RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROPRECIZARE – DATE CONTACT ale Ambasadei României la AnkaraȘtiri din 06.02.2023https://gov.ro/ro/stiri/precizare-date-contact-ale-ambasadei-romaniei-la-ankaraCei nouă studenți romani și profesorul coordonator care au solicitat sprijinul statului roman in urma cutremurului din Turcia vor fi repatriați astăzi. din dispoziția prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă. Cetățenii romani pot solicita asistenţă consulară la următoarele numere de telefon ale Ambasadei Romaniei la Ankara +90.312.447.7945 și +90.312.447.7940, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Romani din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center in regim de permanență. Totodată, cetățenii romani au la dispoziție și telefonul de urgență al secției consulare de la Ankara: +90.532.318.1726. Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor romani aflați in zonele afectate de cutremur să se informeze din surse oficiale despre evoluția situației de la fața locului și să respecte instrucțiunile autorităților turce. 2023-02-06 14:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-02-06-02-25-01big_sigla_guvern.pngRomânia răspunde apelului de sprijin venit din partea TurcieiȘtiri din 06.02.2023https://gov.ro/ro/stiri/romania-raspunde-apelului-de-sprijin-venit-din-partea-turcieiIn urma consultării cu președintele Romaniei, Klaus Iohannis, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, azi, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la propunerea DSU. Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, in calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Turcia pentru acordarea de asistență internațională, avand in vedere situația de urgență generată de cutremurul de peste 7 grade Richter manifestat noaptea trecută pe teritoriul acestora. Urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul Romaniei a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenție in astfel de situații din cadrul IGSU, in Turcia, țara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută. Sprijinul oferit de statul roman a fost acceptat de autoritățile turce, precizand, totodată, că echipele de salvatori ale IGSU, impreună cu echipa medicală SMURD București (parte integrantă a INSARAG), alături de personalul Forțelor Aeriene Romane din cadrul MAPN, sunt deja pregătite pentru desfășurarea acestei misiuni de sprijin. Menționăm faptul că sprijinul se va acorda in baza solicitării de asistență internațională formulată de guvernul Republicii Turcia prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Romania continuă să-și onoreze angajamentele internaționale, rămanand un partener solidar statelor care se confruntă cu situații majore de urgență. 2023-02-06 09:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-02-06-09-28-58big_sigla_guvern.pngVizită de lucru în Republica Arabă Egipt - 5 februarieȘtiri din 05.02.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-in-republica-araba-egipt-5-februarieCOMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah el-Sisi Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, s-a intalnit, la Cairo, cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah el-Sisi. Intrevederea, care a avut loc la Palatul prezidențial Al-Ittihadiya, a vizat teme precum cooperarea bilaterală in domenii economice și sociale, dar și impactul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei. Președintele egiptean a mulțumit, cu această ocazie, pentru sprijinul acordat de Romania in evacuarea din Ucraina a celor peste o mie de studenți egipteni repatriați anul trecut, precum și pentru facilitarea exportului de cereale ucrainene pentru Egipt. In acest context, premierul roman a evidențiat nevoia de a sprijini fermierii romani prin accesul la producția de ingrășăminte din Egipt necesare culturilor agricole. Totodată, părțile au convenit să crească exporturile de cereale ale fermierilor romani pe piața egipteană. Cei doi inalți oficiali au subliniat importanța strategică a relației reciproce, care permite valorificarea poziției geostrategice a Romaniei in UE și a Egiptului ca poartă de intrare in Africa și Orientul Mijlociu. Din această perspectivă, a fost analizat impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra securității regionale și globale. In cadrul discuțiilor, au fost abordate și aspecte privind procesul de pace in Orientul Mijlociu și rolul Romaniei in facilitarea unui mediu propice in acest sens. Părțile au convenit să dezvolte cooperarea la nivel politic și tehnic, in beneficiul ambelor state. Convorbiri tete-a-tete cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah el-Sisi *** Galerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul petrolului și resurselor minerale, Tarek El Molla, in cadrul căreia au fost prezentate proiecte in domeniul energiei *** Galerie foto Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, impreună cu prim-ministrul Republicii Arabe Egipt, Mostafa Madbouly, la Forumul de afaceri Egipt-Romania și la ceremonia de semnare a unor Memorandumuri bilaterale de ințelegere /// Alocuțiunea prim-ministrului Nicolae Ionel-Ciucă la forumul de afaceri Egipt-Romania [Check against delivery] Excelența voastră, domnule prim-ministru Mostafa Madbouly, Domnilor miniștri, Distinși invitați, Doamnelor și domnilor, Este o onoare pentru mine să iau cuvantul in cadrul acestui forum de afaceri. Rare au fost momentele in istoria țărilor noastre cand relațiile au fost atat de dinamice și de promițătoare, iar acest lucru se poate observa atat din perspectiva politică cat și din cea economică. Romania și-a consolidat economia, care a crescut de 8 ori din 2002. In ciuda provocărilor pe care le traversăm, investițiile masive, guvernamentale și private, care au ajuns la aproape 30 de miliarde de euro anul trecut, au generat una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Cele peste 11 miliarde de euro, finanțări europene, au dinamizat ritmul dezvoltării infrastructurii și au deschis noi oportunități de afaceri. Ritmul dezvoltării noastre este alert și suntem pregătiți să ne bucurăm, alături de partenerii noștri, de aceste beneficii economice. O spun cu convingere: acum e momentul ca acestea să se transforme intr-o cooperare economică avansată și in contacte lărgite de la individ la individ. Prezența mea la acest Forum, care reunește un important număr de companii, ilustrează cum nu se poate mai bine acest deziderat. Faptul că aceste firme operează in sectoare dintre cele mai diverse, de la infrastructura energetică critică la petrol și gaz, de la producerea electricității la energie regenerabilă, de la gaz lichefiat la energie nucleară, e incă o dovadă incontestabilă a amplei noastre colaborări. Guvernul pe care-l conduc dispune de instrumente și de fonduri publice in patru mari arii care pot constitui o platformă de dezvoltare la care vă invităm să contribuiți: digitalizarea serviciilor publice, imbunătățirea competențelor digitale și aplicarea acestora in sectorul privat, precum și asigurarea conectivității prin rețele de inaltă viteză. Dar cadrul pe care-l propunem poate fi lărgit. Mari spații de cooperare și dezvoltare economică putem găsi in alte domenii primordiale, cum ar fi comerțul și industria, inclusiv cea legată de apărare, agricultură și minereurile, construcțiile și infrastructura, transportul și managementul apelor, conservarea biodiversității, IT and C și tehnologiile inovatoare. Oferta noastră e dublată de cifre dintre cele mai promițătoare: am depășit 1 miliard de dolari in comerțul bilateral, iar astăzi afirm cu bucurie și cu certitudine că Egiptul este primul partener al Romaniei in Orientul Mijlociu și pe continentul african, in ansamblul său. Dar aceste vești bune ne fac să fim și mai ambițioși in promovarea comună a agendei noastre. Dorim să intărim cooperarea economică și s-o extindem, de exemplu, in coridoarele de transport maritim prin legăturile dintre Portul Constanța și Portul din Alexandria. In același timp, putem sa colaborăm ca impreuna să căutam terțe piețe in regiunea Orientului Mijlociu sau pe continentul african, pentru că cine știe mai bine decat voi, egiptenii, cum se configurează noi rute comerciale? De ce să nu profităm mai mult de pozițiile noastre geo-strategice, de know-how-ul de care dispunem impreună pentru a deschide noi piețe pentru companiile noastre in Africa și Orientul Mijlociu sau in Europa și in vecinătatea ei imediată? Răspunsurile la aceste intrebări determină acțiune și voință. Iată de ce incurajez companiile egiptene sa investească in Romania. Momentul e unul bun, ținand cont și de faptul că vom aparține in viitorul apropiat de OCDE, instituție care ne va ajuta să ne aliniem sistemul administrativ, precum și funcționarea intregului mediu de afaceri la regulile celor mai puternice economii din lume. Deja integrăm in legislația națională expertiza oferita de organizație, in domenii precum transparența sau reducerea birocrației. Nu-mi rămane decat să vă urez, in aceste condiții prielnice, să transpuneți planurile și viziunea in realități economice din care să rezulte prosperitate și bunăstare pentru comunitățile pe care le deserviți. Contez pe voi, am incredere că vom reuși să dăm proiectelor noastre comune un cadru de dezvoltare optim! In incheiere, aș dori să-i mulțumesc domnului prim-ministru pentru timpul pe care ni l-a acordat și pentru excelentele discuții bilaterale și să exprim faptul că suntem increzători in relațiile noastre istorice, așa cum au fost ele menționate anterior. De asemenea, trebuie să folosim toate aceste oportunități și să obținem mai multe beneficii din potențialul existent, să găsim modalități de consolidare a relațiilor noastre bilaterale. Vă mulțumesc! 2023-02-05 12:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-02-05-05-16-43big_image1.jpegVizită de lucru în Republica Arabă Egipt - 4 februarie Știri din 04.02.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizita-de-lucru-in-republica-araba-egipt-4-februarieGalerie foto Intampinarea oficială a premierului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, de către prim-ministrul Republicii Arabe Egipt, Mostafa Madbouly *** Galerie foto Convorbiri tete-a-tete cu prim-ministrul Republicii Arabe Egipt, Mostafa Madbouly, urmate de intrevedere in plenul celor două delegații oficiale *** Galerie foto Declarații comune de presă ale celor doi prim-miniștri [Check against delivery] Premierul Mostafa Madbouly: /...;/ să creștem volumul schimburilor noastre comerciale. Am avut ocazia să-i prezint premierului roman competitivitatea industriei și agriculturii egiptene, mai ales in domeniul producerii de ingrășăminte, a produselor petrochimice, a altor produse pe care partea egipteană are șansa să le exporte in Romania. I-am solicitat premierului roman să mărească cantitatea de grane pe care Romania o exportă in Egipt, Romania fiind unul dintre cei mai mari producători de grane din Uniunea Europeană și din lume. Excelența Sa ne-a spus că acest domeniu va fi unul asupra căruia se va concentra pentru a vedea modalitatea de creștere a schimburilor comerciale. Desigur, așteptăm reuniunea la București anul acesta, a Comitetului mixt de cooperare in domeniul economic, științific și tehnic și lăudăm inițiativa organizării forumul de afaceri dintre cele două țări și ne dorim ca aceste două forumuri economice să conducă la intensificarea cooperării dintre țările noastre. De asemenea, in cadrul acordurilor semnate de ambele țări, statele noastre iși pot facilita unul altuia accesul pe celălalt continent, de exemplu, Egiptul, ca parte a Acordului de Liber Schimb, să ofere acces la piața africană companiilor romanești, partenere a celor egiptene, și de asemenea, in urma unor parteneriate similare, firmelor egiptene să li se faciliteze accesul pe piața Uniunii Europene. Sunt foarte bucuros de oportunitățile existente intre cele două țări și aș vrea să ii urez bun venit premierului Ciucă la Cairo, in această vizită istorică, și privesc cu incredere la consolidarea și extinderea cooperării dintre cele două țări in perioada următoare. Vă mulțumesc! Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru. Doamnelor și domnilor, sunt foarte onorat să efectuez această vizită in Egipt după 20 de ani, o perioadă indelungată cand nu a fost cooperare bilaterală, la nivel de prim - ministru, intre țările noastre. Sunt sigur că incepand de astăzi, vom continua să conlucrăm, să păstrăm o relație bilaterală coerentă, luand in considerare faptul că am avut discuții excelente astăzi, nu numai la nivel de prim - ministru dar și intre miniștrii ambelor țări care au identificat multe oportunități dar au abordat și potențialul uriaș pe care il avem să ne dezvoltăm relația bilaterală. Excelența Voastră, dumneavoastră deja ați subliniat unele dintre cifrele care arată relevanța relațiilor dintre țările noastre. Dincolo de aceste cifre - 1, 1 miliarde dolari, reprezentand volumul schimburilor comerciale, este necesar să analizăm ce putem face mai mult impreună, luand in considerare și noul context generat de invazia Rusiei in Ucraina, care afectează nu numai țările vecine și țările din vecinătatea Ucrainei dar și toate celelalte țări. Trebuie să vedem impreună cum putem să soluționăm toate aceste aspecte care afectează intr-adevăr popoarele noastre, economiile și țările noastre. Sunt sigur că este necesar să continuăm discuțiile la nivel ministerial, la nivel tehnic, asupra tuturor acestor aspecte și să analizăm ceea ce putem face in plus pentru a asigura cantitatea necesară de grane și cantitatea necesară de ingrășăminte de către partea romană, cum ați menționat, de asemenea, să facem tot posibilul să evităm criza alimentară și să sprijinim exporturile de grane ucrainene pentru ca alte țări să nu fie afectate de lipsa lor. De asemenea, trebuie să vedem cum ne putem continua rolul esențial pe care țările noastre il au: Romania in regiunea Mării Negre iar Egiptul in Orientul Mijlociu și Africa. Ați convenit asupra necesității găzduirii Comitetului mixt și vă promit că echipa noastră va identifica cel mai curand posibil perioada in care il vom găzdui la București. Trebuie să vedem cum putem să conectăm cat mai bine Uniunea Europeană cu Egiptul. Şi dumneavoastră puteți să vedeți cum puteți să ne conectați pe noi cu țările din Orientul Mijlociu și cu țările din Africa prin intermediul Zonei continentale africane de liber schimb, aceasta fiind o oportunitate foarte importantă. Există foarte mult potențial despre care am discutat și, de asemenea, despre cum putem să ne susținem unii pe alții in dezvoltarea energiei verzi, in dezvoltarea capabilității de producere a hidrogenului verde și, de asemenea, cum putem implementa digitalizarea la nivelul guvernamental și al instituțiilor administrative. Ținand cont că există deja o relație bilaterală stabilită intre liderii celor două țări, singurul lucru pe care trebuie să il facem acum este să facem tot ce ține de noi, pentru a implementa deciziile pe care le-am luat. Ne-am angajat că vom continua să conlucrăm și să vedem pe ce trebuie să ne concentrăm pentru a dezvolta și consolida relațiile dintre cele două țări. Vă mulțumesc incă o dată foarte mult pentru ospitalitatea dumneavoastră și pentru oportunitatea de a face această vizită; și, desigur, vă invit să veniți in vizită la Bucureşti și să vedeți ce am făcut in realitate, in urma tuturor acestor intrevederi. Vă mulțumesc foarte mult! *** Galerie foto Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de depunere a coroanelor de flori la Monumentul Eroului Necunoscut *** Galerie foto Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanți ai comunității romanești din Republica Arabă Egipt și cu cetățeni egipteni care au studiat in Romania 2023-02-04 10:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-02-04-11-50-15big_image_001_resize.jpgPalatul Victoria, iluminat în portocaliu, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului (World Cancer Day)Știri din 04.02.2023https://gov.ro/ro/stiri/palatul-victoria-iluminat-in-portocaliu-de-ziua-mondiala-de-lupta-impotriva-cancerului-world-cancer-dayGalerie foto Guvernul se alătură inițiativei de marcare a Zilei Mondiale de Luptă impotriva cancerului, prilej cu care Palatul Victoria va fi iluminat in această seară, in portocaliu, culoare simbol a acestei campanii. Avand in vedere că afecțiunile oncologice reprezintă a doua cauză majoră a mortalității in Romania, după afecțiunile cardiovasculare, este o chestiune de sănătate publică pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea celor mai bune soluții pentru accesul pacienților la diagnostic și tratament. Am făcut deja un pas important in acest sens și avem un plan național de luptă impotriva cancerului, axat pe o abordare integrată a măsurilor de prevenție, diagnosticare timpurie, acces la tratament și creșterea calității vieții pacienților oncologici. A fost o experiență absolut emoționantă pentru mine să discut, in calitate de prim-ministru, cu oameni care s-au dovedit mai puternici decat această boală cumplită. Problemele și suferințele lor m-au impresionat profund, motiv pentru care voi susține constant operaționalizarea și implementarea planului național prin care ne-am propus să reducem incidența mortalității provocate de afecțiunile oncologice. Consider binevenită și, mai ales, necesară, marcarea Zilei Mondiale de Luptă impotriva Cancerului și implicarea in inițiative similare, prin care să creștem gradul de conștientizare in randul populației in ceea ce privește prevenirea acestei boli și importanța diagnosticării timpurii. Romania are, incepand de anul trecut, in același scop, și o zi dedicată supraviețuitorilor cancerului, ca argument că un astfel de diagnostic nu trebuie primit cu resemnare, ci cu incredere că există speranță și sprijin de specialitate prin intermediul politicilor publice de sănătate. Ne preocupă in egală măsură asigurarea infrastructurii și a alternativelor terapeutice inovatoare; de la nivelul Guvernului susținem investițiile in dezvoltarea unor centre de profil. Resurse există, prin banii alocați de la bugetul de stat, dar și prin accesarea de fonduri europene și a banilor alocați Romaniei prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2023-02-04 09:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_uu.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Cercetării Românești 2023 – ediția IȘtiri din 31.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-gala-cercetarii-romane-ti-2023-editia-iGalerie foto Discursul susținut de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Cercetării Romanești [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte Constantinescu, doamnă consilier prezidențial, doamnă și domnule ministru, doamnelor și domnilor rectori, excelențele voastre, reprezentanți ai Corpului diplomatic la București, dragi cercetători romani, Ce poate fi mai inălțător, ca după imnul național să ne bucure inima și sufletul bucăți din doina romanească, partitură din Balada lui Ciprian Porumbescu, și un itinerar prin muzica, prin folclorul romanesc, iar apoi să putem să-l premiem și să ne bucurăm chiar și de prezența virtuală a unuia dintre cei mai recunoscuți cercetători de la Stanford? Nu cred că poate fi ceva mai inălțător decat, așa cum spunea Henri Coandă, imaginația celor care sunt astăzi aici, in sală, sau oriunde in lume, care cercetează și iși folosesc imaginația pentru binele nostru, al tuturor. Și ați zis mai devreme că trebuie să facem ceva să-i reținem in țară. Noi ne străduim să facem mai mult decat atat și să-i determinăm să se intoarcă in țară, iar asta nu putem face decat prin a realiza in practică tot ceea ce am promis. Sunt onorat să particip in această seară la prima ediție a Galei Cercetării Romanești, moment de referință prin care celebrăm performanța cercetătorilor romani. Il felicit pe domnul ministru Burduja, ii felicit pe colegii dumnealui din minister, a fost un angajament pe care l-a luat și l-a asumat intr-o discuție pe care am avut-o atunci cand am analizat ce putem și ce trebuie să facem mai mult pentru cercetarea romanească și iată că in această seară se intamplă. Imi doresc ca acest eveniment să devină o tradiție prin care să recunoaștem meritele celor care construiesc Romania viitorului. Așa au făcut Emil Palade, Henri Coandă, Ana Aslan, Victor Babeș, Ștefania Mărăcineanu, Petrache Poenaru, Traian Vuia, Horia Hulubei și mulți alții, și așa trebuie să facem și noi. Să construim viitorul acestei țări cu ajutorul cercetării științifice și a inovării. Dumneavoastră sunteți cei care continuați munca lor și adăugați noi dimensiuni procesului de consolidare a națiunii romane și a statului roman, a afirmării destinului nostru european, impingand mai departe frontiera științei și contribuind la creșterea prestigiului Romaniei in lume. Rolul cercetării științifice este fundamental in existența oricărei societăți moderne. Avem nevoie de cercetare. Tehnologiile avansate necesită o ințelegere profundă și subtilă, atat in ceea ce privește dimensiunea materială, cat și in ceea ce privește dimensiunea umană a existenței. Cercetarea și inovarea sunt elemente principale in jurul cărora trebuie construită Romania de maine, iar Guvernul pe care il conduc tratează acest domeniu cu maximă seriozitate. Investiția in cercetare și inovare este cheia pentru a fi competitivi in economia globală. De aceea, pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% față de anul trecut. Așa cum ne-am asumat in programului de guvernare, in anul 2024 cercetarea va avea un buget de 1% din produsul intern brut. Pană in 2027, cercetarea va beneficia de investiții in valoare de 60 de miliarde de lei, conform planului național aprobat in septembrie anul trecut de Guvernul Romaniei. Aceste investiții se vor intoarce inapoi prin creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și imbunătățirea nivelului de trai al tuturor romanilor. Componenta de cercetate-dezvoltare și inovare are un loc important și in Programul Național de Redresare și Reziliență. Din cele 260 de milioane de euro alocați investițiilor in acest sector, 183 de milioane sunt destinate atragerii in Romania a celor mai buni cercetători, romani și străini, care să desfășoare in țara noastră activități de cercetare-dezvoltare și inovare. Au fost deja depuse 295 de cereri de finanțare de către universități și institute de cercetare, aplicațiile lor aflandu-se acum in procedură de evaluare. Vor fi selectați 120 de beneficiari, care vor primi finanțări de pană la 1,4 milioane de euro. Ne dorim să facilităm accesul cercetătorilor romani la rețelele internaționale de cercetare, să promovăm proiecte situate in avangarda cercetării științifice mondiale, atat in domeniul cercetării aplicate, cat și in domeniul cercetării fundamentale, și să sprijinim, unde este posibil, utilizarea rezultatelor cercetării in industria și economia autohtonă. Pe langă finanțare, cercetare romanească are insă nevoie și de coerență legislativă. Guvernul Romaniei lucrează la imbunătățirea cadrului legislativ național in domeniul de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel incat să creăm un cadru favorabil pentru ca cercetătorii romani din diaspora să se intoarcă acasă, iar țara noastră să devină exportator de cunoaștere și tehnologie la nivel global. Pană la finalul anului 2023, conform jalonului asumat in PNRR, Romania va avea o nouă legislație privind cariera și statutul cercetătorilor, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene și cu sprijinul Băncii Mondiale. Promovarea in carieră trebuie să se facă exclusiv pe criterii de meritocrație, cu proceduri transparente, competitive și deschise pentru recrutarea personalului de cercetare, in acord cu bunele practici europene. Increderea in știință și pasiunea față de cercetare, dezvoltare și inovare trebuie insă cultivate de la varste fragede și, aici, invățămantul preuniversitar joacă un rol decisiv. Creșterea ponderii științei, tehnologiei, ingineriei in matematici - educația STEM in școala romanească va crea adulți pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului și va imbunătăți poziția țării noastre in clasamentele internaționale care măsoară calitatea educației preuniversitare. Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare științifică a elevilor și suntem conștienți de acest lucru. Lucrăm aplicat pentru a crea o schimbare sistemică, pe bază recomandărilor și exemplelor de bună practică oferite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Am incredere că proiectul Romania Educată și noul pachet legislativ in domeniul educației, alături de reforma curriculumului invățămantului preuniversitar, vor asigura educație științifică de calitate pentru toți copiii Romaniei. Prin PNRR, in anul 2024, peste 10.000 de laboratoare de științe trebuie dotate la cele mai inalte standarde, oferind copiilor din intreaga țară acces la educație pentru știință și șansa de a-și cultiva pasiunea și aptitudinile in cercetare, dezvoltare și inovare. Romania nu duce lipsă de idei bune, creativitate ori soluții inovative, dar acestea trebuie transferate din laboratoarele și institutele de cercetare pe linia de producție și mai apoi in economie. Transferul tehnologic este vital pentru progresul economic al Romaniei și consolidarea noastră ca lider regional și exportator de produse inovative. Guvernul Romaniei se angajează să consolideze cadrul legal in vigoare pentru a sprijini o cooperare extinsă intre Ministerul Cercetării, mediul antreprenorial și centrele de cercetare. Doar astfel putem accelera și consolida ritmul dezvoltării noastre. Imi doresc să creștem nu doar volumul investițiilor in economie, dar și coerența planurilor noastre de viitor. Dacă am reușit, in complicatul an 2022, să creștem PIB-ul Romaniei cu 49 de miliarde de euro, adică echivalentul intregului PIB din 2002, putem amplifica această dezvoltare valorificand rolul cercetării și inovării in economia noastră. Consider că este singura soluție pentru atingerea acestui deziderat. Doamnelor și domnilor, o națiune puternică și prosperă este fondată pe aceste valori pe care dumneavoastră le reprezentați cu brio in comunitatea globală cea mai exigentă și avem datoria, ca Guvern, să contribuim la promovarea acestor valori in societatea romanească. In acest sens, dorim să-i recompensăm pe cei care au investit timp, efort și inteligență pentru a obține rezultate excepționale in domeniul cercetării științifice, lansand, cu ocazia acestei gale, premiile de cercetare și inovare; sperăm ca aceste premii să contribuie la o mai mare promovare a cercetătorilor romani in țară și in străinătate și a realizărilor lor remarcabile ca repere pentru construcția unor cariere profesionale bazate pe excelență și onestitate. Doresc să imi exprim recunoștința, atat in numele Guvernului, cat și in nume personal, pentru activitatea dumneavoastră științifică de excepție; dumneavoastră reprezentați, la cel mai inalt nivel, potențialul națiunii romane și pentru că ne dați speranța că efortul marilor personalități care au clădit Romania modernă este susținut și dus mai departe spre cinstea și onoarea intregii națiuni. In incheiere, felicit toți finaliștii și caștigătorii galei din această seară! Vă doresc mult succes in continuare și vă asigur de intreg sprijinul Guvernului Romaniei 2023-01-31 18:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-31-07-21-09big_image_020_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Consiliului Investitorilor StrăiniȘtiri din 31.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-consiliului-investitorilor-straini1675169670Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Consultări ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini. In cadrul dialogului, au fost abordate o serie de teme privind regimul fiscal, digitalizarea administrației, reducerea birocrației, stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal și planurile de investiții in țara noastră. Premierul Romaniei a transmis aprecierea sa pentru creșterea interesului investitorilor străini, confirmată de volumul record al investițiilor străine directe de anul trecut, care au depășit 11,3 miliarde euro, cel mai inalt nivel din ultimii 30 de ani. Totodată, a arătat intreaga deschidere a Guvernului pentru susținerea și consolidarea acestui ritm, prin politici guvernamentale orientate in acest sens și disponibilitate in a prelua și implementa cele mai bune proceduri agreate de mediul privat in relația cu autoritățile statului. In acest sens, prim-ministrul a transmis că Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor cu valoare adăugată ridicată, in special in domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii. - Valorificarea resurselor naturale ale Romaniei trebuie să se facă in primul rand prin procesarea in țară și valorificarea acestora ulterior, motiv pentru care incurajăm dezvoltarea capacităților de procesare și utilizarea in acest sens a celor mai inovatoare soluții. In același timp, tratăm cu respect nevoia de predictibilitate fiscală a mediului de afaceri și, după modelul anului trecut, vom avea consultări pe marginea acestui cadru. Am incredere că vom reuși și in acest an, prin investiții guvernamentale masive, printr-un proces dinamic de atragere a banilor europeni, să dezvoltăm și să modernizăm economia Romaniei. Agenția Romană de Investiții și Comerț Exterior, inființată la nivelul Guvernului, va reprezenta un partener de dialog, dar și un catalizator activ in relația cu mediul de afaceri, atat din perspectiva investitorilor străini, cat și pentru a sprijini capitalul romanesc, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini și-au arătat susținerea pentru această abordare, subliniind nevoia de consultare permanentă in cazul unor modificări legislative și de asigurare a unei perioade de adaptare in situația unor schimbări complexe. In privința politicilor guvernamentale privind utilizarea fondurilor europene și atragerea de noi investiții, aceștia au transmis disponibilitatea de a sprijini aceste eforturi, prin oferirea de expertiză și implicare activă in derularea acestora. 2023-01-31 14:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-31-02-54-30big_image_012_resize.jpgBriefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, și chestorul de poliție Cătălin Giulescu, șef al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor InterneȘtiri din 31.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-ministrul-investitiilor-i-proiectelor-europene-marcel-bolo-ministrul-cercetarii-inovarii-i-digitalizarii-sebastian-burduja-i-chestorul-de-politie-catalin-giulescu-ef-al-directiei-generale-pentru-evidenta-persoanelor-din-cadrul-ministerului-afacerilor-interne1675164256Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului Romaniei, organizat, ca de obicei, după şedinţa de guvern care doar ce s-a incheiat. Astăzi, şi le mulţumesc pentru faptul că au acceptat invitaţia, alături de noi se vor afla ministrul digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, domnul Marcel Boloş, şi şeful Direcției de Evidență Informatizată a Persoanei, domnul chestor Giulescu. Vom incepe cu domnul ministru Burduja. Ședința de guvern de astăzi a conținut foarte multe elemente legate de transformarea digitală a Romaniei și de modul in care digitalizarea poate reduce, simplifica birocrația atunci cand este vorba de legătura dintre administrație și cetățean sau cu mediul de afaceri, fapt pentru care vom incepe cu cloud-ul guvernamental mult așteptat și mult discutat, de altminteri, și vom continua cu alte elemente care țin, de asemenea, de digitalizare. Vă mulțumesc incă o dată, domnule ministru, și vă invit să luați cuvantul. Sebastian Burduja: Mulțumesc și eu, domnule Cărbunaru. Astăzi, Guvernul Romaniei a adoptat o hotărare de guvern foarte importantă in ceea ce privește cloud-ul guvernamental, de fapt, componenta privată guvernamentală și componenta publică, cea comercială, furnizată de companii private. Romania, practic, a reglementat prin această hotărare de guvern aspecte care sunt la frontieră. Sunt puține state la nivelul Uniunii Europene care au reglementat aceste aspecte, deci este un element de noutate. Noi am lucrat cu experții Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene pentru a identifica deja cele mai bune practici și pentru a le pune la dispoziția romanilor. Pe scurt, e un act normativ foarte complex, a necesitat 30 de avize și puncte de vedere și reglementează cateva domenii importante: principiile platformei de cloud guvernamental și modul in care cloud-ul Guvernului interacționează cu cloud-uri furnizate de companii private; politica de clasificare a datelor - ce fel de date aparțin in cloud-ul privat guvernamental, ce fel de date pot să stea in sisteme cloud furnizate de companii private; jurnalizarea accesului la aceste date, respectiv modul in care romanii vor fi informați in timp real atunci cand statul roman, instituții ale statului le accesează datele, zona de interoperabilitate și așa mai departe. Voi pune accent doar pe cateva elemente care merită reținute. In primul rand, securitatea datelor - datele romanilor sunt sau vor fi, in acest caz, guvernamental, intr-un loc sigur, protejat, pe teritoriul Romaniei. Deci respectăm criteriul de suveranitate a datelor romanilor și toate centrele de date aferente cloud-ului guvernamental sunt și vor fi pe teritoriul Romaniei, ele fiind implementate in orizontul anului 2026, așa cum specifică Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, discutăm in premieră de reglementarea accesului la date și de jurnalizarea lui. Incă o dată, actualmente, datele romanilor sunt in diverse dosare cu șină, in diverse instituții ale statului roman, in diverse dulapuri, pe diverse holuri. Simplific, dar realitatea este că a le pune in cloud-ul guvernamental, a jurnaliza accesul la aceste date, astfel incat el să nu poată fi șters- orice accesare a datelor va fi jurnalizată, auditată, iar cetățenii romani vor fi notificați cu privire la accesul statului roman la datele lor. Este un sistem sau va fi un sistem mult mai sigur, mult mai transparent și chiar tehnologia, iată, răspunde unor temeri vehiculate in spațiul public cu privire la protecția datelor romanilor. Ele vor fi protejate și accesul, incă o dată, va fi jurnalizat și notificat. Probabil cel mai important element este cel de interoperabilitate. Anul trecut am adoptat in Parlamentul Romaniei Legea interoperabilității. Asta va permite ca in orizontul anului 2026 minim 30 de instituții ale statului roman să fie migrate in cadrul guvernamental, deci să aplicăm principiul once-only, o singură dată, să nu-i mai punem pe romani pe drumuri intre ghișee. Statul va solicita cetățeanului o singură dată o anumită informație, după care instituțiile sunt obligate să comunice intre ele și nu să-l pună pe cetățean pe drumuri. Nu in ultimul rand, și este important, cloud-ul guvernamental este un proiect civil, administratorul cloud-ului guvernamental este Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei şi rolul ADR-ului este foarte bine reliefat in această hotărare de Guvern, este cel mai important rol in proiectul de cloud. Noi am asigurat și o componentă importantă de acces a mediului privat la acest cloud. Practic, invităm mediul privat să gandească, să dezvolte aplicații care vor fi in acest marketplace, in magazinul aferent cloud-ului guvernamental, aplicații care vor putea fi contractate, utilizate de autoritățile publice de nivel central, local. Asta este in mare, acesta este conținutul hotărarii de Guvern. Bineințeles, că vă stau la discuții pentru intrebări, dar, totodată, vreau să lansez incă o dată o invitație pentru un eveniment important de astăzi. La ora 17:00 avem in premieră Gala Cercetării Romanești, cu participarea domnului prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, și veți vedea cam ce fel de minți strălucite are Romania in țară și in intreaga lume. Vă invit, este un eveniment in premieră la Ateneul Roman, la ora 17:00. Mulțumesc și vă stau la dispoziție. Reporter: Vorbeați despre securitatea acestor date. Aș vrea să vă intreb ce se intamplă in situația in care datele sunt atacate, nu știu, de hackeri, cum am avut atacurile cibernetice după invazia Rusiei in Ucraina sau există posibilitatea ca cetățeanul să fie despăgubit intr-un fel, aveți acest cadru legal? Sebastian Burduja: Securitatea cibernetică este asigurată de Cyberint, unitatea Serviciului Roman de Informații, cu un rol foarte bine definit in ceea ce privește atacurile avansate. Și bineințeles că, la nivelul infrastructurii fizice, aceste centre de date sunt in administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale. Toată performanța Romaniei de pană in prezent ne arată că ne descurcăm foarte bine din perspectiva protejării datelor romanilor, deși avem un context de securitate foarte complicat. Discutăm despre un sistem care și-a dovedit eficiența și protecția datelor romanilor a fost asigurată. Deși, repet, amenințările n-au fost, nu sunt și probabil nu vor fi puține. Reporter: Dar există cadrul legal pentru romanii care ar putea să fie prejudiciați de implementarea defectuoasă a acestui program? Sebastian Burduja: Vom gandi soluții și pentru aceste spețe. Incă o dată, proiectul are un termen de implementare 2026. Personal, am incredere in protecția acestor date și toți romanii ar trebui să aibă incredere in sistemele pe care statul roman le are și să perceapă, incă o dată, instituțiile statului roman ca fiind acolo pentru a le apăra drepturile, pentru a le apăra datele. Reporter: Mai exact, cum veți scoate toate datele din dosarele cu șină și să le mutați in cloud? Vor fi angajați funcționari? Cat va dura procesul? Cine va monitoriza in ce proporție au migrat aceste date? Sebastian Burduja: Migrarea in sine ține de investiția II din PNRR. Este o investiție de peste 100 de milioane de euro de care se ocupă Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei. In metafora pe care am prezentat-o mai devreme este cazul extrem. Cele mai multe instituții din Romania au totuși baze de date pe sisteme locale, pe diverse soluții software. Nu le mai țin chiar in dosare cu șină, dar oricum procesul de migrare nu este simplu. Există fonduri alocate. Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei va scoate la licitație aceste servicii și, practic, instituție cu instituție, vom reuși să migrăm aceste date in cloud-ul guvernamental. Ministerul nostru are, de pe vremea domnului ministru Boloș, un task force pentru transformare digitală. Sunt aproximativ 15 specialiști in transformare digitală care au mers deja, in ultimele nouă luni, la fiecare instituție vizată de acest proces de migrare și au inceput să documenteze: ce nevoie au, cat timp va fi necesar, ce resurse. Reporter: Și la ce concluzie au ajuns? Sebastian Burduja: Depinde de la instituție la instituție, dar noi ne vom incadra in țintele stabilite de PNRR, respectiv 30 de instituții pană la finalul anului 2026. Reporter: Domnule ministru, casele de pensii nu au reușit nici acum să digitalizeze dosarele de pensii, aproximativ cinci milioane și au fost angajate sute de persoane. Cum veți reuși? Care este volumul de informație pe care il transferați? Sebastian Burduja: Depinde de la caz la caz. Probabil, casele de pensii nu vor fi printre primele instituții care vor migra in cloud-ul guvernamental. Dar, avand in vedere situația gradului de digitalizare de acolo, mai mult ca sigur nu vor fi printre primele. Dar, sunt multe instituții de nivel central, ministere, agenții... APIA, de exemplu. Este un exemplu de digitalizare avansată, ei deja au datele intr-un loc, le au digitalizate, trebuie doar migrate in cloud-ul guvernamental. Reporter: O singură precizare. Aș vrea să vă rog să ne explicați exact ce date, ca oamenii de acasă să știe ce date, vor migra in cloud. Dați-ne cateva exemple pentru un om de rand. Sebastian Burduja: Datele pe care statul roman deja le are. Datele care țin de evidența populației. Este vorba de datele de la Ministerul Afacerilor Interne, datele care țin de programele guvernamentale de finanțare - diversele ministere au diverse programe de finanțare. Datele care țin de evidența internă a ministerelor - angajați, resurse și așa mai departe. Reporter: Și pentru oamenii de acasă care este beneficiul concret? Sebastian Burduja: Vă spuneam la inceput, prin această platformă de interoperabilitate, partea cloud-ului guvernamental, romanii nu vor mai fi puși pe drumuri. Adică li se va solicita o informație care ține de, nu știu, evidența populației, o singură dată. Nu vor trebui să se mai ducă, așa cum se intamplă astăzi, de exemplu, la inmatricularea unui autovehicul la trei, patru instituții. Se vor duce intr-un singur loc și iși vor rezolva problema sau chiar iși vor rezolva problema de acasă, așa cum se intamplă acum cu aplicația mobilă ghișeul.ro, unde pot să-și plătească, in cateva click-uri taxe și impozite locale, obligațiile la ANAF, amenzi, taxă de inscriere la diverse universități și așa mai departe. Și așa cum se va intampla incepand de maine cu celebrul cazier judiciar, dar acesta este un subiect pentru ziua de maine. Va fi disponibil online. Reporter: Bună ziua. Aș reveni la problema datelor care vor migra in cloud. Ați dat ca exemplu evidența populației, datele de acolo, și ați spus că aveți un orizont de timp pană in 2026 - 30 de instituții să iși migreze sistemele IT și datele in cloud. Pe de altă parte, in proiectul de ordonanță adoptat astăzi există o listă de hotărare. Există o listă cu 87 de instituții publice care iși vor migra sistemele IT in cloud. Anterior era chiar o listă cu 85 văd că a mai fost puțin extinsă, doar că MAI-ul, MApN-ul lipsesc. Nu este nicio instituție din coordonarea MAI-ului, nici Evidența Populației, nici nimic din Apărare care să fie in această listă de 87 de instituții. Sebastian Burduja: Așa este. Reporter: Care este explicația? Sebastian Burduja: MAI-ul, Ministerul de Justiție și alte instituții care s-au exceptat au propriul sistem de cloud care se interconectează cu cloud-ul privat guvernamental. Pentru toate rațiunile practice, ele sunt in cloud-ul guvernamental, doar că nu sunt in cele patru centre de date ale STS-ului. Sunt in propriile centre de date care sunt interconectate la nivelul bazelor de date cu cloud-urile proprii. Reporter: Poate care vor fi, pentru că nu au nimic in prezent. Sebastian Burduja: Aşa este, da, vor fi. Reporter: Şi sunt proiecte finanţate cu fonduri europene sau sunt stipulate tot in PNRR, cum a fost și cloud-ul guvernamental, și astfel s-au dublat, practic, fiecare instituție și-a făcut propriul cloud cu bani din PNRR? Sebastian Burduja: Nu asta ne ingrijorează, pentru că necesarul... Reporter: Dar este aşa sau nu? Adică cloud-urile MAI şi MApN, Ministerul Justiției despre care vorbiți... Sebastian Burduja: Sunt finanțate din fonduri europene, inclusiv din programe deja aprobate o parte dintre ele. Reporter: Și PNRR? Sebastian Burduja: Nu știu dacă și din PNRR, trebuie să-i intrebați, să vedem exact evidența. Nu cred că există o dublare a finanțării pe PNRR. Deci, da, voi verifica și vă răspund. Ce contează foarte mult este că, incă o dată, există interconectarea la nivelul bazelor de date... Reporter: Va fi. Sebastian Burduja: Va fi, ea este prevăzută prin lege, prin legea interoperabilităţii, şi, știți foarte bine, domnule Vasilache, un sistem de cloud nu se face de azi pe maine, e o investiție de peste 560 de milioane de euro fără TVA, o investiție de complexitatea unor mari lucrări de infrastructură, autostrăzi și așa mai departe. Reporter: Bun, revenind la cazierul judiciar, ați spus că va fi disponibil de maine... Sebastian Burduja: Face subiectul unui anunț pentru maine, da. Reporter: Da, doar că ați mai anunțat lucrul acesta, că va fi disponibil de la 1 februarie. Ce nu-mi este clar este că cei de la MAI, care au proiectul cu acel hub de servicii prin care va fi disponibil cazierul judiciar, au anunțat in toamna anului trecut că acest proiect va fi disponibil abia in iulie 2023. Cum reușiți dumneavoastră, prin ghișeul.ro, să vă interconectați cu hub-ul de servicii al MAI, care va fi disponibil abia in vara lui 2023 și, totuși, ne anunțați că de maine cazierul va fi disponibil online? Nu ințeleg. Sebastian Burduja: Prin foarte multă muncă și printr-o excepțională colaborare intre echipa Ministerului Cercetării și echipa Ministerului Afacerilor de Interne. Cazierul judiciar nu se va elibera direct din ghișeul.ro, ci din ghișeul.ro vom merge in hub și din hub va putea fi eliberat. Iată, deci, un proiect... Reporter: Tocmai, hub-ul va fi disponibil abia in vară... Sebastian Burduja: Păi o să-l vedeți disponibil de maine, dar asta o să vă spună Ministerul Afacerilor Interne și este un exemplu de proiect care, printr-o muncă realmente de zile și nopți este, iată, lansat mult inainte de termen, cel puțin la nivelul acestui serviciu de cazier judiciar, unde noi ne-am luat acest angajament și iată, reușim să livrăm exact ceea ce am promis, ca din 1 februarie cazierul judiciar pentru romanii care n-au fapte inscrise in cazierul judiciar, e vorba de cea mai mare parte a romanilor, să poată fi eliberat online. Reporter: Și o ultimă intrebare, ce caută SRI in cloud-ul guvernamental? Pentru că și STS are capacitatea de a combate și el se ocupă cu securitatea cibernetică prin actele adoptate de Guvern și are capacitatea, a făcut și licitații, achiziții, pentru atacurile cibernetice avansate de tip APT, pe care in ordonanță sau in actele adoptate in construirea acestui cloud a fost introdus și SRI-ul. SRI-ul, prin legea sa de funcționare, trebuie să culeagă date și să prevină anumite lucruri, așa cum poate ar putea apărea și abuzuri. Ce caută SRI-ul, e intrebarea. Sebastian Burduja: Nu există riscul unor abuzuri. De asta vă spuneam că tot tehnologia ne oferă răspunsul. Reporter: Ce garanții aveți? Sebastian Burduja: Tot accesul la date este jurnalizat, nu poate fi șters, orice acces lasă urme și cetățenii sunt notificați in timp real. Reporter: Dar de ce a fost adus SRI-ul aici, cand avem și alte autorități? Sebastian Burduja: Pentru că are aceste atribuții, definite in Constituția Romaniei și, prin lege, de a combate atacurile din afara țării asupra datelor romanilor. Vorbim de securitatea națională, vorbim de amenințări de tip nou și vorbim de o instituție a statului roman care trebuie să ii apere pe cetățenii Romaniei. Și, repet, o face in limitele definite de Constituție și de aceste reglementări. Să știți că și in alte state europene tot ceea ce ține de cyber intelligence este de domeniul serviciilor de informații, repet, in limitele constituționale și in limitele legii. Reporter: Bună ziua! Vorbeați foarte mult de jurnalizarea datelor și de faptul că vor fi cetățenii notificați in timp real. V-aș intreba, in primul rand, ce inseamnă in timp real ca durată și dacă, de exemplu, se vor face verificări, nu știu, in bazele MAI, vor fi notificați și de acestea și in cat timp? Pentru că e posibilitatea, nu știu, să facă verificări intr-un dosar penal și să-i spună cineva, vezi că te-a căutat, nu știu, DIICOT-ul, Poliția, Sector 1 sau nu știu cine. Vor primi și astfel de notificări sau vor fi notificați doar dacă este vorba de o verificare a CF-ului, să dau un exemplu? Sebastian Burduja: In mod evident, și noi am prevăzut chestiunea aceasta. In situațiile in care este vorba despre anchete penale sau cercetări in curs, nu vor fi notificați și este normal, pentru că nu poți să periclitezi o anchetă in desfășurare. Dar este o intrebare foarte corectă și vă mulțumesc că ați pus-o. Sigur, cele mai multe cazuri nu se referă la asemenea excepții, ele sunt intr-adevăr o excepție, vorbim de cercetări penale, de anchete penale. Noi ne vom strădui din punct de vedere tehnic, asta urmează să stabilim, ca timpul intre acces și notificare să fie cat mai scurt. Nu pot să vă dau un răspuns precis acum, că este vorba de o zi, o oră sau in secundă, dar obiectivul nostru, ca minister, cu Autoritatea pentru Digitalizare a Romaniei, care va include aceste specificații in caietele de sarcini, in ceea ce se va scoate practic la licitație pentru acest cloud, inclusiv sistemul de notificare, să fie timpii cat mai scurți, tocmai pentru a permite o transparență maximă a sistemului. Reporter: V-aș intreba, cum se va face această diferență? Pentru că dacă un polițist, de exemplu, care are acces la baza de date a evidențelor persoanei, accesează, el poate, și au fost cazuri cand au accesat pentru a verifica pentru cineva, nu știu, o identitate sau un număr de mașină și nu e dosar penal. Cum se va face această filtrare, să se știe că e dosar penal sau nu? Sunt prevăzute niște, nu știu, bife sau niște chestiuni interne? Pentru că și acum, oricine - mă rog, cine are acces - poate să vadă și intr-adevăr rămane urmă, dar... Sebastian Burduja: Vedeţi, acolo e cheia. Reporter: Bun, dar intrebarea mea este dacă a fost o simplă verificare și nu e un dosar penal, va fi notificat? Sebastian Burduja: Dacă este o simplă verificare și nu vizează o cauză penală, o anchetă penală, categoric cetățenii vor fi notificați și inclusiv respectivul funcționar sau cel care accesează baza de date va răspunde. De altfel, se intamplă și astăzi, au fost cazuri in care cineva, fără a avea dreptul de a accesa datele unui cetățean, a făcut-o și a răspuns pentru asta. Reporter: Nu, dar cum se va face diferența in sistem? Sebastian Burduja: La nivel tehnic? Reporter: Da. Sebastian Burduja: Noi ne vom asigura in specificații, in ceea ce vom cere mediului privat, pentru că aceste soluții nu sunt dezvoltate de stat, ele sunt dezvoltate de furnizori privați, vor fi dezvoltate, ca să fiu pe deplin explicit, că vom include genul acesta de specificație tehnică, și anume să diferențiem intre acele spețe unde notificările sunt obligatorii, conform Ordonanței de urgență de anul trecut și a acestei hotărari de Guvern, respectiv cele exceptate de la această obligație legală. Reporter: Mulțumesc! Sebastian Burduja: Și eu, vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru prezență, domnule ministru, pentru răspunsurile la intrebări și ințelegand că nu mai sunt alte chestiuni care să impună prezența dumneavoastră aici... Sebastian Burduja: Și eu vă mulțumesc, domnule Cărbunaru, stimați colegi! Dan Cărbunaru: Și vă dorim succes la organizarea galei. Sebastian Burduja: Vă mulțumesc și vă așteptăm cu drag! Dan Cărbunaru: Toate cele bune. Il rog pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, o prezență constantă - și e și firesc să fie așa la briefing-ul de presă al Guvernului, pentru că, după cum știți, pentru Guvernul Romaniei, pentru premierul Nicolae-Ionel Ciucă, atragerea fondurilor europene este o prioritate, iar mai ales cand este vorba și de folosirea lor intr-o formă digitală, cum este și cazul lanțului pe care domnul ministru il va face astăzi, vine cumva și firesc in continuarea prezentării domnului ministru Burduja. Domnule ministru, vă rog! Marcel Boloș: Bună ziua! Mulțumesc! Intr-adevăr, Guvernul a aprobat astăzi, prin ordonanță, cea de-a treia modalitate de a efectua plăți din ajutorul de incălzire. Este vorba de plata online, care va funcționa pentru ca beneficiarii să poată să efectueze aceste plăți de la locul de domiciliu. Practic, vor putea accesa aplicația informatică prin introducerea seriei pe care o are cardul de energie și apoi cele trei documente cu care ne-am obișnuit pentru efectuarea plăților și care sunt necesare pentru a putea deconta banii pe care ii are alocați din ajutorul de incălzire, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura justificativă privind datoria față de furnizorul de energie. Acestea se vor trimite in aplicația informatică, impreună cu poșta electronică oficială, adică adresa de e-mail a beneficiarului. Va primi un mesaj automat că documentele au fost recepționate de către Poșta Romană și, după aceea, va avea loc procesul de verificare a documentelor primite, in termen de maxim cinci zile pentru beneficiarul ajutorului de incălzire. Dacă operațiunea este aprobată și documentele sunt in regulă, se va primi, tot prin poștă electronică, pe adresa de e-mail comunicată, dovada serviciilor de mandat poștal. In acest fel, avem trei modalități de efectuare a plăților din ajutorul de incălzire de către beneficiari. Prima modalitate, care este deja cunoscută, este cea prin prezentare la oficiul poștal, a doua modalitate direct la poștaș atunci cand acesta se deplasează in localitatea de domiciliu a beneficiarului și, incepand de astăzi, cea de-a treia modalitate, și anume prin intermediul serviciilor electronice plăților online, pe care Guvernul a aprobat-o. De reținut, in continuare, sunt aceleași date pe care le-am mai menționat. Incepand cu ziua de maine se vor distribui cardurile de energie prin intermediul Poștei Romane. In data de 15 februarie va avea loc transferul banilor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la Poșta Romană, pentru a se putea efectua plățile necesare din acest ajutor. Și, desigur, incepand cu data de 20 februarie, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru, se vor putea efectua plățile prin servicii de mandat poștal, pe baza celor trei documente pe care le-am menționat și inainte și le mai spun incă o dată: cartea de identitate, cardul de energie și factura la furnizorul de energie./.../ Marcel Boloș: Acestea sunt datele pe care le avem și mecanismele pe care le-am aprobat: 4 milioane de beneficiari, 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro este bugetul acestei scheme naționale pe care o avem in derulare. Mulțumesc tuturor instituțiilor care au fost implicate in prima noastră experiență de interogare a bazelor de date și de emitere a listelor de beneficiari, fiind forma prin care am scutit beneficiarii ajutorului de incălzire de la depunerea cererilor și de procesul birocratic pentru obținerea cardului de energie. Practic, in acest fel, cardul de energie ajunge direct la beneficiarii care sunt prevăzuți in listă și, după cum deja se cunoaște, locul de consum respectiv, gospodăria este cea care face obiectul acordării acestui ajutor de sprijin, cu valoarea de 1.400 de lei in cele două tranșe, tranșa din luna februarie și tranșa din luna septembrie 2023. Acesta este stadiul programului pe care il are Guvernul Romaniei și, din acest punct de vedere, vă stau la dispoziție cu intrebările pe care le mai aveți. Reporter: Bună ziua! Ați vorbit de numărul de beneficiari, dar din ce ați mai spus in alte dăți, asta e doar o estimare cu 4 milioane de beneficiari. Ați spus că aveți nevoie de o situație exactă pană pe 15 februarie, cand MIPE trebuie să transfere banii către Poșta Romană pentru plăți. Ce probleme mai aveți? Veți fi gata la timp? Ați identificat cam cați beneficiari vor fi? Marcel Boloș: Procesul este incă in derulare. Amintesc cele două situații speciale pe care le-am avut și pe care le rezolvăm prin mecanismele pe care tot Guvernul Romaniei le-a aprobat. Prima situație este cea referitoare la beneficiarii ajutorului de incălzire care figurează, in evidențele Direcției de Evidența Populației, la aceeași adresă, pentru care am instituit mecanismul declarațiilor pe propria răspundere. Declarațiile pe propria răspundere au fost distribuite și procesul de culegere a informației este in plină desfășurare. Noi avem acest deadline pe care l-am menționat pană la transferul banilor, pentru a inchide, pe baza declarațiilor pe propria răspundere, culegerea informațiilor și interogarea bazelor de date de la ANAF pentru a lămuri situația celor care au venitul net mediu pe persoană, pe loc de consum, in limita celor 2.000 de lei și a lua măsurile necesare atunci cand acest plafon este depășit. Aceasta este prima situație. Am spus că sunt 550.000 de beneficiari in această situație și desigur, așa cum am menționat de fiecare dată, locul de consum este cel care este vizat de acordarea ajutorului de incălzire, pentru că este cel care generează cheltuielile cu energia și pe care noi le sprijinim din fondurile alocate de Comisia Europeană. A doua situație este cea a beneficiarilor care locuiesc impreună cu alți colocatari care realizează venituri din diverse surse, pe care noi, ca informație, le obținem din interogarea bazelor de date de la ANAF; aici, colocatarii pot să meargă pană la depășirea plafonului de venit. Situația aceasta o intalnim la nivelul a 330.000 de beneficiari. Lucrurile acestea le vom finaliza pană la momentul la care are loc transferul resurselor fondurilor necesare pentru plata ajutorului și vă asigur că ne ținem de termene. Reporter: Și ați mai vorbit de o posibilă decizie in coaliție, pentru majorarea plafonului de la 2.000 la... Marcel Boloș: Aceea este analizată pentru tranșa a doua, subliniez acest lucru. Ne ținem, de asemenea, de cuvant, și decizia coaliției trebuie să fie luată după tranșa intai. Deci, trebuie să incepem implementarea tranșei intai și in funcție de bugetul disponibil pe care il avem și de discuțiile pe care le vom avea ulterior cu Comisia Europeană, să extindem această plajă a veniturilor pană la 3.000 de lei. Reporter: O ultimă intrebare, cand va avea gata Poșta Romană aplicația prin care oamenii vor putea incărca documentele necesare plăților la energie? Marcel Boloş: 20 februarie este termenul. Ei lucrează la această adaptare a sistemului informatic, au departament de IT propriu cu care iși derulează săptămanal aceste operațiuni pentru sistemul informatic. Avem intalniri și incercăm ca toate aceste modificări pe care le avem să avem siguranța că se operează in sistemul informatic al Poștei Romane, pe de o parte, și că această aplicație este disponibilă la toate oficiile poștale, pentru a duce la bun sfarșit această misiune grea pe care o avem, de a asigura accesul cat mai facil la toți beneficiarii pe care-i avem in listele de beneficiari. Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă rog să ne explicați cum ar putea să primească bani in mană romanii care se incălzesc cu lemne și dacă banii ii vor putea primi pe loc sau vor fi nevoiți să aștepte cateva zile? Marcel Boloş: Banii pot fi primiți pe loc dacă documentele privind procurarea lemnelor de foc sunt documente valide și dacă au toată procedura respectată, respectiv prezentarea celor 3 documente- in cazul de față am avea nevoie de cartea de identitate, de cardul de energie si de documentul justificativ, care poate să fie factura de livrare a materialului lemnos și documentele de plată, pentru că noi discutăm de decontarea unor sume plătite in numerar de către beneficiarii noștri. Am spus că dacă aceste documente nu mai există sau au fost rătăcite, fiind o perioadă lungă de timp care a trecut de la procurarea lemnelor de foc, acceptăm copie, duplicat eliberat de către furnizorul de lemne de foc. Incercăm pe cat posibil să fim foarte atenți la pistele de audit pe care le urmărește comisia pentru a asigura trasabilitatea acestor bani pe care ii cheltuim cu ajutorul de incălzire și acceptăm - foarte important - documentele eliberate de asigurare a materialului lemnos incepand cu luna august 2022. Reporter: Ați avut astăzi pe ordinea de zi și o ordonanță prin care sporurile acordate primarilor creșteau de la 25 pană la 50%. Vă rog să ne explicați cum vor fi bugetate aceste sporuri și de ce a fost nevoie de această ordonanță? Marcel Boloş: Bugetul proiectului este cel care asigură sursa de finanțare, iar prin modificarea pe care Guvernul Romaniei a aprobat-o astăzi, am prevăzut in plus ca sursă de decontare a acestor cheltuieli şi partea de buget local și venituri realizate la nivelul bugetului local. De asemenea, am uniformizat sporul pe care il acordăm pentru gestionarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile atat pentru primari și președinții de consilii județene de la 25% la 50%. Precizez că nu toți primarii din Romania primesc acest spor. Este vorba de spor doar dacă există contracte de finanțare incheiate pentru proiecte pe care le implementează. Și, mai mult, acest spor este legat de indicatori de performanță. La acești indicatori de performanță lucrăm in prezent, analizăm numărul de contracte de finanțare incheiate, valoarea contractelor de finanțare incheiate și tipul de proiecte. Nu este același lucru dacă, să spunem, o primărie accesează fonduri pentru un proiect care presupune consolidarea capacității administrative față de o altă primărie care gestionează proiecte de investiții in infrastructură. E o mare diferență intre cele două categorii de proiecte și analizăm ca acest spor să fie corelat cu indicatorii de performanţă, e vorba despre a ajunge cu acest procent de spor la acelaşi nivel, pentru că era nefiresc ca cel care răspunde de tot ceea ce inseamnă gestionarea unui portofoliu de proiecte, la nivelul primăriei, respectiv primarul, să primească mult mai puţin decat subordonaţii pe care ii are şi ii avea in subordine. De aceea, am uniformizat procentul de spor pe fonduri europene şi, desigur, aici, beneficiarii, autorităţile locale, sunt cele care duc greel. Sunt, in momentul de faţă, 5.600 de contracte care se gestionează la nivelul autorităţilor locale şi, atenţie, valoarea acestor contracte este de 11 miliarde de euro. Deci, discutăm de foarte multe contracte in implemenetare şi de o valoare a lor de 11 miliarde de euro, care, pentru Romania inseamnă absorbţie şi o contribuţie majoră o au dumnealor, primăriile și autoritățile locale, pentru ca noi să putem să avem toate instrumentele necesare ca acești bani să ajungă in Romania și să fie investiții in proiecte. Reporter: Domnule ministru, dacă proiectele nu sunt indeplinite cu succes, atunci acest spor ar trebui să fie dat inapoi de primarii care l-au incasat și nu au dus la bun sfarșit proiecte de succes? Marcel Boloș: Cum spuneam, lucrăm la indicatorii aceștia de performanță și, sigur, aici trebuie avut in vedere că există restricții in ceea ce privește operaționalizarea, in termeni de specialitate se cheamă durabilitate a proiectelor. Deci, practic, dacă proiectul ajunge să fie un proiect pentru care am alocat bani dar este nefuncțional și trebuie să punem bani din bugetul de stat pentru acest lucru sau chiar din bugetele locale, mi s-ar părea o idee bună să completăm indicatorii de performanță. Nu este de dorit ca să ajungem cu proiecte nefuncționale, pentru că trebuie, pe de o parte, să returnăm banii pe care i-am primit de la Comisie pentru astfel de proiecte sau, dimpotrivă, să ajungem mai apoi să suportăm din bugetul de stat sau din bugetele local aceste categorii de proiecte. Reporter: Deci vă gandiți să luați inapoi sporul dat primarilor dacă proiectele nu sunt de succes. Marcel Boloș: Poate fi o soluție. O să venim cu pachetul de indicatori de performanță pe care o să-i aprobăm in guvern și e important că această decizie a fost luată și că am reglementat un domeniu extrem de important, cu un impact foarte mare pe sectorul de fonduri europene, fiind sursa noastră de investiții pe care o avem astăzi la dispoziția statului roman. Trebuie să avem grijă de aceste resurse umane alocate, pentru că, privind sub aspectul raportului dintre cat cheltuie o primărie cu o structură de gestionare a fondurilor europene și cat caștigă, raportul este de la un euro cheltuit la poate 100 de euro absorbiți. Deci, impactul in comunitățile care gestionează fonduri europene și cele care și-au dat silința și au fost harnice in atragerea de fonduri se vede de la distanță. Repet, nu este un spor care se dă pentru toată lumea și pentru cei care au proiecte și contracte de finanțare și, mai mult, incercăm să il facem un spor stimulativ incat să fie motivați pentru a fi angrenați in atragerea de proiecte și mai ales de implementarea acestor proiecte, care contribuie semnificativ la modernizarea comunităților locale din Romania. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, aș accentua această dinamică pe care o astfel de măsură o poate aduce ritmului de absorbție. Romania a recuperat foarte mult din decalajele de absorbție pentru perioada 2014-2020 și aceste suprapuneri cu PNRR și 2021-2027, următoarea programare pe care ați reușit să o negociați cu succes cu Comisia Europeană, generează un flux suplimentar de bani europeni pe care autoritățile locale il pot gestiona și pe măsura, bineințeles, stimulării aparatului de lucru și a celor care gestionează această chestiune. De altminteri, imi amintesc că a fost și ridicată ca sugestie, ca propunere la intalnirile cu cu aleșii locali care se arătau interesați de a accesa bani europeni. Reporter: Ințelegem că a venit răspunsul de la Comisia Europeană privind transpunerea regulamentului Uniunii Europene in ceea ce privește companiile mari; aici ne referim la OMV Petrom. Ce informații aveți dumneavoastră și care a fost răspunsul Comisiei? Marcel Boloş: Dacă vă referiți la transpunerea de directivă privind OMV Petrom, problema este la Ministerul Finanțelor, și cred că cel mai potrivit acolo ar fi de obținut răspunsul. Dan Cărbunaru: Corespondența a fost inițiată de Ministerul de Finanțe, care a solicitat aceste clarificări, iar colegii de la comunicare vă pot ajuta in acest sens. Reporter: Mai am o intrebare legată de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență. In ce stadiu se vor relua aceste negocieri? Știm că s-a dispus, intr-un fel sau altul, ca cel 9,4 din PIB la pensii să fie eliminat cu alți indicatori. Pană la urmă se va rezolva, adică este ceva concret? Marcel Boloş: Am spus că, pentru cererea de plată numărul 3, pe langă cel 79 de jaloane și ținte, mai avem și această sarcină grea, aceea a ajustării PNRR-ului. Și aici discutăm de trei lucruri mari pe care PNRR-ul și noi, prin cererea de plată sau pană la cererea de plată numărul 3, va trebui să le soluționăm. Unu: reducerea grantului cu 2,1 miliarde euro, ca urmare a creșterii economice din anul 2021 față de anul 2020. Doi: ajustarea prețului la proiectele de investiții, mai ales a celor din infrastructură, ca urmare a creșterii costului la materiale și la utilitățile publice. Aici, impactul este de 2,2 miliarde euro. Trei: aprobarea și negocierea portofoliului de proiecte de investiții care vor fi cuprinse in capitolul REPowerEU, cele care privesc independența energetică a Romaniei. Și, din acest punct de vedere, cat de curand va fi o discuție in coaliție și vă vom ține la curent cu demersurile pe care le facem, fiindcă, repet, discutăm de proiecte cu impact major asupra independenței energetice a Romaniei. Și patru: e vorba de acele jaloane și ținte care se incadrează in circumstanțele obiective. Făceați referire la jalonul și la plafonul de 9,4% din PIB pe care il avem pentru cheltuielile cu pensiile și care va face obiectul discuției cu Comisia Europeană. Atenție, cand discutăm de circumstanțe obiective, trebuie să avem o bază solidă pentru ceea ce inseamnă argumentele pe care le punem pe masa Comisiei, pentru că trebuie să fie argumente ce nu țin de acțiunea noastră. Trebuie să fie, așa cum le spune și denumirea, circumstanțe obiective, pentru a fi acceptată modificarea de jalon sau ajustare a conținutului acestuia. Este cea mai grea cerere de plată pe care o avem de dus la bun sfarșit, pentru că ea presupune, pe langă jaloane, și ținte, și aceste trei lucruri mari pentru Romania. Reporter: Și am putea vedea, de exemplu, in luna februarie reluarea discuțiilor cu oficialii Comisiei? Marcel Boloş: In curand o să publicăm metodologia de ajustare a prețurilor, metodologia de reducere a grantului, pentru că suntem obligați să avem dezbatere publică pe această metodologie; și discuțiile informale se vor derula pană la momentul la care depunem cererea de plată numărul 3. Este important să se publice in Jurnalul Uniunii Europene modificarea regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, pentru că el a fost trecut prin toate procedurile, inclusiv in trilog avut loc această discuție, și, din cate știu, a mai rămas să fie discutată la nivel de parlament, și ulterior publicată in Jurnalul Uniunii Europene. Eu cred că in februarie se va intampla acest lucru și de-abia de atunci intrăm oficial in discuții formale cu Comisia Europeană. Reporter: Domnule ministru, sunt și alte țări in care există acest spor stimulativ pentru primari, pentru şefii de... Marcel Boloş: Toate statele membre iși gandesc acest instrument de stimulare a experților. Eu am fost in această calitate de beneficiar și pot să vă spun că este o muncă foarte grea, care se depune la nivelul autorităților locale și, fără implicarea primarului și a conducătorului unității administrativ-teritoriale, nu putem discuta de a aduce un suflu nou. Pentru țara noastră este important să identificăm toate măsurile de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor. Acesta este un set de măsuri care se află in lucru, in momentul de față, la nivelul MIPE și, in curand, vom veni și cu alte tipuri de măsuri care privesc consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiar. Nu este suficient la nivelul echipelor de proiect, discutăm pană la nivelul celor care execută lucrările - constructorilor, pentru că e posibil, vă dau un exemplu, să modificăm contingentele de lucrători care pot fi aduse in țară pentru a asigura forța de muncă necesară pe șantiere. In curand, pentru cele peste 5.000 de contracte pe care le-a semnat Ministerul Administrației și Dezvoltării Regionale se vor organiza proceduri de licitație. Vă dați seama, in acel moment Romania va trece printr-o perioadă dificilă. Dacă toate contractele de finanțare se termină de incheiat, dintr-o dată, in piață va fi o solicitare din partea constructorilor destul de mare și, de aceea, ne gandim la al doilea pachet de măsuri care vine in sprijinul beneficiarilor și al constructorilor, inclusiv alocări de fonduri. Nu ştiu dacă mai țineți minte, am avut in luna august, anul trecut, apel de proiecte doar pentru domeniul construcții. Am alocat 150 de milioane de euro pentru a-și putea cumpăra echipamente, utilaje necesare pentru a realiza proiectele de infrastructură, pentru că nu discutăm doar de infrastructura de transport, discutăm de cea educațională, de spitale, de eficiență energetică. Toate aceste proiecte se vor derula in paralel, cu termen 31 august 2026 și, de aceea, al doilea pachet măsuri pentru consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiari il vom pune in discuție publică și prezenta coaliției și guvernului cat de curand. Reporter: Pană atunci, intorcandu-ne la situația de acum, nu era in fișa postului primarilor și șefilor de CJ-uri să se ocupe de absorbția fondurilor europene? Nu este in fișa unui post de primar să se ocupe de dezvoltarea propriei comunități pe care o conduce și pentru care a fost ales? Marcel Boloş: Ba, da, dar acest spor, am spus, nu il dăm ca o măsură orizontală, atat pentru cei care nu au proiecte sau pentru cei care depun cereri de finanțare. Nu l-am gandit așa, ci l-am gandit ca un instrument de stimulare pentru a face procesul de absorbție și de implementare a proiectelor cat mai dinamic. Romania are nevoie de aceste instrumente pentru a se asigura că banii pe care ii avem alocați la nivelul Uniunii Europene să poată fi folosiți intr-un mod cat mai eficient şi, nu vă supărați, experții care pe care ii avea in subordine un primar luau 50% spor, pe cand primarul - și eu am lucrat intr-o primărie 20 de ani şi știu - este cel care trebuie să-și asume decizii grele pentru un proiect. O expropriere de teren se face dacă primarul se implică. Şi vă dați seama că nu este o decizie extrem de ușoară sau mobilizarea pe șantier sau deciziile care cu adevărat țin de implementarea proiectelor. Pentru aceea am creat acest instrument și eu cred cu tărie că este un instrument care ajută Romania să poată trece cu bine peste această perioadă de atragere de fonduri - un buget imens, de investiții pe care il avem. Reporter: Nu-mi este clar de ce a fost adoptată această ordonanță și fără indicatorii de performanță, adică? Marcel Boloş: Pentru că ei sunt gandiți in etapa a doua, prin hotărare de guvern, ca să putem să-i analizăm foarte bine, pentru că nu ar fi de dorit să avem un spor, intai de toate, fără indicatori de performanță. Acest lucru nu ar fi de agreat și să putem să avem un pachet de indicatori care să răspundă cel mai bine cerințelor noastre de a stimula hărnicia in atragerea de fonduri europene. Şi am spus, ei sunt indicatori de performanţă. Reporter: Dar cand vor veni aceşti indicatori, că banii vor fi acordaţi de cand și vor fi acordați doar in momentul in care va fi clar acest set de indicatori de performanță? Marcel Boloş: Da. Acest mecanism al indicatorilor de performanță trebuie să-l prezentăm intr-o perioadă scurtă de timp pentru aprobare in guvern pentru a debloca practic acordarea acestui spor de 50%. In momentul de față, indicatorii există, dar sunt gandiți pentru vechiul spor pe care il aveau, de 25%, și sunt gandiți la nivel de număr de proiecte. Am spus că am vrea să adăugăm valoarea proiectelor, pentru că este important acest lucru și, de asemenea, tipologia proiectelor. Adică, dacă sunt proiecte de infrastructură, e un lucru, care ajută la dezvoltarea comunității, iar dacă sunt pentru consolidarea, dezvoltarea capacității administrative, este alt lucru. Nu susțin să dăm acolo procente de 50%, nu, nu. Repet, proiectele de infrastructură sunt cele mai grele și vă spun in calitate de beneficiar și om care mă ocup de investiții publice din anul 1998. Reporter: Din februarie am putea vorbi despre punerea in aplicare a acestui sistem de stimulente pentru primari şi...? Marcel Boloş: E obligatoriu să venim intr-o perioadă scurtă de timp ca să poată să fie dat sporul la nivelul celor 50% pe care i-a aprobat guvernul. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Pentru că a fost nevoie de instituirea acestui mecanism pentru a stimula hărnicia. Cum stăm? Spuneați de 5.600 de contracte cu o valoare de 11 miliarde. Să ințelegem că sunt blocaje multe, să ințelegem că vorbim despre probleme mai ales in privința proiectelor de infrastructură? Marcel Boloş: Intotdeauna proiectele de infrastructură pot să ducă la lucruri imprevizibile, de la cele de transport, care sunt de importanță națională, pană la cele care sunt infrastructură rutieră de interes județean. Și de aceea, cum am precizat, de la decizia simplă de expropriere pană la măsuri care țin de consolidarea unui versant sau decizii care implică o anumită responsabilitate pentru președinții de consilii județene, primari - sunt foarte important de luat și la momentul potrivit, pentru că intarzierile și cronicizarea intarzierilor in implementarea proiectelor nu fac decat să fie cu efect dăunător asupra absorbției și asupra dezvoltării infrastructurii. Dacă pentru gestionarea celor 80 de miliarde de euro n-am crea toate aceste mecanisme necesare ca să putem aduce banii in țară, cred că pentru Romania ar fi pierderea unei oportunități istorice și pentru aceasta facem aceste demersuri pentru a stimula hărnicia. Nu sunt de acord sub nicio formă să discutăm despre acest spor in alte condiții. Reporter: Mi-ați răspuns parțial la intrebare. V-am intrebat cum stăm, gradul de realizare in privința celor 5.600 de proiecte? Marcel Boloş: Da. Am spus, nu am datele cu privire la absorbție, am vrut doar să aveți o imagine globală asupra proiectelor şi contractelor de finanțare pe care autoritățile publice le gestionează, 5.603, 11,3 miliarde euro. Și n-am luat și gradul de absorbție aferent lor, dar cu siguranță există decalaj intre gradul de contractare și gradul de implementare, care este general. Şi, din acest punct de vedere, să știți că mă bucur că am ajuns la această discuție, pentru că pregătim un pachet de măsuri, este gata și sper ca astăzi, cel tarziu maine, să ajungă in consultare publică, in care să rezolvăm acest gap pe care il avem intre gradul de contractare și cel de implementare și să introducem instrumente de management importante pentru ca implementarea să fie disciplinată și să putem, odată cu implementarea, să avem și un grad de absorbție adecvat pentru fondurile alocate Romaniei. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Vă rog să ne explicați, in afară de cei 500.000 de romani in privința cărora nu știm deocamdată dacă e ok să primească sau nu cardurile de energie, și alți 313.000 care locuiesc impreună cu rude și s-ar putea să descoperim, de asemenea, că nu sunt indreptățiți să primească cardurile de energie, cați romani vor primi incepand de maine cardurile de energie? Cam cate carduri sunt tipărite de fapt și maine pornesc către beneficiari? Marcel Boloș: 2.200.000 sunt tipărite și rămane să vedem pe diferență. Aici mă feresc să vă dau cifrele, să zicem, să fie tip farmacie, pentru că nu știu ce va rezulta din interogarea aceasta a bazelor de date și, așa cum am precizat intotdeauna, am menționat numărul estimat de gospodării, pentru că pană cand nu adunăm toate informațiile pentru toate cazurile și spețele pe care le avem, pană atunci nu putem să facem minune peste noapte. Nu noi am creat, MIPE, această problemă. Noi am incercat să fim proactivi și să ajutăm oamenii să nu-și piardă drepturile pe o birocrație ieftină, pe care, repet, nu noi am creat-o. Reporter: Și, deci, restul pană la 4.000.000 de beneficiari, dar spuneați că ar fi in jur de /2.800.000 de gospodării/. Marcel Boloș: Eu am spus, incă o dată, 4.000.000 de beneficiari, 2.200.000 de gospodării. Intotdeauna este important numărul beneficiarilor, dar și gospodăriile sunt importante, pentru că noi, cu ajutorul de incălzire, finanțăm gospodăria ca generatoare de consum energetic. Reporter: Ați mai apucat să discutați cu primarii acum două săptămani, cand ați anunțat normele de aplicare? Primarii nu știau că trebuie să ajute populația vulnerabilă cu acele anchete sociale. Care mai e stadiul in acest moment? Marcel Boloș: Noi știm că, la nivelul fiecărei primării, există structuri care intocmesc anchete sociale. Nu există primării fără aceste structuri. Ca om care am lucrat, repet, 20 de ani in primărie, știu că aceste structuri există și sunt funcționale. De asemenea, noi am aprobat, prin ordin, modelul de anchetă socială și lucrurile care sunt necesar a fi urmărite la elaborarea acestor anchete sociale. De asemenea, am spus că această anchetă socială este solicitată de către beneficiar. Deci, noi nu impunem ca obligatorie ancheta socială decat dacă beneficiarul - care este exclus de pe listă și căruia i se trimite inștiințare - consideră că la acea adresă realitatea este că doar el locuiește sau sunt mai mulți care figurează la acea adresă, dar nu locuiesc acolo, atunci se adresează primăriei de domiciliu ca să i se intocmească această anchetă socială. Scopul pe care il are ancheta socială este de verificare la fața locului a numărului de co-locatari și a situației locative, ca să putem clarifica informația necesară pentru acordarea cardului de energie. Pană la urmă sunt 1.400 de lei in joc și acesta este mecanismul pe care noi l-am stabilit. Acum, știți cum e, e o acțiune a beneficiarului benevolă, pe o anchetă socială, care este intocmită de către o structură de specialitate din cadrul primăriilor unde funcționează aceste structuri și au toate mecanismele necesare să poată să facă o anchetă socială. Reporter: Ce se intamplă in situația in care o persoană poate, in urma acestei anchete sociale, acum nu se incadrează, pentru că locuiește cu alte persoane, dar in jumătate de an situația se schimbă. Această persoană ar putea primi a doua tranșă... Marcel Boloş: Dacă la prima tranșă, să zicem, din cauza situației locative, nu a primit cardul de energie și pentru cea de-a doua tranșă este in situație locativă schimbată, se adresează primăriei de domiciliu și solicită această anchetă. Bine ar fi să o solicite mai din timp, astfel incat la cea de-a doua tranșă să poată să se rezolve in timp operativ aceste probleme. Nu noi am creat aceste probleme; noi am creat mecanisme ca să putem să dăm oamenilor dreptul pentru cardul pentru energie. Reporter: Vă mulțumesc. Marcel Boloş: Și eu mulțumesc. Reporter: O ultimă intrebare. Revenind la speța OMV Petrom, pentru domnul Cărbunaru, guvernul a primit răspuns de la Comisia Europeană și este unul in favoarea statului, cu taxa de solidaritate sau nu, adică puteți măcar să ne spuneți dacă ați primit acest răspuns de la Comisia Europeană? Dan Cărbunaru: Din ceea ce știu, corespondența inițiată de Ministerul de Finanțe pentru a clarifica aceste elemente in raport cu Comisia Europeană, cu directoratul de specialitate, a generat un răspuns din partea Comisiei, care se află la Ministerul de Finanțe; și colegii de acolo cred că vă pot oferi detalii legate de conținutul acestui răspuns. Este un dialog pe care Ministerul de Finanțe il poartă cu experții Comisiei tocmai pentru a clarifica aceste aspecte, pe care, după cum probabil și dumneavoastră cunoașteți, a fost nevoie să le clarificăm, deoarece reglementarea inițiată la nivelul Bruxellesului avea nevoie de o interpretare și in contextul in care in Romania există entități cu activități mai diverse decat cele care erau avute in vedere de Comisie. Dar sunt chestiuni tehnice care fac parte din această corespondență și, din acest motiv... Reporter: Le-ați lămurit? Adică răspunsul este... Dan Cărbunaru: Nu am detalii legate de conținutul răspunsului. Pot să vă confirm că, din ceea ce știu, acest răspuns a fost furnizat și că el, la randul său, este baza unui dialog care continuă intre Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană, prin directoratul de specialitate. Iar in privința conținutului răspunsului, cel puțin in etapa de acum, Ministerul de Finanțe vă poate oferi mai multe detalii deoarece a inițiat această corespondență. Mulțumesc. Reporter: Ce clarificări au fost cerute de la Comisia Europeană in acest caz? Dan Cărbunaru: Erau clarificări legate de acea reglementare la nivel european care trebuie aplicată la nivelul fiecărui stat membru, in baza căreia și Romania a pregătit această măsură și, pe baza acestui dialog, Ministerul de Finanțe va avea toate detaliile privind aplicabilitatea in forma sa agreată la nivel european pentru ceea ce se intamplă in Romania. Reporter: Domnule Cărbunaru, ambulanțierii au cerut o intalnire cu premierul Nicolae Ciucă și au amenințat cu grevă generală. Solicitările lor sunt legate de parcul auto invechit și lipsa de personal. A fost acceptată această intalnire? Dan Cărbunaru: Ce pot să vă spun este că, la nivelul Guvernului Romaniei, disponibilitatea de dialog a existat in permanență atat in legătură cu structurile sindicale, cat și in legătură cu structurile patronale. Dincolo de intalnirile periodice care au loc atat la nivelul conducerii executivului, cat și la nivelul aparatului de lucru, acest dialog continuă. Deci, in măsura in care există solicitări punctuale, va exista și un dialog pe această temă. Reporter: Dar ați fixat o intalnire, vi s-a cerut, știți că ar fi cerut o intalnire, i-ați chemat să discutați? Dan Cărbunaru: Aș putea verifica elementele acestui dialog și, cu ajutorul colegilor care gestionează dialogul social, putem să vă oferim un răspuns privind stadiul răspunsului executivului la această solicitare. Vă mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte elemente, domnule ministru, mulțumesc pentru prezență. Și, revenind la tema principală a ședinței de guvern de astăzi, care a fost legată cumva de digitalizare, fie că mă refer la cloud-ul guvernamental, fie că ne referim la soluții digitale pentru plata ajutoarelor pentru cei care au nevoie, cele peste 2,2 milioane de gospodării care pot beneficia de acest sprijin cu fonduri europene, prin cardurile de energie, spuneam, pe această linie a digitalizării, ii mulțumesc pentru prezență domnului chestor de poliție Cătălin Giulescu, șeful Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Domnia sa și echipa pe care o coordonează au lucrat foarte mult la acest proiect care aduce o serie intreagă de beneficii și de facilități pentru cetățenii romani şi nu mă refer doar la faptul că plata producerii cărții de identitate pentru primele 5.000.000 de romani care vor beneficia de această carte este asigurată din banii europeni, ci și la alte categorii de facilități pe care, cu siguranță, domnul chestor vi le va putea detalia. Aveți cuvantul. Cătălin Giulescu: Mulțumesc, domnule Cărbunaru. Bună ziua tuturor. Guvernul a adoptat astăzi ordonanța pentru modificarea și completarea unor dispoziții referitoare la evidența persoanelor și cartea electronică de identitate. Trebuie să reținem că principalele modificări vizează pe de o parte crearea cadrului normativ pentru suportarea de către stat, din fonduri alocate prin PNRR, a costului cărții electronice de identitate pentru minim 5.000.000 de cărți electronice emise, adică primele 5.000.000 vor fi cu siguranță suportate din fondurile PNRR alocate in acest sens. Un al doilea element esențial pe care trebuie să-l reținem este crearea mecanismului de interoperabilizare a sistemelor de evidență pe care Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor le gestionează. Este vorba de actualul Sistem informatic național pentru evidenţa persoanelor și Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, care va deveni operațional in toamna acestui an. Vorbim de interoperabilizare a sistemelor informatice. Totodată, in ordonanță se stabilește că vor fi continuate aceste proceduri de interoperabilizare a sistemelor, avem in vedere sistemul informatic gestionat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, plus alte sisteme din care vom prelua informatic anumite informații, exonerand astfel cetățeanul de obligativitatea de a prezenta anumite documente. Deci, pe de o parte e vorba de simplificarea procedurilor. De la momentul in care vom iniția extinderea emiterii cărți electronice de identitate la nivel național in vara acestui an, cetățeanul va trebui să se prezinte fizic, nu va mai fi obligat să prezinte certificatele de stare civilă, informațiile relevante fiind preluate din sistemul informatic pentru emiterea actelor de stare civilă. In măsura in care deține o proprietate pentru care există un cadastru, informațiile referitoare la adresa unde urmează să-și stabilească domiciliul sau reședința urmează să fie preluate prin interoperabilizare din sistemul informatic gestionat de ANCPI. Un alt element esențial este faptul că vom pune in circulație cartea electronică de identitate opțională pentru minori, chiar incepand de la naștere, pentru varsta de la 0 la 14 ani, părinții avand opțiunea să solicite acest document de călătorie pentru a putea să călătorească, să-și exercită dreptul la liberă circulație in spațiul Uniunii Europene. Un alt element esențial pe care vreau ca cetățenii să-l rețină este acea opțiune a cetățeanului de a alege intre carte electronică de identitate și carte de identitate simplă, adică fără suport electronic de stocare, in funcție de interesele sau credința fiecărui cetățean, deci cetățeanul va avea opțiunea să aleagă intre cartea electronică de identitate și carte de identitate simplă. Această opțiune există, este reglementată și va rămane neafectată in continuare. Totuși, recomandarea noastră este, pentru a beneficia de serviciile de guvernare, pentru a putea accesa serviciile electronice de la distanță, să se opteze pentru cartea electronică de identitate. In ceea ce privește simplificarea procedurilor, in momentul in care vor fi realizate anumite dezvoltări tehnice, eu apreciez că in maximum şase luni de zile, anumite proceduri vor fi simplificate, spre exemplu, in acest moment, cererea pentru emiterea unui act de identitare se completează olograf de către cetățean. Pe viitor, la momentul in care vom iniția extinderea emiterii cărții electronice de identitate la nivel național, cererea va fi generată automat de către sistemul informatic. Cătălin Giulescu: Informațiile vor fi aduse din alte sisteme cu care ne interoperabilizăm, astfel incat cetățeanul va trebui să se prezinte doar pentru preluarea imaginii și, după caz, a imaginii celor două amprente - vorbim aici de cartea electronică de identitate, intrucat suntem obligați să respectăm niște rigori impuse de legislația europeană. Ce trebuie să reținem? Atat cartea electronică de identitate, cat și cartea de identitate simplă vor fi emise intr-un format ID1; este vorba de formatul actualului permis de conducere sau al cardului bancar, deci e vorba de o dimensiune redusă a documentului. Acesta este un standard ICAO, pe care noi il respectăm. Elementele de securitate cuprinse in aceste două documente sunt adecvate erei tehnologice in care trăim, astfel incat vor fi eliminate actualele riscuri de securitate pe care, trebuie să recunoaștem, actualele documente pe care le avem in circulație le prezintă. Este vorba de cartea de identitate pe care o avem astăzi in circulație și care a fost emisă incepand cu anul 1997. In ceea ce privește simplificarea anumitor proceduri, am avut in vedere petițiile pe care le-am primit de la cetățeni; spre exemplu, cetățeanul care se prezintă cu 30 de zile inainte de implinirea varstei de 18 ani va putea să beneficieze de un document de identitate corespunzător implinirii varstei de 18 ani, intrucat, astăzi, spre exemplu, sistemul nu permite să emitem o carte de identitate cu valabilitate de şapte ani dacă te prezinți cu o zi inainte de implinirea varstei de 18 ani. Am ținut cont de petițiile pe care le-am primit, astfel incat o ordonanță adoptată astăzi flexibilizează acest mecanism. Un alt mecanism pe care il avem in vedere: acela de a nu mai tipări, pe cartea electronică de identitate de a nu mai tipări domiciliul, sau, după caz, de a nu mai aplica acea reședință. Ele vor fi doar inscrise in suportul de stocare a cărții electronice de identitate, putand să accesăm aceste servicii de la distanță. Pe viitor, schimbarea domiciliului sau aplicarea reședinței va putea fi făcută de acasă, din fața unui dispozitiv electronic. Intrucat informațiile digitale deja le avem, cererea va fi depusă in interfața electronică, un funcționar va evalua acea cerere și, intr-un termen foarte scurt, o va aproba, astfel incat cetățeanul va avea posibilitatea să iși inscrie singur, prin intermediul unui cititor pe care va trebui să-l dețină, cititoarele nu sunt foarte complexe, sunt chiar accesibile, sau vom avea niște ghișee mobile, unde cetățeanul se va putea deplasa și va putea să-și insereze informațiile referitoare la domiciliu sau reședință, astfel incat vom exonera cetățeanul de prezența continuă in ghișeu. In principiu, acestea sunt elementele esențiale. Sunt la dispoziția dumneavoastră pentru eventuale intrebări. Dan Cărbunaru: Dacă doriți să vedeți și un specimen, cred că domnul chestor e pregătit să vi-l arate. Cătălin Giulescu: Aceasta este cartea de identitate electronică, prototipul pe care noi il emitem astăzi la Cluj; este dotat cu un suport de stocare şi, in același timp, avem cartea de identitate simplă. Diferențele sunt la nivel vizual, in sensul in care aceasta respectă rigorile impuse de regulamentul 1157/2019 al Uniunii Europene, in sensul in care are insemnele Uniunii Europene. Cea de-a doua poate fi folosită pentru certificarea identității și legitimarea la nivel național. La nivel de informații referitoare la domiciliu, acestea ambele au inscris, tipărit domiciliul pe verso-ul cărții. Pe viitor, cartea electronică de identitate nu va mai avea tipărit domiciliul. Ca diferență de dimensiune, acesta este specimenul cărții de identitate pe care le emitem astăzi și aceasta este diferența dintre cele două documente la nivel de dimensiune. Dan Cărbunaru: Aproape de dimensiunea unui permis de conducere. Cătălin Giulescu: Este exact identic ca dimensiune cu permisul de conducere. Reporter: Bună ziua! Ați spus că costurile pentru primele cinci cărți... Dan Cărbunaru: Cinci milioane. Reporter: ...electronice de identitate vor fi suportate cu banii din PNRR. Ce se intamplă cu următoarele? Cine suportă costul? Cătălin Giulescu: Ordonanța adoptată astăzi de către Guvern abilitează crearea unui mecanism privind suportarea costului cărții electronice de identitate. Pentru o primă perioadă vom avea această alocare din PNRR. Pe estimările noastre, această alocare va fi de ajuns in actualul ritm de emitere pentru următorii trei ani. Această alocare va fi indestulătoare pentru suportarea costului cărții. Mecanismul pe care noi l-am gandit și il vom propune Guvernului pentru adoptare, printr-o hotărare de guvern, permite ca pe viitor să fie prevăzute noi soluții pentru finanțarea costului cărții electronice. La acest moment, pană in 2026, ne bazăm pe fonduri alocate prin PNRR. Reporter: Cu bani de la buget adică să fie finanțat costul. Cătălin Giulescu: Putem lua in calcul, putem, nu excludem o astfel de posibilitate, avand in vedere reducerea de costuri pe care acest instrument electronic il va permite atat pentru cetățean, intrucat cartea electronică de identitate va avea inscris un certificat digital pentru autentificare, astfel incat cetățenii se vor putea autentifica in sistemele informatice ale administrației publice și nu numai, și un certificat digital pentru semnare, emis tot de Ministerul Afacerilor Interne, și va avea și opțiunea ca cetățeanul să-și inscrie un certificat digital pentru semnătură electronică calificată. Reporter: Cat costă acest card cu semnătura digitală avansată și...? Cătălin Giulescu: La acest moment taxa pentru emiterea documentului este 67 de lei. Reporter: Dar nu are... are și capacitățile acestea? Cătălin Giulescu: Exact. Are și... un certificat digital, emis de MAI, este inscris și ne permite să ne autentificăm. Reporter: Și ce se intamplă cu cei care au plătit 67 de lei și nu beneficiază de acest cost asigurat de guvern acum? Cătălin Giulescu: Mecanismul pe care noi il propunem și ordonanța il cuprinde astăzi este ca orice cetățean să beneficieze cel puțin o dată, adică la prima emitere, de suportarea acestui cost. In funcție de rezultatul unei proceduri de achiziție publică derulate in acest moment de compania națională Imprimeria Națională, pentru care așteptăm un rezultat in cursul săptămanii viitoare se va publica rezultatul achiziției de suporturi de stocare pentru următoarele nouă milioane de cărți electronice de identitate. Procedura a fost inițiată in iunie anul trecut. Pe baza acestui suport de stocare vom pregăti un nou prototip. Reporter: Ați zis de schimbări? Pe spate nu va mai fi domiciliu. Cei care au in prezent aceste cărți electronice ce trebuie să facă? Cătălin Giulescu: Exact. Exact, aici vă spuneam. Prin hotărarea de guvern pe care o vom propune Guvernului, vom stabili reguli și pentru această situație, avand in vedere că la nivelul județului Cluj am emis pană in prezent aproximativ 7.100 de cărți electronice de identitate, acest prototip; cu siguranță in hotărarea de guvern vom propune și o soluție pentru această situație, in sensul in care, dacă o să studiați cu foarte mare atenție ordonanța adoptată astăzi, a fost modificată o literă ca astfel incat cetățeanul să aibă opțiunea să preschimbe oricand, la cerere, actualul document de identitate. Am incercat să flexibilizăm trecerea de la un format la altul, indiferent de perioada de valabilitate a actualului document de identitate și tocmai pentru a le permite și cetățenilor din județul Cluj care au participat voluntar in proiectul nostru pilot, ca pe viitor, in momentul in care vom avea un nou prototip, să poată beneficia de acea gratuitate. Reporter: Și tot legat de schimbările aduse prin actul și actele valabile, in nota de fundamentare se spune că romanii au peste 700.000 de buletine valabile in circulație emise inainte de 1997. Cum e posibil? Cătălin Giulescu: Este posibil, fiind vorba de cetățenii care sunt posesori de buletine de identitate, adică un document de identitate valabil emis de statul roman pană in 1997. Asta inseamnă că, la momentul 1997, acele persoane aveau minim 55 de ani. In acest moment, se presupune, in mod rezonabil, că acele persoane sunt in varstă de 80 și de ani. Nu este niciun fel de problemă. Există această categorie de persoane, posesori de buletin de identitate. Reporter: Păi, nu a fost o obligație legală să se treacă la cartea de identitate pe care o avem acum? Cătălin Giulescu: Nu. Cum nici pe viitor nu va fi o obligație să trecem la cartea electronică de identitate, va fi doar o opțiune, tot la fel și acești posesori de buletine de identitate nu au fost obligați să treacă la acest format. Acești cetățeni incă folosesc acel buletin de identitate cu file. Reporter: Și o ultimă intrebare și vă las. Ce estimări aveți pentru anul acesta legat de extindere, in ce orașe și cate cărți de identitate? Am ințeles că din vară, mai intai in București, apoi ce puteți să ne spuneți? Cătălin Giulescu: Domnul ministru Bode a spus foarte clar: următoarea extindere, de fapt extinderea, va fi la București. Vom iniția extinderea la București. Cel mai probabil in vara acestui an, da. Vă spuneam de rezultatul unei proceduri de achiziție publică; după ce vom avea noul suport de stocare, avem nevoie de aproximativ cinci, şase luni pentru dezvoltarea noului prototip. La momentul respectiv, cand noul prototip va fi pregătit, vom iniția extinderea la nivelul Municipiului București. Intr-o perioadă foarte scurtă de timp, vom incepe extinderea la nivelul marilor municipii, ne așteptăm pentru eventual toamnă și la finalul toamnei să finalizăm extinderea la nivelul municipiilor reședință de județ și să ne concentrăm pe celelalte servicii publice comunitare. In momentul acesta există aproximativ 634 de servicii publice comunitare active și urmează să se operaționalizeze incă 17. Reporter: Ce sunt aceste servicii? Cătălin Giulescu: Servicii publice comunitare pentru evidența persoanelor. Este vorba de servicii publice comunitare existente la nivelul municipiilor, la nivelul orașelor și la nivelul unor comune. Sunt serviciile publice prin intermediul cărora noi prestăm acest serviciu către cetățean. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: Aţi putea să ne precizați, vă rog, ce se intamplă cu vizele de flotant și cum vor fi ele adaptate pentru noile cărți de identitate? Cătălin Giulescu: Acest format de carte de identitate nu mai permite aplicarea unui sticker, astfel incat actualul cadru normativ in vigoare, este vorba de Hotărarea Guvernului 295 din 2021, stabilește un nou format de dovadă de reședință. Este vorba de un document de dimensiunea cărții de identitate, care va fi atașat cărții; sau, pentru cartea electronică de identitate, cetățeanul va avea opțiunea doar a inscrierii reședinței, vizei de reședință in suportul de stocare și dacă dorește și emiterea acelui document, dovadă de reședință, va putea să solicite această dovadă de reședință. Forma și conținutul a acestor documente, a dovezilor de reședință urmează să fie stabilită in aproximativ 90 de zile, in următoarele 90 de zile. Reporter: Aș vrea să vă rog să ne precizați cum i-ați incuraja pe romanii care sunt in continuare reticenți să ceară astfel de cărți de identitate electronice? Care ar fi avantajele? Cătălin Giulescu: Avantajele? In primul rand, accesarea serviciilor de e-guvernare. Nu vom mai fi obligaţi să ne deplasăm in ghișee fizice. Vom avea ghișee virtuale. Domnul ministru Burduja a anunțat niște informații referitoare la cazierul judiciar. S-a vorbit aici despre hub-ul de serviciu al MAI-ului, care va deveni operațional total in vara acestui an, dar este un proiect al Ministerului Afacerilor Interne, al colegilor mei din minister - Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor este doar partener in acest proiect - astfel incat serviciile, inclusiv serviciile de stare civilă și de evidența persoanelor, vor fi expuse, vor fi intermediate, prin intermediul acestui proiect-hub de servicii. In ceea ce priveşte starea civilă, noi vom expune servicii prin intermediul hub-ului in toamna acestui an şi, in opinia noastră, primele servicii vor fi accesibile in hub-ul de servicii cat de curand, o să-i las pe colegii mei de la minister să facă anunţuri publice şi cazierul judiciar va putea să fie accesat prin intermediul hub-ului de servicii cat de curand. Reporter: In afară de cazier, ce alte documente...? Cătălin Giulescu: Vor mai fi, deci servicii de cazier judiciar, se lucrează la servicii legate de inmatricularea autovehiculelor și a permiselor de conducere. Ministerul Afacerilor Interne are in vedere toate serviciile pe care le expune. Lucrăm ca pană la finalul acestui an să avem cazierul judiciar, cateva servicii de la Direcția Generală Regim Permise și Inmatriculări, servicii expuse de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor şi nu numai. Chiar pană la finalul acestui an, unele dintre ele accesibile prin intermediul hub-ului de servicii sau direct prin autentificare cu cartea electronică de identitate. Reporter: Aș vrea să vă rog să ne precizați, s-a vorbit in spațiul public despre problema persoanelor fără adăpost, fără domiciliu. Există o facilitate pentru ei, in contextul in care vedem această finanțare a noii cărți de identitate, carte electronică? Cătălin Giulescu: In ceea ce privește reglementarea regimului actelor de identitate, o astfel de abordare presupune afectarea unor drepturi fundamentale. In aceste condiții, regulile pot fi schimbate, pot fi modificate doar prin lege, de către Parlament. Vă pot confirma doar că avem in vedere anumite intervenții legislative și in perioada următoare vor fi formulate propuneri in acest sens, care au in vedere inclusiv flexibilizarea emiterii actelor de identitate pentru situația cetățenilor aflați in situații deosebite. Reporter: Referitor la cazierul judiciar, de maine va putea fi obținut online, de pe ghiseul.ro vom fi redirecționați către acel hub al Ministerului de Interne. Ce urmează apoi, cum vom putea descărca acest cazier judiciar online? Cătălin Giulescu: In primul rand, trebuie să precizez că niciunul dintre proiecte nu este gestionat de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Reporter: Din informațiile pe care le aveţi. Cătălin Giulescu: Da. Noi furnizăm, Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor furnizează in cadrul acestui mecanism doar serviciul de validare a identității, deci această funcție, prin mecanisme de interoperabilizare, este asigurată de Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor. Mecanismele de generare a certificatului sunt realizate de Inspectoratul General al Poliției Romane și expunerea este realizată, pe de o parte, certificarea identității este realizată prin mecanismul ghişeul.ro, iar expunerea se face prin serviciile intermediate de colegii mei de la minister, de la Ministerul Afacerilor Interne și ghiseul.ro. Ceea ce voiam să reliefez este că, pe viitor, cetățeanul va avea la dispoziție și alte posibilități de accesare a acestui flux, adică direct in interfața Inspectoratul General al Poliției Romane sau in hub-ul de servicii. Deci, vom avea posibilitatea să accesăm ghiseul.ro, dacă avem ghișeu, vom putea să accesăm direct, dacă vor fi posesorii cărții electronice de identitate, aceasta, avand funcția de autentificare, ne va permite să ne autentificăm direct, de la caz la caz in hub-ul de servicii. Hub-ul de servicii, in momentul in care ne vom autentifica in hub-ul de servicii al MAI, vom putea să accesăm orice serviciu expus de Ministerul Afacerilor Interne. Nu contează că e vorba de stare civilă, că e vorba de evidența persoanelor, că e vorba de inmatriculări, că e vorba de cazier judiciar, toate serviciile vor fi accesibile prin intermediul hub-ului de servicii. Hub-ul de servicii este un integrator de soluții de interoperabilizare la nivelul MAI pentru toate serviciile pe care le va expune MAI, acestea urmand a fi expuse incepand de anul acesta și pe viitor noi ne propunem să expunem marea majoritate a serviciilor in următorii doi ani. Reporter: Mulţumesc! Cătălin Giulescu: Pentru puțin! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule chestor, pentru prezentare, pentru detaliile furnizate. Intr-adevăr, așa cum a anunțat domnul ministru Burduja, maine vor fi prezentate mai multe detalii privind modul in care ghișeul.ro poate fi utilizat ca interfaţă, interacțiune cu autoritățile statului, dacă ne referim in cazul specific legat de obținerea cazierului judiciar de către cei care nu au inscriere in cazierul judiciar. Vă mulțumesc foarte mult, incă o dată, pentru prezența, dumneavoastră pentru atenția cu care ați urmărit și ați și participat de altminteri la acest briefing. Dacă mai aveți alte intrebări după ce domnul chestor a plecat. Vă rog. Reporter: Da. Aș mai avea eu o intrebare. Este o situație, domnule Cărbunaru, la Timișoara. Recensămantul arată că, așa arată datele, populația ar fi scăzut cu 21,4% față de 2011, ceea ce e clar că nu reflectă realitatea de pe teren. Intrebarea este, in aceste condiții, teoretic, alocările guvernamentale către Timișoara sau către oricare mare oraș sau oraș ar trebui să scadă, ce se va intampla? Se va ține seamă de acest recensămant sau se vor face anumite ajustări? In caz că.... Dan Cărbunaru: Cu siguranţă, datele finale validate ale acestui recensămant vor sta la baza politicilor guvernamentale. Pe de altă parte, să nu uităm că Guvernul Romaniei, de fiecare dată cand a fost nevoie, a intervenit in sprijinul autorităților locale și-n sprijinul cetățenilor care locuiesc acolo. Așadar, indiferent de modul in care se raportează viitoarele politici guvernamentale la rezultatele finale ale acestui recensămant, implicarea Guvernului in a proteja și a imbunătăți nivelul de trai al cetățenilor, indiferent unde locuiesc ei, va rămane constantă. Reporter: Aţi avut şi schimbări de prefecți. Ne puteţi spune despre cine este vorba? Dan Cărbunaru: Desigur, de indată. Sunt doi prefecți care au fost schimbați și vă pot oferi informațiile solicitate. Sunt două hotărari de guvern care vizează eliberarea din funcție a prefecților din Bistrița-Năsăud și Galați, respectiv alte două hotărari de guvern care vizează numiri de prefecți in cele două județe. Noii prefecți, domnul Cioarbă Teofil-Iulian la Bistrița-Năsăud și domnul Gavril Claudiu Sorin, prefect al județului Galați - sunt cele două numiri de astăzi. Ințeleg că nu mai sunt alte intrebări. Mulțumesc incă o dată pentru prezență, pentru atenție și vă doresc o zi bună. 2023-01-31 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-31-03-35-05big_image_020_resize.jpgÎntâlnirea reprezentanților speciali pentru combaterea antisemitismului cu Douglas Emhoff, Second Gentleman al Statelor Unite ale AmericiiȘtiri din 31.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-reprezentantilor-speciali-pentru-combaterea-antisemitismului-cu-douglas-emhoff-second-gentleman-al-statelor-unite-ale-americiiCOMUNICAT DE PRESĂ Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a participat, in data de 30 ianuarie 2023, la Reuniunea reprezentanților speciali pentru combaterea antisemitismului, care a avut loc la Berlin. Invitatul de onoare al evenimentului a fost Douglas Emhoff, Second Gentleman al Statelor Unite ale Americii, care a prezentat, in intervenția sa, importanța eforturilor comune pentru combaterea antisemitismului, dar și demersurile intreprinse de SUA in această direcție. In acest context, Douglas Emhoff a prezentat inițiativa președintelui SUA, Joe Biden, care, in luna decembrie 2022, a creat un grup interinstituțional avand misiunea de a elabora o strategie națională de combatere a antisemitismului. Strategia va avea ca scop conștientizarea amenințării pe care o reprezintă antisemitismul și va aborda hărțuirea și abuzul antisemit atat online, cat și offline, incercand să prevină atacurile și incidentele antisemite și incurajand eforturile intregii societăți in ceea ce privește prevenirea și combaterea antisemitismului. In cadrul intervenției sale, coordonatorul Comitetului interministerial, Irina-Dumitrița Solomon, a expus evoluțiile pe care Romania le-a realizat in domeniul combaterii antisemitismului și al prezervării memoriei Holocaustului și a prezentat progresele inregistrate in procesul de implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Partenerii americani și europeni au apreciat faptul că Romania este printre primele state membre ale Uniunii Europene care au adoptat o strategie dedicată combaterii antisemitismului, eforturile realizate de țara noastră fiind prezentate drept exemplu de bune practici in domeniu. Intalnirea reprezentanților speciali s-a incheiat cu o vizită la Memorialul Holocaustului din Berlin. 2023-01-31 13:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-31-01-15-37big_foto_1.jpegHotărâre CNSU privind propunerea de scoatere de la rezervele de stat a unor materiale de construcții pentru refacerea unor imobile afectate de incendiul produs în satul Colonia 1 Mai, comuna Vulcan din județul BrașovȘtiri din 31.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/hotarare-cnsu-privind-propunerea-de-scoatere-de-la-rezervele-de-stat-a-unor-materiale-de-constructii-pentru-refacerea-unor-imobile-afectate-de-incendiul-produs-in-satul-colonia-1-mai-comuna-vulcan-din-judetul-bra-ovIn vederea continuării procesului de inlăturare a efectelor incendiului care a avut loc in satul Colonia 1 Mai, comuna Vulcan din județul Brașov, in data de 17.01.2023, și pentru asigurarea condițiilor de trai populației afectate, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat astăzi Comitetul Național pentru Situații de Urgență in sistem hibrid. Hotărarea nou adoptată are in vedere scoaterea de la rezervele de stat a necesarului de materiale de construcții pentru continuarea derulării procesului de refacere a unor imobile afectate de incendiu. Hotărarea CNSU poate fi consultată AICI 2023-01-31 10:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-31-10-36-01big_sigla_guvern.pngDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la începutul ședinței de guvernȘtiri din 31.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1675153497Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae Ciucă: Bună dimineața! Doresc să incepem ședința de guvern prin a sublinia că in ședințele precedente am adus la cunoștință o serie de date economice cu care am incheiat anul 2022. Ceea ce doresc să subliniez in momentul de față este că atunci cand ne-am asumat in coaliție acest guvern, ne-am angajat să găsim soluții pentru tot ceea ce inseamnă nevoile şi așteptările cetățenilor şi totodată să găsim soluții pentru ceea ce inseamnă sprijinirea mediului de afaceri, astfel incat economia țării noastre să poată să reziste tuturor acestor situații deloc ușoare și să facem in așa fel incat să reușim să avem creștere economică, ceea ce s-a intamplat. Totuși, la nivelul Guvernului, pentru că incă suntem la inceput de an, avem responsabilitatea să menținem același ritm de lucru și să facem tot ceea ce depinde de noi astfel incat soluțiile pe care le găsim la nivelul administrației, la nivelul instituțiilor publice să vină intr-adevăr in sprijinul cetățenilor, in beneficiul cetățenilor și, desigur, in beneficiul tuturor structurilor care pot să aducă plus valoare economiei romanești. Avem o serie intreagă de activități planificate pentru a continua dialogul și colaborarea cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri. Vă rog foarte mult să mențineți coerența acestor activități și să intensificăm, acolo unde este necesar, dialogul și activitatea, pentru a avea soluții cat mai concrete. In acest sens, una dintre problemele importante și obiectivele asumate la nivelul Guvernului este cea legată de gestionarea crizei energetice. Au fost intreprinse o serie de măsuri, iar una dintre ele este cea care vizează instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale. Am discutat cu domnul ministru Tanczos care ar putea să fie măsurile pe care le putem lua la nivelul Guvernului, astfel incat să asigurăm accesul cat mai multor oameni, cat mai multor gospodării, la acest program. Avem fondurile necesare și putem să ridicăm pană la trei miliarde de lei suma alocată pentru acest proiect și, in felul acesta, am ințeles că discutăm de aproximativ 150.000 de gospodării care pot să acceseze programul. Domnule ministru, v-aș ruga să ne dați cateva detalii legate de acest subiect. Tanczos Barna: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Intr-adevăr, am făcut demersurile pentru a pregăti bugetul AFM pentru anul 2023. In cadrul acestui buget, din fondurile GES, gaze cu efect de seră, am alocat o sumă de trei miliarde de lei pentru a finanța programul Fotovoltaice, Casa eficientă fotovoltaic, pentru a ajunge la cel puțin 150.000 de beneficiari in 2023. Anul trecut, in decembrie, am finalizat evaluarea dosarelor depuse. Sunt 40.000 de gospodării care deja beneficiază de o asemenea finanțare și de la această cifră de 40.000 putem ajunge in 2023 la 150.000 de beneficiari. Pe de-o parte, folosind acest buget minim de trei miliarde de lei. Nicolae Ciucă: Numai puțin! Discutăm de 150.000, excluzandu-i pe cei 40.000. Tanczos Barna: Da, in afară de cei 40.000, anul acesta mai incă 150.000 și, pe de-o parte, folosind bugetul majorat, cat și procedura simplificată in care reducem la minim numărul de documente necesare pentru aplicanți. Va fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local și, la sfarșitul instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare, calitate de prosumator, practic și cu aceste trei documente, plus dovada că n-are datorie la stat și la bugetul local, poate să beneficieze de această finanțare. Preconizăm că pană pe 15 februarie, aprobăm bugetul AFM și in luna martie putem incepe programul pentru a sprijini gospodăriile in efortul lor de a deveni independenți din punct de vedere energie electrică. Nicolae Ciucă: Este o măsură foarte bună. V-aș ruga, totuși, să aveți in vedere ceea ce am discutat și am asumat la nivelul Guvernului, legat de simplificarea acestor proceduri de evitare a birocrației excesive, pentru ca procesul să poată să se deruleze oportun și să nu mai ajungem ca finalul de an să fie cel in care aglomerăm toate aceste activități absolut birocratice și nefolositoare. Nu ne ajută cu nimic, nici pe noi, nici pe cetățeni. Tanczos Barna: Da, domnule ministru. Tocmai de aceea imbunătățim și sistemul informatic cu care am lucrat anul trecut, pentru a prelua din sarcina care era pe umerii AFM, prin sisteme informatice mai performante. Trebuie să menționez că, față de 2020 cand AFM a avut un pic peste 72.000 de beneficiari, anul trecut au apelat peste 200.000 de cetățeni la sprijin oferit de AFM, prin diverse programe, incepand de la sistemul de fotovoltaice, Rabla clasică, Rabla plus la mașini sau la Rabla electrocasnice, deci AFM a devenit o instituție care oferă sprijin financiar, in această perioadă critică din punct de vedere energetic, la sute de mii de cetățeni, sute de mii de gospodării. Nicolae Ciucă: Aveți posibilitatea ca pană săptămana viitoare, in ședința de guvern, să veniți cu o informare legată de modul in care putem să continuăm Programul Rabla și dacă există, de asemenea, posibilități pentru modificarea in bine a acestor programe. Tanczos Barna: Da, domnule prim-ministru, așa cum ați dispus, am inceput pregătirea programelor Rabla clasic, Rabla plus și Rabla local. In cadrul Programului Rabla clasic, care oferă acel bonus pentru casarea mașinilor vechi și posibilitatea de cumpărare de mașini clasice, cu motorizare clasică, noi. Avem bugetul pentru a asigura o creștere cu 15% a primei de casare, așa cum și dumneavoastră ați discutat la Dacia, cu ocazia vizitei pe care ați efectuat-o. Avem bugetul pentru a oferi acest sprijin majorat in 2023. In același timp, creștem bugetul pentru mașinile electrice. Conform discuțiilor de acum doi ani, cu producătorii și importatorii de mărci auto, am stabilit atunci un program care oferă predictibilitate, oferă o evoluție predictibilă in timp. Am stabilit impreună cu danșii acum doi ani, pe patru ani, un program care ajută atat sectorul, cat și cetățenii, in mod special, pentru schimbarea autoturismelor vechi. Anul trecut s-au constatat evoluții absolut pozitive pe piața auto din Romania. A crescut numărul de mașini noi inmatriculate, a crescut exponențial numărul de mașini electrice inmatriculate datorită programelor derulate prin Administrația Fondului pentru Mediu. S-a redus numărul de mașini second-hand pentru prima dată după foarte mulți ani. Deci, parcul auto din Romania se intinerește și am putea spune că la sfarșitul anului 2023 bifăm inclusiv obligația din PNRR. Ne-am asumat că vom scoate peste 250.000 de mașini vechi din circulație. Cred că la sfarșitul anului 2023 deja ținta pentru 26 va fi atinsă. Nicolae Ciucă: Da, vă mulțumesc. Discutăm săptămana viitoare. Anunțam in ședința de Guvern de săptămana trecută că incepand de maine incepe programul de distribuire a tichetelor pentru plata facturilor la energie. Aș dori să subliniez că astăzi avem o ordonanță de guvern prin care asigurăm implementarea sistemului de plăți electronice. Domnule ministru, vă rog, cateva detalii! Ioan-Marcel Boloș: Intr-adevăr, ca urmare a observațiilor și sugestiilor pe care le-am primit odată cu aprobarea ordonanței 166, a venit această solicitare ca aceste plăți să poată fi făcute și in platforma electronică și sistemul informatic pe care il avem disponibil pentru implementarea mecanismului. Practic, dacă se va aproba ordonanța de urgență, plățile online vor putea fi făcute pentru a achita facturile la furnizorii de energie. Va fi o aplicație informatică simplă, care va presupune incărcarea in platformă a documentelor necesare plăților, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura doveditoare a datoriei față de furnizorul de energie. Și in acest fel răspundem la toate solicitările, avand trei posibilități de efectuare a acestor plăți, respectiv cea prin intermediul oficiilor poștale, prin apelare direct la poștaș și sperăm, după ședința de astăzi, să avem și forma aceasta aprobată de plăți electronice. Așa cum ați menționat, de maine incepe distribuția cardurilor de energie. Vă mulțumesc. Nicolae Ciucă: Este foarte bine, singurul lucru pe care vi-l cer este să continuați să vă coordonați cu Ministerul Cercetării, astfel incat prin Poșta Romană să avem garanția că tot ceea ce noi am decis se realizează și in practică și ajung la beneficiar, așa cum ne-am asumat. Continuăm proiectul nostru de digitalizare, digitalizare guvernamentală, digitalizarea administrației, digitalizare a serviciilor publice. Astăzi avem o hotărare de Guvern și o ordonanță prin care nu facem altceva decat să venim in beneficiul cetățenilor cu dezvoltarea sistemelor de digitalizare in administrație. Domnule ministru Burduja, vă rog să ne prezentați care sunt elementele principale din conținutul celor două documente. Sebastian Burduja: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Vorbim despre platforma de cloud guvernamental, cea mai importantă investiție pe care Romania o desfășoară in domeniul transformării digitale. O investiție de peste 560 de milioane de euro fără TVA. Practic, Romania deschide multe drumuri, inclusiv la nivel european, reglementand prin această complexă hotărare de guvern o serie de aspecte. Pe de o parte, cadrul de management și stocare a datelor in platforma de cloud guvernamental, tipuri de date, ce date pot să meargă in cloud-ul privat guvernamental, ce date pot să meargă in cloud-urile comerciale publice furnizate de companii private, criteriile tehnice privind implementarea, mentenanța, dezvoltarea cloud-ului privat guvernamental; planul pentru migrarea in cadrul guvernamental și avem in orizontul anului 2026, 30 de instituții minim care vor fi migrate in acest cloud guvernamental; politica de cloud first, iarăși, Romania deschide multe căi la nivel european și este printre primele țări care reglementează politica de cloud first. Asta inseamnă că instituțiile publice sunt obligate să recurgă la soluții compatibile cu sistemul de cloud și, nu in ultimul rand, normele de jurnalizare a evenimentelor și accesul la datele cetățenilor. Practic, am asigurat prin această hotărare de Guvern, pe de o parte, implementarea cu succes și la timp a proiectului de cloud guvernamental in termenele stabilite de PNRR, eficientizarea costurilor prin acest proiect, pentru că una este să cumperi la nivel centralizat toate aceste sisteme și să protejezi datele romanilor intr-un singur loc și alta este să fie fragmentate intre instituții, agenții, ministere, și nu in ultimul rand, accesul la date și faptul că, practic, prin tehnologie noi asigurăm o transparență deplină. Cand datele romanilor vor fi accesate, romanii vor fi notificați, iar jurnalizarea accesului inseamnă că nimeni nu le va putea accesa datele şi să nu lase o urmă. Practic, romanii vor ști de cate ori statul le va accesa datele și vor fi notificați in acest sens in timp real. Vă mulțumesc! Nicolae Ciucă: Da, mulțumesc foarte mult. Știm cu toții că cetățenii romani așteaptă servicii de sănătate mai bune, așteaptă modernizarea sistemului de educație. Astăzi aprobăm un proiect de lege prin care asigurăm cheltuirea a aproximativ 210 milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea unor unități spitalicești și in felul acesta, cred că dincolo de componenta de infrastructură din spitale, avem in vedere și partea de asigurare și imbunătățire a serviciilor medicale, a relației dintre pacient și medic. Domnul ministrul Rafila, vă rog, cateva detalii despre proiect. Alexandru Rafila: Domnule prim-ministru, avem pe listă un proiect de ordonanță de urgență care are ca și scop introducerea noului contract-cadru. care asigură noi norme metodologice și sperăm să poată să imbunătățească accesul la servicii de sănătate al pacienților din Romania. Și, de asemenea, un lucru extrem de important clarifică datele și informațiile cuprinse in dosarul electronic de sănătate al pacientului, ca să putem să avem un contract cadru consolidat și care să țină cont de toate sugestiile pe care le fac atat profesioniștii din domeniul sănătății, cat și organizațiile de pacienți. Termenul de elaborare a acestui contract-cadru și a normelor metodologice va incepe practic la sfarșitul trimestrului al doilea și in felul ăsta este indeplinit și un jalon din Programul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie să revadă modul de acordare a serviciilor medicale. Mulțumesc! Nicolae Ciucă: Da, vă mulțumesc foarte mult! Este foarte important ca acest program să demareze și cel mai important este ca el să treacă, să fie pus in practică și sunt convins, domnule ministru, că vom reuși să monitorizăm transpunerea in realitate a acestor proiecte. Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună! 2023-01-31 10:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-31-12-04-27big_image_022_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu o delegație a Fondului Monetar Internațional, condusă de Paul Hilbers, director executiv al FMIȘtiri din 30.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-o-delegatie-a-fondului-monetar-international-condusa-de-paul-hilbers-director-executiv-al-fmiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu o delegație a Fondului Monetar Internațional Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, Paul Hilbers. Cu această ocazie, a fost analizată evoluția economiei Romaniei, in contextul crizelor și provocărilor ultimilor ani. Premierul a arătat că țara noastră a reușit să atingă unul dintre cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare la nivel european, inregistrand, in ultimii 20 de ani, o creștere de opt ori a economiei. Romania a consolidat aceste rezultate inclusiv anul trecut, cand creșterea economică de 49 de miliarde de euro a reprezentat echivalentul intregului PIB din 2002. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit FMI pentru sprijinul oferit constant, pe parcursul evoluției țării noastre in trecerea de la economia planificată din perioada comunistă la modelul occidental, bazat pe piața liberă, respectand valorile democratice. In cadrul dialogului, a fost menționată importanța aderării țării noastre la OCDE, ca obiectiv național, după intrarea in NATO și UE, cu accent pe beneficiile pentru mediul de afaceri și de investiții. Stabilitatea politică generată de actuala coaliție de guvernare și predictibilitatea politicilor fiscale reprezintă două atuuri importante, in contextul interesului tot mai crescut al investitorilor străini pentru Romania. Premierul Ciucă a prezentat impactul pozitiv al creșterilor fără precedent din ultimul an, atat in privința absorbției banilor europeni, precum și din perspectiva investițiilor străine directe. Directorul executiv al FMI, Paul Hilbers, a remarcat consolidarea reputației Romaniei in plan european și internațional, prin performanțele economice obținute, reformele asumate, inclusiv in domenii precum politicile de mediu, digitalizare sau aplicarea standardelor din statele mai dezvoltate. Oficialul FMI a mulțumit Romaniei pentru sprijinul oferit Ucrainei și refugiaților ucraineni, precum și Republicii Moldova. Premierul Ciucă a oferit detalii despre ajutorul oferit celor peste 3,4 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele țării noastre din cauza agresiunii militare ruse, 110.000 dintre aceștia alegand să rămană in Romania. Solidaritatea romanilor și dorința lor de a fi alături de poporul ucrainean s-au regăsit atat in sprijinul umanitar, precum și in organizarea platformelor de facilitare a asistenței umanitare internaționale, țara noastră fiind prima care a lansat un plan de integrare a refugiaților. Prim-ministrul Romaniei a cerut o mai mare susținere pentru economia Republicii Moldova, afectată de agresiunea militară asupra Ucrainei, prezentand măsurile pe care țara noastră le-a luat pentru a asigura curent electric, gaze naturale, lemne pentru perioada iernii, precum și asistență in procesul de integrare europeană. Nevoia de a controla efectele inflației și de a scădea valoarea acesteia in perioada următoare reprezintă o prioritate pe care Guvernul o urmărește, armonizandu-și eforturile cu cele ale Băncii Naționale din Romania. In acest sens, premierul a dat asigurări privind responsabilitatea asumată din perspectiva politicilor fiscale. - Guvernul ia toate măsurile necesare pentru a consolida și dezvolta sectorul de afaceri, atat in privința companiilor cu capital romanesc, precum și in relația cu investitorii străini. Consolidarea clasei de mijloc va asigura susținerea ritmului de dezvoltare economică și soliditatea economiei romanești. Avem perspective bune de creștere, iar deciziile pe care le luăm se bucură de stabilitate politică a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 2023-01-30 15:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-30-03-48-42big_image_002_resize.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat în regim de urgență Comitetul Național pentru Situații de UrgențăȘtiri din 28.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-convocat-in-regim-de-urgenta-comitetul-national-pentru-situatii-de-urgentaCOMUNICAT DE PRESĂ In contextul situației generate de fenomenele meteo periculoase prognozate astăzi, 28 ianuarie 2023, premierul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a convocat in regim de urgență, in format online, Comitetul Național pentru Situații de Urgență. In cadrul ședinței CNSU a fost dispusă măsura decretării stării de alertă la nivelul județului Vrancea, in baza HCJSU Vrancea, abilitand, astfel, Ministrul Afacerilor Interne să avizeze hotărarea. Prin această măsură se pun in aplicare acțiuni imediate de răspuns, precum suplimentarea forțelor de intervenție, alertarea structurilor din zonele limitrofe, asigurarea permanenței structurilor cu responsabilități clare in gestionarea situației generate de fenomenele meteo extreme, pană la revenirea la starea de normalitate. Hotărarea aprobată de CNSU poate fi consultată atașat. 2023-01-28 13:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-28-12-58-12big_a2bdd779-a8e4-4622-a660-b59626fefafa.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul pentru Europa și afaceri externe al Republicii Franceze, Catherine ColonnaȘtiri din 27.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-pentru-europa-i-afaceri-externe-al-republicii-franceze-catherine-colonnaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, Catherine Colonna, au avut o intrevedere in contextul vizitei șefei diplomației franceze in Romania. Această vizită prefigurează aniversarea, la 4 februarie, a 15 ani de la semnarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic romano-francez și are loc, totodată, in pregătirea celebrării, in luna martie, a 30 de ani de cand Romania a devenit membru cu drepturi depline al Francofoniei. In schimbul de opinii, a fost evidențiată relația bilaterală strategică și specială dintre Romania și Franța, intărită de legăturile istorice de prietenie solidă bazată pe afinități culturale puternice. Prim-ministrul Romaniei a exprimat aprecieri deosebite pentru contribuția substanțială a Franței, in calitate de națiune-cadru, la Grupul de Luptă NATO din Romania. Cei doi demnitari au subliniat angajamentul comun pentru amplificarea cooperării bilaterale sectoriale și consolidarea relațiilor economice și de investiții. In cursul discuțiilor a fost abordată și perspectiva de avansare a aderării Romaniei la Spațiul Schengen. Premierul Ciucă a mulțumit pentru poziția de sprijin a Franței in favoarea aderării Romaniei și angajamentul ferm pentru susținerea eforturilor Romaniei de continuare a parcursului spre realizarea acestui obiectiv. Șeful Guvernului a punctat demersurile dinamice ale părții romane prin angajarea in consultări intense cu toți partenerii europeni in efortul de identificare a unei soluții care să conducă in curand la un rezultat corect și pozitiv in vederea aderării Romaniei la spațiul Schengen. Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat și impactul agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei. In context, au salutat cooperarea bilaterală in sprijinirea tranzitului cerealelor ucrainene către piețe terțe. ** In perioada 26-27 ianuarie 2023, miniștrii afacerilor externe din Regatul Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra și din Republica Franceză, Catherine Colonna, efectuează o vizită comună in Romania. Programul prezenței in Romania cuprinde vizite la facilitățile militare utilizate in comun de trupele aliate desfășurate in Romania și consultări diplomatice in format trilateral Romania-Olanda-Franța. Prezența șefilor diplomației olandeze și franceze reconfirmă interacțiunea trilaterală eficientă intre București, Paris și Haga. 2023-01-27 15:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_5947-enhanced.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke HoekstraȘtiri din 27.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-afacerilor-externe-al-regatului-tarilor-de-jos-wopke-hoekstraGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit la Palatul Victoria pe vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra, in contextul vizitei de lucru pe care acesta o efectuează in Romania. In cursul discuției, a fost reconfirmată cooperarea foarte bună romano-olandeză in plan bilateral, european și la nivelul NATO. Ambele părți au remarcat dinamica ascendentă a relațiilor comerciale bilaterale, care au cunoscut un nivel susținut de creștere in ultimul an, Regatul Țărilor de Jos menținandu-se in topul celor mai valoroși investitori din Romania. In acest context, demnitarii au afirmat interesul comun pentru amplificarea cooperării bilaterale, prin dezvoltarea proiectelor de colaborare sectorială in diferite domenii. Prim-ministrul Romaniei a exprimat aprecieri pentru contribuția consistentă a Țărilor de Jos, ca unul din principalii participanți, la Grupul de Luptă NATO din Romania, mulțumind pentru prezența contingentului olandez pe teritoriul Romaniei, gest care reflectă concret solidaritatea aliată pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO. Schimbul de opinii a abordat și perspectivele de avansare a aderării Romaniei la spațiul Schengen. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a punctat demersurile dinamice ale părții romane, care s-a angajat intr-un dialog pozitiv și consultări intense cu toți partenerii europeni, in efortul de identificare a unei soluții care să conducă in curand la un rezultat corect și pozitiv. Adoptarea unei decizii favorabile aderării Romaniei la Spațiul Schengen, in virtutea recunoașterii progresului evident obținut, ține de credibilitatea UE ca structură coezivă bazată pe principiul unității și al solidarității, a mai arătat prim-ministrul roman. La randul său, șeful diplomației olandeze a reconfirmat susținerea pentru aderarea Romaniei la spațiul Schengen. Dialogul a continuat cu analiza răspunsului la agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei, și a evoluțiilor din Republica Moldova. Premierul Romaniei a prezentat măsurile active de sprijin multidimensional ale Romaniei pentru Ucraina. In ceea ce privește susținerea Republicii Moldova, premierul Ciucă a pledat pentru continuarea acordării de sprijin financiar și politic Chișinăului. ** In perioada 26-27 ianuarie 2023, miniștrii afacerilor externe din Regatul Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra și din Republica Franceză, Catherine Colonna, efectuează o vizită comună in Romania. Programul prezenței in Romania cuprinde și vizite la facilitățile militare utilizate in comun de trupele aliate desfășurate in Romania și consultări diplomatice in format trilateral. Prezența șefilor diplomației olandeze și franceze reconfirmă interacțiunea trilaterală eficientă intre București, Paris și Haga. 2023-01-27 14:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_olanda-52.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și memoriei victimelor Pogromului Legionar din București (ianuarie 1941)Știri din 27.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-dedicata-zilei-internationale-de-comemorare-a-holocaustului-i-memoriei-victimelor-pogromului-legionar-din-bucure-ti-ianuarie-1941Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Participarea reprezentaților Guvernului la evenimentul - Holocaust - Romania iși aduce aminte, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la București Reprezentantul special al Guvernului Romaniei pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei, Alexandru Muraru, și coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița Solomon, au participat miercuri, 25 ianuarie a.c., la evenimentul - Holocaust - Romania iși aduce aminte, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene in Romania, cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Dezbaterea a reunit ambasadori ai statelor membre UE acreditați la București (Germania, Franța, Austria, Bulgaria), membri ai comunității evreiești, reprezentanți ai autorităților publice centrale, mediului academic, societății civile și studenți care au avut privilegiul de a asculta mărturia cutremurătoare a domnului Octavian Fulop, unul dintre puținii supraviețuitori ai Holocaustului din Romania, care a fost deportat in Lagărul de la Auschwitz-Birkenau la varsta de 13 ani. In acest context, a fost subliniată importanța onorării memoriei victimelor Holocaustului și asumării acestei pagini cumplite din istoria umanității, in paralel cu acțiuni ferme de combatere a antisemitismului, extremismului și negaționismului, pentru a preveni repetarea unor astfel de atrocități. In cadrul intervenției sale, Reprezentantul special al Guvernului Romaniei a vorbit despre contextul actual, marcat de numeroase provocări la adresa democrației, despre responsabilitatea pe care o au actorii relevanți din societate, dar și despre importanța unor acțiuni de dezaprobare și de sancționare a manifestărilor cu caracter antisemit și a discursului instigator la ură. - Condamnarea publică fermă, crearea de instrumente noi, susținerea instituțiilor și a comunităților să lucreze activ pentru sancționare, să protejeze deopotrivă valorile, angajamentele și eforturile pe care Romania le-a făcut in ultimele două decenii in materia protejării memoriei victimelor Holocaustului și a combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului trebuie să fie o misiune permanentă a noastră. Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, a expus demersurile realizate de Executiv in direcția asumării corecte a trecutului traumatic, promovării educației civice și consolidării luptei impotriva curentelor și tendințelor care pun in pericol drepturile fundamentale și valorile democratice, cu accent asupra procesului de implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023. Alocuțiunea Prim-Ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnă președinte interimar al Senatului, Domnule președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romania - Cultul Mozaic, Domnule președinte al Curții Constituționale, Doamnă președinte al Inaltei Curți de Justiție și Casație, Domnule Șef al Apărării, Doamnelor și domnilor parlamentari, membri ai Cabinetului, Distinși reprezentanți ai cultelor religioase, Dragi supraviețuitori, Stimați invitați, Aducem astăzi un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului și rememorăm una dintre cele mai cumplite pagini din istorie, cand ura, barbaria și crima au redus umanitatea la tăcere și au distrus destinele a milioane de oameni nevinovați. Marcăm, impreună, cei 78 de ani de la eliberarea Lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, intr-un loc emblematic pentru comunitatea evreiască din Romania, care a fost martorul atacurilor brutale desfășurate asupra evreilor in timpul Pogromului de la București, din ianuarie 1941. 27 ianuarie 1945 a insemnat finalul odiosului val de crime și orori petrecute in timpul Holocaustului, reprezentand insă și debutul unei lumi marcate, pentru totdeauna, de această vinovăție. In același timp, omenirea și-a asumat misiunea de a reclădi speranța in umanitate și in valorile fundamentale, precum și de a onora neincetat memoria victimelor și de a sprijini supraviețuitorii. Această lecție dură a istoriei ne reamintește, de fiecare dată, ce se intamplă atunci cand majoritatea nu ia atitudine in fața unor indivizi ori grupuri care promovează idei otrăvitoare pentru societate și care rup echilibrul conviețuirii pașnice. Nu trebuie să-i uităm insă pe acei romani curajoși care, așa cum spunea Elie Wiesel, - și-au riscat propriile vieți și au salvat onoarea națiunii lor opunandu-se opresiunii și uciderii concetățenilor lor. Doamnelor și domnilor, Statul roman a inceput procesul de asumare a Holocaustului in urmă cu două decenii, iar progresele realizate in domeniul politicilor memoriei, educației și cercetării despre Holocaust și combaterii antisemitismului sunt remarcabile. Recent, Romania a adoptat o strategie dedicată prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură care produce deja efecte. De asemenea, s-au parcurs pași importanți pentru realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din Romania. In centrul acestor demersuri se află sprijinirea constantă a comunității evreiești din țara noastră și valorizarea patrimoniului evreiesc, care este parte integrantă a culturii naționale, obiective care vor continua să ocupe un loc prioritar pe agenda Executivului pe care il conduc. Lupta pentru apărarea valorilor fundamentale, pentru consolidarea unei societăți reziliente și incluzive este insă una permanentă pentru că antisemitismul, extremismul și discursul instigator la ură sunt tot mai prezente in spațiul public. Toate aceste curente nu fac decat să intineze memoria victimelor Holocaustului, să pericliteze valorile democratice și statul de drept. Rămanem vigilenți și luăm atitudine impotriva acestor manifestări și a celor care continuă să elogieze criminalii de război. Nu putem permite distorsionarea istoriei sau minimizarea Holocaustului. Avem instrumentele necesare pentru a ne apăra democrația, iar toate autoritățile responsabile trebuie să iși ducă la indeplinire misiunea. Atitudinile toxice trebuie sancționate, iar legislația trebuie aplicată consecvent. De asemenea, promovarea educației, a gandirii critice și a cunoașterii istoriei intr-un mod autentic, fără idealizări, sunt prioritare. Nu in ultimul rand, comemorările și proiectele memoriale, mai ales in locurile care poartă amintirea ororilor petrecute in timpul Holocaustului, trebuie să fie tot mai prezente in spațiul public. In acest sens, incurajez autoritățile locale să se dedice cu mai multă energie promovării politicilor memoriei și să organizeze acțiuni și manifestări dedicate acestui episod tragic din istoria națională. In calitate de Prim-Ministru al Romaniei voi continua să susțin necondiționat demersurile in direcția promovării vieții evreiești, dar și prevenirea și combaterea antisemitismului, extremismului, intoleranței și urii. In această zi in care la nivel internațional se comemorează victimele Holocaustului, se cuvine ca, in memoria milioanelor de persoane care au pierit in mod brutal și inuman in lagărele de exterminare, in camerele de gazare sau in marșurile morții, să reafirmăm angajamentul ferm pentru consolidarea unei societăți puternic atașate principiilor și valorilor democratice. Să păstrăm vie amintirea victimelor! 2023-01-27 11:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_coral-67.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala ”Sportivul Anului”Știri din 26.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-gala-sportivul-anuluiGalerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Sportivul Anului [Check against delivery] Bună seara, dragi campioni romani, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor, Stimați invitați, Sunt deosebit de onorat și emoționat pentru că am posibilitatea de a participa la acest eveniment organizat de Ministerul Sportului și de a exprima bucuria și mandria de roman in fața dumneavoastră, așa cum o facem pe stadion sau in fața televizorului atunci cand dumneavoastră concurați și ridicați drapelul Romaniei pe cel mai inalt catarg. Ne-ați incantat cu performanțe de excepție, demonstrand fiecare dintre dumneavoastră că sportul romanesc are un potențial extraordinar, pe care, la randul nostru, din poziția de factori de decizie, avem datoria să il susținem. Dumneavoastră, marii campioni ai sportului romanesc, sunteți identificați la nivel mondial cu Romania, iar imaginea țării noastre este asociată cu dumneavoastră. Patrimoniul național a fost și este imbogățit cu fiecare succes al dumneavoastră. Romania are in palmares, 309 medalii olimpice, (90 de aur, 97 de argint, 122 bronz), incepand cu anul 1924 cand a fost caștigată prima medalie de bronz la rugby. Dumneavoastră, prin medaliile cucerite, ați inălțat drapelul Romaniei pe catargul podiumului la competiții sportive europene și internaționale de anvergură. Performanțele dumneavoastră au cucerit inimile noastre și suntem recunoscători și ințelegem că in spatele acestor rezultate remarcabile, stau ore intregi de antrenamente, pregătiri intense și nu in ultimul rand, talent innăscut. Mă bucur să vă văd astăzi din nou pe podium, pe podiumul recunoașterii in Romania a performanțelor pe care le-ați obținut in 2022. Pe unii dintre dumneavoastră am avut onoarea să-i cunosc și să ii felicit personal. Atunci, ca și acum, imi exprim aprecierea pentru seriozitatea, perseverența și pasiunea care v-au animat și v-au condus către recorduri naționale și internaționale. Sunteți dovada că tradiția performanței in sportul romanesc nu se pierde și se cuvine pentru aceasta să le mulțumim in egală măsură și celor care vă antrenează și intregului staff tehnic. Prin sport, intreaga societate are de caștigat. Sportul formează caractere puternice, in spiritul competiției și al fair-play-ului, promovează incluziunea și deschide oportunități celor care, pe langă talent, se remarcă prin dorința de a performa in ceea ce fac. Anul 2022 a fost pentru Romania unul dintre cei mai buni pe plan sportiv din ultimele două decenii și consider că performanța trebuie susținută: pornind de la reformarea sistemului sportiv romanesc inclusă in noua Strategie Națională pentru Sport, pană la alocarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii sportive sau acordarea de stimulente financiare pentru performerii romani, iar Guvernul a făcut deja demersuri concrete in acest sens. In baza parteneriatului realizat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Roman, a fost demarat un proces de identificare a proiectelor și activităților care implică tema sustenabilității, astfel am sprijinit demersul de a aduce Complexul Olimpic Sydney 2000 la un nivel care să permită loturilor olimpice să se pregătească la standard internațional. Totodată, procentul de 1% din taxele de licență pentru jocurile de noroc constituie un suport foarte important in pregătirea pentru Misiunile Olimpice și pentru susținerea programelor și proiectelor, pe toată durata ciclului olimpic, la un nivel compatibil cu inalta performanță. Referitor la progresul in performanță al mai multor loturi olimpice și naționale, inregistrat după J.O. de la Tokyo, putem considera că Forul Olimpic Național, este parte din acest progres, prin faptul că a fost alături de Federații si loturi pe tot parcursul pregătirii sportive. Strategia de dezvoltare a performanței urmată de C.O.S.R, incă din 2017, a inceput să iși arate efectele, știut fiind că in performanța sportivă, nu există scurtături. Ne dorim să amplificăm măsurile, să identificăm altele noi, care să vină in sprijinul dumneavoastră, astfel incat să asigurăm continuitate tradiției sportive a Romaniei. Dragi laureați ai Galei Sportivul Anului, Pentru noi toți sunteți campioni! Sunteți, așa cum spunea și domnul Morar, modele pentru tinerii sportivi și pentru mulți dintre copiii din Romania! Sunteți așa cum o spun de fiecare dată, sunteți ambasadorii Romaniei in lume! Este minunat să vedem astăzi că avem multe modele in majoritatea disciplinelor sportive, inclusiv la nivelul competițiilor paralimpice. Doresc să adresez felicitări tuturor pentru performanțele frumoase de pană acum, să imi exprim convingerea că veți continua cu aceeași tenacitate, dăruire și pasiune in sportul pe care il practicați. Să imi exprim convingerea că anul viitor, atunci cand urmează Jocurile Olimpice de la Paris, veți obține rezultate remarcabile, mai bune decat cele de pană acum, iar noi vom continua să vă susținem, să avem incredere că veți reprezenta țara cu cinste și mandrie așa cum ați făcut-o pană acum. Incă o dată vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru sportul romanesc. Doresc să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru Romania și am un singur indemn: urmați-vă visul! Vă mulțumesc! O seară frumoasă! *** Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Am venit cu mare bucurie și emoție pentru a-i premia pe toți sportivii romani, cu gandul meu de recunoștință și al Guvernului Romaniei pentru tot ceea ce au făcut, pentru performanțele obținute in anul 2022 și să ne exprimăm recunoștința pentru legendele sportului romanesc, care au reușit de-a lungul timpului să ne bucure, să ne facă să fim mandri și să ne facă să sperăm că putem de fiecare dată mai mult așa cum ei, după fiecare competiție, sunt convins că au un angajament personal prin care iși propun să reușească să obțină, de fiecare dată, rezultate mai bune. Ca atare, doresc incă o dată să le mulțumesc, să ii felicit și să ii asigur că, prin tot ceea ce am gandit la nivelul guvernului, atat prin noua Strategie națională a sportului, cat și prin tot ceea ce putem să asigurăm din punct de vedere administrativ și material, să facem in așa fel incat sportul romanesc să poată să performeze pe baza posibilităților sportivilor romani și pe baza unor măsuri care să ajungă să stimuleze și să incurajeze nu numai tinerii, ci pe toți romanii să facă sport. Vă mulțumesc! O seară bună! 2023-01-26 18:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gala-56.jpgBriefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul finanțelor, Adrian Câciu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 26.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-ministrul-finantelor-adrian-caciu-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului. Alături de mine, și-i mulțumesc pentru faptul că este prezent, se află ministrul de finanțe, domnul Adrian Caciu. Guvernul astăzi a luat o serie intreagă de decizii importante. Una dintre acestea vizează și Programul ,,Noua casă, in legătură cu care domnul ministru vă poate oferi mai multe detalii, dar, deoarece este și ziua in care a fost publicată prognoza privind stadiul economiei romanești, domnul ministru va fi pregătit să vă ofere detalii și in legătură cu aceste elemente. Vă rog, aveți cuvantul, domnule ministru. Adrian Caciu: Da, mulțumesc mult, bună ziua. Astăzi, guvernul a aprobat plafonul pentru Programul ,,Noua casă pentru anul 2023, in valoare de 1,5 miliarde de lei. Face parte din această aprobare rapidă a plafoanelor pentru programele cu garanții de stat pentru că interesul guvernului este ca banii să ajungă cat mai rapid in economie și către beneficiari, către cetățeni. Programul ,,Noua casă, care s-a introdus in 2009, este un program de succes. Este, din punctul nostru de vedere, un instrument prin care putem să sprijinim beneficiarii, mai ales pe cei tineri, pentru a-și achiziționa o locuință, in condiții de finanțare ceva mai favorabile decat ceea ce oferă piața bancară in acest moment, mai ales in contextul in care dobanzile sunt ridicate și elementele de avans, respectiv garanții, sunt destul de limitate sau, dacă vreți, restrictive. Ii incurajez, așa cum am spus și la inceputul ședinței de guvern, pe toți să apeleze la acest program, pentru că imi doresc, și am discutat și cu domnul prim-ministru, ca acest plafon pe care l-am alocat astăzi chiar să fie epuizat pană la jumătatea anului și să-l putem suplimenta. De ce am spus că este in convergență cu celelalte programe guvernamentale? Pentru că ieri am semnat ordinul pentru programul ,,Rural invest și acum urmează să se facă convențiile cu băncile. Astăzi semnez ordinul pentru alocarea plafoanelor pentru programul IMM Invest Plus. După cum știți, este pentru prima oară cand acest program a fost aprobat inainte de inceperea anului financiar, astfel incat să se facă toate procedurile pentru ca banii să ajungă cat mai rapid către companii, și cum este Programul ,,Prima acasă, către cetățeni. Tot astăzi, datele de la Comisia Națională de Prognoză, din punctul meu de vedere, validează eforturile pe care le-au depus antreprenorii, dar și guvernul, pentru anul 2022, un an foarte complicat - și din perspectivă economică, și socială, și de securitate, și de stabilitate - și atestă faptul că avem o creștere a PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decat era prognozat la inceputul anului 2022. Un context, incă o dată, foarte dificil, in care lucrurile s-au schimbat de la o lună la alta, mai ales incepand cu luna februarie 2022, cand a inceput agresiunea rusă in Ucraina. Ceea ce văd in această prognoză asupra anului 2023, in care se păstrează elementul de prognoză cu creștere economică de 2,8% și o revenire pe partea de construcții și agricultură, dar și ceea ce văd in elementele de rezultat ale 2022 - și este imbucurător din punctul meu de vedere - este faptul că creșterea economică de 4,9% pentru anul 2022 este construită pe o formare brută de capital fix in detrimentul consumului. Este modelul pe care atunci cand am intrat la guvernare am incercat să-l recreăm, să il restructurăm și să il redesenăm astfel incat creșterile economiei să se bazeze structural pe elemente consolidate de investiții private și publice. Mai mult decat atat, toate elementele de sprijin pentru economie și cetățeni, care au inglobat undeva la 6% din PIB in anul 2022, dacă excludem creditul fiscal, care e de 4,7 %- 4,8 %, deci in total este peste 10% dacă le adunăm. Dar dacă discutăm doar de stimulii pe care guvernul i-a găsit pentru a sprijini economia și se revăd in răspunsul acesta al economiei, pentru că nu există niciun fel de altă rețetă decat infuzie de capital și de stimulente in context de stres economic, pentru a putea să treci peste această perioadă. Nu inseamnă, incă o dată, că lucrurile sunt intr-o zonă in care ne-am revenit complet. Anul 2022, am mai spus, a fost anul de compensare și de diminuare a efectelor negative. Anul 2023 trebuie să fie anul de recuperare și anul 2024 să fie anul in care crește puterea de cumpărare atat la cetățeni, cat și la partea de companii. Vă stau la dispoziţie cu intrebări pentru că sunt convins că mai important e să răspund la aceste intrebări. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, spuneați că-i incurajați pe romani să apeleze la acest Program Noua casă. Totuși, am avut un semnal și de la Banca Națională, economiștii de acolo spuneau ca romanii să fie mult mai prudenți atunci cand iau un credit. Cum ar trebui să facă? Adrian Caciu: Eu fac totuși diferența, vedeți dumneavoastră, atata timp cat sunt membru al guvernului, o să promovez programele guvernamentale. Eu fac diferența intre o abordare generală, care trebuie să fie una prudentă și o abordare, pană la urmă, in care statul vine solidar cu beneficiarul de credit, in scopul de a-l sprijini pe acesta să poată avea niște condiții de finanțare mai bune, ințelegand totuși, tot prin acest program, dar și prin altele, că există nevoia de continuitate și de dezvoltare. Trebuie să nu intrăm in plasa prudenței exagerate, ci să avem o prudență structurată pe elemente de sprijin pe care și statul le poate acorda. Reporter: Ne-am putea aștepta la un Program Noua casă care să fie modificat pe viitor și să vedem rate fixe pentru un credit imobiliar, de exemplu, pentru că ratele s-au dublat... Adrian Caciu: Este o idee, lăsați-ne să ne uităm la ea. Acum mi-aţi spus de această idee. Apropo de dobanda fixă, cred că lupta noastră anul acesta, am mai spus-o, va fi cu inflația, o luptă pe care nu o dăm singuri, o dă și Banca Națională impreună cu noi, fiecare pe partea sa de politică, şi de stabilizare, respectiv de scădere a dobanzilor. Pentru că acum nu ar fi favorabilă o dobandă fixă, dacă e inaltă. Important e ca dobanzile să inceapă să scadă, dar acest lucru trebuie să fie și consecința scăderii inflației. Reporter: Domnule ministru, am văzut și in alte țări, statul intervine și ajută cetățenii care au credite, fie au inghețat ratele, fie au venit să compenseze. Dumneavoastră, in partid, ați avut această propunere de la un coleg - să compenseze statul sau banca 1 sau 2% din IRCC sau ROBOR? Cum priviţi aceste soluții? Adrian Caciu: M-am exprimat deja asupra acestui subiect chiar la postul dumneavoastră de televiziune. La acest moment, dobanzile sunt foarte sus. O subvenționare a dobanzii nu ar fi soluția cea mai bună pentru romani, pentru că ar putea determina o menținere a dobanzilor la nivelul acesta. Noi vrem să vedem și să găsim măsurile, astfel incat dobanzile să scadă la un moment dat, tot in 2023, și, de ce nu, să găsim elemente de sprijin al populației privite nu ca individ neapărat, ci ca gospodărie sau familie. Reporter: Sunt ingrijorări, tot Banca Națională vorbea despre asta, despre incapacitatea guvernului de a duce la bun sfarșit reformele din PNRR și, foarte important, spunea și despre procentul din PIB pe care-l alocăm pentru pensiile speciale, care ar putea deveni insuportabile, spuneau cei de acolo. Adrian Caciu: Construiți un pic intrebarea legată de o opinie a cuiva din Banca Națională ca și cum ar fi opinia BNR. Bănuiesc că opiniile sunt personale. Ingrijorări avem cu toții. O altă luptă este să implementăm PNRR-ul, chiar dacă in unele zone nu este chiar perfect intocmit. Eu cred că pană acum ne-am făcut temele pe partea de PNRR și, acolo unde mai sunt elemente de ajustat, chiar și colegii mei caută soluții, astfel incat să fie depusă și cererea de plată numărul 2 și să putem să trecem mai departe și cu partea de reforme și jaloane. Pe de altă parte, cu privire la această zonă a pensiilor speciale, nu știu, sunt opinii. Reporter: Domnule ministru, pentru anul 2024 am putea vedea noi creșteri de taxe sau am putea vedea eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare? Adrian Caciu: Anul care, 2024? Eu v-am spus destul de clar și cred că am fost destul de clar că in 2023 și 2024 o ajustare masivă nu va mai avea loc, jalonul din PNRR spunandu-ne ce am avut de făcut in anul 2023. Pe de altă parte, tot in PNRR se prevede ca pană in 2026 după analiza regimului fiscal, să intrăm pe o serie de ajustări. Din punctul meu de vedere, acest lucru va fi făcut, dar vă vom anunța după deciziile coaliției, dar nu mai devreme de 2024. Reporter: /.../. Adrian Caciu: Da, nu am spus ce se va face. O să vedeți la momentul in care incepem această dezbatere și implementarea ei să se facă in 2025-2026, pe anumite zone. Reporter: Intreb asta... Adrian Caciu: Incă o dată, trebuie să ințelegeți un lucru, pentru că se pune intotdeauna in subiect ca și cum ar fi un subiect care ii defavorizează pe unii sau pe alții - acolo unde sunt distorsiuni economice create de sistemul fiscal. Reporter: Intreb asta pentru că, astăzi, un secretar de stat din cadrul Ministerului Finanțelor a spus că in 2024 s-ar putea să vedem astfel de eliminări... Adrian Caciu: Nu comentez opiniile exprimate la un simpozion, depinde de context, nu știu contextul. Reporter: Am ințeles. Reporter: Vreau să vă intreb despre contribuția la sănătate pentru pensiile care trec de pragul de 4.000 de lei, cand va fi adoptat? Știm că s-a discutat despre un proiect de ordonanță de restituire a banilor pentru cei care au plătit. Cand va fi acesta gata și despre ce sumă este vorba? Adrian Caciu: In perioada următoare. Acum, cei de la de la Finanțe fac calculul cu privire la impact, și, impreună cu Secretariatul general al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, lucrează la acest act normativ ca in perioada imediat următoare să apară, să fie publicat in transparență, respectiv să fie aprobat de către guvern. Reporter: Estimativ, nu aveți o sumă? Adrian Caciu: Nu vă dau această sumă acum. Reporter: Și mai am o intrebare legată de OMV. Ați cerut Comisiei Europene un răspuns, o reacție privind transpunerea acelei directive ? Adrian Caciu: Răspunsul sau cazul nu este legat de acea companie. Este legată de ce a avut la bază regulamentul, atunci cand a fost construit regulamentul european. Reporter: A venit acest document? Adrian Caciu: Nu, nu incă. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb in ce condiții ar putea reveni schema de compensare a prețului la carburanți și dacă sunt bani pentru asta. Adrian Caciu: Bun, aici, vedeți dumneavoastră, acest guvern a căutat soluții in funcție de dinamica evoluției economiei sau a situației cu care s-au confruntat cetățenii; și a intervenit de fiecare dată. A venit și cu Pachetul - Sprijin pentru Romania, cand a fost situația, dacă țineți minte, inclusiv cu problema legată de euro, la inceputul lunii februarie, cand s-a declanșat agresiunea din Ucraina, războiul, cand a crescut prețul la combustibili. Deci, s-a intervenit atunci cand lucrurile au ajuns la o limită de suportabilitate. Pot să vă spun un singur lucru: că acest guvern va interveni dacă lucrurile intră intr-o zonă mult prea volatilă sau care să nu poată fie sustenabilă pentru economie și cetățeni. La acest moment cand discutăm, lucrurile nu sunt in acea zonă și putem să ne uităm. Am văzut - comparațiile se fac cu inceputul anului. Hai să ne uităm să facem comparații cu luna februarie 2022, ca să avem un termen de comparație, cand au inceput prețurile să se ridice foarte sus. Dar trebuie să ne uităm și pe piața petrolului și pe piața combustibilului. Sunt mai multe elemente care trebuie luate in calcul și vom vedea. Cand va fi cazul, acest guvern va interveni, vă asigur. Reporter: Sunt bani pentru a susține schema pe o perioadă de incă trei luni sau șase luni? Adrian Caciu: Așa cum s-au găsit soluții pentru a interveni, se vor găsi soluții. Se va face un calcul și se va vedea cum se poate și cat se poate susține. Reporter: Bună ziua. Schema a fost introdusă in data de 1 iulie. Atunci motorina era peste 9 lei. Intrebarea este dacă aveți un... Adrian Caciu: N-aș vrea să setăm un plafon. Reporter: Asta era ideea... Adrian Caciu: N-aș vrea să setăm un plafon, pentru că cel mai important e să ne uităm, incă o dată, la costul total suportat de economie, pentru că poate să fie un plafon de genul - nu vreau să setez un plafon, ca să nu creăm o așteptare - așteptăm pană la nu știu ce nivel. Nu. Ideea de bază este că trebuie să te uiți la costul total pe care il are o gospodărie sau il are o companie, pentru că n-a apărut atunci numai prețul la combustibil, a fost și prețul la energie, a fost prețul la utilități, și trebuie să te uiți pe total costuri și să vii cu un sprijin care să acopere acele costuri. Deci n-aș vrea, incă o dată, să setăm un nivel de așteptare. Reporter: Și totuși nu aveți un nivel de referință? Adică vă raportați la februarie 2022 sau... Adrian Caciu: Vă asigur că avem tot ce este necesar ca nivel de referință. Nu vreau să-l setăm public deoarece creăm o așteptare falsă. Poate să fie mai rapidă intervenția, dacă lucrurile se manifestă de o volatilitate mai accelerată; poate să fie la acel nivel, poate să fie... Va trebui să vedem. Dinamica economică este cea care comportă răspunsul de la un guvern. Mulțumesc. Reporter: Mulțumesc. Reporter: O intrebare, dacă se poate, am văzut că inflația este in scădere, totuși scade foarte puțin. Ne-ați putea spune cand ne-am putea aștepta și la scăderi de prețuri? Adrian Caciu: Eu cred că prin mai multe măsuri. O să avem acest răspuns undeva și după jumătatea anului. Reporter: Atunci am putea să vedem că scad prețurile? Adrian Caciu: Prin mai multe măsuri. Nu scad natural dacă nu le ajutăm. Mulțumesc mult! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru participare, domnule ministru, le mulțumesc, de asemenea, și jurnaliștilor care au adresat intrebări. Continuăm briefingul de presă. Aș vrea, cu permisiunea noastră, să revin asupra celor agreate astăzi in ședința de guvern, decizii luate de executiv. In ceea ce privește susținerea agriculturii, continuă ajutorul de stat pentru reducerea accizei pentru motorină utilizată in agricultură. Așa cum a anunțat și premierul Nicolae Ciucă la debutul ședinței de guvern, executivul a discutat și a aprobat această continuare a sprijinului acordat sectorului agriculturii. Este vorba de sprijinul acordat fermierilor pentru achiziția de motorină. Prin hotărarea aprobată astăzi, guvernul a stabilit in ce condiții se acordă in acest an ajutorul de stat pentru fermieri, prin reducerea accizei pentru motorina utilizată in agricultură. Sub formă de rambursare, această subvenție va fi de 1,529 lei pe litru, valoarea totală a schemei de ajutor de stat fiind de 500 milioane de lei. Această sumă va fi acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este o măsură care se alătură altor forme de sprijin pe care guvernul le acordă fermierilor, sprijin finanțat din fonduri europene, sau măsuri de susținere a produselor romanești, facilități acordate prin Agro IMM Invest sau Rural Invest, pentru a pune in valoare potențialul agriculturii romanești. Tot astăzi, guvernul a decis deschiderea Punctului Internațional de Trecere a Frontierei de Stat și a Biroului Vamal de Frontieră Racovăț, Romania - Diakivți, Ucraina. Acest act normativ prevede redeschiderea unui punct de trecere a frontierei care era inchis de 12 ani, 13 ani aproape, neindeplinind in toată această perioadă cerințele necesare pentru un punct de trecere a frontierei externe. Acest punct se va deschide pentru traficul internațional de persoane, in regim de trafic pietonal și rutier, inclusiv autobuze, inclusiv cu marfă, cu program de funcționare permanent. Face parte din măsurile pe care Guvernul Romaniei le-a pregătit și le-a implementat pentru a veni in sprijinul Ucrainei, a cetățenilor ucraineni, dar și deschiderea manifestată față de fluxul de cetățeni refugiați, dar și fluxuri de marfă, Romania fiind unul dintre statele care acționează extrem de activ pentru a sprijini atat Ucraina, cat și cetățenii acestei țări care sunt afectați de agresiunea militară rusă. Operaționalizarea noului regim de funcționare a acestui punct de trecere a frontierei de stat se va realiza gradual, intr-o primă etapă urmand să fie deschis pentru trecerea camioanelor fără incărcătură și a cisternelor cu combustibil, și apoi, in funcție de condițiile de infrastructură, și pentru alte tipuri de vehicule și de mărfuri. Posturile necesare efectuării controlului pentru frontiera de stat, respectiv controlul mărfurilor, vor fi asigurate prin suplimentarea numărului de posturi aprobat pentru Poliția de Frontieră, Autoritatea Vamală Romană și pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Acestea ar fi principalele elemente pe care doream să vi le prezint. In incheiere, insă, aș vrea să vă semnalez și faptul că a fost aprobată hotărarea de guvern privind aprobarea numărului mediu maxim de personal pentru anul 2023, pentru operatorii economici din industria națională de apărare care iși desfășoară activitățile in conformitate cu Legea 232 din 2016, privind industria națională de apărare, prin acest act normativ urmand a fi asigurată atat protecția personalului, cat și a operatorilor economici, in perioade neacoperite cu comenzi sau contracte a operatorilor economici cu capital majoritar și sau integral de stat din industria națională de apărare. Vă voi prezenta cateva cuvinte legate de cine sunt beneficiarii aceste decizii. Compania Națională Romarm SA, exclusiv pentru filialele sale, pentru un număr mediu maxim de 1.300 salariați. Societatea Romaero SA, pentru un număr mediu maxim 150 de salariați. Societatea Avioane Craiova SA, pentru un număr mediu maxim de 60 de salariați. Societatea IOR SA, pentru 75 de salariați. Societatea Șantierul Naval Mangalia SA, pentru un număr de 8 salariați. Și Uzina Mecanică Orăștie SA, pentru un număr mediu maxim de 7 salariați. Pentru finanțarea numărului maxim de personal, in acest an fondurile prevăzute pentru cei 1.600 de salariați sunt de 100 de milioane de lei și sunt prevăzute ca atare in bugetul Ministerului Economiei. Acestea au fost principalele repere pe care am dorit să vi le ofer in legătură cu ce s-a discutat, ce s-a decis astăzi in ședința executivului și, dacă aveți anumite intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Aș dori să vă intreb cu ce mandat a plecat ministrul Lucian Bode la informala din Suedia, cu cine a discutat legat de aderarea la Spațiul Schengen? Ce informații aveți in acest sens? Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei continuă toate demersurile, inclusiv la nivel diplomatic, pentru a atinge unanimitatea necesară in Consiliul JAI, care să confirme realitatea pe care și experții din teren și toate celelalte state membre, cu excepția, e adevărat, a Austriei, le-au constatat și recunoscut ca atare in rapoarte, respectiv faptul că Romania a făcut toate demersurile necesare la nivel tehnic pentru a fi primită in Spațiul Schengen pe baza meritelor sale. In acest moment, există semnale privind sprijinul pe care și instituțiile europene și statele membre l-au transmis in legătură cu recunoașterea acestor demersuri. S-a văzut acest lucru și la votul din Consiliul JAI respectiv. Repet, este vorba de situația punctuală a Austriei, in legătură cu care, desigur, se fac in continuare toate demersurile necesare. Acest cadru informal de discuții in cadrul Consiliului JAI desigur că poate contribui la dialogul pe care Romania il menține, prin intermediul miniștrilor de resort. In momentul in care se va fi atins această nevoie de a convinge inclusiv Austria in privința faptului că Romania indeplinește toate criteriile necesare și că motivele invocate, cel puțin pană acum, nu au nicio legătură cu pregătirea țării noastre, care a demonstrat deja că atinge aceste standarde Schengen, ca atare, in momentul in care vom avea această siguranță, vom putea beneficia și de o decizie ca atare in cadrul JAI. Ce vreau să vă spun, ca să rezum, este că Romania continuă să urmărească acest obiectiv. Este un obiectiv important al țării noastre, dar, in același timp, nu trebuie să uităm faptul că rolul activ pe care țara noastră il joacă in această parte a frontierei europene este exercitat cu bună credință, cu profesionalism și justifică pe deplin nu doar acceptarea țării noastre in Spațiul Schengen, dar și recunoașterea acestor eforturi. Este parte, pană la urmă, din ceea ce și Ministerul de Interne, și alte ministere implicate, ministere de linie, fac in continuare la nivel european pentru a atinge acest obiectiv pentru Romania. Reporter: Așadar, ne puteți spune, poate mai concret, cu ce oficiali au fost discuții alți? Dan Cărbunaru: Cu siguranță domnul ministru de interne, Lucian Bode, pe care il cunoașteți, de fiecare dată cand domnia sa este prezent, atat in țară, dar mai ales la nivel european, urmărind atingerea acestui obiectiv, va prezenta detaliile legate de intalnirile pe care le are și rezultatele acestora. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Dacă nu mai sunt alte intrebări, și ințeleg că nu, vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută tuturor. 2023-01-26 16:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-26-05-17-51big_briefing-56.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la începutul ședinței de guvernȘtiri din 26.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-de-ministrul-energiei-virgil-popescu-i-de-ministrul-muncii-marius-budai-la-inceputul-edintei-de-guvernGalerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la inceputul ședinței de guvern [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am să incep şedinţa de guvern de astăzi cu subiectul legat de tragicul accident care s-a petrecut in data de 17 ianuarie in cariera de la Jilţ Sud, in care și-au pierdut viața trei muncitori şi alții au fost răniți. Am cerut, in şedința de guvern de săptămana trecută, ca Ministerul Energiei și Ministerul Muncii să intreprindă demersurile de control și verificare a cauzelor producerii accidentului şi a condiţiilor de muncă. Totodată, am solicitat tuturor instituţiilor statului să pună la dispoziția organelor de cercetare penală tot ceea ce este necesar, iar cei care vor fi găsiți vinovați să suporte pedepsele in conformitate cu prevederile legale. In același timp, am cerut un control detaliat in ceea ce privește respectarea normelor de siguranţă a muncii. Pe baza raportului preliminar, care a fost transmis către Guvern de către cele două ministere, așa cum am solicitat - va avea fiecare dintre ministere la dispoziție un punct privind informarea cu datele și concluziile din acest raport - am cerut ca toți cei care au incălcat aceste norme de securitate a muncii și prevederile legale in ceea ce privește asigurarea condițiilor necesare desfășurării bunei activități in Complexul Energetic Oltenia să fie demiși sau să iși dea demisia. Ca atare, domnule ministru Popescu, vă rog, să prezentați datele preliminare din raport. Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, in data de 17 ianuarie in jurul orei 13:00, a avut loc tragicul accident in care au decedat trei persoane și alte zece au fost rănite. Principala cauză a fost că cele două echipe care s-au deplasat de la locul reparație la sediul carierei au fost imbarcate intr-un mijloc de transport marfă, mijloc care nu putea transporta persoanele, impreună cu echipamentele; acesta s-a răsturnat intr-o pantă pe un drum foarte greu de practicat de acea mașină in acea perioadă. Trei persoane au decedat, principala cauză fiind tocmai folosirea unui autovehicul de transport marfă pentru transportul persoanelor, fără absolut nicio protecție pentru persoanele care erau in acel autovehicul. M-am deplasat in acea seară la carieră, la Targu Jiu. Prima măsură dispusă a fost schimbarea directorului sucursale miniere, adică cel care răspunde de toate exploatările miniere din Complexul Energetic Oltenia, a directorului carierelor unităţii miniere Jilţ, adică cele două cariere Jilţ Sud unde s-a intamplat accidentul și Jilţ Nord, precum și a șefului carierei Jilţ Sud. Corpul de control a venit imediat la Complexul Energetic Oltenia și a incheiat raportul preliminar. In data de 23 ianuarie am cerut, așa cum ați spus și dumneavoastră, schimbarea din funcție a ultimilor doi membri ai directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), a directorului general domnul Burlan și a domnului Negru. Acest lucru s-a produs prin eliberarea acestora din funcție in urmă cu două zile de către consiliul de supraveghere. De asemenea, s-au constatat deficiențe in cadrul CEO, deficiențe pentru care s-a dispus remedierea. Gradul de uzură al mașinilor și durata de viață de peste 40 de ani a majorității mașinilor care sunt folosite in CEO arată că nu se poate asigura fără imbunătățiri funcționarea corectă a carierelor. Am dispus extinderea controlului pentru toate achizițiile de la CEO in paralel cu verificarea programelor de investiții, modul de plată a furnizorilor și termenelor de plată. Drumurile - și vorbim de drumurile care nu se modifică, acolo unde sunt benzi staționare - ar trebui făcute in mod profesionist, ar trebui să fie pietruite, nu ar trebui spălate de ploi, devenind astfel impracticabile. Trebuie văzut ce investiții s-au făcut pentru aceste drumuri, pentru că este destul de clar că accidentul s-a produs in acea zonă, unde drumurile trebuia să reziste intemperiilor. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, doresc și dispun ca toate contractele de achiziții de la CEO să fie verificate și să fie identificate motivele pentru care aceste contracte de achiziții nu au asigurat condițiile necesare normale pentru desfășurarea activității in interiorul complexului și in special in carierele de exploatare a cărbunelui. Virgil Popescu: desigur, domnule prim-ministru, acesta este și ordinul de serviciu care a fost semnat pentru echipa de control care derulează controlul cu privire la toate achiziții, nu numai la drumuri. Vrem să vedem tot ce s-a intamplat acolo. Am cerut schimbarea din funcție a directorului Direcției Comerciale și responsabililor de achiziții, pentru că trebuie văzut și cum au fost intocmite caietele de sarcini. Am cerut schimbarea din funcție a tuturor celor responsabili de reabilitarea drumurilor din cadrul Direcției de Investiții, pentru că, așa cum am mai spus, o altă cauză era starea proastă a drumurilor și se putea evita această tragedie, daca drumul era in regulă. Am solicitat, de asemenea, schimbarea coordonatorului activității de protecție și securitate in muncă, pentru ca securitatea muncii care era formal făcută; dacă ar fi fost urmărita si bine făcută, nu am fi avut această tragedie De asemenea, am considerat că este o gravă eroare de management ceea ce s-a intamplat ca șeful de tură pe tura căruia s-a intamplat această tragedie să fie promovat șef de carieră, odată cu schimbarea șefului de carieră, și am cerut, evident, eliberarea acestuia din această funcție. Nu e normal să pui pe cineva pe tura, căruia s-a intamplat această tragedie, șef peste toată cariera. Alte două persoane au fost identificate in nota preliminară a corpului de control - șeful de sector, șeful de secție -, direct implicați in activitatea de monitorizare a autovehiculelor cu sarcini de efectuare prestație in ziua accidentului. Am solicitat noilor membri ai directoratului și Consiliului de supraveghere să remedieze de urgență condițiile de transport persoane cu sprijinul ITM-ului. La aceasta oră, este in procedură de verificare tot parcul auto inchiriat și completarea acestuia ca să poată fi funcțional in condiții de siguranță. Minerii merg in carieră cu autovehicule; 29 din cele 48 inchiriate sunt la momentul de față apte pentru a reintra in lucru, iar Complexul Energetic Oltenia suplimentat cu alte 14 mijloace de transport din dotarea acestora, mijloace care nu sunt 6x6 dar sunt 4x4, dar pot intra in momentul de față tocmai pentru a transporta minerii la fronturile de muncă. De aceea, am cerut ca, in termen de maxim 15 zile, directoratul Complexului Energetic Oltenia să vină la aprobat cu un plan clar de investiții privind exploatarea in siguranță a obiectivelor, asigurarea echipamentelor necesare de protecție a muncii pentru personalul din exploatare, efectuarea transportului personal in condiții de siguranță, precum și orice alte măsuri necesare. Vrem să vedem și de ce buget este vorba. Sunt convins că, la nivelul Complexului Energetic Oltenia, nu se pune problema că nu există resurse financiare. Eistă aceste resurse financiare și vă anunț că din aceste 15 zile au trecut deja 7, deci mă aștept ca pană la sfarșitul săptămanii viitoare să prezinte directoratul acest plan și mă voi asigura apoi prin consiliul de supraveghere că măsurile sunt indeplinite. Activitatea corpului de control, așa cum am spus, va continua și este extinsă la absolut toate achizițiile pentru a vedea și monitoriza exact contractele de achiziții și ceea ce s-a intamplat acolo. Pe scurt, acestea sunt principalele fapte care s-au intamplat și principalele măsuri care au fost luate rapid la fața locului tocmai pentru a veni in intampinarea oamenilor și a imbunătăți condițiile de muncă din carieră. Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru Budăi, dacă, pe linia siguranței muncii, aveți de adăugat ceva? Marius Budăi: Mulțumesc frumos, domnule prim-ministru! De adăugat foarte multe nu sunt, am pus și la dispoziția Ministerului Economiei acest raport preliminar. Menționez că este raport preliminar din cauza faptului că am mai solicitat documente și incă nu ni s-au pus la dispoziție. Ceea ce noi am constatat in primă fază și am și aplicat o acțiune a fost că, imediat după producerea evenimentului, perimetrul nu a fost asigurat şi au apărut niște modificări acolo, starea de fapt a fost modificată și am considerat că s-au alterat urmele lăsate de autoutilitară. In rest, ce a părut frapant pentru noi este că imediat după acest eveniment, in data de 23.01, cand a fost acea grevă spontană, imediat ne-am deplasat la fața locului și am atașat și poze la raportul preliminar, am vazut mașini cu cauciucuri deteriorate și tot in condiții care nu erau tocmai propice acestui transport. In data producerii accidentului, imediat după apelul la 112, s-a prezentat echipa de la ITM Gorj, in data de 18.01 am luat decizia să mai suplimentez cu o echipă de la nivel central, de la Inspecția Muncii, de aici, de la București. Restul, sunt toate trecute acolo. De precizat că, de-a lungul timpului, din 2016 pană acum, s-au efectuat 158 de controale cu 210 măsuri și au fost aplicate amenzi in valoare de 436.000 de lei, amenzi care, in totalitate, au fost contestate la instanță. Pană in prezent, in proporție de 95%, Inspecția Muncii a caștigat toate aceste amenzi in instanță, deci lucrurile constatate de noi și măsurile date incă din 2018, privind transportul de persoane, s-au dovedit și in instanță că au fost cereri reale. Am sistat, așa cum v-am informat, transportul cu autovehicule neomologate, pană la remedierea lor sau pană la inlocuirea cu alte autovehicule. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă solicit ambilor miniștri ca, in ședința de lucru de săptămana viitoare, să imi prezentați termenul prin care impreună vă veți asigura de verificarea și implementarea tuturor măsurilor necesare in intreg Complexul Energetic Oltenia, dar și in celelalte structuri unde trebuie să urmărim modul in care se imbunătățesc condițiile de muncă și securitatea in muncă. De asemenea, activitatea va fi extinsă in toate unitățile de producție a energiei electrice subordonate Ministerului Energiei. Deci, aștept ca, săptămana viitoare, să-mi prezentați termenul pe care vi-l asumați, astfel incat să avem asigurată punerea in aplicare a acestui plan. Și, desigur, continuăm activitățile prin care, impreună, veți pune la dispoziția organelor de cercetare penală, așa cum am spus, toată documentația necesară, astfel incat cei vinovați să suporte rigorile legii. Vă rog, domnule ministru! Marius Budăi: Bănuiesc că solicitarea este indreptată mai mult către Ministerul Energiei, pentru că noi, Ministerul Muncii, constatăm și lăsăm măsuri. Implementarea nu ține de noi. Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur că da. Marius Budăi: Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Dar cum impreună ați reușit să identificați toate aceste aspecte, asta nu presupune că nu continuați colaborarea. Marius Budăi: Punem la dispoziția Ministerului toate rapoartele, așa cum le-am pus și in raportul preliminar, toate procesele verbale. Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte bine. Vă mulțumesc! Virgil Popescu: Domnule ministru, să știți că am dispus deja și am transmis către toate companiile din industria energetică, să facă o evaluare a vulnerabilităților și riscurilor cu privire la locurile de muncă, pentru că astfel de tragedii nu trebuie să se mai intample. Imi doresc să nu ne uităm numai la zona minieră, să ne uităm și in alte domenii, pentru că, practic, riscurile trebuie reduse la minim, chiar eliminate dacă se poate. Iar cu Misterul Muncii am lucrat foarte bine, ei sunt experți pe domeniul securității-muncă și ne-am coordonat pe aceste controale. Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte bine, doar că este un pic tarziu și avem nevoie ca toată lumea să conștientizeze responsabilitatea pe care o au cu privire la imbunătățirea condițiilor de muncă și-n mod specific securitatea in muncă, indiferent unde iși desfășoară activitatea. Inainte de ședința de guvern, am primit de la Comisia Națională de Prognoză datele referitoare la Produsul Intern Brut, valoarea nominală a Produsului Intern Brut in anul 2022. Creșterea acestuia este una semnificativă și aici doresc să subliniez că, in comparație cu anul 2021, avem o creștere, in valoare nominală a Produsului Intern Brut, de aproximativ 50 de miliarde de euro. Mai exact, 49 de miliarde de euro. Este o creștere semnificativă. Uitandu-mă pe cifre, creșterea din anul 2022 este egală cu valoarea Produsului Intern Brut in anul 2002. Deci, in condițiile pe care le știm cu toții, in situațiile de criză de care a trebuit să ne ocupăm impreună, s-a reușit o performanță guvernamentală prin care, de la o estimare de aproximativ 1.396 de miliarde lei, dacă nu mă inșel, domnule ministru, să realizăm 1.427 de miliarde lei. Practic, și estimarea a fost depășită cu aproximativ 8,5 miliarde de euro, ceea ce inseamnă că a existat o activitate susținută la nivelul fiecărui minister. A existat o activitate susținută la nivelul economiei romanești - și aici doresc să mulțumesc public tuturor celor cu care am avut dialog și tuturor celor impreună cu care am găsit soluții, astfel incat să putem să ne asigurăm că investițiile redobandesc rolul prioritar pe agenda guvernamentală. Și, iată, avem această creștere, incă o dată, de 49 de miliarde de euro care ne asigură că avem posibilitatea să privim cu incredere către mediul antreprenorial din Romania, căruia dorim să ii acordăm tot ceea ce este necesar astfel incat să poată să se profileze cat mai bine atat in țară, cat și pe piața europeană, pe piața externă și, de asemenea, este important să subliniem că atat timp cat putem să acumulăm mai mulți bani la bugetul de stat, avem posibilitatea și garanția că putem să ne indeplinim toate angajamentele și obiectivele guvernamentale. Putem să ne asigurăm că vom continua măsurile de sprijin pentru populația vulnerabilă a Romaniei, că vom continua să creștem locurile de muncă și, de asemenea, că vom menține această coordonare directă cu mediul de afaceri, cu antreprenorii romani, indiferent de dimensiune, astfel incat să avem certitudinea că le punem la dispoziție predictibilitatea și credibilitatea necesară să continue să investească, să continue să se dezvolte și să facem in așa fel incat capitalul romanesc să dobandească mai multă consistență, să crească și să devină un competitor de același nivel, la aceleași standarde cu antreprenorii și cu investitorii străini. De asemenea, doresc să recunosc rolul pe care investițiile străine le-au avut in economia romanească in anul 2022. Am lăsat intenționat spre final parte de eficiență a absorbției fondurilor europene. Reiterez valoarea de 11,3 miliarde de euro care au intrat in țară din fondurile europene, anul trecut, care, de asemenea, au avut o contribuție substanțială la această creștere economică in anul 2022. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că procentul creșterii reale a PIB-ului este de 4,9. Ultima estimare, domnule ministru, dacă nu mă inșel, era de 4,6%; deci, iată, discutăm de o creștere in procente de 4,9. Pentru anul 2023, datele de la Comisia Națională de Prognoză sunt, de asemenea, pozitive, sigur, ținand cont de contextul de economic in care analiștii și specialiștii din domeniu discută de o scădere a creșterii economice și, nu de puține ori, s-a vorbit despre intrarea in recesiune in anul 2023; totuși, economia Romaniei are o prognoză favorabilă, in care se estimează că vom avea o creștere de 2,8%. Ca atare, avem in continuare nevoie de aceeași atitudine, poate chiar mai dinamică și un ritm de absorbție a fondurilor europene mai mare. Spuneam, la sfarșitul anului, că pentru a asigura absorbția celor 80 miliarde - pentru că atat au mai rămas - avem nevoie ca in fiecare an să absorbim minim 10 miliarde. Sunt convins că, așa cum s-a lucrat la nivelul fiecărui coordonator de reforme, al fiecărui ordonator de credite și la nivelul fiecărui minister care a avut in responsabilitate absorbția de fonduri europene, impreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, vom reuși să menținem cel puțin nivelul pe care l-am realizat in anul 2022, asigurandu-ne astfel că riscul de decomitere pentru absorbția fondurilor europene se diminuează - dacă ar fi posibil, către 0 ar fi foarte bine. Cert este că la sfarșitul anului 2022, procentul de absorbție era de 73%. Anul acesta este ultimul an in care putem să ne asigurăm că absorbim fondurile de coeziune din programul 2014-2020. Domnul ministru Boloș și-a asumat că vom avea o absorbție de minim 90%. Domnule ministru, dacă reușim să trecem de acest prag, ar fi cu adevărat o premieră pentru performanța administrativă a țării noastre in absorbția fondurilor europene. Totodată, consider că avem nevoie să menținem acest dialog cu mediul antreprenorial, cu mediul de business din țară și, de asemenea, să facem in așa fel incat să asigurăm sprijinirea capitalului romanesc. Am discutat cu membrii Cabinetului responsabili de aceste linii de abordare şi sunt convins că vom găsi acele soluții prin care capitalul romanesc să poată să fie cu adevărat susținut. Nu putem să vorbim de o dezvoltare economică fără un capital consolidat şi, desigur, să lucrăm impreună cu investitorii străini cu care putem să colaborăm, să ne coordonăm și de la care putem să invățăm modul in care dezvoltăm afaceri de dimensiuni mai mari decat cele de pană acum. Domnule ministru Caciu, dacă doriți să faceți precizări. Adrian Caciu: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Practic, datele Comisiei de Prognoză certifică ceea ce, timp de un an de zile, am incercat să facem impreună cu mediul de afaceri și cu zona socială şi, dacă vreţi să traduc plastic ce s-a intamplat in 2022, pe această creștere a PIB-ului cu 49 de miliarde de euro, care este mai mare decat ultimii doi ani inainte de anul 2022 cumulați, reflectă ceea ce am și vrut cand am venit la guvernare, și știți foarte bine că am discutat in coaliţie: schimbarea tipului de motor economic. Dacă inainte de pandemie Romania avea un motor economic care se baza pe anumite zone de stimulare și care pronunțau sau arătau o viteză de creștere care se baza pe stimuli concreți ai Guvernului către economie și cetățeni... Nicolae-Ionel Ciucă: Şi pe consum... Adrian Caciu: ...