RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Europene a Luptei împotriva Traficului de PersoaneȘtiri din 18.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-europene-a-luptei-impotriva-traficului-de-persoaneAstăzi marcăm Ziua Europeană a Luptei impotriva Traficului de Persoane și a angajamentului pe care statele Uniunii Europene l-au luat incepand din 2007 pentru a preveni și combate acest fenomen de criminalitate organizată extrem de grav. Deși situația pandemică din Romania ocupă in prezent prim-planul agendei publice, nu trebuie să uităm faptul că fenomenul traficului de ființe umane există și, in noul context, imbracă forme de exploatare din ce in ce mai sofisticate, inclusiv prin mediul virtual. Sute de romani, copii și adulți devin anual victime ale rețelelor de traficanți, fiind de cele mai multe ori exploatate sexual, prin muncă sau cerșetorie. Din păcate, femeile și copiii ocupă un loc preponderent in statisticile naționale. Nu este prima dată cand spun că lupta impotriva traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru acest Guvern, iar această asumare a fost insoțită de acțiuni concrete, așa cum am făcut de fiecare dată. In primul rand, am vrut să mă asigur că avem o coordonare solidă de la nivelul Guvernului pentru ca măsurile intersectoriale pe care le presupune adresarea acestui fenomen complex să fie implementate eficient. Nu trebuie să uităm faptul că este nevoie de prevenire la firul ierbii, trebuie să avem timpi de intervenție rapidă in depistarea, prinderea și anchetarea traficanților, dar și capacitate sporită de identificare proactivă a victimelor, servicii sociale și medicale adaptate nevoilor lor. In lumina acestor priorități, Romania are astăzi o secție de procurori dedicată anchetării cazurilor de trafic și o bază de date unitară la nivel național privind victimele traficului. Am alocat peste 13 milioane de lei pentru dotarea Poliției Romane cu un sistem de criminalistică informatică de ultimă oră pentru depistarea infractorilor sexuali online și crearea camerelor de ascultare a copiilor victime in toată țara prin Programul Național - Din grijă pentru Copii. In plus, am incurajat constant cooperarea cu partenerii din sectorul neguvernamental pentru formarea specialiștilor și servicii de calitate acordate victimelor. Mă bucur că avem o rețea de organizații neguvernamentale active, care sprijină inclusiv cea mai recentă inițiativă guvernamentală de creare a unui Plan de Acțiune destinat serviciilor medicale adaptate nevoilor victimelor și identificării proactive a acestora prin intermediul serviciilor medicale. Ii incurajez pe toți cei implicați să acorde o maximă atenție acestui fenomen, să fie responsabili și serioși in toate demersurile lor pentru că scopul nostru este zero toleranță față de sclavia modernă. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-10-18 11:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-18-11-55-16big_sigla_guvern.pngAgențiile de rating Moody’s și Standard & Poor’s, semnale importante pentru economia româneascăȘtiri din 16.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/agentiile-de-rating-moody-s-i-standard-amp-poor-s-semnale-importante-pentru-economia-romaneascaCOMUNICAT DE PRESĂ Agenția internațională de evaluare financiară Standard and Poors a reconfirmat ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung şi scurt in valută şi in moneda națională la BBB minus/A-3. In același timp, agenția de rating Moodys a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a Romaniei la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt in monedă locală şi valută şi a imbunătățit perspectiva din negativă in stabilă. ,,Vreau să felicit echipa guvernamentală şi oamenii profesioniști care m-au susținut in implementarea măsurilor de răspuns la criză, vreau să mulțumesc mediului privat, care a răspuns la aceste măsuri şi le-a implementat foarte rapid, un mediu privat care şi-a arătat potențialul şi resursele de inovație in vremuri extrem de dificile. Am spus mereu că antreprenorul roman este un erou şi aceste rezultate arată foarte clar că in Romania mediul privat a răspuns şi a reușit să facă faţă mai bine decat estimau cam toți analiștii. Am livrat ceea ce așteptau de la noi toți romanii, dar şi partenerii internaționali: o puternică creștere economică şi o reducere treptată a deficitelor., a declarat premierul Florin Cițu in cadrul unei conferințe de presă, organizate la Palatul Victoria. Factorii cheie care au stat la baza deciziilor luate de cele două agenții de rating sunt perspectivele solide de creștere economică și de implementare a reformelor asumate prin PNRR. In același timp, foarte importante sunt așteptările de imbunătățire a poziției fiscale a Romaniei in următorii ani. 2021-10-16 14:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_21-10-09-09-52-07d_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu pe teme economiceȘtiri din 16.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu-pe-teme-economiceGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Astăzi avem două vești foarte bune pentru Romania, in acest context de criză economică globală. In primul rand, Standard and Poors, agenţia de rating americană, a reconfirmat ratingul de țară al Romaniei şi a menținut perspectiva la stabilă. Dar vestea foarte bună vine de la cealaltă agenție de rating, tot americană, Moodys, care imbunătățește perspectiva Romaniei de la negativ la stabil - şi, bineințeles, reconfirmă ratingul de țară. Deci, in acest context dificil, in acest context in care avem o criză economică la nivel global, Romania şi echipa guvernamentală au reușit această performanță, să convingă agențiile de rating americane să arate o perspectivă pentru o economie stabilă. La baza deciziei agenției de rating Moodys stau două lucruri: perspective solide de creștere economică bazată pe sectorul privat dinamic - şi cred că este pentru prima oară cand auzim aşa ceva de la o agenție de rating despre Romania - şi, bineințeles, utilizarea fondurilor din NextGenerationEU. In același timp, pe partea cealaltă, agenția de rating Standard and Poors iși bazează evaluarea pe implementarea programului de reformă ancorat in Planul de Redresare şi Reziliență. Faptul că am inclus reforme in PNRR - și am spus de atunci că reprezintă o garanție că aceste reforme vor fi făcute - este apreciat de agențiile de rating. Ambele agenții de rating apreciază incă un lucru, şi işi bazează evaluarea pe faptul că această strategie de consolidare fiscală, adică de reducere graduală a deficitului bugetar, este una credibilă, bazată pe măsurile pe care le-am luat pană acum, şi este susținută in următorii trei ani de zile. Vreau să felicit echipa guvernamentală şi oamenii profesioniști care m-au susținut in implementarea măsurilor de răspuns la criză, vreau să mulțumesc mediului privat, care a răspuns la aceste măsuri şi le-a implementat foarte rapid, un mediu privat care şi-a arătat potențialul şi resursele de inovație in vremuri extrem de dificile. Am spus mereu că antreprenorul roman este un erou şi aceste rezultate arată foarte clar că in Romania mediul privat a răspuns şi a reușit să facă faţă mai bine decat estimau cam toți analiștii. Am livrat ceea ce așteptau de la noi toți romanii, dar şi partenerii internaționali: o puternică creștere economică şi o reducere treptată a deficitelor. Acestea au fost promisiunile cu care am inceput acest mandat, promisiuni pe care le-am adus in faţa romanilor: o creștere economică sustenabilă, care să se mențină in următorii ani - şi dacă citiți analizele, rapoartele celor două agenţii de rating americane, veți vedea că acolo se arată o creștere economică care continuă şi in anii următori, alături de o reducere a deficitelor. Am reușit să facem acest lucru in ultimii doi ani de zile chiar dacă am trecut, impreună cu restul economiilor la nivel global, prin cea mai dificilă perioadă din ultima sută de ani. Aceste două agenţii văd parcursul bun pe care a intrat economia Romaniei in această perioadă, dar mai ales - şi asta e foarte important - văd perspective stabile. Suntem inconjurați de atatea știri şi dezinformări, şi știri alarmiste, analizele acestor agenţii de rating independente arată clar că măsurile pe care le-am luat şi ceea ce arătăm că vrem să facem in perioada următoare sunt bune şi duc la stabilizarea economiei. Această creștere de la perspectiva negativă la stabilă este o confirmare că lucrurile merg intr-o direcție bună. Bineințeles că acest lucru ne obligă - ne obligă să continuăm in această direcție și ne mai obligă la ceva, să nu lăsăm Romania și guvernarea Romaniei să intre pe mana populiștilor, a demagogilor, care in ultimii 30 de ani de zile doar au mimat reforme și nu a avut curajul să facă aceste reforme. In aceeași timp, este adevărat, criza din sănătate nu a fost depășită, știți foarte bine că ne concentrăm și folosim toate resursele pentru a avea cele mai bune soluții in acest moment și v-am prezentat in aceste zile cate lucruri s-au făcut in ultima lună pentru a reduce din acest impact al pandemiei. Dar, astăzi, cel mai important lucru este că vorbim despre incredere. Am caștigat increderea investitorilor străini, a agențiilor de rating. Asta inseamnă că mesajul pe care il transmit aceste agenții tuturor celor care se uită astăzi la Romania este unul că in Romania se poate investi, in Romania merită să investești, in Romania s-au găsiți soluțiile pentru a avea o guvernare stabilă. Aşa cum am spus, in ciuda tuturor știrilor alarmiste, pe care le tot vedem, aceste agenții de rating, carte sunt independente, ne spun că Romania merge in direcția bună și nu in direcția greșită. Este mesajul pe care il dau aceste agenții. In același timp, se confirmă faptul că schimbarea de paradigmă pe care am făcut-o anul trecut, intai să investești și să ai creștere economică, după aceea să ai ce să imparți, să ai bunăstare, perspectiva aceasta de stabil arată că suntem foarte aproape de momentul in care toți romanii vor simți și beneficiile creșterii economice. Pentru că trecem la perioada de stabil, după care urmează partea de pozitiv. Mai inseamnă ceva această perspectivă de stabilitate, inseamnă dobanzi mai mici, care răman mici, imprumuturi mai ieftine, inseamnă că agențiile de rating nu se așteaptă la derapaje ale inflației in Romania in perioada următoare sau la alte probleme și alte crize, cand vorbim de o economie stabilă. Deci, este clar că agențiile de rating spun că această echipă guvernamentală a găsit soluțiile pentru a stabiliza economia, despre asta era vorba. Intr-o perioadă de criză am găsit cele mai bune măsuri pentru a stabiliza economia. Şi am făcut rost de resurse şi, pentru că avem incasări mai mari la buget, intr-o economie stabilă, o economie care crește, am făcut rost de resurse pentru a cheltui suplimentar și in special in domeniul sănătății. V-am spus că sănătatea este o prioritate anul acesta și ne-am ținut de cuvant, resurse alocate record pentru acest domeniu. In același timp nu puteam să facem acest lucru dacă nu găseam echilibru să menținem şi economia deschisă. A fost lucrul pe care l-am spus de la inceput, /.../ ca economia să fie deschisă, dar să avem şi măsuri prin care să impiedicăm răspandirea virusului. Pană acum, pentru Romania această măsură, acest lucru a funcționat. Am găsit soluții pentru fiecare problemă şi astăzi avem această confirmare. Aşa cum am spus, aceste agenţii de rating atestă că in Romania economia este gestionată bine, merită să fie investiți bani. Pană acum, eu şi echipa mea guvernamentală, căreia ii mulțumesc, ne-am făcut treaba bine şi am livrat ce am promis romanilor şi continuăm la fel, cu profesionalism şi responsabilitate. Eu am intrat in politică pentru romani, iar rezultatele se văd şi astăzi ele confirmă acest lucru. Astăzi, intrebările, vă rog, despre economie. Ştiţi foarte bine că eu zic că este un lucru foarte important şi ar trebui să discutăm mai mult, să explicăm aceste rezultate romanilor. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, in ciuda creșterii economice, anunțate atat de agențiile de rating, cat şi de FMI, iată că această creștere nu se vede insă in nivelul de trai al romanilor, pentru că este pentru prima dată cand creșterea este acoperită aproape in totalitate de inflație, cel puțin in ultimii zece ani. Ce măsuri ar putea să ia guvernul in acest context şi dacă vă gandiți poate la o creștere a salariilor, pentru ca romanilor să le mai rămană totuși ceva. Florin Ciţu: Vedeți dumneavoastră, acest an a fost anul in care am spus că stabilizăm economia. Deja am inceput să arătăm dintre măsurile pe care vrem să le luăm pentru perioada următoare. Salariul minim deja este o decizie să crească cu 11% pentru anul viitor. Am venit cu acele măsuri de compensare, amanare a ratelor, a plăților, a facturilor şi vom mai avea cateva măsuri prin care să reducem costul sau povara asupra cetățenilor in perioada de iarnă. Mai urmează şi altfel de măsuri. Bineințeles, vom discuta şi despre evoluția sau despre salarii, pensii şi alocații la construcția bugetului. Dar lucrurile arată bine, arată că atunci cand gestionezi economia bine, ai resurse suplimentare. Anul acesta, din resurse suplimentare și din creșterea economică, o mare parte din bani s-au dus către investiții și către sănătate, cele două priorități pe care le-am arătat anul acesta. Continuarea creșterii economice ne permite nouă să vedem o dinamică a creșterii pensiilor, salariilor ș.a.m.d. diferită, poate, de ce am avut pană acum. Reporter: Ați spus că lucrurile merg bine, că avem incasări mai mari la buget, dar și deficitul de la pensii, de exemplu, știm că s-a micșorat in acest an... Florin Cițu: Corect. Reporter: ..in acest context vă intreb dacă ați hotărat procentul cu care ar urma să crească aceste pensii de la 1 ianuarie 2022? Doamna ministru a spus că vor crește cel puțin cu rata inflației, insă vedem că rata este destul de mare. Florin Cițu: Nu s-a stabilit incă procentul, dar eu spun că, avand in vedere rezultatele economice pe care le avem pană acum, vom discuta să vedem și, bineințeles, contextul economic pe care il avem acum, s-ar putea să fie o dinamică diferită de ceea ce aveam preconizat in acest moment. Reporter: Și tot in acest context, vreau să vă intreb despre acele pensii speciale ale primarilor, pentru că am văzut zilele trecute in Parlament că parlamentarii PNL au votat cot la cot cu pesediștii un raport de respingere a acelei legi prin care se abrogau pensiile speciale ale primarilor. Dacă ne puteți spune ce facem, le mai amanăm un an, le abrogăm și dacă ne permitem plata acestor pensii, pentru că am văzut că ar insemna cateva sute de milioane de lei? Florin Cițu: Aici, eu aș vrea să fim foarte pragmatici. In fosta coaliție aveam un grup de lucru care se uita sau trebuia să găsească soluții exact pentru sistemul de pensii. Noi vrem să trecem toate pensiile pe contributivitate. Nu are sens să avem in Parlamentul Romaniei și asta i-am rugat pe parlamentarii PNL să nu avem tot felul de proiecte in Parlamentul Romaniei care merg impotriva a ceea ce facem noi sau a ceea ce am agreat să facem in programul de guvernare. Există o reformă a sistemului de pensii, acolo vom lua măsuri pentru toate tipurile de pensii și aceste pensii vor fi incluse acolo. Nu are sens să luăm decizii in Parlamentul Romaniei care merg impotriva a ceea ce vom face in viitor. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, una dintre agențiile de rating, care, de altfel, vine cu această apreciere pentru țara noastră, afirmă, totuși, că ar putea reduce ratingul dacă eforturile Romaniei de a-și reechilibra bugetul deraiază din cauza blocajului politic persistent. In acest context, vă intreb cand credeți, in opinia dumneavoastră, că am putea scăpa de acest blocaj politic? Florin Cițu: Eu sper cat de curand, dar in același timp eu ințeleg ingrijorarea agenției de rating, am discutat despre acest lucru. Foarte mici șanse să vedem un derapaj datorită acestei crize politice, pentru că bugetele sunt făcute, cheltuielile sunt făcute, nu, nu se poate, sunt deja in buget, nu ar exista; doar un guvern nou și dacă cumva Romania ar intra pe mana populiștilor, demagogilor, care 30 de ani au promis reforme și nu au făcut, atunci am avea o problemă, pentru că ar putea să schimbe politicile pe care le-am adoptat. Deci, in acest moment, nu există acest risc, depinde ce guvern vom avea. Această guvernare a arătat, in jurul PNL, a arătat că poate să stabilizeze economia intr-o perioadă de criză, să aibă incasări mai bune. Riscul este dacă apare o guvernare populistă, care doar pe baza unor promisiuni, va incepe să cheltuiască fără să aibă nicio bază, nimic fundamentat. Reporter: Spuneați mai devreme că avem o puternică creștere economică, in ciuda tuturor știrilor alarmiste, Romania merge in direcția bună. Pe de altă parte, este vorba despre o comparație cu anul trecut, atunci cand știm că țara a fost intr-un blocaj din cauza intreruperii economiei, asta o dată, și doi, cand credeți dumneavoastră că această creștere economică foarte bună, puternică se va resimți in buzunarele romanilor? Florin Cițu: In primul rand, noi avem două comparații: una cu anul trecut, cealaltă cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Toate am trecut prin aceeași criză anul trecut, doar că Romania este una dintre țările care va avea cea mare creștere economică din Uniunea Europeană. Deci, Romania este țara care iși revine cel mai mult. Eu nu cred că sunt foarte multe țări in Uniunea Europeană astăzi cărora li s-a schimbat perspectiva de la negativ la stabil, veți găsi foarte puține evaluări ale agențiilor de rating. In ceea ce privește bunăstarea pe care o vom simți, deja incepem să simțim. Avem resurse suplimentare pe care le-am folosit in investiții, avem resurse suplimentare pe care le-am folosit in sănătate, fără să creștem deficitul. Avem resurse pentru a reduce costul cu facturile la iarnă, fără să creştem deficitul - toate acestea se văd. Ne permitem să creştem in economie şi a fost acceptată de mediul privat creșterea salariului minim cu 11%, fără să creăm dezechilibre majore. Toate acestea arată că economia incepe să primească inapoi din creşterea economică. Dacă nu am fi avut aceste venituri suplimentare, resursele suplimentare la sănătate pe care le-am alocat, 4 miliarde de lei, ar fi insemnat creşterea deficitului bugetar. Toate aceste costuri cu amanarea facturilor sau cu compensarea facturilor ar fi insemnat resurse suplimentare, ceea ce ar fi insemnat un deficit mai mare şi o povară mai mare. De aceea incepem să vedem, iar oamenii vor resimţi, prin faptul că vor avea facturi mai mici la iarnă, faptul că avem o creștere economică mai puternică. Reporter: Şi pentru că vorbiți despre facturi, v-aş intreba despre plafonarea prețului la gaze, mai exact ce presupune acest plafon, la ce preț ar fi şi cand... Florin Ciţu: Forma exactă a amendamentelor va fi prezentată luni, la comisii; am vorbit şi in această dimineață cu ministrul Energiei, am discutat şi lucruri suplimentare, să știți, pentru că au mai venit cu cateva idei cu care sunt de acord, in special pentru SMI (Intreprinderi mici si mijlocii). Dacă Ministerul Finanțelor este de acord, s-ar putea ca, doar temporar, pentru o perioadă de șase luni de zile sau pană la sfarșitul lui martie, să reducem TVA pentru IMM-uri - sunt 500.000 de companii - deci temporar, dacă Ministerul Finanțelor spune că este in regulă să facem acest lucru, am putea să reducem TVA de la 19 la 5% pentru IMM-uri in această perioadă. Este o măsură care ne-a fost prezentată, am spus că este bună, acum să vedem dacă putem să facem acest lucru temporar, doar pană la sfarșitul lui martie, şi, dacă ne permite, dacă şi Ministerul Finanţelor este de acord. Deci, pană la urmă, căutăm şi vedem aceste soluţii. Dacă nu am fi avut această creştere economică, dacă nu am fi avut mai multe resurse la buget nu am fi avut ce să implementăm. Pentru că, de exemplu, reducerea de TVA inseamnă o gaură la deficitul bugetar, chiar pe cinci luni de zile. Ar insemna o creştere a deficitului. Noi luăm aceste măsuri, care inseamnă creşteri de cheltuieli, fără să afectăm deficitul. Ba mai mult, agenţiile de rating ne spun că știu de aceste măsuri deja, că ele au incredere că putem să reducem deficitul bugetar in perioada următoare. Acest lucru se poate face doar pentru că avem venituri mai mari la buget. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Spuneați că vor fi amendamente in Parlament la acea ordonanță care prevede compensarea facturilor, vor fi amendamente legate de plafonare, dar şi de amanarea plății facturilor... Florin Ciţu: Şi acesta pe care vi l-am spus deja. Reporter: Spuneți-ne, vă rog, cateva detalii despre această amanare a plății facturilor pană cand ar putea romanii să plătească facturile care vor veni in această iarnă? Florin Ciţu: Ne interesează această perioadă de iarnă, cand facturile sunt mai mari. Vom vedea care e formula optimă şi aici l-am rugat pe ministrul Virgil Popescu să vină cu formula optimă, după ce are cateva discuții, să vedem dacă se amană pană la jumătatea verii, dacă se amană pană la finalul anului viitor, dacă se imparte pe mai multe perioade, deci sunt mai multe scenarii cu care lucrăm. Haideți să vedem care este cel mai bun scenariu. Anul trecut, cand am inceput cu amanarea ratelor la credite, tot aşa am inceput, nu aveam o formulă inițială cea mai bună, am mers pe o formulă maximă după aceea am revenit. Nimeni nu a făcut acest lucru pană acum, dar este intre soluțiile pe care le propune şi Comisia Europeană şi o luăm in calcul. Formula finală o vom vedea luni. Reporter: Iar plafonarea pentru prețul la energie electrică şi la gaze se va face la producător, se va face la consumator şi care ar putea totuși să fie plafonul? Insist pe intrebarea colegei mele. Florin Ciţu: Vă spun că şi aici iarăși sunt discuţii, pentru că era vorba de un consum parcă de o mie... sunt mai mult variante. Ceea ce a fost greu a fost să agreăm că mergem in această direcție, pentru că inseamnă costuri pentru bugetul Romaniei, inseamnă costuri de aproape un miliard, pentru anul acesta, pentru anul viitor cateva miliarde; ne permitem, nu ne permitem, deci de aici a inceput toată discuția. Acum, forma finală vom vedea exact care va fi pentru că trebuie să fie discutată şi cu partenerii de coaliţie care vor agrea acest fond şi vor vota in Parlamentul Romaniei. Reporter: O singură intrebare, dacă imi permiteți, legată de guvern. Expiră in următoarea perioadă mandatele miniștrilor interimari. Vorbim aici despre ministerele care au fost ocupate pană acum de USR. Spuneţi-ne ce se va intampla, cine va conduce aceste ministere pană cand vom avea un guvern plin? Florin Ciţu: Am intrebat şi eu. După ce a fost demis guvernul, este un nou calendar, deci ceea ce era inainte nu mai este valabil. Mulţumesc. Reporter: Secretarii de stat vor prelua atribuțiile miniștrilor interimari? Florin Ciţu: După ce a fost demis guvernul este alt calendar. Deci, nu mai este calendarul inițial. Reporter: Bună ziua! Ați vorbit despre stabilitate și despre dobanzi mici, despre credite ieftine și despre inflație mică, cumva in contradicție cu ce se intamplă acum. Ne amintim, luna aceasta BNR a majorat dobanda cheie și cel mai probabil urmează și alte majorări, ROBOR a depășit pragul de 2%, IRCC va crește cu siguranță in trimestrul viitor, in același timp și inflația a ajuns deja la 6,3%, mult peste prognoza BNR și nici leul nu o duce prea bine, pierde teren in fața euro. Cum vedeți situația in lunile următoare? Florin Ciţu: Aici este vorba de perspective. Dumneavoastră ne arătați o imagine la zi. Eu aș vrea să vă uitați, de exemplu, la dobanzile la credite, că sunt la minime istorice, ele au continuat să scadă tot anul acesta, ceea ce inseamnă că cine iși ia un credit in lei, cu o inflație mai mare, are rată negative, cumva caștigă bani, nu pierde bani. Deci, pe partea de dobanzi lucrurile sunt clare, ele, e adevărat că pe piața interbancară sunt volatile, in fiecare zi mișcă dar, dacă ne uităm la tendință, ele au fost in jos și această creștere a Băncii Centrale, de 0,25, se va vedea intr-un an de zile in economie. Reporter: Trimestrul viitor, nu? Florin Ciţu: Nu. Impactul maxim. Studiile Băncii Centrale ne spun că impactul maxim al unei creșteri de dobanzi se vede pană la un an de zile. Deci, gradual va dura un an de zile să majorezi această creștere de 0,25%, care este foarte mică. Oricum, avem dobanzi la minime istorice. Referitor la dinamica prețurilor și la inflație, aici, bineințeles, că există această cocoașă, această creștere temporară, dar toate analizele pe care le vedem de la Banca Centrală arată că este doar o creștere tranzitorie. Inflația va intra pe o traiectorie descrescătoare, incepand cu luna decembrie, ințeleg, și Banca Centrală estimează să revină sub 3%, care este ținta in Romania, o țintă de inflație este de 2,5%, dar intre 3% și 1,5% in perioada următoare, intr-un an de zile. Deci, este doar un moment acum și, apoi, iși va reveni. Deciziile de investiții nu le luăm pentru o lună, două, sunt luate pe termen lung. Agenția de rating spune că se uită la ceea ce se intamplă astăzi și spune că măsurile pe care le-am luat, chiar in aceste condiții, nu vor duce la o creștere a mai mare a prețurilor, nu vor duce la o creștere mai mare a dobanzilor, iar economia se va stabiliza. Este un moment temporar acum, cand avem această problemă. De aceea, e nevoie de resurse suplimentare de la buget pentru a-i ajuta pe romani să treacă peste această perioadă pe care o avem acum și, pentru că am avut o creștere economică puternică, ne putem permite aceste resurse suplimentare care să meargă către romani. Reporter: Bună ziua! Pentru că vorbeați și despre alte măsuri pe care le-ar putea lua guvernul, vă gandiți cumva să-și amane romanii și plata ratelor, cum s-a mai intamplat și anul trecut? Florin Ciţu: Atunci am intervenit cu acea măsură, pentru că am inchis economia. Eu, in această perioadă, deși am văzut in spațiul public iarăși discuții despre lockdown, am luptat tot timpul să nu inchidem economia. Doar așa putem să ne permitem să avem resurse suplimentare. In momentul in care inchidem economia, trebuie să avem și alte măsuri. Referitor la măsurile suplimentare, am inclus deja cateva, pe care le-am luat anul trecut. Șomajul tehnic a fost prelungit, pentru că, dacă sunt sectoare unde se va inchide activitatea, există acest șomaj tehnic. In ceea ce privește măsura prin care ii plăteam pe părinții care răman acasă ș.a.m.d. Deci, aceste măsuri sunt luate de anul trecut. Măsura care vizează amanarea ratelor la plată pentru creditele la bancă face sens doar atunci cand inchidem economia și oamenii toți trebuie să stea acasă. In acest moment, nu are sens, pentru că economia funcționează. Dar, dacă se ajunge acolo, deși eu nu vreau și nu cred că se va ajunge acolo, bineințeles că această măsură este una dintre ele. Reporter: Pentru că vedem și prețuri foarte mari la carburanți, peste șapte lei litru pentru benzina Premium, de exemplu, in Capitală, aveți de gand să faceți ceva in sectorul ăsta? Florin Ciţu: Referitor la prețurile la carburanți, in primul rand poate că ar trebui să facă o anchetă Consiliul Concurenței, să ne spună din cand in cand dacă lucrurile sunt ok acolo și ele sunt determinate chiar de piață. Florin Cițu: Pentru că, altfel, este o piață liberă, dar și eu, ca și dumneavoastră, văd că atunci cand prețul petrolului crește, imediat crește prețul la pompă, dar atunci cand prețul petrolului scade, nu scade prețul la pompă. Deci, este cumva o asimetrie și sper ca această asimetrie să nu fie dată de vreun cartel sau ceva, ci este cumva un lucru in piață determinat de cererea care nu scade. Dacă prețurile nu scad deoarece există cerere mare, pot să ințeleg; dar dacă ele nu scad pentru că există un cartel, atunci Consiliul Concurenței ar trebui să ne spună. E nevoie de o investigație, e nevoie ca oamenii să știe. Consiliul Concurenței are datoria să vină cu un raport și să le spună romanilor: se intamplă acest lucru pentru că avem o cerere prea mare in economie - ceea ce inseamnă că economia funcționează - sau se intamplă pentru că avem un cartel și trebuie sancționați. Ei sunt cei care vin și ne spun exact ce se intamplă. Eu vă spun doar din perspectiva unui economist. Cand mă uit la aceste lucruri observ, ca și dumneavoastră, că in momentul in care crește prețul petrolului, dintr-o dată crește prețul la motorină, dar cand scade e mai greu să scadă prețul la pompă. Reporter: Și o să vreau să vă mai intreb ce se intamplă cu subvenția pentru partidele politice, pentru că ați avut o promisiune pe care ați făcut-o de anul trecut că această subvenție o să scadă; iată insă că ea nu a scăzut, ci a crescut, inclusiv la ultima rectificare bugetară ați dat cu 100 de milioane de lei mai mult decat ar fi trebuit să dați, așa cum ați promis. De ce? Florin Cițu: Este la același nivel ca anul trecut. Subvenția nu este mai mare față de anii trecuți, este exact la același nivel. Reporter: Dar de ce nu a fost redusă, dacă aşa aţi promis? Florin Cițu: A fost o cerere la rectificarea bugetară de la Agenția Electorală. Ei au venit cu o cerere justificată, prin care s-au suplimentat resursele. Acolo trebuie intrebat exact care a fost motivația pentru care s-a cerut suplimentarea. Reporter: Păi, da, dar dumneavoastră ați aprobat-o. Florin Cițu: După ce se primesc toate avizele de la toate ministerele, vin la mine pentru aprobare. Dar discuțiile pe: ce, de ce- se fac cu Ministerul Finanțelor și ei sunt cei care aprobă inaintea mea. Dacă Ministerul Finanțelor a spus că este ok și se acceptă in guvern, putem să mergem. Dar haideți să ne uităm, aș cere rectificarea, să vedem ce s-a intamplat acolo. Reporter: Și o singură precizare, pentru că vorbeați de un TVA redus pentru IMM-uri: pentru toate IMM-rile sau doar pentru cele din energie? Florin Cițu: Pentru toate ne gandim, sunt cele 500.000 de IMM-uri, acesta este scenariul la care ne uităm. Dar, repet, dacă se intamplă, este temporar, pană la 31 martie, și va fi o scădere de la 19 la 5. Ați văzut că și Comisia Europeană recomandă această măsură. Ei o acceptă pentru că se poate implementa. Dacă se poate implementa, o susțin 100%. Realizator: Și cat va fi la buget? Cați bani ar mai veni practic? Florin Cițu: Impactul este mare, dar partea bună este că ne putem permite pentru că avem creștere economică anul acesta și pentru că am investit. Am avut creștere economică și ne putem permite acest lucru. Mulțumesc! Reporter: Domnule premier, ne vorbiți de aproape 30 de minute de o creștere economică și de cat de bine o duce Romania. Cu toate acestea, indatorarea guvernamentală se apropie de 50%. Aș vrea să vă intreb: dacă reușim anul acesta să inchidem anul fără să atingem acel prag de 50%. Florin Cițu: Vom vedea care va fi, dar, in același timp, vreau să ne uităm la indatorare in contextul european. Romania, e adevărat, s-a indatorat anul acesta, dar are una dintre cele mai mici rate de indatorare din Uniunea Europeană. Deci, avem loc, și de aceea avem și creștere economică. Și, in același timp, dinamica, cu cat s-a indatorat Romania față de alte țări, este una dintre cele mai mici in Uniunea Europeană. Toate țările din Uniunea Europeană au trecut printr-o criză economică. Cand ai un deficit, anul trecut, de 9%, banii aceia trebuie să ii iei de undeva; și nu poți să ii iei decat din imprumuturi. Așa s-a intamplat in toată Uniunea Europeană. Suntem una dintre țările care reduce deficitul și are o traiectorie clară, asumată și acceptată de Comisia Europeană de reducere a deficitului. Asta inseamnă că in perioada următoare ne vom imprumuta din ce in ce mai puțin, iar dacă dinamica economică, creșterea economică se menține, și datoria publică va scădea ca procent din PIB. Reporter: Aș vrea să ne spuneți sau să le spuneți romanilor, mai degrabă, ce se intamplă in momentul in care trecem de pragul de 50% datorie publică. Florin Cițu: Este o recomandare. Nu trebuie neapărat să se intample, trebuie să fim mai atenți cu cheltuielile bugetare, cu dinamica cheltuielilor bugetare, in special cheltuielile de personal și așa mai departe. Reporter: Adică asta inseamnă o inghețare a salariilor. Florin Cițu: Stați puțin, intotdeauna există și lucruri excepționale, și dacă este un moment excepțional putem să facem derogare, așa cum se face derogare de la mai multe articole din Legea responsabilității fiscale, pentru o perioadă, pentru anul acesta, dacă este un an excepțional. Deci, eu nu aș merge direct la acel scenariu, cred că trebuie să așteptăm să vedem cum va evolua economia și poate că anul acesta discuțiile despre dinamica salariilor, și dinamica pensiilor, și dinamica alocațiilor trebuie să o avem puțin mai tarziu, cand avem și datele pentru tot anul pe incasări și perspectivele pentru anul viitor. Dar nu aș merge la acest scenariu, pentru că se poate face derogare. Reporter: Pentru că ați vorbit in termeni foarte tehnici, aș vrea să le spuneți romanilor de rand cand vor simți in buzunarele lor această creștere economică despre care dumneavoastră vorbiți. Florin Cițu: Repet ce am spus și mai devreme. Romanii vor simți beneficiile creșterii economice printr-o factură mai mică in iarna aceasta. Ne putem permite atat să reducem TVA-ul la aceste IMM-uri, cat și să plătim o parte din facturile romanilor la energie in această iarnă pentru că avem creștere economică. Dacă nu aveam creștere economică nu ne permiteam. Trebuia să creștem deficitul bugetar și trebuia să ne imprumutăm. Dar, pentru că avem aceste resurse, am avut o creștere economică bună, am gestionat economia bine, putem să luăm aceste măsuri. Mulțumesc! Reporter: In privința prețurilor la alimente? Florin Ciţu: Dinamica prețurilor este politică monetară. Eu citesc și incerc să traduc ceea ce văd eu că spune banca centrală. Aceasta ne spune că acum trecem printr-o perioadă in care prețurile au crescut, dar tot banca centrală ne arată că este doar o perioadă pe termen scurt și inflația va reveni sub 3% in orizontul de politică monetară, care este pană la doi ani de zile. Acestea sunt datele pe care ni le spune banca centrală și aș merge exact pe ce spune banca centrală. Reporter: Adică prețurile vor scădea in următorii doi ani? Florin Ciţu: Vor scădea sub 3%; dar ei arată că această creștere va incepe să fie accentuată după luna decembrie. Dinamica prețurilor va incepe să fie mai mică după luna decembrie. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Citați dumneavoastră BNR, banca centrală. Perspectiva absorbției fondurilor europene alocate Romaniei prin PNRR, precum și a celor aferente noului cadrul financiar 2021-2027, reprezintă un grad ridicat de incertitudine. Florin Ciţu: Dvs citați din minuta băncii centrale. Reporter: Exact, din minuta publicată ieri. Florin Ciţu: Bineințeles că și eu, dacă mă uit la istoricul Romaniei pană astăzi, in ceea ce priveşte absorbția fondurilor europene, aș fi și sunt de acord 100% cu această concluzie. Dar noi am arătat anul acesta că am modificat multe dintre legile, actele normative care impiedicau o absorbție mai rapidă a fondurilor europene. In ceea ce privește PNRR este un alt tip de program care are ținte clare de reformă. De aceea, să știți că această apreciere a agențiilor de rating vine prin faptul că avem in PNRR ținte de reformă și, dacă vrem acei bani, trebuie să le atingem. Pe partea de fonduri europene, știți foarte bine că am modificat legea achizițiilor publice ca să fie mult mai ușor să faci licitații, să nu mai fie intarziate aceste proceduri, deci deja umblăm la simplificarea ghidurilor pentru a face această absorbție mai rapidă. Dar sunt 100% de acord cu banca centrală: dacă ne uităm la trecut și eu aș spune la fel. Dar dacă ne uităm la ce s-a intamplat anul acesta și ce vrea să facă acest guvern, este clar că acea concluzie poate să fie imbunătățită la următorul raport al băncii centrale. Reporter: Apropo de PNRR, cine va merge la ECOFIN să susțină PNRR? Florin Ciţu: Ministrul Finanțelor este desemnat. Reporter: Adică in noiembrie, acum? Florin Ciţu: In noiembrie va merge, ministrul finanțelor este membru ECOFIN. Reporter: Am ințeles. Mai mulți primari din țară dau in judecată, de fapt, atacă hotărarea de guvern privind alocarea fondurilor din Fondul de Rezervă al Guvernului. Florin Ciţu: Am explicat și l-am rugat pe ministrul Cseke să vină cu explicații. Cererile pentru nevoile primarilor intr-un an dificil sunt de aproape 11 miliarde de lei; fondul de rezervă avea doar un miliard. Ințeleg că s-au făcut compensări in funcție de ce s-a intamplat. Din trei surse s-au dat primăriilor bani anul acesta. Şi acum eu știu că primăriile toate cer bani, dar pană la urmă ar trebui să ne uităm și la partea cealaltă, cu cat au redus cheltuielile anul acesta și cum au gestionat ei propriile cheltuieli și administrative ca să facă rost de bani. Dar, revenind la partea despre care spuneți dvs.: in rectificarea bugetară au fost alocate resurse către primării printr-o formulă. Acele resurse s-au dus mai mult către acele primării care aveau o colectare proastă; după aceea, au fost alocate resurse din Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului pentru calamități. S-au dus acolo unde au fost cereri pe calamități - deci s-au dat in toate localitățile unde au fost cereri, celelalte nu au primit nimic. La ultima, s-a alocat in funcție de niște criterii pe care le-au trimis prin prefecți către primării și apoi au venit inapoi banii. Acestea sunt criteriile, sunt transparente, sunt pentru toată lumea. Referitor la termie, am spus și spun: da, şi acolo ne vom ocupa de această situație, dar trebuie să fie o soluție unitară, pentru toate UAT-urile care au cu termie, nu doar pentru un UAT din orașul X sau orașului Y; trebuie să fie pentru toate UAT-urile o soluție unitară, care, bineințeles, va insemna resurse de la bugetul de stat. Deși, dacă suntem onești, ar trebui să ne uităm la aceste primării cum și-au gestionat bugetul pană acum și ce economii au făcut in acest an, că este ușor să vii să ceri de la buget acum bani - și vom avea resurse să dăm, pentru că avem această creștere economică - dar aș vrea să văd ceea ce eu am cerut de la inceput: și o reformă in aceste instituții, să vedem acolo unde sunt salarii plătite, dar primăria nu are măcar nici venituri să-și plătească salariile. Cum poate acea primărie să-și justifice activitatea dacă din veniturile pe care le are nu poate nici măcar să-și plătească salariile? Măcar să reducă din salarii, să vedem un efort acolo și, bineințeles, restul bugetului va veni și va suplimenta. Reporter: Dar ei invocă faptul că majoritatea sunt de la PSD. Florin Cițu: Nu. Asta, să știți, criteriile politice nu au nicio legătură. Vă spun că asta nu intră in calcul. Reporter: O ultimă intrebare, vă rog. Dumneavoastră anunțați un control al Corpului de Control la Ministerul Finanțelor in legătură cu alocarea, de fapt, hotărarea prin care Romania s-ar angaja să investească, spuneați dumneavoastră, să investească milioane de euro intr-o bancă a rușilor. Florin Cițu: Da. Reporter: Un rezultat aveți? Florin Cițu: Nu a mai fost nevoie, știți foarte bine că ministrul respectiv a părăsit și politica noastră a rămas aceeași pe care o aveam, nu am băgat niciun ban in acea bancă. Reporter: Ok, mulțumesc. Reporter: Domnule premier, cele două agenții țin cont de banii care vin prin PNRR, insă, in momentul de față, guvernul nu poate să emită acea ordonanță care stabilește fluxurile financiare astfel incat in țară să ajungă banii. Este un risc major. Ce soluție aveți in acest sens? Florin Cițu: Soluția este să depășim criza politică. Era mai bine să nu avem criză politică și să avem aceste discuții inainte de a avea criză politică, dar este singura soluție. Eu am incredere că vom depăși și vom reuși să luăm acești bani la timp. Reporter: Adică să luați banii in timp util? Discutați și cu Parlamentul, faceți un proiect de lege... Cum? Florin Cițu: Sunt și aceste variante. Ați văzut că atunci cand vedem că, in această perioadă, multe dintre lucrurile pe care puteam să le facem prin ordonanță de urgență, le facem in Parlamentul Romaniei. Deci, ne uităm și la proiecte de lege in Parlament. Reporter: Oamenii care vor opta pentru amanarea plății facturilor vor avea costuri suplimentare? Florin Cițu: Nu, nu, nu. Aici nu, că nu este ca la un credit la bancă ș.a.m.d. Este vorba de a amana o perioadă aceste facturi. Bineințeles că pentru companiile respective s-ar putea să fie un cost. Nu s-ar putea, sigur este un cost. Și atunci, ne gandim cumva la o compensare și la companiile respective, să nu trebuiască să plătească impozite o perioadă și așa mai departe. Deci, există un efect in lanț pe care incercăm să-l identificăm și, apoi, să-l atenuăm. Reporter: S-a vorbit despre reforma pensiilor incă de anul trecut, insă nu am văzut in momentul de față niciun proiect concret. Aveți un orizont de timp in care veți putea prezenta o nouă lege a pensiilor? Florin Ciţu: In PNRR avem, exact, milestone; noi, anul viitor, trebuie să venim cu proiectul de lege, toate, aceste borne sunt in PNRR și pentru legea salarizării, și pentru reforma pensiilor, și pentru reforma administrației, și pentru Romania educată, toate sunt in PNRR. Reporter: Şi pană acum aţi reușit măcar să accesați acea consultanță internațională care ar fi trebuit să vină pentru Legea pensiilor? Cam in ce stadiu este proiectul? Florin Ciţu: Ministerul Muncii știu că a făcut eforturi in acest sens, a primit şi resurse de la buget pentru aşa ceva. Va trebui să luăm un update de la ei. Reporter: Şi aţi verificat cu doamna Turcan? Aţi avut o discuție pe această temă? Florin Ciţu: Nu, pe această temă nu. De asta spun, verificăm cu ei. Eu m-am asigurat că au resurse de la buget să facă toate demersurile. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să incep cu o clarificare, intai, referitor la reducerea TVA-ului pentru IMM-uri, vă referiți la TVA-ul pe care il plătesc in factura la energie sau TVA-ul pe care il plătesc IMM-urile in general? Florin Ciţu: Nu, factura la energie, factura la energie. Reporter: Deci, TVA-ul din factura de la energie. Florin Ciţu: Da. Ca să fie o măsură care să ajute IMM-urile, da. Reporter: Ok. Referitor la PNRR, spuneați in momentul in care a venit şi președinta Comisiei Europene că primii bani ar putea ajunge in Romania la sfarșitul lui noiembrie, inceputul lui decembrie, in momentul de față, neavand acel act normativ... Florin Ciţu: Suntem in calendar, suntem incă in calendar. Reporter: Incă am putea vedea acei bani? Florin Ciţu: Incă suntem in calendar, da. Reporter: Cand ar trebui insă să fie adoptate acele măsuri care sunt necesare pentru a atrage acești bani efectiv? Florin Ciţu: Intai, trebuie să fie ECOFIN-ul, in care să meargă PNRR-ul, și după aceea, după ECOFIN; deci, incă suntem in calendar, ECOFIN-ul o să fie la sfarșitul lunii octombrie, deci, avem timp. Reporter: Concret, cand ar trebui adoptat acel proiect? Florin Ciţu: In luna noiembrie. Reporter: In luna noiembrie, pană la sfarșitul lunii... Florin Ciţu: Pană la jumătatea lunii noiembrie, cam aşa. Reporter: Aţi vorbit şi despre buget. Florin Ciţu: Da. Reporter: Vreau să vă intreb cand credeți că va putea fi elaborat proiectul de buget? Florin Ciţu: Vă dați seama că este la inceput, noi am inceput deja să ne uităm la buget și să construim un schelet al bugetului pentru anul viitor. Intenția mea era să avem un buget anul acesta cat mai rapid, să nu stăm cu el pană in decembrie. De aceea ne pregătim pentru ca să avem un buget cat mai rapid. Reporter: Un guvern interimar pană la sfarșitul anului, nu este exclus să ne aflăm in această situație cu un guvern interimar pană la sfarșitul anului. Cum va funcționa anul viitor fără un buget, pe acea regulă de 1 la 12, cat poate fi impinsă? Florin Ciţu: Pe regula de la 1 la 12. Şi anul trecut am avut bugetul aprobat, știți foarte bine, in martie, in februarie. Reporter: Dar veți avea şi alte măsuri adoptate, cele de care vorbiți, care vor fi introduse prin parlament, cum vor fi acoperite cheltuielile pentru aceste măsuri? Florin Ciţu: Există un mod de a acoperi aceste cheltuieli, putem să facem prin alocarea de resurse din fondul de rezervă și, apoi, din fondul de rezervă către ministerele respective. Reporter: Vă așteptați să avem un guvern interimar pană la sfarșitul anului? Florin Ciţu: Sper că nu. Reporter: Care ar fi soluția să nu? Florin Ciţu: Era cel mai bine să nu fim in această situație astăzi aici, pentru că nu aveam o problemă de rezolvat. Acum, știți foarte bine, dar discuțiile politice le facem in fiecare zi in altă parte. Mulțumesc mult de tot. 2021-10-16 12:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_9.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 14 octombrieȘtiri din 14.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-14-octombrieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi, am suplimentat bugetul Ministerului Sănătăţii cu 10 milioane de lei, bani ce vor fi folosiți pentru achiziționarea vaccinului DTPa pentru copiii de 14 ani şi pentru gravide, prevăzut in calendarul naţional de vaccinare, pentru implementarea Programului național de vaccinare. Aceste fonduri sunt necesare pentru deblocarea și finalizarea contractului de 71.000 de doze de vaccin pentru care Ministerul Sănătății are incheiat un acord-cadru. Tot in ședința de guvern de astăzi, referitor la spitale, pentru că știm foarte bine că avem nevoie spitale și ele trebuie construite, am aprobat un Memorandum privind negocierea contractului de finanțare dintre Romania și BEI, semnarea acestuia și acordarea imputernicirii de semnare a ministrului finanțelor. Contractul de finanțare este in valoare de 305 milioane euro și are in vedere susținerea obiectivului de investiții Spitalul Regional de Urgență Cluj. Tot pe sănătate, am cerut o situație a ceea ce s-a intamplat in perioada 8 septembrie-12 octombrie la Ministerul Sănătății, ce măsuri am luat pentru a lupta cu pandemia. In primul și in primul rand, in această perioadă au fost suplimentate paturile in ATI cu 1000; deci am suplimentat numărul de paturi cu 1000. Prin Hotărarea de Guvern nr. 1017 din 29 septembrie 2021, bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat cu 386 de milioane de lei pentru achiziționarea de Remdesivir și, pentru optimizarea derulării acțiunilor prioritare necesare ingrijirii şi acordării tratamentului pacienților critici din secțiile ATI, suma de 70 de milioane de lei. Mai mult, activități care sunt acum in derulare: repartizarea celor 5.206 fiole de anticorpi monoclonali neutralizați, primiți de Romania prin donație din partea statului italian; s-au demarat procedurile pentru incheierea contractului de furnizare a 10.000 de tratamente anticorpi monoclonali in baza acordului-cadru incheiat de Comisia Europeană și incheierea unui nou contract pentru furnizarea cantității de 139.200 flacoane de Remdesivir. La inceputul lunii septembrie au fost plătite toate plățile restante către medicii vaccinatori din centrele de vaccinare pentru perioada mai-august. Deci, in septembrie, am plătit pentru trei luni de zile toate părțile restante in sumă de 91,4 milioane de lei, pentru lunile mai-august - 91,4 milioane de lei și pentru luna septembrie - 24,5 milioane de lei. Pentru asigurarea procesului de testare, Ministerul Sănătății a repartizat către DSP un număr de 509.000 teste rapid antigen, testate, pentru unităţile școlare 280.000, centre rezidențiale 144.900 și farmacii 85.000. A fost deblocată campania de vaccinare antigripală gratuită - știți foarte bine, şi, bineințeles, am implementat cele două măsuri de schimbare a campanie de vaccinare impotriva COVID-19 ordinul ministrului sănătății privind acordarea alocației de hrană sub formă de tichete de masă persoanelor care se vaccinează și, bineințeles, Loteria vaccinării. Acestea sunt cateva dintre măsurile pe care le-am luat in această perioadă pentru a ne asigura că in sistemul sănătății ne luptăm cu toate resursele, punem toate resursele impotriva pandemiei; pentru a sprijini personalul medical in depășirea dificultăților create de pandemie și pentru a identifica soluții pentru asigurarea accesului pacienților cronici la serviciile sănătate ANMCS a reluat vizitele de suport și indrumare metodologică in spitale, deci am reluat aceste vizite in spitale. Un lucru mai puțin plăcut, dar ar trebui să il știți. A existat in luna iulie, Comisia Europeană a lansat o linie de finanțare destinată statelor membre in vederea asigurării accesului la certificatele verzi COVID, in cadrul instrumentului de finanţare ESI. Au fost solicitate depuneri de aplicații pentru finanțare către statele membre interesate. Ministerul Sănătăţii a depus o aplicație pentru obținerea de fonduri in data de 2 iulie, care a fost analizată de Comisia Europeană şi aprobată pentru suma de 4,7 milioane de euro pentru asigurarea decontării unui număr mare, in număr de 88.350 teste PCR şi 89.760 teste rapid antigen. Decontarea, rambursarea testelor se poate realiza doar in corelare cu eliberarea certificatelor verzi pentru persoane solicitante pentru perioada iunie-octombrie 2021. In ceea ce priveşte semnarea contractului de finanţare menționăm următoarele: acesta a fost transmis spre avizare internă in prima jumătate a lunii august, Direcția Juridică a discutat de mai multe ori despre necesitatea semnării urgente a acestuia cu ministrul de la acel moment, insă contractul a fost returnat Direcției Juridice neavizat in 7 septembrie. Deci, acești bani au fost pierduți pentru că ministrul de la momentul respectiv nu a dat curs acestui lucru. Tot astăzi, alături de patru membri din guvern, dl Kelemen Hunor, dl Cseke Attila şi dl Lucian Bode am semnat un proiect de lege pe care il vom depune in Parlamentul Romaniei. Pe scurt, persoanele, angajații care nu sunt vaccinaţi sau și nu au trecut prin boală, din sistemul de sănătate public şi privat, vor trebui să se testeze pe banii proprii. Este un proiect de lege pe care il depunem astăzi in Parlamentul Romaniei, și cei din IGSU și Aviație. Această propunere a venit de la domnul ministru Bode. Acest proiect de lege este astăzi depus. Dacă nu am fi avut moțiunea de cenzură săptămana trecută, am fi avut acest proiect de lege aprobat in şedinţa de guvern şi apoi transmis Parlamentului in procedură de urgență. Şi, nu in ultimul rand, cred că ați văzut cu toții, ieri, informații despre evoluția prețurilor, informații ingrijorătoare, dinamica prețurilor a depășit estimările Băncii Naționale și, aici, bineinţeles, politica monetară in Romania este independentă, deciziile, bineinţeles, sunt ale Băncii Naționale, dar aș vrea să menționez un lucru: cred că este nevoie de un comitet de macrostabilitate, de aici decide domnul guvernator cand să il facă. Dacă această inflație este doar temporară, deci dacă o vedem ca pe un eveniment temporar, tranzitoriu, lucrurile sunt ok și vom merge pe ceea ce estimează Banca Centrală. Eu sper doar că nu am ratat o măsură in trecut și acum să ne grăbim să reducem prețurile prin măsuri de politică monetară restrictivă, care ar putea să pună in pericol creșterea economică, dar sunt sigur că Banca Națională ia cele mai bune măsuri și le va lua pentru a asigura că inflația va scădea in perioada următoare și va reveni pe trend descrescător, așa cum arată estimările Băncii Centrale. Acestea au fost informațiile din şedinţa de guvern şi cele mai noi informaţii pe care le avem. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, am văzut că in ultima perioadă crește numărul cazurilor de COVID-19, numărul pacienților internați pe secțiile de terapie intensivă este mult mai mare, iar astăzi incidența pe Capitală a depășit 15,42 de cazuri la mia de locuitori. In acest context, am văzut un epidemiolog care vine cu recomandarea de a fi carantină in Capitală și județul Ilfov pentru următoarele 14 zile. Dumneavoastră luați in calcul o astfel de măsură? Florin Ciţu: Nu in acest moment, nu luăm această măsură aţi văzut că şi anul trecut a fost această discuție despre carantinarea Bucureștiului și a Ilfovului și nu a funcționat. Dar ne uităm la alte măsuri care să impiedice răspandirea virusului. Un lucru pe care l-am discutat cu domnul ministru al sănătății ar fi acela de a impune sau de a cere certificatul verde pentru toate activitățile pe care le avem in Romania, pentru orice activitate unde intrăm in contact cu persoanele, să avem acest certificat verde in activităţi economice. Dacă dorim in continuare să avem economia deschisă, cred că aceasta mai este o măsură care ar ajutat foarte mult. Incă n-am discutat despre a reduce de exemplu numărul orelor de funcționare in weekend pentru activități economice, acest lucru nu s-a discutat, dar ne uităm la toate măsurile. Eu spun că a avea certificatul verde pentru orice activitate economică este un pas important și ne gandim la acest lucru. Reporter: Referitor la discuțiile pe care le aveți cu premierul desemnat, Dacian Cioloş, am văzut că a fost o primă intalnire fără nicio concluzie, iar astăzi cei din USR spun că prioritatea ar fi refacerea coaliției de guvernare, insă, dacă nu se reface coaliția pană duminică, vor veni cu o listă de miniștri din partea USR, vor rămane inclusiv miniștrii care au făcut parte din guvernul dumneavoastră. Intrebarea este: in acest context, maine aveți o nouă intalnire, credeți că există această variantă ca Partidul Național Liberal să susțină, dacă nu ajungeți la un punct de vedere comun, să susțină acest cabinet al lui Dacian Cioloş? Florin Ciţu: Deciziile, bineinţeles, le luăm in forurile de conducere ale Partidul Național Liberal. Noi avem deja o decizie BEx care spune foarte clar că nu putem să fim la guvernare cu partidul care a votat moțiunea impotriva noastră. Și aici aș vrea... că trecem foarte ușor peste modul in care am ajuns astăzi aici și aud foarte mult in spațiul public cuvantul responsabilitate, aruncat foarte ușor in spațiul public de la cei care au votat sau au depus o moţiune alături de AUR, de la cei care au votat o moțiune cu AUR şi PSD, moțiunea PSD alături de AUR și PSD, de la cei care acum o lună de zile au luat ministrul sănătății, l-au scos din guvern și au lăsat Romania fără ministru intr-o perioadă dificilă. Este complicat să iei in serios acest cuvant responsabilitate care vine de la aceşti oameni, dar unde suntem de acord cu toții - că pentru Romania importantă este stabilitatea și refacerea coaliției este un lucru important, dar, bineințeles, refacerea coaliției in jurul Partidului Național Liberal este soluția pe care noi o avansăm. Din punctul nostru de vedere este soluția viabilă - refacerea coaliției in jurul Partidului Național Liberal. Dar, repet, nu aş trece foarte ușor peste modul in care s-a ajuns astăzi aici. Nu poți să spui azi că ești responsabil cand ai fost iresponsabil acum o săptămană, cand ai fost iresponsabil acum o lună. De o lună și ceva avem un atac la acțiunile Guvernului, avem o semnare de moțiune cu cei de la AUR, o majoritate cu AUR și PSD și acum să spună că sunt responsabili. Dacă vrem să trecem peste acest moment, trebuie să recunoască o greșeală şi apoi putem să mergem mai departe. Reporter: Refacerea coaliției in jurul Partidului Național Liberal presupune, in contextul declarațiilor venite din partea liderilor USR, că ar putea Partidului Național Liberal să renunțe la o eventuală numire a dumneavoastră, mă rog desemnare, pentru funcția de premier? Florin Cițu: Eu văd foarte mult că lumea se uită la PNL și nu prea vrea să ne ia in serios. PNL este cel mai mare partid de dreapta din Romania, a avut un congres unde s-au exprimat 5.000 de oameni, deciziile sunt luate in context statutar, putem să discutăm dar vom vedea care sunt condițiile. Pentru PNL este important să trecem peste această perioadă și cand vorbim de responsabilitate să ne asumăm unele decizii pe care le-am luat, să asumăm public că am greșit și apoi să mergem mai departe. Reporter: Domnule premier, aș dori să revin puțin la măsurile anunțate de dumneavoastră. Poate Guvernul să ia noi măsuri in contextul in care sunteți un Guvern demis de către Parlament? Florin Cițu: Nu sunt noi măsuri, sunt măsuri pe care le luăm in contextul de astăzi care sunt pe bugetul de acum, nu sunt politici noi, nu sunt măsuri care implică bugetul in perioada următoare. Reporter: Poate Guvernul să modifice hotărarea de guvern privind prelungirea stării de alertă, că promovați o nouă politică publică pe viitor ? Florin Cițu: Aici experții Ministerului Justiției au spus că este legal și s-au făcut toate procedurile legale. Dacă cineva o contestă, vom vedea. In acest moment Ministerul Justiției a spus că este ok. Reporter: De asemenea, de ieri demisia domnului Adrian Oros a devenit definitivă și irevocabilă de la conducerea Ministerului Agriculturii. Pe cine veți numi in această poziție sau cine va asigura conducerea Ministerului? Florin Cițu: Vom vedea pe cine, cum vom asigura conducerea ministerului, vom comunica in momentul cand avem o decizie. Reporter: In momentul de faţă nu avem o conducere la minister, Adrian Oros nu mai este ministru. Florin Cițu: Şi-a delegat atribuțiile domnul Oros de mai mult timp secretarului de stat, deci atribuțiile sunt deja delegate. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Vorbeați despre o guvernare in jurul Partidului Național Liberal. Cătălin Drulă, care este acum vicepreședinte al USR PLUS, a inaintat un scenariu in cazul in care Partidul Național Liberal vine cu o nouă propunere de premier, alta decat dumneavoastră, atunci Dacian Cioloş este dispus să iși depună mandatul și să negocieze cu PNL. Sunteți președintele Partidului Național Liberal, cum vedeți aceste scenariu? Florin Cițu: Știți dumneavoastră, vorbim despre scenarii. Pană acum nu s-au discutat aceste scenarii. Noi spunem că suntem de acord să trecem peste acel moment și să refacem coaliția in jurul PNL, dar să discutăm. Ceea ce spun eu foarte clar este - și aș vrea să ne amintim că astăzi suntem aici și revenim la responsabilitate, suntem aici pentru că cei care vorbesc de responsabilitate au fost iresponsabili, s-au dus și au semnat o moțiune cu AUR, au votat o moţiune a PSD, impreună cu AUR, au demis un guvern cu puteri depline suntem astăzi aici și vorbim despre responsabilitate. N-aş vrea să trecem foarte ușor peste acest lucru, pentru că dacă nu ar fi fost această moţiune săptămana trecută, voturile USR nu s-ar fi dus către PSD și impreună cu AUR, ci doar către PSD, nu am fi avut această problemă astăzi și puteam să discutăm mai multe lucruri in acel context. Astăzi, acum, putem să discutăm, dar după ce vor ințelege public să iși asume această greșeală și să mergem mai departe. Noi, in continuare ințelegem de fapt- cum inţelegem noi și vreau să vă spun din nou, cum ințelegem această nominalizare: credem că domnul Dacian Cioloș a avut in spate voturile AUR și PSD cand s-a propus la Cotroceni pentru funcția de premier. Deci credem că ăsta a fost raționamentul. Dacă era altul, ar fi bine să ni-l comunice, ca să știm și noi. Reporter: Şi ca o completare, domnul Dacian Cioloș - au apărut cel puțin informații - că a discutat aseară cu președintele Klaus Iohannis. Dumneavoastră ați mai discutat intre timp cu președintele? Florin Ciţu: Eu niciodată nu vă spun despre discuțiile mele cu dl preşedinte. Mulţumesc. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare despre prețuri, pentru că cei de la Comisia Europeană au venit cu cateva recomandări pentru statele membre, inclusiv pentru Romania... Florin Ciţu: La energie, vă referiți? Reporter: Da, printre care plata facturilor să mai fie amanată, dar și o scădere temporală a taxelor și impozitelor. Cum vedeți dumneavoastră aceste măsuri, pe langă măsurile deja luate de către guvern? Florin Ciţu: Să știți că sunt măsuri pe care le putem lua in calcul. Anul trecut am făcut şi acest lucru cu taxele. Anul trecut am amanat plata taxelor o perioadă pentru companii; nu aș vedea de ce nu am putea să facem acest lucru și anul acesta pentru persoane fizice sau pentru companii, impreună. Deci, sunt măsuri pe care eu le consider bune, le vom lua in calcul și putem să le folosim. Deci, nu văd aici o problemă. Deja am avansat cu acea compensare, am vorbit de plafonare, de amanare a facturilor... este ceea ce deja am făcut anul trecut, deci nu aș vedea o diferență față de situația excepțională de anul trecut. Reporter: Bună ziua! Au existat aseară discuții in cadrul acestor intalniri, le-aţi cerut celor de la USR să iși retragă mandatul și să susțină un guvern al Partidului Național Liberal? Florin Ciţu: Nu. Nu am cerut așa ceva. Noi am spus doar că refacerea coaliției se poate face doar in jurul PNL. Reporter: Ieri vorbea Ludovic Orban despre o conducere a Partidului Național Liberal instalată cu forța. Spunea că şi-a dat demisia, pe de o parte, din funcția de președinte al Camerei, pentru că nu mai este o funcție legitimată de cetățeni, și că nu mai poate continua in acest fel in direcția in care merge Partidul Național Liberal. Se vorbește totuşi despre o rupere a lui Ludovic Orban de Partidul Național Liberal și aș vrea să vă intreb cum vedeți atat declarațiile, cat și acest presupus nou partid? Florin Ciţu: In primul rand, noua conducere a PNL a venit după votul in congres, un congres cu 5.000 de oameni la care au participat cei mai mulți oameni din istoria congresului PNL. Deci este cel mai legitim, am putea spune, congres al PNL. Să spui că votul acestor oameni, membrii PNL, a fost unul fraudat este o jignire pe care o aduci membrilor PNL. Sunt oameni care au venit acolo, şi-au exprimat votul independent. Au fost 40% care au votat cu dl Ludovic Orban, 60% care au votat pentru mine şi echipa mea. Florin Ciţu: Deci, a fost o competiție transparentă pe care a văzut-o toată lumea patru luni de zile, care la final a avut un rezultat. In continuare, ințeleg supărarea fostului preşedinte, care este membru al Partidului Naţional Liberal şi continui să cred că va trece peste acest moment, pentru că experiența domniei sale, experiența politică este una care poate să ajute Partidul Naţional Liberal in perioada următoare. Sunt sigur că poate să aibă intervenții constructive in ceea ce privește conducerea Partidului Naţional Liberal in perioada următoare. Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, aş vrea să ne spuneți ce se intamplă cu 50 de pacienți care ar urma să fie transferați in străinătate. Cand vor fi transferați și in ce condiții, cand vor ajunge exact acolo? Florin Ciţu: Toată comunicarea despre cei 50 de pacienți o să fie făcută de Ministerul Sănătății. Am vorbit cu domnul Cseke, el va face comunicarea, cum vor avea informaţii, vor veni şi le vor face publice. Reporter: Inţelegem că spitalele din ţară sunt pline, cele de stat. V-aţi gandit la o variantă de parteneriat cu spitalele private pentru a mai exista locuri? Şi ce demersuri ați făcut pană acum? Florin Ciţu: Există o discuţie şi in acest sens, de parteneriat cu spitale din sectorul privat. Mai sunt și spitale de stat care pot să mai ofere in perioada următoare. Noi am spus şi ne indreptăm...am spus că 2.000 de paturi ATI este ţinta unde vrem să mergem. Deja am alocat mai mult de 1.000 de paturi de la inceputul acestui val 4, din septembrie. Erau 600 şi ceva de paturi, acum sunt 1.700 de paturi. Aţi văzut că de fiecare dată suplimentăm. Ne uităm la toate variantele pentru a ne asigura că avem totul. Spitalul Pipera deja are cred că 30 de persoane acolo. Vom vedea care sunt variantele cele mai bune şi le vom folosi pe toate. Dar, repet, soluția...deci acum noi incercăm să /.../ in mijlocul valului 4 şi sistemul de sănătate este sub presiune, dar ca să reducem presiunea pe sistemul de sănătate, trebuie să ne vaccinăm. Este singura soluţie pe care o avem, vaccinarea este singura soluție care va reduce presiunea de pe sistemul de sănătate. Reporter: Sunt voci din societatea civilă care spun că in aceste spitale modulare, cum e cel de la Leţcani, de pildă, sau de la Pipera, nu ar fi respectate normele sanitare. Este chiar și o postare a doamnei Oana Gheorghiu pe Facebook. Florin Ciţu: Eu am văzut spitalul, să ştiţi că am vorbit cu oameni care au fost acolo și in primăvară și au spus că de multe ori condiţiile de acolo sunt mai bune decat in alte spitale. Să ştiţi că oamenii aceia au lucrat, au lucrat foarte mult, condiţiile sunt bune. Sunt 100 de paturi acum, fiecare cu oxigen, camere in care există persoane individuale, un singur pat, o singură persoană, oxigen. Sunt ok pentru acest moment. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, voiam să vă intreb ce se intamplă cu administrațiile locale unde nu sunt suficienți bani pentru sistemele centralizate de incălzire. Ințeleg că foarte mulți primari, inclusiv liberali, cel de la Mangalia, de exemplu, Radu Cristian, anunță că vor tăia toate investițiile pentru anul viitor, pentru că bugetele sunt construite in funcție de niște prețuri și efectiv nu ajung să acopere costurile necesare cu sistemele centralizate de incălzire. Ce se poate face in acest caz? Florin Cițu: Va fi o soluție prin care va trebui - de la bugetul de stat - să suplimentăm subvenția pentru aceste primării. Altă soluție nu există in acest moment. Reporter: Deci, doar la rectificarea bugetară? Florin Cițu: La rectificare... se poate face și pană atunci, ne uităm la mai multe variante, dar, e adevărat, sunt in toată țara, această problemă a apărut in toată țara. Repet, soluția pentru prețul la energie va trebui să fie una pentru toate entitățile, vorbim de consumatorul casnic, consumatorul non-casnic, avem aceste autorități locale unde au o subvenție pe gigacalorie ş.a.m.d. Pentru toate vom găsi o soluție. Deja putem să gandim amanarea facturilor etc. Avem aceste soluții dacă ne uităm. Reporter: Şi banii necesari de unde ii mai ia guvernul, că ințelegem că nu mai sunt atat de mulţi, nici măcar in Fondul de Rezervă. Florin Cițu: Fondul de Rezervă poate alimentat, sunt venituri suplimentare... Reporter: Dar doar la rectificarea bugetară. Florin Cițu: Nu. Se poate pană atunci. Art.54 din Legea 500 spune foarte clar, dar o să vedeți, veniturile la buget sunt mai mari decat am estimat și de acolo putem să suplimentăm. In plus, avem dividendele companiilor de stat din energie care anul acesta vor fi folosite pentru a susține acest efort. Reporter: Da. Şi aş fi vrut să vă mai intreb: cate medicamente a achiziționat Ministerul Sănătății pană in luna octombrie, de la inceput de an, pentru a trata pacienții cu coronavirus? Florin Cițu: O să rog pe cineva acum să vă dea toate informațiile de la inceput de an. Eu le am, v-am dat cele din luna septembrie, cate au fost in septembrie. Reporter: Da. Aş fi vrut să ne mai spuneți de cand, o precizare aici, pentru că ne vorbeați puţin mai devreme despre reducerea programului in weekend pentru activitățile economice, de cand s-ar putea aplica măsura asta? Florin Cițu: Nu o luăm in calcul. V-am spus că nu o luăm in calcul. Sunt propuneri, dar in acest moment eu cred că pasul următor este să cerem folosirea certificatului verde pentru circulație. Reporter: De cand s-ar putea aplica? Florin Cițu: Propunerea ar trebui să fie cat mai rapidă. Am vorbit cu domnul ministru al sănătății și trebuie să vorbesc şi cu dl Arafat, cu CNSU, dar eu aș propune acest lucru cat mai rapid. Reporter: Am ințeles. Și vorbeați despre prețuri, spuneați, citez, sper doar că nu am ratat o măsură in trecut, ca să reducem acum prețurile. La ce vă refereați? Florin Cițu: Da. Mă gandesc, pentru că am văzut estimările Băncii Centrale, eu vă spun acum, mă uit la evoluția inflației. Este clar că este o surpriză și vreau să știu, adică Banca Centrală ne va comunica dacă este o surpriză temporară sau dacă este ceva permanent. Dacă este ceva permanent, era mult mai bine să fie atacat din trecut, decat acum, pentru că e efortul ar fi mult mai mare acum să reduci inflația, dar cu siguranță Banca Centrală are cele mai bune măsuri și le va lua in perioada următoare. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Dacă nu se reface coaliția, iar PNL pierde guvernarea, vă este teamă că veți plăti cu funcția de președinte pentru acest lucru? Florin Ciţu: Aveți foarte multe scenarii acolo. Haideţi să mergem in primul rand, avem acum o situaţie, incercăm să o rezolvăm in acest moment şi vom vedea care sunt pașii următori. Reporter: Iar dacă președintele face o a doua nominalizare in persoana dumneavoastră, nu credeți că se deschide astfel calea către anticipate? Florin Ciţu: Ştiți foarte bine că noi, in momentul in care USR a decis să meargă alături de PSD și AUR, am spus foarte clar că toate variantele sunt pe masă, toate variantele sunt pe masă și noi am spus că vom face ceea ce este mai bine pentru PNL şi pentru romani. In momentul acesta in continuare guvernăm Romania și venim cu măsuri pentru romani, pentru că suntem responsabili, noi nu am plecat de la guvernare și in continuare facem acest lucru. Vom vedea care sunt deciziile in perioada următoare şi vom lua cele mai bune măsuri pentru PNL și pentru romani, dar, e adevărat, toate scenariile sunt pe masă. Reporter: Şi v-aş mai intreba ca o clarificare legată de certificatul verde și de ce spuneați dvs, să fie folosit in toate activitățile economice, aici mă gandesc și la magazine. Asta ar insemna o restricționare a accesului cumpărătorilor in baza acestui certificat verde? Florin Ciţu: Asta nu este restricționare, este doar o triere. Dacă te vaccinezi, dacă ai trecut prin boală, dacă ești testat, deci sunt trei variante simple. Așa și cand mergi la doctor, să știţi, trebuie să testezi pe propriii bani dacă vrei să mergi la spital. Reporter: Deci aţi merge pe ideea de impunere... Florin Ciţu: Aş merge pe ideea de a folosi certificatul verde și in magazine, da. Reporter: Supermarketuri, hypermarketuri? Florin Ciţu: Da. Aş merge pe această idee, da. Reporter: Şi aş mai dori tare mult să ne explicați situația de la Ministerul Sănătății din luna iulie pană in septembrie spuneați că nu s-a dat acel aviz, astfel incat... Florin Ciţu: Da, o să-i rog pe colegi să vină... Am, toată procedura este mai lungă, ce s-a intamplat, o să-i rog pe colegi să comunice, de la Ministerul Sănătăţii, exact ce s-a intamplat cu acea procedură, este mai lungă și nu are sens să o citesc aici, dar o să ii rog pe colegi să vă prezinte exact toți pașii care au fost făcuți in acea perioadă. OK, există birocrație, dar rolul unui ministru este acela de a rezolva probleme. Reporter: Dar dacă măsura certificatului verde folosit in supermarketuri ar fi luată, va fi luată această decizie doar de un guvern cu puteri depline, așadar după... Florin Ciţu: Putem să o luăm in Parlamentul Romaniei şi putem face amendamente, sunt mai multe lucruri. Reporter: Bună ziua! Eu vin iarăşi cu clarificările. Apropo de ce spuneați, această măsură cu certificatul, eu imi aduc aminte pe domnul Bode explicand că un guvern interimar nu poate să dea noi restricții prin hotărarile CNSU care să treacă de guvern, deci practic toate aceste modificări se duc in parlament, la acea lege de aprobare a ordonanţei... Florin Ciţu: Am făcut astăzi o propunere... Exact, acolo sunt modificări pe care le facem la aprobarea ordonanței, dar eu spun uitandu-mă la măsuri aceasta ar fi una dintre cele mai bune măsuri, cred eu, de punctul meu de vedere, folosirea certificatului verde. Reporter: Asta inseamnă că săptămana viitoare, din ce știm, la Cameră săptămana viitoare ar trebui să treacă acel proiect, săptămana viitoare se impune certificatul verde. Se reintroduce testarea, pentru că știu că este o decizie pe care aţi luat-o și in partid, și asta inseamnă că trebuie să aibă certificat verde şi cei care merg la serviciu? Practic, un fel de testare obligatorie? Florin Cițu: Nu. Noi am făcut acest proiect de lege doar pentru sistemul de sănătate, public şi privat şi IGSU şi aviație, celelalte nu sunt incluse, celelalte instituţii. Dar pentru privat, nu... certificatul verde nu este pentru angajați, știţi foarte bine că asta a fost și pană acum situația. Reporter: Ştiu. Mă intrebam dacă cumva urmează să fie? Florin Cițu: Dacă specialiștii... Sunt comisii de sănătate in Parlamentul Romaniei și ar trebui să vorbim cu ei, dacă ei consideră că este oportun acest lucru, vom vedea și vom analiza. Dar in acest moment nu este o propunere. Reporter: Şi iarăși o clarificare, spuneați că puteți alimenta fondul de rezervă, chiar dacă vorbim despre un guvern interimar, practic pană acum noi am văzut că doar prin rectificări bugetare s-a intamplat acest lucru. Dacă da, cand și ce sumă va fi dată către fond, ințeleg că acum mai sunt 38 de milioane? Florin Cițu: In funcție de nevoi, dacă sunt nevoi vom suplimenta fondul de rezervă. Există o diferență... Reporter: Prin HG se poate face treaba asta? Florin Cițu: Se poate face prin mai multe modalități este in Articolul 54 din Legea 500/2002. Reporter: Deci urmează, așteptăm... ? Florin Cițu: Dacă este nevoie. Deocamdată azi am avut, avem bani in bugetul, in fondul de rezervă, am suplimentat Ministerului Sănătății. Reporter: Acum mai sunt 28 din ce inţelegem... Florin Cițu: Da. Şi dacă e nevoie să suplimentăm, suplimentăm. In acest moment nu este nevoie. Mulţumesc! Reporter: O completare dacă se poate, in legătură cu certificatele verzi. In primul rand dacă ați avut o discuție pe subiect cu deputații liberali și ce amendamente ar fi față de varianta adoptată in Senat? Florin Cițu: N-am auzit intrebarea... Reporter: Pe subiectul certificatelor verzi. Florin Cițu: Nu. Este o propunere pe care am discutat-o cu ministrul sănătății, Cseke Attila, o vom duce să o discutăm și in grupurile parlamentare, este doar o propunere pe care am făcut-o eu, am discutat-o cu domnul ministru și vom merge cu ea in grupurile parlamentare. Reporter: Şi aţi discutat-o și cu deputații liberali? Florin Cițu: Nu. Am spus că o ducem in grupurile parlamentare. Mulțumesc mult de tot! Mulțumesc. 2021-10-14 13:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1634218608big_image_1_resize.jpgȘedința de guvern din 14 octombrieȘtiri din 14.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-14-octombrie1634209659Galerie foto 2021-10-14 13:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-14-02-07-54big_image_13_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 12.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1634043455Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. Aş vrea să incep prin a face cateva clarificări legate de administrarea dozei 3 de vaccin impotriva COVID-19. In primul rand, ştim că in 28 septembrie, in Romania, s-a demarat administrarea unei doze de rapel care se face la cel puțin 6 luni de la prima schemă de vaccinare, indiferent că acea schemă de vaccinare a fost efectuată cu vaccinul de la compania Pfizer, vaccinul de la compania Moderna sau vaccinul de la compania AstraZeneca. Era important să avem minim 6 luni intre doza 2 și această doză de rapel. In primul rand, este ferm recomandată persoanelor care sunt in categorii vulnerabile și aici sunt cei cu varstă de peste 65 de ani, cei cu afecțiuni cronice și cei care au un risc crescut de imbolnăvire prin natura profesiei pe care o desfășoară: personal medico-sanitar, personal din centre rezidențiale, personal din invățămant și așa mai departe, dar sunt eligibile, adică se pot vaccina, și celelalte categorii de persoane din populația generală, care au minim 6 luni de la doza 2, fără să fie nevoie de o recomandare medicală specială in acest sens. Ştim că pe 4 octombrie Agenția Europeană a Medicamentului a finalizat analiza datelor științifice și a recomandat posibilitatea de administrare a acestei doze de rapel, la minim 6 luni, sau doză booster, cum mai este numită, pentru categoriile populaționale care, repet, au minim 6 luni de la doza 2 din prima schemă de vaccinare. Deci, in situația asta vorbim de o schemă doi plus unu, două doze la prima vaccinare și un rapel după minim 6 luni. Există o altă recomandare a Agenție Europene a Medicamentului, din aceeași dată din, 4 octombrie, care vizează persoanele sever imunocompromise, sever imunodeprimate, și aici vorbim de persoanele post-transplant, fie transplant de organe solid, fie transplant de celule stem hematopoietice, pacienții cu neoplazii, pacienții oncologici, fie in tratament activ, fie pacienți oncologici care se află in stadii avansate de evoluție a bolii, și alte categorii de persoane care au un status imun precar, care au imunitate foarte slăbită, din cauza unor tratamente, sau din cauza unor boli, sau așa s-au născut, sunt acele imunodeficiențe primare. In aceste situații, datele științifice ne arată că după primele două doze de vaccin procentul celor care dezvoltă anticorpi in valoare protectoare este undeva estimat la circa 40%, ceea ce este mult sub valoarea pe care noi o regăsim, sub procentul pe care il regăsim la restul populației care se vaccinează cu două doze. Și atunci datele au arătat că adăugarea unei doze suplimentare, unei doze trei, la aceste două doze inițiale, duce la creșterea răspunsului imun cu un procent intre 35 pană la 50% din cei care nu au răspuns după primele două doze. Astfel incat la aceste persoane cu imunodepresie severă schema inițială de vaccinare va avea trei doze, deci, in situația asta vorbim de 3 doze de la inceput, spațiată doza trei la minim 28 de zile, deci la o lună după doza 2, și tot aceste persoane este foarte probabil ca, după cel puțin şase luni, sau aibă și ele nevoie de un rapel. Deci in situația aceasta particulară vorbim de o schemă de 3+1. Pentru aceste categorii de persoane, sever imunodeprimate, este nevoie de recomandarea medicului specialist, a medicului curant care supraveghează și ingrijește boala respectivă - fie că vorbim, repet, de transplant, de cancer sau de alte tipuri de tratamente. Pacientul se prezintă cu acea recomandare la centrul de vaccinare, recomandarea este păstrată la fișa de triaj medical și pacientul va beneficia de trei doze de vaccin. Pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, schema cu trei doze constă in prima administrare, a doua doză, care se efectuează la trei săptămani, și a treia doză, care se efectuează după incă patru săptămani. Pentru vaccinul de la compania Moderna se efectuează prima doză, a doua după patru săptămani și a treia după incă patru săptămani. Aceasta este de fapt o schemă de vaccinare care include de la inceput trei doze, și asta se numește doză 3 sau doză suplimentară, doză adițională, cum este trecută in recomandările oficiale. Pentru că s-a creat această confuzie la nivel populațional: doză 3 - același lucru cu doză de rapel, același lucru cu doză /.../ este cea care se administrează după șase luni la restul categoriilor de persoane, la restul populației. Pentru doza 3 care se include in prima schemă, la categoriile sever imunocompromise, repet, este nevoie de o recomandare specială de la medicul specialist care se ocupă de bolile respective. Pentru doza de rapel, cea care se efectuează după minim şase luni, nu este nevoie de o recomandare specială in acest sens. Noi am postat astăzi pe pagina RO-Vaccinare cateva imagini in acest sens care să simplifice ințelegerea acestor două recomandări. Ca atare, populația trebuie să continue procesul de vaccinare pentru administrarea dozei de rapel care - vedem din toate datele științifice - după minim şase luni restabilește eficiența vaccinurilor la nivelurile cunoscute anterior, și anume peste 95% protecție față de infecție și peste 97% protecție față de formele severe. Un alt subiect pe care aș vrea să-l aduc in atenția dumneavoastră este legat de persoanele care au fost vaccinate in afara țării cu vaccinuri neautorizate de Agenția Europeană a Medicamentului - de pildă Sinovac, Sinopharm, Sputnik ș.a.m.d. Deci, practic, vaccinuri care nu au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului și, ca atare, nu sunt recunoscute și folosite in Romania. In aceste situații, la cerere, persoanele respective se pot revaccina, deci practic iși reiau schema de vaccinare, după minim 30 de zile de la completarea schemei pe care au efectuat-o cu acele tipuri de vaccinuri. Practic, se pleacă de la principiul unei persoane care are istoric de trecere prin boală și care se poate vaccina cu schemă completă. De ce am luat această decizie? Pentru că am primit mai multe solicitări in acest sens de la persoane vaccinate in alte țări, cu vaccinuri, repet, neautorizate și nerecunoscute in Romania, nefiind supuse autorizării Agenției Europene a Medicamentului, și față de care incă nu avem suficiente date de eficacitate și de eficiență. Și, atunci, este absolut firesc ca aceste persoane să poată beneficia de vaccinare, cu vaccinurile autorizate și recunoscute in Romania. De asemenea, vreau să readuc aminte și să explic poate mai bine un aspect care s-a tot discutat in spațiul public in ultima perioadă, legat de perioada de valabilitate a vaccinului de la compania BioNTech/Pfizer, și anume: pe data de 10 septembrie, Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat extinderea perioadei de stabilitate pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, care este stocat la temperaturi cuprinse intre -90 de grade și pană la -60 de grade. De ce? Pentru că toate studiile de stabilitate au arătat că, timp de nouă luni, vaccinul iși menține toate calitățile și generează aceleași date de imunogenitate. Ca atare, pe 10 septembrie, decizia Agenției Europene a Medicamentului a fost de a extinde perioada de valabilitate a loturilor de vaccin de la compania BioNTech/Pfizer care se produc și care sunt stocate la această temperatură ultra-scăzută, decizie care se aplică retroactiv și loturilor recepționate și care au fost stocate la acest regim de temperatură. Evident, nu se aplică pentru loturile de vaccin care au ieșit din acest lanț de frig. Este o decizie comună tuturor țărilor Uniunii Europene și nu se aplică particular pentru loturile recepționate de Romania. Așa incat, in momentul de față, in 27 septembrie, in Romania, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, la solicitarea Ministerului Sănătății, a autorizat, avand la bază, repet, decizia Agenției Europene a Medicamentului, extinderea perioadei de valabilitate cu incă trei luni pentru toate loturile de vaccin care sunt deja recepționate in Romania și care se află la regimul de stocare de -80 de grade. In niciun caz nu se aplică pentru vaccinurile care au fost scoase din acest lanț de frig sau pentru care s-a intrerupt, intr-un fel sau altul, lanțul de frig. Au fost șase loturi de vaccin, și aici vorbim de situația de la 24 septembrie, care aveau in totalitate 371.000 de doze care expirau la data de 30 septembrie, conform valabilității inițiale, două loturi de vaccin avand un număr de aproximativ 999.000 de doze care expirau la 31 octombrie și un lot de circa 436.000 de doze care expiră la 31 decembrie. Din acestea, din primele șase loturi care au expirat in 30 septembrie, aproximativ 137.000 de doze, la momentul deciziei ANM, 27 septembrie, nu mai erau pe lanț de frig de -80 de grade și atunci ele au fost retrase, avand in vedere că la 30 septembrie a expirat perioada de valabilitate. Iar celelalte, aproximativ 200.000 de doze, 230.000 de doze care erau la -80 de grade, au perioada de valabilitate extinsă cu trei luni, așa incat, in momentul de față, in Romania, toate dozele recepționate de la compania BioNTech/Pfizer care au fost stocate in permanență la -80 de grade au cel mai devreme termenul de expirare sfarșitul lunii decembrie. Mai mult decat atat, vom reimprima din nou pe certificatul de vaccinare, pe adeverinţă, data expirării. In momentul in care s-a introdus şi doza trei pe adeverinţa de vaccinare, avand in vedere că in prima etapă au fost foarte multe confuzii, populaţia a inţeles că data expirării inseamnă data expirării protecţiei vaccinului sau data expirării adeverinţei, am considerat că poate nu mai este util să imprimăm această dată a expirării lotului de vaccin. Am revenit asupra acestei decizii şi ea va fi in zilele următoare reimprimată pe adeverinţă, aşa incat pentru fiecare lot in parte să existe această dată de expirare, pentru ca oamenii să ştie cat se poate de clar că nu este vorba de vaccinarea cu vaccinuri care sunt expirate. Repet, această decizie a Agenţiei Europene a Medicamentului este una care se aplică tuturor țărilor UE şi care vizează atat vaccinurile care se produc din 10 septembrie, cat şi celor care deja au fost recepţionate. Ştim, de altfel, că au mai fost decizii similare, in baza studiilor de stabilitate, cand, de pildă, inițial vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer era păstrat la temperatura camerei, două grade, timp de cinci zile. Ulterior, studiile de stabilitate au permis extinderea acestei perioade la 30 de zile, tocmai pentru că datele științifice au arătat menținerea proprietăților vaccinului. Cam acestea sunt, in momentul de faţă, datele legate de această variație de extindere a perioadei de valabilitate. De asemenea, pană la acest moment, cu doză de rapel - şi aici vorbesc doză de rapel după minim şase luni - au fost vaccinate in total circa 386.632 de persoane. Din acestea, persoane vulnerabile, insemnand persoane cu boli cronice, persoane cu varsta de peste 65 de ani sau pacienți care se află internați in centre sociale reprezintă 63,5%, in valoare absolut 245.487 de persoane din grupa de risc vulnerabilă - a fost vaccinată şi cu această doză de rapel. Personal medico-sanitar, care a primit şi doză de rapel, sunt 92.956 de persoane, reprezentand un procent de circa 24% din numărul de persoane vaccinate şi cu doza de rapel. De asemenea, persoanele din invăţămant, angajații din invăţămant, aproximativ 20.439 de persoane, care au primit şi această doză de rapel, ceea ce inseamnă un procent de circa 5,2% - restul categoriilor insumează un procent de 7,2% persoane care deservesc activităţi esenţiale şi care au primit şi această doză de rapel. Legat de vaccinarea la nivelul unităților de invăţămant, pană la acest moment au fost derulate sau sunt in curs de derulare aproximativ 800 de acțiuni care au ca scop informarea privind beneficiile şi importanța vaccinării la nivelul școlilor, toate aceste intamplandu-se in aproximativ 34 de judeţe. De asemenea, sunt 48 de centre de vaccinare inființate in unităţile de invăţămant preuniversitar, in şcoli; au fost vaccinaţi in aceste facilități dar şi cu echipe mobile aproximativ 1.012 elevi şi circa 348 de cadre didactice sau personal auxiliar sau aparținători. Activitatea, aş vrea să spun, de vaccinare in unităţile de invăţămant ştim că va fi desfășurată pe o perioadă de circa două luni, atat pentru invățămantul preuniversitar, cat şi pentru invățămantul universitar, pentru doza unu, continuand ulterior pentru doza doi, pentru doza care completează schema de vaccinare. In ceea ce priveşte activitatea centrelor de vaccinare la acest moment, pot să vă spun că aproximativ 70% din centrele de vaccinare active care aveau programul de lucru redus au revenit la programul normal, ca urmare a creșterii adresabilității persoanelor la vaccinare. De asemenea, aproximativ 36% din centrele care au avut activitate suspendată temporar și-au reluat activitatea, ceea ce inseamnă aproximativ 88 de centre din 246 care au avut activitatea suspendată temporar; iar aproximativ 48,5% din fluxurile care au fost sistate in momentul de față și-au reluat activitatea. Practic, vorbim la acest moment de un număr de 668 de centre de vaccinare active in total, cu un număr de 895 de cabinete de vaccinare pe cele 4 tipuri de vaccinuri. Pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson, pentru care vedem că există o creștere a adresabilității, sunt in momentul acesta 97 de centre active, cu 120 de cabinete de vaccinare. Chiar din această săptămană Ministerul Apărării Naționale a operaționalizat 11 centre de vaccinare cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson in 10 spitale militare, acolo unde există și centre de vaccinare cu vaccin de la compania BioNTech-Pfizer, iar in București la Policlinica Cobălcescu, la Centrul Medical de Diagnostic. De asemenea, vaccinarea la nivelul cabinetelor de medicină de familie, sunt 2.939 de cabinete de medicină de familie care inregistrează activități de vaccinare, este un număr in creștere față de perioada anterioară, și au fost vaccinați pană la acest moment aproximativ 488.895 de pacienți, de persoane, majoritatea, 53%, din mediul rural. In ceea ce privește vaccinarea in unitățile spitalicești, in spitalele publice, sunt 153 de spitale publice, in care au fost vaccinate pană la acest moment 13.472 de persoane. Pot să vă spun că aici in această săptămană am observat o creștere cu 41,4% a numărului de pacienți vaccinați, comparativ cu săptămana trecută, in care numărul total era de 9.525 de pacienți. De asemenea, sunt 27 de spitale private in care s-au vaccinat pană la acest moment 2.429 de pacienți și aici este există o creștere față de săptămana precedentă, cu circa 5%. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu doza 1, in săptămana precedentă, in săptămana 4-10 octombrie, numărul total al celor vaccinați cu doza 1 este de aproximativ 169.865 de persoane, cu circa 20% mai mult față de săptămana anterioară, cand au fost vaccinate 137.118 persoane. Acoperirea vaccinală la nivel național, din total populație, adică, 19,3 milioane de locuitori populație rezidentă, conform Institutului Național de Statistică, rata de acoperire vaccinală este de circa 30%, iar din populația eligibilă de peste 12 ani rata de acoperire vaccinală este de circa 34%. In ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și la nivelul județelor, in municipiul București astăzi rata de acoperire vaccinală este de circa 54,03%. Sunt trei județe care au rată de acoperire vaccinală peste 40%, Cluj 48,75%, Sibiu 41,87% și Constanța 41,3%. Sunt 20 de județe care au rată de acoperire vaccinală intre 30 și 40% şi restul de 18 judeţe care au acoperirea vaccinală intre 20 şi 30%. Aşa incat pană la acest moment au fost vaccinate cu cel puţin o doză 5,79 de milioane de persoane, cu schemă completă de vaccinare fiind 5,54 milioane de persoane; iar acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, la grupa de varstă 50-59 de ani, acoperirea vaccinală este de 41,14%, la grupa de varstă 60-69 de ani, 41,3%, avem o creștere ușoară și la grupa de varstă peste 80 de ani, este de 20,3%, iar la grupa de varstă 12-15 ani avem aproape 7% ca nivel de acoperire vaccinală, iar la 16-19 ani procentul de acoperire vaccinală este de circa 23,5%. Practic, avem o creștere față de săptămana precedentă cu cateva procente. Sunt 190.343 de adolescenți și tineri cu varsta cuprinsă intre 16 şi 19 ani care au cel puțin o doză de vaccin administrată şi aproximativ 58.000 de copii cu varsta cuprinsă intre 12 şi 15 ani care au primit cel puțin o doză de vaccin. In ceea ce privește profilul de siguranță la nivel național, pană la data de 11 octombrie au fost raportate circa 17.566 de cazuri de reacții adverse, cu o rată de raportare de 1,6 la 1.000 de doze administrate. Cu acestea eu inchei și ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule preşedinte! Pentru inceput, cateva chestiuni legate de certificatul digital european pentru COVID. Sunt 4.930.589 de certificate eliberate pană pe data de 12 octombrie; la fel, aproximativ 95% sunt certificate eliberate care atestă vaccinarea. Cu privire la vaccinarea in randul operatorilor economici privați, această activitate continuă. A fost finalizată de către 627 de companii, dintre care 95 in domeniul HoReCa, iar in momentul de față sunt incă 30 de companii care desfășoară această activitate. La fel, vaccinări in locații atipice, din dorința de a merge mai aproape de oameni - fie că vorbim de targuri, fie că vorbim de piețe, de parcări are supermarketurilor. Sunt 117.651 de persoane vaccinate prin astfel de abordări, in mai multe județe: in Galați, drive-thru-ul din Galați a vaccinat pană acum 26.541 de persoane. Cu privire la misiunile de transport: de la inceputul campaniei de vaccinare pană in acest moment au fost efectuate aproximativ 15.300 de misiuni de transport, cu ajutorul a aproximativ 40.000 de persoane din cadrul MAI și aproximativ 13.000 de persoane din cadrul MApN. In legătură cu dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat: avem un total de 20.716.589 de doze de vaccin distribuite astfel: BioNTech/Pfizer - 13.071.689 de doze, Moderna - 2.472.000 de doze, AstraZeneca - 3.374.000 de doze şi, in final, Johnson and Johnson - 1.798.900 de doze. Cu privire la acțiunile și activitățile de donație și revanzare: sunt in lucru cateva acțiuni din acest sector, insă nu a fost finalizat nimic suplimentar față de data trecută, de săptămana trecută, iar cu privire la calendarul de livrare pentru perioada următoare: in această lună vom mai primi, in cursul acestei săptămani, 303.030 de doze BioNTech/Pfizer şi același număr săptămana viitoare - 303.030 de doze Pfizer. Pentru Moderna sunt dozele din această săptămană, 355.200 de doze, iar livrările pentru sfarșitul lunii sunt incerte. La fel și pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson: in afară de livrările de săptămana trecută, livrările din această săptămană, de 300.000 de doze, iar pentru finalul lunii livrările sunt incerte. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca știm că aceste livrări au fost suspendate pentru moment. Eu cam atat am avut. Mulțumesc mult, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc foarte mult și eu! Vă propun să incepem partea de intrebări. Reporter: Bună ziua! Ați venit cu cateva lămuriri in legătură cu acele doze de vaccin expirate; sunt incă foarte multe persoane care refuză vaccinarea in momentul in care cer să vadă data de pe flacon. Ce le sfătuiți să facă și in cat timp vor fi retipărite aceste etichete? Valeriu Gheorghiţă: In primul rand, nu este vorba de doze care erau expirate. Sunt doze care erau in valabilitate și pentru care s-a extins perioada cu incă trei luni, ele aflandu-se, repet, la o temperatură de -80 de grade, stocate, fără să existe intreruperea acestui lanț de frig. Acest lucru s-a aplicat și se aplică in toate celelalte țări și este un lucru care se așteaptă și in viitor - să se extindă perioadele de stabilitate pentru majoritatea vaccinurilor. Știm, de pildă, că Johnson and Johnson are o stabilitate de doi ani, la -20 de grade. Foarte probabil că, in viitor, vom avea astfel de extensii ale perioadei de stabilitate, și implicit, de valabilitate, pentru că trebuie să treacă suficient timp ca să vedem că vaccinurile iși păstrează stabilitatea. Deci, in niciun caz, nu vorbim de doze care erau expirate. Sigur că loturile care erau deja recepționate au venit cu un termen inscripționat, pentru care se cunoștea perioada de stabilitate, și implicit, de valabilitate, dar este extrem de greu să retragi loturile respective, pentru că asta inseamnă o intrerupere a lanțului de frig. Tocmai de aceea, această perioadă de valabilitate a fost corectată conform deciziei Agenției Europene a Medicamentului, in Registrul Electronic Național al vaccinărilor, unde se face acest management al stocurilor, pe baza căruia noi putem ști care sunt dozele, din ce lot care urmează să iasă din valabilitate și așa mai departe. Iar această dată de valabilitate va fi imprimată in perioada următoare, cred că zilele următoare se va rezolva, din punct de vedere tehnic, această situație, pe adeverința pe care fiecare om o are, o primește la momentul vaccinării. Deci, in niciun caz, nu vorbim de doze care erau expirate. Cele care au fost scoase din acest regim de temperatură de -80 de grade la momentul la care s-a dat decizia Agenției Europene a Medicamentului și ulterior a ANM-ului, și-au pierdut valabilitate și au ieșit deja din uz. Sunt cele 137.000 de doze care au fost retrase. Deci, in niciun caz, nu vorbim de doze care au fost administrate in centre de vaccinare și care să fie in afara perioadei de valabilitate. Reporter: Vă gandiți ca in Capitală să mai fie centre de vaccinare nonstop? Pentru că sunt, de asemenea, mulți oameni care intreabă dacă se pot vaccina la orice oră. Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că avem in plan, in perioada următoare, să organizăm un maraton de vaccinare in mai multe centre de vaccinare din Capitală, insă trebuie să definitivăm, in acest moment, toate detaliile logistice, legate de personalul medical care trebuie să deservească o activitate de acest gen. Vom identifica să avem un centru de vaccinare care are o capacitate mai mare in fiecare sector și, simultan, să avem acest tip de activitate. Nu pot să vă dau, la acest moment, perioada in care se va desfășura acest eveniment, dar, cat se poate de repede, in următoarele două săptămani, probabil că vom face acest eveniment. Este in pregătire. Stabilim toate detaliile și vom transmite, din timp, informațiile necesare pentru a fi cunoscute. Fiecare centru de vaccinare și fiecare județ, impreună cu Direcția de Sănătate Publică, poate să extindă perioada de lucru, programul de activitate al centrului, in funcție de adresabilitatea pe care persoanele, populația o are in respectivele centre. Deci, există, din acest punct de vedere, suficientă libertate incat să adaptăm programul de lucru la solicitările pe care oamenii le au. Suplimentar, oamenii se pot vaccina in cabinetele de medicină de familie, in spitale, atunci cand se internează și cand ajung la spital, și este un lucru important, și, de asemenea, in centrele de vaccinare, care au in momentul de față program extins, majoritatea, și unde ne putem prezenta direct, cu buletinul sau cu programare in platformă. Reporter: Pe ce perioadă de timp va fi maratonul? Valeriu Gheorghiţă: Probabil că va fi la sfarșit de săptămană, tot așa, vineri, sambătă, duminică. Reporter: In weekend. Reporter: Bună ziua! Știm că sunt foarte mulți oameni care stau acasă, pozitivi fiind, pană in ultima clipă. Avem astăzi record absolut de decese. Ce se intamplă, de ce stau oamenii acasă, nu știu, poate ați discutat cu colegii medici, și schemele de tratament au rămas aceleași; in valul trecut, stăteau acasă formele ușoare sau medii. Acum avem oameni cu forme grave care nu ajung la spital. Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că mesajul către oameni trebuie să fie unul foarte clar, și anume, in momentul in care suntem diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, fie că facem singuri acasă acest test, fie că il facem la un laborator, trebuie să anunţăm medicul de familie, care trebuie să evalueze factorii de risc, adică, varsta pe care o avem, ce alte boli cronice avem in evidenţă, ce tratamente luăm pentru bolile respective şi, in funcţie de situaţia in care ne aflăm, suntem o persoană in varstă, mai avem și alte boli asociate, este foarte bine să ne prezentăm la spital pentru evaluare, să știm exact cum suntem, să avem un consult de specialitate, să avem o radiografie făcută și analizele de sange și, dacă nu e cazul de internare, să meargă acasă cu o recomandare de tratament și, ulterior, monitorizare prin medicul de familie. De asemenea, medicul de familie, in supravegherea pe care o face pentru fiecare pacient in parte, poate să identifice, din timp, acele semne de alarmă la care pacientul trebuie să se adreseze din nou unui serviciu medical in spital, in vederea reevaluării și, eventual, reconsiderarea indicației de internare sau nu. Dar dacă stăm și ne tratăm singuri acasă, fără să ţinem legătura cu medicul de familie, atunci este foarte posibil să ignorăm anumite semne de alarmă, să nu le recunoaștem și, intr-adevăr, să ajungem la spital cand boala este deja agravată și cand disfuncțiile respiratorii și cele ale celorlalte organe sunt deja sever afectate. Deci, mesajul este foarte simplu: după diagnostic, trebuie să luăm legătura cu medicul de familie și, in felul acesta, putem să luăm deciziile cele mai ințelepte, dacă ne prezentăm la spital sau dacă rămanem acasă, doar cu tratamentul pe care ni-l recomandă și supraveghere. Reporter: De asemenea, sunt tratamente care nu sunt recunoscute in Europa, inclusiv in Romania, dar pe care medicii le recomandă pacienților să și le ia din afară, cu precădere din Republica Moldova. Sunt in siguranță pacienții care iau astfel de tratamente? Valeriu Gheorghiţă: Sunt medicamente care sunt autorizate și sunt puse pe piață, deci, sunt medicamente care au făcut dovada unui profil de siguranță și unui profil de eficiență pentru alte infecții, in general pentru virusurile gripale sezoniere sau pentru alte coronavirusuri, măsura in care s-a probat eficiența pentru infecția cu SARS-CoV-2, aici, intr-adevăr, există o serie de date, care provin din studii, care arată, in general, o eficiență mai crescută atunci cand aceste tratamente sunt luate devreme, după debutul bolii, și nu foarte tarziu. Pentru că atunci cand le luăm tarziu, eficiența antiviralelor este redusă. De asemenea, beneficiile sunt mai ridicate la persoanele care sunt la risc, la persoanele vulnerabile, care au un risc mai crescut de a face o formă severă de boală. Dar aș vrea să mai spun un element important, in momentul de față, indiferent de tipul de tratament de care vorbim pentru COVID-19, nu există o componentă a terapiei care să fie asociată intr-o măsură foarte mare cu reducerea riscului de deces. Tocmai de aceea, prevenția este foarte importantă și reducerea riscului de a face o formă gravă și asta o putem face doar prin vaccinare, și, de asemenea, o evaluare rapidă a unui pacient aflat la risc, pacient varstnic sau pacient cu boli cronice, tocmai pentru a incepe din timp un tratament, incat să reducem riscul de a face o formă severă și de a ajunge ulterior la spital. Cam aceasta este abordarea, cand venim foarte tarziu la medic, cand boala este foarte avansată, indiferent de mijloacele de tratament pe care le avem la indemană, beneficiile sunt reduse. Reporter: Şi o intrebare pentru domnul secretar de stat, puteți să ne spuneți ceva despre tichetele, voucherele care ar trebui să ajungă in centrele de vaccinare, cand se va intampla acest lucru? Mulţumesc. Andrei Baciu: Legat de voucherele pentru cei care se vaccinează cu schema completă in această perioadă, vestea bună este că au inceput să fie deja livrate, cred că sunt in jur de opt județe care au livrat deja către centre de vaccinare și, astăzi, cred că se livrează și la nivelul municipiului București, in jur de 15.000 de vouchere. In jur de alte 20 de judeţe sunt in curs de livrare a acestor vouchere către centre de vaccinare şi alte 10-12 judeţe vor livra in perioada imediat următoare. Este un proces in desfăşurare, dar cert este că s-a finalizat achiziţia de către DSP pentru aceste vouchere. Pe această cale, fac incă odată un apel către toţi cei care işi doresc să beneficieze de aceste vouchere, pentru toţi cei care se vaccinează cu schema completă in această perioadă, cinci vouchere de 20 de lei, in total 100 de lei. Mulţumesc şi eu. Reporter: S-a făcut, in ultima perioadă, o analiză privind intenția de vaccinare actuală in randul populaţiei şi care sunt principalele motive pentru care incă se mai refuză vaccinarea, dată fiind informarea care a fost făcută in ultimele luni, astfel incat mă gandesc să ne adaptăm cumva mesajele pe nevoia pe care oamenii o au? Valeriu Gheorghiţă: Principalele motive invocate in momentul de faţă legate de ezitarea sau de refuzul de vaccinare sunt teama de reacţii adverse, informaţii insuficiente - oamenii răspund la aceste chestionare că incă nu au suficiente informaţii pe baza cărora să decidă dacă se vaccinează sau nu; alte persoane doresc să mai aștepte, deci incă nu sunt convinse de eficiența, de utilitatea şi de beneficiile vaccinului şi, desigur, sunt persoane care, in mod asumat, nu doresc să se vaccineze, practic, sunt impotriva ideii de vaccinare in general, a conceptului de vaccinare şi nu in mod particular faţă de COVID-19, iar, din acest punct de vedere, ceea ce am observat noi in ultima perioadă a fost o creştere a dorinței de vaccinare - probabil că vorbim de acel segment populaţional care, in perioada in care numărul de cazuri a scăzut foarte mult, a amanat decizia de vaccinare. De asemenea, sunt o altă parte din randul celor ezitanți, care, in momentul de faţa, au o altă percepție a riscului de imbolnăvire şi teama de boală şi cu tot ce asociază boala şi complicațiile ei pe termen lung. Acestea sunt motivele pentru care, in general, oamenii aleg să se vaccineze. Recomandarea noastră este foarte clară, in mod deosebit, repet, cei vulnerabili, cei la risc, să meargă să se vaccineze cat mai repede, chiar dacă, pentru vaccinurile care presupun administrarea a două doze, este nevoie de minim o lună ca să ajungem la o protecție maximală; chiar şi in felul acesta, chiar după prima doză, după primele două săptămani de la doza unu, avem deja niște beneficii, chiar dacă ele nu sunt atat de mari, şi, mai mult decat atat, avem şi schema de vaccin cu o singură doză, de la compania Johnson and Johnson, care ne oferă o protecție intr-un timp mai scurt. Deci, din acest punct de vedere, vaccinarea rămane una dintre măsurile foarte importante prin care reducem numărul de cazuri grave, care au nevoie de spitalizare şi, mai mult decat atat, se reduce şi numărul de infectări, numărul de persoane care sunt diagnosticate zilnic cu infecție SARS-CoV-2. Vă dau un exemplu foarte clar: ştim, in momentul de faţă, că vaccinarea completă, vaccinarea cu schemă completă, reduce riscul de infectare de aproximativ cinci ori la persoanele care au schemă completă de vaccinare, pentru Delta. Dacă ne uităm la cate cazuri sunt in fiecare zi, dacă impărțim la cinci, vedem cate cazuri am fi avut in realitate, in condiţiile in care am fi avut o rată de vaccinare de peste 80%. La fel, riscul de deces se reduce de peste zece ori, ceea ce inseamnă că astăzi, in loc să avem peste 440 de cazuri, am fi putut să avem cel mult 44 de cazuri de decese. Astea sunt beneficiile pe care vaccinarea, intr-un procent mai mare, ni le-ar fi adus la nivel de sănătate publică şi la nivel de populație. Doar in felul acesta noi putem, repet, să reducem presiunea pe sistemul sanitar, pe spitale, să dăm posibilitatea tuturor celor care au nevoie de asistență medicală atat pentru COVID, cat şi pentru non-COVID, să beneficieze de servicii medicale de specialitate. Cu cat inţelegem mai repede acest lucru şi importanța, şi beneficiile vaccinării, şi eficiența vaccinurilor, cu atat ne va fi mai bine, atat individual, dar şi la nivelul comunității din care facem parte. Reporter: Bună ziua. Aş fi vrut să vă intreb cam de caţi bani aţi avut nevoie, de exemplu, pentru a promova campania de vaccinare, pentru că am văzut că a fost o temă lansată de dvs. in spațiul public, că nu au fost suficienți bani sau că nu au fost deloc bani pentru promovarea acestei campanii. Reporter: Bună ziua! Aș fi vrut să vă intreb cam de cați bani ați fi avut nevoie, de exemplu, pentru a promova campania de vaccinare, pentru că am văzut că a fost o temă lansată de dumneavoastră in spațiul public că nu au fost suficienți bani sau nu au fost deloc pentru promovarea acestei campanii. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc pentru intrebare. Chiar voiam să clarific acest lucru. Ceea ce vreau să spun este că activitatea Comitetului este una de coordonare. Este una de coordonare a implementării strategiei de vaccinare. Și știm că in implementarea strategiei de vaccinare sunt implicate mai multe ministere și instituții care se află in subordinea sau in coordonarea acestor ministere, incepand de la Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării și continuand cu toate structurile, direcțiile de sănătate publică și așa mai departe. Practic, tot ce inseamnă acțiuni logistice, acțiuni organizatorice, rețea de stocare, de distribuție, inclusiv parte de comunicare, fondurile aferente provin din fondurile instituțiilor respective. Eu ceea ce am vrut să spun este că nu a fost un fond special alocat pentru campania de vaccinare, ci tot ceea ce s-a făcut a fost din fondurile și resursele, atat umane, cat și materiale, ale instituțiilor statului. Și vă dau un exemplu foarte elocvent: platforma de programare - a fost operaționaliză 100% cu sprijinul și de către colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Platforma de descărcare a certificatului verde digital, de asemenea, Registrul Electronic Național al Vaccinării, care era deja implementat la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică. Toate aceste facilități care ne-au permis să derulăm campania de vaccinare s-au făcut in totalitate cu sprijinul instituțiilor statului, așa incat eu ceea ce am spus că nu au fost fonduri directe, ci sunt fondurile indirecte care au provenit de la aceste instituții. Mulțumesc. Reporter: Da, și aș mai fi vrut să vă intreb cate doze de vaccin au expirat in total de cand Romania a inceput să achiziționeze vaccinurile. Valeriu Gheorghiţă: Cred că avem o situație, imediat vă prezentăm. Am găsit, sunt aproximativ 245.381 de doze pierdute, ceea ce inseamnă 2,28% din numărul total de doze recepționate. Reamintesc faptul că pentru vaccinurile care sunt in flacoane multidoză riscul de irosire sau de sacrificare a dozelor este mult mai mare, tocmai de aceea știm că Organizația Mondială a Sănătății prevede un procent intre 10 și 25% doze care pot să fie pierdute la vaccinurile care sunt in flacoane multidoză. De altfel, o statistică internațională arată că, din totalul dozelor de vaccin care sunt in general distribuite ca flacoane multidoză se pot pierde pană la 40-50%. Deci, riscul de irosire este foarte mare, iar in situația in care avem persoane care se adresează pentru vaccinare și ai un flacon cu 6 doze sau cu 10 doze este cat se poate de evident că primează beneficiul persoanei care dorește să se vaccineze in detrimentul unor doze care se sacrifică, fiindcă raportul de cost/eficiență este in favoarea persoanelor care se vaccinează. Reporter: Vreau să clarific puțin legat de a treia doză, care se face după șase luni. Se tot vorbește in spațiul public că persoanele care au și doza completă și au trecut prin boală nu trebuie să mai facă a treia doză. Așa că vreau să vă intreb clar: o persoană care are vaccinul cu ambele doze, a trecut prin boală și de la ambele au trecut șase luni, mai face sau nu mai face a treia doză? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că aceste persoane nu au contraindicație de vaccinare. Ele se pot vaccina. Intrebarea pe care evident, firesc, ne-o punem: cate beneficii vom avea dacă facem sau nu această doză de rapel după minim șase luni? Și aici datele ne arată că, intr-adevăr, persoanele care au istoric de trecere prin boală și care au și o schemă completă de vaccinare cu două doze au un răspuns imun mult mai ridicat și care se menține pe o perioadă mai lungă de timp. Deci, in cazul acestor persoane se poate amana decizia de a-și face această doză de rapel, dar asta nu inseamnă că nu vor avea nevoie la un moment dat. In momentul de față nu știm care e acea valoare-prag a anticorpilor de la care să fim convinși că omul nu mai are protecție sau, dimpotrivă, să fim convinși că el este protejat, ca atare, persoanele respective nu sunt restricționate dacă doresc să fac această doză de rapel. Dar, intr-adevăr, răspunsul imun la o persoană vaccinată complet și care a şi trecut prin boală este mult mai robust și de durată mai lungă. Reporter: Am două intrebări. Prima: dacă vor fi organizate maratoane de vaccinare in județe, in afara Bucureștiului, indeosebi in județele cu rată sub 30%. Valeriu Gheorghiţă: Problema nu este de organizare a activităților de vaccinare. In momentul de față noi avem o monitorizare permanentă, periodică a adresabilității persoanelor către centrele de vaccinare și in felul acesta, impreună cu Direcțiile de Sănătate Publică, fie redeschidem activitatea centrelor care au fost suspendate - și, repet, aproximativ 37% dintre cele care au avut activitatea suspendată și-au reluat in momentul de față activitatea -, iar pentru organizarea unor acțiuni de tip maraton de vaccinare ele pot să fie desfășurate - sigur, la propunerea Direcțiilor de Sănătate Publică - in anumite locații, chiar in centre de vaccinare deja active. Dar pentru acest lucru trebuie să avem resursa umană necesară și să nu impiedicăm derularea celorlalte activități medicale - activitatea de testare și, evident, celelalte activități legate de ingrijirea pacienților cu COVID-19. In momentul de față, pot să vă spun că, de pildă, se vaccinează aproximativ 57.000 de persoane, cate au fost ieri - 51.000 de persoane vaccinate -, avem o capacitate de vaccinare de aproximativ 100.000 de persoane pe zi, deci in niciun caz nu am depășit capacitatea pe care noi o avem, iar ea va fi dimensionată progresiv cu creșterea adresabilității. Reporter: A doua intrebare se referă la medicii de familie, mai ales că aţi spus că persoanele imunodepresive au nevoie de recomandare: cum veți reuși să-i implicați, mai mult decat in modul de acum, in activitatea de vaccinare, știind că multe dintre aceste persoane nu sunt vaccinate? Aţi spus chiar procent din personalul medical, 24%, nu? Valeriu Gheorghiţă: Aici, legat strict de activitatea colegilor din rețeaua de medicină de familie, in momentul de față intr-adevăr sunt aproximativ 3.000 de cabinete de medicină de familie, aproape 3.000, care inregistrează activități de vaccinare, dar pot să spun că o altă parte importantă a colegilor medici de familie /este că/ sunt implicați in centrele de vaccinare, deci ei lucrează in centrele de vaccinare active și acolo se vaccinează și pacienții din lista proprie. Mai mult decat atat, strict legat de această recomandare, de administrarea unei doze III la persoanele sever imunocompromise, prin intermediul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale s-a transmis o informare către profesioniștii din domeniul sănătății din majoritatea specialităților care ingrijesc astfel de pacienți, inclusiv medicină de familie, prin care să fie informați despre această recomandare și de necesitatea elaborării și emiterii unei recomandări pacienților care se află in aceste categorii. Deci, in prima etapă vorbim de informarea profesioniștilor din sănătate, s-a elaborat această instrucțiune care reglementează activitatea de vaccinare pentru doza III la cei imunodeprimați, iar suplimentar, impreună cu colegii din rețeaua de medicină de familie - și am și transmis o adresă oficială in săptămana precedentă -, dorim o intensificare a activității legate de conștientizarea importanței vaccinării, in sensul in care mi-am dorit și am propus ca fiecare medic de familie să sune toți pacienții care se află in lista proprie și să le recomande, in urma evaluării istoricului medical, vaccinarea celor care sunt eligibili din punct de vedere medical. Or, din aceste motive, cred și sper ca in perioada următoare să avem o implicare mai mai mare a medicilor de familie inclusiv in acest proces de a aduce mai mulți oameni la vaccinare. Suplimentar, impreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, am agreat un model de informare pentru asigurați care va fi transmis fiecăruia, tocmai pentru a beneficia de acele informații de care au nevoie pentru a se decide dacă se vaccinează sau nu. Insă cel mai important este să ne informăm din surse oficiale, din surse validate științific și să vorbim cu medicii care se ocupă de bolile noastre, fie cu medicii specialiști, fie cu medicul de familie, legat de vaccinare. Trebuie să ințelegem că sunt foarte puține contraindicații legate de vaccinare. Reporter: Mai am eu două intrebări, dacă imi permiteţi, pentru dumneavoastră mai intai. Spuneți-mi dacă am putea atinge varful valului 4 in luna octombrie sau această perioadă se va prelungi și in luna noiembrie? Şi cum vedeți că vor fi sărbătorile de iarnă in acest an? Valeriu Gheorghiţă: Dinamica numărului de cazuri este greu de estimat in această perioadă, pentru că depinde foarte mult de măsura in care reușim să respectăm măsurile care au ca obiectiv limitarea răspandirii infecției și măsura in care vom reuși să ne vaccinăm intr-un număr mai mare. Din ceea ce am observat in datele raportate zilnic, nu este exclusă posibilitatea să ne apropiem deja de un platou, insă chiar și in felul acesta un platou la peste 15.000 de cazuri este mult prea mare, pentru că, evident, numărul de cazuri grave va fi atat de crescut incat, evident, va depăși capacitatea sistemului medical. Deci, in momentul de față trebuie să reducem numărul de cazuri noi, prin măsurile deja cunoscute și prin vaccinare, să reducem numărul de cazuri grave și acest lucru se poate face, pe de o parte, prin vaccinare, pe de altă parte, printr-o monitorizare corectă a pacienților care se află acasă să nu intarzie prezentarea la medic și să ţină legătura cu medicii de familie, tocmai pentru că in felul acesta putem să identificăm din timp acele semne de alarmă, semne de gravitate, care trebuie să ne ducă la spital, și, de asemenea, in felul acesta cred că putem să avem un control mai bun al presiunii pe spitale. Sigur că, din ce am văzut, se fac eforturi pentru creșterea capacității de preluare a pacienților, dar, repet, lupta, foarte important, se duce in prespital, acolo unde putem să controlăm numărul de cazuri noi. Reporter: Deci, de sărbători va fi liniștite sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Depinde de cat de mult ne vom implica fiecare dintre noi. Este evident, pe de o parte, vorbim de rolul autorităților, dar, pe de altă parte, este important ca oamenii să se informeze din surse oficiale și să ințeleagă că doar prin respectarea măsurilor igienico-sanitare și prin vaccinare, avand exemplul celorlalte țări, putem să ținem sub control efectele negative ale acestei pandemii, și aici mă refer la numărul de cazuri grave și la spitalizări și, evident, la deces. Reporter: Mulțumesc. Și aș mai vrea o completare de la domnul Baciu, o completare la intrebarea cu voucherele, tichetele de vaccinare: cine va intra in posesia lor, cei care deja s-au vaccinat, cei care urmează să se vaccineze? Andrei Baciu: Beneficiarii acestor vouchere sunt toți cei care se vaccinează cu schemă completă, din momentul in care ordonanţa de urgență prin care a fost reglementat acest lucru a apărut in Monitorul Oficial, nu știu exact data, dar pot să verific, e sfarșitul lunii august, inceputul lunii septembrie, ultima săptămană din august sau prima săptămană din septembrie. Practic, toţi cei care s-au vaccinat cu a doua doză imediat după ce a intrat in vigoare, cat şi cei care fac schema completă in acest moment beneficiază de aceste vouchere. Cei care s-au vaccinat pană in acest moment sau pană in momentul in care ajung voucherele la medicii de familie sau la centrele de vaccinare se intorc la punctul in care s-au vaccinat pentru a-şi recolta voucherele respective, deci, nu trebuie să meargă in alte părţi, merg la centrele de vaccinare respective. Mulţumesc şi eu. Reporter: Pentru domnul Gheorghiță, dacă se poate, o precizare. Dumneavoastră mi-aţi spus că sunt 245.000 de doze care au fost pierdute, insă mă uitam acum pe hotnews.ro, ei citează state de la Ministerul Sănătății care arată că sunt, de fapt, 750.000 de doze de vaccin care au expirat şi sunt date de luna trecută. Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt dozele care se află in carantină. După cum știți, doze din loturile de la compania AstraZeneca, care in momentul de faţă sunt carantinate, sunt păstrate la regimul de temperatură corect şi pentru care se aşteaptă, la fel, aceste recomandări de stabilitate, noi nu am scos dozele respective din regimul de temperatură corect, tocmai pentru a fi siguri că nu vom introduce intr-o procedură de distrugere doze care sunt de altfel absolut in regulă din punct de vedere calitativ. Reporter: Da. Şi voiam să vă mai intreb ce inseamnă in bani cele 245.000 de doze pierdute, e 25 de euro o doză sau cum o calculăm? Valeriu Gheorghiţă: Nu am cum să vă dau această estimare la acest moment, pentru că sunt mai multe tipuri de vaccinuri, sunt toate cele patru tipuri de vaccinuri care sunt irosite și prețurile știu că sunt variabile, de la o doză de AstraZeneca in jur de 2 euro pană la o doză de Moderna in jur de 20-25 de euro. Deci, aici nu am să pot face această estimare, dar, repet, sunt pierderi absolut normale, sunt din motive neimputabile, legate de toate lucrurile care s-au menționat, și anume: pot să iasă din perioada de valabilitate pentru că nu au fost folosite, au fost scoase de pe lanțul de frig de minus 80 de grade și știm că au doar 30 de zile stabilitate la două grade sau sunt flacoane care s-au deteriorat, sunt motive, sau doze sacrificate pentru că nu au fost suficiente persoane care să se vaccineze dintr-un flacon și așa mai departe. Sunt lucruri care se intamplă in toate celelalte țări și este un mecanism care este, repet, acceptat. Obiectivul nostru evident că este de a face un management cat mai bun al stocurilor. Tocmai de aceea am și solicitat la un moment dat, cand numărul de persoane vaccinate a fost in scădere, să stopăm livrările sau să amanăm anumite livrări, tocmai pentru a nu recepționa doze care ulterior să expire prin nefolosire. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu. Andrei Baciu: Este vorba de data de 31 august pentru momentul de la care demarează posibilitatea recoltării voucherelor pentru toţi cei care s-au vaccinat. 31 august, deci, după 31 august. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumim frumos. Andrei Baciu: Mulţumim mult. 2021-10-12 15:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf6509.jpgParticiparea miniștrilor Muncii, Raluca Turcan, și Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la evenimentul de lansare a studiului “Costul educației: Investiție, randament, impact”, realizat la solicitarea Fundației World Vision România, de către Deloitte RomâniaȘtiri din 12.