt alocate către centre in funcție de numărul de persoane programate. Ca atare, dacă ai centre care au un grad maxim de ocupare, evident că acolo vei distribui acele doze. Noi ne facem necesarul de doze și stocurile le evaluăm in funcție de capacitatea maximală de vaccinare in toate centrele. Pot să vă spun că numărul centrelor de vaccinare care sunt in momentul de față inființate in mediul urban este de aproximativ 60% ca procent, chiar mai mult, 65%, față de centrele care sunt inființate in localități din mediul rural. Or, din acest punct de vedere, cred că este important să creăm și să facilităm accesul și al celor din mediul rural in centrele de vaccinare. Este adevărat că nivelul de ocupare al acestor locuri nu este atat de mare comparativ cu ce se intamplă in municipii sau in orașe. Insă cred, și continui să imi mențin aceeași părere, că este important să asigurăm o distribuție cat mai uniformă a acestor centre de vaccinare, chiar dacă nivelul de ocupare al lor este diferit. De aceea, noi, in următoarea perioadă, vom aloca suplimentar, exact așa cum am făcut și la ultima deschidere de centre, lăsand la o parte criteriul demografic, și in funcție de rata cumulată de incidență a cazurilor de COVID-19. De aceea, vom deschide in mod deosebit următoarele centre in aglomerările urbane, cele mai multe, așa cum am spus, in Bucureşti insă este firesc să existe aceste centre și in localități din mediul rural. Decizia unei persoane de a se deplasa pentru a se vaccina intr-un centru de vaccinare in care este un loc liber aparține persoanei respective. In același timp, pot să vă spun că sunt județe și localități din mediul rural care se plang de faptul că nu reușesc să se programeze pentru că vin persoane din alte județe și se programează. Deci, vedeți, este o competiție naturală, dacă vreți, in aceste centre de vaccinare. Noi nu am dorit să limităm posibilitatea de programare la județul din care provine persoana respectivă, ca domiciliu, tocmai pentru a avea fiecare libertatea de a se programa acolo unde dorește și in funcție de programul pe care il are, in funcție de activitățile de zi cu zi. Reporter: Unii coordonatori de centre de vaccinare spun că ar putea să deschidă mai multe cabinete, nu sunt funcționale toate cabinetele din centrul respectiv, dar că medicii și asistenții sunt reticenți să se angajeze, să incheie acele contracte, pentru că nu au fost alocați bani de către Ministerul Sănătății pentru plata celor care deja s-au ocupat cu vaccinarea populației in lunile ianuarie și februarie. Valeriu Gheorghiță: Intr-adevăr, există aceste discuții și semnale. Le-am aflat și eu in urma ședințelor pe care le am săptămanal cu Direcțiile de Sănătate Publică Județene. Parte din personal are un nivel de incredere mai redus, insă, așa cum am aflat cu toții, aceste lucruri vor fi rezolvate cat mai rapid și cred că nu vor mai exista aceste probleme, așa incat eu sper să avem suficientă resursă umană să putem crește numărul de centre de vaccinare și să le putem operaționaliza intr-un timp cat mai scurt și in funcție de dozele pe care evident le vom avea disponibile. Reporter: Dacă imi permiteți o scurtă completare, credeți că in acest moment campania de vaccinare este in pericol din cauza acestei probleme a neplății personalului medical? Valeriu Gheorghiță: Categoric, nu. Este o situație pe care am incercat de fiecare dată să o explic, există și a fost bunăvoință de fiecare dată de la toate instituțiile care au in atribuție acest lucru, insă sunt activități dacă vreți procedurale, care se desfășoară, se derulează, așa incat sunt convins că tot personalul vaccinator va fi remunerat corespunzător, conform actelor normative in vigoare. Reporter: Bună ziua! Cum vedeți decizia celorlalte state europene care au interzis complet vaccinarea cu serul AstraZeneca? Valeriu Gheorghiță: Ne-am uitat cu mare atenție la motivarea acestei decizii. Este o decizi, dacă vreți, de maximă precauție, chiar dacă in majoritatea țărilor nu au fost semnalate acele evenimente tromboembolice, cred că fiecare țară este suverană in decizia vizavi de sănătatea publică. Acestea au fost deciziile țărilor respective, nu aș vrea neapărat să comentez, mai degrabă aș accentua faptul că ceea ce noi am pus in balanță au fost dovezile științifice, beneficiile vaccinării, recomandările Agenției de Reglementare de la nivel european, Agenția Europeană a Medicamentului și, respectiv, riscurile asociate la acest moment cu vaccinarea, dar și cu decizia de a stopa vaccinarea. Repet, nu este o decizie ușoară și ea va fi reevaluată, la nevoie, chiar in fiecare zi. Reporter: Şi, de asemenea, cate programări s-au anulat in total pentru vaccinarea cu AstraZeneca de la identificarea loturilor cu probleme incoace? Valeriu Gheorghiţă: In total, am menţionat aproximativ 33.000 de anulări și neprezentări, insă, in dinamică, a fost un număr mult mai mare de persoane care s-au programat; deci, e, practic, un turnover la nivelul platformei de programare. Reporter: Au fost voci de la centrele de vaccinare, inclusiv la Marius Nasta, doamna Mahler a spus că există riscul să se inchidă centrul, pentru că personalul nu este plătit pentru orele lucrate in weekend şi trebuie să ia zile libere in compensaţie. Ce soluţie aveţi pentru această situaţie? Valeriu Gheorghiţă: Suntem preocupați de această problemă intr-adevăr semnalată in mod deosebit de unitățile medicale care au inființat centre de vaccinare. Cred că se vor găsi soluții și pentru personalul vaccinator din centrele care, in momentul de față, funcționează in incinta unor unități medicale, așa incat să fie toată lumea mulțumită. Este in analiză această propunere, cred că, repet, vor fi finalizate și se va putea continua activitatea de vaccinare și in acele centre. Reporter: A fost, după cum bine știm, aprobat și vaccinul Johnson and Johnson, cand ar urma să ajungă şi in Romania? Ce cantitate estimaţi că va primi Romania şi cum va fi folosită, in centre sau in caravane sau prin acele centre drive-through? Valeriu Gheorghiţă: Pentru a doua jumătate a lunii aprilie, dacă nu mă inșel, ar trebui să primim, probabil, prima tranșă, nu este una consistentă, probabil că vor fi cateva zeci de mii de doze. Reamintesc faptul că se administrează intr-o singură doză, schema de vaccinare este simplificată. Din acest motiv nu au fost luate decizii finale vizavi de categoria de persoane eligibile, ținand cont de faptul că este un vaccin recomandat tuturor celor cu varsta de peste 18 ani și care nu au contraindicații cunoscute. Vom vedea care va fi strategia prin care vom putea folosi acest tip de vaccin, dar, intr-adevăr, din punct de vedere practic se pretează mai mult pentru centre mobile, pentru echipe mobile, pentru vaccinare in localitățile in care accesul la centrele de vaccinare este mai redus, dar asta nu inseamnă că nu va putea fi accesat și de restul categoriilor de persoane. Reporter: Voiam să vă intreb, in situaţia in care se va decide suspendarea vaccinării cu serul de la AstraZeneca, ce se va intampla cu cei care au primit deja prima doză, dacă se pune problema, de exemplu, să primească rapelul cu vaccinul de la Pfizer sau de la Moderna? Valeriu Gheorghiţă: Este o decizie medicală pe care sunt convins că o vom detalia mai mult in momentul in care Agenția de Reglementare Europeană va recomanda acest lucru. Categoric. se vor face precizări și in acest sens, de a asigura schema de vaccinare și beneficiile persoanelor care au primit prima doză de la vaccinul de la AstraZeneca, insă, in acest moment, cred că sunt discuții premature, dar este categoric faptul că este nevoie de completarea schemei de vaccinare. Reporter: Şi a doua intrebare, dacă ne puteți spune caţi s-au infectat după prima doză şi după rapel? Valeriu Gheorghiţă: In ultima noastră evaluare care, deşi nu este actualizată, erau circa 4.000 de persoane, sunt date de acum 3 sau 4 săptămani, 4.000 de persoane care au fost diagnosticate cu infecţie SARS-COV-2 după prima doză, perioada medie era la 7 zile după prima doză şi, de asemenea, erau aproximativ 500 de persoane care erau diagnosticate după cea de-a doua doză, cu o perioadă medie, la doza doi, de aproximativ 4 zile. Reporter: Aş vrea să vă rog să ne explicaţi procedura. Ce se intamplă atunci cand un stat decide să suspende vaccinarea cu un anumit lot, dacă ne referim la AstraZeneca? Compania restituie banii inapoi pentru vaccinurile care nu au mai fost folosite? Se pot recupera aceşti bani? Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce noi ştim in momentul de faţă, deciziile deocamdată sunt temporare, au fost comunicate la nivelul tuturor agenţiilor de reglementare de la nivel european, inclusiv EMA, aşa a făcut şi aşa a procedat şi Romania, in momentul in care a decis supendarea temporară a vaccinării cu lotul 2856. In ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare, dacă vreţi, a acestei probleme, cu siguranţă se vor găsi şi se vor lua deciziile potrivite, atunci cand vom avea nişte concluzii finale legate de acest tip de vaccin. Reporter: Deci, in momentul de faţă nu ştim dacă banii sunt recuperaţi sau nu pentru acele doze de vaccin care nu mai sunt folosite, pentru că au fost mai multe suspiciuni rezonabile, spun mai multe state. Corect? Valeriu Gheorghiţă: Contractul este incheiat de Comisia Europeană, cu siguranţă acolo se vor derula şi finaliza toate aceste negocieri. Eu cred că sunt prevăzute in contract sau cel puţin aşa ar fi fost firesc. Reporter: Legat de compania Pfizer, din nou a readus in discuţie necesitatea administrării a 3 doze de vaccin. Cum priveşte Romania această poziţie a companiei? Dacă in Romania se va face cumva şi se va administra a 3-a doză de vaccin Pfizer? Valeriu Gheorghiţă: Această opţiune este evaluată doar din perspectiva apariţiei de noi variante virale, care nu sunt suficient de bine acoperite de vaccinul actual. Aşa cum am mai spus, este un lucru bun că se derulează aceste studii, pentru că trebuie să avem, pe de o parte, date de siguranţă, să vedem care este profilul de siguranţă al persoanelor care primesc şi cea de-a treia doză şi, mai mult decat atat, care sunt datele de eficacitate şi datele de imunogenitate. Aceste lucruri vor fi primele evaluate şi in situația in care ne-am confrunta, dacă vreți, cu emergența noii variante virale, care nu sunt acoperite de vaccinurile actuale sau care au o transmisibilitate crescută in randul populației, bineinţeles că se pot lua in calcul şi aceste lucruri. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb: cate persoane care s-au vaccinat cu AstraZeneca au raportat reacții adverse sau, cum spuneți dvs., evenimente tromboembolice severe şi dacă au aparținut acestui lot reținut şi, de asemenea, aş vrea să vă intreb in aceeaşi cheie dacă asemenea reacții au fost şi pentru Pfizer şi Moderna. Valeriu Gheorghiţă: La Agenția Naţională a Medicamentului şi dispozitivelor medicale din Romania au fost raportate de pacienți 10 modificări de coagulare sau evenimente trombotice, tromboembolice, niciunul dintre ele nu este incă confirmat din punct de vedere medical şi investigat; ne-am uitat peste aceste date chiar in cursul ședinței. Pot să vă spun că există dubii foarte mari asupra veridicității acelor date, dar ele necesită o confirmare şi o investigare completă din punct de vedere medical. Nicio reacție adversă raportată de profesioniștii din domeniul sănătății nu menționează un eveniment tromboembolic. De asemenea, sunt alte două evenimente raportate şi pentru, de pildă, vaccin de la compania Pfizer; iar in ceea ce priveşte tipul loturilor erau trei loturi diferite din care se raportau aceste evenimente, dar un lucru poate important de precizat, că majoritatea din aceste reacții au fost raportate in perioada 11-14 martie, deci, practic, după ce a apărut acest semnal mai degrabă in spațiul public. Evident că toate acest fișe de raportare sunt analizate cu maximă rigurozitate şi seriozitate şi in momentul in care vor fi finalizate toate detaliile cazurilor vom veni şi vom prezenta aceste date. Mai mult decat atat, ele sunt raportate şi centralizate şi la nivelul Agenției Europene a Medicamentului, deci, fiecare ţară are această datorie şi obligație de a centraliza şi de a raporta toate datele către Comisia centrală de la nivelul EMA (European Medicines Agency - n.r.). Reporter: De asemenea, aş vrea să vă intreb, că premierul spunea astăzi că pană nu se va da o şansă tuturor să se vaccineze nu susţine acest pașaport de vaccinare. Aş vrea să ştiu, in cazul in care se va vaccina, mă rog, aproape toată populația, dvs. i-aţi sfătui pe premier sau pe guvernanți să susțină ideea introducerii pașaportului de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că - şi imi mențin aceeaşi idee - vaccinarea este un act medical prin care ne protejăm sănătatea noastră şi a celor din jurul nostru. Ca atare, beneficiile vaccinării din acest considerent trebuie să reiasă. Ceea ce se va intampla ulterior, respectiv, legat de, poate, inlesnirea şi facilitarea accesului in anumite ţări, in sensul in care o persoană care este vaccinată nu mai trebuie să stea in carantină sau nu mai trebuie să prezinte un test PCR negativ, aceste lucruri probabil că se vor discuta şi vor fi luate aceste decizii la momentul respectiv, dar in situația in care noi ne aflăm, şi celelalte ţări, de asemenea, cred că este important să ne indreptăm atenţia către beneficiile medicale ale vaccinării şi atat. Reporter: Bună ziua! In cazul in care Agenția Europeană a Medicamentului retrage astăzi autorizația pentru AstraZeneca, voiam să vă intreb ce se intamplă cu persoanele care sunt deja programate. Au prioritate la vaccinare, işi păstrează programarea şi primesc alt vaccin sau cum se va proceda? Valeriu Gheorghiţă: Ne-am gandit la toate scenariile posibile. Da, din dozele suplimentare pe care urmează să le primim in următoarele săptămani vom putea asigura accesul acestor persoane deja programate, care parte din ele erau programate de săptămani in urmă. Incercăm să acoperim necesarul de vaccinuri pentru toate persoanele care sunt programate in momentul de faţă in platformă. Doar, repet, dacă va fi cazul, deși este improbabilă această decizie. Reporter: In regulă. Și, data trecută, ne spuneați că au fost ceva probleme cu livrările consumabilelor pentru campania de vaccinare. Voiam să intreb dacă avem acum acel calendar. Călin Alexandru: Am discutat cu colegii de la IGSU. Avand in vedere că noi nu suntem o structură care să ii aibă in subordine, cred că cea mai bună soluție ar fi să adresați o solicitare directă către IGSU, pentru că ei sunt parte a contractului. Reporter: Am ințeles, deci, nu avem calendarul, nu il știți...; Călin Alexandru: Ei sunt instituția care trebuie să il pună la dispoziție in mod oficial. Reporter: In regulă. Și incă o intrebare, dacă imi permiteți, ce se intamplă cu județele care nu au o incidență atat de mare? Cum va decurge campania de vaccinare acolo? La fel ca și pană acum sau vă gandiți la o nouă strategie, o accelerare, nu știu... Valeriu Gheorghiță: Poate ar fi de menționat faptul că avem in vedere operaționalizarea, pentru inceput, a 20 de centre mobile de vaccinare, insă, de asemenea, ne vom indrepta atenția asupra județelor și localităților unde e o incidență mare a cazurilor, tocmai pentru a incerca să protejăm intr-un timp cat mai scurt persoanele din respectivele localități. Pe măsură ce vom avea și suficiente doze vom incerca să operaționalizăm incă 20 de centre mobile, practic să avem un centru pentru fiecare județ, așa incat parte din necesar va fi asigurat de către aceste unități mobile; și, bineințeles, numărul de centre va fi crescut in toate județele, dar suplimentar vom adăuga centre de vaccinare in cele in care rata de incidență cumulată a cazurilor este mare. Reporter: Există date centralizate in privința numărului celor care s-au vaccinat in județele care sunt in scenariu roșu? Valeriu Gheorghiță: Avem acele date pentru cele nouă județe, in cele nouă municipii in care am dat posibilitatea persoanelor și din etapa a treia să se programeze și au fost prezentate anterior. Reporter: Adică, există un număr fix al celor care s-au vaccinat in Bucureşti, să spunem? Valeriu Gheorghiță: Da, putem să evaluăm datele din fiecare județ și din fiecare centru de vaccinare, sigur că da. Reporter: Am ințeles. Și de ce nu se mai centralizează datele privind cei care sunt testați pozitiv după vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Le facem periodic, pentru că, de la o săptămană la alta nu sunt suficient de relevante. Avem nevoie de o perioadă mai mare cumulată de timp pentru a fi semnificative din punct de vedere statistic. Reporter: Și incă o scurtă intrebare: s-au pierdut doze din cauza celor care au refuzat vaccinarea cu AstraZeneca? Valeriu Gheorghiță: Nu, vaccinul de la AstraZeneca are o perioadă de stabilitate de șase luni la două grade. Deci, categoric nu s-au pierdut aceste doze. Asta am şi menționat noi, in funcție de cei care sunt programați, trimitem acele doze și trimitem un necesar in centrele de vaccinare pentru aproximativ trei zile, tocmai pentru a putea să asigurăm un flux continuu al vaccinării in fiecare centru. Iar atunci cand răman doze suplimentare, un număr mare, ținand cont de faptul că acest vaccin are o stabilitate bună, el este stocat in centrul de vaccinare respectiv. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Ați spus, in urmă cu puțin timp, că dumneavoastră ați pus in balanță dovezile, beneficiile vaccinării, in ceea ce privește decizia de a nu stopa sau carantina lotul sau vaccinul AstraZeneca; totuși, sunt aproape 20 de state in Uniunea Europeană care au stopat, pentru moment; nu au spus că nu ar exista beneficii in ceea ce privește vaccinare, ci siguranța cetățenilor. V-ați consultat cu experții din aceste state, ați vorbit cu ei inainte de a lua această decizie? Ințeleg că s-au raportat anumite reacții adverse. Ați spus că cel puțin două reacții adverse severe, nu ați menționat din partea cărui tip de vaccin. Ce ar fi trebuit să se intample ca să luăm și noi o astfel de decizie, in contextul in care vorbim despre cele mai importante sau principale state din Uniunea Europeană care au pus mai presus de orice siguranța cetățeanului, fără să existe poate o dovadă clară că pacienții care au decedat, oamenii care au decedat in Italia sau Norvegia au decedat din cauza vaccinului AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Da, este, repet, o discuţie extrem de amplă pe marginea acestui subiect, in primul rand, faptul că Romania a decis continuarea nu inseamnă o lipsă de responsabilitate pentru cetăţenii proprii. Au fost luate, in cadrul şedinţei din care au făcut parte experţii instituţiilor reprezentate, toate aspectele legate de importanţa şi de beneficiile vaccinării. In primul rand, aş vrea să menţionez, ceea ce şi cantăreşte in continuare foarte mult, este poziţia Agenţiei Europene a Medicamentului, instituţia care, de altfel, a acordat punerea pe piaţă a acestui vaccin şi care ieri, in urma şedinţei pe care experţii au avut-o, a continuat să recomande vaccinarea cu vaccinul de la Compania AstraZeneca. Decizia celorlalte state membre sigur că este una care a cantărit foarte mult, este un semnal puternic la nivel european, insă, aplicand, dacă vreţi, aceeaşi paradigmă, ar trebui să oprim sau să fi luat aceeaşi decizie pentru mai multe tipuri de vaccinuri, nu doar pentru cel de la AstraZeneca. Gandiţi-vă că au fost semnale pentru vaccinul de la Pfizer in Norvegia, in acele cămine de bătrani şi totuşi nu s-a decis sistarea temporară a vaccinării, pentru că Agenţia Europeană a Medicamentului a continuat să recomande acel vaccin şi cred că, la acest moment, este important să luăm in calcul datele ştiinţifice disponibile şi, un element extrem de important, faptul că frecvenţa acestor evenimente nu este mai mare decat cea raportată in restul populaţiei. Deci, pe măsură ce noi vom asigura vaccinarea unui număr mai mare de persoane, riscul de apariţie a acestor evenimente coincidente cu vaccinarea evident că va creşte, pentru că, in funcţie de probabilitatea fiecărui individ de a dezvolta anumite afecţiuni, mai puţin serioase sau mai serioase, ele nu vor fi influenţate de vaccinare. Practic, parcursul natural al acelor boli va continua, aşa cum e el influenţat de factorii individuali, de genetica fiecărui individ. Desigur că sunt importante şi ne preocupă in continuare toate datele de siguranţă, ne preocupă in mod deosebit siguranţa fiecărei persoane şi aceste decizii, dacă vreţi, de sănătate publică trebuie luate pană la nivel de individ şi nu doar la nivel colectiv. Or, din acest motiv cred că decizia de aseară este, cel puțin pentru Romania, una ințeleaptă. Reporter: Nu mi-aţi răspuns la intrebarea dacă ați luat legătura cu specialiștii. Valeriu Gheorghiţă: Am vorbit cu colegi din Spania chiar astăzi și mi-au spus că intr-adevăr nu sunt date care să susțină și că, da, se poate crea un precedent periculos legat de a luat decizii atunci cand nu ai date științifice suficiente. Reporter: Şi, a doua intrebare, ați spus despre două reacții adverse severe, ne puteți da mai multe detalii? Valeriu Gheorghiţă: Nu am aceste detalii, ele sunt in curs de investigare; in curs de investigare inseamnă faptul că aceste fișe de raportare sunt transmise de pacienți și se ia legătura personal cu pacientul, adică, există o echipă de medici care iau legătura cu persoana respectivă, analizează toate simptomele prezentate in acea fișă și, de asemenea, se incadrează respectiva reacție adversă. Am spus că sunt reacții serioase pentru că așa sunt etichetate de către pacient in momentul in care raportează acea reacție. Reporter: Nu știți nici măcar ce... Valeriu Gheorghiţă: Nu aș putea să vă dau, este raportul pe care eu il primesc oficial de la Centrul Național de Control al Bolilor Transmisibile, dar o să intrebăm și vom veni cu detalii suplimentare. Oricum nu este legat de decesul vreunei persoane, pentru că acest lucru ar fi fost oricum prezentat. Reporter: Spuneți, vă rog, acest lot 2856, care a fost retras joi, mai e retras, ce s-a intamplat cu el? Valeriu Gheorghiţă: Este incă in carantină. Decizia nu a fost schimbată, acest lot, in momentul in care am decis să rămană in carantină, a rămas in carantină, așa incat in cursul acestei zile așteptăm și noi comunicatul Agenției Europene a Medicamentului și, de asemenea, joi, probabil și Organizația Mondială a Sănătății va avea o precizare in cursul acestei zile. Sunt informații pe care cu toții le așteptăm și de care cu toții suntem interesați, de acest lucru pot să vă asigur. Reporter: In continuarea acestei intrebări, voiam să știu, nu ințeleg cum s-a luat această decizie, dacă joi și astăzi aveați cam aceleași informații, nu? Nu greșesc, adică erau cam aceleași informații. Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Ei, joi s-a luat decizia să fie reținut acel lot, iar acum nu s-a luat decizia să fie reținut intreg lotul care există de AstraZeneca in Romania. Valeriu Gheorghiţă: Argumentele sunt chiar cele intuite de dumneavoastră, nu au apărut date noi față de ultima decizie, de asemenea, nu apăruseră nici alte date care să spună că acel lot nu are cu certitudine nicio problemă, așa incat decizia noastră a fost să rămană acel lot in carantină și să continuăm vaccinarea cu celelalte tipuri de loturi. Reporter: Şi ultima intrebare, despre beneficiile vaccinării. Puteți să ne spuneți, vă rog frumos, cand să ne așteptăm, de exemplu, să scăpăm de masca pe față in spațiile publice, pe stradă, la ce incidenţă şi la cam, nu știu, cați romani vaccinați, că ar fi o veste bună pe care o așteptăm cu toții? Valeriu Gheorghiţă: Da. Este adevărat. Legat de beneficiile vaccinării poate că ar merita subliniat și pentru toate vaccinurile, inclusiv pentru vaccinul de la AstraZeneca, sunt indubitabile beneficiile legate de protejarea persoanelor față de forme severe, față de reducerea riscului de internare, reducerea riscului de mortalitate, reducerea riscului de complicații. Acestea sunt beneficiile indiscutabile, clare pentru toate vaccinurile pe care noi astăzi le folosim. In ceea ce privește momentul, poate, cel mai așteptat, cred că trebuie să avem peste 70% din populație vaccinată, cu un nivel ridicat de acoperire vaccinală in randul populației vulnerabile. Insă, la acel moment, impactul din punct de vedere epidemiologic va fi unul redus, chiar dacă virusul va fi circuland, tipul de infecție pe care ar produce-o eventual şi ar genera-o aceste infecții, ar fi mai degrabă asimptomatice sau infecții ușoare, care nu aduc persoana respectivă la spital. Reporter: Aş vrea să faceţi cateva lămuriri, aţi spus că sunt raportate 10 reacții adverse de coagulare a sangelui, pentru toate sunt, pentru AstaZeneca sau și pentru Pfizer? Nu am ințeles foarte bine. Valeriu Gheorghiţă: Pentru Astra Zeneca şi majoritatea sunt raportate in perioada 11-14 martie. Reporter: Ce inseamnă sunt analizate foarte atent. Ce inseamnă această analiză? Valeriu Gheorghiţă: Adică este o comisie de medici care ia legătura, sunt toate raportate de persoane, nu sunt raportate de personal medical şi vor fi investigate. Se ia legătura telefonic cu persoana respectivă şi se investighează, se cer mai multe detalii, tocmai pentru a valida pe de o parte veridicitatea datelor şi pentru a evalua dacă respectiva situaţie a fost investigată medical, n-a fost investigată medical, dacă s-a rezolvat, nu s-a rezolvat. Este un protocol, pe care colegii mei de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Centrul de Control al Bolilor Transmisibile il cunosc foarte bine. Pentru că este o procedură clasică care se intamplă in toate situaţiile unor reacţii adverse raportate la ANM, nu doar pentru vaccinuri, ci pentru orice tip de medicament. Reporter: Spuneaţi, de fapt, ştim că sunt foarte multe reacţii adverse in curs de investigare. Valeriu Gheorghiţă: 30 şi ceva. Reporter: Peste 30. Ne puteţi spune dacă aceste reacţii, care in acest moment, se analizează, nu ştiu, sunt din partea unor persoane care s-au vaccinat cu AstraZeneca sau...? Valeriu Gheorghiţă: Nu am, la acest moment, aceste date. Pot să vă spun că este un număr mare de persoane care raportează aceste reacţii adverse, sunt chiar foarte multe dubluri, persoane care raportează de mai multe ori, şi atunci trebuie luată fiecare fişă individual şi analizată. De asta există această intarziere şi se adună numărul cazurilor, care incă nu sunt finalizate, nu sunt investigate sau care se află in curs de investigare. Reporter: O ultimă intrebare, dacă imi permiteţi. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog. Reporter: Sunt aproximativ 500 de mii de persoane care s-au programat pentru vaccinare, dar sunt pe lista de aşteptare. Cand veţi aloca noi locuri pentru aceste persoane? Valeriu Gheorghiţă: Probabil că de la inceputul lunii aprilie, este posibil chiar mai repede in anumite centre. Vom analiza fiecare centru in parte şi vom şti cand deschidem, insă, ceea ce aduce ca beneficii importante lista de aşteptare este că persoana va fi notificată automat şi nu mai avem grija de a ne uita in platformă cand apar locuri libere, pentru că acele locuri sunt rezervate automat persoanelor din lista de aşteptare şi nu mai sunt expuse celor care intră direct in platfomă. Reporter: Mai vreau să vă mai intreb eu, dacă, teoretic, o persoană poate să facă rapelul mai devreme? Valeriu Gheorghiță: Teoretic, da, pentru Pfizer există o perioadă intre ziua 19-ziua 23, care este menționată chiar in rezumatul caracteristicilor produsului, insă pentru platforma de programare s-a stabilit ziua conform RCP-ului pentru fiecare tip de vaccin, adică, ziua 21 pentru Pfizer, ziua 28 pentru Moderna și 56 pentru AstraZeneca. Insă, există această variabilitate - cum sunt persoane care se prezintă mai tarziu la rapel, din varii motive, sunt și persoane care se prezintă cu o zi, două, trei mai devreme, iarăși, din motive intemeiate. Reporter: Iar vaccinul este la fel de eficient, nu afectează in niciun fel dacă oamenii vin mai devreme sau cu o intarziere de cateva zile? Valeriu Gheorghiță: Dacă suntem in acel interval care a fost evaluat in studiile clinice, da, se mențin datele de eficacitate și de eficiență. Reporter: Aș mai vrea să il intreb pe domnul Baciu dacă poate să imi spună pentru fiecare vaccin in parte cate doze ar urma să primim, dacă are o centralizare, și cați bani am plătit pentru aceste doze? Andrei Baciu: In primul rand, vorbim de șase contracte pe care Comisia Europeană le are. Și știm că mai sunt anunțate negocieri cu incă alte două companii - Novavax și Valneva. Acum, probabil vă referiți la prețul fiecărui vaccin in parte, și aici aceste lucruri sunt confidențiale la nivelul Comisiei Europene, insă e important să ințelegem de ce sunt aceste lucruri confidențiale in interiorul contractelor. Pentru că este o competiție globală intre Uniunea Europeană, care acționează pentru toate statele membre, inclusiv pentru Romania, și discuțiile și negocierile purtate de fiecare companie se poartă fie cu state, fie cu organizații, cum mai este și Covax, spre exemplu. Și, atunci, evident, acest proces de negociere este unul competitiv, pe de o parte. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, după cum vedem, are acces la un număr mai mare de doze și unul dintre motivele principale pentru care acest lucru se intamplă este faptul că Uniunea Europeană alături de Statele Unite ale Americii au fost cele care au susținut financiar procesul de dezvoltare tehnologică a vaccinurilor incă din fazele inițiale, cand nimeni altcineva nu investea. Comisia Europeană a investit, dacă nu mă inșel, in jur de 2,2 miliarde de euro in faze inițiale, in mai multe companii, tocmai pentru ca procesul de cercetare științifică să poată să se desfășoare cat mai repede cu putință. Sigur, aceste lucruri condiționate de condiții mai avantajoase, cum este și normal, dacă, bineințeles, aceste vaccinuri se dovedesc a fi și eficiente și utile. Deci, există un set de concluzii, un set de argumente, insă, din motivele enunțate, evident că in mai larga discuție globală, unde vedem că mai este mult pană la o producție de șapte miliarde de doze, Uniunea Europeană și Romania beneficiază de un acces mult, mult sporit. Uitați-vă ce se intamplă la țările invecinate Romaniei, spre exemplu, care nu sunt membre ale Uniunii Europene; mare parte dintre ele incă nu au acces la doze de vaccin. Reporter: Și ați putea să imi spuneți pentru fiecare vaccin in parte, din ce știm pană acum, sigur că cifrele se pot schimba, cat ar urma să primim din Pfizer, Moderna, Astra? Andrei Baciu: Absolut, pot să vi le dau pe datele contractuale, insă ce avem cert in momentul de față: vorbim de peste 20 de milioane de doze de Pfizer-BioNTech. Deci, practic, noi am putea să atingem acel 10,4 cu doze de Pfizer-BioNTech, Moderna și, pe dozele pe care le avem, pe estimatele pe care le avem, putem să atingem acest obiectiv in luna septembrie. Sigur că dacă aceste doze vor fi completate și de doze de la AstraZeneca și Johnson and Johnson, teoretic, am putea și mai devreme. Pot să vi le dau pentru toate defalcat, pe toate estimările pe care le avem pot să vi le dau fără niciun fel de problemă. Reporter: Și aș vrea să il mai intreb pe domnul doctor Gheorghiță, pe domnul preşedinte, mulți oameni, oameni care se inscriu pe platformă, și mulți medici de familie nu ințeleg ce se intamplă cu acea ordine, sunt nemulțumiți de faptul că ei, oamenii, se inscriu pe o anumită poziție și că iși pot pierde poziția aceea. Valeriu Gheorghiță: Nu se pierde acea poziție. Pot să fie persoane care, de pildă, sunt in evidență cu boli cronice sau persoane peste 65 de ani care sunt in spatele unei persoane programate, ca număr de ordine, și care să fie notificate cu prioritate, pentru că, așa cum am spus, răman aceleași criterii de prioritizare, tocmai pentru a facilita accesul celor din etapa a doua la vacinare. In mod deosebit, a celor vulnerabili pe 75% din locuri și, respectiv, a celor din sectoarele esențiale pe 25% din locuri. Valeriu Gheorghiţă: Atunci cand intr-un centru nu sunt ocupate locurile prin notificarea acestor persoane, sunt preluate şi persoanele care aparţin de etapa a treia, in ordinea in care ele sunt inscrise pe listă. Deci, este posibil, de fapt, să stagnezi pe acea listă de aşteptare şi să fie preluate persoane care s-au programat pe listă după momentul la care cineva a făcut acel lucru. Deci, e firesc să se intample această modalitate tocmai pentru a asigura accesul celor mai vulnerabili la vaccinare. Reporter: De ce nu pot vedea oamenii cand s-ar vaccina concret, in funcţie de caţi se inscriu după ei pe această listă de aşteptare, poate oamenii ar vrea să se mute pe o altă listă de aşteptare şi să se vaccineze mai repede. Valeriu Gheorghiţă: Eu ştiu şi am discutat cu colegii de la STS că se lucrează la această facilitate ca din platformă să se genereze un mesaj in care o persoană să poată vizualiza perioada estimată in care ar putea fi vaccinată, perioada de timp. Mai degrabă ca săptămană, ca interval de săptămană. Reporter: O ultimă intrebare, dacă imi permiteţi. Andrei Baciu: Doar o secundă, dacă imi permiteţi, aş vrea să fac o completare, deci, pe contractele iniţiale, care, de fapt, sunt parte a demersurilor europene, Romania poate accesa 12,5 milioane de la AstraZeneca; 12,5 milioane de doze de la Sanofi-GSK; 8,5 milioane de doze de la Johnson and Johnson; peste 9,5 milioane de doze de la CureVac; 9,7 milioane de doze de la Moderna şi peste 20 de milioane de doze de la BioNTech-Pfizer. Deci, acestea sunt cifrele contractelor iniţiale, pe care Romania le poate accesa. Sigur, mai există şi o parte, la fel de importantă, aceea a calendarului de livrare, este ceva să primeşte doze acum, cand toată lumea are nevoie, şi este cu totul şi cu totul altceva să le primeşti in 2022, cand nu ştim cum va fi. Sperăm mai bine. Reporter: Dacă se poate... Valeriu Gheorghiţă: Numai puţin, voiam să mai fac o completare, am primit chiar acum de la colegii mei situaţia persoanelor confirmate după vaccinare pe intervalul 1-14 martie, care, mă rog, este analizată la nivel global. Aş putea să vă spun in felul următor: de la inceputul vaccinării şi pană in prezent un număr de 7.145 de persoane, ceea ce inseamnă 0,49% din totalul celor vaccinaţi cu prima doză, au avut un test pozitiv de infecţie cu SARS-CoV-2, după administrarea primei doze. Dintre acestea, peste 2.083 de persoane, ceea ce inseamnă aproape 30%, au fost confirmate cu infecţie SARS-CoV-2 după administrarea primei doze, care au fost confirmate au efectuat şi doza de rapel la acest moment. Perioada medie de timp de la prima doză şi momentul diagnosticului a fost de nouă zile, iar in ceea ce priveşte confirmarea infecţiei cu SARS-CoV-2 după administrarea celei de-a doua doze, un număr de 1.012 persoane au fost confirmate din data de 27 decembrie, pană la acest moment, printr-un test pozitiv de infecţie SARS-CoV-2 după cea de-a doua doză de vaccin, ceea ce inseamnă 0,14% din numărul total al persoanelor vaccinate cu două doze. Acestea sunt datele... Reporter: Şi influenţează cu ceva faptul că după rapel au fost testate pozitiv? Valeriu Gheorghiţă: Ne aşteptăm ca formele de severitate să fie mult diminuate comparativ cu situaţia in care persoana nu ar fi fost vaccinată. Reporter: Dacă imi permiteţi, aţi putea să ne spuneţi cate persoane din etapa a treia s-au vaccinat deja şi dintre cele peste 50.000 de persoane programate in ultima zi cate sunt din etapa a treia? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă aş putea să vă spun aceste date, dar nu le am la acest moment disponibile. Dar le putem solicita şi le vom prezenta. Reporter: Şi aş vrea şi eu o ultimă intrebare, dacă imi permiteţi. Aveţi date suplimentare despre bărbatul de 47 de ani care a decedat in scurt timp după ce s-a vaccinat cu vaccinul AstraZeneca? Intreb asta pentru că...? Valeriu Gheorghiţă: Vă referiţia la cazul din Tg. Jiu sau...? Reporter: Din Gorj. Intreb asta pentru că e deschis un dosar penal, iar procurorul de caz a spus că nu exclude ca decesul să fi survenit inclusiv din cauza vaccinării. Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: In momentul in care s-a luat acea decizie, evident că nu s-a putut exclude acea relaţie de cauzalitate. Eu cred că toate instituţiile statului trebuie să-şi facă datoria. Este un lucru firesc şi normal. Aşteptăm cu toţii acele concluzii. Nu aş putea să vă spun alte date decat cele deja prezentate atat prin comunicatul CNCAV, cat şi cu ocazia intervenţiilor pe care le-am avut in spaţiul public. Reporter: Puteţi să ne spuneţi, vă rog, ce se va intampla, toată lumea aşteaptă in acest moment luna septembrie pentru vaccinarea celor 10,4 milioane de persoane. Să zicem că se va intampla acest lucru, dar după septembrie va continua vaccinarea? Valeriu Gheorghiţă: Evident, dacă vor fi persoane care vor dori să se vaccineze, vom continua campania de vaccinare, incat să asigurăm cat mai multe persoane şi accesul cat mai multor persoane la vaccinare. Acel prag, dacă vreţi, este un obiectiv pe care ni l-am propus şi pe care, de altfel, fiecare ţară şi l-a propus, de a atinge 70% din populaţie eligibilă vaccinată, pentru a avea acea imunitate colectivă. Dacă nu mai sunt intrebări... Reporter: Dar date cu privire la imunizarea pe fiecare județ vor apărea? Aveți de gand? Valeriu Gheorghiță: Dacă vreți să reformulați, date privind vaccinarea pe fiecare județ? Reporter: Da, imunizarea pe fiecare județ. Adică, cați s-au vaccinat și procentul de imunizare pe fiecare județ, sau măcar in cele din scenariul roșu. Valeriu Gheorghiță: Sigur, putem să facem aceste date, am luat in calcul, doar că este prematur, la acest moment, avand in vedere că vorbim de un număr relativ mic de persoane la nivel național. Sunt 3,7% persoane vaccinate cu cele două doze și, atunci, nu este, cred, suficient de relevant acest lucru. Dacă ne uităm, ca număr absolut, am putea să prezentăm aceste date. Dar, ca nivel de procent, probabil că sunt la fel la nivel național in fiecare județ, avand in vedere că distribuția centrelor de vaccinare, repet, a fost in funcție de caracteristicile demografice ale populației. Mulțumim frumos! Reporter: Mai am și eu o singură intrebare, dacă se poate: spuneați, la un moment dat, dumneavoastră că v-ați dori să existe centre mobile de vaccinare in spații aglomerate, inclusiv in piețe, dacă suntem departe de un astfel de scenariu și dacă am putea avea centre de vaccinare in cabinetele medicilor de familie curand? Valeriu Gheorghiță: Cred că suntem conștienți cu toții că, la un moment dat, viziunea noastră trebuie schimbată și nu vom putea aștepta la nesfarșit ca o persoană să ajungă intr-un centru de vaccinare. De la un anumit moment incolo trebuie să mergem noi către acele persoane, cu centre de vaccinare mobile, cu echipe mobile. Este un model pe care l-au adoptat, să știți, toate țările care au o campanie de vaccinare de succes. Același lucru il face și Israelul. Pentru că poți să vaccinezi un număr de persoane care sunt dispuse să se deplaseze la un centru de vaccinare, insă, de la un procent in față, trebuie să faci niște eforturi suplimentare să asiguri cele 70% de persoane vaccinate. Deci, da, luăm in calcul acest lucru, insă, la acest moment, nu se pune problema. Reporter: Mulțumesc tare mult! Andrei Baciu: Mulțumim mult. O zi bună! 2021-03-16 16:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-16-05-35-06big_image_4_resize.jpgVizita premierului Florin Cîțu în județul Dolj, alături de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, și de ministrul Apărării Naționale, Nicolae CiucăȘtiri din 16.