și cetățeni, dar consumul, pană la urmă, ajută oferta intermediară care se poate exprima, și acolo ajutăm, pană la urmă, și capital romanesc, Din păcate, noi suntem incă dependenți de importuri; in perioada pandemiei, nu numai in Romania, ci in toate statele, s-a schimbat tipul de motor economic. Dacă vreți să fac, așa, o traducere, s-a pus un motor de mașină mai lentă. Ori, ceea ce noi am incercat impreună, și asta este, incă o dată, o chestiune pe care, cu toate criticile, cu toate animozitățile din acest an greu, foarte complicat, totuși, ne-am ținut consecvenți de a pune din nou la punct un motor de creștere economică bazat sau sustenabil, dacă vreţi, și pe stimuli economici. Şi mai dau un exemplu, dacă in anii precedenți efortul guvernamental era in jur de 2% din PIB, anul acesta efortul direct a fost de 6% din PIB, la care adăugăm creditul fiscal de 4,7. De aceea, și cand am construit bugetul, știți foarte bine că am incercat să creștem efortul guvernamental bazat pe investiții, in primul rand, dar și pe programe, așa cum a fost și in 2022, programul Sprijin pentru Romania și programe care să vină atat din fonduri europene, cat și din fonduri naționale, care să ducă bani rapizi in economie și mai ales in zona populației. De ce este necesar acest lucru? Toți banii aceștia se intorc și se multiplică. Evident, trebuie să avem grijă in continuare ca această modificare să fie una consolidată și acest lucru se face doar sau pe seama investițiilor atat guvernamentale, cat și private. Dacă observați, in modelul de creștere economică pe care il avem in ultimele două trimestre se inversează niște zone de direcție economică, in sensul in care creșterea economică incepe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că incepem să intrăm in dezvoltare sustenabilă, in sensul in care dezvoltarea se face pe parte de investiții atat publice, cat și private. Acest lucru nu se poate face numai printr-un efort al Guvernului, ci trebuie făcut, exact cum aţi spus şi dvs, in parteneriat permanent și măsurile trebuie adaptate la dinamica economică și la preocupările pe care mediul de afaceri le are sau cu care se confruntă. Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru. Pentru că am discutat de fondurile europene și de facilitățile pe care putem să le aducem pentru cetățenii Romaniei, am luat decizia, la finele anului trecut, să asigurăm acele tichete prin care sprijinim populația vulnerabilă pentru acoperirea creșterii prețurilor la energie. Tichetele in valoare de 700 de lei urmează a fi distribuite incepand cu 1 februarie. Ştiu că domnul ministru Boloş a lucrat indeaproape cu Poşta Romană şi, aşa cum am spus, pe 1 februarie, tichetele vor fi primite de către cetăţeni, iar incepand cu data de 20 februarie vor putea să facă plățile, iar aici apare chestiunea de noutate, este o facilitate cu care venim in sprijinul cetățenilor, și anume plata se poate face direct la poștă sau la poștași, pentru că s-a reușit achiziționarea unor sisteme de cititoare electronice, ce vor intra in dotarea fiecărui poștaș, și, in felul acesta, se poate facilita tot ceea ce inseamnă partea aceasta de pierdere a timpului pentru cetățeni și in mod deosebit pentru cei care au probleme in a se deplasa uneori pe distanțe mari pentru a-și plăti aceste facturi. Ca atare, domnule ministru, dacă nu mă inșel, discutăm de aproximativ de 4 milioane de romani care vor beneficia de această facilitate. Vă rog, dacă aveți detalii. Marcel Boloş: Domnule prim-ministru, așa cum ne-am angajat și cum ne-am stabilit sarcina in cadrul ședinței de guvern, data de 20 februarie este data de la care, așa cum ați menționat, se vor putea face aceste plăți din ajutorul pentru incălzire. De asemenea, cu data de 1 februarie, distribuirea acestor carduri de energie va incepe prin Poșta Romană. Ieri am fost la fața locului și ne-am asigurat că toate demersurile și măsurile care au fost aprobate de Guvern se implementează. Intr-adevăr, am avut o colaborare foarte bună cu Ministerul Muncii și cu Ministerul Finanțelor pentru ca lista de beneficiari să poată să fie intocmită la timp. Este pentru prima dată cand interogăm bazele de date de care dispun entitățile statului și cred că este un demers care iși va arăta roadele incepand cu data de 20 februarie. Vă mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, vă mulțumesc, domnule ministru. Reprezintă doar o măsură prin care putem să folosim fondurile europene. Iată care sunt beneficiile apartenenței noastre la spațiul comunitar. Sunt aspecte deosebit de importante pentru că avem la dispoziție, in cadrul acestui organism, să beneficiem de spiritul de solidaritate al Uniunii Europene și de fondurile puse la dispoziție pentru a-i putea ajuta pe cetățenii care au nevoie de acest sprijin financiar. Sigur, continuăm măsurile prin care, o dată la două luni vom asigura suma de 50 de de euro prin care, de asemenea, venim in sprijinul cetățenilor cu nevoi financiare. Este, de asemenea, important să subliniem că aceste programe pe care ni le-am asumat vor continua. In ședința de astăzi, vom aproba continuarea programului Noua acasă. Este un program de care, pană in acest moment, au beneficiat aproximativ 330.000 de tineri și familii care și-au achiziționat un cămin beneficiind de aceste facilități și consider că este un demers pe care Guvernul trebuie să il gestioneze in continuare. Domnul ministru, dacă ne puteți oferi detalii despre acest program. Adrian Caciu: Domnule prim-ministru, acest program, care are deja 13 ani in derulare, din punctul nostru de vedere - și știți foarte bine nostru cand vorbesc este intreg guvernul - trebuie să continue, pentru că este o măsură de sprijin, mai ales pentru tineri, pentru a putea cumpăra o locuință in condiții mai favorizante, să le spună așa, față de condițiile in care se manifestă pe piață. Și in acest an continuăm acest program cu un plafon, pentru inceput, de 1,5 miliarde de lei. Spun pentru inceput, pentru că mi-aș dori ca la jumătatea anului să suplimentăm acest plafon, in contextul actual in care dobanda... Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă vom avea aceeași creștere economică, il vom suplimenta. Adrian Caciu: Şi cererea trebuie să se manifeste din partea beneficiarilor, potențialilor beneficiari, evident, in contextul actual, in care dobanzile sunt foarte ridicate, in care piața imobiliară manifestă o serie de prețuri, din punctul meu de vedere, mai mari decat ar trebui, este util ca statul să vină cu acest program. Nu in ultimul rand, acest program este corelat și cu facilitățile fiscale pe care le avem pe zona de domeniu imobiliar, respectiv corelarea cu TVA de 5% și cu suprafața unui imobil pe care poți să-l achiziționezi prin programul - Noua casă. Sunt două tipuri de credite sau sunt două tipuri de plafoane pentru apartamente pană la 70.000 de euro și pentru apartamente pană la 140.000 de euro, facilitatea fiind pe garanțiile care se acordă către beneficiari, dar și pe partea de avans, prin derogare de la regulile bancare, care la acest moment, evident, se inăspresc in context inflaționist. Din punctul meu de vedere, este un program care va ajuta tinerii să-și achiziționeze o locuință și ii incurajez să meargă pe acest program. Bani de plafon de garanții există. Doresc să-i epuizăm cat mai repede. Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru! In ceea ce privește continuarea programului de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită de către fermieri, la nivelul Guvernului am luat decizia să punem la dispoziție 500 de milioane de lei pentru derularea schemei de ajutor de stat, astfel incat fermierii să poată să achiziționeze motorina la prețuri mai mici și să poată, de asemenea, să efectueze lucrările necesare, pentru că am analizat foarte bine și avem potențial agricol care trebuie să fie sprijinit. L-am sprijinit prin facilitățile acordate prin Agro IMM Invest și Rural Invest. A fost o serie intreagă de alte măsuri; din discuțiile pe care le-am avut cu fermierii, a rezultat nevoia asigurării capitalului de lucru. Am discutat cu domnul ministru al Agriculturii, cu domnul ministru de Finanțe, am discutat la nivelul coaliției și vom continua să sprijinim fermierii romani pentru a găsi soluții, astfel incat să reușim să creștem randamentul și productivitatea in agricultură. Totodată, imi pare rău că domnul ministru Daea nu este prezent astăzi la ședința de guvern, dar sunt convins că ii veți transmite și o să avem și o discuție prin care doresc ca la nivelul Guvernului să ne asumăm o perioadă de timp, o perioadă scurtă de timp, prin care deficitul de balanță comercială la produsele agricole și alimente să ajungă la zero. Romania are potențial, am discutat cu responsabilii din domeniu, cu toți cei care practică, cu mediul asociativ care practică activități in domeniul agricol, și cu toții au recunoscut că avem potențial și potențialul de creștere este unul foarte mare. Ca atare, impreună, fermieri, intreprinzători din industria de prelucrare a produselor agricole putem să asigurăm acest obiectiv de a reduce balanța de deficit comercial la zero. Vă rog, domnule secretar de stat, să ii transmite domnului ministru și să avem o discuție in acest sens după ce domnia sa va fi disponibil. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună! 2023-01-26 14:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_de_guvern-80.jpgDiscursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Focșani, cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor RomâneȘtiri din 24.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-foc-ani-cu-prilejul-sarbatoririi-unirii-principatelor-romaneGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Domnule președinte al Camerei Deputaților, Inaltpreasfinția Voastră, Doamnelor și domnilor parlamentari, Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului, Distinse autorități locale, Dragi militari, Doamnelor și domnilor, Dragi vranceni, Mă bucur și sunt emoționat să revin la Focșani, unde domnitorul Alexandru Ioan Cuza avea să ridice gărzile de la hotarele dintre romani. Astăzi, celebrăm ziua Unirii Principatelor Romane, un moment istoric care a deschis calea emancipării și modernizării statului roman. Unirea este legată de Focșani și de Milcovul care separa cele două principate romane: Moldova și Muntenia. Despărțit in două de un braț al Milcovului, orașul Focșani intruchipa situația politică și statală a celor două principate romane. Drama unei națiuni de a trăi in două principate separate era resimțită cu atat mai mult de locuitorii acestui oraș, pentru că era o separare falsă, izvorată din nedreptatea istoriei. Unirea celor două principate și desființarea hotarului de la Focșani au creat premisele statului național unitar roman, care avea să se finalizeze ulterior prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. De aici, din Focșani, a pornit susținerea pentru mișcarea unionistă incă din martie 1857. Tot la Focșani a fost ales in decembrie 1858, in Adunarea Electivă a Moldovei, Mihail Kogălniceanu, marele nostru om de stat, care a influențat prin munca sa Unirea Principatelor, declararea independenței de stat a Romaniei și formarea Regatului. Dragi focșăneni, Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat nu a fost un act intamplător, o favoare a destinului. Aceste fapte ale inaintașilor trebuie reamintite și invățate de toți romanii. Sunt pilde ale abordării politice ale inaintașilor și pietre de hotar ale intăririi și modernizării Romaniei. Dacă vrem să reușim ca națiune, trebuie să invățăm de la părinții fondatori ai națiunii romane cum să ne comportăm ca un singur popor, unit in jurul unor valori și a unor obiective comune. Tot ce a făurit bun Romania modernă a făurit atunci cand poporul și elitele politice, economice și culturale au acționat impreună pentru indeplinirea unui obiectiv major național. Fără un obiectiv național comun, mai important decat noi inșine, națiunea romană nu poate progresa și nu-și poate atinge potențialul pe care il merită. Romania trece acum printr-un moment istoric unic. Este un moment in care avem șansa să definitivăm marele proiect al Romaniei moderne de a construi și consolida o națiune romană europeană, in cadrul unei democrații occidentale. Putem să facem acest lucru doar dacă statul roman este eficient și respectat, iar eficiența și respectul se caștigă atunci cand toate instituțiile statului garantează și promovează la cel mai ridicat nivel libertatea individului, demnitatea umană şi bunăstarea economică şi socială. Doamnelor și domnilor, modul in care vom trece de contextul istoric actual ne va determina viitorul pentru mult timp de acum inainte. După crize economice multiple, după anii de pandemie și acum in plin război declanșat de Rusia impotriva lumii libere, ne aflăm intr-un moment de răscruce. Intreaga lume se reașază in funcție de valori și de interese. In astfel de context, avem nevoie de viziune, curaj și, mai ales, determinare pentru a ne indeplini obiectivele naționale. Desigur, pentru a reuși in demersul nostru nu avem nevoie numai de dorința de a face, ci și de puterea de a făptui. Iar puterea de a făptui, destinul nostru occidental, are ca fundament echilibrul, rațiunea și pacea socială. Nu poți să construiești nimic prin ură și critică nejustificată. Nu poți să construiești destinul unei țări prin dezbinare. In marile momente istorice trebuie să prevaleze unitatea de voință, nu dorința de dezbinare. Niciodată in istoria modernă a Romaniei nu am avut o susținere politică și economică mai puternică din partea partenerilor noștri occidentali. Marile proiecte pe care le-am demarat au fost: eliminarea MCV, aderarea la Spațiul Schengen și la OECD, precum și marile proiecte de reformă și investiții cu finanțare prin PNRR și prin bugetul național. Exprim această dorință de a ne ridica la nivelul contextului istoric prin care trecem. Dragi focșăneni, Bunăstarea și siguranța națiunii romane europene, precum și protejarea valorilor democrației occidentale in Romania reprezintă proiectul nostru de țară. Acesta este singurul mare obiectiv pentru care trebuie să lucrăm in mod constant și neobosit. Avem o obligație morală atat față de romani, cat și față de marii oameni de stat care au făurit, la timpul lor, națiunea romană și statul roman. Este motivul pentru care aducem omagiu inaintașilor și recunoaștere pentru faptele acestora in devenirea țării noastre pană astăzi. Iar cea mai mare datorie față de ei și mai ales față de cei care vin după noi este să ne asigurăm că viziunea lor se consolidează prin dezvoltare și modernizare a țării noastre, care și-a regăsit aspirațiile legitime alături de democrațiile occidentale. Vă mulțumesc! La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani! La mulți ani, vranceni! *** Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la Focșani [CHECK AGAINST DELIVERY] Reporter: In ceea ce privește aderarea Romaniei la Schengen mai există speranțe, mai faceți ceva? Nicolae-Ionel Ciucă: Continuăm demersurile așa cum am anunțat incă din 8 decembrie 2022. In acest moment sunt activități diplomatice la toate nivelurile. După convorbirea telefonică a domnului președinte Klaus Ioannis cu președintele Austriei s-a convenit retrimiterea ambasadorului nostru la Viena și se reiau relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Iar la nivelul Ministerului de Externe continuăm contactele cu celelalte țări, astfel incat pană in momentul de față cel puțin la nivelul a 12 ministere externe din 12 țări s-a discutat și avem in continuare acceptul și susținerea pentru demersul nostru. Reporter: Ați avut vreun dialog cu cancelarul austriac? Nicolae-Ionel Ciucă: In momentul de față nu am avut o comunicare cu cancelarul austriac. Cu autoritățile bulgare, desigur, că avem dialog, avem coordonare, astfel incat să putem să continuăm demersul. Reporter: Spunea dl ministru Boloș că există discuții sau măcar o propunere, astfel incat acel ajutor de 1.400 de lei pentru incălzire să fie acordat și persoanelor care au venituri pană in 3.000 de lei. Adică să majorați acest prag. Există această discuție in coaliție? Aţi avut această discuție cu dl Boloș? Nicolae-Ionel Ciucă: Există o astfel de propunere in funcție de modul in care vom putea să folosim acea sumă stabilită de 2,2 miliarde de euro. Și incadrandu-ne in acești bani, in funcție de modul in care se alocă banii pentru alte obiective și nu se cheltuiesc, atunci luăm in calcul să lărgim plaja pentru alte categorii. Reporter: Și pentru alte categorii sociale ar putea fi extins? Nicolae-Ionel Ciucă: Categoriile sociale pentru care luăm in calcul sunt cele in funcție de venituri /.../ Reporter: Adică nu doar pensionari? Nicolae-Ionel Ciucă: Persoanele cu venituri mici beneficiază in continuare de toate măsurile pe care le-am luat prin programul Sprijin pentru Romania. 2023-01-24 16:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr9889.jpgParticiparea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, la ceremonia de decorare a Drapelului de Luptă al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” și pe cel al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt”Știri din 24.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-efului-cancelariei-prim-ministrului-mircea-abrudean-la-ceremonia-de-decorare-a-drapelului-de-lupta-al-brigazii-30-garda-mihai-viteazul-i-pe-cel-al-brigazii-15-mecanizata-podu-inaltGalerie foto 2023-01-24 15:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_5449.jpgDiscursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Iași, cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor RomâneȘtiri din 24.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ia-i-cu-prilejul-sarbatoririi-unirii-principatelor-romaneGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Domnule președinte al Camerei Deputaților, Inaltpreasfințiile Voastre, Doamnelor și domnilor parlamentari și membri ai Cabinetului, Distinse autorități locale, Dragi militari, Doamnelor și domnilor, Dragi ieșeni, Mă bucur să revin la Iași, intr-o zi cu o semnificație specială pentru Romania. Astăzi sărbătorim impreună Ziua Unirii Principatelor Romane - actul fondator prin care națiunea romană a pus bazele modernizării și emancipării statului și a inceput opera neobosită a unificării poporului nostru. Rădăcinile Romaniei europene se regăsesc in Unirea Principatelor Romane, act vizionar realizat prin unitatea de voință in jurul valorilor și obiectivelor comune. Unirea Moldovei cu Țara Romanească nu ar fi fost posibilă fără acțiunile curajoase ale pașoptiștilor, fără munca neobosită a elitei intelectuale din cele două principate, fără demersurile neintrerupte ale diplomației romanești pe langă Cancelariile Marilor Puteri și, mai ales, fără susținerea populară a romanilor. Așadar, actul de acum 164 de ani a fost opera de voință și de curaj a intregului popor și a elitei sale politice. Lecția istorică rămasă peste timp este că prin voință, unitate, curaj și susținerea cetățenilor noștri putem reuși cele mai ambițioase obiective. Realizările recente confirmă acest lucru. Aderarea Romaniei la NATO, obținerea statutului de membru al Uniunii Europene sunt exemple grăitoare. Doamnelor și domnilor, Romania este astăzi in fața unei etape importante pentru viitorul nostru. Miza comună este strans legată de dezvoltarea in ritm accelerat și consolidarea locului in randul statelor dezvoltate ale Europei și ale intregii lumi. Iar acest proces trebuie să meargă mană in mană cu reducerea decalajelor din societate, care, in mod concret inseamnă capacitatea de a oferi o viață mai bună fiecărui roman, fără a lăsa pe cineva in spatele liniilor de dezvoltare. De a reduce, cat mai rapid cu putință, decalajele intre sate și orașe, intre regiunile Romaniei. Guvernul pe care il conduc a reușit progrese semnificative. Pentru că suntem la Iași, aș dori să mă refer la Autostrada Moldovei, A7, un obiectiv așteptat mulți ani de cetățeni și care, in sfarșit, are perspective certe de realizare. Finanțarea este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, majoritatea tronsoanelor sunt deja contractate, iar antreprenorii au inceput lucrul. Modul in care reușim să avansăm acest proiect in perioada scurtă in care l-am repus intre priorități este incă un exemplu ca impreună putem pune lucrurile in mișcare, uniți de dorința pentru mai bine. A8, Autostrada Unirii, Targu-Mureș-Iași-Ungheni va consolida, prin finanțarea europeană de care beneficiază Romania, oportunitățile de dezvoltare ale Moldovei. Aceeași mobilizare trebuie să se regăsească in toate acțiunile indreptate spre creșterea calității vieții cetățenilor noștri, spre dezvoltarea comunităților și a țării. In Romania europeană toți cetățenii trebuie să aibă șanse egale, să se simtă in siguranță și să aibă speranța unui viitor mai bun și mai prosper. Garanțiile de securitate oferite de NATO și de parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, fondurile europene, inclusiv cele pe care le putem accesa prin PNRR, nivelul investițiilor de la bugetul de stat și mai ales existența unei unități de acțiune politică la nivel intern și extern sunt atuurile dezvoltării noastre. Doamnelor și domnilor, Drumul nostru către prosperitate este vegheat de valorile și libertățile democratice, respectand, in egală măsură, rădăcinile moștenite de la inaintași. Asemenea tuturor democrațiilor europene, sub impactul crizelor multiple generate de război, și in Romania mișcări politice extremiste incearcă să ne influențeze societatea. Le recunoaștem cu ușurință, pentru că in discursurile promovate de liderii lor se promovează ura in locul bunei ințelegeri, frica in locul acțiunii, dezinformarea in locul adevărului, condamnarea in locul justiției prin lege. Societățile democratice au insă propriile mecanisme de respingere bazate pe rădăcinile adanci și lecțiile oferite de istorie. In plus, in cazul Romaniei, echilibrul și ințelepciunea socială, susținerea puternică a valorilor europene și euroatlantice acționează ca un veritabil catalizator in jurul libertăților democratice. Vă mulțumesc și am incredere că impreună vom menține Romania acolo unde ii este locul de secole - in marea familie a democrațiilor europene și occidentale! La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani! La mulți ani, ieșeni! 2023-01-24 11:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-24-02-48-20big_1.jpgParticiparea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, la ceremonia de depunere de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Dealul PatriarhieiȘtiri din 24.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-efului-cancelariei-prim-ministrului-mircea-abrudean-la-ceremonia-de-depunere-de-coroane-la-statuia-domnitorului-alexandru-ioan-cuza-dealul-patriarhieiGalerie foto 2023-01-24 11:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_5203.jpgVizitarea proiectului de extindere a Aeroportului Internațional Iași de către premierul Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 24.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizitarea-proiectului-de-extindere-a-aeroportului-international-ia-i-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto 2023-01-24 11:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr9276.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române Știri din 24.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-zilei-unirii-principatelor-romane-24-ianuarie-2023 - Unirea Moldovei cu Țara Romanească sub același domnitor, Alexandru Ioan Cuza, este un exemplu autentic de unitate a voinței romanilor, care a deschis calea emancipării și modernizării statului. Au urmat ani de reforme importante in toate domeniile și investiții ce au consolidat apropierea culturală, politică și economică a celor două principate romane. Rădăcinile Romaniei europene se regăsesc in Unirea Principatelor Romane, act vizionar realizat prin unitatea de voință in jurul valorilor și obiectivelor comune. Am admirat intotdeauna unitatea artizanilor Unirii Principatelor Romane din 1859 și eforturile care au continuat pană la infăptuirea Marii Uniri din 1918, visul de veacuri al tuturor romanilor. Responsabilitatea clasei politice și a instituțiilor statului este să onoreze actul energic al intregii naţiuni romane, așa cum Mihail Kogălniceanu descria Unirea Principatelor Romane, și să urmeze exemplul reformelor majore care au stat la baza evoluției către Romania de astăzi. La fel ca acum 164 de ani, dorința de emancipare națională și aspirațiile legitime ale romanilor trebuie să rămană repere ale acțiunii statului. Lecția istorică rămasă peste timp este că prin voință, unitate, curaj și susținerea cetățenilor noștri putem reuși cele mai ambițioase obiective. Aderarea Romaniei la NATO, obținerea statutului de membru al Uniunii Europene sunt exemple grăitoare. Romania este astăzi in fața unei etape importante pentru viitor. Miza noastră comună este strans legată de dezvoltarea in ritm accelerat și consolidarea locului in randul statelor dezvoltate ale Europei și intregii lumi, iar acest proces trebuie să meargă mană in mană cu reducerea decalajelor din societate, care, in mod concret inseamnă capacitatea de a oferi o viață mai bună fiecărui roman, condiții și oportunități similare la sate, orașe și in toate comunitățile. In Romania europeană toți cetățenii trebuie să aibă șanse egale, să se simtă in siguranță și să aibă speranța unui viitor mai bun și mai prosper, vegheat de valorile și libertățile democratice. Bucuria care ne insuflețește prinși in Hora Unirii la evenimentele dedicate acestei zile și cu multe alte ocazii, dar și coagularea socială pe care o regăsim in momentele dificile imi dau incredere că romanii și-au păstrat spiritul unitar, prețuiesc valorile trecutului și merg impreună spre viitor. Astfel de etape din istoria noastră le păstrăm vii in memoria societății. Se cuvine să le transmitem generațiilor tinere și să le amintim că societatea ii recunoaște și ii urmează pe cei ce deschid noi drumuri prin idealuri nobile. Energia, implicarea și susținerea societății sunt vitale pentru atingerea obiectivelor indispensabile de dezvoltare, răspunsul adecvat la provocările de securitate actuale și valorificarea oportunităților deschise prin sursele de finanțare pe care Romania le are in acest moment. Istoria ne dovedește că unirea aduce siguranță, conferă protecție și speranță pentru un viitor bun! Exemplul de viziune, solidaritate, curaj și mobilizare al generației care a realizat Unirea Principatelor ne insoțește, azi, pe drumul pe care dorim să il urmeze Romania. Hai să dăm mană cu mană, pentru prezentul și viitorul nostru european! La Mulți Ani, romani! La Mulți Ani, Romania! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-01-24 08:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2023-01-24_at_09.01.59.jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă adresat participanților Galei PatriotFest, Ediția a 5-aȘtiri din 18.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-adresat-participantilor-galei-patriotfest-editia-a-5-a [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Distinși participanți la Gala PatriotFest, doamnelor și domnilor, dragi organizatori, Mă bucur că am prilejul să mă adresez celor prezenți la Gala PatriotFest. Incep prin a-mi exprima deosebita apreciere față de laureați, față de toți cei care s-au inscris in concurs și, nu in ultimul rand, față de organizatorii acestui proiect menit să pună in valoare inovarea romanească aici, in Romania, pentru securitatea națională a Romaniei. Am salutat de la prima ediție ideea unui asemenea eveniment, prin care inovarea din domeniul privat să-și găsească aplicabilitate in instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Iată-ne ajunși la finalul celei de-a 5-a ediții a acestui concurs - un bun prilej de a privi retrospectiv la măsura in care ideile inovatoare premiate pană acum s-au materializat la nivelul acestor instituții. Un lucru este insă evident: este nevoie de o adaptare continuă la evoluțiile tehnologice și de o abordare in perspectivă a riscurilor și amenințărilor de securitate. PatriotFest este un bun promotor al acestor cerințe, oferind, totodată, o șansă de afirmare inovatorilor romani. Acum, in calitate de prim-ministru, am avut posibilitatea de a susține nu doar moral cercetarea și inovarea, ci și cu măsuri concrete care să stimuleze inovarea și inteligența romanească in toate domeniile, pentru susținerea centrelor de competență, a cercetătorilor romani, din țară și din diaspora. Avem in bugetul aprobat pentru 2023 o creștere substanțială a resurselor alocate acestui domeniu, o creștere cu 70% față de anul trecut. De asemenea, de la nivelul Guvernului, am oferit tot sprijinul pentru ca incepand de anul acesta să se reia seria conferințelor Smart Diaspora, inițiativă de referință pentru legătura valorilor romanești din străinătate cu societatea și comunitatea academică din Romania. Romanii sunt creativi. Avem atatea exemple de performanță, chiar de nivel internațional, in materie de cercetare și inovare. Vrem să le oferim perspective tuturor, și celor din mediul academic, și celor din diaspora și celor din mediul privat. Laureații Galei PatriotFest 2022 imi dau incredere că Romania se bucură de o resursă umană de excepție, capabilă să ofere soluții tehnologice avansate pentru securitatea națională. Evoluțiile din ultimul an in materie de securitate globală au mers, din păcate, intr-o direcție nedorită și foarte periculoasă, iar natura amenințărilor și riscurilor este din ce in ce mai complexă. Este important să fim in pas cu tot ceea ce ne oferă noile tehnologii și să privim in perspectivă, pentru a fi pregătiți in fața oricăror provocări de securitate și vedem că această preocupare este comună la nivelul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. De aceea, apreciez in continuare această competiție de idei desfășurată sub genericul PatriotFest. Tematicile ediției 2022 - care incurajează dezvoltarea de sisteme autonome, de inteligență artificială și inovarea pentru securitate - răspund provocărilor actuale. Am toată increderea că proiectele inovatoare care s-au bucurat de aprecierea juriului și au fost premiate vin cu un potențial major pentru securitatea Romaniei și iși vor găsi aplicabilitate. Ii felicit pe laureați și sunt convins că succesele lor nu se vor opri aici. Ii felicit pe toți cei care au participat la acest concurs și chiar dacă nu se numără printre laureați, ii asigur că aplecarea lor către inovare este apreciată. Ii felicit și pe organizatorii PatriotFest și imi doresc ca această inițiativă să fie continuată. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes tuturor! 2023-01-18 19:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-18-07-42-46big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 18 ianuarieȘtiri din 18.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-18-ianuarieGalerie foto Briefing de presă susținut de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila-Zoltan Cseke, și de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de Guvern [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă susținut, la finalul ședinței de Guvernului Romaniei. Ii mulțumesc domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, pentru faptul că a acceptat invitația de a răspunde intrebărilor dumneavoastră și de a prezenta actele normative gestionate de ministerul pe care il conduce; desigur, după ce domnia sa iși va fi prezentat conținutul actelor normative, deciziilor pe care guvernul astăzi le-a luat la inițiativa ministerului pe care il conduce. Voi continua să prezint o serie de intreagă de alte decizii pe care guvernul le-a luat. De asemenea, voi răspunde și intrebărilor dumneavoastră. Cu aceste cuvinte introductive, domnule ministru, o să vă rog să prezentați mai multe detalii privind programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat aici. Attila-Zoltan Cseke: Mulțumesc mult! Sărut mana! Bună ziua! Astăzi guvernul a aprobat un act normativ propus de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care se referă la programul instituit prin Legea 212, promovat de actualul guvern și adoptat in parlament, privind un amplu program de consolidare a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice de risc seismic din zonele care sunt expuse acestui risc seismic in Romania. Vorbim de un program care a pornit practic prin platforma digitală deschisă de Ministerul Dezvoltării in data de 3 ianuarie, ora 10:00. Astăzi, pe această platformă avem depuse 235 de cereri de finanțare, in valoare totală de 4,29 miliarde lei, 130 de cereri in valoare de 2,97 miliarde de lei pentru consolidare blocuri de locuințe cu risc seismic, respectiv 105 cereri in valoare de 1,32 miliarde de lei care se referă la clădiri de interes public. Intre aceste clădiri de interes public, sunt 54 de unități școlare, 8 unități sanitare, 17 instituții culturale, restul din alte categorii. Preconizăm că acest program iși va atinge obiectivele pe care și le-a propus; sigur, obiectivele nu sunt de azi pe maine, dar acest program va da o finanțare consistentă pentru consolidarea de risc seismic a clădirilor de care Romania are mare nevoie. Acest program a avut printre noutăți introduse cateva elemente principale, in primul rand o finanțare de 100 % acordată de bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării. A fost un angajament guvernamental de a schimba radical finanțarea acestui program, al fostului program care era finanțat tot din bugetul de stat, dar cerea returnarea sumelor investite de către beneficiar. Actualul program este un program de interes național, care urmărește in principal rezolvarea acestor probleme de risc seismic a clădirilor. Pe langă această finanțare de la bugetul de stat a acestui program, pornit in 3 ianuarie, avem finanțări consistente propuse in PNRR și care sunt accesate in totalitate- vorbim de o finanțare de 486 milioane de euro pentru renovări integrate, care includ consolidare de risc seismic și eficientizare energetică in mod obligatoriu. Aici vorbim despre 130 de blocuri cu 2 scări, parter plus opt etaje, ca medie, respectiv 325 de clădiri publice in medie cu 900 de metri pătrați. Atat pe finanțare PNRR, cat și pe finanțare de la bugetul de stat, acest program a pornit și are șanse bune de a rezolva multe dintre aceste probleme. In ceea ce privește modificarea pe care am adus-o legii, sunt două modificări principale și țin de eficientizarea acestui program. In primul rand, s-a extins categoria de cheltuieli eligibile prin program, și anume raportul de expertiză de risc seismic care trebuie făcut și finanțat de către beneficiar, autoritate locală sau autoritate centrală. După incheierea contractului de finanțare pe acest program de investiții, va putea fi decontat, de aici incolo. Pană acum, această sarcină bugetară practic rămanea pentru autoritatea locală sau centrală. La fel și raportul de audit energetic necesar pentru eficientizarea energetică a clădirilor era in sarcina autorităților locale, respectiv centrale; acesta va fi preluat in bugetul acestui program de investiții, la finalul investiției se emite un certificat de performanță energetică a clădirii, care arată de unde pană unde am ajuns, iar și costul acestui certificat va putea fi decontat din acest program de investiții. Nu in ultimul rand, o altă modificare privește abrogarea limitării depunerii proiectelor pentru primele 60 de zile după intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. A fost o prevedere legislativă aprobată. Din experiența pe care o avem din 3 ianuarie am propus ca, din 1 august anul acesta, platforma practic să fie deschisă 24 din 24 de ore, astfel incat autoritățile locale sau beneficiarii acestor proiecte, in momentul in care au un raport de expertiză de risc seismic și avansează cu documentația, să poată să depună in mod continuu, să nu trebuiască să aștepte anul următor in care iarăși se deschide, așa, perioada de 60 de zile. Sunt măsuri de eficientizare a acestui program. Platforma, in acest moment, pe legislația in vigoare, va fi deschisă pană in 20 februarie. Pană atunci se pot incărca proiecte. De la 1 august va fi deschis in permanență, iar evaluarea acestor proiecte depuse va avea ca finalitate un ordin de ministru prin care să aprobe introducerea lor in lista-sinteză, iar după acest moment, care se va intampla pană la sfarșitul lunii martie, cei care sunt cu proiectele pe lista-sinteză, in momentul in care incarcă documentația deplină, vor putea incheia contract de finanțare pe bugetul Ministerului Dezvoltării. Anul acesta sunt prevăzuţi in buget 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 de milioane de lei credite de angajament. In momentul in care există solicitări mai multe și documentații complete, evident, Guvernul e dispus să majoreze aceste plafoane, pentru că este un interes public general. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru detaliile oferite. Şi o să vă invit, dacă doriți, să-i adresați intrebări. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb referitor la acel proiect legat de calitatea apei, care am ințeles că a trecut de această ședință de guvern. Nu se știe exact in acest moment la nivel național cate clădiri au țevi cu componente de plumb. Şi voiam să vă intreb ce se va intampla, cum se va face această listă pană in 2027, dacă nu mă inșel? Attila-Zoltan Cseke: Mulțumesc de intrebare! Principalul inițiator al acestei ordonanțe este Ministerul Sănătății. Am să mă refer strict la partea care privește Ministerul Dezvoltării. Intr-adevăr, avem o directivă europeană care iși propune o țintă ambițioasă - reducerea componentei de plumb, a indicatorului de conţinut de plumb in rețelele de apă potabilă in principal. Pentru implementarea acestei directive a existat un grup de lucru care a conceput acest proiect de act normativ. In ceea ce privește modalitatea de culegere a datelor, Ordonanța prevede ca, in 90 de zile, prin ordin al ministrului dezvoltării, să avem norme metodologice care să explice cum culegem aceste informații. Vă rog să aveți in vedere faptul că aceste informații trebuie culese de la fiecare proprietar, proprietate privată, persoană fizică, persoană juridică, adică vom institui un mecanism prin care ei vor veni și vor declara dacă au asemenea țevi de plumb. Noi nu putem să intrăm in proprietatea privată a cetățenilor din Romania, a proprietarilor din Romania. Drept urmare, acest mecanism va fi un mecanism benevol de declarare, in mod cert. In urma culegerii acestor declarații către autoritățile locale, vom primi informații, pe baza cărora Ministerul Dezvoltării trebuie să prezinte, conform ordonanței, un set de date Guvernului. Dacă amplitudinea problemei pe care astăzi n-o cunoaștem in realitate, intr-adevăr, este destul de mare, atunci, evident, Ministerul Dezvoltării va propune un program de investiții prin care să finanțăm inlocuirea acestor țevi de plumb. Reporter: Așadar, statul ar putea plăti pentru inlocuirea acestor instalații. Attila-Zoltan Cseke: In principiu, da, dar această analiză trebuie văzută, cat de mare este amploarea fenomenului și a problemei in Romania. Pană cand nu avem aceste date - și, intr-adevăr, astăzi nu dispunem de aceste date- in momentul in care le vom culege și vom vedea amploarea, putem să propunem soluții de remediere. Reporter: Cand credeți că ar putea fi schimbate aceste țevi de plumb, să zic așa? Attila-Zoltan Cseke: Aici depinde foarte mult de amploarea problemei. Va trebui să așteptăm, va trebui să instituim acest mecanism, care, incă o dată, va fi un mecanism benevol. Deci, nici statul și nici Ministerul Dezvoltării și nici autoritatea locală saqu alte instituții ale statului nu au dreptul legal, decat in cazuri de excepție, de a intra in casa omului, in casa proprietarului. Deci va trebui un mecanism prin care să putem să culegem aceste informații din interiorul clădirii, pană la urmă, și acest mecanism nu poate fi decat unul benevol. Reporter: Au fost luate și măsuri pentru intărirea disciplinei in construcții și voiam să vă intreb, in contextul acelei somații pe care o vor primi cei care au o construcție fără autorizație, ar trebui să desființeze acea clădire in 48 de ore de la primirea acestei somații. Cum se poate desființa o clădire cu mai multe etaje in 48 de ore? Pentru că e nevoie și de aviz de la Ministerul Mediului și așa mai departe... Attila-Zoltan Cseke: Deci, vorbim despre speța in care cineva a ridicat complet ilegal o clădire fără autorizație de construit. Vorbim de cineva care a construit fără a respecta legile ţării și fără a avea autorizație de construire, care știe in orice moment in care a ridicat, a construit acea clădire, că se află intr-o stare de ilegalitate și, drept urmare, el se poate aștepta și trebuie să se aștepte ca statul să acționeze, pe baza ordonanței, prin autorități ale administrației publice locale, care sunt cele mai apropiate și cunosc problema, și să ceară demolarea clădirii. Eu nu văd niciun fel de problemă aici. Vorbim despre o stare de ilegalitate crasă in care cineva a construit ilegal in țară. Evident că el va trebui să demoleze acea clădire. Sunt niște termene instituite și anume acela, dar dacă nu se face benevol, atunci autoritatea locală va trece la demolarea acelei clădiri. Reporter: Dar in ordonanță scrie de acest termen de 48 de ore. Se poate demola o clădire in doar 48 de ore? Pentru că cei din domeniu spun că nu, dezvoltatorii imobiliari. Attila-Zoltan Cseke: Termenul care era inițial in legea din 2010 era de 24 de ore. Acum e 48 de ore. Dar incă o dată, vorbim de situația... Eu nu vreau să apăr pe cineva care a făcut o ilegalitate. Deci, dacă ai făcut o ilegalitate, știi din primul moment că ești intr-o stare de ilegalitate. Trebuie să te aștepți că statul, prin autoritatea centrală sau autoritatea locală, la un moment dat va veni peste tine și va spune: demolează clădirea pe care ai construit-o ilegal. Eu cred că nu trebuie să plangem după cum cineva aflat in stare de ilegalitate va face să revină la starea de legalitate Nu. Trebuie să impunem forța legii pe această chestiune. Important, in această ordonanță, este aceea că acest mecanism dă atribuții și autorităților administrației publice locale, pentru că ele știu la nivel local exact despre ce este vorba. Autorizație de construire se emite de către autoritățile locale, adică dacă apare o clădire la un moment dat sau incepe să se construiască o clădire, primăria foarte repede poate să știe, pentru că e in ograda, in atributul ei, dacă s-a emis autorizație de construire sau nu, adică poate să acționeze. Această posibilitate, pe zonele acestea turistice, că despre acestea vorbim, nu a existat pană acum. Reporter: Despre ce zone vorbim mai exact, dacă tot ați spus? Ce clădiri intră in această ordonanță? Attila-Zoltan Cseke: Despre zone cu potențial turistic, care sunt determinate evident, de ministerul de resort. Reporter: Așadar, probleme nu sunt și pe București sau intră și Bucureștiul aici? Cseke Attila: Nu, vorbim despre o lege specială care exista in 2010, in momentul in care partea de turism era la Ministerul Dezvoltării. Această reglementare legală, că de aici am pornit cu necesitatea modificării legislației, această reglementare legală a fost caducă, e caducă de foarte mult timp. In primul rand, activitatea de turism sau domeniul de turism nu mai este la Ministerul Dezvoltării de vreo 10 ani de zile. Drept urmare, nu avem atribuții legale pe această pe această zonă. De asemenea, eficiența acestei reglementări legale a fost mai aproape de zero decat de 1, adică nu am avut solicitări mai deloc pentru aplicarea acestei reglementări legale de la nivel central. Și atunci, incă o dată, cunoscand problemele la nivel local și primăria fiind emitentul autorizației de construire, in orice moment poți să știi situația unei clădiri la nivel local. Am considerat că această procedură este mult mai aproape de soluție, de posibilitatea de soluționare decat dacă o lăsăm la nivelul unui minister care nici n-are competență, de 11 ani, pe acest domeniu. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule ministru, o clarificare. Ştim cate clădiri ridicate ilegal sunt in momentul de față, spuneți dumneavoastră, complet ilegal? V-aș mai intreba: ar trebui să existe o brumă de legalitate astfel incat o clădire ridicată pe baze de brumă de legalitate să nu fie demolată? Așadar, prima intrebare: cate clădiri sunt in această situație? Și a doua intrebare e legată de ce inseamnă complet ilegal, adică să ințeleg că dacă are totuși ceva acte pe clădirea respectivă, proprietarul nu s-ar afla in această situație, de a fi obligat să o dărame? Attila-Zoltan Cseke: Nu Eu m-am referit la intrebare și am răspuns in sensul intrebării. Ordonanța, textul ordonanței, dacă o citiți, se referă la situația in care s-a construit ceva fără a avea autorizație de construire, respectiv s-a construit ceva cu nerespectarea autorizației de construire. Adică avem și această situație, nu avem numai situația in care nu avem deloc autorizație de construire. Sigur, aceasta este cea mai gravă situație. Practic nu ai nimic la baza construcției respective, dar există și situația in care există o autorizație de construire, dar se construiește altceva decat ceea ce scrie in autorizația de construire. Reporter: Foarte des. Attila-Zoltan Cseke: Nu am această situație pe zona turistică, din motivul enunțat anterior. Ministerul pe care il conduc, de 11 ani nu mai are atribuții, deci am avut o legislație in vigoare care trebuia modificată de foarte mult timp. Reporter: Deci doar pe partea de turism, să ințeleg? Attila-Zoltan Cseke: Da, ordonanța este pe partea de zone cu potențial turistic. Reporter: Şi există și repercusiuni, dacă cineva nu indeplinește această somație de a dărama, de a demola in 48 de ore? Attila-Zoltan Cseke: Sigur, autoritatea locală are dreptul, pe baza acestui act normativ, ca in 30 de zile de la refuzul celui care a ridicat acea clădire fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației de construire, să treacă la proceduri de demolare, ceea ce inseamnă că toate cheltuielile pe care le avansează, respectiv le suportă autoritatea locală pentru demolarea unei asemenea clădiri construite ilegal, vor fi ulterior recuperate de la cel vinovat. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule ministru, o precizare pe această temă, vă rog! Dacă autoritatea locală, dintr-un motiv sau altul, nu demolează clădirea, așa cum am mai văzut cazuri, ce parghii legale sunt, ca totuși să se revină la situația inițială? Attila-Zoltan Cseke: Pană in momentul de față, autoritatea locală, pe zonele cu potențial turistic, nu avea atribuții, incă o dată vorbesc de zone cu potențial turistic, nu vorbesc de intreaga țară și de toate localitățile. Această atribuție aparținea unei direcții din Ministerul Dezvoltării, in condițiile in care incă o dată Ministerul Dezvoltării, de 11 ani nu are atribuții legale pe partea de turism, și atunci a fost necesar ca această atribuție să revină unei autorități care poate intr-adevăr, poate intr-adevăr să facă ceva. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Ințeleg că mai e o intrebare, vă rog. Reporter: Domnule ministru, sunt primării care anunță acum, la inceput de an, că au rămas fără bani. Este cazul primăriei din Brezoi. Primarul spune că a declanșat procedura de criză financiară. Ce inseamnă acest lucru? Mai poate...? Attila-Zoltan Cseke: Nu cunosc speța respectivă. In mod cert, dacă un UAT ajunge intr-o asemenea situație, ea nu este o situație de inceput de an. Adică este o situație care s-a generat, respectiv care a evoluat de-a lungul timpului. Și, evident, aici, pe principiul autonomiei locale, autoritatea locală este cea in măsură să decidă ce soluții sau ce rezolvări propune. Nu cunosc speţa respectivă, am să mă interesez, dacă e, evident, suntem solicitați de autoritatea locală să indrumăm, să dăm, dacă vreți soluții, propuneri, sigur că suntem dispuși. Din păcate, nu cunosc speţa, n-aș putea să vă spun care e problema, problema primăriei respective, dar in mod cert nu datorită bugetului de anul acesta sau in ultimele două săptămani s-a ajuns intr-o asemenea situație. Reporter: /.../ Attila-Zoltan Cseke: Exact. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Voi continua, așa cum am anunțat la debutul briefingului de presă, cu prezentarea deciziilor luate de Guvernul Nicolae Ciucă astăzi, in cadrul ședinței. In privința investițiilor, așa cum știți, susținerea acestora, atat din perspectivă publică, precum și din perspectivă privată, este o prioritate a Guvernului. Ca atare, astăzi au fost aprobate o serie de măsuri pentru a susține mediul de afaceri și pentru a finanța proiecte publice in mai multe domenii. Mă refer acum la sprijinul guvernamental pe care Guvernul il va oferi pentru operatorii economici care participă la targurile internaționale de turism. Astăzi au fost aprobate, cu incadrarea in politicile fiscal-bugetare și financiare ale statului roman, schemele de ajutor de minimis pentru participarea intreprinderilor cu activitate de turism la manifestări expoziționale, pavilioane naționale, standuri specializate sau expoziții din străinătate, la care va fi prezent Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Astfel, va fi facilitată promovarea de produse și servicii turistice pe piețele externe și inclusiv a Romaniei ca destinație turistică, vor fi decontate o serie de cheltuieli, după cum urmează: jumătate din cheltuielile care reprezintă prețul transportului extern, fără a depăși echivalentul in lei a sumei de 500 de euro, calculat la data semnării actului final privind furnizarea ajutorului de minimis pentru fiecare reprezentant sau operator economic. De asemenea, jumătate din cheltuielile care reprezintă prețul primei nopți de cazare, pentru cate un participant de la fiecare operator economic expozant, la nivelul baremelor stabilite de instituțiile publice de categoria I și 100%, așadar integral, cheltuielile pentru taxa de participare, inchirierea de spații pentru standuri de la organizatori, alături de personalizarea, amenajarea și decorarea standului expozanților romani. Valoarea totală estimată pentru aceste ajutoare de stat este de 7,4 milioane lei. Banii vor fi asigurați din fonduri de la buget și numărul mediu al beneficiarilor este de 200 de expozanți anual. Urmează ca această schemă de ajutor de minimis să fie aprobată printr-un ordin al ministrului antreprenoriatului și turismului. Un nou proiect de investiții va fi demarat la Oradea, cu sprijin guvernamental. Este o investiție care face obiectul memorandumului pe care Guvernul l-a aprobat astăzi, acordarea unui ajutor de stat regional ad-hoc companiei Nokian Tyrs Plc, in contextul in care această companie are intenția să inființeze in țara noastră o unitate de producție anvelope pentru autoturisme, in județul Bihor. Ajutorul de stat va fi acordat sub formă de grant și va avea o valoare de aproape 100 de milioane de euro, mai exact 99,55 milioane euro, fiind acordat pe o perioadă de 5 ani, intre 2023 și 2028. Aceste sume de bani vor asigura finanțarea costurilor legate de inființarea fabricii, dar și pentru a aborda deficitul de finanțare aferent acestei investiții, ajutorul de stat urmand a fi acordat după emiterea deciziei de autorizare de către Comisia Europeană. Capacitatea planificată de producție a noii unități este de 6 milioane de anvelope pe an și va incorpora tehnologie de ultimă generație, ceea ce va include și avantaje legate de un nivel ridicat de automatizare și precizie. Valoarea totală a investiției, nominal, este de 626,42 de milioane de euro, costurile eligibile fiind de 611,42 de milioane de euro. Astăzi a fost aprobat și proiectul de lege prin care a fost aprobat contractul de finanțare investiții prioritare in domeniul siguranței rutiere in Romania, un contract intre Romania și Banca Europeană de Investiții, cu o valoare de 50 de milioane de euro. Vor fi realizate in 89 de locații pasaje sub- sau supraterane, sensuri giratorii și alte locații cu măsuri de canalizare, semnalizare, costul total al proiectului fiind de aproximativ 100 de milioane de euro, sumă la care se adaugă și TVA. Implementarea acestui contract va fi asigurată de Ministerul Transportului și Infrastructurii, prin intermediul CNAIR. Tot astăzi, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții Lărgire la patru benzi DN 1A și măsuri de siguranță rutieră pentru sectorul cuprins intre Centura București și intersecția cu şoseaua Chitila-Mogoșoaia, din județul Ilfov. Este o investiție de peste 110 milioane de lei și va fi finanțată din fonduri externe nerambursabile, dar și de la bugetul de stat, iar un alt proiect la care aș vrea să fac referire este cel care va fi realizat la Timișoara, tot in domeniul infrastructurii de transport, așa cum anunța premierul Nicolae Ciucă la debutul ședinței de guvern. - investiții de peste 420 milioane de lei. Este vorba de linia de cale ferată de la Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara, o linie care va permite transportul pasagerilor către municipiul Timișoara, dar și către alte orașe din Romania, o finanțare realizată din fonduri externe nerambursabile, PNRR, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transportului și Infrastructurii, dar și din veniturile proprii ale CFR, alături de alte surse legal constituite, alte două proiecte de investiții, in valoare de 235 de milioane de lei urmand a fi realizate in Călărași, unde va fi reparat un pod, și la Turda, unde va fi realizată o sală de sport competitivă la nivel național. Sunt o parte din investițiile pe care, iată, Guvernul le are in vedere la inceputul acestui an, un an in care, la fel ca și anul trecut, s-au alocat sume de bani importante in acest domeniu, după ce anul trecut au fost alocate peste 80 de miliarde de lei pentru investiții. Anul acesta, bugetul pe care Romania il are la dispoziție pentru investiții este de peste 100 de miliarde de lei, peste 117 de miliarde lei, un nivel record de 7,22% din PIB. In privința educației, Guvernul a aprobat Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, un moment important pentru invățămantul romanesc, pentru că este prima dată in Romania cand este adoptată o strategie națională care este dedicată educației pentru mediu și pentru schimbările climatice. Prin acest document sunt stabilite acțiuni clare pentru a crește gradul de educație și conștientizare in randul copiilor și tinerilor privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu. Unitățile de invățămant vor deveni parteneri strategici pentru a construi un viitor sustenabil, ca atare, elevii și cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a ințelege, pe de o parte, gravitatea crizei climatice și de mediu, dar și pentru a conștientiza cauzele și efectele acestor crize, alături de modalitățile de a imbunătăți răspunsul societății față de aceste provocări. Obiectivul este aliniat principiilor proiectului președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, Romania educată, care are in vedere cultivarea respectului pentru mediu, ca parte a valorilor promovate și dezvoltate prin educație. Unul dintre dezideratele asumate in cadrul acestui proiect este ca sistemul de educație să formeze cetățeni responsabili față de societate și mediul inconjurător. De altfel, probabil, vă amintiți, in noiembrie anul trecut, in cadrul summit-ului COP 27, președintele Romaniei a susținut declarația națională care vizează promovarea cercetării și inovării pentru a susține acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptările la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de acestea. La baza strategiei stă, de asemenea, raportul Administrației Prezidențiale Educația privind schimbările climatice și mediul in școli sustenabile, validat de consultarea publică din 11 februarie anul trecut - o continuare a proiectului Romania educată, a cărui operaționalizare este și inclusă ca angajament in strategia națională de apărare a țării. Tot in privința educației, Guvernul a decis fonduri mai consistente alocate acestui sector; prin hotărarea aprobată astăzi costul standard pentru fiecare antepreșcolar, preșcolar sau elev pentru anul in curs crește de la 6.386 lei la 6.834 de lei. Costul se aplică pentru toate cheltuielile cu salarii, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale in bani, care sunt stabilite prin lege alături de contribuțiile aferente acestora. Majorarea este de 7% in raport cu anul trecut și are loc in condițiile creșterii salariilor in sistemul de invățămant, ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 168 din 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare. In plus, valoarea costului standard pentru fiecare antepreșcolar, preșcolar sau elev pentru anul 2023 privind cheltuielile cu pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar bunuri și servicii crește de la 485 la 570 de lei, o creștere de peste 17% față de anul precedent, care include indicii prețurilor de consum in luna octombrie 2022, față de octombrie 2021. La final, aș vrea să dau asigurări că Guvernul Romaniei este alături de autoritățile din Ucraina și transmite intreaga compasiune pentru pierderea vieții ministrului de interne și a conducerii ministerului, alături de alte persoane care sunt victime ale prăbușirii elicopterului in regiunea Kiev. Premierul Romaniei, Nicolae Ciucă, a transmis public mesajul de condoleanțe și de compasiune al domniei sale. Aș vrea să vă asigur că Guvernul de la București continuă să acorde sprijin cetățenilor și autorităților din Ucraina in acest război ilegal, neprovocat și ilegitim. De altfel, chiar și in ședința de astăzi a Executivului s-a decis scoaterea din Rezerva de Stat a unor produse alimentare care vor fi donate sub forma ajutorului umanitar Ucrainei. Acestea au fost principalele elemente pe care am dorit să vi le prezint public și vă stau la dispoziție dacă aveţi intrebări. Reporter: Bună ziua. Referitor la extinderea posturilor in Ministerul Energiei cu 60 de posturi, ințeleg că a trecut de Guvern, de şedinţă? Dan Cărbunaru: Este o decizie care a fost amanată. Cel mai probabil va fi luată in discuție la următoarea ședință de Guvern. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Reporter: Ce date sunt la nivel național cu privire la calitatea apei potabile? Dan Cărbunaru: Sunt date pe care rețelele gestionate de Institutul Național pentru Sănătate Publică le gestionează și prin intermediul DSP-urilor, colectează aceste elemente la nivel local. Colegii de la comunicare din cadrul INSP vor fi pregătiți să vă dea mai multe detalii in privința acestor elemente statistice pe care le gestionează. Reporter: Ştim că in ședința de astăzi a fost discutată și o notă referitoare la restituirea unor sume de bani incasate din contribuția la sănătate pensionarilor cu pensii de peste 4.000 de lei. A fost sau nu a mai fost discutată această notă? Dan Cărbunaru: Nu cred că a făcut parte din discuțiile care s-au purtat astăzi in cadrul ședinței de guvern. Reporter: Ok, mulțumesc. Reporter: De ce nu a făcut parte? Era o notă care era inscrisă pe ordinea de zi. Ați scos-o de pe ordinea de zi? Dan Cărbunaru: Vom verifica și... De altminteri, lista completă a temelor discutate a fost prezentată public și elementele legate de ceea ce se confirmă ca discuții in cadrul ședinței de guvern vor fi prezentate in comunicatul de presă de la final, care va include lista exactă a acestor elemente. Reporter: Voiam să vă intreb dacă in ședința de guvern a fost prezentată cumva o analiză a tragediei din județul Gorj sau unele concluzii după vizita ministrului energiei de aseară? Dan Cărbunaru: După cum am comunicat incă de ieri, primul ministru, incă de la anunțul acestui tragic eveniment, a fost in contact cu autoritățile, a discutat cu secretarul de stat din cadrul MAI, doctorul Raed Arafat, și a dispus ca ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, să meargă acolo pentru a verifica personal stadiul in care măsurile pe care autoritățile trebuie să le ia in această zonă decurg. Este și motivul pentru care, aflat incă acolo, ministrul Virgil Popescu nu a fost prezent la ședința de guvern de astăzi, fiind reprezentat de un secretar de stat. Premierul a cerut public, de altminteri, ca in cel mai scurt timp Ministerul Energiei și celelalte autorități responsabile să prezinte o evaluare a ceea ce s-a intamplat acolo și măsurile necesare pentru a consolida măsurile de protecție pentru muncitorii din cadrul minei respective, dar in general pentru ceea ce se intamplă la complexul CE Oltenia. Reporter: Cand vom putea avea această analiză? Dan Cărbunaru: Cat mai curand, cel mai probabil săptămana viitoare toate aceste evaluări, insoțite de un plan de măsuri, vor fi prezentate Guvernului și, evident, opiniei publice. Reporter: Domnul ministru a vorbit despre demisii in cadrul companiei, dar astăzi s-a vorbit și despre demisia dansului. Sunt informații, au fost discuții la nivel de guvern? Puteți să ne lămuriți? Dan Cărbunaru: Deciziile legate de exercitarea funcției publice, pe lanțul de răspundere care intervine in cazul acestui tragic accident, unele dintre ele am văzut deja că se intamplă și sunt legate de decizii personale a celor care au ales să iși depună mandatul, mă refer la o parte din managementul local, dar in privința evaluării de ansamblu a responsabilităților şi pe cale de consecinţă şi măsurile care vor fi decise, vă asigur că vor fi prezentate toate aceste elemente cand va fi evaluată intreaga situaţie, deci lanţul de responsabilități se va reflecta in mod coerent şi corespunzător la finalul acestei evaluări. Reporter: Guvernul aşteaptă vreo demisie? Dan Cărbunaru: Demisia e un act unilateral, nu se pune problema de a aştepta o demisie, ci de a avea o evaluare corectă a celor intamplate, din perspectiva responsabilităţilor şi, in planul doi, asumarea acelor responsabilităţi. Reporter: Este luată in calcul și o eventuală plecare din Guvern a domnului Vrgil Popescu /.../? Dan Cărbunaru: N-aș vrea să vorbesc despre decizii personale, după cum ați... Reporter: /.../ Dan Cărbunaru: ...in funcție de rezultatul acestor evaluări și in funcție de cum va arăta această, dacă vreți, inlănțuire a responsabilităților, nu putem exclude la acest moment nicio opțiune, dar este prematur, pentru că in acest moment toate aceste responsabilități trebuie să se reflecte in realitatea care va fi constatată in teren. Prioritatea la acest moment a fost luarea celor mai rapide măsuri pentru a asigura intervenția autorităților in cazul care s-a petrecut ieri. In această a doua etapă, se evaluează responsabilitățile pe lanțul ierarhic in legătură cu acest accident. Și, la finalizarea acestor proceduri vom fi in măsură, la nivelul Guvernului, să prezentăm inclusiv această zonă de responsabilitate care să antreneze și decizii. Reporter: /.../ despre evaluări, vorbim despre o evaluare făcută și la nivelul Ministerului Energiei? Dan Cărbunaru: Lanțul de evaluare implică de la ceea ce s-a intamplat la nivelul minei respective la nivelul companiei, pană la ceea ce inseamnă managementul acestui domeniu, dar, repet, suntem intr-o etapă in care evaluare este in curs, ca atare doar după finalizare vom vedea și in ce constau responsabilitățile punctuale ale persoanelor implicate. Reporter: /.../ Dan Cărbunaru: Responsabilitățile care urmează a fi stabilite se bazează pe responsabilitățile legale și pe atribuțiile pe care fiecare dintre elementele acestei structuri ierarhice le are de gestionat, deci, se va face o evaluare care se bazează, pe de o parte, pe ceea ce s-a intamplat și, pe de altă parte, pe atribuțiile care le revin celor care răspund de acest domeniu. Reporter: Noi știm in momentul acesta de trei anchete: una a Corpului de Control al Ministerului Energiei la Complexul Energetic Oltenia, un dosar penal deschis de IPJ Gorj și o altă anchetă realizată de ITM Gorj. Spuneți că pe langă aceste anchete in desfășurare Guvernul realizează propria sa verificare? La cine s-ar referi aceste...? Dan Cărbunaru: Toate aceste anchete la care faceți referire sunt efecte legale, normale pe care autoritățile responsabile le antrenează. Lucrul la care eu mă refeream era cerinţa premierului Romaniei de a avea, cat mai curand, cel mai probabil săptămana viitoare, o evaluare a lanțului de responsabilități și a măsurilor luate in această situație. Reporter: Cine face această evaluare? Dan Cărbunaru: Premierul Romaniei a dispus astăzi acest lucru. Asta inseamnă că la nivelul Guvernului se va constitui o echipă care va evalua toate aceste responsabilități și care va avea mai mult ca sigur in calcul și elemente care decurg din mersul propriu-zis al anchetei, in funcție de responsabilitățile fiecărei autorități, deci nu vorbim de o anchetă paralelă, ci de integrarea unor elemente care țin de mersul anchetelor derulate de instituțiile pe care le-ați menționat și evaluarea lor la nivel guvernamental. Reporter: Inclusiv a activității Ministerului Energiei... Dan Cărbunaru: Mă refer la toate responsabilitățile care pot fi antrenate in acest context. Dar nu mă pot antepronunța, deoarece este o evaluare care abia a fost dispusă. Vă rog, dacă mai aveți intrebări.. Reporter: Aş mai avea eu o intrebare pe subiectul acesta. Ați spus că integrați cele trei anchete, elemente din cele trei anchete, corect? Din ancheta poliţiei, a ITM... Dan Cărbunaru: Elemente care pot să reiasă din verificări. Sigur, nu vorbim acum de ancheta judiciară in sine, care are un parcurs propriu și nu poate... Reporter: Asta voiam să vă intreb. Adică cum aveți acces la datele din ancheta penală care are caracter secret? Dan Cărbunaru: Mă bucur că ați făcut această... Experiența de presă pe care o aveți și care e cunoscută public cu siguranță a inclus și răspunsul la această intrebare. Nu se pune problema utilizării unor date care țin de o anchetă judiciară, ci de evaluarea unor autorități care au atribuții legale și care fac parte, să spunem, din structurile guvernamentale și care... Reporter: Adică ITM şi Ministerul Economiei? Dan Cărbunaru:.... şi care pot prezenta elemente de evaluare privind responsabilitățile care apar. Reporter: Chiar dacă decizia se va amana pentru ședința următoare de guvern, ne puteți spune, vă rog, aceste 60 de posturi de la Ministerul Energiei cum vor fi ocupate, ce vor face noii angajați și, mai ales, care sunt costurile suplimentare prevăzute pentru salarizare? Dan Cărbunaru: In primul rand, ca și in alte situații, nevoia de a avea specialiști, raportat la faptul că in această perioadă, Romania. trebuie să absoarbă peste 80 de miliarde de euro reprezentand aici, dacă ne raportăm la acest an, bani europeni din cadrul financiar multianual 2014-2020 pentru care mai avem la dispoziție doar acest an pentru a nu pierde din finanțările europene, la care se adaugă finanțările din PNRR și cadrul financiar multianual 2021-2027 care, la randul său. antrenează aproximativ 50 de miliarde de euro, de atras de Romania pană in 2029. In cazul specific la care vă referiți, in cazul Ministerului Energiei, pentru că sunt și alte ministere care au avut nevoie să-și constituie un grup de specialiști care să absoarbă aceste fonduri europene cu un volum mult mai mare decat cel precedent și am văzut acest efort făcut cu succes de Guvernul Romaniei și de autoritățile responsabile, atingand nivelul record de 11,3 miliarde de euro absorbiți de țara noastră in cursul anului trecut; la Ministerul Energiei e necesară o echipă de specialiști care să utilizeze banii din fondul de modernizare și alte tipuri de fonduri care pot contribui la modernizarea, dezvoltarea sistemului energetic al Romaniei și, pe acest fond, apare această cerință. De fiecare dată cand au fost antrenate astfel de măsuri, ele s-au incadrat in cheltuielile bugetare prestabilite, fiind, bineințeles, justificate de nevoia de a folosi totuși miliardele de euro pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție. Reporter: Ne puteți da, totuși, o estimare a acestor cheltuieli bugetare referitoare la angajați? Dan Cărbunaru: Cred că Ministerul Energiei poate să vă prezinte această sumă, mai ales că a fost minister inițiator. Repet, raportul dintre sumele cheltuite pentru angajarea celor 60 de oameni la care vă referiți și miliardele de euro care sunt la dispoziția Romaniei pentru fondul de modernizare sau prin intermediul PNRR, pentru sectorul energetic, in mod specific, trasează pană la urmă o decizie logică pe care, cel mai probabil, săptămana viitoare o să o și anunțăm. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Reporter: O lămurire. Ați prezentat săptămana trecută proiectul referitor la cardurile de energie. Potrivit informațiilor noastre, Guvernul ia in calcul o nouă ordonanță care să introducă posibilitatea ca aceste persoane care primesc cardurile să poată plăti și online, pe site-ul poștei. Ne puteți da mai multe detalii despre acest proiect și dacă se va afla in curand pe masa Guvernului? Dan Cărbunaru: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a și reușit, practic, finanțarea acestui demers prin care voucherele pentru energie să ajungă la cei aproape 4 milioane de beneficiari, pe langă inițiativa propriu-zisă, desigur că analizează și caută de fiecare dată modalități pentru a-i ajuta pe oameni să acceseze efectiv aceste forme de ajutor atat de necesare. Deci, in măsura in care va fi finalizată această formulă de a-i sprijini, desigur că ea va fi comunicată public la nivelul inițiatorului și, după cum v-ați obișnuit de altminteri, domnul ministru Marcel Boloș va fi bucuros să vină și să vă dea toate detaliile. Este un mecanism care periodic este imbunătățit și in sistemul..., cel puțin in sistemul acesta compensator, pe care Guvernul Romaniei l-a aplicat după un model pe care l-am văzut intr-un fel ruland și in alte state europene, acela de a veni și in sprijinul economiei, al mediului de afaceri, dar și in sprijinul cetățenilor vulnerabili, periodic apar pachete de optimizare, care țin pasul atat cu dinamica din piață, cat și cu nevoile pe care oamenii sau economia le resimt, deci, in acest caz specific, in măsura in care ministerul de resort va simți nevoia să imbunătățească mecanismul de aplicare, cu siguranță că o va face și noi o să prezentăm acest lucru public. Reporter: O scurtă precizare. Proiectul legat de calitatea apei a trecut de ședința de guvern? Dan Cărbunaru: Desigur. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută! 2023-01-18 15:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_4550.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 18 ianuarie 2023Știri din 18.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-18-ianuarie-20231674035431 Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la inceputul ședinței de guvern [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Ieri, din păcate, a avut loc un accident tragic la Complexul Energetic Oltenia. Și-au pierdut viața trei muncitori in cariera de la Jilț. Doresc să transmit condoleanțe și intreaga mea compasiune familiilor celor trei muncitori și, desigur, ale celor care au fost răniți. Incă din primul moment, am decis ca autoritățile să se deplaseze la fața locului, am transmis ministrului energiei să se deplaseze urgent in județul Gorj și să facă analiza și să ia primele măsuri la fața locului. In acest moment, atat Ministerul Energiei, cat și Ministerul Muncii, prin Inspecția Muncii, vor continua activitatea de verificare și cercetare a cauzelor producerii accidentului și, pană săptămana viitoare, in ședința de Guvern, imi vor prezenta primele date, concluzii și măsuri atat impotriva celor care se fac vinovați de producerea accidentului, cat și măsuri concrete pentru ceea ce inseamnă imbunătățirea condițiilor de muncă in Complexul Energetic Oltenia. Ieri am desfășurat ședința Comitetului Interministerial pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost o activitate in care am analizat fiecare jalon și țintă in parte, atat in ceea ce privește nivelul de indeplinire, cat și in ceea ce privește măsurile pe care trebuie să le luăm in continuare, astfel incat să ne asigurăm că cererea de plată numărul 2 va fi aprobată de către Comisie; totodată, pregătim jaloanele și țintele pentru cererea de plată numărul 3 și cererea de plată numărul 4. In acest cadru, am stabilit ca, pană la finele lunii, acolo unde sunt aspecte care trebuie clarificate cu Comisia, să avem un plan de acțiune concret, pe care fiecare dintre coordonatorii de reformă il va prezenta in ședința de guvern. De asemenea, am apreciat și apreciem in continuare dialogul pe care il avem cu Comisia. Am stabilit ca toate elementele care necesită clarificare să fie foarte transparent și oportun soluționate. Totodată, planul de acțiune la nivel guvernamental va fi, de asemenea, discutat și agreat cu Comisia. Subliniez, incă o dată, nu ne permitem să pierdem niciun eurocent din fondurile alocate de către Uniunea Europeană. Sunt banii care au asigurat atat derularea reformelor, cat și susținerea economiei, dezvoltarea mediului antreprenorial din Romania și, desigur, atragerea de investiții, astfel incat să putem să discutăm de o predictibilitate și stabilitate economică și, desigur, să putem să ne facem planuri pentru viitor. Toate aceste planuri nu vizează nimic altceva decat imbunătățirea calității vieții cetățenilor romani și acesta este obiectivul Guvernului Romaniei. In ședința de Guvern de astăzi, vom continua să abordăm, in aceeași dinamică, măsurile pe care l-am demarat in anul 2022 și cu care am inceput, de altfel, ședințele de guvern din anul acesta. Vom aproba un memorandum prin care vom facilita promovarea produselor și serviciilor de turism pe piețele externe, care au ca destinație Romania. In felul acesta vom asigura decontarea unei părți considerabile a cheltuielilor de participare la targurile turistice și consider că este un bun prilej, domnule ministru, să continuăm să intărim dialogul cu reprezentanții HORECA, și nu numai, și să vedem in continuare cum vom reuși să sprijinim și să consolidăm această resursă a țării noastre, care are un potențial incă nepus in valoare la adevărata sa dimensiune. Totodată, vom aproba prin memorandum o schemă de ajutor de stat in valoare de aproximativ 100 de milioane de euro pentru ceea ce inseamnă o nouă fabrică de anvelope la Oradea, o fabrică ce va avea o capacitate de producție foarte mare și care, de asemenea, va asigura locuri de muncă pentru cetățenii din județul Bihor. Astăzi avem o decizie foarte importantă care se referă la finanțarea unor investiții in siguranța rutieră, ținand cont de problemele pe care le avem in acest domeniu. Este vorba despre un proiect de lege prin care aprobăm contractul de finanțare dintre Romania și Banca Europeană de Investiții. Este vorba de un proiect in valoare de 50 de milioane de euro, care se va concretiza in investiții pentru 89 de localități. Tot in domeniul transporturilor, aprobăm realizarea centurii București și intersecția cu șoseaua Chitila-Mogoșoaia, o investiție in valoare de aproximativ 110 milioane de lei. De asemenea, vești bune sunt și pentru locuitorii Timișoarei, pentru că vom aproba o investiție de 420 de milioane de lei in realizarea căii ferate care va lega Aeroportul Traian Vuia de municipiul Timișoara. Doresc să menționez că ambele investiții se vor realiza din fonduri europene. Proiecte similare se vor derula și pentru comunitățile din localitățile Călărași și Turda. Tot legat de dezvoltarea infrastructurii, continuăm seria măsurilor luate in primele două ședințe de guvern din anul acesta, in care am aprobat peste 2 miliarde de lei. Este vorba de 1,6 miliarde de lei pentru modernizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră și a Canalului Poarta Albă Midia-Năvodari și, desigur, aproximativ 500 de milioane de lei pentru construirea Stadionului Nicolae Dobrin din Pitești, fonduri care vor fi alocate prin Ministerul Dezvoltării. Sunt proiecte foarte importante, așteptate de către cetățenii romani și cer tuturor ministerelor de linie să monitorizeze indeaproape modul in care acestea se vor derula, astfel incat să putem să avem capacitatea să gestionăm toate aceste obiective pe care le-am asumat și pe care trebuie să le derulăm, atat din banii proveniți din fonduri europene, cat și banii de investiții alocați in bugetul de stat. Incă o dată, discutăm despre cea mai mare sumă, de 7,22% din PIB, care sunt alocați pentru investiții. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună! 2023-01-18 11:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-18-11-50-31big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de activitate în România a Consiliului Investitorilor Străini (FIC)Știri din 17.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-aniversar-dedicat-implinirii-a-25-de-ani-de-activitate-in-romania-a-consiliului-investitorilor-straini-fic [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, Domnule președinte, Excelențele Voastre, Doamnelor și domnilor, Stimați invitați, Mă bucur să ne revedem la inceput de an, vă urez un an cu sănătate, plin de realizări personale și profesionale și vă mărturisesc că imi doresc să continuăm și in 2023 parteneriatul nostru de succes. Aniversarea celor 25 de ani de activitate a Consiliului Investitorilor Străini in Romania este un moment important, un moment de bilanț, dar și de conturare a unor noi proiecte pentru viitor. Am apreciat intotdeauna că sunteți vizionari, că gandiți proiecte pentru viitor și că sunteți deschiși să impărtășiți experiențe pentru a lua impreună cele mai bune decizii pentru economia Romaniei. Suntem țara cu cea mai mare creștere economică la nivelul Uniunii - de 8 ori, din 2000 pană in 2022. Această creștere se simte și la nivelul PIB/capita, care s-a ridicat de la 1.669 la 14.825 de dolari. Am recuperat, in ritm alert, decalajele economice, iar Romania se situa, deja, in 2021, la 74% din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat, in evaluarea PIB-ului/capita exprimat in paritatea puterii de cumpărare standard. Ne menținem această dinamică și estimările Băncii Mondiale confirmă perspectiva unei creșteri economice constante pană in anul 2030. Avem la dispoziție peste 80 de miliarde de euro din fonduri europene; vă aduceți aminte, anul trecut vorbeam de peste 90 de miliarde euro - am reușit anul acesta să atragem peste 11 miliarde de euro, deci, avem bani pentru a susține acest ritm de dezvoltare și modernizare. Este adevărat, pandemia și războiul de la granița țării au afectat și incă afectează puternic economia globală. Tocmai de aceea, este important să continuăm să colaborăm deschis, guvern și mediul de afaceri, pentru a găsi cele mai bune soluții la crizele multiple pe care le traversăm. De asemenea, in acest context, e important să fim solidari, să demonstrăm că ne pasă și de cei care nu pot trece singuri prin situații dificile. Doar impreună, prin colaborare și ințelegere, putem depăși aceste vremuri complicate și putem aduce bunăstare și pentru romani, dar și pentru companii. Măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului, in urma discuțiilor cu dumneavoastră și cu alți reprezentanți ai mediului de afaceri, au dus la o creștere-record a investițiilor străine in țara noastră in anul trecut. Potrivit datelor oficiale ale BNR, fluxul de investiții străine directe a fost de 9,4 miliarde de euro in primele 10 luni și va ajunge la peste 11 miliarde de euro pentru intreg anul 2022, cu aproape 2 miliarde euro peste valorile inregistrate in anul 2008, considerat cel mai bun reper in acest sens. Sunt cifre-record care confirmă increderea investitorilor in măsurile luate de Guvern și nu pot decat să mă bucur că am reușit să construim această relație de incredere. In plus, numărul firmelor cu capital străin nou infiinţate in Romania a crescut in primele zece luni din anul 2022 cu peste 30% comparativ cu perioada similară a anului 2021, ajungand la 6.175 de firme noi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Acești indicatori ne arată că marii investitori văd clar perspectivele de creştere pe termen lung ale economiei romaneşti şi includ Romania in strategiile lor de investiții. De asemenea, așa cum am declarat incă de la inceputul mandatului, Guvernul este dedicat investițiilor și acest lucru este demonstrat prin fapte. In bugetul pentru 2023, cheltuielile pentru investiții vor ajunge la 112 miliarde de lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% in PIB, nivel istoric pentru țara noastră. Toate aceste măsuri au creat stabilitate economică și au dus la creșterea increderii investitorilor in Romania. Vă mărturisesc că este imbucurător faptul că țara noastră a rămas o destinație preferată pentru investitori in Europa de Est, după doi ani de pandemie și in contextul războiului din Ucraina. Romania s-a clasat pe locul al 16-lea din 32 de țări in clasamentul țărilor cele mai atractive pentru investiții in 2022, depășind țări precum Ungaria şi Cehia și se află aproape de Polonia. Sunt date care ne bucură și ne incurajează să continuăm măsurile pro-investiții, pro-business. Știm cu toții că investițiile străine contribuie direct la dezvoltarea economică a țării, creează noi locuri de muncă și au un efect catalizator pentru economie, pentru că in jurul lor se formează lanțuri de furnizori și se dezvoltă companii locale care creează la randul lor noi locuri de muncă și aduc prosperitate in comunitățile locale. Acestea sunt argumente importante care ne determină să susținem in continuare investițiile in economia romanească. Doamnelor și domnilor, Vă asigur că nu ne vom opri aici și vom continua să luăm măsuri care să favorizeze investițiile. Pe această traiectorie se află și procesul de aderare a Romaniei la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică. De altfel, luna trecută, am depus la Paris memorandumul inițial privind accederea țării noastre la OCDE, proces care va consolida modernizarea Romaniei, după integrarea noastră in NATO și UE. Adoptarea standardelor organizației care reunește 90% din investițiile străine la nivel global va deschide larg ferestre de oportunitate pentru mediul de afaceri, pentru capital. Aderarea la OCDE și implementarea cu succes a reformelor asumate prin PNRR sunt obiective asumate pe care vom reuși să le ducem la capăt și cu ajutorul dumneavoastră. Pentru modernizarea Romaniei avem nevoie de fiecare euro din fondurile europene pe care le avem la dispoziție, avem nevoie de determinare și, desigur, de expertiza dumneavoastră, pentru care vă mulțumesc că o impărtășiți cu noi ori de cate ori este nevoie. Cred in continuare in puterea dialogului, in parteneriatul nostru și in soluțiile găsite impreună, pentru că doar impreună putem construi un viitor sustenabil pentru economia Romaniei, oferind speranță tinerei generații privind perspectivele de dezvoltare in această țară. Vă mulțumesc pentru colaborare. Vă doresc mult succes in tot ceea ce faceți și, de asemenea, imi doresc să ne revedem cu bine cat mai curand. Imi cer scuze pentru că nu am putut să ajung fizic la acest eveniment, a trebuit să-mi gestionez timpul astfel incat să acopăr toate activitățile de astăzi, dar vă promit că intr-o perioadă foarte scurtă de timp vom organiza o intalnire cu dumneavoastră prin care să putem să dezvoltăm, să detaliem toate aspectele care, cu certitudine, sunt pe lista dumneavoastră de subiecte și care trebuie, așa cum am făcut incă o dată anul trecut, să facem și anul acesta ca investițiile străine să fie in continuare un contributor relevant la economia Romaniei, la PIB-ul Romaniei. Vă mulțumesc! Vă doresc succes și la mulți ani inainte, să ne revedem cu bine și la următoarele aniversări! 2023-01-17 18:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-17-06-04-55big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și ReziliențăȘtiri din 17.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-interministerial-de-coordonare-a-planului-national-de-redresare-i-rezilienta1673951829Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Continuăm dialogul foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea tuturor aspectelor care țin de valorificarea fondurilor disponibile Romaniei prin PNRR Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat astăzi reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, prilej cu care a fost analizat stadiul implementării PNRR după depunerea primelor două cereri de plată. De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea indeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, in perspectiva transmiterii următoarelor cereri de plată. Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului in care am indeplinit țintele și jaloanele incluse in cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă in luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de incasarea, de către Romania, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR - prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată intre Caransebeș-Arad-Timișoara sau intre Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică incheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată. Vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea in Romania de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi. Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări in procesul de validare cu Comisia Europeană intre care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței in sectorul energetic pentru numirea membrilor CA. Pană la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice inregistrate de Romania, ajustarea RePowerEU și validarea inchiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022. După primele două cereri de plată inaintate Comisiei Europene anul trecut, Romania are acum in pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfarșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de imprumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată. In discuțiile de astăzi, au fost discutate, de asemenea, aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, in contextul in care reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre. Romania se va inscrie in seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare și suntem in permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investițiilor care țin de REPowerEU, cat și de celelalte categorii de investiții din energie și creșterea capacității de producție a energie, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. - Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul Romaniei, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de cand Romania accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel incat, pe de o parte să reușim, prin dialog cu Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim in plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, in același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca in acest an să depășim nivelul realizat in 2022, utilizand aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea Romaniei, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2023-01-17 12:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_3739.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la spectacolul dedicat Zilei Culturii NaționaleȘtiri din 15.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-spectacolul-dedicat-zilei-culturii-nationale-participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-spectacolul-dedicat-zilei-culturii-nationale-participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-spectacolul-dedicat-zilei-culturii-nationale-participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-spectacolul-dedicat-zilei-culturii-nationale-participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-spectacolul-dedicat-zilei-culturii-nationale-participarea-premierului-nicolae-ioGalerie foto 2023-01-15 20:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_2693-edit.jpgMesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, cu prilejul Zilei Culturii NaționaleȘtiri din 15.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-culturii-nationale - In semn de omagiu adus marelui nostru poet Mihai Eminescu, cel care a dat anvergură creației literare romanești in făgașul unui mare curent artistic și de gandire european, romantismul, revoluționand totodată limba romană, Romania a dedicat ziua de naștere a acestuia, 15 ianuarie, sărbătoririi culturii naționale. Geniul artistic popular este cel spre care se indreaptă gandurile mele astăzi, inainte de toate, pentru că in cultura populară a fost tezaurizat sufletul romanesc, in intreaga complexitate și in toate nuanțele individualității sale, de-a lungul tuturor secolelor care au precedat modernitatea. Creația populară este cea care a definit ființa romanească in istorie, noi avem nu atat datoria, cat privilegiul să-i perpetuăm memoria, să o evidențiem in țară și in lume, să ne reimprospătăm spiritul la izvoarele ei. Toate gandurile noastre de apreciere și le atrag de asemenea, cu prisosință, cei care au contribuit la nașterea creației romanești culte, de la istoriografi, cronicari și traducători in romană ai cărților bisericești, pană la personalități universaliste ale iluminismului, cu veche reputație pe alte meleaguri, sau pană la romanticii avantați ai pașoptismului. Și cred că mă exprim in numele foarte multora, cand spun că ne mandrim cu cei care au dat răsunet culturii romanești in lume prin literatură, muzică, sculptură, creatori care se bucură de apreciere colectivă in Romania și de largă notorietate pretutindeni. Suntem, impreună, in marea familie europeană, un spațiu al diversității, al valorificării frumuseții culturilor noastre. Mă bucur foarte mult că, in prezent, artiști romani din toate generațiile și din mai multe sfere ale creației s-au remarcat pe plan internațional, se bucură de succes, au simpatizanți și proiecte, atrag tineri in zona culturală. Vreau să cred că acest lucru s-a datorat, intr-o măsură, și apartenenței țării noastre la puternice organizații internaționale, care a deschis granițele, atrăgand atenția asupra valorilor naționale și generand șanse de finanțare pentru proiecte culturale. Incurajez tinerii care simt că au ceva de spus in artă să aibă speranță și să lupte pentru drumul lor, pentru că astăzi succesul nu mai ține doar de intamplare. Oportunitățile oferite de statul roman, Uniunea Europeană, fundații și organizații neguvernamentale locale sau străine, persoane private arată că impreună ne bucurăm de cultură, o apreciem, investim in ea. Nu in ultimul rand, mă bucur că, deși explozia comunicării pe internet a afectat timpul pe care il putem dedica unui răgaz spiritual, iubitorii de cultură in Romania continuă să fie numeroși. Omagiez memoria tuturor creatorilor romani din toate timpurile, ii felicit pe artiștii noștri din prezent, urez succes tinerelor talente și mă bucur că putem să ne considerăm, in continuare, un popor cultural. Cum 15 ianuarie este o zi de sărbătoare nu doar pentru cei care trăiesc in Romania, indiferent de naționalitate sau origine, ci și pentru cetățenii lumii care iubesc cultura romană, calde salutări tuturor, dragi prieteni! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-01-15 08:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2023-01-15_at_09.09.54.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la prezentarea Raportului privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022Știri din 13.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-prezentarea-raportului-privind-eforturile-i-realizarile-romaniei-in-domeniul-asistentei-umanitare-a-refugiatilor-al-drepturilor-copilului-i-al-altor-categorii-vulnerabile-pe-anul-2022ANNUAL STATUS REPORT ROMANIA DECEMBER 2022 RAPORT PROGRAMUL NAȚIONAL DIN GRIJĂ PENTRU COPII RAPORT PRIVIND TRAFICUL DE PERSOANE COMUNICAT DE PRESĂ Raportul privind eforturile și realizările Romaniei in domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 Romania a făcut pași importanți in patru domenii strategice. Eforturile și rezultatele Guvernului Romaniei au fost astăzi prezentate de către Prim-ministrul Romaniei, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, consilierul de stat și coordonatorul strategic al asistenței umanitare din cadrul Departamentului pentru Responsabilitate Socială Comunitară și Grupuri Vulnerabile, doamna Mădălina Turza, și Reprezentantul UNHCR, domnul Pablo Zapata. Aceste domenii sunt: 1. Coordonarea răspunsului Romaniei la criza umanitară a refugiaților Peste 3,2 milioane de cetățeni ucraineni ne-au trecut granițele in ultimele 12 luni, dintre care peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul Romaniei sau partenerii noștri. In prezent, avem peste 107 000 de cetățeni ucraineni au ales să rămană in Romania, din care peste 47 000 sunt copii. Romania a fost și este spațiul de siguranță și liniște pentru valurile de refugiați Ucraineni, iar acest lucru se vede in resursele alocate pentru asigurarea nevoilor de bază, cat și pentru protecția și incluziunea acestora in comunitățile noastre: peste 500 mil euro alocate de la bugetul de stat și partenerii internaționali, 6 ministere implicate in Planul național de măsuri pe termen mediu și lung, peste 20 de legi modificate și adoptate pentru gestionarea persoanelor strămutate din Ucraina, peste 1.500 de autorități locale și 300 de organizații neguvernamentale implicate in furnizarea de sprijin direct refugiaților din Ucraina. De asemenea, de la inceputul crizei din februarie 2022 și pană in prezent, Romania a dezvoltat un mecanism de coordonare și colaborare intre toate părțile implicate activ in gestionarea crizei. Guvernul Romaniei, prin ministerele și instituțiile sale, societatea civilă prin ONG-uri, fundații, mediul privat și cetățeni, agențiile ONU s-au coordonat și s-au completat reciproc pentru primirea, susținerea și integrarea ucrainenilor. - Romania a dovedit că este un partener de incredere european și internațional care, nu numai că delimitează războiul de pace și stabilitate, dar a oferit și cele mai importante coridoare, la propriu și la figurat, de sprijin internațional pentru Ucraina, punand la dispoziție infrastructura noastră națională rutieră, feroviară, fluvială și maritimă. a declarat Prim-ministrul Romaniei, domnul Nicolae Ionel Ciucă. Am reușit in ultimul in, in ciuda tuturor provocărilor, să gestionăm coerent și serios cea mai mare criză a refugiaților din Europa, să facem pași strategici importanți in domeniul traficului de persoane, care au dus la imbunătățirea ratingului de țară, dar să intărim și sistemul de protecție și siguranță al copiilor prin instrumente complexe precum serviciul de intervenție 119, RO-Alert - copil dispărut și sprijin psiho-terapeutic pentru copii. Sunt pași importanți și resurse substanțiale investite in acest efort comun al tuturor partenerilor implicați, care demonstrează că putem fi un exemplu in aceste domenii, a declarat Mădălina TURZA, Consilier de stat 2. Coordonarea luptei impotriva traficului de persoane Eforturile Romaniei in lupta impotriva traficului de persoane au fost confirmate și recunoscute, in anul 2022, prin imbunătățirea ratingul de țară de către Departamentul de Stat al SUA. In 2022, coordonarea luptei impotriva traficului de persoane a continuat cu aceeași intensitate, astfel incat astăzi să avem un nou Mecanism de Identificare și referire a victimelor traficului de persoane, primul acord guvernamental de formare a medicilor de urgență pentru a depista timpuriu victimele, avem pentru prima dată un Plan integrat de acțiune pentru a răspunde tuturor recomandărilor internaționale in acest domeniu și un grup de lucru special destinat prevenirii și combaterii traficului de persoane in randul refugiaților din Ucraina. 3. Implementarea măsurilor incluse in Planul național - Din grijă pentru copii Numărul unic pentru copii abuzați, neglijați, exploatați - 119 este funcțional 100% și a salvat mii de copii din situații grave. Sunt peste 103.557 de apeluri și 1.207 copii salvați din situații de la granița dintre viață și moarte. Implementarea unui mecanism de alertă in timp real pentru copiii dispăruți RO Alert - copil dispărut. Peste 15 alerte date pană in prezent. Sistem informatic integrat de analiză și sortare intuitivă a imaginilor și a clipurilor video cu caracter abuziv impotriva copiilor, care va eficientiza substanțial componenta de combatere a pornografiei infantile și a exploatării și abuzului minorilor online. Au fost operaționalizate 42 de camere de ascultare a copiilor victime ale infracțiunilor in toate județele. Aproximativ 1.000 de polițiști au fost formați in domeniul violenței și abuzurilor impotriva copiilor din perspectiva relaționării cu minorii. 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de Pandemia de COVID-19 și nu numai. Dezvoltarea platformei de resurse dingrijapentrucopii.gov.ro dedicată atat copiilor, cat și specialiștilor și părinților. Aceasta conține materiale de specialitate realizate de profesioniștii in domeniu, ghiduri și proceduri. 4. Reforma in domeniul capacității legale a persoanelor cu dizabilități Romania are rezultate semnificate in domeniul capacității legale a persoanelor cu dizabilități. In anul 2022, a fost adoptată legislația prin care persoanele adulte cu dizabilități intelectuale nu vor mai fi de private de capacitatea legală, adică se pot angaja, se pot căsători, pot vota și pot decide asupra vieții lor cu mai mult sau mai puțin sprijin. La eveniment au luat parte șefii misiunilor diplomatice din SUA, statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanții instituțiilor implicate in aceste eforturi și reprezentanții Agențiilor ONU in Romania. Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la prezentarea Raportului privind eforturile și realizările Romaniei in domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine ați venit la evenimentul de prezentare a eforturilor și a rezultatelor pe care Romania le-a obținut intr-o serie de domenii importante in cursul anului trecut. Mă refer in mod special la coordonarea răspunsului Romaniei in criza umanitară a refugiaților, la coordonarea luptei impotriva traficului de persoane, la implementarea măsurilor incluse in Planul național Din grijă pentru copii și la reforma in domeniul capacității legale a persoanelor cu dizabilități. Pentru toate aceste elemente, in legătură cu rezultatele pe care Guvernul Romaniei le-a obținut, imi face o deosebită plăcere să vă anunț că alături de noi se află prim-ministrul Romaniei, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, doamna consilier de stat și coordonatorul strategic al asistenței umanitare din cadrul Departamentului pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile, doamna Mădălina Turza și Reprezentantul Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, domnul Pablo Zapata, desigur, alături de noi și salut prezența alături de noi a reprezentanților misiunilor diplomatice din statele membre partenere, din Statele Unite sau din Uniunea Europeană, alături de reprezentanți ai instituțiilor implicate in toate aceste eforturi și reprezentanții agențiilor ONU in Romania. Cu aceste cuvinte introductive, imi face o deosebită plăcere să il rog pe domnul prim-ministru Nicolae Ciucă să prezinte mesajul domniei sale. Domnule prim-ministru, vă rog. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, Excelențele voastre, doamnelor și domnilor, bună ziua! Bine ați venit la sediul Guvernului Romaniei și doresc să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la activitatea dumneavoastră. Este o activitate care, practic, vine și radiografiază tot ceea ce s-a petrecut in anul 2022. Cred că este foarte important ca să subliniem că acest eveniment este unul in care se va discuta deschis despre tot ceea ce a intreprins Romania. Și aici nu mă refer doar la instituții, ci mă refer la toți actorii care au contribuit la aceste demersuri și, desigur, să analizăm ceea ce s-a intamplat bine, ceea ce nu s-a intamplat așa cum ne doream, să vedem care sunt invățămintele din tot ceea ce am realizat și să aplicăm in continuare in planuri, in activități și intr-o coordonare mai eficiente. Așa cum a subliniat și domnul Cărbunaru, purtătorul de cuvant al Guvernului, sunt patru teme foarte importante. Mă refer la coordonarea crizei umanitară a refugiaților din Ucraina, coordonarea luptei impotriva traficului de persoane, primul și cel mai amplu program guvernamental pentru siguranța și sprijinirea copiilor din grijă pentru copii și reforma in domeniul capacității legale a persoanelor cu dizabilități. Incă o dată, imi exprim bucuria de a fi alături de dumneavoastră tocmai pentru că știu faptul că aceste domenii complexe, de altfel, aflate in coordonarea doamnei consilier de stat Mădălina Turza, au putut genera rezultatele despre care vom vorbi și pe care dumneavoastră le veți aprofunda in timpul acestei intalniri. Și doresc să subliniez un aspect foarte important și anume acela al realizării unui parteneriat de excepție care s-a dezvoltat intre Guvernul Romaniei, intre autoritățile locale, agențiile Organizației Națiunilor Unite, misiunile diplomatice din Romania, societatea civilă și, nu in ultimul rand, mediul privat și cetățenii Romaniei, pentru că am avut nenumărate activități unde am putut să ne bucurăm de sprijinul individual al cetățenilor noștri. Ucraina - a trecut aproape un an de la momentul izbucnirii conflictului din Ucraina, iar Romania a fost prezentă in linia intai din primul moment și continuă să sprijine consistent efortul global al lumii libere pentru Ucraina și valorile democrației. Peste 3 milioane de cetățeni ucraineni ne-au trecut granițele in ultimele 12 luni dintre care peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul Romaniei sau de la partenerii noștri, fie că vorbim de transport gratuit de hrană, imbrăcăminte, adăpost, cazare pe termen lung, ajutor financiar de urgență, zeci de mii de intervenții și servicii medicale și sociale gratuite, acces la piața muncii și in școlile romanești sau de garanția siguranței oferite de statutul de protecție temporară oferit de țara noastră. Romania a fost și va rămane spațiul de siguranță și liniște pentru valurile de refugiați ucraineni. Ne-am asumat din prima clipă rolul de partener de incredere european și internațional, care nu numai că delimitează războiul de pace și stabilitate, dar a oferit și cele mai importanțe coridoare, la propriu și la figurat, de sprijin internațional pentru Ucraina, punand la dispoziție infrastructura noastră națională rutieră, feroviară, fluvială și maritimă. Solidaritatea noastră s-a transformat in sprijin concret și, in primul rand, pentru că am ințeles drama prietenilor și vecinilor noștri ucraineni. Pornind de la nevoia lor de ajutor, am generat o viziune și o strategie clară de răspuns la criza refugiaților, bazată pe două faze de intervenție: intervenția de urgență și cea de-a doua, răspunsuri pe termen mediu și lung pentru integrarea refugiaților, care a presupus o colaborare extinsă cu toți partenerii sociali de tip all society response. Romania a fost prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un plan național de măsuri de incluziune și protecție a refugiaților pe termen mediu și lung și a propus statelor europene un model de leadership și coordonare la nivel politic in domeniul integrării refugiaților, concretizat in Platforma de la București, care oferă spațiul de dialog la nivel inalt pentru această situație umanitară fără precedent. Am invățat și multe lecții in anul care s-a scurs pe fondul acestei crize fără precedent. Am văzut și testat limitele sistemului nostru de asistență și, uneori, ale capacității logistice sau de resurse umane. Și aici s-a văzut valoarea parteneriatului extins cu agențiile Organizației Națiunilor Unite, societatea civilă și mediul privat, pentru că impreună am putut fi complementari și a fost capabili să livrăm un răspuns coerent și eficient. Sunt convins că despre toate acestea doamna consilier va oferi mai multe detalii pe timpul dezbaterilor de astăzi. Războiul nu s-a incheiat, din păcate, iar noi vom continua să oferim sprijinul nostru Ucrainei și refugiaților. Insă acum, suntem in etapa in care trebuie să avem o abordare orientată pe măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu și lung, in care refugiații ucraineni să poată trăi o viață independentă in țara noastră, integrați in campul muncii și copiii beneficiind de educație și viață socială. Trafic de persoane - In ceea ce privește lupta impotriva traficului de persoane, vreau să reafirm faptul că acest subiect rămane o prioritate pe agenda mea și a Guvernului Romaniei. Faptul că prin această coordonare de la nivelul Cancelariei am reușit, anul trecut, să imbunătățim ratingul de țară al Romaniei la nivelul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii este o recunoaștere a acestui angajament și a efortului depus in acest sens. Doresc insă să menționez foarte clar că nu ne vom opri aici. Am lucrat intens in anul 2022 să avem un nou mecanism de identificare și referire a victimelor traficului de persoane - primul acord guvernamental de formare a medicilor de urgență pentru a depista timpuriu victimele. Avem, pentru prima dată, un plan integrat de acțiune pentru a răspunde tuturor recomandărilor internaționale in acest domeniu și un grup de lucru special destinat prevenirii și combaterii traficului de persoane in randul refugiaților din Ucraina. Sunt doar cateva dintre elementele unui amplu efort de coordonare și implicare a tuturor partenerilor, care va continua susținut, pentru că, așa cum am mai spus, avem toleranță zero pentru traficul de persoane. Copii și dizabilitate - Mă bucur că, in ciuda tuturor elementelor complexe care au marcat anul 2022, nu am neglijat nevoia de a oferi siguranță copiilor și persoanelor cu dizabilități. Avem, iată, instrumentele de sprijin eficiente și utile pentru copii, precum numărul unic 119 pentru copiii neglijați, exploatați, abuzați. Ro-Alert, Copil dispărut şi, desigur, asigurăm peste 70.000 de ore de terapie gratuită pentru copii și un sistem prin care persoanele adulte cu dizabilități intelectuale nu vor mai fi deprivate de capacitatea legală. Adică, se pot angaja, se pot căsători, pot vota și pot decide asupra vieții lor, cu mai mult sau mai puțin sprijin. Dragi colegi și parteneri, doamnelor și domnilor, anul trecut ne-a arătat că cei aflați la nevoie au nevoie de protecția, grija și atenția noastră. Am simțit cat de important este ca eforturile noastre să se unească, pentru ca ajutorul nostru să ajungă la timp la cei care il așteaptă. Vreau să vă mulțumesc tuturor, pentru că impreună am reușit să construim noi punți intre noi, punți pentru progres, evoluție și speranță in mai bine pentru toți oamenii. Doresc, in nume personal, să mulțumesc intregului departament pe care doamna Turza l-a coordonat la nivelul Guvernului. Doresc să mulțumesc intregului mediu asociativ, mediului privat și cetățenilor romani care au contribuit absolut din empatie și solidaritate la eforturile și la chemarea pe care noi am adresat-o de la nivelul Guvernului. Și, nu in ultimul rand, doresc să mulțumesc intregului mediu diplomatic prezent la București pentru implicare și, in mod special, reprezentanților Organizației Națiunilor Unite, pentru că au fost prezenți in Romania din primul moment, au rămas și continuă să asigure o colaborare deschisă și foarte complexă pe tot ceea ce inseamnă dinamica din Romania și dinamica din Ucraina, fiind nevoie ca de fiecare dată să ne adaptăm, să venim cu soluții noi și să putem să răspundem pe măsura așteptărilor și, totodată, să reușim să coordonăm - şi știu că nu este deloc simplu să punem laolaltă toate aceste instrumente, să putem să le aliniem intr-un efort comun şi, in final, să putem să avem la dispoziție resursele, logistica și să ii facem pe oameni să simtă că intr-adevăr pot să beneficieze de sprijinul vecinilor, de sprijinul prietenilor, de sprijinul organizațiilor internaționale. Ca atare, vă mulțumesc incă o dată. Sunt convins că veți reuși să detaliați toate aceste aspecte, care ulterior se vor concretiza intr-o revizuire și adaptare a planurilor și, desigur, o impărtășire a experienței in interiorul organismului internațional deja creat și care, de asemenea, are o contribuție substanțială la tot ceea ce facem noi aici. Vă mulțumesc și vă doresc succes in continuare! 2023-01-13 11:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-13-02-43-48big_image_007_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Alfonso Garcia Mora, vicepreședinte pentru Europa, America Latină și Caraibe al Corporaţiei Financiare Internaționale (IFC), membră a Grupului Băncii MondialeȘtiri din 12.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-alfonso-garcia-mora-vicepre-edinte-pentru-europa-america-latina-i-caraibe-al-corporatiei-financiare-internationale-ifc-membra-a-grupului-bancii-mondialeGalerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Alfonso Garcia Mora, vicepreședintele International Financial Corporation Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu Alfonso Garcia Mora, vicepreședintele International Financial Corporation. Parte a Grupului Băncii Mondiale, specializată in finanțarea sectorului privat, IFC a dezvoltat in Romania cel mai mare volum de investiții din regiune, plasand țara noastră intre primii zece beneficiari la nivel global. Cu această ocazie, premierul a mulțumit Băncii Mondiale pentru sprijinul acordat țării noastre in dezvoltarea economică și socială, oferind o contribuție importantă la rezultatele obținute anul trecut, in pofida crizelor multiple traversate. - Potrivit analizelor efectuate la nivel guvernamental, investițiile au jucat un rol crucial in creșterea economică inregistrată. Acest lucru ne incurajează să continuăm, alături de partenerii noștri, să incurajăm investițiile, atat cele publice, precum și cele private. Avantajele pe care Romania le deține includ resursele energetice, forța de muncă bine pregătită și o abordare care respectă investitorii la nivelul Executivului. Țara noastră este, potrivit analizelor Harvard, pe locul 19 in lume in topul celor mai complexe și sofisticate economii și putem urca intre primele 10 pană in 2030 a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Fondurile europene, care au depășit nivelul record de 11 miliarde de euro anul trecut, alături de cele peste 80 de miliarde de euro aflate la dispoziția Romaniei pană in 2029, reprezintă o resursă de dezvoltare esențială al cărei impact benefic poate fi sporit de instrumentele financiare oferite de IFC, care deja a investit in țara noastră peste 4,7 miliarde dolari. Principalele domenii in care această parte a Grupului Băncii Mondiale este interesată să dezvolte investiții sunt legate de infrastructură, tranziție energetică, reducerea disparităților de dezvoltare intre regiuni. Pentru a accelera ritmul investițiilor și implicit al dezvoltării economice, reprezentantul IFC a transmis disponibilitatea de a oferi cele mai bune practici și mecanisme de valorificare a parteneriatului public-privat, după modele de succes aplicate in alte state dezvoltate. Totodată, a fost evidențiată necesitatea de a oferi finanțare companiilor romanești care au nevoie de capital pentru a-și extinde afacerile. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat implicarea țării noastre in eforturile globale de sprijinire a Ucrainei in urma declanșării agresiunii militare ruse, inclusiv din perspectiva asigurării lanțurilor de aprovizionare și prin utilizarea infrastructurii naționale pentru facilitarea exporturilor de cereale sau de alte produse din Ucraina. Alături de modernizarea, refacerea sau extinderea rețelelor de transport in acest context, rolul important al Portului Constanța a generat un efort concertat de valorificare a potențialului său. In acest sens, IFC este interesat să contribuie, prin accesarea rețelei globale de experți și actori economici la care este conectată, avand ca model funcționarea portului din Singapore. Pentru dinamizarea ritmului de atragere a investițiilor străine in Romania, care, potrivit estimărilor BNR, ar putea depăși nivelul record de 11 miliarde de euro pentru anul trecut, Agenția Romană pentru Investiții și Comerț Exterior va fi integrată in efortul comun al Guvernului și al IFC de a accelera dezvoltarea economică a țării pe bază de investiții. 2023-01-12 11:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-12-11-13-51big_image_007_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 11 ianuarieȘtiri din 11.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-11-ianuarie1673442224Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul şedinţei de guvern de astăzi. Alături de mine se află ministrul investiţiilor şi proiectelor europene. Iată, şi la inceputul acestui an, după ce intreg anul trecut a fost concentrat pe o serie de eforturi de natură a recupera cat se poate din absorbţia banilor europeni din cadrul financiar multianual 2014 - 2020, după ce programele operaționale ale cadrului financiar multianual 2021 - 2027 au fost aprobate de Comisie, dand astfel liber Romaniei către accesarea banilor europeni din actualul cadru și, bineințeles, atragerea banilor din PNRR. Multe dintre aceste fonduri sunt destinate nu doar susținerii economiei, dar și protejării cetățenilor vulnerabili. Despre aceste lucruri, dar și oferind o serie intreagă de alte detalii care, cu siguranță, sunt de interes atat pentru cetățeni, cat și pentru media, ii mulțumesc pentru prezență domnului ministru Marcel Boloș și il invit să prezinte deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat sau le-a analizat, urmand ca apoi, in continuare, să revin cu alte elemente care țin de deciziile luate astăzi de către Executiv. Domnule ministru, aveţi cuvantul. Marcel Boloş: Bună ziua tuturor! Mulțumesc. Intr-adevăr, in ședința de guvern de astăzi, am discutat două subiecte esențiale și importante pentru beneficiarii de voucher sau card de energie, precum și problema stadiului implementării la zi a Planului Național de Redresare și Reziliență. Legat de primul subiect, Guvernul a adoptat o ordonanță simplă cu patru modificări importante pentru beneficiarii de card de energie. Prima problemă și prima măsură reglementată este cea privitoare la beneficiarii care au domiciliu fără nomenclator stradal. La sate mai ales, in zona rurală, unde incă nu s-au elaborat nomenclatoarele stradale, aici e posibil ca beneficiarii noștri să figureze toți la o singură adresă. Repet, nu este intocmit incă nomenclatorul stradal. Sunt, din estimările noastre, peste 550.000 de astfel de situații. Dau exemplul județului Teleorman. Este o situație cu care ne-am intalnit - 40.000 de beneficiari figurează sau au această situație a domiciliului fără nomeculator stradal, respectiv toți beneficiarii sunt la aceeași adresă, iar Guvernul a aprobat ca printr-un sistem de declarații pe propria răspundere și cu informațiile culese din teren de către Poșta Romană, să ajungem in posesia acestor informații cu beneficiarii noştri şi cu clarificarea domiciliului şi, respectiv, a situaţiei locative raportate la locul de consum. Și, in acest fel, să putem face verificările in ceea ce privește plafonul de venit și, respectiv, calculul venitului mediu pe membru de familie, pe loc de consum, astfel incat beneficiarii să poată să intre in drepturi. Mecanismul este relativ simplu, se va derula incepand de luni, 16 ianuarie, pană pe data de 1 februarie; vor fi distribuite aceste declarații pe propria răspundere in acele situații pe care le avem, in localitățile rurale, unde toți beneficiarii figurează la aceeași adresă și, prin intermediul acestui mecanism aprobat de către Guvernul Romaniei, reușim să clarificăm calitatea de beneficiar a celor cărora urmează să le fie distribuit cardul de energie. A doua măsură și a doua situație pe care am reglementat-o este aceea in care, in general și in special beneficiarii noștri au colocatari care figurează la adresa de domiciliu, dar nu locuiesc efectiv la acea adresă și nici nu se poate face radierea acestor colocatari de la adresa de domiciliu, in acest fel punand beneficiarul in situația de a fi exclus din lista de beneficiari. Pentru aceasta, mecanismul aprobat de către Guvern este cel in care beneficiarul in cauză, pe baza inștiințării pe care o transmitem pentru fiecare dintre beneficiarii excluși din listă, se va adresa primăriei din raza de domiciliu de care aparține, pentru a i se intocmi o anchetă socială in care se va valida situația de la fața locului, respectiv cați locuiesc la adresa de domiciliu. Vă reamintesc că noi acordăm sprijinul pentru compensarea prețului la facturile pentru energie in funcție de locul de consum, consumurile energetice ale locului de consum, și incercăm să respectăm plafonul de venit la locul de consum, să nu depășească cei 2.000 de lei. Deci, in astfel de situații, cand un beneficiar locuiește și are in evidență colocatari la adresa de domiciliu, pe baza inștiințării pe care o primește de la noi, poate să rezolve această situație prin două modalități: fie iși radiază colocatarii care figurează la adresa de domiciliu din evidențele care există la Direcțiile de evidență a populației sau, a doua variantă, se adresează primăriei de care aparține pentru a i se intocmi anchetă socială și a se stabili situația locativă pe care o are. A treia măsură pe care Guvernul a aprobat-o prin proiectul de ordonanță simplă este cea legată de decontarea lemnelor de foc care au fost cumpărate pentru sezonul de frig 2022-2023, mai ales populația rurală, persoanele varstnice care și-au cumpărat lemne de foc pentru care au documente justificative, respectiv factură și documentul de plată, intră in sistemul de decontare și pot ridica, in numerar, de la poștaș sau de la oficiile poștale, aceste sume de bani pe care le-au cheltuit. Este un mecanism in favoarea beneficiarilor, care să permit, pentru astfel de situații, decontarea sumelor achitate in numerar, mai ales, așa cum am precizat, in zona localităților rurale. Și a patra modificare este cea privitoare la mecanismul instituțional de elaborare a listei de beneficiari. La elaborarea listei de beneficiari participă Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Serviciu de Telecomunicații Speciale, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția de Evidență a Populației. După cum știți, lista de beneficiari are mecanismul verificării plafonului de venit al beneficiarului, limita de 2.000 de lei, care a fost aprobată prin ordonanță de urgență și, apoi, la locul de consum, se verifică situația veniturilor realizate de către cei care sunt la Evidența populației și care figurează colocatari și realizează venit, pentru a ne asigura că acest venit mediu pe membru de familie la locul de consum nu depășește plafonul de 2.000 de lei. De ce a fost necesară o astfel de măsură? Pentru ca acești bani europeni să ajungă acolo unde chiar este nevoie de ajutorul nostru de incălzire și să asigurăm o bună utilizare a fondurilor europene. Cateva termene importante pentru beneficiarii ajutorului de compensare a prețului la facturile de energie: incepand cu data de 16 ianuarie, adică de luni, pană in data de 1 februarie, se distribuie, către asociațiile de proprietar, scrisoarea prin care se prezintă asociațiilor metodologia de utilizare a certificatului de validare a datoriilor și modelul de certificat de validare a datoriei. Reamintesc că acest certificat a apărut ca o nevoie, ca o necesitate a decontării căldurii la bloc, mai ales pentru persoanele varstnice. Din ce motiv? Pentru că asociațiile de proprietari, in relația cu locatarii, nu emit facturi și atunci le lipsea acel document justificativ prin care să facă dovada datoriei. In aceste condiții, am elaborat și aprobat acest document foarte important, mai ales pentru persoanele varstnice, care permite achitarea căldurii la bloc. Repet, in perioada 16 ianuarie - 1 februarie, această inștiințare, impreună cu certificatul de validare a datoriei, pleacă către asociațiile de proprietari. Avem in evidență 152.000 de asociații de proprietari cărora li se vor distribui aceste inștiințări. In 20 ianuarie avem o primă prezentare, impreună cu Federația Asociațiilor de Proprietari, a acestui document și a modalității in care el urmează să fie utilizat și gestionat de către asociațiile de proprietari. De asemenea, in perioada 16 ianuarie - 1 februarie, subliniez incă o dată 16 ianuarie - 1 februarie, declarațiile pe propria răspundere pentru cei care au domiciliul și nu este intocmit nomenclatorul stradal, vor fi distribuite. Așa incat rugăm să fie sprijiniți oficianții poștali pentru culegerea acestor informații și intrarea in drepturi a beneficiarilor care respectă și prin care sunt validate condițiile din actul normativ menționat. De asemenea, in perioada 1 februarie pană in 15 februarie se vor distribui inștiințările pentru cei care sunt eliminați din liste, intrucat figurează impreună cu alții colocatari, care din verificările noastre realizează venituri și duc media venitului peste cei 2.000 de lei pe care i-am menționat. Pentru această situație, estimată de noi in jur de 313.000 de cazuri, repet, soluția este fie de radiere a celor care sunt in evidențe și figurează la adresa de domiciliu a beneficiarului sau adresarea la primăria de care aparțin pentru intocmirea anchetei sociale care să valideze numărul și situația locativă a beneficiarului pentru cardul de energie, imi cer scuze. De asemenea, ca date importante, cu data de 1 februarie 2023, se va distribui cardul de energie. Și, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru, data de 1 martie este ca dată de referință pentru ca să se poată face plăți cu aceste sume care provin din ajutorul pentru incălzire, insă sperăm să putem face surpriza plăcută și să devansăm, așa cum a menționat domnul prim-ministru, data de 1 martie s-o devansăm, să fie pentru data de 20 februarie 2023. Acestea sunt măsurile adoptate de către guvern pentru ceea ce inseamnă cardul de energie. Fac precizarea că lucrăm, impreună cu specialiștii din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca urmare a solicitărilor pe care le-am primit pentru ca serviciile de mandat poștal să se deruleze electronic, lucrăm și la mecanismele prin care aceste servicii de mandat poștal se vor putea opera și in sistem electronic, deci se vor putea opera de la domiciliul beneficiarului și urmează intr-o perioadă de aproximativ două săptămani, să venim cu modificările la ordonanță care permit și această formă de plată a serviciilor de mandat poștal. Noi le-am spus e-mandat poștal; deci, ne pregătim și pentru acest tip de decontare a banilor din ajutorul pentru incălzire, pentru compensarea prețului facturilor la energie. In ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, după cum cunoașteți, pe data de 15 decembrie 2022 a fost transmisă la Comisie cererea de plată numărul 2. După cum se știe din cererea de plată numărul 1, suntem in plin proces de validare cu Comisia a celor 55 de jaloane și ținte pe care le-am avut de indeplinit pentru trimestrul 1 și 2. După cum știți, cele care au prezentat un anumit grad de sensibilitate privitor la Legea avertizorilor de integritate și cadrul legal pentru decarbonizare, acestea sunt in proces de analiză și de validare la nivelul Comisiei Europene. Suntem pregătiți pentru a furniza informații și documente care să lămurească eventualele clarificări ce vor mai fi solicitate din partea Comisiei. Cererea de plată numărul 2 are valoarea de 2,6 miliarde euro. Cererea de plată numărul 3, care este cea mai complicată și complexă cerere de plată a Planului Național de Redresare și Reziliență, include trimestrul 3 și, respectiv, trimestrul 4 al anului 2022. Avem 24 de jaloane și ținte din trimestrul 3 și, desigur, avem pentru trimestrul 4 - 55 de jaloane și ținte, cu termen de realizare sfarșitul anului trecut. Dintre cele mai sensibile, acestea deja sunt cunoscute in spațiul public, discutăm de proiectul de lege privind pensiile speciale, discutăm de modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, discutăm