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-mini-trilor-muncii-raluca-turcan-i-educatiei-sorin-cimpeanu-la-evenimentul-de-lansare-a-studiului-costul-educatiei-investitie-randament-impact-realizat-la-solicitarea-fundatiei-world-vision-romania-de-catre-deloitte-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Vă mulţumesc pentru invitație. Este un eveniment extrem de important pentru că transmite acel mesaj pe care şi eu, şi Ministerul Educaţiei il transmitem in permanență: o educație de calitate fără resurse este imposibil de imaginat. Pe de altă parte, nu noi, ci OECD a spus că Romania işi va atinge țintele de dezvoltare socio-economică doar atunci cand va reuși să ridice nivelul de educație al tuturor. Acest lucru este o recunoaștere a faptului că principala problemă a sistemului de educație din Romania, dincolo de multe alte probleme cunoscute, este echitatea, este accesul la o educație de calitate pentru toţi. Sigur, nu neglijăm problema de performanță, nu neglijăm nivelul de adaptare la cerințele mediului socio-economic, la așteptările societății, nu neglijăm decalajele din ce in ce mai mari din perspectiva vitezei de dezvoltare şi de adaptare a sistemelor de educaţie la evoluțiile tehnologice şi la evoluțiile societății. Mulţumesc! Provocarea a venit din din ambele părţi. Aş vrea să vă spun că nu ştiu că se transmite. Poate nu mă pricep la multe lucruri, dar la cifre mă pricep. Afirm lucrul acesta cat se poate de clar şi atunci cand imi voi căuta o modalitate de a sprijini sistemul de educație, altele decat cele pe care le am acum, cred că o să-mi ofer serviciile World Vision pentru aceste studii, pentru a prezenta cu claritate şi cu dovezi cifrele: 2,5% din PIB, cat a fost avansat in studiu, nu este indeajuns. Nu este indeajuns nici măcar 3,64% din PIB, care este valoarea reală a investițiilor in educaţie, in anul 2021. S-ar putea să nu fie de ajuns nici 4,6% din PIB, cat este ţinta pe termen scurt de investiţii in educaţie a Romaniei, țintă asumată prin Programul Romania educată. Este vorba de media alocărilor pentru educaţie in UE, 4,7% din PIB. O să vă explic de ce. In Romania, finanţarea educaţiei se face pe mai multe căi. Ne focusăm pe bugetul Ministerului Educaţiei. Bugetul Ministerului Educaţiei este, intr-adevăr, 2,55% din PIB. Este o raportare falsă. Ştiţi cat era bugetul Ministerului Educaţiei din PIB, in urmă cu 3 ani? 0,56%. 0.56%, nu 2,55% pentru simplul motiv pentru că finanţarea salariilor profesorilor din invățămantul, angajaților din invățămantul pre-universitar nu trecea prin bugetul Ministerului Educaţiei, ci era plătit direct de autorităţile locale prin cote defalcate de TVA. Deci, in primul rand, nu avem cea mai mică alocare pentru educaţie din ultimii 30 de ani, ci suntem exact ca la Radio Erevan, avem cea mai mare alocare din ultimii 30 de ani atat in valoare absolută, cat şi procentual. Asta nu inseamnă că este suficient. Am inceput prin a spune că este nevoie de mult mai mult şi in timpul pe care il am la dispoziție o să incerc să detaliez sintetic. De ce spun ca e cea mai mare alocare din ultimii 30 de ani? O să vă pun la dispoziție bugetul educaţiei, incepand din anul 2005, cand aveam, o să vă dau valorile in euro, aveam 2,75 miliarde de euro, procentual aveam 3,5% din PIB. Maximum procentual a fost inregistrat in anul 2008, 4,24% din PIB, doar că in valoare absolută acest 4,24 insemna 6 miliarde de euro. In anul 2021, bugetul educaţiei este peste 8 miliarde de euro. A crescut din 2005 pană in 2021 de la 2,75 miliarde de euro la peste 8 miliarde de euro. Nu există in niciunul din anii anteriori un buget care să fie mai mare de 8 miliarde de euro, deci e cel mai mare din ultimii 30 de ani, in valoare absolută. De asemenea, procentual este cel mai mare din ultimii 12 ani, 3,64% din PIB. Am inceput cu 3,55% din PIB, acest an 2021 şi, după rectificări şi alocări suplimentare, mai mult sau mai puţin observate, am ajuns la 3,64% din PIB. In anul 2020, am avut 3,6, in anul 2019 am avut 3,44, in 2018 - 3,06, in 2017 - 2,86-2,85, 3,24 am avut in anul 2015, 3,09 in 2014, deci vă puteți uita pe cifre, vi le pun la dispoziție. Deci procentual este cel mai mare buget al educaţiei din ultimii 12 ani, in valoare absolută este cel mai mare buget al educaţiei in ultimii 30 de ani. Aceasta este situaţia şi cifrele pe care vi le prezint sunt cifrele oficiale, garantate de Ministerul de Finanţe, garantate de cele mai autorizate surse, inclusiv Institutul Naţional de Statistică şi cu voia dumneavoastră garantate şi de către cel care, interimarul care ocupă poziția de ministru al educaţiei. Odată ce am clarificat acest lucru, haideți să vă explic diferența. Peste bugetul Ministerului Educaţiei, spre exemplu, avem bugetul de burse pentru elevi, care nu intră in bugetul Ministerului Educaţiei, dar sunteți de acord cu mine că este o investiţie in educaţie, o investiţie serioasă in educaţie. In anul 2020, bugetul burselor elevilor din toată Romania era 270 de milioane de lei. Anul acesta este 540 de milioane de lei, dublu. Am inițiat recent o Hotărare de Guvern prin care, in anul 2022, bugetul pentru bursele elevilor va fi peste 1 miliard de lei, 1,31 miliarde de lei. Este o componentă importantă care nu trece prin bugetul Ministerului Educației, care nu intră in acei 2,5% din PIB. Cheltuielile pentru bunuri și servicii, și pentru pregătirea profesională pentru fiecare elev din Romania care se adaugă peste costul standard per elev, in valoare de 6.111 lei destinat cheltuielilor salariale, avem o componentă dedicată cheltuielilor cu bunuri și servicii. Această componentă, iarăși nu trece prin bugetul Ministerului Educației, merge de la autorități locale din cotele defalcate de TVA. Anul acesta am avut o creștere majoră semnificativă pentru inceput a acestui cost care ține seama de diferențele dintre urban și rural, pentru că această creștere a fost direcționată mai ales către mediul rural, acolo unde situația ne arată că sunt școli in care sunt cinci, șase, șapte, opt, nouă elevi in clasă pentru că nu sunt mai mulți. Şi atata vreme cat vom finanța invățămantul pre-universitar exclusiv prin finanțare per elev, in acea clasă o să avem o finanțare de patru, cinci, poate chiar de șase ori mai mică decat finanțarea unei clase din mediul urban, cheltuielile fiind aceleași. Care este soluția? Schimbarea sistemului de finanțare in invățămantul pre-universitar printr-o combinare intre costul per elev și costul per formațiune. E de datoria noastră să clarificăm in așa fel incat să nu naștem abuzuri, dar să facem ceva concret pentru finanțarea mediului rural in care invață aproape jumătate din elevii Romaniei. Este un exemplu de soluție. In invățămant universitar sigur că trebuie schimbat sistemul de finanțare, pentru că este un deficit de resursă umană din perspectiva cadrelor didactice. Pentru a atrage tineri pentru cariera didactică este nevoie de o salarizare atractivă. Pană la salarizare atractivă e nevoie de o finanțare mai atractivă a universităților pentru a forma profesori, deci, o finanțare privilegiată pentru cariera didactică, alături de o finanțare privilegiată a statului roman pentru domeniul IT, spre exemplu, și alte domenii care contribuie intr-adevăr la dezvoltarea Romaniei. Aceste lucruri se vor intampla. Aceste lucruri sunt prinse in proiectul Romania educată, sunt prinse in memorandumul pe care guvernul l-a adoptat cu privire la implementarea Romania educată și se vor intampla. Nu se pot rezolva de azi pe maine. Toate problemele cronice ale sistemului de educație peste care s-au suprapus problemele generate de criză. Dar vă asigur că avem in vedere toată aceste lucruri incepand poate cu finanțarea, cu investiția in educație, pentru că, indrăznesc să vă reamintesc, nu demult, in Planul Național de Redresare și Reziliență aveam un miliard de euro destinați educaţiei. Odată cu o finalizarea proiectului Romania educată și cu apariția unui segment dedicat finanțării Romania educată prin PNRR, investițiile in educație, și deja fac obiectul unei asumări intre Romania și Comisia Europeană, au crescut de la 1 la 3,6 miliarde de euro. Acest lucru se transformă intr-o oportunitate fără precedent pentru finanțarea educației pentru că aceşti 3,6 miliarde de euro, in măsura in care vom avea ințelepciunea și puterea de a-i gestiona așa cum ne dorim cu toții, se vor adăuga bugetului național, care deja este in creștere, și să vor adăuga fondurilor europene clasice să spun, Fondul Social European. Important este să putem să facem intr-o manieră coerentă această investiție in educație, pentru că repet, dincolo de bugetul național și fondurile europene clasice avem și această oportunitate. Şi imi place să spun că, din perspectiva investițiilor in educație, cel care ocupă in această perioadă poziția de ministru al educației, dacă nu va face ce trebuie pentru investiții in educație, nu va avea nici măcar scuza pe care ultimii 30 de miniştri ai educației au avut-o pană acum. Nu au avut resurse financiare. Este un lucru care te obligă. Aș vrea să vă mai dau un exemplu. Am vorbit de bursele pentru elevi. Predarea online a distorsionat - știu că supără afirmația asta, dar eu o realitate bazată intotdeauna pe cifre - a distorsionat foarte mult rezultatele elevilor. 53% dintre elevi au obținut medii atat de mari, de top, incat ar fi trebuit, pe sistemul din anii precedenți, să-i incadrăm in elevi de top, care să primească bursă de merit. Dacă cineva mă poate convinge, ne poate convinge că invățămantul din Romania este atat de performant incat 53% din elevi sunt de top inseamnă că nu mai avem nici o problemă in sistemul de educație. Este fără doar și poate o realitate falsă, pe care trebuie să avem curajul să o recunoaștem. Drept urmare am decis la nivelul guvernului ca bursele să crească semnificativ. Deci, in primul rand e vorba de un buget de patru ori mai mare in 2022 față de 2020, dar și la nivel individual cuantumul minim să crească de la 100 la 500 de lei, de cinci ori pentru bursa de performanță, acea bursă destinată elevilor cu rezultate in concursuri naționale, olimpiade, să crească de la 100 la 200 de lei bursa de merit. Aș vrea să vă spun că după mediile anului școlar 2020 - 2021, 753.000 de elevi aveau peste 8,50, dintre care 346.000 peste 9,50. Deci, in această situație, peste 9,50 merit, ar trebui să ia bursă 346.000 de elevi. Eu cred că e un procent care justifică titulatura de bursă de merit la limită; sunt cam mulți, dacă nu dorim să inversăm scara de valori și inversarea valorilor cred că nu face bine nimănui. Am pus accentul pe bursa socială, mai importantă in această perioadă pentru elevi decat in alte perioade, intotdeauna este importantă, și atunci am propus și dublarea cuantumului minim al bursei sociale de la 100 la 200 de lei. Iar in ceea ce privește bursa de studiu ea poate fi obținută de la nota 7 sau 7,50, vom vedea. Suntem in discuții pe acest palier, și, de asemenea, va avea o creștere de 50%. Toate aceste burse care inregistrează creșteri semnificative pentru inceput, pentru că ele vor trebui să crească incă și mai mult, se vor acorda cu o condiție de bază: maximum 10 absențe nemotivate per semestru. Este o modalitate prin care intenționăm să avem o politică cat se poate de clară și de eficientă pentru reducerea abandonului școlar. Pentru a putea să acumulezi competențe avem o primă condiție: să mergi la școală. Iar creșterea masivă, semnificativă a acestor cuantumuri minime ale burselor dorim să fie un instrument serios in sprijinul prezenței la școală și frecvenței la școală, practic, in sprijinul reducerii abandonului. Haideți să facem un mic exercițiu: o familie cu mai mulți copii care conștientizează - a, și bursa socială poate fi cumulată cu orice altă categorie de bursă - care conștientizează că pentru fiecare copil poate obține 5, 6, 7, 800 de lei pe lună bursă şi se inmulțește cu numărul de copii pe care ii trimite la şcoală, s-ar putea să inceapă să devină atat de atractiv incat părinții vor insista să meargă copiii la şcoală. Este un mic exemplu dintr-o serie de instrumente pe care dorim să le punem in aplicare nu numai la nivelul Ministerului Educaţiei, ci şi la nivelul Ministerului Muncii şi apreciez foarte mult intalnirea pe care am avut-o cu ministrul muncii, săptămana trecută, şi cu sindicatele din educaţie, prin care am agreat de comun acord că susținem o salarizare atractivă in educaţie, susținem, de asemenea, importanța preluării creșelor in sistemul de educaţie, lucru care iarăşi s-a intamplat şi lucru care ar trebui să fie adăugat in studiul dumneavoastră, pentru că alături de costul standard per elev, 6.111 lei pe an şi elev pentru salarii, de costul standard per preșcolar, copil in grădiniță, care este de 7.431 de lei per copil in grădiniță cu program prelungit şi variază intre 4.000 şi 4.500 de lei per copil in grădiniță, pentru grădinițe cu program normal, v-am dat aceste valori nu intamplător, a apărut pentru prima oară şi costul standard per copil in creșă, care este 15.000 de lei. Comparațiile cu 4.000, cu 4.500, cu 7.431 program prelungit grădiniță şi 6.111 lei, deci este 15.000 de lei. Semnificația unei astfel de abordări este foarte clară: este mai ușor să construiești corect de la bun inceput, decat să intervii ulterior cu tot felul de măsuri remediale mai mult sau mai puţin eficiente. Aş vrea să inchei - imi cer scuze că nu am reușit să sintetizez mai bine - cu prioritățile pe care Romania educată le are şi care vor fi finanțate in PNRR. Mă opresc la o singură prioritate, aceea a susținerii invățămantului profesional in forma lui cea mai bună de organizare, invățămantul dual care se face in parteneriat intre şcoală şi agenţi economici. Există 338 de milioane de euro pentru finanţarea a cel puţin zece campusuri pentru invăţămant dual. Acolo unde agentul economic există şi doreşte să intre in parteneriat cu școala, invățămantul dual este soluția caștigătoare. Acolo unde agentul economic şi din păcate avem zone de dezvoltare in Romania in care nu există agenţi economici suficient de puternici pentru a intra in parteneriat cu școala, invățămantul profesional trebuie să rămană o responsabilitate a statului, unde nu există sau nu doreşte să intre in parteneriat cu şcoala. Pentru a dori să intre in parteneriat cu şcoala, in PNRR avem această finanţare, care este atractivă, zic eu, 33 de milioane de euro, in medie, pentru un campus de invăţămant dual, in care vom avea şcoala, vom avea agentul/agenții economici şi vom avea in premieră şi o universitate, care va trebui să fie cel puţin una in acest parteneriat. De ce? Pentru a putea continua invățămantul profesional dual sau nu şi la nivel universitar, pentru a avea o rută completă, care să nu fie o poartă inchisă in faţa elevilor, să le poată permite accesul inclusiv spre invățămantul universitar organizat in sistem dual atunci cand ei decid să aleagă această rută profesională. Şi inchei prin a spune că invățămantul profesional va fi, dincolo de toate eforturile noastre de reglementare şi de susținere a invățămantului profesional, in forma lui cea mai bună de organizare, invăţămant dual, va putea să aibă succes doar atunci cand el va fi o soluție şi pentru copilul tău, nu numai pentru copiii altora. Nu vreau să spun că avem printre problemele cronice şi o problemă de ipocrizie in sistemul de educaţie. Mulţumesc pentru această oportunitate de a mă concentra pe partea de investiţii in educaţie, dar investițiile trebuie să fie făcute pentru obiective. Avem in lucru programul de implementare a proiectului Romania educată cu o intarziere pe care, in calitate de ministru al educaţiei, am asumat-o, intarziere care a fost decisă in urma alegerii intre două variante: a avea pe repede inainte un program, care să nu acopere așteptările societății, deși avem aceste oportunități de finanţare, dar să-l avem la timp, şi a avea un program de implementare, care să fie rodul consultării cu toţi cei indreptățiți să se pronunțe, inclusiv cu partidele politice, şi care să poată fi susținut de noi toţi in vederea investițiilor in educaţie. Am ales cea de-a doua variantă, cu costurile personale pe care le asum pentru intarziere. Programul de implementare cuprinde obiectivele strategice din Romania educată şi măsurile necesare pentru indeplinirea acestor obiective. In proiectul de HG este o precizare foarte importantă, măsurile nu sunt numai acelea din HG, este o ușă deschisă din dezbateri și orice măsură va rezulta ca fiind necesară in vederea indeplinirii obiectivelor va putea să fie adăugată. Dincolo de măsuri vom avea acțiunile specifice, vom avea termenele, bugetele, iată, bugetele necesare și, desigur, și termenele de realizare. Acest proces trebuie să fie abordat cu maximă răspundere - acum chiar inchei - din cauză că timpul și societatea nu mai au răbdare cu noi, pe bună dreptate, așteptările sunt foarte mari, din cauză că avem aceste oportunități și de finanțare, din cauză că am ajuns la un nivel minim şi dacă nu vom reuși acum să redresăm sistemul de educație mă tem că acel obiectiv socio-economic de dezvoltare a Romaniei este puternic periclitat, pentru că fără educație nu vom putea face nimic, nici prosperitate, nici securitate și vedeți nici siguranță sanitară nu putem să avem fără educație. Mulțumesc, incă o dată! Raluca Turcan: Bună ziua tuturor! Stimate gazde, stimați participanți am acceptat din prima discuție pe care am avut-o cu doamna Mihaela Nabar să mă alătur demersului dumneavoastră de a discuta rezultatele acestui studiu. Pentru că fiecare cifră pe care dvs. o prezenți acolo are in spate un destin, un destin care pe mine, ca ministru al muncii, mă provoacă in fiecare zi și mă provoacă in prezent /.../. De aceea, poate că nu e total intamplător, ca după ce mulți ani de zile cat am fost in serviciul public și m-am ocupat de partea de educație, cu prioritate pe lucruri care se intamplă - și mă refer la finanțarea pe elev, mă refer la predare și evaluare transdisciplinare, la intărirea invățămantului profesional, la alimentație sănătoasă in școală și diversificată - am acum ocazia să lucrez in completarea sistemului de educație, dar in același timp să și gestionez probleme pentru ca in sistemul de educație să intre cat mai mulți copii. Vedeți dumneavoastră, Ministerul Muncii este undeva inaintea sistemului de educație, prin sistemul de educație și suport pentru toți cei care trebuie să aibă grijă de copii și să ii susțină in sistemul de educație. Şi atunci, la aceste provocări complexe, dacă nu ai o viziune despre ceea ce trebuie să se intample riști să te pierzi in foarte multe detalii. Iar dacă tot subiectul principal a fost finanțarea educației, vă spun din punctul meu de vedere: finanțarea educației nu poate fi privită separat de calitate și echitate in educație, pentru că altfel ne uităm doar la cifre, care sunt din ce in ce mai bune. Problema este: acele cifre se dispersează in societate echitabil? Reprezintă la modul real sprijin pentru cei care participă la intregul sistem de educație? Dacă mă uit la partea de asistență socială și la aceste nivele pe care vi le-am spus inainte de sistemul de educație - suport pe sistemul de educație și post-sistemul de educație - pot să confirm și să intăresc ideea că există un clivaj uriaș intre ceea ce se pregătește in sistemul de educație și ceea ce iese din sistemul de educație. Este o fractură intre ceea ce se predă și ceea ce așteaptă piața muncii. De aceea, in parteneriat cu ministrul educației, unul dintre proiectele prioritare pe care le-am avut și inainte, și il am și acum, este intărirea invățămantului profesional, care să nu mai fi văzut ca debușeu pentru nereușită, ci pur și simplu un culoar pe care poți să mergi și să ai in perspectivă așteptarea unei profesii bine plătite, fără să mergi pe calea academică. De asemenea, pentru cei care urmează calea academică, parteneriatul intre mediul de afaceri şi sistemul universitar este vital. Pentru că rişti ca, uneori, din această preocupare de menţinere a catedrelor de materii de studii şi aşa mai departe, de sisteme de evaluare, să vezi că mediul de afaceri nu primeşte ceea ce are nevoie la modul real pentru a-şi dezvolta investiţiile. Şi eu afirm lucrurile acestea nu doar pentru că m-a preocupat partea de educaţie, că am gestionat ca vicepremier şi legătura dintre educaţie şi piaţa muncii, ci şi pentru că in acest mandat am stat de vorbă cu mii de angajatori şi angajaţi, tocmai pentru a vedea cum orice investiţie in educaţie, mai mică sau mai mare, intr-un final ajunge in piaţa muncii şi piaţa muncii ajunge, la randul ei, să fie din ce in ce mai bine plătită, mai atractivă şi mai competitivă. Am avut o perioadă in care Romania a beneficiat de avantaj competitiv prin plata forţei de muncă. Adică forţă de muncă ieftină, veneau investitorii, dezvoltau mai multe locuri de muncă şi, in felul acesta, caştiga toată lumea, iar oamenii care nu erau adpataţi, să spunem, pentru competiţia internaţională işi găseau loc de muncă in ţară, veneau investiţii şi Romania supravieţuia din punct de vedere economic. Ei, acum, această competiţie globală şi costul din ce in ce mai ridicat al forţei de muncă, pe bună dreptate necesar, face ca Romania să nu mai poată fi satisfăcută cu locuri de muncă prost plătite şi /să nu mai fie/ pol de investiţie in care forţa de muncă slab plătită devine avantaj. De aceea, şi in acest mandat am susţinut locuri de muncă din ce in ce mai bine plătite. Dinolo de creşterea gradului de ocupare, locurile de muncă trebuie să fie din ce in ce mai bine plătite, pentru că altfel ai migraţia forţei de muncă, ai o slabă performanţă, pentru că oamenii nu sunt motivaţi, şi ai o fluctuaţie a forţei de muncă care pune in pericol angajatorii. Aş vrea să mai expun un lucru. Cine intră in sistemul de educaţie? Intră copii care au şanse diferite şi acces diferit la sistemul de educaţie. Un copil ajunge, la randul lui, susţinător de familie in viață activă sau in afara pieții muncii și, ulterior, o persoană varstnică /.../. Deci, dacă noi nu ne dozăm bine eforturile acum, exact cum demonstrează și studiul dumneavoastră, ajungem ca toate cheltuielile sociale să fie din ce in ce mai impovărătoare. In mandatul de ministru al muncii, partea de ocupare este pilon principal, pentru că altfel eu nu pot să susțin pe termen lung, coerent și consecvent, toate celelalte cheltuieli cu asistența socială, șomajul și partea de pensii, plus salarizarea in sistemul public. Acestea sunt toate cheltuieli și presiuni, pe care, dacă nu te concentrezi pe ocupare, nu ai cum să le suporți la modul credibil. Poți doar să blufezi in perioade electorale, poți doar să blufezi in dezbaterile publice, dar la modul credibil de sustenabilitate nu ai cum, dacă nu te concentrezi pe locuri de muncă și investiții. Ca atare, ce am făcut noi pentru această componentă extrem de importantă? Studiul dumneavoastră arată foarte curat faptul că o persoană cu studii primare, gimnaziale, ajunge să caștige mult mai puțin și, evident, și beneficiul și statului și familiei este mic, in comparație cu o persoană absolventă de studii superioare. Şi atunci, in parteneriat cu Ministerul Educației, una dintre primele măsuri pe care le-am căutat a fost pentru cei care sunt in asistență socială, dar pot munci, insă nu au nivelul de educație necesar pentru a intra pe piața muncii, să oferim posibilitatea de cursuri, a doua șansă, să le plătim transportul, să prelungim asistența socială pentru incă șase luni pentru cei care iși găsesc loc de muncă, astfel incat să fie in permanență incurajați să intre pe piața muncii. Asistența socială a fost privită ani la rand, din nefericire, doar printr-o lupă politicianistă, ca un rezervor de manipulare, și in nici un caz ca o situație care trebuie gestionată corect, in sensul in care să dai sprijin celor care, intr-adevăr, nu pot să se dezvolte singuri și să ii incurajezi să iasă din asistență socială pe cei care pot să iși ia viața in propriile maini. Așa mi-am inceput mandatul de ministru al muncii, cu o radiografie pe asistența socială in Romania. Şi ce să vezi? Şi ajungem la prima problemă: cei mai vulnerabili sunt cei cu varsta de 65+ de ani, deci varstnici, eventual cu dizabilități, și copiii din familii monoparentale sau din familii cu foarte mulți copii. Acei copii intră in sistemul de educaţie. Intrebarea este: resursele pe care noi le vedem pentru copii sau pentru sistemul de educaţie in general ajung la toţi acei copii? Răspunsul meu, ca ministru al muncii, este că nu! De aceea, pe fonduri europene, pe partea de incluziune şi dezvoltare socială, pe partea de parteneriat in servicii sociale cu societatea civilă, incercăm să dezvoltăm programe de sprijin pentru copiii din comunităţi dezavantajate, din nuclee de sărăcie acută. Şi Romania are nuclee de sărăcie acută. Mergand mai departe, cei din asistenţa socială au primit acest ghidaj din partea noastră. Intrebarea este, evident pentru toată lumea, pentru ce se pregătesc? Atat timp cat nu ai un anumit nivel de educaţie, pregătirea ta nu poate să fie decat pe un nivel de calificare mic sau mediu? Aici pregătim deja dezvoltarea unei platforme in care tot ceea ce inseamnă calificare redusă sau medie să fie cuantificată la nivel national, iar cursurile pe care o agenţie din subordine, dar care pană acum nu şi-a dovedit menirea, ANOFM, să fie focalizat pe aceste cursuri de pregătire cu un nivel de calificare redus. Dupa aceea, aceste cursuri de calificare pe care noi le oferim prin ANOFM trebuie adapatate noilor cerinţe de pe piaţa muncii. Exact ce spuneaţi şi dumneavoastră şi ceea ce am spus şi eu la inceput, Romania se dezvoltă, intră intr-o competiţie internaţională, nu mai poţi să mergi doar cu dulgheri şi cu tamplari, cu toate că sunt meserii foarte bine plătite in străinătate. Dar apar meserii ale viitorului pe care dacă noi nu le acceptăm şi nu le pregătim, o să ne prindă viitorul nepregătiţi. Vreau să vă dau nişte cifre aici: in ceea ce priveşte competenţele digitale ale tinerilor intre 16 şi 24 de ani, Romania se află la 56% faţă de media europeană de 80%, iar la nivelul intregii populaţii competenţele digitale sunt de 10%, in timp ce, la nivel European, sunt de 33%. Ei, asta inseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi incepem să le pregătim prin actualizarea Codului Ocupațiilor din Romania, unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupații vin să răspundă evoluțiilor din domeniile IT și digitalizare. De exemplu: analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigații digitale, expert in securitate cibernetică, sunt meserii noi, iar pe altele care nu se mai folosesc de cel puțin nouă ani de zile, le scoatem din Codul Ocupațiilor, pentru că nu are rost să focalizezi resurse pe lucruri care nu mai au legătură cu piața muncii. Aș vrea să inchei spunandu-vă că noi mai avem o provocare uriașă, și anume: dacă educația este cu o calitate scăzută, atunci oamenii care nu reușesc, prin sprijinul companiilor, al organizațiilor non-guvernamentale, al familiilor, ajung să meargă spre șomaj, spre asistență socială sau dacă intră pe piața muncii să aibă o salarizare slabă, să aibă un comportament slab in raport cu angajatorii, pentru că nu iși pot negocia contractul de muncă, ajung să accepte plata la gri sau plata chiar la negru, pentru că nu au această forță in raport cu angajatorul, din cauza proastei educații sau lipsei de educație și a slabelor calificări. Ce este mai grav este migrația forței de muncă, Romania confruntandu-se cu flagelul pe care il conștientizăm cu toții, de migrațiune a forței de muncă. La aceste vulnerabilități cronice pe care am ajuns să le avem in aceste două domenii cheie, sistemul de educație și piața muncii, doar o conexiune reală intre piața muncii și sistemul de educație ne poate ajuta. Am spus de intărirea invățămantului profesional dual, am vorbit despre partea de calificări, care trebuie să fie in permanență la nivelul cerințelor angajatorilor, dar nu mai puțin important este unde se intalnesc aceste așteptări - cei care vor să intre in piața muncii și cei care au nevoie de forță de muncă. Vreau să știți că in momentul de față in Romania avem o solicitare de aproximativ 480.000 de locuri de muncă, avem șomeri inregistrați, indemnizați sau neindemnizați, aproximativ 263.000 ceea ce inseamnă că undeva, dincolo de faptul că șomerii nu au toate pregătirile necesare pentru a intra pe piața muncii, există un gol de 200.000 de oameni de care mediul de afaceri, spațiul antreprenorial are nevoie, dar nu ii găsește. Aici am venit cu o propunere de creștere a contingentului, pentru că așa cum și Romania a fost resursă de forță de muncă pentru alte țări, ajungem să beneficiem de forță de muncă din țări din spațiul non-european, inclusiv prin simplificarea procedurilor pentru aducerea de lucrători din spațiul non-european. Inchei, spunandu-vă că fiecare zi contează şi așa cum am văzut și din studiul dumneavoastră, așa cum discut și cu parteneri din mediul de afaceri, cu angajați din societatea civilă, dacă nu reușim să facem acest cuplaj intre sistemul de educație, dar un sistem de educație in care resursa să fie focalizată pe calitate și pe echitate, cu privire pe termen lung spre piața muncii și ceea ce se intamplă la modul real pe piața muncii și ceea ce așteaptă angajatorii de la noi, nu vom ajunge decat ca peste cațiva ani să tragem linie și să constatăm că a trecut timpul peste noi. Acest cuplaj se poate realiza și in spațiul digital, iar pe Planul Național de Redresare și Reziliență, și aici vă ofer și o privire de perspectivă, avem o investiție solidă, consistentă, pe partea de digitalizare a ceea ce inseamnă funcționare intre instituțiile din subordinea Ministerului Muncii, intre Ministerul Muncii și celelalte instituții și beneficiari și Ministerul Muncii, tocmai pentru ca intalnirea dintre cerere și ofertă să se realizeze, ca tot ceea ce inseamnă răspuns la piața muncii să se producă in timp real, și nu după ce se centralizează niște date, niște dosare, și in felul acesta Romania să poată să devină o țară competitivă, din toate perspectivele pe care le poate avea: educație, forță de muncă, forță de muncă bine plătită, mediul antreprenorial, dezvoltare investițională. Mulțumesc! 2021-10-12 14:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf6408.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecții, reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, și cu șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat Știri din 09.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii-reprezentantii-directiilor-de-sanatate-publica-ministrul-afacerilor-interne-lucian-bode-i-cu-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafatGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Era momentul să mai avem o astfel de intalnire să vedem exact cum stăm cu obiectivele pe care ni le-am propus acum cateva săptămani, la inceputul acestui val, și dacă avem şi alte lucruri pe care putem să le folosim in această luptă. In primul rand, aş vrea să anunţ, pentru că este foarte important să ştiţi, astăzi, in CNSU, a fost aprobată achiziţionarea testelor noninvazive pentru elevi. E vorba de 70 de milioane de teste. Ele vor constitui stocuri medicale de urgenţă. Trebuie să ştiţi - am inceput această achiziţie - astăzi a fost decizia CNSU. Este clar că ne aflăm incă in acest val, numărul de cazuri creşte, numărul de pacienţi creşte şi numărul deceselor este in continuare in creştere. De aceea, sunt două lucruri pe care vreau să ne concentrăm astăzi: in primul rand, paturile ATI. Din primul moment am discutat despre paturi ATI. Felicitări! Pană acum lucrurile au mers bine, in direcţia bună. Totuşi, incă nu suntem la acea ţintă de 2.000 de paturi pe care ne-am propus-o, dar măcar să le avem, să ştim că putem să ajungem la 2.000 de paturi cat mai rapid, aici este foarte important să vedem care sunt resursele şi apoi, bineinţeles, să vorbim puţin despre Mecanismul European de Protecţie Civilă. In primul şi in primul rand, totuşi, felicitări pentru cum v-aţi comportat in această perioadă tuturor celor de la CNCCI, DSP, cadre medicale şi aşa mai departe. In acelaşi timp, trebuie să spun că incă sunt dezamăgit de faptul că in randul medicilor există un procent atat de mare de persoane nevaccinate şi ar trebui să vedem ce facem cu această situație. Aici, puterea exemplului, in această perioadă, este foarte importantă. Mai sunt cateva lucruri pe care vreau să le menţionez. In ultimele două săptămani au fost avizate mai multe paturi de terapie intensivă, este clar că incă nu este suficient. Avem acum 1.537 de paturi avizate de DSP, 335 in Bucureşti şi 135 de paturi suplimentare la nivel naţional, din care 70 in Capitală. Asta era o parte - avizarea paturilor sau să avem paturi, ştiţi foarte bine că era o componentă. Cealaltă era personalul. Şi aici fac un apel la tot personalul medical. Ştiu că reprezintă un disconfort şi este o problemă să fiţi detaşaţi in această perioadă, să lucraţi in alte zone, inţeleg că este un sacrificiu, dar nu o faceţi nici pentru mine, nici pentru ministrul Cseke, nici pentru domnul Arafat. Asta este situaţia in acest moment şi avem nevoie de toată lumea să se mobilizeze. Trecem printr-o situaţie dificilă și este clar că trebuie să inţelegem cu toţii acest moment şi trebuie să facem un sacrificiu, dar vă inţeleg şi apreciem toate eforturile pe care le faceţi in această perioadă. Sunt sigur că domnul ministru Cseke şi domnul Arafat ne vor spune astăzi situaţia celor două spitale modulare, cel din Pipera şi cel din Leţcani. Vrem să știm exact cate paturi vor fi disponibile, cand pot să fie trimiși pacienţi acolo; toată lumea trebuie să aibă aceste informaţii ca să fim toţi la curent cu ele. Referitor la Mecanismul European de Protecţie Civilă, ieri am văzut că a fost transmis că avem 200 de concentratoare de oxigen care vor fi trimise din stocurile rescEU ale Olandei şi 50 de echipamente din Polonia. Ceea ce trebuie să aflăm este exact cand vin aceste echipamente și cred că Ministerul Sănătăţii sau domnul Arafat ar trebui să ne spună astăzi. Şi, nu in ultimul rand, doamnelor şi domnilor, vreau să vă spun să cereţi orice resurse aveţi nevoie in această perioadă, doar spuneţi ce este nevoie! Ne vom mobiliza şi vom căuta să putem să facem faţă tuturor acestor probleme, dar trebuie să ne spuneţi exact ce aveţi nevoie. Aceasta a fost intervenţia mea la inceput. Acum aş vrea să văd exact unde sunt problemele. Din nou, apreciem ceea ce faceţi in această perioadă și este nevoie de toţi şi de efortul tuturor ca să putem să trecem peste acest val 4. Vă mulţumesc. 2021-10-09 14:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-09-02-57-35big_1.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului Știri din 09.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-nationale-de-comemorare-a-victimelor-holocaustuluiAstăzi, 9 octombrie 2021, marcăm opt decenii de la inceputul deportărilor evreilor romani din Sudul Bucovinei in Transnistria, episod care face parte din evenimentele intunecate ale Holocaustului in care autoritățile romane din anii 40 sub coordonarea regimului Antonescu au fost pe deplin implicate. Romania are o datorie morală fundamentală să păstreze vie, pentru eternitate, memoria victimelor, să ofere sprijin urmașilor victimelor, dar și supraviețuitorilor, acei ultimi martori ai Holocaustului din Romania. Mai mult decat atat, autoritățile și societatea in ansamblu au datoria să inlăture ignoranța, uitarea și dezinteresul față de evenimentele tragice din istoria națională. Holocaustul a fost posibil prin folosirea instituțiilor statului impotriva propriilor cetățeni, prin cultivarea antisemitismului și a discursului urii, pe care le-au promovat și transmis inclusiv intelectuali și oameni politici romani inaintea celui de-al doilea Război Mondial. Dar in același timp, ignorarea răului sau pasivitatea in fața abuzurilor și a fărădelegilor au contribuit la cea mai mare tragedie prin care a trecut umanitatea. Totodată, au existat in acele clipe teribile, unde moartea era la tot pasul, conaționali care au ințeles, riscand totul, că viața oricărui semen este neprețuită, indiferent de etnia sau religia sa. Și ei, - Drepții intre Popoare ai Romaniei, recunoscuți de statul Israel, trebuie astăzi onorați! Astăzi, sunt cu atat mai revoltat cand văd partide extremiste in Parlamentul Romaniei, cand constat cum simboluri ale victimelor Holocaustului sunt trivializate in protestele publice și cand istoria Holocaustului este relativizată sau chiar negată. Toate aceste derapaje inadmisibile sunt un semnal că efortul instituțiilor statului pentru a proteja memoria victimelor Holocaustului și combaterea extremismului trebuie să continue hotărat. Sunt decis să fac tot ce-mi stă in putință in această direcție! Avem nevoie astăzi de mai multă coordonare și consolidare instituțională, dar și de noi instrumente pentru a stimula educația despre Holocaust. Astfel, in scopul de a proteja memoria victimelor Holocaustului și a lupta impotriva fenomenelor care au la bază ura, am numit in ultimul an un Reprezentant Special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, iar Executivul a adoptat in luna mai prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru perioada 2021 - 2023. Incepand din aceste zile un nou comitet interministerial format din reprezentanți din instituții și organizații ale societății civile va incepe să lucreze pentru punerea in aplicare a strategiei pentru a educa generația tanără despre pericolul antisemitismului și xenofobiei, pentru a promova toleranța față de alții, și pentru a preveni ori sancționa actele de antisemitism, xenofobie, sau cele asociate cu radicalizarea și discursul instigator la ură. La 80 de ani distanță de la deportările din Bucovina, trebuie să ințelegem că asumarea propriului trecut și păstrarea memoriei victimelor răman o datorie profundă. Trebuie să ne amintim mereu despre ei, despre visele și speranțele lor și despre contribuția comunității evreiești la dezvoltarea Romaniei. Să ne amintim așadar de toți cei care au pierit in Holocaust și să ne rugăm in fiecare zi pentru ca memoria lor să rămană neștearsă! Amintirea victimelor nu va dispărea niciodată! Ele vor trăi prin noi! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-10-09 09:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-09-09-52-07big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu reprezentanții Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI) Ciolpani (șeful DSU, Raed Arafat, reprezentanții Ministerului Sănătății, directorul CNSCBT, dr. Adriana Pistol)Știri din 08.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-reprezentantii-centrului-national-de-conducere-i-coordonare-a-interventiei-cncci-ciolpani-eful-dsu-raed-arafat-reprezentantii-ministerului-sanatatii-directorul-centrului-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-dr-adriana-pistolGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Haideţi să incepem această videoconferinţă. Aş vrea doar să am o intervenţie la inceput şi după aceea vom face prezentarea dumneavoastră. Am vrut să intervin astăzi pentru că voiam să văd cum au fost puse in aplicare măsurile pe care le-am luat recent şi dacă vedem deja efecte. In primul rand, aş vrea să discutăm despre Mecanismul European pentru Situaţii de Urgenţă, şi aici aş vrea doar ca la final, dacă se poate, domnul Arafat să ne spună exact ce se intamplă cu medicamentele solicitate - cat trebuie să aşteptăm, cum aşteptăm, să avem totul la zi. Aici, iarăși, aș vrea pentru Ministerul Sănătății, pentru că suntem in ancheta pentru valul patru, cum a fost pregătit. Tot referitor la medicamente, informațiile pe care le am acum, și aș vrea să prezentați public situația, se pare că a fost o licitație care a inceput in aprilie pentru Tocilizumab. Din aprilie și pană acum o săptămană această licitație a tot fost tergiversată. Dintr-o dată ne-am dat seama că nu avem acest medicament. Aş vrea să știu cine din Ministerul Sănătății a ținut și a tergiversat această achiziție pentru acest medicament atatea luni zile, din aprilie pană acum o săptămană, cand a fost finalizată. Şi este foarte important ca această informație să fie prezentată public, să știm exact cine este responsabil. In același timp, pentru DSU, ştiţi foarte bine, in fiecare zi trebuie să ţineţi legătura cu managerii spitalelor. Este un moment important să vedem clar stocul de medicamente, cine ce are nevoie ca să putem să ne mobilizăm. Nu vreau să avem situații ca aceasta, să stăm din aprilie pană in septembrie cu licitații, și acum să căutăm peste tot acest medicament. A doua temă, procesul de achiziție a concentratorilor de oxigen pentru care s-au alocat deja fonduri in această săptămană. Iarăși va trebui, domnul Arafat, la final, după ce avem această prezentare, să ne spună puțin care este situaţia. Mai mult, să discutăm puţin despre operaţionalizarea spitalelor din Pipera și din Lețcani, cum stăm, care este stadiul. La fel, tot la finalul intalnirii. Tot din ancheta pentru pregătirea valului patru, mai am o informație care iarăşi trebuie prezentată public și responsabilii trebuie să plătească pentru acest lucru. Au fost spitale care au făcut solicitări pentru a li se repartiza sau dona ventilatoare incă din luna august. Ministerul Sănătății avea un stoc de 40 de bucăți, primite prin donaţie, la sfarşitul lunii decembrie 2020, din partea Germaniei. Totuși, Ministerul Sănătății nu a luat act de aceste solicitări ale Spitalului de Boli Infecțioase, care tratează pacienți pozitiv COVID-19 de 18 luni de zile. Deci au fost solicitări, aveam ventilatoare și cineva din Ministerul Sănătății nu a răspuns. Aș vrea să știu exact ce s-a intamplat şi cine nu a răspuns. Și cine nu a răspuns ar trebui să răspundă, chiar cu funcția. In acelaşi timp, pentru reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, trebuie să comunicam situația in care sunt spitalele - cu sistarea internărilor și intervențiilor care nu sunt urgente. Şi aici trebuie explicat mai bine public ce se intamplă, pentru că noi nu vorbim să sistăm neapărat internări sau proceduri unde viața pacientului este in pericol. E vorba de sistarea internărilor pentru pacienții al căror tratament poate fi asigurat ambulatoriu sau la domiciliu. Deci, mai multă comunicare, trebuie să le explicăm oamenilor ce se intamplă cu această decizie. In acelaşi timp, pentru că suntem la CNCCI, şi cu dumneavoastră de la Centrul Naţional şi din judeţe, vreau să vă spun că sunt la curent cu efortul uriaş pe care il depuneţi dumneavoastră, nu doar medicii din spitale şi din circuitul COVID. Ştiu prin ce treceţi in fiecare zi pentru a găsi locuri noi şi paturi pentru pacienţi şi vreau să ştiţi că şi dumneavoastră, şi medicii, şi toţi cei implicați in această luptă aveți aprecierea mea. Trebuie să vă continuați treaba in același ritm și să găsim resurse pentru a ne asigura că toți pacienții sunt bine tratați. Tot din această anchetă, pentru final, mai avem aici o situaţie care trebuie neapărat remediată. S-a ajuns in luna septembrie ca, in anumite judeţe, timpul de răspuns pentru urgenţe majore să fie de cinci sau respectiv opt ore la ambulanță, iar pentru solicitările de testare COVID sunt judeţe in care ambulanța cu echipajele sale se prezintă la solicitanți şi cu cinci zile intarziere. Nu se poate așa ceva, așa ceva este inadmisibil. Vă rog să remediați foarte rapid această situație. Asta arată că nu a fost pregătit valul patru, cand, in iunie, timpul de răspuns era mult mai mic, chiar și pentru testare se ajungea imediat. Cam acestea au fost intervenţiile mele. O să avem prezentarea dumneavoastră, după aceea, domnul Arafat, dacă revine, să ne răspundă la cele cateva intrebări. Mulţumesc mult! 2021-10-08 14:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_9530.jpgBriefing de presă susținut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și șeful DSU, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 06.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-i-eful-dsu-secretar-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-raed-arafat-la-finalul-edintei-de-guvern1633546378Galerie foto [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: Bună ziua. In această ședință de guvern au fost adoptate patru hotărari de guvern in domeniul educației. In primul rand, cel mai important, a fost adoptată hotărarea de guvern privind stabilirea cuantumului minim al burselor, diferențiate pe categorii. Astfel, bursele de performanță cresc de cinci ori, de la 100 de lei la 500 de lei per elev. Bursele de merit se dublează, de la 100 la 200 de lei. In același timp, crește plafonul de la care acestea vor putea fi acordate, de la media 8,50 la media 9,50. Aș vrea să vă reamintesc faptul că, urmare a predării online, urmare a renunțării la teze, rezultatele au fost foarte mult distorsionate, in așa fel incat 50% din elevii Romaniei s-ar fi incadrat la burse de merit, urmare a rezultatelor inregistrate la nivelul anului școlar 2020-2021. Bursele de studiu au inregistrat o creștere cu 50%, de la 100 de lei la 150 de lei per elev, iar bursele de ajutor social, ințelegand nevoia de sprijin a elevilor din medii defavorizate, a fost dublată la nivelul cuantumului minim de la 100 de lei la 200 de lei. Cu titlu informativ, in anul școlar 2020-2021, un număr de 533.000 de elevi au inregistrat medii peste 8,50, iar un număr de 347.000 au inregistrat medii peste 9,50. Această Hotărare de Guvern este inițiată in baza articolului 82 din Legea Educației Naționale, care prevede obligativitatea inițierii acestei hotărari de guvern. Este un act de administrare care pune in aplicare o normă deja existentă, aceea prevăzută la articolul 82, Legea Educației Naționale, deci nu este o politică nouă. Mai mult decat atat, aceste cuantumuri vor fi valabile incepand cu semestrul 2 al anului școlar 2021-2022, care va incepe in data de 10 ianuarie, deci semestrul intai are bursele prevăzute in Legea bugetului pentru anul 2021. Este vorba de o imbinare a celor două reglementări - anul școlar care se intinde pe doi ani calendaristici și Legea bugetului, care se face in același an. De asemenea, aș vrea să vă spun că această Hotărare de Guvern se incadrează in articolul 110 din Constituția Romaniei, Ministerul Educației a prezentat acest lucru, iar Ministerul Justiției a a opinat in același mod. Cea de-a doua hotărare de guvern inițiată prevede actualizarea nomenclatorului studiilor de licență și de master, conform deciziilor care au fost luate de către Consiliul General al ARACIS, in data de 31 august. Cea de-a treia hotărare de guvern prevede adoptarea costului standard pentru copil in creșă, pentru unitățile de invățămant privat și confesional, in valoare de 15.000 de lei per copil in creșă, la care se adaugă costul destinat cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale, in valoare de 585 de lei per elev. Cea de-a patra hotărare de guvern pune in aplicare un acord semnat intre Romania și Republica Chineză, un acord prin care se vizează recunoașterea diplomelor și recunoașterea perioadelor de studiu. Acestea sunt cele patru hotărari de guvern in domeniul educației adoptate in ședință astăzi, 6 octombrie. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună seara. Dle ministru, in urmă cu o lună afirmați că aceste burse vor fi legate de prezența elevilor la școală. Aceștia să nu depășească 10 absențe per semestru. Rămane această caracteristică, că am văzut că in hotărarea de guvern nu este specificată această condiție pentru a primi bursele de merit și bursele școlare. Sorin Cimpeanu: Da, este foarte adevărat. Ceea ce am declarat atunci mențin acum. Această creștere semnificativă a burselor de pană la 5 ori inseamnă, pe de o parte, o incurajare a performanței, dar pe de altă parte, foarte important, inseamnă o măsură menită să reducă abandonul școlar. In momentul in care mai mulți copii din aceeași familie au șansa acestor burse, deja venitul din burse devine atat de atractiv, incat părinții să susțină activitatea in școală a propriilor copii. Da, este o măsură care vizează ambele planuri, pentru că la 10 absențe nemotivate pe semestru, deci dacă nu mergi la școală, aceste burse se pierd. Reporter: Dar unde scrie acest lucru, că in hotărarea de guvern nu este prevăzut acest lucru. Ați amendat-o, in transparență decizională nu apărea... Sorin Cimpeanu: Articolul 82 din Legea Educației Naționale obligă inițierea acestei hotărari de guvern pentru stabilirea cuantumului. Condițiile se stabilesc prin ordin al ministrului educației. Se vor stabili. Reporter: De asemenea, astăzi ați anunțat că doar 7% din părinți sunt de acord cu vaccinarea copiilor. Aceștia au fost chestionați de către Ministerul Educației impreună cu Ministerul Sănătății. Ne puteți spune ce măsuri concrete aveți in vedere pentru a determina părinții să iși lase copiii să fie vaccinați? Sorin Cimpeanu: Da, este adevărat, astăzi au fost centralizate 290.000 de chestionare. Din cele 290.000 de chestionare, 22.000 au fost răspunsuri afirmative pentru vaccinarea propriilor copii, 44.000 au fost răspunsuri indecise, iar 234.000 au fost răspunsuri negative, adică 7,5% au fost cu da, 15% au fost indecişi și 77,5%, din păcate, au răspuns cu nu. Pe de altă parte, tot astăzi am făcut publice rezultatele vaccinării elevilor in ultima săptămană. Dacă in prima săptămană de școală am avut o medie de 1.000 de elevi vaccinați pe zi, in cea de a doua săptămană, această media a crescut la 1.700 de elevi vaccinați pe zi, iar in cea de-a treia săptămană am avut aproape 2.500 de elevi vaccinați pe zi. Asta arată că, in pofida acestor răspunsuri ingrijorătoare completate de către părinți in aceste chestionare, totuși, in randul elevilor există o dorință de vaccinare. Reporter: Intrebarea a fost ce măsuri concrete aveţi in vedere pentru a face părinții să lase copiii să fie vaccinați, ţinand cont că aţi distribuit puțin peste 250.000 de formulare? Sorin Cimpeanu: 290.000 de formulare. Reporter: Ştim foarte bine că sunt peste 3 milioane de elevi in Romania. Cand vor fi aceste formulare și către ceilalți părinți? Sorin Cimpeanu: Ştim foarte bine că sunt 2.930.000 de preșcolari și elevi in Romania. Dintre elevii și preșcolarii din Romania, doar 1.230.000 au varsta peste 12 ani, deci se pot vaccina. Din 1.230.000, intr-adevăr, au răspuns doar 290.000 in structura de răspuns pe care v-am dat-o. Ministerul Educaţiei impreună cu Ministerul Sănătății, impreună cu coordonatorul campaniei naționale de vaccinare vor face in continuare eforturi pentru conștientizarea importanței și necesității vaccinării. Acest lucru il susținem zi de zi in teritoriu, in fiecare școală. De asemenea, pentru a veni in sprijinul celor 22.000 de elevi care doresc să se vaccineze, am luat legătura chiar astăzi cu colonelul Valeriu Ghiorghiță și are disponibilitate de a trimite echipe mobile de vaccinare in școlile in care invață acești 22.000 de elevi. De asemenea, fereastra de oportunitate va dura pană la finalul lunii noiembrie. Nu va fi o oportunitate deschisă.... Reporter: Cand ar putea incepe vaccinarea propriu-zisă a copiilor? Sorin Cimpeanu: CNCAV răspunde, impreună cu DSP, de organizarea acestui lucru. Ministerul Educației are datoria să comunice CNCAV caţi elevi doresc să se vaccineze in fiecare din școlile Romaniei, lucru pe care il face chiar astăzi. Reporter: De asemenea, referitor la testarea elevilor, cand vor ajunge testele pe bază de salivă in școli? Inţelegem că aţi inceput procedura de licitație sau au fost autorizate aceste teste pe bază salivă de către Agenția Națională a Medicamentului. Cand vom vedea testele in școli? Sorin Cimpeanu: Daţi-mi voie să mă prezint incă o dată. Sunt ministrul educației, aici de față este și şeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Ministerul Educației a comunicat, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, numărul de beneficiari, precum și numărul de săptămani de școală rămase din acest semestru, in număr de 11, și rămase din acest an școlar, in număr de 30. Este vorba de numărul total de beneficiari, preșcolari, elevi, personal didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic. De asemenea, sunt convins că vă va informa domnul doctor Arafat, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a elaborat deja cerințele minime de performanță și cerințele minime de reglementare, in așa fel incat, coroborat cu numărul de beneficiari estimat, acest proces se va desfășura cu celeritate. Pană atunci, in școli există teste antigen rapide, care pot și trebuie să fie folosite. Astăzi am avut o completare a Ordinului comun de ministru, prin care am clarificat acele aspecte. Elevii care doresc să revină in ziua a opta de la apariția unui caz confirmat in clasă la școală vor putea fi testați fie in cabinetul medical școlar, dacă există in acea școală, dacă nu, a doua categorie - vor fi testați pe banii de DSP-urilor de către echipe mobile DSP și a treia categorie, cei care au făcut deja teste in alte părți - vor fi luate in considerare pentru a putea reveni la școală incepand cu ziua a opta. Au fost suplimentate, subliniez suplimentate, cu 280.000 de teste, numărul de teste disponibile in şcoli. Este o suplimentare adăugată peste cele deja existente prin grija Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Mai sunt intrebări? Reporter: Mă uităm că tocmai s-a publicat in Monitorul Oficial cred că ordinul privind obligativitatea măștii de protecție și voiam să vă intreb ce se intamplă in cazul elevilor care fac ore de sport in aer liber, dacă sunt exceptați sau nu. Sorin Cimpeanu: Ordinul comun de ministru prevede in continuare posibilitatea derulării orelor de educație fizică in spații interioare dacă rata de incidență in localitate este sub 2 la mie; peste 2 la mie, doar in spații exterioare fără mască de protecție. Avand in vedere și condițiile climatice, care sunt din ce in ce mai evidente, este clar că nu vor putea fi derulate orele de educație fizică in exterior din cauza condițiilor climatice nefavorabile. In acest sens, fiecare director de școală poate să suplinească aceste ore de educație fizică cu ore din disciplina Educație pentru viață, spre exemplu. Reporter: Da. Şi incă o precizare aş mai dori. Ce se intamplă in cazul in care un cadru didactic care a intrat in contact cu mai mulți colegi sau cu elevi din mai multe clase e confirmat pozitiv: intră toată școala in online? Pentru că pană acum ințeleg că nu ne-aţi specificat foarte clar. Ce se intamplă? Realizator: Eu cred că regulile sunt foarte clare, pot să le reamintesc, dacă doriți: la apariția unui caz confirmat, automat intreaga clasă trece in sistem online, deci incetează prezența fizică pentru 14 zile, fără a mai fi nevoie de hotărarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la solicitarea Consiliului de Administrație al școlii, cu avizul Inspectoratului Școlar. In situația in care apar mai mult de jumătate din clasele unei școli in scenariu online, atunci decizia se ia de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență de suspendare a activității in intreaga școală. Datele de astăzi ne arată că sunt 125 de școli din Romania cu activitatea complet suspendată in intreaga școală din cauza cazurilor de imbolnăviri. De asemenea, sunt 11.090 de clase care au activitatea suspendată din această cauză. Dacă, separat de aceste două reguli, care sunt cat se poate de clare, ancheta epidemiologică reliefează, evidențiază și alte situații, DSP ia decizia de rigoare in consecință. Ordinul comun de ministru prevede și această posibilitate. Cazurile clare, automate, sunt apariția unei caz intr-o clasă, apariția suspendării unui număr de cel puțin jumătate din clasă, astea sunt clare, mai departe, ancheta epidemiologică se face caz cu caz in funcție de contacții direcți. Reporter: Deci inclusiv in cazul profesorilor, că este nu era clară, dacă doar pentru elevi se aplică. Sorin Cimpeanu: Evident, poate fi şi personal didactic auxiliar și personal nedidactic, pentru că multe situații au fost in randul acestui personal. Reporter: Legat de veniturile profesorilor, ce se mai intamplă? Pentru că există o promisiune din partea dumneavoastră, pe cand erați ministru cu puteri pline, să zic aşa, prin care profesorii ar trebui să aibă veniturile mărite de la data de 1 ianuarie. Inţelegem că și ministrul muncii a avut o intalnire astăzi cu sindicatele din invățămant... Sorin Cimpeanu: Intalnirea a fost comună, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, sindicatele din invățămant, iar poziția mea este aceeași și inainte de a fi ministru și cat am fost ministru cu puteri depline și cat sunt ministru interimar și cand nu o să mai fiu ministru interimar. Este nevoie de salarizare atractivă in educație, este nevoie de recunoașterea muncii profesorilor. Reporter: Şi cum majoraţi veniturile profesorilor, in contextul in care avem un guvern interimar? Se mai poate intampla acest lucru? Sorin Cimpeanu: Eu cred că, și in perioada in care avem un guvern interimar, salariile se plătesc, iar bursele se plătesc, de asemenea, ca dovadă că am avut această hotărare de guvern pentru burse. Iar majorarea salariilor, discutată astăzi impreună cu Ministerul Muncii și sindicatele, vizează creșterile de 8%, incepand cu 1 ianuarie. O nouă lege a educației, alături de o nouă lege a salarizării, va implementa un sistem de salarizare fără doar și poate mai atractiv și diferențiat in funcție de performanța profesorilor, diferențiat in funcție de mediul in care activează, mediul rural avand nevoie de un sistem de salarizare mai atractiv pentru a avea profesori. Mulţumesc. Reporter: Ne puteţi spune in ce stadiu se află noua lege a educației, ţinand cont că trebuia să o prezentați in urmă cu șase zile. V-aţi asumat. printr-un memorandum in Guvern. cand aveaţi puteri depline. Sorin Cimpeanu: Imi asum această intarziere și intotdeauna, atunci cand voi fi pus să aleg intre două variante, intre a asuma o intarziere - și o asum in calitate de ministru al educației - , și a avea răbdare pentru rezolvarea unor probleme ce trenează de peste 30 de ani in sistemul de educație din Romania, o să aleg varianta a doua, in care e nevoie de timp, e nevoie de consultare, pentru a avea un proiect al legii educației stabil, care să nu mai poată fi modificat, să nu se mai dorească a fi modificat la orice schimbare de guvern. Reporter: Va fi adoptată această lege pană la inceputul anului școlar viitor? Sorin Cimpeanu: Asta e dorința noastră, da. Mulțumesc. Reporter: Bună seara. Despre ordinul despre care ați vorbit și dumneavoastră, domnul Alexandru Rafila, deputat din partea PSD, a avut astăzi o conferință de presă și a spus că vă invită, la inceputul săptămanii viitoare, in parlament, să daţi explicații despre acest ordin. Dacă ne puteți spune, veți răspunde la această invitație? Raed Arafat: Doamnă, cand sunt invitat, și mai ales dacă nu avem probleme care necesită intervenții de urgență, mă duc. Și sigur o să iau manualul de medicină de dezastre cu mine. Reporter: Deci nu aveți de gand să retrageți ordinul, așa cum vă cerea. Raed Arafat: Deci, la acest moment, retragerea ordinului și revenirea la situația in care spitalul este plin de cazuri ce pot fi amanate - și știe foarte bine lumea medicală ce vorbesc, știu foarte bine ce spun- și, in același timp, avem presiune pe spital, pe cazuri care nu pot aștepta, măsura pe care am luat-o este măsura pe care o ia orice manager care se ocupă de o situație de dezastru, de o situație de catastrofă medicală, pe care nu putem să nu o recunoaștem, ea există. Manualele descriu acest lucru, prioritizarea există, noi nu spunem că un bolnav care trebuie să fie operat dintr-un un motiv, de exemplu oncologic, care nu suportă amanare, să nu fie operat. Medicul poate să-l opereze, dar un pacient care are o problemă care necesită investigații și mai poate fi amanată sau poate fi făcută in ambulatoriu, deci acest lucru se face, ca să lăsăm loc pentru ce acum inseamnă salvarea de vieți. Deci, salvarea de viață intotdeauna are cum se spune prioritate, și asta este un principiu in medicină de dezastre, toți care au făcut pregătire in acest domeniu cunosc foarte bine. Reporter: Si aş mai avea o intrebare, după ce guvernul a fost demis prin această moțiune de cenzură, v-aţi gandit vreo clipă să vă dați demisia sau vrei să continuați și alături de viitorul guvern? Raed Arafat: Doamna, eu sunt secretar de stat, sunt numit de prim-ministru. Prim-ministrul, cand consideră, poate să mă demită; dacă consideră, poate să mă țină, eu imi fac treaba cat sunt in această poziție. Reporter: Vă mulțumesc. Raed Arafat: Şi eu mulţumesc. Reporter: Domnule Raed Arafat, aș vrea să vă intreb dacă este normal ca romanilor care merg la restaurant să li se ceară un certificat verde pentru a intra in restaurant și pentru a consuma acolo, in timp ce angajații din restaurantul respectiv nu sunt vaccinaţi și nu le cere nimeni /.../ Raed Arafat: Nu, nu este normal, vă dau dreptate, numai că sunt două chestii care reglementează. Una este problema pe care o reglementăm pe acces, pe problemă de sănătate publică, cealaltă este pe raportul de muncă; problema cu angajații are două soluții: soluția bunului simț, ceea ce inseamnă ca patronul restaurantului trebuie să se asigure că angajații lui cel puțin sunt testaţi; și, a două soluție, este soluția prin lege, care să impună aceste reguli, dar numai prin lege, și prin adoptare de către Parlament, nu prin hotărari de guvern sau alte modalități care implementează măsurile de sănătate publică generală. Deci, problema raportului de muncă nu putem să o afectăm, decat dacă va veni o lege care să aprobe acest lucru. Reporter: Dar să le permiteți romanilor să meargă in restaurante fără a folosi certificatul verde, mai există această variantă şi peste şase mie? Raed Arafat: Să nu folosească certificatul verde la restaurante și peste tot. Dacă aveam persoanele care merg, dacă aveam procentul de vaccinare destul de mare in sensul in care să știm că cei care se infectează, mult mai puțini dintre ei ajung la terapie intensivă, poate că ajungeam să facem ce a făcut Danemarca, ce au făcut alte țări. Dar, la acest moment, nu ai cum și vedem care este, de fapt, impactul. Vedem impactul pe sectorul sanitar, care este unul foarte serios la acest moment. Motivul acestui impact, in mod deosebit, este că avem un teren prielnic de răspandire și de impact al variantei Delta. Ea se răspandește repede, foarte ușor, are impact mai ales asupra persoanelor care nu au beneficiat de vaccinare. Acesta este motivul pentru care se ajunge in terapie intensivă, se ajunge la nevoi mari de oxigen, se ocupă paturile din spital. Altfel, marea majoritate a celor vaccinați au simptome foarte ușoare. Intr-adevăr, au ajuns unii vaccinaţi să aibă nevoie de asistență avansată, dar erau in varstă foarte inaintată și cu foarte multe probleme medicale asociate, cum zicem noi, comorbidități. Reporter: Din punctul dvs. de vedere, ca specialist, la ce procent de persoane, cetăţeni romani vaccinaţi, ar trebui să ajungem ca să renunţăm la restricţii, la certificat verde? Raed Arafat: Ţările din afară nu prea au renunţat la certificatul verde, tot il folosesc - in mare parte dintre ele, să zicem, țările europene - dar pentru a avea liniște, să zicem, şi să știm că nu avem impact serios pe sistemul sanitar, procentul rămane de 70%. Cu cat varianta e mai ușor de răspandit, cu cat procentul trebuie să fie ceva mai ridicat. Noi suntem, totuși, incă la aproximativ 30%. Impreună cu Bulgaria, reprezentăm chiar in coada clasamentului privind numărul vaccinaților și cred că plătim, la acest moment, prețul pentru acest lucru. Reporter: Aş dori să vă intreb dacă ordinul privind prioritizarea pacienţilor COVID-19 in spitale a fost transmis către spitale? Raed Arafat: Normal. A fost transmis din momentul in care a fost semnat. Astăzi, l-am prelucrat din nou, ca să nu fie interpretări greșite. Pentru că am primit informația privind un sanatoriu pe care managerul vrea să-l inchidă. Nimeni nu a zis să inchidă sanatoriile... Ordinul e foarte clar. Să ne obișnuim cu un lucru numai. E un lucru foarte simplu. Inainte să comentăm ceva, să citim ordinul cap-coadă. Să il citim, o dată, de două ori. Dacă nu ințelegem, să intrebăm, şi după aceea să comentăm. Problema la noi este că citim titlul, eventual citim cine a semnat şi apoi incepem să comentăm, dar nu citim ordinul. Cine citește ordinul, vă asigur că va ințelege foarte clar că nu este cum se zice și că este un ordin care permite prioritizarea fără un impact major asupra sănătății pacienților care au nevoie de ingrijiri; mai ales cei care au nevoie de ingrijiri imediate, nu vor suferi. Cei care nu pot fi amanați, nu vor suferi. Da, cei care şi-au planificat: mă operez de hernie de disc azi și i se spune că peste trei săptămani, poate că e un disconfort, dar asta nu inseamnă un impact asupra sănătății sale. Reporter: Avocatul Poporului a avut astăzi o reacţie şi spune că acest ordin este unul neconstituţional şi că nu l-aţi publicat in Monitorul Oficial şi nu este transparent şi nu este vizibil pentru opinia publică. Raed Arafat: Este un ordin care este publicat deja pe toate site-urile de mass-media și peste tot. Nu face parte din ordinele despre care mi s-a spus că trebuie să fie publicate in Monitorul Oficial. Plus, este un ordin de management și de triaj intr-o situație de dezastru și imi pare foarte rău dacă medicina de dezastre nu este in concordanță cu Constituția. Eu, ca medic, pană mi se spune să mă opresc din cauza Constituției, trebuie să respect salvarea vieții și principiile pe care le-eram invățat in acest domeniu. Reporter: Avocatul Poporului nu poate ataca un ordin al Departamentului pentru Situații de Urgență, dar Avocatul Poporului spune că pacienții se pot indrepta in justiție și pot ataca in contencios-administrativ acest ordin dat de dumneavoastră. Raed Arafat: Am ințeles. Normal, este dreptul oricăruia să se indrepte in justiție. Vom explica in justiție ce am făcut. Sperăm să ințeleagă lumea. Medicina are reguli și are principii. Cine vrea să vadă ce am aplicat, dacă respectă principiile internaționale ale medicinei și, mai ales, ale situațiilor de dezastre medicale, o să ințeleagă că noi nu am ieșit deloc din normalitate și din ce s-ar face in orice țară. Asta este ce am făcut noi. Reporter: De asemenea, in urmă cu cateva minute, a fost publicat un ordin in Monitorul Oficial privind mască obligatorie in spațiile publice. Ne puteţi da dumneavoastră cateva exemple unde masca e obligatorie? Raed Arafat: Stațiile de autobuz, locurile care sunt aglomerate, orice zonă in care sunt mai multe persoane care nu locuiesc impreună, deci care sunt in risc să se apropie mai mult decat, să zicem, distanța de siguranță. Deci, in orice zonă dacă stai la rand, vrei să cumperi ceva și stau la rand 10 persoane, trebuie să fie cu mască, dacă te duci singur in parc, dacă te duci singur pe strada sau dacă faci o activitate sportivă individuală, acolo nu trebuie să fie purtată mască. Reporter: Deci şi pe stradă este mască obligatorie, in cursul zilei cand se inregistrează fluxuri mari de persoane? Raed Arafat: Normal, asta este și ideea. Da. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Am văzut că astăzi au fost 330 de decese de COVID. Raed Arafat: Din păcate, da. Reporter: De ce această creştere, dacă are vreo legătură cu faptul că spitalele sunt foarte aglomerate şi dacă mai sunt soluţii, pe care le vedeţi? Raed Arafat: După cum cunoașteți, cu cat crește mai mult presiunea pe sistemul sanitar, există risc că unele cazuri care sunt la limită să sufere de presiunea pe sistemul sanitar, s-a văzut asta și in alte țări. Da, soluții, le luăm, activarea mai multor paturi de terapie intensivă, detașarea personalului care nu se mai ocupă de cazurile care sunt elective către cazurile care necesită ingrijiri, intenție pe partea COVID-ului, deschiderea unor facilități noi. Mai sunt și alte soluții care sunt in discuții. In același timp, pe partea medicației, noi am lansat apelul către Protecția Civilă Europeană, pentru Tocilizumab. Ieri s-a pus, tot pe Protecția Civilă Europeană, o solicitare pentru un număr de 400 de concentratoare de oxigen individuale de 5 și 10 litri; așteptăm să vedem de unde vine răspunsul și cat ne va permite să creștem numărul paturilor, să putem să dăm oxigen bolnavilor in paturile respective. Ideea transferului pacienților este una foarte sensibilă și o tratăm și cu seriozitate, dar noi, și in țară, cand transferăm bolnavii, știm noi cu ce ne confruntăm. De exemplu, ieri, ca să ducem cei șase pacienții la Targu Mureș, cu un zbor care nu durează mai mult de 50 de minute. Acțiunea a durat, organizarea ei și realizarea ei, peste șase ore, cinci ore şi am avut pacienții care au fost nominalizați pentru transfer; ulterior, medicii au revenit și au solicitat să nu ii mai transferăm, pentru că nu consideră că starea lor permite transferul și că riscăm să ii pierdem in avion. Apoi au fost luați alți pacienți mai stabili, tot de terapie intensivă, care au fost transferaţi. Deci, problema asta de transfer e una foarte sofisticată și vreau să ințeleagă lumea că ne uităm la și aceste aspecte, le luăm in considerare, dar sunt și considerente medicale foarte importante in acest sens; să nu creadă cineva că putem să mergem să spunem 1,2,3,4 gata, ii punem in avioane, plecăm cu ei. Așa ceva nu există. Plus, bineințeles, sunt și alte considerente de a face un transfer in masă, care e greu cand ai distanțe foarte mari. Luăm in considerare, cum am zis, toate soluțiile sunt pe masă, nu anulăm nicio soluție. Incercăm să le rezolvăm prin creșterea resurselor, creșterea locurilor, achiziționarea, dacă trebuie, și a unor echipamente suplimentare sau obținerea lor din stocurile Uniunii Europene care sunt in Romania, de ventilatoare sau stocurile care sunt in alte țări și care pot să ni le pună la dispoziție, intr-un timp foarte scurt. Raed Arafat: Bună seara! După cum a fost anunțat de domnul prim-ministru, astăzi a fost adoptatată hotărarea de guvern prin care se prelungește starea de alertă incepand cu data de 10 octombrie. Hotărarea prevede continuarea măsurilor, asta vreau să precizez, că, de fapt, hotărarea nu prevede nimic nou, ea prelungește doar măsurile actuale. La momentul in care incetează actuala hotărare, intră automat hotărarea de prelungire. Vreau să subliniez că măsurile de fapt sunt prevăzute in Legea 55 din 2020, care stabilește măsurile adoptate in perioada stării de alertă ce presupun limitarea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale in scopul asigurării unei protecții adecvate a dreptului la viață, la integritate fizică și psihică și la ocrotirea sănătății. Prin hotărare, noi nu facem decat să prelungim măsurile și să adoptăm ce a fost prevăzut in lege. Noi nu legiferăm, ci doar stabilim care sunt măsurile care se implementează din ce este prevăzut in Legea 55. Cum am zis, proiectul de hotărare nu vine cu nimic nou, este doar prelungirea situației care este pană acum pentru incă 30 de zile. Astfel, experții juridici pe care-i avem și Ministerul Justiției au considerat că proiectul se incadrează in situațiile prevăzute la articolul 110 alineatul 4 din Constituția Romaniei, republicată, și reprezintă un act de administrare a treburilor publice necesar bunei administrări a guvernului. Deci asta este in ce privește hotărarea de guvern. Măsurile nu se schimbă, răman aceleași incidențe, răman aceleași măsuri care se cunosc și răman implementate mai departe pe incă 30 de zile. Mai vreau incă o dată să subliniez ca să clarific o situație, să subliniez anumite aspecte in privința ordinului de limitare a activității medicale in spitale in ce privește cazurile cronice sau cazurile elective, cum spunem noi. Din nou vreau să subliniez și am zis și data trecută la briefing și am zis in mai multe declarații. Ordinul nu inchide spitalele, ordinul nu inchide serviciile ambulatorii care răman deschise și nici nu sunt menționate in ordin. Persoanele care au nevoie de investigații, care au probleme și vor să fie consultate, merg pe același mod in care au mers: medic de familie, ambulatoriu de specialitate, pot fi investigaţi. Ordinul ce face, este să pună o prioritizare intre cazurile ce pot fi amanate și situația in care ne aflăm și unde avem cazuri care au nevoie de resursa umană, suficientă, dedicată lor, cu specialitate in domeniul terapie intensivă, anestezie, urgenţă, toate aspectele care sunt legate de acest tip de cazuri care sunt cazurile COVID-19 și decizia ce caz poate fi amanat și ce caz nu poate fi amanat este a medicului. Nu se face nici prin ordin, nici de către emitentul ordinului, nici de către șeful spitalului și este medicul care decide că un pacient poate fi amanat. Am dat exemple și le dau din nou. In loc să am resurse, un anestezist, pe langă chirurgul care operează, un anestezist, un asistent de anestezie, resurse oxigen, una, alta pentru o operație de hernie de disc, care poate foarte ușor să fie făcută peste două, trei săptămani, prefer ca anestezistul să fie la terapie intensivă să ingrijească un bolnav care poate peste o oră sau două să fie in stop cardiac. Este prioritizarea resurselor ce am făcut. Este un principiu foarte cunoscut in domeniul medicinii de dezastre și se aplică cand avem limitare de resurse și avem nevoie de resurse in acest sens. Nu suntem nici prima, nici ultima țară care ia astfel de măsuri. Se iau temporar, măsura e temporară - acum este prevăzută pe 30 de zile - și este o măsură ca reacţie la situația pe care o avem și care necesită anumite măsuri speciale intr-un moment special, care inseamnă cifrele care le vedem, inseamnă cifrele care le avem in terapie intensivă, cifrele care avem in Unitățile de Primiri Urgență și, bineințeles, toate măsurile care se iau pentru creșterea numărului paturilor și care are nevoie de resursa umană, iar resursa umană, una din modalitățile de disponibilizare a ei este limitarea activităților ce pot fi amanate fără afectarea sănătății pacientului. Deci cu asta am terminat. Vă rog dacă aveți intrebări. Reporter: Și o clarificare, dacă se poate, in hotărarea CNSU din această seară, in cazul nunților organizate, evenimentelor private, organizate in localități cu peste 6 la mie de cazuri COVID, regulile care sunt in interior ar fi impuse și in exterior, in spații deschise. Am văzut că in hotărarea precedentă de prelungire a stării de alertă erau doar pentru spații interioare. Raed Arafat: Nu, nu am schimbat nimic, deci ce astăzi a apărut a fost și inainte și clar că la nunți este o activitate fără mască. Se știe că la o nuntă lumea nu stă cu mască, așa că sunt măsuri mai serioase pentru limitarea riscului de infectare. Reporter: Valabile doar in interior? Raed Arafat: și exterior unde scrie in hotărare şi in hotărarea de guvern. Reporter: Aș mai avea o intrebare. De ce nu folosim spitalele modulare pe le are Romania in prezent, la capacitate maximă? Raed Arafat: Deci legat de spitalele militare modulare, astăzi am avut discuție cu domnul ministru Ciucă și sunt la capacitatea lor maximă. Spitalul de la Ana Aslan este la capacitate maximă, sunt activate și cele două spitale de la Constanța și de la Timișoara, iar la Lețcani. Veți vedea că incepand cu sfarșitul acestei săptămani o să se reia activitatea și o să se ajungă și acolo la capacitatea maximă, care poate fi gestionată acolo. Deja avem lista personalului pe care il asigură Iașiul și mai este o completare la personalul respectiv pe care o să o rezolvăm prin detașare și va incepe cu un număr de paturi și va crește in 48 de ore la un număr de paturi mai mare. Se așteaptă un stocator de oxigen să ajungă, care să permită o capacitate mai mare de oxigen pentru spitalul respectiv. Astăzi și ieri au fost discuții in acest sens și va fi pus in funcțiune spitalul din nou și va permite sistemului să funcționeze la capacitatea maximă. Reporter: Şi ca o completare, acestea sunt toate spitalele pe care le are Romania? Raed Arafat: In acest moment, acestea sunt spitalele modulare şi avem unitățile mobile de terapie intensivă, dintre care sunt două operaționale și trei pe care putem să le trimitem la solicitare oriunde este nevoie, cu condiția, bineințeles, să le asigurăm personalul, din nou revenim la detașarea de personal. De altfel, și aceasta este bine de subliniat, cu acordul Ministerului Sănătății a fost emis un ordin care amană examenul de specialitate pentru aproape 120 de rezidenți de terapie intensivă. Il amană pană in luna ianuarie, partea practică a examenului, astfel incat să putem să detașăm rezidenții in teren acolo unde este nevoie de ei, urmand să susțină proba practică către sfarșitul anului, prin luna decembrie - ianuarie, cand sperăm că trecem de acest val. Aceasta a fost o soluție pentru a găsi incă aproximativ 100 - 120 de rezidenți cu care putem să lucrăm și care sunt medici, aproape specialiști. Lipsește doar ultima proba de examen. Rezidenții ne vor fi de mare folos in lupta cu efectele acestui virus. La Iași au stabilit o parte din acești rezidenți ce vor fi distribuiți in cadrul Spitalului Lețcani. Reporter: Domnule Arafat, voiam să vă intreb in ce stadiu suntem acum cu acele tiruri de ATI, cate dintre ele sunt operaționale Raed Arafat: Am zis tocmai acum. Două sunt operaționale și trei sunt disponibile pentru cine le solicită. Nu pot să ascund Reporter: Aţi zis spitale terapie intensivă şi nu am... Raed Arafat: Da, terapie intensivă, acestea sunt. Nu pot să ascund că unele spitale sunt speriate de comentariile publice și de alte probleme și atunci preferă să nu le solicite, decat să stea să dea explicații. Din punctul nostru de vedere, intr-o situație de acest fel, mai ales că aceste tiruri nu au avut ele probleme - unul a avut o alarmă de incendiu care a fost falsă, dată de cineva, știm povestea și din păcate, la unul a fost vorba de o manevrare greșită a instalației de oxigen din exteriorul tirului - ele au funcționat și au avut aproape de 900 de pacienți in ele, nu au avut probleme din punctul de vedere al asigurării asistenței pacienților. Tirurile sunt disponibile și este foarte posibil să le distribuim, mai ales că acum vom avea personal, ca să putem să le operaționalizăm cu personalul pe care putem să il detașăm. Reporter: Bun, și voiam să mai cer şi o opinie din partea dumneavoastră legat de faptul că Agenția Națională a Medicamentului abia acum omologhează acele teste salivare. De ce atat de tarziu? Raed Arafat: Nu, ei au dat testele salivare, au dat deja specificațiile către ONAC, din ce ştiu. ONAC urmează să organizeze achiziția, deci din acest punct de vedere nu pot să spun că a fost intarziere. A fost de fapt amanat momentul de a lua decizia, cand le vom folosi, pentru că ele nu sunt autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Dar cum alte țări l-au folosit pentru screening, cum ar fi Franța, de exemplu, noi am decis să le folosim in același mod, așa că ele acum au specificațiile transmise către ONAC, urmand ca ONAC să realizeze achiziția in regim de urgență. Reporter: /.../ Raed Arafat: Tocmai pentru asta ANMDM-ul (Agenția Națională a Medicamentului) a dat specificațiile , ONAC va vedea ce e in piață și normal, după ce vedem cați respectă aceste specificații. Prețul și timpul in care pot fi livrate vor juca un rol in aceste decizii. Reporter: Și voiam să vă mai intreb dacă aveți cumva și o evaluare acum, după primele două zile de cand ați anunțat acest ordin cu detașările, cați medici au fost detașați? Raed Arafat: Noi avem semnături de detașare continue. Cifrele nu le am acum, cu siguranță vineri, la conferința de presă o să vă dăm cifrele de detașare. Deja astăzi colegii, care răspund de aspectele cu detașarea, au identificat și mi-au zis că au identificat medici in anumite spitale care iși reduc activitatea electivă, pe care putem să-i detașăm. Sunt spitale care au cinci anesteziști. Dacă iți reduci activitatea, nu ai pacienți in terapie intensivă, non COVID, poți să iei unu, doi din acești anesteziști și să ii duci in altă parte, rămanand o parte să facă operațiile ce nu pot fi amanate. Deci se reduce activitatea, să zicem, și o parte din ei pot să plece la alt spital, la altă unitate sanitară. Din nou, știu că nu e acceptată, această modalitate, dar așa se gestionează o situație cand ai o presiune pe sistem, din păcate. Trebuie să găsim resursele ca să asigurăm, salvarea a cator mai mulți pacienți posibil care afectează sistemul și care sunt pacienții COVID pozitiv. Mulțumesc Reporter: Dle Arafat, suntem intr-o criză sanitară profundă, vedem cifrele zi de zi. Ce se intamplă? Dacă va fi nevoie... Unii specialiști vorbesc chiar că ar fi cazul instituirii unui nou lockdown. Dar ce se intamplă dacă va fi nevoie de noi măsuri, de noi restricții, ținand cont de faptul că avem un guvern interimar care nu poate să facă acest lucru? Raed Arafat: Deci acum,eu consider că dacă am respecta măsurile pe care le avem și dacă fiecare dintre noi ar respecta măsurile complet am putea să controlăm situația. Dar, din păcate, am văzut imagini chiar in weekendul trecut, la anumite cluburi, care țineau festivități cu dansuri; chiar am primit video-ul pe la ora 2:00 că uite ce s-a intamplat la cutare club, care nu respecta absolut nicio regulă. Asta este responsabilitatea la momentul acesta din partea unora și din cauza cărora am ajuns in această fază. Clar că aici se sesizează poliția, dă amendă, dar pentru unii amenzile care se dau sunt mai mult o mică atenționare, pentru că ei fac suma respectivă foarte rapid, in prima oră dintr-o noapte de acest gen. Deci ne revine nouă responsabilitatea să respectăm regulile și poate că ne oprim cand apar anumite măsuri. Să căutăm cum putem să le eludăm, ci mai degrabă să vedem cum putem să le respectăm. Măcar cateva luni să trecem de situația aceasta in care suntem. Reporter: Considerați că sunt suficiente măsurile și restricțiile care se iau, chiar dacă cifrele vor creste in perioada următoare? Raed Arafat: Chiar dacă s-ar respecta măsurile, așa cum ele sunt, consider că o mare parte din ele vor putea să oprească creșterea. Problema este că nu toți respectăm aceste măsuri. Reporter: Dle doctor, dacă-mi permiteți o ultimă intrebare. Alexandru Rafila spunea in weekendul trecut la un post de televiziune, că spitalele și managerii de spitale nu iși pot ei asuma pe proprie răspundere lipsa unui aviz de la IGSU și aici vorbim despre Spitalul Matei Balș, pavilionul 5, pavilionul groazei, unde s-a intamplat incendiul din luna februarie. IGSU şi DSU are in vedere elaborarea unui act normativ privind derogarea privind acest aviz de funcționare la incendiu? Raed Arafat: Dacă vorbim de măsuri de siguranță in unitățile sanitare, clar că nu putem să le derogăm. Dacă vorbim de sisteme de alarmă in spital, de sisteme de alarmă pentru incendiu, de stingătoare, de hidranți, de toate aceste aspecte, clar că nu putem să le derogăm. Ce se cere la acest moment nu este deloc complicat. Nu sunt lucruri complicate. Da, sunt lucruri care trebuie să fie respectate. Să ai un sistem de avertizare că este un incendiu, o centrală de avertizare, un sistem de monitorizare este minimul care poate să existe și cred că deja discutăm de ceva timp de aceste aspecte și deja spitalele ar fi trebuit să aibă astfel de sisteme instalate. Mulţumesc. 2021-10-06 21:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-06-10-24-22big_image_7_resize.jpgDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de guvern din 6 octombrieȘtiri din 06.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-octombrie1633543662Galerie foto [Check against delivery] Premierul Florin Cițu: Bună seara! In ședința de guvern de astăzi au fost luate mai multe decizii, mai multe hotărari de guvern au fost aprobate, printre care prelungirea stării de alertă - dl Arafat o să explice detaliile - și cateva de la Ministerul Educației. Aș vrea doar să fac un anunț. Am avut mai multe discuţii in ultima perioadă referitor la prețul la energie, am văzut și evoluția prețurilor in ultima perioadă și am luat decizia ca PNL și Guvernul să susțină plafonarea prețurilor la energie in Romania. Va fi o decizie luată in prima ședință de guvern după ce se va rezolva criza. Deci vom susține plafonarea prețurilor la energie la prețurile pe care le vedem in această perioadă. De aceea, avertizez toate companiile care vor să profite de acest anunț in perioada următoare să nu se chinuie, pentru că vom folosi plafonarea la prețurile actuale. Vă mulțumesc! 2021-10-06 21:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_01_2_resize.jpgȘedința de guvern din 6 octombrieȘtiri din 06.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-6-octombrie1633547320Galerie foto 2021-10-06 21:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_18_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 06.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1633522277Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. In cele ce urmează, o să readuc aminte faptul că ieri Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat cele două recomandări pentru administrarea fie de o doză suplimentară de vaccin in cadrul primei scheme pentru persoanele imunodeprimate, care va cuprinde atat vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, cat și vaccinul de la compania Moderna, ceea ce inseamnă că vom avea o schemă de trei doze inițial, plus, la un moment dat, un rapel la minim şase luni de la schema inițială, iar la persoanele care au un răspuns imun normal, persoanele imunocompetente, vor avea schema de două doze la primă vaccinare și un rapel după minim şase luni, așa cum se recomandă in momentul de față, acea doză booster, care, ştim, a fost deja demarată in Romania din data de 28 septembrie. Această doză suplimentară in cadrul schemei inițiale care se recomandă persoanelor cu răspuns imun scăzut se administrează la 28 de zile, atat pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, cat și pentru vaccinul de la compania Moderna. In momentul de față, noi am consultat comisiile de specialitate de la Ministerul Sănătății și avem deja o centralizare a categoriilor de pacienți care pot beneficia de trei doze de vaccin incă de la prima schemă. Maine vom avea o intalnire in cadrul grupurilor de lucru CNCAV, unde vom definitiva aceste categorii de pacienți care pot să beneficieze de trei doze de vaccin, atat de la compania BioNTech/Pfizer, cat și de la compania Moderna. Se va face ulterior o informare a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania și ulterior vor fi informați profesioniștii din domeniul sănătății, tocmai pentru a cunoaște care vor fi indicațiile pentru trei doze de vaccin de la prima schemă. Așa incat, persoanele care vor eligibile pentru trei doze in cadrul primei scheme de vaccinare, vor primi recomandare de la medicul specialist, fie medicul care supraveghează starea post-transplant a unui pacient, fie medicul care supraveghează o anumită afecțiune oncologică și așa mai departe. Pacienții se vor prezenta la centrele de vaccinare cu această recomandare și vor primi practic o schemă de vaccinare cu trei doze. In următoarea perioadă vom definitiva și instrucțiunea in baza căreia se va aplica această recomandare și, evident, va fi updatat atat registrul electronic național al vaccinărilor, care să permită introducerea unei scheme de vaccinare cu trei doze, și de asemenea platforma de programare va fi și ea updatată in aceste sens, insă vom reveni cu detalii, in momentul in care avem fixate datele de la care se pot deja prezenta pacienții in vederea vaccinării. De asemenea, ştim că avem in momentul de față pacienții, persoanele care au fost vaccinate cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson, pentru care am anunțat că incă nu se recomandă doza de rapel. Din ceea ce știm, compania Johnson and Johnson a depus deja la FDA datele din studiile efectuate in vederea obținerii autorizării pentru o doză booster tot cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Se așteaptă ca la jumătatea lunii octombrie să se facă o recomandare din partea comisiei de experți pe această doză booster. In Romania, readuc aminte, sunt peste 840.000 de persoane care au primit o schemă de vaccinare cu Johnson and Johnson, tocmai de aceea, cu siguranţă, in perioada următoare și Agenţia Europeană a Medicamentului va primi aceste date științifice și vom avea, cu siguranţă, recomandări in acest sens, care vizează persoanele vaccinate cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson. In ceea ce priveşte administrarea dozei booster, a dozei de rapel care a demarat in Romania pe 28 septembrie, știm că pană la acest moment au fost vaccinate 228.865 de persoane, iar pe tipuri de categorii de persoane vaccinate aproximativ 52,3% dintre cei care au primit deja doza booster fac parte din categoria persoanelor vulnerabile, ceea ce inseamnă persoane peste 65 de ani sau persoane cu afecțiuni cronice sau persoane care sunt internate in centre rezidențiale. Aproximativ 21,7%, ceea ce inseamnă 49.632 de persoane fac parte din categoria personalului medico-sanitar, care a primit această doză booster; 4,1% sunt persoane angajate in invățămant, in sistemul educaţional, ceea ce inseamnă 9.569 de persoane, iar restul de 21,9% sunt persoane care deservesc activități critice, cum sunt cei care sunt angajați in sectorul economic, centrale electrice, comunicații, HoReCa, industrie extractivă, personal navigant, maritim, fluvial, domeniul procesare-distribuţie alimente, servicii de curierat, domeniul poștal, culte religioase, salubrități şi deșeuri și așa mai departe. Ştim că această doză booster este ferm recomandată celor vulnerabili, cei cu varstă de peste 65 de ani, cei care se află in evidenţă cu afecțiuni cronice, precum și cei care sunt expuși unui risc crescut de imbolnăvire, cum este personalul medical, personalul din invăţămant, dar şi alte categorii de persoane, care prin natura profesiei au acest risc suplimentar. Mai mult decat atat, in ceea ce privește activitatea centrelor de vaccinare, după cum știm, in perioada sezonului de vară, o parte din centrele de vaccinare au avut activitate suspendată temporar, iar alte centre de vaccinare rămase active, au avut programul de lucru redus. In momentul de față, ca urmare a cererii in creștere pentru vaccinare și a adresabilității crescute, 88 din cele 246 de centre de vaccinare care aveau activitatea suspendată temporar, și-au reluat activitatea, ceea ce inseamnă 35,7% din centrele care au avut activitatea suspendată și-au reluat programul de lucru. De asemenea, centrele care au avut programul de lucru redus, 70% dintre ele au revenit la programul normal de 12 ore și, de asemenea, centrele de vaccinare care au avut fluxurile reduse, adică numărul de cabinete reduse, aproape 48% dintre ele au revenit la starea inițială, practic și-au crescut capacitatea de vaccinare. Ceea ce inseamnă că, in acest moment, avem in săptămana 27 septembrie - 3 octombrie persoane vaccinate in total cu doza 1 aproximativ 137.118, ceea ce inseamnă o creștere cu aproximativ 47% față de săptămana 20 septembrie- 26 septembrie, cand au fost vaccinate cu doza 1, 93.068 de persoane. Mai mult decat atat, in ceea ce privește vaccinarea in cabinetele de medicină de familie, pană la acest moment, aproximativ 2.893 de cabinete de medicină de familie inregistrează activități de vaccinare și s-au administrat doze care reprezintă vaccinarea a 449.915 persoane, majoritatea in mediul rural, 53,34%. Sunt 6 județe, inclusiv municipiul București, in care au fost vaccinate peste 20.000 de persoane in cabinetele de medicină de familie. De asemenea, la nivelul unităților sanitare cu paturi in spitalele publice și private, sunt 153 de spitale publice in care au fost vaccinați 9.525 de pacienți și 27 de spitale private in care au fost vaccinați 2.326 de pacienți. Acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și județelor, in București, in momentul de față, acoperirea vaccinală din populația eligibilă peste 12 ani este de 52,77%, urmat de Cluj cu 47,85% și Sibiu - 40,96. Practic, avem trei județe care au rată de acoperire vaccinală de peste 40%, incluzand și municipiul București. Sunt alte 17 județe care au rată de acoperire vaccinală intre 30 și 39,9% și 22 de județe care au rată de acoperire vaccinală intre 20 și 30%. Nu mai avem niciun județ cu rată de acoperire vaccinală sub 20%. Centre de vaccinare active la acest moment: sunt 655 de centre active cu 895 de fluxuri, practic la capacitatea fiecărui flux in momentul de față se pot asigura aproximativ 90.000 de persoane care se pot vaccina in fiecare zi in centrele de vaccinare fixe, la care se adaugă posibilitatea de vaccinare in cabinetele de medicină de familie, in unitățile sanitare sau cu echipele mobile in unitățile de invățămant sau in alte locații. In ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, pană pe data de 5 octombrie la ora 17:00 s-au vaccinat peste 5,64 de milioane de persoane cu cel puțin o doză, 5,45 de milioane de persoane au schemă completă și așa cum am menționat deja, 228.865 de persoane au efectuat și doza booster, doza de rapel. In ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, avem deja două grupe de varstă cu rată de acoperire vaccinală de peste 40%, 60-69 de ani, unde avem 40,6% și 50-59 de ani, 40,1%. In ceea ce privește varsta cuprinsă intre 12-15 ani, sunt 51.726 de copii, elevi care au primit cel puțin o doză de vaccin, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 6,2% și grupa de varstă 16-19 ani, rata de acoperire vaccinală este de 22,07%, ceea ce inseamnă peste 180.942 de adolescenți și tineri care au primit cel puțin o doză de vaccin. Rămanem in schimb cu o rată de acoperire vaccinală incă scăzută, insuficientă la grupa de varstă peste 80 de ani, unde este de 20%. Aici, cred că mesajul nostru este unul foarte clar, foarte ferm, ca persoanele vulnerabile, cei varstnici și cei cu afecțiuni cronice să se vaccineze cat mai repede cu putință pentru că riscul de infectare in condițiile creșterii accelerate a numărului de cazuri este foarte crescut şi doar in felul acesta ne putem proteja de riscul de a face o formă gravă și de a ajunge la spital. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, pană la acest moment au fost raportate 17.307 cazuri de reacţii adverse post-vaccinale, indezirabile, cu o rată de raportare de 1,7 la 1.000 de doze administrate. Mai sunt cateva elemente legate de comunicare. Pot să vă spun că in cadrul CNCAV am agreat să transmitem săptămanal un mesaj prin sistemul RO-Alert, in care să transmitem importanța respectării măsurilor de prevenire a răspandirii infecției cu SARS-CoV-2 și de informare din surse oficiale, precum și recomandarea foarte fermă de vaccinare. Mai mult decat atat, vor fi transmise mesaje și prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate către pacienții cu afecțiuni cronice, pacienții care se află in evidența Casei Naționale de Asigurări Sănătate cu afecțiuni cronice. Fac un apel şi voi avea intalniri in perioada următoare şi cu reprezentanții asociațiilor de pacienți cu boli cronice, pentru a susține acest demers și a transmite un mesaj foarte clar și foarte ferm de adresabilitate către vaccinare a celor vulnerabili. De asemenea, prin intermediul asistenților comunitari, iar colegii din rețeaua primară de medicină de familie, am avut o intalnire cu reprezentanții medicilor de familie in CNCAV şi am căzut de comun acord că una dintre modalitățile prin care putem să creștem conștientizarea importanței și a beneficiilor vaccinării ar fi contactarea individuală oamenilor, a pacienților din listele proprii, in mod deosebit a celor vulnerabili, care să se facă in perioada următoare prin intermediul medicilor de familie, prin toate canalele de comunicare pe care dumnealor le au şi cu care țin legătura in mod uzual cu pacienții. Este o perioadă extrem de dificilă, extrem de complicată. Cred că ințelegem beneficiile, importanța vaccinării și este momentul să ne vaccinăm, repet, in mod deosebit cei vulnerabili, cei cu afecțiuni cronice, pentru că in felul acesta putem să reducem mortalitatea. Astăzi avem pană peste 330 de cazuri de decese din cauza COVID-19. Este un lucru de neacceptat in momentul de față, in care avem vaccinuri peste tot, ne putem proteja şi putem să reducem in felul acesta mortalitatea. Eu cam atat am vrut să vă spun. O să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, Andrei Baciu. Vă rog! Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Pentru inceput cateva cuvinte legate de certificatul digital european pentru COVID. Pană in acest moment, au fost generate 4.541.456 de certificate, in mare se păstrează distribuția, mare parte dintre acestea fiind eliberate pentru a atesta vaccinarea, respectiv 94,82%. Cu privire la vaccinare in cadrul operatorilor economici privați, această activitate continuă, avem 627 de companii care au finalizat acest lucru, mai sunt incă 30 de companii care desfășoară in continuare vaccinare pentru angajații proprii. Continuă și activitățile de vaccinare in locații atipice, avem pană in acest moment peste 105.856 de persoane care s-au vaccinat in drive-through-uri, in aeroport, in piețe și așa mai departe. Cu privire la misiunile de transport, pană in acest moment au fost efectuate circa 15.300 de misiuni de transport, in care au fost angrenate peste 40.000 de persoane din cadrul MAI și peste 13.000 de persoane din cadrul MApN. Cu privire la dozele de vaccin recepționate pană pe data de 5.10.2021, Romania a recepționat 20.502.989 doze de vaccin, 13.071.000 doze de vaccin produse de BionTech/Pfizer, produse de Moderna - 2.472.000, AstraZeneca - 3.374.000, iar Johnson and Johnson - 1.585.300. Cu privire la vaccinurile donate sau revandute, s-a finalizat in cursul zilei de vineri o vanzare către Coreea de Sud de aproximativ 436.000 de doze de vaccin Pfizer/BionTech. Iar o ultimă completare, săptămana trecută a avut loc o primă ședință la care au participat toți actorii importanți și toate instituțiile pentru dezvoltarea obiectivelor strategice de vaccinare pentru 2022 și 2023. Acest lucru va continua in perioada imediat următoare, iar pe măsură ce vor avansa lucrurile și o să avem obiective strategice definite, le vom face publice și pe acestea. Eu cam atat am avut, vă mulțumesc mult, domnule președinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc frumos, propun să incepem partea de intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să-mi spuneți ce așteptări aveți după aceste discuții pe care le-ați avut cu medicii de familie, după ce veți trimite aceste mesaje pe RO-Alert, avand in vedere că, in continuare, sunt medici, chiar și medici de familie, care ii sfătuiesc pe pacienți să nu se vaccineze. Valeriu Gheorghiţă: Cred că situația actuală este suficient de relevantă pentru toată lumea să inţelegem că avem nevoie, in perioada următoare, de incredere in corpul medical. Este foarte important. Eu ințeleg foarte bine faptul că populația are un nivel redus de incredere in autorități și așa mai departe, insă, in momentul de faţă, corpul medical duce o luptă incredibil de grea in spitale, zi de zi, cu mii și mii de pacienți care se prezintă in unitățile de primiri urgenţe. Este imposibil de caștigat această luptă doar in spital. Avem nevoie de implicarea tuturor celor din pre-spital, și aici mă refer la oameni, la autoritățile locale, la colegii din rețeaua de medicină de familie și la orice altă persoană care poate să aducă un plus de credibilitate și de mesaj, pentru că un singur lucru s-a dovedit eficient in prevenirea mortalității și a formelor grave şi acesta este vaccinarea. Doar in felul acesta, prin vaccinare, putem să reducem decesele și cazurile grave care au nevoie de spitalizare. Cred că așteptările sunt ridicate atat in ceea ce privește populația, pentru că avem experți la nivel național in domeniul sănătății publice de talie internațională - și nu exagerez cu nimic cand spun acest lucru. Trebuie să dăm credibilitate acestor oameni care și-au pus viața in slujba sănătății publice și a salvării de vieți omeneşti. Nu mai este cazul să dăm crezare tuturor informațiilor care provin din tot felul de surse nevalidate, tot felul de teorii care nu fac altceva decat să lărgească această falie a increderii intre oameni și corpul medical. Sigur, admit că există situații punctuale - şi mie mi-au fost aduse la cunoștință - de cazuri, de personal medical, medici sau asistenți care nu au ințeles. Eu cred că nu au ințeles principiile vaccinării și ce rol are un vaccin in general. Nu este vorba doar despre vaccinul impotriva COVID-19. Sigur că acest lucru este foarte important din punctul de vedere al reticenței față de vaccinare, dar trebuie să ascultăm, pană la urmă, vocile credibile și ceea ce spune corpul medical in totalitatea lui, şi nu situațiile particulare, individuale. Adevărul este unul singur: doar prin vaccinare putem să reducem riscul de a face o formă gravă, riscul de a ajunge la spital in terapie intensivă și riscul de a ne pierde viața. Cred că acestea sunt mesajele clare din perioada aceasta și din perioada următoare. Nu avem cum să depășim acest val patru cu pierderi mici, dacă nu ne vom vaccina. Ne asumăm un risc mult prea mare de a pierde persoane dragi, persoane pe care le cunoaștem, din cauza unei boli pe care, altfel, am putea și am fi putut s-o controlăm mult mai bine dacă ințelegeam din timp cat de important este să ne vaccinăm. Reporter: Astăzi a fost semnat ordinul prin care masca redevine obligatorie in spațiile deschise după incidența de 6 la mie. Aș vrea să-mi răspundeți și dumneavoastră, domnule doctor și doamna doctor Pistol. Această măsură, cat de mare efect are, ar putea să aibă, dacă ar putea reduce amplitudinea valului 4 și, daca nu cumva, este luată tarziu, avand in vedere că Bucureștiul este la 6 la mie de o săptămană? Adriana Pistol: După cum știm deja, in experiența aceasta de un an și jumătate, masca și-a dovedit utilitatea. Sigur că nu este un mijloc perfect, sigur că nu ne-am fi dorit să ajungem aici, mizand pe o populație protejată prin vaccin și nu printr-un lucru de genul acesta cum este masca, dar masca va avea in mod sigur o influență, chiar dacă nu foarte mare, asupra evoluției bolii. Sigur că nu este singurul lucru care poate să influențeze această evoluție, este doar unul dintre lucrurile care pot să aducă un aport la reducerea numărului de cazuri. Primul, in mod evident, este vaccinarea, al doilea, sigur că este distanțarea fizică, evitarea aglomerațiilor, al treilea, sigur, igiena personală. Este un cumul de măsuri care sunt necesare dacă vrem să vedem efecte foarte serioase asupra evoluției pandemiei, dar masca este una dintre ele. Valeriu Gheorghiță: Eu aș sublinia exact ce a spus foarte bine doamna doctor, Adriana Pistol, și anume că vorbim, de fapt, de un pachet de măsuri care reduc, pe de-o parte, riscul să ne infectăm și, pe de altă parte, riscul să transmitem infecția celor din jur. Iar acest pachet de măsuri este compus din vaccinare care, in mod individual, mie imi reduce riscul de a face o formă gravă de boală, dar, implicit, se reduce și riscul de a transmite mai departe infecția. Chiar dacă acest risc nu se reduce foarte mult, el se reduce și, suplimentar, se reduce și riscul de a ne infecta. Prin vaccinare avem beneficii importante in plan individual, dar și față de cei din jur și, respectand celelalte măsuri de prevenție, - mască, igienă, distanțare fizică - asigurăm condiții cat mai bune pentru a limita răspandirea bolii. Aș adăuga incă un aspect și anume responsabilitatea individuală. Dacă suntem simptomatici in această perioadă, trebuie să stăm acasă și să ne testăm, dacă avem copilul simptomatic nu o să il trimitem la școală, nu o să ne gandim prima oară că a făcut o răceală obișnuită, nu, o să ne gandim că, in contextul acesta de transmitere comunitară exponențială, accelerată, prima posibilitate este să fie de fapt Covid și să facilităm in felul acesta răspandirea bolii. Trebuie să incurajăm oamenii, pe cei din jurul nostru și pe cei din familie, pe cei apropiați să respecte măsurile de prevenție. Nu avem o altă cale in acest moment. Reporter: Vom depăși 20000 de cazuri? Adriana Pistol: Am mai spus și o repet - depinde de noi. Depinde de ce ne dorim. Depinde de ce facem in fiecare zi, de cat de serioși suntem in autoprotecție și protejarea celor din jur. Depinde dacă mergem acum să ne vaccinăm, depinde de toate acestea. Reporter: Dar datele din acest moment ne arată că vom ajunge acolo, avand in vedere că deja am depășit 15.000 de cazuri și suntem la inceputul lui octombrie. Adriana Pistol: Dacă vom păstra același trend in care nu facem nimic, da, nu suntem departe de 20.000. Reporter: Bună ziua! Spuneați că mulți dintre cei care nu sunt vaccinați, persoane peste 80 de ani și in general persoane in varstă. Ştim că vorbim de oameni care merg des sau merg la biserică. Credeți că ar trebui ca reprezentanții bisericii să se implice mai mult in promovarea campaniei de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Da, cred că da. Cred că un mesaj pe care eu l-aş aștepta in perioada următoare ar fi: populația să aibă incredere in medici şi doi, oamenii să işi iubească mai mult aproapele, atat, nimic mai mult. Mulţumesc. Reporter: Dar Colegiul Medicilor, aţi stat de vorbă cu cei de la Colegiul Medicilor, ar putea să facă, nu ştiu, eventual mai multe mesaje, să transmită, pentru că sunt foarte mulţi medici care nu incurajează campania de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Nu aş zice că sunt foarte mulţi medici care nu incurajează, sunt şi situaţii, intr-adevăr, de medici care ei inşişi nu au inţeles, repet, care este rolul vaccinului in general. In momentul in care nu inţelegi un fenomen, mai bine te abţii să faci recomandări sau suni un coleg care poate ştie mai multe. Şi medicina este o ştiinţă care se invaţă şi se şi uită. In felul acesta, cred că atata timp cat vedem toate datele ştiinţifice, pentru că aici vorbim de date ştiinţifice care susţin aceste recomandări, trebuie să ne raportăm la ele. Avem obligaţia ca medici, pentru că toată profesia de medic se bazează pe ştiinţă şi pe rezultate ştiinţifice, pe nimic altceva, nu pe crezul personal, ci pe date ştiinţifice. In felul acesta trebuie să ințelegem că avem un rol foarte important in societate - de educație sanitară primară. Vaccinarea este singura măsură pe care o avem la indemană să ne protejăm de bolile transmisibile, de bolile contagioase și, mai nou, faţă de afecțiunile oncologice, cum e cu vaccinul HPV sau alte tipuri de vaccinuri. Nu pot să inţeleg de ce colegi de-ai mei, dar, repet, sunt cazuri izolate, nu ințeleg cum funcționează un vaccin și care este rolul unui vaccin, in general, pentru prevenirea bolilor. Reporter: Sunt mulţi oameni care spun că te poţi imbolnăvi şi dacă te vaccinezi. Să mai explicăm, vă rog, incă o dată, ce se intamplă cu o persoană vaccinată care se imbolnăvește și ce se intamplă cu o persoană nevaccinată? Valeriu Gheorghiţă: Cred că putem să ne rezumăm la datele actuale pentru varianta Delta, și anume, o persoană vaccinată cu schemă completă, care are minimum zece zile de la doza 2 sau de la completarea schemei de vaccinare, are un risc de cinci ori mai mic să se infecteze, de cel puțin de zece ori mai mic să ajungă la spital și de cel puțin 14 ori mai mic să moară din cauza COVID-19. Acestea sunt datele actuale. Persoanele care sunt in general vulnerabile, cei varstnici, cei cu afecţiuni cronice, care sunt la mai mult de şase luni de la schema iniţială de vaccinare işi recapătă protecția atat față de infecție, cat și față de formele grave, după doza booster, ceea ce inseamnă că avem o protecție față de infecție de peste 95% la cei care primesc și doza booster şi o protecţie de peste 97% faţă de forme grave, faţă de spitalizare și deces la cei care primesc doza booster. Acestea sunt datele actuale, sunt date științifice, validate de experți, un număr foarte mare de persoane. La ele trebuie să ne raportăm și la nimic mai mult. Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă imi permiteţi. Mergem la restaurant pe baza certificatului verde, dar se poate intampla ca cei care ne controlează certificatul să nu fie vaccinați. Ar trebui obligată industria HoReCa sau industria alimentară să-şi vaccineze oamenii? Valeriu Gheorghiţă: Nu vorbim neapărat de obligativitate, ci de responsabilitate, iarăși. Pană la urmă, trebuie să fim responsabili cu toții şi, dacă avem pretenţie de la cei din jurul nostru, trebuie să incepem cu noi, in primul rand, să facem acest prim pas, să avem incredere, pană la urmă, repet, pentru că totul se rezumă la incredere. In cine am incredere? Am incredere in ce ne recomandă medicul sau in ce scrie pe o pagină de socializare. Aceste lucruri sunt de fapt esenţiale din punctul meu de vedere. Atata timp cat nu am incredere in medic, nu o să fac niciodată ce imi recomandă medicul şi o să aleg să fac ceea ce imi spune altcineva, care nu are niciun fel de expertiză in acest domeniu. Repet, informarea din surse neoficiale in momentul de față, duce la vieţi pierdute in fiecare zi. Sunt oameni care mor in spitale pentru că nu au avut incredere să se vaccineze și care regretă in momentul in care ajung la terapie intensivă. Este mult prea tarziu. Reporter: Nu am inţeles bine maine ce urmează să definitivaţi. Trei categorii ale persoanelor vulnerabile deja le administraţi a treia doză, am inţeles, sau ce anume exact? Valeriu Gheorghiţă: Aici, ca să reluăm un pic recomandările, sunt doza trei. De fapt, se divide in două recomandări, și anume, o schemă cu trei doze de la inceput pentru persoanele care se vor vaccina de azi inainte pentru prima oară şi se adresează in general celor imunodeprimaţi, adică persoanelor care au un sistem imun foarte slăbit atat din cauza unor boli, cat şi din cauza unor tratamente, cum sunt in general pacienţii cu transplant, pacienţii oncologici in tratamente, pacienţii cu imuno-deficienţe primare, pacienţii cu HIV, pacienţii care care sunt foarte varstnici și care au un răspuns imun slăbit şi aşa mai departe. Aceşti pacienţi şi aceste categorii de pacienți vor primi, vor avea recomandare de trei doze de la inceput in loc de două, iar ei vor putea să primească o doză booster, o doză de rapel, după cel puţin şase luni. Şi această categorie de pacienţi urmează să fie definită in perioada următoare. Noi avem o centralizare a recomandărilor comisiilor de specialitate pe fiecare tip de afecţiune in parte. Vom centraliza aceste date, le vom pune in acord cu recomandările internaţionale, atat ale CDC, cat şi ale Centrului European de Control şi Prevenire a Bolilor şi vom updata toate procedurile in acest sens incat o persoană care este, de pildă, post-transplant şi vrea maine sau de săptămana viitoare să se vaccineze să ştie că va avea recomandare de trei doze de la inceput, şi nu de două doze plus rapel, trei doze insemnand la momentul zero, pentru doza unu, peste trei săptămani, dacă vorbim de vaccinul de la compania Pfizer şi peste incă patru săptămani. Asta este schema iniţială cu trei doze. Aceeași persoană după şase luni, cel puţin, va primi o doză booster, va primi o doză de rapel... Reporter: A patra? Valeriu Gheorghiţă: A patra, exact. Noi pentru asta trebuie să updatăm atat platforma de programare, cat şi Registrul Naţional de Vaccinare şi suplimentar, pentru că persoanele care au aceste diagnostice nu ştiu dacă au nevoie sau nu de trei doze şi, de asemenea, nici personalul din centrele de vaccinare nu are nici expertiza, nici timpul să discearnă, in baza unor analize sau diagnostice, dacă se incadrează sau nu pentru această recomandare. Atunci, cei care se cunosc cu astfel de afecţiuni vor primi o recomandare de la medicii curanţi, de la medicii specialişti. Tocmai de aceea vom face o informare prin intermediul Agenţiei Naţionale a Medicamentului către toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii, cu recomandările pentru schema cu trei doze şi, atunci, pacientul va primi recomandare de la medicul specialist, cu care se prezintă fie la un centru de vaccinare, fie la medicul de familie, unde se poate vaccina. Reporter: Dar măcar teoretic aceste persoane nu trebuiau deja să fie vaccinate cu o schemă cu două doze? Valeriu Gheorghiţă: Ieri a fost autorizată această schemă. Reporter: Nu, dar de cand s-a inceput vaccinarea, ele deja trebuiau să fie, teoretic, zic. Valeriu Gheorghiţă: Dacă s-ar fi ştiut, sigur că da. Teoretic, da. Franţa, de pildă, are de cateva luni această recomandare de a administra trei doze la pacienţii post-transplant. Reporter: Nu, nu, zic cu două doze, că deja ar fi trebuit să fie vaccinate aceste persoane. Valeriu Gheorghiţă: Parte dintre ele, da. Reporter: De cand s-a inceput fac parte din categoriile vulnerabile, deci ele trebuiau de la inceput să fie... Valeriu Gheorghiţă: Ei sunt vaccinaţi, dar au primit două doze şi, in perioada asta, vor primi doza de rapel. Noi vorbim de cei care se vor vaccina de aici inainte, pentru că nu sunt sută la sută vaccinaţi. Sunt şi persoane care au ezitat, mă rog, nu s-au vaccinat. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Important este să armonizăm cadrul naţional şi recomandările naţionale cu recomandările Agenţiei Europene a Medicamentului. Reporter: Bună ziua! Am văzut astăzi 330 de decese de COVID-19, ieri 252. Au legătură aceste numere cu faptul că in spitale nu mai sunt suficiente locuri pentru tratarea bătranilor? Valeriu Gheorghiță: Este greu de spus la acest moment, nu am aceste date, dar au legătură cu faptul că mult prea multe persoane vulnerabile se infectează, sunt nevaccinate și ajung la spital. Și evoluția bolii, din păcate, este una mult mai agresivă la aceste categorii de persoane. Sunt date științifice, iarăși, care ne spun următorul lucru. In contextul infecției cu varianta Delta, riscul de spitalizare este de cel puțin de două ori mai mare. De aici ințelegem că evoluția bolii este, posibil, mai virulentă, mai agresivă la persoanele vulnerabile. De asta este nevoie să ne vaccinăm, nu avem o altă modalitate prin care să reducem riscul să facem o formă gravă. Reporter: Și, dacă imi permiteți, cat de departe suntem de un varf al acestui val 4? Cand să ne așteptăm la o scădere a numărului de cazuri inregistrate de la o zi la alta? Valeriu Gheorghiță: Aici aș relua ceea ce a spus doamna doctor Adriana Pistol - ține foarte mult de noi. Și aici se vorbește despre același concept pe care l-am invățat la inceputul pandemiei și anume, de aplatizarea curbei. Ține de comportamentul individual, de implementarea măsurilor de prevenire a răspandirii bolii și de vaccinare - cat de repede vom face toate aceste lucruri și procentul de oameni care vor adera la aceste recomandări, așa incat să aplatizăm curba, să nu fim in continuare pe o curbă ascendentă. Ține foarte mult de măsura in care populația se va mobiliza in sensul respectării acestor recomandări medicale. Reporter: Dar pe datele actuale că, e puțin probabil, ca schimbările să se facă. Valeriu Gheorghiță: E puțin probabil ca in următoarele 10-14 zile să se schimbe trendul de evoluție a numărului de cazuri. După două săptămani incolo, posibil, intr-adevăr, dacă vom fi mult mai implicați și mai responsabili să observăm o aplatizare. Reporter: Faptul că avem de ieri un guvern interimar cu puteri reduse, care nu poate să introducă restricții noi, vă ingrijorează, va avea efecte asupra a ceea ce se intamplă? Valeriu Gheorghiță: Nu mă ingrijorează, trebuie să ințelegem un singur lucru. Acest lucru l-am perceput și l-am tratat ca atare incă de la inceput. Pandemia este o problemă medicală. Corpul medical este cel care, in momentul de față, transmite mesaje ferme și de respectare a măsurilor de prevenire a răspandirii bolii și de vaccinare. In doctori trebuie să avem acum incredere pentru că la ei ajungem la spital. Adriana Pistol: Dacă imi permiteți, aș sublinia și eu ceva. Suntem așa de obișnuiți să vină cineva să ne spună fă la stanga, fă la dreapta, fă-o p-aia, p-aia n-o face. Suntem un popor suficient de inteligent care să ințeleagă că are de făcut una, două, trei chestii să se protejeze. Haideți să o facem noi, fără să așteptăm să vină cineva cu ordine, hotărari sau mai știu eu ce. Eu cred că este momentul să ințelegem că nu alții, nimeni de pe Terra nu ne va scăpa de această pandemie. Noi ne vom scăpa pe noi. Acesta este efectiv mesajul meu pentru toți cetățenii. Este boala noastră, printre noi, noi trebuie să scăpăm de ea, impreună. Reporter: Da, dar se pare că acest mesaj nu ajunge la mulți dintre romani, asta.. Ce putem face in această situație totuși? Adriana Pistol: Să il comunicați dumneavoastră cat mai des, da? Eu ce pot să vă spun mai mult? Noi trebuie să facem ceva. Nu ne plac restricțiile, nu ne plac impunerile, nici mie nu imi plac! Hai să facem noi de la noi. Reporter: Bună ziua! In opinia dumneavoastră, domnule Gheorghiță, e nevoie de un proiect de lege prin care angajații Ministerului Sănătății, cei din Ministerul de Interne, de exemplu, să trebuiască să prezinte acel certificat digital pentru coronavirus la locul de muncă și dacă da, cine l-ar putea face in condițiile in care guvernul nu mai are atribuții in acest sens? Valeriu Gheorghiţă: Da, este foarte complicat contextul actual. Aici iarăși eu m-aș intoarce pană la urmă la niște principii pe care noi, cel puțin ca medici, ca personal medical, le-am invățat de cand am intrat in această nobilă profesie și anume că, in primul rand, nu trebuie să facem rău celor pe care vrem să ii diagnosticam sau să ii tratăm și anume pacienților. Pentru acest lucru avem nevoie să ne protejăm pe noi de această boală, de infecția cu Sars-Cov-2. Cum facem asta? Respectăm măsurile de prevenție și după ce plecăm de la spital, cu atat mai mult cu cat suntem la spital, unde riscul de expunere la boală este foarte crescut, pentru că in momentul de față toate spitalele sunt asaltate de cazuri de imbolnăvire. Trebuie să ne vaccinăm, pentru că, in felul acesta, ne reducem riscul de a face o formă gravă de boală sau chiar riscul de infecție, ceea ce duce la invalidare cel puțin pe o perioadă de timp. Deci nu mai putem să fim la spital să ne sprijinim colegii care in momentul de față sunt implicați. Și, mai mult decat atat, acolo unde, mă rog, nu se dorește sub nici o formă vaccinarea sau celelalte măsuri - să ne testăm periodic. Nu știu dacă acest lucru trebuie transpus sub forma unui certificat digital. Aceasta, așa cum am spus de mai multe ori, este doar o metodă prin care se autentifica faptul că intr-adevăr se respectă una dintre cele trei condiții, fie istoricul de trecere prin boală, fie vaccinare, fie testare. Dar ne intoarcem, repet, la un element esențial al activității medicale și anume, in primul rand, să nu facem rău celor pe care vrem să-i ingrijim, iar pentru acest lucru noi, ca și corp medical, trebuie să fim foarte bine protejați. Vaccinarea face parte din cele mai importante mijloace prin care putem preveni răspandirea bolilor contagioase. Repet, inseamnă rezultatul unui progres științific, un demers global fără precedent. Este un lucru extraordinar faptul că oamenii au acces, in momentul de față, la vaccinuri sigure și eficiente, dar vaccinurile nu produc nici un efect dacă nu vorbim despre vaccinare. Reporter: Aș vrea să știu ce soluții mai răman autorităților in contextul in care avem un guvern interimar, in contextul in care spuneți că spitalele sunt asaltate de pacienți și ne mai gandim și la faptul că avem peste 15.000 de cazuri cred că a doua zi la rand, atat de multe raportate. Spuneți că nu vedeți o aplatizare și atunci cine ar mai putea introduce restricții sau ce măsură ar mai putea lua autoritățile? Ce aveți in vedere ca să opriți pană la urmă această creștere de care vorbeați? Valeriu Gheorghiţă: Noi, personal, nu avem in vedere implementarea unor măsuri, nici nu putem, nici nu este obiectul nostru de activitate, dar avem o singură misiune și anume aceea de a transmite un mesaj cat se poate de clar că avem soluții de limitare a acestei pandemii. Avem soluțiile disponibile: să ne vaccinăm, să respectăm celelalte măsuri igienico-sanitare, să purtăm mască, să incercăm să evităm zone supraaglomerate, să fim mai responsabili și mai solidari cu cei care respectă măsurile de prevenție, să incercăm să transmitem și celor din jurul nostru să respecte măsurile pentru că este o chestie de bun simț și de responsabilitate, să incercăm să reducem ignoranța, toate lucrurile acestea sunt cele care vor salva viețile oamenilor dragi de langă noi. Nu facem asta, ne asumăm consecințele, pentru că nu există altă cale de a ieși cu bine din această pandemie. Reporter: Nu m-ați lămurit ce soluții mai răman la dispoziția autorităților pentru a opri creșterea numărului de cazuri. Ne spuneți doar că dumneavoastră nu puteți să luați soluțiile. Valeriu Gheorghiță: Păi nu pot. Reporter: Am ințeles asta, dar ce soluții mai răman autorităților? Sunt convins că domnul Arafat și alți... Adriana Pistol: Eu v-aș răspunde, dar de ce să fie soluții la autorități? Tocmai v-am.. Reporter: Dar cine să vină cu ele, doamnă? Adriana Pistol: De la dumneavoastră, de la fiecare dintre noi. Reporter: Noi, jurnaliștii, să găsim soluții? Adriana Pistol: Nu, dumneavoastră ca cetățean, toți cetățenii acestei țări care se confruntă cu o situație in care viața li s-a schimbat in totalitate. Nu trebuie să vină cineva să le dea soluții, soluțiile se află la indemana fiecăruia dintre noi, da, și masca și să mă spăl pe maini și să nu mă duc in aglomerații și să mă duc să mă vaccinez. Acestea sunt soluțiile. Haideți să le aplicăm. Valeriu Gheorghiță: Suplimentar, știm că pandemia ne afectează pe toți, nu afectează doar autoritățile. Tocmai de aceea avem nevoie, pană la urmă, pe de-o parte, de ințelegere, să nu ne mai divizăm intre oameni pro și contra pentru că, deopotrivă, suntem afectați. Indiferent dacă credem sau nu in beneficiile vaccinării, in importanța respectării măsurilor igienico-sanitare, dacă credem in rolul măștii. Este cat se poate de evident că, in momentul de față, nu avem alte soluții. Nu avem o soluție miraculoasă. Singurul lucru pe care il putem face este să respectăm ce am invățat pană acum și ceea ce ni s-a transmis de către medici. Este un război pe care il vom pierde prin neimplicare și prin neințelegerea importanței vaccinării și a respectării măsurilor de prevenire a răspandirii bolii. Reporter: Eu aș mai vrea cateva lămuriri in legătură cu schema de vaccinare pentru persoanele cu imunitate scăzută. Deci, cine se va vaccina pentru prima dată de acum incolo, obligatoriu, trebuie să facă 3 doze și asta va insemna schemă completă, plus, după 6 luni, cea de-a 4-a? Valeriu Gheorghiță: Da, asta va fi recomandarea. Dar avand in vedere faptul că Agenția Europeană a Medicamentului a transmis in cazul recomandării de 3 doze că se pot recomanda 3 doze de la inceput, pentru că toate studiile au arătat că efectul imunogen - creșterea nivelului de anticorpi - este mult mai bun in cazul celor 3 doze, comparativ cu două doze. Cred că schemă completă, cel puțin pentru moment, va rămane schema cu două doze și, ulterior, va fi modificată. Adriana Pistol: Hai să definim ce inseamnă schemă completă. Din punctul de vedere al certificatului verde, probabil, intrebi sau din ce punct de vedere - schemă completă? Reporter: Da. Și din punctul acesta de vedere. Adriana Pistol: Pentru că una este din punctul de vedere al certificatului verde. Deocamdată Regulamentul Uniunii Europene prevede două doze, da. Nu s-a schimbat deocamdată nimic. Este posibil să se schimbe. Ne aşteptăm la aşa ceva. Din punct de vedere medical şi in beneficiul acelei persoane, o schemă completă care să ajute o persoană imunodeprimată ar trebui să fie inţeleasă in acest pachet de trei doze, da, schemă completă din punctul de vedere al eficacităţii vaccinului pe un organism cu anumite boli. Valeriu Gheorghiţă: Ce vreau să mai adaug este că intre 35% și pană la 50% din cei care nu dezvoltă anticorpi după primele două doze vor dezvolta anticorpi la un nivel protector după doza trei, după doza booster. După această doză suplimentară, cei imunodeprimați nu dezvoltă anticorpi la un nivel protector, intr-un procent de 40-50%. Dintre cei care nu dezvoltă anticorpi protectori, cei care vor efectua și această doză suplimentară, doza trei, 35 pană la 50% dintre ei vor dezvolta anticorpi intr-un nivel protector. De-asta este important să creștem, incă de la prima schemă, probabilitatea de a dezvolta un răspuns imun protector, pentru că, astfel, aceste categorii de pacienţi vor fi mai bine protejate după prima schemă de vaccinare. Reporter: Dar dumneavoastră maine, in CNCAV, veţi lua această hotărare, să oferiţi acestor categorii schema aceasta, cu trei plus patru? Valeriu Gheorghiţă: Categoric, da. Este dreptul acestor persoane in baza recomandării Agenției Europene a Medicamentului, dar noi centralizăm datele care ne-au sosit de la comisiile de specialitate. Le vom defini, le vom incadra in categorii prioritare și vom anunța, probabil săptămana viitoare, cand incepem și modalitatea sub care se va desfășura acest tip de activitate. Reporter: Care sunt aceste boli? Spuneaţi că există o listă. Cateva exemple... Valeriu Gheorghiţă: Le avem. Eu vă spun categoriile de afecțiuni. Sunt in general pacienţii oncologici atat cu tumori maligne solide şi tumori hematologice, neoplaziile hematologice. Sunt pacienţii post-transplant de organ solid sau celule stem hematopoietice, sunt anumite categorii de pacienți cu boli cronice, cum, de pildă, sunt bolile reumatismale, care sunt in terapie biologică sau alte boli care primesc tratament imunosupresor. Sunt pacienţii care au imunodeficienţe primare, moderate sau severe sau pacienţii, de pildă, cu infecţie HIV şi mai sunt alte categorii de pacienţi care fie au diverse afecţiuni, fie sunt, de pildă, persoane varstnice, care din cauza varstei au acest grad de imunosupresie, de slăbire a răspunsului imun, şi aici urmează să definim şi grupa de varstă şi exact care vor fi categoriile de diagnostice pentru care medicii specialişti să aibă in vedere recomandarea celor trei doze de vaccin de la prima schemă. Mulţumim frumos! Andrei Baciu: Mulţumim mult! 2021-10-06 15:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-06-04-14-04big_image_11_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor și Senatului privind dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzurăȘtiri din 05.