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-in-judetul-dolj-alaturi-de-ministrul-dezvoltarii-lucrarilor-publice-i-administratiei-cseke-attila-i-de-ministrul-apararii-nationale-nicolae-ciucaGalerie foto Vizita premierului Florin Cițu la Colegiul Național Carol I - Craiova *** Vizita premierului Florin Cițu la Colegiul Național Militar Tudor Vladimirescu din Craiova Galerie foto Vizita premierului Florin Cițu la Batalionul 26 Infanterie Galerie foto Vizitarea Tronsonului I al Drumului Expres Craiova-Pitești de către premierul Florin Cițu Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu la Prefectura Dolj [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua. Mulţumesc mult pentru invitaţie! Domnule prefect, domnule ministru, e o zi importantă şi imi place să vin la astfel de evenimente, mai ales pentru că e un proiect - şi de asta am intrebat cand am fost la liceu -, un proiect care o să fie gata in 2023. Şi atunci trebuie să fac o promisiune publică. Acum vin la semnarea contractului, voi veni şi in 2023, cand va fi finalizat. Astea sunt proiectele pe care vreau să le facem, proiecte pe care le putem finaliza la timp, rapid, să nu se mai intindă peste trei, cinci, şapte mandate. Am fost surprins să văd cum arată acest liceu şi este clar că nu este o problemă recentă, este ceva care durează. Sunt surprins neplăcut că, pană acum, nu s-au găsit resursele să fie rezolvată această problemă, mai ales că este un liceu important şi un liceu cu istorie. Dar de asta suntem astăzi aici şi asta este garanţia, vin la semnarea contractului, vom incepe acest proiect, voi fi aici şi in momentul in care se va inaugura, in 2023. Dacă se lucrează aşa cum se lucrează la Liceul Militar, va fi mai devreme. Acum nu ştiu dacă domnul ministru are un sistem diferit, dar cel puţin pana in 2023, trebuie să fie gata. Acesta a fost elementul principal al vizitei mele astăzi aici. In acelaşi timp am vizitat Liceul Militar, o construcţie impresionantă. Apoi am vizitat şi Spitalul Militar, iarăşi, impresionant. Un alt mesaj pe care vreau să-l dau este că, deşi suntem intr-o situaţie dificilă in continuare, suntem in pandemie, exact acum un an de zile intram in stare de urgenţă, am trecut prin perioada acestui an de zile doar pentru că am reuşit, cu resursele pe care le avem, să le investim corect. Echilibrul sau provocarea pentru fiecare demnitar, in această perioadă, pentru decidenţi la nivel global, este să rămană cu economia deschisă şi să păstreze oamenii sănătoşi. Asta a fost preocuparea din primul moment Dacă ai economia deschisă, poţi să plăteşti pentru sănătate şi pentru celelalte cheltuieli. Dacă ai oameni sănătoşi, poţi să ai şi o economie puternică şi deschisă. Asta este de fapt provocarea şi, de un an de zile, incercăm să menţinem acest echilibru. Nu am știut din primul moment, am simţit faptul că dacă investim sau continuăm investiţiile vom avea resurse ca să putem să plătim şi pentru a investi in sănătate. De aceea sunt fericit că şi astăzi suntem la un proiect de investiţii, care este legat de sănătate. Investim, producem, ca să putem să avem mai mult să plătim pentru sănătate. Din păcate, asta este perioada prin care trecem. Iarăși, pentru că ştiu că se uită foarte multă lume la noi, este foarte important să respectăm toate regulile. Trebuie să păstrăm mască in continuare chiar in spaţiile deschise, trebuie să păstrăm distanţarea. In fiecare zi avem cate un oraş nou care trece peste acel prag de trei la mie şi, dacă vrem să păstrăm economia deschisă, depinde doar de noi. Am relaxat condiţiile puţin in prima parte a anului şi atunci am spus clar că dacă vrem să rămană aşa, trebuie să păstrăm aceste condiţii. Din păcate, nu toată lumea a inţeles acest lucru şi astăzi vedem că evoluţia merge in direcţia in care trebuie să introducem noi restricţii, le-am anunţat deja, le ştiţi. Eu nu sunt adeptul introducerii unor restricţii dure. Vreau, repet, aşa cum a fost şi anul trecut, să ne păstrăm economia deschisă. Dar depinde doar de noi să facem acest lucru, pentru că, doar aşa, vom putea ca, după această perioadă, să nu pierdem locurile de muncă. Campania de vaccinare merge bine şi sunt bucuros să văd că, pentru dozele pe care le avem pană acum - aici chiar nu avem nici un control - din punctul nostru de vedere, atunci cand a apărut o ofertă din partea Comisiei Europene de suplimentare a dozelor, noi am acceptat-o de fiecare dată. In ianuarie, am suplimentat cu 8 milioane de doze Pfizer, a fost o decizie pe care nu au susţinut-o foarte mulţi atunci, dar astăzi se pare că este o decizie foarte bună că s-a suplimentat. Toate ţările din Uniunea Europeană au luat acele doze. Deci, incercăm in continuare să oferim toate dozele pe care le avem, să fie toate programate, să nu existe niciun loc liber. De aceea, m-am supărat acum o săptămană cand am văzut că existau, la Timişoara, 20.000 de locuri libere şi cereau vaccin. Nu se poate aşa ceva; nu putem să avem astfel de sincope. Avem nevoie ca toată lumea să se vaccineze, iar oamenii să se programeze pentru toate locurile, pentru a nu rămane locuri libere. Obiectivul rămane in continuare - şi ne-am uitat cand vor veni dozele de vaccin - ca, pană la sfarşitul lunii septembrie, să vaccinăm 10,4 milioane de romani, asta inseamnă 70% din populaţia activă. Și ar insemna că putem să spunem că trecem in partea cealaltă a pandemiei. Sunt semne că s-ar putea să fie mai devreme, dar nu aş vrea să ne gandim, in momentul ăsta. Deci, pe partea de vaccinare, lucrurile merg bine, au mers foarte bine, vor merge bine. De partea cealaltă, am fost la intalnirea CNCCI duminică, iar informaţiile pe care le-am avut atunci nu au fost foarte bune. Numărul de paturi din ATI scăzuse, de la inceputul anului pană acum, deşi am spus foarte clar că nu vreau să văd acest lucru. Dar unii manageri de spitale au decis să reducă numărul de paturi din ATI. Din informaţiile pe care le aveam atunci, au fost cam 100 de paturi. De aceea, am cerut foarte clar şi urgent să crească numărul de paturi la 1.600. Este noua ţintă pentru membrii CNCCI. Ştiu că Ministerul Sănătăţii a avut ieri o intalnire sau două pe această temă. Avem nevoie să creştem urgent numărul de paturi ATI la cel puțin 1.600, in perioada următoare, ca să ne asigurăm că nu vom avea probleme. Resursele nu lipsesc. Toate ministerele şi mai ales Ministerul Sănătăţii au resursele necesare pentru a creşte numărul de paturi. Deci, pe langă evenimentul pozitiv pe care il avem astăzi aici, trebuie să ne aducem aminte că incă gestionăm o situaţie complicată. Avem o campanie de vaccinare care ne ajută să ieşim mai repede din această perioadă de criză şi avem incă o pandemie pe care trebuie să o gestionăm, şi suntem deja in valul 3 - şi aici fac apel la toţi medicii şi tot personalul din spitale, din domeniul sănătăţii, să fie atenţi. Să-şi aducă aminte că am trecut impreună anul trecut printr-o perioadă mult mai dificilă - impreună cu domnul ministru, aici, am trecut prin perioade dure anul trecut; vom face faţă şi de data aceasta. Resursele sunt acolo, dar trebuie doar să ne concentrăm. Mă opresc aici. O să iau cateva intrebări şi după aceea o să-l las pe domnul ministru Cseke să vă explice exact despre proiectele CNI. Un singur lucru mai spun: domnul ministru are in buget o sumă importantă in acest an; incepem cu un buget mai mare decat am inceput anul trecut pentru Ministerul Dezvoltării, ba mai mult, are și proiecte de angajament semnificative. Ceea ce inseamnă că şi anul acesta vom semna contracte pentru proiecte pe care le vom face in perioada următoare, ca cel pe care-l avem astăzi la Craiova. Deci cateva intrebări şi după aceea o să vă răspundă.... Da, vă ascultăm! Reporter: O să vă rog să mă scuzaţi.... Florin Ciţu: Nici o problemă! Reporter: S-a discutat despre problemele din spitale. Fără indoială ştiţi că in acest moment sunt foarte mulţi pacienţi care aşteaptă un loc liber la ATI. Dacă v-aţi gandit la o soluţie? Vă dau un exemplu, aici la Craiova din cate am inţeles eu astăzi sunt 10 pacienţi care aşteaptă eliberarea unui loc, şapte la spitalul de urgenţă şi trei la boli infecţioase. Ce soluţii incercaţi să găsiţi pentru aceşti oameni? Şi in acelaşi context aş vrea să vă intreb dacă vi s-a raportat in această dimineaţă cate locuri libere sunt la nivel naţional? Ştiu că aţi cerut Inspecţiei Sanitare de Stat raportare zilnică. Florin Ciţu: Situaţia paturilor ATI este cea pe care deja am prezentat-o. Ştim foarte bine că sunt 1.408 paturi. Deci sunt locuri libere, poate nu sunt in zonele in care sunt persoanele bolnave. Sigur, la Bucureşti a fost suplimentat, se suplimentează cu aproape, cu cel puţin 12 paturi, este un tir mobil, dar este exact ce le-am cerut, Ministerului Sănătăţii, să vină cu soluţii să crească numărul de paturi la 1.600. Ieri ştiu că au avut o intalnire, incă nu am avut o discuţie cu Ministerul Sănătăţii pe această temă, dar este adevărat am cerut inspecţiei să mergă in fiecare spital şi să vadă situaţia reală a paturilor ATI şi să se asigure că nu se mai intamplă nimic cu paturile şi că nu mai scad, şi că trebuie să crească. Nu am avut timp, azi am plecat de dimineaţă. Reporter: Cate locuri s-au raportat astăzi? Florin Ciţu: Astăzi nu am primit acest raport. Eu ştiu că sunt 1.408, cele pe care /.../ eu, 1.408. Nu am un raport după ce am prezentat eu acea informaţie, dar maine este şedinţă de guvern şi sper să am o nouă situaţie. Reporter: Deci nu vi s-a raportat sau nu aţi citit raportul? Florin Ciţu: Astăzi nu mi s-a raportat. Intrebare pentru fiecare. Reporter: De ce este necesar un centru de vaccinare special la parlament? /Parlamentarii se pot vaccina in circumscripții , iar angajații parlamentului ... Florin Ciţu: Deciziile cu centrele de vaccinare, ştiţi foarte bine că au venit sau propunerile au venit şi au fost hotărari de guvern, in guvern. Propunerile au venit de la Ministerul Sănătăţii, au fost avizate. De ce este acolo, cred că a fost o decizie luată de specialişti, că pană la urmă nu sunt decizii pe care le iau eu, dar aşa cum ştiţi, toate centrele de vaccinare, am cerut din primul moment să fie deschise şi publicului după ce sunt folosite şi in centrele militare, şi acestea vor fi deschise şi publicului, dacă este nevoie. Deci nu există niciun centru special de vaccinare. Reporter: Domnule premier, in primul rand felicitări pentru contractul cu Liceul Carol. In sfarșit incep lucrările de renovare, este o emblemă a Craiovei. Intrebarea ar fi cine este beneficiarul in contract? Și ce contribuții ar trebui să aibă, că am ințeles că /.../? Florin Cițu: O să fie construit /.../. Reporter: Cine este beneficiarul. Este administrația locală, Primăria Craiovei. Am ințeles că vine cu o sumă considerabilă, 13 miliarde vechi. Manuela Pătrășcoiu (CNI): Beneficiarul final este Primăria municipiului Craiova, ei au de asigurat partea de utilități și au costurile pentru actualizarea documentației/.../. Reporter: Intrebarea ar fi de ce nu au... sau nu știu, v-au refuzat astăzi la semnarea acestui contract? Florin Cițu: Nu. Nu, cred că m-am intalnit cu toată lumea care a fost invitată, putea să fie oricine aici invitat, deci nu este o problemă și cred că domnul ministru se intalnește azi cu doamna primar. Deci domnul ministru este cel mai care va gestiona și Ministerul Dezvoltării se va intalni cu doamna primar astăzi. Eu mă intalnesc cu doamna primar foarte des, in Asociația Municipiilor, așa că nu este nicio problemă. Reporter: Nu am văzut beneficiarul. /.../. Reporter: /.../. Cum veți putea să treceți proiectul referitor la desființarea SIJ de Parlament, avand in vedere că partenerii de guvernare de la UDMR nu sunt de acord cu forma propusă? Florin Cițu: Deci are un calendar clar in Parlamentul Romaniei. Este in procedura de urgență și eu nu cred că informația că nu este de acord sau că partenerii noștri /nu/ sunt de acord este corectă, pentru că partenerii noștri fac parte din guvern, deci cand s-a aprobat in guvern forma, am plecat cu toții, acum că in Parlamentul Romaniei vor fi amendamente poate de la toată lumea asta este altceva, dar forma care a plecat din guvern a fost aprobată de coaliția de guvernare, iar membrii UDMR sunt membri in coaliția de guvernare și parteneri in guvern și in momentul in care a fost luată decizia. Reporter: Aș vrea să revenim puțin la discuția cu paturile ATI. Spuneați că ați cerut suplimentarea numărului, aveți și o informație legată de unde vor fi acestea disponibile și ce soluții avem cu cele pe care le avem disponibile, dar nu sunt folosite, cum sunt cele de la Lețcani? Florin Cițu: Deci acestea sunt intrebări la care sigur va răspunde Ministerul Sănătății. Eu am identificat problema, am cerut o situație la inceputul anului și am cerut și suplimentarea paturilor și soluția. Soluțiile vor veni cu siguranță de la Ministerul Sănătății, repet, ieri știu că au avut cel puțin două intalniri pe această temă, iar cu siguranță in următoarele zile Ministerul Sănătății va comunica public soluțiile pe care le identifică. Reporter: /.../. Cum comentați faptul că nu s-a luat decizia suspendării vaccinului Astrazeneca, sunt foarte multe persoane care se tem să-și mai facă rapelul și ce la transmiteți dumneavoastră celor peste 230.000 de romani care s-au vaccinat deja cu AstraZeneca? Florin Cițu: Deci dumneavoastră spuneți că sunt 230.000 de romani care sunt bine, astăzi s-au vaccinat cu AstraZeneca și sunt protejați de virus. Și o decizie a fost luată in urma, şi nu a fost luată o decizie in urma consultărilor cu Agenția Europeană a Medicamentului, dar o decizie luată de specialiști, de medici, care s-au uitat la riscuri, s-au uitat la dovezile care stau in spatele acestor informații in spațiul public și au luat această decizie. Este o decizie, zic eu, dacă vă uitați, și in Uniunea Europeană și la ce spune Agenția Europeană a Medicamentului, e o decizie bună in acest moment. Campania de vaccinare trebuie să continue. Iar beneficiile vaccinării sunt clare peste tot in lume: acolo unde s-a reușit o vaccinare rapidă am văzut o scădere foarte mare a numărului de persoane care s-au infectat. Reporter: Spuneaţi că vaccinarea merge foarte bine. Este totuşi o problemă: in multe centre de vaccinare din ţară, atat medicii cat şi asistenţii spun că nu vor mai lucra de la 1 aprilie, pentru că nu au fost incă plătiţi. Ştim că plata se face de către Ministerul Sănătăţii. Care este soluţia sau ce veţi face? Dacă veţi lua o decizie, dacă veţi interveni, ţinand cont că... Florin Ciţu: Da. Am cerut ieri domnului Gheorghiţă o informare pe această temă. A trimis o ratificare către Ministerul Sănătăţii, Ministerul Sănătăţii a spus că se va face plata in următoarele zile. Dar, e adevărat, a intarziat nepermis de mult. Reporter: Aţi spus, la inceput conferinţei, că s-au achiziţionat 8 milioane de doze Pfizer... Florin Ciţu: Suplimentar, da. Reporter: ...şi că au existat persoane care s-au opus achiziţionării acestor doze. Despre cine este vorba, ne puteţi spune? Florin Ciţu: N-are sens să mai discutăm acum despre asta. Este bine că avem aceste doze in acest moment şi le vom avea, ele vor fi pană la finalul anului. Dacă ne uităm la Pfizer, cred că vom avea, pană in septembrie, 16 milioane de doze doar de la Pfizer, deci suntem... Reporter: S-au opus la... că nu trebuia să achiziţionaţi acest tip de vaccin sau...? Florin Ciţu: Cred că nu au inţeles contextul. Reporter: Domnule prim-ministru, aţi vorbit despre situaţia grea a economiei. Doriţi să mențineți economia deschisă. Antreprenorii au foarte mari probleme. Programul acela de un miliard de euro nu prea şi-a atins obiectivele, Măsura 3 este suspendată, nu ştiu ce s-a intamplat cu ea. Dar intrebarea mea este alta: in acelaşi timp, ANAF emite somaţii către antreprenori pentru plata impozitelor, ameninţand cu sechestru pe bunuri, cu poprirea conturilor. Nu credeţi că acţiunea asta va crea şi mai mari probleme in economia naţională? Florin Ciţu: După cum ştiţi, anul trecut au fost amanări de plată care au insumat 16 miliarde de lei. După aceea, am reeşalonat, cei care au dorit, companiile care au dorit, au fost reeşalonate datoriile pentru 2021, deci nu au fost forţate firmele să plătească. Este posibil ca acestea să fie, pentru cele care nu au reuşit să-şi reeşaloneze şi aşa mai departe. Voi vedea, o să vorbesc la ANAF să văd dacă aceste propriri sunt fundamentate sau nu sunt fundamentate, dar pană la urmă, să nu cădem in partea cealaltă. Anul trecut, un alt fenomen pe care l-am observat şi trebuie monitorizat, e faptul că, pentru că noi am permis să nu se plătească taxe, să se plătească mai tarziu, am văzut și o creştere uşoară a fenomenului de evaziune fiscală. Deci trebuie să fim foarte atenți aici cum lucrăm. Ştiu, pentru antreprenori /.../ este foarte dificil, de aceea au fost toate aceste facilităţi şi continuă facilităţile pe care le-am avut anul trecut, ele continuă și anul acesta, şi șomajul tehnic, şi munca flexibilă. Pentru HoReCa, i-am propus domnului ministru și am văzut că a fost de acord, să scoatem impozitul specific și pentru următorul trimestru. Ne uităm și la alte măsuri fiscale, dar in acelaşi timp, repet, anul trecut s-au acumulat 16 miliarde de lei, bani care nu au ajuns la bugetul Romaniei, pentru că am luat măsuri de a amana taxele. Mai mult, nu am spus că trebuie să fie plătite la finalul anului trecut, nu. Au fost, cred,13 mii de companii sau poate 17, nu mai știu exact, 17 mii care şi-au amant şi plătesc reeşalonat in 2021. Deci aceste măsuri incă există. O să văd care este..., de ce se intamplă pentru anumite companii, dar, repet, haideți să fim atenți că, totuși, in perioadele acestea apare şi fenomenul de evaziune fiscală. Sunt unii care vor să plătească, dar nu pot, iar alţii care pot să plătească, dar nu vor şi beneficiază de aceste măsuri. Trebuie să identificăm. Reporter: Eșalonarea se face de la o anumită sumă in sus /.../ şi apoi pandemia nu a trecut incă... Florin Cițu: De aceea, repet, măsurile acestea in majoritate sunt in vigoare, pentru că incă nu a trecut pandemia. Reporter: /.../ acum două săptămani de la Bruxelles s-a transmis direct /.../, ceea ce este o mare problemă. Florin Cițu: A fost opinia unui comisar, nu ni s-a transmis de la Bruxelles. A fost o opinie a unui comisar. Reporter: Ne puteţi spune care este situaţia, /../ şi ce va face Romania in acest context ... ? Florin Ciţu: Este adevărat că Uniunea Europeană are o tranziţie către energie verde. Este un lucru clar, şi nu numai Uniunea Europeană, ci intreaga economie globală se mută pe energie verde. In acelaşi timp , din primul moment, şi cand eram la Ministerul Finanţelor, şi acum, am spus la Comisia Europeană că Romania nu poate să facă tranziţia verde cu aceeaşi viteză cu care o fac alte state europene. Reporter: Ce se va intampla cu drumul expres Craiova-Lugoj, care este stadiul, ce ne puteţi spune /.../? Florin Ciţu: Imediat. Deci, pentru că este foarte important. Romania nu va avea, şi asta am spus-o intotdeauna, vom avea o viteză diferită de tranziţie la energie verde. In acelaşi timp, in acest moment, chiar astăzi sau zilele acestea, se discută planul de restructurare al Comisiei Europene, care va rămane şi cu cărbune, poate va face şi un transfer şi către gaze şi aşa mai departe. Deci lucrurile acestea le-am luat in calcul, dar in nici un caz acea ţintă pe care-a acuzat-o domnul comisar şi inţeleg, Europa vrea să se mute cat mai rapid către energie verde, nu este o ţintă pe care noi o luăm in calcul in acest moment. Drumul expres: am inclus in buget, ştiţi foarte bine, 20 de milioane de lei. Sunt bani pentru studiul de fezabilitate. Este clar că trebuie să legăm şi zona aceasta de estul Europei. Am văzut foarte clar ce beneficii a adus vestului Romaniei să fie aproape de restul Europei. Va fi un proiect care va demara cat mai curand, dar banii sunt in buget pentru studiul de fezabilitate, 20 de milioane de lei. Dacă mai este o intrebare şi... Reporter: Domnule prim-ministru, la nivel european se discută despre posibilitatea, introducerea aşa-numitului paşaport de vaccinare pentru cei care pot să aibă acces la piese de teatru sau spectacole şi aşa mai departe. Intrebarea mea este dacă, cum vedeţi dumneavoastră această măsură şi dacă in Romania s-ar putea introduce o astfel de măsură la un moment dat. Florin Ciţu: In Romania persoanele care se vaccinează primesc un certificat care are şi un cod unic, avem deja această dovadă. In ceea ce priveşte un paşaport de vaccinare am spus că, pană in momentul in care nu am dat şansa tuturor cetăţenilor romani să se vaccineze, nu văd sensul acestui paşaport de vaccinare. Ar insemna o discriminare pentru cei care ar dori să se vaccineze şi nu pot. Deci pană in momentul cand nu vom da şansa tuturor, nu avem o discuţie. Dar, pentru cei care se vaccinează, există acest certificat de vaccinare. Incă o intrebare. Reporter: Mulţumesc. Primarul capitalei, domnul Nicuşor Dan, vrea eşalonarea datoriei STB către ANAF. Cum vedeţi dumneavoastră acest lucru, ţinand cont că este vorba /.../? Florin Ciţu: Asta e, că nu ştiu exact situaţia financiară a STB. Reeşalonările... un principiu de bază in spatele unei reeşalonări trebuie să fie şi plata, să poţi să faci plata in viitor. E uşor de reeşalonat, dar e foarte important să recuperăm datoriile. Mulţumesc mult de tot! 2021-03-16 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-4359.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni – 15 martieȘtiri din 15.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-maghiarilor-de-pretutindeni-15-martie15 Martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cea mai importantă sărbătoare a comunității maghiare din Romania. Suntem diferiți prin cultură și tradiții, dar aceste diferențe nu ne separă, nu suntem adversari, dimpotrivă, trebuie să fim uniți in diversitate, să devenim mai puternici și mai ințelepți, să construim impreună, să creăm valori. Ințelegerea diferențelor și aprecierea valorilor celuilalt contribuie la recunoașterea reciprocă, implicit la o conviețuire armonioasă. Astăzi sărbătorim comunitatea maghiară din Romania, dar și buna conviețuire pe care am dezvoltat-o in ultimele decenii. 15 Martie este un bun prilej să ne indreptăm spre viitor. Este momentul să punem bazele unui viitor comun, să dezvoltăm impreună această țară. Sunt ferm convins că doar impreună vom reuși să construim țara in care dorim să trăim. In ultimul an cu toții am trecut prin multe incercări, prin situații fără precedent. Pandemia ne-a invățat cat de important este să ai parteneri de incredere, iar acest moment il vom depăși impreună. Eforturile și sacrificiile noastre ne vor duce spre un viitor mai bun, o viață mai bună pentru noi toți. Dragi concetățeni de etnie maghiară, Vă transmit cele mai bune ganduri cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. La mulţi ani tuturor maghiarilor din Romania! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-03-15 09:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-15-09-16-00big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a IntervențieiȘtiri din 14.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-centrului-national-de-conducere-i-coordonare-a-interventieiGalerie foto 2021-03-14 17:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-14-05-09-07big_1.jpegDeclarație de presă susținută de premierul Florin Cîțu, la Palatul VictoriaȘtiri din 12.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoriaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa! Sunt cateva lucruri care trebuie clarificate. Am văzut, ieri, mai multe informații in spațiul public și eu zic că trebuie să fim foarte atenți la ele. In primul rand, Agenția Europeană a Medicamentului, cea care a făcut recomandarea Comisiei Europene pentru a autoriza toate tipurile de vaccin din Romania, menține aceeași opinie: campania de vaccinare trebuie să continue cu toate tipurile de vaccin, cu monitorizarea eventualelor efecte adverse. Nu s-a schimbat nimic. In ceea ce privește tipul de vaccin care a fost ieri din discuție in spațiul public, Agenţia Europeană spune foarte clar că nu există indicii, in acest moment, care să facă vreo legătură intre cele cateva cazuri și vaccin. De aceea, campania de vaccinare trebuie să continue, bineințeles cu monitorizarea eventualelor efecte adverse. La nivel european, sunt deja 5 milioane de persoane vaccinate cu acest tip de vaccin și avem, bineinţeles, o țară - Marea Britanie - care iși vaccinează toată populația și ar fi greu de crezut că un guvern ar fi atat de iresponsabil. Deci trebuie să avem incredere in experți, cei care au autorizat, au recomandat autorizarea acestor tipuri de vaccin, că iși vor face treaba in continuare. In același timp, și aș vrea să fie foarte clar, eu am spus din prima zi: dacă s-ar fi putut, m-aș fi vaccinat cu oricare dintre tipurile de vaccin. M-am vaccinat cu ce a fost atunci. Dar dacă va fi o șansă in viitor, dacă trebuie să ne vaccinăm din nou, bineințeles, mă voi vaccina cu ce va fi atunci. Deci, am incredere in experți și, in special, in experții Agenției Europene a Medicamentului. In acelaşi timp, in Romania, de un an de zile, există o campanie impotriva acestor acţiuni pe care le ia Guvernul de a opri pandemia. Există o campanie impotriva portului măștii in spațiul public, există o campanie impotriva măsurilor de distanțare şi există o campanie impotriva vaccinării. Din punctul meu de vedere, aceste acțiuni sunt similare cu acțiunea unor teroriști, pentru că a zădărnici această acțiune, această activitate a Guvernului, care are ca obiectiv imbunătățirea sănătății tuturor romanilor, este o acţiune care incearcă să submineze autoritatea statului, fără date. Repet, trebuie să ne uităm intotdeauna la specialişti, de acolo ne vin informațiile. Şi nu in ultimul rand, am văzut aseară că unele televiziuni spuneau că decizia luată in Romania, in ceea ce privește suspendarea lotului care a rămas din AstraZeneca, ar fi fost luată de mine. Nu a fost luată de mine, a fost luată de un grup de specialiști și, ca și dumneavoastră, și eu aștept fundamentarea științifică a deciziei care a fost luată aseară. In continuare trebuie să ințelegeți că increderea - și de asta sunt foarte supărat pe această campanie impotriva acţiunii - increderea se caștigă foarte greu și avem incredere in această campanie și a funcționat și funcţionează foarte bine, dar dacă nu suntem atenți, increderea se pierde foarte ușor. Trebuie să ne uităm la cei care au autorizat toate aceste vaccinuri şi ei ne spun astăzi că nu există indicii şi trebuie să continuăm exact cum a fost şi pană acum. Vă mulţumesc! Nu voi lua astăzi intrebări, dar pentru intrebări referitoare la siguranţa campaniei de vaccinare, la ora trei, CNCAV va avea o sesiune intrebări şi răspunsuri pe pagina de Facebook. Acolo veţi putea discuta cu specialiştii şi vă rog, de fiecare dată, să vă informaţi de la specialişti, acolo veţi avea cele mai bune informaţii. Vă mulţumesc! 2021-03-12 10:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-3590.jpgConcluziile verificărilor Corpului de Control al Prim-ministrului privind circumstanțele în care a avut loc incendiul la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”Știri din 10.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/informare-de-presa1615396884Corpul de Control al Prim-ministrului a prezentat astăzi premierului Florin Cițu rezultatul verificărilor cu privire la circumstanțele in care a avut loc incendiul din data de 29 ianuarie 2021 la Institutul Național de Boli Infecțioase - Prof. Dr. Matei Balș, in urma căruia mai multe persoane și-au pierdut viața. Potrivit verificărilor preliminare, echipa de control a identificat mai mulți factori al căror cumul a favorizat producerea și propagarea incendiului: 1. Infrastructura veche (pavilionul nr. 5 a fost construit in anul 1953), deși avea aviz de securitate la incendiu nr.16/20/SU-B-IF-A din 27.03.2020, a funcționat fără autorizație de securitate la incendiu. Neconformități: pereții căilor de evacuare (in fapt, pereții dintre saloane și culoarul de acces) nu erau rezistenți la foc, fiind realizați dintr-un parapet de zidărie cu inălțime de 1,2 m și sticlă. Atat prin raportul de expertiză tehnică, cat și prin avizul de securitate la incendiu, s-a propus inlocuirea sticlei cu elemente de zidărie. Acest aspect ar fi putut impiedica propagarea rapidă a focului și fumului din salonul incendiat la saloanele invecinate. instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu nu era cu acoperire totală, fiind supravegheate doar culoarele, birourile, camerele medicilor și asistentelor. in interior nu sunt prevăzute dispozitive de alarmare optice și/sau acustice. lucrările de conformare a construcției la cerința securitate la incendiu nu au demarat, fapt pentru care, la momentul producerii incendiului, la nivelul pavilionului se regăseau cele două neconformități enumerate mai sus, a căror rezolvare ar fi putut reduce semnificativ consecințele. exploatarea necorespunzătoare a clădirii (improvizații sau supraincărcări ale instalației electrice, utilizarea necorespunzătoare a buteliilor cu gaze, mentenanța necorespunzătoare a instalațiilor de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor, blocarea căilor de evacuare sau reducerea gabaritului acestora, lipsa sau mentenanța necorespunzătoare a stingătoarelor de incendiu etc.) poate conduce la izbucnirea unor incendii și la imposibilitatea asigurării unei prime intervenții optime, aspecte care pot conduce la un număr mare de victime din randul utilizatorilor. 2. Instalația electrică proiectată și executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesitățile actuale ale spitalului, respectiv suprasolicitarea acesteia prin incărcarea cu consumatori de ultimă generație (aparatură medicală, paturi electrice etc). Singurele lucrări de inlocuire a instalațiilor electrice au fost realizate in anul 2017 cand au fost schimbate șapte tablouri electrice la etajul 3 și mansarda din Pavilionul V. 3. Consum foarte mare de oxigen medical, in tratarea acestor forme de infecții cu Sars-Cov2. (majoritatea pacienților primeau O2, atat prin narine, cat și prin mască, conectate la instalația de oxigen din perete) a alimentat producerea incendiului și explozie. Aceste aspecte sunt de competența, in special, a experților și a organelor de urmărire penală. - este strict interzisă manipularea/utilizarea acestor dispozitive de către pacienți, aceasta fiind realizată numai de personalul medical, aspect care ține cu precădere de ancheta penală. - la momentul izbucnirii incendiului, in cadrul Pavilionului nr. V, erau in folosință 86 de prize de oxigen suplimentare față de rețeaua inițială de oxigen, la care se adăugau tuburi de oxigen medical destinate strict transportului pacienților și nu utilizării ca sursă suplimentară de oxigen pentru pacienți, acest aspect fiind de asemenea de resortul anchetei penale. 4. Supraveghere deficitară a bolnavilor din partea personalului medical aflat in serviciu, cu precădere in intervalul orar 01.00-05.00 dimineața. Intrucat in paralel la nivelul Parchetului de pe langă Tribunalului București este inregistrat un dosar penal avand ca obiect uciderea din culpă, ca urmare a incendiului produs din care au rezultat pierderi de vieți omenești, iar din analiza tuturor notelor de relații rezultă date și informații ce pot fi utile instrumentării cauzei, precum și anumite neconcordanțe cu privire la prezența asistentelor/infirmierelor in saloanele de la parterul pavilionului nr. 5, raportul de control al CCPM, insoțit de documentele la care face referire, va fi transmis acestei unități de parchet pentru a fi valorificat in cadrul dosarului penal. 5. Lipsa senzorilor de fum și detecție a oxigenului in cadrul saloanelor și holurilor clădirilor respective 6. Lipsa supravegherii video la nivelul holurilor pavilionului 5, aspect ce ar fi favorizat observarea din timp a incendiului, reprezentand totodată un martor obiectiv al desfășurării intregii activități medicale/nemedicale din clădire. 7. Reacție intarziată și deficitară din partea pompierului de serviciu din noaptea respectivă. 8. Asigurarea serviciilor in domeniul intervențiilor in situații de urgență cu o firmă ce nu era avizată de IGSU și nu era organizată pentru a putea asigura cerințele obligatorii intr-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi. (respectiv asigurarea unui șef serviciu, compartiment pentru prevenire, două sau mai multe grupe de intervenție care incadrează autospecialele de stingere cu apă și spumă și, după caz, una sau mai multe echipe specializate, atelier de reparații și dispecerat). Cu privire la acest aspect, Corpul de control al prim-ministrului a formulat o sesizare penală la PICCJ - Direcția Națională Anticorupție. 9. Prezența in pavilioanele Institutului (atat pe holuri, birouri, bloc alimentar, saloane) a aparatelor electrice sau surse de aprindere și care nu intră in categoria aparaturii medicale, respectiv: cuptor cu microunde, lămpi de iluminat, prize electrice, panou electric aferent paturilor, televizor, frigidere, brichete etc. 2021-03-10 19:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-10-07-21-24big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul şedinţei de guvern din 10 martieȘtiri din 10.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-sedintei-de-guvern-din-10-martieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobat programul IMM Invest, prelungirea pentru 2021, care include şi Programul Agro Invest, destinat fermierilor. Anul trecut, cand am implementat IMM Invest, au fost mai multe probleme şi am văzut nevoia de a crea un program special pentru fermieri, un program cu un plafon de 1 miliard de lei. Inţeleg că deja, suma este aproape solicitată deja şi dacă este un program de succes, aşa cum a fost şi IMM Invest, vom avea grijă să suplimentăm suma. In acelaşi timp, a fost aprobat şi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru IMM Factor, la fel, un plafon de 1 miliard de lei, două ordonanţe de urgenţă aşteptate foarte mult de mediul de afaceri, anul trecut, acestea au susţinut economia şi rezultatele bune pe care le-am avut in economie anul trecut, cu cea mai mare creştere economică din trimestrul IV din UE, cu menţinerea locurilor de muncă. Acestea au fost rezultatele şi acestor programe pe care le-am implementat anul trecut, pe care le prelungim. Tot in şedinţa de guvern de astăzi a fost aprobat proiectul de lege care ratifică acordurile dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul SUA privind cooperarea in legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Acest proiect de lege merge in Parlamentul Romaniei in procedură de urgenţă. Bineinţeles că au mai fost aprobate şi numiri de prefecţi, Bucureştiul are un prefect, maine cred că va depune jurămantul. Şi, totodată, astăzi s-a aprobat şi prelungirea stării de alertă. Colegii mei spun că deja aţi văzut detaliile, prin Hotărarea CNSU. Există o modificare importantă, aceea referitoare la circulaţia pe timpul nopţii, se reduce de la ora 23:00 la ora 22:00, se introduce această restricţie. In rest, măsurile răman cam aceleaşi. Aceasta este, din punctul meu de vedere, cea mai importantă măsură. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua, dle premier. Aş vrea să inţelegem care este de fapt adevărata problemă in publicarea acelor liste de la Ministerul Sănătăţii. Vă rog. Florin Ciţu: Am spus şi azi dimineaţă. Din punctul meu de vedere, nu este nici o problemă. Transparenţă sută la sută. Datele sunt publicate, nu le-a scos nimeni de nicăieri. Singura problemă este de interpretare, să nu fie interpretate greşit. Am văzut mai multe interpretări in spaţiul public, unele tendenţioase şi eu cred că aici cei care au publicat au datoria să le explice, dacă este adevărat ce se aude sau nu, dar, din punctul meu de vedere, transparenţă sută la sută. Mă aştept să vedem cand mai are şi celelalte documente, aşa cum am spus mai devreme, toate publicate. Reporter: In momentul in care s-a formulat strategia de vaccinare aţi luat in calcul că există şi categorii de lucrători speciali ale căror date nu va trebui să fie făcute publice? Florin Ciţu: Bineinţeles. Asta este o strategie pentru orice ţară din lume. Repet, nu sunt eu in măsură să analizez dacă au fost sau nu au fost. Pană la urmă, strategia de vaccinare in Romania este un succes. Rămanem in continuare in topul Uniunii Europene. Eu am spus că susţin transparenţă sută la sută. Interpretarea datelor se face de fiecare. In continuare, mergem cu această campanie de vaccinare. In luna martie, 2,6 milioane de doze de vaccinuri. Cel puţin trei milioane in luna aprilie. Cred că Romania a demonstrat Uniunii Europene că poate avea o campanie de vaccinare de succes. Mulţumesc. Incă două intrebări de fiecare. Reporter: Intrebarea-cheie care se pune, domnule premier, este dacă aţi fost consultat ca şi ierarh superior de ministrul sănătăţii inainte să publice aceste date? Florin Ciţu: Nu am fost, şi acum nu ştiu, nu am fost, am aflat din presă de prezentarea datelor, dar nu cred că este asta o probelemă. Datele sunt publice. Repet, la fiecare conferinţă de presă, marțea, ştiţi foarte bine, aceasta a fost dorinţa mea din primul moment ca să comunicăm săptămanal referitor la campania de vaccinare. In fiecare săptămană s-a prezentat numărul persoanelor vaccinate, numărul militarilor vaccinaţi, numărul din alte structuri. Deci, in fiecare săptămană am incercat să fim cat mai transparenţi. Orice demers in direcţia transparentizării, care respectă legislaţia in vigoare, este susţinut de mine sută la sută. Reporter: Şi vă rog, dacă ne puteţi clarifica, in acest context, dacă vi s-a solicitat in discuţia pe acre aţi avut-o cu preşedintele Klaus Iohannis demiterea ministrului sănătăţii. Florin Ciţu: Nu. In niciun caz, nu. Reporter: Sau din randul membrilor Partidului Naţional Liberal. Florin Ciţu: Nu. Nu au fost discuţii. Noi nu discutăm despre aşa ceva. Am spus că evaluarea se face pe baza rezultatelor. Fiecare minister are obiective clare in programul de guvernare. Pe baza implementării acestor obiective sunt evaluaţi miniştrii. Bineinţeles, şi pe baza reacţiilor la situaţii de criză, dar bineinţeles in principal pe baza implementării programului de guvernare. Reporter: In acest context despre care vorbeam, colegii de la Recorder au obţinut din surse oficiale, iată, statisticile complete despre dozele de vaccin pană la data de 5 martie. Datele lor arată că peste 7.000 de persoane s-au vaccinat mai devreme decat ar fi avut dreptul conform regulilor din Strategia națională, iar mulți dintre ei au sărit peste rand și au fost imunizați in aceste centre speciale ale instituțiilor de forță. Se pare că acestea sunt rude ale unor angajați din MAI, MApN, SRI. Vă intreb concret, există o campanie de vaccinare paralelă și cine are interes să ascundă astfel de date? Florin Ciţu: Vedeţi, trebuie să intrebați Ministerul Sănătății dacă are aceste informaţii. Eu nu știu. Inseamnă că datele respective spun mai mult decat ni se spune, dacă cumva știm că sunt - vorbim despre persoane, ințeleg că dumneavoastră știţi deja persoanele care s-au vaccinat. Mie mi s-a spus că datele respective nu conțin informații despre persoane, deci nu conțin informații confidențiale. Deci ori este o speculație, ori informațiile acelea spun mai mult şi această explicație trebuie să o cereți la Ministerul Sănătății, cei care au publicat aceste informații. Reporter: Bună ziua! Spuneați astăzi că veți vedea raportul Corpului de Control al prim-ministrului legat de incendiul de la Balș. Voiam să vă intreb dacă l-aţi văzut, ce conține acesta și dacă luați in calcul o plangere penală in urma acestuia? Florin Ciţu: Am aici o notă de informare prin verificările efectuate la Institutul Naţional de Boli Infecțioase. Sunt mai multe lucruri, lucruri pe care deja le ştiaţi unii dintre voi, că a funcţionat fără autorizare de securitate la incendiu. Erau neconformități, vă dau cateva exemple: pereții căilor de evacuare nu erau rezistenţi la foc; instalația de detectare, semnalizare și alarmă la incendiu nu era cu acoperire totală; in interior nu sunt prevăzute dispozitive de alarmare optice și/sau acustice. Vă dau cateva exemple. Sunt mai multe lucruri pe care colegii mei de la Corpul de Control le-au semnalizat. O sesizare da, se face către Direcția Națională Anticorupție și este vorba de asigurarea serviciilor in domeniul intervențiilor in situații de urgență cu o firmă generalizată - DGSU - şi nu era organizată pentru a putea asigura cerințele obligatorii intr-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi. Acesta este un punct important. Mai era prezența in pavilioanele institutului de aparate electrice sau surse de aprindere şi care nu intră in categoria aparaturii medicale. Sunt mai multe lucruri. Repet, acestea sunt pentru dumneavoastră. Aş putea să văd, dacă le putem pune publice, să le vedeți dumneavoastră pe toate, ca să nu le citesc eu acum, dar, deja, ca să fie foarte clar, am vrut să arăt că nu există niciun fel de problemă. Am așteptat Ministerul Sănătății să vină cu propriile rapoarte, incă nu a venit, de aceea am venit cu acest raport. Ştiu că există un interes foarte mare pentru a vedea ce s-a intamplat acolo și cum putem să corectăm şi să prevenim, mai ales, situații pe viitor. Sper să invățăm de aici, din aceste greșeli, să nu mai existe pe viitor aceste lucruri. Mă aștept, bineințeles, și la măsuri. Eu știu de la fostul ministru al sănătății că există un plan de măsuri, eu l-am primit. Așteptăm cu toții să vedem cate dintre aceste măsuri au fost implementate și cate nu. Reporter: De asemenea, unul dintre consilierii ministrului sănătății a postat astăzi un mesaj in care spunea că Ministerul Sănătății nu mai are acces de două zile la acea platformă unde au fost publicate datele defalcate, vorbim de data.gov.ro. Voiam să vă intreb dacă știți de ce nu mai are acces Ministerul Sănătății la acea platformă și dacă a stat de vorbă cu dumneavoastră ministrul Voiculescu in ședința de Guvern de astăzi despre acest subiect. Florin Cițu: Nu și nu știu dacă are sau nu acces. Vă dați seama, nu am știut că poate să publice. Eu am văzut in presă aceste informații. Reporter: Dan Barna și-a arătat susținerea pentru Vlad Voiculescu in public. Ați avut vreo discuție cu dumnealui in cazul și eventualitatea in care analiza, rezultatele analizei pe care o face acum corpul dumneavoastră de control vor revela faptul că nu s-a procedat corect despre o eventuală retragere? Florin Cițu: N-am discutat despre așa ceva și nu ințeleg de unde această avalanșă de susținere, eu am o relație foarte bună cu Vlad Voiculescu, am discutat despre campania de vaccinare, este foarte important. In același timp, i-am atras atenția că trebuie să ne concentrăm și pe pandemie, nu doar pe campania de vaccinare, care merge foarte bine, dar vreau să ne concentrăm și pe pandemie. Am auzit, de exemplu, și vreau să verficăm dacă este adevărat că la Timișoara a fost redus numărul de paturi in ATI, ceea ce ar fi foarte grav. Aș vrea să știu și eu acest lucru, dacă este adevărat sau nu și cred că toți vrem să aflăm aceste lucruri. Trebuie să nu uităm, suntem in continuare in pandemie, trebuie să respectăm toate regulile și de aceea și in această hotărare de Guvern pentru prelungirea stării de alertă am introdus o nouă restricție. Am spus acum cateva luni de zile, cand auzeam tot felul de discuții, să eliminăm spitalele COVID sau să reducem numărul de paturi ATI, am spus că nu este momentul, nu sunt de acord și nu voi fi de acord cu așa ceva. Dacă la Timișoara s-a intamplat așa ceva, aș vrea să știu și de aceea, aș vrea să pun această intrebare și public. Reporter: Și o a doua intrebare - spuneați, cred chiar astăzi și ați mai repetat și in alte randuri, că in ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul, in niciun domeniu nu ați fi de acord să se aplice acest lucru. Pe de altă parte, angajații din sistemul de invățămant spun că o astfel de măsură și neacordarea acelei plăți cu ora pentru profesori ar duce la o criză a cadrelor didactice in invățămant. Și că nu sunt foarte mulți tineri dornici care ar vrea să lucreze in acest domeniu, avand in vedere salariile. Vedeți vreun domeniu ca putand fi o excepție? Florin Cițu: Pană nu văd proiectul de lege, nu văd niciun domeniu cu excepție. In același timp este interesant cum de fiecare dată cand vrem să imbunătăţim lucrurile şi vrem să le tranşăm să fie foarte clare, imi aduc aminte aici şi de sporuri, apar excepții şi aşa au apărut excepţii şi la Legea salarizării unitare, care a pornit şi ni se spunea că are un singur obiectiv, acela de a reașeza salariile in funcție de președinte, cu cel mai mare salariu in sectorul bugetar, şi după aceea să urmeze celelalte salarii, după aceea au apărut excepţiile care au distrus acest principiu, aşa şi aici. Excepțiile - dacă ne permitem o excepție, după aceea vor apărea alte și alte excepții pentru că fiecare va avea o justificare. Inainte să văd proiectul de lege in totalitate, nu sunt de acord cu nicio excepţie. Nu cred că administraţia publică nu poate să meargă mai departe dacă este nevoie de cumulul salarii cu pensii ca să mergem mai departe. Este o exagerare din punctul meu de vedere, dar aștept fundamentate aceste lucruri, să văd dacă se susţin. Reporter: Bună ziua! V-aş intreba in primul rand care au fost argumentele care au stat la modificarea intervalului pentru restricţiile de noapte, de ce ora 22:00? Cum vă așteptați să evolueze pandemia la noi in ţară avand in vedere că avem o tulpină nouă, avand in vedere că la ultimele restricţii, acelea cu 23:00-5:00, a durat cam o lună pană a scăzut numărul de cazuri? Florin Ciţu: In primul rand, ne-am uitat la ce fac celelalte țări și una dintre primele măsuri pe care toate țările o iau este aceea de a reduce timpul de circulaţie pe durata nopţii. Este o măsură care a funcționat; bineințeles, Romania - dacă vă uitați, am pregătit un sumar al acestei măsuri, să vedeţi cum arată in alte ţări - Romania este printre cele mai permisive țări dezvoltate unde după ora 6:00 nu se mai poate circula, după ora 6:00 seara. Este o măsură care a fost folosită in alte țări și are succes și in Romania, in momentul in care am implementat-o, a avut suscces. Vom vedea cum va evolua. Eu zic că diferența faţă de data trecută cand am impus această măsură, o fac dozele de vaccin. Am inceput o campanie de vaccinare, repet, o campanie de vaccinare de succes, in martie vom vaccina aproape 1 milion de romani, in aprilie deja mergem la aproape 2 milioane de romani şi aşa mai departe, deci in plus faţă de ce avem pană acum. Deci, va ajuta foarte mult campania de vaccinare care merge in paralel cu aceste reguli. Am spus, din momentul in care s-au relaxat puţin condițiile, in iarnă, că depinde doar de noi să rămană acele condiții. Din păcate, nu toată lumea a ascultat acele recomandări și astăzi ne aflăm in fața acestui fapt, trebuie să introducem această restricție, o restricţie minoră, dacă mă intrebaţi pe mine, avand in vedere contextul european al pandemiei şi ce se intamplă in alte ţări. Reporter: Aş mai reveni la subiectul cu platforma data.gov. Inţelegem că această problemă persistă de două zile. Este o platformă a Guvernului, dumneavoastră sunteţi premier şi ne spuneţi că aţi aflat din presă. Florin Cițu: Eu am aflat din presă că se publică aceste date. Reporter: Dar această problemă a mai ridicat-o cineva? Florin Cițu: Nu, nu mi-a spus nimeni că cineva nu poate să folosească. Am dat și eu jos datele și m-am uitat pe ele, cred că ieri sau alaltăieri și funcționa cand am intrat pe bazele de date, m-am uitat și eu la aceste date aseară sau ieri. Deci funcționa cand m-am uitat eu pe această bază de date. Reporter: Și urmează apoi luați legătura cu Ministerul Sănătății? Adică incerc doar să ințeleg de unde... Florin Cițu: Eu cred că e o problemă tehnică, vă dați seama că nu sunt specialist, nu imi dau seama dacă funcționează sau nu funcționează. Se pot intampla lucruri tehnice, țineți minte că am avut probleme cu IMM Invest o lună de zile. Deci infrastructura - și de accea, infrastructura digitală a Guvernului nu este printre cele mai performante, de aceea avem in program foarte mulți bani alocați pentru transformarea digitală a administrației publice, PNRR- sume, iarăși, foarte mari, pentru transformarea digitală. Nu știu ce s-a intamplat, dar vă spun, așa cum am avut probleme cu IMM Invest, nu m-ar mira ca să fie un acces foarte mare și să fi fost o problemă, dar eu cand am accesat-o, ieri, funcționa. Reporter: Și proiectul Noua Casă cand ne așteptăm să-l vedem? Florin Cițu: Aștept ministerul respectiv să vină cu normele. Reporter: Domnule premier, o precizare: in prezent, legea permite ca familiile celor care lucrează in sistemul de apărare și securitate națională să fie vaccinate? Florin Cițu: Nu. Reporter: Este o hotărare de guvern care spune acest lucru /.../ Florin Cițu: Dacă se incadrează in categoriile peste 65 de ani și au boli cronice și așa mai departe, categoria I și a II-a. Reporter: In acea hotărare nu este specificat ce anume inseamnă familia militarului respectiv, pană unde poate merge, vorbim despre soție, despre copii și mai departe? Florin Cițu: Vă spun. Pană acum nu am fost sesizat. Eu știu doar de un singur caz in care s-a incercat așa ceva și persoana respectivă a fost demisă. Deci nu neg că au fost cazuri și le-ați văzut și la televizor, a fost un primar care a incercat să sară peste rand și așa mai departe. Cazuri au fost, dar atunci cand am cerut - și a fost acea intreagă discuție despre amenzi, că se vaccinează cineva peste rand - cand am cerut informații de la Ministerul Sănătății, de la CNCAV, să văd dacă există așa ceva, nu au avut, au fost cam 100 și ceva de cazuri pe care mi le-au prezentat in acele moment. Reporter: Hotărarea din 20 ianuarie, la aceea mă refer, vorbește strict despre aceste categorii: familiile celor care lucrează in sistemul de apărare şi securitate naţională. Florin Cițu: Este o hotărare, știu, este semnată de Ministerul Sănătății și de mine, știu. Reporter: Aveți o statistică in momentul de față, cam cate astfel de persoane s-ar fi incadrat să fie vaccinate? Florin Cițu: Nu am cerut această statistică. Reporter: Nu ați avut-o atunci cand ați făcut Strategia de Vaccinare, ca să știți cam de cate vaccinuri ați avea nevoie pentru fiecare etapă? Florin Cițu: Noi știm in mare care sunt, de exemplu, persoanele care sunt bolnave cronice, nu avem cum să știm persoanele respective. Nu avem o evidenţă a acestor persoane. Vin şi după aceea aduc dovada că se inregistrează in sistem şi după aceea aduc dovada că sunt bolnave. Reporter: Cum se va tranşa acest /conflict/? Florin Ciţu: Am spus două intrebări. Mulţumesc. Nu există nici un conflict, nu există nici o problemă, datele sunt acolo, le analizăm. Doar spun că atunci cand interpretarea datelor trebuie să fie foarte clară, să nu ducă la interpretări eronate şi dacă există probleme sau interpretări eronate, cei care sunt responsabili cu baza de date şi cu informaţiile trebuie să vină şi să facă acele precizări. Reporter: Voci din Parlament precizau că dacă problema nu se lămureşte la nivelul Guvernului, atunci ministrul sănătăţii ar putea fi chemat in Parlament să ofere explicaţii. Care va fi poziţia Guvernului? Florin Ciţu: Şi eu am fost chemat in Parlament să ofer explicaţii, toţi mergem in Parlament. Parlamentul este forul legislativ şi ne cheamă pe toţi in Parlament să dăm explicaţii. Reporter: Dle premier, revin cu o intrebare, mai am una. Florin Ciţu: Mai aveţi una. Reporter: Da. Puteţi să ne daţi exemple de ţări cu restricţii impuse de la ora 22:00? Măcar două, vă rugăm. Florin Ciţu: Franţa, ora 18:00. Şi mai sunt cateva, trebuie să mă uit, le-am primit aseară. O să le pun pe pagina mea de Facebook. Dar sunt mai multe ţări. Să ştiţi că Romania este printre ţările cele mai permisive. Vă mulţumesc mult de tot, o seară bună! 2021-03-10 15:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_152177946_185019673132653_1507108768732461708_n.jpgDeclaraţii de presă susținute de premierul Florin Cîţu la ParlamentȘtiri din 10.