de situația și de ordonanța de urgență pentru guvernanța companiilor de stat. Discutăm de guvernanța corporativă pentru sectorul energetic, care este incă in desfășurare și, din acest punct de vedere, se fac demersuri pentru a duce la bun sfarșit toate activitățile necesare pentru inchiderea jalonului. Și, desigur, avem continuarea măsurilor in ceea ce privește decarbonizarea și, respectiv, a ducerii la bun sfarșit a măsurilor ce țin de decarbonizare prevăzute in Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, tot pentru cererea de plată numărul 3 avem incă două obiective principale de urmărit, pentru că trebuie - după publicarea modificărilor la regulamentul Comisiei Europene, pentru ceea ce inseamnă Mecanismul de Redresare și Reziliență - trebuie să depunem documentația necesară pentru noul capitol REPowerEU, unde Romania are alocate 1,4 miliarde de euro. și, din acest punct de vedere, documentele trebuie finalizate pană la depunerea cererii de plată numărul 3. Apoi, avem reducerea de grant ca urmare a creșterii economice pe care am avut-o in anul 2021, față de anul 2020, cu 2,1 miliarde euro și, de asemenea, mai avem ajustările de preț ca urmare a creșterii prețului la materiale, manoperă și a costurilor in general pentru proiectele de infrastructură, unde, de asemenea, avem alte 2,2 miliarde euro. Am spus că este cea mai complicată, cea mai complexă și cu aceste, dacă vreți, cerințe suplimentare pe care le avem din perspectiva ajustărilor la Planul Național de Redresare și Reziliență, și completarea Planului cu noul capitol aprobat de către Comisie, REPowerEU, unde Romania are valoarea grantului de 1,4 miliarde euro. Cam aceasta este situația la zi a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. Sunt subiecte de extremă importanță pentru Romania și pentru ceea ce inseamnă obiectivul pe care l-a fixat domnul prim-ministru, acela de a avea anual o valoare a absorbției din fonduri externe nerambursabile de peste 10 miliarde euro. Vă mulțumesc! Reporter: Domnule ministru, spuneați că aceste carduri de energie, acești bani in mană pot fi folosiți și de oamenii care deja și-au cumpărat lemne. Cat de vechi pot fi aceste facturi, aceste acte doveditoare? Marcel Boloș: Sezonul de frig a inceput in luna noiembrie, deci, practic, achiziționarea lemnelor de foc, dacă s-a făcut incepand cu septembrie-octombrie, din septembrie 2022 pot să fie prezentate aceste documente, care dau dreptul beneficiarului de a-și ridica in numerar suma pe care a cheltuit-o pentru lemnele de foc. Reporter: Aș vrea să vă intreb de ce ați ales această variantă cu plata in numerar, pentru că ei trebuie să vină, totodată, și cu acel card de energie. Marcel Boloș: Da, aici noi am instituit această facilitate pentru populația de la țară care are, mă rog, cea mai mare parte a cheltuielilor, a consumurilor energetice cu aceste lemne de foc, pe care și le cumpără inainte, și suntem conștienți de acest lucru că nu se cumpără in timpul iernii, iar ca să ne asigurăm că sunt lemne de foc destinate pentru acest sezon de frig, am acceptat și acceptăm măsura aceasta ca luna de referință să fie luna septembrie. Practic, in continuare, dacă, să zicem, lemnele de foc au costat 500 de lei și mai răman 200 de lei de folosit din valoarea acestui ajutor, după fiecare operațiune, pe dovada aceea care se eliberează de către poștă va scrie suma rămasă de cheltuit. Dacă mai răman, cei 200 de lei pot fi cheltuiți de către beneficiar pe celelalte facturi pe care le are - de la curentul electric, gazele naturale și toate formele de energie pe care le avem permise la decontare. Reporter: Spuneați că sunt 313.000 de beneficiari care ar putea fi nevoiți fie să radieze colocatarii, fie să se desfășoare anchete sociale. Ați vorbit cu autoritățile locale, au această capacitate de a desfășura anchete sociale și de a le finaliza in timp util, pană in martie, cel tarziu? Marcel Boloș: Acum, aici noi, perioada de valabilitate a cardului este pană pe data de 30 iunie. De asemenea, dacă figurează la adresă și la adresa de domiciliu a beneficiarului alți colocatari care realizează venit, dar, repet, nu locuiesc la aceeași adresă, aici deja era de datoria celor in cauză ca să iși opereze aceste modificări de domiciliu, pe de o parte. Pe de altă parte, avand in vedere că cele mai multe situații le avem in localitățile urbane, fiecare primărie are această structură de specialitate care se ocupă cu elaborarea și cu intocmirea anchetelor sociale și cred eu că există capacitatea necesară administrativă pentru ca să intocmească anchetele sociale. Este un demers care este mai mult decat normal și este un mecanism pe care noi l-am gandit pentru a veni in sprijinul beneficiarilor. Puteam lua decizia de excludere a lor din listă, dar nu era corectă față de beneficiari și de aceea am instituit această formă suplimentară, acest mecanism suplimentar, tocmai pentru ca oamenii să-și poată rezolva situația in termenul pe care il are de valabilitate cardul. Reporter: Ați avut in ședința de guvern și un memorandum privind fondurile europene pentru exercițiul care se incheie in 2021, dacă nu mă inșel. Marcel Boloș: Da. Reporter: Ce se intamplă pentru exercițiul in curs? In ce stadiu suntem? Marcel Boloș: Deci, așa cum am... dacă ne referim la perioada de programare 2021-2027... Reporter: Da. Marcel Boloș: Acolo avem undă verde la cele 46 de miliarde de euro din politica de coeziune pe care i-am prezentat și situația programelor operaționale aprobate in intregime de către Comisie, pe care am prezentat-o anul trecut, in această perioadă de timp stabilim apelurile de proiecte, respectiv deschiderea accesului la finanțare, mai simplu spus, pentru anul 2023. Ținta noastră pentru anul 2023 este aceea in care să deschidem 200 de apeluri de proiecte cu o valoare de 20 de miliarde de euro. In curand o să afișăm și calendarul estimativ al acestor apeluri de proiecte pe care le avem atat din politica de coeziune, vorbesc de anul 2023, și, de asemenea, calendarul estimativ al apelurilor de proiecte pentru anul 2023 din PNRR. Acestea sunt două documente de bază care vor fi aprobate in guvern pentru a asigura predictibilitate și transparență in procesul de utilizare a banilor europeni. Reporter: O ultimă intrebare. Există riscul ca Romania să piardă banii aferenți cererii de finanțare numărul 3, care spuneați că este cea mai dificilă? Marcel Boloș: Nu aș putea să... E prematur să spun acest lucru. Am spus că sunt o serie de jaloane și ținte sensibile, plus incă trei lucruri mari pe care trebuie să le ducem la bun sfarșit, respectiv adăugarea capitolului REPowerEU, care vine, să nu uităm, cu sistemele de irigații impreună, vine cu parcul solar de la Dăbuleni, care vine cu centralele hidroelectrice, care ajută foarte mult sistemul energetic național, vine cu o serie de investiții foarte bune pentru sistemul energetic al Romaniei. Și spun de pe acum că este capitolul care pune accent pe independenţa energetică a Romaniei, adică nu ne referim la independenţa energetică a consumatorilor, ci la consolidarea capacităţii de producţie energetică a Romaniei, care este prioritatea noastră numărul unu. Și, desigur avem reducerea de grant, care va insemna o negociere destul de dură cu Comisia Europeană, pentru că e vorba de tăieri de bani, pană la urmă, in PNRR, şi ajustarea de preţ care influenţează, impactează bugetul Romaniei cu 2,2 miliarde de euro. Sunt sume importante de bani, cu impact deosebit asupra bugetului şi stabilităţii financiare a Romaniei. Mulţumesc. Reporter: Vă rugăm să ne daţi un exemplu de situaţie concretă in privinţa celor 313.000 de cazuri, aţi spus. La ce să ne gandim, mai ales in mediul urban? Marcel Boloş: Un exemplu, un pensionar figurează la adresa de domiciliu impreună cu, să zicem, proprietarul in evidenţă la adresa de domiciliu şi pur şi simplu proprietarul nu este in ţară sau este plecat, cum am spus, de la localitatea de domiciliu sau nu se găseşte o formulă prin care să se radieze din evidenţe, şi atunci drepturile beneficiarului sunt afectate, pentru că acolo noi il identificăm cu un venit pe care il realizează la ANAF şi media la calculul veniturilor trece de 2.000 de lei. Deci acele situaţii in care fie cei care locuiesc la aceeaşi adresă sau figurează in evidenţă la aceeaşi adresă cu beneficiarul de voucher l-am identificat cu venituri şi nu există posibilitatea de a se clarifica situaţia. Reporter: Pentru că a fost nevoie de o ordonanţă simplă de clarificare a acestor situaţii, de ce aceste dificultăţi nu au fost prevăzute in momentul in care aţi adoptat iniţial ordonanţa, in decembrie, atunci cand lucrurile păreau a fi clare, şi anume lista beneficiarilor era făcută de Ministerul Muncii, şi atat? De ce nu au fost gandite, pentru că, ştim foarte bine, bazele de date ale diferitelor instituţii publice nu comunică intre ele, şi atunci era simplu de /.../? Marcel Boloș: Acum, dacă noi suntem vinovați că nomenclatoarele stradale nu există... Reporter: Dar nu este o situație apărută peste noapte, asta spun. Marcel Boloș: Și noi venim cu un mecanism... Păi de unde să fi avut noi informația că la nivelul Romaniei este atat de mare impactul in ceea ce privește aceste nomenclatoare stradale? Dacă noi, de asemenea, putem fi acuzați că am gandit un mecanism pentru acele situații in care chiar nu există posibilitatea radierii de la domiciliul beneficiarului a celor care figurează colocatar cu el, eu cred că aceste lucruri trebuie să le privim din perspectiva bunei noastre credințe și a sprijinului pe care chiar dorim să-l oferim beneficiarilor. Repet, in lipsa acestor reglementări, pe nedrept, unii dintre beneficiari erau excluși din listă. Ce să putem spune noi cand intr-un sat, nu vreau să dau acum numele, ca să nu supăr pe nimeni, dar toți care locuiesc in satul respectiv figurează la aceeași adresă. Cu ce este vinovat Guvernul Romaniei? Eu cred că aici trebuie să vedem partea bună a lucrurilor, pentru că aceste mecanisme pe care noi le-am aprobat astăzi sunt in beneficiul celor care urmează să aibă acces la banii europeni și la ajutorul de incălzire. Reporter: Poate este un punct de plecare pentru a rezolva in practică aceste situații. Intorcandu-mă, totuși, la beneficiar... Marcel Boloș: Aș vrea doar să vă spun foarte puțin: mecanismul pe care l-am gandit in ordonanță și a fost aprobat este pro-beneficiar, el nu este pro-funcționar public. Dacă noi ne rezumam și eram foarte confortabili și să dăm un act normativ in care numai ajutorul să-l dăm din perspectiva sistemelor informatice pe care le au furnizorii de energie, vă spun că cei de curent electric și cei cu gaze naturale erau primii care validau aceste ajutoare și eram foarte comozi; dar am spus nu. Oamenii și beneficiarii trebuie să aibă acces la acest ajutor, pentru că il gandim pentru ei, pentru locul de consum, și așa trebuie elaborat incat să acopere toate formele de energie; și inclusiv, ați văzut, material lemnos, lemne de foc, incălzirea la bloc este foarte importantă pentru oamenii care stau la bloc. Deci, toate aceste măsuri trebuie să le vedem prin prisma beneficiarului, nu că am modificat proiectul de ordonanță, ci faptul că am creat mecanismele necesare pentru ca oamenii să poată avea acces cat mai facil, cat mai flexibil și la toate formele de energie. Dacă eram niște funcționari care nu ne păsa de acest lucru, puteam să elaborăm un mecanism, să fie numai cu furnizorii de energie electrică și cei de gaze naturale. Ce rezolvam? Reporter: Intrebarea mea, domnule ministru, era in ideea in care aceste situații puteau fi prevăzute mai dinainte, astfel incat timpul alocat anchetelor sociale și clarificării acestor situații să fie mai lung, un pic mai lung... Marcel Boloș: Dar timp pentru anchetele sociale există. Adică, practic, noi nu avem o valabilitate la aceste carduri de energie care să impiedice desfășurarea anchetelor sociale. Cardurile de energie sunt cu valabilitate pană in 30 iunie 2023. Cei care știu că au dreptate, poate că din cei 313.000 se consideră doar o parte dintre dumnealor cei care vor apela la anchetele sociale. Ceilalți știu că locuiesc impreună cu membri ai familiei care depășesc limita de venit. Deci, n-am putea avea un număr foarte clar cat să... Reporter: Aici voiam să vă intreb. Cum se face radierea? Adică, ce trebuie să facă cel care dorește să fie radiat? Marcel Boloș: Aici, deja la Direcția de Evidență a Populației se depune toată formularistica necesară pentru ca acest lucru să se intample. Eu știu că se poate face cu acceptul proprietarului, foarte rapid. Asta, acest lucru sau aceasta este o modalitate. Cea de-a doua modalitate, in cazul in care nu este posibil și nu se poate reglementa situația locativă, atunci am instituit acest sistem de anchete sociale, dar este, repet, in favoarea beneficiarul. Nu știm din cei 313.000 cați vor apela. Este posibil doar 10.000 să apeleze la anchete sociale. Reporter: Vorbim de situații și in oraș... Marcel Boloș: Da, cele mai frecvente situații sunt in localitățile urbane. In rural, cele mai frecvente situații sunt aceste domicilii fără nomenclator stradal și am găsit varianta cu declarațiile pe propria răspundere. Aș vrea să limpezim cele două tipuri de situații. Reporter: Asta voiam să vă intreb. Se păstrează acele estimări pe care le-ați făcut in decembrie cu numărul de beneficiari? Spuneați atunci, domnule ministru, 3,9 milioane de romani potențiali beneficiari, respectiv 2,8 milioane de gospodării? Marcel Boloș: Da. Exact același număr il avem și acum noi. Cei 550.000 de beneficiari care sunt fără nomenclator stradal li se limpezește situația, după ce culegem aceste declarații pe propria răspundere și validăm cu ANAF-ul situația financiară, pe de o parte; iar din cei 313.000, chiar cu scăderea acestui număr, rămanem in indicatorii pe care i-ați menționat. Reporter: Și o ultimă clarificare. Datele culese la recensămant au fost folosite in vreun fel in aceste estimări sau nu? Marcel Boloș: Nu, noi avem listele de beneficiari de la Ministerul Muncii, de acolo avem prima informație primară. De acolo primim lista de beneficiari cu cei care se incadrează in plafonul de venit de 2.000 de lei și după aceea trecem la verificările pe care vi le-am spus: de verificare a celor care sunt la aceeași adresă de domiciliu cu beneficiarul, respectiv colocatarii pe care-i avem la aceeași adresă de domiciliu cu beneficiarul. Și a doua verificare este cu ANAF-ul, să identificăm ce venituri se realizează, pentru că, vă dați seama, sunt aceste situații in care ajutorul, dacă nu luam această măsură, ajutorul pentru lemne de incălzire ajungea și era utilizat și de către cei care... Reporter: Dar datele astea au fost colectate la recensămant. Marcel Boloș: Dar, nu, nu are... La recensămant n-am colectat veniturile pe care le realizează. Reporter: /.../ numărul de persoane, cine locuiește... Reporter: Știți ce, știți ce cred că... Marcel Boloș: La aceeași adresă? Reporter: Da. Marcel Boloș: Acum, acolo este... Imi cer scuze, dar vreau să lămuresc acest lucru. Cei care au cel mai bine situația cu locatarii de la același domiciliu este totuși Direcția de Evidență a Populației. Aceasta e misiunea lor. Cei care au aplicat chestionarul cu Institutul Național de Statistică, mă rog, nu vreau să comentez, dar repet incă o dată, Direcția de Evidență a Populație are in responsabilitate, totuși, evidența la nivel de domiciliu. Reporter: Cred că intrebarea e firească. Subiectul romanilor plecați in străinătate, adică ce se intamplă in cazul in care, și sunt foarte multe cazuri, in care romanii plecați in străinătate au apartamente, case aici in Romania, poate cineva locuiește acolo. Marcel Boloș: Dacă realizează venituri in străinătate, acelea figurează acolo unde iși au domiciliul. Reporter: Deci, se va face schimb de informații cu... Marcel Boloș: Nu avem nevoie, pentru că dacă este plecat in străinătate și totuși figurează la noi in evidențe, la noi in evidențe figurează cu zero venituri, deci nu influențează calitatea de beneficiar pentru beneficiarii noștri. Deci practic, cu alte cuvinte nu sunt...Practic, dacă ei se regăsesc aici, la localitatea de domiciliu a beneficiarului fiind cu 0 venituri nu influențează calitatea de beneficiar pentru cei care sunt beneficiari de sprijin pentru ajutorul de incălzire. Reporter: Mulțumesc Marcel Boloș: Și eu mulțumesc. Reporter: Spuneați că din 16 ianuarie pană pe 1 februarie vor fi distribuite acele modele de certificare de validare a datoriilor către asociațiile de locatari. practic, odată ce eu m-aș duce cu cardul de energie la poștă și cu acest model, unde sunt virați banii? Sunt virați direct banii in contul asociației? Cum se plătește datoria? Marcel Boloș: Deci, certificatul de validare a datoriei, odată ajuns la asociația de proprietari, și știind cum se folosește acest certificat, după ce s-a emis cardul de energie, pentru că trebuie aici să lămurim lucrurile, cardul de energie este documentul care dă dreptul titularului de card să utilizeze banii pentru ajutorul de incălzire. După ce a primit cardul, beneficiarul care vrea să-și plătească căldura la bloc pleacă la asociația de proprietari, solicită asociației de proprietari acest certificat de validare a datoriei. Asociația de proprietari completează cu datele de identificare și suma pe care o datorează certificatul. După aceea, beneficiarul are in prezent două modalități, acela in care merge la oficiul poștal cu trei documente. Să le reținem, da? Actul de identitate, cardul de energie și certificatul de validare a datoriei, da, care este pentru căldura la bloc, cu cele trei documente la oficiul poștal, sau, a doua modalitate, la poștaș, poate să iși intocmească formalitățile pentru ca să-și plătească căldura la bloc. Este extrem de simplu, nu are documentație sofisticată. Reporter: Dar practic asta inseamnă că din oficiul poștal se vor vira banii la asociația... Marcel Boloș: Din oficiul poștal, după ce s-a completat dovada privind serviciile de mandat poștal, poșta are la dispoziție banii pe care noi i-am virat poștei, pentru toți beneficiarii. Nu este un mecanism in care lumea ia banii și după aceea am scăpat de sub control, scopul pe care il avem prin intermediul acestui mecanism, ci pur și simplu noi avem virarea banilor. Pe data de 15 februarie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene virează banii de la minister către Poșta Romană, după care banii se găsesc in cont la Poșta Romană și Poșta Romană, pentru fiecare dintre beneficiari, incarcă aceste conturi de evidență poștale. Ele se cheamă conturi de sume in mandat, dar n-aș vrea să innebunim pe cei care ne urmăresc, ci pur și simplu Poșta Romană deschide această fișă de evidență pentru fiecare dintre beneficiari și, apoi, cu fiecare plată, in baza documentelor prezentate, Poșta Romană virează banii acolo unde este indicat de către asociația de proprietari. Asociația de proprietari, in certificatul de validare a datoriei, consemnează datele sale de identificare și contul bancar și din banii virați de către MIPE către Poșta Romană se face plata. De aceea poate sună ciudat că lumea nu vede banii. Nu este un mecanism cu bani, nu presupune ridicări de numerar. Sunt plăți care se fac la comanda, dacă vreți, beneficiarului, prin aceste servicii de mandat poștal și poșta este cea care virează banii către furnizorii de energie. Reporter: Ca să-mi fie puțin mai clar, pană la data de 20 februarie ați dori să fie distribuite toate aceste carduri de energie către cele 3,9 milioane de persoane. Ce se intamplă in situația in care o anchetă socială, care nu se termină pană la data de 20 februarie... Marcel Boloș: Exact. Exact. Nu este niciun capăt de țară. Am spus că dacă această anchetă socială, să zicem, durează in martie, aprilie, da, certific: cardul nostru de energie are valabilitate pană in 30 iunie. Reporter: Eu altceva vă intreb. Dacă a ajuns un card de energie la o persoană care nu ar fi trebuit să o primească, iar ancheta socială... Marcel Boloș: Nu există așa ceva. Reporter: ... care s-a terminat in data de, nu știu, să zicem 30 martie atestă că... Marcel Boloș: Atenție, noi... aici trebuie să aveți in vedere că, in momentul in care a ajuns cardul de energie la cineva, acela este sigur beneficiar. Pentru cei 313.000, de care dumneavoastră vorbiți acum, sau cei 550.000 fără nomenclator stradal, la aceia nu le eliberăm cardul. Vă dați seama ce nebunie ar fi eliberarea de card și retragerea lui din circulație. Nu, ci după ce-și clarifică fiecare situația, abia ulterior le eliberăm cardul. Reporter: Și atunci, pană pe 20 februarie, vor primi 3,9 milioane de persoane și ar putea să primească in plus, după 20 februarie? Marcel Boloș: Este posibil acest lucru., dar nu pot să vă spun. Haideți să vedem cum se... Reporter: Dar aţi luat in calcul suplimentarea bugetului, in situaţia in care vor fi... Marcel Boloş: Cinci miliarde de lei sunt totuşi... Reporter: ... in situația in care vor fi 3,9 milioane de beneficiari, dar, dacă vom avea cu un milion, să zicem, mai mult? Că ar putea aceste anchete să... Marcel Boloş: Dacă va fi nevoie... Incă o dată, banii aceştia provin din Politica de Coeziune 2014-2020, in risc de decomitere sunt 7,5 miliarde euro, deci noi, la inceputul acestui an, mai avem incă de incasat de la Comisie 7,5 miliarde euro, iar Mecanismul are un miliard de euro. Deci avem spaţiu bugetar, dacă vreţi, nu avem cofinanţare din partea statului membru. Să sperăm că Mecanismul se derulează in bune condiţii şi, dacă va fi nevoie de aceşti bani, ii avem la dispoziţie. Ce pot să garantez este că toţi cei care sunt in lista de beneficiari şi au cardurile emise vor primi ajutorul de incălzire garantat, aşa cum s-a intamplat şi la voucherul pentru produsele alimentare. Nu pot să garantez că nu vor fi disfuncționalități, dar nu este un capăt de ţară. Pană la urmă, cred că este foarte important felul in care noi ştim şi intervenim pentru a rezolva o problemă, insă garantez că sută la sută totul va fi in regulă. Este o nebunie, dar felul in care intervii pentru ca să rezolvi o disfuncţionalitate cred eu că este foarte important. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Dacă ne puteţi spune ce rol are acea aplicaţie STS in ceea ce priveşte alcătuirea listei de beneficiari. Marcel Boloş: Aplicaţia STS este cea care armonizează, că nu ştiu cum să folosesc termenul tehnic, ca să nu fie greu de inţeles, baza de date de la ANAF cu baza de date de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, cu baza de date de la Ministerul Muncii, deci nu este o listă de beneficiari. Vreau să vă spun ceva, noi, dacă instituiam cererea s-o depună fiecare beneficiar, in baza cererii depuse la casele de pensii, cu Ministerul Muncii, era o nebunie. Și, atunci, ca să nu punem beneficiarii de vouchere pe drumuri, am găsit forma aceasta digitalizată de armonizare a bazelor de date, care scuteşte pe om de drumul pe care l-ar fi făcut in lipsa acestui mecanism. Ce s-ar fi intamplat dacă in ţara romanească patru milioane de beneficiari trebuiau să depună cerere la casele de pensii? După aceea, să aştepte să fie interogate bazele de date de la ANAF? Ar fi fost o nebunie. Dar, impreună cu STS, am găsit această modalitate de interogare a bazelor de date şi de armonizare a lor, pentru că, repet, este baza de date de la Casa de Pensii, baza de date de la Direcţia de Evidenţa Populaţiei, unde aranjează beneficiarii după domiciliu şi găsim şi pe colocatarii care sunt la aceeaşi adresă de domiciliu, şi interoghează baza de date de la ANAF, unde găsim veniturile declarate in cursul unui an fiscal şi care este referinţa noastră pentru ceea ce inseamnă dreptul de a beneficia de ajutorul de incălzire. Este o aplicaţie in premieră, chiar mă bucur că m-aţi intrebat, pentru ca să scot in evidenţă acest fapt că n-am pus pe nimeni pe drumuri şi, dacă aţi observat, măsurile noastre sociale au fost gandite tocmai ca prin eliminarea acestei etape, care ar fi fost extrem de innebunitoare pentru toţi oamenii să meargă să facă aceste demersuri, nu, am făcut acest sistem informatic şi avem o listă de beneficiari şi trimitem noi cardul de energie acasă, care are acest rol de a da dreptul beneficiarului pentru folosirea banilor din ajutorul de incălzire. Reporter: Cand a inceput să fie realizată această listă de beneficiari? Marcel Boloş: La mijlocul lunii decembrie am avut, nu mai țin minte, cred că in 12 decembrie am avut prima intalnire. Personal, am participat la această intalnire și, de atunci, săptămanal, cel puțin o dată ne-am intalnit. Este rezultatul unei colaborări, un colectiv lărgit, care a fost format din personalul de la STS, personal MIPE, personal de la Ministerul Muncii, de la Direcția de Evidență a Populației și de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Cred că suntem peste 20 care suntem in acel colectiv. L-am condus personal, tocmai ca să putem să avem lista de beneficiari, care, repet, nu este una chiar simplă. Deci, nu ne dă doar Ministerul Muncii lista și noi, in orb, aplicăm cardul de energie, ci facem aceste verificări pentru a asigura buna utilizare a acestor fonduri, care vin de la Comisie 100%, fără cofinanțare, mai mult de atat, și cu mecanismele acestea pe care le-am gandit, in funcție de situațiile particulare care apar și v-am anunțat inclusiv termenul de maxim două săptămani pentru a pune la punct și mecanismul de e-servicii de mandat poștal, tocmai ca să flexibilizăm cat mai mult mecanismul. Repet, nu pot garanta că 100% va fi in regulă, ci cred că aici este importantă capacitatea noastră de intervenție și pentru disfuncționalitățile care pot apărea. Reporter: Și o scurtă precizare. Pentru a beneficia de acest card ar trebui ca fiecare membru de familie să aibă un venit de pană la 2.000 de lei. Aici sunt incluși și copiii, indiferent de varstă? Marcel Boloș: Da. In calcul sunt incluși și copiii și, din acest punct de vedere, media poate să ajute la formarea mediei veniturilor pe membru de familie, pe loc de consum. Foarte important de avut in vedere, locul de consum, pentru că acela are consumuri energetice. La locul de consum avem consum de curent electric, consum de căldură, consum de gaze naturale, consum de lemne de foc, toate tipurile de consumuri energetice ce apar in funcție de locul de consum. Reporter: Mulțumesc. Marcel Boloș: Și eu mulțumesc. Reporter: Domnule ministru, aș dori să explicați, pe ințelesul telespectatorilor, concret: pentru a beneficia de ajutorul din partea statului pentru lemnele de incălzit. sunt și romani care nu pot ajunge la oficiile poștale, vine poștașul acasă, dă factura, primește cash banii? Cum se face acest lucru. Marcel Boloș: Da, in aceste situații, poștașul oricum se deplasează la domiciliul beneficiarilor și atunci cand distribuie pensia, să nu uităm acest lucru, că pensia nu există altă modalitate decat prin deplasarea la locul beneficiarului, și persoanele in varstă, cei din mediul rural, pentru ca să iși poată deconta lemnele de foc, dacă au documentele, repet, incepand cu septembrie 2022, prezintă poștașului cartea de identitate, cardul de energie și factura, impreună cu documentul doveditor al plății, pe ințelesul simplu al tuturor, chitanța sau ce o fi avand pentru a face dovada acestei plăți. Poștașul va avea un cititor optic, da, care citește codul de bare de pe cardul de energie, se validează cu baza de date și apare validată calitatea de beneficiar, se completează documentele privind operațiuni pentru servicii in mandat poștal, se eliberează o dovadă. Fac această precizare pentru toată lumea care este beneficiar să solicite oficianților poștali, oficiilor poștale dovada serviciilor de mandat poștal, pentru că vor avea nevoie de ea in situația in care, știu eu, apar tot felul de clarificări, sau nu se operează la timp, sau apar erori in operare. Aceea este dovada că operațiunea de servicii in mandat poștal a avut loc. Fac precizarea, de asemenea, că, după ce s-a eliberat această dovadă, in baza ei și a documentelor pe care le-am menționat, urmează ca Poșta Romană să vireze banii către furnizorul de energie. De unde are Poșta Romană banii? Am menționat mai inainte, noi virăm banii către Poșta Romană. Termenul este data de 15 februarie pentru a estima sau cați bani virăm, luăm numărul de gospodării pe care le avem in lista de beneficiari, ori 700, egal suma pe care o virăm in data de 15 februarie către Poșta Romană, și de acolo vor avea bani ca să efectueze plățile. Poșta Romană, mai subliniez incă o dată, pentru fiecare dintre beneficiari deschide aceste fișe de evidență și, din cei 700 de lei, se operează plățile care se fac ori de cate ori beneficiarul spune că vrea să i se plătească factura la furnizorul de energie. Pe dovadă, foarte important, va scrie soldul: - ți-au mai rămas 1 leu, 2 lei, 100 de lei, cați bani au mai rămas beneficiarului, pentru ca in continuare să-și poată efectua plățile pană la limita sumei la care are dreptul beneficiarul. Reporter: Cum pot beneficia de acest card sau cum pot folosi acest card romanii care folosesc butelii? Marcel Boloș: Dacă sunt butelii cu gaz lichefiat, nu? Discutăm de buteliile pentru prepararea hranei, că, nu?, acesta e scopul ajutorului. Dacă sunt butelii care se umplu o dată la, nu știu, două, trei luni, șase luni, atunci au nevoie de aceleași documente doveditoare, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura emisă de furnizorul de gaz lichefiat. Foarte important. Reporter: Dar se aplică aceeași regulă ca in cazul celor cu lemne sau ca in cazul celor de la... Marcel Boloș: Păi, nu, am dat excepția pentru lemne de foc, foarte important. Mă bucur că ați ridicat această intrebare. Am dat excepția pentru lemne de foc, pentru persoanele varstnice care și-au plătit lemnele de foc inainte de inceperea sezonului de frig, la solicitările numeroase pe care le-am avut la minister. Și mai avem, a doua parte de solicitări - este pentru ceea ce inseamnă serviciile de e-mandat poștal, pe care avem termen de maxim două săptămani ca să venim cu modificarea proiectului de ordonanță. Reporter: Mulțumesc. Marcel Boloș: Și eu mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Mai multe clarificări. In primul rand, cei care doresc să opteze pentru transmiterea documentelor către poștaș, fiecare poștaș are acel cititor? Marcel Boloș: Da. Sunt in momentul de față 2.000 de cititoare optice pe care le are cumpărate Poșta Romană și mai are acum, după aprobarea ordonanței de astăzi, incă 7.200 de cititoare optice, deci vor avea 9.200 de cititoare. Este, practic, și un moment in care se revoluționează serviciile poștale. E un moment prielnic pentru ca noi să avem in Romania servicii poștale mai performante. Reporter: Deci, cei care doresc să transmită aceste documente poștașului o pot face fără altă solicitare către poștă. Ii spune direct poștașului, ii prezintă documente și asta-i tot. Marcel Boloș: Este, am spus că sunt două modalități. Cei care nu vor să apeleze la poștaș merg la oficiul poștal, cei care doresc să apeleze la poștaș, va avea cititorul optic și se rezolvă problema citirii codului de bare. Repet, pe cardul de energie există două coduri: un cod de bare și un cod QR, și acela trebuie citit pentru a valida calitatea de beneficiar. Prin citire, practic, ii arată poștașului, oficiantului poștal, că Popescu Ion figurează in baza de date și este beneficiarul cardului de energie. Este un element de securitate al mecanismului, pentru ca să nu ne trezim că in piață există certificate emise și... nu va exista această posibilitate. Reporter: Și vorbeați despre acele anchete sociale care pot dura și cateva luni. Nu-i incurcă pe oameni, de fapt, acest lucru, pentru că ajung să se acumuleze facturile? Marcel Boloș: Eu spun că ii ajută. Dar, incă o dată, noi am gandit acest mecanism pentru acele situații in care, la locul de consum, veniturile sunt peste 2.000 de lei și atunci, ca să nu fie excluși pe nedrept, am instituit această regulă cu anchetele sociale. Altminteri, repet, decizia putea să fie luată in orb și eliminați din listă, dar ar fi fost nedrept, pentru că sunt anumite situații in care nu se poate face această radiere și clarificarea situației lor locative... Reporter: Mă refer că ancheta ar dura destul de mult, cateva luni, și atunci se acumulează pe o lună, pe două, pe trei aceste facturi și, cumva, oamenii, in momentul in care iși primesc banii, doar iși recuperează o parte. Marcel Boloș: Asta este adevărat, dar, repet, este o modalitate pe care am găsit-o pentru cei care situația lor locativă este neclară sau locuiesc la adresă, impreună cu alți colocatari. Am incercat să le intindem o mană de ajutor. Acum trebuie să privim din această perspectivă reglementarea, repet, pentru a nu lua decizii care sunt nedrepte față de beneficiarii de ajutor de incălzire. Reporter: Și incă o clarificare, acele declarații pe propria răspundere tot de poștaș sunt distribuite? Marcel Boloș: Da. Am spus, poștașii vor face această distribuire, incepand de luni, pană la 1 februarie, pentru a clarifica situația celor care au domiciliul fără nomenclator stradal. Noi i-am spus domiciliu bulk. Adică, in satul Izvoreni, spre exemplu, toți cei care locuiesc acolo figurează fără număr, sunt la grămadă. Aceasta nu este vina noastră. Noi, repet, prin mecanismul adoptat, am incercat să ajutăm cele peste 550.000 de cazuri pe care le avem in evidență și să găsim forma aceasta, in care și ei să beneficieze de cardul de energie. Reporter: Domnule ministru, in prezent, cei care merg la Poșta Romană să-și plătească facturile trebuie să plătească un comision de aproximativ doi lei. Marcel Boloș: Noi il suportăm. Reporter: Poșta Romană in continuare va percepe acel comision și el va fi... Marcel Boloș: Nu, este un tarif pe operațiune, el este prevăzut in ordonanța de urgență. Este foarte bine că am primit această intrebare. Sunt opt operațiuni pe care noi le suportăm, de mandat de servicii in mandat poștal, pe care noi le suportăm pentru beneficiarii noștri. Acum, dacă vor fi peste opt operațiuni de sume in mandat poștal, acel un leu sau doi lei, cat este tariful, va trebui achitat de către beneficiar. Totuși, sunt doi lei pentru aceste tipuri de servicii de mandat poștal. Reporter: Deci, beneficiarul mai contribuie cu ceva, mai plătește ceva? Marcel Boloș: Nu, la primele opt operațiuni, nu. Reporter: Primele opt operațiuni, adică opt facturi plătite. Marcel Boloș: Opt facturi plătite. Dacă se depășește numărul de opt facturi plătite și, să zicem, e făramițat, merge și cu factura de energie, merge și ulterior, la nu știu cat timp, și cu factura... poate să se intample acest lucru pană in limita a opt operațiuni, după care serviciile de mandat poștal sunt... Tariful este aprobat prin ordonanță, din cate imi aduc aminte, este de, estimativ, doi lei. Reporter: O precizare, vă rog. Cele opt operațiuni sunt pentru tot anul, toată perioada de valabilitate... Marcel Boloș: Sunt pentru toată perioada de valabilitate opt operațiuni pe care le suportăm noi. Reporter: Deci, nu doar pentru prima tranșă. De exemplu, opt in prima tranșă. Marcel Boloș: Nu. Ele pot fi consumate in prima tranșă, dacă se dorește, pot fi impărțite pe două tranșe. Mă rog, și la biserică dăm un leu, nu?, cand se umblă cu, mă rog... Reporter: Cu Boboteaza. Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, v-aș mulțumi, domnule ministru, pentru prezentare și pentru răspunsurile la intrebările care v-au fost adresate. Reporter: Mai am o intrebare pentru dumneavoastră. Marcel Boloș: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: O secundă. Permiteți-mi să-i mulțumesc domnului ministru și să continui, pentru doar cateva minute, cu cateva precizări legate de deciziile pe care astăzi guvernul le-a luat, altele decat cele pe care domnul ministru deja vi le-a prezentat. In privința resurselor necesare, pentru ca toate aceste mecanisme de protejare a cetățenilor, a mediului de afaceri sunt in vigoare și iși dovedesc, iată, deja, utilitatea, domnul ministru Boloş a prezentat ce se intamplă cu aceste cinci miliarde de lei, bani pe care Romania ii utilizează din Cadrul Financiar Multianual aflat la dispoziția noastră in perioada 2014-2020, pentru a veni in sprijinul celor aproape patru milioane de beneficiari. In același timp, insă, guvernul a aprobat astăzi alocarea, prin hotărare, de fonduri rezultate din colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare in contul special prevăzut de Legea 256/2018, privind unele măsuri necesare pentru implemntarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adancime. Sunt 335 de milioane de lei din impozitul pentru aceste venituri suplimentare pe care titularii de acorduri petroliere le-au inregistrat şi pe care l-au plătit acest impozit pentru măsurile de susţinere a plafonării şi compensării la energie. Practic, aceşti bani vor susţine mecanismul de sprijinire atat pentru clienţii casnici, cat şi pentru cei noncasnici, clienţi finali pe piaţa de energie electrică sau gaze naturale, dar şi pentru aplicarea compensărilor către furnizorii care trebuie să livreze energie electrică şi gaze naturale clienţilor finali la un preţ inferior costurilor pe care le practică. Aşadar, există resurse atat pentru a susţine măsurile pentru cetăţenii vulnerabili, cum a fost situaţia prezentată cu fonduri europene de către ministrul Boloş, dar şi susţinerea mecanismului in sine, pentru a gestiona acest mecanism de compensare in raport cu furnizorii care işi asumă o diferenţă de cost. Aş vrea să vă mai semnalez faptul că, tot astăzi, guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un obiectiv de investiţii important, Stadionul Nicolae Dobrin, din municipiul Piteşti, judeţul Argeş. La propunerea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţie, astăzi, guvernul a aprobat aceşti indicatori. Valoarea totală a proiectului este de aproape 495 de milioane de lei, avand o durată de proiectare şi execuţie de 36 de luni. Clasificarea acestui stadion de tip arena sau stadion de capacitate mare şi de categoria intai, nivelul internaţional de competiţie, este in conformitate cu regulamentul Federaţiei Romane de Fotbal privind omologarea şi, bineinţeles, in conformitate cu regulamentul UEFA. Investiţia va cuprinde, pe langă terenul de joc pentru fotbal, zone pentru spectatori, jucători, delegaţii oficiale, reprezentanţi mass media, sală multifuncţională şi un centru pentru copii şi juniori, alături de spaţiile de antrenament pentru sporturi conexe şi o sală de forţă. Pe final, aş vrea să vă semnalez şi faptul că guvernul a adoptat proiectul de lege privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie. Prin acest proiect, activitatea de prevenire a separării copilului de familie va putea fi sprijinită prin mecansime de sprijinire a acelor familii care provin din comunităţi vulnerabile sau care trec prin situaţii sociale, financiare sau medicale dificile, pentru a-şi putea creşte şi ingriji copiii acasă, să-i poată trimite la şcoală şi să le asigure cele necesare traiului zilnic. Totodată, vor putea fi implemntate programe de prevenire a separării copilului de familie, care vor include acordarea de ajutoare de urgenţă acestor familii are au in ingrijire copii expuşi riscului de separare, reabilitarea copilului cu dizabilităţi, servicii de intervenţie psihologică, psihoterapeutică pentru copii. In plus, infiinţarea Observatorului copilului, un modul informatic care va fi inclus in sistemul naţional informatic şi va fi pus la dispoziţia autorităţilor publice locale pentru a identifica şi inregistra toţi copiii care se află intr-o situaţie de risc de separare de familie. Ultima chestiune pe care aş fi vrut să v-o semnalez este legată de actualizarea cuantumului soldei de grad sau salariului gradului profesional pe care il deţine personalul militar, și respectiv poliţişti sau poliţişti din penitenciare. Este o actualizare care nu s-a mai făcut din 2018 şi care stabileşte noile cuantumuri ale soldelor de grad şi salariilor gradelor profesionale deţinute de personalul militar, poliţişti şi poliţişti de penitenciare, prin actualizarea proporţională cu evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat in plată. Sunt mai multe detalii pe care Ministerul Apărării Naționale le-a furnizat, urmand gradația de la soldat pană la general, și toate aceste elemente le puteți consulta și dumneavoastră. Dacă aveți intrebări și vă pot fi de folos, vă stau la dispoziție. Reporter: Știm că sunt 50 de primării, in acest moment, care nu mai au primari, din diferite motive: deces, arest. Una dintre ele este chiar Primăria Sectorului 5, unde nu mai avem primar de cand Cristian Popescu Piedone a intrat in inchisoare. Are de gand guvernul să stabilească o dată pentru alegeri in aceste localități? Dan Cărbunaru: Guvernul a primit recent, in urmă cu cateva săptămani, o informare pe larg din partea Autorității Electorale Permanente privind situația acestor unități administrativ-teritoriale, și, la finalul analizei acestei situații, vă vom comunica deciziile pe care guvernul le va lua. Reporter: Și avem un orizont de timp, pentru că, totuși, suntem in 2023. Următoarele alegeri sunt anul viitor și trebuie să știm dacă vom avea alegeri pană atunci in aceste localități. Dan Cărbunaru: La finalul acestei perioade de analiză vom reveni cu datele la care vor fi organizate. Reporter: Cand e finalul perioadei de analiză? Dan Cărbunaru: Ce pot să vă spun este că astăzi este incă in derulare și in momentul in care vom avea analiza finalizată, vom reveni. Reporter: Știm că, chiar mai devreme, președintele Autorității Electorale Permanente și-a dat demisia. Influențează in vreun fel această demisie desfășurarea alegerilor in aceste 50 de localități? Dan Cărbunaru: Nu voi comenta decizia de a demisiona a președintelui acestei autorități. Iar in privința deciziei guvernului de a organiza alegeri in localitățile la care vă referiți, așa cum vă spuneam, ea se bazează pe analiza datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă. Reporter: Dar ce ar putea impiedica organizarea de alegeri? Adică nu asta e legea? Nu așa e normal, dacă nu mai avem un primar deplin, să organizăm alegeri pentru a putea avea un primar deplin. De ce e nevoie de această analiză? Dan Cărbunaru: Pentru că se bazează pe datele primite de la autorități. Reporter: OK, mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Reporter: O clarificare. In octombrie sau in noiembrie a fost pe masa guvernului o informare din partea Autorității Electorale Permanente cu privire la localitățile care indeplinesc condițiile pentru organizarea alegerilor permanente, dar, totuși, in acea ședință de guvern nu a fost dată ca informare și o dată exactă pentru organizare. Acum, de ce avem o nouă analiză, odată ce Autoritatea Electorală Permanentă a venit deja cu această analiză? Dan Cărbunaru: Vă spuneam că decizia guvernului va fi anunțată in momentul in care va fi luată. La momentul la care vorbim nu există o decizie concretă privind asumarea unei date legate de organizarea alegerilor pentru respectivele unități administrativ-teritoriale. Reporter: Și incă o intrebare, ministrul sănătății are intalniri cu producătorii de medicamente, insă, in conferințe, spune că nu avem o criză a medicamentelor, cu toate că in piață există o oarecare criză de medicamente, atat de gripă, cat și pentru cancer, ne spun pacienții. Cum vedeți această acțiune de gestionare a Ministerului Sănătății? Dan Cărbunaru: Asigurarea medicamentelor pentru pacienți este o prioritate și la nivelul guvernului și, cu atat mai mult, la nivelul Ministerului Sănătății. In acest sens au loc și intalnirile pe care ministrul de resort le are cu producătorii de medicamente. Din informațiile pe care le-am primit de la Ministerul Sănătății, in cadrul acestor intalniri, au fost recunoscute anumite intarzieri generate de livrarea anumitor substanțe de bază din afara țării către unii producători de medicamente, dar aceste situații deja au fost depășite. Ca atare, din datele pe care le am la acest moment de la Ministerul Sănătății, există medicamente atat pentru tratarea gripei, cat și pentru tratarea pacienților care suferă de cancer. Desigur, pot exista anumite situații concrete legate de un medicament in sine, nu neapărat de substanța activă, care se poate regăsi și in alte medicamente, dar sunt chestiuni punctuale pe care oricum Ministerul Sănătății le are in vedere pentru a le soluționa. Reporter: Este mulțumit premierul de cum gestionează ministrul Sănătății această situație? Dan Cărbunaru: După cum știți, in repetate randuri, premierul Romaniei a transmis mesaje publice legate atat de nevoia de a folosi fondurile europene pentru renovarea sau construirea de spitale in Romania, precum și pentru gestionarea anumitor situații. Și nu mă refer acum doar la situația generată de pandemia de COVID-19, care a fost o prioritate pentru Guvernul Romaniei, dar și pentru gestionarea efectelor generate de sezonul rece și această creștere a cazurilor de gripă. Și este exact sensul in care atat ministrul sănătății, cat și ministrul educației și alți miniștri, care au cumva o legătură directă cu gestionarea in sens larg a situației de sănătate, urmăresc toate aceste chestiuni. Reporter: Noile modificări ale Codului fiscal prevăd inclusiv faptul că părinții salariați iși pot deduce 100 de lei pentru fiecare copil. Se aplică de la 1 ianuarie, a fost abrogată această prevedere? Dan Cărbunaru: Este o prevedere introdusă de guvern și am confirmarea de la Ministerul de Finanțe că este in vigoare. Ca atare, această deducere este in vigoare. Reporter: Deci părinții pot să depună toate documentele? Dan Cărbunaru: Sigur. Reporter: Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Reporter: Bună ziua! Dan Cărbunaru: Bună ziua! Reporter: Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai a constatat astăzi că ministrul Bode a plagiat și citez - teza este profund viciată. V-aș intreba care este poziția Guvernului Romaniei, a premierului, și dacă premierul ia in calcul să-i ceară explicații sau demisia ministrului de interne. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am, ministrul de interne a oferit deja o poziție publică in legătură cu acest material de informare pe care l-a transmis Universitatea Babeș-Bolyai. Nu este singura analiză care s-a făcut, deci nu o să comentez acum nici această analiză și nici altele care au avut deja loc in legătură cu această teză. Iar in contextul in care există o procedură in instanță legată de această lucrare, m-aș opri aici cu comentariile. Reporter: Deci, să ințelegem că premierul Romaniei nu are niciun fel de poziție referitoare la cazul Bode. Dan Cărbunaru: Doream să vă spun că, la fel ca și in orice alte cazuri, premierul Romaniei cere respectarea legii. In cazul punctual la care vă referiți dumneavoastră este o situație care se tranșează in cadrul unui proces care este gestionat de o instanță de judecată și nu m-aș putea pronunța inainte să fi avut un verdict. Reporter: Deci rămane pe funcție ministrul Bode. Dan Cărbunaru: Cred că răspunsul meu a fost destul de clar. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc și vă doresc o zi bună in continuare! 2023-01-11 15:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-11-04-19-03big_image_009_resize.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 11 ianuarie 2023Știri din 11.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-11-ianuarie-2023Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae Ionel-Ciucă: Bună ziua! Ne pregătim să incepe şedinţa de guvern, dar doresc să fac cateva mențiuni legate de primele cifre pe care am putut să le agregăm după incheierea anului și avem vești foarte bune legate de ceea ce inseamnă programul de investiții, așa cum ne-am asumat prin obiectivele de guvernare. Astfel, la sfarșitul anului 2022 cifra totală a investițiilor se ridică la 73 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă un record pentru investițiile din țara noastră din banii de la buget. Sigur, am avut 88 de miliarde lei alocate prin buget. Trebuie să recunoaștem că nu am reușit să atingem obiectivul de sută la sută, dar, ținand cont de condițiile in care s-a derulat activitatea economică și bulversarea pe care a creat-o creșterea prețurilor la materiale, măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului pentru a reuși să acoperim, să compensăm această creștere la materiale, ne-au ajutat ca in a doua parte a anului să reușim să gestionăm cum se cuvine domeniul investițiilor și, iată, să putem să avem această cifră, care practic vine și confirmă incă un trend cat se poate de pozitiv pentru economia noastră, dincolo de creșterea economică, și anume faptul că cea mai mare parte a bugetului nu se realizează pe consum, așa cum eram obișnuiți, și iată, investițiile incep să aibă o contribuție majoră la bugetul de stat. Practic, este și rodul activității, dialogului pe care l-am avut cu mediul de afaceri din țara noastră și o dovadă de incredere că măsurile, așa cum au fost discutate, au asigurat predictibilitate și oportunități pentru a putea să investească intr-o serie de domenii de activitate care se inscriu intr-o paletă şi complexă şi sofisticată. Am folosit aceste sintagme pentru că, practic, am dorit să redau concluziile unui studiu al Departamentului economic al Academiei Harvard, care vine și ne confirmă că Romania a devenit a 19-a cea mai complexă și sofisticată economie a lumii și are potențial ca să continue să crească in acest clasament și, pană in 2030, rezultatele să o impingă undeva in primele 10. Este o recunoaștere pe care, de aici, de la masa Guvernului, trebuie să o adresăm tuturor cetățenilor Romaniei. Trebuie să o adresăm mediului de afaceri. Trebuie să recunoaștem că, in continuare, este nevoie de măsuri pentru sprijinirea capitalului romanesc. Am discutat in coaliție, am discutat cu domnul ministru Caciu și cu ceilalți miniștri de linie să facem in așa fel incat să venim cu măsuri concrete pentru a putea să sprijinim capitalul romanesc și, desigur, să facem in așa fel incat să putem să aliniem demersurile noastre cu dorința de investiții din capitalul străin. De altfel, este și o coroborare a realizărilor noastre in acest domeniu, cu cifra pe care au atins-o investițiile străine directe in economia romanească. Nu avem incă datele finale. Cert este că la finalul lunii octombrie depășisem anul in care am avut cea mai mare valoare a investițiilor străine directe in Romania. Dacă nu mă inșel, e vorba de anul 2008, unde valoarea ajunsese la 9,2 miliarde. Desigur, este de asemenea de subliniat faptul că, deși nu avem toate cifrele pe masă, totuși putem să spunem că ne-am atins obiectivul pentru realizarea bugetului in valoare nominală. Practic, discutăm de o creștere, față de 2021, de la 1.187 de miliarde lei la 1.386 de miliarde lei, in valoare concretă putem să discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, creștere in anul 2022. Totodată, subliniez contribuția pe care au avut-o fondurile europene. A fost anul in care am reușit să atingem o absorbție de 73% din cadrul financiar 2014-2021, practic o creștere cu 20% față de 2021, şi, de asemenea, este anul in care am realizat cea mai mare absorbție, de 11,3 miliarde fonduri de coeziune și PNRR și, așa cum subliniam in ședința de guvern trecută, avem nevoie, pentru a putea să menținem ritmul acesta de absorbție, ca in fiecare an să reușim să atragem minim 10 miliarde din fondurile europene. Acestea sunt datele preliminare pe care am reușit să le punem pe masă pană in acest moment. Sigur, către finalul lunii, in februarie vom reuși să avem la dispoziție toate aceste cifre și atunci vom veni cu date concrete și, sperăm, cu date mai bune. Acestea sunt date pe care le-am obținut la prima analiză. In ședința de guvern de astăzi avem o ordonanță de urgență foarte importantă, prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vine și clarifică, practic asigură procedurile și mecanismele prin care toți cetățenii care au fost incadrați in componenta aceasta de sprijin pentru termie să poată să beneficieze de bani. Și, foarte pe scurt, sunt convins că, in conferința de presă de după ședința de guvern, domnul ministru va da toate detaliile, spun foarte pe scurt, este vorba de clarificarea modului in care se stabilește locul unde vor fi asigurate aceste tichete, in localitățile care nu au reușit incă să finalizeze nomenclatorul stradal; sunt, de asemenea, proceduri unde, probabil, mai multe familii locuiesc la aceeași adresă și, desigur, sunt cateva elemente de clarificat din punct de vedere procedural intre ministerele care au atribuții in asigurarea acestor tichete şi, desigur, alimentarea lor cu bani. Totodată, este important să menționăm că procedura, propriu-zis, va incepe la 1 februarie și, deși inițial termenul era ca oamenii să poată să beneficieze de aceste tichete, practic, incepand cu 1 martie există posibilitatea, din verificările pe care le-a efectuat astăzi domnul ministru Boloș in teren, la instituțiile care se ocupă tehnic de aceste tichete și procedurile pentru alimentare, ca incepand cu 20 februarie să poată să folosească banii de pe tichetele respective, existand, totodată, și nevoia unei adaptări, pentru că au fost solicitări din partea oamenilor să poată să plătească online. Ca atare, va trebui să avem o soluție de tehnică astfel incat să se poată folosi și varianta digitală a acestor bani, adică folosirea mijloacelor digitale pentru ca acești bani să poată fi folosiți pentru plata termiei. De asemenea, in ședința de Guvern de astăzi alimentăm bugetul Ministerului Energiei cu 335 de milioane; sunt bani proveniți din colectarea impozitului pe veniturile obținute din vanzarea gazelor onshore și offshore, bani care sunt necesari pentru compensarea prețurilor la energie conform prevederilor legale și schemei pe care o gestionează Ministerul Energiei. Nu facem nimic altceva decat să ne ținem de asumarea conform căreia, pe parcursul anului 2023, vor fi menținute prețurile la energie și gaze atat la consumatorul casnic, cat și la IMM-uri și marii consumatori, in conformitate cu prevederile din lege. De asemenea, la finele anului 2022 am avut o discuție și un angajament cu ministrul digitalizării ca, in interiorul ministerului, să se identifice acele soluții, prin care, intr-adevăr, să punem in valoare domeniul cercetării și inovării. Am asigurat o creştere a bugetului pe cercetare-inovare de aproximativ 70% şi, in felul acesta, am solicitat domnului ministru ca in şedinţa de guvern de astăzi să ne prezinte un plan al modului in care concretizăm toată munca din domeniul cercetării şi inovării. Este un domeniu căruia ii acordăm atenţie maximă, conştientizand efectele pe care cercetarea şi inovarea le-a produs in economiile puternice ale lumii şi, desigur, deschizandu-ne către partea de colaborare şi de contribuţie a noastră la tot ceea ce inseamnă concretizarea rezultatelor cercetării şi inovării in economia romanească. Ca atare, domnule ministru, aşteptăm să vedem obiectivele din planul dumneavoastră. Doresc, de asemenea, să menţionez că in această perioadă urmează să clarificăm toate aspectele legate de cererea de plată numărul II pe PNRR. Ca atare, fiecare minister care a avut de indeplinit jaloane şi ţinte va trebui să fie in măsură să clarifice şi să discute cu stafful tehnic de la Comisie şi, acolo unde este necesar, să putem să intervenim astfel incat să putem primi banii la timp. La final am să-l rog pe domnul ministru Boloş să angajăm primele discuţii pentru pregătirea cererii de plată numărul III, ţinand cont şi de faptul că săptămana viitoare, dacă nu mă inşel, avem primul comitet interministerial pe PNRR şi acolo trebuie să avem elementele clare in ceea ce priveşte activitatea cel puţin in primul trimestru al acestui an. Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună! 2023-01-11 12:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-11-02-29-48big_image_033_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții companiei RomgazȘtiri din 10.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-companiei-romgazPremierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții companiei Romgaz, pentru a analiza aspecte privind producția de gaze naturale și punerea in producție de noi sonde. Cu acest prilej, a fost prezentată implicarea Romgaz in proiectele off-shore la Marea Neagră, inclusiv Neptun Deep. Conducerea companiei a prezentat, totodată, evoluția proiectului centralei de producere a energiei electrice de la Iernut, cu o putere instalată de 430 de MW. - Guvernul acordă o importanță deosebită investițiilor care contribuie la consolidarea securității energetice a țării. Rolul Romgaz, ca și companie națională, este determinant in implementarea planurilor Guvernului de a atinge acest obiectiv. Avem nevoie de un ritm alert in implementarea acestor proiecte, iar pentru asta am asigurat toate instrumentele necesare, atat financiare, cat și legislative, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2023-01-10 12:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-10-12-03-35big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ambasadorul Republicii Slovace, E.S. Karol MistríkȘtiri din 09.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ambasadorul-republicii-slovace-e-s-karol-mistrikGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o intrevedere cu ambasadorii in Romania ai Republicii Cehe, E.S. Halka Kaiserova, și Republicii Slovace, E.S Karol Mistrik, la care a participat și reprezentantul minorității cehe și slovace in Parlamentul Romaniei, Adrian Miroslav Merka. In cursul discuțiilor, au fost examinate aspecte privind separarea reprezentării minorităților cehe și slovace din Romania in două entități distincte, cu statute proprii de funcționare. In schimbul de opinii a fost subliniată importanța parcurgerii cu celeritate a etapelor procedurale conforme pentru asigurarea unei separări eficiente, care să permită reacreditarea la timp a celor două formule distincte de reprezentare și participarea acestora la următoarele alegeri locale și parlamentare. Prim-ministrul a asigurat de sprijinul Guvernului Romaniei in realizarea acestui obiectiv, arătand că procesul trebuie să asigure menținerea calității de membru al celor două organizații ale minorităților cehe și slovace in Consiliul Minorităților Naționale. Prezența la discuții a ambasadorului Republicii Slovace, care se află la finalul misiunii in Romania, alături de ambasadorul Republicii Cehe, a constituit o bună ocazie pentru trecerea in revistă a stadiului relațiilor bilaterale ale Romaniei cu cele două state. Părțile au apreciat nivelul excelent al dialogului bilateral și au subliniat importanța intensificării cooperării economice. Cei doi ambasadori au reasigurat de sprijinul guvernelor ceh și slovac pentru extinderea Schengen și aderarea Romaniei la acest Spațiu. 2023-01-09 11:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-01-09-11-23-44big_image_006_resize.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 4 ianuarie 2023Știri din 04.01.