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-sedinta-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-privind-dezbaterea-i-votul-asupra-motiunii-de-cenzuraGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Florin Ciţu la Palatul Parlamentului [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Ciţu: Dacă sunt intrebări, că aşa declarații tot fac. Reporter: Ne puteți spune ce veţi face in perioada următoare? Veţi veni cu propuneri de premier de sacrificiu? Şi după aceea, dvs ca al doilea nume? Florin Ciţu: Sunt discuţii pe care le vom avea in PNL. Ştiţi foarte bine, după aceea vom veni şi vom prezenta public decizia noastră, dar acum mergem, mai avem cateva lucruri de făcut la guvern, urmează ședință de guvern, cred că maine sau vineri. Deci sunt lucruri de făcut. Reporter: /.../ să deblocați criza politică? Florin Ciţu: Care funcţie? Reporter: Funcţia de premier. Veţi face o nominalizare in calitate de preşedinte PNL? Florin Ciţu: Suntem la moţiune aici! Reporter: Da, da. Veţi face o nominalizare in calitate de preşedinte PNL pentru a debloca această criză politică şi mergeți totuşi cu o propunere ca să vină un guvern plin? Florin Ciţu: PNL va lua o decizie şi cand vom lua acea decizie o vom prezenta public. Reporter: Dar dvs veţi face un pas in spate sau veţi insista să fiți in continuare nominalizați? Florin Ciţu: PNL are deja luate decizii cu cine mergem de obicei, dar vom avea o discuţie in PNL şi vedem cu ce decizie venim. Reporter: Dle premier, există această variantă ca inainte, la primele consultări, să ii lăsați pe cei care au depus moțiunea şi care au votat-o să vină cu propuneri in contextul in care ar putea avea propuneri... Florin Ciţu: Asta puteţi să-i intrebaţi pe ei, ei sunt cei care au făcut această coaliţie, nu noi! Reporter: In sensul să nu mergeţi la primele consultări cu o propunere concretă? Florin Ciţu: Nu. PNL va merge cu propria strategie la consultări, atunci cand vor fi consultările. Nu ştim noi ce vor să facă coaliția USR-PSD-AUR. Asta-i treaba lor! Reporter: Aţi discutat cu preşedintele Klaus Iohannis in ultimele ore? Reporter: Cu cei de la USR PLUS mai vedeţi posibilă recrearea coaliției de guvernare? Florin Ciţu: Este o decizie a Biroului Executiv al PNL de a nu mai avea discuţii in ceea ce priveşte guvernarea cu partidul care votează astăzi alături de PSD şi AUR. Reporter: Spuneați că vreți să faceți o majoritate in jurul valorilor liberale. Cu cine veţi face acea majoritate? Florin Ciţu: Cu cei care nu sunt mai socialiști ca socialiștii şi mai extremiști ca extremiștii. Reporter: /.../ matematică in parlament care să susţină aceste valori liberale. Deci cu cine faceți această majoritate? Mai clar. Florin Ciţu: Repet, cand vom avea o decizie a PNL vom veni cu ea şi o vom prezenta public. Reporter: Vedeţi PSD capabil să susțină aceste valori liberale din umbră sau chiar la guvernare? Florin Ciţu: Toate opțiunile, după votul de astăzi, sunt pe masă. Toate scenariile sunt pe masă. Discutăm atunci cand avem o decizie a PNL. Reporter: Cand vorbiţi despre toate opțiunile, luați in considerare faptul că ați putea totuși să aveţi negocieri şi cu cei din USR sau cu o parte dintre ei? Florin Cițu: Vom negocia, bineinţeles, pe proiecte, repet, pe proiecte cu toată lumea. Sunt proiecte PNRR, PNI ş.a.m.d. Reporter: /.../ Florin Cițu: Sau inainte... Reporter: Veţi respecta decizia Curții Constituționale care spune că nu puteţi fi desemnat din nou premier? Florin Cițu: Respectăm toate deciziile Curții Constituționale. Reporter: Ați acuzat inţelegeri intre USR şi cei de la AUR şi PSD. Pe de altă parte, in spaţiul public a ieşit o inregistrare cu un parlamentar PNL promiţand funcții? Florin Cițu: Acum, haideţi să fim serioşi! Nu. A ieşit o inregistrare unde cei de la... extremişti spun că a fost un parlamentar de-al nostru. A ieşit o inregistrare. Eu vreau intai să văd că sunt dovezi şamd. Inregistrări apar multe peste tot. Aţi văzut, şi filmuleţe cu Superman au apărut, aşa că... Reporter: Va fi o decizie responsabilă a PNL să vă nominalizeze din nou ca prim-ministru? Florin Cițu: PNL va lua cea mai bună decizie in interesul romanilor şi in interesul PNL. Reporter: Este o decizie responsabilă de a vă propune din nou pe dumneavoastră prim-ministru? Florin Cițu: PNL va lua cea mai bună decizie, in interesul romanilor şi a PNL. Reporter: Este ziua cu cele mai multe cazuri inregistrate şi raportate - un record negativ... Florin Cițu: Ar trebui să spuneți asta celor din Parlament. Reporter: /.../ avem moțiune de cenzură, o criză economică, o criză pandemică. Care este mesajul dumneavoastră pentru romani, cei care stau şi văd ce se intamplă pe scena politică? Florin Cițu: Mesajul pentru romani a fost şi cel care l-am dat la moţiune: noi nu plecăm, nu ne predăm. In continuare, şi acum, in timp ce eram aici, am votat online hotărarea CNSU pentru a avea acces la medicamente din străinătate şi incă alte cateva lucruri. Deci nu lăsăm Romania pe mana acestor hrăpăreți care vor să distrugă stabilitatea din Romania. Reporter: Astăzi aţi discutat cu preşedintele Klaus Iohannis? Florin Cițu: Ştiţi foarte bine că nu vă spun cand discut cu preşedintele Klaus Iohannis. Reporter: Domnule premier, de ce nu deblocați această criză şi propuneți in acest moment un guvern plin care să ia votul Parlamentului? De ce așteptați şi nu veniți cu o soluție, in calitate de preşedinte al PNL? Florin Cițu: Repet, venim cu o soluție in interesul romanilor şi in interesul PNL. Criza... putea să nu se ajungă aici, dacă cei de la USR ar fi nominalizat o persoană in locul ministrului incompetent. Aţi văzut şi dumneavoastră astăzi că ei consideră toţi că au fost incompetenți. Deci era foarte simplu, era foarte ușor să nu ajungem azi aici, dacă cei de la USR ne dădeau o singură persoană, un nume la Ministerul Justiţiei şi mergeam mai departe. Reporter: Cei de la USR ar spune că n-am fi ajuns aici dacă dumneavoastră aţi fi demisionat. Florin Cițu: Adică cădea Guvernul şi eram exact aici... Reporter: /.../ posibilitatea ca PNL să pună un alt premier? Florin Cițu: PNL va lua cea mai bună decizie in interesul PNL şi al romanilor. Reporter: /.../ un posibil premier, ar putea fi susținut de PNL? Florin Cițu: PNL va lua cea mai bună decizie in interesul PNL şi al romanilor, după ce vom avea aceste discuţii. Incă nu am avut discuțiile, dar de aia suntem aici. Reporter: Există o mare parte din societate şi au postat mesajele pe reţele de socializare... Florin Cițu: Să fim serioși, partea de societate nu e pe Facebook. Romanii sunt mult mai mulți decat cei de pe Facebook. Reporter: Există o mare parte din romani şi din cei din Parlament care susţin că dumneavoastră sau preşedintele, in acest moment, vă agățați de această funcţie de prim-ministru. Deci cum combateți acest argument, aparența că PNL se agață de această funcţie de prim-ministru prin persoana dumneavoastră? Florin Ciţu: PNL este cel mai mare partid de dreapta. PNL vrea să facă o guvernare de dreapta, in jurul valorii liberale. Este normal ca Partidul Naţional Liberal să dea premierul in această coaliție şi... Reporter: Aveţi un alt nume, domnule premier? Florin Ciţu: Partidul Naţional Liberal... Reporter: /.../ faptul că nimeni nu vrea să facă alianţă cu PNL in acest moment. Florin Ciţu: Haideţi să vedem, să ajungem acolo. Să ajungem acolo şi vom vedea. Pană la urmă, dacă - şi aici trebuie să fim foarte fermi - in iarna, USR a venit şi a zis: Nu vrem cu X, vrem cu Y, acum, USR vine şi spune: Nu vrem cu Y, vrem cu X. Nu merge aşa. Partidul Naţional Liberal merge mai departe şi va găsi cea mai bună soluție pentru romani şi pentru Romania, dar, pană la urmă, astăzi avem o decizie a celor de la USR, PSD şi AUR. Vrem să vedem şi planul lor, pentru că astăzi impreună au dat jos guvernul şi vrem să vedem planul acestora, deși am văzut că in sală se certau. Reporter: Domnule premier, aveţi vreo speranță că astăzi moțiunea nu trece? Florin Ciţu: Am văzut că votează toată lumea. Reporter: Excludeți varianta unui guvern tehnocrat? Florin Ciţu: Am văzut vum a fost guvernul tehnocrat in 2016, guvernul 0. Romania nu mai are nevoie de o astfel de experienţă. Reporter: Domnule premier, credeți că se va ajunge, in cele din urmă, la alegeri anticipate, in contextul in care...? Florin Ciţu: Toate scenariile sunt pe masă, toate scenariile sunt pe masă. Reporter: Şi guvern de uniune națională? Florin Ciţu: Nu cu PNL. Noi nu vom face guvern cu extremiștii niciodată. Reporter: Şi cum vedeţi organizarea unor astfel de alegeri in acest context de criză? Vedem că sunt cele 15.000 de cazuri... Florin Ciţu: Ar trebui să puneți aceste intrebări celor care au dat guvernul, astăzi, jos, să vedem ce plan au ei și cum vor să facă alegeri anticipate, vor să vină la negocieri, in contextul in care avem 15.000 de cazuri, in contextul in care preţul la energie crește și gandiți-vă că dacă nu dădeam ordonanța de ieri in care avem grijă ca acele prețuri, o parte din prețuri să fie compensate, am fi avut mari probleme peste o lună de zile. Nu ştim cum se va rezolva situaţia, vom vedea. Partidul Naţional Liberal este un partid responsabil. Pană atunci, PNL conduce in continuare Romania cu guvern interimar şi vom avea grijă ca toate resursele să fie alocate, in aşa fel incat nimeni să nu sufere in Romania. Reporter: Credeți că in aceste momente mai aveţi susținerea preşedintelui Romaniei, Klaus Iohannis? Florin Ciţu: Nu ştiu, trebuie să intrebați pe domnia sa. Reporter: Spuneați că aveţi o relație instituțională foarte bună. Florin Ciţu: Partidul Naţional Liberal are un parteneriat puternic cu președinte Klaus Iohannis, Partidul Naţional Liberal va lua cea mai bună decizie pentru romani şi pentru Partidul Naţional Liberal. Reporter: Ar putea preşedintele să nominalizeze un premier din partea altui partid decat PNL? Florin Ciţu: Partidul Naţional Liberal este cel mai mare partid de dreapta, nu poate să iși permită să fie intr-o coaliție in care nu dă premier. Reporter: /..../ Florin Ciţu: Vedeţi, acestea sunt intrebări pentru cei care au votat astăzi moțiunea şi au aruncat Romania in haos, ar trebui să le adresați lor. Noi, Partidul Naţional Liberal, suntem la guvernare, nu am fugit de la guvernare, am alocat resursele pentru toate, și pentru sănătate incă /.../ in acest moment. Pentru ceea ce urmează, responsabilitatea situației care urmează, trebuie să mergeți la USR, AUR şi PSD. Reporter: Credeți că mai rămane UDMR alături de dumneavoastră? Florin Ciţu: UDMR este alături de noi şi va merge in continuare. Reporter: Dacă trece moțiunea, credeți că vor mai fi alături de dvs? Florin Ciţu: Da. Reporter: Veţi putea asigura finanţarea deficitului bugetar, veţi avea ceva probleme..., vedeţi ceva probleme? Florin Ciţu: Nu, buffer este ok, am văzut că şi pe pieţe suntem OK, pană la urmă ştiu că urmează decizia Băncii Centrale, incă nu ştiu dacă a fost dată decizia Băncii Centrale, vom vedea şi acolo care este decizia. Da, este un context economic dificil, in care unii au ales să se joace cu stabilitatea economică a Romaniei. Reporter: Ce veţi face cu ministerele unde avem interimari şi cu ministrul agriculturii, Oros? Florin Ciţu: Ministrului agriculturii, Oros, incă nu i-a fost acceptată demisia, dar la celelalte ministere sunt interimari, asta e. Reporter: Veţi veni cu propuneri? Florin Ciţu: Repet, PNL va lua cea mai bună decizie pentru romani şi pentru PNL. Reporter: Avand in vedere că ştiţi sau cel puţin luați in calcul că astăzi moțiunea trece, este foarte greu să credem că practic nu aveţi un pas după ziua de astăzi. Florin Ciţu: Da, dar pașii pe care ii vom face, ii vom prezenta după ce am discuţii in partid, nu inainte. Reporter: Adică n-aţi avut nicio discuţie pană acum cu niciun coleg, cu niciun membru, nici cu domnul Vilceanu, cu absolut nimeni despre pasul următor? Florin Ciţu: Vom prezenta după aceea deciziile, după ce sunt toate chestiunile pe masă. Reporter: Nu aveţi un nume pregătit in cazul in care nu veţi fi nominalizat dvs...? Florin Ciţu: Vă mulţumesc mult de tot. *** Intervenția premierului Florin Cițu la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor și Senatului privind dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Eu zic că a fost o dezbatere care a arătat clar cum stă Romania. USR se ceartă cu PSD in timpul moţiunii, ceea ce arată clar că nu au un plan de guvernare după, nu se ştie ce se intamplă. Intrebarea rămane pentru USR: pană la urmă votați moțiunea care spune că ați fost incompetenți sau mergeți cu varianta imaginară că ar exista o altă moţiune in care se spune că sunteţi competenți? Votul de azi arată clar că sunteți de acord cu PSD și asta va rămane in istorie. Doamnă Gabriela Firea, puteaţi să găsiți un alt autor, nu cel care a fost implicat in falimentarea unei bănci, de pe urma căreia au suferit foarte mulți romani. Dragi colegi, așa cum am spus, guvernarea va fi făcută tot in jurul valorilor liberale și mergem mai departe. Mulțumesc. *** Discursul premierului Florin Ciţu la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor și Senatului privind dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am văzut gestul domnului Romaşcanu la inceput: populist şi ipocrit. Ar fi fost mult mai important pentru romani să retrageţi moțiunea de azi, cand avem 15.000 de cazuri şi 250 de decese. Dumneavoastră vreţi să mergeţi mai departe, să distrugeţi Romania. Atunci insemna ceva acel gest pe care l-aţi făcut la inceputul şedinţei de azi. Curios că colegii dumneavoastră de la USR nu vă aplaudă la această moţiune. Nu ştiu ce se intamplă, dar azi vă votează. Domnule preşedinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor parlamentari, dragi romani, astăzi a murit moralitatea. Moţiunea PSD, cel mai mare inamic al vostru şi al nostru, este susţinută şi votată de USR. Aşa-zişii reformişti s-au aliat cu PSD şi cu extremiștii. Dragi romani, ați fost trădați. USR, partidul pe care l-aţi votat să facă bine, vrea să dea jos guvernul din care face parte, guvern in care au ajuns datorită increderii dumneavoastră. Se poate să fie mai josnici de atat liderii acestui partid? S-au făcut frați cu PSD și cu extremiştii neofascişti pentru a-l inlătura pe singurul om care i-a pus la treabă și care i-a impiedicat să se joace cu viețile romanilor. Le-am arătat foarte clar, cu mine prim-ministru guvernarea nu e un joc de copii răsfățați. Ai maturitate politică și eşti dispus să faci bine pentru romani, rămai in echipă. Nu acționezi in interesul romanilor, ci in cel personal sau de partid, pleci acasă. Datorită romanilor suntem la guvernare şi trebuie să ne facem treaba pentru că ni s-a acordat increderea. Sunt dezamăgit. USR joacă alba-neagră cu guvernarea, după ce a complotat să dea jos guvernul, vrea să revină la guvernare, dar cu un şef mai indulgent, cineva impus de ei, care să inchidă ochii cand il loc de calea dreaptă ei aleg stanga. In 30 de ani de politică nu a existat o alianţă mai toxică şi mai iresponsabilă decat cea pe care o vedem astăzi: alianţa USR-PSD şi extremiştii. Oare ce caștigă USR din faptul că aruncă Romania in haos? Probabil vrea să reconfirme că este mai socialist decat PSD şi mai extremist decat extremiştii. Dragi romani, vă cer scuze că am crezut in USR, că am crezut că este un partid care vrea reformă, care crede in valorile pro-europene, care nu susţine discursul extremist, neofascist, antisemit. Adevărata faţă a USR este cea pe care o vedem astăzi și am văzut-o incă din 2016, dar nu am dat atenția meritată iminentei fuziuni PSD-USR. Socialism is strong in this once. Tovarăşul cu spirală și Vasile Dancu - ce imagine - nu e așa? Apropo de prieteniile vechi, simt in randurile parlamentarilor USR o nostalgie după Guvernul zero. Not going to happen - nu se intampla asta pentru domnul Ciolacu. Totuși, poate ne lămuresc şi ce plan au după moţiune, pentru că PSD spune că nu vrea la guvernare. Aruncă scenariul alegerilor anticipate, deşi acum un an făcea sesizări la CCR cu privire la alegeri anticipate. Dragi romani, cu regret vă spun că aţi votat un partid bipolar. USR spune că ar continua la guvernare, dar votează impotriva Guvernului in care are portofoliile păstrate. Cheia pentru rezolvarea crizei politice este la USR. Putea să vină cu nominalizări pentru portofoliile din guvern şi se termina spectacolul, dar preferă să voteze cu PSD, să dea jos Guvernul, să lase Romania fără guvern in plină criză sanitară și acum, cand urmează o iarnă grea pentru toți romanii. Să fie foarte clar, responsabilitatea pentru tot ceea ce urmează: dobanzi, curs, prețuri, pandemie, este a USR. La PSD este de ințeles, e un partid de opoziție iresponsabil, dar USR votează o moțiune cenzură care spune despre proprii miniști că sunt incompetenți, adică USR achiesează la criticile pe care le face PSD cu privire la miniştrii USR. PSD arată in moțiune că domeniile transporturi, fonduri europene, sănătate și economie au fost un dezastru. Au avut la conducere miniștri incompetenți și au fost coordonate de un vicepremier, la acel moment președinte al partidului. Citez din moțiunea PSD. In același timp, Romania mai are de atras incă 16 miliarde de euro din exercițiul financiar 2014-2020, iar peste 3 milioane de euro proiecte ce vizează infrastructură, apă, canal stau necontractate, riscand să fie pierdute prin dezangajarea fondurilor. Incompetență la Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene? USR zice că da, din moment ce votează moțiunea. Să fie clară poziția USR față de ministrul Ghinea: un incompetent și trebuie să meargă acasă. Firmele romanești au fost ingenuncheate. Blocarea programelor de sprijin pe timp de pandemie a falimentat mii de IMM-uri. Antreprenorii au fost efectiv păcăliți, au cheltuit bani aplicand pentru măsura trei, care apoi a fost anulată. HoReCa n-a primit nici acum sprijinul promis. Am citat din moţiunea PSD. Incompetență la economie? USR zice că da şi Năsui zice că da. Năsui votează astăzi pentru moţiunea care-l prezintă ca incompetent. USR il trimite pe Năsui acasă pentru incompetenţă.Nu ați inaugurat niciun km de autostradă și nu ați lansat niciun proiect de la zero că să inceapă lucrările, ci doar v-ați asumat marile proiecte de autostrăzi și poduri lăsate moștenire de PSD. Aceasta spune PSD in moțiune. Nimeni nu o să uite cum zeci de copii au stat in caniculă, cum domnul de la CFR călători, Ovidiu Vizante, sfida o țară intreagă la telefon. Iar citat din moțiunea PSD: ,,Incompetență la transporturi, USR zice da,văd că Drulă zice tot da. Cum era aia cu zombii politic, astăzi votez cot la cot cu PSD pentru un test care spune că ești incompetent și mai vrei să faci parte din următorul guvern. După ce ai recunoscut singur că nu te-ai descurcat și ai fost incompetent, not going to happen - . Spitalele sunt la fel de nepregătite ca la debutul pandemiei, iar după un an de zile, romanii nu au acces in continuare la consultații, operații și tratamente. Chiar și bolnavilor cronici le-a fost interzis accesul la tratament și servicii de prevenție in numele unei iluzorii protecți. ,,Incompetență la sănătate, USR zice că da, bine, eu zic că da, romanii zic că da. Ministerul sănătății un incompetent, nu a pregătit valul 4, asta spune PSD, asta spune USR. Prin votul de astăzi USR recunoaște că a avut miniștri incompetenți in domeniile pe care le-au gestionat.E bine să recunoaștem greșelile, dar să nu le mai repetăm. Acești oameni care au recunoscut ei inșiși că sunt incompetenți nu mai au ce căuta la guvernare. Acesta este USR, dragi romani, un partid iresponsabil și imatur, care nu a făcut niciuna dintre reformele promise. Concluzia este una simplă. Am fost prea indulgent, nu intransigent cu incompetența și amatorismul acestor miniștri. Trebuia să ii fi demis pe toți mult mai devreme și poate, astăzi, aveam un sistem de sănătate pregătit pentru valul 4, aveam absorbția fondurilor UE mai bună, aveam cațiva km de autostradă făcuți. Am tolerat o echipă de incompetenți la guvernare mai mult decat era cazul din respect pentru dumneavoastră, dragi romani, pentru că i-ați votat să facă reforme. Pană la urmă, și-au dat seama că nu pot și au plecat singuri. Nu voi mai permite așa ceva. Măcar astăzi, USR este transparent față de romani. Stă langă PSD unde ii este locul, dar, mai ales, recunoaște public că a avut miniștri incompetenți și n-a făcut nimic la guvernare. Dar ce mă supără cel mai tare, e că și-au bătut joc de sistemul de sănătate. Au avut bani, au avut tot ce-au dorit și nu au pregătit valul 4.Ar trebui să iasă să-şi ceară scuze romanilor. Au lăsat Ministerul Sănătății fără ministrul in plină criză de sănătate, după opt luni in care au gestionat acest domeniu. Acesta este un atentat la sănătatea romanilor, un gest criminal. Foști colegi de guvernare de la USR, prin fuga voastră ați arătat lașitate și iresponsabilitate și veți răspunde in fața romanilor. In timp ce spitalele nu erau pregătite de valul patru, USR se tot gandea cum să facă o agenție cu salarii de 75.000 de euro pe lună. Stați umăr la umăr cu extremiștii care susțin campania de anti-vaccinare. Să știți că v-au văzut toți romanii in piață langă extremiști, neofasciști şi antisemiți. Ați mințit și ați trădat atat in coaliție, cat şi pe romani. V-ați victimizat și ați ajuns in cele din urmă să vă aliați cu partide extremiste, cand tot ceea ce avea nevoie Romania de la voi era responsabilitate. Ați sabotat șansa dreptei de a avea o guvernare stabilă. Le-ați arătat clar romanilor că vă plasați impotriva modernizării Romaniei, impotriva stabilității politice, impotriva seriozității in politică. Foarte bizar, ceea ce USR numea penali ieri au devenit parteneri azi pentru USR. Spuneați odată fără corupție ajungem departe. Azi vă spun că alături de corupți nu veți ajunge nicăieri. V-a fost frică să vă asumați guvernarea, așa că ați găsit un inamic comun: pe mine. Nu au mai contat promisiunile din campanie făcute romanilor, măsurile din programul de guvernare, criza generată de pandemie, necesitatea urgentă a reformelor și investițiilor. I-ați dezamăgit pe romani. Politica, să știți, nu este despre Florin Cițu și despre cum să-l doborați pe Florin Ciţu. Politica din Romania este pentru romani, iar romanii nu vă vor uita niciodată că in plină pandemie ați acționat in propriul interes, in detrimentul lor. Eu am fost sincer mereu cu romanii, indiferent de riscurile politice, chiar dacă am fost criticat şi s-au creat controverse. Și aici vreau să fac o precizare pentru colegii de la USR care nu cunosc sensul acestui cuvant. Vă citesc din DEX: sinceritate - insușire de a fi sincer, lipsă de prefăcătorie sau de viclenie, franchețe, loialitate. Astăzi v-ați arătat adevărata față plină de vorbe goale și ipocrizie. Nu se termină totul aici. Romanii trebuie să știe in continuare ce fel de politicieni sunt şi nu mă voi opri din această luptă grea. Acum am să vă spun despre performanţele guvernului pe care il conduc şi de care sunt mandru. Felicitări, colegi de la PNL şi de la UDMR, şi mulțumesc că lucraţi din greu pentru a livra rezultate romanilor. Acest guvern a pus Romania pe traiectoria unei creșteri economice de peste 10%, in ciuda pandemiei. Redresarea economiei, ieșirea din recesiune este azi o misiune indeplinită. Am redus risipa in administraţia publică, am oprit sifonarea banilor publici. Am majorat puternic investițiile, iar creşterea economică are loc datorită investițiilor, și nu consumului. Am luat măsuri pentru a proteja romanii vulnerabili in contextul creșterii preţurilor la energie. Chiar ieri am aprobat acea ordonanţă. Am arătat că un guvern liberal știe să intervină la nevoie pentru categoriile defavorizate. Protecția socială nu este monopolul stangii. Am aprobat programul Anghel Saligny, de 50 de miliarde de lei, cu riscuri politice serioase pentru guvern. Am reușit adoptarea PNRR in termenul propus și pregătim, in ritm alert, condițiile pentru implementare. Am făcut toate eforturile pentru a menține deschise școlile și grădinițele la maximum posibil. Educația, foarte importantă, nu abandonăm elevii. Am creat condiţiile pentru creşterea salariului minim cu 250 de lei, peste trei luni de zile. Am făcut acest lucru in condițiile unui consens social. Ştim să creăm linişte socială, chiar in condiţiile in care unii provoacă scandal politic. Am creat condițiile pentru a mări in curand pensiile și alocațiile. Romania va avea un buget bun pentru 2022, un buget al dezvoltării. Cred in munca permanentă in folosul cetăţenilor și nu dau inapoi de la deciziile dificile. Să construiești un buget realist ţinand cont și de consolidarea fiscală - știu, acum sunt termeni mai complicați, dar aveți răbdare - ajustarea deficitului bugetar de la 9,4% din PIB la 7,1% din PIB, precum şi alocări de sume record pentru proiecte de investiții, de 69,7 miliarde de lei, cu 15 miliarde mai mult decat in 2020, aceasta inseamnă să fii un guvern responsabil. Jumătate din sumele alocate pentru investiții se duc in proiecte finanțate din fonduri europene. Vedeţi, aveaţi ce să lăudați la acest guvern, dragi colegi de la USR. In sectorul din invăţămant s-au alocat sume in valoare de 40,7 miliarde de lei, cu 4,2 miliarde de lei mai mult decat in 2019 și cu 11,5 miliarde de lei mai mult decat in 2018. Asta intr-o perioadă de criză am reușit acest lucru. Alocări de sume fără precedent s-au realizat in sectorul de sănătate: 63,1 miliarde de lei, cu 6,1 miliarde de lei mai mult decat in 2020, cu 11 miliarde de lei mai mult decat in 2019, cu 21 miliarde de lei mai mult decat in 2018. Ministerul Transporturilor a primit in anul 2021 cele mai mari alocări, acestea fiind in sumă de 14,9 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei mai mult decat in 2019 şi dublu față de 2018. Păcat că şi ministrul Transporturilor recunoaşte astăzi că a fost un incompetent. De asemenea, impactul măsurilor temporare cuprinse in bugetul pe anul 2021, determinate de efectele pandemiei de COVID-19, sunt in sumă de 7,4 miliarde de lei. Acestea sunt lucruri pe care le-am făcut in acest an. Mai mult, estimările la nouă luni arată că incasările veniturilor din economie au crescut cu 33,8 miliarde de lei, fără să creştem o singură taxă, mai mult față de perioada similară a anului 2019, crescand cu 0,9 puncte procentuale din PIB. In plină criză economică mondială, in plină pandemie, fără să creştem taxe, reuşim să incasăm mai mult decat făceau pesediştii pe timp de pace. Rambursările de TVA au crescut cu 36% faţă de anul 2019, fiind reintroduse in circuitul economic aproape cinci miliarde de lei in plus. Aceste rezultate se datorează aplicării unui set integrat de măsuri adoptate la nivel guvernamental, care au avut in vedere asigurarea lichidităților necesare continuării afacerilor și susținerii locului de muncă pentru romani. Vă mai dau cateva exemple. S-a generalizat rambursarea TVA cu control ulterior. Caţi spuneaţi că nu se poate face acest lucru? Am făcut-o, au crescut şi incasările. Extinderea eşalonării simplificate a obligaţiilor fiscale restante, introducerea de noi servicii electronice in administraţia publică - 30 de ani aţi stat fără să faceţi acest lucru, noi am reuşit să o facem. Toate deciziile luate de Guvernul Romaniei au fost adoptate pentru a veni in sprijinul cetăţenilor, pentru reducerea evaziunii fiscale şi consolidarea unui cadru concurenţial corespunzător, adică o economie liberală. Digitalizarea sistemului public a devenit realitate, factura electronică este gata, se conectează deja sute de mii de case de marcat electronice fiscale. SAF-T este gata. Nu prea ştiţi dumneavoastră ce inseamnă asta, domnul Simion, dar vă explic eu. Am realizat in cateva luni ceea ce nu au făcut alţii in 30 de ani de zile. Pe partea de cheltuieli, investițiile la nouă luni sunt la 33,7 miliarde de lei, cu 3,9 miliarde de lei mai mult faţă de perioada similară anului 2020 şi dublu faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018. O guvernare bazată pe investiții aduce venituri la buget, fără să crești taxele. Asta inseamnă guvernare liberală. Dragi romani, realitatea este că Romania e afectată de un trend regional, european și mondial in privința celor două probleme mari: revenirea COVID-19 și prețurile la energie. Nu ne putem sustrage acestor trenduri oricat am dori, dar facem eforturi zi de zi pentru a le combate. Aţi văzut ieri deciziile luate de guvern. Chiar şi astăzi sunt decizii luate prin CNSU pentru a ne asigura că avem toate medicamentele şi resursele necesare pentru a ne bate cu pandemia. Chiar dacă unii au fugit de la guvernare şi au lăsat ministerul nepregătit. Dar, din păcate, nu am fost singuri pe fondul combaterii campaniei antivacciniste. Partidul extremist a fost vector direct de dezinformare şi manipulare. PSD a fost complice, a incurajat tacit antivacciniştii şi a refuzat să combată minciunile. USR a fost inert. Nu a făcut nimic la guvernare impotriva campaniei antivacciniste. Am fost cei care am venit cu soluţii concrete pentru protejarea consumatorului vulnerabil. Abia după ce am vorbit de asumarea angajării răspunderii guvernului a trecut in parlament Legea consumatorului vulnerabil. Bineinţeles, in parlament, mai sunt şi alte legi care nu trec; conducerile TVR şi Radio sunt incă provizorii, mai avem ICR şi aşa mai departe. Parlamentul este ocupat, are o competiţie de moţiuni, cand oamenii au probleme reale. In ciuda acestui context dificil, alianţa toxică PSD-USR plus extremişti vrea să dărame fără să construiască. Şi-a iniţiat o moţiune a frustrării; frustrarea unora că nu le-a mers şantajul, frustrarea altora că dreapta a fost mai puternică decat stanga in alegeri, frustrarea celorlalţi că nimeni nu ii ia in serios. O moţiune a absurdului, pro-vacciniştii stau alături de antivaccinişti, pro-europenii alături de anti-europeni. Trebuie să vă spun, Kafka ar fi mandru de voi. Ii mai văd pe colegii PSD că se uită prin telefoane; căutaţi detalii despre Kafka, nu-i aşa? Succes! Este trist cum PSD, USR şi extremiştii propun o aventură din care pierd doar romanii. Criza politică va avea efecte asupra capacităţii de a lupta contra pandemiei, dar și asupra economiei, unde nevoia de predictibilitate este esenţială. Au ştiut bine romanii de ce au trimis stanga in opoziţie şi nu are dreptul moral să revendice azi guvernarea, pentru că guvernele PSD au inăbuşit justiţia şi au adus Romania intr-o coliziune violentă cu valorile europene. O guvernare PSD-istă e in continuare un pericol pentru democraţie şi pentru drumul european a Romaniei. Vă daţi seama cum ar fi această combinaţie cu extremiştii, partid care inseamnă doar violenţă, scandal, dezordine şi al cărui unic proiect este prăbuşirea Romaniei. Dragi romani, PNL nu este un partid perfect, dar este un partid responsabil. (...) Şi nouă ne-ar fi ușor să trecem in opoziţie, in această perioadă dificilă, plină de incertitudini şi crize mondiale, de creşteri globale ale preţurilor. Nu o facem insă, rămanem in picioare, luptăm pană la capăt, nu dezertăm, nu suntem lași. Am fost votați să dezvoltăm Romania și asta vom face, indiferent cat s-ar opune domnul Ciolacu, tovarășul cu spirala și căpitanul extremiștilor. Dacă acest guvern va pica azi in parlament, vom face altul, tot in jurul valorilor liberale. Nu voi permite ca Romania să ajungă sub controlul stangii corupte ori sub controlul reformiştilor de fațadă sau al extremiștilor antivaccinişti și antieuropeni. Dragi romani, aveți incredere. Ne vom uita cu toţii la ziua de azi ca la un moment important din istoria Romaniei. Astăzi se separă apele in politica din Romania. Extremiştii, socialiștii, antieuropenii, reformiştii de fațadă, antivacciniştii au legalizat concubinajul lor și răman in opoziție. Nu este loc de imaturitate și iresponsabilitatea politică la guvernare. Eu ştiu că voi vreți să repetați guvernarea din 2016 alături de PSD, acea guvernare zero. Sunteți nostalgici după o cafea și un croissant cu Dancu dimineața și primiţi ordine seara de la Ciolacu, aşa cum primeaţi de la Dragnea. Ați auzit de sindromul Stockholm? Guvernarea zero rămane in 2016. Dragi romani, vom construi o majoritate parlamentară in jurul valorilor liberale, o guvernare in interesul romanilor. Vă mulțumesc! 2021-10-05 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_9122.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 4 octombrieȘtiri din 04.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-4-octombrie1633369993Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Virgil Popescu: Bună seara! Bine v-am găsit in această seară! In şedinţa de guvern de astăzi am aprobat ordonanța de guvern cu privire la compensarea preţului la energie electrică şi gaze naturale. Vorbim de o compensare pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică, aproximativ 13 milioane de romani, ce inseamnă peste 65% din populaţia Romaniei şi 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, aproximativ peste 65% din totalul populaţiei conectate la reţeaua de gaze. Mecanismul va fi unul foarte simplu, va fi un mecanism prin care oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, doar trebuie să urmărească să se incadreze in tranşele de consum. Pentru energia electrică vorbim de un consum mediu lunar intre 30 de kW şi 200 de kW lunar. Practic, in perioada de 5 luni vorbim de un consum intre 150 de kW pe perioada de 5 luni şi 1.000 de kW pe o perioadă de cinci luni maxim. Vorbim de o abatere atat lunară, cat şi pe perioada de iarnă de 10%, deci dacă cumva cineva consumă mai mult de 200 de kW, consumă 210-220 de kW, se va incadra, nu suntem absurzi, inţelegem că totul este estimat şi atunci avem o abatere de 10% atat la perioada lunară, cat şi la perioada celor cinci luni de zile. Vorbim de o compensare de 21 de bani pe kW, practic 210 lei pe MW, care reprezintă media aritmetică a tarifelor reglementate de transport şi de distribuţie şi de sistem a energiei electrice pe toate cele 8 regiuni ale Romaniei. Practic, de la bugetul de stat, din dividendul suplimentar al Hidroelectricii compensăm tariful de transport, de distribuţie şi de sistem al energiei electrice. Compensarea atat la energie electrică, cat și la gazele naturale se va face faţă de un preţ de referinţă de 68 de bani pe kW, deci orice preţ care este mai mare decat 68 de bani pe kW va beneficia de compensare. Să vă dau un exemplu: la un consumator de 100 kW, pe care l-am mai dat, un consumator - ca să fie mai uşor de ințeles - dacă are un tarif de 90 de bani pe kW, atunci 100 kW inseamnă 90 de lei, 21 de bani pe kW inseamnă o compensare de 21 de lei, va plăti in total 90 minus 21, va plăti 69 de bani pe kW, asta inseamnă că este cu un ban peste acel preţ de referinţă. Dacă preţul este mai mic de 90 şi este 80 de bani pe kW, atunci minus 21 va inseamnă 59 de bani, dar este sub 68 şi va plăti 68 de bai. Practic sub prețul de referință, care este cel mai mic preț din piață, mai mic decat anul trecut, este prețul cel mai mic din piață, nu se va face o compensare. Vor fi avantajați cei care au un preţ in jurul preţului de referinţă să se mute de la un furnizor care are preţul mai mare pentru că compensarea va fi in sumă fixă. La gaze naturale vorbim de acelaşi lucru, prețul de referință este de 125 de lei al gazului, care este cel mai mic preț, este același preț ca cel de anul trecut pentru anumiți furnizori. Vom compensa 25% din valoarea gazului. Dacă această compensare va depăși 125 lei, atunci va lua intreaga compensare, dacă va fi sub 125 de lei, atunci evident vom plafona la 125 de lei. Mai mult, pentru consumatorul vulnerabil, dacă din schema de compensare a consumatorului vulnerabil aceasta este mai defavorizată decat această schemă de funcționare, diferența pe care ar pierde-o clientul vulnerabil, pe care ar pierde-o romanul va fi suplimentată prin această schemă. Nimeni in această iarnă nu va fi defavorizat. Dacă cumva o schemă de consumator vulnerabil aduce mai puține beneficii decat această schemă. Prin această lege, de asemenea, reparăm o greșeală care s-a strecurat și care a fost votată și in Parlament, acele compensații de 50% pentru energia electrică, gazele naturale și energia termică pentru locuitorii din satele izolate din Biosfera Deltei Dunării și din Munții Apuseni, am reintrodus-o prin această ordonanță, iar acei oameni care trăiesc in acele zone vor beneficia de ce au beneficiat și in anii precedenți, separat, in afara acestei ordonanțe. Mai mult, dacă vom asista pe piaţă la modificări esențiale ale prețului dăm posibilitatea să intervenim nu prin lege, prin o hotărare de guvern in așa fel incat să putem modifica aceste tranșe, aceste ajutoare de 21 de bani și 25% in cazul cand situația la fața locului o va permite. Cam acestea ar fi pe scurt principalele lucruri. Aţi observat, vorbim de o altă cifră, vorbim de 21 de bani, nu 18 bani, pentru că am gandit să fie un sistem şi mai simplu decat l-am propus prima dată, practic tariful de distribuție și tariful de transport și alte sisteme adunate impreună dau o sumă mai mare decat 18 bani și am zis să vină in beneficiul cetățenilor. Reporter: Bună seara! Domnule ministru, vă intreb şi pe dumneavoastră, l-am intrebat și pe domnul premier astăzi, de ce compensare și nu plafonare? Am văzut că sunt mai multe țări in Uniunea Europeană care au decis să plafoneze prețurile: am văzut Spania, acum se pregătește și Franța. Noi de ce nu putem să aplicăm o asemenea măsură? Virgil Popescu: Plafonarea prețului la producător este exclusă. Nu a făcut-o nicio țară și nu o va face absolut nicio țară. Plafonarea prețului la producător inseamnă excluderea investițiilor sau intarzierea acestora. Spania, care nu este producător de gaze naturale, a plafonat prețul la gaz natural pe piața spaniolă, diferența de preț dintre prețul plafonat şi prețul pieței va fi suportată de la bugetul de stat. Romania este producător. Cred că trebuie să vedem specificul fiecărui stat. Putem spune că inclusiv sistemul pe care il avem şi l-am aplicat in acest moment este un fel de plafonare indirectă, trage in jos prețul și permite un mecanism și mai abrupt, in cazul cand prețurile se duc in sus, de tragere in jos a acestui preţ, de a pune un capac, să spunem așa, pe preț. Haideți să vedem cum evoluează lucrurile. Eu am citit mecanismul din Spania, știu și ce măsuri au luat Franța și Italia pană acum. In afară de mecanismul spaniol, alt mecanism de plafonare nu există. Franța are un mecanism de acordare a unor vouchere pentru energie, in acest moment, practic, tot o compensare. Haideţi să vedem cum evoluează. Vreau să vă zic că mecanismul pe care l-am propus și l-am aprobat astăzi in ședința de guvern vine exact cu indrumările pe care Comisia Europeană le va elabora. Ele trebuiau să apară maine. S-a mai prelungit cu o săptămană. Acest lucru a fost deschis și pus pe masa Comisiei Europene la Consiliul de miniștri de la Ljubljana de către mine. Am fost primul dintre miniștrii de energie care a ridicat această problemă la acel Consiliu și să știți că inclusiv metoda pe care am prezentat-o le-a plăcut colegilor mei din alte state. Haideţi să vedem cum evoluează lucrurile și, desigur, dacă trebuie, vom lua măsuri suplimentare. Cu ceea ce nu o să fiu niciodată de acord: nu o să fiu de acord cu luarea unor măsuri care să blocheze investițiile pentru că, pană la urmă, sistemul energetic și sistemul de extracție a gazelor naturale necesită noi investiții. Reporter: Şi, totuși, există un proiect al Partidului Social Democrat in Parlament privind această plafonare. Ce efecte ar fi pentru Romania, benefice sau nu, dacă proiectul va trece? Care sunt efectele? Virgil Popescu: Eu am evitat să vorbesc despre proiectul Partidului Social Democrat, pe care cu adevărat l-am citit și credeţi-mă că l-am ințeles şi l-am văzut foarte bine. Prin proiectul Partidului Social Democrat se presupune o plafonare la media preţurilor in ultimele 6 luni, din martie pană in septembrie, o medie care ajunge undeva la peste 85 de bani pe kilowatt la energie electrică. V-am dat un exemplu de preţ ca să vedeţi exact despre ce vorbim, in comparaţie cu sistemul nostru. Tot ce trece peste această medie de 85 de bani nu se mai vinde, furnizorii vor fi despăgubiţi de la producători. Se ia din profitul producătorilor, se duce către furnizor să fie despăgubit, iar romanul va plăti 85 de bani. In sistemul pe care vi l-am propus sunt puţin romani care vor plăti 85 de bani. Ca să plătească 85 de bani inseamnă ca preţul să fie cu 21 de bani mai mare, adică să depăşească 1 leu şi ceva şi, deocamdată, nu avem preţuri de acestea in piaţă. Se mai spune că romanii vor primi o singură compensare pentru consumul de energie electrică din ultimele 6 luni de zile, dacă preţul a fost mai mare decat preţul mediu. Absolut niciun preţ din piaţa romanească in ultimele 6 luni n-a fost mai mare, deci nu vor primi absolut nicio compensare. Aş vrea să ne uităm. Nici in Comisia de Anchetă n-am vrut să discut acest lucru, evident că o să discutăm in Parlament şi la masa comisiilor şi in Comisia de industrii, cand se va discuta acest proiect. Mă voi duce să inţeleg, poate n-am inţeles eu bine, dar din ce am văzut eu şi făcand calcule cu datele pe care le-am avut la dispoziţie, acest proiect ridică un preţ de 85 de bani in jurul cifrei de 80 şi ceva de bani peste care furnizorii sunt despăgubiţi din profitul producătorilor, iar romanii nu vor plăti mai puţin de această sumă. Realizator: Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Puteţi să ne spuneţi care va fi impactul bugetar al acestei scheme, pentru că aţi inclus acum şi consumatorul vulnerabil? Virgil Popescu: Despre consumatorul vulnerabil şi impactul consumatorului vulnerabil, o să vă rog să o intrebaţi pe doamna ministru Turcan. Impactul schemei pe care v-am prezentat-o este undeva la un miliard trei sute - un miliard patru sute de milioane de lei, dacă nu mă inşel. Este trecut in nota de fundamentare pe toate cele 5 luni de zile. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ce se va intampla cu preţul la energie, după luna aprilie? Ce estimaţi dumneavoastră, după ce aceste scheme de ajutor vor expira? Virgil Popescu: In funcţie de evoluţia certificatului de CO2 şi de evoluţia pieţei de energie electrică, vom vedea ce măsuri vor fi luate in continuare. Eu nu aş mai vrea să văd pe piaţa europeană o speculaţie pe piaţa certificatelor de CO2, in aşa fel incat preţul să crească atat de abrupt cum a crescut de anul trecut pană anul acesta, de la 22,30 şi 60 de euro. Deci pană la urmă piața europeană de energie electrică e influențată de doi mari factori: unul este prețul certificatului de CO2 și celălalt este prețul gazului natural, pentru că din gaz natural foarte multe state, inclusiv Romania, produc energie electrică. Eu estimez că la gaze naturale prețul din aprilie dacă vorbim de luna aprilie va incepe să coboare. Am explicat de multe ori acest lucru, prețul fiind influențat de politica Federației Ruse, de creșterea pe piață asiatică a necesarului de LNG, de reducere a tranzitului prin Ucraina, practic totul pentru a demara cat mai repede in viziunea celor de la Gazprom conducta Nord Stream 2, deci preconizez a scădere a prețului gazelor naturale. Asta inseamnă că, evident, energia produsă din gaze naturale nu va mai fi atat de scumpă, ci ceva incepe să iși revină, in funcție de evoluția prețului pe energie. Cert este că nu cred că energia electrică va mai ajunge la nivelul anului trecut, asta cu certitudine, energia electrică ieftină ca anul trecut, cand a fost probabil cea mai ieftină energie. nu vom mai avea. Reporter: Domnule ministru, foarte probabil guvernul va pica maine prin moțiune de cenzură in parlament. In ce stadiu se află schema de compensare pentru IMM-uri, pentru utilizatorii non-casnici? Veți merge cu un proiect de lege in parlament pentru a promova și pentru a ajuta și companiile in această iarnă? Virgil Popescu: Haideţi să vedem cum evoluează lucrurile in parlament. Noi avem pregătită, aproape finalizată schema pentru IMM-uri și cum dorim să fie aplicabilă totul de la 1 martie eu sunt de fire o persoană optimistă și cred că o să o aprobăm tot prin ordonanță de urgență. Reporter: Dar sunteţi dispus să discutaţi cu toţi factorii politici din parlament... Virgil Popescu: Tot timpul. Reporter: ...pentru a promova acest proiect de lege? Virgil Popescu: Sigur că da, sunt dispus să discut cu absolut toate forțele politice din parlament, pentru a discuta ce este mai bine pentru romani, inclusiv legea offshore, am spus că imi doresc o majoritate mai mare decat majoritatea guvernamentală.Sigur că sunt dispus, dar v-am zis, sunt o fire optimistă și cred că o vom aproba tot prin ordonanță de urgență. Reporter: Deci sunteţi sigur că maine moțiunea de cenzură va pica, dacă spuneţi că va fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă. Virgil Popescu: V-am spus că sunt optimist şi cred că va fi aprobată prin ordonanţă de ugenţă. Reporter: Bună seara, domnule ministru. Vreau să vă intreb referitor la acel semnal de alarmă, cele 27 de municipii pe sistem centralizat care spun că nu vor mai avea bani să plătească iarna aceasta. Există vreo măsură? Virgil Popescu: Deci referitor la gigacaloria centralizată, furnizată populației in sistem centralizat, am spus că sistemul subvențiilor de la bugetele locale parțial de la bugetul de stat va trebui să rămană, pentru că acolo nu vorbim numai de subvenționarea unui preț al gigacaloriei, ci de subvenționarea pană la urmă a neputinței, să zicem așa, a administrației, a administrațiilor locale de a repara, de a-şi reabilita rețelele termice. Sunt foarte mari pierderi in sistemul centralizat de transport și de distribuție a agentului termic, și nu e normal ca aceste pierderi să fie plătite de către oameni. Deci, cred in continuare intr-un sistem și pentru această iarnă de subvenție a gigacaloriei cu bani parțial veniți atat din bugetele locale, cat și din bugetul de stat, aşa cum s-a intamplat in fiecare an. Ca să știţi, in fiecare an, bugetul local a fost alimentat din diverse surse locale și centralizat. Reporter: Mulțumesc! Virgil Popescu: Vă mulțumesc! Raluca Turcan: Bună ziua! Guvernul a adoptat astăzi un set de măsuri care pe de-o parte sprijină oamenii să facă mai ușor față problemelor economice și creșterilor de prețuri și pe de altă parte să corectăm probleme de sistem care au fost acumulate in timp, cum ar fi sistemul de asistență socială sau chiar sistemul de sănătate. Așadar, astăzi, guvernul a adoptat majorarea salariului minim in plată la nivelul anului 2022. Majorarea a rezultat in urma consultărilor pe care le-am avut cu consiliul tripartit, ceea ce inseamnă că la aceeași masă au stat și patronatele, și sindicatele. Aceasta majorare va fi cu 10% in valoare netă, iar ca valoare brută salariul minim in plată la nivelul anului 2022 va ajunge la 2.550 de lei pe lună. Sunt rezultate pozitive intrucat această majorare a salariului in plată la nivel brut reprezintă o majorare cu aproximativ 250 lei față de nivelul actual, cu 138 de lei la nivel net, iar impactul va fi asupra a aproximativ 1.970.000 de oameni. Menționez că in momentul de față există la nivel de țară aproximativ 1,2 milioane de angajați plătiți cu salariul minim, ceea ce inseamnă 22,9% din cei 5.600 de salariați activi. Această majorare a salariului brut și a salariului de bază in plată la 2.550 de lei va impacta asupra a 1.970.000 de salariați. Măsura majorării salariului brut este strans legată de o altă măsură pe care am adoptat-o astăzi, și anume de modificare a Codului Muncii prin care definim munca subdeclarată și introducem ca și contravenții folosirea muncii subdeclarate. In Romania există un fenomen ingrijorător cu privire la munca la gri care pe de-o parte disimulează contractele pe termen lung cu contracte pe termen scurt și aceste contracte care conțin și alt fel de plăţi, in plic, cum s-ar spune, și cum se folosește in momentul de față, dăunează tuturor părților implicate in contractul de muncă: angajator, angajat și, de asemenea, bugetul statului. Aşadar, am definit noțiunea de muncă subdeclarată. Sancţiunea aplicabilă pentru depistarea muncii subdeclarate este intre 8.000 şi 10.000 de lei pentru fiecare salariat. In același timp am extins perioada de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite de la 60 la 90 de zile pentru a bloca, a evita, de fapt, blocarea desfășurării raporturilor de muncă a agenților economici şi a flexibiliza raporturile de muncă. In cazul in care angajatorul depășește cu mai mult de o lună termenul stabilit in contract pentru plata salariului, sancțiunea prevăzută este intre 5.000 şi 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul şi, de asemenea, sancționăm şi intarzierea la plata salariului din partea angajatorilor. O altă măsură pe care a adoptat-o guvernul astăzi se referă la adoptarea normelor metodologice pentru punerea in practică a legii consumatorului vulnerabil. In felul acesta am definit atribuțiile tuturor părților implicate in implementarea legii consumatorului vulnerabil. Ţin să menționez că legea de protecţie a consumatorului vulnerabil se completează cu ordonanța de compensare a facturilor pentru consumatorii casnici, pe care am inițiat-o impreună cu Ministerul Energiei. Am majorat nivelul de venituri pană la care au acces la legea consumatorului vulnerabil, persoanele aflate in risc de sărăcie energetică. Astfel că pană la 1.386 lei per persoană in cadrul unei familii sau 2.053 pentru persoană singură pot să acceseze legea consumatorului vulnerabil, ceea ce inseamnă pe de o parte subvenționarea facturilor şi pe de altă parte, un supliment la energia consumată care, de asemenea, se scade din factură. Am mai adoptat astăzi şi o hotărare de guvern care prevede aplicarea Legii nr. 56/2000 şi anume, sprijinul pentru persoanele urmașe ale medicilor sau persoanelor care au exercitat activități medicale in combaterea răspandirii epidemiei COVID. Această hotărare de guvern acoperă pe de o parte sursa de finanțare in aplicarea Legii 56/2000 şi, de asemenea, reglementează ajutorul de deces, sprijinul pentru părinți sau ajutorul pentru familie. Nu in ultimul rand, am adoptat o hotărare de guvern prin care sprijinim victimele incendiului din Constanța, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Dacă aveți intrebări. Reporter: /.../? Raluca Turcan: Cinci mii de lei este plafonul pe care l-am acordat de fiecare dată. Reporter: Doamna ministru, voiam să vă intreb legat de salariul minim, pentru că tocmai aţi aprobat această majorare in guvern. In primul rand, cum vi se pare faptul că angajatului ii revin doar 138 de lei, iar statului 112 lei? Raluca Turcan: Acesta este sistemul de contribuții in momentul de faţă in Romania. Impreună cu Ministerul Finanțelor avem deja discuții cu privire la un calendar de reducere a contribuțiilor, insă atat timp cat menținem actualul nivel de taxare şi contributivitate, acesta este rezultatul majorării salariului brut. Dar, vreau să rețineți un lucru: am crescut salariul net cu 10% şi este cea mai mare creștere care s-a făcut in ultimii ani pe salariul net, de patru ori mai mare decat cea de anul trecut. Reporter: Am ințeles, dar faptul că aşa este sistemul, nu este o scuză, doamnă ministru! Dumneavoastră puteți schimba lucrurile din poziția in care vă aflați şi tocmai asta aţi şi promis, nu, că angajații plătiți cu salariul minim vor avea venituri mai mari, că veți scădea aceste taxe pe muncă. Iată că nu se intamplă asta. Raluca Turcan: Modificarea sistemului de taxare şi de contributivitate nu se face de azi pe maine, mai ales atunci cand vorbim de o economie aflată in dificultate. Economia Romaniei este in dificultate, venim după cea mai severă criză economică generată de criza sanitară. Faptul că in PNRR avem deja angajate măsuri care să ajusteze sistemul de contributivitate in Romania este un lucru pozitiv, insă nu voi susține niciodată măsuri pe picior. Pe de altă parte, tocmai am anunțat majorarea salariului minim net cu 10%, de patru ori mai mare decat a fost anul trecut. Este un lucru pozitiv pe care acest guvern il face şi care s-ar fi putut face şi in alt context. Pe de altă parte, trebuie să ințelegeți că oamenii au nevoie, unu: de incredere că acest guvern lucrează. Guvernul a lucrat şi a adoptat, astăzi, o serie de măsuri extrem de importante. Majorarea salariului net cu 10% este o măsură importantă. Reporter: Ne așteptăm să scadă numărul de contracte de muncă de la data de 1 ianuarie, pentru că asta s-a mai intamplat de fiecare dată cand a fost majorat salariul minim? Cei plătiți cu venitul minim s-au trezit fără contracte de muncă şi se vede asta in statistici, numărul contractelor a scăzut. Raluca Turcan: Pe noi ne preocupă creșterea numărului de contracte de muncă. De altfel, de la inceputul anului, avem 120.000 de noi contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Este o realitate. In același timp, vreau să menționez că din cele 120.000 de noi contracte de muncă inregistrate de la inceputul anului, 40% dintre ele sunt plătite cu salariul minim. Creșterea salariului minim nu doar că sprijină oamenii intr-o perioadă dificilă economic, ci reprezintă şi un instrument prin care putem preveni migrația forței de muncă, un fenomen care zdruncină profund Romania. Reporter: Ultima intrebare, dacă-mi permiteți, cand zero taxe pe salariul minim? Este in programul de guvernare. Raluca Turcan: Nu am discutat această măsură. Reporter: Dar cand ar putea fi totuși implementată? Raluca Turcan: Nu există o decizie politică pentru adoptarea acestei măsuri. Reporter: Adică nu există o decizie in coaliție, asta ne spuneți, intre dumneavoastră şi UDMR. Raluca Turcan: In momentul de faţă avem parteneriat doar cu UDMR in guvern şi aceasta este o măsură care venea de la USR. Aşadar, nu mai are cine să o susțină in guvern, iar noi pană in momentul de faţă nu am discutat-o. Reporter: Deci nici dumneavoastră nu sunteți de acord cu măsura asta. Raluca Turcan: V-am răspuns. Mulțumesc Reporter: Doamna ministru, dacă tot aţi majorat salariul minim de la 1 ianuarie, știm că astăzi la guvern a fost o intalnire extrem de importantă cu cei de la consiliul tripartit. Am vrea să știm dacă aţi discutat şi despre un procent prin care ar urma să crească şi pensiile de la 1 ianuarie, pentru că vedem cat au crescut de exemplu prețurile? Raluca Turcan: Avem discuții cu privire la modul in care vor evolua pensiile incepand cu anul viitor, insă ca ministru al muncii am responsabilitatea ca orice majorare legată de pensii să fie anunțată atunci cand ea este deja decisă.Nu voi susține niciodată speculații cu privire la un procent sau altul legat de majorarea pensiilor. Sistemul de pensii este mult prea afectat și situația pensionarilor in Romania la nivelul celor aproximativ cinci milioane de pensionari este in mare parte dramatică. Dacă ne uităm la nivelul pensiei medii de 1.500 de lei in sistemul public de pensii, realitatea este dramatică. Așadar vom anunța cu cat vom indexa pensiile la inceputul anului viitor. Reporter: Dar aţi discutat sau poate chiar ați stabilit o formulă după care ar urma să crească de la 1 ianuarie in fiecare an pensiile, pentru că oamenii iși doresc predictibilitate? Raluca Turcan: Pentru anul viitor suntem in aplicarea legii actuale. Așadar, pensiile pot să fie indexate cu rata inflației și parte din creșterea caștigului salarial mediu brut. Așadar, aceasta este formula de majorare a pensiilor. Vom decide procentul cu care vom indexa pensiile. Reporter: Poate 50% din creșterea salariului mediu, vă gandiți la acest procent? Raluca Turcan: Vom anunța. V-am zis, chiar nu voi incuraja niciodată speculații cu privire la majorarea pensiilor. Reporter: Bună seara! Am văzut legea consumatorului vulnerabil, voiam să vă intreb dacă au fost făcute și modificări in privința modului in care va fi aplicată această lege, pentru că la ajutorul de incălzire, așa cum il știe toată lumea, am văzut trebuie completat un formular de 14 pagini cu detalii de genul dacă aveți rute in străinătate care au locuit in străinătate in ultimii doi ani sau vechimea mașinii pe care o deține familia, poate că sunt multe persoane care nu ar avea timp sau nu ar ști să completeze un astfel de formular și spunea tot astăzi premierul că toate persoanele aflate in această situație vor beneficia de ajutor fără să fie nevoite să completeze acest formular? Pană la urmă ce s-a decis, cum se va aplica? Raluca Turcan: Acum vorbim de o măsură de sprijin pentru persoane beneficiare de sprijin social. Toate persoanele care au beneficiat de ajutorul de incălzire pană acum sau alte forme de asistență socială au completat pană acum formulare care să incadreze beneficiarii in condițiile legii. Puțină lume a citit cu adevărat acel formular. Unii probabil s-au grăbit să primească informații din alte părți că el este stufos. Vreau să știți că o mare parte din acel formular se referă la situația membrilor familiei, pentru că e vorba de o măsură de asistență socială. In același timp, prin legea consumatorului vulnerabil am mai venit cu o măsură in plus, și anume stimulentul de energie in afara sezonului rece, care, de asemenea, trebuie accesat de către persoane eligibile. Vorbim de bani pe care statul ii dă și trebuie să existe o garanție mai ales că capacitatea noastră de a face controale nu este una extrem de ridicată, trebuie să existe o garanție că intr-adevăr aceste măsuri sunt accesate de persoane care au nevoie de această măsură de sprijin. Aș vrea să vă mai zic un lucru: in momentul de față suntem in Planul Național de Redresare și Reziliență cu două proiecte mari de digitalizare prin care vom digitaliza tot ceea ce inseamnă relație, beneficiari, instituțiile din subordinea Ministerului Muncii, inclusiv relații intre autorități. Deci, această procedură va fi simplificată in timp. Pană acum suntem pe formularul pe care l-au completat și pană acum pentru ajutorul de incălzire, cu o componentă nouă in plus, pentru că reprezintă un sprijin in plus pe care oamenii il primesc. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Doamna ministru, aţi anunțat la inceputul conferinței că salariul minim va crește cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Sigur cu 10% și nu cu 10,9%? Puteți să ne spuneți cifra exactă? Raluca Turcan: Ştiţi, majorarea este de 10,9% cu 250 de lei in sumă brută, in sumă brută. Pe net, majorarea este cu 10%. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Doamna ministru aş dori să vă intreb dacă s-a finalizat concursul pentru ocuparea celor 1.000 de posturi pentru recalcularea pensiilor, ținand cont că legea in vigoare nu mai permite organizarea de concursuri pentru angajarea de personal in instituțiile publice. Raluca Turcan: Nu doar că s-a finalizat procedura, ci acei oameni deja lucrează. Reporter: Sunt angajați toţi o mie? Raluca Turcan: Am finalizat concursurile pentru cei 1.000 de oameni, au fost angajați, deja lucrează. De asemenea, am pus la dispoziție echipamente noi şi s-a intensificat simțitor procesul de digitalizare a dosarelor de pensii. Reporter: Cate dosare avem digitalizate in momentul de faţă? Raluca Turcan: Aproximativ 700.000. Mulţumesc. Dan Vilceanu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Astăzi a fost adoptat proiectul de ordonanță privind implementarea, administrarea şi funcționarea sistemului național de factură electronică. Este un proiect la care, aşa cum ştiţi, ţinem foarte tare, un proiect strategic pentru Romania, este un proiect care urmărește trei mari direcții, pe de o parte oferă un serviciu public pentru achiziții, derularea achiziţiilor publice, contractelor de achiziţii publice, pe de altă parte, coerenţa in realizarea politicilor fiscal-bugetare ne va permite să controlăm şi să verificăm mult mai uşor modul in care se realizează execuţia bugetară la diverse instituţii şi companii şi, pe de altă parte, creşterea eficienţei şi eficacităţii in reducerea evaziunii fiscale şi de asemenea o consolidare a gradului de colectare a TVA. Practic, prin intermediul OUG se reglementează structura facturii electronice in strictă concordanță cu standardul european pentru factură electronică şi, de asemenea, se creează specificațiile tehnice de bază ale facturii electronice in Romania. Este pentru inceput funcțional numai in relație B-to-G, adică companie-stat, dar reprezintă o bază pentru dezvoltările ulterioare către relaţia B-to-B, adică companie la companie. De asemenea, aș vrea să mai specific un aspect. Tot in această ordonanță am modificat Ordonanţa nr. 78/2000 privind, o să vă citez exact, omologarea, eliberarea C.I. a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere. Ce inseamnă asta? Inseamnă că atunci cand cineva aduce o mașină rulată in Romania, cel care aduce, cel care achiziţionează mașina din străinătate este și cel care o prezintă la Registrul Auto Roman. Este necesar să facem acest lucru pentru a preveni eventuale fraude cu TVA, pentru că, știți foarte bine, cel care aduce un vehicul rulat beneficiază de acea scutire pentru bunuri intracomunitare și, din verificările pe care le-am făcut pană acum, impactul bugetar ar fi fost, in ultimii cinci ani, de 1,4 miliarde de lei. Şi atunci, practic, prin această prevedere, că cel care achiziţonează autovehiculul este și cel il prezintă la RAR și face un schimb de documente cu Registrul Auto Roman, vom realiza o prevenție pentru ca asemenea fenomene să nu se mai intample. Dacă dumneavoastră aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Bună seara! Domnule ministru, aș vrea să vă intreb, revenind tot la salariul minim. O să crească de la 1 ianuarie 2022, insă am vrea să ne spuneți dacă, cel puțin estimativ, știți care este impactul bugetar, pentru că știm că de anul viitor noi trebuie să reducem și mai mult deficitul bugetar față de cat il avem in acest an, de 7,1? Dan Vilceanu: Impactul bugetar la creșterea salariului minim este unul pozitiv pentru bugetul de stat. Așa cum știți, sunt puține salarii minime pe care statul le plătește. Reporter: Dar o cifră exactă, dacă aveți? Dan Vilceanu: Un miliard şi ceva este impactul bugetar pozitiv din creșterea salariului minim. Nu știu să vă spun exact cat e, dar este peste un miliard. Reporter: Bună seara! Pentru că sunteţi ministrul finanțelor, voiam să vă intreb ce măsuri ar putea lua guvernul in perioada următoare, pentru a opri creșterea prețurilor? Mă uit aici inspre inflaţie. Cei de la BNR urmează să anunțe maine o nouă rată și, din informațiile noastre, aceasta va depăși 6%. Suntem in continuare campionii Europei la inflație. Dan Vilceanu: Da, m-aţi mai intrebat odată și mi-aţi spus că suntem campionii Europei la inflație și am generat o știre. Ne uităm și noi atent la fenomenul ăsta. Acesta a este un fenomen pe care il vedem in toată lumea, in general provocat de aceste creșteri la energie electrică și gaze, dar, bineințeles că, așa cum spuneaţi și dumneavoastră, Banca Națională are niște instrumente și, așa cum spuneați, e posibil să vedem o creștere dobandă, dar sunt convins că atunci cand situația o cere, Banca Națională va interveni și va lua măsuri. Reporter: Deci, vom rămane in continuare cu acet nivelul ridicat al inflaţiei şi guvernul nu are nici un instrument la dispoziţie? Dan Vilceanu: Noi ne uităm atent să nu avem politici prociclice care să genereze și mai tare o presiune inflaționistă, dar, așa cum știți, principalul gestionar al problemei este Banca Națională. Reporter: Şi voiam să vă mai adresez şi o intrebare in calitatea dumneavoastră de ministru interimar al transporturilor. Ințelegem că trenurile de metrou ar putea să vină la un interval de 15 minute, acum, in plin val 4 al pandemiei, timpul se dublează, de la 4- minute la 7-15 minute pentru toate orele, nu doar orele de varf sau in afara lor. Cum vedeți lucrul ăsta? Ințelegem că acolo nu mai sunt bani pentru fondul de salarii. Dan Vilceanu: Nu, nu. Am alocat 118 milioane la metrou la rectificarea bugetară. A fost un blocaj generat de faptul că, de exemplu, cand am venit la Ministerul Transporturilor, nu aveam buget la Metrorex, nici măcar nu era propus in dezbatere publică și l-am urcat in dezbatere publică, am incercat o rectificare bugetară. Din păcate, cei din Consiliul de Administraţie s-au opus măsurilor pe care conducerea le-a propus acolo in consiliul de administraţie și astăzi trebuiau să fi revocați. Reporter: Astăzi trebuiau să...? Dan Vilceanu: Să fie revocaţi. Nu ştiu dacă s-a intamplat, dar... Reporter: Au şi fost revocaţi intre timp, dar ce se intamplă cu fondul de salarii? Există bani pană la urmă sau nu? Dan Vilceanu: Intotdeauna vor fi bani pentru fondul de salarii. Problema este alta la Metrorex. Ştiţi foarte bine că, anul trecut, şi-au majorat salariile cu 18%, in plină pandemie, ceea ce nu a fost un lucru corect. Pe de altă, parte există o lege care nu-ţi permite să creşti fondul de salarii şi nici salariul mediu pe salariat cand ai pierderi. Toate lucrurile astea trebuie luate in considerare şi de acolo trebuie găsită o soluţie. Este uşor să te uiţi la guvern şi la minister şi să ceri soluţii. Păi, anul trecut, cand ai majorat salariile in plină pandemie, ştiind că obţii pierderi, a fost un lucru absolut de neconceput şi totuşi l-au făcut. Incercăm să găsim soluţii, dar vă garantez că nu se va ajunge să nu fie plătite salariile. Reporter: A mai fost schimbată astăzi şi conducerea de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Consiliul de Administraţie de asemenea. Cum vi se pare revenirea Georgetei Bumbac cunoscută ca fiind fină a unui lider PSD. Dan Vilceanu: Să ştiţi că intodeauna există discuţii in momentul in care se schimbă sau se cooptează intr-un asemenea organism diverse persoane. Sunt persoane care şi-au manifestat intenţia de a face parte din aceste organisme de conducre la diverse companii. Au fost selectaţi acolo. Vreau să vă spun că eu, deja, am discutat cu colegii din Ministerul Transporturilor ca la aceste companii să fie incepută procedura de selecţie pe Ordonanţă 109, cat mai repede. Vorbim de numiri pe 30 de zile. Reporter: Adică, in opinia dumneavoastră, nu este nicio problemă că o persoană care a fost in consiliul de administraţie de la mai toate companiile din subordinea MT şi care sunt pe pierderi, cum spuneaţi puţin mai devreme vizavi de Metrorex, a fost numită la CNAB? Dan Vilceanu: Sincer să fiu nu o cunosc foarte bine pe doamna Bumbac şi nici nu incerc să fac un istoric al fiecărui om care intră acolo. V-am spus, sunt persoane care au fost selectate de AGA, nu de mine, şi, bineinţeles, fiecare işi asumă răspunderea pentru ce face. Reporter: Domnule ministru, intr-o scrisoare transmisă de către directorul Metrorex, Ştefan Paraschiv, către sindicatul de la metrou, acesta spune că va reduce programul de lucru al angajaţilor cu zi şi o oră pe zi. In contextul actual, cand va fi aprobat bugetul Metrorex de către guvern şi de către Ministerul Transporturilor, pe care il conduceţi in calitate de interimar, cum se spune? Dan Vilceanu: Cand va fi adoptat? Este pus in dezbatere publică. Au discutat o variant, să se rectifice bugetul iniţial şi, in cel mai scurt timp, cand vor veni cu această rectificare, sigur el va intra in circuit de avizare, trebuie să vină şi la finanţe, deci vor da tot de mine şi acolo. Dar vreau să vă spun următorul lucru: indiferent cat de binevoitor aş fi eu, nu pot niciodată să fac abstracţie de faptul că avem nişte legi in ţara asta şi acele legi nu-ţi permit să creşti salariile atunci cand ai pierderi şi nici salariul mediu pe salariat. Reporter: Domnule ministru, vi se pare normal ca in luna octombrie să se aprobe bugetul pe anul in curs? Dan Vilceanu: Nu ştiu, intrebaţi-l pe domnul Drulă despre asta. Reporter: Premierul a condus acest guvern, adică nu a fost condus de nimeni, este o companie foarte importantă pentru Romania, nu are buget in octombrie 2021. Dan Vilceanu: Premierul nu este ministru la toate ministerele. Vă rog să-l intrebaţi pe domnul Drulă de ce n-a adoptat bugetul la Metrorex şi o să vă spună, sunt convins. Reporter: Foarte multe companii au bugetul neaprobat in luna octombrie 2021. Mai sunt cateva luni pană la finalul anului. Vorbiţi de investiţii şi dvs., şi şeful Guvernului. Cand vin aceste investiţii, cand aceste companii nu au buget? De abia s-a aprobat bugetul şi la CFR Călători in urmă cu trei săptămani, la CFR Marfă. Dan Vilceanu: Vorbim de investiţii pe execuţie bugetară şi este un an record de investiţii. Reporter: Deci nu o să crească trimpul de așteptare in stație. Dan Vilceanu: Eu nu cred că se va intampla asta. Mai mult decat atat, orice discuţie am avea, trebuie să se facă cu respectarea standardului de siguranţă a călătorilor. Mulțumesc. Cseke Attila: Bună ziua. Aş vrea să vă prezint două măsuri, prin două proiecte de acte normative adoptate astăzi de guvern. Ambele sunt promovate la iniţiativa Ministerului Sănătăţii. O hotărare de guvern pentru prelungirea cu durată determinată a celor 2.000 de posturi, care au fost prevăzute in timpul pandemiei, din care 1.000 pentru DSP-uri judeţene, respectiv 1.000 de posturi pentru serviciile de ambulanţă judeţene. Aceste posturi sunt in vigoare din 1 aprilie 2020 și au fost mai multe prelungiri succesive. In ceea ce priveşte cel de-al doilea act normative, este vorba despre OUG prin care s-a completat Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri in domeniul sănătăţii publice in situaţii de risc epidemiologic şi biologic. Practic, este vorba despre faptul că, in protocolul de tratament al bolilor infecto-contagioase, pot fi eliberate, in regim ambulatoriu, de farmacia cu circuit inchis din spitale, la recomandarea medicului specialist din cadrul acestui spital. Vorbim aici in principal despre posibilitatea eliberării medicamentului Favipiravirină, pentru bolnavii COVID cu forme ușoare. Este vorba despre un medicament care are autorizație temporară, din India, și care nu este pe lista de compensate in Romania, drept urmare nu poate fi acordat gratis in sistemul farmaciilor. De asemenea, acest medicament este introdus in Romania pe o autorizație de nevoi speciale, deci nu are autorizație de punere pe piață solicitată de către producător. Vă spun acestea ca să evit intrebarea, dar sigur vă răspund, de ce nu se poate regăsi și se va putea regăsi acest medicament in farmacii? Deci, nu are autorizație de punere pe piață, ceea ce trebuie să ceară producătorul, nu este pe lista de compensate, adică nu s-ar putea da compensat. Practic, la prezentarea in unitatea sanitară cu paturi, in spital, medicul specialist, medicul de boli infecțioase, are două posibilități: evaluează dacă pacientul trebuie să rămană in spital și să primească medicamentele asigurate in tratamentul spitalicesc pe diverse forme, in funcție de stadiul pacientului, ori, dacă constată că acest pacient are forme ușoare, pentru că acest medicament, Favipiravir, poate fi folosit numai pentru bolnavii COVID cu forme ușoare, și consideră că tratamentul poate continua in afara spitalului, in sensul in care pacientul poate părăsi spitalul, atunci poate prescrie și se poate livra, din farmacia cu circuit inchis a spitalului, acest medicament și, practice, pacientul in acest caz pleacă acasă și urmează tratamentul la domiciliu, ceea ce inseamnă, din acest punct de vedere, o degrevare a sistemului spitalicesc. Deci vorbim de aceste medicament, Favipiravir. Aș vrea să specific faptul că, Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății, și anume Comisia de Boli Infecțioase, a recomandat in mod expres ca acest medicament să poate fi folosit numai in spitale, maxim in ambulatoriu, exact ceea ce am făcut pană acum. Această posibilitate exista pentru tratament in spitale, de acum incolo va exista și acest tratament prin ambulatoriu, incă odată, cand medicul specialist consideră că pacientului i se poate elibera acest medicament și poate pleca acasă. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Bună seara, domnule ministru. Am văzut ieri imaginile de la Institutul Marius Nasta, probabil le-ați văzut și dumneavoastră, cu pacienți ţinuţi pe holuri pentru că nu mai sunt locuri la terapie intensivă. Ieri, de exemplu, in București, mai erau doar două locuri libere, aici, in Capitală, situația este la fel de gravă la nivelul intregii țări. Ce face guvernul in acest sens, aţi identificat paturi? Cseke Attila: Guvernul lucrează și Ministerul Sănătății cu Departamentul pentru Situații de Urgență lucrează in fiecare zi la creșterea numărului de paturi ATI pentru bolnavii COVID. Aţi văzut această dinamică a creșterii numărului de paturi. Pot să vă spun că, după trei săptămani ,acel Plan de Reziliență despre care am vorbit, de 1.522 de paturi este aproape realizat, suntem aproape de 1.500 de paturi funcționale, din păcate pline cu pacienți critici pe ATI. Ceea ce pot să vă spun ce am făcut astăzi, pentru că in fiecare zi, cum vă spuneam, este de lucru şi in fiecare zi incercăm să generăm şi să găsim soluţii pentru a creşte acest număr de paturi. In primul rand, am trimis inspectorii DSP Bucureşti. Am avut o discuţie cu doi manageri de spitale şi vă spun extrem de deschis şi direct, cum am spus şi celor doi, mi se pare nepermis ca să ai un număr de paturi, pe o autorizaţie sanitară de funcţionare non-COVID, de 631 de paturi şi să ceri avizare pentru tratament COVID pe 224, in condiţiile in care spitalul se transformă complet in COVID. Drept urmare, inspectorii DSP din Bucureşti au fost la faţa locului, după această conferinţă de presă am rezultatul, sper, şi vom creşte numărul de paturi. Este vorba de Spitalul Sf. Ioan. De asemenea, pentru Spitalul Malaxa, am discutat cu directorul structurii care administrează din partea Primăriei municipiului Bucureşti acest spital şi am cerut creşterea numărului de paturi, pentru că şi acolo sunt avizate 91 de paturi pentru COVID, in timp ce structura in mod normal este de peste 200. Incă o dată, specific, sunt două spitale, care s-au transformat complet in COVID, deci altceva nu mai avem acolo. Este ilogic să nu avem, să nu putem să folosim aceste paturi şi o să avem aceste paturi. De asemenea, in paralel, impreună cu DSU şi cu Primăria municipiului Bucureşti, se lucrează la operaţionalizarea platformei de la Pipera, care ne va da şansa a incă 300 de paturi cu oxigen şi acest lucru in această săptămană se va intampla. Deci, in fiecare zi lucrăm la această operaţionalizare, aţi văzut că in fiecare zi numărul de paturi a crescut. Din păcate, este nevoie. Reporter: Dar, concret, astăzi, la nivelul ţării, cate paturi libere avem? Cseke Attila: Deci, astăzi, la ora 11:00, cand aţi primit datele, am avut trei paturi libere şi acest lucru vom vedea maine cate paturi libere vor fi. Pană acum, dacă bine imi aduc aminte, in aceste 3 săptămani, in fiecare zi a fost un număr de paturi libere, mai mic sau mai mare de acest număr, dar am pornit de la 630, la preluarea mandatului de interimar al sănătaţii, şi suntem la aproape 1.500. Reporter: Trei la nivelul intregii ţări? Cseke Attila: Da, și maine vom avea o creștere a numărul de paturi, o să vedeți, evident, și acelea ocupate. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună seara! Domnule ministru in ce stadiu a rămas proiectul de lege pe care l-ați pus in dezbatere publică săptămana trecută, legat de acea obligație prin care medicii, personalul din Ministerul Sănătății ar trebui să prezinte pașaportul digital pentru coronavirus la serviciu? Cseke Attila: Este vorba despre un proiect de lege care prevede trei posibilități pentru personalul medical: acest certificat verde european, digital, care atestă vaccinarea unei persoane; o altă posibilitate, aceea de a fi trecut in boală și să nu fi trecut 180 de zile și, a treia variantă, dacă aceste prime două nu există, atunci personalul medical o să trebuiască să prezinte un test pentru a putea să-și continue raporturile de muncă. Acest proiect legislativ a fost pus in dezbatere acum o săptămană, dacă nu mă inșel. Conform legii, pe procedura legală, cel puțin 10 zile trebuie să stea in transparenţă decizională și vom respecta acest termen. Au fost, din cate știu, mai multe solicitări pentru o dezbatere publică și vom organiza și dezbaterea publică, după care vom trage consecințele. Dacă sunt modificări de făcut le vom face, dacă nu, vom porni procedura de avizare interministerială. Reporter: Deci, mai durează pană ar fi aprobat? Cseke Attila: Procedura legală trebuie respectată. Reporter: Ştim ce categorii ar mai putea fi incluse in acest proiect de lege sau vor fi făcute proiecte de lege separat pentru categoriile care ar urma să se supună acestei măsuri? Cseke Attila: Din ceea ce știu, Ministerul Muncii dorește pentru personalul din centrele rezidenţiale, de protecție social, dacă vreți. De asemenea, dacă sunt alte domenii de activitate care doresc acest lucru, Ministerul Sănătății este suport de specialitate și putem să includem, dar, evident, propunerea trebuie să vină din partea ministerelor. Reporter: Aţi primit deja propuneri in acest sens din partea celorlalte ministere? Cseke Attila: Incă nu am primit propuneri. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule ministru, sambătă, Guvernul a luat o decizie prin care certificatul verde privind testarea cetățenilor a fost eliminat privind accesul la restaurante, cluburi, dacă rata de infectare este foarte mare. Vedem, de atunci pană astăzi, o scădere cu peste 25.000 de teste rapide. Măsura de sambătă a descurajat cetățenii să se testeze? Cseke Attila: Nu cred că este o legătură intre ele. In primul rand, la sfarșitul săptămanii, intotdeauna sunt mai puține teste, puteți să... Reporter: Au fost foarte multe sambătă, au fost... Cseke Attila: In fiecare sfarşit de săptămană, sunt mai puține teste decat in cursul săptămanii, puteți să verificați această afirmație. Și nu cred că există o legătură intre această decizie și numărul de teste. Reporter: De asemenea, işi permite Romania să adopte acest proiect de lege, ţinant cont că noi avem un deficit foarte mare de personal in zona de ATI, cardiologie, neurologie, foarte multe specialități, avem un deficit foarte mare, potrivit site-ului Ministerului Sănătății foarte multe posturi scoase la un concurs? Cseke Attila: Din punctul meu de vedere - și am să susțin acest punct de vedere și atunci cand nu o să se exercit această funcție interimară de ministru al sănătății - , medicina nu se face prin punerea mainii. Medicina se bazează pe știință medicală, pe crezul in tehnologie medicală, crezul in medicamente, inclusiv in vaccinuri. Acest lucru se invață la universitățile de medicină și farmacie, atat de cei care vor fi medici, cat și de personalul medical, in liceele sanitare. Dacă este așa, atunci, mie, cel puțin, mi se pare absolut normal și logic, așa cum au făcut și alte țări europene, trebuie să vă uitați, vedeți, in alte țări europene aceste sisteme funcționează, mi se pare perfect logic ca personalul medical să fie un promotor al vaccinării, al ştiinței medicale. Şi nu văd niciun fel de problemă aici. Ați văzut exemple in alte state, ați văzut că in alte state numărul persoanelor vaccinate din acest domeniu este mai ridicat decat la noi şi ați văzut și exemple in care unele state, la un moment dat, au și desfăcut contracte de muncă. Reporter: Romania nu se află in poziția acelor state. Noi avem un deficit foarte mare in momentul de față de personalul medical, sunt transferați medici de la o unitate la alta. Cseke Attila: Dumneavoastră credeţi că Italia, care a trecut prin ceea ce a trecut anul trecut, nu are deficit de personal? Eu cred că Italia a avut mari probleme de deficit de personal, anul trecut, cand au fost in plină criză. Şi totuşi, anul acesta, nu demult, au luat o decizie de desfacere a contractelor de muncă pentru 3.000 de salariaţi din domeniul medical. Noi nu ne dorim acest lucru. Deci, ca să fie clar, noi nu asta urmărim, nu ne dorim acest lucru, dar credem că personalul medical trebuie să fie primul promotor al vaccinării. Este practic meseria lor, este crezul lor, este ceea ce trebuie să dea mai departe tuturor membrilor societăţii. Reporter: Ar putea guvernul să susţină testarea medicilor şi a personalului din centrele rezidenţiale? In momentul de faţă proiectul de lege prevede că testarea se face din banii proprii. Cseke Attila: In momentul acesta pot să vă spun, v-am spus că sunt solicitări pentru dezbatere publică şi, evident, vom respecta legea şi vom face această dezbatare publică. Soluţia, de la nivelul specialiştilor şi de la Ministerul Sănătăţii, este aceasta, pe care eu astăzi o susţin. Reporter: Vorbeaţi de ştiinţă, de restricţii luate pe exemplul altor ţări. Noile restricţii intrate in vigoare sambătă sunt cu ceva probleme, zic eu. Spre exemplu, permiteţi activităţile recreative şi sportive in aer liber pentru maxim 10 persoane din familii diferite care sunt fie vaccinate, fie trecute prin boală, dar pe de altă parte in biserici, spre exemplu, nu aţi pus nicio restricţie privind certificatul digital acolo şi la pelerinaje la fel. Care este explicaţia, din punct de vedere medical, pentru care in biserici se poate intra şi in aer liber, spre exemplu, iţi trebuie certificat digital pentru mişcare? Cseke Attila: Legat de accesul la unităţile de cult este in vigoare un ordin comun, dacă nu mă inşel, Ministerul Sănătăţii-Ministerul Culturii sau Secretariatul de Stat pentru Culte, care prevede foarte clar care sunt criteriile şi care sunt măsurile de protecţie care trebuies respectate in biserici. Reporter: Sunt doar măsuri de protecţie, repectiv mască şi distanţare, nu ţi se cere să prezinţi certificat de vaccinare sau că eşti trecut sau testat. In toate activităţile, in toate locurile inchise acum aţi impus certificatul digital, mai puţin in biserici. Care este explicaţia? Cseke Attila: Nu cred că in toate este impus certificatul. Reporter: Peste tot unde este spaţiu inchis sunt condiţii... Cseke Attila: O să vedem cu actualizarea ordinului comun cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Ne puteţi spune, referitor la acel ordin cu Ministerul de Interne? /.../ pentru masca in exterior? Cseke Attila: Maine o să-l aveţi in Monitorul Oficial. Mulţumesc! O seară bună! Tanczos Barna: Bună seara! Am avut o şedinţă de guvern extrem de importantă din punctul de vedere al Ministerului Mediului. Am avut pe ordinea de zi suplimentară mai multe teme. Prima temă şi printre cele mai importante se referă la actul normativ prin care modificăm Legea 171 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Este o ordonanţă de urgenţă prin care ne asigurăm, prin aprobarea căreia ne asigurăm că legea este respectată de utilizatorii SUMAL 2. Este o măsură de descurajare pentru toate tentativele de fraudă şi furt de masă lemnoasă. E bine ştiut faptul că avem, poate, cel mai modern şi cel mai bine pus la punct sistem de trasabilitate al materialului lemnos din Uniunea Europeană. Este un model care se va recomanda probabil şi altor state membre. SUMAL 2 este un sistem la care s-a muncit foarte mult cu ajutorul STS-ului şi un sistem care, poate, nu este perfect 100%, dar este un sistem modern, util pentru a descuraja transportul şi exploatarea nelegală a masei lemnoase. Totodată, prin aprobarea acestui act normativ, asigurăm sancţiuni dure pe principiul proporţionalităţii, un principiu cerut şi de Uniunea Europeană, cerut şi in acel infringement care a fost deschis la adresa Romaniei. Ne respectăm angajamentele asumate in relaţia cu Comisia Europeană şi aducem aceste modificări in baza acestor angajamente. De asemenea, introducem cateva contravenţii silvice, care vor fi sancţionate cu avertisment sau cu o amendă de la 1.000 de lei pană la 3.000 de lei pentru faptele de efectuare de fotografii care nu sunt concludente sau nu sunt in corelare directă cu mijlocul de transport şi cu incărcătura care se transportă. Tot aşa, pentru transportul materialelor lemnoase fără fotografie a mijlocului de transport incărcat şi utilizarea tipurilor de pastă și cerneală termosensibile, care au fost folosite de mai multe ori pentru a frauda, pentru a eluda legea. De asemenea, transportul de materiale lemnoase fără conexiune permanentă Internet şi SUMAL2 se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 3.000 de lei şi transportul materialelor lemnoase fără receptorul GPS al dispozitivului mobil pornit pe toată perioada transportului pană la destinaţie, de asemenea se sancţionează cu amendă. Sunt măsuri care vin in sprijinul echipelor de control de la Ministerul Mediului, Gărzile Forestiere, Ocoalele Silvice, Poliţie, Jandarmerie şi Ministerul de Finanţe prin ANAF. A fost o dezbatere lungă de cateva luni de zile, impreună cu MAI, Ministerul Finanţelor şi am ajuns la acest act normativ, care s-a aprobat astăzi. Un alt element important din punctul nostru de vedere, al Ministerul Mediului, este acea hotărare de guvern prin care, impreună cu MAI, am modificat legislaţia privind inmatricularea mijloacelor de transport, autoturismelor şi introducem numerele verzi pentru mijloacele de transport nepoluante. Este o măsură care vine in sprijinul celor care fac un efort in plus pentru a proteja mediul, in special in marile oraşe, unde poluarea aerului a generat deja infringement impotriva Romaniei. Aceste numere verzi vor funcţiona ca un fel de paşaport verde pentru aceste mijloace de transport şi vor putea sta la baza asigurării unor facilităţi in marile oraşe in ceea ce priveşte parcarea, accesul in anumite zone sau impozitarea. Am lăsat la urmă o hotărare de guvern extrem de importantă, la care lucrăm de nouă luni de zile. Este vorba despre hotărarea de guvern privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pe ambalajele primare nereutilizabile, o hotărare de guvern care implementează acel sistem de garanţie-returnare, acel SGR despre care s-a discutat foarte mult in ultima perioadă. Este o obligaţie in primul rand a producătorilor, care prin acest sistem SGR indeplinesc responsabilitatea pentru preluarea transportului şi reciclarea ambalajelor in condiţiile prezentei hotărari de guvern. Am reglementat obligaţiile producătorilor, tuturor producătorilor de produse care intră in sistemul SGR, produse de tip băuturi bere, băuturi alcoolice, spirtoase, vin, ape minerale, sucuri, nectar şi alte produse similare. Fiecare producător are obligația de a se inregistra in sistemul SGR și prin realizarea obligațiilor legale trebuie să ajungem ca, in primul an, să avem o rată de recuperare a acestor ambalaje de 65% la sticlă, 65% la plastic și 65% la metal, urmand ca in anul trei să ajungem la un procent de 85%-90% incepand cu 1 ianuarie 2025. Data de pornire a acestui sistem este in continuare cea pe care ne-am asumat-o in timpul verii cu ocazia dezbaterilor dintre ministere, 1 octombrie 2022, este un termen ambițios. Sper să reușească producătorii, comercianții și statul roman să se incadreze in acest termen. Obligațiile comercianţilor sunt legate in primul și in primul rand de realizarea acelor puncte de preluare. Trebuie să organizeze punctele de returnare in condițiile oferite de guvern, in mod automat sau manual, trebuie să se inregistreze in sistemul SGR și să asigure, pentru consumatori, posibilitatea predării ambalajelor contra acelei garanții de 0,5 lei. Unitățile administrative primesc și ele un rol in sistemul SGR. In parteneriat cu comercianții care au structuri de vanzare sub 200 mp pot realiza impreună aceste puncte sau pot constitui aceste puncte de returnare astfel incat in mediul rural, in primul și in primul rand, dar nu numai, in zonele unde sunt unități de vanzare mici cu suprafețe mici, aceste puncte să fie realizate impreună cu autoritatea publică locală. Incepand cu 1 octombrie, cum am spus, devine obligatoriu. Toate produsele care se vand din aceste categorii trebuie să fie vandute in ambalaje care au inscripționată această marca unică, a SGR, și care vor fi identificate prin codul de bare. Rambursarea garanției se va face in cash sau prin transfer electronic, respectiv voucher in cazul sistemelor automate care pot fi valorificate in cadrul acelor unități de comercializare. Producătorii vor plăti un tarif de administrare, contra sumei respective sistemul SGR va asigura recuperarea din piață a ambalajelor, iar tariful de gestionare va fi plătit de către comercianți, astfel incat serviciile prestate de comercianţi să fie achitate, să fie plătite de sistem. Administratorul va fi o societate pe acțiuni. Acționarii acestei societăți vor fi asociațiile producătorilor, asociația sau asociațiile comercianților. Am propus, de asemenea, că statul să facă parte din structura acționariatului cu un procent de 20%. In ultimele luni am asistat la o dispută sau discuții interminabile intre producători și comercianți in ceea ce privește inființarea acestei societăți, procentele din cadrul societății care să fie deținute de cele două entități, producător şi comercianţi, am decis ca statul să vină și să fie un fel de mediator in cadrul acestei companii, astfel incat succesul să fie garantat. Pornim la drum cu această hotărare de guvern și cu convingerea că acest sistem va curăța natura, va curăță apele, paraurile, raurile și lacurile de pet, de ambalaje, care astăzi poluează și ne oferă această imagine absolut jenantă. Vă rog, intrebări. Reporter: Domnule ministru, doar astăzi doi urși au fost impușcați pe baza noii ordonanțe, insă oamenii de acolo din zonă, in special din zone frecventate de sălbăticiuni, vă cer să extindeți această ordonanță și in afara localităților pentru zone precum sunt stanele, de exemplu, s-ar simți mai protejați, așa. Aveți de gand să faceți asta prin guvern? Tanczos Barna: Am avut o discuție, inclusiv și astăzi, cu reprezentanții diferitelor partide in Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Din cate știţi, ordonanţa a trecut de Senat acum două săptămani, intră in dezbatere in Comisia de Specialitate in Cameră. Sunt pregătite mai multe amendamente. Unele dintre ele au ajuns și la mine și ministerul se va exprima pentru a le susține sau nu a le susține. Sunt convins că este nevoie de intervenţii rapide şi in afara localităţilor. Susţin o formă care să asigure, pe de o parte, intervenţia rapidă, pe de altă parte să ofere o garanţie că intervenţia rapidă nu se va transforma intr-o vanătoare mascată. Susţin in continuare că intervenţia trebuie să fie făcută de personal tehnic de specialitate de la asociaţiile de vanătoare, astfel incat să inlăturăm orice suspiciune că această intervenţie poate fi sau este transformată in vanătoare mascată. Reporter: Pentru că sunteţi şi ministru interimar la digitalizare, voiam să vă intreb ce se intamplă la Poşta Romană? Inţelegem că nici acolo nu mai sunt bani de salarii, cum se intampla la Metrorex, ceea ce spunea ministrul Dan Vilceanu. Ce se intamplă in acest moment? Sunt bani pentru plata salariilor pentru poştaşi, nu sunt? Tanczos Barna: Sunt, cu sigurnaţă. Fondul de salarii este asigurat şi va fi asigurat. La Poşta Romană se discută despre o reorganizare, o reformă instituţională care va fi pusă in practică, cu siguranţă, de conducerea executivă. Fondul de salarii este asigurat. Poştaşii işi vor primi salariile. Reporter: Caţi angajaţi au plecat din companie şi de cand? Tanczos Barna: Este o analiză, nu s-a luat o decizie finală. Aştept decizia. Reporter: Exista un plan de restructurare, domnule ministru. Tanczos Barna: Există un plan de restructurare, decizia finală cu privire la disponibilizări nu s-a luat. O să primim un număr de personal care va fi disponibilizat in urma planului de restructurare. Aştept in continuare de la conducerea executivă aceste cifre. Cel mai important este, pentru Poşta Romană, să fie o companie care se reorganizează şi este suficient de flexibilă ca să răspundă la nevoile pieţei. Am văzut, s-au produs schimbări structurale deosebite pe piaţă pe această piaţă. Poşta Romană trebuie să fie capabilă să răspundă la aceste provocări. Reporter: Mai explicaţi-ne puţin şi cu sistemul de garanţie-returnare, dacă rămane valoarea de 50 de bani acolo? Tanczos Barna: Este valoarea de 50 de bani universală şi la plastic, şi la sticlă, şi la aluminiu sau la metal, este indiferent de volumul ambalajului. SGR se referă la ambalajele intre 0,1 şi 3 litri. Pentru toate este o garanţie unitară de 0,5 lei. Reporter: Şi vreau să ne explicaţi puţin mai concret, este ultima mea intrebare, ce se intamplă de exemplu, cand mergem la un magazin mic din Bucureşti, să spunem, mergem, vrem să cumpărăm o sticlă de suc, care este tot parcursul? Ce trebuie să facem? Tanczos Barna: Parcursul, din punct de vedere traseul ambalajului sau traseul garanţiei? Reporter: Din punct de vedere al comerciantului? Nouă ne este clar, noi mergem cu produsul.... Tanczos Barna: Comerciantul are obligaţia de a organiza un punct de returnare. Dacă decide să nu organizeze singur acest punct de returnare, o poate face impreună cu autoritatea publică locală. Dacă vorbim de un magazin mic, in perimetrul acelor magazine mici, autoritatea publică locală, impreună cu comercianţii, poate să asigure organizarea acestui punct de returnare. Indiferent de unde am cumpărat produsul, poţi să returnezi ambalajul oriunde, comerciantul sau autoritatea locală, impreună cu comerciantul, au obligaţia să returneze garanţia, sub formă de cash, plată pe card sau voucher care să fie transformat in produs, indiferent de dimensiunea comerciantului sau a magazinului sau a punctului de desfacere, obligaţia este valabilă şi universală pentru toţi comercianţii. Reporter: O precizare. Numerele alea verzi vor fi la propriu verzi, că n-am inţeles. Tanczos Barna: Numerele vor fi verzi in sensul că vor fi cifre şi litere pe fundal alb. Noi propusesem soluţia inversă, litere şi cifre verzi pe fundal alb. Este decizia MAI. Eu cred că este o măsură extrem de bună. Putem să diferenţiem maşinile poluante de cele care nu poluează mai ales in marile oraşe şi pot funcţiona incă o dată ca unfel de paşaport verde pentru aceste maşini. Reporter: Inţelegem că ministerul a dat ordin să se impuşte mai mulţi urşi agresivi la nivel naţional. Am vrea să ştim cum au fost aleşi acei urşi? De ce s-a decis impuşcarea lor şi eliminarea lor? In ce situaţie au...? Tanczos Barna: Ministerul a emis ordin de derogare, nu a dat ordin să fie impuşcaţi urşii, am emis ordin de derogare prin care am făcut posibilă extragerea acelor exemplare, pentru că s-a solicitat din partea autorităţii locale şi din partea Asociaţiei de Vanătoare, pe baza acelor dosare de derogare, extragerea exemplarelor periculoase. Aceste exemplare atacă persoane, produc pagube in culturi sau in gospodării, se fac procese verbale de pagubă, se intocmeşte dosarul de derogare, se depune la autoritatea judeţeană, adică la Agenţia de Mediu şi Garda de Mediu, se vine cu un punct de vedere comun prin care se propune extragerea exemplarului respectiv. Am emis şi vom mai emite derogări in cazul exemplarelor periculoase, pentru că, indiferent dacă vorbim de Ministerul Mediului sau de alte ministere, viaţa umană reprezintă o prioritate, chiar şi in cazul in care vorbim de o specie protejată sau strict protejată cum este ursul brun. Reporter: Caţi au fost? Despre caţi urşi este vorba? Tanczos Barna: Săptămana trecută au fost cinci, dar sunt in curs de analiză cateva zeci de dosare de acest gen. Ele, din păcate pe procedura actuală intarzie foarte mult, pot trece și cinci, chiar și 10 săptămani intre momentul solicitării și momentul emiterii, de cele mai multe ori datorită faptului că la Academia Romană personalul de specialitate de acolo, academicienii care vizează conform legii aceste ordine de derogare emit cu intarziere aceste avize. Reporter: Ce pagube au provocat acești urși? Tanczos Barna: Putem să luăm dosar cu dosar și vă pot spune. Pagube: au atacat de exemplu oameni, au băgat in spitale oameni care au ajuns mutilați pe viață, au distrus gospodării, au intrat in case, au intrat in șură, au intrat in lanul de porumb și au produs pagube și au pus in pericol viața umană. Reporter: Mulțumesc! Tanczos Barna: Şi eu vă mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, in ce stare se află noua taxă auto pe care aţi anunţat-o in luna iulie, la inceputul lunii iulie, spuneaţi că această taxă va fi implementată de către Ministerul Transporturilor. In ce stadiu se află ea? Tanczos Barna: Nu am anunțat in luna iunie nici o taxă, am anunţat că se discută și s-a solicitat Romaniei o soluție de descurajare a inmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, cu ocazia negocierilor PNRR. PNRR-ul s-a aprobat acum o săptămană sau două săptămani. Guvernul va trebui să analizeze aceste aspecte, cu siguranță după ce vom trece de această perioadă destul de complicată din punct de vedere politic. Reporter: Ce va avea la bază, spuneţi că se face o analiză, Planul National de Redresare și Reziliență a fost aprobat de către Comisia Europeană, urmează să fie aprobat de către Consiliu. Puteți să schimbați ceva ținand cont de reformele pe care le-aţi scris in Planul National de Redresare și Reziliență? Tanczos Barna: Să schimbăm ceva in ce sens? Reporter: Mă refer la reformă, pentru că această nouă taxă sau nouă vinietă este cuprinsă in plan. Ce va avea la bază pentru că este o reformă asumată prin plan, adică această reformă este la baza banilor care vor veni de la Comisia European in Romania? Tanczos Barna: Este o reformă care este legată in mod direct de Ministerul Transportului, este o reformă care trebuie elaborată. Nefiind elaborată, nu pot să vă dau acum mai multe detalii. Obligația statului membru Romania este să găsească o soluție de descurajare, acesta este angajamentul asumat de Romania, descurajarea inmatriculării acestor mijloacele de transport. Eu ca ministru al mediului și atunci, și acum am spus și spun și acum că descurajarea trebuie să vină in același timp cu sau să fie insoțită de o măsură de stimulare, o măsură prin care cei care renunță la mașinile mai vechi de 15 ani primesc o stimulare din fondul de mediu, de exemplu sau din fonduri de /.../ cu efect de seră astfel incat să nu avem doar impozitare mai mare de exemplu, să avem și măsura de sprijin pentru cei care circulă cu aceste mașini nu de bună voie, pentru că facem diferența intre mașina de 15-20 de mii de euro de 15 ani și mașina de 1.500 de euro, la care apelează de obicei persoanele vulnerabile și principiul este susținut inclusiv de Comisia Europeană prin acel fond social de mediu, care va fi pus in practică odată cu trecerea la această măsura anunțată de Comisie. Reporter: Domnule ministru aș dori să vă intreb cum ați colaborat cu Octavian Berceanu, fostul comisar şef al Gărzii de Mediu fiind demis de către premierul Florin Ciţu, cum vedeţi dumneavoastră activitatea acestui om la conducerea? Tanczos Barna: Cu domnul comisar general am lucrat bine. Am avut o colaborare și personală, și instituțională bună. Garda de Mediu a avut progrese semnificative in perioada respectivă. Nu am reușit să rezolv cu domnul Berceanu probleme sistemice. Au lucrat foarte mult pe control și pe analize, pe legislaţia actuală, pe numărul de amenzi, pe numărul de controale garda a crescut, dar nu a rezolvat problemele sistemice. Este și motivul pentru care, după plecarea dansului am elaborat mai multe proiecte de acte normative, proiecte de hotărari de guvern prin care limităm şi interzicem importul de deșeuri și construim un sistem de trasabilitate astfel incat activitatea gărzii să fie mult mai eficientă, in caz contrar va trebui să alergăm după fiecare camion și fiecare barjă. Am propus, de asemenea, majorările salariale pentru gardă astfel incat comisarii din teritoriu să fie salarizați la același nivel cu comisarii din centru și, foarte important trebuie, să ințelegem că excesul de zel nu face bine. Am văzut zilele trecute analiza pe barjele acelea de pe Dunăre, pe așa-zisa autostradă a deșeurilor.Trebuie să lăsăm barjele care sunt in tranzit să rămană barjă de tranzit. Nu trebuie să-i aducem in ţară. Dacă a plecat din Ungaria şi are destinaţia Turcia, să-i conducem frumos afară din apele teritoriale ale Romaniei, să nu incercăm noi să lucrăm in locul Gărzii de Mediu din Turcia sau să facem treaba pe care trebuiau s-o facă cei din Ungaria. Excesul de zel nu va face bine niciodată şi am văzut ce s-a intamplat. Barjele au fost descărcate in Romania şi la solicitarea comisarului general de atunci şi aprobarea comisarului general de acum şi unele dintre deşeuri s-ar putea să rămană in zona liberă din Romania. Reporter: Cum evaluaţi activitatea dlui Berceanu la Garda de Mediu in acest mandat de cateva luni? Tanczos Barna: De la 1 la 10, pe o scară? 8, mulţumesc. Pentru problemele sistemice pe care nu le-am putut rezolva impreună. Dacă se intoarce şi se reface guvernul, vom rezolva impreună şi problemele sistemice. Mulţumesc. Raed Arafat: Bună seara. Eu o să vin cu două informări, care nu au legătură directă cu şedinţa de guvern, dar cu problema cu care ne confruntăm, şi anume presiunea care există la acest moment asupra sectorului de urgenţă şi sectorului sanitar din cauza SARS-COV-2 sau al COVID-19. După cum știți, după cum aţi văzut, cifrele continuă să crească. Astăzi, comparativ cu lunea trecută, avem aproape o cifră dublă. Ieri, faţă de duminica trecută cifra aproape că s-a dublat din nou. Nu vedem incă o tendinţă de plafonare sau o tendinţă de scădere, motiv pentru care şi după discuţiile bineinţeles cu colegii de la Ministerul Sănătăţii, analizele făcute la Centrul Naţional de Comandă şi Coordonare a Intervenţiei, discuţii cu mai mulţi manageri de spitale, suntem nevoiţi să emitem un ordin de 30 de zile, care prevede că incepand cu data emiterii acestuia, managerii unităţilor sanitare publice cu paturi, dispun măsuri pentru suspendarea internărilor pentru intervenţii chirurgicale şi pentru alte tratamente şi investigaţii medicale, care nu reprezintă urgenţă şi care pot fi reprogramate. Vor face acest lucru managerii unităţilor sanitare publice. Articolul 2, prevederile la articolul 1, nu se aplică urgenţelor,femeilor insărcinate care necesită controale obligatorii, pacienţilor cu afecţiuni oncologice cronice sau care necesită proceduri de dializă, care trebuie să se prezinte periodic pentru monitorizare, investigaţii sau tratament, astfel de proceduri medicale urmand să fie realizate in continuare in unităţile medicale publice. Articolul 3, prevederile la articolul 1 se referă la asistenţa spitalicească acordată in unităţi sanitare publice cu paturi, definite conform art.163 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sănătăţii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, măsurile prevăzute sunt aplicabile pe baza analizei medicului curant de specialitate, adică, fiecare caz este analizat de medicul care tratează cazul respectiv şi decide dacă cazul poate fi reprogramat, poate fi amanat sau dacă trebuie neapărat să fie tratat in această perioadă, in unitatea respectivă, care argumentează in foaia de observaţie care este motivaţia medicală care impune necesitatea internării pacienţilor care nu reprezintă urgenţe şi care nu sunt pacienţi COVID. Articolul 4, avand in vedere prevederile la articolul 19 din OUG 20/2021, managerii unităţilor publice cu paturi distribuie personalul care devine disponibil după aplicarea măsurilor prevăzute din prezentul ordin către structurile care tratează pacienţii COVID pozitivi sau dacă nu există astfel de structuri in unitate proprie, raportează către direcţiile de sănătate publică in vederea detaşării la nevoie a personalului respectiv către alte unităţi medicale. Ştim că problema noastră este dublă. Una este a spaţiului şi a locurilor cu oxigen, locurilor de terapie intensivă şi doi, este a resursei umane. Şi această măsură de 30 de zile este ca să se incerce să se rezolve parţial ambele probleme. Articolul 5, şi acesta este iarăşi un articol care prevede o modificare importantă acolo unde este nevoie, pentru unităţile spitaliceşti la care permanenţa nu se poate asigura doar prin intermediul liniilor de gardă, managerii implementează măsura asigurării permanenţei prin ture de 12 ore pentru intregul personal deficitar, astfel incat personalul respectiv să nu se mai prezinte zilnic la unitate, ci doar in turele in care este programat. Acum, in mare parte unităţile funcţionează aşa. Ai patru medici, vin toţi dimineaţă, stau pană pe la ora unsprezece, unu, după care rămane un singur medic de gardă pană a doua zi. Presiunea este foarte mare pe un medic incepand cu ora unu pană a doua zi, iar medicii, ceilalţi trei, au plecat acasă şi bineinţeles răman acasă şi vin a doua zi din nou toţi medicii şi din nou se reia treaba aceasta. Acolo unde este deficit, se lucrează in ture, inseamnă că vine un medic 12 ore şi aceasta este recomandarea, de 12 ore, pentru că este foarte greu să stai 24 de ore. Stă 12 ore, pleacă, se odihneşte 24 de ore, mai vine 12 ore, mai face o pauză şi aşa mai departe. Este la indemana managerilor să organizeze acest lucru, dar iarăşi, din discuţii cu mai mulţi manageri, ar fi o soluţie temporară bună pentru acoperirea nevoilor pentru preluarea pacienţilor care sunt in unităţile de primiri urgenţe şi crearea unor spaţii suplimentare. Ordinul este avizat şi de Ministerul Sănătăţii, de domnul ministru Cseke, deci este discutat cu danşii şi vreau să spun că am dorit chiar să explic in noaptea asta această măsură, pentru că se va incerca să se prezinte informaţii trunchiate, dezinformări, manipulări, că noi lăsăm bolnavii netrataţi, că nu vor fi trataţi bolnavii. Nu asta este situaţia. Trebuie să gestionăm o situaţie de urgenţă, de dezastru, unde avem resurse mai limitate faţă de necesar, dar bineinţeles este una din soluţiile care s-au aplicat in foarte multe ţări cand au fost probleme serioase şi cand au trecut prin valuri grele, cum este valul prin care trecem in acest moment. Al doilea ordin vine in completare, este ordinul care stabileşte că toţi rezidenţii de anestezie, terapie intensivă, de medicină de urgenţă urmează să fie preluaţi la stagiul de bază, adică la unităţile de primiri urgenţe. Sunt mulţi rezidenţi in stagii in diferite secţii. Urmează să fie preluaţi la UPU pentru completarea personalului, iar la nivelul Ministerului Sănătăţii, se discută la acest moment şi pentru rezidenţii de ATI pentru anumite măsuri, care urmează să fie aplicate, ca să putem să mobilizăm un număr mai mare de rezidenţi. A doua problemă este problema activării Mecanismului de Protecţie Civilă. Ştiu că au fost multe discuţii pe această temă. Maine urmează să fie activat mecanismul la cererea Ministerului Sănătăţii. Astăzi am avut discuţii şi cu domnul ministru Cseke, bineinţeles s-a discutat cu domnul prim-ministru, pentru medicamentul Tocilizumab. Este un medicament al cărui furnizor nu poate să ofere toate cantităţile necesare. Am inţeles de la colegii de la Ministerul Sănătăţii că la acest moment avem cantităţi suficiente pentru incă 2-3 săptămani, motiv pentru care vom activa mecanismul, să vedem in ţările in care nu se confruntă cu un val serios in acest moment, dacă putem lua de la ei medicamentul şi să-l aducem in ţară in anumite cantităţi. Ministerul Sănătăţii, maine, urmează să ne spună care este cantitatea necesară pe care o s-o anunţăm. Un alt aspect legat e Mecanismul de Protecţie Civilă este posibilitatea, şi analizăm acest lucru, să solicităm anumite echipamente, in mod deosebit oxigenatoare individuale, să suplimentăm ce avem şi ce achiziţionăm, pentru a facilita creşterea numărului de paturi cu oxigen in spitalele care au paturi libere, dar care nu sunt conectate la oxigen. Al treilea lucru şi ultimul lucru pe care vreau să-l stabilesc, pe linia Mecanismului de Protecţie Civilă, noi am auzit foarte multe intrebări de ce nu transferăm pacienţii afară. Cei care ne intreabă, cred, că unii dintre ei poate nu ştiu ce inseamnă logistică, acest aspect privind pacienţii cu COVID in mod deosebit. Acest lucru poate să fie realizat eventual la graniţă, la distanţe limitate, cum s-a intamplat in alte ţări, cu spitale din vecinătate, care să preia un număr de pacienţi la un anumit moment. Noi avem foarte mulţi pacienţi, care se cumulează in fiecare zi, le găsim locul, a doua zi, se repetă povestea şi, de exemplu, astăzi au fost la un moment 50 de pacienţi, care necesitau terapie intensivă şi pentru care s-a lucrat pentru găsirea de locuri pentru ei in ţară. Este imposibil să transporți pe zi atația pacienți cu avionul. Vă dau cateva exemple. Un pacient pe CPAP sau pe oxigen cu flux foarte mare, nu poţi să-l duci cu avionul, pentru că acest lucru inseamnă să dai oxigenul la maxim şi oxigenul este in atmosfera avionului in interior.Ce face din avion chiar riscul de explozie sau riscul de incendiu in avion il face foarte mare astfel de procedură, cand ai 6-7-8 pacienți de acest gen. Doi: pacienții intubați, unii dintre ei nu suportă transportul cu avionul și necesită bineințeles găsirea unor locuri pentru ei in zonele in care sunt sau dacă suportă transportul, suportă pentru o oră sau o oră jumătate, dar nu pentru patru, cinci ore de transport. Un avion militar transportă șase pacienți de terapie intensivă, maximum opt. Asta inseamnă, dacă folosim, să zicem, două avioane și incepem să plecăm cu bolnavii că maximum pe zi se pot transporta șase, opt bolnavi. Și cum alegem bolnavii, pe cine trimiți, astea toate sunt aspecte logistice de discutat. Normal că nu se exclud unele soluții punctuale de transfer in zonele de graniță care pot să aibă loc, dacă bineințeles sunt locuri in spitalele din țările vecine care pot să ii primească. De transferat afară este o soluție care poate fi discutată, dar nu poate să fie soluția magică care rezolvă problema, pentru că problema trebuie rezolvată prin creșterea capacității și, eventual, prin creșterea numărului personalului. Deci se poate ajunge, la un moment dat, să solicităm echipe medicale din străinătate, cum am plecat noi la alții, să vină alții să ne ajute, dacă va fi nevoie de acest lucru. Cam asta este ce discutăm cu Mecanismul de Protecție Civilă Europeană. Suntem in legătură cu colegii de la Bruxelles tot timpul și astăzi s-a discutat, iar maine va fi o primă activare pentru medicamentul Tocilizumab, care este foarte important și care știm că in două, trei, săptămani s-ar putea să avem o problemă de livrare de la furnizor şi atunci vom merge pe solicitarea din partea membrilor mecanismului. Mă opresc aici. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Bună seara. Ca o completare: aţi spus că astăzi au fost aproximativ 50 de pacienți care au avut nevoie de terapie intensivă și ați căutat locuri pentru aceștia. Ați şi găsit locuri? Raed Arafat: Atenție, nu inseamnă că pacienții, in unitățile de primiri urgență, nu sunt tratați, asta vreau să subliniez! In toate unitățile de primiri urgență au fost create locuri de ventilat, locuri unde pacienții sunt ingrijiți, chiar in unele spitale sunt medicii anesteziști care vin și fac vizite acolo. Deci, pacienții sunt ingrijiți și, bineințeles, cum se eliberează un loc la terapie intensivă sunt mutați acolo. Problema, in acest moment, este că vin alții in locul lor, pentru că situația nu s-a stabilizat și continuă să vină pacienți. Dintre pacienții care au fost astăzi, pentru o parte, normal, că s-au găsit locuri, iar o parte sunt ingrijiți și așteaptă. Problema acestui val nu sunt numai bolnavii de terapie intensivă. Avem mulți pacienți care necesită CPAP, adică ventilație non-invazivă, cum zicem noi, sau oxigen pe flux mare și unitățile de primiri urgență pot să aibă 1-2 pacienți intubați, dar au cate zece care necesită oxigen pe flux mare sau CPAP. De aceea, astăzi, Ministerul Sănătății a lucrat pentru creșterea numărului paturilor in spitalele, cum a zis domnul ministru Cseke, Sfantul Ioan, Malaxa, care au fost autorizate ca spitale exclusiv COVID, ca să fie activate toate paturile din spitalele respective. Reporter: Aș mai avea o singură intrebare cu privire la acel ordin comun referitor la masca de protecție. Dacă ne puteți spune care sunt excepțiile de la purtarea măștii in acele localități unde se depășește rata de infectare? Raed Arafat: Maine, in ordin, veți vedea, pentru că se discută cu INSP și nu vreau să vă spun ceva acum, iar maine să se schimbe. Maine, cand apare ordinul, veți vedea. Reporter: Dar măcar cateva exemple ne puteți da? Raed Arafat: De exemplu, pentru o persoană care circulă singură in parc, clar, că nu o să se ceară mască, dar asta este un exemplu. Dar, vă rog, să așteptăm maine cand colegii termină discuția și cu INSP, o să vedem ce o să iasă. Reporter: Mulțumesc! Raed Arafat: Mulţumesc. Reporter: Bună seara! Raed Arafat: Vă rog. Reporter: Domnule Arafat, vă rog să ne explicați care ar fi explicația medicală sau legală pentru care accesul in biserici sau la pelerinaje nu este condiționat de prezentarea unui certificat de vaccinare? Raed Arafat: V-a răspuns domnul ministru Cseke la această intrebare, tocmai v-a zis că urmează să vadă și să analizeze, pentru că este un Ordin comun al Ministerului Sănătății și Secretariatului de Stat pentru Culte și vor răspunde danșii după ce vor analiza ordinul. Deci, astăzi, nu pot să vă răspund altceva decat ce a zis domnul ministru, pentru că este un ordin comun al Ministerului Sănătății și Secretariatului de Stat pentru Culte, și vor reveni ei dacă va trebui adăugat ceva sau nu. Mulțumesc! Reporter: Bună seara! O intrebare. Știu că aţi răspuns parțial la această intrebare, dar vreau doar să vă intreb care e pragul de la care masca va fi obligatorie și in spațiile deschise, pe străzi? Raed Arafat: De șase la mie, dacă nu mă inșel, este pragul de șase la mie, asta e stabilit. Reporter: Dacă maine se publică in Monitorul Oficial, practic peste două zile se va putea aplica această măsură la nivelul județului? Raed Arafat: Dacă maine se publică in Monitorul Oficial, atunci se aplică din momentul in care ordinul spune că intră in vigoare, ceea ce inseamnă că de la momentul in care se publică, se aplică. Reporter: Mulțumesc! Raed Arafat: Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Domnule doctor, de ce testele RT-PCR şi testele antigen au fost excluse pentru accesul la restaurante, cinematografe, spații inchise, evenimente, pe strada /.../? Raed Arafat: Simplu, vă explic, pentru că am auzit pe foarte multă lume zicand că este discriminare, că certificatul verde inseamnă că toţi sunt egali. Nu! Şi astăzi a apărut un studiu din Statele Unite care arată acest lucru. Deci, şansa să te infectezi dacă eşti vaccinat, conform studiului din SUA, este de cinci ori mai mică. Persoanele vaccinate sau trecute prin boală au imunitate, ceea ce inseamnă ca șansa să transmită, să se infecteze, chiar dacă se infectează, au șansă de 11 ori mai bună să nu ajungă in terapie intensivă, să nu aibă probleme grave. Deci ei fac doar forme ușoare. Testatul, la momentul testării el este negativ, dar nefiind vaccinat, nefiind trecut prin boală, testatul este un vehicul foarte bun şi să se infecteze şi să ajungă in terapie intensivă şi să ne incarce secţiile de terapie intensivă și secţiile de terapie intermediară şi unitățile de primiri-urgențe şi tot. Aşa că aici este managementul riscului. L-am mai explicat incă o dată şi il explic. Riscăm pană la o limită, nu riscăm maxim, nu riscăm totul. Dacă noi am accepta după şase la mie, să păstrăm anumite activități deschise, care altădată le inchiseserăm noi chiar de la trei la mie, nu de la şase la mie, am acceptat acest lucru păstrand un anumit risc şi să spunem riscul minim posibil. Din cauza asta, cei care sunt vaccinați, trecuți prin boală, care sunt imuni, intră acolo, sunt intr-o zonă de risc, dar asupra lor riscul este limitat. Intră unul testat, dacă participă mai mulți acolo şi se infectează, poate că testul il are de două zile şi este in a treia zi şi, deja, este pozitiv, nu avem de unde să știm, rezultatul este altul, pentru că este persoană fără imunitate. Deci, asta este diferența intre cele două categorii, vaccinat, trecut prin boală, care au imunitate şi testatul, care doar la momentul testului a fost negativ, nu inseamnă că şi in a treia zi este incă negativ, dar e un risc asumat. Reporter: Domnule secretar de stat, care este proporția personalului medical vaccinat in momentul de faţă? Raed Arafat: Nu am cifrele, dar știu că există un procent care nu este vaccinat şi care, eu sper, in final, văzand toate problemele şi tragediile pe care le văd in fiecare zi, in final să se decidă să se vaccineze, pentru că măcar personalul medical cred că are cunoștințe medicale şi probe medicale suficiente ca să facă acest lucru. Reporter: Iși permite Romania să piardă acest personal medical nevaccinat dacă nu dorește nici să se testeze, ținand cont că este o propunere a guvernului, un proiect de lege să fie transmis guvernului spre aprobare in procedură de urgenţă? /.../ deficit, aţi spus dumneavoastră la inceputul intervenției? Raed Arafat: Deci incă o dată, suntem cu soluții mult mai line decat soluţiile altora. Dacă alţii au impus vaccinarea obligatorie şi şi-au permis să piardă mii de oameni, chiar in situaţia in care au lipsă de personal, la noi s-au pus totuşi alternative, te testezi, eşti vaccinat sau te testezi şi pentru personalul esențial sunt duble, hai să zicem, abordarea are un sens dublu. 1.Să protejezi pe alţii, dar al doilea lucru, ai personal esențial, personalul esențial trebuie să fie protejat să poată să-şi facă treaba. Dacă personalul esențial se infectează, ajunge acasă, stă acasă, se imbolnăvește, nu e vaccinat, ajunge in ATI, sunt medici, sunt asistenți, din nou ai secții cărora nu poți să le asiguri să ingrijească bolnavii continuu, aşa că eu cred că măsura care se propune a fi aprobată prin lege, că in final prin lege va fi aprobată, este o măsură mai simplă decat ce este in alte ţări europene sau in SUA chiar, dar este o măsură care totuși permite şi protecția personalului, şi protecţia pacienţilor şi a celor care participă la actul medical in jurul lor, mai ales pacienții incă o dată. Reporter: O intrebare despre carantinarea localităţilor. Capitala a ajuns astăzi la rata de infectare de 9,64 la mia de locuitori. Riscă capitala să intre in carantină, ținand cont că nu mai este niciun pat liber astăzi in acest moment la ATI? Raed Arafat: Nu s-a pus problema capitalei să intre in carantină şi aţi văzut, se iau măsuri, sunt măsurile 3, de 6 la mie, de 7,5 la mie, dar se evită totuși carantinarea unei capitale, care ar avea un impact major. La acest moment, acest lucru nu s-a discutat. Reporter: Care ar fi pragul in care capitala ar putea intra in carantină? Ne apropiem cu pași repezi de 10 la mie. Raed Arafat: Nu dau praguri, pentru că știți că e un calcul mai complex, care se face cu INSP, aşa că rămane să vedem care vor fi datele şi monitorizarea, dar se evită carantinarea capitalei, n-am carantinat-o şi altă dată, doar că noi sperăm ca oamenii totuși cu toții să respecte măsurile care se recomandă, ca să reușim să controlăm situația. Mulţumesc. Reporter: Dle Arafat, in legătură cu tragedia de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, am văzut incă de anul trecut că au fost semnalate mai multe nereguli privind instalațiile electrice. Intrebarea mea este de ce nu au fost rezolvate aceste probleme? Raed Arafat: Vă dați seama că nu eu sunt cel care poate să vă răspundă, pentru că noi, responsabilitatea noastră ca instituție, DSU, Pompierii, IGSU, semnalăm, intervenim, salvăm, incercăm să prevenim, dar nu putem şi să mergem să reparăm fiecare chestie şi să o rezolvăm noi. Deci, clar că acolo sunt responsabilități la nivel de management, la nivel de proprietar, la nivel de administrator. Pompierii semnalează, controlează, inspectează, iau măsurile conform legii, dar in niciun caz nu stăm să rezolvăm. Lumea care incearcă să lege tragedia de situațiile de urgență o face intr-un mod tendențios, pentru că nu e rolul nostru, să caute in competențele noastre. In competențele noastre nu există nicăieri scris că noi mergem şi reparăm in final, pentru că asta chiar nicăieri in lume nu se intamplă. S-a semnalat, era responsabilitatea celor care administrează spațiul să rezolve problemele. Mulţumesc. Reporter: Bună seara! Dle Arafat, voiam să vă intreb, o precizare aș vrea mai mult din partea dvs. Ce se intamplă cu persoanele nevaccinate, care de exemplu in localitățile cu peste 6 la mie lucrează intr-un magazin, care se inchide la ora 22:00, dar persoanele nevaccinate nu mai au voie in weekend să iasă pe stradă după ora 20:00. Raed Arafat: Ei sunt exceptați, pentru că sunt la locul de muncă, deci nu se aplică, fiind la locul de muncă. Mulţumesc. O seară plăcută! 2021-10-04 20:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8521.jpgCele mai importante măsuri aprobate de Guvern în ședințele din 2 și 4 octombrie 2021Știri din 04.