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-parlamentFlorin Ciţu: Discuțiile in Coaliție continuă pe Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă. Cred că avansăm și avem un plan foarte bun. Aşa cum am construit şi bugetul, şi aici, ne axăm pe investiţii. O să fie gata in cateva zile, cred, o formă finală, dar arată bine, aşa cum il vedem. Reporter: Il veţi prezenta şi social-democraţilor, aşa cum au cerut aceştia, astfel incat să dea un vot ulterior pe legea /.../? Florin Ciţu: Nu. Il vom prezenta romanilor. Romanii trebuie să ştie Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă; adică il vom prezenta public, asta inseamnă; romanii il vor vedea, vor vedea Planul, va fi aprobat in ședință de guvern, o să fie transparent. Deci, nu trebuie să il vadă doar social-democrații, este un program pentru toți romanii. Reporter: Astăzi s-a şi amanat plenul, care trebuia să fie la ora 14:00. Ar urma ca acest plen să fie reluat săptămana viitoare? Florin Ciţu: Nu ştiu, asta nu ştiu. Este o informaţie pe care o puteţi cere de la domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor sau doamna preşedintă a Senatului, despre programul plenului reunit. Reporter: Referitor la restricţii, astăzi se prelungeşte starea de alertă, inţelegem că există acea variantă cu restricţiile pe circulaţie, cu declarația pe propria răspundere, de la ora 22:00. In afară de această măsură, mai sunt discutate, mai aveţi şi alte propuneri? Florin Ciţu: Nu. Este cea mai importantă măsură. Magazinele răman deschise pană la ora 21:00. Au fost propuneri cu mai multe restricții, nu le-am acceptat - de inchidere mall-urilor in week-end, ş.a.m.d.. Nu mergem in direcția aceasta. Eu știu că există mai multe persoane care incearcă să restricționeze. Eu cred că in momentul acesta Romania se descurcă foarte bine, o să avem o lună cu mai multe doze de vaccin, cu 2,6 milioane in această lună, 3,1 milioane cel puțin, in luna aprilie. Deci, campania merge foarte bine. Reporter: Cum poate face diferenţa acea oră referitor la restricţia de circulaţie, o singură oră? Florin Ciţu: Va face. Va face diferenţa, o veţi vedea. Reporter: Luaţi in calcul varianta să fie redusă capacitatea de cazare a hotelurilor, pensiunilor? Florin Ciţu: Doar pentru cateva pensiuni. Este in discuție, vom vedea, pentru cateva pensiuni, in stațiunile montane. Reporter: Dumneavoastră nu aţi fost de acord cu inchiderea mall-urilor? Florin Ciţu: Da, eu nu sunt de acord cu inchiderea mall-urilor. Reporter: De unde a venit această propunere, ca să ințelegeam foarte clar? De la Ministerul Sănătății sau... Florin Ciţu: A venit de la specialiști in epidemiologie, dar nu suntem de acord, in acest moment. Reporter: Există estimări că in luna aprilie vom avea 20.000 de cazuri pe zi. Aveţi informaţii in acest sens? Florin Ciţu: Nu. Au fost estimări că vom avea 10.000 in luna martie şi nu suntem acolo, deci, estimările sunt estimări, realitatea le infirmă de fiecare dată. Reporter: A fost o propunere de inchidere a teraselor pe care nu ați acceptat-o? Florin Ciţu: Sunt mai multe propuneri, cu diferite restricții, nu le-am acceptat, v-am spus ce am acceptat. Reporter: Inclusiv asta cu terasele. Florin Ciţu: Da. Sunt mai multe propuneri. Reporter: Aş vrea să ne explicaţi care a fost, pană la urmă, disputa dintre dumneavoastră şi domnul Vlad Voiculescu. L-am văzut pe domnul Bode, aseară, care spunea faptul că au fost publicate, in acele baze de date, adresele cu centrele de vaccinare unde ofițeri, inclusiv de la servicii secrete, au mers să se vaccineze. Era o vulnerabilitate, acesta era motivul real? Pentru că numărul de teste se știa, totuși, la nivel național? Florin Ciţu: Eu nu am văzut. Nu există o diferență intre mine și Vlad Voiculescu, pe nicio temă. Publicarea bazei date este un lucru pe care l-a făcut Ministerul Sănătății. Reporter: Vorbim doar de acele adrese şi centrele de vaccinare. Florin Ciţu: Daţi-mi voie să vă răspund. Ideea este că am fost sesizat și, pentru orice sesizare, fie că vine de la cetățenii Romaniei sau că vine de la o instituţie a statului, trebuie să dau o rezoluție, să vedem cum trebuie să fie rezolvată. Nu sunt specialist, vom vedea dacă există vreo problemă sau nu există nicio problemă. Din punctul meu de vedere, subiectul este incheiat. Transparentizarea este foarte importantă. Pe mine mă surprinde, totuși, că a trebuit eu să caut și că nu au venit specialiștii să caute, de exemplu, pe platforma de programare, să găsesc 20.000 de locuri libere in Timișoara, cand Timişoara este carantinată. Nu am văzut pe nimeni să ia atitudine să vadă de ce s-a intamplat acest lucru. Aș vrea să văd și eu de ce s-a ajuns in această situație. Eu am găsit la Timișoara, după aceea am cerut situația și in toată țara erau multe locuri libere. Deci, nu am văzut pe nimeni să facă acest lucru. Reporter: Domnul Gheorghiţă nu v-a explicat? Că este momentul acţiunii... Florin Cițu: Eu v-am spus, am găsit singur, am cerut și aștept să văd de ce este posibil ca un oraș cum este Timișoara, de exemplu, și județul Timiș să ceară vaccinuri in plus, dar să aibă 20.000 de locuri libere. Și nimeni nu știa de aceste locuri. Reporter: Dar ați cerut explicații domnului Gheorghiță sau domnului Vlad Voiculescu, totuși? Florin Cițu: Aștept răspunsuri. Reporter: Este legat de reticența la vaccinul AstraZeneca? Pentru că mulți refuză, și acolo sunt locuri libere, pe locuri de vaccinare cu vaccinul AstraZeneca. Florin Cițu: Haideți să vedem rezultatele. Am cerut să văd ce se intamplă. Reporter: La scurt timp după declarația dumneavoastră, Vlad Voiculescu a postat un mesaj pe o rețea socială și a susținut că transparența deranjează. Cum vedeți această acuzație? Florin Cițu: Nicidecum. Eu v-am spus din primul moment că voi prezenta transparent toate concluziile; de exemplu, rapoartele de control in urma incendiului de la Balș, de la Piatra Neamț, și răman fidel acestui lucru, voi prezenta aceste rapoarte. Cred că astăzi, după ședința de guvern, dacă este gata cel al Corpului meu de Control, voi veni cu cateva concluzii. Deci, intotdeauna am fost susținător al transparenței 100%, nu este nicio problemă din punctul... Reporter: Dar s-ar putea să avem astăzi primele concluzii? Florin Cițu: Din partea Corpului meu de Control, da, s-ar putea să le avem astăzi. Reporter: Ca premier, susțineți ideea să avem acele date in continuare prezentate de Ministerul Sănătății in forma aceea? Florin Cițu: Bineințeles, toate datele, și aici, iarăși, colonelul Gheorghiță a prezentat, de fiecare dată, in fiecare marți, și a fost ideea mea de a prezenta in fiecare săptămană datele, cați s-au vaccinat din personalul militar și așa mai departe. Iarăși, aici e un lucru foarte interesant, cu publicarea datelor. Am văzut niște concluzii in spațiul public care arată niște acuzații grave, zic eu, pe care trebuie să le explice cei care au publicat datele. Ințeleg că se formează in opinia publică imaginea că s-au vaccinat, din personalul militar, persoane care nu trebuiau să se vaccineze, ceea ce este un lucru foarte grav. Dacă există dovezi in acest sens, cei care au publicat datele trebuie să le susțină, trebuie să le explice. Și aici, iarăși, aștept... Reporter: Inclusiv angajați de la Curtea de Conturi și de la ASF apar ca vaccinați. Florin Cițu: Vă spun, dacă există aceste suspiciuni, cei care prezintă baze de date trebuie să le... Pană in momentul ăsta, nu știu dacă sunt realități. Vreau, aștept și eu de la cei care au publicat baza de date să ne explice dacă este adevărat așa ceva; dacă sunt susținute, atunci lucrurile sunt foarte, foarte grave. In același timp, deci, repet, instituțiile statului trebuie să se autosesizeze dacă există așa ceva. Reporter: Domnule Cițu, deja ne-ați prezentat trei probleme, pe care dumneavoastră le-ați identificat: 1 - că nu ați fost informat despre numărul real de vaccinuri existente, că cei care au prezentat aceste date nu au oferit informațiile complete despre modul de testare. Florin Cițu: Trebuie să le explice. Reporter: Exact! Și despre faptul că colonelul Gheorghiță și domnul Voiculescu nu au comunicat intre ei. Sunt probleme de comunicare in campania de vaccinare. Cine ar trebui să le rezolve? Florin Cițu: Campania de vaccinare este o campanie de succes in Romania. Nu ințeleg... Reporter: Dar probleme de comunicare există? Florin Cițu: Nu există probleme de comunicare. De fiecare dată cand ne vedem, eu vă prezint datele, colonelul Gheorghiță vă prezintă datele de fiecare dată. Avem acum date noi care trebuie explicate. Eu nu cred că acele acuzații nu sunt reale, dar aceste date de fiecare dată trebuie explicate. Reporter: Aveţi in vedere ca in continuare aceste baze de date să fie publicate in fiecare zi, la fel cum au fost publicate şi pană acum, cu adrese şi tot? Florin Ciţu: Eu nu am nicio problemă personal ca aceste date să fie prezentate public in fiecare zi. Reporter: Dar cine are o problemă? Florin Ciţu: Nu ştiu. Eu nu am nicio problemă. Reporter: Ne-aţi spus că aţi fost sesizat de către colonelul Gheorghiţă şi... Florin Ciţu: Am spus că am fost sesizat, nu v-am spus de cine am fost sesizat. Reporter: Ne-a spus domnul Gheorghiţă că v-a trimis o informare. Aţi mai fost sesizat şi de către o altă instituţie a statului, vorbea domnul Barna de o instituţie din domeniul apărării? Florin Ciţu: Deci, repet, instituţiile au tot dreptul să sesizeze, există organe de control care vor face anchete; dacă e vreo problemă, bine, dacă nu, iarăşi e bine. Din punctul meu de vedere, nu văd o problemă de a prezenta datele, de aceea le-am prezentat de fiecare dată, există aceste informaţii publice, acum sunt in altă formă, sunt in spaţiul public. Reporter: Domnule prim-ministru, singurele locuri care există in momentul de faţă pe platforma de vaccinare sunt doar pentru AstraZeneca, in niciun caz nu există locuri pentru Pfizer sau Moderna. Florin Ciţu: Nu este adevărat. Ieri erau 3.000 de locuri pentru Moderna in judeţul Timiş... Reporter: In Bucureşti, nu. Florin Ciţu: Dumneavoastră spuneţi singurele locuri, eu vă spun că există 3.000, deci, ne contrazicem. Reporter: Păi, din Bucureşti, unde este cea mai mare localitate, ce ar trebui să facă, să se ducă in Timiş, de două săptămani nu există aceste locuri decat pentru... Florin Ciţu: Deci, repet: sunt pentru Moderna, sunt pentru AstraZeneca, sunt pentru Pfizer. Există probleme, trebuie să le rezolvăm, dar nu este normal să avem locuri libere intr-un judeţ care cere vaccinuri in plus. Reporter: Austria a cerut intreruperea vaccinării cu AstraZeneca pană la clarificare. In Romania nu s-a intamplat acest lucru. Florin Ciţu: E adevărat, dar Anglia toată s-a vaccinat cu AstraZeneca. Reporter: Spuneaţi despre aceste trei probleme pe care le-aţi identificat. De asemenea, rapoartele după incendiul de la spitalul din Bucureşti... Florin Ciţu: Le aşteptăm. Reporter: ... nu au fost publicate. Ţinand cont de toate aceste lucruri, ca prim-ministru, sunteţi mulţumit de activitatea ministrului sănătăţii? Florin Ciţu: Nu am făcut incă o evaluare. V-am spus că evaluarea se face la jumătatea anului, nu acum. In acest moment, aştept şi eu aceste rapoarte; ştiu că, de exemplu, sunt acele rapoarte pe care le-a lăsat ministrul Tătaru, care incă nu au fost făcute publice, dar acolo erau şi nişte măsuri care trebuiau luate, să vedem dacă au fost luate. Transparenţa ajută foarte mult şi e nevoie de transparenţă sută la sută şi in continuare susţin transparenţă sută la sută, de aceea voi veni astăzi, dacă sunt gata, cu concluziile raportului făcute de Corpul meu de Control; mă aştept ca şi celelalte să fie făcute publice cat mai repede, aşa cum s-a promis. Reporter: Domnule premier, Ministerul Mediului incepe o campanie, Vinerea verde. Aş vrea să vă intreb vineri cu ce veţi merge la locul de muncă? Florin Ciţu: Să ştiţi că merg pe jos de foarte multe ori la locul de muncă. Aşa voi merge şi vineri, dar merg in timpul săptămanii, cand e vremea frumoasă, merg pe jos, nu e ceva nou pentru mine. Reporter: Dacă e vremea cum este acum, dacă ninge, mergeţi tot pe jos? Florin Ciţu: Da. Merg tot pe jos. Imi iau o geacă. Reporter: In ce priveşte PNRR, susţineţi alocarea de 0,4 din această bugetare pentru ONG-uri? Florin Ciţu: Da, poate să fie şi mai mult, dacă sunt ONG-uri care se califică pentru criteriile care sunt acolo, in PNRR, nu există nicio problemă. Reporter: Ministrul muncii anunţa, in urmă cu o săptămană, că, in cursul săptămanii acesteia, la şedinţa de guvern, va discuta sau vă va prezenta şi acel proiect de lege privind cumulul pensiei cu salariul. Vine astăzi in şedinţa de guvern cu proiectul? Florin Ciţu: Nu. Am văzut proiectul, sunt cateva lucruri care trebuie modificate, dar arată foarte bine, să ştiţi, şi il susţin foarte mult. Reporter: Vor fi excepţii in proiect? Vor fi categorii exceptate? Florin Ciţu: Nu, in cadrul persoanelor angajate in sectorul public nu sunt de acord cu excepţii şi vom vedea dacă poate să fie o excepţie, ceva special, dar nu sunt de acord cu excepţiile. Reporter: Pentru profesori? Florin Ciţu: Nu. Reporter: Nici pentru medici Reporter: Dar, atunci, ce se prevede la profesori? Flroin Ciţu: Veţi vedea proiectul, va fi in transparenţă publică şi veţi vedea exact. Dar acest proiect, pe langă interzicerea cumulului de pensie cu salariul, vine cu un lucru foarte important: poţi, la cerere, să te pensionezi după varsta de 65 de ani, deci, poţi să mergi pană la 70 de ani, oricand poţi să faci cerere să rămai să lucrezi pană la 70 de ani. Deci, eu zic că e un lucru foarte important, care schimbă total paradigma pe care am văzut-o pană acum in Romania şi rezolvă problema, va rezolva şi incearcă să rezolve o problemă pe termen lung cu sustenabilitatea sistemului de pensie. Reporter: Ce riscă Romania dacă parlamentul nu va ratifica decizia UE pentru majorarea contribuţiei? Social-democraţii au spus că nu vor vota, dacă nu veţi aduce PNRR in parlament. Florin Ciţu: Iar eu v-am spus că astfel de şantaj nu funcţionează cu mine. Social-democraţii trebuie să le explice colegilor lor din Italia, din Spania, din Franţa, care aşteaptă foarte mult acest program - il aşteaptă maine -, de ce nu vor să ratifice acest proiect de lege. Reporter: Există şansa să fie blocat la nivelul UE, dacă Romania nu ratifică? Florin Ciţu: Bineinţeles. Dacă Romania nu ratifică, Uniunea Europeană nu se poate imprumuta, şi atunci PSD trebuie să explice UE de ce nu vrea să ratifice acest program. In nicio ţară, PNRR nu a fost votat in parlament, este un atribut al guvernului; repet, suntem deschişi, ministrul Ghinea a venit in parlament şi a explicat in comisie, a prezentat PNRR, deci PNRR este in Parlamentul Romaniei, noi vom prezenta public romanilor, nu există tratament special pentru social-democraţi. Reporter: Luaţi in calcul să aveţi o declaraţie... Florin Ciţu: Cand l-a prezentat, ministrul Ghinea a fost in comisii. De fiecare dată cand a fost chemat, a venit in comisii şi a prezentat PNRR, deci, nu văd o problemă aici. Reporter: Domnule prim-ministru, preşedintele spunea că nu va exista un lockdown de Paşte. Florin Ciţu: Asta am spus şi eu. Reporter: După această lună, ce se va intampla cu măsurile in preajma sărbătorilor de Paşte? Vor fi mai relaxate decat acum? Se revine? Florin Ciţu: Haideţi să vedem cum va merge această lună, eu sper că va merge bine, sper că, in continuare, vom respecta toate regulile de restricţie şi va fi bine şi in continuare. Reporter: Dar vor putea merge romanii la Biserică la ora 12 noaptea? Florin Ciţu: Aşa cum v-a spus preşedintele, vă spun şi eu: nu luăm in calcul niciun lockdown. Eu vă aduc aminte că, inainte de Crăciun, inainte de Revelion, aţi fost bombardaţi şi dumneavoastră şi noi in spaţiul public cu acele informaţii false că urmează un lockdown. Nu a urmat niciun lockdown in Romania şi lucrurile au mers bine. Veţi vedea că, in continuare, vor merge la fel de bine. Vă mulţumesc! 2021-03-10 13:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-10-01-07-21big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 09.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1615291897Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la o altă conferință organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Ca elemente de noutate, vom trece in revistă extinderea recomandărilor pentru vaccinarea cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca, deschiderea etapei a treia, faptul că urmează să punem in funcțiune incă 74 de centre de vaccinare, incepand din 15 martie, detalii despre lista de așteptare şi adeverința electronică de vaccinare, respectiv, posibilitatea de a fi descărcată de către fiecare persoană direct din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Legat de extinderea recomandărilor de vaccinare cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca, după cum știți, ieri a fost anunțat, printr-un comunicat oficial, faptul că, in urma intrunirii Comisiei Ştiințifice și a Grupului Medical din cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, la care am avut răspunsul Ministerului Sănătății, respectiv, Comisia științifică de specialitate și punctul de vedere al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, s-a decis, in baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, a datelor științifice disponibile și a demersului efectuat de celelalte țări europene, ridicarea limitării de varstă de la categoria 55 de ani; practic, s-a renunțat la această limitare, așa incat toate persoanele cu varsta de peste 18 ani, in momentul de față, pot să se programeze la centrele de vaccinare in care distribuim vaccinul de la compania AstraZeneca, respectandu-se, evident, criteriile de eligibilitate, conform etapei de vaccinare, in care fiecare persoană se află. Pot să vă spun că, din cursul serii precedente, de cand a fost operaționalizată această cerință in platforma de programare, deci, practic, de cand s-a ridicat această limitare, s-au programat aproximativ 59.522 de persoane, pană la ora 8.00 dimineața; mai mult de jumătate dintre aceste persoane aveau varsta peste 65 de ani, deci, practic, a crescut gradul de ocupare a locurilor in centrele de vaccinare unde este distribuit vaccinul de la compania AstraZeneca. Un al doilea element important pe care aș vrea să il prezint este legat de deschiderea posibilității de programare a persoanelor din etapa a treia, pentru județele care au municipii cu rată de incidență cumulată a cazurilor mai mare de la 4,5 la mie. Vă prezint care sunt aceste municipii, respectiv, județe. Vorbim de județul Alba, cu municipiul Alba Iulia, județul Timiș, cu municipiul Timișoara, județul Brașov, cu municipiul Brașov și localitatea Sanpetru, județul Maramureș, cu localitatea Baia Mare, județul Sălaj, cu municipiul Zalău, județul Hunedoara, cu municipiul Petroșani, județul Cluj, cu municipiul Cluj-Napoca, și județul Giurgiu, cu municipiul Giurgiu. In aceste localități menționate, va fi posibilă programarea inclusiv a persoanelor din etapa a treia, direct in platforma de programare, conform criteriilor de care fiecare persoană aparține. După cum știm, conform hotărarii de guvern care prevede criteriile de eligibilitate, ale strategiei naționale de vaccinare, in etapa a treia există o serie de subprioritizări și fiecare persoană care se programează va stabili criteriul și apartenența la acel tip de categorie populațională. De asemenea, vor mai fi deschise, in următoarele zile, in aceste municipii, centre noi de vaccinare, unde vom distribui vaccinul de la compania Oxford-AstraZeneca. Numărul de centre este variabil, in funcție de spațiile disponibile, la nivelul fiecărui municipiu și de resursa umană pe care fiecare municipiu o are disponibilă, ţinand cont că acest demers se face foarte rapid și nu avem un timp suficient de pregătire, tocmai pentru a beneficia, dacă vreți, de această perioadă in care putem să distribuim cu prioritate vaccinuri in municipiile afectate. De ce am ales această rată de incidență de peste 4,5? In primul rand, după cum știm, peste o rată de incidență de 3 la 1.000 de locuitori, localitatea respectivă intră in scenariul roșu și, din acest punct de vedere, se impun anumite restricții, care sunt hotărate prin decizii și hotărari ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență. La o rată de incidență de peste 6, localitatea respectivă intră și are criterii de carantinare. Iar noi ne dorim ca, de la 4,5 rată de incidență, să putem interveni, din punct de vedere medical, prin accelerarea campaniei de vaccinare, in localitățile afectate, in demersul de a evita, dacă vreți, carantinarea localității respective. Sigur că, alături de vaccinare, este importantă respectarea tuturor măsurilor de prevenție deja cunoscute și a celorlalte măsuri care se iau pentru scenariul in care se regăsește localitatea respectivă. Un al treilea element important de noutate pe care aș vrea să il spun este legat de deschiderea a 74 de noi cabinete de vaccinare la nivel național, cu posibilitate de programare, de maine, 10 martie, și demararea activităților de vaccinare propriu-zisă incepand de luni, 15 martie. Aceste noi cabinete, 74 de cabinete, vor fi destinate, de asemenea, persoanelor vulnerabile, persoanelor peste 65 de ani, persoanele cunoscute cu boli cronice și persoanele cu dizabilități. Zilnic, in aceste noi cabinete se pot vaccina aproxima 4.440 de persoane. Practic, in total, pe toată perioada de 28 de zile in care sunt disponibile aceste locuri de programare pentru prima doză, putem asigura aproximativ 120.000 de persoane noi care se vor putea vaccina. Al patrulea lucru important este legat de lista de așteptare. Ea va fi pusă și va deveni operațională din data de 15 martie. Pe langă centrele active, funcționale la acest moment, se vor regăsi in platforma de programare și celelalte centre care sunt prevăzute pentru actuala campanie de vaccinare, care urmează a fi operaționalizate și deschise pe măsură ce noi vom avea dozele disponibile. Incepand cu luna aprilie, ne așteptăm la un număr mai mare de doze şi, o să vedeţi, o să fie transmise aceste informații. Şi, de asemenea, legat de un element important, al cincilea aspect, posibilitatea ca fiecare persoană care a fost vaccinată cu cele două doze să poată să iși descarce adeverința de vaccinare, in format electronic, direct din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor și, de asemenea, la sesiunea de intrebări, vom putea detalia aceste aspecte. Practic, persoana vaccinată iși introduce cateva date de siguranță și poate să descarce această adeverință. In ceea ce privește bilanțul activităților de vaccinare, din data de 27 decembrie pană pe 8 martie, au fost recepționate in Romania aproximativ 2.799.000 de doze de vaccin, de la toate cele trei companii producătoare. Au fost administrate circa 1.870.000 de doze, reprezentand 67% din numărul de doze recepţionate, la acest moment, existand, in stoc, circa 657.000 de doze la nivelul centrelor regionale de depozitare. Au fost distribuite in total peste 2.100.000 de doze. Pentru compania Pfizer-BioNTech au fost recepționate in total 1.948.000 de doze. Au fost administrate 1.562.000 de doze, reprezentand peste 80% din numărul de doze recepţionate, stocul existent, la acest moment, fiind de 236.272 de doze. Pentru compania Moderna au fost recepționate, in total, 157.200 de doze, au fost administrate 113.673 de doze, reprezentand 72% din numărul dozelor recepționate, in stoc, la acest moment, fiind 14.230 de doze, distribuite 142.970 de doze. In ceea ce privește vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca, au fost recepționate, pană la acest moment, 694.000 de doze, au fost administrate 193.000 de doze, reprezentand 28% din numărul de doze recepţionate, in stoc, la acest moment, avem circa 406.000 de doze și sunt distribuite către centre și DSP-uri 287.320 de doze de la momentul la care s-a demarat activitatea de vaccinare cu acest tip de vaccin. In ceea ce privește numărul de doze pierdute şi procentul reprezintă 0,23% din totalul dozelor utilizate, ceea ce in valoare absolută reprezintă 4.177 de doze. Centrele de vaccinare. Total centre de vaccinare pentru cele trei tipuri de vaccinuri - Pfizer, Moderna şi, de asemenea, vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca -, in total sunt și vor fi activate in perioada următoare 1.137 centre, cumuland un total de 1.571 de cabinete, de fluxuri de vaccinare. La acest moment sunt active 678 de centre, cu un număr cumulat de 990 de fluxuri. In prima parte, după cum spuneam, din 15 martie vor fi operaționalizate alte 74 de noi cabinete de vaccinare. Din toate aceste centre active la acest moment, 52 de centre sunt centrele din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Afacerilor Interne, 30 de centre rețeaua MAI și 22 de centre in rețeaua Ministerului Apărării Naționale, care sunt active și unde există activitate de vaccinare cu cele două tipuri de vaccinuri, vaccinul de la Oxford-AstraZeneca și, de asemenea, vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer și Moderna. In ceea ce privește bilanțul vaccinărilor, pană pe data de 8 martie in Romania au fost vaccinate cu toate cele trei tipuri de vaccinuri peste 1.212.000 de persoane, persoane vaccinate cu prima doză peste 554.000 şi persoane vaccinate cu două doze, cu schema completă, peste 657.000 de persoane. In ceea ce privește tipul de vaccin cu care au fost imunizate aceste persoane, vorbim de circa 940.582 de persoane vaccinate cu vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer, din care 622.381 sunt vaccinate cu cele două doze. In ceea ce privește vaccinarea cu vaccinul produs de compania Moderna, au fost imunizate, pană la acest moment, 78.312 persoane, din care cu două doze - 35.361. Iar in ceea ce privește persoanele vaccinate cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca, in momentul acesta, vorbim de 193.608 persoane, evident doar cu doza unu, rapelul incepand din data de 14 aprilie. Raportarea reacțiilor adverse la nivel național pană pe data de 8 martie: au fost raportate 6.161 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cumuland o rată de raportare de circa 3,3 cazuri la 1.000 de doze administrate. Dacă ne uităm la evaluarea săptămanală pe care o facem, in perioada 1-7 martie, au fost raportate un număr de 770 de reacții adverse postvaccinale, 81% din aceste reacții adverse fiind raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 39 de ani, procentul de persoane de sex feminin care au raportat reacții adverse fiind 66% din totalul persoanelor care au raportat reacții adverse. In funcție de severitatea manifestărilor clinice, au fost raportate zero reacții severe și 770 de reacții clasificate ca nesevere și, aș putea să trec in revistă, procentul se menține, săptămanal. Vorbim de circa 79% reacții manifestate prin durere, tumefacție, erupție cutanată la locul de administrare, stare de oboseală, febră, frison. In 48% din cazuri, dureri musculare sau articulare, in 43% din cazuri, cefalee, 15% tulburări gastrointestinale. Şi in această săptămană nu au fost inregistrate cazuri de şoc anafilactic. Mergand mai departe la vaccinarea persoanelor din etapa a doua, la data de 8 martie au fost vaccinate in total 935.673 de persoane aferente etapei a doua de vaccinare, din care persoane cu boli cronice - 233.129 de persoane, persoane peste 65 de ani - 315.840, persoane din cele 1.884 de centre sociale și rezidențiale - 29.723. De asemenea, persoanele nedeplasabile de la domiciliu, aici numărul a crescut, avem peste 7.600 de persoane vaccinate, dintre care 953 sunt vaccinate și cu a doua doză. Vorbim, practic, de o rată de acoperire vaccinală de circa 30% din numărul de persoane pe care noi il estimăm - de aproximativ 25.000 de persoane nedeplasabile la domiciliu. Persoane fără adăpost - au fost vaccinate aproximativ 421 de persoane, 293 au făcut și cea de-a doua doză, ceea ce e un lucru important, avand in vedere că noi estimam dificultatea asigurării complianţei pentru cea de-a doua doză, ținand cont de particularitatea socială a acestor persoane. Reprezintă peste 31% din numărul estimat al persoanelor aflate in evidență. Este posibil ca acest număr să fie mai mare. Noi vorbim de datele pe care le avem in evidență, circa 1.341 de persoane. In ceea ce privește totalul persoanelor vulnerabile vaccinate, ele reprezintă aproximativ 75% din totalul persoanelor vaccinate in etapa a doua. Persoanele care sunt programate in platformă și care au fost vaccinate ca fiind din structuri care deservesc activități esențiale sunt 240.541 de persoane, reprezentand circa 25% din toate persoanele vaccinate in etapa a doua. Aș menționa, in schimb, faptul că angajații din invățămant sunt peste 108.000 de persoane din cele care sunt programate ca persoane care deservesc activități esențiale, ceea ce inseamnă un procent de 40% din totalul persoanelor vaccinate in etapa a doua ca fiind din categoria celor care deservesc activități esențiale. Personalul din rețeaua Ministerului Apărării Naționale vaccinat, pană la acest moment, 31.956 de persoane au fost vaccinate, reprezentand 2,63% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Aș putea să vă spun, pe diverse categorii de persoane: personal medical - 5.312 persoane, reprezentand 89,5% din totalul personalului medico-sanitar din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, 4.744 de persoane veterani de război și pensionari peste 65 de ani, 4.387 de persoane membri ai familiilor veteranilor de război și pensionarilor peste 65 de ani care indeplinesc criteriile de eligibilitate conform etapei a doua și, de asemenea, avem 13.706 persoane care sunt implicate in misiuni permanente, misiuni in teatre de operații, cursuri, personal aeronavigant și personalul din serviciul de luptă. In ceea ce privește persoanele vaccinate in rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, in centrele disponibile, sunt 26.477 de persoane vaccinate, reprezentand 2,1% din totalul persoanelor vaccinate pană la acest moment la nivel național și 20% din personalul incadrat in structurile Ministerului Afacerilor Interne. Numărul de programări efectuate la acest moment in platforma de programare, cumuland toate cele trei tipuri de vaccinuri: avem peste 1.675.192 de persoane programate, de locuri ocupate in platformă; deci, peste 1.675.000 de locuri ocupate. In ceea ce privește defalcarea pe tipurile de vaccin: pentru Pfizer și Moderna sunt peste un milion două sute de mii de locuri ocupate, reprezentand: persoane pentru doza unu 416 mii de persoane și pentru doza a doua 785 de mii de persoane. In ceea ce privește programarea pentru vaccinarea cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca, pană pe data de 27 mai, sunt ocupate 473.856 de locuri, este inclusă toată perioada pentru a avea și locurile aferente dozei a doua. Pentru doza unu in momentul de față sunt programate, incepand cu 10 martie, de maine, 141 de mii de persoane, iar pentru doza a doua 332 de mii de persoane. Mai sunt locuri libere, la acest moment, aproximativ 112.000 de locuri la nivel național. Practic, numărul lor a crescut, ţinand cont că am extins perioada de programare pană pe data de 1 aprilie. In aceste zile urmează să se deschidă posibilitatea de programare, repet, pentru etapa a treia, in județele și, respectiv, municipiile la care rata de incidență este mai mare de 4,5. Pe de o parte, se vor putea inscrie in centrele deja existente. Suplimentar, vom deschide noi cabinete de vaccinare in care putem distribui vaccinul de la compania AstraZeneca, tocmai pentru a accelera activitatea de vaccinare din localitățile respective. Ceea ce este important de precizat este faptul că am lăsat această perioadă de cateva zile să dăm posibilitatea totuși celor din etapa a doua, in mod deosebit persoanele varstnice, persoanele cu boli cronice, să se programeze pe aceste locuri, dat fiind faptul că la acest moment nu putem să asigurăm o filtrare din platformă strict pe locurile de programare din localitățile respective care să prioritizeze persoanele vulnerabile, respectiv, persoanele din etapa a treia. Ca atare, in următoarele zile, poate chiar de maine, vom disponibiliza această soluție de a da posibilitatea celor din etapa a treia să se programeze, ţinand cont de faptul că ne așteptăm ca cei din etapa a treia să aibă o viteză mult mai mare de programare. Aș vrea să imi permiteţi să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Național de Vaccinare. Vă rog, domnule doctor. Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule președinte. Cu privire la calendarul de vaccinuri care trebuie să sosească in perioada următoare, ştim că in jurul datei de 11 martie Agenția Europeană a Medicamentului se va pronunța referitor la vaccinul produs de către Johnson and Johnson. Referitor la dozele de vaccin care o să sosească in perioada următoare, pană la finalul lunii martie, așa cum spuneam și data trecută, avem un total de peste 2,6 milioane de doze de vaccin. O să menționez doar totalul pentru fiecare tip de vaccin. Astfel, pentru vaccinul produs de către BioNTech-Pfizer - 1.112.000, pentru cel produs de Moderna - 268.000 și pentru cel produs de AstraZeneca - 1.300.000 de doze pentru luna martie. Pentru luna aprilie, avem o veste bună, o să primim un minim de 3.128.000 de doze de vaccin, astfel că vaccinul produs de BioNTech-Pfizer o să-l primim in mai multe tranșe: 2.111.000, prima săptămană 527.000, de fapt 527.000 de doze in patru tranșe; pentru vaccinul produs de compania Moderna o să avem un minim de 249.000 sau un maxim de 333.000, o să vedem cifra finală in perioada următoare. Oricum, vor fi două tranșe, la fel ca și pană acum, dozele vor fi livrate la un interval de două săptămani, deci, vorbim de minim 103.000 in săptămană a doua, cu un posibil maxim de 129.000, urmand ca in ultima săptămană, săptămana 4, să primim un minim de 146.000 sau, sperăm noi, pană la un maxim de 204.000. Cu privire la vaccinul produs de către AstraZeneca, la fel avem estimat un minim de 766.000, mergand pană la un maxim de 976.000. Practic, dacă ținem cont de valorile minime ale celor două companii, cumulat cu ceea ce știm de la BioNTech Pfizer, vorbim de 3.128.000 de vaccinuri pentru luna aprilie. Sigur, in eventualitatea in care și Johnson and Johnson primește o recomandare pozitivă, se vor adăuga și dozele pe care le va trimite și Johnson and Johnson. Mulțumesc foarte mult. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc și eu. Aș dori să trecem, cu permisiunea dvs., la sesiunea de intrebări și o să incepem din partea dreaptă, cu cate două intrebări. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Avand in vedere că și noi avem deja două cazuri de infectare cu tulpina braziliană, dacă ne puteți spune dacă in momentul de față cele trei vaccinuri pe care le avem sunt sau nu și in ce măsură eficace in ceea ce privește această situație. Valeriu Gheorghiță: Datele disponibile la acest moment ne arată semnale că eficacitatea acestor vaccinuri este ușor diminuată față de tulpina sălbatică și chiar față de tulpina britanică, așa incat singurul meu mesaj este acela de a ne programa cat mai mulți la vaccinare și să accelerăm campania de vaccinare. De ce acest lucru? Pentru că, chiar dacă eficacitatea nu este cea care reiese din studiile efectuate, atat răspunsul imun umoral, așa cat este el, cat și răspunsul imun celular ne protejează cel puțin pentru formele severe și critice de imbolnăvire, ținand cont de faptul că niciun vaccin este 100% eficace. Reporter: Mulțumesc. Iar cea de-a doua intrebare este legată de serul de la AstraZeneca. Austria a suspendat in urmă cu puțin timp vaccinarea cu acest ser, după ce o femeie a murit. Ştiu că și la noi in țară oamenii sunt destul de reticenți in ceea ce privește acest ser, dacă luăm și noi in calcul să oprim vaccinarea cu acest tip de ser sau dacă avem probleme? Valeriu Gheorghiță: In primul rand nu aș spune faptul că nu s-a dovedit la acest moment relația de cauzalitate. Agenția Europeană a Medicamentului evaluează toate aceste date și in Austria este vorba doar de un anumit lot de vaccin, și nu de toate loturile transmise către Austria. Au fost suspendate in toate țările care au... sau asta este decizia Austriei de a suspenda pentru moment vaccinarea doar cu vaccinul care provine dintr-un anumit loc, și nu cu toate loturile care sunt disponibile pentru vaccinul de la compania AstraZeneca. Noi am primit informații că in Romania nu avem doze de vaccin AstraZeneca corespunzătoare acelui lot de vaccin. Sunt intr-adevăr alte țări europene care au primit doze din acel lot. Urmează să vedem. Fiecare țară va decide ce face in baza recomandărilor Agenției Europene a Medicamentului, pentru că se analizează această relație de cauzalitate. Reporter: Domnule Valeriu Gheorghiţă, voiam să vă intreb dacă este adevărat că ați făcut plangere la premierul Florin Cițu cu privire la acele date publicate de Ministerul Sănătății despre vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Eu nu am făcut plangere. Am făcut o informare premierului, la solicitarea dumnealui, legată de datele privitoare la activitatea de vaccinare, respectiv, modalitatea prin care aceste date sunt puse in mediul online și ce informații sunt prezentate. Reporter: Ne puteți da mai multe detalii, care a fost problema mai exact? Valeriu Gheorghiţă: Problema, pe care așa cum eu o văd, in calitate de președinte al Comitetului Național de Vaccinare și care am ca atribuție informarea publicului legat de derularea activităților de vaccinare, de asemenea, comunicarea in situații de criză, de asemenea, comunicarea cu personalul medico-sanitar, toate aceste informații, in opinia noastră și a specialiștilor, necesită a fi validate inainte de a fi puse in mediul online, pentru că pot să fie erori de selectare in centrele de vaccinare. Aceste erori se corectează cu o intarziere de cel puțin 24 de ore şi, din acest punct de vedere, pot să genereze o serie de interpretări eronate, pe baza unor date care sunt nevalidate. Reporter: Şi o a doua intrebare. Aţi vorbit despre acea adeverință care se poate descărca electronic. Cand anume vor putea romanii să facă acest lucru și ce date vor trebui să introducă in platformă? Valeriu Gheorghiţă: Doamna profesor, vă rog, dacă ne puteți sprijini. Florentina Furtunescu: Orice persoană vaccinată cu două doze de vaccin poate să intre pe site-ul adulți.renv.ro, citește termenii de utilizare și ii acceptă. In cazul in care ii acceptă, ii apar două ferestre, una in care trebuie să introducă CNP-ul și a doua in care introduce numărul de telefon. Primește un cod pe SMS, pe numărul de telefon, introduce codul respectiv și obține adeverința de vaccinare pentru CNP-ul pe care l-a introdus. Reporter: Cand anume, de maine, săptămană următoarea? Ne puteți da o dată? Florentina Furtunescu: Cred că este deja disponibil serviciul acesta. Deocamdată este disponibil pe CNP și pe datele din buletin. De săptămana viitoare va putea fi disponibil și pe datele din pașaport. Reporter: Domnule președinte, vă rog să ne explicați dacă e o diferență prea mare, de 25, respectiv, 75% de vaccinări in afara platformei. De ce această diferenţă atat de mare? E o problemă pentru procesul de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: La ce vă referiți? Vă rog să reformulați intrebarea! Reporter: Mă refer la faptul că, in afara platformei, s-au vaccinat aproape 80%, dumneavoastră ințeleg că ziceți 75%... Valeriu Gheorghiţă: Cred că am fost ințeles greșit. 