RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de semnare a Memorandumului de înțelegere încheiat între Ministerul Energiei din România și Departamentul de resurse naturale din Canada privind consolidarea cooperării în domeniul energiei nucleare civileȘtiri din 05.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-semnare-a-memorandumului-de-intelegere-incheiat-intre-ministerul-energiei-din-romania-i-departamentul-de-resurse-naturale-din-canada-privind-consolidarea-cooperarii-in-domeniul-energiei-nucleare-civileGalerie foto 2021-08-05 17:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-08-05-05-34-37big_1.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 5 august, susținut de premierul Florin Cîţu și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I.Știri din 05.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-5-august-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-secretar-de-stat-in-m-a-iGalerie foto - Ședința de guvern *** Galerie foto - Briefing de presă [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi, cel mai important lucru, bineințeles, prelungirea stării de alertă şi nu se modifică nimic. In acest moment, lucrurile răman așa cum au fost ele prezentate pană acum. In același timp, mai sunt cateva lucruri pe care vreau să vi le spun. Autorităţile din Grecia au cerut ajutor pentru stingerea incendiilor, atat pe cale aeriană, cat și terestră. A fost acceptat, din partea Romaniei, ajutor terestru - ințeleg de la domnul Arafat că este o premieră acest lucru. Pentru prima oară trimitem acolo pompieri pentru a ajuta. Am aprobat și o hotărare de guvern astăzi pentru a dona vaccinuri in mai multe țări: Tunisia, Republica Arabă Egipt, Albania și Vietnam, dar acestea au fost cele mai importante pe ordinea de zi de astăzi. In același timp știu că am văzut discuții in spaţiul public, in ultimele zile, despre rectificarea bugetară şi aş vrea să vă fac cateva clarificări. Așa cum am spus și cum este, de fapt, in Legea bugetului aprobat la inceputul anului, ministerelor care nu au execuție bună pot să le fie ajustate sumele inițiale din buget pană la această sumă, pe care nu au putut să o cheltuiască. Ieri am prezentat public că, la acest moment, după șase luni de zile, sunt 20 de miliarde de lei aproape credite bugetare care nu au fost cheltuite. Multe dintre ele sunt la investiţii, in rest sunt la fonduri europene. De aceea am spus că nu sunt mulțumit de execuția bugetară și acest lucru se vedea la aproape toate ministerele. In același timp, nu pot să iau in serios propuneri care vin de la ministere, de suplimentare sau de realocare a resurselor suplimentare de 40 de miliarde de lei, cand sunt 20 de miliarde de lei necheltuiți. Deci de aici incepem cu rectificarea bugetară, de aici incep discuțiile pe rectificarea bugetară, pentru că am văzut tot felul de zvonuri aruncate in spațiul public. Nu, aceasta este realitatea, de aici pornim cu realitatea si de aici pornim cu analiza rectificării bugetare. Trebuie să ținem cont că deficitul bugetar trebuie să rămană la 7,16% din PIB sau mai mic și prin această rectificare bugetară, pentru că am avut un PIB mai mare, reușim să creștem suma in deficit, să mergem spre 82 de miliarde de la 80 de miliarde, dar asta nu inseamnă că putem să mergem mult mai mult. Deci la această rectificare bugetară vor fi alocate resurse, e adevărat, spre mai multe ministere și am văzut că, fără să fiu de acord, au ieșit in spațiul public aceste informații pe care le-am dat doar președinților de partid, dar ele au ieșit, cateva dintre ele, in spațiul public, le voi prezenta și in perioada următoare. Dar vreau să fie foarte clar: nu ne batem joc de banii romanilor. Cine nu a cheltuit banii pană acum, trebuie să vină cu explicații foarte bune, pentru că nu putem să punem bani, să alocăm resurse in buget și să le ținem acolo degeaba. Sunt ministere - şi voi prezenta acest lucru in raportul semestrial - unde avem proiecte cu execuție zero, la ministere unde am auzit, tot așa, pe surse, miniștri care spun că au avut execuţie foarte bună. Nu poţi să spui că e execuţie foarte bună, cand ai bani alocaţi și ai proiecte cu execuție zero după șase luni de zile. Deci, incepem cu rectificarea bugetară. Dacă sunt intrebări, cate o intrebare de la fiecare, că sunteţi foarte mulţi. Reporter: Domnule premier, au apărut informații in spațiul public, cum spuneați și dumneavoastră, despre rectificarea bugetară, că veţi aloca 3 miliarde de lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, insă doar 322 de milioane către Ministerul Transporturilor, deși ministrul Drulă a cerut și el la randul lui aproape 3 miliarde. De ce această diferență? Florin Ciţu: Nu aş vrea să vorbim despre aceste cifre, nu vreau să le spunem public pentru că incă discutăm. Dar la Ministerul Transporturilor - ca să vă spun - ar trebui să iau bani, nu să dau, după execuţia bugetară, deci ca să incepem aşa. In Ministerul Finanţelor - acţiuni generale - avem cotizaţia la Uniunea Europeană, ajutoare de stat, dobanzi. Eu, anul trecut, am incercat să explic la Ministerul Finanţelor, şi la inceputul anului, ce inseamnă Ministerul Finanţelor - acţiuni generale. Imi pare rău să văd că astăzi sunt colegi de-ai dumneavoastră in presă care spun că acolo sunt doar banii din fondul de rezervă. Nu. Acolo sunt acţiuni generale, sunt cotizaţii la Comisia Europeană, ajutor de stat, dobanzi şi aşa mai departe. Deci să stăm puțin să vedem ce este in spatele acestor cifre. Nu este adevărată cifra pentru fondul de rezervă. Reporter: Domnule premier, care sunt ministerele care nu au cheltuit banii? Unde avem cei mai mulți bani care au rămas necheltuiți? Florin Ciţu: Miniștrii, le-am spus de săptămana trecută, trebuie să vină să prezinte execuţia bugetară. Caţiva dintre ei au prezentat, au dat un comunicat, unii au venit şi v-au spus. Incă asteptăm miniştrii să vină să prezinte execuția bugetară la șase luni de zile, dacă nu o prezintă ei, o voi prezenta eu. Mai au pană la sfarșit acestei săptămani să prezinte execuția bugetară, dacă nu o prezint eu. Reporter: Domnule premier, aţi spus asta şi despre activitatea miniștrilor, totuși nu avem public o prezentare cu privire la performanțele lor. Ne puteți spune măcar cu privire la execuția bugetară ce se intamplă? Care sunt ministerele... Florin Ciţu: Haideţi să le dăm şanse miniştrilor să vină să işi prezinte propria execuţie bugetară. Eu zic că este cinstit. Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, cum vedeţi intenţia Ministerului Transporturilor de a acorda subvenție către CFR de un miliard de lei? Potrivit proiectului de buget al CFR Călători, pus in dezbatere publică, nu, săptămana trecută, ministerul doreşte să acorde subvenție de un miliard de lei către CFR Călători. Ne puteți spune dacă aţi discutat cu Cătălin Drulă despre această subvenție către CFR și de ce o subvenţie atat de mare și fără un plan de restructurare, pe care l-aţi cerut la inceputul anului dumneavoastră? Florin Ciţu: Deci, subvenţiile sunt mai mari anul acesta, decat in 2016, 17, 18, 19 şi, aşa cum am spus la inceputul anului, subvenţiile vor fi ajustate doar dacă vine cineva cu un plan de restructurare. Ele răman aşa cum sunt in acest moment. Reporter: Dumneavoastră aţi văzut planul de restructurare de la CFR Călători? In proiectul de buget se scrie foarte clar că se doreşte diminuarea personalului cu 1.000 de angajaţi, dar salariile angajaţilor vor creşte cu aproximativ 500 lei, mediu brut. Florin Ciţu: Nu a fost prezentat un plan de restructurare, deocamdată, pentru CFR Călători. Mulţumesc! Reporter: Cu cateva zile in urmă a avut loc un accident destul de grav in capitală, au fost inregistrate două decese, pe un şaniter, şi patru răniţi. Primele reacţii din partea guvernanţilor, vorbim aici de Ministerul Culturii, care are in subordine Biblioteca, unde era acest şantier, spunea că nu ştia despre şantierul respectiv, iar Ministerul Muncii incă nu a venit cu nicio explicaţie despre ceea ce s-a intamplat acolo. Dumneavoastră cum vedeţi această comunicare a miniştrilor? Florin Ciţu: In primul rand, doresc să transmit condoleanţe familiilor. Este o anchetă in curs, acum. Hadeţi să aşteptăm rezultatele anchetei, iar cei vinovaţi trebuie să plătească. Vă voi asigura că vom avea rezultate ale anchetei cat mai curand şi, bineinţeles, cei care sunt vinovaţi vor plăti. Mulţumesc. Reporter: Domnule prim-ministru, sunt firmele de transport care reclamă că măsura impusă de Guvern, prin care şoferii de TIR nevaccinaţi, care vin din ţările cu risc epidemiologic foarte mare, risc ridicat, trebuie să intre in carantină, ar fi o măsură unică in Europa şi că ii lasă, cumva, fără angajaţi. Este acea măsură pe care o avem de la 1 iulie in Romania. Aş vrea să vă intreb, dacă vă gandiţi intr-un fel sau altul să reveniţi asupra ei. Este vorba de acei şoferi care sunt nevaccinaţi şi intră in Romania. Florin Ciţu: Noi avem in Romania rezultate bune, spun eu, in lupta cu pandemia, tocmai pentru că am luat măsuri bune. Toate aceste măsuri fac parte dintr-un sistem pe care noi la-m gandit, de a proteja populaţia Romaniei. Vaccinul este la liber, este gratuit, singura soluţie pentru a scăpa de pandemie este vaccinarea. Cei vaccinaţi, aţi văzut, circulă mai uşor peste tot in Europa. In acest moment nu avem elemente care să ne aducă să schimbăm decizia pe care am luat-o. Mulţumesc. Reporter: Intr-o variantă propusă de rectificare bugetară, Ministerul Muncii ar avea un minus de 2,7 miliarde de lei. Puteţi să ne spuneţi dacă sunteţi mulţumit de ce s-a intamplat la Ministerul Muncii şi dacă va pierde sau nu bani, avand in vedere că menţionaţi anterior mai multe ministere care au execuţie zero pe anumite proiecte? Florin Ciţu: Acesta este un lucru bun şi va trebui să ne uităm altfel. La pensii există un deficit, acel deficit este finanțat prin subvenție la bugetul de stat. Faptul că noi reducem sumele pe care le dăm de la bugetul de stat către Ministerul Muncii inseamnă că, de fapt, am incasat mai mulți bani din contribuții şi acel deficit s-a redus. Deci am crescut pensiile anul trecut, și anul acesta au crescut pensiile, pentru că un punct de pensie e mai mare in medie decat anul trecut, și cu toate acestea, chiar cu o pensie mai mare, am incasat mai mulți bani la buget din contribuții şi acel deficit a scăzut și nu mai e nevoie să alocăm resurse de la bugetul de stat. Despre asta este vorba la Ministerul Muncii. Vreau să vă spun că in luna iulie avem iarăși o premieră, este prima lună cand avem un buget echilibrat, cheltuielile și veniturile au fost aproape, e o diferență de cateva sute de mii de lei, dar este prima lună in care avem un buget echilibrat, deci veniturile pe care le-am incasat au acoperit cheltuielile pe care le avem astăzi. Deci asta este explicația, nu se taie nimic de la Ministerul Muncii, avem un lucru foarte bun, incasăm mai mulți bani la buget, iar deficitul scade chiar in condițiile in care am crescut pensiile. Este ceea ce vrem cu toții, să avem buget echilibrat, ca acei bani să-i folosim pentru altceva. Reporter: Atunci inseamnă că mențineți acea țintă de deficit de 7,16%...? Florin Ciţu: Sigur. Reporter: ... care este bazată pe o creștere economică de 4,3%, așa cum era vorba la inceputul anului, sau veţi... Florin Ciţu: Creșterea economică este mai mare estimată. Așa cum v-am spus, deficitul cash de la inceputul anului era 80 de miliarde, este un deficit in jur de 82 de miliarde acum, pentru că ne permitem un PIB mai mare, dar, in același timp, deficitul de 7,16 aș vrea să fie redus la această rectificare bugetară, să fie mai mic de 7,16. Reporter: Pană unde am putea merge mai jos de atat? Florin Ciţu: Nu o să mergem sub 7%, dar vreau să reducem, pentru că este un angajament pe care l-am luat față de investitori, este un lucru bun să ai un deficit mai mic in aceste condiții. Vedeți ce se intamplă cu dobanzile la nivel global. Apropo, am văzut că in Romania dobanzile scad la credite, ceea ce, iarăşi, este un lucru important in această perioadă in care in alte țări cresc. Reporter: In urmă cu doar cateva săptămani au existat probleme in intarzierea pentru plățile pentru PNDL, mai mulți primari sau președinți de consilii județene spuneau că au și lucrări de reabilitare spitale pe care trebuie să le finalizeze prin PNDL, in contextul in care Ministerul Dezvoltării a cerut 4 miliarde și primește 1,8, vor fi puse in pericol PNDL 1 şi 2? Florin Ciţu: In nici un caz și nu este adevărat că au fost intarzieri. La Ministerul Dezvoltării, acel anunț a fost dat pentru a respecta legislația in vigoare. Eu vă aduc aminte, cand am preluat Ministerul Finanţelor, in 2019, erau intarzieri la plata facturilor de 7-8 luni de zile; acum sunt plătite la zi. Mai mult, la execuţia bugetară, Ministerul Dezvoltării mai are in cont, pentru plată, vreo 330 de milioane de lei. Deci, are bani in cont, poate să plătească mai departe şi nu există nicio problemă. Vor fi alocate resurse pentru a continua plata facturilor, pentru că eu ştiu foarte bine că prin investiţii putem să dezvoltăm Romania. Deci, nu este nicio problemă acolo. Resursele care vor fi alocate Ministerului Dezvoltării sunt cele care vor ajunge. Mai mult, vom avea o ordonanţă săptămana viitoare, cred - acum am discutat cu ministrul Cseke - prin care vom aloca credite de angajament la Ministerul Dezvoltării, care să permită companiilor să facă acte adiţionale pentru a lua in calcul creşterile de preţuri din ultima perioadă. Ne gandim şi la acest lucru. Reporter: Deci, ordonanţa de urgenţă privind posibilitatea ca primarii să se imprumute de la Trezorerie.. Florin Ciţu: Aceea a trecut. Reporter: ... nu era pentru PNDL, pentru... Florin Ciţu: Nu, aceea este pentru orice altceva, cheltuieli de cofinanţare... Eu cred ca sunt foarte multe comunităţi in Romania care ar vrea să se dezvolte prin fonduri europene, dar nu au surse de cofinanţare. Acest imprumut cu o dobandă de 1,5% pe cinci ani, de exemplu, este o soluţie foarte bună pentru aceste comunităţi, ca să poată să se dezvolte. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Domnule premier, l-am auzit ieri pe domnul preşedinte Iohannis exprimandu-și nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Justiţiei, mai exact, cumva, domnul preşedinte a plasat la Stelian Ion răspunderea pentru intarzierea desfiinţării Secţiei Speciale pentru investigarea magistraţilor şi pentru intarzierea depunerii in Parlament a modificărilor legilor justiţiei. Vreau să vă intreb, domnule premier, dacă impărtăşiţi nemulțumirea legată de prestaţia domnului Stelian Ion la Ministerul Justiţiei, dacă aţi avut discuţii despre o eventuală remaniere a dansului si dacă ne putem aştepta la o schimbare a dansului sau luaţi in calcul... Florin Ciţu: Sunt de acord cu domnul preşedinte cam cu totul. Ideea este că noi avem aşteptări de la miniştri. Aveam aşteptări, avem obiective, aveam asteptări de la miniştri. Pană la urmă, eu am spus de fiecare dată şi in Coaliţie: haideţi să stăm la masă să discutăm, să găsim soluţia, cea mai bună soluţie. Eu sunt de acord, am fost şi de acord să spunem că, uite, pană aici poate că nu am mers pe cel mai bun drum, mergem inapoi să găsim soluţia. Obiectivele noastre răman aceleaşi: desfiinţarea SIIJ, modificarea legilor justiţiei; toate acestea răman obiectivele noastre. Trebuie să recunoaştem cu curaj cateodată că poate nu am găsit cea mai bună soluţie, dar, pană la urmă, trebuie să mergem să căutam această soluţie și bineinţeles că este rolul ministrului Justiţiei să vină şi să impingă aceste proiecte de la spate. In continuare va avea susţinerea mea şi, cum vor gasi o soluţie, eu voi merge pe acea soluţie, dar numai prin dialog se poate face acest lucru. De aceea, intotdeauna le-am spus tuturor haideţi să stăm la masă, să discutăm, să găsim cea mai bună soluţie. Fără dialog, fiecare vorbind prin presă cu celălalt, nu vom putea găsi aceste soluţii. Dar ministrul Justiţiei are un rol important in tot acest angrenaj. Mulumesc. Reporter: Se ia in calcul remanierea domnului Stelian Ion? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că nu discut despre aceste lucruri in public. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, In legătură cu suma de 3 miliarde de lei pentru Ministerul de Finanţe, ce fonduri sunt alocate mai exact pentru Fondul de Rezervă, din această sumă, prin rectificare? Florin Ciţu: Mult, mult, mult mai puţin decat aţi spus dumneavoastră in spaţiul public, de 3 miliarde. Mult mai puţin. Dar acesta este doar un proiect şi veţi vedea suma cand va fi aprobat bugetul. Reporter: Nu puteţi să ne spuneţi? Florin Ciţu: Nu, pentru că este incă in dezbatere. S-ar putea să luăm resurse de acolo să le punem in altă parte, sau să adăugam acolo. Deci, suntem incă in negocieri. Reporter: Veţi direcţiona şi către primării? Florin Ciţu: Dar acolo, v-am spus, sunt dobanzi, sunt ajutoare de stat, e contribuţia noastră la Uniunea Europeană, care este de 5 miliarde de euro, deci sunt multe lucruri... Reporter: Şi veţi direcţiona şi către primării, pentru investiţii locale? Aţi promis că veţi da bani de la buget către primari, pentru investiţii locale. Florin Ciţu: Nu am promis aşa ceva. Investiţiile locale se fac prin PNDR. Deja am discutat acest lucru. Poate vorbim de reechilibare, dar aceea se face printr-o formula, deci sunt lucruri total diferite. Prin fondul de rezervă se dau, de exemplu, anul acesta am dat 200 de milioane pentru Remdesivir. Se pot da şi pentru autorităţi locale, pentru fondul de intervenţie sau pentru orice alte cheltuieli. Este un fond de rezervă care este la dispoziţia Guvernului Dar vom vedea la ce poate să fie folosit. Reporter: Şi o ultimă intrebare, cu domnul Drulă, spuneaţi că... Florin Ciţu: O singură intrebare. Mulţumesc. Toţi colegii au pus o singură intrebare. Reporter: Au fost mai multe. Spuneaţi că ar trebui să luaţi de la domnul Drulă. Florin Ciţu: Teoretic, da. Reporter: De ce? Ce n-a făcut? Că dumnealui are o impresie foarte bună. Florin Ciţu: Am răspuns la intrebare. Mulţumesc. Aşteptăm execuţia, domnul Drulă trebuie să vină să prezinte execuţia bugetară public şi, după aceea, putem să discutăm. Reporter: După imprumuturile făcute in ultima perioadă de Romania, in luna iulie, 5 miliarde de lei, de guvernul pe care... Florin Ciţu: De euro! De euro. Reporter: ...de euro, ar putea apărea taxe noi sau majorări de taxe din această toamnă? Florin Ciţu: Nu! Nu. De ce? Nu văd legătura, in primul rand intre cele două. Dar am văzut şi eu in spaţiul public discuţii despre imprumuturi. Știţi foarte bine, la inceputul lunii, a fost un imprumut extern de 3,5 miliarde de euro. Trebuie să finanţăm un deficit de 80 de miliarde de lei. De aceea se fac aceste imprumuturi şi sunt pentru tot anul. Supărarea mea privitor la execuţie este că eu nu vreau să merg să imprumut bani şi să nu-i cheltuim. De aici vine supărarea mea. Nu putem să spunem că avem un deficit de 80 de miliarde de lei - eu ştiu cat e deficitul, l-am programat - şi la finalul anului să ajungem să nu cheltuim aceşti bani: noi să-i imprumutăm, să spunem avem banii, chelţuiţi-i, i-am luat cu dobandă, dar voi să nu-i folosiţi. De aici vine supărarea mea. Dar, referitor la imprumuturile acelea, ele fac parte din programul nostru de finanţare a deficitului pentru acest an, de 80 de miliarde de lei. Deci cele cinci miliarde de euro imprumutate in luna iulie, merg acolo. Dar revin la luna iulie, luna iulie este prima lună in care cheltuielile au fost acoperite de venituri și nu ar fi fost nevoie să imprumutăm in luna iulie, de exemplu. Mulțumesc! Reporter: Observ un dezacord la nivel declarativ, cel puțin, in Coaliție, intre membrii Coaliţiei, referitor la pregătirea pentru valul patru. Guvernul și CNCAV-ul, in acest moment, ce măsuri concrete au in vedere pentru pregătirea inaintea valului patru? Florin Ciţu: Aceleaşi măsuri pe care le-am avut şi pentru valul unu, doi, trei; in plus, avem vaccin. Şi aţi văzut că, de fiecare dată, Romania, deși in spațiul public se spunea că nu o ducem bine, am ieșit din aceste valuri mult mai bine decat celelalte țări, fără să inchidem economia. Vă asigur că și de data aceasta vom lua cele mai bune măsuri, in funcție de ce se intamplă cu situația epidemiologică. In acest moment, eu zic că avem măsurile cele mai bune pentru situația pe care o avem acum. Dar, așa cum am spus și in februarie, aşa spun şi acum, pentru că s-ar putea să fim in faţa unui val patru de o anumită anumită magnitudine sau suntem in fața unui val patru, am cerut Ministerului Sănătății să nu reducă niciodată capacitatea pe care o avem pentru spitalul COVID, nici la ATI, nici spitalele COVID. Ele au rămas intacte. Mai mult, am spus că vreau să se pregătească pentru orice situație in care, dacă avem nevoie de mai multe locuri pentru bolnavi COVID, să putem să le transferăm rapid, fără niciun fel de probleme. Deci, au avut timp să se pregătească in această perioadă. Eu nu mă aștept să fie vreo problemă in perioada următoare. Reporter: O soluție ar fi introducerea Green-pass-ului, așa cum se intamplă și in Europa, in mai multe sectoare, pentru a preveni răspandirea? Florin Ciţu: Aici iarăşi o să fiu de acord cu domnul președinte. Nicio restricție nu va rezolva pandemia, doar vaccinarea rezolvă pandemia. Mulţumesc! Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule premier, aș dori să știu dacă după discuțiile pe care le veți avea in Coaliție privind rectificarea bugetară și după rectificarea efectivă, va avea loc și remanierea guvernamentală, in funcție de ce s-a intamplat in primele șase luni, așa cum spuneați, pe acea evaluarea a miniştrilor. Mulţumesc! Florin Ciţu: Facem rectificarea bugetară acum, despre remaniere nu vorbesc. Repet, evaluarea miniştrilor se face... Reporter: Dacă rămane in discuţie. Florin Ciţu: Intotdeauna voi face ce e mai bine pentru Guvernul Romaniei, pentru Romania și nu va exista niciodată să iau o decizie dacă văd că lucrurile nu merg in direcția bună pentru noi. Asta am spus de fiecare dată. Dar in acest moment ne uităm la rectificarea bugetară şi aici, iarăși, trebuie să ne gandim foarte bine cand cerem 40 de miliarde de lei in plus, suplimentar, trebuie să ne gandim că, totuşi, avem un deficit bugetar pe care trebuie să il ținem; și dacă noi am cerut de fiecare dată celor de la PSD să vină cu soluție de venituri atunci cand cresc cheltuielile, ar fi bine să ne gandim și la acest lucru. Reporter: Observ o schimbare, totuși, de abordare. In iarnă, cand ați făcut guvernul, spuneați deschis că după şase luni va exista o evaluare a miniştrilor și cei care nu performează vor pleca. Acum văd o schimbare de abordare, spuneți că veți avea o discuție și nu mai aduceți pe masă această schimbare a miniștrilor care n-au performat. Florin Ciţu: Da, am făcut deja o remaniere la șase luni de zile, se face evaluarea continuă a miniștrilor. Mulțumesc. Domnul Arafat, despre starea de alertă. Vă mulţumesc. Raed Arafat: Bună ziua! Două aspecte. In primul rand, hotărarea de prelungire a stării de alertă. Din ce aţi auzit și de la domnul prim-ministru, nu sunt măsuri suplimentare. Deci, nu sunt decat măsurile care au fost pană acum și răman in continuare, bineințeles, monitorizand situația epidemiologică și evoluţia ei. Al doilea aspect pe care vreau să il prezint, domnul prim-ministru v-a spus că urmează să trimitem un ajutor in Grecia. Mai multe țări au solicitat sprijin pentru incendiile de pădure, este un moment destul de greu, foarte dificil pentru mai multe țări, deci vorbim de Turcia, Italia, Franța are probleme, Albania, Macedonia de Nord, Grecia. Sunt probleme foarte serioase și toată Europa incearcă să se ajute ca să treacă peste această situație. Şi vorbesc aici de problemele de incendii de pădure. Noi am inaintat oferte de sprijin, și aerian și terestru, iar aici depinde ce se acceptă din partea țărilor care sunt afectate. Astăzi, după discuții cu colegii noștri de la Protecția Civilă elenă și cu Protecția Civilă Europeană, bineințeles, cu Centrul de coordonare, noi am inaintat o propunere pentru un modul care va pleca din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Modulul include 112 pompieri, 23 de autospeciale, din care şase autospeciale de stingere incendii de pădure, două cisterne, un centru de comandă, patru containere multi-risc cu echipamente, un generator de mare capacitate, două tabere mobile pentru uz propriu al personalului nostru, un autocar de intervenție și două microbuze și patru autospeciale de primă intervenție și comandă. Acesta este modulul. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență deja a pre-alertat acest modul și oamenii care vor participa in el, de astăzi dimineață, de cand am depus ofertă la Mecanismul de protecție civilă europeană, iar după ce a venit acceptul care a venit acum aproximativ 30 de minute, s-a dat ordinul de mobilizare pentru a pregăti plecarea in cursul zilei de maine. Deci asta inseamnă că toți care participă la modulul de asistență pentru Grecia vor veni la un punct de plecare și de acolo va pleca intregul convoi. Propunerea este pentru asistență de 10 zile, cu posibilitate de prelungire. Bineințeles, modulul are obligația să fie cat mai independent, să nu devină povară asupra autorităților unde pleacă. De asta ei pleacă și cu mai multe materiale care sunt necesare lor și cu fondurile necesare dacă au nevoie de a achiziționa materiale proprii pentru ei, așa cum sunt regulile de asistență in astfel de situații, dar, bineințeles, va fi un sprijin clar al țării gazdă, care este acceptat, de exemplu combustibilul de intervenție pe care il consumă mașinile acolo, asta vine ca sprijin din partea autorităților unde se intervine. Costurile de deplasare și la dus și la intors sunt acoperite in proporție de 75% din partea Mecanismului de protecție civilă europeană. Cum a zis și domnul prim-ministru, este prima dată cand Romania trimite un modul terestru pentru incendii de pădure in afara țării. Colegii noștri au intervenit in țară unde am avut incendii de pădure, dar este prima dată cand se pleacă afară. Am mai trimis pentru inundații, am mai trimis modul aerian, prin Ministerul Apărării, acum doi ani, cu un avion Spartan care a participat la incendiile de pădure din Grecia, dar este prima dată cand trimitem un modul terestru pentru incendii de pădure și este normal să facem acest lucru și este normal să fim alături de colegii noștri din alte țări și, după cum vedeți, fiecare țară europeană a trimis in altă țară care are nevoie. Din ce știu, deja in Macedonia de Nord sunt echipe din țările lor vecine, inclusiv Bulgaria a trimis acolo, in Italia s-au trimis din alte țări echipaje, in Turcia s-a trimis, Turcia fiind membră in Mecanismul de protecție civilă europeană, s-au trimis trei avioane din partea Mecanismului de protecție civilă europeană. Deci cam asta este informația. Bineințeles, veți fi informați care e momentul de plecare, de unde vor pleca pentru mass-media dacă este interesată de a discuta cu colegii care pleacă. Vă rog, dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua. O intrebare pe alt subiect. Domnule Arafat, penultima hotărare a CNSU, și ințeleg că ultima nu modifică restricțiile impuse de anterioara, spune că numărul maxim de persoane care pot participa la un protest este de 100 sau respectiv 500, in funcție de incidență, de numărul de cazuri. Aceasta in timp ce la evenimente culturale, artistice gen concerte in aer liber pot participa 75.000 de persoane, dacă poartă mască, dacă se respectă măsurile de siguranță sanitară. La botezuri, nunți, parastase 400 de persoane, dacă se poartă masca de protecție. Aș vrea să vă intreb care este motivul medical, științific pentru care la un protest pot lua parte maxim 100 sau 500 de persoane ...; Raed Arafat: 500 de persoane este prevăzut nu 100, da? 500 de persoane, da. Reporter: 500, da, in funcție de rata de incidență, in timp ce la un eveniment cultural-artistic, 75.000. Raed Arafat: Pentru că protestele de regulă sunt proteste, nu poți să controlezi situația acolo, nu poți să impui măsuri de sănătate publică, vezi că nu se respectă măsurile de sănătate publică. Toate protestele care au fost in ultima perioadă sunt proteste chiar majoritatea lor impotriva măsurilor de sănătate publică, așa că dacă am ajuns la 500 care se expun intre ei, fără mască, fără nimic și fără a respecta măsurile de sănătate publică este foarte diferit decat un eveniment, unde este impusă o regulă și regula este in responsabilitatea organizatorului, care trebuie să respecte aceste reguli. Acesta e unul din motivele pe care pot să vi-l spun. Cand analizezi situația și vezi de ce face acest lucru, mai ales in situația in care ai o variantă care incepe să prindă și incepe să se răspandească și dacă incepe să se răspandească ca variantă majoritară, răspandirea este foarte rapidă și foarte ușoară. Reporter: Dumneavoastră imi spuneți, practic, că MAI şi Jandarmeria eșuează in rolul lor de a se impune la proteste? Raed Arafat: Nu, imi pare rău! Acesta e traducerea dumneavoastră. Nu am zis așa ceva! Vă rog foarte mult să nu puneți in gura mea ce nu am zis eu, da!? Reporter: Nu, dar dacă s-ar da amenzi şi legitimări nu... Raed Arafat: Deci nu am zis așa ceva! E interpretarea dumneavoastră asta. Mulțumesc mult! Dacă sunt alte intrebări, vă rog! Reporter: In ultimele 24 de ore am avut 244 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. Vedem că se menține această cifră - peste 200 de cazuri zilnic - la ce ne așteptăm in perioada următoare? Raed Arafat: Astăzi intr-adevăr avem 244, dacă nu greșesc. 43 de cazuri deci mai puțin decat ieri, trendul este clar, este unul crescător. Şi acest trend nu cred că se va opri, cel puțin poate că o să găsească un alt platou unde să incetineze, dar va continua creșterea. Din nou, revin la ce a zis și domnul prim-ministru inainte, soluția noastră este la acest moment vaccinarea și vaccinarea unui număr cat mai mare de persoane, din două motive: unu - să limităm răspandirea. Există foarte multe vorbe că și vaccinații se infectează. Da, dar intr-un număr mult mai puțin, dar mai ales că vaccinații care se infectează nu fac formele grave și răman cu formele ușoare, nu necesită internare in spital. Asta este de fapt problema acestei pandemii, impactul ei pe sistemul sanitar la un anumit moment, cand vedem că toate paturile de terapie intensivă și paturile de spital sunt ocupate de pacienți COVID deodată. Şi am văzut acest impact și in alte țări. Deci la ce ne așteptăm in următoarea perioadă? Poate că va continua creșterea, să vedem cu ce ritm și cu ce viteză. In același timp, sperăm să crească numărul vaccinaților și să putem să limităm răspandirea și să limităm efectul grav al bolii. Reporter: Cand am putea vedea acele măsuri de stimulare pentru campania de vaccinare, loterii, tombole și, de asemenea, și acea obligativitate pentru medici să se testeze periodic, cand am putea avea aceste măsuri? Raed Arafat: Aici cred că colegii de la Ministerul Sănătății vor veni cu o explicație in acest sens, mai mult pentru că știu că actele normative și ce se referă la aceste aspecte este in lucru la danşii. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, aș vrea să vă intreb, in condițiile in care situația se agravează pe zi ce trece in Bulgaria și in condițiile in care cei mai mulți turiști de acolo sunt romani, ar trebui să ia țara noastră măsuri suplimentare pentru a ne proteja de un potențial pericol? Raed Arafat: La acest moment noi avem țările clasificate in conformitate cu clasificarea de la Centrul de control al bolilor, de la ECDC sau European Center for Disease Control. In fiecare zi de joi se emite o listă de țări care sunt clasificate după incidența din țările respective, bineințeles, in comparație cu incidența din Romania. Deci cand intră această incidență, clar, la țările care sunt considerate pe verde se intră fără test, fără nici o restricție, la țările care sunt din cod galben se intră vaccinat sau testat și nu se face carantină, la țările din zona roșie se intră vaccinat sau carantină, cu excepția persoanelor care vin in interes de lucru de muncă și care stau doar 72 de ore in țară și atunci au voie să intre cu test pe durata celor 72 de ore. Bineințeles, orice țară care vine și intră ca incidență in limita unei țări din zona galbenă sau din zona roșie va fi introdusă acolo și măsurile respective vor fi implementate pentru țara respectivă. Mulţumesc. Reporter: Bun găsit! Weekendul trecut a fost cel mai aglomerat pe litoralul romanesc. Echipele noastre au fost acolo, am observat practic că nu se respecta nici o regulă. Din toți cei cu care am vorbit, nici măcar unul nu era testat sau vaccinat. In perioadele anterioare se trimiteau mai multe forțe de ordine, pentru că, real, la ce am văzut acolo nu ar fi putut face faţă forțele de ordine doar din localitate, se trimiteau mai mulți polițiști să acționeze special in zonele aglomerate. Ne putem aștepta in perioada următoare sau, din informațiile pe care le aveți, pentru a ține situația sub control, pentru a se păstra măsurile, să se facă demersuri in sensul acesta sau... alte măsuri, nu ştiu, inchiderea cluburilor local? Raed Arafat: Cu siguranță, respectarea prevederilor şi a deciziilor CNSU sau a hotărarilor de guvern, de prelungirea stării de alertă este obligatorie, nu este facultativă. Aşa că, acolo unde nu sunt respectate, oricand organizatorul sau persoana care nu respectă regulile poate fi amendată. Reporter: Era vorba de o plajă intreagă, in cazul ăsta. Raed Arafat: Normal, la plajă este mult mai greu, la plajă nu este obligatorie masca, dacă vorbim de plaja in exterior Reporter: Nu, era vorba și de distanțare Raed Arafat: Da, deci aici există mecanisme de evaluare, de control.Sunt autorități care știu rolul lor și ce au de făcut in acest sens. Dar, mai este și responsabilitatea proprie a fiecărei persoane și orice persoană poate să se autoprotejeze, dacă vede că este o zonă foarte aglomerată, să meargă intr-o zonă mai puțin aglomerată și să incerce să nu intre in contact foarte apropiat cu alte persoane care nu sunt protejate, adică, care nu au protecție și care pot transmite boala. Așa că lucrul acesta depinde și de fiecare persoană dintre noi cum vede situația și cum se comportă și cum se autoprotejează, pentru că, in final, fiecare dintre noi trebuie să ne autoprotejăm, să-i protejăm pe cei care sunt apropiați și să incercăm, dacă nu suntem vaccinați incă, să aplicăm toate regulile de sănătate publică posibile, ca să nu ajungem să avem in casă oameni care să fie imbolnăviți. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, intoarcerea la școală in format fizic, așa cum o dorește ministrul educației, reprezintă un risc pentru sănătatea publică, din septembrie? Raed Arafat: La acest moment, nu pot să vă spun, nu pot să vă răspund, decat că, da, așa este şi așa este planificată intoarcerea la școală in condiții de normalitate, să zicem. Bineințeles, aici analiza procentelor, cum urcă incidența și totul, o să arate care ar fi riscul și care sunt soluțiile pentru a reduce riscul cat mai mult in școlile respective. Dar acestea sunt discuțiile care urmează cu INSP-ul și cu colegii de la Ministerul Sănătății pentru acest aspect și, bineințeles, cu Ministerul Educaţiei. Reporter: Există un traseu posibil al virusului, de la școală copilul preia virusul, il duce acasă, imbolnăvește bunicii... Vedem in acest moment că părinții sunt incă reticenți in aș vaccina copiii. Cum explicați dumneavoastră, ca medic, unui părinte, că trebuie să-şi vaccineze copilul? Raed Arafat: Cred că este o chestiune pe care noi am explicat-o intotdeauna, care este efectul vaccinului şi de ce vaccinăm. Vaccinăm ca să protejăm persoana vaccinată și vaccinăm și ca să protejăm pe cei care sunt apropiați persoanei vaccinate. Și aici, pentru copii in mod deosebit, vaccinarea este pentru limitarea răspandirii, mai ales această răspandire care poate să fie intre copii care pleacă și după aceea răspandesc in familiile lor, și pentru a proteja membrii familiei unde sunt copiii. Deci, vaccinarea la acest moment se face. Au apărut clar anumite aspecte de efecte adverse care au fost clarificate prin studii și au fost clarificate in diferite țări, care au zis la un moment dat că nu mai vaccinează temporar și au revenit la vaccinarea copiilor, după ce au analizat toate aceste efecte și au văzut că erau temporare și fără un efect major. La acest moment, vaccinarea rămane soluția care să oprească răspandirea și să oprească să ajungă virusul in casele oamenilor, unde poate că trăiesc persoane vulnerabile, persoane in varstă și care, dintr-un motiv sau altul nu s-au putut vaccina, sau, care, au starea sistemului imunitar destul de slab și poate să fie afectat de varianta nouă care circulă. Reporter: Dacă imi permiteți, eu ca părinte m-aș gandi de două ori inainte de a-mi vaccina copilul doar ca să nu devină un transportor de virus, avand in vedere că nu știu care sunt efectele peste niște ani. Raed Arafat: Ideea de transportor de virus inseamnă că el aduce virusul acasă și dacă in casă sunt oameni care și ei nu sunt vaccinați, inseamnă că riscăm viața celor care sunt in casă. Din acest punct de vedere m-aș gandi foarte mult dacă vreau să protejez sănătatea tuturor din casă sau nu și mai ales dacă Agenția Medicamentului din Europa și toată lumea inclusiv țările precum și Israel și altele, care au verificat efectele apărute și raportate, au hotărat după o suspendare temporară să reia vaccinarea copiilor. Acest lucru inseamnă că aceste țări s-au asigurat că vaccinul este sigur pentru această categorie de varstă, care s-a stabilit pentru el. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Și eu vă mulțumesc. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Vorbim deja de un val 4 care urmează să lovească țara noastră, dar nu doar țara noastră ci și la nivel european. De fiecare dată, la fiecare val care a venit de COVID-19, au fost introduse restricții sau s-a renunțat la anumite facilități pe care oamenii le aveau: se purta mască pe stradă, se purta mască in interior mai mult. Intrebarea mea este dacă in momentul de față vor fi introduse gradual aceste restricții in țara noastră, de unde se va incepe, de la evenimente... Raed Arafat: Nu, lucrurile sunt stabilite deja și am explicat-o data trecută, cand a fost emisă hotărarea de guvern și hotărarea CNSU de acum cateva zile, care era pentru data de 1 august. Există praguri care sunt stabilite, există pragul de 2 la mie, pragul de 3 la mie. In secunda in care treci la un anumit prag pe o zonă, zona respectiva incepe să revină inapoi la măsurile anterioare. Deci dacă treci de 2 la mie, te intorci la măsurile care erau pană in 1 august; dacă treci de 3 la mie, te intorci la măsurile care erau inainte de 1 august, deci pe precedentele măsuri, și acesta este modul in care vor fi aplicate măsurile. Iarăși revin la ce a zis domnul prim-ministru, că noi am avut o modalitate de aplicare a măsurilor care a avut efect și s-a arătat că efectul in Romania a fost unul bun, oricat au fost măsurile blamate, controversate. Deci comparativ cu alte țări, totuși am avut măsuri mult mai flexibile, pe baza incidențelor și pe bază de aplicare locală sau zonală sau regională a măsurilor și acest lucru se va aplica dacă vedem că incepe să crească din nou incidența, mai ales dacă apare in anumite zone. In zonele respective pot să fie aplicate anumite măsuri, care sunt prevăzute deja in hotărarea de guvern. Reporter: Vă intreb acest lucru in contextul in care premierul spunea că mall-urile și piețele, două locuri in care știm că specialiștii au spus de fiecare dată că răspandirea este destul de mare, nu vor mai fi inchise chiar dacă va veni un val patru. Vă intreb, acestea vor rămane deschise indiferent de incidența in localitățile respective? Raed Arafat: La acest moment acolo avem obligatorie purtarea măștii, ați văzut că noi nu am renunțat la mască in interior și din ce am văzut, se respectă. Dacă vor fi alte măsuri pe incidență, acestea vor fi anunțate, dar la acest moment nu se prevede decat purtarea măștii și măsurile de bază, adică distanțarea, toate aceste aspecte care acum se aplică. Acolo chiar nu am renunțat la ele, la mască in interior in zonele aglomerate nu s-a renunțat nici la ultima hotărare de guvern de relaxare a unor măsuri. Am rămas pe mască in transportul public in comun, in zonele inchise, in spațiile inchise, in birouri, cu excepția locului unde sunt numai vaccinați pană la un anumit număr. Deci toate aceste aspecte au fost păstrate, tocmai pentru că este o măsură simplă, de bază, care poate să permită protecție. Ultimele două intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua! Continuand intrebarea colegei, voiam să vă intreb, in contextul acesta de trend ascendent al infectărilor, ne-am putea gandi odată cu valul patru la o nouă carantină, așa cum a fost atunci cand a apărut virusul? Raed Arafat: Nu, pentru că avem alte mecanisme acum. Să nu uităm, chiar dacă nu s-au vaccinat atați cat ne-am dorit și la ce număr de persoane ne-am dorit să ajungem, totuși, sunt deja cinci milioane de persoane vaccinate, pe langă cele trecute prin boală. Nu văd o revenire la măsurile radicale sau la carantinare, pe care Romania oricum nu prea le-a aplicat decat intr-o perioadă scurtă la inceput, deci nu văd o astfel de revenire la astfel de măsuri. Cel puțin din ce vedem la acest moment, nici nu văd justificare pentru ele. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Zilele acestea a fost o intreagă controversă legată de inlocuirea termenului de sex cu cel de gen pe cartea... Raed Arafat: Nu intru in acest subiect, vă rog foarte mult! Reporter: Dvs sunteți medic și oficial medic... Raed Arafat: Deci acest lucru este total in afara acestei teme. Mulțumesc mult! Dacă sunt alte intrebări, vă rog! Reporter: Cand pleacă /.../ de care spuneați? Raed Arafat: Maine. Nu știu ora incă, dar va fi anunțată, pentru că ei vor veni din diferite... Reporter: /.../ Raed Arafat: Deci 112 pompieri, ca să lucreze in două ture. Dacă nu mă inșel, 23 sau 26 de mașini, v-am zis cate... Vă spun acum, stați o secundă, ca să nu greșesc. Sunt șase mașini, 23 de autospeciale, din care șase autospeciale de stingere incendii de pădure din cele care s-au primit recent, două cisterne, un centru de comandă, patru containere multirisc, un generator de mare capacitate, două tabere mobile și un autocar, două microbuze și patru autospeciale de primă intervenție. Dar maine o să fiți anunțați din timp, pentru cei interesați, de unde se pleacă și la ce oră se pleacă, cand va fi totul pregătit. Mulțumesc mult! 2021-08-05 14:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf0136.jpgEvenimentul de deschidere a etapei a III-a a Programului Oficial de Internship al GuvernuluiȘtiri din 02.08.2021https://gov.ro/ro/stiri/evenimentul-de-deschidere-a-etapei-a-iii-a-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernuluiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Astăzi, 2 august 2021, la Palatul Victoria, s-a desfășurat evenimentul de deschidere a etapei a III-a a Programului Oficial de Internship organizat de Guvernul Romaniei, ediția a VIII-a, prezidată de domnul MIRCEA ABRUDEAN, Secretarul General Adjunct al Guvernului, la care a participat doamna Maria Mădălina Turza, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, precum și studenții selectați pentru etapa a III-a, impreună cu reprezentanții ministerelor organizații-gazdă și ai Secretariatului General al Guvernului, acolo unde fiecare intern iși va desfășura activitatea. In alocuțiunea sa, Secretarul General Adjunct Mircea Abrudean a vorbit despre importanța experienței in administrația publică centrală, precum și despre responsabilitățile cu care se vor confrunta internii pe parcursul celor două luni de internship, incurajandu-i puternic să se bucure de această oportunitate și să acumuleze cat mai mult know-how. Prezentă la eveniment, doamna consilier de stat Maria Mădălina Turza, a ținut să sublinieze importanța formării unei echipe in ce privește lucrul in cadrul administrației publice, dar și despre - rewarding sau efortul plin de satisfacții, pe care tinerii să il urmeze, in ce privește dezvoltarea personală și profesională, după care fiecare intern s-a prezentat in cateva cuvinte. Totodată, a fost creat grupul de coordonare al activității internilor, la nivelul coordonatorilor și indrumătorilor din partea ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului și s-au trasat primele coordonate in activitatea internilor, avand in vedere că evenimentul de deschidere a coincis cu prima zi de activitate a candidaților admiși la Program. La evenimentul de astăzi au fost prezenți, alături de candidați admiși la etapa a III-a a Programului, și reprezentanții din partea a 15 ministere și autorități naționale pentru care au optat tinerii ca orientare profesională in dobandirea de noi competențe și aptitudini, in viitoarea lor carieră și reprezentanții Secretariatului General al Guvernului, ca instituție organizatoare a Programului. 2021-08-02 17:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0478.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed ArafatȘtiri din 28.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-eful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat1627486530Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In urmă cu două săptămani, cand preşedintele Klaus Iohannis a prezidat şedinţa de guvern, am anunțat un calendar pentru implementarea proiectului Romania Educată, proiect care a fost asumat de Guvernul Romaniei. Astăzi am semnat decizia de inființare a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului Romania Educată. Ştiţi foarte bine că este un proiect foarte important pentru noi. In PNRR sunt alocate peste 3,6 miliarde de euro pentru acest proiect. Din comitet fac parte Ministerul Educației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului. In plus, la lucrări participă, in calitate de membri, vicepremierii Guvernului, conducerea este asigurată de prim-ministru, in calitate de președinte și de ministrul educației, in calitate de vicepreședinte. Administrația Prezidențială are un statut de invitat permanent, dar, foarte important, la lucrările comitetului pot participa, in calitate de invitați, experți in educație și reprezentanți ai societății civile. Contez foarte mult pe aportul acestora, experţi in educație și reprezentații societăţii civile, la implementarea cu succes a acestui program. In ședința de guvern de astăzi am aprobat o ordonanţă de urgență pe care am anunțat-o de ceva vreme, era blocată in avizare, am deblocat-o, prin care vom da posibilitatea unităților administrativ-teritoriale să se imprumute de la Trezoreria statului. Suma despre care vorbim este de 630 de milioane de lei. Ordonanţa reglementează posibilitatea accesării de imprumuturi la dobanzi de 1% pană la 1,5% in funcție de perioada de rambursare contractată, de pană la trei ani și respectiv de pană la cinci ani. Detaliile le veți vedea, este o ordonanță așteptată de foarte multe dintre UAT-urile din Romania. Săptămana trecută am anunțat că vom oferi sprijin financiar pentru unitățile de invățămant afectate de inundații. Astăzi am adoptat hotărarea de guvern, este vorba de 12 unități de invățămant din județele Alba și Cluj afectate de inundațiile din această lună. Este vorba de 1,5 milioane de lei de la bugetul de stat, care se vor duce către bugetele locale pentru executarea lucrărilor de investiții necesare refacerii și punerii in siguranță a infrastructurii școlare pentru 12 unități, așa cum am spus. Detaliile sunt la Ministerul Educației. Şi nu in ultimul rand, este aici şi domnul secretar de stat Raed Arafat, care va veni cu detalii, am aprobat măsurile de relaxare a restricţiilor de la 1 august. Relaxare este un cuvant puternic astăzi, pentru că nu se relaxează foarte mult aceste măsuri. Multe dintre ele sunt menținute, dar aș menționa activitățile cultural-artistice și de divertisment organizate in spații deschise, cu participarea a cel mult 75.000 de persoane, in localitățile cu incidență mai mică sau egală cu 2 la mia de locuitori. Este foarte important. Iar o condiție importantă: participanții trebuie să fie vaccinați, trecuți prin boală sau testați. Competițiile sportive in spații inchise sau deschise, permise cu spectatori pană la 75% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minim un metru intre persoane și dacă incidența in localitate este mai mică sau egală cu 2 la mie, activitățile din baruri, cluburi, discoteci și săli de jocuri pană la capacitate maximă a spațiilor inchise, in intervalul orar 5:00-2:00. Rămane ora 2:00, nu am mai prelungit, dacă incidența este mai mică sau egală cu 2 la mie și aici, atenție, participarea este permisă doar pentru persoane care sunt vaccinate. Așa era și pană acum, nu se schimbă nimic. Dacă sunt intrebări şi după aceea, domnul Arafat va intra in detalii despre această hotărare de guvern. Reporter: Bună ziua! Am văzut ieri, domnule premier, că nu ați fost prezent la ședința coaliției de guvernare, insă liderii coaliției și ministrul sănătății au venit cu mai multe propuneri de măsuri restrictive pentru romanii care nu sunt vaccinaţi. De exemplu, medicii să fie nevoiţi să se testeze la cateva zile, costurile să fie suportate din buzunarul propriu. De asemenea, am văzut, o altă măsură ce ar viza romanii nevaccinați, care nu ar mai avea acces in mall-uri, de exemplu, la final de săptămană, dar și mai multe măsuri de stimul ale campaniei de vaccinare, precum o loterie cu premii sau bonuri valorice. Cum vedeți dumneavoastră aceste măsuri? Florin Ciţu: Este foarte bine că se incearcă să se vină cu propuneri care să ajute, eu sper că merg in direcția ajutării campaniei de vaccinare. Cu unele dintre ele sunt de acord, cu unele nu sunt de acord. Așteptăm discuții cu specialiști. Am avut o discuție astăzi cu doamna ministru a sănătății referitor la aceste măsuri. Eu cred că vom merge pe principiile pe care am mers și pană acum și le vedeți și in aceste hotărari ale CNSU. Cred că acolo este clar că vrem in continuare să menţinem economia deschisă, să nu creăm aceste probleme. Dar, in acelaşi timp, dacă există şi specialiştii ne spun că această campanie de vaccinare care salvează vieţi poate să fie ajutată de măsuri de bonificație, care includ, nu ştiu, un premiu şi aşa mai departe, putem să ne uităm şi la aceste măsuri. Aştept să văd concret soluţiile. Pe partea cealaltă, eu nu aş spune măsuri restrictive, dacă vorbim de personalul medical care trebuie testat dacă nu s-a vaccinat. Cred că este vorba de relaţia cu pacienţii şi acolo lucrurile sunt puţin mai sofisticate. Dar vreau sa văd intai propunerile in detaliu şi apoi le vom aproba. După ce le aprobăm, le vom prezenta public. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, ce explicaţii aveţi dumneavoastră pentru ratarea ţintelor de vaccinare in afară de rata de incidenţă scăzută şi cum răspundeţi partenerilor de coaliţie care spun că şi dumneavoastră trebuie să vă asumaţi acest eşec, spunand că aţi lăsat vaccinarea pe mana Armatei, care asigură logistica, dar nu se pricepe la marketing? Florin Ciţu: Acestea nu au fost nişte ţinte pe care le-am creat aşa, din neant. Sunt obiective care au venit după ce-am discutat cu specialiştii. Ceea ce face guvernul şi ceea ce am făcut foarte bine a fost să creăm condiţiile pentru a avea vaccinaţi şi cinci milioane, şi, şă zicem, zece milioane de oameni. Am achiziţionat dozele de vaccin. Am creat spaţiu de vaccinare. Am ajuns la posibilitatea să avem 150.000 de persoane vaccinate pe zi. Repetăm, in Romania vaccinarea nu este obligatorie. Deci, tot ceea ce a ţinut de guvern, de a crea condiţiile de a avea acest număr de persoane vaccinate, am făcut. Pană la urmă, toată această campanie de vaccinare este susținută doar de guvern. Intr-o societate in care avem foarte multe mesaje impotriva guvernului, e mai complicat de dus. Aș vrea să văd din partea cealaltă, din partea celor care critică, și susținerea campaniei de vaccinare. Aş vrea să văd mai mult din partea societății civile pentru susținerea campaniei de vaccinare, nu doar să ne uităm la guvern. Eu sunt un liberal convins, am spus de fiecare dată că statul nu este cel mai bun administrator al resurselor, de aceea noi suntem pentru o administratie suplă, eficientă. Dar cred foarte mult in mesajele care vin din societatea civilă, care vin din sectorul privat şi aş vrea să văd mai multă responsabilitate şi mai multe astfel de mesaje. De criticat e foarte uşor să criticăm, dar aş vrea să văd această campanie pozitivă, pentru că pană la urmă, este vorba de salvarea vieţilor in Romania. Mulţumesc mult! Reporter: Domnule premier, dar ştiţi şi dumneavoastră că toate previziunile atat ale agențiilor de rating, Fondul Monetar Internațional, chiar și BNR, există rezerve negative cu privire la țările care nu se vaccinează. Vă este teamă că FMI va scădea procente din creșterea economică? Florin Ciţu: Nu. Veţi vedea că FMI va crește procentele din creşterea economică. Mulţumesc mult! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ieri ați anunțat că Romania a făcut in primele șase luni investiții de peste 21 de miliarde de lei... Florin Ciţu: 21,3 miliarde. Reporter: La inceputul anului, prin Legea bugetului de stat, v-aţi asumat 61,4 miliarde de lei investiţii. Cum vedeți dumneavostră acest procent in comparație cu ţinta pe care v-aţi propus-o la inceputul anului? Sunteţi mulţumit de investițiile făcute de către administrația centrală și cea locală? Florin Ciţu: Pe de o parte, dacă mă uit relativ la ce s-a intamplat anul trecut cu investiţiile și față de ultimii 10 ani, da. Investițiile sunt la un nivel record, sunt mai mari ca anul trecut cu 5 miliarde de lei. Dacă mă uit la execuția bugetară, și așa am spus și ieri, se poate mai bine, se putea mai mult. Am avut o discuție, astăzi, la finalul ședinței cu colegii mei din guvern despre execuția bugetară, unde am prezentat faptul că sunt multe proiecte care au fost in buget și au execuție aproape zero, ceea ce nu este admisibil din punctul meu de vedere. Trebuie revăzut modul in care a fost programată execuția bugetară pentru mai multe ministere. Deci, din acest punct de vedere, trebuie făcut mai mult. Reporter: Care sunt cauzele de nu s-a atins o țintă mai bună in primele șase luni? Nu vorbim nici de jumătate, doar de 25, aproximativ 25 de procente pentru investiții? Florin Ciţu: Eu astăzi am spus colegilor să se ducă să revizuiască, să vadă ce s-a intamplat in primele șase luni de zile, de ce nu s-au făcut unele proiecte. Cred că sunt mai multe cauze, nu le avem acum, dar trebuie să uităm la partea bună, avem un an record de investiţii, din nou. E adevărat, 64 de miliarde este o sumă foarte mare. Vom atinge acest rezultat la finalul anului. Trebuie doar accelerat in partea a doua a anului. Față de anul trecut suntem mai sus cu 5 miliarde de lei. Reporter: Dacă imi permiteţi, o ultimă intrebare despre fondurile europene. Florin Ciţu: Sunt mai mulţi colegi, dar haideţi, aş vrea să facem două intrebări, cel mult, da? Reporter: Referitor la fondurile europene, potrivit execuției bugetare publicate ieri de Ministerul Finanțelor, s-au absorbit aproximativ 12,5 miliarde de lei. Ţinand cont că prin Legea bugetului v-aţi asumat că veți absorbi peste 40 de miliarde de lei. De ce această discrepanță mare intre ce vă propuneți și ce realizați in primele șase luni? Florin Ciţu: Nu este o discrepanţă mare. Ştiți foarte bine că execuția bugetară este... trimestrializarea, poate că a fost acolo o discuție. Se va recupera in partea a doua a anului, cu siguranță. Reporter: Bună ziua! Cei din HoReCa au avut astăzi o conferință in care au prezentat și o măsură, avand in vedere că tot discutaţi de execuția bugetară: impozitarea bacșișului. Spun ei că dacă bacşişul ar fi impozitat cu 10%, statul roman ar putea să primească 5 milioane de lei intr-un an și, in plus, ei ar putea să ofere salarii mai mari. Luați o astfel de măsură in calcul? Florin Ciţu: Aș vrea să discut acest lucru și cu cei care primesc bacșișul, să văd dacă ei sunt de acord. Eu știu această măsură, am mai văzut-o. Sunt de acord cu a avea o transparentizare a bacșișului, dar cu impozitarea, știţi foarte bine că am rezerve de fiecare dată. Cand introducem taxe, efectele sunt directe și indirecte și, pană la urmă, aș vrea să știu care este impactul indirect și asta nu imi spune nimeni deocamdată și aş vrea să discut cu ei despre asta. Reporter: Şi legat de pensii, pentru că suntem la jumătatea anului? Ne puteţi garanta in acest moment, aşa cum arată cifrele execuţiei bugetare pe care le-ați văzut deja, că pensiile vor crește anul viitor? Florin Ciţu: Avem un calendar deja prezentat in strategia fiscal-bugetară și ne vom ține de acel calendar. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. O să revin la intrebările legate de stimulentele pentru campania de vaccinare, pentru că mulți epidemiologi spun că ar trebui ca astfel de măsuri care să stimuleze vaccinarea ar trebui luate repede, pentru ca atunci cand valul 4 va fi la varf, oamenii să fie imunizați, e nevoie de 30 de zile pentru așa ceva. Cand credeți că ar fi aprobate aceste stimulente, cand urmează să fie aprobate, cand să se aplice? Florin Ciţu: In momentul in care vor avea o formă finală şi un buget și vom vedea cum vor fi integrate in rectificarea bugetară, ele pot fi aprobate. Eu m-am uitat și in alte țări și am văzut că astfel de măsuri au fost folosite prin anumite țări, dar nu foarte mult. Nu este o practică ce a demonstrat că va duce la creșterea semnificativă a vaccinării. Dar, repet, dacă specialiștii susțin că este o măsură care va duce la creștere, ne vom uita și noi. Pană la urmă, aș vrea să mă uit, de fiecare dată cand e vorba de banul public, că impactul este unul in care nu doar irosim resurse, ci că avem și un impact pozitiv asupra banului public. Reporter: Preşedintele PNL spunea ieri, la finalul şedinţei de coaliţie, că s-a agreat un plafon pentru aceste cheltuieli cu stimulentele de două sute de milioane de lei, care să fie inclus in rectificarea bugetară. Florin Ciţu: Nu am auzit această cifră două sute de milioane de lei. Eu am auzit o cifră de două milioane de lei. Reporter: Puteţi să repetaţi? Nu s-a auzit. Florin Ciţu: Am auzit o cifră de două milioane de lei, nu de două sute de milioane de lei. Două sute de milioane de lei este prea mult. Eu revin la ce am spus şi ieri. La inceputul anului, ne-a fost prezentată o strategie de la Ministerul Sănătăţii prin care ofeream stimulente medicilor de familie care să intre in campania de vaccinare. Am fost de acord, sumele erau foarte mari - vorbim de miliarde de lei, peste un miliard de lei, parcă - şi, totuşi, campania nu a dat rezultatele pe care le-am dorit, de aceea sunt sceptic. Dar, de fiecare dată, ascult argumentele şi vedem - dacă soluţia este pană la urmă una pe care o agreăm cu toţii, impreună cu specialiştii, voi fi de acord. Rezultatul este cel care contează. Pană acum, o parte din aceste strategii nu au dat roade, deşi am alocat resursele. Și vedeţi, cand aloci astfel de resurse, trebuie să le iei de undeva şi nu le pui in altă parte. Poate puteam să investim banii aceia in altă parte. Reporter: Deci, credeţi că două milioane de lei ar fi varianta ... Florin Ciţu: Da. Era vorba de nişte vouchere şi erau două milioane, nu două sute de milioane. Reporter: Bună ziua! Aţi spus de mai multe ori, inclusiv in această conferinţă, că ar trebui să vină aceste propuneri din partea specialiştilor. Ieri, după şedinţa coaliţiei, cea care a ieşit să ne prezinte acele propuneri a fost ministrul sănătăţii, după ce a stat de vorbă cu cei din Ministerul Sănătăţii, unde ne gandim că sunt şi specialişti. Intrebarea mea este din partea cui ar trebui să vină aceste propuneri pe care să le analizaţi? Florin Ciţu: Să ştiţi că de fiecare dată aceste propuneri nu vin doar la Ministerul Sănătăţii. Sunt mai multe instituţii care au atribuţii in ceea ce priveşte aceste propuneri şi aş vrea să-i ascultăm pe toţi experţii. Eu am mai avut şi data trecută, cand am luat acele decizii, inaintea valului trei, discuţii la Ministerul Afacerilor Interne. Am fost, m-am văzut şi cu INSP şi cu alţi specialişti, fiecare şi-a prezentat opinia şi după aceea am luat acele decizii. Reporter: Cat timp credeti că mai este pentru a aştepta? Adică sunt foarte mulţi din zona specialiştilor care spun că fie la sfărşitul lunii august, fie la inceputul lunii spetembrie, cel mai probabil Romania va fi lovită destul de grav de valul patru. Florin Ciţu: Aici, vedeţi, pană la urmă noi trebuie să ne concentrăm pe vaccinare, deci oamenii trebuie să se vaccineze şi cred că acesta trebuie să fie mesajul. Au fost incercate mai multe măsuri, dar dacă noi toţi nu venim cu mesajul că trebuie să ne vaccinăm şi de fiecare dată stăm şi criticăm ceea ce face guvernul, nu cred că putem să reușim, oricare ar fi aceste măsuri. Ideea este că toţi trebuie să ne asumăm că este o campanie - și aici mă refer şi la liderii politici din Romania - este o campanie pentru romani, este o campanie pentru viață - vaccinarea salvează vieţi. Mă uitam la o statistică pentru Marea Britanie, cum era rata mortalității inainte și după vaccinare, la același număr de persoane infectate. Vaccinarea salvează vieți, dar dacă ne uităm doar la guvern și doar la aceste măsuri, să ştiţi că nu va funcționa. E nevoie de toată societatea civilă, e nevoie de noi toți să ne asumăm că vaccinarea salvează vieți și să promovăm acest mesaj. Mulţumesc! Reporter: Vă rog, dacă imi permiteţi, şi pe execuţia bugetară, pentru că nu am avut timp zilele acestea să vorbim foarte amănunțit despre ea. Am văzut acolo o creștere a costurilor cheltuielilor de personal. In primăvară ieşeaţi și criticaţi Ministerul Finanțelor pentru creșterea de personal, a cheltuielilor de personal. Dumneavoastră cum explicați acum, la șase luni? E o creștere față de anul trecut, aceeași perioadă. Florin Ciţu: Este o creştere a cheltuielilor de personal față de anul trecut. Este vorba de salarii care au fost date anul trecut și de personalul care a fost angajat in Ministerul Sănătății şi aşa mai departe, sunt nişte sporuri. Dar, foarte important, ca procent din PIB, cheltuielile de personal scad, iar obiectivul nostru este să scadă cheltuielile de personal pană in 2024 ca procent din PIB și de acesta ne ținem. Sunt mai mici cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior și asta este o premieră. Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că ați discutat cu miniștrii astăzi. Care sunt ministerele care nu și-au indeplinit planurile de investiții și veți tăia de la ele la rectificarea bugetară? Ar fi prima intrebare. Florin Ciţu: Discuția incepe de la articolul din Legea bugetului, unde am spus foarte clar că o execuţie bugetară sub cea programată poate să ducă la ajustarea bugetului. Pentru a putea merge mai departe e nevoie de o fundamentare foarte bună a cheltuielilor pe ultima parte a anului. Vom vedea care va fi decizia in perioada următoare. Reporter: Dar care sunt ministerele care nu au performat? Florin Ciţu: Veţi vedea cand vom publica datele pentru execuţia bugetară pe fiecare minister. Reporter: Ok. Revenind la măsurile pentru o mai bună vaccinare, aţi zis că din ce s-a discutat in coaliţie, cu unele sunteți de acord, cu altele nu. Susțineți testarea obligatorie a medicilor sau vaccinarea obligatorie a acestora? Florin Ciţu: Am mai spus acest lucru in spațiul public - că sunt de acord cu testarea personalului medical. Reporter: Pe banii lor, sunteţi de acord? Florin Ciţu: Da. Reporter: Ok. Şi o decizie cand s-ar putea lua? Cat de repede, o lună, două? Florin Ciţu: Cand o să vină o propunere intr-o şedinţă de guvern să luăm o decizie, dar nu a venit pană acum această propunere. Cred că ieri, la coaliţie, s-a discutat. Inţeleg că au fost de acord. Cand o să vină la Ministerul Sănătății, vom aproba această decizie, sau s-ar putea să fie doar ordin de ministru, nu știu exact dacă e nevoie și de hotărare de guvern. Reporter: Vaccinarea obligatorie, sunteți de acord cu ea? A doctorilor, a personalului medical? Florin Ciţu: Nu a fost prezentată ca propunere vaccinarea obligatorie. Reporter: In coaliţie. Ok. Florin Ciţu: Nu a fost prezentată. Florin Ciţu: Şi ultima intrebare, legată de cartea electronică de identitate. Romania şi-a asumat să fie disponibilă de la 2 august, potrivit unui regulament european, e o obligație asumată de Romania la nivelul UE. Ce s-a făcut, pentru că Imprimeria Națională, instituţia care e abilitată să producă aceste cărți, abia a lansat o primă licitație? Sunt șanse destul de minime pentru... Florin Ciţu: O să cer mai multe detalii la Ministerul Afacerilor Interne, să vedem ce se intamplă acolo, chiar nu ştiu exact. Reporter: Mai sunt cateva zile, de asta vă intreb. Florin Ciţu: Da, aveți dreptate. Va trebui să cer să văd ce s-a intamplat, in acest moment nu ştiu exact. Mulţumesc! Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, liderul UDMR, partenerul dumneavoastră la guvernare, a anunţat o intrevedere cu Insărcinatul pentru afaceri al Ambasadei SUA, discuţia vizand inclusiv, printre altele, sau in special, desființarea, sau mai bine zis blocajul in desfiinţarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Iată că acest blocaj preocupă nu doar magistraţii din Romania, nu doar societatea civilă, ci şi partenerii externi. Ce veţi face, domnule premier, dacă UDMR-ul va continua să se impotrivească intoarcerii dosarelor de corupţie a magistraţilor la DNA şi blocajul va continua? Florin Ciţu: Voi face ce am făcut și pană acum, ii voi aduce la masa de discuții pană găsim o soluție. Prefer să avem aceste discuții in interior, să nu mai avem in spațiul public aceste discuții, pentru că e greu după aceea să revină la masa discuţiilor, dar sunt sigur că vom găsi o soluție, pentru că o facem pentru noi. PSD a cioparţit legile justiţiei, noi le corectăm acum. Le vom corecta şi vom găsi soluţia. E bine că aţi amintit de Statele Unite, pentru că ieri, şi vă că nu a fost nicio intrebare pe această temă, dar vreau eu să vă spun, discuția cu secretarul pe comerț in Statele Unite, Gina Raimondo, a fost una foarte bună, in care ceea ce Romania a făcut in acest an a fost foarte apreciat, unde am propus ca o parte din companiile in acea procedură de reshoring pe care o vedem in Statele Unite, parte din aceste capacități de producție să vină in Romania. O idee care a fost foarte bine primită de doamna secretar a comerţului. Relațiile cu Statele Unite sunt la un nivel foarte bun in acest moment. Parteneriatul strategic merge foarte bine. Reporter: Şi a doua intrebare, am mai ridicat subiectul şi aş dori să revin asupra lui pentru că au intervenit noutăţi, modificările legislative ale domnului Cimpeanu vizand evaluarea sesizărilor de plagiat. Domnule premier, fără precedent, peste 160 de profesori universitari, cercetători din Romania și străinătate, 13 organizaţii din societatea civilă i-au adresat o scrisoare domnului președinte Klaus Iohannis, cerandu-i să-şi exprime opinia asupra consecințelor pe care această modificare legislativă le va avea asupra analizei sesizărilor de plagiat. Spuneau semnatarii scrisorii, printre care 23 de actuali membri ai CNATDCU și opt foşti membri că, citez - și aș vrea să citez mot-a-mot - Modificările propuse de ministrul Sorin Cimpeanu reprezintă o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor și ii favorizează pe cei vinovați de fraudă academică. Dl Cimpeanu este ministrul in guvernul dumneavoastră. Aş vrea să vă intreb dacă aţi analizat subiectul, dacă aţi avut discuţii cu dumnealui şi ce veţi face. Florin Ciţu: Nu, acum am văzut această scrisoare. O să am o discuție, să văd dacă există fenomenul şi dacă există, sau cum vede domnia sa acest lucru. Deci aș vrea să am opinia domniei sale inainte de a putea să mă exprim. Reporter: Veţi avea o discuţie şi cu unii dintre semnatarii scrisorii sau numai cu dl Cimpeanu? Florin Ciţu: Oricand, oricand, dacă semnatarii scrisorii vor veni spre mine, vom avea o discuţie cu ei, bineinţeles. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Ieri a intrat Roșia Montană in Patrimoniul UNESCO. Care este planul Guvernului pentru a dezvolta economic zona? Ce acțiuni aveți in perioada următoare și cat ne va costa să prezervăm monumentele de acolo, in acord cu standardele UNESCO? Florin Ciţu: Vom avea o discuţie. Va trebui să vedem, in primul rand, cu autorităţile locale, ce plan vom avea de dezvoltare pentru această zonă. In acest moment nu este o decizie. Dar trebuie să avem o discuție cu autoritățile locale, pentru că ei știu cel mai bine, comunitățile de acolo, să vedem cum vor să dezvoltăm această zonă. Reporter: Aţi solicitat o intalnire? Știți cat va trebui să alocăm ca să prezervăm monumentele de acolo? Florin Ciţu: Nu, aștept la Ministerul Culturii o prezentare a situației după decizia de ieri și după aceea vom lua o decizie. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare: salariul minim propun sindicaliştii să fie calculat in funcție de coșul minim de consum lunar. Cum priviți această propunere, este una fezabilă? Florin Ciţu: Eu am spus intotdeauna că salariul minim sau venitul, orice venit in Romania trebuie să fie legat de productivitate. Așa aș vrea să fie și pentru salariul minim, să fie legat de productivitate. Reporter: De ce să nu fie legat de coșul minim de consum? In momentul de faţă, salariul minim este jumătate din coşul minim de consum. Florin Ciţu: Pentru că salariul, munca este legată de productivitate, asta este ceea ce se intamplă in economie și așa funcţionează lucrurile peste tot in lume. Mulţumesc. Reporter: Vroiam să vă intreb despre un comunicat al firmei canadiene Gabriel Resources, ei anunțau că prin această decizie de inscriere a Roșia Montană in randul siturilor UNESCO, Romania nu respectă angajamentele pe care și le-a asumat in fața lor. Ce va face guvernul? Care este pasul doi după acest moment și cum vom reuși să plătim despăgubirile care, după cum probabil știți, sunt foarte mari? In cazul in care această inscriere va fi folosită ca un argument in plus, pentru că ei nu vor putea exploata acolo? Florin Ciţu: Intai va trebui să facem o evaluare noi şi după aceea putem să comentăm, avand in vedere că este şi un proces in derulare, nu pot să comentez acest in acest moment aceste afirmaţii. Reporter: Dar avocaţii v-au inştiinţat că odată admis in randul siturilor UNESCO nu se va mai putea face exploatare? Florin Ciţu: O să avem o discuţie şi cu avocaţii să vedem care este stadiul procesului şi unde suntem acum. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare, vă rog. Aţi avut dumneavoastră o postare in ziua de luni, legată de rectificarea bugetară, de modul in care ministerele au cheltuit banii. Florin Ciţu: Da. Reporter: Spuneaţi acolo că veţi face o analiză a activităţii miniştrilor in funcţie de acest mod, o analiză care nu este prevăzută - aţi ţinut să faceţi această precizare pe care aş vrea să ne-o explicaţi - care nu este prevăzută in protocol. Aş vrea să ne spuneți dacă acesată analiză a modului in care au fost cheltuiţi banii de către ministere consideraţi că este apanajul exclusiv al dumneavoastră şi ar putea duce la o schimbarea unor miniştri din funcţie? Florin Ciţu: Am spus că, nu vorbeam de miniştri acolo, vorbeam de execuţia bugetară a ministerelor, nu a miniştrilor, dar tocmai de aceea spuneam, ca să fie foarte clar, că pot şă fac această evaluare, pe care am prezentat-o astăzi in şedinţa de guvern colegilor mei. Tot cabinetul era acolo şi am vorbit despre ea. Reporter: Dar o veţi folosi in cazul in care veţi dori să inlocuiţi pe cineva din funcţie? Florin Ciţu: Aici nu pot să comentez aceste lucruri. Deciziile pe care le iau le prezint public in ceea ce priveşte remanierea de fiecare dată. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc mult de tot. Domnul secretar de stat. Raed Arafat: Bună ziua! O să iau la rand măsurile care au fost luate astăzi. Aici vorbim de continuarea relaxării măsurilor instituite pentru diminuarea impactului epidemic, dar cu stabilirea unor noi praguri ale incidenţei cumulate la 14 zile. Astfel, avem acum un nou prag care a fost stabilit, de 2 la mie, iar măsurile pe care acum o să le menţionez vor fi corelate inclusiv la pragul de 2 la mie, care este sub cel care a fost inainte, de 3 la mie, ca să putem să revenim, in sensul in care, dacă in unele localităţi sau in unele zone, incidenţa continuă să crească. Astfel o să dau cateva exemple din cele care au fost prevăzute in hotărarea de guvern care a fost aprobată. Cum a zis domnul prim-ministru, creşterea numărului de participanţi la activităţile cultural-artistice şi de divertisment pană la 75.000 in spaţiile deschise, in județele localităților unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 2 la mie de locuitori. Bineințeles, asta este condiționat cu testarea, vaccinarea sau trecerea prin boală. Doi: creșterea numărului de participanți la nunți și botezuri pană la 150 in spațiile inchise și 200 in spațiile deschise in județele, localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 2 la mie. Aici vorbim de participarea necondiționată. Creșterea pană la 400 in spațiile inchise in județele unde incidența este sub sau egal cu 2 la mie, dar cu condiția să fie vaccinați, testaţi sau trecuţi prin boală. Creșterea numărului de participanţi la nunți și botezuri pană la 300 in spațiile inchise in județele, localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este egală sau mai mare de 2 la mia de locuitori și mai mică sau egală de 3 la mie, deci intre 2 la mie și 3 la mie, 300 de persoane la nunți, de fapt, și la botezuri și aici tot cu aceleași condiționalități: testare, vaccinare sau trecerea prin boală. In spațiile inchise sau deschise, competițiile sportive se vor putea desfășura cu participarea spectatorilor pană la 75% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minim un metru intre persoane, dacă incidența este mai mică sau egală cu 2 la mie, tot cu condiția vaccinării, testării sau trecerii prin boală. Desfășurarea activităţilor recreative şi sportive in aer liber cu participarea a cel mult 50 de persoane care nu locuiesc impreună, dacă incidența cumulată este egală sau mai mică de 2 la mie. Creșterea numărului de participanți la cursuri de instruire și workshop-uri pană la 250 in interior și 300 in exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minim doi metri pătrați pentru fiecare persoană și purtarea măştii de protecție obligatorie dacă incidența este egală sau sub 2 la mie. Creșterea numărului de participanți la conferințe pană la 300 in spațiile inchise cu purtarea măştii de protecție, dacă incidența cumulată la 14 zile este egală sau mai mică de 2 la mie. Creșterea numărului de participanți la mitinguri, demonstrații pană la 500 de persoane cu respectarea unor condiții stabilite in anexa 3 la hotărarea guvernului, dacă incidenţa este egală sau mai mică de 2 la mie. Permiterea activității in baruri, cluburi, discoteci și săli de jocuri pană la capacitatea maximă a spațiului in intervalul orar 5:00 - 2:00 dimineața, in județele unde incidența este egală sau sub 2 la mie, dacă toate persoanele sunt vaccinate impotriva virusului și pentru care au trecut zece zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, adică acolo nu intră decat persoane vaccinate. Bineințeles, măsurile de relaxare stabilite in conformitate cu dispozițiile Hotărarii Guvernului nr. 730/2021 sunt menținute acolo unde incidenţa este intre 2 și 3 la mie, adică ca să fiu mai clar, avem măsurile noi care sunt, dacă incidenţa este sub 2 la mie, dacă incidența ajunge intre 2 și 3 la mie ne intoarcem la situația care suntem in ea acum. Dacă trecem peste 3 la mie ne intoarcem deja la situația in care am fost la 1 iunie și se aplică măsurile, bineințeles, local, după incidență, in localități. Deci cam acesta e modul in care se aplică. Acum avem măsuri suplimentare care s-au luat și care sunt valabile unde este egal sau sub 2 la mie. Dacă trece de 2 la mie, majoritatea măsurilor sunt menținute să se intoarcă la aceeaşi situație astăzi, deci unde suntem inainte de publicarea actualei hotărari de guvern, iar dacă trecem de 3 la mie sunt celelalte măsuri care sunt prevăzute și care ne intorc, de fapt, la situația dinainte de 1 iunie. Deci cam astea sunt situațiile. Bineințeles, măsurile pot fi imbunătățite, pot fi modificate, pot fi ajustate prin hotărari ale CNSU sau, unde este necesar, prin hotărare de guvern, după analiza situației și după analiza evoluției. Dacă aveți intrebări, vă rog. Reporter: Domnule Arafat, neatingerea ţintelor de vaccinare, dacă dezlegăm de incidenţa mică, aşa cum anunţă premierul, reprezintă un eșec al vaccinării in sine? Raed Arafat: Doamnă, v-a răspuns domnul prim-ministru la intrebarea asta. Deci eu ce văd la acest moment este necesitatea de a lucra impreună cu populația, cu toți, că să continuăm vaccinarea și să creștem numărul persoanelor vaccinate. Asta este ce văd acum. Dacă nu ajungem la un număr adecvat de persoane vaccinate, riscul există, bineințeles, cu creșterea infectării prin varianta Delta. Astăzi a fost publicat chiar de Centrul de Control al Bolilor un studiu care vorbește despre faptul că cei vaccinați transmit varianta Delta ușor, dar ei sunt afectați foarte puțin de ea in marea lor parte. Deci dacă vedem acest lucru, este un indemn, de fapt, la vaccinare, dacă il coroborăm și cu rezultatele care s-au publicat in Marea Britanie, comparativ, mortalitatea intre valul doi pe care l-au avut și valul trei pe care l-au avut, diferența fiind creșterea numărului vaccinaților. In valul doi nu au avut persoane vaccinate, in valul trei au o mare parte din populație vaccinată, vedem, foarte interesant, mortalitatea și cu cat numărul la suta de mii de locuitori a crescut, şi aici vorbim de 33 la suta de mii, numărul deceselor inainte de vaccinare, dacă imi aduc aminte bine de cifre, era peste 30 la 10 milioane de locuitori inaintea vaccinării și acum este la 2,1 la 10 milioane de locuitori după vaccinare. Astea sunt cifre care vorbesc de la sine. Deci arată clar că este soluția pe care o avem la indemană și arma pe care o avem, ca să spunem, chiar să conviețuim cu virusul la acest moment și să putem să ne facem activitatea și viața cat mai aproape de normal, fără să aibă virusul un impact grav asupra sănătății noastre sau asupra sănătății celor dragi nouă, să spun așa. Reporter: Bun, dar totuși, populația nu reacționează la mesajele venite din partea guvernului de a se vaccina. Avem totuși un procent de 30% ingrijorător. Practic, suntem codaşii Europei. Raed Arafat: Deci, da, suntem două țări care avem procente mai mici, noi și Bulgaria. Acum sunt multe cauze, poate, pentru care populația nu a venit la vaccinare in numărul care era așteptat. Am avut o creștere foarte mare la inceput, după care am văzut că populația a inceput să fie mai reticentă in a merge la vaccinare. Poate pentru că unii au văzut că numărul a scăzut, acum o să vadă că numărul crește, din păcate. Poate că o să-şi schimbe părerea și o să vină la vaccinare. Deci, aici factorii care duc la asta sunt multipli, nu este un singur factor, nu este o singură chestie. Nu pot să spun că a eșuat unul sau a eșuat altul. Aici sunt foarte mulți factori care duc la comportamentul populațional, inclusiv ce transmit unii, ce transmit alții, influencerii, persoanele care vorbesc toată ziua, seara și dimineața, impotriva vaccinului, care vin cu fake news-uri și le răspandesc. Sunt oameni care sunt influențați de acest lucru. Rolul nostru este să incercăm cat mai mult să le explicăm care este beneficiul pentru ei și care este de fapt realitatea științifică și care este realitatea inchipuită de către unii și alții, care e indusă prin anumite comentarii care nu sunt bazate pe știință. Reporter: Dacă imi permiteţi, vă rog, o ultimă intrebare. Lăsand la o parte latura dumneavoastră profesională, sunteți... Raed Arafat: Cam greu să o las, să știţi. Vă rog. Reporter: Pe cetăţeanul Raed Arafat, premierul Florin Ciţu l-ar fi convins să se vaccineze? Raed Arafat: Deci, in primul rand, nu premierul mă convinge să mă vaccinez, ci mă conving să mă vaccinez tot ce se intamplă in jurul meu și campania de vaccinare și explicațiile. Da, explicațiile care s-au dat, din punctul meu de vedere, mă convingeau să mă vaccinez. Acum, depinde unde las urechea să ascult, pe cine, care sunt persoanele pe care vreau să le ascult și depinde, după asta, cum știu să mă informez. Eu știu să mă informez, știu să intru şi să caut peste tot, pană găsesc informațiile din surse credibile. Asta este cel mai important, pentru că in final, domnul prim-ministru, miniștrii, noi, persoanele care sunt din Comitetul de Vaccinare, colegii noștri care lucrează acolo, toți care vorbim venim cu anumite date. Omul de rand, dacă nu crede in ce spunem, poate să vadă in jurul lui ce se intamplă, poate să vadă datele din anumite surse și să aibă grijă de unde ia aceste date, pentru că datele trebuie să fie din surse credibile. Ce inseamnă surse credibile? Surse verificate, surse care iși asumă ce spun, surse care vin și cu cifre și cu tot, ca să iți demonstreze și vin cu dovezi la ce spun, pentru că e foarte ușor să vii şi să spui, să pui o informație pe un site fără dovezi, fără probe, fără nimic și să arunci: Am auzit că așa s-a intamplat - și cu asta... Dacă așa ceva credem inseamnă că nu mai credem nici ce spune primul ministru, nici ce spune oricine. Adică o să-i credem pe cei care incearcă să ne deruteze și care vin cu păreri proprii, care nu au nicio bază științifică. Asta e problema. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Domnule Arafat, la varful scenei politice se vorbeşte de măsuri pentru incurajarea campaniei de vaccinare, se vorbește, pe de o parte, atat de stimulente, cat și de măsuri de constrangere, cum ar fi condiționarea accesului pentru persoanele nevaccinate in anumite locații aglomerate. Premierul Ciţu spunea că se va consulta cu specialiștii. Sunteți unul dintre specialiștii a cărui opinie va conta foarte mult. Aș vrea să intreb cum vedeți dumneavoastră ideea condiționării accesului in anumite locuri de efectuarea vaccinului? Raed Arafat: Eu vă dau un exemplu: dacă avem creșterea incidenței, de exemplu, peste 3 la mie și măsura care era luată inainte era să inchidem restaurantele in interior, ca să nu inchizi restaurantele in interior, poate vii cu o soluție intermediară in care să spui: da, ii lăsăm in interior, dar cu o condiție: cei care intră acolo sunt cei vaccinaţi. Poate asta este o soluție, decat să spunem restaurantelor: Inchideţi-vă pană scade incidenţa sub 3 la mie! Este o logică aici şi este o abordare reală, şi este, de fapt, modul in care beneficiem de arma pe care o avem in mana noastră acum şi care este vaccinarea, prin care chiar dacă avem doi vaccinaţi, unul dintre ei e pozitiv şi transmite la celălalt, ştim că celălalt, cel mai probabil, va rămane cu o formă foarte uşoară a bolii. Deci, cam asta este logica. Nu pot să vă spun acum ce măsuri se vor lua, dar v-am dat un exemplu logic cum poate să fie aplicat acest lucru. Reporter: Aş vrea să vă intreb totuşi care este argumentul, de exemplu, ştiinţific, medical, pentru care in weekend o persoană n-ar putea merge la mall dacă poartă mască medicală? Raed Arafat: Argumentul este foarte simplu, este supraaglomerarea zonelor respective, dar acum dacă va fi acest lucru sau nu, bineinţeles, aţi auzit ce v-a zis domnul prim-ministru, incă aşteaptă să vină propunerile, să vină discuţiile şi să vedem care sunt deciziile finale. Dar acolo unde s-a aplicat această regulă - pentru că ea s-a aplicat in alte zone din lume - a fost argumentul că in perioadele de weekend anumite zone sunt mai aglomerate decat in zilele săptămanii obişnuite, dar asta este. Cum a zis domnul prim-ministru şi repet şi eu, se aşteaptă să se vină cu propunerile concrete pentru luarea deciziilor. Reporter: Nu credeţi că in condiţiile in care există şi masca, şi posibilitatea testării, şi trecerea prin boală să condiţionezi de vaccinare accesul in anumite locuri poate fi interpretată ca practic o impunere a obligativităţii vaccinării? Adică e o formă mascată de obligare. Raed Arafat: Nu cred că vorbim de discriminare, mai ales dacă vorbim de anumite zone in care se poate răspandi şi putem să ne trezim că avem un număr mult mai mare şi un impact mult mai mare. Deci sunt măsuri care se iau, cum vorbiţi dumneavoastră de mască, dar sunt zone in care masca chiar nu poţi să o aplici, de exemplu, intr-un restaurant va fi foarte greu să purtaţi mască şi să mancaţi, şi atunci vor fi alte reguli acolo. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Dacă-mi permiteți o intrebare in continuarea a ceea ce spunea colega mea, pentru o clarificare. Dacă ajungem la acea incidenţă de 3 la mia de locuitori, dumneavoastră spuneţi că ar fi posibil ca restricţiile să fie doar pentru persoanele nevaccinate mai mult decat pentru cele vaccinate? Raed Arafat: Deci, intrebarea dumneavoastră este pusă in acelaşi sens care a fost pană cum, dar altfel. Deci, e logic ca in unele locuri, in loc să le inchizi total, să spui că in acestea vor putea să intre vaccinaţii. Acum avem o astfel de măsură. Discotecile, barurile şi cluburile sunt rezervate doar vaccinaţilor, pentru că sunt zone in care n-ai mască, sunt zone in care se dansează, se sărbătoreşte, deci acolo clar că regula de a intra doar persoane vaccinate este binevenită. Dacă intră și alții acolo, prin controale ii vor depista și, bineințeles, organizatorii vor fi amendați pentru acest lucru. Reporter: Asta era următoarea intrebare: cum s-ar putea face această departajare, pentru că practica și realitatea in momentul de față ne arată că deși cluburile și restaurantele, să spunem, sunt rezervate celor vaccinați, nimeni nu controlează acest lucru. Vom avea, pană la urmă, acest sistem care să citească codurile QR sau ce se intamplă? Raed Arafat: In primul rand, organizatorul să ințeleagă foarte clar: el sau cine organizează va fi amendat și amenzile nu sunt mici in aceste condiții. Dacă undeva unde clar trebuie să intre numai vaccinați nu se controlează, orice persoană acolo, cu simț civic, poate să pună mana pe telefon și să anunțe și acest lucru chiar il recomand. Dacă cineva intră intr-o zonă in care se știe că trebuie să intre numai vaccinat și vede că nu se controlează deloc şi nu se intreabă de hartia, de orice dovadă că ești vaccinat, inseamnă că organizatorul incalcă regulile și legea și aici clar se pot sesiza organele de control. Organele de control vin, verifică. Dacă găsesc persoane nevaccinate acolo, care nu pot proba vaccinarea prin sondaj, se poate ca persoana respectivă să fie amendată conform legii. Deci acesta este un exemplu pe care vi-l dau, dar aici eu aș apela, inainte de control și inainte de orice, la responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Cand au fost inchise discotecile și cluburile și s-a zis că nu putem lăsa pe nimeni inăuntru, erau organizatorii și operatorii lor foarte supărați că am inchis. Acum cand spunem: se deschid, dar, atenție, acolo e o zonă cu mare risc de răspandire, de transmitere, intrați numai cu vaccinații. Dacă ei n-au inţeles că acesta e un lucru pozitiv, că am ajuns la o fază in care le deschidem. In alte țări incă se discută: le deschidem, le inchidem, cum facem cu ele. Nu suntem singurii care aplică aceste reguli. Dacă ajungem și spunem: da, dar doar vaccinați și ei incalcă regulile și incep să lase pe oricine să intre, riscul este să vedem că măsurile sunt ineficiente și să se reia alte măsuri mai stricte. Deci acesta e un risc, așa că e responsabilitatea lor, in primul rand. Rugămintea din partea noastră este ca ei să aplice regulile și să verifice și să se asigure că cei care intră sunt persoane care dețin dovada vaccinării. Reporter: Amenda este foarte mică față de incasările pe care un restaurant din nordul Capitalei, spre exemplu, le are și am tot arătat exemple de genul acesta. In Parlament mai este un proiect de lege care vorbeşte despre... Raed Arafat: Nu știu cuantumul, dar eu știu că e un cuantum mai mare care poate să fie dat la asta, deci nu e așa de mic. Dar, in final, dacă cineva o să-mi spună in continuare că nu il interesează, că e amendă mică şi eu continui, atunci de fiecare dată o să primească amendă, pană o să inţeleagă că acest lucru nu este corect. In final, de ce nu inţelegem un lucru? Oamenii aceştia atentează la sănătatea noastră. Dacă ei permit să se incalce reguli şi in loc să respecte regula in interior, că acolo intră numai vaccinaţi, ei lasă să intre pe oricine, clar ne scad orice posibilitate de a limita răspandirea şi pun in pericol viaţa celor din interior. Dar dacă cei din interior se gandesc că sunt tineri şi nu păţesc nimic, pun viaţa altora in pericol, a celor care nu sunt vaccinaţi, persoane vulnerabile, care intră in contact cu aceşti tineri mai tarziu. Deci, e un lucru foarte clar că respectarea acestor reguli trebuie să fie o responsabilitate civică din partea fiecăruia dintre noi, inainte să ne gandim cine vine să ne controleze şi cine vine să ne verifice. In rest, cand nu respectăm regulile, atunci soluţia controlului este o soluţie care este normală in orice ţară. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Vă cer scuze că nu am prins tot discursul dumneavoastră. Sunt guverne care au introdus obligativitatea vaccinării personalului medical. Dumneavoastră susţineţi că ar fi ... Raed Arafat: Eu ca medic acum vă spun. Reporter: Da. Raed Arafat: Ca medic şi văzand ce se intamplă şi in alte ţări, Franţa şi in alte părţi, personalul medical trebuie să fie vaccinat şi, bineinţeles, aici avem soluţia alternativă, să se testeze periodic dacă nu se vaccinează. Dar in anumite zone sensibile şi mai ales in spitale, in zonele in care intri in contact cu bolnavii toată ziua, vaccinarea este foarte importantă. Și mai multe ţări, deci nu numai Franţa, mi se pare Grecia, Statele Unite discută foarte clar acum o chestie mai amplă, am văzut ieri. Să vedem dacă se va decide cu vaccinarea obligatorie la tot personalul care este in instituţii federale. Dacă asta se va aplica la ei o să vedem azi, maine, dacă se ia decizia. Deci, in final, in zona medicală cred că este foarte corect acest lucru. Normal acest lucru nu poate să fie implementat prin nicio decizie dacă este despre obligativitatea vaccinării la locul de muncă alternativ cu testarea, bineinţeles. Asta va trebui să fie, poate, la nivel de lege, la un anumit act normativ de nivel inalt, dar asta urmează să se decidă. L-aţi ascultat şi pe domnul prim-ministru cand a zis dansul că aşteaptă propunerile şi aşteaptă să vadă cum se vor implementa propunerile respective. Reporter: Cam in cat timp estimaţi dumneavoastră că s-ar intampla? Raed Arafat: Păi, eu nu cred că va dura mult, pentru că valul este clar pe creştere. Avem creșteri mici acum, dar să vedem cum vor continua și pentru a se vaccina și a avea și efect, durează. Daca te vaccinezi cu un vaccin de o singură doză, ai minim 15 zile ca să fii cu imunitatea, dar dacă te vaccinezi cu un vaccin de două doze, durează cel puțin o lună, o lună și ceva pană eşti imun, așa că astfel de măsuri normal că vor trebui să fie luate din timp. Reporter: Intr-o lună? Raed Arafat: Nu pot să vă dau, nu pun o dată exactă pentru că aici depinde și cu ce vor veni colegii de la Ministerul Sănătății. Reporter: Cu proiectul de lege nu e mai greu să se... că trebuie trecut prin Parlament, durează pană se aprobă. Raed Arafat: Depinde cum decid juriștii aici, dacă așa ceva se poate lua altfel sau doar prin proiect de lege, asta nu știu. Deci depinde cum decid colegii din partea juridică. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb pe un alt subiect. La sfarşitul săptămanii trecute, trei dintre pacienții care au suferit arsuri in incendiul de la Popești-Leordeni a fost trimiși in Germania. Voiam să vă intreb dacă aveți vreun update la cum e starea acestora. Raed Arafat: Ştiu că s-a intervenit asupra lor, au avut intervenții, mai mult nu am primit, să știți, ca informații. Noi am folosit foarte mult atașații de afaceri interne din cadrul ambasadelor care aparțin, de fapt, Ministerului Afacerilor Interne și ei ne-au ajutat să găsim locurile și tot urmăresc situația. Se ține legătura cu familiile lor, dar nu am primit informații, recent, care este starea lor. Ştiu că s-a intervenit și că au avut anumite intervenții chirurgicale. Reporter: Şi pacientul care incă rămăsese in Romania, in spital, internat, in ce stare este? Raed Arafat: Nu pot să vă spun, trebuie discutat cu Spitalul Floreasca asta. Mulțumesc. Vă rog. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb de decizia Bulgariei de a le permite turiștilor romani să meargă acolo fără nici un fel de document, fără teste, fără vaccinare. Ce efecte va avea in Romania o astfel de decizie? Pentru că oamenii vor merge acolo, va fi aglomerație, se vor intoarce, poate, bolnavi. Raed Arafat: Deci la acest moment poate că s-au bazat pe faptul că incă incidența la noi este mică. Nu pot să ințeleg, adică nu pot să mă pun in locul celui care a luat decizia. Poate că s-au gandit, incidența este mică, riscul este mic. Dar e clar că in momentul in care incepe să crească incidenţa, o să inceapă să se ia alte măsuri. Şi vedem in multe țări că incidența este in creștere. Deci este clar că trebuie să fim precauți. Dorim să trecem o toamnă și o iarnă care să nu fie la fel ca cele pe care le-am trecut anul trecut. Numai prin precauție și prin respectarea unor reguli și responsabilitatea de care vorbim, a fiecăruia dintre noi, putem, intr-adevăr, trece fără să mai avem un val care să fie cu impact major pe partea sanitară. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb in ce stadiu mai suntem cu angajarea de ambulanţieri in acest moment, pentru că ne vorbeaţi acum două săptămani, cand aţi fost aici, la briefing, de acel deficit la nivelul serviciilor de ambulanţă? Raed Arafat: Deficit, intr-adevăr, este. Ei au angajat pe Legea 136 și au completat schemele lor parțial cu ce au putut. Acum, in perioada stării de alertă, acest personal este angajat și rămane angajat și este in discuție cu Ministerul Sănătății păstrarea mai departe a personalului. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Slovenia a adoptat o lege care permite folosirea certificatului de vaccinare ca bilet de intrare in magazine și alte spații. In cazul in care in țara noastră rata de infectare va depăși acel 3 la mie, luăm in calcul şi o astfel de măsură precum au luat slovenii? Raed Arafat: Am răspuns la aceste aspecte inainte. Reporter: Mă scuzaţi! Raed Arafat: Eu cred că aici deja vorbiți de o măsură mult mai dură decat ce am zis eu inainte. Deci eu nu știu de astfel de tendințe la noi, să ajungem la acest nivel de măsuri, dar purtarea măştii și respectarea regulilor de sănătate publică cand intri intr-un magazin sau un spațiu inchis, acestea vor rămane. Reporter: Mulțumesc! Raed Arafat: Mulțumesc! 2021-07-28 18:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-28-06-35-30big_dscf5095.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 27.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1627387584Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim pentru prezența la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19. Pentru inceput, aș vrea să menționez și să readuc aminte faptul că, pe data de 23 iulie, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat extinderea indicației de administrare a vaccinului Spikevax, vaccinul de la compania Moderna, pentru grupa de varstă 12-17 ani. Ca atare, din data de 2 august, in Romania se va putea vaccina cu vaccinul de la compania Moderna pentru această grupă de varstă. In aceste zile, se optimizează platforma națională de programare care să permită, incepand cu 1 august, programarea celor care doresc să se vaccineze cu vaccinul de la compania Moderna. Procedurile și modalitățile de vaccinare sunt similare cu cele ale populației de peste 18 ani. Practic, schema de vaccinare este nemodificată - constă in două doze administrate la interval de 28 de zile - schema și modalitatea de prezentare a minorilor fiind similară cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, in sensul in care este obligatoriu ca minorii să primească consimțămantul informat de la rudele de gradul unu, de la aparținători, de la părinți sau tutorele legal, respectiv este importantă insoțirea minorilor la centrele de vaccinare de către reprezentantul legal. Vaccinarea se va face in aceleași centre de vaccinare in care avem vaccin de la compania Moderna, inclusiv in cabinetele de medicină de familie unde este distribuit acest tip de vaccin. Al doilea lucru pe care voiam să-l discutăm este legat de situația cazurilor confirmate cu tulpina Delta la nivel național. Pană pe data de 25 iulie 2021, practic săptămana 29, au fost confirmate 127 de cazuri de infecție cu variantă virală Delta, practic cu 26 de cazuri mai mult decat in săptămana precedentă. Evoluția săptămanală a proporției cazurilor confirmate cu variantă Delta din numărul total al cazurilor identificate cu variante virale de ingrijorare are un trend crescător, de la o valoare de 1,5% in săptămana 21, la peste 6,8% in săptămana 29. Deci ceea ce am observat este o creștere de circa cinci ori a numărului de cazuri confirmate cu variantă virală Delta in ultimele opt săptămani. Mai mult decat atat, din procentul secvențierilor efectuate in ultima săptămană, 56%, deci mai mult de jumătate dintre ele, au avut ca rezultat variantă virală Delta, comparativ cu săptămana precedentă, săptămana 28, in care, din totalul secvențierilor efectuate, doar 33% au avut ca rezultat varianta Delta. Mesajul este unul cat se poate de clar, acela că, in momentul de față, există un trend crescător al cazurilor generate de variantă virală Delta care, după cum știm, este mult mai contagioasă, se răspandește mult mai ușor in randul populației nevaccinate și care poate să asocieze un risc mai mare de spitalizare, estimat la 2,5 ori față de infecția cu variantele anterioare, mai ales dacă vorbim de populație, repet, nevaccinată, populație vulnerabilă, populație varstnică, care pot avea un risc crescut de evoluție către forme severe de boală, care necesită spitalizare. 50% din aceste cazuri confirmate cu variantă Delta se află in 28 de focare, din care sunt 22 de focare familiale și şase focare de colectivitate din opt judeţe: Argeș, Bacău, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași, Teleorman și municipiul București. Insă, 42 de cazuri, adică 33%, nu au nicio legătură epidemiologică menționată, ceea ce ridică o probabilitate foarte mare ca aceste cazuri să fie dobandite prin transmitere comunitară pe teritoriul țării noastre. Practic, la acest moment, avem 15 județe in care au fost identificate cazuri de infecție cu variantă virală Delta, cele mai multe fiind in municipiul București - 31 de cazuri, urmat de județul Argeș - 23 de cazuri, Ilfov - 19 cazuri și Bacău - 17 cazuri. S-au inregistrat și cinci decese cauzate de infecția cu varianta virală Delta, ultimul la un bărbat de 56 de ani din județul Olt, cu condiții medicale preexistente. Toate cele cinci cazuri de deces, din păcate, erau persoane nevaccinate. Din cele 127 de cazuri confirmate ca fiind infectate cu variantă virală Delta, 15 sunt la persoane vaccinate, practic, un procent de 12% din cazuri și doar 13 persoane aveau schema de vaccinare completă. Deci in continuare putem spune că procentul celor care dezvoltă infecție SARS-CoV-2 și care au fost vaccinate este foarte mic, la momentul actual. Al treilea lucru pe care aș vrea să il prezint este legat de trendul evolutiv al situației epidemiologice in Romania, care este, sigur, important din punct de vedere al importanței și beneficiilor vaccinării. In ceea ce privește situația la nivel european, in săptămana 29, practic, media cazurilor a ajuns la două treimi din varful valului precedent, ceea ce reprezintă un semnal important, mai ales că suntem la debutul valului 4, in care varianta Delta este cat se poate de clar că a devenit dominantă la nivel european, este regăsită in peste 60% din cazurile de secvențiere din cele 19 țări care raportează in mod constant datele la Centrul European de Control al Bolilor din Europa. Mai mult decat atat, se observă și o creștere cu 10% a cazurilor de internare in secția de terapie intensivă și o creștere ușoară, cu circa 3,5%, a deceselor. In ceea ce privește situația din Romania, rata de incidență cumulată a cazurilor pe ultima săptămană, in săptămana 29, a crescut cu aproape sută la sută față de săptămana anterioară, iar, dacă ne uităm la rata bazală de reproducere a cazurilor, este aproape de 1,2, acel factor R0, și avem, de asemenea, o tendință de creștere a procentului de teste pozitive, fiind in jur de 0,6 -0,7 %. Ori toți acești indicatori ne arată că in momentul acesta suntem pe o pantă ascendentă a numărului de cazuri. Vedem că astăzi au fost raportate 175 de cazuri şi m-am uitat, există și un număr important al persoanelor din grupa de varstă de peste 60 de ani care sunt confirmate cu infecție, ori aici aş atrage, incă o dată și aş sublinia importanța vaccinării celor de peste 60- 65 de ani care sunt vulnerabili și care au un risc crescut de a dezvolta forme severe și a celor care se află in evidență cu afecțiuni cronice. De asemenea, există discuții in momentul de față, legat de administrarea rapelului sau cum este cunoscut ca cea de-a treia doză, deși in mod corect vorbim de rapel și nu de doza trei, la persoanele care fie au un risc crescut de expunere - și aici vorbim de pildă de categoria personalului medical și personalul social, și persoanele care se află in evidență cu boli cronice, respectiv persoanele cu varsta de peste 65 de ani. Este foarte probabil ca din luna septembrie să avem această decizie de a administrat doza trei sau rapelul. Practic, ar veni la 8 luni de la debutul campaniei de vaccinare. In primul rand, pentru personalul medical care, repet, se află la risc crescut de expunere față de această infecție și continuand cu pacienții vulnerabili, cei peste 65 de ani și cei aflați in evidență cu boli cronice. Este foarte probabil să luăm in considerare istoricul de trecere prin boală. Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală și a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicație de a face rapelul cu cea de a treia doză de vaccin, avand in vedere că trecerea prin boală este un element important de activare a răspunsului imun. Şi, de asemenea, ca parte de comunicare, există o aplicație dezvoltată de Organizația Mondială a Sănătății, Chatbot, care va fi preluat, in momentul de față este pe site-ul Colegiului Medicilor din Romania și care va fi integrată și pe site-ul ro.vaccinare, pe platforma națională de vaccinare, care este tradusă in limba romană, poate să fie descărcată de pe aplicația Google Play și App Store și care permite răspunsuri la cele mai importante intrebări pe care oamenii le au vizavi de tema vaccinării impotriva COVID-19. Trecind mai departe la progresul campanie de vaccinare, pană la acest moment s-au demarat activități de vaccinare in cadrul programului Orașul vaccinează satul in 2.690 de comune din cele 2.862 de comune din Romania, ceea ce inseamnă un procent de 93% al comunelor din Romania care au avut și au activități de vaccinare. Din acestea, in 47% s-au finalizat acțiunile de vaccinare, practic s-a făcut și doza I și rapel, insă urmează, in urma discuțiilor pe care le-am avut cu colegii din Direcțiile de Sănătate Publică, practic se vor relua aceste activități, sunt deja județe care au trecut prin toate comunele și au finalizat procesul de vaccinare și acum reiau activitățile și procesul de vaccinare. In cadrul acestui program au fost vaccinate peste 273.000 de persoane cu schemă completă de vaccinare, practic mai mult cu 12.000 de persoane față de săptămana precedentă. In ceea ce privește evaluarea continuă pe care o facem a eficienței centrelor de vaccinare și a măsurilor pe care le propunem tocmai pentru a menține, repet, un echilibru intre costurile care sunt necesare pentru menținerea in activitate a acestor centre și randamentul acestora, pot să vă spun că la acest moment aproximativ 20% din centrele de vaccinare care au funcționat la capacitate maximă la nivel național au activitate temporar suspendată, ceea ce inseamnă circa 183 de centre. De asemenea, din cele 657 de centre care sunt active in momentul de față, circa 61% au programul redus, insemnand că au program de patru ore, de șase ore sau de opt ore, iar alte 385 de fluxuri din aceste centre active au fost sistate temporar. Ca atare, sigur că ne preocupă eficiența centrelor de vaccinare și menținerea unui echilibru onest intre costurile legate de menținerea, repet, a activității acestor centre și eficiența pe care o au, parte din personalul vaccinator fiind angrenat in activități de vaccinare cu echipe mobile. In ceea ce privește vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, in momentul acesta peste un sfert din medicii de familie de la nivel național care au contract incheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, adică 2.621 de medici de familie, inregistrează activități de vaccinare in cabinetele proprii. Au fost vaccinați pană astăzi 277.120 de persoane, majoritatea - 54,38% - fiind din mediul rural. Sunt mai multe județe care au peste 11 mii de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie, cele mai multe fiind in Timiș, cu peste 15 mii de persoane vaccinate, urmat de județul Argeș, municipiul București, Prahova, Mureș, Iaşi, Dambovița, Dolj. Sunt județe, repet, cu peste 11 mii de persoane vaccinate la nivelul cabinetelor de medicină de familie. Insă aș vrea să menționez faptul că, dacă numărul medicilor de familie care vaccinează rămane constant, la un moment dat activitatea și ritmul de vaccinare in cabinete evident că va scădea progresiv, pe măsură ce se va epuiza lista de... sau persoanele doritoare din lista proprie. Sigur că există posibilitatea să se vaccineze oricine dorește in acele cabinete, insă ideal pentru noi ar fi ca un număr mai mare din colegii noștri din rețeaua de medicină de familie să participe la acest proces de vaccinare, tocmai pentru a crește accesul persoanelor din lista proprie la vaccinare. In ceea ce privește vaccinarea pacienților internați in unitățile medicale, 146 de spitale publice inregistrează activități de vaccinare și au fost peste 5.217 pacienți deja vaccinați și 26 de spitale private, in care au fost vaccinați peste 1.050 de pacienți. Evaluarea acoperirii vaccinale: la nivel național, din populația eligibilă rezidentă in Romania, conform Institutului Național de Statistică, vorbim de un număr de referință de 19,3 milioane de persoane. Dacă ne uităm la populația eligibilă peste 12 ani, rata de acoperire vaccinală este de circa 30%. In ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivelul municipiului București și județelor din țară, din populația eligibilă peste 12 ani sunt 10 județe, inclusiv municipiul București, care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 26 de județe care au o rată de acoperire intre 20 și 30% și au mai rămas şase județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 17 și 20%. Insă, municipiul București este la aproape 48% rată de acoperire vaccinală, județul Cluj la aproape 44% rată de acoperire vaccinală, Sibiu, Timiș, Brașov, Constanța, Alba, Ilfov, Mureș, Sălaj sunt intre 30 și 35% rată de acoperire vaccinală. Centrele de vaccinare active la nivel național in acest moment sunt, așa cum am menționat, 657 de centre pe cele patru tipuri de vaccinuri, cumuland 959 de fluxuri active. Centre active cu vaccin de la compania BioNTech/Pfizer sunt 465, centre active care primesc vaccin de la compania Moderna sunt 87, in perspectiva in care, repet, din 2 august, vom putea vaccina la nivel național și persoanele cu varsta cuprinsă intre 12 și 17 ani și cred că este important, pentru că cel puțin estimăm că persoanele care au fost vaccinate - și aici mă refer la adulți, cu schema de vaccinare de la compania Moderna - foarte probabil vor opta și pentru minori să folosească același tip de vaccin, tocmai de aceea este important să avem un acces cat mai simplu la vaccinare și pentru acest tip de vaccin. Centrele active cu vaccinul de la compania AstraZeneca sunt 34, cu 49 de fluxuri, și avem 71 de centre de vaccinare pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson cu 83 de fluxuri. Aici, sigur că am observat in ultima perioadă mai mult de 50% din persoanele care se vaccinează in fiecare zi cu doza unu, practic persoanele noi, optează pentru vaccin monodoză, pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Bilanțul vaccinărilor: pană pe data de 26 iulie au fost vaccinate la nivel național peste 4,95 de milioane de persoane cu cel puțin o doză, peste 95% fiind persoane vaccinate cu schemă completă. In ceea ce privește acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, rata cea mai ridicată de vaccinare este la grupa de varstă 60-69 de ani, de circa 38%, peste 38%, urmat de grupa de varstă 50-59 de ani, de aproape 36%, grupa de varstă 70-79 de ani, 35,4% și avem grupa de varstă peste 80 de ani, de circa 19%. La copiii cu varsta cuprinsă intre 12-15 ani sunt peste 26.191 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 3,12%, iar persoanele cu varsta intre 16-19 ani sunt peste 139.000 vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă circa 17% procent de acoperire vaccinală. Profilul de reacții adverse la nivelul național - au fost raportate in total 16.776 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 1,79 la o mie de doze administrate, practic, in ultima săptămană fiind raportate 47 de reacții adverse, varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse fiind de 34 de ani și nu a fost reacții adverse raportate ca fiind servere, majoritatea fiind reacții adverse locale, la locul de administrare și reacții generale. Eu cam atat am vrut să spun. Domnul secretar de stat, Andrei Baciu, vă rog. Andrei Baciu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Cateva chestiuni, pentru inceput, legate de certificatul digital european pentru COVID-19. Pană pe data de 27 iulie au fost generate 1.323.258 de certificate digitale, 96% dintre acestea fiind certificate care vizează vaccinarea. Cu privire la vaccinarea desfăşurată in cadrul operatorilor economici privați, pană la acest moment au incheiat activitatea de imunizare a angajaților un număr de 587 de companii din 38 de județe, dintre care 93 de operatori din domeniul HoReCa, din 21 de județe. Vorbim de 231 de echipe care au efectuat această activitate și au reușit să vaccineze 72.990 de persoane pană in acest moment, dintre care 3.674 de persoane din domeniul HoReCa. In momentul de faţă sunt alte 68 de companii care au această activitate de vaccinare in desfășurare. Pentru județele care sunt fruntașe la această activitate, vorbim de Brașov, Alba și Bihor, ca și săptămana trecută, iar Clujul și Sibiul au reușit să vaccineze printre cele mai multe persoane, respectiv 7.745 pentru județul Cluj. In ideea de a merge cat mai aproape de oameni cu vaccinarea, au fost desfășurate foarte multe activități, iar dintre acestea, fie că vorbim de pieţe, de targuri, de parcări ale supermarketurilor, cu toate aceste activități, pană in acest moment, au fost vaccinate 59.093 de persoane, la drive-thru-ul din Galați fiind de departe cele mai multe vaccinate intr-o astfel de activitate, vorbim de 20.845 de persoane. Cu privire la misiunile de transport de la inceputul campaniei de vaccinare, pană la acest moment au fost efectuate 13.850 de misiuni de transport la nivel național in care au fost angrenate 30.600 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliția de Frontieră și IGSU și 12.186 de persoane din cadrul MApN cu peste 4.300 de mijloacele tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care le avem in acest moment: Romania a recepționat pană la data de 26 iulie 17.662 029 de doze de vaccin, iar in acest moment avem un stoc de 6.048 043 de doze. Dintre acestea, cele mai multe sunt produse de compania BionTech Pfizer - 11.595.129. Compania Moderna 1.705.200. Pentru cele produse de AstraZeneca, am recepționat 3.374.000, iar pentru cele produse de Johnson and Johnson am recepționat 987.800 de doze. Pentru perioada următoare o să avem un... estimat pentru luna iulie de 1. 177.000 de doze de vaccin pe care le vom primi, dar trebuie să ținem cont că avem suspendate livrările pentru o parte din vaccinuri, tocmai pentru a avea un management cat mai eficient al stocurilor, iar pentru luna august avem confirmate pană in acest moment o livrare de la Moderna de 868.800 de doze. De fapt sunt 217 mii de doze care vor fi livrate săptămanal, iar pentru celelalte vaccinuri produse de celelalte companii, așteptăm confirmările, ca urmare și a suspendării livrărilor pentru luna iunie și o parte din luna iulie. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc foarte mult! Domnule președinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Vă propun să trecem la partea de intrebări. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne spuneți, domnule doctor, dacă considerați că oamenii nu se mai vaccinează in Romania din lipsă de informații sau pentru că vor să fie impulsionați cu anumite stimulentele despre care guvernul vorbește in acest moment? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că sunt mulți factori care pot să explice de ce in Romania in general rata de vaccinare este scăzută, nu doar pentru programul COVID-19, ci pentru celelalte programe de vaccinare. Cred că in primul rand ține de conștientizarea impactului pe care aceste boli contagioase, aceste boli transmisibile le au la nivel populațional, ține de educația in ceea ce privește conceptul de prevenire a bolilor și protejarea sănătății proprii și a colectivității din care facem parte. Este cat se poate de evident faptul că avem in momentul de față populație ezitantă, cei care nu au suficientă determinare incat să ia această hotărare, poate nu au incă suficiente răspunsuri și aici revin de la ce spuneați dumneavoastră la partea de informare, deci avem oameni care au nevoie de mai multe răspunsuri și cred că pe partea de informare mai avem multe lucruri de făcut. Şi aici iarăși aș face un apel la corpul medical, la colegii din rețeaua de medicină de familie, care sunt prima linie la interfața cu pacienții și care pot - și acest lucru l-au făcut și pană acum și le mulțumesc pentru acest efort, insă avem nevoie de a continua toate aceste activități de informare și de a transmite cat de importantă este vaccinarea, ce beneficii ne aduce, și personal, și la nivelul colectivității și comunității din care facem parte. Probabil că există un segment populațional pentru care și partea de motivare altfel decat informarea medicală este importantă. Sunt mai multe soluții care sunt propuse la nivel european, mai ales acolo unde se observă o incetinire a ritmului de vaccinare, prima este de a motiva intr-un fel sau altul acest concept de incentivare a persoanelor care se vaccinează și al doilea concept care este evaluat, dar care este, se pare, ca impact mai redus decat..., adică nu se așteaptă să aducă beneficii suplimentare, este partea de restricții aplicate persoanelor care au un risc să fie infectate sau să răspandească infecția, un risc mai mare, cum sunt persoanele nevaccinate. Deci cam acesta este conceptul. Nu cred că este o singură soluție care va rezolva in momentul de față reticența la vaccinare. Cred că este nevoie de o abordare integrată, pentru că, așa cum am mai spus și repet, problema pandemiei nu este a unei instituții sau a unui guvern sau a sistemului medical, este o problemă a intregii societăți și cred că fiecare dintre noi putem să respectăm regulile și măsurile de prevenție și să contribuim atat cat este obiectul de activitate pe care noi il desfășurăm la controlul acestei pandemii. Reporter: Care este cel mai pesimist scenariu la care ne putem gandi, in condițiile in care vom rămane cu o rată de vaccinare puțin peste 30% in toamnă? Valeriu Gheorghiţă: Creșterea numărului de cazuri. Asta in momentul de față este o certitudine, că vom avea o creștere a numărului de cazuri, insă fac apel la oameni să ințeleagă beneficiile vaccinării și să ințelegem că doar prin vaccinare putem să ținem sub control această pandemie. Chiar dacă ne uităm la țările care au avut o rată foarte mare de vaccinare și unde s-a inregistrat o creștere a numărului de cazuri, ne uităm că numărul celor care s-au internat și numărul de decese a fost foarte mic, practic aceste două curbe au fost deconectate: creșterea numărului de cazuri nu s-a insoțit de creșterea deceselor și creșterea internărilor și chiar situația din Marea Britanie este una care se imbunătățește in momentul de față, pentru că procentul celor care sunt nevaccinați este mic și atunci virusul se răspandește foarte, foarte incet, intr-o populație care este mai puțin receptivă la această infecție. Deci categoric, pe fondul unei rate de vaccinare insuficiente, avem un risc de creștere importantă a numărului de cazuri. Important este să ne vaccinăm in perioada următoare, repet, incă mai avem timp să ținem lucrurile sub control și să nu ajungem intr-o situație in care să avem o creștere exponențială, dar acest lucru ține de noi, ține de fiecare dintre noi. In mod deosebit cei vulnerabili trebuie să se vaccineze cat mai repede in perioada următoare și aici mă refer la cei peste 60-65 de ani, cei care sunt in evidență cu afecțiuni cronice. Reporter: Aș vrea să vă intreb despre vaccinarea cu cea de-a treia doză. Cate persoane din cele vaccinate pană acum se incadrează in categoriile pe care le-ați enumerate mai devreme și dacă va exista o prioritizare, presupun că e vorba de foarte mulți oameni. Valeriu Gheorghiță: Aici aș vrea să menționez, in primul rand așteptăm autorizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului a acestei scheme de vaccinare. Ne interesează in mod deosebit datele de siguranță și datele de imunogenitate și cel puțin care sunt datele la acest moment, probabil că vom incepe cu personalul medical in paralel cu populația vulnerabilă, nu mai trebuie să așteptăm, avand in vedere că in momentul de față numărul de doze este suficient, nu mai trebuie să facem acest decalaj intre etape, așa cum am făcut la debutul campaniei de vaccinare, pentru că acea etapizare a fost practic impusă de numărul limitat de doze. Ori, in acest moment putem să demarăm practic și cu personalul medical, paralel cu persoanele vulnerabile, sigur, printr-un sistem de programare, de planificare, incat să avem acest interval probabil minim de opt luni intre schema inițială și rapel. Reporter: Există vreo estimare legată de cate persoane din cele aproximativ patru milioane vaccinate pană acum s-ar incadra in aceste categorii? Valeriu Gheorghiţă: Probabil că două treimi din ele sunt persoane eligibile, insă, insă prioritatea noastră rămane creșterea numărului persoanelor care se vaccinează cu prima schemă, cu schema inițială. Este cel mai important lucru care ține sub control răspandirea virusului și care poate să limiteze creșterea numărului de cazuri. Vaccinarea sau administrarea unui rapel, după o perioadă de cateva luni de la prima schemă, crește nivelul de protecție individuală al persoanei respective. Sigur că acest lucru se reflectă indirect şi asupra transmiterii in cazul in care scade riscul ca acea persoană să se infecteze, dar cel mai important este să creștem numărul de persoane care se vaccinează cu schema inițială și foarte important, repet, este să creștem numărul celor din categoriile de risc care se vaccinează. Reporter: Aţi spus şi dvs, in ultimele zile a crescut foarte mult cererea pentru vaccinul Johnson and Johnson. Dacă aţi putea să imi spuneți, vă rog, pentru fiecare tip de vaccin in parte in ce proporție ne protejează de deces și formele severe de imbolnăvire cu tulpina Delta. Valeriu Gheorghiţă: In acest moment avem date cat se poate de clare pentru schema de vaccinare de la compania AstraZeneca, de la compania BioNTech/Pfizer şi avem şi pentru Moderna. Vorbim de un nivel de eficienţă in ceea ce privește protecția față de boala asimptomatică de circa 80% cu schema de vaccinare completă, schema incompletă de vaccinare, constand doar in administrarea unei singure doze, aduce o eficiență de doar 35% pentru prevenirea bolii simptomatice, iar in ceea ce privește rata de spitalizare, prevenția spitalizărilor, eficiența se ridică la peste 90%, intre 92-96% in funcție de tipul de vaccin pe care il folosim. Oricum, o protecție de peste 90% este ideală, dacă ne uităm la prevenirea spitalizărilor și deceselor, iar aceste date sunt date din viața de zi cu zi, sunt date care sunt publice, pot fi vizualizate in ceea ce privește situația din Marea Britanie. Pentru Johnson and Johnson este estimată o protecție tot in jur de 70-80%, insă aici datele urmează să se cumuleze avand in vedere că incă nu există un număr foarte mare de persoane vaccinate cu acest tip de vaccin, dar cu siguranță vor apărea in perioada următoare. Insă ceea ce s-a observat că nu crește, nu a crescut semnificativ numărul de persoane care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 in randul celor care s-au vaccinat cu vaccinul de la Johnson and Johnson. Reporter: CNSU a decis aseară noi măsuri de relaxare, care să se aplice de la 1 august și aș vrea să imi spuneți cum credeți că vor influenţa aceste măsuri de relaxare campania de vaccinare, avand in vedere că unele ii vizează pe cei nevaccinaţi. Aceştia, inţeleg, nu ar urma să poată intra in cluburi sau in alte locuri, spații inchise. Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că important este ca orice măsură care se ia, să ințelegem că se ia in beneficiul sănătății publice și, practic, participarea la evenimente cu un număr mare de persoane trebuie să aibă un principiu științific la bază, acesta fiind acela că cei care participă să aibă un risc foarte mic să fie pozitivi, să fie infectați in momentul in care participă, tocmai pentru a nu genera focare de imbolnăvire. Cu atat mai mult cu cat cei vaccinați, chiar dacă ipotetic ar intra in contact cu cineva pozitiv, riscul să se infecteze este mic, este semnificativ mai mic comparativ cu al unor persoane care ar fi doar testate negativ și care nu au fost vaccinate sau nu au istoric de trecere prin boală. Ele chiar dacă sunt negative sunt persoane receptive, adică persoane care se pot infecta și, mai departe, care pot răspandi infecția. Reporter: Deci vă așteptați să crească numărul tinerilor, de exemplu, care să vină să se vaccineze tocmai ca să poată participa la astfel de activităţi sau, din contră.... Valeriu Gheorghiţă: Nu. In primul rand aş vrea să transmit un mesaj și cred că sunt in asentimentul colegilor mei - faptul că aceste măsuri nu sunt menite să ii pedepsească pe cei nevaccinați. Ele au ca obiectiv, repet, protejarea sănătății publice și protejarea sănătății oamenilor. Sigur că decizia, dacă doresc sau nu să se vaccineze, este voluntară, este a lor. Nu trebuie privit acest lucru ca o condiționare, nu. Este reglementarea unor activități care asigură condiții cat mai sigure, dacă vreți, pentru cei care participă la un eveniment de acest tip. La aceste tipuri de evenimente este puțin probabil ca oamenii să respecte măsurile de prevenție, cele nefarmaceutice, distanțare fizică și așa mai departe, mască. Reporter: Deci vă așteptați la o creștere a numărului de vaccinaţi? Valeriu Gheorghiţă: Mi-e foarte greu să evaluez impactul la numărul celor care se vor vaccina din grupa de varstă tanără. Plecand de la ideea că aceste măsuri sunt luate, repet, pentru a proteja sănătatea oamenilor și nu neapărat in mod direct, pentru a stimula vaccinarea, repet, aceste lucruri, probabil că pentru o anumită categorie de persoane, vor reprezenta un motiv in plus să se vaccineze, dar obiectivul este, repet, acela de a proteja sănătatea publică. Reporter: Şi dacă mai permiteți o precizare sau o lămurire, doza a treia ar urma să fie permisă pentru persoanele vulnerabile și din mediul sanitar sau e de așteptat apoi, după ce trece această etapă inițială şi celelalte persoane să poată face doza a treia, să li se recomande acest lucru? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, este puţin probabil, dar sigur este important să evaluăm in permanență care va fi eficiența odată cu trecerea timpului, adică durata protecției. Este prematur să spunem in acest moment, dar este clar că persoanele vulnerabile sunt cele mai expuse sau cei care prin natura profesiei au un risc mare de expunere la infecție, este important să fie cat mai bine protejate. Reporter: Am două intrebări pentru dumneavoastră. Prima intrebare vine de la Vocea Cetățeanului. Dacă pandemia va dura pană cand se vor termina literele și cifrele alfabetului, după care sunt denumite valurile sau formele de evoluție a COVID-19? Valeriu Gheorghiţă: Pandemia va dura atata timp cat există transmitere comunitară accelerată susținută la nivel mondial. Faptul că se generează anumite variante virale mutante, acest lucru, repet, reprezintă un proces natural al oricărui tip de virus. Unele au un risc mai mare să acumuleze mutația, altele au un risc mai mic. Insă, in condițiile in care numărul persoanelor infectate in fiecare zi este foarte crescut și sunt incă foarte multe țări in curs de dezvoltare care nu au avut un acces suficient de crescut la vaccinuri și care au o rată mică de circa 1 - 1,1% de acoperire vaccinală, evident că există in continuare riscul de generare a noi variante virale. Nu are nicio legătură acest lucru cu durata pandemiei. Cred că in perioada următoare rata de acoperire vaccinală la nivel global va crește. Deja există un demers susținut de a dona din ce in ce mai multe vaccinuri către statele terțe, atat de la nivel european, cat și de la nivelul Statelor Unite, lucru care va crește accesul populației la vaccinare. Cred că acest decalaj va fi recuperat in perioada lunilor următoare și noi sperăm un control mult mai bun al răspandirii virusului la nivel populațional. Reporter: A doua intrebare. La nivel de ţară, intarzierile din activitatea de vaccinare reproșată de comisarul european pentru sănătate privesc provocarea campaniei din mediul rural, unde aveţi grupele de varstă 60 -65 de ani, mai ales că Romania are cea mai mare pondere dintre statele Uniunii Europene cu populația care locuiește in zona rurală. Cum veți soluționa aceste deficiențe din campanie? Valeriu Gheorghiţă: Acest lucru poate să fie un avantaj și in același timp un dezavantaj, adică faptul că avem circa 50% in rural din punct de vedere al riscului de expunere la boală și din punct de vedere al riscului de răspandire a infecției, aici teoretic stăm mai bine, pentru că probabilitatea de răspandire in rural este mai redusă, acolo sigur că vorbim de riscul individual, fiind persoane varstnice, persoane in evidență cu boli cronice și cu acces mai dificil la serviciile medicale riscul individual de boală va crește și de evoluție nefavorabilă, dar in același timp este un dezavantaj pentru că acest lucru se asociază cu o reticență mai crescută la vaccinare, ca urmare a temerilor pe care oamenii le au față de reacțiile adverse și ca urmare a accesului mai dificil, chiar și la informații validate științific, pentru că probabilitatea ca o persoană din mediul rural, mai ales după o anumită varstă, să intre pe platforma națională de vaccinare sau pe pagina de Facebook să afle aceste informații este mai mică și atunci este nevoie ca informarea in rural, cel puțin pentru anumite segmente populaționale, să se facă din poartă in poartă. Cum? Cu ajutorul colegilor din rețeaua de medicină de familie, asistență medicală și toți cei care s-au oferit voluntari, Crucea Roșie și alte organizații nonguvernamentale, care sprijină acest demers de informare. Informarea nu va fi niciodată suficientă sau nu vom putea spune niciodată că am informat oamenii suficient, pentru că, din perspectiva meseriei de medic, vă pot spune că oamenii intotdeauna vor avea intrebări vizavi de orice demers medical, cu atat mai mult vizavi de vaccinare. Reporter: Despre a treia doză. Se face tot așa cu rapel, nu?, şi este bine să se facă cu același vaccin sau se poate schimba? Valeriu Gheorghiţă: Aici aș vrea să ințelegem puțin terminologia. A treia doză inseamnă că am face o schemă de vaccinare. Prima schemă zero, o lună, două luni cu trei doze, cum se intamplă in Franța; la pacienții imunodeprimați sau transplantați se fac trei doze: la doza inițială, la o lună și la două luni. Ceea ce vorbim noi in momentul de față este rapel. Faptul că in spațiul public este confundat rapelul cu doza a doua este altceva. Dar altfel, rapelul inseamnă o doză de vaccin care se administrează la un interval de timp după completarea schemei de vaccinare inițială. Deci practic acum vorbim de administrarea rapelului și se face, sigur, respectand aceleași criterii ca și pană la acest moment. Vom stabili in funcţie de datele științifice și de recomandările Agenției Europene a Medicamentului și Organizației Mondiale a Sănătății care va fi abordarea, intr-adevăr, la pacienții care, de pildă, au făcut o singură doză cu vaccinul de la Johnson and Johnson sau care au făcut prima schemă de vaccinare cu vaccinul de la compania AstraZeneca, adică cu vaccinul bazat pe vectori virali, dacă se menține același tip de vaccin sau se recomandă administrarea unui vaccin pe bază de ARN mesager. Este prematur la acest moment să putem emite o recomandare in acest sens, pentru că nu avem suficiente date științifice de siguranță și de imunogenitate. Reporter: Mai pe limbajul nostru, se face o singură injecție, da? Valeriu Gheorghiţă: Se face o singură injecție, asta inseamnă, adică un booster pentru a reactiva răspunsul imun şi pentru a asigura o durată de protecție pe mai departe. Reporter: Tot pentru doza 3, domnule doctor, există posibilitatea, spuneați dumneavoastră, că este prematur, dar există totuși posibilitatea ca persoanele sub 65 de ani să ceară la cerere, să facă la cerere doza 3 sau persoanele sub 65 de ani care suferă de boli cronice? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță, toate persoanele, indiferent de grupa varstă din care fac parte, care se află in evidență cu boli cronice, vor fi teoretic eligibile atunci cand vom decide și dacă vom decide acest lucru, iar in ceea ce privește grupa de varstă, aici, iarăși, va fi foarte important să evaluăm datele științifice, să vedem dacă există o diferență pe grupe de varstă in ceea ce privește scăderea nivelului de protecție, scăderea nivelului anticorpilor neutralizanți. Deci de-asta vă spun că decizia va fi fundamentată științific și vom include acele categorii care au cea mai mare nevoie de acest rapel. Nu vrem să facem rapelul doar de dragul de a face o doză in plus, ci, intr-adevăr, să fie in beneficiul persoanelor vaccinate, așa cum am luat toate deciziile pană la acest moment. Reporter: Și mai am o intrebare. Cu ce aţi inaintat concret in ceea ce privește pachetele de beneficii, stimulentele oferite populației, astfel incat să ii incurajăm, să ii motivăm pe oameni să se vaccineze. Ştiu că se vorbea de tombole, tichete, dar concret ce s-a intamplat? Valeriu Gheorghiţă: CNCAV nu are in sfera de activitate astfel de acte normative. Sigur că am discutat cu doamna ministru legat de aceste propuneri, dar incă sunt dezbateri care sunt analizate la nivelul coaliției, din cate am ințeles, şi la nivelul Guvernului. Deci nu am să vă dau informații suplimentare față de cele pe care le știți și dumneavoastră, și eu. Reporter: Bună ziua! Cum vă explicați faptul că Guvernul și implicit autoritățile au ratat toate obiectivele campaniei de vaccinare și ce măsuri credeți că ar putea fi luate, astfel incat să schimbe in continuare procesul de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să vă spun obiectivele. In primul rand, obiectivul CNCAV a fost acela de a crește accesul persoanelor la vaccinare intr-un mediu cat se poate de sigur și intr-un mediu favorabil pentru procesul de vaccinare. In momentul acesta, cred că orice persoană care dorește să se vaccineze se poate vaccina. Deci, din acest punct de vedere, consider că este un obiectiv implinit. De asemenea, dacă ne uităm pe anumite segmente de risc - și aici vorbim de categoria de personal medical social - avem o rată de peste 80% de vaccinare. Dacă ne uităm la persoanele care sunt rezidente in centrele de ingrijire pe termen lung, in cămine, avem peste 70% acoperire vaccinală. Dacă ne uităm la persoanele dializate in centrele de dializă, iarăși avem peste 70% rată de acoperire vaccinală. Faptul că media națională este de circa 30% din populația eligibilă, sigur că este sub ceea ce noi am estimat inițial, insă aceasta este intenția de vaccinare a oamenilor la acest moment. Cred că problema care se pune este dacă ar fi fost foarte mulți oameni care doresc se vaccineze și nu ar fi avut acces, atunci era intr-adevăr o problemă. In ceea ce privește dorința de vaccinare, sigur că aici este important să continuăm printr-un, așa cum am spus, efort susținut al tuturor autorităților, inclusiv al mass-media, in ceea ce privește informarea privind beneficiile și importanța vaccinării. Pentru că, dacă tot timpul in spațiul public vor fi oameni, reprezentanți care vor prezenta in mod corect și onest beneficiile vaccinării, dar in același timp vor fi și alte persoane, reprezentanți care vor milita impotriva vaccinării, prezentand incorect informațiile sau incomplet, atunci sigur că oamenii de acasă nu vor ști ce să creadă, deci acest lucru va alimenta neincrederea. Tocmai de aceea cred că este importantă solidaritatea in ceea ce privește mesajul, pentru că este cat se poate de evident că singura soluție prin care noi putem să controlăm pandemia, creșterea numărului de cazuri, evitarea deceselor, evitarea internărilor este vaccinarea. Nu avem o altă soluție. Mi-aș fi dorit să existe o altă soluție, dar nu avem o altă soluție. Reporter: Voiam să vă mai intreb și despre cazurile confirmate cu varianta Delta. In acest moment această variantă este predominantă in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Este greu de spus dacă este predominantă, foarte probabil că nu este dominantă, dominantă inseamnă să ai o prevalență de peste 50% din toate cazurile secvențiate, dar ce pot să spun este că foarte probabil in perioada următoare va deveni dominantă, așa cum s-a intamplat deja in majoritatea țărilor europene. Este un semnal important faptul că, din totalul probelor secvențiate din ultima săptămană, 56% au fost cu variantă Delta, spre deosebire de săptămana trecută in care procentul a fost de 33%. De asemenea, este clar că in ultimele opt săptămani avem o creștere de circa cinci ori a cazurilor care sunt generate de varianta Delta, din totalul variantelor virale de ingrijorare. Deci acest lucru, da, ne arată o tendință de creștere și foarte probabil că in perioada următoarelor săptămani va deveni dominantă. Reporter: Voiam să vă mai intreb şi dacă vi se pare că numărul cazurilor de COVID-19 de la noi, confirmate in acest moment reflectă realitatea, avand in vedere că la noi nu prea se mai fac teste? Valeriu Gheorghiţă: Se fac teste, se face un număr important de teste, ceea ce reprezintă, dacă vreți, cel mai bun indicator că da, in momentul de față, este o imagine reală a situației epidemiologice este rata de pozitivare a cazurilor și anume care este in jur de 0,6% cel puțin astăzi - 0,57, dacă nu mă inșel. Dacă am fi avut un procent mai mare de cazuri pozitive, atunci sigur că ne-am fi putut intreba dacă un număr mai mare de teste ar identifica un număr mai mare de persoane. Evident că așa se va intampla, insă procentul de pozitivare este foarte important și reflectă dacă avem sau nu un număr corect de teste efectuate. Cred că ceea ce este important e să creștem capacitatea de secvenţiere in perioada următoare, tocmai pentru a ști care este dominanța acestor variante virale de ingrijorare. Reporter: Şi ultima mea intrebare, dacă imi permiteți, legată de vaccinarea copiilor. Ne-aţi spus că ar putea să inceapă din data de 2 august, cu vaccinul de la Moderna. Doar cu acest tip de ser se pot vaccina copiii? Valeriu Gheorghiţă: Şi vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer. Este al doilea vaccin care are autorizare pentru grupa de varstă de peste 12 ani. Reporter: Şi cu acesta, tot din data aceea? Valeriu Gheorghiţă: Cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, din 2 iunie se vaccinează. Reporter: Mai am eu o intrebare vă rog pentru domnul secretar de stat Baciu. Puteți să ne spuneți cate doze de vaccin a vandut Romania pană acum? Andrei Baciu: Pană in momentul de faţă, Romania a vandut 1.170.000 de doze de vaccin, a donat mai multe doze şi are mai multe astfel de demersuri in desfăşurare care, pe măsură ce vor fi finalizate, vor fi şi anunțate. Deci, aşa cum spuneam, pentru Danemarca - 1.170.000 de doze de vaccin care au fost vandute, după care avem pentru Republica Moldova, peste jumătate de milion de doze, şi la fel pentru Ucraina - 100.800, pentru Argentina - 30.000 de doze şi Serbia - 50.400. Acestea sunt acordurile finalizate pană in acest moment. Reporter: Aş dori să vă intreb şi eu, vă rog, cate doze sunt in carantină acum, au expirat şi sunt in carantină. Valeriu Gheorghiţă: Cred că sunt in jur de 41.000 de doze de la compania AstraZeneca. Așteptăm un răspuns de la această companie in ceea ce privește datele de stabilitate. Vom vedea dacă se are in vedere prelungirea perioadei de valabilitate sau nu, moment la care vom decide ce facem cu aceste doze. Reporter: Şi mai avem doze care urmează să expire in următoarea perioadă şi care vor fi puse şi ele in carantină? Valeriu Gheorghiţă: Există, sigur, un termen de valabilitate pentru mai multe loturi, și sfarșit de august, și sfarșit de septembrie, mă rog, lună de lună, in funcție de cum au venit livrările, dar aici cred că domnul secretar de stat ne poate da mai multe detalii vis-a-vis de mecanismele de revanzare şi donație. Andrei Baciu: Sunt demersuri la nivel european, in primul rand făcute in bloc de către Team Europe, aşa cum se intitulează efortul comun, către COVAX, către alte state terțe și eforturi individuale, aici Romania a fost printre primele, cum sunt cele pe care le-am menționat adineauri. Sunt ţări de pe mai multe continente, din mai multe regiuni, care au trimis diverse solicitări, insă trebuie procesate, e un mecanismul specific pe canale diplomatice, sunt cateva reguli care trebuie parcurse. Acestea nu se pot face peste noapte este, plus că, oricum ar fi, in momentul in care se decide donarea sau vanzarea de doze care au sosit deja țară, atunci intervin, cum a fost și in cazul Danemarcei, o serie de mecanisme care trebuie puse bine la punct, tocmai pentru a asigura calitatea dozelor pe perioada transportului și, practic, ăsta este un lucru care, la fel, trebuie foarte bine pregătit. Pentru cei din Danemarca, spre exemplu, au trimis chiar o echipă de experți, care au fost la Institutul Naţional Cantacuzino, pentru a, mă rog, a lucra impreună cu experții romani şi pentru a asigura cele mai bune condiții de transport. Deci şi partea logistică necesită o pregătire temeinică inainte. Reporter: Cate doze ar trebui să expire la sfarșitul lui august? Andrei Baciu: Sunt 1.400.000 de doze care expiră la sfarșitul lunii august. Mă rog, expiră in fiecare lună, nu sunt doze... De la AstraZeneca, intr-adevăr, de la AstraZeneca, dar, spre exemplu, inclusiv dozele de la Pfizer, care sosesc, au o perioadă de valabilitate de patru luni de zile. Deci e un ciclu, o speranță de viață, să ii spun aşa, firească pentru toate vaccinurile, nu doar pentru cele care sosesc in Romania, ci toate cele care sunt distribuite la nivel european. De aici şi importanța unui management eficient al stocurilor. Reporter: In depozite avem şi stocuri Pfizer, care urmează să expire in următoarea perioadă? Andrei Baciu: Noi avem o inventariere foarte clară a tuturor loturilor de vaccin, momentele la care expiră fiecare lot in parte, insă, așa cum spuneam, inclusiv dozele care vin săptămana aceasta au o perioadă de valabilitate in funcție de tipul de vaccin. Reporter: Mai am o intrebare, cred că cei de la STS ar putea să răspundă: se lucrează sau lucrați la o aplicație pentru verificarea certificatului digital, care să poată fi folosit de către orice operator economic? Cătălin Chirca: In momentul in care a fost lansat sistemul informatic pentru generarea certificatelor digitale, acesta cuprindea un portal de generare a certificatelor și o aplicație de verificare a acestora. Aplicația a fost lansată incă de la 1 iulie, in momentul in care s-a dat in funcțiune sistemul informatic. Ea este utilizată de Poliția de Frontieră, iar la vremea respectivă au fost distribuite in toate punctele de trecere a frontierei telefoane, scannere și cu această aplicație se face verificarea certificatelor, atat a celor emise de noi, de Romania, dar și a celor emise in celelalte state europene. Reporter: Deci vorbim doar de Poliția de Frontieră? Cătălin Chirca: Noi vorbim despre aplicația de verificare a certificatelor, ea există această aplicație. Reporter: Bun. Şi ar putea fi folosită, de exemplu, de un agent economic care are un club? Cătălin Chirca: Asta este o decizie care nu cred că ne aparține. Aplicația este funcțională, ea face parte dintr-un sistem informatic, al cărui beneficiar este Ministerul Sănătății in momentul de faţă. Reporter: Deci poate fi folosită și extinsă dacă cineva ia o decizie? Andrei Baciu: Este o decizie pe care nu putem noi să o luăm. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim frumos. Andrei Baciu: Mulțumim. O zi bună! 2021-07-27 15:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4602.jpgINFORMARE PENTRU PRESĂȘtiri din 27.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/informare-pentru-presa1627380430Persoanele sinistrate din localitățile Sohodol, Abrud, Bistra și Roșia Montană din județul Alba, afectate de inundațiile produse in perioada 15-16 iulie 2021, respectiv 19-20 iulie 2021, vor primi, in regim de urgență, produse de strictă necesitate, potrivit Hotărarii nr. 49 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, adoptată in 26 iulie 2021. Această hotărare prevede scoaterea de la rezervele de stat a unor bunuri de strictă necesitate și alocarea acestora unităților administrativ-teritoriale Sohodol, Abrud, Bistra și Roșia Montană din județul Alba, respectiv:  17 construcții modulare complete, cu butelie și aragaz;  15.000 litri de motorină;  40 paturi cu cazarmament;  80 pături;  3.000 litri apă;  1.000 conserve carne;  1.500 conserve pate;  10 butelii cu aragaz. De asemenea, vor fi scoase de la rezervele de stat o construcție modulară ușoară și materiale de construcții pentru refacerea unui imobil afectat de alunecarea de teren produsă in satul Cherăști, comuna Roșiile din județul Valcea. Hotărarea nr. 49 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, adoptată in 26 iulie 2021 și anexa pot fi consultate in atașament. 2021-07-27 13:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-27-01-07-16big_sigla_guvern.pngReuniunea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrațieiȘtiri din 22.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/reuniunea-comitetului-pentru-e-guvernare-i-reducerea-birocratieiGalerie foto 2021-07-22 15:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4554.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Federației AGROSTARȘtiri din 22.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-federatiei-agrostarGalerie foto 2021-07-22 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-22-01-24-07big_image_6_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, în sistem online, la evenimentul ”Grand Matinal Digital”, organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în RomâniaȘtiri din 22.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-evenimentul-grand-matinal-digital-organizat-de-camera-de-comert-industrie-i-agricultura-franceza-in-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa şi vă mulţumesc pentru invitaţie! Voi incepe cu un mesaj scurt. Aţi spus cateva lucruri foarte importante şi aş vrea să spun, intr-o frază, despre ce este vorba in această guvernare. Este vorba despre reformă şi investiţii, cu un plan de dezvoltare pe termen mediu. Cam la asta se rezumă tot ceea ce vrem să facem in această guvernare, care a inceput foarte bine, spun eu, dar care are un orizont de timp peste 2024. Eu am tot spus in spaţiul public că acum pregătim planul de dezvoltare pentru Romania pană in 2028. Lucrurile sunt foarte simple din punctul acesta de vedere. Aţi menţionat cele 76,2 miliarde de euro. Ştiţi foarte bine că aceşti bani se intind pe o perioadă intre 2022 și 2027. Deci orice plan facem, trebuie să ținem cont de această programare. De aceea văd un plan dezvoltare pe această perioadă. Am spus reformă și investiții, pentru că Romania trebuie să treacă la nivelul următor. Dumneavoastră aţi vorbit de investiții directe in Romania și ce am putea face sau cum am putea să schimbăm paradigma. Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt foarte simple. Trecem la un mod de dezvoltare economică in care locurile de muncă, de exemplu, sunt bine plătite, deci atractivitatea Romaniei nu o să mai fie legată de locuri de muncă ieftine, pentru tipuri de de muncă care nu aduc valoare adăugată mare. Schimbăm lucrurile, trecem la locuri de muncă bine plătite, pentru investiții care aduc valoare adăugată mare. Ştiţi foarte bine că, pentru a fi competitiv la nivel global, astăzi, trebuie să te duci in această direcție, acolo unde valoare adăugată mare şi unde ai și marjă de profit mare. Asta inseamnă forță de muncă calificată și pentru asta pregătim terenul și in Romania. Calificarea forței de muncă o vom face și prin resurse de la stat, dar bineințeles, o vom face și in parteneriat, așa cum deja a inceput, cu investitorii din sectorul privat. Cateva lucruri pe care le-am mai spus, dar vreau să le reiterez aici. Da, este adevărat, Romania, in perioada următoare are o şansă unică. Sunt cei 76,2 milioane de euro, din care 29,2 miliarde de euro din PNRR și restul din fonduri europene. In același timp, este un angajament ferm al acestui guvern - și mă asigur prin PNRR că va fi și in viitor , de a investi cel puțin 13 miliarde de euro anual de la buget in economie; dumneavoastră aţi spus 60 de miliarde de lei, eu vorbesc in euro. Asta inseamnă, dacă ne uităm la nivelul anului 2028, aproape 170 de miliarde de euro sau peste 150 de miliarde de euro investiții in economie. Vreau să ne uităm la această cifră prin filtrul a ceea ce inseamnă PIB in Romania astăzi, un PIB de 200 de miliarde de euro. Deci, vom investi in Romania, in perioada următoare, o valoare apropiată de PIB-ul Romaniei de astăzi. Asta inseamnă, in primul rand, provocări in ceea ce priveşte forţa de muncă, provocări legate de modul in care sunt disipaţi acești bani in economie, pentru a nu avea perioade in care nu putem să investim banii. Pentru că suntem la o discuție cu sectorul privat, aş dori să vă spun cateva lucruri din PNRR care vă interesează; știți foarte bine, sunt peste 2 miliarde de euro, bani care se adresează direct sectorului privat, deci, bani care pot merge către sectorul privat și care sunt legaţi de digitalizare. In același timp, mesajul este foarte simplu: cei peste 150 de miliarde de euro sunt bani pe care ii administrează statul roman, ii investește in economie, dar statul roman nu poate investească fără companiile din sectorul privat, deci vehiculul este statul roman, e adevărat, pentru toate cele 150 de miliarde de euro, dar vom face aceste investiții in economie cu companii din sectorul privat, companii din domeniul digitalizării, companii din domeniul energiei verzi, companii in construcții. Deci nu doar cele 2 miliarde de euro din PNRR sunt pe sectorul privat, toți cei 150 miliarde de euro care vin in economie vor trece prin sectorul privat. Pentru fiecare proiect este nevoie de o companie in partea cealaltă care, bineințeles, va caștiga un contract cu licitație care vine din sectorul privat și va implementa aceste resurse in economie. E adevărat, acestea sunt lucruri pe care deja le știm. In același timp, ne batem la nivel global pentru investiții. Vrem mai mult capital, vrem mai multe investiții in Romania pe langă aceste fonduri europene și PNRR și bani investiţi de la buget și, pentru asta, facem cateva lucruri. Așa cum am spus, ne uităm la ce a fost prost făcut pană acum, de ce nu au venit investitori in Romania pană astăzi și au ocolit investitorii țara noastră. Pe de o parte, este adevărat că legislația din Romania nu a fost, nu aş spune prietenoasă, dar nu a fost la fel de clară şi a fost ușor interpretabilă și lucrăm la această legislaţie, inclusiv la legislația achizițiilor publice. Este parte din pachetul de reforme pe care l-am anunţat. In acelaşi timp, şi eu mă uit la indicatorii globali de competitivitate pentru Romania. Este lucrul cel mai simplu, de unde putem lua idei pentru a reforma economia. Acolo, Romania stă cel mai prost la autorizarea şi la avizarea investiţiilor. După ce ai făcut o investiţie in Romania, iţi deschizi o firmă in trei zile, patru zile, dar ca să dai drumul investiţiei poate să dureze pană la un an, un an şi jumătate. Vom reduce toate aceste termene prin legislaţie, pentru a face mult mai prietenos mediul economic pentru investitorii străini in Romania. Menţinem in continuare schemele de ajutor şi cred ca singura schemă de ajutor care funcţionează este schema 807 făcută de Ministerul Finanţelor, care a funcţionat foarte bine pentru investiţii de peste 1 milion de euro şi mai sunt cateva astfel de lucruri, dar direcţia in care mergem deja a dat roade. In primul trimestru din acest an, pentru prima dată, creşterea economică s-a datorat in totalitate investiţiilor. Cele 2,8 puncte procentuale de creştere economică sunt in totalitate datorate investiţiilor. Chiar consumul administraţiei publice a scăzut intaia parte a anului, ceea ce este ok, a permis sectorului privat să vină şi să facă investiţiile. Vorbim de investiţii nete in economie, care au crescut. Schimbarea de paradigmă, ca să nu intrăm in detalii, a fost clar la inceputul guvernării, cand am spus că vom trece de la un buget care e construit pe cheltuieli sociale in majoritate, la un buget care va avea din ce in ce mai mult o componentă de investiţii, iar cele două programe, PNRR şi fonduri europene, sunt folosite pentru a degreva bugetul de anumite cheltuieli şi a permite bugetului naţional să facă investiţii, să facă cheltuieli pentru investiţii şi alte cheltuieli. Asta este direcţia in care mergem, este o guvernare care - am spus din primul moment - este aproape de sectorul privat şi care inţelege că dezvoltarea vine doar printr-o relaţie transparentă, de incredere cu sectorul privat. Lucrurile pe care le-am spus la inceputul guvernării răman aşa cum le-am spus şi le-am menţinut de fiecare dată in faţa partenerilor noştri de discuţii, cu Comisia Europeană, in ceea ce priveşte taxele, de exemplu. Nu vreau să introducem taxe noi in Romania, nu vreau să creştem taxele pe care le avem. Singura paranteză aici este că, dacă dinspre Comisia Europeană, vin decizii in ceea ce priveşte taxele de poluare şi aşa mai departe, acolo putem să discutăm prin directive. In rest, in ceea ce mă priveşte, această guvernare nu va incerca să crească veniturile prin penalizarea investitorilor şi a cetăţenilor in sectorul privat. Din contră, vom creşte şi am arătat că vom creşte veniturile la buget prin conformare voluntară. Atunci cand eşti un partener de incredere şi transparent al sectorului privat se vede că iţi cresc şi veniturile la buget prin conformare voluntară. Lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Mă opresc aici, ca să putem să avem o dezbatere. Acesta era mesajul pe care voiam să-l dăm. Apreciem foarte mult parteneriatul romano-francez in ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi susţinerea pentru ca Romania să primească invitaţia de aderare la OCDE. Vă mulţumim! *** Florin Ciţu: Mulţumesc mult de tot pentru prezentări și pentru comentarii. Aţi identificat corect problemele pe care le avem, sau provocările pentru această guvernare, pentru a ajunge acolo unde am spus, la o economie competitivă, cu locuri de muncă bine plătite și cu o producție sau factori de producţie cu valoare adăugată mare. Acesta este, de fapt, obiectivul. E adevărat, avem mai multe obiective in acest moment. Pe de o parte, este acesta de a crea o economie competitivă. Pe de altă parte, bineințeles, avem un obiectiv pe care ni l-am asumat impreună cu partenerii din Uniunea Europeană, acela de a merge către o economie verde, deci, nu doar competitivă, dar și verde. Pe termen scurt, cele două s-ar putea să nu fie foarte ușor de implementat, de aceea, obiectivele, deși sunt comune, de exemplu, cel cu energia verde, impreună cu partenerii din Uniunea Europeană, strategia de a ajunge la o economie verde diferă de la țară la țară. Romania va face tot ce este posibil in perioada următoare in ceea ce priveşte energia verde, dar trebuie să recunoaștem și să vedem realitatea, de unde pornește Romania astăzi. Da, vrem să fim o economie competitivă și nepoluantă, dar tranziția are un cost. Și aici, din punctul nostru de vedere, viteza cu care Romania va face această tranziție va fi diferită de viteza pe care o vom vedea in alte țări și in același timp, bineințeles, și susținerea o să trebuiască să fie mai mare din partea partenerilor noştri europeni, dacă vrem să mărim viteza. Noi facem eforturi foarte mari in ceea ce privește tranziția de la energie poluantă, de exemplu, in Valea Jiului, către energie verde, dar și aici, discuțiile pe care avem cu partenerii din Comisia Europeană sunt foarte clare, din punctul meu de vedere. Viteza depinde de modul in care facem acest lucru. Trebuie să ne gandim că există un cost social pe care nu putem să il aruncăm asupra cetățenilor in acest moment. Trebuie să ne gandim la măsuri prin care să ii ajutăm pe oameni să facă să meargă mai departe, oportunități de investiții. Şi aici aș vrea să vorbesc puțin de modul in care văd eu lucrurile. Vorbim, pe de o parte, mai mult de crearea ofertei de capital uman, dar in același timp, e vorba de a crea și oportunități. Şi aş porni cu partea finală. Cum vedem noi acte normative care să facă legătura intre legislația muncii, educație, investiții și aşa mai departe. Toate trebuie să aibă un singur obiectiv, din punctul meu de vedere: a crea oportunități pentru romani. Că ele sunt oportunități in Valea Jiului, sau că sunt in Moldova, sau sunt in sudul Romaniei, peste tot trebuie sa creăm cadrul legal prin care forța de muncă să se miște flexibil intre sectoare și să poată să se califice, recalifice foarte rapid. Așa cum am spus, vom avea comitete interministeriale, soluțiile, așa cum și anul trecut am făcut la fel, soluțiile au venit de fiecare dată după ce am avut, impreună cu dumneavoastră, cu partenerii din sectorul privat, dezbateri. Chiar dacă noi am venit cu o idee, cu cateva soluții, ele au fost imbunătățite imediat după ce am avut discuții cu dumneavoastră. Deci sunt deschis la așa ceva. Ce văd eu, ca un fir roșu intre toate temele, este capitalul uman. Nu poţi să faci dezvoltare fără capitalul uman care să vină să susțină această dezvoltare. Chiar dacă vorbim de digitalizare, pană la urmă, tot ai nevoie de capital uman calificat și aici avem două probleme: una pe termen scurt, cantitativ, da, de unde luăm forţa de muncă să susținem creșterea economică pe termen scurt și a doua este pe termen mediu și lung, calitativ și aici avem Romania educată. Romania educată este un proiect. Vom avea rezultate, cred că cam in 15-20 de ani ale acestei reforme și nu le vom vedea astăzi, dar e important să ne asumăm aceste reforme și eu cred că e nevoie de presiunea continuă a sectorului privat ca aceste reforme să fie menținute, nevoia ca dumneavoastră să mențineţi această voce și să cereți această reformă public in următorii ani, ca oricare guvern ar veni să nu se abată de la aceste obiective, de aceea am inclus reformele in PNRR, ca să mă asigur că orice guvern ar veni după 2028 trebuie să fie - pană in 2026 rămanem noi - dar in viitor ne asigurăm că aceste reforme vor fi făcute. E nevoie de această predictibilitate și așa dăm predictibilitatea, cand includem reformele in acte normative. Aş reveni puțin la partea asta de competențe, pentru că ea a fost menționată și in ceea ce priveşte politica industrială. Aici, da, e adevărat, cercetarea - și eu vă spun o opinie personală, vom vedea cum se va dezvolta cercetarea in perioada următoare - trebuie introdus un principiu al competitivității pentru resurse in toate sectoarele din economie, inclusiv in cercetare. Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie in competiție intre ei pentru resurse, dacă aceste resurse vin de la stat sau din sectorul privat și doar cei care dau rezultate vor putea să meargă mai departe. A finanța doar de dragul finanțării de la buget nu cred că este o soluție, chiar dacă ii spunem, intre ghilimele, cercetare. Trebuie să găsim acele centre unde se poate face dezvoltarea prin cercetare și acolo, repet, in funcție de rezultate putem să introducem mai multe resurse. Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune un cercetare şi trebuie să investim in cercetare, fără să avem rezultate. Nici in educație nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici in sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Romanii și noi toți trebuie să cerem de la guvernanți ca aceste investiții din bani publici să se vadă și in rezultate. Şi asta este, iarăși, o schimbare de paradigmă. Da, sistemul dual de educație este foarte bun și il susțin şi aici avem exemple foarte bune din sectorul privat. Sectorul privat a făcut o treabă foarte bună in ultimii ani și in discuțiile pe care le-am avut cu ministrul educației preluăm lecțiile din sectorul privat și le vom extinde in tot sectorul. Dar și aici, iarăși, trebuie să facem această extindere in colaborare cu sectorul privat. Tendința este că atunci cand preia statul un program să-l facă mult prea mare și să nu mai avem, să nu avem nevoie de tot ceea ce produce, de aceea, de fiecare dată trebuie să stăm in contact, așa cum am făcut și pană acum. Faptul că am reușit impreună să trecem prin această criză anul trecut, s-a datorat modului de lucru pe care l-am avut, incepand de la IMM Invest, măsurile de şomaj tehnic, kurzarbeit şi aşa mai departe, program de muncă flexibil, toate au fost imbunătăţite după discuțiile cu dumneavoastră, chiar dacă veneau soluţiile de la noi. Şi nu in ultimul rand, e adevărat, partea de agricultură - și aici e vorba de o strategie națională care să meargă exact in aceeași direcție pe care vrem să meargă tot restul economiei - producție cu valoare adăugată mare. Pană la urmă - și după această intalnire am o intalnire cu Agrostar, tocmai pentru a discuta cu acei oameni, cu producătorii, cu oamenii care creează oferta și am cateva intrebări foarte importante pentru ei, de exemplu, cum se face că producătorii se plang că prețurile produselor sunt prea mici, iar consumatorii, in partea cealaltă, se plang că prețurile sunt prea mari. Undeva intre cei doi se intamplă ceva, undeva apare un monopol și trebuie să distrugem acel monopol și voi avea și astfel de discuții. Dar ca direcție, cum văd eu lucrurile, faptul că ne uităm pe termen mediu și identificăm problemele, deja este un pas important. E nevoie de dumneavoastră tot timpul să ne trageţi de manecă pentru a ne spune că incă nu am făcut ce trebuia să facem și că pierdem timp. Acest - ştiţi cum e - wake up call, de fiecare dată, dumneavoastră ne spuneți că am promis ceva și nu am făcut, trebuie să inţelegem că le facem pentru că avem un obiectiv comun: dezvoltarea Romaniei sau să ducem Romania intr-o direcție ca pană in 2028 să fie unde ne-am propus. Iar eu imi propun un lucru care nu s-a intamplat in ultimii 30 de ani de zile. Deci in ultimii 30 de ani de zile, Romania a fost cu un PIB per capita la coada Europei. Eu imi propun ca pană in 2028 să trecem peste cateva țări, nu știu, 5, 6, 7 țări, să nu mai fim la coada Europei in ceea ce priveşte PIB per capita, să fim acolo, undeva, mai sus. Acestea sunt obiective pe care trebuie ni le asumăm, că nu le putem implementa, nu putem să ajungem la ele decat prin a rezolva toate aceste provocări pe care dumneavoastră le-aţi enumerat in toate aceste sectoare, incepand de la energie verde, care este un angajament pe care il avem toți in Comisia Europeană, la o industrie competitivă, și am văzut clar ce inseamnă dependența de producție din China și aşa mai departe, in anumite perioade de criză și ca să fii rezilient, trebuie să schimbăm paradigma. La agricultură, care este important, aţi spus, aproape 5% din PIB in Romania și anul trecut s-a văzut că un an de secetă, am pierdut aproape 10% din PIB-ul din trimestrul III și bineințeles, către resursa umană. Fără resursa umană, repet, chiar şi in era digitalizării, fără resursa umană de calitate, nu poţi să avansezi, nu ai cum să mergi inainte. Cam astea sunt ceea ce vroiam să vă spun acum. Eu vă mulțumesc pentru provocările pe care mi le-aţi pus pe masă, nu aveam destule. Glumesc! Dar doar impreună să ştiţi că le putem face şi este nevoie să menţinem acest dialog şi in perioada următoare, pentru că doar din acest dialog cu sectorul privat eu zic că au de caștigat toți romanii, nu doar sectorul privat. Mulţumesc! 2021-07-22 12:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf4195.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 21 iulie, susținut de premierul Florin Cîţu și de membri ai cabinetuluiȘtiri din 21.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-21-iulie-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-membri-ai-cabinetuluiGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi a fost aprobată Hotărarea de Guvern prin care s-au acordat 148,7 milioane de lei din fondul de intervenții pentru 17 județe afectate de inundații și alunecări de teren; hotărarea o va detalia domnul ministru Cseke Attila. Banii sunt destinați reparării drumurilor județene, comunale, podurilor, podețelor și digurilor. Este vorba de județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Satu Mare, Tulcea, Vrancea. Aș mai avea aici o informație pe care să v-o dau: este vorba de 1.085 de obiective și 243 de UAT-uri. Tot in ședința de guvern de astăzi, a fost aprobată o ordonanță de urgență cu privire la aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru specia de urs brun. Domnul secretar de stat Robert Szep este astăzi aici pentru a vă da toate detaliile. Am transmis, in şedinţa de guvern, dincolo de acest act normativ, nevoia unei strategii prin care să controlăm populația de urși. Această ordonanță este o măsură care vine pentru a rezolva o problemă pe termen scurt, dar este responsabilitatea Ministerului Mediului să vină cu această strategie de control a populației de urși pe termen lung; ințeleg de la domnul secretar de stat că avem deja un proiect -doresc, domnule secretar de stat, să vă rog să dați mai multe detalii - și am putea avea această strategie implementată și cu măsuri in cel mult un an de zile. Tot in ședința de guvern de astăzi, am aprobat acordarea sumei de 2,7 milioane de lei pentru finanțarea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și 200.000 de lei pentru finanțarea Astra Film Festival. Nu in ultimul rand, dacă țineți minte, am cerut un raport Ministerului Sănătății in ceea ce privește capacitatea statului roman de a ingriji marii arşi. In ședința de guvern de astăzi, a fost prezentat acest raport de către Ministerul Sănătății și avem secretarul de stat de la Ministerul Sănătţii, doamna Althamer, care va prezenta raportul cu toate detaliile. Un semn bun din raport este că se vor construi trei centre de mari arşi la București, Timișoara și Targu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială. Acestea au fost lucrurile pe care voiam să le menționez eu din ședința de guvern. Dacă sunt intrebări pe aceste teme sau altele, care țin de activitatea Guvernului, cate o intrebare de fiecare, pentru că avem mai multe lucruri de explicat. Vă ascultăm. Reporter: Bună ziua. Noi am făcut astăzi rost de un document in exclusivitate, potrivit căruia 19 unități şcolare au fost afectate de inundațiile din ultima perioadă. Cand vor fi refăcute aceste unități școlare, ţinand cont că anul școlar va incepe peste o lună și jumătate?: Guvernul va aloca bani pentru refacerea acestora in timp util pană la inceperea noului an școlar? Florin Ciţu: Sigur vom aloca bani. Avem și o evaluare preliminară, dar aștept evaluarea finală. Este adevărat, este vorba despre 17 unităţi şcolare, nouă in Cluj-Napoca, o şcoală in Botoşani, trei grădiniţe in Braşov, un grup sportiv in Satu Mare şi trei şcoli in Alba. E e vorba de infiltraţii de apă, acoperişuri avariate, in unele cazuri sunt demisoluri inundate. Aşa cum am acordat, aţi văzut, suma de peste 148 de milioane de lei - 148,7 milioane lei - pentru a repara tot ce a fost distrus in ultima perioadă din cauza inundaţiilor, vom acorda, in timp, resursele pentru a repara ceea ce s-a intamplat cu aceste şcoli. Vă mulţumesc mult. Reporter: Vor fi reparate pană la inceputul anului şcolar? Asta este intrebarea. Florin Ciţu: Sigur, noi vom acorda resursele imediat ce am raportul de evaluare, deci, sper să fie gata pană atunci. Reporter: Domnule premier, datoria publică a ajuns la 49,7% din PIB. La 50%, salariile ar trebui ingheţate, aşa spune legea. Cum veţi proceda? Florin Ciţu: Să ajungem la 50% intai... Reporter: Probabil deja am ajuns. Dacă luăm in calcul estimările, am putea spune că suntem foarte aproape. La ce se pot aştepta bugetarii? Vorbim de milioane de angajaţi. Florin Ciţu: Este vorba de estimări, deocamdată. Haideţi să vedem, datoria, ca procent din PIB, are două elemente. Una este datoria publică, cealaltă este PIB-ul nominal. PIB-ul nominal a crescut mult mai rapid decat ne aşteptam. Nu ştiu dacă vom ajunge la 50%, vom vedea cand vom ajunge la 50%. In acelaşi timp, este o recomandare, nu este o lege; vom vedea ce se va intampla atunci, dar eu vă aduc aminte că, in sectorul public, la inceputul anului, am ingheţat salariile in sectorul public inainte de avea această trecere peste 50%. Deci, nu aici este problema. Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb, domnule premier, avand in vedere scandalul care a apărut ieri, in presă, legat de acel document care s-a scurs de la Cancelaria dvs, dacă v-aţi lămurit şi dacă documentul este real şi, in cazul in care este real, dacă vor fi luate ceva măsuri. Florin Ciţu: Am spus şi ieri, o spun şi astăzi, eu nu pot să comentez decat pe baza unor documente oficiale. Din punctul meu de vedere, document oficial inseamnă inregistrat, cu semnături ş.a.m.d.. Reporter: Documentul avea antetul Guvernului şi era semnat. Florin Ciţu: Repet ceea ce am spus mai devreme: documente oficiale, din punctul meu de vedere, inseamnă documente inregistrate, documente care au trecut printr-o anumită procedură. Acestea sunt documente oficiale. Nu pot să comentez documentele... Reporter: Dar aţi verificat măcar dacă e real sau nu? Florin Ciţu: Repet răspunsul meu... Reporter: Ar trebui organele statului să se sesizeze pentru a verifica? Pentru că vorbim de un document la guvern, nu oricine poate folosi antentul Guvernului, domnule premier. Florin Ciţu: Vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Cel mai recent barometru de opinie Avangarde arată că a crescut numărul persoanelor care nu văd necesară vaccinarea cu 5% in ultima lună, ajungand la 36. Cum se inchide această problemă a vaccinării, avand in vedere faptul că anumite categorii de populaţie nu ascultă apelul Guvernului de a se vaccina şi in condiţiile in care ministrul sănătăţii anunţa ieri că la un varf al unui eventual val 4 vom avea in jur de 4.000 de persoane infectate pe zi. Florin Ciţu: Aşa cum am făcut şi pană acum, vom face in continuare toate eforturile pentru a-i convinge pe cetăţeni că soluţia de a scăpa de pandemie este vaccinarea. Ministerul Sănătăţii a venit ieri şi a prezentat, am avut o discuţie la Guvern şi după aceea in coaliţie, mai multe soluţii, unele sunt pe partea de restricţionare, altele pe partea de motivare, vom vedea care dintre soluţii vor fi acceptate in coaliţie, eu mi-am spus părerea despre unele dintre ele, dar, repet, căutăm soluţii pentru a continua o campanie de vaccinare. Pană la urmă eu spun că este şi responsabilitatea fiecărei persoane din Romania, fiecărui cetăţean, de a-şi proteja familia, de a-şi proteja pe cei apropiați şi propria sănătate, să se vaccineze. Reporter: Dacă permiteți, vă rog frumos, cum interpretați dumneavoastră faptul că 73% dintre cetățeni nu au putut să numească un ministru de incredere a Cabinetului dumneavoastră, in afară de premier, cu 7% ? Florin Ciţu: Nu am văzut studiul, o să mă uit, să văd cum a fost făcut studiul. Mulţumesc! Reporter: DNA şi DIICOT se confruntă cu o criză de personal, iar recenta decizie a CCR riscă să agraveze şi mai mult această criză, ar fi afectate nu doar cele două parchete in sine, ci ceea ce reprezintă ele, lupta impotriva corupţiei, lupta imptriva criminalităţii organizate şi, respectiv, şi parteneriatele internaționale pe care le are DIICOT, pentru că traficul de persoane, traficul de droguri sunt transfrontaliere. Aş vrea să vă intreb, domnule premier, dacă in aceste condiţii ne putem aştepta să vedem o incercare de rezolvare cu celeritate, o ordonanţă de urgenţă sau un act normativ, pentru că soluţii ar exista, domnul Bologa spunea, de exemplu, că ar putea fi redusă vechimea necesară procurorilor pentru a accede la Parchetul General, ceea ce ar duce automat şi la o reducere a vechimii celor care se vor angaja la DNA şi DIICOT. Se discută in coaliţie? Vom vedea un act normativ, in curand? Florin Ciţu: Această soluţie cu ordonanţă de urgenţă nu a fost in coaliţie. Cealaltă coaliţie a fost aprobată in coaliţie, ea a fost declarată neconstituţională. Dacă vor veni şi alte soluţii pentru a rezolva criza de personal, bineinţeles că ne vom uita la ele şi vedem ce acte normative sunt necesare. Dumneavoastră vă uitaţi doar acolo, vă uitaţi la DIICOT şi la DNA, eu mă uit in economie, că este o criză de personal in mai multe sectoare, iar soluţiile, să ştiţi, că in niciun sector in economie nu sunt soluţii pe termen scurt, de obicei, cand găsim soluţii care incercă să accelereze sau să taie colţurile - cut corners - nu sunt soluţiile care sunt cele mai bune. Iată, trebuie să avem o strategie pentru toate sectoarele in economie pe termen lung, cum aducem un personal calificat in toate sectoarele din economie, iar unde arde acolo, pe termen scurt, va trebui să găsim soluţii. Deocamdată, in coaliţie nu avem alte soluţii, in acest moment. Ceea ce a fost a trecut de coaliţie, doar că a fost respins, ştiţi foarte bine, de Curtea Constituţională. Reporter: Dar cum spunea procurorul şef al DNA, a avansat deja o soluție. Credeţi insă că va exista voinţă politică, mă refer in contextul in care UDMR-ul deja manifestă o aversiune foarte mare pentru intoarcerea dosarelor vizand corupţia magistraților la DNA? Florin Ciţu: Nu, nu intrăm acum in speculații. Eu doar vă spun, şi fac o precizare, că este a doua intrebare, dar vă spun doar că această soluţie nu a venit la coaliţie in acest moment. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: Astăzi am văzut că numărul de noi cazuri de infectări a depăşit pragul de 100. De la ce număr Guvernul consideră că trebuie să se gandească la măsuri de protecţie a populației şi dacă dumneavoastră considerați că ideea avansată de ministrul sănătăţii, ca părere personală, ca persoanele nevaccinate să aibă restricţii la participarea la evenimente in interior e o idee bună, fezabilă? Florin Ciţu: Dar noi avem şi in acest moment anumite praguri la care nu am renunțat: 0,5 la mie, 1,5 la mie, 2 la mie, 3 la mie. Deci atunci cand ajungem la acele praguri, intră in vigoare anumite reguli la care noi nu am renunțat niciodată. Deci nu trebuie să reinventăm ceva nou. Am avut şi anul trecut aceste praguri, ele au funcţionat, le folosim şi in continuare. Reporter: Deci considerați că sunt suficiente aceste măsuri pană la ce punct? La cate infectări ar trebui să schimbăm totuși ceva? Florin Ciţu: Păi repet, aşa cum au funcţionat pană acum, vor funcţiona şi in continuare. Aceste praguri le-am folosit şi ele vin cu o serie de măsuri pe langă ele. Reporter: Am inţeles. Deci le considerați suficiente. Florin Ciţu: Da. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Telefonul mobil al preşedintelui Emmanuel Macron ar fi fost urmărit de programul Pegasus al serviciilor secrete ale Marocului. In acest context, voiam să vă intreb, Pegasus este un program care a ajuns sau ajunge vreodată, a avut cineva intenția să ajungă şi in Romania? Ce știți despre astfel de supravegheri la noi şi dac se face o anchetă, dacă suntem vulnerabili? Florin Ciţu: Nu ştiu nimic despre acest program şi sunt foarte atent cu telefonul ce aplicaţii pun pe telefonul meu. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Referitor la acea ordonanță de urgență, dacă a fost discutată in coaliție sau dacă a fost şi discutată in guvern referitor la medicii care nu sunt vaccinați și ar putea să fie testați din .. Florin Ciţu: Este una dintre propunerile discutate la coaliție, cand se va la o decizie vom vedea. Sunt mai multe variante, dar este una dintre ele. Nu știu dacă doamna ministru mai e aici, dacă nu... Reporter: In sensul in care o susțineți, ar putea exista modificări, rămane așa ? Florin Ciţu: Am spus deja că o susţin. Am spus deja in spaţiul public că susţin o măsură de acest gen. Reporter: Şi dacă imi mai permiteţi o intrebare referitor la declarațiile lui Ludovic Orban. Susţinea, apropo de remanierea pe care ați făcut-o, a ministrului finanțelor, că nu a fost consultat și totul s-a făcut impotriva voinței sale, nici măcar partidul nu a fost consultat. Este așa sau nu? Mulțumesc. Florin Ciţu: O spun a nu știu cata oară: decizia de a remania un ministru este atributul constituțional al premierului, declarație pe care a făcut-o și domnul Orban de foarte multe ori, nu ințeleg de ce și-a schimbat acum declarațiile. Reporter: Revin cu subiectul documentului cu antetul Guvernului. Folosirea de resurse publice pentru partid este ilegală. Aţi cerut dovezi, aţi spus că nu veți tolera așa ceva, dar că doriţi o dovadă. Documentul, care a ajuns in mai multe media, are la proprietăți numele Mioarei Costin, care este consilier de stat, apare acolo şi Dana Păcurar, aici de faţă. Spuneţi-ne, vă rog, sunt totuși niște dovezi definitive că acest document a existat şi in ce măsură se manifestă intoleranța dumneavoastră? Cine a luat decizia privind această comunicare cu antetul Guvernului? Florin Ciţu: Eu, din funcția de premier, pot să comentez doar pe documente oficiale. Ceea ce ințeleg eu că e un document oficial este un document care a fost inregistrat, care a fost prezentat. Niciodată un astfel de document nu a fost inregistrat sau mi-a fost mie prezentat in niciun moment. Despre documente care apar in presă sau hartii, că nu ştiu dacă sunt documente, fiţuici... Reporter: Dar aţi vorbit cu consilierele dumneavoastră? Florin Ciţu: O secundă, dați-mi voie să răspund: documente care apar in presă, fiţuici sau documente editabile care apar in presă, nu pot să comentez. Eu pot să comentez doar pe documente oficiale. Vă mulțumesc. Reporter: Aţi vorbit cu consilierele dumneavoastră pe această temă? Veţi lua măsuri... Florin Ciţu: Vă mulţumesc, o intrebare. Mulţumesc. Reporter: Aş continua, totuși, pentru că e vorba de o semnătură electronică care atestă veridicitatea documentului. Inţelegem că n-a fost inregistrat la Cancelarie, inţelegem că n-a fost inregistrat in Guvern, ne-aţi explicat şi ieri, dar este redactat de un consilier de stat din Guvern cu scop politic. Florin Ciţu: Eu cred că noi ințelegem diferit semnătură electronică, ce inseamnă semnătură electronică. In Guvern nu avem semnătură electronică, in acest moment, deci asta este un lucru diferit de ceea ce se intamplă... Reporter: Autorul documentului, la asta mă refeream. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: Intrebarea legată de ceea ce... Florin Ciţu: Vă mulţumesc. A fost o intrebare, mulţumesc mult de tot. Domnul ministru Cseke! Cseke Attila: Sărut-mana, bună ziua! Așa cum a anunțat şi domnul prim-ministru, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, guvernul a aprobat o hotărare de guvern pentru alocarea unei sume din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului pentru unele UAT-uri afectate de calamitățile naturale. Este vorba despre alocări pentru 17 județe, 243 de UAT-uri, și un număr de 1.085 de obiective afectate de calamități naturale, care cu acest ajutor guvernamental vor putea fi refăcute, reabilitate, readuse la situația inițială. Este vorba despre 27 de decolmatări de parauri și rauri, 191 de drumuri comunale afectate, 69 de drumuri județene, 487 de drumuri forestiere sătești, ulițe și diguri, 87 de maluri surpate, 38 de obiective economico-sociale afectate, 186 de poduri şi podețe afectate. Este vorba despre calamități naturale care s-au produs, pentru care Ministerul Dezvoltării, conform procedurilor legale, a primit solicitările de la instituțiile Prefectului din județele tarii, rapoarte care se intocmesc la nivelul instituției Prefectului, impreună cu cei de la ISU şi ISC. Aceste rapoarte se transformă in proiecte de hotărare de guvern pentru judeţul respectiv, pentru UAT-urile din judeţul respectiv și se trimit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației, care face o analiză a lor, o statistică a lor şi vine in ședință de guvern şi propune acest proiect de hotărare de guvern. Urmează, mai mult ca sigur, şi alte alocări, avand in vedere calamitățile naturale produse in ultima perioadă. In momentul in care acest proces de HG a fost intocmit, acestea au fost cele 17 județe și 243 de UAT-uri afectate care aveau documentația in regulă, deplină, transmisă Ministerului Dezvoltării. In momentul in care avem noi solicitări de la instituțiile Prefectului, vom prezenta, desigur, situația in ședința de guvern. Dacă aveți intrebări legat de acest subiect, vă rog! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb după ce model se vor da aceste despăgubiri, adică cum se ia decizia ca undeva să se dea nişte bani şi in altă parte mai mulţi sau mai putini? Cseke Attila: Deci toate judeţele care au făcut solicitări, solicitări făcute prin Instituţia Prefectului din judeţele, ... dacă vreţi, pot să le enumăr, evident, toate judeţele pe acele unităţi administrativ-teritoriale propuse, pentru că analiza se face la nivel teritorial, Ministerul Dezvoltării nu face o analiză pe teren, dacă vreţi, a calamităților produse, ci ISC, impreună cu cei de la ISU şi cu Instituția Prefectului, fac aceste verificări, aceste analize şi, in urma verificărilor şi a analizei, intocmesc un raport, obligatoriu, care se intocmește pentru fiecare calamitate naturală produsă. Galerie foto 2021-07-21 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_4.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu alături de președintele României, Klaus Iohannis, și de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la ceremonia militară prilejuită de încheierea misiunii NATO Resolute Support din Teatrul de Operații din AfganistanȘtiri din 21.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-i-de-ministrul-apararii-nationale-nicolae-ciuca-la-ceremonia-militara-prilejuita-de-incheierea-misiunii-nato-resolute-support-din-teatrul-de-operatii-din-afganistanGalerie foto 2021-07-21 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-21-12-22-26big_image_2_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecțiiȘtiri din 20.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii1626800188Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Mulțumesc că ați răspuns prompt acestei convocări. Am convocat această videoconferință pentru a mă asigura că avem soluții pentru persoanele care sunt afectate de inundații. Şi aş vrea să mă asigur in timpul acestei conferințe că știm exact ce avem nevoie in plan local, ca nimeni să nu sufere in perioada următoare. Domnul ministru Bode este de față, in conferință, este şi domnul Arafat, pentru a mă asigura că deciziile vor fi implementate cat mai rapid. Noi am mai auzit asta şi cand mai discutam despre inundaţii, de fiecare dată, că totul este sub control. Aş vrea să cantăriţi foarte bine cand spuneţi acest lucru, totul este sub control, să ne asigurăm că aşa este, pentru că am informaţii care vin, pe de o parte de la primari, pe de altă parte de la oamenii noştri şi atunci vreau să le clarificăm. Ce este in presă, dacă nu e adevărat, să combatem imediat, dar informaţiile trebuie să fie foarte clare și de aceea aş vrea să clarificăm aceste lucruri. Departamentul de Situaţii de Urgență mi-a trimis deja o situație. S-au inregistrat efecte in 34 de localităţi din 14 județe: Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Cluj, Caraș-Severin, Dambovița, Hunedoara, Olt, Prahova, Sibiu și Timiș. S-a intervenit şi se intervine pentru evacuarea apei in 11 case, 7 anexe gospodăreşti, 56 de curţi, 70 de beciuri și subsoluri, trei sedii ale unor operatori economici şi trei sedii ale unor instituții publice. Vom trece fiecare județ in revistă și vom vedea exact care sunt nevoile pentru fiecare UAT, fiecare unitate administrativ-teritorială. In același timp, aș vrea să ne spuneți dacă mai există situații de maximă urgență, dacă mai sunt persoane izolate, in pericol, dacă mai avem trafic rutier sau feroviar intrerupt. Domnule ministru Bode, cam acestea erau informațiile pentru introducere. Vă dau cuvantul dumneavoastră și domnului Arafat şi cred că ii avem și pe cei de la ANP și de la Hidro, din cate știu. Mulțumesc! Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Stimaţi invitaţi in această videoconferință, așa cum am putut observa, am asistat in ultimele zile la o intensificare și extindere a fenomenelor meteo extreme, provocate de ploile abundente, care au afectat mai bine de jumătate din țară. Vorbim de aproximativ 30 de județe, acestea aflandu-se sub avertizări de cod galben, portocaliu sau roșu. Dinamica fenomenului este in continuă evoluție și reclamă reacții rapide, eficiente, resurse corect direcționate și o mobilizare exemplară pentru a putea interveni cat mai repede in sprijinul comunităților grav afectate. Protejarea vieții oamenilor și a bunurilor acestora reprezintă prioritatea noastră absolută in astfel de situaţii de grea incercare pentru multe comunități. Vă cer să fiţi implicaţi total in gestionarea situației, in coordonarea acțiunilor de intervenție in situații de urgență, avand in vedere că pericolul nu a trecut.Avem şi pentru perioada următoare, cel puţin pentru următoarele 24 de ore avertizări de vreme severă in mai multe zone din ţară, ceea ce reclamă mobilizare susținută din partea structurilor cu atribuții la nivelul județelor vizate. Cetățenii se bazează pe noi și trebuie să fim capabili să-i ajutăm la nevoie. Vă solicit, domnilor prefecți, să vă asigurați că există spaţii de cazare și relocare temporară pentru situația in care se impune evacuarea unor persoane. Fiți conectați in permanență cu realitățile din teren, luați măsurile care se impun și nu cred că mai este nevoie să vă spun că aceste măsuri nu se iau din birou, ci din teren, de la fața locului. Sunt situații critice in care reacția dumneavoastră trebuie să fie bine planificată, coordonată și racordată la realități. De aceea, vă rog să fiți primii care cunoașteți ceea ce se intamplă in zona dumneavoastră de responsabilitate. Este vital să mențineți același nivel de mobilizare și implicare pană ce situația hidrometeorologică revine la normal și nu mai este niciun pericol pentru cetățeni. Vă spun foarte limpede: activitatea dumneavoastră este atent monitorizată şi evaluată și nu uitați că ați fost investiți mai intai de toate cu o responsabilitate și mai apoi cu o funcție. Aveți obligația să răspundeți cu profesionalism şi in mod eficient provocărilor, oricat de dificile ar fi acestea, pe măsura acestei responsabilități. Vreau, domnule prim-ministru, să le mulțumesc și in această videoconferință tuturor celor implicați in acest efort de echipă, tuturor efectivelor care au intervenit in ultimele zile in sprijinul populației afectate de aceste precipitații abundente. Ați spus, domnule prim-ministru, și duminică, la Ocoliș, in Alba, faptul că Guvernul este aproape de toți cei care au avut de suferit și de aceea in zilele care urmează vom acorda ajutoare materiale in regim de urgență, in acest moment fiind in pregătire și acordarea celor financiare. Solidaritatea in aceste clipe este o datorie față de toți cei care au avut de suferit. Vreau sa mă asigur că pentru structurile M.A.I., intervențiile in sprijinul celor afectați au fost și răman o prioritate. Ați prezentat, domnule prim-ministru, o situație primită de la D.S.U.. Este adevărat, ea se referă la intervalul de la ora 7:00 pană astăzi la 16:30 pentru ziua de astăzi, dar in acest moment vorbim despre intervalul şi aici o să facem referire cand o să invităm la cuvant prefecții din județele afectate, vorbim despre intervalul 15 iulie, ora 7:00, pană in 20 iulie, ora 16:30, unde s-au inregistrat efecte in 80 de localități din 20 de județe. S-a intervenit pentru evacuarea apei in 192 de case. In acest moment sunt evacuate 81 de persoane in localitatea Roșia Montană din Alba și in localitatea Breaza, Prahova. Din păcate, am avut și două decese in Satu Mare, respectiv in Iaşi. La momentul acesta sunt intervenții in desfășurare pentru inlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice in mai multe localități din județele Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Hunedoara, Prahova şi Neamț. Traficul rutier este blocat pe un drum județean in Damboviţa şi restricționat pe două drumuri naționale in Alba. Inainte de a-i invita pe cei 20 de colegi prefecţi să intervină şi să prezinte fiecare situaţia la zi, o să-l rog pe domnul secretar de stat Arafat să intervină, după care, evident, şi pe reprezentanţii INMH, să ne prezinte situaţia de la această oră şi prognoza pentru următoarea perioadă. Florin Ciţu: Vă ascultăm dle secretar de stat. Raed Arafat: Domnule prim-ministru, domnule ministru, la acest moment, in toate judeţele care sunt sub incidenţa codului portocaliu sunt activate echipele sau grupele operative ale IGSU, inclusiv la nivelul ministerului, unde avem in centru de coordonare grupa operativă din cadrul IGSU, impreună cu colegii de la DSU. Autorităților tuturor judeţele care au fost afectate li s-a transmis să solicite orice ajutor de care au nevoie. Avand in vedere că este vorba mai mult de fenomene nowcasting, este clar că nu putem să preintampinăm şi să trimitem echipe din timp, pentru că nu ştim unde vor apărea aceste fenomenele, insă, oriunde este nevoie, s-a recurs - de exemplu, la Alba sau in unele unităţi de la Prahova, - la ridicarea nivelului de alertă la nivel judeţean sau la nivelul unor subunităţi şi IGSU este pregătit să intervină cu echipe din judeţele care nu sunt impactate de fenomenele meteo către judeţele care sunt impactate, şi cu utilaje, şi cu personal. Pe langă acest lucru, vreau să subliniez că a fost o cooperare excelentă şi cu colegii de la Ordine Publică de la Poliţie şi de la Jandarmerie şi cu MApN in unele zone unde au intervenit in sprijinul nostru. Rămanem pregătiţi şi insist asupra trimiterii mesajelor RO-ALERT şi ce trimitem pentru informare prin TVR şi prin aplicaţia DSU, din timp. Aş dori să explic, pentru că au fost intrebări de ce mesajele pe RO-ALERT ajung cu foarte scurt timp inaintea fenomenului sau chiar in timpulul fenomenului - asta este pentru că este fenomen nowcasting şi se află despre el tot foarte tarziu de către ANM. Deci, cand ANM ne informează că au aflat de fenomen, noi imediat transmitem mesajul, dar, fiind fenomen nowcasting, timpul la dispoziția noastră este scurt și din această cauză vine la scurt timp inainte de apariția fenomenului. Dacă ne permiteți, colegii sunt in sală cu noi, la minister - este domnul secretar de stat Despescu, doamna secretar de stat Irina Alexe și colegii de la ANM și de la Hidro. Dacă permiteți să ia cuvantul colegii de la ANM şi Hidro, pentru informare. Mulțumesc. Florin Cițu: Imediat, domnule secretar de stat. Voiam să mai spun domnilor prefecţi că maine, in ședința de guvern, se aprobă hotărarea de guvern cu resursele financiare, din fond de intervenție, pentru reparațiile făcute la inceputul anului și pană acum, in urma evenimentelor meteorologice. Asta inseamnă că ar fi bine ca ceea ce se intamplă acum să fie evaluat rapid, ca să putem să alocăm resursele la rectificarea bugetară. Deci, aş vrea să aveţi evaluările la fata locului, rapid, apoi prefectura știe foarte bine procedura, trimiteţi evaluările către Ministerul Dezvoltării, ca să putem să avem la rectificarea bugetară resursele alocate pentru ceea ce se intamplă in acest moment. Domnule secretar de stat, haideţi să mergem către colegii dumneavoastră de la ANM. 2021-07-20 19:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-07-20_at_7.46.06_pm.jpegConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 20.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1626785800Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea organizată de CNCAV privind vaccinarea impotriva COVID-19. Pentru inceput aș vrea să prezint foarte pe scurt situația epidemiologică de la nivel european și din Romania, aşa cum o vedem la acest moment. Practic, pentru săptămana 28, perioada 11 - 17 iulie, la nivel european se constată o creștere a ratei de notificare a cazurilor la interval de 14 zile cu 64, 3%. Practic, această tendință de creștere este observată in 20 de țări europene. Marea majoritate a cazurilor raportate in această perioadă sunt la persoane tinere, la persoane cu varsta cuprinsă intre 15 și 24 de ani, creșterea fiind limitată la persoanele peste 65 de ani, care, intr-un procent semnificativ, sunt deja vaccinate. Datele din Romania ne arată că in săptămana 28 avem o creștere a numărului de cazuri pe săptămană, media cazurilor săptămanale, cu 38,9% față de săptămana 27, față de săptămana precedentă. Practic, estimările pentru rata bazală de reproducere a cazului ne arată că in momentul de față acest coeficient R0 este in jurul valorii de 1, chiar 1,1, insă există o ușoară tendință de a inregistra in perioada următoare o creștere a numărului de cazuri, ceea ce, desigur, este un lucru care este foarte important și supravegherea epidemiologică rămane determinantă pentru perioada următoare. Media cazurilor săptămanale din săptămana 28 in țara noastră a fost de 56,6 cazuri, spre deosebire de săptămana 27 in care a fost de 40,7 cazuri. In ceea ce privește prevalența variantelor de ingrijorare, in momentul de față, conform raportului săptămanal prezentat de Institutul Național de Sănătate Publică, sunt confirmate 101 tulpini variante virale Delta, ceea ce reprezintă 6% din totalul variantelor de ingrijorare diagnosticate in urmă secvențierilor. S-au efectuat, pană la acest moment, pană in săptămana 28 inclusiv, 2.415 secvențieri şi s-au identificat, intr-un procent de 75%, variante virale de ingrijorare. Din aceste variante virale de ingrijorare, in valoare absolută 1.817, 101 sunt variante Delta, ceea ce reprezintă 6% din procentul variantelor de ingrijorare din țara noastră, cu 1% in plus față de săptămana precedentă. Din aceste cazuri, 54% sunt constituite in 23 de focare, cu cinci mai multe față de săptămana 27, din care sunt 17 focare familiale și 6 focare de colectivitate din 7 județe: Argeș, Bacău, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași, Teleorman și municipiul București. In 34% din cazurile identificate cu variantă Delta nu s-a găsit nicio legătură epidemiologică legată de istoricul de călătorie sau contact cu persoane cunoscute a fi infectate cu variantă Delta, ceea ce, desigur, reprezintă un factor important in ceea ce privește transmiterea comunitară, chiar dacă la acest moment nu avem date care să susțină transmiterea comunitară la nivel național. Totuși, aceste cazuri, care nu au o evidență și nu au o legătură epidemiologică menționată, reprezintă un semnal de alarmă asupra evoluției epidemiologice viitoare. De asemenea, din cele 101 cazuri confirmate cu variantă Delta, 8 persoane erau vaccinate, ceea ce reprezintă 8%, din care 6 cu două doze. Intervalul de la momentul efectuării celei de a doua doze și pană la confirmarea testului pozitiv este intre 11 și 125 de zile. Practic, avem 6% persoane vaccinate cu schemă completă din cele 101 cazuri confirmate cu infecție cu variantă Delta. Sunt inregistrate și 4 decese cauzate de infecția cu varianta Delta, ultimul fiind al unei persoane de sex feminin in varstă de 90 de ani din județul Iași, avand condiții medicale preexistente și nevaccinată anti-SARS-CoV-2, practic, niciuna dintre persoanele care au decedat, din păcate, ca urmare a infecției cu această variantă virală Delta nu fusese vaccinată. Mai departe, in spațiul public, in ultimele zile, se propagă ideea că 60% din cazurile de spitalizare inregistrate, de pildă, in Marea Britanie sunt in randul persoanelor care au fost vaccinate cu schema completă și aș vrea să explic puțin aceste lucruri, tocmai pentru a nu exista o confuzie in interpretarea datelor. Pe măsură ce numărul persoanelor vaccinate, la nivel populațional crește, ipotetic, dacă am avea 100% persoane vaccinate, evident că parte din cazurile care sunt diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 și care ajung in spital vor fi din randul celor vaccinate. Ca atare, in Marea Britanie, in momentul de față, intre 80 și 95% din persoanele cu varstă mai mare de 50 de ani au fost deja vaccinate cu schemă completă. Un calcul foarte simplu, ca să ințelegem cum interpretăm aceste date: dacă avem un focar de infecție SARS-CoV-2 constituit din 100 de persoane, din care 80 sunt persoane vaccinate cu schemă completă și 20 de persoane nevaccinate și opt persoane din cele 80 vaccinate ajung la spital, respectiv 8 din cele 20 nevaccinate ajung la spital, vom ajunge la o concluzie că 50% din persoanele spitalizate sunt persoane care au fost vaccinate cu schemă completă. Dar, dacă raportăm aceste cazuri la populația expusă din randul celor vaccinați complet, vorbim de 10% persoane care au fost spitalizate, spre deosebire de 40% persoane spitalizate din randul celor nevaccinați. Cu atat mai mult, datele publice existente din Marea Britanie ne arată, in momentul de față, că vaccinarea cu schemă completă oferă o protecție de peste 90% față de riscul de spitalizare, inclusiv pentru varianta Delta. Ca atare, vaccinurile in momentul de față sunt foarte eficiente impotriva formelor severe, impotriva spitalizărilor. Sigur că nu vorbim de protecție de sută la sută, insă vaccinarea cu schema completă reduce substanțial riscul de spitalizare și riscul de deces. In momentul de față, in Marea Britanie, pentru că este un exemplu pentru toată lumea, amplitudinea acestui val 4 este la circa 2 treimi din valul precedent, ceea ce inseamnă circa 10%, dar dacă ne uităm la spitalizare şi decese, doar 10% din cazurile confirmate sunt spitalizate in momentul de față, comparativ cu ce se intamplă in valul precedent, și rata de mortalitate este de doar 3,3%, comparativ cu ce se intampla in valul precedent. Deci, practic, vedem o reducere a mortalității de circa 30 de ori in momentul de față vizavi de valul precedent in Marea Britanie, rata de fatalitate este de circa 0,3% in Marea Britanie din cazurile confirmate. Rata de fatalitate, inţelegem numărul de cazuri de decese din persoane confirmate cu infecţie SARS-CoV-2. De asemenea, am finalizat, alături de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, estimarea ponderii populaţionale cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, obţinut prin vaccinare şi trecere prin boală. A fost efectuată această estimare a persoanelor care ar putea avea un grad de imunitate impotriva formelor severe şi a deceselor. Estimarea s-a bazat pe acoperirea vaccinală cu cel puţin o doză, cat şi pe numărul estimat de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2 şi nu au fost vaccinate pană in prezent. Estimarea numărului celor trecuţi prin boală s-a bazat pe presupunerea că pentru fiecare persoană confirmată prin test-diagnostic au fost alte cinci persoane nediagnosticate. In estimările oficiale din SUA ale CDC Atlanta este folosit un multiplicator de 4,3 persoane pentru fiecare caz confirmat. Menţionez că această estimare nu are in spate studiile de seroprevalenţă, deci practic vorbim de o estimare, şi au fost efectuate două estimări, una la nivel judeţean şi una la nivel de unitate administrativ teritorială. Pentru estimarea la nivel naţional şi nivel judeţean s-a folosit ca bază de calcul populaţia rezidentă in Romania la data de 1 ianuarie 2020, adică 19,3 milioane de persoane, fiind considerată mai aproape de situaţia reală in momentul de faţă. Ca atare, la nivel naţional, ponderea populaţională cu un grad de protecţie faţă de boala COVID-19, cumulat prin boală şi vaccinare, este estimat la circa 44%. Există, evident, diferenţe de la un judeţ la altul. Sunt trei judeţe, două judeţe şi municipiul Bucureşti, care au o rată de imunitate de grup de peste 60%, judeţul Cluj, judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti care au peste 60% imunitate colectivă. De asemenea, in 25 de judeţe, peste 20% din persoane au un grad de imunitate, in 11 judeţe au peste 40% grad de imunitate colectivă şi trei judeţe - peste 50% persoane cu grad de imunitate in momentul de faţă şi, aşa cum am menţionat deja, cele două judeţe şi municipiul Bucureşti, care au peste 60% rată de imunitate colectivă. La nivel național, repet, vorbim de o estimare de 44% estimare rată de imunitate colectivă dobandită prin boală și vaccinare. In ceea ce privește progresul campaniei de vaccinare, in momentul de față sunt 177 de comune in care sunt organizate centre de vaccinare și s-a demarat activitatea de vaccinare prin echipe mobile in aproximativ 2.493 de comune, ceea ce inseamnă o acoperire de 87% cu activităţi de vaccinare in localităţile rurale. Dintre acestea, in 1.022 de comune activitățile de vaccinare au fost incheiate, ceea ce inseamnă că s-a efectuat şi rapelul persoanelor respective, care au fost vaccinate cu o schemă cu două doze. Au fost organizate peste 1.190 de echipe mobile și vaccinate in total, in cadrul acestui proiect, peste 261.000 de persoane, la care sunt incluse și persoanele vaccinate in rural prin cabinetele de medicină de familie, centre mobile și echipele mobile de vaccinare. Numărul de centre de vaccinare care și-au redus programul de lucru: sunt 410 centre pentru care a fost redus programul de lucru, sunt 176 de centre de vaccinare care au activitatea suspendată temporar și, suplimentar, a fost sistată temporar activitatea in alte 362 de fluxuri din centrele care au rămas active. La medicii de familie, in momentul de față, in 2.606 cabinete de medicină de familie se inregistrează activități de vaccinare, 1.318 in rural, 1.288 in urban. Au fost vaccinate, in total, peste 258.000 de persoane din care 55,12% in mediul rural, cele mai multe persoane vaccinate fiind in: Timiș, Argeș, Mureș, București, Prahova, in toate aceste județe fiind peste 11 mii de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie. De asemenea, la nivelul unităților sanitare sunt 144 de spitale publice in care au fost vaccinați peste 4.660 de pacienți și 24 de spitale private in care au fost vaccinați 811 pacienți. Evaluarea acoperirii vaccinale din populația rezidentă eligibilă cu varsta peste 12 ani in Romania: municipiul București este in momentul de față la aproape 47%, mai exact 46,7% acoperire vaccinală. Sunt, de altfel, 10 județe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de județe care au acoperire vaccinală intre 20 - 29% și șapte județe care au sub 19% acoperire vaccinală. Ca atare, centrele de vaccinare existente la 19 iulie, centre active sunt 667 de centre active cu 973 de fluxuri. Defalcat pe tip de vaccin, pentru vaccin de la compania BioNTech-Pfizer sunt 476 de centre de vaccinare cu 740 de fluxuri, pentru Moderna sunt 89 de centre cu 104 fluxuri, pentru AstraZeneca - 35 de centre cu 50 de flux și pentru Johnson and Johnson sunt 67 de centre cu 79 de fluxuri de vaccinare. Rata de acoperire vaccinală la nivelul populațional, defalcat pe grupe de varstă: cea mai mare rată de acoperire vaccinale este la grupa de varstă 60-69 de ani, unde ne apropiem de 38%, mai exact 37,7%, urmată de grupa de varstă 50-59 de ani, unde este 35, 37%, 70-79 de ani 35, 15% și, sigur, celelalte categorii de varstă. Grupa de varstă 12-15 ani - au fost vaccinate cu cel puțin o doză 24.131 de persoane, ceea ce inseamnă 2,9% acoperire vaccinală, iar grupa de varstă 16-19 ani, au fost vaccinate cu cel puţin o doză 136.019 persoane, ceea ce inseamnă 16,6% la nivel populaţional ca rată de acoperire vaccinală. Profilul de reacţii adverse: pană la data de 19 iulie au fost raportate 16.737 de cazuri de reacţii adverse, cu o rată de raportare a RAPI de 1,81 la 1.000 de doze administrate. Ceea ce aş mai vrea să menţionez este legat de activitatea serviciilor de call center. In ultima săptămană am observat o creştere a numărului de apeluri telefonice legate de informaţii privitoare la modalitatea de vaccinare, la modalitatea de programare, practic, se constată o creştere cu aproape 10% faţă de săptămana anterioară a apelurilor telefonice strict legate de vaccinare şi nu de certificatul verde digital. Cam acestea au fost datele pe care eu am vrut să le prezint la acest moment. Ii dau cuvantul dlui dr. Andrei Baciu, secretar de stat şi vicepreşedinte CNCAV. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult dle doctor. Cateva cuvinte despre certificatul digital european. Aşa cum ştim, a fost lansat la inceput de lună iulie, iar pană in momentul de faţă au fost generate 1.333.398 de certificate, 82% dintre acestea sunt certificate COVID care atestă vaccinarea. Cu privire la procesul de vaccinare de data asta, in cadrul operatorilor economici privaţi, această activitate a continuat. Avem, pană in momentul de faţă, 587 de companii care au demarat această activitate, in 38 de judeţe, deci nu toate judeţele din Romania, dintre care 92 de operatori din domeniul HoReCa in 21 de judeţe. Această activitate a fost desfăşurată cu ajutorul a 213 echipe mobile, vaccinandu-se astfel 67.106 persoane, dintre care 3.455 din domeniul HoReCa. Braşov, Alba şi Bihor - in top ca şi in săptămanile trecute şi la numărul de operatori economici, cat şi la numărul de persoane vaccinate. Cu privire la diversele acţiuni de vaccinare, care au avut menirea să vină mai aproape de oameni, să creeze din vaccinare o opţiune facilă şi uşoară, au fost desfăşurate diverse tipuri de acţiuni, aşa cum le-a prezentat şi dl preşedinte, aş menţiona poate cea mai importantă. Deci prin această activitate pană acum au fost vaccinate aproximativ 50 de mii de persoane, mai precis 49.994. Insă, una este cu totul şi cu totul specială. La Galaţi, in drive-through din Galaţi, unde pană acum au fost vaccinate 19.985 de persoane. Activitățile de transport - de la inceputul campaniei pană in momentul de față au fost organizate peste 13.700 de misiuni de transport, in care au fost angrenate 30.400 de persoane de la MAI, Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră, IGSU; in același timp, 11.941 de persoane din cadrul MApN, cu peste 4.200 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat, pană in momentul de față au fost recepționate 19.549.226 de doze de vaccin, 11.595.129 de la BioNTech-Pfizer, de la Moderna - 1.592.400, de la AstraZeneca - 3.374.000, de la Johnson and Johnson - 987.700 doze de vaccinuri. Pentru perioada următoare aceste livrări vor continua, insă aș dori să fac cateva mici precizări, pentru că au apărut foarte multe discuții și atunci e bine să clarificăm. Deci, in momentul in care Comisia Europeană a contractat toate aceste doze de vaccin, cu toate companiile care avea un vaccin cu potențial, au fost două elemente importante. In primul rand că a fost o prefinanțare de peste 2,7 miliarde de euro pe care Comisia Europeană, prin Emergency Support Instrument, a acordat-o tocmai pentru a accelera procesul de dezvoltare și capacitățile de producție ale companiilor care prezentau potențial, iar, la fel de important, este ca momentul cand s-au demarat aceste negocieri semnarea contractului era condiționat de autorizația pe care respectivele vaccinuri, la momentul respectiv incă nefinalizate, ar fi primit-o și, la fel, de eficacitatea vaccinurilor. Deci, in momentul in care s-au negociat acestei clauze, aceste contracte cu toate companiile de către Comisia Europeană, in respectivul moment dorința era de a avea acces la cat mai multe vaccinuri sigure și eficiente in cel mai scurt timp. In respectivul moment nu exista niciun vaccin care să fie finalizat din punct de vedere tehnologic, care să aibă autorizațiile deja emise de către Agenția Europeană a Medicamentului sau alte agenții. Şi, atunci, dorința era de a avea contracte cu toate companiile care prezentau potențial. A rezultat intr-o situație in care, mare parte din acele contracte s-au dovedit a fi cu vaccinuri care au primit autorizație și vaccinurile erau eficiente. Intr-adevăr, una din companii, după cum știm, nu a primit autorizația, a renunțat la procesul de dezvoltare a respectivului vaccin. Aceasta a fost situația in care ne-am regăsit, insă putea să fie invers. Din cele șase companii putea să fie doar una care să ajungă să dezvolte un vaccin și atunci de aici a fost și dorința de a avea acces la toate vaccinurile pe care Comisia European le poate contracta in cel mai scurt timp, asumand, incă de la bun inceput, că va exista un surplus de doze de vaccin, dar, dat fiind faptul că Uniunea Europeană va fi cea care va avea acces la aceste doze de vaccin, de la inceput și in primul rand, acestea pot fi donate sau revandute către state terțe, către alte regiuni, pe măsură ce această nevoie s-a concretizat, lucru care s-a și intamplat şi, procentual, Romaniei i-a aproximativ 4,3% din toate vaccinurile contractate de către Comisia Europeană. Deci acesta este mecanismul și acesta este principiul care a stat la baza strategiei europene de contractare a vaccinurilor, lucru care, pană la urmă, s-a dovedit un succes pentru că, să nu uităm că noi in Romania am avut acces la vaccinuri incă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte țări, chiar din regiune, pe care Romania le-a sprijinit pentru procesul de vaccinare. Noi continuăm activitățile, inclusiv la nivel individual, cat și in partea echipei europene de donație și revanzare, tocmai pentru că toate vaccinurile, nu numai cele din Romania, toate vaccinurile au o perioadă de valabilitate și, pe măsură ce studiile avansează, aceasta poate fi extinsă, deci este un proces inclusiv european, cat și procese individuale ale statelor membre, de donații și de revanzare. Așa cum Romania a făcut pană in momentul de față către Republica Moldova cele mai importante donații, acestea vor continua cu un transport săptămana aceasta de 100.000 de doze Pfizer, care a fost aprobat in ședința de guvern de săptămana trecută. După cum bine știm, și Serbia a beneficiat de 50.000 de doze de donație, Ucraina, Argentina, Vietnam - 100.000 de doze AstraZeneca și pană in momentul de față a fost finalizat un singur contract de vanzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin. Iar demersuri suplimentare vor fi anunțate pe măsură ce Romania le finalizează. Sunt in curs și alte acțiuni de acest tip, cat și la nivel european, unde ştim promisiunea de donație de 100 de milioane de doze, unde și Romania va fi parte a acestui proces de donație. Am vrut să explic acest mecanism pentru a ințelege contextul și momentul și care era situația de fapt in momentul in care s-au negociat toate aceste clauze, pentru o mai bună ințelegere a situației de moment. Eu cam atat am avut. Mulțumesc mult domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc și eu! Aș dori să incepem partea de intrebări. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Tot apar in spațiul public declarații despre valul patru și această tulpină Delta și aș vrea să faceți cateva lămuriri. Unul, aş vrea să ne explicați dacă tulpina Delta este mai agresivă față de cele de pană acum pentru persoanele nevaccinate. Valeriu Gheorghiță: Din datele existente, cunoaștem faptul că este mult mai contagioasă și aceste lucruri deja sunt cunoscute, are o contagiozitate și o transmitere de la o persoană la alta de două ori mai mare decat tulpina inițială parentală, cu 60% mai mare decat tulpina Alfa. In ceea ce privește virulența acestei tulpini, se pare că ar crește riscul de spitalizare de 2,5 ori mai mult decat tulpinile inițiale, decat celelalte variante virale de ingrijorare. Ca atare, cumuland faptul că vorbim, in momentul de fată, de o tulpină care se răspandeşte mult mai uşor, care are o rată bazală de reproducere a cazurilor de circa şase-şapte, ceea ce inseamnă că un caz pozitiv generează alte şase-şapte cazuri secundare, vorbim de faptul că are o posibilitate şi o capacitate de a eluda parţial răspunsul imun obţinut ca urmare a trecerii prin boală, ca atare, din datele care sunt modelate in momentul de faţă matematic pe evoluţia cazurilor din India, din Africa de Sud, se estimează că in 20 pană la 50% din cazuri, persoanele care sunt in momentul de fată diagnosticate sunt cazuri de reinfecţie. Tocmai pentru că tot mai multe date arată că, odată ce persoanele au trecut prin boală, la mai mult de şase luni, activitatea neutralizantă a anticorpilor pentru varianta Delta este aproape negativă, este aproape nedetectabilă, lucru care se corectează prin vaccinare, adică persoanele respective care au avut istoric de trecere prin boală, odată vaccinate, filtrul anticorpilor neutralizanţi a crescut. Cam acestea sunt datele in momentul de faţă legate de varianta Delta. Reporter: In aceste condiţii, inseamnă că valul 4 va avea o amploare mai mare faţă de valul 3, ne aşteptăm la asta? Valeriu Gheorghiță: Experţii acest lucru estimează, că, intr-adevăr, valul 4 va fi mult mai agresiv decat valurile de la acest moment, diferenţele fiind legate de nivelul de imunizare din populaţie, nivelul de vaccinare. Cu cat numărul şi procentul persoanelor vaccinate este mai mare, şi aici mă refer in mod deosebit la persoane vulnerabile, cu atat consecinţele negative traduse prin numărul de persoane spitalizate, numărul de persoane admise in secţia de terapie intensivă şi numărul de decese va fi mai mic. Cu cat numărul persoanelor vulnerabile este mai scăzut ca acoperire vaccinală, cu atat riscul de creștere a numărului de persoane spitalizate cu forme severe şi persoane care, din păcate, pot să-şi piardă viaţa este mai mare. Mesajul meu este unul foarte clar: să profităm de situaţia actuală, de o situaţie bună din punct de vedere epidemiologic, stabilă in Romania, in mod deosebit cei vulnerabili, dar şi ceilalţi care nu se incadrează in categoriile de risc, să ne vaccinăm tocmai pentru a ne feri cat se poate de mult de a face o formă severă de boală şi a ajunge la spital. Sunt lucruri care in momentul de față sunt cunoscute și cred că e bine să invățăm din experiența celorlalte țări, și nu din experiența noastră. Reporter: O singură intrebare mai am, a fost luată vreo decizie in legătură cu acele 200 de la AstraZeneca, carantinate? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de față nu, ele sunt carantinate și așteptăm dacă vor sosi datele de stabilitate. Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că s-a constatat o creştere a numărului de cazuri din 20 de ţări, in special la tineri. Cum se explică acest lucru, avand in vedere că, din cate ştim, tinerii se vaccinează? Valeriu Gheorghiţă: Această explicaţie a creşterii numărului de cazuri la nivel european, intr-adevăr, creştere cu 64,3% faţă de săptămana 27, este explicată, pe de o parte, prin renunţarea la o parte dintre măsurile nefarmaceutice de limitare a răspandirii cazurilor şi, pe de altă parte, de procentele mai reduse de vaccinare in randul populaţiei tinere, comparativ cu populaţia vulnerabilă şi populaţia varstnică. Evident că tinerii se vaccinează, insă dacă ne uităm şi in Marea Britanie, procentul celor sub 20, sub 30 de ani care sunt vaccinaţi este mult mai mic, comparativ cu persoanele peste 80 de ani, unde sunt vaccinate in proporţie de peste 90%. Deci, practic, ceea ce explică această creștere a numărului de infecții in randul celor tineri, pe de o parte, faptul că există un potențial mai mare de aglomerări intr-un număr mai mare de persoane, de participări la evenimente cu un număr mare de persoane, unde respectarea măsurilor de prevenție nu se mai impune ca urmare a faptului că s-au ridicat marea parte a restricțiilor și, evident, faptul că procentul celor vaccinați este mic explică, pe de o parte, creșterea cazurilor, dar, să nu uităm că o altă explicaţie la fel de importantă sau poate cea mai importantă este legată de extensia şi propagarea variantei virale Delta, care este mult mai contagioasă, se răspandeşte mult mai uşor şi, ca atare, explică creșterile importante ale numărului de cazuri in ţări precum Spania, Portugalia, Grecia, Cipru. Practic, in momentul de faţă este o preocupare importantă la nivel european şi experţii asta estimează, că in luna august, la sfarşitul lunii august, varianta Delta va deveni dominantă inclusiv in Europa. Reporter: In Romania procentul de vaccinare in mediul rural este extrem de mic. Ştiu că se spune că interacţiunea nu este atat de mare acolo, insă v-aţi gandit ce puteţi face in continuare pentru a crește totuși gradul de imunizare acolo? Valeriu Gheorghiţă: Noi suntem consecvenți, cu toate că reticența in momentul de faţă este crescută, in mod deosebit in rural. Suntem prezenţi in majoritatea comunelor, suntem cu echipe mobile, suntem cu vaccinurile cat mai aproape de oameni, procesul de vaccinare s-a simplificat extrem de mult in momentul de faţă, accesibilitatea este crescută. Vorbim de vaccinare in aeroporturi, la punctele de trecere a frontierei, avem deja peste 80% dintre comune in care am fost cu echipe mobile şi vom continua să mergem şi, in paralel, sigur, acţiunile de informare sunt foarte importante, şi nu atat acţiuni de comunicare, şi aici mă refer la informarea medicală, la informarea care, pană la urmă, aduce oamenilor acele răspunsuri de care ei au nevoie ca să decidă dacă se vor vaccina sau nu. Dar este un fenomen cat se poate de clar in momentul de faţă, pe de o parte al dezinteresului şi, pe de altă parte, al ezitării faţă de vaccinare şi cred că intr-adevăr tot acest fenomen, care e unul transnaţional, al dezinformării, işi spune cuvantul. Reporter: Ţinand cont că, iată, numărul cazurilor noi s-a dublat intr-o singură zi, de ieri pană astăzi, avem tot mai multe cazuri cu varianta Delta, 34 in plus faţă de săptămana trecută, şi acel coeficient bazal de reproducere trece de 1. La ce vă aşteptaţi luna viitoare, cand urmează alte relaxări? Aţi făcut o proiecţie? Valeriu Gheorghiţă: Estimările noastre sunt cat se poate de clare că vom inregistra o creştere a numărului de cazuri lent, dar progresiv in perioada următoare. Nu este relevantă cifra de astăzi. Este important să vedem care va fi evoluția pe următoarele 7-14 zile pentru a putea intr-adevăr să definim un trend al evoluției epidemiologice, insă, este important să fim foarte atenţi la respectarea măsurilor de prevenţie, să evităm, totuşi, zonele supraaglomerate atunci cand nu e neapărată nevoie să fim prezenţi acolo, să incercăm să respectăm pe mai departe măsurile celelalte, cum ar fi masca de protecţie, să aerisim spaţiile, să fim atenţi la regulile de igienă personală şi, bineinţeles, cel mai important este să ne adresăm pentru vaccinare, pentru că este evident, sunt dovezile, care sunt imbatabile, vaccinarea este principala soluţie prin care noi putem să limităm consecinţele negative ale acestei pandemii. Şi ne uităm la ce se intamplă in Marea Britanie, este un caz la care toată lumea se uită, la situaţia epidemiologică. Dacă vorbim de o creştere importantă a numărului de cazuri, practic s-a ajuns la 50.000 de cazuri raportate intr-o singură zi, comparativ cu valul precedent in care s-au inregistrat maxim circa 64.000 de cazuri, totuşi, comparativ cu valul precedent, doar 10% dintre persoanele diagnosticate ajung la spital şi, comparativ cu mortalitatea inregistrată in valul precedent, in momentul de faţă circa 3,3% este, practic, numărul celor care işi pierd viaţa din cauza acestei maladii, comparativ cu ce se intampla data trecută. Deci mortalitatea este undeva de 30 de ori mai redusă comparativ cu valul precedent. /.../ 2021-07-20 15:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-20-04-01-55big_image_11_resize.jpgAjutoare pentru persoanele afectate de inundații din județul AlbaȘtiri din 19.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/ajutoare-pentru-persoanele-afectate-de-inundatii-din-judetul-albaComitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat astăzi, 19 iulie, Hotărarea nr. 47. Această hotărare prevede: scoaterea de la rezervele de stat a unor bunuri de strictă necesitate și alocarea acestora unităților administrativ-teritoriale Ocoliș, Campeni, Sohodol și Roșia Montană din județul Alba. In anexă, regăsiți lista cu necesarul de bunuri de strictă necesitate pentru județul ALBA: 35.000 litri de motorină 8 construcții modulare complete 260 paturi cu cazarmament 520 pături 8.500 litri apă 2.600 conserve carne 3.900 conserve pate Hotărarea a fost adoptată in contextul inundațiilor din perioada 15-16.07.2021 din localitățile Ocoliș, Campeni, Sohodol și Roșia Montană. 2021-07-19 13:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-19-01-13-36big_sigla_guvern.pngDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu în zonele afectate de inundații din județul AlbaȘtiri din 18.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-in-zonele-afectate-de-inundatii-din-judetul-albaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Este un miracol că nu avem victime in toată această zonă, văzand ce s-a intamplat- inţeleg că s-au inregistrat cantități de apă de 250 de litri pe metrul pătrat. Nu avem victime şi este un lucru bun. Inseamnă că sistemul RO-Alert a funcționat. Ințeleg că și oamenii s-au avertizat intre ei. Acum urmează partea mai grea, pe termen scurt, să refacem tot ce s-a stricat. In primul rand, incepem cu gospodăriile oamenilor; acolo unde este nevoie - am discutat deja dacă este nevoie de apă - vom aduce containere de 1.000 de litri de apă, ca să fie apă potabilă in zonă. Dacă este nevoie de locuințe, saltele, utilaje de armata dar și utilaj greu - am vorbit personal cu domnul general personal, pentru a ajuta. Toate resursele vor fi puse la dispoziţie pentru a rezolva cat mai repede situația, in această ordine: in primul rand, gospodăriile cetățenilor, să poată iși revină cat de curand la normal și apoi, bineințeles că vom incepe și cu arterele principale, drumuri; a fost aici un drum care deja este distrus, este un drum către o pășune. Oamenii trebuie să aibă acces cu animalele. I-am asigurat pe cei patru primari din cele mai afectate zone că vor primi susținere din partea Guvernului. Am creat cadrul legal, in urmă cu circa că o lună și ceva, prin care putem să dăm ajutoare fără să mai avem nevoie de o şedinţă de guvern, ceea ce inseamnă că, după ce primim raportul de evaluare, oamenii vor incepe să primească susținere financiară, materială, tot ceea ce este nevoie. Fac apel și prin intermediul dumneavoastră la cei care au fost afectați să ia legătura cu primăriile din zonele unde sunt afectaţi, să spună exact ce au nevoie și, in timpul cel mai scurt, vom aduce aceste resurse. Reporter: Vă referiţi, sigur, și la zona Cărpiniș - Gura Roșie.Deci nu numai aici, la Păuliş. Florin Ciţu: Toate zonele - am vorbit cu primarii din mai multe zone, Roşia Montană, cu toată lumea, Abrud, Campeni -, toate zonele afectate vor primi susținere. Reporter: Vor fi sume fixe, ca să fie mai simplu? Florin Ciţu: Ştiți bine că sunt sume fixe, așa este, intr-adevăr, dar dacă este nevoie să suplimentăm, vom suplimenta. In acest moment, repet, este foarte importantă siguranța oamenilor, să ne asigurăm că oamenii pot să iși recupereze și să iși repună gospodăriile, dacă se poate, cat mai repede, la situația inițială. Vom face tot ce este nevoie pentru asta. Reporter: Cei din Moldova şi-au primit banii, de acum trei săptămani, o lună? Florin Ciţu: Cei din Moldova au primit banii, acum vom trimite resurse şi pentru unităţile administrativ teritoriale; in şedinţa de guvern de miercuri (vom decide) să trimitem nu numai Moldova; au fost inundaţii in Moldova, au fost şi in Ardeal, in mai multe zone şi aceste UAT-uri vor primi acum resursele pentru a reface sau a plăti, de fapt, facturile pentru ceea ce au de făcut in ultima perioadă. Reporter: Şi pentru domnul Bode o intrebare. Fiţi amabil, să ştiţi că sistemul RO-Alert, s-au plans oamenii, au primit alerta după ce a venit viitura. Trebuie o anchetă acolo. Lucian Bode: Au fost mai multe mesaje RO-Alert date imediat după ce au fost constatate aceste fenomene. Sigur că, discutand cu colegii de la ISU pe seama telefoanelor pe care cetățenii de aici, din zonă, le-au dat la 112, apelul pe care l-au făcut la 112, noi am venit in foarte, foarte scurt timp cu zeci de pompieri, jandarmi, polițiști, am reușit să ajungem chiar aici, in zonă, ocolind viitura, pentru că nu puteam să ne deplasăm pe /aliniamentul/ raului și pompierii au reușit să avertizeze, să scoată din case o parte din cetățenii care au fost, așa cum bine ştiți, evacuaţi. Ce este foarte important, că așa cum spunea domnul prim-ministru, nu avem victime, cu toate că avem aproape 300 de persoane evacuate, avem peste 120 de case distruse, două drumuri naționale unde se lucrează şi acum, dar faptul că noi, astăzi, suntem aici, domnul prim-ministru, ministrul apărării, vreau să se ințeleagă foarte clar: mesajul nostru este pentru toți cei afectați, nu lăsăm pe nimeni la greu, intervenim imediat. Maine, Guvernul poate să aloce resursele necesare pentru familiile afectate, pentru cetățenii afectaţi și bineințeles, pe seama rapoartelor realizate de UAT-uri, să intervenim și să-i ajutăm să-şi refacă drumurile, alimentarea cu apă. Ce este foarte important este că, spre exemplu, alimentarea cu energie electrică este rezolvată in proporție de 95%. Din peste 10.000 de consumatori casnici, mai sunt in jur de 50 nealimentați. Florin Ciţu: Astăzi, in jur de ora 20:00 ar trebuie să fie toate aceste probleme soluţionate. Aş vrea să mulțumesc tuturor structurilor din MAI şi MApN care au intervenit rapid şi vreau să mulţumesc şi voluntarilor - şi aceştia au venit şi au răspuns imediat nevoilor cetăţenilor. Este o situație dramatică și cu toții ii vom susţine pe oamenii de aici. Reporter: Cand estimaţi că o să primească despăgubiri oamenii din zonă /.../? Florin Ciţu: Incepand de maine, după decizia de guvern, bineinţeles că banii pot să ajungă la cetăţeni. Vă multumesc mult! La revedere! 2021-07-18 16:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_218844632_2627567900871186_4116922811902432991_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu sportivi din echipa care va reprezenta România la Jocurile Olimpice de la TokyoȘtiri din 15.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-sportivii-din-echipa-romaniei-care-va-participa-la-jocurile-olimpice-tokyo-2020Galerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu la intalnirea cu sportivi din echipa care va reprezenta Romania la Jocurile Olimpice de la Tokyo [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa şi bine v-am găsit! Se pare că eu sunt cel mai relaxat dintre colegi. In primul rand, stimaţi copii, este o onoare să fiu astăzi aici şi o mandrie, in acelaşi timp. Acum nu ştiu /.../ in activitatea mea /.../ mai puţin diferit de ceea ce a fost pană acum. Vă urmăresc activitatea, urmăresc activitatea sportivilor romani, sunt aproximativ 60 de sportivi care pleacă astăzi, la Tokyo, şi in primul rand, aş vrea să vă urez să auzim pană la final de foarte-foarte multe ori imnul national pentru că asta inseamnă să caştigăm. Jocurile Olimpice, care sunt in această perioadă, reprezintă o oază de normalitate pentru tot acest an, această perioadă de pandemie in sport, activităti culturale, activităţi artistice, muzică, acestea ne-au ţinut oarecum pe noi ancoraţi in realitate. A fost o perioadă dificilă, imi pare bine că putem să participăm la această olimpiada. E important pentru Romania, dar şi pentru societăţi, pentru toată lumea, pentru economia globală. Este un semn clar de normalitate. Imi pare bine că avem atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, gimnastică, inot, caiac-canoe, lupte, scrimă, tenis de masă, tir sportiv şi fotbal. /.../ Aşa că o să mă uit foarte atent. Este după mult timp de cand Romania merge la olimpiadă cu o echipa de fotbal aşa că mult succes acolo. Am spus că este o onoare şi sunt sigur că este o onoare pentru dumneavoastră, siţi foarte bine, acolo unde stați dumneavoastră au stat marii campioni: Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Mihai Covaliu şi alţii, iar zestrea pe care ne-au lăsat-o - 69 de medalii olimpice de aur, /.../ de argint şi 120 de bronz, trebuie intregită. Și sunt convins că veţi face o figură frumoasă. Dar ei sunt campionii de ieri, voi sunteţi campionii de astăzi. Vă urez mult succes la Tokyo. Plecăm cu mentalitate de invingători şi ne intoarcem invingători. Eu vă mulţumesc! 2021-07-15 11:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-15-03-59-24big_2.jpgCOMUNICAT DE PRESĂ privind rezultatele selecției candidaților la etapa a III-a a Programului de Internship 2021Știri din 15.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa-privind-rezutatele-selectiei-candidatilor-la-etapa-a-iii-a-a-programului-de-internship-2021PROGRAMUL OFICIAL DE INTERNSHIP AL GUVERNULUI ROMANIEI EDIȚIA A VIII-A, ETAPA a III-a: AUGUST SEPTEMBRIE 2021 Urmare a procesului de selecție desfășurat in data de 15.07.2021 de către Comisia de Selecție, constituită prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 573/2021, un număr de 45 de candidați au fost admiși pentru participarea la etapa a III-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, ediția a VIII-a, pentru anul 2021. Lista candidaților admiși precum și rezultatul aplicării baremului de evaluare se vor regăsi afișate la avizierul Palatului Victoria, de la intrarea B, incepand cu data de 15.07.2021. Selecția candidaților s-a făcut in in baza Legii 176/2018 privind internshipul și a Procedurii de sistem PS-07 care reglementează organizarea și desfășurarea Programului de Internship și in conformitate cu Regulamentul privind organizarea și desfășurarea Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, aprobat cu Ordinul Secretarului General al Guvernului, nr. 652/2021. Candidații care au depus dosare pentru procedura de selecție pot formula contestație, online, pe adresa de email: cabinet.pm@gov.ro, in termen de o zi calendaristică de la data publicării listei candidaților declarați - admiși- , după etapa de evaluare a dosarelor, respectiv evaluare a aplicației, iar Comisia de soluționare a contestațiilor, organizată de Comisia de Gestionare a Programului de Internship are la dispoziție maximum 3 zile lucrătoare pentru verificarea și soluționarea contestațiilor, precum și pentru publicarea rezultatelor. 2021-07-15 09:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-15-10-01-58big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîţu la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a FranțeiȘtiri din 14.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-receptia-oferita-cu-prilejul-zilei-nationale-a-franteiGalerie foto Participarea premierului Florin Cițu la recepția oferită cu prilejul Zilei Republicii Franceze Discursul premierului Florin Ciţu la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a Franței [Check against delivery] Domnule președinte, Doamnă ambasador, Doamnelor și domnilor, Este o plăcere să mă aflu astăzi aici pentru a marca Ziua Națională a Franței și pentru a vă transmite, in numele Guvernului roman și al meu personal, cele mai călduroase felicitări și urări de succes. Marcăm impreună 14 iulie, o zi cu incărcătură istorică deosebită, un moment de sărbătoare a națiunii franceze și, in același timp, un moment de celebrare a drepturilor omului, a democrației și libertății. Parteneriatul Strategic dintre țările noastre rămane un reper al prosperității și al securității noastre comune in spațiul euro-atlantic, o expresie a valorilor comune pe care le impărtășesc Romania și Franța. Salut faptul că foaia de parcurs aferentă parteneriatului a fost actualizată la finalul anului trecut. Legăturile noastre de prietenie și solidaritate au fost testate și in perioada crizei generate de pandemia de COVID-19 care a afectat Europa și lumea intreagă. In acest context, apreciez dorința doamnei ambasador de a pune sărbătoarea de astăzi sub semnul unui omagiu adus personalului medical și de ingrijire care a fost in prima linie in lupta impotriva Covid-19. Aș vrea să mulțumesc și eu personalului medical din Romania și din Franța, care a acționat in mod solidar pentru a salva vieți omenești. Salut și contribuția deosebită a medicilor romani din Franța la acest efort comun extraordinar! Stimați invitați, Această pandemie ne-a pus in fața unei realități, aceea că - nimeni nu e in siguranță, pană nu suntem toți in siguranță. Revenirea la normalitate va insemna și este strans legată de redresarea economică. Invingerea pandemiei, prin vaccinare, rămane cea mai bună cale de urmat pentru economiile și societățile noastre. Franța este un partener economic important pentru noi. Iar Romania este un loc unde merită să investești. Parteneriatul economic romano-francez cuprinde sectoare strategice naționale, de la industria auto, la cea aeronautică sau domeniul energetic. Ne așteptăm la reluarea creșterii schimburilor economice, care să confirme tendința pozitivă a ultimilor ani. Semnalele din acest an sunt optimiste. Doamnelor și domnilor, In primul semestru al anului viitor, Franța va prelua Președinția Consiliului UE. Va fi un moment crucial pentru refacerea și repornirea societăților și economiilor noastre. Contextul pandemiei a pus in evidență cat de importantă este coordonarea la nivel european pentru gestionarea mai rapidă și eficientă a crizei generate de coronavirus. Romania, alături de Franța, rămane profund angajată acestui demers de coordonare consolidată. Mă bucură faptul că impărtășim aceeași abordare privind importanța strategică a intăririi sistemelor de sănătate și creșterea cooperării pe palierul sănătății la nivel european. Romania este pregătită să lucreze in acest sens și să sprijine viitoarea Președinție franceză pentru obținerea de beneficii concrete pentru toți cetățenii europeni, inclusiv prin concretizarea Uniunii Sănătății. Cred că solidaritatea, element constitutiv al construcției europene, trebuie să fie, și cu această ocazie, in centrul efortului nostru. Aș adăuga aici și unitatea națiunilor, ca o condiţie a recăpătării increderii cetăţenilor in Europa. Sunt convins că legătura specială dintre țările noastre va servi atingerii acestor obiective și unei Europe mai puternice. In incheiere, vreau să urez tuturor prietenilor noștri francezi Bonne fete nationale ! Vă mulțumesc! 2021-07-14 18:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4896.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 14 iulie, susținut de premierul Florin Cîţu și de ministrul educației, Sorin CîmpeanuȘtiri din 14.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-14-iulie-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu1626267537Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi am aprobat Memorandumul pentru proiectul Romania Educată, un proiect al președintelui Klaus Iohannis. Cred că nu este niciun fel de surpriză că este nevoie de reformă in sistemul de educație in Romania, iar acest program, Romania Educată, este un program care a fost dezbătut in spațiul public și a fost prezentat in ultima perioadă. Este momentul să-l implementăm. Știți foarte bine că nu mă dau la o parte cand e vorba de a-mi asuma reforme și de aceea, astăzi, in ședința de guvern, ne-am asumat și această reformă in ceea ce privește educația. Susținerea va fi realizată de la bugetul de stat pentru acest program de reformă, dar și prin PNRR - Programul de Redresare și Reziliență. Acolo, știți foarte bine, sunt alocate aproape 3,6 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii prioritare in Romania Educată - cariera didactică, managementul și guvernanță, finanțarea sistemului de invățămant preuniversitar, infrastructura sistemului de invățămant, curriculum și evaluarea centrată pe rezultate, educația incluzivă și calitate pentru toți copiii, alfabetizarea funcțională și așa mai departe. Bineințeles, cred că partea importantă a ședinței de guvern de astăzi a fost că ne-am asumat și termene prin care să livrăm și prin care să implementăm acest program al proiectului Romania Educată. Primul termen la 1 august va avea un grup de lucru interministerial, coordonat de premier sau numărul 2 in acest proiect, vicepreședintele comitetului o să fie domnul ministru al educației, Sorin Cimpeanu. Se propune, pană la 10 septembrie, adoptarea unei hotărari de guvern privind aprobarea planului de acțiune cu termene și responsabilități pentru implementarea proiectului și, pană la 1 octombrie, elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului Romania Educată. Domnul ministru este aici pentru a vă da mai multe detalii in ceea ce privește acest program. Dacă sunt intrebări despre proiect sau altele, cate o intrebare de fiecare, după aceea domnul ministru va intra in detaliul proiectului Romania Educată. Reporter: Bună ziua. Vedem că din ce in ce mai multe state se pregătesc pentru cel de-al patrulea val de COVID-19. In contextul in care ultimul val a lovit Romania destul de tare, dacă privim paturile de ATI și modul in care a fost copleșit atunci sistemul sanitar, intrebarea este dacă, acum, Romania este pregătită pentru a primi un val mare de bolnavi in zona de ATI. Florin Cițu: Vreau să vă aduc aminte că, incă din timpul valului trei și pe partea de final a valului trei, am spus foarte clar că nu vom renunța la capacitățile noastre pentru COVID. In același timp, am spus că vreau să avem un sistem creat prin care să putem să transferăm rapid, dacă este nevoie, din sistemul non-COVID in COVID paturi in secțiile ATI. Sunt sigur că Ministerul Sănătății a ținut cont de ceea ce am spus atunci și o să fie pregătit pentru valul patru. Reporter: Deci, Romania este pregătită. Florin Ciţu: In acelaşi timp, diferenţa faţă de valul 3, dacă imi permiteți, este că acum putem să ne vaccinăm oricand, oriunde, cu orice tip de vaccin. Ştiţi foarte bine că in timpul valului 3 incă primeam doze puține de vaccin, deci este o diferență, eu aș pune vitală in ceea ce priveşte lupta cu acest virus. Vaccinul este singura soluție. Avem vaccin, trebuie să ne vaccinăm. Reporter: Totuși, numărul oamenilor care se vaccinează este din ce in ce mai mic. Florin Ciţu: Vă mulţumesc! In Romania, vaccinul nu este obligatoriu. Reporter: Domnule premier, vi se pare un festival al democrației faptul că primarii fac coadă de două zile la Guvern pentru a negocia dumneavoastră banii primiți la rectificarea bugetară? Pentru că adversarii politici vă acuză că folosiți banii țării pentru a vă atrage simpatia și sprijinul la congresul PNL din 25 septembrie. Florin Ciţu: O acuzație fără sens, pe care o resping imediat şi fără niciun fel de dubiu. Dacă vă mai aduceţi aminte, la Vaslui i-am invitat pe primarii de la PSD să vină să discutăm; acum două zile am fost la Asociația Municipiilor din Romania. Faptul că PSD a ținut Romania nedezvoltată și ieri am aflat, de exemplu, de la primarii din Teleorman că toate unitățile administrativ-teritoriale din acel județ - care a avut și premier, a avut și mai mulți oameni - niciuna dintre ele nu e legată la gaze, au drumuri de pămant. Romania a fost lăsată in urmă! Şi cine știe cel mai bine cum să dezvolte Romania decat cei care au fost aleși să dezvolte Romania? Repet, am făcut această intalnire și cu Asociația Municipiilor, unde sunt primari de la toate partidele politice, și i-am ascultat și am susținut o parte dintre proiecte. La Vaslui, primarii PSD au primit o invitație și-i aștept oricand să vină. Deci, eu cred că mai multă democrație decat a fost in acest guvern nu a existat. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Am văzut că astăzi euro a atins din nou un maxim la cursul BNR și economiștii spun că acest lucru are legătură cu deficitul de cont curent, cu dezechilibrul. Am văzut că astăzi aţi discutat despre datoria publică a Romaniei. In acest context, are guvernul soluții pentru ca lucrurile să se echilibreze, să nu vedem un euro de 5 lei in perioada următoare? Florin Ciţu: Aici lucrurile sunt foarte clare pentru mine: prețurile sunt determinate de piață intr-o economie liberă. Şi imi place că vorbim doar atunci cand prețurile mai cresc puțin, dar nu vorbim de ele cand scad. Preţurile vor crește, vor scădea, in funcție de ce se intamplă cu cererea și oferta. Ceea ce poate să facă acest guvern și face foarte bine este să se dea o traiectorie clară de reducere a deficitului bugetar, și sustenabilă, și credibilă. Și vă spun că este și sustenabilă și credibilă pentru că Comisia Europeană, in analiza de deficit excesiv, și-a asumat aceeași traiectorie pe care o are Romania de reducere a deficitului bugetar. Asta contează atunci cand ne uităm pe termen mediu și lung și ne uităm și la evoluția altor prețuri. Dar fluctuații pe termen scurt, acestea sunt normale intr-o economie de piață și ar trebui să ne obișnuim cu prețuri care cresc și scad, pentru că asta inseamnă o economie de piață. Reporter: Dar prin proiectul de rectificare veţi corecta ţinta de deficit? Ne aşteptăm la un deficit mai mic la sfarşitul anului şi cat de mic? Florin Ciţu: Dacă o să corectăm o să corectăm in jos ţinta de deficit, dar haideţi să vedem intai cum arată situația pe fiecare minister in parte și apoi vom veni și cu țintele de deficit. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, revenind la un eventual val 4 și la vaccinare, am văzut o declarație făcută aseară de vicepremierul Dan Barna conform căreia spunea că ar fi trebuit să avem măsuri mult mai ferme in ceea ce inseamnă vaccinarea, in sensul de acces limitat la evenimente, nici măcar pentru persoane care au făcut teste, ci doar pentru persoane vaccinate, tocmai pentru a incuraja vaccinarea. Voiam să vă intreb dacă ați avut o asemenea discuție in cadrul guvernului referitoare la măsuri mai dure, astfel incat să fie incurajată vaccinarea, in contextul in care acea ţintă de 5 milioane de persoane vaccinate care ar fi trebuit să fie atinsă la 1 iunie nu a fost nici acum atinsă. Florin Ciţu: Propunerile de măsuri intotdeauna pot fi făcute atunci cand facem votul pentru CNSU. Dacă vin astfel de propuneri și ele trec de aceste comitete, bineințeles că le vom lua in calcul. In acest moment nu am avut astfel de propuneri, eu, din contră, țin minte susținerea colegilor de coaliție pentru a relaxa condițiile, pentru a avea concerte şi așa mai departe. Dacă am ințeles eu greșit mesajul, ar fi bine să se clarifice. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb de ce a fost nevoie să cumpărăm 120 de milioane de doze de vaccin COVID şi cat ne vor costa ele? Florin Ciţu: Nu le-am cumpărat. Sunt comandă și știți foarte bine că strategia de a cumpăra vaccin este o strategie asumată la nivelul intregii Uniunii Europene. Toată lumea are aceeași strategie, Romania primește pro-rata, toate ţările merg pe aceeași direcție. Strategia a fost inițial făcută de Comisia Europeană, luand in calcul și acest sistem de revanzare al vaccinului sau donaţii pentru alte ţări, deci, prin acest sistem Covax, este o strategie făcută de la inceput de Comisia Europeană, de negociere. Deci, este o strategie in care noi am luat parte. Dacă nu participam la această strategie, poate că n-am fi avut vaccin la fel de repede. Reporter: Adică, cumva am fost obligați să cumpărăm aceste doze. Florin Cițu: Nu le-am cumpărat, sunt comandate aceste doze și nu sunt pentru un an, sunt pentru mai mulți ani. Pentru că de la inceput s-a știut clar că pandemia poate nu trece in primul an și poate e nevoie de incă doze pe următorii ani. Aceste doze sunt și pe anul viitor. Reporter: Nu ne-ați spus de prețuri. V-am intrebat și de costul vaccinului, cat plătim pentru aceste doze. Florin Cițu: Vom vedea care este factura finală atunci cand le vom plăti. Multe dintre ele le-am vandut, prețul a mai scăzut la unele dintre ele. Deci, nu există un cost fix la inceput. In primul rand, se face comanda și apoi avem și factura. Reporter: Bună ziua. Vaccinarea va fi obligatorie pentru anumite categorii de personal din Franța, de exemplu, pentru personalul medical, la fel și in Grecia. Am ințeles incă de ieri că in Romania nu se va intampla asta, dar atunci, ce face guvernul ca să grăbească a noastră campanie de vaccinare in condițiile in care suntem pe ultimul loc in acest moment și ne așteptăm la valul 4? Florin Cițu: Dumneavoastră vă uitați la numărul de persoane vaccinate, eu mă uit la numărul de persoane infectate - acolo suntem in cea mai bună situație din Uniunea Europeană, incă. Deci, suntem in cea mai bună situație. Deci, dumneavoastră comparați țări care au teoretic... ar fi trebui să nu aibă această problemă pentru că au mai multe persoane vaccinate și, totuși, au o situție mai dificilă in ceea ce privește rata de infectare. Trebuie să ne uităm la toți indicatorii. Guvernul a făcut tot ce ține de guvern. In primul rand, am fost prima țară din Europa care a avut vaccin pentru toată lumea, pentru cine dorește să se vaccineze oricand, oriunde, la orice oră, cu orice tip de vaccin. Vaccinarea nu este obligatorie in Romania, dar, bineințeles, dacă suntem responsabili, trebuie să ne vaccinăm, pentru că este singura soluție să scăpăm de pandemie. Pană acum așa s-a demonstrat. Reporter: Legat de problema gunoiului din capitală, ințelegem că sunt probleme și la Guvern cu ridicatul gunoiului? Florin Cițu: Aceasta e o problemă a Primăriei Sectorului 1 cred. Dacă este o problemă, vom vedea. Nu știu, asta nu am aflat de această problemă la Guvern. Reporter: Bună ziua. Ministrul economiei a anunțat restructurări masive, 39% din funcțiile de conducere, 30% din cele de execuție. Știați de aceste măsuri? Vor urma și alte ministere in care vor fi concedieri masive? Florin Cițu: Cred că citiți puțin greșit despre organizare. Nu am văzut incă acest proiect de lege, dar cred că e vorba de redefinire, directorul general devine director, nu pleacă acasă, devine director. Despre asta este vorba, dar incă nu am văzut proiectul final. Deci, nu este este vorba de concedieri, este vorba deoar de comasarea unor direcții care nu mai sunt direcții generale și poate sunt mai puține. Reporter: Dacă imi permiteţi, preciza ministrul că din zece directori patru vor intra in Corpul de rezervă, deci, vorbim și de persoane care nu vor mai avea posibilitatea de a rămane in instituție. Procentul s-ar menţine... Florin Ciţu: Este mai complicat. O să văd, intai, varianta finală. Eu vă spun că o reorganizare, in condițiile actuale, este foarte complicat să faci concedieri, dar se pot reduce costurile, prin comasarea direcţiilor, şi aceea este exact ceea ce am spus eu să se intample, să nu mai avem aşa mulţi directori generali in ministere ş.a.m.d. Reporter: Vor urma şi alte minstere? Aţi fost informat in acest sens? Florin Ciţu: Toate ministerele trebuie să facă o reorganizare pe aceste principii. Din punctul meu de vedere, avem in prea multe ministere prea mulţi directori generali ş.a.m.d. Aceste funcții au fost create in ultimii ani, cand guverna PSD-ul, erau direcții care au fost sparte şi se creau direcții generale, nu este nevoie de așa de mulţi directori generali. Reporter: Datoria guvernamentală la ce procent a ajuns? Florin Ciţu: Vom publica raportul zilele următoare. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Vorbeați despre reforme asumate de guvern, una dintre principalele reforme asumate de guvern este reforma justiției, e asumată nu doar in programul de guvernare, este asumată și in PNRR. Această reformă a justiției a debutat iată insă cu stangul, primul pas, desființarea SIIJ izbindu-se de impotrivirea UDMR, care nu vrea ca procurorii DNA să aibă din nou competențe in a ancheta magistrați. Aş vrea să vă intreb, in aceste condiţii, avand in vedere faptul că, aşa cum sublinia şi ministrul justiţiei, UDMR-ul a votat cot la cot cu PSD-ul modificările legilor justiţiei, ale codurilor penale, ce şanse daţi reformei in justiţie? Ce şanse daţi refacerii legislaţiei electorale? Ce şanse daţi revenirii la alegeri pentru primari in două tururi de scrutin? Şi ce veţi face dacă UDMR se va impotrivi acestor obiective? Ce va prevala, promisiunile făcute electoratului sau mersul mai departe al coaliției? Florin Ciţu: Da, și cred că vă refereaţi şi la decizia de astăzi a CCR. Reporter: Inclusiv. Florin Ciţu: Eu cred că e momentul ca membrii coaliţiei să evalueze progresele pe care le-am avut in reforma legilor justiției. Trebuie cu curaj, cu responsabilitate să ne uităm dacă deciziile luate pană acum au fost cele mai bune și dacă mergem in direcția corectă și, dacă nu, tot cu curaj și responsabilitate să găsim un alt mod de a repara ceea ce a stricat PSD in justiție in ultimii ani de zile. Dar dacă nu ne uităm atent și nu vedem ce facem este nevoie de responsabilitatea membrilor coaliției să vadă exact unde suntem și dacă mergem in direcția corectă. Toate acele reforme eu le susțin, așa cum le-am susţinut și in programul de guvernare, pe care mi l-am asumat, și voi face tot ce ține de mine să imi conving membrii coaliției și președinţii de partid că aceasta este direcția corectă, cea pe care ne-am asumat-o in programul de guvernare. Așa cum spun și acum, dacă e nevoie să reevaluăm, reevaluăm. Reporter: Şi referitor la Romania Educată, proiect asumat astăzi de dumneavoastră, Ministerul Educației a pus recent in dezbatere publică metodologia pentru evaluarea plagiatului. Așa cum domnul ministrul sunt convins că ştie... Florin Ciţu: Vă va răspunde domnul ministru in detaliu. Reporter: Aş vrea să vă intreb totuși şi pe dumneavoastră, pentru că pe domnul ministrul l-am intrebat intr-o ședință precedentă. Doamna Şercan a acuzat că aceste modificări sunt in favoarea plagiatorilor. Consiliul General al CNADTCU, din ce am ințeles, a votat in mare majoritate respingerea lor. Se merge insă mai departe. Aș vrea să vă intreb dacă dumneavoastră aţi studiat subiectul, cum vedeți modificarea acestei metodologii și dacă cadrează cu conceptul de Romanie Educată. Florin Ciţu: Nu am intrat foarte mult in detaliu. Domnul ministru a dat răspunsurile și vă mai răspunde in continuare. Eu pot să vă spun că nu voi susţine niciodată pe cineva care s-a dovedit că a plagiat, deci nu este ceea ce voi susține nici intr-o funcție publică. In același timp, domnul ministru va explica mai bine imediat. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ieri primarii ne-au anunțat că veţi demara din toamna acestui an un program de investiții pentru infrastructura locală. Ne puteți spune care va fi bugetul acestui program și ce investiții va viza acest program creat de executivul condus de dumneavoastră? Florin Ciţu: Aici nu este vorba despre primari; nu primarii anunță așa ceva. Romanii, cetățenii Romaniei ne spun de 30 de ani de zile că au fost uitați. Au plătit taxe, au plătit impozite, dar nu au nici canalizare, nu au nici apă și au incă drumuri de pămant - chiar in București, in Sectorul 1. De acolo vine această cerință, nu de la primari. Primarii sunt cei care vor face licitații și vor implementa aceste proiecte. Dar ne spun romanii că au nevoie și de apă, și de canalizare, și de incălzire, și de drumuri; in secolul XXI! Şi voi avea grijă să aibă aceste lucruri. Reporter: La cat se va ridica bugetul acestui program anunţat de dvs? Florin Ciţu: Vom vedea sumele. Eu nu anunț sume de la inceput, nu arunc cu miliardele. Vom merge pe proiecte care se pot implementa și, in funcție de proiecte, vom aloca și bugetul. Nu voi face un buget de 70 de miliarde doar ca să il prezint public, să avem ceva să dezbatem; nu. Vom merge pe proiecte, pentru că sunt foarte pragmatic. Şi să știți că multe dintre proiecte nu se pot face. Dar cele care se pot face se vor finanța. Florin Ciţu: Vă mulţumesc! Mai lăsaţi şi colegii să pună intrebări. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In legătură cu Banca Internațională de Investiții: anul trecut, in noiembrie 2020, ați inițiat, in calitate de ministru de finanțe, un memorandum pentru prelungirea romanului care ocupa funcția de vicepreședinte la această bancă in care Rusia deține 45% din acțiuni pentru prelungirea cu incă cinci ani. Propunerea a venit de la președintele băncii internaționale, rusul Nikolai Kosov, și spuneați atunci că e singura posibilitate ca Romania să iși păstreze această funcție in bancă. In caz contrar, funcția s-ar fi scos la concurs intre celelalte state membre. Practic, dumneavoastră prin acest memorandum voiaţi să păstrați oarece parghii de putere in această bancă. Acum este un scandal pe majorarea de capital pe care Romania s-a angajat să o facă in 2018-2019, dumneavoastră vă opuneți, dar nemajorand capitalul social, Romania are foarte mult de pierdut față de Rusia și celelalte state care sunt acționare in această bancă. De ce nu faceți un exit? Adică, care e strategia dumneavoastră, nu ințeleg foarte..., e aceeași situație, practic. Florin Ciţu: Veţi vedea strategia noastră. Din punctul meu de vedere este clară, atat timp cat incă avem acolo și capital, pentru că asta este o mărire de capital, deci, avem capital acolo, este nevoie să fim reprezentați și de aceea este un reprezentat al Romaniei in această bancă. Trebuie să apărăm investiția pe care o avem acolo şi să vedem ce decizii se iau in viitor, pentru că avem deja bani in această bancă. Decizia de a mai adăuga bani nu este una foarte bună din punctul meu de vedere, pentru că asta ar insemna să mergem mai departe și să nu avem o strategie pe termen lung. Cand vom avea o strategie, și nu suntem numai noi, mai este o țară care este alături de Romania, vom veni cu această strategie și o vom prezenta publicului. In acest moment eu nu cred că este oportun să ne mărim capitalul pe care il avem acolo, dar in același timp, pentru că avem deja bani investiți in această bancă, e bine să avem o persoană acolo care să vadă cum sunt cheltuiți acești bani. Reporter: Păi, tot pierdem, practic, putere in această bancă. Şi dumneavoastră, spunea fostul ministru Alexandru Nazare, puteați să luați o decizie dacă aţi fi fost impotrivă chiar de anul trecut, in calitate de ministru de finanţe. Florin Ciţu: Nu, decizia este la nivel de guvern, nu este la nivel de ministru de finanţe. Ministrul de finanțe propune, dar nu ia decizia. Reporter: Şi de ce nu aţi propus? Florin Ciţu: Pentru că lucrurile sunt mai complicate puţin, dar cred că mesajul este clar din punctul nostru de vedere in ce direcţie vrem să mergem cu această investiţie. Reporter: Vreţi să faceţi un exit? Florin Ciţu: Cand vom lua o decizie vă vom anunţa, bineinţeles. Reporter: Ok. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Pentru că tot suntem pe terenul educaţiei, dumneavoastră ca finanţist ştiţi că investiţia in capital uman este una dintre cele mai rentabile, pentru că generează caştiguri. In ultimii 25 de ani Romania a pierdut in jur de 3 miliarde de euro cu specializarea cadrelor medicale, care astăzi activează in alte sisteme de sănătate din străinătate, şi ăsta ar fi doar un exemplu. Intenţionaţi să reduceţi aceste pierderi sau, eventual, să le recuperaţi şi ce politici publice aveţi ţintite pe investiţia in capital uman? Florin Ciţu: Ceea ce putem noi să facem este să reformăm acest sistem şi să il modernizăm, ca pe viitor să nu mai plece nimeni. Dacă putem să atragem dintre romanii care au plecat inapoi este foarte bine, dacă putem să atragem alţi medici calificaţi din alte sisteme este iarăşi foarte bine. Dar noi ce putem să facem este să facem acest sistem pe care il avem, şi educație și sănătate, sistemul nostru economic şi social, un sistem din care lumea nu mai vreau să mai plece, este obiectivul meu. După aceea, pot să vină și alții, este perfect. Reporter: Şi un mesaj pentru tinerii care incă speră să plece in afară, apropo de exodul creierelor? Florin Ciţu: Mesajul este clar, vom face ca să iși dorească să rămană in Romania. Reporter: Bună ziua! Ştim că in ultimele zile aţi avut mai multe discuţii cu specialiştii Ministerului de Finanţe, pană la urmă, s-a clarificat situaţia celor 12 miliarde de lei, pentru că ieri afirma fostul ministru de finanţe că, de fapt, ar fi vorba despre fonduri europene, jumătate din sumă de la transporturi, de la economie, așadar cheltuieli, potențiale cheltuieli, pană la urmă care este situația acestor bani și dacă s-a clarificat și modul in care veți face rectificarea bugetară in luna august, cine nu şi-a făcut pană acum planul de investiții, cheltuieli, așa cum era prognozat la inceputul anului? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că este un articol in Legea bugetului care spune foarte clar: dacă execuţia bugetară nu este conform /.../, atunci, bineinţeles, sumele pot fi ajustate cu acea diferenţă, aici nu este niciun dubiu. In ceea ce priveşte clarificările, suntem la inceputul rectificării bugetare, abia au fost trimise adrese la Ministerul Finanţelor către ministere, ministerele urmează să trimită către Ministerul Finanţelor execuţia, propria execuţie, ce nevoi au pană la finalul anului ş.a.m.d,. după aceea se va lua o decizie in perioada următoare. Reporter: Şi incă o intrebare vă rog, de la Transporturi aţi primit aceste informații, aveţi deja o idee despre cum stăm acolo cu investițiile, la Transporturi? Florin Ciţu: Așteptăm de la toate ministerele, nu de la Transporturi. De-abia a inceput procedura, această procedură de ordonanță de urgență a execuției bugetare, a rectificării execuţiei bugetare. Mulţumesc mult de tot. Domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Aşa cum a anunţat şi premierul, astăzi am asumat la nivelul Guvernului Memorandumul privind proiectul Romania educată. Este un proiect, aş vrea să imi permiteți să subliniez cateva linii majore. Este un proiect care asigură coerență și echilibru intre nevoia de schimbare, pe de o parte, și nevoia de predictibilitate in educație, pe de altă parte. Este un proiect care dorește să asigure coerență și echilibru intre echitate și performanță. Dorește să asigure coerență și echilibru intre nivelurile de educație, plecand de la educație timpurie și pană la invățămantul superior; să asigure coerenţă intre țintele asumate la nivel național, rezultate in urma consultărilor, și țintele asumate de Romania la nivelul Uniunii Europene; să asigure coerența intre toate ministerele din Guvernul Romaniei - nu există minister care să nu fie implicat măcar indirect la atingerea obiectivelor din domeniul educației. Este un proiect care incearcă să asigure coerenţă și echilibru intre nevoia de politici publice naționale, care vasăzică centralizat, și nevoia de descentralizare. Este un proiect care incearcă să asigure echilibru intre dezvoltarea resursei umane, dezvoltarea unui curriculum adaptat și adecvat perioadei pe care o trăim, nevoia de investiții in infrastructură și resurse financiare. Este, nu in ultimul rand, un proiect care asigură coerența intre un program de guvernare care are obiective pentru anul 2024, un plan național de redresare și reziliență care are obiective pentru anul 2026 și Romania educată, care, ințelegand că in educație rezultatele se pot obține exclusiv pe termen mediu și lung, are ca prim termen anul 2030. Sunt cateva dintre aspectele pe care am dorit să le subliniez. Vă stau la dispoziție cu orice fel de intrebări. Asigură coerența resurselor - foarte important! - intre bugetul național, fondul social european - deci fondurile europene clasice, să le spunem - și finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență. Reporter: Bună ziua! Aș vrea niște clarificări legate de acele examene suplimentare de admitere in liceu: cand se vor da? Adică din ce an urmează să fie introduse aceste schimbări? Şi dacă cei care dau și aceste examene de admitere vor da și Evaluarea Națională. Sorin Cimpeanu: Există, după cum ați fost deja anunțați, cateva date fixe: 1 august este data la care se va constitui grupul de lucru interministerial; 10 septembrie va fi planul de acțiune pentru implementare, adoptat prin hotărare de guvern; 1 octombrie este termenul pentru realizarea unei baze de discuție, și acolo se vor regăsi răspunsurile la intrebările dumneavoastră; mai apoi, consultările din lunile octombrie și noiembrie. In acest moment pot să vă spun următorul lucru - vizavi de nevoia de echilibrare intre echitate și performanță: dacă vom avea concurs de admitere in liceu, acesta va fi voluntar. Acest concurs va fi inainte de Evaluarea Națională. Acest concurs se va baza pe curriculumul existent deja. Acest concurs va fi organizat in toate școlile in aceeași zi, cu incepere la aceeași oră. Acestea sunt lucrurile clare. Cat privește intrebarea dacă vor susține și examenul național de Evaluare Națională și concurs, urmează să răspundem. Sunt multe alte ipoteze in discuție și prefer să nu imi arog dreptul de a mă considera deținătorul adevărului absolut. Vor face obiectul consultărilor. N-am răspuns cu privire la implementare. Sigur-sigur, este nevoie de timp. Pentru un bacalaureat bazat pe competențe este nevoie ca intreg ciclul liceal să fie parcurs in acest fel. Dacă legea va fi adoptată conform planului, după acest moment vom avea de elaborat legislația subsecventă, după care, cel mai devreme la inceputul anului viitor, putem să introducem acele schimări. Cu alte cuvinte, este foarte puțin probabil ca examenul de Evaluare Națională din anul 2022 să se schimbe, pentru că el va fi in vara anului 2022. Dacă vă uitați la posibilitățile de implementare, este cvasi-imposibil să se schimbe din 2022, chiar in cazul in care acest lucru va rezulta din consultări. Ar putea să inceapă cu anul 2023. Iar pentru examenul de Bacalaureat, cred că am răspuns deja. Mulțumesc! Reporter: Imi puteți spune, referitor la desființarea inspectoratelor școlare județene, cand ar urma să inceapă procesul de reorganizare al acestora și cand se va finaliza acest proces prin care inspectoratele ar urma să se transforme sau să fie desființate? Sorin Cimpeanu: Cel mai devreme in toamna anului viitor, in cazul in care proiectul de lege va fi adoptat, dar nu este vorba de desființarea inspectoratelor școlare județene; este vorba de o reorganizare, este vorba de o evitare a suprapunerilor intre atribuții. Inspectoratele școlare județene ar funcționa pentru asigurarea managementului resursei umane, pentru rețeaua școlară. Mai puțin deci, tot ceea ce are și in prezent, mai puțin, Inspecția școlară care ar putea să meargă la DACIS - Direcția de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară, pentru că in momentul de față există o suprapunere intre inspecția școlară făcută de ARACIP și inspecția școlară făcută de inspectorate. Această suprapunere s-ar elimina. Inspectoratul Școlar, Centrul Județean pentru Invățămant Preuniversitar ar urma să aibă ca atribuții mai puțin inspecția școlară și mai mult acea componentă de asigurare a managementului activităților de consiliere, care sunt acum mai importante decat oricand. Consilierii școlari ar urma să stea in școală, pentru că o activitate de consiliere adevărată se poate face doar atunci cand cunoști elevii, problemele lor, profesorii, problemele lor, cand cunoști mediul de invățare, cand cunoști tot, iar la nivel județean, in aceste centre s-ar asigura managementul acestei activități de consiliere. Pe partea cealaltă, ceea ce cunoaștem acum sub numele de Casa corpului didactic ar urma să se ocupe de formare continuă, de resurse educaționale, de asemenea. Reporter: Vă mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Deci, nu desființare inspectorate, ci reconfigurare atribuții pentru eliminarea suprapunerilor. Reporter: Bună ziua. V-aș ruga o precizare in privința acelui examen pentru intrarea la liceu, care spuneați că va fi dacă se va ține la aceeași oră in toate liceele. Intrebarea este dacă examenul ... Sorin Cimpeanu: In toate liceele care doresc să organizeze concurs propriu de admitere. Reporter: Examenul va fi unul unic, va fi un subiect unic sau fiecare liceu in parte iși va face propriul subiect? Sorin Cimpeanu: Ințeleg foarte bine intrebarea dumneavoastră, sunt de acord că este extrem de important de stabilit acest lucru, motiv pentru care ne vom concentra cu toții să vedem care este varianta optimă de implementare a acestui concept. Am ințeles intrebarea... Reporter: Vă intreb acest lucru pentru că au apărut foarte multe critici in privința acestui examen, dacă va fi organizat de fiecare liceu in parte. Sorin Cimpeanu: Am ințeles. Le cunosc, credeți-mă, și nu vreau să mă antepronunț. Va fi un grup de lucru interministerial, va fi un subiect prioritar de stabilit pentru a răspunde cat mai repede acestei intrebări. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Ce strategie există, domnule ministru, in acest moment, la nivelul Ministerului Educației pentru a crește numărul medicilor școlari și al medicilor stomatologi? Sorin Cimpeanu: Vă spun simplu: la nivelul Ministerului Educației nu avem această strategie. Știm că avem o nevoie identificată in acest sens, medicii școlari nu sunt angajați ai Ministerului Educației, cu excepția celor care funcționează in școlile speciale. Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă intreb, am ințeles, pană in octombrie va fi finalizat pachetul legislativ, v-aș intreba, in primul rand, dacă va fi cu totul o altă nouă lege a educației și cea din prezent va fi abrogată sau vorbim de modificări aduse la Legea Educației și cand preconizați că va fi adoptată in Parlament, avand in vedere că se apropie finalul anului, știm foarte bine că parlamentarii intră in vacanță? Sorin Cimpeanu: Prima sarcină a grupului interministerial care se va forma cu termen limită 1 august va fi tocmai aceasta, să stabilească in ce măsură vom merge către o Lege a Educației republicată, vom merge către o lege a invățămantului preuniversitar separat de invățămantul universitar, dacă invățămantul universitar va avea și partea de cercetare universitară integrată sau nu, dacă vom avea statutul personalului didactic inclus in lege sau in afara acestei legi. Deci, este prima sarcină asupra căreia acest grup de lucru interministerial va trebui să răspundă și pe baza reprezentării partidelor politice, pentru că, in ultimă instanță, acest proiect de lege va fi adoptat de către Parlamentul Romaniei. Este necesară consultarea in vederea identificării numitorului comun acceptabil pentru toate forțele politice, asumat de toate forțele politice, in așa fel incat să putem asigura ceea ce vă spuneam, predictibilitate in sistemul de educație. Reporter: Aş vrea, tocmai in contextul acesta, să vă intreb dacă nu ar fi nevoie, eventual, de un pact semnat de toate partidele parlamentare, pentru că guvernul actual sau actuala majoritate se va schimba probabil in caţiva ani, şi atunci ar putea să vină cu o nouă strategie pe educaţie. Vedem că acest proiect este unul pe viitor, care are ţinte spre 2030. N-ar trebui să discutaţi inclusiv cu cei din opoziţie, in momentul de faţă? Sorin Cimpeanu: Cu siguranţă, da! Și chiar dacă există rezerve cu privire la această sintagmă, pact pentru educație, pană la urmă tot acolo va trebui să ajungem, intr-un fel sau altul. Da, este nevoie să prezentăm cu argumente lucrurile, in așa fel să fim permeabili la observații argumentate din partea tuturor, pentru a avea un proiect, o lege a educației care să nu mai fie schimbată in funcție de schimbările guvernamentale. Reporter: Domnule ministru, de ce ați ales această variantă ca toate examenele să fie organizate in aceeași zi, la aceeași oră? Ce se intamplă cu elevii care vor să aplice la două licee, de exemplu? Sorin Cimpeanu: Pentru că nu considerăm in interesul elevului să aibă posibilitatea de a susține două, trei, cinci, şapte, zece examene de admitere. Reporter: Care sunt argumentele? De ce nu considerați in interesul elevului şi de ce trebuie să decidă statul asta, și nu elevul sau părinții elevului? Sorin Cimpeanu: Elevul și părinții elevului se vor gandi intotdeauna la cea mai bună variantă de educație pentru acel elev. Acest sistem de admitere la liceu, după cum sunt convins că va amintiți - chiar dacă... mă rog, doar cei care suntem trecuți de o anumită varstă am dat examen de admitere in liceu, și nu ne-am ales liceul pentru care doresc să concurez. Mi-am asumat, de asemenea, și riscul, in cazul in care nu intram la Liceul Sava - pe care l-am ales - mergeam prin redistribuire acolo unde se mai găseau locuri. Plecand de la această experiență, vom incerca să găsim cea mai bună variantă in interesul elevilor. Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, ce argumente ați primit de la specialiști, astfel incat ați fost de acord cu această variantă? De ce este mai bine așa? Ce argumente v-au prezentat? Sorin Cimpeanu: Vă referiți la...? Reporter: La eliminarea posibilității unui elev de a aplica la mai multe licee, de a da examen la mai multe licee. Ne-aţi vorbit acum de o experiență personală; dar specialiștii ce v-au spus? Sorin Cimpeanu: Nu există sisteme de educație in care să fie nelimitat numărul de opțiuni. Nu cunosc eu să fie; și nici din partea specialiștilor nu am ințeles acest lucru. Există experiențe care merg, pentru admitere, pentru un concurs de pre admitere, o preselecție, care să fie validată ulterior, in funcție de alte elemente - cum ar fi, spre exemplu, promovarea in cadrul Evaluării Naționale. Sunt multe ipoteze de luat in calcul. Repet, nu asum și nu fixez niciun fel de ipoteză, pentru că nu este benefic și pentru că nu doresc să mă substitui celor care se vor pronunța. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, cum va bloca Ministerul Educației exodul de tineri studenți in străinătate după ce termină facultatea in Romania? Ne putem aştepta la un blocaj de către minister pe o perioadă de timp, să poată profesa in Romania, să nu mai plece in străinătate? Sorin Cimpeanu: Ministerul Educației nu doreşte să blocheze accesul tinerilor romani in sisteme de invățămant din afara ţării. De altfel, și in Romania educată avem o țintă de 20% dintre studenți care să urmeze stagii de mobilitate internațională. Avem o altă țintă - 10% studenți internaționali. Ministerul Educaţiei incurajează experiențe internaționale in randul tinerilor. Mai apoi, a te intoarce in Romania va fi o opțiune viabilă doar atunci cand vom putea să asigurăm un cadru care să fie o alternativă viabilă, cum am spus, pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui tanăr. Atat! Reporter: Ne putem aştepta ca tinerii studenţi, după ce termină facultatea, să fie incadrați in Romania in muncă pentru o perioadă de cinci ani, zece ani după ce au absolvit facultatea? Pentru că vedem, mai ales pentru tinerii absolvenți ai UMF, că mulți, foarte mulți pleacă in străinătate după ce termină facultatea de medicină, și avem un deficit foarte mare de cadre medicale in spitalele din Romania. Sorin Cimpeanu: Am incheiat răspunsul la intrebarea precedentă cu atat. Deci eu atat susțin; nu susțin alte măsuri punitive. Reporter: Mulţumesc! Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc mult! 2021-07-14 15:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-14-04-31-18big_1.jpgDeclaraţii susținute de președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, la începutul şedinţei de guvernȘtiri din 14.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/interventia-pre-edintelui-romaniei-klaus-iohannis-i-a-premierului-florin-citu-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-14-iulieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Astăzi președintele Romaniei, Klaus Iohannis, ne onorează cu prezența domniei-sale, la ședința de guvern, ședință de guvern pe care domnul președinte o va prezida. Aşa cum ştiţi, astăzi vom aproba in şedinţa de guvern memorandumul pentru proiectul Romania educată. Domnule preşedinte, aveţi cuvantul. Klaus Iohannis: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Doamnelor şi domnilor miniştri, astăzi este o zi extrem de importantă pentru viitorul educaţiei din ţara noastră. Impreună inaintăm decisiv către implementarea proiectului Romania educată. Vă mulţumesc pentru colaborarea de pană acum şi sunt convins că veţi depune toate eforturile astfel incat să schimbăm in bine sistemul de invăţămant romanesc. Reforma acestuia este obligatorie dacă vrem ca generaţiile viitoare să beneficieze de educaţie de calitate şi de şanse reale pentru a fi competitivi pe o piaţă a muncii in continuă şi rapidă schimbare. Romania educată este un proiect cu legitimitate democratică, un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare naţională in domeniul educaţiei din perioada post-decembristă. Avem toate premisele pentru a prioritiza investiţiile in educaţie şi pentru a crea cadrul adecvat pentru reformele de care invăţămantul romanesc are atata nevoie. Proiectul Romania educată are deja un sprijin financiar important prin intermediul PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, in valoare de 3,6 miliarde de euro, atat este prevăzut. O ţară pe deplin dezvoltată şi cu o democraţie consolidată are o populaţie educată şi corect informată. Nu putem continua cu rate atat de mari de abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific. In faţa acestor probleme, Romania educată propune soluţii concrete, obiective, măsuri şi ţinte ambiţioase, dar realiste. Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale de bază, atat in cazul profesorilor, cat şi al elevilor, dezvoltarea invăţămantului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare. Proiectul Romania educată este unul foarte aproape de sufletul meu. Cred că este deopotrivă o oportunitate istorică, dar şi o mare responsabilitate pentru actuala clasă politică de a genera schimbări pe termen lung, nu doar de a rezolva problemele specifice unui singur ciclu electoral. Guvernul Romaniei a dovedit că este capabil să gestioneze situaţii şi crize complexe. Sunt convins că implicarea executivului va face posibilă operaţionalizarea proiectului Romania educată intr-o manieră predictibilă şi eficientă. Este important, in acelaşi timp, să existe o participare consistentă la nivel parlamentar in adoptarea legislaţiei necesare. Stimaţi membri ai guvernului, romanii aşteaptă un plan coerent de implementare, cu responsabili şi cu termene realiste, care să pună sistemul de educaţie pe făgaşul necesar, unul al coerenţei, al responsabilităţii, al stabilităţii şi al profesionalismului. Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia. Doar astfel putem oferi copiilor şi tinerilor din Romania şansa de a profita pe deplin de oportunităţile pe care le oferă o economie modernă şi o societate democratică. Romania se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potenţialul tinerilor noştri. Nu ne permitem să-i pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm nici un copil in urmă. Trebuie să acţionăm acum! Eu vă răman alături in faza de implementare a proiectului Romania educată. Vă doresc mult succes şi vă mulţumesc pentru implicare! Mulţumesc, domnule prim-ministru! Florin Ciţu: Vă mulțumesc, domnule președinte. Mă bucur că, in mandatul Guvernului pe care il conduc, aprobăm acest memorandum pentru implementarea Proiectului amplu Romania Educată, proiect inițiat de dumneavoastră, domnule președinte. Este nevoie de reformă, mai ales in educație, pentru că reformand și moderninzand invățămantul romanesc, investim in viitor! Este un proiect de țară iar noi, cei care avem putere de decizie, avem datoria de a-l implementa! Datoria este a noastră, față de societate, față de elevi, față de studenți. Inclusiv față de angajatorii care au nevoie de oameni cu baze și cunoștințe solide. Iar pentru asta este nevoie de creșterea calității educației. Trebuie să fim conștienți de faptul că este nevoie să aducem imbunătățiri pentru fiecare elev, student sau profesor, indiferent de mediul din care provine, adaptat la cerințele fiecăruia. Trebuie să reducem abandonul școlar, să reducem inechitățile, să ne adaptăm inovării tehnologiei, să investim in invățămantul dual. In acest sens, vreau să salut obiectivele și țintele asumate de acest proiect, și o să enumăr cateva dintre ele: scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea cu minimum 50% a prezentei ratei de analfabetism funcțional, astfel incat, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%. Totodată, ne propunem ca, pană in 2030, toți profesorii și cel puțin 85% dintre elevi să aibă competențe digitale de bază. Așa cum știm, proiectul Romania Educată este inclus și in PNRR, și beneficiază de o sumă importantă, in valoare de 3,6 miliarde de euro. Iar prin alte fonduri europene, vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de invățămant preuniversitar de stat. Vom construi școli și creșe noi. Avem nevoie de ele! Domnule președinte, vă garantez că, așa cum suntem parteneri in reformele pe care ni le-am asumat pentru statul roman, aveți in mine un partener de incredere in a transforma acest proiect in realitate. După aprobarea acestui memorandum, vom trece la următoarele etape, respectiv constituirea, pană la 1 august 2021, a unui grup de lucru interministerial coordonat de premier, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării proiectului - Romania Educată; adoptarea, pană la 10 septembrie 2021, a unei Hotărari de Guvern privind aprobarea Planului de acțiune, cu termene și responsabilități, pentru implementare, elaborarea, pană la 1 octombrie 2021, a Pachetului legislativ, care să asigure implementarea proiectului - Romania Educată, precum și organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, ai mediului economic și ai organizațiilor neguvernamentale, pentru definitivarea Pachetului legislativ, cu termen de implementare octombrie - noiembrie 2021. Ulterior, acest proiect trebuie să fie adoptat cat mai rapid de Parlamentul Romaniei, pentru că intreaga clasă politică, indiferent de partid, trebuie să conștientizeze că Romania Educată trebuie să fie lege! Avem nevoie de o Romanie educată, avem nevoie de reforme pentru o Romanie puternică și liberală! Domnule președinte, vă mulțumim! Eu și intreg Guvernul vă suntem parteneri, astfel incat Romania Educată să devină realitate. 2021-07-14 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-14-03-02-39big_3.jpgParticiparea premierului Florin Cîţu, în sistem online, la workshop-ul „Smart City: Micromobilitatea, o necesitate pentru dezvoltarea sustenabilă a orașelor”; Dezvoltarea comunităților inteligente, condiție esențială pentru modernizarea RomânieiȘtiri din 14.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-workshop-ul-smart-city-micromobilitatea-o-necesitate-pentru-dezvoltarea-sustenabila-a-ora-elor-dezvoltarea-comunitatilor-inteligente-conditie-esentiala-pentru-modernizarea-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună dimineața și mulţumesc pentru invitație! Felicitări pentru eveniment! Este unul care vine la timp, zic eu, avand in vedere și agenda acestui guvern, in special in digitalizarea intregului aparat public, dar și agenda la nivel european, reducerea poluării şi in același timp, bineințeles, vorbim despre aglomerarea urbană și cum găsim soluții pentru așa ceva. Micromobilitatea este un concept nou, este adevărat, și vine in completarea digitalizării, ceea ce deja administrația centrală incearcă să facă, dar cumva trebuie să le unim pentru că, de obicei, decizia in ceea ce privește soluțiile pentru a rezolva aglomerarea urbană vin de la autoritățile locale și cumva trebuie să ne unim. In trecut, bineinţeles, era ideea simplă, că poți să faci, nu știu, străzi mai mari sau bulevarde mai largi și s-a rezolvat problema. Astăzi, am schimbat cumva paradigma, in special /...;/ pentru că am văzut că nu s-a rezolvă problema, dimpotrivă aceste bulevarde mai mari sau străzi mai mari se aglomerau, se umpleau cu mai multe mașini, transportul in comun sau mașini personale şi problema poluării nu s-a rezolvat. Deci, cred că de aici incercăm cu toții și văzand problema, cu toții am incercat să găsim soluții. A venit acest concept Smart City, unde s-am umblat, bineinţeles, la digitalizarea modului in care organizăm traficul - şi aveți astăzi reprezentați ai poliției, care sper că vor explica mai mult despre asta, și aveți și primarii de principii - şi, bineințeles, au apărut și soluții din sectorul privat; am văzut că aveți deja invitați două companii private care au găsit soluții de mobilitate, micromobilitate in interiorul orașelor care nu poluează. De partea noastră, bineințeles, Ministerul Mediului a venit cu o idee pe care eu au imbrățișat-o, oricum inainte de a veni la domnul ministru, dar pe care am promovat-o şi o promovez Vinerea verde, unde toți cei din administrația centrală, angajații ai administrației centrale ar trebui să folosească mijloace nepoluante pentru a se deplasa la locul de muncă sau mai puțin poluante, depinde, in funcție de cum putem. Ideea este că, așa cum văd eu lucrurile, am spus, această dezbatere este una buna, vine intr-un moment bun, avand in vedere şi PNRR. Acolo, ştiţi foarte bine sunt alocate resurse şi eu vă spun, cam toate resursele din acel PNRR au legătură cumva cu dezvoltarea comunităţilor intr-un model nou, acest Smart City. Avem resurse alocate pentru mobilitate, pentru digitalizarea orașelor, pentru ecologizare ş.a.m.d. şi cumva totul este legat de acest mod nou de a trăi intr-un oraș, care să nu aibă nici poluare, dar in același timp să ai acces la informație rapid şi să nu mai pierzi timpul. Pentru că, pană la urmă, avem două obiective: unul este, adevărat, reducerea poluării şi al doilea este de a caştiga timp. Pierdem foarte mult timp şi au fost calcule, şi Romania a făcut, in ultimii ani, cat timp pierdem in fiecare zi in trafic şi cat se pierde din PIB-ul naţional, pentru că oamenii stau in trafic, dimineața două ore, seara două ore, in drum spre sau de la locul de muncă și prin micromobilitate, digitalizare, acest sistem modern de a trăi in oraș, reuşim să caștigăm timp, timp pe care il folosim pentru altceva, pentru a imbunătăți viaţa. Pană la urmă, de fapt, toate acestea duc către un mod de viață mai bun. Cam, acestea ar fi cuvintele mele de introducere. Sigur o să fie o dezbatere interesantă. Este un subiect care mă pasionează. Dezvoltarea orașelor a fost o soluţie in ultimii zeci ani pentru modernizare, dar acum suntem intr-un moment in care trebuie să vedem cum se dezvoltă orașele in perioada următoare şi imi pare bine că il aveţi aici pe prim-vicepreședintele Asociației Municipiilor. Este bine să avem şi opinia lor pentru că de modul in care vom dezvolta orașele in perioada următoare sau planurile de dezvoltare a orașelor in perioada următoare, vor defini cum dezvoltăm şi Romania, această societate, cum ne dezvoltăm urban, cum atragem resurse şi aşa mai departe. Un singur lucru vă mai spun: da, este adevărat, pe termen scurt transferul către o economie verde, micromobilitate, şi aşa mai departe, s-ar putea să nu fie foarte ieftin, s-ar putea să fie un cost inițial, dar dacă ne uităm la beneficii in partea cealaltă, eu zic că merită. Mulţumesc mult pentru invitație! O să mai răman puţin dacă este nevoie pentru cateva intrebări, pentru dezbatere, dar aveţi invitați foarte importanți astăzi şi sunt sigur că o să fie o dezbatere foarte bună. Moderator: Mulţumesc frumos, domnule prim-ministru. Am reținut aspectul referitor la timp in ceea ce aţi vorbit mai devreme. Există pe agenda guvernului, sau are in vedere guvernul adoptarea unui cadru legislativ la nivel naţional care să faciliteze reglementarea locală a acestor servicii de micromobilitate, avand in vedere că este un topic nou şi este un serviciu nou atat pentru utilizatori, dar mai ales pentru autorități? Florin Ciţu: Eu, să ştiţi că fug de reglementare de cele mai multe ori. Aşa cum s-au dezvoltat, am văzut că s-au dezvoltat bine. E adevărat, cu cat sunt mai importante in societate aceste servicii, cu atat trebuie să găsim un mod de reglementare şi de a le introduce, de a le integra in tot sistemul de mobilitate din orașe, dar nu aş veni cu o reglementare topdown. Cred că aici sunt particularități ale tuturor orașelor in fiecare şi am incredere că deciziile luate prin votul consilierilor locali işi au interesul cetăţenilor. Dacă la un moment dat, impreună cu asociațiile municipiilor, ajungem la concluzia că este nevoie de o reglementare la nivel naţional, cu siguranţă, dar eu, cand vorbesc de reglementare, vorbesc doar de un cadru simplu in care competiția să rămană importantă şi să fie un cadru care să permită şi mai mult, inovarea. Nu vorbesc de reglementare restrictivă, de aceea eu sunt foarte atent cand folosesc acești termeni. Moderator: Domnule prim-ministru, știu că stați relativ aproape de clădirea Guvernului. Cand veniți la birou veniți pe jos, folosiți un mijloc alternativ de transport, mai ales acum că este și vremea prielnică? Florin Ciţu: De cele mai multe ori vin pe jos, imi număr și pașii, deci este cel mai ieftin mod de a merge la sală, dar de cele mai multe ori merg pe jos și mergeam și inainte pe jos foarte mult sau cu metroul, deoarece in București era mult mai simplu să folosești aceste mijloace alternative de transport. De aceea, Vinerea verde pentru mine a venit ca o mănușă, pot să spun că este săptămana verde de foarte multe ori pentru mine şi ii incurajez pe toţi colegii mei să facă acest lucru, mai ales că, e adevărat de foarte multe ori trebuie să ne imbrăcăm formal, dar sunt foarte multe zile in care nu avem şedinţă de guvern, ne vedem cu presa, şi atunci e mult mai simplu să venim imbrăcați mai lejer. Cand trăiam in Noua Zeelandă, alergam la locul de muncă, acolo erau dușuri, erau de toate, şi ne puteam schimba. E un mod de viață pe care l-am văzut in foarte multe dintre capitalele din vest sau ţările dezvoltate, oameni care vin la locul de muncă ori pe bicicletă, ori aleargă. Acolo sunt facilități pentru un duș, a te schimba și a incepe ziua. Deci, lucrurile se pot face și așa. Moderator: Vedeam, ieri, demersul administrației locale din București de a integra serviciul de transport urban cu cele de subteran. Credeți că este un prim pas spre integrarea și a serviciilor de micromobilitate in acest ecosistem al transportului urban? Florin Ciţu: Este un pas important. In primul rand facem lucrurile mai ușoare pentru cetățeni. Atunci cand cumperi un singur abonament, și sper să fie o aplicație in curand pe care poți să o folosești pentru toate mijloacele transport in comun, deja lucrurile devin mult mai simple. Nu face sens cand vorbim de instituţii ale statului, că este transportul public in comun, să avem diferite tipuri de abonamente și aşa mai departe. Din punctul meu de vedere, toate trebuie să fie pe o aplicație simplă pe care o folosești, deja suntem in secolul XXI, nu cred că există cineva in orașe care să nu aibă un telefon și așa mai departe. Şi da, reprezintă o platformă in care se pot integra și sistemele de micromobilitate. Moderator: Vorbeați mai devreme despre felul in care autoritățile locale pot colabora pentru o eficientizare a transportului. Ştiu că discutați cu domnul primar Emil Boc despre acea regionalizare, discutați despre comasarea mai multor localității din jurul municipiilor. Credeți că transportul poate fi una dintre componentele care poate ajuta la crearea naturală a acestor aglomerări, care evident să ajute ulterior şi pentru alte proiecte? Florin Ciţu: Da, aici, vedeți, este un concept interesant, de aceea l-am imbrățișat imediat. Este o reformă voluntară. Pană la urmă, cetăţenii decid cum vor să se organizeze şi atunci, bineinţeles, cand ai deja, natural, pentru că de fapt, aici, despre asta vorbim, sunt zone in Romania unde aceste granițe nu mai există de obicei şi natural aceste aglomerări urbane s-au format şi acum doar formalizăm printr-o decizie voluntară limitele acestei aglomerări urbane și bineinţeles că vin la pachet toate acestea cu un transport in comun sau un sistem de mobilitate urbană mai eficient, pentru că trebuie să iei in calcul mobilitatea in toată zona. Deci, cu siguranţă, direcția in care merge acum Romania, dacă va fi decisă - pană la urmă eu am spus că o susțin, acum să vedem dacă se şi implementează - dar mie mi se pare una corectă, pentru că trebuie să urmăm ceea ce se intamplă natural. Natural vedem că şi Bucureşti, şi Ilfov oarecum sunt in aceeaşi zonă şi la fel este şi Cluj cu zona periurbană şi aşa mai departe. Deci, lucrurile deja s-au mișcat natural intr-o direcție şi nu trebuie acum decat să le facem, să le formalizăm, ca după aceea să putem să avem şi un transport in comun şi mobilitatea urbană care să țină cont de aceste noi realități, pentru că altfel fragmentarea pe care o avem acum nu ajută deloc, şi aglomerarea se creează de foarte multe ori datorită acestei fragmentări. Moderator: Mulţumesc! Iată că aflăm lucruri noi. Prim-ministrul ne vorbeşte despre felul in care, cel puţin la Bucureşti, integrarea serviciilor de transport de suprafață cu cele de subteran vor fi integrate in viitor intr-o aplicație. Florin Ciţu: Pot să certific că o să se intample. Moderator: Exact, poate fi pasul către integrarea unor servicii private de mobilitate urbană care să ajute la dezvoltarea acestora şi pentru zonele periurbane. Domnule prim-ministru, o ultimă intrebare aş dori. Vorbeați despre PNRR şi despre felul in care comunităţile se pot coagula in jurul marilor aglomerări urbane şi despre felul in care acest lucru să se facă natural. Pot fi serviciile de transport sau serviciile adiacente acestora de transport un prim pas către o asemenea coagulare naturală, ulterior lucrurile mergand mai departe? Florin Ciţu: In PNRR există un fond de dezvoltare la care pot să aibă acces doar primăriile din Romania, deci doar unități administrativ-teritoriale şi care finanțează in special proiecte de mobilitate, mobilitate verde, smart city şi aşa mai departe. Deci, există acest fond, aceste sume exact pentru aşa ceva. Ajutăm fiecare comunitate să se dezvolte, de la cea mai mică la cea mai mare, in această direcție, ceea ce arată clar că noi vedem dezvoltarea unei comunități in jurul acestei idei de smart city, de eficientizare cu aceeaşi aplicație pentru toate tipurile de transport in comun - privat, public şi aşa mai departe. Deci, in momentul in care mergem in această direcție cu digitalizarea sistemului de trafic şi un sistem de mobilitate, micromobilitate integrat, caștigăm timp, eficientizăm sistemul sau modul de funcționare al unui oraș şi asta inseamnă in final, ceea ce ne interesează pe toţi, o economie mai performantă şi o creştere economică care se poate face, a se vedea de fiecare. Pană la urmă, de fapt, acesta este scopul. Cum am spus, avem două scopuri: unul este acela de a reduce poluarea, dar celălalt care, din punctul meu de vedere, este foarte important, poate chiar mai important pe termen lung, este acela de a dezvolta comunităţile, de a creste, de a avea plus valoare, de a avea un PIB mai mare, care se poate, după aceea, bineinţeles, impărțit la toată lumea, să beneficieze toată lumea de el. PIB-ul bineinţeles se poate număra intr-o valoare adăugată in sensul de creştere sau de bunuri, dar eu văd şi acea valoare, pe care o cuantificăm mai greu, de timp caştigat, timp liber. Cele două ore sau trei pe care le caștigăm dimineața, seara, pe care nu putem să punem astăzi o valoare, dar eu zic că au o valoare mult mai mare decat alte... sau de producere de bunuri materiale pentru foarte mulţi dintre noi. Moderator: Petrecem mai mult timp cu cei dragi sau ajungem mai repede la munte sau la mare. Pot fi nişte metrici foarte apropiaţi de fiecare dintre noi. Florin Ciţu: Exact! Putem să facem mai multe lucruri, putem să facem un curs intr-o seară să ne dezvoltăm, poate alții vor să.., in fine, fiecare poate să facă orice, dar eu cred că acest lucru de a caştiga timp este foarte important, mai ales că nu avem o cifră, ce inseamnă pentru toată economia, dar eu cred că o societate cu mai mult timp la dispoziție este o societate mai fericită, o societate care după aceea poate să se dezvolte altfel. Moderator: Fără doar şi poate! Domnule prim-ministru, vă mulţumesc frumos pentru amabilitatea de a lua parte la deschiderea evenimentului nostru de astăzi. Mult succes pe mai departe şi vă așteptăm şi la celelalte evenimente pe care le vom organiza. Florin Ciţu: Mulţumesc mult de tot! Multă baftă! Sunt sigur că o să fie interesant şi trebuie să faceţi mai mult. Este momentul să avem din ce in ce mai multe discuţii despre cum vrem să dezvoltăm orașele, incepand de la mobilitate, dar şi alte lucruri care trebuie reglementate, pentru că a fost ceva haos in ultimii zeci de ani in Romania şi ar fi bine să ne uităm puţin. Mulţumesc mult de tot! Moderator: Mulţumim şi noi. O zi plăcută! Florin Ciţu: La revedere! 2021-07-14 10:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-14-10-36-56big_0[1].jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție a membrilor Consiliului ConcurențeiȘtiri din 13.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-ceremonia-de-depunere-a-juramantului-de-investitura-in-functie-a-membrilor-consiliului-concurenteiGalerie foto 2021-07-13 14:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_b6aa8dfe-9f19-4b4e-b6a7-d2537d3ef27c.jpgDeclaraţii susținute de premierul Florin CîţuȘtiri din 13.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu [Check against delivery] Florin Ciţu: Bine v-am găsit! Reporter: Domnule premier, aţi avut ieri o şedinţă a coaliţiei, inţelegem că aţi discutat şi despre subiectul desfiinţării Secţiei speciale, dar spuneţi-ne din punctul dumneavoastră de vedere cum s-ar putea debloca această situaţie? Florin Ciţu: Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte simple, eu am desfiinţat Secţia SIIJ printr-un proiect de lege aprobat in Guvern, acum este rolul Parlamentului, sub indrumarea Ministerului Justiţiei, să vină cu cea mai bună soluţie, dacă există o altă soluţie mai bună decat ceea ce am făcut noi in şedinţă de Guvern, şi aştept soluţiile Parlamentului, impreună cu Ministerul Justiţiei. Dar in ceea ce mă privește... Reporter: Dar ce aţi discutat ieri in coaliţie? Florin Ciţu: In ceea ce mă privește și in ceea ce privește Guvernul, noi am venit cu o soluție prin care am desființat Secția specială. UDMR, USR au un punct diferit. Eu cred că putem să găsim un element comun aici. De aceea am cerut ca şedinţa de ieri să fie suspendată, să o amanăm și să revenim după ce se mai intalnesc experții. Reporter: Cand s-ar putea relua discuţiile şi dacă UDMR-ul va lua in calcul să renunţe la acel amendament, in urma discuţiilor avute ieri. Florin Ciţu: Săptămana viitoare. Eu zic ca acum să ne intoarcem la experţi, există un grup de lucru, de acolo ar trebui să vină cele mai bune opinii, experţii ar trebui să ne spună exact, și acolo sunt și de la PNL, și de la UDMR, şi de la USR, și după aceea vom reveni săptămana viitoare, sunt sigur că vom găsi cea mai bună soluție. Reporter: Domnule premier, ministrul justiţiei a declarat... Reporter: A fost o şedinţă a coaliţiei in această dimineață fără dumneavoastră? Reporter: ... că ar putea să se rupă coaliția. Florin Ciţu: Nici gand. Nu se rupe coaliţia. Coaliţia merge mai departe şi este puternică, nu are sens. Astfel de declaraţii le inţeleg, suntem politicieni, mai incercăm prin declaraţii, dar nu se rupe coaliţia. Reporter: A fost o şedinţă a coaliţiei fără dumneavoastră in această dimineaţă, in birou la domnul Orban. Au fost acolo domnul Kelemen, a fost şi domnul Barna. Florin Ciţu: Nu a fost o şedinţă a coaliţiei, poate s-au intalnit, sunt toți parlamentari, poate s-au intalnit acolo. Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis va participa maine la şedinţa de Guvern şi, dacă da, spuneţi-ne care sunt temele de discuţie pentru care vine preşedintele. Florin Ciţu: Preşedintele participă maine la ședința de Guvern la ora 13:00. Tema, Romania educată. Reporter: Domnule premier, veţi avea intalniri cu mai mulţi primari in cursul acestor zile pentru rectificarea bugetară? Ne puteţi da detalii? Florin Ciţu: Am intalniri cu aleșii locali, am fost ieri la Asociaţia Municipiilor din Romania, mă intalnesc cu aleşii locali de fiecare dată, mă intalnesc cu colegii mei, asta este in contradicţie cu ceea ce se spune că nu mă intalnesc cu colegii din partid, că nu vorbesc, nu răspund la telefon. Mă intalnesc, tot timpul am intalniri cu colegii mei din partid, să le ascult ce au nevoie, ce se intamplă și așa mai departe. Dar nu numai cu ai noştri. Reporter: Ce veţi discuta cu primarii la intalnire? Florin Ciţu: De toate. Reporter: I-aţi chemat la Guvern? Florin Ciţu: Nu, ei mă sună și vor să se intalnească cu mine. Reporter: Aveţi de gand să rămaneţi ministru interimar 45 de zile, cat vă permite legea, sau veţi nominaliza... Florin Ciţu: Nu, 45 de zile am anunţat, 45 de zile. Reporter: Domnule premier, dacă indexaţi contractele pentru a acoperi creşterea materialelor nu va fi afectat deficitul bugetar? Cam care va fi impactul pentru această măsură? Florin Ciţu: Nu am luat o decizie in acest sens, aşteptăm soluţia care să vină de la Ministerul Dezvoltării. Şi ieri a fost discutat acest lucru in coaliţie, cand va avea soluţia la Ministerul Dezvoltării vă vom prezenta-o. Reporter: Accesul in restaurante? Reporter: Spunea fostul ministrul finanţelor Alexandru Nazare că există un deficit de 13 miliarde de lei, iar aceşti bani trebuie să fie găsiţi pană la finalul anului, spuneţi-ne dumneavoastră de la ce ministere consideraţi sau credeţi că ar putea fi luaţi bani şi către ce ministere ar putea să meargă la rectificarea bugetară? Florin Ciţu: Acum, eu nu stau să comentez declaraţiile fostului ministru, pentru că pe de o parte spune că situaţia era foarte bună și nu trebuia să fie demis, iar pe de altă parte spune că este un deficit mare. Trebuie mai intai singur să işi dea seama unde este situaţia şi apoi mai discutăm. Reporter: Sunt restaurantele doar pentru persoanele vaccinate, luaţi in calcul o astfel de măsură? Reporter: De la ce ministere s-ar putea să fie tăiaţi bani la rectificarea bugetară? Florin Ciţu: Stați puţin, că de-abia am inceput programarea. In acest moment a inceput doar programarea, avem calendarul pentru rectificarea bugetară. Avem o situaţie pe fiecare minister, vedem unde sunt lucrurile. Eu v-am spus ieri că sunt 12 miliarde de lei care nu au fost cheltuiţi, deşi erau alocaţi pentru primul semestru. De asta trebuie să incepem să vedem unde sunt aceşti bani. Am văzut pe unde sunt şi de acolo incepem; vedem execuţia. 86 de miliarde de lei credite de angajament nefolosite in primul semestru, deci, e clar că execuţia bugetară nu este satisfăcătoare, din punctul meu de vedere, şi vreau intai să mă uit la detalii şi apoi discutăm. Reporter: La ce ministere ar putea merge mai mulţi bani? Reporter: In Grecia şi in Franţa am văzut că autorităţile au spus că va fi obligatorie vaccinarea in randul cadrelor medicale. Avand in vedere că in ţara noastră vaccinarea nu mai funcţionează aşa de bine - am văzut cifrele -, vă rog să ne spuneţi dacă luaţi in calcul o astfel de obligativitate in cazul cadrelor medicale, al persoanelor care fac parte din instituţii care se ocupă de ingrijirea bătranilor. Florin Ciţu: In primul rand, Romania are astăzi cea mai mică rată de infectare din Europa - deci, incepem cu partea pozitivă. In ceea ce priveşte vaccinarea in randul personalului medical, ştiţi foarte bine că noi avem propunerea să fie testaţi cei care nu vor să se vaccineze şi să plătească pentru teste. Asta este propunerea pe care am făcut-o pentru Ministerul Sănătăţii. Reporter: Care va intra in vigoare de cand, această obligaţie? Florin Ciţu: Trebuie să verificăm, cu Ministerul Sănătăţii. Reporter: Intră Grecia in zona verde, domnule premier? Sunt foarte multe cazuri pe zi. Florin Ciţu: Nu ştiu. Depinde de Grecia. Reporter: Domnule premier, cand veţi demara acel program pentru infrastructură? Referitor la execuţia bugetară pentru PNDL şi pentru investiţiile de 7 miliarde pe care le-aţi promis, vor fi bani la buget? Florin Ciţu: Anul trecut am găsit resurse pentru toate cheltuielile bugetare, intr-un an de criză majoră, şi am reuşit să ne finanţăm, şi foarte bine, şi la costuri foarte mici. Vă garantez că vom avea bani pentru toate cheltuielile care sunt eficiente, care aduc valoare adăugată in economie şi dezvoltă Romania. Reporter: Cand demaraţi acel program pentru infrastructură promis autorităţilor locale? Florin Ciţu: Este un program nu promis autorităţilor locale, ci promis romanilor. Ideea este că in Romania nu trebuie să mai avem in secolul XXI drumuri de pămant - Bucureştiul are sute de kilometri de drum de pămant! - şi trebuie să facem acest efort in anii următori, şi il vom face. Reporter: Ieri aţi discutat cu Banca Mondială, cu o delegaţie, mai exact. Aţi prezentat o reformă a salarizării publice şi a pensiilor. Aţi prezentat acest document şi in coaliţie ? Mai exact, cand aveţi de gand să ni-l prezentaţi şi nouă, ca să vedem exact cum arată, ce presupune? Florin Ciţu: Am vorbit despre reforma salarizării, despre reforma pensiilor, am mulțumit Băncii Mondiale pentru suportul pe care l-a adus la elaborarea, in trecut, a unor astfel de materiale și am spus că orice element sau orice experiență pe care o are Banca Mondială din alte țări in ceea ce privește reforma pensiilor, reforma salarizării, care să meargă in direcția pe care noi am propus-o, de exemplu, reforma pensiilor, sustenabilitate, reforma salarizării, in care să legăm salariul, venitul de performanță, sunt binevenite. Dar am prezentat agenda mea clară, care este următoarea: reforma companiilor de stat nu dăm inapoi, accelerăm, reforma sistemului de pensii pentru sustenabilitate, reforma salarizării, Banca Naţională de Dezvoltare, lucruri pe care eu deja le-am promis romanilor, pe care romanii le așteaptă și ele au fost intarziate puțin. Reporter: Ați cerut evaluarea activității miniștrilor și a proiectelor de investiții. Unde avem proiecte intarziate? Florin Cițu: Am primit această evaluare, repet, m-am uitat doar pe execuție, pe evaluarea de investiție mă uit acum și apoi revin. Reporter: Va participa Romania la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiții cu suma de 14,3 milioane de euro, așa cum ar fi cerut fostul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare? Florin Cițu: Nu, știți foarte bine opinia mea chiar de cand eram in opoziție. Romania nu are nimic de caștigat de pe urma participării la această bancă, știți foarte bine că sunt foarte multe semne de intrebare despre activitatea acestei bănci. In ceea ce mă privește sunt total suprins și neplăcut surprins să văd acest memorandum semnat de fostul ministru și dat spre avizare spre Guvern. Nu ințeleg cum de s-a ajuns sau cine l-a convins și ar trebui să facem o investigație şi să vedem cine l-a convins că este un lucru bun pentru Romania să luăm bani. Reporter: Cand ați primit acest memorandum? Florin Cițu: Ieri l-am văzut, l-am primit și am fost, vă spun, repet, total surprins neplăcut, avand in vedere opinia mea, a statului roman și a tuturor celor care pană acum au vorbit despre modul in care vrem să dezvoltăm Romania și in ce direcție vrem să mergem. Reporter: Trimiteți Corpul de Control la Ministerul de Finanțe? Florin Cițu: Sunt mai multe lucruri la care ne uităm, dar vom incepe cu această investigație să vedem cine a decis că este bine pentru Romania să investească milioane de euro intr-o bancă a rușilor. Reporter: De ce a aprobat Guvernul bugetele unor companii de stat cu pierderi, precum CFR Infrastructură sau CFR Marfă, dar fără un plan de restructurare, pentru că ne amintim că la inceput de an chiar dumneavoastră spuneați că nu veți aproba astfel de bugete pentru companii de stat fără planuri de restructurare. Florin Cițu: La CFR Marfă există un memorandum. Reporter: Și la Infrastructură? Florin Cițu: ... care arată clar modul in care se dezvoltă. La rectificarea bugetară, repet, acolo nu se vor aloca resurse suplimentare dacă acest plan nu există implementat. Mulțumim. Reporter: Aș mai avea o intrebare. Florin Cițu: Ok. Reporter: Am văzut ieri acel moment in care Ludovic Orban a făcut declarații... Florin Cițu: Și eu l-am văzut la dumneavoastră. Reporter: Aspersoarele au pornit. Florin Cițu: Nu știu, vă dați seama că nu știu ce se intamplă acolo, eu deja plecasem. Nu-mi dau seama, imi pare rău dacă l-au udat pe domnul Ludovic Orban, imi pare rău, se mai intamplă. Reporter: Dar relația cu dumnealui cum a fost in timpul coaliției, dacă ați avut divergențe sau... Florin Cițu: Foarte bună. Pană la urmă, toți avem interesul și suntem in politică pentru romani, indiferent de ceea ce facem noi, competiție in interiorul partidului, competiție intre partide, eu niciodată nu pierd din vedere obiectivul pentru care am intrat in politică, să fac lucruri pentru romani, și asta mă animă și mă face să merg mai departe. Vă mulțumesc mult de tot! 2021-07-13 13:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-13-01-42-05big_0[1].jpgPrim-ministrul Florin Cîțu, întrevedere cu Banca MondialăȘtiri din 12.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-florin-citu-intrevedere-cu-banca-mondialaPrim-ministrul Florin Cițu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu o delegație a Băncii Mondiale, condusă de Anna Bjerde, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală. Banca Mondială a felicitat Guvernul Romaniei pentru creșterea economică așteptată in 2021, Romania fiind printre puținele țări in care contracția economică din 2020 ar urma să fie recuperată in 2021, in totalitate. Totodată, delegația a felicitat Romania și pentru procesul de vaccinare. Premierul Florin Cițu a prezentat, in cadrul intalnirii, reformele pe care Guvernul și le asumă: reforma pensiilor, asigurarea sustenabilității fiscale și echitate in sistemul de pensii, reforma salarizării in sistemul public - unde premierul a subliniat că trebuie intărită legătura dintre salarizare și performanță. Totodată, acesta a mulțumit Băncii Mondiale pentru cooperare și sprijin in realizarea reformelor, mai ales cele din domeniul social: educație și sănătate. Prim-ministrul a anunțat că in această perioadă este și ministru interimar al Finanțelor, iar din acest punct de vedere cele mai importante reforme și obiective ale sale sunt: reforma companiilor de stat, modernizarea administrației fiscale, e-Facturare, dar și Banca Națională de Dezvoltare. Prim-ministrul a mai precizat că prin proiectele din PNRR se va pune accent pe digitalizarea sectorului public, dar și pe economia verde. Totodată, premierul a apreciat sprijinul Băncii Mondiale pentru cele două proiecte din PNRR. 2021-07-12 19:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-12-07-56-25big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Adunării Generale a Asociației Municipiilor din RomâniaȘtiri din 12.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-adunarii-generale-a-asociatiei-municipiilor-din-romaniaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu inainte de reuniunea Adunării Generale a Asociației Municipiilor din Romania [Check against delivery] Florin Cițu: Bună dimineața! In această dimineață am avut un telefon cu Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, am felicitat-o pentru succesul important pe care l-a obținut ieri. Ii felicit pe cetățenii Republicii Moldova și ii asigur că Romania este alături de ei in acest proces de reformă. Guvernul Romaniei va susține acest proces de reformă. Vă mulțumesc /...;/. Dacă mai aveți acum altceva, pe scurt. Reporter: Ce mesaj ați avea pentru primari, astăzi? Florin Cițu: Astăzi, este foarte simplu: impreună cu toți primarii dezvoltăm Romania și vreau să aud de la domniile lor care sunt proiectele. La recenta intalnire am ascultat doleanțele primarilor, dar am avut și eu cateva doleanțe, in special in ceea ce privește reforma in administrația locală. Deci, e vorba să ne uităm la costurile cu cheltuielile de personal, să ne uităm la alte cheltuieli, să vedem cum putem să imbunătățim lucrurile, dar, bineințeles, ei știu foarte bine, i-am susținut anul trecut, cand a fost vorba de acele alocări din impozitul pe venitul global, de 64%, in continuare ii voi susține și vom discuta exact cum putem să impărțim acești bani. O să fie o discuție aplicată, după aceea o să știm mai multe. Reporter: Există pericolul ca o parte dintre primari să nu primească bani pentru proiectele pe care le au in derulare exact așa, cum am văzut că s-au plans in urmă cu cateva săptămani? Florin Cițu: Niciun pericol, niciun pericol. |Suntem aici să dezvoltăm Romania, nu anumite localități. Discutăm după aceea, vă mulțumesc! *** Participarea premierului Florin Cițu la reuniunea Adunării Generale a Asociației Municipiilor din Romania [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte! Mulţumesc pentru invitaţie! Imi pare bine că sunt la o intalnire care e foarte aplicată. De obicei acestea sunt cele unde avem cel mai mare randament. Aş vrea la inceput să asigur pe toată lumea că această guvernare este diferită. De aceea sunt aici, să vă asigur că eu am nevoie de toată lumea, de toți primarii și de toţi preşedinţii de Consiliu Judeţean pentru a dezvolta Romania. Cele 76,2 miliarde de euro din fonduri europene şi PNRR trebuie implementate de toată lumea, de toți primarii, de toţi preşedinţii de Consiliu Județean. Avem nevoie de toate resursele pentru a atrage acești bani. Aș vrea să fie foarte clar mesajul acesta din partea mea. Incă un mesaj, iarăși, foarte clar: nicio rectificare bugetară nu se va face la partid atat timp cat voi fi prim-ministrul Romaniei. Toate aceste lucruri se vor face in Guvernul Romaniei, fără niciun fel de criterii politice. Dvs. ați ridicat, domnule preşedinte, cateva lucruri foarte importante, pe care le vom dezbate; in ceea ce privește asistența socială cu 90%, bineințeles, vom discuta și veți vedea la rectificare că ne vom ține de cuvant. Trebuie să ne uităm puțin peste costul standard, dar toate acestea le vom discuta in dezbatere. Referitor la propunerea dumneavoastră, așa, fără să o văd, pot să spun că tot ce e voluntar nu pot să fiu impotrivă, mai ales dacă ajută la atragerea de fonduri europene sau atragerea de investiții. Deci, dacă este o formulă care face atragerea de fonduri europene mai ușoară, bineințeles că nu mă voi opune, pană vom avea o altfel de legislație. In același timp, domnule preşedinte, ca și data trecută, și stimați colegi, sunt cateva lucruri pe care aș vrea să le discutăm, să le pun și eu pe agendă. De exemplu, astăzi, in Romania sunt jumătate dintre unități administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decat costurile cu salariile, de exemplu. Acesta nu este un model sustenabil și trebuie să vedem cum găsim o soluție aici. In același timp, rata de colectare, in foarte multe dintre UAT-uri, nu este unde ar trebui să fie. Și aici trebuie să discutăm de ce unele dintre UAT-uri preferă să nu fie in ghiseul.ro sau alte sisteme care ar ajuta la colectare. Deci, am două lucruri pe care vreau să le discutăm, pentru că le-am discuta și inainte. E vorba despre o reformă a cheltuielilor, să ne uităm puțin la cheltuieli, și, bineințeles, la gradul de colectare. Și un alt element: cred că trebuie să discutăm, și imi pare bine că este domnul Cseke aici, nu știu dacă vom avea o soluție, dar știți că există un fond de dezvoltare in PNRR care are resurse pentru toate UAT-urile din Romania. Și aici trebuie să discutăm puțin criteriile. Astăzi, nu știu dacă avem o soluție, o soluție vom găsi impreună, dar este clar că sunt 2,1 miliarde de euro care vor veni prin proiecte către dumneavoastră, dar trebuie impreună să găsim modul de a aloca aceste resurse. O facem, competitiv, in funcție de numărul de locuitori, fiecare să primească aceeași sumă, dar aș vrea ca să avem și această dezbatere și apoi să găsim o soluție. Deci avem, domnule preşedinte, o oră, in care putem să discutăm mai multe, repet, din partea mea, propunerea dvs., atat timp cat este voluntar, nu prea am cum să mă opun. Mă opresc aici ca să lăsăm mai mult timp dezbaterilor tehnice. *** Declaraţii susținute de premierul Florin Cițu și președintele AMP, Emil Boc, după reuniunea Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din Romania [Check against delivery] Emil Boc: Bună ziua, tuturor. Am finalizat discuțiile din prima parte din cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din Romania, discuția cu premierul Romaniei. In esență, cea mai bună politică este politica rezolvării problemelor oamenilor. In acest spirit s-a desfășurat această ședință. Am discutat de la probleme macro, precum reforma administrativ teritorială, proiecte de lege susținute transpartinic de toate formațiunile pentru a incuraja unificarea administrativ teritorială voluntară a unităților administrativ teritoriale care sunt in preajma municipiilor reședință de județ. Premierul şi-a arătat disponibilitatea de a susține și din partea guvernului orice propunere voluntară de unificare administrativă, astfel incat să incepem de jos in sus reforma administrativă, pană cand de sus in jos ea se va finaliza. De asemenea, am discutat probleme scadente pe care administraţia locală le are: problema transportului școlar, problema costurilor standard pe invățămantul preuniversitar și in special creșele și grădinițele, unde sunt probleme pe care trebuie să le discutăm impreună cu Ministerul Educației. Dar, de asemenea, am găsit sprijin in intervenția premierului pentru tot ceea ce inseamnă descentralizare și apropierea deciziei administrative de forul care este cel mai apropiat de cetățean, potrivit principiului subsidiarității din Uniunea Europeană, creșterea eficienței absorbției fondurilor europene şi a fondurilor bugetare pentru investiții și locuri de muncă, avand in vedere că, pană la urmă, cea mai importantă preocupare a noastră este locul de muncă al cetățenilor, pentru că locul de muncă reprezintă şi cea mai bună formă de protecție socială. Din această perspectivă, Asociația Municipiilor, care reprezintă 109 municipii din Romania, peste 50% din populația Romaniei și două treimi din PIB-ul acestei ţări se produce la aceste municipii, am găsit in primul ministru un om extrem de pragmatic, deschis, transparent și cu bună credință de a putea moderniza comunitățile locale. Mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru acest sprijin și cele bune să se adune, cele care au rămas nerezolvate să se rezolve in perioada următoare, conform planului stabilit! Vă invit, domnule prim-ministru, să adresaţi mesajul domniei voastre. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte! O intalnire foarte bună şi aplicată. Deja aţi spus dumneavoastră concluzia in ceea ce privește propunerea dumneavoastră cu reforma voluntară. Sunt de acord. Tot ce este voluntar şi dacă ajută la atragerea de fonduri europene sau de investiții, bineințeles că o voi susţine. Celelalte discuții, cum era de așteptat se invart in jurul a două lucruri: simplificarea legislației in vigoare și a finanţării, tipul de finanțare, cum se finanțează multe cheltuieli pe care le au deja UAT-urile și cum putem să reparăm acest lucru pe viitor. Pentru unele am găsit soluții, pentru altele aștept propuneri in ceea ce priveşte modificări legislative, pentru că eu sunt clar și susțin acest principiu că, da, sunt de acord să descentralizăm. In același timp, aș vrea o legislație mai simplă și un transfer al banilor care să fie transparent, oamenii să vadă foarte clar pe ce sutn cheltuiți acești bani. Bineințeles că am revenit cu mesajul meu clar pentru a susține o reformă și in cadrul administrațiilor locale, a ne uita puțin mai mult la cheltuieli, la cum sunt cheltuiți banii, in special pe cheltuieli de personal, și să găsim o soluție pentru acele UAT-uri, acele comunități unde veniturile totale sunt mult mai mari decat cheltuielile de personal, lucruri pe care le vom regla in perioada următoare. Și, in același timp, mesajul meu foarte clar: alocările de la buget nu se fac pe criterii politice, asta este foarte clar. Alocările de la buget se vor face in funcție de nevoie, se vor duce acolo unde se pot dezvolta cel mai mult acele comunități, acolo unde avem primari care știu să folosească banii și așa mai departe. Cam acesta a fost mesajul. Dacă sunt intrebări. Reporter: La rectificarea bugetară urmează să finanțați și anumite proiecte la nivel local? Dacă ați discutat cu primarii și despre acest lucru. Florin Cițu: De obicei, dacă sunt proiecte care se incadrează in cadrul legal și pot fi finanțate de la buget, bineințeles că da. Dacă sunt proiecte care nu se pot finanța, de exempu, prin fonduri europene sau prin alte surse de finanțare, și, repet, care se incadrează in cadrul legal și pot fi finanțate de la bugetul de stat. Sunt anumite proiecte. Reporter: Ce soluții veți găsi pentru acele unități administrativ teritoriale in care salariile și cheltuielile cu salariile sunt mai mari decat veniturile incasate? Florin Cițu: Soluțiile nu trebuie să le găsesc eu. Din partea mea, mesajul este clar: nu poate să meargă mai departe această situație și atunci aș vrea să văd și din partea cealaltă o rezolvare. Din punctul meu de vedere, nu este sustenabil un acest mod de finanțare. Reporter: Concret, cum se realizează in mod efectiv reforma administrativă in țară și ce impact va avea asupra administrației și din punct de vedere fiscal? Emil Boc: Foarte pe scurt... Florin Cițu: O susțin, dar este doar o formă, acum am văzut doar o formă, este nevoie de modificarea unei legislații in vigoare. Am văzut ce se intamplă și cu primarul acelei unități care vine voluntar, el devine viceprimar. Sunt cateva detalii pe care le vom mai discuta. Dar, ca principiu, am spus că sunt de acord, dacă se intamplă voluntar. Emil Boc: In esență, despre ce e vorba: avem un referendum la Buzău, in 26 septembrie, și de aici Asociația Municipiilor a luat inițiativa de a propune un proiect de lege in Parlament transpartinic, care să se aplice și pentru Buzău, dar și pentru toată țara, pentru perioada pană in 2024. Dacă se realizează unificarea voluntară administrativă intre municipiul Buzău și o comună limitrofă, primarul acelei comune devine pană in 2024 de drept viceprimar al municipiului; cele două Consilii funcționează pană in 2024, după care, după 2024, sunt noi alegeri și se intră in tipar normal. Cu o mențiune de patru ani de zile pentru taxe și impozite locale să se poată găsi soluția pană in 2028. Asta este stuația pentru cele care se intamplă in timpul mandatului. Pentru momentul 2024, cand această fuziune ar urma să intre in vigoare după 2024, sunt alte mecanisme pe care le propunem Parlamentului. Dar ceea ce este important - că am deschis această discuție, avem o primă susținere din partea primului ministru și sperăm ca din partea tuturor partidelor politice, pentru a incuraja această unificare voluntară. De ce? Pentru că e nevoie de referendum in ambele unități administrativ-teritoriale, și in Buzău, in municipiu, și in localitatea limitrofă. Iar oamenii trebuie să știe beneficiile pe care le au in urma acestor unificări administrative; in primul rand, coerență de fonduri bugetare, locale, europene, viziune urbanistică, viziune de mobilitate, locuri de muncă, protecție socială mai bună, canalizare. Tot ceea ce inseamnă practic calitatea vieții se poate realiza mult mai bine dacă se realizează această unificare administrativă teritorială. Deocamdată, in cadrul legal existent se poate doar prin hotărarea Consiliului Local, referendum local, proiect de lege in Parlament, dar dacă nu există și această discuție cu privire la ce se intamplă a doua zi după fuziune, aceste procese nu reușesc. A fost exemplul de la Oradea, de acum cațiva ani, cand nu au reușit referendum, au fost foarte aproape. Acum n-am dori să mai existe precedente fără succes pe linia aceasta, pentru că ar fi o modalitate de a realiza, așa cum am spus, o reformă administrativ teritorială de jos in sus, dar, evident, cu sprijinul Guvernului și a Parlamentului Romaniei. De aceea, această propunere nu este una politică, este una transpartinică, in folosul administrației publice din Romania și salutăm deschiderea pe care Guvernul și-a arătat-o, pentru că este poate cel mai important element, pană la urmă, in realizarea acestui proiect de reformă, pentru că proiectul de lege de unificare se face prin intermediul Guvernului Romaniei, prin Ministerul Dezvoltării, supus aprobării Parlamentului după referendumul local. Reporter: V-ar ajuta, domnule premier, să grăbiți totuși reforma administrativă ca să nu mai apelăm la astfel de soluții? Florin Cițu: Mie mi se pare o soluție mult mai rapidă această. Reforma administrativă va trebui discutată in coaliție. De fiecare dată cand soluțiile vin de la cetățeni și vin voluntar eu cred că sunt mult mai bune decat atunci cand vin de la politicieni. Reporter: Ați solicitat o nouă amanare pentru PNRR, domnule premier? O spunea ministrul Nazare intr-un interviu. Florin Cițu: Nu. Reporter: Mai spunea că nu a vorbit cu dumneavoastră de vreo trei luni. Cum comentați? Florin Cițu: Domnul ministru Ghinea este aici, nu s-a solicitat nicio nouă amanare, nu are sens să discut un astfel de comentariu. Reporter: Domnule premier, referitor la rectificarea bugetară, am văzut ultima declarație a preşedintelui Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, conform căreia această rectificare bugetară trebuie discutată atat in cadrul conducerii Partidului Național Liberal, cat și in cadrul coaliției de guvernare. Pană la urmă, veți discuta despre această rectificare bugetară sau nu? Florin Cițu: Vom prezenta, bineințeles, in coaliție, așa cum am prezentat și bugetul, anul trecut, in coaliție. Este normal. Alocarea bugetului pentru anul acesta, dar decizia și modul in care se alocă banii se face la guvern, și nu se face pe criterii politice. Aceștia sunt banii romanilor din taxe și ei vor fi alocați intotdeauna pe principiul transparenței și eficienței. Acești bani se vor duce acolo unde vor avea cel mai mare randament in economie. Reporter: Domnule premier, ați preluat finanțele, care este situația veniturilor? Permit ele alocări suplimentare la rectificare și către ce domenii? Florin Cițu: Bineințeles că am mai prezentat situația veniturilor. Anul acesta nu s-a intamplat nimic nou. Noi avem niște măsuri pe care le-am dat anul trecut și am spus că cel mai bun lucru pentru sectorul privat este acela de a lăsa sectorul privat in pace. Și de fiecare dată cand lași sectorul privat in pace, iși face treaba; și a crescut și conformarea voluntară. Vom vedea unde vom aloca aceste resurse. V-am spus principiul de bază: transparență și eficiența banului public. In același timp, da, am preluat ministerul și, așa cum am spus, voi accelera cateva proiecte care sunt rămase in urmă. E-facturare - va incepe la inceputul anului 2022, cred că avem comitetul, maine, de instaurare, este intarziat puțin, dar va fi accelerat in perioada următoare. E-facturare, ca să ințelegeți, inseamnă pentru bugetul Romaniei cam două puncte procentuale, 20 de miliarde de lei in plus și reducerea evaziunii fiscale. De aceea, este un proiect foarte, foarte important și nu trebuia amanat pană in acest moment. Și mai sunt cateva. Reporter: Ați văzut și pe ministere cum merge cheltuirea banilor? Florin Cițu: Am văzut și cum merge și cheltuirea banilor. Am cerut vineri, știți foarte bine, o situație a execuției bugetare la șase luni de zile. Din ce am văzut inițial, văd că o execuție care arată totuși că 12 miliarde de lei nu au fost cheltuiți, deși trebuia să fie cheltuiți. O să mă uit. Reporter: La ce ministere? Florin Cițu: Nu am incă, o să mă uit și o să revin cu detaliile. Emil Boc: Ultima intrebare. Reporter: Domnule premier, datele publicate de INS arată că salariul mediu net a scăzut in luna mai cu 1,9%. Cum se explică această scădere? Florin Cițu: A scăzut in luna mai față de luna aprilie, dar a crescut față de anul trecut cu 6%. Deci, in luna aprilie am avut o creștere mai mare și, atunci, față de luna aprilie... Este o dinamică lunară, să spun că anual vom vedea creșteri ale venitului in fiecare lună, față de anul trecut, ceea ce este important. Reporter: Domnule premier, in privința contractelor din PNDL, suntem de acord cu renegocierea contractelor semnate prin PNDL după explozia prețurilor la materialele de construcție? Florin Cițu: Aici aștept o propunere. Sunt două lucruri aici: prețul materialelor de construcție a crescut și avem o situație și pe fonduri europene, și pe PNDL. Ministerul Dezvoltării trebuie să vină, mi s-a spus că va veni cu un memorandum și cu o soluție in ședința de guvern. Cand voi avea acea soluție voi vedea dacă sunt de acord sau nu sunt de acord. Reporter: Și dacă imi permiteți: ministrul justiției a spus că se poate rupe coaliție din cauza problemelor legate de refuzul UDMR de a accepta forma venită de la guvern in privința aeecției Speciale. Dvs. credeți că se poate rupe coaliția dacă UDMR nu este de acord cu forma venită de la guvern? Florin Cițu: Aceste lucruri trebuie discutate acum și soluția trebuie găsită in Parlamentul Romaniei. Guvernul Romaniei a adoptat un proiect de lege prin care a desființat SIIJ. Ministerul Justiției trebuie să susțină Parlamentul și coaliția, să găsească o soluție ca să trecem peste acest moment. Reporter: Dvs. vă implicați in negocieri? Reporter: De la 1 august ar urma să vină un nou val de relaxări, ar urma să scăpăm de mască și in alte locuri, poate in spațiile inchise, sau ce alte măsuri de relaxare ar urma de la 1 august? Florin Cițu: Ele sunt deja prezentate, o mare parte din ele. Vom vedea exact care este evoluția, dacă venim cu ceva in plus față de ce am prezentat pană acum, dar este important, și asta trebuie să ințeleagă toți romanii: ca să păstrăm acest ritm al relaxărilor, e important să ne vaccinăm. Altă soluție nu avem. Dacă nu continuă campania de vaccinare și dacă nu ne vaccinăm, aceste măsuri, altele suplimentare nu putem să avem, decat ceea ce avem acum. Reporter: Voiam să intre dacă sunt posibile noi restricții? Florin Cițu: Eu nu vreau să impun alte restricții, atat timp cat avem vaccin și oricine se poate vaccina cu orice tip de vaccin, la orice oră, oriunde in Romania, nu are sens să avem niciun fel de alte restricții. Incă o intrebare. Reporter: O intrebare puțin mai specială, dacă imi permiteți: in ce formă susțineți dumneavoastră o lege pentru educația sexuală a copiilor sau o strategie națională de parenting, avand in vedere ce s-a intamplat zilele trecute cu o fetiță de doar 10 ani care a intreținut raporturi sexuale cu alți șase băieți de varsta ei? Florin Cițu: Eu am spus foarte clar că am găsit o soluție cu Ministerul Educației și va fi inclusă in curricula de anul viitor ora de educație sexuală. Deci, soluție este, nu mai trebuie o lege, deja o avem, prin Ministerul Educației va fi inclusă anul viitor in curriculă. deci, nu mai trebuie altceva. Mulțumesc mult de tot! Emil Boc: Mulțumim frumos, domnule prim-ministru! 2021-07-12 11:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4183.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed ArafatȘtiri din 08.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-seful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-i-ministrul-mediului-apelor-i-padurilor-barna-tanczos1625742799Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Aș vrea să fac un anunț. După o discuție cu membrii coaliţiei, marți seara, in care i-am anunțat că am cerut demisia ministrului finanțelor publice, acesta a informat că nu dorește să-și dea demisia și preferă să fi revocat, astăzi, după incă o discuție cu membrii colaliţiei, la prima oră, am transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a domnului Alexandru Nazare din funcția de ministru al finanțelor. De asemenea, am trimis și propunerea de ministru interimar - ca acela să fiu eu. Repet, domnul ministru Nazare a avut posibilitatea să-şi dea demisia; a preferat să fie revocat. Toți liderii coaliției au fost informați de marți după-amiază și am avut incă o discuție cu aceștia in această dimineață. In ceea ce privește motivele: am făcut o evaluare la șase luni de zile. Sunt mai multe lucruri, dar, pe scurt, cele mai intarziate proiecte sunt la Ministerul Sănătății. Tot in ședința de guvern de azi, Guvernul Romaniei a aprobat o hotărare privind acordarea unor ajutoare umanitare cu titlu gratuit pentru Republica Moldova și pentru Georgia in vederea gestionării epidemiei COVID-19. Ajutorul umanitar pentru Republica Moldova constă in acordarea a 100.620 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech impotriva COVID-19 din numărul de doze achiziţionate de Ministerul Sănătății. Pentru Georgia, acordarea a 10.000 de doze de vaccin impotriva COVID-19 din numărul de doze achiziţionate de Ministerul Sănătății și livrate de către compania AstraZeneca. Asigurarea transportului dozelor de vaccin se va realiza de către MAI prin Departamentul pentru Situații de Urgență, structurile de specialitate aflate in coordonarea acestuia, sau a MApN, după caz. In ședința de guvern de astăzi am aprobat și hotărarea de guvern pentru prelungirea stării de alertă - este aici domnul Arafat pentru detalii - și, in primă lectură - și de aceea il avem aici astăzi pe domnul ministru Tanczos Barna, am discutat despre ordonanța de urgență care vine cu soluții pentru situațiile in care avem viața oamenilor pusă in pericol in intravilan de urși - ursul brun. Domnul ministru o să prezinte detaliile. Dacă sunt intrebări, cate o intrebare de la fiecare. Vă mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Ați spus că ați discutat cu liderii coaliției despre această remaniere. Domnul Ludovic Orban a spus, insă, că nu știe de această remaniere. Este un mesaj de forță pe care dumneavoastră il dați? Florin Cițu: In cursul zilei de marți am informat toți liderii coaliției de decizia mea de a-i cere domnului ministru Nazare demisia. In această dimineață am avut incă o discuție cu toți liderii coaliției referitor la decizia domnului Nazare de a nu iși da demisia și de a prefera să fie revocat, și am mers mai departe. Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să ne spuneți care au fost toate motivele pentru care a fost demis Alexandru Nazare și dacă există, in momentul de față, o listă cu alți miniștri, pentru că spuneați că inclusiv la Ministerul Sănătății există o intarziere a proiectelor. Ar putea să fie Ioana Mihăilă un alt ministru revocat in următoarea perioadă? Florin Cițu: Decizia am luat-o după o analiză pe care am făcut-o, așa cum am spus, la șase luni de zile. Astăzi vorbim despre Ministerul Finanțelor, nu există alte discuții; fac analiza pe fiecare minister in parte in fiecare zi, dar ceea ce am spus este că avem proiecte intarziate la Ministerul Finanțelor, proiecte care sunt importante pentru a atrage fonduri europene, cat și pentru eliminarea evaziunii fiscale. Din păcate, acolo sunt cele mai multe proiecte intarziate. Reporter: Bună ziua! Spuneați că i-ați trimis preşedintelui și o propunere pentru portofoliul acesta. Ne puteți spune la cine vă referiți? Florin Cițu: Eu sunt interimar, propunerea de interimar. Imi cer scuze, poate nu am fost foarte clar, in propunerea de revocare am propus, ca interimar, să preiau portofoliul Ministerului Finanțelor. Reporter: Atunci știm cine ar putea să preia după interimatul pe care il asigurați dumneavoastră? Florin Cițu: Nu, in acest moment, nu. Reporter: Dan Vilceanu este o variantă pentru viitor ministru al finanțelor? Și, de asemenea, aș vrea să vă intreb dacă ar urma și ministrul agriculturii să fie remaniat. Florin Cițu: In acest moment, nu avem nicio propunere pentru ministru al finanțelor. Pe durata interimatului mă voi asigura că toate proiectele care sunt intarziate vor fi repornite și vom corecta cateva dintre greșeli, imediat. Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, care au fost criteriile pe care le-ați folosit in analiza pe care ați făcut-o pană acum și ce v-a nemulțumit la miniștri in analiza pe care ați făcut-o? Florin Cițu: Tocmai am spus. La Ministerul Finanțelor - intarzierea unor proiecte care, unele dintre ele, ajută la eliminarea evaziunii fiscale, altele sunt proiecte la care lucram și in trecut, care ajută la implementarea de proiecte prin fonduri europene. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, care este adevărata miză a acestei revocări? Banii pentru primari ar putea fi una dintre aceste mize? Și in cat timp, concret, pe cine vedeți potrivit la acel Minister al Finanțelor? Florin Cițu: Miza este o guvernare bună, in interesul cetățenilor, eliminarea evaziunii fiscale și atragerea de fonduri europene. Pe mine mă interesează ca acest guvern să aibă performanță. Reporter: Vreau să vă intreb dacă aţi avut o discuție privind proiectul Roșia Montană cu Alexandru Nazare. Şi, in continuare, dacă faptul că Iulian Dumitrescu nu vă sprijină a afectat decizia de a-l revoca. Florin Ciţu: Domnul Nazare a prezentat opinia Ministerului Finanțelor in ședința de coaliție și am spus de fiecare dată că acolo trebuie să fie luată decizia in ceea ce privește Roșia Montană. In ceea ce privește propunerea de a avea sau repunerea dosarului la UNESCO a fost făcută anul trecut de premierul de anul trecut, Ludovic Orban, care este astăzi preşedintele Partidului Naţional Liberal şi este normal ca o decizie să fie luată in coaliţie, nu in Guvern, şi eu sper că şi in Parlament. In ceea ce priveşte Guvernul, că am văzut mai multe fake news-uri, in ceea ce priveşte persoana mea, niciodată nu am cerut să se retragă vreun proiect, niciodată nu am luat o decizie oficială in acest sens, discuţiile sunt doar la nivelul coaliţiei, coaliţia trebuie să decidă şi, repet, preşedintele PNL care este astăzi şi reprezintă PNL in coaliţie este premierul de anul trecut, care a propus dosarul mai departe. Deci, acolo trebuie să fie luată decizia. A doua intrebare? Reporter: Era vorba de faptul că ministrul este un apropiat al lui Iulian Dumitrescu. Florin Ciţu: A, am inţeles. Reporter: Şi dacă in această luptă internă afectează susţinerea. Florin Ciţu: Nu. Am fost singurul care l-a susţinut pe domnul ministru cand l-am propus, a fost propunerea mea, nu a fost susţinut nici măcar de filiala respectivă, a fost propunerea mea, de aceea astăzi nu are nicio legătură cu această luptă. Reporter: Bună ziua! Domnul Nazare v-a spus şi motivul pentru care nu vrea să işi dea demisia sau v-a adus argumente pentru a-şi susţine in continuare funcţia şi, dacă da, care au fost acestea? Florin Ciţu: Nu, dar poate o să aibă, in sfarşit, o conferinţă de presă, după şase luni de zile, şi o să aflăm. Vă mulţumesc. Reporter: Şi a doua intrebare. Vă rugăm să ne spuneţi dacă faceţi şi alte schimbări la Ministerul Finanţelor, dacă nemulţumirea dumneavoastră este strict legată de domnul Nazare sau şi de echipa dumnealui. Florin Ciţu: Nu. Am cateva, şi voi anunţa maine cred, sunt cateva lucruri care trebuiesc corectate. Am la Corpul de Control cateva lucruri in urma cărora Corpul de Control ar putea să meargă la Ministerul de Finanțe, dar voi comunica dacă aceste lucruri se vor intampla, in perioada următoare. Reporter: Incasările la buget sunt un motiv de nemulțumire? Florin Cițu: Incasările la buget sunt bune. Acolo este vorba de ANAF. ANAF a avut o performanță foarte bună. Am avut creșteri la buget, investițiile sunt derulate bine, bugetul a fost făcut bine, dar execuția, la fel, discutăm in perioada următoare; vedem ce se mai intamplă acolo. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ieri nu ați participat la ședința coaliției de la ora 13.30. Cand ați prezentat liderilor coaliției analiza obiectivă prin care liderii coaliției vă cer prin actul adițional la actul coaliției. Cand ați prezentat-o și dacă le-ați prezentat-o fiecăruia in parte. Și dacă conducerea PNL știe de această remaniere propusă de dumneavoastră astăzi? Florin Cițu: Să le luăm pe rand. Ieri, ședința coaliției, după cum știți, a fost in timpul zilei. Mai complicat pentru poziția pe care o am să imi schimb in timpul zilei programul să particip, era mai ușor cand aceste ședințe erau la ora 5:00. Oricum, domnul ministru Tanczos Barna este aici, aveam o intalnire cu domnia sa după, a venit la mine, la Guvern, și am discutat despre proiectul care a fost prezentat acolo. Despre SIIJ știți opinia mea; am desființat SIIJ prin proiectul de lege in guvern, eu merg pe acea variantă. Deci, sunt două lucruri pe care deja le discutasem, de aceea, nu am considerat că era nevoie să modific programul ieri și aș prefera ca, pe viitor, aceste ședințe să se țină după ora 5:00, ca să pot să particip și eu. In același timp, in ceea ce privește discuțiile mele cu liderii opoziției, vă spun, au fost informați fiecare că am cerut demisia, niciunul, in niciun moment, nu a spus că nu ar fi oportun. Reporter: Dar conducerea PNL știe de această demisie? BEx-ul, BN-ul, a aflat și conducerea? Pentru că, potrivit statutului, fiecare ministru a fost propus de către Biroul Politic Național al partidului, s-a dat un vot in Biroul Politic Național al partidului pentru această remaniere? Florin Cițu: Repet, este decizia și atributul premierului de a lua această decizie, au fost informați liderii coaliției, care cu toții, niciunul dintre ei nu a avut un motiv sau nu s-a opus. Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, fostul ministru Nazare spunea că măsurile luate de el pană la aprobarea bugetului au fost apreciate inclusiv de toate agențiile de rating și că perspectiva economică a fost ridicată de la negativ la stabil și că totul merge in direcția bună. Dumneavoastră spuneți acum că sunt proiecte intarziate. Cum să interpretăm? Agențiile, intr-un fel, ridică această perspectivă, dumneavoastră spuneți că proiectele nu sunt rezolvate. Florin Cițu: Sunt anumite proiecte care sunt intarziate, de aici decizia mea. Foarte multe dintre ele. Reporter: Domnul Nazare spunea că, atunci cand ați venit la guvernare, au fost trei priorități și care dintre cele trei priorități - și mă refer la reforma marilor sisteme de servicii publice și cheltuieli publice -, creșterea veniturilor publice și absorbția fondurilor europene, este cea mai defectuoasă? Florin Cițu: Sunt proiecte care au impact pentru viitor. Despre acest tip de proiecte vorbim, proiecte care imbunătățesc sau elimină din evaziunea fiscală și imbunătățesc atragerea fondurilor europene in următorii ani. Despre asta este vorba. Proiecte care au impact in viitor și care trebuiesc grăbite acum. Reporter: Incă o precizare dacă se poate, domnule premier. Inseamnă că din funcția de ministru interimar pe care o veți avea de 45 de zile, că atat ar trebui să dureze, veţi semna și alocările pentru primării prin acel fond de 7 miliarde de lei pe care il puneți la bătaie pentru dezvoltarea locală, nu? Florin Ciţu: Nu. Oricum semnez toate acestea din funcția de premier. Dumneavoastră trebuie să știți că alocările de la buget, hotărarile de guvern, toate sunt semnate de premier. Propunerile vin de la ministere. Premierul este cel care decide cum se fac aceste alocări - deci, aşa funcţionează lucrurile. Dar cele 7 miliarde despre care vorbeam, mă rog, proiectul este mai mic decat cel de 40 de miliarde, care se auzea in altă parte, deci, vă daţi seama, este un proiect important, care oricum are legătură cu Ministerul Dezvoltării, nu cu Ministerul Finanțelor Publice. Vă mulțumesc mult de tot! Domnul Raed Arafat, pentru hotărarea de guvern. Mulţumesc! Raed Arafat: Bună ziua! După cum a anunțat domnul prim-ministru, astăzi a fost prelungită starea de alertă pentru incă 30 de zile. In cele care au fost aprobate, au fost realizate unele modificări, pe care o să le anunț acum. Poate cea mai importantă modificare ii vizează pe cei care au trecut prin boală. Referitor la certificatul de vindecare pentru Covid, pană acum acesta era valabil intre 14 și 90 de zile; urmează ca valabilitatea lui să fie prelungită la 180 de zile, tocmai că să vină in concordanță cu ordonanța de urgență privind certificatul digital și abordarea europeană. Deci, in loc de 14 la 90 de zile trecut prin boală o să se prelungească la 180 de zile, deci, va fi valabilă trecerea prin boală 180 de zile. In rest, s-au mai făcut mici și modificări, și am să dau exemple: referitor la organizarea și desfășurarea activității instituțiilor publice sau private de cultură care administrează spații speciale destinate activităților cultural-artistice in aer liber, se permite pană la 1.000 de persoane pe scaune; la organizarea de evenimente private - nunți, botezuri - suprafața pe persoană a fost modificată de la 4 la 2 m - ca să fie toate la fel, că aveam unele 2 m, unele 4 m, acum o să fie 2 m pătrați; la organizarea de evenimente private aferente meselor festive, din nou, 2 m in loc de 4; la locurile de joacă pentru copii nu se va mai solicita ca insoțitorii să fie vaccinaţi. Cam acestea sunt modificările principale care au fost implementate, plus, la exterior la restaurante nu mai este regula de șase persoane la masă, deci, se elimină regula de șase persoane la masă din momentul in care este eliminată și in interior. Cam astea sunt modificările pe starea de alertă. Dacă sunt intrebări, vă stau la dispoziție. Vă rog! Reporter: Vedem că incep să crească și in Romania cazurile de COVID cu forma Delta, pe care vedem că o avem atat in UK, dar și in alte state din Uniunea Europeană. Voiam să vă intreb cat de periculos devine pentru țara noastră această variantă, nouă variantă, și dacă putem să vorbim in momentul de față de continuare relaxărilor sau să vorbim de stoparea lor și reintroducerea restricțiilor chiar. Raed Arafat: Deci, la acest moment, varianta Delta este in creștere ca și preponderență, in toată lumea aproape, deci, nu numai in Romania. Deci, noi vedem să preponderența variantei Delta este in creștere aproape in toată Europa. Și vedem că, in unele zone, impactul este mai mare deja. La noi, din fericire, incă suntem intr-o situație controlată și intr-o situație foarte bună, la acest moment. Dar, bineințeles, prin mobilitatea și prin ieșirea din țară și mersul in alte țări unde varianta Delta este prezentă, este posibil să fie, in următoarea perioadă, din ce in ce mai mult creștere pe linia variantei Delta. Acum, referitor la măsurile care se iau, ați văzut că toate sunt condiționate de incidente. Măsurile se relaxează dar, dacă crește incidența, din nou revenim la măsurile care se aplicau pe incidență. Pentru data de 1 august, nu pot să vă spun la acest moment ce alte măsuri se vor lua, dar clar este o țintă data de 1 august, după o analiză a situației epidemiologice din Romania și pandemice din lume. Dar rămanem pe recomandarea că vaccinarea rămane singura soluție cel puțin pentru a evita un impact grav al infectării, și acest lucru se vede in alte țări unde intr-adevăr, chiar dacă a crescut numărul cazurilor acolo semnificativ, totuși impactul pe secțiile de terapie intensivă nu este la fel ca și inaintea vaccinării. Și cei vaccinați care fac variante noi sunt mult mai puțini decat cei care nu sunt vaccinați, cel puțin astea sunt date pe care le-am văzut recent in Marea Britanie. Deci, rămane recomandarea că vaccinarea este soluția pentru a evita un val 4 grav, și, normal, nimeni nu poate să garanteze care va fi mersul lucrurilor in următoarea perioadă; este posibil să fie o creștere, este posibil să fie o creștere controlabilă, cum a fost pană acum; totul depinde și de noi și de respectarea regulilor minime de sănătate care există. La acest moment intr-adevăr s-au făcut mai multe relaxări, dar relaxările care s-au făcut, mai ales pe spațiile inchise, unde riscul e mai mare, sunt limitate și mai ales in zona de birou; in alte zone, vorbim de persoane vaccinate...;in sensul de nu mai folosi masca masca și așa mai departe. Reporter: O precizare, dacă imi permiteți, pentru că știm că de obicei țara noastră a fost lovită de un următor val la cateva săptămani sau chiar o lună față de ţările in care deja s-a instalat, acum vorbim de un val 4 care ar putea să vină, spuneați că depinde de vaccinare dacă va fi un val 4 grav sau nu, in momentul de față putem să evităm cu totul un al patrulea val de COVID in ţara noastră? Raed Arafat: Nu pot să spun acest lucru, pentru că nimeni nu poate să vă spună că putem evita cu totul, adică să nu apară nimic, mai ales că Romania nu trăieşte intr-o bulă de sticlă, deci, suntem cu restul ţărilor, călătorim, ne mişcăm, este mobilitate şi spre Romania şi dinspre Romania in alte părţi şi mai ales in perioada de concedii. Deci, să spunem că vom evita sută la sută și vom rămane in situaţia actuală, care este acum şi care este foarte favorabilă, nu cred că cineva poate garanta acest lucru. Insă, să putem să avem o situaţie controlabilă mai departe, prin creşterea numărului celor care au imunitate şi care sunt vaccinaţi, asta da, este posibil. Reporter: Bună ziua! In continuarea acestui subiect, aş vrea să vă intreb cate paturi sunt in acest moment in spitale dedicate cazurilor de COVID sau suspecte de COVID şi de ce incă mai păstrăm spitale intregi dedicate COVID, in condiţiile in care cazurile sunt foarte puține, vedem cazul Matei Balş, unde sunt 200 de paturi, dacă nu mă inşel, şi aproape 30 de internări? Raed Arafat: La care spital, vă rog? Reporter: La Matei Balş, dacă nu mă inşel. Raed Arafat: Matei Balş este spital de infecţioase, aceste spitale, din ce ştiu, spitalele de infecțioase totuși a rămas păstrat in ele un număr mai mare de paturi, dar a scăzut pe partea cealaltă, spitalele generale deja au activitate curentă obișnuită, a rămas un număr mai mic de patru ori care este păstrat. Spitalul Matei Balș și alte spitale de infecțioase au rămas spitale in ultima linie, care au rămas in ele mai multe paturi pentru pacienții cu COVID, unde trebuie condiții de izolare și condiții mai speciale. Normal că acest lucru se adaptează, dacă vedem că sunt creșteri se adaptează sistemul, dacă vedem că suntem așa cum suntem acum sistemul este deschis și se primesc cazurile curente, in mod normal in toate spitalele de urgență; spitalele mari care au fost blocate pentru COVID au revenit la activitatea lor, vorbim de Colentina, vorbim de Sfantul Ioan și alte spitale, care deja au revenit la activitatea lor care era inainte de COVID. Reporter: Și cate paturi sunt in total acum, dacă știți? Raed Arafat: Nu am cifra acum să vă spun, chiar nu am cifra. Poate o solicitați colegilor de la Ministerul Sănătății, pot să vă dea cifrele corecte. Reporter: Există și un plan, mă scuzați, există și un plan de bătaie astfel incat in momentul in care ar putea crește cazurile foarte mult să se transforme din nou alte spitale in spitale dedicate COVID? Raed Arafat: Orice spital care a revenit la cazurile curente, acest lucru s-a făcut pe baza faptului că are un plan de revenire pentru deservirea cazurilor COVID, dacă numărul crește. Deci, acest lucru știu că a fost o condiționare, că reveniți la normalitatea dinaintea pandemiei, adică să tratați toate tipurile de cazuri și să nu mai fie o problemă, să se păstreze anumite circuite pentru unele cazuri care sunt mult mai puține acum. Dar acest lucru normal că inseamnă că dacă avem o creștere mare și avem nevoie, atunci spitalele respective pot să aplice planurile de revenire și de alocare a mai multor paturi pentru pacienții respectivi. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Cazul de la Petromidia și transferul pacienților a readus un subiect in discuție. Din fericire, se poate ateriza chiar langă Spitalul Floreasca, dar sunt foarte multe, foarte multe spitale in țară care nu au heliport. Voiam să vă intreb, pe langă achiziția de elicopetere, dacă aveți discuții cu Ministerul Sănătății in privința unor investiții viitoare, mai ales și in contextul PNRR, un heliport. Raed Arafat: Deci, heliporturi. Există proiecte pentru ele și vă răspund la asta, pentru că chiar e foarte binevenită intrebarea, ca să explicăm. De exemplu, dau exemplul Spitalului din Oradea, Spitalului Județean, are heliport deja la nivelul etajului 2 și la care direct poți să ajungi după ce aterizează elicopterul printr-un lift chiar la Unitatea de Primiri Urgențe. Spitalul Județean de Urgență Bistrița a făcut acest lucru deja. Spitalul Mureș știm că are heliportul chiar langă el, la 50 de metri, 30 de metri de Unitatea de Primiri Urgențe. Spitalul Universitar din Bucureşti are heliport care a fost autorizat recent. Dorim să rezolvăm ceva și pentru alte spitale din Bucureşti și alte spitale din țară, dar acest lucru a depins foarte mult de investiții și a depins foarte mult și de implicare. De exemplu, cum s-au implicat autoritățile din Bihor, din Bistrița, pot și alte autorități să se implice, ca să asigure loc de aterizare aproape de spital. Și clar că incurajăm acest lucru. Există fonduri europene pe care le-am accesat. De exemplu, avem un fond european accesat pe transfrontalier, Proiectul SMURD 2 intre IGSU Romania și IGSU Moldova și Miniserul Sănătății din Moldova, pe baza căruia se vor mai construi cel puțin, din ce știu, incă doi helipuncte in două zone in Moldova. Și, normal, incă o dată, incurajăm ca acest lucru să se facă cat mai mult. Sunt costisitoare, autorizarea lor este costisitoare, dar in final este o necesitate și orice spital trebuie să aibă un loc de aterizare. Că e helipunct deasupra, că este langă, că este in apropiere, ca să poți să duci bolnavul rapid la elicopter sau de la elicopter la spital este un lucru care este dorit. Reporter: Ne spuneţi că consiliile judeţene ar trebui să facă un demers. Raed Arafat: Şi implicarea lor, cu siguranţă. Şi sunt exemple pozitive in ţară. Reporter: Voiam să vă intreb cate vaccinuri sunt in momentul de față in țara noastră și, de asemenea, care este numărul vaccinurilor care se apropie, iată, şi in această lună de data expirării? Raed Arafat: Nefiind pe această temă și neavand aceste aspecte date, că trebuie să le solicit de la colegii de la Comitetul de vaccinare, nu pot să vă răspund; nu vreau să vă dau cifre greșite. Dar puteți adresa intrebarea la Comitetul de vaccinare și ei vă dau toate aceste cifre. Reporter: Bun. Şi incă o intrebare legată de portul măștii in interior: in funcție de ce criterii s-ar putea relaxa măsura purtării măştii in interior? Raed Arafat: Măsura a fost dusă pană la nivelul in care 10 persoane vaccinate in același birou pot să răman fără mască. In rest, in spațiile comune, in coridoare, in restul tot a rămas masca, și la acest moment rămane aplicabilă această regulă. Reporter: Şi in ce moment s-ar putea recurge la o nouă relaxare? Raed Arafat: După cum v-am zis, la 1 august probabil că se va veni cu anumite recomandări noi sau măsuri noi, dar acest lucru nu-l anticipez; nu spunem nimic pană nu vedem care este situația - și nu numai in Romania, și in zona din jur. Dar acestea sunt aspect, se va reveni asupra lor in următoarele două săptămani. Reporter: Deci, să inţelegem că pe 1 august se face o analiză dacă se poate... Raed Arafat: Pană in 1 august, da, pentru că așa au fost promisiunile: au fost pe 1 iulie, apoi 1 august. Şi pe 1 august cu siguranță vor fi din nou anumite aspecte stabilite, analizate și, bineințeles, venit cu ele sub formă de modificare a hotărarii de guvern actuale, dacă va fi necesar. Mulțumesc! Mai aveți intrebare, vă rog? Reporter: Bună ziua! O singură intrebare: sunt specialiști care ne spun că vom ajunge la 10.000 de cazuri de infectare cu COVID in perioada următoare. Voiam să vă intreb dacă suntem pregătiți, dacă avem paturile necesare in acest moment pentru tratarea acestor oameni, mai ales in contextul in care spuneaţi și dumneavoastră că multe spitale au fost transformate acum, au revenit la stadiul dinainte de pandemie şi pot trata pacienţi /.../. Raed Arafat: Răspunsul este simplu. In primul rand, nu știu cine a spus că vom ajunge la 10.000 de cazuri din nou, ce analiză au făcut, pentru că asta putem să o spunem oricand și să o aruncăm. Trebuie să vedem trendurile care sunt. La acest moment, cel puțin, trendul este unul pozitiv. Suntem stabili. Oricand, intr-un nou val, putem să avem o creștere a numărului cazurilor. Cat va fi creșterea și tot este foarte greu să zicem la acest moment. In rest, dacă suntem pregătiți, am explicat și inainte: sunt planurile spitalelor care au revenit la cazurile curente, preponderent cazurile curente, planurile pentru a reveni pentru cazurile COVID, dacă este nevoie și implicarea lor cum s-au implicat inainte. Sperăm să nu avem nevoie, dar, dacă va fi nevoie, cu siguranță, impreună cu Ministerul Sănătății se vor lua toate măsurile pentru a repune structura de ingrijire a bolnavilor COVID dacă crește numărul mai mult decat permite capacitatea actuală. Reporter:Domnule secretar de stat, premierul Florin Cițu a afirmat, in urmă cu două zile, că v-a sunat pe dumneavoastră și v-ați implicat in transferul pacienților de la Petromidia. Ne puteți spune cum v-ați implicat dumneavoastră in acest transfer și dacă permierul v-a mai sunat și in alte cazuri să interveniți pentru alte persoane? Raed Arafat: Eu cu domnul prim-ministru, și nu numai, și cu domnul ministru Bode am o continuă legătură in ce privește cazurile de urgență și cazurile de urgență cu impact, pentru că așa prevede inclusiv legea. Eu raportez orice se intamplă la trei persoane: ministrului de interne, primului ministru și, in unele situații, chiar la președinte, cand sunt situații semnificative și asta este prevăzut in Ordonanța 21. Acum, pentru cazurile respective, da, am avut discuții și cand sunt cazuri critice, da, sunt discuții și sunt sunat și sunt intrebat in ce fază suntem, ce facem, dacă trebuie ceva, dacă trebuie să rezolvăm. Că sună domnul prim-ministru uneori, sună domnul ministru Bode, discutăm la minister, nu trebuie să sune. Deci, se intamplă normal, este o normalitate, plus discuțiile pe care le am și cu doamna ministru al sănătății pe unele cazuri. Acum, pentru cazul de la Petromidia ne-am implicat, pentru că rolul departamentului prevăzut și in protocolul nostru discutat cu Ministerul Sănătății și care e in discuții, rolul nostru este să găsim locurile afară. Deci, Departamentul pentru Situații de Urgență sprijină eforturile de a găsi locuri afară, mai ales că avem și parghii prin atașații de interne ai Ministerului Afacerilor Interne. Așa că pentru cei de la Petromidia, atașatul nostru din Austria și atașatul nostru din Germania au inceput contactele cu mai multe spitale și a răspuns Spitalul Offenbach cu cel mai pozitiv răspuns concret, pentru că am avut și din alte părți că maine vă dăm răspuns sau vedem cum facem, dar Spitalul Offenbach a răspuns: da, primim, acceptăm ca plata să fie făcută de către compania angajatoare, motiv pentru care am mers mai departe pe procedură și am făcut transferul. Cam asta este. Deci, da, ne implicăm și acesta e un rol pe care il avem. Nu intotdeauna reușim să găsim locuri afară, pentru că și acolo locurile sunt limitate pentru arși și este posibil să căutăm la un moment in toate zonele pe care le cunoaștem să nu găsim niciunul. Aici, din fericire, am găsit loc pentru cei doi pacienți. Reporter: Dar ținand cont că premierul Florin Cițu a spus că a văzut apelul disperat al familiilor care doresc ca pacienții să fie transferați in străinătate, dar medicii de la Spitalul Floreasca s-au opus acestui transfer, spunand că pot trata in Romania cei doi pacienți. Raed Arafat: Nu este vorba de a se opune. Există o procedură. Procedura spune așa: dacă bolnavul este pe un pat de arși in Romania, destinat marilor arși, atunci, da, nu se face neapărat hartie prin care să plătească statul tratamentul afară. Dacă medicul iși declină competența, atunci pacientul cand pleacă, acoperirea costurilor de tratament afară se face de către altcineva, pentru că nu există formularul de la medicul respectiv. Acum pot să vă spun de Floreasca că medicul respectiv a avut, acum un an de zile, un pacient pompier, intr-o stare foarte critică, și unde, intr-adevăr, a zis că poate trata pacientul respectiv și l-a tratat, iar pacientul a plecat acasă pe picioarele lui. Aici, a fost dorința mai multor persoane din anturajul pacienților pentru ca pacienții să plece afară. Medicul nu s-a opus, dar a zis că el nu poate semna hartia prin care pacienții se pot trata afară pe banii statului. Atunci, compania angajatoare a zis că plătește tratamentul și bolnavii au plecat afară fără nicio problemă. Mulțumesc! Reporter: O singură intrebare despre starea răniților de la Petromidia, dacă sunteți in legătură cu medicii și care este la acest moment starea lor? Raed Arafat: Ultimul mail l-am primit de la atașatul nostru de interne ieri, ultimul mesaj că au fost operați și că sunt intr-o stare stabilă. Mulțumesc! Tanczos Barna: Bună ziua! Astăzi, in ședința de guvern, am prezentat, in prima lectură, proiectul de ordonanță de urgență pe care l-a elaborat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care propunem o procedură de intervenție imediată in cazurile in care in intravilan, in zonele locuite in intravilan există un pericol iminent la adresa siguranței și sănătății persoanelor care locuiesc in acele zone, in acele localități. Bazandu-ne pe prevederile Directivei 92/43 CEE a Consiliul European, bazandu-ne pe datele statistice pe care le-am analizat in ultima perioadă privind numărul apelurilor la 112 și numărul intervențiilor efectuate de echipele de jandarmi prin Ministerul de Interne și bazandu-ne pe soluțiile pe care le propunem in intervenția graduală pentru a elimina aceste pericole, acest risc iminent la adresa sănătății și securității cetățenilor și a bunurilor deținute de aceștia. Scopul acestei ordonanțe de urgență este salvarea vieților omenești și salvarea bunurilor create de om. Sunt valori esențiale care sunt protejate și trebuie protejate de stat, de instituțiile statului, conform inclusiv prevederilor constituționale. In proiectul de ordonanță de urgență pe care l-am prezentat, am dat definiția unor termeni care trebuie să clarifice modalitățile de intervenție și să nu lase loc de discuții și interpretări sau aceste discuții - interpretările să fie reduse la minim. In această idee, am definit ce inseamnă intervenție imediată, am definit ce inseamnă intervenție prin indepărtare, intervenție prin tranchilizare și relocare, ce inseamnă extragere prin impușcare sau extragere prin eutanasiere, am definit cine este gestionarul care are dreptul să participe in această echipa de intervenție și cine este medicul veterinar imputernicit care are dreptul să fie parte din echipă și care are dreptul să gestioneze substanțele tranchilizante, substanțele prin care se face eventual eutanasierea și are dreptul să fie prezent cu aceste substanțe la fața locului. Am definit ce inseamnă echipă de intervenție și din cine este formată această echipă. Echipa de intervenție este formată din reprezentantul primăriei, autorității publice locale, persoană care este și conducătorul Comitetului Local de Situații de Urgență. Este o problemă de siguranță și de securitate la nivelul unității administrativ-teritoriale, motiv pentru care propunem ca din această echipă să facă parte și reprezentantul primăriei. De asemenea, trebuie să fie prezenți jandarmii, care vor avea rolul de a asigura zona, de a asigura ca aceste intervenții, indiferent dacă vorbim de alungare, tranchilizare, indepărtare sau alte metode, să se desfășoare in siguranță atat pentru membrii echipei, cat şi pentru cetățenii care sunt in zonele respective. Trebuie să fie prezent personalul tehnic de specialitate din partea gestionarului. De fiecare dată există un risc in cadrul acestor intervenții și acest risc trebuie redus la minim in cazul in care trebuie apărată viața, siguranța echipei de intervenție sau persoanelor din echipa de intervenție sau a cetățenilor din zona respectivă, din imediata vecinătate a locului unde se face intervenția. Trebuie să fie și medicul veterinar, care are dreptul să gestioneze substanțele tranchilizante. Am definit care sunt metodele de intervenție. Cel mai important lucru in cazul acestor intervenții este gradualitatea. De fiecare dată trebuie să se intervină gradual, astfel incat indepărtarea prin diverse mijloace să fie prima soluție, tranchilizarea și relocarea, etapa următoare, și extragerea, prin eutanasiere sau impușcare, doar in situațiile in care riscul este mare, doar in situațiile in care exemplarele reprezintă un risc real, iminent, imediat la adresa cetățenilor. Decizia de intervenție sau deciziile in timpul intervenției trebuie să fie luate de această echipă. Am avut mai multe variante, din acest punct de vedere. In proiectul de ordonanță pe care l-am prezentat am păstrat varianta deciziei prin majoritatea celor din echipa de intervenție. Vom avea o discuție in această privință in continuare cu Ministerul de Interne, cu domnul ministru Bode, pentru a clarifica cateva elementele referitoare la propunerile Ministerului de Interne, in ceea ce privește luarea deciziei. Intervenția in primă fază, intervenția graduală, cu siguranță, incepe cu indepărtarea prin alungare și doar in cazul in care exemplarele revin in mod repetat se va ajunge la tranchilizare, relocare. In cazul in care nici indepărtarea repetată, nici tranchilizarea și relocarea nu pot fi realizate sau nu dau rezultate se poate interveni prin extragere, eutanasiere sau impușcare in următoarele situații: dacă primele două metode nu dau rezultate, dacă siguranța cetățenilor sau a bunurilor sunt puse in pericol iminent, dacă siguranța și securitatea membrilor echipei sunt puse in pericol, dacă exemplarul in cauză este rănit și devine agresiv, dacă exemplarul in cauză este intr-o capcană neautorizată sau are răni incompatibile cu viața. Am specificat explicit in proiectul de ordonanță că, in cazul exemplarelor de sex feminin, intervenția se va face cu precădere prin metoda indepărtării sau relocării. In cazul in care nu se pot realiza aceste lucruri și exemplarul feminin trebuie extras și are pui, puii trebuie să fie preluați, duși in centre de reabilitare sau adăposturi autorizate. Costurile de intreținere pentru aceste exemplare, pentru aceşti pui, vor fi suportate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Se stabilește un sistem de monitorizare și de centralizare a acestor intervenții la nivel național pentru a fi raportate la comisie. In urma intervenției, se intocmește un raport de maxim 24 de ore de la intervenție in trei exemplare semnat de membrii echipei și se va depune la autoritățile competente. Gestionarea exemplarului, in cazul eutanasierii sau extragerii prin impușcare, se va face de către gestionar sau Garda Forestieră, după caz. In cazul in care autoritatea locală nu poate să semneze și nu dorește sau nu găsește gestionari care să semneze un contract, prin care să asigure aceste servicii, intervenția pentru eutanasiere și/sau extragere prin impușcare se va face de către Garda Forestieră din zona respectivă, gestionarea exemplarelor se face de către gestionar sau de Garda Forestieră, prepararea trofeului se face prin grija gestionarului sau a Gărzii Forestiere. Trofeele răman in proprietatea statului. Pot fi transferate, cu titlu gratuit, in scop științific, de invăţămant sau expozițional, muzeelor, institutelor de cercetare, institutelor de invăţămant sau altor instituții publice. Carcasa exemplarului extras rămane la gestionar sau in cazul in care intervenția este efectuată de Garda Forestieră se distruge prin incinerare. Am prevăzut sancțiuni pentru neprezentarea la eveniment in cazul in care există contract de permanență cu gestionarul sau medicul veterinar nu se prezintă conform atribuțiunilor de serviciu şi am prevăzut modificări ale legislației aferente privind Legea vanătorii, Legea folosirii armelor. Subliniez, incă o dată, că toate aceste intervenții se fac strict in intravilan şi ordonanța de urgenţă reglementează doar aceste intervenții in intravilan. In incheiere, aş vrea să mai punctez din Anexa nr. 2 cateva elemente. Nu voi inșira atribuțiile fiecărei instituții care este implicată, incepand de la jandarmerie, Direcţia Sanitar-Veterinară, ISU, unitatea administrativ-teritorială şi gestionarea fondului respectiv, Garda Forestieră. Ele sunt in proiectul de ordonanţă de urgenţă. Aş vrea să detaliez evaluarea comportamentului animalului sălbatic şi incadrarea comportamentului in nivelul de risc, pentru că intervențiile sunt in funcţie de nivelul de risc generat de prezenţa acelui exemplar sau a celor exemplare. In cazul in care riscul este redus, adică, animalul a fost observat ocazional intravilan sau se retrage la observarea oamenilor, riscul este redus, se poate interveni prin indepărtare, prin alungare cu diverse mijloace. In cazul riscului mediu, se poate interveni prin indepărtare sau tranchilizare, relocare. La acest risc se incadrează situațiile in care animalul nu se retrage la observarea oamenilor; surprins sau alungat lansează un atac fals; a fost observat in repetate randuri in intravilan; nu este oprit de măsurile de protecție existente, gardul electric, de exemplu, sau se hrănește cu deșeurile, gunoaiele, in prezenţa oamenilor. In cazul in care riscul este mare, este posibilă intervenția, prin eutanasiere sau prin impușcare. Aici, sunt incadrate următoarele situații: dacă animalul este prins intr-o capcană neautorizată este alungat; surprins sau lansează atac real; intră in gospodării şi nu se retrage in prezenţa omului; nu se retrage cand este alungat; devine agresiv in urma administrării substanțelor tranchilizante; atacă omul in zona locuită sau atacă animalele domestice in intravilan. Foarte pe scurt, nu foarte pe scurt, dar asta este prezentarea. Vă rog! Reporter: Bun găsit! Aţi prevăzut in acest proiect de ordonanţă de urgenţă vreo posibilitate ca fondurile de vanătoare să nu refuze ursul care trebuie relocat, avand in vedere că nimeni nu-şi va dori un urs agresiv in zonă, chiar dacă este adus din altă parte? Se mai specula şi o ințelegere intre fondurile de vanătoare, astfel incat să se ajungă, pană la urmă, la impușcare. Tanczos Barna: In momentul de faţă, ministerul are la dispoziție fonduri de vanătoare gestionate de RNP. Prin aceste fonduri de vanătoare putem asigura preluarea exemplarelor care vor fi transferate sau vor fi relocate. Cu siguranţă, trebuie să găsim o soluție şi pentru fondurile care nu sunt gestionate de RNP. Sunt fonduri de vanătoare unde nu s-a mai făcut evaluarea științifică de cinci ani de zile. Ministerul trebuie să ducă la bun sfarșit acest proces de stabilire, de estimare a numărului de exemplare şi in funcţie de acest număr dat de oamenii de știință putem după aceea să impune relocarea exemplarelor in anumite zone, dar cu siguranţă, pentru inceput, vom găsi soluții prin fondurile de vanătoare gestionate indirect de statul roman. Reporter: Şi cand urmează să avem şi o evaluare a numărului real? Tanczos Barna: La prima licitație nu s-a prezentat nimeni sau nu a indeplinit nimeni criteriile pentru a se prezenta la licitație. Aseară am aflat că există in momentul de faţă o ofertă depusă pentru licitație. S-a prezentat cineva la această licitație. Sper că pană la sfarșitul anului să putem duce la bun sfarșit această estimare. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Nu mi-a rămas foarte clar cum se ia decizia ca un urs să poată fi omorat? Se votează in cadrul acelei echipe, cine are un cuvant mai mare de spus? Tanczos Barna: Am prevăzut in proiectul de ordonanță o decizie luată pe bază de, să spunem, vot pentru că sunt patru persoane care iși exprimă punctul de vedere cu privire la acea situație și se ia o decizia. Acea decizie se va consemna in raportul care se intocmește in 24 de ore. Trebuie să existe o majoritate a membrilor echipei. Dacă sunt patru persoane, trei din patru trebuie să spună dacă acea intervenție este de alungare, este de relocare, sau este de eutanasiere, sau este de impușcare. Reporter: Şi ce se intamplă dacă paritate este de doi la doi? Tanczos Barna: In cazul in care este o intervenție rapidă, imediată și o situație de forță majoră, sunt convins că atat Jandarmeria, cat medicul veterinar imputernicit, atat conducătorul CLSU, Conducătorul Comitetului local pentru situații de urgență iși va exprima punctul de vedere. Acel punct de vedere se consemnează și se va ajunge la o majoritate cu siguranță. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă imi permiteţi. In cat timp va fi și adoptată concret această ordonanță, pentru că a fost in primă lectură? Tanczos Barna: Eu sper ca săptămana viitoare. Să vedem dacă reușim să trecem de toate avizele din ministerele implicate. Reporter: Mulţumesc! Tanczos Barna: Vă rog! Reporter: Aţi spus că o echipă este formată din reprezentantul primăriei, jandarmeriei, personalul tehnic şi medicul veterinar. Intr-o situație extremă, ce se intamplă dacă unul dintre acești reprezentanți nu este prezent? S-ar putea intampla ca, de exemplu, reprezentantul primăriei să nu fie la fața locului, iar ursul, de exemplu, să atace o gospodărie. Atunci se poate forma in continuare echipa? Tanczos Barna: Eu nu pot să concep ca, mai ales, in localitatea unde este un pericol iminent să nu există o persoană care să il inlocuiască pe primar sau să nu fie un inlocuitor pentru viceprimar, sau să nu existe un inlocuitor in lipsă pentru viceprimar in Comitetul local de situații de urgență. Comitetul local de situații de urgență trebuie să funcționeze in orice situație și trebuie să existe proceduri interne ale primăriei pentru lipsa acelor persoane. Nu pot să concep ca Jandarmeria să nu se prezinte intr-o asemenea situație. Am prevăzut sancțiuni pentru medicul veterinar și pentru gestionar. In cazul in care nu se prezintă gestionarul, va fi inlocuit de oameni de specialitate din Garda Forestieră, astfel incat prezența acestora să fie asigurată. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare referitor la incidentele de la Petromidia și de la Azomureș. Aţi spus că va fi demarată o anchetă de mare amploare peste tot in țară, acolo unde există un real pericol. Dacă ne puteți spune concret cand va fi demarată această anchetă de mare amploare? Tanczos Barna: Am discutat astăzi in minister, am discutat inclusiv cu domnul Lucian Bode despre acest lucru. Secretarii generali de la ministerele de resort vor prelua această sarcină și vor organiza acest plan național de control. Sunt convins de faptul că Ministerul Mediului trebuie să facă controale nu doar la depozitele de deșeuri, nu doar la persoanele care aruncă deșeuri in rau și in alte locuri, ci şi in zonele mult mai complexe, in zonele unde este nevoie de cunoștințe profunde pentru a asigura funcționarea legală și in parametrii optimi a agenților economici care au platforme generatoare de risc. Este nevoie de o evaluare a situației. Au ridicat cel puțin din punctul meu de vedere multe semne de intrebare cele trei incidente care au avut loc intr-o perioadă foarte scurtă, drept urmare pentru a preveni și pentru a incerca intrarea intr-o situație de normalitate trebuie să mergem și să facem controale la acele unități care expun la un asemenea risc cetățenii și lucrătorii din companiile respective. Reporter: Vă mulţumesc! Tanczos Barna: Vă rog! Reporter: Bună ziua! Inţelegem că potrivit legii, fondurile de vanătoare sunt obligate să asigure mancare pentru urșii care se află in spațiile pe care aceștia le administrează. Ințelegem tot de la specialiști că acest lucru nu se intamplă și ăsta este motivul pentru care urşii ajung de multe ori in preajma oamenilor. Aveţi de gand să faceți cateva controale in acest sens şi dacă ştiţi că această lege este incălcată? Tanczos Barna: Sunt foarte mulți specialiști și foarte multe păreri, şi depinde pe cine intrebăm. Ceea ce am verificat eu sunt prevederile contractelor de gestiune a Fondului Cinegetic. Acolo nu apare textual obligația pentru asigurarea hranei pentru urs. Există textual o prevedere și obligație pentru celelalte specii, pentru urs, nu. Legea nu obligă astăzi la asigurarea acestei hrăniri, insă Fondul de Vanătoare unde există o populație mare sau există populație de urs constată că de fiecare dată specia din varful lanțului trofic este cea care se infruptă din acele cantități de hrană asigurată pentru orice altă specie. Este, intr-adevăr, o dezbatere intre specialiști cu privire la necesitatea sau dacă este necesar sau nu este necesar ca această hrănire să se intample in pădure. Cei care sunt pro spun că prin această metodă se țin animalele departe de zonele locuite, cei care sunt impotrivă şi ONG-uri, multe dintre ele, susțin că tocmai prin aceste hrăniri se ajunge la o creștere artificială a populației. Ceea ce am prezentat noi astăzi este o soluție punctuală pentru zonele locuite. Nu va rezolva problema generală a managementului populației de urs. Pentru a rezolva problema generală, este nevoie de interdicții in anumite zone clar pentru hrănire, in zonele locuite, in apropierea zonelor locuite, in apropierea drumurilor, in puncte turistice, unde acestea sunt prea aproape de zonele locuite, acolo clar trebuie să existe o interdicție. Dezbaterea trebuie să aibă loc intre specialiști de la universități, specialiști in cinegetică, specialiști din ONG-uri, pentru a stabili dacă hrănirea acestei specii in habitatul natural este un lucru bine-venit sau nu, vom avea această dezbatere in curand și vom lua o decizie. Iar managerul sanctuarului de urși de la Zărnești spune că, odată implementată această ordonanță de urgență, in termen de cinci ani, Romania nu va mai avea urși, această specie o să dispară din țara noastră, dumneavoastră nu știu daca veți mai fi la Ministerul Mediului peste cinci ani şi vreau să vă intreb, in acest context, cine va răspunde pentru acest lucru? Barna Tanczos: Nu va exista niciun responsabil, pentru că nu se va intampla acest lucru. In niciun caz prin intervențiile in zonele locuite nu va fi afectată intr-o măsură blamată de anumite persoane populația de urs. Populația de urs, la ultima evaluare, in 2016, s-a situat la un nivel de 6.400-7.200, in intervalul acesta. Cu siguranță, intervențiile nu vor fi de ordinul miilor sau nu vor fi de ordinul sutelor, cel puțin nu prin extragere și, in niciun caz, această intervenție in localitate nu va extermina populația de urs din Romania. Mulțumesc. Reporter: Bună ziu. Aș vrea să vă intreb: intr-o situație in care doi oameni sunt in pădure, spre exemplu, pe o potecă apare ursul, ar fi prima fază a intervenției prezentate in OUG, ce ar trebui să facă aceste persoane dacă nu ar putea să impuște ursul, ar trebui să sune și să se facă alungarea lui, cum ați vedea alungarea ursului intr-o astfel de situație? Barna Tanczos: Subliniez, incă o dată, că această ordonanță se referă la zonele locuite, nu se referă la poteca din pădure, unde, din păcate, intr-adevăr, din ce in ce mai des există contact om-urs. In cazurile in care acest contact, această intalnire este in habitatul natural al ursului, cu siguranță, intervenția este complet diferită. De cele mai multe ori, este aproape imposibil să chemi echipa de intervenție rapidă, pentru că ești persoana atacată. In cazul in care această persoană suferă răni sau este atacată, este greu să mai aibă puterea să intervină, să cheme echipa de intervenție. Am avut, din păcate, foarte multe cazuri de acest gen, in ultimele zile. Ceea ce vrem noi acum să facem? Să asigurăm securitatea și siguranța oamenilor in zonele locuite și se referă nu la habitatul natural al ursului, ci la comune, sate, orașe şi aşa mai departe. In cazul in care această intalnire are loc in pădure, este o situație absolut nefericită şi, din păcate, depinde strict de modul in care ursul se comportă in acea situație. Dacă este agresiv, dacă atacă, șansele omului de a riposta, de a chema ajutoare sau de a supraviețui acelui atac sunt destul de mici. Am văzut imaginile cu persoanele care au fost atacate: sunt șocante, sunt incredibile pentru un om care n-a văzut om atacat de urs. Trebuie să reducem acest risc, in primul rand, in localități și prin planul de management pe care il vom implementa imediat după rezultatele studiului de stabilire, de estimare a populației să reducem inclusiv aceste intalniri om-urs in natură. Reporter: Dacă aţi fi intr-un sat, să zicem, din Covasna și ar veni ursul, aţi fi in acea localitate, care ar fi primul lucru pe care l-aţi face? Cum l-aţi alunga? Tanczos Barna: De sunat la 112. Am uitat să menționez, scrie in ordonanța de urgență că primul lucru este să sune la 112 și managementul intervenției rapide se face prin serviciul 112, care anunță membrii echipei, care trimite la fața locului, care localizează evenimentul. Totul se face prin acest sistem 112, care este deja cunoscut, este eficient și va fi implementat inclusiv in cazul acestor situații. Reporter: Dar ursul nu va aștepta echipele 112. Oamenii sunt acolo, in acea situație. Tanczos Barna: Sunt situații cand pleacă, intr-adevăr, - și este situația fericită - și pană vine echipa nu mai este ursul și problema este rezolvată. Nu trebuie să vrem să stea ursul pană vine echipa de intervenție. In cazul in care pană la apariția echipei de intervenție ursul nu se retrage, nu pleacă, atunci intervine această gradualitate și eliminarea acelui pericol prin alungare, prin tranchilizare, relocare sau prin metoda extragerii. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, o singură precizare aş avea. Dacă va exista o limită pentru extragerea prin impușcare, adică dacă in fiecare localitate va exista un prag, un număr fix pană la care pot impușca aceste echipe urșii, pe lună? Tanczos Barna: Nu, nu există in momentul de faţă o limită. In zonă locuită, de fiecare dată, cand viața omului este pusă in pericol și sunt epuizate celelalte intervenții se poate interveni prin eutanasiere sau prin impușcare. Mulțumesc! 2021-07-08 14:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-08-03-49-29big_image_6_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 06.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1625578388Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulțumim pentru prezență la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. O să vă prezint in prima parte a conferinței datele legate de evaluarea comisiilor de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății și ședința de la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Vaccinării privind schema de vaccinare heterologă. Ieri a avut loc această ședință, practic, in plenul Comitetului Național de Coordonare a Vaccinării și in urma evaluării atat a recomandărilor din partea comisiilor de specialitate, epidemiologie și sănătate publică de la nivelul Ministerului Sănătății, precum și toate datele științifice pe studii de tip mix and match sau scheme de vaccinare heterologe, cum le numim, care au fost efectuate in Germania, Spania și Marea Britanie, și aici vorbim de cele două studii combi-vac, am concluzionat faptul că la acest moment CNCAV incurajează vaccinarea fermă cu același tip de vaccin in cazul ambelor doze atunci cand vorbim de schema de vaccinare cu vaccinul de la compania Oxford-AstraZeneca, excepție fiind contraindicațiile care sunt menționate in rezumatul caracteristicilor produsului și atunci cand pacientul dezvoltă tromboză cu trombocitopenie după prima doză, sindrom de pierdere capilară, șoc anafilactic. Practic, datele științifice de la acest moment vor fi reevaluate după finalizarea studiilor clinice și considerăm că este mai prudent, la acest moment, să așteptăm validarea rezultatelor finale pană la a lua o decizie de a combina vaccinuri care folosesc tehnologie diferită și evident că această decizie este fundamentată și a luat in calcul atat precizările Agenției Europene a Medicamentului, care spune foarte clar că in acest moment nu se află in măsură să facă o recomandare fermă in acest sens. De asemenea, studiile clinice efectuate pe scheme de vaccinare heterologe nu depășesc mai mult de o mie de pacienți. Din ceea ce știm in momentul acesta este că reactogenitatea la cea de a doua doză cu un vaccin pe bază de ARN mesager este mai crescută comparativ cu schema de vaccinare care folosește același tip de vaccin. Nu putem anticipa frecvența reacțiilor adverse mai scăzută de 1 la 1.000, pentru că nu au fost inrolați atația pacienți, atatea persoane in acest studii. Ştim că datele de imunogenitate, adică apariția anticorpilor neutralizanți este noninferioară față de schema care folosește vaccinuri cu aceeași tehnologie, deci, practic, aici nu se anticipează o reducere a eficacității, deși nu avem date clare de eficacitate, avem date de imunogenitate. Ca atare, in acest moment, deși imunogenitatea este pozitivă, practic, pacienții care au primit o a doua doză cu vaccin pe bază de ARN mesager au avut chiar un nivel mai ridicat al anticorpilor neutralizanţi comparativ cu persoanele care au primit a doua doză cu același tip de vaccin, insă nu putem defini in totalitate profilul de siguranță și frecvența reacțiilor adverse atunci cand vorbim de reacții adverse mai rare de 1 la 1.000 de persoane. Ca atare, nu se pune problema foarte clar de eficacitate, ci mai degrabă ceea ce a făcut să menținem schema de vaccinare cu două doze din același tip de vaccin este siguranța. Tocmai de aceea, considerăm că este important să vedem toate datele de siguranță pe o frecvență mai mică decat 1 la 1.000, moment in care vom reevalua toate aceste date și vom fi in măsură să spunem dacă este sau nu recomandat să facem această schemă de vaccinare heterologă. Deci, ca atare, rămane aceeași schemă de vaccinare folosind două doze de vaccin de la compania Oxford-AstraZeneca, pentru că trebuie să ne uităm la riscul de la prima doză, la riscul de la a doua doză. Ca atare, riscul unui eveniment de tip trombotic, cu trombocitopenie după cea de-a doua doză, de pildă conform datelor raportate in Marea Britanie, este de sub un caz la un milion de doze administrate. Practic, vorbim de rata de background general intalnit in populație, ceea ce nu poate să facă, in momentul de față, o asociere cu cea de a doua doză de vaccin. Ca atare, considerăm că riscurile administrării aceleiași doze de vaccin din același tip de vaccin la rapel sunt mult mai mici comparativ cu potențialele riscuri pe care nu le știm dacă combinăm vaccinuri cu tehnologii diferite. Repet, problema nu este de eficacitate, foarte probabil. Avem incă insuficientă date legate de siguranță. Al doilea element important pe care il voi prezenta este legat de conceptul Orașul vaccinează satul. Pană la acest moment au demarat acțiuni de vaccinare cu echipe mobile și centre mobile de vaccinare in 1.792 de localități din rural, din cele 2.862 de comune, ceea ce inseamnă circa 62,6% din comunele de la nivel național. Aceste acțiuni de vaccinare au fost organizate prin sprijinul echipelor mobile. Au fost constituite circa 871 de echipe mobile și au fost vaccinate in total peste 91.225 de persoane pană la acest moment. In săptămana precedentă am reevaluat eficiență a centrelor de vaccinare și, la acest moment, şi fac referire la centrele de vaccinare fixe, circa 80% din centrele de vaccinare fixe vaccinează mai puțin de 25% din capacitatea de vaccinare alocată fiecărui flux in parte, motiv pentru care, la acest moment cand facem vorbire, 117 centre de vaccinare fixe și-au sistat temporar activitatea. Avem 371 de centre pentru care a fost redus programul de lucru și, de asemenea, au fost reduse numărul de fluxuri in centrele de vaccinare care au rămas active. In perioada următoare, vor fi de asemenea continuate aceste măsuri de eficientizare, de a menține un echilibru corect intre costuri, costurile de menținere in activitate a acestor centre de vaccinare, şi aici nu vorbim de costuri cu personalul vaccinator, care rămane in activitate, el este alocat centrelor de vaccinare active și care asigură vaccinarea in rural, ci celelalte costuri, de servicii, chirii, servicii de curățenie, dezinfecție și așa mai departe. Ca atare, in perioada următoare, foarte probabil că vom avea mult mai multe centre care vor avea activitatea sistată temporar, incat să existe o uniformizare a acoperirii geografice la nivelul fiecărui județ, pentru a asigura un acces cat mai bun al persoanelor la vaccinare. Repet, această măsură este luată pe de o parte pentru a echilibra costurile, pe de altă parte pentru a putea permite accelerarea campaniei de vaccinare in rural cu sprijinul echipelor mobile din aceste centre de vaccinare. De asemenea, se poate reveni foarte rapid la structura inițială a centrelor de vaccinare fixe in momentul in care cererea pentru vaccinare va crește și noi anticipăm că in următoarea perioadă vom avea o adresabilitate in creștere in ceea ce privește vaccinarea COVID-19, ca urmare a potențialului variantei Delta de a deveni dominantă in randul populației la nivel global. De asemenea, așa cum sunt datele estimate și preconizate la acest moment, foarte probabil că și in țara noastră vom avea o creștere a numărului de cazuri cauzate de tulpina Delta. Vaccinarea la medicii de familie: pană la acest moment sunt 2.548 de medici de familie care inregistrează activități de vaccinare. 1.285 dintre aceștia sunt din mediul rural și au fost vaccinate pană astăzi peste 207.000 de persoane, 54,8% fiind din mediul rural. In ceea ce privește topul județelor după numărul total al persoanelor vaccinate in cabinetele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate in județul Timiș, peste 13.000 de persoane, urmat de municipiul Bucureşti - 10.665 de persoane, județul Mureș - 9.899 de persoane, Prahova - 9.574 de persoane și Argeș - 9.539 de persoane. De asemenea, din 8 mai știm că persoanele care doresc să se vaccineze au posibilitatea să se prezinte fără programare in centrele de vaccinare. Ca atare, in perioada 29 iunie - 5 iulie au fost vaccinate in total cu doza 1, doza 2 123.592 de persoane, din care cu doza 1, 62.390 de persoane. Dintre acestea, 91% au fost vaccinate prin prezentare directă la centrele de vaccinare sau cu echipe mobile sau in cadrul unor evenimente de tip maraton de vaccinare. In ceea ce priveşte numărul cetăţenilor străini vaccinaţi in Romania pe durata evoluţiei campaniei de vaccinare, sunt 30.108 persoane vaccinate cu doza 1, din care 18.493 vaccinate şi cu doza a doua. In ceea ce priveşte vaccinarea in cadrul unităţilor sanitare, in spitale, sunt 152 de spitale publice care inregistrează activităţi de vaccinare pentru pacienţii proprii, pentru pacienţii cu afecţiuni cronice eligibili, au fost vaccinaţi pană la acest moment 3.974 de pacienţi din 37 de judeţe unde sunt localizate aceste spitale publice. De asemenea, 23 de spitale private au vaccinat 570 de pacienţi in 11 judeţe unde sunt localizate aceste unităţi sanitare. In această săptămana demarează activitatea de vaccinare in alte 8 spitale publice din 2 judeţe. Acoperirea vaccinală la nivel naţional: in acest moment, municipiul Bucureşti are o rată de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu varsta mai mare de 12 ani, de 45,9%; judeţul Cluj 42,6%; Sibiu 36,18%; Braşov 33,8%; Timiş 33%. Practic, sunt 9 judeţe care au rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de judeţe care au o rată de acoperire vaccinală intre 20 şi 30% şi 8 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală sub 20%. In momentul acesta, rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă peste 12 ani este de circa 28 %, practic de apropiem de o treime de populaţia eligibilă la nivel naţional. Centrele de vaccinare fixe care sunt active la data de 5 iulie şi care sunt accesibile pentru prezentare directă: sunt 709 centre ce vaccinare active, cumuland un total de 1.134 de fluxuri. Pentru vaccinul de la compania Pfizer sunt 514 centre active cu 859 de fluxuri, deci vedem, faţă de săptămana precedentă sunt cu aproximativ 100 de fluxuri mai puţine; centre active care primesc vaccin de la compania Moderna sunt 94 cu 113 fluxuri de vaccinare, centre care primesc vaccin de la compania Oxford-AstraZeneca sunt 37 cu 58 de fluxuri şi centre active care primesc vaccin de la compania Johnson and Johnson - 64, avand 76 de fluxuri in total. In platforma naţională de programare a vaccinărilor există in momentul de faţă 106.169 de persoane programate, atat pentru doza unu, cat şi pentru doza doi, pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri. De asemenea, de la debutul campaniei de vaccinare şi pană la acest moment au fost vaccinate 4.725.239 de persoane, din care cu doza 2 peste 4,53 milioane de persoane. In ceea ce priveşte acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de varstă de 60-69 de ani, peste 37%, urmată de grupa de varstă 70 -79 ani, 34,7% şi 50-59 de ani, 34,6%. De asemenea, in grupa de varstă 12-15 ani, rata de acoperire vaccinală este de 2,4%, in valoare absolută au fost vaccinate cu cel puţin o doză 20.078 de persoane, iar grupa de varstă 16-19 ani are o rată de acoperire vaccinală de 15,9% ceea ce in valoare absolută inseamnă aproximativ 130.478 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză. In centrele de vaccinare care sunt organizate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost vaccinate in total 276.282 de persoane, din care persoane din afara structurilor Ministerului Apărării Naţionale 139.778 de persoane, după momentul in care aceste centre au devenit accesibile pentru populaţia generală. La nivelul centrelor de vaccinare din Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate pană la acest moment 50.502 persoane. Ultima parte a datelor pe care urmează să vi le prezint va fi legată de situația persoanelor confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinare, ceea ce arată, in practica de zi cu zi, am putea să spunem eficiența, este un surogat al eficienţei vaccinurilor folosite la nivel național și, de asemenea, vor fi cateva date legate de reacții adverse și o să fac mai multe precizări legate de modalitatea de raportare a reacțiilor adverse, pentru că in ultimele zile au apărut o serie de dezinformări grave in spațiul public legat de cum se raportează reacțiile adverse și de omisiunea anumitor reacții adverse, ceea ce este total fals. In perioada 27 decembrie 2020 - 4 iulie 2021, un număr de 23.814 persoane, ceea ce inseamnă 0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză, practic cu prima doză, au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2. Mediana timpului scurs de la administrarea primei doze pană la testul pozitiv a fost de 13 zile, deci practic in primele 10-14 zile de la vaccinare, cand nivelul anticorpilor nu este suficient de ridicat pentru a asigura o protecție suficientă și, de asemenea, noi știm că o prima doză de vaccin nu asigură beneficii maximale. Tocmai de aceea este important să asigurăm schema de vaccinare completă. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu schemă completă, care au fost depistate cu infecție SARS-CoV-2 de la debutul campaniei de vaccinare pană pe data de 4 iulie, un număr de 4.990 de persoane, ceea ce reprezintă 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu doza doi, au fost testate pozitiv cu infecție SARS-CoV-2, deci 0,1% din cele peste 4,5 milioane de persoane vaccinate cu cele două doze. Trebuie să ințelegem că eficacitatea vaccinurilor, in mod deosebit dacă facem referire la vaccinurile pe bază de ARN mesager, care sunt cele mai folosite in țara noastră, au procente de peste 95%, ceea ce inseamnă, pe ințelesul tuturor, că vaccinurile scad de cel puțin 20 de ori probabilitatea să faci o boală simptomatică, să ajungi in spital și să faci complicații grave și, implicit, riscul de deces, care este estimat la un risc de 100 de ori mai redus comparativ cu situația in care omul respectiv nu ar fi fost vaccinat. Așa incat, sigur, există 5% dintre persoanele vaccinate care nu dezvoltă un nivel suficient de protector al anticorpilor din motive care țin de modalitatea de activare a răspunsului imun, țin de biologia organismului fiecărui om. Acești anticorpi nu apar nici după boala naturală, nici după vaccinul COVID-19 și nici după alte tipuri de vaccinuri, sunt persoane considerate anergice, care nu dezvoltă, practic, anticorpi după infecții in general. Mediana timpului scurs de la administrarea a celei de a doua doze pană la data confirmării a fost de 31 de zile. Sigur că la acest moment, in perspectiva variantei Delta, uitandu-ne la ce se intamplă și in celelalte țări, in Israel, in Marea Britanie, observăm o creștere a numărului de cazuri, inclusiv in randul celor vaccinați, insă trebuie să ținem cont că in țările in care procentul persoanelor vaccinate este de peste 60%-70%, evident că aplicand 5% din numărul total al persoanelor vaccinate, vom avea un număr destul de mare de persoane care s-ar putea să nu aibă un nivel crescut de protecție, chiar dacă au fost vaccinate, pentru că intră in acel procent al persoanelor care au această probabilitate mai redusă de a dezvolta anticorpi după vaccinare. Insă ce am observat cu toții in țările cu rată crescută de acoperire vaccinală, in ciuda creșterii numărului de cazuri, generate in special de varianta Delta, nu a crescut numărul de internări și nu a crescut numărul de decese, spre deosebire de tarile in care rata de acoperire vaccinală este scăzută, cum se intamplă in Rusia, cum se intamplă in Africa de Sud, unde tulpina Delta este deja dominantă in peste 60% din cazurile confirmate, a crescut in paralel și numărul de internări și numărul de decese. Practic, majoritatea deceselor se inregistrează la persoanele nevaccinate, ceea ce ne spune cat se poate de clar că vaccinarea aduce beneficii importante in controlul pandemiei și, in mod deosebit, in controlul consecințelor negative ale pandemiei: internare in spital, internare in terapie intensivă, boală gravă și deces. Reacțiile adverse raportate pană pe data de 5 iulie la nivel național - au fost raportate 16.629 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de 1,84 de cazuri la 1.000 de doze administrate. Există, evident, rată de raportare diferită pe cele patru tipuri de vaccinuri. Pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, rata de raportare este de 1,15 cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania Moderna 2,78 de cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania AstraZeneca 7,2 cazuri la 1.000 de doze administrate şi pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson 0,7 de cazuri la 1.000 de doze administrate. In săptămana precedentă, in săptămana 28 iunie - 4 iulie, au fost raportate un număr de 57 de reacții adverse postvaccinale, peste 50% dintre acestea fiind raportate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania. Mediana varstei persoanelor care au raportat RAPI a fost de 33 de ani și, in funcție de severitatea manifestărilor clinice, nu au fost raportate reacții incadrate ca fiind severe, toate fiind reacții clasificate ca nesevere. Aș vrea să punctez cateva lucruri legate de modalitate de raportare a reacțiilor adverse. Pentru noi, ca și coordonatori ai campaniei de vaccinare, a fost și rămane foarte importantă siguranța tuturor persoanelor care aleg să se vaccineze. Şi, in mod deosebit, siguranța se traduce prin comunicare, prin comunicare transparentă și onestă, atat legat de beneficiile vaccinării și importanța vaccinării, cat și de reacțiile adverse care reies din studiile care au stat la baza autorizării vaccinurilor, precum și reacțiile adverse care au fost ulterior identificate, ca urmare a mecanismelor de farmaco-vigilenţă. Care este modalitatea de raportare a reacțiilor adverse? Pentru că aseară a fost difuzat, mă rog, un material la TV, unde se prezenta faptul că Romania nu raportează reacții adverse la nivel european, ceea ce, repet, este fals. In primul rand, știm că la Agenția Națională a Medicamentului se pot raporta reacții adverse de către profesioniștii din sănătate și de către persoanele vaccinate sau de către aparținătorii acestora. Există o fișă online sau se poate transmite fizic, prin poștă sau altă modalitate, această fișă de raportare a reacțiilor adverse. Fișa este evaluată de către Departamentul de farmaco-vigilenţă din Agenția Națională a Medicamentului, se iau toate măsurile necesare pentru a avea certitudinea că avem datele exacte și verificabile pentru a putea, acea reacție adversă, să fie evaluată științific de către experții de la nivelul Agenției Europene a Medicamentului și, ulterior, acea fișă de raportare se transmite in sistemul de raportare EudraVigilance, in care raportează toate țările din spațiul economic european. Practic, acest sistem de raportare permite o conectare intre Agenția Europeană a Medicamentului și agențiile naționale ale medicamentelor și dispozitivelor medicale din țara noastră. In funcție de incadrarea reacției adverse posibile sau suspecte, de către pacient sau de către personalul medical, ele pot fi considerate grave și este obligația de a fi raportate la EudraVigilance in maxim 15 zile de la momentul la care se primește fișa sau non-severe, non-grave, existand obligația de a fi raportate intr-un interval de maxim 90 de zile, iar aceste date sunt prevăzute in Legea 95 din 2006, Capitolul 10, privind farmaco-vigilenţa pentru toate medicamentele, nu neapărat pentru vaccinuri. In ceea ce privește informațiile care sunt raportate in această bază de date, adică fișele de reacții adverse suspecte, indiferent că au sau nu legătură cu vaccinarea, toate se raportează la EudraVigilance, insă raportarea se face nu direct de către pacient sau profesionistul din sănătate, se face de către Agenția Națională a Medicamentului sau de către deținătorii autorizației de punere pe piață, in speță companiile farmaceutice. In ceea ce priveşte informaţiile accesibile publicului larg, Agenţia Europeană a Medicamentului şi Comisia Europeană pune la dispoziție o interfaţă, un portal, care poată să fi accesat la adresa www.adrreports.eu şi pe această platformă se pot genera rapoarte vizavi de numărul de reacții adverse care au fost raportate de statele membre pe diverse categorii de reacții adverse, pe diverse sisteme şi organe şi pentru generarea unui raport, de plidă pentru Romania, se selectează limba romană, după aceea se accesează secţiunea Caută un raport, cu posibilitatea de căutare a rapoartelor de reacţii adverse, accesand căsuța Rapoarte de reacţii adverse suspectate pentru substanţa activă şi se selectează unul dintre cele patru tipuri de vaccinuri. Am verificat personal, se regăsesc rapoartele de reacţii adverse transmise de către Agenţia Naţională a Medicamentului pentru Romania, pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri. De asemenea, din 5 februarie, am transmis printr-o adresă către toate direcţiile de sănătate publică şi centrele de vaccinare, solicitarea de a se pune la dispoziţia persoanelor care doresc să se vaccineze, prospectul in limba romană pentru fiecare tip de vaccin in parte, la cererea persoanelor respective se printează in centrul de vaccinare prospectul sau se indică linkul de unde poate să fie descărcat pe dispozitivele electronice, unde pot să fie evaluate şi există un update, o actualizare permanentă a acestor prospecte, in funcţie de precizările Agenţiei Europene a Medicamentului. De asemenea, din 18 februarie, in toate centrele de vaccinare există afişate foarte clar modalitatea de raportare a reacţiilor adverse, de unde se pot descărca fișele de raportare şi inclusiv precizări legate de modalitatea in care sunt transmise aceste rapoarte de reacții adverse. Aş mai vrea să fac cateva precizări legate de reacţiile adverse in general ale vaccinurilor COVID-19 şi voi spune atenţiei dumneavoastră cateva aspecte care sunt propagate şi dezinformează, in momentul de faţă, in spaţiul public, legat de faptul că după vaccinare a COVID-19 proteina spike circulă in sange şi produce efecte adverse grave in randul persoanelor vaccinate. Aici lucrurile sunt cat se poate de clare şi studii solide in acest sens: după vaccinarea COVID-19, majoritatea proteinei S se exprimă la locul de administrare, de aia se numeşte proteină spike, pentru că are, practic, un carlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza unu au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă in primele 2-4 zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2, pentru că aceasta este cea care generează apariţia anticorpilor. De asemenea, deşi proteina spike este asemănătoare cu proteina virală, proteina spike din vaccin este asemănătoare cu proteina virală ca structură, ca funcţie, există, totuşi, o mică diferenţă care nu ii permite proteinei spike din vaccin, practic sunt doi aminoacizi modificaţi, şi nu ii permite să fuzioneze cu membrana celulelor-ţintă prin intermediul receptorilor de tip angiotensin convertază II. Aici, iarăşi, sunt studii cat se poate de clare care au arătat că după doza doi nu există, nu s-au identificat, prin teste ultrasensibile, care au o sensibilitate de o mie de ori mai mare decat testele antigen obişnuite, nu s-a indentificat proteină spike circulantă. Aici, in ideea in care proteina spike circulă in sange şi provoacă efecte adverse grave este falsă, nu se intamplă acest lucru. De asemenea, o altă informaţie complet falsă, care circulă in spaţiul public, şi de aceea mi-am permis să o prezint aici, este legată de fertilitate şi se propagă ideea că vaccinarea COVID-19 afectează fertilitatea, atat la femei, cat şi la bărbaţi. Sunt date cat se poate de clare, in primul rand, ideea a plecat de la faptul că există o asemănare intre structura proteinei spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol in maturarea şi in dezvoltarea placentei, insă studiile au arătat că există asemănări foarte mici intre aceste două proteine, incat probabilitatea să găsim o asemănare intre proteina spike şi orice altă proteină este foarte mare, dacă ne-am uita la ele. Mai mult decat atat, plecand de la această ipoteză, s-a vehiculat ideea că anticorpii anti-proteina spike ar reacționa incrucișat și cu această proteină, care are rol in maturarea placentei și că, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc așa. In primul rand, sunt studii făcute la persoanele vaccinate și s-au determinat anticorpii antisincitină-1, in 15 cazuri - sunt studii pe număr mic de persoane și nu s-au identificat acești anticorpi și, mai mult decat atat, toate datele disponibile de la acest moment arată că după infecția naturală cu SARS-CoV-2, adică după COVID-19, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiași anticorpi anti-proteină spike apar și după boala naturală. Cu atat mai mult, sunt studii recent publicate care au arătat că după vaccinare nu se influențează fertilitatea masculină, practic s-au uitat la anumiți parametri din lichidul seminal și sunt nemodificați față de starea anterioară la un interval de circa două-trei săptămani de la cea de a doua doză de vaccin. De asemenea, aș vrea să mai prezint cateva lucruri legate de miocardite, de miocarditele care apar la persoane vaccinate cu vaccinuri pe bază de ARN mesager. Este important să ne uităm, pe de o parte, la rata de backgound general, ce apare in mod obișnuit in populația generală, pentru că miocarditele in mod obișnuit apar la persoanele tinere, la persoanele sub 30 de ani, in mod deosebit la bărbați. Ele sunt definite ca inflamații ale mușchiului cardiac și, din punct de vedere clinic, pacientul resimte disconfort sau durere in piept, uneori stare de oboseală, febră, dureri musculare și poate, in anumite cazuri, palpitație și senzație de lipsă de aer. Aceste cazuri apar, cel mai frecvent, după infecțiile virale; sunt și alte cauze, insă cel mai frecvent după afecțiunile infecțioase de cauză virală. In populația generală se estimează o frecvență intre 1 pană la 10 cazuri de miocardite, pericardite, la un milion de persoane lunar. In momentul acesta, in Statele Unite, unde există cel mai mare număr de doze administrate, inclusiv la populația tanără, sunt peste 150 de milioane de doze de rapel efectuate, de persoane vaccinate cu schemă completă, și au fost confirmate, in sistemele de raportare, conform definiției CDC şi FDA, 518 rapoarte de miocardite și pericardite, ceea ce inseamnă, in momentul de față, o frecvență generală de 3,5 cazuri la un milion de persoane vaccinate cu schemă completă; pentru că ce s-a observat este că aceste cazuri de miocardită apar mai frecvent după doza a doua, după rapel, in primele două-trei zile de la administrarea celei de a doua doze. In momentul de față, făcand analize pe diverse grupe de varstă, s-a observat că intr-adevăr este o incidență mai crescută a acestor cazuri la persoanele cu varsta cuprinsă intre 16 ani pană la 30 de ani, așa incat se estimează o frecvență de circa 20 de cazuri la un milion de persoane vaccinate, repet, comparativ cu o frecvență in populația generală 1 pană la 10 cazuri la 1 milion de persoane vaccinate. Uitandu-ne la analiza risc - beneficiu pe care CDC-ul a efectuat-o, pentru grupa de varstă, de pildă, 12-17 ani, s-au evaluat beneficiile care se obțin prin vaccinare. Vaccinand un milion de persoane, practic, prevenim 5.700 de cazuri de infecție SARS-CoV-2, prevenim 215 spitalizări, 71 de internări in secția de terapie intensivă și două decese - aceasta este rata de instalare, de deces la grupa de varstă 12-17 ani prin COVID-19, două decese la 1 milion de persoane. De asemenea, previne sindromul inflamator multisistemic al copilului, previne sindromul de COVID-19 prelungit și sechelele post-COVID și, poate, in perspectiva noilor variante virale, să prevină boala simptomatică și complicațiile grave, mai ales la cei cunoscuți cu afecțiuni cronice, date de infecția cu aceste variante virale de ingrijorare, in condițiile in care la un milion de persoane vaccinate cu schema completă ar putea apărea aproximativ 20 de cazuri de miocardite. Din punct de vedere al evoluției clinice, majoritatea au fost forme ușoare, toți pacienții au fost externați după trei, patru zile de la internare. Cum acestea sunt datele pe care eu voiam să le prezint legat de riscul de miocardită. In acest moment, dacă există o teamă față de proteina Spike care apare după vaccin, că ar putea să genereze anumite afecțiuni, este foarte clar că trebuie să ne vaccinăm, pentru că cantitatea de proteină Spike in cadrul bolii naturale in cadrul COVID-19 este mult mai mare, pentru că acolo avem virus circulant, avem replicarea virală și o cantitate de virus importantă care determină toate afecțiunile din cadrul bolii, spre deosebire de ce se intamplă după vaccinare, in condițiile in care cantitatea, marea majoritate a proteinei Spike care rezultă din vaccinare rămane la locul de administrare și generează răspunsul imun. Și, de asemenea, este cat se poate de clar in momentul de față, beneficiile vaccinării COVID-19 pe toate grupele de varstă pentru care există autorizare depășesc cu mult riscurile legate de reacții adverse. Mai departe, o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Mulțumesc. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule președinte. O să incep cu cateva chestiuni de interes legate de certificatul digital european. A fost lansat pe 1 iulie, pană acum a funcționat fără probleme și funcționează in continuare fără probleme iar pană astăzi de dimineață, la ora 10:00, au fost generate 704.064 de certificate. Mare parte dintre acestea, 96%, sunt certificate care atestă vaccinarea, vorbim de 676.000. Sub 4% sunt certificate COVID care atestă recuperarea și/sau un test negativ, iar la centrul suport, la call centerul pe care il avem pentru situații excepționale, numai in ultimele 24 de ore sunt inregistrate un număr de 1.224 de apeluri. Este in continuare o mare solicitare, platforma funcționează. Aş profita de ocazie să reamintesc platforma de pe care putem descărca aceste certificate: certificat-covid.gov.ro. Şi ii invităm in continuare pe toţi cei care vor călători in perioada următoare să descarce acest certificat. Mai sunt cinci săptămani pană cand trebuie să facem tranziţia către formula digitală, dar oricum este varianta cea mai simplă, nu trebuie să trăim cu grija că pierdem sau rătăcim hartia, documentul, dacă il avem pe smartphone sau, oricum, avem codul QR, este, spre exemplu, in cazul vaccinării, un document care rămane valabil un an de zile, pană in iunie 2022. Cu privire la vaccinarea prin intermediul operatorilor economici, pană in acest moment au utilizat această oportunitate 585 de companii, dintre care 92 din domeniul HoReCa. Această activitate a fost desfăşurată cu ajutorul a 208 echipe mobile. S-au vaccinat 63.000 de persoane pană in acest moment, dintre care 3.892 de persoane provin din domeniul HoReCa. Sunt aceleaşi judeţe ca şi săptămana trecută, Braşov, Alba şi Bihor, in topul celor mai performante privind activitatea de vaccinare prin companiile private. Aşa cum spuneam, incercăm să avem cat mai multe activităţi care să meargă cat mai aproape de oameni. Sunt foarte multe centre de vaccinare desfăşurate şi organizate in mall-uri, aeroporturi, in diverse locaţii atipice, dar se remarcă un centru important de vaccinare din Galaţi, un drivethru care a reuşit pană in acest moment să vaccineze 18.301 persoane, spre deosebire de celelalte, care au avut o activitate mai scăzută. Acum, cu privire la misiunile de transport, am văzut cu toţii poate prin oraş sau prin ţară maşinile care transportă vaccinuri, pană in acest moment au fost efectuate peste 13.500 de misiuni de transport la nivel naţional. Acestea au fost efectuate de către un număr de 30.200 de persoane din cadrul MAI, fie că vorbim de Poliţia Romană, fie că vorbim de Jandarmerie, Poliţia de Frontieră şi IGSU. La fel, personalul din MApN, foarte important, 11.613 persoane angrenate in acest demers, cu peste 4.200 de mijloace tehnice. Acum, legat de dozele de vaccin care au sosit in Romania, pană in acest moment Romania a primit 16.596.629 de doze de vaccin, dintre care a administrat 54,48%, reprezintă in cifre absolute 9.042.170. BioNTech/Pfizer - 10.932.929 de vaccinuri recepționate; Moderna - 1.366.800; AstraZeneca - 3.374.000 de doze, iar Johnson and Johnson - 922.900 de doze recepționate. Pentru perioada următoare, calendarul livrărilor arată in felul următor: pentru luna iulie o să primim 2.378.702 doze; după cum ştim, am suspendat o parte din dozele care urmau să fie livrate in perioada următoare tocmai pentru a putea avea un management al stocurilor mai eficient, ţinand cont și de faptul că aceste doze de vaccin au o perioadă de valabilitate, astfel că pentru dozele de vaccin produse de compania BioNTech-Pfizer pentru săptămana 5-11 iulie și 12-18 iulie dozele sunt suspendate, insă in săptămana 19-25 iulie vom primi 713.701 doze, iar in ultima săptămană din iulie vom primi 713.700 de doze, cu un total de 1.427.402 doze - acestea sunt estimări. Pentru Moderna o să fie livrări in toate săptămanile din luna iulie: 112.800 de doze, mai puțin in ultima săptămană cand vorbim de 111.600 - un total de 450.000 de doze pentru luna iulie. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca avem toate dozele suspendate, toate livrările suspendate, mai puțin din ultima săptămană cand vom primi 191.700 de doze de vaccin. Pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson, așa cum știm, nu au fost suspendate livrările, vom primi in fiecare săptămană, cu un total de 309.600 de doze de vaccin. Așa cum spuneam, pentru luna iulie avem 2.378.702 doze de vaccin, care vor sosi in Romania suplimentar față de cele 16.596.000 de doze care au ajuns deja. Așa cum spuneam, e necesar un management al stocurilor cat mai eficient și, cum știm cu toții, au demarat și acțiuni de donare și revanzare de doze de vaccin. Aș menționa principalele activități in acest sens. Pană acum, Romania a donat Republicii Moldova in cinci tranșe peste 400 de mii de doze de vaccin produs de AstraZeneca, la fel Serbiei 50.400 de doze și către Ucraina 100.800 de doze, livrare care este in curs de finalizare, donație care este in curs de finalizare. Deci, pană in momentul de față, Romania a donat 556.800 de doze de vaccin. Suplimentar, Ambasadei Argentinei au fost donate 30 de doze de vaccin produse Johnson and Johnson, sprijinul pentru imunizarea lotului naționalei de rugby a Argentinei. Iar cu privire la vanzări, pană in momentul de față a fost finalizat procesul cu Danemarca, căreia ii vom vinde 1.170.000 de doze de vaccin. Așa cum spuneam și data trecută, este o muncă in echipă cu a Ministerului Sănătății, cu Ministerul Afacerilor Externe și celelalte instituții care gestionează politica externă a Romaniei și pe măsură ce o să avem informații noi și o să fie finalizate acorduri diplomatice, o să vi le comunicăm. Eu cam atat am avut. Mulțumesc foarte mulțumesc. Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc. Vă rog, dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua. Sunt reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății care ne spun că să purtăm in continuare mască, chiar dacă suntem vaccinați complet cu ambele doze. Ce ne spune acest lucru, avand in vedere măsurile de la acest moment din Romania și intrebarea este dacă ar trebui revizuite aceste măsuri? Valeriu Gheorghiță: Masca de protecție rămane o barieră fizică foarte importantă in limitarea răspandirii infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de varianta la virală de care noi vorbim. In momentul de față, datele de eficiență - și aici vorbesc de eficiență și eficacitate - din Marea Britanie ne arată următoarele lucruri. După schema de vaccinare completă cu un vaccin de la Compania BioNTech-Pfizer, deci un vaccin pe bază de ARN mesager, eficienţa faţă de prevenţia bolii simptomatice, deci vorbim de COVID simptomatic, este de circa 88%. Faţă de riscul de spitalizare, deci eficienţa pentru prevenirea spitalizării este de 96%. In ceea ce priveşte vaccinurile bazate pe vectori virali, şi anume, vaccinul de la Compania AstraZeneca, care a fost folosit in cea mai mare parte in Marea Britanie, eficienţa pentru COVID simptomatic este de circa 60%, iar pentru prevenirea spitalizării este circa 92%. Ceea ce ne interesează in final pe noi, şi aici vorbim de eficienţa impotriva variantei Delta, ca să fie lucrurile foarte clare, comparativ cu o singură doză administrată, care are o eficienţă pentru cele două vaccinuri, de doar 33% pentru COVID simptomatic. Deci, mesajele sunt următoarele: o singură doză nu ne protejează şi, atunci, este nevoie să respectăm schema de vaccinare tocmai pentru a avea beneficii in ceea ce priveşte riscul individual de formă severă, pentru că sunt date care arată că infecția cu varianta Delta crește riscul de spitalizare, de două-trei ori, comparativ cu celelalte variante virale, deci riscul de evoluţie către formele severe, ceea ce era anticipat prin faptul că se multiplică intr-un ritm mult mai accelerat, comparativ cu celelalte variante virale, ca atare, dacă ne uităm la eficienţa faţă de boala simptomatică, vedem că există un procent de cazuri care nu sunt suficient de bine acoperite şi, atunci, evident că nu avem de unde să ştim de la inceput cine este protejat şi cine nu este protejat suficient de bine. Tocmai pentru a preveni o creştere a numărului de cazuri, recomandarea este să purtăm, evident, masca de protecţie, pentru că, bun avem opţiunea să nu o purtăm, dar avem aceeaşi opţiune să o purtăm, mai ales atunci cand suntem şi participăm la diverse evenimente unde un număr mare de persoane, unde nu se poate respecta foarte bine distanţarea fizică şi nu unde nu există, mai ales cand vorbim de spaţii inchise, este foarte importantă purtarea măştii de protecţie, mai ales in spaţiile neaerisite. Tocmai de aceea, mesajul este cat se poate de clar, de a continua vaccinarea, de a ne vaccina, pentru că, in felul acesta, ne protejăm riscul faţă de riscul de boală simptomatică şi de forme severe, indiferent de varianta virală de care vorbim, chiar dacă activitatea neutralizantă a anticorpilor care apar după vaccinurile pe bază de ARN mesager este de circa 2-3 ori mai redusă pentru varinata Delta, comparativ cu celelalte varinate, cu varianta Alfa ne interesează şi cu varianta iniţială - Wuhan, beneficiile se menţin in ceea ce priveşte, repet, boala simptomatică şi formele severe cu complicaţii şi, implicit, riscul de deces. Şi acestea sunt datele care sunt cat se poate de relevante, repet, din ţări cu rată crescută de acoperire vaccinală şi, unde, tuplina Delta, in momentul de faţă, este dominantă. Odată cu creşterea numărului de cazuri nu a crescut numărul de persoane care se internează şi nu a crescut numărul de decese, spre deosebire de ţările care au o rată mică de acoperire vaccinală. De asemenea, tulpina Delta poate să producă reinfecţii. Persoanele care au trecut prin infecţia, prin boala naturală, cu alte variante virale care circulă, nu sunt suficient de bine protejate impotriva infecţiei cu varianta virală Delta, existand un procent de scăpare de sub protecţia anticorpilor care apar după boala naturală intre 20 şi 50%, practic, avem un risc de 20-50% să ne reinfectăm cu varianta Delta, dacă avem istoric de trecere prin boală. Deci, practic, trecerea prin boală nu ne protejează faţă de infecţia cu tulpina Delta. Ca atare, in perioada următoare, este cat se poate de clar faptul că trebuie să avem grijă la respectarea măsurilor pe care noi deja le ştim, de prevenţie - mască de protecţie, igiena mainilor, să nu uităm de igiena mainilor, cum ne punem şi dăm masca jos, trebuie să igienizăm mainile, respectarea distanțării fizice, aerisirea incăperilor şi evitarea acelor zone supraaglomerate, mai ales cand nu este esențial să fim prezenţi acolo. Reporter: Am văzut că, de cand a inceput campania de vaccinare, un rău făcut a fost chiar de către colegii dumneavoastră medici, unii dintre ei, care au spus că vaccinul nu e bun, COVID nu există. Avem o primă sancțiune din partea Colegiului Medicilor București pentru un medic. Este vorba de avertisment, adică aproape nimic. Considerați că aceste sancțiuni ar trebui să fie mai drastice? Valeriu Gheorghiţă: Consider că profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să aibă un punct de vedere ferm legat de tot ceea ce inseamnă informații false care se propagă in spațiul public, mai ales informații care sunt propagate de cadre medicale. Cu atat mai mult in acel in acel caz, trebuie să existe o poziție cat se poate de fermă și acesta este motivul pentru care astăzi am ținut să fac cateva precizări legate de cum se raportează reacțiile adverse și care sunt principalele ingrijorări legat de vaccinarea COVID-19, chiar dacă ele există pe platforma rovaccinare. Din acest punct de vedere cred că există, in momentul de față, autorități in domeniul medical, cum este și Colegiul Medicilor, care, sigur, trebuie să aibă un punct de vedere foarte clar in aceste situații in care informațiile sunt prezentate incomplet, incorect sau care dezinformează, tocmai pentru că este datoria noastră deontologică, in calitate de medici care am absolvit universitățile de medicină și farmacie, să informăm corect oamenii legat de orice inseamnă act medical, nu doar vaccinare, ci orice inseamnă act medical. Şi aici, personal, nu mi-aş permite să vorbesc despre o intervenție chirurgicală in condițiile in care specialitatea mea este de boli infecțioase. Deci aici ține, repet, iarăși, de deontologia fiecăruia dintre noi. Reporter: Conform Societății Germane pentru Imunologie, varianta Delta afectează in număr foarte mare adolescenții și copiii. Din prisma faptului că nu sunt vaccinați suficient? Valeriu Gheorghiţă: Da. Din prisma faptului că rata de acoperire vaccinală in randul adolescenților este scăzută comparativ cu populația adultă sau populația de peste 60 - 65 de ani. Şi mai este un argument important, interacțiunea dintre aceste persoane, care este foarte crescută, și probabilitatea ca aceste persoane, adolescenții, in general, tinerii, să respecte măsurile de prevenție, mască, igienă și toate celelalte pe care le știm, distanțare fizică, este mult mai redusă, deci se creează in felul acesta contextul ideal pentru răspandirea și transmiterea infecției de la un de la o persoană la alta. Reporter: Și mai spun ei că atat timp cat nu vor fi vaccinați in număr mare, copiii și adolescenții, nu vom ajunge la imunitate colectivă. Valeriu Gheorghiţă: Uitandu-ne la caracteristicile demografice ale fiecărei populații, aici, sigur, ne uităm pe diverse grupe de varstă, pe populație rezidentă și in fiecare țară există diferențe in ceea ce privește populația țintă ca să iți confere acoperirea imunității colective, imunității de grup. Deci aici lucrurile nu pot fi comparate de la o țară la alta, pentru că există diferențe demografice importante la nivel populațional și, din acest motiv, fiecare țară și-a dezvoltat propria-i strategie de vaccinare care să permită o prioritizare cat mai bună a vaccinurilor, in condițiile in care erau insuficiente in primele etape ale vaccinării. Reporter: In ceea ce privește Romania, credeți că din septembrie, cand se vor redeschide școlile, va crește numărul copiilor vaccinați? Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu dacă va crește neapărat numărul copiilor vaccinați, dar este cat se poate de evident faptul că sfarșit de august - inceput de septembrie va reprezenta momentul in care in Romania vom inregistra o creștere a numărului de cazuri. Este important și sperăm să ne inșelăm, să nu avem creștere de cazuri, lucrurile să fie cat se poate de bine controlate, insă, la acest moment, nici rata de acoperire vaccinală și nici și rata de trecere prin boală nu ne oferă un nivel suficient de mare de protecție față de iminența răspandirii infecției cu varianta virală de ingrijorare, Delta. Reporter: Şi aş avea o intrebare pentru domnul secretar de stat. In afară de Danemarca, mai sunt alte țări cărora le vom vinde vaccin? Andrei Baciu: Mai sunt cateva ţări, insă demersurile incă nu s-au finalizat și Ministerul Afacerilor Externe este in curs de a analiza parteneriatele care sunt cele mai utile, din punctul de vedere al politicii externe, pentru Romania. Pe măsură ce se finalizează, o să le facem publice imediat și, sigur, o să le recapitulăm in cadrul conferințelor, insă le vom face publice imediat. Mulțumesc. Reporter: Aș vrea să imi spuneți, in urmă cu cateva zile au apărut informații că deja in județul Argeș ar fi transmitere comunitară pentru tulpina Delta, dacă dumneavoastră considerați că și in alte zone ale țării ar fi această situație cu transmitere comunitară, eventual și in București, și ce inseamnă, cat de periculoasă este această transmitere comunitară, ce schimbă? Valeriu Gheorghiţă: Transmitere comunitară inseamnă că odată ce intri in contact cu o persoană poți să te infectezi cu această variantă Delta, care se răspandește in regiunea, in localitatea respectivă, persoana fiind simptomatică sau asimptomatică. Tocmai de aceea, prin transmitere comunitară ințelegem răspandirea infecției de la o persoană la alta pe teritoriul țării noastre. Transmiterea comunitară poate să fie sporadică sau poate să fie una accelerată, nu este cazul la nivel național, in acest moment, vorbim de o transmitere sporadică, cu un număr mic de cazuri, care sunt raportate in fiecare zi. Noi ne dorim și sperăm ca situația să rămană așa din punct de vedere epidemiologic, insă dacă nu ne vom face foarte bine temele pană in toamnă, lucrurile sunt cat se poate de evidente că nu au cum să rămană in felul acesta, pentru că vedem experiența celorlalte țări. Tocmai de aceea este greu de spus dacă din aceste tulpini, care au fost confirmate pană la acest moment, putem vorbi de o transmitere comunitară și in alte regiuni ale țării. Vom vedea in continuare care sunt datele care rezultă in urma secvențierii tulpinilor și, sigur, aici colegii din Institutul de Sănătate Publică fac această supraveghere, este element cat se poate de important de a supraveghea care este trendul cazurilor care sunt generate de varianta Delta. Deci săptămanal se emit aceste rapoarte cu rezultatele de secvențiere și vom vedea dacă sunt și alte regiuni, alte județe in care putem vorbi de transmitere comunitară. Reporter: Se fac mai frecvent aceste secvențieri in perioada aceasta avand in vedere riscurile? Valeriu Gheorghiţă: Săptămanal se trimit, practic, 10% din cazurile confirmate pentru secvențiere din fiecare județ sau maxim, repet, 500 de cazuri pe săptămană pentru secvențiere. Nu e cazul pentru că avem foarte puține in momentul de față, dar Romania este intre cele 13 țări de la nivel european care secvenţiază 10% din tulpinile identificate. Reporter: Și aș vrea să vă mai intreb legat de faptul că această nouă tulpină este mai contagioasă, credeți că ar trebui să se schimbe metodologia de internare in spital a persoanelor cu alte patologii? Ințeleg că in prezent acestea nu sunt testate in cazul in care sunt vaccinate complet și asimptomatice. Credeți că ar fi nevoie să fie testate sau să se rămană la actuala procedură? Valeriu Gheorghiță: Cred că metodologia care a fost deja publicată și propusă de colegii la Institutul de Sănătate Publică este una clară la momentul actual. Știm foarte bine că aceste metodologii sunt reevaluate și actualizate periodic in funcție de evoluția epidemiologică și de datele științifice care apar. La acest moment, asta este situația și lucrurile sunt, practic, abordate ca atare in această manieră. Vom vedea dacă in perioada următoare, peste o lună, două luni, lucrurile au nevoie să fie actualizate, dar pentru momentul de față, cred că situația este clară. Reporter: Și dacă mai imi permiteți o singură intrebare scurtă: cat la sută dintre cadrele medicale s-au vaccinat pană in acest moment? Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun in valoare absolută. Mi-e greu să vă dau un procent, pentru că din 8 mai, de cand există posibilitatea de prezentare directă fără programare in centrele de vaccinare, nu mai avem o evidență clară a categoriei persoanelor vaccinate, din care ele fac parte, dar pană pe 5 mai, din datele noastre, erau peste 300 de mii de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, dintr-o populație eligibilă - și aici mă refer de etapa 1, in care sunt incluse mai multe categorii de persoane, pe langă personalul din unitățile medicale cu paturi, ambulatorii, medicină de familie, stomatologie, farmacie, centre sociale, studenții la medicină, voluntari, personal de laborator, deci practic sunt mai multe categorii de personal - vorbeam de o rată de acoperire vaccinală de peste 80%, dar ea este posibil să fie diferită pe anumite segmente de sănătate. Pot să vă spun că in spital, in general, vorbim de o rată de a acoperire vaccinală crescută in randul medicilor și o rată medie de acoperire vaccinală in randul asistenților medicali și mai redusă in randul personalului auxiliar sau personalul de curățenie. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule secretar de stat, recent, Executivul a incercat să cumpere o cantitate insemnată de vaccin anti-COVID, insă procedura a fost blocată, mai mulți miniștri s-au opus acestei achiziții. Aș vrea să vă rog să ne dați detalii despre ce cantitate de vaccin anti-COVID era vorba și care sunt ministerele care nu au considerat necesară achiziția. Andrei Baciu: Există o foarte mică variabilitate pentru toate contractele cadrul care se fac la nivel european și in momentul in care un contract nou este semnat, atunci se pleacă de la următorul principiu: faptul că fiecare stat, teoretic, ar putea să primească pro rata, adică procentul din populație pe care il prezintă la nivel european este egal cu procentul de vaccin care ii revine. Insă există mici fluctuații, mici fluctuații de la un moment la altul, de la un stat la altul, și aici Romania a mers intotdeauna pe pro rată, insă Romania pot să vă spun că a accesat intotdeauna datele pro rata pentru toate contractele care au fost semnate. Au fost mai multe tipuri de contracte, unele avut și doze suplimentare. Deci Romania a accesat intotdeauna pro rata pentru toate contractele pe care le-a avut și pe care le-a putut accesa ca urmare a semănării de la Comisia Europeană. Reporter: Mai exact ce cantitate a refuzat, cate doze de vaccin? Andrei Baciu: Aici nu se pune problema de refuzat. Aici, cum spuneam, se pune problema de faptul că sunt două tipuri de contracte: contracte care se desfășoară și ulterior posibilitatea de a accesa un contract suplimentar și sunt momente preliminare in care se tatonează intenția fiecărui stat, care poate să varieze, și sunt momente in care toate aceste lucruri duc către un punct, in care trebuie să declari ferm varianta finală și, mă rog, asta pot să vă spun că pană in momentul de față Romania a accesat toate dozele pe care le putea accesa, in conformitate cu pro rata, adică 4,26 la sută din populația europeană - 4,26 la sută din toate contractele care au fost semnate. Reporter: Care sunt ministerele care au considerat că această achiziție nu este necesară și că trebuie să se rămană la acest procent Andrei Baciu: Asta nu aș putea să vă spun, dar pot să mă interesez. Nu știu acum, dar pot să mă interesez să vă dau aceste informații. Reporter: Ministerul Sănătății pentru ce variantă a optat? Andrei Baciu: Ministerul Sănătății a venit cu această propunere, intotdeauna cu propunerea de pro rată - acestea au fost analizele. Mulțumesc. Reporter: In Marea Britanie și Singapore s-a schimbat strategia de monitorizare a pandemiei, se urmăresc doar cazurile grave și nu se mai face o raportare zilnică cu toate cazurile apărute. Ei știm că mizează acum pe responsabilitatea individuală, iar ținand cont de numărul mic de cazuri raportate la noi in ultima perioadă, se ia in considerare, ne gandim și noi să aplicăm acest model? Credeți că ar putea funcționa? Credeți că se mai justifică raportarea zilnică de la ora 13:00? Valeriu Gheorghiță: Aici v-aş ruga să vorbim despre tema vaccinării. In activitatea noastră nu avem și partea de centralizare și de raportare a cazurilor confirmate de COVID, dar sigur este un aspect care cu siguranță este analizat de către colegii de minister. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Am inţeles că, luna viitoare, de pe la mijloc, o să inceapă să crească numărul de cazuri, așa s-a spus Valeriu Gheorghiță: Este o estimare. Reporter: Aşa s-a estimat, da. Şi numărul de persoane vaccinate pană acum o să ne apere de o creștere rapidă sau care va fi ritmul de evoluție al noilor infectări? Estimativ. Valeriu Gheorghiţă: Este greu de trasat cu precizie această predicție. Noi putem anticipa intr-adevăr o probabilitate de creștere a numărului de cazuri, ca urmare a intrării in circulație a acestei variante, Delta, care astăzi este şi pe teritoriul ţării noastre, tocmai de aceea cred că partea de prevenție rămane pilonul principal prin care noi putem să asigurăm un control al răspandirii infecției pe teritoriul țării. Aici lucrurile depind foarte mult de la zona urbană la zona rurală. In urban avem un număr aproape dublu de persoane care au un nivel de imunitate in momentul de față care este dobandit prin vaccinare in mod deosebit și, care, poate să incetinească circulația virusului in randul populației, de pildă in București sunt peste 45% persoane vaccinate din cele eligibile, rata de acoperire vaccinală. Acest lucru, dacă ne uităm la imunitatea de grup, care ar trebui să fie cel puțin pentru varianta Delta, de 70, poate chiar 80%, sigur că poate să fie relevant in funcție de activitățile pe care le avem, şi anume, riscul individual de infecție, şi anume, frecvența expunerilor la persoanele din jurul nostru, tipul activității pe care o desfășurăm, măsura in care se respectă măsurile de prevenție, cele deja cunoscute. Toate aceste lucruri contează atunci cand facem predicția. Ce știm foarte clar este că varianta Delta este inalt transmisibilă, este cea mai adaptată variantă virală, are capacitatea de a scăpa parțial de sub acțiunea neutralizantă a anticorpilor, obținut atat după trecerea prin boală, cat și după vaccinare, și in felul acesta cred că combinarea dintre respectarea măsurilor de prevenție deja cunoscute și accelerarea campaniei de vaccinare ne poate pune la adăpost mai tarziu de o evoluție rapidă a curbei de confirmare a cazurilor. Ne dorim să nu avem o creștere a numărului de cazuri sau, mă rog, să nu fie una semnificativă, care să ducă la un număr mare de persoane internate și care să aglomereze secțiile de Terapie Intensivă. Cred că nimeni nu-și mai dorește decese din cauza COVID-19, pacienți internați, avem nevoie de acest mediu care să fie cat se poate de sigur, pentru a ne vedea fiecare dintre noi de viața de zi cu zi. Reporter: Se poate ști dacă această variantă este ultima, sau va urma Epsilon, şi aşa mai departe? Valeriu Gheorghiță: Varianta Epsilon, după cum știm, in momentul de față este incadrat ca o variantă de interes și nu este o variantă de ingrijorare, sunt doar patru variante de ingrijorare, se punea problema la această variantă Epsilon de o reducere a activității neutralizante a anticorpilor obținuți prin vaccinare, este o reducere a activității neutralizante modestă, vă dau exemplu, tulpina sud-africană are cea mai importantă reducere a activității neutralizante a anticorpilor. Atata timp cat avem circulație intensă a virusului in randul populației, există această probabilitate, de adaptare a virusului și de a acumula noi mutații, mutații, care, pe de o parte, pot să-l facă mai transmisibil, mai contagios, mai agresiv, adică mai virulent, și pot să-i confere acele capacități de a nu mai fi suficient de bine acoperit de protecția vaccinurilor. Deci, acestea sunt principalele ingrijorări, cand ne gandim a variantele virale. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Dacă imi mai permiteți o intrebare. Săptămana trecută vorbeați despre un indicator - rata bazală de reproducere a cazurilor - și spuneați că atunci cand vom atinge 1 incepe creșterea numărului de cazuri, era 0,94. Unde suntem acum? Valeriu Gheorghiță: Este aproape de 1. Cand ajunge la 1, practic, de la o săptămana la alta numărul de cazuri este constant. Cand crește peste 1 - 1,1; 1,2; 1,3 - de la o săptămană la alta, avem creșterea numărului de cazuri. Reporter: Se poate intampla asta, nu știu, săptămana viitoare sau...? Valeriu Gheorghiţă: Ține de noi. Realizator: Mulțumesc! Valeriu Gheorghiţă: Mulțumim și noi, o zi bună! 2021-07-06 16:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf3439.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Zilei JustițieiȘtiri din 04.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-zilei-justitiei - Sărbătorim astăzi Ziua Justiției. Fără o justiție independentă, eficientă și responsabilă nu poate exista democrație liberală consolidată. Din 1994, cand a fost instituită Ziua Justiției, multe s-au schimbat in bine in Romania prin munca celor care au crezut și cred in valorile lumii libere. Suntem acum un stat membru UE și NATO, suntem racordați la valorile democrațiilor consolidate europene și suntem in pragul unui proces masiv de schimbări economice, sociale și politice. In acest context, reforma in domeniul justiției este un proces deja demarat de coaliția forțelor proeuropene, care conduce acum Romania. Nu va fi ușor. Sunt incă mulți care iși doresc ca justiția să rămană ineficientă și controlabilă. Insă, alături de partenerii noștri instituționali la nivel european, suntem angrenați intr-un proces de vindecare a justiției de răul care i-a fost adus in anii care au trecut. Cine crede că poate opri procesul inevitabil și ireversibil al consolidării independenței și eficienței justiției nu a ințeles nimic din ultimii 30 de ani. La mulți ani Justiției romane! La mulți ani tuturor celor care iși desfășoară activitatea in acest nobil domeniu al justiției! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-07-04 11:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-04-11-39-36big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Internaționale a CooperațieiȘtiri din 03.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-internationale-a-cooperatiei - Astăzi, in prima zi de sambătă a lunii iulie, marcăm și in Romania Ziua Internațională a Cooperației (#CoopsDay), dedicată unui sector care asigură o bună parte din producția de bunuri și servicii, locuri de muncă, venituri și chiar calificare profesională, prin sistemul de invățămant dual, pentru mulți dintre romani. Perioada deja foarte lungă de cand intreaga lume se confruntă cu pandemia a produs un recul nedorit și in sectorul cooperatist meșteșugăresc. Intr-un asemenea context, consider binevenită inițiativa Alianței Cooperatiste Internaționale ca evenimentele dedicate acestei zile să se desfășoare in acest an sub tema Reconstruim mai bine impreună. Subscriu la această idee că depășirea problemelor generate in plan economic și social depinde de modul in care noi toți ne vom mobiliza și ne vom concentra asupra soluțiilor și oportunităților pe care le avem la indemană in acest moment. Măsurile pe care le avem in vedere și noi, la nivelul Guvernului, pentru susținerea sectorului economic, inclusiv zona intreprinderilor mici și mijlocii și a cooperației, pun accent de direcționarea responsabilă, transparentă și eficientă a resurselor financiare de care vom dispune in perioada următoare. Dezvoltarea economică și relansarea post-COVID inseamnă mai mult decat cifrele pe care ni le prezintă agențiile de rating, statisticile și analiștii economici: de ele depinde standardul de viață al fiecărui roman. De aceea, am prevăzut in Planul Național de Redresare și Reziliență proiecte care să susțină inițiativa privată și, prin acestea, și sectorul cooperației. Avem și proiecte prin care vom adapta infrastructura educațională la cererea de personal calificat de pe piața muncii și vrem să extindem la nivel național sistemul de invățămant dual, care s-a dovedit deja un model de succes in sectorul privat. Așa putem asigura forța de muncă necesară inclusiv pentru zona de cooperație, care a oferit intotdeauna oportunități și pentru persoane din categorii defavorizate. Vă urez succes tuturor celor care lucrează in sectorul cooperatist și sunt convins că putem continua cu succes tradiția indelungată a acestui sector in Romania. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-07-03 13:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-07-03-01-13-58big_stema.pngPremierul Florin Cîţu a participat la recepția oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia celei de-a 245-a aniversări a Zilei IndependențeiȘtiri din 01.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-la-receptia-oferita-de-ambasada-statelor-unite-ale-americii-cu-ocazia-celei-de-a-245-a-aniversari-a-zilei-independenteiGalerie foto Discursul premierului Florin Cițu la recepția oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii cu ocazia celei de-a 245-a aniversări a Zilei Independenței [Check against delivery] Domnule președinte, Domnule insărcinat cu afaceri Muniz, Doamnă președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor, It gives me a great pleasure in attending this event, so full of meaning. Primarily it is an occasion to rejoice together with our closest ally and strategic partner on the Independence Day, a day so important for the United States. It is also a time to celebrate the values that the Declaration of Independence firmly set as political democratic standards all over the world - equality of rights, including the inalienable right to life, liberty and the pursuit of happiness. I'm just gonna stop now before getting back to my speech. I know my communication team is gasping now for air but I am just going to add a personal note here, I spent more than a decade in the United States, a young man after communism, moving into the United States, and I went to undergraduate there, I went to graduate school, and I got a job, I did it all from washing dishes to working on 42nd Madison Ave, in Manhattan. There are many lessons we all learn from the United States, from its history, but there are few that we should use here in Romania today. My experience there, I hope, will help Romania develop in the future, but there are two things that I want to mention. First of all, I think, the fact that private property is sacrosanct remains the basis for developing a democracy, it should be a lesson for Romania, we should adopt that. The second, the entrepreneurs, the people that develop their own companies, they try, they fail, and they try again, they are the heroes of those economies, and they are celebrated in the United States and we should do that in Romania also. If we do these two things, I am sure that Romania will have a great future. I get back to my speech now, and the communication team can relax. I will stick to it now. Stimați invitați, Parteneriatul Strategic dintre Romania şi Statele Unite ocupă un loc central in arhitectura politicii externe şi de securitate a Romaniei. Este unul dintre cei trei piloni esențiali ai politicii externe a țării noastre, alături de creșterea rolului și importanței Romaniei in cadrul Uniunii Europene şi NATO. Parteneriatul nostru are drept fundament solid angajamentul impărtășit pentru democrație, statul de drept, respectarea drepturilor omului, dar și voința de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Așa cum spunea și domnul președinte Klaus Iohannis, avem multe de celebrat in plan bilateral anul acesta: un deceniu de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI intre Romania și SUA, dar și un deceniu de la semnarea și intrarea in vigoare a Acordului intre Romania și Statele Unite privind amplasarea sistemului de apărare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania, precum și 5 ani de la operaționalizarea sistemului de la Deveselu. Vom menține cooperarea strategică dintre Romania şi Statele Unite la cel mai inalt nivel, prin fructificarea oportunităților ce decurg din viziunea noastră comună privind dimensiunea de apărare, securitatea energetică, recuperarea economică sustenabilă, totodată, consolidarea rezilienței și intărirea relațiilor transatlantice. Dincolo de excelenta noastră cooperare in planul securității și importanța creșterii prezenței militare a Statelor Unite in țara noastră, Guvernul Romaniei vizează incurajarea și stimularea unei prezențe economice americane cat mai consistente in Romania, inclusiv in ceea ce privește dezvoltarea surselor de energie, inclusiv cea nucleară. Recenta adoptare a legii de ratificare a acordului interguvernamental dintre Romania și SUA privind domeniul nuclear-civil trebuie să dea semnalul pentru accelerarea configurării unor proiecte de anvergură, capabile să ofere o ancoră strategică suplimentară relației bilaterale. O importanță similară o acordăm infrastructurii de transport care articulează regiunea Europei Centrale și de Est, cu impact strategic asupra dezvoltării economice a regiunii, precum și asupra mobilității militare. Aici țin să menționez cele două proiecte majore de interconectare regională, Rail2Sea și Via Carpathia, promovate de Romania, inclusiv in cadrul Inițiativei celor Trei Mări, pentru realizarea cărora este esențială o implicare a SUA, inclusiv financiară. In acest sens, pentru Guvernul pe care il conduc, dezvoltarea consistentă a dimensiunii economice și de investiții a Parteneriatului Strategic dintre Romania și SUA constituie o prioritate majoră. Vom face asta prin promovarea unor politici care să ofere predictibilitate, transparență și eliminarea birocrației. Impreună cu colegii mei din Guvern, suntem angajați intr-un efort colectiv prin care demonstrăm că Guvernul Romaniei este un partener de incredere al mediului de afaceri. O astfel de relație este esențială pentru realizarea potențialului uriaș de dezvoltare pe care il are Romania. Ladies and gentlemen, I am here today to also confirm that the Romanian Government remains a strong supporter of the development and deepening of the Strategic Partnership with the United States. A secure, stable, and successful Romania represents a strategic objective for me and my Government. We are committed to pursue and enhance cooperation in consolidating security and making better use of our economic and trade potential. We value our close cooperation in law-enforcement, combatting terrorism, cybercrime and cyber threats, and protecting intellectual property rights. We intend to pursue it to our mutual benefit. The Romanian Government will also enhance our dialogue with US towards achieving the Visa Waiver accession. All these elements will allow Romania to be an even stronger partner of the United States and an important actor working towards strengthening the transatlantic relations. Happy 4th of July! Happy Independence Day! Mulțumesc! 2021-07-01 18:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2722.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 01.07.2021https://gov.ro/ro/stiri/onferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu101-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncavGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună dimineața. Vă mulțumim pentru participare la conferința organizată de Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19. După cum știm astăzi este ziua in care se lansează descărcarea certificatului verde digital care este folosit la nivel european. Este un demers, așa cum a fost și campania de vaccinare, integrat, european, in care Romania se racordează, practic, la tot ce inseamnă mecanism european, incat să putem facilita libera circulație a oamenilor intre state, cu evitarea anumitor măsuri restrictive, făcand dovada la trei informații, și anume vaccinare, testare sau vindecare. Cateva elemente care țin de campania de vaccinare și care vor fi prezentate in prima parte a conferinței și anume abordarea schemelor de vaccinare și anume posibilitatea unei scheme de vaccinare heterologe care să combine vaccinul efectuat cu prima doză de la compania AstraZeneca și a doua doză cu un vaccin pe bază de ARN mesager. Este o discuție avansată pe care o avem in momentul de față și este posibil ca săptămana viitoare să luăm o decizie finală, in baza datelor științifice noi care au fost publicate și, de asemenea, in baza recomandărilor comisiilor de specialitate, de epidemiologie și sănătate publică de la nivelul Ministerului Sănătății. O altă prioritate a noastră, așa cum am mai anunțat, este cea legată de conceptul ,,orașul vaccinează satul și anume, in perioada următoare, se va amplifica numărul de echipa mobile și activitățile de vaccinare, cu ajutorul echipelor mobile. De asemenea, in acest moment, pot să vă spun că din cele 2.862 de comune care sunt prevăzute pentru activități de vaccinare, in aproximativ 1.283 de comune au fost deja echipe mobile de vaccinare pentru activități propriu-zise, ceea ce reprezintă aproximativ 44,8 la sută din comunele pe care noi ni le-am propus să le asigurăm cu acces facil la vaccinare, ceea ce inseamnă un număr de circa 642 de echipe mobile care au fost dislocate și care au avut activități de vaccinare. Pe langă acestea, sunt alte 177 de comune in care sunt organizate centre de vaccinare. De asemenea, voi prezenta foarte pe scurt cateva detalii legate de carantinarea stocului anumitor doze de vaccin de la compania AstraZeneca care ieri au ieșit din perioada de valabilitate, la 30 iunie. Si, de asemenea, cateva elemente legate de oportunitatea activităților de vaccinare in perioada celor două-trei luni care urmează. Avand in vedere importanța subiectului, și anume și certificatul verde digital COVID-19 european, o să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, vicepreședinte CNCAV, domnul doctor Andrei Baciu, pentru a vă prezenta cateva elemente definitorii pentru utilitatea certificatului digital. Mulțumesc frumos! Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte! Aşa cum ştim, astăzi trebuia să fie lansată şi a fost lansată platforma prin care ne putem descărca certificatul digital european pentru COVID-19. Eu am făcut-o deja, toată lumea poate să și-l descarce: certificat-COVID.gov.ro. Cel mai important lucru este că o să il avem sub două variante, fie pe hartie, unde vom putea scana acest cod QR, proces care se face automat. Deci nu va mai trebui să verifice cineva manual toate documentele; fie putem să il păstrăm pe telefonul mobil sub această formă, astfel incat, la fel, să nu trebuiască să depindem de o hartie, de un document și, in cazul vaccinării, spre exemplu, poți să păstrezi acest document pe telefonul mobil cu același cod QR și il poți folosi pană in iunie 2022. Cateva elemente importante. Sunt trei tipuri de certificate, de fapt atestă apartenența la una din trei stări epidemiologice. In primul rand cea legată de vaccinare, faptul că ne-am vaccinat, ne-am vaccinat cu două doze, aceste informaţii sunt prezente şi pe certificatul de vaccinare. Așa cum spuneam, pentru această variantă lucrurile sunt valabile pană in iunie 2022. Oglindeşte, de fapt, datele științifice despre imunitatea oferită de vaccin pe care le avem in momentul de față. Dacă va fi necesar să ajustăm această perioadă in plus sau in minus, numai pe baza datelor științifice viitoare, o vom face. A doua variantă este cea care atestă vindecarea, trecerea prin boală și asta inseamnă să avem un test RT-PCR pozitiv nu mai mult cu 180 de zile in urmă. Asta ne spune că avem o imunitate suficient de mare in continuare, astfel incat care să poată să lupte cu o eventuală contractare a unui nou SARS-CoV-2, dar transmiterea către o altă persoană va fi mult diminuată grație imunității care se păstrează intr-un titru ridicat. Cum spuneam, pentru această variantă, este valabilă 180 de zile de la primul test pe RT-PCR pozitiv. Cea de-a treia variantă este prezentarea unui RT-PCR negativ in ultimele 72 de ore, ceea ce atestă faptul că nu avem, la nivelul mucoasei nazale, prezenţă detectabilă de SARS-CoV-2, ceea ce presupune faptul că nu putem transmite mai departe cuiva acest nou tip de coronavirus. Deci, avem aceste trei tipuri de variante pe care le putem descărca pe această platformă, certificat-covid.gov.ro, insă este important să știm că putem să folosim in continuare și vechile documente pe care le aveam: adeverințele clasice, fie de vaccinare, fie de testare pe care le avem, pentru o perioadă de șase săptămani, pană pe data de 12 august. In această perioadă trebuie să facem insă tranziția către această formă digitală, care are acest avantaj că lucrurile, la punctele de trecere a frontierei, se petrec automat, nu trebuie să fie o verificare manuală a tuturor documentelor și acestea sunt destul de multe, dacă e să ținem cont de diversitatea acestora la nivel european. Sunt cel puțin 27 de tipuri de adeverințe de vaccinare și, probabil, cateva zeci, dacă nu sute de tipuri de documente de testare. Suplimentar, noi mai avem o chestiune importantă, pentru că, dacă sunt prezente excepții, de orice fel, avem un call-center care, de fapt, este call-center-ul care a asigurat și pană acum tot sprijinul activității de vaccinare, e același număr de telefon, 021 414 4425, unde sunt preluate toate excepțiile și toate sesizările pe care oricine poate să le facă. Suplimentar, avem un grup de lucru care să rezolve aceste sesizări, pentru că call-center-ul nu face altceva decat să preia toate notificările și toate problemele pe care ar putea oamenii să le aibă. Asta nu inseamnă că sunt sau că asta este definitoriu pentru intregul proces, insă e important să avem soluții pentru orice fel de mică problemă. Și atunci avem acest grup de lucru format din reprezentanți ai tuturor instituțiilor care contribuie la eliberarea și verificarea acestor certificate digitale, grup de lucru care s-a reunit ieri și care va putea să rezolve orice fel de sesizări și orice fel de probleme pe care cineva ar putea să le aibă. In linii mari cam acestea sunt elementele importante. Pentru cei care nu au acces la internet, pentru cei care nu pot să fac acest lucru cu ajutorul cuiva apropiat putem să apelăm la Direcția de Sănătate Publică și să lucrăm pentru a defini un mecanism prin care aceste certificate să poată fi obținute in format fizic și cu ajutorul autorităților locale, dar, pentru moment, o să mergem cu direcțiile de sănătate publică, unde noi am lucrat deja la identificarea unor persoane care să gestioneze această activitate in cadrul direcțiilor de sănătate publică. In linii mari cam acestea sunt elementele importante. Platforma funcționează, așa cum era anunțat, odată cu 1 iulie, odată cu astăzi, certificat-covid.gov.ro, iar dacă aveți intrebări, la sfarșit putem explora absolut orice fel de detaliu. Mulțumesc mult, domnule președinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc şi eu! Aș vrea să incep prin a discuta cateva lucruri legate de oportunitatea momentului vis-a-vis de campania de vaccinare. In momentul de față, principala ingrijorare, la nivel global, este legată de posibilitatea și probabilitatea foarte crescută de propagare a infecției cu varianta virală Delta. Ce face ca această tulpină să fie atat de ingrijorătoare? Sunt cateva elemente care țin, pe de o parte, de contagiozitate și de infecțiozitate, sunt cat se poate de clare datele care ne arată o capacitate crescută de transmitere a infecției cu varianta Delta, ca urmare a faptului că se leagă foarte ușor de receptori, se multiplică intr-o cantitate mult mai mare și, ca atare, cantitatea de virus din secrețiile respiratorii este mai crescută. Practic, acel factor bazal de reproducere a cazurilor, in cazul variantei Delta comparativ cu varianta Alfa și varianta inițială din Wuhan, este mult mai mare. Un caz pozitiv de infecție cu varianta Delta poate să genereze pană la 6-7 cazuri secundare de boală, după cum un caz de infectare cu varianta Alfa, cu varianta, cu tulpina britanică, care in momentul acesta este dominantă, poate să genereze circa 3-4 cazuri secundare, iar infecția cu tulpina inițială din Wuhan genera circa două cazuri secundare de boală. De asemenea, o altă particularitate a variantei virale Delta este legată de capacitatea de a scăpa de sub protecția răspunsului imun, in mod deosebit la persoanele care au trecere prin boală, cu diverse alte variante virale, in circa 20-50% din cazuri persoanele care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 cu alte variante virale, in mod deosebit cu varianta inițială din Wuhan, nu sunt suficient de bine protejate față de riscul de reinfecție. Ca atare, tot ceea ce vedem in momentul de față in Africa de Sud, dar și in alte țări, precum India, vedem că, in Africa de Sud, de pildă, o țară cu o rată de acoperire vaccinală sub 5%, avem in momentul de față o evoluție importantă a numărului de cazuri, practic se inregistrează un al treilea val important de imbolnăviri, acesta fiind cauzat de infecția cu tulpina Delta, in condițiile in care primul val de imbolnăviri a fost cauzat de tulpina din Wuhan, al doilea de tulpina sud-africană și al treilea de tulpina Delta, ceea ce inseamnă că o mare parte dintre persoanele respective sunt persoane care fac reinfecții. Tocmai de aceea, uitandu-ne la datele științifice recent publicate, chiar săptămana trecută, acest lucru ne arată activitatea neutralizantă a anticorpilor de la persoanele care au trecut prin boala naturală asupra acestei tulpini. Ceea ce știm, la acest moment, este că activitatea anticorpilor, activitatea de neutralizare a serului deconvalescent, adică persoanele care au trecut prin boală, este de circa două ori mai scăzută față de tulpina Alfa, de circa 5,5 ori mai redusă față de tulpina Delta și de circa 8 ori mai redusă față de tulpina Beta, tulpina sud-aficană. Practic, trecerea prin boală nu ne protejează suficient de bine față de riscul de a ne reimbolnăvi cu această tulpină Delta. De asemenea, sigur că cercetătorii s-au uitat și la activitatea neutralizantă a anticorpilor obținuți prin vaccinare. Ceea ce știm in momentul de față este că activitatea anticorpilor postvaccinare, in mod deosebit cu vaccinuri bazate pe ARN Mesager este redusă de trei ori comparativ cu tulpina inițială din Wuhan, insă serul deconvalescent are o activitate de cel puțin 5,5 ori mai redusă, activitate de neutralizare, ca atare beneficiile pe care le obținem prin vaccinare sunt mult mai mari și datele recente publicate ne arată că, cel puțin in cazul pacienților care nu sunt cu condiții de imunodepresie, pacienții care nu sunt sub tratamente care scad răspunsul imun, este foarte posibil ca protecția oferită după schema completă de vaccinare să fie de lungă durată, de ani de zile, insă toate aceste lucruri sunt incurajatoare și ne crează o perspectivă cat se poate de bună in ceea ce privește controlul pandemiei pe termen lung. Aș mai vrea să vă spun cateva detalii legate de prevalența infecției cu tulpina Delta la nivel european. In momentul de față este clar dominantă tulpina Alfa, in 84% din cazurile noi de COVID, in urma secvențierii, se identifică tulpina Alfa la nivel european, insă tulpina Delta la acest moment este regăsită in 5,8% din cazuri. Nu acest procent este important, ci faptul că, in ultima săptămană, s-a inregistrat o dublare a cazurilor cauzate de tulpina Delta la nivel european. Este inregistrată și regăsită in 23 de țări europene, ca atare este important să avem in supraveghere și să creștem capacitatea de secvențiere. In momentul de față, la nivel european, sunt 13 țări care indeplinesc criteriul de secvențiere, de cel puțin 10% din cazurile de tulpini să fie secvențiate sau in valoarea absolută 500 de tulpini săptămanal. Romania face la acest moment acest lucru. Tocmai de aceea credem că, in perioada următoare, este foarte important ca, pe langă măsurile epidemiologice nefarmaceutice, să accelerăm cat se poate de mult campania de vaccinare, tocmai pentru că acesta este momentul propice, este sezonul cald, putem să organizăm o serie diversă, o paletă diversă de activități de vaccinare, cu echipe mobile, in locații atipice, pe plajă, in spații turistice, in acele zone in care există o interacțiune crescută intre persoane. De asemenea, cu centre cu caravane mobile, lucruri care s-ar putea să fie mult mai dificil de efectuat in perioada sezonului rece. Ca atare, mesajul este acesta, de a profita de perioada bună in care ne regăsim din punct de vedere epidemiologic, și de situația aceasta de a putea, logistic, organiza astfel de activități de vaccinare. Datele științifice ne mai arată incă un lucru și anume că o schemă completă de vaccinare ne protejează intr-o măsură de peste 90% față de boala simptomatică, riscul de spitalizare, complicații si deces, comparativ cu administrarea unei singure doze care ne oferă o protecție doar intr-un procent de circa 30-33% din cazuri. Ca atare este important să efectuăm schema completă de vaccinare pentru a obține beneficii maximale in ceea ce privește protecția față de reimbolnăvire. Al doilea lucru pe care aș vrea să il dezbat este legat de schemele heterologe de vaccinare și anume combinarea a două vaccinuri cu tehnologii diferite și aici, in mod deosebit și in mod particular, este legată de schema de vaccinare in care prima doză a fost efectuată cu vaccinul de la compania AstraZeneca și a doua doză se efectuează cu un vaccin pe bază de ARN Mesager. La moment avem răspunsul din partea Comisiei de Epidemiologie, este un răspuns care recomandă utilizarea acestei scheme, așteptăm răspunsul și din partea Comisiei de Sănătate Publică de la nivelul Ministerului, după care vom reevalua toate datele științifice și vom anunța săptămana viitoare care va fi decizia finală. Foarte probabil că va fi adoptată in Romania această schemă heterologă de vaccinare, ținand cont de faptul că avem date științifice la acest moment pe baza cărora să putem lua această decizie. Sigur că această decizie nu contravine recomandărilor Agenției Europene a Medicamentului. Practic, fiecare stat iși face propria politică de sănătate publică de vaccinare, bazandu-ne pe date științifice care să certifice siguranța și eficacitatea acestor scheme de vaccinare. De asemenea, știm că ieri, 30 iunie, au ieșit din valabilitate, din perioada de valabilitate circa 43 de mii de doze de vaccin de la compania Oxford AstraZeneca, sunt șapte loturi diferite. Am luat decizia ieri de a carantina aceste doze şi de a nu intra in procesul de distrugere, tocmai pentru că se așteaptă date suplimentare vizavi de perioada de stabilitate. Ca atare, aceste doze sunt carantinate, ele nu sunt distruse și dacă, in perioada următoare, producătorul ne pune la dispoziție date care să certifice o stabilitate pe termen lung sau mai lungă de 6 luni, date care să fie autorizate de Agenția de Reglementare Europeană, de Agenția Europeană a Medicamentului și in baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, este foarte posibil să avem această prelungire a perioadei de valabilitate. Tocmai de aceea, am preferat să carantinăm dozele, să nu le distrugem. Dacă datele vor fi suficient de elocvente incat să arate o stabilitate dincolo de 6 luni, atunci sigur vom acționa in consecință. Ca atare, toate dozele au fost retrase sau sunt in procedură de retragere din centrele de vaccinare și carantinate la nivelul DSP-urilor și, de asemenea, la nivelul centrelor regionale de depozitare. De asemenea, știm că Romania a incheia un acord cu Danemarca, in ceea ce privește vanzarea a unui număr de doze de la compania BioNTech-Pfizer. Se vor vinde 1.170.000 de doze stocate la Institutul Cantacuzino. Toate aceste demersuri vor continua in perioada următoare incat să menținem, așa cum am anunțat, un echilibru intre dozele care urmează să fie recepționate in Romania, intre consumul care este preconizat in perioada următoare și, de asemenea, să avem grijă ca dozele de vaccina să nu iasă din perioada de valabilitate. De asemenea, am reevaluat rata de acoperire vaccinală la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și in cursul zilei de astăzi vor fi postate pe platforma RO Vaccinare și pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro atat harta cu acoperirea vaccinală pe fiecare județ și unitate administrativ-teritorială, precum și procentele in valoare absolută pentru fiecare unitate administrativ-teritorială in parte. In ceea ce privește acoperirea vaccinală la nivelul zonei rurale, după cum spuneam, sunt 2.862 de comune la nivel național in care ne dorim să organizăm activități de vaccinare. Sigur, este un proces care a inceput din perioada campaniei de vaccinare, insă va fi amplificat in perioada următoare, pentru că tendința este de a trece vaccinarea din centre fixe in echipe și centre mobile și, de altfel, sunt recomandări in acest sens inclusiv din partea Organizației Mondiale a Sănătății, pentru că este nevoie de a aduce vaccinul mai aproape de oameni, mai aproape de beneficiari și tot ceea ce inseamnă proces de vaccinare să fie foarte ușor de efectuat. Am spus și menționez - 1.283 de comune au avut deja activități de vaccinare, ceea ce inseamnă aproape 44,8% din comunele de la nivel național și au fost activate 642 de echipe mobile. Cele mai multe persoane au fost vaccinate in comuna Florești din județul Cluj - 14.234 de persoane, in comuna Dumbrăvița din Timiș - 13.426 de persoane, Chiajna din Ilfov - 9.326 de persoane, comuna Recea din Maramureș - 6.857 de persoane, in comuna Miroslava din județul Iași - 5.311 persoane și Șelimbăr din Sibiu - 4.290 de persoane. O altă direcție de acțiune este cea legată de evaluarea permanentă a eficienței și a activității centrelor de vaccinare, a centrelor fixe și, desigur, in urma acestor evaluări se fac și propuneri de eficientizare, și anume fie reducerea numărului de fluxuri sau sistarea temporară a activităților. Ca atare, la data de 1 iulie, astăzi, 102 centre de vaccinare au activitate suspendată temporar, ceea ce inseamnă mai mult de 10% din numărul total de centre la nivel național. Alte 305 fluxuri din centrele rămase active au activitate sistată temporar și pentru 364 de centre de vaccinare programul de lucru a fost redus la șase ore sau la chiar la patru ore. De asemenea, sunt centre care, foarte probabil, vor avea activitatea inchisă in unele zile de săptămană, tocmai pentru a permite echipelor mobile să meargă in localitățile din rural. Vaccinarea la nivelul cabinetelor de medicină de familie, la acest moment sunt 2.495 de cabinete de medicină de familie care inregistrează persoane vaccinate și au fost vaccinate pană astăzi peste 205.840 de persoane, majoritatea, 57%, fiind persoane din mediul rural. Cele mai multe persoane vaccinate la nivelul cabinetelor de medicină de familie sunt in județul Timiș - 13.699 de persoane, in județul Argeș - 9.780 de persoane, municipiul București - 9.362 de persoane, Mureș - 9.113 persoane. De asemenea, in săptămana 21-28 iunie au fost vaccinate in total, in 181.394 de persoane, din care 73.228 de persoane au fost vaccinate cu prima doză. Peste 92% din aceste persoane s-au vaccinat cu prezentare directă la centrele de vaccinare sau in cadrul unor evenimente de timp maraton de vaccinare sau cu echipe mobile, ceea ce inseamnă că la acest moment numărul persoanelor care se programează in platformă națională de vaccinare este foarte redus. La nivelul spitalelor, la nivelul unităților sanitare, in 152 de spitale publice s-au efectuat activități de vaccinare din 37 de județe și au fost vaccinați 3.604 pacienți pană la acest moment și, de asemenea, activități de vaccinare au loc și in unitățile sanitare private, in 23 de spitale și au fost vaccinați 544 de pacienți. Acoperirea vaccinală la nivelul județelor, din populația eligibilă rezidentă cu varsta de peste 12 ani, municipiul București a depășit rata de acoperire vaccinală de 45%, mai exact 45,5%. Judeţul Cluj - 42,3 la sută, Sibiu 35,9 - la sută, Brașov - 33,5 la sută, Timiș, Constanța, Alba și Ilfov - toate sunt județe cu rată de acoperire vaccinală peste 30%. Ca atare la acest moment avem un număr de circa 739 de centre de vaccinare active, cu 1.173 de fluxuri din care pe tip de vaccin 537 de centre au vaccin de la compania Pfizer, cu 910 fluxuri. Sunt 98 de centre care primesc vaccin de la compania Moderna, cu 118 fluxuri. 39 de centre in care să distribuie vaccin de la compania AstraZeneca cu 68 de fluxuri și avem un număr total de 65 de centre care primesc vaccin de la compania Johnson and Johnson, cu un număr de 77 de fluxuri. In total in Platformă Națională de Programare, la acest moment, atat pentru doza unu, cat şi pentru doza doi, cumuland toate cele patru tipuri de vaccinuri, sunt 136.376 de persoane care au programare. Bilanțul vaccinărilor de la debutul campaniei de vaccinare, pană la acest moment: au fost vaccinate 4.725.239 de persoane din care peste 4,5 milioane sunt persoane vaccinate cu schema completă, ceea ce inseamnă un avantaj important, avand in vedere perspectiva variantei Delta care știm, nu este suficient de bine acoperită cu o singură doză de vaccin dintr-o schemă care are două doze. In ceea ce privește rata de vaccinare pe grupe de varstă, la acest moment cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60- 69 de ani unde s-a atins 36% acoperire vaccinală, urmată de grupa de varstă 70-79 de ani 34, 5%. 50-59 de ani 34,3 la sută și sigur, ulterior, grupele de varstă sub 50 de ani. De asemenea, in ceea ce privește numărul de persoane cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani care au fost vaccinate pană la acest moment, sunt 18.607 persoane care au primit cel puțin o doză, ceea ce inseamnă 2,2% rată de acoperire vaccinală din populația cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani, iar intre 16 și 19 ani avem o rată de acoperire vaccinală de 15,6 la sută, in valoare absolută: 128.504 persoane care au primit cel puțin două doze de vaccin. In ceea ce privește profilul de reacții adverse la nivel național, din data de 27 iunie, au fost raportate 16.566 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale, cu o rată de raportare la acest moment de 1,9 cazuri la 1.000 de doze administrate. Pe tip de vaccin, rata de raportare a reacțiilor adverse post-vaccinale pentru Pfizer: 1,2 reacții la 1.000 de doze administrate; pentru Moderna - 2,8 reacții la 1.000 de doze administrate; pentru compania AstraZeneca - 7,3 la 1.000 de doze administrate și pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson - 0,8 reacții la 1.000 de doze administrate. Mai departe o să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, Andrei Baciu - vă rog! Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, Vali! Cateva cuvinte despre vaccinarea la operatorii economici privați, in acest moment. Așa cum știm, aceasta este o activitate care a demarat acum mai bine de cateva săptămani. Pană la acest moment, avem 575 de companii private care au demarat această activitate din 38 de județe, dintre care 91 de operatori privați din domeniul HoReCa in 21 de județe numai. Toată această activitate a fost desfășurată cu ajutorul a 196 de echipe mobile, au fost vaccinate 63.856 de persoane și dintre acestea 3.867 fac parte din domeniul Horeca. Ca și data trecută, Brașov, Alba și Bihor sunt județele in top. 88 de companii vin din județul Brașov, 60 din Alba, 38 din Bihor. La fel și după numărul de persoane vaccinate, județul Brașov cu 6.010 persoane este județul care stă cel mai bine. In această săptămană, dintre acestea, 250 de companii vor finaliza activitatea de vaccinare in interiorul companiilor proprii, pentru angajați și familiile acestora. Așa cum menționam și data trecută, sunt desfășurate din ce in ce mai multe activități care să meargă cat mai aproape de oameni și să facă vaccinarea cat mai accesibilă și o opțiune ușoară de fapt. Ştim că sunt deja multe activităţi de vaccinare in caravane, din pieţe, la meciuri de fotbal, la diverse evenimente sportive, in aeroport, in vamă. Cu privire la misiunile de transport și forțele angrenate, pană in acest moment vorbim de 30.000 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiunile de transport cu ajutorul a 3.500 de mijloacele tehnice. La fel, 11.400 de persoane din cadru Ministerului Apărării Naționale cu peste 4.000 de mijloace tehnice. Acum, cu privire la numărul de doze de vaccin pe care Romania le-a primit, pană in acest moment am recepționat 16.359.029 de doze de vaccin, dintre care sunt administrate 54,75 %. Pentru BioNTech-Pfizer avem 10.932.929 de doze de vaccin recepționate, administrate 64%; pentru Moderna avem recepționat 1.366.800; pentru AstraZeneca avem un total de doze recepționare, pană la 30 iunie, de 3.374.000, iar pentru Johnson and Johnson avem un total de 685.300 de doze de vaccin. Pană la acest moment au fost inregistrate un procent de pierderi doze de vaccin de 0,9%. Pentru perioada următoare, așa cum știm, cu excepția vaccinului produs de Johnson and Johnson, am suspendat livrările de vaccin tocmai pentru a avea un management al stocurilor cat mai eficient. In această noapte vor sosi in Romania 237.600 de doze de vaccin produs de Johnson and Johnson, iar suplimentar de tranzacţia pe care Romania o face cu Danemarca, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru Florin Cițu, sunt solicitări din partea multor state, multe solicitări care sosesc și care au sosit in ultima perioadă și pentru care se lucrează in comun cu autoritățile care au responsabilități in domeniul afacerilor externe, in principal Ministerul Afacerilor Externe, prim-ministrul Romaniei și Administrația Prezidențială și, sigur, Ministerul Sănătății și aici și vom avea veşti probabil săptămana viitoare, pentru că sunt mai multe demersuri și analize in acest sens, insă au fost multe solicitări din partea dumneavoastră, a presei, insă dorința este de a comunica cand acestea se finalizează, tocmai pentru a respecta toate regulile diplomatice. Cam atat am avut. Vă mulțumesc foarte mult! Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc și eu! O să incepem partea de intrebări. Vă rog. Reporter: Pentru domnul Baciu, in legătură cu ceritificatul de vaccinare. Spuneţi-ne ce se intamplă cu certificatul pentru străinii care au făcut o doză intr-o țară și cea de-a doua doză in Romania. Andrei Baciu: Tocmai pentru astfel de situaţii, pentru care trebuie să emitem in Romania certificat, avem acest call center și acest grup de lucru, care va verifica, pentru că e important să ai toate datele corecte, și atunci, pentru astfel de situație, pentru cineva care a făcut o primă doză de vaccin intr-un alt stat şi face a doua doză in Romania și spune că este a doua doză, noi trebuie să putem să verificăm faptul că este realmente a doua doză și că prima doză s-a efectuat undeva și există documente in acest sens. Şi atunci, prin apelarea acestui număr de call center, toate aceste persoane vor fi indrumate și pentru vaccinul efectuat la nivel european, noi am solicitat deja, cu ajutorul Ministerului Afacerilor Externe, am solicitat deja modelele de certificate de vaccinare, tocmai pentru ca cei din grupul de lucru să poată să compare modelul clasic care este utilizat in țara respectivă și documentul care ne este transmis de către fiecare persoană in parte. Reporter: Va primi pană la urmă... Andrei Baciu: Da, da, absolut. Toate persoanele pentru care noi trebuie să acordăm certificat vor primi acest certificat, insă trebuie verificate cateva documente, motiv pentru care există acest grup de lucru deja format, acesta s-a și intrunit ieri și pe măsură ce vin solicitările noi le vom rezolva. Reporter: Am o intrebare şi pentru domnul doctor Gheorghiță, in legătură cu combinarea tipurilor de vaccin. Cine trebuie să facă acest vaccin și care va fi a doua doză, Moderna sau Pfizer, și ce arată studiile in legătură cu acest lucru? Valeriu Gheorghiță: Sunt identificate anumite categorii de persoane la care se poate lua in calcul administrarea unei doze de vaccin cu tehnologie diferită, indiferent care dintre ele - fie de la compania BioNTech-Pfizer, fie de la compania Moderna, in general persoane de pildă sub 60 de ani, persoane de sex feminin, mai ales dacă utilizează contraceptive orale sau persoane care se află in primul an de la diagnosticul unei afecțiuni oncologice sau persoane care au antecedente tromboembolice, persoane care au antecedente de trombocitopenie sau persoane care au ciroză hepatică cu sau fără trombocitopenie, motivarea fiind legată sau fundamentarea fiind legată de faptul că această schemă pare că are același nivel de imunogenitate, practic anticorpii care se obțin după cea de-a doua doză cu un vaccin diferit pe bază de ARN Messager ating cel puțin același nivel cu schema care folosea același tip de vaccin, profilul de siguranță, din datele care reies din studiile publicate in Spania in mod deosebit, dar și Germania, ne arată că este similar cu schema comună de vaccinare. Intr-adevăr, reactogenitatea, ceea ce inseamnă că intensitatea reacțiilor adverse, a celor comune pare a fi ușoară spre medie, in cazul in care se combină vaccinuri care folosesc tehnologie diferită. De altfel, Agenția Europeană a Medicamentului a spus cat se poate de clar faptul că la acest moment nu se poate face o recomandare in acest sens, insă sunt deja state care folosesc, sunt cel puțin patru state la nivel european care folosesc această schemă heterologă de vaccinare și ea, foarte posibil ca in viitor, să devină o abordare de rutină, care să facă parte din strategia de vaccinare impotriva COVID-19. Ce arată studiile? Studiile arată faptul că prima doză de vaccin cu un vaccin pe bază de vector viral și urmată de administrarea după cel puțin opt săptămani a unui vaccin pe bază de ARN Messager se asociază cu un profil de siguranță bun și cu date de imunogenitate cat se poate de bune. Acestea sunt datele de la acest moment. Repet: nu este o decizie stabilită, nu este o decizie luată, dar am vrut să vă informăm legat de faptul că ne preocupă acest subiect, pentru că in ultima perioadă in spațiul public au fost o serie de mesaje transmise, legat de faptul că in anumite țări se discută și s-au adoptat aceste scheme. In permanență evaluăm datele științifice și tocmai de aceea avem la acest moment această evaluare. Am solicitat punctul de vedere al comisiilor de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății, suntem in legătură permanentă cu colegii de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania și, in consecință, in momentul in care vom hotări, aceasta va fi cunoscută și adusă in atenția publicului. Reporter: O lămurire: persoanele in continuare vor putea să aleagă dacă fac această schemă sau ambele doze? Valeriu Gheorghiță: Sigur că da. Nu, nu este o schemă care va deveni obligatorie. Este o schemă dacă persoana optează să facă cea de-a doua doză cu un vaccin diferit - și avem cereri in acest sens, adică sunt cateva zeci de persoane care ne-au transmis solicitări in acest sens, multe dintre ele neintemeiate medical, adică doar ca urmare a anxietății legate de posibilitatea de apariție a unor reacții adverse de tip trombotic. Sigur că atunci cand nu sunt date științifice disponibile nu poți să iei decizii in acest sens, pentru că responsabilitatea pană la urmă este una medicală, este una extrem de serioasă și nu ne putem juca cu aceste date științifice și cu decizii care nu au fundamentare suficientă. Reporter: Puteți să ne spuneți și care sunt cele patru state care deja folosesc schema asta? Valeriu Gheorghiță: In Germania, in Spania, in Franța și Italia, cred. Reporter: O intrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Am constatat cu toții că acest certificat digital nu este suficient pentru a călători in străinătate. De ce? Andrei Baciu: E important să explicăm rolul acestui certificat. Acesta nu este un document de călătorie, chiar așa spune și pe certificatul in sine, scrie negru pe alb. Rolul acestui certificat este de fapt de a simplifica și de a facilita transportul, traficul de persoane la punctele de trecere a frontierei. A venit sezonul cald, oamenii iși iau vacanță, merg in concedii, călătoresc foarte mult.Şi atunci dacă procesul de verificare al tuturor acestor documente s-ar face manual s-ar crea cozi foarte lungi și un timp de așteptare foarte mare și atunci s-a identificat această soluție digitală prin scanarea acestui simplu cod QR care nu mai presupune o verificare manuală. Acesta este principalul beneficiu, dar este de fapt o alternativă digitală la o formulă clasică pe hartie a unor documente care atestă apartenența la o situație epidemiologică, nu este un document de călătorie, nu este un document care să iți acorde anumite beneficii de călătorie. Politicile epidemiologice ale fiecărui stat membru variază și sunt apanajul fiecărui stat membru, aceasta este doar o formă alternativă digitală la documentele existente care, așa cum spuneam, atestă apartenența la o stare epidemiologică. Reporter: Poate fi o garanție că acele adeverințe pe care le aveam sunt reale? Andrei Baciu: Acesta este cel de-al doilea aspect important, faptul că in momentul in care prezentăm un cod QR și acesta este valid, avem certitudinea că respectivul document nu numai că este autentic, ci și că este in interiorul perioadei de valabilitate pentru că altfel, cand prezinți un document pe hartie, cu atat mai mult dacă ne imaginăm o persoană de la Poliția de Frontieră, să spunem, din Grecia care in momentul de față primește și vede certificate de vaccinare și adeverințe de testare din toată Europa, in toate limbile de circulație europeană - i-ar fi foarte dificil să se uite pe hartie și să poată să ne asigure că toate documentele sunt conforme, sunt autentice și sunt in interiorul perioadei de valabilitate - este imposibil să faci acest lucru, dar cu ajutorul acestei aplicații și cu ajutorul acestui cod QR care are niște chei de securitate și care se adaptează zilnic, astfel incat orice fel de scanare prin scanarea acestui cod, dacă este validat de către aplicația care scanează de către corona-scan, atunci avem garanția că certificatul respectiv este autentic, că nu este un fals și este și in interiorul perioadei de valabilitate. Reporter: Aș avea o intrebare pentru purtătorul de cuvant al STS: puteți să ne spuneți vă rog cate certificate au fost solicitate pană la acest moment și pe ce tipuri? Cătălin Chirca: Da. A fost inregistrată o cerere foarte mare de generare a certificatelor, mai ales de la momentul lansării. Platforma a fost lansată la ora 8:10, iar acum sunt peste 100 de mii de certificate generate. Practic, după două ore de la lansare, la ora 10:10, mai devreme mi-au transmis colegii datele, am avut aproape 80 de mii de certificate de vaccinare emise. In același timp, au fost peste 2.200 de certificate de testare și 2.100 certificate de recuperare. Acestea sunt categoriile. Amintea și domnul secretar de stat, mai devreme, centrul de suport este operațional in cazul in care există situații care trebuie semnalate acolo, au fost deja instalate toate echipamentele astfel incat atat cei care preiau apelurile, dar și grupul de suport tehnic să poată să utilizeze și să ofere sprijin. Reporter: Va funcționa non stop? Cătălin Chirca: Aplicația, cu siguranță. In schimb, centrul de suport are un program care este și prezentat pe site. Și bineințeles, in momentul in care persoana sună la call center este amintit și programul, pe vocea care răspunde. Reporter: Bună ziua! Am văzut că la granița cu Grecia li se cere turiștilor care intră cu mașina să se testeze, chiar dacă au in certificat de vaccinare sau documente că s-au vaccinat. Ce părere aveți despre această situație și dacă ea va reduce dorința romanilor de a se vaccina, pentru că bănuiesc, ne bazăm și pe cei care pleacă in astfel de țări in vacanță, să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: In opinia mea, acest lucru nu reduce dorința oamenilor de a se vaccina. In ceea ce privește impunerea unei proceduri de testare la intrarea pe teritoriul Greciei este o decizie care aparține statului respectiv, fiecare stat iși face propria politică de sănătate publică, incat să asigure cat mai bine condițiile de siguranță, atat pentru călători, pentru turiști dar și pentru populația proprie. Cred că in momentul de față lucrurile trebuie luate ca atare. Nu știu dacă este o testare a fiecărei persoane care tranzitează Grecia, care ajunge acolo in scop turistic sau este o testare aleatorie. Eu din cate, este vorba de o testare aleatorie, așa cum s-a intamplat pană la acest moment. Reporter: Și dacă puteți să ne lămuriți ce se intamplă cu copiii sub 12 ani care merg in astfel de țări Valeriu Gheorghiță: Propunerea este ca cei sub 12 ani să fie, pe de o parte, exceptați de la testare și, pe de altă parte, să fie exceptați de la carantinare, atunci cand părinții lor sunt exceptați de la aceste măsuri in baza certificatului digital. Reporter: Propunerea venită din.... Valeriu Gheorghiță: De la nivel european este. Reporter: De la nivel european, ce se intamplă concret știm? Valeriu Gheorghiță: Nu am aceste date la acest moment. Aceasta este o propunere unanimă la nivelul statelor membre de a excepta copiii sub 12 ani de la testare sau de la măsuri de izolare, carantinare, atunci cand părinții sau cei care ii insoțesc sunt exceptați de la aceste măsuri, tocmai pentru a avea conceptul de unitate in familie și de a avea acces cu toții la diverse servicii. Reporter: Spuneați puțin mai devreme că in ceea ce privește varianta Delta este mult mai contagioasă. Pe de altă parte, numărul secvențierilor făcute este unul limitat, dată fiind capacitatea de secvențiere din Romania. Este foarte probabil ca numărul celor care sunt infectați cu varianta Delta să fie mult mai mare decat cifrele oficiale. Putem vorbi la acest moment de transmitere comunitară la varianta Delta? Valeriu Gheorghiţă: E o intrebare foarte bună. La acest moment este puțin probabil să vorbim de o transmitere comunitară. De altfel, in Romania, la acest moment, cu o rată de incidență cumulată a cazurilor de sub 0,07 la mie, nu putem vorbi de transmitere comunitară accelerată in niciun caz, ci vorbim mai degrabă de transmitere izolată a infecției cu SARS-CoV-2, insă această situație se poate schimba. Este sezonul cald, este sezonul și perioada in care, in mod natural, există o scădere a numărului de cazuri și o reducere a circulației virusului și a transmiterii, insă cel puțin acestea sunt datele pe care le estimează Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Control al Bolilor, că in perioada lunilor următoare, in mod deosebit in august și, evident, septembrie, numărul cazurilor de COVID-19 generate de tulpina Delta va fi mai mare. De altfel, se estimează la sfarșit de august un procent de peste 90% din cazuri din Europa vor fi generate de tulpina Delta. Are o capacitate extrem de crescută de a se transmite de la o persoană la alta, scapă de sub acțiunea răspunsului imun la persoanele care au trecut prin infecția cu alte variante virale și se asociază cu o reducere a activității neutralizante a anticorpilor, inclusiv după vaccinare, atunci cand vorbim de vaccinarea cu o singură doză, tocmai de aceea este important să respectăm schema de vaccinare și să ne vaccinăm. Astfel, dacă am face un profil de risc al persoanelor, cel mai mare risc de imbolnăvire il au persoanele nevaccinate, ulterior persoanele care au făcut o singură doză de vaccin și cel mai mic risc de imbolnăvire il au persoanele care sunt vaccinate cu schema completă. Reporter: Și incă o lămurire, vă rog. Spuneați că varianta Delta este mult mai contagioasă și generează, iată, o rată de infectare mult mai mare. Generează și o gravitate a cazurilor? Valeriu Gheorghița: Ne uităm la ce se intamplă in mai multe țări. In Marea Britanie, unde rata de acoperire vaccinală este crescută și, sigur, sunt in mod deosebit tinerii cei care incă nu sunt vaccinați intr-un procent mare, numărul cazurilor, deși este crescut, nu se asociază cu internări intr-un procent mare și cu rată crescută de deces. Insă, dacă ne uităm la ce se intamplă in Africa de Sud, unde rata de acoperire vaccinală este sub 5%, există o corelație directă intre creșterea numărului de cazuri și creșterea internărilor și creșterea deceselor. Avand o cantitate de virus mult mai mare in organism, ca urmare a capacității lui de a se multiplica mult mai ușor, evident că acest lucru putem, din punct de vedere medical, să il asociem și cu o activare mai importantă a răspunsului imun și un risc mai mare de acea reacție hiperinflamatorie, care se intamplă in ziua 10 de evoluție a bolii. Deci da, este posibil să vorbim și de o evoluție mai frecventă către forme grave, către forme severe. Reporter: Spuneți-mi, vă rog, se pregătește o campanie de informare și vaccinare separată pentru elevi, ținand cont de faptul că președintele Consiliului Elevilor a spus că actuala campanie de informare nu ajunge la elevi? Valeriu Gheorghița: Am avut, in acest sens, o intalnire chiar la sediul Guvernului și cu reprezentanți ai asociațiilor de părinți și președintele Consiliului Național al Elevilor, domnul Rareș Voicu, și reprezentanți UNICEF, de asemenea, reprezentanți CNCAV, Ministerul Sănătății. Este foarte important să avem astfel de activități de informare care să ajungă intr-adevăr in mod deosebit la părinții, dar și la elevi. Cum se vor desfășura concret aceste activități de informare? Prin intermediul medicilor de familie, prin intermediul rețelei de medicină școlară și de asemenea prin sprijinul Ministerului Educației vor fi efectuate o serie de sesiuni de informare, atat ca sesiuni online, cat și materiale suport de hartie care vor fi transmise, flyere, pliante cu informații legate de beneficiile și siguranța vaccinării la grupa de varstă sub 18 ani. Reporter: Spuneți-mi vă rog, la ce puncte de trecere a frontierei funcționează aplicația de scanare a certificatului digital COVID? Andrei Baciu: Funcționează in toate punctele de trecere a frontierei. Colegii de la STS au distribuit 271 din cate știu, de dispozitive care au instalată deja aplicația prin care se scanează corona-scan, dar vorbim de toate punctele de trecere a frontierei, indiferent că vorbim de terestru, aeroport, tren, naval, absolut oriunde. Sunt instalate in toate punctele și există deja dispozitivele prin care se scanează. Colegul, dacă mai aveți detalii suplimentare. Cătălin Chirca: Așa este, au fost distribuite 271 de telefoane mobile care au aplicația corona-scan, care permite scanarea codurilor QR emise fie de Romania, fie de celelalte state. In același timp, am distribuit și scannere pe care Poliția de Frontieră le-a implementat deja niște sisteme proprii pentru a le fi mai ușor să verifice aceste certificate digitale. Reporter: Ne puteți da mai multe informații legat de vaccinarea in zone turistice, cand va incepe, unde se va desfășura campania și ce tip de vaccin va fi folosit? Valeriu Gheorghiță: Deja au avut loc activități de vaccinare de pildă pe plajă, chiar săptămana trecută, la sfarșitul săptămanii și vor mai fi organizate in mai multe stațiuni de la malul mării. De asemenea și in Brașov sunt organizate astfel de activități, Prahova, mai multe evenimente de vaccinare. Ele sunt coordonate la nivel local de către prefectură și reprezentanții autorităților locale. Practic, nu există un calendar foarte clar al acestor activități. La nivel local, pe plan local se organizează activitățile de vaccinare din respectivele zone turistice, insă noi așa cum am anunțat, la acest moment se definitivează tot calendarul de activități in ceea ce privește echipele mobile care urmează să ajungă in comunități, in rural in mod deosebit și ele vor fi prezentate și la fel postate pe site-ul vaccinare-COVID.gov.ro unde vor putea fi evaluate de oricine dorește să vadă cand se vor deplasa echipe mobile in anumite comunității. Sigur că pot să existe variații de la o localitate la alta, insă pentru noi este important să combinăm, să fie activități integrate de informare și de vaccinare. Doar in felul acesta credem că dorința oamenilor va crește in ceea ce privește vaccinarea pentru că beneficiază de o serie de informații vizavi de beneficiile vaccinării și importanța, și de procesul de vaccinare propriu zis. Reporter: Domnule colonel, aș vrea să vă intreb, pentru că vorbeați puțin inainte despre agresivitatea tulpinii Delta, cand vă așteptați să crească numărul de cazuri de infecție cu această tulpină in Romania, pentru că sunt specialiști care spun că acest număr ar putea să crească la aproximativ două luni după ce a apărut in Anglia? Valeriu Gheorghiță: Sunt iarăși indicatori la care ne uităm in permanență. In momentul de față situația epidemiologică este una foarte bună și cred că ține de noi ca, mai departe, să păstrăm această situație favorabilă care a fost obținută cu efort important, atat din partea celor de acasă, din partea oamenilor, cat și din partea celor care au fost implicați in buna gestionare a pandemiei. In momentul de față factorul R 0, rata bazală de reproducere a cazurilor este de circa 0,94, in condițiile in care acum cateva săptămani era circa 0,7. In momentul in care rata bazală de reproducere a cazurilor este 1, inseamnă că de la o săptămană la alta, numărul mediu de cazuri este la fel. Atunci cand acest număr crește peste 1, inseamnă că vom avea creșterea numărului de cazuri. Mă ingrijorează faptul că avem o creștere a acestui indicator de la 0,7 la aproape 1, pentru că in această perioadă interacțiunea dintre persoane crește, sunt măsuri de relaxare care au fost implementate, chiar de astăzi intră in vigoare o serie de alte măsuri de relaxare, și evident pe acest fond, in condițiile in care avem, iată in Romania cel puțin 44 de cazuri identificate cu tulpina Delta, in condițiile in care există o interacțiune fizică intre persoane și in condițiile in care sunt localități cu rată foarte mică de acoperire vaccinală, riscul pentru că aici vorbim de evaluarea riscurilor, riscul de a inregistra o creștere a numărului de cazuri in perioada următoare este sigur important. Tocmai de aceea se evaluează periodic care este evoluția cazurilor și ne uităm la ceilalți indicatori, cum ar fi numărul de persoane care se internează, numărul persoanelor din terapie intensivă și decesele. Dar ca atare, sezonul rece este un sezon care indeplinește, din punct de vedere epidemiologic, toți factorii de risc care să genereze o creștere a numărului de cazuri. Repet, față de anul trecut, avem soluții la indemană prin care putem să prevenim o creștere importantă a numărului de cazuri, avem in momentul de față acces la vaccinuri care sunt sigure și care sunt eficiente. Eficient - mă refer că nu ai risc să ajungi in spital, să te internezi in terapie și să mori. Asta inseamnă eficiență din punctul nostru de vedere. Reporter: Și aș vrea să vă intreb in legătură cu cei care s-au vaccinat, pentru este Campionatul European de Fotbal, aveți o statistică cați s-au vaccinat la stadion? De asemenea m-ar interesa și in cazul farmaciilor. Valeriu Gheorghiță: La nivel de farmacie nu s-a inceput activitatea de vaccinare, este incă discutată această soluție, insă la centrul de vaccinare care a fost organizat langă Arena Națională, la Stadionul Lia Manoliu, unde se folosește un singur tip de vaccin de la compania Johnson and Johnson, cred că la inceputul săptămanii erau vaccinate aproape 75 -80 de persoane cu ocazia prezentării la evenimentele sportive. Insă la evenimentele sportive, care au fost foarte bine organizate, erau in general persoane care fie erau vaccinate, fie testate, fie cu dovadă de trecere prin boală. Tocmai de aceea cei care veneau efectiv să se vaccineze au fost intr-un număr mai mic, dar avem această posibilitate ca oamenii să se poată, să se poată vaccina in locații cat mai diverse. Reporter: Și aș vrea să vă mai intreb dacă o persoană și-a făcut prima doză Pfizer, pe urmă a făcu in martie de pildă, pe urmă a făcut COVID, acum practic vrea să se vaccineze, reia schema de vaccinare sau...? Valeriu Gheorghiță: Nu se reia schema de vaccinare, este un lucru clar. Nu vorbim de reluarea schemelor de vaccinare. Se completează schema de vaccinare cu administrarea rapelului, o singură doză din același tip de vaccin. Reporter: Pentru domnul secretar Andrei Baciu. Aș vrea să vă intreb - pentru că spuneți că sunt persoane care, evident, nu au acces pentru descărcarea certificatului digital european la internet, spuneați să apeleze la direcțiile de Sănătate Publică. Poate ar fi bine să detaliați exact. Trebuie să dea telefon, să se prezinte acolo, există o perioadă de răspuns? Cum se intamplă fizic? Mulțumesc. Andrei Baciu: In primul rand trebuie să menționăm faptul că există această perioadă paralelă de tranziție de incă șase săptămani, in care vom putea folosi documentele clasice, deci nu se va condiționa in niciun fel libera noastră trecere de prezența acestui document, insă avantajele sunt, așa cum spuneam, de eficiență și de mobilitate, pe de-o parte. Pe de altă parte, la nivelul fiecărei Direcții de Sănătate Publică s-a identificat cate o persoană care să gestioneze organizarea și eliberarea acestor certificate, pentru că, cel mai probabil, va exista o mare eterogenitate de solicitări de la un DSP la altul și atunci cel mai simplu este să apeleze la numărul de telefon, care este cunoscut, este public pe site-ul fiecărui DSP sau la numărul de telefon pe care l-am spus adineauri, care a fost folosit in campania de vaccinare - 021.414.4425 - și acolo va fi indrumat către persoana, DSP aferent localității persoanei respective și stabilește o procedură, pentru că va trebui să ridice efectiv acest document, va trebui ridicat efectiv din cadrul Direcției de Sănătate Publică. Practic, despre asta este vorba. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Apropo de varianta Delta, această schemă nouă de vaccinare, ce presupune combinarea celor două tipuri de vaccinuri, poate fi eficientă și in cazul acestei variante sau poate mai eficientă? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță este o schemă care iși va menține cel puțin același nivel de eficacitate. Este greu de spus și eu m-am ferit intotdeauna să fac speculații atunci cand nu există niște dovezi științifice, dar dacă ne uităm la corelația de la celelalte scheme de vaccinare, intre nivelul de anticorpi neutralizanți, intre titrul anticorpilor neutralizant și protecție, putem asuma că da, vom avea același nivel de eficacitate. Reporter: Şi in cazul celorlalte tipuri de vaccinuri, la fel, răspunsul imun rămane undeva la 90%? Valeriu Gheorghiță: Sunt date publicate deja și care au fost disponibile și publicului vizavi de eficiența schemelor de vaccinare pe bază de vaccin cu vector viral, in speță Oxford AstraZeneca și pe bază de ARN Mesager, in speță BioNTech Pfizer, din Marea Britanie. Eficacitatea unei singure doze pentru prevenția imbolnăvirii este de 33%, deci este o eficacitate redusă. O schemă completă de vaccinare ne asigură o eficacitate pentru boala asimptomatică de 60% in cazul schemei de vaccinare cu vaccinul de la compania Oxford AstraZeneca și circa 88% pentru schema de vaccinare pe bază de vaccin cu ARN Mesager, iar in ceea ce privește consecințele clinice, impactul medical, și anume prevenția spitalizărilor, stau la fel de bine ambele scheme și acest lucru este foarte important, și anume prevenția spitalizărilor intr-un procent de peste 92% din cazuri pentru ambele tipuri de vaccinuri. Reporter: Şi reacțiile adverse - nici aici nu va fi vreo diferență, dacă incepem această schemă nouă de vaccinare. Valeriu Gheorghiță: Dacă se va incepe această schemă de vaccinare, evident că vorbim la un profil de siguranță care este favorabil, care este cat se poate de bun, conform datelor existente in studiile clinice. Tocmai de aceea nu ne-am grăbit să luăm această decizie pană nu am avut suficiente date disponibile. Sunt, in momentul de față, in curs de derulare alte studii in acest sens, insă ceea ce avem disponibil la acest moment creează o perspectivă cat se poate de bună in ceea ce privește atat eficacitatea, cat și siguranța unor scheme de vaccinare heterologe, așa cum ele sunt numite. Reporter: Și apropo de studiu, dacă mai permiteți o intrebare, pentru că a apărut acel studiu care arată că imunitatea față de copii după vaccinarea cu cele două tipuri de seruri - Pfizer și Moderna - ar putea dura ani de zile. Luați in calcul această ipoteză? Valeriu Gheorghiță: Sigur că luăm in calcul. Sunt date științifice care sunt, in momentul de față, in măsură cumva să creioneze o protecție pe termen lung a protecției oferite după vaccinare, sunt studii care sunt efectuate pe un număr mic de cazuri, circa 14 persoane - este articolul la care faceți referire -, insă modalitatea de efectuare a acestui studiu este cat se poate de riguroasă, și anume faptul că s-au biopsiat, s-au analizat probele din ganglioni limfatici. Este locul unde se antrenează răspunsul imun și in mod deosebit acele celule de memorie care asigură răspunsul pe termen lung, care iși mențineau activitatea undeva la un interval de patru luni de la schema completă de vaccinare, in condițiile in care, după vaccinările obișnuite, activitatea la nivelul centrilor germinativi din ganglionii limfatici se reduce undeva la circa șase săptămani. Acest lucru ne arată că vaccinurile bazate pe ARN Mesager asigură foarte probabil o protecție de lungă durată, cu cateva condiții, și anume tulpinile virale actuale să nu-și schimbe foarte mult conformația. Vestea bună este că pe cele patru tipuri de variante virale de ingrijorare vaccinurile actuale iși mențin eficacitatea, ceea ce este un lucru cat se poate de bun. Şi, sigur, pacienţii să nu aibă condiții de imunodepresie, să nu fie pacienți care au apriori o probabilitate mai redusă de a dezvolta un răspuns imun protector. Reporter: Şi dacă imi permiteţi o intrebare pentru domnul Baciu. Spuneaţi că putem folosi documentele pe care le avem acum, in speță certificatele naționale, pană pe 12 august. Asta inseamnă că din acel moment doar certificatul digital va fi valabil? Mulțumesc! Andrei Baciu: Asta este şi ideea, ca pană la urmă să facem această tranziție. Avem șase săptămani la dispoziție, astfel incat să nu se creeze cozi in aeroporturi, la puncte de trecere a frontierei. Şi atunci, in aceste șase săptămani să putem face și să putem să avem fiecare dintre noi certificatul digital, care să ateste apartenența la o stare epidemiologica. Deci nu este obligatorie, așa cum spuneam. Altfel, ne vom supune regulilor epidemiologice ale fiecărei țări unde ajungem, dacă nu putem demonstra, spre exemplu, faptul că suntem vaccinaţi. Reporter: Domnule Baciu, puteți să ne spuneți dacă se ia in calcul ca certificatul verde să fie utilizat și pentru uz intern? Cum spuneaţi şi dumneavoastră, acesta certifică, este autentic, că persoanele sunt vaccinate sau au fost testate sau au trecut prin boală. Se ia in calcul acest lucru şi cand ar putea să devină operaţional și pentru uz intern? Andrei Baciu: In momentul de faţă există reglementări care să ateste, practic, desfășurarea evenimentelor, care depind de numărul de persoane care sunt vaccinate, ştim cum funcționează lucrurile. Sigur că acesta este un instrument eficient, poate fi o soluție foarte eficientă. Așa cum a spus domnul prim-ministru, domnul Florin Ciţu, se analizează această situaţie și in perioada următoare vom vedea, și in funcție de solicitările celor care organizează evenimente cu număr mare de persoane, unde, evident, conformaţia celor care vin, dacă sunt vaccinaţi sau nu, contează. Reporter: Şi o intrebare pentru domnul de la STS. Această aplicație va putea fi pusă la dispoziție și operatorilor economici sau are o cheie de securitate destinată doar Poliției de Fontieră? Cătălin Chircă: Aplicația poate fi pusă la dispoziție in funcție de prevederile legale. Dacă se va stabili, pot fi identificate soluții tehnice astfel incat să fie pusă la dispoziție. Reporter: Avand in vedere interesul actual pentru vaccinare, in luna septembrie, cand ne-am putea aștepta la un nou val, cate persoane vor fi imunizate? Valeriu Gheorghiţă: Este greu de spus un număr, de avansat un număr. Depinde foarte mult de dorința persoanelor de a se vaccina. Noi intreprindem in această perioadă activități de vaccinare, incat vaccinul să fie realmente disponibil și accesibil tuturor celor care iși doresc să se vaccineze. Insă, cu cat ne facem mai bine temele in această perioadă, cu atat ne va fi mai bine tuturor in perioada următoare. Sunt, repet, evaluări ale riscurilor, estimări de ale evoluției pandemiei și in niciun caz nu se dorește, prin aceste informări, să speriem oamenii, să generăm panică și așa mai departe. In niciun caz! Trebuie să prezentăm care este o evoluție probabilă din punct de vedere epidemiologic, trebuie să ințelegem că prin vaccinare, printr-o rată bună de acoperire vaccinală, ne putem feri de o creștere importantă a numărului de cazuri, pentru că, din păcate, această tulpină intrunește toate condițiile să devină dominantă nu doar in Romania, ci la nivel global, pe tot mapamondul. Şi vedem ce se intamplă. Practic, rapiditatea cu care ea devine dominantă in Marea Britanie și a devenit deja - in aprilie erau identificate primele cazuri, in mai, circa 25% din cazuri erau generate de tulpina Delta, in iunie, la o lună, peste 90% din cazuri sunt generate de tulpina Delta. In Europa, repet, media europeană, in ultima săptămană, s-a inregistrat o dublare a cazurilor generate de tulpina Delta, circa 5,8% sunt generate de această tulpină. Sigur că este o supraveghere periodică a acestei tulpinii, insă este important să avem, pe o parte, o capacitate de secvențiere, incat să avem o imagine reală, o imagine cat mai aproape de realitate a circulației acestei tulpini pe teritoriul țării noastre. Reporter: Sunt in prezent date care să arate că acest sezon de relaxare s-ar putea incheia prematur din cauza acestei evoluții a variantei Delta? Valeriu Gheorghiţă: Este greu de spus. Iarăși, lucrurile se evaluează etapă cu etapă, periodic, la interval de două săptămani, insă, dacă ne uităm la ce s-a intamplat anul trecut, in iulie-august aveam deja o creștere a numărului de cazuri. Diferența majoră, la acest moment, este că, totuși, avem peste 4,7 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, majoritatea cu schema completă de vaccinare, ori asta schimbă mult datele problemei, insă sunt in continuare, așa cum știm foarte bine, cel puțin 60% din populația Romaniei care nu au niciun fel de imunitate, nici prin boală și nici prin vaccinare, deci vulnerabilitate există și, din păcate, acest lucru ne situează intr-o zonă de risc de creștere importantă a numărului de cazuri. Cred că dacă ințelegem cu toții importanța vaccinării, ințelegem importanța folosirii măștii ca măsură universală de prevenire a răspandirii bolii, putem să asigurăm o stabilitate epidemiologică pentru perioada următoare. Vă mulțumim frumos! Andrei Baciu: Mulţumim mult! O zi bună! 2021-07-01 10:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_original_img_9780.jpgDiscursul premierului Florin Cîțu la ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată comemorării victimelor Pogromului de la Iași din anul 1941Știri din 30.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-florin-citu-la-edinta-solemna-comunca-a-camerei-deputatilor-i-senatului-consacrata-comemorarii-victimelor-pogromului-de-la-ia-i-din-anul-1941Galerie foto Discursul premierului Florin Cițu la ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată comemorării victimelor Pogromului de la Iași din anul 1941 [Check against delivery] Stimați președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Excelențele Voastre domnilor ambasadori, Doamnelor și domnilor miniștri, Distinși oaspeți, Suntem astăzi, aici, pentru a comemora, ca o datorie de onoare, la 80 de ani distanță, pentru prima dată, in Parlamentul Romaniei, victimele Pogromului de la Iași, cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul Romaniei, din epoca modernă. Rememorăm astăzi ceea ce umanitatea a trăit in cea mai intunecată epocă a existenței noastre. In același timp, noi, ca națiune trebuie să asumăm deschis că nu tot trecutul nostru a fost glorios. Ca și atatea alte țări din Europa, și in Romania, deciziile celor care au deținut puterea politică și militară la acele timpuri au transformat statul, făcandu-l o mașinărie a barbariei, de anihilare a drepturilor, de inimaginabile persecuții și de eliminare fizică a comunităților evreiești, rrome și a altor categorii vulnerabile. Onorată asistență, Aduc astăzi un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din Romania și mă inclin in fața memoriei acestor oameni nevinovați. Ceea ce s-a intamplat la Iași acum opt decenii ne amintește despre o suferință peste limita imaginației, ne amintește despre cruzime, sălbăticie și crimă. - Trenurile morții, asasinatele individuale, persecuțiile, torturile, umilințele, gropile comune, toate au fost acolo! Imaginea victimelor, a atrocităților, a celor peste 13.000 de victime - bărbați și femei, a sutelor de copii, bătrani și a destinelor frante de acum opt decenii de la Iași trebuie să rămană o neclintită mărturie despre nevoia de adevăr, justiție și memorie! Abominabilele evenimente care au fost puse in operă de către autoritățile din anii 40, sub coordonarea regimului Antonescu, reprezintă astăzi o pagină neagră din istoria noastră. Suntem datori să vorbim despre ea, să protejăm memoria victimelor, să condamnăm făptuitorii și să transmitem generațiilor următoare lupta noastră, a tuturor, ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată! Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Ca prim-ministru liberal, pot afirma că partidul meu, Partidul Național Liberal, a avut mereu vocația libertății, a toleranței și a respectului pentru memorie. Elitele noastre au fost victime ale furiei extremiste, iar datoria noastră, a tuturor, este de a rămane vigilenți, responsabili, de a lua decizii curajoase pentru a proteja pe cei vulnerabili și democrația noastră. De aceea, astăzi, reafirm sprijinul deplin al actualului Executiv pentru promovarea politicilor de memorie, combaterea antisemitismului, extremismului, xenofobiei, homofobiei și a tuturor formelor de intoleranță și violență politică sau simbolică. In doar șase luni de la preluarea mandatului de prim-ministru, am susținut și adoptat măsuri importante pentru promovarea memoriei victimelor Holocaustului, pentru sprijinirea educației despre această tragedie și pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Am numit un Reprezentant Special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, iar de curand am adoptat prima strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, a radicalizării și a discursului instigator la ură, alăturand un plan de acțiuni și măsuri concrete pentru următorii trei ani. In același timp, am inclus in PNRR finanțare pentru viitorul Muzeu Național de istorie a Evreilor și al Holocaustului, ca o datorie de onoare și ca o dovadă că angajamentul nostru pentru păstrarea vie a memoriei comunității evreiești și a victimelor Holocaustului este o formă puternică de reziliență la amenințările extremismului. Inchei, spunandu-vă că ședința solemnă de astăzi este o dovadă că Romania se schimbă atunci cand există voință și solidaritate pentru adevăr, responsabilitate, asumare și mai ales pentru a apăra democrația și societatea. Fie veșnică memoria victimelor Pogromului de la Iași și a Holocaustului din Romania! 2021-06-30 14:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-30-05-47-59big_1.jpgBriefing de presă susținut de Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, Colonel, Adjunct al Inspectorului General, Benone-Gabriel Duduc și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, la finalul ședinței de guvern din 30 iunieȘtiri din 30.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-seful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-colonel-adjunct-al-inspectorului-general-benone-gabriel-duduc-i-pre-edintele-casei-nationale-de-asigurari-de-sanatate-adrian-gheorghe-la-finalul-edintei-de-guvern-din-30-iunieGalerie foto [Check against delivery] Raed Arafat: Bună ziua. Sunt impreună cu domnul colonel Benone Duduc, care este adjunctul inspectorului general la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. O să prezentăm unele modificări care astăzi s-au produs printr-o ordonanță de urgență asupra legii 307 din 2006 privind apărarea impotriva incendiilor și impactul acestor modificări care sunt menite să vină pentru simplificarea procesului de avizare, autorizare privind securitatea la incendiu, debirocratizarea și reducerea poverii administrative impuse prin normele actuale și supraveghere a pieței produselor pentru construcții și a mijloacelor de apărare impotriva incendiilor. Am să menționez cateva aspecte și după care o să răspundem la intrebări și bineințeles prezența domnului colonel va permite să răspundem și la intrebările tehnice, dacă vor fi intrebări care necesită astfel de răspunsuri. Deci prin această lege, printre prevederile care sunt prevăzute este prevederea exceptării de la obligația de obținere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu in cazul lucrărilor care urmăresc preponderent imbunătățirea altor cerințe fundamentale ale construcțiilor. Ce inseamnă asta. Sunt avute in vedere, spre exemplu, lucrările de consolidare intervențiile la acoperișul clădirii care constau in lucrări de inlocuire a invelitorii și a suportului acesteia, precum și cele pentru extinderi sau schimbări de destinație ale unor incăperi aparținand construcțiilor existente in vedere amenajării grupurilor sanitare, camerelor tehnice, ori executare de lucrări la acestea. Asta inseamnă că de acum unele lucrări se vor putea desfășura mult mai simplu, mult mai uşor, fără să facem rabat la siguranță, dar sunt multe din aceste lucrări care blocau luni de zile realizarea lor sau punerea lor in funcțiune, in așteptarea avizelor și autorizațiilor. Deci de acum se va simplifica acest lucru și cum v-am zis, există unele excepții care apar prin actul normativ de modificare. Stabilirea termenului pentru obligația obținerii autorizației de securitate la incendiu pană la data de 31 decembrie 2022 pentru construcțiile și amenajările pentru care se face dovada alocării fondurilor necesare sau a incheierii de contracte pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru conformarea construcției la cerința de securitate la incendiu. Deci dacă există probe că avem finanțare și că lucrările se vor desfășura, se poate amana pană la sfarșitul anului 2022. Condiția este să existe proba finanțării. Simplificarea etapei de avizare privind securitatea la incendiu prin stabilirea unui document simplificat la scenariul de securitate la incendiu, scenariu de securitate la incendiu preliminar, care are drept consecință facilitarea obținerii autorizațiilor de construcție și demararea investițiilor. Crearea posibilității ca pentru obiectivele de investiții publice avizul de securitate la incendiu să se emită in etapa de studiu de fezabilitate sau documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și evitarea astfel a reluării procedurilor dacă apar lucruri mai tarziu, cu asta evităm reluarea procedurilor și să fie procedurile de la inceput realizate fără a necesita reluarea lor. Debirocratizarea procesului de autorizare prin menținerea valabilității autorizației de securitate la incendiu in cazul construcțiilor la care se schimbă destinația, in condițiile in care noua destinație respectă toate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare privind cerința securității la incendiu. Pană acum schimbarea destinației insemna un nou proces de autorizare, trebuia obligatoriu să fie cerut. Acum se face o excepție, dacă destinația nu schimbă anumite lucruri fundamentale care necesită acest lucru rămane autorizația valabilă. Asta este ce prevede actul normativ, și cu asta vom simplifica pentru mulți procedurile in care se schimbă destinația unei clădiri, fără un impact asupra siguranței cetățeanului, deci vor putea să facă asta, păstrand autorizația originală a clădirii. Introducerea necesității obținerii acordului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru proiectele tip ale construcțiilor cu grad mare de repetabilitate. Deci să existe un acord tip pe un proiect tip, pentru un tip de construcții care se repetă - același tip de construcție de mai multe ori și atunci se face o singură dată. Deci, intărirea rolului de autoritate prin stabilirea unor sancțiuni din ce in ce mai severe, in raport cu producerea sau introducerea pe piață și comercializarea unor mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor necertificate. Atenție, aici vorbim de introducerea pe piață a unor mijloace gen stingătoare, alte materiale care sunt folosite pentru apărarea impotriva incendiilor. Cine introduce astfel de mijloace care nu sunt certificate, normal că este supus sancționării şi asta este o problemă de siguranță și de protecție și pentru consumator, pentru că dacă cineva introduce un obiect care nu este certificat şi-l vinde, normal că el pune in pericol viața altora și aici clar că sancțiunile se vor inăspri in acest sens și se va modifica Legea 307 in sensul eliminării mențiunii referitoare la faptul că serviciile profesioniste pentru situații de urgență sunt servicii deconcentrate - acesta este un aspect de organizare care vine, din punctul nostru de vedere, de a intări rolul IGSU pe plan național. Mă opresc aici, dacă doriți, domnule colonel, să adăugați ceva inainte... Benone Duduc: Nu, aştept intrebări. Raed Arafat: Dacă sunt intrebări vă stăm la dispoziție. Reporter: Bună ziua! Prin această ordonanță vă așteptați ca acele instituții publice, de exemplu școlile, să obțină mai rapid autorizații și avize de siguranță la incendiu, pentru că am văzut, inclusiv in acest proiect, că sunt multe clădiri comerciale, dar și instituții publice care incă nu au astfel de autorizații? Benone Duduc: In primul rand nu vorbim de un singur proiect. Intenţia noastră ca instituție este de a promova un pachet și-l avem pregătit, acte normative care să vizeze simplificarea, in principal simplificarea procesului de avizare/autorizare privind securitatea la incendiu. In acest sens, mai avem pregătit și un proiect de hotărare de guvern care modifică hotărarea de guvern 571 din 2016, care stabilește categoriile de construcții care se supun avizării/autorizării privind securitatea la incendiu și, de asemenea, un proiect de ordin al ministrului afacerilor interne care stabilește normele metodologice de avizare/autorizare. Dar, primul pas care trebuia parcurs era acela de a supune aprobării proiectul de ordonanță de urgență care modifică cadrul normativ de la nivel de lege. Prin modificările propuse la lege, unele dintre aceste obiective nu vor mai parcurge procesul de avizare/autorizare și, spunea aici domnul ministru Arafat, de obiectivele care trec printr-o serie de lucrări care nu influențează cerința de securitate la incendiu și exemplificarea a fost făcută. Aceste tipuri de lucrări vor fi stabilite prin normele metodologice, dar am putea avea in vedere lucrări care se execută exclusiv pentru consolidare, deci pentru o altă cerință, nu cea de securitate la incendiu, cea de rezistență mecanică și stabilitate sau lucrări de inlocuire a invelitorii acoperișului, care, de asemenea, nu are o influență in securitatea la incendiu, pentru lucrări de extindere sau de schimbare a destinației pentru grupuri sanitare, spre exemplu, foarte des intalnite la unitățile de invățămant, din motive care țin de o altă cerință, cea de autorizare privind autorizația sanitară. Raed Arafat: Vreau să repet și să subliniezi faptul că toate aceste măsuri de simplificare nu inseamnă că siguranța va fi mai puțină, dar erau lucruri care blocau mii de cereri de autorizații, care sunt la inspectoratele pentru situații de urgență și care foarte greu se emit tocmai din cauza acestor complicații care erau in legislația actuală și pentru asta lucrăm cam de doi ani pe acest act normativ și acum mă bucur că reușim să il scoatem intr-o formă care a fost agreată de toţi avizatorii și care, sper că o să reușească să deblocheze situația, dar, bineințeles, fără un efect negativ asupra siguranței. Reporter: Tocmai despre asta era vorba, care e impactul asupra autorizării acolo unde e nevoie de astfel de autorizări, pentru că spuneaţi şi dumneavoastră, de caţiva ani vom vorbim de la cazul Colectiv, vorbim despre aceste autorizări care lipsesc. Avem un termen pană la care să fie obținute? Raed Arafat: S-a pus termenul pană in 2022 la sfarșit, adică decembrie 2022 cu condiția să se dovedească că există finanțare pentru realizarea modificărilor și pentru a obține autorizația la final. Dar autorizațiile, ca să ințelegem, și aici domnul colonel, o să-i dau cuvantul să completeze, deci pentru a obține autorizațiile, trebuie cineva să depună documentația. Documentația trebuie să respecte unele reguli. Pană acum erau unele aberații pe care noi le-am eliminat. Cu asta simplificăm obținerea autorizației, dar asta nu inseamnă că elementele de bază in autorizație, care inseamnă siguranța celor care sunt in clădirea respectivă ,vor fi lăsate la o parte. Și aici il rog pe domnul colonel să clarifice și mai bine acest aspect. Benone Duduc: Da, ordonanța prevede un termen pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu pentru obiectivele care sunt in curs de proiectare sau de execuție de lucrări sau acolo unde este asigurată finanțarea. Şi aici am avut in vedere faptul că unele obiective publice, spre exemplu școlile, multe dintre școli sunt prinse in Programul Național de Dezvoltare Locală, cu o finanţare asigurată și atunci am considerat că este prezumată buna intenție in a executa acele lucrări necesare pentru conformarea la cerinţa de securitate la incendiu și termenul acesta pană la 31 decembrie 2022 va permite ca să nu se mai aplice sancțiuni pentru lipsa autorizației pană la acest termen, dacă lucrările sunt continuate și finalizate. Reporter: Bună. Ziua. Aș dori să vă intreb ceva separat de aceste proiecte de OUG. Este vorba despre certificatul digital COVID, care ar trebui să fie disponibil de maine, 1 iulie. Raed Arafat: Da, dar probabil că nu o să pot să vă răspund pentru că sunt unele aspecte pe certificat pe care nu le cunosc. Așa că prefer să adresați aceste intrebări către colegii de la STS, de la Ministerul Sănătății, cei care se ocupă exact de certificat. Eu nu voi putea să vă dau răspunsul și s-ar putea să vă dau și răspuns greșit dacă e o chestie tehnică. Reporter: Nu cred că este atat de tehnică. E de interes public. Pentru cei care ar vrea să plece maine in afară de STS a anunţat... Raed Arafat: Există perioadă de tranziție in care poate să plece așa cum s-a plecat și pană acum, adică cu certificatele pe care le au. Deci este o perioadă de tranziție pană la momentul in care va fi obligatoriu. Reporter: Am inţeles. Dar ce trebuie să știe un om, să intre pe site-ul MAE, să vadă condițiile la fiecare stat...? Raed Arafat: Condițiile fiecărui stat, da, se găsesc pe site-ul MAE. Reporter: Şi să aibă la el acele... Raed Arafat: Da, şi această hartie de vaccinare din Romania, dacă este vaccinare, sau test sau faptul că a trecut prin boală, cum au avut pană acum. Mulțumim. Adrian Gheorghe: Bună ziua. Voi face cateva precizări privind o ordonanța de urgență care a fost aprobată in ședința de guvern de astăzi, care cuprinde o serie de măsuri privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, care se referă la persoanele asigurate aflate in incapacitate temporară de muncă. Mă voi referi la cateva noutăți pe care le prevede acest act normativ față de situația din prezent. In principal, este vorba de reglementări care au in vedere măsuri de echilibrare intre veniturile bugetului Fondului Național Unic al Asigurări Sociale de Sănătate, din care se plătesc aceste indemnizații in urma transferurilor de la bugetul de stat și costurile reale suportate de fond pentru plata acestei indemnizații. In acest sens, una dintre modificările pe care le aduce actul normativ se referă la o modificare a bazei maxime de calcul lunare al indemnizațiilor in cazul, și subliniez, in cazul persoanelor fizice care nu realizează venituri și se asigură opțional pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. In cazul acestor persoane, repet, care nu realizează venituri și se asigură facultativ pentru concedii și indemnizații, modificarea o reprezintă limita valorică. Anume, se determină baza maximă de calcul lunară ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni ale celor 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, iar această limită valorică este trei salarii minime brute pe țară. In prezent, practic pană la această ordonanță, limită era de 12 salarii minime brute pe țară. Un salariu minim brut pe țară, pentru claritate, conform hotărarii de guvern numărul 4 din 2021, este de 2.300 lei. Există o excepție de la această regulă și anume, vor fi exceptate persoanele care se asigură opțional pentru a beneficia de concedii și indemnizații pentru maternitate. In cazul acestor persoane, baza maximă de calcul lunară are o limită valorică in continuare de 12 salarii minime brute pe țară garantate in plată. O altă modificare pe care o aduce ordonanța: persoanele fizice care nu realizează venituri din salarii, din nou, se pot asigura opțional in sistem pe bază de contract, pe care il incheie cu casele de asigurări de sănătate, numai in baza declarației fiscale depuse in vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, o altă prevedere inclusă in ordonanță asigură punerea in aplicare a deciziei Curții Constituționale numărul 244 pe 2021, in sensul stabilirii faptului că asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru ingrijirea copiilor cu afecțiuni grave in varstă de pană la 18 ani, nu pană la 16 ani cum fusese reglementat pană in prezent. Un alt element de noutate al ordonanței se referă la persoanele care se deplasează in interes personal in zone in care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent inalt patogen, persoane care, deși cunosc aceste condiții la momentul inițierii deplasării și care la intoarcerea pe teritoriul Romaniei, pentru a nu deveni factor de risc pentru persoanele care vin in contact pe teritoriul Romaniei, intră in concediu de carantină, vor beneficia de indemnizație suportată din fond pentru o perioadă de 5 zile față de 14 zile cat este prevăzut in prezent. Un ultim aspect se referă la un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical, care prevede, mă refer la acest mecanism, evaluarea stării de sănătate și monitorizarea pacienților cărora li se acordă certificatul de concediu medical in vederea recuperării capacității de muncă și a reinserției socio-profesionale a acestora. In acest sens, medicii curanți vor intocmi un plan de urmărire a evoluției bolii, iar perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boală se vor acorda in cel puțin două etape. Cam asta am avut de prezentat. Dacă sunt intrebări. Reporter: Nu aţi spus nimic de amenzile noi introduse in acest proiect de OUG. Sunt atat pentru angajați, cat și pentru angajatori și medici curenții. Vă rog să detaliați. Adrian Gheorghe: Așa este. Sunt prevăzute niște creșteri ale unor amenzi, de exemplu, pentru persoanele care sunt angajate simultan la mai mulți angajatori și de exemplu declară că intră in concediu medical către un angajator, dar, de fapt, continuă raportul de muncă și continuă să presteze activitatea pentru care au fost angajați la alt angajator. Această situație reprezintă contravenție și sunt prevăzute amenzi in acest sens. Pot intra in detalii dacă este nevoie, dar acesta este principiul. Mulţumesc. Reporter: Inţeleg că scad sumele pe care le primesc cei care intră in concendiu medical, cei cu asigurări facultative şi care este argumentul? De ce le scade indemnizaţia? Adrian Gheorghe: In primul rand, din nou, să clarificăm că este vorba de persoanele care nu realizează venituri și care se asigură facultativ. In al doilea rand există, și ordonanța de urgență prevede, norme tranzitorii pentru contractele aflate in derulare. Este vorba de 31 august, in fine, nu vreau să intru in detalii, dar nu, de maine nu scade nimic nimănui care se află in concediu medical și pe baza unui contract incheiat in condițiile prezente. In al treilea rand, nu scad indemnizațiile, scade plafonul maxim pană la care se pot asigura aceste persoane. La momentul la care au fost introduse aceste plafoane maxime, ne aflăm in anul 2017 cand salariul minim brut garantat pe țară era, cred că la 1 februarie, 1.450 de lei, mărit cu 200 lei față de 1.250 lei in anul anterior, 2017, 12 salarii, 1.450 lei. Acum, in 2021 salariul minim brut este 2.300 de lei, practic substanțial mai mare, astfel incat are loc din această perspectivă o ajustare importantă in corelație cu creșterea de fapt a salariului minim brut. Reporter: Vorbim de multe persoane care au astfel de asigurări facultative? E un număr semnificativ? Adrian Gheorghe: Vorbim de cateva mii de persoane. Reporter: Şi in cazul celor care, spuneați, merg in interes personal in zone cu epidemie sau cu pandemie și care primesc indemnizația aceasta pentru o perioadă mai scurtă, la fel? Adrian Gheorghe: Da. Reporter: Să-mi argumentați decizia. Adrian Gheorghe: Da. Este o măsură in principal de responsabilitate și responsabilizare. Practic, in acest moment statul roman plătește din banii contribuabililor 14 zile oricui se intoarce dintr-o zonă de carantină acum, fără să facă discriminare privind circumstanțele in care s-a produs această deplasare. Acum, ordonanța prevede foarte clar că pentru deplasări in interes personal in care existau toate premisele cunoașterii faptului că persoana asigurată se expune unui risc, la intoarcere se apreciază că, intr-adevăr, este nevoie de o responsabilizare mai mare și cuantumul scade tocmai pentru a descuraja un comportament de călătorie care nu tine cont de responsabilitățile de sănătate publică ale fiecăruia dintre noi. Reporter: Şi o ultimă intrebare, spuneați de motivația intregii ordonanțe urgență pentru echilibrarea bugetului. Cat e deficitul acum la bugetul de sănătate și care e impactul măsurilor luate prin ordonanța de astăzi? Adrian Gheorghe: Vom afla care este impactul. Cel mai important aici este de transmis un semnal. Pe de o parte că, concediu medical și indemnizația aferentă trebuie să urmărească un scop foarte clar și anume, crearea condițiilor pentru ca cei care se află in aceste situații să se poată recupera sub supraveghere medicală. Acesta este un considerent net mai important decat echilibrarea bugetului. Acum unde stăm cu bugetul. In bugetul fondului din acest an au fost prevăzute 2,8 miliarde de lei pentru tot anul pentru plata concediilor medicale. La finalul lunii iunie se plătiseră aproximativ 2,1 miliarde, deci s-a epuizat aproximativ 75% din cat a fost alocat. Insă, trebuie să ținem cont și de faptul că la finalul anului 2020 soldul, adică concedii medicale neplătite la acel moment, era aproximativ 2,4 miliarde, iar acum soldul a crescut, este undeva la 2,9 miliarde, deși s-au făcut plăți masiv. Reporter: Bună ziua. O clarificare, doar. Pentru persoanele care vor merge intr-o călătorie in străinătate, se intorc in Romania și trebuie să stea in carantină, spuneați că se vor deconta cele cinci zile. Ce se intamplă cu restul? Cine suportă, carantina este de 14 zile la intoarcere? Adrian Gheorghe: Da, se vor deconta doar cinci zile. Reporter: Iar restul? Adică, angajatorul? Intră in concediu fără plată cel care se intoarce, spre exemplu? Adrian Gheorghe: Ordonanța precizează foarte clar că se aplică acestor cazuri care se referă la călătorii in interes personal. Dacă este o călătorie in interes de serviciu, și acest lucru poate fi demonstrat, atunci prevederea respectivă nu se aplică. Vorbim de călătorii in interes personal. Reporter: Ok. Deci, eu plec in vacanță in august, in timpul in care sunt acolo poate că explodează cazuri de COVID-19... Adrian Gheorghe: Nu, ordonanța este clară, că la momentul la care se inițiază călătoria, există situația de risc, se deplasează in zone cu risc epidemiologic și așa mai departe, și erau cunoscute acele informații, cum dacă se intamplă ceva in timp ce sunt acolo și cazurile escaladează subit, sigur, se poate avea o discuție privind măsura in care această informație putea fi cunoscută anterior sau nu. Reporter: Iar la intoarcere, pentru că plec in concediu 10 zile, vin la muncă, da, cinci zile voi avea concediu plătit, iar restul trebuie să-mi iau concediu fără plată. Adrian Gheorghe: Iar restul nu va fi plătit. Reporter: Mulțumesc. Adrian Gheorghe: Mulţumesc și eu! 2021-06-30 14:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-30-02-54-07big_image_1_resize.jpgBriefing de presă susținut de ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, şi Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Interne, Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 29 iunie Știri din 29.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-sanatatii-ioana-mihaila-si-secretarul-de-stat-in-ministerul-afacerilor-interne-seful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-la-finalul-edintei-de-guvern-din-29-iunieGalerie foto [Check against delivery] Ioana Mihăilă: Bună seara! Astăzi, in ședința de Guvern, Ministerul Sănătății a propus și au fost aprobate două proiecte de ordonanță de urgență. Prima este ordonanța de urgență privind măsurile de punere in aplicare a cardului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital privind COVID, cu scopul de a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19. Astfel, prin acest act normativ se reglementează crearea cadrului legal pentru eliberarea, incepand cu data de 1 iulie 2021, a certificatului digital COVID-19 pentru călătoriile in Uniunea Europeană, cu rolul de a facilita libera circulație pe durata pandemiei. Certificatele eliberate sunt valabile astfel: certificatele de vaccinare pană la data de 30 iunie 2022, certificatele de testare 24 de ore pentru testul antigen rapid și 72 de ore pentru testul Real Time PCR, iar certificatele de vindecare, 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2 inregistrat in platforma informatică Corona Forms. Certificatele vor putea fi eliberate in format digital, iar pentru persoanele care nu au acces la certificate in format digital, primăriile, direcțiile de evidență a populației și direcțiile de sănătate publică vor putea asista cetățenii pentru eliberarea certificatului in format letric. O a doua ordonanță de urgență este cea care plafonează numărul de paturi disponibile pentru a fi contractate cu furnizorii privați de servicii medicale, la numărul din 31 decembrie 2020 și anume, 6.673 de paturi. Această ordonanță a fost promovată in contextul introducerii contribuției personale, cu scopul de a păstra numărul de paturi din sistemul public de sănătate la aceeași valoare ca in decembrie 2020. Aștept intrebări! Reporter: Bună seara! Ați spus că putem folosi acest certificat digital COVID in exterior, il putem folosi pentru turism. Insă aș vrea să știu dacă il putem folosi și pe plan intern, de exemplu, să-l putem folosi pentru a merge la nunți, la botezuri, la concerte. Ioana Mihăilă: In paralel cu certificatul, a fost creată de către STS și o platformă electronică de verificare a codurilor QR generate de acest certificat digital. Deocamdată nu este reglementată utilizarea in intern, dar dacă vor fi solicitări din partea asociațiilor profesionale sau a operatorilor economici, putem discuta și despre utilizarea in intern. Reporter: Și cand ar putea să intre in vigoare? Ioana Mihăilă: In funcție de solicitări, putem veni cu un răspuns. Reporter: Dacă vor fi solicitări, ar putea să intre in vigoare de la 1 august, de exemplu? Ioana Mihăilă: In funcție de cum vor fi solicitările, nu este complicat, partea informatică este deja realizată. Este vorba de reglementări doar. Reporter: Bună seara! Doamna ministru, ne puteți spune cand va fi inființată Agenția pentru Investiții in Infrastructura de Sănătate? Am ințeles că săptămana aceasta o ordonanță de urgență va fi aprobată de Guvern. Ne puteți confirma această informație? Ioana Mihăilă: In această săptămană, ordonanța pentru inființarea ANTIS nu a fost pusă pe lista ședințelor de Guvern, nici pe cea de astăzi, nici pe cea de maine. Este, in acest moment, intr-un grup de lucru impreună cu Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul de Finanțe, pentru a definitiva forma ordonanței. Reporter: Și atunci cand va fi inființată această Agenție pentru Investiții? Ioana Mihăilă: După ce se finalizează consultările și cu structurile din interiorul Ministerului Sănătății și cu ceilalți parteneri din coaliție și din Guvern, vom propune pentru ședința de Guvern. Reporter: Să ințelegem foarte clar, această agenție va monitoriza proiecte de investiții privind construirea de noi spitale, precum cele din PNRR, cele regionale și cele municipale sau județene făcute de către autoritățile locale? Ioana Mihăilă: Agenția pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate are drept obiect principal de activitate monitorizarea proiectelor aflate in portofoliul agenției şi este vorba de cele trei spitale regionale și de alte proiecte care țin de spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, proiecte de infrastructură cu impact teritorial major, așa cum sunt institutele de oncologie și de cardiologie. Pentru proiectele de spitale aflate in subordinea autorităților locale, agenția poate să aibă un rol consultativ dacă aceste autorități locale apelează la serviciile agenției. Agenția, de asemenea, va avea un rol de elaborare și de transpunere a standardelor in ceea ce privește construcția de noi spitale sau dotările, sau instalațiile din spital. Reporter: Cine va conduce această agenţie? Funcţia de director va fi scoasă la concurs sau va fi o decizie politică luată de către liderii coaliţiei? Ioana Mihăilă: In acest moment, in forma actuală a ordonanței de urgență, directorul agenției este selectat prin concurs. Reporter: Referitor la raportarea deceselor retroactiv, aţi inaintat in urmă cu două săptămani data de 28 iunie ca ultima dată cand vor fi raportate decesele cauzate de covid retroactiv. De ce au fost raportate şi astăzi foarte multe decese? Suntem in data de 29 iunie 2021. Aţi spus că spitalele au la dispoziţie 30 de zile. Acest termen a trecut. Ioana Mihăilă: Spitalelor şi direcţiilor de sănătate publică le-a fost transmis in urmă cu o lună recomandarea de a corecta deficiențele de raportare anterioare cu un termen de 30 de zile. Ieri, Ministerul Sănătății a trimis o adresă către direcțiile de sănătate publică prin care ii incurajăm pe cei care nu au finalizat raportarea, dacă mai au cazuri neraportate, să continue să raporteze. Mulţumesc! Reporter: Bună seara! Doamna ministru, v-aş intreba cum vor face poliţiştii de frontieră acel control al codului QR, ce dispozitive vor avea sau le vor face cu telefoanele mobile? Să ne explicaţi exact procedura pentru omul care are QR codul, ajunge in punctul de trecere al frontierei, ce se intamplă acolo exact? Ioana Mihăilă: Polițiștii de frontieră au o aplicație pe care o au instalată pe dispozitivele din proprietatea Poliției de Frontieră, aplicație prin care verifică codul QR al cetățeanului care traversează frontiera. Reporter: Pe ce dispozitive, mai clar? Pe telefoanele de serviciu? Ioana Mihăilă: Aici trebuie discutat cu Ministerul Afacerilor Interne. Ei şi STS-ul sunt cei care pun la dispoziția polițiștilor de frontieră dispozitivele. Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Doamna ministru, maine ar trebui să expire cateva mii de doze de vaccin, 35.000. Aţi reuşit cumva să le valorificaţi sau acestea vor fi distruse? Ioana Mihăilă: Am reușit să valorificăm alte doze de vaccin. Deja am inceput negocierile și discuțiile pentru revanzarea vaccinurilor care sunt in stocuri. Astăzi, de exemplu, am semnat contractul cu Danemarca, căreia ii vor fi furnizate peste 1 milion de doze de vaccin. Cele care sunt deja duse către direcțiile de sănătate publică pentru a fi utilizate local, nu vor mai fi preluate in acest moment de la acestea. Reporter: Am inţeles. Legat de categoriile de asiguraţi scutiţi de coplată, ne puteţi spune care sunt aceste categorii? Ioana Mihăilă: Coplata este un lucru și este definit, sunt definite in norme care sunt categoriile de asigurați scutiţi de coplată. Contribuția personală este alt lucru. Contribuția personală se aplică doar furnizorilor privați de servicii de sănătate, furnizorii publici nu au, conform legislației in vigoare, dreptul să solicite contribuție personală. Deci există furnizori publici unde niciunul dintre asigurații care se prezintă pentru servicii medicale, nu este nevoit să plătească contribuție personală. Reporter: Am inţeles. Şi referior la situaţia epidemiologică, dacă aceasta va fi la fel in toamnă cum este in prezent, in ce condiţii s-ar putea intoarce elevii la şcoală? Ioana Mihăilă: Dacă situația epidemiologică este la fel, in condiții foarte bune. Reporter: Prezenţă fizică insemnand acest lucru, bănuiesc. Ioana Mihăilă: Evident. Reporter: Doamna ministru, valabilitatea certificatului verde pentru persoanele vaccinate este pană in 1 ianuarie 2022, indiferent de data la care s-au vaccinat? Ioana Mihăilă: In acest moment, valabilitatea certificatelor de vaccinare este pană in 30 iunie 2022, a certificatelor de vaccinare, dar incă sunt discuții dacă este sau nu nevoie de o a treia doză, dacă vorbim de vaccinurile care au avut două doze sau de o a doua dacă vorbim de vaccinul Johnson and Johnson. Așteptăm recomandările ECDC și EMA inainte de a lua o decizie in acest sens. Reporter: Dacă vor apărea probleme la platformă, cui ar trebui să se adreseze oamenii? Ioana Mihăilă: Există un call center gestionat de Ministerul Sănătății, unde activează personal din Ministerul Apărării Naționale. Call centerul este pus in legătură directă cu un grup de lucru cu reprezentanți ai Ministerului Apărării, Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății și impreună vor gestiona problemele legate de certificat. Din acest motiv este bine, dacă plănuim o călătorie in străinătate sau dacă plănuim să ne intoarcem, să ne scoatem certificatul cu măcar cinci zile inainte. In condițiile in care există probleme, termenul de rezolvare, termenul pe care ni-l dorim noi este de patru zile și atunci e bine să fim prevăzători și să ne generăm certificatul cu minim cinci zile inainte de a planifica o călătorie. Reporter: Şi incă o intrebare, vă rog. Cand aveţi in plan să introduceţi pe ordinea de zi a guvernului acea ordonanță de urgență privind suspendarea Legii 5/ 2021, care se referă la personalul din medicina de prim ajutor? Ioana Mihăilă: Domnul secretar de stat va prezenta acest aspect imediat. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In momentul de față, pentru romanii care călătoresc in străinătate se cer teste antigen făcute cu o valabilitate de 48 de ore. Din cate ințeleg sau din cate am ințeles din discursul dumneavoastră, valabilitatea pentru certificatele pentru testele antigen este de 24 de ore. Imi puteți spune de ce s-a luat această decizie de 24 de ore in loc de 48, cum se practică in momentul de față, pentru cei care călătoresc, de exemplu, in Franța sau in Germania? Reporter: Această decizie a avut la bază regulamentul european care stă la baza ordonanței care a reglementat certificatele verzi. Așa cum am modificat termenul pentru testele antigen, așa am modificat, de exemplu, și termenul scurs de la durata trecerii prin boală, crescandu-l de la 90 de zile la 180 de zile. Impreună cu Ministerul Afacerilor Interne vom modifica și hotărarea CNSU, ca să armonizăm toate aceste prevederi. Reporter: Şi dacă imi mai permiteţi o intrebare: va exista o procedură de urgenţă pentru cei care au nevoie de astfel de certificate in condițiile in care nu sunt vaccinați, dar prezintă teste PCR cu valabilitate de 72 de ore sau de 24 de ore, pentru că aţi spus mai devreme că estimați că problemele, dacă va fi vorba de generarea certificatului, ar putea să dureze in rezolvare pană la patru zile? Vă mulţumesc! Ioana Mihăilă: Valabilitatea testelor este de doar 72 de ore. Oricum, termenul de patru zile nu mai este unul fezabil pentru problemele care apar atunci cand generăm certificatul ca urmare a unui test. Există o procedură și pentru problemele care apar la generarea testului, iar timpii de rezolvare pentru astfel de probleme sunt de 12 ore, dacă vorbim de teste rapide antigen și respectiv 24 de ore dacă vorbim de testele Real Time PCR. Reporter: Bună seara! Specialiştii susţin că ne vom confrunta cu cel de-al patrulea val al pandemiei. Aș vrea să vă intreb dacă tulpina Delta ar putea deveni predominantă şi dacă ne-am gandit incă de pe acum la un plan pentru acel moment, dacă va exista? Ioana Mihăilă: Aşa cum s-a intamplat şi in alte țări, unde tulpina Delta a devenit predominantă, și noi ne așteptăm ca tulpina Delta să devină predominantă. Problema cu tulpina Delta este gradul mai mare de infecțiozitate comparativ cu tulpina britanică sau cu tulpina originală. Noi, inclusiv cand am prevăzut măsurile de redeschidere a spitalelor Covid am solicitat spitalelor și direcțiilor de sănătate publică să vină și cu un plan de măsuri care vizează din nou creșterea numărului de paturi in spitalele mixte, Covid şi non-covid, paturi destinate asistenței medicale Covid, tocmai pentru a fi pregătiți pentru o recrudescență a cazurilor Covid. Reporter: Bună ziua. Doamna ministru, chiar dacă aceste instituţii nu sunt neapărat in subordinea dumneavoastră, voiam să vă intreb cum vi se pare ceea ce se intamplă in azilele de bătrani şi chiar in centrele pentru persoane cu dizabilităţi. Noi, la Observator, am prezentat foarte multe cazuri. Acolo lucrează, totuşi, şi asistenţi, şi medici şi chiar şi infirmieri. Voiam să vă intreb: puteţi face dumneavoastră ceva? Puteţi să colaboraţi cu Ministerul Muncii pentru a ajuta acei oameni care stau in acele centre? Ioana Mihăilă: Nu ştiu exact despre ce situaţii vorbiţi. Dacă este vorba de personal medical, personalul medical aplică regulile general valabile pentru personalul medical, cele care ţin de corectitudinea activităţii, de exemplu, şi evident că Colegiul Medicilor sau Ordinul Asistenţilor poate să verifice dacă conduita, din punct de vedere medical şi profesional, a fost una corectă. Reporter: In acest context, poate că reuşiţi să vă interesaţi despre ce vorbim. Pacienţii sunt acolo legaţi. Sunt maltrataţi, jigniţi, de foarte multe ori. Adică, acele persoane care lucrează nu au neapărat o conduită foarte bună faţă de pacienţi. Aţi putea să sesizaţi poate dumneavoastră Colegiul Medicilor sau măcar să-i rugaţi să facă ceva pentru acei oameni? Ioana Mihăilă: Se pot face sesizări către Colegiul Medicilor şi dumneavoastră puteţi să faceţi sesizări către Colegiul Medicilor şi către Ordinul Asistenților dacă costataţi incălcări ale conduitei profesionale. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. In legătură cu varianta Delta a coronavirusului, dacă aveţi o situaţie actualizată cu numărul de imbolnăviri, nu ştiu, dacă a mai fost vreun deces? Ioana Mihăilă: Noi nu secvenţiem toate cazurile. Secvenţiem cazurile selecţionate, acelea care indeplinesc anumite criterii de suspiciune mai mare cu privire la posibilitatea existenţei unei mutaţii cu variantele ingrijorătoare. Am constatat că există circulaţie a tulpinii Delta, dar trebuie să solicităm INSP-ului să vedem dacă ea se şi corelează cu creşterea deceselor sau dacă există decese raportate. Va trebui să revenim cu raportul Institutului Naţional de Sănătate Publică, care este cel care centralizează rezultatele şi anchetele epidemiologice ale pacienţilor infectaţi cu tulpini mutante. Reporter: Pe 20 iunie aţi anunţat o evoluţie in acest sens. Ioana Mihăilă: Da. Reporter: Nimic de atunci? Ioana Mihăilă: In general, rapoartele sunt la solicitările noastre şi unele dintre ele sunt publicate pe site-ul INSP-ului, care poate fi consultat, in acest sens. Mulţumesc. Raed Arafat: Bună seara! O să prezint trei acte normative, care au fost adoptate astăzi. Acele acte sunt, in primul rand, Ordonanţa de Urgenţă privind suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.5/2021 privind statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat. Al doilea act normativ este o ordonanţă de urgenţă privind completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asitenţei de urgenţă acordate cu elicoptere destinate serviciilor aeromedicale de urgenţă şi pentru simplificarea procedurilor de desemnare ale unităţilor sanitare ca operator medical, precum şi pentru abrogarea unor acte normative şi a treia este cea pentru modificarea unor acte normative in domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării impotriva incendiilor. Şi aici o să incep cu ultima - modificarea prevede stabilirea după cea fost constat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie că Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nu are prevăzut clar in lege cine il reprezintă in faţa instanţei, această ordonanţă stabileşte că reprezentarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă in faţa instanței se va face de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, normal, biroul juridic din cadrul departamentului. In al doilea rand, prevede că hotărarile Comitetului Național pentru Situații de Urgență cu caracter normativ urmează să fie publicate in Monitorul Oficial. Astea au fost cele două colicitări ale Inaltei Curți. Dar, in situații excepționale, cand publicarea in Monitorul Oficial nu poate să fie realizată in timp util pentru aplicarea deciziilor, deciziile CNSU pot fi aplicate de indată și se publică cat mai rapid in Monitorul Oficial. Și aici putem da exemple multe de situații cu care putem să ne confruntăm. De exemplu, un cutremur care să nu mai permită publicarea in Monitorul Oficial din cauza unor probleme de furnizare de energie electrică, din cauza unor probleme poate de lipsa personalului care a fost afectat de cutremur și atunci hotărarea CNSU se aplică de indată și se publică cat mai rapid in Monitorul Oficial ca să fie opozabilă și celor care vor să dea in judecată CNSU. Cealaltă ordonanță de urgență a Guvernului care modifică legislația actuală pentru operarea elicopterelor medicale de urgență, cele operate de Ministerul de Interne, pe care le cunoaștem ca elicoptere SMURD. Aici modificările sunt pentru simplificarea stabilirii unităților sanitare care urmează să opereze aceste elicoptere. Din ce cunoașteți, noi deja avem aduse elicoptere suplimentare pentru deschiderea a trei noi baze aeriene in județul Caraș, in județul Brașov și in județul Suceava, pentru acoperirea lanțului muntos, pentru salvarea montană, iar această ordonanță simplifică modul in care desemnăm unitățile sanitare in care vor opera aceste elicoptere alături de Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne și stabilește și modul in care vor fi remunerați asistenții medicali care lucrează, pentru a putea face și ei gardă similar cu medicii care sunt pe elicopterele respective. Aici au fost desemnate care vor fi aceste unități care vor opera și de acum incolo, vom folosi mijlocul de hotărare de Guvern, nu vom mai ajunge la ordonanța de urgență pentru stabilirea operatorilor medicali in viitor. Și asta este simplificarea in acest sens. Și acum ajungem la ordonanța de urgență privind suspendarea aplicării prevederilor Legii numărul 5 din 2021 privind statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciurilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim-ajutor calificat. Aici o să fac explicații mai ample pentru a se ințelege care este situația, care este impactul și de ce s-a luat decizia in comun și cu colegii de la Ministerul Sănătății de a suspenda aplicarea prevederilor. Legea obligă la pensionare la varsta de 57 de ani personalul care lucrează in serviciile de ambulanță și in unitățile de primiri urgență. Inițial, toate discuțiile care erau pană la votarea Legii erau despre posibilitatea de a cere pensionarea in unele condiții de către personalul care lucrează și nu de a se pensiona obligatoriu la 57 de ani și dacă a completat stagiul de cotizare. Ce inseamnă asta? Legea permite ca persoana care a ajuns la 57 de ani, după pensionarea ei sau inaintea pensionării de fapt, să solicite anual șefului secției sau serviciului unde lucrează prelungirea cu cate un an a activității sale in cadrul serviciului respectiv, cu condiția de a fi consultat de un medic de medicina muncii și să fie de acord șeful unității. Am făcut o analiză de impact și am inceput să vedem ce va insemna treaba asta pentru noi imediat și in următorii 3 ani. Imediat, ar intra cam 18% din medicii serviciilor de ambulanță și 17-18% din medicii unităților de primiri urgențe și SMURD in categoria personalului pensionar la 57 de ani și care va trebui, dacă dorește, să ceară prelungirea. Problema cu prelungirea este - unu: nu avem niciun standard clar pentru medicii din medicina muncii in țară, in acest moment. Care e baza pe care spunem unuia că el sau ea poate continua activitatea sau nu poate continua activitatea? Ce inseamnă că s-ar putea să avem decizii destul de diferențiate in ţară din punct de vedere al medicului care va stabili dacă persoana poate sau nu poate să continue activitatea. Lăsand asta la o parte, persoana este, vrand sau nevrand, la cheremul șefului. Vrea să o țină, o ţine, nu vrea să o țină, poate să nu o țină. Cifrele pe care le-am dat, impactul lor este unul extrem de serios pe activitatea medicală și am dat numai pe medici, dar am să vă spun pe trei ani calculul nostru, cel puțin pe baza datelor pe care le avem, ce arată. Ar fi 31% dintre medicii pensionari, 12% dintre asistenții medicali pensionari in următorii trei ani, 45% dintre ambulanțieri ar ajunge la varsta pensiei, aproape 10% din șoferi pe autospeciale care nu au curs de ambulanțier la varsta pensiei și 34% din operatorii registratori de urgență la varsta pensiei. Toți dacă vor să rămană, vor trebui să ceară an de an păstrarea lor pană la varsta in care se permite să rămană mai departe. La acest moment avem oameni care au cerut păstrarea lor și după 65 de ani, așa că la 57 de ani, dacă anual vrei să rămai, inseamnă că anual vei merge printr-un parcurs care, unu: o să te supună presiunilor in tot cursul anului, că nu e sigur dacă rămai sau nu, mai ales că salariile personalului medical au crescut numai recent, ce inseamnă că pensiile personalului respectiv nu sunt pensii mari, sunt pensii mici. Ei nu au pensii de niciun fel: nici pensii militare, nici pensii speciale. Asta inseamnă că acest personal se va trezi după ce are salariu de 10.000, 12.000, 15.000 de lei la o pensie probabil de cateva mii de lei, 3.000 de lei, 4.000 de lei, ce inseamnă că mulți poate vor opta să rămană sau vor merge in alte sectoare să lucreze, dar impactand sectorul public de urgență. Asta este doar o problemă. Mai avem alte probleme, la concedii. In Lege, pe langă concediile pe care le au pană acum personalul - și asta sunt 20 și 24 de zile concediu de odihnă la care se adaugă o zi la cinci ani vechime și incă opt zile conform contractului colectiv de muncă, s-au mai adăugat 10 zile. Ce inseamnă asta? Asta inseamnă că un medic primar, după calculele efectuate de noi, ar avea 52 de zile de concediu de odihnă, adică ar lipsi in total, dacă vrem să luăm și weekend-urile și tot, in jur la 10 săptămani din 52 de săptămani. Nu avem nicio problemă, dar nu avem cu cine să-i inlocuim, ce inseamnă că personalul care lipsește trebuie inlocuit tot de personalul insuficient care rămane la lucru și dacă mai pierdem prin pensie o parte din personal, prin pensia timpurie, la 57 de ani, inseamnă că s-ar putea chiar să avem momente in care să nu avem destul personal medical sau să nu avem deloc care să asigure asistența de urgență și la acest moment șase servicii județene de ambulanță din județele Bistrița, Buzău, Caraș, Covasna, Hunedoara și Teleorman nu pot asigura permanent continuitatea cu un medic pe ambulanță, chiar dacă au deschis și posturile la concurs. Dacă mai venim și agravăm această situație prin pensionarea timpurie a personalului, fără să avem un plan de unde aducem personal, cum aducem personal și personalul clar, nu crește pe pomi, trebuie instruit, trebuie pregătit, trebuie să capete experienţă. Gandiţi-vă că personalul medical la 57 de ani e personal cu experienţă foarte, foarte bună şi exact pe acesta il pierdem, cand noi am putea să il folosim - nu neapărat in linia de front, dacă nu poate - dar poate fi folosit la instruire, poate fi folosit la coordonare, poate fi folosit in dispecerate, poate fi folosit in centrele de formare, in loc să-l pensionăm la 57 de ani şi să il punem din an in an să ceară prelungire. Mai mult, in lege mai apar şi alte aspecte care pot să ne creeze dezechilibre şi anume: au scăpat - și sunt convins că a fost o scăpare - anumite categorii de personal care lucrează in unitatea de primiri urgenţe in acest moment sau in unele unităţi. Scăpand menționarea lor inseamnă că in viitor acest personal nu va putea să activeze in calitate de medic sau de personal in cadrul UPU sau Ambulanţă. Mai mult decat atat, tot o scăpare, a scăzut perioada de pregătire a medicilor care fac competența de urgență pentru UPU și a scăzut cu şase luni, pentru că noi avem competență şase luni pentru pre-spital, la care se adaugă şase luni ca să poată să lucreze cu UPU ca medic generalist, care lucrează impreună cu medicii de urgență. Au dispărut cele șase luni de pregătire pentru unitatea de primiri urgenţe. Asta este ca să răspund şi la intrebarea de ce nu s-a suspendat doar un articol şi de ce s-a solicitat suspendarea intregii legi, ca să putem să o analizăm, să vedem care sunt soluțiile și impreună cu parlamentul să venim cu soluții de modificare și, bineințeles, la ințelegere și cu colegii care sunt de la sindicat, de la serviciile de urgență, să găsim soluții care să fie ok pentru personal, dar in același timp să nu ducă la pierderi de vieți și la un impact foarte grav pe viața cetățenilor. Pentru că la momentul in care nu avem un medic sau nu avem un personal calificat intr-o unitate de primiri urgență sau intr-un serviciu de urgență, cu siguranță toată lumea o să ne ceară socoteală, dar de ce nu aveți și unde sunt? Ce o să spunem? Că noi le-am dat drumul de tot să plece la 57 de ani nu prea merge. Deci astfel de planuri vor trebui să fie gandite și discutate pentru o perioadă de analiză și implementare treptată. Dar asta urmează să discutăm și mai pot să spun că am verificat și la nivelul Uniunii Europene dacă există alte țări care au pensionări timpurii pentru personalul de urgență. In Franța, de exemplu, poți solicita să pleci mai devreme de 65 de ani la varsta de 62 de ani, și poţi solicita să rămai peste 65 de ani pană la varstă de 67. Asta este legislaţia in Franţa. Mai este o ţară baltică care are tot o varstă mai timpurie de pensionare, dar tot la solicitare și nu obligativitate de pensionare şi după care să stai din an in an să soliciţi să rămai. Deci asta este motivația de ce trebuia să luăm această măsură. A fost discutată foarte atent. Am avut discuții inclusiv cu reprezentanții sindicali, am avut discuţii şi cu mai mulţi colegi şi credem că noi cu asta oprim un posibil impact, mai ales asupra pacienţilor, dar dorința noastră este să corectăm și să revenim cu soluții fezabile, care urmează să vedem, bineințeles, și care nu pot fi rezolvate prin ordonanța de urgență, ele trebuie să vină printr-o modificare legislativă, cum a fost adoptată legea tot prin Parlament. Mă opresc aici și acum vă răspund la intrebări. Reporter: Domnule Arafat, bună seara! Inţeleg că un procent de 20% din totalul personalului din medicina de urgenţă ar urma să se pensioneze in curand. Raed Arafat: Nu. După ce s-a dat ordonanţa asta, nu. Reporter: In regulă, dar la un moment dat se vor pensiona. Raed Arafat: Dacă rămane prevederea aceasta. Reporter: Şi intrebarea mea este ce strategie are guvernul pentru a aduce oameni noi in serviciul de urgenţă? Raed Arafat: Exact asta este şi intrebarea noastră. Care este soluția ca să inlocuim personalul care, un medic de urgență, vă dau exemplu ce inseamnă pregătirea lui. Face Facultatea de Medicină șase ani, mai face cinci ani specializarea in medicină de urgență și pană caștigă experiență și tot mai durează cațiva ani. Adică el abia putem să spunem că este matur ca medic de urgență pe la 35 de ani aproximativ și clar că să-i inlocuim pe cei care pleacă ne trebuie o perioadă de timp și o strategie de suplimentare a numărului locurilor și tot. La acest moment noi nici nu am acoperit nevoia noastră pe plan național de medici de urgență, să spunem că suntem la nevoia de top și acum pierdem o parte și vrem să o inlocuim. Noi avem unități de primiri urgență care au 50%, 40%, 60% din personalul necesar, la fel la serviciile de ambulanță. Așa că, astfel de măsuri vor trebui analizate foarte serios pentru că, cum am zis, unele măsuri pot ucide chiar şi aceste măsuri pot ucide prin lipsa personalului calificat pe care noi il avem, dar il pierdem mai devreme decat am calculat. Aşa că va trebui să analizăm acest lucru. Şi mai e un aspect, că in alte specialități s-ar putea să vină să ceară același lucru. Pentru că eu, ca anestezist o spun și ca medic care a lucrat pe teren, recunosc clar că pe teren și in UPU munca este foarte dificilă. Dar nu pot să vin să spun că un anestezist reanimator care-și face treaba pe secțiile de Terapie Intensivă nu are și el sau ea o muncă foarte dificilă sau un chirurg care stă la sala de operație și operează continuu 12 ore un pacient că nu are o muncă dificilă. Și atunci va fi foarte greu să venim să diferențiem și să spunem - ăla are muncă dificilă și trebuie să plece la 57 de ani și celălalt mai poate rămane pană la 65, iar celălalt pană la 70. Deci nu merge, trebuie o soluție aici și cred că soluția suspendării aplicării, acum cand nu există un impact al ei, este foarte bine pană venim cu o soluție. Din cauza asta suspendarea este pană la sfarșitul anului viitor și nu este doar pe o lună pentru că trebuie discutat la nivelul Parlamentului foarte serios acest aspect. Și incă o dată, are aspecte pozitive legea respectivă, nu pot să neg acest lucru. Dar noi ne uităm și la impact și datoria noastră este să ne asigurăm că sectorul de urgență continuă să funcționeze. Reporter: Dar cum veți suplimenta personalul in cazul celor care pleacă prin demisie, golurile lăsate? Raed Arafat: Prin demisie nu cred că o să plece lumea. Lumea nu va pleca prin demisie. Cine vrea să plece prin demisie să meargă altundeva să lucreze, asta o face și astăzi sau se mută la alt spital. Deci asta nu este o problemă. Problema e cand spunem la 18% din personal in cursul anului acesta că vedeți că sunteți pensionari, dacă vreți cereți prelungiri și lăsăm la cheremul unora sau altora să decidă dacă ii țin sau nu ii țin. Asta este problema. Reporter: Bun! Această ordonanță a provocat și nemulțumiri din partea sindicaliștilor. Șeful de la Federația Națională Ambulanță spune că decizia a fost luată din birou și nu din teren, iar cifrele ar fi oarecum inexacte, in sensul că sunt mai mari. Cum răspundeți, vă rog? Raed Arafat: Nu! Nouă ni s-a zis la discuțiile pe care le-am avut că nu toată lumea vrea să se pensioneze și că majoritatea vor cere să rămană. Nu putem să ne bazăm pe așa ceva pentru că eu nu știu care va fi atitudinea fiecăruia ca persoană. După ce vine regula, fiecare gandește și ne trezim cu mai mulți plecand. Chiar aceste cifre nu sunt luate din birou, sunt cifrele după varstă, după datele obținute de la fiecare serviciu de urgență reale, cu date de naștere cu tot, la care avem acces bineințeles conform legislației. S-au solicitat și au fost analizate ca să putem vedea impactul. Deci impactul a fost făcut pe varste de personal, impactul nu este făcut cu ochii să vedem că acela se pensionează, celălalt nu. Deci sunt cifre reale, ii ințeleg pe colegii de la Sindicat, dar in același timp, și ei trebuie să ințeleagă că avem un rol față de pacienți, de care nu putem să ne dezicem. Rolul nostru este să găsim soluții și pentru pacienți și pentru personal să fie ok. Dar asta trebuie să fie intr-o balanță și intr-o armonie care să nu producă dezechilibre care să ducă chiar la prăbușirea la un moment dat a unor sectoare de urgență in unele județe. V-am zis că am județe care n-au personal, chiar dacă deschid la concurs posturi. Asta arată că e o problemă și noi riscăm să o agravăm. Reporter: Bună seara! Domnule Arafat, in calitatea dumneavoastră de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, cum vă explicați faptul că Romania nu a atins nici măcar o țintă de vaccinare, nici cea pentru 1 iunie și nici pe cea de la 1 iulie nu o vom atinge? Raed Arafat: Am mai zis un punct de vedere pe asta, chiar dacă nu face obiectul acestor ordonanțe. Eu spun că oamenii trebuie să se informeze mai bine, să se informeze din sursele corecte, oficiale, să citească ce doresc, dar să vadă și sfatul oficial al specialiștilor. Deci faptul că acum suntem bine nu ne garantează că vom fi bine după o perioadă. Și doamna ministru v-a zis că varianta Delta și varianta Delta+ incepe să se răspandească și reprezintă o problemă și soluția rămane vaccinarea. Acum, fiecare citește, se informează sau se informează prin informații care nu sunt corecte sau se dezinformează. Noi ii sfătuim să discute intotdeauna cu medicii și să discute cu personalul care știe mai bine să răspundă la aceste lucruri - ce insemană complicațiile, ce inseamnă problemele, de ce trebuie să se vaccineze, care sunt riscurile. Şi, bineințeles, poate, poate că unii, văzand situația noastră, care e foarte ok in Romania acum, cred că lucrurile au trecut și nu mai trebuie, dar o să ne trezim, s-ar putea, asta nimeni nu știe, la un moment, sub presiunea faptului că trebuie să ne vaccinăm cat mai repede, pentru că vine din nou o situație mai critică. Deci de aici eu zic că trebuie informare mai corectă și oamenii să fie mai deschiși şi inclusiv la informările oficiale. Informările oficiale nu vin să te inducă in eroare și nu au nicio intenție să te inducă in eroare. Reporter: Adică vă setaţi un nou obiectiv: informarea? Raed Arafat: Poftiți? Reporter: Vă setaţi un nou obiectiv: informarea. Raed Arafat: Şi autoinformarea, pentru că, din păcate, mulți se autoinformează de la rețelele de socializare, mai se uită la un film pe YouTube, mai se uită la un actor care comentează, deci asta inseamnă să fim foarte atenți de unde luăm informațiile cand este vorba de sănătatea noastră. Reporter: A trecut o lună de la atentatul de la Arad in care o persoană - un atentat cu bombă - o persoană a murit. Ministrul de interne spunea că... Raed Arafat: Nu pot comenta asta. Scuzați-mă că vă intrerup, nu este subiectul meu și nu pot să il comentez. Ştiți, eu sunt pe Departamentul pentru Situații de Urgență. Acesta e un subiect clar pe ordine publică și domnul ministru a răspuns la intrebări. Eu nu pot să răspund la aceste intrebări pentru că nu am informațiile. Nici nu intru in discuțiile respective, pentru că... Reporter: E o intrebare personală pentru dumneavoastră, dacă consideraţi că Romania este o țară sigură? Raed Arafat: Da, in continuare consider că Romania este o ţară sigură. Asta fără discuții. Reporter: Bună seara. Domnule Arafat, ne puteți spune estimativ la cate decese de coronavirus din urmă ne putem aștepta, pentru că, vedem, avem in jur de 2.000 de astfel de decese și de ce au fost ele găsite și raportate abia acum? Raed Arafat: Doamna ministru a sănătăţii a răspuns la această intrebare. Nu știu ce este din urmă, pentru că depinde ce au raportat spitalele și ce mai au de raportat, dacă nu au reușit să raporteze totul. Deci nu știu răspunsul la această intrebare, care este cifra care mai urmează, dar doamna ministru v-a explicat exact situația. Mulțumesc! Vă rog să ne rezumăm la subiectele pe care le-am prezentat, că pe partea cealaltă s-a răspuns inainte. Reporter: Aş vrea un comentariu de la dumneavoastră, dacă se poate, referitor tot de pandemie și o declarație făcută de premier. Ţinta era să eliminăm pandemia și ținta a fost atinsă, dacă acest punct de vedere este unul impărtășit de membrii guvernului, avand in vedere că vindem din dozele de vaccin și incă nu am ajuns la 50% măcar din populație. Raed Arafat: La acest moment, pandemia sau situația epidemiologică din Romania, cum am zis inainte, este una foarte bună. Romania, cu toate măsurile pe care le-a luat, inclusiv că avem vaccinați peste 20%, suntem pe la patru milioane jumate vaccinați, astea toate au jucat un rol in situația in care ne aflăm acum. Clar că mai este de lucrat, clar că mai pot să apară situații, dar la acest moment, cu toate măsurile luate, Romania a stat ca una dintre cele mai bine situate țări ca și număr de cazuri, ca și număr de pacienți internați și ca și număr de decese pe zi, şi nu vorbesc de cele adăugate din urmă, și cele care sunt factic pe ziua respectivă. Reporter: Dar o persoană care ar auzi o astfel de declarație și nu s-a vaccinat, credeți că ar mai merge la un centru de vaccinare in momentul de față? Raed Arafat: Deci incă o dată, eu cred că domnul prim-ministru a mai făcut o declarație pe care am auzit-o şi aici nu stau să răspund eu ce a spus dansul, dar o declarație a fost că n-ar trebui să ajungem la valul patru dacă avem și vaccinul și ne vaccinăm, adică toată lumea recunoaște că vaccinarea este soluția in final ca să ajungem să nu ne trezim cu un val patru cu impact grav in următoarea perioadă. Vă rog, pe temele cu ordonanțele acestea dacă aveți intrebări. Reporter: Bună seara! Vedem că sunt in scădere in ultima perioadă cazurile de Covid. Vreau să vă intreb cum vedeți situația actuală comparativ la imaginea cu care ați plecat inainte, in momentul in care s-a elaborat planul de relaxare? Mai bine, mai rău? Raed Arafat: Deci la acest moment toate datele ne arată că suntem stabili și chiar intr-o ușoară scădere mai departe. Deci nu s-a schimbat, nu avem creșteri. Să știți că monitorizăm foarte atenți, pentru că dacă avem semnale de creștere normal că trebuie să vedem de unde și care este situația. La acest moment, datele arată o stabilitate chiar intr-o continuă ușoară scădere, adică suntem chiar, cum am zis, cu o cifră foarte mică pe zi la acest moment. Reporter: Aşadar, in toamnă, cam cum vedeţi situaţia? Raed Arafat: Foarte greu de spus, pentru că depinde de variante, depinde de mai multe aspecte și depinde de cate persoane sunt vaccinate, exact cum am zis inainte, așa că toamna rămane sub semnul intrebării. Nu poate nimeni să zică că in toamnă va fi perfect sau in toamnă va fi cu probleme mari. O să vedem cum evoluează. Reporter: Ne mai stabilim alte ţinte de vaccinare? Raed Arafat: Aici nu vă spun eu, pentru că există un comitet al vaccinării care lucrează pe această temă. Nu pot să vă răspund eu pe această temă. Mulțumesc! Reporter: Bună seara! Revenind la ordonanța cu privire la cei care lucrează in UPU și ambulanță. Care este, din puntul dumneavoastră de vedere, varsta optimă de pensionare pentru acele categorii de angajați și care sunt soluțiile pe care le-ați putea propune dumneavoastră in aceste discuții ulterioare care vor avea loc? Raed Arafat: Deschiderea subiectului cu pensionarea precoce, da, este un subiect care poate fi cum e in Franța la cerere la o anumită varstă. Dar eu nu cred că varsta este, ci condiția este, și unde lucrează persoana, și unde rămane să lucreze, dacă mai lucrează pe ambulanță, dacă e la dispecerat, ce condiție fizică are, dacă are anumite afecțiuni. Deci urmează să discutăm astea, nu pot să țintesc să spun 57 e foarte bine, 55 e foarte bine sau 65. Dar din ce avem in Europa la acest moment, cum v-am zis din toate discuțiile avute cu colegii, deci varsta este varsta standard de 65 de ani. Sunt țări care permit ieșirea mai devreme și atenție, in Romania cand s-a discutat acest proiect de lege inițial era tot cu permiterea ieșirii in anumite condiții. Nu cu pensionarea obligatorie pentru toți și după să incepi să ceri in fiecare an să rămai. Deci aceasta este diferența intre ce a fost și ce este. Reporter: Dacă imi mai permiteți o intrebare. Ați spus chiar și dumneavoastră că vă gandiți la această problemă ca om care ați fost in teren. Dacă acum ați fi in continuare in teren, cum ați prefera să se intample? Raed Arafat: Deci in condiția mea actuală, dacă aș fi in teren, credeți-mă, eu personal, și poate că ați intrebat persoana care are pasiunea pentru domeniul acesta și căreia nu aveți cum să-i schimbați părerea, m-ați fi găsit că vreau să continui in teren. Și sunt oameni la varsta asta și la varstă și mai mare care sunt in teren și cu care dacă discuți, nu vor să plece. Depinde cum vezi treaba, depinde cat de mult o vrei, depinde cat de mult o iubești, depinde de starea ta fizică. Deci aici sunt mai multe aspecte și de aici zic că trebuie analizat, iar in același timp, revin și spun cand luăm astfel de măsuri trebuie făcute intr-o balanță. Balanța este impactul pe sistem. Nici asta nu putem spune, de maine golim sistemul pentru că așa s-a decis, după care spunem bolnavilor știți, ne pare rău, dar nu avem ce trimite, mai așteptați că am pierdut 10% sau 5% din personal. Reporter: Ok. Și care ar putea să fie acea soluție fairplay pe care o vizionați? Raed Arafat: Soluţia fairplay este să analizăm, să vedem care este posibilul impact care va rămane, să revenim eventual, nu dau soluții acum permanente, astea vor fi discutate, să revenim la ideea posibilității de ieșire in anumite condiții, nu obligatoriu, să rămană obligatoriu, da, la varsta standard și să poți să ieși mai devreme in unele condiții. Cand, cum se va face, asta urmează să se discute și paralel trebuie să ne gandim cum inlocuim dacă vom pierde personal mai devreme decat s-a calculat inainte că vom pierde. Trebuie să vedem cum il inlocuim mai devreme, ca să păstrăm balanţa in sistem, care oricum este sub incadrat cu personal. Reporter: Consideraţi că măsura ar putea fi considerată discriminatorie din partea personalului operativ? Raed Arafat: Dar nu cumva poate să fie considerată discriminatorie din partea personalului care nu este inclus aici pe secțiile de ATI, de chirurgie, de peste tot și să vină și să spună vreau și eu așa şi să ne trezim ca in Romania să fim unica țară in care la 57 de ani lumea pleacă la pensie? E același lucru, să știți. Adică oricine se uită la ea undeva este o diferențiere și această diferențiere trebuie să fie foarte bine clarificată, pentru că nu putem să ne uităm doar la un segment fără să ne uităm la imaginea completă și să vedem care este situația și pe partea cealaltă, şi pe celelalte specialități. Clar că trebuie să facem ceva că să aducem lucrurile intr-o balanță, cum am zis. Acesta e motivul pentru care am ajuns să suspendăm aplicarea ei pană găsim aceste soluții şi acesta e motivul pentru care am dat un pic de timp in plus, ca să putem discuta aceste lucruri, pe care suntem deschiși să le discutăm. Reporter: Ce veţi face in cazul in care vor apărea nemulţumiri? Raed Arafat: Dacă apar nemulțumiri o să explicăm din nou de ce am făcut-o, dar asta este situația. Nu avem ce facem mai mult. Adică mai bine apar cateva mulțumiri decat să am pacienţi care nu primesc asistență medicală de urgenţă la timp şi să apară altceva. Reporter: Bună seara! Astăzi Camera Deputaţilor a adoptat un poriect de lege privind acordarea de facilităţi pentru persoane care doresc să se vaccineze. Dumneavoastră, personal, incurajaţi acordarea de facilităţi pentru persoanele care se vaccinează? De exemplu, azi s-a adoptat Ziua liberă pentru vaccinare. Raed Arafat: Dacă asta va rezolva să vină mai mulți la vaccin... Nu știu să vă spun, e o soluție bună, e o soluţie rea. O să vedem care este impactul ei. Mulțumesc! 2021-06-29 20:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1624993995original_4.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului privind dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 156 deputați și senatoriȘtiri din 29.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-privind-dezbaterea-motiunii-de-cenzura-initiate-de-156-deputati-i-senatoriGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Doamnă președinte a Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaților, stimați colegi, senatori și deputați, dragi romani! 9.12.2019, 13.05.2020 - vă aduceți aminte ce reprezintă aceste date? Mă uit aici, două moțiuni simple depuse impotriva mea de PSD. Să nu mai amintim nenumărate interpelări, chemări la Ora prim-ministrului, a Guvernului ș.a.m.d. Romanii au ințeles deja concluzia acestor tertipuri pesediste. Social-democrații văd in mine cel mai mare inamic al lor, o amenințare și o vedem și in această moțiune de astăzi. De ce? Pentru că sunt singurul care s-a opus sistematic și vehement oricărei colaborări de orice formă cu PSD. Toți romanii trebuie să știe că niciodată nu voi face compromisuri, dar mai ales cand vine vorba de PSD. Știți deja ce fel de politician sunt și știți că niciodată, dar niciodată, nu aș susține, nici măcar in glumă, să dau jos propriul guvern, ca apoi să fac guvernare cu PSD. Am intrat in politică fiind liberal convins și voi respecta pană la capăt principiile și valorile liberale. Domnilor de la PSD, degeaba vă supărați! Vă mințiți singuri! După 25 septembrie va fi și mai rău pentru dumneavoastră. Am tranșat alegerile din PNL, de cine vă e cel mai frică, nu scăpați! Și această moțiune, ca și cele de anul trecut, se referă doar la persoana mea. Ați dezvoltat o obsesie personală, vă e frică. Nu au nicio legătură cu activitatea mea sau a guvernului pe care il conduc, dar vă ințeleg, știu că nu vă pricepeți; dumneavoastră mai mult cu stratagemele decat cu munca! Dar vă spun și acum, să fie foarte clar: guvernarea merge foarte bine! Coaliția este puternică, este unită și pregătită să guverneze cel puțin opt ani de zile de acum incolo. Vă spun doar așa, ca să aveți timp să vă pregătiți toate moțiunile pană in 2028. Nu de alta, mă gandesc că poate pană atunci găsiți niște minciuni mai credibile pe care să le credeți măcar dumneavoastră. Romanii sigur nu mai cred nimic din ceea ce spuneți, mai ales după ce au citit textul jalnic, patetic, penibil, lipsit de temei al prezentei moțiuni. Dragi romani, economia a trecut cu bine peste cea mai mare criză din ultima sută de ani. Dar ce a făcut PSD in această perioadă, in tot acest timp? A sabotat din parlament, a atacat in spațiul public toate acțiunile guvernului. Mai țineți minte cand trompetele pesediste amenințau că va fi foamete, că economia va fi in colaps? Aţi panicat romanii şi atat. Cereți-vă scuze romanilor! I-aţi mințit, i-aţi manipulat! Uite că economia merge foarte bine. In trimestrul IV 2020, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. In trimestrul I 2021, printre cele mai mari creșteri din UE. Acestea sunt cifre date de Eurostat. Rata inflației este cea mai mică, decat in orice altă perioadă in care Romania era guvernată de socialiști. Dobanzile, la fel. Veniturile romanilor cresc cu aproape dublu față de rata inflației. Dobanzi mai mici, venituri care cresc mai repede decat rata inflației - lecție de economie: așa crește puterea de cumpărare - și locuri de muncă. Așa se face guvernare de succes, guvernare de centru-dreapta. Vă mai dau o veste, că a trecut așa, pe langă dumneavoastră. Pe 21 iunie 2021, Eurostat a arătat că puterea de cumpărare din Romania e mai mare decat in Grecia, Bulgaria, Ungaria - da, in Romania! Guvernare liberală, aşa se face. Domnule Ciolacu, cred că este momentul ca dumneavoastră şi colegii dumneavoastră să vă cereți scuze faţă de romanii care au credite. I-aţi mințit, i-aţi manipulat. Anul trecut aţi forțat trecerea de ROBOR la IRCC, și din acel moment romanii care au credite au plătit mai mult in fiecare lună. Nu vreți să plătiți dumneavoastră diferența de bani? Că aveţi de unde! Ii incurajez pe toți romanii care au plătit rate mai mari la bancă să meargă la sediul PSD și să ceară diferența. Să știți că au de unde să vă dea banii. Dragi romani, vă mai spun un lucru. In această guvernare am schimbat total paradigma in ceea ce privește cheltuielile bugetare. Două lucruri foarte-foarte clare: am alocat mai multe resurse pentru investiţii, sume-record in ultimii 11 ani - 11 ani! -, și tot așa vom continua. Am mai făcut o schimbare majoră, care respectă regula de aur in ceea ce privește cheltuielile bugetare. Facem o pauză aici şi explicăm pentru PSD ce inseamnă acest lucru. Guvernul crește imprumuturile doar pentru investiții care au un randament pozitiv in viitor. Deci nu este vorba de imprumuturi pentru investiții așa, in general, este vorba de imprumuturi doar pentru investiții profitabile. Sper că sesizați diferența. Dacă nu, după moțiune mai stau 5-10 minute cu dumneavoastră, cu pixul, cu foaia de hartie, și vă explic cum se face. Incă o clarificare, domnilor de la PSD. Cheltuielile care ajung direct in buzunarele baronilor PSD şi ale sinecuriștilor PSD nu sunt investiții, așa cum s-a intamplat in ultimii ani de zile. Noi nu folosim aceste imprumuturi pentru a plăti asistență socială. O coincidență bizară: in acele localități conduse de PSD vedem o creștere exponențială a asistenței sociale. Cum crește sărăcia doar la acele primării sau in acele localități conduse de primari PSD? O coincidență bizară a ultimilor 30 de ani de zile. Nu vom folosi imprumutul pentru a plăti sinecuri, așa cum obișnuiați dumneavoastră. Aţi condamnat ani de zile categoriile defavorizate să rămană prizonierii ajutorului social. Nu le-aţi oferit locuri de muncă, nu ați incurajat mediul privat să creeze locuri de muncă, nu aţi stimulat investițiile pentru a-i ajuta pe romanii care trăiau din ajutor social să aibă un salariu decent și, mult mai important, să fie independenți financiar și să nu depindă de pixul unui funcționar sau ales local. In anii trecuți, PSD se imprumuta scump, cel mai scump de pe pieţele internaționale, pentru a plăti dezmățul politicilor fiscal-bugetare iresponsabile. Se compară, dragi romani, strategia falimentară implementată de PSD din acea perioadă cu ceea ce facem noi astăzi? Dragi pesedişti, se compară? Imprumuturile prin PNRR sunt doar pentru investiții - accentuez aici: doar pentru investiții. Orice manual de economie vă spune acest lucru: te imprumuți pentru investiții. Dacă l-aţi deschide vreodată, aţi vedea așa ceva. Nu pot să aibă altă destinație acești bani, oricat ar saliva baronii PSD. Doar prin investiții profitabile lăsăm ceva generațiilor viitoare - o infrastructură mai bună, o economie modernă, venituri mai mari, creștere economică sustenabilă. Doar prin investiţii! Iar guvernul condus de mine nu doar vorbește despre investiții. Am alocat la buget cea mai mare sumă din ultimii 10 ani: 61,4 miliarde de lei sau 5,5% din PIB, cum vreți. Și tot așa continuăm. Sunt sume record, iar diferența clară față de PSD este că noi acești bani nu doar ii alocăm in buget, ii și investim, iar la fiecare rectificare bugetară nu ii tăiem, cum ii tăiați dumneavoastră ca să ajungă banii baronilor PSD, ii continuăm cu investiții. Cifre, domnilor, in 2021, față de 2020, investițiile in economie deja după cinci luni de zile sunt mai mari cu 3,9 miliarde de lei, aproape un miliard de euro, deja, față de 2019, cand dumneavoastră erați la guvernare, 7,3 miliarde de lei, deja, investiții. Acesta sunt fapte, nu vorbe, sunt cifre deja. Dragi romani, avem o șansă unică pentru Romania, peste 76 de miliarde de euro prin PNRR și fonduri UE pană in 2027, plus cel puțin 98 de miliarde de euro de la bugetul de stat pană in 2028 tot pentru investiții. Așa cum v-am spus, pregătiți-vă, această coaliție puternică rămane la guvernare cel puțin pană in 2028. In total, vorbim de aproape 175 de miliarde de euro care vor intra in economia Romaniei doar pentru investiții. Ca să ințelegeți importanța sumei, vă dau ca termen de comparație PIB-ul Romaniei, care este de aproximativ 213 miliarde de euro. Deci, in economie intră 175 de miliarde, cel puțin, de euro, intr-o economie cu un PIB de 213 de miliarde de euro. Ei, asta numesc eu vești fantastice pentru romani in perioada următoare și un impact pozitiv pentru viața lor. Cu o singură condiție, și o condiție suficientă, necesară, obligatorie, cum doriți dumneavoastră să o puneți: această guvernare responsabilă și competentă să administreze aceste resurse pană in 2028. Altfel, evident, este evident unde ajung banii, nu? In buzunarele baronilor PSD. Dragi romani, știți ce altceva mai este fantastic? Datele Eurostat confirmă faptul că in Romania sunt cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Este și normal ca in aceste condiții să crească consumul. Alimentele sunt ieftine, puterea de cumpărare crește, crește și consumul. Romanii sunt mai fericiți. Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere semnificativă a puterii de cumpărare. Caștigul salarial mediu net a crescut cu 11,9% in aprilie 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dar, și mai important și foarte mare atenție, datele INS au arătat o creștere semnificativă a puterii de cumpărare cu 8,4%. Astea sunt date oficiale, nu le poate nega nimeni, nu sunt doar vorbe, nu sunt impresii, nu sunt discuții la gura focului. Sunt date oficiale. Pentru PSD, să ințeleagă, veniturile nete au crescut mai rapid decat prețurile, așa crește puterea de cumpărare. Acest lucru inseamnă că veniturile romanilor cresc cu adevărat, nu doar pe hartie. Și, după cum am mai spus, o spun și astăzi aici, am luat cele mai bune măsuri pentru economie, iar rezultatele se văd. Avem cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani. Revenirea in V - vă aduceți aminte cand spuneam de anul trecut - s-a intamplat, este o certitudine, iar Romania are cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la această criză economică. Și anul trecut toți amenințați romanii. FMI estimează o creștere economică pentru acest an de 7 procente. Asta spuneți dumneavoastră că este criză, Romania este in criză cand avem o creștere economică de 7 procente? Ar trebui să vă luați poveștile și să le verificați din nou. Că lucrurile stau bine este confirmat și de managerii romani. 60%, da?, 60% dintre managerii romani sunt optimiști cu privire la revenirea economiei, potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers.Increderea managerilor in perspectivele de creștere a economiei a atins un nivel record in ultimul deceniu, iar asta spune totul. Ar trebui să repet acest lucru, ca să fie foarte clar. Deci, increderea managerilor in această guvernare a atins un nivel record in ultimul deceniu. Este un studiu făcut independent, nici de guvern, este făcut in sectorul privat. Domnilor de la PSD, nu știu dacă mai este nevoie să vă aduc aminte cat de ingroziți erau cei din sectorul privat in timpul guvernării socialiștilor. Mai țineți minte Ordonanța 114 cu care ați spus in genunchi toată economia? Mai țineți minte cand voiați să naționalizați Pilonul II de pensii? Artizanul acelei soluții, intre ghilimele, al naționalizării Pilonului II de pensii este astăzi europarlamentar, dl Ciolacu era vicepremier in acel guvern și astăzi este președintele PSD. Dragi romani, lupul iși schimbă părul, dar năravul ba! In ceea ce privește cadrul fiscal, am promis predictibilitate și asta am livrat. Am spus că nu creștem taxe, nu introducem altele noi și asta am livrat. Doar așa putem dezvolta Romania! Și uite că avem și venituri mai mari la buget, chiar dacă nu am crescut taxele, nu am introdus altele noi. A crescut conformarea voluntară exact așa cum am estimat eu, atunci cand statul iși plătește facturile la timp și nu hărțuiește antreprenorii, veniturile la buget cresc. Its that simple! Veniturile in 2020 față de 2019 au crescut cu 1,7 miliarde de lei; in 2020 față de 2018 - 27,4 miliarde de lei. Anul acesta venituri mai mari decat anul trecut. Este simplu! Rețeta e simplă, statul iși face treaba, nu hărțuiește investitorii, plătește facturile la timp, iar aceștia plătesc taxele și conformarea voluntară crește. Pesediștii au făcut tot posibilul să blocheze vaccinarea. Pentru că am tot auzit in moțiune vorbind de vaccinare, singura soluție pentru a reveni la normalitate și a depăși pandemia este vaccinarea. Dar de ce vrea PSD-ul să blocheze vaccinarea? Ați văzut dumneavoastră vreun lider al PSD să meargă intr-un centru de vaccinare in țara asta să promoveze vaccinarea? Ați văzut undeva așa ceva? Vreau să mi-l arătați. Unde au fost acești lideri in această perioadă, in afară de a spune că această campanie nu funcționează? Niciunul nu a ieșit să susțină campania de vaccinare. PSD a vrut să blocheze chiar și PNRR. Vă aduceți aminte șantajul din Parlamentul Romaniei? Investiții de 29,2 miliarde de euro, bani care ajung la toți romanii. Acesta este PSD! Dragi romani, cu această moțiune de astăzi este clar pentru toată lumea, această moțiune este actul oficial care consfințește alianța dintre PSD și AUR. Ce-i unește? Ura față de tot ce este modern, față de proprietatea privată, ura față de antreprenori și investitori, față de libertatea individuală, față de statul de drept, exact opusul nostru! In incheiere, am un mesaj clar pentru toți romanii: așa cum am mai spus, indiferent de costurile politice pe care poate o să le am, mi le asum. Romanii trebuie să știe că facem reformele pe care ni le-am asumat in programul de guvernare, pentru că sunt vitale pentru Romania, nu pentru că ne spune X sau Y. Facem aceste reforme pentru că așa merge Romania inainte. Acesta este guvernul care va face reforme indiferent de piedici, de oriunde vin aceste piedici. Reformăm sistemul pensiilor, sistemul de salarizare, administrația publică și sistemul de justiţie. Facem reforma sistemului de pensii pentru a ne asigura că putem plăti pensii mărite și in 2030. Facem reforma justiției ca să corectăm politica pro-infractori a PSD, să ridicăm MCV-ul. Facem reforma companiilor de stat pentru a-i asigura că nu mai aruncăm banii romanilor in găuri negre. Reformele vor asigura predictibilitate, pentru că doar așa putem dezvolta Romania. Suntem in stadiul in care dacă nu facem ceva, dacă nu facem aceste reforme, vom rămane la coada Europei, acolo unde ne-a ținut PSD atația ani. Asta vă deranjează, de fapt, domnilor de la PSD. Ii scoatem pe romani din sărăcie și nu-i veți mai putea ține captivi in logica ajutoarelor sociale. V-am spus, moțiunea PSD - AUR va eșua. Noi vrem bine, PSD și AUR vor rău. Noi vrem evoluție, PSD și AUR vor involuție. Dar este o vorbă din popor care vi se potrivește perfect: cine se aseamănă se adună! Vă mulțumesc! *** Florin Ciţu: Mi-a plăcut că PSD acceptă să fie criticat că nu a făcut autostrăzi, ii filmează pe cei care ii critică că n-au făcut autostrăzi. Imi place că acceptați toate criticile astea. In același timp, mi-a plăcut și remarca deputatului de la AUR care se ingrijorează de COS. Ce se intamplă la COS? Domnule deputat, la COS a fost o privatizare făcută de stăpanii dumneavoastră actuali de la PSD pentru stăpanii dumneavoastră din Rusia. Acolo să vă uitaţi, da? Deci, stăpanii dumneavoastră de la PSD au privatizat acel combinat pentru stăpanii dumneavoastră actuali din Rusia, dacă mai intrebaţi. Domnilor de la PSD, ce-mi place mie cand vă ingrijorează sărăcia din Romania cu cămăși scumpe, ceasuri care costă cat un apartament. Staţi și vă ingrijorează sărăcia din Romania! Domnule Ciolacu, să știți că oamenii deja știu, s-au hotărat și vă spun să plecaţi acasă. Şi incă un lucru personal. Domnule deputat de la AUR, bunicii mei au murit pe front, iar statul și comuniștii pe care dumneavoastră ii apăraţi le-au confiscat proprietățile! Acele păduri sunt ale noastre și mai avem de luat și vom lua! Comunişti ca dumneavoastră, care urăsc proprietatea privată, nu au ce căuta in Romania! Dumneavoastră şi prietenii dumneavoastră din Rusia nu aveți ce căuta cu noi. Stăpanii dumneavoastră din Rusia nu au ce căuta aici. Bunicii mei au murit pe front pentru a apăra Romania. Ar trebui mai mult respect pentru ei. Vă mulțumesc! Declarație de presă a premierului Florin Cițu după dezbaterea moțiunii de cenzură [Check against delivery] Florin Cițu: Votul nu are nicio șansă. Am văzut in acea moțiune doar minciuni, nicio informație din acea moțiune nu era susținută de date care vin din surse oficiale. In ceea ce am răspuns eu acolo au fost Eurostat, INS, au fost instituții private, deci, toate, informații oficiale. Tot ceea ce aveau in moțiune aveau doar idei, păreri personale. Asta am făcut acolo, am demonstrat că nu au nicio bază...; Reporter: Ați văzut decizia Curții Constituționale, Avocatul Poporului /...;/ Florin Cițu: Așteptăm motivarea. Nu pot să-mi exprim nicio opinie pană nu vedem motivarea Curții Constituționale. Reporter: De ce ați simțit nevoia să invocați alegerile din partid? Ați spus la un moment dat in discursul dvs. că alegerile in PNL sunt tranșate /...;/ Florin Cițu: Este vorba despre lupta mea cu PSD. Știți foarte bine că sunt cel mai atacat om de PSD, dar nu vor scăpa de mine cei de la PSD. Reporter: Pe de altă parte, ați inserat acest mesaj inclusiv pentru Ludovic Orban, conform căruia, după 25 septembrie veți fi președintele PNL. Florin Cițu: Am explicat acest lucru mai devreme. Reporter: Legat de Roșia Montană, domnule premier, care este părerea dvs.? A fost o discuție in interiorul Coaliției. Sunteți pentru revenirea celor de la Gabriel Resources pentru continuarea exploatării? Cum ar trebui să se tranșeze problema? Florin Cițu: In acest moment nu se vorbește despre așa ceva și am văzut că unii lideri politici mi-au pus vorbe in gură in ceea ce privește opinia despre Roșia Montană. Cand voi avea o opinie publică despre Roșia Montană o voi spune, bineințeles. In acest moment, in Coaliție se discută despre următorii pași, și știți bine că avem un proces in Statele Unite, avem o informare de acolo /...;/ Reporter: Cu o despăgubire foarte mare. Florin Cițu: /...;/ Exact. Se discută in Coaliție următorii pași, ce se face in perioada următoare. Cand vom avea o decizia a Coaliției, bineințeles că o vom prezenta, dar nu există opinii ca cea exprimată, sunt opinii, bineințeles, in interior, avem mai multe opinii, dar, repet: cand o să am o opinie publică o să o exprim eu, nu trebuie să mi-o exprime altcineva, un alt lider politic. Reporter: Domnule premier, luna viitoare, cel mai probabil, ar trebui făcută rectificarea bugetară. Dacă aveți cateva dintre cifrele pe care urmează să iasă, cum o să arate această rectificare, dacă vor fi miniștri care nu au performat la fel de mult cat vă doreați in iarnă. Florin Cițu: Pe de o parte, veniturile la buget sunt foarte bune, avem o execuție bugetară foarte bună, am arătat și astăzi Parlamentului Romaniei că avem investiții mai mari decat anul trecut, veniturile la buget sunt mai mari decat anul trecut, anul trecut erau mai mari decat in 2019, deci avem o execuție bugetară bună. S-ar putea să avem o premieră dacă lucrurile merg așa, să avem o rectificare bugetară pozitivă. Restul discutăm cand am mai multe situații. Reporter: /...;/ Curtea Constituțională, atunci cand ar putea reveni in funcție, acea ordonanță de urgență referitoare la alocații. Ce veți face? Există bani la buget pentru a majora alocațiile sau care ar fi următorul pas? Florin Cițu: Dumneavoastră, deja, ați sărit la concluzii și ați spus că este neconstituțională. Haideți să vedem intai cum atacă, să vedem care este concluzia Curții Constituționale /...;/ Reporter: S-a vehiculat că ar putea face acest lucru /...;/ Florin Cițu: /...;/ să vedem detalii și cand avem toate informațiile vom lua și cea mai bună decizie pentru interesul romanilor și pentru cetățeni. Reporter: Domnule premier, o explicație. In momentul de față, care este poziția dvs.? Persoana care va caștiga la congresul PNL ar trebui să reprezinte Executivul, să coordoneze activitatea miniștrilor? Florin Cițu: Am spus și aseară că in Partidul Național Liberal acum este congres pentru președintele partidului, se votează prim-vicepreședinți, se votează vicepreședinți, nu se votează din ce știu eu nici premier, nici alte funcții care sunt votate in Parlamentul Romaniei, deci, este foarte clar din punctul meu de vedere. Reporter: Aveți vreo teamă că, astăzi, anumiți parlamentari de la PNL apropiați de domnul Orban vor vota moțiunea? Florin Cițu: Nu am nicio teamă. Reporter: Evaluarea miniștrilor in ce stadiu este, pentru că cele 6 luni au trecut deja. Florin Cițu: Evaluarea miniștrilor se face zilnic, cu fiecare ședință de guvern. Vedem execuția bugetară, pe de altă parte vedem impactul deciziilor pe care le-au luat sau al celor pe care le-am luat impreună, cum s-au dus in economie /...;/ Reporter: Care sunt miniștrii care au fost mai puțin eficienți? Reporter: Care sunt miniștrii a căror activitate vă nemulțumește in acest moment? Florin Cițu: Vă dați seama că nu pot să vă spun acest lucru. Eu anunț atunci cand iau o decizie, nu pot să dau informații inainte. Reporter: /...;/ o decizie in ceea ce privește schimbări in Executiv? Florin Cițu: Deci, cand iau o decizie o anunț. Reporter: Dar decizia va fi prima dată discutată in Coaliție sau va fi făcută public? Reporter: /...;/ un fond de 7 miliarde pentru drumuri, pentru autoritățile locale, Ludovic Orban vorbește de PNDL 3, de 40 de miliarde, incepand de anul viitor. Cum sunt compatibile cele două fonduri, cand să inceapă cele despre care vorbiți dvs. și dacă il susțineți pe cel al lui Ludovic Orban? Florin Cițu: In primul rand, eu vorbesc despre ceea ce avem noi astăzi in CNI, pentru că eu așa lucrez, cu date. In CNI avem deja proiecte de 7 miliarde de lei și pornim de aici. Putem să avansăm ce cifră vrem, 80 de miliarde, 90 de miliarde, de ce să ne oprim la 40 de miliarde? Putem să avansăm ce vrem noi. Dar astăzi, și ceea ce putem noi să finanțăm in momentul acesta prin buget avem 7 miliarde de lei in CNI - acestea sunt proiectele, nu sunt mai multe. Dacă se vor depune mai multe proiecte, bineințeles că vom găsi resurse de finanțare. Am spus: nu trebuie să rămană nicio comună, nici un oraș din Romania nedezvoltat, mai ales cele care nu pot să acceseze fonduri europene. Deci, acea cifră este fundamentată de ceea ce avem. Repet, am putea și noi să punem orice alte cifre, 60 de miliarde, ca să fie mai mult decat 40, dar nu ajută pe nimeni. Astfel de promisiuni făcea PSD de fiecare dată /...;/ Reporter: Dar e fezabil PNDL 3 anul viitor? Florin Cițu: Nu mai facem PNDL. Acest program este prin care vom finanța de fapt drumuri, canalizare, gaze, sunt programe care vor fi targetate exact acolo unde investițiile au și profitabilitate. Am spus mai devreme /...;/ prin CNI. Mai sunt cateva modificări, dar investițiile pe care le facem sunt investiții profitabile, nu doar investiții de dragul de a face investiții. Reporter: /...;/ afectează in vreun fel modul in care sunt negociate proiectele in Coaliție, pentru că spunea Dan Barna că reformele sunt incetinite tocmai din cauza acestor congrese și luptele interne din cele două partide. Florin Cițu: Nu aș fi de acord. Nu acesta a fost motivul incetinirii. Pană la urmă, reformele trebuie să le facem cumpătat. Eu știu că există o așteptare foarte mare după 30 de ani in care lucrurile au stagnat. Dar au trecut doar 6 luni și in aceste 6 luni vedem că economia merge in direcția corectă, in direcția bună. Nu putem doar intr-o lună sau două după ce am preluat guvernarea să schimbăm perspectiva la pozitiv. Urmează și alte agenții de rating. Vom face toate aceste reforme, le-am pus in PNRR, de aceea tot vorbesc de opt ani de guvernare. Vom face reforme pană in 2024 și după aceea. Reporter: Opoziția spune că guvernarea va fi erodată in urma acestor congrese interne. O moțiune de cenzură in următoarea sesiune parlamentară /...;/ Florin Cițu: Opoziția speră că va fi erodată. Guvernarea nu spune. Ei speră. Reporter: In ce stadiu mai este PNRR /...;/? Florin Cițu: Răspundem comentariilor Comisiei in acest moment. Reporter: In ceea ce privește remanierea, domnule premier, spunea Dan Barna /...;/ Florin Cițu: /...;/ relație foarte bună /...;/ Reporter: /...;/ pe ușa din spate /...;/ Florin Cițu: /...;/ n-avem, l-am văzut pe scări /...;/ Reporter: /...;/ ați ocolit presa /...;/ Florin Cițu: /...;/ am venit pe scări /...;/ Reporter: Un nou caz Vlad Voiculescu nu o să se mai intample. In cazul in care, după evaluare, veți dori să schimbați anumiți miniștri veți lua acordul lui Dan Barna sau al Coaliției sau va fi o decizie strict a dvs.? Florin Cițu: Nu există un caz Vlad Voiculescu sau așa ceva, nu există așa ceva. Există doar o guvernare care performează și cine performează performează. Toți sunt de acord aici, și USR și PNL și UDMR suntem toți de acord că dacă unul dintre miniștri nu face față il schimbăm. Reporter: In Coaliție trebuie luată decizia sau o luați dvs.? Reporter: /...;/ din partea tuturor partidelor din Coaliție, cel puțin așa au reproșat cei de la USR PLUS. Dacă dvs. credeți că /...;/ Florin Cițu: Suntem astăzi aici, in Coaliție, puternică, unită, care guvernează /...;/ Reporter: In ce condiții se poate renunța la starea de alertă? Florin Cițu: Aici trebuie să vorbim cu specialiști. Eu primesc de fiecare dată opiniile lor și apoi luăm o decizie. Aștept să imi spună specialiștii care sunt condițiile. Deocamdadă am dat un calendar cu relaxarea măsurilor, știți foarte bine de la 1 august urmează și alte măsuri să ne relaxăm. Dacă lucrurile merg bine, bineințeles că vom renunța. Reporter: Dar s-a luat in calcul renunțarea pe județe? Florin Cițu: Deocamdată nu am avut această discuție. Reporter: O ultimă intrebare, domnule premier. Spunea astăzi dl președinte Klaus Iohannis că este foarte bine așa, atunci cand a fost intrebat dacă premierul ar trebui să fie președintele partidului sau dacă viitorul președinte să fie premier. Spunea președintele: așa este foarte bine așa cum este acum. Aveți convingerea că aveți susținerea lui Klaus Iohannis pentru a fi președinte al PML? Florin Cițu: Așa cum am mai spus, am o relație personlă foarte bună cu președintele Romaniei, Klaus Iohannis. Dar, in ceea ce privește alegerile din partid, știți foarte bine că postul instituțional, domnul președinte nu se poate implica. Vă mulțumesc mult de tot, mă așteptă ședința de guvern. Reporter: /.../ Florin Cițu: Ați spun un lucru foarte important./.../ Din ceea ce știu BNR a scos bani din piață, surprinzător pentru mine, a scos bani din piață in ultimele trei ședințe, parcă, 9 miliarde de lei, ceea ce a făcut să crească un pic dobanzile pe termen scurt. Deci in Romania dobanzile nu cresc, cresc in alte țări din UE. Reporter: Există un cod de conduită a membrilor cabinetului care se spune foarte clar că acolo trebuie să se intample și un act administrativ de calitate. La reevaluarea miniștrilor vă prevalați și de acest scor sau doar de protocolul din coaliție. Florin Cițu: De toate informațiile, scopul este de a avea o guvernare de succes. Vă mulțumesc mult. 2021-06-29 15:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-29-05-58-28big_1.jpgMesajul premierului Florin Cîțu la împlinirea a 80 de ani de la Pogromul de la Iași Știri din 29.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-la-implinirea-a-80-de-ani-de-la-pogromul-de-la-ia-iUltimele zile din iunie ne amintesc in fiecare an de o perioadă dureroasă prin care Romania a trecut cu exact opt decenii in urmă, cand ura și antisemitismul au intunecat minți și au impins decidenți și reprezentanți ai structurilor de forță de atunci la acte de violență și crime impotriva evreilor din Iași. Nimic nu poate justifica ceea ce s-a petrecut atunci și nimic nu poate șterge suferința miilor de evrei ieșeni scoși atunci din propriile case, despărțiți de familii, inghesuiți in trenurile morții și in camioane in condiții cărora cei mai mulți dintre ei nu le-au supraviețuit. Privind in urmă la acel asasinat de proporții impotriva populației de origine evreiască, comis sub comanda regimului legionar din acea perioadă, nu putem să nu ne cutremurăm la gandul că oameni simpli, fără vină, au devenit victime ale unor ideologii care au impărțit lumea, au persecutat și au ucis oameni pe criterii de rasă. Rememorăm acum cu compasiune, durere și revoltă suferințele lor și nu trebuie să lăsăm niciodată ca istoria insangerată să se repete. Inaugurarea de astăzi a Muzeului de istorie a Pogromului de la Iaşi reprezintă un gest cuvenit impotriva uitării miilor de oameni victime ale evenimentelor din iunie 1941. Le suntem datori să conștientizăm că suntem toți egali in fața pericolelor globale și doar fiind solidari putem depăși orice provocare. De mai bine de un an, pandemia ne afectează indiferent de rasă, convingeri religioase sau orice alte criterii. Efectele poluării planetei, pentru care suntem toți responsabili, ne afectează in mod egal pe toți. Putem trece cu bine peste astfel de incercări unindu-ne eforturile, nu prin dezbinare. Asistăm, din păcate, și acum la incercări ale anumitor cercuri de a acredita discursul antisemit, naționalist, populismul, discriminarea pe orice criteriu și, prin manipulare, incită la ură și violență. Romanii iși doresc altceva și au luptat pentru valorile democrației și convingerea mea este că trebuie să le respectăm dorința, inclusiv prin combaterea oricăror incercări de a invrăjbi oameni impotriva altor oameni. Fie veșnică memoria victimelor Pogromului de la Iași și a Holocaustului din Romania! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-06-29 13:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-29-01-47-59big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu, alături de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la evenimentul ”Professional Dual Summit”, organizat de Departamentul pentru Dezvoltare DurabilăȘtiri din 29.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-evenimentul-professional-dual-summit-organizat-de-departamentul-pentru-dezvoltare-durabilaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Bună ziua, domnule Borbely, vă mulţumesc mult pentru invitaţie. Bună ziua tuturor. Un subiect foarte, foarte important şi foarte drag mie, şcoala duală, şcoala profesională, depinde cum vrem să-i spunem. Este un subiect care a fost promovat foarte mult şi de doctrina liberală, de PNL in ultimii ani. Din păcate, guvernul sau statul nu a făcut aşa de mult in ultima perioadă pentru a susţine acest sistem de invăţămant, dar a făcut sectorul privat. Şi au făcut companiile. Şi pentru că aşa se intamplă de obicei in viaţă cand avem exemple de succes, acolo unde a fost o nevoie aceste companii private au investit şi au creat acest sistem dual. O mare parte din el este copiat din sistemul din Germania. Dar avem exemple foarte multe in Romania, deja domnul Borbely a menţionat evoluţia, numărul de elevi. Dar pe unde am fost prin ţară şi am discutat cu companiile, toate aceste companii mari, multe cu capital privat romanesc, altele cu capital mixt, au spus foarte clar că au avut o problemă cu forţa de muncă la un moment dat şi au rezolvat-o investind in anumite clase, in anumite licee. Deci au găsit această soluţie de sistem dual. Dar trebuie făcut mai mult şi acum ideea este cum extindem un program de succes la nivel naţional. Pană la urmă acest sistem este, cred că, singurul sistem care nu scoate şomeri de pe băncile şcolii. Pentru că ai un sistem unde oamenii au garanţia unui loc de muncă exact cand termină şcoala. Cererea se intalneşte cu oferta de pe băncile şcolii şi apoi oamenii aceştia au un loc de muncă imediat. Eu susţin această iniţiativă, susţin mediul de afaceri care deja a făcut aceste demersuri şi vom invăţa de la ei şi impreună vom crea un sistem - aici este şi domnul ministru al educaţiei, este şi domnul Borbely, vom crea un sistem care să poată să fie folosit la nivel naţional. Pe unde merg prin Romania, şi de fapt suntem acum la un punct de răscruce in Romania, urmează cel puţin 76 de miliarde de euro investiţi in Romania, prin PNRR şi fonduri europene, nu mai vorbim de investiţiile de la buget. Aceşti bani vor fi canalizaţi in economie, ceea ce inseamnă proiecte. Aceste proiecte vor fi implementate cu oameni, companii, instituţii. Acolo e nevoie de forţă de muncă calificată. De aceea e nevoie de un sistem dual şi trebuie să ne gandim de acum să pregătim acest sistem pentru că vom avea nevoie de forţă de muncă calificată in perioada următoare. Şi de aceea este binevenit acest eveniment. Din partea noastră, din partea guvernului am avut grijă ca in PNRR, aţi menţionat acest program, in pilonul III am alocat exact pentru invăţămantul profesional şi dual suma de 400 de milioane de euro. Este o sumă importantă, consistentă, care sunt sigur că va fi folosită eficient, că pană la urmă cu 400 de milioane de euro putem să facem minuni. Vedem ce au făcut companiile private cu propriile resurse. Deci putem cu aceşti 400 de milioane de euro să dezvoltăm un sistem care să ajute intreaga Romanie. Eu vă urez succes. Sunt sigur că vor fi dezbateri interesante, dar pe mine ce mă interesează e să avem o concluzie care să poată să fie implementată rapid. Nu ştiu cat de mult pot să mai stresez această importanţă a faptului că avem aceşti bani care intră in Romania şi trebuie să ne prindă pregătiţi din toate punctele de vedere, nu doar legislativ, dar şi cu forţa de muncă calificată, şi cu companiile, capacitatea de producţie extinsă etc. Şi ca aceste companii să aibă incredere să-şi extindă capacitatea de producţie trebuie să le oferim acest cadru prin care le vom asigura că forţa de muncă calificată va fi pregătită şi va fi gata in doi, trei ani de zile. Mulţumesc mult de tot pentru invitaţie. Sunt sigur că o să aveţi şi vă urez să aveţi o dezbatere de succes şi aştept concluziile. Mulţumesc! Sorin Cimpeanu: Mulţumesc domnule ministru! Mulţumesc tuturor pentru interesul acordat! Este evident, in primul rand, aşteptăm concluziile proiectului Romania educată, oricare ar fi acelea. Sunt sigur că există susţinere pentru această formă de organizare a invăţămantului profesional, care este fără doar şi poate cea mai bună formă de organizare. Intotdeauna am spus acest lucru, invăţămantul dual este cea mai bună formă de organizare a invăţămantului profesional. Acolo, insă nu există agent economic sau agentul economic dacă există nu vrea să intre in parteneriat cu şcoala, invăţămantul profesional trebuie să rămană o responsabilitate a statului. Din acest motiv domnul prim-ministru a anunţat, per total, sumele alocate pentru invăţămantul profesional şi invăţămantul dual din PNRR. Sunt sume generoase care vor trebui să fie uilizate inteligent şi eficient. Doar invăţămantul profesional dual va beneficia de 338 de milioane de lei pentru investiţii in zece campusuri. Condiţiile minime pentru a alcătui aceste consorţii vor fi genul minimum patru entităţi intre care şcoală şi agent economic, in primul rand, dar şi UAT-uri şi o universitate, cel puţin o universitate in al doilea rand. Este vorba de, revin la documentul Romania educată, este vorba de nevoia de a asigura o schimbare de mentalitate, care să consolideze invăţămantul dual, o schimbare de mentalitate care se va putea face doar atunci cand vom avea rute diversificate şi deschise. Deschise inseamnă că acei tineri care vin in invăţămantul dual să ştie că vor avea şansa, pe modelul german, spre exemplu, să-şi continue studiile in anumite domenii şi la nivel universitar. Sunt convins că in acest fel va fi un plus de atractivitate important. Doi: atunci cand statul va investi 338 de milioane in aceste campusuri, zece campusuri sunt in momentul de faţă in negociere cu Comisia, indrăznesc să-mi manifest tot optimismul, deşi negocierile nu sunt incheiate, că această idee va fi acceptată de Comisie la finalul negocierilor, situaţie in care investim 338 de milioane de euro. Agenţii economici care deja pană acum au fost dispuşi şi au şi făcut-o, să investească din propriile resurse pentru formarea unor angajaţi cu competenţe de care au nevoie, vor fi mult mai interesași să se alăture intr-o manieră mai profundă cel puţin in zona acestor zece campusuri. Campusuri care vor trebui să fie dezvoltate acolo unde există şi agenţi economici, acolo unde există şi universităţi, acolo unde există şi resursa umană pregătită pentru susţinerea unui astfel de invăţămant dual. Sunt convins că vor fi discutate după ce vom avea concluziile proiectului Romania educată, sau poate chiar vor face parte din aceste concluzii - nu ştiu, nu vreau şi nu indrăznesc să anticipez - şi idei precum o creştere a flexibilității cu privire la resursa umană implicată. Pentru că ies un pic din subiectul dual, mă duc spre invățămantul profesional. Este vorba de dotarea a 909, mă rog, aproape o mie de ateliere - invățămant profesional, nu dual. Acele ateliere vor putea să dispună de simulatoare și de mijloacele de pregătire conforme cu ceea ce există in acest moment in lume, dar ele trebuie să fie utilizate. Nu avem profesori, instructori, care să fie capabil să utilizeze aceste resurse tehnologice avansate, pe care noi dorim să le punem la dispoziția invățămantului profesional. In invățămantul dual avem avantajul de a lucra impreună cu agenți economici. Agenții economici, nu de puține ori, au disponibilitatea să oferte resursa umană inclusiv care să susțină cadrele didactice din școli pentru procesul de pregătire, pentru eficientizarea şi focusarea procesului de pregătire față de ce există ca nevoie pe piața muncii. Nu intotdeauna aceste persoane au acces in școală, pentru că accesul este, in opinia mea, mai restrictiv decat ar trebui să fie. Atunci cand avem oameni pregătiți la nivelul operatorilor economici, care vor să se implice in pregătirea elevilor, trebuie să flexibilizăm condițiile prin care aceştia să poată avea acces in școală. E un lucru important, pentru că, altfel, degeaba avem resurse financiare, degeaba avem bază materială, degeaba avem cadrul legal dacă nu avem oameni. Ştiu foarte bine că mai mulți participanți la această discuție ințeleg bine ce vreau să spun. Nevoia de oameni este prima nevoie, nu aceea de resurse. Iată acum avem resurse şi va trebui să găsim modalitatea inteligentă de a le susţine. Bref, două lucruri: investiţii, cadrul legislativ coerent in urma finalizării dezbaterilor in proiectul care a beneficiat de cea mai largă consultare. După acest moment totul vine in dreptul guvernului, care va trebui să propună parlamentului la nivelul unui proiect integrat şi coerent operaţionalizarea concluziilor din poiectul Romania educată, iar Romania educată, vorbesc sub controlul dnei. consilier prezidenţial Ligia Deca, invăţămantul dual este o prioritate majoră. Mulţumesc. 2021-06-29 12:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0891.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Zilei Drapelului Național Știri din 26.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-zilei-drapelului-nationalDrapelul național ne reprezintă trecutul, cu luptele duse pentru dreptate, libertate, unitate și apărarea țării. Sub culorile Tricolorului suntem reprezentați cu același curaj, cu responsabilitate și profesionalism in misiuni internaționale in care Romania este parteneră. Trăim cu bucurie momentele in care Tricolorul este arborat in onoarea reușitelor unor compatrioți ai noștri, indiferent de domeniul lor de activitate. Emoția unor astfel de momente ne intărește sentimentul că oriunde ne-am afla, in țară sau peste hotare, și chiar dacă in anumite privințe putem să avem opinii diferite, simbolurile naționale, istoria, prezentul și viitorul ne unesc, ca romani. Suntem datori in fața trecutului și a inaintașilor noștri să facem cinste Drapelului Național, celorlalte simboluri naționale și tuturor inaintașilor noștri, mobilizand toate resursele de care dispunem și valorificand orice oportunitate pentru o redresare cat mai rapidă a țării post-pandemie. Facem acest lucru pentru toți romanii, dar mai ales pentru generațiile care cresc acum. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-06-26 11:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-26-11-40-12big_sigla_guvern.pngVizita premierului Florin Cîțu în județul NeamțȘtiri din 25.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-in-judetul-neamtGalerie foto Vizita premierului Florin Cițu la Arhiepiscopia Romanului și Bacăului *** Galerie foto Vizita premierului Florin Cițu la Centrul de vaccinare din comuna Horia *** Galerie foto Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la Piatra Neamț [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, dragi colegi! Ştiţi foarte bine că, in primul rand, am venit astăzi aici in funcţie de prim-ministru. Fac mai multe vizite in ţară pentru că in ultimii ani cateva zone din Romania au fost lăsate in urmă de administraţie, de guvernele trecute şi de administraţiile, care unele dintre ele, sunt şi astăzi. Am fost şi in sud, am venit şi in Moldova şi se pare că aceste zone unde am avut administraţii ale PSD aceste zone au fost lăsate in urmă in ceea ce priveşte investiţiile. Banii au venit, surprinzător, in aceste zone, dar au fost folosiţi prost aceşti bani şi tocmai acest lucru vreau să remediem. Am inceput prin a plăti facturile companiilor care au lucrat in aceste zone şi de fapt in toată ţara, o premieră a ultimilor 30 de ani de zile. Cand am preluat guvernarea in 2019 erau facturi neplătite de şapte-opt luni de zile. Astăzi, pentru că din nou am văzut informaţii in spaţiul public neadevărate, astăzi am plătit incă facturi de 220 de milioane de lei pentru proiectele din PNDL. Deci nu se opreşte nicio finanţare. Toate aceste lucruri merg mai departe. Am anunţat că proiectele vor fi plătite in continuare. Deci nu este nici o problemă. Prioritatea acestei guvernări o reprezintă investiţiile. Am arătat cand am schimbat paradigma incepand cu acest buget, atunci cand aloci mai multe resurse către investiţii se intorc mai mulţi bani la buget, şi nu invers. Prea mulţi ani de zile, şi această zonă este clară, şi Moldova, dar şi sudul Romaniei, banii s-au dus către asistenţă socială. Nu dezvolţi o ţară, nu modernizezi o ţară alocand bani către asistenţă socială. Din contră, ii faci prizonieri pe acei oameni in sărăcie. Soluţia liberală de a scoate Romania din sărăcie o reprezintă investiţiile. Am investit, avem creştere economică, vom avea printre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană şi veţi vedea că atunci vom avea bani să plătim şi pensii mai mari şi alocaţii şi salarii. Dar, doar aşa merg lucrurile: intai investeşti, şi apoi poţi să imparţi, pentru că altfel nu ai ce să imparţi, imparţi doar imprumuturi. Tot astăzi am vrut să văd un centru care a inceput de fapt finanţarea pe perioada guvernului Cioloş, in 2016, consolidarea, restaurarea modernizarea clădire Palat Episcopal din cadrul Centrului Eparhial Roman. Este un proiect care a inceput din 2016, v-am spus, finanţare din guvernul Cioloş. Astăzi este aproape finalizat. Un centru care va fi folosit de spaţiul public, dar voiam să văd cum merg lucrurile, pentru că sunt foarte multe proiecte CNI in zonă pentru investiţii. Şi in acelaşi timp, pentru că din păcate, stimaţi colegi, zona nu o duce foarte bine in ceea ce priveşte vaccinarea, am fost să văd şi un centru de vaccinare. Am văzut un centru de vaccinare in comuna Horia, unde acolo rata de vaccinare este bună, peste 50%. Dar aici trebuie să muncim mai mult, trebuie să ne implicăm mai mult şi domnul prefect, şi colegii mei, şi domnul primar pentru a avea o rată de vaccinare mai mare, pentru că doar aşa putem să scăpăm de pandemie. Nu există altă variantă. Dar Moldova are o şansă acum. Sunt două autostrăzi care vor trece pe aici, Autostrada Unirii şi Autostrada Moldova, autostrăzi care au finanțare și din bugetul de stat, au finanțare și din PNRR, vor avea finanțare și din fonduri europene. Numai prin conectarea tuturor centrelor mari din Romania, prin autostrăzi, prin dezvoltarea infrastructurii putem să modernizăm Romania. Investițiile sunt cheia in perioada următoare. Dacă sunt intrebări. Reporter: Pe 14 noiembrie la Piatra Neamţ erau cele mai multe incendii din Romania, la ATI 10 morţi din prima. Peste cateva săptămani a fost Balşul. Florin Ciţu: Cateva luni. Reporter: La momentul respectiv s-a cerut o anchetă administrativă a corpului de control de la Ministerul Sănătăţii, a apărut cea de la Balş şi azi sunt peste 7 luni de cand ancheta administrativă nu a fost adusă in spaţiul public. La un moment dat aţi spus dumneavoastră că v-a fost adus la cunoştinţă, dar nu sunteţi mulţumit. Ce se intamplă cu ancheta MS-ului, sunt mai importanţi morţi de la Balş decat cei de la Neamţ, nu inţeleg? Florin Ciţu: Sunt două lucruri diferite aici. După Piatra Neamț, după tragedia de la Piatra Neamț a fost făcută o anchetă a Ministerului Sănătății, un raport, care are și proceduri care trebuiesc implementate in toată țara. Şi aceste proceduri trebuie să verificăm acum dacă ele sunt implementate. Ceea ce spuneţi dumneavoastră este vorba despre inspecția economică, care a fost trimisă la Piatra Neamţ, după aceea. Deci după Neamț sunt două rapoarte. Ministerul Sănătății a făcut un raport și in toată țara, deci nu doar la Piatra Neamț, și apoi s-a creat un plan de rezolvare la nivel naţional al acestor ATI-uri. Dar inspecția economică a fost trimisă - și despre aceea vorbeam eu că am trimis-o inapoi, nu mi-a plăcut acel raport și ințeleg că este gata acum. Ministerul Finanţelor, dacă il are, va trebui să il facă public, că inţeleg că este gata. Eu vorbeam despre acel raport că l-am trimis inapoi, nu mi-a plăcut cum a fost făcut. Reporter: Cel de la Balş a fost făcut public, cel de la Neamţ nu, /că e incendiu. Florin Ciţu: Cel de la Neamț, Ministerul Sănătății il va face public. Eu știu că pe cel de la Balș l-a făcut, dar in urma celui de la Piatra Neamţ vă spun că s-a creat un plan de măsuri. Ceea ce noi trebuie să urmărim acum este dacă acele măsuri sunt implementate. E mult mai important să vedem dacă se implementează acele măsuri. Reporter: S-a terminat şcoala. Copiii au intrat in vacanţă. La Neamţ au venit 15 milioane de lei cu acele burse ale elevilor. In acest moment in Piatra Neamţ, de exemplu, s-au plătit bursele doar pe martie şi aprilie. Ce se intamplă cu aceşti bani, copiii deja sunt in vacanţă? Florin Ciţu: Imi pare bine că aţi spus că au venit banii şi trebuia să spunem toată povestea. Este primul an și este in premieră, Guvernul Romaniei alocă 560 de milioane pentru burse. Banii au fost alocați către primării și de la primării merg mai departe către elevi. Rporter: Am urmărit cu atenție declaraţiile dumneavoastră despre introducerea reformelor prin ordonanţă de urgenţă. Aşa aţi spus, am declaraţiile, da? Florin Ciţu: Da, da. Reporter: Este sau nu /.../ Constituţiei? Florin Ciţu: Nu este, pentru că reformele noi le introducem prin ordonanţă de urgenţă să fie mai rapide. Ele merg oricum in Parlamentul Romaniei şi acolo se adoptă acea ordonanţă prin legea de adoptare a ordonanţelor. Deci, Parlamentul Romaniei poate să grăbească lucrurile, deci nu este nicio problemă, nu suspendă nimeni nimic. Dar uitaţi-vă la alocaţii, de exemplu. A trebuit să revenim, după ce am avut acel amendament in parlament, lucrurile au fost oarecum tergiversate. Mai am o lege de care nu sunt foarte fericit că nu a trecut prin Parlamentul Romaniei, de fapt sunt foarte supărat că nu a trecut. Este legea prin care PSD interzicea investiţiile străine in Romania in companiile de stat. Cumva ne spuneţi că tot de la buget să dăm bani din taxele romanilor să investim in companii de stat cu pierderi. Am trecut prin guvern proiectul de lege care abrogă acea lege, a trecut de Senat, iar la Camera Deputaţilor a rămas acolo. Nu există niciun fel de, pentru un guvern care este de dreapta, un guvern de centru-drepta, un guvern care vrea reformă, un guvern care atrage investiţii, nu există niciun fel de justificare ca acea lege să nu treacă, decat poate, eu sper că nu este vorba de lupte politice interne şi să suferim toţi pentru că incearcă cineva să pună piedici guvernului doar din cauze de politică internă. Reporter: Domnule prim-ministru, nu consideraţi că 6.000 de lei este o sumă modică pentru 75% din agoniseala de-o viaţă a unor gospodari, pe care au pierdut-o in inundațiile recente? Florin Ciţu: In primul rand este o sumă mai mare decat a fost anul trecut alocată. Este o sumă de la buget. Nu ştiu dacă este modic, asta depinde de la situaţie la situaţie, dar există mai multe surse, putem gandi in viitor dacă suma este mică sau mare. Este primul pas pe care l-am făcut imediat cand am aflat de aceste situaţii. Repet, este o sumă mai mare decat anul trecut. In acelaşi timp, pentru că au fost situaţii in toată Romania de la inceputul anului, săptămana viitoare cred că vom avea o hotărare de guvern prin care alocăm peste 155 de milioane autorităţilor locale pentru a repara tot ce a fost stricat. Şi nu este vorba numai despre Moldova, Bacău, Neamţ, Vrancea, este vorba despre Bihor, Arad, avem mai multe zone in Romania şi deja avem o sumă mai mare care s-a strans. Pentru aceste despăgubiri putem să discutăm. Noi am făcut acum o sumă mai mare decat anul trecut. Am vrut să fie acest semnal clar. Reporter: Conform Ministerului de Finanţe, in ultima lună au fost angajaţi o mie de bugetari. Aveţi idee pe ce post, unde a fost nevoie de aceşti oameni? Florin Ciţu: Nu am idee in acest moment, dar Ministerul de Finanţe ar trebui să... Nu ştiu cum a fost posibil să se crească numărul de angajaţi, dar vedem. Au fost cateva sectoare in economie, cred că şi in sănătate, unde am dat voie să facă angajări, poate de acolo. Dar eu incă aştept reorganizările ministerelor care nu cresc numărul de angajaţi, deci vedem, sper că la finalul anului să fie diferit. Reporter: Spitalul de la Leţcani, peste 10 milioane de euro băgaţi in plină pandemie in acest spital care a stat mai mult inchis decat deschis, Neamțul a contribuit cu peste trei milioane de euro. Mai e vreo şansă să il redeschidem. Și dacă il redeschidem ce facem? Că ne-a cam lăsat pandemia și poate ne vaccinăm și ne lasă de tot? Florin Ciţu: In primul rand imi place indemnul dvs. să ne vaccinăm şi să scăpăm de pandemie. Ar fi trebuit toată lumea să facă acest lucru. In al doilea rand, despre acest spital vorbisem cand eram in mijlocul valului trei să-l redeschidem atunci. Este un spital care nu poate funcţiona pe timp de iarnă, ştiţi foarte bine că are cateva probleme. Dacă e nevoie să facem investiţii, ca să putem să-l facem să funcţioneze pe tot timpul anului, mă voi uita la un astfel de plan, dar pană acum nimeni nu a venit cu un plan care să ne dea o soluţie. Aşa cum este acum, aveţi dreptate, nu este cel mai funcţional spital. Reporter: Spuneţi-ne, vă rog, vă gandiţi la o candidatură la preşedinţia Romaniei? Florin Ciţu: Nu, in acest moment nu, şi avem foarte multe de făcut la guvernare, avem o campanie internă pentru PNL. PNL intotdeauna va alege un candidat la preşedinţia Romaniei pe cel care este cel mai bine clasat atunci. Nu vorbim acum. Ştiu că s-au antepronunţat alţii. Acum nu este momentul. Reporter: Astăzi sau ieri, nu mai rețin, domnul Orban spunea că i-ar trebui 24 de ore să spună de ce este mai bun ca președinte al PNL, dumneavoastră de cat timp aveți nevoie? Florin Ciţu: Eu pot să vă spun doar atat că, atunci cand voi fi preşedinte al PNL mă voi asigura că voi aduce inapoi oamenii care s-au indepărtat de PNL in ultimii ani, oamenii din sectorul privat, sunt oameni care muncesc, care plătesc taxe, impozite, oameni care cred in liberalism, oameni care se uită la noi şi aşteaptă modernizarea Romaniei, dar aşteaptă modernizarea Romaniei prin investiţii, nu prin cheltuieli cu asistenţă socială sau prin pomeni electorale. Acei oameni vreau să-i aduc inapoi alături de PNL, pentru că i-am pierdut, am pierdut baza PNL in ultimii ani şi acei oameni vor veni alături de noi, pentru că le vom arată clar că se poate, nu numai lor, dar romanilor, că atunci cand investeşti, te poţi dezvolta. Florin Ciţu: Mulţumesc frumos. Reporter: O singură intrebare. Una singură. Reporter: Referitor la celebrul drum naţional 15, Bicaz-Poiana Teiului, cei de la drumuri naţionale Iaşi au spus că nu au bani să termine lucrarea, intr-un răspuns oficial către corespondentul Radio Romania Actualităţi. Florin Ciţu: Nu-mi dau seama de ce nu au bani să termine lucrarea, va trebui să intrebăm. Dar ori a fost bugetată prost, ori ce au făcut pană acum a fost mai scump decat estimau şi atunci au nevoie de resurse suplimentare. Să ştiţi că de foarte multe ori aceste răspunsuri ale unor funcţionari sunt date doar aşa ca să se acopere funcţionarii respectivi. Trebuie să schimbăm şi asta. De asta avem nevoie de reformă a adminnistraţiei publice. Trebuie să ne asumăm unele lucruri, să-i spui foarte clar omului. Nu că nu există bani, am avut acest buget, acestea sunt costurile, au crescut costurile peste măsură, la rectificare o să se aloce bani, nu să aruncăm in spaţiul public informaţiile de genul: nu sunt bani. Cum să nu fie bani, cand in Romania s-a alocat anul acesta cel mai mare buget de investiţii din ultimii 10 ani de zile? Suntem cu execuţia peste anul trecut la buget. Deci această sintagmă sau această explicaţie că nu există bani nu-şi are rostul, este doar ceva ce aruncă un funcţionar ca să se acopere. Vă mulţumesc. *** Galerie foto Vizita premierului Florin Cițu la Centrul de vaccinare din orașul Roznov 2021-06-25 17:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0592.jpgIntervenția premierului Florin Cîțu la Conferința economică IN BIZ, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-GermanăȘtiri din 25.