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/cele-mai-importante-masuri-aprobate-de-guvern-in-edintele-din-2-i-4-octombrie-2021Cele mai importante măsuri aprobate de Guvern in ședințele de sambătă, 2 octombrie, și luni, 4 octombrie, sunt in domeniile economic, muncă și protecție socială, sănătate, agricultură, energie și transporturi. ENERGIE OUG privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și stabilirea schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze natural pentru sezonul rece 2021-2022 Aproximativ 13 milioane de cetățeni vor beneficia de compensarea facturilor la electricitate, astfel incat să nu resimtă creșterea prețurilor. Clienții casnici, persoanele fizice al căror consum total de energie electrică se situează intre 150 kwh și 1.000 kwh inclusiv beneficiază de o compensare in sumă fixă de 0,21 lei/kwh aferentă acestui consum de energie electrică. Prețul de referință luat in calcul pentru energia activă este 0,68 lei/kwh și include tarifele reglementate și TVA. Soluții similare sunt și pentru consumatorii de gaze naturale. La gaze, compensația acordată de stat va fi de 25% din valoarea facturii aferente consumului, in cazul in care consumul total aferent acestei este cuprins intre 80 și 960 de metri cubi. Măsurile vor fi aplicate in perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022. FINANȚE Ordonanța de urgență privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică in Romania Actul normativ vizează modalitatea de utilizare a Sistemului național privind factura electronică RO e-Factura de către operatorii economici și autoritățile și entitățile publice, prin descrierea regulilor generale de transmitere, recepționare și prelucrare a facturii electronice. Este prima etapă de dezvoltare a sistemului informatic de facturare electronică care urmează sa fie generalizată in relațiile dintre toți operatorii economici. Beneficiile e-Factura - reducerea reducerea evaziunii fiscale, veniuri mai mari la buget, digitalizarea extinsă a interacțiunilor cu administrația publică și reducerea sarcinii administrative. MUNCĂ Hotărare a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat in plată In urma consultărilor cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, Guvernul a decis majorarea salariului minim. Incepand cu 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat in plată va crește de la 2.300 de lei la 2.550 lei lunar. Reprezintă o creștere brută de 10,9 %, ceea ce in valoare absolută inseamnă 250 de lei in sumă brută. In valoare netă, salariul va crește cu 10%, respectiv cu 138 de lei. Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, in prezent sunt circa 1.970.000 salariați cu contracte de muncă active și normă intreagă cu salariul mai mic de 2.550 lei. HG pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție social pentru consumatorul vulnerabil de energie Au fost stabilite detaliile mecanismului de punere in aplicare a măsurilor prin care persoanele cu venituri mici sunt sprijinite să-și achite facturile la incălzire. Aceste subvenții se vor acorda incepand cu 1 noiembrie 2021 pe toată perioada sezonului rece. OUG privind reintroducerea șomajului tehnic pentru angajații ale căror activități sunt afectate de pandemia COVID-19 De această formă de sprijin vor beneficia aproximativ 50.000 de persoane. Impactul bugetar total calculat pentru două luni este de 238,4 milioane lei. Șomajul tehnic a fost una dintre primele măsuri pe care Guvernul le-a adoptat anul trecut, la inceputul pandemiei, pentru a proteja angajații și angajatorii. Au fost salvate 1,2 milioane de locuri de muncă, printr-o investiție de 4,85 miliarde de lei, in cursul stării de urgență și de alertă, pană la 30 iunie, termenul pană la care s-a aplicat șomajul tehnic. OUG privind acordarea de zile libere părinților in cazul suspendării cursurilor elevilor cu varsta de pană la 12 ani Este aceeași formulă aplicată in perioada stării de urgență: plata a 75% din venitul mediu brut, dar nu mai putin de 2.500 de lei, cu condiția ca părinții să nu fie in telemuncă. Număr estimate al beneficiarilor este de 20.000. Pentru anul 2021 se estimează o cheltuială de 150 milioane lei, iar pentru 2022 de 300 milioane lei. De la inceputul pandemiei, s-au plătit peste 90 de milioane de lei pentru indemnizațiile acordate părinților, și peste 34.000 de părinți au beneficiat de acest tip de sprijin. OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii Guvernul introduce măsuri pentru combaterea fenomenului cunoscut sub denumirea de muncă la gri, care constă nu doar in disimularea unui contract individual de muncă cu normă intreagă intr-un contract de muncă cu timp parțial, ci și in acordarea in fapt de către angajator a unui salariu mai mare decat cel evidențiat in documentele financiar-contabile, așa numitul salariu in plic. Va fi definită, combătură și sancționată munca subdeclarată. Va fi redefinită și sancționată munca nedeclarată prin primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită in cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial Va fi reglementată contravenția de acordare a unor drepturi salariale net mai mari decat cele constituite și evidențiate in statele de plată ale salariaților. Va fi reglementată, in cadrul lanţurilor de subcontractare, răspunderea contractantului căruia intreprinderea angajatoare ii este subcontractant direct, in solidar cu aceasta sau in locul său, pentru drepturile salariale nete restante datorate salariaților de către subcontractant. OUG pentru modificarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale impotriva COVID - 19 Va putea fi pusă in aplicare plata pensiei de urmaș, a ajutorului de deces și a sprijinului acordat familiilor cadrelor medicale care și-au pierdut viața in efortul de combatere a COVID-19. Pensia de urmaş se acordă pană la implinirea varstei de 16 ani sau, pină la terminarea studiilor intr-o formă de invăţămant organizată potrivit legii, dar nu mai mult de 26 de ani, respectiv pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit inainte de implinirea varstei de 16 ani, respectiv 26 ani; Cuantumul pensiei de urmaș este de 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție avut/avută de personalul medical la data decesului indiferent de numărul urmașilor indreptățiți. Soţul supravieţuitor beneficiază de pensia de urmaş, pe tot timpul vieţii, la implinirea varstei standard de pensionare, prevăzută de legislația proprie fiecărui sistem de pensii, dacă nu se recăsătoreşte. In ceea ce privește ajutorul lunar acordat părinților, proiectul de act normativ prevede că acesta se plătește doar in cazurile in care nu există urmaşi, iar persoana decedată era singurul susţinător al părinţilor săi. In această situație, ambii părinți beneficiază de acest tip de ajutor in cuantum lunar de 50% din nivelul pensiei de urmaș. Hotărare de Guvern privind acordarea de ajutoare de urgență Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență de cate 5.000 de lei pentru fiecare dintre familiile persoanelor care și-au pierdut viața in urma incendiului produs la secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța. SĂNĂTATE HG privind prelungirea perioadei prevăzută in anexa nr.2 la Hotărarea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății Perioada de angajare a celor 2.000 de lucrători in domeniul medical - 1.000 la serviciile de ambulanță publice și 1.000 la Direcțiile de Sănătate Publică - , personal suplimentar angajat pe perioada pandemiei COVID-19, va fi prelungită cu incă șase luni, respectiv pană la 11 aprilie 2022. Măsura este determinată de evoluția situaţiei epidemiologice și de necesitatea de a menține forțele in teren pentru a face față eforturilor de combatere a răspandirii noului coronavirus. Reamintim că, incepand cu data de 12 octombrie 2020 s-a hotărat ca, pentru o perioadă de 6 luni a numărului maxim de posturi cu 2000 de posturi pentru unitățile finanţate integral de la bugetul de stat, din care, 1.000 de posturi pentru direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti și 1.000 de posturi pentru serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov. OUG pentru completarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri in domeniul sănătății publice in situații de risc epidemiologic și biologic Actul normativ va facilita accesul pacienților la tratamentul gratuit prevăzut in protocolul bolilor infectocontagioase. Concret, in situația pandemiei COVID-19, pacienții cu forme ușoare ale bolii vor putea primi gratuit tratament la recomandarea medicului infecționist din spital, pentru a fi administrat la domiciliu. Pacienții vor primi informațiile necesare si schema de administrare. Astfel, formele ușoare ale infectării cu acest virus vor putea fi tratate la domiciliu, reducandu-se presiunea asupra spitalelor. AGRICULTURĂ Guvernul a luat mai multe măsuri de sprijin in domeniul agriculturii 1. Este important de subliniat că a fost stabilit cuantumul per hectar al plăţilor unice pe suprafaţă pentru anul 2021, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine. Plățile in avans care se pot acorda incepand cu 18 octombrie 2021 asigură capitalul financiar necesar pentru lucrările specifice din toamnă și permit beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze programul de dezvoltare pe termen scurt. Beneficiarii acestor forme de sprijin sunt peste 800.000 fermieri. DETALIAT: Prin acest act normativ se aprobă: Cuantumurile pentru plățile directe in sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2021, respectiv: -schema de plată unică pe suprafaţă: 95,4751 euro/ha, -plata redistributivă pentru intervalele: intre 1 ha și 5 ha, inclusiv: 5,0000 euro/ha și, peste 5 ha şi pană la 30 ha, inclusiv: 48,1457 euro/ha, -plata pentru inverzire: 57,8931 euro/ha și, -plata pentru tinerii fermieri: 40,4514 euro/ha. Plafonul de 71,3 milioane euro euro aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine pentru anul 2021. 2. Se prelungește termenul de aplicare a schemei de ajutor de stat in sectorul creșterii animalelor pană la 31 decembrie 2022 Astfel, se urmărește acoperirea costurilor administrative aferente intocmirii şi menținerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate intreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care iși desfășoară activitatea in domeniul creșterii animalelor. Suma care va fi alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata ajutoarelor de stat in anul 2022, se aprobă prin Hotărare a Guvernului, după adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2022. 3. Suplimentarea sumelor necesare plății ajutorului de stat pentru motorină utilizată in agricultură pentru perioada 1 aprilie 2021 - 30 iunie 2021 Prin acest act normativ se completează sumele pentru asigurarea resurselor financiare necesare plății ajutorului de stat pentru motorina utilizată in agricultură pentru perioada 1 aprilie 2021 - 30 iunie 2021. Astfel, se suplimentează sumele alocate initial prin bugetul MADR pe anul 2021, de aproximativ 393 milioane lei, cu suma de 175,95 milioane lei, valoarea totală a schemei in anul 2021 fiind majorată la 569 milioane lei. TRANSPORTURI MEMORANDUM cu tema: aprobarea măsurilor propuse privind opțiunile de dezvoltare a magistralei de metrou M6 - sectorul nord Guvernul a aprobat memorandumul prin care s-a stabilit continuarea proiectului integral al magistralei M6 prin accelerarea demersurilor de licitare, contractare a ambelor sectoare de Nord și Sud De asemenea, acest proiect va fi corelat cu planurile de dezvoltare a Aeroportului Henri Coandă, in vederea maximizării eficienței investiției. Acest proiect, o extensie a magistralei M4 către Aeroportul Otopeni, va face legătura cu cele trei gări de pe traseul Gara Progresul - Gara de Nord - Gara Băneasa și Aeroportul Otopeni. Incă un considerent care a fost luat in calcul este că, prin această aprobare a memorandumului, se vizează o extindere a magistralei M6 de la Terminalul 1 al aeroportului la viitorul Terminal 2 al Aeroportului Otopeni. Iar in ceea ce privește trenul Gara de Nord - Otopeni, noi considerăm că este complementară această investiție, metrou - tren, datorită faptului că trenul București - Otopeni poate viza și cei 60% dintre călătorii Aeroportului Otopeni care nu sunt din București. Piața de servicii care este deservită de Aeroportul Otopeni se extinde foarte mult in afara Bucureștiului. 2021-10-04 20:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-04-08-13-29big_sigla_guvern.pngȘedința de guvern din 4 octombrieȘtiri din 04.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-4-octombrieGalerie foto 2021-10-04 18:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7649.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 04.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto Declarația premierului Florin Cițu la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social Florin Cițu: /.../Dacă trece moțiunea de cenzură, s-ar putea să nu mai avem guvern o perioadă și nu poți să iei hotărari de guvern care au implicații pentru bugetul anului viitor cu un guvern interimar. In acest caz am propus să ne vedem, să discutăm despre acest HG, despre salariul minim, să vedem dacă putem să rămanem la propunerea noastră, dacă mai sunt și alte discuții sau dacă amanăm discuția pe o ședință viitoare. Din punctul nostru de vedere, am vrea să mergem cu această variantă, dacă toată lumea e de acord, dacă nu, vedem care sunt argumentele. Ședința de astăzi o să fie de o jumătate de oră doar, este o zii cu agenda incărcată și intervențiile, dacă sunt, să fie foarte scurte. Aș incepe cu partea sindicală, dacă aveți una-două intervenții, după aceea să mergem in partea de patronate și să vedem cum putem să ajungem la o concluzie. 2021-10-04 13:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf6058.jpgPremierul Florin Cîțu a primit astăzi doza de rapel booster (doza a III-a) împotriva Covid-19, la Centrul de vaccinare din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”Știri din 03.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-a-primi-astazi-doza-de-rapel-booster-impotriva-covid-19-la-centrul-de-vaccinare-din-cadrul-spitalului-universitar-de-urgenta-militar-central-dr-carol-davilaGalerie foto Declarațiile premierului Florin Cițu după vaccinarea impotriva Covid-19 cu doza de rapel booster (doza a III-a) la Centrul de vaccinare din Spitalul Universitar de Urgență Militar Central - Dr. Carol Davila [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Ciţu: Bună ziua! Astăzi am făcut cea de-a treia doză cu vaccin, recomandată de medic, pentru a mă proteja in continuare de virusul coronavirus. Ii incurajez pe toți cei care deja s-au vaccinat și au deja șase luni de zile să vină să-și facă a treia doză, mai ales persoanele care sunt peste 65 de ani, persoane care au deja probleme, ar trebui să vină urgent să se vaccineze. Bineințeles, ii incurajez pe toți romanii; cei care nu s-au vaccinat ar trebui să se vaccineze. Ați văzut că majoritatea covarșitoare, absolută aproape, a persoanelor care astăzi se imbolnăvesc și care ajung in spital sunt persoane nevaccinate. Este foarte important, ați văzut presiunea pe spitalele din Romania, este foarte important să ne vaccinăm, este soluția, singura soluție pe care o avem acum este să ne vaccinăm. Dacă sunt cateva intrebări... Reporter: Domnule premier, in ianuarie, pe 13 ianuarie, cand ați fost tot aici pentru a vă vaccina cu prima doză, ați declarat că, citez, obiectivul meu este de a avea 10,4 milioane de persoane vaccinate in luna septembrie. Suntem in luna septembrie și sunt vaccinate 5.413.000 de persoane. Unde credeți că s-a greșit, cine este responsabil pentru că nu s-a ajuns la acel obiectiv, pe care chiar dumneavoastră l-ați impus la inceputul campaniei de vaccinare? Florin Ciţu: Obiectivul respectiv era legat de numărul de doze pe care puteam să-l avem pentru a vaccina persoanele. Era un obiectiv pe care il asumam, implicit spuneam că vom avea in Romania dozele respective și oamenii trebuie să se vaccineze. Dar ne uităm acum și ne-am uitat și la protestul de ieri, un protest cinic, in ziua in care aveam cel mai mare număr de persoane vaccinate, și vedem că avem multe explicații. Una dintre ele este că avem un partid in Romania și avem o mișcare susținută și de partide care ar fi fost oarecum proeuropene care au un mesaj antivaccinare, mesaj care este preluat, din păcate, și de televiziuni și dus mai departe, este un mesaj cu care trebuie să ne luptăm. Campania noastră la televizor a fost prezentată, dar nu cred că a fost prezentată la fel de mult cum au fost prezentate aceste mesaje. Cred că atunci cand ințelegem cu toții că trebuie să promovăm mai mult mesajele provaccinare și mai puțin pe cele antivaccinare, vom vedea mai multe persoane vaccinate. In același timp, trebuie să spun că este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să ne vaccinăm și trebuie să ne gandim că atunci cand ne vaccinăm ne protejăm pe noi și ii protejăm și pe cei din jurul nostru, familiile noastre, pe cei apropiați. Reporter: 8,98 este astăzi incidența pe capitală. Am văzut că au apărut acele restricții care ii vizează mai mult pe cei care nu s-au vaccinat. Credeți că aceasta ar fi o soluție astfel incat mai multe persoane să se vaccineze? Florin Ciţu: Asta este opinia noastră. Am văzut că și in alte țări s-a mers in această direcție, folosim aceeași metodă, persoanele care sunt vaccinate pot beneficia de mai multe sau nu, nu au aceste restricții, persoanele nevaccinate vor trebui să respecte aceste reguli. Reporter: Domnule premier, spuneați mai devreme despre protestul care a avut loc aseară. Au fost mulți manifestanți, și fără mască, ca atare ne așteptăm săptămana viitoare la o explozie a numărului de infectări. Ce strategie aveți sau cum veți gestiona impreună cu autoritățile avizate situația, avand in vedere numărul limitat de paturi la ATI? Florin Ciţu: Vedeți dumneavoastră, iresponsabilitatea unor oameni după aceea pică pe umerii celorlalți romani. Ceilalți romani trebuie să cheltuie mai mulți bani pentru că unii sunt iresponsabili și vor ajunge la spital. Vom asigura resursele necesare ca toți cei care, din păcate, vor avea nevoie - eu sper să nu fie mulți - dar cei care vor avea nevoie de ingrijiri medicale să beneficieze de condiții cat mai bune in această perioadă, dar să știți că sunt din ce in ce mai mulți oameni care se uită și spun că cei care sunt vaccinați, cei care respectă regulile se uită la ceilalți și spun: oare de ce trebuie să plătim noi pentru toate aceste iresponsabilități? Pană la urmă, repet, este datoria fiecăruia dintre noi, responsabilitatea noastră să ne protejăm, să-i protejăm pe cei din jur. Ce ar ajuta in această perioadă este ca politicienii, liderii politici să se dezică total de cei care au aceste campanii antivaccinare. Nu i-am văzut incă, dar vom vedea, dacă in perioada următoare... Reporter: /.../ amenzi au fost date aseară? Ce măsuri au fost luate și dacă vă așteptați la proteste și astăzi? Florin Ciţu: Mă aștept să fi fost date amenzi, incă nu avem situația amenzilor. Reporter: Dar ce faceți acum concret să revitalizați campania de vaccinare? Florin Ciţu: Campania de vaccinare s-a revitalizat, ați văzut că a crescut numărul de persoane, zilnic din ce in ce mai multe persoane se vaccinează. Vom promova ca și pană acum. Sunt astăzi aici să mă vaccinez cu a treia doză. Le spun tuturor că este singura soluție. Ați văzut, in Romania, deci vedem din ce in ce mai multe persoane care se vaccinează și incercăm prin toate aceste măsuri pe care le-am luat, in care persoanele vaccinate au acces sau răman... firmele răman deschise, activitățile economice răman deschise pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală. Reporter: Domnule premier, statul roman a eșuat in misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii, spunea președintele Romaniei, Klaus Iohannis, in urmă cu două zile in acea declarație după ce a avut loc acel incendiu la spitalul din Constanţa. Cine credeți că a eșuat, dacă este vorba despre un eșec la un nivel mai mare, avand in vedere numărul mic de persoane vaccinate? Florin Ciţu: Pană la urmă, o să reveniți la numărul de persoane vaccinate... Dacă ne uităm in Romania, repet, in această vară am avut o vară verde, Romania a fost o economie deschisă. Da, venea valul patru, am cerut să fie pregătită lumea, să fie pregătit sistemul sanitar pentru valul patru. O să avem o anchetă și rezultatele anchetei, vom vedea dacă a fost pregătit valul patru. Campania de vaccinare a fost o campanie prin care noi am adus vaccinul către toți romanii. Am avut campania de vaccinare Orașul vaccinează satul, ne-am dus in toată tara și am prezentat, am folosit resursele pe care ele avem. Dar, repet, in același timp, e nevoie de toată lumea și e nevoie ca noi toți să fim responsabili. Astăzi introducem și aceste măsuri cu certificat verde, de exemplu vaccinații pot să iasă in zone carantinate, vom vedea dacă și acestea dau rezultate. Sunt măsuri care au fost folosite și in Uniunea Europeană. Reporter: Domnule premier, mai sunt două zile pană la moțiunea de cenzură. Ați găsit acei 50 de parlamentari responsabili, așa cum ii numeați dvs, care să nu voteze moțiunea? Florin Ciţu: Vedeți dvs, in acest moment in Romania pană acum am discutat despre problemele din sistemul de sănătate, dar s-a creat o coaliție a iresponsabililor, o coaliție bizară, in care antivacciniştii stau la masă cu vacciniştii, proeuropenii cu antieuropenii doar pentru a da jos un guvern al liberalilor. Această coaliție nu are un plan B pe care să-l prezinte romanilor. Cei de la PSD nu vor să vină la guvernare, cei de la USR spun că ei vor cu cei pe care ii dau jos astăzi de la guvernare, ceea ce este iresponsabil, iar cei de la AUR nu vor nimic. Această coaliție trebuie să vină să ne spună ce vrea de la Romania. Ei sunt cei care vin marți să dea jos Guvernul Romaniei. Pașii următori trebuie să-i vedem de la AUR, USR și PSD, această coaliție iresponsabilă care, in acest moment, in Romania, stau și fac aceste jocuri politice, nu se ocupă de altceva decat de a dărama un guvern. Vă spun că orice se intamplă după ziua de marți este responsabilitatea celor de la USR, PSD și AUR. Reporter: Dacian Cioloş a declarat in această dimineață... Dacian Cioloş, noul șef USR PLUS, că așteaptă să fie invitat la discuții de către PNL. Veți iniția dvs aceste discuții? Florin Ciţu: PNL nu are ce discuta cu un partid care dă jos guvernul PNL, mai ales atunci cand se asociază cu AUR, un partid extremist și cu cei de la PSD, cei care sunt dușmanii romanilor. Deci, nu avem ce discuta in acest moment, iar după ziua de marți vom vedea care sunt opțiunile, dar eu zic că toaste opțiunile sunt pe masă după ziua de marți. In momentul cand alegi... Și aici, iarăși, trebuie să vedem această ipocrizie, dacă cei de la USR ar fi spus in campania electorală sau după aceea că ei vor vota alături de AUR și alături de PSD să dea jos guvernul PNL, niciodată n-am fi făcut o coaliție cu cei de la USR. Au fost necinstiți, n-au fost onești cu romanii și astăzi vedem că de fapt pentru USR nu există nici un fel de scrupule, se alătură acestor partide cu care noi, cei de la PNL, nu vrem să avem de a face. Reporter: Dacă moțiunea trece marți, pentru că matematic există această posibilitate, ce legitimitate mai aveți ulterior să conduceți Guvernul? Și dacă se poate să existe un premier din partea PNL care nu este președinte al Partidului National Liberal? Florin Ciţu: Partidul Național Liberal deja și-a exprimat opțiunea. A spus foarte clar: este un partid care va merge... in continuare va face totul pentru a fi la guvernare și pentru a implementa programul de guvernare. L-am văzut și pe domnul Dan Barna, care spunea un lucru pe care ar trebui cu toții să il ținem minte acum, nu? Spunea că obiectivul politic e important, nu instrumentul. Vom folosi această declarație mai departe. Reporter: De ce nu au intervenit aseară jandarmii, deși protestul a ținut pană după miezul nopții și intraseră in vigoare noile reguli? /.../ Florin Ciţu: Va trebui să vorbiți cu cei de la Ministerul Afacerilor Interne și cu prefectul, de obicei de acolo se dau... Reporter: /.../ incendiul de la Constanța cine va plăti pentru cele șapte vieți? Și dacă vor fi date ajutoare și ce ajutoare familiilor? Florin Ciţu: Știu că și de la Primăria Constanța vor fi date ajutoare, și de la Guvern vor fi date ajutoare, in ședința de luni va fi această decizie. Reporter: In acest context aș mai avea o intrebare. Dumneavoastră, cand vă tratați, mergeți la spitalele de stat sau la cele private? Florin Ciţu: Este un protocol pentru... Reporter: Cand ați fost ultima dată intr-un spital? Florin Ciţu: Este un protocol pentru funcție. Cand nu sunt in funcție, mă tratez la orice spital. In această funcție există un protocol pentru a te trata. Reporter: Dumneavoastră impărtășiți ideea șefului statului că acesta este un stat eșuat? Florin Ciţu: Eu spun că acest Guvern are responsabilitatea de a corecta greșeli făcute in ultimii 30 de ani de zile. Am inceput bine, am inceput cu reforme, la un moment dat bineințeles că un partid s-a hotărat să plece, pentru că incompetența unui ministru nu a vrut să fie acceptată in acest partid și a mers mai departe. Și aici aș mai vorbi și despre moțiunea de marți, pentru că este un lucru foarte bizar. Eu am citit moțiunea celor de la PSD și acolo spun foarte clar că miniștrii transporturilor, ministrul sănătății, ministrul justiției, ministrul investițiilor au fost incompetenți. Oare votul celor de la USR pentru această moțiune validează această opinie? Și dacă validează, inseamnă că eu am fost prea indulgent și i-am păstrat prea mult in guvern? Adică, nu mai ințelege nimeni ce se intamplă aici. /.../ Incă o intrebare. Reporter: /.../ mai devreme, restricțiile, fie că vorbim de restricții pentru persoanele nevaccinate, introducerea certificatelor astfel incat poate astăzi nu mai vorbeam de un număr așa de mare de infectări. Florin Ciţu: Restricțiile... De fapt nu sunt restricții, trebuie să fim cinstiți, acestea nu sunt restricții, sunt măsuri prin care noi introducem certificatul de vaccinare ca activitățile din Romania să poată să meargă mai departe, fără să existe riscul pentru persoanele care sunt acolo. Ele au venit... au fost adoptate in funcție de cum au fost propuse de specialiști. Așa am lucrat de la inceput, așa lucrez și in continuare. Specialiștii vin și propun. Astăzi au propus ceva, in CNSU, a fost aprobat, după aceea a fost hotărare de guvern, in funcție de cum a evoluat situația. Și vă spun că ieri eu am fost si am vorbit cu mai mulți oameni care au activități economice. Toți erau fericiți că pot să rămană deschiși in perioada următoare doar pentru persoanele vaccinate și trecute prin boală. Pană la urmă, trebuie să mergem mai departe, iar oamenii au ințeles și sunt foarte mulți oameni de bună-credință in Romania care ințeleg această situație. Reporter: Dar, pe de altă parte, dacă imi permiteți, s-a creat un oarecare haos - dacă imi permiteți termenul - in ultimele zile, pentru că vineri seară Prefectura a venit cu un comunicat prin care... Florin Ciţu: Corect, este adevărat, pentru că ei aveau... Reporter: ... ulterior au revenit și acum există o confuzie referitoare la masca de protecție in aer liber /.../ Florin Ciţu: Nu este nicio confuzie. Masca de protecție in aer liber la peste 6 la mie este obligatorie, nu este niciun fel de confuzie. Reporter: In comunicatul dat seara trecută și in hotărarea adoptată de Prefectură este specificat următorul lucru: că este obligatorie masca de protecție in spatii deschise, piețe, targuri, talciocuri, spatii /.../ Florin Ciţu: Deci spatii deschise. Reporter: Nu este acea prevedere ca in CNSU, ca in hotărarea CNSU cu peste 6 la mie. Florin Ciţu: Spatii deschise sunt spatii deschise, aglomerate și așa mai departe. Mulțumesc mult de tot! Să aveți un weekend plăcut. 2021-10-03 12:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-10-03-12-14-38big_image2.jpegDeclaraţii de presă susținute de șeful DSU, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, şi de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, la finalul ședinței de guvern din 2 octombrieȘtiri din 02.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-eful-dsu-secretar-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-raed-arafat-si-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-transporturilor-ionel-scriosteanu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-2-octombrieGalerie foto [Check against delivery] Raed Arafat: Bună ziua! O să incep, in primul rand, prin a prezenta datele de astăzi ale situației pandemice și evoluția care a avut loc in ultima săptămană, pentru a nu ține din nou conferința de presă săptămanală care se referă la evoluție - deci, prezentarea datelor o să o fac aici. In intervalul 1 octombrie ora 10:00 - 2 octombrie ora 10:00 - astea sunt datele de astăzi - au fost inregistrate 12.590 de cazuri de persoane nou-pozitivate cu virusul SARS-CoV-2. Au fost realizate 26.553 de teste RT-PCR și 52.429 de teste antigen. In aceeași perioadă au fost raportate de către Direcțiile de Sănătate Publică 184 de decese, in județele Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dambovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea, Ilfov și București. Două dintre decese au fost inregistrate la categoria de varstă 30-39 de ani, 10 la categoria de varstă 40-49 de ani, 14 la categoria de varstă 50-59 de ani, 45 la categoria de varstă 60-69 de ani, 67 la categoria 70-79 de ani și 46 la categoria peste 80 de ani. Din totalul deceselor din ultimele 24 de ore, 151 prezentau comorbidități, patru fără comorbidități și pentru 29 incă nu au fost raportate comorbiditățile. 11 dintre pacienții decedaţi care erau vaccinați prezentau boli asociate grave, iar la trei pacienți vaccinați nu au fost raportate comorbidități pană in prezent. Situația pacienților internați la acest moment este următoarea: persoane internate pe secții - 11.328, dintre care 325 de copii. Persoane internate in Secțiile de Anestezie Terapie Intensivă - 1.412, dintre care 20 de copii. La acest moment, la nivel național, conform datelor furnizate de Centrul Național de Conducere și de Ministerul Sănătății avem alocat un număr de 1.417 paturi ATI operaționale la nivel național, dintre care 299 in București. De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de incă 114 paturi ATI destinate pacienților COVID, dintre care 50 in București. Aceste paturi sunt activate in dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale. Inainte să intrăm, in cursul dimineții, au fost raportate 11 paturi libere in țară, zero in București. Dacă imi permiteți, o să iau cateva aspecte de evoluție in ultima săptămană. Deci, am inceput săptămana 24 septembrie cu 7.116 cazuri, astăzi suntem la 12.590 de cazuri, ce arată trendul crescător clar incontinuu. La Terapie Intensivă, de la 1.116 pacienți in 24 septembrie, astăzi suntem la 1.412 pacienți - trend clar crescător. Din raportul Institutului Național de Sănătate Publică, 92% din decesele inregistrate au fost la persoane nevaccinate, acesta este raportul 20-26 septembrie. 92% din decesele inregistrate au fost la persoane nevaccinate, in săptămana 20-26 septembrie 74,7% din cazurile confirmate au fost inregistrate la persoane nevaccinate. De la inceputul pandemiei pană in prezent, 85,8% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani. 94,5% din persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate asociată. Ca evoluție a incidenţelor, continuă creșterea numărului localităților care au trecut de 1 la mie și se situează la incidență intre 1 și 3 la mie. Dau exemple: din Argeș, de exemplu, 33 de localități săptămana trecută, acum suntem la 53 de localități; la Bacău 43 de localități săptămana trecută, acum suntem la 51 de localități; la Brașov 19 localități săptămana trecută, acum suntem la 30 de localități; și, de fapt, toate județele prezintă crește la numărul localităților care au ajuns sau au incidență intre 1 și 3 la mie. Același lucru se poate spune și la localitățile cu incidență peste 3 la mie. Deci, avem creșteri in toată țara. Argeș de la o localitate la 16 localități, Bihor de la patru localități la 20 de localități, Harghita de la o localitate la patru localități, Hunedoara de la o localitate la 11 localități și exemplele pot continua in acest sens. Monitorizarea localităților, și vreau să dau ca evoluție, in 9 septembrie erau 49 de localități peste 3 la mie, in 17 septembrie 115, in 23 septembrie 350, iar in 1 octombrie suntem la 869 de localități cu incidență peste 3 la mie. Mai multe localități mai mici au fost carantinate, la acest moment avem localități carantinate in județele Maramureș, Botoșani, Mehedinți, Olt, Dambovița și Ialomița. Din analiza noastră se vede că localitățile carantinate, chiar dacă la un moment arată un platou sau continuă să crească o zi, două, in final toate incep să arate o scădere după carantinare. Ca măsuri medicale, la nivelul Centrului Național de Conducere a Intervenției, intre in 1 septembrie și 8 septembrie au fost doar 50 de solicitări de transfer. Săptămana care a trecut, intre 18 și 23 septembrie, au fost 535 de solicitări de transfer. In săptămana in care ne aflăm acum, deci, 24 septembrie-1 octombrie, 1.012 solicitări, deci, s-au dublat, aproximativ, solicitările de transfer. Au fost emise 315 ordine de detașare de personal medical, intre 1 iulie și 1 octombrie a crescut numărul, 825 de personal medical detașat intre 9 septembrie și 1 octombrie. La paturile ATI, cum am explicat, există acum 1.417 ATI, 299 din ele sunt in București. Situația comparativă la Unitățile de Primiri Urgențe, săptămana 18-23 septembrie au fost 5.202 pacienți la Unitățile de Primiri Urgențe, din care 2.405 confirmați pozitiv, pe cand in perioada 24 septembrie-1 octombrie au fost 9.454 de pacienți la Unitățile de Primiri Urgențe, din care 5.285 au fost confirmați pozitiv. Asta a fost prezentarea situației și, dacă imi permiteți, o să trec la prezentarea Hotărarii de Guvern de modificare a Hotărarii de prelungire a stării de alertă. Hotărarea aprobată astăzi va permite desfășurarea unor activități doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a și a 180-a zi ulterioră confirmării infectării cu virusul, deci, cei trecuți prin boală. Aceste două categorii vor avea anumite măsuri care vor permite desfășurarea activităților in localități cu incidența de infectare de peste 6 la mie. Intrebarea de ce nu permitem și testaților? am mai explicat-o. Există un management al riscului aici. Considerăm activitățile care au fost reglementate ca activități cu risc și, pentru a reduce numărul celor care pot ajunge la spitalizare, la Terapie Intensivă, testații, chiar dacă sunt testați, ei pot să se infecteze, ei pot să aibă probleme și pot să ajungă la Terapie Intensivă. Motiv pentru care in zonele in care este riscul mai mare a rămas prelungirea unor activități după 6 la mie incidență doar pentru persoanele testate și persoanele care sunt trecute prin boală. O să dau cateva exemple și după aceea o să vedeți comunicarea care se va da de la nivelul guvernului, cu toate măsurile care sunt luate. De exemplu, organizarea evenimentelor private - nunți, botezuri - o să fie permisă cu participarea acestor două categorii de persoane, pană la 50% din capacitatea maximă, dar nu mai mult de 200 de persoane, dacă incidența este peste 6 la mie. In spațiile inchise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul Romaniei cu participarea spectatorilor pană la 50% in capacitatea maximă a spațiului, din cele două categorii de persoane, cu asigurarea unei distanțe de minim 1 metru intre persoane și purtarea măștii de protecție. Organizarea și desfășurarea activității in cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole sau concerte sunt permise cu participarea publicului pană la 50% din capacitate, tot pentru cele două categorii de persoane și, bineințeles, cu purtarea măștii. Organizarea și desfășurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise cu participarea publicului pană la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție, pentru cele două categorii, cum am zis inainte. Organizarea și desfășurarea spectacolelor de tip drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membri ai aceleiași familii sau reprezintă grupuri de pană la patru persoane, dar cu condiția să fie vaccinate sau trecute prin boală. Activitățile recreative și sportive desfășurate in aer liber se desfășoară in județele/localitățile cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc impreună. Organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene să fie permisă cu participarea persoanelor pană la 50% din capacitatea maximă a supațiului din interior sau exterior, cu suprafață minim 2 metri pătrați pe persoană și cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică. Activitatea cu public a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, in interiorul clădirilor, precum și la terase, este permisă pană la 50% din capacitatea maximă, intre ora 5:00 și 24:00. Iar magazinele, mall-urile etc. pană la ora 22:00, rămanand, bineințeles, funcționale activitățile de take away și de livrare. Pentru a ieși, ca și excepții de ieșire in zonele in care există limitări de circulație, deci, persoanele vaccinate sau trecute prin boală vor fi dintre persoanele care au excepția pentru a putea ieși in perioada de interdicție. Deci, cam astea sunt modificările și vreau să subliniez aici, bineințeles mai sunt modificările pentru școli, dar acolo cred că subiectul a fost explicat și epuizat de colegii de la Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. La acest moment, aceste date au fost stabilite, bineințeles, in urma unei ședințe a Grupului tehnico-științific, după care au fost trecute prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, iar astăzi prin procedura de hotărare de guvern. Inainte să finalizez, totuși, astăzi a fost emisă incă o hotărare de guvern de importanța majoră pentru noi pe sistemul de urgență și asta este pentru a aviza investiția care depășește 40 de milioane lei, pentru că este obligatoriu să se emită pentru astfel de investiții hotărari de guvern, pentru achiziționarea a doua avioane de transport medicalizat, care vor funcționa in cadrul Inspectoratului de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, respectiv, al SMURD-ului. De fapt, acest aviz s-a primit astăzi, licitația fiind deja in curs de finalizare, suntem in ultima etapă a licitației. Vorbim de două avioane mediu-curier, fiecare cu capacitatea intre doi și trei pacienți, doi de terapie intensivă, posibilitate de transfer cu ECMO, posibilitate de transfer cu incubatorul și, bineințeles, care acoperă o rază mare de acțiune. In situația in care licitația, care se află in ultima fază, va fi terminată, noi sperăm că semnarea contractelor va avea loc chiar in cursul acestei luni. Deci, e un lucru foarte pozitiv pentru noi, pentru că vor inlocui avioanele vechi pe care le avem și care au fost prin donație, le vor inlocui și ele vor trece ca rezervă și vom avea două avioane moderne noi, care vor deservi populația Romaniei, și in interiorul Romaniei și in exteriorul ei. Subliniez, achiziția celor două avioane este din fonduri europene, nu este din fondurile naționale, este bineințeles o cotă de participare, dar este din fonduri europene nerambursabile, din programul POIM. Deci, vă rog, acum dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua! Vă rog, dacă se poate, să ne lămuriți puțin in privința purtatului măștii in aer liber, dacă este in continuare obligatorie? Raed Arafat: La rata de infectare peste șase la mie, da, va fi obligatorie, dar vor fi și excepții, anumite activități. Asta o veți vedea cand se emite ordinul ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne in ziua de luni, care vor stabili și excepțiile unde nu se poartă. De exemplu: dacă sunt activități sportive in parc, undeva, acolo nu se va purta, dar in zonele care sunt aglomerate, in zonele unde este risc de infecție se va purta, dar aici se va emite un ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne care va stabili aceste excepții. Va apărea, sperăm, in cadrul zilei de luni. Reporter: Ar putea fi considerată o excepție, de exemplu, acea zonă in care oamenii merg, dar nu este foarte aglomerat ? Raed Arafat: Aici depinde acum, pentru că foarte aglomerat sau aglomerat depinde fiecare cum interpretează. Deci, cu siguranță aici se vor consulta și colegii de la INSP pentru a stabili clar care vor fi excepțiile clare de la portul măștii la o incidență peste șase la mie. Deci, asta este ce pot să vă spun acum, vom vedea luni cand va ieși ordinul. Mulțumesc! Reporter: Referitor la școli, am văzut că nu se mai ține cont de incidență, insă propunerea face referire la faptul că ar trebui aprobate acele teste rapide... Raed Arafat: Salivare. Reporter: De salivă, da. Raed Arafat: Teste neinvazive, de screening. Reporter: Cand ar putea fi achiziționate aceste teste și ce se intamplă pană atunci? Raed Arafat: In momentul in care primim specificațiile lor și știu că Ministerul Sănătății deja a acționat și la nivelul ANMDMR-ului, Agenției Naționale a Medicamentului, deci, a acționat deja ca să ne dea specificațiile lor, deci, in momentul in care le avem va porni licitația ONAC-ul pe procedurile din Ordonanța 11 și sper ca să primim in foarte scurt timp primele cantități din aceste teste. Deci, pană atunci, clar răman testele antigen rapide, pană vor veni aceste teste să faciliteze după asta testarea de screening non-invazivă, adică, in care nu trebuie să faci nimic care să deranjeze copilul, pentru că se ia din salivă. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Domnule Raed Arafat, voiam să vă intreb, in primul rand, dacă autoritățile vor fi pregătite in scenariul in care, din ce spun specialiștii, vom avea peste 20.000 de cazuri de infectări cu coronavirus de la mijlocul acestei luni? Raed Arafat: Deci, noi continuăm să creştem numărul. In situaţia in care numărul continuă să treacă de la limita pe care noi o realizăm există soluţii complementare, ca in orice situaţie de dezastru. De exemplu, se poate limita activitatea electivă pentru două-trei săptămani. Ştiu că acest lucru nu este un lucru care este foarte agreat de multă lume, dar dacă ai intr-adevăr nevoie de foarte multe paturi şi nu poţi să continui să le creşti păstrand o activitate comună a sectorului non-COVID cu sectorul COVID, atunci sectorul non-COVID se poate limita la urgenţe şi la cazurile care nu se pot amana, care decid medicii că nu se pot amana, că este un caz oncologic, că este un caz care nu poate fi amanat atunci, il rezolvă, dar nu intră cazurile programabile, care pot fi amanate două-trei săptămani, ca să facă loc pentru creşterea care are loc pe cazurile COVID. Nu am ajuns la această fază, totuşi, am ajuns la faza in care am restabilit impreună cu Ministerul Sănătăţii că unele spitale sunt deja spitale COVID. Avem Spitalul Sf. Ioan, avem Spitalul Malaxa şi asta este o soluţie. Deci, avem soluţii la indemană, care, din păcate, ne forţează situaţia să le adoptăm, nu sunt soluţii pe care le adoptăm de plăcere, ci sunt soluţii pe care le adoptăm intr-o situaţie de catastrofă, unde avem mult mai multe solicitări decat posibilitatea de a asigura in condiţia actuală dacă nu adoptăm soluţiile suplimentare. Reporter: Avand in vedere incendiul care a avut loc la Constanţa, voiam să vă mai intreb dacă, de exemplu, mai luaţi in calcul să mai folosiţi acele TIR-uri ATI, pentru că ştim că au fost. Raed Arafat: Dar incendiul de la Constanţa a fost intr-o secţie din interiorul spitalului. De ce le amestecăm cu TIR-urile de la ATI? Reporter: Pentru că au fost, din ce ne amintim anul trecut, probleme şi cu TIR-urile de la ATI. Raed Arafat: A fost o problemă care nu era incendiu. Una a fost alarmă falsă că a fost incendiu - s-a dovedit că nu a fost incendiu. Cineva a dat telefon şi a dus toţi pompierii din Bucureşti la Marius Nasta, dar nu a fost incendiu. Şi a doua era din cauza manipulării greşite a instalaţiei de oxigen, care iarăşi nu a fost incendiu, iar aici, dacă ne vom gandi aşa, atunci trebuie să inchidem şi Spitalul de campanie Ana Aslan, pentru că şi acolo poate să pornească un incendiu, putem să inchidem alte cateva spitale care sunt mai vechi, că şi acolo poate să pornească un incendiu, după care să stăm să vedem unde tratăm bolnavii. Cum am zis inainte, TIR-urile nu sunt o soluţie de o situaţie obişnuită. TIR-urile sunt o soluţie pentru o situaţie excepţională. Aşa cum sunt şi containerele, care sunt create intr-un mod fix, langă spitale. Şi astea sunt soluţii la care altădată nimeni nu s-ar fi gandit la ele; sunt soluţii pentru situaţii excepţionale. In situaţii excepţionale suntem forţaţi şi trebuie să adoptăm soluţii care să ne permită să salvăm vieţi sau să facem ce trebuie pentru oameni. Altfel, dacă punem in faţa noastră: măsura asta poate să insemne asta, măsura asta poate să insemne asta, nu ne asumăm nicio responsabilitate, inseamnă că stăm şi ne uităm şi cerem condiţii perfecte intr-o situaţie de dezastru, care nu prea se poate. Reporter: Aş dori să ne mai lămuriţi puţin şi ce se va intampla in capitală, in contextul acestei hotărari pe care tocmai aţi aprobat-o, pentru că in acest moment există şi o decizie de la CMBSU - Consiliul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă - din Capitală care cumva a adoptat măsuri mai dure in Bucureşti... Raed Arafat: Decizia a fost adoptată in baza Hotărarii de Guvern care acum este in vigoare. Ei trebuiau să o adopte pentru că trebuiau, conform hotărarii, in 48 de ore să adopte măsura. După ce se publică această hotărare, comitetul din Bucureşti va trebui să se convină şi să se intrunească şi să adapteze hotărarea lor la hotărarea nouă de guvern care a ieşit. Deci, in momentul in care se publică, ei pot modifica deciziile lor de ieri, in sensul modificărilor care au fost făcute astăzi in hotărare. Reporter: Atunci magazinele care ar trebui să inchidă astăzi la 20:00 se vor inchide azi la 20:00, dar de maine se vor inchide la 22:00. Raed Arafat: Depinde cand adoptă decizia comitetul din Bucureşti, depinde cand se publică hotărarea, dar dacă se publică şi adoptă decizia şi spune că este aplicabilă de acum, atunci magazinele pot continua. Dacă nu, ei vor respecta ce este in hotătarea municipiului pană schimbă hotărarea lor. Reporter: Şi ultima intrebare, dacă imi permiteţi, restricţii suplimentare pentru o rată de infectare peste 8 la mie ne-am putea aştepta? Raed Arafat: Nu, la acest moment nu avem, nu sunt, decat că ar trebui să respectăm chiar regulile şi aici chiar cred că avem destule măsuri dacă s-ar respecta, cred că putem controla situaţia şi să vedem o scădere, dar important este să se respecte. Adică, la restaurant, unde se spune certificat verde, să verifice certificatul verde. La locurile unde spunem că intră numai aceste categorii de persoane, numai aceste categorii să intre. Dacă incălcăm aceste reguli și dacă considerăm că nu e necesar să le respectăm, cu siguranță, dacă valul continuă, platoul, cel puțin cand va ajunge la un platou, că pană acum nu putem să spunem că am ajuns la un platou, acest platou va avea o durată lungă pană incepe să scadă și să scadă semnificativ. Și nu am dori acest lucru. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să răman un pic la intrebarea legată de Prefectură. Consider că s-a creat o confuzie. S-au schimbat, se vor schimba, de fapt, două hotărari in aceeași zi. Oameni care aveau programate evenimente - nunți, botezuri - le-au anulat din necunoștință de cauză, au crezut că vor fi interzise. Credeți că s-a așteptat prea mult luarea unei decizii? Raed Arafat: Prefectura știa că... Nu cred... nu e ideea că s-a așteptat foarte mult. La acest moment a fost o hotărare de guvern care era aplicată și Prefectura a luat o decizie in baza ei; asta era legea, asta era legislația. Și acum au fost modificate anumite prevederi și acum aceste prevederi se aplică. Deci, acum, in briefingul acesta, cu siguranță toată lumea ne aude, toată lumea ne ascultă, toată lumea află acest lucru. Oricum, hotărarea CNSU a fost scoasă deja și se știa că urmează să se adopte. Deci, predictibilitatea pentru oameni și o informare că acest lucru urmează a fost făcută. Că nu s-a ținut ședința de guvern, s-a ținut astăzi, acesta este alt lucru. Dar deja din hootărarea CNSU se știa care sunt deciziile care urmează să fie luate. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule Arafat! Cateva clarificări, dacă se poate, referitor, la ce spunea colegul meu. Vorbeați de respectarea regulilor, dar sancțiuni pentru care practic... dacă nu se verifică acel certificat? Raed Arafat: Există o gamă de sancțiuni ce se pot da, dar clar că pentru unii aceste sancțiuni nu ii opresc să facă mai departe ce fac și să nu respecte regulile. In final, noi am apelat intotdeauna la responsabilitatea individuală și la responsabilitatea noastră ca comunitate. Dar sancțiunile există, se pot da, asta nu este o problemă. Problema noastră este să nu ajungem acolo și problema noastră este cand ajungem să controlăm, să intrăm și să ieșim fără să găsim nimic; asta am dori. Dacă intrăm și vedem că situația nu se respectă și dacă continuă să crească. Deci, să pun altfel situația. HoReCa mi-a cerut foarte mult ca să păstrăm restaurantele deschise. Știu că au discutat la toate nivelurile, cu Ministerul Economiei, cu toată lumea. Noi am dat o ocazie acum. Dacă HoReCa dorește să rămană deschise, restaurantele pentru persoanele vaccinate și trecute prin boală, să respecte regulile, pentru că dacă incepe să crească din nou, adică continuă să crească, că e in creștere acum, și vedem că nu se respectă regulile, vor forța poate alte măsuri mai tarziu. De aici, ca să controlăm situația, ei trebuie să fie cei care sunt responsabili acum să respecte regulile, pentru că ei au restaurantele deschise, cu anumite reguli. Nu respectă regulile, vor aduce după asta alte rezultate, alte măsuri poate. Și nu am dori să ajungem acolo, chiar nimeni nu dorește să ajungă acolo. Așa că e datoria lor acum, acum e in mana lor să respecte regulile. Inainte să ajungem noi să controlăm, ei să fie primii care controlează situația, la intrare in restaurant, la intrare intr-un anumit loc și să spună: arată-mi certificatul verde. Nu ai certificatul verde, imi pare rău, nu poți intra. Cam asta trebuie să fie situația. Reporter: Și cam de la cat la mie credeți că se ridică problema să se schimbe aceste... Raed Arafat: Nu se pune așa ceva, nu am discutat așa ceva, nu s-a discutat. Noi sperăm totuși să respecte regulile și să ințeleagă foarte bine că, comparativ cu valurile trecute, acum, ați văzut, sunt zone pe care altă dată le inchideam, acum nu le mai inchidem, dar dăm niște măsuri care să ne asigure că riscul rămane totuși cat de mult controlat și limitat. Dacă ei nu ajută in acest sens și dacă ei nu respectă aceste reguli, in restaurante, in locațiile respective, in teatre, oriunde, să verifice acest certificat verde și să intre numai cei care il au. Adică am auzit niște chestii hilare, că merg unii cu un cod QR pe care nu il citește nimeni, se uită, a, ai cod QR, intră! Nu. Trebuie să ai aplicația, care e descărcabilă gratuit, a fost explicat cum și de unde, și să verifici codul, să vezi că acolo are nume, acolo iți arată: e vaccinat, este trecut prin boală sau este testat. Pentru categoria de peste 6 la mie nu intră acel testat; intră primul și al doilea, vaccinat sau trecut prin boală. Trebuie cineva să stea să facă acest lucru, dacă intr-adevăr dorința este să continue activitatea. Reporter: Clar, pană la 24:00; după 24:00 nimic nu mai rămane deschis, nu? Că am văzut că toate aceste activităţi... Raed Arafat: Da. După 24:00 răman livrările și take-away-urile, pentru cine poate să circule. Reporter: Da. Şi incă o clarificare referitoare la mască: spuneați că e vorba de un ordin comun luni /.../ Raed Arafat: Este ordinul din 2020; va fi modificat numai. Reporter: Dacă o să dea Prefectura hotărarea astăzi, se publică practic... In București, spre exemplu: mască de la noapte, de maine dimineață, sau se aşteaptă ziua de luni pentru acel ordin cu excepţiile? Raed Arafat: Nu. Condițiile purtării măștii se fac prin ordin, deci, hotărarea de guvern va stabili baza, că trebuie actualizat; ordinul, cand iese, va fi cel care stabilește obligativitatea și unde. Şi excepțiile! Reporter: Vă mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intrebăm: in cazul in care observăm că de la o zi la alta rata de incidență crește in Capitală, sunt șanse la un moment dat ca Bucureștiul să intre in carantină totală? Raed Arafat: La acest moment nu s-a discutat și, vedeți, pană la măsura carantinării se iau alte măsuri care să limiteze răspandirea. Deci, iarăși, tendința și dorința noastră este să nu blocăm un oraș mare, cu economie cu tot, mai ales că avem acum căile de a rezolva problema. Noi revenim și cerem oamenilor, totuși, să accepte să meargă să se vaccineze cat mai repede, cat mai mulți, ca să ieșim din această situație. Uitați-vă alte țări cum stau. Chiar sunt țări cu cifre mari de cazuri, dar cu puțini care ajung la Terapie Intensivă. Nu e ca la noi, pentru că la noi numărul celor vaccinați este mic. Deci, aici trebuie să ajungem, să convingem oamenii, să le explicăm să intre, să caute, să intrebe, să meargă să se vaccineze, ca să avem un număr mare de persoane vaccinate. Am văzut că numărul incepe să crească. Probabil că tendința asta va continua și sper să continue, și atunci, intr-un anumit interval de timp, poate că reușim să controlăm situația creșterii și mai ales situația impactului pe sectorul sanitar. Că nu e numărul cazurilor in sine problema; problema este cate dintre aceste cazuri ajung cu nevoia de internare, cu nevoia de oxigen, cu nevoia de terapie intensivă. Reporter: Şi incă o lămurire, in legătură cu aceste certificate verzi. Spre exemplu, doar angajații HoReCa pot verifica aceste certificate, nu şi cei din cadrul Poliției, in cazul in care /.../? Raed Arafat: Nu, oricine poate să verifice acest lucru in zonele in care accesul este reglementat prin hotărare de guvern: teatre, cinematografe. Şi la cinematograf trebuie să-ţi ceară certificatul verde, chiar inainte să-ți vandă biletul, ca să nu iei biletul, să ajungi, după care să faci scandal că ai cumpărat biletul și nu poți intra. Deci, acolo trebuie verificat: vrei să intri la cinematograf, atunci trebuie să vedem certificatul tău verde, cu cele două condiții, dacă incidenţa este peste 6 la mie. Reporter: Asta, in cazul in care datele de pe certificatul verde să coincidă cu datele de pe buletin. Raed Arafat: Buletinele nu se verifică nici in alte țări, doar in cazul unui control al organelor de control oficiale - poliție, alte organe de la DSP. Dacă se intamplă să vadă că buletinul nu se pupă cu datele, inseamnă că ai prezentat un act fals și rişti dosar penal. Reporter: Aceste măsuri vor fi reevaluate la două săptămani, așa cum se intampla pană acum, in trecut? Raed Arafat: Intotdeauna măsurile se evaluează continuu de noi și de centrul de conducere a intervenției, de Institutul Național de Sănătate Publică. Acum, astea sunt măsurile. Clar, o să urmărim acum care e impactul lor. Impactul lor va fi cam la 14 zile, să zicem. Clar că vom vedea: ne-am oprit, continuăm să creștem, e un platou care continuă fără să scadă, incepe scăderea - asta normal că va fi evaluat, dar nu inainte de 14 zile. Orice măsură, totuși, are nevoie de 14 zile. Reporter: Actorii au atras atenția, cei nevaccinați, că aceste reguli practic nu le mai permit să meargă la locul de muncă, pentru că le-a fost refuzată posibilitatea de a prezenta un test. Ce soluție aveți pentru cei care...? Raed Arafat: Nu i-a guvernat hotărarea asta pe cei care sunt la locul de muncă. Acolo, fiind raporturi de muncă, orice modificare trebuie să fie prin proiect de lege. Insă actorii pot să se testeze, pot să se asigure că sunt asimptomatici; ei sunt pe scenă, oamenii sunt in sală. Deci, la acest moment, nu se aplică raporturilor de muncă. Pentru asta vedeți că nu s-a intrat in hotărarea de guvern pe anumite chestii care trebuie numai prin lege făcute. Insă măsurile care s-au luat aici considerăm - chiar dacă sunt și alte păreri, și știm legislația actuală și modul in care am stabilit pană acum măsurile - le considerăm măsuri de sănătate publică și că se pot lua in această formă. Reporter: O să avem și un miting in București; cel mai probabil numărul de 100 de participanți, toți cu certificat verde, va fi depășit posibil /.../ Raed Arafat: Știm acest lucru, știm, regula e regulă; e un miting care știu că nu are aprobare, dar aici deja nu intru..., aici colegii de la ordine publică știu care sunt măsurile, ce se face, cum se face, cum se manageriază situația respectivă. Oricum, nu putem cere să aibă vaccin unora care vin nemulțumiți și de vaccin, și de măsuri, și de nimic, așa că e o situație care va fi gestionată la nivelul ordinii publice. Reporter: Totuși, legea prevede acest lucru. Cum veți face? Vom avea iar o situație care nu intră sub incidența legii, cum s-a intamplat in trecut? Raed Arafat: Deci, vă rog, aici orice măsură care se ia este măsură la nivel de ordine publică, nu am cum să răspund. Oricum, colegii noștri incearcă tot timpul să rezolve problemele de ordine publică fără conflicte majore și fără probleme majore, să zicem. Dar, clar, cei care vin știu că incalcă regula și pot fi amendați, și pot să primească amendă și acasă. Sunt convins de acest lucru. Dacă nu trebuie luate alte măsuri... Dar aici, din nou, trebuie colegii de la ordine publică, in mod deosebit jandarmeria, care se ocupă de aceste situații, să se pronunțe. Reporter: Hotărarea intră in vigoare din această seară... Raed Arafat: Va fi publicată astăzi. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb de copiii sub 12 ani, care nu fac vaccin, care poate nu trec prin boală, ei ce fac, pot să participe la evenimente sau nu? Raed Arafat: Da, copiii sunt scutiți oricum, pană la 12 ani sunt scutiți. Reporter: Deci, vaccinații, cei trecuți prin boală și copiii pană la 12 ani. Raed Arafat: Da, deci, copiii nu intră la aceste restricții. Reporter: Incă o precizare, vă rog. Acea declarație pe proprie răspundere pentru persoanele care fie mergeau la muncă, fie se deplasau in caz de urgență mai este valabilă in ceea ce privește carantina pe timpul nopții? Raed Arafat: Aici hotărarile locale decid acest lucru, dar este normal, din momentul in care ai excepții, că trebuie să ai și o declarație cand ieși pe baza excepției, ca să o prezinți organului de control. Mulțumesc. O zi plăcută! Ionel Scrioşteanu: Bună ziua! Dați-mi voie să dau o veste bună locuitorilor din regiunea București-Ilfov, aproximativ 3 milioane de cetățeni. Astăzi a fost aprobat in ședința de guvern memorandumul cu tema Aprobarea măsurilor propuse privind opțiunile de dezvoltare a magistralei de metrou M6, sectorul nord. Și cele două puncte care concluzionează memorandumul sunt: Continuarea proiectului integral al magistralei M6 prin accelerarea demersurilor de licitare, contractare a ambelor sectoare de Nord și Sud și 2- Corelarea viitoare a proiectului cu planurile de dezvoltare a Aeroportului Henri Coandă, in vederea maximizării eficienței investiției. Iar motivele pentru care guvernul a aprobat astăzi acest memorandum - să vă expun cateva dintre acestea. Primul ar fi că acest proiect face parte din Strategia de dezvoltare a transportului in regiunea București-Ilfov, PMUD 2016 - 2030. Acest proiect, care, de fapt, este o extensie a magistralei M4 către Aeroportul Otopeni, va face legătura cu cele trei gări de pe traseul Gara Progresul - Gara de Nord - Gara Băneasa și Aeroportul Otopeni. Incă un considerent care a fost luat in calcul este că, prin această aprobare a memorandumului, se vizează o extindere a magistralei M6 de la Terminalul 1 al aeroportului la viitorul Terminal 2 al Aeroportului Otopeni. Iar in ceea ce privește trenul Gara de Nord - Otopeni, noi considerăm că este complementară această investiție, metrou - tren, datorită faptului că trenul București - Otopeni poate viza și cei 60% dintre călătorii Aeroportului Otopeni care nu sunt din București. Piața de servicii care este deservită de Aeroportul Otopeni se extinde foarte mult in afara Bucureștiului. Tot nordul Bulgariei, de exemplu, vine și zboară internațional din Aeroportul Otopeni. Iar noua investiție pe care o avem in derulare, semnată anul trecut, cu privire la legătura feroviară dintre București și Giurgiu va facilita accesul cetățenilor din Bulgaria către Aeroportul Otopeni. Dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb despre situația de la Metrorex, pentru că sunteți, pană la urmă, secretar de stat in Ministerul Transporturilor și cel care coordonează activitatea acestui minister, sub indrumarea unui ministru interimar. Voiam să vă intreb ce se intamplă acolo, ințelegem că nu mai sunt bani pentru fondul de salarii, incepand din această lună, din octombrie. Deja există o propunere a directorului general inaintată, document pe care l-am văzut și noi, către sindicate, care arată foarte clar că se va trece la un alt program pentru angajați și o scădere a salariilor cu 20%. Explicați-ne puțin ce se intamplă acolo, de cand s-ar putea aplica toate astea. Ionel Scrioşteanu: Deci, suntem intr-o analiză a situației financiare a metroului, impreună cu ministrul interimar și, totodată ministru de finanțe, domnul Valceanu, și săptămana viitoare, pe măsură ce vom avea rezultatele acestei analize, vă vom comunica soluțiile pentru rezolvarea situației financiare, intr-adevăr foarte grea, de astăzi, la nivel de Metrorex. Reporter: Dar ce se s-a ajuns in această situație? Cum să nu mai fie bani de salarii in octombrie? Ionel Scrioşteanu: Are la bază bugetul care a fost construit in luna ianuarie-februarie și, totodată, scăderea numărului de călători pe acest an, și din cauza pandemiei. Reporter: Și, legat de pandemie, ințelegem că ar fi și un focar de coronavirus tot la Metrorex? Ionel Scrioşteanu: Sunt cazuri disparate, nu e considerat chiar un focar. Dar gestionăm in conformitate cu documentele legale in vigoare. Reporter: Mulțumesc. Ionel Scrioşteanu: Mulțumesc. 2021-10-02 14:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7252.jpgȘedința de guvern din 2 octombrieȘtiri din 02.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-2-octombrie1633179437Galerie foto 2021-10-02 14:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu Știri din 01.10.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu1633093860Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Ciţu: Bună ziua! In primul rand vreau să transmit și eu condoleanțe familiilor indoliate după tragedia de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Am ținut in permanență legătura cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Ministerul Sănătății, cu autoritățile locale, pentru a mă asigura că pacienții sunt transferați la spitalele din zonă. Este de neacceptat să se intample aceste lucruri, o astfel de tragedie in spitalele din Romania și este o realitate pe care, incepand din acest an, incercăm să o modificăm după 20-30 de ani de zile in care nu s-a făcut aproape nimic pentru sistemul de sănătate din Romania. In ceea ce servește cazul incendiului, nu mă voi pronunța in acest moment, așteptăm informațiile și vom vedea exact ce s-a intamplat. Așa cum am cerut Ministerului Sănătății, de cateva săptămani să pregătească valul 4, de fapt acum cateva luni să pregătească valul 4, am cerut acea anchetă pentru a vedea cum a fost pregătit valul 4, in acest moment este important ca Ministerul Sănătăţii să se uite exact care sunt soluțiile pe termen scurt, imediat, ca astfel de tragedii să nu se mai intample. Ştiţi foarte bine că este o presiune pe sistemul de sănătate in această perioadă pe termen scurt și așteptăm măsurile ca această presiune să fi redusă. In același timp, bineințeles, am pus intrebarea și aștept răspunsul de la specialiști dacă această tragedie putea să fi evitată. Bineinţeles, pe termen mediu, este foarte important ca tot ceea ce avem in Planul Național de Redresare şi Reziliență să fie implementat, pentru a avea un sistem sau o infrastructură spitalicească modernă, care să facă față tuturor situațiilor. Așa cum am spus, am cerut acea anchetă la Ministerul Sănătăţii, am vrut să văd cum s-a pregătit valul patru, mai ales cand e vorba de paturile ATI. Voi avea rezultatele, ințeleg, in acest weekend sau luni și le voi prezenta. Deja știm că am intrat in acest val patru cu un număr insuficient de paturi ATI. Ceea ce vedem astăzi este că nici secțiile ATI nu au fost pregătite pentru valul patru. Mai mult, a existat acel raport după tragedia de la Piatra Neamț. Există o evaluare și aș vrea ca Ministerul Sănătăţii să prezinte situaţia public şi să arate cum au fost implementate acele măsuri din raportul respectiv și ce soluții au fost luate pentru fiecare secție ATI. In ceea ce priveşte astăzi informaţiile pe care le am eu, am luat două decizii: in primul rand, l-am sunt pe domnul primar al Constanței, Virgil Chițac, și am cerut să o demită din funcție pe doamna manager a Spitalului de Boli Infecțioase. In același timp, am semnat ordinul prin care l-am demis pe președintele ANMCS, care de cand a intrat in funcție nu a mai făcut nicio evaluare și era in atribuțiile domniei sale să facă evaluări și in ceea ce priveşte acreditările spitalelor din Romania, mai ales că la acest spital din Constanța avem mai multe nereguli pe care le-am descoperit in acest moment - este vorba de Agenţia Națională de Management al Calității in Sănătate. Erau mai multe nereguli, dar, revenind, am observat că domnia sa, domnul preşedinte, nu a făcut nicio evaluare din momentul in care a luat președinția acestor spitale, nu a făcut o evaluare fizică, nu a mers la spitale cu evaluatorii şi s-a bazat doar pe declarații pe propria răspundere a managerilor de spitale. Ultimul ordin care arată un program pentru evaluarea spitalelor a fost semnat in decembrie 2020, s-a incheiat acel program, dar noul președinte nu a făcut acest lucru. Eu il demit pe domnul preşedinte pentru că este in subordinea Secretariatului General al Guvernului şi pot să fac acest lucru. Arată clar că nu şi-a dus la indeplinire atribuțiile pe care le-am dispus in ceea ce priveşte pregătirea valului 4. Mă aștept la aceeași intransigență de la Ministerul Sănătății sau orice altă instituție care avea atribuții in pregătirea valului patru şi nu a făcut-o. Vom avea, repet, rezultatele anchetei de la Ministerul Sănătății in aceste zile, iar cei responsabili pentru că nu au pregătit valul 4 vor plăti indiferent de funcția pe care o dețin acum ori au deținut-o la Ministerul Sănătății. Acestea sunt informațiile pe care le am eu in acest moment. In continuare așteptăm mai multe informații, ancheta ştiţi că este in derulare. Pentru că știu că in spațiul public intotdeauna se discută despre buget, că nu au fost alocați mai mulți bani, cei care invocă lipsa de bani, bugetul alocat la inceputul anului pentru Ministerul Sănătății, pentru sănătate, a fost de 58,3 miliarde de lei, iar la rectificare au mai fost adăugate 4,5 miliarde de lei. Ieri sau alaltăieri, miercuri, am mai adăugat incă 400 de milioane de lei, dintre care 70 de milioane s-au dus către secțiile ATI, iar restul pentru medicamente. Asta inseamnă că s-au alocat in acest an 5,7 miliarde de lei in plus faţă de 2020 şi 10 miliarde de lei mai mult ca in 2019. In ceea ce priveşte Spitalul de Boli Infecțioase de la Constanța, au fost fonduri europene in valoare de 22,6 milioane de lei alocate pentru gestionarea crizei sanitare, din care cinci milioane au fost folosiți anul acesta. Deci bani au existat, dar se pare că nu au fost folosiți cum trebuie in această situaţie. Cred că domnul Arafat deja a informat referitor la acest caz, știţi foarte bine, cred că informaţiile deja le aveţi, că, in 2017, - şi am in față documentul - ISU Constanţa a inştiinţat Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa: Avand in vedere că au fost făcute modificări structurale la clădire, este nevoie ca spitalul să obțină aviz de securitate la incendiu. Ştiţi bine că nici pană astăzi spitalul nu a depus cerere de autorizare. Sunt mai multe astfel de nereguli pentru care am cerut demiterea managerului Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Sunt două decizii pe care le-am luat astăzi. Repet, cum voi avea mai multe informații, nu voi ezita să cer ca cei care sunt responsabili că nu au pregătit valul 4, așa cum am cerut incă de acum cateva luni de zile, să răspundă in faţa cetățenilor şi, bineinţeles, cu funcţia. Vă mulțumesc! Cum vom avea mai multe informaţii sunt sigur că cei de la Ministerul Afacerilor Interne, domnul Arafat, Ministerul Sănătăţii, vor veni şi le vor prezenta. Mulţumesc! 2021-10-01 16:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf5587.jpg41 de tineri au finalizat astăzi stagiul de internship la GuvernȘtiri din 30.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/41-de-tineri-au-finalizat-astazi-stagiul-de-internship-la-guvernGalerie foto Premierul Florin Cițu și secretarul general al Guvernului, Tiberiu-Horațiu Gorun, au participat astăzi, 30 septembrie 2021, la evenimentul de inchidere a celei de-a treia etape a Programului Oficial de Internship organizat de Guvernul Romaniei. In cea de-a treia etapă a ediției din acest an a programului și-au desfășurat activitatea in cadrul Aparatului de lucru al Guvernului și in ministere 41 de stagiari, studenți și tineri absolvenți. Internii s-au familiarizat cu dinamica administrației publice, au dobandit noi cunoștințe și au deprins competențe și abilități practice. La final, toți internii au primit Certificatul de Internship și calificativul Foarte bine, la propunerea indrumătorilor și coordonatorilor din organizațiile gazdă. Sper că v-a plăcut și că unii dintre voi veți decide să rămaneți aici. Felicitări!, a transmis primul-ministru. De asemenea, secretarul general al Guvernului și-a exprimat speranța că, in viitor, tinerii absolvenți ai Programului Oficial de Internship al Guvernului vor dori să joace un rol important in structurile administrației locale, centrale și ale Guvernului Romaniei. La ceremonia de incheiere a participat și prof. univ. dr. Nicolae Brinzea, președintele Comisiei de Gestionare a Programului, impreună cu echipa de organizare a Programului de Internship din cadrul Serviciului Dezvoltare Comunitară. Ediția din acest an a Programului oficial de Internship al Guvernului va continua cu etapa a patra, care va incepe maine, 1 octombrie 2021. 2021-09-30 17:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6242.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la momentul deschiderii traficului pe Pasajul Mogoșoaia, împreună cu ministrul interimar al Transporturilor, Dan VîlceanuȘtiri din 30.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-momentul-deschiderii-traficului-pe-pasajul-mogo-oaia-impreuna-cu-ministrul-interimar-al-transporturilor-dan-vilceanuGalerie foto Intervenția premierului Florin Cițu la momentul deschiderii traficului pe Pasajul Mogoșoaia [check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Cel mai important lucru este că am arătat că se poate să incepi un proiect și să il termini inainte de termen, atunci cand asiguri finanțarea proiectului. Așa cum au spus și colegii mei, s-a terminat cu şase luni inainte de termen. Acum eu o să spun că, ok, este un proiect, s-a terminat mai devreme, dar sper să nu fie singurul; cu o floare nu se face primăvară. Sper să avem mai multe proiecte care se termină inainte de termen, pentru că Romania are nevoie de infrastructură și să o facem cat mai rapid. In ceea ce mă privește, am asigurat finanțarea, din primul moment, pentru toate proiectele, ştiţi asta foarte bine. Ceea ce nu s-a spus este că acest proiect a inceput de prin 2018, de fapt, execuția a inceput anul trecut, dar el a fost ținut prin sertare de PSD cațiva ani de zile, ceea ce arată că nu i-a interesat pe cei de la PSD dezvoltarea Bucureștiului, chiar dacă au avut Primăria Bucureștiului. Da, ii auzim pe șoferi cat de supăraţi sunt. Și e normal. Toţi am fi supărați dacă am fi stat in trafic cu orele. Acest pasaj rezolvă o problemă majoră pentru centură. Dacă m-ar putea auzi, ar afla că s-a rezolvat și problema cu carantinarea şoferilor de TIR care vin din exterior, din zone roșii; o simplă testare, nu mai intră in carantinare sau, dacă sunt vaccinați. Deci, am rezolvat şi această problemă. Atat timp cat suntem, guvernarea liberală va rezolva problemele romanilor și va pune interesul romanilor mai presus de orice. Felicitări constructorului, felicitări ministerului, dar, repet, cu o floare nu se face primăvară. Vreau să avem mai multe astfel de obiective terminate inainte de termen, nu doar unul. Dacă sunt intrebări... Da, răman pentru mai multe intrebări, da. Reporter: Testele pe bază de salivă nu sunt acreditate de UE. Cum le veţi introduce in şcoli? Florin Ciţu: Le vom introduce in școli. Vor fi folosite. Este un test rapid care este folosit și in alte țări, inţeleg că și Franța folosește acest test. Nu văd o problemă aici. Va fi introdus... Reporter: Cat de des? Cum vor fi...? Florin Ciţu: Aici va fi decizia celor de la Ministerul Sănătății şi Ministerul Educaţiei. Impreună, prin ordin, vor spune cat de des se va face. Era o propunere, inţeleg, de la specialişti, de două ori pe săptămană; eu cred că e prea mult, dar repet, așteptăm ce spun specialiștii. Hotărarea CNSU cu aceste modificări va fi dată in această seară, inclusiv cea pentru eliminarea carantinării pentru șoferii care vin din alte țări și sunt testați sau sunt vaccinați. Reporter: Ce se intamplă cu copiii la şcoală? Cum vor fi testaţi, vaccinaţi, se măreşte pragul? Florin Ciţu: In primul rand, am spus foarte clar că - și asta e decizia CNSU, care va fi aprobată diseară, veţi vedea detaliile - pentru școală, se scoate acea legătură cu gradul de incidență. Şi atunci rămane decizia pentru fiecare școală in parte, in funcție de numărul de persoane, de copii infectați. Detaliile vin prin ordin, de la Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, impreună, de cate ori trebuie să se testeze și așa mai departe. Haideţi să aşteptăm de la ei. Reporter: /.../ pe planul de ajutor european? Florin Ciţu: In primul rand, ştiţi foarte bine că, așa cum Romania a trimis echipe medicale in Slovacia, in Italia, intotdeauna, dacă este nevoie, vom activa acest plan, el este acolo. Nu trebuie să facem ceva special. Sau Grecia, noi am trimis echipe de fiecare dată. Dacă va fi nevoie, sunt sigur că vom activa. Deocamdată nu este nevoie. Ceea ce este nevoie - și aici, fac un apel la toți managerii de spital și şefii de secție să termine cu tergiversările și, de fiecare cand este nevoie, să răspundă imediat la nevoile in ceea ce priveşte schimbarea unei secții in secţie ATI. Am văzut că de fiecare dată sună ori președintele Consiliului Județean, ori primarul. Nu. Sunt acolo, să rezolve această problemă. Dacă nu rezolvă această problemă, pleacă și vin alții. Nu trebuie să ceară voie de la președintele Consiliului Județean să mărească numărul de paturi intr-o secţie ATI in această situație. Reporter: Domnule premier, de la Domneşti şi pană aici am făcut cinci ore. Am intrat pe centura Capitalei la ora 10:00. Dumneavoastră pe unde aţi venit de aţi ajuns la timp? Florin Cițu: Am ajuns la timp... am făcut și eu ceva la timp. Am venit prin centru, prin oraș. Reporter: Cam cat aţi făcut? Florin Cițu: Cred că 40 de minute, ceva de genul ăsta. Reporter: Cum aţi reuşit? Florin Cițu: Am stat in trafic. Să ştiţi că eu nu vin cu mașina in faţă, am venit in trafic normal. Reporter: Ce le transmiteţi şoferilor care claxonează? Florin Cițu: Le-am transmis - dacă veneați la timp, vedeați -, le-am transmis deja că această soluție, acest pasaj, care se termină cu şase luni mai devreme, va rezolva problema acestor şoferi care stau aici, in trafic. Le transmit, in același timp, că PSD a avut acest proiect in sertare, vreo doi ani de zile, de fapt trei ani de zile și nu a făcut nimic , a avut Primăria București 8 ani de zile şi n-a făcut nimic. A venit guvernarea liberală şi intr-un an de zile am rezolvat problema - asta le transmit şoferilor. Reporter: Ați susține un acord politic propus de PSD pentru alegeri anticipate? Florin Cițu: PNL are o decizie foarte clară: nu face guvernare cu PSD. Reporter: Dar veți face alegeri anticipate dacă nu veţi mai avea guvernarea? Florin Cițu: Eu cred că trebuie să citim Constituţia Romaniei. Alegeri anticipate se declanşează cand preşedintele dizolvă Parlamentul Romaniei, poate dizolva Parlamentul Romaniei. Deci decizia nu e nici la PSD, la Ciolacu sau la alţii. Este la domnul preşedinte.Haideţi să citim mai atent Constituţia Romaniei! Reporter: Ce veţi face marţi cand se va da votul pentru moţiune? Partidele care au anunțat că votează au adunat deja 280 de voturi. Florin Cițu: Fac ceea ce fac in fiecare zi: iau decizii pentru romani. Astăzi, in Parlamentul Romaniei, avem trei partide care vor să arunce ţara in aer. Romania are nevoie de investiții, Romania are nevoie de resurse pentru sistemul de sănătate, are nevoie pentru educație, are nevoie de decizii pentru a rezolva problema prețurilor la iarnă şi avem trei partide din Parlamentul Romaniei care iși bat joc de romani, care vor să arunce țara in aer. Acestea sunt USR, PSD și AUR, care au o competiție intre moțiuni, pentru a da jos un guvern; au ei o problemă. Eu le spun că interesul romanilor, pentru mine, este mult mai important decat jocurile lor in Parlamentul Romaniei. Ar trebui ar trebui să le ceară scuze romanilor pentru că, in acest moment, in loc să se gandească la soluții pentru romani, ei vin să dea jos guvernul. Reporter: Cum se descurcă echipele de negociere, aveţi şi la Cameră, şi la Senat. Ce v-au transmis? Care sunt şansele pentru această moţiune? Florin Ciţu: Echipele de negociere işi fac treaba şi vom vedea marţi care sunt şansele. Reporter: Dvs. discutaţi şi cu alţi parlamentari ca să vă asiguraţi sprijinul? Florin Ciţu: Nu. Eu am luat astăzi decizia pentru hotărarea CNSU, ca să mă asigur că, in Romania, companiile nu vor fi inchise, că activitățile economice vor rămane deschise in continuare; că școlile răman cu prezență fizică acolo unde se poate să rămană cu prezență fizică. Asta am făcut astăzi. Am avut grijă ca maine să avem acele hotărari de guvern, și maine, și luni, și ordonanțe de urgență, ca să rezolvăm problema romanilor cu prețurile la energie in iarnă; pană marți, nu cred că avem o soluție pentru companiile mici şi mijlocii și responsabilitatea pentru asta, că nu avem această soluţie, vă cădea pe umerii celor de la USR, AUR și PSD, noua alianță toxică pentru distrugerea Romaniei. Aceasta este. Reporter: Suntem la finalizarea unui proiect de investiţii important, in contextual in care se creionează acum o luptă pentru mai toate partidele, pentru că știm că şi după această moţiune lucrurile nu vor fi in consens, in special intre PSD şi USR PLUS, de exemplu. Ce şanse mai au alte proiecte de investiţii să fie şi realizabile, să fie aprobate in Parlament? Florin Ciţu: Aici lucrurile sunt foarte simple. PNL este un partid liberal care are o agendă liberală, care pune accentul pe investiții și reforme. Cei din opoziție sunt socialiștii. Acum, dacă USR vrea să intre in competiție cu PSD pentru socialisme și cu AUR pentru extremisme, este treaba lor. Ne vom uita, dar noi vom face tot ce ține de noi, in continuare, pentru a moderniza Romania. Prea mult au stat romanii la mana pesediştilor ani de zile - uitați-vă și aici, un proiect care trebuia să inceapă din 2018 a inceput in 2020, cand putea să fie gata in 2019. Deci, in continuare, noi ne vom ocupa de guvernarea Romaniei, vom veni cu soluțiile, le vom prezenta. Pană la urmă, este decizia celor de la USR dacă vor să fie mai socialişti decat PSD şi mai extremişti decat AUR. Asta este treaba lor, pentru că, altfel, vor fi cumva marginalizaţi in opoziţie, pentru că opoziţia văd că este puternică acolo. Reporter: Dacă anumite localităţi vor intra in carantină, copiii vor merge in continuare la şcoală? Florin Ciţu: Dacă există carantină, am scos deja, v-am spus că nu mai contează pragul de 6 la mie, deci decizia este la școli, la fiecare școală in parte. Reporter: S-a vorbit despre posibilitatea ca dvs să demisionaţi inainte de moţiunea de cenzură... Florin Ciţu: Se spun multe prostii in spaţiul public, vă daţi seama. Reporter: Referitor la trafic, /.../ introducerea taxei auto? Florin Ciţu: Nu. In PNRR este o măsură de descurajare a importului de mașini mai mari, dar este o măsură de descurajare, nu o taxă. Veţi vedea cum va arăta forma, pentru că vine la pachet cu incurajarea altor forme de..., deci de a cumpăra maşini mai noi şi a descuraja cumpărarea mașinilor mai vechi. Reporter: /.../demisia, vă veţi da demisia luni? Florin Ciţu: Am răspuns mai devreme. Am spus că se spun multe prostii in spațiul public. Cum să imi dau demisia cand avem nevoie să luăm decizii pentru romani? Acesta ar fi ultimul lucru pe care il facem. Noi nu suntem PSD, noi nu dăm jos propriul guvern, noi suntem Partidul Naţional Liberal și avem un mandat clar de a guverna Romania şi de a face lucruri bune pentru romani. Vă mulţumesc mult de tot. O zi bună! La revedere! Şi felicitări! 2021-09-30 17:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-30-05-09-45big_image_4_resize.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, la finalul ședinței de guvern din 29 septembrieȘtiri din 29.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-raluca-turcan-la-finalul-edintei-de-guvern-din-29-septembrieGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Cițu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi a trebuit să intervenim iarăși, pentru că Parlamentul se pare că a uitat că mai are și alte lucruri de făcut in afară de moțiuni de cenzură. Dacă nu adoptam astăzi ordonanța de urgență pentru prelungirea mandatelor de director general la Societatea Romană de Radiodifuziune și Societatea Romană de Televiziune, ar fi apărut iarăși alte probleme. Știți foarte bine că am prelungit acum o lună cu 30 de zile. Parlamentul, in 30 de zile, nu a găsit timp să rezolve problema, așa că astăzi iarăși luăm această decizie, dar eu vă spun că este ultima oară cand Guvernul va mai lua această decizie și va mai prelungi. Parlamentul este acolo să iși facă treaba și le cer parlamentarilor și președinților Camerelor, Senatului și Deputaților, să iși facă treaba cat mai rapid și să corecteze această problemă și să lase orice alte lupte politice, dispute politice, pentru că interesul romanilor ar trebui să primeze. Tot in ședința de guvern de astăzi am aprobat, prin hotărare de guvern, alocarea a 386 de milioane de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății, din Fondul de rezervă, pentru a achiziționa medicamente destinate tratării pacienților COVID-19 internați in unitățile sanitare din Romania; /.../ acești bani nu au fost ceruți la rectificarea bugetară. Stocul pentru Remdesivir era doar pentru incă o lună, pentru Tocilizumab era doar pentru incă trei săptămani și, pentru prima oară, am comandat și anticorpi monoclonali - aceasta este o comandă făcută tot de Comisia Europeană in numele Romaniei, am aderat și noi la această comandă. In plus, pe langă aceste sume, care au fost propunerile Comisiei de boli infecțioase - deci ele vin de la comisia de specialitate - s-a suplimentat cu 70 de milioane de lei programul Ministerului Sănătății pe ATI destinat ingrijirii și acordării tratamentelor pacienților critici. Deci, acest guvern, așa cum am spus de fiecare dată, dacă este nevoie de resurse suplimentare pentru sănătate vom găsi de fiecare dată și vom suplimenta. In același timp, tot in ședința de guvern de astăzi am prezentat un calendar, cateva lucruri care urmează, in special după PNRR. Sunt cateva proiecte de ordonanță de urgență care trebuie aprobate, in special pentru stabilirea cadrului instituțional și financiar, inclusiv la audit și control. Nu poate să intre PNRR in vigoare și nu putem să folosim pană nu avem această ordonanță; ea va fi in perioada următoare. Și am o notă către ministere, prin care am stabilit un grup de lucru care pană luni trebuie să se inființeze și să se organizeze, deci, incepand de luni, sub coordonarea directă a direcției responsabile cu implementarea PNRR din cadrul MIPE. Știți foarte bine, PNRR o să intre in Consiliul Uniunii Europene, după aceea trebuie o hotărare de guvern, care să aprobe exact forma finală. Problema este că hotărarea de guvern care nu cred că poate să fie aprobată de un guvern interimar pentru că este o hotărare de guvern care aprobă un program nou, cu implicații pentru bugetele viitoare. Vom vedea ce se va intampla, dacă putem să aprobăm această hotărare de guvern sau nu, depinde cum va fi situația guvernului atunci și după aceea, bineințeles, trebuie aprobată o ordonanță de urgență privind fluxurile financiare pentru perioada 2021 - 2027 și sistemul de audit. Tot astăzi am prezentat și cred că luni vom face Consiliul Tripartit, avand in vedere moțiunea de cenzură de marți, pentru a ne asigura că vom putea să adoptăm hotărarea de guvern privind creșterea salariului minim de bază brut garantat pentru anul 2022, pentru că și această hotărare de guvern are implicații pentru bugetul de anul viitor și nu poate să fie aprobată de un guvern interimar. Și, bineințeles, am anunțat, vom avea, cred că săptămana aceasta, și proiectul de ordonanță de urgență 109, modificarea acelei Ordonanțe de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă a intreprinderilor publice; trebuie aprobată cat mai curand pentru că sunt ținte clare stabilite in PNRR legat de această ordonanță și sperăm că o vom face pană luni. Aceasta a fost doar o foaie de parcurs pentru colegii mei pentru perioada următoare. Sunt două ordonanțe de urgență in primă lectură prezentate astăzi de Ministerul Muncii, sunt programe pe care le-am avut in pandemie, anul trecut, despre șomaj tehnic și plata părinților care stau acasă cu copiii care nu merg la școală - doamna ministru a Muncii va explica detaliile. Cam acestea au fost cele mai importante acte normative de pe ordinea de zi. Dacă sunt intrebări, aș vrea 2 intrebări maxim, vă rog. Mulțumesc. Reporter: Ne puteți spune dacă ați luat act de demisia ministrului agriculturii Adrian Oros și cine l-ar putea inlocui in această funcție? Florin Ciţu: Știu că a fost depusă, o să o analizez și cand iau o decizie vă spun. Mulțumesc. Reporter: Voiam să vă mai intreb totodată pană la ce prag de infectare ar putea rămane școlile deschise? - ințelegem că deja ați avut o discuție in ședința de guvern de astăzi. Ministrul Educației propune cumva să fie decuplate școlile de la această rată de infectare tocmai ca să nu se mai inchidă acum, avand in vedere că in multe localități s-a depășit deja aceasta rată sau urmează să fie depășită. Florin Ciţu: Nu a fost in ședința de guvern, a fost o intalnire paralelă intre Ministerul Educației, MAI, DSU, INSP - cred că au participat mai multe instituții; da, este o idee de a avea chiar peste pragul de 6 la mie, instituții la care nu e cazul să fie inchise. Vom vedea care este concluzia acestei intalniri. Vrem in continuare să menținem prezența fizică in scoli, ne gandim la introducerea testelor cu salivă. Ministrul Educației anunța ieri că 99% dintre părinți nu vor să testeze copiii, ceea ce este trist. De aceea, ok, poate incercăm cu teste cu salivă, vom vedea cum putem să facem, dar intenția rămane, de a avea școlile cu prezență fizică in continuare, știm foarte bine că școlile online nu au avut cele mai bune rezultate anul trecut. Reporter: Deci este o testare obligatorie pentru toți elevii? Florin Ciţu: Să vedem varianta finală, dar vrem să introducem acest test non-invaziv, cel pe baza de salivă, ca să fie mult mai simplu pentru toată lumea. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, cu cine veți negocia, pentru a susține acest Guvern in Parlament la moțiunea de cenzură? Veți negocia cu AUR, cu PSD și cu USR, pentru a susține Guvernul din care faceți parte la moțiunea de cenzură? Florin Ciţu: Vedeți dumneavoastră, dumneavoastră mă intrebați pe mine care este strategia mea de a caștiga un război. Nu pot să imi dezvălui strategia, dar eu vă spun că vom face tot ce ține de noi, pentru a continua această guvernare. Tocmai v-am arătat că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, sunt multe lucruri de făcut in perioada următoare, nu ne permitem nici măcar o zi fără guvern, adică trebuie să aprobăm, pe de o parte, șirul de ordonanțe și hotărari de guvern care vin impreună cu PNRR; pe de altă parte, eu sper vineri să aprobăm o ordonanță de urgență - vineri o să fie următoarea ședință de guvern - ordonanța de urgență prin care acordăm o compensare a prețului la factura din iarnă la energie și la gaze, dar nu avem timp pană săptămana viitoare, pană marți, să facem schema pentru companii mici și mijlocii, ceea ce, iarăși, va fi o problemă in perioada următoare. Deci, din punctul nostru de vedere, este iresponsabil ceea ce se intamplă in Parlamentul Romaniei astăzi. Aș putea spune că cei care vor să dea jos Guvernul Romaniei astăzi aruncă țara in haos și condamnă romanii intr-o perioadă dificilă, atat pe cei care vor suferi și din păcate vor fi in spitale, dar și pe ceilalți care avea de suferit de pe urma prețurilor. Eu cred că există și parlamentari responsabili in Parlamentul Romaniei și după aceea vom discuta cu parlamentari care pun mai presus de interesul personal și interesul de partid, interesul romanilor. După aceea vom discuta, dar nu-mi cereți să vă spun cine sunt aceia, pentru că nu pot să-mi dezvălui armele inainte. Reporter: Și de ce spuneți că un procedeu democratic este unul iresponsabil, ținand cont că moțiunea de cenzură este singurul instrument al Parlamentului de a avea un control asupra Executivului. De ce spuneți acest lucru că este un lucru iresponsabil din partea unei majorități in Parlament, de a depune o moțiune de cenzură? Florin Ciţu: Pentru că este un lucru iresponsabil, pentru că nu există nimic, un plan după aceea. Cei de la PSD au spus că nu vor să meargă la guvernare, ceilalți au spus că ei nu știu ce se intamplă, deci nu există un plan. Dacă am fi văzut un plan după aceea, este altceva. Singurii care au un plan și prezintă un plan de guvernare suntem noi, cei de la Partidul Național Liberal. Reporter: USR-PLUS prezintă un plan cu fără dumneavoastră premier, un al premier, din partea Partidului Național Liberal, și acesta este un plan, liderii USR-PLUS, Dacian Cioloş și Dan Barna, spun că această coaliție poate continua, dar fără dumneavoastră la Palatul Victoria. Florin Ciţu: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Am văzut un protest in Piața Victoriei, al transportatorilor; ei spun că nu vor să plece din Piața Victoriei pană cand nu obțin un răspuns de la Guvern in privința carantinării, că șoferii care se intorc in țară trebuie să stea in carantină și așteptau un răspuns de la dumneavoastră, de la Guvern. Florin Ciţu: Da, este in discuție acest lucru. O echipă a discutat cu ei. Sunt mai multe lucruri pe care le-am discutat cu transportatorii. O mare parte dintre lucrurile pe care le revendicau au fost rezolvate și se rezolvă in Parlamentul Romaniei astăzi. In ceea ce privește carantinarea, decizia nu este la Guvern, este la specialiști. Eu așa am lucrat de fiecare dată. Dacă specialiștii recomandă că asta trebuie să fie pentru cei care vin din țările din zonă roșie, aceasta va fi soluția. Dacă sunt vaccinați nu cred că sunt in carantină; dacă nu sunt vaccinați, vom vedem dacă se poate pe baza unui test să nu stea in carantină. Din punctul meu de vedere, eu vreau ca lucrurile să rămană deschise pentru cei care un certificat verde, ceea ce inseamnă vaccinare, trecut prin boală sau testare. Dacă acest lucru se acceptă, nu ar trebui să fie nicio problemă. Dar nu putem să avem nici o altă variantă, doar să mergem pe incredere nu se poate, mai ales in această situație. Reporter: Și de asemenea reprezentanții industriei HoReCa au un mesaj pentru dumneavoastră, o intrebare: de ce e nevoie să se inchidă restaurantele și agenții economici cand se depășește pragul de 6 la mie și nu sunt reguli distincte pentru cei care s-au vaccinat? De ce nu pot cei vaccinați să meargă in continuare la restaurante sau in altă parte? Florin Ciţu: Deja am cerut domnului Arafat să modifice hotărarea CNSU, astăzi s-ar putea să avem un CNSU, prin care să permitem activităților economice de acest gen, in special in HoReCa, să rămană deschise dacă sunt vaccinați cei din personal și pentru persoanele vaccinate. Reporter: Indiferent de rata de incidență, și peste 7 la mie? Florin Ciţu: Indiferent de rata incidenței. Dacă e pentru persoane vaccinate, atunci persoanele vaccinate pot să meargă la restaurant dacă și cei de acolo sunt vaccinați. Vedeți, nu trebuie să ii penalizăm pe cei care sunt vaccinați și acesta este un principiu de la care nu vreau să mă dau la o parte. Reporter: Mulțumesc! Reporter: /.../ in afară de HoReCa, mai sunt și alte /.../ Florin Ciţu: Vom vedea ce propuneri mai sunt. Deocamdată, HoReCa au fost cei care au solicitat acest lucru. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți cum apreciați timpii de reacție pe care ii au cei de la București, timpii de reacție pe care ii au autoritățile din București legate de convocarea unui comitet municipal de urgență, avand in vedere creșterea alarmantă a numărului de cazuri din București și avand in vedere că acest comitet tot așteaptă să fie intrunit in 48 de ore. Cele 48 de ore par foarte multe in comparație cu ritmul in care evoluează cazurile in București. Florin Ciţu: Cred că asta a fost regula de fiecare dată... Reporter: A fost? Florin Ciţu: ... pentru că, știți foarte bine, o decizie... Și de ce se iau la 48 de ore? Pentru că era bine să aștepți să vezi că nu este doar o situație singulară, se trece de o anumită rată de incidență și apoi se revenea. Anul trecut am avut situații in care am fost sub 3 la mie sau am fost peste 3 la mie două zile, am inchis, după aceea am redeschis. Și atunci se așteaptă 48 de ore. Reporter: Dar din păcate nu cred că mai suntem in acel scenariu de anul trecut. Florin Ciţu: S-a așteptat 48 de ore, asta a fost regula pană acum. Dacă se decide să se schimbe regula, aștept propuneri, dar pană acum nimeni nu a venit cu propunere să se schimbe. Reporter: Nu vi se par cam tarzii aceste intruniri, comitete, ca, mai apoi, după alte două zile, să și intre in vigoare eventualele măsuri decise, suplimentare față de legislația de bază? Florin Ciţu: Depinde. Repet, noi ne gandim acum la cum să păstrăm cat mai multe din activități deschise, nu să le inchidem. Deci, dacă m-aș uita din punctul dvs. de vedere să le inchidem, atunci da, este prea mult, dacă m-aș uita din punctul meu de vedere, care vreau să țin deschise activitățile economice, atunci imi permite mie să iau alte decizii ale CNSU ca astfel de activități să rămană deschise, cu certificat verde sau doar pentru vaccinați. Reporter: Din declarațiile de pană acum ar reieși că vă așteptați ca moțiunea de cenzură să treacă. Există... Florin Ciţu: Astăzi in Parlamentul Romaniei există o alianță USR-AUR-PSD despre care am vorbit și nimeni nu m-a crezut. Eu v-am spus că există această alianță, este clar că pentru votanții USR cred că acum este clar unde era USR intotdeauna, langă PSD și langă AUR. Aceasta alianță s-a format in Parlamentul Romaniei și vom avea o moțiune luni; vom vedea dacă vor merge pană la capăt și dacă chiar vor vota o moțiune a PSD care de fapt este o moțiune, am văzut, și impotriva USR PLUS. Eu am citit moțiunea respectivă și se indreaptă și impotriva USR PLUS. Dar, pană la urmă, se vede că pentru unele partide interesul romanilor nu este așa de important sau nu este important să stai langă PSD sau langă AUR, deși impreună au fost in stradă impotriva a ceea ce au făcut cei de la PSD in Romania ani de zile, dar se pare că astăzi este ok să stai langă PSD și langă AUR. Reporter: Dar pentru că ați vorbit și de o strategie prin care doriți să caștigați, spuneați că nu vreți să ne spuneți detalii despre această strategie, pe de altă parte, există cei 70 de parlamentari responsabili astfel incat moțiunea să nu treacă? Florin Ciţu: Eu cred că există mai mult de 70 de parlamentari... Reporter: Ați vorbit cu ei? Florin Ciţu: Deci, eu cred că in Parlamentul Romaniei sunt mai mult de 70 de parlamentari responsabili care nu vor să arunce țara in aer cand avem de aprobat atat de multe acte normative, avem un PNRR de implementat și vine o iarnă cu foarte multe provocări, cand ai nevoie de un guvern. Nu se știe, după... V-am spus că după acest pas nimeni nu are un plan foarte clar. PNL a spus foarte clar in ce direcție merge, deci nu se pune nici o discuție, PNL are o propunere de premier și cu aceea merge mai departe. PSD a spus că nu vrea la guvernare, deci ei nu au nici un plan, ei doar vor să arunce țara in aer și să plece acasă, iar cei de la USR, nu știu, sunt langă AUR și PSD și acolo nu văd nici o strategie, ei votează cu oricine, dacă ar mai exista un alt partid, ei ar vota oricum cu ei, deci acolo chiar nu este nici o strategie. Dar pană in acest moment nu se vede un plan B, ceea ce inseamnă că vom fi intr-un interimat foarte lung, cu același guvern dar un interimat foarte lung și vom vedea ce putem să facem in aceea situație. Eu mă voi asigura că romanii nu vor avea de suferit, chiar dacă vom fi intr-un interimat. De aceea, voi adopta in această săptămană o ordonanţă de urgenţă care să ii liniştească pe romani in ceea ce priveşte facturile din această iarnă, dar nu am văzut... Reporter: Dar nu /.../ de afară /.../ Florin Ciţu: De aceea am aprobat şi astăzi prelungirea mandatelor de la Radio şi de la Televiziune, pentru că mă interesează bunăstarea romanilor deasupra intereselor Partidului Naţional Liberal sau al meu personal. Reporter: Spuneaţi că săptămana viitoare, in şedinţa de guvern, veţi adopta proiectul care face referire la creşterea salariului minim. Scenariul pe care veţi merge va fi acea creştere de 10,9%, astfel incat salariul minim să ajungă la 2.550 de lei? Florin Ciţu: O secundă. Intai avem Consiliul Tripartit. Dacă in Consiliul Tripartit ajungem la concluzia că aceea este varianta, vom aproba. Dacă nu, rămane neaprobată şi vom aproba cand vom avea un guvern cu puteri depline. Dar am devansat Consiliul Tripartit cu o zi, să fie luni, ca să putem să avem această variantă. Dacă agreăm in Consiliul Tripartit, foarte bine; dacă nu, atunci cei care dau jos Guvernul trebuie să ştie că işi asumă şi acest risc. Reporter: Dar efortul bugetar ar putea fi susţinut in cazul in care această creştere va fi cu zece procente? Florin Ciţu: Pentru buget inseamnă resurse suplimentare, pe net, de 1,8 miliarde lei, imi spune doamna ministru, dar pentru companii de aceea e nevoie de Consiliul Tripartit, să mă asigur că şi companiile sunt de acord pentru această creştere, pentru că o creştere a salariului minim inseamnă costuri suplimentare pentru aceste companii şi vreau să văd dacă aceste companii sunt de acord cu acest cost suplimentar, dacă pot să il internalizeze in această perioadă. Dacă nu, vom vedea ce variantă vom găsi impreună cu patronatele şi cu sindicatele şi cu guvernul, dar luni am devansat, facem noi acest lucru, pentru a ne asigura, dacă luni găsim soluţia, vom avea o şedinţă de guvern in care aprobăm acea hotărare de guvern. Reporter: Bun. In momentul de faţă, la nivel naţional, avem disponibile doar cinci paturi de anestezie şi terapie intensivă. In cazul in care vedem de la o zi la alta o creştere a infectărilor cu COVID, ce măsură imediată ar putea fi luată? Florin Ciţu: In primul rand, ştiţi foarte bine că am cerut o anchetă să văd cum a fost pregătit valul patru. Faptul că am comandat astăzi medicamente de 387 de milioane de lei imi arată că acolo nu s-a gandit foarte mult in avans. Avem 1. 1.374 de paturi la ATI destinate pacienţilor COVID. Ţineţi minte că atunci cand am preluat Ministerul Sănătăţii, interimat, domnul ministru Cseke, erau 600 de paturi. Deci s-a putut in cateva săptămani să ajungem la 1.374 de paturi, dintre care 1.320 mi se spune că sunt ocupate la nivelul ţării, deci mai multe sunt libere. La acest moment, in Bucureşti sunt trei paturi libere. In continuare, lucrăm pentru operaţionalizarea mai multor paturi pentru ATI şi astăzi, prin hotărare de guvern, am suplimentat resursele pentru ATI cu 70 de milioane de lei. Deci vom face tot ce este de făcut şi vă spun că vom suplimenta numărul de paturi atat cat este nevoie pentru a asigura că romanii nu vor avea de suferit. Dar, in acelaşi timp, informaţia pe care o avem este că majoritatea covarşitoare, peste 99% dintre persoanele care sunt in ATI sau imbolnăvite de COVID sunt persoane nevaccinate. Soluţia nu este, noi putem să alocăm resurse suplimentare in sistemul de sănătate, dar nu asta este soluţia. Soluţia este să nu ajungă oamenii acolo, iar ca să nu ajungă acolo trebuie să se vaccineze. Este strigător la cer să ai dozele de vaccin, să ai tot ce iţi trebuie, să ai soluţia, să nu vrei să te vaccinezi, dar să ajungi in spital. Oamenii trebuie să inţeleagă, trebuie să se vaccineze ca să nu ajungă aici, să nu mai avem de discutat despre ATI, despre redemsivir şi despre alte măsuri. Ca să nu ajungem acolo trebuie să ne vaccinăm cu toţii. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Dacă doriţi să incurajaţi vaccinarea, dacă cei din HoReCa vor funcţiona doar pentru cei vaccinaţi, aveţi de gand să implementaţi această regulă şi in cazul altor activităţi, eu ştiu, evenimente private, concerte şi tot ce...? Florin Ciţu: Bineinţeles, este intenţia mea de a merge in acea direcţie. Vom trimite in Parlamentul Romaniei proiectul de lege care va spune că personalul medical, personalul din invăţămant şi centrele de asistenţă socială să se testeze din propriile resurse, vom impinge in această direcţie. Nu voiam să ajungem aici, niciodată nu am vrut să ajungem la această situaţie. De aceea am avut vaccin la dispoziţie şi l-am avut tot timpul, dar dacă nu ne vaccinăm nu avem ce face, asta este direcţia in care vom merge. Pană la urmă va trebui să avem această delimitare, persoanele vaccinate pot să meargă mai departe, să-şi vadă de activitate, persoane nevaccinate, care reprezintă un risc pentru ceilalţi, nu vor putea să participe la aceste activităţi. Reporter: Ca să ne facem o idee, aţi putea să implementaţi această regulă doar pentru vaccinaţi, la toate restricţiile care apar acum, de exemplu, la peste 6 la mia de locuitori, să nu existe pentru vaccinaţi? Florin Ciţu: Vedem, le luăm uşor, vedem cum funcţionează. In acest moment vom face pentru HoReCa, cred că sălile de sport, sunt mai multe activităţi la care ne uităm. Incă nu am primit proiectul de hotărare de CNSU, acum se lucrează la el. Intai specialiştii vin cu propuneri şi apoi il aprobăm in CNSU. Reporter: O completare dacă se poate, eu vin, omul cu completările, dacă nu vă supăraţi, că mai am cateva despre subiectele despre care.. Florin Ciţu: Nu aveţi intrebări, aveţi completări la intrebări. Reporter: Am completări, dar şi răspunsurile de la dvs. Florin Ciţu: Tot două puteţi să faceţi. Reporter: Incerc să fie doar două atunci. O completare, dacă imi permiteţi, la colega mea, anumite cursuri sau workshop-uri intră şi ele tot in această categorie? Florin Ciţu: Din puncul meu de vedere, da. Acum, repet, eu vă spun ce aş face eu, dar pană să spun ce fac eu trebuie să văd ce propuneri vin de la specialişti, pentru că s-ar putea ca aceştia să spună că sunt unele medii mai riscante. Dacă sunt doar pentru vaccinaţi, eu nu aş vedea o problemă, dar intai să văd ce propuneri vin pe masa mea pe hotărarea CNSU şi după aceea vă spun. Reporter: Referitor la această discuţie cu şcolile deschise, de la ce incidenţă ar putea să fie inchise, practic? Dacă peste 6 la mie le lăsăm deschise, le decuplăm de incidenţă, inţeleg, că practic acesta este mecanismul... Florin Ciţu: Cam asta este ideea, dar nu am avut incă o discuţie cu ministrul educaţiei după discuţia pe care au avut-o ei, am fost in şedinţă de guvern. Acum o să am informarea, să văd ce s-a intamplat in acea şedinţă, o să putem să discutăm. Reporter: Bun. Aş vrea să vă intreb, legat de partea politică, vă văd că vă pregătiţi de acel interimat lung, cum spuneaţi dvs. Un semnal de la Cotroceni pentru acel interimat? De ce vă intreb? Există posibilitatea să fiţi numit tot dvs. premier, după posibile negocieri? Cel mai probabil preşedintele va chema la negocieri partidele, nu, dacă trece moţiunea? Florin Ciţu: Nu, eu pot să vă spun doar... Aici, lucrurile să le delimităm foarte clar. Eu pot să vă spun doar ce face Partidul Naţional Liberal şi care este propunerea Partidului Naţional Liberal, după aceea, bineinţeles că, ştiţi foarte bine, premierul este desemnat de preşedinte in urma consultărilor cu partidele politice. Reporter: Tocmai. Florin Ciţu: Nu are nicio legătură. Păi, vom vedea atunci care este varianta... Reporter: Varianta PNL rămane Florin Ciţu. Florin Ciţu: Da, aici nici nu este... Reporter: Şi după moţiune, asta vă intreb. Florin Ciţu: Niciun dubiu aici. Reporter: Şi domnul Daniel Constantin, o variantă bună pentru Ministerul Agriculturii? Florin Ciţu: Incă nu ... Repet, cred că a fost depusă... Reporter: Da, azi dimineaţă. Florin Ciţu: O s-o analizez şi după aceea o să vin cu o propunere. Mulţumesc. Reporter: Au apărut deja primele reacţii la acel proiect legislativ care ar impune certificatul verde in cadrul angajaţilor din instituţiile medicale. Se ameninţă cu injumătăţirea armatei, deci cadre medicale care sunt dispuse să părăsească sistemul in cazul in care va trece acel proiect legislativ. Cum veţi negocia, in acest caz? Florin Ciţu: Pe de o parte, ne mirăm că nu se vaccinează lumea. Pe de altă parte, avem cadre medicale care nu s-au vaccinat. Exemplul trebuie să vină de la cadrele medicale, nu de la politicieni, deşi eu am făcut tot ce a ţinut de mine şi m-am dus, m-am vaccinat de două ori public, campanie in toată ţara. Deci, cumva, trebuie să mergem inainte. Nu putem să le spunem romanilor să se vaccineze, dar să se ducă la spital să fie trataţi de persoane care nu sunt vaccinate. Măcar testate să fie. Pentru că atunci cand o persoană merge intr-un spital, se testează pe propriii bani, ca să nu imbolnăvească un cadru medical sau pe alţi pacienţi. Din respect pentru cei pe care ii tratăm ar trebui să ne testăm, n-ar trebui să fie nevoie de acest proiect de lege. Vom discuta in continuare, dar eu vă spun că aici sunt ferm, pană la vaccinarea obligatorie, vedem discuţia, dar in ceea ce priveşte testarea, aici nu voi da inapoi, vom trimite proiectul de lege in Parlamentul Romaniei aşa cum il facem. Reporter: Vă gandiţi la o modificare in sensul testării gratuite, pe banii statului? Florin Ciţu: Nu. Vaccinarea este gratuită. Nu, nu putem să testăm... Atunci, haideţi să testăm şi oamenii care merg la spital gratuit şi testăm pe toată lumea, nu. Aici este foarte clar, trebuie să ne testăm cu propriile resurse. Nu vom da inapoi de la această măsură, aşa o vom trimite in Parlamentul Romaniei. Dacă in Parlamentul Romaniei, cei de la AUR ii conving pe cei de la USR, aşa cum i-au convins să voteze o moţiune şi impreună şi cu alianţa PSD, se opresc toți și nu vor să facă acest lucru, atunci vom vedea. Dar noi, in Parlamentul Romaniei, proiectul de lege il trimitem așa cum v-am spus, cu testare pe banii celor care ar trebui să se vaccineze. Reporter: Și o a doua intrebare. Luni spuneaţi că veți adopta anumite măsuri care au fost luate in statele UE pentru a accelera vaccinarea. Mai are Romania măsuri care nu au fost luate? Au fost organizate și drive-thru-uri şi centre mobile... Florin Ciţu: Avem şi tombolă... Reporter: ... și totuşi avem rată /.../ Florin Ciţu: O să fie şi o loterie... Eu vă spun că am văzut cateva studii in această perioadă şi am văzut o corelaţie care nu ne face cinste, intre scorul de la testul PISA şi rata de vaccinare. Sunt mai multe studii, şi aici ar trebui să facem o analiză să vedem după aceea ce putem să facem, dar acum, in acest moment, eu cred că măsurile pe care le luăm, acestea de a impune certificatul verde, facilități doar pentru vaccinați, eu sper să ii facă pe romani să se vaccineze dacă vor să aibă acces la aceste facilităţi. Reporter: Deci la măsurile acestea concrete vă refereaţi, la accesul doar pentru vaccinaţi la anumite activități, evenimente este şi chiar job-uri. Florin Ciţu: Exact. Dar este nevoie după această perioadă de o analiză serioasă să vedem, și in Romania, şi Bulgaria şi mai sunt cateva ţări şi cum să corectăm acest lucru pe viitor. Eu vă spun că, din punctul meu de vedere, atat timp cat avem un procent important din cadrele medicale şi un procent important din cei din educaţie care nu sunt vaccinaţi, este complicat să-i convingi pe oameni, mai ales dacă vorbeşti şi de culte ş.a.m.d., e complicat să-i convingi pe romani doar cu argumente pe termen scurt. Pe termen lung, trebuie să lucrăm la asta. Şi ăsta este un proiect pe termen lung, aşa cum este Romania educată un proiect pe termen lung. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, in acest moment o demisie a dvs. ar stinge conflictul politic şi guvernamental? Florin Ciţu: Nu, ar fi un gest iresponsabil, nu ar stinge niciun conflict, ar insemna să lăsăm Romania fără guvern, in primul rand să facem ceea ce face Dragnea, PNL să-şi dea propriul guvern jos, ceea ce noi nu facem niciodată. Asta am lăsat-o la USR, PSD - USR şi PSD -, AUR n-au avut niciodată guvern. Şi ar fi un gest iresponsabil. Eu niciodată nu ii voi lăsa pe romani fără guvern. Dacă alţii vor să dea guvernul jos, vor merge in Parlamentul Romaniei, vor vota alături de PSD, USR, AUR, deci USR va vota cu PSD şi cu AUR, vor da jos guvernul şi apoi vom merge la negocieri. Dar eu vă spun că nu se va schimba nimic. Mai mult, PNL nu va mai putea face guvernare niciodată cu cei care au dat jos guvernul PNL, din păcate. Reporter: Dacă-mi permiteţi să reformulez cumva, o demisie inainte de votul moţiunii de cenzură, marţi, este o variantă care stă in picioare pentru a vă deschide uşa unei noi nominalizări? Florin Ciţu: Dvs. aţi vorbit de strategie acum şi vă daţi seama că strategiile nu le vom divulga inainte. Ne vom uita la toate opţiunile noastre. Reporter: Şi o ultimă intrebare, vă rog. In anul 2013, undeva pe o scenă, spuneaţi că in general FMI, Banca Centrală şi guvernele, in momentul in care fac o estimare economică, greşesc cam in aceeaşi direcţie, sunt prea optimiste. Florin Ciţu: Da. Reporter: La finalul mandatului, economistul Florin Ciţu va spune despre premierul Florin Ciţu că a fost, cumva, prea optimist cu o creştere economică de două cifre? Florin Ciţu: Da. In ceea ce priveşte creştere economică de două cifre, da, dar dacă ne uităm la estimarea de la inceputul anului, nu, pentru că la inceputul anului aveam o creștere economică estimată la 4,1%, ea va fi cu siguranță mult mai mare de atat, deci poate că in timpul anului am supraestimat in două cifre, dar ea va fi mult mai mare decat a fost la inceput anului, va fi in jur de 7% sau peste 7%, ceea ce este in direcția in care am estimat-o eu. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Aţi spus că veți vorbi cu domnul Arafat să schimbe regulile, astfel incat să permită restaurantelor și industriei HoReCa să rămană deschisă după 6 la mie. Puteți să ne dați... Florin Ciţu: Pentru vaccinaţi. Reporter: Doar pentru cei vaccinaţi, adică in ce condiții? Angajații să fie... Florin Ciţu: Ideea este ca și angajaţii să fie vaccinați și cei care merg acolo să fie vaccinați. Bineințeles că există și varianta doar cu certificatul verde, dar să fie angajații testați, trecuți prin boală sau vaccinați și cei care merg, clienții, să fie tot cu certificat verde. Ambele variante sunt pe masă. Acestea sunt propunerile mele pentru domnul Arafat, să le ducă, să le discute in Comisia de specialitate. Voi vedea cu ce vine inapoi, după ce discută specialiștii intre ei. Propunerea de hotărare de CNSU incă nu am primit-o, o vom avea astăzi şi vom vedea. Reporter: Astăzi va fi o decizie şi se va implementa de cand? Florin Ciţu: Astăzi va fi o decizie şi vreau să aprobăm hotărarea de guvern vineri, ca să fie foarte clar. Reporter: Bine. Deci sunt două posibilităţi: ori toţi, și clienții și angajații să fie vaccinați, doar vaccinați, sau a doua opțiune, să aibă certificatul verde. Florin Ciţu: Să fie mai relaxată, doar cu certificat verde, să fie toată lumea cu certificat verde. Reporter: Pentru că aici veneam cu următoarea intrebare. Ieri, la ședința CNCAV, doamna Adriana Pistol de la INSP a spus că i se pare o eroare faptul că doar cei vaccinați pot să iasă, să beneficieze de excepția de la restricțiile din weekend de peste 6 la mine și că, din punct de vedere medical, și cei trecuți prin boală ar trebui să aibă acelaşi regim... Florin Ciţu: Sunt de acord. Eu am folosit atunci varianta aceea. Oricum, m-am luptat... Reporter: In HG doar vaccinaţii au voie. Florin Ciţu: Exact. Oricum, m-am luptat atunci ca să introduc doar vaccinaţii. Sunt de acord, mult mai de acord dacă lăsăm pentru certificatul verde. Dacă specialiştii spun că da, din partea mea vor avea aprobare in CNSU. Reporter: Urmează o astfel de modificare? Florin Ciţu: Doamna Pistol poate să o propună să fie acolo şi ea vine spre aprobare și eu voi spune da. Reporter: Aşa. Şi aţi mai spus, legat de PNRR, că problema este că trebuie aprobat un HG și nu cred că poate fi aprobat de un guvern interimar. Florin Ciţu: Pentru că are implicații in bugetele viitoare. Hotărarile de guvern care au implicații pentru bugetele anului viitor trebuie să fie date de un guvern plin. Şi de aceea nici salariul minim, care are implicaţii in bugetul anului viitor, deci se aplică pentru viitor, trebuie să aprobată de un guvern cu putere deplină. Reporter: Concret, Consilul Europei trebuie acum să aprobe... Florin Ciţu: In Consiliul Europei, da, se aprobă formal.. Reporter: Cam cand ar trebui? Florin Ciţu: Noi am cerut pe 5 octombrie, cred că o să fie pe 10-15 octombrie, atunci. Şi după aceea trebuie să fie o hotărare de guvern in care vom aproba forma finală şi acea ordonanţă cu fluxurile financiare, unde vom mai introduce cateva lucruri. Reporter: Şi sunt probleme pentru lipsa unui guvern, adică criza asta ar putea intarzia? Florin Ciţu: Acolo nu sunt probleme... Reporter: Nu, criza din Romania. Florin Ciţu: In Romania, bineinţeles, pentru că dacă nu le aprobăm la timp, ordonanţa cu fluxul financiar, aceste hotărari de guvern, şi mai sunt cateva lucruri, vom impinge totul in perioada următoare şi deja avem, mai ales că suntem şi la finalul acestui an, sunt cateva milestones sau jaloane in prima parte a anului viitor. O mare parte din aceste milestones trebuie să fie făcute prin ordonanţă de urgenţă. Poate putem să le ducem in Parlamentul Romaniei şi Parlamentul Romaniei poate să aprobe, bineinţeles, că, ştiţi foarte bine, orice ordonanţă merge in Parlamentul Romaniei şi este aprobat acolo, proiect de lege de aprobare a ordonanţei, şi putem să mergem direct acolo, cineva să iniţieze un proiect de lege in Parlamentul Romaniei etc.. Dar la cum mă uit că lucrează Parlamentul Romaniei, cand eu trebuie să aprob de două ori prelungirea mandatelor de la Radio şi de la Televiziune, acolo se vede că sunt doar axaţi pe altceva, doar pe moţiune şi altceva nu fac, nu există alte priorităţi, nu cred că va fi interesat cineva in Parlamentul Romaniei de PNRR, mie nu mi se pare in momentul acesta. Mulţumesc. Reporter: Vreau să inţeleg bine, aţi prelungit mandatele directorilor de la SRR şi SRTV cu 30 de zile, nu cu 60 cum era... Florin Ciţu: Da, cu 30. Imi pare rău. Ştiu, am văzut, venise cu 60, dar nu mai pot să fac... Şi aşa, Ministerul Justiţiei mi-a dat observaţii că mă substitui Parlamentului. Nu mă substitui Parlamentului, fac treaba Parlamentului pentru că Parlamentul nu şi-a făcut treaba, dar eu nu pot să dau mai mult de 30 de zile. Parlamentul Romaniei are 30 de zile să rezolve situaţia. Au făcut o propunere la inceput, nu au luat decizia bună, acum avem această situaţie de interimat. Şi mai este o problemă in Parlamentul Romaniei, ICR. Tot noi am rezolvat-o, in Guvern, de două ori. Deci Parlamentul Romaniei trebuie să termine cu prostiile, să-şi facă treaba. Nu putem să stăm la Guvern să rezolvăm ceea ce nu pot să facă parlamentarii pentru că ei stau să se joace cu moţiunile, fac competiţii de moţiuni in Parlamentul Romaniei. Şi vă daţi seama că dacă astăzi nu era un guvern in vigoare, angajaţii, dvs. şi angajaţii de la Televiziunea Romană nu puteaţi să primiţi salariile. Asta arată responsabiliattea celor din Parlamentul Romaniei, ei se joacă cu moţiunile, fac competiţii de moţiuni, dar nu se gandesc la oamenii care nu-şi primesc salariile. Reporter: Mulţumesc. Şi am inţeles că vineri o să fie o nouă şedinţă de guvern.. Florin Ciţu: Şi vineri şi luni... Reporter: ... şi pentru aprobarea compensării facturilor. Florin Ciţu: Vineri pentru aprobarea compensării facturilor, luni pentru ceea ce mai putem să facem inainte de moţiunea de marţi. Reporter: Doar o precizare, dacă imi permiteţi, pentru restaurante, că nu a fost foarte clar. Pană la ce oră ar putea ele rămane deschise, indiferent de ... Florin Ciţu: De oră nu vorbim acum, vorbim de cine poate să meargă şi cine poate... Să rămană deschise, in primul rand. Vom vedea cat vor fi deschise. Reporter: Şi nu se mai ţine cont deloc de rata de infectare. Florin Ciţu: Pentru persoanele vaccinate sau certificat verde? O să vedem pe ce variantă mergem, da? Mulţumesc mult de tot. Doamna ministru, cele două acte normative. Mulţumesc! Raluca Turcan: Bună ziua! După cum cunoaștem cu toții, perioada pe care o traversăm acum este marcată, pe de o parte, de o evoluție a valului patru al pandemiei, care conduce la o diminuare a activității sociale și economice și, pe de altă parte, de creșteri de prețuri care afectează cel mai profund persoanele vulnerabile. Este un context pe care il resimt atat oamenii cu venituri foarte mici, cat și angajații și angajatorii. Ca atare, astăzi am aprobat două ordonanțe de urgență privind prelungirea șomajului tehnic și acordarea de zile libere părinților care supraveghează copiii aflați in școala online, și in ședința de guvern de vineri vom aproba normele metodologice pentru aplicarea Legii consumatorului vulnerabil. In felul acesta, acordăm un sprijin fiecărei categorii afectate de perioada in care ne aflăm. Menționez că, pentru a ajunge in acest moment, am investit anul trecut și pană in acest moment, 7,6 miliarde de lei pe măsuri active și per ansamblu măsuri active pentru angajatori și angajați am salvat 1,4 milioane de locuri de muncă. Așadar, prelungirea șomajului tehnic este necesară, pentru că această măsură se acordă angajaților și angajatorilor a căror activitate este restricționată prin decizii ale autorităților. Acest șomaj tehnic exclusiv pană acum a ajutat 1,2 milioane de oameni și am investit 4,8 miliarde de lei și constă in acordarea a 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din caștigul salarial mediu brut. Acest șomaj tehnic se poate acorda angajatorilor care iși intrerup activitatea pe o perioadă determinată, iși intrerup total sau parțial activitatea ca urmare a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor cu SARS-CoV-2, de asemenea angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice, dar se acordă și profesioniștilor precum comercianții, intreprinzătorii, operatorii economici sau orice altă persoană autorizată să desfășoare activități economice sau profesionale, persoane fizice care obțin venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe, sau care incheie convenții individuale de muncă in baza Legii privind organizarea și funcționarea cooperației, sau persoane implicate in activități sportive precum sportivi, antrenori, medici, asistenți, maseuri, kinetoterapeuți. Această procedură este similară procedurii aplicate pană acum pentru șomajul tehnic. Ce merită reținut: că anticipăm un sprijin pentru aproximativ 50.000 de persoane, 32.000 de salariați și 15.000 de profesioniști, iar impactul financiar calculat pentru două luni este de aproximativ 238,4 milioane de lei. In ceea ce privește Ordonanța de Urgență pentru acordarea de zile libere părinților pentru supravegherea copiilor care se află in școala online, de la inceputul pandemiei am investit 90 de milioane de lei și am avut aproximativ 34.000 de părinți care au beneficiat de această măsură. Estimăm ca, prin prelungirea acestei măsuri, să existe un număr de aproximativ 20.000 de beneficiari și un efort financiar de 50 de milioane de lei pe lună. Acest sprijin se acordă părinților copiilor care au pană in 12 ani, se află in sistemul de educație antepreșcolară și preșcolară. De asemenea, el reprezintă corespondentul pe zi a 75% din caștigul salarial mediu brut pentru fiecare zi liberă acordată. Zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinți și in baza unei declarații pe propria răspundere, cu condiția să nu fie in activitate de telemuncă, și foarte important este că pentru anumite sectoare, precum sistemul energetic național, Radioul, Televiziunea publică, telecomunicațiile, acest sprijin se realizează doar cu acordul angajatorului. Fac excepție de la acordarea de zile libere angajații din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, angajații din penitenciare și personalul din unități sanitare publice. Pentru familiile monoparentale, in situația in care se află intr-unul dintre aceste sisteme, există opțiunea majorării salariului cu același procent in care constă sprijinul pentru supravegherea copiilor, iar dacă sunt familii cu ambii părinți in sisteme esențiale, atunci sprijinul poate fi obținut doar de unul dintre părinți. Dacă aveți intrebări, vă rog! Dacă nu, vă mulțumesc foarte mult! O zi bună! 2021-09-29 16:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4964.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 28.