75% reprezintă persoanele vulnerabile din etapa a doua vaccinate și 25% persoane care deservesc activități esențiale. Nu sunt persoane vaccinate in afara platformei. Reporter: Ok, atunci imi puteți spune, pentru că a apărut informația asta in presă deja, cat la sută din vaccinări s-au făcut in paralel cu platforma și nu au fost inregistrate pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Toate persoanele vaccinate sunt inregistrate in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Faptul că există o diferență intre numărul de persoane programate și numărul de persoane vaccinate - am mai spus și mai explic incă o dată - este irelevant acest lucru, in condițiile in care avem mai multe categorii de persoane exceptate de la această programare in platformă, și anume: persoanele din centrele sociale, persoanele imobilizate la domiciliu, personalul medical nevaccinat in prima etapă, care se vaccinează cu prioritate, personalul din invățămant care a fost vaccinat fără programare, in această etapă, cu atat mai mult pacienții cu transplant, care vor fi și sunt prioritizați in momentul de față, conform instrucțiunii, persoanele fără adăpost - sunt n categorii de persoane care nu sunt inscrise in platforma de programare și probabil că vom mai adăuga și alte categorii de persoane, pentru că interesul nostru este, pe de o parte, să creăm o posibilitate de programare in centrele de vaccinare, dar in mod deosebit persoanele care sunt vaccinate cu echipe mobile, acolo programarea in platformă este irelevantă pentru că pe noi ne interesează să organizăm altfel vaccinarea pentru aceste categorii de persoane. De asemenea, in momentul in care vom activa centrele mobile de vaccinare pentru vaccinarea in mediul rural, iarăși vor fi vaccinate fără programare in platformă. Practic, in colaborare cu administrațiile locale, cu coordonatorii autorităților publice locale, se va realiza vaccinarea acestor persoane din localitățile afectate, din localitățile afectate, mă refer defavorizate, care nu au acces la un centru de vaccinare. Deci, din acest punct de vedere, acesta este motivul de pildă pentru care consider că avem nevoie de o pre-validare a datelor, de o validare a lor și explicate in mod corect, tocmai pentru că generează ideea că sunt persoane care se vaccinează și care nu ar fi eligibile conform etapei actuale. Nu are nicio legătură una cu alta. Atata timp cat există persoane exceptate de la programare, și nu pentru că ar fi favorizate intr-un fel, ci pentru a grăbi activitatea de vaccinare și pentru a inlesni procesul de vaccinare, acest procent mi se pare irelevant, pentru că nu denotă faptul că sunt persoane vaccinate care nu ar trebui să fie vaccinate in această etapă. Reporter: Spuneți-ne, vă rog frumos, dacă există o procedură pentru romani ca să renunțe la un anumit tip de vaccin și să il aleagă pe altul și ce ar putea să facă in acest caz. Şi doi, la aceeași intrebare, cat la sută dintre romani au refuzat să se vaccineze de pildă cu AstraZeneca? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce privește posibilitatea ca fiecare persoană programată pe un anumit centru de vaccinare, oricand există posibilitatea de editare a acelei programări și de a selecta un alt loc de programare intr-un alt centru. Repet: pe centrele de vaccinare existente nu se menționează tipul de vaccin, insă, in funcție de data celei de-a doua doze, de data rapelului, putem intui evident ce tip de vaccin avem in acel centru. Din acest punct de vedere, practic, cu cel puțin 24 de ore față de momentul in care suntem programați la doza 1 putem să ne schimbăm această opțiune, ținand cont de faptul că in majoritatea centrelor de vaccinare unde avem vaccinul de la Pfizer și Moderna nu mai sunt totuși locuri disponibile. Deci, aici trebuie să avem grijă cand renunțăm la o programare, pentru că pană ne reprogramăm s-ar putea să pierdem locul respectiv, dar persoanele au această libertate de a-și schimba oricand opțiunea intr-un centru de vaccinare. Aș vrea in schimb să mai atrag incă o dată și să subliniez importanța accelerării campaniei de vaccinare. Din păcate, numărul de cazuri care sunt diagnosticate zilnic și raportate este in creștere și cred că este un moment să ințelegem că, indiferent de tipul de vaccin pe care noi il avem disponibil și indiferent ce vedem procente, diferite procente de eficacitate, trebuie să ințelegem ce inseamnă această eficacitate, iar această eficacitate inseamnă scăderea probabilității de a dezvolta o formă severă, da?, probabilitate care se traduce in anumite riscuri. Deci, pentru formele severe, indiferent de tipul de vaccin de care vorbim, protecția este foarte ridicată, este peste 95, chiar 100% din anumite studii și de asemenea avem date care ne certifică scăderea riscului chiar de infecție asimptomatică și implicit de transmitere. Deci, chiar dacă pentru vaccinul de la compania AstraZeneca avem o rată mai crescută de raportare a reacțiilor adverse, este important de subliniat că nu sunt mai severe, nu sunt mai grave, noi facem această analiză pe fiecare tip de vaccin. Practic, este același tip de reacții adverse, doar că intr-adevăr sunt mai frecvent raportate. Ţine de reactogenitatea vaccinului, este un alt tip de vaccin, vom vedea și datele de la Johnson and Johnson, dacă se comportă la fel din punct de vedere al reactogenității, ținand cont că este un vaccin bazat tot pe vector viral. Reporter: Imi puteți spune, dacă știţi, desigur, care este rata de refuz pentru AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că au fost persoane care au renunțat, dar, in același timp, au fost persoane care s-au programat. Nu am un procent să vă dau, pentru că toată această modalitate de programare este un proces dinamic, intr-o zi pot să renunțe persoane, in aceeași zi se inscriu alte persoane, deci, nu am un procent la acest moment. Reporter: Cate persoane au fost testate pozitiv pană la acest moment, după vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Nu am refăcut evaluarea față de săptămana la care am prezentat aceste date, insă, categoric, ne așteptăm să fie persoane care pot să fie diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după doza unu, in mod deosebit. Ați văzut, intervalul mediu este de șapte zile după prima doză și patru zile după cea de-a doua doză, practic, in intervalul in care persoana nu atinge beneficiile maximale de după vaccinare. Și, din acest motiv, iarăşi subliniez importanța respectării celorlalte măsuri de prevenție, masca de protecție, igiena personală, distanțarea fizică, evitarea zonelor supraaglomerate, pentru că, indiferent de tipul tulpinii virale de care vorbim, dacă noi respectăm regulile, probabilitatea de infectare scade foarte mult. Reporter: Şi cate persoane au murit după vaccinare, nu din cauza vaccinului, ci după, dacă aveți niște statistici? Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce eu știu, vorbim de circa 7 sau 8 persoane care ne-au fost aduse la cunoștință și pentru care noi am făcut comunicate oficiale; in toate aceste cazuri, exceptand cazul doamnei asistente de la Institutul Marius Nasta, in care nu am văzut raportul medico-legal și, de asemenea, cazul persoanei din județul Argeș de la Mioveni, in care iarăși incă nu a sosit raportul medicul legal, in toate celelalte s-a stabilit cauza decesului. Reporter: Legat de prezența celor trei tulpini noi pe teritoriul Romaniei, luați in calcul o creștere a capacității de secvențiere? Valeriu Gheorghiţă: In primul rand, deși nu sunt direct implicat in această activitate, aș putea spune că ne așteptăm ca tulpina britanică să devină dominantă. Evident, prin avantajele replicative pe care această tulpină le are, probabil că va ține sub control. Este un iarăși un proces de competiție biologică intre aceste trei tulpini, probabilitatea de extensie a tulpinii din Africa de Sud și, de asemenea, tulpina așa-zisă braziliană va fi probabil mai mică, insă, categoric, creșterea capacității de secvențiere ne ajută să aflăm mai multe date despre răspandirea celor două tipuri de tulpini, sud-africană și braziliană, pentru că la tulpina din Marea Britanie, in opinia mea, lucrurile sunt foarte clare. Reporter: Avem centre suficiente pentru a crește această capacitate? Valeriu Gheorghiţă: N-aş putea să vă ofer aceste informații. Dacă doamna profesor ne poate oferi, dacă nu, cred că ar trebui să obținem aceste informații de la Ministerul Sănătății. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare legată de prioritizarea vaccinării in randul elevilor peste 16 ani. Se ia in calcul această posibilitate? Dacă da, cand și cum? Valeriu Gheorghiţă: Am fost intrebat și eu despre acest aspect. Din punct de vedere organizatoric, dacă vreți, nu este mare lucru, adică persoanele respective se pot programa direct in platformă. Singurul vaccin eligibil pentru această grupă de varstă 16-18 ani ar fi vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, insă, in același timp, trebuie să ințelegem că sunt categorii de persoane vulnerabile care necesită să fie prioritizate pentru vaccinare. Desigur, din punct de vedere epidemiologic, putem lua in calcul acest aspect, dar prioritatea medicală o reprezintă in aceeași măsură și vaccinarea celor vulnerabili. Deci, practic, orice tip de demers depinde de numărul de doze disponibile pe care noi le avem. Dacă numărul de doze va fi crescut, atunci, bineințeles, se pot lua in calcul o serie de mecanisme de a accelera vaccinarea in randul acestei grupe de varstă. Reporter: Vorbeaţi mai devreme de accelerarea campaniei de vaccinare și deschiderea de centre noi. Intrebarea mea este: avem toate cele necesare pentru accelerarea campaniei? Şi aici mă refer atat la personal medical, cat și la consumabilele necesare pentru vaccinare, inclusiv la seringi, pentru că... Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește consumabilele, pot să vă spun că, la acest moment, stocurile sunt suficiente. Desigur, dacă intre timp vom crește numărul de persoane la mai mult de 10 milioane de persoane vaccinate - pentru că aceasta este estimarea pe care noi am folosit-o inițial, practic, materiale sanitare care să fie suficiente pentru a vaccina peste 10,4 milioane de persoane - există o serie de contracte care sunt in derulare și livrări care sunt in derulare. Pană la acest moment nu am avut impedimente in ceea ce privește asigurarea acestor materiale. Legat de resursa umană, da, aici avem o provocare reală, pentru că sunt județe, nu peste tot, in care este destul de dificil să se găsească intr-un timp scurt persoane care să lucreze in aceste centre de vaccinare și este și unul dintre motivele pentru care nu putem, peste noapte, deschide noi centre de vaccinare. In primul rand, personalul respectiv trebuie să beneficieze de cateva sesiuni de training, să cunoască procedurile, să știm și să avem asigurarea și certitudinea că cunosc toate aceste circuite și proceduri din centrul de vaccinare și, de asemenea, evident că este important să avem și organizarea spațiilor, care să fie avizate de Direcțiile de Sănătate Publică. Toate centrele pe care noi le-am prevăzut sunt cunoscute inclusiv cu adresă și coordonatori de centre, deci, pentru aceste centre, teoretic, nu ar trebui să avem probleme de operaționalizare, insă, in funcție de capacitatea și de nevoia pe care o vom avea, noi luăm in calcul deschiderea și a altor centre de vaccinare. Problema se reflectă in mod deosebit asupra operaționalizării echipelor mobile de vaccinare. Sunt județele care intr-adevăr nu au suficientă capacitate de a mobiliza echipe mobile, care să asigure vaccinarea intr-un ritm pe care noi ni l-am dori, adică, de a vaccina mai repede, in mod deosebit, persoanele care sunt in imposibilitatea de a se deplasa la un centru de vaccinare. Dar, da, resursa umană este o problemă şi sperăm ca partea de materiale medico-sanitare să nu reprezinte o problemă, deși la nivel mondial este una dintre provocările pentru succesul campaniilor de vaccinare. Reporter: Deci, să ințeleg că noi avem materialele necesare, și mă refer numai la seringi acum, pentru cele 10,4 milioane de persoane? Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să ii dau cuvantul, dacă doriți, domnului doctor Călin Alexandru. Călin Alexandru: Da, răspunsul la această intrebare este da. Avem contractat un număr suficient de seringi. Am avut ceva dificultăți pană in acest moment cu calendarul de livrare, dar ultimele informații pe care le-am primit chiar astăzi arată că vom avea un calendar de livrare care ne va permite să susținem creșterea numărului de persoane pe care le avem in vedere in cadrul campaniei de vaccinare. Reporter: Ne puteți spune şi nouă calendarul livrărilor? Călin Alexandru: Calendarul livrărilor este asigurat de către colegii de la IGSU, o să ii rog să pună la dispoziție pe site-ul lor acest calendar. Reporter: Mulțumesc. Călin Alexandru: Cu plăcere. Reporter: Domnule Gheorghiţă, mai am o intrebare pentru dumneavoastră. Spuneți că de pe data de 15 martie se pot inscrie și persoanele din etapa a treia pe listele de așteptare. In primul rand, aș vrea să știu concret peste cat timp s-ar putea vaccina aceste persoane care se inscriu de pe 15 martie, cand sunt primele locuri libere? Valeriu Gheorghiţă: Se pot vaccina la cateva zile după inscriere sau se pot vaccina la mai mult de o lună, depinde cate locuri libere sunt in centrul de vaccinare unde optează să intre pe lista de așteptare şi cate persoane se inscriu. Pentru că dacă avem, cum este situația actuală, centre de vaccinare cu locuri libere, practic, persoanele care se programează atunci cand sunt locuri libere intră direct și ocupă acele locuri, dacă se ajunge la capacitatea maximă de ocupare a locurilor se activează practic, automat, lista de așteptare. Și, din acea listă de așteptare, pe următoarele locuri libere vor fi notificate cu prioritate persoanele varstnice, persoanele cu boli cronice, pe 75% din locuri, tocmai pentru a respecta acel procent conform strategiei de vaccinare, pe restul de 25% din locuri vor fi notificate persoane care sunt parte a activităților esențiale şi, dacă răman locuri libere, cum s-a intamplat in centrele unde avem vaccin distribuit de la AstraZeneca, sunt notificate in ordinea in care au fost inscrise persoanele aferente etapei a treia de vaccinare. Deci, acest lucru se poate intampla după două, trei zile de la inscriere sau imediat sau la o distanță mai mare. Deci, depinde de la un centru la altul, nu avem o durată medie pentru acest termen. Reporter: Şi dacă de pe 15 martie se pot inscrie și persoanele din etapa a treia, asta inseamnă că dăm cumva startul etapei a treia a campaniei? Valeriu Gheorghiţă: Teoretic, am putea asuma și acest lucru, atata timp cat in centrele respectiv vor fi locuri libere, da. Dar noi ne așteptăm ca totuși pană pe 15 martie să avem o creștere și a gradului de ocupare a centrelor de vaccinare in care avem vaccinuri distribuite de la compania AstraZeneca, ținand cont de faptul că un număr mai mare de persoane se pot programa conform deciziilor de ieri. Reporter: Cate centre de vaccinare vom avea săptămana viitoare? Valeriu Gheorghiță: Am citit sunt peste 1.100 de centre de vaccinare, cu peste 1.500 de fluxuri. Nu toate vor fi active. Vor fi activate in momentul in care vom avea practic dozele de vaccin necesare pentru a asigura vaccinarea, insă beneficiul este legat de faptul că persoanele nu mai trebuie să stea zilnic să se uite in platformă cand apar locuri, ele vor fi automat notificate din această listă de așteptare. Reporter: Mulțumesc. Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere. Reporter: Vreau să vă intreb despre vaccinarea cadrelor didactice, cum se desfășoară și dacă știți ce procent a fost vaccinat? Valeriu Gheorghiță: In total, ieri, erau vaccinate peste 108.000 de persoane, de la debutul etapei a doua, insă strict din 24 februarie de cand am inceput această etapă de prioritizare a personalului din invățămant, erau deja in jur de 55.000 de persoane vaccinate. Vă reamintesc că ținta persoanelor eligibile era de circa 60.000. Maine ar trebui să se incheie oficial această etapă. Sunt convins că se va atinge această cifră. Eu am și rugat fiecare direcție de sănătate publică să ia legătura și să țină in permanență legătura cu inspectoratele județene școlare tocmai pentru a vedea dacă suplimentar mai sunt doritori care vor să se vaccineze cu prioritate in această etapă și putem prelungi la nevoie. Pot să vă spun că pentru București erau epuizate listele cu persoanele care fac parte din această etapă. Reporter: Adică la Bucureşti s-a incheiat vaccinarea tuturor cadrelor didactice? Valeriu Gheorghiță: Exact. Şi aceeași situație este valabilă pentru majoritatea județelor, deci cred că maine in majoritatea județelor se va incheia această etapă și vom atinge acel obiectiv asumat inițial de circa 60.000 de persoane vaccinate. Reporter: Despre județul Timiș, am ințeles că acolo sunt multe locuri libere pe listele de vaccinare și procentul e cel mai mare. Credeți că e o legătură directă intre cele două? Valeriu Gheorghiță: Intre incidența cazurilor și procentul locurilor libere? Reporter: Da. Locuri multe, deci puțini... Valeriu Gheorghiță: Nu cred, pentru că locurile libere nu denotă neapărat numărul de persoane vaccinate. Numărul practic denotă capacitatea care ar mai putea fi preluată la vaccinare in aceste centre aferente județului Timiș. Pot să vă spun că, dacă in weekend erau aproximativ 20.000 de locuri libere, azi dimineață erau aproximativ 13.000 de locuri libere, deci practic in cursul serii s-au ocupat aproape 7.000 de locuri, ținand cont că s-a limitat acea recomandare de varstă la 55 de ani pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca. Ne așteptăm ca in cursul acestei zile și in zilele următoare să crească numărul de persoane care se programează in aceste locuri și strict pentru municipiul Timișoara, in urma discuției pe care am avut-o cu directorul Direcției de Sănătate Publică, vor putea fi inființate aproximativ 20 de cabinete noi de vaccinare, unde să distribuim vaccin de la compania AstraZeneca, așa incat să putem accelera vaccinarea in acele municipii. Reporter: In privința vaccinării familiilor, a persoanelor din structurile militare, e asta una dintre ingrijorările exprimate de dumneavoastră in informarea către prim-ministrul, in urma publicării celor mai recente date de către Ministerul Sănătății? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Reporter: E asta un subiect, pentru că s-a speculat faptul că Ministerul Apărării Naționale ar avea o problemă cu publicarea acestui set de date? Valeriu Gheorghiţă: Este o informație cat se poate de falsă. Ministerul Apărării, din cunoștințele mele, nu are absolut nicio problemă legată de acest lucru, atata timp cat toate persoanele care sunt vaccinate respectă criteriile de prioritizare, conform strategiei. Există o Lege a statutului cadrelor militare și de asemenea o lege care prevede asistența medicală a veteranilor de război care se aplică in totalitate și in care, in structurile medicale din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, se asigură serviciile medicale, atat ale personalului activ, cat și ale personalului in rezervă și in retragere, și familiile, membrii familiilor acestora. Nu este nimic nou. Persoanele respective sunt persoane ca toate celelalte persoane și respectă intru totul prioritizările din strategie. Reporter: Dar familiile, de exemplu copiii care sunt vaccinați... Valeriu Gheorghiţă: Evident că nu sunt vaccinați. Vorbim de membrii familiilor care respectă criteriile din strategie, adică membrii familiilor care au peste 65 de ani, care au boli cronice și atat, şi care deservesc activități esențiale și care se pot adresa in aceste centre de vaccinare. Reporter: Deci din cunoștința dumneavoastră, familiile, să zicem copiii sănătoși sau care sunt peste 18 ani... Valeriu Gheorghiţă: Copiii nu se pot vaccina. In primul rand, copiii sub 16 ani. Reporter: Nu, nu, mă refer la, să zicem că au 20-30 de ani, nu s-au vaccinat pană acum, nu există persoane din această categorie care să fi sărit peste rand, pană la urmă? Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu există. Reporter: Am ințeles. Valeriu Gheorghiţă: Sunt niște ordine foarte clare, să știți. Reporter: Aveți cunoștință despre intarziere in plata angajaților din centrele de vaccinare? Și dacă da, faceți ceva pentru a remedia această situație? Valeriu Gheorghiţă: Acest atribut legat de plata personalului vaccinator nu aparține Comitetului național de vaccinare. Nu știu să vă spun dacă sunt sau nu intarzieri. Pot să vă spun că o problemă este legată de plata medicilor coordonatori, care sunt remunerați după aceleași criterii ca restul medicilor din centrele de vaccinare. Şi intr-adevăr, aici, semnalele sunt că avem o dorință scăzută de a prelua această sarcină suplimentară in condițiile in care sunt remunerați după aceleași criterii. Reporter: Bună ziua Mai intai o intrebare pentru domnul Baciu, dar poate doriți şi dvs, dle Gheorghiţă, să completați. Ne puteți spune exact care au fost criteriile din ordinul comun al ministrului sănătății şi educaţiei pentru care la clasele primare există posibilitatea ca toţi copiii din clasă să vină, iar la clasele terminale se limitează numărul acelor copii? Andrei Baciu: Cu siguranță pot să vă răspund. Aş avea rugămintea ca să abordăm subiecte legate de tema vaccinării in acest moment. Reporter: Şi nu ne puteți spune? Este vorba despre condițiile in care... Andrei Baciu: Aş putea, sigur, putem să discutăm, dar dat fiind faptul că este o conferință care se transmite și probabil mulți oameni se uită pentru chestiuni legate de vaccinare aș avea rugămintea să discutăm la final. Reporter: Ok. In privința celor din acele județe cu probleme, din județele cu incidență mare, n-am ințeles eu bine sau există și acolo o oarecare prioritizare pentru cei din, să-i spunem, etapa a treia sau practic orice persoană din acele municipii se poate, de maine, cum spuneați dumneavoastră, programa pentru vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Aș vrea să punctez faptul că nu pot să garantez că de maine se va intampla acest lucru, in funcție de numărul de programări care se va produce in cursul acestei zile, tocmai pentru că imi doresc ca un număr mai mare de persoane din etapa a doua, in mod deosebit cei varstnici, cei vulnerabili, cei cu boli cronice să se poată programa, și, de asemenea, da, orice persoană aferentă etapei a treia se poate programa, pentru că nu puteam să stăm cu locuri libere, mai ales in localitățile in care numărul de cazuri este in creștere. Reporter: Şi dl Gheorghiță, tot pentru dvs, ca să fie lucrurile foarte clare și fără dubii, acele informații pe care le-aţi furnizat premierului, legate de transparentizarea datelor, le-aţi furnizat după ce premierul a anunțat un posibil control sau inainte? Şi, in al doilea rand, dacă aţi constatat inadvertențe intre ceea ce era și ceea ce apărea pe acea platformă de la Ministerul Sănătății? Valeriu Gheorghiţă: Cred că trebuie să facem niște precizări foarte clare. 1. Demersul de a transparentiza date cu caracter public este unul cat se poate de clar și pe care il susținem in totalitate. Din punct de vedere al informării prim-ministrului, vă aduc aminte faptul că acest comitet este in subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și in coordonarea prim-ministrului, așa incat este datoria mea profesională să informez prim-ministrul despre toate informațiile, despre toate activitățile care au loc și care sunt in legătură cu această campanie de vaccinare. Din acest punct de vedere, acea informare a fost inainte de acea decizie de a se autosesiza, dacă vreți, Corpul de Control, nu știu și nu am prevăzut acest aspect, insă sunt informări care aduc la cunoștință prim-ministrului datele care sunt prezente in acea baza de date și, sigur, punctul meu de vedere, și punctul nostru de vedere, legat de validarea acestor date inainte de a fi puse in mediul online, tocmai pentru că pot să fie erori de introducere a datelor şi cred, şi mi se pare important să ințelegem că aceste date sunt, mai degrabă au rol tehnic și care ne permit nouă să definim anumiți indicatori, pe baza cărora să luăm, pe de o parte decizii din punct de vedere strategic, medical, legate de derularea campaniei de vaccinare și, in al doilea rand, pe baza acestor indicatori noi facem aceste informări publice periodic. Reporter: Erau probleme? Adică credeți că nu e timp suficient pentru a fi validate de...? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că trebuie să fie cineva care să fie desemnat de acuratețea acelor date, pentru că aceste date sunt provenite din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, care se află in coordonarea și in structura Institutului Național de Sănătate Publică și pot să vă spun că eu, la nivelul Comitetului, primesc aceste date de la Institutul Național de Sănătate Publică și nu mă duc și extrag singur datele din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, tocmai pentru că imi doresc să aduc in fața publicului date validate și nu date incorecte și a doua zi să vin să le corectez. Reporter: Vă mulţumesc! Şi domnule Baciu, dacă imi puteți, totuşi, răspunde, vă rog? Andrei Baciu: V-am promis că o să vă răspund, dar rugămintea este să o facem la sfarșitul conferinței. Reporter: Vreau să vă intreb ce alte categorii de persoane ar putea să mai aibă prioritate la vaccinare, să fie vaccinați fără programare in platformă, cum s-a intamplat cu anumite categorii. Şi vă intreb asta pentru că sunt foarte mulți oameni in varstă sau persoane care au anumite afecțiuni și care nu au reușit să se programeze, iar in buletinul de la ora 13:00 am văzut că astăzi am trecut de peste 10.000 de persoane diagnosticate cu COVID internate. Valeriu Gheorghiţă: In primul rand, principalele categorii de persoane țin mai degrabă de statutul social și de localizarea domiciliului acestor persoane, și aici aș vrea să menționez localitățile care sunt in momentul de față defavorizate. In momentul in care vom demara etapa de vaccinare cu centre mobile, in acel tip de demers nu vom programa in platformă acele persoane, pentru că nu ne va ajuta practic la nimic. Noi vom stabili dinainte numărul de persoane din localitatea respectivă, de pildă de peste 65 de ani sau persoane cu boli cronice sau persoane care deservesc activități esențiale, dar pentru noi in mod deosebit sunt persoanele, adică ca prioritate, sunt persoanele care nu se pot deplasa la un centru de vaccinare și de cele mai multe ori persoanele varstnice, vulnerabile, sunt in această situație dificilă și cu sprijinul și colaborarea autorităților locale vom identitifica aceste persoane după principiul, dacă vreți, ei vor fi intrebați din ușă in uşă de către autoritățile locale, se va stabili o listă cu persoanele doritoare, și in funcție de numărul de persoane se va deplasa un centru mobil in localitatea respectivă și va asigura vaccinarea. Deci, practic trebuie să ințelegem că, pe de o parte, această platformă ne ajută să prioritizăm să se respecte criteriile de prioritizare conform strategiei, pe de o parte; pe de altă parte, ușurăm accesul persoanelor la un centru de vaccinare și, in al treilea rand, este important pe baza programărilor să ne facem un plan de acțiune legat de stocurile pe care le avem disponibile, respectiv numărul de locuri la programare pe care le putem pune in operativitate, tocmai pentru a nu ajunge in situații in care persoane programate nu pot fi vaccinate, și știm că au fost aceste situații in care a trebuit să reprogramăm persoane. Deci, acesta este rolul acestei platforme. In primul rand să asigurăm respectarea criteriilor de prioritizare, in al doilea rand să facilităm accesul la programare ţinand cont că avem mai multe modalități prin care o persoană poate să acceseze platforma, incepand de la medicul de familie, medicul curant, serviciul de call center, Direcția de Asistență Socială din primărie, aparținătorii sau individual. Practic, prin aceste modalități persoanele care se pot adresa și pot ajunge fizic intr-un centru de vaccinare se pot programa. Asta inseamnă că restul persoanelor care indeplinesc aceleași criterii conform strategiei dacă sunt vaccinate și nu sunt programate in platformă nu incalcă nicio prevedere legală, atata timp cat acele persoane au dificultăți in a se deplasa la un centru de vaccinare. Iar ele sunt vaccinate prin echipe mobile. Reporter: Şi mai vreau să vă mai intreb, legat de etapa a treia, săptămana trecută spuneaţi că cel mai probabil această etapă va demara după jumătatea lunii aprilie. Acum, răspunzand la o intrebare, se inţelege că va fi in funcţie de noroc, de caţi oameni se inscriu pe lista de aşteptare dintr-un centru sau altul. Valeriu Gheorghiţă: Nu va fi de noroc. Această campanie de vaccinare se organizează pe baza unor date tehnice, unor date medicale și nu este... in niciun caz nu vorbim de noroc. Ce vreau să spun este că ne dorim să nu avem centre de vaccinare in care stau locuri libere, existand totuși persoane care doresc să se vaccineze. Din acest punct de vedere, fiind un proces dinamic, este foarte greu să spun o dată exactă la care va fi vaccinată prima persoană din etapa a treia. Se poate vaccina in următoarele zile sau se poate vaccina intr-o perioadă care va fi stabilită și care va fi identificată in funcție de numărul de locuri libere și de gradul de ocupare a unui centru. Reporter: Dar practic de pe 15 martie, orice om din țara asta se va putea inscrie? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Dar dacă de exemplu o persoană se scrie la centrul X, nu știu Romexpo, să spunem, dar să presupunem că e o persoană din etapa a treia și nu există nimeni dintr-o categorie vulnerabilă inainte, inseamnă că omul acela va putea fi vaccinat peste 48 de ore sau cum găsește loc liber? Valeriu Gheorghiţă: Da. Eu cred că asta ne dorim cu toții, să nu avem locuri libere și să vaccinăm persoanele care doresc să se vaccineze, respectand ordinea priorităților, conform strategiei. Reporter: ... și de pe 15, vor fi locuri libere pentru toate vaccinurile, sau doar pentru Pfizer și...? Valeriu Gheorghiţă: Vor exista toate centrele de vaccinare configurate in platformă, fiecare persoană care va intra, va putea vizualiza aceste centre. In centrele in care nu sunt locuri, poate să facă programare intrand direct in lista de așteptare şi in momentul in care, in acel centru, vor apărea locuri libere, acea persoană va fi notificată, in funcție de criteriul de prioritate din care face parte, și anume dacă este o persoană cu boli cronice, peste 60 sau peste 65 de ani, va fi notificată cu prioritate, chiar dacă se află pe poziția numărul 200 pe acea listă de așteptare. Da? Deci vor fi cu prioritate notificate persoanele vulnerabile, pe cele 75% dintre locuri. De asemenea pe restul de 25% din locuri vor fi notificate persoanele care deservesc activități esențiale din acea listă de așteptare. Și dacă răman locuri libere, este evident că vor fi notificate persoanele din etapa a treia. Ceea ce noi ne dorim și cred că toată lumea iși dorește acest lucru, să creștem și să accelerăm activitatea de vaccinare, respectand in continuare prioritizarea celor care sunt prevăzuți in etapa a doua și ulterior, in etapa a treia. Reporter: Bună ziua. Premierul a făcut, in urmă cu puțin timp, cateva precizări in legătură cu acel control care ar urma la Ministerul Sănătății și spune foarte clar că acea sesizare despre care vorbim se referă la date despre vaccinare, mai exact la date despre vaccinare referitoare la instituțiile din sistemul național de apărare. Faptul că aceste date sunt publice și aceste date am văzut că inseamnă număr de persoane și cate au făcut prima doză și a doua doză și centrul in care s-a intamplat acest lucru, ar putea aceste date să reprezinte o vulnerabilitate? Valeriu Gheorghiţă: Nu aș putea să vă spun acest lucru. Din ințelegerea mea, este o autosesizare a Corpului de Control care la vizualizarea acestor date a decis acest demers. Nu imi aparține acest demers și nu aș putea să vă spun. Fiind date cu caracter public nu văd neapărat o problemă de vulnerabilitate, mai degrabă văd o problemă de validitate a datelor și de, cred, şi asta ințeleg că este o problemă, obținerea unor acorduri de la instituțiile care furnizează pană la urmă aceste date. Reporter: Adică de la MApN in acest caz sau ce instituţie? Valeriu Gheorghiţă: Nu doar Ministerul Apărării face parte din acest comitet și are centre; inclusiv Ministerul Afacerilor Interne face parte din structura Comitetului și sunt de fapt ministerele importante care sunt insărcinate cu implementarea strategiei naționale de vaccinare. Reporter: Practic, inainte ca aceste date să fie făcute publice, spuneți că ar fi trebuit ca aceste instituții să iși dea acordul. Valeriu Gheorghiţă: Nu știu dacă acestea sunt etapele premergătoare momentului de punere in mediul online a unor date brute nevalidate sau sunt respectate intru totul aceste date. Nu sunt organism de control și nu aș putea să vă spun aceste lucruri. Reporter: Spuneți-ne, vă rog, dacă există vreo discuție cu ministrul educației pentru vaccinarea cu prioritate a elevilor care au peste 16 ani. Valeriu Gheorghiţă: Am vorbit cu domnul ministru legat de... mai degrabă de apariția in spațiul public a acestor informații. Sigur, așa cum am explicat, prin faptul că copiii, elevii intre 16-18 ani au de susținut o serie de examene cu prezență fizică, din punct de vedere epidemiologic este foarte important ca aceste activități să se desfășoare in condiții de maximă siguranță, insă, respectandu-se celelalte mecanisme prin care putem preveni răspandirea infecției cu SARS-CoV-2, și anume, distanțarea fizică, purtarea măștii, putem, dacă vreți, asigura aceste condiții de siguranță in cazul elevilor din grupa respectivă de varstă. Pot să vă spun că la acest moment principala limitare este legată de numărul de doze disponibile și de faptul că avem un număr extrem de mare incă de persoane care au un risc medical individual crescut de a face o formă severă, și aici mă refer la persoane cu varste peste 65 de ani și persoane care au boli cronice, persoane cu dizabilități. Desigur că este foarte importantă orice persoană in acest moment și din acest motiv eu incurajez vaccinarea in accelerarea acestor etape, tocmai pentru că este singura modalitate prin care noi toți putem, pe de o parte, să ne protejăm mai bine și pe noi și pe cei din jurul meu și, bineințeles, să sperăm la revenirea la normalitate, după ce vom atinge un prag de imunitate colectivă de peste 70%. Dar, la acest moment, sunt doar, dacă vreți, discuții pe marginea acestui subiect, dar fără să se fi tranșat o modalitate de acțiune. Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă imi permiteți. Persoanele care s-au infectat după a doua doză ştiți cumva ce formă a bolii au făcut? Adică dacă intr-adevăr au făcut o formă ușoară a bolii sau nu. Valeriu Gheorghiţă: Nu am analizat gradul de severitate al formelor clinice de imbolnăvire. Am cunoștință de cazul, cred, de care probabil faceți referire in subliminal, de acea persoană care se afla la 13 zile de la cea de-a doua doză și a făcut o formă severă de boală și ințeleg că evoluția a fost, din păcate, nefericită. Trebuie să ințelegem un aspect. In primul rand, niciun vaccin nu oferă o protecție de 100% și acest lucru este transmis cat se poate de clar și, in al doilea rand, există persoane, aproximativ 5% dintre oameni, care sunt nonresponderi, care nu dezvoltă anticorpi nici după boala naturală, nici după vaccin, indiferent de ce am face. Sunt lucruri cunoscute, sunt lucruri care țin de biologia fiecărui organism in parte și din acest punct de vedere sunt situații, intr-adevăr individuale, care au evoluție nefericită, dar care, bineințeles, trebuie să beneficieze de aceleași standarde corecte de ingrijire din punct de vedere medical, din punct de vedere terapeutic și diagnostic. Reporter: Aş dori să vă mai intreb eu ceva, vă rog. In cele 74 de noi cabinete de vaccinare, centre de vaccinare, ce ser se va folosi? Valeriu Gheorghiţă: Moderna. Reporter: Şi doamna doctor Furtunescu dacă poate să imi spună, vă rog, dacă au mai fost raportate noi cazuri de infectare cu tulpina britanică? Ştiam pană vineri de 272. Florentina Furtunescu: De la inceputul cunoașterii circulației acestor tulpini in Romania s-au selectat din punct de vedere clinic, deci, la decizia clinicienilor, pentru secvențiere 772 de probe; dintre acestea sunt finalizate 382 de probe, larga majoritate, 378, sunt cu tulpina britanică, iar dintre acestea 29 sunt la copii și restul, din nou larga majoritate, sunt cazuri de adulți. Au existat, cel puțin pană la acest moment, din datele primite de noi, două probe cu tulpina sud-africană și două probe cu tulpina braziliană. Reporter: 378, adică de vineri pană astăzi incă 106 probe? Florentina Furtunescu: Sunt rezultate care vin de la secvențiere, nu sunt cazuri noi care au apărut de vineri pană astăzi. Reporter: Dar pană acum pe teritoriul Romaniei avem 378 de oameni infectaţi cu această tulpină. Florentina Furtunescu: Aveam 378 de probe selectate din clinici, pe baza judecății clinice, și trimise pentru secvențiere care s-au dovedit pozitive pentru tulpina respectivă. Reporter: Şi, deci, vorbim și de persoane, nu? Adică pentru fiecare persoană există o probă? Florentina Furtunescu: Da, dar asta nu inseamnă că noi știm toate persoanele care au tulpina respectivă și COVID, in sensul că există posibilitatea, care tinde către certitudine, să fie mult mai multe persoane purtătoare ale acestor tulpini. Reporter: Și mai vreau să mai intreb referitor la un comunicat, pe care l-aţi pus ieri pe site-ul institutului dumneavoastră, la cei infectați cu tulpina braziliană dacă anchetele epidemiologice sunt finalizate și dacă au arătat ceva suplimentar față de informațiile pe care ni le-aţi furnizat ieri? Vă mulţumesc. Florentina Furtunescu: Nu mă ocup personal de acest lucru şi, din cate ştiu, anchetele nu sunt finalizate, dar, imediat cum vor fi finalizate, datele relevante se vor aduce la cunoștința opiniei publice. Reporter: O scurtă clarificare, atat. Dintre cele șapte, opt persoane care au murit după vaccinare, au murit din cauza infecției sau din alte cauze? Valeriu Gheorghiţă: Din informațiile noastre, este vorba de evenimente cardiovasculare și neurologice care au fost, din ce ințelegem, cauzele generatoare ale acestei evoluții nefavorabile, care nu au legătură cu vaccinarea, ca să fie cat se poate de clar. Este doar un eveniment temporal asociat cu momentul vaccinării și acest lucru cred că a fost deja stabilit. Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare. Ieri aveam disponibile 170.000 de locuri pentru vaccin cu AstraZeneca, 20.000 la Timișoara, care in momentul acesta este unul dintre principalele focare. Credeți că increderea in AstraZeneca este mai mică decat in alte vaccinuri şi, dacă da, ce vă propuneți să faceți pentru a creste increderea in acest ser, care, iată, e cel mai numeros, adică cele mai multe vaccinuri vor veni de la AstraZeneca in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Cred, in schimb, că vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca a ridicat, dacă vreți, mai multe semne de intrebare pentru fiecare persoană, avand in vedere informațiile care au fost vehiculate in spațiul public, mai mult sau mai puţin inșelătoare sau poate incorect prezentate sau insuficient de bine explicate. Da, există o ezitare mai mare a doritorilor pentru vaccinare a persoanelor care ar fi altfel eligibile pentru vaccinare, și pentru acest lucru chiar avem mai multe demersuri de a intensifica campaniile de comunicare și de informare, in mod deosebit cu personalul medico-sanitar, pentru că dumnealor reprezintă, dacă vreți, parte proactivă a demersului de comunicare corectă și informare in ceea ce privește beneficiile și importanța vaccinării. Practic, fiecare persoană va apela la medicul propriu, la medicul in care are cea mai mare incredere, medicul de familie sau medicul curant, și de acolo va prelua toate informațiile pe baza cărora va decide dacă se vaccinează sau nu. Din acest motiv, știu că se organizează mai multe webinarii științifice care au ca scop prezentarea datelor legate de eficiența și profilul de siguranță al tuturor celor trei tipuri de vaccinuri autorizate. Reporter: Şi incă o lămurire. Aveți cumva o imagine cu privire la cat a scăzut răspandirea virusului in Romania de cand a inceput vaccinarea? Valeriu Gheorghiţă: Chiar dacă am avea o imagine ar fi incorectă, ținand cont de faptul că un procent relativ mic de persoane, de circa 3,5 persoane, au fost vaccinate cu cele două doze, practic, beneficiile nu pot să aibă un impact vizibil la nivel național, insă dacă ne-am uitat la anumite grupe populaționale unde am ajuns la un nivel de imunitate colectivă de peste 70%, acolo, da, intr-adevăr avem beneficii, in sensul in care s-a observat o scădere substanțială a numărului de cazuri pozitive in randul acelor categorii de persoane. Reporter: Care sunt? Valeriu Gheorghiţă: Iar aceste date sunt validate, de altfel, și in restul țărilor in care au analizat. Care sunt aceste categorii de persoane? Mă refer la personalul din etapa intai, personalul medico-sanitar, ne referim la persoanele din centrele de dializă și persoanele din centrele rezidențiale. Aici am făcut aceste evaluări și am observat o scădere importantă, comparativ cu restul populației generale, a numărului de cazuri. Reporter: Domnule Baciu. Andrei Baciu: Vă rog! Mai puteți repeta o dată intrebarea? Reporter: Să ne spuneți, vă rog, criteriile pe baza cărora s-a stabilit ca la clasele 0 - 4 să funcționeze cu intregul efectiv de elevi, iar la clasele terminale cu un număr diminuat de elevi. Andrei Baciu: Aici, cu privire la acest subiect, au existat analize comune la nivelul Ministerului Sănătății - Ministerului Educației și nu este un lucru care a inceput de curand, ci de cand s-a găsit această variantă hibridă a educației, dată fiind nevoia de adaptare la condițiile epidemiologie. Acum, sigur că există variații, in special variații de soluții identificate, insă ce este important este faptul că pentru clasele terminale, evident, este nevoie de a se găsi soluții mai speciale, tocmai pentru a se pregăti pentru examenele de sfarșit de ciclu. Aceasta a fost soluția identificată. Criteriile epidemiologice sunt clare. Evident că dorința a fost aceea de a oferi, cum să spun, condiții mai bune pentru procesul de educație. La fel și pentru clasele mici, unde este poate cu atat mai dificil in mediul online să se desfășoare activitatea didactică. Dar ce vreau să zic este că asta a fost cea mai bună soluție identificată din punct de vedere tehnic, in cadrul discuțiilor pe care le-au efectuat specialiștii, atat de la Ministerul Sănătății, cat și de la Ministerul Educației, pentru că acest lucru a fost un efort comun incă de la inceputul acestei pandemii. Suplimentar, noi ce am făcut, după cum vedeți, am incercat să identificăm diverse soluții pentru a sprijini procesul educațional din punctul de vedere al vaccinării, pe langă programarea inițială, pe langă toate activitățile de informare au fost organizate diverse webinarii, impreună cu Ministerul Educației, impreună cu domnul ministru al educației, domnul Sorin Cimpeanu, pentru a se transmite toate informațiile cu privire la vaccinuri, vaccinare și așa mai departe, iar ulterior a fost și desemnată o variantă specială de vaccinare pentru profesori, in ideea in care s-a demarat activitatea de invățămant in forma fizică, tocmai pentru a sprijini și mai mult procesul de vaccinare, și după cum vedeți și domnul președinte a menționat adineauri și această idee, explorarea acestei idei cu privire la cand o să fie bineințeles recomandare pentru vaccinare pentru grupele populaționale mai tinere. Deci, se iau in calcul toate soluțiile și toate criteriile existente in momentul de față, nu numai in Romania, ci este o situație care afectează toate țările. Reporter: Asta am ințeles, dar insuși ministrul educației avea o nelămurire de ce la clasa a IV-a permite să meargă 25-30 de elevi, iar la clasa a VIII-a 15? Andrei Baciu: Criteriul respectiv a fost luat și identificat in cadrul grupelor de lucru, la o ședință la care eu nu am participat, o ședință tehnică, dar mă pot interesa, fără niciun fel de probleme, să vă transmit criteriul exact care a fost, a stat la baza acestei analize. Dar, cum vă spuneam, a fost o discuție intre experți și o discuție tehnică intre experți de la Ministerul Sănătății și experți de la Ministerul Educației, a fost un șir mai lung de ședințe, o să mă interesez exact de respectivul criteriu şi vi-l transmit cu mare drag. Reporter: Am şi eu o intrebare pentru dumneavoastră, dacă imi permiteți, domnule Baciu. Avand in vedere că se apropie sărbătorile pascale, ne puteți spune care ar fi recomandările Ministerului Sănătății in ceea ce privește Slujba de Inviere? Andrei Baciu: Este o situație evident in dinamică, mai este ceva timp pană atunci. Vedem că dinamica epidemiologică are niște modificări, in special in ultimele zile. Deci, o să vedem, in funcție de contextul care va fi in perioada respectivă, și, mai mult decat atat, ați văzut că orice fel de propunere, orice fel de recomandări și de măsuri au fost analizate la o perioadă de 14 zile, lucru care s-a intamplat incă de la inceputul pandemiei. Nu poți să faci predicții epidemiologice pe o perioadă mult mai mare de timp, pentru că lucrurile astea sunt direct dependente de perioada de incubație, care afectează evident și dinamica epidemiologică. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim frumos! 2021-03-09 14:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_141417952_2891012831170370_8193653376933016694_n.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989Știri din 09.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-detinutilor-politici-anticomuni-ti-din-perioada-1944-1989- Ii omagiem astăzi pe toți deținuții politici anticomuniști, care au făcut posibil ca noi, romanii, să trăim astăzi intr-o țară democratică, eliberată de teroarea deceniilor in care dictatura comunistă strivea destinul Romaniei, al unui intreg popor. Sunt oameni pentru care dorința de a apăra libertatea și demnitatea societății in care trăiau a insemnat mai mult decat propria suferință. O mare parte din viața lor au fost vanați, ei și familiile lor, de temuta mașinărie represivă a regimului totalitar, iar mulți au murit sau au fost uciși in temnițele comuniste, departe de familii, uitați sau stigmatizați de societatea acelor vremuri. Cei care am trăit acele timpuri intunecate din anii de comunism le suntem datori pentru prețul prea greu pe care l-au plătit in numele libertății și al drepturilor fundamentale de care romanii erau privați atunci. Suferința și jertfa celor care au avut curajul să se opună autorităților totalitare nu pot și nu trebuie uitate! Am incredere in puterea noastră, cetățeni și autorități deopotrivă, de a veghea impotriva oricărui derapaj antidemocratic și de a nu ne lăsa influențați de mesaje populiste și conspiraționiste care incearcă să manipuleze situații dificile, cum este actuala criză sanitară, și să ne deturneze din drumul pe care ni l-am ales. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-03-09 10:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-09-10-11-57big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la dezbaterea organizată de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilorȘtiri din 06.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-dezbaterea-organizata-de-consiliul-judetean-vrancea-cu-reprezentantii-structurilor-asociative-ale-uat-urilorGalerie foto Intervenția premierului Florin Cițu la dezbaterea organizată de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor [Check against delivery] Florin Cițu: Mulțumesc pentru invitație! Este prima oară aici in calitate oficială. M-ați invitat dumneavoastră și ca senator, și ca ministru de finanțe, am ajuns ca premier, e adevărat. Este și prima vizită de lucru ca premier, deci pană la urmă lucrurile s-au așezat cum trebuie. Mulțumesc mult, sunt foarte bucuros să fiu astăzi aici și să incepem la dumneavoastră, pentru că vor mai fi şi alte vizite de lucru in ţară. Ştiţi foarte bine că am fost pană acum blocaţi cu bugetul, care a trecut. Şi avem un buget, vă spun, impresionant pentru această perioadă prin care trece nu numai Romania, ci şi economia globală. Anul trecut, din guvernul din care am făcut parte - Ludovic Orban am reuşit şi ne-am spus din primul moment că este un guvern de tranziţie, nu ştiam că o să vină peste noi criza, dar din primul moment am văzut lucrurile astfel. Am spus că vom opri dezmăţul fiscal şi cheltuiala ineficientă a banului public. Acesta a fost obiectul anul trecut. Bineinţeles că a apărut pandemia, a trebuit să schimbăm lucrurile din mers, şi obiectul a fost acela de a reduce impactul negativ asupra economiei venit din criza economică, deci o criză de sănătate care s-a transformat intr-o criză economică. Şi asta a fost provocarea pentru noi şi promisiunea pentru romani, că vom face tot ce trebuie ca să putem să minimizăm efectul negativ al acestei crize. Şi am reuşit. Aţi văzut datele pentru anul trecut, in trimestrul patru, aşa cum am spus noi scenariul pe care toată lumea l-a ignorat, unii l-au hulit, alţii au spus că nu se poate. Acea revenire in V a economiei s-a adeverit şi in trimestrul IV Romania a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi a creat bazele pentru anul acesta, pentru 2021. Lecţia pe care am invăţat-o anul trecut, de fapt am invăţat-o in 2008 şi am aplicat-o anul trecut şi am văzut că funcţionează a fost simplă: cat mai multe resurse pentru investiţii. Dacă vrei să creşti, să ai o economie puternică trebuie să investeşti. Am alocat mai multe resurse pentru invesţii, economia a crescut şi am avut venituri ca să plătim pentru pandemie. Noi am avut provocarea anul trecut să ţinem oamenii sănătoşi, dar in acelaşi timp să avem şi economie sănătoasă. Ai nevoie de economie sănătoasă ca să plăteşti pentru cheltuielile de sănătate, dar ai nevoie de oameni sănătoşi ca să ai economie puternică. Asta a fost provocarea anul trecut şi cred că am reuşit. De aici a pornit construcţia bugetului şi acest buget are in centru investiţiile. Suma de 62 de miliarde de lei, alocată pe proiecte care se pot face, pentru că asta a fost o altă provocare, nu să punem in buget proiecte doar să fie acolo şi apoi la finalul anului să luăm banii inapoi pentru că nu se pot executa, aceasta a fost o practică in trecut, nu am alocat sume exact pe acele proiecte care pot să meargă, să fie derulate in 2021. Unele vor fi finalizate, altele nu, dar ne gandim in perioada următoare. Şi o altă premieră a inceput anul trecut in guvernul Orban şi prelungită şi anul acesta este execuţia bugetară pentru investiţii. Incercăm să folosim cat mai mult fondurile europene. Anul trecut am bugetat jumătate din investiţii să fie finanţate din fonduri europene. Ne-am ţinut de cuvant, 47% din investițiile totale de anul trecut au fost finanțate din fonduri europene. Anul acesta construcția este la fel, jumătate, puțin mai mult, 52%, ar trebui să fie finanțate din fonduri europene și ne vom ţine și de această execuție. Deci, bugetul este unul puternic, echilibrat și vă spun eu, unul care urmărește analizele pe care le fac specialiştii. De fiecare dată cand apare un buget, anul acesta am văzut instituţia independentă care in Romania are ca scop evaluarea modului in care a fost făcut bugetul, Consiliul Fiscal, o instituţie care nu a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului. Anul acesta a dat un verdict cu care eu sunt foarte fericit, a spus că este un buget echilibrat și că anul acesta este poate primul an in care bugetul este realist construit, adică acea estimare de dificit de 7%-7,16% este realizabilă, ceea ce pentru mine e foarte important, să ai o instituție profesionistă care să spună acest lucru. Aici vom vedea și evaluările instituţiilor Comisiei Europene, in martie avem evaluări. Urmează in aprilie toate cele trei agenții de rating care vor face evaluare, dar deocamdată Consiliul Fiscal, prima instituţie profesionistă care spune că este un buget echilibrat, un buget care este realist, deci putem să atingem această țintă. Cam atat despre buget. Bineințeles, un alt proiect care a inceput anul trecut și trebuie finalizat anul acesta este PNRR. Uniunea Europeană a reacţionat mult mai bine in această criză față din cea din 2008 și foarte rapid a venit cu două programe. Unul a fost SURE de anul trecut, care finanțează măsuri active, din care am luat deja o parte din bani, deci sunt imprumuturi pe care le luăm la dobanzi foarte bune și putem să finanțăm măsuri active in Romania, şi a doua este acest Plan de Reconstrucție și Reziliență. Şi aici ideea planului este aceea de a face reformă, de a te ajuta să faci reformă, pentru că atunci cand faci reformă inevitabil apar și costuri pe termen scurt. Planul acesta te ajută să ai curajul să faci reformă și să finanțezi reforma, să finanțezi acele costuri pe termen scurt. Şi aici am pornit cam cu aceeași idee pe care o avem și la buget, facem reformă, dar reforma asta trebuie să se vadă in investiții. Deci, veți vedea că resursele alocate in acest PNRR se concentrează pe proiecte de investiții. Romania a rămas in urmă la investiții - infrastructură, transport feroviar, cred că ce mai important lucru și cred că sigur va rămane emblema, ștampila, eticheta acestui guvern, dorim să construim spitale noi. Nimeni nu a mai făcut acest lucru in 30 de ani de zile, e momentul să facem acest lucru și veți vedea că, in acest PNRR, sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Ştiu că și dumneavoastră aici aveți un spital - Consiliul Judeţean; trebuie inclus şi acest spital in acest PNRR. Sunt in Romania spitale care pot fi finalizate pană in 2026. Aceasta este singura condiție pe care trebuie să o indeplinim - ca spitalele pe care le vom face să fie finalizate pană in 2026, deci să poată să fie finalizate pană in 2026. De aceea, ii rog pe toți ceilalți care au proiecte de spitale noi in comunitățile lor, dacă pot fi finalizate pană in 2026, trebuie să le includem in acest PNRR. Este foarte important, vă spun, pentru că, este adevărat, s-au băgat mulți bani in sănătate in ultimii ani, dar vrem să băgăm bani in sănătate, spitalele noi trebuie să se construiască și incepem cu acest program. Deci sunt mai multe lucruri in PNRR, vom discuta despre ele, dar eu voiam să atrag atenția asupra acestui aspect: eu vreau să rămană, după această guvernare, o construcție de spitale noi și cred că este foarte important să inceapă acum. Și la Focșani. Da, cu siguranţă. Este şi inregistrat. Singura condiţie este ca proiectul să poată să fie finalizat pană in 2026, asta este tot ce ne trebuie. Bineințeles că sunt acele condiții de climă, digitalizare și trebuie să fie un spital modern care ține cont de aceste lucruri, dar resursele sunt acolo, pentru că asta face acest program de reformă, ajută țările să ardă etape. Sunt acești bani. In ceea ce privește măsurile fiscale, răman la ceea ce am spus și asta e discuția și vă dezvălui acum o discuție pe care am avut-o la Comisia Europeană. Toată lumea ne intreabă cum o să putem noi să facem această reducere a deficitului, care e ambițioasă, pană in 2024, de la 9,8% anul trecut la 3% in 2024. Toți se intreabă, și am tot văzut și in spațiul public, se reincălzeşte o ciorbă mai veche - asta cu taxele. Nu, nu introducem taxe. Să introduci taxe intr-o perioadă in care dinamica economiei este sub potențial este sinucigaș, iți omori economia sau să crești taxe pe care le ai. Nu. Romania are resurse de venit in economie, trebuie doar o colectare mai bună şi acest lucru se face, nu cred că doar să schimbi un om sau să schimbi doi oameni vei face colectarea mai bună. Digitalizarea este singura soluţie pe care am observat-o in ultimii 20 de ani, 30 de ani in UE, care a crescut colectarea impozitelor permanent. Deci e-facturare impreună cu conectarea caselor de marcat şi cu SAF-T, sunt doar trei proiecte la ANAF, vor creşte veniturile suficient. Deci, vă spun şi dumneavoastră, aşa cum am spus şi la Comisia Europeană: nu sunt adeptul creşterii taxelor, nu cred in creşterea taxelor atunci cand economia este sub potenţial, pentru că este sinucigaş. Putem să ajungem la acel deficit de 3% aşa cum am arătat in strategia fiscal-bugetară, printr-o mai bună folosire a banilor pe care ii avem. Banii pe care ii avem, dacă ii folosim eficient şi inteligent, putem să ne descurcăm să şi investim şi să şi ajungem la 3% deficit. Deci, avem o strategie, este deja publică, dar nu intrăm in fiscalitate. Şi incă două lucruri pe care vreau să le menţionez inainte să dăm drumul dezbaterii, in buget am prelungit măsuri care au funcţionat anul trecut, măsuri care au ajutat economia. Am prelungit şomajul tehnic pentru acele zone din economie unde din cauza pandemiei, pentru că trebuie să recunoaştem suntem incă intr-o situaţie pandemică, incă nu a trecut hopul. Știu că in aceste zile Bucureştiul a ajuns iarăşi in scenariul roşu, din păcate toate apelurile mele publice pentru cetăţeni să poarte mască tot timpul nu au fost ascultate şi am spus că depinde doar de noi să rămanem in afara scenariului roşu, se pare că am revenit. Dar, deci măsurile răman: şomaj tehnic, a fost prelungit, alte măsuri care au fost acolo şi au ajutat economia, Kurzarbeit pentru munca flexibilă etc. telemuncă. Susţinem telemunca şi prin măsuri de la buget. Sunt mai multe măsuri care trebuiau prelungite şi era nevoie de o ordonanţă de urgenţă, IMM Invest este acesta, revine. Şi aici, iarăşi un lucru foarte important. A fost o dezbatere anul trecut, ştiu, nu eram toţi atenţi, dar era o dezbatere in UE referitor la modul in care putem să susţinem economiile şi sunt două variante. Una, ajutoare de stat, deci direct arunci bani in economie şi alta era prin garanţii. Să ştiţi că ţările care au folosit garanţii, şi Romania, eu am fost atunci adeptul garanţiilor, sunt cele care au avut de caştigat şi este foarte simplu. Atunci cand oferi garanţii, cei care iau aceşti bani sunt cei care ştiu şi vor ca acele companii pe care le conduc să rămană in picioare. Ştiu că garanții inseamnă și un imprumut și trebuie să dai banii inapoi, şi atunci sunt oameni care nu se aruncă inainte doar pentru că iau niște bani la buget și apoi să facă cheltuieli ineficiente. Nu. Garanțiile au şi acest mod de a controla comportamentul. Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană acum revin la acest sistem de garanții, și garanții in loc de ajutoare de stat. Sunt mult mai eficiente și sunt cele care iţi ajută performanța pe termen lung. Deci IMM Invest rămane, revine, așa cum am spus și anul trecut, deci este in continuare. Apare Agro Invest. Agro Invest a apărut din nevoia pe care am observat-o in piață, pentru că alt lucru pe care l-am făcut anul trecut, nouă nu ne-a fost rușine sau ne-a fost teamă să recunoaștem că unele măsuri pot fi imbunătățite pe parcurs, din discuțiile cu oamenii. Din momentul in care am introdus IMM Invest am văzut cum este aplicat, dacă putea fi imbunătățit, imediat l-am imbunătățit. Agro Invest a apărut din discuții și văzand că sectorul agricol are niște particularități care trebuiau să fie luate in seamă și atunci am creat acest program special pentru sectorul agricol, tot pe garanții, tot pe scheme de garanții, dar ii va ajuta pe fermieri să treacă de această perioadă dificilă. Agro Invest, și așa cum am făcut și la IMM Invest, incepe cu un miliard de lei plafon. Dacă este un program de succes, creștem plafonul, așa cum am făcut și la IMM Invest, deci nu este nicio problemă să creștem plafonul dacă este un program de succes. Deci, Agro Invest incepe cu un miliard, in momentul cand vedem că s-a folosit plafonul şi este un program de succes ridicăm plafonul. Deci, nicio problemă aici. Cam acestea erau, mesajele domnule preşedinte. Acum dacă mai sunt intrebări. Vă mulțumesc mult! *** Galerie foto Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la finalul dezbaterii organizate de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor [Check against delivery] Cătălin Dumitru Toma: Bună ziua. Mulţumesc mult faptului că astăzi la Vrancea, la Focşani, la Consiliul Judeţean Vrancea am avut plăcerea de a fi alături şi de a veni alături de noi domnul premier Florin Cițu. Este o invitaţie pe care am lansat-o de mai demult şi la care a dat curs, cu drag, sper, şi la problemele pe care le-a sesizat astăzi sunt convins că avem soluţii, o intalnire frumoasă cu structurile asociative, cu tot ceea ce inseamnă oameni de afaceri, cu tot ceea ce inseamnă instituţii publice. Această intalnire are ca scop identificarea unor probleme, dar nu in ultimul rand bugetul pe 2021, provocări şi aşteptări, totodată mecanismele de fonduri europene prin Programul Naţional de Rezilienţă şi Redresare şi nu in ultimul rand măsurile fiscale pe care guvernul Ciţu le are in vedere, guvernul liberal şi, de asemenea, sunt convins că de aici, de la Vrancea, a plecat cu idei, a plecat şi cu soluţii şi ii mulţumesc pentru sinceritate, mulţumesc pentru tot ceea ce a spus astăzi. Sunt convins că nu va scăpa de mine in perioada următoare, in aşa fel incat, impreună cu colegul deputat, Ion Ştefan, vom duce mai departe proiectele pe care intenţionăm să le facem la Vrancea. Incă o dată mulţumesc, domnule premier! Florin Cițu: Domnule preşedinte e o plăcere să fiu astăzi aici şi imi pare rău că nu am dat curs invitaţiei din primele zile cand eram colegi in Senat, pe băncile Senatului. Ştiu că m-aţi invitat din 2017, dar am ajuns astăzi aici. Ar fi fost o vizită mai liniştită atunci, aveţi dreptate. Da, am venit aici in primul rand să prezint bugetul şi să vorbesc puţin de priorităţile din PNRR, care este incă in faza de aprobare a proiectelor, de discutare. Aceleaşi probleme le-am găsit pe care le găsim in Romania, oameni care vor să facă investiţii, care caută resurse pentru a face investiţii. Am arătat că sunt soluţii şi că avem in acest program PNRR o şansă unică de a dezvolta Romania. Depinde doar de noi să ştim să alegem proiectele şi despre asta am discutat in detaliu in interior cu colegii. In acelaşi timp am luat şi cateva teme pentru acasă. Nu am răspunsuri la toate intrebările, dar colegii mei le vor avea şi, domnule preşedinte, le veţi primi cat mai curand. Le-am spus tuturor celor prezenţi că aici au un foarte bun prieten al meu in preşedintele Consiliului Judeţean şi orice problema pe care o vor avea pe viitor, prin domnul preşedinte vor ajunge la mine imediat şi vom incerca să rezolvăm. Dar foarte, foarte, foarte bucuros să văd că oamenii au avut sau discuţiile s-au concentrat pe investiţii. Este foarte important să vezi acest lucru, să discutăm despre cum să investim bani in Romania, de unde să mai luăm bani să investim, ceea ce pentru mine este foarte important, că doar aşa putem să dezvoltăm economia, prin investiţii. Mulţumesc, domnule preşedinte, mulţumesc mult de tot. Ştiu că vom merge să vedem un centru de vaccinare. Acesta este iarăşi un lucru important. Am discutat de investiţii aici, dar incă suntem intr-o perioadă de pandemie. Am spus, repet de fiecare dată, nu trebuie să ne relaxăm. Trebuie să purtăm mască in spaţiul public de fiecare dată. Aţi văzut că a inceput să crească iarăşi numărul persoanelor care sunt testate pozitiv şi depinde doar de noi, doar de noi depinde să menţinem situaţia sub control. Dacă noi nu respectăm regulile, veţi vedea că lucrurile se vor inrăutăţi. Deci trebuie să respectăm regulile așa cum am respectat incepand cu noiembrie anul trecut. Situația s-a imbunătățit, așa ar trebui să facem și in continuare: purtăm mască, distanțare socială, dezinfectante, Foarte, foarte important dacă vrem să se mențină această situație sub control. In același timp, voi lupta așa cum am luptat și anul trecut, ca economia să rămană deschisă. Vrem să rămană economia deschisă pentru că doar cu economia deschisă putem plăti acest cost al pandemiei care și anul acesta se pare că va fi unul ridicat. Mulțumesc mult! Reporter: Intrebări, vă rog. Florin Ciţu: Foarte puține intrebări că suntem in intarziere. Reporter: Aveţi in stanga la dumneavoastră un coleg de partid care nu a votat anexa 703 din Legea bugetului, acea anexă care vorbea de mai mulţi bani pentru cei de la USR, pentru dezvoltarea de piste de biciclete in niște sate, bani pentru asfaltare in satul in care Vlad Voiculescu are Magic Camp-ul. Ioan Ştefan nu a votat acea anexă, nu este singurul parlamentar, mulţi din Vrancea nu au votat anexa respectivă. Aţi avut o discuţie cu colegii dumneavoastră de partid legată de această situaţie? Florin Ciţu: Nu. Bugetul a trecut cu un vot important, și bugetul asigurări sociale, și bugetul de stat, amandouă au trecut, vor merge la promulgare, nu are rost să mai discutăm. Este un buget al investiţiilor. Reporter: /.../ nemulţumirile legate de... Florin Ciţu: Este un buget al investiţiilor. Toate proiectele din buget sunt pentru investiții, sumă record de aproape 62 de miliarde de lei, nici nu există discuții aici in contradictoriu, nici nu ai cu cine, cand ai un buget cu așa sumă record de investiții. Reporter: Legat de PNRR, social-democraţii cer ca acest proiect să fie discutat și in parlament. Veţi duce pană la urmă proiectul in parlament, pentru că au spus că nu vor vota acel raport Uniunea Europeană prin care PNRR, practic se aplică? Florin Ciţu: Aici lucrurile sunt foarte simple. PNRR este un atribut al guvernului, nu are nicio legătură cu parlamentul. A, șantajul care vin din partea PSD... Dacă PSD vrea să fim iarăși o țară pe care o arată Europa cu mana că nu pot să fie ratificate aceste sume şi Comisia Europeană nu se poate imprumuta pentru a finanța PNRR, foarte bine. Ştim, PSD a fost oaia neagră in Europa atația ani de zile, vreau să il văd pe domnul Ciolacu cum va explica acest lucru colegilor de la Bruxelles, celor din Spania care așteaptă acest program, maine il aşteaptă, celor din Italia care aşteaptă acest program, socialiştii italieni, socialiştii spanioli. Vreau să il văd pe domnul Ciolacu cum explică acest şantaj pe care il face asupra PNL. Mulțumesc! Dacă nu mai sunt intrebări, mulţumesc mult de tot! Mergem la centrul de vaccinare! 2021-03-06 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-06-01-17-43big_1.jpgViceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe Excelența Sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale GermaniaȘtiri din 04.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/viceprim-ministrul-dan-barna-l-a-primit-astazi-pe-excelenta-sa-cord-meier-klodt-ambasadorul-republicii-federale-germania- I-am spus ambasadorului Meier-Klodt că apreciem nivelul excelent al relațiilor dintre țările noastre atat la nivel bilateral, cat și in interiorul Uniunii Europene și al NATO. La această evoluție contribuie intr-un mod semnificativ minoritatea germană din Romania și importanta comunitate romanească din Germania. Relația economică dintre statele noastre este un succes. Avem un echilibru in balanța comercială, iar companiile germane sunt pe primele locuri in topul investitorilor in Romania. Vrem ca aceste evoluții pozitive să se mențină și chiar să creștem nivelul schimburilor bilaterale, a spus viceprim-ministrul Dan Barna Cele două părți au abordat și tema muncitorilor sezonieri romani din Germania. S-a convenit că se vor continua eforturile de anul trecut pentru asigurarea celor mai bune condiții de muncă și eliminarea oricăror potențiale probleme ce pot apărea in contextul pandemiei de COVID-19. O altă temă a convorbirilor a fost evoluția invățămantului dual din Romania, sprijinul Germaniei in acest sens fiind apreciat ca binevenit și necesar in contextul nevoilor economiei romanești. 2021-03-04 18:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-03-04_at_18.55.57.jpegBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul şedinţei de guvern din 3 martieȘtiri din 03.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-sedintei-de-guvern-din-3-martie [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi, aș dori să semnalez două proiecte de hotărare de guvern. Primul, privind declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere a lucrărilor de utilitate publică de interes național, lărgire patru benzi, centura București Sud; voiam să menţionez că incepem exproprierea și proiectul centurii București Sud avansează. V-am spus că este un buget al investițiilor şi incepem din prima zi după ce a fost aprobat bugetul. Și proiectul de hotărare privind declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie un coridor de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes naţional, secţiunea 3B, Mihăileşti - Suplacul de Barcău, din cadrul obiectivului de investiţii de interes naţional autostrada Braşov - Targu Mureş - Cluj - Oradea, deci Autostrada Transilvania. Și aici continuăm atat cu exproprierile, cat şi cu proiectul de autostradă; cred că este vorba, in acest proiect de hotărare de guvern, despre 70 km. Tot astăzi, in a doua şedinţă, am eliberat din funcție 103 prefecți și subprefecți, au fost numiţi 36 de prefecţi din 42 și 75 de subprefecți din 85. Maine, după ora 13.30, vor depune jurămantul aceștia și, incepand de maine seară, iși vor prelua atribuțiile. Acolo unde nu au fost numiți prefecții incă - șase prefecţi nu au fost numiți - subprefecţii vor prelua atribuţiile acestea pană la numirea prefecţilor. Mulţumesc! Dacă sunt cateva intrebări, aş prefera maxim două astăzi. Reporter: O clarificare, in primul rand, in ceea ce priveşte prefectul capitalei, dacă a fost deja eliberat domnul Traian Berbeceanu? Florin Ciţu: Da, a fost eliberat din funcţie Traian Berbeceanu. Reporter: Şi domnul Alin Stoica nominalizat? Florin Ciţu: Nu a fost incă făcută nominalizarea pentru municipiul Bucureşti. Reporter: Deci capitala incă va fi condusă de un subprefect. Florin Ciţu: Corect. Reporter: E printre cele şase. Şi dacă tot vorbeam de capitală, rata de infectare, domnule premier, se apropie de 3 cazuri la mia de locuitori. Stim că aveţi solicitări din partea celor din HoReCa din zona Bucureştiului să se schimbe acest prag astfel incat activitatea economică să rămană redeschisă. Dacă luaţi in calcul o asemenea schimbare pentru Capitală? Florin Ciţu: Nu iau in calcul aşa ceva. In acest moment...atunci cand am relaxat condiţiile, am spus foarte clar că depinde doar de noi să rămanem cu numărul de persoane infectate scăzut, sub 3 la mie. Am văzut că foarte mulţi dintre cetăţeni s-au relaxat, nu se mai poartă mască in spaţiul public şi acum plătim preţul acestei relaxări premature. Repet de fiecare dată, cand am ocazia: dacă vrem să rămană deschise şi restaurante şi alte activităţi economice, trebuie să păstrăm exact aceste condiţii: in spaţiul public să purtăm mască, distanţare socială, dezinfectant. Ştiți foarte bine că au fost foarte multe cazuri in care poliţia a venit şi a dat amendă. In cluburi, de exemplu, a dat amendă 6.000 de lei, iar la cateva zile acelaşi club avea aceaşi problemă. Atat timp cat nu respectăm aceste minime condiţii pe care le avem, nu putem să vorbim de alte măsuri. Trebuie intai să respectăm ceea ce avem şi apoi vom vorbi şi de alte măsuri. Reporter: Chiar dumneavoastră spuneaţi că operatorii economici, o mare parte dintre ei care au fost amendaţi n-au respectat, au redeschis şi-au asumat din nou alte amenzi şi spuneaţi la sfarşitul lunii ianuarie că veţi veni cu un act normativ, astfel incat... Florin Ciţu: Am venit! Am venit cu un amendament in Parlamentul Romaniei, din păcate parlamentarii din Parlamentul Romaniei nu au aprobat acest amendament... Reporter: La ce proiect de lege? Florin Ciţu: Era un amendament la Legea 55 cred, pentru că era la Comisia de Apărare. Dacă nu va trece amendamentul acolo, vom veni cu o decizie in Guvern. Reporter: A fost luat in discuţie? Florin Ciţu: A fost luat in discuţie şi nu a fost aprobat. Va reveni... Reporter: Şi din Comisia de Apărare nu ştie nimeni de acest amendament. Florin Ciţu: Vă spun eu că a fost luat in discuţie şi nu a fost aprobat. Le cer tuturor colegilor mei, dacă vor să respectăm și să avem in Romania o rată a infectării reduse, să meargă pe această variantă. Dacă nu, vom veni cu ea in Guvern. Reporter: De ce nu veniţi deja cu ea in Guvern? Tocmai că avem această creştere a... Florin Ciţu: Pentru că varianta corectă era să mergem in Parlament, la legea respectivă. Reporter: Avem o decizie definitivă a Tribunalului Bucureşti privind redeschiderea dosarului 10 august, dacă puteţi să ne spuneţi cum vedeţi dumneavoastră această decizie, in primul rand? Florin Ciţu: Este o decizie a Tribunalului şi nu pot să comentez decat ca cetăţean. Sunt dezamăgit, este adevărat, să vedem că, in Romania, nimeni nu a tras in noi - nu? - in decembrie; pentru mineriade nu răspunde nimeni, şi avem, iarăsi, aici, incă un eveniment pentru care este foarte greu să găsim responsabili. In ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că, niciodată, cetăţenii Romaniei nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste situaţii. Reporter: Ce se mai poate face in momentul de faţă? Există căi de atac? Aţi stat de vorbă cu ministrul justiţiei, despre cum ar putea fi... Florin Ciţu: Am stat de vorbă cu ministrul justiţiei. Vom vedea dacă există alte căi de atac, dacă se poate face ceva sau nu, in acest moment. Vă daţi seama că aştept opinia experţilor, in această situaţie. Mulțumesc mult! 2021-03-03 15:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-03-03-24-45big_143402173_1427638307628234_7848792356002117695_n.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la imunizarea cu vaccinul împotriva COVID-19, a persoanei cu numărul un milion Știri din 03.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-imunizarea-persoanei-cu-numarul-un-milion-cu-vaccinul-impotriva-covid-19Galerie foto *** Declarația premierului Florin Cițu la Spitalul Universitar de Urgență București, după imunizarea cu vaccinul impotriva COVID-19 a persoanei cu numărul un milion [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulțumesc. Foarte scurt. Un moment la care, in 27 decembrie, ne uitam şi voiam să vină cat mai repede. A venit, am ajuns la persoana vaccinată cu numărul un milion. Veți vedea că lucrurile vor merge mult mai rapid de acum incolo. Ținta, inițial, era să avem aproape un milion pană la sfarșitul lunii martie. Am fost mai aproape. Țineți minte că spuneam că vom avea 2,4 milioane de doze la sfarșitul lui martie. Doar in martie o să primim 2,6 milioane, ceea ce inseamnă că vom putea porni cu faza a treia pe 15 martie. Deci vom porni vaccinarea generală și rămane in continuare ținta de a avea 10,4 milioane de romani vaccinați la sfarșitul lui septembrie. Campania de vaccinare merge bine. Suntem in Europa, in top, intotdeauna suntem in primele trei locuri și să ne asigurăm că va rămane așa. In același timp, trebuie să readuc aminte că, dacă vrem să avem o campanie de vaccinare de succes și vrem să scăpăm de pandemie, trebuie să păstrăm in continuare şi să respectăm toate regulile impuse... purtatul măștii in spațiul public. Am văzut deja foarte, foarte mulți oameni care s-au relaxat și nu mai poartă mască in spațiul public. Este foarte important să purtăm mască in spațiul public și fac un apel și la Ministerul Afacerilor Interne, o să vorbesc cu domnul Lucian Bode, să mă asigur că vom avea mai mulți lucrători ai MAI care să-şi facă treaba. Văd peste tot - merg pe stradă, am mers şi cu metroul - și văd oameni care nu poartă mască. Nu putem să ne permitem așa ceva in acest moment, nu ne putem relaxa in acest moment. Mulțumesc. Dacă sunt una sau două intrebări. Trebuie să mă intorc la ședința de guvern. Reporter: Este un studiu făcut de The Economist, sunt si date ale INS, cu referire la faptul că, in ultimul an, peste 1 milion de romani s-au intors in țară pentru că și-au pierdut locurile de muncă. Florin Cițu: 1,3 milioane. Reporter: Există un plan, aveți un plan pentru acești oameni? Ce se va intampla cu ei? Vor fi integrați in? Florin Cițu: Studiul spune că s-au intors voluntar, pentru că au găsit in Romania loc de muncă, nu s-au intors doar pentru că sunt din Romania. Studiul este prezentat și in Financial Times. Este clar că au găsit oportunități in Romania cei care s-au intors, in special in domeniul IT. Vom face in continuare ce am făcut și pană acum. Anul trecut, provocare a fost să păstrăm locurile de muncă, iar romanii care au fost in șomaj tehnic să se poată intoarce la locurile de muncă. Toți s-au intors, pentru că rata șomajului in Romania scade. Asta inseamnă că au putut să se intoarcă la locul de muncă acei oameni și in continuare s-au creat locuri de muncă suplimentare. Vom continua in aceeași direcție, anul acesta, mai ales că estimăm o creștere economică anul acesta, in 2021. Reporter: Ce știți despre ancheta de la Onești și despre negocierile care au durat mai bine de șase ore, dacă sunteți mulțumit de felul in care au intervenit polițiștii și dacă vă mai simțiți in siguranță după această tragedie? Şi o ultimă intrebare: atacatorul a sunat la poliție atat in Bucureşti, cat și in Bacău. Ce ne puteți spune despre aceste apeluri? Mulțumesc. Florin Cițu: Am vorbit cu dl. Bode despre acest caz ieri toată ziua. I-am cerut o anchetă rapidă și, in același timp, să ia măsuri mediat, dacă se dovedește că au fost vinovați lucrătorii din poliție. Nu accept ca, dacă cineva a fost vinovat - şi dacă se dovedeşte că, din cauza lucrătorilor din poliție, s-a ajuns la acest rezultat- cei care sunt vinovaţi trebuie să fie făcuţi răspunzători imediat. Dar ancheta cat mai rapid, asta i-am cerut domnului Bode. După aceea, după ce vedem rezultatele, va veni și cu deciziile. Reporter: Domnule premier, in ce stadiu se află consultările cu preşedintele Iohannis? Mergeţi astăzi la consultări pe PNRR. Ce mesaj aveţi? In ce stadiu se află PNRR? Florin Ciţu: Avem un stadiu al PNRR, este un draft. M-am uitat pe el ieri, am văzut alocările de bugete, vom discuta şi cu domnul președinte. Vă pot spune că, pentru educație, sunt alocați 9% din bugetul PNRR, pentru sănătate, aproape 3 miliarde de euro, ne mai uităm și la celelalte. Şi distribuția de gaze este introdusă. Este o discuţie referitoare la alocarea de bugete și după aceea vom discuta şi despre proiecte. Mulțumesc mult de tot! 2021-03-03 12:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_10_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîţu la votul final, în Parlament, asupra proiectelor legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021Știri din 02.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-votul-final-in-parlament-asupra-proiectelor-legilor-bugetului-de-stat-i-bugetului-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-2021Galerie foto Alocuțiunea premierului Florin Ciţu la votul final, in Parlament, asupra proiectelor legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să fiu scurt astăzi, dar nu am putut să nu remarc cum şi-au motivat votul socialiştii de la PSD. Au spus totul, in afară de adevăratul motiv: că au fost tăiaţi de la buget şi nu mai pot să fure. Acesta a fost singurul argument. In rest, vor ţipa tot anul, dar asta este... In rest, minciuni, minciuni şi iar minciuni. Iar cateva din aceste minciuni le vom demonta astăzi, cu bugetul asigurărilor sociale de stat. Venituri de 90,3 miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decat in 2020 şi cu, atenţie, 20 de miliarde de lei mai mult decat in 2019, cand erați la guvernare. Cheltuielile sunt de 90,2 miliarde de lei din care 89,24 miliarde de lei - asistenţă socială. Cum nu se duc bani către asistenţă socială? 89,24 miliarde de lei! Să le luăm pe capitole: 87,47 de miliarde cheltuieli efective pentru sistemul public de pensii, anul acesta mai mult cu 7,7 miliarde. De ce? Pentru că au crescut pensiile. Nu mai minţiţi! Au crescut pensiile şi in 2021. Deci, 7,7 miliarde de lei in plus - au crescut pensiile! 1,64 miliarde lei pentru ajutoare sociale, din care 1,44 miliarde de lei pentru decese şi 200 de milioane pentru bilete de tratament. Vedeţi, avem grijă şi de cei care au avut mai puţin noroc in viaţă. 124 milioane de lei pentru accidente de muncă sau boli profesionale. Bugetul asigurărilor pentru şomaj, construit pe venituri totale de 4,68 miliarde de lei, din care 3,38 miliarde pentru asigurări de şomaj şi 1,3 miliarde de lei pentru fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Acest fond a fost folosit pentru a repara situaţia minerilor din Valea Jiului. Am folosit banii, ii aveam, am rezolvat problema, o problemă pe care dumneavoastră aţi cărat-o şi aţi menţinut situaţia ani de zile şi nu aţi rezolvat nimic. Vom rezolva tot noi şi Valea Jiului! Şi un ultim lucru, pentru că bugetul asigurărilor sociale de stat este pe deficit. Deciziile pe care le-aţi luat in ultimii ani, iresponsabile, dezmăţul fiscal pe care l-aţi făcut ne-au adus in situaţia să avem acest deficit. Asta inseamnă că de la bugetul de stat trebuie să dăm şi anul acesta 18,19 miliarde lei mai mult decat anul trecut, pentru că au crescut pensiile, repet acest lucru, au crescut pensiile, şi incă ceva: noi facem toate aceste lucruri, plătim mai mult, şi pensii, şi salarii, şi alocaţii - au crescut şi alocaţiile cu 20% - fără să creştem taxe, aşa cum aţi făcut voi trei ani de zile, taxe pe care noi le-am eliminat in prima zi de mandat, anul trecut. N-a crescut nici o taxă şi plătim mai mulţi bani şi aducem mai mulţi bani la buget. V-am arătat cum se face anul trecut, vă arătăm cum se face in următorii patru ani. Luaţi notiţe! Mulţumesc! Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu, de vicepremierul Dan Barna și de vicepremierul Kelemen Hunor, după aprobarea bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 [Check against delivery] Florin Cițu: In primul rand, aș vrea să le mulțumesc colegilor parlamentari din coaliția de centru-dreapta, PNL-USR-UDMR, colegilor de minorități, pentru că au votat acest buget. Este un buget bun, un buget echilibrat, un buget cu care incepem reconstrucția Romaniei și nu poți face acest lucru decat prin reformă și investiții. De aceea, am spus de la inceput, sunt cele două lucruri pe care am axat acest buget: investiții record, jumătate din fonduri europene, și reformă, reformă pe care mulți politicieni au tot aruncat-o in spațiul public, dar cam toți au fugit de ea, şi este momentul să o facem. Iar acest buget forțează reforma, pentru că am spus că doar dacă nu vrem să o facem singuri, o vom face prin buget. Au fost cateva zile importante și cred că este și o premieră: un buget care trece prin Parlamentul Romaniei fără niciun amendament, ce arată foarte clar că suntem o coaliție unită, puternică, pregătită să reziste toți cei patru ani de zile, pentru că avem mult de lucru. Mulțumesc! Dacă colegii mei vor să vă spună cateva cuvinte. Dan Barna: Cele două zile in care am ajuns să votăm bugetul au dovedit un lucru foarte clar: există o majoritate parlamentară stabilă, există o coaliție de guvernare care și-a propus să facă aceste reforme. In momentul de față, Romania are un buget. Din acest moment, incepe activitatea de execuție, incepe marea provocare ca acele proiecte importante de care Romania are nevoie și despre care vorbim de 30 de ani, să inceapă să devină realitate in fiecare bucată de Romanie, in fiecare județ, in fiecare municipiu, oraș sau comună. Aceste două zile au arătat că această coaliție de centru-dreapta iși onorează angajamentele pe care le-a făcut romanilor in campanie electorală şi, in ciuda unei opoziții in care am văzut voturi duble și obișnuința aceea de a fura votul și cand ești in minoritate, ce poate să fie mai ridicol, votul de astăzi al colegilor din Parlament confirmă că, din acest moment, Romania intră pe o execuţie bugetară pentru cel mai ambiţios buget de investiţii pe care l-a avut Romania vreodată. Acesta este rezultatul acestor două zile şi aceasta este provocarea şi angajamentul pe care acest guvern il face pentru Romania. Kelemen Hunor: Bună seara! Sigur, ca să putem vota acest buget in două zile, după o dezbatere extrem de bună, era nevoie de o pregătire a proiectului de buget şi nu degeaba am intarziat un pic, intr-adevăr, faţă de calendarul iniţial, fiindcă era nevoie de o pregătire foarte exactă, de o dezbatere publică şi, iată că am reuşit să venim cu un buget foarte bine gandit, foarte bine făcut, in aşa fel incat, in 2021, nu numai reducem deficitul la 7,1%, dar reuşim să facem investiţii in toate domeniile importante, de la infrastructură mare pană la sănătate, de la educaţie pană la mediu şi dezvoltare locală, vor fi investiţii care vor schimba Romania in anii care urmează. Trebuie să ne uităm spre viitor şi trebuie să spunem că avem nevoie de bugete multianuale şi, in 2021, trebuie să ne pregătim din timp ca să incepem anul 2022, fiindcă in politică e musai să vezi ţinte mai indepărtate, in aşa fel incat o creştere economică şi o stabilitate, predictibilitate economică pentru investitori să ne ducă intr-o direcţie in care fiecare om, fiecare cetăţean va simţi că merită să muncească şi poate să facă un proiect pentru familie, pentru orice moment şi pe termen mediu sau pe termen lung. 2021-03-02 19:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_153791525_1140833129694995_473223758761273190_n.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 02.