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/interventia-premierului-florin-citu-la-conferinta-economica-in-biz-organizata-de-camera-de-comert-i-industrie-romano-germana [Check against delivery] Florin Cițu: Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la această conferință. Relația economică dintre Romania și Germania este una puternică și, evident, aceasta trebuie să devină și mai puternică, iar Guvernul pe care il conduc iși propune să realizeze acest lucru in perioada următoare. Vom schimba foarte multe lucruri, pentru a face Romania mai atractivă pentru investiții și a fi pro-activi pentru atragerea de investiții in Romania. Cunoașteți deja faptul că strategia noastră pentru anul acesta și pentru anii următori este de a crește treptat alocările in direcția dezvoltării economiei. Dacă ne vom imprumuta, va fi doar pentru investiții, nu pentru cheltuieli, care nu sunt productive, este regula de aur pe care suntem deciși să o respectăm. Acestea sunt două schimbări față de guvernările anterioare și am demonstrat că acest lucru funcționează, pentru că investițiile au ajutat economia Romaniei să treacă peste șocurile de anul trecut cu doar cateva - cicatrici, dar cu capacitatea de producție neschimbată. Ați observat creșterea netă a investițiilor in primul trimestru al acestui an, ceea ce demonstrează increderea managerilor companiilor din Romania in acest guvern, că lucrurile vor merge așa cum au fost planificate pană acum. La preluarea mandatului de prim-ministru, am susținut anumite lucruri pe care le vom respecta, si anume: nu vom majora taxele, nu dorim acest lucru, cum de altfel nu dorim să introducem nici noi taxe. Respectăm acest lucru deoarece credem că sunt și alte modalități de a mări veniturile in mod incluziv pentru anul in curs, fără a majora taxele. Cand Guvernul iși achită obligațiile la timp, cand este transparent, cand nu iși hărțuiește investitorii, există și reciprocitate, cetățenii iși plătesc datoriile la timp și astfel am putut observa o creștere a plății voluntare a taxelor. Acestea sunt cateva din lucrurile pe care le-am făcut pană acum. Romania se află in fața unei oportunități uriașe, 76 miliarde euro care vor veni in Romania din două surse: PNRR, care va fi aprobat de Comisia Europeană și fonduri europene. Ambele sunt mari surse de venituri pentru Romania, alături de ceea ce putem cheltui la nivelul guvernului, un minim de 15 miliarde de euro, anual, care vor fi alocați pentru investiții. Vom continua strategia de la inceputul acestui an, nu dorim să schimbăm regulile in timpul jocului. Am afirmat că vom fi predictibili in legătură cu orice decizie pe care o vom lua, vom discuta in prealabil cu reprezentanții comunității de afaceri de fiecare dată cand intenționăm să facem o schimbare. Dar in ceea ce privește taxele, rămanem fermi in respectarea deciziei de a nu introduce noi taxe și ați văzut acest lucru și in PNRR, in partea destinată reformelor. Vom reduce deficitul prin creșterea veniturilor, prin plata voluntară a taxelor și controlul cheltuielilor. Acestea au fost deja aprobate de Comisia Europeană care in recomandarea ei pentru PNRR, a aprobat strategia noastră fiscală, modalitatea noastră de a reduce deficitul pană in 2024 și acest lucru intărește credibilitatea guvernului nostru. De altfel, acest lucru s-a intamplat cand agenţia de rating Standard and Poors a modificat perspectiva la stabilă pentru Romania și sper ca și celelalte agenții să facă la fel in viitorul apropiat. Cred că acest lucru se va intampla in următoarele luni. Așadar, lucrurile merg in direcția corectă. Ne vom concentra pe investiții in perioada următoare, Romania are nevoie de investiții, ele reprezintă oportunități pentru companii, inclusiv pentru cele germane. Aceste investiții trebuie să fie realizate de companii cu experiență, care au făcut astfel de investiții și in alte țări, și care pot face acest lucru in ritm accelerat și intr-un mod profesionist. Deci, există această oportunitate: 76 miliarde euro vin in Romania prin fondurile europene, 15 de miliarde euro anual prin investiții guvernamentale. In ceea ce mă privește, lucrurile sunt foarte clare. De altfel, acționăm transparent, intenționăm, prin PNRR, să construim cateva spitale pană in 2024. Pandemia a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din lume, acest lucru s-a intamplat chiar și in țări cu sisteme de sănătate performante. In Romania, nu s-a construit niciun spital in ultimii 30 de ani. Prin PNRR, vom construi spitale moderne in următorii ani. Aceasta constituie o prioritate, cealaltă fiind infrastructura. Evident, Romania este in urmă in această privință, au fost multe promisiuni neonorate, noi le vom onora pe ale noastre, deoarece infrastructura este coloana vertebrală a dezvoltării. O infrastructură modernă pentru transportul bunurilor, in țară și in străinătate, pentru o mai bună conectivitate, este esențială pentru dezvoltarea țării. Așadar, infrastructura, atat feroviară cat și rutieră, este o prioritate și va fi finanțată prin PNRR. Acestea sunt două lucruri esențiale. Cealaltă chestiune, menționată in PNRR, se referă la dezvoltarea comunităților locale sărace. In ultimele două exerciții financiare pe fonduri europene, au fost multe comunități din Romania care nu au fost eligibile pentru a primi fonduri europene. Vom acționa in această privință, in perioada următoare, unele comunități vor fi dezvoltate prin PNRR, altele cu ajutorul fondurilor guvernamentale. Dezvoltarea infrastructurii va conduce la modernizarea tuturor acestor comunități. Romania va cunoaște o mare transformare in următorii ani, banii care vor intra in Romania, vor merge direct spre aceste comunități care au fost evitate de guvernările anterioare. Este o mare provocare, ne vom asigura că fiecare leu va fi cheltuit cu responsabilitate, aceasta fiind o altă promisiune pe care o fac publică. Dar ne vom onora promisiunile, deoarece aceasta este o șansă unică pentru Romania de a se dezvolta. Putem vorbi despre aproximativ 150 de miliarde de euro investiții pană in 2028. Am menționat fonduri care sunt alocate investițiilor pană in 2028, din acest motiv, continui să vorbesc despre obiectivul acestui guvern, ca despre obiectivul a două mandate: dorim să incepem acest proiect și să-l finalizăm in 2028. Este, de altfel, mesajul pe care il transmit in timpul vizitelor mele prin țară pe care le-ați menționat. Sunt in cursul unei astfel de vizite, voi merge in zonele defavorizate, care au fost ocolite de investiții. De fapt, fondurile au fost direcționate către aceste comunități, dar nu au fost alocate pentru dezvoltarea infrastructurii și a acestor comunități, ci au ajuns in mainile cui nu trebuiau să ajungă, și dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se va intampla in viitor. Educația și sănătatea sunt, de asemenea, două priorități ale acestui guvern. In domeniul educației, avem proiectul - Romania Educată, inițiat de președintele Romaniei, acestui proiect fiindu-i alocați 3,6 miliarde de euro prin PNRR. Aici, lucrurile sunt foarte clare. Cred cu tărie că nu trebuie să reinventăm noi roata. In ceea ce privește invățămantul profesional, avem deja cele mai bune practici in țara noastră. Sunt companii, unele dintre ele germane, care au creat deja un sistem de școli in apropierea lor, unde instruiesc personal pentru propriile companii sau oricine este interesat. Noi trebuie să extindem această practică in intreaga țară. Vom vedea cum se poate finanța acest sistem, dar nu dorim să facem lucrurile diferit dacă ele funcționează deja, așa cum am observat in Maramureș, Satu Mare, Brașov, Timișoara, unde aceste companii au avut această inițiativă, ceea ce reprezintă un lucru extraordinar care ne permite să il extindem. Nu trebuie să creăm acest sistem, avem cele mai bune practici deja, este un sistem importat din Germania, dar care exista și in Romania. In privința cercetării, sunt multe lucruri de făcut. Personal, văd aceste centre in jurul universităților, prefer de asemenea competiția intre aceste centre de cercetare, deoarece numai competiția pentru fonduri poate conduce la dezvoltarea cercetării. Cred că sistemul actual, in care aceste centre primesc bani de la guvern, fără a oferi nimic in schimb, este unul ineficient. Trebuie să ne asigurăm că banii alocați cercetării, conduc la rezultate. In lume, sistemul care funcționează cel mai bine este cel in care centrele de cercetare sunt conectate la universități, iar noi avem universități bune in Romania. Se fac investiții in Romania, aceasta este una dintre priorități, cealaltă fiind competiția intre aceste centre de cercetare, doar ea conduce la rezultate, altfel, se pompează fonduri in aceste centre, fără niciun rezultat vizibil. Cred că in Romania, dar și in intreaga Europă, se pune problema finanțării cercetării pe de-o parte, iar pe de altă parte, a competiției intre aceste centre pentru fonduri. Romania susține deplin Pactul Verde European (Green Deal). Totuși țara noastră, ca alte cateva țări, are alt start in această privință. Pentru noi, viteza de implementare a Pactului Verde European implică costuri sociale. Desigur, beneficiem de sprijin prin intermediul fondurilor europene, de aceea, trebuie să ne asigurăm că zonele care primesc acest sprijin se dezvoltă cel mai rapid. Ele reprezintă priorități pentru investiții in Romania și deja analizăm aceste oportunități. Nu vrem să lăsăm pe nimeni in urmă, din cauza acestui obiectiv, acest aspect este important pentru noi. Este singura modalitate de progres. Trebuie să indeplinim partea ce ne revine din acest obiectiv, doar că suntem de părere, că alături de alte țări, avem o viteză diferită de implementare a lui, pe care putem să o accelerăm dacă beneficiem de sprijin din partea altor țări europene, pe termen scurt, pentru realizarea acestei tranziții. Susținem fără niciun dubiu acest obiectiv. Așa cum remarcam și cand eram ministru de finanțe anul trecut, trebuie să fim precauți cand folosim politica fiscală pentru realizarea acestui obiectiv. Politica fiscală poate fi un instrument nepotrivit in indeplinirea acestui obiectiv și, in opinia mea, este mai potrivit să folosim stimulente decat constrangere, dar vom aborda acest aspect in viitor. Vă voi confirma că sistemul Kurzarbeit va rămane in vigoare, l-am imbunătățit in ultima lună, iar această nouă versiune va fi folosită de acum inainte. Dacă vor fi necesare imbunătățiri suplimentare, le vom face, dar sistemul va rămane in vigoare. Vă mulțumesc. 2021-06-25 13:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_9965-edit.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 24.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1624541250Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua, vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare. Aș incepe prin a menționa o veste nu foarte bună, și anume faptul că s-a inregistrat primul caz de deces - la o persoană de 72 de ani din județul Argeș, persoană nevaccinată, cunoscută cu obezitate, hipertensiune arterială - ca urmare a infecției cu tulpina indiană, cu varianta Delta. De asemenea, din informațiile mele, obținute de la Direcția de Sănătate Publică a județului Argeș, mai este o persoană care in momentul de față e confirmată cu tulpina Delta, internată in terapie intensivă, in terapie non-COVID, avand in vedere că este la distanță mai mare de timp de la debutul bolii și nu mai este considerată contagioasă la acest moment. Din datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, din secvențierile efectuate pană la 20 iunie, avem 44 de tulpini inregistrate pe teritoriul Romaniei, in nouă județe, cele mai multe cazuri fiind raportate in județul Ilfov, urmat de județul Argeș, respectiv municipiul București. In schimb, ceea ce poate merită menționat, este faptul că o parte dintre cazuri nu au un istoric epidemiologic relevant, și anume sunt cazuri care par de origine autohtonă, mai degrabă, decat cazuri de import. Tocmai de aceea este important, reamintesc, faptul că tulpina Delta are toată capacitatea de a deveni tulpină dominantă, tulpină majoritară in ceea ce privește numărul de cazuri de COVID-19, prin faptul că are această capacitate crescută de transmitere cu cel puțin 60%, are o capacitate crescută de a se lega de receptorii specifici virusului SARS-CoV și, de asemenea, se poate asocia intr-o oarecare măsură cu reducerea eficienței vaccinurilor dacă nu completăm schema de vaccinare. Așa incat este foarte important să avem o schemă de vaccinare completă, pentru a beneficia de protecție maximală față de această variantă virală de ingrijorare, tulpina Delta. De asemenea, este important ca numărul persoanelor vaccinate să fie cat mai mare, tocmai pentru a fi pregătiți pentru o eventuală creștere a numărului de cazuri. Atat Organizația Mondială a Sănătății cat și Centrul European de Control al Bolilor estimează că tulpina Delta va deveni dominantă la nivel global, și nu doar in anumite țări, ceea ce arată, din aceste estimări... sigur, ele sunt estimări, dar se pare că pană la sfarșitul lunii august datele preconizate sugerează o dominanță a acestei tulpini in peste 90% dintre cazurile de COVID-19, ceea ce este evident ingrijorător. Tocmai de aceea readuc aminte importanța vaccinării ca măsură de prevenție. Chiar dacă astăzi, in Romania, situația epidemiologică este una foarte bună, este important să continuăm să ne vaccinăm, pentru a ne asigura acel nivel de imunitate colectivă suficient de crescut incat să prevenim o răspandire accelerată a acestei infecții in randul populației, pentru că datele existente și care provin in mod deosebit din Marea Britanie ne arată o transmitere crescută in randul persoanelor nevaccinate și in randul persoanelor care nu au fost vaccinate cu schemă completă. In continuare o să prezint cateva detalii legate de acest proiect de a aduce vaccinul mai aproape de beneficiari, in mod deosebit in mediul rural, in localitățile din rural, conceptul Orașul vaccinează satul. Am mai anunțat, sunt identificate 2.862 de localități in mediul rural, unde este important să asigurăm prezența echipelor de vaccinare. La acest moment am colectat toate datele din teritoriu, date care presupun arondarea localităților din rural la centrele de vaccinare deja existente, de unde se vor desprinde echipe mobile de vaccinare și vor efectua activitățile de vaccinare. Sperăm ca săptămana viitoare să fim in măsură să prezentăm acest plan, acest desfășurător al activităților, pentru că am prevăzut data la care echipele mobile trebuie să ajungă in acele localități, perioada in care ar trebui estimat să se incheie activitatea respectivă și, din planul nostru, pană la sfarșitul lunii august sperăm să avem o trecere prin toate localitățile. La acest moment sunt 177 de centre de vaccinare organizate in localități din rural și sunt 770 de localități in care au demarat activități de vaccinare cu ajutorul echipelor mobile. Practic, mai mult de un sfert dintre localitățile din rural au deja vaccinări efectuate prin echipe mobile. Au fost organizate pană la acest moment 456 de echipe mobile care asigură vaccinarea in rural și s-au vaccinat peste 62.360 de persoane in localitățile din rural, in cadrul acestui program Orașul vaccinează satul. O altă prioritate a Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare o reprezintă evaluarea permanentă a eficienței centrelor de vaccinare, incat să menținem un echilibru corect, onest intre investițiile materiale, resursa umană și ritmul de vaccinare. Tocmai de aceea, in acest moment, din datele centralizate in ziua precedentă in ceea ce privește activitatea centrelor de vaccinare, vă pot spune că 45 de centre de vaccinare au sistat temporar activitatea, alte 136 de fluxuri de vaccinare și-au sistat temporar activitatea din centrele care sunt in continuare active - sunt centre de vaccinare care aveau mai multe fluxuri și s-a redus numărul de fluxuri din acele centre pentru a putea permite desprinderea de echipe mobile care să asigure vaccinarea in localitățile din rural - și, de asemenea, pentru 314 centre de vaccinare a fost redus programul de lucru, insemnand program redus de la 12 ore la 6 ore sau sunt centre care au program chiar de 4 ore. De asemenea, e posibil in perioada următoare să avem centre de vaccinare care vor avea programul inchis o zi, două zile sau trei zile pe săptămană, tocmai pentru a avea posibilitatea să preluăm acele echipe și să se deplaseze in mediul rural. De asemenea, un alt element important este legat de managementul stocurilor. Așa cum am anunțat și in săptămana precedentă, pentru a avea un management corect incat să asigurăm, pe de o parte, accesul oamenilor care doresc să se vaccineze la vaccinare, să avem o perspectivă pe termen scurt, mediu și lung al numărului suficient de doze, astfel incat să răspundem nevoilor noastre și, de asemenea, să putem asigura, prin mecanismul de donare, de revanzare - o să ne spună domnul secretar de stat Andrei Baciu detalii, dacă va fi nevoie -, tocmai pentru a evita ieșirea din termenul de valabilitate a acestor doze și pentru a da posibilitatea altor oameni să se vaccineze impotriva COVID-19. Vaccinarea prin cabinetele de medicină de familie - sunt, la acest moment, 2.451 de cabinete de medicină de familie in care se efectuează activități de vaccinare. Din punct de vedere al procentului, sunt circa 50% in rural, 50% in urban, și au fost vaccinate pană pe data de 23 iunie, 168.932 de persoane. Practic, cu circa 23,4% mai mult decat in săptămana precedentă. Marea majoritate, practic peste 55% dintre persoanele vaccinate, cumulat, de la momentul in care se efectuează vaccinarea in cabinetele de medicină de familie, fiind din mediul rural. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate, in fiecare județ, in cabinetele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate in județul Timiș - peste 10.690 de persoane, urmat de municipiul Bucureşti - 8.623 de persoane, Dambovița, Argeș, Prahova - cu peste 7.500 de persoane. De asemenea, in săptămana 15-23 iunie au fost vaccinate in total 237.195 de persoane, atat cu doza unu, cat și cu doza doi; cu au vost vaccinate cu doza unu un număr de 93.981 de persoane, din care cu prezentare directă la centrele de vaccinare au fost peste 90% dintre acestea, adică 85.246 de persoane. Practic, tendința este de a se prezenta oamenii direct la centrele de vaccinare sau vaccinarea, evident, cu echipe mobile, atat in rural, cat și in cadrul unor evenimente de vaccinare, așa cum ele au fost organizate, fără să fie nevoie de programare in platformă. Numărul de cetățeni străini vaccinați in Romania pană la acest moment - 28.883 de persoane cu cel puțin o doză, din care 17.435 au efectuat schemă completă de vaccinare. In ceea ce privește vaccinarea la nivelul unităților sanitare, atat publice, cat și private, sunt 129 de spitale publice in care au fost vaccinate peste 2.384 de persoane pană la acest moment, din 34 de județe, și 25 de spitale private in care au fost vaccinați 461 de pacienți. In această săptămană, sunt programate activități de vaccinare in alte nouă spitale publice din trei județe. Am reevaluat acoperirea vaccinală la nivelul județelor din populația rezidentă, eligibilă, cu varsta de peste 12 ani; pot să vă spun că avem opt județe cu rată de acoperire vaccinală de peste 30%, cea mai mare rată de acoperire vaccinală fiind in municipiul Bucureşti unde, in momentul de față s-a depășit 45% - vorbim de 45,14% din populația eligibilă de peste 12 ani -, urmat de județul Cluj, cu 41,9%, Sibiu - 35,4%, Braşov - 33,2%, Timiş - 32%, Constanţa - 31,9%, Alba - 30,9% și Ilfov- 30%. De asemenea, centrele de vaccinare active la acest moment: avem in total 797 de centre de vaccinare, cu 1.268 de fluxuri. Insă pot să vă spun că, in perioada următoare, foarte probabil că numărul de centre active se va reduce, tocmai pentru a putea deservi activitățile din rural cu ajutorul echipelor mobile și, bineințeles, ținand cont de adresabilitatea oamenilor către aceste centre fixe. Repet, centrele vor fi, parte dintre ele, sistate temporar, adică ele pot fi reactivate oricand, in funcție de numărul de persoane care se adresează acestor centre de vaccinare. Pe tip de vaccin, centre active care primesc vaccin de la compania BioNTech/Pfizer sunt 577, cu 979 de fluxuri; centre active Moderna - 114, cu 141 de fluxuri; centre active AstraZeneca sunt 44 la nivel național, cu 75 de fluxuri, și au crescut centrele active care primesc vaccin de la compania Johnson and Johnson, sunt 62 de centre, cu 73 de fluxuri. Din solicitările pe care le primim din teritoriu, săptămanal se solicită inființarea unor fluxuri de vaccinare noi cu vaccinul de la Johnson and Johnson, pe langă ceea ce se distribuie in cabinetele de medicină de familie. La acest moment, in platforma de programare pe cele patru tipuri de vaccinuri, se regăsesc in total 181.875 de persoane care sunt programate atat pentru doza 1, cat și pentru doza 2, dar repet: numărul de persoane programate nu reflectă la acest moment persoanele care se vaccinează, ținand cont că peste 90% se vaccinează prin prezentare directă. In ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, ca număr de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, de la debutul campaniei și pană la acest moment, au fost vaccinate 4.661.527 de persoane cu cel puțin o doză, din care peste 4,4 milioane sunt vaccinate cu schema completă. Acest lucru inseamnă o acoperire vaccinală de circa 25% din populația eligibilă la nivel național, la care, desigur, se adaugă și procentul de imunitate colectivă obținut la trecerea prin boală. Ca atare, uitandu-ne la acoperirea vaccinală pe grupe de varstă, cea mai mare acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60-69 de ani, unde avem peste 36,5% acoperire vaccinală, urmată de persoanele din grupa de varstă 70-79 de ani, unde avem 34,2% acoperire vaccinală, și persoanele din grupa de varstă 50-59 de ani, unde acoperirea vaccinală este de 33,8%. De asemenea, minori cu varsta cuprinsă intre 12 şi 15 ani, pană la acest moment, sunt peste 16.139 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ceea ce inseamnă 1,9% din populația eligibilă din această grupă de varstă, iar persoane cu varsta cuprinsă intre 16 şi 19 ani, cu cel puțin o doză, sunt 125.876 persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 15,3% din populația eligibilă, ca acoperire vaccinală. Numărul de persoane care sunt vaccinate in centrele organizate de MApN: la acest moment, sunt 273.989 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, iar in centrele de vaccinare ale MAI - 50.212 de persoane. In săptămana precedentă, au fost organizate 146 de echipe mobile pentru activități de vaccinare in centre rezidențiale persoane imobilizate și alte tipuri de activități de vaccinare și s-au vaccinat circa 8.060 de persoane. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, pană la acest moment au fost raportate in total 16.495 de cazuri de reacții adverse postvaccinale, ceea ce inseamnă o rată de raportare de circa 1,9 la 1.000 de doze administrate. In ceea ce privește numărul de persoane confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinarea cu o singură doză și respectiv cu două doze, pot să vă spun că, la persoanele care au primit o singură doză, s-au raportat 0,5% infecții cu SARS-CoV-2, care au fost diagnosticate in primele 13 zile de la administrarea dozei de vaccin, ceea ce inseamnă inainte de momentul protecției oferite prin creșterea anticorpilor. In valoare absolută, vorbim de 23.793 de persoane. Iar după schemă completă de vaccinare, 0,1% dintre cele 4,4 milioane de persoane au fost depistate cu infecție SARS-CoV-2, fiind in valoare absolută 4.922 de persoane, intr-un interval de 30 de zile de la completarea schemei de vaccinare. Ceea ce aș mai vrea să spun, apropo de datele științifice disponibile care apar: ieri a fost publicat un articol intr-un jurnal medical de prestigiu, in New England Journal of Medicine, care arată foarte clar că persoanele care au fost confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză de vaccin au avut cu circa 50% mai mic riscul de transmitere a infecției la contacți, comparativ cu persoanele care au făcut infecție SARS-CoV-2 și nu au fost vaccinate. Deci, practic, avem date cat se poate de clare că vaccinarea impotriva COVID-19 reduce transmiterea inclusiv la persoanele care fac infecție SARS-CoV-2, in ciuda vaccinării. Sunt studii efectuate pe contacţii apropiați, intrafamiliali, ai acestor cazuri care sunt confirmate. Nu au fost diferențe de reducere a transmiterii intre vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer și vaccinul de la compania AstraZeneca, datele au fost similare - o reducere cu 50% a riscului de transmitere. Cu atat mai mult, foarte probabil, deși nu avem la acest moment aceste date, la persoanele vaccinate cu schemă completă probabil că acest risc de transmitere este mult mai mic in cazul celor vaccinați cu schemă completă, dintr-un motiv foarte clar: aceste persoane au incărcătură virală mult mai mică și cantitatea de virus eliminată la nivelul secrețiilor respiratorii este scăzută. Cu permisiunea dvs, o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog! Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte! Cateva cuvinte despre vaccinarea la nivelul operatorilor economici care au demarat activitatea in urmă cu mai multe luni de zile. Pană in acest moment, vorbim de 566 de operatori economici, de companii private care au desfășurat activități de vaccinare a angajaților și a familiilor acestor, dintre care 91 de operatori din domeniul HoReCa din 21 de județe. Această activitate a fost desfășurată cu ajutorul a 189 de echipe mobile, vaccinandu-se, astfel, pană acum, un total de 63.856 de persoane, dintre care 3.867 persoane care lucrează in domeniul HoReCa. Brașov, Alba și Bihor sunt județele care s-au mișcat cel mai bine. După numărul de persoane, vorbim de Brașov, Sibiu, Cluj ca județe, 5.769 de persoane in Brașov, 5.460 in Sibiu, 5.300 in Cluj. In această săptămană, vor finaliza activitatea de vaccinare un număr de 201 companii private și urmează să demareze activitatea alte 10 companii care au peste 100 de angajați. Pentru a merge mai departe in implementarea conceptului prin care ne dorim să ajungem mai aproape de oameni cu vaccinarea, din mai multe inițiative locale au fost demarate diverse activități de vaccinare in diverse locații atipice, in piețe, in targuri, in parcări, in supermaketuri, prin acest gen de abordări vaccinandu-se pană in momentul de față 15.981 de persoane. Aceste activități vor continua in perioada următoare, astfel că, spre exemplu, in Alba - Targul de Fete de la Muntele Găina, Zilele Comunității Maghiare, Festivalul Național de Folclor, in Covasna avem mai multe festivaluri, un concurs de echitație, in Constanța, pe faleza Cazinoului, pe plaja din Mamaia. Astfel de activități vor aduce realmente vaccinul mai aproape de oameni și mai aproape de mobilitate și de punctele unde este mobilitate crescută. Acum, cateva cuvinte despre misiunile de transport efectuate. Pană in acest moment, au fost efectuate 13.300 de misiuni de transport la nivel național. Acestea au angrenat 29.792 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră, IGSU, iar din cadrul MApN vorbim de 11.366 de persoane care au folosit 3.946 de mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană in acest moment: vorbim de 16.359.029 de doze de vaccin, vorbim de 54% din dozele pe care Romania le-a recepționat in acest moment. Pfizer/BioNTech am recepționat pană la 24 iunie 10.932.929 de doze, dintre care au fost administrate 63,97%, ceea ce reprezintă 6.993.000. Pentru Moderna, am recepționat pană la 24 iunie, 1.366.800 de doze, administrate, la fel, 51,88%. De la AstraZeneca am recepționat 3.774.000. Johnson and Johnson - 685.300. Cu privire la dozele de vaccin pierdute in cadrul procesului de vaccinare: vorbim de 37.428 de doze de la inceputul campaniei de vaccinare, ceea ce reprezintă 0,42%. Cu privire la calendarul livrărilor pentru perioada următoare, așa cum știm, am suspendat pentru moment o parte din livrări, tocmai pentru a avea un management mai eficient al stocurilor, astfel că, pentru luna iunie, vom recepționa un total de 2.863.080 de doze de vaccin; nu s-a schimbat mare lucru față de săptămana trecută. Vorbim de 1.928.162 de doze de vaccin de la Pfizer, 128.000 de doze de la Moderna, 376.000 de doze de vaccin de la AstraZeneca și, in final, 430.520 de doze de vaccin produs de Johnson and Johnson. Eu cam atat am avut; vă mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc și eu! Vă propun să luăm intrebări - cate două intrebări de fiecare, vă rog, și in funcție de timpul rămas putem să mai discutăm. Reporter: Carla Tănasie (DIGI 24) - Bună ziua! Avand in vedere că, in acest moment, puțin peste 22% din populația Romaniei este imunizată, aș vrea să ne spuneți la ce să ne așteptăm in perioada următoare sau la ce vă așteptați dumneavoastră, ca medic, să se intample; și mă refer la o creștere a numărului de cazuri. Valeriu Gheorghiță: Eu mă aștept să nu crească numărul de cazuri, dacă persoanele se vor vaccina in perioada următoare. Suntem, sigur, intr-o situație bună, insă ține foarte mult de noi și de cum vrem să mergem inainte din punct de vedere al evoluției pandemiei. Ar fi păcat, ar fi regretabil să dăm cu piciorul la o situație atat de bună din punct de vedere epidemiologic, pentru că realmente fost obținută printr-un efort comun - pe de-o parte, al societății, al oamenilor, al celor de acasă care au respectat regulile, care peste 4,66 de milioane s-au prezentat, s-au vaccinat; de asemenea, este un efort colectiv al autorităților, atat cele centrale cat și locale, și cred că avem nevoie in perioada următoare de o stabilitate din punct de vedere epidemiologic. Insă această stabilitate nu o putem obține altfel decat prin imunizare, prin vaccinare. Cred că este important să ințelegem vaccinarea ca măsură de prevenție, ca măsură proactivă, și nu reactivă, la o creștere a numărului de cazuri. Nu trebuie să așteptăm iarăși o creștere a cazurilor, iarăși pacienți in terapie intensivă intr-un număr mare, pacienți care să stea in Unitățile de Primiri Urgențe fără să aibă un loc unde să se interneze, pentru a ne convinge că este important să ne vaccinăm. Nu sunt adeptul vaccinării de teamă, vaccinării de frică; trebuie să ințelegem beneficiile reale ale vaccinării, tocmai pentru a evita creșterea numărului de cazuri. Nu trebuie să așteptăm, repet, această creștere a numărului de cazuri. Dacă ne vom vaccina intr-o măsură mai mare in perioada următoarelor două luni, cred că putem să evităm o creștere substanțială a numărului de cazuri. Cu siguranță vom avea o creștere a numărului de cazuri. Va fi un sezon rece, oamenii se intorc din concedii, stau mai mult in spații inchise, vremea se răcește. Deci, sunt toate condițiile care cresc probabilitatea să avem o transmitere mai crescută a infecțiilor, in general infecțiile virale cu transmitere respiratorie, insă ține foarte mult de noi. Tocmai de aceea, pentru noi, la nivel de comitet, este important să continuăm campania de vaccinare printr-un proces cat se poate de simplificat pentru fiecare om, insă la acest moment, sigur, avem vizibil o scădere a celor care se vaccinează cu doza unu. Sperăm ca acest trend să se inverseze și oamenii să se vaccineze intr-un număr mai mare in perioada următoare, pentru că ține de protejarea noastră, a familiei, a celor dragi nouă și, implicit, a societății in general, a comunității. Eu nu cred că mai e cineva care să iși dorească sau care și-a dorit vreodată restricții, să stea in casă, să nu poate să iasă in deplină siguranță la intalniri cu prietenii, cu colegii și așa mai departe. Reporter: Spuneați in urmă cu cateva zile că există riscul să expire doze de vaccin, in special de la AstraZeneca. Ce s-a intamplat cu acele doze și dacă sunt probleme cu depozitarea dozelor de vaccin. Valeriu Gheorghiță: Nu avem probleme cu depozitarea dozelor de vaccin, dar sigur că atata timp cat consumul dozelor care sunt deja recepționate a scăzut, termenul de valabilitate este fix, este de șase luni, și intr-adevăr avem circa 35.000 de doze de la compania AstraZeneca care sunt distribuite către centrele regionale de depozitare, către direcțiile de sănătate publică și centrele de vaccinare, care au ca termen de ieșire din valabilitate data de 30 iunie. Puțin probabil, la acest moment, să putem utiliza pană la finalul lunii iunie aceste doze și este puțin probabil, de asemenea, să poată să fie donate cuiva. Probabil că vor intra pe un mecanism, pe o procedură clară de distrugere a acestor doze, ca urmare a ieșirii din termenul de valabilitate. Sunt multe țări care se confruntă cu această situație. Se acumulează date noi de stabilitate și este posibil ca in perioada următoare, atat FDA cat și EMA, cat și Agenția Europeană a Medicamentului, să decidă prelungirea termenului de stabilitate, pe baza studiilor, sigur, care vor arăta cu siguranță o stabilitate pe termen mai lung. Reporter: Bună ziua! Luați in calcul ca in mediul rural, acolo unde rata de vaccinare este mai scăzută, să se ofere anumite beneficii oamenilor? Știm că pot fi receptivi in astfel de situații. Valeriu Gheorghiţă: Nu am luat in calcul la nivelul Comitetului. Sunt diverse inițiative la nivelul fiecărui județ, pe care de altfel le susțin, dar nu este un demers integrat la nivel național din acest punct de vedere. In schimb, avem ca prioritate integrarea acțiunilor de informare și a acțiunilor de vaccinare. Adică aceste două procese trebuie să fie strans legate intre ele. Dacă peste cinci zile avem o echipă sau două echipe care se deplasează intr-o localitate, in perioada anterioară, cu două-trei zile inainte, este important să avem informarea populației vizavi de măsuri organizatorice - ce tip de vaccin, unde va fi desfășurată activitatea de vaccinare - și, desigur, elementele legate de beneficiile și importanța vaccinării. Sunt mai multe resurse pe care le avem in vedere pe partea de informare, incepand de la Crucea Roșie și alte organizații nonguvernamentale pe care le-am mai amintit și cu alte ocazii și care și-au exprimat această disponibilitate de a participa la acțiunile de informare. Reporter: Sunt situații poate intr-adevăr punctuale, dar sunt situații in care oamenii merg, de exemplu, imediat după ora 19:00 la centrul de vaccinare și sunt trimiși acasă și chemați a doua zi. Programul nu este in mod normal pană la ora 8:00 seara? Valeriu Gheorghiță: Aici sunt două aspecte: primul este legat intr-adevăr de acest decalaj intre momentul in care un centru de vaccinare reduce programul de lucru și actualizarea in platforma de programare sau faptul că persoana care se prezintă pur și simplu nu s-a informat, se duce neștiind că acel centru are programul redus - asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, au fost persoane care s-au prezentat intr-adevăr către sfarșitul programului la vaccinare și, fiind vorba de flacoane multidoză, in condițiile in care este o singură persoană care se prezintă, personalul vaccinator, de teama irosirii dozelor, au reprogramat acele persoane. La nivelul Comitetului am avut mai multe ședințe de lucruri din acest punct de vedere și sigur că am concluzionat, ca propunere - și vom vedea dacă va fi sau nu adoptată in acest sens -, să vaccinăm toate persoanele care se prezintă, cu riscul de sacrificare a unor doze de vaccin care răman nefolosite, avand in vedere că nu sunt suficiente persoane care se prezintă in același interval de timp la vaccinare. De ce? Pentru că, din punct de vedere al cost-eficienței, faptul că vaccinăm o persoană și prevenim o imbolnăvire este mult mai cost-eficient decat acele două-trei doze care răman eventual nefolosite. Deci există acest proces de sacrificare a dozelor in beneficiul persoanelor care se prezintă la vaccinare, și ele pot fi raportate la pierderi ca doze sacrificate. Reporter: Bună ziua! In următoarele două luni, mulți romani din diaspora se vor intoarce acasă. Ce se intamplă cu acele persoane care fac prima doză de vaccin intr-o altă țară și se intorc in Romania pentru cea de-a doua, dar și invers - cei care vin acasă și fac prima doză și apoi pleacă in ţara in care muncesc sau locuiesc și fac a doua doză acolo? Au fost persoane care au spus că au avut probleme in recunoașterea primei doze in țara unde au mers să facă cea de-a doua doză. Valeriu Gheorghiță: Bănuiesc că mă intrebați ce se intamplă, din punct de vedere administrativ, cu emiterea unui eventual certificat verde digital. Pentru că altfel, dacă are cele două doze făcute, omul este protejat din punct de vedere medical. Reporter: Da, persoanele respective spuneau că au fost vaccinate, doar că a fost o problemă cu eliberarea adeverinței de vaccinare. Valeriu Gheorghiță: Da. Incepand de astăzi, Registrul Electronic Național al Vaccinărilor permite introducerea dozei 1 efectuate in alte state membre ale Uniunii Europene și, ulterior, doza 2, care este efectuată in Romania. Noi, de altfel, am solicitat,, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe un model de adeverință de vaccinare din statele membre tocmai pentru a putea valida existența acelui vaccin efectuat. Pentru că, altfel, persoanele pot să declare: Da, am efectuat o doză. Trebuie să existe această dovadă a vaccinării. Tocmai de aceea am solicitat acest model de adeverință de vaccinare din statele membre, pentru a putea confrunta cu adeverința prezentată de persoana respectivă; se introduce in Registrul Electronic Național de Vaccinare doza 1, efectuată in altă țară, și in Romania se va introduce doza 2 de vaccinare și, practic, va putea genera adeverința de vaccinare cu doza 1 efectuată in altă țară și doza 2 efectuată in Romania. Astfel, va putea să beneficieze, bineințeles, și de certificatul verde digital, pe care il poate solicita in Romania sau in ţara in care s-a efectuat prima doză. Reporter: Dumneavoastră spuneți acum de statele membre. Cum va fi gestionată situația in privința celorlalte state? Valeriu Gheorghiţă: In statele terțe intr-adevăr este o problemă. Sunt romani care sunt vaccinați in alte state, din afara Uniunii Europene. Şi aici am solicitat la fel, mai ales din țările in care există un număr mare de romani in diaspora și care sunt vaccinați, modele de adeverință de vaccinare, tocmai pentru a proceda in același fel și cu statele terţe. Reporter: Mulțumesc! Şi o intrebare pentru domnul Baciu, dacă se poate: presa maghiară vorbește de faptul că cetățenii preferă să vină in Romania să se vaccineze cu Pfizer pentru că nu iși doresc serul de la Sinopharm, și vreau să ne spuneți care este opinia, care este poziția dumneavoastră in ceea ce privește acest lucru din punct de vedere financiar, pentru că noi cumpărăm aceste doze; și dacă puteți să ne spuneți și care este numărul persoanelor sau al turiștilor care s-au vaccinat pană acum la noi şi dacă avem și o raportare pe state și dacă vin pentru un anumit ser. Andrei Baciu: Categoria din care o persoană face parte pentru a deveni eligibilă la vaccinarea in Romania este foarte clar descrisă in hotărarea de guvern și stipulată in strategia de vaccinare. Deci se pot vaccina cetățeni europeni și cunoaștem, bineințeles, după care stratificarea, etapa 1, 2 și ulterior etapa a treia, populația generală. Acum, dvs probabil vă referiți la un fenomen care există in vestul țării, in punctele vamale, la fel cum există și in estul țării, unde vin cetățeni romani care au dublă cetățenie și din Republica Moldova. Deci este un fenomen care a existat incă de cand au devenit aceste persoane eligibile. Sigur, s-a augmentat odată cu deschiderea etapei a treia. Avem o situație cu persoanele, inclusiv cu persoanele străine care au fost prezentate - vorbim de 28.000 de persoane cu doza 1, dintre care 17.435 de străini vaccinați in Romania cu doza a doua de la inceputul campaniei de vaccinare. Deci aceste lucruri există. Acum, putem să o scoatem defalcat pe țări, dacă dvs doriți această informație, putem să ne uităm. Atata timp cat persoanele se pot vaccina in Romania, noi ne-am dorit să creăm acestei condiții. Acum, legat de vaccinul Sinopharm, nu este o chestiune pe care Romania să o ia in considerare, să o folosească in acest moment. Reporter: Nu există o tendință majoră a cetățenilor din anumite state pentru vaccinarea de la noi. Andrei Baciu: Pentru vaccinuri! Acum, cam in toate statele, ușor-ușor, cel puțin in ultima perioadă, a crescut foarte mult accesibilitatea. Acest fenomen a fost observat mai la inceput, cand Romania avea poate cea mai mare deschidere pentru vaccinare, pentru etapa a treia, și iți era foarte ușor să te vaccinezi, spre deosebire de alte țări, care aveau o prioritizare diferită și un grad mare de granularitate. Reporter: Mulțumesc! Andrei Baciu: Mulțumesc şi eu! Reporter: Bună ziua! Dacă ne puteți spune cate cazuri de infectare cu tulpina indiană sunt in Romania, cate focare, in acest moment, și cum se acționează in momentul in care apare un focar de infectare cu tulpina indiană - nu știu, diferit față de un focar de acum un an, de pildă? Valeriu Gheorghiţă: Sunt 44 de tulpini identificate in urma secvențierilor, raportate de Institutul de Sănătate Publică. Majoritatea dintre ele au filiație epidemiologică de import, din India. Unele sunt in focare, dar sunt, așa cum am menționat, și cazuri care aparent nu au o filiație epidemiologică, deci par cazuri cu origine autohtonă. Chiar dacă nu sunt semnale in acest moment, că vorbim de o transmitere comunitară extinsă a acestei tulpini, ea are toate posibilitățile din punct de vedere al adaptării acestei variante virale de a se extinde in randul populației, in mod deosebit al celei nevaccinate sau al celei vaccinate incomplet. Ca măsuri de prevenție, sunt similare. Cea mai bună măsură de prevenție in fața unei infecții este vaccinarea și respectarea măsurilor nefarmaceutice de prevenire, cum ar fi utilizarea măștii de protecție, cum ar fi distanța fizică, evitarea aglomerațiilor și așa mai departe, in condițiile in care nu se respectă regulile de prevenire clasice. Iar anchetele epidemiologice sunt intr-adevăr extrem de importante și in aceste situații, tocmai pentru a se identifica din timp contacţii acelor persoane și a fi supravegheate, testate la finalul perioadei de izolare, de carantină. Reporter: Bună ziua! Puteți să ne explicați exact, ințelegem că de la 1 iulie 2021 va deveni operațional certificatul verde. Cum pot descărca romanii acest certificat? Va fi o aplicație, să ințelegem exact, sau un site unde iți introduci CNP-ul, exact, puteți să ne explicați procedura? Valeriu Gheorghiţă: Dacă dorește domnul secretar de stat. Vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc mult, Vali. Aici se lucrează foarte intens, de mai multe luni de zile, dar in special in ultimele două săptămani, chiar in acest moment e o ședință in desfășurare, pentru finalizarea tuturor acestor detalii. Din punct de vedere tehnic și operațional, suntem aproape finalizați cu toată aplicația tehnică. Mai trebuie armonizată legislația și aliniată la prevederile legislative europene. Acest lucru se va intampla in zilele următoare. Noi o să comunicăm cel mai probabil luni, marți, cand o să finalizăm absolut toate detaliile. Sunt elemente particulare pe care le mai calibrăm in aceste zile. Așa că rugămintea pentru detalii să discutăm luni, marți, insă, in linii mari, vorbim de trei elemente distincte: de vaccinare, de prezența unui rezultat negativ in ultimele 72 de ore sau un rezultat pozitiv in ultimele 180 de zile. Cam acestea sunt lucrurile care vor fi dovedite de un certificat digital european pentru COVID-19. Are avantajul de a facilita transferul persoanelor la punctele de trecere vamală și prezintă, de asemenea, garanții că documentul prezentat de respectivele persoane este un document valid, este un document ok și acceptat de către toate statele membre, cu atat mai mult cu cat acum vine perioada in care se intensifică transportul. Deci, acestea sunt beneficiile acestui demers. Romania il va avea gata la 1 iulie, așa cum am promis, insă am dori să intrăm in alte detalii suplimentare luni sau marți, cand o să comunicăm in totalitate pe acest subiect. Reporter: Să ințelegem foarte clar: săptămana viitoare guvernul ar urma să emită o hotărare de guvern prin care această platformă să fie inființată, să fie oficializată, ținand cont că săptămana viitoare ar urma și Parlamentul să iși dea votul de incredere privind legislația europeană, in Camera Deputaților, pentru că a trecut săptămana trecută de Senat. Andrei Baciu: Există un regulament european care a fost publicat și noi trebuie să ne aducem la zi legislația in vigoare, in conformitate cu prevederile acestui regulament. Sunt chestiuni noi din punct de vedere legislativ și, practic, trebuie create. Va fi, cel mai probabil, o ordonanță de urgență. Se lucrează, cum vă spuneam, de cateva săptămani bune deja. Nu era o chestiune nouă, noi ne-am pregătit din timp, au fost făcute inclusiv teste cu gateway-ul european. Deci, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere legislativ, suntem in grafic, insă se lucrează efectiv la ultimele detalii. Reporter: De asemenea, va exista o perioadă tampon de un anumit număr de săptămani pană cand acest certificat va deveni operațional la nivelul Uniunii Europene? Andrei Baciu: Pentru toate datele introduse pană la 1 iulie, vom avea o perioadă de tranziție de șase săptămani, tocmai pentru că nu poți să te aștepți ca o populație de 450 de milioane de persoane să iși schimbe un comportament de la o zi la alta, sau nici măcar de la cateva săptămani la o săptămană la alta. Și atunci există o perioadă de tranziție de șase săptămani in care vor putea fi folosite, alternativ, atat certificatul digital european in forma fizică pe hartie sau pe smartphone, cu ajutorul acelui cod QR care va fi scanat, sau varianta clasică de certificat de vaccinare sau adeverință de testare. Reporter: Și referitor la vanzarea vaccinurilor, puteți să ne spuneți din ce zonă, din țările terțe, ce țări au trimis o cerere către Romania pentru a le vinde vaccinuri? Andrei Baciu: Aici, la fel, două elemente importante. In primul rand, contextul trebuie menționat, faptul că, tocmai pentru a obține vaccinuri mai repede, Comisia Europeană a acceptat și a negociat aceste clauze contractuale, care prevedeau, bineințeles, ajungerea la un surplus de vaccinuri, candva, la un anumit punct. Am ajuns la acea situație și, tocmai pentru că se prevedea această situație, s-a introdus in toate contractele pe care Comisia Europeană le are clauze privind donația sau revanzarea de către statele membre sau de către Uniunea Europeană, in ansamblu, a dozelor de vaccin aflate in plus. Acum, sunt mai multe demersuri. După cum știm, a fost anunțat inclusiv de la nivel central european demersul la nivelul Uniunii Europene, insă și Romania, ca stat membru, va avea astfel de activități de donație, suplimentar față de ce știți deja, inclusiv de revanzare. Aici se lucrează cu Ministerul Afacerilor Externe și cu celelalte instituții care au atribuții in domeniul afacerilor externe. Este un grup de lucru mixt Ministerul Sănătății... Reporter: Ce state s-au arătat interesate să cumpere vaccin din Romania? Ne puteți spune concret? Republica Moldova am ințeles... Andrei Baciu: Aș putea să vă spun aceste chestiuni concret, insă vreau să vi le transmitem in momentul in care acestea sunt finalizate din punct de vedere al negocierilor diplomatice, pentru că altfel ar fi... Mă rog, nu e un secret acum, dar sunt cateva proceduri birocratice care se desfășoară in acest fel. Și ați văzut că de fiecare dată cand s-au finalizat procedurile birocratice noi am anunțat acest lucru foarte clar și foarte transparent, insă așa e cel mai bine și cel mai corect să facem pană se finalizează toate chestiunile diplomatice. Reporter: Mulțumesc. Andrei Baciu: Mulțumesc și eu. Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiţă, ne vorbeați puțin mai devreme despre faptul că sunt undeva la 35.000 de doze AstraZeneca ce aproape expiră, nu? La final de iunie vor expira, mai exact. Ne puteți spune și care este costul acestor doze? Cat a plătit Romania pentru ele? Valeriu Gheorghiță: Cred că costul pe doză este in jur de 2 euro, dacă nu mă inșel. Reporter: Mulțumesc. Și voiam să vă mai intreb in ce proporții sunt eficiente tipurile de vaccin pe care Romania le folosește in acest moment in cazul tulpinii Delta. Valeriu Gheorghiță: Sunt in egală măsură eficiente față de tulpina Delta, cu condiția să ai o schemă completă de vaccinare. Asta este diferența vizavi de eficiența vaccinurilor pentru tulpina Delta comparativ cu tulpina britanică, cu tulpina Alfa, unde după prima doză de vaccin s-a dovedit că oferă o protecție intr-o măsură crescută. In Marea Britanie, in acest moment, persoanele vaccinate cu o singură doză aveau un risc de doar trei ori mai mic de a se imbolnăvi comparativ cu cele cu schema completă care aveau un risc de 20 de ori mai mic să se imbolnăvească cu această tulpină. Practic, din acest motiv, și Marea Britanie a luat decizia de a reduce intervalul dintre cele două doze de la 12 la opt săptămani, tocmai pentru a grăbi procesul de completare a schemelor de vaccinare. Altfel, nu există diferențe intre cele patru tipuri de vaccinuri folosite astăzi in Romania față de infecția cu această tulpină. Reporter: Mulțumesc. Și pentru domnul Andrei Baciu o singură intrebare: dacă ne puteți spune dacă nu cumva vi se pare că ne relaxăm puțin prea devreme, avand in vedere că a mai rămas doar o săptămană pană cand vor intra in vigoare noi măsuri de relaxare și in contextul in care Romania are doar patru milioane de persoane vaccinate, asta, deși pragul pentru 1 iunie ca să fie aprobate acele măsuri de relaxare era de 5 milioane, ne apropiem de luna iulie, unde ar trebui să avem șase milioane de persoane vaccinate, noi - repet - avem 4 milioane și luăm aceste măsuri de relaxare. Nu vi se pare că sunt puțin cam devreme? Mulțumesc. Andrei Baciu: Deci, ar trebui să ne uităm la modul in care se iau aceste decizii. Intotdeauna, toate deciziile luate incă de la inceputul pandemiei, fie că au fost cu privire la măsurile epidemiologice, fie ulterior, cu diverse particularități, au fost luate pe baza recomandărilor făcute de experți, fie experții de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, fie cei in care activează grupul de experți, grupul tehnico-științific care activează in cadrul CNSU. Deci este o echipă mai complexă de experți care au făcut, in primul rand, o analiză pentru fiecare set de măsuri și au propus cele mai potrivite măsuri pentru fiecare moment in parte. Acum, vaccinarea, pe de o parte, și, pe cealaltă parte, toate măsurile cu caracter epidemiologic au un singur scop: de a limita transmiterea virusului, de a-i proteja pe cei care nu s-au infectat. Iar din punct de vedere obiectiv, matematic, acest lucru poate fi observat și analizat pe raportările pe care le avem in fiecare zi cu privire la numărul de cazuri noi, pe de o parte, iar pe de altă parte, impactul asupra sistemului de sănătate. Și aici ne uităm la numărul de persoane spitalizate, persoane in Terapie Intensivă și, din nefericire, și decese. In linii mari, cam acestea sunt cele mai importante elemente care dau tonul măsurilor și care permit să fie implementate și ajustate toate măsurile pe care le ia Guvernul Romaniei. Dar acestea sunt rezultatele după care ne uităm. Matematic, sunt raportările pe care le avem in fiecare zi. Acum, sigur că in spate sunt analize mai complexe care țin de un trend epidemiologic, se face o analiză pe 14 zile, deci nu e o chestiune in care se ia in calcul numai datele de pe o zi și acestea reprezintă baza unei decizii. Deci este o analiză epidemiologică făcută de către experți care au o foarte mare experiență deja. După un an jumate de pandemie, toată planeta, toată comunitatea științifică internațională a căpătat o experiență din ce in ce mai mare și toate modelele și ecuațiile au putut fi calibrate și rafinate in ultima perioadă, astfel incat acestea sunt din ce in ce mai precise. Așa că există toate argumentele științifice pentru care măsurile adoptate sunt cele mai potrivite măsuri care garantează siguranța din punct de vedere al sănătății publice. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Autoritățile din Austria condiționează intrarea pe teritoriul țării persoanelor care s-au vaccinat. Spun in felul următor: condiția este ca vaccinul să nu fi fost administrat cu mai mult de nouă luni in urmă. Adică o persoană vaccinată in ianuarie in septembrie nu ar mai putea intra fără carantină in Austria. In acest context, intrebarea mea este: se pune problema, chiar și la nivel european, ca valabilitatea vaccinului să fie de doar nouă luni, sau a anticorpilor, să fie doar de nouă luni? Valeriu Gheorghiţă: Nu. In momentul de faţă, nu este o poziție comună la nivel european și la nivel global, pentru că nu putem să emitem o idee că in Europa valabilitatea protecției după vaccinare este de nouă luni și in alte state este mai mare. Importantă este protecția medicală efectivă față de boală. Or, aceste date nu le poți avea inainte să se implinească termenul respectiv. Sunt date in dinamică. La acest moment, nu s-a dovedit o scădere a protecției oferite prin vaccinare. Nu trebuie să confundăm scăderea nivelului de anticorpi cu scăderea protecției. Am mai spus și repet: scăderea nivelului de anticorpi nu reflectă scăderea protecției, pentru că avem răspuns imun de memorie și in momentul in care intrăm in contact cu o persoană cu infecție SARS-CoV-2 și suntem expuși la virus, răspunsul imun de memorie este foarte prompt și duce la creșterea rapidă a nivelului de anticorpi și in felul acesta suntem protejați. Practic, expunerile periodice repetate la această infecție ne mențin un nivel crescut al anticorpilor. Este o imunizare, practic, o vaccinare naturală, aș putea spune. Insă aici aș face un comentariu legat de măsurile de relaxare. Trebuie să ințelegem că ele sunt evidente in ceea ce privește evoluția pandemiei, dar asta nu inseamnă că oamenii trebuie să uite de importanța vaccinării. Trebuie să continuăm să ne vaccinăm, pentru că nu suntem intr-o perioadă in care observăm o transmitere comunitară accelerată. Ca atare, principala metodă de imunizare a oamenilor este vaccinarea, și nu mai este trecerea prin boală, cum era in lunile anterioare, in care aveam cateva mii de cazuri zilnic și contacte ale acelor pacienți și oameni care se imunizau natural prin trecerea prin boală. Deci astăzi principala metodă de a ne proteja impotriva infecției este vaccinarea. Indiferent de măsurile de relaxare, trebuie să ințelegem și să ne adresăm in continuare pentru vaccinare. In felul acesta putem să fim mai bine pregătiți pentru perioada următoare chiar şi față de tulpina Delta, de care se face vorbire in ultimele săptămani. Reporter: Dacă mai permiteți o intrebare. Se vorbește in continuare despre o treia doză de vaccin in cazul Pfizer, Moderna? Valeriu Gheorghiţă: Sigur, este o discuție deschisă. Iarăși, administrarea celei de-a treia doze este condiționată de două elemente: pe de-o parte, de durata protecției oferite după prima schemă, după cele două doze, la care incă nu avem un răspuns, și, de asemenea, dacă crește circulația cu anumite variante virale care nu sunt suficient de bine acoperite de vaccinuri. Din fericire, acest scenariu este mai puțin probabil, cel puțin la acest moment, cand vaccinurile toate sunt eficiente față de cele patru variante virale de ingrijorare, insă din ceea ce se estimează, foarte probabil că cel puțin 12 luni vom avea un nivel de protecție oferit după prima schemă de vaccinare. Dacă se va impune o a treia doză, cu siguranță oamenii vor beneficia și de a treia doză. Dar nu există un consens la acest moment, din lipsa datelor. Vă mulțumim! 2021-06-24 16:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_200553263_1214827378987848_9127148427637045367_n.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, președintele CNAS, Adrian Gheorghe, și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 24 iunieȘtiri din 24.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-ministrul-dezvoltarii-lucrarilor-publice-i-administratiei-attila-zoltan-cseke-i-secretarul-de-stat-in-mai-raed-arafat-la-finalul-edintei-de-guvern-din-24-iunieGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi au fost adoptate mai multe acte normative. Eu am să prezint cateva dintre ele, iar celelalte o să fie prezentate de miniștri, pentru că vreau să vă răspund, dacă sunt detalii. In primul rand, guvernul a stabilit majorarea alocației de stat pentru copii incepand din anul 2022 și indexarea anuală a acesteia cu rata medie a inflației incepand din anul 2023. Detaliile - cuantumul alocației de stat pentru copii incepand cu drepturile lunii ianuarie 2022 - 486 de lei pentru copiii cu varsta de pană la 2 ani sau de pană la 3 ani, in cazul copilului cu handicap; 243 de lei pentru copiii cu varste cuprinse intre 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale; 486 de lei pentru copiii cu varste cuprinse intre 3 ani și 18 ani in cazul copilului cu handicap. Alocația de stat pentru copii se cumulează cu indemnizația lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserție. Un alt act normativ, astăzi aprobat - o hotărare de guvern. Știți foarte bine, au fost inundații in ultima perioadă; astăzi aprobăm o hotărare de guvern cu ajutoare de urgență pentru familiile afectate de inundații in cursul anului 2021, in limita sumei de cinci milioane /.../Ajutoarele de urgență se acordă astfel - am schimbat puțin sumele față de ce am prezentat inițial, sunt mai mari - cate 6.000 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate in proporție de 75% și peste acest procent; cate 4.000 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate in proporție de 50% pană la 75%; cate 2.500 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate in proporție de 25% pană la 50%; cate 1.500 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate in proporție de pană la 25% și cate 1.000 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror bunuri de locuință au fost deteriorate, indiferent de numărul sau tipul bunurilor. Suplimentar, 7.500 de lei in cazul in care, urmare a inundațiilor, alunecărilor de teren și fenomenelor meteorologice deosebite, se inregistrează persoane decedate, sumă care se acordă familiei indiferent de numărul victimelor. Aceste două acte normative au fost adoptate astăzi. In ceea ce privește efectele inundațiilor, este in circuit de avizare o hotărare de guvern pentru sume din fondul de rezervă pentru mai multe localități din Romania. Știți foarte bine că am avut inundații, cred că in luna martie, in Bihor; au fost afectate mai multe localități acolo. Am avut și la inceputul anului in alte zone din țară, și atunci luăm toate aceste zone care au fost afectate - sunt drumuri, sunt poduri care au fost distruse in această perioadă - și avem o hotărare de guvern pentru a aloca autorităților locale sumele din fondul de intervenție. Tot astăzi a fost adoptată - domnul ministru al energiei nu a putea să vină, așa că imi revine mie această sarcină - o ordonanţă de urgență a guvernului prin care modificăm Ordonanța 69/2019. Este vorba de categoriile de persoane disponibilizate - vorbim de cele din Valea Jiului sau din zona minieră - care să beneficieze de măsuri de protecție socială, din cadrul operatorilor economici care sunt afectați de politica de decarbonare a Uniunii Europene intrucat utilizează combustibili fosili, precum și persoanele care urmează a fi disponibilizate din cadrul exploatărilor miniere de uraniu neperformante din cadrul Companiei Naționale a Uraniului SA. Este un program pe care l-am prezentat deja, care se derulează pană in 2030, și prin acest act normativ incepem și alocăm sumele respective pentru persoanele disponibilizate. In acest moment, numărul estimat de persoane disponibilizate pană in 2025 este de 9.000 de persoane - 2.239 la societatea Complex Energetic Hunedoara și 282 de persoane la Compania Națională a Uraniului, 6.484 de persoane la societatea Complexul Energetic Oltenia. Repet, este vorba de politica de decarbonare a Uniunii Europene, de aceea avem aceste disponibilizări in aceste zone. Eu vă mai prezint incă un act normativ, dar detaliile le va prezenta domnul Arafat. Astăzi am modificat Anexele 2 și 3 la HG 636 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 12 iunie. Este vorba de noi relaxări. Sunt mai multe. Aici aș vrea să vă prezint cateva: in spațiile deschise sau inchise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul Romaniei cu participarea spectatorilor pană la 50% din capacitatea maximă a spațiului, in anumite condiții; un număr mai mare de participanți la spectacole, concerte, festivaluri publice și private sau alte evenimente culturale organizate in aer liber - 2.500 spectatori. Bineințeles, peste această cifră toate persoanele trebuie să fie vaccinate. Se permite organizarea festivalurilor, desfăşurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale cu participarea unui număr mai mare de 2.500 de spectatori, cu asigurarea unei suprafețe de un metru pătrat pentru fiecare persoană - inițial erau 2 metri pătrați, am redus și acest număr -, precum și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului. Deci, peste 2.500 de persoane, suprafața - un metru pătrat pentru fiecare persoană, vaccinare și mască. Mai multe persoane la evenimente private - nunți, botezuri, mese festive: 150 de persoane in exterior și 100 de persoane in interior și se permite un număr mai mare de persoane la evenimente private organizate in interior - nunţi, botezuri -, limita acestora in saloane, cămine la maximum 300 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe de 2 metri pătrați pentru fiecare persoană şi cu persoane care sunt vaccinate. Tot la acest capitol - activitatea operatorilor economici este acum extinsă pană la ora 2:00, deci de la ora 5:00 dimineața pană la ora 2:00 dimineața; activitatea din baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și intervalul orar 5:00 - 2:00, dacă toate persoanele sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2. Se elimină limitarea gradului de ocupare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, deci acum nu mai avem nicio limitare. Și tot pentru turism, astăzi am adoptat un nou text intr-o ordonanță a Finanțelor care nu era pe ordinea de zi. Acest text nu era pe ordinea de zi. Scutim de plata impozitului specific domeniul HoReCa pană la finalul anului, pană la 25 decembrie. Această scutire expira in această lună și, atunci, o prelungim pentru domeniul HoReCa pană la finalul anului - a fost aprobată și aceasta in ședința de guvern de astăzi. Sunt mai multe măsuri, domnul Arafat este aici pentru a le explica pe fiecare in parte. Acestea sunt actele normative pe care vream să vi le prezint eu, pentru celelalte avem mai mulți miniștri, și pentru cel din sănătate, și pentru dezvoltare, cu ANL și așa mai departe. Și domnul Cimpeanu este aici pentru a vă da o veste bună pentru educație. O să iau niște intrebări acum, cate o intrebare de fiecare, ca să putem după aceea să dăm voie și domnilor miniștri să prezinte actele normative care sunt de foarte mare interes. Reporter: Bună ziua. In luna decembrie a anului trecut, guvernul condus de dumneavoastră a trecut in programul de guvernare respectarea legislației adoptate in anul 2020. Vedem anul acesta ați prorogat termenul de acordare a alocațiilor cu 20% de la 1 ianuarie 2022, vor fi acordate și tranșeele IV și V de 20% anul viitor, pană cand se va ajunge la dublarea alocațiilor, asumată prin programul de guvernare de către cabinetul condus de dumneavoastră, in Parlament? Florin Cițu: O să vedem care o să fie evoluția viitoare. In acest moment, știm foarte bine că alocațiile vor crește la inceputul anului 2022. In același timp, in coaliție sunt mai multe propuneri de modificare a modului in care se calculează sau cresc aceste alocații. Una dintre ele vine la colegii noștri de la UDMR care doresc - și așteptăm această propunere - să facă o legătură directă intre scutirea impozitului pe venit și alocații. Exemplul pe care l-am primit a fost acela că, nu știu, dacă la al treilea copil să poată să fie dedusă suma din impozitul pe venit, cumva să susținem prin acest lucru. Deci, lucrurile se vor clarifica. In acest moment știm foarte clar care va fi cuantumul alocației la inceputul unui 2022. Vă mulțumesc! Reporter: De ce a fost nevoie de această prorogare a termenului, ținand cont că v-ați asumat prin programul de guvernare, intreaga coaliție, creșterea alocațiilor de la 1 iulie 2021 cu 20%? Florin Cițu: Vă mulțumesc, am spus o intrebare pentru fiecare, ca să respectăm toți colegii, dar cred că această ordonanță clarifică lucrurile. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, noi, la Observator, am arătat că la Timișoara au fost multe nereguli, la o clinică de arși. Inspectorii Corpului de Control al Ministerului Sănătății au mers acolo, sunt 10 oameni care au murit. Au găsit foarte multe nereguli, in schimb au dat niște amenzi de cateva mii de lei. Și v-aș intreba in felul următor: cine ar trebui să răspundă pentru tăcerea managerului, pentru minciunile pe care le-a zis, pentru tăcerea DSP-ului? Cat costă o viață a unui om și ce le spuneți dumneavoastră familiilor acelor oameni care și-au luat pacienții in sicriu, deși erau la spital? Florin Cițu: Lucrurile aici trebuie să fie foarte ferme. Legislația trebuie să fie aplicată. Iar toți cei responsabili trebuie să plătească conform legislației in vigoare. Și am spus de fiecare dată: cand noi considerăm, ca societate, că legislația in vigoare pentru astfel de situații este prea blandă, eu voi susține in Parlamentul Romaniei, forul legislativ, să modificăm această legislație. Dar, in acest moment, cei care sunt responsabili să răspundă conform legislației in vigoare. Mulțumesc. Reporter: Deci este suficient cum au răspuns, cum au plătit in fața legii? Cu cateva amenzi, pentru niște vieți? Florin Cițu: Conform legislației in vigoare. Dacă este nevoie să modificăm legislația in vigoare, o voi susține pentru toate aceste situații. Noi, ca societate, să decidem ce vrem să facem. Și forul legislativ este Parlamentul Romaniei. Reporter: Și considerați că este nevoie de modificarea legislației, avand in vedere cele spuse? Florin Cițu: Mulțumesc. Reporter: V-ați declarat foarte supărat după votul care scoate educația sexuală din școli, insă in lista cu votul inregistrat la Senat, inclusiv dumneavoastră ați votat pentru respingerea cererii de reexaminare a preşedintelui Iohannis, care ceruse reintroducerea educației sexuale in școli. Cum este pană la urmă? Florin Cițu: Este așa cum am anunțat: o decizie pe care am luat-o cu domnul ministru inainte de votul din parlament și am spus foarte clar că nu se poate face curricula in Parlamentul Romaniei, se face la Ministerul Educației. In Parlamentul Romaniei, avand in vedere situația votului prin telefon, astfel de erori vor mai exista, și, din păcate, există, pană ne intoarcem la un parlament care votează... Și chiar și atunci cand suntem in parlament, mai apar cateodată erori. Este doar o eroare. Opinia mea a fost prezentată public și inainte, și după, și imi pare bine că am găsit o soluție foarte clară care să nu depindă de votul parlamentului. Domnul ministru este aici ca să explice exact cum va funcționa din toamnă această oră in școală. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Vi se pare oportună ideea liderului USR, Dan Barna, ca adresa să nu apară pe actul de identitate? Florin Cițu: Nu am in acest moment argumentele care susțin o astfel de idee. Nu am avut o discuție cu domnul Dan Barna pe acest subiect, dar sunt deschis, vreau să ascult, să văd care sunt argumentele și apoi vom lua o decizie. In acest moment, nu știu exact care sunt argumentele pentru a elimina această informație de pe cartea de identitate din Romania. Mulțumesc. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, ce s-a intamplat cu acea ordonanță privind coplata și de ce ați susținut-o in această formă? Sunt ingrijorări că o să scadă calitatea actului de sănătate in sistemul public. Florin Cițu: A trecut această ordonanță astăzi. Doamna ministru și domnul preşedinte al Casei Naționale de Sănătate sunt aici să explice exact. Nu are cum să scadă calitatea actului de sănătate in sistemul public. Acolo avem mult de muncă și o să il creștem in perioada următoare, prin reformele pe care le facem impreună la Ministerul Sănătății. Iar doamna ministru este aici să vă explice. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb dacă la nivelul guvernului pregătiți vreun proiect de act normativ prin care să puneți administrațiile locale efectiv să facă deratizarea in Bucureşti. Mai exact, noi am obținut niște imagini cu șobolani la doi pași de guvern, pe Calea Dorobanților, cu blocuri, care au ajuns la etajul 1, langă oameni, in pat. Nu vi se pare cumva o urgență? Gandiți o soluție pentru această problemă a Bucureştiului? Florin Cițu: Nu doar că mi se pare o urgență, este o urgență, dar este o urgență a aleșilor locali, a celor care au fost aleși pentru a administra Bucureştiul și trebuie să iși ducă la indeplinire sarcina pentru care oamenii i-au votat. Din punctul meu de vedere, dacă e vorba de buget - dar pană acum nu a discutat nimeni cu noi că ar avea nevoie de buget - asta e ce putem noi să facem. Nu a venit nimeni la noi cu o propunere de act normativ care să simplifice lucrurile. De aceea, responsabilitatea este la autoritățile locale; dar dacă autoritățile locale doresc sprijinul nostru și noi putem să il dăm și avem cadrul legal, bineințeles că ne vom implica. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, certificatul digital european ar trebui să fie operațional din data de 1 iulie, asta inseamnă exact o săptămană, incepand de astăzi. In ce stadiu sunt pregătirile in țara noastră, cum o să poată să călătorească romanii care vor pleca din țară după 1 iulie? Florin Cițu: O să fie operațional și o să fie exact ca in alte țări, o să călătorească cu certificatul verde exact in condițiile care sunt scrise acolo. Am avut o intalnire cu secretarul general adjunct al guvernului care se ocupă din partea noastră de acest certificat, care este de fapt o aplicație, și am avut un update ieri, am luat ultimele decizii, o să fie gata săptămana viitoare. Deci o să fie operațional de la 1 iulie. Reporter: E gata platforma, practic. Florin Cițu: O să fie operațional de la 1 iulie. Reporter: Bună ziua! De ce l-ați numit iar ulterior demis din funcție pe domnul Marian Murguleț? Ați avut acordul BEx cand ați făcut această nominalizare... această numire in funcția de secretar de stat? Florin Cițu: In primul rand, aveți o informație greșită, nu acordul BEx este, se face acordul BPN. In același timp, numirile acestea sunt politice. Eu am spus de fiecare dată că imi voi rezerva dreptul ca, atunci cand o numire, chiar dacă a trecut de BPN, nu este o numire care ne reprezintă ca guvern, să am o altă opinie față de BPN, și au fost mai multe situații. Iar aici, cum am aflat o informație care mergea in această direcție, am revenit asupra deciziei. Sunt foarte ferm in ceea ce privește oamenii care vin și pe care ii numesc in guvern. Dacă aș fi avut informația la momentul respectiv, nu aș fi făcut numirea, dar, de fiecare dată... Reporter: Ce informație? Puteți să ne spuneți? Florin Cițu: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne spuneți despre ce informație este vorba. E o intrebare. Florin Cițu: Este o informație care mi-a venit după aceea. Multe informații nu sunt publice, să știți. Fac verificări pentru toată lumea, nu sunt informații publice, unele sunt publice, dar de fiecare dată... Pot să fie... Reporter: Ați primit de la preşedintele Iohannis vreun telefon, e... e vreo nemulțumire transmisă de dumnealui? Florin Cițu: Nu am primit așa ceva. Vă mulțumesc. Reporter: Atunci, dacă pot să... Ați spus că, atata vreme cat va exista votul prin telefon, astfel de erori vor mai exista. La ce v-ați referit, mai exact? Florin Cițu: Pot să existe astfel de erori; poate să nu se audă bine ceea ce spui prin telefon, poate să nu se audă, de exemplu, dacă spui pentru sau impotrivă. Aici a fost o recomandare a grupului despre care am ințeles că este pentru ceea ce preşedintele Romaniei a trimis in Parlamentul Romaniei. De fapt, era pentru un raport, cum se mai intamplă, care venise din comisie. Deci, se mai pot intampla astfel de erori, este doar o eroare. Au fost erori la vot și in trecut și le-am recunoscut. Opinia mea pe acest subiect este foarte clară, am spus-o, este foarte bine că avem o decizie care nu ține cont de votul Parlamentului și susținem această decizie. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să ne spuneți care sunt următoarele etape in ceea ce privește creșterea alocațiilor, in afară de cea pe care ați anunțat-o, pană la dublarea lor, așa cum prevede legea. Florin Cițu: V-am spus ce se intamplă anul viitor; in același timp, am spus că există mai multe soluții pe care le discutăm in coaliție de a avea un mod transparent prin care alocațiile să crească in fiecare an. Eu susțin ca alocațiile să fie cumva legate de dinamica economiei, de veniturile din economie. Există o variantă pe care UDMR o propune, la care ne vom uita foarte atent; este o variantă interesantă, care este legată cumva de o deducere din impozitul pe venit. Avem mai multe variante. In acest moment, știm foarte bine cu cat cresc alocațiile anul viitor, este o sumă considerabilă. Venind după o perioadă de criză economică, cred că lucrurile sunt foarte bune și foarte transparente. După aceea, vom vedea care vor fi creșterile următoare. Reporter: Deci nu sunt clare, nu sunt incă stabilite pană la dublare, practic, mai e un procent de 40% de acoperit. Florin Cițu: Dar nu știu de ce ne legăm de dublare. Noi vrem să crească, poate, mult mai rapid. Ceea ce vreau eu să fac este să beneficiem de această creștere economică de anul acesta de 7%. S-ar putea să ajungem mai repede la o alocație mai mare. Deci, nu doar dublare, poate să fie triplare. Haideți să nu rămanem in ceea ce a făcut PSD-ul, să venim cu o formulă transparentă, clară, prin care să putem să creștem sustenabil, in fiecare an, alocațiile. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Președintele Iohannis spunea anul trecut că PNDL nu ar trebui sistat, ci modificat, pentru a nu mai fi folosit ca instrument politic. Primarii cu care am discutat astăzi despre PNRR spun că așteaptă cu mare interes rectificarea bugetară. In acest sens... Florin Cițu: Nu sunt legate, să știți. PNRR nu are legătură cu rectificarea bugetară. Reporter: Aveți in intenție de a modifica intr-un fel PNDL și felul in care criteriile in care se atribuie și ce se intamplă cu investițiile care sunt in derulare acum? Florin Cițu: In primul rand, toate investițiile care sunt in derulare vor merge mai departe și vom plăti facturile pentru cele care au cheltuieli eligibile. Această guvernare și guvernarea de anul trecut, din care am făcut parte, au plătit la timp facturile, un lucru pe care nu-l făcuseră alții de mai mulți ani. In ceea ce privește următoarele programe, deja am anunțat că am scos din lista de proiecte de la CNI toate acele proiecte care vizează drumuri județene și comunale care nu se pot finanța nici prin fonduri europene, nici prin PNRR, nici prin alte surse. Pentru acele proiecte deja vom face un program special de investiții, nu știu, programul acestei guvernări - unul de investiții, pentru că Romania trebuie să treacă la etapa următoare, să avem drumuri asfaltate in toată Romania - și drumuri județene, și drumuri comunale. Este vorba de 7 miliarde de lei. La rectificarea bugetară vom anunța exact cum se va derula acest program, care bineințeles va crea și motivații pentru anumite unități administrativ-teritoriale, un program care are și niște priorități. Aceste drumuri vor fi făcute cu prioritate in acele zone unde deja există canalizare și apă, pentru că altfel lucrurile trebuie din nou refăcute. Deci asta este una dintre condiții. Vor mai fi și altele, pe care le vom discuta. Cand avem detaliile, bineințeles că vom veni și le vom prezenta. Domnul ministru al dezvoltării este aici și cu siguranță vi le va prezenta atunci. Reporter: Dacă imi permiteţi o precizare: PNDL se axează strict pe comunităţile mici, care nu se pot susţine. Interferează asta cu planurile dumneavoastră de investiţii şi reformă, faptul că pompaţi bani in acele comunităţi care nu se susţin? Florin Ciţu: Nu. Dumneavoastră spuneţi că sunt unităţi din Romania care ar trebui să rămană in sărăcie. Eu vă spun că doar prin liberalism şi prin investiţii putem să scoatem toată Romania din sărăcie. Vă mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, un studiu recent al Transparency International finanţat de UE indică faptul că Poliţia Romană este pe locul 2 in Uniunea Europeană la capitolul mită şi corupţie in percepţia oamenilor; doar bulgarii ne mai intrec. Potrivit studiului respectiv, 7% dintre repondenţi au declarat că au dat mită unui poliţist, numărul fiind dublu faţă de cel al cetăţenilor din Uniunea Europeană. Aş vrea să vă intreb cum se vede situaţia aceasta de la dumneavoastră, ca premier, dacă aţi vorbit cu domnul ministru de interne şi dacă există un plan de măsuri concrete? Florin Ciţu: Domnul ministru de interne a inceput un program de reformă amplu in MAI; am văzut şi cateva numiri. Cred că a fost primul plan de reorganizare care a fost prezentat in guvern, la MAI. Suntem in acest proces de reformă a intregului sistem. Reporter: Dar măsuri concrete pe segmentul acesta de corupţie...? Florin Ciţu: Ele vor face parte din programul de reformă de implementat la MAI. Cu siguranţă! Reporter: Mulţumesc! Florin Ciţu: Mulţumesc! Reporter: Intr-un interviu recent aţi criticat practic activitatea parlamentului cu privire la cum se raportează la guvern şi măsurile guvernului. Unde scarţaie, mai exact, relaţia dintre executiv şi parlament? Pană la urmă, in parlament este o coaliţie de guvernare care ar trebui să susţină măsurile guvernului. Şi inţelegem de la colegii dumneavoastră parlamentari că nici la coaliţie n-aţi mai fost dumneavoastră. Ar fi aceasta o explicaţie pentru lipsa de comunicare intre guvern şi parlament? Florin Ciţu: Nu ştiu de unde luaţi această informaţie. Colegii parlamentari nu merg la coaliţie; eu merg la coaliţie de fiecare dată cand este nevoie să imi susţin argumentele. La coaliţie au fost luate unele decizii, şi nu acolo este problema. Nu ştiu unde este problema cu adevărat. Eu am semnalat acest lucru, pentru că este un guvern care are o susţinere a unei coaliţii, este un guvern politic care şi-a asumat reforma. Şi vreau să arătăm că putem să facem această reformă. Nu a fost o critică la adresa parlamentului. Este o observaţie că ne mişcăm mai repede in guvern şi am vrea cam acelaşi ritm şi in Parlamentul Romaniei. Vă mulţumesc! Cred că domnul Arafat... Mulţumesc mult de tot! Raed Arafat: Bună ziua! O să prezint măsurile pe scurt și după care dacă sunt intrebări, măsurile care se vor aplica incepand cu 1 iulie. In spațiile deschise sau inchise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul Romaniei cu participarea spectatorilor pană la 50%. Pană acum era 25%, va urca de la 1 iulie la 50%. Bineințeles, aici participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate, testate sau care au trecut prin boală. Se permite desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul Romaniei cu participarea spectatorilor peste 50% din capacitatea maximă a spațiului și pană la capacitatea maximă a spațiului doar pentru situațiile in care persoanele sunt toate vaccinate, bineințeles, respectand ordinele comune ale ministrului tineretului și ministrului sănătății. Se permite un număr mai mare de participanți la spectacole, concerte, festivalurile publice și private sau alte evenimente culturale organizate in aer liber pană la 2.500 de spectatori. In prezent este permis numai pană la 1.000, deci va urca la 2.500, participarea fiind corelată cu faptul că persoanele sunt vaccinate, testate sau trecute prin boală. Se permite organizarea și desfășurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale cu participarea unui număr mai mare de 2.500 de persoane, și aici a fost o modificare față de Hotărarea CNSU, unde era menționat cu asigurarea unei suprafețe de doi metri pătrați, acum este un metru pătrat, a fost modificarea făcută in cadrul ședinței de guvern, pentru fiecare persoană, precum și cu purtarea măștii de protecție, participarea este permisă in această situație doar pentru persoanele care sunt vaccinate și care au completat schema de 10 de zile de așteptare după ce au făcut vaccinul, fie cu doza unică sau cu cele două doze. Se permite un număr mai mare de persoane la evenimentele private, și aici vorbim in mod deosebit de nunți, botezuri, cum ar fi, fără a se limita la ele, in saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli, corturi de evenimente, la maximum 150 de persoane in exterior sau maximum 100 de persoane in interior. In prezent, erau 70 in exterior și 50 in interior. Se permite un număr mai mare de persoane la evenimentele private organizate in interior, cum sunt nunți și botezuri, la maxim de 300 de persoane, dacă ele sunt testate, dacă ele sunt vaccinate sau dacă au trecut prin boală. Se permite un număr mai mare de persoane la cursurile de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene la maxim 150 de persoane in interior și 200 de persoane in exterior; in prezent erau 70 de persoane in interior și maxim 200 de persoane in exterior. Se permite un număr mai mare de persoane la conferințe, maxim 150 de persoane, in prezent era 100 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe de doi metri pătrați. Circulația persoanelor in grupuri de pietoni limitată la 10 persoane a fost eliminată in cadrul ședinței de guvern, deci nu mai există limită la circulația persoanelor in grupuri de persoane pe stradă Sunt puncte de trecere a frontierei care se vor deschide; aici vorbim de Moldova Nouă, județul Caraș- Severin, Vălcani și Stamora Moravița, Lungă și Foeni, județul Timiș. Activitate cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, in interiorul clădirilor, precum și la terase, este permisă pană la capacitate maximă a spațiului și in intervalul orar intre 5:00 și 2:00. Deci se prelungește pană la 2:00, acum era intre 5:00 și 24:00. Activitatea in baruri, cluburi și discoteci și este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului, intre ora 5:00 și 2:00, dacă toate persoanele sunt vaccinate. Deci, rămane condiționarea de vaccinare pentru cluburi, discoteci și baruri, și, bineințeles, cu respectarea regulilor de sănătate publică. Se elimină limitarea gradului de ocupare, cum a zis domnul prim-ministru, a structurilor de primire turistice, cu funcțiuni de cazare turistică, din zona de litoral. Deci, in prezent era de 85%, va fi pană la 100%, dar, atenție, se păstrează masca in spațiile publice din zonele respective: lifturi, holuri, coridoare și așa mai departe. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitate in spații inchise in domeniul sălilor de sport și/sau fitness este permisă pană la capacitatea maximă a spațiului, in județele, localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică de 3 la mia de locuitori, cu asigurarea unei suprafețe de 7 m pătrați pe persoană. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați in domeniul jocurilor de noroc este permisă pană la capacitatea maximă a spațiului in județele, localitățile unde incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3 la mia de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței respective; in prezent, este permisă numai pană la 70%, dar, atenție, aici este și ordinul ministrului sănătății care va stabili purtarea măștii obligatorie in sălile de jocuri. Activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și in intervalul orar 5:00 pană la 2:00, in județele și localitățile unde incidența este mai mică sau egală cu 3 la mie, dacă toate persoanele sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 .Deci, activitatea operatorilor care administrează sălile de joc este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului, pană la 70% este permisă, cu condiția ca să fie persoanele vaccinate, și este intre ora 5:00 și 24:00. Se redeschid targurile, balciurile și talciocurile. Deci asta a fost o solicitare care era programată și se deschid, iar dacă mai aveți intrebări, bineințeles că vă stau la dispoziție. Reporter: Bună ziua! Am dori să știm ce trebuie să facem noi in calitate de clienți atunci cand mergem in restaurant și de cealaltă parte ce trebuie să facă cei care se ocupă de acel restaurant, patronii, pentru că știm, de exemplu, că in anumite zone ale țării, in continuare, patronii iau numerele de telefon ale celor care intră și vrem să știm dacă aceste reguli se mențin sau nu, sau este vorba doar despre /.../? Raed Arafat: Aici este stabilit, dacă nu mă inșel, prin ordinul ministrului sănătății. Deci ordinul ministrului sănătății a stabilit unele reguli. Cat timp acest ordin este in vigoare, aceste lucruri se respectă. Reporter: Așadar, numărul maxim de persoane la o masă și această păstrare a numerelor de telefon? Raed Arafat: Rolul acestui număr de telefon este in cazul unei anchete epidemiologice să fie mai ușor pentru direcțiile de sănătate publică să găsească persoanele care au intrat in contact. Dar cum v-am zis, sunt prevederi care nu sunt in hotărarea de guvern, sunt prin ordinul, dacă nu mă inșel, prin ordinul comun, care este stabilit de ministrul sănătății și de ministrul economiei, dacă nu greșesc și asta, bineințeles, dacă se renunță, dacă se modifică ceva, se modifică in ordinul respectiv. Reporter: Mulțumesc! Raed Arafat: Mulțumesc! Reporter: Aș vrea să vă intreb despre cazul pilotului mort de.. Raed Arafat: Vă rog! Asta e un subiect la care nu răspund. Reporter: Pot să vă pun o intrebare măcar? Raed Arafat: Alte subiecte, vă rog, dacă mai aveți. Alte teme pe acest subiect. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb, pentru că sunteți șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, de ce nu au fost raportate decesele de coronavirus, in sensul in care inţelegem că există raportări și după un an și cumulate sunt peste 2.000 de decese? Raed Arafat: Nu. Deci aici pot să vă spun la acest moment că nu Departamentul se ocupa de raportarea deceselor, decesele se raportează de spitale, sunt luate de la Direcțiile de sănătate publică, sunt introduse in sistem. S-au făcut din ce am ințeles, şi aici dacă greșesc cu ceva poate să mă corecteze colegii de la sănătate, s-a făcut o evaluare, s-au găsit cazuri care nu erau raportate și s-au luat și s-au raportat, și s-au raportat zilnic, s-au introdus aceste cazuri. Asta este explicația, dar incă o dată, nu Departamentul pentru Situații de Urgență se ocupă de aceste cazuri de raportare. Noi ce facem la Departament, la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, luăm datele din aplicațiile comune care sunt și le punem, bineințeles, in forme de tabel, de tot și le dăm mai departe. Raportarea din fiecare județ o face unitatea sanitară și o face, bineințeles, inclusiv DSP-ul o controlează sau o coordonează și intră pe anumite aplicații. Au mai fost și alte țări care au corectat din urmă și au reevaluat situația și au venit cu unele cazuri care nu au fost raportate la un moment anume și le-au raportat. E mult mai bine decat să inchidem ochii să spunem nu au fost. Deci faptul că le-au raportat acum este un gest de transparență, pentru că se recunoaște că au fost cazuri care nu au fost ca raportate. Faptul că sunt raportate zilnic și in raportarea noastră se vede diferențierea, se spune: astăzi au fost, sau ultimele 24 de ore au fost trei, patru, cinci decese, la care se adaugă cazurile care sunt venite din urmă prin reevaluarea făcută de Direcțiile de sănătate publică. Acum, dacă mă intrebați de ce nu au fost raportate la timp, chiar nu pot să vă spun, nu am răspunsul. Poate că au fost intarzieri, poate lipsa de personal, poate cineva a scăpat și nu a introdus și după astea prin analiză s-a găsit cazul neraportat şi acum se raportează, astea pot fi explicații de ce nu au fost raportate. Reporter: Birocrația inţelegem. Raed Arafat: Nu neapărat birocrația. Deci poate că din nou s-a intamplat ceva, că cineva nu a raportat la timp sau s-a intamplat ceva in sistem. Deci faptul că s-a reanalizat și s-au găsit aceste cazuri și se raportează este totuși un semn că nu se ascund, ele se raportează. Reporter: Bun, dar poate ar trebui indreptate greșelile astea, avand in vedere... Raed Arafat: Păi tocmai, tocmai, la un moment se va opri această raportare, pentru că am ințeles că e un număr care in final se va finaliza in cursul acestei luni, cel mai probabil. Cazurile respective, care se introduc zilnic, se vor finaliza și vom rămane numai cu decesele care sunt in ultimele 24 de ore. Reporter: Mulţumesc! Raed Arafat: Şi eu mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Avand in vedere faptul că această tulpină indiană este o provocare deja pentru multe țări sau capitale și că este cu 60%, ințelegem, mai contagioasă decat cea britanică, care oricum era cu 50% mai contagioasă decat tulpina inițială, in cazul izbucnirii unui focar pregătiți in acest moment un scenariu care să cuprindă măsuri care nu au mai fost luate pană acum pentru a evita ca tulpina să se răspandească in Romania? Raed Arafat: Vă dați seama că dacă apare un focar toate forţele - și de la Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, DSU - vom face tot posibilul ca acest focar să fie limitat. Măsurile care se iau depind; ce inseamnă focarul? Dacă știm sigur că este intr-adevăr această tulpina și orice focar trebuie să imi atragă atenția. Dacă apare un focar, trebuie să ne atragă atenția și să fie secvențiaţă, să vedem dacă este tulpină nouă. Avem Delta, avem Delta Plus, acum. Este o tulpină care este numită Delta Plus și care se pare că este mai agresivă decat tulpina Delta. Deci asta este o problemă cu care ne vom confrunta in continuare cat este pandemie pe plan mondial. Clar că există măsuri care se iau. Aici, se iau la nivel DSP, pe plan județean, INSP pe plan național, bineințeles, impreună cu Ministerul Sănătății și impreună cu DSU, acolo unde trebuie să ne implicăm. Reporter: A fost, totuși, o provocare izolarea focarelor cand ne-am confruntat cu celelalte valuri? Vă permite legislația in acest moment să luați măsuri mai stricte? Raed Arafat: La acest moment, legislația așa cum este, Legea 55, Legea 136 are prevederi care ne permite să luăm măsuri chiar imediate, dacă este necesar, dar, bineințeles, este o procedură care trebuie să fie respectată, dar legea permite. Reporter: Bună ziua! Ținand cont că am ajuns la 4,6 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ne putem aștepta din toamnă la un val patru, ținand cont că aţi spus că există varianta Delta Plus, Delta, varianta care este foarte contagioasă? Raed Arafat: Am ințeles. Eu o să parafrazez ce a zis domnul prim-ministru intr-o altă discuție, cand a zis că nu ar trebui să ajungem la val patru, pentru că vaccinuri avem, capacitate să vaccinăm este și ar trebui să ne vaccinăm și atunci cu cat ne vaccinăm mai mulți, reducem acest risc. Dacă rămanem mai puțin vaccinaţi și rămanem cu un număr mai mic și dorința de a se vaccina rămane una scăzută, coexistența vaccinurilor și tot - adică nu există nici o limitare - posibilitatea la un moment să avem un val nou există. Nimeni nu poate să o nege, mai ales că acest lucru depinde de evoluția pandemică, nu numai in Romania, vorbim de evoluția pandemică pe plan internațional, pe plan mondial. Mai apare o tulpină nouă, mai apare ceva care poate să aibă un impact regional sau internațional, adică pe plan mondial să fie. Reporter: Inţelegem. Există riscul in momentul de faţă ca vaccinurile existente să nu poată combate noile tulpini? Raed Arafat: La acest moment, din fericire, vaccinurile au eficiență in acest sens și poate că nu e egală cu varianta inițială, dar există, adică cine se vaccinează, cel puțin, probabil că va limita posibilitatea să aibă o imbolnăvire gravă sau o formă gravă a imbolnăvirii. Poate că vă face o formă mai ușoară, așa că sfatul de a se vaccina, la acest moment, rămane sfatul numărul unu pentru noi, dacă vrem chiar să nu ajungem intr-o fază nouă, de un varf nou in următoarea perioadă. Dacă mai sunt alte intrebări, vă rog. Reporter: Bun, dar in eventualitatea unui val patru, aveți deja experiența unui an și jumătate de pandemie, ar fi unele măsuri pe care nu le-ați intuit mai demult și ar putea fi aplicate acum? Ați invățat ceva in urma pandemiei ce trebuia aplicat și nu a fost aplicat? Raed Arafat: Doamnă, fiecare situație ne invață. Scoatem lecții, incercăm să aplicăm măsuri mai bune, adică acum poate că vom fi mai eficienți ceva, in modul in care le implementăm mai repede, dar nu pot să spun că erau măsuri pe care le-am luat şi pe care acum nu o să le luăm. Poate adaptăm unele măsuri. Nu-mi vine acum in cap să vă spun: uite, măsura asta o adaptăm, dar la fiecare pas pe care l-am făcut, am reușit să invățăm ceva și chiar ne-am imbunătățit modul de reacție pe parcursul timpului și cu siguranță dacă apare ceva, experiența este și la Ministerul Sănătății, și la noi, și cu siguranță că o s-o aplicăm. Mulțumesc, că mai sunt alți colegi. Mulțumesc! Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Astăzi au fost adoptate trei hotărari de guvern inițiate de către Ministrul Educației. Prin hotărarea de guvern a fost creat Institutul de Cercetare - Dezvoltare in Genomică, o instituție de cercetare-dezvoltare in structura Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila. Doi - a fost inființată structura Universității Babeș-Bolyai, Centrul de Cercetări in Biologie de la Jibou. Trei - pe baza recunoașterii, nevoii de susținere a activităților remediale a fost adoptată o Hotărare de Guvern, de modificare a HG 251 din anul 2015, prin care programul - Sprijin pentru Bacalaureat, acces la facultate va fi extins cu doi ani. Suma disponibilă pe următorii ani va fi de 120 de milioane de euro. Este vorba de sprijin pentru elevii din ciclul liceal. Va trebui să găsim forma de continuare și pentru sprijinul acordat in Programul Național de Ore Remediale elevilor de invățămant primar și gimnaziu. Pe scurt, acestea au fost cele trei hotărari de Guvern adoptate astăzi. Reporter: Bună ziua! Astăzi, Curtea Constituțională a admis sesizarea Avocatului Poporului privind bugetul Academiei Oamenilor de Știință din Romania. De ce această academie nu a primit bani de la bugetul de stat și a fost obligată să se autofinanțeze? Știu, sunteți un susținător al oamenilor de știință, al cercetătorilor. De ce această academie nu a primit bani din partea Guvernului, ținand cont că legea bugetului a fost aprobată in forma trimisă de Guvern Parlamentului? Sorin Cimpeanu: Imi este greu să vă răspund din această perspectivă. Din punctul meu de vedere, trebuie susținută orice activitate de educație și cercetare științifică viabilă. Au fost argumente care au generat această decizie in Parlament, dincolo de poziția Ministerului Educației. Reporter: Adică să ințelegem foarte clar, dumneavoastră ați dorit in momentul infăptuirii bugetului bani către această asociație, dar Guvernul nu a dorit să dea bani acestei agenții, pentru că in spațiul public au apărut informații potrivit cărora coaliția de guvernare dorea să dizolve această agenție, această asociație. Sorin Cimpeanu: N-aș vrea să intru in detalii despre Academia Oamenilor de Știință, nici pro, nici contra. Eu, ca ministru al educației și ca profesor, voi susține intotdeauna orice activitate viabilă, serioasă in domeniul educației și științei. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, așa cum știți, modificările metodologiei pentru analiza plagiatului au starnit vii polemici in spațiul public. Ați făcut o nouă serie de modificări la sfarșitul săptămanii trecute care au starnit și ele controverse. Doamna Șercan spunea, citez că - inclusiv ultimele modificări sunt tot pentru a amnistia individual unii plagiatori esențiali pentru securitatea națională. Se referea dumneaei la faptul că posibilitatea de a face noi sesizări pentru plagiat este limitată. Aș vrea să vă intreb dacă veți menține aceste modificări, dacă veți renunța la ele sau la o parte dintre ele. Cum vedeți situația? Ce vă propuneți mai exact? Sorin Cimpeanu: Mie imi place foarte mult cand dați citate din clasici. Aș vrea să vă precizez că proiectul de modificare a regulamentului CNATDCU și a celor trei metodologii de susținere abilitare, susținere doctorat și analiză sesizată plagiat au fost inițiate in urma discuțiilor cu Consiliul General CNATDCU, Ministerul Educației și Consilliul General CNATDCU in data de 18 februarie. Au urmat toate celelalte etape pe care le-am precizat. Această schimbare inițiată din discuțiile cu Consiliul General CNATDCU este in curs. Ea va fi analizată incepand cu ziua de maine, intr-o manieră integrată intre Ministerul Educației, CNATDCU, reprezentanții universităților și reprezentanții studenților. După ce vom face această analiză, in interiorul sistemului, intre cei care sunt direct vizați, va fi pus in dezbatere publică. Deocamdată nu am pus in dezbatere publică niciun proiect, el este in curs. Modificările sunt absolut normale și obligatorii. Doi: aș vrea să intreb și nu retoric ce nu este bine in introducerea unei precizări prin care tezele de doctorat vor fi analizate integral, in integrum, in urma oricărei sesizări de plagiat? De-acum incolo, toate aceste teze vor fi analizate in integrum. Nu numai pentru a identifica acele porțiuni in care s-a inregistrat un furt de cuvinte, ci pentru a se vedea prin analiza integrum dacă s-a inregistrat un furt de idei. Trei: ce nu este bine in respectarea principiului legalității? Ce nu este bine in respectarea principiului transparenței, ce nu este bine in respectarea principiului bunei administrări, ce nu este bine in respectarea principiului responsabilității? Patru: ce nu este bine in reglementarea utilizării soft-urilor de detectare a similitudinilor care pană acum au fost utilizate la nivelul fiecărei sesizări de plagiat in afara procedurilor, fapt care a diminuat șansele de caștig in instanță? Sesizările cu privire la plagiat au fost intotdeauna analizate utilizand soft-urile de detectare a similitudinii. Acest lucru nu era prevăzut. Acum este prevăzut, alături de prevederea clară, expresă privind nevoia de completare a rezultatelor in mod obligatoriu - subliniez obligatoriu - de către specialiștii CNATDCU. Ce nu este bine in precizarea condițiilor de admisibilitate din perspectiva legalității? Orice act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate, in Romania şi in orice alt stat de drept, după cum in penal există prezumția de nevinovăție. Aștept răspunsuri bazate pe texul propunerii, care a fost făcută publică nu de noi. A transmis-o Ministerul Educației către toate universitățile, către CNATDCU. A ajuns in spațiul public, dar nu a fost inițiativa Ministerului Educației. Ministerul Educației va pune pe site-ul propriu un proiect, la finalul acestor dezbateri interne, la nivelul celor implicați. Reporter: Deci, nu ne puteți spune la momentul actual cate dintre modificări le veți prelua, veți renunța? Principala critică care se aducea era legată de faptul că se limitează condițiile in care se pot face noi sesizări - trebuie venit cu elemente noi - şi se atrăgea atenția că există şi posibilitatea să fie teze de doctorat analizate in integrum, dar o comisie de rea-credință să fi ignorat ... Sorin Cimpeanu: Tocmai ce v-am răspuns că un act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Dacă există o comisie de rea-credință, inseamnă că toți cei trei membri ai comisiei de lucru sunt de rea-credință. Inseamnă că mai apoi este rea-credinţă la nivelul comisiei de specialitate. Apoi, este rea-credinţă la nivelul panelului. Apoi, este rea-credinţă la nivelul Consiliului General. Deci, dacă se ajunge prin atatea etape de rea-credinţă, spre deosebire de instanță, in care numărul de apeluri este limitat, aici, odată cu decizia CNATDCU, bazată in această situație excepțională pur teoretic, in care trei membri s-au inșelat, comisia de lucru s-a inșelat, comisia de specialitate, panelul şi Consiliul General s-au inșelat, ai la dispoziție toate căile de atac in instanță. Reporter: Şi dacă tot ... Sorin Cimpeanu: Doi, iertați-mă, mulțumesc pentru intrebare. Reporter: Scuze, nu am ştiut că mai aveţi ... Sorin Cimpeanu: Este deosebit. Există o sesizare prin care Ionescu, in teza de doctorat, l-a copiat pe Popescu dintr-o carte. Odată introdusă această obligație de analiză in integrum a softului, comisia descoperă că l-a copiat nu numai pe Popescu, ci şi pe Georgescu şi pe Grigorescu. Acest lucru va fi specificat in raportul de analiză. Există o obligație de precizare expresă. Dacă vine o altă sesizare prin care același Ionescu se spune că nu l-a copiat pe Popescu, pe Georgescu şi pe Costescu, l-a copiat pe Johnson, este admisibilă. Dacă vine o altă sesizare şi spune că l-a copiat pe un autor al unei teze de doctorat din anii 70, care nu este disponibilă in format online, scrie clar că este admisibilă. Dacă vine şi spune că l-a copiat pe un autor care a publicat intr-o limbă de circulație restransă, iarăși este admisibilă. Singurul caz in care nu este admisibilă, precizez, este cand avem aceeași sesizare pentru aceeași persoană, pentru aceeași teză şi se reclamă copierea din aceleași surse care au mai fost deja sesizate. Trebuie să inţelegem bine că este un organ consultativ la Ministerul Educației, este cel mai inalt for științific, din această perspectivă, şi nu este un joc de loto, la care iţi iei bilete de cate ori vrei pană cand caștigi. Acesta este principiul. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb, pentru că aţi menționat de instanță, cate procese are CNATDCU, după informațiile dumneavoastră, in instanță cu persoane care au contestat decizii de plagiat şi cate dintre aceste procese au fost pierdute de către CNATDCU? Sorin Cimpeanu: Am sesizat o fractură in plan logic, conform căreia, din cauza acestor modificări pe care incercăm să le inițiem acum nu s-au rezolvat sesizări de plagiat vechi de patru şi cinci ani. Deci, din cauza a ceva ce incercăm să facem acum, nu s-au rezolvat sesizări in urmă cu cinci ani. Lista sesizărilor din urmă cu cinci ani o vom pune la dispoziție, numărul acestor sesizări. Sunt mult prea multe nerezolvate. Nevoia de reglementare, de clarificare a acestor reglementări vine tocmai pentru a rezolva şi acest aspect de celeritate in analiza sesizărilor şi de susținere cu maximum de șanse in instanță, pentru că in instanță Ministerul Educației susține toate deciziile CNATDCU. Mulţumesc. Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă rog să ne spuneţi in ce constă acest program Sprijin pentru Bac şi cat de eficient a fost el in anii trecuți? Sorin Cimpeanu: Constă in acțiuni remediale, constă in acțiuni de consiliere, constă in acțiuni de coaching, constă in acțiuni de susținere a abilităţilor socio-emoţionale din perspectiva nevoilor elevilor, la modul general. Cu atat mai mult in această perioadă, in care alături de pierderile in plan educațional au fost şi aceste pierderi in plan social, emoțional, comportamental. Este un program binevenit. El trebuie să fie incă și mai eficient decat pană acum. Resursele pe care le avem la dispoziție pentru acest program la nivelul liceului sunt generoase, nu sunt atat cat ne-am dori pentru a putea compensa volumul extrem de mare de pierderi, dar sunt un program care contează foarte mult. Să vă răspund concret: in anul 2015, cand am dat acea Hotărare de Guvern, am spus: este un program excepțional, dacă se va face ceea ce prevede. Acum, la un moment de bilanț, la care am propus extinderea cu doi ani a acestui program, am constatat că rezultatele au fost bune, dar ar fi trebuit să fie mult mai bune decat au fost. Reporter: Concret, ce inseamnă rezultate bune? Ce s-a intamplat cu acești elevi care au beneficiat de acest program, ce spun cifrele din 2015 pană in prezent? Sorin Cimpeanu: Un raport asupra programului pot să vă fac aici, dar mă tem că nu e cadrul, in momentul in care. Reporter: Punctual, punctual, dacă avem un procent de elevi care au promovat, cu cat a crescut promovabilitatea, dacă au rămas in facultate. Sorin Cimpeanu: Punctual, au fost achiziționate 60.000 de laptopuri care au fost deja distribuite in școlile romanești. Aceste 60.000 de laptopuri au fost extrem de importante pe parcursul acestei perioade de predare online. Au fost in program inscriși un număr de peste 80-90.000 in fiecare lună pentru acțiuni remediale la nivelul liceului. Sunt convins că, fără acest program, rata de inscriere pentru examenul de Bacalaureat ar fi fost incă și mai mică. Acum aveți 77% rată de inscriere din promoția curentă, acei 114.163 de elevi inscriși din promoția curentă, la care se adaugă 19.520 din promoțiile anterioare. Rezultatul se vede in acest fel, rezultatul se vede și va trebui să se vadă in compensarea creșterii ratei de abandon școlar. Reporter: Domnule ministru, astăzi a fost a doua probă a Evaluării Naționale, cea la Matematică. Dacă ne puteți spune dacă au fost incidente in diverse școli. Noi știm despre un incident de la o școală din capitală, Nicolae Labiș, unde subiectele au ajuns cu 40 de minute mai tarziu decat a inceput examenul respectiv, invocand o problemă tehnică acolo. Dacă au fost și altele și? Sorin Cimpeanu: Nu au fost, din fericire, incidente majore. Au fost doar trei elevi eliminați din examenul de matematică, astăzi, la Evaluarea Națională. Am fost impreună cu toată Comisia națională, incă de la 4:00 dimineața, Ministerul Educației pentru extragerea variantei pentru asigurarea tuturor condițiilor de confidențialitate. A se vedea incidentele de luni, in care au fost trei cazuri, in care au apărut in presă variantele de subiecte inainte ca ele să poată fi făcute publice. Astăzi, nu s-a mai intamplat acest lucru. Am verificat formularea subiectelor, am verificat baremul. Toate lucrurile au fost in ordine. Au fost doar trei elevi eliminați. 123.523 de elevi au fost prezenți la examenul de Matematică, astăzi. Reporter: Şi totuși, am avut la Nicolae Labiș elevi care au așteptat 40 de minute pană au primit subiectele, o problemă de soft, ințeleg sau problemă tehnică, dacă v-au informat, și ministerul cu privire la acest delay la inceperea examenului. Sorin Cimpeanu: 3.842 de centre de examen, astăzi, in țară, in care s-a organizat examenul de matematică. Datele se centralizează, toate incidentele sunt cunoscute. Atata vreme cat au fost rezolvate aceste incidente, nu sunt considerate incidente majore. Ele arată, in același timp, nevoia de profesionalizare a managementului guvernanței in școlile romanești. Există deficiențe la acest nivel, există deficiențe din perspectiva abilităților digitale in școlile romanești. Există situații in care, pe baza unor inabilității flagrante, au fost descărcate, luni, și distribuite zece subiecte de la simulare, in condițiile in care, in mod evident, există două niveluri de securizare pe care se transmit aceste subiecte și nu aveau cum să confunde, dacă aveau un minim minimorum de abilități digitale. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, la școala, la Colegiul Gheorghe Asachi din capitală, doar zece elevi de clasa a XII-a au reușit să se inscrie la examenul de Bacalaureat. Pentru ceilalți 90 din cei 100, ințelegem că profesoara de matematică i-a picat la această disciplină, inainte de a se putea inscrie, practic in examenul de Bacalaureat. Părinții reclamă chiar faptul că profesoara a lipsit o lună și jumătate de la cursuri. Știați acest caz și ce măsuri veți lua? Sorin Cimpeanu: Am repetat accentuat și apăsat in toate intalnirile cu inspectorii generali și cu directorii de școli să dea dovadă de empatie și de ințelegere in această perioadă și să nu incerce descărcarea pe elevi a tuturor neajunsurilor de care suntem responsabili in primul rand, noi, decidenții din educație, apoi poate sunt responsabili profesorii și ultimii sau deloc responsabili sunt elevii. Am cerut acest lucru in mod repetat și imi place să cred că nu au fost astfel de situații. Dacă, totuși, sunt semnalări de genul celor pe care le-ați făcut acum, vă asigur că vor fi verificate personal aceste situații. Reporter: Deci dumneavoastră nu aţi fost informat de Inspectoratul Școlar al municipiului București de acest incident, dacă ii putem spune aşa? Nu știați de el? Sorin Cimpeanu: Sunt 114.163 de elevi inscriși la Bacalaureat din seria curentă. Nu cunosc repartiția pe fiecare școală eu personal. Reporter: Bun, dar nu e o școală, este o școală specială, in condițiile in care doar zece elevi din cei 100 s-au inscris la BAC. Sorin Cimpeanu: Deci, incă o dată, vă spun... Reporter: Bun, o singură intrebare mai am ... Sorin Cimpeanu: 77% din promoția curentă s-a inscris la Bacalaureat. O bună parte nu s-au inscris pentru că nu au indeplinit condițiile chiar dacă Ministerul Educației a flexibilizat la maximum condițiile de incheiere a situațiilor școlare, micșorand la minimum două numărul de ore necesar, in loc să fie numărul de note egal cu numărul de ore alocat săptămanal acestei discipline. Din punct de vedere administrativ, s-au făcut toate eforturile. Din punct de vedere al discuțiilor de comunicare, s-au făcut toate eforturile. Dacă sunt astfel de situații, vor fi analizate. Cei 23% care nu s-au inscris, fie nu au putut să iși incheie situația școlară, fie după o perioadă lungă de timp in care au pierdut contactul cu școala au renunțat la a se mai inscrie și au renunțat la școală, fie au dorit să se inscrie, dar, intr-adevăr, au avut impedimente la nivelul acesta de comunicare cu cadre didactice. Situația vă garantez că va fi analizată. Reporter: Mulţumesc! Deci faceți o analiză şi sperăm să o şi rezolvați. Referitor la... Sorin Cimpeanu: Cum aţi vedea dumneavoastră rezolvarea? Reporter: Referitor la incidentul de la Ciolpani, o fată de 15 ani ar fi băut alcool in școală și a fost chiar inchisă in sala de sport de un profesor. Cum a putut să intre un elev cu alcool in școală? Sorin Cimpeanu: Da, este ceva absolut inadmisibil. Imi place să cred că este singura școală din Romania in care s-a intamplat acest lucru. Am solicitat o informare completă la Inspectoratul Școlar Ilfov. Am primit această informare, am solicitat soluții. In urma analizei, Inspectoratul Școlar Ilfov a solicitat demisia doamnei director din Școala Gimnazială nr. 1 Ciolpani, iar, ieri, după-amiază, doamna director și-a inaintat demisia pentru grave deficiențe, in care se inscrie, printre altele, și ceea ce ați menționat, Da, dar trebuie să ințelegem că este o culpă comună a elevei, este o culpă a colegilor care au distribuit pe rețele sociale fotografii care nu ar fi trebuit distribuite, a profesorilor și a directorului care și-a prezentat demisia. Este un exemplu prin care trebuie să ințelegem nevoia de profesionalizare și de susținere a acelor concursuri care să aibă criteriu unic: profesionalizarea, competența și nici un alt criteriu, inceput pe 14 septembrie. Directorii sunt coloana vertebrală a unui sistem de educație. Atunci cand ai o coloană bolnavă, degeaba poți să incerci să pui orice, pentru că nu iți va rezista coloana, iți va ceda, cum cedează in astfel de puncte pe care le-aţi menționat. Dacă nu mai sunt... Reporter: E singura soluție pe care aţi găsit-o, să cereți demisia directorului? Pe viitor, incepe un nou an școlar in toamnă, la ce soluții vă gandiți, astfel incat să nu mai intre elevi cu băuturi alcoolice in sala de clasă? Sorin Cimpeanu: Tocmai ce v-am precizat. Soluția de bază este una singură: organizarea relevantă, cu unic criteriu competența la nivelul directorilor unităților de invățămant. Apoi toate celelalte măsuri care vor trebui să fie implementate la nivel de cadru legal și mai apoi in realitate. Consilierea școlară este un lucru, de asemenea, foarte important. Suntem in tratative cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru obținerea unei finanțări care să facă posibilă angajarea a 1.000 de consilieri școlari in cele mai dezavantajate 1.000 de școli din Romania, dezavantajat din perspectiva abandonului școlar, a apariției fenomenului de bullying, a comunicării deficitare cu comunitatea și părinții, a rezultatelor slabe la invățătură. Cele mai defavorizate 1.000 de școli să aibă incă din acest an acces la 1.000 de consilieri școlari cu dublă competență, asistență psihopedagogică și orientare școlară, cu condiția să găsim acești 1.000 de oameni care să dorească să se angajeze in sistemul de invățămant. Reporter: Dacă imi permiteți o ultimă intrebare cu privire la meditațiile să fie plătite de către stat. Aţi anunțat in urmă cu cateva zile un proiect la care lucrați. Cand va fi gata acest proiect privind meditațiile plătite de către Ministerul Educației și ce urmărește acest proiect mai exact? Sorin Cimpeanu: Nu pot să cred aşa ceva! Nu am lansat niciun proiect. Ministrul Daniel Funeriu a fost intr-adevăr un ministru foarte bun al educației, la fel de bun ca ministrul actual al educației. Este ideea lui, pe care o respect. Am intrebat public dacă mai există vreun stat in care sistemul de meditație este finanțat public. Nu am primit incă răspunsul. Am spus că este nevoie de acțiuni remediale mai mult decat oricand după această criză sanitară. Am spus, de asemenea, că meditațiile nu sunt un lucru de blamat, pentru că ele au loc și in Franța, și in Germania, și in Japonia, și multe alte state. Cunosc nemijlocit situația. Deci este o /marotă/ această acuză că in Romania se fac meditații. Da, se fac meditații poate mai mult decat trebuie. Statul, acesta este proiectul meu, trebuie să susțină programul de ore remediale și de aceea am venit să prezint această hotărare de guvern, care este un pas important in susținerea meditațiilor organizate sistemic in școală, pentru că aceste ore remediale sunt mai degrabă mai apropiate de meditații decat de orele clasice. Reporter: Să inţelegem foarte clar, aceste... Sorin Cimpeanu: Nu, am vrut să clarific. Nu este un proiect la Ministerul Educației prin care statul să plătească meditații. Reporter: Orele remediale se vor susține doar la sălile de cursuri in școli, nu şi acasă la profesori sau in alte medii? Luați in calcul să propuneți un proiect prin care să fie inființate centre pentru meditații prin fonduri europene ca meditațiile să fie fiscalizate, ținand cont că sunt bani negri? Sorin Cimpeanu: Este alături de multe alte probleme cronice ale sistemului de educație. Este intr-adevăr o problemă. Eu o să susțin intotdeauna că școala este despre elevi și profesori, iar lucrurile trebuie să se intample in școală. In același timp, școala trebuie să manifeste deschidere față de comunitate. Chiar dacă profesorul va trebui să aibă o componentă importantă de facilitator al invățării in condițiile diversificării surselor de informare, el trebuie să fie profesor. Profesorul romane in școală, elevul rămane in școală, meditațiile se fac in școală. Mulțumesc! Sper că nu mai sunt intrebări. Mulţumesc! Cseke Attila: Sărut mana! Bună ziua! Aș vrea să vă prezint cateva elemente legate de Ordonanța de urgență a guvernului prin care s-a modificat Legea 152/1997 privind inființarea și funcționarea Agenției Naționale a Locuinței. Este un proiect de act normativ promovat de Ministerul Dezvoltării, care vine să rezolve acea creștere exponențială de preț intervenită anul trecut, in vara anului trecut, la prețul de vanzare a locuințelor pentru tineri. Am regandit intregul sistem in așa fel incat acesta să fie cat mai accesibil tinerilor, tinerii să aibă posibilitatea de a accesa inclusiv in proprietate prin achiziție aceste imobile in care sunt deja ca și chiriași. Anul trecut, după cum știți, datorită formulei existente pană in prezent la sfarșitul lunii iulie a avut loc o creștere exponențială a prețului de vanzare a apartamentelor destinate tinerilor cu 60-70%. Deci practic de pe o zi pe alta prețul a crescut cu 60-70%. Reglementare aflată in vigoare vorbea de o valoare de inlocuire care se aplica, era un alt mecanism care avea in vedere intotdeauna și valoarea prețului de construcție al imobilelor din anul anterior vanzării, drept urmare in 2020 a intervenit efectul Ordonanței 114 cu creșterea prețului materialelor de construcții, respectiv creșterea finanțării resursei umane din domeniul construcțiilor şi acest lucru s-a evidențiat in această creștere a prețului. Ceea ce am propus noi este o intreagă regandire a mecanismului de determinare a prețului de vanzare a locuințelor astfel incat pe baza acestui mecanism prețurile să revină acolo unde au fost in 2019. Nu se mai ia in considerare această valoare de inlocuire. Vă rog să vă gandiți că sunt și apartamente construite acum 20 de ani. Ele au o anumită valoare, ele s-au amortizat intr-un fel sau cel puțin parțial. Și atunci, mecanismul pe care noi l-am propus și Guvernul l-a aprobat are in vedere prețul de construcție al imobilului respectiv, al apartamentului pe care-l ocupă tinerii din care se scade amortizarea, adică nivelul chiriei aplicate pentru că este un venit care deja s-a incasat de-a lungul timpului, se aplică un coeficient de indice a localităților pentru că nu este, nu poate fi același preț sau un preț foarte asemănător in municipiul București, in capitala țării cu un oraș din provincie. Și de asemenea, se aplică o inflație la acest mecanism. Ca să ințelegem ceea ce am făcut, o să vă dau cateva exemple de locuințe și prețurile lor din 2019, din 2020, pe mecanismul de pană acum, respectiv pe ceea ce, in estimarea noastră, va fi in 2021. Vreau să menționez că această ordonanță de urgență vine in intampinarea prevederilor care trebuiau date luna viitoare. Legea spune că in fiecare an, prin ordinul ministrului dezvoltării, se determină această valoare de inlocuire pe metru pătrat a locuințelor, pe baza căruia se determină prețul. Deci, la sfarșitul lunii iulie, dacă această ordonanță de urgență nu era aprobată, trebuia emis un nou ordin de recalculare a prețurilor care ducea probabil la o creștere și față de anul 2020 a prețului de vanzare a locuințelor. Guvernul dorește să sprijine tinerii și drept urmare această reglementare a fost aprobată. Vă dau cateva exemple: un apartament de 88 de metri pătrați in municipiul Alba Iulia, in 2019, prețul de locuință a fost de 129.615 lei, in 2020, vorbim de același apartament, prețul simulat, nu s-a vandut apartamentul, toate sunt simulări , prețul in 2020 a urcat la 220.047 de lei. In urma aprobării acestei ordonanțe de urgență, prețul de locuință 2021 va fi 129.712 lei. In municipiul Bacău, apartament de 84 de metri pătrați construit in 2006, 127.649 in 2019, in 2020 - 214.806, in 2021 - 115.915. In județul Hunedoara, municipiul Lupeni, 71,47 metri pătrați, 2013 construcție - 111.375 lei in 2019, in 2020 - 184.678, in 2021 - i108.364. Incă două exemple dacă-mi permiteți: In Timișoara apartament de 77,36 metri pătrați, 2007 anul de construcție, 114.660 lei preț locuință in 2019, 194.838 lei in 2020, in 2021 - 119.278 de lei. Prețul diferă de la un apartament la altul pentru că are in vedere valoarea de construcție de la momentul dării in folosință, pe de o parte, și contează foarte mult și amortizarea, in sensul in care ce nivel al chiriei și cat timp s-a incasat la aceste locuințe. Drept urmare, in baza acestei ordonanțe de urgență, in 90 de zile se vor emite norme metodologice, prețurile imobilelor, apartamentelor destinate vanzării tinerilor care sunt chiriași in blocurile ANL nu va mai crește anul acesta, iar prețul va reveni in jurul valorii din anul 2019, de la prețul care a crescut in 2020. De asemenea, aș vrea să vă informez că Guvernul a aprobat și o altă ordonanță de urgență, pentru rezolvarea problemei finanțării proiectelor existente astăzi, valabil incheiate, in fonduri de dezvoltare și investiții. Este vorba despre un fond in care mai există 99 de contracte in execuție. Conform legislației in vigoare, se decontează lucrările efectuate și cheltuielile eligibile pană in data de 9 ianuarie 2020 cand s-a emis Ordonanța I, pe baza căreia acest fond de dezvoltare și de investiții s-a inchis. Prin această ordonanță de urgență s-a creat temeiul legal și finanțarea necesară pentru ca Ministerul Dezvoltării să plătească cheltuielile eligibile efectuate de autoritățile locale pe fonduri de dezvoltare și investiții, pe cele 99 de proiecte, 99 de obiective de investiții. Ele in mare parte sunt drumuri de interes local, respectiv sunt lucrări de apă, canalizare și de introduceri de gaze. In 15 zile lucrătoare de la intrarea in vigoare a ordonanței de urgență, aceste UAT-uri care au aceste contracte, vor trebui să aducă documentele justificative, le analizăm, le verificăm dacă sunt in regulă. Avem resurse necesare să putem să plătim aceste lucrări efectuate. Dacă aveți intrebări, vă rog! Reporter: Domnule ministru, despre PNDL aș vrea să vă intreb. Cum s-a intamplat de s-au epuizat banii in primele 6 luni. Aveați o previzionare? Cseke Attila: Aici sunt două aspecte. In primul rand, ministrul dezvoltării a respectat legea. Legea spune că in momentul in care creditele bugetare se epuizează, chiar dacă plățile nu s-au epuizat, Ministerul Dezvoltării plătește in continuare și estimez că pană in 20 iulie va plăti facturile care au ajuns pană in 15-17 iunie, perioada de planificare de analiză e de 3-4 săptămani. Deci pană in 20 iunie vom avea in continuare plăți efectuate de Ministerul Dezvoltării, urmand ca in august la rectificare să primim sumele necesare pentru a continua aceste plăți. Vreau să vă mai dau cateva elemente și să vă spun că in ultimii 4 ani, niciodată bugetul inițial al Ministerului Dezvoltării pe acest fond nu numai că nu a fost de ajuns, dar intotdeauna cel puțin s-a dublat. Ceea ce arată că in fiecare an, acest program a avut această ciclicitate. Nu este absolut nimic surprinzător sau intamplător din acest punct de vedere, pot să liniștesc toate UAT-urile, toți constructorii. Noi nu am temporizat nici o plată in aceste 6 luni, pot să vă spun că in luna martie am plătit peste 1,1 miliarde de lei facturi, exact pentru a nu temporiza aceste plăți. Deci in 2018, bugetul inițial pe PNDL a fost de 2,3 miliarde, buget votat in Parlament. Cel final cu care s-a inchis anul a fost 4,6 miliarde. In 2019 - 2,5 miliarde inițial, 6,9 miliarde la finalul anului, in 2020 - 2,2 miliarde inițial și s-a inchis cu 6,5 miliarde. Iar in 2021 a inceput cu 3,8 miliarde. Foarte important pentru noi in aceste 6 luni a fost să deblocăm aceste investiții pentru că știți că aveam facturi restante, le-am adus la zi, va fi maxim o lună in care Ministerul Dezvoltării va analiza facturile care se pot depune in continuare, constructorii pot să lucreze și pot să garantez că in august plățile vor continua, oricum ele continuă pană in 20 iunie in mod cert. Reporter: Bun, ați menționat rectificarea bugetară. Premierul tocmai a spus că n-au legătură. Cat intenționați sau cat credeți, la cat se va inchide la finalul anului bugetul PNRR, cat mai cereți? Cseke Attila: Nu, deci domnul prim-ministru s-a referit la faptul că in intrebare s-a strecurat o eroare. Ați vorbit de PNDL și apoi de PNRR. Domnul ministru s-a referit că PNRR-ul nu are treabă cu rectificarea bugetară. Aceasta a fost remarca dansului. Vom face o evaluare, o analiză cat este necesar. Dar de aceea, am și prezentat cifrele din anii anteriori ca să vedem amploarea acestui program, care din punctul nostru de vedere, atat al Ministerului Dezvoltării, cat și al Guvernului, este un program care aduce dezvoltare locală, care va fi continuat, care va fi finanțat fără niciun fel de discuții. Cum v-a spus și domnul prim-ministru, chiar de gandim să lansăm alte programe de finanțare pentru dezvoltare locală. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, au apărut informaţii că, astăzi, primarii vor merge la dumneavoastră, la minister. Dar ne puteţi spune care vor fi temele abordate cu aceștia și dacă vezi discuta și despre PNDL cu ei. Cseke Attila: Vă rog să-i intrebaţi pe danşii. Eu n-am vorbit cu danşii, nu ştiu. Reporter: Deci nu veţi avea astăzi o intalnire cu ei. Cseke Attila: Nu, nu ştiu de această informaţie, nu cunosc. Reporter: V-au transmis că vor să aibă o discuţie cu dumneavoastră? Vorbim despre primarul Capitalei și mai sunt și alți primari care vor să discute astăzi cu dumneavoastră. Cseke Attila: Eu am fost la ședința de guvern. Probabil că nu a ajuns informația la mine. Reporter: Şi dacă nu a ajuns, inseamnă că este posibil ca totuși in cursul zilei să discutați aceste aspecte de... Cseke Attila: Deci eu vorbesc cu foarte mulți primari. Să știți că ieri s-au implinit șase luni de guvernare și săptămana trecută am terminat 21 de județe pe care le-am vizitat. Am fost in jumătate din țară, din județele țării in șase luni. Discut foarte mult cu autoritățile locale. In fiecare județ am intalnire cu toți primarii, indiferent de culoarea politică. Puteți să verificați acest lucru, nu există nici o excepție in care ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației să nu discute cu toți primarii, indiferent de culoarea politică, astfel incat, evident, sunt deschis la discuții pe care primarii doresc să le aibă cu ministrul de resort. Reporter: Aş vrea să vă intreb dacă, in urma discuțiilor cu primarii, in cele șase luni, referitor la proiectele derulate prin PNDL, au fost cazuri sau v-au adus primării la cunoștință faptul: constructorii cer majorarea contractelor ca urmare a creșterii prețurilor materialelor de construcții. Ințeleg se intamplă asta pe partea de infrastructură. Aș vrea să știu dacă se intamplă asta și pe partea de proiecte finanțate prin PNDL. Cseke Attila: Deci pot să vă spun că acest Guvern, din care fac parte, a fost primul Guvern in istoria PNDL-ului care a dat o ordonanță de urgență, prin care a dat posibilitatea suplimentării de sume pentru lucrări. A fost Ordonanţa 214 la finalul anului trecut, printre primele ordonanțe de urgență ale actualului guvern, prin care am creat posibilitatea ca pe PNDL 1 lucrările să fi suplimentate și efortul bugetar prin care s-au suplimentat aceste lucrări nu a fost unul nesemnificativ. Este vorba de 800 de milioane de lei la nivel național, prin care practic am deblocat aceste lucrări și am asigurat finanțare pentru execuția și terminarea lor. Aceeași discuție este, categoric, valabilă și pentru PNDL 2. Autoritățile locale cu care am avut intalnire, in județele in care am fost pus să confirm acest lucru, le-am spus și lor exact acest lucru, suntem in analiza impactului financiar legat de o asemenea suplimentare de sumă. In ce privește creșterea prețului la materiale de construcții, o să vă spun că nu este o problemă specifică Romaniei, este o problemă europeană, chiar mondială. Deci nu suntem singuri in această problemă, și toate țările sunt in analiza acestui fenomen. Eu, cel puțin, sau noi, la Ministerul Dezvoltării, incă nu am identificat stat membru al Uniunii Europene care să vină cu o soluție. Suntem și noi in analiză, avem un grup de lucru pe această temă, și in funcție de rezultatul analizei și soluțiile care pot fi propuse... discuțiile sunt pe mai multe planuri: pe partea de fonduri europene, pe partea de finanțări, contracte din fonduri europene este un anumit tip de discuție. Contractele acolo pe reglementările europene sunt contracte stricte, pe prețuri stricte, in timp ce pe contractele pe finanțare de la bugetul Ministerului Dezvoltării - cu privire la acesta pot să mă pronunț - sunt două situații: o situație in care contractele au o execuție pană la 12 luni, in care prețul este fix, și unul in care avem un indice care poate să ne ajute. Toate acestea sunt analizate la zi, in momentul in care avem rezultatul acestei analize și soluții propuse, vom ieși in public cu ele. Reporter: Şi cand estimaţi că o să fie gata această analiză? Pentru că trebuie să țineți cont de ea, eventual şi pentru suplimentarea de fonduri, pe care ar trebui să o aveţi la rectificare, nu? Cseke Attila: In curand, dar nu vreau să antamez un termen, o dată, evident că nu inseamnă luni. Reporter: Tot referitor la PNDL, dacă imi puteţi spune la cat s-au ridicat facturile restante pe care le-ați avut de plătit din cei 3,8 miliarde de lei pe care le-ați primit prin bugetul de stat in momentul de față. Cseke Attila: Este vorba de 2 miliarde de lei. Reporter: Ok, şi dacă ne puteţi da, dumneavoastră, ceva mai multe detalii despre fondul despre care vorbea premierul referitor la cele 7 miliarde de lei, proiecte care nu pot fi de drumuri in principal, infrastructură locală - care nu pot fi finanțate, de exemplu, prin fonduri europene. Cseke Attila: Da, este vorba despre proiecte de aproape, aproape 3.000 de proiecte pe drumuri de interes local depuse de autoritățile locale la Compania Națională de Investiții, din care aproape 500, mai exact 572 de proiecte, situație valabilă săptămana trecută, 572 de proiecte au documentație tehnică, adică au tot ceea ce trebuie pentru a putea fi promovate. Suma aferentă acestor documentații tehnice pe săptămana trecută deja depășea opt miliarde de lei. Nu există posibilitate de finanțare pentru asemenea sumă la Compania Națională de Investiții. Aceste tipuri de investiții nu pot fi incluse nici in PNRR și atunci soluția despre care a vorbit și domnul prim-ministru este aceea de a găsi o finanțare națională printr-un program de dezvoltare locală, in care aceste categorii de investiții, drumuri locale, să poată fi inclus. In momentul in care PNRR-ul este aprobat de Comisia Europeană putem să vedem exact ce s-a aprobat in PNRR, ceea ce lipsește ca și finanțare in PNRR, urmand ca acesteia să-i căutăm soluție și o să-i găsim soluție de finanțare in bugetul național. Reporter: N-am putea avea un astfel de fond funcțional, de exemplu, mai devreme de anul viitor, adică după aprobarea PNRR-ului? Cseke Attila: Există această posibilitate. Bun, vă mulțumesc! Vă doresc o zi frumoasă! Ioana Mihăilă: Bună ziua! Astăzi a fost promovată Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Articolului 230 din Legea 95 pe 2006, ordonanță care propune un mecanism gradual de implementare a contribuției personale suportate de asigurați, in condițiile acordării serviciilor medicale in cadrul unor furnizori privați, furnizori privați aflați in relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Pentru detalii privind modul in care această contribuție personală este aplicată și beneficiile pe care pacienții pot să le aibă ca urmare a implementării corecte a contribuției personale, ii voi da cuvantul domnului președinte Adrian Gheorghe. Adrian Gheorghe: Mulțumesc! Bună ziua! Voi incepe prin a prezenta principalele reglementări care au făcut subiectul ordonanței de urgență. Practic, la 1 iulie intră in vigoare măsura contribuției personale pentru serviciile medicale oferite de furnizorii privați aflați in contract cu casele de asigurări de sănătate, anume, specific, serviciile medicale de spitalizare continuă, cazuri acute, cele care sunt rambursate din fond prin sistemul Diagnosis-related group (DRG). De asemenea, textul ordonanței prevede, conform Legii 95, intrarea in vigoare a aplicării măsurii contribuției personale pentru serviciile medicale de tip ambulatoriu de specialitate și ambulatoriu paraclinic in anul 2022, mai exact la 60 de zile după adoptarea bugetului de stat pe anul 2022. Practic este vorba de o prorogare, o amanare a implementării contribuției personale pentru segmentul de ambulator. In continuare voi prezenta care sunt noutățile concrete pe care le aduce măsura contribuției personale de la 1 iulie 2021 pentru serviciile medicale de spitalizare continuă acuți, repet, pentru care ea intră in vigoare acum. In primul rand aș vrea să punctez faptul că vorbim despre contribuție personală și nu despre coplată. Coplata este altceva decat contribuție personală. Contribuția personală reprezintă o diferență dintre: pe de o parte, tariful decontat din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pentru rezolvarea unui caz și tariful perceput de un furnizor privat de servicii medicale pentru rezolvarea aceluiași caz. Un alt lucru pe care aș vrea să il clarific este că și in acest moment o persoană care este asigurată in sistemul asigurărilor sociale de sănătate din Romania se poate trata la privat, dacă privatul este in contract cu casele de asigurări de sănătate. Contribuția personală nu modifică, nu aduce o noutate in acest plan, este posibilă deja și astăzi. Ce nu este posibil astăzi, dar această măsură a contribuției personale va face posibil, acoperă un spectru mai larg. In primul rand, ce nu este posibil astăzi este ca furnizorul privat să perceapă sume in plus față de ceea ce decontează Casa din Fondul Unic al Asigurărilor de Sănătate pentru rezolvarea cazului. Asta nu inseamnă, cum am mai spus-o și săptămana trecută in conferința comună cu doamna ministru, asta nu inseamnă că nu se percep pe căi ilegale alte sume de către furnizorul privat intr-un fel justificat, deoarece tarifele decontate din Fond nu acoperă costurile reale, insă există in acest moment o masă importantă de neclaritate privind o zonă gri, să ii spun așa, pe care o admit şi au admis-o public inclusiv furnizorii privați, privind faptul cum se percep aceste sume in mod legal, din nou, care să acopere diferența dintre ce acoperă Fondul și costul real reflectat de tariful perceput de furnizorul privat. Asta se intamplă acum. Ce aduce nou, cu adevărat nou măsura contribuției personale de la 1 iulie este transparență, foarte multă transparență. Mai exact, există un deviz estimativ care are un format standard pe care furnizorul privat va trebui să il ofere oricărui pacient asigurat care vine să se trateze și să detalieze foarte clar incepand cu cat acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului și ce sume se percep in plus de către furnizorul privat, in plus peste cat acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului, detaliat pe categorii de cheltuieli: medicamente, materiale sanitare, hrană, resursa umană și așa mai departe. Astfel incat asiguratul care ia in considerare să acceseze aceste servicii la furnizorul privat va avea o imagine completă inainte de a lua decizia dacă să urmeze această opțiune sau nu, va avea toate informațiile privind cat acoperă Casa din Fond și ce percepe furnizorul privat in plus. Repet, modelul de deviz estimativ cu toate categoriile de cheltuieli este standard, este prevăzut in normele de aplicare ale contractului cadru. In plus, acest deviz estimativ va fi valabil cinci zile lucrătoare. Practic din momentul in care pacientul asigurat se prezintă la, să spunem un spital privat și solicită o ofertă pentru, să spunem, efectuarea unei intervenții chirurgicale, i se oferă un, un deviz estimativ pe acest model standard și detaliat, acest deviz este valabil cinci zile lucrătoare, timp in care pacientul are timp să se gandească, să caute alte oferte și să ia decizia dacă dorește să continue sau nu, in funcție de contextul său. A treia măsură este că odată ce pacientul ia o decizie, pacientul asigurat ia o decizie, nu poate merge mai departe decat dacă iși oferă consimțămantul scris că este de acord, practic acceptă oferta. De cate ori devizul estimativ inițial se modifică pe parcursul internării - deoarece pot apărea complicații, situații medicale neprevăzute și așa mai departe - pacientul sau aparținătorul acestuia trebuie să iși ofere de fiecare dată consimțămantul scris, iar la final se oferă un decont care, din nou, prezintă detaliat cat a suportat Casa din Fond și ce se percepe in plus de către furnizorul privat pentru acoperirea costului total, din nou, detaliat pe categorii de cheltuieli, un model identic cu cel al devizului estimativ. Considerăm că aceste măsuri aduc o mult mai mare transparență și ajută asiguratul care ia in considerare să se trateze in privat, să aibă mai multă informație, astfel incat să ia cea mai bună decizie. Ioana Mihăilă: Intrebări dacă sunt. Reporter: Doamna ministru, aș avea o intrebare legată tot de cazul de la Timișoara. Inspectorii au mers acolo, au aplicat niște amenzi și v-aș intreba la fel și pe dumneavoastră. De ce mai funcționează această clinică? De ce n-a fost demis managerul? Cunoașteți situația? Ioana Mihăilă: Cunosc, am primit raportul Inspecției Sanitare de Stat care a constatat varii deficiențe in unitatea funcțională de arși de la Casa Austria din Timișoara. Unele dintre deficiențe sunt de infrastructură, unele dintre deficiențe sunt de raportare, iar cei care au fost identificați ca fiind sursa acestor deficiențe de raportare au fost amendați corespunzător. Paturile de arși din Romania sunt insuficiente. E clar că este nevoie ca numărul de paturi să fie crescut. In acest moment, la nivelul Ministerului Sănătății sunt in desfășurare trei proiecte pentru construirea a trei centre de arși, proiecte care sunt finanțate prin Banca Mondială. Unul din centrele de arși aflat in desfășurare este la Timișoara, al doilea la Targu Mureș, al treilea la București. Aceste centre de arși sunt proiectate așa incat să fie in concordanță cu normele europene care reglementează circuitele și condițiile de funcționare a acelor centre de arși și care duc la reducerea la minim a riscurilor pentru pacienții cu arsuri. Reporter: Ați spus și dumneavoastră că se fac schimbări. După cum am văzut, există probleme de infrastructură. Pentru că acolo există probleme de infrastructură, această clinică poate să mai funcționeze și să trateze pacienți arși? Ioana Mihăilă: Ar fi foarte bine ca in cei 30 de ani de cand trăim in democrație să fie rezolvate toate problemele de infrastructură. Din păcate, inchizand o clinică nu rezolvăm problema de infrastructură. Construind noi clinici, sau noi centre, sau noi spitale rezolvăm problema de infrastructură. Lucrurile care n-au fost făcute pană acum incercăm să le demarăm și să le facem de acum incolo. Reporter: Și cine credeți că este vinovat pentru moartea acelor oameni? Ioana Mihăilă: Cred că cei care trebuie să ancheteze trebuie să continue anchetele. Acestea au fost constatările Inspecției Sanitare de Stat. Rapoartele Inspecției Sanitare de Stat și ale tuturor organelor de control de la nivelul Ministerului Sănătății sunt puse la dispoziția organelor de anchetă, ele trebuie să dea verdictul. Cred că aș vrea să luăm și alte intrebări. Reporter: Bună ziua! Aș dori să vă intreb cum va fi ales șeful Agenției Naționale pentru Infrastructura in Sănătate. Va fi numit politic sau prin concurs? Ioana Mihăilă: Propunerea din forma actuală de ordonanță de urgență, formă care a fost convenită la nivelul Ministerului Sănătății este ca directorul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii in Sănătate să fie ales prin concurs, iar publicitatea și anunțul acestui concurs să se facă la nivel național și internațional. Reporter: In urmă cu ceva timp ați pornit un parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București și veți analiza situația spitalelor din țară cu privire la riscul seismic, eficiența energetică și riscul de incendiu. Aș dori să vă intreb care mai este stadiul acestui proiect, cand vom avea primele date cu privire la situația spitalelor din țară? Ioana Mihăilă: Colegii de la Universitatea Tehnică au identificat deja 150 de experți la nivel național, iar acești experți au inceput deja să facă evaluările in unitățile sanitare din țară. Incă nu avem niște rezultate parțiale, dar in momentul in care le vom avea, evident, le vom face publice și vi le vom pune la dispoziție. Reporter: Doamna ministru, Romania a inregistrat astăzi primul deces al unei persoane infectate cu tulpina indiană. Aș vrea să vă rog să ne spuneți ce varstă are această persoană, de unde a contactat virusul și ce vă indică ancheta epidemiologică pană in acest moment? Rudele, apropiații au fost izolați, ce se intamplă, vorbim de un focar? Ioana Mihăilă: Voi reveni cu datele pe care mi le solicitați. Centralizările secvențierilor care se fac in cele două centre de secvențiere, adică cele care identifică tulpinile noi, se fac la Institutul Național de Sănătate Publică. Voi solicita un raport Institutului Național de Sănătate Publică și voi reveni cu detalii. Reporter: Aș vrea să vă intreb cat de mare e pericolul in continuare cu tulpina indiană. Am văzut astăzi primul deces. Ce ar trebui să facem in perioada următoare ca să nu fie mai multe decese? Ioana Mihăilă: Să ne vaccinăm. Reporter: Şi in legătură cu subiectul de astăzi v-aş intreba ce se va intampla dacă factura va fi mai mare decat devizul estimativ, deși nu au apărut complicaţii. Se intamplă acest lucru in mediul privat. Adrian Gheorghe: In acest moment, rolul devizului estimativ detaliat și al consimțămantului exprimat de fiecare dată cand apar modificări conform reglementărilor explicite și foarte clare in normele de aplicare ale contractului cadru, au rolul tocmai pentru a preveni aceste situații. Noi vom monitoriza la nivelul Casei Naționale cum se implementează măsura și vor fi luate toate măsurile, dacă există astfel de derapaje, precum aţi menționat. Reporter: Şi de ce nu se pot deconta serviciile pentru asigurați la valoarea lor reală? Adrian Gheorghe: Din două motive principale: unul este că tarifele care au fost stabilite au fost stabilite acum foarte mult timp și ele nu au fost actualizate deloc, nici măcar cu inflația, de foarte mult timp. Un motiv legat de acesta este faptul că structura costurilor a evoluat foarte mult și in acest moment nu se mai știe cu exactitate care este costul real, ca să zic așa. Presupunerea de bun simț, să spun, este că, intr-adevăr, tarifele reflectă doar o fracțiune din costul real, insă este nevoie să știm cam care este această fracțiune. Pentru acest scop există un studiu mare, la care m-am referit, și doamna ministru, de asemenea, care trebuie să se incheie la finalul anului viitor și să ofere date privind costul real al serviciilor de spital, cel puțin, in Romania, in acest moment. Odată ce avem dimensiunea bugetară lipsă se pot gandi măsuri care să acopere această diferență. Probabil că diferența este substanțială, de ordinul miliardelor, insă pană nu știm care este exact volumul sunt greu de gandit măsuri. Reporter: Doamna ministru, Partidul Social Democrat spune că prin această ordonanță prin care introduceți contribuția personală ați făcut primii pași spre privatizarea, practic, a sănătății. Cum comentați această acuzație? Ioana Mihăilă: Partidul Social Democrat este cel care a introdus in Legea 95, printr-o ordonanță de urgență, această contribuție. Noi nu am introdus contribuția, noi avem grijă să aplicăm treptat, cu un control clar al posibilelor consecințe a aplicării acestei contribuții, cu scopul de a permite accesul pacienților la servicii de spitalizare care se derulează in sistemul de stat. Acesta a fost scopul nostru atunci cand am reglementat in acest mod contribuția: permiterea accesului pacienților la sistemul de stat acolo unde contribuția personală nu există. Şi reamintesc, pentru corectitudine istorică, Partidul Social Democrat a introdus contribuția personală in 2019. Reporter: De asemenea sunt mai multe voci care spun că prin această ordonanță, imediat ce ea va intra in vigoare, spitalele publice, care sunt deja subfinanțate, vor primi și mai puține fonduri ca urmare a creșterii decontărilor făcute de CNAS către privat, ceea ce va insemna că pe termen lung o parte din acestea ar putea să se inchidă? Ioana Mihăilă: Voi răspunde scurt, după care il las pe domnul Gheorghe să continue. In primul rand, spitalele publice primesc bani din Fondul național pentru servicii și primesc influențe salariale pentru plata personalului, deci spitalul public are mai multe surse de finanțare de la bugetul de stat. Acesta este un lucru. După aceea, in această ordonanță, exista o prevedere care permitea plafonarea numărului de paturi finanțabile către sectorul privat așa incat să nu existe o mișcare bruscă și necontrolată a paturilor din sistemul public in sistemul privat. Această prevedere nu a trecut astăzi in ședința de guvern. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate va reveni cu o propunere la care deja se lucrează, care are la bază ideea de a plafona raportul dintre numărul de paturi contractate de către furnizorii de servicii de spitalizare privați și furnizorii publici așa incat această migrare a paturilor finanțabile de la public la privat la nivel național să nu mai poate să existe. Adrian Gheorghe: Nu am nimic de adăugat. Doamna ministru a exprimat clar. Reporter: O precizare. Ce se intamplă cu această plafonare de 10%? A trecut, nu a trecut in ședință? Ioana Mihăilă: Exact asta am explicat. Acel articol care se referea la plafonarea de 10% nu a trecut in ședință. Ceea ce am convenit la nivelul guvernului, este că vom reveni cu o metodă de control a numărului de paturi intre public și privat. Deja Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări lucrează la o astfel de propunere, iar in acest moment propunerea va fi de tipul păstrării unui raport constant, nemodificării raportului dintre paturile private și publice care sunt finanțate din Fondul Național al Asigurărilor de Sănătate. Reporter: Concret, ce inseamnă acest raport constant? La ce număr de paturi ne mai putea aștepta? Ioana Mihăilă: Concret, dacă acum raportul intre privat și public este de 5%, practic 5% din paturile contractate la nivel național aparțin furnizorilor privați de sănătate, tot 5% să rămană contractabile de către furnizorii privați de servicii de sănătate. Reporter: Buna ziua! Doamna ministru, cand va fi infiinţată Agenţia pentru Investiţii in Infrastructura de Săntate? Va fi infiinţată la inceputul lunii iulie, ţinand cont că liderii coaliţiei nu au convenit o formă a acestei agenţii? Ioana Mihăilă: La nivelul Ministerului Sănătății se lucrează la forma finală a ordonanței de urgență care va sta la baza inființării Agenției pentru Infrastructura in Sănătate. Ea a fost deja prezentată liderilor coaliţiei, urmand ca atunci cand avem din nou forma finală să o discutăm și să treacă prin aprobarea guvernului. Reporter: S-a convenit in interiorul coaliţiei ca această agenție să fie inființată chiar dacă a fost criticată cu vehemență de către Ludovic Orban şi de către premierul Florin Cițu? Ioana Mihăilă: Nu a fost criticată vehement de către premierul Florin Cițu și de către domnul Ludovic Orban. Am avut discuții in coaliție și concluziile la care am ajuns sunt că vom prezenta și vom discuta pe baza formei ordonanței de urgență pe care o prezentăm coaliției și guvernului. Reporter: Cand va fi gata ordonanţa de urgenţă, dacă ne puteţi da o dată estimativă? Ioana Mihăilă: Nu pot să vă dau o data estimativă. Mulţumesc! Reporter: Doamna ministru, ne apropiem de data de 1 iulie, atunci cand vor intra in vigoare noi măsuri de relaxare. Nu vi se pare că este prea devreme, că sunt prea devreme aprobate aceste măsuri in contextul in care noi nu am indeplinit pragul de vaccinare nici măcar pentru data de 1 iunie de 5 milioane de persoane? Pragul pentru1 iulie era de 6 milioane de persoane și noi in continuare avem doar 4 milioane de persoane vaccinate. Ioana Mihăilă: Măsurile de relaxare se iau in funcție de evoluția pandemiei. In momentul acesta cifrele de infectare ne permit să luăm aceste măsuri de relaxare. Reporter: Şi atunci de ce aţi mai făcut aceste obiective, mă iertaţi? Ioana Mihăilă: Dar suntem pregătiți pentru creșterea și recrudescența pandemiei, situație in care pe langă măsurile de relaxare care vor fi intrerupte avem pregătite și mijloace de acțiune la nivelul spitalelor. Reporter: Şi atunci de ce au mai fost trecute, doamna ministru, aceste praguri de vaccinare? Ioana Mihăilă: Au fost trecute praguri de vaccinare și au fost trecute cifre legate de situația infecțiilor. Mulţumesc! Atat am avut. Reporter: Doamna ministru, ce rol va avea pană la urmă Agenția Națională de Infrastructură in Sănătate? Suport tehnic, așa cum spunea domnul Orban, sau va gestiona și fondurile, prin PNRR? Ioana Mihăilă: Agenția pentru Infrastructura in Sănătate va avea pe de o parte rolul de a gestiona anumite proiecte majore de infrastructură, și vorbim in principiu de construcția spitalelor regionale, care așa cum știm cu toții este intarziată, dar și de preluarea in portofoliul de proiecte al Agenției al altor proiecte de infrastructură sanitară cu impact major. Vorbim de spitale aflate in subordinea Ministerului Sănătății, institute oncologie, institute cardiologice. Un al doilea domeniu de activitate este posibilitatea de a asigura asistență tehnică autorităților locale care vor să deruleze proiecte de infrastructură in sănătate. Această asistență tehnică poate lua, de exemplu, forma unor acorduri cadru incheiate cu firme de proiectare, acorduri cadru care stau la baza unor contracte subsecvente, pe care autoritățile locale pot să le semneze in vederea derulării mai rapide și la standarde de mai mari de calitate a elaborării documentelor tehnice. Un al treilea rol al agenției este acela de a elabora standarde, standarde care privesc cum sunt construite spitalele, cum sunt construite și menținute instalațiile din spitale, de exemplu. Reporter: Referitor la contribuția personală, ce efecte concrete va avea atat la stat, cat și la privat și dacă ați făcut calcule cat vor intra in sistemul privat. Mulţumesc! Adrian Gheorghe: Mulțumesc! Este vorba despre o măsură nouă, iar ceea ce a precizat doamna ministru este foarte important - etosul, atat la nivel de principiu, cat și la nivel de reglementare al acestei măsuri, a avut două aspecte: unul, prudența - astfel incat să ne asigurăm că măsurile potențial benefice, că potențialele avantaje, consecințele potențial benefice ale măsurii se realizează, și doi, să prezerve infrastructura publică drept infrastructura de bază care oferă servicii medicale, mai ales spitalicești in Romania. Acum, legat de beneficii, pe unul dintre ele l-am menționat deja, transparența, un nivel de transparență pentru asigurat, care in acest moment nu există. Al doilea este competiția: atunci cand există informații suficiente accesibile asiguratului, atat ca timp, cat şi ca format, el poate să iau o decizie, iar comportamentul furnizorilor pe piață așteptăm să se adapteze in mod corespunzător. Iarăși, așa ceva nu avem in acest moment, tocmai pentru că lipsește claritatea, insă, din nou, acestea sunt beneficii potențiale, care pot fi importante. Noi vom urmări măsura in care aceste beneficii se realizează. Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghe, o intrebare pentru dumneavoastră. Spuneați că un pacient se duce in sistemul privat la un furnizor care are contract cu dumneavoastră, primeşte un deviz estimativ, il acceptă, vine intervenţia respectivă şi, dacă sunt necesare operaţiuni, mă rog, suplimentare, pacientul sau aparţinătorul, după caz, trebuie să-şi dea consimţămantul. Ce se intamplă intr-o situaţie de forţă majoră, cand e, să zicem, un stop cardiac, o hemoragie internă şi pacientul nu-şi poate da consimţămantul şi nici aparţinătorul nu poate fi găsit, il lasă pe masa de operaţie, pană cand işi dă cineva consimţămantul sau se merge mai departe cu procedura, caz in care cine plăteşte la final? Adrian Gheorghe: Normele de aplicare ale contractului cadru prevăd o astfel de situație. Desigur, de sub spectrul rezonabilului nu poate ieși nimeni in nici un fel de situație, și aici ne putem pune de acord că, dacă este vorba de o situație de salvare a vieții sau semnarea unui formular, salvarea vieții primează. Vom vedea măsura in care se materializează astfel de situații și, dacă este nevoie, vom imbunătăți reglementarea. In acest moment, reglementarea considerăm că este suficient de acoperitorie, astfel incat să prevină astfel de situații. Noi vrem să prevenim, de fapt, potențiale interpretări nelalocul lor. Ce inseamnă urgență și forță majoră? Considerăm că reglementarea este rezonabilă și suficient de acoperitorie in acest moment, insă ea se va putea revizui ca orice reglementare. Insă aș vrea să mă leg de alt aspect al intrebării dumneavoastră. Este foarte important nu doar pentru Casa Națională, in general, dar și pentru această măsură, in particular, ca asiguratul să fie un partener in acest act și să raporteze la Casele de Asigurări de Sănătate și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, atunci cand această măsură a contribuției personale cu tot ceea ce comunicăm public nu se implementează aşa cum s-a agreat şi cum s-a reglementat, pentru că, repet, Casa Naţională va urmări foarte atent cum se implementează această măsură, insă avem nevoie de, pe scurt, feedback din piaţă de la oameni, ca să vedem dacă modul in care ea s-a reglementat ii ajută. Reporter: Mă scuzaţi, dar ca să fie foarte limpede: in situaţiile pe care le-am menţionat, cele de forţă majoră, cine plăteşte, pană la urmă, operațiunea aceasta de forță majoră, cine decontează? Scoate pacientul din buzunar sau dumneavoastră sau suportă clinica? Adrian Gheorghe: Tariful de contact de fond, normele prevăd cum se calculează acest tarif decontat de fond, și el este unul fix, pană la urmă, in funcție de... Acum, dacă el este nevoie a fi ajustat in funcție de forță majoră, nu cred că este cazul in momentul ăsta. Dar, de exemplu, dau un exemplu foarte concret: dacă forța majoră despre care discutați presupune o reincadrare clinică a cazului, formula de calcul prevede, este flexibilă, astfel incat, dacă se ajustează diagnosticul și complexitatea, in anumite condiții există posibilitatea ca tariful decontat de fond să se modifice, da, insă dacă nu este cazul de așa ceva, și incadrarea cazului din punct de vedere clinic rămane același, cu același tarif, atunci pacientul ar fi suportat diferența oricum, indiferent ce s-ar fi intamplat. Reporter: Mulțumesc! 2021-06-24 14:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_201398468_420075875679218_1577765238208729110_n.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, alături de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la o ședință pe tema beneficiilor vaccinării copiilorȘtiri din 22.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-o-edinta-pe-tema-beneficiilor-vaccinarii-copiilorGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Mulţumesc pentru prezenţă in această formulă. Vom discuta astăzi despre vaccinarea minorilor. In primul rand, aş vrea să dezbatem beneficiile vaccinării, să inţelegem care sunt motivele pentru care elevii sau părinţii au reticenţe, de aceea avem astăzi aici şi reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor şi mai ales e vorba de segmentul de varstă intre 12 şi 15 ani. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare şi aş vrea să fiu foarte clar: susţin vaccinarea pentru populaţie. Avem nevoie de cat mai mulţi oameni vaccinaţi, dar cand vorbim de tineri sub 18 ani, aici părinţii şi tutorii sunt cei care iau deciziile şi trebuie să ia cele mai bune decizii. Din datele pe care le avem pană acum, sunt 98.134 de minori cu varste intre 12 şi 17 ani care s-au vaccinat, iar dintr-un raport privind dorinţa de vaccinare a elevilor, 45,5% dintre elevi consideră că este foarte important şi important să se vaccineze. Eu zic că avem un start bun in ceea ce privește tinerii. Acum aş fi dorit să zic mai bun decat la adulți in foarte multe aspecte in ceea ce priveşte dorința de vaccinare, ceea ce ne bucură că informația a ajuns pană la tineri. Așa cum am spus, populația eligibilă dacă se vaccinează nu ar trebui să mai vorbim de valul patru şi știu că se discută foarte mult in spaţiul public in acest moment despre valul patru. Eu am spus și repet, nu avem niciun motiv să avem un val patru in Romania. S-ar putea să avem un val patru pentru că gripa vine in fiecare an, așa s-ar putea să avem și aici, dar nu ar trebui să avem un val patru semnificativ, cu efecte semnificative, pentru că avem vaccin in Romania şi dacă ne vaccinăm nu avem acest val patru. Organizaţia Mondială a Sănătății a anunțat deja că varianta Delta se răspandește foarte repede, deci acesta este un risc pe care il știm cu toții. Este deocamdată cea mai agresivă și cei mai vulnerabili sunt persoanele nevaccinate. Acolo este vulnerabilitatea și, bineințeles, comunitățile unde rata de vaccinare este mică. Deci dacă ne vaccinăm in număr cat mai mare ar trebui să nu avem un val patru cu probleme. Soluția este simplă, din punctul meu de vedere. In același timp, eu cred, și spun şi specialiști același lucru, și domnul Gheorghiţă ne va confirma, cred, in intervenția domniei sale. Dacă alegeţi să vă vaccinaţi acum, așa cum spune și campania guvernului, in colaborare cu UNICEF, ne vor sprijini şi in vaccinarea copiilor. Vă vaccinaţi pentru dumneavoastră şi pentru siguranţa familiei dumneavoastră. Am spus acest lucru de fiecare dată. Această campanie de vaccinare nu este vorba nici despre mine, nici despre domnul Gheorghiţă, nici despre domnul ministru Cimpeanu sau alţi membrii ai guvernului, nici despre domnul secretar de stat Baciu, este vorba despre noi toţi, despre siguranţa familiei, despre o societate sănătoasă. Deci facem acest lucru pentru noi toți, pentru a reveni la normalitate. Ne vaccinăm pentru a proteja și părinții și copiii, pe cei vulnerabili din familie. Așa şi acum iarăși aș vrea să ne uităm la ce s-a intamplat in Romania de la 15 mai. Faptul că ne-am vaccinat ne-a permis să relaxăm din condiții din ce in ce mai mult și avem din ce in ce mai multe condiții relaxate. O cerință foarte mare a fost aceea de a redeschide in zonele rurale targurile, talciocurile, targurile de animale și vom putea face acest lucru de la 1 iulie, tocmai pentru că lumea se vaccinează și in zonele unde avem o rată de vaccinare mare vom putea să deschidem și să le ţinem deschise. Nu mai vorbesc de concerte și așa mai departe. In ceea ce ne privește, din partea guvernului, am dus vaccinul cam peste tot. Deci avem acum caravane care merg cu vaccinul in zone rurale, am făcut maratoane de vaccinare, in aeroporturi avem centre de vaccinare, in gări, la frontieră, ințeleg, am văzut și in lanuri de lavandă cateva centre de vaccinare, la intrarea pe plajă vom avea. Deci, peste tot am dus, am făcut acest efort pentru a avea vaccinul oriunde, aproape de cetățeni, doar pentru a se vaccina. Repet, e important ca să scăpăm de această pandemie să ne vaccinăm. Faptul că a funcționat și funcționează campania de vaccinare il vedem prin numărul de persoane infectate zilnic. Aici avem un număr de persoane infectate care a scăzut, avem un număr - și mult mai important numărul persoanelor care decedează, care scade in fiecare zi - deci, funcționează această campanie de vaccinare. Numărul persoanelor in secțiile ATI a scăzut. Deci, prin vaccinare am reușit să reducem aceste efecte ale pandemiei - şi aș vrea, pentru că suntem la această discuţie, aş vrea să inchei prin acelaşi mesaj cu care am inceput, pentru că vorbim de minori, decizia este a părinților și a tuturor aici, dar trebuie să fie o decizie informată și de aceea aș vrea să avem această discuție, să vedem dacă mai există reticenţe, cum putem noi să le eliminăm. Şi, bineinţeles, acesta este un mesaj pe care nu il dau doar eu, il dau epidemiologii, toată familia trebuie să fie vaccinată pentru a scăpa de această pandemie. Vă mulţumesc! Aceasta a fost intervenţia mea. Domnul ministru Cimpeanu, vă dau cuvantul dumneavoastră. Sorin Cimpeanu: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Mulțumesc și pentru sprijinul constant acordat in interesul școlii, in interesul derulării programului normal in educație. Mulțumesc domnului colonel Valeriu Gheorghiță pentru concursul dat, concurs care a făcut posibil să atingem nivelul de 60%, nivelul de vaccinare al personalului din invățămant, rămanand cea mai numeroasă categorie socio-profesională din perspectivă numerică in valoare absolută. Nu uităm de organizarea acelor centre mobile prioritare in școli. S-a ințeles importanța derulării normale a școlii. Avem aproape 100.000 de elevi, aţi prezentat, domnule prim-ministru, cu varsta intre 12 și 17 ani. Avem aproape același număr de tineri cu varsta de 18-19 ani care sunt cea mai mare parte elevi. Elevii de clasa a XII-a și a XIII-a, elevii care săptămana viitoare, luni, vor incepe examenul de Bacalaureat, au dat dovadă de responsabilitate din proprie inițiativă. Vreau să vă spun că nu a fost o inițiativă sistemică la nivelul Ministerului Educației, au fost inițiative locale cu sprijinul DSP-urilor, cu sprijinul școlilor, dar inițiativele au fost ale elevilor, preponderent elevii de clasa a XII-a, care sigur că da, peste varsta de 18 ani, au putut să facă acest demers inainte de pregătirea examenului de Bacalaureat. Cu toții ne dorim ca in data de 13 septembrie școala să inceapă normal, să stopăm pierderile in educație, pierderi care sunt nu numai din perspectivă educațională, sunt și din perspectivă socială, comportamentală, emoțională. Vedem foarte bine cazurile care se inmulțesc după această perioadă de criză sanitară. Pentru asta este nevoie să ne vaccinăm. Ar trebui să facem tot ceea ce depinde de noi, la nivelul Ministerului Educației, pentru a ințelege că vaccinarea este in interesul fiecăruia dintre noi, intr-o manieră cat se poate de directă, pentru revenirea la normalitate in școală. Sunt convins că niciun părinte nu-și dorește ca al lui copil să fie supus riscului de abandon școlar sau să obțină rezultate nesatisfăcătoare. Suntem astăzi la prima probă a Evaluării Naționale, in momente care sunt definitorii pentru viitorul oricărui tanăr. Deci, apelez la ințelegerea părinților, la ințelegerea cadrelor didactice și celorlalți angajați din invățămant, pentru a promova importanța vaccinării inclusiv in randul elevilor cu varsta intre 12 și 17 ani. Toate aceste lucruri vor genera o stare de siguranță care ne va putea permite să reluăm procesul educațional in data de 13 septembrie normal, așa cum, repet, ne dorim cu toții. Mulțumesc incă o dată pentru sprijin, - sprijinul celor prezenți, Guvernul și coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare-, dar am beneficiat și de sprijin din partea reprezentanților elevilor, părinților și profesorilor. Apelăm la sprijinul dumneavoastră in continuare. Mulțumesc! 2021-06-22 14:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_204767351_3924004671054759_4721163244335924506_n.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecții, în sistem onlineȘtiri din 20.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii-in-sistem-online1624195585Galerie foto Declaraţii susţinute de premierul Florin Ciţu, de ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tanczos, şi de secretarul de stat in MAI, Raed Arafat, in cadrul videoconferinţei cu prefecţii [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Mulțumesc pentru prezență. V-am spus de ieri că o să ne vedem şi astăzi, să facem o evaluare a ultimelor 24 de ore, in toate judeţele ţării. Pe mine mă interesează să vedem dacă este nevoie de resurse suplimentare pentru a interveni cat mai rapid in localităţile afectate, mai ales acolo unde avem cod roşu de inundaţii. Aici mă refer la judeţele Bacău, Vrancea, Galaţi, Brăila. In aceste ultime 24 de ore, am fost in legătură cu domnul Raed Arafat, secretar de stat, domnul ministru de interne Lucian Bode şi, aşa cum v-am spus şi ieri, vreau să avem in toate judeţele o mobilizare exemplară, pentru a veni in sprijinul oamenilor, mai ales in judeţele care sunt cel mai afectate. Repet, dacă este nevoie de resurse suplimentare, orice fel de resurse, solicitaţi de urgenţă; şi domnul Raed Arafat, şi eu suntem aici pentru a răspunde imediat acestor solicitări. Dar, in acelaşi timp, să ştiţi că, aşa cum am făcut şi la Vrancea, judeţele vecine pot să vină in ajutor. Operaţiunile de salvare de ieri, a celor 12 muncitori, s-a realizat cu sprijinul Salvamont Covasna şi Bacău, pompieri militari, jandarmi, pompieri civili. Deci, doar trebuie să cereţi resursele. Este nevoie de implicarea tuturor prefecţilor. Trebuie să mergeţi pe teren, acolo unde este nevoie de dumneavoastră. Aşa cum spunea şi domnul ministru Bode ieri, trebuie să mergeţi acolo unde este nevoie, astfel incat să avem imediat o evaluare a situaţiei. In acest moment, situaţia este următoarea: avem 77 de localităţi, din 26 de judeţe care sunt afectate, şi municipiul Bucureşti. S-a intervenit pentru evacuarea apei din 24 de case, 273 de curţi, 22 de subsoluri, beciuri, de pe 42 de străzi, precum şi pentru degajarea unui acoperiş şi a 33 de copaci căzuţi pe carosabil, pe autoturisme. Au fost afectate 25 de autoturisme. Din păcate, avem două decese confirmate. Transmit, pe această cale, condoleanţe familiilor şi suntem in căutarea unui bărbat care a fost luat de ape, in cursul zilei de vineri. Aş vrea să anunţ acum o hotărare de guvern, pentru a vă ajuta in acest demers şi pentru a vă asigura că ajutoarele de urgenţă ajung la persoane care au nevoie. Vom da şi voi vorbi cu ministrul Muncii pentru a pregăti o hotărare de guvern care se instituie o derogare de la procedura normală de acordare a ajutoarelor de urgenţă - Legea 416/2001 sau HG 50/2011. Această hotărare de guvern stabileşte sume fixe, in funcţie de gradul de afectare al gospodăriilor şi evident, cadrul pentru acordarea ajutoarelor. Procedura este următoarea: Comisiile de Evaluare a Pagubelor constituite in prefecturi fac evaluarea in teren, intocmesc liste, borderouri semnate de primarul unităţii administrativ-teritoriale respective şi de prefect. Le depun la AJPIS, ANPIS le centralizează şi le trimite ministerului, unde, prin note semnate de ministru, se aprobă ajutoarele nominale. In principiu, prefecţii ar trebui, de fapt, să ştie, pentru că este o procedură pe care am făcut-o anul trecut, ea a expirat in decembrie şi doar o prelungim acum şi o lăsăm pentru tot restul anului. Eu sper să nu mai avem situaţii anul acesta, dar, dacă mai avem situaţii, să fim pregătiţi cu această hotărare de guvern pentru că, in acest moment, hotărarea de guvern sau procedura este mai dificilă, pentru că se face o analiză pe fiecare gospodărie in parte, se face o hotărare de guvern pentru anumit calup de cazuri ş.a.m.d. Astfel, prin acest HG pe care il vom da săptămana viitoare, creăm un cadru legal pentru tot anul şi simplificăm lucrurile. Bugetul anual, anul trecut a fost de 5 milioane de lei, parcă, şi cuantumul, anul trecut, era in jur de 4000 de lei pentru familii şi persoane singure ale căror locuinţe au fost afectate in proporţie de 75%, de 2000 de lei, intre 50%-75%, cate 1500 de lei, intre 25%-50% şi, acolo unde au existat decese din cauza inundaţiilor, familiile primeau 5000 de lei suplimentar. Acestea sunt sumele de unde pornim. Ca să venim cu aceste decizii pentru a uşura munca şi pentru a uşura sau timpul in care aceste ajutoare ajung la persoanele care au nevoie. Vreau să vă avertizez că mă voi deplasa personal acolo unde aceste ajutoare trebuie să ajungă, unde vom da HG că vor merge aceste ajutoare, să mă asigur că ajung aceste ajutoare la persoanele respective. Nu ne jucăm cu acest lucru. Un ultim lucru din partea mea: aş vrea ca prefecţii să ia legătura cu organizatorii de evenimente in spaţiul liber, mai ales in zonele unde avem cod portocaliu şi cod roşu, să le spună riscul la care se expun. Trebuie să fim foarte atenţi aici. Organizatorii pot să ia decizia să amane un eveniment, să il reprogrameze, să il anuleze, dar, in acele zone unde avem cod portocaliu şi cod roşu, prefecţii trebuie, şi aici subliniez, trebuie să ia legătura cu organizatorii, să le spună riscurile la care se expun. Este şi domnul Arafat aici, care poate să vină cu informaţii suplimentare, dar sunt evenimente - avem şi proteste, avem şi evenimente sportive, manifestări religioase şi avem şi alte evenimente la nivelul caselor de cultură a studenţilor, Ministerul Educaţiei ş.a.m.d. Deci, in toate aceste zone in care avem cod portocaliu şi cod roşu, prefecţii trebuie să ia legătura cu organizatorii acestor evenimente, astăzi şi maine, pentru a-i informa despre riscurile la care se expun. Astea sunt informaţiile pe care vreau să vi le spun in acest moment. In Suceava - o să ne spună mai multe domnul Arafat -, avem o localitate, Bilieşti, unde lucrurile erau mai dificile şi aveam 70 de gospodării afectate. Sunt 40 de persoane auto-evacuate, 17 persoane salvate, mai multe animale salvate. In acest moment, se pare că nivelul apei din localitate scade cam un centimetru pe oră; domnul Arafat o să ne dea mai multe informaţii imediat. Aş vrea acum să ii dau cuvantul domnului ministru al afacerilor interne, domnul Lucian Bode, care este şi el cu noi la această conferinţă astăzi. Lucian Bode: Bună ziua! Bună ziua, domnule prim-ministru, domnule secretar de stat, doamnelor şi domnilor prefecţi, subprefecţi, stimaţi invitaţi! In primul rand, vreau să adresez mulţumiri echipelor de intervenţie care au reuşit să ii salveze ce cei 12 muncitori din localitatea Nereju. Ştiu că au fost blocaţi intr-un vagon-remorcă după ce au fost surprinşi de creşterea apelor. Subliniez şi eu mobilizarea exemplară a echipelor de salvare şi, datorită acestei mobilizări, cei nouă bărbaţi şi trei femei au fost salvaţi şi acum sunt in siguranţă. Spun asta pentru că cei 12 muncitori sunt doar o parte din cetăţenii care au fost salvaţi in aceste zile din calea apelor şi felicit efectivele Ministerului Afacerilor Interne şi autorităţile locale, voluntarii care s-au implicat şi au oferit sprijin de fiecare dată cand a fost nevoie. Din nefericire, aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră, am avut şi pierderi de vieţi omeneşti, şi eu vreau să transmit incă o dată condoleanţe familiilor indoliate. Referitor la tragedia din Bacău, unde un autoturism care participa la concurs de off-road a fost surprins de o viitură pe raul Oituz şi pilotul a decedat, nu pot să nu-mi exprim nedumerirea faţă de faptul că acest concurs nu a fost oprit de către organizatori, deşi existau avertizări că situaţia hidro-meteorologică este una severă. In urma acestei tragedii, aşa cum bine ştiţi, a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Este foarte important ca cetăţenii să ţină cont de aceste avertizări hidro-meteorologice, inclusiv de mesajele transmise prin Ro-alert. Astfel pot fi evitate situaţiile de pierderi, de pericol şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. In acest context, intăresc şi eu mesajul domnului prim-ministru şi indemn autorităţile din zonele unde sunt programate evenimente publice, in perioada următoare, să urmărească prognozele meteorologice şi, impreună cu organizatorii, să analizeze cu maximă rigurozitate oportunitatea desfăşurării acestor evenimente, astfel incat siguranţa persoanelor să nu fie pusă in pericol. Decat să riscăm vieţile oamenilor, mai bine amanăm aceste evenimente. Incepand de vineri, fenomenele hidro-meteorologice au afectat 77 de localităţi din 26 de judeţe şi municipiul Bucureşti. La acest moment, sunt in desfăşurare intervenţii ca urmare a manifestării fenomenelor hidro-meteorologice in cinci judeţe: Bacău, Brăila, Călăraşi, Galaţi şi Vrancea. Circulaţia rutieră a fost temporar afectată pe cinci drumuri naţionale şi trei drumuri judeţene, traficul rutier fiind blocat in acest moment pe două drumuri judeţene şi restricţionat pe incă un drum judeţean. Astăzi, pentru gestionarea efectelor fenomenelor hidro-meteorologice, la nivel naţional au fost, in serviciu operativ, pregătiţi să intervină, aproximativ 20.000 de lucrători ai MAI, din care 6.741 lucrători efectiv in teren, doar astăzi. Referitor la situaţia din localitatea Bilieşti, judeţul Vrancea, intervenția pentru evacuarea apei din 50 de curţi şi 10 beciuri se va desfăşura in momentul in care apele se vor retrage. Totodată, continuăm căutările bărbatului din localitatea Mănăstirea Caşin, care a fost luat de ape in data de 18.06, după ce podeţul pe care se afla s-a rupt. De asemenea, avem o situaţie dificilă in localitatea Piatra Şoimului, in judeţul Neamţ, unde un pod a fost avariat de apă, iar patru familii, vorbim de zece persoane, sunt izolate rutier şi pietonal. Persoanele izolate in acest moment nu necesită ingrijiri medicale. In acest sens, il rog pe domnul prefect să gestioneze cu maximă atenţie situaţia, astfel incat persoanele să fie sprijinite cu cele necesare şi să se intervină dacă este nevoie. Avand in vedere avertizările hidro-meteorologice aflate incă in vigoare, să rog să rămaneţi mobilizaţi şi să cooperaţi cu celelalte autorităţi pentru a putea interveni rapid in cazul producerii unor inundaţii. Vă rog să fiţi in permanent contact cu efectivele din teren, in vederea gestionării cat mai eficiente a fiecărei situaţii in parte. Inchei spunandu-vă că sunt conştient şi ştiu că pentru echipele de intervenţie au fost zile intense, care au solicitat un efort consistent, in condiţii foarte dificile. Insă, trebuie să menţinem acelaşi nivel de mobilizare şi implicare, pană ce situaţia hidro-meteorologică revine la normal şi nu mai este niciun pericol pentru cetăţeni. Vreau să vă asigur că, pentru structurile MAI, intervenţiile in sprijinul celor afectaţi de aceste situaţii au fost şi răman, domnule prim-ministru, o prioritate. Eu am terminat. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru, le mulţumim tuturor pentru efortul făcut in această perioadă. Trebuie să rămană a fel de vigilenţi şi mai avem, se pare, incă 24 de ore in care trebuie să fim foarte atenţi. Domnul ministrul Taczos Barna, ştiu că şi domnia sa este in această conferinţă. Tanczos Barna: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Intr-adevăr, sunt zile destul de grele şi, din păcate, nu se va termina azi şi, probabil, nici maine. Colegii mei vă vor da detalii cu privire la prognozele meteo şi hidro, dar şi următoarele zile ne vor ţine in priză, practic. Trebuie să fim concentraţi şi să fim atenţi la aceste prognoze. Trebuie să acţionăm responsabil şi aş vrea şi eu să rog prefecţii din toate judeţele să transmită acelaşi mesaj de responsabilizare a cetăţenilor pe care l-aţi transmis şi dumneavoastră, domnule prim-ministru. Este de nepermis ca echipele de intervenţie, echipele care fac prognozele să lucreze zi şi noapte şi, din păcate, cetăţenii iresponsabili să nu ia in serios aceste avertizări. Nu ar trebui să avem asemenea drame, nu ar trebui să avem asemenea situaţii şi sunt sigur că, cu ajutorul dumneavoastră, putem să transmitem acest mesaj de responsabilizare a cetăţenilor şi de atenţionare a lor cu privire la fenomenele meteo care urmează şi fenomenele hidro. Vom actualiza de fiecare dată cand considerăm că este nevoie aceste prognoze. Săptămana viitoare, primele două-trei zile, o să păstreze colegii din anumite zone şi avertizările de cod portocaliu şi, după aceea, vor veni alte fenomene severe meteorologice, canicule şi, local, cateva fenomene destul de severe. Trebuie să fim atenţi şi trebuie să facem echipă cu cei de la meteo, hidro şi echipele de intervenţie. Vă stăm la dispoziţie pentru orice informaţii suplimentare. Vă mulţumesc! Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru! O să ascultăm opinia colegilor dumneavoastră, foarte importantă in această perioadă. Domnul secretar de stat Raed Arafat. Raed Arafat: Mulţumesc, domnule prim-ministru, domnilor miniştri! Florin Ciţu: Şi mulţumesc că mi-aţi atras atenţia. Bilieşti este in Vrancea, nu in Suceava. Am zis că este in Suceava, din greşeală; este in Vrancea, cel mai afectat judeţ. Raed Arafat: Mulţumesc! Referitor la localitatea Bilieşti, la acest moment avem 70 de gospodării afectate, 35 de locuinţe, 40 de persoane auto-evacuate, 17 persoane au fost salvate de echipele de intervenţie şi mai multe animale. Pană acum, avem o scădere a nivelului de ape in jurul a 12-15 centimetri şi sperăm să continue să scadă, dar zona respectivă rămane sub incidenţa codului portocaliu şi, bineinţeles, oricand pot să mai apară şi alte avertizări de cod roşu. Motiv pentru care, după o discuţie cu domnul general Iamandi, cu inspectorul general al IGSU şi cu domnul ministru Bode, am stabilit trimiterea unor forţe de sprijin după cum urmează: către Vrancea, vor pleca, de la ISU Braşov, două motopompe cu capacitatea de 3.300 de litri pe minut şi trei motopompe transportabile, pentru evacuarea apelor din case, şi două motopompe cu capacitatea de 10.000 de litri pe minut. De la ISU Brașov vor pleca două motopompe cu 10 mii de litri pe minut, patru motopompe transportabile, iar de la ISU Damboviţa, două motopompe de 3.300 de litri pe minut şi 3 motopompe transportabile. Iar pentru judeţul Tulcea, din Prahova vor pleca două motopompe cu 3.300 de litri pe minut. Astea sunt forţe pe care le trimitem, mai ales cand incepe apa să se retragă, ca să se poată interveni să scoată apele din beciuri, din case, din curţi, acolo unde este nevoie să acordăm sprijin populaţiei. Bineinţeles, dacă mai apar alte nevoi, se comunică la nivelul IGSU-ului şi putem să trimitem sprijin suplimentar, sprijinul fiind trimis din zonele care nu sunt sub influenţa codului portocaliu la acest moment, mai mult din zonele care sunt sub influenţa codului verde. Referitor la evenimente, vreau să subliniez şi să il rog pe domnul prefect de Sibiu să convoace organizatorii unui eveniment, care am inţeles că va avea loc maine, la Balea, deci in zona montană, care implică inclusiv sărituri din elicopter cu parpante -n-am inţeles exact care este natura evenimentului -, dar avand in vedere situaţia meteo generală, organizatorii să convoace ISU şi Salvamontul şi să analizeze riscul dacă acest eveniment intr-adevăr poate să se desfăşoare in siguranţă şi, dacă se insistă, trebuie asumat din partea organizatorului faptul că vor să meargă mai departe cu el. Deci, acesta este evenimentul pe care noi l-am identificat cel puţin la nivelul nostru că ar fi cu un risc mai mare. In rest, domnule prim-ministru, toate echipele sunt pregătite, cum a zis şi domnul ministru Bode, suntem pregătiţi pentru intervenţii. S-au dat astăzi un număr de 5 avertizări fenomene imediate de cod roşu in 5 judeţe: Bacău, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, şi au fost emise 9 mesaje de avertizare a populaţiei prin sistemul Ro-alert in 5 judeţe, şi anume Bacău, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Cam aceasta este situaţia acum şi vă ţinem la curent despre evoluţia ei. Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Eu aş vrea să reintăresc mesajul meu. In toate zonele unde avem cod roşu şi portocaliu, prefecţii trebuie să ia legătura cu organizatorii acestor evenimente, evenimente care sunt in spaţiul liber. Trebuie să luăm legătura cu organizatorii să le spunem care sunt riscurile şi pe urmă să ia o decizie. Este bună ideea să meargă ISU acolo, să fie impreună cu ISU, dar trebuie să comunicăm unde avem cod roşu şi portocaliu ar trebui să nu ne jucăm din punctul meu de vedere. Raed Arafat: Vă propun, domnule prim-ministru, ca, inclusiv in zonele cu cod galben, pentru că foarte repede se schimbă in nowcasting de cod portocaliu sau roşu. Florin Ciţu: Foarte bine. Raed Arafat: Deci toate zonele care sunt sub incidenţa codului să abordeze situaţia, cum aţi zis şi dumneavoastră. Florin Ciţu: De la cod galben la cod roşu, toţi prefecţii trebuie să ia legătura cu organizatorii evenimentelor. Vă mulţumesc. 2021-06-20 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_11_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecții, în sistem online Știri din 19.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii-in-sistem-online Declaraţii susţinute de premierul Florin Ciţu, de ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tanczos, şi de secretarul de stat in MAI, Raed Arafat, in cadrul videoconferinţei cu prefecţii Galerie foto Florin Ciţu: Bună ziua. Mulţumesc pentru că aţi dat curs invitaţiei. Ştiu că este din scurt, dar aş vrea să facem o evaluare a zilei de ieri. Am avut momente mai dificile in cateva judeţe, in Bacău şi mai ales la Vrancea. Situaţia de la Vrancea este incă in derulare, avem acei 12 muncitori care au rămas izolaţi şi acolo situaţia este in curs de rezolvare, am vorbit cu domnul Arafat. Aş vrea insă facem evaluarea zilei de ieri, să vedem cum au reacţionat. Aş vrea să avem o discuţie cu specialiştii de la meteo şi hidro, să ne spună la ce să ne aşteptăm in situaţia următoare şi, după aceea, aş vrea să iau fiecare prefect in parte să discutăm, să vedem ce probleme aveţi, ce nevoi aveţi ca să ne pregătim, dacă este nevoie pentru următoarea şedinţă de guvern, să trimitem resurse sau ajutoare sau ce e nevoie. In această conferinţă sunt şi domnii miniştri Bode şi Tanczos Barna, impreună cu domnul Raed Arafat. O să le dau imediat cuvantul tuturor. Aş vrea să mă adresez domnilor prefecţi: este o situaţie dificilă și toată lumea trebuie să fie pregătită. Nu ştim exact şi vom afla poate ce se va intampla in perioada următoare, dar aş vrea să fim precauţi, să ne pregătim pentru cele mai dificile situaţii, toată lumea să rămană in contact, nimeni nu pleacă nicăieri, nu ne luăm concediu, nu ne luăm liber zilele acestea. Suntem toţi pregătiţi să intervenim in orice moment. Aş vrea să dau cuvantul domnului ministru Bode pentru inceput puţin, doar o intervenţie, apoi domnul Tanczos Barna, domnul Arafat şi apoi mergem la specialişti. Domnule Bode, dacă a intrat online. Lucian Bode: Bună ziua, domnule prim-ministru, bună ziua domnule ministru, stimați colegi vă salut de la Zalău. Vreau să incep prin a mulțumi tuturor efectivelor care au intervenit in ultimele zile şi mai ales in ultimele 24 de ore in sprijinul populaţiei afectate de precipitațiile abundente. Așa cum bine ştiţi, ne confruntăm, in aceste zile cu fenomene meteo extreme, ploi abundente care au generat intervenţia structurilor pentru situaţii de urgenţă in 20 de judeţe şi in municipiul Bucureşti, fiind afectate 54 de localităţi. Conform ultimei raportări, se află in desfăşurare intervenţia ca urmare a manifestărilor fenomenelor hidro-meteorologice in şase judeţe. Aici mă refer la Bacău, Constanţa, Ialomiţa, Iaşi, Suceava şi Vrancea. Din păcate, violenţa acestor fenomene au fost crescută şi au fost puse vieţi in pericol. Au existat persoane evacuate, intreruperi de electricitate, in şapte localităţi am avut astfel de intreruperi din trei judeţe. Au fost remediate. Am avut drumuri avariate cu intreruperea temporară a circulaţiei. In trei drumuri naționale şi un drum județean am avut circulaţia temporar intreruptă. O situaţie mai gravă se inregistrează in localitatea Nereju din judeţul Vrancea, unde 12 muncitori care efectuau lucrări au fost surprinşi de creşterea raului şi s-au refugiat intr-un vagon remorcă. Şi despre acest lucru o să-l rog pe domnul Arafat, domnul secretar de stat Arafat să facă o scurtă prezentare a situaţiei de moment. Sunt situaţii critice, care pun presiune pe structurile de intervenţie, dar situaţia a fost gestionată corespunzător şi se află sub control. Cand spun că au fost gestionate corespunzător, vă informez domnule prim-ministru, că pentru a gestiona efectele fenomenelor hidro-meteorologice la nivel naţional au fost in serviciul operativ pregătiţi să intervină 19.700 de lucrători. /...;/ Avand in vedere faptul că pericolul nu a trecut, pentru următoarele 24-48 de ore, existand in continuare posibilitatea unor avertizări de vreme severă in mai multe zone din ţară, ceea ce reclamă mobilizare susţinută din partea structurilor, contribuţii la nivelul judeţelor vizate. Vă rog să fiţi permanent in contact cu efectivele din teren. Aşa cum a prezentat domnul prim-ministru, dacă aveţi nevoie de sprijin suplimentar vă rog să nu ezitaţi să solicitaţi acest lucru. Cetăţenii se bazează pe noi şi trebuie să fim capabili să ii ajutăm la nevoie. Vă rog să vă asiguraţi şi să aveţi spaţii de cazare pentru situaţia in care se impune evacuarea preventivă. Eu cam atat am avut de spus, domnule prim-ministru. Cu rugămintea pentru domnul secretar de stat Arafat, o reiau, să prezinte situaţia critică pe care o avem in acest moment, cea mai dificilă de la Vrancea, din localitatea Nereju. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru. Pană la domnul Arafat o să ii dau domnului ministru Tanczos Barna cuvantul pentru cateva precizări şi după aceea mergem la domnul Arafat şi la colegii de la ANM şi Hidro. Tanczos Barna: Mulţumesc, domnule prim-ministru /.../ 24 sunt sub cod portocaliu /.../ meteo a fost pentru 16, respectiv nouă judeţe. Important este să trataţi cu maximă responsabilitate aceste avertizări, care unele dintre ele sunt generale la nivel naţional, altele sunt locale, radar pentru scurgeri de pe versanţi sau pentru fenomene meteo locale severe, astfel incat toate echipele să fie pregătite. Echipele noastre de la Apele Romane monitorizează toate liniile de apărare. Nu avem in momentul de faţă probleme pe liniile de apărare. Avem două sau trei situaţii in Vrancea, situaţia menţionată şi de domnul ministru Bode, unde am avut depăşirea cotelor de inundaţii. In judeţul Covasna sunt cateva localităţi, unde ne apropiem de cotele de atenţionare. Urmărim evoluţia fenomenelor, suntem pregătiţi la Apele Romane pentru intervenţie şi pentru colaborare cu celelalte echipe de intervenţie din subordinea ministerului de Interne. Vă mulţumesc. Florin Ciţu: Domnule ministru, in ce priveşte averizarea, putem cumva să găsim /...;/ Tanczos Barna: /.../ aceste avertizări pot veni in timp util. Sunt insă şi fenomene care sunt extrem de greu de prevăzut, pentru că sunt locale. Colegii noştri sunt in alertă şi sunt in poziţiile prin care pot urmări evoluţia acestor viituri. Dar nu de fiecare dată este posibilă avertizarea din timp. Tocmai de aceea trebuie să tratăm cu maximă seriozitate avertizările generale, cele de cod portocaliu şi cele care vin cateodată in timp util roşu, local, pentru viituri. Florin Ciţu: Perfect. Atunci populaţia trebuie să cunoască că atunci cand facem o averizare generală există riscurile să avem aceste creşteri rapide de nivelul apei şi să avem situaţii nefericite. De aceea trebuie de aici să inceapă pregătirea, de la momentul in care dăm un cod galben, un cod roşu să ne pregătim să nu ajungem in situaţiile de ieri in care oamenii sunt surprinşi de creşterea nivelului apei imediat. Mulţumesc domnule ministru. Domnule secretar de stat Arafat, dacă ne puteţi da cateva precizări despre situația celor 12 muncitori care sunt de ieri oarecum blocaţi. Raed Arafat: Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, situația de ieri pană astăzi și inainte să spun de Nereju, vreau să subliniez. Am avut, din păcate, un deces confirmat in județul Neamț și am avut un caz la Bacău, o persoană dispărută, colegii de la ISU au continuat căutarea ei. Avem la Bacău şapte persoane care au fost evacuate, pentru că exista un risc de inundare a locuințelor lor. De altfel, județul Bacău a ridicat nivelul de alertă la nivel 3 cod portocaliu in mai multe subunități ca să facă față situației de acolo, iar prin Ro-alert au fost transmise șase mesaje de informare (...;) in patru județe, in Alba, Bacău, Cluj și Vrancea. Acum, referitor la situația de la Nereju, in județul Vrancea, avem 12 muncitori care efectuau lucrări, au fost surprinși de creşterea apelor raului in zonă, s-au refugiat intr-un vagon remorcă, pe care il aveau la fața locului. V-am trimis și dumneavoastră și domnului ministru Bode, două poze care arată situația pe care am primit-o de acolo mai devreme. In cursul nopții s-a incercat salvarea lor, nu s-a reușit și era prea riscant, riscam să ii pierdem in timpul salvării. Astăzi s-au reluat operațiunile. Am mobilizat o echipă suplimentară de Salvamont din Covasna. La acest moment in județul Vrancea avem acolo o echipă de Salvamont plus colegii de la ISU şi de la Jandarmerie care incearcă să ii evacueze. A fost o tentativă care din nou a eșuat pentru că nu s-a putut, tiroliana pe care au vrut să o intindă să fie fixată, s-a mărit distanța din cauza apelor intre locul unde sunt salvatorii și locul unde sunt cei 12 muncitori. La acest moment legătura cu ei există. Problema zonei este cu acces foarte greu, nu putem trimite utilaje care să sprijine misiunea de evacuare, nu se poate intra decat cu mașini de teren sau pe jos către zona in care se află ei, pentru că aveam eventual să trimitem unele utilaje care se sprijine, dar nu se poate face acest lucru. Pe cale aeriană de ieri s-au făcut mai multe evaluări de către Inspectoratul General de Aviație, ultima evaluare s-a făcut acum o oră, nu putem intra in zonă pe cale aeriană in ideea de a-i scoate cu troliu, pentru că există elicoptere dotate cu troliu, am fi putut dacă vremea ne permitea. Este problema de plafoane joase, este o zonă montană și elicopterele nu pot intra să execute astfel de misiuni in aceste condiții, plus ploile torențiale care sunt. Cu o echipă suplimentară, care s-a trimis, cu personalul care este acolo facem tot posibilul să incercăm să ii scoatem fără să le riscăm viața mai mult, pană in noaptea asta. Dar rămanem in legătură, domnul general Iamandi este cu noi de la Iași in legătură și este in legătură cu colegii de la Vrancea. Suntem in legătură cu ei. I-am solicitat să ne spună orice sprijin au nevoie de el și il mobilizăm imediat dacă se solicită. O echipă de la Salvamont Covasna va fi transportată de către ISU Covasna către locul intervenției, cred că deja au inceput misiunea. Mulțumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc! 2021-06-19 14:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-19-02-52-38big_0[1].jpgParticiparea viceprim-ministrului Dan Barna la reuniunea șefilor de stat sau de guvern la Summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)Știri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-viceprim-ministrului-dan-barna-la-reuniunea-efilor-de-stat-sau-de-guvern-la-summit-ul-procesului-de-cooperare-in-europa-de-sud-est-seecpLa 17 iunie 2021, viceprim-ministrul Dan Barna a participat la reuniunea șefilor de stat sau de guvern la Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), desfășurată in Antalya. Reuniunea a fost organizata de Președinția in exercițiu a SEECP, exercitată de Ankara. In intervenția sa, viceprim-ministrul Dan Barna a făcut referire la contextul aniversar in care se derulează această reuniune, respectiv marcarea a 25 ani de la lansarea Procesului, și a subliniat contribuția politică, directă și vizibilă a acestuia la consolidarea stabilității regionale și la avansarea apropierii de UE și NATO a participanților. Demnitarul roman a subliniat, totodată, că experiența determinată de pandemia de Covid-19 a reconfirmat viabilitatea principalului format de cooperare regională in Europa de Sud-Est, care a generat solidaritate in eforturile de depășire a provocărilor actualei crize. Pe acest fond, viceprim-ministrul Dan Barna a incurajat continuarea cooperării dintre statele participante la SEECP, in scopul consolidării rezilienței regionale in toate domeniile de impact pentru participanți. In context, oficialul roman a reiterat susținerea Romaniei pentru stimularea dialogului politic incluziv și constructiv. Viceprim-ministrul Dan Barna a subliniat sprijinul ferm al Romaniei pentru continuarea proceselor de integrare europeană și euro-atlantică in regiunea Sud-Est europeană. Totodată, a evidențiat faptul că menținerea perspectivei europene credibile pentru regiune, și prin intermediul procesului de extindere, constituie un obiectiv de importanță strategică atat pentru UE și statele membre, cat și pentru candidații și potențialii candidați participanți la Proces. Viceprim-ministrul Dan Barna s-a referit, de asemenea, la provocările securitare din regiune, precum și la oportunitatea consolidării capacității de răspuns la noile tipuri de amenințări, cu precădere cele de tip hibrid. In acest sens a anunțat operaționalizarea, de către țara noastră, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență cu sediul la București. Un alt mesaj transmis de Viceprim-ministrul Dan Barna a vizat importanța acțiunii de cooperare bazate pe solidaritate, unitate și valori democratice in beneficiul cetățenilor. 2021-06-17 22:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-17-11-00-27big_whatsapp_image_2021-06-17_at_22.41.18.jpegDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu la Romos, HunedoaraȘtiri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-romos-hunedoara Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu la Romos (Hunedoara) [Check against delivery] Reporter: In PNRR se scrie despre o revizuire a taxelor şi a contribuţiei, a impozitelor. Practic, inseamnă majorare? Ce inseamnă revizuirea? Florin Ciţu: Nu, nu, nu. Se scrie despre o analiză şi am vorbit mai mult despre acest lucru. Este o analiză a sistemului fiscal. Anul trecut, cand am fost la Finanțe, am făcut deja o astfel de analiză a Codului Fiscal pentru a-l face mai simplu. In Romania, ştiţi foarte bine că astăzi Codul Fiscal este și deschis interpretării, de multe ori foarte ciudată, şi este prea stufos, prea complicat şi atunci e nevoie de a avea un cod fiscal mai simplu. Deci ne uităm la o analiză a taxelor, nu creștem taxe, nu introducem taxe noi, am spus de fiecare dată acest lucru şi de fiecare dată cand am ocazia intăresc această declaraţie. Singurele lucruri despre care discutăm, cand discutăm despre taxe, dacă intr-o directivă apare o taxă de mediu, ceva nou, atunci vom implementa, dar in rest nu umblăm la taxe in acest sens. Nu vom creşte şi nu vom introduce taxe noi. Reporter: Puteţi repeta incă o dată, vă rog, scopul prezenţei dumneavoastră in comuna Romos? Florin Ciţu: Este dublu scopul. In primul rand, am vrut să văd acest drum, pentru că in Romania, in ultimii ani, deşi au fost două programe PNDL, doar 18% din bani s-au dus pentru drumuri. Restul banilor au fost folosiţi, din punctul meu de vedere, ineficient şi atunci, astăzi, la CNI, există proiecte depuse de 7 miliarde de lei drumuri judeţene şi comunale, care nu se pot finanţa nici prin fondurile europene, nici prin PNRR, nici prin altceva şi atunci, pentru aceste drumuri, vom aloca resurse de la buget, pentru că e nevoie, uitaţi şi aici, e nevoie de aceşti bani, nu trebuie să sufere nimeni şi pornim cu acest program. Este o condiţie clară acolo, vor avea prioritate acele comune, vorbind de drumurile comunale, unde deja există canalizare sau apă. Reporter: Şi celălalt scop? Florin Ciţu: Celălalt scop pentru a o susţine pe doamna candidat aici la Primărie. Unde este doamna? Pentru a caştiga, pentru a recaştiga această primarie... Reporter: Dar de ce trebuie să o susţineţi dumneavoastră, prim-ministrul Romaniei, pe doamna... Florin Ciţu: Nu, o susţine colegul de partid.. Reporter: O cunoaşteţi, ii cunoaşteţi capacităţile... Florin Ciţu: Bineinţeles. Ştiu ce a făcut doamna aici, ce au făcut aici. Ne uităm şi la acest drum pană aici, care arată foarte bine. Doamna, o să vedeţi că o să continue ceea ce a făcut primarul pană acum. Reporter: Dacă nu ar fi fost campanie electorală, ar fi venit prim-ministrul Romaniei pană in comuna Romos? Florin Ciţu: Da, am venit pentru drum, in primul rand, şi după aia noi am venit şi pentru doamna. Reporter: Şi o ultimă intrebare: aţi spus, in urmă cu cateva zile, că nimeni din Ministerul Fondurilor Europene nu va pleca in concediu. Florin Ciţu: Am cerut o situaţie cu concediile, am văzut declaraţiile, am văzut ce s-a intamplat in spaţiul public, am avut o discuţie cu domnul Ghinea. Reporter: /.../ domnul director, /.../ cu domnul ministru Ghinea, a plecat ...? Florin Ciţu: Se intoarce din concediu. Persoana respectivă se intoarce, mi se pare că azi, se intoarce, azi sau maine din concediu. Am avut o discuţie cu domnul Ghinea şi cu domnul Barna miercuri, după şedinţa de guvern. Reporter: Totuşi, vi s-a incălcat flagrant... Florin Ciţu: Cred că incepuse concediul inainte. Reporter: Despre /.../ Complexul Energetic Hunedoara cateva cuvinte. Florin Ciţu: Complexul Energetic Hunedoara, ştiţi foarte bine că l-am preluat intr-o situaţie, anul trecut, la Finanţe. A fost in şedinta de guvern de săptămana trecută o ordonanţă de urgenţă in primă lectură, care arată clar un plan, pană in 2030, de inchidere şi de curăţare a minelor. Nu tot personalul va fi disponibilizat, o parte dintre persoane vor rămane acolo pentru perioada următoare, pentru celelalte există plată compensatorie. Este un plan intins pană in 2030, mergem către o energie verde. Dar, in acelaşi timp, pentru zonă, am discutat şi să ştiţi că vin foarte multe companii care vor să investească in Romania şi zona este prima pe care o prezentăm noi ca o zonă cu potenţial. Reporter: Cand va apărea ordonanţa de urgenţă? Florin Ciţu: Săptămana viitoare. Şi tot săptămana trecută am aprobat şi o ordonanţă de urgenţă pentru a prelungi, pentru incă o lună, de fapt ordonanţa de urgenţă, cu incă o lună plata minerilor, pentru că nu am avut această ordonanţă la timp. Reporter: Sunt aici şi reprezentanţii PNL-ului. Domnule Oancea, pe cine veţi susţine la congres? Florin Oancea: Aţi observat că am coborat impreună cu domnul premier din maşină. Este clar că prezenţa mea aici este cea de susţinere a premierului Florin Ciţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal la congresul din 25 septembrie. Succes! Reporter: Aceeaşi opinie şi din partea doamnei Stănescu? Vetuţa Stănescu: In calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, o să vă spun că decizia privind susţinerea unuia dintre cei doi candidaţi va fi după data de 17 iulie, cand vom avea conferinţa judeţeană. Dacă mă intrebaţi din punct de vedere personal, o să vă spun că am fost membru al Guvernului Romaniei şi socotesc că, de la guvern se intamplă lucrurile bune pentru Romania. Primul ministru ştie intotdeauna ce se intamplă in Romania. Reporter: Deci? Reporter: Dacă scade numărul celor care se vaccinează, aveţi de gand să ii stimulaţi cumva, eventual cu bani? Florin Ciţu: Nu, dar imi pare bine să văd tot felul de acţiuni ale sectorului privat care ii stimulează pe cetăţeni să se vaccineze. Din punctul meu de vedere, totul depinde de noi acum, dacă o să mai avem un val patru sau nu. Avem vaccin, avem capacitatea de a vaccina aproape 100.000 de persoane pe zi, deci lucrurile sunt toate aranjate, trebuie doar să ne vaccinăm. Campanii de informare vom avea şi acum continuăm cu campanii de informare in zona rurală. Aţi văzut că la Sibiu am fost şi am vorbit cu cultele, pentru a avea susţinerea cultelor in aceste caravane. Astăzi am fost in Alba şi am văzut o caravană, sunt 11 in Alba care merg prin tot judeţul. Cred că ăsta este efortul, in partea a doua, dar trebuie şi noi să fim responsabili, depinde acum doar de noi, pentru că anul trecut, ţineţi bine minte, nu aveam vaccin, nu aveam nimic şi toţi aşteptam soluţia. A venit soluţia, avem toate tipurile de vaccin care sunt in acest moment acreditate de EMA şi le putem face oricand, depinde doar de noi. Reporter: Legat de paşaportul COVID? Florin Ciţu: Paşaportul COVID intră de la 1 iulie in Romania şi acela este pentru a circula in afara Romaniei. După cum ştiţi, in Romania nu este nevoie de un paşaport COVID pentru a merge in concediu la munte, la mare, ceea ce vă incurajez pe toţi să faceţi in Romania. Reporter: /.../ care au stat in frig, au fost 20.000 de locuitori in Deva care au stat in frig după inchiderea termocentralei. Florin Ciţu: Inţeleg că domnul primar deja a venit cu cateva soluţii pentru anul viitor: vouchere pentru centrale de apartament, sunt persoane cu probleme financiare, am inţeles...Puteţi să vorbiţi, domnul primar... Ce soluţii aveţi? Florin Oancea: Da, cum să nu. Deci, voi ştiţi foarte bine, am făcut mai multe conferinţe de presă, l-am informat şi pe domnul premier. Pană in luna octombrie vom rezolva problema apei calde şi căldurii in municipiul Deva. Unităţile de invăţămant - avem deja aprobate resurse financiare şi... Florin Ciţu: N-o să se mai intample anul viitor, hai să spunem aşa. Florin Oancea: ... şi, practic, pană in luna octombrie, toate unităţile de invăţămant, instituţiile publice vor avea furnizarea apei calde şi căldurii pe sistem de gaz. Florin Ciţu: O să avem grijă să nu se mai intample pană anul viitor. Reporter: Cum comentaţi stimularea celor care se vaccinează cu mici şi cu... Florin Ciţu: Orice funcţionează e bine şi orice soluţie pe care o avem... Reporter: Seamănă a PSD. Florin Ciţu: Orice soluţie avem pentru campania de vaccinare, eu cred că trebuie imbrăţişată, că vine din sectorul privat, de la Guvern. Vaccinul este gratuit şi nu este obligatoriu. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-06-17 22:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-18-09-46-45big_0.jpgVizita premierului Florin Cîțu în județul AlbaȘtiri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-fabrica-elis-pavajeGalerie foto - Vizita la fabrica Elis Pavaje, Petrești Vizita premierului Florin Cițu la fabrica Elis Pavaje din Petrești (jud. Alba) *** Galerie foto - Vizita la un Centru de vaccinare din Alba Iulia Vizita premierului Florin Cițu la un Centru de vaccinare din Alba Iulia *** Galerie foto - Conferință de presă Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la Alba Iulia [Check against delivery] Florin Ciţu: Mă aflu astăzi, aici, la Alba, de fapt merg prin toată țara și mă uit in principal la investitorii romani. Vreau să văd companii romanești care s-au dezvoltat in ultimii 30 de ani pe picioarele proprii - aveți mai multe exemple aici, la Alba, chiar in competiție cu capitalul străin - dar e bine să vedem companii romanești care au pornit de la afacere de familie, cum am văzut astăzi aici, și au ajuns la cifre de afaceri de aproape 300 de aproape milioane de euro. Este un lucru fantastic să faci așa ceva. Asta arată foarte clar că romanii sunt antreprenori foarte buni, mai ales atunci cand sunt lăsați in pace de instituțiile statului. Imi doresc să avem din ce in ce mai multe astfel de exemple in perioada următoare. Să avem companii romanești, capital romanesc care se dezvoltă impreună cu capital străin, pentru că, doar prin investiții, putem să ne dezvoltăm. Județul este un exemplu foarte clar că, atunci cand investești, crești. Romania este țara care a investit doar in anumite părți și, dacă făceam la fel peste tot in țară, Romania nu ar fi fost astăzi țara care a rămas cu PIB-ul cel mai mic din Uniunea Europeană - se bate acolo, la coadă, cu Bulgaria - și am fi sărit peste multe locuri; ceea ce vreau să fac și eu. Ceea ce vedem aici, la Alba, este exemplul foarte clar că, atunci cand investești depășești multe, multe județe care erau inaintea ta; deci trebuie doar să investești. Bineințeles, in același timp, vreau să văd cum merge campania de vaccinare, pentru că Alba este pe onorabilul loc şapte, dar se poate mult mai bine și este clar că noi, ca guvern, am făcut pană acum cam tot ce se putea face. Avem dozele de vaccin, cine vrea să se vaccineze in Romania astăzi. Romania a fost prima țară din UE unde te poți vaccina fără niciun fel de programare. Iți alegi cu ce vaccin doreşti să te vaccinezi și mergi şi te vaccinezi. Deci, din punctul de vedere al guvernului, am făcut tot ceea ce trebuia să facem pentru a avea o campanie de vaccinare de succes, pentru că nu este vorba despre un succes al unei campanii de vaccinare a guvernului, este vorba de o campanie pentru viață, despre asta vorbim şi de o campanie de revenire la normalitate. Doar prin vaccinare putem să revenim la normalitate. Tot aud in spațiul public discuții despre valul 4. N-ar trebuie să avem acest discuții. In Romania, astăzi, avem dozele de vaccin necesare să se vaccineze toată lumea. Nu ar trebui să existe această discuție despre valul 4 in Romania. Vrem să ne vaccinăm? Ne vaccinăm - nu este obligatoriu- dar dacă ne vaccinăm, nu vom mai avea valul 4. Acest val 4 va exista doar dacă noi nu vrem să ne vaccinăm. Romanii trebuie să știe astăzi că pot să se vaccineze oriunde, oricand și așa evităm și acest val 4. De aceea, nu vreau să mai mergem in această direcție. Vreau să ne concentrăm, să ne punem toate resursele pentru programul acesta de investiții in Romania, iar in acest sens sunt discuții pe care le am și astăzi aici. Urmează să vină, in următorii ani, pană in 2027, peste 76 miliarde de euro investiții, iar de la buget, in fiecare an, peste 10 miliarde de euro. Mai avem din exercițiul anterior incă 14 miliarde de euro de luat, bani care vin in perioada următoare, pană in 2027- 2028. Acești bani vor intra toți in economie. Vreau să ne concentrăm pe investiții și de aceea vreau să lăsăm in spate pandemia. Vreau să nu mai avem nevoie nici de restricţii. Nici nu se mai justifică, cand avem vaccin pentru toți romanii. Acestea sunt lucrurile pe care le voi face, in perioada următoare. Merg prin țară și mă uit după companii romanești care au investit, care au avut succes. Antreprenorii sunt eroii acest economii, ei trebuie scoşi in față. De prea multe ori, am arătat cu degetul către antreprenori și am incercat și să le facem o imagine negativă. Este momentul să ii arătăm așa cum sunt, pozitivi; ei sunt exemple pozitive in toată economia pentru că sunt oameni care creează locuri de muncă, plătesc salarii și sunt eroii acestei economii. Vorbim şi despre proprietatea privată care e sfantă intr-o economie liberală. Trebuie să trecem peste această perioadă de pandemie, cu o campanie de vaccinare. Romanii doar trebuie să se vaccineze: avem dozele de vaccin. Dacă sunt intrebări... Reporter: Bună ziua! Ieri s-a discutat OUG (ref. majorare alocații) in prima lectură şi apare o creştere de 13% faţă de 20% cum era inițial. Cum va fi pană la urmă? Florin Cițu: Nu este adevărat. Legea inițială spunea că se vor dubla alocațiile. Dacă dumneavoastră luați exact creșterea in cele cinci etape de 20%, veți vedea că se duc către dublare. Deci aceşti 20% se raportează la ceea ce era inițial acea alocație. Dar eu am spus că este doar un pas, nu trebuie să ne oprim din a dubla alocațiile, ele se pot tripla, pot creşte de mai multe ori, dar totul depinde de veniturile Romaniei. Dacă noi investim şi avem o economie dezvoltată, toate aceste măsuri pot să aibă alte evoluții. De aceea, e bine ca aceste măsuri să fie legate de evoluția economiei, pentru că atunci cand economia o duce bine, vom avea resurse și pentru alocații, și pentru pensii, şi pentru salarii. Altfel, doar creșteri ad-hoc, din pix, putem să facem toți, dar ele nu sunt sustenabile. Deci este o creștere de 20% așa cum am spus, din calendarul inițial. Reporter: Bună ziua! Prima intrebare este despre campania de vaccinare. Vă veţi mai menține target-ul de 10 milioane de persoane vaccinate pană in luna septembrie? Florin Ciţu: Aceste target-uri au fost estimări făcute de specialiști, cat avem nevoie pentru a avea o rată de pozitivare foarte mică. Vedeți că, inainte de a ajunge la această cifră, avem aceste rezultate. Depinde acum de noi să le menținem acolo. Normal că trebuie să mergem să vaccinăm toată populația adultă, cea care dorește - pentru că, in Romania, nu este obligatoriu vaccinul -, dar este singura soluție de a merge inainte. Pentru mine, obiectivul nu este de a vaccina cat mai multe persoane, obiectivul este de a depăși pandemia, iar pandemia o depășim prin vaccinare. Ele merg impreună. Astăzi avem rezultate bune, pentru că am avut o campanie de vaccinare de succes. Dacă nu aveam o campanie de vaccinare de succes, nu aveam aceste rezultate. Să știți că nu se intampla fără o campanie de vaccinare de succes. Reporter: Credeți că trebuie să aduceți imbunătățiri campaniei de vaccinare şi aici mă refer, in special, in mediul rural? Florin Cițu: Da, bineințeles. Și aducem imbunătățiri de fiecare dată, avem aceste caravane. Ați văzut, la Sibiu, de exemplu, m-am văzut cu reprezentanții cultelor, care au fost de acord să meargă impreună cu medicii și cu specialiștii să le explice oamenilor din sate, din comune, beneficiile vaccinării. Deci facem tot ce este nevoie. Alocăm resurse de la buget și nu cred că a fost vreo cerință din partea CNCAV sau a Ministerului Sănătății legată de campania de vaccinare, care să nu fie acceptată de mine. Reporter: Pentru că tot sunteți in județul Alba, care sunt obiectivele care vor fi finanțate prin PNRR in județul Alba, mai exact? Pentru că este o discuție destul de amplă. Florin Ciţu: In județul Alba trebuie să ne concentrăm pe mai multe componente. In primul rand, vom avea in județul Alba nevoie de investiții in infrastructura feroviară, dar trebuie să ne gandim și la spitale. Vor fi făcute investiții la nivel național și toate județele au aceste lucruri. Dar pentru județul Alba, bineințeles, toate UAT-urile vor avea acces la Fondul Național de Dezvoltare. Se cheamă Fond de dezvoltare, care va fi in PNRR și are 2,1 miliarde de euro. Toate UAT-urile din județ au acces. Eu zic să ne uităm la investiții, nu doar la PNRR. Toți ne concentrăm astăzi pe PNRR. Romania se dezvoltă prin: PNRR, fonduri europene și bani de la buget. Toate acestea sunt legate. Unele investiții intră in PNRR pentru că au fost mature și au o componentă verde și digitală și se pliază pe aceste caracteristici. Altele vor merge in fondurile europene, pentru că sunt... sau infrastructura mare, de exemplu, va merge in PNRR și apoi, ce nu se poate in PNRR, va merge in fonduri europene. Iar pentru comune, drumuri județene și comunale, care nu merg nici pe PNRR, nici pe fonduri europene, vor fi de la buget. Deci aș vrea să ne uităm la acest plan de investiții cu toate sursele de finanțare, pentru că astfel creăm frustrări. Programul meu nu este aici. Nu contează! Nu este aici, este in altă parte. Toate obiectele de investiţii vor fi finanțate. Reporter: Şi că tot aţi pomenit de infrastructură, cand vom putea circula pe Autostrada Sebeş-Turda, de la un capăt la altul? Florin Ciţu: Sper cat mai curand, dar avem aici un domn ministru care a finanțat de anul trecut, a impulsionat-o anul trecut... Da, am văzut că mai sunt cateva probleme. Sper să fie cat mai curand. Anul acesta aţi văzut că au inceput mai multe... Eu, sincer, țin foarte mult la Sibiu-Pitești. Pentru Romania, a trece Carpații cu autostrada, a avea acest Sibiu-Pitești gata este un lucru simbolic şi este important. Așa vom putea să plecăm de la Constanța și să ajungem la Viena, așa ne legăm și noi de UE. Sibiu-Pitești este pentru orice guvern foarte important. După 30 de ani de zile o să fie gata. Reporter: Şi o ultimă intrebare, cel puţin din partea mea. Aţi avut astăzi o intalnire cu liderii PNL din judeţ. Incă de la inceput şi dl Boc, şi dl Roman, dl Rareş Bogdan v-au susținut. In schimb, dl Hava a avut o declarație contradictorie in care spunea că il va susţine pe dl Orban. Ce s-a schimbat astăzi de dl Hava este prezent alături de dvs? Florin Ciţu: Poate să răspundă domnul Hava la intrebare. Cel mai bine, il intrebați pe dl Hava. Reporter: Şi punctul dvs de vedere? Florin Ciţu: Punct de vedere? Nu cred că s-a schimbat nimic. Dl Hava şi cu mine avem o relație mai veche, am lucrat impreună, este prim-vicepreședinte al PNL și avem mai multe proiecte, mai ales de cand este la Bruxelles, la care am lucrat impreună. Deci este o relație mai veche. Reporter: Revenim puţin la subiectul cu campania de vaccinare, aţi spus: noi, ca guvern, am făcut totul pentru ca această campanie să reușească. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală este la nivel naţional de aproape 25% din populația eligibilă. Cine este vinovat sau cine se face vinovat de situaţia actuală? De ce există această reticență? Florin Ciţu: In primul rand eu vreau să ne gandim de ce ar trebui să fie cineva vinovat, pentru că, pană la urmă, dacă nu ar fi avut succes, și la asta vreau să ne uităm, am fi avut exact ca in alte țări: incă restricții, incă am fi avut o rată de infectare foarte mare, incă am fi avut persoane in ATI cu COVID şi așa mai departe. Deci dacă nu ar fi avut succes. Trebuie să ne uităm de ce caracteristicile Romaniei după o vaccinare care e OK, la nivel naţional este 25%, dar in orașe, municipii, unde avem aglomerare mare, este peste 50% și poate asta este explicația, poate faptul că Romania are o populație rurală de aproape 44% este o altă explicație. Dar pană la urmă succesul unei campanii de vaccinare se măsoară in ceea ce se intamplă cu pandemia. Şi Romania a fost prima țară care a relaxat condițiile și nu avem un efect negativ, tocmai pentru că persoanele din orașe, municipii s-au vaccinat. Dar mergem și in partea rurală, pentru că, este adevărat, există acest pericol al valului 4 și acum romanii trebuie să fie și responsabil, pană la urmă avem aceste vaccinuri. Nu avem nicio justificare pentru a avea un alt val atunci cand avem vaccin la liber pentru toată lumea. Reporter: /.../ Florin Ciţu: Aici, astăzi am discutat, este adevărat, trebuie să recunosc că este și parte politică, am discutat despre partea politică, dar vă dați seama cred că am convins Romania să fiu prim-ministru și să fiu susținut de coaliție, cred că este mai simplu să conving niște colegi să mă susțină la președinția PNL. Dar tot am venit aici să fiu aproape de ei, pentru că am venit să le prezint puțin despre PNRR, despre fonduri europene, despre buget, surse de finanțare, toată lumea, nu doar in Partidul Național Liberal, dar la nivel național trebuie să știe că sunt trei surse mari de finanțare. Avem această oportunitate acum de a investi in următorii ani acești bani și trebuie să știe toți romanii și colegii mei că aceste surse sunt la dispoziție, trebuie doar să avem proiecte bune in perioada următoare. Din partea Guvernul vom face tot ce trebuie să nu se mai intample ce s-a intamplat pană acum, să mai avem intarzieri la licitații sau banii să fie cheltuiți și apoi să fie declarați de Comisia Europeană neeligibili sau să ne incurcăm in birocrație, ori a noastră, ori cea de la Bruxelles. De lucrurile astea ne ocupăm noi, la Guvern. Doar din partea cealaltă vrem să vină proiecte care să dezvolte Romania. Reporter: Cand vor incepe disponibilizările de la cele patru mine şi ce ajutoare vor primi cei care răman in şomaj? Şi pentru cat timp? Florin Ciţu: Patru mine... Vorbiți de Hunedoara, deci. Există un plan de inchidere treptată a minelor pană in 2030. Nu sunt lucrurile peste noapte. Este o ordonanță de urgență care a fost in primă lectură in şedinţa de guvern săptămana trecută, va fi aprobată săptămana viitoare, cu un plan de disponibilizări, cu compensări pentru persoanele respective, bineințeles că ne uităm și am vorbit cu investitori din mai multe țări care se uită să iși construiască capacități de producție in Romania, iar primele zone pe care le arătăm sunt acestea, iar planul este pană in 2030, va fi transparent prezentat in momentul in care se aprobă ordonanța de urgență. Reporter: Sunt două mari festivaluri muzicale programate pentru luna septembrie, este vorba de Bucureşti şi unul la Cluj-Napoca. S-au vandut pană acum peste 20.000 de bilete. Cum se vor putea organiza dacă va veni valul IV? Florin Ciţu: In primul rand, dacă s-au vandut 20.000 de bilete inseamnă că sunt 20.000 de persoane vaccinate, pentru că știți foarte bine că peste 1.000 de persoane trebuie toate vaccinate, ceea ce e un lucru bun. In al doilea rand, nu, repet, eu nu văd niciun motiv pentru a avea valul IV. Există astăzi doze de vaccin, romanii trebuie se vaccineze și atunci, bineințeles că nu va exista valul IV. Dacă va exista valul IV, inseamnă că este decizia noastră să existe valul IV. Pană la urmă, trebuie să fim cu toții responsabili. Avem resursele, am pus la dispoziție, avem capacitatea de vaccinare pană la 100.000 de persoane pe zi. Toate aceste lucruri se pot face, trebuie doar să mergem să ne vaccinăm. Iar despre cele două festivaluri, sper să particip la amandouă. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Curtea Constituțională a Romaniei a decis astăzi că numirile de la TVR şi de la SRR sunt neconstituționale. Cum comentați acest lucru? Florin Ciţu: Eu nu pot să comentez pană nu văd o motivare a Curții. Vom discuta după aceea. Am aflat şi eu acum. Reporter: /..../ Florin Ciţu: Staţi să văd, incă nu ştiu motivarea. Cred că pană atunci nu se poate face nicio numire. Mulțumesc! Reporter: Domnule premier, aţi pregătit OUG pentru amanarea majorării alocațiilor. Concret, veţi impinge dublarea alocațiilor votată prin lege pană in 2023, in loc de iulie 2022? Florin Ciţu: In acest moment, această ordonanță asigură ceea ce am spus de la inceputul anului, că anul acesta, alocaţiile cresc cu 20% in 2021. Pentru ceea ce se intamplă in viitor, avem tot timpul anul acesta, impreună, in coaliție, să venim cu un plan care să arate o creștere a alocaților anuală. Repet, vreau să legăm alocațiile de venituri, dacă se poate, intr-o formulă in care toată lumea să beneficieze de creșterea economică. Putem să legăm, am văzut, este o propune a colegilor de la UDMR, să legăm de venitul personal; este interesantă, ne uităm la ea. Putem să avem o formulă care leagă dinamica alocațiilor de dinamica creșterii economice. Iarăși, este o propunere. Dar aceste decizii le vom lua. Vreau să beneficiem cu toții de creștere economică. In acest moment, ordonanța ne asigură că anul acesta alocațiile cresc cu 20%. Reporter: Concret, cat veţi da la alocații in ianuarie 2022? Florin Ciţu: Concret, vă vom spune cand vom avea exact Legea bugetului pentru 2022 și o decizie luată in coaliție pentru următorii ani și atunci veți putea calcula și 2022, și 2023, şi 2024 şi aşa mai departe. Bineințeles, pe anumite scenarii de creștere economică. Reporter: Avand in vedere scandalul din PNL, Ludovic Orban e acuzat că a trădat partidul pentru că a cedat trei ministere importante, aveţi de gand să ii schimbați pe miniștrii fondurilor europene, economiei, transporturi? Aceste ministere sunt mărul discordiei. Florin Ciţu: Aceasta este decizia coaliției, /.../ de coaliție. Nu mergem inapoi peste ministere, dar ceea ce fac eu este să mă asigur că avem o guvernare de succes pentru toți romanii și pentru colegii mei din PNL. Reporter: Cand aprobați noile măsuri de relaxare pentru 1 iulie? Florin Cițu: Cred că săptămana viitoare. Vom relaxa targuri, știu că este acest interes pentru targuri, talciocuri și ele vor fi, de la 1 iulie, relaxate, condițiile. Se vor putea redeschide. Reporter: Cum comentați problema șobolanilor de București? Florin Cițu: Da, am văzut că in București, și nu numai in București, există in acest moment acest subiect, avem o problemă a deșeurilor. Trebuie să ne uităm, pană la urmă, sunt sancțiunile prea mici? Dacă sunt prea mici sancțiunile, mergem și le creștem. Este legislația complicată in a recupera...? Aș vrea să trecem de faza asta de constatare a situației și aici mă adresez la toți cei care am văzut că merg in spațiu public şi ne arată că sunt gunoaie acolo și acolo. Nu. Toți acești oameni sunt reprezentați ai statului roman, cu atribuții foarte clare. Unde sunt probleme, dați amendă, recuperați amenda şi rezolvați situația! Ok știm toți care e problema, dar nu rezolvi, așa că mergem şi suntem agenţi constatatori, nu ajută pe nimeni. Trebuie să rezolvăm problema. E nevoie de sancțiuni mai mari? Le vom pune și le vom face, dacă asta rezolvă, dar haideți să facem ceva, nu doar să mergem să arătăm că asta e problema şi după aia să ne spălăm pe maini. Nu! Trebuie să rezolvăm situația. Şi aștept de la agențiile statului, care au abilități in aceste domenii, să vină cu propuneri clare, dar să şi aplice legea astăzi pentru toată lumea. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aş avea o intrebare, profit de ocazie că sunteți in județul Alba, un județ unde UAT-urile, la nivel de judeţ, aproape 40% dintre ele sunt nesustenabile din punct de vedere financiar, in sensul că, după maxim șase luni, ar intra in faliment fără susținere financiară din partea Consiliului Județean Alba și profit de ocazie că este și domnul primar Emil Boc alături de dumneavoastră: aveți in vedere o reorganizare administrativ-teritorială in Romania, avand in vedere și criteriile pentru accesarea fondurilor europene, in ceea ce inseamnă numărul de locuitori in anumite zone? Florin Cițu: Dau o veste mai dură, sunt 1.250 de UAT-uri in Romania ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decat veniturile proprii sau veniturile totale chiar. Deci avem o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Impreună cu domnul Boc, am spus clar că ne vom uita la modul in care vor fi finanțate in viitor UAT-urile. Eu pot să vă spun că ne uităm și am văzut propunerea domnul Boc, in ceea ce priveşte reorganizarea administrativă. Aș vrea să o facem cumva să creăm motivația, să se facă natural, n-are rost să o facem prin lege, cumva să creăm proiecte in jurul cărora aceste UAT-uri să se unească. Să spunem, nu știu, dacă venim intr-o zonă și finanțăm școala, spitalul etc, natural să se unească mai multe UAT-uri și să creeze această unitate administrativă. Cam aşa aş vedea eu lucrurile. Dar, bineințeles, este o opinie personală, incă nu am discutat cum ar trebui să vedem lucrurile, dar este adevărat, e o problemă de sustenabilitate a finanțelor, pe de o parte din cauza unor decizii pe care le iau anumiți primari care cresc anumite cheltuieli, fără să aibă venituri, dar pe de altă parte situația efectivă, că multe UAT-uri chiar nu au venituri, nu au de unde să plătească, dar trebuie să aibă și un arhitect, trebuie să aibă și alte cheltuieli de funcționare ș.a.m.d. Deci cumva trebuie să găsim o soluție, sunt de acord, am auzit propunerea. Dar eu merg pe varianta a crea o motivație pentru a se uni natural aceste UAT-uri, dacă se poate. Reporter: Acum, odată cu revocare Avocatului Poporului, pensiile speciale vor fi repuse din nou in discuție? Florin Cițu: Este o decizie a coaliției, dar este și in programul de guvernare al acestei guvernări. Deci ne uităm aici la pensii speciale, vreau să ne uităm la o soluție care să treacă toate pensiile pe contributivitate. Asta este ceea ce eu cred, ceea ce am spus și inainte, reforma pensiilor trebuie să ducă pensiile pe contributivitate, toate pensiile pe contributivitate și atunci nu mai este niciun fel de de discuție. Mulțumesc și eu! Reporter: Vreau să vă intreb despre moțiunea de cenzură inițiată de PSD. Cum comentați? Florin Cițu: Nu are nicio șansă să treacă! Mulţumesc! Reporter: Campania de vaccinare merge foarte prost. Ce aveţi de gand să faceți in continuare, dacă vă gandiți să dați bani pentru...? Florin Cițu: Nu, nu mă gandesc să dăm bani cand vaccinul este gratuit. Dar este adevărat că antreprenorii, am văzut sectorul privat că a găsit soluții și de fiecare dată toate aceste soluții le voi susține. Dar ideea este că dumneavoastră spuneți că merge prost. Eu mă uit la partea cealaltă: atat timp cat Romania a putut să facă aceste relaxări, atat timp cat in Romania avem o rată de infectare foarte mică, scade in fiecare zi numărul de persoane care sunt la ATI, eu zic că este o campanie de vaccinare de succes. Vă mulțumesc mult de tot! 2021-06-17 13:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-17-05-47-04big_foto.jpgCea de-a doua reuniune a Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrațieiȘtiri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/cea-de-a-doua-reuniune-a-comitetului-pentru-e-guvernare-i-reducerea-birocratieiGalerie foto La Palatul Victoria, a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației, prezidată de Secretarul General Adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean. Ședința de astăzi a Comitetului s-a axat pe stabilirea modului de lucru privind implementarea proiectelor aferente planului de măsuri din cadrul politicii publice in domeniul e-guvernării, pentru perioada 2021-2030, adoptată de Guvern la inceputul acestei luni. De asemenea, au fost prezentate de către Secretariatul General al Guvernului măsurile propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru optimizarea procesului de debirocratizare a administratiei publice centrale. - Vrem să inregistrăm pași concreți in direcția implementării proiectelor de simplificare a interacțiunii cetățenilor și companiilor cu instituțiile. Ne propunem, in acest sens, ca la fiecare dintre reuniunile viitoare ale acestui Comitet să avem cel puțin cate o inițiativă de simplificare din partea instituțiilor și autorităților reprezentate in cadrul comitetului. Trebuie să asigurăm o sincronizare a măsurilor pe care le vom lua in baza țintelor pe care ni le-am propus in cadrul acestei politici publice cu cele 8 proiecte-pilot incluse in PNRR pe componenta de debirocratizare, a declarat Secretarul General Adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean. Președintele Autorității pentru Digitalizarea Romaniei, Octavian Oprea, a prezentat inițiativa de realizare a Catalogului Național al Serviciilor Publice, măsură cuprinsă și in planul de măsuri al politicii publice in domeniul e-guvernarii, care iși propune inventarierea tuturor serviciilor publice furnizate de instituțiile și autoritățile publice centrale in scopul creării unui instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administrației publice și pentru fundamentarea deciziilor strategice ale Guvernului Romaniei in acest domeniu. Avand in vedere complexitatea acestui proiect, președintele ADR a reiterat importanța implicării tuturor instituțiilor in acest demers, atat in ceea ce privește celeritatea completării informațiilor solicitate in chestionarul ADR, cat și coordonarea instituțională (inclusiv la nivelul entităților subordonate/aflate in coordonare). 2021-06-17 13:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf2637.jpgBriefing de presă susținut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Justiției, Stelian Ion, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Monica Althamer, la finalul ședinței de guvern din 16 iunieȘtiri din 16.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-ministrul-justitiei-stelian-ion-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-monica-althamer-la-finalul-edintei-de-guvern-din-16-iunieGalerie foto [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Mulțumesc! Guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență care face posibilă decontarea navetei elevilor. Este un prim pas important in rezolvarea unei probleme care trenează de mult timp: decontarea transportului elevilor. Ordonanța de Urgență, așa cum am precizat, face referire la decontarea navetei. Ministerul Educației a fundamentat, in echilibru, intre nevoile reale, disponibilități bugetare și execuțiile anilor precedenți. Spre exemplu, in anul 2019, naveta elevilor a necesitat o sumă de aproape 80 de milioane de lei. Anul acesta, Ministerul Educației are in buget 100 de milioane de lei pentru decontul navetei. 100 de milioane de lei pentru 130.000 de beneficiari estimați, vreme de 34 de săptămani - aceasta este durata cursurilor intr-un an calendaristic, a rămas mai puțin, din păcate, - cu o valoare medie de 770 de lei per elev pentru cele 34 de săptămani. Sunt trei elemente de noutate, sunt plusuri față de anii precedenți. Ştim că nu sunt indeajuns, dar sunt plusuri. Primul element este acela al decontării la un nivel triplu, de la 10 lei la 30 de lei pe lună și elev, pentru primii trei kilometri, la care se adaugă un tarif de trei lei pe kilometru pentru următorii 47 de kilometri pană la 50. Aceasta inseamnă, spre exemplu, 171 de lei - un abonament lunar pentru o distanță de 50 de kilometri. A doua noutate este aceea că se decontează naveta și pentru distanțe care depășesc 50 de kilometri. Acest lucru nu s-a mai intamplat in Romania pană acum. Iar al treilea element de noutate - zic eu că este important - familia elevului nu mai este nevoită să avanseze sumele pentru transportul de la localitatea de domiciliu pană la unitatea de invățămant in care este școlarizat. Și Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare și școli, avansează aceste sume, care vor fi decontate pe bază de documente justificative la finalul lunii. Repet, nu pretindem că este soluția ideală, dar este modalitatea de a putea plăti măcar naveta elevilor. Pană acum, vă spun, nu a fost plătită naveta elevilor, din cauza unor neclarități legislative la nivelul Legii 226/2020, care au făcut inaplicabilă decontarea navetei. Noțiunea de transport nereglementat, fiind nereglementat, nu se incadrează in dispoziții legale, neincadrandu-se in dispoziții legale, nu a putut fi decontat. Astăzi, prin ordonanța de urgență, vom putea să decontăm naveta elevilor, in condițiile pe care le-am precizat. Dacă sunt intrebări din partea dumneavoastră. Reporter: Bună ziua! In primul rand, cum se va face acest decont, cu documentele necesare? Vor fi depuse in fiecare lună sau la inceputul anului școlar vor aduce părinții documentele pentru elevii care fac naveta? Sorin Cimpeanu: Transportatorii sunt obligați să emită documente doveditoare pe care elevii, la final de lună, după ce au incasat in avans aceste sume, intr-un cuantum maxim, vor deconta, in limita plafoanelor anunțate, dar nu mai mult decat valoarea din documentele justificative. Reporter: Deci părinţii nu mai trebuie, pentru că aceasta era ingrijorarea principală a reprezentanților elevilor - că părinții trebuie să inainteze acele sume de bani și după aceea să fie decontate și că părinții nu ar avea acei bani. Sorin Cimpeanu: Aşa a fost pană acum, intotdeauna. De anul acesta am rezolvat această problemă, nu mai sunt nevoiţi să avanseze sumele necesare transportului intre localitatea de domiciliu și școală. De asemenea, pentru elevii care sunt cazați la internat sunt decontate opt călătorii per semestru - la internat sau la gazdă. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, caţi elevi care au finalizat anul acesta clasa a XII-a şi a XIII-a s-au inscris la Bacalaureat? Sorin Cimpeanu: 114.143 de elevi, din promoția curentă, clase terminale. Reporter: Cat la sută reprezintă din cei care au terminat? Sorin Cimpeanu: 77% raportat la totalul de peste 148.000 de elevi din clasele terminale. Precizez incă o dată, clase terminale, pentru că a fost o confuzie la un moment dat. Nu toți cei 152.000 de elevi de clasa a XII-a sunt clase terminale; un număr de 19.000 sunt a XII-a seral, un număr de 6.000 sunt a XII-a frecvență redusă, cei 25.000 impreună nu dau examenul de Bacalaureat anul acesta, pentru că mai au și anul viitor de școală. 77%. Reporter: Luați in calcul să combateți abandonul școlar? Cum ii veţi stimula pe aceștia să se inscrie la bacalaureat pentru anul viitor, dacă nu s-au inscris anul acesta? Sorin Cimpeanu: Cred că este deja cunoscut faptul că am flexibilizat atat cat am putut procedeele administrative, inclusiv programa școlară. Este vorba de programele de educaţie remedială care, din păcate pentru cei care finalizează acest ciclu, nu mai pot fi utile anul viitor. Va trebui să identificăm la nivelul unei noi legi a educaţiei, după ce vom fi incheiat dezbaterile pe proiectul de ţară Romania educată, rute flexibile pentru aceşti elevi la care faceți referire, care, dacă sunt absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat, se adaugă celor deja peste un milion de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat. Este un element extrem de important să ne putem concentra pentru a da şanse tuturor acestor tineri la un job care să fie conform aspiraţiilor lor de dezvoltare personală şi profesională, care să le dea posibilitatea să continue intr-un fel just, rezonabil educația, in cazul in care doresc acest lucru. Reporter: Bună ziua! Una dintre modalitățile pentru a combate abandonul şcolar despre care vorbeați este şi majorarea alocaţiilor pentru copii. Ştim in acest sens că in şedinţa de astăzi s-a aprobat o ordonanţă de urgență care prevede amanarea acelui procent de 20% pentru majorarea alocaţiilor de la 1 iulie. Voiam să vă intreb, in acest context, cand vor mai fi dublate alocaţiile copiilor, pentru că şi dumneavoastră sunteţi afectat pană la urmă, avand in vedere că aceşti bani ajung la copii care sunt, evident, elevi. Sorin Cimpeanu: Cu siguranţă ne dorim investiţii in educație. La fel de sigur este că abandonul școlar nu poate fi combătut exclusiv prin măsuri din domeniul educaţiei, este nevoie, intr-adevăr, de măsuri de protecţie socială, in care se incadrează şi alocaţiile necesare pentru copii, mai ales pentru familiile din mediul rural, dar nu numai. Atata vreme cat deţin portofoliul Ministerului Educaţiei, mă opresc la acest punct. Reporter: Dar intrebarea mea era alta, cand vor fi dublate alocaţiile pentru copii? Sorin Cimpeanu: Atata vreme cat ocup portofoliul Ministerului Educaţiei, mă opresc aici. Tocmai ce v-am făcut trimitere la un alt minister... Reporter: Mulţumesc. Sorin Cimpeanu: ... care este iniţiator. Ministerul Educaţiei nu este iniţiator pentru această ordonanţă de urgenţă. Reporter: Domnule Cimpeanu, care este cea mai recentă cifră legată de vaccinarea profesorilor, a cadrelor didactice? Sorin Cimpeanu: A fost un lucru foarte bun să flexibilizăm procesul de vaccinare in aşa fel incat să scurtăm timpii de aşteptare, să avem centre speciale sau maratoane ale vaccinării - din acel moment, nu li s-a mai cerut celor care se vaccinează să precizeze apartenenţa la un anumit sector. Nemaiavand această intrebare in formular, nu mai există apartenenţa la un anumit sector, cum ar fi cel al educaţiei, in baza de date gestionată de către STS. Ultima interogare pe care am făcut-o ne-a arătat că 60% dintre profesori au fost vaccinați. Asta s-a intamplat in data de 21 mai, acum aproape o lună. Suntem nevoiți pentru că nu avem interconectată, spre exemplu, platforma de vaccinare cu EduSal. Pentru că dacă ar fi interconectate, am putea să vedem care este domeniul de activitate al fiecărei persoane vaccinate și am putea să vă răspundem la această intrebare. In momentul de față, ne bazăm doar pe raportări și, in măsura in care prevederile GDPR ne vor permite, vom furniza codul numeric personal pentru a avea o valoare exactă a celor care s-au vaccinat. Dar sectorul educației rămane categoria socio-profesională cea mai numeroasă din perspectiva numărului de persoane vaccinate. In data de 21 mai, aveam peste 185.000 de angajați din invățămant vaccinați. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, in ce stadiu este plata pentru orele remediale, in ce măsură a fost făcută? Sorin Cimpeanu: Au fost făcute plăți integrale către patru județe, parțiale către alte 10 județe. Procesul de verificare a documentelor de raportare este extrem de lent, pentru că sunt trei randuri de documente: in primul rand, avem elev-profesor, avem documente de raportare din partea școlii și documente din partea inspectoratului. Spre exemplu, dacă avem o situație in care o raportare ne dă 30 de ore, a doua raportare 40, a treia 50 de ore, trebuie făcute verificări și aceste verificări trebuie să fie punctual pentru fiecare din cei peste 240.000 de elevi inscriși in Programul național de ore remediale. Această verificare se face cu cei 14 angajați ai Unității de management proiecte cu finanțare externă, care mai au și alte atribuții. Este de datoria Ministerului Educației să găsească soluții pentru a angaja personal astfel incat să se fluidizeze acest proces de verificare absolut necesar, pentru că nimeni nu iși pune semnătura pană cand nu a verificat și nu a adus la un numitor comun aceste inadvertențe de raportare. Iar inadvertențele, v-am spus, sunt de ordinul sutelor de mii. Reporter: Cat ne vor costa aceste ore remediale la final? Sorin Cimpeanu: Avem deja sumele avansate din POCU pentru invățămantul primar și gimnazial și sumele avansate prin proiectul Romania Secondary Education pentru invățămantul liceal. Aceste sume sunt, să spunem, bune pentru inceput. Avand in vedere amploarea pierderilor educaționale, acest program trebuie să continue și Ministerul Educației are datoria să lupte pentru sume mai mari decat am avut in acest an pentru educația remedială. Reporter: Ce ştim despre aceste ore remediale? Cat au fost ele de eficiente? S-a făcut o evaluare? Am văzut in ce măsură copiii care au participat la acest ore au obținut rezultate școlare mai bune sau rezultate extrașcolare; poate putem vorbi și de performanțe. Sorin Cimpeanu: Orele remediale au inceput in luna martie. Au fost organizate simulările pentru examenele naționale, pentru Bacalaureat și examenul de capacitate, au fost organizate evaluări pentru elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a. Aceste rezultate au fost peste așteptări in raport cu dificultățile intampinate. Acest lucru ne indreptățește să credem că au fost eficiente aceste ore remediale. Opinia mea, ca ministru al educației, este că aceste ore remediale sunt necesare, dar sunt mult prea puțin față de amploarea pierderilor. Sunt convins că numărul elevilor care au suferit pierderi este mult mai mare decat cei 246.000 inscriși in programul național de ore remediale. Reporter: Dle ministru, avem in momentul de față, mai ales la țară, in școlile de la țară, copii care sunt fie in clasa a VI-a, fie in clasa a VII-a, unii chiar in clasa a VIII-a, care nu sunt alfabetizați. V-aţi preocupat de această situație? Aveți o evaluare? Ştiţi unde sunt zonele cu probleme? Sunt și numeroase studii care arată că analfabetismul este crescut in randul copiilor din Romania. Sorin Cimpeanu: Este o problemă pe care, din păcate, nu o putem regla astăzi, este o problemă cronică a sistemului de educație din Romania, care a fost puternic amplificată de către perioada de criză sanitară. Dacă rata de analfabetism funcțional și pierderile in educație erau mari, după această perioadă de criză sunt și mai mari. Suntem in curs de finalizare a unei hărți care să includă școlile cu un grad ridicat de risc la abandonul școlar, să includă școlile cu absenteism ridicat, să includă școlile cu relații deficitare cu comunitatea, relații deficitare cu părinții, cu cazuri frecvente de bullying. Toate aceste școli vor fi identificate in curand. Este nevoie să fie identificate, iar printr-un proiect pilot pe care incercăm să il demarăm cat se poate de curand, 1.000 din aceste școli cu cele mai mari riscuri, in primul rand de abandon școlar, dar și de expunere la fenomenul de bullying, vrem să aibă cate un consilier școlar, cate un psiholog in fiecare din aceste școli, plătit din fonduri europene, pană la finalul anului 2023, incepand, dacă se poate, din toamna acestui an. Oricum, din toamna acestui an vom constitui la nivelul tuturor școlilor, nu numai al celora cu grad ridicat de risc, grupurile de acțiune anti-bullying. Reporter: Şi un singur psiholog in școală se poate asigura că elevii sunt alfabetizați, că nu vor mai fi, practic, expuși abandonului școlar sau poate rezolva acest fenomen al bullying-ului, un singur psiholog in acele şcoli? Sorin Cimpeanu: Evident că nu, dar dacă amestecăm bullying-ul cu abandonul școlar, suntem pe căi greșite. Bullying-ul poate să fie verbal, social, fizic, poate să fie cyberbullying. Sunt lucruri cu totul și cu totul speciale, care necesită un consilier școlar și tocmai ce am spus că o dată ce vom fi incheiat dezbaterile pe Romania educată și vom avea concluziile, vom trece la elaborarea unei noi legi. In această nouă lege, fiecare școală va trebui să aibă cate un consilier școlar cu dublă competență: asistență - psihopedagogică și orientare școlară - chiar și școlile cu 200-300 de elevi, peste 500 de elevi să fie al doilea, peste 1.000 al treilea, peste 1.500 al patrulea consilier. E nevoie de resursă umană, pentru că in momentul de față avem 2.500 de consilieri pentru 3.000.000 de elevi. Este mult prea puțin. Este nevoie de schimbarea abordării, pentru că acel consilier școlar trebuie să stea in permanență in școală, pe toată durata programului orar, pentru a cunoaște elevii și problemele lor, pentru a cunoaște profesorii, pentru a cunoaște şcoala, mediul de invățare și chiar și părinții, altfel nu se va putea face această consiliere. Această consiliere sigur că va avea efecte și asupra ratei de abandon, in sensul reducerii acesteia, dar pentru toate aceste lucruri este nevoie de resursă umană, in primul rand, mai mult și mai important decat resurse bugetare. Aceste lucruri vor incepe incă din toamnă. Aceia care sunt in sistem și au o singură competență de asistență psihopedagogică, spre exemplu, vor avea un termen de grație pentru a achiziționa cea de-a doua competență in orientare școlară. Rolul CJRAE, CMBRAE, Centrelor Județene pentru Resurse și Asistență Educațională este foarte important. Acolo, dacă in fiecare școală, consilierul stă pe toată durata programul școlar, acolo ar trebui să se regăsească psihoterapeuți, un nucleu care să intervină atunci cand apar astfel de situații, dar in școală trebuie să fie consilierul și trebuie să fie in numărul pe care vi l-am precizat. Aceste lucruri trebuie să fie bine precizate legal, să fie aplicabile și să fie asumate la nivelul unei legi, indiferent că vorbim de o republicare a Legii 1, că vorbim de o lege specială pe invățămant preuniversitar și una pe invățămant superior şi cercetare sau de o lege integrată, cu sau fără statutul personalului didactic. Reporter: Vor fi și criterii de performanță pentru acești consilieri despre care vorbiți? Cum vor arăta? Sorin Cimpeanu: Cu siguranță vor fi și criterii de performanță, pentru că in momentul de față, din păcate, nu pot să vă garantez că toți cei 2.500 de consilieri fac ceea ce ar trebui să facă, avand ca scuză şi faptul că sunt foarte puțini in raport cu elevii și că un consilier este obligat, avem cazul de la George Bacovia, este obligat să lucreze cu mai mult de 1.300 de copii, cand legea spune, la un articol, maxim 500, la altul, maxim 600. Reporter: Bună ziua, domnul ministru! Liga Studenților din Iași acuză Ministerul Educației că il apără pe Codruț Olaru, acuzat de plagiat, prin amanarea unui aviz de al Direcției juridice. Aș vrea să vă intreb ce ne puteți spune despre avizul Direcției juridice? Sorin Cimpeanu: Pot să vă spun că eu refuz categoric această acuză. Pot să vă spun că ministrul, vorbesc sub controlul ministrului justiției, un ministru - cred că nici măcar ministrul justiției - nu are posibilitatea să se implice in impunerea unui aviz de legalitate. Și, dacă ar face-o, cred că ar fi un abuz. In cazul meu, nici măcar nu am competențele şi nici dorința să mă amestec peste Direcţia Generală Juridică a ministerului, care este indreptățită să acorde avizul de legalitate. Iși asumă acordarea avizului de legalitate sau de nelegalitate. Tot ceea ce am putut să fac, am cerut celeritate şi sunt convins că astăzi sau maine vom avea un răspuns al Direcției Generale Juridice pe speța in cauză. Reporter: Și vorbind despre răspunsuri, ... Sorin Cimpeanu: Știu că Direcția Generală Juridică a avertizat Consiliul General al CNATDCU cu privire la imposibilitatea acordării avizului de legalitate, atata timp cand decizia nu se incadrează in cadrul legal. Reporter: Şi aceeași Liga Studenților vă solicită dumneavoastră personal să verificați să explicați public motivul pentru care CNATDCU tergiversează de ani de zile luarea unei decizii in cazurile unor acuzații de plagiat vizand nume grele, mă refer la Bogdan Licu, Robert Negoiță, Mihai Tudose etc. Ce răspuns aveți pentru ... şi opinia publică, in general? Sorin Cimpeanu: Da, mai ales inginerul din ministrul educației se va implica puternic in rezolvarea acestor probleme din justiție... Evident că nu! Evident că nu! Ce stă in dreptul ministrul educației am făcut astăzi, in sensul in care după ce am realizat la nivelul hotărarii de guvern de organizarea Ministerului Educației un serviciu suport pentru asigurarea secretariatului CNATDCU, in care să avem și asistență tehnică și asistență juridică, este nevoie de o operaționalizare a acestei schimbări la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare. Au fost propuse o serie de modificări ale acestui regulament, tocmai pentru a asigura celeritatea și corectitudinea, alături de legalitatea deciziilor emise de CNATDCU. Regulamentul de organizare și funcționare se promovează prin ordin de ministru. Ministrul educației, de data asta, nu a vrut să il promoveze fără consultarea CNATDCU. Am primit astăzi un acord scris, semnat, ștampilat din partea conducerii CNATDCU, prin care agreează toate modificările propuse. Modificările propuse vizează principiul legalității, vizează principiul bunei administrări, vizează principiul transparenței și vizează, de asemenea, și principiul responsabilității și eticii la toate nivelurile, inclusiv la nivelul membrilor CNATDCU. Am avut, spre exemplu, membrii CNATDCU, care au avut condamnări in instanță pentru probleme de etică și nu exista bază legală pentru a fi inlăturați din acest consiliul consultativ al Ministerului Educației. Aceste lucruri au fost propuse, agreate de către conducerea CNATDCU, trecute prin Comitetul de dialog social astăzi, deci vor face obiectul unui ordin de ministru, toate recomandările agreate. In plus, singurul lucru pe care l-am adăugat la mai multe solicitări care vizau consolidarea transparenței, am agreat să avem in Consiliului General al CNATDCU, pentru prima oară, un reprezentant al studenților, cu rol de observator, in Consiliului General CNATDCU. Deci am agreat toate modificările agreate de către Consiliul General CNATDCU pentru consolidarea pe cele trei paliere amintite şi am adăugat in plus, pentru consolidarea transparenței, și un observator din partea studenților. Reporter: Mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Să sperăm că după asta lucrurile vor fi mai clare şi șansele Ministerului Educației de a apăra in instanță deciziile CNATDCU vor fi mai mari. Sunt convins că da. Reporter: Dacă-mi permiteţi, o ultimă intrebare referitor la calendarul de desemnare a directorilor pentru unităţile școlare. Aţi anunțat că pe data de 20-22 decembrie se va finaliza acest concurs. Sorin Cimpeanu: Da. Reporter: De ce nu se organizează acest concurs pe parcursul verii, după cum cereau colegii dvs de coaliție USR PLUS? Ştefan Pălărie şi Silvia Dinică au afirmat in urmă cu o lună de zile că au convenit cu dvs să organizați concursuri pentru funcțiile de directori pe parcursul verii. Sorin Cimpeanu: Da. Am făcut consultări, am avut toate variantele posibile, inclusiv varianta in care pe 27 iulie era proba scrisă, am analizat şi organizarea concursurilor pe parcursul lunii august. Cei mai mulți au spus că sunt convinși că ar fi foarte, foarte buni pentru a ocupa poziția de directori dar din păcate şi-au luat bilete cu familia in Egipt, in Turcia, in Grecia şi in Bulgaria şi in alte ţări şi că nu pot participa in luna august. Pentru a da şansa şi acestora... Reporter: Dar celor care au propus acest calendar... Sorin Cimpeanu: Vă dau şi o explicație care este incă şi mai serioasă. In această perioadă de criză au fost foarte incercați atat elevii, cat şi profesorii, cred că merită un moment de respiro, un moment de concediu in luna august, in care să nu-i mai incărcăm cu alte activităţi. Concursurile se vor derula integral in interiorul semestrului I din anul şcolar 2021-2022, pe 13 septembrie incepe şcoala, e o frumoasă zi de luni, pe 14 septembrie, a doua zi, anunţăm demararea concursului. Pe 15 octombrie organizăm proba scrisă, urmează după aceea proba de interviu, in lunile noiembrie, decembrie, in aşa fel incat in perioada 20 - 22 decembrie să poată fi emise deciziile de numire a unor directori profesionişti, selectați exclusiv pe criterii de competență, pentru toate şcolile din Romania, incepand cu semestrul II, care incepe pe data de 10 ianuarie. Interviul se va da intr-o manieră nouă... Bine, şi examenul scris va fi o manieră nouă. Va fi reprezentantul Inspectoratului, pentru că este indreptățit, conform legii, să organizeze concursul, vor fi doi profesori titulari selectați prin vot secret din randul tuturor profesorilor din școală, va fi de asemenea un reprezentant al autorității locale, iar cel de al cincilea va fi sau un reprezentant al companiilor care au departamente puternice de HR, Resurse Umane, sau din firme de recrutare sau, dacă nu, un expert universitar cu experienţă in domeniul managementului instituțional şi al managementului educaţional. Deci cred că este o componentă foarte echilibrată. Sunt multe alte prevederi care, zic eu, oferă garanţii pentru corectitudinea derulării acestui concurs. Incepe pe 14 septembrie și se termină pe 22 decembrie, cu numiri incepand cu data de 10 ianuarie. Sper că am reușit să răspund intrebărilor. Vreau să ii mulțumesc dlui ministru al justiției pentru ințelegerea pe care am avut-o pentru a extinde baza de selecție a directorilor de școli, pentru a se putea prezenta nu numai cei care sunt membri ai Corpului național al experților in management educațional, ci toți aceia care sunt profesori titulari și au o vechime de minimum cinci ani. Am considerat că trei ani este prea puțin, zece ani este prea mult și am avut ințelegere la Ministerul Justiției, vreau să precizez acest lucru, pentru a putea lărgi baza de selecție. Deci acest concurs pentru ocuparea posturilor de directori, vă garantez că va fi altfel și va fi in sensul pe care ni-l dorim cu toții. Vă mulțumesc mult! Stelian Ion: Bună ziua! Am și eu pentru justiție o veste bună astăzi, mai ales pentru lupta impotriva corupției. Printr-o hotărare de guvern adoptată astăzi de Guvernul Romaniei s-a suplimentat numărul maxim de posturi pentru DNA, este vorba de 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară şi de incă 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate. Este foarte importantă această decizie a Guvernului și ii mulțumesc premierului pentru implicare. Este clar că Guvernul Romaniei işi respectă obiectivele asumate prin programul de guvernare. Avem, de asemenea, o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar, care este respectată și ea. In primă fază vor fi alocați DNA 30 de polițiști de poliție judiciară, in anul 2021, urmand ca in următorii doi ani cu cate 30, de polițiști de poliție judiciară, ofițeri și agenți. Este un lucru bun, un sprijin real pentru activitatea DNA, solicitată, această hotărare de guvern, inclusiv de conducerea actuală a Direcției Naționale Anticorupție. Este o solicitare căreia i-am dat curs. Vreau să mulțumesc ministerului, dlui ministru al afacerilor interne, pentru disponibilitatea pe care a arătat-o in dialogul pe care l-am purtat pe acest aspect. E foarte important să ințelegem că e nevoie de acest sprijin. Eram convins că vom ajunge la o soluție agreată și, iată, s-a intamplat acest lucru. Este un semnal foarte bun. De asemenea, este un semnal bun faptul că in perioada următoare va fi alocat un număr de 50 de polițiști de Poliție judiciară pentru DIICOT - este un alt proiect care este in procedura de avizare. Deci sunt chestiuni concrete care vin in sprijinul luptei impotriva corupției și aș face o mică paranteză: de curand am participat la intrunirea Consiliului JAI - Justiție și Afaceri Interne. In consiliu s-a apreciat foarte mult contribuția Romaniei la operaționalizarea Parchetului European. Am făcut acolo o selecție, suntem printre țările care am contribuit concret, substanțial, la operaționalizarea acestui parchet și, in continuare, la inceputul lunii iulie va urma o nouă procedură de selecție pentru incă nouă procurori europeni delegați. Vă mulțumesc! Dacă sunt intrebări, vă rog! Reporter: Bună ziua! Astăzi, in primă lectură s-a aflat ordonanța de urgență privind prorogarea termenului din această vară a majorării alocației și majorarea din iarnă 2022. Fiind unul dintre ministerele avizatoare și fiind la Ministerul Justiției, vă intreb pe dumneavoastră cum vedeți faptul că in momentul de față, in Parlament, există o lege care se află in proces legislativ care prevede același lucru? Această ordonanță de urgență, dacă va fi dată in același timp cu legea care este deja in Parlament, nu va fi neconstituțională? Stelian Ion: Ministerul Justiției este minister avizator pentru toate domeniile. Aceasta nu inseamnă că mă voi exprima pe toate domeniile. Pe chestiunile legate de legalitate și constituționalitate, vă asigur că avizele venite din partea Ministerului Justiției vor fi unele corecte. Reporter: Dar, din acest punct de vedere, ordonanța dacă este dată odată cu legea care se află in proces in Parlament este sau nu constituțională? Stelian Ion: Nu voi face niciun fel de speculații pe aceste chestiuni. Este un proiect in primă lectură și, repet, avizele care sunt date de Ministerul Justiției, respectă toate prevederile legale, mai ales cele constituționale. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, liderii coaliției au decis luni seara ca desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să se facă nu in forma Guvernului. Am ințeles de la domnul Hunor că toate dosarele vor merge la o direcție din Parchetul General. Dumneavoastră susțineți această formă dorită de colegii dumneavoastră de coaliție de la UDMR? Stelian Ion: Am participat la acea discuție, in cadrul coaliției. Nu a fost o astfel de decizie. A fost decizia de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția, care va fi primit după semnalele pe care le avem foarte clar in acest sens, la inceputul lunii iulie. După ce vom primi acel aviz, se va lua decizia finală pe desființarea SIIJ şi mă aștept la un deznodămant fericit din acest punct de vedere. Este, aş zice, perioada de final a acestei secții, se apropie de sfarșit activitatea ei și deja lucrurile sunt pe ultima sută de metri. Reporter: Şi referitor la legile justiției, cand vor fi acestea adoptate de Guvernul Romaniei și cand vor fi transmise Parlamentului spre dezbatere? Stelian Ion: După cum nu demult am afirmat, aceste legi sunt in etapa de finalizare in cadrul grupului de lucru creat in coaliție. Lucrăm la ultimele articole pe chestiunile care au rămas de soluționat și, in orice caz, in perioada imediat următoare, vom ajunge la o formă finală, astfel incat anticipez ca sesiunea următoare să debuteze cu discuții pe marginea legilor justiției. Cam acestea sunt elementele pe care le avem la ora actuală. Reporter: Vor fi adoptate și sesiunea viitoare? Pentru că am văzut proiecte transmise de Guvern, care au rămas in procedură de dezbatere parlamentară foarte mult timp chir dacă erau in regim de urgență. Stelian Ion: Ele vor rămane in dezbatere exact atat cat timp este necesar pentru o dezbatere reală in Parlament - acesta este rolul Parlamentului. Sunt trei legi importante. Ele trebuie explicate, trebuie ințelese, trebuie acceptate, trebuie votate in cunoștință de cauză, in niciun caz in maniera pe care am avut-o in perioada 2017-2018. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă intreb: judecătorul de la Curtea de Apel Pitești, care a decis in premieră că existența Secției speciale pentru investigarea magistraților nu este justificată, invocand decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, a intrat in vizorul Inspecției Judiciare. Ştiu că aţi transmis un mesaj de susținere și de incurajare către judecători. In afară de acest mesaj de incurajare, ce puteți face, ce veți face concret pentru ca judecătorii incomozi să nu fie supuși presiunilor? Ştiu că reforma judiciară era printre planurile dumneavoastră. Stelian Ion: Un capitol extrem de important pentru mine in legile justiției este cel referitor la Inspecția Judiciară. Vizăm, din acest punct de vedere, modificări legislative care să ia din mana procurorului, din mana inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare toată puterea pe care o are in prezent. Are posibilitatea, potrivit legii, să adopte toate regulamentele, regulamentul de funcţionare, regulamentul in baza căruia se desfășoară activitățile inspectorilor judiciari, de asemenea, regulamentele care se referă la selectarea inspectorilor din cadrul Inspecției Judiciare. Deci, toate aceste regulamente sunt la dispoziția unei singure persoane. Este absolut anormal să se intample lucrul acesta. La fel, cu privire la atribuțiile inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare, vom avea propuneri. Toate aceste propuneri vor fi de așa natură incat ceea ce s-a intamplat intr-o anumită perioadă să nu se repete, pentru că vom opta foarte clar pentru independența acestor magistrați, pe de altă parte, pentru o corectitudine și pentru o decizie care nu este concentrată in mainile unei singure persoane. In cazul nostru, problema care a fost relevată și de către decizia CJUE a fost aceea că, intr-o anumită perioadă cel puțin, numirea sau mandatul inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare a fost prelungit printr-o ordonanță de urgență, deci printr-un act eminamente politic, ceea ce e total de neacceptat, aşa incat astfel de derapaje pe viitor nu trebuie să se mai intample. Suplimentar față de aceste aspecte, partea negativă ar fi aceea că ceea ce s-a intamplat in acea perioadă de mandat prelungit, impotriva tuturor principiilor dreptului Uniunii Europene, deci toate acele acte sunt anulabile, să spun așa, deja incep să fie soluții in acest sens. Deci, iată, ce incurcături au produs legile promovate in anii 2017, 2018 de către PSD. Reporter: Vorbind despre incurcături, in decizia CJUE se vorbea și despre Inspecția Judiciară, despre mandatul dlui Netejoru, acela prelungit prin ordonanță de urgență. Au existat voci din randul magistraților, mă refer, de exemplu, la dl procuror Parlog, care spunea că actele semnate de domnul Netejoru in acea perioadă și actele subsecvente sunt lovite de nulitate și atrăgea dansul atenția că sunt inspectori judiciari care au fost numiți in perioada respectivă cand Netejoru avea mandatul prelungit prin OUG sau in baza unor regulamente adoptate in această perioadă şi că practic, mandatele acelor inspectori judiciari sunt lovite de nulitate. Cum vedeţi dumneavoastră problema? Stelian Ion: Este o chestiune asupra căreia, indiferent de părerea unui ministru, fie el și al justiției, instanțele de judecată iși vor spune punctul de vedere și vor da soluțiile, așa incat am așteptat de la instanțele judecătorești să dea soluții corecte și să exprime in soluții ceea ce am invățat cu toții la Facultatea de Drept și, anume, să dea prioritate dreptului Uniunii Europene acolo unde este cazul şi acolo unde ne-am obligat prin tratate să facem acest lucru. Deci prevalența dreptului Uniunii Europene este de necontestat și lucrul ăsta evident că ar trebui să se reflecte și in hotărarile judecătorești, cu nuanțările... Bineințeles, nu voi intra in foarte multe detalii. Ce este important insă - și am in vedere, pentru o viitoare modificare legislativă, este ca in momentul in care se verifică conduita judecătorilor, să se raporteze această conduită nu doar la aplicarea deciziilor Curții Constituționale, spre exemplu, ci și la aplicarea deciziilor CJUE, așa incat să constituie, poate, abateri disciplinare nu doar incălcarea deciziilor Curții Constituționale, ci și incălcarea unor decizii CJUE. Este o chestiune de nuanță foarte importantă, insă, care trebuie exprimată. Vă mulțumesc mult! Reporter: Şi o ultimă intrebare, dacă imi permiteţi, pe un subiect foarte actual. Doamna Giorgiana Hosu, tanără pensionară, la 48 de ani, romanii gazați in Piața Victoriei vor plăti doamnei pensie specială, deși se știe că in mandatul dansei a avut loc acea rușinoasă clasare a dosarului, mă rog, a acelei părți care ii viza pe șefii Jandarmeriei. Aş vrea să il intreb, nu știu dacă neapărat pe ministrul Stelian Ion, cat pe Stelian Ion in sine, ca persoană care a participat la acele evenimente, in Piața Victoriei, cum vede acest lucru. Stelian Ion: Aici sunt in calitate de ministru, in calitate de cetățean, nu pot răspunde in alt context. Ca ministru, mă interesează legislația să fie una echilibrată, mă interesează să venim cu propuneri care să facă in așa fel incat magistrații să iși dorească să rămană in profesie o perioadă cat mai mare de timp. Este absolut anormal ca la o varstă atat de fragedă, să spun așa, să ieși la pensie. Mă gandesc că peste cațiva ani de zile, dacă aş fi fost magistrat, iată, mi-aş fi putut depune și eu cererea de pensionare, ceea ce este peste imaginația mea. Adică nu mi-aş imagina vreodată o asemenea ipoteză, dar, iată, că in Romania se intamplă. Ce imi doresc este, repet, să găsim acele soluții, astfel incat in primul rand magistrații ei inșiși să iși dorească să rămană in sistem, adică să aibă condițiile din punct de vedere logistic asigurate. De curand am inceput, in cadrul unui grup de lucru, care va verifica posibilitățile de modificare a Codului de Procedură Civilă, astfel incat să degrevăm instanțele, să accelerăm procesele, contează foarte mult durata. Toate aceste instrumente să fie la indemana magistraților. Iar pe chestiunile legate de pensionare am răspuns de foarte multe ori. Sunt niște variante in lucru și pană cand nu agreăm impreună și cu sistemul judiciar și cu Ministerul Muncii și cu colegii din Parlament formula ideală, nu are rost să facem speculații pe această temă. Reporter: O să vă rog, dacă se poate, incă o intrebare scurtă, referitor la mineriadă, Dosarul Mineriadei, la comemorarea a 30 de ani de la acele evenimente care au pus o pată rușinoasă pe obrazul statului roman, dl Ludovic Orban a fost intrebat dacă procurorii care au tergiversat dosarul pot fi trași la răspundere și a răspuns dansul afirmativ. V-ați gandit la un astfel de demers, pentru că /.../ Stelian Ion: La răspundere nu ii poate trage decat justiția, nu-i poate trage ministrul justiției. Pentru anumite fapte, bineințeles, avem legislație, dar unele au fost verificate de Inspecția Judiciară, care a spus la un moment dat că nu au fost probleme, cand poate in realitate au fost. Deci important este să facem sistemul să lucreze pentru că exemplele pe care le-aţi dat sunt dovada cea mai grăitoare poate că au fost probleme grave in justiție, ele nu s-au rezolvat. Ne interesează foarte mult nu atat să privim spre trecut pentru a ne plange, ci să privim spre trecut pentru a trage concluzii și pentru a găsi soluțiile să nu se mai repete aceste lucruri. Oricum, aceste cazuri de care ați vorbit sunt o pată neagră pe obrazul justiției in Romania și merită scuze toate victimele din acele dosare, urmașii lor, unii nu au apucat și alții, din păcate, poate nu să o apuce să vadă acele soluții, insă justiția din Romania trebuie să dea un răspuns cat mai rapid, inclusiv in acele dosare. Reporter: Dar vorbim despre viitor, să spuneați că trebuie să privim spre viitor nu spre trecut. Astfel de cazuri se pot repeta. Avem dosare istorice, dosare care riscă să se intindă pe termen lung. In legile justiției, care sunt in lucru, v-aţi gandit să introduceți parghii, astfel incat astfel de situații să nu se mai repete, clauze pentru răspunderea magistraților care tergiversează foarte mult, nepermis de mult, niște dosare? Stelian Ion: Sunt niște parghii care pot fi introduse, spre exemplu, la criteriile de evaluare poate acele cazuri admise in cazul contestațiilor pentru tergiversarea procesului. Cine are astfel de cauze admise insemnă că are o problemă, inseamnă că a tergiversat procesele și, bineințeles, trebuie să suporte și niște consecințe. Deci există parghii, există soluții. Important este să adoptăm aceste legi și să privim, așa cum am spus, către ce avem de făcut. Reporter: Mulţumesc! Stelian Ion: Vă mulțumesc și eu! Reporter: Bună seara! Eu voiam să vă intreb in ce stadiu se află extrădarea lui Alexandru Adamescu, omul de afaceri, avand in vedere că a fost trimis in judecată. Cat mai durează procesul din Marea Britanie, dacă aveți vreo estimare? Stelian Ion: Procesul din Marea Britanie s-a incheiat. Autoritățile din Marea Britanie ar trebui să il predea pe domnul Adamescu și am solicitat in mai multe randuri și să ni se precizeze cand va avea loc acea extrădare, in mod efectiv. Așteptăm răspunsul, pentru că pană in prezent nu am primit detalii. Sunt mai multe solicitări din partea Ministerului Justiției și colegii din cadrul ministerului fac absolut toate demersurile care țin de Ministerul Justiției. Reporter: Şi cum comentați refuzul extrădării dlui Puiu Popoviciu și dacă aveți cumva instrumente legale pentru a schimba ceva legat de acest caz? Stelian Ion: In acest caz este de analizat foarte atent ce s-a intamplat, pentru că, iată, o instanță din Marea Britanie a dat o decizie care sancționează cumva instanța romană, ceea ce este foarte grav. Așa incat trebuie să analizăm foarte atent in ce zonă se plasează vina, dacă sunt probleme și unde sunt probleme. In orice caz, toate dosarele trebuie să se bucure de intreaga atenție, insă reprezintă un semnal de alarmă și trebuie să verificăm foarte atent. Vom vedea dacă acea decizie va fi cumva contestată. Dacă nu va fi contestată, repet, o discuţie şi in cadrul CSM va trebui să facem şi să tragem niște concluzii. Nu vor rămane lucrurile aşa, este foarte clar, pentru că trebuie să vedem dacă intr-adevăr instanța supremă din Romania a avut o problemă de respectare a dreptului la apărare, a unui drept fundamental. Acum, noi avem incredere in instanțele noastre și in momentul in care se ivesc astfel de situații și astfel de acuzații, totuși, trebuie să privim foarte atent dacă aceste acuzații sunt unele reale și să vedem unde a fost problema, dacă a fost vreuna. Deci subiectul nu se va inchide, va fi discutat, eu sper și in cadrul CSM, vom vedea dacă este cazul. Deocamdată să primim comunicări din partea părții britanice. Reporter: Mulţumesc. Stelian Ion: Mulțumesc mult! La revedere! Althamer Monica: Bună seara! In ceea ce privește proiectele Ministerului Sănătății aprobate astăzi in ședința de guvern, a fost aprobată o ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri referitoare la valorificarea unor doze de vaccin anti-COVID-19. Conform prevederilor specifice din acordurile incheiate de Comisia Europeană in vederea achiziționării de vaccinuri anti-COVID-19, la fel ca și celelalte state, Romania poate revinde sau poate dona doze de vaccin. Ordonanța de urgență aprobată astăzi creează cadrul legislativ prin care se permite revanzarea unor doze și se abilitează Ministerul Sănătății pentru a incheia, in numele statului roman, contracte cu alte state. Sumele rezultate din revanzare se fac venituri la bugetul de stat. De asemenea, s-a aprobat astăzi o hotărare de guvern referitoare la acordarea unui ajutor umanitar - doze de vaccin anti-COVID-19 pentru Ucraina și Serbia. Vorbim de 100.800 de doze pentru Ucraina și 50.400 de doze pentru Serbia. Mulțumesc frumos! 2021-06-16 18:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-16-06-23-58big_image_1_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 15.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1623757895Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la conferința pe tema vaccinării organizată de CNCAV. O să prezint cateva noutăți legate de organizarea activităților in campania de vaccinare, și anume dezvoltarea conceptului Orașul vaccinează satul. După cum știm, au fost o serie de activități pană la acest moment organizate in fiecare județ prin implicarea autorităților locale, dar și a celorlalte instituții relevante atat de la nivel central, cat și de la nivel local. Insă este nevoie de o mai bună coordonare a resurselor, atat a resurselor umane, cat și resursele materiale, prin acțiuni integrate, care să combine partea de informare a populației și procesul de vaccinare propriu-zis. Ca atare, sunt peste 2.862 de comune la nivelul țării și in perioada lunii următoare ne dorim să existe echipe de vaccinare care să asigure procesul de vaccinare in fiecare localitate in parte, așa incat vom derula o serie de activități in această săptămană incat vom face un plan de acțiune care va fi comunicat către fiecare județ cu un desfășurător, așa incat să existe zilnic echipe mobile in localități. Sunt județe la acest moment care au o rată bună de parcurgere a localităților cu ajutorul echipelor mobile de vaccinare. Sunt județe care au ajuns la 70%-80% dintre localități cu echipe și sunt alte județe care au circa 10%-15%. Tocmai de aceea este momentul să organizăm mult mai bine această activitate și tot planul de acțiune va fi publicat inclusiv pe platforma vaccinare-covid.gov.ro și va fi comunicat in mod oficial autorităților locale, tocmai pentru a ști care este acest calendar al activităților. De ce este important să facem această programare? Tocmai pentru a putea avea niște acțiuni de comunicare și de informare țintite la nivelul comunității respective cu ajutorul autorităților locale de la nivel județean și implicarea celorlalte organisme non-guvernamentale și asociațiilor internaționale, de pildă Crucea Roșie și alte organizații care și-au arătat sprijinul in ceea ce privește partea de informare a populației privind beneficiile și importanța vaccinării. Ca atare, la sfarșitul acestei săptămani vom avea o situație centralizată la nivelul fiecărui județ. Noi transmitem maine dimineață către fiecare direcție de sănătate publică și prefectură localitățile. Ele vor fi arondate centrelor de vaccinare fixe și fiecare centru de vaccinare fix va avea ca obiectiv asigurarea de echipe mobile in fiecare localitate care va fi arondată acestui centru. Este important ca intr-o perioadă de circa o lună, o lună și jumătate să asigurăm trecerea, repet, prin fiecare localitate in parte, pentru că perspectiva unui nou val de imbolnăviri, in special in sezonul rece, in toamnă, este cat se poate de clară și foarte probabil că varianta Delta a tulpinii virale SARS-COV- 2 are toate caracteristicile să devină variantă dominantă și din acest punct de vedere este important să asigurăm accesul la vaccinare a tuturor oamenilor, care evident iși doresc să se vaccineze.Vom informa pe toate canalele oficiale reprezentanții autorităților locale, primarii, tocmai pentru a colabora cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică in perspectiva asigurării accesului la vaccinare și pentru a pune la comun toate resursele, atat de la nivelul județului, cat și de la nivel local, pentru a facilita procesul de vaccinare. Un alt element important pe care il avem in vedere in toată această perioadă este evaluarea eficienței centrelor de vaccinare fixe, tocmai pentru a avea un echilibru intre resursele disponibile și eficiența, și numărul de persoane care sunt vaccinate in fiecare centru de vaccinare. Vă spuneam că am finalizat in cursul săptămanii precedente evaluarea centrelor de vaccinare, a eficienței lor, in circa 45% din cazuri centrele vaccinau la mai puțin de jumătate din capacitatea fluxului. Tocmai de aceea am propus măsuri către fiecare direcția de sănătate publică județeană, măsuri țintite, fie de reducere a programului de lucru și disponibilizarea echipelor mobile către activități de vaccinare cu sprijinul lor, in mod deosebit in rural sau alte tipuri de activități de vaccinare de tip maraton sau alte evenimente in locații atipice sau chiar sistarea temporară a activității pentru anumite centre. Nu ne dorim inchiderea definitivă a centrelor de vaccinare pentru că este foarte greu de anticipat care va fi evoluția din punct de vedere epidemiologic in următoarele luni și atunci este important să avem și resursa umană disponibilă, dar să avem și locația, și centrele care să fie pregătite să fie reactivate la nevoie. Ca atare, in urma propunerilor primite de la direcțiile de sănătate publică, in 11 centre de vaccinare activitatea va fi sistată temporar, de asemenea, se reduce programul de lucru in 127 centre de vaccinare și, de asemenea, au fost inchise 70 de fluxuri din centre de vaccinare care aveau peste trei sau peste patru fluxuri și la care activitatea era redusă și concordantă cu numărul de fluxuri care au rămas active. Este important să ințelegem faptul că la nivelul fiecărui centru de vaccinare va fi afișat programul de lucru la loc vizibil, in zona de intrare, tocmai pentru a fi cunoscut de către toți cei care se adresează prin prezentare directă și, de asemenea, va fi actualizat programul centrului de vaccinare și in Platforma națională de programare a vaccinărilor, fiecare direcția de sănătate publică informează, prin intermediul CNCAV, Serviciul de Telecomunicații Speciale care face această actualizare a programului de lucru in centre, tocmai pentru a da posibilitatea celor care se programează să iși aleagă un interval orar corespunzător. Şi al treilea obiectiv important este managementul stocurilor de vaccin. Este foarte important să avem un echilibru intre cantitatea de vaccinuri care este livrată Romaniei şi consumul vaccinurilor. După cum ştim, in ultimele săptămani s-a inregistrat o reducere progresivă a numărului de persoane vaccinate cel puţin cu doza unu, in condiţiile in care s-au menținut livrările conform calendarului propus, cu un număr important de doze, aşa incat la acest moment avem un procent de circa 60% de rată de consum, de utilizare a vaccinurilor recepţionate de Romania, din aproape 15 milioane de doze. Ca atare, este important, pe de altă parte, să evităm ieșirea din termenul de valabilitate a dozelor şi să avem, totuşi, un număr semnificativ, un număr de doze care să poată să fie stocate pe termen lung, atat cat permite intervalul de valabilitate, aşa incat să reacționăm pe de-o parte la noul val de imbolnăviri, dacă acesta va fi şi in Romania, şi pe de altă parte de a asigura pe mai departe buna funcţionare a campaniei de vaccinare. O să trec la bilanțul campaniei de vaccinare. Pană la acest moment, din data de 2 iunie au fost vaccinate 13.391 de persoane cu varsta cuprinsă intre 12 şi 15 ani, cele mai multe fiind vaccinate in Bucureşti, 3.152 de persoane; Cluj, 1.173; Ilfov, 631; Timiș, 615 persoane. De asemenea, vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, ştim că activitatea a inceput pe 4 mai, la acest moment vaccinarea se derulează in toate judeţele, inclusiv in municipiul Bucureşti. Sunt 31% din medicii de familie care au incheiat contract cu casele de asigurări de sănătate in ceea ce priveşte administrarea vaccinului COVID-19 şi vaccinează efectiv 2.345 de medici de familie, 1.182 in urban şi restul, 1.163, in rural, şi au fost vaccinate pană astăzi 136.883 de persoane, din care 54% in mediul rural. In ceea ce priveşte numărul persoanelor vaccinate la nivelul fiecărui judeţ in cabinele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate pană la acest moment in judeţul Timiș, 10.118 persoane, urmat de municipiul Bucureşti cu peste 7.400 de persoane; Dambovița, 6.953; Mureș, 6.500; Dolj, 6.455. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate in urban in cabinetele de medicină de familie, evident, municipiul București inregistrează cele mai multe persoane vaccinate, 7.420, urmat de Timiș, 6.287, Prahova, 3.233, și Dambovița, 3.042. In ceea ce privește persoanele vaccinate in rural in cabinetele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate in județul Dolj, 4.562 de persoane, urmat de Mureș, 4.028, Dambovița, 3.911, Călărași, 3.906, Timiș, 3.831. In săptămana 7-14 iunie, au fost vaccinate cu doza unu 129.102 persoane, din care peste 88,7% s-au vaccinat cu prezentare directă in centrele de vaccinare, practic fără programare, restul de persoane fiind cu programare in Platforma Națională de Vaccinare. In ceea ce privește numărul cetățenilor străini care au fost vaccinați in actuala campanie de vaccinare in Romania sunt 26.585 de persoane vaccinate cu doza unu, din care 15.594 cu ambele doze. In ceea ce privește vaccinarea in unitățile sanitare cu paturi, sunt la acest moment 127 de spitale publice, in care au fost vaccinați 2.132 de pacienți, in 34 de județe, și 27 de spitale private, in care au fost vaccinați 365 de pacienți, in 14 județe. In această săptămană demarează activitatea in alte 17 spitale publice din Romania. Am reevaluat acoperirea vaccinală la nivelul județelor in data de 14 iunie. Voi da citire ratei de acoperire vaccinală din populația eligibilă. Pot să vă spun că avem șapte județe, la acest moment, care au o rată de acoperire vaccinală din populația eligibilă peste 12 ani de peste 30%. Sunt 25 de județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 20% și 30% și 10 județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 15% și 20%. Cea mai mare rată de acoperire vaccinală este inregistrată in Capitală, in municipiul București, 44,5%, urmat de județul Cluj, 41,2%, Sibiu, 34,8%, Brașov, 32,7%, Timiș, 31,7%, Constanța, 31,3% și Alba, 30,4%. De asemenea, s-a inregistrat o creștere progresivă a acoperirii vaccinale in toate județele, insă clasamentul rămane neschimbat. Pe ultimele cinci locuri, ca nivel de acoperire vaccinală, sunt: județul Covasna cu 18%, Giurgiu - 16,8%, Bacău - 17,2 %, Botoșani - 16,5% și Suceava - 15,5%. Ca atare, după reevaluarea activității centrelor de vaccinare și propunerile primite de la nivelul fiecărui județ, la acest moment există 812 centre active cu 1.293 de fluxuri, niciun centru nu mai are listă de așteptare. Centre active Pfizer 598 cu 1.010 fluxuri, centre active Moderna 114 cu 141 de fluxuri, centre active AstraZeneca 47 cu 78 de fluxuri și centre active care primesc vaccin de la Johnson and Johnson, 53, cu 64 de fluxuri. De asemenea, știm că vaccinul de la Johnson and Johnson este distribuit cu precădere către cabinetele de medicină de familie și există din ce in ce mai multe evenimente de tip maraton de vaccinare sau vaccinarea cu echipe mobile care folosesc acest tip de vaccin. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate, de la debutul campaniei de vaccinare din 27 decembrie pană la acest moment, 14 iunie, au fost vaccinate peste 4,5 milioane de persoane, din care cu doza doi peste 4,2 milioane de persoane. In ceea ce privește rata de acoperire vaccinală in funcție de grupa de varstă, cea mai mare acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60 - 69 de ani, de circa 36%, urmat de grupa de varstă 70 - 79 de ani - 33,75% și grupa de varstă 50 - 59 de ani 33, 25%. In centrele organizate de Ministerul Apărării Naționale au fost vaccinate cu schema completă circa 233.731 de persoane, iar in centrele de vaccinare organizate de Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate 50.192. In ceea ce privește activitatea echipelor mobile in săptămana 7 - 14 iunie, au fost organizate și operaționalizate 175 de echipe mobile, formate din 610 medici și asistenți, respectiv registratori. Au fost efectuate 309 misiuni de vaccinare și in total au fost vaccinate in această săptămană cu ajutorul echipelor mobile circa 11.486 de persoane. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, pană la data de 14 iunie au fost raportate 16.411 cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, ceea ce inseamnă o rată de raportare a RAPI de circa 1,9 la 1.000 de doze administrate. In ceea ce privește tipul de vaccin și rata de raportare a reacțiilor adverse pentru vaccinul de la compania Pfizer, rata de raportare este de 1,2 reacții la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania Moderna 2,8 reacții la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania AstraZeneca 7,4 la 1.000 de doze administrate și pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson 0,9 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. Mai departe o să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, drumul doctor Andrei Baciu. Vă rog. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule președinte. Cateva chestiuni legate de vaccinarea cu ajutorul operatorilor economici privați. Pană la acest moment, in Romania au demarat această activitate un număr de 538 de operatori economici privați in 38 de județe, dintre care 81 de companii private din domeniul HoReCa, care activează in 21 de județe. Acestea au desfășurat această activitate cu un număr de 165 de echipe mobile, care au vaccinat 63.178 de persoane, dintre care 2.514 sunt persoane care activează in domeniul HoReCa. Brașov, Alba și Bihor sunt județele care au numărul cel mai mare de operatori economici, la fel Arad, Brașov și Sibiu sunt județele cu cele mai multe persoane vaccinate prin această modalitate, Arad - 12.105 persoane. In această săptămană au incheiat activitatea de vaccinare un număr de 165 de operatori și alți 11 operatori demarează această activitate, operatori care au peste 100 de angajați și care fac posibilă vaccinarea pentru angajați și familiile acestora. Vaccinarea prin centrele mobile și echipele mobile care funcționează pe langă spitalele militare, vorbim de un număr de 20 de centre mobile active, echipe mobile - 24, iar cu ajutorul acestor echipe mobile şi centre mobile au fost vaccinate 10.306 persoane pană in acest moment. In Ilfov, Alba și București sunt cele mai multe persoane vaccinate in acest fel. Vaccinarea prin caravane și echipe mobile in mediul rural in săptămana 7-14 iunie: sunt 8.464 de persoane vaccinate in mediul rural, cu aceste caravane și echipe mobile in 27 de județe. Neamț, Buzău și Mureș sunt județele care s-au mobilizat cel mai bine, tocmai pentru că odată cu ridicarea restricțiilor pe 15 mai a crescut mobilitatea oamenilor, sunt multe județe care au găsit foarte util și foarte eficient să asambleze puncte de vaccinare in punctele unde există o mare mobilitate, in aeroporturi, după cum spuneam şi săptămana trecută, in gări. Aș da cateva exemple: in Arad, in Vama Nădlac, in parcarea din supermarket, in drive-through, au fost vaccinate cu aceste trei modalități 8.073 de persoane. In București, după cum știm, in Aeroportul Otopeni, a fost un eveniment in Piața Obor. Mai sunt mai multe puncte de vaccinare deschise in diverse aeroporturi, in Targu Mureș, in Suceava. Aș menționa și punctul de vaccinare de la targul din localitatea Domnești, din Argeș, la care făceam referire acum cateva săptămani, gara din Constanța. La fel sunt două puncte de vaccinare in Bistrița-Năsăud și in Gorj, in interiorul unor targuri, auto-targuri, de mașini, tot la fel, in locuri in care practic există o mobilitate mai mare și din dorința de a merge și de a fi cat mai aproape de oameni in acest proces de vaccinare. Legat de misiunile de transport, de la inceput campaniei de vaccinare pană pe date de 14 iunie au fost efectuate peste 13.300 de misiuni de transport, angrenand 29.021 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU. Acestea au asigurat misiuni de transport cu ajutorul a 3.000 de mijloacele tehnice, după care avem și un număr de 11.011 persoane din cadrul MApN, care au asigurat transportul cu ajutorul la 3.475 de mijloacele tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană in acest moment, vorbim de 14.910.949 de doze de vaccin. Dintre acestea, pe fiecare categorie in parte, avem pentru BioNTech-Pfizer 9.968.849, dintre care avem administrate 6.822.040 de doze, ceea ce reprezintă 68,43%, Moderna recepționate pană la 14 iunie avem 1.366.800 de doze, administrate 698.084, ceea ce reprezintă 51,07%, AstraZeneca 2.998.000, administrate 829.000, ceea ce reprezintă 27% și, in ultimul rand, dozele de vaccin produse de Johnson and Johnson un număr de 577.300 de doze de vaccin, recepționate pană la data de 14 iunie. Cu privire la numărul de doze pierdute, vorbim de 27.393 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,32% din totalul dozelor utilizate. Livrările pentru perioada următoare. Sunt cateva elemente de noutate cu privire la calendarul livrărilor, tocmai pentru că ne dorim să avem un management al stocurilor cat mai eficient cu putință. Pană in momentul de față, așa cum spuneam, sunt peste 14 milioane, aproape 15 milioane de doze de vaccin recepționate. Incă de la bun inceput Comisia Europeană a incheiat aceste contracte cu mai multe companii pentru un număr de doze mai mare decat populația eligibilă, populația estimată inițial. Deci, s-a luat in calcul, incă de la bun inceput, că se va ajunge la un punct in care va exista un surplus de doze. Tocmai pentru acest motiv este prevăzută in fiecare contract posibilitatea de a dona, posibilitatea de a revinde dozele de vaccin in surplus. Sigur că acestea au fost condițiile pe care Comisia Europeană le-a stabilit cu companiile producătoare, tocmai pentru a asigura cetățenilor europeni şi un acces la vaccinare, la vaccinuri cat mai rapid și in volume cat mai mari, și s-a ajuns și in acest punct, nu numai noi in Romania, peste tot la nivel european, in care ajungem la un surplus de doze de vaccin. Pană să se finalizeze și să intre in funcțiune mecanisme centrale de donare sau de revanzare, știm că Romania a demarat deja activități de donare de vaccin către Republica Moldova, un număr important, a fost prima țară membră a Uniunii Europene care a făcut acest lucru. Este in lucru deja o procedură de aliniere a framework-ului legal, la normelor juridice care dau posibilitatea revanzării de doze de către Ministerul Sănătății, insă pentru perioada următoare, așa cum spuneam, dat fiind faptul că este un surplus de doze, tocmai pentru a avea un management al stocurilor cat mai eficient s-a discutat și s-a transmis o suspendare a unui număr de doze in următorul fel: pentru dozele de vaccin produse BioNTech- Pfizer, pentru luna iunie trebuia să primim un total de 4.366.444 de doze de vaccin, insă, ca urmare a solicitării de a deține in hold pentru o perioadă vom primi un 1.928.162 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Pentru Moderna trebuia să primim 835.200. Pentru perioada următoare am suspendat cateva tranșe, astfel că vom avea livrări de 128.400. Pentru AstraZeneca vom primi 167.200 de doze pentru luna iunie. Pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson nu se suspendă dozele și tranșele săptămanale, acestea vor fi desfășurate după cum au fost anunțate, deci, am primit pană acum 144.000 in prima săptămană, in a doua săptămana am primit 61.800, vin 48.800 săptămana aceasta, următoarea săptămană 41.400, iar in ultima săptămană vin 115.920, cumuland 411.920 de doze produse de Johnson and Johnson. In total, trebuiau să fie livrate in luna iunie 7.103.160 de doze de vaccin, insă, așa cum spuneam, pentru a avea un management eficient al stocurilor existente vor fi livrate 2.635.680 de doze de vaccin. Toate aceste activități de vaccinare, ținand cont de numărul de persoane vaccinate cu schemă completă, care cuprind două doze pentru vaccinurile care se administrează astfel și vaccinul produs de Johnson and Johnson, Romania se situează pentru acest criteriu pe locul 14 la nivel european și pe locul 28 la nivel global. Eu cam atat am avut. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiță: Vă mulţumesc şi eu! Vă propun să trecem la partea de intrebări. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Spuneți-mi, vă rog, spuneați un pic mai devreme că varianta Delta are toate șansele să devină dominantă. Aș vrea să ne spuneți ce știm despre această variantă și cum vedeți că va fi valul patru, avand in vedere că cel mai probabil pană in toamnă nu vom depăși șase milioane de persoane vaccinate? Valeriu Gheorghiță: Este cat se poate de clar că pandemia nu s-a incheiat. Este cat se poate de evident că la acest moment există patru variante virale ingrijorătoare, așa cum ele au fost clasificate de Organizația Mondială a Sănătății: varianta Alfa sau varianta britanică, varianta Beta sau varianta sud-africană, Gama sau varianta braziliană și nu in ultimul rand varianta Delta sau varianta indiană. Această tulpină are o capacitate de contagiozitate cu circa 50% mai mare decat varianta britanică și știm că varianta britanică avea o capacitate de contagiozitate cu cel puțin 30-50% mai mare decat varianta inițială din Wuhan. Deci, practic, dacă ne-am uita la rata bazală de reproducere a cazurilor este de aproape cinci, in sensul că un pacient bolnav infectează alte cinci persoane, spre deosebire de tulpina inițială, care avea o rată bazală de reproducere a cazurilor intre doi și trei. Deci, categoric vorbim de o contagiozitate mult mai mare și, din păcate, ceea ce se intamplă la acest moment in Marea Britanie arată o tendință de expansiune in populație a acestei variante virale, majoritatea cazurilor diagnosticate de infecție cu SARS-COV-2 sunt cauzate de această variantă Delta. Partea bună, dacă vreți, din punct de vedere al măsurilor de control epidemiologic este că vaccinurile actuale iși dovedesc eficiența in viața de zi cu zi față de această variantă virală, cu condiția să fie efectuată schema completă de vaccinare - și sunt rezultatele prezentate recent intr-un studiu efectuat in Marea Britanie, care a arătat o menținere a eficienței de peste 90% atat pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, cat și pentru vaccinul de la compania AstraZeneca in ceea ce privește riscul și rata de internare a pacienților diagnosticați cu infecție SARS-COV-2, cu condiția să fie pacienți care aveau o schemă completă de vaccinare. Spre deosebire de varianta Alfa, varianta britanică, dacă nu avem o schemă completă de vaccinare nu suntem suficient de bine protejați in fața infecției cu varianta Delta. Deci, unul dintre mesajele foarte importante este să completăm schema de vaccinare cu ambele doze sau dacă vorbim, sigur, de vaccinul de la Johnson and Johnson o singură doză. Insă, pot să vă spun faptul că Romania a menținut recomandările prevăzute in rezumatul caracteristicilor produsului de a completa schema de vaccinare așa cum era prevăzut, adică pentru toate cele toate cele trei tipuri de vaccinuri, la 21 de zile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, 28 de zile pentru vaccinul de la Moderna și opt săptămani pentru vaccinul de la compania AstraZeneca, cred că a fost o decizie ințeleaptă avand in vedere faptul că la acest moment ne aflăm in situația in care vorbim deja de o emergență a altor variante virale mutante și nu cred că lucrurile se vor opri in acest punct. Dacă ne uităm la evoluția variantei virale britanice, varianta Alfa, există o intarziere de circa o lună, două luni, pană ea se răspandește in restul țărilor europene și sperăm ca de această dată, cum am sperat de fapt in toată această pandemie, să ne inșelăm și să nu fie acest lucru, să se extindă la nivelul celorlalte țări europene. Insă, din punct de vedere biologic, virusurile cele mai adaptate sunt cele care se vor extinde la nivelul populației, cu condiția să existe populație susceptibilă la boală, adică populație care in continuare este receptivă. Or, in condițiile in care nu avem o rată de acoperire vaccinală crescută, suficientă incat să se incetinească răspandirea infecției in randul persoanelor, suntem la risc să ne confruntăm cu un val patru de imbolnăviri și aici nu este o speculație, este, din păcate, foarte probabil o realitate cu care ne vom confrunta, insă ceea ce ține de noi este să diminuăm amplitudinea și durata acestui val de imbolnăviri. Tocmai de aceea am propus reorganizarea activităților in ceea ce privește vaccinarea, mai ales in rural şi anume, să avem un calendar foarte clar și detaliat al tuturor activităților de vaccinare in fiecare localitate in parte, pe o parte pentru că estimăm apariția acestui nou val de imbolnăviri. Pe de altă parte, eu nu vreau să ne trezim in toamnă cu localități care să spună faptul că la ei nu a ajuns niciodată un vaccin. Tocmai de aceea este momentul la care autoritățile locale, și in special primării, vor fi informați in mod oficial fără să mai fie obținut nici un acord de colaborare cu o primărie sau un primar legat de organizarea unor activități de vaccinare. Este un serviciu de sănătate publică și este important ca toți oamenii să aibă acces echitabil la vaccinare. Ca atare, direcțiile de sănătate publică sub coordonarea instituției prefectului, care este instituția care coordonează activitatea de vaccinare la nivelul județului, va stabili in urma propunerilor pe care noi le transmitem acest calendar de activități, pentru că in unele localități deja s-a inceput și au fost demarate activități de vaccinare, un timeline, un calendar, așa cum am spus, al activităților, tocmai pentru a putea integra mai bine celelalte acțiuni de informare și de comunicare, și anume, cu cateva zile inainte să se deplaseze o echipă mobilă este important să anunțăm populația atat de măsurile organizatorice, cat și de tot ce inseamnă importanța și beneficiile vaccinării. Pentru că, altfel, s-ar putea ca in toamnă să avem probleme reale in anumite localități in care rata de acoperire vaccinală nu este suficientă, in care imunizarea colectivă a populației este mult sub ceea ce este relevant din punct de vedere epidemiologic și s-ar putea să se ajungă la situații in care anumiți reprezentanții locali, primarii, să se uite cum vor fi carantinate localitățile lor, pentru că in perioada in care era momentul să se vaccineze nu s-au desfășurat aceste activități. Deci, lucrurile sunt cat se poate de clare și de serioase și ține de noi să organizăm foarte bine această activitate in perioada următoare. Repet, eu imi propun ca pană la finalul lunii iulie toate localitățile, cele peste 2.800 de comune, să fi avut o echipă mobilă de vaccinare, fie dacă țin de Johnson and Johnson, o dată sau de cate ori se vor face aceste solicitări. Deci da, ține de noi care va fi amplitudinea următorului val de imbolnăviri, cate decese vom avea și care va fi presiunea la nivelul spitalelor. Nu cred că iși mai dorește nimeni să avem oameni care mor dintr-o boală prevenibilă prin vaccinare. Asta este realitatea și toate datele ne arată că avem un control foarte bun din punct de vedere epidemiologic acolo unde rata de acoperire vaccinală a fost foarte bună și aici sunt exemple cat se poate de elocvente din țările care au inregistrat o acoperire vaccinală bună. Și cea ce se intamplă astăzi in Marea Britanie, unde peste 80% din adulții eligibili au primit cel puțin o doză de vaccin ne arată, pe de-o parte, că majoritatea cazurilor de imbolnăvire cu tulpina Delta sunt la oameni nevaccinați, iar cazurile care apar la persoanele vaccinate in marea lor majoritate sunt la persoanele care au făcut doar o singură doză. Deci, repet, este important să completăm schema de vaccinare. De asemenea, sunt date care apar pe parcurs și care se referă la nivelul de imunitate obținută prin boala naturală și la durata imunității. Vedem deja că avem date care ne arată o menținere a răspunsului imun după infecția naturală, undeva la pană la 12 luni, pană la un an, ceea ce ne poate crea din punct de vedere epidemiologic o barieră temporară impotriva răspandirii infecției cu SARS-COV-2; insă, așa cum am mai spus, imunitatea obținută prin boala naturală nu este suficient de protectoare față de riscul de reinfecție cu noi variante virale mutante, şi aici mă refer la varianta sud-africană, varianta indiană, dar și celelalte, și, de asemenea, persoanele care au trecut prin infecția naturală cu SARS-COV-2 au avut un o creștere importantă a nivelului de anticorpi după vaccinare. Deci, este important să ne vaccinăm chiar dacă am trecut prin infecția naturală, tocmai pentru că in felul acesta suntem mult mai bine protejați in fața infecției cu noile variante virale, care, așa cum am spus, din păcate, se pare că vor căpăta o amploare mai mare in perioada următoare. Insă ține de noi cat de bine vom fi imunizați din punct de vedere al imunității colective. Reporter: Aţi spus un pic mai devreme că vaccinurile sunt eficiente și pentru această variantă indiană, ați menționat doar Pfizer și AstraZeneca. Despre celelalte...? Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt datele publicate, insă din ceea ce știm pe activitatea neutralizantă a anticorpilor se menține eficacitatea, dar aici vorbim de eficacitate şi pentru vaccinul de la compania Moderna, și pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Reporter: Bun. Şi mai am o singură intrebare. Aș vrea să ne spuneți unde sunt centrele, cele 11, care vor avea activitatea sistată și care va fi noul program al centrelor care vor avea program redus? Valeriu Gheorghiță: In general, program redus inseamnă că a fost redus la jumătate, fie in prima parte a zilei, fie in a doua parte a zilei. Programul va fi afișat la intrarea fiecărui centru de vaccinare. Este un centru de vaccinare din Bihor care va avea activitate sistată, in Giurgiu un centru, in Mehedinți două centre, in Teleorman trei centre, in Timiș un centru și in Valcea trei centre, care vor avea activitate temporar sistată, dar personalul nu se pierde. El este alocat altor centre și care va deservi activitățile prin echipe mobile, pentru că e important să ne păstrăm resursa umană, care deja are experiență in ceea ce inseamnă proces de vaccinare și in felul acesta putem să asigurăm o prezență mai bună in rural. Reporter: Bună ziua. Ne puteți spune, vă rog, in ce stadiu este in Romania implementarea certificatului verde electronic? Valeriu Gheorghiță: O să-l rog pe domnul secretar de stat. Vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule preşedinte. Suntem in grafic pentru obiectivul asumat de 1 iulie. Chiar inaintea acestei conferințe de presă am avut o altă ședință de lucru, cu toate instituțiile implicate, atat Ministerul Afacerilor Interne, STS, INSP, Ministerul Afacerilor Externe, tocmai pentru a finaliza in condiții cat mai bune și toate cele necesare, pană la data de 1 iulie, termenul anunțat pentru implementarea acestui certificat digital și in Romania. Reporter: /.../ colegii de la STS, concret ce pași mai sunt de făcut? Ştiu că s-au făcut probe, totul a fost OK?. Cătălin Chircă: Da, trebuie să reamintim faptul că va fi un sistem informatic cu foarte complex. El va avea cele două componente. La acest moment colegii mei lucrează pentru dezvoltarea componentei de portal securizat. Practic, va fi site-ul de unde toate persoanele vaccinate, dar și cele din celelalte categorii vor putea să-și descarce certificatele digitale. Sistemul este complex, pentru ca acest portal nu este doar un simplu site, el va avea interconectări cu Registrul de vaccinări, va avea interconectări cu aplicația CoronaForms, unde se regăsesc persoanele care au fost testate pozitiv sau negativ la un moment dat. De asemenea, in perioada următoare vom avea și foarte multe testări de performanță ale sistemului, testări de securitate ale sistemului. Ne așteptăm să fie un sistem accesat de foarte multe persoane și tocmai de aceea trebuie să asigurăm tot timpul necesar pentru faza de dezvoltare a sistemului, de testare a sistemului, inainte ca acesta să fie implementat. Andrei Baciu: Aş mai adăuga un singur element. In această dimineață a fost publicat in jurnalul oficial al Uniunii Europene regulamentul privind acest certificat și va mai fi un important element, de constituire a cadrului juridic legal, la care se lucrează și in cursul acestei săptămani, probabil săptămana viitoare, vor exista și cateva acte normative care să reglementeze adoptarea in Romania a acestui certificat și, bineințeles, și toate celelalte ordine de ministru subsecvente. Valeriu Gheorghiță: Ca informație suplimentară, de pildă, de pe platforma Registrul Electronic Național al Vaccinărilor pană la acest moment au fost descărcate peste 997 de mii de adeverințe electronice de vaccinare, deci aproape un sfert din persoanele vaccinate și-au descărcat adeverința electronică, dar, sigur vorbim de un alt aspect. Reporter: Bună ziua. Aş vrea să vă intreb, mai intai, știm că in toamnă, in septembrie, este prevăzut un marea festival in București, in Parcul Izvorul, s-au vandut deja foarte multe bilete. In ce condiții se poate desfășura un asemenea eveniment și dacă, avand in vedere perspectiva valului patru, coroborată cu ritmul vaccinării, credeți că va trebui din nou din toamnă să renunțăm la anumite relaxări? Valeriu Gheorghiță: Sigur, din punct de vedere al evoluției epidemiologice lucrurile sunt evaluate periodic la interval de două săptămani sau mai des sau mai rar, in funcție de care este circulația virusurilor inclusiv pe teritoriul Romaniei și de secvențierile efectuate. Știm foarte bine că vorbim de o dominanță a tulpinii Alfa in momentul de față, inclusiv in Romania. Insă, in ceea ce privește organizarea propriu-zisă a acelui eveniment la care faceți referire cred că e pentru moment prematur. In condițiile actuale lucrurile sunt bine, insă este greu de anticipat ce se va intampla pană in septembrie. Ţine foarte mult de noi şi nu este bine să lăsăm garda jos, chiar dacă situația este foarte bună. Este meritul tuturor, atat al celor care au respectat măsurile de prevenție, al celor care au dorit să se vaccineze. Este un efort colectiv atat al oamenilor, cat și al autorităților, și e foarte bine, e un rezultat dorit de mult timp să fim confortabili din punct de vedere epidemiologic, dar, din păcate, pandemia nu s-a incheiat. Din păcate sunt virusuri care circulă și care, foarte probabil, vor rămane ani de zile in circulație de aici inainte. Reporter: Şi in privința variantei Delta care este, am ințeles, mai contagioasă, dar dă și forme mai grave decat Alfa, de exemplu? Valeriu Gheorghiță: Da, se pare că pot fi asociate și cu o virulență mai crescută, insă aici trebuie să ne uităm la numărul absolut de persoane care se internează dintr-un număr mult mai mare de persoane diagnosticate cu infecție SARS-COV-2. Adică ce vreau să spun este: cu cat ai o tulpină mai contagioasă, cu atat vei avea, evident, un procent, același procent care se aplică unui număr mai mare de persoane. Şi in valoare absolută, cei care vor avea indicație de internare sau care vor dezvolta forme grave, circa 5% dintre cei diagnosticați, din păcate vor fi in această situație. Deci, nu neapărat particularitatea este legată de contagiozitate, care este mult mai mare și are acel nivel bazal de reproducere a cazurilor de aproape cinci, intre patru și cinci, ceea ce s-ar putea să modifice și pragul de acoperire vaccinală, adică de imunitate colectivă s-ar putea să nu fie suficient 70%, s-ar putea să vorbim de 80% sau chiar peste 80% pentru a avea un control bun epidemiologic. Reporter: Deci, inseamnă că noi oricum vom fi departe in toamnă de o asemenea posibilitate? Valeriu Gheorghiță: Ține din noi, de fiecare. Există capacitate de vaccinare, există suficiente doze disponibile. Este și perioada verii in momentul de față și, mă rog, probabil că foarte mulți oameni se gandesc la concedii mai degrabă decat la vaccinare. Insă, cu siguranță, la acest moment e un segment important al populației ezitante, care incă se gandește și nu e nicio problemă. Important este in final să aibă acces la informațiile necesare, relevante, pentru a decide dacă se va vaccina sau nu. Reporter: Bună ziua! Pe domnul Baciu vreau să il intreb. De o săptămană sunt raportate niște decese anterioare intervalelor de referință. De exemplu, astăzi 86 și așa mai departe, chiar sunt vechi de anul trecut, de 11 luni. Mă gandeam, nu cumva afirmațiile contestate ale fostului ministru al sănătății, cum că nu sunt acelea date reale, atunci să fi fost adevărate afirmațiile? Andrei Baciu: Ce pot să vă spun este ce se intamplă peste tot in lume, și anume incă din primele zile, la nivel global Organizația Mondială a Sănătății a calibrat şi a imbunătățit raportările, pentru că era o situație și activități care nu au fost desfășurate pană in respectivul moment, deci era cumva normal să mai fie necesare calibrări ulterioare. S-a intamplat și in Romania, se intamplă peste tot la nivel european, nu este nicăieri niciun fel de noutate. Important este că pană la urmă s-a găsit și o formulă in care să se mai calibreze aşa cum spuneam, eventualele chestiuni tehnice care puteau fi imbunătățite. Reporter: Şi vor urma zilele de calibrare și in perioada următoare? Andrei Baciu: Atat timp cat trebuie și se mai descoperă situații care trebuie raportate foarte bine, e foarte normal să se raporteze dacă sunt chestii care poate nu au putut fi aliniate la forma in care au fost făcute atunci lucrurile, e foarte bine să se raporteze tot ceea ce trebuie raportat. Reporter: Romania acum pe ce loc se află? Săptămana trecută era 15 european și 28 global. Andrei Baciu: Pentru regimul de tratament de două doze, regim complet este pe locul 14 european in momentul de față și locul 28 global. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Mai am eu două intrebări, dacă imi permiteți. Spuneți-mi dacă aveți și dumneavoastră sesizări de la medici din centrele de vaccinare cum că nu şi-au primit banii și dacă spun că vor pleca așa cum ne spun nouă? Valeriu Gheorghiță: Ştiu că au fost intarzieri cu plățile, cel puțin pentru luna aprilie. Ieri, am avut ședință cu direcțiile de sănătate publică. I-am intrebat acest aspect și mi-au spus că tocmai ce se livrase o parte din fonduri pentru luna aprilie. Dar nu am avut aspecte concrete de personal care să nu mai dorească să lucreze, dar sigur se creează anumite nemulțumiri, mai ales că e un efort susținut pe care il apreciem cu toții, nu a fost simplu zi de zi să fii in centrele de vaccinare, pe langă asta să fie multe alte activități de derulat. Sigur, este un drept care li se cuvine și care trebuie să fie respectat. Reporter: Ştiţi și motivul sau domnul Baciu pentru care există această intarziere? Andrei Baciu: Din cate știu, săptămana trecută au inceput să fie livrate primele tranșe. A fost o intarziere de cateva săptămani intr-adevăr, dar am impresia că era o chestie de gestiune a unor fluxuri interne de la Ministerul Sănătății, o chestiune, din nefericire, cred, birocratică. Nu sunt sigur de acest eveniment. Am incercat imediat ce am aflat și eu, și domnul președinte de această situație am incercat să deblocăm lucrurile, ca toți cei care au muncit și au activat in centre de vaccinare să poată să iși primească salariile cat mai repede. Reporter: Şi problema e la Ministerul Sănătății. Andrei Baciu: Din cate știu. Din cate știu cred că a fost o chestiune care ține de partea asta birocratică, unde toată administrația centrală poate fi mult imbunătățită. Reporter: Puteți să ne spuneți, domnule doctor Valeriu Gheorghiță, care este valabilitatea vaccinului şi dacă, am ințeles de la domnul Baciu, că am suspendat livrarea vaccinului. Există şi decizia de a revinde in acest moment? Valeriu Gheorghiță: Valabilitatea in momentul de față știm că este de șase luni pentru vaccinul de la compania Pfizer-BioNTech in condițiile stocării la minus 80 de grade, pentru AstraZeneca, de asemenea, șase luni la o temperatură de plus 2, plus 8 grade, pentru compania Moderna 6 luni la stocare in condiții de minus 20 de grade și pentru vaccinul de la Johnson and Johnson 24 de luni, deci doi ani la minus 20 de grade, sau trei luni la 2-8 grade. Pentru noi este important, de pildă, Johnson and Johnson să fie stocat la minus 20 de grade și se trece pe lanțul de frig de 2-8 grade doar atunci cand avem certitudinea că se consumă, adică se distribuie către centrele de vaccinare și direcțiile de sănătate publică. Da, se iau in calcul cele trei mecanisme: de donație, de revanzare și de redistribuire a dozelor la nivel european. Deci, direct din fabrică, parte din dozele care sunt alocate unei țări poți să fie preluate de celelalte țări europene, conform contractului, pentru a fi utilizate atunci cand există cerere; pentru că așa este etic, atunci cand ai cerere intr-un loc să nu ții dozele blocate in depozite in condițiile in care sunt oameni care ar dori și vor să se vaccineze mult mai repede. Reporter: Şi procedura de revanzare care este? Adică decide statul respectiv cărei țări ii revinde sau decide tot Comisia Europeană? Andrei Baciu: Sunt două abordări: va fi probabil o abordare la nivelul CE, pentru că, spre exemplu, la nivelul continentului african au fost livrate sub 2% din dozele produse la nivel global pană in acest moment. Vedem că și emisfera sudică acum este in sezonul rece, deci se confruntă cu totul și cu totul cu altă situație. Deci, la nivel global, au fost anunțate inclusiv de către Comisia Europeană, de către SUA, inclusiv la nivelul intalnirii G7 din weekendul acesta, au fost anunțate diverse forme de sprijin către zonele, către continentele care nu au avut acces la fonduri. Deci există și astfel de mecanisme, care, probabil, cu siguranță, de fapt, vizează un număr mare de doze, insă și la nivelul fiecărui stat membru individual se poate face aceste demers. Noi nu avem incă legislație adaptată la nivel european pentru a revinde. Insă la acest lucru s-a lucrat in ultima perioadă şi probabil vom avea săptămana viitoare finalizat și cadrul legal pentru a face acest demers, insă o să vedem punctual unde va fi, stat cu stat, pentru că acestea sunt chestiuni care țin de politică externă ale Romaniei și sunt chestiuni care in care sunt implicate instituțiile care gestionează partea de politică externă. Lucrăm impreună cu Ministerul Afacerilor Externe, in Guvernul Romaniei, pentru partea asta, dar nu este o chestiune care să țină de Ministerul Sănătății, este o chestiune care ține foarte mult de relațiile diplomatice pe care Romania ca stat le are. Reporter: Dacă puteți să ne spuneți ce mai știm despre doza trei? Există posibilitatea să o facem cand? Valeriu Gheorghiță: La acest moment nu s-a agreat o recomandare internațională. Practic nu există un consens in ceea ce privește administrarea celei de a treia doze şi absența acestui consens este dată de absența datelor științifice. Adică trebuie să ajungem la acest interval de 12 luni de la demararea campaniei de vaccinare, să urmărim care va fi - repet, aici trebuie să ințelegem nu nivelul anticorpilor este cel care dictează nivelul de protecție și tocmai de aceea avem nevoie de o perioadă mai lungă de timp să urmărim menținerea eficienței vaccinurilor. Dacă se va observa o scădere a eficienței vaccinurilor in raport cu scăderea titrului de anticorpi, atunci, sigur, se poate lua in calcul administrarea unei a treia doze de vaccin tocmai pentru a crea un booster pentru răspuns imun și pentru a asigura o protecție de lungă durată. Insă, repet, la acest moment nu avem datele științifice și nu există o recomandare nici din partea The Food and Drug Administration, nici din partea Agenției Europene a Medicamentului, care să reglementeze o astfel de activitate, care presupune, sigur, și date de siguranță, și date de tolerabilitate, și de eficacitate. Vă mulțumim. 2021-06-15 14:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3694.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu în sistem online la reuniunea plenară a Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 15.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-reuniunea-plenara-a-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto 2021-06-15 11:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3587.jpgMesajul premierului Florin Cîțu la împlinirea a 31 de ani de la ”Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990 Știri din 13.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-la-implinirea-a-31-de-ani-de-la-fenomenul-piata-universitatii-i-mineriada-din-13-15-iunie-1990 - Au trecut 31 de ani de la una dintre cele mai negre perioade ale istoriei noastre postdecembriste, cand cercuri ale puterii de atunci au invrăjbit romani contra romani. Acțiunile de reprimare a manifestației-maraton din Piața Universității și mineriada din 13-15 iunie 1990 au demonstrat cat de grave pot fi consecințele diversiunilor și manipulărilor: oameni uciși, răniți și democrația pusă in pericol. Sunt lucruri care răman in memoria colectivă, răni incă deschise atat timp cat nu știm adevărul și vinovații. Justiția este incă datoare romanilor in această privință. Nu trebuie să ne fie teamă de adevăr și să avem ințelepciunea de a cultiva dialogul și de a nu ne lăsa pradă incercărilor unora de a ne dezbina. Vedem cum pandemia ne-a pus pe toți de aceeași parte a baricadei și doar prin eforturile noastre comune incepem să revenim la normalitate. Chiar dacă avem opinii diferite, trebuie să ne urmăm drumul comun, construit pe democrație, coeziune socială și relansare economică post-pandemie. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-06-13 11:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-13-11-06-04big_sigla_guvern.pngVizita premierului Florin Cîțu la SibiuȘtiri din 12.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-sibiuGalerie foto - intalnire cu reprezentanții Clubului Economic German Intalnire cu reprezentanții Clubului Economic German, la Sibiu Galerie foto - intalnire cu echipa de conducere a Teatrului Național Radu Stanca Galerie foto - intalnire cu reprezentanții principalilor angajatori din județul Sibiu Intalnirea premierului Florin Cițu cu reprezentanții principalilor angajatori din județul Sibiu Galerie foto - Vizita la Spitalul Județean de Urgență Sibiu Vizita premierului Florin Cițu la Spitalul Județean de Urgență Sibiu Declarații susținute de premierul Florin Cițu, după vizita la Spitalul Județean de Urgență Sibiu [Check against delivery] Florin Ciţu: După cum știți, avem acest plan, in PNRR, de a construi spitale noi in Romania. Nu s-a mai construit un spital nou in ultimii 30 de ani și e bine să vezi situația actuală a spitalelor din Romania, cat s-a putut face. Deşi s-au investit bani in spitale in ultimii ani, nu se mai vede. Oricat ai investi in unele dintre ele, chiar nu se mai vede și nu poţi să le mai dezvolți. De aceea, este foarte important ca prin PNRR să construim acele spitale pe care le avem acolo. La Sibiu este un spital, care este foarte avansat, este in PNRR și va avea tot sprijinul pentru a fi construit. Cred, se pare, așa cum arată lucrurile, că s-ar putea să fie primul dintre spitalele din PNRR care să se termine, vom vedea dacă va fi așa, depinde și de dumneavoastră și de cum se vor derula procedurile, dar nu ajunge acest spital, este nevoie de spitale in toată Romania. Am văzut ce s-a intamplat anul trecut, nu numai in Romania, la nivel mondial, unde chiar și acele țări care aveau sisteme de sănătate foarte bune, performante, au avut de suferit, iar Romania trebuie să investească in sănătate și vom investi in spitale. In această guvernare vom avea spitale construite noi, chiar dacă nu s-a făcut nimic in ultimii 30 de ani de zile. Eu vă mulțumesc mult de tot. Mulțumesc. Galerie foto - Conferință de presă Conferință de presă susținută de premierul Florin Ciţu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, la Sibiu [Check against delivery] Raluca Turcan: Bună ziua! Pentru noi, ritmul reformelor este foarte important in următorii trei ani și considerăm că această perioadă, fără alegeri electorale, trebuie valorificată la maximum. Acesta este și motivul pentru care premierul Florin Cițu este astăzi, la Sibiu. Intalnirile pe care le-am avut aici, in Sibiu, au fost legate de investiții, de mediul economic, de locuri de muncă, de pregătirea forței de muncă și, de asemenea, de o dezvoltare sustenabilă pe termen lung pentru Romania. E un semnal de deschidere, de sprijin și de politică pe care premierul Florin Cițu urmează să le susțină in perioada următoare, pentru că doar un parteneriat sincer intre guvern, autorități publice locale, mediul de afaceri, ONG-uri poate să ofere, pe fond, și soluții, dar și rezultate la problemele majore pe care trebuie să le rezolvăm in perioada următoare. Inchei, spunand și invitȃndu-l la cuvant pe domnul premier Florin Cițu, că suntem condamnați să facem reforme in perioada următoare și cred că suntem la o răscruce in care fie facem reforme și putem avea o guvernare de minim opt ani de zile in folosul romanilor și Romaniei sau să existe și varianta cealaltă, a tărăgănării reformelor, care s-ar putea solda, inclusiv politic, cu rezultate negative. De aceea, eu sunt foarte increzătoare că semnalul care pleacă astăzi de aici, de la Sibiu, prin premierul Florin Cițu, autoritățile locale - dna președinte a Consiliului Județean și doamna primar a municipiului Sibiu - este unul de dezvoltare pentru Sibiu, de dezvoltare pentru Romania și de parteneriat nedisimulat cu toate forțele care chiar pot să sprijine reformele in marile sisteme pe care suntem obligați să le facem. Vă rog frumos, dle prim-ministru. Florin Ciţu: Mulțumesc dna președinte şi dna ministru. Mulțumesc pentru invitație. O zi plină astăzi la Sibiu. Am inceput in forță, cu două intalniri, de cel puțin o oră fiecare, cu oamenii de afaceri din Sibiu, două grupuri separate, cu cei mai mare angajatori. Mesajul este foarte clar și vreau să mă văd cu acești oameni, pentru că, in Romania, vor intra, pană in 2027, 76 de miliarde de euro. Noi pregătim terenul pentru acești bani, dar aceste investiții vor fi implementate cu ajutorul sectorului privat. Este nevoie ca fiecare companie din Romania să se pregătească, să știe că urmează acești bani şi să lucreze să-şi dezvolte capacitatea de producție. Mesajul a fost foarte clar. Am menținut ceea ce spun din primul moment in care am preluat Ministerul Finanțelor și apoi mandatul de premier, in decembrie, nu creștem taxe, nu introducem taxe noi. Acest lucru rămane, ca să fie foarte clar; țin foarte mult la predictibilitate. Ȋn același timp, am reafirmat cat de mult... in perioada următoare sunt două obiective foarte clare: investiții și reformă sau reformă și investiții, cum vreți să le luați. Investițiile le facem din PNRR, sunt 29,2 miliarde euro in PNRR, fonduri europene - 46 de miliarde și, bineințeles, un buget minim de investiții in fiecare an de la bugetul de stat de cel puțin 60 de miliarde de lei, Deci acestea sunt sumele despre care discutăm in perioada următoare. Am spus că ne pregătim pentru o guvernare de cel puțin opt ani de zile și acesta este mesajul pentru antreprenorii din Romania, să știe să se pregătească; in următorii șapte ani de zile, acestea sunt sumele pe care le vom investi in economie. Fără aceștia, fără ca ei sa fie pregătiți nu vom putea să luăm aceste sume. Am vorbit, bineințeles, şi despre cateva probleme pe care trebuie să le rezolvăm in Administrația publică referitor la birocrație - aici mă refer la Legea achizițiilor publice și vom modifica lucrurile ca să fie lucrurile mai simple, am vorbit puțin și despre ghidurile pentru fondurile europene și acolo trebuie modificate ca să fie iarăși mai simplu, Deci știm exact ce avem de făcut. Cred că s-a văzut in primele luni ale acestui an că știm ce avem de făcut. Rezultatele economice spun totul, nu trebuie să spun eu acest lucru. Suntem printre puținele țări din UE cu creștere economică și multe dintre țări chiar au revenit in recesiune; un venit mediu care crește in Romania, un venit real mediu care crește cu 8,4%. Deci lucrurile merg in direcția pe care am preconizat-o și merg acolo pentru că am folosit soluția liberală: investim intai, creăm valoare adăugată și apoi putem să avem și celelalte cheltuieli. Tot astăzi, o să am o intalnire importantă, pentru că incă nu am depășit pandemia. Mă intalnesc cu reprezentații cultelor de aici, pentru a discuta despre campania de vaccinare. Aici, județul este pe locul trei in campania de vaccinare la nivel național. Felicitări! Felicitări dnă președinte, felicitări, dnă primar, dar trebuie să facem mai mult. Acum trebuie să ducem vaccinul in zona rurală și, pentru aceasta, o să mă văd cu reprezentanții cultelor şi să vedem cum putem să implicăm mai mult pe fiecare dintre noi ca această campanie să meargă mai departe. Incă nu am depășit pandemia, chiar dacă rezultatele sunt bune in acest moment. Mă opresc aici. Dacă sunt cateva intrebări. Reporter: Pentru că vorbeați de vaccinare, considerați că este ritmul care ar trebui să fie la acest moment și, in acest context, măsurile anunțate de relaxare, de la 1 iulie, răman valabile, vă gandiți să le modificați, care vor fi exact măsurile de relaxare de la 1 iulie? Florin Cițu: Măsurile de relaxare de la 1 iulie le știm deja. Campania de vaccinare, din punctul meu de vedere, trebuie văzută prin prisma a ceea ce se intamplă astăzi cu pandemia in Romania și vedem că avem un număr din ce in ce mai mic de persoane care sunt testate pozitiv, avem un număr mai mic de persoane la ATI ș.a.m.d. Deci, toți acești indicatori arată că această campanie de vaccinare a dat rezultate. Ea poate fi accelerată sau ritmul se reduce in funcție de ce se intamplă cu pandemia. Eu cred că, dacă ne uităm la ce se intamplă cu pandemia și la cum reacționează populația, vedem că această campanie are succes. Am incredere că vom ajunge și la celelalte cifre in perioada următoarea, dar, repet, uitați-vă că astăzi in Romania - nu știu, cred că in județul Sibiu a fost un singur caz, ieri, cand am fost la Sălaj, nu a fost niciun caz de persoane testate pozitiv -, lucrurile merg in direcția bună. Reporter: Deci nu vă ingrijorează...? Florin Cițu: Nu mă ingrijorează in acest moment. In acest moment, nu. Dar ați văzut in iarnă, cand m-a ingrijorat ceva, am cerut imediat mai multe paturi la ATI. Deci sunt foarte atent la toți acești indicatori. Reporter: Dle premier, dacă imi permiteți o intrebare. La inceputul acestei săptămani, am publicat rezultatele unei investigații derulate pe parcursul a mai multor luni. Am cumpărat opt biocide alese absolut intamplător de pe piață, dintre care trei s-au dovedit diluate. Această achiziție, această situație am descoperit-o in contextul in care ICECHIM, instituție de stat care are singurele laboratoare pentru astfel de teste, a trimis incă din luna martie anul trecut o adresă către guvernul pe care il conduceți acum, către Secretariatul General, in care atenționa că pe piața biocidelor sunt nereguli. De unde are această concluzie? De pe urma faptului că, in 2019, a izbucnit un mic scandal in cadrul căruia o anchetă penală in cadrul căreia au fost alese, verificate peste o sută de biocide din care aproximativ jumătate s-au dovedit diluate. Dosarul acela trenează. Ministerul Sănătăţii mi-a răspuns că eu greșesc, că, de fapt, controlează piața şi au ridicat, iată, 170 de tone de produse biocide neconforme, de fapt in comunicatul respectiv se arăta că stabilirea neconformității a fost făcută pe baza a ceea ce scrie pe etichetă sau pentru faptul că nu a existat/.../ piață. Niciodată nu s-a verificat ceea ce există de fapt in recipientele pentru dezinfectanți. In acest context, in care am avut Hexi Pharma, am avut Colectiv, au trecut cinci ani de atunci, de ce instituția pe care o conduceți in prezent, Guvernul Romaniei, nu-i in stare să pună ordine pe piața asta? E vorba de sănătate, de dezinfectați care se folosesc in sălile chirurgicale. Florin Cițu: Știu analiza. Ministerul Sănătăţii a răspuns deja şi a spus că face o evaluare. Ceea ce pot să intăresc este să vă garantez că in momentul in care acea evaluare este făcută, și o să cer să fie făcută cat mai repede, o vom prezenta public. Reporter: O remarcă: ministerul a spus că va trimite DSP in control, să verifice etichete, proceduri /.../ Florin Cițu: O să cerem o evaluare, şi eu vă garantez că acea evaluare va fi prezentată public. Reporter: Domnule premier, şi pentru doamna ministru Turcan, aş avea şi eu o intrebare: domnul Orban a declarat recent că vinovat de impărțirea deficitară pentru PNL a ministerelor intre partenerii de coaliție sunt unii dintre susținătorii dumneavoastră. Aveți vreun comentariu legat de această afirmație, şi poate şi doamna Turcan? Florin Cițu: Nu are cum să fie o declarație a domnului Ludovic Orban, pentru că nu este adevărată. La impărțirea ministerelor, am fost la negocieri, au participat doar președinții partidelor, nici măcar premierul desemnat nu a participat la impărțirea acestor ministere. Deci, eu nu cred că a făcut aceste declarații că ar insemna că ar fi mințit. Deci nu cred că este adevărat. Reporter: A spus că a fost părăsit de echipa de negociere. Florin Cițu: Eu tocmai v-am spus că nu avea cum, la negocieri, la momentul respectiv, cand au fost impărțite ministerele, au participat doar președinții de partid, nici măcar premierul desemnat. Eram acolo cu toții. Deci nu, eu nu cred că e o declarație făcută, pentru că nu poate să fie adevărată. Reporter: Este o declarație la Botoșani. Florin Cițu: Imi pare rău, atunci! Reporter: Aș vrea să vă intreb ce face statul roman pentru a-i aduce inapoi acasă pe comandantul de navă decedat in China? Florin Cițu: Sunt sigur că Ministerul Apărării face tot..., dar nu știu exact situația, trebuie să ii cer domnului ministru. Reporter: Am ințeles că vor să il arunce in mare autoritățile chineze pentru că se tem că este infectat cu o tulpina indiană a coronavirus. Florin Cițu: Nu. Nu cred că se poate face aşa ceva. O să vorbesc cu domnul ministru Ciucă, să ne asigurăm că nu se intamplă acest lucru. Reporter: Aș mai avea o intrebare: cum vă simțiți in Sibiu in orașul președintelui Iohannis? Florin Cițu: Foarte bine. Eu sunt din Ramnicu Valcea, deci am venit la Sibiu şi veneam foarte des, veneam de Crăciun, acel parc de Crăciun era mai mare decat cel din Ramnicu Valcea, aşa că veneam cu familia. Deci știu foarte bine orașul. Reporter: Mai am o intrebare dle prim-ministru /.../ de la Constanța pot fi prevenite? Florin Cițu: Astfel de tragedii se intamplă foarte des și se intamplă in Romania, sunt cazuri și cazuri. Cred că și ieri a vorbit domnul ministru al afacerilor interne, a spus foarte clar: Romania este o țară sigură. Ceea ce putem să facem este să ne asigurăm că poliția are toate resursele pentru a preveni astfel de situații. Eu, intotdeauna, cand a fost nevoie de bugetul Ministerului Afacerilor Interne, am alocat resursele necesare, trebuie să aibă resurse pentru a fi pregătiți, pentru a avea tot ce trebuie ca să prevină astfel de situații. Orice situație de acest gen este o tragedie, eu sper să le putem opri pe toate. De aceea, din punctul nostru de vedere vom da toate resursele. Reporter: /.../ Florin Cițu: Știu, repet, ministrul afacerilor interne a spus că dacă are nevoie de resurse suplimentare pentru a opri astfel de situații, pentru a preveni astfel de situații, din partea mea are toată susținerea. Reporter: Mai am eu o intrebare: după promulgarea legii 5G, se va lua vreo măsură in privința vreunei companii din China? Şi dacă cumva avertismentul Ambasadei Chinei la București afectează relațiile intre cele două țări? Florin Cițu: Nu trebuie să luăm nicio măsură. Legea 5G doar prezintă condițiile prin aceste licențe vor fi vandute, cine sunt participanții, nu trebuie să luăm nicio măsură impotriva vreunei companii. Reporter: Domnule premier, ce mesaj aveți pentru oamenii de afaceri care au accesat schemele de ajutor de stat - schema 2 - pe care incă o așteaptă... Florin Cițu: Schema 2? Reporter: Da, nu au primit incă banii. Sunt constranși practic de reglementări să păstreze aceeași schemă de angajați. Ce mesaj aveți pentru ei? Așteaptă banii ca să nu intre, de fapt, in faliment? Florin Cițu: Banii vin. Săptămana trecută aţi văzut că am trecut de la schema 3, la schema 2, banii tocmai pentru a grăbi lucrurile şi ministrul economiei mi-a dat toate garanțiile că va grăbi de data aceasta procedura să fie mai rapidă decat a fost data trecută. Acești bani vor ajunge mai repede. Reporter: /.../ ce ar insemna că s-a grăbit? Florin Cițu: Nu. Banii ajung imediat. In momentul in care ordonanța e publicată, banii vor fi la dispoziția ministerului, in Măsura 2 şi apoi pot să fie trimiși către beneficiari. Deja procedura e făcută. E mai simplu de data asta. Reporter: Dacă mi se mai permite o intrebare. Care este mesajul pe care il aveţi dvs pregătit pentru reprezentanții cultelor, adică ce le cereţi practic preoţilor să facă. Aţi vorbit despre mesajul pe care să-l ducă la sate. Ce vreţi dvs de la preoţi de fapt? Florin Ciţu: Ceea ce vreau de la fiecare roman, să susțină această campanie de vaccinare, care nu este a Guvernului, este a noastră, a tuturor. Este singura soluție de a ieși din pandemie cat mai repede și de a ieși in siguranță din pandemie, de a ne asigura că nu vom avea și un alt val, 4, 5, 6, 7. Deci trebuie să ne vaccinăm ca să eliminăm aceste riscuri. Mesajul este foarte simplu. Reporter: Fostul premier, aproximativ acum un an, domnul Ludovic Orban, aici, la Sibiu, a semnat un protocol cu dna președinte Daniela Cimpean pentru susținerea proiectului noului spital județean. Vi-l asumați acest protocol? Florin Ciţu: Mai mult decat mi-l asum. Este inclus in PNRR acest proiect. Este un proiect care știu că este foarte avansat, este, cred, cel mai avansat proiect de spital in Romania astăzi, deci cu siguranță imi asum şi acest proiect, ca toate proiectele din PNRR. Sunt sigur că le vom face pe toate pană in 2026. Reporter: Practic, acesta este spitalul nou despre care vorbeați in PNRR? Florin Ciţu: Sunt mai multe spitale noi in PNRR, dar acesta s-ar putea să fie spitalul nou care să fie făcut cel mai rapid, ințeleg că este cel mai avansat. Eu aștept să fie mai multe, nu doar unul, dar cred că s-ar putea să fie primul. Reporter: Puterea de cumpărare, aţi anunțat şi dvs la inceput şi acum aţi invocat-o. Credeți că se simte in buzunarul romanilor? Florin Ciţu: Eu cred că da. Cand mă uit in Romania oamenii merg la cumpărături, merg in concedii, ii vedem peste tot, deci nu văd ca in alte țări. In același timp, gandiţi-vă că Romania a avut toată iarna deschise stațiunile montane, in alte ţări nu au fost deschise. Eu cred că se vede creșterea puterii de cumpărare și se vede și faptul că in Romania increderea de exemplu managerilor in acest Guvern este la cel mai mare nivel din ultimii 10 ani de zile. Mulțumesc. Reporter: Doamnă ministru Turcan, vă simțiți cumva vizată de acele declarații? Raluca Turcan: Adevărul este cunoscut de tot partidul și realitatea este că trei ministere importante - Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale - au fost negociate direct de președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților și cred că orice penelist responsabil avea dreptul să fie nemulțumit de această tranzacționare, care, pe fond, a afectat Partidul Național Liberal prin forța pe care o are in guvern. Funcția de prim-ministru revenea de drept Partidului Național Liberal pentru că a obținut cel mai mare rezultat in alegeri in coaliția de guvernare, iar celelalte trei ministere au fost cedate pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților. Este o realitate și e păcat că se propagă astfel de mesaje in campania internă a Partidului Național Liberal in loc să vorbim despre soluții pentru viitorul PNL, astfel incat reformele asumate să fie duse la bun sfarșit. Reporter: Dvs, dle premier, mai ascultați de mesajele pe care le transmite dle președinte Orban? Florin Ciţu: Noi ascultăm de programul de guvernare, programul coaliției, sunt mai multe lucruri de care ascultăm. Mulțumesc. Galerie foto - Intalnire cu reprezentanții cultelor din județul Sibiu Intalnire cu reprezentanții cultelor din județul Sibiu 2021-06-12 12:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2737.jpgVizita premierului Florin Cîțu în județul SălajȘtiri din 11.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-in-judetul-salajGalerie foto - Vizita la Uzina Michelin din Zalău Galerie foto- Vizita la compania Tenaris Silcotub Zalău Vizita premierului Florin Cițu la compania Tenaris Silcotub Zalău Galerie foto - Vizită la Centura ocolitoare a municipiului Zalău Vizita premierului Florin Cițu la Centura ocolitoare a municipiului Zalău Galerie foto - Conferința de presă, Zalău Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu și ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, la Zalău [Check against delivery] Lucian Bode: Bună ziua! Bine ne-am regăsit sănătoși. Mă bucur să ne revedem astăzi, la această conferință de presă, alături de premierul Romaniei, domnul Florin Ciţu, și alături de un prieten adevărat al Sălajului, al sălăjenilor, domnul primar Emil Boc. Suntem aproape de finalul unei zile importante, cu o agendă extrem de incărcată. Așa cum bine știți, după această conferință de presă vom avea și o deplasare la maratonul vaccinării din municipiul Zalău, și am inclus in agendă și o vizită la cel de-al doilea agent economic important din municipiul nostru pentru a discuta cateva probleme, pe care domniile lor le-au ridicat către premierul Romaniei. Domnule prim-ministru, vă invit să luați cuvantul. Florin Ciţu: Mulțumesc, domnule ministru. Mulțumesc pentru invitație. Sunt onorat să fiu astăzi aici. E adevărat, am avut mai multe evenimente și politice, dar și administrative. In primul rand am venit să văd cum funcționează sau cum merg investițiile in Romania. Sunt investiții la care mă uit in sectorul privat să văd dacă este nevoie să mai facem ceva ca să putem să meargă lucrurile mai bine. Inainte de a vorbi despre vizita de astăzi de aici, aș vrea să clarificăm cateva lucruri despre PNRR, pentru că, incă de la prima oră sau, de fapt, de ieri, am văzut mai multe știri false, foarte simplu. Am spus și azi-dimineață, inainte să plec, că nu a fost respins PNRR și nu a fost retrimis PNRR - este o știre falsă și acesta este adevărul, inainte să vină Comisia cu precizări, care au confirmat ceea ce am spus. Aici romanii să fie foarte atenți și să fie lucrurile foarte clare pentru ei: nu pierdem acești bani. 29,2 miliarde de euro ii vom lua pe toți. Avem proiecte depuse pentru acești bani, proiecte importante de investiții pentru Romania, proiecte care vor fi terminate pană in 2026 - infrastructură, spitale, Romania educată și aşa mai departe, cel la dezvoltare pentru UAT-uri sau fond de dezvoltare pentru UAT-uri, etc. Deci toți acești bani sunt acolo, sunt proiecte pentru a lua acești bani, iar in acest moment suntem intr-o procedură firească, in care sunt toate țările din Uniunea Europeană. In același timp, este adevărat, avem acest schimb de ... Comisia Europeană face observații, noi le răspundem și aici suntem la acest moment. Am un mesaj foarte clar pentru toți cei care lucrează la PNRR şi aici mă refer la funcționarii din administrația publică: trebuie să știți că nu puteți să mergeți in concediu pană nu avem acest PNRR aprobat. Toți romanii iși pun speranță și au nevoie de acești bani. Este responsabilitatea noastră, in primul rand, şi a celor care lucrează la acest proiect, să avem cel mai bun PNRR. De aceea, trebuie să luați toate observațiile Comisiei Europene și să le tratați cu mare, mare, mare atenție. Dacă cumva, din cauza unei tratări superficiale a acestor observații, de către un funcționar sau de oricine, de la orice nivel din administrația publică, și vom avea probleme cu PNRR, vă garantez că acea persoană sau acele persoane pleacă acasă. Nu ne jucăm cu așa ceva. Trebuie să luați in considerare toate observațiile, răspundem cu celeritate, răspundem imediat și facem un PNRR bun. Deci nimeni nu pleacă acasă, in concediu pană nu avem acest PNRR. Lucrurile trebuie să fie foarte clare, sunt 29,2 de miliarde de euro. Le-am garantat romanilor, am negociat principiile cu Comisia Europeană, trebuie să luăm acești bani, sunt bani de care avem nevoie ca să ne dezvoltăm. Despre vizita de aici, o vizită foarte bună, domnul preşedinte şi domnul ministru. Am vizitat o companie de succes şi am văzut lucruri şi, de fapt, sunt mandru să văd că tehnologii noi, inovatoare sunt folosite pentru prima oară in Romania in această industrie. Romania a ajuns să aibă tehnologii care se folosesc pentru prima oară in această industrie, la noi, aici, ceea ce inseamnă că avem şi atragem şi avem şi resurse să atragem cele mai bune rezultate. Am avut şi discuţii politice, am lansat şi un candidat, am fost alături de lansarea unui candidat al Partidului Naţional Liberal, un coleg care sigur va caştiga la Şimleul Silvaniei şi mă bucur de acest lucru. Şi, bineinţeles, sunt aici pentru a susţine, in continuare, campania de vaccinare. Să nu uităm că suntem incă in pandemie. Astăzi sunteți pe locul 10, este un loc onorabil, dar trebuie făcut mult mai mult, şi mă uit aici la domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, trebuie să facem mai mult pentru că pandemia nu a trecut. Avem cifre bune, este adevărat, in acest moment am luat-o in faţa pandemiei, avem rezultate foarte bune, dar trebuie să nu ne culcăm pe o ureche pentru că această campanie de vaccinare continuă pană cand ne asigurăm că nu vom mai avea nici un caz de infectare. In acel moment cred că putem spune că am depășit pandemia. Astăzi am primit şi un studiu, de fapt, care a fost făcut ieri şi aş vrea, nu ştiu cat a fost de mediatizat, dar care arată clar că Romania merge in direcţia bună. Este un studiu făcut de PricewaterhouseCoopers şi aş vrea să vă citesc doar un singur lucru. El este public, este vorba despre un interviu pe care această companie il ia directorilor, managerilor al companiilor din Romania şi astăzi, in acest moment, increderea executivilor sau a acestor manageri in perspective de creştere a Romaniei a atins un nivel record in ultimul deceniu, de cand este realizat acest raport. Deci este de trei ori mai mare procentual numărul celor optimişti faţă de ediţia din 2020. Suntem doar la un an după pandemie, de abia am ieşit din pandemie şi optimismul acestor manageri este la nivel record, cel mai mare din ultimii zece ani, ceea ce inseamnă că soluţiile pe care le-am propus anul trecut şi faptul că am spus că transferăm resurse spre investiţii, pentru a produce mai mult, ca după aceea toată lumea să se bucure de rezultatele investiţiilor, au dat incredere acestor manageri. Faptul că am plătit facturile la timp, faptul că am fost transparenți, că am venit cu măsuri precum rambursarea TVA cu control ulterior și multe altele, pe care le-am luat in această perioadă, au adus la increderea managerilor in Romania. De ce e important acest lucru? Pentru că atunci cand companiile au incredere, inseamnă că investesc, vor angaja mai mulți oameni, și aici avem iarăși un rezultat foarte bun, 30% din cei intervievați spun că numărul de angajați din organizațiile lor a crescut in ultimele 12 luni de zile. Deci acești manageri spun, 30% dintre ei, că au angajat mai mulţi oameni in ultimele 12 luni de zile. La nivel global, e vorba de cam 24% care spun că au făcut acest lucru. Avem 20% din directorii generali care afirmă că au reușit să păstreze relativ constant numărul angajaților. Deci cam 50% dintre manageri spun că au avut condiții bune in Romania, anul trecut, și asta garantează că vor investi in perioada următoare. Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să vi le spun. Revin la PNRR, pentru că am văzut dezbateri in spațiul public. Nu a fost respins, nu a fost retrimis, banii - 29,2 milioane de euro - ii vom lua și este responsabilitatea fiecărui angajat, funcționar public de la cel mai mic pană la cel mai mare, să ne asigurăm că avem un PNRR bun. Mă opresc aici, domnul preşedinte şi vă mulțumesc! Lucian Bode: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Cateva cuvinte in contextul acestei vizite importante pentru județul Sălaj. Aș vrea să subliniez și eu faptul că pentru guvernul Florin Cițu, misiunea principală, asumată public, este pregătirea Romaniei pentru etapa post-pandemie, iar acest efort comun de relansare economică cuprinde promovarea unui set de politici de dezvoltare și de susținere a investițiilor, ceea ce reprezintă, spun eu, principalul pilon al măsurilor guvernamentale. Şi vreau să explic această afirmație cu ceea ce se intamplă in această perioadă in județul Sălaj, in regiunea de nord-vest. Sigur că dezvoltarea este strans legată de promovarea unui portofoliu consistent de proiecte de investiţii, proiecte mature, proiecte bine fundamentate de asigurare a surselor de finanțare, de existența resurselor umane calificate, profesioniste, și poate cel mai important element il reprezintă procesul de reformă a marilor sisteme publice, care va constitui, pană la urmă, temelia relansării economiei. Aşa cum ştiţi, Guvernul din care cu onoare fac parte, este pe deplin angajat in această muncă de construcție și, așa cum bine știți, vorbind despre proiecte, nu pot să nu amintesc și aici Autostrada Transilvania, un proiect care anul trecut a intrat pe traiectoria ireversibilă a implementării, iar anul acesta are asigurată finanțarea din PNRR, mă refer strict la tronsonul Nădășelu-Mihăiești-Zimbor- Poarta Sălajului, ceea ce este lucru extraordinar. Așadar, avem contract incheiat, avem asigurată finanțarea, avem un constructor serios, termenele vor fi respectate și eu sper că, in mai puțin de trei ani, să putem să circulăm pe primul tronson de autostradă din județul Sălaj. Sigur că pentru județul Sălaj și pentru intreaga regiune de nord-vest, investițiile in infrastructură sunt bine reprezentate in planurile de dezvoltare ale Guvernului și aici nu pot să nu remarc și să ii mulțumesc domnului primar Emil Boc pentru toată susținerea in această perioadă, și nu numai in această perioadă, pe care mi-a arătat-o mie, organizației noastre, mie ca ministru, fie că am vorbit, fie că am discutat foarte mult anul trecut despre aceste proiecte, că vorbim in acest an, pentru că, pană la urmă, nu sunt proiectele unui ministru, indiferent cum il cheamă, sunt proiectele Romaniei și ale romanilor. Aici faptul că, iată, o investiție de 1,5 miliarde de euro in infrastructura feroviară se va dezvolta intre Cluj-Napoca și Oradea este un lucru extraordinar. Faptul că proiectul de metrou are asigurată finanțarea de etapă este un lucru, de asemenea, extraordinar pentru regiunea noastră. Sigur că, in acest demers, cum spuneam, trebuie să fie angrenate și autoritățile locale și ele trebuie să fie concentrate in direcția realizării acestor obiective de interes public. Efectul il știm cu toții. Efectul acestor investiții va fi unul multiplicator pe orizontală, investiția antrenează, după sine, altă investiție, astfel incat impactul va fi unul major și va genera creștere in toate sectoarele economice de activitate. Așa se va intampla și in momentul in care vom da in trafic, eu sper mai repede decat prevede contractul, și anume 2023, varianta ocolitoare a municipiului Zalău, etapa a doua. Iată că intr-o săptămană de cand am vorbit cu dumneavoastră despre acest obiectiv, lucrurile se mișcă simțitor in direcția bună. Am văzut o mobilizare foarte bună a antreprenorului și am primit garanții, de la cei implicați in acest proces, că nu se vor produce intarzieri in implementare. Despre aceste lucruri am vorbit astăzi și in continuare, in contextul campaniei de vaccinare de la nivel național, știți foarte bine că incepand de astăzi pană duminică la Zalău se desfășoară un nou maraton al vaccinării, etapa a doua. Pe durata primei etape, domnule ministru, să ştiţi că maratonul din 21-23 mai a fost un succes, spun eu, s-au vaccinat peste 2.000 de persoane şi ne dorim ca acest număr să crească la această nouă ediție. Ne vom deplasa după această conferinţă de presă acolo. Eu vă mulţumesc, domnule primar, domnule prim-ministru, ii mulţumesc preşedintelui Consiliului Judeţean, Dinu Iancu Sălăjanu, pentru că ne sunt alături, ne sunteți alături in aceste proiecte majore de dezvoltare a judeţului Sălaj, a municipiului Zalău, a Regiunii de Nord-Vest. Sigur că așteptăm intrebările dvs şi cu siguranţă şi președintele Consiliului Judeţean şi domnul primar vă vor răspunde la intrebări, dacă aveţi, pentru noi. Mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, anunțați zilele trecute că veţi pune in aplicare o serie de măsuri pentru reducerea birocrației, astfel incat măsurile cuprinse in PNRR să se deruleze intr-un mod cat mai rapid. Dar la ce anume vă referiți? Mulţumesc! Florin Ciţu: Mulţumesc! Nu este vorba doar de PNRR, este vorba şi de fonduri europene şi de modul in care lucrăm cu statul. In primul rand, ne uităm la legea achizițiilor publice. Ştim foarte bine că acolo au fost foarte multe probleme in trecut in ceea ce priveşte perioada lungă de contestații şi in momentul in care cineva a caștigat un proiect, pană in momentul in care il implementează au trecut ani de zile, costurile au crescut şi avem probleme cu cei care au caștigat care nu pot să mai facă aceeași lucrare la aceleași prețuri ş.a.m.d. şi trebuie să găsim soluții. Şi atunci umblăm să găsim soluții aici. Vedem că s-au găsit soluții şi in Polonia, s-au găsit in toate ţările, doar in Romania pană acum a fost mai complicat. Nu mă interesează de ce, dar o vom rezolva. In acelaşi timp, ne uităm la ghidurile pentru fondurile europene, trebuie să fie mai simple pentru că avem de atras pe langă cei 29,2 miliarde din PNRR, cam aceeași perioadă, pană in 2027, 46 de miliarde de euro. Asta inseamnă 76 de miliarde de euro care vin in Romania in această perioadă. Deci şi acolo trebuie să umblăm, să ne asigurăm că putem să luăm aceşti bani. Reporter: Mulţumesc. Am o intrebare pentru colegul meu de la Antena 3 care are o problemă medicală şi nu poate vorbi. Colegul meu vă intreabă dacă vă gandiți să introduceți anumite facilități pentru persoanele vaccinate impotriva noului coronavirus. Florin Ciţu: Pentru persoanele vaccinate? Reporter: Da. Florin Ciţu: Păi, persoanele vaccinate au facilități, pot să meargă la concerte, pot să meargă peste tot in Romania şi, cu acel certificat verde, vor putea să călătorească şi in afara Romaniei. Romania este mai generoasă pentru persoanele care vin din zonă verde, nu le cerem nici măcar un act care să ateste că sunt vaccinate, pot să intre in Romania, dar persoanele vaccinate au deja aceste facilități. Reporter: Bună ziua! Pentru Sălăjeanul INFO, o intrebarea pentru dumneavoastră, domnule premier. Intrebarea are trei subpuncte, sper să nu vă plictisiți. Florin Ciţu: Nu. Reporter: In ultima ședință de guvern, aţi aprobat Ordonanța de Urgență prin care ați transferat sumele de bani necesare plății ajutoarelor de stat pentru firme, de la Măsura 3 la Măsura 2. Astfel, o anumită parte a firmelor vor putea beneficia de aceste ajutoare. Intrebarea mea este: cat de repede credeți că se vor mișca de-acum lucrurile pentru că, iată, de anul trecut, din octombrie și pană acum, au fost subvenționate, ajutate doar puțin peste 9.000 de firme, iar pană la 22.000 mai e ceva. Deci cat de repede se vor mișca lucrurile? Ce măsuri credeți că aţi putea lua pentru accelerarea acestora? Intreb asta deoarece cu siguranță o foarte mare parte din sumele cu care vor fi ajutate societățile comerciale se vor intoarce in buget, iar dumneavoastră, ca un liberal cu mare experiență cu siguranță că doriți acest lucru. Şi ultima parte a intrebării este: ce se intamplă cu sumele de bani care au fost alocate pentru Măsura 1 din această schemă de ajutorare şi care nu a fost utilizată? Florin Ciţu: Și ordonanța de săptămana trecută, dar in special măsurile acestea - vorbim de o implementare acum. Ordonanța de săptămana trecută... Am ajuns la această soluție pentru că Măsura 3 a fost blocată și vom vedea care este rezultatul acestei blocări. Erau niște resurse pe care le alocasem de la inceputul anului și a fost luată decizia să venim cu ele, să mergem către Măsura 2 tocmai pentru a băga banii in economie. Erau blocați acolo. Știu că nu a mers cat de repede trebuia să meargă situația. Am avut o discuție și am discuții cu ministrul economiei pentru a grăbi lucrurile. E adevărat, banii trebuie să circule, să ajungă in economie cat mai repede. Eu cred că de data aceasta vor ajunge mai repede decat in prima fază. S-au invățat problemele din prima fază și să știți că vor fi corectate, dar aceasta a fost soluția. Vom vedea ce se intamplă şi cu Măsura 1. Acum, repet, implementarea sau propunerea ar trebui să vină de la minister, dacă nu vine in curand, mă voi implica şi eu direct. Dar in acest moment, vreau să văd că acești bani, care au fost transferați de la Măsura 3 la Măsura 2, ajung cat mai repede posibil la agenții economici, ca să poată să ii folosească, să poată să circule in economie. Acest lucru vă garantez că se va intampla foarte rapid. Reporter: Mulţumesc. O altă intrebare doresc să o adresez domnului actual ministru de interne, domnului Lucian Bode, fost ministru al transporturilor. Dimineață, in vizita de lucru, pe care aţi avut-o la varianta ocolitoare, etapa doi a șoselei de centură, cum ii spunem noi, aţi văzut că lucrurile se mișcă şi că au inceput să se intample cate ceva. După o tergiversare de 11 ani, pentru că atat a durat de la finalizarea primei părţi şi pană la debutul celei de-a doua părţi, iată că cei din zonă sunt extrem de bucuroși că se intamplă acest lucru şi tocmai de aceea ii cam spun centura lui Bode, pentru că s-a semnat contractul in mandatul dumneavoastră de ministru al transporturilor anul trecut. Florin Ciţu: Dar să ştiţi că sunt gelos acum, că eram la Finanţe şi fără mine nu se putea face. Trebuie să puneți Bode/Ciţu, ceva de genul ăsta. Reporter: Intrebarea mea este următoarea: ne puteți asigura că pe data de 29 mai 2023, adică atunci cand se implinesc cei doi ani din termenul de execuție al centurii, veţi primi centura neagră? Florin Ciţu: Interesant, da. Lucian Bode: Vă mulţumesc frumos pentru abordarea asta. Sigur, dincolo de mesajul pe care il dă un om care știe ce inseamnă să circule in fiecare zi intr-un trafic infernal in municipiul Zalău, unde tot traficul greu traversează orașul de la un capăt la altul, aşa am perceput mesajul doamnei Dana Coţa. Sigur că a fost, cum am spus şi la vizita de lucru de dimineață de pe varianta ocolitoare, acest obiectiv era din categoria Romania lucrului prost făcut. Am spus atunci pentru că am găsit in portofoliul ministerului, anul trecut, astfel de obiective, precum varianta ocolitoare Tecuci, Barlad, Mihăilești, multe obiective pentru orașe de nivelul municipiului Zalău, incepute in urmă cu 10, 12,15 ani şi nefinalizate. Mă bucur că ministrul de finanțe ne-a acordat sumele necesare anul trecut pentru a putea licita proiectarea şi execuţia acestui obiectiv şi tot anul trecut s-au emis autorizațiile de construire, ordinul de incepere, parte din hotărarile de guvern privind exproprierile, ultima hotărare fiind dată in urmă cu cateva zile, cea legată de... Florin Ciţu: Păduri. Lucian Bode:... fondul forestier. Avand autorizație de construire, ordinul de incepere şi, foarte important, in acest an au fost alocați banii necesari astfel incat avansul de peste 30 de milioane de lei, 15% din valoarea contractului a intrat deja in contul antreprenorului, practic astăzi avem toate premisele ca inainte de mai 2023 să circulăm pe acest tronson de variantă ocolitoare care va face legătura cu autostrada Transilvania. Cat despre centura neagră, mă mai gandesc. Reporter: Vă așteptăm atunci să ne prezentați pe 29 mai 2023 centura neagră. Lucian Bode: Mulţumesc. Florin Ciţu: Cu 2 dani. Reporter: O intrebare am pentru domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, domnul Dinu Iancu Sălăjanu. Porolissum Fest este un brand al judeţului Sălaj, este practic poate cel mai important act de cultură şi in istorie care se desfășoară la noi in judeţ. S-au derulat 10 ediții pană acum şi aş dori să vă intreb, in condiţiile in care, iată, mass media a fost invitată pentru luni la castrul roman, pentru o prezentare științifică care işi propune susținerea şi promovarea acestuia, aş dori să vă intreb dacă aveţi in vedere continuarea acestui festival extrem de important, pentru că fără susţinere - acest festival a fost tot timpul susţinut de Consiliul Judeţean -, cu siguranţă nu va mai putea avea loc. Dinu Iancu Sălăjanu: Bună ziua tuturor! Mulţumesc foarte mult domnului prim-ministru, domnului ministru şi domnului primar pentru vizita in judeţul Sălaj, pentru că imi dă posibilitatea să fiu optimist şi să constat că o guvernare liberală asigură o anumită legătură necesară pentru dezvoltarea comunităților şi a județelor, a regiunilor Romaniei. E foarte important pentru noi să putem lua legătura cu decidenții care pot stabili anumite parghii de dezvoltare regională, județeană şi locală şi pentru asta vreau să le mulţumesc. Vreau să vă spun că dezvoltarea judeţului poate fi făcută doar cu ajutorul Guvernului Romaniei şi, in acest sens, in acest an au fost finanțate cateva lucrări importante din judeţul Sălaj, prin amendamente la legea bugetului. Mă refer la deschiderea de noi șantiere şi de rezolvarea unor probleme care durau de ani şi ani de zile, aşa ca şi centura ocolitoare a municipiului Zalău. Vreau să vă spun doar despre podul care trece peste Someş, peste 108E, la Năpradea, de drumul care va face legătura intre Romita şi Chendrea şi, de ce nu, despre cele șapte milioane care se vor investi in extinderea ambulatoriului de la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi dotarea cu aparatură a spitalului judeţean. Referitor la intrebarea dumneavoastră, consider că acest festival merită să fie continuat, dar cu o astfel de abordare. Adică niciodată nu vom investi bani care nu vor produce nimic. Trebuie să investim bani care să aducă bani mai mulți și cand mă refer la bani, sunt chiar interese economice in momentul in care faci un festival, v-o poate spune domnul primar al Clujului, domnul Emil Boc. Noi avem un castru roman unde trebuie să investim prima dată in infrastructură, in promovarea castrului roman și să asigurăm in preajma castrului roman toată infrastructura necesară pentru a fi cu adevărat europeni și pentru a arăta că ne pasă de vestigiile pe care ni le-au lăsat inaintașii noștri acum 2.000 de ani. De aceea, mă bucur că luni putem să avem acest vernisaj, prin care tot ce s-a cercetat in zece ani de zile la castrul roman de către cercetătorii romani, in parteneriat cu Academia Romană, va fi expus publicului larg din Sălaj și nu numai, pentru că avem un mare interes din toată țara pentru a vedea ce se intamplă ala castrul roman. Festivalul cu siguranță va continua, nu in acest an, pentru că nu am bugetat datorită condițiilor pandemice, nu știam cum va evolua pandemia, și de aceea ne gandim să construim durabil și pe anul viitor să avem un program și un proiect sustenabil, care intr-adevăr să fie o sărbătoare pentru tot sălăjenii și pentru toată regiunea de nord-vest a Transilvaniei și, de ce nu, să avem invitați de onoare chiar din toată țara. Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, aţi afirmat că Romania, in momentul de faţă, se află in etapa in care Comisia Europeană face observații, mă refer la Planul naţional de redresare. Ce fel de observații a făcut Comisia? Florin Ciţu: Sunt mai multe observații, sunt pe capitole. Ştiţi foarte bine că sunt observații pe capitole /.../ fac niște observații, unele sunt observații, unele sunt solicitări de informații suplimentare, poate că nu am fost foarte clari. De aceea, am făcut acea atenționare către toți funcționarii din administrația publică, in special Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene, care de fiecare dată cand au avut nevoie de susținere din partea Guvernului, chiar și cu acea plată suplimentară pentru că lucrează pe fonduri europene, am fost de acord. Este nevoie de clarificări și PNRR este un program diferit, nu este un program similar cu cel pe fonduri europene. Aici, lucrurile sunt foarte clare din partea Comisiei şi avem un program care are borne foarte clare, proiectele trebuie să fie gata in 2026 și cred că aici e nevoie de calificări, să arătăm că, de fapt, proiectele sunt mature, sunt clare și de aceea credem că sunt mature. Şi asta vom face, pentru că eu ştiu că am inclus doar proiecte mature in acest program. E normal ce face Comisia Europeană, dar in același timp și noi trebuie să fim mult mai atenți. Administrația publică din Romania nu are cea mai bună reputație cand vine vorba de atenție și profesionalism, de aceea am avut in ultimii ani doar cateva exemple pozitive referitoare la fondurile europene. Il avem aici pe domnul Emil Boc, dar astea nu le vedem cam peste tot in Romania, deci şi de aici și acest avertisment al meu pentru toți angajații, toți cei care lucrează in administrația publică, la PNRR. Mare, mare, mare atenție! Nu pleacă nimeni acasă și dacă din cauza tratării superficiale, repet acest lucru, vom avea probleme cu adoptarea PNRR, pleacă acasă toți. Reporter: Domnule primar Emil Boc, o rugăminte: in perioada in care are loc UNTOLD la Cluj, deja se știe că va avea loc şi un festival la Bucureşti, cum veţi atrage turiștii la Cluj? Florin Ciţu: Mergem la amandouă! Lucian Bode: In acelaşi timp? Emil Boc: Cred că e cel mai bun răspuns. In primul rand, bine v-am găsit aici, in capitala Daciei Porolissensis! Mă uit atent la /.../ cu capitatele, pentru că Sălajul vine foarte-foarte puternic din spate și suflă in ceafă Clujului și mă bucur că, după 10-11 ani, din nou Transilvania, prin premierul Cițu, prin fostul ministru de finanțe Cițu și prin fostul ministru al transporturilor, Lucian Bode, și actualul ministru de interne, Transilvania este și contează din nou pe harta infrastructurii din Romania. Timp de 10 ani, din nefericire, PSD-ul ne-a ignorat, nici măcar un podeţ de la Nădășel la Mihăieşti nu a putut să facă, pentru a face cațiva kilometri de autostradă. Acum vedeți proiecte care pleacă in Zalău, proiecte de autostradă de la Nădăşel la poarta Sălajului, proiecte in toată Romania pană la urmă. Noi am luat numai partea care ține de noi. Asta arată că Romania are viitor și că romanii au viitor in această țară. Şi cum spuneați dumneavoastră, romanii ştiu foarte bine și să muncească şi ştiu la fel de bine să se şi distreze. Din punctul meu de vedere, dacă e să vorbesc de UNTOLD, el reprezintă pană la urmă victoria asupra pandemiei, victoria simbolică a noii normalități asupra pandemiei. Am ințeles că doar in prima zi s-au vandut peste 10.000 de bilete, pentru UNTOLD, de la anunțarea evenimentului. Sunt convins că va fi o ediție de succes, așa cum au fost și celelalte anterioare, nu mă indoiesc de acest lucru. Viziunea noastră nu este ca altele să nu existe, dimpotrivă, să existe şi la Bucureşti, să existe şi Neversea-ul la Constanța, să existe şi festivalul Porolissum, organizat de Consiliul Judeţean Sălaj anul următor, pentru că avem nevoie de evenimente de calitate in toată Romania şi peste tot. UNTOLD a reușit să-şi creeze acest brand, pornind de la Capitală Europeană a Tineretului in 2015, cand oraşul nostru a deţinut acest titlu european, şi am reuşit să ridicăm ştacheta in fiecare an şi să fim atrăgători pentru tot mapamondul, ridicand nivelul la Tomorrowland şi alte evenimente de acest fel comparabile in lume. In consecinţă, răspunsul meu este ceea ce primul-ministru a spus, dacă putem să mergem la amandouă, acesta este mesajul de bază, dar participarea la fiecare dintre ele trece prin vaccinare, deci acesta este şi mai important, al doilea mesaj după victoria asupra pandemiei pe care o consider simbolică, organizarea acestor festivaluri mari. Drumul sigur spre festival trece prin vaccinare, pentru că este cartea deschisă, calea facilă spre bucurie, spre un festival care să adune atat de multe energii pozitive aşa cum le-a adunat şi in anii anteriori, dar, repet, drumul spre festivaluri trece prin vaccinare. Reporter: Şi, domnul ministru Bode, in contextul evenimentelor de la Galaţi, ce mesaj le transmiteţi oamenilor de acolo? Este Romania o ţară sigură? Lucian Bode: Răspunsul meu este, fără nicio rezervă, Romania este o ţară sigură. Şi aşa cum am explicat după tragedia de la Arad, de ce spun că Romania este o ţară sigură, spunand foarte clar că vorbim de o tragedie, intr-adevăr, dar care in Romania s-a petrecut o singură dată in ultimii 30 de ani, au mai fost incercări, tentative cu o astfel de modalitate, de practici, dar care nu s-au soldat cu victime. Aşadar, am spus atunci că nu vorbim de un lanţ de astfel de incidente, vorbim de un incident singular in legătură cu Arad. In legătură cu Galaţi, pentru că, intr-adevăr, cand moare un om este o tragedie, o tragedie a fost şi la Constanţa, cand azi noapte zeci de poliţişti au căutat un copil de trei ani şi n-au reuşit să-l găsească in viaţă dimineaţă, este o tragedie cand moare un om, dar aş vrea să vedem şi forţele de ordine, cei care suntem salvatorii, pană la urmă suntem chemaţi să salvăm viaţa oamenilor, credeţi-mă că este la fel de greu cand nu iţi indeplineşti această misiune şi nu poţi să salvezi viaţa celui care te-a chemat să-i salvezi viaţa. Dar trebuie văzut in particular fiecare caz in parte. Şi, legat de Galaţi, pentru că am fost aproape convins că o să mă intrebaţi de Galaţi, aş vrea să vă dau cateva detalii ca să vedeţi de ce s-a intamplat şi ce credem noi că a condus la această tragedie, şi despre victimă şi despre autor. In urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că victima deţinea un apartament in comun, in coproprietate cu fratele autorului, acesta din urmă fiind decedat in urmă cu doi ani in Viena. Atat autorul, cat şi ceilalţi moştenitori nu intenţionau să cedeze in intregime dreptul de proprietate către victimă. Seara trecută, in parcarea din faţa blocului victimei au avut loc discuţii contradictorii, iar in urma acestora autorul i-a aplicat victimei lovituri cu un obiect ascuţit, inţepător, un cuţit. Din verificările efectuate, nu au fost identificate sesizări sau plangeri anterioare in acest context. Conform datelor exploatate din bazele de date, autorul a fost cercetat pentru săvarşirea mai multor infracţiuni, infracţiuni de furt in Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, fiindu-i aplicate mai multe sancţiuni. In ceea ce priveşte victima, s-a stabilit că aceasta a fost condamnată la executarea pedepsei cu inchisoarea pentru săvarşirea infracţiunii de proxenetism şi cămătărie. Aşadar, cercetările, ştiţi foarte bine, sunt continuare de către Parchetul de pe langă Tribunalul Galaţi sub aspectul săvarşirii infracţiunii de omor şi vorbim despre un caz particular, un caz in care, iată, doi cetăţeni care au avut in coproprietate la un moment dat un imobil au ajuns la acest deznodămant tragic, vorbim de fratele victimei şi, respectiv, de către autor. Romania este o ţară sigură. Din păcate, se intamplă şi astfel de evenimente. Salvatorii sunt chemaţi de mii de ori in timpul unui an să intervină şi de cele mai multe ori, 99,9% din cazuri, reuşesc să salveze viaţa oamenilor. Se intamplă şi astfel de tragedii, iar legea şi domnia legii trebuie să dăinuie. Mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, de cand va incepe şi ţara noastră să emită certificatul verde? Cateva ţări europene o fac deja. Inţeleg că incă noi nu am transpus legislaţia europeană in cea naţională. Mulţumesc! Florin Ciţu: De la 1 iulie. De la 1 iulie vom avea certificatul verde. Reporter: Domnule ministru, ne va afecta intr-un fel faptul că vom primi aviz de la Comisia Europeană abia in septembrie şi banii probabil in octombrie? Florin Ciţu: Nu, pentru că acesta era planul oricum, ne aşteptam să vină banii in partea a doua a anului, am spus de la inceputul anului că vor fi in partea a doua a anului. Cred că avem o intarziere doar de 30 de zile faţă de planul iniţial. Cam aşa arată lucrurile acum, deci o intarziere de 30 de zile faţă de planul iniţial. Vom primi avansul in acest an şi, oricum, dacă sunt cheltuieli, le putem face de la buget şi apoi le putem deconta, dacă sunt cheltuieli care sunt legate de PNRR. Deci nu este nici o problemă, proiectele vor fi făcute. Reporter: Am inţeles. A doua intrebare, legată de centura ocolitoare. Prima şosea nouă din Romania construită de chinezi - ce părere aveţi? Florin Ciţu: Este prima şosea construită. Știu la ce vă referiţi aici. Guvernul pe care il conduc a luat o decizie; această decizie se va aplica pentru contracte in viitor. Este un proiect deja in derulare. Contractele in derulare trebuie onorate - am spus acest lucru de fiecare dată, deci nu abdic de la acest principiu. Dar, pentru viitor, am luat o decizie pe care mi-am asumat-o, o decizie politică și așa vor merge lucrurile in viitor. Voiam să revin puțin și la partea cu concertele. Domnul primar a spus foarte clar că ne dorim concerte cam peste tot. Eu aș vrea să spun, pentru că aţi spus cifra de 10.000, aș vrea să atrag atenţia că asta inseamnă că deja avem 10.000 de persoane vaccinate care merg acolo, pentru că astăzi regulile spun foarte clar că 1.000 de persoane, iar ce avem peste o mie de persoane trebuie să fi vaccinate. Acesta este rolul acestor concerte. De aceea, suntem de acord, vrem să să se vaccineze cat mai mulți tineri și aici și e vorba de toate festivalurile, nu doar despre cel de la Cluj, trebuie să ne gandim in toată Romania; oamenii au nevoie să meargă, după această perioadă, dar trebuie să fie persoane vaccinate. Aceşti 10.000 care au cumpărat bilete inseamnă clar că sunt persoane vaccinate, dar ştiu acest lucru. Deci trebuie să se continuăm campania de vaccinare in toată Romania, cu toate festivalurile, cu tot ce aveam pană acum, să revenim la normalitate. Nu trebuie să ne gandim doar la un festival-pilot acolo sau un festival in altă parte, un concert... Tot ce aveam noi inainte de pandemie, viața noastră trebuie să revină la normalitate și revenim doar prin vaccinare. Aceasta este singura soluție pe care o avem. Reporter: Domnule prim-ministru, am o intrebare pentru dumneavoastră. Sunteţi mulţumit de felul in care decurge campania de vaccinare in acest moment? Florin Ciţu: Campania de vaccinare avea un scop clar: acela de a invinge pandemia. Dacă mă uit la acest indicator și observ că, de exemplu, Bucureștiul are peste 50% din persoanele eligibile vaccinate, Clujul este aproape, și așa departe, dar și faptul că putem să fim in spațiul public fără mască, da, este un succes; deci avem niște indicatori clari că această campanie de vaccinare a funcționat. In același timp, e adevărat că pentru a avea succesul suprem, trebuie să accelerăm lucrurile. De aceea am inceput o campanie de comunicare, cred că acum două sau trei săptămani, de la Guvern, de aceea, de fiecare dată, in fiecare vizită pe care o fac, mă intalnesc cu președinţii Consiliilor Județene, cu primarii,