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1632837330Galerie foto Conferință de presă susținută de președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu, secretar de stat in Ministerul Sănătății [check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV. După cum știm, astăzi, 28 septembrie, a demarat etapa de administrare a dozei trei, doza de rapel, tuturor persoanelor care au cel puțin şase luni de la schema inițială de vaccinare, care, practic, au fost vaccinate cu cele două doze, persoane care au primit vaccinurile de la compania BioNTech-Pfizer, compania Moderna sau de la compania AstraZeneca. Aşa cum am anunțat, persoanele care au primit vaccinul de la compania Johnson and Johnson incă nu au recomandare pentru a efectua doza de rapel. In perioada următoare, datele ştiinţifice vor recomanda fie necesitatea unei doze de rapel și tipul vaccinului care ar fi benefic să fie utilizat in cazul acelor persoane. Prezentarea la centrele de vaccinare pentru doza a treia se face fie direct, cu cartea de identitate, fie prin programare in platforma națională de programare. Grație colegilor și eforturilor specialiștilor de la STS, in cursul serii precedente, platforma a fost dată in producție, a fost optimizată, așa incat pană astăzi, la ora 12:00, au fost programate in platformă peste 25.774 de persoane pentru doza de rapel pe tipuri de vaccin. Pentru vaccinul de la compania Pfizer peste 24.082 de persoane, iar pentru vaccinul de la compania Moderna 1.692 de persoane. Reamintesc faptul că doza de rapel se poate efectua doar cu unul dintre aceste două vaccinuri pe bază de ARN mesager de la compania Pfizer sau Moderna, indiferent de schema de vaccinare care a fost folosită inițial. Vreau, de asemenea, să subliniez faptul că persoanele care au primit la prima schemă vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer au recomandare de primă intenție să continue vaccinarea cu același tip de vaccin, insă se permite vaccinarea cu vaccinul de la compania Moderna la solicitarea persoanei respective și, invers, cei care au fost vaccinați cu Moderna pot opta pentru vaccinul de la compania Pfizer la doza de rapel. Persoanele vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca pot opta pentru unul dintre cele două tipuri de vaccinuri de la compania BioNTech-Pfizer sau compania Moderna. Evident că ne punem intrebarea: este nevoie să facem această doză de rapel? Categoric da, această doză de rapel este ferm recomandată persoanelor care, prin natura profesiei, au un risc crescut de imbolnăvire. Şi aici vorbim de personalul medico-sanitar, persoanele din centrele sociale și personalul din invățămant care, in fiecare zi, intră in contact cu un număr crescut de persoane și, evident, cu pacienți diagnosticați cu COVID-19; și, de asemenea, persoanele vulnerabile, persoanele cu varsta de peste 65 de ani, persoanele care sunt in evidență cu afecțiuni cronice, indiferent de grupa de varstă au o recomandare cat se poate de clară de a face această doză de rapel. De asemenea, și celelalte categorii de persoane care au cel puțin şase luni de la doza doi de vaccin pot să beneficieze de doza de rapel. Datele științifice publicate la acest moment ne arată că această doză de rapel restabilește eficiența vaccinurilor, așa cum ele erau cunoscute pentru variantele anterioare, și anume vorbim de revenirea eficienței la peste 95% față de infecție și la peste 97% față de formele grave de boală, față de formele care necesită spitalizare. De asemenea, un lucru pe care aș vrea să il menționez este că, in ultima săptămană, s-a observat o creștere a numărului de persoane care se vaccinează cu doza unu. In săptămana 20-26 septembrie s-au vaccinat cu doza unu, pe toate cele patru tipuri de vaccinuri, aproximativ 92.089 de persoane, iar in săptămana 6-12 septembrie, aproximativ 40.891 de persoane. Practic, constatăm o creștere cu 125% a numărului de persoane care s-au prezentat la vaccinare pentru doza unu, iar pe tipuri de vaccin, practic, pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer avem o creștere de aproximativ 150% a celor care au ales să se vaccineze cu acest vaccin, pentru vaccinul de la compania Moderna creșterea este de peste 160%, pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson creșterea este de 100% și, de asemenea, avem o creștere a persoanelor care au ales să se vaccineze cu vaccinul de la compania AstraZeneca de aproximativ 19%. Pană la ora 12:00 au fost vaccinate 13.963 de persoane cu doza de rapel, cu cea de a treia doză și numărul de prezentări in centrele de vaccinare era in continuare crescut. Ne dorim ca intr-un timp relativ scurt să avem o rată cat mai mare de acoperire vaccinală la cei care sunt in momentul de faţă eligibili, şi aici mă refer, repet, personal medical, personal din invăţămant şi cei vulnerabili, alături de celelalte categorii populaţionale care işi doresc să facă cea de-a treia doză de vaccin. De asemenea, poate că ar trebui să repet faptul că cei care au fost vaccinaţi cu cele două doze şi au istoric de trece prin boală pot şi ei să beneficieze de vaccinarea cu doza de rapel, chiar dacă, din acest punct de vedere, decizia poate să fi amanată. Important este să inţelegem că nu este contraindicată această doză de rapel. Dimpotrivă, ea va asigura un efect de booster, de stimulare a răspunsului imun şi nivelul de protecţie, evident, va fi unul corespunzător. In ceea ce priveşte vaccinarea in unităţile de invăţămant, după cum ştim, există trei modalităţi prin care ne putem vaccina in unităţile de invăţămant, fie cu echipe mobile, fie in centre de vaccinare proprii, fie in centrele arondate in proximitate. Vreau să reamintesc faptul că această posibilitate de a ne vaccina in unităţile de invăţămant este una care se menţine pentru o perioadă de aproximativ două luni. Efortul logistic este unul extrem de mare, ţinand cont de faptul că, cu ajutorul echipelor mobile, vom asigura şi accesul la vaccinare al celor care sunt in momentul de faţă rezidenţi in centrele sociale, in cămine, de asemenea, in centrele de dializă, pacienţi imobilizaţi la domiciliu, toate aceste categorii populaţionale beneficiază de acelaşi sprijin al echipelor mobile. Şi atunci efortul este unul extrem de mare. Tocmai de aceea, rugămintea noastră este să ne adresăm, in perioada imediat următoare, pentru vaccinare, atunci cand, evident, vrem să facem acest lucru şi cred că datele epidemiologice şi tendinţa de creştere a numărului de cazuri, această creştere exponenţială, ne arată cat se poate de clar necesitatea şi nevoia vaccinării cat mai rapide in momentul acesta. Practic, pană la acest moment au fost operaţionalizate aproximativ 30 de centre de vaccinare proprii, din datele pe care noi le-am centralizat in şapte judeţe. In muncipiul Bucureşti, astăzi, o unitate de invăţămant a reuşit vaccinarea unui număr de 85 de persoane, elevi, părinţi şi, de asemenea, cadre didactice, activitate care va continua şi s-a desfăşurat cu ajutorul unei echipe mobile. De asemenea, pană la acest moment au fost vaccinaţi peste 400 de elevi in unităţile de invăţămant, cu ajutorul echipelor mobile sau la centrele de vaccinare din proximitate. In ceea ce privește redeschiderea centrelor de vaccinare, așa cum am anunțat, pe perioada sezonului cald, cand adresabilitatea către centrele de vaccinare a fost in scădere, o parte din centrele de vaccinare au redus programul de lucru, altă parte au avut activitatea suspendată temporar. Insă, ca urmare a creșterii adresabilității și a nevoii de a permite un acces cat mai mare la vaccinare pentru toți cei care doresc să efectueze doza de rapel, au fost redeschise o parte din centrele de vaccinare, aproximativ 20% din centrele care au avut activitate suspendată temporar s-au redeschis, astfel incat astăzi avem 635 de centre active, in total avand 914 fluxuri de vaccinare, ceea ce inseamnă peste 100.000 de persoane capacitatea de vaccinare reală, zilnică, la care se adaugă posibilitățile celelalte de vaccinare, fi in unitățile medicale, in cazul in care vorbim de pacienții cronici sau ce ceilalți pacienți internați, de asemenea, la cabinetele de medicină de familie există această posibilitate de vaccinare. Retransmit mesajul nostru cat se poate de clar, științific, medical, uman, și anume că trebuie să fim responsabili in perioada următoare, avem nevoie de această implicare a fiecăruia dintre noi să respectăm regulile și să ne vaccinăm, avand in vedere faptul că prin vaccinare se reduce semnificativ riscul de boală severă, riscul de internare in terapie intensivă, riscul de deces și, de asemenea, se reduce circulația virusului atunci cand, impreună cu vaccinarea, respectăm și celelalte măsuri de prevenție, masca de protecție și bineințeles igiena personală, distanțarea fizică, evitarea zonelor supraaglomerate. La nivelul cabinetelor de medicină de familie in momentul de față se inregistrează activități de vaccinare in 2.875 de cabinete. Este un număr in creștere al colegilor din rețeaua de medicină de familie, care vaccinează momentul de față impotriva COVID-19. Pană la 27 septembrie au fost vaccinate peste 422.500 de persoane in cabinetele de medicină de familie, majoritatea fiind in mediul rural. Astfel, in județul Timiș sunt peste 21.000 de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie, in Prahova peste 20.900, in Argeș peste 20.400. De asemenea, la nivelul unităților sanitare, in cele publice, sunt aproximativ 150 de spitale in care se poate efectua vaccinarea pacienților cronici, fiind vaccinați peste 8.800 de pacienți, iar in 27 de spitale private au fost vaccinați pană la acest moment peste 1.900 de pacienți, 1.983. Acoperirea vaccinală la nivel naţional, din populaţia eligibilă rezidentă cu varsta de peste 12 ani, este de aproximativ 33%. Practic, o treime din populaţia Romaniei, in momentul de faţă, este vaccinată cu cel puţin o doză. Majoritatea sunt persoane vaccinate cu schema completă. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală pe municipiul Bucureşti şi judeţe: municipiul Bucureşti, in momentul de faţă, este la 51,13% rată de acoperire vaccinală. Toate judeţele, exceptand unul singur, au o rată de acoperire vaccinală de peste 20%. Sunt practic 16 judeţe care au rată de acoperire vaccinală intre 30%-40%. Sunt 24 de judeţe care au rată de acoperire vaccinală intre 20%-30% şi un singur judeţ, judeţul Suceva, care se apropie de 19,8% rată de acoperire vaccinală. Este de apreciat faptul că, in marea majoritate a judeţelor, procentul de acoperire vaccinală este in creştere, iar in ultimele două săptămani, intr-adevăr, am observat cu toţii o prezenţă mult mai mare a persoanelor in centrele de vaccinare. De asemenea, a fost redimensionată activitatea in serviciile de call-center astfel incat să putem prelua apelurile telefonice, avand in vedere că, de pildă, in ultimele 24 de ore au fost peste 4.700 de apeluri telefonice, majoritatea fiind pentru programarea la vaccinare, atat pentru doza unu, cat şi pentru doza trei. Sunt, de asemenea, şi peste 1.500 de apeluri telefonice pentru solicitarea informaţiilor şi pentru ajutor vizavi de descărcarea certificatelor digitale. Rata de acoperire vaccinală pe grupe populaţionale: pentru copiii cu varsta cuprinsă intre 12-15 ani vorbim de o rată de acoperire vaccinală de 5,5%, aproximativ 45.558 de persoane avand cel puţin o doză de vaccin deja efectuată; in ceea ce priveşte grupa de varstă 16-19 ani ne apropiem de 21% acoperire vaccinală. Sunt peste 170.000 de copii şi adolescenţi care au primit cel puţin o doză de vaccin, iar restul grupelor populaţionale au o rată de acoperire de peste 30%-35%, cu o excepţie la grupa de varstă peste 80 de ani, unde avem aproximativ 20%, lucru care evident că nu este suficient, ţinand cont că varsta avansată este un factor de risc independent pentru formele grave de imbolnăvire. Tocmai de aceea este un mesaj foarte clar ca cei vulnerabili, cei in varstă, să beneficieze cat mai rapid de vaccinare, pentru că in felul acesta practic putem să reducem riscul de a ajunge la spital şi de a face o formă severă. Vedem experienţa celor care sunt in evidenţă cu afecţiuni cronice sau care sunt in varstă şi care au fost vaccinaţi cu schemă completă, au fost diagnosticaţi cu infecție SARS-COV-2 şi au avut o evoluţie mult mai uşoară a bolii, cu o durată mai scurtă şi cu o rată redusă de mortalitate şi de internare in spitale. Tocmai de aceea este important să inţelegem că varianta Delta, care astăzi este dominantă, se răspandeşte cu atat de mare uşurinţă incat aproape toate persoanele care nu au niciun grad de imunitate, niciun grad de protecţie, nici după boală, nici după vaccinare, care locuiesc in aglomerări urbane, acolo unde densitatea populației este crescută, riscul de infectare in perioada următoare este foarte crescut. Iar din acest punct de vedere avem sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție și important pentru noi este ca aceste persoane să nu se infecteze intr-un timp scurt, pentru că acest lucru va duce, evident, la blocarea sistemului medical. Dar aceasta este realitatea. Riscul de răspandire este extrem de mare, creșterea este exponențială; in condițiile in care neglijăm măsurile de protecție și nu avem nici un alt fel de protecție nici după boală, nici după vaccinare, repet, riscul de infectare este foarte mare in perioada următoare. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, in momentul de față au fost raportate aproximativ 17.165 de cazuri de reacții adverse post-vaccinare indezirabile de la debutul campaniei de vaccinare, cu o rată de raportare a RAPI de aproximativ 1,7 la 1.000 de doze administrate. Mai departe, o să ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă mulțumesc! Andrei Baciu: Mulţumesc şi eu, domnule președinte! Pentru inceput cateva chestiuni legate de certificatul digital european COVID-19. Pană pe 27 septembrie la ora 10:00 au fost generate 3.603.264 de certificate. In general raportul se păstrează același, 94% aproximativ certificate eliberate pentru atestarea vaccinării. Un lucru important: numai in ultima săptămană au fost eliberată 650.000 de certificate, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă. Şi un alt lucru important este faptul că pe certificatul de vaccinare este menționată efectuarea dozei a treia, insă nu este necesară efectuarea dozei a treia pentru a fi considerată ca doză schemă completă de vaccinare. Deci, certificatul digital european il vom putea folosi in continuare și ne vom putea bucura de toate beneficiile actuale, menținand in continuare două doze de vaccin. Mai departe, cateva chestiuni legate de operatorii economici privați. Aceştia desfăşoară in continuare activităţi de vaccinare in cadrul propriilor companii. In curs de vaccinare sunt in continuare 28 de companii care au acest tip de activitate. După care, legat de a merge mai aproape de oameni cu vaccinarea, folosind locaţii atipice, şi aceste activităţi continuă. Astfel că pană in acest moment au fost vaccinate, prin aceste abordări, 99.335 de persoane, drive-thru-uri din Galaţi in continuare cele mai multe persoane, 26.541, după care vin acţiunile din Bucureşti din aeroport, din Piaţa Obor şi din Gara de Nord. Legat de misiunile de transport, pană in momentul de faţă au fost efectuate aproximativ 15.000 de misiuni de transport. Sunt probabil misiunile pe care le vedem atat la nivel naţional, cat şi la centrele regionale către direcţiile de sănătate publică. Cu privire la mijloacele de transport angrenate, vorbim de peste 40.000 de persoane din cadrul M.A.I., care au folosit peste 4.500 de mijloace tehnice şi, la fel, peste 13.000 de persoane din cadrul MApN cu aproximativ 5.000 de mijloace tehnice pe care le-au utilizat. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepţionat pană in data de 27 septembrie 2021, am primit 19.784.189 doze de vaccin, dintre care produse de BioNTech Pfizer 12.556.889, vaccinuri produse de Moderna 2.472.000, vaccinuri produse de AstraZeneca 3.374.000 şi vaccinuri produse de Johnson and Johnson, in final, 1.381.300 doze de vaccin. Faţă de săptămanile trecute nu s-au finalizat suplimentar alte donaţii sau alte vanzări de vaccinuri, deşi se lucrează şi o să avem veşti in perioada imediat următoare, pe măsură ce aceste acorduri intre state sunt finalizate. Iar calendarul pentru perioada următoare: deci după cum ştim, in septembrie am primit doar vaccinuri produse de BioNTech Pfizer, respectiv 1.173.510 doze de vaccin şi vaccinuri produse de Johnson and Johnson, 540.000 doze de vaccin. Pentru vaccinurile produse de Moderna şi AstraZeneca livrările sunt suspendate. Andrei Baciu: Eu cam atat am avut pană in acest moment. Domnule preşedinte, mulţumesc mult. Valeriu Gheorghiţă. Mulţumesc foarte mult şi eu! V-aş propune să incepem la partea de intrebări. Vă rog! Reporter: Aş avea o intrebare pentru doamna doctor Pistol. Spuneţi-mi cum vedeţi că astăzi au fost peste 11.000 de cazuri, in contextul in care estimările de 15-20 de mii erau pentru luna octombrie, incă suntem in septembrie. Ce inseamnă asta in evoluţia pandemiei? Adriana Pistol: Suntem foarte aproape de octombrie, dacă ne gandim bine, suntem in 28 septembrie. In mod sigur o parte dintre aceste 11.000 de cazuri vin un pic din urmă, din week-end, dar pentru noi ne certifică că ceea ce am prognozat pentru luna octombrie este foarte aproape să se implinească şi poate există şi riscul să se intample şi mai mult decat am prognozat. Reporter: Adică mai mult de 20.000? Adriana Pistol: Da. Reporter: Să ne spuneţi şi care este raportul făcut public astăzi cu Delta? Să ne spuneţi concluziile. Adriana Pistol: Da, sigur. In concluzie sigur că numărul de tulpini de tip Delta identificate prin procesele de secvenţiere creşte. Ştim cu toţii că deja de două săptămani am declarat transmitere comunitară a acestei tulpini, ceea ce ne face să credem că este tuplina dominantă a cazurilor pe care le vedem. Practic, in ultimele trei săptămani, din toate probele secvenţiate, nu am mai văzut un alt tip de tulpină, aşa incat nu este de mirare că numărul este in creştere, in concordanţă sigur şi cu creşterea imbolnăvirilor. Reporter: Mulţumesc! Pentru domnul doctor Gheorghiţă, puteţi să ne spuneţi dacă sunt probleme cu cantităţile de vaccin in centre? Sunt centre care nu au vaccin in acest moment? Valeriu Gheorghiţă: Am primit şi eu, intr-adevăr, astfel de sesizări că in anumite centre de vaccinare nu ar fi suficiente doze. Aş spune faptul că toate centrele de vaccinare şi direcţiile de sănătate publică au avut suficient timp să aprovizioneze cu doze, insă eu cred că in anumite centre s-a subestimat o adresabilitate crescută a persoanelor şi in felul acesta numărul de doze a fost rapid epuizat, dar lucrurile vor fi evident corectate, se va reface stocul necesar de vaccinuri aşa incat in perioada, chiar incepand de astăzi sau de maine să nu fie probleme din acest punct de vedere. Faptul că, din păcate, avem o creștere exponențială a numărului de cazuri, acest lucru motivează o parte dintre persoane să se vaccineze cu prima schemă, și acesta este un lucru foarte important, pentru că prioritatea pentru noi rămane să creștem acoperirea vaccinală la nivel populațional cu prima schemă. Este măsura care va avea un impact din punct de vedere epidemiologic pe răspandirea virusului și pe creșterea numărului de cazuri. De asemenea, in paralel avem o adresabilitatea așa cum era de așteptat ca in primele zile să vorbim de un număr mai mare de persoane care se prezintă in centrele de vaccinare pentru a beneficia de doza de rapel. Reporter: Sunteți mulțumit de cum arată această zi pană acum, prima zi in care oamenii pot face doza trei? Şi ce le-aţi transmite oamenilor? Valeriu Gheorghiţă: Este foarte important, așa cum am spus, ca cei care se află in categoriile la risc crescut de infectare, cum e personalul medical și cei care sunt la risc crescut de a face o formă severă de boală, așa cum sunt cei varstnici, așa cum sunt cei care sunt cu afecțiuni cronice să se adreseze cat mai rapid pentru vaccinare, atat pentru prima doză, deci pentru prima schemă de vaccinare, iar aceleași categorii populaționale să beneficieze şi de doza de rapel, pentru că datele științifice ne arată că in felul acesta reducem riscul de infectare și reducem semnificativ riscul de a face o formă gravă de boală, pentru că avem in general persoane care au fost vaccinate in prima etapă a campaniei de vaccinare, cand sunt in momentul de față indeplinite mai mult de șase luni de la completarea schemei inițiale și vorbim de varianta Delta, care este inalt transmisibilă, care se multiplică mult mai ușor, care reușește să păcălească, să evadeze parțial de sub activitatea neutralizantă a anticorpilor. Or, din acest motiv, cei vulnerabili au risc să se infecteze, in ciuda faptului că au fost vaccinați. Din acest motiv este important să consolidăm răspunsul imun cu doza de rapel, care, vedem, oferă rezultate absolut promițătoare in sensul in care se restabilește eficiența pe care o cunoșteam anterior. Reporter: Puteți să ne spuneți cand vă veți face doza trei și dumneavoastră, şi domnul Baciu? Valeriu Gheorghiţă: După cum știți, eu astăzi am fost prezent la Institutul Național de Boli Infecțioase, alături de colegii mei. A fost prima instituție sanitară in care a demarat campania de vaccinare pe 27 decembrie. Eu voi face doza trei in cursul săptămanii viitoare la Spitalul Militar Central, acolo unde am beneficiat și de prima schemă de vaccinare. Andrei Baciu: Şi eu in zilele următoare. Nu am avut efectiv timp. Aș fi făcut-o pană acum, in prima zi, dar nu am avut efectiv jumătate de oră pană acum, astăzi, dar in perioada imediat următoare. Adriana Pistol: Eu sunt un fost bolnav cu două doze de vaccin deja, aşa că aş putea spune să fac doza trei. Nu am incă şase luni de la vaccinare. Reporter: Doamna Pistol a spus că o parte din cele 11.000 de cazuri raportate astăzi vin un pic din urmă, din week-end. Aş dori să-mi explicaţi cum vedeţi dumneavoastră explozia numărului de cazuri din capitală? Autorităţile nu au răspuns din ce perioadă au fost nealocate cele aproximativ 1.400 de cazuri de COVID. Vin din week-end, nu vin din week-end, de unde vine explozia de cazuri de luni, după Congresul PNL? Valeriu Gheorghiţă: Aici aş vrea, dacă-mi permiteţi doamna doctor, doar un scurt comentariu. Este important să ne uităm că rata de pozitivare in ziua de duminică, pe testele efectuate, a fost de aproximativ 20%, zi in care s-au confirmat aproximativ 5.600 de cazuri. Era de aşteptat ca a doua zi, luni, să fie raportate un număr aproape dublu de cazuri, lucru care s-a şi intamplat. De altfel, să ştiţi că vorbeam cu o parte dintre colegii dumneavoastră din presă şi ne aşteptam ca astăzi, intr-adevăr, să fie un număr aproape dublu de cazuri raportate, pentru că este foarte simplu. Dacă intr-o zi ai rata de raportare, rată de pozitivare de 20% şi a doua zi, timp de o săptămană, zile lucrătoare, creşte numărul de teste efectuate, evident că vei avea un număr mai mare de cazuri identificate. Deci nu este o surpriză pentru noi faptul că acum avem un număr mai mare de cazuri şi astăzi, din păcate, rata de pozitivare este crescută la aproximativ 15%, ceea ce inseamnă că acest trend se va menţine şi in perioada următoare. Eu atat am vrut să spun. Doamnă doctor, mulţumesc! Adriana Pistol: Da, şi eu aş fi spus acelaşi lucru. Dar ca să rezum, este ceva ce se petrece in fiecare week-end. Pentru noi, ca epidemiologi, nu are nicio legătură cu niciun congres al niciunui partid. In fiecare week-end numărul de teste care se efectuează de către laboratoare este mai mic. Se efectuează luni cele mai multe, şi automat le vedem astăzi, că este marţi, ce s-a intamplat in cursul zilei de luni. Nu este primul week-end in care se intamplă aşa ceva şi din punct de vedere epidemiologic, dacă doriţi, vedem efectele unei aglomerări, le vom vedea in decurs de 14 zile, aşa cum se intamplă la toate evenimentele care au fost şi au avut loc şi au fost organizate in toate judeţele ţării. Aşteptăm intotdeauna să vedem după 14 zile, pentru că asta este incubaţia bolii. Garantat, nu de sambătă pană luni poţi să produci acest număr de cazuri, că aceasta este biologia virusului, nu că.... Reporter: Eu intrebam de ce s-a intamplat luni. Spuneaţi că sunt mai puţine teste duminica. Adriana Pistol: Nu. In fiecare week-end, se intamplă acelaşi lucru. Reporter: Să crească luni? Adriana Pistol: In zilele de week-end laboratoarele nu lucrează toate, păstrează probele şi, după, aceea le lucrează pe toate in ziua de luni. Şi atunci, de aceea, cazurile acelea este foarte posibil să fi fost recoltate fie vineri seară, fie sambătă, fie duminică. Au fost mai puţine lucrate de mai puţine laboratoare şi o zi mai scurtă de lucru, s-au acumulat aceste probe şi au apărut rezultatele in cursul zilei de luni şi, practic, au fost raportate astăzi. Reporter: Au fost raportate şi luni multe. Explozia a fost luni. Adriana Pistol: Cinci mii au fost. Au fost sub; ieri au fost cinci mii şi ceva. Reporter: Aş mai avea două prevederi... să mă inţelegeţi, eu sunt vaccinat şi sunt pro vaccinare, dar sunt anumite prevederi legale care imi par oarecum că nu fac prea mult sens. Va dau ca exemplu cazul carantinei de noapte in week-end. In zonele de infectare cu rată de peste 6 la mie, aţi spus că sunt exceptaţi de la a ieşi noaptea persoanele vaccinate. De ce doar ele? Pentru că certificatul COVID este şi pentru cei testaţi, şi pentru cei trecuţi prin boală. De ce doar vaccinaţii pot să iasă din casă? Care este logica? Valeriu Gheorghiţă: Rugămintea este să menţinem tematica conferinţei pentru că, după cum ştim, săptămanal se organizează conferinţe pe tema pandemiei şi aş vrea să nu amestecăm subiectele. Ințeleg perfect şi e legitimă această intrebare.... Reporter: Sunteţi nişte experţi şi... Valeriu Gheorghiţă: Exact! Este legitimă această intrebare, insă cred că işi află răspunsul intr-o altă conferinţă. Reporter: De ce? Că lumea vrea să ştie... Valeriu Gheorghiţă: Dacă doamna doctor Pistol.... Reporter: Sunteţi experţi cu toţii aici la masă şi eu ca muritor de rand nu le pricep. Valeriu Gheorghiţă: Bun! Haideţi să vă spun din punct de vedere practic. Din punct de vedere practic, dacă eu vreau să ies astăzi din casă, ar insemna că trebuie să am un test făcut ca să merg, apropo, in baza unui test negativ. Deci, nu toată lumea are un test făcut in ultimele 48 de ore sau in ultimele 72 de ore ca să iasă din casă. Sigur că din punct de vedere epidemiologic, din punct de vedere al riscului de răspandire a bolii, o persoană care este vaccinată cu schemă completă şi are cel puţin zece zile de la doza doi, la fel ca o persoană care este trecută prin boală şi este in primele 180 de zile de la testul pozitiv, la fel ca o persoană care este testată negativ in ultimele 72 de ore sau 48 de ore in funcţie de tipul de test, este tot cu un risc scăzut de infectare. Dar repet, din punct de vedere practic, este foarte greu să aplici această prevedere cu un test negativ, pentru că nu toată lumea işi face din trei in trei zile teste ca să poată să iasă din casă şi atunci aplicabilitatea este mult mai uşoară la cei care au dovada de vaccinare sau care au, eventual, istoricul de trecere prin boală. Reporter: Păi nu este. Pentru cei cu trecerea prin boală nu este prevăzut in lege că pot să circule noaptea. Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă lucrurile acestea sunt reevaluate periodic de către experţi şi vor fi revizuite dacă au fost astfel de recomandări. Adriana Pistol: Este posibil, s-a intamplat o eroare, pentru că aşa este, aveţi dreptate, din punct de vedere medical, şi cel trecut prin boală trebuie să beneficieze de acelaşi lucru. Reporter: O altă posibilă anomalie, o declaraţie a şefei DSP, de fapt a declarat in mai multe randuri, cei vaccinaţi nu sunt consideraţi contacţi ai unei persoane cu COVID-19, deci nu intră in carantină. Şi vă dau ca exemplu pe cineva pe care-l cunosc. Am o prietenă mă rog, o familie, sunt vaccinaţi, a făcut ea COVID, mă rog, mai intai s-a testat cu două teste rapide care nu au fost concludente, s-a testat cu PCR, i-a ieşit. La puţin timp, o zi două, a făcut şi fetiţa. Potrivit legii şi a ce spune şi şefa DSP, soţul, care este şi el vaccinat, nu a trebui să stea in carantină. Deci el ar trebui să se ducă la muncă, dar fiind posibil transmiţător de virus ar putea infecta pe ceialţi de la muncă care nu sunt vaccinaţi, care au părinţi acasă. Care este logica pentru care cei vaccinaţi nu sunt consideraţi contacti direcţi şi pot să nu intre in carantină? Valeriu Gheorghiţă: Haideţi să vă răspund din punct de vedere medical, deşi nu acesta este rolul meu astăzi, aici. In primul rand, noi cand vorbim de persoane care sunt vaccinate cu schemă completă sau persoane care au trecut prin boală sau persoane care se testează recent, vorbim de risc scăzut de a fi infectate şi de a răspandi mai departe infecţia persoanelor cu care intră in contact. Ori, evident că toate aceste măsuri, nu spune nimeni că sunt perfecte, dar sunt măsuri necesare, care sunt luate in baza unor date ştiinţifice, care şi ele au limitele lor in acest moment. Practic, nicio măsură nu putem să spunem că este perfectă sau că este 100% optimă. Dar, repet, sunt măsuri care se impun in situaţia actuală epidemiologică. Din acest punct de vedere, atata timp cat o persoană care este vaccinată complet, are cel puţin zece zile de la schema de vaccinare, are un risc pentru varianta Delta de patru ori mai redus de a se infecta, şi aici nu de a face boala, de a se infecta. Este evident că această persoană este considerată o persoană care, chiar dacă intră in contact cu un caz cunoscut, pentru că aşa in fiecare zi putem intra peste tot in contact, la această rată de transmitere, cu cineva pozitiv, pe care il ştim sau nu il ştim. Acea persoana care este vaccinată cu schemă completă are un risc mult mai redus de a se infecta. In plus, dacă persoana respectivă foloseşte in mod obligatoriu masca de protecţie ori de cate ori iese din casă, evident că riscul de a se infecta şi, implicit, de a transmite boala mai departe este foarte mic. Sunt studii şi este un studiu recent publicat, in această săptămană, care arată că persoanele vaccinate cu schemă completă se debarasează in 5,5 zile de virus, comparativ cu persoanele nevaccinate, unde perioada de debarasare de virus este prelungită, undeva peste 7,5-8 zile. Sunt date ştiinţifice care incep să se acumuleze. Chiar dacă rata de multiplicare a virusului la inceput este similară la persoane vaccinate cu nevaccinate, faptul că avem anticorpi care cresc foarte rapid ca urmare a memoriei răspunsului imun, - şi acesta este rolul răspunsului imun de memorie de a recunoaşte rapid virusul şi de a dezvolta rapid anticorpi la un nivel suficient de mare incat să blocheze multiplicarea lui -, explică faptul că o persoană vaccinată, chiar dacă se infectează, transmite intr-o măsură mai mică virusul celorlalte persoane pentru că perioada de contagiozitate se scurtează. Acesta este motivul raţional. Chiar dacă la nivel individual aceste lucruri pot să fie discutate, la nivel de sănătate publică şi de impact epidemiologic, aceste lucruri nu influenţează transmiterea infecţiei la nivel populaţional, pe scară largă. Adriana Pistol: O singură menţiune aş adăuga la ce a spus Valeriu. Cu atat mai mult cu cat tuturor persoanelor care sunt contacte la domiciliu li se impun, dacă vreţi, aceleaşi reguli de separare de persoanele bolnave, da, adică sunt sfătuiţi să facă acest lucru, iar la serviciu şi unde se duc, masca de protecţie. Deci toţi vaccinaţii, iacătă, şi eu şi dumneavoastră şi toată lumea de aici suntem vaccinaţi, numai faptul că suntem la această masă purtăm mască de protecţie. Şi atunci, incă o dată, se iau celelalte tipuri de măsuri de a preveni chiar şi acel risc cat este el de mic. Sigur că nu sunt lucruri perfecte niciodată, dar ar fi nejustificat să carantinezi şi să opreşti de la muncă o persoană care are risc de patru ori mai mic, de cinci ori mai mic, mai ales in condiţiile in care ai şi măsurile nespecifice in care porţi mască, te speli pe maini şi aşa mai departe, să nu ii laşi, să-i ţii pe toţi cum era inainte, inchişi in casă. Şi sunt foarte multe raţiuni pe care toate statele, dacă vă uitaţi puţin, nu numai in Romania se intamplă acest lucru. Toate statele, cel puţin in UE, de la care avem informaţii, fac exact acest lucru, pentru că toată lumea citeşte aceleaşi studii şi işi trage propriile concluzii. Riscul este mult prea mic ca să poţi la nivel populaţional să baricadezi in casă toţi contacţii vaccinaţi ai tuturor cazurilor. Reporter: Legat de acea posibilă eroare de a prezenta certificatul digital noaptea, doar cei vaccinaţi, nu şi cei trecuţi prin boală, intenţionaţi să propuneţi cumva să se revină asupra acesteia? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă sunt lucruri asupra cărora se va reveni, pentru că din grupul de suport tehnico-ştiinţific fac parte colegi epidemiologi, experţi in sănătate publică şi care vor aduce problema in discuţie. Reporter: Cam in cat timp? Valeriu Gheorghiţă: Suplimentar, voiam doar să subliniez un aspect, şi anume faptul că acesta este obiectivul la care dorim cu toţii să ajungem - ca la un moment dat să renunţăm la aceste restricţii, şi la mască, şi la celelalte restricţii. Uitaţi-vă la Danemarca, o ţară in care rata de acoperire vaccinală este peste 80%, a renunţat la toate restricţiile. Asta nu inseamnă că in Danemarca nu vor mai fi cazuri de imbolnăvire, insă impactul pe sănătatea publică va fi foarte redus. Reporter: Şi cam in cat timp veţi cere revizuirea? Sau credeţi că se va.. este posibil.....? Valeriu Gheorghiţă: Intalnirile ştiu că au loc periodic, deci cu siguranţă vor fi revizuite aceste lucruri. Reporter: Vreau să vă intreb ce credeți, personal, că nu a funcționat cum trebuie in campania de vaccinare, pentru că președintele Iohannis a spus că se va intalni cu premierul și va discuta despre campania de vaccinare pentru a o repune pe picioare? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că e greu de spus ce am fi putut să facem, din punct de vedere organizatoric, in plus față de ce am făcut. Să știți că in permanență m-am uitat ce fac celelalte țări și impreună, in cadrul comitetului, am analizat periodic toate posibilitățile de a crește accesul oamenilor la vaccinare. Acesta a fost primul nostru obiectiv - ca oamenii să aibă acces la vaccinare intr-o manieră cat se poate de simplă. Dacă astăzi vrei să te vaccinezi, să poţi să faci acest lucru, indiferent unde te afli, fără să fie nevoie de programare obligatorie și știți foarte bine că am renunțat progresiv la toate aceste lucruri. Romania este una dintre primele țări din Uniunea Europeană care a avut acces la o platformă națională de programare, lucru care in multe țări nu s-a intamplat și oamenii au fost sunați să se prezinte la centrele de vaccinare, lucru care evident lasă foarte mult loc de interpretare. Deci, acestea sunt lucruri pe care am reușit să le facem. Au fost operaționalizate peste 900 de centre de vaccinare active, peste 1.500 de fluxuri de cabinete de vaccinare, am organizat maratoane de vaccinare, centre mobile de vaccinare, echipe mobile. Am ajuns cu echipe de vaccinare in peste 97% din comunele din Romania, insă cred că vorbim de fapt de mesaje care nu au ajuns așa cum trebuie in randul persoanelor care au, poate, un nivel mai mare de neincredere in tot ceea ce inseamnă autoritate şi, de ce nu, și in sistemul medical, in autoritatea medicală. Sunt oameni care sunt mai predispuși la dezinformare și dezinformarea in sine are, vedem, consecințe vizibile, pentru că acesta este obiectivul dezinformării - să semene neincredere, să crească neincrederea in autorități. Cred că vorbim și de o problemă de sistem, și anume de educație sanitară precară. Să ne aducem aminte că totuși am avut o campanie de vaccinare anti-HPV care nu a mers deloc așa cum trebuia, iar rata de vaccinare pentru celelalte programe de vaccinare nu era una foarte bună. Noi la debutul pandemiei eram in plină epidemie de rujeolă, cu zeci de mii de copii infectați din cauza faptului că rata de acoperire vaccinală era scăzută. De bine de rău, avem totuși peste 10 milioane de doze administrate și aproape 5,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Nu spune nimeni că este suficient, dar, din punctul nostru de vedere, efortul a fost unul fără precedent. Noi vom continua acest demers, insă avem nevoie de o implicare echitabilă și onestă a tuturor actorilor relevanți din societate, inclusiv mass-media, unde cred că rolul este extrem de important, avand in vedere că expunem in fiecare zi milioane de persoane la informații și acestea trebuie să fie unele validate de experţi, să provină din surse oficiale. Să evităm totuşi acele informaţii care nu sunt validate sau care nu sunt verificate suficient, tocmai pentru că oamenii nu sunt toţi in măsură să discearnă intr-adevăr care sunt informaţiile corecte, incorecte şi atunci datoria noastră, ca societate, este să transmitem informaţiile corecte. De asemenea, oamenii trebuie să aibă incredere in doctori şi in noi, cei care nu facem altceva decat să transmitem mesaje de incredere, care arată beneficiile şi importanţa vaccinării. Este o realitate care ne inconjoară pe toţi. Vedem că astăzi sunt peste 200 de oameni raportaţi in ultimele 24 de ore, care şi-au pierdut viaţa din cauza COVID 19, lucru care putea să fie evitat. Cum? Prin vaccinare. Sunt cat se poate de evidente aceste lucruri. Nevoia vaccinării este reală. Nu trebuie să trecem prin această experienţă de a ajunge pe un pat de terapie intensivă, nu cred că işi doreşte cineva să simtă ce inseamnă să nu ai aer, să nu poţi să respiri. Este crunt! Credeţi-mă că mărturiile pacienţilor care trec prin această experienţă ingrozitoare sunt suficient de elocvente și de motivante incat să ne dorim cu toţii să reducem acest impact pe care maladia COVID-19 il are. Este un impact mult prea mare la nivel naţional şi atunci cred că ţine de responsabilitatea noastră. Și, la modul real, dacă nu ne implicăm cu toţii şi nu inţelegem că a respecta regulile inseamnă să-ţi pese de tine şi de cei din jurul tău, atunci nu o să putem să controlăm virusul sau o să treacă pandemia, insă cu nişte pierderi uriaşe. Şi pierderile acestea sunt de fapt vieţi omeneşti, care pot să fie părinţii noștri, bunicii noştri, fraţii noştri, prietenii noştri. Despre asta este vorba! Reporter: Spuneţi-ne incă o dată, vă rog, astăzi cate persoane sunt vaccinate cu doza a treia? Valeriu Gheorghiţă: Aproape 14.000 de persoane care au primit cea de-a treia doză, doza de rapel. Reporter: Deţineţi cumva informaţii despre persoanele care au fost infectate, mai apoi s-au vaccinat cu schema completă, insă s-au reinfectat? Şi mă interesează mai exact ce forme de boală au avut acestea? Valeriu Gheorghiţă: Vă referiţi la persoane care au şi făcut boala, s-au vaccinat şi care s-au reinfectat? Reporter: Reinfectat, da. Valeriu Gheorghiţă: Este categoria cu cel mai mic risc de infectare. Nu avem aceste informaţii. Intr-adevăr, zilnic aţi văzut că sunt raportate cazuri de reinfecţii la persoanele care au făcut boala cu mai mult de şase luni in urmă. Asta arată un lucru evident şi anume că imunitatea obţinută la trecerea prin boală nu este suficient de protectoare, majoritatea fiind nevaccinaţi. Ca atare, este foarte important fie să ne vaccinăm intr-un număr cat mai mare sau să respectăm măsurile de prevenţie cat putem de bine. Reporter: Da. Aţi vorbit şi despre educaţia sanitară. Credeţi că ar trebui amplificate campaniile şi in şcoli astfel incat atat elevii, dar de ce nu, aceştia să transmită şi părinţilor pană la urmă importanţa vaccinării? De ce nu abordaţi această strategie? Poate funcţionează. Valeriu Gheorghiţă: Se fac astfel de demersuri. La nivelul a peste 20 de judeţe au avut loc astfel de activităţi, iar ele sunt organizate in perioada următoare. Tocmai de aceea maine, din cate ştiu, va fi o conferinţă de presă organizată la Ministerul Educaţiei, cu sprijinul UNICEF, la care voi participa şi eu de la ora 10:00. Sunt lucruri care au ca obiectiv tocmai această creştere a conştientizării importanţei vaccinării. Vă mulţumim foarte mult! Multă sănătate! 2021-09-28 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4818.jpgUndă verde de la Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)Știri din 27.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/unda-verde-de-la-comisia-europeana-pentru-pnrrPropunere de decizie de punere in aplicare a Consiliului Anexă la Propunere de decizie de punere in aplicare a Consiliului Proposal for a Council Implementing Decision Annex to the Proposal for a Council Implementing Decision 2021-09-27 20:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_5729.jpgVizita în România a președintei Comisiei Europene, Ursula von der LeyenȘtiri din 27.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/intampinarea-pre-edintei-comisiei-europene-ursula-von-der-leyen-de-catre-premierul-florin-cituGalerie foto Intampinarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de către premierul Florin Cițu *** Galerie foto Vizita premierului Florin Cițu la Spitalul Universitar de Urgență București, impreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Romaniei, Klaus Iohannis *** Galerie foto Conferința de presă comună susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Romaniei, Klaus Iohannis, și prim-ministrul Florin Cițu [check against delivery] Klaus Iohannis: Bun venit in Romania, bun venit la Bucureşti, doamna preşedintă von der Leyen! Imi face o deosebită plăcere să mă intalnesc cu dumneavoastră, cu această ocazie deosebită. Bună seara, imi face o deosebită plăcere să o avem astăzi, ca oaspete, pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Bine ați venit la Bucureşti! Salut anunțul făcut de doamna von der Leyen despre Planul Național de Redresare și Reziliență al Romaniei, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanță pentru viitorul țării noastre. Acest plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui plan. Finalizarea Planului Național și aprobarea sa de către Comisie este insă doar o victorie de etapă. Am făcut astăzi un pas important către ceea ce ne propunem să realizăm in Romania in anii următori, dar provocările majore incep de-abia acum. Implementarea deplină și la timp a tuturor măsurilor din acest plan este esențială. Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă - demararea și, mai ales, finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Accesand aceste fonduri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană putem schimba Romania in profunzime, putem construi o țară așa cum ne-o dorim. Planul Național de Redresare și Reziliență este un instrument deosebit de important pentru Romania, care ne oferă, pe langă finanțarea acțiunilor de redresare economică, resursele pentru a implementa investiții și reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea țării noastre pe termen mediu și lung. Toate aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru noi să investim in construirea de autostrăzi, in căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să dezvoltăm rețeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare in economie, in administrație, să investim in infrastructura din educație și din sănătate. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații profunde asupra economiei, asupra increderii in guverne și asupra coeziunii sociale. De aceea, investițiile in sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui plan. Spitalul Universitar de Urgență București, pe care l-am vizitat acum impreună cu doamna președinte von der Leyen, este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din Romania. Prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de ingrijire de calitate şi de cele mai avansate tehnologii in domeniu. Acesta este insă doar inceputul. Mai este multă muncă de făcut de aici inainte. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba fața Romaniei și vor aduce o viață mai bună pentru cetățenii noștri. Impreună cu acest guvern am reușit, iată, să avem acest plan aprobat. Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, domnilor primari și președinți de consilii județene, vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute in Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm. Șansa de a face economia Romaniei mai performantă, mai sustenabilă și mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este şansa de a lăsa generațiilor viitoare o Romanie profund modernizată. Răman un partener implicat al acestei guvernări, care iși propune să dezvolte țara noastră și impreună și cu sprijinul Comisiei Europene, al președintei von der Leyen vom mobiliza mediul de afaceri, toate autoritățile locale și centrale, astfel incat Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes major pentru Romania. Vă mulțumesc! Florin Cițu: Doamnă președintă Ursula von der Leyen, Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Mă bucur că suntem astăzi aici și că acest moment a sosit in sfarșit, pentru că volumul de muncă a fost unul foarte mare, iar mizele pe măsură. Vreau să incep prin a-i mulțumi președintei Ursula von der Leyen: ultimele luni de zile au fost intense, in tot acest timp ne-ați susținut și ne-ați ghidat. Comunicarea a fost excelentă, vă mulțumesc! PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat. Lucru care pentru Romania va insemna dezvoltare, va insemna modernizare. In următorii cinci ani, PNRR ne va ajuta să implementăm reformele și investițiile pe care ni le-am asumat. Și veți vedea că aceasta inseamnă automat că vom avea o economie puternică de care vor beneficia toți romanii. PNRR-ul Romaniei este printre cele cinci cel mai bine finanțate Planuri din Uniunea Europeană, era normal ca negocierile să nu fie ușoare. Ne-am respectat angajamentul: PNRR a fost aprobat, iar pană la sfarșitul anului vom primi prefinanțarea de 3,8 miliarde de euro. Sunt extrem de mulțumit de faptul că evaluarea Comisiei a fost una pozitivă, această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit, coerent in ceea ce privește reformele și investițiile și, foarte important, acoperă nevoile pe care Romania le are in acest moment. De altfel, faptul că am obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene. Ce e esențial pentru noi, pentru romani, este că am reușit, după negocieri intense, să introducem in PNRR cateva investiții esențiale, iar construirea de autostrăzi este ceva la care țin in mod special. Acum, trebuie să fim foarte atenți la partea de implementare. Toți cei responsabili trebuie să iși facă treaba, pentru că fiecare piesă de puzzle este importantă. Un lucru pe care il pot garanta eu este că Guvernul Romaniei va implementa toate reformele asumate, va atinge toate țintele propuse și iși va indeplini toate sarcinile astfel incat Romania să atragă toți banii puși la dispoziție prin PNRR. Pentru că altă cale nu există! Nu mai putem sta pe loc in timp ce intreaga lume se dezvoltă. Prin urmare, pană in 2026, cand PNRR va fi finalizat, vom avea alte standarde pentru traiul zilnic, iar economia va fi aproape de media europeană. Pe scurt, in privința reformelor, vom imbunătăți accesul către serviciile din sănătate pentru romanii vulnerabili și vom lua din presiunea exercitată asupra spitalelor. ,,Romania Educată, un proiect la care atat președintele, cat și eu, ținem foarte mult - va beneficia de finanțare prin PNRR. Este un proiect prin care vom imbunătăți educația timpurie, vom reduce abandonul școlar, vom imbunătăți invățămantul dual și, foarte important, vom digitaliza intreg sistemul de invățămant. Vom stimula creșterea utilizării de energie verde - pentru că in mod clar acesta este viitorul. Vom face reforma pensiilor și vom reduce inegalitățile. Ne vom asigura că lucrurile vor funcționa bine in sistemul de pensii și peste cinci ani, și peste 10, și peste 20. Nu putem trăi de la un an la altul, avem nevoie de predictibilitate, iar romanii trebuie să știe că vor primi pensia cand vor ieși din campul muncii. La toate acestea se adaugă reforma fiscală, reforma administrației, plus reforme care vizează gestionarea deșeurilor, a apei, eficiența energetică. In total, 64 de reforme de care vor beneficia romanii și care vor crește increderea in sectorul public. Așa cum spun de fiecare dată, reformele merg mană in mană cu investițiile. Altfel nu se poate. Am spus de la inceputul preluării guvernării că in mandatul meu investițiile vor fi o prioritate. Așadar, in PNRR sunt incluse 107 investiții din toate domeniile. O treime din alocări merge spre transporturi. Este cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu, iar acest lucru va face diferența pentru Romania! Sunt 3,1 miliarde de euro pentru autostrăzi (A7, A8, A1 și A3), 3,9 miliarde de euro pentru căi ferate și trenuri, 1,2 miliarde de euro pentru tot ceea ce inseamnă mobilitate urbană locală și alte 600 de milioane de euro pentru investițiile la metrou (Bucuresti și Cluj). Investim și in domeniul educației, in sistemul de sănătate- ceea ce va include spitale noi, secții noi, modernizarea clădirilor existente și, foarte important, echipamente noi. Lista este lungă, toate aceste alocări vor construi Romania, o vor dezvolta și o vor moderniza. Doamnă președintă, e clar că dacă nu am fi făcut parte din această mare familie - Uniunea Europeana - lucrurile ar fi fost mult mai complicate pentru noi. Mă bucur insă că PNRR-ul Romaniei aduce o contribuție importantă pentru două obiective ale Uniunii Europene: tranziția verde și cea digitală. Vă mulțumesc incă o data! Ursula von der Leyen: Vă mulțumesc foarte mult! Stimate domnule președinte, dragă Klaus, Domnule prim-ministru, dragă Florin, Vă mulțumesc in primul rand pentru primirea foarte călduroasă de care m-am bucurat aici, la Spitalul Universitar de Urgență București, cel mai mare spital din Romania, din cate am aflat, și aș vrea să ii felicit pe medici, pe infirmiere și intregul personal spitalicesc. Am fost foarte impresionată de ceea ce mi-a fost prezentat şi a fost uimitor să văd nu doar profesionalismul dumneavoastră, ci și dedicația și motivația de care dați dovadă. Pentru mine a fost impresionant să văd ce ați realizat pană acum, dar și planurile de inovare și de investiții enorme care urmează. Vă datorăm foarte mult pentru tot ceea ce faceți. Vă mulțumesc și mă bucur că Next Generation EU poate contribui la realizarea unora dintre ideile dumneavoastră care merg in direcția bună. Vă mulțumesc pentru organizarea acestei vizite! Next Generation EU remodelează continentul nostru pentru generațiile viitoare. După cum știți, are o valoare totală de 800 de miliarde de euro, raportată la prețurile actuale. Este unul dintre cele mai mari planuri de redresare din lume și este redresarea de care au nevoie Europa și Romania acum și pe viitor. Astăzi, intr-adevăr, Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare și Reziliență al Romaniei - asta, in urma unei analize aprofundate și a unei foarte bune cooperări. Chiar vreau să vă felicit pentru acest lucru și să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămani și luni. Sunt trei piloni importanți, care au fost deja menționați. In primul rand, planul Romaniei ne va ajuta să atingem obiectivele pactului verde european. 41% din bugetul planului merge către susținerea investițiilor verzi. Sunt incluse aici investiții semnificative, de exemplu, in transport durabil - aproape 4,5 miliarde de euro sunt alocate pentru modernizarea rețelei feroviare și a infrastructurii de metrou. In curand, vom vedea nu doar autostrăzile, ci și punctele de incărcare pentru autovehicule electrice, instalate peste tot in țară, pentru a asigura un transport rutier curat. De asemenea, peste o jumătate de miliard de euro vor fi investiți in producerea de energie curată. Pentru noi este important ca, realizand această transformare verde in aplicarea acestui plan, să nu lăsăm pe nimeni in urmă. Impreună dezvoltăm surse de energie regenerabilă și hidrogen verde și acestea sunt vești excelente pentru romani, pentru că inseamnă un aer mai curat in țară și protejarea naturii. Cel de-al doilea pilon important se referă la tranziția digitală, 21%. Am văzut un exemplu chiar și aici, in acest spital, că viitorul este digital și putem să ne imaginăm deja ce va aduce viitorul, de exemplu, in domeniul imagistic medical. Acest plan va face serviciile publice mult mai accesibile și mai eficiente pentru romani, pentru că sectorul public, administrația va fi digitală, vor exista un cloud guvernamental și cărți de identitate electronice, de exemplu. Va conecta țara, de asemenea, ceea ce este extrem de important pentru o țară mare, este important ca toată lumea să fie conectată prin extinderea internetului de mare viteză. Şi, bineințeles, va ajuta și școlile din Romania să fie digitalizate. Instrumentul se numește Next Generation EU, viitoarea generație UE, așa trebuie să investim in noile generații. Mă bucur, de asemenea, că al treilea pilon in care ați ales să investiți se referă la un sector de sănătate mai puternic. Digitalizarea sectorului de sănătate face ca serviciile de sănătate să poată fi oferite la distanță, indiferent unde te afli in țară și este cheia accesului la ingrijiri de calitate, știți acest lucru deja. Mă bucur că planul dumneavoastră prevede aproape două miliarde de euro in investiții pentru spitale moderne, inclusiv pentru Spitalul Universitar de Urgență București, in care ne aflăm acum. Așadar, pentru a incheia, planul Romaniei indeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit impreună cu Consiliul. Combină, pe de o parte, investițiile in tranziția verde și digitală și, pe de altă parte, reformele necesare pentru a face față principalelor provocări structurale cărora trebuie să le facă față Romania, de exemplu pentru crearea unor baze financiare solide. Investiți in reforma pensiilor și digitalizarea administrației financiare. Și vă felicit pentru că lucrați la crearea unui venit minim de incluziune, foarte important, de asemenea, pentru a veni in sprijinul celor mai vulnerabili și in sprijinul gospodăriilor cu venituri reduse. Și dacă ar fi să mă uit la intregul set de reforme, aș menționa și reforma sistemului de invăţămant, pentru că generația viitoare merită, desigur, acest lucru. Aprobarea acordată astăzi este, deci, un moment de referință, un pas important către alocarea a peste 29 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 10% din PIB-ul din următorii ani. Este o veste excelentă faptul că mă aflu astăzi aici, insă aș sublinia că nu reprezintă in niciun caz capătul drumului, pentru că, din anumite puncte de vedere, partea cea mai grea incepe acum. Acum, planul trebuie realizat, pus in aplicare. Și aș menționa un singur cuvant: absorbția. Am discutat impreună acest aspect; selectarea, planificarea și implementarea la timp a proiectelor vor fi cruciale. Timpul este esențial, pentru că avem trei ani pentru a realiza toate aceste lucruri, dar am incredere că vă veți putea baza pe experiența perioadelor de programare anterioare. Și vreau să vă asigur că vom fi alături de dumneavoastră la fiecare pas și ne vom asigura că banii sunt cheltuiți in conformitate cu ceea ce am convenit impreună. NextGenerationEU va permite reconstruirea unei economii robuste peste tot in Uniune, o economie sănătoasă și robustă și aceasta se clădește, in primul rand, pe incredere. Increderea permite investițiilor să prospere și mediul de afaceri să prospere, deci mă bucur că ați descris multele reforme pe care le aveți in vedere. Este extrem de important să fie intărită capacitatea instituțiilor dumneavoastră și trebuie intărită economia țării dumneavoastră. Cred că impreună putem face ca acest plan extraordinar că devină un mare succes. Vă mulțumesc incă o dată și imi face o deosebită plăcere să vă inmanez aprobarea, pentru toate eforturile dumneavoastră, pentru ce ați realizat. Felicitări! Reporter: Bună seara! Intrebarea mea este pentru toți cei trei demnitari. Cum poate Comisia să ajute suplimentar Romania, in condițiile in care Romania este destul de mult in urma mediei europene la capitolul vaccinare și dacă poate fi o soluție legală vaccinarea obligatorie a unor categorii profesionale. Ursula von der Leyen: In primul rand, vaccinarea este extrem de importantă. Şi fac apel la toată lumea să profite de ocazie şi să se vaccineze. Vaccinarea salvează vieţi, vă protejează pe dumneavoastră, dar şi pe cei dragi. In Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri, in momentul de faţă. Reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetăţenii europeni, dar şi pentru a reduce riscul de a răspandi boala şi riscul ca alte variante ingrijorătoare să apară. Deci vă incurajez, dacă nu aţi profitat de ocazie să o faceţi, pentru că există date ştiinţifice suficiente. Deci profitaţi de ocazie şi vaccinaţi-vă! In al doilea rand, cred că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ţine de competenţa naţională. Din experiența mea, e nevoie de comunicare bună. E foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată și lucrurile evoluează in sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atat de grave. Ştim că vaccinul a salvați vieți, deci aș incuraja pe toată lumea să se vaccineze. Florin Ciţu: La intrebarea - cum ar putea să ajute Comisia Europeană? - a ajutat foarte mult prin faptul că am avut acces la vaccin in același moment in care au avut toate țările din Uniunea Europeană. Am avut și astăzi o discuție cu doamna președinte despre campania de vaccinare din Romania şi despre măsurile pe care le-aţi prezentat. Sunt mai multe variante in Uniunea Europeană şi, după cum ştiţi, şi la noi se iau in calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a inceput să crească in această perioadă numărul persoanelor care se vaccinează. Cum spun de fiecare dată, singura soluţie de a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decat să incetinească răspandirea virusului, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem in restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi noi aici. Klaus Iohannis: In primul rand, daţi-mi voie să subliniez că, fără implicarea doamnei preşedinte von der Leyen personal, noi nu am fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin, aşa cum am beneficiat. Doamna președinte a avut inițiativă, a riscat - și bine a făcut - şi a pus pe picioare un mecanism prin care intreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Şi țin și in acest spațiu, doamnă președinte, să vă mulțumesc pentru implicarea extraordinară in acest domeniu. Și de ce subliniez, sănătatea nu este o competență a Comisiei. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei, nu ar fi putut să fie rezolvată. In continuare, evident că sprijinul Comisiei constă in dozele de vaccin care vor veni in continuare in Romania și in datele pe care le pregătesc forurile europene, comisiile de specialitate și care sunt distribuite in toate statele membre. Dați-mi voie, insă, să mai spun ceva despre vaccinare. La noi sunt foarte mulți romani care s-au vaccinat, astăzi am cerut date și am văzut că s-au distribuit sau au fost date peste 10 milioane de doze de vaccin. Sunt aproape cinci milioane și jumătate de romani care sunt vaccinați cu schema completă. E păcat că sunt așa puțini. Dacă ne uităm un pic la ce se intamplă in Europa, acum cateva zile, de exemplu, eu am citit un articol despre Danemarca. In timp ce noi avem mii și mii de noi cazuri zilnice și, din păcate, și internați in ATI și decese, in Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile. Atenție, la toate restricțiile. De ce? Fiindcă s-au vaccinat in Danemarca cam toți. Doze am fi avut și noi, și dacă ne-am fi vaccinat cu toții, așa cum și premierul, și eu și mulți alții au recomandat, nu ar trebuit să mai purtăm mască. Puteam să mergem oriunde in liniște, puteam să ne intalnim, puteam să avem concerte, spectacole, intalniri de tot felul, fără nicio restricție. Ce i-a făcut pe mulți să fie reticenți? Vom vedea. Și, in acest sens, pot să vă spun că impreună cu premierul am discutat să ne intalnim, incă din această săptămană, să reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Este un paradox, noi suntem in plină pandemie; avem arma cu care putem să terminăm pandemia, și nu o folosim. Este foarte păcat, probabil unii mai sunt reticenți, alții necesită incă mai multe zile de gandire, alții vor date suplimentare și vom vedea cum putem să ii convingem pe cat mai mulți. Nu este păcat să stăm cu atația bolnavi, cu atația oameni care suferă in ATI, cu atatea familii indoliate cand am putea să terminăm foarte repede această fază acută a pandemiei, cu vaccinarea? Mulțumesc. Reporter: Şi o intrebare tot pentru toată lumea. Poate situația politică de la București să influențeze semnarea și apoi aplicarea Planului Național de Redresare? Mulțumesc. Ursula von der Leyen: In primul rand, permiteți-mi să subliniez cat sunt de recunoscătoare pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămani și luni. A fost destul de dificil să punem pe roate acest plan. Ca in multe state membre, in plan este inclusă multă inovare, multe subiecte noi și este foarte dificil, e nevoie de multe eforturi să pui laolaltă reformele și investițiile și fondurile necesare. Deci, aș vrea să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă de care am beneficiat pentru acest efort. Spun acest lucru pentru că din experiența personalului administrativ din comisie și din Romania, știm că există relații excelente, condiții de lucru excelente și incredere intre cele două administrații. In elaborarea planului au existat și momente mai dificile, dar acum știm ce ne așteaptă, știm ce trebuie făcut. Există un motiv pentru care au fost stabilite ținte și jaloane in fiecare plan, deci inclusiv in planul Romaniei, care trebuie respectate pentru alocarea următoarei tranșe și oferim tot sprijinul, toată consilierea de care este nevoie poate pentru a vă asigura că indepliniți aceste criterii de referință, pentru a urma pașii necesari astfel incat următoarea tranșă să poată fi alocată. Există un sistem de control foarte bun pentru a ne asigura că banii contribuabililor europeni sunt investiți așa cum trebuie. Florin Cițu: Nu există niciun risc in ceea ce privește implementarea PNRR in Romania. Mai mult, eu cred că, așa cum a fost construit, va accelera reforme care au fost incetinite ani de zile in Romania, au fost amanate ani de zile. De aceea am ținut foarte mult ca in PNRR să avem reforma pensiilor, reforma sistemului de salarizare, reforma administrației, Romania educată, pentru a ne asigura că acest sistem de reforme, cu borne, cu milestones, vine la pachet cu investițiile. Reforma și investițiile merg mană in mană și, indiferent de declarațiile politice pe care le vedeți in această perioadă, nu cred că există un politician responsabil in Romania care vrea să se joace cu viitorul romanilor, in ceea ce privește PNRR. Klaus Iohannis: Nu există un risc politic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Nu există fiindcă acele reforme și investiții care sunt cuprinse in planul național sunt reforme și investiții dorite și așteptate de toată lumea. Este un plan foarte complex și cred că ați urmărit majoritatea dintre dumneavoastră că a durat destul de mult pană cand acest plan a fost negociat. Nu a fost o eroare, a fost o intenție. Şi cei care au negociat și președinta comisiei și cu mine am dorit să avem un plan care poate fi implementat imediat. Nu ne-am dorit o descriere a unor intenții, cum avem multe. La noi avem foarte multe descrieri de intenții - și politice, și tehnice. Am dorit un plan aplicabil pentru Romania, un plan de modernizare a Romaniei, cu proiecte concrete, cu reforme concrete, cu termene concrete, cu costuri concrete și cu măsurabilitate. Știm exact ce și pană cand trebuie făcut. Deci, este mult mai mult decat un proiect, este un plan care trebuie și poate fi implementat. Și guvernul se va ocupa de implementarea acestui plan, de aceea, a primit din mana preşedintei PNRR-ul aprobat, atenție, aprobat, fiindcă inclusiv astăzi am citit că unii au impresia că nu e aprobat. Este aprobat. Este pregătit pentru implementare. Și acest lucru se va intampla și vom schimba Romania in bine, vom moderniza Romania cu acest Plan de Redresare și Reziliență, reziliență insemnand rezistența la șocuri. Deci, nu vrem ca următoarea criză să ne prindă pe picior greșit. Măsurile pe care le implementăm, investițiile, reformele vor face Romania mult mai rezistentă, mai bună și vor aduce un trai mai bun pentru fiecare roman. Reporter: Cand anume ar putea intra in țară prima tranșă de finanțare și pentru ce anume ar putea fi acordată? Ursula von der Leyen: Următorul pas este să obținem aprobarea Consiliului. Va dura patru săptămani, după care prima tranșă poate fi alocată imediată, pentru că Comisia are acces la piețele de capital. Am emis obligațiuni și obligațiuni verzi, au fost un mare succes. Au fost suprasubscrise, deci avem suficient capital care poate fi alocat imediat. Florin Cițu: Din calculele noastre sau din ce știm, dacă ne uităm la calendar, prima tranșă ar trebui să intre la finalul lunii noiembrie, am spus 3,8 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii unde pot fi folosiți acești bani, și pe Romania educată, și transporturi, și reforma fiscală. Sunt mai multe capitole, acolo, in care pot fi implicați acești bani. Bonurile serioase sunt in primul trimestru, anul viitor. Avem cateva la finalul acestui an și pentru acelea vom folosi acei bani. Moderator: Și ultima intrebare, vă rog. Reporter: Pentru doamna președintă: ce soluții are Comisia Europeană pentru țările care v-au transmis solicitări legate de creșterea prețurilor la electricitate și la gazele naturale? Sunteți de acord cu plafonarea prețurilor, cerută, de altfel, de multe state membre? Ursula von der Leyen: Intr-adevăr, in momentul de față suntem in curs de a analiza in primul rand motivele acestei creșteri de prețuri la energie. Avem de-a face cu un fenomen global, nu e un fenomen care afectează doar Europa, ci intreaga planetă, pentru că prețurile la gaze naturale cresc peste tot. De ce? Există mai multe componente. In primul rand, in timpul pandemiei și in timpul stării de urgență, bineințeles, economia nu prea a crescut, iar cererea a scăzut drastic. Acum vedem o creștere, o creștere enormă in cererea de gaze naturale, in special in Asia. Asia reia pasul rapid și duce la creșterea prețurilor. Apoi ar mai fi o componentă, și anume furnizorii nu reacționează suficient de rapid. Mă bucur că prietenii norvegieni au spus că vor crește aprovizionarea pe termen scurt și sper ca și Rusia să facă acest lucru, să urmeze acest exemplu bun pe care il dă Norvegia. Este important pentru dumneavoastră să știți că prețurile la energie nu includ doar prețul la gaze naturale, ci și energia din surse regenerabile, și aici avem o veste bună: prețurile sunt stabile și, in timp, au scăzut. Deci, investițiile in surse regenerabile de energie sunt calea de urmat. Ne ajută să fim independenți cand vine vorba de importurile de gaze naturale sau petrol și ne oferă o energie care, după cum ii spune și titlul, regenerabilă, iar costurile scad in timp. Săptămana viitoare, la Reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, vom discuta acest subiect, iar Comisia va veni cu propuneri, despre ceea ce putem face pe plan european, ce putem face, de exemplu, pentru a micșora presiunea prețurilor mari la energie asupra gospodăriilor vulnerabile, cu venituri mici, asupra micilor afaceri. Acesta este obiectivul, să abordăm această problemă nu doar la nivelul fiecărui stat membru, ci impreună, la nivelul intregii Uniuni Europene, pentru că experiența de anul trecut ne-a arătat că, indiferent de criză, suntem mai puternici cand acționăm impreună, iar presiunea din partea a 450 de milioane de cetățeni ar trebui să ne ajute să găsim o soluție impreună pentru oameni. Klaus Iohannis: Dacă doriţi, aş comenta puţin pe acest subiect. Nu intamplător - deci atenție, nu intamplător -, doamna președinte și cu mine am discutat astăzi, inclusiv pe acest subiect, destul de mult și profund. Vreau să fie un lucru foarte clar: prețurile mari la energie, in special la electricitate, nu sunt o problemă romanească, ci este vorba de o problemă care se pare că a devenit globală. Toată lumea este afectată de aceste creșteri şi soluțiile vrem să le căutăm și să le găsim incepand impreună, de săptămana viitoare, cand avem un Consiliu informal in Slovenia și vom avea primele idei și soluții pentru a aborda chestiunea. Insă, al doilea lucru foarte important, chiar dacă această problemă nu este una făcută la noi, trebuie să o tratăm la noi și știu că guvernul a luat foarte in serios chestiunea. A pregătit și pregătește un pachet, la inceput pentru consumatorul vulnerabil - probabil ați observat că acea lege a fost promulgată la o zi după ce am primit-o de la Parlament, - tocmai pentru a da guvernului timp să pregătească aceste compensații sau alte măsuri care vin pentru oamenii care nu-și permit să plătească mai mult. Insă e nevoie de mult mai mult și știu din sursă sigură că aceste chestiuni sunt discutate și pregătite la guvern. Antreprenoriatul are nevoie de măsuri active fiindcă aceste prețuri vor fi resimțite foarte repede de economia reală, de unde, evident, vor avea un impact și asupra altor prețuri. Deci, una la mană: problema nu este făcută la noi; doi - noi vom veni cu soluții concrete acum, repede, și in paralel, la nivel european, vom căuta soluții mai ample, fiindcă dorim să rezolvăm problema durabil. Mulțumesc! 2021-09-27 16:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dsc_5594.jpgGuvernul se alătură campaniei de conștientizare a afecțiunilor mitocondriale Știri din 25.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-se-alatura-campaniei-de-con-tientizare-a-afectiunilor-mitocondriale Galerie Foto Palatul Victoria va fi iluminat in verde in această seară, intre orele 20.00 și 24.00. Guvernul se alătură astfel campaniei de conștientizare a afecțiunilor mitocondriale și de susținere a persoanelor cu acest diagnostic, desfășurată in fiecare an la nivel internațional. Consider absolut necesară și foarte utilă o astfel de campanie. Bolile mitocondriale sunt foarte puțin cunoscute și intr-o foarte mică măsură diagnosticate in timp util in Romania. Un diagnostic ca acesta, cu efecte severe asupra calității vieții pacienților și pentru care nu există incă un tratament curativ specific, ci doar paliativ, impune o diagnosticare timpurie. Conștientizarea problemelor grave pe care le provoacă afecțiunile mitocondriale, care se manifestă in forme mai agresive la copii și declanșează procese degenerative, deschide oportunitatea unor soluții de sprijin pentru această categorie de pacienți, a declarat premierul Florin Cițu. 2021-09-25 10:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-25-09-30-59big_1.jpgPremierul Florin Cîțu va avea o întrevedere oficială, la București, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der LeyenȘtiri din 24.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-va-avea-o-intrevedere-oficiala-la-bucure-ti-cu-pre-edinta-comisiei-europene-ursula-von-der-leyenPrim-ministrul Florin Cițu va avea luni, 27 septembrie, o intrevedere oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vizita la București a inaltului oficial european are loc in contextul finalizării evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al Romaniei. Premierul Florin Cițu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Romaniei, Klaus Iohannis, vor vizita Spitalul Universitar de Urgență București, unde vor susține o conferință de presă comună. Pentru Romania, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul in baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. Romania se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia Romania și determinat să aplice programele de reformă, a afirmat premierul Florin Cițu. Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 2021-09-24 13:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-24-01-47-45big_sigla_guvern.pngPremierul Florin Cîțu, la dezbaterea online "Plafonare versus compensare. Soluția salvatoare pentru tema momentului: facturile la energie și gaze naturale", organizată de DC News Media GroupȘtiri din 23.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-la-dezbaterea-online-quot-plafonare-versus-compensare-solutia-salvatoare-pentru-tema-momentului-facturile-la-energie-i-gaze-naturale-quot-organizata-de-dc-news-media-groupGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Participarea premierului Florin Cițu la dezbaterea online Plafonare versus compensare. Soluția salvatoare pentru tema momentului: facturile la energie și gaze naturale, organizată de DC News Media Group Florin Ciţu: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie şi felicitări pentru inițiativă, este una foarte bună. E bine să avem aceste dezbateri. Noi am mai prezentat deja cateva dintre soluţii şi imi pare bine că dumneavoastră puneţi acolo Plafonare versus compensare - s-ar putea să fie ambele, s-ar putea să fie doar compensare. Am inceput cu o analiză, pentru a inţelege exact ce s-a intamplat. Dumneavoastră spuneţi că a fost o liberalizare făcută haotic, eu spun că a fost o liberalizare care a venit prea tarziu şi a venit intr-un moment in care preţurile creşteau in toată Europa şi de aceea s-au suprapus aceste două lucruri, dar, in acelaşi timp, pe langă această liberalizare, sunt şi elemente structurale pe care le-am observat. In primul rand, această trecere de la producţia de energie poluantă, cum are Romania, folosind cărbune, către energie verde. Anul acesta ştiţi bine că am inchis o mină in zona Hunedoara, care nu mai era profitabilă, dar producea ceva. Asta este un aspect. Dar nu s-au făcut investiții ani de zile și capacitatea de producţie nu a crescut. Anul acesta am importat in mare parte energie, cand preţurile au crescut in toată Europa, bineințeles că și noi am importat la aceleași prețuri. Deci sunt mai mulţi factori. De aceea, am spus că ceea ce vorbim astăzi sunt soluții pe termen foarte, foarte scurt, adică pentru această iarnă. A trebuit să găsim un mecanic care să intre normal pentru astfel de situaţii, in așa fel incat să nu fie nevoie să dăm ordonanță de fiecare dată cand avem astfel de situaţii excepţionale, să avem un mecanism care intră in vigoare. Vom găsi această formulă cu compensarea, poate putem să o facem printr-un voucher care, de fiecare dată cand prețurile cresc, să intre acest mecanism in vigoare; voi avea o discuție cu toate partidele politice responsabile din Parlamentul Romaniei, că mai sunt și iresponsabili, despre o strategie care să ducă către independența energetică a Romaniei sau să asigure securitatea energetică a Romaniei. Vreau să avem clar acești, să-și asume toate partidele politice responsabile această strategie. Ştiţi foarte bine, avem acest memorandum cu Statele Unite, prin care vom construi incă două reactoare - 3 şi 4 , iar reactorul 1 se va reface, dar să ştiţi că nu ajunge. Avem nevoie de mai multă producţie de energie ca să ajungem la acest obiectiv pe care eu il vreau, acela de independenţă energetică. Pentru toate acestea, avem nevoie de investiții, in special acest sector; in același timp, trebuie să facem și tranziția de la producţie de energie care poluează către o energie verde. Provocările sunt majore nu doar pentru Romania, ci pentru intreaga Europă, dar beneficiile pe termen lung sunt foarte bune pentru toți cetățenii și merită aceste investiții. Elena Cristian: Domnule prim-ministru, lucraţi pe ambele scenarii, compensare versus plafonare, se lucrează in acest moment pe ambele scenarii? Scenariul compensării a fost prezentat deja public, luați in calcul, aveți un proiect și pentru plafonarea tarifelor pentru o perioadă de timp? Florin Ciţu: In acest moment, vreau să mă asigur că ceea ce facem pe partea compensare o să fie rapid, simplu și să nu implice foarte mult consumatorul. Aici vreau să fie foarte clar, vorbesc de consumatorul casnic și noncasnic, pentru că e vorba și de IMM-uri și de companii mici care nu au aceeași putere de negociere ca o companie mare. Deci vorbim şi de consumatorul casnic şi de consumatorul noncasnic. Soluţiile vor fi pentru ambele categorii şi vom avea această soluţie cat mai curand, ca să intre in vigoare de la 1 noiembrie. Pe partea de plafonare eu am spus că trebuie să fim foarte atenți! Pe de-o parte, Romania este producător de energie, atat electrică cat și pe gaz, și atunci aș vrea să ne asigurăm că nu vom afecta planurile de investiții ale companiilor. Ştiţi foarte bine, intervenția brutală in plafonarea prețurilor poate să aibă alte implicații pe partea de investiții pentru aceste companii, dar, dacă la nivelul Uniunii Europene se ajung ca majoritatea ţărilor să meargă și spre plafonare, Romania nu are cum să nu adopte și ea această strategie. Aș vrea intai să ne concentrăm pe partea de compensare, să fie un produs bun, simplu, transparent care să fie folosit in această iarnă și care să poată să fie folosit și in alte situații excepționale in viitor, să nu venim de fiecare dată cu ceva nou, să folosim un produs pe care putem să il avem și in viitor. Așa cum am făcut și in perioada de pandemie, anul trecut, cand am venit cu cateva soluții care, iarăși, sunt folosite astăzi. Exemplu, părinții copiilor care vor trebui să stea acasă, de exemplu, o săptămană-două, vor primi acea sumă de la buget pentru a compensa, pentru că trebuie să stea acasă in acea perioadă. Deci despre astfel de soluții vorbesc, soluţii care pot fi folosite de fiecare dată cand apar situații excepţionale. Elena Cristian: Deci spuneți că compensarea va fi implementată orice ar fi... Florin Ciţu: De la 1 noiembrie... Elena Cristian: Deci, acest proiect rămane in vigoare orice s-ar intampla.Dar că este posibil, in funcţie de deciziile care vor fi luate la Bruxelles, să se discute și despre această plafonare pentru o perioadă de timp, acela fiind un alt proiect și care nu exclude proiectul de compensare. Florin Ciţu: Compensarea merge inainte, in perioada 1 noiembrie - 31 mai, nu mai e niciun fel de discuție aici. Normal că romanii nu pot să fie foarte liniștiţi, e o situație excepțională in toată Europa, dar vreau să-i asigur că nu vor fi lăsați de izbeliște in această iarnă, că avem aceste soluții pentru ei. Aici vorbesc, repet, de consumatorul casnic și noncasnic, să fie clar, pentru că, dacă nu ne gandim la consumatorul non-casnic, putem să avem efecte perverse sau distorsionări la care nu ne așteptăm. Foarte simplu, dacă nu ne ocupăm de consumatorul non-casnic, prețurile produselor vor crește foarte mult, vom avea o inflaţie foarte mare și după aceea apare acea problemă cu prețuri, dobanzi etc. și nu vreau să ajungem acolo. De aceea ne ocupăm și de compensarea pentru consumatorul noncasnic. Elena Crstian: Poate suporta bugetul de stat această compensare? Este un efort mare. Aveți resursele necesare, in acest moment, pentru a implementa acest act normativ? Florin Ciţu: Da, şi efortul este impărțit pe două bugete, este o parte in bugetul in 2021 și o parte e in bugetul din 2022, deci resursele financiare sunt alocate. Avem incasări mai bune, companiile de energie au incasări mai bune și atunci vor alimenta mai mult bugetul de stat in mai multe dividende, deci există resursele pentru ca această schemă de compensare să funcționeze in această iarnă. Elena Cristian: In acest moment, avem o lege a consumatorului vulnerabil in vigoare, avem un proiect pentru compensare și, sigur, dacă la nivelul Europei se va discuta și despre plafonare, vom vedea la acel moment. Ați cerut Ministerului Muncii sau instituțiilor care ar putea face o situație a persoanelor, a familiilor, a gospodăriilor care intră in categoria celor defavorizate? Eu am cerut date și nu există, datele sunt contradictorii de la o instituție la alta. Există o bază de date in acest sens? Florin Ciţu: Ministerul Muncii ar trebui să vă pună la dispoziție aceste baze de date. Pentru Legea consumatorului vulnerabil, vorbim de 550.000, parcă, de persoane, dar schema de compensare este mult mai... Realizator: Sunt 550.000 de gospodării sunt pe legea consumatorului vulnerabil. Florin Ciţu: De gospodării, scuze, ceea ce inseamnă aproape 1.000.000 de persoane. Elena Cristian: Exact. Florin Ciţu: Dar, pe partea cealaltă, la compensare, vorbim de 5,3 milioane de gospodării, parcă, ceea ce inseamnă aproape 10.000.000 de persoane. Aceasta era schema pe care discutam noi, vom vedea care este forma finală. Deci o mare parte din populaţia Romaniei va beneficia in această iarnă de acest ajutor. Elena Cristian: Spuneţi-mi vă rog dacă toate aceste acte normative inseamnă că la un moment dat se va renunţa la subvenţia pentru gigacalorie, pentru că, pană la urmă, sunt diverse forme de a ajuta consumatorul final şi este o discuţie in acest sens dacă va fi menţinută subvenţia la gigacalorie, un efort uriaş pentru bugetele locale dar, sigur, şi un mare ajutor pentru gospodării. Florin Ciţu: Păi, acesta este rolul acestui consumator vulnerabil - nu? -, de a face tranziţia şi această subvenţie să fie doar pentru persoanele care au nevoie. Pentru că, astăzi, de exemplu, in Bucureşti, subvenţia o primesc şi cei care caştigă foarte mult, ceea ce nu este corect. Această lege a consumatorului vulnerabil va ajuta acele persoane care au nevoie cu adevărat de ajutor, şi nu pe toată lumea. Pană la urmă, această subvenţie a şi intreţinut un sistem ineficient şi le-a permis atat primarilor, cat şi companiilor care au fost pană acum să nu dorească să eficientizeze sistemul pentru că aveau această subvenţie de la buget. Din ce ştiu eu, Bucureştiul parcă are cea mai mare subvenţie pe gigacalorie... Elena Cristian: Aşa este. Florin Ciţu: Bucureşti are cel mai mare venit pe cap de locuitor. Mi se pare ridicol acest lucru şi ar fi trebuit să vină soluţia şi dinspre partea primăriei, din altă parte. N-a venit, o să vină acum, de la noi: doar cei care au cu adevărat au nevoie vor primi ajutor. Sunt foarte mulţi care nu au nevoie de ajutor, mai ales in Bucureşti. Elena Cristian: Deci ne spuneţi că, odată intrată in vigoare Legea consumatorului vulnerabil, această subvenţie pentru gigacalorie nu ar trebui să mai fie acordată de către autorităţile locale? Florin Ciţu: Exact. Spun că, in acest moment, ar trebui să ne mutăm in direcţia in care doar cei care au nevoie vor primi acea subvenţie, ceilalţi ar trebui să plătească, dar ceilalţi ar trebui să pună presiune pe producătorii de energie să se eficientizeze. Ştim cu toţii că, de fapt, o mare parte din costul pe care il plătim reprezintă pierderi in sistem pentru că nu se fac investiţii ş.a.m.d. Cumva trebuie să tăiem lucrurile şi să avem, ori avem companii eficiente, ori ... Nu putem de la buget să susţinem ineficienţa la nesfarşit. Elena Cristian: Au fost multe anomalii de facturare in ultima vreme. Am văzut şi noi in media, am primit şi noi la redacţie facturi uriaşe pentru locuri in care consumul era foarte mic. Vi s-a dat vreo explicaţie in acest sens, aţi cerut? Este eroare de soft, s-a intamplat ceva la nivelul companiilor, cum de este posibil aşa ceva, că poţi să faci infarct cand primeşti o factură de 15 mii de lei acasă? Florin Ciţu: Am cerut celor de la ANPC, celor de la ANRE să facă echipe comune, au fost foarte multe, deja sunt cateva sute cred de sesizări, care să identifice unde sunt probleme. Eu am spus că nu voi admite ca o companie să profite de această situaţie şi să supraincarce facturile cu alte costuri. Acolo unde au fost găsite astfel de situaţii, bineinţeles că se pot da amenzi. Problema este ca amenzile nu sunt atat de mari incat să oprească această practică şi de aceea am cerut soluţii care să ducă şi pană la suspendarea licenţei, dacă este nevoie, pentru cei care folosesc facturile sau se folosesc de situaţia actuală şi incarcă excesiv, fără niciun fel de fundament, facturile cetăţenilor in această perioadă. Elena Cristian: Ne-aţi dat informaţii preţioase de la care putem porni dezbaterea noastră astăzi. Am o ultimă intrebare, care nu are legătură cu tematica de astăzi, dar sunt jurnalist şi trebuie să mă incadrez in tot ceea ce se intamplă şi trebuie să ţin cont de tot ceea ce se intamplă. Deciziile luate la nivelul Capitalei pot influenta congresul PNL in ceea ce priveşte evoluţia numărului de cazuri şi ceea ce urmează să se intamplă in zilele ce vin? Florin Ciţu: Nu, dacă vă referiţi la organizarea congresului. Elena Cristian: La organizarea congresului cu numărul de persoane, in interior. Am văzut reacţia fostului prefect care spunea că nu mai este posobil să aduceţi 5 mii de persoane intr-un spaţiu inchis. Florin Ciţu: Ei, acum, declaraţiile politice de la cei care au fost prefecţi eu le ignor. Oamenii politici fac tot felul de declaraţii. Avem recomandare de la specialişti, care spun că, dacă se respectă toate normele - şi avem acolo 15.000 de metri pătraţi, asta inseamnă că fiecare persoană, dacă vin 5.000 de delegaţi -, respectăm cei 3 metri pătraţi pentru fiecare persoană, vor fi cu măşti, cu certificat verde, cu cel de testare, toate condiţiile vor fi respectate de siguranţă, ca să poată să fie desfăşurat acest congres in condiţii de siguranţă. Nu este un eveniment care se intamplă in fiecare zi, este un lucru care se intamplă o dată la 4 ani, deci se poate face, dar cu respectarea tuturor condiţiilor. Astăzi vom avea o şedinţă de guvern la pranz, pentru a adopta hotărarea de guvern, care să modifice cateva dintre aceste măsuri. Aş vrea să le spun romanilor că nu se vor inchide magazinele la ora 18:00 la peste 4 la mie; vom elimina această cerinţă și vom merge pană la 6 la mie, iar propunerea mea - şi sper că aşa a rămas - in zonele care sunt carantinate noaptea, cei care au certificate de vaccinare pot să iasă din casă. Deci, nu mi se pare normal dacă te-ai vaccinat şi ai certificat de vaccinare, să ţi se restricţioneze in vreun fel activitatea. Am cerut ca hotărarea să includă acestă modificare, iar copiii intre 6 şi 12 ani nu vor mai fi testaţi, la peste 3 la mie. Deci, sunt lucruri pe care le corectăm. Eu am spus din primul moment că vreau ca Romania să rămană deschisă, economia să rămană deschisă, doar aşa putem să avem resurse să plătim pentru tot ceea ce trebuie să plătim in această iarnă şi in viitor, iar cei care sunt vaccinaţi nu pot să fie restricţionaţi, pentru că unele dintre persoanele din Romania nu vor să se vaccineze. Trebuie să mergem mai departe. Elena Cristian: Este cazul Timişoarei şi este un scandal acolo cu carantina totală. Florin Ciţu: Eu vorbesc in general. De Timişoara, mi se pare normal ca, atunci cand eşti vaccinat ți poţi să ieşi din casă cu declaraţia pe propria răspundere, trebuie să ieşi din casă, dacă ai certificat de vaccinare; poţi să-ţi permiţi să-ţi vezi de viaţă, să mergi mai departe. Elena Cristian: Deci, le spuneţi romanilor acum că nu vor fi inchişi din nou in case. Primesc foarte des intrebarea Ne vor inchide iar in case?, că Va fi inchisă economia total in perioadă următoare? Florin Ciţu: Nu! Nu inchidem economia. Avem certificatul verde, care permite activităţilor economice să rămană deschise in condiţii de siguranţă, asta inseamnă că persoane care merg acolo sunt persoane vaccinate, au trecut prin boală sau s-au testat. Deci, acesta este un lucru foarte important. Vom cere ca zona să fie izolată şi să poţi să intri cu certificatul verde, deci răman deschise, dar cu certificatul verde. Iar acolo unde se ajunge la 6 la mie şi se face carantinarea pe timp de noapte, voi permite ca cei care au certificat de vaccinare - aici vorbim de certificat de vaccinare, nu de altceva -, să poată să se plimbe, să iasă liber, dacă doresc. Mulţumesc! 2021-09-23 11:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5454.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și de ministrul finanțelor, Dan Vîlceanu, la finalul ședinței de guvern din 22 septembrieȘtiri din 22.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-ministrul-finantelor-dan-vilceanu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-22-septembrie1632320495Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi am adoptat mai multe acte normative importante; am să menţionez cateva. Miniştrii şi cei responsabili pentru aceste acte normative vă vor da detalii. In primul rand, am adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii in ceea ce privește Fondul de Garantare a Asiguraților, ca urmare a insolvenției companiei de asigurări City Insurance. Vreau să ne asigurăm prin acest lucru că toți cei care au fost păgubiți să nu sufere de pe urma acestui faliment. Dar tot in ședința de guvern am cerut mai multe anchete, pentru că această companie a fost auditată atația ani de zile. Mi se pare greu de crezut că auditorii nu au văzut nimic pană acum. Este totuşi o companie care avea o cotă importantă de piață. Aș vrea să ne uităm in urmă, să vedem ce a făcut reglementatorul, ASF, in ultimii ani de zile și aș vrea să văd aceste rapoarte - și ar fi bine ca ASF să le prezinte public - pentru ultimii ani de zile. Aș vrea - și am discutat cu domnul ministru al finanțelor - să vedem și ANAF ce controale a avut in ultimii ani și ce rezultate. Deci toate acestea le-am cerut astăzi in ședința de guvern și vom vedea, vom avea informațiile in perioada următoare. Modificările la lege vor fi prezentate de domnul ministru imediat după ce am să-mi termin eu briefingul. Tot in ședinţa de guvern de astăzi a fost aprobat un proiect de ordonanţă de urgență care a fost in primă lectură săptămana trecută. Dacă mai sunt intrebări, doamna consilier Turza este aici. Este vorba despre ordonanța de urgenţă privind aprobarea și implementarea Programului Național de suport pentru Copii, in contextul pandemiei de COVID-19, din grijă pentru copii - un proiect la care eu am ținut foarte mult și o felicit pe doamna consilier că a reușit să il ducă la bun sfarșit. Cu toții vom beneficia, ca societate, de acest proiect. Şi tot in ședinţa de guvern de astăzi - și domnul director este aici -, proiectul de ordonanță de urgență privind inființarea Directoratului Național de securitate Cibernetică și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Domnul director este aici pentru orice intrebări. Iarăşi, un proiect frumos, care va ajuta și va susține pe oricine vrea să facă o carieră in domeniul IT in Romania. Mulțumim, domnule director! Au mai fost cateva lucruri pe care le-am cerut ieri și aș vrea să vă informez. Ieri, știți foarte bine, am cerut in videoconferință la Ministerul Sănătății informații despre problema paturilor ATI. Ministerul Sănătății iși asumă la nivel național, printr-un plan de reziliență, operaționalizarea rapidă a noi paturi de terapie intensivă, pană la cifra de 1522 - și ieri, in conferință, am spus că eu cred că ar trebui să mergem spre 2.000 de paturi, dar asta este ce avem acum, informații. Cele mai multe dintre acestea va fi operaționalizate in București - vom ajunge in primă fază la 308 paturi ATI pentru pacienți COVID; Cluj va ajunge la 82 de paturi, Mureș - 79 de paturi, Iași - 77 de paturi, Timiș - 71 de paturi ATI pentru circuitul COVID. Ieri am luat legătura cu preşedintele CJ Ilfov şi i-am propus ca Spitalul Judeţean să treacă in regim COVID. Domnul preşedinte a fost de acord; vom folosi şi acest spital, dacă este nevoie, in regim COVID. O altă informaţie pe care aş vrea să v-o dau: astăzi a avut loc şedinţa CNCAV, la care au participat membrii comitetului alături de reprezentanţii instituţiilor implicate in campania naţională de vaccinare impotriva COVID - Ministerul Sănatăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Institutul Naţional de Sănătate Publică - şi am luat decizia ca incepand cu data de 28 septembrie, pentru toate persoanele care au mai mult de şase luni de la administrarea dozei a doua - cu oricare dintre vaccinurile Pfizer/BioNtech, Moderna/Oxford, AstraZeneca -, să inceapă doza a treia. Doza de rapel se va efectua numai cu vaccinurile pe bază de ARN-mesager, indiferent de schema iniţială. Şi avem mai multe exemple; dacă doriţi detalii, o să vi le dau. Şi tot pentru că in spaţiul public am văzut mai multe informaţii, aş vrea să clarificăm cateva lucruri despre achiziţia de vaccinuri. In primul rand, strategia Comisiei Europene a fost să negocieze in numele statelor - mare atenţie: in numele statelor membre - cu mai multe companii producătoare de vaccinuri şi să prefinanţeze in parte contractele prin fondurile instrumentului de sprijin de urgenţă. Deci Comisia Europeană a negociat in numele statelor şi a prefinanţat. Vaccinul a fost contractat in condiţiile in care autorizarea, eficacitatea şi capacitatea de producţie erau incă incerte. Ştiţi foarte bine că erau deja semnate contracte, dar nu ştiam care dintre vaccinuri va putea fi folosit şi cand. Era nevoie de acces la cat mai multe doze şi intr-un timp cat mai scurt, motiv pentru care Comisia Europeană şi statele membre şi-au asumat contractarea unui număr mai mare de doze decat necesarul pentru populaţia blocului comunitar. In momentul de faţă, din toate contractele negociate, Comisia Europeană a asigurat accesul statelor membre la un număr de - şi aş vrea să fiţi foarte atenţi - 4,4 miliarde de doze de vaccin pană in anul 2023, adică de zece ori mai multe doze decat populaţia UE; asta, ca să fie foarte clar. Romania, in baza negocierilor făcute de Comisia Europeană şi a acordurilor semnate cu producătorii de vaccinuri, poate accesa aproximativ 4,3% din numărul de doze autorizat la nivelul UE; este cotă-parte. Acest procent reprezintă proporţia populaţiei Romaniei raportată la populaţia UE, plus spaţiul economic european. Toate ţările UE accesează vaccinul pro-rata - procent raport la populaţie - din contractele incheiate de Comisia Europeană. Şi am mai multe informaţii aici, dar aş vrea să vă mai dau, pentru că am văzut că foşti miniştri ai sănătăţii vin cu tot felul de dezinformări in spaţiul public: aş vrea să vă spun că, pentru a face o comandă, cel care semnează in numele Romaniei este ministrul sănătăţii. Ministrul sănătăţii, dacă ar avea o problemă la un moment dat cu un anumit număr de doze, ar fi spus ceva. Și am aici mai multe date. Ele au fost semnate, bineințeles, de mai mulți miniștri ai sănătății, in ultima perioadă, și avem: domnul Nelu Tătaru a semnat, domnul Nelu Tătaru, domnul Vlad Voiculescu și doamna Ioana Mihăilă, și eu, cand am fost ministru interimar. Și aici aș vrea să vă spun cam pentru cate doze s-a semnat. Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 28.290.000 de doze, Nelu Tătaru - pentru 33 de milioane, pentru că a contractat inainte, eu am semnat pentru 4 milioane de doze și doamna Mihăilă, acum două luni de zile, a semnat pentru 21.000 de doze. Deci, dacă erau prea multe, putea să spună că nu mai e nevoie. Iar in acest moment, mai avem... Din păcate, aici domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 9 milioane de doze CureVac, vaccin care nu a fost aprobat niciodată, dar este semnată comanda de către domnul Vlad Voiculescu, ca să fie foarte clare aceste informații. Deci, cred că aceasta inchide oarecum dezbaterea despre cum s-au contractat vaccinuri. Dacă mai sunt intrebări, bineințeles, pot să răspund la ele. Dacă sunt alte intrebări... Reporter: Bună ziua! Domnule premier, referitor la numărul de doze de vaccinuri pe care țara noastră le-a comandat, am văzut declarațiile făcute de fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare conform cărora in luna martie ar fi dat un aviz negativ pentru acel memorandum de achiziție pentru vaccinuri și, de asemenea, referitor la Vlad Voiculescu, am văzut că pe pagina sa de socializare acesta a spus că nu a fost de acord cu achiziția numărului mare de vaccinuri. Intrebarea este: in momentul in care a venit acest aviz negativ din partea Ministerului Finanțelor, care a fost argumentul pentru a continua achiziția de vaccinuri? Florin Cițu: Avizul negativ a fost... Deci, toate aceste vaccinuri se dau şi se spune să fie bugetate; asta era singura chestie. Avizul negativ nu era pentru a nu cumpăra vaccinuri, pentru că Finanțele nu pot să dea acest tip de aviz. Finanțele doar spuneau: să fie bugetate. După ce Ministerul Sănătății a modificat memorandumul și a spus că ele vor fi in bugetul acordat, deci acele vaccinuri vor fi in bugetul acordat, nu a mai existat nicio problemă. Ministerul Finanțelor la asta servea. Ministerul Finanțelor, e adevărat, a cerut de mai multe ori de la Ministerul Sănătății un calendar al acestor vaccinuri. Nu știu dacă l-a primit, pentru că este comunicarea dintre cele două ministere. Dar in toată această perioadă, vedeți și dumneavoastră, că au fost semnate comenzile de ministrul sănătății, deci nu s-a opus la nici o comandă. Din contră, a semnat pentru 29 de milioane, chiar a semnat pentru un vaccin... a făcut o comandă unui vaccin care nu este aprobat, domnul ministru Vlad Voiculescu. Aici cred că ar trebui să explice de ce a făcut această comandă de 9 milioane de doze, un vaccin care nici astăzi nu este avizat. In acelaşi timp, repet, această procedura este o procedură pentru toată UE la fel. Nu noi am făcut această procedură şi eu vă spun că e bine că s-a făcut aşa, pentru că altfel Romania, uitaţi-vă la ţările care nu au fost şi nu au avut parte de această procedură de negociere, in care a fost implicată Comisia Europeană. Sunt ţări care nu au ajuns la vaccin, sunt ţări care plătesc mai mult acest vaccin şi am fi aşteptat şi noi, ca alte ţări, să avem vaccinul. Deci, Romania, ca toate celelalte ţări, a primit şi primeşte, pană in 2023, dozele de vaccin - repet, şi doamna Mihăilă a inceput să iasă public, deşi acum două luni de zile a semnat şi ea incă o comandă. Să faci o programare să vezi cate doze ai - acum, de exemplu, facem a treia doză - nu ştia nimeni că vei face a treia doză - ş.a.m.d. sunt lucruri care vor fi discutate, dar este bizar să aud astfel de discuţii cand e vorba de sănătatea romanilor. Cred că nu există preţ pentru sănătatea romanilor şi ar fi fost mai bine să il fi văzut pe domnul Vlad Voiculescu o singură dată intr-un centru de vaccinare. Eu nu cred că l-am văzut vreodată intr-un centru de vaccinare pe ministrul sănătăţii. Ar fi fost frumos in seara in care erau transferaţi pacienţii de la Foişor să nu stea in BPR sau in Biroul Politic al partidului din care face parte să-şi ia susţinere politică, să fie acolo cu oamenii care sufereau. Aş fi vrut mai mult despre acest lucru de la domnul ministru, şi de la doamna ministru, la fel, voiam să ii văd mai mult pe teren, şi pe ceilalţi membri ai guvernului, că eu, din ce mi-aduc aminte, eu am fost singurul care am fost prin centre de vaccinare, iar membrii guvernului au fost o singură dată, cand le-am cerut eu să meargă in centre de vaccinare. Dar toate aceste date sunt disponibile, repet, iar comenzile au fost semnate de miniştrii ai sănătăţii; eu am fost un ministru interimar, am semnat la un moment dat o astfel de comandă. Reporter: Pe de altă parte, au expirat, dacă nu mă inșel, din ce am văzut, 750.000 de doze... Florin Ciţu: Da. Reporter: Aşadar, acestea nu au fost donate, nici au fost date altor ţări, au expirat pur şi simplu... Florin Ciţu: Recomandarea OMS sau ceea ce spune OMS este că pană la 40% tinde vaccinul, şi asta e recomandarea, este pierderea. Deci 40% dintre vaccinuri. Noi am avut iniţial 10%, doamna ministru Mihăilă a venit şi a crescut la 25% această pierde dintre vaccinuri. Două intrebări. Reporter: Da. Doar că pană acum am văzut că s-au vaccinat 5.275.000 de romani; dacă facem un calcul, ajungem la cel mult... Florin Ciţu: Ei, vedeţi, asta este altă discuţie... Reporter: Cel mult 10.400.000, să spunem... Florin Ciţu: In loc să stăm la televizor toată ziua şi să acuzăm guvernul, să facem alianţe cu partide care nu susţin vaccinarea, poate că ar trebui să ieşim să le spunem romanilor să se vaccineze. Aş vrea să-mi arătaţi şi mie mesajele liderilor politici din ultimul an de zile - in afară de al meu, care a fost peste tot - care susţin campania de vaccinare; chiar şi ale unor colegi ai mei de partid. Aş vrea să văd cand a fost domnul Ciolacu ultima oară intr-un centru de vaccinare să susţină vaccinarea! Cand a fost domnul Barna? Domnul Cioloş a fost vreodată intr-un centru de vaccinare? Deci trebuie să terminăm cu ipocrizia! Avem dozele de vaccin, e nevoie de toată lumea să se vaccinze, şi nu putem să spunem că este doar datoria mea să merg mai departe. Eu merg şi voi susţine campania de vaccinare peste tot, in toată ţara. Am fost in centre de vaccinare, m-am asigurat că au fost plătiţi oamenii din centrele de vaccinare, dar dacă mă ocup doar eu, nu ştiu de ce mai avem nevoie de Ministerul Sănătăţii, pană la urmă, dacă este totul la premier. Reporter: O ultima intrebare: credeţi că veţi fi vizat de acest dosar deschis de DNA? Florin Ciţu: Nu pot să comentez. Şi aici am văzut, haideţi să incheiem şi această discuţie cu cele două... inţeleg că sunt două. Sunt in rem, ceea ce arată foarte clar că justiţia funcţionează. Oamenii aceia cand primesc o informaţie care este pe formă corectă, incep o cercetare; dar este pe faptă, nu pe persoană. Ceea ce mi se pare mie mizerabil şi revoltător este să asociezi persoana mea cu acesten procese, in acest moment, pentru că este vorba doar despre faptă şi nu are nicio legătură cu persoana. Eu n-am nicio informaţie despre aceste dosare, nu am fost informat, nu am nicio treabă. Dar trebuie să remarc şi coincidenţa apariţiei acestor informaţii cu cateva zile inainte de Congresul PNL. Inţeleg frustrarea unora, inţeleg că se ţin de funcţii, inţeleg toate aceste lucruri. Eu mă voi concentra in continuare pe actul de guvernare, pentru că vedeţi că avem multe lucruri de făcut. Chiar şi astăzi am avut această ordonanţă pentru oamenii care vor suferi de pe urma acestui faliment al City Insurance. Urmează celelalte ordonanţe, pentru preţurile care au crescut la energie şi aşa mai departe. Deci voi continua să-mi fac treaba la guvern, ignorand atacurile politice de orice fel. Mulţumesc! Reporter: Domnule premier, raţionamentul privind cumpărarea a 120 de milioane de doze ţine doar de cota UE, sau a avut la bază şi sfaturi ale experţilor, avand in vedere că in momentul respectiv erau 10 milioane de persoane eligibile? Florin Ciţu: Dar nu sunt 120 de milioane. Nu! Deci, v-am spus procedura: Comisia Europeană a negociat in numele tuturor statelor membre cu producătorii de vaccin, care nici nu aveau atunci vaccinurile aprobate. Deci nu aveau! Noi am prefinanţat cercetare. Nu ştiam care dintre vaccinuri le vom folosi. Nu ştia nimeni ce vaccinuri vom folosi. S-au contractat aceste doze și s-au finanțat, iar sumele au fost contractate de Comisia Europeană. Așa cum v-am spus, pentru Uniunea Europeană s-a făcut un contract de 4,4 miliarde de doze, de 10 ori mai mult populația Uniunii Europene. Iar noi, prin acordul pe care il avem, primim o cotă parte din aceste vaccinuri, atat. Dar aici ar trebui să ne gandim că suntem norocoși că am făcut parte din această procedură. Pentru că noi am fost printre primii care au avut vaccin, suntem prima țară care a avut vaccinare cu buletinul și am putut oferi romanilor șansa să treacă peste pandemie. Reporter: Dar domnul Nazare a ridicat problema in vreo ședință de guvern privind achiziția mai multor doze de vaccin? Florin Cițu: Repet, Ministerul Finanțelor poate să ridice intrebări doar cu privire la finanțare, dacă există buget și dacă a fost bugetată cumpărarea. Nu numărul, nu sunt experți la Ministerul Finanțelor in ceea ce privește sănătatea romanilor. Deci, intrebările care vin la Ministerul Finanțelor sunt legate doar de faptul dacă aceste doze au fost bugetate. Și in memorandum scria foarte clar că se vor incadra in bugetul aprobat. Asta spune foarte clar. In rest, lăsați-mă să am părerile mele despre experiența profesională in ceea ce privește finanțele domnului Nazare. Reporter: O completare, vă rog frumos: avand in vedere faptul că unele vaccinuri au expirat, altele au fost donate, vandute, considerați că asta ar aduce cumva un prejudiciu la buget? Florin Cițu: Repet: așa cum v-am spus, Organizația Mondială a Sănătății spune foarte clar că 40% este cam cat se estimează că vor fi pierdute dintre doze - asta pentru orice țară, nu pentru Romania. Noi inițial aveam 10%, doamna ministru Mihăilă a crescut această pierdere la 25%, pierdere acceptată. Deci, Romania este sub, cu mult sub ceea ce spune Organizația Mondială a Sănătății. Mulțumesc! Reporter: Domnule premier, primim informații că sunt mai multe spitale COVID unde zeci de pacienți nu mai au medicamentul esențial impotriva coronavirusului. Dacă ne puteți spune cand ajunge acest tratament inapoi in spitale. De exemplu, Remdesivirul cand se intoarce? Florin Cițu: Da, aici, vedeți, dacă nici asta nu ține de Ministerul Sănătății, nu știu ce mai ține. Am avut o discuție cu domnul ministru referitor la... sunt mai multe, să știți, medicamente care lipsesc. Este vorba despre cum a fost pregătit valul patru, și aceasta este o anchetă in derulare. Eu vă aduc aminte că și in iarnă primele sume pe care le-am dat de la buget... Aprobasem bugetul, am stat trei luni de zile, ne-am chinut cu bugetul, să facem bugetul, la o lună după a trebuit să finanțăm 230 de milioane de lei, din Fondul de Rezervă la dispoziția premierului, pentru achiziții de Remdesivir. Asta arată cat de bine a fost programat şi valul trei. Aşa cum am făcut atunci, şi acum vom avea resursele ca romanii să nu sufere, dar cei care işi asuma un minister al sănătăţii trebuie să-şi asume şi toate responsabilităţile care trec prin Ministerul Sănătăţii. Reporter: Şi privind campania de vaccinare, vă asumaţi eşecul acestei campanii de vaccinare, pentru că dvs aţi fost coordonatorul campaniei, nu ministrul sănătăţii, şi poate relaxarea din luna mai - spun experţii - că a descurajat şi mai mult vaccinarea romanilor şi tot dvs aţi anunţat şi această relaxare. Florin Ciţu: Este adevărat că am anunţat şi această relaxare, dar rolul meu este acela de a aduce vaccin şi de a pune la dispoziţie vaccinul tuturor romanilor. Romanii au avut vaccin cu buletin inaintea restul ţărilor din UE. Acum, da, nu am făcut vaccinarea obligatorie in Romania - asta este ce nu am făcut, dar in acelaşi timp să ştiţi că acele campanii de antivaccinare, care nu sunt, văd, nicăieri in afară de mine văd că nu vorbeşte nimeni de ele, nu ajută această... chiar dacă domnul vicepremier nu este legat de campania de vaccinare, dacă susţine un partid antivaccinist eu o văd ca o responsabilitate in eşecul campaniei de vaccinare. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. In primul rand, aş vrea să vă intreb dacă anunţul făcut, declaraţia făcută de preşedintele Klaus Iohannis in SUA privind posibilitatea vaccinării obigatorii se va transforma intr-o decizie la nivelul guvernului, in ce fel s-ar lua această decizie, pe cine ar afecta. Spunea preşedintele: angajaţii din sănătate ar fi vizaţi. Florin Ciţu: Propunerile trebuie să vină de la experţi, nu de la noi, politicienii. Noi nu putem să spunem vaccinarea obligatorie. Pană la urmă trebuie să ne gandim ce se intamplă dacă cineva face vaccinarea obligatorie in sistemul medical şi dacă cineva chiar nu vrea să se vaccineze, care sunt paşii următori? Ii desfiinţăm contractul de muncă, ce facem? Pană la urmă trebuie să gandim toţi paşii. Dacă ceva devine obligatoriu - la asta mă refer. De aceea eu eram adeptul acelei testări pentru că orice pacient care merge la spital se testează pe banii lui. Mi se pare normal ca şi in partea cealaltă medicul care, dacă nu vrea să se vaccineze, să se testeze tot pe banii lui pentru a nu imolnăvi un pacient care s-a testat pe banii lui. Discuţia despre vaccinarea obligatorie, daţi-mi voie să o am cu experţii. Dacă o să fie concluzia că asta este cea mai bună soluţie, eu sunt de acord. De fiecare dată după ce am discutat cu experţii am acceptat soluţiile, mergem mai departe, dar asta trebuie să fie luată cu experţii. Reporter: Cand ar trebui să se facă? Florin Ciţu: Se fac tot timpul. Şi azi, aţi văzut, a fost CNCAV... Reporter: Nu, cand avem o decizie? Florin Ciţu: Discuţiile sunt in fiecare zi, acum vom vedea care va fi decizia. Azi am decis despre doza a treia. Vom decide şi despre vaccinarea obligatorie. Reporter: Dacă se face vaccinarea obligatorie, nu se mai face testare obligatorie? Pentru că am văzut inclusiv ordonanța de la Ministerul Muncii - nu a avut aviz de la Ministerul Justiției, ieri, și nu mai... Florin Cițu: Este o discuție, a fost și săptămana trecută. Și aici, iarăși, experții trebuie să spună dacă trebuie proiect de lege sau ordonanță. Ministerul Muncii dorește ordonanță, Ministerul Justiției spune că trebuie să fie proiect de lege. Pană la urmă, aici trebuie să decidă dacă mergem pe proiect de lege, dacă nu este avizată de Ministerul Justiției pentru o ordonanță, va trebui să fie proiect de lege. Reporter: Proiect de lege inseamnă că va dura pană cand se vor aplica... Florin Cițu: Nu trebuie să dureze, nu trebuie să dureze. Eu am văzut acum... Știți, ieri și azi, au mai fost votate - era o ordonanță pentru certificatul verde in Parlamentul Romaniei. Am fost surprins neplăcut să văd că cei de la USR au vrut o zi să se gandească. Cand e vorba de sănătatea romanilor, a trebuit o zi să stea să se gandească dacă sunt de acord cu amendamentul sau nu. Pană la urmă, au fost de acord. Eu cred că toate forțele politice din Romania vor ințelege necesitatea unui astfel, in afară de extremiști, bineințeles, sau cei care sunt langă extremiști, vor ințelege necesitatea unui astfel de proiect de lege și va putea să treacă foarte rapid din Parlamentul Romaniei. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o intrebare legată de subiectul achiziției de vaccinuri. Pentru că s-au cumpărat cantități mari de vaccinuri, s-au obținut reduceri de la producători, s-au făcut discounturi? Florin Cițu: S-au comandat. Exact, asta a fost strategia Comisiei Europene. Țineți minte că au fost discuții despre Moderna; cei din Statele Unite au cumpărat toată producția și nu puteam să il luăm noi. La fel și AstraZeneca. Prețurile au diferit. De aceea, Uniunea Europeană a negociat pentru toate statele pentru a fi mai ieftin. Și Romania a beneficiat de un vaccin mai ieftin. Imi aduc aminte, și aici sunt multe discuții, cand nu aveam vaccin și nu exista acest vaccin in Romania, dar să știți că estimările au fost făcute de experți, experții Comisiei Europene. Dacă se anchetează, cred că trebuie să mergem să ii anchetăm pe toți pe acolo. Reporter: Dar atunci in momentul in care vaccinarea nu a mai fost la fel de intensă, ar fi trebuit poate să nu mai cumpărăm cantități la fel de mari? Florin Cițu: Dar să știți că sunt nouă milioane de doze AstraZeneca care sunt refuzate, am mai refuzat, s-a mai amanat... deci s-au luat și astfel de decizii. In Romania sunt astăzi cred că două milioane de doze, nu sunt mai multe, nu avem spații de stocare. Deci, ele se pot intinde pe perioade mai lungi și așa mai departe. Deci, ar trebui să ne gandim că acum avem a treia doză. Și cel puțin persoanele care s-au vacinat vor veni să se vaccineze cu a treia doză. Sunt cinci milioane de persoane, pentru asta ne trebuie cinci milioane de vaccinuri și așa mai departe. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, tot referitor la vaccinuri, Romania, intr-adevăr, putea să cumpere acea cotă parte, insă avea și posibilitatea să aleagă o cantitate mai mică. Ințelegem că reducerile au fost obținute de Uniunea Europeană, dar la acest preț Romania putea să achiziționeze o cantitate mai mică. De ce in condițiile in care la acea vreme noi aveam incă vaccinuri care expirau și populația nu arăta un interes crescut, ați ales să achizițioanți in continuare? Florin Ciţu: Care la acea vreme? Vaccinurile au fost cumpărate anul trecut de ministrul sănătății de anul trecut, cand nu exista nicio aprobare. După aceea, comenzile au fost făcute pană in aprilie; nu s-au mai făcut din aprilie. Deci alte comenzi n-au mai fost făcute; doamna Mihăilă a mai făcut, de curand, acum două luni de zile. In rest, n-au mai fost făcute alte comenzi. Poate trebuia să mă intrebați de ce s-a făcut o comandă pentru un vaccin care nu a fost aprobat; poate asta voiaţi să mă intrebați. Acolo nu știu... Iar comenzile nu le-a făcut premierul. Ministerul Sănătății, dacă credea că nu are nevoie, putea să nu facă comanda. Reporter: Dar dvs conduceți acest guvern. Practic, in ședință au existat niște semne de intrebare. De ce nu ați venit cu un alt răspuns? Pentru că s-a investit o sumă mare de bani, in condițiile in care tot timpul iți atras atenția că banii publici ar trebui să fie folosiți cu chibzuinţă. Florin Ciţu: Corect; corect. Şi in ședințe nu a fost semne de intrebare despre număr, ci despre buget; niciodată. Să ştiţi că, dacă ministrul sănătăţii ar fi spus că nu este nevoie de vaccin, nu cred că ar fi fost un ministru al sănătății bun. Ideea era următoarea: despre buget. Vrem să avem bugetul. Asta era discuția, nu despre numărul de doze. Nimeni nu știa la momentul respectiv că in Romania... dacă vă uitați, acum noi avem dozele pentru 70% dintre persoane, nu avem pentru mai mult. Nimeni nu știa că se vor vaccina doar 35% dintre persoane. Dar dacă nu am fi avut dozele, ar fi fost mult, mult, mult mai rău. Eu zic că varianta in care avem doze și romanii decid dacă se vaccinează sau nu e mai bună decat varianta pe care o aveam inainte de a nu avea dozele. Dar, da, cand un ministru semnează pentru un vaccin care nu este incă aprobat /.../, aici poate că e un semn de intrebare și trebuie intrebat domnul ministru, că el este expert, este ministrul sănătății. Reporter: La acea vreme i-aţi cerut explicații pentru că a semnat pentru această cantitate de vaccin neautorizat? Florin Ciţu: Da, cred că da, şi cred că a spus că este un vaccin mai bun, nu știu... In fine, cred că era o astfel de discuție. Reporter: Şi dumneavoastră ați verificat mai departe informația și a dat un aviz final? Florin Ciţu: N-am putut să dau un aviz final, pentru că era Ministerul Sănătății. Reporter: Incă o intrebare, vă rog, dacă imi permiteți, referitor la această anchetă privind pregătirea valului 4 de vaccinare: dumneavoastră conduceți acest Comitet pentru Situații de Urgență. De ce nu s-a monitorizat din timp pregătirea și abia acum vedem că cereți o anchetă? De ce nu s-au monitorizat pașii incă de cand avem primele relaxări? Pentru că atunci au existat ingrijorări. Florin Ciţu: Eu am cerut, incă de cand au fost acele relaxări, să nu se reducă nici un pat de la secțiile ATI COVID. Tot timpul am spus acest lucru, și public, și in şedinţele de guvern. Există un ordin de ministru care a flexibilizat situația. De la acel ordin de ministru pornim ancheta. Dar implementarea a ceea ce spun eu ține de Ministerul Sănătății - dacă au fost reduse paturile de la ATI secţii COVID şi de ce; care a fost decizia in spate și cum s-a pregătit valul patru. Ar trebui să vedem care a fost programul de reziliență pentru valul patru. Reporter: Bună ziua! In primul, aş incepe cu o precizare: dacă nu facem cea de a treia doză, cei care ne-am vaccinat, și au trecut deja mai mult de șase luni, ce se intamplă cu noi, se consideră că nu mai avem schemă completă? Florin Ciţu: E posibil, da, să se considere că nu mai aveţi anticorpi şi de aceea e nevoie. Am intrebat şi eu, să ştiţi, in şedinţa de guvern de astăzi, pe ministrul interimar al sănătăţii: dacă imi verific anticorpii şi sunt ok, mai fac doza? Şi mi-a spus că da, trebuie să fac doza oricum. Reporter: Nu va mai fi valabil certificatul verde, spre exemplu? Florin Ciţu: Nu, deocamdată nu umblăm la certificatul verde, dar cred că la un moment dat va trebui să luăm in calcul şi a treia doză pentru certificatul verde, că arată că suntem in schemă completă cu două, dar... Trebuie să discutăm şi despre asta, e adevărat, la şase luni după incepe să scadă imunitatea. Reporter: Şi pentru că vorbim de certificatul verde, ar putea fi impus acesta şi pentru locurile de muncă? Am văzut deja ştiri in presă că sunt angajaţi care işi dau demisia pentru că nu au bani să suporte testele din HoReCa, in Satu Mare. Vă gandiţi la o astfel de măsură? Florin Ciţu: Deocamdată nu. Deocamdată folosim această măsură pentru a permite activităţilor să fie deschise, asta era ideea; să mergi la un spectacol sau la un restaurant şi să fii in siguranţă - asta era ideea certificatului verde in acest moment. Reporter: Pentru copii intre 6 şi 12 ani rămane acel certificat verde sau aţi luat o altă...? Florin Ciţu: Da, am primit mai multe intrebări pe tema asta. O să am o discuţie cu specialiştii, pentru că a testa ar insemna pentru copii restrangerea mai mult. Inţeleg că de fapt să-i testezi de fiecare dată e mai complicat. Am să văd care este varianta cea mai bună pentru copiii intre 6 şi 12 ani. Reporter: Şi mai sunt cateva probleme - ultima mea intrebare: Romgaz - inţelegem că va livra către centralele din Bucureşti gaze la un preţ dublu in această toamnă. Credeţi că se poate face ceva, in condiţiile in care cotaţia gazului a explodat pe aceste pieţe, primăria ar trebui să majoreze subvenţia...? Florin Ciţu: Facem. Reporter: Dvs aveţi acel proiect pentru energie prin care... Florin Ciţu: Deci noi asta vom face: vom compensa pană la 40% din facturile la energie electrică şi gaze, sunt amandouă incluse şi umblăm acum la varianta pentru IMM-uri; deci vorbim de consumatorul casnic - şi gaze şi energie electrică - şi apoi varianta pentru IMM-uri. Reporter: Nu se mai ia in calcul plafonarea preţului la gaz? Că vorbeaţi despre o asemenea măsură săptămana trceută. Florin Ciţu: Am spus, răman la aceeaşi idee: vreau să văd intai ce se intamplă in UE cu alte ţări. Plafonarea preţului la gaze sună bine, dar inseamnă pentru o ţară ca Romania, care e producătoare de energie, costuri foarte mari pentru companii, şi eu vreau ca aceste companii să investească, ca să poată să crească capacitatea de producţie, nu să le creăm astfel de costuri. Aş vrea cumva să găsim un echilibru. Dar dacă la nivelul UE decizia va fi ca majoritatea ţărilor să plafoneze preţurile, s-ar putea să luăm şi noi in calcul acest lucru. Reporter: Şi incă o precizare: Romgaz de ce vinde gazul mai scump cu 60%, care e...? Florin Ciţu: Nu am această informaţie in acest moment. O să verific să văd de ce are preţul mai scump. Poate că este doar o zi, nu ştiu dacă este ceva constant, că e o piaţă care ar trebui să se autoregleze din preţ, deci nu cred că poate să fie un preţ mare mai mult timp. Reporter: Pentru că era o discuție și că vom rămane fără gaz in această iarnă. Există riscul acesta? Florin Cițu: Nu rămanem fără gaz in această iarnă. Reporter: Bună ziua! Revenind la falimentul demarat la City Insurance, e o situație de ani de zile; chiar fostul preşedinte ASF Mișu Negrițoiu spunea că pare un faliment acoperit de cinci ani... Florin Cițu: Așteptăm analiza cand era domnul preşedinte... Reporter: Măsurile concrete pe care dumneavoastră le luați in acest caz. Ați spus că cereți anchete, cui cereți și...? Florin Cițu: Păi, măsurile concrete sunt in parlament. Pentru că ASF este sub parlament și mă aștept să văd o comisie de anchetă, dacă parlamentul dorește, - preşedintele Camerei, preşedinta Senatului - să facă o comisie reunită, cand mai au timp și nu sunt cu moțiunea de cenzură să dea jos guvernul. Dacă au timp să se ocupe și de romani, ar fi fantastic și chiar ii indemn să facă acest lucru. Dar acolo, de fapt, trebuie să mergem și să vedem rapoartele de activitate. Și aș merge chiar și la domnul Mișu Negrițoiu - de ce a ascuns dacă știa că este un faliment ascuns? Reporter: Nu a spus dansul... Florin Cițu: Da, am ințeles... Reporter: Dumneavoastră, ca guvern, ce măsuri imediate luați? Ați spus și de ANAF? Florin Cițu: Ca guvern, tocmai am dat o ordonanță de urgență și am cerut și eu să fiu informat să văd ce a făcut ANAF in ultimii ani. Aș vrea să văd rapoarte, dar asta e mai mult pentru informare, că nu am parghii să intervin peste ei, decat dacă ar fi fost in subordinea guvernului. Ei sunt in subordinea specialiștilor din Parlamentul Romaniei. Reporter: ANAF-ul ce să facă la City? Florin Cițu: Sunt sigur că ANAF-ul a avut controale la City să vadă dacă iși plătesc taxele și așa mai departe. Controalele pe care le face ANAF, să vadă dacă au văzut ceva in neregulă. Reporter: In legătură cu ordonanța de urgență aprobată astăzi, e legată de Fondul de Garantare, nu? Florin Cițu: Dar domnul ministru vă va da toate detaliile, rămane aici. Reporter: Ok. Atunci, legat de miniștri... Florin Cițu: Da... Reporter:: ... veți veni mai repede in parlament cu noii miniștri, pană să se implinească termenul de 45 de zile? Și dacă da, cand? Florin Cițu: Foarte probabil, da. Păi, intai să vedem decizia Curții Constituționale, săptămana viitoare. Reporter: Bună ziua! Spuneați de discuțiile la nivel de Ministerul Sănătății legate de buget. Să ințelegem, așadar, că au fost discuții cu ministrul sănătății și ministrul de finanțe de la acea dată, discuții legate de faptul că nu am avea bani să achităm vaccinurile? Florin Cițu: Normal, cand vii cu o comandă, intotdeauna se intreabă dacă vom avea bani să plătim vaccinurile. Dar au fost bani și s-au plătit vaccinurile, nu există nicio factură neplătită. Deci, aici chiar nu văd nicio problemă. Reporter: Și avem bani și pentru dozele care urmează să fie administrate? Florin Cițu: Bineințeles, nu vom rămane cu facturi neplătite. Acest guvern cred că v-a arătat că nu rămane cu facturi neplătite. Este cea mai mică sumă rămasă la TVA nerambursat din ultimii, nu știu, 20 de ani. Deci, am luat o măsură anul trecut, pe care am permanentizat-o, rambursarea TVA cu control ulterior, și funcționează perfect. Cred că avem 800 de milioane incasați in plus. Ni se spunea că va crește evaziunea fiscală, nu a crescut. Deci, lucrurile merg in direcția bună. Reporter: Decizia finală legată de achiziția dozelor de cine este luată? Spuneați că acele comenzi sunt semnate de ministrul sănătății. Dar decizia finală cine o ia? Florin Cițu: Cand se face comanda finală, este semnată de Ministerul Sănătății. Reporter: Asta inseamnă că decizia finală este la Ministerul Sănătății? Florin Cițu: Păi, dacă nu semna comanda, nu puteam să luăm vaccinurile... Acum nu știu cum să zic care e decizia finală. Pană la urmă, asta este. Reporter: Și voiam să vă mai spun și legat de paturile de ATI. Spunea fostul ministru al sănătății, ieri, ca reacție la cererea dumneavoastră de declanșare a unei anchete, spunea că este inadmisibil ca vara, cand au fost zile cu sub 30 de pacienți la ATI, noi să ținem goale paturile de terapie intensivă pentru a ne pregăti pentru ceea ce se intamplă acum. Florin Ciţu: Deci, doamna ministru a recunoscut că a redus numărul de paturi la ATI, contrar a ceea ce am spus eu, să rămană capacitate pentru că nu ştii cand va apărea un val patru. Doamna ministru văd că recunoaşte că a redus numărul de paturi, chiar dacă eu am spus public să rămană aceeaşi capacitate. Reporter: Tot doamna Mihăilă justifica această decizie spunand că este inadmisibil să ţii ocupate acele locuri avand in vedere că alţi pacienţi, cu alte boli cronice sau severe vor fi lipsiţi de ingrijirile medicale de la ATI. Care este, pană la urmă, să zicem, justificarea? Florin Ciţu: Cred că ministrul sănătăţii trebuie să vină cu soluţii de cele mai multe ori. Asta este, de fapt, menirea unui ministru al sănătăţii. Nu premierul. Eu am spus ceva, voiam să fim pregătiţi pentru valul patru. Văd că valul patru a venit şi ceea ce se intamplă acum arată clar că nu a fost pregătit. Vreau să vă aduc aminte și de valul trei, cand şi atunci am cerut paturi, şi ceea ce nu vă spune fostul ministru este că erau 300 de persoane la UPU atunci. Nu erau la ATI COVID, pentru că nu existau acele paturi, erau la UPU. Oameni care ar fi trebuit să fie in secţii de terapie intensivă nu erau pentru că niciun ministru al sănătăţii nu a avut grijă să aibă acele paturi. Vedeţi cum este această pandemie? Nu este ceva foarte predictibil. Ce am spus public a fost: vreau un sistem rapid, flexibil. Dacă asta era problema, atunci puteam să punem un sistem rapid de a crea paturile, de a crea aceste capacităţi rapid. Se vede că nu se poate aşa ceva şi atunci mai bine ținem aceste secţii ATI pentru că, uitaţi-vă, avem nevoie de ele. Suntem incă in pandemie. Reporter: Dar de ce nu s-a făcut această monitorizare a paturilor dacă ele există cu adevărat sau nu pană acum? De ce am ajuns in această situaţie /.../? Florin Ciţu: Asta trebuie s-o facă DSP-ul, care este in subordinea Ministerului Sănătăţii. Reporter: Şi să inţelegem că nu şi-au făcut treaba, din declaraţia dumneavoastră? Florin Ciţu: Asta vreau să aflu şi eu. De-asta fac această anchetă să văd ce s-a intamplat. Vă daţi seama, nu premierul trebuie sa se ocupe de aceste lucruri, dar mă ocup şi de asta. Reporter: Bună ziua. Aş reveni şi eu la subiectul City Insurance. Inainte de aceasta au fost Astra, Carpatica. Referitor la City, au fost numeroase semnale de alarmă, transportatorii, membri ai COTAR, au semnalat faptul că daunele nu sunt acoperite, s-au suspectat o mulţime de nereguli şi totuşi, iată, am ajuns din nou in acest punct. Vorbim acum de anchete, de cercetări etc. Aş vrea să vă intreb insă ce faceţi, ce planuri aveţi referitor la ASF. Presa a semnalat in repetate randuri că acolo sunt cuiburi de neveste de politicieni şi de pile politice, care au salarii fabuloase şi in schimbul acestor salarii fabuloase, iată, au permis să se intample aşa ceva. Luaţi in calcul un act normativ care să vizeze modul in care funcţionează ASF-ul, să-l profesionalizeze, de exemplu? Florin Ciţu: Aici reglementarea este un domeniu complicat. Un act normativ ar trebui să fie in Parlamentul Romaniei, nu la nivelul Guvernului, dar profesionalizarea trebuie făcută la toţi reglementatorii din Romania, pentru că, pană la urmă, vedem aceste situaţii care se repetă. Haideţi să avem o coaliţie funcţională, pentru că dacă nu avem majoritate in Parlamentul Romaniei, va fi complicat să modificăm aceste lucruri, dar - repet - după modul in care au fost numiţi anterior profesioniștii la ASF, rezultatul acesta să ştiţi că nu ii surprinde pe foarte mulţi romani. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb pentru că aţi pomenit Parlamentul, ieri, in Comisia de buget-finanţe, colegii dumneavoastră, senatori PNL, la fel ca şi cei din PSD, s-au abţinut de la votul pentru un proiect de lege care ar fi urmat să repare legea deputatului - Mitralieră, acea lege care ii scapă pe evazioniştii fiscali de inchisoare. Este un proiect de lege in a cărui apărare aţi vorbit şi dumneavoastră, şi preşedintele Iohannis, şi domnul Orban și spuneaţi la un moment dat, chiar pe 19 mai, că senatorii PNL lucrează la un proiect care să repare acea lege a deputatului - Mitralieră. Aş vrea să vă intreb cum vedeţi modul in care au procedat colegii dumneavoastră din PNL faptul că s-au abţinut de la vot, ceea ce a dus la un raport negativ, şi in ce stadiu sunteţi cu acel proiect despre care vorbeaţi din 19 mai? Florin Ciţu: Despre situaţia de ieri nu am informaţii, o să intreb să văd ce s-a intamplat la grup. Eu ştiu că atunci le-am spus unor colegi senatori să se ocupe de proiectul respectiv, o să verific dacă a fost iniţiat sau nu proiectul de lege. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Eu aş vrea să mă intorc puţin la ideea de vaccinare obligatorie, dacă se poate să clarificăm cateva aspecte. In primul rand, prin proiect de lege ar putea să fie introdusă această modificare? Florin Ciţu: Se pare că proiect de lege. Ministerul Justiţiei spune că proiect de lege. Reporter: Bun, deci aţi avansat un pic cu discuţiile odată ce spuneţi că /.../ Florin Ciţu: Asta spun ei. Ministerul Muncii are o opinie, dar, pană la urmă, dacă Ministerul Justiției nu va da aviz pe ordonanță, n-ai cum s-o publici, şi atunci /.../ merge mai departe. Reporter: Susţinut de guvern, da? Şi spuneaţi că mai aveți nevoie de părerile unor experți - domnul Tătaru, cred că...? Il consideraţi expert? Florin Ciţu: Da. Pană la urmă, repet, vreau să știu toți pașii. E ușor să impui o obligativitate, dar vreau să ştiu ce se intamplă după aceea - cand cineva nu respectă unele măsuri, ce facem? Care este pedeapsa, pană la urmă? Adică este penal, ii desfaci contractul de muncă? Aș vrea să avem toți pașii, nu doar să facem vaccinarea obligatorie și apoi să ne uităm. Aș vrea să văd toată situația. Reporter: Dar ce ar trebui să ducă iminent la această vaccinare obligatorie, pană la urmă? Că presupun că aveți şi un termen-limită pană la care o puteţi... Nu v-aţi gandit? Pană in două săptămani, posibil să adoptăm acest proiect de lege. Sau nu? Florin Ciţu: Eu văd că experţii discută acest lucru, inaintează in discuţii. Pană la urmă, proiectul trebuie să vină de la ei către mine, nu de la mine către ei. Un proiect, şi de lege, şi de ordonanţă, vine după ce este făcut. La mine se vine cu varianta finală; şi aştept să văd varianta finală. Reporter: Aşa e. Nu, mă gandeam că e vorba şi de semnalul acesta de la Palatul Cotroceni - aţi văzut că şi preşedintele merge pe aceeaşi idee cu vaccinarea obligatorie, şi deja... Florin Ciţu: Aţi văzut că domnul Nelu Tătaru, consilierul meu, a spus de cateva săptămani acest lucru. Reporter: Da, de două săptămani. Florin Ciţu: Eu sper că se lucrează la Ministerul Sănătăţii la o soluţie. Reporter: Dacă aţi putea, cateva clarificări la certificatul verde. In restaurante e nevoie de ceritificat verde, in mall-uri nu. Dar la food court, pană la urmă ce se intamplă acolo? Cum putem să...? Florin Ciţu: Da. Am uitat că in mall-uri sunt food court-uri şi intri in mall şi după aceea te duci in food court. Astăzi o să dăm o hotărare, in CNSU, pentru că intre 4 la mie şi 6 la mie se inchid activitățile economice la ora 18:00, şi atunci trebuie să reglementăm şi acest lucru. Deci, le vom reglementa şi pe acestea. Reporter: Astăzi, ziceţi? Florin Ciţu: Cred că astăzi dăm hotărarea in CNSU, iar hotărarea de guvern cred că maine sau vineri; trebuie să ne uităm in... Reporter: Deci incă o şedinţă de guvern maine sau... Florin Ciţu: Va fi ceva online. Reporter: Ok. Şi dacă putem să mergem un pic in zona politică, cand veţi stabili o listă finală a vicepreşedinţilor pe care ii susţineţi? Florin Ciţu: Am stabilit! Reporter: E finală, gata? Completă? Florin Ciţu: Bineinţeles. Reporter: Că ultima oară nu era completă. Florin Ciţu: Şi prim-vicepreşedinţi, şi vicepreşedinţi, şi toţi - sunt stabiliţi. Reporter: Şi secretarul general? Florin Ciţu: Şi secretarul general este stabilit. Reporter: Deci, cine? Florin Ciţu: Domnul Dan Vilceanu este. Reporter: Bun, şi sunt tensiuni acum, pe ultima sută de metri inainte de congres? Telefoane, ultime negocieri...? Adică simţiţi, aşa, o forfotă in partid? Florin Ciţu: Pe mine nu mă sună nimeni, să ştiţi. Nu mă sună nimeni să mă retrag sau ceva. Reporter: Nici dumneavoastră nu-i sunaţi? Florin Ciţu: Nu. Eu chiar sunt foarte ocupat; uitaţi cate am! Deci chiar nu stau să sun oamenii. Vă daţi seama, după ce ai avut votul a 40 de filiale... Eu cred că i-am convins pe colegii mei liberali că Romania liberală este singura soluţie pentru a merge mai departe. Iar după ce au văzut ce s-a intamplat in Parlamentul Romaniei in ultimele două săptămani, după ce au văzut ce s-a intamplat in ultimele două zile, cred că i-am convins şi mai mult pe colegii mei că există doar o soluţie - Romania liberală. Mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, dacă deciziile dumneavoastră nu sunt respectate şi nu reuşiţi să urmăriţi punerea in aplicare a ordinelor pe care le daţi... - aţi transmis ministrului sănătăţii să ţină 1.600 de paturi pregătite pentru pacienţii la ATI; aţi transmis prefecţilor să monitorizeze indeaproape situaţia şcolilor, la inceput de an... Florin Ciţu: Şi au monitorizat. Reporter: Insă sistemul a avut o eroare: in judeţul Ilfov, in Afumaţi, prefectul a inchis şcolile crezand că localitatea va intra in carantină, ţinand cont că data de referinţă era ziua de vineri, nu duminică. De asemenea, aţi transmis ministrului educaţiei să vină cat mai rapid cu proiectul Romania educată. Aş dori să vă intreb: aţi dat mai multe ordine miniştrilor şi nu le-au respectat; nici datele privind livrarea proiectelor. Consideraţi că această funcţie vă depăşeşte, ţinand cont că ei nu ţin cont de ce spuneţi dumneavoastră? Florin Ciţu: Nu, pentru că aţi văzut că de fiecare dată mai iau şi cate o decizie și după aceea mă intrebaţi de ce am luat o decizie! Dar dacă v-aţi uita şi aţi spune exact ce aţi spus acum, aţi vedea că unele decizii sunt bine luate. Toate, de fapt, sunt bine luate! Reporter: Ne putem aştepta ca prefectul de Ilfov şi ministrul educaţiei să plece din funcţie? Prefectul de Ilfov a inchis şcolile pentru o zi. Florin Ciţu: Pentru o zi a fost o eroare şi a reparat-o imediat. Dar să ştiţi că toate deciziile intră la evaluare. Reporter: Avem mai multe proiecte ale guvernului care sunt in intarziere. Aţi spus puţin mai devreme şi de proiectul privind gazele, că compensaţi 40% din factură. Săptămana trecută aţi prezentat 25% pentru gaze naturale şi un discount intre preţul cel mai mic şi preţul mediu. Cum va rămane, pană la urmă? Florin Ciţu: Toate sunt proiecte in lucru. Cand vom avea varianta finală, am spus că ele vor fi aprobate să intre in vigoare la 1 noiembrie. Avem timp. Haideţi să nu facem proiecte pe care după aceea să venim să le corectăm. Eu ce vreau să le transmit romanilor: că se lucrează la o soluţie de care vor beneficia de la 1 noiembrie pană la 31 martie. Şi mai bine avem o soluţie corectă şi stăm pe ea şi o facem bine, decat să ieşim cu o soluţie şi apoi să o corectăm. Reporter: Și referitor la vaccinul comandat de Vlad Voiculescu, cum ați permis dumneavoastră ca cineva să comande un vaccin neautorizat nici de Uniunea Europeană, nici de Agenția din Romania a Medicamentului, cum s-a putut comanda vaccin neautorizat și neomologat nici in UE, nici in Romania? Florin Cițu: Păi, să știți că, pană la urmă, unele dintre vaccinuri au fost comandate la inceput. Aici a fost o decizie a ministrului că el este expert, avea experți in spate și ne-a convins că asta este calea cea bună. Reporter: Domnule premier, aș avea nevoie de lămuriri referitor la doza trei. De cand va incepe această doză, cum vom putea merge și ce se va intampla, pană la urma urmei, cu certificatul verde? Că ne spuneați practic că trebuie... Florin Cițu: Incepand cu data de 28 septembrie, de marți, pentru toate persoanele care au mai mult de șase luni de la administrarea dozei a doua, cu oricare dintre vaccinurile Pfizer-BioNTech, Moderna, Oxford-AstraZeneca. Doza de rapel se va efectua, și vă voi da aceste informații, numai cu vaccinurile pe bază de ARN mesager, indiferent de schema inițială. Deci, cei care au AstraZeneca acum vor face a treia doză cu ARN mesager. Acesta este exemplu de aici. Avand in vedere inceperea vacinării cu Johnson and Johnson mai tarziu, prima doză in 4 mai, și necesitatea unor notații științifice suplimentare pentru persoanele imunizate cu acest vaccin, nu este necesară, la acest moment, administrarea dozei de rapel. Deci, la Johnson and Johnson nu se administrează această a treia doză. Se recomandă ferm administrarea dozei trei la persoanele cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe, persoane vulnerabile, cei peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, indiferent de varstă, persoanele din centrele medico-sociale și alte categorii de persoane vulnerabile prevăzute in strategia de vaccinare, personal cu risc mare de expunere, personal medico-social și din invăţămant. Prezentarea la vaccinare se poate face prin metode deja cunoscute: direct la centrul de vaccinare sau prin programare in platformă; deci, se poate și prin platformă. Persoanele care se vor vaccina cu cea de-a treia doză vor primi adeverință de vaccinare, care va cuprinde toate cele trei doze efectuate. Și, automat, va fi, cred, introdusă și in certificatul verde. Avand in vedere evoluția epidemiologică severă din Romania, aceste măsuri sunt deosebit de importante. Reiterăm importanța vaccinului impotriva COVID pentru persoanele de peste 12 ani. Reporter: Așa, și cu certificatul verde. Eu, spre exemplu, dacă am fost deja vaccinată, au trecut cele șase luni, dar nu mi-am făcut incă a treia doză, risc ca in momentul in care vreau să mă duc la cinematograf sau la restaurant să... Florin Cițu: Nu riscați deocamdată, că nu pot să se ducă toate cele cinci milioane de persoane să se vaccineze in 28 septembrie. Nu suntem absurzi. Va fi o perioadă in care va putea merge... Reporter: Există țări precum Austria care primesc persoane vaccinate doar dacă sunt cuprinse in maximum 270 de zile de la a doua doză. Se gandește și Romania, vă gandiți și dumneavoastră să avem o astfel de măsură cu privire la certificatul verde? Să fie valabil doar o anumită perioadă din momentul in care am luat cea de-a doua sau cea de-a treia doză? Florin Cițu: In acest moment, nu. In acest moment, aveți toate informațiile despre deciziile pe care le-am luat. Dacă se schimbă ceva, vă vom informa. Reporter: Domnule premier, am și eu o intrebare: reprezentanții din industria ospitalității spun că vor să respecte regulile luate 100%, insă nu există norme clare și simple. Ei spun așa: că nu pot să verifice certificatul verde pentru că nu au nici oameni și nici competențele legale. Și aș vrea să vă intreb cum vedeți acest lucru. Florin Cițu: Nu, certificatul verde se verifică cu o aplicație foarte simplă, care se downloadează intr-un minut, ințeleg, pe bază de cod QR. Nu trebuie să ai competențe deosebite. Sunt sigur că in orice restaurant din Romania există cineva care știe să folosească un telefon. Reporter: Şi astăzi aţi discutat şi cu activiştii de mediu. Florin Ciţu: Da. Reporter: Aş vrea să vă intreb dacă aţi discutat şi cu ministrul justiţiei, domnul Bode, pe această temă, ceea ce s-a intamplat acolo cu... Florin Ciţu: Am vorbit cu ministrul afacerilor interne, domnul Bode. Reporter: Dar inţeleg că şi procurorul, din ceea ce declara activistul Tiberiu Boşutar - spunea că au fost foarte multe probe cărora ar fi trebuit să nu le dea drumul aşa de repede procurorul. Florin Ciţu: Vă dați seama, nu poți să imi dau cu părerea despre anchetă. Eu am vorbit... Reporter: Da, bineințeles, dar eu mă gandesc că poate ați discutat cu ministrul afacerilor interne pe această temă și, de asemenea, care este și ministrul justiției. Plus de asta, dacă intenționați să luați niște măsuri concrete, impreună cu Ministerul Mediului și așa mai departe, ca astfel de situații să nu se mai intample. Florin Cițu: Da, asta a fost discuția astăzi. Ați văzut că a participat și consilierul meu Gabi Păun, un foarte cunoscut activist, și discuția a fost, in primul rand, despre operaționalizarea SUMAL, ca sistemul SUMAL să fie mult mai bun. Pentru că, dacă SUMAL funcționează foarte bine, 90% dintre probleme vor fi rezolvate. Deci asta a fost prima discuție - despre SUMAL, și toți de față am spus că vom face un grup de lucru in care vor fi invitate și mai multe ONG-uri din domeniu, pentru a vedea cum putem să facem SUMAL să funcționeze mai bine. După aceea, bineințeles, am spus foarte clar, violența nu este niciodată o soluție și, din primul moment, am spus că aici trebuia să intervină forțele de ordine foarte rapid. Am discutat puțin despre detaliile evenimentului, dar cu ministrul de afaceri interne am discutat și inainte, și am discutat și după, nu doar despre acest eveniment, despre situații similare. Mulțumesc. Dacă mai aveți o intrebare și atat, ca să il las și pe domnul ministru al finanțelor. Reporter: Am văzut că in Timișoara a intrat din nou, incepand de fapt din acest weekend, carantina de noapte, din cauza incidenței foarte mare, atat in Timișoara, cat și in alte... Florin Cițu: Este o decizie luată de autoritățile locale. Reporter: ... un astfel de scenariu il putem vedea in cateva săptămani din nou in Capitală și in alte orașe, in toată țara? Florin Cițu: Aceste scenarii sunt posibile doar dacă nu ne vaccinăm. Dacă ne vaccinăm și dacă toți liderii politici ar veni public și ar spune să se vaccineze romanii, că doar așa putem să trecem peste această perioadă, nu am mai vedea aceste scenarii. Toate ONG-urile, toată lumea care este implicată astăzi in lupta politică, dacă ar lăsa deoparte lupta politică, și ar veni și ar spune trebuie să ne vaccinăm cu toții, - am văzut, sunt influenceri care au foarte multe opinii in această perioadă, dacă ar veni și ar avea la fel de vehement opiniile pro-vaccinare, - eu vă spun că astfel de scenarii nu s-ar mai intampla. Singura soluție de a depăși pandemia o reprezintă vaccinarea. Carantinarea, certificatul verde sunt doar pe termen scurt soluții, dar nu pe termen lung. Noi vrem să depășim vaccinarea. Reporter: /.../ ar putea face excepţie de la această carantină? Florin Ciţu: Persoanele? Reporter: Vaccinate. Ar putea face excepţie de la această carantină de la anul? Florin Ciţu: Dacă mă intrebaţi pe mine, eu cred că ar trebui să facă excepţie persoanele vaccinate. Reporter: Dacă mai permiteţi o intrebare, avem peste 7.000 de cazuri noi de COVID astăzi şi peste o mie de persoane la ATI. In condiţiile acestea, continuaţi să vă intruniţi la Congresul PNL 5.000 de oameni intr-un spaţiu mic, incălcand şi restricţiile, regulile pe care le-aţi impus chiar dumneavoastră? Florin Ciţu: Nu este un spaţiu cam mic, sunt 15.000 de mp, vor fi 3 mp pentru fiecare persoană. Dacă vin 5.000 de persoane, vor fi 3 mp de persoană, va fi cu certificat verde, vor şi centre de testare acolo, deci va fi in condiţii regulamentare. Inţeleg că este şi o recomandare pe care au cerut-o de la cei de la CNSU. Congresul PNL va fi organizat in condiţii de legalitate şi de siguranţă maximă. Oricine incearcă să amane acest congres nu va avea nicio şansă. Vă mulţumesc mult de tot, domnule ministru al finanțelor. /.../ 2021-09-22 17:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf3107.jpgȘedința de guvern din 22 septembrieȘtiri din 22.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-22-septembrieGalerie foto 2021-09-22 17:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf2994.jpgÎntâlnire de lucru a premierului Florin Cîțu pe tema protecției mediuluiȘtiri din 22.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-a-premierului-florin-citu-pe-tema-protectiei-mediuluiGalerie foto 2021-09-22 14:11:10https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5312.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV)Știri din 21.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1632231433Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua. Vă mulțumesc pentru participarea la Conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva Covid-19. Aş incepe cu cateva precizări legate de administrarea celei de-a treia doze, fie ca doză de booster, fie ca doză suplimentară. După cum știm, in momentul de față majoritatea studiilor arată in continuare menținerea eficienței ridicate impotriva cazurilor severe, a spitalizării, a internării la Terapie Intensivă și a decesului in randul populației generale. Ca atare, ținta primară a campaniei de vaccinare rămane prevenția cazurilor severe ce au potențialul de a suprasolicita sistemul medical și de a conduce la morbiditate și mortalitate crescută din cauza maladiei Covid-19. In acest sens, luăm in considerare in primul rand administrarea unei doze trei categoriilor de persoane predispuse la forme severe de boală cu risc mare de a nu genera un răspuns imun suficient de ridicat după prima schemă de vaccinare. Aici sunt incluse categoriile persoanelor cu condiții de imunosupresie, pe care o să le menționez, dar și persoanele care prin natura profesiei au un risc crescut de imbolnăvire și care sunt implicate in activitățile critice pentru gestionarea pandemiei, precum personalul medical. Mai mult decat atat, ținand cont de situația specifică din Romania, și anume: cu o rată de acoperire vaccinală undeva la circa o treime din populația eligibilă cu varsta de peste 12 ani; pentru controlul răspandirii infecției in randul populației accentul trebuie să fie in continuare pus pe creșterea ratei de acoperire vaccinală, sigur, in paralel cu consolidarea răspunsului imun la persoanele, așa cum am menționat, vulnerabile care deja au primit prima schemă de vaccinare. Este foarte important să ințelegem că nivelul de acoperire vaccinală se corelează cu rata de răspandire a virusului in randul populației, și aici, dacă luăm de pildă in considerare un nivel bazal de reproducere a cazurilor R0 pentru varianta Delta de circa şase și o eficiență vaccinală a schemelor disponibile in jur de 80% pentru această tulpină Delta, iar administrarea unei doze suplimentare ar duce la o creștere a eficienței la 95%, administrarea acestei doze suplimentare ar reduce nivelul bazal de reproducere a cazurilor de la 6 la 4,29, in timp ce o creștere a ratei de acoperire vaccinală de la 30% la 45% ar reduce rata bazală de reproducere a cazurilor la 3,84, ceea ce inseamnă că o extindere a acoperirii vaccinale la populația generală aduce beneficii suplimentare pentru răspandirea virusului, practic incetinește răspandirea virusului. Insă, in ambele situații este nevoie de respectarea și implementarea celorlalte măsuri nefarmaceutice cum ar fi masca de protecție, distanțarea fizică, igiena personală, pentru a limita suplimentar răspandirea virusului. După cum știm, la sfarșitul săptămanii precedente Agenția Americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) a autorizat administrarea unei doze booster: doza trei de rapel la categoriile de: persoane vulnerabile cu varsta de peste 65 de ani, persoanele care sunt in evidență cu afecțiuni cronice - indiferent de grupa de varstă, care se expun unui risc crescut de a face o formă severă, dar şi personalului medical care, repet, are un risc crescut de imbolnăvire in condiţiile in care vorbim de o transmitere accelerată a infecției cu varianta Delta. In momentul de faţă, in Romania, este in curs de optimizare atat Platforma Națională de Programare pentru cea de-a treia doză, cat şi Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, tocmai pentru a fi pregătiți in momentul in care demarăm administrarea celei de-a treia doze in Romania. La acest moment vorbim de administrarea unei doze trei cu vaccin pe bază de ARN mesager, respectiv Pfizer sau Moderna pentru scheme de vaccinare care au avut iniţial acest tip de vaccin, fie Pfizer, fie Moderna. Persoanele care au primit vaccin de la compania AstraZeneca, propunerea pe care au abordat-o toate celelalte ţări europene a fost de a administra unul dintre cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager, repet, in completarea vaccinării cu vector viral, care a fost folosit la prima schemă. Am transmis către Ministerul Sănătății și către comisiile de specialitate definirea acelor categorii vulnerabile de afecțiuni in cazul persoanelor care necesită, pe de-o parte, de o doză suplimentară de vaccin, practic de doza trei adițională, care va completa in schemele inițiate pentru prima dată trei doze, iar cei care deja au făcut o primă schemă de vaccinare vor efectua această doză suplimentară, această doză trei, care practic va consolida răspunsul imun. Suplimentar, pe langă persoanele de peste 65 de ani, aceste categorii de persoane vor fi eligibile şi pentru doza de rapel, doza booster, la cel puţin şase luni de la schema de vaccinare iniţială. O să transmit şi o să vă prezint şi grupele mari de afecţiuni care sunt definite in momentul de față pentru a beneficia de doză suplimentară, respectiv de doză booster şi aici vorbim de: pacienţi oncologici - atat pacienţi cu tumori solide, cat şi pacienţi care au afecţiuni oncologice hematologice, care sunt fie in curs de tratament activ, fie trataţi anterior şi, de asemenea, pacienţi care se află in faza post-terapie oncologică, dar care au factorii de risc agravanţi care nu au afecţiuni oncologice, cum ar fi: bolile pulmonare, cardiovasculare asociate, diabet, ciroză hepatică și alte condiții de imunodepresie. O altă categorie mare, in afara bolnavilor oncologici, sunt pacienții post-transplant de organe solide sau celule stem hematopoietice, cu sau fără patologii asociate. O a treia categorie este cea a pacienților cu afecțiuni cronice, cum ar fi: bolile pulmonare cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, bolile cronice hepatice, bolile cronice hematologice - cu necesar mare de transfuzii de sange, bolile cronice renale - pacienții, de pildă, care sunt in stadiu de predializă sau pacienții care sunt in curs de dializă intermitentă, bolile cronice endocrinologice - și aici menționez diabetul zaharat complicat, bolile cronice reumatice din sfera reumatologică - fie autoimune, fie inflamatorii, bolile cronice dermatologice sub tratament imunosupresor imunomodulator, anumite afecțiuni neurovasculare și neurovegetative, demenţe, boli psihiatrice in stadiu avansat, bolile congenitale - cum ar fi Sindromul Down. O a patra categorie: pacienții cu imunodeficiențe moderate sau severe, datorate imunodeficiențelor primare, cum ar fi: o serie de afecțiuni moștenite- sindromul DiGeorge, sindromul Wiskott-Aldrich, imunodeficienţele dobandite, cu sau fără boli asociate - de pildă, diabet zaharat, pacienți cu infecție HIV in orice stadiu, prioritar, pacienții care sunt cu infecție HIV avansată, pacienți care nu se află in tratament, imunodeficienţele secundare care urmează un tratament imunosupresor, cum ar fi radioterapie, chimioterapie, terapiile biologice, terapiile cu cortizon și, sigur, mai sunt și alte afecțiuni particulare care sunt definite și vor fi transmise in momentul in care va fi finalizată strategia pentru doza 3. Aș vrea să vă mai menționez faptul că luăm in considerare devansarea termenului anunțat pentru administrarea dozei 3, știm că Agenția Europeană a Medicamentului urmează să se pronunțe pe data de 4 octombrie vizavi de recomandarea de autorizare a dozei 3 și a acelei doze suplimentare, ținand cont de situația epidemiologică actuală, o transmitere accelerată a infecției cu SARS-CoV-2 la nivel comunitar și in mod deosebit in randul personalului medical, ca urmare a faptului că astăzi avem peste 6700 de cazuri noi identificate, avem aproape 1000 de pacienți in secția de terapie intensivă, practic, riscul de expunere este mare, varianta Delta este dominantă, luăm in calcul devansarea acestui termen. In această săptămană are loc o ședință de lucru in care vor participa experți și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului, evident, in cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare și vom decide exact care va fi strategia de urmat. Practic, ne propunem să incepem mai repede doza trei pentru personalul medical, pentru persoanele de peste 65 de ani și persoanele vulnerabile, cele cu afecțiuni cronice, incluzand in această categorie cei care sunt rezidenți in centre sociale, in cămine și evident, pacienții care sunt in momentul de față cu afecțiuni cronice renale, in stadiul de dializă. Ulterior vor fi extinse aceste recomandări după ce vom avea date suplimentare de la Agenția Europeană a Medicamentului. Spre sfarșitul acestei săptămani vom anunța care va fi strategia pe care o adoptăm in această perioadă. In ceea ce privește un alt subiect foarte important și dezbătut, atat in spațiul public, este legat de vaccinarea in unitățile de invățămant. Pot să vă spun că am centralizat situația in momentul de față din 26 de județe prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică, privind modalitatea de vaccinare in unitățile de invățămant la data de 17 septembrie. Sunt 2468 de unități de invățămant care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile. Sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate, o parte dintre ele deja sunt active in unitățile de invățămant, iar alte 1062 de unități de invățămant sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate. Repet, este o situație centralizată la nivelul a 26 de județe. In prima săptămană de școală au fost vaccinate aproximativ 69 de elevi in trei județe: 23 in Valcea, 18 in București, 28 la centre de vaccinare din proximitate in Hunedoara. In momentul de față sunt deschise și active 22 de centre de vaccinare in unitățile de invățămant, in cinci județe: din Cluj, Dolj, Hunedoara, Teleorman și Valcea. Reamintesc faptul că la nivelul unităților de invățămant, vaccinarea se poate realiza in cabinetele medicale proprii, prin intermediul echipelor mobile sau prin arondarea la centrele de vaccinare aflate in proximitate. Vreau să precizez un aspect care ține de obiectivul acestei campanii de vaccinare pentru unitățile de invățămant și anume: ne dorim o abordare și manieră cat mai simplă și mai facilă, in sensul in care accesibilitatea la vaccinare să fie extrem de ridicată, evident, pentru cei care doresc să facă acest lucru. Pentru ca numărul persoanelor doritoare să fie mai mare, evident, este nevoie de acțiuni de informare. Se derulează deja astfel de acțiuni in mai multe orașe din țară și in municipiul București, s-au desfășurat deja acțiuni de informare in școlile din 26 de județe și sunt in pregătire acțiuni in alte 18 județe. Vaccinarea la nivelul medicilor de familie - in momentul de față sunt 2781 de cabinete de vaccinare care au inregistrat sau inregistrează activități de vaccinare. Distribuția este echitabilă intre mediul rural și urban, aproximativ 50% in cele două categorii importante. Au fost vaccinate pană pe data de 17 septembrie peste 400.477 de persoane, peste 54% fiind vaccinate in mediul rural. Județul Timiș are cel mai mare număr de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie - peste 20.000 de persoane, urmat de Prahova - peste 19.000 de persoane și Argeș - peste 19.000 de persoane. La nivelul unităților sanitare, reamintesc faptul că pacienții cronici sau pacienții care sunt internați din randul populației generale care sunt eligibili, care nu au afecțiuni acute, pot beneficia de vaccinare. Sunt 149 de spitale publice care asigură și care au inregistrat activități de vaccinare, fiind pană la acest moment aproximativ 8346 de pacienți care au beneficiat de vaccinare in unitățile medicale publice și sunt 27 de spitale private care, la fel, au posibilitatea să asigure vaccinarea pacienților internați. Au fost vaccinați aproape 1900 de pacienți. Pot să vă spun o veste bună: in momentul de față, la nivelul municipiului București s-a depășit rata de acoperire vaccinală de 50% din populația rezidentă eligibilă de peste 12 ani, mai exact, este 50,15%, urmat de județul Cluj, care are in momentul de față o rată de acoperire vaccinală de 46,32%. Ca sumarizare, 40% din județe, incluzand municipiul București, au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, aproximativ 55% dintre județe au o rată de acoperire vaccinală intre 20% și 30% și mai sunt două județe, Giurgiu și Suceava, care au o rată de acoperire vaccinală aproape de 20%, in jur de 19,7%. La acest moment avem aproximativ 581 de centre de vaccinare active cu 837 de fluxuri. In perspectiva administrării dozei trei vom reveni la programul normal de 12 ore pentru centrele de vaccinare active și marea parte a centrelor care au avut activitate temporar suspendată iși vor relua activitatea după ce demarăm această etapă. De asemenea, pentru doza trei, dar strict pentru doza trei, lăsand la o parte personalul care se vaccinează la locul de muncă, cum este cazul personalului medico-sanitar, pentru doza trei dorim programarea prin platforma națională de vaccinare. Ţinand cont de faptul că persoanele eligibile pentru doza trei care să indeplinească criteriul de cel puțin șase luni de la finalizarea schemei inițiale de vaccinare ar fi persoanele care au fost vaccinate la sfarșit de decembrie, ianuarie, februarie, inclusiv luna martie, ceea ce inseamnă un număr aproximativ de circa 1.100.000 de persoane care au schemă completă de vaccinare pană la sfarșitul lunii martie. Ori, din acest punct de vedere, este important să evităm supraaglomerările in centrele de vaccinare și să existe o modalitate ordonată de programare și să dăm posibilitatea, repet, celor care indeplinesc condițiile de eligibilitate, și aici vorbesc de varstă peste 65 de ani, persoane care sunt in evidență cu afecțiuni cronice, personal medical și vom defini și celelalte categorii care pot să beneficieze de doza trei, de doza de rapel, cum este personalul din invățămant, care evident indeplinesc criteriile de eligibilitate, și anume să avem cel puțin șase luni de la schema de vaccinare și să nu avem istoric de trecere prin boală. Pentru acest lucru platforma națională de vaccinare va interoga baza de date Corona Forms, in momentul in care ne facem programarea la doza trei. Este o situație care acest demers va fi analizat, va fi discutat, pentru că, repet, persoanele care se programează, care se prezintă la vaccinare pentru prima dată pot să se prezinte direct. Deci aici nu se schimbă nimic, ei se vor prezenta direct cu sau fără programare in centrele de vaccinare și vor beneficia de vaccinare. Unde propunem - și vedem dacă asta va fi soluția finală programarea prin platformă - repet, nu pentru personalul medical care se vaccinează oricum la locul de muncă, va fi in cazul celorlalte categorii de persoane care se vaccinează in centrele de vaccinare. De asemenea, pacienții care au fost vaccinați inițial in centre de vaccinare fixe și vor să efectueze doza trei la medicul de familie pot să facă acest lucru fără să fie nevoie evident de programare in platformă. Deci aici vorbim doar de vaccinarea in centrele care sunt organizate in momentul de faţă in unități care sunt fie medicale, fie in afara unităților sanitare. De asemenea, in ceea ce priveşte bilanțul campaniei de vaccinare, pană la data de 20 septembrie au fost vaccinate cu cel puțin o doză peste 5,38 de milioane de persoane cu cel puțin o doză, 5,26 de milioane fiind persoane vaccinate cu schemă completă. In ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de varstă: la grupa de varstă 12-15 ani avem aproape 42.000 de copii care au fost vaccinați cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 5%, pentru grupa de varstă 16 - 19 ani avem peste 163.000 de adolescenți tineri care au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin, ceea ce inseamnă o acoperire vaccinală de 20%, pentru grupa de varstă 60 - 69 de ani sunt aproape un milion de persoane care au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin, avand de fapt o acoperire vaccinală de aproximativ 40%, 50 - 59 de ani, iarăşi, aproape 980.000 de persoane, peste 70 de ani incluzand aici și persoanele cu varsta de peste 80 de ani, fiind aproximativ 800.000 de persoane in total vaccinate. In ceea ce privește reacțiile adverse și profilul de siguranță, la nivel național, pană la data de 20 septembrie au fost raportate 17.111 cazuri de reacții adverse cu o rată de raportare de circa 1,72 de cazuri la 1.000 de doze administrate. Aș vrea să mai prezint cateva date legate de misiunile de transport: de la inceputul campaniei de vaccinare pană la acest moment au fost efectuate peste 14.700 de misiuni de transport pe teritoriul țării de la centrele regionale de depozitare la direcțiile de sănătate publică și de la direcțiile de sănătate publică către centre de vaccinare sau unități medicale, cabinete de medicină de familie. Au fost implicate peste 40.300 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu toate structurile: Poliția Romană, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență care au asigurat misiuni de transport cu peste 4.500 de mijloace tehnice. De asemenea, personalul angrenat militar și civil din Ministerul Apărării Naționale este de circa 10.500, cu circa 4.650 de mijloace tehnice care au participat pană la acest moment la implementarea campaniei de vaccinare. In ceea ce privește dozele de vaccin, au fost recepționate in Romania pană la data de 20 septembrie 18.522.000 de doze de vaccin. Au fost administrate efectiv 9.955.000 de doze, ceea ce inseamnă un procent de aproximativ 54% doze administrate din ce a fost recepționat. Au fost distribuite in total 14.754.000 de doze, fiind incluse aici și dozele care au intrat in mecanismul de donație sau revanzare. In momentul de față, stocul pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri disponibile fiind de circa 3,7 milioane de doze. Aş menționa stocul de vaccin de la compania BioNTech-Pfizer, aproximativ 1,36 de milioane de doze, de la compania Moderna, 1,24 de milioane de doze, de la compania AstraZeneca, aproximativ 900.000 de doze și de la compania Johnson and Johnson, aproximativ 259.000 de doze. De asemenea, in ceea ce privește administrarea dozei 3, avem suficiente doze incat să putem asigura accesul tuturor celor care doresc să efectueze doza 3 și este important să transmitem un mesaj foarte clar, de recomandare fermă de a consolida schema de vaccinare cu această doză de rapel, mai ales categoriilor care, repet, sunt vulnerabile și in cazul situației epidemiologice actuale, vorbim de varianta Delta, care este dominantă. Vedem că riscul de infecție este in creștere, inclusiv la persoanele vaccinate care au mai mult de șase luni de la schema de vaccinare și care se inscriu in randul celor vulnerabili, cei varstnici și cei cu afecțiuni cronice. Așa incat in luna septembrie urmează să primim aproximativ 1.955.000 de doze de la compania BioNTech-Pfizer, de asemenea, in luna octombrie, aproximativ 1,47 de milioane de doze, noiembrie, decembrie, aceleași tranșe, iar de la compania Moderna, pentru luna septembrie nu primim doze, pentru luna octombrie vom primi aproximativ 1,7 milioane de doze, noiembrie și decembrie, aceeași tranșă, pentru AstraZeneca livrările sunt suspendate, iar pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson, pentru septembrie, in total vom recepționa aproximativ 494.000 de doze, iar in lunile octombrie, noiembrie și decembrie sunt prevăzute a fi livrate circa 2,3 milioane de doze lunar, urmand să vedem modalitatea și dacă vor fi respectate aceste livrări, ținand cont de faptul că au fost la un moment dat probleme care au ținut de capacitatea de producție. Cert este că in momentul de față oricine dorește să se vaccineze poate să facă acest lucru, sunt centre de vaccinare disponibile la nivel național care au un program de lucru, mare parte dintre ele aproximativ 60% din centre au program maxim. Sunt aproximativ 40% din centre care au programul de lucru redus. De asemenea, modalitatea de prezentare la centrele de vaccinare este cat se poate de simplă, oamenii se pot prezenta direct, fără programare, se vaccinează și in felul acesta suntem mai bine protejați in fața variantei Delta, in fața riscului de infecție și cu atat mai mult in fața riscului de a dezvolta o formă severă de imbolnăvire care să necesite spitalizare și care in felul acesta să evite decesul din cauza covid-19. Eu atat am avut de spus, o să vă rog să trecem la partea de intrebări, vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Ați spus că vaccinarea cu doza trei va incepe mai devreme. Ce inseamnă mai devreme şi cand putem să ne inscriem pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Este o propunere pe care pe care o avem, să devansăm acest termen, ar putea să fie chiar de săptămana viitoare, dacă, repet, in cursul acestei săptămani vom decide printr-o analiză corectă la nivelul tuturor instituțiilor care au un rol extrem de bine definit in a lua astfel de decizii. Ne uităm la ce s-a intamplat și ce abordare au celelalte țări europene, Marea Britanie, de asemenea Franța, Germania, Italia, care astăzi a demarat administrare a celei de-a treia doze. Ne uităm la datele disponibile din Israel, din Statele Unite. In momentul de față, la nivel mondial, sunt peste 21 de milioane de doze administrate ca doza trei, cele mai multe, aproximativ 3 milioane de doze sunt administrate in Israel ca doză trei. Sunt date disponibile și publicate care arată ca la persoanele de peste 60 de ani, de pildă, care au primit cea de-a treia doză de vaccin răspunsul imun a fost unul foarte bun, practic s-a restabilit eficacitatea și eficiența vaccinurilor. Riscul de infecție in cazul celor vaccinați cu trei doze fiind de cel puțin 10 ori mai redus comparativ cu persoanele care aveau o schemă cu două doze, iar in ceea ce privește riscul de spitalizare și riscul de a dezvolta o formă severă este de aproximativ 20 de ori mai redus la cei care au primit a treia doză comparativ cu persoanele care aveau doar două doze. Repet, vorbim de persoane cu varsta de peste 60 de ani. Din datele disponibile, dar incă nepublicate, și pentru celelalte categorii de varstă se mențin aceleași beneficii, fără să se inregistreze un profil de siguranță diferit față de ceea ce știm deja pentru doza unu sau pentru doza doi. Şi pentru celelalte categorii de varstă se mențin aceleași beneficii, fără să se inregistreze un profil de siguranță diferit față de ceea ce știm deja pentru doza 1 sau pentru doza 2. Ţinand cont de toată situația epidemiologică, de faptul că avem deja un număr in creștere de infecții la persoane vaccinate cu schemă completă - și aici mă refer la persoanele care au fost vaccinate la un interval mai mare de şase luni de la ultima doză, - cred că toate datele disponibile științifice susțin administrarea celei de-a treia doze. Avem deja o avizare și o recomandare fermă din partea Agenției Americane pentru Alimente și Medicamente, FDA, care a autorizat aceste doze, raportandu-ne la aceleași date științifice, repet, iminența și urgența demarării mai rapide fiind generate de situația epidemiologică - vedem că se inrăutățește de la o zi la alta - și perspectivele nu sunt foarte optimiste și, atunci, datoria noastră este să creăm accesibilitate la vaccinare și să dăm posibilitatea celor vulnerabili de a-şi consolida răspunsul imun, in condițiile in care varianta Delta este dominantă. Reporter: Şi inscrierile pe platformă de cand ar incepe? Valeriu Gheorghiță: Cu colegii de la STS am discutat, in această săptămană, vom mai avea o ultimă ședință de lucru in care vom finaliza toate detaliile. Cred că intr-un timp relativ scurt vom putea să incepem și procesul de programare, insă aceste detalii vor fi comunicate, cu siguranță, cat mai rapid, după ce ele vor fi discutate și agreate de toată lumea. Reporter: Mai am o singură intrebare legată de ce se intamplă la terapie intensivă. Cum vi se pare această creştere față de valurile anterioare? Am văzut că au fost cazuri chiar și de peste 100 de la o zi la alta. Şi la ce vă așteptați in toamnă, cand estimările sunt de 15-20 de mii de cazuri in 24 de ore? Valeriu Gheorghiță: Este o creștere alarmantă a numărului de cazuri grave care ajung in terapie intensivă. In momentul de față, din datele pe care eu le am disponibile, aproximativ două treimi din locurile de terapie intensivă care sunt prevăzute in planul de reziliență sunt deja ocupate. Cred că, la acest moment, această creștere abruptă poate să fie explicată cel puțin parțial de faptul că marea parte a pacienților diagnosticați stau la domiciliu, nu sunt supravegheați medical, nu declară diagnosticul și se autotratează sau se tratează fără o supraveghere medicală foarte bună și, in situația asta, ei ajung cu forme grave la spital, sunt internați direct in secțiile de terapie intensivă. Probabil că mai sunt și alte situații in care pacienții se autodiagnostichează prin autotestare la domiciliu și răman in izolare și in situațiile in care evoluția este evident, nefavorabilă, se adresează serviciilor medicale. Ceea ce știm din literatură și din datele publicate este că infecția cu varianta Delta crește riscul de spitalizare de cel puțin două ori. Dar incă nu există un concept agreat asupra unei agresivității mai mari a variantei Delta. Ceea ce știm, in schimb, este faptul că infectează un număr semnificativ mai mare de persoane și atunci, aplicand același procent de forme severe unui număr mai mare de persoane, vom avea in valoare absolută un număr mai mare de cazuri care au nevoie de ingrijire in secțiile de terapie intensivă. Putem să controlăm această situație prin vaccinare. Este singura modalitate prin care putem să evităm riscul de infecție și să reducem semnificativ riscul de a face o formă gravă de imbolnăvire, de a ajunge la spital in terapie intensivă și de a muri din cauza bolii. Toate datele actuale ne arată, indiferent de unde provin, o păstrare a eficienței vaccinurilor față de acești trei indicatori: formă severă, risc de spitalizare şi risc de deces. Ca atare, este singura modalitate prin care noi putem reduce riscul de a face o formă gravă de boală, mai ales in cazul celor vulnerabili, cei varstnici care incă nu s-au vaccinat. Este momentul să facem acest lucru, pentru că din estimările noastre, in condiţiile in care varianta Delta este dominantă, se răspandește foarte ușor, generează un număr mare de cazuri secundare, persoanele care nu au nici un fel de imunitate nici după boală, nici după vaccinare au un risc foarte mare de a se infecta in perioada următoare, mai ales cand vorbim de mari aglomerări urbane, de expunere crescută la infecție. Am văzut că astăzi au fost raportate 80 de cazuri de reinfecții la mai mult de șase luni de la diagnosticul inițial. Deci reinfecţiile sunt o certitudine, le intalnim inclusiv in țara noastră și acest lucru ne arată foarte clar că imunitatea naturală, imunitatea dobandită după trecerea prin boală cu alte variante, nu ne oferă un nivel suficient de protecție față de varianta Delta. Ca atare, este foarte important ca și persoanele care au istoric de trecere prin boală să se vaccineze, tocmai pentru a ne consolida acest răspuns imun. Reporter: Bună ziua! Celelalte categorii de persoane cand ar putea să facă doza a treia? Valeriu Gheorghiţă: Aţi văzut că FDA, cel puțin pentru moment, a solicitat date suplimentare pentru grupa de varstă de la 16 ani in sus, tocmai pentru a defini exact care va fi profilul de siguranță, in mod deosebit la cei tineri, care nu sunt in evidență cu afecțiuni cronice, unde aici lucrurile sunt clare. Insă, in momentul de față, apariția unor cazuri de infecții asimptomatice sau ușoare la o persoană vaccinată cu schemă completă, de varstă tanără, fără afecţiuni cronice, nu pune probleme medicale individuale. Ar putea, eventual, să ridice probleme din punctul de vedere al transmiterii, al diseminării virusului, insă aici vom avea suficiente date disponibile, in perioada următoare, incat să facem niște recomandări clare și in acest sens. Deci mesajul nostru este că vom incepe cu cei vulnerabili, cu risc crescut de expunere, urmand ca, in perioada următoare, să se includă progresiv și restul populației generale care a primit cel puțin schema inițială de vaccinare, cu condiția, repet, să avem cel puțin șase luni și să nu fi trecut prin boală, unde beneficiile sunt discutabile. Reporter: In acest moment, vaccinarea in şcoli pare blocată din cauza GDPR-ului? Cum vedeți rezolvarea acestei situații? Valeriu Gheorghiţă: Eu zic că vaccinarea in şcoli nu trebuie să fie blocată din cauza faptului că nu există incă un aviz, ințeleg, de la Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Insă ceea ce noi ne dorim este ca oamenii care doresc se vaccineze să se adreseze reprezentantului din fiecare unitate de invățămant și să spună că vrea să se vaccineze. In momentul acela, numeric, nu cu nume și prenume, se centralizează doritorii și se organizează o echipă mobilă. Formularul respectiv nu iși dorește altceva decat să evalueze intenția de vaccinare, care nu are nicio legătură cu procesul de vaccinare in sine. Una este acel formular și alta este procesul de vaccinare, care se desfășoară, repet, respectand aceleași reguli medicale ca in cazul celorlalte centre de vaccinare, care au funcționat și care funcționează inclusiv in anumite, de pildă, săli de sport din unitățile de invățămant. După aceleași reguli, te prezinți la vaccinare, se efectuează triajul medical, se semnează consimțămantul informat, - in cazul minorilor este importantă prezența reprezentantului legal: părinte sau tutore -, și in felul acesta se derulează procesul de vaccinare. Nu trebuie să blocăm inutil accesul copiilor noștri la vaccinare atata timp cat iși doresc să facă acest lucru, cat părinții doresc să facă acest lucru. Reporter: După doza trei in cat timp este consolidat răspunsul imun? Valeriu Gheorghiță: Aici, sigur că datele nu sunt in momentul de față disponibile, vor fi colectate pe măsură ce trece suficient timp, insă se estimează o durată mai mai mare a răspunsului imun, ţinand cont de experiența pe care o avem cu celelalte vaccinuri care funcționează după aceleași principii: prima vaccinare și rapel care nu face altceva decat să consolideze răspunsul imun. Insă aici - atenție! - un lucru foarte important, in condițiile in care vorbim de aceeași variantă virală, de varianta Delta, pentru că probabil că dacă nu era situația epidemiologică actuală cu generarea unei variante virale precum Delta și rămaneam la variantele anterioare, nu cred că era cazul ca, la acest moment, să se pună problema de administrarea unei doze trei la cel puțin şase luni. Deci această nevoie a reieșit din faptul că varianta Delta este mult mai contagioasă, se multiplică mult mai mult, mult mai ușor şi reușește să eludeze parțial răspunsul imun, adică activitatea neutralizantă a anticorpilor atat după boală, cat și după vaccinare. Şi in situația asta s-a observat că eficienţa schemelor de vaccinare față de infecție - atenție! - față de infecție, nu față de formele grave, este in general cu 10-15 chiar cu 20% mai redusă comparativ cu eficiența față de varianta Alfa. Deci tocmai de aceea este important să consolidăm in acest moment răspunsul imun pe de o parte la persoane deja vaccinate, pe de altă parte, așa cum am menționat, pentru Romania este foarte important să creștem rata de acoperire vaccinală, să creștem numărul persoanelor care se vaccinează cu prima schemă. Pentru că in primele şase luni de la vaccinare, din datele noastre disponibile, eficiența se menține la un nivel ridicat chiar față de varianta Delta, iar in momentul de față cei vulnerabili, cei imunodeprimați, vor primi de la inceput trei doze, deci practic vor avea un răspuns imun suficient de ridicat, incat să asigurăm prevenirea imbolnăvirilor prin varianta Delta. Reporter: Vedem că in continuare sunt foarte puțini cei care se vaccinează. Cum vă explicați că in ultimele trei, patru luni am mers din ce in ce mai greu această campanie de vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Aici aş putea să vă spun, de fapt, că in ultima săptămană noi am observat o creștere a numărului de persoane care se vaccinează cu prima doză. In săptămana precedentă au fost, pană la mijlocul săptămanii, aproximativ 10.000 de persoane vaccinate, ulterior, 12.000, ulterior, 13.000. Sigur că, in perioada week-end-ului, numărul de persoane care se vaccinează este mai redus comparativ cu timpul săptămanii. De asemenea, ce am mai observat a fost faptul că a crescut numărul de persoane care se programează in platforma națională cu aproximativ 50%. Astăzi, de pildă, am primit solicitări de creștere a programului de lucru in centrele de vaccinare, pentru că aveau o adresabilitate crescută. Este chiar un centru din Targu Jiu care avea peste 100 de persoane care s-au prezentat la vaccinare in ultimele zile și atunci este evident ca au dorit extinderea programului de lucru. Deci semnalele noastre la acest moment sunt că urmează să crească, și numărul celor care doresc să se vaccineze este in creștere. Cu siguranță că motivul principal este legat de ceea ce este absolut de ințeles și legitim și este firesc să se intample asta, ne dorim acest lucru - să ne protejăm mai bine de acest risc de infecție cu varianta Delta. Reporter: Cum vă explicați că după valul trei s-a prăbușit, practic, nivelul vaccinării? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță, un motiv a fost legat de o percepție falsă a faptului că am scăpat de această pandemie și că nu mai aveam un risc de infecție. Intr-adevăr, in perioada verii, transmiterea comunitară a fost mult incetinită, era sporadică, aveam cateva zeci de cazuri raportate in fiecare zi, insă era momentul potrivit să ne vaccinăm, tocmai pentru a fi mai bine protejați in plin val patru, cand, vedem, numărul de cazuri este intr-o creștere exponențială. Reporter: Odată cu introducerea loteriei de vaccinare, există un target pe care vă doriți să il atingeţi? Cați oameni sperați că veți convinge să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță, o parte dintre persoane vor dori să se vaccineze și din acest motiv, cum o parte dintre persoane vor dori să se vaccineze pentru a beneficia de acele vouchere in valoare de 100 de lei. Orice persoană vaccinată este o persoană care va fi mai bine protejată față de aceasta infecție. Deci, categoric, aduce beneficii atat in plan personal, cat și din punctul de vedere al protecției celor din jur. Nu pot să vă spun că avem o țintă propusă, este o modalitate care a fost abordată și in celelalte țări. Pe noi ne interesează să punem la dispoziție toate mijloacele prin care o persoană să fie motivată, in final, să se vaccineze. Insă aici aș vrea să subliniez că principalul motiv pentru care ar trebui să ne vaccinăm astăzi este să ne salvăm viața, pentru că, fiind in categoria vulnerabilă, in evidență cu afecțiuni cronice, intr-o categorie profesională la risc să ne imbolnăvim, este singura modalitate - vaccinarea - prin care putem să scădem riscul, să ne infectăm, să ajungem intr-un pat de terapie intensivă și să ne pierdem viața din cauza acestei boli, care astăzi poate să fie evitată prin vaccinare și prin respectarea celorlalte măsuri de prevenire pe care deja le știm foarte bine. Reporter: Mai spuneţi-mi, vă rog, o dată, care e diferenţa intre a treia doză şi doza suplimentară; nu prea ințeleg. Valeriu Gheorghiță: Și una și alta - vorbim de doza 3, care are două recomandări, ca doză de rapel, care se administrează la cel puțin şase luni la persoane care au făcut prima schema de vaccinare - și aici, pe langă categoriile profesionale la risc, persoane vulnerabile, vor intra, foarte probabil, progresiv și restul categoriilor de persoane din randul populației generale și care are ca obiectiv să consolideze răspunsul imun și să asigure o protecție pe termen lung. Iar doza suplimentară se adresează persoanelor care de la inceput au o probabilitate mai mică să dezvolte un nivel de anticorpi suficient de ridicat, din cauza faptului că au in evidență boli care le scad acest tip de răspuns imun obținut prin vaccinare. Şi aici sunt definite foarte clar anumite categorii de afecțiuni, in general, vorbim de pacienți severi imunodeprimați, transplantați, oncologici, care au infecție HIV-SIDA, care fac terapii biologice, terapii cortizonice, și care sunt, repet, la risc crescut să dezvolte de la inceput un nivel redus de anticorpi. Și este dovedit că cea de-a treia doză in schema inițială restabilește cumva eficacitatea comparativ cu persoanele care nu au acest tip de afecțiuni și care dezvoltă un răspuns imun protector incă după prima schemă de vaccinare cu două doze. Reporter: Deci doza suplimentară poate să se facă mai repede, nu la şase luni. Valeriu Gheorghiţă: Da, doza suplimentară inseamnă că, de pildă, pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, schema propusă și autorizată in Statele Unite este prima doză, a doua doză se face la trei săptămani și a treia doză se face la patru săptămani după cea de-a doua doză, deci avem 0-21 de zile și 49 de zile, ziua 49. Reporter: Credeți că valul acesta patru o să se stingă prin primăvară, cum a fost și cazul celui precedent? Valeriu Gheorghiţă: Este greu de estimat care vor fi evoluția și amploarea valului patru. Cert este că in momentul de față, văzand datele actuale, rata de creștere este exponențială. Ne așteptăm, din păcate, ca această creștere să se mențină și in perioada următoare, insă ține foarte mult de implicarea fiecăruia dintre noi la nivel de societate. Nu trebuie să așteptăm să facă cel de langă noi primul pas, să respecte cel de langă noi măsurile de prevenție, să se vaccineze cel de langă noi. Fiecare trebuie să aibă o atitudine proactivă și să incercăm cu toții să limităm răspandirea virusului și apariția cazurilor secundare de boală. Reporter: Mai am eu intrebare, vă rog. In urmă cu puțin timp a venit un comunicat de la DNA și in care scrie așa, că a fost inregistrat un dosar penal pentru modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccin. Puteți să ne spuneți dacă au fost in plus, cate avem acum, cate au fost folosite? Valeriu Gheorghiţă: Vă referiți la cate doze.. Reporter: Doze in total, cumpărate pană acum, care au ajuns in Romania și cate avem in stoc. Valeriu Gheorghiţă: Da, noi am recepţionat, pană la acest moment, aproximativ 18,5 milioane de doze din cele patru tipuri de vaccinuri și mai avem in stoc, așa cum am anunțat, aproximativ 3,7 milioane de doze din cele patru tipuri de vaccinuri diferite. Au fost administrate peste 9,95 de milioane, restul, diferența pană la 14,7 milioane sunt doze care au fost fie donate, fie revandute. Reporter: Ştiți ceva despre acest dosar sau ați aflat acum? Valeriu Gheorghiţă: Am văzut și eu astăzi, la fel, in spațiul public, acest tip de informație, dar nu știu, nu am date suplimentare. Cert este că, din ceea ce eu știu, modalitatea de achiziție la nivelul tuturor țărilor europene se supune aceleiași proceduri, intocmită și elaborată de Comisia Europeană. Reporter: Aș vrea să vă intreb care sunt școlile, exact, unde se administrează vaccinul, că aţi enumerat trei localități. Valeriu Gheorghiţă: Nu am exact denumirea școlii. In momentul de față, sunt 22 de centre deschise in unitățile de invățămant din cinci județe, repet: Cluj, Dolj Hunedoara, Teleorman și Valcea, dar nu am disponibil acum să vă dau exact denumirea unității medicale. De pildă, in București, un centru de vaccinare organizat in unitatea de invățămant este la Şcoala Lauder, unde personal am fost la evenimentul de deschidere al acelui centru de vaccinare. Și știu că mai sunt alte unități care vor, la fel, să organizeze centrele proprii. De asemenea, urmează să se organizeze centrele de vaccinare din campusurile studențești. Ştiu sigur că la Politehnică, de pildă, va fi organizat un astfel de centru in campusul studențesc. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere! Dacă nu mai sunt alte intrebări, eu vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc o zi bună! 2021-09-21 16:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf2775.jpgIntervenția online a premierului Florin Cîțu în cadrul evenimentului ”Forumul Pieței de Capital”, organizat de Financial IntelligenceȘtiri din 21.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/interventia-online-a-premierului-florin-citu-in-cadrul-evenimentului-forumul-pietei-de-capital-organizat-de-financial-intelligenceGalerie foto Intervenția online a premierului Florin Cițu in cadrul evenimentului Forumul Pieței de Capital [CHECK AGAINST DELIVERY] Moderator: Bună ziua! Florin Cițu: Bună ziua! Moderator: Bine ați venit și vă mulțumim pentru prezența in Forumul Pieței de Capital, cred că este un mesaj puternic pentru comunitatea pieței că, iată, autoritățile se uită și la piața bursieră. Cum vedeți dumneavoastră dezvoltarea pieței de capital și rolul său in economie? Florin Cițu: Știți foarte bine că sunt un mare susținător al finanțelor prin piața de capital și aș vrea să aibă un rol mai important in finanțarea companiilor din Romania. Și văd un rol important aici și pentru finanțarea sau să găsim investitori pentru companiile de stat pe piața de capital. Este adevărat, este, din păcate, o lege care, anul trecut, a fost trecută de PSD, care interzice pentru doi ani de zile, iar actuala coaliție in parlament incă nu a reușit să o abroge, deși eu, in guvern, am abrogat această lege printr-un proiect de lege, am trimis-o in Parlament, dar in Parlament văd că s-au impotmolit lucrurile. Sper, cat mai curand, ca acea lege să fie promulgată, pentru că sunt multe companii romanești care au nevoie de infuzie de capital, in mai multe sectoare. Și infuzia de capital care vine prin intermediul piețelor de capital vine cu mai multe lucruri: și cu o monitorizare mai bună, de multe ori și cu o reformă și așa mai departe. Deci, sunt un mare susținător al acestui mod de a finanța companiile, aici vorbesc de companiile de stat, și sper să treacă această lege cat mai rapid. Voi face tot ce ține de mine, de săptămana viitoare, ca să avem această lege aprobată cat mai repede. Moderator: Sigur că toată lumea așteaptă listarea Hidroelectrica, este vedeta. Florin Cițu: Corect, da. Moderator: Cand credeți că o să o avem, dacă se abrogă această lege? Florin Cițu: Ar trebui să fie foarte rapid. Pentru că știți, foarte bine, Hidroelectrica era deja in procedura, anul trecut, foarte avansată de a fi listată. Deci, nu ar trebui să fie foarte mult după ce aprobăm această lege. De aceea, nu am ințeles de ce in Parlamentul Romaniei nu a fost interes pentru așa ceva. Am văzut interes pentru alte chestii, dar pentru asta nu a fost interes. Dar vă garantez că vom trece această lege foarte curand, in această sesiune, ca să putem să avem, și nu doar Hidroelectrica, sunt multe companii, și eu am mai vorbit despre ele. Sunt și cele din sistemul financiar bancar și așa mai departe care ar trebui să vină să se finanțeze de pe piață. moderator: Vă referiți la CEC Bank. Florin Cițu: Și la CEC Bank. Moderator: Am ințeles. Și, atunci, cand să ne așteptăm la o astfel de listare a CEC Bank? Florin Cițu: Aici am format un grup de lucru la Ministerul Finanțelor și o să ii cer domnului ministru să vină cat mai rapid cu variante, pentru că strategia trebuie văzută in contextul in care vom avea o Bancă Națională de Dezvoltare și in contextul in care avem mai multe instituții financiar-bancare. Unele dintre ele vor fi absorbite in Banca Națională de Dezvoltare, altele vor avea o altă destinație sau un alt viitor, dar toate trei au fost in acest context. Și aici știți foarte bine, statul, pană să ajungem la guvernare in 2019, a mai cumpărat și o bancă de retail, Banca Romanească. De aceea avem nevoie de o strategie pentru toate acestea şi ca să se dezvolte, toate aceste instituţii au nevoie de capital. Şi au nevoie de o infuzie majoră de capital, pentru că, ştiţi foarte bine, competiţia in sistemul financiar-bancar este acerbă şi de aceea vom veni cu o strategie foarte, foarte curand pentru toate aceste instituții financiar-bancare ale statului roman. Eu sunt adeptul, așa cum știți foarte bine, al dreptului acestor companii de a se dezvolta, dar și cu participații din sectorul privat. Reporter: S-a vorbit astăzi aici și despre managementul profesionist in companiile de stat. Investitorii pun mare preț pe guvernanța corporativă și pe a avea un management profesionist, insă, in ultima vreme, am văzut atat schimbări, cat și critici din partea unor investitori la adresa managementului unor companii. Cum vedeți dumneavoastră situația şi cum vă asigurați că avem intr-adevăr un management profesionist? Florin Ciţu: Să ştiţi că le dau dreptate. Şi eu sunt dezamăgit şi m-am uitat la ministere care au in subordine companii de stat și nu am văzut, eu anul acesta nu știu să fi avut numiri pe 109, indiferent - şi am văzut ministere deținute de oameni care spuneau că ei fac reformă, dar au numit tot pe temporar, tot pe cateva luni de zile și așa mai departe. Nici 109 nu este perfect, dar este un pas in direcția bună şi aș vrea ca toate aceste companii să inceapă să iși facă numirile pe 109. A fost, bineințeles, o problemă la Ministerul Finanțelor, unde ordonanța care făcea 109 să fie mai aplicabilă, din punctul meu de vedere, și mai transparent, a fost intarziată, revenim cu ea acum, dar vă spun că toate acestea, fără să ai in aceste companii de stat și un partener ori din sectorul privat, ori o instituție financiară internațională care să vină cu know-how, cu guvernanţă corporativă pe care să o facem impreună, va fi complicat. Eu nu cred că ajungem. M-am uitat, de cand a apărut 109 sunt multe companii - și nu, chiar nu văd pasul acela important spre avea o companie performantă doar dacă numim persoane pe 109, chiar dacă sunt profesioniști. Eu cred că e nevoie şi de a avea un partener din sectorul privat in mai toate aceste companii, altfel vor fi reformate aceste companii in perioada următoare. Deci, da, le dau dreptate, am cerut reformă - și să știți că este foarte complicat sau este foarte greu, am văzut, repet, politicieni noi care adoptă metehne vechi și răman cu... E mult mai simplu să numești pe cineva patru luni de zile, şase luni de zile și așa mai departe, chiar dacă sunt profesioniști. Dar nu există responsabilitatea acolo. Reporter: Există această percepție, că provizoratul face ca aceste managementuri să nu iși asume investițiile atat de necesare pentru companii. Florin Ciţu: Exact. Nu iși asumă nimic. Nici rezultatele nu şi le asumă, pană la urmă, asta e problema. Deci trebuie să avem, bineinţeles, intai, aceşti oameni să fie numiţi pe o procedură cu mandat clar - și aici, şi la mandat trebuie să existe, da, pentru implementarea mandatului și cand sunt lucrurile bune făcute, să existe o parte de bonificații, dar și cand lucrurile nu sunt atinse, să putem să intervenim și să intrerupem mandatul și aşa mai departe. Adică, trebuie să existe și reversul medaliei. Dar, repet, pentru mine este important ca aceste companii - sunt multe companii de stat - cam toate să inceapă să iși găsească, să aibă un - test al investitorului privat, să-şi găsească susţinere prin piaţa de capital, dacă se poate, in sectorul privat. Altfel, ai o companie de stat care are, fie și o parte mică, poate; dacă primește incredere din sectorul privat şi are o parte mică de acţionariat, altfel este văzut de toţi ceilalţi şi eu vă spun că altfel vor merge şi reformele, de aceea sunt multe companii de stat care vor trebui să-şi găsească finanțare in sectorul privat. Altfel, de la buget. eu nu sunt dispus să mai susţin găuri negre in perioada următoare şi nu vor mai fi aceste companii in următoarele bugete. Chiar şi anul acesta erau promisiuni. La rectificare, am menţinut ceea ce am spus şi dacă nu vin cu reforme, cu plan de reformă pană la finalul anului, am văzut că unii manageri şi-au dat demisia, nu vor mai fi alocate resurse suplimentare. Reporter: Cum vedeți dumneavoastră in continuare evoluția economică și dacă aveți ceva așteptări legate de schimbări de rating sau a perspectivei? Florin Ciţu: Nu, eu am văzut şi mesajul celor de la Standard and Poors. Această - eu nu i-aş spune o criză politică -, această situaţie in care ne aflăm acum nu afectează deficitul sau traiectoria deficitului bugetar. Din punct de vedere fiscal, eu am spus şi voi spune tuturor că atat timp cat PNL este la guvernare, programul de guvernare aprobat anul trecut merge mai departe. Tot ceea ce am spus acolo - și acolo sunt lucruri foarte clare - investiţii şi reformă, le facem pe amandouă, și reformă şi investiţii. Bineinţeles, avand şi o traiectorie de reducere a deficitului bugetar, şi chiar dacă avem şi aceste şocuri care apar, vedeţi, valul patru, care va insemna cu siguranţă cheltuieli mai mari, vom putea să menţinem traiectoria deficitului, pentru că nu vreau să inchidem economia şi nu vom inchide economia şi atunci vom avea resurse pentru a plăti şi a păstra traiectoria de reducere a deficitului bugetar pană in 2024. Acest lucru este foarte important pentru mine, pentru că este un semnal pe care il dăm atat pieţei internaţionale, dar cred cu tărie că doar aşa putem să avem o economie competitivă. In acelaşi timp, referitor la celelalte lucruri, agenţia de rating se uită dacă un guvern se ţine de planul de guvernare şi va face reforme. Şi eu că spun că reformele le vom face: şi reforma companiilor de stat, şi reforma sistemului de pensii, şi reforma salarizării, şi reforma administraţiei. Toate aceste lucruri le vom face şi va fi mult mai uşor să le facem incepand de luni, cand vom avea oficial semnat PNRR, pentru că toate aceste reforme sunt in Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acolo sunt 507, cred, borne pe care le avem de indeplinit. Fiecare bornă... Reporter: Se va aproba in această săptămană? Florin Ciţu: Va fi aprobat in această săptămană, luni se va semna programul şi banii vor veni, prima tranşă la sfarşitul lunii noiembrie sau inceputul lunii decembrie. Deci, toţi carcotaşii care au stat pe margine şi au spus că nu se va intampla şi că nu vom putea face - se face şi va merge mai departe. Revenind la reforme, in Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pus reformele acolo, pentru că vreau să mă asigur că nu vor mai fi niciun fel de discuţii politice pe anumite reforme. Nu, aceste reforme ni le-am asumat şi le facem şi nu poate nimeni să le mai oprească, indiferent de cum vor incerca să joace politic, cu niciun şantaj, cu nimic, pentru că altfel nu primim banii. Şi vreau să văd acel partid politic care va spune că nu vrea să primească banii din PNRR sau va vota impotriva PNRR. Eu nu cred că există așa ceva, pentru că e vorba de 29,2 de miliarde de euro investiții pentru romani, pentru cetăţenii romani care, bineinţeles, vin cu reforme. De aceea, in ceea ce privește agenţiile de rating, dacă ne facem treaba și ne ținem de reforme, nu ar trebui să avem surprize din partea agenţiilor de rating. Și se vede. Chiar și in ultimele două săptămani, deși au rămas la guvernare doar Partidul Naţional Liberal cu UDMR, tot ce am promis, am făcut; ne-am asumat un program de guvernare și mergem cu el mai departe. Nu există nicio deviație de la ceea ce am spus la inceputul anului. Reporter: Sigur că investitorii urmăresc toate aceste reforme, urmăresc planurile de listare, planurile privind managementul profesionist. V-aş intreba și dacă aveți alte măsuri punctuale de susținere a pietei de capital. S-a vorbit astăzi aici despre o idee de simplificare a raportărilor pentru investitori, a acelei declarații unice și a reducerii fiscalității pentru investitorii individuali pentru dețineri pe termen lung. Florin Cițu: Orice măsură care susține piaţa de capital este susţinută şi de mine. Simplificarea, bineinţeles, nu este nicio problemă. Măsura pe parte de fiscalitate -trebuie să vedem exact in contextul traiectoriei pe care o avem, de reducere a deficitului bugetar. Aici este doar o discuție, este o condiționalitate. Vreau să văd dacă va exista acest proiect. Dacă nu există un șoc major pentru bugetul Romaniei, bineințeles că vom susține pentru că, repet, piaţa de capital din Romania trebuie dezvoltată și trebuie să devină o sursă de finanțare normală pentru companiile din Romania, nu doar /.../ bancară, este adevărat, dar este nevoie și de o piață de capital pentru companiile din Romania. Mai mult de atat, eu cred că, pe langă partea de finanțare, a fi listat sau te finanța prin piaţa de capital aduce și un mai multă de transparență și, de fapt, de asta avem nevoie. De aceea am spus că aceste companii de stat, oricat de mici ar fi, cat de mică ar fi listarea, pe mine mă interesează, pentru că lucrurile se fac mult mai transparent, şi cand lucrurile se fac transparent, atunci suntem mult mai atenți cu investițiile, cu cheltuirea banului public și aşa mai departe. Deci, pe langă finanțare, piaţa de capital aduce şi transparență, și responsabilitate din partea managementului. Reporter: Vă mulțumesc foarte mult şi, dacă vă permite agenda, o ultimă intrebare scurtă. In prezent... Florin Cițu: Sigur, sigur. Reporter: ... capitalizarea bursieră in PIB a pieței romanești este in jur de 15% in timp ce media europeană este in jur de 45%. Ştim că piața poloneză de capital a crescut foarte mult datorită acelor proiecte de cofinanțare a proiectelor de fonduri europene prin bursă sau acceptarea cofinanțării bursiere in proiectele de fonduri europene. De ce depinde ca și Romania să adopte acest model? Florin Cițu: Cred că doar trebuie să creem cadrul legal. Pare un produs sintetic, așa, la prima vedere, dar nu știu produsul exact; pare o sursă de finanțare interesantă. Trebuie doar cadrul legal creat și atunci ii aștept pe cei de la Bursa de Valori să vină cu propuneri. De fiecare dată au avut in mine un susţinător. Repet, sunt de acord cu simplificări şi chiar mi se pare o idee foarte bună să găsești surse de finanțare, trebuie să ai capital ca să-ţi cofinanţezi proiecte, chiar este interesant, dar trebuie să avem proiectul intai. Nu aș vrea să vorbesc pe ceva ce incă nu am văzut. Reporter: Mulțumim foarte mult! Reporter: Vă mulțumim foarte mult, domnule premier! Florin Cițu: Mulțumesc şi eu. Și mult succes pieţei de capital din Romania! Va avea in mine, intotdeauna, un susţinător. Mulţumesc! Reporter: Vă mulțumim și noi! Mult succes! 2021-09-21 14:30:21https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image3.jpegIntervenția premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecții, reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică, managerii de spitale, șefii secțiilor ATI, UPU, reprezentanții ISU și cei ai ASSMBȘtiri din 21.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/interventia-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii-reprezentantii-directiilor-de-sanatate-publica-managerii-de-spitale-efii-sectiilor-ati-upu-reprezentantii-isu-i-cei-ai-assmbGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Cițu: Bună ziua. Astăzi am vrut să particip la această videoconferinţă, avand in vedere situaţia locurilor de la ATI, avand in vedere evoluţia pandemiei din ultima perioadă, dar şi situaţia pe secţii şi in special mă interesează resursele alocate pacienţilor COVID-19. Am spus şi astăzi și, domnule ministru, aş vrea să avem această analiză, anchetă, să vedem cum s-a pregătit Ministerul Sănătății pentru valul patru. Domnule Arafat, știți foarte bine că am cerut, imediat după valul trei, să nu fie redusă capacitatea de a răspunde in cazul unui nou val. Am spus de fiecare dată să nu fie redus numărul de paturi de ATI destinate COVID. Am observat că lucrurile s-au modificat. Aș vrea să văd cum a fost pregătit acest val patru și cat de repede putem să creștem numărul de paturi la ATI pentru secția COVID. Eu, pană acum, am văzut că au crescut de la 848 de paturi la 1.131. Apreciez implicarea domnului ministru Cseke, apreciez și implicarea dumneavoastră, dar știți foarte bine că nu se poate fără implicarea autorităților locale, a DSP-urilor și a intregului personal medical. Știu că există această discuție, referitoare la creșterea numărul de paturi in secțiile COVID, dar avem nevoie și personal medical detașat, acolo unde este cazul. Știu, și aici vreau să mă adresez personalului medical, că aceste detașări pot să producă un disconfort, nu este o situație optimă, dar este nevoie pentru asta, așa cum a fost nevoie și anul trecut, cand am trecut prin aceeași perioadă. Este nevoie de personal de specialitate in secțiile de terapie intensivă, e nevoie de medici specialiști, de toată lumea pentru a putea să avem aceste secții destinate COVID pregătite. In același timp, managerii de spital, pentru că știu că și managerii de spital sunt in această videoconferință, trebuie să fie in permanent contact cu cei de la CNCCI, și să asigure traseul rapid al pacienților atunci cand este nevoie. S-ar putea să avem nevoie, sunt locuri libere undeva in țară, pentru situații in care avem mai mulți pacienți care trebuie să fie transferați; folosiți CNCCI pentru a vă asigura că aveți cele mai rapide informații și că putem să ii transferăm imediat. Este nevoie, domnule Arafat, să lucrați și dumneavoastră, să vă implicați foarte mult, ca să putem operaționaliza rapid paturi și așa mai departe. Dar un alt front pe care il folosim și care văd că nu funcționează incă și trebuie să funcționeze, este cel al spitalelor din subordinea Primăriei Capitalei. Vreau mai multă implicare aici din partea Primăriei Capitalei și vreau și o situație in orele următoare, să vedem cum s-au implicat spitalele, cum este implicată Primăria Capitalei și spitalele din subordinea Primăriei Capitalei in acest val patru, pentru că nu toate spitalele, știți foarte bine, aparțin de Ministerul Sănătății sau, altfel spus, nu intotdeauna este o decizie a ministrului sănătății. Dar ce trebuie să ințelegem e că nu este vorba de spitalul instituției x sau al instituției y, este vorba de spitale unde tratăm pacienți. Nu vreau să avem astfel de discuții, cum au fost și cele de iarna trecută. Este vorba despre spital unde tratăm pacienții și toată lumea trebuie să ințeleagă acest lucru. Deci, domnilor Cseke, Arafat, cred că ar trebui ca maine - astăzi ar fi bine, dacă se poate, dar maine, cel mai tarziu - să aveți o situație pentru Bucureşti, cu secții ATI COVID, paturi libere și, in cazul in care situația in Bucureşti se inrăutățește, avem nevoie de un plan să știm pană unde putem să mergem cu numărul de locuri in secții ATI COVID. Fac apel la conducerea DSP-urilor: nu mai staţi in birouri - am spus acest lucru şi astă-iarnă, o spun şi acum -, mergeţi şi discutaţi cu managerii din spitale, verificaţi că ceea ce vrem noi să implementăm se va realiza, in acelaşi timp, ajutaţi-i să implementeze. Dacă au nevoie de resurse, tot ce au nevoie, sprijiniţi-i, ajutaţi-i ca să putem să avem in cel mai scurt timp şi mai multe paturi in secţiile ATI pentru COVID, dar şi personalul şi materialul sau medicamentele de care avem nevoie sau tratamentul in special. Doamnelor şi domnilor prefecţi, aici este foarte important, nu sunteţi doar participanţi la această intalnire, e nevoie şi de implicare şi din partea dvs şi aveţi o responsabilitate majoră in a verifica şi a superviza modul in care sunt aplicate măsurile pe care le-am solicitat acum. De asemenea, tot de la dvs vreau să mă asigur că centrele judeţene de coordonare sunt activate şi in permanentă legătură cu CNCCI pentru a rezolva rapid situaţiile care apar. Sunteţi astăzi, in această videoconferinţă, cam toţi cei responsabili sau cei care trebuie să intervină in această perioadă. Nu cred că mai trebuie să amintesc din nou cat de important este să avem personalul şi, in secţiile ATI, cat mai multe locuri - am spus 1.600. La cum evoluează, s-ar putea să avem nevoie de 2.000. Dar faceţi un plan care să poată foarte rapid să crească numărul, dacă este nevoie, de locuri ATI COVID. Trebuie să inţelegem că suntem aici pentru pacienţi. Nu vreau să aud discuţii cum că nu este responsabilitatea instituţiei mele, nu este responsabilitatea mea, x sau y. Toţi suntem aici pentru pacienţi şi toţi suntem responsabili pentru ca aceştia să beneficieze de ele mai bune condiţii. Eu vă mulţumesc şi aştept şi acel plan pentru Bucureşti, astăzi sau maine. Am să ies doar puţin din conferință, după aceea mă intorc, pentru că vreau să văd exact care este situaţia in acest moment şi care sunt planurile pentru perioada următoare. Mulţumesc, domnule ministru Cseke. Domnul Arafat, vă rog să preluaţi dvs. 2021-09-21 14:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image4.jpegParticiparea premierului Florin Cîţu la semnarea contractului de finanţare a Spitalului Orăşenesc SinaiaȘtiri din 21.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-semnarea-contractului-de-finantare-a-spitalului-orasenesc-sinaiaGalerie foto *** Participarea premierului Florin Ciţu, la semnarea contractului de finanţare a Spitalului Orăşenesc Sinaia [CHECK AGAINST DELIVERY] Vlad Oprea: Domnule prim-ministru, in primul rand vă mulțumesc foarte mult că ați venit astăzi la Sinaia; pentru noi este un moment cu adevărat istoric. Este pentru prima oară cand un guvern, şi un guvern liberal, susține spitalul din Sinaia. Este un spital pe care l-am inceput in 1992 și care de-a lungul timpului, in afară de promisiuni, a fost susținut doar de către orașul Sinaia, cu toate că spitalul din Sinaia va fi un spital clinic de urgență pentru zona montană și va deservi toată partea de nord a județului Prahova și nu numai, chiar și județele adiacente Brașov și Dambovița. Va fi un spital extrem de modern. Noi am caștigat, pe langă cei 23 de milioane de euro pe care Guvernul Romaniei, prin Compania Națională de Investiții, ii va susține in finanțarea spitalului plus dotări, incă două proiecte europene - unul pe post-COVID, de 2,3 milioane de euro, și unul de 1,5 milioane de euro - toate pentru dotări. Deci va fi unul dintre cele mai moderne spitale din Romania. Vreau să le mulțumesc și celor care construiesc spitalul. Sunt două firme puternice, cu care am colaborat foarte bine incă de la caştigarea licitației şi sunt convins că vor finaliza lucrarea mult mai devreme decat este prevăzută in contract. Florin Ciţu: Mulțumesc! Bună ziua! Sunt foarte bucuros să fiu astăzi aici. Bineințeles că aș fi preferat să vorbim astăzi aici despre o aripă nouă la spitalul care ar fi trebuit construit acum vreo 20 de ani, dar e bine că-l construim acum. Am spus din primul moment că, in această guvernare, vom construi spitale, și incepem cu un spital care o să fie finanțat de la buget; are toată finanțarea in acest moment, iar vestea bună pe care am primit-o astăzi de la constructor este că va fi gata la finalul anului viitor, 2022. Noi aveam datele potrivit cărora urma sa fie finalizat in cinci ani de zile, deci se termină mai devreme cu vreo trei ani și jumătate decat se estima - un lucru extrem de important și extrem de bun, şi de-asta mă bucur că am asigurat finanțarea și putem să avem acest spital terminat. Bineinţeles, am spus că, in această guvernare, vom avea spitale. In PNRR, care va fi semnat luni la București, avem mult mai multe spitale care vor fi construite in toată Romania, iar primii bani, inclusiv pentru spitale, vor veni din acest PNRR la sfarșitul lunii noiembrie, inceputul lunii decembrie. Deci ne ţinem de cuvant. Anul trecut şi anul acesta am văzut ce mare nevoie avem de un sistem de sănătate performant, iar un sistem de sănătate performant are nevoie de spitale cu dotări dintre cele mai bune. Cam atat, in acest moment. Vlad Oprea: Vom semna contractul. Florin Ciţu: Eu nu semnez nimic, am semnat cand am bugetat. Vlad Oprea: E cel mai important. Florin Ciţu: Este inceput in 92 şi astfel de lucruri nu ar trebui să se mai intample. Vlad Oprea: El a fost inceput in 1992 de către Ministerul Sănătăţii, care l-a abandonat, a fost transferat la Consiliul Judeţean Prahova, care şi ei l-au abandonat, ni l-au dat nouă in 2006. Florin Ciţu: Şi acum l-aţi preluat. Vlad Oprea: Da. Florin Ciţu: Şi o să fie gata la finalul anului viitor. Perfect! O să avem un spital modern. Vlad Oprea: Vreau să mulţumesc şi doamnei Manuela Pătrăşcoiu pentru suport. Am colaborat foarte bine cu toată echipa de la Compania Naţională de Investiţii in toată această perioadă, cu toate că a fost o birocraţie foarte puternică, am trecut rapid peste ea şi, repet, este primul guvern care efectiv sprijină construirea spitalului, pentru că am avut n promisiuni de-a lungul anilor, de aceea şi durata atat mare. Florin Ciţu: Nu numai că il sprijinim, dar il facem pană la final. Vlad Oprea: Corect. Florin Ciţu: După ce terminăm cu semnatul, o să luăm şi cateva intrebări de la dvs.(...) Domnul primar! Vlad Oprea: Mulţumesc mult! Florin Ciţu: Am spus că vin la inaugurare, deci iarna viitoare, da? Vlad Oprea: Cu siguranţă. Florin Ciţu: Perfect. Vlad Oprea: Mulţumim! Vă rog, dacă sunt intrebări... Reporter: Pentru că vorbim de spitale, eu v-aş intreba de problema cu paturile de la ATI, paturi de COVID, pentru că am văzut că au inceput de astăzi nişte controale in spitale, aveţi o videoconferinţă la ora 12:00, şi ştiu că aţi spus că e nevoie de mult mai multe paturi; şi cat de repede se poate rezolva? Florin Ciţu: Aici, in primul rand, o să se cer o anchetă/analiză pentru că vreau să ştiu cum a fost pregătit valul patru. Ştiam că vine valul patru. Eu am spus tot anul, după ce s-a terminat valul trei, că nu vreau să se reducă numărul de paturi in secţiile ATI pentru COVID, am spus foarte clar că vreau să rămană intactă capacitatea noastră de a răspunde şi să se răspundă foarte rapid. Aş vrea să văd cum a fost pregătit de Ministerul Sănătăţii acest val patru şi să vedem dacă s-a ţinut cont de ceea ce am spus eu şi dacă nu s-a ţinut cont de ceea ce s-a am spus eu, cine nu a ţinut cont şi va fi responsabil pentru asta. Ceea ce voi avea astăzi, discuția despre aceste paturi, este cu cei de la DSP, cu managerii de spitale, pentru că este vorba și de detașarea personalului, nu doar de a crește numărul de paturi ATI. Pentru că noi avem un număr de paturi ATI, trebuie să transformăm din non-COVID in COVID, asta facem acum, dar trebuie să detașăm și personalul. Și aș vrea să văd acest plan cat mai repede cu putință pus la punct. Repet, este anormal, și cineva trebuie să răspundă pentru asta, dacă valul IV nu a fost pregătit. Deși am tot vorbit de asta toată vara. Reporter: Concret, cate locuri sunt acum la ATI, cate in Capitală și cate in țară? Florin Cițu: Vom avea toate datele concrete, că ele se schimbă in fiecare zi. Ultima cifră pe care o am era de 1.024 de paturi ATI COVID. Știți foarte bine că atunci cand am preluat din nou Ministerul Sănătății, numindu-l pe domnul ministru Cseke, cred că erau vreo 600 de paturi, deși eu am spus tot timpul că trebuie să păstrăm 1.600 de paturi. Domnul ministru a ințeles mesajul meu, a adăugat cateva sute, vreo 400 de paturi imediat, și va adăuga pană la 1.600 de paturi cat mai curand posibil. Dar nu doar asta este provocarea, provocarea este să avem și personalul detașat in aceste secții COVID. Reporter: Este posibil să vorbim despre un nou lockdown la toamnă? Pentru că deja există o tendință de dublare a acestor cazuri. Florin Cițu: Nu, nu. Eu ce vreau să văd este să văd o creștere a vaccinării, pentru că e singura soluție prin care putem să depășim pandemia. Lockdown-ul n-a ajutat deloc, la nimic; doar intarzie lucrurile. Ca să scăpăm de pandemie trebuie să ne vaccinăm, este singura soluție. Avem dozele de vaccin, avem tot ce ne trebuie, doar trebuie să ne vaccinăm. Și, in același timp, am spus că trebuie să menținem și economia deschisă. De aceea am luat și aceste măsuri, cea cu certificatul verde, pentru a ne asigura că romanii pot să iși desfășoare activitățile in siguranță. Vor să meargă la restaurant, vor să meargă la un cinematograf, vor să meargă la birou in siguranță, tot timpul trebuie să fie in siguranță. Reporter: Vorbiți despre vaccinare; ce facem cu copiii? Ii testăm ori de cate ori mergem cu ei la cinema, la restaurante? Ați fi de acord cu această variantă? Florin Cițu: Aici vreau să vorbească specialiștii mai mult, vreau să ne vină ei cu propuneri. Eu, de fiecare dată, am luat o decizie, dar după ce am avut informațiile de la toți specialiștii. O să pun această intrebare și astăzi, in conferință. Vreau să mi se spună exact care sunt cele mai bune măsuri in ceea ce privește copiii. Reporter: Deci, mai e vreo șansă să se modifice cumva? Că in momentul ăsta /.../? Florin Cițu: Exact, totul se poate modifica. Eu aș vrea, repet, ca romanii să iși vadă de viață, dar in condiții cat mai sigure. Asta este cel mai important. Și, atunci, dacă putem să găsim măsuri care să imbunătățească măsurile pe care deja le-am luat, eu sunt de acord să modificăm, bineințeles. Reporter: Dacă tot vorbim despre copii, v-aș intreba despre acest ping-pong cu şcoală inchisă, şcoală deschisă - aţi văzut ce se tot intamplă. Practic, in primul rand, ce se intamplă cu şcolile, şi in al doilea rand, cam ce să facă părinţii care vor avea copiii acasă in foarte scurt timp? Florin Ciţu: Aici, iarăşi, eu am spus că vreau anul acesta să fie prezenţă fizică şi in continuare vom face totul pentru a avea prezenţă fizică in anul şcolar 2021-2022. Bineinţeles că, dacă vom merge in această direcţie şi vor fi şcoli sau clase inchise şi părinţii trebuie să stea acasă, avem o măsură pe care am aplicat-o anul trecut, aceea de a susţine financiar, ştiţi foarte bine, cum era, o parte din salariul mediu brut, 75% parcă era; vom reintroduce această măsură pe perioada in care părinţii trebuie să stea acasă cu copiii dacă se inchide şcoala pe perioadă COVID - e vorba de părinţi care nu sunt in telemuncă ş.a.m.d. Măsurile există, le-am folosit şi anul trecut, le putem folosi şi anul acesta, resursele bugetare există. Reporter: Domnule premier, de ce l-aţi demis pe domnul Berceanu? Florin Ciţu: Domnul Berceanu a fost numit politic, şi nu l-am demis eu; de fapt, i-a fost retras sprijinul politic atunci cand USR a ieşit de la guvernare. Aşa cum a fost retras, de exemplu, dacă ţineţi minte, prefectul Bucureştiului, domnul Berbeceanu. Era de la PNL, dar cand a venit noua coaliţie imediat a fost inlocuit cu o persoană de la USR, pentru că acesta a fost algoritmul politic. In acest moment, toţi cei care au fost numiţi politic, prin această coaliţie, in momentul cand li s-a retras sprijinul politic trebuie să fie inlocuiţi. Am văzut discuţiile din spaţiul public şi aici trebuie să facem iarăşi o precizare: nu a fost numit nimeni in locul domnului Berceanu. Doar atribuţiile au fost delegate adjunctului domnului Berceanu, care era acolo din martie, impreună cu domnul Berceanu; lucrau impreună, şi niciodată nu am primit vreun semnal de la domnul Berceanu că adjunctul domniei sale nu ar fi capabil să ducă mai departe sau să facă lucrurile. Tocmai acesta este rolul adjunctului: cand domnul Berceanu pleca intr-un concediu, de exemplu, adjunctul ii prelua atribuţiile, deci nu se intampla... Reporter: Practic, asta il recomandă pe domnul Vasile in...? Florin Ciţu: Era adjunct acolo, lucrează... Eu vă spun altceva: am arătat că de fiecare... Reporter: /.../, cu siguranţă, apropo de ce il recomandă... Nu ştiu, utilizarea unui sistem dotat cu videoproiector - că acum citesc chiar, am deschis aici un CV. Florin Ciţu: Acum, eu vă spun că au lucrat impreună. Dacă aş fi avut semnale din partea domnului Berceanu că există o problemă acolo, nu aş fi transferat atribuţiile. Era cel mai simplu. La fiecare astfel de situaţii unde am demis pe cineva pentru că i s-a retras sprijinul politic am numit persoana care era adjunct, era cel mai simplu, cel mai rapid, bineinţeles că vom face o numire la un moment dat. Eu am vorbit cu domnul ministru al mediului, domnul Tanczos Barna, să se asigure că situația in continuare merge mai departe. Dar vă dau exemplu fiecare minister unde am preluat atribuțiile sau fiecare agenție: tot ceea ce avem in programul de guvernare merge mai departe. Am spus de fiecare dată că noi nu ne abatem de la programul de guvernare, nu ne abatem de la planul pe care il aveau aceste instituții, pentru că sunt lucruri care trebuie făcute. Toate măsurile pe care le-am avea, de exemplu la Ministerul Sănătății, de a motiva oamenii să se vaccineze, acea loterie sau acel tichet de masă, cu care eu nu am fost de acord inițial, dar am spus ok, haideți să incercăm, ele merg mai departe. Aș fi putut să spun acum că nu le fac, pentru că eu nu am fost de acord, dar merg mai departe, le susțin, pentru că sunt lucruri pe care le-am agreat. Deci, tot ceea ce este in programul de guvernare merge mai departe. De aceea, nu văd cum cineva se poate opune unor acțiuni pe care le fac cei care ii inlocuiesc pe cei care au fost /pană ieri/ in guvern, pentru că vorbim de același program de guvernare. Nu văd cum cineva din USR ar vota impotriva PNRR, de exemplu. PNRR va fi implementat exact cum a fost negociat cu Comisia Europeană. De aceea, nu văd cum ar putea să voteze, dacă nu vor să se mai intoarcă la guvernare, impotriva unui ministru al investițiilor care va implementa PNRR-ul negociat așa cum a fost negociat și pană acum. Deci, ideea este simplă: tot ceea ce am promis că facem, facem și mergem mai departe, nimic nu se schimbă doar că unor oameni li s-a retras sprijinul politic, din păcate. Reporter: Pentru că ne-aţi spus de inlocuitor, e posibil ca săptămana viitoare, după congres, să trimiteţi nişte propuneri la Cotroceni legate de noii miniştri şi pregătirea de a merge in parlament la vot? Florin Cițu: E puțin prea devreme. Bineințeles că mă gandesc la inlocuitori, dar, in același timp, eu vreau să avem din nou o discuție in coaliție, dar după ce cei de la USR retrag moțiunea pe care o au cu AUR. Aici iar aș vrea să fac un comentariu: suntem in plină pandemie, există un partid in Romania, AUR, care are o activitate anti-vaccinistă prezentă peste tot. Mă duc la foștii parteneri de coaliție USR care nu spun nimic despre această campanie. Ii vedem că mă atacă pe mine, il atacă pe preşedintele Iohannis, dar nu spun nimic de noii lor parteneri. Eu vreau să le spun tuturor celor care tac din gură și implicit susțin acțiunile USR că sunt responsabili pentru ceea ce se intamplă astăzi in Romania. Dacă cineva tace și acceptă tacit acțiunea celor de la AUR, trebuie să ințeleagă că sunt responsabili. Eu nu voi tăcea. Cei de la AUR trebuie izolați. Vă aduc aminte că in primăvară, mergeau și făceau mitinguri in fața spitalelor; astfel de acțiuni nu iși au sensul in Romania, iar cei care ii susțin tacit sau implicit, pentru că au nevoie de voturile lor, tranzacționează sănătate romanilor pentru voturile din parlament. Și ar trebui să ințeleagă că sunt responsabili pentru ceea ce se intamplă. Reporter: Pot să ințeleg eu acum că se intarzie aceste numiri pentru că incă mai așteptați un semn de la USR și cam așa...? Florin Cițu: Da, da, de aceea nu am numit pe nimeni, in nicio poziție. Eu in continuare am spus că dacă cei de la USR ințeleg să nu fie aliați cu cei de la AUR și să nu iși dea jos propriul guvern, ceea ce a făcut doar Dragnea in istoria politică din ultimii 30 de ani, putem să discutăm. Eu sunt in continuare deschis să mergem și să discutăm, dar trebuie să ințeleagă că in fiecare zi in care mă atacă pe mine și pe preşedintele Iohannis dar susțin acțiunile AUR, fac rău nu mie, dar le fac rău romanilor. Repet, cei care tranzacționează viața romanilor pentru voturi in Parlament trebuie să ințeleagă că sunt responsabili pentru ceea ce se intamplă. Reporter: Luați in calcul să reglementați o formă de parteneriat civil, in contextul mesajelor europene - in care ne obligă, cumva, să luăm o decizie in acest sens? Florin Cițu: Eu nu am văzut nicio obligație, dar aș vrea să văd proiectele in Parlamentul Romaniei intai, și după aceea discutăm. Reporter: Ați zis de domnul Dragnea; cum vedeți revenirea in politică, posibila revenire in politică, a domnului Dragnea? Florin Cițu: Păi metoda Dragnea a fost readusă in politică de cei de la USR, care vor să iși dea jos propriul guvern. Pană la urmă, aici suntem. Mulțumesc! Reporter: Veți aproba ordonanța RCA privind asigurările /.../? Florin Cițu: Nu, maine este ordonanța care va asigura că niciun client al City nu va avea de suferit. Vom face și acea ordonanță maine. Sunt mai multe lucruri pe care trebuie să le facem, de aceea avem nevoie de un guvern cu puteri depline. Vă mulțumesc mult de tot! 2021-09-21 12:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4879.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la dineul oficial de închidere a evenimentelor organizate la București cu prilejul Anului European al Căilor Ferate Știri din 17.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-dineul-oficial-de-inchidere-a-evenimentelor-organizate-la-bucure-ti-cu-prilejul-anului-european-al-cailor-ferateGalerie foto 2021-09-17 21:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image0.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la deschiderea lucrărilor Congresului UDMRȘtiri din 17.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-deschiderea-lucrarilor-congresului-udmrGalerie foto Discursul premierului Florin Cițu la deschiderea lucrărilor Congresului UDMR [CHECK AGAINST DELIVERY] Florin Cițu: Bună ziua! Am auzit provocarea, domnule președinte, dragă Hunor. Vom sta la guvernare patru ani de zile. O să rupem acest ciclu, acesta este guvernul care va rupe ciclul din 2008: stăm la guvernare patru ani de zile. Provocare acceptată! Domnule președinte, stimați invitați, stimați delegați, mă bucur să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră și este o invitație pe care am acceptat-o cu plăcere. E şi normal să fie aşa pentru că aşa se intamplă cand ai alături un partener pe care ştii că te poţi baza. Stabilitatea e foarte importantă atunci cand vrei să construieşti ceva. Și ați văzut acest lucru, mai ales cand este vorba de guvernare. Pentru că indiferent de ce se intamplă, de negocieri, de dorinţele fiecăruia, este esenţial să ştii că la finalul zilei cel cu care discuţi, nu ameninţă, nu şantajeză, nu işi ia jucăriile şi pleacă acasă. UDMR este acest partener pe care te poţi bizui. Acum, mai mult ca oricand, trebuie să demonstrăm că avem o viziune clară despre cum trebuie să reconstruim Romania in actuala situaţie epidemică, cum putem proteja locurile de muncă, cum putem să facem noi locuri de muncă, cum putem să dezvoltăm economia, dar şi comunităţile locale. Am văzut cine este interesat de dezvoltarea comunităţilor, cine acţionează pentru ca oamenii să aibă canalizare şi drumuri asfaltate. Aşa se luptă in interesul celor care ne-au ales, aducandu-i in secolul XXI, nu punand beţe in roate. După 30 de ani de zile merită toți romanii să fie in secolul XXI. Politica trebuie făcută doar pentru a servi cetăţeanul. Poate e nevoie să ne reamintim acest lucru. Obiectivele mele nu s-au schimbat in aceste opt luni de zile, opt luni și jumătate. Știu sigur că nici ale dumneavoastră. Avem un program de guvernare care trebuie respectat, reformele vor continua. Vă garantez că se va intampla acest lucru. Nu există altă cale. Avem nevoie mai mult ca oricand de stabilitate. Suntem in plină pandemie, numărul de infectări creşte de la o zi la alta, avem creşteri de preţuri la energie şi la gaze. Pentru toate acestea romanii aşteaptă de la noi soluţii, soluţii pe care le avem şi pe care le vom implementa in această guvernare. Cum să lăsăm Romania fără guvernare in acest context? Cetăţenii romani, indiferent de etnia lor, aşteaptă de la clasa politică, performanţă, profesionalism şi bună guvernare. Tocmai de aceea, apreciez acum mai mult ca oricand responsabilitatea UDMR. UDMR a inţeles că prin cooperare şi dialog se pot face paşi importanţi in stabilitatea sistemului politic, se pot promova principii şi valori democratice. Sunt lucruri care trebuie recunoscute şi apreciate. Vă urez mult succes in cadrul lucrărilor acestui Congres! Koszonom szepen! 2021-09-17 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image19.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de schimbare a denumirii Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” București în Sala Ion CaramitruȘtiri din 16.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-schimbare-a-denumirii-salii-mari-a-teatrului-national-i-l-caragiale-bucure-ti-in-sala-ion-caramitruGalerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu la ceremonia de schimbare a denumirii Sălii Mari a Teatrului Național - I.L.Caragiale București in Sala Ion Caramitru [CHECK AGAINST DELIVERY] Domnule ministru, Stimați membri ai familiei, Onorată audiență, Mă gandeam acum - toţi l-am cunoscut pe maestrul Ion Caramitru ca actor, in filme sau pe scena Teatrului Național. Anul trecut, ca ministru al Finanțelor, l-am cunoscut și ca manager al Teatrului Național și aş vrea să spun că și ca manager era la fel de talentat cum era ca actor. Au fost rostite foarte multe cuvinte frumoase in această perioadă şi mesajul meu o să fie unul foarte scurt, pentru că orice și oricat aș spune eu, nu aș reuși să ilustrez ceea ce a insemnat Ion Caramitru pentru noi, romanii. Ştiu că redenumirea Sălii Mari a Teatrului Naţional din București in Sala Ion Caramitru este un gest mic, dar este un simbol prin care noi ne arătăm recunoștința pentru ceea ce a făcut Ion Caramitru in activitatea sa culturală. De acum, piesele jucate in această sală a Teatrului Național vor avea o insemnătate aparte și, astfel, moștenirea lăsată de domnia sa nu se va pierde niciodată. Mulțumim, Ion Caramitru! Aș vrea să vă propun in acest moment să ţinem un scurt moment de reculegere. Vă mulțumesc! 2021-09-16 15:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-16-04-19-22big_image_6_resize.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții companiei OMV PetromȘtiri din 16.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-companiei-omv-petromGalerie foto 2021-09-16 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-16-12-20-49big_image_7_resize.jpgPunctul de vedere al Guvernui referitor la dosarul de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parteȘtiri din 15.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/punctul-de-vedere-al-guvernui-referitor-la-dosarul-de-solutionare-a-conflictului-juridic-de-natura-constitutionala-dintre-parlamentul-romaniei-pe-de-o-parte-i-guvernul-romaniei-pe-de-alta-partePunctul de vedere al Guvernui referitor la dosarul de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, și Guvernul Romaniei, pe de altă parte 2021-09-15 16:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-15-04-03-40big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul energiei, ministru interimar al economiei, antreprenoriatului și turismului, Virgil Popescu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, la finalul ședinței de guvern din 15 septembrieȘtiri din 15.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-energiei-ministru-interimar-al-economiei-antreprenoriatului-i-turismului-virgil-popescu-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-raluca-turcan-la-finalul-edintei-de-guvern-din-3-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am avut astăzi, in ședința de guvern, două ordonanțe in primă lectură, dar despre care sunt sigur că vom avea dezbateri in perioada viitoare. De aceea am adus și i-am adus și pe cei doi miniștri, ai Muncii și Energiei și Economiei, să vină cu detalii. In primul rand, am discutat despre un proiect de ordonanță de urgență care stabilește că angajații din instituții publice din zona asistenței sociale vor trebui să facă dovada vaccinării sau, in caz contrar, să prezinte un test negativ sau dovada faptului că au trecut prin boală. Acesta este un proiect de ordonanță in primă lectură. Avem aici mai multe detalii pe care ministrul le va prezenta. Şi al doilea subiect, a doua ordonanță in primă lectură - este vorba despre compensarea prețurilor la energie și gaz și am avut o discuție foarte bună, in şedinţa de guvern de astăzi, am mandatat Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor să vină cu o formă finală. Aș vrea să fie completată forma și schema cu soluții pentru compensarea clienților non-casnici, pană acum am vorbit de clienții casnici, aș vrea să vorbim și de clienți non-casnici, in special IMM-uri, şi aici de aceea este nevoie de cele trei ministere. Ministerul Muncii trebuie implicat pentru că e vorba de compensare a consumatorului casnic și ne gandim cum să facem acest lucru cat mai simplu. Şi tot in ședința de guvern de astăzi am avut discuții despre plafonarea prețului la gaze. Am introdus această temă in dezbatere in guvern. Domnul ministru, impreună cu Consiliul Concurenţei, va discuta şi cu Comisia Europeană, sunt mai multe variante la care ne gandim, dar am vrut să avem și această variantă. Deci căutăm cele mai bune soluții pentru această perioadă in care prețurile au crescut, prețurile la energie și gaz au crescut pentru consumatorii casnici și cei non-casnici, in special pană in 31 martie. In același timp este important, bineințeles, am discutat despre un proiect pe termen mediu, pe care l-am mai discutat cu domnul ministru, să vedem cum creștem capacitatea de producție, conectivitatea, pentru că acestea sunt de fapt soluțiile pentru a avea prețuri mai mici pe termen mediu și lung. Acum incercăm sau acum venim cu soluții pentru această iarnă. Acestea sunt cele două ordonanţe de urgență pe care voiam să le prezint și pe care le-am dezbătut mult timp in ședința de guvern. Cei doi miniştri sunt aici, vor da detalii după aceea. Dacă sunt intrebări, in acest moment, pentru mine... Reporter: Bună ziua! Daţi-ne mai multe detalii legate de plafonarea prețului gazelor. Este o variantă pe care mergeți in continuare? La ce nivel s-ar plafona preţul...? Florin Ciţu: Aici este o discuție. Repet, am pus, de-abia acum, am inceput să ne uităm și la această soluție, avem deja soluții pentru compensare și asta voiam să avem - să ne asigurăm că in special clienții non-casnici şi casnici, deci IMM-urile şi persoanele fizice, nu vor plăti toată factura in această iarnă, și aici soluțiile le avem, eu zic că suntem 90%, urmează doar să ne gandim care e forma cea mai simplă, ca să nu trebuiască oamenii să completeze tot felul de formulare și așa mai departe. In ceea ce priveşte plafonarea la gaze, vreau să ne uităm la această soluție, dar pentru mine este important să nu distorsionăm foarte mult piața, pentru că, in momentul cand introduci o astfel de măsură, distorsionezi piaţa, motivația de a investi dispare pentru companii şi atunci vreau să vedem cum luăm această măsură să fie cat mai puțin invazivă in piață, dar trebuie să recunoaștem că, in acest moment, există o situație specială, care necesită măsuri speciale. Eu cred că cele trei ministere vor veni, pană săptămana viitoare, cu o soluție de compensare pentru clienții casnici şi non-casnici. Discuția despre plafonarea prețului la gaze, impreună, Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței, Comisia Europeană vor discuta. După cum știți, sunt mai multe țări din Uniunea Europeană care au discuții cu Comisia Europeană pe acest subiect. Reporter: La ce nivel s-ar plafona... Florin Ciţu: Nu avem incă aceste detalii. Haideţi să le luăm pe rand. Reporter: Domnule premier, președintele Senatului a sesizat Curtea Constituțională, a făcut anunțul astăzi, pentru că nu aţi venit cu propuneri de miniștri in 5 zile, așa cum prevede Codul administrativ pentru portofoliile rămase goale. Conform procedurii, vă rog să ne spuneți de ce nu aţi făcut aceste propuneri, in afară de faptul că, știm, interimatul poate dura 45 de zile și cum comentați demersul făcut de Anca Dragu. Florin Ciţu: Eu cred că doamna preşedintă a Senatului vrea să scoată USR de la guvernare, pentru că asta cere, de fapt. Constituţia este foarte clară şi inţeleg că doamna spune că trebuie să vin cu numiri de noi miniștri. Dacă se schimbă configurația Guvernului, nu pot fi miniştri de la USR PLUS. Deci doamna preşedintă ne spune să scot USR de la guvernare. Este un demers ilar cel puțin, dar - succes! Reporter: Bună ziua! Astăzi, Nelu Tătaru a avut niște afirmații destul de tranșante in ceea ce privește valul 4. In primul rand, a spus că țara noastră este luată prin surprindere, ca și in cazul valului 3, că ar trebui redirecționată atenția spre o testare sau vaccinare obligatorie pentru a evita supraaglomerarea a paturilor de terapie intensivă. De ce suntem din nou luați prin surprindere, avand in vedere că era un val anticipat incă de acum cateva luni și campania de vaccinare știam deja că nu a mers bine in perioada asta? Florin Ciţu: Domnul ministru al sănătăţii interimar m-a asigurat că deja sunt in plus 200 de paturi, din momentul in care a preluat acest mandat. Ştiţi foarte bine că am spus, chiar de la incheierea valului 3, că nu vreau să se modifice nimic in ceea ce privește paturile COVID și secţiile ATI. Am aflat, bineinţeles, după aceea că s-au modificat, sunt mai puține paturi decat erau inițial. Domnul ministru Cseke are acelaşi mandat din partea mea, să meargă către 1600 de paturi cat mai rapid in secțiile ATI. Bineințeles, toate resursele, așa cum am făcut și pană acum, vor fi alocate Ministerului Sănătății, dacă este nevoie. In Legea bugetului scrie foarte clar că Misterul Sănătății poate să realoce resurse in interiorul ministerului, dacă sunt cheltuieli pentru vaccinare. De exemplu, dacă au rămas 400 de milioane de lei necheltuiți, sunt alocați pentru campania de vaccinare prin intermediul medicilor de familie; aceștia puteau fi redirecționați pentru altceva. In același timp, m-am asigurat că se va face plata in această săptămană pentru centrele de vaccinare, se va face plata la zi și vom continua in acest sens in perioada următoare. Reporter: Deci practic spuneați că nu este nepregătit sistemul, ci pur și simplu nu s-a vaccinat destulă lume? Florin Cițu: Nu... Eu am spus tot timpul să fie 1.600 de paturi, nu suntem acolo, domnul ministru se va asigura că vor fi 1.600 de paturi. Dar domnul ministru abia a preluat acest minister, va corecta dacă sunt probleme, le va corecta intr-o perioadă cat mai scurtă. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intreb despre certificatul... Surse guvernamentale spuneau că astăzi va fi aprobat. V-ați răzgandit in privința...? Florin Cițu: Nu. Reporter: Sau de cand ar urma să fie aprobat și, mai ales, dacă va fi extins și pentru restaurante, de exemplu, ca să poată primi mai mulți clienți, pentru cafenele sau doar pentru evenimentele private, cum sunt nunți, botezuri? Florin Cițu: In primul rand, trebuie să fie adoptată hotărarea CNSU, ca apoi să fie hotărare de guvern in ședința de guvern. Direcția in care mergem este următoarea: nu vreau să mai inchidem activitățile economice peste 3 la mie și atunci, ca să rămană deschise aceste activități, trebuie să avem o formă de monitorizare. Certificatul verde, mai ales că acum avem și se poate verifica prin acest cod QR foarte simplu, este una dintre propuneri, incat aceste activități să rămană deschise. Deci restaurantele pot să rămană deschise, pe baza unui certificat verde - este o propunere, vedem dacă va fi aprobată in CNSU. Bineințeles, vorbim după aceea de personalul din restaurant - de exemplu trebuie să poarte mască tot timpul, deci sunt cateva condiții, dar pornind de la ideea de bază că nu vrem să mai inchidem activitatea economică peste 3 la mie. Acum avem și vaccin, avem și un mod de a verifica dacă cineva a fost vaccinat, dacă a fost testat sau dacă a trecut prin boală, avem acest certificat verde. Este un mod de a menține economia deschisă, dar, in același timp, de a păstra și anumite reguli. Reporter: Dar această propunere - indiferent de rata de incidență? Florin Cițu: Am spus peste 3 la mie. Reporter: Doar peste 3 la mie. Florin Cițu: Peste 3 la mie, da. Reporter: Şi, dacă imi permiteți o clarificare la intrebarea colegei mele: cate locuri, cate paturi disponibile sunt in acest moment la ATI in țară și in București? Florin Cițu: Dl. ministru mi-a spus că a suplimentat cu 200 numărul de paturi. Ştiu că erau 864, deci ar trebui să fie peste 1000 de paturi libere, in acest moment. Analiza o primesc la ora 3:00 in fiecare zi și o să văd atunci. Reporter: Şi in capitală știți cumva? Florin Ciţu: Ieri, cred că erau 20 de paturi in capitală libere, dar vă dați seama că lucrurile se modifică, pentru că se adaugă in fiecare zi paturi suplimentare, deci sunt locuri libere. Dar să știți că nu ar trebui să mă vorbim despre paturi la ATI, trebuie să discutăm despre campania de vaccinare. Ca să nu avem nevoie de paturi ATI, să nu avem nevoie de suplimentare, trebuie să avem lume să se vaccineze, e singura soluție. Noi putem să punem resurse, in continuare, pentru a avea paturi ATI, secţii COVID şi aşa mai departe, sau punem certificatul verde, dar nu aşa rezolvăm. Rezolvăm prin vaccinare, este singura soluție de a scăpa de pandemie, dacă vrem să scăpăm cat mai repede. Reporter: Dar apropo de vaccinare, vom vedea in perioada următoare şi alte ordonanţe de urgență prin care, spre exemplu, medicii, profesorii ar urma să fie obligaţi fie să se vaccineze sau să se testeze periodic? Tot prin ordonanţă de urgenţă? Florin Ciţu: Da, mergem in această direcţie. Vom vedea care este cea mai bună măsură. Clar vom cere testare. Ințeleg că personalul medical este deja vaccinat in proporție de 70%, dar vom dori să fie testați cel puţin. Vom vedea cea mai bună variantă. Acum, discuția este despre actul normativ care va fi preluat. Avem astăzi această ordonanță de urgență, cateva măsuri, vedem după aceea. Reporter: Deci tot prin ordonanţă de urgenţă. Asta era intrebarea. Florin Ciţu: Este o discuție. Reporter: Dacă imi permiteţi o completare. Testare pe banii lor? Florin Ciţu: In acest moment, aceasta este varianta. Reporter: Aceasta este, bun. Aş vrea să vă intreb legat de opiniile separate pe care le au preşedinţii celor două camere cu privire la acea sesizare la Curtea Constituțională. Aţi văzut cu siguranță ce s-a intamplat in parlament, avem şi o opinie a doamnei Dragu şi opinia domnului Orban trimise către Curtea Constituională, nu cele ale parlamentului, practic. Cum s-a văzut de aici, de la guvern, această diferență și cum se vede și in PNL, v-aş intreba? Florin Ciţu: Din punctul meu de vedere, trebuie respectată Constituția și vom vedea ce decide Curtea Consituţională. Reporter: Aşa zice şi domnul Orban. Florin Ciţu: Vom vedea, şi atunci vom merge la Curtea Consituţională, care ne va spune cine respectă Constituția. Reporter: Şi o mică precizare. Domnul Nazare spunea că, atunci cand au fost discuțiile pe PNRR, nu l-aţi luat şi pe el la negocieri. Adică era la Bruxelles, dar nu a mers şi el cu dumneavoastră la negocieri. Aşa s-a intamplat sau ce s-a intamplat mai exact cu privire la acele discuţii, că nu a participat şi el? A făcut o declaraţie. Florin Ciţu: Nu am ce să comentez aici, chiar nu am ce să comentez. Imi pare rău. Nu aţi spus nimic atunci, spune acum, mi se pare bizar, după nu știu cate luni de zile să vii să te plangi de ceva, cand nu ai spus nimic atunci. Mulţumesc. Este OK. Reporter: Singura ieșire din această criză politică in care suntem in acest moment ar putea s-o rezolve președintele Klaus Iohannis, cu o discuție tete-a-tete. Este declarația pe care a făcut-o astăzi președintele PNL, Ludovic Orban. Ați avut vreo discuție tete-a-tete cu președintele sau considerați că este necesară o astfel de discuție tete-a-tete cu președintele Klaus Iohannis, astfel incat să se iasă din această criză? Florin Ciţu: Domnul președinte decide dacă vrea să aibă o discuţie şi cu cine să aibă o discuție. Eu am spus și, vedeţi, de fiecare dată, soluția era una foarte simplă: un ministru al justiției, imediat, care să iși facă treaba și să nu obstrucţioneze actul guvernamental. Nu a fost acea soluție. Foarte bine. Era o altă soluție - retragerea moţiunii. Nici aceasta nu s-a intamplat. Vedem după aceea care sunt soluțiile pe masa, in viitor. Reporter: A fost pentru dumneavoastră o soluție să vă retrageți din fruntea Guvernului? Florin Ciţu: Niciodată. Eu nu sunt un om iresponsabil. Să arunci Romania in aer, să lași Romania fără guvern in prag de iarnă, cand avem deja vedeți cate probleme - valul 4, prețul la energie, urmează discuția despre salariul minim, bugetul pentru anul viitor. Să arunci Romania in aer...; Nu sunt iresponsabil, nu voi face acest lucru. Metoda Dragnea văd că este adoptată de alți colegi, dar nu va fi niciodată adoptată de mine. Reporter: Cateva completări pe un alt subiect, vă rog. Referitor la certificatul verde pentru evenimente, dacă ne puteți spune măcar de cand ar putea să intre in vigoare, avand in vedere că sunt persoane care au evenimente programate in perioada următoare și vedem că tot mai multe localități intră in carantină. Florin Ciţu: Cel mai tarziu săptămana viitoare. Reporter: Să fie adoptat in guvern? Florin Ciţu: Da, da. Reporter: Bună ziua! Aţi menționat restaurantele și de faptul că nu doriți să fie inchise afacerile, dar mergem in direcția in care au mers alte state. Italia, de exemplu, in mijloacele de transport in comun este solicitat acest certificat. Şi, dacă da, de cand vom avea o decizie pe acest subiect? Florin Ciţu: Am spus, săptămana aceasta vom mai avea discuții, in special cu INSP, cu Ministerul Sănătății, să vedem care este cea mai bună formulă. Vă spun preferința mea: așa cum am spus și in ceea ce priveşte școala, că vreau să fie cu prezență fizică, să găsim măsurile astfel incat să avem școală cu prezenţă fizică, așa vă spun că nu vreau să inchidem economia, nici inainte de valul 3, v-am spus că vom fi ţine economia deschisă. Este una dintre variante. Cat mai curand trebuie să venim cu această decizie, pentru ca oamenii să știe exact care sunt măsurile pentru atunci cand depășim un anumit prag sau 3 la mie. Reporter: Şi o completare, pentru că aţi spus că testarea se va face pe banii oamenilor... Florin Ciţu: In această variantă, in prima lectură. Reporter: Mulţi nu vor avea de unde să plătească, mai ales că sunt periodice, săptămanale. Florin Ciţu: In această variantă, suntem in primă lectură, asta inseamnă că mai dezbatem și vedem, așteptăm și alte soluții, din altă parte. Reporter: Soluţia ar fi ca statul să deconteze aceste...? Florin Cițu: Statul oferă gratuit vaccinarea. Este gratuită in Romania și nu este obligatorie, dar este gratuită. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, in luna august ați avut tot așa o intalnire cu ANRE, ministrul energiei, Consiliul Concurenței /.../și ați dat asigurări că nu veți plafona prețurile. Ați spus din capul locului: nu vom plafona prețurile, dar că veți definitiva o soluție pe termen scurt, cea de compensare a facturilor, care ați spus că va fi săptămana viitoare. Florin Cițu: Da. Reporter: Ce s-a schimbat de atunci pană astăzi? Are vreo legătură cu PSD, care a inițiat un proiect de lege pentru plafonarea prețurilor sau a anunțat că va iniția? Florin Cițu: Nu, nu are nicio legătură. PSD copiază. Multe dintre măsurile pe care le-am văzut la PSD sunt copiate după noi. Nu. Este ceea ce văd la nivel european. In Uniunea Europeană sunt mai multe țări, deja șase țări cred că sunt care vorbesc despre plafonarea prețurilor. Dacă se plafonează prețurile in toate țările din Uniunea Europeană și rămane Romania cu prețul cel mai mare, ar fi ciudat ca noi să fim țara care are cel mai mare preț și să suportăm noi toate costurile in această piață. Nu mai este o piață liberă, atunci. Dacă avem deja țări care iși plafonează prețurile, Romania nu poate să stea să se uite. Asta este diferența care s-a intamplat de atunci și pană acum. Reporter: Şi, dacă imi permiteți o altă intrebare, tot legată de creșterea prețurilor. Mai este o creștere alarmantă a prețurilor in piață asigurărilor. Este o criză foarte mare acum, incă un mare asigurator, liderul pieței asigurărilor și de RCA, City Insurance, este aproape de faliment. ASF ar fi trebui să supravegheze cumva. Astăzi se aștepta o decizie, nu a fost luată, de săptămana trecută... Florin Cițu: Sunt două ordonanțe de urgență in avizare. Am discutat și astăzi cu Consiliul Concurenței. Ar trebui să fie pe masa Guvernului săptămana viitoare, o ordonanță care se referă la prețuri și una care se referă la această situație a City Insurance, dacă se ajunge acolo, pentru a asigura că oamenii nu vor rămane să nu poată să-și... sau să că sau să aibă un claim și să nu poată fi acela plătit, deci ne asigurăm că vor merge mai departe, să plătească banii din fondul de garantare. Reporter: Două ordonanțe de urgență, ați zis? Florin Cițu: Da, sunt două, una pentru prețuri, este vorba despre prețurile... este in avizare, am ințeles, la Consiliul Concurenței, că este una in analizare și cealaltă... Reporter: Prețurile asigurărilor RCA? Florin Cițu: Polițele asigurărilor, da. Reporter: Ce vreți să faceți mai exact cu ele? Florin Cițu: Incă nu a ajuns la mine, vreau să văd forma finală și apoi vă spun ce vrea să facă. Este Consiliul Concurenței, m-a asigurat că sunt in avizare, cand o să văd forma finală, o să vedem despre ce este vorba exact. Reporter: Şi a doua, legată de City? Florin Cițu: Legată, dacă se intamplă ceva, să ne asigurăm că toți clienții sunt protejați, de fapt asta este ideea. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, recent, incă un avion presupus al contrabandiștilor din Ucraina a survolat neoprit de nimeni spațiul aerian roman și dacă data trecută avionul ucrainean se pare că ar fi fost depistat de poliția de frontieră, acum nici măcar nu a fost observat. Nu doar avioanele intră nederanjate de nimeni in țară, vedem și cocaină care trece de Constanța, care ajunge in cutii de banane etc. Aș vrea să vă intreb, in aceste condiții, ce șanse avem să convingem partenerii europeni că merităm să intrăm in Schengen, dacă aţi discutat cu miniştrii de resort și ce măsuri se vor lua pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete? Florin Ciţu: Am discutat de fiecare dată cu miniştrii de resort, m-au asigurat că alocă mai multe resurse şi că vor veni cu soluţii in perioada următoare. Aceasta este, de fapt, discuţia. Dar ştiţi foarte bine că pe partea de ANAF, de exemplu, este acea problemă cu scanerele și tot avem o discuție. Eu am propus de fiecare dată, şi cred că pană la urmă aceasta este soluţia, să ducem această discuție in CSAT și acolo să luăm o soluție care să fie implementată cat mai rapid. Reporter: Şi aş mai vrea să vă intreb pe un subiect care a inflamat destul de tare opinia publică. La deschiderea anului şcolar aţi apărut alături de primarul Popescu Piedone. Pentru multă lume şi in special pentru supraviețuitorii incendiului Colectiv, pentru rude, pentru victime, dansul este un simbol al lui impunității și al cinismului autorităților romane care gestionează lucrurile de o asemenea manieră, astfel incat tinerii ard de vii. Aș vrea să vă intreb dacă erați informat că dansul va fi la respectiva ceremonie și de ce nu aţi refuzat, puteaţi să participați la deschiderea anului școlar intr-o școală unde primarul de sector nu ridica atatea semne de intrebare. Florin Ciţu: Nu am fost informat. Am fost invitat de ministrul Cimpeanu și de doamna director la Gheorghe Lazăr, un liceu de elită, care şi-a asumat un program pilot. Așa a fost făcută invitația către mine, am luat-o ca atare şi am mers la eveniment. Mai multe nu am să comentez. Reporter: Aveţi vreun mesaj pentru rudele supravieţuitorilor care au... Florin Ciţu: Am spus și inainte şi o spun şi acum, justiţia trebuie să iși facă datoria și așteptăm cu toții ca justiţia să iși facă datoria. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aş reveni puțin la creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Cum veți ajuta companiile să treacă peste această creștere mare a prețurilor la gazele naturale și la energia electrică? Această lege privind consumatorul vulnerabil se referă doar la utilizatorii casnici şi această ordonanţă de urgenţă la fel... Florin Ciţu: Corect. Această ordonanță de urgență in această formă. Discuția pe care am avut-o astăzi, in şedinţa de guvern, a fost să completăm ordonanţa de urgență și cu consumatorul non-casnic, in special IMM-urile, pentru că există facilităţi pentru marii consumatori. Și va veni soluția și pentru consumatorul non-casnic, in aceeași ordonanță, cand va fi aprobată. Reporter: Ce compensare vor putea primi aceştia, ne puteţi spune? Florin Ciţu: Care dintre ei? Reporter: IMM-urile sau marile companii. Aceste creşteri se vor revedea şi in preţul alimentelor şi al bunurilor şi serviciilor... Florin Ciţu: Aici este ideea. Vom vedea care va fi forma finală. Ştim ce putem să facem pentru consumatorul casnic. Aștept soluţia de la Ministerul Energiei pentru consumatorul non-casnic, dar să fie in aceeași ordonanță. Da, trebuie să fie semnificativ pană la urmă. Şă știți, compensarea nu ajută scăderea prețurilor pentru că ele, costurile, sunt aceleași, doar cine ajustează... Plafonarea ajută, dar pe termen scurt, pentru că dacă prețurile continuă să crească in altă parte, există şi această soluție pe termen scurt. Pană la urmă, singura soluție pe termen lung este de a crește capacitatea de producție de energie in Romania și, de aceea, e nevoie de investiții. Și aţi văzut că sunt anul acesta. Deşi am avut un memorandum prin care am cerut 90% din dividendele tuturor companiilor, atunci cand au venit companii, și in special din energie, și au spus că vor pune la dispoziția Guvernului doar 50% din dividende, pentru că restul vor fi pentru investiții, am fost de acord. Dar am cerut, in același timp, ministerului să monitorizeze foarte bine ca acești bani să se ducă in investiți și nu vor rămane in cont pană la finalul anului. Dacă se intamplă așa ceva, anul viitor nu se va mai intampla, din partea mea, să reduc acea contribuție. Reporter: Şi dacă imi permiteţi o intrebare despre conflictul dintre Guvern și Parlament. Ce punct de vedere aţi transmis judecătorilor CCR astăzi sau ieri? Florin Ciţu: Guvernul a transmis un punct de vedere judecătorilor şi o să fie făcut public după această conferinţă de presă. O să il vedeţi public pe site-ul Guvernului, deci toată lumea poate să il citească. Reporter: A fost deja transmis? Florin Ciţu: Da, l-am semnat și Guvernul a transmis punctul de vedere către CCR. Este foarte simplu, veți vedea acolo. Mulțumesc mult de tot! Domnii miniștrii, dacă... Vă rog, doamna ministru al muncii pentru detalii pe ordonanţă. Mulţumesc! Raluca Turcan: Bună ziua! Inainte de a prezenta proiectele discutate astăzi in ședința de guvern, cred că sunt utile cateva mențiuni. Ştiu că există multă critică față de politică și nemulțumire, că există așteptări ale oamenilor pentru a trăi mai bine și sunt mulți oameni care incă o duc foarte greu in Romania. Şi ştiu asta pentru că de opt luni de zile vorbesc cu angajatori, cu angajați, cu şefi de instituții, cu simpli angajați sau funcționari in Ministerul Muncii sau instituțiile din subordine. Și vreau pentru toată lumea care astăzi așteaptă guvernare eficientă să transmit un mesaj și anume că prioritatea Guvernului și a Ministerului Muncii este să reducem sărăcia, să creăm bunăstare și să imbunătățim serviciile publice. In fața creșterilor de prețuri și a inflației cu care nu ne confruntăm doar noi, ci se confruntă toată Europa, singura soluție este să sprijinim rapid cu bani persoanele vulnerabile, să creăm locuri de muncă și să dezvoltăm investiții. In felul acesta putem absorbi șocul creat de creșterea prețurilor. Avem o revenire economică după cea mai grea criză din ultimii 100 de ani și, in acest context, avem 120.000 de locuri de muncă nou-create, avem cea mai mare sumă alocată investițiilor - de 21,3 miliarde de lei și, de asemenea, cu 33% mai mulți bani alocați investițiilor decat anul trecut. Şi acestea sunt cifre, nu sunt doar vorbe, sunt realizări concrete ale acestui guvern. Aceste lucruri le-am realizat impreună cu guvernul Cițu şi pentru romani. Ştiu că există dezamăgire față de clasa politică și că toată dezbaterea politică pare că trece intr-un con de umbră lucrurile importante, insă la Guvern, la Ministerul Muncii și la celelalte ministere lucrurile importante sunt urmărite. Direcția corectă pe care suntem este confirmată inclusiv de Standard and Poor's care spune in aceste zile că această criză politică nu va afecta consolidarea fiscală. Şi chiar dacă sunt probleme, acestea vor fi indreptate și nu pot fi indreptate decat cu creștere economică, investiții și locuri de muncă. Şi este esențial ca și societatea și Guvernul să urmărească marile probleme de pe agenda publică: vaccinarea și creșterile de prețuri - pe care le are toată Europa - dar, in același timp, in spate să meargă proiectele concrete și anume investiții și locuri de muncă. Primul proiect dezbătut astăzi in primă lectură in ședința de guvern este cel legat de centrele rezidențiale pentru servicii sociale. In ciuda accesului facil la vaccin, am constatat că există o diferență semnificativă intre gradul de vaccinare in randul personalului din centrele rezidențiale și cel al beneficiarilor. Și vorbim de angajați care intră in contact direct cu persoane care au probleme de sănătate, cum sunt persoanele cu dizabilități sau varstnicii, sau intră in contact cu copiii. Și, prin urmare, pot apărea situații in care persoane vulnerabile aflate in grija statului să fie puse in pericol exact de persoane care sunt plătite de stat pentru a le proteja. In cadrul serviciilor rezidențiale, de exemplu, destinate adulților cu dizabilități, aflate in subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului 90% dintre beneficiari sunt vaccinați, in timp ce personalul vaccinat este doar de 57%. Din numărul copiilor instituționalizați cu varste de peste 16 ani, 88% sunt vaccinați, in ceea ce privește personalul din centrele pentru copii, gradul de vaccinare fiind insă de 54%. Vaccinarea a redus numărul deceselor și al cazurilor grave. Virulența valului patru al pandemiei ne obligă să luăm absolut toate măsurile necesare pentru a proteja viața și sănătatea persoanelor aflate in centrele de persoane cu dizabilități, copii și bătrani. Prevederile nou introduse in ordonanța de urgență, care, in funcție de discuțiile cu Ministerul Justiției, poate să devină un proiect de lege, se referă la următoarele: obligația furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, de a solicita personalului din centrele rezidențiale, care desfășoară activități in contact direct cu persoanele beneficiare, să prezinte o dovadă a vaccinării impotriva virusului SARS-CoV-2 sau a vaccinării cu prima doză, rezultat negativ săptămanal pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 in urma efectuării unui test PCR sau cu antigen rapid. Și costurile testării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 vor fi suportate de către angajat, dacă persoana in cauză se poate vaccina. In cazul persoanelor care suferă de boli cronice sau alte afecțiuni pentru care nu se recomandă vaccinarea, atunci acestea trebuie să prezinte dovadă de la medicul de familie și costul aferent se suportă de către Direcțiile de Sănătate Publică. De asemenea, furnizorii de servicii sociale pot să solicite și confirmarea infectării cu virusul SARS-CoV-2 prin care se dovedește că angajatul se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării. Fac un apel la responsabilitate in randul angajaților din centrele sociale. Fără documente care să ateste una dintre cele trei situații - vaccinare, test săptămanal cu rezultat negativ sau dovadă că au trecut minimum 15 zile de la confirmarea infectării - angajații fie nu vor avea acces in centrele de servicii sociale, fie nu vor putea desfășura activități directe cu beneficiarii. Actul normativ de asemenea mai prevede posibilitatea ca angajatorul să poată să modifice temporar, in condițiile legii, atribuțiile din fișa postului. Nerespectarea de către furnizorii publici și privați a acestor prevederi reprezintă contravenție. Aș vrea să menționez că, in momentul de față, numărul persoanelor vulnerabile care beneficiază de servicii sociale in centrele de cazare este de peste 66.000 de persoane, dintre care peste 9000 sunt copii și peste 16.000 sunt persoane cu dizabilități. Al doilea proiect adoptat astăzi in ședința de guvern se referă la formarea și angajarea persoanelor care beneficiază de venit minim garantat, precum și a tinerilor care nu se află in sistemul de educație sau de ocupare. Această ordonanță de urgență a rezultat in urma campaniei destinate persoanelor vulnerabile desfășurate la inceputul anului, in urma căreia am constatat că mulți dintre beneficiarii de ajutor social, apți de muncă, nu se pot integra pe piața muncii pentru că fie nu au suficientă școală pentru a urma cursuri de calificare, pentru că nu au posibilitatea urmării unor cursuri de calificare sau poate că nu au nici motivația necesară pentru a se integra pe piața muncii. Prin reglementările adoptate astăzi, venim in sprijinul celor care vor să iasă din starea de vulnerabilitate și facem lucrul acesta prin acces la educație, calificare și prin două forme de ajutor: una este decontarea transportului pentru cei care doresc să meargă la școală și a doua este prelungirea ajutorului social pentru cei care se angajează pentru 24 de luni. Așadar, această ordonanță de urgență adoptată astăzi prevede menținerea acordării ajutorului social pe o perioadă de incă șase luni de la data incadrării in muncă a unei persoane aptă de muncă, cu condiția incheierii unui contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni. In cazul in care contractul de muncă al unui beneficiar incetează din inițiativa angajatorului, in mai puțin de 24 de luni, sumele acordate cu titlu de ajutor social nu se constituie debit, insă dacă acest contract de muncă se incheie inainte de 24 de luni din motive imputabile angajatului, sumele acordate cu titlu de ajutor social vor fi recuperate din intreaga perioadă. De asemenea, se oferă posibilitatea ca persoanele din familiile beneficiare de ajutor social, in funcție de recomandările formulate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, să urmeze programe de tipul A doua şansă sau Şansă la şcoală. Vreau să știți că refuzul de participare la cursuri de educație puse la dispoziție de către AJOFM, in acord cu inspectoratele școlare județene, conduce la suspendarea ajutorului social. De asemenea, dacă există astfel de cursuri și necesarul sau cerința este mai mare decat numărul de cursuri A doua șansă, atunci in comun cu inspectoratele școlare județene, in anul următor se suplimentează cursurile de tipul A doua șansă. De asemenea, vreau să menționez faptul că vom deconta transportul pentru cei care urmează cursul de tipul A doua șansă pentru o distanță mai mare de 5 km de locuință. Această sumă este de 500 de lei pe persoană per semestru școlar și am mai introdus, de asemenea, obligativitatea prezentării la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, atunci cand aceste persoane beneficiare de ajutor social sunt solicitate și cand li se oferă posibilitatea urmării de cursuri A doua șansă sau de angajare. Refuzul de a se prezenta la AJOFM-uri, de asemenea, conduce la suspendarea ajutorului social. Vreau să știți că numărul potențial de beneficiari este de 10.000 de persoane anul acesta și estimăm ca pentru anul viitor se fie de 5.000 de persoane. Tot in aceeași ordonanță de urgență am extins grupa de varstă pentru categoria tinerilor din afara sistemului de educație și de ocupare, in loc de 16 - 25, am extins la 16 - 30 de ani, ceea ce le dă posibilitatea urmării unor cursuri de calificare și de formare finanțate pe fonduri europene atat in actualul exercițiu financiar, cat și in următorul exercițiu financiar și aici vorbim de aproximativ 5 milioane de lei anul acesta, bani pe care ii va suporta Ministerul Muncii prin bugetul asigurărilor de șomaj, din proiecte europene. Anul acesta vor fi angajate 2.000 de persoane care vor primi compensare la salariu de 2.250 de lei, iar pentru anul viitor avem deja antamate proiecte pentru angajarea a 12.000 de persoane. Inchei spunandu-vă că această prioritate de creștere a ocupării este necesară, intrucat rata neocupării in randul persoanelor tinere in Romania este cu patru procente peste media Uniunii Europene. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, nu ştiu ce revenire economică vedeţi cand ne uităm la deficitul uriaş, datoria publică, de asemenea, in creștere, mă mai uit la salariile și pensiile care au inghețat și multe alte măsuri, dar, in fine, ideea e următoarea: pentru că vorbeaţi și de măsuri bune pe care le-ați aprobat astăzi, mă gandesc acum la prețul pentru testele rapide, de exemplu, pentru că vor fi obligaţi acești oameni din centrele rezidențiale să se testeze periodic. Sunt plafonate, vor fi plafonate prețurile pentru aceste teste? Pentru că ne așteptăm ca evident ele să crească. Raluca Turcan: In primul rand vreau să accentuez mesajul pe care l-a transmis și premierul. Pentru angajații centrelor de asistență socială vaccinarea este gratuită și ei sunt plătiți de către statul roman sau sunt plătiți pentru a avea grijă de persoane aflate in situații dificile, cu probleme de sănătate, de abandon. Așadar vaccinarea este gratuită. Dacă se refuză vaccinarea din motive care nu țin de sănătate, fără să existe recomandare de la medicul de familie, atunci costul acestor teste va fi suportat personal. Acesta este sensul ordonanței pe care noi am discutat-o astăzi in prima lectură și este in acord cu ceea ce se intamplă in toate statele din jurul nostru. Vaccinarea este gratuită și s-a demonstrat științific că vaccinarea contribuie la scăderea deceselor și, de asemenea, la scăderea numărului de cazuri grave. Deci este obligația noastră să apărăm sănătatea oamenilor care se află in grija statului sau care sunt beneficiari de asistență socială. Vă rog, dacă mai aveți altă intrebare. Reporter: Sigur, voiam să vă intreb și despre pensia medie a care a crescut cu 11 lei, caștigul salarial mediu brut, salariul brut deci mediu pe economie cu un leu. Cum vi se pare, de unde pot plăti oamenii toate aceste facturi uriaşe și mancarea din ce in ce mai scumpă, in condițiile in care pensia a crescut cu 11 lei? Ce puteţi lua dvs. de 11 lei? Raluca Turcan: Aș vrea să clarific cateva lucruri. Creșterile de prețuri sunt valabile in toată Europa, nu sunt valabile doar pentru Romania. Romania, insă, spre deosebire de alte state, are creștere economică, are 120.000 de locuri de muncă nou create de la inceputul anului. De asemenea, are proiecte demarate pentru imbunătățirea calității serviciilor publice și pentru marile reforme in sistemele de pensii și de salarizare. Acestea sunt lucruri concrete. Pentru cei aflați in situație de vulnerabilitate, la solicitarea noastră expresă, Parlamentul s-a mobilizat și a reușit să voteze o lege, pe care noi am trimis-o la Parlament in luna martie, care a zăcut blocată in Parlament din luna martie, astfel incat să putem să ii sprijinim direct, țintit pe cei aflaţi in situație de maximă vulnerabilitate, in situație de sărăcie energetică. Iar Legea consumatorului vulnerabil, pentru prima dată intr-o țară aflată in situație dificilă economic, a fost pregătită pe masa decidenților să fie pusă in practică. Ce mă deranjează insă mai mult - și aici sper să beneficiem de sprijinul dvs. - este că această lege a fost votată in urmă cu o săptămană şi jumătate cu mare tam-tam făcut de către toate partidele politice, insă nici acum raportul final votat in Parlament - și v-o spune un om care are experiență politică parlamentară de 16 ani - nu este public asumat, astfel incat fiecare să știe ultimul detaliu din această lege care a fost votată in Parlament. Deci vă cer, prin intermediul dvs., să ne mobilizăm ca această Lege a consumatorului vulnerabil să fie transmisă rapid la promulgare, astfel incat noi să putem să venim cu normele de aplicare și, ulterior apariției acestei legi, prin Ministerul Energiei să completăm partea de sprijin pentru consumatorul casnic care nu intră in categoria persoanelor vulnerabile și de asemenea pentru consumatorul non-casnic. Dacă mai aveți alte intrebări... Reporter: Eu intrebam dacă vi se pare... Raluca Turcan: V-am răspuns. Reporter: Dacă vi se pare echitabilă creşterea veniturilor pensionarilor şi salariaţilor din Romania in raport cu creşterea preţurilor. Raluca Turcan: V-am răspuns la intrebare. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o singură intrebare. Dacă aţi transmis astăzi sau dacă aţi avut o opinie in şedinţa de guvern vizavi de acest proiect de lege, proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează aceste compensaţii pentru energie şi care cumva se invart in jurul unui consum mediu de 55 kilowaţi, ceea ce inseamnă foarte puțin din calculele analiștilor, adică vreo 30 de lei pentru o factură. Raluca Turcan: Toate detaliile legate de partea de consum de energie vor fi oferite de colegul meu, domnul Virgil Popescu, iar astăzi, in ședința de guvern, da, am accentuat ceea ce am transmis și aici, la această conferință de presă și anume că cele trei ministere - Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor - au obligația să se mobilizeze pentru un cadru normativ coerent, astfel incat toţi cei care sunt afectați direct de aceste creșteri de prețuri să poată să primească sprijin din partea statului. Reporter: Nu m-aţi lămurit dacă considerați că trebuie sau nu. Raluca Turcan: Am răspuns. Mulțumesc! Reporter: Vizavi de ordonanță, in mediul rural cel mai mult sunt afectați... Vorbeați de niște cursuri pentru tineri peste 16 ani, cei care au abandonat școala pentru că nu işi permit in continuare să urmeze acele cursuri, care oricum ar fi acoperite de stat, lucrează ca zilieri și foarte mulți intră in zona de activități ilegale sau chiar, știu eu, se lasă angrenați in tot felul de alte joburi care nu pot fi urmărite de stat. Exact, cum vor fi atrași acești tineri la alte cursuri, la fel de gratuite ca și urmatul școlii? Sunt tot felul de școli profesionale, ei le abandonează din cauza sărăciei, din cauza lipsei de bani, din cauza lipsei de incurajare din partea familiei. Cum vor fi angrenați inspre tot un tip de cursuri? Raluca Turcan: Mulțumesc pentru intrebare! Răspunsul este simplu: prin concentrare pe necesitatea atragerii acestor oameni in piața muncii. Reporter: Deci li se va promite o slujbă, practic, la finalul... Raluca Turcan: Pentru că prin toate proiectele pe care le-am demarat la Ministerul Muncii, structura instituțională funcționează in felul următor: Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă radiografiază necesarul de locuri de muncă, in urma discuțiilor cu angajatorii, analizand cererea de locuri de muncă. Cei care așteaptă un loc de muncă și se manifestă in diferite forme, fie sunt in sistemul de șomaj, fie sunt in sistemul de asistență socială, fie nu sunt inregistrați, primesc direct prin informație rapidă de la Agențiile Județene toate datele legate de cursurile de calificare existente și care pot fi folosite pentru a accesa locurile de muncă așteptate de angajator. Această platformă și acest dialog va fi realizat in format digital, pentru că proiectul deja este definit in Planul Național de Redresare și Reziliență și deja conturat. Noi am inceput in acest moment cu resursele pe care le avem, in sensul in care stăm de vorbă cu angajatorii și, dacă vedeți in fiecare zi fac asta, angajatorii, angajații radiografiem necesarul și ii ducem spre piața muncii. Insă partea cea mai bună este că tot acest dialog va putea fi realizat in format digital și atunci, firesc, că și cei care se află in mediul rural și sunt in căutare de loc de muncă vor putea fi direcționați spre piața muncii. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o completare... Raluca Turcan: Vă rog! Reporter: Ca o clarificare, vă dau un caz concret al unui adolescent, caz pe care l-am documentat personal, abandonase școala pentru că nu era incurajat nici de familie și nu a fost nici de profesorii de la școală, lucra ca zilier in construcții. Caștiga mult mai bine lucrand ca zilier la negru in construcții decat la stat. Cum veţi atrage un astfel de adolescent in sistem? Avea undeva pe la 3.000 de lei pe lună, lucrand la negru, lucrand ilegal și fără niciun fel de calificare și fără niciun fel de curse și negandindu-se nici la viitor. Raluca Turcan: O să fiu foarte tranșantă, sper să nu mă coste, imprimandu-le bine in cap că munca la negru le dăunează profund, pentru că ei nu răman tineri o veșnicie. Ei vor ajunge pensionari, iar muncind la negru nu contribuie la sistemul de pensie, muncind la negru nu pot să acceseze un credit ca să se dezvolte personal, de asemenea muncind la negru il pun in dificultate și pe angajator, care creează o competiție neloială cu alți angajatori și care poate să fie amendat de campaniile intense pe care le face Inspecția Muncii in teritoriu pentru a combate munca la negru. Și, de asemenea, vreau să știți că vom veni cu un act normativ prin care definim foarte clar ceea ce inseamnă muncă subdeclarată, pentru că, in afară de munca la negru, există și munca la gri, să creștem atribuțiile inspectoratelor teritoriale de muncă, să poată să acționeze mult mai prompt in teritoriu, și, de asemenea, să creștem și nivelul sancțiunii pentru cei care acceptă să folosească munca la negru. Reporter: Doamna Turcan, referitor la ordonanța de urgență discutată astăzi in primă lectură cu centrele rezidențiale, aș vrea să vă intreb dacă nu incalcă Constituția, in primul rand, această prevedere. Raluca Turcan: Nimeni nu iși dorește să incalce Constituția, insă cu toții ne dorim să salvăm vieți și să apărăm sănătatea oamenilor, mai ales a oamenilor care se află in sistemul de stat. Și vreau să știți că discuțiile cu Ministerul Justiției sunt foarte aplicate, astfel incat varianta legislativă cu care venim să fie una constituțională. Noi, din toată jurisprudența, să spunem, creată pană acum, avem convingerea că poate fi luată această măsură prin ordonanță de urgență. Dacă există cel mai mic risc de a nu fi constituțională o ordonanță de urgență, atunci luăm in calcul să ne asumăm un proiect de lege care, sper eu, să fie susținut rapid in Parlament de către o majoritate parlamentară responsabilă. Reporter: Din punctul dvs. de vedere, ingrădește dreptul la muncă această ordonanță de urgență pentru angajații din centrele rezidențiale? Raluca Turcan: Exclus. Atat timp cat noi permitem angajatorilor să poată să redimensioneze schema de angajați, pe o perioadă temporară, inseamnă că noi dăm posibilitatea și angajatorilor, și angajaților... Reporter: /.../ centrele rezidențiale care vor avea nevoie de certificat verde, doamna ministru... Raluca Turcan: Vă rog să nu mă intrerupeți, că nu ne ințelegem și nu pot... Vă rog. Reporter: Păi, tocmai. Aș vrea să revenim la centrele rezidențiale, unde angajații vor fi nevoiți efectiv să aibă certificatul verde in momentul in care merg la muncă. Raluca Turcan: Mulțumesc că mă lăsați să imi inchei ideea și vreau să fie foarte limpede: acest act normativ dă posibilitatea angajatorilor să iși reașeze schema de personal, astfel incat cei care nu sunt vaccinați, dar, să spunem, sunt in imposibilitate să iși plătească testul, dar vor să lucreze in continuare, eventual să aibă și acces la beneficiari, să se ducă să lucreze temporar in altă parte. In funcție de cat durează acea mutare temporară, ei au posibilitatea să se vaccineze. Au posibilitatea să se vaccineze. Reporter: Adică să se facă un soi detașare intr-o altă instituție...? Raluca Turcan: Nu, in aceeași instituție. Cred că am fost foarte limpede... Reporter: Păi, nu, nu se ințelege foarte bine dacă merg in aceeași instituție, intr-un alt departament, unde pleacă angajații care nu vor efectiv să se vaccineze și nici nu au posibilitate financiară să iși facă test săptămanal? Raluca Turcan: Răspunsul este același, și nu mă veți determina să dau un alt răspuns, pentru că textul legal este unul foarte clar. Angajatorul are posibilitatea ca, in urma discuției cu angajatul, să reașeze temporar schema de personal, astfel incat să dea posibilitatea angajatului ca intr-o perioadă scurtă de timp să se vaccineze. Reporter: Angajatorul, adică statul, cum verifică fiecare angajat in parte care este vaccinat, care a trecut prin boală, și odată la cat timp se face acest lucru? Raluca Turcan: Tocmai am explicat, o iau de la capăt? Se verifică pur și simplu. Sunt obligați, așa cum am menționat de la inceput, am vorbit jumătate de oră. O iau de la capăt. Am spus că sunt obligați să facă dovada unor documente, angajații. Reporter: Cand? in momentul in care intră ordonanța de urgență in vigoare, săptămanal, lunar, o dată la șase luni...? Raluca Turcan: Evident, niciun act normativ nu se aplică retroactiv. Mai aveți alte intrebări? Reporter: Aș vrea, dacă imi permiteți, o intrebare legată de ce spune colega mea. Deci, dacă aproape jumătate sunt nevaccinați... Raluca Turcan: 57%... Reporter: ... da, și unii dintre ei nu vor avea sau nu vor vrea să plătească aceste teste, ați luat in considerare posibilitatea să nu mai aibă cine să lucreze cu acei oameni cu dizabilități? Adică o să fie un deficit mare de personal. Raluca Turcan: Noi avem convingerea că, așa cum s-a intamplat și in alte sisteme, conștientizarea oportunității de vaccinare va da rezultate și că numărul angajaților vaccinați va crește in centrele rezidențiale. Reporter: Deci vă bazați pe faptul că ei se vor vaccina, totuși ca să poată să continue să lucreze. Raluca Turcan: Opțiunea pentru vaccinare este una deschisă, pe care orice om rațional este obligat să o ia in considerare, intrucat asta este soluția pentru a salva vieți, pentru a diminua impactul unei boli. Mulțumesc! Virgil Popescu: Așa cum am promis, astăzi, in prima lectură am venit cu proiectul de ordonanță de urgență cu privire la compensarea sau subvenționarea consumatorilor casnici. Inainte de ora 12:00, am avut o intalnire la ora 11:00 cu Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii tocmai pentru a discuta impreună cu reprezentanții IMM-urilor despre posibilitățile și schemele de ajutor pentru și pentru IMM-uri, așa că suntem in discuții, contact permanent. Am solicitat asociațiilor furnizorilor, așa cum au venit cu profilul consumatorilor pentru clienți casnici, să vină și cu profilul consumatorilor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, pentru că pregătim și o schemă de ajutor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii. Dar, astăzi, am prezentat in guvern schema de ajutor, de subvenționare, de compensare, cum vrem să ii zicem, pentru energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici. Am plecat de la ideea că in piața concurențială avem o ofertă minimă, un preț minim de referință, este prețul minim de referință pe care eu l-am spus de atat timp, este prețul oferit de către o companie, nu ii mai dau numele astăzi, care este mai mic decat prețul reglementat la 31 decembrie 2020, deci vorbim de un preț concurențial mai mic decat prețul reglementat la sfarșitul perioadei de reglementare. Avem o bază de pornire, o bază minimă și avem un preț mediu in piață, care este la in jurul cifrei de 82 de bani pe kilowatt, vorbim cu toate taxele incluse, deci practic avem un preț mediu și sunt foarte mulți, inclusiv mari furnizori de energie sub acest preț, puteți verifica pe comparatorul de prețuri, cu oferte incepand cu data de 1 noiembrie, vorbim de 1 noiembrie. Deci avem două referințe: referință minimă, cel mai mic preț din piața concurențială, care este 64 de bani prețul mediu și prețul mediu din piața concurențială care este 82 de bani. Această diferență de 18 bani pe kilowatt la consumator, această diferență va fi subvenționată in totalitate de către stat din bugetul statului și avem mai multe tranșe de consumatori. Avem consumatori intre 30 de kW și 200 de kW lunar. Vorbim practic pentru romanii care consumă intre 30 și 200 de kW. Poate vă intrebați de ce e un prag de 30 de kW, pentru că acest prag de 30 de kW inseamnă că acolo avem casă nelocuită sau locuințe de vacanță, ori acest lucru nu are absolut niciun rost să subvenționăm case nelocuite sau case de vacanță, deci nu stau acolo, cu un consum atat de mic. Peste 200 de kW considerăm că nu mai este un consum mediu, este un consum destul de mare, deci practic nu mai vorbim de oameni cu venituri medii. Am incercat să facem un echilibru, o egalitate intre consum mediu și venitul mediu. Intre 30 de kW și 200 kW vorbim de 5.172.193 de gospodării. Dacă inmulțim cu - vă dau statisticile de la Ministerul Muncii, 2,5 persoane pe gospodărie, vorbim de aproape 13 milioane de romani care vor beneficia de acest ajutor pentru energia electrică. Cine nu va beneficia in afară de cei sub 30 de kW consum, practic nu vor beneficia consumatorii vulnerabili, lor li se va aplica Legea consumatorului vulnerabil, deci cei sub 30 de kW și cei care sunt vulnerabili nu vor beneficia de efectele acestei ordonanțe și vulnerabilii vor merge pe Legea consumatorului vulnerabil și vor primi de acolo această subvenție. Cum vrem să funcționeze practic intreg acest mecanism? Atat la energie electrică cat și la gaze - o să vă spun și despre gaze cum va fi subvenția - practic la sfarșitul fiecărei luni furnizorii vor emite facturile, vor trece acest discount diferențiat in factură, vor intocmi niște borderouri automat din sistemele informatice, pe care le vor prezenta in declarațiile de la buget, de la ANAF, in declarațiile de taxe și impozite și li se vor scădea direct din declarațiile la taxe și impozite. Practic, nu dorim ca cineva să fie pus pe drumuri, nu dorim ca romanul să fie pus să se ducă după adeverințe ca să demonstreze că are un venit mediu sau un consum mediu, automat toți cei care sunt incadrați intre această plajă de consum intre 30 și 200 kW, vorbim de 13 milioane de romani vor beneficia de această subvenție. La gaze naturale, am luat un preț de referință, care este un preț mai mult decat dublu față de anul trecut, de 255 de lei pe kW, ca preț de referință, iar acolo avem alte tranșe de consum. Avem tranșă de consum de la 100 la 300 de metri cubi consum anual. Trebuie să știți că dintr-un consum anual la gaze naturale, vorbim de 60-70%, se consumă pe perioada de iarnă, restul, in perioada de vară, consumul este foarte mic, spre deosebire de energie electrică, unde vorbim de consum cat de cat liniar. Intre 100 și 300 de metri cubi vorbim de o garsonieră, intre 300 și 600 de metri cubi vorbim de un apartament cu două camere, intre 600 și 900 de metri cubi vorbim de un apartament cu trei camere, intre 900 și 1.100 de metri cubi vorbim de un apartament cu patru camere pană in 100 de metri pătrați, in jur de 100 de metri pătrați, și intre 1.100 și 1.200 de metri cubi vorbim de locuințe, inclusiv case individuale, pană in 120 de metri pătrați. Toate aceste tipuri de locuințe, unde locuiesc romani care au veniturile, zicem noi, pană in plaja medie, vor beneficia de un ajutor in sumă procentuală fixă de 25% din valoarea facturii. Pentru gaze naturale, deci vorbim de 25% suma fixă, in funcție de consum, se aplică la fel, la final, pe factură și tot dand in jos, stornand 25% din valoarea facturii cu tot cu TVA. Pentru energie electrică avem această diferență intre prețul mediu din piață și prețul minim din piață. Această referință de preț mediu atat la gaze naturale, cat și la energia electrică poate fi, evident, updatată in funcție de evoluția pieței. In ordonanța de urgență am propus, prin ordin comun al miniștrilor, plus Autoritatea de Reglementare in Energie, pentru că acolo se știu exact, se centralizează toate datele de prețuri. Pe scurt, cam acesta este sistemul pe care l-am propus. Nu mi se pare un sistem destul de complicat, mi se pare un sistem foarte simplu. Incerc, așa am incercat tot timpul, să găsesc cea mai debirocratizată soluție in așa fel incat să nu punem oamenii pe drumuri și in așa fel incat totul să se poată face cat mai ușor. Dacă dumneavoastră aveți intrebări. Ştiu că sunt multe intrebări, de aceea vă aștept. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm, la electricitate, pentru că este un pic mai dificil de ințeles mecanismul, să ne dați un exemplu concret. Cat dintr-o factură... Virgil Popescu: Prețul in piața.... și un avantaj și incă un lucru bun prin acest mecanism pe care il facem la electricitate va fi că toți cei care au un furnizor de electricitate, care are preț mai mare de prețul mediu, care, v-am spus, la 1 noiembrie este 82 de bani, care are prețul mediu de 82 de bani pe kilowatt sau 820 de lei pe megawatt, dar nu vorbim de consumul de megawați aici, va fi stimulat să iși caute și in piața concurențială - și găsește foarte mulți, credeți-mă, găsește foarte mulți și nu vorbim numai de cel mai mic, vorbim de foarte mulți - va fi stimulat să iși găsească şi să se mute la un alt furnizor care are prețul mai mic. De ce este stimulat? Pentru că valoarea fixă de 18 bani va fi procentual mult mai mare din factură dacă prețul lui de energie electrică este mai mic. Valoarea va fi mai mică per total, valoarea lui de energie electrică, dar discountul va fi, din punct de vedere procentual, mai mare. Deci dăm inclusiv un avantaj pentru romanii care vor să se mute, care iși caută un furnizor, să plece de la furnizorul pe care il are, care este peste prețul mediu din piață, să se mută sub prețul din piață. De exemplu, la un consum, să zicem, de 100 de kW, factura la un consum de 100 de kW la 82 de bani kilowatt-ul este de 82 de lei, cu tot cu TVA, 82 de lei. Din această factură se scad 18 bani inmulțit cu 100 de kW, se scade 18 lei. Deci, practic, el la 100 de kW plătește 64 de lei, atat cat ar fi plătit dacă ar fi in portofoliul celui mai mic furnizor din piață. Reporter: /.../ Virgil Popescu: Practic, el, la 100 de kilowați, plătește 64 de lei, atat cat ar plăti dacă ar fi in portofoliul celui mai mic furnizor din piață. Reporter: Dacă este la cel mai mic furnizor? Virgil Popescu: Dacă este la cel mai mic furnizor, i se scad in continuare 18 lei. Reporter: /.../... Virgil Popescu: Da, exact, exact, da. Ii stimulăm să iși caute cel mai bun furnizor, stimulăm și concurența in piață, in așa fel incat să poată să conștientizeze că, dacă găsește un furnizor mai bun, și caștigă in această perioadă de iarnă. Stimulăm și concurența in piață. Reporter: Și v-aș mai ruga să ne spuneți care este situația pe care o aveți in momentul de față legat de cați oameni sunt acum in concurențială și cați au rămas pe sistemul vechi, pentru că știm că a fost o intreagă nebuneală cu trecerea pe piața concurențială... Virgil Popescu: E vorba de serviciul universal. Prețul serviciului universal este sub acest preț mediu pe care vi l-am dat acum, de 82 de bani. Beneficiază absolut toți romanii, indiferent că au un furnizor in piața concurențială sau un furnizor pe serviciu universal. Deci, absolut toți beneficiază, nu are absolut nicio importanță că sunt in serviciul universal acum sau in serviciul concurențial, să ii spunem așa. Reporter: Pentru că ați făcut un calcul... Virgil Popescu: Am făcut un calcul simplu la 100, ca să fie exact... Reporter: ... la 100, ați făcut și pe cat, pană unde ar putea merge acest discount?, ca procent? Virgil Popescu: Păi, nu, discount-ul este fix, discount-ul este fix de 18 bani de kilowatt, in funcție de cat consumă, dă o anumită valoare. Valoarea aceea de consum se scade dintr-o sumă de factură care este mai mare sau mai mică. Dacă suma de factură, și aici colega dumneavoastră a spus foarte bine, dacă este la cel mai mic furnizor, 18 bani din 64 - scade sub prețul acela minim, 18 lei din 82 te duce la 64. Deci, plătește mai puțin cu cat are un furnizor mai bun. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Aș reveni cu intrebarea adresată premierului: cum veți ajuta firmele pentru a trece peste aceste scumpiri, ținand cont că prețul gazelor naturale și al energiei electrice se văd in prețul produselor bunurilor și serviciilor? Virgil Popescu: Aveți perfectă dreptate, aici vorbim de două linii. O linie pe termen mediu și o linie pe termen scurt. Linia pe termen mediu am gandit-o deja și am lansat acel program care este in finalizare de evaluare - Electric-Up. In sensul, companiilor, IMM-urilor, in acel Electric-Up, li se subvenționează 100% pană la 100 de kilowați, pentru autoconsum, să iși instaleze panouri fotovoltaice, in așa fel incat să scadă consumul. Practic, le dăm bani să iși instaleze o unitate de producere a energiei electrice, care, evident, are cost zero din punctul de vedere al prețului energiei. Asta vorbim de termen mediu, și aici vreau să dau o veste bună: am luat decizia, la nivelul ministerului, să finanțăm absolut toate proiectele care au fost depuse, deci nu numai cele pentru care a fost alocat inițial un buget, o să mărim bugetul, pentru că, prin creșterea certificatului de CO2, au crescut și banii alocați pe aceste proiecte. Și, vom dezvolta proiecte de acest tip, de eficiență energetică, in așa fel incat să incercăm să ii ajutăm să iși adapteze inclusiv instalațiile de producție, să investească in echipamente mai puțin energofage. Pe termen scurt, trebuie să trecem această iarnă. Și, atunci, gandim și lucrăm, in momentul de față, la o schemă de ajutor, și o să avem o intalnire și cu Consiliul Concurenței, pentru că la intreprinderile mici și mijlocii, la companii in general, trebuie să avem grijă să respectăm regulile concurenței, și o să scoatem o schemă de ajutor. Nu pot să vă zic că va fi exact ca aceasta, pentru că vreau să știu exact și am cerut furnizorilor profilul de consum al IMM-urilor, pe clase de consum, pentru că sunt convins că nu găsim IMM-uri cu consum de 50 de kilowați, și atunci trebuie să ne ducem in alte plaje. Și o să venim cu un ajutor pe fiecare clasă de consum, in funcție de datele pe care le vom avea și de numărul total de intreprinderi mici și mijlocii. Cert este că suntem hotărați ca, incepand cu data de 1 noiembrie, să avem două legi care intră in vigoare - una pentru consumatorul casnic și una pentru intreprinderile mici și mijlocii. După cum știți, marii consumatori de energie au deja o schemă de ajutor. Reporter: Această schemă de ajutor va fi un proiect de lege care va merge in parlament sau va fi o... Virgil Popescu: Nu, nu. Vorbim de ordonanță de urgență pentru că este urgență să protejăm atat romanii, cat și intreprinderile mici și mijlocii in această iarnă. Nu stăm. Ea va ajunge ulterior in parlament, putem discuta pe baza ei in parlament. Și, dacă e cazul, in parlament și sunt idei bune, eu sunt foarte receptiv și o putem ajusta din mers. Reporter: Dvs. sunteți de acord cu plafonarea prețurilor. Astăzi, Partidul Social Democrat a inițiat un proiect de lege, premierul a spus că a deschis acest proiect in ședință; dvs. personal sunteți de acord cu plafonarea... Virgil Popescu: Eu mi-am spus punctul de vedere. După mine, dacă vorbim strict de plafonarea prețului, inseamnă un semnal in piață că nu se dorește investiție. O plafonare a prețului inseamnă o descurajare a investitorilor de a veni să investească in Romania și de a produce atat energie electrică, cat și a extrage gaze naturale, știind că nu pot să vandă la prețul pieței. Deci eu, personal, nu sunt un adept al plafonării prețului. Acum, că vorbim, pană la urmă, indirect, modalitatea pe care am făcut-o, putem spune așa: că este o plafonare a prețului la consumator. Haideţi să vedem și proiectul, că așa, in spațiul public, am văzut descrierea proiectului, se spune proiectul PSD, că vorbim de o medie a prețurilor pană in septembrie la energie electrică și la gaz şi de subvenție a jumătate din această creștere. Noi aici vorbim, pentru consumatorul casnic, de o diferență, deci de o creștere intre media prețului și cel mai mic preț, pană la urmă, dar subvenționăm pentru consumatorul casnic, e adevărat, doar pentru cei cu venit mediu, cam toată diferența. E o diferență de opinie. Și mai am o problemă de ce nu sunt de acord cu o plafonare pe totalitate: pentru că nu mi se pare just și moral ca și cei cu venituri mari și foarte mari să beneficieze de o plafonare. Desigur, dacă vorbim de explozii de preţuri, atunci putem gandi altfel. Haideți să vedem cum evoluează piața. Dar eu sunt deschis, in general, la orice tip de discuție și să alegem cea mai bună variantă pentru romani. Reporter: Cand credeţi că se va calibra piaţa energiei in Romania? Virgil Popescu: In Romania să ştiţi că piaţa energiei este robustă. Și la energie, şi la gaze, am văzut tot felul de discuții, că vom rămane fără gaze la iarnă, am tot văzut in spațiul public. Infirm categoric așa ceva. Am văzut că nu există stocuri. Eu nu știu unde au văzut colegii mei din zona de energie că nu există stocuri, in condițiile in care in Romania, in momentul de față, avem capacitățile de stocare la 70% din capacitatea maximă. Or capacitatea maximă... Reporter: Şi anul trecut pe vremea asta cat era? Virgil Popescu: Tot atat. Deci nu vorbim de diferențe. Cand am avut capacitate maximă, am rămas cu mai mult de o treime din capacitate in pămant după iarnă, iar depozitarea, ca să știți, presupune niște costuri - costuri de introducere și costuri de extragere. Asta inseamnă un cost in plus la prețul gazului. Deci trebuie să fii foarte atent cand faci nivelul de stocaj in așa fel incat să nu rămai cu foarte mult gaz in urma perioadei de iarnă, care este mai scump decat gazul care poate va fi pe perioada de vară. Iar eu am văzut, m-am uitat pe bursa de la Viena, pe bursa de la Baumgarten, astăzi, adevărat, prețul a intrat in vrie. Dar prețurile de vanzare pentru iarna 2022 sunt undeva la 25-27-28 de euro, adică arată o tendinţă in piață că iși revine. Există un optimism in piață și trebuie să fii foarte atent cand faci aceste stocuri. In Romania, in momentul de față - dar pană la 1 octombrie se va face injecție in depozit, sunt convins că vom ajunge la 2,4 miliarde - avem 2,1 miliarde de metri cubi, care e mai mult decat suficient, va rămane inclusiv de pe această iarnă. Deci nu avem probleme cu sistemul energetic național, cu gazele naturale, cu depozitele de gaze naturale și nu putem compara situația Romaniei cu situația Spaniei. Romania este producător de gaze naturale, Spania este importator de gaze naturale. Cand luăm niște măsuri pentru piața respectivă, sigur trebuie să ne gandim și la particularitățile pieței. Noi suntem, totuși, producători de gaze naturale și trebuie să gandim in sensul de a nu bloca nici noile exploatări de gaze naturale, pentru a avea gaze in continuare, dar și de a proteja consumatorul roman, de a proteja romanii și firmele in Romania. De aceea, v-am spus, sunt deschis la toate variantele. Am făcut astăzi o propunere care mi se pare bună. Evident, am lucrat la ea şi e normal să o susțin, dar sunt dispus să discut cu absolut toată lumea pentru a o imbunătăți, dacă e cazul, și a găsi o soluție. Cert este că la 1 noiembrie ea trebuie să fie pusă in practică și nu vreau să existe birocrație şi să trimitem oamenii pe drumuri să iși caute adeverințe sau altceva. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, deci incă o dată cu finalizarea Balkan Stream, acea conductă de gaze, Romania ar putea să aibă acces doar la gaze rusești și doar via Ungaria, care, pe langă faptul, ințeleg, spun specialiștii că prezintă o capacitate mult redusă și sub necesarul de import al Romaniei, ar putea să ne aducă gaze cu preț mult mai mare. Ne așteptăm ca preţurile la gaz in această iarnă să continue să crească in acest context? Virgil Popescu: Romania este conectată cu Ungaria, cu Bulgaria, cu Ucraina, deci, Romania are interconectări cu absolut toate statele vecine. Gazul in Romania poate să intre prin Bulgaria, prin Ucraina și prin Ungaria. Romania are BRUA. Prin BRUA circulă in momentul de față sută la sută, este plină sută la sută, este tranzit, sunt și capacități și molecule de gaz care răman in Romania. Deci nu vorbim că poate să intre doar prin Ungaria. Poate să intre și prin Bulgaria, și prin Ucraina. Are o capacitate de interconectare cu mult mai mare faţă de ce avea in urmă cu cinci, şase, şapte ani de zile, cand capacitatea cu Ungaria era foarte limitată, aşa e, aveţi dreptate, dar asta era in urmă cu ceva timp. In momentul cand s-a dat in folosinţă BRUA, Faza 1, capacitatea de interconectare a crescut foarte mult, la 1,7 miliarde de metri cubi pe an, cu Ungaria. Reporter: Dar din analizele şi datele pe care le aveţi dumneavoastră, preţul gazului ar putea să crească in continuare in această iarnă? Virgil Popescu: Preţul gazului, din păcate, cred că nicio ţară europeană nu poate să il dicteze, să il spună. Preţul gazului, in momentul de faţă, o repet, o spun de fiecare dată, este direct influenţat de către Federaţia Rusă prin Gazprom. Au redus livrările prin Ucraina, au redus livrările către Europa, işi respectă doar contractele, nu suplimentează, au crescut livrările prin Asia. Eu cred că este o modalitate prin care doresc să grăbească conducta Nord Stream ca să introducă gaze prin Nord Stream. Cand va porni porni conducta Nord Stream, ea este finalizată, am văzut toți in presă că este finalizată, urmează o perioadă de verificări, de reglementări ale reglementatorului german. Eu cred că nu e o criză a gazului, ci a prețului gazelor, să ii spunem, este făcută ca să grăbească acest Nord Stream. Cand va fi Nord Stream funcțională, sunt convins că prețul gazelor va scădea și v-am dat exemplul pieței futures, pentru iarna viitoare, de la Viena, cand prețurile se intorc către unde au fost. Reporter: Am inţeles, dar ele pot să mai crească. Pentru că spuneați că nu sunteți adeptul plafonării prețului la gaze naturale, premierul vorbea insă despre această măsură. Nu a fost clar insă dacă se va aplica doar pentru companii sau și pentru consumatorii casnici. Virgil Popescu: Premierul a spus că explorează, așa am vorbit și in... Aceeași... Reporter: E una dintre soluțiile la care /.../ Virgil Popescu: E una dintre soluţiile sau o soluție mixtă, de ce nu, pană la urmă, e soluție mixtă asta pe care v-am propus-o. Este o soluție, putem spune, și de plafonare a prețului cu acest discount. Dar v-am mai spus de ce nu sunt adeptul plafonării, pentru că nu mi se pare nici fair ca absolut... Reporter: Poate fi făcută sau nu, că nu e clar? Virgil Popescu: Evident, dacă există o decizie. Reporter: Şi doar pentru companii sau şi pentru populaţie? Virgil Popescu: Deci nu, din ce din ce am ințeles, din proiectul Partidului Social Democrat, că vor să plafoneze prețul pe piață. E cam greu să plafonezi un preț pe piață. Nu am văzut textul, pană la urmă. Haideţi să vedem, să ne uităm pe niște texte, să vedem... Cert este că suntem intr-o piață... Reporter: Pai premierul spunea ca e ideea proprie, nu că ați luat-o de la PSD. Virgil Popescu: Deci, nu. Acum, premierul a spus că discută inclusiv scenarii de plafonare a prețului. Haideți să vedem acele scenarii cum sunt, să ne punem la masă se vedem acele scenarii. Cert este că nu poţi plafona un preț intr-o piață așa, pur și simplu. Trebuie să te gandești la anumite reglaje care trebuie făcute ca să nu dezechilibrezi complet producția de gaze, că, pană la urmă, e foarte ușor să spui - in Romania nu se vinde decat cu X lei gazul sau energia electrică. Bun. Trebuie să şi ai această marfă pentru că, la un moment dat, s-ar putea să ai criză de marfă in piață și să nu ai de unde să o cumperi și atunci degeaba spui tu că plafonezi, că cel care ți-o dă nu ţi-o poate da decat la un anumit preț, iar diferența aceea trebuie să o suporți tu. Cam așa au făcut spaniolii, ei fiind importatori, nefiind producători, au spus: noi, stat, plătim diferența intre prețul cu care achiziționăm și prețul pe care l-am impus. Dar ei sunt sunt importatori net. Haideţi să ne punem la masă să vedem exact despre ce este vorba. Reporter: Şi dacă imi permiteți... Sunteţi sigur că această măsură, compensarea unui procent din factură, nu o să eşueze in condițiile in care cei care furnizează energie ar putea să majoreze prețurile tocmai cu aceste procente? Virgil Popescu: Păi acum, conform legii, fiecare şi-a făcut ofertele. Uitaţi că avem această discuţie. Eu am vorbit din ofertele publice care sunt. Adică, mă gandesc că există și Autoritatea de Reglementare in Energie, și Protecția Consumatorului, și Consiliul Concurenței care vin in spatele unei metode. Adică nu facem un mecanism pentru romani și avem de aici alții care beneficiază pur simplu, ridicand de maine prețurile. Ofertele sunt deja date in sistem, sunt cu data de 1 noiembrie. Eu pe acelea le-am luat in calcul, nu am luat oferta de astăzi sau oferta de... Reporter: Păi şi am mai văzut contracte unde /.../ Virgil Popescu: Așteptați să vedeţi rezultatul investigaţiilor. Reporter: Dar de la 1 ianuarie /.../ poate să schimbe /.../ Virgil Popescu: De aceea, am pus la un moment dat, v-am zis. Am pus această referință, se poate modifica. Dacă condițiile de piață de la 1 ianuarie vor spune că va fi altceva, noi o să putem interveni in așa fel incat acea limită să o coboram sau să o ridicăm, in funcție de evoluția prețului, inclusiv acea limită minimă putem să o urcăm sau să o coboram. Deci nu am spus că acesta este fix așa, am lăsat posibilitate și flexibilitate in funcție de piață. Dar anul acesta eu cred că toată lumea e serioasă și şi-a dat ofertele in piață, sunt publice, sunt deja oferte și pe ianuarie anul viitor, deci ele sunt deja - ofertele acestea. Reporter: In primul rand, o clarificare. Dacă se va plafona prețul gazelor, se va acorda in continuare și compensarea de 25%? Virgil Popescu: Nu. Eu sunt adeptul acestei compensări. Acum, știți cum e, povestea cu drobul de sare. Haideți să vedem unde ajungem. Eu am venit să prezint ce am făcut in această ședință de guvern și v-am spus că nu sunt adeptul plafonării de principiu, v-am dat și motivele, dar asta nu inseamnă că nu putem să discutăm, să vedem care e cea mai bună măsură. Oricum, plafonarea, cert este, nu vorbim de ea decat pe Legea concurenței, pe o perioadă limitată de timp, iar legea spune foarte clar: șase luni. Reporter: Dacă ne amintim bine, acum cațiva ani au mai fost plafonate prețurile la gaze, iar la revenirea din plafonare s-a observat o creștere destul de semnificativă. Virgil Popescu: Nu a fost o plafonare acolo, a fost... Reporter: ... inghețare. Virgil Popescu: A fost așa, obligarea furnizorilor, a producătorilor să vandă la un preț mic și furnizorii au avut o marjă mult mai mare, deci, practic, acolo s-a luat de la producător și s-a dat la furnizor. Eu nu cred că se dorește din nou aceeași greșeală, adică nu cred că se dorește mutarea profitului de la producătorii care, și la gaze, și la energie, sunt firme romanești, să le mutăm către companii furnizoare de energie electrică direct către romani. Nu cred că... ăsta e principiul. Din ce am văzut, cel puțin proiectul de lege, e cu totul altceva. Vorbim de un preț mediu care cam seamănă cat de cat și de plata diferenței și suportarea a jumătate din această diferență. Reporter: Da, dar dacă timp de șase luni prețurile sunt ținute la un nivel fix, dar pe piață, acolo unde prețul se formează in mod natural intre cerere și ofertă, prețurile cresc, nu?, după cele șase luni, acea diferență intre piața reală și prețul plătit nu va fi mai mare? Virgil Popescu: Toată această diferență intre prețul pieței și prețul pe care un guvern il impune va trebui suportată de undeva, de la buget. Asta este evident. Deci, o plafonare presupune un efort bugetar pentru a plăti această diferență, pentru că nimeni nu iți dă la prețul ăla, că vrei tu să iți dea la prețul ăla, poate să iți spună: ok, tu vrei la acel preț, dar eu nu pot să iți dau la acel preț. Reporter: Din punctul de vedere al consumatorului care va avea deodată un salt mai mare, pentru intreaga această perioadă cu posibile scumpiri pe piață. Virgil Popescu: Referitor la ce ați spus dvs. referitor la ce a fost inainte, nu a fost un salt de preț. Evident că in momentul cand poți să ridici această... dacă condițiile din piață se mențin, evident că va avea și nu mai poți să iei aceeași măsură incă o dată. Iți interzice legea, evident. Oricum, săptămana viitoare eu voi merge la Consiliul de Miniștri, la Ljubljana, și acolo vom discuta foarte clar și de prețul certificatului de CO2, care se duce, se duce, vrem energie verde, sunt de acord cu energie verde, dar haideți să vedem ce facem pană ajungem la dezideratul acela, că in ritmul ăsta, cu certificatul de CO2 crescand, a ajuns la 61-62 de euro, prețul se tot duce in sus. La fel, o să vedem care este strategia Uniunii Europene vizavi de aprovizionarea cu gaz, pentru că suntem producător de gaze, da, avem gaze. Noi am putea oricand lua o măsură de genul acesta, dar nu cred că e fezabilă. Eu prefer - eu sunt liberal și prefer, dacă există profit mare, speculativ al companiilor, să il luăm, să il ducem către un fond, către buget, și, de acolo, să ajutăm romanii, nu să intervenim, să mutăm profitul de la producător către altă companie care să dea mai... Reporter: Cand putem să vedem pe hartie ordonanța de urgență, pentru că e destul de complexă și cand credeți că o veți aproba in guvern? Virgil Popescu: Eu vreau să fie aprobată cat mai repede in guvern; cu certitudine trebuie să intre la 1 noiembrie in funcțiune. Odată ce e aprobată, ați văzut că mecanismul este simplu, adică nu trebuie pus nimeni pe drumuri, se poate aplica imediat, din punctul acesta de vedere. Eu sper că intr-o săptămană-două vom avea formula finală și o vom aproba in guvern. Ordonanța este deja scrisă. Suntem co-inițiatori, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii. Finanțele pentru că vorbim de datorii la bugetul de stat, vorbim de buget, vorbim de ANAF; Ministerul Muncii pentru că vorbim de persoane... Reporter: E pe site-ul Ministerului Energiei? Virgil Popescu: Nu, urmează să o postăm pe site. Am venit astăzi in prima ședință. Reporter: O să vă rog să dezvoltați puțin, pentru a fi foarte clar pentru toată lumea, cine anume se va incadra pentru acest tip de ajutor, de cand pot fi depuse actele, ce trebuie exact să se intample, ce pași trebuie să urmeze... Virgil Popescu: Ce trebuie să ințeleagă romanii: pentru acest tip de ajutor, vorbim de aceste 13 milioane de romani, 5.000.172 de gospodării, iar in partea cealaltă - nu v-am dat cifra la gaze naturale - vorbim de 2.326.551 de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane, ca să fim foarte clari. La gaze vorbim de 3,6 milioane, la energie electrică vorbim de 8 milioane, in jur de 8 milioane de gospodării, deci nu trebuie să fac absolut nimic. Pur și simplu, va apărea in funcție de consumul pe care il au, in funcție de aceste tranșe de consum va apărea in factură direct, iar furnizorii vor fi cei care vor face borderourile centralizat şi se vor duce către administrațiile financiare să iși recupereze banii, pentru că, pană la urmă, este un discount pe care furnizorii il pun direct in factură și trebuie să il recupereze după aceea de la bugetul de stat. Deci, nu trebuie să facă absolut nimic nimeni. Reporter: V-am intrebat pentru că e foarte natural ca mulţi să se gandească ce anume vor trebui să... Virgil Popescu: Nu, chiar nu. Asta am incercat, să fie cat mai ușor de pus in practică, să fie cat mai puțin birocratic. Toți cei care știu că au un consum - şi se va vedea la sfarşitul lunii - intre 30 de KW şi 200 de KW sau intre 100 de metri cubi pe an și 1.200 de metri cubi pe an; noi avem impărțit și pe luni - deci in luna noiembrie se consumă mai puțin, in decembrie - ianuarie - februarie mai mult, in martie, iar mai puțin, deci avem toate simulările, pentru că ne-au trebuit aceste tranșe de consum cand am făcut bugetul, estimarea de buget. Reporter: Gazprom a publicat un raport pe opt luni, pe 2021. Spuneați că Romania produce gaz și, in principiu, nu vom fi dependenți de importuri. Totuși, suntem pe primul loc, cu un procent foarte mare, de 334%, ei au avut o creștere foarte mare. Şi mă uit, Turcia mai este intr-o situație in care importă foarte mult, o creștere de 173% din tot ce a insemnat ultimele opt luni la Gazprom, iar alte țări 50%, 20% creștere. Deci, in opt luni, Romania a avut o creştere foarte mare. Virgil Popescu: Haideţi să ne lămurim un pic. Contează şi de unde ai plecat. Romania importa și importă in fiecare an in jur de...; anul trecut a importat 20% sau 23% din necesar, pentru că in perioada de iarnă nu este suficient, in general, nu este suficient gazul din producţia internă, deci nu ne acoperim in totalitate din producția internă, toată capacitatea. Credeți dumneavoastră că este acum de 300% față de 23%? Nu știu de unde au apărut acele date... Reporter: E raportul publicat. Virgil Popescu: Eu vă cred. Eu cred că a fost luat in calcul inclusiv tranzitul de gaze, care intră prin BRUA, prin Bulgaria, și se duce către Ungaria, pentru că noi importăm in fiecare an in jur de 20%, iar 300% inseamnă că inmulţim de 30 de ori, deci nu.... E adevărat, a crescut... Reporter: Dar sunt şi celelalte ţări incluse in raport. Virgil Popescu: E adevărat, a crescut şi exportul din Romania, pentru că este un pic mai ieftin decat in rest, dar a crescut exportul. La șase luni de zile, exportul era 4%, dar putem spune că a crescut față de un an in urmă cu 40% sau 400%, pentru că nu era, era 1% inainte. Cam așa stăm. Acum este undeva pe la 14%, adică a crescut și exportul, probabil a crescut şi importul, dar nu cifrele acelea. Reporter: Gazprom vorbea de cererea ţărilor acestora....Era făcută o situaţie internaţională.. Virgil Popescu: Eu am inţeles. Am inţeles acel raport, l-am văzut inclusiv eu. Ca să spui că a crescut 300 și ceva la sută sau de trei ori nu se justifică, pentru importam 20% inainte și nu cred că.... Mai este posibil ca in anii anteriori să fi importat gaz rusesc, dar pe ruta Ungaria, de la companii din Ungaria sau pe altă rută, dar nu de la Gazprom și acum să fi cumpărat direct de la Gazprom. E posibil şi asta, dar tot gaz rusesc... Cifrele sunt aceleaşi, nu se duce mai mult gaz in Romania decat are nevoie Romania. Consumul este cam același. Reporter: Spuneaţi că a fost considerată ca ţară de tranzit şi calculat tot... Virgil Popescu: Acesta este un aspect. Pe de altă parte, in anii anteriori, s-ar putea ca gazul rusesc al Gazprom să fi venit prin terţe companii, care nu erau rusești.... Reporter: Şi doar acum să se fi contorizat exclusiv la nivelul companiei... Virgil Popescu: .... şi acum să se fi contorizat, e posibil, pentru că nu are cum să fie... Asta e o explicație pe care am găsit-o. Oricum, nu are cum să crească de trei ori și ceva, dacă 300 și ceva sută, deci de trei ori și ceva.... Vă spun cat este importul in Romania, este in jur de 20%. In fiecare an importăm. Acum, probabil, o să avem un pic mai mult spre 30%, 28-30%, a scăzut și producția, dar s-a dus şi o parte din gazul romanesc, s-a dus către export. Reporter: Aş dori o clarificare. Pană la urmă, se mai ţine cont de venitul mediu despre care suneaţi....? Virgil Popescu: Nu, nu. Gandiţi-vă ce ar insemna să punem 13 milioane de oameni pe drumuri, să se ducă să iși aducă adeverințe, unde să se ducă să iși ducă aceste adeverințe? Nu. Am mers pe principiul: consumator mediu este, in general, un roman cu venit mediu. Reporter: Deci, automat, la factură se vede reducerea... Virgil Popescu: Automat, la factură, deci... Reporter: Şi rezultatele controalelor despre care spuneaţi cand le vedem? Virgil Popescu: Cred că ar trebui să intrebați instituțiile - ANPC-ul, ANRE-ul, Consiliul Concurenței. Ei demarează acele contracte, nouă nu ne-au inaintat incă nimic. Reporter: Și pană la urmă, apropo de ANRE, credeți că vor reuși să urmărească, să reglementeze, să controleze ceea ce... Virgil Popescu: Eu sper. Reporter: Știu că erați nemulțumit, de-asta vă intreb. Virgil Popescu: Eu sper să facă acest lucru. Tocmai de aceea am votat acea comisie pentru prețuri, pentru că, probabil, in parlament, acolo unde venim toți să ne spunem părerea despre această creștere a prețului, probabil că acolo vom veni mai mulți cu documente și vom putea vedea. Nu avem ce să ascundem. Eu merg in parlament, astăzi nu am putut să merg in parlament, că am lucrat la acest lucru. Am văzut că mă duc pe 27, am cerut pe 27 că e congresul pe 25. Păi, săptămana viitoare sunt la Consiliul de Miniștri, toată săptămana, sunt plecat, nu am cum să ajung. Reporter: V-au certat? Virgil Popescu: Da, m-au certat colegii de la USR că am spus după 27... Reporter: /.../. Virgil Popescu: Nu pot, săptămana viitoare sunt.... și chiar vreau să ridic problema certificatului de CO2, a consumatorului vulnerabil european, să incercăm să ridicăm această problemă la nivel european, prețul gazelor... Sunt foarte multe lucruri care trebuie discutate. Mulțumesc! 2021-09-15 15:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-16-04-13-23big_image_8.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la manifestările prilejuite de aniversarea a 190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”Știri din 15.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-manifestarile-prilejuite-de-aniversarea-a-190-de-ani-de-existenta-a-spitalului-universitar-de-urgenta-militar-central-dr-carol-davilaGalerie foto 2021-09-15 13:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-15-01-11-16big_image_7_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 14.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1631621252Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV! Aș incepe prin a menționa faptul că astăzi, din păcate, avem peste 3.900 de cazuri confirmate și raportate de infecție cu SARS-CoV-2, in condițiile in care vorbim de o rată de pozitivare a testelor de circa 8,2%. In ziua precedentă am avut de două ori mai puține cazuri, cu aceeași rată de pozitivare, ceea ce mă face să cred că in perioada următoare creșterea cazurilor se va menține, nu se intrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri. De altfel, situația este explicată, in primul rand, de faptul că varianta Delta a devenit dominantă, inclusiv in Romania, și, de asemenea, unul din doi romani nu are niciun fel de protecție față de această boală, in sensul că nu au fost nici vaccinați și nu au trecut prin boală, nu au istoric de trecere prin boală. Ori, din acest punct de vedere, chiar in marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă, fie prin boală, fie prin vaccinare, este de peste 50, chiar peste 60%, totuși, vorbim de 40% care se traduce in valoare absolută la sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție in fața infecției cu SARS-CoV-2; și atunci mesajul rămane unul foarte clar: respectarea măsurilor de prevenție, masca, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena și vaccinarea reduc pe de o parte riscul de infecție, pe de altă parte, riscul de a face o formă gravă, de a ajunge la spital și de a muri din cauza maladiei COVID-19. Din păcate, vedem că un număr din ce in ce mai mare de persoane ajung in terapie intensivă intr-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut ingrijorător, din punctul meu de vedere, și anume dacă ne uităm la cazurile diagnosticate de infecție cu SARS-CoV-2, peste 80% sunt cazuri la persoane nevaccinate și, de asemenea, la decese, peste 92% din decese sunt la persoane nevaccinate. De ce atenționez acest lucru? Pentru că, in spațiul public, se transmit mesaje complet incorecte și inexacte că persoanele vaccinate imbolnăvesc persoanele nevaccinate și anume că fac infecții asimptomatice sau infecții subclinice care, sigur, contribuie la răspandirea virusului. Eu pot să vă spun că, din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate sunt persoane care respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt persoane extrem de atente la riscul de infecție și, in principiu, se corelează cu respectarea atat a măsurilor nefarmaceutice. De asemenea, faptul că vedem peste 80% din persoanele diagnosticate ca fiind nevaccinate cred că se traduce și printr-un comportament la risc, și anume o percepție redusă a riscului de infectare, fiecare persoană işi evaluează propriul risc plecand de la contextul și membrii din familie, dacă au persoane vulnerabile cu care locuiesc la aceeași adresă. Tendința este, evident, să subevaluăm acest de risc de imbolnăvire. De asemenea, dacă ne uităm la faptul că varianta Delta, in momentul de față, este dominantă, comparativ cu varianta Alfa, cand rata bazală de reproducere a cazului era de circa 2 comparativ cu rata bazală de reproducere a cazurilor la varianta Delta, de 5 in medie, pot să vă spun că după 8 cicluri repetitive de transmitere de la un caz cu variantă Alfa se ajunge, in circa două luni, la alte 256 de cazuri noi de boală, spre deosebire de varianta Delta, in același interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390 de mii de persoane infectate, ceea ce inseamnă un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate in același interval de timp, din simplul motiv că varianta Delta este inalt transmisibilă, este mult mai contagioasă și, intr-o populație nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenție, se răspandește extrem de ușor. Repet, transmiterea variantei Delta este similară cu niveluri ridicate de răspandire a bolilor transmisibile ale copilăriei: pojarul, vărsatul de vant ş.a.m.d. Se răspandește foarte ușor, tocmai de aceea, in momentul de față, este foarte important să respectăm și celelalte măsuri de prevenție nefarmaceutice, in mod deosebit in zone supraaglomerate, chiar dacă sunt in spații exterioare, atunci unde există risc mare de expunere, și cu atat mai mult in spațiile inchise. Tot in acest context, in urma consultării grupului științific din Comitetul Național de Coordonare a Vaccinării, in săptămana precedentă s-au luat mai multe decizii vizavi de extinderea indicației de vaccinare, și anume aș face cateva precizări legate de vaccinarea heterologă, in cazul persoanelor care au făcut prima doză cu un anumit tip de vaccin și care, din varii motive, cel mai frecvent motive medicale, au amanat decizia de a efectua cea de-a doua doză, fie de teama reacțiilor adverse, fie s-au infectat intre timp și nu au mai dorit să se vaccineze. Este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depășit intervalul recomandat de timp in autorizarea fiecărui tip de vaccin, deci practic niciodată nu e tarziu să facem doza 2 pentru a completa schema de vaccinare. Așa incat, pe langă contraindicațiile absolute pe care le știm cu toții, pentru că cea mai frecventă situație de amanare a dozei de rapel este in cazul persoanelor vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca, in aceste situații, pe langă contraindicațiile absolute, șocul anafilactic după prima doză sau un eveniment trombotic cu trombocitopenie sau sindromul de extravazare capilară, persoanele pot efectua cea de-a doua doză cu un alt tip de vaccin, de pildă pe bază de ARN mesager, insă in baza unei recomandări medicale, pentru că această decizie nu este una la cerere, ci se face după ce ne sfătuim cu medicul nostru, fie medicul de familie, fie medic specialist, de boli infecțioase sau de altă specialitate, atunci cand sunt anumite contraindicaţii, ca să spun, la limită, de pildă o reacție alergică, care nu indeplinește criteriile de şoc anafilactic, dar pacientul, dacă are şi alţi factori de risc, medicul poate să decidă, evident, in beneficiul persoanei respective, să recomande un alt tip de vaccin. Toate celelalte motive de amanare a dozei de rapel, a celei de-a doua doze din teamă, iarăşi, teama o putem invinge, o putem contracara in discuția pe care noi o avem cu medicul de familie. Tocmai de aceea am lăsat această recomandare medicală, in ideea de a mai pune incă un filtru, incă o etapă in care persoana respectivă poate să discute cu medicul de familie despre beneficiile vaccinării, despre riscuri, despre importanță. Şi, atunci, considerăm că este modalitatea prin care majoritatea persoanelor care au făcut cel puţin o doză din vaccinul de la AstraZeneca pot, in momentul de faţă, să-şi completeze schema de vaccinare cu un alt tip de vaccin, repet, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie. Un al doilea lucru pe care vrem să il menționăm este legat de vaccinarea in cazul femeii gravide sau femeilor care alăptează in momentul de faţă. Ştim foarte bine că datele științifice din viața reală ne arată că nu se identifică riscuri de teratogenitate, adică de toxicitate asupra fătului şi, de asemenea, de toxicitate asupra nou-născutului sau sugarului prin alăptare in cazul vaccinării femeii gravide sau, respectiv, a mamelor care alăptează. Așa incat, ținand cont de recomandările societăților științifice internaționale și de poziția Societății de Obstetrică şi Ginecologie din Romania, vaccinarea, in momentul de față, știm că este indicată tuturor persoanelor incepand de la varsta de 12 ani, dacă vorbim de cele două tipuri de vaccinuri, de la compania Pfizer, Moderna, respectiv, peste 18 ani folosind celelalte două tipuri bazate pe vector viral și, mai mult decat atat, femeile insărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare impotriva COVID-19 indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să il folosească, vaccinuri, evident, din cele patru autorizate in momentul de față de Agenția Europeană a Medicamentului. Readuc aminte faptul că o singură doză de vaccin in cazul celor care se folosesc in două doze nu este suficientă pentru protecția față de infecția cu SARS-CoV-2 varianta Delta și pentru prevenirea cu o eficienţă ridicată a formelor grave și a spitalizărilor. De asemenea, pentru că se apropie sezonul gripal este important de menționat că vaccinarea impotriva COVID-19 se poate efectua simultan cu celelalte tipuri de vaccinuri care sunt incluse in programul naţional de vaccinare sau, in cazul vaccinărilor la grupele populaționare la risc, cum este vaccinarea antigripală, așa incat cine dorește să se vaccineze antigripal poate să beneficieze, de pildă, la medicul de familie, și de vaccinare COVID-19, pentru că se pot face simultan sau la orice alt interval de timp față de doza de vaccin COVID-19 sau invers. Deci nu există limitări din acest punct de vedere și sunt recomandări foarte clare ale Centrului de Control al Bolilor din SUA. In ceea ce privește doza 3, vreau să mai fac cateva precizări. In momentul de față, Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează datele științifice care au fost depuse de compania BioNTech Pfizer pentru autorizarea dozei trei, de asemenea, urmează să se evalueze și datele de la compania Moderna, tot pentru doza 3 și, din calendarul de evaluare, foarte probabil că in prima săptămană a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză, dar aș vrea să explicăm foarte clar ce inseamnă doza a treia. Am mai făcut acest lucru, insă consider că oamenii trebuie să ințeleagă foarte bine ce inseamnă doză 3, și anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiționale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv, atunci cand inițiem o schemă de vaccinare /.../ la persoanele cu status imun precar; și aici vorbim de persoane care sunt posttransplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecțiuni, cu imunodeficiențe primare, imunodeficiențe dobandite, cum este infecția HIV netratată sau in stadii avansate, in stadii de SIDA, imunosenescența - adică persoanele in varstă, persoanele de peste 65 de ani, in mod deosebit cei care sunt rezidenți in centrele sociale, in căminele de varstnici; de asemenea, pacienții care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari și pe durată prelungită de timp. Şi o a doua recomandare este de administrare a unei doze de rapel, care se face la cel puțin şase luni de la schema inițială de vaccinare și care, in principiu, vizează, pe langă categoriile populaționale la risc, și restul populației care a primit cel puțin prima schema de vaccinare. Practic, aici avem in vedere sau in obiectiv consolidarea răspunsului imun după prima schemă pentru a asigura o durată mai mare a protecției oferită după prima schemă de vaccinare. De altfel, noi știm că acest principiu este folosit in general in vaccinologie, toate vaccinurile care sunt folosite, inclusiv in programul național de vaccinare al copiilor, necesită un rapel după un interval de timp, așa incat in momentul acesta se are in vedere această recomandare de a administra o doză de rapel, iarăși, la categorii populaționale care fie au un risc crescut să se expună la boală, cum e personalul medical sau persoanele vulnerabile, persoanele cu boli cronice și restul populației generale, cu condiția să avem minim șase luni de la schema inițială. Şi, de asemenea, cei care au istoric de trecere prin boală teoretic nu au nevoie de a face această doză de rapel, ținand cont de faptul că, după o schemă completă de vaccinare cu două doze, dacă mai ai și istoric de trecere prin boală, indiferent de intervalul de timp față de schema de vaccinare, nivelul anticorpilor este mult mai crescut. Deci, practic, imunogenitatea este crescută și chiar dacă nivelul acesta scade, nivelul anticorpilor scade, se menține incă la un nivel suficient de ridicat pentru a asigura protecția față de forme severe, față de spitalizare și față de deces. In momentul de față, platforma este in curs de adaptare, platforma de programare, și, de asemenea, am transmis către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor pentru a defini exact care sunt acele categorii populaționale care indeplinesc, prin diagnosticele pe care le au sau prin terapii, criterii de imunosupresie. Foarte probabil că va fi prima categorie cu care vom incepe, in funcție de recomandarea Agenției Europene a Medicamentului. Ne așteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicații, adică doza adițională sau doză de rapel sau să se dea inițial pentru doza adițională și ulterior pentru doza de rapel. In concret, dacă vom avea această decizie, practic, in luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei 3, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel. In ceea ce privește indicația de administrare a vaccinului de la compania Pfizer la copii cu varsta cuprinsă intre 5 și 11 ani, foarte probabil că datele, din ceea ce noi știm, vor fi depuse la FDA la sfarșitul lunii octombrie. In momentul de față, la Agenția Europeană a Medicamentului nu s-au depus datele științifice pentru evaluare, ne așteptăm ca spre finalul acestui an, probabil noiembrie, sfarșit de noiembrie, să fie depuse și evaluate, deci e posibil ca pană la sfarșitul acestui an să avem o recomandare din partea Agenției Europene a Medicamentului in acest sens, dar recomandarea noastră principală va fi către acele grupe de copii care sunt in evidență cu boli cronice care ii expun unui risc crescut de a face forme grave de imbolnăvire. In ceea ce privește vaccinarea in unitățile de invățămant, știm foarte bine că ieri unitățile au inceput școala. Principala modalitate prin care se va asigura vaccinarea in unitățile de invățămant, din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din direcțiile de sănătate publică, rămane vaccinarea cu echipe mobile. Vor fi, de asemenea, unități sanitare care vor avea in cabinetele școlare puncte de vaccinare, cabinete de vaccinare și acolo va fi asigurat accesul la vaccinare și, de asemenea, anumite unități de invățămant vor fi arondate către centre fixe deja funcționale. Spre sfarșitul acestei săptămani, probabil că vom avea o centralizare la nivel național pe fiecare județ, care va fi modalitatea prin care o unitate de invățămant va avea acces la vaccinare. S-a așteptat această săptămană tocmai pentru a centraliza, pe de o parte, intenția de vaccinare și pentru a găsi modalitatea optimă prin care să asigurăm accesul la vaccinare. Mesajul meu este acela de a afișa la nivelul fiecărei unități de invățămant in zona accesibilă publicului care este modalitatea de vaccinare in unitatea respectivă și care este programul de vaccinare, programul de lucru, așa incat cei care doresc să se vaccineze, elevi, părinți, bunici și angajații unității de invățămant, să știe cum vor face acest lucru și in ce interval de timp. De asemenea, continuă acţiunile de informare in unitățile de invățămant. In momentul de față s-au derulat acțiuni de informare in sistem online in cadrul ședințelor cu reprezentanții copiilor, cu părinții, cu bunicii, in peste 20 de județe, și sunt in curs de organizare in alte 17 județe. De asemenea, aș vrea să fac un apel, chiar dacă risc să repet anumite mesaje, este important să ințelegem că pentru reducerea transmiterii virusului de la o persoană la alta trebuie să respectăm măsurile de prevenire a răspandirii infecției: mască, evitarea zonelor supraaglomerate, atenție la igiena personală și distanțarea fizică de cel puțin un metru față de celelalte persoane. Și trebuie să ne vaccinăm, in mod deosebit cei care se află in evidență cu afecțiuni cronice sau cei de peste 65 de ani, persoanele in varstă. Există, de asemenea, o tendință in momentul de față de scădere a varstei la persoanele care fac forme grave, chiar cei care decedează, din păcate, varsta mediană inregistrată este de circa 68 de ani, față de 71 de ani, şi procentul celor care mor din cauza maladiei COVID-19 fără comorbidități este in ușoară creștere. Deci există acest semnal că varianta Delta ar putea genera și forme cu o virulență, cu o agresivitate mai mare. Toate datele, in momentul de față, indiferent de unde provin, atat din Europa, din Statele Unite, chiar și din Israel, ne arată că vaccinarea reduce, pe de o parte, riscul de infecție, scade riscul de generare a unor variante virale mutante. De ce? Pentru că atata timp cat virusul se răspandește foarte ușor de la o persoană la alta, ii dăm o șansă in plus să acumuleze noi mutații și să genereze variante virale noi, așa incat, o persoană vaccinată care are anticorpi va limita foarte mult multiplicarea virusului și va scădea probabilitatea ca virusul să acumuleze noi mutații la nivelul proteinelor de suprafață. De asemenea, vaccinarea reduce semnificativ riscul de formă severă, reduce semnificativ riscul de spitalizare și ceea ce este foarte important, reduce riscul de deces, reduce riscul de a muri din cauza unei boli pe care astăzi o considerăm, in cea mai mare parte a cazurilor, prevenibilă prin vaccinare. Sunt decese care pot fi evitate doar prin vaccinare! Măsurile celelalte, nefarmaceutice, ne reduc riscul de infecție, dar in momentul in care suntem infectați şi suntem vulnerabili, suntem din acea categorie de risc. Forma severă de boală se atinge intr-un procent semnificativ şi faptul că am purtat sau nu o mască de protecție nu influențează parcursul natural al bolii. Doar vaccinarea reduce forma clinică de boală, și anume severitatea. De asemenea, cred că este foarte important de făcut un bilanț al programului de vaccinare Orașul vaccinează satul, care s-a finalizat la 31 august, dar care va fi reluat in funcție de solicitările care vor veni din fiecare comunitate in parte. Peste 97% din comunele din Romania, din localitățile din mediul rural au avut activități de vaccinare și in total s-au vaccinat circa 1,15 milioane de persoane prin toate modalitățile cunoscute la acest moment, fiind administrate peste 2,6 milioane de doze de vaccin. La nivelul cabinetelor de medicină de familie, in acest moment se inregistrează activități de vaccinare in circa 2.770 de cabinete și au fost vaccinate peste 397.000 de persoane. Sunt 149 de spitale publice in care au fost vaccinați peste 8.000 de pacienți și 26 de spitale private in care au fost vaccinați aproape 1.900 de pacienții. Rata de acoperire vaccinală la nivel județean și la nivelul municipiului București, municipiul București se apropie de 50%, practic vorbim de 49,7% rată de acoperire vaccinală din populația eligibilă de peste 12 ani, urmat de Cluj, cu 46% și Sibiu, 40%. Practic, 40% din județele din Romania, incluzand municipiul București, au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%, sunt 55% din județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 20 și 30% și doar 5%, adică două județe, Giurgiu și Suceava, care incă sunt undeva la 19% rată de acoperire vaccinală. Sunt la acest moment 583 de centre de vaccinare active, cu circa 835 de fluxuri pe cele 4 tipuri de vaccinuri, care asigură o capacitate de vaccinare de circa 85.000 de persoane, la maxim. Această capacitate de vaccinare este doar in centrele fixe, la care se adaugă posibilitatea de vaccinare cu echipe mobile, in cabinetele de medicină de familie, in unitățile sanitare și, practic, oricand putem să reactivăm centrele care au activitate suspendată. De altfel, pentru doza 3 e foarte probabil că marea majoritate a spitalelor va asigura vaccinarea personalului propriu pentru doza de rapel și vom descentraliza foarte multe activități de vaccinare. Bilanțul de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment. Sunt circa 5,32 de milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, peste 5,2 fiind persoane vaccinate cu schemă completă. Am mai anunțat faptul că avem aproximativ 200.000 de copii și adolescenți cu varsta cuprinsă intre 12 şi 19 ani care au primit cel puțin o doză de vaccin, asta reprezintă cam 15% acoperire vaccinală cu cel puțin o doză din cei eligibili. De asemenea, avem o rată de acoperire vaccinală la persoanele din grupa de varstă de la 30 și pană la 80 de ani inclusiv de circa 35% și o rată insuficientă de acoperire vaccinală la peste 80 de ani, unde este de aproximativ 20%. Incă un lucru pe care l-am observat la persoanele după varsta de 60 de ani, există o diferență de circa 20 de procente intre bărbații care s-au vaccinat și femei, aspect care nu se regăsește la cei sub varsta de 60 de ani, această diferență se șterge progresiv, iar singura explicație pe care o avem, ţinand cont că vorbim de aceleași tipuri de informații la care sunt expuse persoanele respective, același model comportamental, foarte posibil ca anumite aspecte care țin de valențele religioase, de credința fiecărei persoane, ştim că in general, inclusiv in ceea ce privește reacțiile adverse, persoanele de sex feminin, femeile sunt mai conștiincioase, raportează mai frecvent reacțiile adverse, or, din acest punct de vedere, credem care are legătură cu comportamentul fiecărei persoane in parte, dar există această diferență importantă intre bărbați și femei după varsta de 60 de ani. Practic, e o diferență de circa 20%. Posibil și celelalte aspecte, repet, care țin de viața religioasă să explici această diferență, această reticență mai mare la femeile după o anumită varstă, după 60 de ani. In ceea ce privește profilul de siguranță, in momentul de față au fost raportate cumulat pană la 13 septembrie peste 17.070 de cazuri de reacții adverse postvaccinale cu o rată de raportare a RAPI de 1,7 reacții adverse la o mie de doze administrate. Cu acestea, eu voi incheia și ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog! Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Pentru inceput, cateva chestiuni legate de certificatul digital de vaccinare. Pană la acest moment au fost eliberate 2.542.403 certificate, se păstrează proporția pe care am avut-o şi pană acum, respectiv, 94,16% sunt certificate care atestă vaccinarea. In legătură cu vaccinarea in cadrul operatorilor economici privați, continuă și această activitate, sunt 614 companii pană in momentul de faţă care au inițiat această activitate, 93 sunt din domeniul HoReCa. Aproximativ 80 de mii de persoane au fost vaccinate in acest fel, iar in momentul de față această activitate este in curs in cadrul a 37 de companii private. In dorința noastră de a merge cat mai aproape de oameni au fost inițiate mai multe tipuri, mai multe abordări particulare in targuri, piețe, parcări, in supermarketuri, așa cum am menționat, cu aceste acțiuni, care au fost de cele mai multe ori inițiative locale, ale autorităților locale, pană la acest moment, in acest fel, au fost vaccinate 85.639 de persoane. Cu privire la misiunile de transport, in cadrul campaniei de vaccinare pană in momentul de față au fost efectuate 14.700 de misiuni de transport la nivel național, cu ajutorul a 40.300 de persoane din cadrul MAI, din carul Poliţiei Romane, Jandarmeriei Romane, Poliția de Frontiere și IGSU, la fel din cadrul Ministerul Apărării Naționale peste 10.400 de persoane. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat, pană la 13 septembrie in Romania au fost recepționate 18.522.449 de doze de vaccin, Pfizer BioNTech 11.595.149, Moderna 2.472.000, Astrazeneca 3.374.000, Johnson and Johnson 1.081.300 de doze pană in acest moment. In legătură cu dozele care vor sosi in perioada următoare ținand cont și de stocurile existente, in afară de dozele de la Moderna și AstraZeneca, care sunt suspendate pentru săptămanile următoare, vom primi de la Pfizer BioNTech in luna septembrie 1.518.660 de doze. Acestea sunt distribuite in ultimele două săptămani ale lunii septembrie, respectiv, in săptămana 20- 26, 436.410 doze, iar in ultima săptămană 27 - 30, 1.082.000 de doze de vaccin. Pentru dozele de vaccin produse de Johnson and Johnson, calendarul de livrare este incert pentru moment, date fiind și chestiuni legate de producție pe care le-am anunțat și data trecută. O chestiune in plus legată de donații și revanzări: practic, finalizarea aranjamentului cu Coreea de Sud, astfel că pană in momentul de față a fost finalizată și vanzarea de doze de Pfizer - 1.053.000 de doze de Pfizer care au fost vandute. Tot legat de managementul eficient al stocurilor, e important de menționat şi faptul că a fost emisă și recomandarea, extinderea de fapt a valabilității vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech la nouă luni de zile pentru o stocare la minus 80 de grade, trei luni extensie față de șase luni, cat erau valabile pană in acest moment, ceea ce permite o utilizare, sigur, mai indelungată, dar și un management mai eficient al stocurilor. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu! Reporter: Aş avea cateva intrebări. Valeriu Gheorghiţă: Numai puţin! Incepem partea de intrebări din partea dreaptă. Mulțumesc! Reporter: Acum două săptămani, datele pe care le prezentați arătau că după 15 august vor fi peste 2.000 de cazuri. Astăzi sunt deja aproape 4.000 de cazuri noi. Cum arată noile scenarii și cum v-aţi adaptat strategia de acțiune in ceea ce privește controlul epidemiei in acest moment? Valeriu Gheorghiţă: Așa cum ați observat, toate scenariile de evoluție au fost sub ceea ce s-a intamplat in viața reală pentru că, repet, vorbim de varianta Delta, mult mai transmisibilă, mult mai contagioasă. Indiferent de tipul de scenariu de care vorbim, măsurile răman aceleași: respectarea utilizării măștii de protecție, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena personală, distanțarea fizică, aerisirea spațiilor inchise și vaccinarea. Sunt cele două pachete de măsuri extrem de importante. Dacă vrem să evităm decesele, in perioada următoare trebuie să ne vaccinăm. Dacă vrem să evităm numărul de infectări, trebuie să respectăm măsurile de prevenire nefarmaceutice: mască, distanțare și evitarea zonelor supraaglomerate și igienă, impreună cu vaccinare. Deci aceste două măsuri sunt extrem de importante, folosite impreună. Reporter: Şi in ceea ce privește cifrele la care vă așteptați in următoarea lună, ținand cont de datele pe care le avem, iată, acum. Valeriu Gheorghiţă: Este evident că dacă se menține această creștere exponențială, vedem că practic in ultimele două săptămani avem o creștere de 2,5 ori a mediei cazurilor la șapte zile, adică la inceput de septembrie aveam o medie a cazurilor la șapte zile de aproximativ 1.000, suntem la jumătatea lui septembrie și avem o medie a cazurilor la șapte zile de circa 2.500. Este un calcul simplu, matematic, care ne arată că in perioada următoare vom inregistra o creștere a numărului de cazuri. Tocmai de aceea cred că populația trebuie să ințeleagă că avem in momentul acesta un risc crescut, foarte crescut de a ne infecta in momentul in care suntem in zone aglomerate, cu multe persoane și nu respectăm măsurile de prevenție. Reporter: Mai am o intrebare. Au apărut acele informații pe surse guvernamentale potrivit cărora certificatul verde digital ar putea fi soluția pentru a putea participa la nunți, botezuri, concerte, alte evenimente cu foarte multe persoane, chiar dacă incidența este mai mare. In ce măsură acest lucru e o garanție că virusul nu se va răspandi și acolo, ținand cont de ceea ce se intamplă deja? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește implementarea unei astfel de măsuri, aș propune să lăsăm intrebarea să fie adresată către colegii de la Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență, unde se evaluează, in cadrul Comitetului de suport tehnico-științific astfel de măsuri și se decid la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Sigur că aici vorbim de riscuri. O persoană vaccinată are un risc semnificativ mai mic să se infecteze și, implicit, intr-o populație vaccinată răspandirea virusului este mult incetinită, numărul de persoane care se infectează este mai redus. De asemenea, o persoană care are istoric de trecere prin boală are un risc mai mic să se infecteze dacă e in primele şase luni de la trecerea prin boală, cu toate că vedem datele, ne arată că activitatea neutralizantă a anticorpilor la trecerea prin boală cu o altă variantă virală nu acoperă suficient de bine infecția cu varianta Delta. Tocmai de aceea, repet, aceste măsuri sunt foarte importante in condițiile in care astăzi vorbind de o variantă virală extrem de bine adaptată, față de ce am avut pană acum. Este foarte important să ne vaccinăm și să respectăm complementar celelalte măsuri de prevenție, doar așa limităm răspandirea virusului și, in mod direct, limităm numărul de persoane care ajung in spital și in terapie intensivă și care iși pierd viața din cauza acestei boli. Andrei Baciu: O mică completare, dacă imi permiteţi, domnule preşedinte. Legat de utilizarea certificatelor digitale, există, la nivel de legislație primară, creată posibilitatea de a extinde utilizarea acestora suplimentar față de punctele de trecere a frontierei, acest lucru s-a intamplat in urmă cu două săptămani, și din dispoziția domnului prim-ministru, inclusiv se ia in calcul utilizarea acestui certificat in cadrul anumitor evenimente, precum nunți și alte evenimente sociale. Se analizează acest lucru atat la nivelul Ministerului Sănătății, cat și impreună cu colegii de la Departamentul de Situaţii de Urgențe, pentru că este nevoie de implementarea acestor măsuri de legislație secundară cu ajutorul CNSU, şi atunci sunt in analiză posibilitățile de a implementa acest certificat digital. Un lucru insă este cert, acest certificat nu oferă o protecție biologică, este doar o modalitate sigură prin care se atestă că documentele de apartenență la o stare epidemiologică de vaccinare sau de testare sau de trecere prin boală, documentele respective sunt autentice și in interiorul perioadei de valabilitate. Acesta este avantajul pe care il aduce prezentarea digitală a acestei dovezi. Călin Alexandru: Aş vrea să completez şi eu ceea ce a spus domnul secretar de stat, este pur şi simplu o chestiune tehnică. După cum știți, deja există prevederi care in funcție de incidența din fiecare localitate permit prezența la anumite categorii de activități a persoanelor care sunt vaccinate, a persoanelor care sunt testate PCR sau teste rapide. Chestiunea aceasta tehnică permite organizatorilor ca printr-o simplă aplicație să scaneze, exact așa cum a spus şi domnul secretar de stat Baciu, și să verifice autenticitatea respectivului document. Reporter: Domnule doctor, aș vrea să imi spuneți ce părere aveți despre un proiect pe care il va propune fostul ministru al sănătății, Nelu Tătaru, acela ca vaccinarea să fie obligatorie pentru cadrele medicale, militari și cred că și personalul din invățămant? Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că lucrurile trebuie extrem de riguros analizate din mai multe puncte de vedere. Ce ne dorim in primul rand dintr-o astfel de măsură? In momentul de față, repet, in contextul variantei Delta știm foarte clar că obiectivul campaniei de vaccinare este de a preveni forme grave de imbolnăvire, spitalizările și decesele. Impactul asupra transmiterii, asupra răspandirii virusului este mai redus comparativ cu vaccinarea pentru variantele precedente, pentru varianta britanică, de pildă, varianta Alfa. Datele din Italia recente arată că o persoană vaccinată cu schemă completă, chiar in condițiile in care vorbind de varianta Delta, are un risc cu 77% mai redus să se infecteze. Deci din acest punct de vedere, avem date care ne arată că vaccinarea reduce riscul de infecție și in cazul variantei Delta și, repet, prin faptul că cei vaccinați, chiar dacă fac boala, au o perioadă mai scurtă de contagiozitate, virusul se elimină mai repede, durata de evoluție a bolii este mai scurtă, evident că la scară largă, la nivel populațional, răspandirea virusului se incetinește. Deci această măsură, sigur, trebuie analizată, trebuie judecată extrem de atent in comisiile de etică, armonizată legislația. Este o decizie care trebuie asumată la nivel inalt. Ne uităm la modelele adoptate de celelalte țări. Eu răman la opinia că in momentul de față populația trebuie să ințeleagă că dacă nu avem niciun fel de protecție nici după boală, nici după vaccinare, riscul să ne infectăm in perioada următoare este foarte mare. Practic, aș putea indrăzni să spun că in următoarele luni, acolo unde există aglomerări de persoane, unde există interacțiune crescută și expunere frecventă la multe persoane, aproape nici o persoană care nu are niciun fel de imunitate nu va scăpa fără infecție. Deci, practic, este o altă cale de imunizare, insă cu consecințe dezastruoase asupra societății in general și asupra sistemului medical, pentru că vorbim de fapt de pierdere de vieți omenești, și astea se previn doar prin vaccinare. Reporter: Puteţi să ne explicați, in momentul in care vom incepe și noi să facem cea de-a treia doză, care va fi procedura, va fi la liber, cum se intamplă acum, sau va fi din nou o inscriere pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Diferența față de debutul campaniei de vaccinare este legată de disponibilitatea dozelor. Practic, numărul de doze la acest moment este semnificativ mai mare, ceea ce ne permite ca in același interval de timp să includem mai multe categorii populaționale care pot beneficia. Dar cand vorbim de personalul medical, vaccinarea se va efectua cu precădere in unitățile medicale proprii, adică in unitatea in care persoana respectivă este angajată. Pentru asta nu iți trebuie o programare, pentru că te vaccinezi la locul de muncă. Pentru celelalte categorii populaționale care se vaccinează la medicul de familie, chiar dacă inițial au făcut vaccinarea in centrele fixe, ei pot să facă doza trei, varstnicii la cabinetele de medicină de familie. In centrele sociale vom vaccina cu echipe mobile. Pentru restul, masa mare a populației recomandăm, evident, utilizarea platformei de programare, tocmai pentru a exista cat de cat o evitare a supraaglomerărilor intr-un centru de vaccinare, pe anumite intervale de timp, așa incat practic, din experiența acumulată pană la acest moment, cred că a fost toată lumea mulțumită, și cei care au fost programați, pentru că s-a respectat in mare parte intervalul pe care l-ai selectat in vederea vaccinării și inclusiv in centrele de vaccinare s-au evitat acele perioade de supraaglomerare in care, evident, creează nemulțumire. Recomandăm foarte mult ca oamenii să se programeze in platformă, avem toate mijloacele prin care să facem acest lucru, in sensul in care avem serviciu de call center, putem să ne programăm prin aparținători, sau individual sau prin medicul de familie. Deci practic există o modalitate extinsă de programare și, suplimentar, sigur că rămane prezentarea directă la centrele de vaccinare, dar aici s-ar putea să existe perioade de timp in care să se aglomereze, mai ales la debutul perioadei de administrare a dozei trei. Reporter: Vă rog să imi mai permiteţi o singură intrebare: spuneți-mi dacă mai aveți sesizări de la personalul medical din centrele de vaccinare, in legătură cu așa-numita vaccinare la chiuvetă, certificate false! Valeriu Gheorghiţă: Nu am mai avut sesizări de cand la nivelul spațiului public au fost aduse in atenție acele cazuri particulare de emitere de certificate de vaccinare la persoane care nu erau vaccinate sau certificate false, falsificate. Nu știu dacă la nivelul Ministerului Sănătății au mai fost transmise astfel de sesizări, dar noi la CNCAV nu am mai avut. Andrei Baciu: Este aceeași situație și la noi, adică presupunem că au fost, așa cum am apreciat inițial, cazuri punctuale. Probabil mai sunt (...) adică sunt chestiuni punctuale care nu sunt neapărat o chestiune de suspiciune, de fals intenționat, ci dacă sunt, spre exemplu, in cazul de adeverințelor legate de testare, aici variabilitatea e mult mai mare, dar oricum au fost cateva chestiuni punctuale care s-au regăsit in sesizări. Nu mai este acea situaţie nici la noi. Reporter: Bună ziua! Spuneați la inceputul conferinței că o persoană, in cazul variantei Delta, poate ajunge să imbolnăvească 395.000 de persoane. In cat timp și in ce condiții? Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce am vrut să spun este de fapt o estimare, ca să ințelegem cat de transmisibilă este varianta Delta. Practic, de la o singură persoană care este infectată se poate ajunge in două luni la aproximativ 390.000 de persoane care sunt infectate cu SARS-CoV-2, asta in condițiile in care, evident, ai o masă populațională receptivă, in condițiile in care există expunere crescută, adică interacțiune și mobilitate crescute și in care nu se respectă celelalte măsuri: oamenii nu se vaccinează și nu folosesc mască, nu se distanțează, nu respectă regulile de igienă. Practic, virusul se răspandește extrem de ușor și poate să genereze un număr foarte mare de imbolnăvire. Ceea ce vreau să spun este că ne așteptăm ca numărul de cazuri in momentul de față să crească exponențial, tocmai ca urmare a faptului că varianta Delta este dominantă și ea se răspandește foarte ușor intr-o populație, repet, cum este in momentul de față marea parte a populației Romaniei, cu mobilitate crescută, interacțiune crescută și se respectă foarte puțin măsurile de prevenție. Este o realitate, trebuie să o acceptăm și să o recunoaștem, dacă vrem... Reporter: Cam cand credeți că vom avea din nou 10.000 de cazuri pe zi, in ritmul acesta? Valeriu Gheorghiţă: Este greu... Cred că nu trebuie să venim de fapt cu mesaje care să inducă panică sau să speriem oamenii, pană la urmă trebuie să ințelegem că evoluția pandemiei și a situației epidemiologice ține de noi şi ține de comportamentul nostru. Dacă vrem să schimbăm această situație, din care vom beneficia cu toții, trebuie să ne implicăm activ, adică să respectăm măsurile de prevenție, să incercăm ca și in jurul nostru să impunem respectarea măsurilor de prevenție, chiar la locul de muncă, și să ințelegem că doar in felul acesta - prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de prevenție - putem să ținem situația sub control. Nu facem lucrurile acestea, sigur situația nu va fi ținută sub control, pentru că virusul iși vede de treaba lui și face ceea ce am invățat pană acum, s-a adaptat și se transmite cu ușurință de la o persoană la alta. Reporter: O intrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Vedem că in fiecare zi crește alarmant numărul pacienților din ATI. Ce măsuri pregătește Ministerul Sănătății, adică sunt spitale in care deja au inceput să fie amanate celelalte operații, in unele cazuri se reduce presiunea de oxigen pentru că sunt foarte mulți pacienți in secția de ATI? Andrei Baciu: E, in primul rand, o chestiune importantă, aceea a unei schimbări de paradigmă; dacă in pană in momentul de față abordarea a fost aceea de a avea spitale desemnate special pentru tratamentul pacienților COVID-19, spitale COVID, după care, sigur, au fost spitale de suport COVID și spitale non-COVID, cele care tratau alte patologii, și avea avantaje și dezavantaje o astfel de abordare, in special dezavantaje importante pentru pacienții cu boli cronice, care au avut un acces mai limitat, tocmai din dorința de a remedia această situație s-a schimbat paradigma in sensul in care toate spitalele din Romania vor avea o abordare mixtă: circuite COVID şi circuite non-COVID. Acest lucru a fost planificat incă de la inceputul verii și ușor-ușor s-au creat toate analizele care s-au creionat in planuri la nivelul fiecărui județ, organizate impreună cu DSP-urile şi spitalele fiecărui județ, care nu numai că au făcut o evidențiere și o analiză asupra paturilor in special de Terapie Intensivă - că aici există limitele cele mai importante - dar și o ordine in care acestea sunt activate la nivelul fiecărui spital și la nivelul fiecărui județ. Aceste lucruri au fost transmise și cred că mare parte din cazuri sunt publice pe site-ul Direcţiilor de Sănătate Publică și, practic, odată cu creșterea numărului de cazuri, in ultimele două săptămani, noi, impreună cu colegii de la Departamentul pentru Situații de Urgență și cu activarea nivelului de acțiune la nivelul Centrului de la Ciolpani, practic am monitorizat implementarea acestui plan, pentru că acolo sunt descrise foarte clar, pentru fiecare situație, pe măsură ce situația crește și se agravează, sunt din ce in ce mai multe cazuri, care sunt spitalele care se activează, care sunt paturile care trebuie să devină active, lucruri care trebuie să se intample la nivel local, pentru că o altă problemă pe care am incercat să o evităm este aceea in care acest lucru se intamplă cu dificultate. Şi atunci ăsta era un alt aspect important, revenirea la o capacitate potrivită fiecărui moment in parte de management al pacienților care au nevoie de terapie intensivă, trebuie se intample rapid. Nu mai tarziu de această dimineață, am avut incă o ședință de pregătire cu toate Direcțiile de Sănătate Publică din Romania, şedinţă condusă de domnul ministru al sănătății, domnul Cseke, şi aici, pe langă monitorizarea implementării acestor planuri la nivelul fiecărui județ, sigur că ne uităm și la distribuția resursei umane, şi aici lucrurile variază, sunt județe care nu au suficient de multe paturi, insă beneficiază de o resursă umană mai generoasă, cum s-a intamplat și in trecut și aceasta trebuie armonizată in funcție de capacitățile fiecărui județ de a face față. Mai mult, in afară de partea efectivă de paturi active și de resursă umană, acestea fiind principalele limite și dificultăți, la nivel de echipamente medicale, la nivel de aparatură, aici nu mai sunt probleme, deci nu ar mai trebui să fie probleme pentru că și aici lucrurile s-au luat din timp, echipamente de protecție, aparate de ventilație, diverse tipuri de alte aparate necesare in terapie intensivă, cat și la nivelul de medicamente pentru protocolul de tratament pentru COVID-19. Deci toate aceste acțiuni au fost in desfășurare in ultimele săptămani, sunt in desfășurare in continuare și o să comunicăm pe măsură ce apar elemente noi, insă ca punct de reper, de la preluarea mandatului de către domnul ministru Cseke, au fost activate 200 de paturi de terapie intensivă suplimentar, deci in mai puțin de o săptămană. Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Gheorghiță. Ați prezentat un scenariu alarmant, ați pus că in următoarele luni, acolo unde sunt aglomerări de persoane, aproape nicio persoană care nu are nicio formă de imunizare nu are șansa să scape de infectare. Cam in cat timp, mai precis, s-ar ajunge la acest scenariu și cum intenționați să stopați, ce măsuri luați, dincolo de a recomanda populației să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: Respectarea celorlalte măsuri de prevenție este principala barieră care limitează răspandirea virusului. Aceste două măsuri, cele nefarmaceutice, și le repet: mască, distanțare fizică, igienă, aerisirea incăperilor, evitarea zonelor supraaglomerate, evitarea călătoriilor neesențiale, impreună cu vaccinarea, fac să scadă, pe de o parte, probabilitatea să ne infectăm și, in cazul in care ne infectăm, să facem o formă asimptomatică sau o formă ușoară de boală și să nu ajungem să facem acele forme grave, să ajungem la spital, să colmatăm sistemul medical, să intrerupem activitățile economice și sociale și așa mai departe. Deci, repet, este o problemă de ințelegere - cu cat ințelegem mai repede acest lucru, cu atat vom putea să ținem sub control situația epidemiologică din țara noastră. Reporter: Păi, aceste lucruri cumva se intamplă... Valeriu Gheorghiţă: Nu se intamplă, pentru că nu se respectă. Reporter: Le comunicaţi... Valeriu Gheorghiţă: Le comunicăm. Reporter: Dar ce faceți dumneavoastră, ca măsuri, pentru a evita totuși această situație, dincolo de a recomanda populației? Valeriu Gheorghiţă: Aici sigur că există măsuri... Reporter: Intenţionaţi să puneţi restricții sau... Valeriu Gheorghiţă: Nu intră in atribuția Comitetului, dar, sigur, aceste tipuri de măsuri care au ca obiectiv limitarea răspandirii virusului prin alte mijloace decat prin vaccinare sunt analizate periodic, la interval de două săptămani, de colegii din grupul tehnico-științific, și se propun o serie de o serie de măsuri, in funcție de rata de incidență cumulată. Sigur că se au in vedere aceste scenarii de evoluție. Vedem că in cazul in care rata de incidență depășește 2 la mie, se reinstituie obligativitatea purtării măștii in zonele supraaglomerate, chiar și in spații deschise, in stațiile pentru mijloacele de transport in comun, in piețe și așa mai departe. Deci se au in vedere o serie de măsuri care au existat pană la acest moment și care probabil, progresiv, vor fi reimplementate, in funcție de situația epidemiologică. Dacă domnul doctor Călin Alexandru vrea să completeze... Călin Alexandru: Da. Aici lucrurile sunt suficient de clare, in sensul in care legislația prevede care sunt acele măsuri restrictive care sunt in mod direct corelate cu incidenţa cazurilor din fiecare localitate. Şi, exact așa cum a spus și domnul președinte, doctorul Valeriu Gheorghiță, restricțiile sunt graduale, in funcție de nivelul de incidență. Există, şi inclusiv mass-media a relatat aceste chestiuni, s-au luat măsuri in anumite localități mici, in care au fost reintroduse restricții in funcție de această evoluție a incidenței. Deci ele vor continua pe aceeași formulă, in conformitate cu prevederile legislative, astfel incat să fie direct proporțional, nivelul acestor restricții, cu incidenţa cazurilor. Această abordare, care este o abordare flexibilă, și-a dovedit eficiența in cursul valului anterior. Reporter: Mulţumesc. O altă intrebare, tot pentru domnul Gheorghiță. Aţi spus că se transmit in spațiul public tot felul de mesaje că persoanele vaccinate imbolnăvesc persoanele nevaccinate și că din punct de vedere... Valeriu Gheorghiţă: Nu, că sunt un pericol pentru persoanele nevaccinate, ceea ce evident că este o informație complet eronată. Reporter: Păi de ce? Persoanele care se vaccinează pot să transmită virusul și se pot imbolnăvi, e un fapt științific. Valeriu Gheorghiţă: Este un fapt științific, dar, repet, trebuie să ne uităm la riscuri și dacă dintr-o populație vaccinată complet au 77% risc să se infecteze, inseamnă, pe romanește, că din zece persoane vaccinate cu schemă completă, șapte dintre ele nu se vor infecta, chiar dacă stau intr-o populație unde există risc de expunere la infecție. Trei se vor infecta. Dacă acele trei persoane, la randul lor, vor intra in contact cu persoane vaccinate, practic, marea parte a persoanelor vaccinate expuse nu se vor infecta. Cand intr-o astfel de populație, mai implementăm și celelalte măsuri, cum ar fi masca de protecție, evident că riscul de transmitere scade foarte mult. Asta vreau să spun. E ca şi cum persoanele nevaccinate reprezintă un risc pentru persoanele nevaccinate, reprezintă o situație epidemiologică de risc ca urmare a interacțiunii atunci cand nu se respectă măsurile de prevenție, dar nu putem afirma că persoanele..., pentru că se inţelege greşit că persoanele vaccinate au un risc mai mare să imbolnăvească persoanele nevaccinate, ceea ce este complet eronat și oamenii trebuie să ințeleagă realitatea. Persoanele vaccinate cu schemă completă au un risc mai mic să contracteze boala, să se infecteze, și au un risc mai mic să-l răspandească pentru că perioada de timp in care ești contagios este mai scurtă. Cu cat perioada in care un om este contagios este mai lungă, cu atat va infecta, in interacțiunea lui cu multe persoane, mai multe persoane, cu cat această perioadă este mai scurtă va infecta un număr mai mic de persoane. Reporter: Ok, riscul totuși există, chiar dacă este mai mic.. Valeriu Gheorghiţă: Riscul există, nu vorbim de riscuri zero sau de riscuri de sută la sută. Noi vorbim de un risc mai scăzut sau de un risc mai crescut. Tocmai de aceea, in contextul in care vorbim de varianta Delta, este important ca și persoanele vaccinate să respecte celelalte măsuri de prevenție, cum a fost pană acum. Ştim foarte clar că in Romania nu s-au luat astfel de decizii care să diferențieze, dacă vreți, anumite măsuri nefarmaceutice la persoane vaccinate versus persoane nevaccinate, doar in situația in care vorbeam de spații inchise, de birouri, in care era prevăzută practic posibilitatea ca persoanele vaccinate cu schemă completă, dacă nu era un număr mai mare de 5, să poată să stea și fără mască. De ce? Din același motiv pe care vi l-am spus. Dar vorbeam de varianta Alfa, era o tulpină care avea un alt comportament față de răspunsul imun după vaccinare. Reporter: Dar ţinand cont de faptul că există acest risc, de faptul că varianta Delta are această răspandire, exponențial, ați vorbit de pericole in ceea ce privește aglomerările de persoane, după festivalul de la Cluj, spre exemplu, unde ați permis un acces destul de mare de persoane.... Valeriu Gheorghiţă: Cu respectarea unor măsuri de prevenție... Reporter: Organizatorii au respectat ceea ce a ținut de modalitatea de acces. Dar dvs. aţi urmărit ce s-a intamplat după acest festival? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că da. Reporter: Cum aţi urmărit? Valeriu Gheorghiţă: Am urmărit şi ce s-a intamplat toată vara pe litoral, să știți, am urmărit ce se intamplă la nivel populațional, am urmărit ce se intamplă la locurile de muncă, peste tot. Oamenii nu respectă, in cea mai mare măsură, măsurile de prevenire, pentru că au, repet, de cele mai multe ori avem o percepție a riscului mult diminuată, și aici vorbim de riscul de imbolnăvire, de riscul de infecție. Ori, cand tu consideri că tu nu te poți infecta, că nu vei face această boală, evident că tendința firească este să nu respecți celelalte măsuri de prevenție care sunt transmise și care sunt, in anumite condiții, foarte bine prevăzute intr-un cadru legal adoptat, care este cunoscut de foarte mult timp. Reporter: Aici, la Cluj, ați urmărit, spre exemplu cați participanți au arătat că sunt vaccinați, cați sunt in testați negativ, caţi /.../ să vedeţi urmările după acest eveniment? Valeriu Gheorghiţă: Nu, pentru că a fost reglementat accesul la acel festival pe baza celor 3 elemente: fie dovadă de vaccinare, fie istoricul de trecere prin boală, fie prin testare. Reporter: Şi ce aţi constatat după acest eveniment mare, că aţi zis că urmăriţi? Valeriu Gheorghiţă: Vizavi de ce? Reporter: A crescut numărul de cazuri? Valeriu Gheorghiţă: Este mult prea devreme să evaluăm, in momentul de față, care este impactul. Foarte probabil că in următoarele 7 - 10 zile vom vedea care va fi impactul din punct de vedere epidemiologic. Reporter: Aveți o strategie să faceți o testare mai mare, luand in calcul că și cei vaccinați se pot imbolnăvi sau transmite virusul? Valeriu Gheorghiţă: Eu apreciez foarte mult intrebările dvs., doar că deviem de la tema conferinței de presă, este o temă legată de vaccinare. Tot ceea ce inseamnă măsuri complementare, politici de testare, de secvențiere, nu fac parte, obiectul, nu țin de această conferință de presă, pentru că nu sunt ceilalți experți implicați in aceste decizii la această masă și nu vreau să răspund sau să emit păreri, pentru că nu e cazul. Reporter: Ok. Mulţumesc! Reporter: Credeți că, luna aceasta, Agenţia Europeană a Medicamentului va da undă verde pentru a treia doză? Valeriu Gheorghiţă: Ne așteptăm ca in prima parte a lunii octombrie, probabil că pană pe 4-5 octombrie vom avea o recomandare in acest sens, da. Reporter: Şi apoi vom incepe intr-o săptămană sau... Valeriu Gheorghiţă: Noi vom fi pregătiți, evident, in următoarele zile să putem să demarăm această activitate. Reporter: Despre maratoanele de vaccinare. Au fost de succes. Vreți să le reluați? Valeriu Gheorghiţă: Ne-am gandit la această variantă pentru momentul in care vom ajunge la restul populației, la populația largă, la populația generală vaccinată, să putem asigura un acces mai facil cu organizarea unor astfel de evenimente. Deci, da, avem in plan astfel de activități. Reporter: La a treia doză? Valeriu Gheorghiţă: Pentru a treia doză, dar, repet, cand vom ajunge la momentul respectiv, adică la categoria de populație generală. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Vă rog! Reporter: Ce ar trebui să facă persoanele care s-au vaccinat in luna ianuarie, mai au sau nu anticorpi, ar trebui să se testeze? Valeriu Gheorghiţă: Să determine nivelul de anticorpi, vă referiţi? Reporter: Da. Mai este, practic, valabil vaccinul? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță da, vaccinul este valabil. Datele ne arată, in momentul de față, că se menține eficiența pentru prevenirea spitalizărilor, pentru prevenirea formelor grave, pentru prevenirea deceselor. Da, se inregistrează cazuri la persoanele in general imunodeprimate, persoanele varstnice, peste 80 de ani, persoanele cu afecțiuni cronice, chiar cazuri cu forme moderate sau severe cu indicație de internare, in ciuda faptului că sunt vaccinate și, din acest punct de vedere, există această recomandare ca după un interval de cel puțin șase luni să se administreze această doză de rapel care, practic, va intări mai mult răspunsul imun, in condițiile in care este vorba de varianta Delta. Reporter: Austria a stabilit că vaccinul este valabil, practic că ai anticorpi timp de șase luni. Noi avem un termen oficial? Valeriu Gheorghiţă: Nu există un termen oficial nicăieri. Nu există un termen trasat - șase luni, șapte luni, opt luni. Răspunsul imun este mult mai complex din punct de vedere al reactivității față de o infecție anume, tocmai de aceea noi, iarăși, vorbim de tendința de a observa că apare un număr mai mare de cazuri la persoane vaccinate după un interval de timp și ne uităm și care dintre aceste persoane fac mai frecvent aceste infecții. In momentul de față ştim că cei imunodeprimați și cei varstnici au un risc mai mare să facă aceste cazuri de infecții, chiar fiind vaccinate. De aceea ei vor fi prioritizați pentru prima etapă in care vom incepe administrarea unei doze de rapel. Reporter: Şi cand credeți că se va intampla acest lucru? Cand vom vedea primul roman vaccinat cu doza a treia? Valeriu Gheorghiţă: Noi sperăm ca in luna octombrie. Reporter: Luna octombrie... Bun. Ce şanse avem să ne intoarcem la restricțiile din primăvara anului 2020, in contextul in care vedem această tendinţă de creștere a numărului de imbolnăviri? Valeriu Gheorghiţă: Aş prefera să nu avem astfel de intrebări pentru că, repet, la nivelul Comitetului nu avem astfel de evaluări asupra măsurilor care ar trebui impuse și, nefiind experții care sunt implicați in formularea unor opinii in baza cărora să se ia, la nivel de CNSU, aceste decizii, nu cred că are rost să detaliem aceste lucruri legate de măsuri. Reporter: Veți propune dvs. sau domnul Baciu celor de la CNSU ca accesul in mall-uri, in restaurante sau in teatre să fie permis doar cu certificatul verde? Valeriu Gheorghiţă: La nivelul DSU există un grup foarte mare de experți in cadrul Comitetului tehnico-științific, atat experți in domeniul medical, cat și pe alte tipuri de activități. Tocmai de aceea, repet, toate aceste propuneri sunt evaluate de colegii noștri și se propun, in funcție de fundamentarea științifică a lor, către adoptare, către implementare. Reporter: Ar trebui ca accesul la nunți, botezuri sau alte evenimente de genul acesta să fie permis doar cu certificatul verde și in ce situații? Valeriu Gheorghiţă: Călin, te rog... Călin Alexandru: A fost un pic mai devreme o discuție pe această temă. In momentul de față există niște prevederi care, in funcție de incidența cazurilor din localitatea respectivă, permit accesul pentru anumite categorii de evenimente persoanelor care sunt vaccinate, persoanelor care sunt testate sau persoanelor care au trecut prin boală. Deci, in momentul de față, cadrul legal deja are aceste prevederi. Ceea ce este in discuţie intr-o perioadă următoare este dacă această evaluare a situației, a statusului fiecărei persoane, se poate face prin intermediul acestui certificat verde care poate să fie emis in oricare din aceste situații. Adică este o chestiune tehnică care va permite aplicarea unor măsuri care deja există intr-o formulă care să fie mai ușoară. Deci nu e o chestiune care să modifice practic modul de acces, ci pur şi simplu modul de verificare a accesului. Reporter: Aş mai avea nevoie şi de o cifră privind numărul total de vaccinaţi din Romania./.../ Valeriu Gheorghiţă: Dar toate aceste date sunt prezentate zilnic, in cadrul comunicatului, 5,28 de milioane de persoane cu cel puţin o doză şi peste 5,2 milioane de persoane vaccinate complet. Aceste date se regăsesc zilnic in comunicatele de la ora 18:00, pe care le transmitem. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: Dacă se mai poate o precizare legat de administrarea celei de-a treia doze. Erau cele două categorii, doza adiţională şi doza de rapel. Să presupunem că cineva decide acum să se vaccineze şi incepe cu doza 1, doza 2, doza 3 peste cat timp va fi? Dacă, să zicem că face cu Pfizer... Valeriu Gheorghiţă: Dacă este o persoană din acele categorii de risc, cu imunosupresie, schemele propuse sunt la patru săptămani de la cea de-a doua doză, deci, practic, zero - o lună - două luni. Cam aceasta este recomandarea. Pentru Pfizer, ştim că, practic, doza 2 e la 21 de zile, vom vedea ce recomandă Agenţia Europeană a Medicamentului. Probabil că va rămane tot un interval de patru săptămani, trei-patru săptămani. Reporter: Şi legat de trecerea prin boală, că nu se recomandă celor care au trecut deja prin boală, dacă au avut o formă asimptomatică şi n-au ştiut, pot să facă? Valeriu Gheorghiţă: Au avut o formă asimptomatică... Noi ştim că persoanele care fac forme asimptomatice, intr-un procent semnificativ, nu dezvoltă anticorpi sau chiar dacă dezvoltă, ei se pierd foarte uşor. Aici evident că n-avem de unde să ştim şi nici nu putem dovedi acest lucru, noi ne raportăm la cazurile care sunt in evidenţă, care sunt cunoscute, raportate. Mulțumim şi noi! Andrei Baciu: Mulțumim mult! O zi bună! 2021-09-14 15:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-14-04-15-31big_image_2_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la evenimentul de prezentare a proiectului de act normativ pentru implementarea Programului Național de Suport pentru Copii “Din grijă pentru copii”, împreună cu consilierul de stat Mădălina TurzaȘtiri din 14.