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1614694649Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la o conferinţă a Comitetului naţional de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19. Vă rog să-mi permiteti să urez tuturor doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă, să fiți sănătoase și tot ce vă doriți, in perioada următoare, să se implinească! O să trecem in revistă cateva noutăți legate de organizarea campaniei de vaccinare. In primul rand, voi detalia cateva lucruri legate de lista de așteptare. După cum am spus, această listă de așteptare va fi disponibilă in platforma de programare, din data de 15 martie. In ce va consta această listă de așteptare? Practic, modalitatea de inscriere a persoanelor in platformă rămane similară cu programarea care s-a derulat pană la acest moment. Fiecare persoană, in momentul in care intră și iși creează un cont, va alege opțiunea de a se programa in această listă de așteptare prin alegerea unui centru de vaccinare. Practic, fiecare centru de vaccinare va avea o listă de așteptare. Persoana respectivă, respectand aceeași modalitate, selectand categoria din care face parte, se va trece in această listă de așteptare. In momentul in care, in respectivul centru de vaccinare, vor fi locuri disponibile, persoana va fi notificată prin SMS și, respectiv, e-mail, și va avea la dispoziție acel loc liber pentru 24 de ore, timp in care va confirma programarea. Etapa ulterioară a acestei notificări este foarte simplă: doar va salva și va confirma că intr-adevăr dorește programarea in respectivul centru de vaccinare. Ca atare, trebuie să ințelegem că, după data de 15 martie, centrele de vaccinare vor putea fi vizualizate doar din lista de așteptare. Ele vor ajunge la interfața persoanelor care sunt listate și nu mai sunt vizibile pentru celelalte persoane care intră și vor dori să găsească un loc liber. De ce? Pentru că platforma este de așa natură incat va notifica, in primul rand, persoanele care se află in lista de așteptare, drept pentru care ne așteptăm ca aceste locuri să fie ocupate in mod deosebit din lista de așteptare. Din acest punct de vedere, după data de 15 martie, noi ne dorim și vom incuraja, evident, programarea prin această listă de așteptare. Un al doilea lucru important pe care aș vrea să-l menționez este legat de bilanțul personalului din invățămant care a fost vaccinat, atat de la debutul celei de-a doua etape de vaccinare a campaniei, cat și in perioada 24 februarie - 1 martie, cand a debutat această activitate specifică de vaccinare cu prioritate a personalului din invățămant. In perioada 24 februarie-1 martie, au fost vaccinate peste 26.625 de persoane din randul personalului didactic, iar de la inceputul etapei a doua de vaccinare au fost vaccinate in total peste 80.000 de persoane din sistemul de invățămant, cumuland atat persoane din sistemul pre-universitar, cat şi persoane din sistemul universitar. Un alt lucru pe care aş vrea să-l menționez este legat de deschiderea noilor cabinete şi centre de vaccinare. După cum ştim, de la 1 martie au fost activate incă 130 de cabinete de vaccinare. Din a doua jumătate a lunii martie, vom mai inființa aproximativ 50 de cabinete noi de vaccinare in care vom distribui vaccinul de la compania Moderna. De asemenea, ne menținem acelaşi obiectiv de a incepe etapa a treia a campaniei de vaccinare adresată populației generale din luna aprilie şi practic, din 15 martie, va fi disponibilă această posibilitate de programare pe lista de așteptare a persoanelor din etapa a treia care, evident, doresc să se vaccineze. Cam acestea ar fi elementele noi pe care urmează să le implementăm in perioada următoare. Această listă de așteptare va ușura foarte mult procesul de programare efectivă şi, mai mult decat atat, va permite pe de-o parte, o gestionare mult mai eficientă a numărului de persoane programate in raport cu dozele disponibile, pentru că intotdeauna vor fi notificate persoanele in funcţie de numărul de doze de vaccin care vor fi disponibile şi atunci nu am mai ajunge in situaţia ipotetică in care ar trebui, din cauza unor doze insuficiente, să ajungem la amanări de persoane. Aş trece, cu permisiunea dumneavoastră, la bilanțul activităţii campaniei de vaccinare. In total, pană pe data de 1 martie, au fost recepţionate circa 2.300.000 de doze, in total fiind administrate peste 1.500.000 de doze de vaccin impotriva COVID-19. Acest lucru reprezintă peste 66% procent de doze utilizate. Stocul existent la data de 1 martie este de aproximativ 613.000 de doze, la nivelul centrelor regionale de depozitare, şi sunt distribuite peste 1.700.000 de doze către centrele de vaccinare. Menționez: doze recepţionate de la compania BioNTech-Pfizer, pană la data de 1 martie - peste 1.700.00 de doze, dintre care au fost administrate peste 1.347.000 de doze, ceea ce inseamnă un procent de utilizare de peste 78%; stocul existent, la acest moment, fiind de 268.000 de doze la nivelul centrelor regionale de depozitare. Au fost distribuite peste 1.450.000 de doze. De la compania Moderna, total doze recepționate, la data de 1 martie, 157.200 de doze, au fost administrate 77.812 doze, cu o rată de utilizare de 50%, in raport cu stocul actual, stocul existent, la data de 1 martie, fiind de 77.130 de doze. Au fost distribuite 80.070 de doze. De la compania AstraZeneca, au fost recepționate, in total, la data de 1 martie, 486.000 de doze, au fost administrate 139.890 de doze, ceea ce inseamnă un procent de aproximativ 29% doze utilizate și stocul actual este de 268.400 de doze. In ceea ce privește dozele pierdute, vorbind de un procent de 0,21% din totalul dozelor utilizate, in valoare absolută fiind 3.320 de doze. La data de 1 martie, erau un număr de 435 de centre de vaccinare active, cumuland aproximativ 634 de fluxuri, in aceste centre fiind incluse și cele din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne. Din aceste centre, pentru Pfizer și respectiv Moderna, avem 315 centre, cumuland 445 de fluxuri, respectiv, pentru compania AstraZeneca, sunt 120 de centre, cumuland 189 de fluxuri, adică de cabinete de vaccinare. Bilanțul vaccinărilor: la data de 1 martie, ora 18.00, au fost vaccinate in total, de la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie, 946.781 de persoane, din care 618. 241 sunt persoane vaccinate cu cele două doze. In funcție de tipul de vaccin utilizat, 729.100 de persoane au fost vaccinate cu vaccinul de la compania Pfizer-BioNTech, din care 618.240 persoane vaccinate cu două doze. De la compania Moderna au fost utilizate 77.811 doze pentru respectivele persoane. Reamintesc, campania de vaccinare care a folosit vaccinul de la compania Moderna a debutat in data de 4 februarie, iar din data de 15 februarie a inceput vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca și au fost vaccinate, in total, pană la acest moment, 139.869 de persoane. Reamintesc, pe 4 martie pe rapelul, administrarea celei de-a doua doze de vaccin de la compania Moderna. Reacțiile adverse. La nivel național, pană la data de 1 martie, au fost raportate 5.458 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de incidență de 3,5 reacții adverse la o mie de doze administrate. In perioada 22 -28 februarie, au fost raportate in total 1.095 de reacții adverse, 91% dintre ele fiind raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, restul fiind raportate la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 39 de ani. Deci, avem o tendință mai degrabă către persoanele cu varstă tanără, din care 64% au fost persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor acestor reacții adverse, a fost raportat, după cum știm, un singur caz de reacție severă, un caz de șoc anafilactic, pe 21 februarie, care a fost menționat și săptămana precedentă, iar restul sunt reacții clasificate ca fiind comune și minore, respectand același procent ca manifestare clinică, respectiv, 54% vorbim durere la locul de administrare, tumefacție, erupție cutanată la locul de administrare a vaccinului, stare de oboseală, febră și frison. In 36% dintre aceste reacții adverse au fost raportate dureri musculare sau dureri articulare. In 35% dintre situații, cefalee. In 13% din cazuri reacții digestive, reacții gastrointestinale. Vaccinarea persoanelor din etapa a doua, de la data de 15 ianuarie - in funcție de categoriile de persoane vaccinate, in total, pot să vă spun că aproximativ 75% din persoanele vaccinate in etapa a doua, respectiv 683.000 de persoane vaccinate cu prima doză și doza a doua sunt persoane vulnerabile. Deci, 75% din cele 684.000 de persoane sunt persoane vulnerabile. In funcție de categoria de risc, vorbim de persoane cu boli cronice, aproximativ 161.000 de persoane, persoane cu varsta de peste 65 de ani - circa 236.000 de persoane; persoane din centrele rezidențiale și sociale - 28.796 de persoane, reprezentand aproximativ 72% din numărul estimat al persoanelor care se regăsesc internate in centrele sociale și rezidențiale; persoane nedeplasabile, care au fost vaccinate la domiciliu cu echipe mobile - 4.434 de persoane, reprezentand aproximativ 18% din circa 25.000 de persoane estimate că ar fi in această situație; persoane fără adăpost - 414 persoane, de asemenea, vaccinate cu echipe mobile, reprezentand aproximativ 31% din persoanele aflate in evidență. In ceea ce privește persoanele care deservesc activități esențiale, aproximativ 25% sunt vaccinate de la debutul etapei a doua a campaniei de vaccinare, din totalul celor vaccinați, in valoarea absolută vorbind de aproximativ 174.000 de persoane. Reamintesc, circa 40% sunt persoane care se află in evidență și cu boli cronice, iar din acestea aproximativ 80.000 reprezintă personalul din invățămant. Personalul din rețeaua Ministerului Apărării Naționale vaccinat de la debutul campaniei de vaccinare - aproximativ 28.220 de persoane reprezentand 2,98% din totalul persoanelor vaccinate; personalul din Ministerul Afacerilor Interne - aproximativ 23.567 de persoane, reprezentand 2,4% din numărul total al persoanelor vaccinate. In ceea ce privește programarea persoanelor, la acest moment, in platforma de programare: au fost programate in total aproximativ... pentru vaccinul Pfizer și respectiv Moderna in respectivele centre de vaccinare sunt programate in total și ocupate peste un milion de locuri, din care pentru doza unu -423.417 persoane, pentru doza doua - 611.745 de persoane; pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, in total, sunt ocupate 317.020 de locuri, doza unu fiind reprezentată de 85.020 de persoane și pentru rapel avem incă 232.000 de persoane. Aș vrea să-mi permiteti să dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul CNCAV, pentru a vă prezenta detaliile legate de următoarele tranșe de livrare și, sigur, de vaccinarea din Republica Moldova. Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule preşedinte! Ca urmare a donației pe care Romania a făcut-o Republicii Moldova - cu primul transport, care s-a efectuat sambătă, 21.600 de doze -, astăzi, a demarat procesul de vaccinare și in Republica Moldova, cu primul de cetățean din Republica Moldova vaccinat. Au folosit 10.800 de doze pentru spitalele din prima linie. Legat de calendarul de livrări pentru perioada următoare, in primul rand, se așteaptă, in jurul datei de 11 martie, vești de la Agenția Europeană a Medicamentului, pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson. Pentru celelalte companii care produc vaccinul și pentru care există deja autorizație: - pentru BioNTech/Pfizer, in luna martie ne așteptăm la livrări de 1.112.000, astfel: in săptămana a doua, 224.000, in săptămana a treia 224.000, la fel, și in săptămana a patra și in ultima săptămană; - pentru vaccinul de la Moderna, vorbim de un total pentru martie de 268.800, cu 106.000 in săptămana a doua și, in săptămana a patra, 162.000 de doze; - pentru vaccinul de la AstraZeneca: vineri vor sosi 249.600, in săptămana a doua - 60.000, in săptămana a treia - 155.000 de doze, in săptămana patra - 378.000 de doze și, in ultima săptămană, 414.000 de doze, cu un total de un 1.258.000 de doze. Astfel, pentru luna martie vorbim de un total de 2.640.000 de doze și, pentru toată perioada, de la primele livrări pană la sfarșitul lunii martie, vorbim de 4.351.000 de doze, care vor sosi pană la sfarșitul lunii martie. Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Aș dori, cu permisiunea dvs, să incepem sesiunea de intrebări. Vom incepe din partea dreaptă, cate două intrebări de fiecare, și in funcție de timpul disponibil vom putea răspunde și celorlalte intrebări. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne spuneți cum se va produce vaccinarea efectiv in etapa a treia, avand in vedere că din 15 martie vor fi funcționale listele de așteptare şi se va inscrie cine vrea, avand in vedere că tot in etapa a treia există cateva categorii prioritare, și dacă veți păstra proporția de 75%-25%. Valeriu Gheorghiţă: Proporția de 75%- 25% aferentă etapei a doua va fi categoric păstrată. Din lista de așteptare, in ordinea cronologică a programării persoanelor, vor fi practic notificate, pe 75% din locuri, persoanele care se inscriu in grupa celor vulnerabile, respectiv 25% persoanele care deservesc activitățile esențiale. In ceea ce privește etapa a treia, in funcție de gradul de ocupare a locurilor din centrele de vaccinare active, pe locurile care vor rămane disponibile, deja vom notifica și persoanele din etapa a treia, in funcție de ordinea in care au fost programate. In ceea ce privește detalierea exactă a modalității de prioritizare sau de subprioritizare a persoanelor aferente etapei a treia de vaccinare, urmează să discutăm in cadrul grupului medical aceste detalii și vom reveni pe măsură ce vor fi finalizate aceste criterii. Reporter: Există, in acest moment, vreo hotărare pentru persoanele care au trecut deja prin boală dacă să facă o doză sau două? La ultima conferință spuneați că așteptați un răspuns in acest sens. Valeriu Gheorghiță: Nu există o hotărare. Eu pot să vă spun că de săptămana trecută, și chiar cred că astăzi se dezbate această solicitare, am trimis o adresă către Ministerul Sănătății, către Comisia științifică și, respectiv, către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale de reevaluare a criteriului de varstă pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, avand in vedere noile date de eficiență și de eficacitate la persoanele de peste 55 de ani și chiar peste 65 de ani. Așteptăm să vedem care va fi punctul de vedere al Comisiei științifice. Din acest punct de vedere, legat strict de administrarea unei singure doze, pentru moment. considerăm că nu avem suficiente date care să certifice faptul că răspunsul imun după o singură doză, chiar la persoanele cu istoric de infecție cu SARS-CoV-2, se menține pe o perioadă suficientă de timp comparativ cu schema care prevede două doze. Această recomandare, mai degrabă, are criterii dacă vreți din punct de vedere logistic și criterii legate de numărul redus de doze disponibile și atunci se incearcă ca la persoanele care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 să se recomande doar o singură doză, in ideea de a salva mai multe doze care pot să fie disponibile pentru persoanele care nu au trecut prin această infecție. Dar, repet, avem nevoie de mai multe date. Probabil că aceste date vor fi disponibile in perioada următoare și atunci cu siguranță și noi vom lua decizia potrivită conform datelor științifice. Reporter: Bună ziua! Aţi spus că au fost vaccinate aproximativ 4.400 de persoane cu echipele mobile. Valeriu Gheorghiță: Da. Reporter: Puteți să ne spuneți cate echipe mobile funcționează in acest moment la nivelul intregii țări și cum s-a stabilit numărul acesta? Adică, știu că in București sunt șase. Nu sunt cam puține? Valeriu Gheorghiță: Fiecare județ, fiecare direcție de sănătate publică, in funcție de numărul persoanelor care se află in evidență și care necesită vaccinare la domiciliu cu echipe mobile, constituie un număr corespunzător de echipe mobile și stabilește traseul pe care aceste echipe mobile il va desfășura. Numărul exact al acestor echipe variază de la un județ la altul, atat in funcție de resursa umană, pentru că este principala limitare la acest moment și vă reamintesc că tot cu sprijinul echipelor mobile asigurăm vaccinarea persoanelor fără adăpost, respectiv a persoanelor internate in centrele rezidențiale, sociale și incă mai sunt persoane doritoare, respectiv a persoanelor din centrele de dializă, unde avem o modalitate diferită de programare și de vaccinare și, de asemenea, au fost folosite echipe suplimentare și pentru vaccinarea personalului din invățămant. Intr-adevăr, vaccinarea persoanelor de la domiciliu este un proces anevoios, este un proces care se desfășoară mai lent, comparativ cu ritmul de vaccinare adresat celorlalte categorii de persoane din etapa a doua, insă cu siguranță vom caștiga in perioada următoare și vom reuși să vaccinăm un număr mai mare. Progresiv, au intrat in activitate aproape toate județele. Din ceea ce eu știu, au fost semnale că in Prahova nu se vaccinaseră persoanele la domiciliu cu echipe mobile. Chiar ieri am verificat și am vorbit cu directorul Direcției de Sănătate Publică și mi-a confirmat că, de mai bine de o săptămană, a inceput vaccinarea cu echipele mobile. Deci, in momentul de față este o activitate in plină desfășurare. Numărul de echipe mobile variază de la un județ la altul, dar pot să solicit o asemenea evidență. Reporter: Au inceput să apară deja studii cum că pentru anumite categorii, cum sunt, de exemplu, persoanele care suferă de obezitate, ar fi nevoie de o doză suplimentară de vaccin, cel puțin la Pfizer. Putem lua in considerare și in Romania sau așteptăm să se facă mai multe studii? Valeriu Gheorghiţă: Avem cunoștință de aceste semnale. Incă nu sunt, iarăși, suficiente argumente care să ateste că intr-adevăr răspunsul imun, răspunsul in anticorpi neutralizanți, nu ar fi protector comparativ cu celelalte persoane. Cred că este prematură o asemenea decizie. Iarăși, sunt recomandate mai multe date disponibile care să includă un număr mai mare de persoane tocmai pentru a putea lua decizia potrivită. Dar inainte de asta avem nevoie de date de siguranță, legate de administrarea celei de-a treia doze in cazul acestor persoane. Reporter: Aș dori să imi spuneți cate cabinete vor fi funcționale incepand cu etapa a treia şi dacă, din aprilie, ar urma să se administreze vaccinuri şi in cabinetele medicilor de familie şi in centre drive-thru? Valeriu Gheorghiţă: Pentru toată campania de vaccinare sunt prevăzute aproximativ 750 de centre de vaccinare, toate aceste centre cumuland peste 1.760 de cabinete de vaccinare. Mai spuneam și cu alte ocazii, vor putea fi asigurate peste 100.000 de persoane care ar putea fi vaccinate zilnic in toate aceste cabinete de vaccinare. In ceea ce privește centrele de tip drive-thru, ele sunt prevăzute pentru etapa a treia. In perioada următoare vom identifica locațiile potrivite și eventual orașele in care vom lua in calcul inființarea unui astfel de centru de tip drive-thru, pe de-o parte; pe de altă parte, prioritatea noastră imediată este legată de operaționalizarea centrelor mobile de vaccinare care să asigure vaccinarea celor din mediul rural, a persoanelor care nu au acces la un centru de vaccinare fix, și de asemenea aceste centre vor putea fi activate in momentul in care avem o confirmare a calendarului de livrare a dozelor și vom avea un număr suficient de doze care să ne permită deschiderea tuturor centrelor, și din acest motiv reamintesc utilitatea listei de așteptare, pentru că in momentul in care un centru va fi activat persoanele respective vor fi notificate și vor fi programate. Reporter: Iar legat de medicii de familie? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce privește utilitatea implicării cabinetelor de medicină de familie in această campanie de vaccinare, la acest moment, dat fiind faptul că vorbim de flacoane multidoză, acest lucru ar crește riscul de irosire a dozelor, pentru că e important să avem un număr suficient de mare de persoane programate zilnic pentru a avea o fluență in activitatea de vaccinare. Dar, cu siguranță, pentru noi reprezintă o opțiune folosirea in comun a cabinetelor de medicină de familie in localitățile rurale, unde putem să trimitem echipei mobile care pot să asigure vaccinarea locuitorilor care doresc să fie vaccinați cu sprijinul și prin implicarea directă a colegilor din rețeaua de medicină de familie. Reporter: Iar a doua intrebare e legată de dovada vaccinării: de ce nu primim și pe e-mail acea adeverință, după ce ne este administrat vaccinul, și dacă luați in calcul să apară pe adeverință un cod QR. Valeriu Gheorghiță: Au fost mai multe discuții legate de prezența unei cod QR pe această adeverință. Nu am ajuns incă la o soluție finală. Sunt mai multe modalități prin care noi dorim securizarea acestor adeverințe. Insă legat de posibilitatea de a transmite prin e-mail această adeverință, cred că se poate, da? Adriana Pistol: Da. Din punct de vedere informatic - aici colegii pot să mă ajute -, niciun sistem - nici Google - nu permit atatea milioane de e-mailuri care să plece. Sunt niște lucruri de genul acesta, la care eu nu mă pricep să răspund. Prin urmare, ele se transmit prin e-mail la solicitare; adică persoanele care solicită in mod expres și iși dau adresa de e-mail pot să primească, și au primit și in acest moment. Bulk de e-mailuri, in totalitate, in sensul acesta, s-a spus, sunt sistemele acestea - colegii pot să mă ajute, cum am zis - care nu permit să plece un număr foarte mare de e-mailuri dintr-odată. Și atunci, am lăsat totul la solicitarea persoanei respective, care sigur că este de acord să-și dea o adresă de e-mail. Iar in legătură cu QR codul, vreau să știți că QR codul este pregătit, oricand va fi necesar să fie utilizat. QR codul trebuie să fie și e necesar ca să-l punem. Așteptăm să vedem care sunt deciziile la nivel european, pentru că acolo se discută despre așa ceva și așteptăm să vedem ce trebuie să conțină ca informație QR codul, care trebuie să fie unitară la nivelul Uniunii Europene și abia atunci in momentul in care se va lua o decizie vom ști și noi ce trebuie să conțină QR codul și il putem aplica pe adeverința respectivă. Reporter: Dacă imi permiteți, vă rog, şi o lămurire. Ce se va intampla cu cei care au primit deja adeverințele de vaccinare, dacă se va lua o astfel de decizie la nivel european? Adriana Pistol: Nu se va intampla nimic rău. Vor fi foarte bine pentru că au primit două doze și, sigur că la solicitare, așa cum v-am spus, noi avem niște mecanisme pe care v-am mai spus cred și altădată și nu știu să le explic foarte bine din punct de vedere informatic, dar vor fi puse la dispoziția tuturor persoanelor care au fost vaccinate cu niște sisteme prin care pot să acceadă la o nouă adeverință in cazul in care se deplasează și au nevoie de așa ceva și care să fie, așa cum va fi solicitată la acel moment, cu un QR cod. Reporter: Voiam să vă intreb dacă au fost cumva observate reacții mai severe in randul celor care au trecut deja prin boală și bineințeles s-au vaccinat? Valeriu Gheorghiță: Nu. Profilul de siguranță și de raportare a reacțiilor adverse este similar cu persoanelor care nu au avut istoric de infecție cu SARS-CoV-2. Reporter: Mulțumesc. Și a doua intrebare, sunt medici care spun că in fiecare flaconul rămane o cantitate mică de vaccin, iar cu serul rămas din 80 de flacoane, de exemplu, s-ar putea face alte 40 de doze suplimentare. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc pentru această constatare. Am văzut și eu in spațiu public vehiculată această ipoteză. Este total contraindicat să adunăm resturi de vaccin din mai multe flacoane. Este impotriva oricăror reguli de bună practică medicală, așa incat nu se recomandă acest lucru. Adriana Pistol: Nu numai asta. Aș incercat și o altă explicație avand... Valeriu Gheorghiță: Lăsand la o parte trasabilitatea. Adriana Pistol: Da, evident. Deci pentru fiecare persoană trebuie să știm exact cu ce lot s-a vaccinat atunci cand se pune și problema unei reacții adverse. Nu e foarte frumos ce spun, dar adunand așa resturi din mai multe flacoane este exclus să se intample acest lucru, pe de o parte. Pe de altă parte, flacoanele multidoză și pe vremea cand le utilizam in programul național de vaccinare pentru copii intotdeauna producătorul pune o cantitate un picuț mai mare, pentru că există riscul pierderii pe seringă, pe ac, și așa mai departe. Adică nu este o noutate că la flacoanele multidoză avem o cantitate puțin mai crescută. E cunoscut. Reporter: Mulțumesc tare mult! Eu aș mai avea o intrebare, dacă se poate. Nu am ințeles foarte bine legat de listele de așteptare. Adriana Pistol: Vă rog! Reporter: Să ințeleg că vor avea prioritate cei din categoriile vulnerabile, 75% și 25% cei care lucrează in instituțiile cheie, atunci cei din etapa a treia vor fi..? Valeriu Gheorghiță: Practic, noi vom avea să estimăm un număr de cateva milioane de persoane pe această listă de așteptare. Vor fi notificate in ordinea in care au fost programate persoanele care sunt, de pildă, in evidență cu boli cronice, persoanele peste 65 de ani care vor ocupa 75% dintre locurile libere, iar cele 25% vor fi ocupate de persoanele care au bifat că fac parte din categoria activităților esențiale. In cazul in care răman locuri disponibile, nu o să stăm cu locuri libere și deja incepem să includem persoane din etapa a treia, iarăși conform și in ordinea in care au fost trecute pe această listă de așteptare. Ținand cont de faptul că pentru etapa a doua avem aproximat un număr de 5-6 milioane de persoane eligibile, dacă aplicăm o intenție de vaccinare de 60%-70%, vorbim de aproximativ 3-4 milioane de persoane care ar putea să fie vaccinate. Pot să vă spun că pentru luna aprilie foarte probabil vom avea mai mult de 3 milioane de doze disponibile. Deci, cumva, cred că vom putea depăși. In centrele de vaccinare vom avea locuri disponibile și pentru persoanele din etapa a treia, așa incat să avem o activitate cat se poate de fluentă și continuă a ritmului de vaccinare tocmai pentru a crește accesibilitatea persoanelor la vaccinare. Cam acesta este principiul pe care il vom folosi, evident, pentru momentul in care va fi disponibilă lista de așteptare și programarea efectivă. Reporter: Ne puteți spune cand preconizați că se va termina etapa a doua, ca cei din etapa a treia să se poată vaccina? Valeriu Gheorghiță: Nu. Nu va fi un moment clar, delimitat de timp pentru că la orice moment, peste două luni, peste trei luni se mai pot programa și persoane care au, de pildă, peste 65 de ani sau persoane care sunt in evidență cu boli cronice. Noi din acest motiv am estimat că in aprilie va debuta și etapa a treia, evident, in paralel cu continuarea etapei a doua. Și in funcție de numărul de locuri disponibile in centrele de vaccinare vom putea da voie persoanelor din etapa a treia să ocupe acel loc și să se vaccineze, bineințeles. Reporter: Mulțumesc tare mult! Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere! Reporter: Bună ziua! Tot in legătură cu lista de așteptare. O persoană se va putea inscrie pe listă la mai multe centre? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Reporter: Nu. Dacă, să presupunem că toate persoanele care sunt in listă și sunt notificate nu acceptă propunerea, ar putea să fie chemate la vaccinare persoane din etapa a treia inainte de luna aprilie? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că pe luna martie sunt ocupate aproape toate locurile libere. Deci, din acest motiv, din 15 martie orice persoană care se programează, care se inscrie, va trece direct in această listă de așteptare pentru că nu vor fi locuri libere. Sigur că așa cum am anunțat, din a doua jumătate a lunii martie vom mai deschide aproximativ 50 de cabinete noi de vaccinare, unde vom distribui vaccinul de la compania Moderna, dar din estimările noastre se vor ocupa foarte rapid. Deci, din acest punct de vedere inscrierea și programarea efectivă se va face prin intermediul acestei liste de așteptare, care pană la urmă este foarte important să fie disponibilă, avand in vedere că poți să ai o predictibilitate a momentului in care vei fi vaccinat, ținand cont de faptul că fiecare persoană va ști cate alte persoane se află inaintea ei in acea listă de așteptare aferentă unui centru de vaccinare. Reporter: Spuneați că de atunci nu vei mai putea vizualiza locurile disponibile in alte centre. Valeriu Gheorghiţă: Vei putea oricand să renunți a sta pe această listă de așteptare dintr-un centru și să poţi să migrezi pe lista de așteptare a unui alt centru, dar te vei șterge practic din lista de așteptare a centrului pentru care ai optat inițial. Reporter: Am ințeles. Ce aţi aflat despre situația de la Arad, unde șeful Centrului de Vaccinare a raportat că 18 doze au fost aruncate la gunoi? Valeriu Gheorghiţă: Acest lucru l-am aflat și noi. Sunt 18 doze, trei flacoane care au fost dintr-o eroare aruncate. Este o situație care din punct de vedere practic, din păcate, se intamplă. Nu este o tragedie, important este să ințelegem și să corectăm aceste lucruri pe viitor, să anticipăm unde există o vulnerabilitate și să luăm măsuri să nu se mai intample. Reporter: Aș putea să mai adresez o intrebare? Sunt situații la diverse centre unde oamenii programați sunt chemați mai devreme pentru că mulți, deși sunt programați, nu se mai prezintă. Ce știți, care este numărul? Valeriu Gheorghiţă: Nu avem o situație. Cred că sunt punctuale aceste cazuri, nu este o regulă și din acest motiv nici nu am o estimare a persoanelor care nu s-au prezentat și care au fost inlocuite de alte persoane. Reporter: V-au mai fost raportate doze irosite din cauză că nu au venit oamenii? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Sunt folosite toate dozele disponibile. Reporter: Bună ziua! Am ințeles că prin listele de așteptare nu iți poți alege centrul de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Ba da. Poţi să iți alegi, așa se intamplă. Practic persoana in momentul in care iși face cont, iși alege un centru de vaccinare și va intra pe lista de așteptare a acelui centru de vaccinare. Deci, nu va exista o listă de așteptare comună la nivel național. Fiecare centru de vaccinare are lista de așteptare proprie. Şi practic persoana, la momentul programării, va trece pe lista de așteptare a centrului pentru care optează să se vaccineze, și va putea vizualiza cate persoane sunt in față, 10, 15, 100, 1.000 sau peste. Reporter: Am ințeles. Și poate opta și pentru vaccinul pe care doreşte să il facă sau...? Valeriu Gheorghiţă: Nu. După cum am pus, organizarea centrelor de vaccinare presupune existența unui singur tip de vaccin intr-un centru de vaccinare. Deci, vor fi centre monovaccin, majoritatea evident că vor fi centre unde vor fi distribuite vaccinurile de la compania BioNTech-Pfizer, pentru că sunt cele mai multe doze disponibile și au cea mai largă categorie de varstă pe care o acoperă conform indicațiilor, de la peste 16 ani in sus. Ca număr de centre, vom avea centre cu AstraZeneca, după numărul celor de la Pfizer și cele mai puține vor fi centrele de la Moderna, unde avem cel mai mic număr de doze disponibile. Arondarea geografică și distribuția acestor centre la nivelul fiecărui județ va fi stabilit in funcție de caracteristicile demografice ale populației respective. Evident, unde avem populație varstnică vom avea un anumit tip de vaccin, unde avem mai mult populație tanără vor fi cele trei tipuri de vaccin disponibile care acoperă acea grupă de varstă. In funcţie de tipul și de data rapelului, persoana va putea intui intr-adevăr ce tip de vaccin, dar nu vei vedea pe centrul respectiv Pfizer, Moderna sau vaccin de la AstraZeneca sau, ulterior, Johnson and Johnson. Deci, nu avem această posibilitate, şi să știți că in nicio țară nu există posibilitatea ca persoanele să opteze pentru un anumit tip de vaccin. Sigur, este o opțiune indirectă pe care o pot avea persoanele respective, insă este important să asigurăm vaccinarea unui număr cat mai mare de persoane. Acesta este motivul pentru care avem acces la mai multe tipuri de vaccin, nu pentru a avea neapărat o posibilitate de opțiune, pentru că ceea ce contează in final este nivelul de protecție pe care il obținem prin vaccinare, lucru care este dovedit a fi maximal pentru toate vaccinurile față de formele severe, față de internare și față de decesul din cauza acestei maladii. Pentru că ceea ce contează, in final, este nivelul de protecție pe care il obținem prin vaccinare, lucru care este dovedit a fi maximal pentru toate vaccinurile față de formele severe, față de internare și față de decesul din cauza acestei maladii. Reporter: Bun, şi atunci de ce avem numai 85.020 de oameni inscriși la vaccinare cu AstraZeneca? De ce credeţi că...? Valeriu Gheorghiţă: Sunt peste 300.000 care au fost inscriși. Noi am deschis 180 de sloturi, 180 de cabinete de programare, și au fost disponibile pană pe 17 martie. Săptămana aceasta am prelungit numărul de zile pentru programare, tocmai pentru că am așteptat confirmarea unui calendar de livrare, să nu fim in imposibilitatea de a asigura numărul de doze necesar pentru persoanele care se programează. Reporter: Am inţeles. Mulțumesc! Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere! Reporter: Aș vrea să ne spuneți, in procente, cat personal didactic a fost vaccinat. Ne-aţi spus 22.000 ... Valeriu Gheorghiţă: Sunt peste 80.000 de persoane vaccinate din sistemul educațional; peste 80.000, din aproximativ 350.000 de persoane din sistemul de invățămant. Deci cam acesta este raportul. Reporter: Am ințeles. Şi vreau să vă intreb puțin despre noile tulpini. Am ințeles că sunt mai contagioase. Din ce motive? Adică ce caștigă virusul in putere cand se modifică genetic sau...? Valeriu Gheorghiţă: Aceste modificări ale structurii proteinei S fac ca virusul să se lege mai bine de receptori. După cum știm, proteina S, această proteină Spike - acele țepușe de la suprafața virusului - reprezintă modalitatea prin care virusul se ancorează și se fixează de receptorii de la nivelul celulelor. In momentul in care acea structură, acea proteină S se modifică, practic, după principiul de cheie in broască, se fixează mult mai bine, se atașează mult mai bine de receptorii pe care ii țintește. Şi din acest punct de vedere anumite virusuri se leagă mai bine de acei receptori și implicit au contagiozitate mai mare. Pentru că, practic, din numărul de particule virale cu care o persoană intră in contact, majoritatea se vor lega de receptori, pentru că au această afinitate crescută. Deci crește capacitatea de legare de receptori a variantei virale mutante. Reporter: Mulţumesc mult! Reporter: Eu v-aș intreba de ce sunt mai multe reacții adverse la vaccinul AstraZeneca. La un simplu calcul, sunt de patru-cinci ori mai multe reacții adverse, in comparație cu Pfizer și Moderna. Valeriu Gheorghiţă: Așa este. Aș vrea să precizez, in schimb, că nu sunt reacții mai severe, sunt doar mai frecvente și depind de tipul vaccinului. Reamintesc că vaccinul de la Compania AstraZeneca este un vaccin bazat pe vector viral, este un vaccin mai reactogen in mod deosebit la persoanele tinere, comparativ cu persoanele cu varsta de peste 60-65 de ani. Frecvența reacțiilor adverse este mai rară după doza a doua, iar aceste vaccinuri pe bază de vector viral induc o reacție din partea organismului, o reacție imunologică atat față de antigenul din vaccin, cat și față de vector - practic, față de acel tip de adenovirus slăbit, care reprezintă vehiculul prin care celula primește informația genetică necesară sintezei proteinei S. Deci este o particularitate care ține de tipul de vaccin. Dar ce e important de precizat sunt aceste două lucruri: că nu sunt mai severe și că după doza a doua sunt mai rar intalnite. Reporter: Mulțumesc! Şi a doua intrebare: 6.740 de romani nu au făcut rapelul. Excluzandu-i pe cei care s-au infectat și nu s-au mai vaccinat, cu restul ce se intamplă, de ce nu mai vin la a doua doză de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Sunt date in dinamică. Probabil că o mare o parte dintre cei menționaţi de dvs. sunt persoane care, din varii motive, inclusiv diagnosticul infecției - pentru că noi am prezentat o situație săptămana trecută, insă lucrurile, repet, sunt in dinamică; trebuie să reevaluăm săptămanal aceste cazuri -, dar și dintre cei care făcuseră infecția cu SARS-CoV-2 după prima doză. Reamintesc că marea lor majoritate deja se prezentaseră pentru rapel; o parte, in primele două săptămani de la vindecarea infecției și majoritatea după două săptămani de la vindecarea infecției. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb: pană in acest moment știm pe ce perioadă de timp dau imunitate aceste vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Nu avem o perioadă stabilită, dovedită științific, insă vorbim de o estimare, probabil, de cel puțin un an și, din ințelegerea noastră, companiile Pfizer și Moderna urmează să facă studii de siguranță și de imunogenicitate legate de administrarea celei de-a treia doze de vaccin, tocmai pentru eventualitatea in care vor apărea variante virale noi și atunci trebuie să acoperim și din punct de vedere vaccinal acele noi tulpini. Şi au fost precizări, cat se poate de clare, că această opțiune de a avea in vedere administrarea unei a treia doze nu este legată de anticiparea pierderii răspunsului imun după schema actuală. Deci trebuie menționat, cat se poate de clar, că estimarea este de cel puțin un an, ca nivel de protecție, insă avem nevoie de date care vor fi cumulate pe măsură ce trece timpul și vom putea să obținem aceste informaţii. Reporter: Şi aș mai avea o intrebare. Spre exemplu, persoanele care au alergii la ințepătura de albină se pot vaccina? Valeriu Gheorghiţă: Da, se pot vaccina. Depinde... Iarăși, este important să știm tipul manifestării respectivei reacții alergice. Una este dacă persoana face o reacție urticariană și alta este dacă are istoric de şoc anafilactic sau mai multe episoade de şoc anafilactic. Acolo, desigur, avem nevoie de o prudență maximă. De obicei, un trigger pentru o reacție alergică este specific și nu se incrucișează cu alte tipuri de factori care ar putea declanșa aceste reacții alergice. Insă există și situația in care pot să fie reacții incrucișate. Dar, in general, nu există o limitare de vaccinare la o persoană care are istoric de reacții alergice, decat atunci cand se știe cu reacție la unul dintre componentele vaccinului. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Aş mai avea și eu intrebare, dacă imi permiteţi. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog! Reporter: In cazul persoanelor care au făcut prima doză de vaccin și intre timp s-au infectat, confirmate cu SARS-CoV-2, mai trebuie să facă rapelul? Sau cum se procedează? Valeriu Gheorghiţă: Conform recomandărilor actuale, da. După vindecare se va efectua o a doua doză - deci, practic, doza de rapel. Reporter: Mai am și eu o intrebare, vă rog! Deci de pe 15 martie orice persoană care nu a reușit să se programeze pană in acest moment, fie că face parte din etapa a doua sau din etapa a treia, va putea să intre pe o astfel de listă de așteptare. Insă prioritate aţi spus că vor avea in continuare cei din etapa a doua. Valeriu Gheorghiţă: Categoric. Reporter: De cand estimați că va incepe efectiv imunizarea celor din etapa a treia? 1 aprilie, 15 aprilie, sfarșitul lui aprilie...? Valeriu Gheorghiţă: Nu credem că din 1 aprilie. Este important să vedem pană la urmă care va fi nivelul de ocupare a acestei liste de așteptare, insă pot să vă spun că sunt peste un milion de persoane care au cont creat in platformă și nu au găsit un loc liber in centrele de vaccinare. Noi estimăm că aceste peste un milion de persoane vor trece, vor avea posibilitatea să treacă automat in lista de așteptare. Sunt, evident, persoane eligibile pentru etapa a doua - persoane cu varsta de peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, persoane care deservesc activități esenţiale. Acest transfer către lista de așteptare nu se face automat, pentru că persoana respectivă trebuie să opteze pentru lista de așteptare a unui anumit centru, deci rămane opțiunea fiecăruia. Insă asta voiam să subliniez, faptul că sunt peste un milion de persoane care sunt in momentul de față inregistrate in platformă, aparte de cei deja programați. Ca atare, momentul efectiv la care o persoană din etapa a treia va putea fi vaccinată n-aș putea să vi-l spun, dar noi estimăm că in luna aprilie se va intampla acest lucru. Dar, depinde foarte mult de cate persoane vor dori din etapa a doua să se vaccineze. Reporter: După mijlocul lunii aprilie...? Valeriu Gheorghiță: Probabil că după jumătatea a doua a lunii aprilie, da. Reporter: Mai am o intrebare. Există riscul ca după cateva zile după ce te-ai vaccinat să ieși pozitiv la un test, atunci cand vrei să pleci din țară sau din alte motive, și să fie un rezultat fals; de fapt, să nu ai boala, dar, din cauza vaccinului, testul să iasă pozitiv? Valeriu Gheorghiță: Nu există acest risc. Vaccinarea nu interferă cu rezultatul testelor de tip RT-PCR. Este vorba de un vaccin care conține o proteină a virusului, iar testul de tip RT-PCR identifică genomul viral. Deci, nu are nicio legătură una cu alta. Vaccinarea nu influențează rezultatul testului. Reporter: Am o intrebare pentru doamna doctor Pistol. Spuneți-mi, vă rog, ce se intamplă in cazul in care un copil are COVID, părinții sunt vaccinați inclusiv cu rapel? Trebuie să răman in izolare sau nu? Adriana Pistol: Copilul, evident, rămane in izolare, părinții, dacă sunt vaccinați și sunt după minim 10 zile de la doza a doua, aceștia sunt scutiţi de la carantină, chiar conform hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 9. Reporter: Puteţi să ne faceți o actualizare in legătură cu numărul cazurilor de infectări cu tulpina din Marea Britanie? Adriana Pistol: Da, pot să spun că, pană astăzi, aveam inregistrate, in țara, noastră 200 de astfel de tulpini. Reporter: /.../prelucrate? Adriana Pistol: Nu, din păcate nu am această informație, dar pot să o obțin in curand. Reporter: Ne puteţi spune măcar dacă mai sunt copii depistați cu mutația contagioasă? Ştiam doar de un singur copil. Adriana Pistol: Nu ştiu să mai fie alți copii, la acest moment. Reporter: Doamna Pistol, o precizare, dacă se poate, in legătură cu certificatul de vaccinare. Pentru a-l primi pe email, unde trebuie să faci solicitarea? Se poate la centru...? Adriana Pistol: La centrul de vaccinare. Reporter: Mi-a scris cineva, care urmărește online conferința, că a cerut acest lucru la centrul de la Circ, dar acolo i-au spus că nu se poate și că doar il printează... Valeriu Gheorghiță: Se va putea. O să informăm, ca să știe că se poate. Adriana Pistol: Da, ține de o mai bună informare a celor de la centre, dar, dacă in final nu reușesc și noi avem, putem fi accesați la institut și putem ajuta persoanele respective, numai să nu fie sub formă de /...;/asta v-am explicat. Aia nu se poate. Andrei Baciu: Şi o ultimă menţiune la final, Romania se află pe locul 2 la nivel european și pe locul 7 cu privire la numărul persoanelor imunizate cu ambele doze, ceea ce garantează o imunizare completă. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc! Şi cred că știți și dumneavoastră sau anticipați că maine va fi vaccinată persoana cu numărul un milion. Nu știm cand, cum, dar maine va fi. Reporter: Şi cum veţi afla? Aflaţi in momentul in care va fi vaccinată? Se va transmite automat? Cum este? Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos! Andrei Baciu: Mulțumim mult şi o primăvară frumoasă! 2021-03-02 16:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_9_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîţu la prezentarea și dezbaterea, în Parlament, a proiectelor legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021Știri din 01.