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-evenimentul-de-prezentare-a-proiectului-de-act-normativ-pentru-implementarea-programului-national-de-suport-pentru-copii-din-grija-pentru-copii-impreuna-cu-consilierul-de-stat-madalina-turzaCOMUNICAT DE PRESĂ - Din grijă pentru copii - cel mai amplu Program dedicat sănătății emoționale și siguranței copiilor, in contextul Pandemiei de COVID-19 48% dintre copii și părinți s-au confruntat cu stări de anxietate, la care s-au adăugat adesea situații de agresivitate, tulburări emoționale, depresie, tulburări alimentare sau de somn, abuz sau neglijare, dependență de ecrane, fobii, (cyber)bullying, tentative de suicid sau consum de substanțe pe parcursul Pandemiei de COVID-19[1]. Pe parcursul anului 2020 au fost sesizate infracțiuni cu 8.122 de victime copii, iar in primele 7 luni din 2021 au fost sesizate fapte penale cu 5111 victime copii[2]. Un raport al Europol (2020) arată că Europa de Est a devenit in timpul Pandemiei o sursă a producerii materialului de abuz și/sau exploatare a copiilor in online, la nivel global din cauza restricțiilor de circulație și a prezenței excesive pe internet. Pentru a răspunde acestor probleme, Guvernul Romaniei a inițiat, in premieră, Programul Național de suport pentru copii in contextul Pandemiei de COVID 19, - DIN GRIJĂ PENTRU COPII, ale cărui priorități sunt: Protejarea integrității psiho-emoționale a copiilor prin crearea unor mecanisme de evaluare și intervenție pentru asigurarea sănătății mintale a acestora in perioada Pandemiei de COVID-19 și post-pandemie, Dezvoltarea unui mecanism de prevenire și intervenție multidisciplinară pentru situațiile de violență de natură fizică, sexuală și emoțională in cadrul familial, instituțional, comunitar și online. Romania devine astfel una dintre primele țări europene care pun pe agenda publică de priorități dimensiunea sănătății psiho-emoționale a copiilor, dar și siguranța acestora, in contextul noilor tipuri de amenințări la care sunt expuși. Programul aduce o abordare inovatoare in legislația națională, din perspectiva faptului că măsurile sale adresează transversal două probleme majore cu privire la copii, in contextul Pandemiei de COVID-19, respectiv suportul psiho-emoțional și siguranța acestora: 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de Pandemia de COVID-19, Introducerea de către Ministerul Educației in curriculum școlar a tematicilor de educație psiho-emoțională, managementul emoțiilor, siguranța online Asigurarea de sesiuni de formare pentru cel puțin 7000 de specialiști in domeniul managementului emoțiilor și al relaționării, metode de identificare și intervenție in situațiile disruptive psiho-emoțional. Introducerea unui modul de formare a competențelor in domeniul psiho-emoțional pentru profesori la nivel de masterat didactic, Desemnarea de inspectori școlari dedicați pentru managementul incluziunii și al suportului psiho-pedagogic, Realizarea de camere de audieri destinate copiilor victime ale infracțiunilor in fiecare județ, Dezvoltarea un sistem informatic integrat de analiză și sortare intuitivă a imaginilor și clipurilor video cu caracter abuziv impotriva copiilor, care va eficientiza substanțial componenta de combatere a pornografiei infantile și a exploatării și abuzului minorilor online, Implementarea unui mecanism de alertă in timp real pentru copiii dispăruți, Crearea unui număr unic la nivel național pentru urgențe legate de copii, Dezvoltarea Platformei de resurse dingrijapentrucopii.gov.ro dedicată atat copiilor, cat și specialiștilor și părinților. Aceasta va conține materiale de specialitate, realizate de profesioniștii in domeniu, ghiduri și proceduri. Durata Programului este de 2 ani și va beneficia de un buget de aproape 6 milioane de euro. - Acesta a fost unul dintre cele mai ample procese de construcție participativă, coordonat de la nivelul Guvernului, iar ceea ce mi se pare cu adevărat important este faptul că au fost implicați in mod activ insăși beneficiarii măsurilor propuse, respectiv COPIII - a declarat Prim-Ministrul Florin Cițu. Programul are datele necesare pentru a se constitui intr-un inceput și un model de cum se poate dezvolta colaborativ și cuantificabil o politică publică națională care reformează și aduce la zi zone neadresate de decenii. Am pornit acest demers avand convingerea că putem schimba paradigma in domeniul complex al dezvoltării stării de bine a copiilor noștri- Consilier de stat Mădălina TURZA Informații suplimentare Comitetul interministerial pentru elaborarea Programului național de suport pentru copii in contextul Pandemiei de COVID 19, - DIN GRIJĂ PENTRU COPII a finalizat la sfarșitul lunii august lucrările tehnice. Timp de trei luni, zeci de experți, psihologi, medici psihiatri, elevi și părinți au contribuit la elaborarea unuia dintre cele mai ample programe dedicate stării de bine a copilului și familiei. Comitetul a fost inființat prin decizia prim-ministrului Florin Cițu, a fost coordonat de consilierul de stat Mădălina TURZA și a avut ca scop elaborarea proiectul de Ordonanță de Urgență pentru adoptarea Programului. Ordonanța se află in acest moment pe circuitul de avizare. Membrii Comitetului și ai grupurilor tehnice de lucru: Administrația Prezidențială, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Serviciul pentru Telecomunicații Speciale, Inspectoratul General al Poliției Romane, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, Centrul Național pentru Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, Colegiul Psihologilor din Romania, Colegiul Național al Asistenților Sociali din Romania, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, Consiliul Național al Elevilor, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania, Asociația Municipiilor din Romania, Asociația Orașelor din Romania, Asociația Comunelor din Romania, Asociația Romană de Psihiatrie și Psihoterapie, Asociația Romană de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului și Profesii Asociate, Asociația ProActa Edu, Transilvania College, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, Asociația eLiberare, Salvați Copiii, UNICEF Romania. Pentru detalii despre Program, persoană de contact: Mădălina Turza, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului - 0737545955 [1] Salvați Copiii Romania, Impactul pandemiei asupra bunăstării emoționale a copiilor - date din cazuistica Centrelor de Consiliere ale Salvați Copiii Romania, București, mai 2021, p. 11. [2] Ministerul Afacerilor Interne, Date statistice despre violența impotriva copiilor, 2020. *** Galerie foto Intervenția premierului Florin Cițu la evenimentul de prezentare a proiectului de act normativ pentru implementarea Programului Național de Suport pentru Copii - Din grijă pentru copii [Check against delivery] Bună ziua! Mă bucur să anunț că Romania se numără printre primele țări din lume care vine azi cu soluții aplicate pentru copii, in contextul pandemiei de COVID-19. Lucrările Comitetului pentru elaborarea Programului Național de Suport pentru Copii in contextul Pandemiei de COVID-19 - - Din grijă pentru copii au fost finalizate, iar Ordonanța de urgență care va fundamenta acest Program urmează să fie adoptată de Guvern. Ințeleg, doamna consilier de stat, că va fi adoptată săptămana viitoare. O felicit pe doamna consilier de stat Mădalina Turza, cea care a reușit să pună rotițele in mișcare, și cea care vă va da toate detaliile. Este un proiect la care țin foarte mult și mă bucur că am reușit să il avem intr-un timp atat de scurt. Așa cum spun mereu, cele mai bune soluții vin de la specialiști. Măsurile din acest Program sunt rezultatul a zeci de intalniri și ședințe ale grupurilor tehnice de lucru care au adus la masă experții din instituțiile publice și societatea civilă, precum și reprezentanții părinților și ai copiilor. Tocmai de aceea am incredere că proiectul este unul foarte bun și o să fie un succes. A fost unul dintre cele mai ample procese de construcție participativă, coordonat de la nivelul Guvernului, iar ceea ce mi se pare cu adevărat important, este faptul că au fost implicați in mod activ insuși beneficiarii măsurilor propuse: copiii. Am spus de multe ori că sănătatea romanilor este o prioritate, iar acest Program acordă o atenție specială sănătății psiho-emoționale a copiilor. Este cu atat mai important in contextul in care ne aflăm. Pandemia, restricțiile, izolarea- toate acestea i-au afectat pe cei mici, iar efectele se pot intinde pe termen mediu și lung. Tocmai de aceea, programul vine intr-un moment mai mult decat potrivit: copiii vor avea acces la servicii psihologice gratuite, acolo unde este nevoie. Pe de altă parte, specialiștii și părinții vor avea acces la formare și resurse pentru a gestiona nevoile psiho-emoționale ale copiilor. Atenție! Nu venim cu măsuri ce țin doar de creșterea rezilienței copiilor, ci și de creștere a capacității de intervenție in cazurile de violență impotriva copiilor. Vom avea cele mai noi soluții de combatere a criminalității online impotriva copiilor. Din grijă pentru copii, Romania va avea un sistem informatic performant cu programe de cyber forensics pentru analizare, sortare, profilare și decriptare a materialelor online cu caracter abuziv. Cred că această dimensiune a proiectului este foarte importantă, in condițiile in care tot mai mulți copii sunt familiarizați cu mediul online. Copiii trebuie protejați mereu, oriunde! Așa cum am spus la inceput, detaliile le aflați de la colega mea, doamna consilier de stat Mădălina Turza. 2021-09-14 12:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3397.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Florin Cîțu cu reprezentanții ENELȘtiri din 14.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-enelGalerie foto 2021-09-14 12:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_7_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia organizată cu prilejul Zilei PompierilorȘtiri din 13.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-organizata-cu-prilejul-zilei-pompierilorGalerie foto 2021-09-13 20:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3143.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia deschiderii noului an școlar la Colegiul Național Gheorghe LazărȘtiri din 13.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-deschiderii-noului-an-colar-la-colegiul-national-gheorghe-lazarGalerie foto *** Alocuțiunea premierului Florin Cițu cu prilejul participării la ceremonia deschiderii noului an școlar, la Colegiul Național Gheorghe Lazăr [Check against delivery] Bună ziua, Mă bucur că ne vedem astăzi in format fizic, depinde doar de noi să rămanem așa tot anul. Am incredere că veți face tot ce ține de voi să rămaneți in format fizic anul acesta. Din partea mea, ați văzut, este scenariul de bază. Dragi elevi, profesori, doamnelor și domnilor, Mă bucur să marchez deschiderea anului școlar 2021-2022 aici, la Colegiul Național - Gheorghe Lazăr din București. Sunt sigur că vă intrebați de ce am ales să fiu prezent astăzi la acest liceu, și nu la altul. Dincolo de performanțele recunoscute ale elevilor, iar doamna director le-a menționat din nou, liceul vostru este primul din Capitală care iși asumă, incepand de azi, startul unei reforme profunde. Din punctul meu de vedere este extraordinar că alegeți să implementați un program-pilot care inseamnă un model curricular de secol XXI, un program-pilot bazat pe coordonatele definite de Proiectul Romania Educată. Mai concret, ce inseamnă acest lucru: un proces de predare-invățare-evaluare mai apropiat de cerințele și exigențele unui invățămant modern, centrat in mod real pe elev. E nevoie să ne concentrăm cu adevărat pe dezvoltarea unor competențe relevante. Prin acest pas, definim inceputul unei reforme profunde in domeniul educaţiei din ţara noastră. Pilotarea va fi monitorizată continuu de către Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național. Asta inseamnă că ce faceți voi incepand de astăzi la ,,Gheorghe Lazăr ar putea, desi eu sunt sigur, ar putea să ajute generații intregi. Bineințeles că nu ne oprim aici. In următorii ani, in PNRR, poate ați auzit de Programul Național de Redresare și Reziliență, este prevăzută finanţarea a 60 de şcoli-pilot. Țin foarte mult la reformarea invățămantului și știu că vom reuși să facem acest lucru prin Proiectul ,,Romania Educată. Tocmai pentru că nu e cazul să pierdem timpul, săptămana aceasta vom adopta și implementarea programului. Romania Educată este cel mai amplu proiect de reformă a educației, inițiat şi dezvoltat de Administraţia Prezidențială, un proiect care reprezintă viziunea și strategia de țară in domeniul educaţiei, in perspectiva 2030. Este bine de știut că toate aceste reforme ale invățămantului au surse de finatare multiple - PNRR, bugetul de stat și fonduri europene. Miza noastră in educație nu este de a face un pic altceva, un pic altfel sau la fel ca pană acum. Miza noastră strategică este de a face altfel, altceva. Adică Școală de secol XXI pentru Romania de secol XXI, pe care sunt convins că ne-o dorim toți. Așa cum văd azi, aici, acum, la Colegiul Național - Gheorghe Lazăr din București. Felicitări și mult succes atat școlii-pilot - Gheorghe Lazăr, cat și tuturor celorlalte școli din Romania! Vă mulțumesc! 2021-09-13 14:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2010.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții Direcțiilor de Sănătate PublicăȘtiri din 12.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii-i-cu-reprezentantii-directiilor-de-sanatate-publicaGalerie foto Intervenția premierului Florin Cițu la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Am vrut să avem această discuție, astăzi, pentru că maine incepe anul școlar și voiam să mă asigur că aţi luat toate măsurile ca festivităţile de maine să se desfăşoare in cele mai bune condiţii. Aceasta inseamnă, cel mai simplu, să respectăm ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi al Sănătăţii, care reglementează modul in care se vor desfăşura aceste festivităţi, maine: o limită de o oră şi jumătate, exclusiv afară, cu mască obligatorie. Aceasta ar fi prima condiţie. In acelaşi timp, este importantă ziua de maine pentru că incepem anul şcolar cu prezenţă fizică şi este foarte important ca siguranţa copiilor să fie pe primul plan. De aceea, trebuie să vedem, astăzi, dacă mai este ceva de făcut. Avem cateva excepţii pentru prezenţa fizică - in 11 localităţi, deşi, domnule ministru, inţeleg că mai este una in plus, dar avem cinci localităţi in Satu Mare, in situaţia pe care o am eu acum, două in Arad, una in Sălaj, una in Dolj şi una in Teleorman. Din informaţiile pe care le am, şi dacă sunt diferite o să vă rog să-mi spuneţi cand aveţi intervenţia, sunt 2.400 de elevi care vor fi nevoiţi să inceapă, din păcate, școala in sistem online. Dar, pentru restul, ne vedem maine in curtea şcolii. Foarte importantă este nu doar ziua de maine dar siguranţa copiilor in fiecare zi. Vreau să menţinem anul acesta cu prezenţă fizică şi, de aceea, trebuie să ne asigurăm că regulile pe care le-am stabilit sunt respectate in fiecare zi. Cei de la Direcţiile de Sănătate Publică, măştile trebuie să fie in stocuri şi să ajungă la şcoli. Avem destule măşti in acest moment. Dacă este nevoie, vom mai suplimenta. In acelaşi timp, mai avem o situaţie care trebuie rezolvată cat mai repede. Din informaţiile pe care le am in acest moment, sunt 253 de şcoli in care nu sunt asigurate măsuri igienico-sanitare. Cele mai multe in Dolj - 36; Arad - 33; Bucureşti - 28 şi in Buzău. Trebuie rezolvată această situaţie cat mai rapid. Mai avem 53 de şcoli care nu au asigurate materialele de curăţenie, igienă şi dezinfecţie. Acestea sunt in unități de invăţămant din Damboviţa, Giurgiu, Timişoara şi Bucureşti. La fel, cat mai rapid. Şi mai sunt 139 de şcoli care au probleme cu instalaţiile de incălzire in Bacău, Timişoara, Hunedoara şi Constanţa. Și aici vă spun că nu ne jucăm. O să vină frigul şi nu putem să-i ținem pe copii in astfel de condiții. Această situație trebuie remediată. In ceea ce privește situația epidemiologică, știți foarte bine, din păcate, că suntem pe o pantă ascendentă. Avem cateva judeţe unde situaţia este deja ingrijorătoare şi incidenţa a sărit de 2 la mie. Bistriţa-Năsăud şi Ilfov sunt peste, chiar ajung la 3 la mie. Aici, clar, trebuie să vedem ce soluții vom lua in perioada următoare și cum ne asigurăm că toate măsurile sunt respectate. O scurtă mențiune - au fost mai multe discuţii legate de plecarea unor prefecți. Vreau să fie foarte clar - cei care au preluat atribuțiile au toată responsabilitatea și nu accept nicio scuză cand e vorba de siguranța copiilor. Mai sunt două lucruri pe care vreau să le menționez, care mi-au fost aduse in atenție. Sunt nunți programate in perioada următoare in zone unde deja se vede că ajungem la 3 la mie. Aş vrea să ne asigurăm că aceste nunți nu sunt anulate și ar trebui să folosim certificatul verde pentru acestea, dacă se poate. Oamenii nu pot să-și mai modifice data de la o săptămană la alta și atunci aș propune, pentru nunțile care sunt deja programate și sunt in zone unde incidența crește, să folosim certificatul verde. Şi, in același timp, pentru că tot suntem astăzi aici cu toții, aș vrea să vorbim puțin de situația de la ATI. Avem deja 600 de persoane. In ultima informare, aveam 860 de paturi disponibile. Aș vrea cat mai repede să revenim la 1.600 de paturi disponibile pentru secțiile ATI. Dacă este nevoie şi de intervenția mea, imi spuneți, dar știu foarte bine că putem să ajungem la 1.600 de paturi. Aș vrea să-mi spuneți cum și cand se va ajunge acolo, ca să nu fim luați pe nepregătite. Deci, cele două probleme: pentru nunți, aș propune certificatul verde și vreau să văd dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, acesta este o soluție; și la ATI să vedem cand putem să ajungem la 1.600 de paturi. Atat pentru acum. Aştept intervențiile de la prefecţi sau subprefecţi doar acolo unde există probleme. Unde nu există probleme, nu are sens să discutăm. Am tot discutat. Vreau acolo unde sunt probleme, care sunt problemele și cum găsim soluții. Vă mulţumesc. 2021-09-12 13:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1600.jpgBriefing de presă susținut de ministrul educației Sorin Cimpeanu, la finalul ședinței de guvern din 10 septembrieȘtiri din 10.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-10-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Mihai Cimpeanu: Astăzi, 10 septembrie, chiar inainte de inceperea anului școlar in data de 13 septembrie, ședința de guvern a fost dedicată educației. Au fost incluse pe ordinea de zi cinci acte normative esențiale pentru educație: trei proiecte de ordonanță de urgență și două proiecte de hotărare de guvern. Au fost adoptate două proiecte de ordonanță de urgență, restul fiind prezentate in primă lectură, urmand a fi adoptate in ședința de guvern de săptămana viitoare. O ordonanță de urgență adoptată prin care se instituie măsuri aplicabile in anul universitar și școlar 2021-2022. Au fost modificate prevederile Legii 55 și Ordonanței de Urgență 141, astfel incat vor putea fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactic auxiliare și nedidactice, precum și - foarte important - posturile de conducere din cadrul unităților de invățămant preuniversitar. In acest fel, concursurile vor putea fi demarate pentru ocuparea posturilor de director in toate școlile din Romania, așa cum ne-am asumat, incepand cu data de 14 septembrie, marți - 14 septembrie. Luni, 13 septembrie, incepem școala, vor fi festivități de deschidere a anului școlar, marți vor fi demarate concursurile pentru ocuparea postului de director. De asemenea, o altă prevedere la nivelul acestei ordonanțe de urgență a fost aceea conform căreia, in situația in care universitățile vor fi obligate să apeleze la predarea online parțial sau total din cauza evoluției epidemiologice, aceste ore se vor recunoaște, indiferent de forma de organizare a studiilor pe parcursul anului universitar 2021 - 2022. In absența acestei reglementări, nu mai exista posibilitatea ca universitățile să facă vreo oră in regim online, deci a fost rezolvată și această problemă, care va face posibilă funcționarea universităților pe această perioadă de criză sanitară. De asemenea, o chestiune punctuală, pentru a putea fi finalizată fără semne de intrebare, deci fără a periclita finalizarea procesului de evaluare a tuturor școlilor doctorale, a tuturor domeniilor de doctorat, se prelungesc mandatele membrilor conducerii ARACIS, Agenției Romane de Asigurare a Calității in Invățămantul Superior, pană cel mai tarziu la 31 decembrie 2021, pentru finalizarea procesului de evaluare a tuturor domeniilor de doctorat din toate școlile doctorale. Acesta a fost pe un proiect de ordonanță de urgență adoptat astăzi. Cel de al doilea proiect de ordonanță de urgență adoptat astăzi are in vedere preluarea tuturor creșelor in sistemul de educație. Există o serie de prevederi prin care acest lucru este posibil, la solicitarea autorităților locale, prin decizia inspectoratelor școlare, a unităților de invățămant preșcolar. Inspectoratele școlare vor finaliza acest proces de preluare pană la data de 1 octombrie 2021, cu informarea Ministerului Educației. Finanțarea va fi asigurată de la bugetul de stat. A fost calculat și aprobat costul standard per preșcolar, per copil in creșă, in valoare de 15.000 de lei per copil in creșă. Este mai mult decat dublu față de costul standard per copil in grădiniță. Este un cost standard care deja este mai mare decat costul standard per elev, această valoare de 15.000 de lei per copil in creșă. In cazul in care autoritățile administrației publice locale nu solicită arondarea in sistemul de invățămant, creșele răman instituții publice cu subordonare locală, cu personalitate juridică, dar finanțarea va fi asigurată tot de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației, conform costului standard per ante preșcolar. Autoritățile administrației publice locale vor putea contribui la suplimentarea acestei finanțări, dar finanțarea de bază va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației. Este o schimbare importantă, care pregătește integrarea invățămantului la nivelul educației timpurii. A fost de asemenea prezentată in primă lectură şi va fi adoptată in şedinţa de guvern de săptămana viitoare ordonanţa de urgenţă privind aprobarea şi implementarea programului naţional de suport pentru copii, in contextul pandemiei de COVID-19. Numele acestui program naţional este Din grijă pentru copii şi, prin intermediul acestui act normativ, este asigurat cadrul legal optim de sprijin pentru copii, in vederea protejării integrităţii psiho-emoţionale a acestora. De asemenea, am prezentat in primă lectură proiectul de hotărare de guvern pentru adoptarea programului de implementare a proiectului Romania educată, așa cum ne-am asumat la nivel de guvern, premierul și ministrul educației, pană in data de 10 septembrie. Acest proiect de hotărare de guvern a primit toate cele douăsprezece avize de la ministerele avizatoare. A primit, de asemenea, aviz de la Consiliul legislativ. Pentru a avea un proces complet de avizare este nevoie de avizare la nivelul Comitetului Consiliului Economic și Social. Acest lucru se va intampla in prima parte a săptămanii viitoare, astfel incat acest proiect de hotărare de guvern, prezentat astăzi in primă lectură, să poată fi adoptat in prima ședință de guvern de săptămana viitoare. Acest proiect este extrem de important, pentru că stabilește toate cele 86 de obiective strategice, in concordanță cu rezultatele proiectului Romania educată, stabilește, de asemenea, și măsurile aferente fiecărui obiectiv strategic. Tot in acest proiect de hotărare de guvern există un articol care prevede că pe parcursul consultărilor se pot elabora și introduce măsuri noi care să sprijine realizarea obiectivelor strategice, măsuri care vor rezulta din dezbaterea la nivelul comitetului interministerial, din dezbaterea cu experții care vor fi cooptați la nivelul acestui comitet interministerial, prin decizia primului ministru, şi din dezbaterea cu intreaga societate. Avand obiectivele strategice și măsurile definite in acest program de implementare, următorul pas va fi acela al definirii acțiunilor concrete pentru implementarea acestor măsuri, de definire a indicatorilor de rezultat, de definire a bugetelor estimate, de definire a responsabilităților in conformitate cu specificul fiecărui minister. Toate aceste lucruri vor trebui să se intample pană la data de 10 decembrie, dată la care Ministerul Educației va prezenta comitetul interministerial, un proiect legislativ care să poată fi adoptat la nivel de proiect in Guvernul Romaniei pană in data de 31 decembrie 2021. Pană la data de 31 mai, Ministerul Educației va derula consultări cu toți factorii implicați in vederea elaborării cadrului normativ secundar. Este vorba de legislație secundară, de hotărari de guvern și ordine de ministru care să vină in completarea legislației primare elaborate la nivel de proiect. In același timp cu elaborarea legislației secundare, proiectul care va fi adoptat in Guvern pană la 31 decembrie 2021 va putea să intre in consultarea Parlamentului Romaniei. Acestea sunt lucruri pe care proiectul de hotărare de guvern le prevede. Repet, avem toate avizele din partea ministerelor avizatoare, avem avizul Consiliului legislativ, urmează să obținem și avizul Consiliului Economic și Social. Al cincilea proiect de hotărare de guvern se referă la aprobarea cuantumului minim al burselor elevilor. Știți foarte bine că in anul școlar 2020 - 2021 Guvernul a aprobat in cuantum minim de 100 de lei per elev al bursei, indiferent de tipul de bursă, de performanță, de merit, de studiu sau de ajutor social. Acest cuantum nu a fost diferențiat, intre burse. Acest pas a fost un pas important, deoarece pentru prima oară bursele elevilor sunt plătite de la bugetul de stat. In continuare vor fi plătite vor fi plătite tot de la bugetul de stat, tot prin bugetul Ministerului Educației, dar vom avea diferențe intre cuantumul minim pentru bursele de performanță destinate olimpicilor, de la 100 de lei la 500 de lei per elev am propus. Vom avea de asemenea creșteri și pentru bursele de merit, creșteri care vor veni la pachet cu creșterea pragului minim de obținere a bursei de merit, pentru că bursa de merit trebuie să fie de merit. Creșteri vor inregistra și bursele de studiu și bursele de ajutor social. După o analiză suplimentară a acestui proiect de hotărare de guvern, după discuții cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor, acest proiect de hotărare de guvern va fi adoptat. Separat faţă de şedinţa de guvern, pot să vă mai spun că astăzi, conform ultimele raportări, am depășit pragul de 15% elevi vaccinați. Este vorba de un progres important, de 4.500 de elevi vaccinați in ultimele cinci zile. Sunt mai mult de 2.500 de elevi din categoria 16 - 19 ani și aproape 2.000 de elevi din categoria de varstă 12 - 15 ani. O concluzie interesantă, extrasă din ceea ce s-a intamplat in ultima săptămană, este următoarea: una din trei persoane vaccinate la nivel național cu vaccinul Pfizer este elev. Unu din trei - este un semnal important, este un semnal bun care ne dă speranțe că după inceperea școlii, o dată cu disponibilitatea CNCAV de organizare a echipelor mobile care să ducă vaccinarea mai aproape de școli, vom inregistra progrese importante din perspectiva vaccinării in randul elevilor. Vă stau la dispoziție cu intrebări. 2021-09-10 20:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1559.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 9 septembrie, susținut de premierul Florin Cîţu și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I.Știri din 09.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-9-septembrie-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-secretar-de-stat-in-m-a-i1631189333Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Ședința de guvern de astăzi a fost o ședință de guvern specială, pentru adoptarea Hotărarii de Guvern prin care se prelungește starea de alertă pe teritoriul Romaniei, pentru incă 30 de zile. Suntem incă in pandemie, vedem că numărul de persoane infectate crește de la o zi la alta și atunci menținem starea de alertă. Detaliile le va prezenta domnul secretar de stat Arafat. Nu există modificări față de ceea ce am avut pană acum; una singură, pentru testele antigen: prelungim valabilitatea de la 24 la 48 de ore. Detaliile vi le va explica domnul Arafat. Am avut o discuție in ședința de guvern şi cu ministrul interimar al sănătății și cu domnul Arafat, trebuie să fim pregătiți să creștem numărul de paturi la ATI, să revenim ușor, treptat, către ceea ce aveam in iarnă și să accelerăm campania de vaccinare, să ne asigurăm că centrele de vaccinare au fluxurile funcționale și să rămană așa in perioada următoare. Acum, că am avut și rectificarea bugetară aprobată, trebuie să ne asigurăm - şi am vorbit şi cu Ministerul Sănătății - să ne asigurăm că se vor face plățile către personalul din centrele de vaccinare cat mai rapid, voi spune asta și Ministerului Finanțelor - să nu tergiverseze această procedură, pentru că avem nevoie de toată lumea in această perioadă. Vom mai avea discuții cu domnul Arafat şi cu domnul Cseke Attila, ministrul interimar al sănătății, in zilele următoare, și cred că sambătă vom avea discuție cu prefecții despre inceperea noului an școlar și cu personalul DSU şi DSP și aşa mai departe, să vedem cum pregătim. In aceeași şedinţă de guvern astăzi am aprobat şi eliberări și numiri de prefecți. Şi aici am și detaliile, sunt 42 de decizii, 14 prefecți și 28 de subprefecți, dar MAI va emite 14 ordine de ministru pentru preluarea de atribuții. Nu numim alți prefecţi sau alţi subprefecți, vor fi preluate atribuțiile, situația rămane așa, exact ca la și la secretarii de stat, nu se numește nimeni pe acele locuri, doar răman posturi libere și se preiau din atribuții. Dacă sunt intrebări, cate o intrebare, vă rog. Comitetul ministerial Romania educată este in derulare şi trebuie să ajung acolo. Maine, ştiţi bine, avem hotărarea de guvern pentru implementarea programului Romania Educată. Reporter: Domnule premier, cine mai exact va prelua atribuţiile acestor prefecţi, in situaţia in care suntem in pandemie şi prefecţii au jucat un rol important? Florin Ciţu: Subprefecţii. Reporter: Şi de ce nu faceţi alte numiri? Florin Ciţu: In acest moment nu facem alte numiri, au preluat subprefecţii, care au fost şi ei implicaţi in această campanie zi de zi şi ştiu exact situaţia. Reporter: Şi dvs. şi colegii din partid aminteați de campania de vaccinare şi spuneați că vinovați pentru campania de vaccinare, care nu mai merge in această perioadă, sunt cei de la USR PLUS. Totuși, in momentul de față ştim că de campania de vaccinare avem CNCAV, care se ocupă şi care este in subordinea dvs. Din partea celor de la USR PLUS vin acuze spre dvs. că din cauza dvs. nu mai merge campania de vaccinare, nu din cauza lor. Cum răspundeți? Florin Ciţu: Nu trebuie să răspundem. Şi aici nu trebuie să căutăm vinovaţi, trebuie să căutăm soluţii. Şi am spus din primul moment că aş vrea ca toată lumea să se implice in campania de vaccinare. Mi se pare hilar să fii intr-un guvern şi să spui că această campanie de vaccinare, pentru că este in coordonarea premierului, este a premierului. Nu, este o campanie de vaccinare a noastră, a tuturor şi toţi ar trebui să ne ocupăm. Ceea ce am spus eu, este că va fi ingreunată in perioada următoare campania de vaccinare, cand un partid ca USR legitimează un partid antivaccinist şi il aduce pe scena politicii din Romania şi le dă legitimitate. Va fi foarte greu să-i convingem pe romani că mesajul antivacciniştilor nu este unul periculos cand ei stau langă cei care pană mai ieri erau in actul de guvernare. Asta am spus, v-am spus că perioada următoare va fi ingreunată, dar asta nu ne oprește. In continuare trebuie să inţelegem: singura soluţie pentru a trece peste această perioadă, peste pandemie, o reprezintă vaccinarea. Nu avem altă soluție şi trebuie să ne vaccinăm. Avem toate dozele de vaccin, avem fluxurile pregătite ca toată lumea, stafful să fie plătit la timp. Vom folosi toate metodele, programele pe care le-am agreat deja cu foștii colegi de la USR, vor merge mai departe, și cel cu loteria, și cel cu sistemele de incentivare. Le-am agreat, eu sunt de acord cu ele, merg mai departe, nu le voi opri, pentru că toate sunt importante. Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intrebăm dacă știți să existe la nivelul Partidului Național Liberal, in acest moment, discuției despre un posibil guvern din care să nu faceți parte. Florin Ciţu: Nu există aşa ceva. Mulţumesc. Reporter: Şi dacă imi permiteți şi cea de-a doua intrebare este legată de acele ajutoare pentru energie. Nu știu dacă știți, dar prin legea consumatorului vulnerabil, ajutoarele ar fi foarte mici, in sensul in care doar o persoană care are un venit de pană in 200 de lei primește o sumă mai mare. Cei care au, de exemplu, un venit de 1.400 de lei ar primi maxim 100 de lei, dacă aduni toate ajutoarele pentru incălzire pe lemne, pe gaze sau... Florin Ciţu: Această discuție trebuia avută in Parlamentul Romaniei, cand au aprobat legea consumatorului vulnerabil. Oricum, eu am spus din primul moment că nu ajung in acest an, această lege nu este de ajuns și vom veni cu compensări și pentru mai multe persoane pentru această iarnă și mai multe soluții la care lucrăm. Deci nu ne vom limita in acest an la legea consumatorului vulnerabil, dar era bine ca cei care au aprobat această lege, pe care am cerut-o de nu știu cand, să fie atenţi dacă sunt asemenea probleme. Anul aceasta ne vom ocupa de altele. Reporter: Şi de cand, practic, se vor aproba? Florin Ciţu: Deci de la 1 noiembrie, am spus pe toată perioada de iarnă, de la 1 noiembrie pană in 31 martie. Reporter: Ați demis aseară mai mulți secretari de stat, ar fi 26 pentru USR PLUS, dar am văzut acolo că sunt și consilieri de stat, subsecretari. Ce mi-a tras atenția este că, cel puțin ce am găsit eu, un secretar de stat, propus de USR PLUS, care nu a fost demis. Radu Szekely de la Ministerul Educaţiei, secretar de stat, e fondatorul Şcolii Finlandeze de la Sibiu și a fost director de cabinet al Ecaterinei Andronescu. Florin Ciţu: Erau mai mulți, erau mai mulți, nu era doar domnia sa, au fost mai mulţi. Astăzi sunt şi alte decizii care vor fi publicate in timpul zilei de astăzi și care vor corecta această problemă. Reporter: Deci vor mai fi alte demisii de secretari de stat. Florin Ciţu: Da, da, dar care nu au fost ieri făcute. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc. Reporter: Bun. Deci sunt incă secretari de stat nedemiși și urmează să fie.. Florin Ciţu: Da, şi la Ministerul Sănătății și la Ministerul Investițiilor, pentru că colegii mei care au făcut nu au știut exact atunci. Reporter: Deci vor fi toţi demişi la finalul zilei de astăzi. Florin Ciţu: Da. Reporter: Şi dacă după aceste demisii vă așteptați ca proiectele de care se ocupau aceşti secretari de stat, să fie intarziate? Florin Ciţu: Nu, nu. Toate proiectele merg mai departe. Atribuțiile au fost preluate de alţi secretari de stat şi mergem mai departe. Reporter: Şi dacă imi mai permiteți o intrebare, cand vor fi luate deciziile privind facturile la energie, pentru că oamenii așteaptă? Florin Ciţu: V-am spus că ele se vor lua, in primul rand avem nevoie de un guvern pentru că va fi ordonanţă de urgenţă, vor fi luate in următoarele zile, cat de curand, pentru că se va aplica de la 1 noiembrie pană la 31 martie. Reporter: Cum răspundeți acuzațiilor de blat cu PSD şi ce aţi discutat cu preşedintele PSD, Marcel Ciolacu? Florin Ciţu: Nu am discutat cu preşedintele PSD Marcel Ciolacu. Nu există niciun blat cu PSD. Eu am spus şi ieri, vă repet, este o ipocrizie acum prezentată in spaţiul public, şi cred că singurul preşedinte de partid care a spus că este ok să negocieze şi să semneze o moţiune cu PSD este domnul Dan Barna, el a spus că este Ok, şi cu AUR, şi cu PSD, dar să fie o moţiune. Nici un alt preşedinte de partid, din ce ştiu eu, cred că şi domnul Cioloş a fost, domnul Dan Barna şi domnul Cioloş. In ceea ce ne priveşte, noi avem şi o hotărare a Biroului Politic Naţional, fără guvernare cu PSD. Strategia lor este strategia lor, strategia noastră este strategia noastră. dar eu vreau să va spun altceva, pentru că am văzut şi astăzi in Parlamentul Romaniei o decizie - noi, știți foarte bine, ieri am sesizat Curtea Constituțională, eu aș spune așa: cred că, dacă decizia Curții Constituționale ne dă nouă dreptate, voi veni public și voi cere demisia președintelui Camerei Deputaților și Senatului, pentru ceea ce au făcut in această perioadă, deci dacă decizia Curţii Constituţionale este favorabilă nouă, voi cere demisia celor doi. Reporter: Bună ziua! Cum vedeţi faptul că astăzi a fost vizibilă alianța intre PNL, PSD şi UDMR, in Biroul Permanent? Florin Ciţu: In niciun fel. Eu cred că am văzut aceeaşi alianţă in care era şi USR inclusă, atunci cand a fost decizia pentru Avocatul Poporului. Toată lumea a spus ok, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale, atunci era şi USR, şi a fost de-acord. Deci, pană la urmă ar trebui să ne uităm aici la... gandiţi-vă ce s-ar intampla dacă mergem mai departe şi decizia Curţii Constituţionale este, aşa cum cred eu, favorabilă noua. Deci haideţi să aşteptăm decizia, cateva zile, şi după aceea procedura merge mai departe, moţiunea de cenzură merge in Parlament, este votată ş.a.m.d.. Nu văd aici nici o problemă. Dar vă spun și dvs. ce am spus şi mai devreme, dacă Curtea Constituţională ne dă nouă dreptate, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului ar trebui să plece. Reporter: Veţi participa la citirea moțiunii? Florin Ciţu: Eu nu girez astfel de acte in Parlamentul Romaniei, abuzuri ale celor doi președinți. Mulţumesc mult de tot! Domnule Arafat! Raed Arafat: Bună ziua! După cum v-a informat domnul prim-ministru, hotărarea de astăzi nu aduce și noi modificări. Răman incidențele pe care le știm și luarea deciziilor in baza incidențelor, dacă cresc sau scad. Singura modificare este la testele antigen care inainte avea o valabilitate de 24 de ore comparativ cu testele PCR, care aveau 72 de ore valabilitate, acum testele antigen rapid, se crește valabilitatea lor la 48 de ore, ca să fim in conformitate și cu ce fac alte state. Totuși, vreau să mă opresc asupra catorva aspecte in relație cu evoluția pandemică din Romania. Deci, din data de 1 septembrie, după acum am informat, noi am activat din nou la nivel inalt CNCCI-ul, centrul de comandă, acolo este și partea de comandă a Ministerului Sănătății, acum sunt in aceleași sediu amandouă centrele și se lucrează 24 din 24 de ore pentru sprijinul spitalelor, unităților sanitare pentru rezolvarea problemelor. Acolo găsim reprezentanți de la Ministerul Sănătății, de la serviciile de urgență, de la Departamentul pentru Situații de Urgență, de la Ministerul Afacerilor Interne, precum, să zicem, Poliția, Jandarmeria, reprezentanții lor care să asiste la rezolvarea problemelor care apar. De observat, din 1 iulie, cand avem 31 de cazuri, astăzi suntem la 2.226 de cazuri. Creșterea este una importantă și care a dus la creșterea numărului cazurilor din terapie intensivă de la 67 de pacienți in ATI la inceputul lunii iulie la 523 de pacienți in ATI in ziua de astăzi și vreau să subliniez că in ultimele 24 de ore au intrat in ATI peste 50 de pacienți. La decese, am avut o perioadă in care numărul deceselor era unul mic, deci chiar și un deces pe zi am avut, și in ultimele zile am ajuns la 39 de decedați astăzi și am ajuns chiar la 45 de decedați acum două zile. Vreau să mă opresc asupra unor date care provin din raportul Institutului Național de Sănătate Publică pentru perioada 30 august - 5 septembrie. 92,8% din decesele inregistrate au fost la persoane nevaccinate, iar 5% din persoanele decedate au fost vaccinate cu schema incompletă, ce ne duce la 97,8% adică aproape 98% decese persoane nevaccinate sau vaccinate cu schemă incompletă. Raed Arafat: In săptămana 30 august - 5 septembrie, 80,4% din cazurile confirmate au fost inregistrate la persoane nevaccinate. De la inceputul pandemiei pană in prezent, 86% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani, dar reamintesc că in ultima perioadă am avut și persoane mai tinere decedate, care erau fără comorbidități și erau nevaccinate. Sunt mai multe localități care au intrat sub monitorizare și unde s-au luat niște măsuri in baza incidenţelor. 49 de localități la număr, la acest moment, sunt cu peste trei la mie rata incidenței in ultimele 14 zile. Măsurile care se iau in baza Hotărarii de Guvern care este in vigoare și a celei noi, care a fost aprobată astăzi, includ măsuri pentru spațiile inchise, măsuri pentru limitarea accesului - să fie permis doar pentru persoanele testate, vaccinate sau numai persoane vaccinate. Sunt măsuri care se iau de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, in baza prevederilor valabile care există in Hotărarea de Guvern și care, cum am zis de mai multe ori, depind ce incidenţă avem, și atunci trecem la măsurile prevăzute in hotărarea de guvern fără să trebuiască aprobări suplimentare. Bineințeles, situația se analizează de către Direcțiile de Sănătate Publică, dacă sunt necesare unele măsuri suplimentare se propun, dacă nu - se continuă cu măsurile care sunt și se urmărește scăderea cazurilor. Avem un exemplu: comuna Mărgău din județul Cluj, care atinsese aproape 15 la mie incidența - și vă reamintesc că nu numai incidența este la baza deciziilor, este un punctaj mai complex care se face pentru a lua o decizie - acum este la 4,36 deja incidenţa, deci a scăzut după aplicarea mai multor măsuri in zona respectivă. Deci, incidenţă pe plan național, acum, dacă nu mă inșel, este de 1,24. Referitor la cazurile medicale, la nivelul Centrului Naţional de Conducere și Coordonare a Intervenției au fost 50 de solicitări de transfer dintr-o localitate in alta, sau să găsim locuri pentru pacienți, in mod deosebit de terapie intensivă, dar nu numai, intre 1 septembrie și 8 septembrie; deci, intr-o săptămană, 50 de solicitări de transfer. Au fost semnate 106 ordine de detașare de personal medical, in aceeași perioadă, pentru a asigura deschiderea unui număr mai mare de paturi de terapie intensivă și pentru a asigura personal suficient pentru Direcțiile de Sănătate Publică, care solicită completarea numărului de personal, plus distribuire de echipamente din stocurile strategice și materiale sanitare. La acest moment, in baza informărilor pe care le avem de la Direcțiile de Sănătate Publică, spitalele, pe aplicațiile din care obținem informațiile zilnice și chiar in dinamică, există 848 de paturi ATI COVID la nivel național disponibile, dar, atenție, din care 523 deja sunt ocupate; 102 din aceste paturi sunt in București. In ultima perioadă, inclusiv astăzi, au avut loc discuții cu colegii de la Ministerul Sănătății, la care au participat și colegii de la Direcția de Asistență Medicală de Urgență de la Ministerul de Interne, de la DSU, și se lucrează, impreună cu Ministerul Sănătății și cu mai multe spitale, la creșterea capacității paturilor de terapie intensivă. Astfel, Ministerul Apărării ne-a confirmat că, de maine, Spitalul Ana Aslan - ROL 2, cum era cunoscut - va relua activitatea de terapie intensivă și, de maine după-masă, vom avea acces la incă 12 paturi de terapie intensivă, urmand să crească la 23, intr-o scurtă perioadă. Și avem mai multe locații unde urmează să crească numărul paturilor de terapie intensivă in următoarele zile, prin detașare de personal sau chiar și de echipamente medicale, și aici vorbim de: Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, Spitalul de Urgenţă Sf. Pantelimon, Spitalul Universitar de Urgenţă şi Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, unde urmează să fie reinstalată unitatea mobilă de terapie intensivă, care va fi utilizată ca ultim resort, dar şi prin detaşare de personal acolo, care să activeze in ea. La unităţile de primiri urgenţă, in perioada 1-8 septembrie s-au prezentat 3.154 de pacienţi sub suspiciune de a fi COVID pozitivi, 735 dintre ei confirmați a fi COVID pozitivi. Aici vreau să sublinieze cateva aspecte. Mai mulți pacienți ajung tarziu, nu vin cand apar simptomele și nu se testează cand apar simptomele. Mai mult, in unele unități de primiri urgență, după ce s-a făcut anamneza cu pacienți pozitivi, au aflat că pacienții care ştiau că sunt simptomatici de cateva zile și nu s-au testat au mers la locul de muncă fiind simptomatici. Acest lucru face foarte grea combaterea răspandirii pandemiei. Apelul nostru către populație este: dacă ești simptomatic, nu te duci la lucru, porți mască tot timpul și te testezi. Dacă ești pozitiv, anunți medicul și intri in izolare și, dacă e nevoie, bineințeles, ajungi să fii consultat, pentru că aplicarea tardivă a tratamentului poate să pună viața unei persoane in pericol, așa că nu este de glumit cu acest virus. Cine poate fi pozitiv, cine are simptome, să nu meargă la locul de muncă, să se testeze și să ia legătura cu medicul lui de familie. Asta este rugămintea noastră către toți, ca să nu ne confruntăm cu situații similare cu cele cu care s-au confruntat colegii noștri in unitățile de primiri urgență. Ba, mai mult, au fost și situații in care unii pacienți, cand au fost anunțați că sunt pozitivi, au refuzat tratamentul și au și dispărut inainte să ii vadă cineva, au dispărut din unitatea de primiri urgență și au plecat. Deci nu asta este atitudinea. Știu că citim peste tot foarte multe informații, și care fac parte din categoria mai mult a dezinformărilor decat a informărilor, dar să ințelegem că, dacă ne comportăm așa, chiar dacă numărul celor care se comportă așa este mic - dacă ne comportăm așa, vom ajunge să avem o creștere mult mai mare a numărului cazurilor. Nu putem să invingem pandemia decat impreună, asta este clar. Și, bineințeles, din datele pe care le-ați văzut din partea Institutului Național de Sănătate Publică, date care sunt extrem de clare, rămane că vaccinarea este singura soluție pentru a reduce mortalitatea, a reduce infectarea și a reduce situațiile in care un pacient să ajungă in stare critică la terapie intensivă. Vaccinurile sunt gratuite, sunt peste tot, poţi să le accesezi, oricare tip de vaccin care il vrei, nu trebuie decat să dorești să faci acest lucru. Mă opresc aici și vă răspund. Mulțumesc! Reporter: Este pe site in dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care spune că străinii se pot vaccina in Romania și există și un cost de 150 de lei. Am vrea să ne explicați puțin acest proiect. Raed Arafat: Nu-l cunosc, să știți. Aici mai degrabă trebuie să-i intrebați pe colegii de la CNCAV, deci chiar nu cunosc și asta cred că este provenit pe linia Ministerului Sănătății, CNCAV, deci mai bine nu comentez și intrebați acolo să vă dea... Reporter: Vi se pare de interes, este important să vaccinăm străini contra cost? Au fost cazuri in care aceștia s-au vaccinat... Raed Arafat: Doamnă, noi, acum, să spun in general, noi nu vrem să ne vaccinăm, vaccinurile ajung să expire, unele vaccinuri au fost donate, altele au fost vandute și au fost cumpărate, știm foarte bine. Aşa că dacă cineva dorește să se vaccineze contra cost, in loc să expire doza, eu văd acest lucru logic și normal, dacă persoana dorește să facă acest lucru. Dar nu știu detaliile și va trebui să intrebați la Ministerul Sănătății. Nu știu care este situația cu ordonanța respectivă, așa că nu vreau să o comentez, in sensul in care colegii de la Ministerul Sănătății sau de la CNCAV pot să o explice mult mai bine decat mine. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua. Domnule Raed Arafat, eu vă propuneam să discutăm puțin despre restricțiile pentru persoanele nevaccinate, avand in vedere că nu avem un succes al campaniei de vaccinare. Ințelegem că sunt tot mai multe astfel de discuții in Comitetul Național pentru Situații de Urgență, inclusiv la nivelul guvernului. Voiam să vă intrebăm: de la data de 1 octombrie ne-am putea aștepta la noi restricții pentru persoanele nevaccinate? Raed Arafat: Nu s-au pus discuţie. Eu, cel puţin in Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, nu am auzit de restricţii suplimentare. Că, in unele zone, e posibil /.../ să fie obligatorie vaccinarea sau testarea la intrare, acest lucru este normal şi există şi acum in hotărarile de guvern, pe anumite scenarii, există acest lucru. Eu nu le văd drept restricţii pentru persoanele /.../, ci le văd ca protecţie pentru restul persoanelor și protecție pentru cei care se află in spațiile respective. Am văzut că sunt decizii luate inclusiv la nivel CEDO, in care deja se clarifică situația și nu se uită la problemă din perspectiva drepturilor omului, ci din perspectiva dreptului general public, a dreptului la sănătate și la faptul că măsurile pentru sănătate publică sunt admisibile. Aici nu e chestiune de a discrimina sau a diferenția, ci de a se asigura că cel care intră sau persoanele care interacționează nu transmit unul celuilalt virusul. Reporter: Bun. Şi uitandu-ne la această decizie a CEDO, despre care vorbeaţi, cat de repede am putea vedea in Romania faptul că cei nevaccinați nu ar mai putea să mai meargă in weekend in locuri neesențiale, de exemplu la mall. Raed Arafat: Nu s-a discutat acest lucru, deci nu intru in acest subiect pentru că nu s-a discutat. Noi, v-am zis, la acest moment avem o hotărare de guvern clară, care zice că răman aceleași măsuri, pe aceleași incidențe. Nu avem plan, in acest moment, de a introduce măsuri restrictive suplimentare. Dar in măsurile astea există prevederi cu facilități pentru vaccinați, cu obligativitate de testare pentru nevaccinați, de la o anumită incidenţă, pe anumite spații, și există in hotărarile actuale. Reporter: Şi ultima mea intrebare: nici un acces la teatru, de exemplu, sau in alte spații de divertisment, doar cu certificatul verde sau testat... Raed Arafat: Deci, incă o dată, depinde de incidență. Trebuie să citiți hotărarea și sunt mai multe detalii - pe incidenţe şi care explică anumite lucruri. Reporter: Ştiu, dar /.../ scoateţi acele incidenţe, că analizaţi /.../ Raed Arafat: Să scoatem incidenţele, nu. De scos incidențele, la acest moment, nici nu se pune problema. Noi avem o creștere, să venim să scoatem incidențele... Romania nu a implementat reguli foarte dure și foarte stricte. Romania a mers pe incidențe. Cand a intrat o incidenţă, s-au aplicat anumite reguli și am trecut destul de bine și comparativ cu alte țări. Nu venim acum să stricăm mecanismul prin care am trecut, totuși, destul de controlat prin pandemie și in valurile trecute și să renunțăm la măsurile care ne-au ajutat să rezolvăm problema. Incă, la acest moment, hotărarea de guvern prevede că aceste incidene răman valabile și se aplică tot ce este corelat cu ele. Mulțumesc. Reporter: Domnule Arafat, ați vorbit despre pacienți care refuză tratamentul, pleacă de la spital unii dintre ei. La Timișoara a fost un caz cu un bărbat care a plecat, a ieșit din spital pe semnătură și, din păcate, a murit. Sunt cazuri și in alte județe, pentru că asta ne-ați dat de ințeles. Avem și in București, au fost? Raed Arafat: Din păcate, aceste cazuri apar pe ici, pe acolo, in unitățile de primiri urgență, in diferite locații, da, și apar la oameni ... adică sunt oameni care nu cred, deci incă merg după dezinformările care spun că virusul nu există, că vaccinarea este rea, că nu pot să se trateze. Sunt unii care cred că oxigenul le face rău. Deci, toate aceste dezinformări care s-au făcut pe rețelele de socializare sau răspandite de una sau alta din persoanele care au vorbit public, din păcate, incă au impact asupra persoanelor. Mai auzim printre explicațiile la de ce nu te vaccinezi?: Păi vreau să fac copii sănătoşi. Pentru că unii au rămas cu ideea că vaccinul face ceva la copiii care urmează să se nască, in condițiile in care nu este nici o dovadă, nu este nimic care să probeze acest lucru. Astea sunt doar minciuni și nu există deloc probe științifice, nu e pe baza științifică ce se vorbește acum. De aici spun că va trebui oamenii să se informeze, totuși. Pe langă aceste informații, să ia și site-urile oficiale să le citească măcar şi să vadă ce informații le dau. Dacă nu au incredere in site-urile din ţară, să intre pe site-urile oficiale din alte țări. Sunt mulți care știu și alte limbi și acum e ușor: iei textul de pe un site oficial și il traduci și poţi să il citești. Important este să se informeze corect, să aibă grijă de sănătatea lor, dar și de sănătatea celor care sunt in jurul lor. Reporter: Sunt din ce in ce mai mulţi, adică aţi sesizat o tendinţă de /.../ Raed Arafat: Nu, nu am informaţie că sunt din ce in ce mai mulți, dar avem astfel de cazuri și pentru asta am ridicat problema, inclusiv a celor care merg simptomatici la locul de muncă, fără să se testeze. Reporter: Aveți cifre in sensul acesta? Raed Arafat: Nu, nu, nu. Am doar cazuri care mi s-au raportat așa, punctuale. Mulțumesc. Reporter: In București s-a raportat vreun caz, un pacient care a refuzat internarea? Raed Arafat: Cel puțin unul din cazurile despre care s-a zis că persoana a fost la locul de muncă, și a mers vreo patru zile pană a apărut la UPU să fie consultat, s-a intamplat la București, nu are importanță unde asta, dar s-a intamplat la București. Reporter: Mulţumesc. Raed Arafat: Mulţumesc. Reporter: Dacă imi permiteţi, pană acum nu ar fi trebuit ca toate spitalele să aibă acest plan de revenire? Raed Arafat: Păi ele aveau planul. Reporter: Dar? Raed Arafat: Problema este să revină foarte repede la el. Adică un spital care are planul și care, cand s-a demobilizat, știa că el s-ar putea să se intoarcă, să nu facă revenirea in 10 zile, ci să o facă in două, trei zile. Problema detașării personalului e o problemă foarte serioasă pentru că mulți au nevoie să redetașăm personal către ei. De asta v-am zis că am semnat 106 ordine de detașare numai intr-o perioadă scurtă, ca să detașăm din nou personal care s-a intors la el acasă, care lucrează in spitalele lor și acum ii redetașăm ca să inceapă să lucreze din nou in spitalele care cresc numărul paturilor. Reporter: Şi o completare, vă rog. Odată cu aceste redetașări riscăm să ajungem in situația anterioară, aceea in care alte specialități, alte probleme de sănătate au fost lăsate pe plan /.../ Raed Arafat: Tocmai, nu. Deci, se evită inchiderea de spitale și se lucrează mai mult pe modelul spitalelor mixte, cum avem, de exemplu, Spitalul Universitar din București, Spitalul Sfantul Pantelimon din București, care au secțiuni din spital destinate ATI-ului și bolnavilor COVID și au alte secțiuni care sunt pentru cazurile obișnuite. Asta s-a cerut tuturor spitalelor de urgență, să aloce un număr de paturi care să fie destinate bolnavilor COVID in spitalele respective, comparativ cu altă dată cand ziceam că dacă e spitalul non-COVID nu se internează bolnavi cu COVID in el. Acum se internează, dar cu circuite cu tot care normal trebuiau să le facă in perioada asta de liniște pe care am avut-o. Reporter: Mulţumesc! Raed Arafat: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In legătură cu acest caz al senatoarei Diana Şoșoacă, care a blocat /.../ Raed Arafat: Nu comentez pe doamna Şoșoacă, să știţi. Reporter: Aţi cerut /.../ Raed Arafat: Dacă aveți orice subiect, dar vă rog să nu mă puneți să comentez de doamna... Reporter: Nu, dar e o situaţie destul de bizară. Raed Arafat: Știu, știu și se vor lua măsuri. Autoritățile au fost sesizate. Există posibilitatea să se ia măsuri și vor fi luate măsuri, conform legii. Mai mult decat asta, nu vreau să comentez astfel de comportament. Reporter: Aveți detalii, ce ar urma să se intample? Raed Arafat: Nu, dar există prevederi legale, cand cineva face așa ceva și știu că DSP Iași a făcut o sesizare. De aici, colegii de la Poliție o să facă treaba lor mai departe, cum prevede legea, dar nu stăm să comentăm oameni aici și actele lor. Mulțumesc mult! O zi plăcută! 2021-09-09 15:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1186.jpgȘedința de guvern din 9 septembrieȘtiri din 09.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-9-septembrieGalerie foto 2021-09-09 15:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1145.jpgCerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parteȘtiri din 08.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/cerere-de-solutionare-a-conflictului-juridic-de-natura-constitutionala-dintre-parlamentul-romaniei-pe-de-o-parte-i-guvernul-romaniei-pe-de-alta-parteCererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, și Guvernul Romaniei, pe de altă parte 2021-09-08 16:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-08-04-23-29big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîţu la inaugurarea Palatului de Justiție PrahovaȘtiri din 08.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-inaugurarea-palatului-de-justitie-prahovaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu după participarea la inaugurarea Palatului de Justiție Prahova [Check against delivery] Florin Cițu: Am venit, aici, să inaugurăm acest frumos Palat al Justiţiei. Are o poveste bizară pe care toată lumea a spus-o, lucru care ar trebui să nu se mai intample in această guvernare, să stai 20 de ani sau peste 20 de ani să faci ceea ce este doar, pană la urmă, o clădire. Merită justiția să aibă astfel de condiții in toată Romania şi ați văzut și in acest buget, dar de fiecare dată vom asigura resursele necesare pentru a continua proiectele de investiții care sunt in derulare și cele care vor mai veni in legătură cu justiția. Dacă sunt intrebări, cateva intrebări scurte. Reporter: Legat de acea sesizare? Florin Cițu: Cred că se depune in aceste momente. Reporter: In cat timp așteptați un răspuns? Florin Cițu: De la cine? Reporter: De la CCR? Florin Cițu: CCR decide. Vedem cand vine răspunsul. Noi depunem astăzi sesizarea. Cred că se ocupă cabinetul. Reporter: Legat de necesitatea creşterii salariului minim. Ne-aţi putea da mai multe amănunte, un anumit procent şi care ar fi procentul? Florin Cițu: Ştiţi foarte bine că eu am spus de fiecare dată că trebuie să fie o formulă transparentă, să țină cont de condițiile economice și să fie o decizie pe care o luăm și să nu o mai schimbăm in fiecare an. Aveam două obiective in discuția de ieri și amandouă au fost atinse: unu - salariul minim să nu mai fie instrument politic și de acord au fost și patronatele și sindicatele; doi - și aici surprinzător vă spun, propunerea creșterii salariului minim a venit in primul rand de la patronate. Deci a fost ușor să cădem de acord că trebuie să crească. Aici, la procente, incă este o diferență nu foarte mare intre patronate şi sindicate și, bineințeles, după ce agreăm formula care să fie folosită in fiecare an, vom adopta și hotărarea. Reporter: Ne puteți spune procentele? Florin Cițu: In discuție, la patronate erau 8% și in partea cealaltă 10%. Deci, eu zic că putem să ne ințelegem. Reporter: Care este situația actuală a guvernului? Va fi vreo problemă cu PNRR-ul? Florin Cițu: Nu, nicio problemă. Lucrurile merg foarte bine și imi pare bine că m-aţi intrebat. Romanii trebuie să știe că guvernarea merge mai departe. Miniștrii interimari vor prelua proiectele in derulare. Eu am fost implicat din prima zi in ceea ce priveşte PNRR. Am fost in discuţii cu Comisia Europeană, prin intermediul domnului ministru, direct. Suntem pe ultima sută de metri şi mă voi asigura că in această lună este aprobat PNRR. Celelalte proiecte de investiţii au fost intarziate din cauza faptului că au fost neințelegeri in coaliție şi nu puteam să aprobăm rectificarea bugetară. După ce am aprobat rectificarea bugetară toate aceste proiecte vor merge mai departe. Tot ce pot să vă spun este că toate reformele incluse in PNRR merg mai departe. Vorbim despre reforma pensiilor, reforma salariilor, reforma administraţiei publice, Romania educată pe care deja am adoptat-o, am inceput să lucrăm la ea, şi vineri vom avea prima hotărare de guvern, toate merg mai departe. Nu se oprește nimic. Reporter: Riscă domnul Orban excluderea din partid, aşa cum aţi spus că se intamplă cu cei care acționează impotriva guvernului? Florin Ciţu: Nu este vorba aici despre domnul Orban, este vorba despre membrii PNL, despre parlamentarii PNL care sunt acolo. Sunt parlamentari PNL pentru că au fost votați pe listele PNL. Din punctul meu de vedere, este inadmisibil să faci vreun demers, orice demers, oricare ar fi el, pentru a-ți da jos propriul guvern. Doar PSD face asta, doar Dragnea şi, deocamdată, văd că şi USR a copiat această metodă. Reporter: Există posibilitatea ca domnul Orban să fie schimbat din funcţie? Florin Ciţu: Nu am discutat aşa ceva. Reporter: Cand intră in vigoare legea consumatorului vulnerabil? Florin Ciţu: Legea consumatorului vulnerabil a fost aprobată ieri, şi imi pare bine că, după ce am insistat de o lună de zile, s-a găsit timp şi pentru legea consumatorului vulnerabil. Este in Parlamentul Romaniei de cateva luni de zile, dar nu s-a găsit timp pentru ea. S-a votat ieri, in sfarșit. Vreau să văd detaliile exact, pentru că am ințeles că s-au schimbat puţin lucrurile acolo. Sunt resurse, dar nu ajung. Legea consumatorului vulnerabil nu este indeajuns pentru această iarnă. Mai sunt şi alte măsuri pe care le luăm in calcul in perioada următoare. Reporter: Prețul la gigacalorie se taie din acest an sau rămane şi anul acesta? Florin Ciţu: Vom vedea toate deciziile, tot pachetul pentru această iarnă. De aceea vă spun, este o situaţie importantă. Romanii trebuie să știe foarte bine că guvernarea merge mai departe. Avem de gestionat o pandemie. Sunt dezamăgit că un ministru al sănătății poate să lase un minister fără conducere in plină pandemie, cand avem deja 2.000 de cazuri de infectare şi sunt peste 400 de persoane la ATI. Dar asta este, vom merge mai departe. L-am rugat pe domnul Nelu Tătaru să fie consilier onorific, ca să preia şi să meargă să gestioneze această situaţie. Avem pandemie, avem preţurile la energie, lucrăm şi acolo; sunt multe lucruri, salariul minim, etc. Guvernarea merge mai departe. Suntem responsabili. Reporter: Vă rugăm să ne spuneți dacă este potrivit ca domnul Ludovic Orban să-și delege atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților? Florin Cițu: Era potrivit să o facă in ședința BPR cand a votat impotrivă. Vă mulțumesc mult de tot! *** Discursul susținut de premierul Florin Cițu la inaugurarea Palatului de Justiție Prahova [Check against delivery] Florin Cițu: Mulţumesc, doamna preşedinte! Vreau, in primul rand, să apreciez ceea ce ați făcut aici, doamna preşedinte, și se ne bucurăm cu toții de această clădire. Chiar este o clădire in care te simți bine și cred că toată lumea se simte bine să vină aici să-și caute dreptatea și ceilalaţi să vină la muncă. Cred că meritaţi acest lucru. Doamnă preşedinte, domnule președinte al CSM, domnule preşedinte al Tribunalului, domnule ministru, doamnelor şi domnilor invitați, mă bucur să fiu astăzi aici, deși, vă spun de la inceput, aș fi vrut să fie o altă situație. Aș fi vrut ca această inaugurare să fi fost cu mulți ani in urmă, cand trebuia să fie, dar este bine și astăzi. In sfarșit, acest Palat al justiţiei este inaugurat. Am primit și eu istoricul acestei clădiri. Vorbim de 22 de ani pentru o singură clădire, pentru această construcție și 28 de miniștri. Cred că, și o să fiu foarte ferm aici, așa ceva nu mai poate fi tolerat in Romania. Ţin minte, anul trecut, cand eram ministrul finanțelor, că am avut discuția despre finanțarea Palatului Justiției, am alocat resurse și la bugetul inițial, și la rectificare, și anul acesta, și nu ințelegeam ce se intamplă, de ce e nevoie de ataţia bani. Și mi-am dat seama că era pe ultima sută de metri. Acum văd și eu unde au mers aceşti bani. Mă bucur că au venit aceşti bani aici. Era foarte bine să se fi intamplat mai demult. In tot acest timp, instanțele din Prahova au funcționat in spații improprii, așa cum ați văzut, subdimensionate, chiar insalubre, in clădiri inchiriate. Tot din lipsă de spațiu, Secția de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Prahova a funcționat in clădirea unui mall, un mall, da, din centrul Ploieștiului, iar Arhiva cu dosare undeva la periferie. Este foarte bine că putem să reparăm aceste lucruri și vom repara mult mai multe lucruri in perioada următoare. Resurse avem, e nevoie cateodată de voință și de voință politică, dar avem acum și resurse, și voință politică. Eu sunt un om care am cerut și cer reforme in domenii esențiale, iar justiția este un domeniu esențial. Iar prin reforme nu ințeleg doar modificarea legislației, adaptarea legislaţiei la cadrul european, judecarea cu celeritate a dosarelor, dar și asigurarea unor spații propice pentru desfășurarea activității. Atat magistrații, cat și persoanele care iși caută dreptatea in justiție trebuie să beneficieze de cat mai multe clădiri precum cea de aici. Eu vă mulțumesc și vă felicit incă o dată pentru ce ați reușit! Mulțumesc! 2021-09-08 16:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0424.jpgAlocuțiunea premierului Florin Cîţu la şedinţa de lucru pentru implementarea proiectului e-FacturareȘtiri din 08.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-de-lucru-pentru-implementarea-proiectului-e-facturareGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Am vrut să avem această intalnire pe E-facturare pentru a vedea progresul. Am spus că in această lună intrăm cu proiectul, ințeleg că avem un demo, la care mai umblăm ca să poată să fie prezentat publicului. Ințeleg că pașii următori sunt aşa: cam pe 15 septembrie să intrăm cu programul in producție, dar să fie in test și, după aceea, să-l avem live de la 1 octombrie. Ideea este că aș vrea să reiterez mesajul pe care l-am spus de fiecare dată, că este un proiect important - asta nu trebuie să mai spunem, că va ajuta, va elimina o mare parte din evaziunea fiscală, iarăşi, cred că nu mai trebuie spus -, dar face parte din digitalizarea administrației publice. Aici trebuie să recunosc că lucrurile nu merg aşa cum trebuie. Digitalizarea administraţiei publice se face, anul trecut am făcut, au fost momente, am putut să avansăm, dar vedem că ne lovim de tot felul de bariere. Ceea ce mă aștept la dvs. in acest proiect, să vedem unde sunt aceste bariere, le identificăm, ca să putem după aceea să le eliminăm pentru a putea face intreaga digitalizare a administraţiei publice. Urmează PNRR, acolo avem resurse importante pentru digitalizarea ANAF şi e important ca echipa care lucrează astăzi aici, pe e-Facturare, deja să se pregătească pentru a implementa sistemele pe care dvs. le-aţi propus in PNRR; vin resurse, vor fi bani in avans, ştiţi foarte bine. Cred că pentru partea de fiscalitate, digitalizarea este prioritate zero. Nu umblăm la taxe, nu vrem să facem nimic pe zona asta, toate celelalte lucruri cred că nu sunt atat de prioritare. Digitalizarea, dacă reușim in această guvernare să digitalizăm sută la sută modul in care agenții economici, cetăţeni, lucrează cu administrația fiscală veţi vedea că rezultatele vor fi, pe de o parte, aprecierea cetățenilor, pe altă parte reducerea evaziunii fiscale. Am tot spus despre beneficiile e-Facturare. Din punctul meu de vedere, acestea sunt două: evaziunea fiscală şi uşurinţa cu care agenţii economici lucrează cu statul roman, să eliminăm odată acea imagine cu dosare și relația să fie mult mai simplă. Deja avem și SAF-T-ul (n.n. Standard Audit File for Tax), care inseamnă un sistem de audit preliminar făcut la distanță. Deci lucrurile se mișcă, e ok, dar trebuie să accelerăm. Să ințeleagă toată lumea, deci pe 15 intrăm in producţie, da, pe teste, pentru B2G (n.n. business to government), și după aceea, de la 1 octombrie, intrăm live. Şi după aceea urmează bineințeles dezvoltarea sistemului de la finalul anului, nu? Ok! Atunci haideţi să discutăm despre asta şi trebuie să-mi daţi un update să vedem fiecare unde suntem şi ce mai trebuie să facem pană pe 15, dacă mai este ceva de făcut. Vă mulțumesc! 2021-09-08 11:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-08-12-47-26big_image_2_resize.jpgPalatul Victoria, iluminat în roșu de Ziua Mondială a Conștientizării DuchenneȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/palatul-victoria-iluminat-in-ro-u-de-ziua-mondiala-a-con-tientizarii-duchenneGalerie foto Guvernul marchează astăzi Ziua Mondială de conștientizare a distrofiei musculare Duchenne, prilej cu care Palatul Victoria va fi iluminat in roșu in această seară, intre orele 20.00 și 24.00. O afecțiune atat de gravă cum este distrofia musculară Duchenne, cea mai frecventă tulburare genetică letală diagnosticată in copilărie, ridică o mulțime de probleme legate asistența medicală, dar și de integrare socială și acces la educație pentru copiii și tinerii care suferă de această boală invalidantă și incurabilă. Este firesc să ne implicăm și să susținem orice inițiativă menită să atragă atenția asupra unor probleme concrete cu care se confruntă această categorie de pacienți, pentru care trebuie și vrem să găsim soluții. Suferința lor cu greu poate fi alinată, pentru că nu s-a descoperit incă niciun tratament eficient pentru distrofia Duchenne, dar putem fi alături de ei prin a-i sprijini să aibă o viață decentă și acces la terapiile specializate de care au nevoie, chiar și in această perioadă de pandemie, a declarat premierul Florin Cițu. 2021-09-07 17:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img-3870.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-comitetului-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto Declaraţii susţinute de premierul Florin Cițu și de ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, la inceputul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social [Check against delivery] Florin Cițu: Mă bucur să ne vedem și să incepem discuțiile din timp, anul acesta, pe o temă importantă: salariul minim in Romania. Și avem timp acum să găsim pană in decembrie, cum era, de obicei, formula ideală cu care să fim toți de acord. Știți foarte bine că trebuie să găsim o formulă ca, după aceea, să rămană in viitor, să fie predictibilă, țin foarte mult la acest lucru. In același timp, să găsim o dinamică a salariului minim care să țină cont de creșterea economică, de nevoile romanilor și, bineințeles, de perspective. Deja, astăzi, cred că e foarte bine să incepem să auzim opiniile tuturor, și Ministerul Muncii, și patronate, dar și sindicate, și după aceea aș vrea să avem un calendar clar, incepand de astăzi, să discutăm cat ne intindem, că nu putem să lăsăm discuțiile și doar să ne vedem azi, iar apoi să nu mai avem continuitate. Aș vrea să agreăm, nu știu, ne vedem pană la finalul lunii octombrie să decidem care e salariul minim sau mai devreme, dar decidem asta impreună, astăzi. Este clar că schimbăm lucrurile. Doamna ministru, o să vă dau dumneavoastră cuvantul. Raluca Turcan: Mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Bună ziua tuturor! Noi am mai avut consultări și inainte de această intalnire formală in cadrul Consiliului Național Tripartit și cred că este un lucru bun că ne vedem in această structură, intrucat există o concluzie generală la nivelul societății și anume că nivelul actual al salariului minim este insuficient și că este nevoie de o creștere a acestuia, insă această creștere trebuie să fie sustenabilă din partea mediului economic și, in același timp, să conducă la modul real la o creștere a nivelului de trai și a calității vieții. Așadar, cu cat ancorăm majorarea salariului minim in indicatori economici și cu cat luăm această decizie intr-un mod mai predictibil, cu atat mediul de afaceri se poate plia pentru susținerea creșterii nivelului de salarii. Așadar, există in momentul de față două perspective - una prezentată de partea sindicală, alta de partea patronală. Evident că și Ministerul Muncii are proiecțiile instituționale. Noi, pană acum, am abordat, in ultimii doi ani, și cunoașteți foarte bine, că ați fost ministrul finanțelor, această majorare a salariului minim plecand de la trei indicatori cărora li s-a adăugat și un coeficient de corecție, iar acești indicatori, practic, arată, in momentul de față, situația economiei. Vorbim despre rata inflației, productivitatea muncii și creșterea caștigului salarial mediu brut. Dincolo de aceștia, un coeficient de corecție pe creșterea economică cred că ar putea să ne conducă la o formulă de calcul a salariului minim care să răspundă cerințelor pe care ni le-am asumat cu toții. Eu m-aș opri aici și cred că important astăzi este să auzim propunerile partenerilor noștri sociali și după aceea să pregătim o formulă pe care să o dezbatem și să o aducem la cunoștință cand este finalizată. Florin Cițu: Mulțumesc, doamna ministru. 2021-09-07 16:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0308.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 7 septembrieȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-7-septembrie1631022599Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi am aprobat rectificarea bugetară pe anul 2021 - prima rectificare bugetară pentru acest an. Cateva elemente importante: la baza rectificării stă o reevaluare a Produsul Intern Brut in lumina informațiilor pe care le-am avut chiar şi astăzi referitor la creșterea economică; Produsul Intern Brut are o valoare nominală acum de 1,17 miliarde, față de 1,11 miliarde la inceputul anului. Aici aș vrea să fac o paranteză să vă aduc aminte, sau ar trebui să ne uităm cu toții, că in prima parte a anului investițiile au avut o contribuție majoră la creșterea PIB. Nu cred că a mai fost un an in care să vedem o astfel de contribuție. Cred că in trimestrul II am avut o contribuție de peste 5% din creșterea economică, cinci puncte procentuale, de fapt, ceea ce arată că investițiile sunt motorul creșterii economice. Se schimbă estimarea de creștere reală pe care am avut-o la inceputul anului, acum mergem pe o estimare de 7% față de o estimare inițială de 4,3%. Deficitul bugetului general consolidat, in sumă absolută, crește de la 80 de miliarde la 83,8 miliarde și acesta reprezintă un deficit bugetar de 7,13% din PIB, ca procent. Ne permitem o scădere micuță față de deficitul bugetar inițial, pentru că avem un PIB nominal mai mare. Asta pentru că am văzut in spațiul public că lumea nu ințelege cele două diferențe și trebuie explicate. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 15,5 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei sunt venituri din economia internă și 2,1 miliarde de lei venituri din fonduri europene. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 18,77 miliarde de lei. Și aici să ne uităm puțin de unde vin aceste cheltuieli. In această rectificare bugetară avem alocări pentru a susține sectorul de sănătate de 4,5 miliarde de lei, ținand cont de cheltuielile suplimentare create de pandemia COVID, precum și continuarea proiectelor de investiții la nivel central și local, un plus de 6,6 miliarde de lei, dar și asigurarea sumelor necesare pentru măsurile active luate de guvern in perioada stării de alertă. Știți foarte bine acele măsuri active pe care le-am luat: șomaj tehnic etc. Cheltuielile pentru investiții la această rectificare cresc cu 6,6 miliarde de lei, ajung la o sumă-record in ultimii 30 de ani de zile, de 69,7 miliarde de lei, 5,9% din PIB - și, atenție, cu 14,7 miliarde de lei mai mult față de 2020. Deci, suma pe care noi o alocăm la această rectificare pentru investiții sau anul acesta față de anul trecut este mai mare cu 14,7 miliarde de lei. Această sumă, in anii trecuți, 14,7 miliarde de lei, reprezenta toată suma investită intr-un an. De asemenea, impactul măsurilor temporare cuprinse in bugetul pentru anul 2021 privind această rectificare determinată de efectele pandemiei de COVID-19 sunt in sumă de 7,4 miliarde de lei sau 0,63% din PIB. Pană să intru pe ministere și să discutăm puțin sumele, să vorbesc despre acest impact al măsurilor - one-off, cum le spunem noi, care sunt 0,63% din PIB - și aici, sumele necesare achiziției de vaccinuri impotriva COVID-19 și a materialelor necesare vaccinării, precum și măsuri de stimulare a vaccinării sunt de 2,1 miliarde de lei. Deci aceste sume se regăsesc in acest buget; nu estimăm că vor fi in bugetele viitoare, de aceea spunem că sunt măsuri - one-off. Măsuri active pentru combaterea efectelor create de pandemia de COVID-19 - 2,2 miliarde de lei. Grantul pe care il dăm Societății - Complex Energetic Oltenia SA pentru cumpărare de certificate verzi - deci produce energie, dar are nevoie certificate verzi - 1,1 miliarde de lei. Schema de ajutor de stat pentru HoReCa - 1 miliard de lei. Şi mai sunt sume mai mici: măsuri temporare pentru campanii de informare publică, plăți restante - 95 milioane de lei, sumă care reprezintă cheltuieli necesare efectuării recensămantului general agricol și al populației şi locuințelor - 323 de milioane, rambursarea cheltuielilor pentru campanii electorale - 178 de milioane cred că este toată suma. Şi acum, pe ministere. Primele patru ministere care primesc cei mai mulți bani la această rectificare bugetară: Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor, Ministerul Transporturilor. Acestea sunt primele patru ministere care primesc cele mai mari sume la rectificarea bugetară. Şi acum intrăm in detaliu: Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde de lei. La capitolul Sănătate, după rectificare, sunt mai mult cu 3 miliarde de lei decat in 2020. Deci față de anul trecut, cand eram in plină pandemie, anul acesta alocăm cu 3 miliarde de lei mai mult la Sănătate și cu 4,4 miliarde de lei mai mult decat in 2019 și dublu față de 2018. Suntem intr-un an important, in care am alocat sume importante Ministerului Sănătății. Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale. Am văzut că este o mare dezbatere despre suma care este inclusă la Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale. Aș vrea doar să vă spun că pană acum am strans cereri de un miliard de lei pentru unitățile administrativ-teritoriale in urma inundațiilor din acest an. Sunt orașe, sate, comune unde sunt distruse drumuri, poduri ş.a.m.d. și sumele pe care acestea ni le cer in urma inundațiilor sunt de un miliard de lei. Şi sunt mai multe astfel de lucruri acolo. Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice are un plus de 2,3 miliarde de lei: 2 miliarde pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, 200 de milioane de lei pentru Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social ș.a.m.d.; Ministerul Educației - un plus de 964 de milioane de lei; Ministerul Investițiilor - un plus de 760 de milioane de lei; Transporturi - 660 de milioane de lei; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - 533 de milioane. Veți vedea detaliile in rectificarea bugetară. Și pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale se alocă o sumă de 1,6 miliarde de lei, știți foarte bine, aceasta e alocată prin formulă, iar Programul pentru școli al Romaniei s-au inregistrat economii in valoare de 63,7 milioane de lei, calculate ca diferență intre sumele alocate cu această destinație prin Legea nr.15/2021 a bugetului de stat pe anul 2021. Cam acestea sunt detaliile rectificării bugetare. In ședința de guvern, s-au suplimentat și pentru schema cinematografică, au fost reduse acolo sumele; și la turism, iarăși, au mai fost suplimentate cu opt milioane de lei. Intrebări dacă sunt. Reporter: Bună ziua! Puteți să ne spuneți cand veți lua act de demisiile miniștrilor USR și cand veți numi miniștri interimari și dacă ne puteți da și numele. Florin Cițu: Rectificarea bugetară nu reprezintă așa mult interes, ințeleg. Dați-mi voie să analizez intai situația și după aceea o să vin cu un răspuns. Cand am un răspuns, o să vin, dar in momentul ăsta incă analizez situația politică in care ne aflăm. Reporter: Dar ați văzut documentele? Care e opinia dumneavoastră, s-au retras deja din guvern? Florin Cițu: Incă analizez, nu le-am văzut. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Urmează cumva să fie demiși secretarii de stat USR din guvern in zilele următoare? Florin Cițu: Cand o să iau o decizie, o să vă anunț. Nu am luat nicio decizie in acest sens. Eu in continuare, repet, mizez pe o guvernare de dreapta in Romania. Reporter: Pentru că vorbiți de rectificarea bugetară, ar trebui să ne uităm și la cursul valutar, un euro se apropie de 5 lei - 4,9488 lei. Ce măsuri ar putea lua guvernul pentru a opri creșterea euro, adică o slăbire a leului, și mai ales dacă știți cați romani sunt afectați de efectele acestei crize politice in economie? Florin Cițu: Dumneavoastră faceți aici o mică speculație și legați evoluția cursului de schimb de ceea ce se intamplă in rest in economie. E cam complicat asta! Cursul de schimb are și influențe externe și influențe interne. E complicat să vedem ce determină, dar vă spun de fiecare dată, cursul de schimb este determinat de piață, nu de o acțiune a guvernului. Ceea ce face guvernul este să se țină de programul de guvernare și să reducă deficitul bugetar. Aici știm toți, și economiștii, chiar dacă au diferențe de opinie, de foarte multe ori, sunt toți de acord că atunci cand reduci deficitul bugetar, și este o reducere credibilă a deficitului bugetar pe termen mediu și lung, susțin moneda națională. Este singurul lucru pe care poate să il facă guvernul, și asta facem. Mulțumesc. Reporter: Vă rugăm să ne spuneți dacă și ce ați discutat cu președintele Klaus Iohannis și dacă luați in considerare o retragere din funcție. Florin Cițu: Am spus ce am vorbit cu domnul preşedinte și a spus guvernarea continuă. In rest, in ceea ce privește a doua... nu am ințeles. Reporter: Retragerea dumneavoastră din funcție, dacă luați in calcul... Florin Cițu: Partidul Național Liberal este un partid responsabil, un partid care a dat, deja, un vot pentru susținerea premierului. Noi vrem să guvernăm, romanii au votat să guvernăm, suntem aici să guvernăm. Gandiți-vă că urmează o perioadă complicată, serioasă pentru Romania. Am intrat in valul patru și aici vreau să aduc aminte că singura soluție de a ieși din pandemie reprezintă vaccinarea. Și toți romanii ar trebui să ințeleagă că trebuie să ne vaccinăm dacă vrem să trecem peste această perioadă. Este important să avem un guvern funcțional in această perioadă și noi vom acționa ca atare. Așa cum am spus, in perioada următoare mă voi intalni din nou in această săptămană, așa cum am făcut și săptămana trecută, voi avea discuții cu prefecții, voi avea discuții cu autoritățile responsabile pentru inceperea anului școlar săptămana viitoare, să mă asigur că totul este in regulă. Trebuie să pregătim sezonul de iarnă, iarăși trebuie să mă asigur că totul este in regulă. Bineințeles că avem o soluție deja pentru facturile din iarnă la energie, dar vreau să mergem mai departe și voi avea incă o discuție in această săptămană. Deci, lucruri importante pe care trebuie să le rezolvăm, lucruri pe care le poate face doar un guvern care este in funcție, un guvern responsabil. Reporter: In spațiul public s-a discutat despre retragerea dumneavoastră din funcția de premier după Congresul Partidului Național Liberal. Care este poziția dumneavoastră față de acest scenariu care a fost discutat de colegii dumneavoastră? Florin Cițu: Nu discut speculații. Vă dați seama, PNL a dat un vot in unanimitate, unde era prezent și președintele PNL, pentru susținerea premierului Florin Cițu. Deci, nu avem ce discuta. Reporter: Moțiunea a fost transmisă, ați fost informat, guvernul a fost informat că s-a depus o moțiune de cenzură; veți avea suficiente voturi să rămaneți la conducerea guvernului? In momentul de față nu aveți 234 de voturi. Florin Cițu: Vom vedea in parlament, acest lucru se va tranșa in parlament. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, după divorțul, ca să ii spunem așa, de USR PLUS la guvernare, ați criticat și ați acuzat o alianță toxică intre USR PLUS și AUR. Pe de altă parte, după ce atat PNL, sau, mă rog, o parte din PNL și PSD au boicotat in repetate randuri ședințele de birou permanent reunit in care urma să se stabilească calendarul moțiunii, cei de la USR PLUS au acuzat un abuz fără precedent, inclusiv colegul dumneavoastră domnul Ludovic Orban a criticat tentativele de amanare a dezbaterii calendarului moțiunii, și nu in ultimul rand s-a vorbit despre un blat PSD-PNL despre refacere USL-ului. Aș vrea să vă intreb cum comentați aceste acuzații și care credeți că e percepția in randul votanților PNL, care mulți dintre ei au fost convinși de retorica anti-PSD cand au pus ștampila? Florin Cițu: Retorica anti-PSD este mai actuală ca niciodată. Mie imi place ipocrizia pe care o văd astăzi - imi place, intre ghilimele - in spațiul public. Avem un partid care este la guvernare, care adoptă metoda Dragnea și depune moțiune impotriva propriului guvern, face o alianță toxică, poate cu cel mai toxic partid care a existat pe scena politică in ultimii 30 de ani de zile, cu AUR, dorește să se alieze cu PSD, dar dacă PSD spune, nu știu, iau ei decizia lor, atunci PSD nu mai este ok. Dar atunci, dacă PSD ar fi fost alături de USR, nu ar mai fi fost blat niciodată. Vreau să stăm să ne gandim la această ipocrizie pe care o vedem astăzi pe scena politică din Romania. Cu toate acestea, eu cred in continuare că soluția pentru a guverna Romania pană in 2024 este o guvernare de dreapta. Deși trebuie să ne intrebăm ce inseamnă de dreapta in aceste condiții, dar este o guvernare de dreapta. Avem multe lucruri de făcut, PNRR-ul o să fie aprobat la finalul acestei luni, trebuie să fie implementat și avem nevoie de un guvern funcțional. Fac apel la toți oamenii politici responsabili din Romania să lăsăm orgoliile de-o parte și să ne punem la muncă. Responsabilitatea mea este aceea de a avea un guvern funcțional. Nu am ezitat să iau decizii chiar dacă ele au fost controversate pe termen scurt, dar pe termen lung s-au văzut că au fost decizii bune, și la Ministerul Sănătății am avut un minister funcțional, și la Ministerul Finanțelor am avut un minister funcțional. Vă spun că putem să găsim o soluție să mergem mai departe impreună și să nu legitimăm partide cum sunt AUR sau PSD. Ceea ce se intamplă astăzi pe scena politică este trist in Romania și este o dovadă de ipocrizie pe care nu am văzut-o de foarte mult timp. Reporter: Și vorbind de alianța cu AUR. Consilierul dumneavoastră Alexandru Muraru anunța duminică faptul că a informat oficial Comisia Europeană, guvernele din SUA, Israel și Germania referitor la intenția USR PLUS de a crea o majoritate parlamentară. Aș vrea să vă intreb dacă ați avut reacții, feedback de la respectivele cancelarii? Florin Ciţu: Nu era nevoie să fie chiar așa un eveniment. Lumea se uită deja, deși știe ce se intamplă in Romania. Nu e nevoie neapărat să le spunem noi. A te alia cu AUR este o știre. Un partid care este in Parlamentul European să se alieze cu un partid extremist este o știre care nu trece neobservată de cei care se uită cu mare atenție la stabilitatea din zonă, de aici. Reporter: Dar ați avut reacții? Și-a manifestat cineva vreo ingrijorare? Florin Ciţu: Am văzut doar cateva comentarii de la cei de la PPE. Am văzut că cei din Europa, de la partide parlamentare europene, din Parlamentul European am văzut cateva reacții. Reporter: Mulțumesc. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier cum a permis guvernul de la București unui partid extremist să candideze la două tururi de alegeri, ținand cont că partidele extremiste sunt interzise prin lege in Romania. Florin Ciţu: Aici trebuie să fie, dacă a fost permis să candideze și Curtea Constituțională a decis că e ok sau, in fine, a fost o decizie la final..., dar noi considerăm că este un partid extremist. Reporter: De asemenea, cum vedeți dumneavoastră demersurile parlamentarilor PNL in Birourile Permanente reunite de a bloca moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare USR și AUR ținand cont că este un precedent, in 30 de ani nu s-a intamplat niciodată acest lucru. Florin Ciţu: Eu cred că demersurile sunt pentru respectarea procedurilor și regulamentului Parlamentului. La asta trebuie să ne uităm. Și dacă există o suspiciune cat de mică că cineva a falsificat semnături, eu aș fi fost mai dur decat atat, eu aș fi cerut anchetă penală. Dacă cineva a falsificat semnături și nu a respectat regulamentul, trebuie să răspundă. Dar cred că colegii mei parlamentari au obligația să vadă că se respectă regulamentul Parlamentului și toate regulile din Parlament. Reporter: Niciun parlamentar AUR sau USR nu s-a plans că cineva le-a falsificat semnătura pe moțiunea de cenzură. De ce vine acest control din partea parlamentarilor PNL asupra altor semnături a altor parlamentari? Florin Ciţu: Dacă nu există nicio problemă, atunci nu cred că ar fi fost o problemă să fie verificate. Asta este doar opinia mea, dar, repet, este decizia lor. Văd că nimeni nu a făcut nicio plangere penală pană acum. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua, domnule premier. Cateva precizări, vă rog, dacă se poate. In primul rand, ce credeți că se poate schimba după intalnirea de astăzi de la Palatul Cotroceni, pentru că vă tot aud spunand că puteți guverna impreună, in continuare, cu cei de la USR? Florin Ciţu: Dar nu trebuie neapărat după decizia de azi. Eu, in continuare, cred că avem aceleași obiective cu care am pornit la drum acum opt luni de zile. Sunt diferite de obiectivele celor de la AUR sau celor de la PSD, asta este clar. Dar, in fine, eu cred că aceste obiective răman și in jurul lor putem să construim in continuare. Reporter: Dar credeți că, după discuția cu președintele, există vreo posibilitate de retragere a demisiilor sau vreo variantă de acest gen credeți că este posibilă? Florin Ciţu: Este posibil, bineințeles, orice. Reporter: Dar domnul Ghinea poate să rămană interimar, cumva, in guvern, ținand cont de PNRR și de cat de important, spuneți și dumneavoastră, și este proiectul? Florin Cițu: Am fost implicat din primul moment in ceea ce privește PNRR, vom vedea, voi lua o decizie la un moment dat. Reporter: Și o precizare, incă una, dacă se poate: vă pregătiți in acest interimat de 45 de zile, dacă se schimbă componența guvernului, să mergeți in fața parlamentului pentru un vot de incredere, am cum cere Constituția? Florin Cițu: Cred că trebuie să mergem, asta este Constituția, trebuie să mergem in parlament, dacă se schimbă, trebuie să mergem in Parlamentul Romaniei. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: Pentru că romanii trebuie să știe, domnule premier, rectificarea bugetară a fost adoptată cu intarziere față de termenul anunțat chiar de dumneavoastră, din cauza neințelegerilor pe Anghel Saligny cu USR. Spuneți că sunteți pregătit să vă intoarceți la masa negocierilor, in aceste condiții, cum puteți să mai funcționați cu un partener care provoacă criză o dată la cinci luni? Florin Cițu: Greu, dar putem. Vă arăt că putem să mergem mai departe. Și, vă spun, aceste argumente nu țin. Mi-aduc aminte că dl. Cioloș era intr-un guvern langă dl. Dincu și exista un PNDL2, parcă, de unde se plăteau facturi și așa mai departe. Nu am auzit nicio problemă că atunci furau primarii din acești bani. Aș vrea să uităm acest eveniment și să ne gandim ce provocări avem in față. Pe de o parte, avem provocarea PNRR, de implementare a PNRR, și să știți că este o provocare majoră pentru Romania. Avem provocarea aceasta cu prețul la energie in această iarnă, avem pandemia, iarăși este o provocare majoră. Aștept mai multă responsabilitate de la politicienii romani, sunt oameni de stat, nu sunt doar copii răsfățați. Aștept mai mult acest lucru. Reporter: Aveți ceva a vă reproșa in relația cu USR? Florin Cițu: Să știți că eu am fost foarte transparent și poate la un moment dat o să vă spun că discuțiile despre fiecare persoană care a plecat din guvern nu au fost peste noapte, au inceput cu mult timp in urmă. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, ați incercat să discutați cu liderii USR PLUS sau cu președintele Klaus Iohannis despre o ofertă prin care USR PLUS să revină la guvernare, bineințeles, și cu dumneavoastră premier? Florin Cițu: Incă nu, dar ii așteptăm. Eu intotdeauna am spus că sunt deschis pentru discuții. Reporter: Dar le-ați propus celor de la USR PLUS funcția de șef al Camerei Deputaților? Florin Cițu: Nu, nu, este deja un... nu am vorbit despre așa ceva, deci aici trebuie să fim foarte clari. Avem o negociere, este făcută, eu niciodată nu am negat portofoliile colegilor de la USR PLUS, nici ei pe ale noastre, doar discuțiile sunt pe cum mergem inainte. Reporter: Astăzi cine a participat in locul miniștrilor USR PLUS la ședința de guvern? Florin Cițu: Nu a participat nimeni, trebuie să ai cvorum jumătate plus unu, dar au fost secretari de stat in sală, bineințeles. Reporter: Și incă o precizare: un guvern minoritar PNL și UDMR mai poate fi investit doar prin voturile PSD. Veți negocia cu PSD in acest sens? Florin Cițu: Haideți să ajungem acolo. Eu cred in continuare că avem maturitatea să menținem o coaliție de dreapta in Romania. Știu că s-au spus multe lucruri in această perioadă, s-au semnat moțiuni cu extremiști, s-a incercat să se aducă PSD langă USR și AUR, de către cei de la USR. Cu toate acestea, eu zic că putem să trecem peste. Și ne vom uita la acest eveniment, peste catva timp, ca la o eroare. Să știți că va fi foarte greu să explicăm romanilor această asociere a USR cu PSD și cu AUR, pentru că este clar că astăzi USR se roagă de PSD. Vă dați seama unde am ajuns? Se roagă de PSD să fie alături de ei, după ce i-au luat pe AUR langă ei. Este o situație dificilă, dar cred că avem tăria să trecem peste ea și peste ceva timp să ne uităm in urmă și să spunem că bine am făcut că am trecut peste acest moment, a fost o eroare in istorie, dar noi suntem aici pentru romani. Mulțumesc. Reporter: Aș dori să ne spuneți mai clar care sunt schimbările din rectificarea bugetară. Proiectul de rectificare bugetară a fost pus acum o oră, mai puțin de o oră in urmă, pe site-ul SGG-ului, și am vrea să știm dacă s-a schimbat ceva in ședința de guvern față de ce era anunțat? Florin Cițu: S-a schimbat ceva in ședința de guvern, au fost două solicitări - una de la AEP pentru a avea aceeași sumă ca anul trecut la subvenția pentru partide, nu mai mare, nu mai mică; este aceeași sumă, a fost aprobată. Și, in același timp, a fost o solicitare pentru Ministerul Economiei, unde fuseseră tăiate resursele pentru o schemă de film, cred că erau 27 de milioane de lei, și banii pentru turism erau opt milioane, fuseseră tăiați, și acestea au fost repuse in rectificarea bugetară. Alte schimbări nu au fost. Reporter: La ministere nu s-au...? Florin Cițu: Nu s-a mai schimbat nimic. Reporter: La Ministerul Educației? Florin Cițu: Nu, nimic, v-am citit exact cum au fost. Au fost singurele două modificări. Reporter: Și in legătură cu Fondul de rezervă, că spuneați, este 1,89 miliarde lei față de 600 milioane lei. Florin Cițu: Corect. Dar un miliard de lei avem doar proiecte pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor in cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și mai avem deja un miliard de lei pentru calamități, cerute deja. Deci, vă dați seama că nici acum nu avem bani. Mai mult, suntem in plină pandemie. Anul trecut am dat din Fondul de rezervă 2 miliarde și ceva numai pentru pandemie. La inceputul acestui an, am transferat către Ministerul Sănătății 230 de milioane de lei pentru Remdesivir. Trebuie să avem bani acolo pentru astfel de situații. Suntem incă in pandemie și dacă avem o situație de urgență, ați văzut că nu putem să luăm din altă parte resurse decat din Fondul de rezervă. Un miliard sunt doar pentru a repara ce au stricat inundațiile și, după aceea, avem și alte cheltuieli. Reporter: Spuneți că cel mai mare păcat, cea mai gravă pată recentă este asocierea USR PLUS cu cei de la AUR... Florin Cițu: Este opinia mea. Reporter: ... dar nu la fel este și imaginea PNL-ului care va fi, practic, la mana dușmanului poporului, cum ați zis, la mana PSD-ului și toată această alianță pe care o faceți acum... Florin Cițu: Noi nu facem nicio alianță, nu văd că noi semnăm ceva cu PSD, că am semnat ceva cu PSD. Reporter: Aveți nevoie de susținerea PSD-ului. Florin Cițu: Vom vedea dacă se ajunge acolo. Eu incă mizez pe maturitatea colegilor de la USR, care fac o alianță și cu PSD, altfel nu ar putea să se intample nimic, doar impreună cu AUR, deși și aici este toxic, doar dacă vine PSD langă cei de la USR. De asta spun că avem in față, in Romania suntem intr-un moment al ipocriziei politice și ar trebui să depășim, să discutăm. Nu putem să stăm USR, AUR, PSD să fie ok și să spunem că celelalte lucruri nu sunt bune. Aceasta alianță care se prefigurează deja, AUR - USR - PSD, este una care va crea probleme Romaniei pentru următorii ani. Gandiți-vă ca cei de la AUR să vină, să fie in guvern cu USR și cu PSD și să administreze PNRR-ul sau fonduri europene, impreună cu PSD și cu USR. Gandiți-vă ce situație ar fi. Eu cred, in continuare, intr-o guvernare de dreapta in această guvernare și suntem, in continuare, deschiși să discutăm. Reporter: Nu ar fi trebuit să existe maturitate și din partea noastră dumneavoastră, să vă gandiți și dumneavoastră la aceste scenarii extreme? Practic, i-ați pus la zid pe cei de la USR PLUS. Florin Cițu: Nu, nu este adevărat. Reporter: Adică nu puteți să cereți maturitate doar intr-o parte și dialog doar intr-o parte, dar... Florin Cițu: Datoria mea este ca actul de guvernare să meargă mai departe. Un ministru care obstrucționează actul de guvernare nu poate fie intr-un guvern. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb dacă l-ați contactat pe domnul Ghinea in incercarea de a-l face să se răzgandească cu privire la demisia dumnealui? Florin Cițu: Nu, am vorbit cu domnul Ghinea săptămana trecută in fiecare zi și chiar și in această dimineață despre PNRR. Au fost detalii pe care a trebuit să le agreăm, au fost comentarii pe care să le trimitem inapoi Comisiei Europene pe ultima sută de metri; discutăm incă și astăzi, se negociază. Eu am spus doar că am colaborat foarte bine cu domnia sa, imi pare rău că pleacă, dar este o decizie... știți cum e, demisia e decizie unilaterală, nu am ce să zic aici. Reporter: Ați putea amana cam cu două săptămani demisia efectivă a domnului Ghinea. Vă gandiți să faceți acest lucru? Florin Cițu: Cand o să iau o decizie, o să vă anunț. Vă mulțumesc mult. 2021-09-07 16:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-07-04-50-17big_image_6_resize.jpgȘedința de guvern din 7 septembrieȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-7-septembrieGalerie foto 2021-09-07 16:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-07-04-14-54big_image_19_resize.jpgReuniunea Anuală a Diplomației RomâneȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/interventia-online-a-premierului-florin-citu-in-cadrul-reuniunii-anuale-a-diplomatiei-romaneGalerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Florin Cițu in cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Romane [Check against delivery] Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor șefi de misiuni, Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic și consular străin acreditat la București, Stimați participanți, Mă bucur să iau parte la acest format tradițional al diplomației romane - o premieră pentru mine. Sunt convins că reuniunea care incepe astăzi va oferi, ca de obicei, prilejul unor schimburi de idei substanțiale care vor sta la baza acțiunilor dumneavoastră viitoare. Lumea trece prin schimbări profunde, unele dintre ele greu de imaginat cu puțin timp urmă. La mai bine de un an și jumătate de la declanșarea pandemiei de COVID-19, continuăm să ne confruntăm cu provocări in mare măsură incă impredictibile. Temele de pe agenda 2021 răspund provocărilor actuale și sunt sigur că vor contribui pro-activ la dezbaterile momentului. Doamnelor și domnilor, Mă voi referi in continuare la temele majore din cadrul priorităților strategice ale politicii externe ale Romaniei, din perspectiva responsabilității mele ca șef al Executivului Romaniei. Reperele fundamentale ale politicii noastre externe răman cele consacrate prin Programul de Guvernare 2020-2024: creșterea rolului și influenței țării noastre in UE, respectiv in cadrul NATO, alături de aprofundarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Pandemia a arătat, o dată in plus, faptul că solidaritatea statelor membre ale Uniunii este vitală in gestionarea unor crize de asemenea proporții. Un lucru este clar - niciun stat membru nu ar fi putut să facă față pandemiei de unul singur, in afara cadrului oferit de Uniunea Europeană. Astăzi, unul dintre cele mai complexe și importante instrumente de sprijin conturate vreodată la nivel european, PNRR, vine cu un mesaj cheie de angajament, unitate și solidaritate la nivelul UE. Totodată, rămane esențială funcționarea optimă a spațiului Schengen, iar importanța reformării sale, avand in vedere obiectivul unei Uniuni mai reziliente, a devenit cat se poate de evidentă. De aceea, ne menținem obiectivul aderării Romaniei la acest spațiu de liberă circulație. Așa cum indică și tema Reuniunii Anuale a Diplomației Romane, efectele pandemiei au adus in prim plan o discuție aprofundată despre reziliență, sau, altfel spus, despre capacitatea de răspuns și revenire la normalitate. In plus, așa cum a menționat și domnul președinte Klaus Iohannis, intărirea rezilienței Uniunii Europene presupune acțiune in plan intern și extern, căci reziliența Uniunii depinde nu doar de reziliența instituiților și statelor membre, dar și de reziliența vecinătăților sale. Ceea ce avem nevoie astăzi este creșterea capacităților de anticipare, răspuns și redresare. Reziliența implică creștere economică sustenabilă, apărare in fața amenințărilor cibernetice, capacitate de inovare, sisteme de sănătate solide. In egală măsură, este esențial ca, in perioada care va urma, să identificăm care sunt vulnerabilitățile cu care ne confruntăm. După aprobarea PNRR de către Comisia Europeană, care va veni in curand, chiar la sfarșitul acestei luni, avem responsabilitatea punerii sale in aplicare, iar Guvernul Romaniei nu se abate de la acest obiectiv. PNRR și bugetul multianual european ne vor permite să canalizăm aceste resurse extraordinar de importante pentru reconstrucția post-criză, dar si pentru a atinge obiectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung ale țării. Creșterea și dezvoltarea Romaniei trebuie să se sprijine pe o creștere economică robustă și sustenabilă, locuri de muncă, măsuri de stimulare a mediului de afaceri, in special a IMM-urilor, precum și a investițiilor străine. Sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin acțiunile de diplomație economică, precum și al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin rețeaua de atașați economici din cadrul misiunilor diplomatice, trebuie să fie, calitativ și cantitativ, din ce in ce mai mare. Imi doresc să avem o diplomație economică cat mai eficientă și să stimulăm schimburile comerciale cu o gamă cat mai diversă a partenerilor externi. Vă rog să acordați o atenție specială obiectivului creșterii investițiilor străine directe la noi in țară. Doamnelor și domnilor ambasadori, Cunosc faptul că teme precum schimbări climatice, digitalizarea și noile tehnologii sunt teme importante aflate și pe agenda Ministerului Afacerilor Externe. Salut, astfel, orientarea de către MAE a activității diplomatice către viitor, prin creșterea capacității de prognoză și de anticipare. Salut și abordarea acestor teme in cadrul acestei ediții a Reuniunii Anuale a Diplomației Romane. Una din temele de mare actualitate pe agenda europeană este creșterea nivelului de ambiție privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la orizontul anului 2030 și modalitățile de atingere a acestui obiectiv asumat la nivel UE. Propunerile pe care Comisia Europeană le-a avansat la inceputul acestei veri, prin intermediul pachetului Fit for 55, sunt complexe și necesită discuții amănunțite. Apreciez inițiativa de a include tema schimbărilor climatice in agenda de acest an a Reuniunii Diplomației Romane. Apreciez, totodată, demersul de a lansa o rețea de diplomație climatică la nivelul ambasadelor noastre. Este un domeniu pe care trebuie să il incorporăm in fiecare politică pe care o dezvoltăm. Romania ințelege această nevoie și susține eforturile Uniunii Europene in combaterea efectelor schimbărilor climatice. In același timp, suntem preocupați ca demersurile noastre de a asigura tranziția verde să protejeze competitivitatea economică și să ia in considerare consecințele sociale ale acestui proces, ce diferă de la stat la stat. Vă invit, doamnelor și domnilor ambasadori, să acordați atenție acestei transformări și modului in care statul in care vă desfășurați activitatea gestionează oportunitățile și provocările tranziției verzi. Nu in ultimul rand, in spațiul european şi in alte regiuni cheie, invit diplomația romană să se concentreze şi asupra diplomației tehnologiilor. Insist asupra importanței de a aduce investiții in Romania, precum și know-how tehnologic. In acest scop, este nevoie ca diplomația să aibă o abordare cuprinzătoare, care să ofere decidenților o imagine de ansamblu atat asupra evoluțiilor politice din ţara de reședință, cat şi asupra tendințelor economice, sociale şi tehnologice. Dorim să ne cunoaștem partenerii potențiali, dar şi potențialii concurenți pe un pool de resurse care va fi foarte căutat in perioada următoare. De aceea, misiunea dumneavoastră este aceea de a identifica oportunități, de a ne semnala in mod dinamic şi anticipativ acei parteneri pe care Romania trebuie să ii atragă. Impreună cu partenerii noștri europeni, trebuie să acționăm strategic inclusiv pentru o reziliență sporită in context transatlantic. NATO a avut o contribuție majoră la gestionarea efectelor pandemiei, pe cel puțin două planuri: prevenirea transformării crizei pandemice intr-una de securitate și reproiectarea viziunii geopolitice asupra viitorului comunității noastre strategice, cu menținerea garanțiilor de securitate care ne leagă. Rezultatele Summitului NATO de la Bruxelles din luna iunie ne-au confirmat angajamentul aliat, in primul rand din perspectiva situării noastre pe Flancul Estic și in regiunea Mării Negre. Și in plan aliat reziliența este un reper din ce in ce mai relevant. Din perspectiva noastră, sunt esențiale și reziliența Parteneriatului strategic UE-SUA și a fiecărui partener in parte, alături de cooperarea in complementaritate intre UE și Alianța Nord-Atlantică. Țin să notez aici, printre contribuțiile pe care le aducem, găzduirea la București a Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, inaugurat la finele lunii mai, proiect in care diplomația romanească a jucat și joacă un rol esențial. Nu pot să omit nici importanța avansului in direcția consolidării rezilienței alături de partenerii estici ai UE. Din acest punct de vedere, un astfel de curs este esențial și pentru Republica Moldova, unde noile condiții politice sunt cat se poate de favorabile. Vă rog să continuați să pregătiți ședința comună de guvern pe care o vom avea in scurt timp, astfel incat să se desfășoare cu rezultate substanțiale in sprijinul procesului de reformă asumat de noul guvern de la Chișinău. In ansamblu, vecinătățile europene, de la Marea Neagră la Balcanii de Vest, și nu numai, trebuie avute in vedere ca prioritare pentru realizarea obiectivelor de politică externă. Nu in ultimul rand, trebuie să ne orientăm din ce in ce mai mult, in contextul special pe care il traversăm, alături de partenerii europeni și transatlantici, spre strangerea legăturilor și conlucrarea cu state like-minded din zona Asia-Pacific. Rezultatul principal al cooperării Romaniei cu statele din zona Asia-Pacific s-a văzut atat in 2020, cat și in 2021, pe fundalul pandemiei. Ne bucurăm că Romania este unul din statele cu care țări precum Australia, Coreea de Sud, India sau Vietnam au cooperat și cooperează strans. Urez succes și rezultate cat mai bune acestei reuniuni și vă transmit susținerea mea, in calitate de prim-ministru al Romaniei, in activitatea pe care dumneavoastră, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, o realizați in slujba intereselor Romaniei și a cetățenilor romani. Vă mulțumesc! 2021-09-07 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0039.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 07.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1631000840Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună dimineața. Astăzi voi prezenta in cadrul conferinței de presă măsurile pe care le-am implementat pană la acest moment legat de campania de vaccinare. Au fost stabilite măsurile pentru asigurarea vaccinării in unitățile de invățămant a elevilor, studenților, familiilor acestora și a personalului propriu. Practic, este cadrul metodologic după care se va desfășura procesul de vaccinare in unitățile de invățămant. Se transmite in cursul acestei dimineți această instrucțiune atat către Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, cat și către Ministerul Educației, pentru a colabora in vederea implementării programului de vaccinare. In vederea limitării riscului de infectare cu SARS-CoV-2 in comunitate, precum și in unitățile de invățămant se va desfășura o campanie specială pentru vaccinarea in unitățile de invățămant a elevilor, familiilor acestora, studenților, personalului didactic și nedidactic incadrat in unitățile respective. Este important de precizat că această acțiune de vaccinare se derulează pentru o perioadă de circa două luni pentru invățămantul preuniversitar și două luni pentru invățămantul universitar, pentru doza unu. Ulterior, in oglindă, se va continua cu administrarea celei de a doua doze. Practic, pentru sistemul preuniversitar activitatea de vaccinare debutează in 13 septembrie și se va incheia pe 15 noiembrie, iar pentru invățămantul universitar debutează la 1 octombrie și se finalizează pe 1 decembrie. De menționat că in invățămantul universitar există posibilitatea de a se organiza chiar mai devreme aceste puncte de vaccinare. Pentru invățămantul preuniversitar acțiunea de vaccinare se desfășoară in trei modalități: fie cu echipa mobile de vaccinare, fie prin inființarea unor cabinete proprii de vaccinare in cabinetele medicale proprii, fie prin arondarea unităților de invățămant la centrele de vaccinare din proximitate care folosesc unul dintre cele două vaccinuri care au recomandare de administrare la persoanele cu varsta de peste 12 ani, respectiv acțiunea de la compania BioNTech- Pfizer sau vaccinul de la compania Moderna. Pentru invățămantul universitar se vor organiza cabinete de vaccinare in incinta cabinetelor medicale din campusurile universitare sau in alte spații corespunzătoare. Vaccinarea se va asigura fie de personalul medico-sanitar propriu, incadrat in cabinetul medical respectiv, fie de echipe mobile de vaccinare, alocate prin grija direcțiilor de sănătate poublică județene sau a municipiului București. Este important de menționat că ne dorim ca pană la data de 10 septembrie spațiile identificate să fie evaluate de specialiști din cadrul direct celor de sănătate publică, respectiv a municipiului București pentru invățămantul preuniversitar și, pană la sfarșitul lunii octombrie, pentru invățămantul universitar, pentru a se demarat deja activitatea de organizare a cabinetelor de vaccinare și a spațiilor in care se vor derula vaccinările cu echipe. Este important, iarăşi, de subliniat, ne dorim ca pentru fiecare unitate de invăţămant să fie stabilită deja modalitatea prin care se va derula activitatea de vaccinare, fie cu echipe mobile, fie cu infiinţarea unui cabinet de vaccinare propriu, fie prin arondarea unităţii de invăţămant la un centru de vaccinare din proximitate. De asemenea, se va stabili un program de vaccinare in una sau mai multe zile pe săptămană, in funcţie de solictări, iar acest program va fi adaptat astfel incat să asigure accesibilitate cat mai mare la vaccinare, fie intr-un program de dimineaţa, alternativ cu un program de după-amiaza pentru a da posibilitatea mai multor persoane de a reuşi să ajungă la vaccinare. Se va alege, aşa cum am menţionat, unul dintre vaccinurile care sunt aprobate pentru administrare la persoanele cu varstă de peste 12 ani, fie de la compania BioNTech - Pfizer, fie de la compania Moderna. Pentru planificarea la vaccinare cu ajutorul echipelor mobile, săptămanal, prin grija conducerii unităţii de invăţămant, se va face catagrafierea persoanelor eligibile care işi exprimă intenţia de vaccinare şi se va intocmi o situaţie numerică a acestora, care mai departe va fi transmisă către direcţiile de sănătate publică pentru a organiza echipele mobile de vaccinare şi pentru a stabili numărul de doze care trebuie repartizate către unitatea de invăţămant. Aceste solicitări se fac cu cel puţin 48 de ore anterior de deplasare a echipei mobile, tocmai pentru a avea timp de organizare a activităţilor logistice. Pentru fiecare unitate de invăţămant se alocă cel puţin o echipă mobilă şi va fi stabilită ziua sau zilele din săptămană şi programul orar de funcţionare, care, preferabil, va fi păstrat pe toată durata derulării activităţilor de vaccinare in respectiva unitate de invăţămant, tocmai pentru ca atat elevii, cat şi angajaţii şi aparţinătorii elevilor (părinţii, bunicii) să ştie care este programul de vaccinare pentru a putea să-şi adapteze, din timp, programul propriu, zilnic, aşa incat să poată să fie disponibili atunci cand işi doresc. Pentru vaccinarea in unităţile de invăţămant care vor avea centre de vaccinare proprii se va stabili programul de lucru care va fi afişat la loc vizibil, iar prezentarea la vaccinare se va face fără programare, va fi o prezentare directă. Pentru vaccinarea in unitățile de invățămant care sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, prezentarea se poate face atat direct la centrul de vaccinare, fără programare sau cu programare prealabilă in platformă. Reamintesc faptul că la acest moment, programarea prin platformă nu este obligatorie şi oamenii nu trebuie refuzaţi in centrele de vaccinare, invocand motivul absenţei programării in platformă. Locaţia şi programul centrului de vaccinare la care unitatea de invăţămant este arondată trebuie să fie afişată la loc vizibil in incinta unităţii de invăţămant, tocmai pentru ca părinţii copiilor, copiii, cadrele didactice să ştie unde este situat acest centru de vaccinare şi care este programul de lucru. De asemenea, este important de precizat că minorii vor fi insoţiţi la vaccinare de către aparţinătorii adulţi, toate vaccinările se fac doar după exprimarea consimţămantului informat, formularul de exprimare a consimţămantului informat poate să fie descărcat anterior prezentării la vaccinare, pentru a fi vizualizat de către aparţinători. Este un link, care va fi pus la dispoziţia tuturor, se regăseşte pe platforma de vaccinare, vaccinare-covid.gov.ro, formularul de exprimare a consimţămantului informat pentru minori, de asemenea, tot acolo se regăseşte şi chestionarul pentru triajul minorilor. Aşa cum am mai anunţat, s-au demarat acţiuni de informare in cadrul unităţilor de invăţămant. In momentul acesta sunt 215 acţiuni desfăşurate la nivel naţional in 15 judeţe, acţiuni de informare şi sunt 33 de acţiuni care in momentul de faţă sunt in pregătire in alte 20 de judeţe. Mai mult decat atat, noi am catagrafiat cu ajutorul Ministerului Sănătăţii o situaţie a cabinetelor medicale şcolare, care indeplinesc in momentul de faţă condiţiile de a infiinţa un cabinet de vaccinare. Pot să vă spun că din centralizarea datelor a rezultat un număr de aproximativ 476 de cabinete care au dotare completă - frigider, calculator, imprimantă, surse de acces la internet. De asemenea, aceste cabinete au inclusiv medic, personal medico-sanitar, care poate să deruleze activităţile de vaccinare. In ceea ce priveşte un al doilea aspect care in momentul de faţă este discutat la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, vorbim despre doza 3, respectiv de o doză adițională de vaccin impotriva COVID-19 și aici aș vrea să explic această diferență. Pe de o parte vorbim de o doză suplimentară de vaccin la anumite categorii de persoane imunodeprimate, cum sunt persoanele post-transplant sau persoanele care sunt in evidență cu afecțiuni oncologice in tratament activ, persoanele cu alte condiții de imunodepresie, fie primară, fi dobandită, cum este infecția HIV netratată sau in stadii avansate. De asemenea, persoanele care fac terapii imunosupresoare, fie corticoterapie, fie terapie biologică, vor avea indicație de a efectua trei doze de vaccin in cadrul primei scheme de vaccinare in loc de două doze, care se recomandă la acest moment. Ştim foarte bine că aceasta autorizație a fost deja acordată de Agenția Americană pentru Medicamente și Alimente și, in momentul acesta, Agenție Europeană a Medicamentului evaluează această indicație, atat pentru vaccinul de la compania BioNTech- Pfizer, cat și pentru vaccinul de la compania Moderna, ceea ce inseamnă că de la momentul autorizării persoanele care se incadrează in aceste grupe de risc de imunodepresie vor primi trei doze de vaccin in loc de două doze la schema inițială. De asemenea, se discută de doza de rapel sau booster, care se efectuează la cel puțin 6 luni de la schema inițială de vaccinare și care, de asemenea, se propune pentru categoriile de persoane vulnerabile, persoanele varstnice, persoanele care se află in evidență cu afecțiuni cronice și, ulterior, se vor putea vaccina și celelalte categorii de persoane care au primit schema inițială de vaccinare. Sunt incă, repet, discuții și evaluări ale datelor științifice, atat la nivelul Agenției Europene a Medicamentului și după ce vom avea aceste recomandări vom putea organiza și in Romania cele două tipuri de abordări. Repet, o doză suplimentară in cadrul schemei inițiale de vaccinare pentru persoanele imunodeprimate, și aici urmează să definim cu ajutorul comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății care sunt acele categorii de afecțiuni care au indicație de a primi trei doze de vaccin și, de asemenea, doza de booster sau rapelul la cel puțin 6 luni pentru aceleași categorii de persoane la care se include, evident, și restul populației. Așa incat, după cum am mai anunțat, pentru luna octombrie, inceputul lunii octombrie ne propunem să demarăm și in Romania această etapă, cu condiția să avem pană la acel moment toate etapele premergătoare legate de recomandările internaționale ale grupului de experţi de la Agenția Europeană a Medicamentului, precum şi de la Centrul European de Control al Bolilor. In ceea ce priveşte bilanţul campaniei de vaccinare, in cadrul programului Oraşul vaccinează satul au fost demarate activităţi de vaccinare in 2.788 de comune din cele 2.862 de comune de la nivel naţional. Au fost finalizate acţiunile de vaccinare in majoritatea acestor comune şi pană la acest moment in mediul rural s-au administrat 2,59 milioane de doze de vaccin, fiind vaccinate 1,14 milioane de persoane cu schemă completă, prin toate modalităţile de vaccinare. In ceea ce priveşte capacitatea de vaccinare la acest moment, pot să vă spun că avem un număr de 579 de centre de vaccinare, cu aproximativ 835 de fluxuri. De asemenea, avem 2.709 cabinete de medicină de familie care inregistrează activităţi de vaccinare şi avem vaccinarea care se efectuează in unitaţile sanitare, atat in unitaţile sanitare publice, cat şi in unităţile sanitare private. Sunt 149 de spitale publice, in care au fost vaccinaţi pană la acest moment 7.745 de pacienţi şi 26 de spitale private in care au fost vaccinaţi 1.752 de pacienţi. La nivelul cabinetelor de medicină de familie s-au vaccinat, pană pe data de 6 septembrie, 379.842 de persoane, 54% fiind din mediul rural. Cele mai multe persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie provin din judeţul Timiş peste 19.400 de persoane, judeţul Argeş peste 19.000 de persoane, Prahova, Iaşi, Bucureşti, Dolj, Damboviţa. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală la nivel naţional, acoperirea din populaţia rezidentă eligibilă de peste 12 ani este de circa 31%, iar privind distribuţia la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivelul judeţelor pot să vă spun că acoperirea vaccinală la peste 12 ani din populaţia rezidentă in municipiul Bucureşti se apropie de 50%, vorbim de 49,4%, urmat de judeţul Cluj cu aproape 46%, judeţul Sibiu cu 39%, Timiş 36,3%, Constanţa 36.5%, Braşov 36,3%. Mai avem doar două judeţe: Giurgiu şi Suceava, care au o rată de acoperire vaccinală sub 20%, in rest, toate judeţele au o rată de acoperire vaccinală de peste 20%. In ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate, pană la data de 6 septembrie au fost vaccinate 5,28 de milioane de persoane, cu cel puţin o doză, din care cu schemă completă 5,17 milioane de persoane. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, la grupa de varstă 60-69 de ani ne apropiem de o acoperire vaccinală de 40%, asta inseamnă 4 persoane din 10 care au fost deja vaccinate cu cel puţin o doză, repet, majoritatea au finalizat schema de vaccinare, urmat de grupa de varstă 50-59 de ani cu 38%, 70-79 de ani 36,3% şi peste 80 de ani aproape 20%. In grupa de varstă 12-15 ani sunt 37.500 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză şi in grupa de varstă 16-19 ani sunt peste 155.800 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză. Profilul de reacţii adverse la nivel naţional pană pe data de 6 septembrie au fost raportate 17.043 de cazuri de reacţii adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de 1,74 de reacţii adverse la 1.000 de doze administrate. In ultima săptămană au fost raportate 28 de reacţii adverse, 79 pe plaforma Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi dispozitivelor medicale, restul la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Cu acestea, eu am incheiat, o să-i dau cuvantul dlui secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog. Andrei Baciu: Mulţumesc mult, dle preşedinte. In primul rand, cateva chestiuni legate de certificatul digital european pentru COVID. Pană pe data de 7 septembrie, au fost generate 2.405.801 certificate. Se păstrează in linii mari raportul de pană acum, respectiv 94,45% dintre aceste certificate sunt pentru a atesta vaccinarea. Cu privire la vaccinarea la operatorii economici privaţi, pană in acest moment avem un număr de 614 operatori privaţi, care au incheiat activitatea de imunizare, dintre care 93 din doemniul HORECA. Această activitate continuă, in momentul de faţă fiind 53 de companii care sunt in continuare angrenate in această activitate. La fel Braşov, Alba şi Bihor, Cluj şi Sibiu sunt judeţele fruntaşe la acest capitol. In ideea de a merge mai aproape de oameni cu acțiuni specifice de vaccinare prin care să creștem accesibilitatea - vorbim de pieţe, targuri, parcări și așa mai departe - pană la acest moment, cu acest tip de acțiuni au fost vaccinate 81.820 de persoane. Cu privire la misiunile de transport de la inceputul campaniei de vaccinare pană in momentul de față au fost organizate peste 14.500 de misiuni de transport, peste 40.000 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU, la fel peste 10.300 de persoane din cadrul MApN, cu ajutorul a 4.700 mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană momentul de față, vorbim de 18.522. 449 de doze de vaccin in total, 11.595.149 de vaccinuri produse de BioNTech- Pfizer, 2.472.000 produse de Moderna, 3.374.000 de doze produse de AstraZeneca și, in final, 1.801.300 de doze produse de Johnson and Johnson. Legat de capitolul de donații și revanzări, tocmai pentru a ne incadra intr-un management eficient al dozelor şi al stocurilor de vaccin pe care le avem in acest moment, suplimentar față de cele anunțate pană acum a fost avansată și partea agrement-ului pe care il avem cu Coreea de Sud. Astfel că se finalizează, este in curs de finalizare și donația de 450.000 de doze de Moderna, alături de restul de doze de la Pfizer care au fost vandute, respectiv, in total 1.000.053 de doze de Pfizer vandute Coreii de Sud in două tranșe, cea de a doua tranșă de 526.500 de doze va pleca, impreună cu aceasta de la Moderna, in perioada imediat următoare. Cu privire la dozele de vaccin care vor sosi in Romania in această lună, după cum știm, avem suspendate livrările, tocmai pentru a avea un management mai eficient al stocurilor, insă vor sosi in țară in continuare doze de la Moderna. Pentru acest moment putem spune că vor sosi săptămanal aproximativ 250.800 și o să mai sosească doze produse de Johnson and Johnson, deși aici este un calendar incert, datorat unor intarzieri de producție ale companiei, insă in momentul de față putem să facem o estimare de 105.700 de doze. Eu cam atat am avut, domnule președinte. Mulțumesc mult. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc mult frumoși eu. Declar conferința incheiată. Vă mulțumim frumos! 2021-09-07 10:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-09-07-11-18-45big_image_1_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic, organizată de Federația Comunităților Evreiești din RomâniaȘtiri din 06.09.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-prilejuita-de-rosh-hashanah-sarbatoarea-anului-nou-iudaic-organizata-de-federatia-comunitatilor-evreie-ti-din-romaniaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu după participarea la ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic *** Discursul premierului Florin Cițu la ceremonia prilejuită de Rosh Hashanah, sărbătoarea Anului Nou Iudaic [Check against delivery] Florin Cițu: Domnule președinte Vexler, Domnule președinte Vainer, Domnule președinte Orban, Domnule vicepremier Hunor, Domnule președinte Ciolacu, Doamnelor și domn