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-prezentarea-i-dezbaterea-in-parlament-a-proiectelor-legilor-bugetului-de-stat-i-bugetului-asigurarilor-sociale-de-stat-pe-anul-2021Galerie foto Discursul premierului Florin Cițu la prezentarea și dezbaterea, in Parlament, a proiectelor legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 [Check against delivery] Florin Ciţu: Domnule preşedinte, stimați colegi ai coaliției, stimați colegi din PNL, fără modestie, vă spun că acest buget este cea mai importantă realizare de cand am inceput această guvernare, in fruntea coaliției de centru-dreapta. Este primul buget al acestui mandat de patru ani al unei guvernări de centru-dreapta şi o să mă asigur, alături de colegii mei, că o să fie o guvernare de succes, care să se vadă, in primul rand, printr-o viață mai bună pentru toţi romani. O să reuşim doar dacă rămanem uniți şi ne concentrăm exact pe acele obiective care ne-au adus impreună: reformă şi investiţii. Şi vă spun că am tratat acest buget cu mare spirit de răspundere. Şi aici aş vrea să mă adresez direct colegilor mei din PNL, să le mulţumesc, pentru că votul colegilor mei din PNL este cel care m-a desemnat prim-ministru, m-a onorat şi mă responsabilizează. Este adevărat, suntem o coaliție in guvern, iar PNL este cel mai mare partid din această coaliție, are increderea romanilor, iar eu reprezint PNL in acest guvern, ceea ce inseamnă PNL in acest Executiv. Este responsabilitatea mea să garantez că PNL se va achita de misiunea dată de electorat acestei guvernări şi, bineinţeles, contez pe tot sprijinul colegilor din PNL in această misiune. Bugetul pe care il prezint astăzi, pentru anul 2021, are două elemente definitorii, la care ţin foarte mult. Incepem reforma in toate cotloanele statului roman. Dacă nu este clar, o repet, reformă a statului roman in toate cotloanele. Oprim 30 de ani de furt pesedist din buget, din bani publici. Şi a doua, reprezintă o declaraţie fermă că drumul Romaniei este in Europa şi nicăieri altundeva şi alături de partenerii noştri din Alianța Nord-Atlantică. Garantăm romanilor siguranţă şi securitate. Acum, inainte să incep prezentarea bugetului, o să mă adresez parlamentarilor PSD, o să le dau cateva secunde să işi ia un pix, o foaie şi să ia notițe, ca să nu mai avem discuţii după aceea. Vă așteptăm, cei care ştiu să scrie, bineinţeles! Bugetul pentru 2021 are la bază un deficit al bugetului general consolidat de 80 de miliarde de lei. Am să vă spun de deficitul ESA. Sunt trei deficite pe care lucrăm: ESA - de 8,23% din PIB, faţă de 9,1 estimat in 2020, realizăm o ajustare a deficitului cu un punct procentual din PIB. Veniturile bugetului general consolidat sunt de 364,9 miliarde de lei. /.../ Domnule preşedinte, văd și romanii pe ce cheltuiesc banii, din taxe, cei de la PSD, ii aruncă, dar asta este. Bugetul pe 2021: veniturile bugetului general consolidat de peste 64,9 miliarde de lei, in creștere cu 42,4 miliarde de lei față de anul precedent, cand am reușit, in ciuda tuturor lucrurilor pe care le spuneați despre noi in spațiul public, să avem venituri la fel de mari ca in anul 2019, cand ați avut creștere economică. Deci, ca să fie clar pentru toată lumea: in cea mai mare criză din ultima sută de ani, guvernul PNL a reușit să aibă venituri la fel de mari ca intr-un an in care ați avut creștere economică. Și vorbiți de evaziune fiscală, dacă ințelegeți ce vreau să spun; 47,4 miliarde de lei din fonduri europene, cu 13,8 miliarde lei mai mult decat anul trecut. Deci, nu ați depășit varsta copiilor. Vreți alocații - eu credeam că sunt pentru copii, nu pentru parlamentari, dar, in fine, dacă sunteți la varsta copiilor, asta este! Vă ințeleg că vă trebuie bani de buzunar, asta este! La estimarea veniturilor bugetare pentru 2021 s-au avut in vedere: 7,3 miliarde de lei - estimarea ANAF privind recuperarea obligațiilor fiscale declarate și amanate de la plată prin efectul legii, anul trecut; 2,7 miliarde de lei - estimarea ANAF privind efectele pozitive asupra colectării bugetelor rezultate din digitalizarea ANAF și 5 miliarde - repartizarea anuală a cotei de minim 75% din profitul nerealizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat; 2,6 miliarde de lei reprezentand sume de decontat din fonduri europene pe măsuri de prevenire şi combatere a pandemiei COVID-19. Bine, eu sunt sigur că o să vă placă partea a-2-a a discursului, dar aveţi răbdare. Trebuie să vă dau şi cifrele. Cheltuielile bugetului general consolidat: 444,9 miliarde de lei, in creştere cu 20,5 miliarde de lei faţă de anul trecut. Din start, construcția bugetului pentru 2021 a fost suplimentată cu sume necesare pentru plata pensiilor, care au crescut, şi a alocațiilor, care au crescut, in valoare de 10,4 miliarde de lei, deci, alocațiile anul acesta au crescut cu 20%, nu ştiu dacă şi pentru dumneavoastră, dar verificăm, la care se adaugă cheltuieli obligatorii de 5,7 miliard de lei dobanzi şi contribuția UE. Da, contribuția UE, de unde voiați dumneavoastră să luați banii, pentru ca să-i dați baronilor locali, prin amendamentele pe care le tot puneați in Parlamentul Romaniei. Investiţiile in acest buget sunt in plus cu 8,2 miliarde de lei. /...;/ Dacă v-aţi citi e-mailul, aţi vedea ce am făcut cu banii. V-am trimis e-mail in fiecare lună, anul trecut, să vedeți unde sunt banii, dar, dacă nu deschideți e-mailul, asta este. Astfel că ajustarea deficitului intern in ESA in 2021 este moderată, pentru a putea continua sprijinul fiscal-bugetar amplu din 2020, pentru inlăturarea efectelor negative create de pandemia COVID-19. Mai simplu, politica fiscală anul acesta rămane stimulativă, deci, nu poți să vorbești de austeritate cand cresc cheltuielile bugetare, cand ai o politică fiscală stimulativă, ca să traduc pentru dumneavoastră. Bugetul este construit să incurajeze redresarea economică in anul 2021, dar să reducă in același timp dezechilibrele bugetare apărute in perioada - şi, iarăși atenție, vă rog notați - 2017-2019, cand amanați facturi şi făceați cheltuieli. Sunt aşteptări de la mediul de afaceri, precum transparență, predictibilitate, stabilitate, simplificare in privința legislației fiscale şi asta vom face. Am promis de anul trecut şi m-am ținut de cuvant. Nu am introdus taxe in acest buget şi nu au crescut alte taxe. Noi ne ținem de promisiuni in ceea ce priveşte taxele. Este important, şi vom face prin acest buget, să accelerăm procesul de informatizare pentru a creste de gradul de colectare prin conformare voluntară. Aşa se face, aşa crești veniturile la buget, nu prin taxe, cum făceați dumneavoastră, pe care noi le-am eliminat din prima zi. Ştiu, romanii şi-au pierdut speranța că se mai poate face ceva. Gata! Le spun tuturor romanilor că se poate şi că a venit momentul. Eliberăm bugetul de furtul pesedist. In primul rand, reformă in administrație locală şi centrală. Am spus-o şi o repet, angajații sectorului public trebuie să-şi asume deciziile. Salarii mai mari cu 70% decat in sectorul privat trebuie justificate. Dublarea cheltuielilor de personal in sectorul bugetar, in ultimii patru ani, trebuie să se vadă şi in performanță. Nu se vede, şi nu o spun doar eu, o spun toţi romanii care trebuie să lucreze cu instituțiile statului. Trebuie să existe responsabilitate şi răspundere. Şi, da, am spus şi o repet, trebuie să putem să restructurăm aparatul de stat in funcţie de nevoile curente ale societății. Nu putem să păstrăm un stat construit de comuniști, să sperăm că va face performanță in economia secolului XXI. Veniturile in sectorul bugetar trebuie - accentuez - trebuie să fie transparente şi legate direct de performanță. Este contraproductiv să existe așteptări că salariile cresc oricum, indiferent de performanță. Ajunge, nu se mai poate, oprim mafia pesedistă care le-a indestulat buzunarele ani de zile. Şi ajungem la legea salarizării, care o să fie in Parlamentul Romaniei in curand şi, bineinţeles, dispare sistemul de sporuri. Aşa cum este el implementat astăzi, multe dintre sporuri dispar. Dar cel mai important lucru este ca acei funcționari publici, care işi fac treaba, să fie şi cel mai bine remunerați. Reforma companiilor de stat. Și iarăşi mă uit la PDS, pentru că, aici, ştiu că o să vă doară rău de tot. PSD este campion, domnule preşedinte Marcel Ciolacu, la distrus companii naționale. Dumneavoastră sunteți unul dintre beneficiarii principali, dumneavoastră şi partenerii dumneavoastră, şi ar fi bine să explicați astăzi - aveţi o șansă, de la această tribună-, cum l-aţi ajutat pe Omar Hayssam să beneficieze de privatizările din judeţul Buzău şi, mai ales, de IPRS Băneasa. Apropo, aţi discutat cu teroristul Hayssam la vanătoare devalizarea? In acele partide de vanătoare aţi discutat, cand vă făceați poze cu el? Pentru că la pescuit ştim ce aţi discutat, ne-a spus Dragnea. Nu ştim ce aţi discutat la vanătoare cu teroristul Hayssam, acolo să ne spuneți. Companiile de stat cară de la un buget la altul arierate de miliarde de lei. In fiecare an aruncăm bani buni in găuri negre, in loc să investim. Nu se mai poate aşa! Nu putem să cărăm după noi, an de an, aceste pierderi, doar de frică. Pană la urmă, s-a văzut că dacă nu sunt performante, tot in faliment ajung aceste companii. Unele companii pot fi restructurate, și vă spun că TAROM o să fie un astfel de exemplu de succes, a inceput restructurarea anul trecut, și poate să facă profit. Altele nu pot! Dar să știți că nici romanii nu pot să mai finanțeze din taxele lor furtul PSD din aceste companii. Se oprește aici! Costul pentru societate este enorm! De 30 de ani, clasa politică din Romania a fugit de reformă, de măsuri clare și transparente, care fac bine intregii societăți pe termen lung. Nu trebuie să ne mai fie frică să cerem performanță, profit, transparență, responsabilitate de la companiile de stat cu privire la modul in care sunt cheltuiți banii publici. Iar soluția o spun foarte clar: din punctul meu de vedere, nu mai merge așa să tot ștergem datoriile, iar ANAF-ul să devină agent imobiliar. In 30 de ani, au tot fost șterse datorii, iar acele companii au făcut altele noi. Fără un program clar de restructurare, nu mai putem continua! Mă aștept la managerii plătiți cu mii de euro lunar să vină cu un program de restructurare rapid. Dacă nu pot, dacă nu știu, să spună acum! Dacă nu pot, pleacă! Mai bine pleacă singuri decat să le spun eu să plece! Și, da, vom avea mai puțini oameni, și aici știu că vă doare foarte rău, in CA-urile companiilor de stat - oameni numiți transparent și oameni competenți. Politica salarială pe anul 2021 pentru operatorii economici este prevăzută in proiectul de lege pentru toată lumea să o vadă. Aceștia au plafonată cheltuiala salarială la nivelul celei din 2020, deci nu pot să crească salariile, trebuie să se descurce cu banii de anul trecut. Reforma in administrația locală, pentru că și acolo trebuie să mergem, este urgentă și necesară. Avem sute, poate mii de comune, in Romania, și orașe, unde primăriile nu pot, din propriile venituri, să iși plătească salariile, dar in ultimii patru ani au angajat oameni și au crescut și salariile. Dacă nu poți să plătești salarii din veniturile proprii, atunci politica salarială ți-o face guvernul. Transferăm această responsabilitate la guvern, pentru că nu sunteți responsabili. Dacă vreți să facem investiţii, reforma şi creșterea economică sunt susținute de investiţii. Iar, in anul 2021, continuăm să alocăm pentru proiecte de investiţii sume record. Da, se poate face in criză, să ai sume record şi să ai şi execuție bugetară, respectiv 61,9 miliarde de lei, 5,5% din PIB. Anul trecut au fost cheltuite 53 de miliarde de lei pentru investiţii, iarăşi o sumă record. Dar cel mai important, şi anul trecut şi anul acesta jumătate din aceşti bani sunt din fonduri europene. /.../ Ştiu, veţi primi alocația, dar trebuie să vă inscrieți la școală, nu ştiu, vedeţi cum sunteți. Cred că sunt legate, burse, alocații sunt legate, ori la grădiniță, ori cu școala, sunt legate. Ministerul Sănătății are alocate 11,4 miliarde de lei, in creștere, de asta nu am ințeles toată discuția in spațiul public, cu 700 de milioane de lei faţă de 2020 şi cu 2,2 miliarde de lei mai mult decat in 2019, cand era PSD la guvernare, și era an de creștere economică. Deci, să fie clar pentru toţi romanii: in ani de criză, am alocat mai mulți bani la sănătate decat a alocat PSD in perioada de creștere economică de 4%. Ca să vedeţi prioritățile acestui guvern. Din reacţii văd că nu aţi citit bugetul sau nu ştiţi să citiți, una din două. De menționat că anul acesta s-au alocat sume record și in sectorul de sănătate. Vorbim aici, la capitolul in domeniul de sănătate, de un total de 56,9 miliarde de lei. Asta o să vă placă cel mai mult. Bugetul este un instrument prin care se realocă resursele in economie. Asta face bugetul. Luăm bani din taxe şi impozite şi realocăm pe priorități. Şi, aţi văzut clar, prioritățile acestui guvern sunt: reformă, investiţii şi, da, sănătate. Nu cum aţi făcut cand aveați creștere economică. Deși suntem intr-o perioadă de criză economică, am alocat resurse pentru toate ministerele şi resurse record la investiţii. Pentru că doar prin investiţii putem avea o economie care să crească şi prin creștere economică putem să plătim şi pensii şi salarii. Dar in acelaşi timp acest buget este declarația mea fermă pentru romani că, anul acesta, in premieră, vom tăia toate căile prin care se fură banii din bugetul statului. Este promisiunea mea pentru romani şi este o declarație fermă. Aceasta este cea mai proastă veste pentru voi, cei de la PSD, faptul că nu se mai poate fura din buget. Pentru că erau singura voastră sursă de a vă imbogăți ilegal. Din reacţii văd clar că nu aţi citit bugetul şi romanii trebuie să știe că PSD țipă aici, in Parlament, şi ţipă la televizor nu pentru că nu este de acord cu bugetul Romaniei, pentru că nu l-a citit şi nu il ințelege, țipă pentru că nu mai poate fura. Este un ţipăt al disperării, de asta țipă pesediștii. Nu ințeleg bugetul, nu ştiu ce este il el, dar işi dau seama că nu mai pot fura. Sunt doar interesați de căpuşarea bugetului şi işi dau seama că patru ani de zile de acum incolo nu vor mai putea face acest lucru. Țipă şi injură. Şi țipă pentru că, pentru prima oară in 30 de ani, cineva are curajul să le spună in faţă: ajunge! Vă mulţumesc! *** Intervenția, in Parlament, a premierului Florin Cițu in cadrul prezentării și dezbaterii asupra proiectelor legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sursele PSD in ceea ce mă priveşte sunt la fel de proaste ca multe lucruri pe care le face PSD, dar asta este, n-avem ce să facem. Mi-a plăcut că PSD astăzi ne-a arătat din nou că nu ințelege să citească, nu ştie cum să citească un buget. Cel mai mult afli despre oameni ce ştiu atunci cand ii lași să vorbească şi PSD astăzi a arătat, lăsandu-i să vorbească, că nu ştie ce este in acest buget, chiar nu ştie, aşa că n-are sens să mai discutăm despre PSD. Eu aş vrea să le mulţumesc colegilor parlamentari de la PNL, USR, UDMR şi Minorități pentru munca pe care au depus-o in ultimele zile, pentru susținerea acestui buget fără amendamente in Parlamentul Romaniei. Este primul buget in ultimii 30 de ani de zile care pune in centru investiţiile şi reforma și de aceea țipă PSD. Romanii trebuie să ştie că PSD țipă din disperare. A rămas fără sursa din buget prin care işi finanțau toate afacerile ilegale. Unii dintre ei au fost prinși şi sunt la pușcărie, alții urmează, dar i-am lăsat fără sursa de finanţare şi de aceea țipă acești oameni. Mulţumesc! 2021-03-01 17:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_19_resize.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Zilei Protecției Civile din RomâniaȘtiri din 28.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-zilei-protectiei-civile-din-romaniaAstăzi, cu ocazia Zilei Protecției Civile din Romania, celebrăm intreaga activitate derulată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și a celorlalți specialiști implicați in prevenirea și furnizarea răspunsului la dezastre. Angajamentul acestor apărători ai vieții cetățenilor au un impact semnificativ și o responsabilitate majoră in salvarea comunităților amenințate de dezastrele naturale sau de alte situații limită, la nivel național. Contribuția Departamentului pentru Situații de Urgență este relevantă in mecanismul de gestionare a situațiilor de urgență, prin modernizarea continuă și dobandirea de noi responsabilități in domeniul protecției civile. Acestea au fost probate in plan operativ, prin numeroasele intervenții in fața provocărilor apărute, inclusiv in contextul pandemiei de COVID-19, prin activarea Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției. Prevenirea și pregătirea au fost susținute de proiectele destinate reducerii riscurilor la dezastre, iar testarea răspunsului la urgențe a fost materializat prin participarea la activităţi şi exerciţii internaţionale. Procesul de dotare continuă, prin accesarea fondurilor europene, iar răspunsul prompt furnizat in situații limită confirmă faptul că astăzi acest sistem integrat al situațiilor de urgență, coordonat de Departamentul pentru Situații de Urgență si structurile aflate in coordonarea acestuia, au evoluat vizibil și au reușit să se poziționeze in topul clasamentului alături de celelalte servicii de urgență similare internaționale. Contextul național și internațional ne obligă să menținem aceleași standarde de calitate, să fim rezilienți, iar in susținerea lor, programul de guvernare acordă o importanță majoră dezvoltării și consolidării acestui sector vital populației. Dat fiind faptul că in data de 1 martie celebrăm și Ziua Mondială a Protecției Civile, reafirm profesionalismul și expertiza pe care reprezentanții protecției civile au dobandit-o in acești ani, confirmată in misiunile de sprijin oferit altor state precum Albania, Liban, Croația, puternic afectate de explozii, cutremure, inundații, dar și prin acordarea rapidă de asistență internațională in scopul oferirii de echipamente sau materiale indispensabile subzistenței. Vă mulțumesc pentru dedicarea, eforturile și sacrificiile depuse in slujba cetățenilor și vă asigur de intreaga susținere pentru consolidarea gradului de reziliență in randul comunităților! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-02-28 13:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-28-01-33-15big_sigla_guvern.pngPremierul Florin Cîțu a participat la plecarea primului lot de doze de vaccin AstraZeneca, oferite ca ajutor umanitar Republicii MoldovaȘtiri din 27.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-a-participat-la-plecarea-primului-lot-de-doze-de-vaccin-astrazeneca-oferite-ca-ajutor-umanitar-republicii-moldovaGalerie foto 2021-02-27 14:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim-9371.jpgDeclaraţii susţinute de premierul Florin Cîţu la ParlamentȘtiri din 26.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-parlament [Check against delivery] Reporter: /.../ Pană la urmă, nu au fost adoptate acele amendamente propuse de social-democrați; nici cel referitor la creșterea alocațiilor, de exemplu. Florin Ciţu: Am spus, din primul moment, că imi doresc ca acest buget să iasă din Parlamentul Romaniei, așa cum a fost votat in guvern. Este un buget care are in centru investițiile și un buget care forțează reforma in administrația publică, centrală și locală. De aceea, prefer să iasă din Parlament așa cum a fost aprobat in Guvern. Reporter: Pe de altă parte, in comisiile de specialitate am văzut că au fost şefi ai unor instituții care au criticat dur acest buget mic; de multe ori vorbim despre un buget cu 20% mai mic decat anul trecut, de exemplu - vă dau, spre exemplu, Inalta Curte de Casație și Justiție - și am văzut că nu au fost adoptate amendamente pentru a fi majorat bugetul, chiar dacă cei din coaliție au fost de acord cu ideea că bugetul este subdimensionat și au fost date certitudini că la rectificarea bugetară veți da un buget mai mare. Se va intampla acest lucru? Florin Ciţu: Eu nu știu cine poate să dea certitudini referitoare la ce se intamplă la rectificarea bugetară aici, in parlament. Reporter: Dl Stelian Ion, d-na Iuliana Scanteie... Florin Ciţu: In acest moment, bugetul Romaniei nu putem să spunem că este mic. Avem un buget cu cheltuieli mai mari decat anul trecut; nu avem cum să spunem că este un buget mic. Reporter: Dar nu peste tot. Florin Ciţu: Nu, dvs vorbiţi de distribuție. Trebuie să ne uităm la tot bugetul Romaniei, cum au fost impărțiți banii. Şi au fost impărțiți banii pe care ii avem din veniturile cetățenilor - 32,76% din PIB - au fost impărțiți in toate ministerele pe priorități, pe proiecte de priorități. Bugetele, bineințeles dacă ne uităm la 2019, sunt mai mari; 2020 a fost un an special cu priorități pentru toată lumea, fiecare minister a avut cheltuieli suplimentare cu pandemia anul trecut, unele dintre ele nu se mai regăsesc anul acesta. Este un buget mai mare decat anul trecut, deficitul in scădere, dar totuși sunt 80 de miliarde de lei, bani pe care ii punem in economie peste veniturile pe care le luăm din economie. Deci cheltuieli sunt mai mari și injectăm și 80 de miliarde de lei. Această noțiune că este un buget mic este falsă și nu este susținută de date. Sunt cheltuieli mai mari decat anul trecut. Reporter: Referitor la acel pașaport de vaccinare. Am văzut deja că se discută intens la nivelul Uniunii Europene. Dacă ați avut vreo discuție cu președintele Klaus Iohannis și care este opinia guvernului? Florin Ciţu: Eu am spus opinia guvernului de cateva ori. Nu avem această discuție in acest moment. Este prematur. In momentul in care ai doar un inceput al campaniei de vaccinare, nu poţi să vorbeşti despre un pașaport pentru vaccinare. Dacă vom avea toată populația vaccinată, atunci da, bineințeles, poți să vorbești. Reporter: Dl. Năsui spunea că există discuţii bilaterale cu Grecia și Israel, spre exemplu. Florin Ciţu: Nu există un astfel de mandat la nivel de guvern. Nu există niciun mandat, să discutăm bilateral cu Grecia pentru un pașaport de vaccinare. Guvernul nu a dat un astfel de mandat niciunui ministru. Eu v-am spus: opinia in acest moment, este că nu puteam să discutăm despre așa ceva, cand avem doar o mică parte din populație, chiar dacă noi suntem printre țările avansate din UE care au o campanie vaccinare de succes. Reporter: De la ce nivel putem să discutăm despre un astfel de pașaport de vaccinare? Cat la sută din populație ar trebui să fie vaccinată ca să putem să incepem să discutăm despre așa ceva? Florin Cițu: Haideți să avansăm cu campania de vaccinare și vom discuta după aceea. Reporter: Voiam să vă intreb dacă luați in calcul să impuneți și alte restricții, in perioada următoare? Au tot crescut cazurile, inclusiv in comisii am văzut parlamentari care nu poartă mască. Florin Cițu: Este adevărat. Am văzut şi eu, și am văzut şi pe stradă oameni care au inceput să se relaxeze, să nu mai poarte mască, ceea ce nu ne putem permite. Am avut pană acum rezultate bune, nu ne putem permite acum să nu respectăm regulile și restricțiile și trebuie să purtăm mască in continuare in spațiul public, peste tot, distanțare socială, să ne dezinfectăm - toate regulile care au fost pană acum, dacă nu vrem să pierdem ceea ce am caștigat. Pentru că, pană la urmă, dacă va crește numărul de infectări, va trebui să luăm inapoi unele dintre relaxările pe care le-am dat in această perioadă. Reporter: Cand va crește numărul de cazuri, la 4 sau 5.000, e posibil să avem alte restricții care se impun? Florin Cițu: Deja avem; in acest moment, se ştie foarte clar cand vom lua din aceste restricții. Avem trei la mie, este un prag; in școli, știm foarte bine că sunt acele praguri, pe culori, verde și așa departe, galben. Deja lucrurile astea se știu și atunci noi vedem care este evoluția şi, in funcţie de cum evoluează, lucrurile, vom lua și măsurile, dar repet, depinde de noi să nu ajungem acolo. Am muncit foarte mult să ajungem aici, să avem totuși o situație economică bună și să avem şi restaurante deschise, să avem și oameni care să meargă la munte etc, dar dacă nu purtăm mască in spațiul public, dacă nu avem distanțare socială, unele din aceste lucruri vor merge inapoi. Reporter: Se schimbă formula de calcul a incidenței, domnule premier... Florin Cițu: S-a schimbat de azi. /.../ Reporter: Bun, referitor la incidenţă, să revenim. Ne așteptăm astăzi să fie mai mare incidenţa in anumite județe, după schimbarea formulei de calcul? Florin Cițu: Nu, pentru că o mare parte din aceste focare erau in centrele de bătrani sau in spitale și deja ştiţi foarte bine că am avut o campanie pentru a vaccina medicii și aceste centre de bătrani, deci nu mă aștept să avem o creștere datorită schimbării formulei. Dacă s-ar fi intamplat acum cateva luni de zile, da, ar fi insemnat ceva. Astăzi nu mă aștept să se intample. Nu mă aștept să fie un boom din cauza formulei. Reporter: Celelalte state, ca Marea Britanie, Franța, Germania și-au făcut deja planuri concrete de deschidere, in timpul verii - din 15 iunie se deschide tot, inclusiv concerte, stadioane tot. Romania are vreun astfel de plan? Florin Cițu: Ştiu, au fost mai multe planuri in aceste țări și pe care le-au luat schimbat. Noi vrem să ne asigurăm că intai avem campanie de vaccinare de succes și apoi venim și cu planurile. Știţi foarte bine că in majoritatea ţărilor din UE au fost perioadele de lockdown. Romania nu a avut perioade de lockdown. Eu cred că strategia pe care noi am adoptat-o a fost... Reporter: Dar avem o strategie? Că nu spune nimeni nimic... Florin Ciţu: Avem o strategie... Reporter: Care e? Florin Ciţu: Haideţi să ne uităm la unde este Romania astăzi și unde sunt alte ţări. Eu zic că strategia pe care noi o avem astăzi și care funcționează este una foarte bună. Ne uităm la numărul de persoane infectate, ne uităm la ce se intamplă cu persoanele de la ATI, ne uităm la numărul decese, deci mergem in direcția corectă. Reporter: La ATI se menține un număr mare de pacienți, avand in vedere numărul de cazuri... Florin Ciţu: Sunt sub 1.000 de persoane de cateva săptămani. Eu știu că incercăm să găsim lucruri negative de fiecare dată, dar in Romania avem două lucruri care merg bine. Campania de vaccinare - nu poate nimeni să o nege, suntem in primele trei in Uniunea Europeană. In ceea ce priveşte pandemia, din noiembrie am inceput să ținem lucrurile sub control. Cum vor evolua lucrurile, vom vedea și după aceea vom deschide... Reporter: /.../ Florin Ciţu: Haideţi să ajungem acolo, pentru că dacă le redeschidem prea devreme şi uitaţi-vă ce se intamplă acum/.../ Reporter: /.../ ci un plan... Florin Ciţu: Planul este următorul: cum va avea sub control pandemia, vom redeschide economia. Romania nu are o economie inchisă. Ştiţi foarte bine că singura dată a fost inchisă anul trecut, două luni de zile. Am rămas deschiși de atunci cu toată economia și vom continua in aceeași direcție. Reporter: Domnule prim-ministru, ce se mai intamplă cu acele rapoarte privind incendiile? Ştim că se fac două rapoarte, unul de la Piatra Neamț, refăcut, și unul de la Balș. Domnul ministru al sănătății spunea că vor fi prezentate săptămana trecută. Florin Ciţu: O să vină să le prezinte domnul ministru al sănătății cand le are. Reporter: Nu vi le-au prezentat pană acum, totuşi? Florin Ciţu: Eu am rapoartele făcute de Corpul de Control al Guvernului, aceste rapoarte le am, dar ministrul sănătății va prezenta rapoartele respective. Reporter: A dat de mai multe ori nişte limite şi nu au fost respectate. A spus in repetate randuri că o să le prezinte maine, poimaine și nu s-a intamplat. Florin Ciţu: Asăzi o să am o discuţie cu domnul ministru. Vom avea o şedinţă de guvern la ora 13:45. Vom adopta online hotărarea de guvern pentru a ne asigura că ajung in Republica Moldova astăzi, sper, cele 21.600 de doze de vaccin şi atunci vom discuta să vedem cand apar... Reporter: Ce tip de vaccin? Florin Ciţu: Cred că sunt AstraZeneca. Reporter: Domnule prim-ministru, a fost o propunere făcută ieri in cadrul Comisiilor de buget, anume că banii care răman pe pensiile speciale ale parlamentarilor să fie direcționați către alocațiile copiilor, să fie o nouă majorare. Această propunere a fost respinsă. Luați in calcul, totuși, in plen, poate, să schimbați acest lucru? Florin Ciţu: Ne uităm la... Eu am spus, de la inceput ,că vreau ca acest buget să iasă din Parlamentul Romaniei așa cum a fost aprobat in Guvern. Dacă sunt economii, ne uităm unde vor fi redirecționate aceste economii. Reporter: E clar că vor fi aceste economii avand in vedere că au fost eliminate pensiile speciale, deci bani in plus vor fi. Vor fi majorate și alocațiile in aceste condiții? Florin Ciţu: Răman la opinia că trebuie, in acest moment, să avem acest buget, să rămană in forma in care a fost aprobat in Guvern. Reporter: Dacă ne raportăm la forma proiectului care a plecat de la Senat pentru majorarea alocațiilor, următoarea majorare se va face in 2022, deci putem să fim foarte siguri că anul acesta nu vom mai avea parte de o majorare a alocațiilor? Ca să ințeleagă și părinții și copiii. Florin Ciţu: Anul acesta, alocațiile au fost mărite cu 20%. Reporter: Vorbim de o majorare de la jumătatea anului. Florin Ciţu: Nu, deci anul acesta alocațiile au fost mărite cu 20%. In Uniunea Europeană, salariile au crescut, anul trecut, in medie cam cu 3% in sectorul public. In sectorul privat, am văzut estimări pentru 2021 că salariile răman constante, deci eu cred că o creștere de 20% este una semnificativă şi pentru alocații in aceste condiții de criză. Reporter: Nici măcar la o rectificare bugetară nu se pot majora, avand in vedere că vor fi făcute economii la buget? Florin Ciţu: Este vorba de un mod predictibil de a face politică economică, avem o strategie fiscal-bugetară pe care am prezentat-o şi ne ținem de această strategie fiscal-bugetară. Reporter: Referitor la buget, vă mai păstrați opinia potrivit căreia, dacă la jumătatea anului, execuţia pe ministere la bugete, dacă nu va fi perfectă, discutați cu miniștrii cu mandatele pe masă? Florin Ciţu: Da, dar nu este doar o opinie, este un articol in Legea bugetului deja. Reporter: Dacă execuția nu va fi perfectă, miniștrii pleacă? Florin Ciţu: Nu. Este un articol care spune foarte clar că bugetele vor fi ajustate in funcţie de execuție şi vom avea atunci, bineinţeles, discuţii de ce nu au fost executate bugetele. Reporter: Referitor la acest lucru, ne reamintim că Dan Barna spunea că premierul nu poate lua singur o decizie in privința miniștrilor din USR PLUS, dacă vine vorba despre o evaluare şi o eventuală remaniere. Pană la urmă, va fi decizia dumneavoastră sau va fi o decizie politică in privința anumitor miniștri? Florin Ciţu: Să le luăm pe rand. Nu se discută de remanieri in acest moment in Guvernul Romaniei - trebuie să incepem execuţia bugetară - dar ipotetic, dacă va fi nevoie la un moment dat, Constituția este foarte clară: cine face propunerea, cine face demiterea şi aşa mai departe - astea sunt lucrurile despre care vorbim. In rest, discuţii politice şi in spațiul public se pot face tot timpul, dar in acest moment nu există acest subiect pe agenda Guvernului. Reporter: Dar aţi avut o discuţie cu domnul Dan Barna pe acest subiect? Pentru că public v-aţi tot contrat pe această temă. Florin Ciţu: Discuțiile pe care le avem noi răman intre noi. Reporter: /.../ Aveţi o relație bună cu domnul Barna? Florin Ciţu: Am o relație bună cu toată lumea din coaliție, se vede foarte bine. Reporter: Le-aţi prezentat colegilor... Reporter: /.../ protestează in stradă, inclusiv polițiștii. Ce mesaj le transmiteți polițiștilor care au ajuns pană la Palatul Cotroceni să se contreze cu jandarmii? Florin Ciţu: Deci anul trecut... nu, in 2017 au fost foarte mulți oameni in stradă, pentru că Guvernul PSD a dat Ordonanța 13. Atunci au fost foarte mulți oameni in stradă. In 2020, Romania a trecut prin cea mai mare criză din ultima sută de ani. Salariile din sectorul public au crescut in medie cu 8% faţă de creșterea din Uniunea Europeană de 3%. In sectorul privat am avut 1,4 milioane de oameni in şomaj tehnic, niciun protest. Am reușit, prin măsurile pe care le-am luat, să păstrăm locurile de muncă ale celor 1,4 milioane de oameni care au reușit să se intoarcă şi să impreună am reușit cea mai mare creștere economică in trimestrul IV din Uniunea Europeană. In 2021, veniturile din sectorul bugetar răman la nivelul anului 2020, adică cu acea creștere din 2020, cu o inflație in scădere. Nu ințeleg rostul acestor proteste. Deci veniturile răman la nivelul anului 2020 - asta a fost decizia. Mai mult de atat nu am ce să vă spun. Sectorul privat spune foarte clar, in 2021 nu vor exista nici acolo creșteri salariale, pentru că in continuare suntem intr-o criză economică. Deci mi se pare unfair, necinstit, faţă de ceea ce se intamplă in sectorul privat ceea ce se intamplă cu aceste proteste. In sectorul privat avem oameni care plătesc taxele, ne plătesc salariile şi totuşi au trecut printr-o perioadă dificilă şi merg mai departe. Reporter: Domnule premier, o declaraţie... Florin Ciţu: Şi aş vrea să revin asupra acestor proteste, pentru că avem... Şi aici cred că trebuie să avem o discuţie onestă noi, in societate. Singurii oameni care au rămas in funcţie 30 de ani sunt liderii de sindicat. Este ok? In timp ce in restul societății se mai fac schimbări. Chiar aşa? Reporter: Este lege /.../ Florin Ciţu: Ei, haideți să mai discutăm şi despre această lege, să vedem cum ajung şi acele cotizații, sunt automat făcute din conturile oamenilor, este ok să se ia automat din contul oamenilor... Reporter: Şi aveţi de gand să modificați legea /.../ Florin Ciţu: Eu zic că trebuie să discutăm in societate, aşa cum vom discuta in societate şi vom modifica numărul membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat. V-am spus că vom face acest lucru şi cred că săptămana viitoare venim cu o ordonanţă. In cate consilii de administrații pot acești oameni să facă parte? Reporter: Care va fi limita? Florin Ciţu: Cinci este ceea ce propun eu. Reporter: Dar aveţi acordul coaliției pentru aceste modificări? Reporter: Şi cu sindicatele, cum modificați legea, să poată fi concediați liderii de sindicate? Florin Ciţu: Vedem, vedem... Eu zic că trebuie să avem o discuţie in societate pe acest lucru. Repet, companiile de stat au 63 de miliarde de lei pierderi. Pierderile in 2014 - n-aveau nici o treabă pentru acest lucru - erau de 53 de miliarde. Atunci au fost băgate aceste companii in insolvență. De atunci s-au acumulat dobanzi, penalități, am ajuns la 63 de miliarde. Bugetul investițiilor, ca să vedeţi, relativ ce se intamplă, bugetul investițiilor este de 62 de miliarde de lei. Nu putem să facem investiţii pentru că avem pierderi la aceste companii, trebuie să facem restructurare şi această restructurare incepe cu conducerea acestor companii. Reporter: Revenind la consiliile de administrație, domnule premier, inţelegem că există persoane care se află in mai mult de cinci consilii de administrație? Florin Ciţu: Da, şi va fi un maxim de două consilii de administrație. Reporter: Deci maxim două consilii de administrație? Florin Ciţu: Da, da, veţi vedea. Am spus de la inceput, vom face reforme. Este anul reformelor şi anul investițiilor şi veţi vedea cum se va intampla. Vă mulţumesc! Reporter: Şi indemnizația pentru consiliul de administrație? Reporter: Aveţi acordul coaliției /.../? Florin Ciţu: Sunt propuneri pe care le voi face eu şi vom vedea coaliția. Vă spun public ce vreau eu să fac, coaliția va veni şi va discuta. Repet, vor şi modificări in ceea ce priveşte mandatele funcționarilor directori generali, secretari generali /.../ Reporter: Aceeași ordonanţă? Florin Ciţu: S-ar putea să fie mai multe ordonanţe. Incepem cu 109, pentru că trebuie să mergem pe 109. In acest moment, ca să ințelegeți, membrii consiliilor de administrație sunt numiți pe două luni, pe patru luni. Aşa ceva nu se poate intampla, nu poți să ai performanță cand numești oameni pe două luni, pe patru luni şi apoi ii renumeşti sau poți să pui pe altcineva. Reporter: Deci va fi un mandat minim de șase luni, un an? Florin Ciţu: Va fi un mandat poate mai mare. Ca să poți să faci performanță, trebuie /.../. Dar in acelaşi timp, repet, maxim cinci membri. Reporter: Mulțumim! 2021-02-26 14:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-02-26_at_15.01.04.jpegViceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe E.S. Dr. Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în RomâniaȘtiri din 25.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/viceprim-ministrul-dan-barna-l-a-primit-astazi-pe-e-s-dr-ahmed-abdullah-bin-saeed-al-matrooshi-ambasadorul-emiratelor-arabe-unite-in-romania Viceprim-ministrul Dan Barna l-a primit astăzi pe E.S. Dr. Ahmed Abdullah Bin Saeed Al Matrooshi, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite in Romania. In cadrul intrevederii, viceprim-ministrul a subliniat hotărarea Romaniei in direcția consolidării relațiilor tradiționale cu UAE, cu accent pe creșterea și diversificarea schimburilor comerciale și promovarea unor proiecte de investiții bilaterale. In acest context, cele două părți au convenit să continue eforturile pentru elaborarea unui plan de acțiune menit să stabilească pașii concreți pentru implementarea Parteneriatului Economic Strategic intre Romania și EAU. Viceprim-ministrul Dan Barna a apreciat eforturile guvernului EAU in direcția organizării - Expo 2020 Dubai. - Am incredere că următoarea Expoziție Mondială va fi esențială in modelarea lumii in perioada post-pandemie, a spus Dan Barna. Notă: Amanată in contextul pandemiei de COVID-19, Expoziția Mondială Expo 2020 Dubai va avea loc in perioada 1 octombrie 2021 - 31 martie 2022. Tema pavilionului romanesc va fi - New Nature și va propune un proces de reflecție asupra creșterii economice sustenabile in contextul provocărilor legate de protejarea mediului. 2021-02-25 16:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-02-25_at_16.34.07.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la dezbaterea organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din RomâniaȘtiri din 25.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-dezbaterea-organizata-de-consiliul-national-al-intreprinderilor-private-mici-si-mijlocii-din-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Alocuțiunea premierului Florin Cițu la dezbaterea organizată de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule președinte. Este adevărat, nu o să spun foarte multe, pentru că vreau să avem un dialog, e mai bine decat să vorbesc doar eu, dar trebuie să punctez cateva lucruri. Aveți dreptate, anul trecut a fost an dificil, in special pentru antreprenori, pentru IMM-uri, pentru sectorul privat. Am apreciat modul in care v-aţi comportat anul trecut, pentru că, deși au fost circa 1,4 milioane de oameni in șomaj tehnic, nu am văzut nicio grevă, nu am văzut pe nimeni stradă, nu a făcut nimeni scandal. Am acceptat situația cu toții și am găsit soluții și pentru asta apreciez modul in care ați ințeles situația prin care a trecut Romania anul trecut. Au fost cateva măsuri bune, pe care le-am luat anul trecut și le-am imbunătățit impreună cu dumneavoastră; IMM Invest este un program de succes și a fost soluția pe care am luat-o și văd că și alte țări din Uniunea Europeană merg acum de la ajutor de stat sau injecție directă, alte forme de ajutor de stat, la această formă de garanție, deci este testată. In acelaşi timp, vreau să vă spun că și pană să ajung aici, dar şi de aici inainte, voi spune același lucru: adevărații eroi in economie sunt antreprenorii. Ei sunt cei care iși asumă riscuri, pe banii proprii, de multe ori caștigă, de foarte multe ori pierd și au curajul să o ia de la capăt. Fără această efervescență in sectorul privat, fără dumneavoastră, care vă asumaţi riscuri, cu IMM-uri, care, după aceea, unele dintre ele ajung companii mari, pentru că de acolo apar companiile mari, fără dumneavoastră, nu am avea o economie dinamică. Și vreau să vă mulțumesc pentru că, anul trecut, e adevărat, a fost dificil pentru toată lumea, dar dinamica, transparența, relația pe care am avut-o impreună anul trecut s-au văzut la finalul anului, cand Romania a avut cea mai mare creștere economică din Europa in trimestrul patru. Deci, cred că am lucrat bine și vom lucra bine și in continuare. Am prelungit măsurile de succes, e adevărat, IMM Invest și apare un hibrid, un frate mai mic, Agro Invest pentru sectorul agricol, un fel de IMM Invest pentru agricultură și, bineințeles, programul a fost imbunătățit. Vom vedea anul acesta cat va putea merge, pană cand vom putea merge, dar vă spun că vor fi și alte programe care să susțină IMM-urile și aici este rolul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). In PNRR trebuie să fie programe care să susțină acest sector și vor fi sume alocate in PNRR. IMM Invest, am spus deja, merge mai departe. Celelalte programe, cele trei, și in special Măsura 3, unde au fost cateva probleme - cred că aici a fost o interpretare mai largă a ceea ce noi am spus in acea măsură. Cand am vorbit de spații de producție, nu se gandea nimeni la imobiliare - aceasta e interpretarea noastră. Asta este. E adevărat că nu poţi să știi intotdeauna cum este folosit in partea cealaltă. E posibil ca o soluție pe care să o avem pe termen scurt, acum, să eliminăm acele proiecte din Măsura 3, care sunt legate de imobiliar, şi să putem să mergem mai departe. Este o discuție pe care o să o am cu ministrul Economiei. Ar fi păcat să nu mergem cu această măsură mai departe și, repet, toată problema a apărut la modul de interpretare, modul in care a fost interpretată Ordonanța de Urgență. Noi vorbeam de spații de producție, dar producţie, e adevărat, are un sens mai larg, depinde cine il interpretează și cum il interpretează. Incercăm să găsim o soluție cat mai rapid, astfel incat să meargă programul. Plățile pentru toate celelalte vor incepe in momentul in care va fi aprobat bugetul. Sper ca săptămana viitoare să fie aprobat bugetul și vom reveni la normal cu celelalte plăți. Referitor la programul de export, am văzut discuţii in spaţiul public. Aici o să vorbesc cu ministrul Economiei să vedem cum găsim o soluţie. Este posibil să fie alocate credite de angajament in prima fază, pană in vară. Dacă vor exista astfel de proiecte, ele vor putea fi contractate și apoi finanțate, dar vom umbla și la filtru; poate că modul in care au fost făcute aceste targuri, expoziții, trebuie puțin modificat filtrul, să ne asigurăm că sunt target-ate și că banii nu sunt cheltuiţi degeaba. Vrem să susținem antreprenoriatul roman să meargă să exporte, dar noi să ne asigurăm că pentru asta sunt folosiți banii şi atunci vom crea niște filtre, o sită a modului in care sunt achiziționate. Mă opresc aici ca să putem să avem un dialog. Mulţumesc. 2021-02-25 10:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-25-11-03-28big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la evenimentul ”Performerii anului 2020” organizat de Bursa de Valori BucureștiȘtiri din 25.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-evenimentul-performerii-anului-2020-organizat-de-bursa-de-valori-bucure-tiGalerie foto [Check against delivery] Alocuțiunea premierului Florin Ciţu la evenimentul Performerii anului 2020, organizat de Bursa de Valori Bucureşti Florin Ciţu: Mulţumesc! Bună ziua. Este bine să ne mai intalnim şi in astfel de momente, deşi e dificil, pentru că ştiu prin ce am trecut anul trecut. Imi aduc aminte că, acum un an, cand a inceput pandemia sau cand incepeam să luăm acele masuri, nu prea știam exact ce se va intampla și au urmat două luni de zile in care economia a fost total inchisă. Au fost momente foarte dificile, pentru că, pe de-o parte, voiam să menținem capacitatea de producție funcțională, pe de altă parte cum plătești pentru capacitatea de producţie să rămană funcțională? Şi atunci trebuia să facem un singur lucru: să arătăm tuturor investitorilor de pe piețele de capital, internaționali sau locali, că avem un plan foarte bun de a redresa economia, de a o scoate din această situație de criză. Cred că i-am convins pe investitori anul trecut și am reușit să păstrăm ratingul Romaniei, in acea perioadă dificilă, am reuşit să finanțăm un deficit la dobanzi din ce in ce mai mici, ceea ce a arătat incredere in acele măsuri; am reușit să avem două emisiuni de succes către populație, pe FIDELIS, și chiar și in euro, sume record - un miliard de euro a fost a doua- și toate acestea ne-au arătat că am luat măsurile bune. Omenii au avut incredere in măsurile pe care le-a luat acel guvern. Iar confirmarea cifrelor, confirmarea realității a venit cand am primit cifrele pentru creșterea economică pe tot anul trecut, estimările din acest moment, care au fost mai bune decat orice estimări ale oricărui specialist, chiar și ale noastre și, in trimestrul 4 anul trecut, cand Europa trecea prin alte perioade de lockdown, Romania a avut cea mai mare creștere economică. Toate acestea s-au intamplat pentru că am reușit să punem la punct un plan care a caștigat increderea investitorilor și cred că acest lucru a fost cel mai important anul trecut; cel mai important pentru un guvern este să caștige increderea investitorilor. E foarte greu de caștigat această incredere, e foarte ușor de pierdut. Continuăm in aceeași direcție și anul acesta. Bineinţeles că provocarea majoră, anul acesta, este campania de vaccinare. Pană acum, Romania, impotriva tuturor celor care nu ne dădeau șanse, are o campanie de vaccinare de succes. Suntem, in Uniunea Europeană, pe locul 3 in ceea ce priveşte numărul de persoane care au fost vaccinate total cu două doze și, la nivel global, suntem pe locul 7. Nu cred că a existat cineva care să dea această variantă inainte, cand a inceput campania de vaccinare. Nu se gandea nimeni că Romania va avea o campanie de vaccinare de succes, dar, exact ca anul trecut, ne facem temele, luăm un plan și il indeplinim. Nu in ultimul rand, eu am făcut o promisiune anul trecut și mulţi au spus că e o promisiune campanie - nu, nu a fost promisiune de campanie - am aprobat in Guvern proiectul de lege care s-a dus in Parlament pentru a elimina acel populism, adoptat anul trecut, in plină campanie electorală de coaliţia majoritară socialistă, prin care companiile de stat din Romania nu puteau să mai acceseze capital de pe piața de capital. Am eliminat acest lucru pentru că avem nevoie de a reforma companiile de stat, avem nevoie de investitori străini, avem nevoie de investiții - nu putem să susținem de la buget acest efort de reformă -, și avem nevoie și de tehnologie și know-how-ul investitorilor străini. Așa că, acel proiect de lege este in Parlamentul Romaniei, va fi aprobat in curand și vom face exact ceea ce am spus: vom atrage investitori străini pentru ca, impreună, să reformăm economia. Sunt 30 de ani pe care i-am pierdut, dar eu cred că putem să recuperăm foarte rapid. Vă mulțumesc și felicitări pentru tot ce ați făcut şi ce faceți pentru romani. Mulţumesc! *** [Check against delivery] Declaraţiile premierului Florin Ciţu după participarea la evenimentul Performerii anului 2020 organizat de BVB Reporter: Ce companii vor fi listate anul acesta la bursă și dacă vorbim despre pachete majoritare sau pachete minoritare? Florin Ciţu: Incă nu știm care vor fi listate anul acesta, pentru că incă avem acel proiect in vigoare, care nu permite atragerea investitorilor străini sau locali dacă este capital de stat in aceste companii. Reporter: Dar o listă aţi făcut, l-aţi gandit, aveţi in vedere? Florin Ciţu: Nu, mai multe companii ştiţi foarte bine că sunt pe pierdere şi intră in restructurare. Dacă vom găsi investitori să ne ajute să restructurăm asta este foarte bine. Reporter: De ce se schimbă modalitatea de calcul pentru rata de infectare de astăzi? Ştim că vor fi incluse şi focarele, era o necesitate? Şi dacă va aşteptați la noi restricții sau să ne așteptăm la noi restricţii, avand in vedere că cel mai probabil rata de infectare o să crească incluzand și focarele? Florin Ciţu: Nu, noi ne-am uitat la această formulă. Ințeleg că este formula recomandată de epidemiologi și nu vedem o problemă. Am văzut estimările inițiale, nu cred că se vor schimba foarte mult lucrurile față de ceea ce avem astăzi. Nu avem focare foarte mari. Reporter: S-au făcut deja calcule la nivelul Guvernului, aveți niște zone? Florin Ciţu: S-au făcut estimări. De aceea am lăsat 14 zile. Ați văzut că a durat 14 zile, de la momentul in care am aprobat această modificare și pană la momentul implementării. Să vedem cum evoluează lucrurile. Nu mă aștept să fie diferențe majore față de aceea ce avem pană acum. Reporter: Veți reduce locurile in consiliile de administraţie ale mai multor companii de stat? Florin Ciţu: Cu siguranță! Cu siguranţă, locurile vor fi reduse și ne uităm și la indemnizație. Reporter: Daţi-ne exemple şi cat de mult le veţi reduce. Florin Ciţu: Eu voi propune să fie maxim cinci membri in consiliile de administraţie pentru toate companiile de stat. Reporter: Ce părere aveți de faptul că HoRa vrea să dea in judecată Guvernul pentru restricțiile activităților și pentru faptul că nu au dat ajutorul de stat? Gabriela Firea: Aici nu ințeleg foarte mult ce se intamplă. Eu imi aduc aminte că anul trecut tot sectorul nu a plătit impozite tot anul. Impozitul specific a fost eliminat și anul acesta impozitul specific este eliminat pană in martie. Sunt multe măsuri de care au beneficiat - FNGCIMM, șomaj tehnic, după aceea acea plata a 41,5% din salariu pentru cei care s-au intors din şomaj tehnic, deci foarte mult efort anul trecut, 4,85% din deficitul bugetar s-a dus către măsuri care să susțină economia. Dar, bineințeles, oricine, dacă dorește să dea in judecată Guvernul, foarte bine. Eu cred că aceste măsuri nu sunt cele mai potrivite, avand in vedere situația prin care trece Romania și eforturile pe care le face acest Guvern. De fiecare dată am ascultat propunerile, de la toate sectoarele din economie, le-am imbunătăţit; noi am spus de fiecare dată că nu cred că deţinem soluţia perfectă. Din discuţiile cu oamenii de afaceri şi cu antreprenorii au reieşit soluţii, le-am implementat, deci eu zic că lucrurile merg, in continuare, O.K. dar, in fine, asta este. Reporter: Plățile către IMM-uri cand se reiau, măsura 2, măsura 3, domnule prim-ministru? Florin Ciţu: După buget, imediat după buget. A fost suplimentat bugetul şi vor fi reluate plăţile imediat, din momentul cand este aprobat bugetul. De aceea, sper să treacă cat mai repede prin Parlament, in forma in care a fost aprobată de Guvern. Reporter: Cu specialiştii INSP aţi discutat sau aveţi in vedere un plan de măsuri, avand in vedere că una dintre estimările INSP arată că am putea ajunge la peste 9.000 de cazuri, la finalul lunii martie, pe zi? Florin Ciţu: Discutăm cu specialiştii INSP, dumneavoastră spuneţi unul dintre cazuri, nu le spuneţi pe celelalte trei şi nu spuneţi care e realitatea versus scenarii. Reporter: Cel mai pesimist. Florin Ciţu: Cel mai pesimist pesimist, dar, in acelaşi timp, ar fi bine să ne uităm şi la ce inseamnă realitatea versus scenarii, pentru că aceste scenarii se fac de cateva luni de zile. Şi realitatea a fost, de fiecare dată, mai bună decat scenariile care arătau 1, 2, 3 creşteri, deci, eu merg pe măsurile pe care le avem, arată foarte clar că au dat rezultate, Romania, astăzi, este pe locul trei in Europa la numărul de persoane vaccinate cu două vaccinuri, deci persoane vaccinate complet şi pe locul 7 in lume. Este clar că am luat măsurile care trebuie şi n-o spunem noi, o spun datele. Deci, pană la urmă, vom merge pe ceea ce am făcut pană acum şi veţi vedea că cele mai pesimiste estimări nu se vor materializa. Reporter: Cu cat ar trebui să crească rata de infectare, la nivel naţional, incat să ne aşteptăm la noi restricţii şi dacă sunt ceva măsuri suplimentare pe care le pregătiţi? Florin Ciţu: In fiecare zi vorbesc şi cu domnul Arafat şi cu echipele, se intalnesc, avem mai multe scenarii. Deocamdată, ceea ce avem noi in acest moment implementat funcţionează. Dar, in acelaşi timp, este important şi am spus de fiecare dată, trebuie să purtăm mască, dezinfectant, distanţarea socială - toate aceste măsuri, să respectăm regulile. Am văzut că oamenii au inceput să se relaxeze puţin. Nu este momentul. Incă nu am ajuns la momentul să ne relaxăm. Ceea ce am făcut pană acum putem să pierdem foarte uşor, dacă nu păstrăm in continuare aceste restricţii. Asta este mesajul şi pentru dacă vrem să păstrăm restaurantele, dacă vrem să păstrăm şcolile deschise, trebuie să respectăm regulile. Reporter: Controale? Florin Ciţu: Controale se fac. Mereu, aţi văzut, se dau amenzi, bineinţeles, inţeleg că acele amenzi de 6.000 de lei nu prea contează, de aceea am venit cu cealaltă propunere, care va fi un amendament in Parlamentul Romaniei. Reporter: Modul in care evoluează tulpina britanică v-ar determina să mai aduceţi noi restricţii? Florin Ciţu: Deocamdată, in Romania vedem că tulpina britanică incă este, oarecum, sub control. Nu vedem efectele devastatoare. M-am uitat la ce s-a intamplat in Anglia, in momentul in care a apărut, la cateva săptămani după, a fost o evoluţie nu exponenţială, dar dinamica a fost foarte rapidă. Nu vedem acest lucru incă, in Romania. Reporter: La ce amenzi vă gandiţi pentru cei care nu respectă aceste măsuri? Florin Ciţu: Nu ne gandim la amenzi, am spus foarte clar, eu sunt de acord ca, dacă cineva a plătit o amendă şi in 15 zile după ce a plătit această amendă se repetă acelaşi comportament, să i se suspende pentru 15 zile sau două săptămani licenţa. Mi se pare normal. Şi inţeleg că şi cei din domeniul respectiv sunt de acord cu astfel de restricţii. Altfel nu putem să oprim această pandemie, efortul trebuie să fie al tuturor. Reporter: Sindicaliştii anunţă că vor prelungi calendarele de protest. Ce părere aveţi? Şi vă mai şi acuză de lipsă de dialog social. Florin Ciţu: Asta fac sindicatele, incearcă să susţină angajaţii, dar, in acelaşi timp, mesajul de fiecare dată pentru sindicalişti şi pentru angajaţii din sectorul bugetar este acelaşi: in 2020, cand toată economia trecea prin cea mai mare criză din ultima sută de ani, cand in sectorul privat au fost 1,4 milioane de oameni in şomaj tehnic, pentru că a trebuit să facem eforturi, oameni care plăteau taxe ca să susţină salariile celor din sectorul public, sectorul public a primit creşterea salarială normală, nu a fost nimeni dat afară. Anul acesta nu este nimeni dat afară, toată lumea işi primeşte sporurile, işi primeşte aceleaşi salarii ca in 2020. Eu nu văd aici o problemă. Este clar, bineinţeles, sunt foarte mulţi lideri sindicali care... Şi aici este surpriza, şi ar trebui să ne gandim, ca societate, cum se intamplă că liderii sindicali sunt aceiaşi oameni de 30 de ani de zile? Acolo chiar nu se intamplă nimic. Dar peste tot se mai modifică lucrurile, dar acolo sunt aceiaşi lideri sindicali de 30 de ani. Ar trebui să ne gandim cum funcţionează lucrurile şi poate, in acest dialog social, ne intrebăm cum ajung acolo. Reporter: Cați bugetari cumulează astăzi pensia cu salariul, pentru că ieri aţi făcut... Florin Ciţu: Am văzut proiectul de lege, sunt de acord cu propunerea care vine de la Ministerul Muncii, va fi in dezbatere publică şi vom vedea după aceea. Reporter: Nu ştim impactul bugetar incă, de aia vă intreb... Florin Ciţu: Vom vedea estimările de la Ministerul Muncii, n-o să vină de la mine, aşteptăm proiectul de lege in dezbatere publică şi cu toţii vom vedea impactul social. Mulţumesc mult de tot! 2021-02-25 10:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_139584420_130182882340635_2614994818084580952_n.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul şedinţei de guvern din 24 februarieȘtiri din 24.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-sedintei-de-guvern-din-24-februarie1614182421Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi au fost mai multe hotărari, dar şi cateva ordonanţe. Cea mai importantă este o ordonanţă de urgenţă prin care am reglementat ajutorul pe care il vom da imediat Republicii Moldova, constand in 20.000 de doze de vaccinuri. Este o donație pe care o vom face, este prima tranşă din cele 200.000 de vaccinuri pe care le trimitem in Republica Moldova. Astăzi a fost aprobată ordonanța de urgenţă, iar după ce o să fie publicată ordonanța de urgenţă va fi nevoie de o hotărare de guvern pe care o vom lua, dacă este nevoie, intr-o ședință online, pentru a ne asigura că aceste doze ajung in Republica Moldova cat mai rapid. Alte acte normative adoptate astăzi. De la Ministerul de Finanţe am avut o ordonanţă de urgenţă care a clarificat cateva lucruri. Au fost adoptate, in ultimul an, mai multe acte normative şi aplicarea acestora nu se putea face pentru că interpretarea era dificilă şi a trebuit să corectăm aceste lucruri. A fost, bineinţeles, şi acea problemă cu ţările care erau pe o anexă cu care nu puteam să facem tranzacția. Am rezolvat-o şi pe aceea. Deci mai multe lucruri administrative. Repet, cea mai importantă decizie, astăzi, a fost cea referitoare la Republica Moldova, dozele de vaccin care merg in Republica Moldova. Dacă sunt intrebări, ştiu că sunt mai multe lucruri in spațiul public care prezintă interes. Vă ascult. Reporter: Referitor la declarația vicepremierului Dan Barna, are premierul sau nu are exclusiv dreptul de a remania miniștrii? Pentru că vicepremierul spunea că trebuie să cereți acordul USR sau UDMR dacă vreți să remaniați un ministru. Florin Ciţu: Știu că această discuţie este interesantă pentru dumneavoastră din alt punct de vedere. Eu respect Constituția şi in Constituție spune foarte clar cum se face o remaniere. Restul, discuţii politice, ce se intamplă in spate - asta este altceva, dar atributul remanierii, așa cum spune Constituția, in momentul in care se ia o decizie, este doar decizia premierului şi are ultima decizie. In rest, discuţii putem să avem şi vom avea discuţii tot timpul, dar eu doar vorbesc despre Constituție şi despre atribuțiile fiecărei persoane in Guvernul Romaniei. Reporter: Spuneți-mi dacă a fost aprobat un act normativ privind ajutarea minerilor care au fost in grevă in ultimele zile? Florin Ciţu: Da, a fost o completare. A fost aprobat un act normativ săptămana trecută şi a fost o completare, pentru că ştiţi foarte bine minerii au primit anul trecut salariile, dar nu au primit acea suplimentare de tichete şi alte sporuri care erau reglementate prin Contractul Colectiv de Muncă. Pentru că este o companie in insolvență a trebuit să facem o hotărare de guvern separată şi să găsim o sursă, s-a aprobat, o să fie publicată cred că in următoarele minute, ca să ne asigurăm că banii ajung cat mai repede la mineri in Valea Jiului. Reporter: Dar puteți să ne spuneți ce sumă e și dacă acoperă toate... Florin Cițu: Exact suma pe care o identificasem, 11 milioane de lei, deci, tot ce a fost cerut a fost completat. Nu este niciun fel de diferență intre suma pe care au justificat-o și ceea ce va fi in hotărarea de guvern. Reporter: Și, dacă mai imi permiteți, aveam o intrebare legată de o decizie luată astăzi in Parlament prin care sunt permise din nou concursurile pentru angajarea in administrația publică. Știu că prin proiectul de buget se incearcă o reducere a cheltuielilor cu personalul, o astfel de măsură nu ar urma să ducă la o creștere a cheltuielilor cu salariile? Florin Cițu: Nu. Se vor angaja in anvelopa salarială pe care am aprobat-o in buget. Deci, asta nu inseamnă neapărat că vor fi cheltuieli mai mari de personal, doar că pot să se angajeze și dacă se păstrează in anvelopa salarială, foarte bine. Reporter: Aveți informații cați angajați ar putea fi in felul acesta? Cat ar fi deficitul atunci de angajați? Florin Cițu: Nu, nu, nu. Nu ştiu. Reporter: Bună ziua! Am nevoie de o clarificare: cele 11 milioane de lei se vor duce pe tichetele de masă și transport? Florin Cițu: Exact, sunt sumele suplimentare. Ințeleg că este vorba de ceea ce nu au primit minerii anul trecut și pentru ceea ce au făcut acest protest spontan, este acea sumă de 11 milioane de lei. Reporter: De asemenea, in urma anchetei Recorder, dumneavoastră ați trimis Corpul de Control la Apele Romane, ați primit raportul din partea Corpului de Control? Florin Cițu: De la Apele Romane, nu; am primit de la Balș, unele măsuri deja au fost luate. Cum le primesc, vi le spun. V-am spus, Inspecția Economică de la Piatra Neamț am primit-o, raportul nu mi s-a părut concludent, am cerut să fie retrimis. Deci, lucrurile sunt in mișcare. Reporter: Bună ziua! Știm că este la Ministerul Muncii, in momentul de față, o lege prin care se va interzice cumulul pensiei cu salariul la stat. Voiam să vă intreb dacă ați vorbit cu doamna ministru și vor exista și excepții de la această prevedere? Florin Cițu: Da, am vorbit. Este un proiect de lege pe care l-am discutat in coaliție, am văzut draftul proiectului de lege. Cred că o să fie o comunicare din partea Ministerului Muncii in zilele următoare, cu detalii. Va fi o dezbatere publică și vom vedea dacă vor fi și excepții sau nu. Mie mi se pare un proiect de lege foarte bun. Știți că am incercat și anul trecut acest lucru și mi se pare normal in momentul in care ai ieșit la pensie să decizi dacă vrei să incasezi pensia sau dacă vrei să rămai angajat, atunci să renunți la pensie. Reporter: Și pe un alt subiect: vedem că mai mulți dintre miniștrii pe care ii aveți in cabinet și-au delegat din atribuțiile pe care le au către secretarii de stat. Cum vedeți, este o practică normală? Florin Ciţu: Depinde ce atribuții, nu imi dau seama la ce vă referiți. Dar, da, este normal să mai delegi din atribuții. Cateodată nu poți să ajungi la ședința de guvern și, atunci, trebuie să delegi din atribuții, deci, depinde de situație, dar se mai deleagă din atribuții. Reporter: In ceea ce privește despăgubirile pentru secetă, știm nemulțumirile agricultorilor, i-am văzut in stradă, ministrul agriculturii susține că in momentul de față nu ar exista banii necesari pentru aceste despăgubiri in bugetul de stat și se poate incerca o compensare la nivelul creanțelor fiscale. Practic, să exonerați de plata impozitului pe venit, CAS, CASS. Luați in calcul o asemenea variantă și cand, pentru că in momentul de față știm foarte bine că sunt intr-o situație financiară destul de dificilă? Și, la pachet, această intrebare, știm că ați luat in discuție, nu știu dacă s-a și aprobat, o ordonanță de urgență cu privire la schemele clasice de ajutor din bani europeni tot pentru agricultori. Florin Ciţu: Da, să incepem cu ce e mai simplu. Bineințeles, schemele au fost prelungite, a fost o ordonanță de urgență, schema a fost prelungită din fonduri europene. Referitor la acele sume, lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Anul trecut, Guvernul Romaniei a alocat cea mai mare sumă pentru despăgubirile din secetă - 1,1 miliarde de lei. Acelea au fost cererile, le-am despăgubit. Dacă ne gandim in viitor că va fi secetă sau ceva, vom vedea atunci. Nici anul trecut nu au fost sumele alocate in buget la inceputul anului și au fost alocate la rectificarea bugetară. Deci, nu văd sensul acestei discuții. Anul trecut au fost alocate 1,1 miliarde de lei de la buget pentru despăgubiri pentru secetă. Reporter: E vorba de plăți restante de anul trecut, domnule premier, nu mă refer la ceea ce urmează in anul 2021, evident. Florin Ciţu: Vă repet, anul trecut au fost 1,1 miliarde de lei, am plătit 1,1 miliarde de lei; asta a fost suma pe care am anunțat-o public anul trecut și am plătit-o de la bugetul de stat. Reporter: Aș mai avea o intrebare pentru dumneavoastră. Florin Ciţu: Sigur. Reporter: Ne puteți spune care este necesarul de imprumut al statului pentru anul in curs? Pentru că, iată, datoria publică a ajuns la 47,7%. Florin Ciţu: Necesarul de imprumut direct este deficitul bugetar. Ce mai vine din trecut, vom vedea, cred că in jur de 40 de miliarde. Dar Ministerul Finanțelor va veni cu strategia și va fi publicată - are un timp după ce se publică bugetul să vină cu ea public, dar cel puțin 80 de miliarde. Ceea ce inseamnă că, in această economie, anul acesta, vor intra 80 de miliarde de lei in plus. Deci, luăm bani din economie, 336, și restul pană la 449 avem un deficit, de acoperit cheltuielile. Sunt bani care vin in plus in economie 80 de miliarde de lei. Vă mulțumesc mult! 2021-02-24 17:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-02-24-06-19-05big_1.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 23.02.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciuGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la o altă conferință a Comitetului Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. In cele ce urmează, o să prezint noutățile referitoare la activitatea de vaccinare impotriva COVID-19 in Romania. După cum știm, au fost mai multe discuţii legate de prioritizarea personalului din invățămant, in vederea vaccinării. Ieri a avut loc ultima ședință pregătitoare cu directorii direcțiilor de sănătate publică din fiecare judeţ, inclusiv municipiul Bucureşti şi am stabilit următoarele lucruri: procesul de vaccinare pentru personalul din invățămant va incepe de maine, 24 februarie, in majoritatea județelor din ţară. Toată această activitate se va incheia pe data de 10 martie. De maine, 24 februarie, incepe activitatea de vaccinare in 23 de județe, inclusiv in municipiul Bucureşti. De joi, 25 februarie, continuă in alte 14 județe, din 26 februarie, două județe și, pe 1 martie, incep ultimele trei județe. Toată perioada de vaccinare care va fi destinată acestui proces specific adresat personalului din invățămant durează pană in 10 martie, pentru administrarea primei doze. Estimăm un număr de aproximativ 60.000 de persoane care vor fi vaccinate in cadrul acestui proces. Reamintesc faptul că peste 42.000 de persoane au fost deja vaccinate din randul personalului didactic şi aproximativ 128.000 de persoane sunt deja programate. Modalitatea de programare și de derulare a activităților de vaccinare au fost transpuse intr-o instrucțiune care deja a fost transmisă către fiecare județ, către direcțiile de sănătate publică și, de asemenea, către Ministerul Educației, incă din cursul zilei precedente. Cum se va desfășura efectiv activitatea de vaccinare? In primul rand, tipurile de vaccin - vor fi folosite atat vaccinuri produse de compania Oxford-AstraZeneca, in mod deosebit pentru persoanele cu varstă cuprinsă pană la 55 de ani, inclusiv - acolo, sigur, unde nu se observă sau nu se identifică anumite contraindicații. De asemenea, vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer va fi recomandat cu prioritate persoanelor cu varstă de peste 55 de ani, exceptand situațiile in care se identifică anumite contraindicații. Fluxurile de vaccinare vor fi separate pentru cele două tipuri de vaccin administrat, programarea se va face după o altă modalitate și nu se efectuează programarea in platforma informatică. Practic, unitățile de invățămant centralizează lista cu personalul propriu care dorește să fie vaccinat in această perioadă. Aceste liste sunt centralizate la nivelul inspectoratelor școlare județene și sunt transmise către direcțiile de sănătate publică. Direcțiile de sănătate publică, in funcție de capacitatea cabinetelor de vaccinare și de perioada pe care am propus-o pentru derularea activității de vaccinare, efectuează programarea persoanelor respective, iar beneficiarii vor fi anunțați prin grija inspectoratelor școlare și a conducătorilor unităților de invățămant. Ca atare, așa cum am spus, procesul de vaccinare ar trebui să dureze intre 7-10 zile pentru fiecare județ, in funcție de momentul la care debutează activitatea de vaccinare pentru această categorie profesională. Noi ne dorim ca, intr-un timp cat se poate de scurt, să asigurăm vaccinarea cu prioritate a personalului din invățămant. Locațiile in care se desfășoară această activitate de vaccinare, in mare parte, aparțin de spațiile puse la dispoziție de Ministerul Educației. In județele in care nu au fost locații potrivite pentru derularea activităților de vaccinare, s-au identificat alte spații in locația centrelor de vaccinare care nu erau incă puse in activitate. Pentru București, de pildă, pot să vă dau exemplu că au fost deschise incă 22 de cabinete de vaccinare in incinta centrului de vaccinare de la Romexpo, care va avea fluxuri separate pe cele două tipuri de vaccinuri, AstraZeneca respectiv BioNTech-Pfizer. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, in București vor fi disponibile 16 cabinete de vaccinare, iar pentru vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer, 6 cabinete de vaccinare. Un alt element important pe care ne-am dorit să vi-l transmitem, in cadrul acestei conferințe, este legat de evaluarea impactului vaccinării in randul persoanelor care efectuează dializă cronică. Am transmis și am comunicat cu principalii operatori de dializă din Romania; am solicitat, in mod oficial, o centralizare a datelor de la principalii operatori de dializă din Romania și am obținut următoarele informații: au răspuns operatorii care dețin aproximativ 78 de clinici de dializă din Romania, totalizand aproximativ 11.100 de persoane cu dializă. Reamintesc că, in Romania, in momentul de față, vorbim de aproximativ 13.000 de persoane care efectuează dializă cronică. De asemenea, aș vrea să subliniez faptul că această categorie de pacienți, din păcate, a fost grav afectată, in cursul acestei pandemii, inregistrandu-se o rată de deces medie de aproximativ 25% la cazurile care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2. Dintre aceste 11.100 de persoane care efectuează dializă, aproximativ 6.341 de persoane au fost deja vaccinate cu prima doză, ceea ce inseamnă un procent de pană la 60% ca rată de acoperire vaccinală. Menționez că și-au exprimat acordul pentru vaccinare circa 70% dintre persoanele care efectuează dializă. Din punctul nostru de vedere, este un nivel satisfăcător de acoperire vaccinală. Cu cat numărul persoanelor vaccinate este mai mare, cu atat evident că beneficiile, din punct de vedere practic, din punct de vedere medical și epidemiologic, vor fi mai mari. Activitatea de vaccinare pentru persoanele cu dializă continuă: avand in vedere că incă mai sunt persoane care doresc să se vaccineze după modalitățile pe care le știm, fie cu echipe mobile la centrele de dializă, fie pacienții dializați sunt transportați cu prioritate la centrele de vaccinare la care sunt arondate acele unități de dializă. Un element important legat de beneficiile vaccinării: s-a observat - și toți operatorii comunică același lucru - o tendință de scădere a numărului de cazuri confirmate in randul pacienților dializați, in perioada de la debutul campaniei de vaccinare. Sigur, acest lucru se suprapune cu tendința generală de scădere a numărului de cazuri, insă, in anumite centre de dializă, cum a fost cel de la Iași, unde au făcut o centralizare mult mai fidelă a datelor, s-a observat o reducere a numărului de cazuri pozitive de la o medie de 20-25 la circa două cazuri la testările care, după cum știm, se fac periodic, la interval de două săptămani, la această categorie de pacienți. Acestea fiind spuse, noi apreciem ca fiind o evoluție favorabilă a activităților de vaccinare in randul acestei categorii prioritare de persoane și, din acest punct de vedere, bineințeles, incurajăm continuarea activităților de vaccinare. Un al treilea lucru pe care aș vrea să il menționez este legat de persoanele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză de vaccin impotriva COVID-19, respectiv după cea de-a doua doză de vaccin impotriva COVID-19. După prima doză, in perioada 27 decembrie 2020 - 21 februarie 2021, un număr de aproximativ 3.969 de persoane, reprezentand 0,49% din numărul persoanelor vaccinate cu prima doză, au fost testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 după administrarea primei doze de vaccin. 95% dintre aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de compania BionTech-Pfizer, 4,6% cu vaccinul produs de compania Moderna și 0,4% vaccinate cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca. Mediana timpului scurs de la momentul vaccinării pană la momentul la care a fost depistată această infecție a fost de șapte zile, ceea ce inseamnă că persoanele respective au fost diagnosticate in intervalul de timp in care nu a apărut nivelul de anticorpi la un titru protector și, de asemenea, foarte probabil vorbim de situații in care acele persoane erau fie in perioada de incubație la momentul vaccinării, fie au fost in faza de infecție asimptomatică sau au fost expuse ulterior momentului vaccinării, avand in vedere că perioada de incubație pentru infecția cu SARS-CovV-2 este cuprinsă intre două și 14 zile, or din acest punct de vedere, atragem atenția asupra continuării respectării măsurilor de prevenție deja cunoscute, atat inainte cat și după vaccinare, pentru a obține beneficii maximale in următoarea perioadă. Aș vrea să menționez faptul că un număr de 1.052 de persoane dintre cele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după administrarea primei doze s-au prezentat deja pentru efectuarea dozei de rapel, 4,3% dintre ele, aproximativ 172 de persoane au efectuat cea de-a doua doză in primele două săptămani de la momentul vindecării infecției, iar restul de 880 de persoane au fost vaccinate după un interval de două săptămani de la momentul vindecării acelei infecții. In ceea ce privește numărul de persoane care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după administrarea celei de-a doua doze, in perioada 17 ianuarie - 21 februarie, un număr de 446 de persoane, reprezentand 0,08% din totalul persoanelor vaccinate cu două doze, au avut un test pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Toate aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de compania BioNTech - Pfizer, avand in vedere că in momentul de față singurul tip de vaccin care se folosește pentru administrarea rapelului este vaccinul produs de compania BioNTech - Pfizer. Mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze şi pană la data confirmării infecției a fost de patru zile. Deci, după cum știm, reamintesc faptul că beneficiile vaccinării ating valoarea maximă la cel puţin 7, 10, 14 zile, in funcţie de tipul vaccinului, după administrarea celei de-a doua doze. Iarăși, accentuez importanța măsurilor de prevenție, pentru că altfel putem sa avem acel fals sentiment de siguranţă şi să ne expunem in diverse circumstanțe la infecția cu SARS-CoV-2. O să trec in revistă bilanțul vaccinărilor din această perioadă. Incă de la debutul campaniei de vaccinare, aş vrea să menționez că in Romania au fost recepționate in total, la data de 22 februarie, aproximativ 1.924.000 de doze de vaccin de la cele trei companii diferite. Au fost administrate peste 1.400.000 de doze, ceea ce inseamnă o rată de utilizare de peste 73%. In momentul de faţă, stocul existent la 22 februarie este de aproximativ 405.000 de doze pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri. Defalcat pentru fiecare tip de vaccin, in ceea ce priveşte vaccinurile recepționate de la compania Pfizer, au fost recepționate in total 1.500.000 de doze, administrate 1.259.000 de doze, ceea ce inseamnă o rată de utilizare de peste 83%. In momentul de faţă, stocul existent in data de 22 februarie este de aproximativ 200.000 de doze. In ceea ce priveşte vaccinul de la compania Moderna, am recepționat 78.000 de doze. Au fost administrate 77.726 de doze, ceea ce inseamnă o rată de utilizare de 99,6%. In momentul de faţă, stocul este zero. Ceea ce urmează să primim in această săptămană, adică maine, vor fi aproximativ 79.000 de doze, care vor fi stocate pentru a asigura rapelul persoanelor deja vaccinate cu prima doză, perioadă care va incepe din data de 4 martie. Vaccinul produs de compania AstraZeneca - am recepționat in total 337.200 de doze. Au fost administrate 71.817 doze. Vă reamintesc, activitatea de vaccinare cu vaccinul produs de compania AstraZeneca a inceput de aproximativ o săptămană, din data de 15 februarie, ceea ce inseamnă in momentul de faţă un procent de 21,3% din dozele recepționate, stocul existent la acest moment fiind de 203.560 de doze. Numărul de centre de vaccinare active la acest moment, vorbim de 414 centre active, care cuprind atat centrele care au fost in faza I, mare parte a lor deja s-au inchis. Vorbim despre 121 de centre din etapa I care au mai rămas active şi care continuă incă efectuarea dozei de rapel. Vorbim de aproximativ 212 centre pentru etapa a II-a şi 81 de centre din rețeaua MApN şi MAI, cumuland in total 664 de cabinete de vaccinare, iar pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca sunt in total 192 de centre de vaccinare, cumuland un total de 254 de fluxuri. Dintre aceste cabinete de vaccinare, 70 sunt in rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne. Bilanțul vaccinărilor: la data de 22 februarie erau vaccinate 819.446 de persoane, din care 589.641 de persoane vaccinate cu două doze. Din acest bilanț, pe fiecare tip de vaccin, pentru vaccinurile produse de compania Pfizer: 669.904 persoane au fost vaccinate in total din 27 decembrie, majoritatea, 589.640 fiind persoane vaccinate deja cu două doze. In ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Moderna - 77.726 de persoane vaccinate cu prima doză, iar in ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania AstraZeneca - 71.817 persoane vaccinate cu prima doză. In ceea ce privește etapa a doua de vaccinare, din 15 ianuarie au fost vaccinate 655.605 persoane. Defalcat, pe categorii de persoane vulnerabile, vorbim de persoane cu boli cronice - 223.633 de persoane; persoane peste 65 de ani - 223.427, persoane din centre sociale și rezidențiale - 27.643, ceea ce inseamnă peste 60% din numărul persoanelor eligibile din aceste categorii, persoane nedeplasabile care au fost vaccinate cu echipe mobile la domiciliu - 2.371 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din numărul total al persoanelor eligibile nedeplasabile de la domiciliu; persoane fără adăpost vaccinate in momentul de față - aproximativ 306 persoane dintr-un număr eligibil total de 1.341 de persoane, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 23% la această categorie. In total, persoane vulnerabile din etapa a doua au fost aproape 73% persoane vaccinate din numărul total al celor vaccinați. Persoanele care desfășoară activități esențiale: in total din 15 ianuarie au fost vaccinate 178.225 de persoane, reprezentand aproximativ 27%, insă aș vrea să menționez faptul că, dintre aceste persoane, aproximativ 40% sunt in evidență și cu boli cronice. Un alt element important este legat de numărul de persoane vaccinate in rețeaua Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Au fost vaccinate pană la acest moment 25.171 de persoane in centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național; persoanele vaccinate in centrele din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, 18.405 persoane, ceea ce reprezintă 2,2% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Profilul de siguranță și reacțiile adverse inregistrate de la debutul campaniei de vaccinare și pană in data de 21 februarie au fost raportate un total de 4.184 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de circa trei cazuri la 1.000 de doze administrate, fiind considerate reacții rare, dacă ne uităm la modalitatea in care ele sunt prezentate in rezumatul caracteristicilor produsului, cu o frecvență de la unul pe 1.000 pană la unu pe 10.000. Evaluarea profilului de siguranță din săptămana 15-21 februarie 2021 - au fost raportate un număr de 1.288 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, dintre care 87% au fost raportate pe platforma ANMDMR, restul fiind raportate direct la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat reacții adverse post-vaccinale a fost de 41 de ani, cu extreme intre 16 și 85 de ani; dintre acestea 66% au fost persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, după cum știm, 1.263 de reacții au fost clasificate ca nesevere. In cursul zilei de 21 februarie a fost inregistrat un caz de reacție alergică major, un caz de şoc anafilactic la o persoană de sex feminin de 46 de ani, care după administrarea primei doze de vaccin de la compania Oxford AstraZeneca, la aproximativ 10 minute a dezvoltat fenomene alergice care au evoluat către scăderea valorilor tensionale, cu instalarea criteriilor de şoc anafilactic. S-a intervenit rapid, conform procedurilor in vigoare, evoluția fiind rapid ameliorată. In circa şapte minute, practic, pacienta era cu stare generală mult ameliorată. A fost transportată cu ajutorul echipajului medical de urgență pentru continuarea monitorizării in spitalul din Municipiul Slatina, unde este cu stare generală foarte bună și urmează să fie externată, din datele care ne-au fost furnizate. E de menționat că nu se cunoștea cu reacții alergice in antecedente persoana respectivă. Insă aș vrea să subliniez ce am mai spus și cu alte ocazii. După cum știm, și la debutul campaniei de vaccinare in Marea Britanie, chiar in primele zile, au fost două cazuri de reacție anafilactică care au apărut, sigur, la persoane care aveau in antecedente istoric de șoc anafilactic, insă trebuie să reținem că reacția anafilactică este o reacție extrem de rară. Din datele disponibile la acest moment, vorbim de o frecvență de 2,5 pană la 5 cazuri la un milion de doze administrate. Deși este o reacție severă, odată ce este recunoscută la timp și se intervine corect din punct de vedere medical, evoluția este favorabilă. Nu au fost inregistrate la nivel mondial cazuri de decese produse de acest tip de reacție alergică severă. Din totalul reacțiilor adverse raportate, 82% dintre acestea au fost, practic, reacții la locul de administrare, erupție, tumefacție la locul de administrare a injecției, stare de oboseală, febră și frison. In aproximativ 49% din cazuri vorbim de dureri musculare sau dureri articulare, in circa 46% cefalee, dureri de cap și aproximativ 15% din cazuri tulburări digestive. S-au observat doar 1% cazuri de reacții alergice, menționand cazul deja prezentat. In ceea ce privește numărul de persoane programate in momentul de față in platformă, sunt aproximativ 614.000 de persoane programate, 476.528 sunt persoane programate pentru prima doză cu vaccinul produs de compania Pfizer și, respectiv, 614.000 de persoane care sunt la doza de rapel, ultima zi de programare fiind 17 aprilie. In ceea ce privește programarea persoanelor pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, in total au fost programate 201.000 de persoane, peste 200.000 de persoane. Pentru doza unu mai sunt programate 118.000 de persoane, pentru rapel, evident, sunt peste 200.000 de persoane programate, ultima zi de programare fiind la jumătatea lunii martie. Iar in ceea ce privește situația campaniei de vaccinare comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, in momentul de față pot să vă spun că in ceea ce privește numărul dozelor administrate la suta de persoane, suntem pe locul trei, cu un procent de 7,26%. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu cele două doze, practic, cu schema completă de vaccinare, vorbim de o rată de acoperire vaccinală de 3% din populația eligibilă și suntem pe locul al doilea, alături de Danemarca; pe prima poziție este Malta. Raportat la nivel global, la nivel mondial, Romania este pe locul șase la nivel mondial in ceea ce privește administrarea celei de-a doua doze, practic, ca număr total de persoane vaccinate cu schemă completă raportat la suta de locuitori. Cam acestea au fost datele pe care eu am dorit să vi le transmit. O să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, vicepreședinte CNCAV, domnul doctor Andrei Baciu. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult! In legătură cu calendarul de livrări, cu privire la, in primul rand, la contractul cu compania Moderna, Comisia Europeană a aprobat semnarea unui alt contract, care prevede administrarea suplimentar de 150 de milioane de doze către Uniunea Europeană in 2021, cu o opțiune de incă 150 de milioane de doze pentru 2022. Sigur că acest contract prevede și posibilitatea de a oferi donație către state, țări cu venituri medii, cu venituri scăzute, inclusiv către alte state membre ale Uniunii Europene. Cu privire la calendarul de livrare, v-aş propune să continuăm cu cel al companiei Moderna. Așa cum a menționat și domnul președinte, in zilele următoare vor sosi 79.000 de doze care vor fi folosite pentru rapel, pentru persoanele deja vaccinate cu prima doză, urmand ca pe parcursul lunii martie să mai sosească incă 268.800 de doze, cel mai probabil, in două tranșe. Cu privire la dozele de vaccin de la BioNTech-Pfizer, pe data de 3 martie - 214.000, 7 martie - 224.000, 17 martie - 224.000, 24 martie, la fel, aproximativ 224.000 și ultima tranșă din martie, pe 31 martie, de 224.000 de doze. Cu privire la calendarul de vaccinare al vaccinurilor produse de către AstraZeneca, in primul rand, așa cum probabil știți, a fost anunțată o mică scădere a următoarelor două doze, astfel că pentru doza de pe 26 februarie, in loc de 250.000 de doze, vom primi 148.000 de doze, iar pentru dozele care trebuiau să sosească pe 3 martie, in loc de 155.000 de doze, vom primi 38.000 de doze. Diferența va fi recuperată pană pe 7 martie, astfel că suplimentar față de această diferență, pe 7 martie mai trebuie să primim incă 213.000 de doze, 17 martie - 155.000 de doze, 24 martie - 378.000 de doze și 31 martie - 414.000 de doze, deci aproximativ 1.200.000 de doze de la AstraZeneca pentru martie. In total, vorbim de aproximativ 2,5 milioane de doze de la toate cele trei companii care au in momentul de față autorizație condiționată de punere pe piață. Cam asta este cu privire la calendarul de vaccinare, calendarul de sosire a tranșelor. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc! Eu, inainte de a incepe sesiunea de intrebări, aş vrea doar să menționez că ieri au apărut date noi referitoare la eficiența - deci, atenție, nu eficacitate, eficiență. Sunt date din viața de zi cu zi a vaccinurilor de la Pfizer și respectiv compania AstraZeneca, este un studiu prospectiv evaluat in Scoția pe aproximativ 5,4 milioane de persoane care au fost incluse in acest tip de evaluare. Peste 1,1 milioane de persoane au fost vaccinate cu cele două tipuri de vaccinuri, doar cu prima doză. Acest număr de 1,1 milioane de persoane vaccinate a fost comparat cu aproximativ 3,2 milioane de persoane nevaccinate și datele sunt cat se poate de bune in ceea ce privește eficiența față de numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare. Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficiența vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer și peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca in ceea ce privește internarea pacienților diagnosticați cu COVID-19. Aceste date, repet, sunt comparative față de persoanele nevaccinate, ceea ce arată două lucruri importante: pe de o parte, este important ca la vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer să efectuăm rapelul la timp. De ce? Pentru că datele din monitorizare au arătat că după cele 28 de zile, rata de eficiență scădea progresiv, deci este important să facem rapelul. Și, de asemenea, confirmă incă o dată eficiența vaccinului de la AstraZeneca față de formele severe de imbolnăvire, față de internare și, implicit, față decese prin această boală și, de asemenea, confirmă faptul că distanța dintre cele două doze este importantă in ceea ce privește creșterea eficienței acestui tip de vaccin. Cam acestea au fost lucrurile pe care voiam să le menționez. O să incepem sesiunea de intrebări, ca de obicei, din partea dreaptă. Cate două intrebări și, ulterior, in funcție de timpul disponibil, putem prelua și altele. Reporter: Vorbim tot mai mult, in ultima perioadă, despre faptul că Romania nu va fi ocolită de valul trei al pandemiei. Am văzut și acel raport făcut de INSP, care ne spune că, in jumătate din țară, noua tulpină din Marea Britanie este dominantă. Intrebarea este dacă am putea preveni acest val trei prin vaccinare, adică dacă aveți o strategie de a vaccina cat mai mulți oameni, intr-un timp cat mai scurt? Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc! Este o intrebare foarte bună. Acesta este de fapt mesajul: faptul că avem doze disponibile de la trei companii diferite. In momentul de față, vorbim de posibilitatea de programare pentru cabinetele in care distribuim vaccinurile de la AstraZeneca. Cred că este un lucru extrem de important și anume că avem posibilitatea să accelerăm campania de vaccinare, ținand cont de faptul că, intr-adevăr, conform datelor disponibile, nu putem exclude posibilitatea unui al treilea val care, ținand cont de contagiozitatea crescută a acestei noi tulpini, s-ar putea să aibă un impact epidemiologic destul de ridicat, ori. Ori din acest punct de vedere, este important să ne protejăm. Pe langă respectarea măsurilor de prevenție, care este foarte importantă, accesul și vaccinarea este un alt element cat se poate de sigur și de eficient in prevenirea imbolnăvirilor, in prevenirea formelor severe, in scăderea numărului de persoane internate, in scăderea numărului de persoane care ajung in Secția de terapie intensivă și implicit, in scăderea numărului de decese, deci, da, este un element important. Prin accelerarea vaccinării putem să, dacă vreți, să avem un control mult mai bun asupra evenimentelor epidemiologice și cred că, așa cum știm, un plan făcut temeinic și bine incă de la inceput, ar trebui să ne protejeze față de un al treilea val și, din acest punct de vedere, vaccinarea reprezintă una dintre aceste soluții. Dar trebuie să accesăm și să ne vaccinăm. Ceea ce am mai spus și cu alte ocazii, in luna martie, noi vom deschide noi cabinete de vaccinare, cel puțin 200 de cabinete de vaccinare, unde vom distribui vaccinuri de la Pfizer, conform calendarului de livrare, ceea ce va asigura un număr de apro