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-4-ianuarie-2023Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! La mulți ani! Mă bucur că suntem cu toții apți să incepem anul 2023 așa cum ne-am propus in ultima ședință de Guvern, cu incredere și optimism că am făcut tot ceea ce a depins de noi anul trecut pentru a putea să trecem cu bine prin toate provocările pe care le-am avut. Și aici mă refer la provocările pe care cetățenii Romaniei le-au resimțit, efectele crizelor suprapuse și succesive pe care cetățenii le-au resimțit, pe care fiecare dintre noi le-au avut pe masa de lucru, pentru a putea să facem in așa fel incat să putem să trecem cat mai bine prin toate aceste provocări și, de asemenea, să luăm decizii care să asigure pregătirea pentru anul pe care doar ce l-am inceput și avem nevoie in continuare de aceeași energie și activitate susținută din partea tuturor. Avem nevoie in continuare de solidaritate, de empatie, la nivel național, de dialog cu partenerii sociali, de colaborare la nivelul tuturor instituțiilor, de coordonare intre ministere și, desigur, de stabilitate politică. Și pentru că am ajuns la acest subiect, vreau să scot in evidență cateva elemente care sunt relevante pentru ceea ce a insemnat 2022, și anume că am reușit ca să inchidem anul financiar - sigur, nu vreau să furnizez date, pentru că in continuare se colectează toate aceste date de către instituțiile de resort, de către Ministerul Finanțelor și probabil, in a doua a jumătate a lunii ianuarie vom avea, concret, toate aceste cifre prin care să marcăm faptul că am avut o execuție bugetară bună, că am reușit să ne incadrăm in țintele de deficit, desigur, că am reușit, așa cum ne-am angajat și cum au fost, practic, datele la fiecare sfarșit de trimestru, să realizăm o creștere economică. Creștere economică pe care nu o previziona nimeni la inceputul anului, indeosebi după declanșarea războiului in Ucraina și, desigur, după efectele pe care le-a produs creșterea prețurilor la energie și la gaze și, desigur, efectele inflației. Au fost momente pe care le-am gestionat, așa cum menționam, impreună, momente pentru care am găsit soluții și le-am rezolvat punctual, dar, totodată, am reușit să proiectăm și decizii care să producă efecte in timp, motiv pentru care este important să subliniez că ne-am angajat să asigurăm absorbția fondurilor europene și toate cele trei linii de finanțare europeană cumulează aproximativ 90 de miliarde de euro. Dintr-un calcul cat se poate de simplu, am reușit să ne angajăm in acea sumă pe care am stabilit-o ca obiectiv, și anume cel puțin 10 miliarde pe an să fie absorbite, astfel incat, la final, să avem un procent cat mai aproape de cel pe care, de cele mai multe ori, nu am reușit să-l realizăm. Ne aducem aminte, varfurile de absorbție au fost de aproximativ 50%, puțin peste 50%. Noi ne-am propus să avem un nivel de absorbție cat mai aproape de 100%, anul 2022, așa cum spuneam, din acel calcul simplu, noi am concluzionat că obligatoriu trebuie să absolvim minim 10 miliarde de euro pe an astfel incat să putem să acoperim intreaga sumă la dispoziție. In anul 2022 am reușit o absorbție de 11,3 miliarde de euro și avem perspective ca și anul acesta să ne incadrăm in această sumă și probabil să o depășim. Pentru că am reușit să asigurăm fundamentul pentru ceea ce inseamnă derularea proiectelor și programelor europene. Au fost o serie intreagă de activități care s-au coordonat și corelat intre ministerele coordonatoare de reforme și sunt convins că, așa cum acum ne bucurăm de această sumă absorbită, cea mai mare, de altfel, pană in momentul de față, de cand Romania accesează fonduri europene, să poată să fie depășită și anul acesta și in anii care urmează. Avem nevoie de acești bani. Banii europeni, alături de banii de la bugetul de stat - și aici, fac o mică referire la faptul că anul trecut, de asemenea, ne-am angajat să asigurăm cea mai mare sumă la investiții; am reușit să asigurăm această sumă și cheltuirea acestor bani, deși a fost temporizată de creșterea prețului la materialele de construcții, am reușit in final să ne incadrăm intr-un proces de absorbție, probabil peste 70%. Așteptăm, așa cum spuneam, cifrele la finalul lunii și vom anunța și cat valoarea nominală a cheltuielilor la investiții. De asemenea, am pregătit și a fost transmisă cea de-a doua cerere de plată din PNRR. A intrat in analiză, probabil la finele lunii sau in luna următoare să avem validarea cererii și plata banilor. Este foarte important să avem acești bani in țară. Totodată, la inceputul acestui an vom primi prefinanțarea din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027. Discutăm, de asemenea, de aproximativ 3 miliarde de euro și banii care ne sunt la dispoziție din cadrul multianual 2014-2021, discutăm de ultimul an și aici avem nevoie de angajamentul tuturor ministerelor și structurilor care sunt responsabile cu absorbția acestor bani, să facă in așa fel incat să evite decomiterea acestor fonduri. Ca atare, atunci cand am spus că anul acesta avem șanse să facem o absorbție mai mare, am ținut cont tocmai de acești bani care trebuie să intre in țară. Spun că trebuie să intre in țară pentru că avem nevoie să susținem in continuare investițiile in economie. Ne-a demonstrat foarte clar că, atat timp cat am realizat și am avut pe ordinea de priorități investițiile, economia a funcționat. Știm foarte bine că economia Romaniei este o economiei conectată la economia europeană și la economia mondială, iar efectele se vor resimți și la noi. Avem datele și analizele instituțiilor de analiză economică și, sigur, se anunță un an in care există această temere a intrării in recesiune economică. Cu toate acestea, pentru țara noastră predicția este una pozitivă și Romania, chiar dacă nu va mai avea același nivel de creștere, dar va avea o creștere economică și ea trebuie susținută prin măsuri la nivelul Guvernului și prin măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, așa cum am făcut-o și anul acesta, poate mai abitir decat atat, pentru că avem in continuare la dispoziție fonduri de garantare, garanții de stat. Am discutat cu domnul ministru Caciu și ieri acest aspect prin care să ne asigurăm că banii pe care ii avem la dispoziție anul acesta - sunt 112 miliarde de lei prevăzuți pentru investiții - să se ducă concret in investiții și să facem in așa fel incat acele sectoare ale economiei, acele domenii ale mediului de afaceri care funcționează și produc plusvaloare, să fie incurajate și susținute pentru a putea să ne menținem in acest echilibru economic și incă o dată, de ce nu, să avem o creștere economică mai mare decat cea estimată pană in acest moment. Desigur, vom continua să susținem măsurile pe care le-am adoptat și care au funcționat pentru sprijinirea populației vulnerabile, pentru tot ceea ce noi am decis și am asigurat că se va continua şi in anul 2023. Am văzut știri sau temeri legate de faptul că nu ar exista bani pentru plata la timp a drepturilor care se cuvin cetăţenilor. Nu există nici cea mai mică urmă de indoială legat de acest aspect. Există finanțare, există măsuri luate la nivelul ministerelor, atat la Ministerul de Finanțe, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru ajutoarele pe care le asigurăm prin fonduri europene și desigur, la Ministerul Muncii, pentru plata pensiilor și a ajutoarelor pentru termie. Deci, nu trebuie să avem niciun fel de temere in acest sens și rolul nostru este, in continuare, să comunicăm deschis și să asigurăm cetățenii că sunt informați și au toate datele in conformitate cu realitatea și să ne concentrăm, așa cum spuneam, pe ceea ce avem de făcut, pentru că există potențial, iar potențialul s-a văzut şi din increderea pe care investitorii străini au avut-o in economia romanească. Spuneam că am avut o absorbție de 11,3 miliarde de euro din fonduri europene. Undeva tot la acest nivel, probabil, se vor ridica și investițiile străine directe, ceea ce ne dă o incredere şi ne menține pe linia aceasta de optimism moderat față de ceea ce inseamnă activitatea guvernamentală și relațiile pe care le-am stabilit cu mediul de afaceri, pentru a convinge investitorii că in Romania sunt oportunități, in Romania există resurse, in Romania există capacitate de muncă, in Romania productivitatea muncii este un indicator care poate să stimuleze, in continuare, mediul investițional. Sunt doar cateva elemente pe care am vrut să le trecem in revistă, pentru că am pornit de la ceea ce am discutat și am afirmat in ultima ședință de Guvern. Este o punte de legătură și continuitate sub toate aspectele, atat sub aspectele politice, ale asigurării stabilității politice, cat și cele ale activității guvernamentale. Avem proiecte foarte bine conturate, asumate și care sunt agreate la nivelul coaliției și, desigur, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și partenerii noștri cu care avem agreate parteneriatele strategice. In perioada următoare vom avea activități care vor viza pregătirea și susținerea proiectelor din strategia pentru Romania educată. Am discutat deja să finalizăm și să agreăm, in continuare, pachetul de legi ale educației, urmand ca o dată ce va incepe noua sesiune parlamentară, să avem asigurat pachetul de legi care va intra in dezbatere in Parlament. Pe domeniul sănătății avem, de asemenea, stabilite proiectele și măsurile care vizează imbunătățirea sistemului medical din țara noastră. Sunt proiectele de modernizare a spitalelor prin PNRR și cele care sunt prin proiectele europene, bani care vor fi alocați prin fondurile de coeziune și, desigur, măsurile curente, despre care am ințeles că au fost deja luate la nivelul Ministerului Sănătății, pentru a gestiona situația concretă, reală, la zi, inclusiv cea care ne afectează in momentul de față, generată de această gripă. Și am ințeles de la domnul ministru că sunt toate măsurile luate și avem in continuare in vedere să gestionăm situația așa cum se cuvine. Este, de asemenea, important să subliniem că vom avea, la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, o serie intreagă de decizii pe care le vom lua in perioada imediat următoare, pentru a putea să avem o continuare, o coerență in ceea ce inseamnă indeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR. Am discutat cu domnul ministru. Probabil in următoarele ședințe de guvern să reușim să inchidem și aceste proiecte. Ca atare, astăzi, ședința de Guvern are o agendă care nu este foarte bogată, dar setează cateva chestiuni pentru prima ședință de Guvern din acest an, urmand ca săptămana viitoare să intrăm cu ritmul și coerența ședințelor de guvern cu care am fost obișnuiți pană la finele anului trecut. Vă mulțumesc foarte mult, vă doresc un an mai bun, sănătate și spor la treabă tuturor! 2023-01-04 15:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_2577.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Anului NouȘtiri din 31.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-anului-nou1672470962 Dragi romani, Vremurile grele ii aduc pe oameni mai aproape. Iar anul care se incheie ne-a dat multe motive să ne dovedim solidaritatea. Impreună am trecut prin provocări greu de imaginat. Ca popor incercat de istorie, de data aceasta, am reușit, fiind uniți, să facem mai mult decat să rezistăm. Astăzi, puterea mobilizării noastre este recunoscută și apreciată in intreaga lume. Pentru că romanii au devenit un exemplu, iar calitățile lor au trecut dincolo de granițe. Am traversat, impreună, unul dintre cei mai grei ani din ultima vreme. Anul care ne-a pus gospodăriile și economia sub povara unei crize dificile. Ne-a adus pentru prima oară după multă vreme războiul aproape de granițele noastre. Secetă, prețuri mari la energie și gaze, dar și inflație. Impreună, am reușit să salvăm economia, care a generat una dintre cele mai mari creșteri la nivel european. Am investit masiv, susținand mediul de afaceri și atrăgand miliardele de euro din fondurile europene, bani necesari dezvoltării noastre. I-am protejat pe cei mai expuși riscurilor economice și sociale, confruntați cu creșteri dureroase de prețuri la utilități, alimente, carburanți. Intrăm in Noul An cu speranța că va fi unul mai bun. Că noi vom reuși să fim mai buni, mai atenți cu cei din jur, valorificand oportunitățile care vin și gestionand responsabil provocările. Nu vor lipsi nici unele, nici altele. Guvernul Romaniei va continua să protejeze interesele cetățenilor, să sprijine economia și să aibă grijă de cei vulnerabili. Vom consolida poziția noastră alături de partenerii europeni și aliații din NATO, consolidand parteneriatul strategic cu Statele Unite. Investițiile in educație, sănătate, transporturi, digitalizare și mediu vor transforma Romania, apropiindu-ne și mai mult de modelul de dezvoltare occidental. Dragi compatrioți, Ca prim-ministru, am avut două linii de efort major: să conduc Guvernul de coaliție pentru a gestiona crizele și să intensific proiectele prin care țara noastră să iși dezvolte economia. Asigurand acest echilibru, vom putea oferi tinerilor noștri un model de dezvoltare rezilient și performant. In prag de An Nou, vă doresc tuturor sănătate și bucurii alături de cei dragi! La mulți ani! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-12-31 09:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-12-31_at_09.08.19.jpegBriefing la finalul sedinței de guvern susținut de ministrul muncii, Marius Budăi, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul dezvoltării, Attila Cseke, ministrul agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Mihai Diaconu, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Dragan și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 28.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-la-finalul-sedintei-de-guvern-sustinut-de-ministrul-muncii-marius-budai-ministrul-educatiei-ligia-deca-ministrul-dezvoltarii-attila-cseke-ministrul-agriculturii-petre-daea-secretarul-de-stat-in-ministerul-finantelor-mihai-diaconu-secretarul-de-stat-in-ministerul-energiei-dan-dragan-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. Este ultima ședință de guvern din acest an și alături de noi se află membri ai cabinetului, care vor oferi detalii legate de deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat. Desigur, vă vor sta la dispoziție fiecare dintre domniile lor pentru răspunsuri la intrebările pe care veți dori să le formulați. Vom incepe, așa cum am convenit, cum am anunțat, cu domnul ministru al muncii, domnul Marius Budăi, pentru a vorbi despre decizia pe care astăzi Guvernul a luat-o in privința sistemului de pensii. Mă refer la pensiile speciale. Domnule ministru, aveți cuvantul. Marius Budăi: Mulțumesc frumos. Bună ziua tuturor și vă mulțumesc frumos pentru prezență! Astăzi, Ministerul Muncii. a propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de acte normative, două hotărari de guvern, una privitoare la normele de aplicare a celor două directive aprobate de Romania exact in 2019, cand am avut președinția Consiliului Uniunii Europene, ce ține de echilibrul dintre viața profesională și viața particulară, și a doua privitoare la zilele libere de anul viitor și, bineințeles, proiectul de lege care, așa cum au promis in spațiul public liderii coaliției, președintele PSD, Marcel Ciolacu, dar și premierul Nicolae Ciucă, că nu va fi vorba de o ordonanță de urgență, ci de un proiect de lege, adoptat in primă fază in Guvern, după care supus aprobării, dezbaterii, aprobării in Parlamentul Romaniei, așa cum este și normal. Prin proiectul de act normativ se ține cont de prevederile din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, din deciziile Curții Constituționale, care au fost elaborate pe parcursul anilor, privitor la sistemul de pensii, dar și de lipsa transparenței care a fost reclamată la perioada scrierii PNRR de către partenerii sociali, societatea civilă şi, bineințeles, partidele de atunci, din opoziție. In decembrie anul trecut, după cum bine știți, a fost aprobat un memorandum in Guvern, in care toți miniștrii de resort au fost cuprinși in echipa de lucru a acestui proiect. Le mulțumesc in primul rand liderilor coaliției pentru ințelegere și le mulțumesc și colegilor miniștri pentru aportul dumnealor și al tehnicului din ministere la acest proiect de act normativ. Proiectul de lege, după cum știți, va fi depus de acum in Parlament și va fi supus aprobării odată cu inceperea dezbaterilor cu data de 1 februarie. Liniile principale sunt următoarele: in primul și in primul rand, ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile și indemnizațiile stabilite și plătite in baza unor legi speciale. Mă refer la cele șase categorii de legi, două in domeniul justiției - navigatorii, Curtea de Conturi, diplomații și, bineințeles, pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% in majoritatea cazurilor, excepție făcand magistrații care au protecția deciziei Curții Constituționale. Insă și aici este o ajustare, o dată de vechimea necesară in magistratură, strict in magistratură, dar și o reducere a cheltuielilor, astfel incat toate pensiile vor fi recalculate și nu va mai exista după aprobarea acestui proiect și publicarea lui in Monitorul Oficial și după scurgerea termenului de 6 luni de zile necesar recalculării prevăzut in lege, nicio pensie nu va mai depăși venitul in calcul. De asemenea, la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate in calcul veniturile care nu au caracter permanent. Mă refer la acele prime acordate, in unele cazuri, in ultimele 6 luni sau la caștiguri de drepturi salariale care se acordau in ultima lună. Mai mult de atat, nu se mai ia in calcul doar ultima lună, ci pe o perioadă de 12 luni dacă vorbim de magistrați din ultimii 10 ani. Și tot de la 6 la 12 luni pentru sistemul militar, in ultimii 5 ani. De menționat, că toți miniștri de resort sunt co-inițiatori. Co-inițiator nu este doar Ministerul Muncii, pentru că reglementările in vigoare care duc, de exemplu, către sistemul militar nu puteau să fie inițiate decat de ministerele de resort. In justiție, la fel, pentru personalul navigant - Ministerul Transporturilor, sau pentru diplomați - Ministerul Afacerilor Externe. Toți acești miniștri, care au fost prinși și in memorandumul la care am făcut referire la inceput, au semnat ca și co-inițiatori acest proiect. Un impact bugetar pozitiv nu există in acest proiect, deci va fi doar impact suplimentar prin reducere de cheltuieli, am spus de modul de calcul. De asemenea, pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate. Perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectului de act normativ in Monitorul Oficial va fi de minim 20 de ani, care va crește gradual, an de an, pană la 25 de ani, urmand ca an de an să scadă perioadele: 20 cu 5 asimilați, după care 21 cu 4 și așa mai departe, pană ajungem la strict 25 de ani. Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani. Şi dau exemplul auditorii Curţii de Conturi, care aveau posibilitatea ca o vechime intre 4 şi 14 ani să benficieze de același drept, acum trebuie să aibă minim 15 ani, funcționarii publici parlamentari la fel, de asemenea şi diplomaţii. La diplomaţi a existat şi o creştere a varstei de pensionare şi la personalul navigant la fel, astfel incat să aliniem pe cat posibil in Romania varsta de pensionare cu varsta standard din sistemul public de pensii. In mare, acestea sunt prevederile, deci se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechime, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel incat vom avea şi o iesire graduală următoare la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să indeplinească aceste condiţii. Asta inseamnă că inclusiv prin ieșirea mai tarziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special, va fi o economie la bugetul de stat. Vreau să menționez că pe toată perioada acestui an am fost intr-o stransă legătură cu reprezentanți ai Comisiei Europene, cu specialiști de la Washington de la Banca Mondială. Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar care așa cum arată proiectul, există reduceri, vor exista ulterior adoptării reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci cand nu există sesiune parlamentară, să avem discuții finale, astfel incat odată cu intrarea in dezbaterile de la 1 februarie să fie totul foarte, foarte clar. Eu vă mulțumesc frumos pentru atenție și dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog! Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Referitor la pensiile magistraților, există chiar foști magistrați care spun că această lege ar putea să pice la CCR dacă va fi sesizată Curtea, deoarece ați introdus acea prevedere privind recalcularea pensiilor magistraților și pentru foștii magistrați. Asta inseamnă că legea ar urma să se aplice retroactiv, ceea ce nu ar fi chiar legal. Marius Budăi: Există avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care combate această teză și, mai mult decat Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură independența sistemului, am spus... dacă nu am spus, cu alte dăți cu siguranță v-am comunicat că, inclusiv la elaborarea acestui proiect, au fost prezenți toți din toate sistemele, nu numai miniștrii, ci și specialiștii și mai ales ne-am asigurat că asigurăm - scuzaţi-mi repetiţia - independența, in principal in sistemul juridic, in sistemul de justiţie, dar şi a tuturor celorlalte sisteme. Avizul CSM face referire foarte clar la acest subiect și arată că proiectul, așa cum este scris acum, nu are risc de neconstituționalitate. Reporter: Și aș mai avea incă o intrebare referitoare la varsta de pensionare. Marius Budăi: Iar vizavi de retroactivitate, imi cer scuze, vizavi de retroactivitate, proiectul nu produce efect retroactiv pentru că nu se recuperează veniturile deja incasate. Nu, vorbim de un drept care va fi stabilit de acum incolo in baza prevederilor legale pe care atat Guvernul, cat și Parlamentul au dreptul constituțional de a interveni. Reporter: Și despre varsta de pensionare, in analiza Băncii Mondiale, dacă nu mă inșel, era acolo prevăzut să crească această varstă de pensionare etapizat cu 6 luni pe ani, timp de 5-10 ani, pană cand s-ar ajunge la 65 de ani. Cum este, pană la urmă, in forma adoptată astăzi? Marius Budăi: Pentru cei, de exemplu, pentru magistrații care au intre 20 și 25 de ani de vechime și nu au vechimea completă, a crescut varsta de pensionare brusc de la 60 la 65 de ani, iar varsta de pensionare gradual va crește, prin ceea ce v-am explicat vizavi de nepermiterea asimilării profesiilor și inceperea acelei vechimi minime de cel puțin 20 de ani, după care, gradual, cate un an, de la an la an, vom ajunge la 25, asta inseamnă și o impingere in sus a varstei de pensionare. Reporter: Mulțumesc. Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș vrea să ne explicați puțin. Deci, practic, de cand această lege intră in vigoare, varsta de pensionare pentru magistrați crește automat de la 60 la 65 de ani... Marius Budăi: Doar pentru cei care nu au o vechime de 25 de ani, am explicat acum colegii. Vorbim de acele persoane care au vechimea intre 20 şi 25 de ani, pentru acele persoane, după care, treptat, in funcție de perioada lucrată strict in magistratură, da, ca și procuror sau judecător, va fi o perioadă de minim 20 de ani, după care asta inseamnă iarăși o creștere a varstei de pensionare, pentru că pană acum se permiteau asimilări mai mari, după care treptat, an de an, crește acest stagiu pană la 25 de ani obligatoriu strict in magistratură. La elaborarea - și cu asta inchid, vreau să mai fac o mențiune - la elaborarea acestui proiect de act normativ pe langă cele precizate anterior și adică consultări, discuții, Banca Mondială, Comisia Europeană și toate cele precizate, s-a ținut cont și de legislația europeană in fiecare domeniu legiferat prin această lege. Reporter: Am văzut recent, președintele Klaus Iohannis a semnat 20 de decrete de pensionare in randul magistraților intr-o singură zi. Ne-am putea aștepta la plecări din sistem, pană cand legea o să intre in vigoare, pană la 1 februarie, cand ajunge in dezbatere in Parlament, de exemplu. Marius Budăi: Mulțumesc frumos pentru această intrebare. Eu cred că acest proiect de act normativ, una din grijile principale pe care le-am avut impreună cu colegii mei miniștri, dar și cu specialiștii din cadrul ministerelor, a fost ca să nu dezechilibrăm instituțiile statului. Exact acest lucru propune și acest proiect. Şi dacă o să observați, eu vă spun ceea ce mi s-a comunicat din sistemul de justiție de către specialiștii de acolo, au fost foarte multe discuții publice și eu am preferat să nu mă angrenez in aceste discuții, cateodată poate spre supărarea dumneavoastră, dar nu am vrut să induc in spațiu public elemente care nu erau conforme cu realitatea. Discutăm astăzi pe un proiect deja aprobat, un proiect care este adus și care a fost adus la cunoștință sistemului judiciar și deja, din spusele celor din sistemul judiciar, pensionările au scăzut foarte mult, numărul celor care solicită. Reporter: Domnule ministru, dacă această lege este atacată la Curtea Constituțională și are intr-adevăr un viciu de neconstituționalitate, am putea să vedem că Romania pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență? Marius Budăi: Dacă această lege va fi atacată la Curtea Constituțională, in primul rand trebuie să să așteptăm decizia curții și să vedem motivarea. Nu pot să mă pronunț eu acum despre ce motivare, ce se va scrie și care va fi decizia Curții Constituționale. Noi suntem in stransă legătură, nu avem nici un pericol, v-am comunicat anterior că inclusiv Comisia Europeană a spus să nu ne grăbim cu acest proiect și să finalizăm acest proiect pană la următoarea cerere de rambursare de cheltuieli din cadrul PNRR, cerere de finanțare. Şi atunci suntem in această perioadă. Ce o să fie, dacă o să fie atacat sau nu, vedem decizia Curții Constituționale, vedem motivarea și procedăm ca atare, astfel incat să nu punem in pericol implementarea PNRR, bineințeles. Reporter: O singură intrebare. S-a discutat in ultima perioadă despre salariul minim voluntar, să permiteți firmelor să crească cu 450 de lei salariile intre 3.000 și 5.000 de lei și să scutiți 200 de lei. Nu l-am văzut azi pe ordinea de zi acest proiect și aș vrea să vă intreb dacă mai există această discuție cu sindicatele și patronatele. Marius Budăi: A fost această discuție cu sindicatele și patronatele, a fost prezidată de domnul prim-ministru. Avem in continuare aceste discuții. Imi pare rău că nu este domnul ministru de finanțe aici, este o chestiune de oportunitate fiscală, nu este o chestiune care ține de Ministerul Muncii, dar ca cel care convoc și care prezidez Consiliul Naţional Tripartit atunci cand nu este prim-ministrul, vă spun că suntem in stransă legătură cu partenerii sociali. S-a făcut intr-adevăr această propunere și probabil intr-un act normativ ulterior o să regăsim și această propunere. Reporter: /.../ Marius Budăi: Ordonanțe de urgență, nu știu dacă colegii de la Ministerul de Finanțe au o abilitare in ianuarie să dăm o asemenea ordonanță de urgență pe codul fiscal, dacă nu, imediat, in luna februarie. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! In cazul pensiilor militare, v-aș intreba cum va rezolva noua lege situația pensionarilor militari care așteptau o serie de actualizări, acele, hai să zicem, ajustări și să se ajungă la același plan? Pentru că sunt pensionari militari care din urmă nu aveau recalculate, legat de soldă și de toți acei indicatori, cum se va ajunge la o soluție echitabilă pentru pensionarii militari care deja au pensii și care așteptau aceea... Marius Budăi: Ceea ce dumneavoastră mă intrebați va face obiectul unui alt act normativ. Nu puteam să introducem in acest proiect această reglementare și nici nu este rolul ministrului muncii sau Ministerului Muncii acest subiect. Trebuie să vină propunerea de la ministerele de resort, să o discutăm. Bineințeles, suntem coaliția politică care susține Guvernul, să luăm decizia și să procedăm ca atare. Dar, obiectul acestei propuneri legislative care va merge in Parlament la adoptare nu era acesta. Reporter: Și nu aveți niciun orizont de timp. Deci, undeva, la un moment dat. Marius Budăi: Sunt aspecte pe care trebuie să le discutați cu miniștrii de resort. Vă repet, eu nu fac decat să implementez ce au scris alții in PNRR, incorect din punctul meu de vedere, pentru că aceste legi nu sunt ale Ministerului Muncii. Inclusiv pensiile militare sunt pensii care sunt stabilite și plătite in baza Legii 223/2015, care n-are nicio legătură cu Ministerul Muncii. Reporter: Mulțumesc! Marius Budăi: Mulțumesc și eu! Reporter: Bună ziua! Există o intrebare in acest moment și in spațiul public, de ce prin reforma pensiilor de serviciu nu au fost trecute pe contributivitate? Marius Budăi: Ele au parte de contributivitate și tocmai am spus, adineauri, că ne-am folosit la elaborarea acestui proiect - tot ceea ce inseamnă, că vorbim de pensiile militare, de reglementările NATO și de existența acestor tipuri de pensii de serviciu, pentru că eu a fost tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale, de existența acestui tip de indemnizații, de pensii de serviciu și in statele Uniunii Europene. Toate acestea au fost in coroborare directă cu prevederile europene. Parte de contributivitate există. Reporter: Va crește varsta de pensionare și pentru militari și cei din MAI? Marius Budăi: Nu este prevăzut in acest proiect, deoarece pensiile din sistemul public, din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională au trecut deja printr-o primă reformă in anul 2015 cu legea menționată anterior, după care, in anul 2017, prin Ordonanța 57 și 59, a fost modificat sistemul de calcul. Deci, au fost deja in reformă aceste pensii, iar pentru cei care se pensionează mai devreme, vorbim de cei care merg in teatrele de operații, de cei care sunt in teren și care beneficiază de condiții deosebite de muncă. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentă. Marius Budăi: Mulţumesc şi eu și permiteți-mi să urez tuturor un an bun, frumos, mult zambet și salutări tuturor ai dumneavoastră. La mulți ani! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. O invit acum pe doamna ministru al educației, doamna Ligia Deca, să prezinte deciziile Guvernului privind funcționarea sistemului de educație din Romania. Doamna ministru! Ligia Deca: Bună ziua! Aș dori să menționez cateva elemente care au fost adoptate astăzi in ședința de guvern. La inițiativa Ministerului Educației, a fost adoptată in ședința de astăzi, 28 decembrie, hotărarea de guvern pentru aprobarea metodologiei de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie complementare și modificarea Anexei numărul 4 la Hotărarea Guvernului numărul 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației. Mai concret, hotărarea de guvern prevede cea mai mare creștere a numărului de consilieri școlari și introducerea serviciilor de educație timpurie complementare. Mai precis, se alocă 1.200 de noi posturi de consilieri școlari, reprezentand o creștere de aproximativ 50% față de numărul actual. Această măsură va asigura un număr mai mare de profesori in cabinetele de asistență psihopedagogică, ceea ce va contribui la creșterea accesului elevilor și preșcolarilor la servicii de asistență psihopedagogică, orientare școlară și profesională, extinderea rețelei de cabinete școlare de asistență psihopedagogică și extinderea activităților de prevenire a violenței școlare, in contextul campaniei Nu sunteți singuri. Impreună oprim violența in școli. Precizăm că in anul școlar 2022-2023, adică acest an școlar, la nivel național, sunt incadrați 2.288 de profesori in cabinete de asistență psihopedagogică, sau așa acum ii cunoaștem cu toții consilieri școlari, pentru un număr de 2.751.233 de elevi și preșcolari. Practic, trecem de la un consilier la 1.200 de elevi, in medie, elevi și preșcolari, la un consilier la 800 de elevi și preșcolari. Practic, această creștere istorică este una din țintele atinse ale viziunii in Romania Educată și ne apropiem de dezideratul pe care il avem către 2030, anume un consilier la aproximativ 500 de elevi. A doua parte a hotărarii de guvern vizează inființarea, pentru prima dată, a serviciilor complementare de tip ludotecă, grup de joacă și grădiniță comunitară. Vorbim despre 2.550 de posturi pentru asigurarea personalului necesar inființării, pană in anul 2026, a 850 de grădinițe comunitare sau grupuri de joacă ludoteci. Ele vor oferi servicii de educație, ingrijire, protecție, nutriție, mai ales din comunitățile dezavantajate. Pentru primele 412 astfel de servicii complementare, vom aloca din Planul Național de Redresare și Reziliență 103 milioane de euro, iar 14,3 milioane de euro vor fi alocate pentru formarea personalului care le deservește. Metodologia de organizare și funcționare a acestor servicii de educație timpurie complementare stabilește principiile de organizare și funcționare, structura anului școlar, modalitatea de inscriere, transfer și scoatere din evidență a copiilor din serviciile de educație timpurie complementare, de asemenea reglementand și condițiile pentru asigurarea unui mediu educațional adecvat, conținutul educativ al activității, modalitatea de asigurare a resursei umane, precum și modul in care această activitate este monitorizată. Activitatea cu copiii din cadrul acestor servicii complementare se organizează pe grupe omogene sau eterogene ca varstă. Numărul de copii dintr-o grupă va fi in medie de 12, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20. Personalul din cadrul serviciilor de educație timpurie complementară este didactic și nedidactic, permițandu-se și incurajandu-se, de asemenea, participarea voluntarilor la activitățile desfășurate in unitățile de invățămant preuniversitar, ținand cont de corespondența intre competențele personalului și activitățile prestate. Mulțumesc. Dacă sunt intrebări la aștept. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu, doamna ministru. Vă rog. Reporter: Doamna ministru, bună ziua! Aș vrea să vă rog să ne spuneți in ce stadiu sunt legile educației și care sunt principalele modificări care s-au desprins pană acum. Ligia Deca: Legile educației, așa cum am mai afirmat, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și integrare a feedback-ului venit, la inceputul anului viitor, după perioada de vacanță, și cred că cel mai potrivit ar fi să avem o conferință de presă dedicată la lansarea lor, in care să explicăm toate reformele. Reporter: Asta ce inseamnă, că o să așteptăm pană in septembrie și atunci părinții vor afla care sunt noile legi, noile reguli pentru inceputul anului școlar? Ligia Deca: Perioada de după vacanța de iarnă nu reprezintă luna septembrie. Vorbim despre inceputul anului viitor. Reporter: Am ințeles. Sindicatele din invățămant. ați avut aici, la Guvern, negocieri cu ele, in continuare cereau ca salariul pentru debutanți să crească la nivelul salariului mediu pe economie. Care este poziția dumneavoastră și dacă ați găsit resurse bugetare pentru această solicitare. Ligia Deca: Această solicitare a fost lansată și in cadrul intalnirii cu prim-ministrul Romaniei. Domnul prim-ministru a afirmat că sprijină creșterea salariilor, cu precădere pentru debutanții din invățămant. De asemenea, am asumat că odată cu adoptarea noii legi, vor fi alocate şi resursele bugetare necesare, inclusiv pentru salarizarea debutanților. In intalnirea domnului prim-ministru a fost asumată și inființarea unui grup de lucru care să se aplece asupra grilei de salarizare pentru sectorul invățămant, care să vizeze și ceea ce spuneați dumneavoastră, creșterea salariilor debutanților și refacerea grilei care vizează tot sectorul. Reporter: Asta inseamnă că ele se aplică din septembrie anul viitor, concret? Ligia Deca: Aplicarea creșterilor salariale este in funcție de adoptarea legilor educației. Reporter: Cand credeți că se va intampla acest lucru? Am văzut deja că au existat consultări in mandatul trecut al domnului Campeanu. Ați preluat, ați reluat iar consultările, ne spuneți că la inceputul anului viitor, dar, concret, cand le-am putea vedea in guvern, de exemplu? Ligia Deca: Așa cum am spus, odată ce ele sunt făcute publice, intră și in primă lectură in ședința de guvern, urmează procedura de avizare interministerială și după adoptarea in guvern, cat mai devreme, la inceputul sesiunii parlamentare viitoare, le vom vedea și in procedură de dezbatere parlamentară. Reporter: 1 februarie, sesiunea atunci incepe. Am putea avea legile in Parlament atunci? Ligia Deca: La inceputul sesiunii parlamentare. Nu are rost să lansez o dată, pentru că depinde de timpul necesar pentru procesul de avizare interministerială. Mulțumesc. Reporter: Aş insista puțin pe legile educației, pentru că au fost promise de același guvern din care faceți și dumneavoastră parte să fie gata la 1 septembrie, pe urmă la 1 octombrie. Suntem la 31 decembrie aproape și legile incă nu există. Aș vrea să vă intreb ce le transmiteți părinților care vă privesc in acest moment și care vor să știe cum ii vor trimite pe copii la școală după 1 septembrie, după ce reguli, după care legi, după noile legi, după legile care sunt acum in vigoare? Ligia Deca: Am afirmat incă de cand am preluat mandatul că una din prioritățile pe care mi-o asum este predictibilitatea in sistem. Aș dori să le transmit părinților că nu vor exista schimbări bruște și că orice modificare relevantă pentru parcursul educațional al copiilor va fi anunțată din timp, fără a crea dezechilibre in sistem. Reporter: Deci asta inseamnă că puteți să ne așteptăm să meargă copiii la școală pe legile actuale? Ligia Deca: Asta inseamnă că vom avea in vedere o perioadă de tranziție suficientă, in așa fel incat toți cei care sunt vizați de reformele educaționale să aibă timpul necesar pentru adaptare și să aibă toate informațiile necesare. Legile care vor fi promovate de către Guvern vor viza tocmai bunăstarea elevilor și creșterea calității și echității in sistem. Deci cred că ele ar trebui să fie așteptate cu bucurie. Reporter: Dar care au fost principalele probleme pentru care au fost impiedicate aceste legi ale educației, care au fost cele mai mari controverse de nu ați reușit să ajungeți la un acord astfel incat ele să fie puse in dezbatere publică, adoptate de Guvern și trimise in Parlament? Ligia Deca: Am preluat mandatul de ministru al educației acum mai puțin de trei luni și este absolut firesc ca atunci cand un ministru iși asumă politic un cadru legislativ atat de amplu să aibă timpul necesar să facă toate acele discuții pentru ca asumarea cadrului legislativ să fie in conformitate cu cele mai bune soluții identificate. Nu mi se pare un timp nerezonabil pentru un nou ministru. Ințeleg așteptarea din sistem și promit că la inceputul anului viitor ea va avea ca rezultat acest nou pachet legislativ in spațiul public. Reporter: Imi cer scuze, un singur comentariu. Ințelesesem cand ați fost propusă ca ministru al educației că veniți pe această funcție tocmai pentru că ați lucrat intens cu domnul Campeanu la aceste legi, că le cunoașteți foarte bine. Acum, practic, ne spuneţi că mai aveţi nevoie de timp ca să /.../ Ligia Deca: Eu am lucrat la proiectul și la viziunea Romania Educată. Proiectul legislativ a fost asumat de către Ministerul Educației și de către domnul ministru Sorin Cimpeanu. Există, sigur, comunicare interinstituțională, dar proiectul legislativ nu a fost asumat de către mine ca un consilier prezidențial, ci a fost asumat de către ministrul Sorin Cimpeanu atunci cand a fost lansat in dezbatere publică. După comentariile venite in dezbaterea publică, am luat timpul necesar pentru a integra cele mai bune soluții care au ajuns la minister. Reporter: Deci un timp rezonabil cand vom avea noile legi asumate de către dumneavoastră, ca ministru? Ligia Deca: După sărbătorile de iarnă, la inceputul anului viitor. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență, doamna ministru! Desigur, sunteți așteptată să reveniți cu prezentarea acestui pachet. Reamintim faptul că preluarea mandatului dumneavoastră a coincis și cu momentul in care erau deja colectate numeroasele sugestii, ca urmare a consultărilor publice și dialogurilor pe care predecesorul dumneavoastră le-a avut. Cred că sunt mii de propuneri pe care... Ligia Deca: Aproximativ 10.000 de contribuții, da, care sosiseră la minister. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență! Ligia Deca: Mulțumesc și eu! Dan Cărbunaru: Și revenind la temele deciziilor pe care Guvernul le-a luat astăzi, in ultima ședință a anului, il invit alături de mine pe domnul ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării, pentru a vă prezenta o serie de elemente din zona administrației publice de care domnia sa răspunde alături de colegii din Ministerul Dezvoltării. Domnule ministru, aveți cuvantul! Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut mana, bună ziua! Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, un proiect de ordonanță de urgență care vine să operaționalizeze reforma de acces la funcția publică. Așa cum această reformă este prevăzută in Codul administrativ, practic vorbim despre posibilitatea, respectiv obligativitatea de anul viitor ca pe două paliere, și anume de acces in funcția publică de debutant și, respectiv, cealaltă limită a funcției publice - inalții funcționari publici, accesul in aceste categorii de funcții publice să se facă printr-un sistem pe care Codul administrativ il denumește program-pilot și care prevede două etape bine delimitate. O etapă de recrutare, care este un concurs național, la nivel național, in urma recrutării unui număr de candidați pentru aceste două categorii: funcționari publici debutanți, respectiv inalți funcționari publici. Ocuparea posturilor propriu-zise in autoritățile și instituțiile publice, fie că sunt centrale, fie că sunt locale, se face printr-un concurs organizat la nivelul instituției respective. Dar coșul, ca să-l denumesc așa, coșul, este cel care e determinat prin acest concurs național. Această ordonanţă de urgenţă vine să prevadă procedurile prin care Autoritatea Națională pentru Funcționari Publici, ANFP, va face această procedură de acces in funcția publică in 2023. Programul-pilot trebuie să se desfășoare pană in 30 iunie 2023, urmand să existe o analiză ex-post a experienței acumulate, cu posibilitatea de extindere a acestui sistem de acces in funcția publică și pe alte paliere, adică intre palierul funcționari publici debutanţi și inalții funcționari publici. Procedura prevăzută este destul de simplă, in sensul in care toate autoritățile publice vor trebui să prevadă intre funcțiile publice vacante cel puțin 10% ca fiind funcții publice pentru debutanți, astfel incat să existe necesarul de funcții pentru care să se desfășoare acest program-pilot. Respectiv, in 45 de zile de la intrarea in vigoare a ordonanței, vor trebui să comunice la ANFP posturile necesare, posturile care sunt dedicate acestor categorii de funcționari publici debutanți. Evident, acea situație este valabilă și pentru inalții funcționari publici, dar aici vorbim de instituții și autorități centrale, urmand ca ANFP să organizeze acest concurs. De asemenea, in ședința de guvern s-a decis alocarea a două sume ca ajutor de stat pentru aeroporturile din Craiova și Sibiu. Este vorba despre un ajutor de stat care a fost notificat din timp la Comisia Europeană și a fost autorizat de către Comisia Europeană. Vorbim de aceste două aeroporturi pentru că, conform reglementărilor europene, aceste două aeroporturi cu peste 200 de mii de pasageri, au inregistrat pierderi in primele 6 luni ale anului 2022. Restul aeroporturilor care se incadrau in această categorie, cu peste 200 de mii de pasageri, nu au avut pierderi, drept urmare, nu se putea aloca acest ajutor de stat. Suma totală care se alocă pentru cele două aeroporturi, respectiv pentru consiliile județene care au sub autoritate aceste aeroporturi, este de 5,2 milioane de lei. Incă un aspect, dacă imi permiteți, din activitatea Ministerului Dezvoltării, pentru că inchidem un an intens legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, unde Ministerul Dezvoltării are componente ca valoare de peste 6 miliarde de euro de gestionat. Am incheiat la zi 2.019 contracte de finanțare in valoare de peste 3,1 miliarde de euro. Acestea sunt contracte de finanțare incheiate cu beneficiarii, ceea ce inseamnă că toți acești beneficiari, din momentul incheierii contractului, au finanțare asigurată și pot să inceapă procedurile de achiziție publică pentru aceste lucrări. Suntem in continuarea incheierii acestor contracte, astfel incat pană la sfarșitul lunii februarie să inchidem toate componentele Ministerului Dezvoltării pe PNRR. Pot să anticipez că va fi o situație in care, pentru prima dată in Romania, in 10 luni de zile, un program denumit pe fonduri de coeziune program operațional se inchide cap-coadă, adică am inceput primul apel de proiecte la 1 aprilie, am desfășurat mai multe apeluri de proiecte, am avut analiza acestor proiecte, evaluarea acestor proiecte, perioada de contestații, anunțarea caștigătorilor și incheierea contractului de finanțare de la 1 aprilie 2022 pană la 28, respectiv, sfarșitul lui februarie 2023. Niciodată, pană acum, nu s-a reușit acest lucru in istoria fondurilor europene in Romania. Eu cred că este important că am reușit să implementăm o procedură atat de simplă și eficientă, totul pe platforma digitală, care ne-a permis să ajungem la acest stadiu. Respectiv, săptămana trecută am inaugurat la Fălticeni și prima investiție finanțată și finalizată integral din fonduri PNRR. Este vorba despre o creșă din programul guvernamental de construire creșe pe care l-am denumit Sfanta Ana și care continuă cu toate celelalte 211 astfel de creșe, care sunt din punct de vedere energetic foarte eficiente. Dacă aveți intrebări. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru. Reporter: O intrebare, domnule ministru. Bună ziua! Consiliul Național al Secuilor i-a trimis premierului Ciucă o scrisoare de 100 de pagini in care se solicită autonomie teritorială, din nou aş spune. V-aș intreba care este poziția dumneavoastră și dacă susțineți acest demers, avand in vedere că UDMR este la guvernare. Mulțumesc. Cseke Attila: Nu doresc să comentez scrisorile unei organizații civile. Reporter: Este vorba despre reprezentanții maghiarilor din... Cseke Attila: Dintr-o organizație a societății civile. Reporter: Şi nu comentați? Cseke Attila: Nu. Reporter: Nici la nici la partid, sau la guvern nu comentați? Ca să ne lămurim. Cseke Attila: Nu comentez o scrisoare de 100 și ceva de pagini pe care, evident, n-am citit-o. Reporter: Dar demersul in sine, ideea in sine, o susțineți, de autonomie? Cseke Attila: Stimate domn, acum o lună tot acest consiliu a dat un comunicat legat de accesul in Schengen, eram in Spania la ședința comună romano-spaniolă, cu privire la care am spus foarte clar ce a făcut UDMR și cred că a fost poziția foarte clar exprimată cu privire la acest fapt. Şi am spus că nici Romania, nici partidele politice, nici partidele parlamentare din Romania nu pot accepta stabilirea unor criterii suplimentare de niciun fel pentru discuția referitoare la accesul in spațiul Schengen. UDMR, din 2011 a spus că Romania indeplinește criteriile tehnice, care sunt singurele criterii stabilite in reglementările europene, nu sunt alte criterii stabilite, drept urmare, nimeni nu poate să ne propună alte criterii, indiferent din ce parte ar veni. Și aici, toată această discuție, din acest punct de vedere, a fost greșită abordarea Austriei, pentru că a introdus un alt criteriu, care nu face parte dintr-o reglementare europeană. Reporter: Domnule ministru... Cseke Attila: Vă rog! Reporter: Dacă in Parlament ajunge un nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc, care va fi poziția dumneavoastră? Ați putea susține prin vot un astfel de proiect? Cseke Attila: Intrebările cu dacă nu iși au rostul. Mă intrebați cand vorbim despre un proiect legislativ conturat și putem să discutăm. Reporter: Este cazul ca in momentul de față Parlamentul să se pronunțe prin vot pentru autonomia Ținutului Secuiesc? Cseke Attila: Nu știu dacă există un asemenea proiect. Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă aveți alte intrebări legate de activitatea Guvernului? Reporter: Dar ar fi momentul pentru un astfel de proiect. Este clar că societatea civilă il cere, ați văzut acea scrisoare, va ajunge și in Parlament, au anunțat reprezentanții. Ați avut un coleg care a depus in fiecare legislatură astfel de proiecte, ar fi oportun in acest moment? Cseke Attila: O asociație a societății civile a făcut o adresă. Punct! Dan Cărbunaru: Vă rog, intrebare legată de activitatea Guvernului. Reporter: Bună ziua, domnule ministru, aș reveni puțin la activitatea ministerului dumneavoastră. Cseke Attila: Vă rog! Reporter: Sunt mai mulți lideri din teritoriu ai PNL, partenerul dumneavoastră de coaliție, care chiar au dat comunicate, au cerut ieșirea UDMR de la guvernare, tocmai pentru că dumneavoastră le-ați blocat lor anumite proiecte la nivel local. Cseke Attila: N-am văzut un asemenea comunicat de presă, dar dacă dumneavoastră puteți să il citați și in care să scrie acest lucru, sigur, pot să-l comentez. Reporter: Acest comunicat există, este liderul de la Buzău sau Brăila, prin care vă acuză... Galați. Cseke Attila: Eu nu am văzut in acel comunicat, pe care intr-adevăr și pe acela l-am răsfoit, este o problemă locală. Toate aceste chestiuni legate de poziționări ale filialelor județene sunt considerate ca fiind probleme locale și trebuie tratate la fel și așa au fost tratate intotdeauna in această coaliție. Reporter: Deci au toată deschiderea din partea Ministerului. Cseke Attila: Ca să vă răspund - in ceea ce privește această chestiune legată de finanțarea proiectelor, pe care am auzit-o pe surse, niciodată asumată de către o organizație sau de către un parlamentar sau de cineva din coaliția de guvernămant, pot să vă spun că matematica este o știință exactă și care ne lămurește in foarte multe chestiuni. De exemplu, in ceea ce privește bugetul de investiții al Ministerului Dezvoltării, buget executat de investiții, acesta aproape s-a dublat. La Compania Națională de Investiții cifra este dublată. Avem trei programe noi, guvernamentale, unde, sigur, Ministerul Dezvoltării și-a adus contribuția, dar este un rezultat comun al coaliției de guvernămant și anume Programul Național de Investiții Anghel Saligny. Avem acest program guvernamental pornit pe buget de stat, de construire creșe, care, parțial, este mai nou finanțat și in PNRR, respectiv din 3 ianuarie se deschide platforma digitală pentru programul guvernamental de consolidare de clădiri de risc seismic. Cam asta a făcut acest guvern, respectiv asta a făcut ministrul dezvoltării in 2021-2022. Incă o dată, pe toate palierele de buget, creșterile sunt semnificative. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Domnule ministru, tot pe același subiect aș insista, dacă imi permiteți. Sunt primari PNL care spun că nu au acces la aceste programe despre care vorbiți, la Anghel Saligny, la alte programe de investiții. Dumneavoastră ați sesizat aceste nemulțumiri? Le răspundeți la telefon cand vă sună? Care este relația cu primarii PNL? Cseke Attila: Este o relație cum există cu toți primarii, o relație instituțională, in care mă intalnesc foarte des cu primarii. Puteți să-i sunați pe președinții asociațiilor, structurilor asociative și vă rog să-i intrebați dacă ministrul dezvoltării a lipsit vreodată de la o ședință a lor, indiferent unde a fost convocată ședința in țară. Ultima a fost a AMR-ului, in București, dar inainte am fost la Asociația Orașelor din Sibiu, cu peste 100 de primari. Nu am văzut acolo această atitudine, iar chestiunea pe ce declarăm pe surse, acum, scuzați-mă, mai cunosc și eu din politică și nu cred că au relevanță foarte mare declarațiile pe surse neasumate. Reporter: Despre salariile primarilor ne-ați mai putea spune ceva, pentru că s-a discutat despre majorarea acestor salarii? Am văzut, Curtea Constituțională a amanat o pronunțare. Ce șanse sunt ca acestea să crească și cand? Cseke Attila: Dacă Curtea Constituțională va decide că acea lege este constituțională, atunci guvernul și instituțiile statului vor pune in aplicare acea decizie. Dacă decizia Curții va fi in sensul că e neconstituțională, evident, Parlamentul va trebui să ia, in consecință, măsurile de rigoare. Reporter: In momentul de față știm cam care ar fi impactul bugetar dacă acea lege ar trece de Curtea Constituțională? Cseke Attila: Aici trebuie să intrebați Ministerul de Finanțe. Nu aș putea să vă spun. Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai aveți intrebări. Reporter: Bună ziua și o ultimă intrebare. Astăzi, pe ordinea de zi, a existat un proiect privind modernizarea Gării de Nord. Dacă ați putea să ne daţi cateva detalii despre acest proiect. Cseke Attila: Doar pot să vă dau cateva detalii pe care trebuie să le tratați cu reținerea necesară, in calitatea mea de președinte al Comitetul interministerial de avizare de lucrări publice, pentru că acest proiect a trecut in acest comitet interministerial acum o lună și care a fost ultimul aviz din punct de vedere tehnico-economic. Din cate știu, este proiectul Ministerului Transporturilor. Sunt două etape pe reabilitarea Gării de Nord. Astăzi s-a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor, prima etapă, indicatorii tehnico-economici, ceea ce inseamnă că, in perioada imediat următoare, Ministerul Transporturilor va putea să demareze procedura de achiziție publică. In funcție de cat de repede se incheie, conform procedurilor legale, această achiziție publică, se incheie contractul cu antreprenorii și se poate intra pe șantier. Urmează, din cate știu eu, și etapa a doua. Reporter: Şi așa, estimativ, cand credeți că ar putea incepe șantierul acolo? Cseke Attila: Nu, aici chiar nu pot, nu e, nu e domeniul meu. Mulțumesc mult. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Vă mulțumesc foarte mult... Cseke Attila: La mulţi ani! Un an nou fericit tuturor! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență, domnule ministru, și desigur, colegii de la Ministerul Transporturilor vor fi pregătiți să vă ofere mai multe detalii legate atat de procedurile de lucru privind Gara de Nord, lucrările de acolo, cat și de pe alte șantiere unde gestionează, de asemenea, lucrări importante. Il rog pe domnul ministru al agriculturii, Petre Daea, să ni se alăture și ii mulțumesc foarte mult și pentru prezență și pentru disponibilitatea de a răspunde la intrebările pe care, probabil, doriți să i le adresați. O scurtă introducere in legătură cu ce s-a intamplat astăzi in Guvern: o serie de proiecte care vizează alocarea de bani europeni pentru dezvoltare rurală, sectoare vegetale și zootehnice, dar și continuarea unor programe importante pentru fermierii romani și agricultorii romani, in general. Domnule ministru, vă rog. Petre Daea: In primul rand, vreau să mă folosesc de acest prilej să vă mulțumesc și să vă felicit. Să vă mulțumesc in calitatea dumneavoastră de jurnaliști, de oameni care vă puneți mintea, preocuparea, creionul, vocea, intrebarea in folosul oamenilor, pentru a-i putea informa la timp. Vă mulțumesc pentru ajutorul pe care l-ați dat Ministerului Agriculturii, știindu-se că de fiecare dată am avut posibilitatea să comunicăm cu dumneavoastră și să veniți la conferințele de presă, pe care le-am statuat intr-un principiu pe care l-am respectat și-l voi respecta tot timpul, și anume acela că voi face conferințe de presă atunci numai atunci cand am ceva de comunicat ţării. Așa am făcut pentru că cel ce vă vorbește acum, cu misiunea incredințată, astăzi, a pus in operă, prin norme juridice, anumite programe pe care vreau să vi le prezint și spuneam că respect acest principiu al comunicării faptelor. Eu n-am spus niciodată că voi face, dar absolut niciodată, și dumneavoastră puteți confirma acest lucru. Am spus că fac și nu am promis, dar am făcut tot ce trebuia in agricultura ţării romanești. Motiv pentru care vreau să felicit fermierii romani, cei care au intors brazda ţării intr-un an agricol extrem de dificil, foarte complicat, să-i felicit pe cei care au lucrat in zootehnie, pe cei care au lucrat in industria alimentară și au asigurat produsele agroalimentare necesare țării. In această randuială a ințelegerii și a preocupării permanente, am putut să desemnăm drumul rezultatelor pe care le-am consemnat intr-un an, spuneam, dificil, cu probleme extraordinare, cand seceta pedologică a pus stăpanire pe intreaga țară. Punand la lucru aparatul administrativ care a lucrat, și nu exagerez, zi și uneori zi intreagă, zi lumină și uneori și noaptea, neținand de seama de sărbători, am putut realiza de lungul vremii, in cele şase luni de activitate fără două săptămani, 77 de acte normative, care au venit in sprijinul agricultorilor romani, punandu-le la dispoziție toate formele de sprijin prevăzute in programele naționale și in programele pe care le-am stabilit in colaborare și in legătură directă cu Comisia Europeană, dandu-le la timp banii. Motiv pentru care astăzi in Romania, suntem in situația de a raporta țării că am adus, prin acest mecanism cunoscut și gestionat de două agenții ale Romaniei, APIA și AFIR, 2,9 miliarde de euro, bani care au fost puși la dispoziția fermierilor la timpul potrivit, iar acum se află in bugetul țării pentru a putea alimenta alte nevoi pe care le are țara. Și nu sunt puține. In același timp, v-aș putea spune că in momentul acesta am plătit fermierilor 1,9 miliarde de euro. Toate aceste sume au avut un singur scop, indiferent de situație și mai ales atunci cand fermierul are nevoie, să fim langă el in așa fel incat să putem să realizăm şi in ani grei ceea ce am stabilit in programul de guvernare. Lucrurile acestea au fost posibile datorită colaborării excepționale in cadrul guvernului, și o spune un om pe care il cunoașteți, de-a lungul vremii, o colaborare excepțională cu toți miniștrii, o ințelegere perfectă cu cu premierul. N-am avut niciodată vreun refuz al acțiunii sau al vreunui act pe care noi l-am adus in guvern, dar la care am lucrat atent, in așa fel incat să respectăm, pe de o parte, chingile juridice, pe de altă parte, să indeplinim obiectivele pe care ni le-am propus. Au fost momentele acestea foarte grele și care au ținut uneori pagina opiniei publice, prin spusele celor care au nevoie de bani și prin interpretările pe care dumneavoastră le-ați făcut de fiecare dată, intrebandu-ne cand și cum vom da despăgubirile pentru fermierii care au fost afectați de secetă. Am adus la zi toate plățile, inclusiv aceste sume destinate fermierilor care au pierdut producția și au intrat in planul acesta de abordare juridică pentru a avea sumele cuvenite in așa fel incat să-și poată desfășura activitatea, motiv pentru care in Romania am realizat, după cum bine știți, necesarul de grau și o cantitate importantă pentru export, intr-un an greu. Am realizat producția de floarea-soarelui necesară consumului propriu și excedent pentru export. Din nefericire, am pierdut mult la cultura porumbului, dar cu toate acestea, Romania are necesarul de consum intern și are și posibilitatea de a exporta, o cantitate, e adevărat, mai mică față de ultimii ani. Un obiectiv extrem de important, care astăzi s-a materializat, și anume, acela de a definitiva Planul Național Strategic. Practic, obiectiv strategic pentru o perioadă importantă de timp pentru agricultura țării, pe o perioadă incepand cu 2023 pană in 2027, cu o sumă importantă de la Comisia Europeană, de 15,8 miliarde euro. Acest proces formidabil a inceput, ca abordare a conceptului, in ianuarie 2018. Și știți foarte bine, dumneavoastră ați transmis țării acel eveniment cand comisarul Phil Hogan a venit in Romania și a prezentat, in puținele țări din cadrul Uniunii Europene, conceptul schimbat privind Politica agricolă comună și o schimbare profundă, care a vizat două elemente importante, și anume trecerea de la conformitate la performanță și foarte multe măsuri in direcția mediului, stabilindu-se procente obligatorii pentru măsurile care vizează acest domeniu extrem de important. Toate, evident, puse sub cupola răspunsului la schimbările climatice, care au devenit o realitate. Astăzi, spuneam, că am definitivat acest important proces pe care l-am gestionat etapă cu etapă, atat in anul 2020, cat și in anul 2021, cand un coleg ministru, Chesnoiu, a pus in 28 februarie prima formă a Planului Național Strategic, la orele 23:54. Atunci a primit OK-ul punerii pe platformă a planului pe care l-au făcut specialiștii din Romania, in directă colaborare cu fermierii, in așa fel incat să răspundă, acest plan important pentru țară, la nevoile imediate și de perspectivă ale acelora care se ocupă de agricultură. Acest plan a avut o serie intreagă de observații. Dumneavoastră ați prezentat cu acuratețe momentul acela, care pe noi ne-a introdus in tiparul de lucru și in comunicarea directă și negocierea tehnică cu Comisia, ca să putem răspunde la cele 370 de observații care au fost inserate in urma prezentării acestei forme și a gestionării tehnice a fiecărei măsuri in parte. Lucrul acesta s-a realizat in Ministerul Agriculturii, iar pe data de 18 octombrie, la orele 19:30, am putut da ultima formă a Planului Național Strategic, care a fost acceptată de aparatul tehnic al Comisiei. Practic, atunci s-a dat OK-ul pentru Planul Național Strategic al Romaniei. De atunci și pană acum, in momentul in care am primit acceptul de validare a planului și pană in data de 7 decembrie, cand a venit, la orele 10:00 ale Bruxelles-ului, 11:00 ale Romaniei, am primit decizia semnată de comisar pentru a putea intra in demersul juridic. Din momentul acela, am lucrat zi de zi pentru a face legislația necesară. Spunea foarte bine prim-ministrul astăzi că de-abia acum incepe greul. Și așa e! In momentul in care ai un plan, trebuie să il implementezi, iar implementarea nu este ușoară, cere norme juridice foarte clare și implicare permanentă, in așa fel incat să poți aduce cei 15,8 miliarde euro. Din fericire, Romania, in domeniul agriculturii, i-a adus in fiecare an. Iată că, astăzi, am adus pe masa guvernului trei acte normative, din care două vizand implementarea Planului Național Strategic, două hotărari de guvern consistente din punctul de vedere al normelor juridice, cu un număr important de articole, cu un concept nou, sunt 89 de direcții noi de acțiune, ceea ce presupune o schimbare metodologică și un soft deja aflat in derulare, in așa fel incat să putem primi cererile la data de 1 martie tocmai pentru a intra in programul necesar, stabilit in așa fel incat fermierii să primească banii la timp. Cele două acte normative au fost aprobate astăzi. Al treilea act normativ extrem de important a fost acela legat de programul Tomate, dumneavoastră il știți foarte bine. Am spus-o azi in ședința de guvern și v-o spun și dumneavoastră, este pentru prima dată in Romania cand acest act normativ se aprobă cu un an de zile inainte, pentru că mi-am adus in așa fel incat să se cunoască și să se rețină că in agricultură nu-ți este permis să intarzii o zi, d-apăi o lună sau două. Lucrul acesta il putem vedea in activitatea Ministerului Agriculturii, in raportul lor de acțiune zilnică și-l putem și compara. In 2020, un asemenea act s-a aprobat la 1 aprilie, practic, tomatele erau in solarii. In 2021, s-a aprobat in 18 iunie, practic, valorificase tomatele. Lucrurile acestea sunt de neacceptat din punct de vedere agronomic și nici juridic, motiv pentru care specialiștii din Ministerul Agriculturii, tot aparatul administrativ, și-au concentrat activitatea in așa fel incat să pună la dispoziție fermierilor toate elementele juridice din program, in așa fel incat ei să cunoască care este traseul și care sunt obligațiile pe care trebuie să le indeplinească sau să le respecte, știindu-se că e nevoie de acuratețe și rigoare juridică și nu numai. Acestea au fost actele de astăzi și inchei printr-o frază: n-am lăsat nimic in urmă, totul este la zi. Pentru a confirma cele spuse de mine, vă pun la dispoziție presei activitatea zilnică, actele normative care au fost aprobate, ce s-a făcut in Ministerul Agriculturii și ce rezultate au fost obținute in urma unei munci excepționale, asidue. Motiv pentru care ingăduiți-mi la final să le mulțumesc colaboratorilor din Ministerul Agriculturii, că de fiecare dată, și celor din județe că la orele 7:30 se intalnesc cu mine in videoconferință, pentru a analiza sarcinile zilnice, in așa fel incat să nu pierdem niciun minut din activitatea concretă pe care o desfășurăm la Ministerul Agriculturii. Vă mulțumesc și ingăduiți-mi, prin dumneavoastră, să transmit ţării salutul de respect și acea urare de La mulți ani! și incredere in guvern, incredere in oamenii care sunt puși astăzi să gestioneze treburile țării. Să fim convinși că aceste greutăți inerente ale momentului pot fi depășite printr-o activitate concretă și printr-o ințelegere cuvenită, mai ales in dificilele momente ale activității din Romania. Intr-un cuvant, să fim legați de speranța că viitorul va fi mai bun și că putem să il construim impreună. Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care mi l-ați dat. Dan Cărbunaru: Şi eu vă mulţumesc, domule ministru, pentru prezentarea acestor decizii importante luate pentru agricultorii romani și ii invit pe colegii din presă sau colegele din presă să vă adreseze intrebări privind aceste proiecte aprobate. Vă rog! Reporter: Domnule ministru, austriecii cer ca prețul la alimente să fie plafonat. Acolo inflația este de 10,5%, la noi inflația este aproape 17%. Luați in calcul posibilitatea de a plafona prețul unor alimente? Petre Daea: In general, am putut vedea că Austria nu este un exemplu. Reporter: Austria nu este un exemplu, dar am văzut aceeași măsură și in alte țări. Este in momentul de față in analiză măcar această posibilitate? Petre Daea: Tot timpul este in analiza celui ce vă vorbește. Decizia va fi luată dacă situația o impune. Deocamdată, nu. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Vorbeați despre despăgubirile la culturile calamitate. Am văzut declarația unui coleg de coaliție, să-i spunem așa, președintele PNL Brăila, care este și deputat, Alexandru Popa, și vă acuză că ii sprijiniți doar pe agricultorii cu experiență și, practic, sunteți dușmanul tinerilor fermieri, pentru că ați adăugat acea perioadă de cinci ani minimă. Petre Daea: N-a ințeles dumnealui. Cu timpul va ințelege despre ce este vorba. Reporter: Dar ne puteți explica? Să ințelegem noi, cel puțin. Reporter: Dumneavoastră să știți că Petre Daea face tot ce trebuie pentru fermieri, indiferent de varsta lor, face la timp, bine și legal. Reporter: Mulţumim. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu pentru intrebările adresate. Domnule ministru, ințeleg că cel puțin pentru acest briefing de presă, toate celelalte lucruri au fost deja clarificate, motiv pentru care vă mulțumesc pentru prezentare, pentru răspunsurile la intrebări și vă dorim și dumneavoastră la mulți ani, ca și membrilor cabinetului și celor care iată, participă in tot acest an... Petre Daea: Vreţi o observaţie? Dan Cărbunaru: Vă rog frumos! Petre Daea: Cate un pahar de apă. Dan Cărbunaru: Mulțumim, mulțumim, domnule ministru. Ţinem cont de toate sugestiile și, cu siguranță, la următorul briefing va fi un pahar cu apă. Recunosc că și eu resimt din cand in cand nevoia. Dar mai avem alături de noi doi reprezentanți ai unor ministere importante. Astăzi, in guvern au fost luate decizii și in privința fiscalității și in privința funcționării sistemului energetic. Vorbim insă despre fiscalitate. Il invit alături de mine pe domnul secretar de stat Mihai Diaconu, din cadrul Ministerului de Finanțe, pentru a vorbi despre o decizie pe care astăzi guvernul a luat-o, pentru a alinia cadrul normativ din Romania la ceea ce, la nivel european, deja s-a decis in toamna acestui an. Domnule secretar de stat, aveți cuvantul. Mihai Diaconu: Bună ziua! Vă mulțumesc. După cum știți, guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului de Finanțe, ordonanța de urgență privind unele măsuri de punere in aplicare a Regulamentului nr. 1854/2022 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru aprobarea problemei prețurilor ridicate la energie. Așa cum menționează inclusiv titlul, regulamentul este recent aprobat de către Consiliu, in data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este, pe de o parte, de a proteja categoriile vulnerabile de populație impotriva efectelor creșterii prețurilor la energie și, pe de altă parte, obiectivul principal al Guvernului Romaniei, și inclusiv cel stipulat in regulamentul european, este de a asigura finanțarea investițiilor in proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile. Așadar, avem de-a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre. Olanda, Franța, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau, să le zicem, super-profituri ale companiilor care activează in domeniu. Irlanda, și ea, a transpus regulamentul și merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023, Cehia, un stat comparabil cu Romania, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Așadar, toată Europa cere această contribuție de solidaritate și Romania trebuie să se alinieze, ca membru al Uniunii Europene, la acest regulament. Vorbim de super-profituri in domeniu in vremuri in care prețurile la produse energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul Romaniei, resursele sunt dificil de identificat și populația are nevoie de sprijin in aceste vremuri complicate. Companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, cele care in anii trecuți au performat extraordinar, iar acum este randul lor, așa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cat mai ușoară peste această perioadă grea. Cine sunt subiecții contribuabili? Sunt societățile comerciale care desfășoară activități in sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 și 2021. Așa cum stipulează și regulamentul, Romania a transpus mot a mot, ca să zic așa, această prevedere. Cota de impozitare, exact cum am spus și mai devreme, este de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media. Iar ce este foarte important, așa cum am menționat și mai devreme, din această sumă colectată in acest fond special, minim 70% se vor distribui pentru finanțarea investițiilor strategice, precum și a investițiilor in eficiența energetică și investiții din energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care incă nu s-a finalizat 2022, și 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza in anul 2023. In mare, cam acestea sunt prevederile. Proiectul a obținut astăzi avizul CES. Dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua. Aș vrea să ne explicați, vă rog, cum se impart acești bani. Ei ajung intr-un cont la Ministerul Finanțelor. Apoi, 70% din acești bani merg către energie regenerabilă sau alte investiții in energie. Exact către ce programe merg sau cum ajung ei să fie valorificaţi? Mihai Diaconu: După cum ați văzut ordonanța vine și stabilește doar temeiul primar. Prin hotărare de guvern, la propunerile, in special, ale Ministerului Energiei, pentru că acesta este autoritatea centrală care face politica investițională in domeniul energiei, se vor defini aceste criterii și mecanismul concret. Banii vor sta intr-un cont de disponibil la Trezorerie și vor fi accesați pe măsură ce se vor realiza investițiile. Reporter: Dar cine ar trebui să realizeze aceste investiții? Companiile de stat, autoritățile locale... Mihai Diaconu: Inclusiv companiile care sunt contribuabili. In funcție de criteriile stabilite acolo, companiile din sectorul energetic care fac investiții, desigur că vor putea să acceseze. Banii se pot intoarce la ei. De asta spunem că Guvernul Romaniei este unul din stratele care are alocată cea mai importantă cotă care se intoarce din această contribuție in investiții in... Reporter: Mai exact ... Dan Cărbunaru: Dacă sunteți de acord, putem reveni asupra acestei chestiuni strict dedicate modului in care sunt cheltuite sumele suplimentare alocate ca investiții in domeniul energetic, cu ajutorul reprezentantului ministerului de resort, care ni se alătură, după ce partea de fiscalitate este prezentată de către domnul secretar de stat Diaconu. Reporter: Nu, aş mai avea totuși, o intrebare pe această temă. Dan Cărbunaru: Vă rog. Reporter: Firmele, dacă fac investiții, pot să-și reducă aceste investiții, să-și reducă profitul, deci există și posibilitatea ca totuși la stat să nu mai ajungă acest impozit, să nu aveți pe ce să-l aplicaţi. Mihai Diaconu: Nu vorbim de o deducere. Intai se colectează, se face investiția, este, cum ar veni, principiul de la proiectele de fonduri europene, se face investiția și se restituie banii. Reporter: Sunt și critici aduse acestei ordonanțe și spun firmele din domeniul petrolului, de exemplu, că in Romania taxarea este de trei ori mai mare decat media Uniunii Europene și aduc aminte că ei sunt taxați și in acea ordonanță care plafonează și compensează prețul la energie. Cum răspundeți acestor critici? Mihai Diaconu: Cred că este o exagerare din partea companiilor. Dacă ne uităm numai la profituri, nu cred că se pot plange, cel puțin cele din acest sector, in ultima perioadă, de o suprataxare. Inclusiv regulamentul spune că trebuie să impunem această taxă de solidaritate, complementar cu măsurile naționale. Reporter: Am văzut că ați impus-o in domeniul energiei, dar sunt de asemenea și alte domenii in care profiturile sunt uriașe. Dacă ne uităm, de exemplu, la industria farma, v-ați indreptat atenția și către alte industrii sau rămanem strict la energie? Mihai Diaconu: Desigur, aceasta este in analiza guvernului. De exemplu, Ungaria, din ce am văzut, a impus taxe inclusiv pe sectorul bancar, farmaceutic, ei au ales un alt mecanism. Deocamdată, in această clipă, nu vă pot da mai multe detalii despre industria farma. Reporter: Cand spuneți că este in analiza guvernului, inseamnă că aveți... Mihai Diaconu: Mă refer generic. Tot timpul Guvernul Romaniei este atent la mecanismele din piață și in funcție de evenimente. Mihai Diaconu: Bună ziua! Reporter: Cat estimați că veți strange din această măsură, la sfarșitul anului? Mihai Diaconu: După cum ați văzut și in nota de fundamentare, in general, noi, la Ministerul Finanțelor, preferăm să fim pesimiști in vederea estimărilor. Estimarea, la acest moment, in baza cifrelor pe care le avem, pentru că anul fiscal nu este incheiat, nu avem date despre toate companiile, avem anumite date despre companiile listate, este minim 3,9 miliarde de lei. Reporter: Am ințeles. Și spuneți-mi dacă consumatorul casnic va resimți vreun efect. Mihai Diaconu: Desigur, consumatorul casnic putem să spunem că il resimte deja. Gandiți-vă că există mecanismele, făcute impreună colegii de la Ministerul Energiei, de compensare a facturilor la energie. Parte din acești bani ar putea fi folosiți inclusiv pentru acest lucru. Reporter: Am văzut scheme de ajutor pentru consumatorii vulnerabili. Alte scheme sau vor fi compensate schemele care sunt in vigoare? Mihai Diaconu: Pot fi create și alte scheme, desigur. Reporter: Am ințeles. Și să imi spuneți dacă, in afară de acest lucru, mai există vreun efect, adică am putea să vedem, nu știu, altfel de contracte făcute de furnizori sau ceva ce ar putea să se simtă pentru consumator, in afară de beneficii, ar putea să existe și efecte negative? Mihai Diaconu: Nu știu dacă putem spune pe partea de contractare. Scopul principal al guvernului, și-l reiterez, este dezvoltarea de noi capabilități care să asigure, desigur, dezideratul Uniunii Europene, avand in vedere contextul internațional, de a asigura independența energetică a Romaniei. Acesta este scopul principal: incurajarea investițiilor, de fapt. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, pentru prezență și pentru răspunsurile la intrebări! Mihai Diaconu: Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă spuneam, alături de noi se află și reprezentantul Ministerului Energiei, domnul secretar de stat Dan Drăgan. Cred că a fost una dintre intrebările pe care dumneavoastră le-ați adresat la briefingul de presă de săptămana trecută, privind o eventuală optimizare a pachetului de sprijinire a populației. In acest sens, sunt o serie de modificări pe care domnul secretar de stat este pregătit să vi le prezinte. De asemenea, vă va sta la dispoziție pentru eventuale intrebări pe care doriți să i le adresați. Domnule secretar de stat Drăgan, vă rog! Dan Drăgan: Bună ziua! Mulțumesc frumos de invitație și pentru răbdare. Aș vrea să vă transmit cateva idei și cateva puncte despre documentele care au fost inaintate și aprobate astăzi de către guvern, la inițiativa Ministerului Energiei. Și aici m-aș referi, in principal, la ordonanța care aduce noi clarificări referitoare la programul, monitorizarea și punerea in aplicare a plafoanelor și a compensărilor pentru persoanele fizice care dețin mai multe unități locative. Fac referire că această ordonanță revine la Ordonanța 118 și la Ordonanța 27 precum și la Legea 357. Prin această ordonanță, beneficiarii acestei măsuri de compensare a prețului plafonat la 0,68 de lei pe kilowatt-oră sunt tot cei care dețin mai multe unități locative. Din acest punct de vedere, pentru a evita o supra-aglomerare, un efort care nu trebuie de depus și un efort semnificativ la sfarșitul anului, toți consumatorii casnici care dețin mai multe unități locative vor beneficia de această compensare, fără necesitatea de a depune o declarație in acest sens. Totodată, celelalte categorii de consumatori răman beneficiare, in continuare, ale acestei ordonanțe - și aici mă refer la familiile monoparentale, mă refer la persoanele care utilizează dispozitive medicale și, totodată, la familiile care au in intreținere cel puțin 3 copii. Totodată, astăzi, guvernul a mai aprobat trei hotărari de guvern care au fost propuse de către Ministerul Energiei. Două dintre aceste hotărari de guvern se referă la dezvoltarea rețelei de transport a gazelor naturale. Prima se referă la realizarea unei conducte de 90 de kilometri intre Ghercești și Jitaru. Prin această conductă se oferă posibilitatea inclusiv la racordarea suplimentară in această zonă, la accesul utilizatorilor la gaze naturale și, nu in ultimul rand, la o utilizare optimă a depozitului de la Ghercești. A doua se referă la realizarea unei conducte tot de aceeași lungime, de 90 de kilometri, Tetila-Horezu-Ramnicu Valcea. Este o conductă importantă care, de asemenea, va da utilizatorilor și persoanelor din zonele respective, un acces facil la rețeaua de gaze naturale și, totodată, va realiza o legătură importantă intre conducta BRUA și conducta de la Golești și Drăgășani. A treia hotărare de guvern, pe care Guvernul Romaniei a adoptat-o astăzi, la inițiativa Ministerului Energiei, se referă la amanarea opririi a două grupuri energetice, care folosesc ca și combustibil lignitul. Mă refer aici la Grupul Energetic numărul 7 și Grupul Energetic numărul 3 de la Rovinari, o amanare pană la sfarșitul lunii septembrie 2023, care are la bază analiza de adecvanță și necesitatea funcționării in bune condiții și la parametri de siguranță a Sistemului Energetic Național. Acestea au fost actele pe care Ministerul Energiei le-a propus astăzi guvernului și care au fost adoptate in ședința de guvern. Dacă sunt intrebări, cu mare drag, sunt la dispoziţia dumneavoastră. Dan Cărbunaru: Cu siguranță. Intrebări? Vă rog. Reporter: Bună ziua. Eliminarea declarației - cum se face că doar ce a fost adoptată și deja o modificăm, o eliminăm. Spuneți-mi cine a fost inițiatorul amendamentului, că parlamentarii spun că a venit din partea guvernului, guvernul spune că a venit din partea parlamentarilor. Dan Drăgan: Nu pot să vă spun, nu știu cine a fost inițiatorul amendamentului in cadrul parlamentului. Tot ceea ce pot să vă spun este că guvernul, prin toate măsurile pe care le ia și pe care le implementează, incearcă să ușureze și cred că, inclusiv prin această măsură, și reușește să facă mai facil accesul oamenilor la aceste măsuri de compensare. Reporter: Nu puteți să imi spuneți, nu știți să imi spuneți sau... de ce nimeni nu işi asumă acest amendament? Dan Drăgan: Nu știu, nu știu cine a adus amendament in parlament. Sincer, nu știu, pentru că amendamentele sunt la comisii, sunt multiple comisii și nu, nu am urmărit să văd exact la ce comisie a fost acest amendament. Reporter: Şi dacă nu știm cine a depus amendamentul, un secretar de stat din Ministerul Energiei a participat la dezbateri. De ce nu s-a spus de atunci că nu este bună măsura și să se facă totul de la cap la coadă? Dan Drăgan: Secretarul de stat de la Ministerul Energiei, care a participat la dezbaterile din comisie, cred că a exprimat acest punct de vedere, dar măsura pe care guvernul a luat-o astăzi este o măsură pozitivă, deschisă și care vine in ajutorul oamenilor pentru eliminarea acestei declarații suplimentare. Reporter: Dar știți că foarte mulți oameni au stat la cozi pe la furnizori pentru că nu știau exact ce au de făcut, pentru că după ce s-a adoptat această lege, nu a ieșit nimeni să explice cu adevărat care este situația și drept dovadă, după presiune publică, ați venit și ați modificat această lege. Nu a fost din propria inițiativă, așa cum ar fi trebuit să se facă de la inceput, pentru că, așa cum ați spus, secretarul de stat din Energie există, ar fi putut să-și exprime punctul de vedere in comisie. Dan Drăgan: Sunt convins că secretarul de stat de la Ministerul Energiei și-a exprimat punctul de vedere la comisiile la care a fost invitat și la care a participat. Dar așa cum ați precizat și dumneavoastră, această măsură a fost analizată, s-au văzut efectele și, prin această ordonanță de urgență, se reglementează acest aspect. Reporter: Mulțumesc. Dan Drăgan: Mulţumesc. Reporter: Ați putea să ne precizați, vă rog, cum va plăti factura la energie, de exemplu, o familie monoparentală, care locuiește cu chirie și care nu are un contract direct cu furnizorul? Cum va fi taxată? Dan Drăgan: Dacă se incadrează in limitele de consum, respectiv pană in 100 de kilowați, beneficiază de 0,68 de lei pe kilowatt-oră. Avand in vedere că este o familie monoparentală, beneficiază de această plafonare indiferent dacă depășește pragul acesta de 100 de kilowați-oră. Ceea ce este important, prin ordonanța de astăzi, am făcut precizarea că nu trebuie să existe un contract de furnizare intre cei care locuiesc in acel spațiu și furnizorul de energie. Deci, contractul de furnizare poate să fie intre proprietarul locuinței și furnizor. Dacă se incadrează in acest prag, beneficiază direct de acest preţ de 0,68 lei pe kilowatt-oră, dacă depăşeşte semnificativ acest prag, va trebui să facă această declaraţie la furnizorul de energie, dar nu mai este nevoie să existe un contract de furnizare intre chiriaș, respectiv familia monoparentală, și furnizorul de energie. Poate fi făcută in baza contractului de furnizare dintre proprietar și furnizorul de energie electrică. Reporter: Mulţumesc. O intrebare aş mai avea. Dan Drăgan: Vă rog. Reporter: Ați putea să ne explicați dumneavoastră cum anume se duc banii aceia incasați de la companiile, de exemplu din petrol, țiței, rafinării, acel impozit de 60% cum va fi el folosit? Ințelegem că 70% merg către investiții in energie, dar sub ce formă? Cum se intamplă asta? Dan Drăgan: Aceste investiții in energie, așa cum a precizat și colegul meu de la Ministerul de Finanțe mai devreme, sunt alocate către creșterea eficienței energetice și către realizarea unor noi capacități de producție. Toate aceste sume vor fi alocate prin programe competitive, respectiv prin apeluri de proiecte prin care beneficiarii vor trebui să aplice pentru finanțare, indiferent că sunt intreprinderi industriale, pentru creșterea eficienței energetice, respectiv reducerea consumului specific pe unitatea de produs finit sau pentru realizarea unor capacități de producție care să genereze un volum suplimentar de energie in sistem și care să ne conducă, așa cum a fost precizat mai devreme, către asigurarea independenței energetice și asigurarea necesarului de consum al tuturor consumatorilor din Romania. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat, pentru prezență. Voi continua cu prezentarea catorva dintre elementele care au făcut astăzi parte din agenda ședinței de guvern, urmand ca, dacă vă pot fi de folos cu clarificări sau eventuale răspunsuri la alte intrebări, să fac acest lucru. Deja au fost prezentate o serie de elemente privind jaloane din cadrul PNRR pe care Romania continuă să le indeplinească. In acest context, fiind și final de an, e bine să reamintim că avem deja cea de-a doua cerere de plată transmisă către Comisia Europeană, există deja pre-finanțare și o primă cerere de plată care a fost transmisă Romaniei, iar toate aceste sume contribuie și la implementarea reformelor asumate de Romania, dar și la o serie intreagă de elemente de modernizare pentru economia, pentru societatea noastră. Mă refer acum la domenii precum tranziție digitală, mobilitate, decarbonizare, audit, educație, sănătate, dar și, iată, reformarea sistemului de pensii sau al fiscalității. Romania va continua să facă toate eforturile necesare pentru a-și indeplini obligațiile pe care le-am asumat și ați avut deja unele dintre exemple prezentate de către membrii cabinetului chiar in cadrul acestui briefing. In privința fondurilor europene, astăzi guvernul a aprobat ordonanța de urgență care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului 39 din 2022, pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul gestionării financiare a fondurilor europene, dar și pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene. Astfel, sunt prelungite măsurile de flexibilizare a termenelor și condițiilor procedurale adoptate pentru proiecte aferente perioadei de programare 2014 - 2020. Totodată, crește numărul de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. Tot astăzi s-a prelungit măsura privind creșterea cuantumului pre-finanțării proiectelor finanțate din Programul Operațional Regional 2014 - 2020. După cum a precizat și premierul Nicolae Ciucă in debutul ședinței de guvern, pe langă aprobările pe care Romania le-a obținut pentru programele operaționale aferente perioadei 2021 - 2027, țara noastră a evitat și dezangajarea de fonduri europene, reușind să accelereze modul de absorbție a banilor europeni. Tot prin măsurile stabilite astăzi, va avea loc creșterea procentului de pre-finanțare de la 10% la 30% pentru a constitui stocuri de materie primă și echipamente, cu condiția să existe in implementare contracte de achiziție de produse, echipamente, lucrări sau contracte de achiziții de servicii pentru documentațiile tehnico-economice. A fost extins termenul de depunere pentru beneficiarii cererilor de rambursare aferente pre-finanțării de la 90 la 180 de zile, a fost extins termenul in care beneficiarii au obligația de a face dovada plății contribuției proprii și a fost extins, de asemenea, termenul de depunere a cererilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de la 3 luni la 6 luni, toate aceste derogări fiind aplicabile pană la 31 decembrie 2022 și pentru că vin in sprijinul beneficiarilor pentru a asigura cash-flow-ul necesar pentru implementarea proiectelor cu impact direct asupra țintei de absorbție. In domeniul justiției, Guvernul a aprobat mai multe proiecte de lege care vor fi transmise spre dezbatere și aprobare in Parlament. Mă refer la proiectul de lege privind statutul personalului de probaţiune, care prevede o restructurare a cadrului normativ privind statutul personalului de probațiune in contextul reorganizării sistemului de probațiune prin intrarea in vigoare a Legii 252 din 2013 privind organizarea și funcționarea acestui sistem. Tot astăzi a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 286 din 2009 privind Codul Penal și a altor acte normative. Se pun astfel in acord cu dispozițiile Constituției prevederile legale declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale care vizează Codul Penal, precum și dispoziții din legi speciale in materie penală și execuțional-penală. Practic, pentru armonizarea celor opt decizii, pe care Curtea Constituțională le-a dat admițand unele excepții de neconstituționalitate in privința Codului Penal, sunt propuse modificări și completări in special cu privire la condiția unității subiectului pasiv in privința infracțiunii continuate, modalității de calcul a pedepsei in cazul unor infracțiuni comise in timpul minorității și alteia după majorat și o serie intreagă de alte elemente tehnice, pe care Ministerul Justiției este pregătit să vi le prezinte in detaliu. Tot astăzi a fost aprobat și proiectul de lege care modifică și completează Legea 135 din 2010 privind Codul de Procedură Penală și pentru modificarea altor acte normative, punandu-se, și in acest caz, in acord cu dispozițiile Constituției, prevederile legale declarate neconstituționale prin deciziile Curții in privința Codului de Procedură Penală. Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le semnalez. Inainte de a vă mulțumi pentru atenție, aș adăuga doar hotărarea de guvern aprobată astăzi pentru modificarea unor acte normative privind programul de compensare cu 90% a prețului de referință al medicamentelor pentru pensionari, precum și prelungirea unui termen - este titulatura actului normativ. Incepand de la 1 ianuarie 2023, crește cu 12,5 plafonul veniturilor pană la care pensionarii vor putea beneficia de medicamente compensate cu 90%. Acest act normativ aprobat prevede ca, incepand cu 1 ianuarie a anului viitor, toți pensionarii cu venituri pană la 1.608 lei pe lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, să beneficieze de medicamente compensate in procent de 90% din sublista B, prevăzută de Hotărarea de Guvern 720 din 2008. Pană in prezent, această limită viza pensionarii care aveau pană la 1.429 de lei. Această măsură urmărește creșterea accesului la medicamente compensate acordate in ambulatoriu pentru pensionarii cu venituri mici, avand in vedere creșterea pensiilor in sistemul public cu 12,5% din ianuarie 2023. In cadrul programului social al Guvernului pentru compensarea cu 90% in perioada ianuarie 2022 - septembrie 2022, potrivit datelor aflate in baza de date a ministerului de resort, sunt aproape două milioane de rețete emise pentru 431.000 de pensionari romani. O ultimă chestiune pe care voiam să o semnalez vizează hotărarea de guvern privind stabilirea de zile lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decat zilele de sărbătoare legală, pentru anul viitor. Prin acest act normativ, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 vor fi zile libere pentru salariații din instituțiile și autoritățile publice, avand in vedere că acestea sunt situate intre zile de sărbătoare legală, in care nu se lucrează conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămanal. Acestea au fost principalele repere ale ședinței de guvern de astăzi. Mai multe detalii privind aceste decizii, dar și legate de altele pe care, din rațiuni de economie de timp, nu le-am inclus in prezentarea făcută de membrii cabinetului sau in acest rezumat pe care l-am adăugat, le puteți regăsi in materialele de presă pe care colegii de la comunicare sunt pregătiți să vi le ofere. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziţie. Vă rog. Reporter: Aş avea eu o intrebare. Dan Cărbunaru: Vă rog! Reporter: Bună ziua! 2023 e in curand, Timişoara va fi Capitală culturală europeană, dar guvernul nu a desemnat nici pană acum un comisar pentru Capitala culturală europeană şi v-aș intreba dacă guvernul va mai desemna vreo persoană pentru această funcție? Cand? Dacă va reuși guvernul să gestioneze, neavand un om in acest moment care se ocupă de acest proiect, Capitala Culturală Europeană, care nu e un eveniment local, pană la urmă reprezintă Romania? Dan Cărbunaru: Timișoara a caștigat această cursă pe merit și cu siguranță nu doar Timișoara, intreaga Romanie, romanii se vor bucura de impactul acestei recunoașteri a statutului pe care Timișoara il are. Din această perspectivă, sunt convins că Ministerul Culturii poate să vă dea un punct de vedere mult mai așezat și orientat către ceea ce dumneavoastră așteptați. Ce pot să vă asigur este că la nivelul guvernului, și nu doar prin ministerul de resort, a existat o preocupare in a sprijini Timișoara pentru a putea face față cu brio unei astfel de provocări. Cu ajutorul colegilor de la Ministerul Culturii, vom reveni la dumneavoastră cu un răspuns privind rolul pe care un comisar l-ar putea juca in acest context. Reporter: Deci nu aveți o dată și nu știţi dacă va fi numit un comisar. E pe procedură, ca să spun așa, și sunt niște norme europene. Dan Cărbunaru: Vă spuneam că Ministerul Culturii probabil că este pregătit să vă ofere astfel de detalii și, in măsura in care va fi nevoie să revenim in urma răspunsului pe care ministerul de resort vi-l oferă, vom face acest lucru la nivelul guvernului. Reporter: Ok. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte intrebări, v-aș mulțumi foarte mult și deoarece urările detaliate pe care domnul ministru al agriculturii le-a transmis la adresa dumneavoastră, a jurnaliștilor, merită nu doar reamintite, ci și dublate de aprecierea noastră, a celor din echipa de comunicare a Guvernului Romaniei, aș vrea să vă urez in primul rand dumneavoastră, jurnaliștilor acreditați la guvern, dar și tuturor celorlalţi colegi din mass-media și celor care se informează de pe sursele oficiale pe care Guvernul Romaniei le pune la dispoziție, un an nou fericit, sărbători liniștite alături de cei dragi, multă sănătate și să ne revedem cu bine in noul an. Incă o dată, toate cele bune tuturor! 2022-12-28 17:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-28-05-12-51big_sigla_guvern.pngDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvernȘtiri din 28.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern1672227625Galerie foto Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Incepem ultima ședință de guvern din acest an, un an care nu a fost deloc ușor și care a adus pe masa Guvernului și, desigur, pe masa coaliției o serie intreagă de decizii și analize care s-au concretizat in măsuri care se cunosc foarte bine și care au contribuit la asigurarea soluțiilor pentru a putea să facem față tuturor provocărilor din anul 2022. Vreau să folosesc acest prilej pentru a mulțumi tuturor celor care și-au adus contribuția la activitatea guvernamentală și la deciziile pe care le-am luat. Vreau să mă refer in mod aparte la partenerii noștri sociali, la dialogul pe care l-am avut cu patronatele și cu sindicatele, cu asociațiile neguvernamentale, cu reprezentanții intregii societăți, pentru că trebuie să recunoaștem că a fost o colaborare activă și au fost soluții pe care le-am găsit impreună. Contextul in care ne-am desfășurat activitatea guvernamentală il știm cu toții, a fost o continuare a situației de criză generată de pandemia de COVID-19, a urmat criza energetică, a urmat criza de securitate, războiul din Ucraina, din proximitatea graniței și, desigur, impactul pe care l-au avut criza economică și inflația. Doresc să subliniez că in acest ansamblu s-a putut desprinde pentru toată lumea beneficiul de care țara noastră s-a bucurat ca membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, de relațiile bilaterale pe care le avem cu partenerii noștri strategici și, in felul acesta, să putem să avem decizii care ne-au asigurat stabilitatea socială, stabilitate economică, putem să vorbim despre creștere economică și, desigur, putem să discutăm de măsurile de intărire a securității și siguranței cetățenilor romani. In plan intern, aș dori să subliniez și să mulțumesc coaliției de guvernare. S-a putut și se poate constata că atunci cand avem o coaliție stabilă, constituită din partidele care și-au asumat responsabilitatea guvernării - Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și UDMR - practic, prin această stabilitate am putut să inspirăm increderea tuturor partenerilor sociali și, de asemenea, să inspirăm incredere partenerilor noștri externi, care au văzut in Romania o oportunitate de investiții, oportunitate care s-a concretizat in cea mai mare sumă a investițiilor străine directe. Din estimările Băncii Naționale, incheiem anul 2022 cu o valoare de aproximativ 11 miliarde de euro din investiții străine. Sigur, a fost anul in care am operaționalizat Planul Național de Redresare și Reziliență și știm cu toții toate aceste faze prin care am trecut, fazele trimestriale, unde a trebuit să indeplinim jaloanele și țintele in conformitate cu cerințele și cu reformele pe care ni le-am asumat. Am reușit să operaționalizăm prima cerere de plată și am transmis-o și pe a doua. In felul acesta, in anul 2023, aproximativ 9 miliarde de euro din valoarea totală a fondurilor cuvenite prin PNRR se află in țară și vreau să dau asigurări că in perioada următoare vom urmări cu aceeași tenacitate și cu aceeași determinare ca jaloanele și țintele din PNRR să fie indeplinite, pentru a putea să ne indeplinim obiectivele de reformă și cele de investiții, existand o legătură directă intre reformele pe care le-am asumat prin PNRR cu cele pe care le-am asumat in momentul inceperii procesului nostru de aderare la OCDE. Au fost, de asemenea, aprobate programele operaționale din cadrul multianual financiar 2021-2027. Doresc să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat astfel incat să putem să ne asigurăm că, prin acordul de parteneriat, Romania va beneficia de cele 31,5 miliarde de euro prin acest nou cadru multianual. Și, pentru că tot suntem la cadrul multianual de coeziune, la cadrul multianual financiar, este important să subliniem că anul acesta am reușit să facem in așa fel incat creșterea ratei de absorbție să ne asigure depășirea procentului de 70% și, totodată, să evităm dezangajarea a 3 miliarde de euro din acest cadru, 2014-2020. Ceea ce, de asemenea, este important să subliniem - faptul că prin măsurile luate la nivel de coaliție și puse in execuție de la masa Guvernului, prin pachetul Sprijin pentru Romania, au fost măsuri care au vizat atat susținerea mediului de afaceri și, in felul acesta, vom continua să asigurăm cea mai mare sumă pentru investiții și prin bugetul pe anul 2023. Știți foarte bine că la inceputul anului am anunțat că in anul 2022 am asigurat la investiții cel mai mare procent din buget. Am continuat acest proiect al nostru și pentru anul 2023, ca atare vom continua să sprijinim economia, vom continua să luăm măsuri astfel incat să nu se producă dezechilibre in ansamblul economic și, desigur, să nu fim afectați de toate consecințele crizei economice la nivel european și la nivel global. Totodată, prin programul Sprijin pentru Romania ne-am asumat să protejăm populația vulnerabilă. Au fost măsuri prin care am asigurat sumele necesare pentru persoanele defavorizate. Am luat decizia ca și prin programul din anul 2023 să continuăm aceste măsuri și, in felul acesta, să ne asigurăm că la nivelul Guvernului acoperim toate măsurile și toate deciziile care pot să vină in sprijinul populației vulnerabile. Sigur, au fost o serie de măsuri care au vizat copiii și tinerii cu posibilități modeste, au fost majorate bursele și, desigur, au fost aprobate programe sociale care să acorde fiecărui copil șansa la educație și la o viață mai bună. Totodată, am extins programul Masă caldă in școli și, desigur, au fost acordate tichetele pentru rechizite și pentru imbrăcăminte. Sunt, de asemenea, măsuri care au vizat compensarea prețurilor la energie, au fost o serie intreagă de decizii care in final s-au concretizat in decizia de a asigura un preț reglementat pentru anul 2023 și, din analiza noastră, și, din analiza noastră, sperăm ca prin această predictibilitate să putem să asigurăm și scăderea inflației pentru anul 2023. Pentru că tot am discutat de compensarea prețului la energie, trebuie să mă refer și la compensarea prețului la carburanți. Dacă inițial măsura nu părea să fie una care să producă efecte, iată, la sfarșitul anului putem să constatăm că a fost o măsură bună, prețul la carburant ajungand la un nivel de dinainte ca măsura să fi fost decisă la nivelul Guvernului, și trebuie să anunțăm că incepand cu 1 ianuarie ea nu va mai funcționa. In schimb, este doar o măsură, o decizie de suspendare, Guvernul fiind pregătit ca, in măsura in care prețurile vor avea o evoluție care să depășească puterea de cumpărare și de susținere la nivelul cetățenilor, să o aplicăm din nou. Am vorbit de măsurile pe care le-am luat pentru punerea in aplicare a reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și astăzi vom continua in ședința de guvern să adoptăm o serie de acte normative care vor asigura implementarea acestor măsuri și, desigur, avem pe masa de lucru o serie intreagă de alte măsuri, astfel incat să facilităm accesul la fondurile europene și să facem in așa fel incat să reducem birocrația din interiorul procesului, din interiorul procedurilor de accesare a fondurilor europene și implementare a măsurilor asumate. Este, de asemenea, important de menționat că au fost luate măsuri astfel incat să putem să asigurăm implementarea acestor obiective care vizează identificarea de noi surse de energie și dobandirea independenței energetice. Sunt măsuri care au fost concretizate anul acesta prin operaționalizarea primei exploatări de gaze offshore in Marea Neagră. Este un proces care va continua și sperăm ca in anul viitor, cel mai tarziu la jumătatea anului, să inceapă procedurile tehnice prin exploatarea gazelor de mare adancime din perimetrul Neptun Deep. Sunt, de asemenea, o serie intreagă de măsuri care au fost luate și au fost comunicate la momentul in care Guvernul a luat deciziile respective. Cred că trebuie să ne referim și la faptul că, in tot acest ansamblu, cetățenii romani, de la simplul cetățean pană la nivelul celei mai inalte autorități din Romania, a existat o dovadă clară de empatie și solidaritate cu Ucraina și cu cetățenii ucraineni. Ne-au trecut granița peste 3 milioane de ucraineni, au fost parte dintre ei care au decis să rămană pe teritoriul țării noastre și au fost luate măsuri, astfel incat să poată să beneficieze de setul de măsuri pentru a putea să se integreze și să poată să aibă acces la muncă, să aibă acces la asistență medicală și să aibă acces la educație, pentru că vorbim de un număr foarte mare de copii care au fugit din calea războiului din Ucraina. Totodată, au fost luate o serie de măsuri pentru sprijinirea Guvernului și a cetățenilor din Republica Moldova. Am făcut tot ceea ce ne-a stat in putință pentru a putea să răspundem solicitărilor Guvernului de la Chișinău și vom continua să facem ceea ce ne stă in putință pentru a sprijini procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ne-am bucurat, de asemenea, de momentul in care Romaniei i-a fost ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare. Este o dovadă a recunoașterii, a confirmării faptului că Romania a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept. A fost un deziderat pe care l-am indeplinit și a fost o așteptare la nivelul intregii societăți. Așa cum am menționat, nu cu mult timp in urmă am depus și memorandumul inițial pentru aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Practic, am intrat in linie dreaptă in ceea ce inseamnă procesul de aderare. El presupune de la sine un set amplu de reforme și standarde pe care țara noastră trebuie să le indeplinească in procesul de modernizare. Sigur, am avut o așteptare ca in 8 decembrie, in consiliul JAI, să primim acordul pentru aderare la Spațiul Schengen. Nu s-a intamplat, deși Romania indeplinea de drept toate cerințele acquis-ului Schengen. Asta vă spun că nu ne-a dezarmat. Pot să afirm că mai abitir vom continua să menținem dialogul și să luăm măsurile care se impun astfel incat să dovedim in continuare că indeplinim toate aceste standarde, că indeplinim criteriile tehnice și că Romania merită să fie membră a Spațiului Schengen. Cred că este de asemenea important să subliniem că in ședința de astăzi vom avea o serie intreagă de decizii care vizează indeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR. Vom adopta inclusiv legea de modificare a pensiilor speciale, va fi o serie intreagă de decizii in ceea ce privește operaționalizarea și facilitarea atragerii fondurilor europene, decizii care vor fi promovate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de asemenea, tot astăzi vom adopta o decizie care privește implementarea Regulamentului 1854 privind supraimpozitarea profitului la companiile din domeniul energiei. Fiind ultima ședință din acest an, dați-mi voie să incep prin a mulțumi romanilor pentru increderea pe care ne-au acordat-o. Am vorbit puțin și de mai multe ori am avut această discuție că am preferat să nu apărem atat de mult la televizor. Vreau să vă spun că toată această abordare a fost in favoarea alocării timpului pentru mai multă activitate, pentru mai multă coordonare, pentru mai multă consultare, pentru mai mult dialog cu partenerii sociali și cu societatea civilă și, desigur, mai multă muncă la nivelul Guvernului. Consider că așa este onest față de oameni, să le spunem intotdeauna adevărul și la fel vom face și in anul viitor, vom apărea mai puțin la televizor și vom prefera să facem mai mult la nivelul instituțiilor guvernamentale, astfel incat acest lucru să se poată resimți prin măsurile pe care le luăm pentru a ne indeplini obiectivele din programul de guvernare. Cu certitudine, vom face in așa fel incat pentru susținerea economică să asigurăm intreg cadrul legal și financiar pentru continuarea investițiilor. Nu există altă soluție in acest moment decat continuarea investițiilor, susținerea investițiilor, susținerea mediului de afaceri, asigurarea locurilor de muncă și, desigur, celelalte măsuri care vizează sprijinul cetățenilor vulnerabili. Ca atare, vom face in așa fel incat anul viitor, după experiența acestui an la guvernare, să fie unul mai bun pentru activitatea Guvernului și, desigur, să se concretizeze in decizii mai bune pentru cetățenii țării. Incă o dată, vă mulțumesc, dragi romani, pentru tot sprijinul pe care ni l-ați acordat, pentru răbdarea pe care ați avut-o cu noi. Vreau să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri sociali, cu care am lucrat foarte bine anul acesta. Vreau să le mulțumesc tuturor instituțiilor guvernamentale și, desigur, vreau să le mulțumesc tuturor celor care sunt prezenți astăzi aici, doamnelor și domnilor miniștri, secretari de stat, care au participat activ la tot ansamblul de decizii luate la nivelul Guvernului. Vă doresc multă sănătate, putere de muncă, incredere și speranță că impreună putem depăși orice situație. La mulți ani! 2022-12-28 13:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-28-01-40-26big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanți ai Ligii Studenților Români din Străinătate, filiala ParisȘtiri din 28.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentanti-ai-ligii-studentilor-romani-din-strainatate-filiala-parisGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai Ligii Studenților Romani din Străinătate, filiala Paris. Cu acest prilej, premierul a prezentat programele derulate la nivelul Executivului pentru sprijinirea studenților care invață la universități din afara țării, cu accent pe programele de practică, și sprijinirea celor care doresc să-și dezvolte propriile afaceri. Reprezentanții studenților au transmis că foarte mulți dintre colegi doresc sau chiar se pregătesc să se intoarcă acasă, pentru a reveni aproape de familii și de prieteni. In acest sens, printre măsurile necesare sunt cele legate de optimizarea procedurilor de echivalare a diplomelor, predictibilitate pentru dezvoltarea unei cariere in țară și fluxuri de informare active prin intermediul ministerelor de linie. - Guvernul iși va intensifica eforturile de comunicare cu studenții din afara țării, pentru a implementa soluțiile necesare. Mă bucur să aflu că există dorința revenirii in Romania, pentru că avem nevoie de energia, talentul și experiența acumulată de tinerii noștri in universitățile din străinătate. La nivelul Cancelariei Prim-ministrului, măsurile de sprijin așteptate de studenți vor fi coordonate de un consilier de stat, care se va asigura că toate ministerele și instituțiile responsabile in domenii precum educație, muncă, antreprenoriat sau digitalizare se dezvoltă. Romania are resurse financiare și oferă tinerilor o perspectivă atractivă,- a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Premierul a dat asigurări că, atat prin intermediul ambasadelor, cat și prin ministerele de linie, vor fi derulate acțiuni concrete pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă studenții din străinătate. 2022-12-28 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0474.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul CrăciunuluiȘtiri din 24.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-craciunului1671867354 Sfanta sărbătoare a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos ne oferă, in aceste zile, toată bucuria momentelor petrecute impreună cu familia și toți cei dragi, cu farmecul de neegalat al vechilor tradiții de Crăciun și cu sentimentul că toți putem fi mai buni in relația cu cei din jur. Tuturor romanilor le doresc să fie sănătoși și să se bucure de ceea ce au realizat pană acum in plan personal, iar impreună să avem incredere in viitor. Cred in puterea faptelor bune de a alina in momentele de cumpănă și de a schimba vieți in bine. Generozitatea, solidaritatea și empatia sunt adanc impregnate in gena poporului roman și cred că acest lucru trebuie să se reflecte nu doar la nivel interuman, ci și la nivelul intregii societăți, prin susținerea acelor idei care oferă șanse egale tuturor. Sărbătoarea Crăciunului este un prilej bun să le mulțumesc celor care, intr-un moment sau altul, au dat dovadă de grijă creștinească față de semeni. Să ne bucurăm de acest Crăciun și să dăruim la randul nostru bucurie! Crăciun fericit, dragi romani, dumneavoastră și tuturor celor care marchează astăzi această frumoasă sărbătoare creștină! 2022-12-24 09:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-24-09-36-03big_sigla.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Masa rotunda de afaceri Romania-Republica CoreeaȘtiri din 23.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-masa-rotunda-de-afaceri-romania-republica-coreeaGalerie foto Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Incurajăm investițiile sud-coreene in producerea energiei verzi și tehnologiilor digitale, precum și o legătură mai stransă intre IMM-urile din țările noastre Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat astăzi, alături de premierul sud-coreean Han Duck- soo, la o Masă rotundă de afaceri Romania-Republica Coreea, in marja vizitei pe care o efectuează la Seul, impreună cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și cu o delegație guvernamentală și parlamentară. Cu acest prilej, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a exprimat interesul Romaniei pentru consolidarea relațiilor tradițional bune intre cele două state și revigorarea Parteneriatului Strategic de la lansarea căruia se vor implini, anul viitor, 15 ani. Șeful Executivului a subliniat disponibilitatea autorităților romane de a avea un dialog deschis cu companiile sud-coreene cu privire la identificarea unor oportunități noi de investiții in Romania, precum și la stimulentele și condițiile care ar face aceste investiții atractive și benefice ambelor părți. Romania are toată deschiderea pentru a facilita investițiile companiilor sud-coreene. Suntem profund interesați de consolidarea cooperării in domeniile energiei verzi și tehnologiilor digitale, precum și a legăturile dintre IMM-urile din țările noastre. Urmărim parteneriatul cu KOSME (Korea SMEs and Startups Agency) pentru inființarea unui Centru de Schimb Tehnologic in București. In condițiile creșterii, in plan global, a relevanței securității aprovizionării cu energie, este necesar să avansăm discuțiile privind energia nucleară - energie sigură, curată și accesibilă pentru consumatori și inovarea in acest domeniu. Partea romană susține dezvoltarea lanțului de aprovizionare al reactoarelor modulare de mici dimensiuni, precum și inovarea in domeniul tehnologiilor din sectorul nuclear civil, a declarat prim-ministrul Ciucă. In cadrul intrevederii cu oamenii de afaceri, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a incurajat companiile sud-coreene interesate să investească in domeniile vizate de programele-cheie din Fondul pentru modernizare și din Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv in proiecte privind sursele regenerabile de energie. Prim-ministrul a mai subliniat și interesul părții romane in ceea ce privește cooperarea cu Republica Coreea in domeniul gazelor naturale lichefiate. De asemenea, a evidențiat deschiderea părții romane pentru schimbul de bune practici și know-how in domeniul energiei și in alte domenii cu partea sud-coreeană. Premierul a prezentat avantajele pe care le oferă investitorilor economia națională. Romania oferă oportunități diverse de investiții, fiind una dintre cele mai dinamice și mai competitive economii ale Uniunii Europene, și dispune de o poziție geografică strategică, ce poate fi utilizată ca punct de intrare pe piața unică europeană, spre Balcani sau spre Vecinătatea Estică. In pofida consecințelor pandemiei de COVID-19 și ale războiului din apropierea granițelor, rata de creștere a economiei romanești, in 2022, rămane una peste așteptări, iar investițiile străine directe vor depăși nivelul record de 11 miliarde de euro in acest an, potrivit estimărilor BNR. Acești indicatori dovedesc increderea investitorilor in perspectivele de creștere pe termen lung ale economiei romanești și in oportunitățile oferite de instrumentele europene - și in mod special Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - care stimulează modernizarea accelerată a economiei și mediului de faceri romanești, in special pe dimensiunile infrastructură și tranziție verde, domenii in care Republica Coreea excelează, a afirmat premierul Romaniei. La intalnirea cu oamenii de afaceri au participat, impreună cu premierul, o delegație parlamentară condusă de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, precum și vicepremierul și ministru al transporturilor Sorin Grindeanu, ministrul educației, Ligia Deca, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul economiei, Florin Spătaru, ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul Apării Naționale, Angel Tilvăr, directorul general al S.N Nuclearelectrica S.A., Cosmin Ghiță. Informații suplimentare: Economia sud-coreeană a devenit a zecea economie a lumii (a patra din Asia), cu un PIB nominal de aproximativ 1630 miliarde USD (2020). In 2021, economia sud-coreeană a inregistrat o creștere de 4%, datorată, in mare parte, performanței puternice a exporturilor (indeosebi a celor de semiconductori, autovehicule și produse petrochimice). 2022-12-23 09:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-12-23_at_08.30.07.jpegÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții comunității românești din Republica Coreea, la sediul Ambasadei RomânieiȘtiri din 21.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-comunitatii-romane-ti-din-republica-coreea-la-sediul-ambasadei-romanieiGalerie foto 2022-12-21 12:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_0fe00a26-e9d7-4d85-839c-ce5de66bebbe.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Republicii Coreea, Han Duck-sooȘtiri din 21.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-republicii-coreea-han-duck-sooGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu omologul său din Republica Coreea, Han Duck-soo Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Seul, o intrevedere cu omologul său sud-coreean, Han Duck-soo, in contextul vizitei oficiale pe care o efectuează in Republica Coreea impreună cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și cu o delegație guvernamentală și parlamentară. Consolidarea cooperării noastre bilaterale este cu atat mai semnificativă avand in vedere contextul geopolitic și economic marcat de provocări multiple, dar și de oportunități importante. Este necesar să oferim un nou impuls pentru atingerea obiectivelor Parteneriatului nostru Strategic, singurul pe care Romania il are cu o țară asiatică. Sperăm să celebrăm in cursul anului viitor 15 ani de colaborare in cadrul Parteneriatului Strategic prin vizita in Romania a omologului meu sud-coreean, domnul prim-ministru Han Duck-soo, și prin noi proiecte care să relanseze cooperarea noastră in plan politic, economic și sectorial, a afirmat premierul Romaniei. O componentă importantă a discuțiilor a vizat colaborarea economică, in contextul in care volumul schimburilor comerciale a depășit cifra de un miliard de dolari in anul 2021. Șeful Executivului a apreciat acest semnal incurajator și a subliniat potențialul de dezvoltare a componentei economice bilaterale. Susținem creșterea investițiilor greenfield și suntem foarte interesați de consolidarea cooperării in domeniile energiei verzi, a tehnologiilor digitale, precum și a legăturile dintre IMM-urile din țările noastre, a adăugat prim-ministrul Ciucă. Suntem deschiși să analizăm posibilitățile unei cooperări tripartite Romania-Republica Coreea-SUA in domeniul energiei nucleare și incurajăm participarea investitorilor sud-coreeni la proiecte precum cel al reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) și in investițiile de la Cernavodă, a menționat prim-ministrul Ciucă. Șeful Executivului a punctat, de asemenea, faptul că Romania oferă o gamă diversificată de posibilități de investiții, fiind una dintre cele mai dinamice și mai competitive economii ale Uniunii Europene, in pofida consecințelor pandemiei de COVID-19 și ale războiului din apropierea granițelor noastre, rata de creștere a economiei romanești, in 2022, rămane una peste așteptări. De asemenea, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit omologului său pentru sprijinul acordat de Republica Coreea in ceea ce privește candidatura Romaniei la OCDE și a menționat că țara noastră va miza in continuare pe acest sprijin. Cei doi inalți oficiali au avut un schimb de opinii privind cooperarea bilaterală in domeniile educației, apărării, precum și despre gestionarea situației generate de agresiunea rusă din Ucraina, securitatea din regiune, cooperarea intre NATO și Republica Coreea, pe toate dimensiunile relevante. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă efectuează in această săptămană o vizită oficială in Republica Coreea, impreună cu o delegație parlamentară condusă de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cu vicepremierul și ministru al transporturilor Sorin Grindeanu, ministrul educației, Ligia Deca, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul economiei, Florin Spătaru, ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul apărării naționale, Angel Tilvăr, și directorul general al S.N Nuclearelectrica S.A., Cosmin Ghiță. 2022-12-21 10:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dd7b83d7-dd9e-40a8-be69-0b8b4852fe97.jpgMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România, 21 decembrie, și cu prilejul Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății, 22 decembrieȘtiri din 21.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-memoriei-victimelor-comunismului-in-romania-21-decembrie-i-cu-prilejul-zilei-victoriei-revolutiei-romane-i-a-libertatii-22-decembrie - Această perioadă a anului poartă, de 33 de ani, amprenta schimbării radicale de direcție a Romaniei, de la regimul totalitar la democrație. Comemorăm victimele comunismului, pe toți cei care au trecut prin suferințe de neimaginat in temnițele comuniste, supuși abuzurilor unui regim totalitar care a intunecat istoria Romaniei timp de aproape cinci decenii. S-au opus acestei experiențe brutale și criminale a istoriei cu prețul propriei libertăți sau chiar al vieții. Curajul de a se opune oprimării comuniste și sacrificiul lor au menținut vie speranța romanilor in libertate și democrație, care avea să se implinească in Decembrie 1989, prin victoria Revoluției Romane și a libertății. Celor care am trăit acele momente de răscruce ale istoriei noastre ne revine acum datoria să le explicăm noilor generații că dictatura a insemnat frică, lipsuri, cenzură, opresiune și incălcarea libertăților fundamentale. Toate acestea nu trebuie uitate și nu trebuie să mai revină vreodată in soarta acestui popor. Tinerii și copiii de astăzi trebuie să știe cat rău a insemnat acea pagină a istoriei noastre și să cunoască meritele și jertfa celor care au făcut posibilă libertatea noastră de astăzi, a celor care nu s-au lăsat intimidați de opresiunea comunistă și au adus victoria Revoluției Romane din Decembrie 1989, victoria libertății impotriva dictaturii. Faptul că de anul școlar viitor elevii pot studia in anii de liceu, ca materie opțională, - Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din Romania vine ca o minimă reparație morală pentru eroii cunoscuți și necunoscuți ai schimbării de regim de acum 33 de ani. Sper, din tot sufletul, că vor fi cat mai mulți elevi interesați de această nouă curriculă școlară și cat mai mulți părinți care iși vor incuraja copiii să opteze pentru a o studia. Cunoscand firul evenimentelor din Decembrie 1989 și cauzele care au declanșat revolta populară la nivelul intregii țări, copiii și adolescenții de azi vor ști cu siguranță in viitor, cand va veni randul lor să gestioneze Romania, să mențină parcursul democratic pe care romanii l-au ales fără ezitare după răsturnarea regimului totalitar. Martirilor Revoluției Romane și tuturor celor care au avut de suferit in perioada de dictatură comunistă le datorăm libertatea de care ne bucurăm astăzi. La randul nostru, se cuvine să le mulțumim prin grija pe care o avem pentru Romania și pentru consolidarea procesului democratic in care ne-am angajat odată cu răsturnarea dictaturii comuniste. Dumnezeu să-i odihnească in pace pe eroii Revoluției Romane din decembrie 1989 și toate victimele dictaturii comuniste! 2022-12-21 09:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-21-09-02-51big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Kim Jin-pyoȘtiri din 21.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-adunarii-nationale-a-republicii-coreea-kim-jin-pyoGalerie foto 2022-12-21 06:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-12-21_at_06.48.28.jpegVizita oficială a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă în Republica CoreeaȘtiri din 20.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-oficiala-a-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-in-republica-coreeaPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă efectuează in această săptămană o vizită oficială in Republica Coreea, insoțit de vicepremierul și ministru al transporturilor Sorin Grindeanu, ministrul educației, Ligia Deca, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul economiei, Florin Spătaru, ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul apărării naționale, Angel Tilvăr, și directorul general al S.N Nuclearelectrica S.A., Cosmin Ghiță, impreună cu o delegație parlamentară condusă de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Pe agenda intrevederilor pe care prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și ceilalți membri ai delegației le vor avea in Republica Coreea figurează teme de interes in domeniul cooperării economice, cu accent pe zona de energie, investiții, educație și industria de apărare. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă va avea o intrevedere cu omologul său sud-coreean, Han Duck-soo, impreună cu ceilalți membri ai celor două delegații, cu președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Kim Jin-pyo, va participa la o Masă rotundă de afaceri Romania-Republica Coreea, unde va susține o alocuțiune. De asemenea, agenda include o vizită in portul Busan, unde delegația romană va avea o intrevedere cu Kang Joon-suk, președintele Autorității Portului Busan, o intalnire cu reprezentanții comunității romanești din Republica Coreea. In cadrul deplasării in Republica Coreea, prim-ministrul Romaniei va vizita compania Hanwha Aerospace, producător de soluții de apărare, compania Hyundai Rotem, specializată in producția de material rulant, echipamente militare și inginerie de instalații, și va merge in zona demilitarizată Paju, de la granița cu Republica Populară Democrată Coreeană. Sunt optimist că intrevederile pe care le vom avea cu partenerii noștri sud-coreeni vor contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale și la evidențierea unor oportunități noi, avand in vedere caracterul special al relației cu Republica Coreea, a zecea economie a lumii și singura țară asiatică cu care Romania colaborează in cadrul unui Parteneriat Strategic. Este ceea ce am discutat in luna septembrie cu omologul sud-coreean, Han Duck-soo. Mă bucur că avem ocazia acum să susținem cele discutate atunci cu idei concrete de impulsionare a cooperării bilaterale, in măsură să consolideze increderea in economia Romaniei pe care au manifestat-o pană acum partenerii noștri sud-coreeni și care sperăm să se reflecte și la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, din care fac parte, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-12-20 10:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-20-10-16-49big_sigla_guvern.pngParticiparea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la ședința comună a Parlamentului României cu ocazia vizitei preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, la BucureştiȘtiri din 19.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-la-sedinta-comuna-a-parlamentului-romaniei-cu-ocazia-vizitei-presedintelui-parlamentului-european-roberta-metsola-la-bucurestiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la intrevederea cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola: Romania va juca un rol important in abordarea echilibrată și consensuală a temelor aflate pe agenda europeană Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată in prima sa vizită oficială in Romania. Cei doi inalți oficiali au avut un schimb aprofundat de opinii asupra tematicilor aflate pe agenda europeană, cu accent pe securitate energetică, gestionarea extinderii Schengen, utilizarea fondurilor europene, susținerea economiei și soluțiile de răspuns la criza energetică, situația generată de agresiunea rusă din Ucraina. Președinta Parlamentului European a transmis un puternic mesaj de sprijinire a extinderii Schengen cu Romania, reiterand poziția clară și constantă a legislativului european in ceea ce privește aderare fără intarziere a statelor care indeplinesc criteriile cerute de acquis-ul spațiului liberei circulații. Prim-ministrul a mulțumit președintei Roberta Metsola pentru sprijinul constant acordat aderării Romaniei la Spațiul Schengen, inclusiv prin declarații publice de solidaritate și de recunoaștere a meritelor care legitimau o decizie favorabilă la Consiliul miniștrilor afacerilor interne din 8 decembrie 2022. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a salutat contribuția consistentă și rolul proeminent exercitat de președinta Metsola in consolidarea proiectului european, menținerea unității de acțiune și a solidarității in interiorul UE și in relația cu statele partenere, mai ales in actualul context geostrategic extrem de complicat. In acest context, șeful Executivului a subliniat relația stransă de parteneriat și cooperarea deschisă a Romaniei cu Parlamentul European, prin structurile sale de lucru. Reconfirm angajamentul deplin al Romaniei pentru continuarea dialogului și consultărilor pe marginea subiectelor de actualitate ale agendei europene. Romania va juca un rol important in abordarea echilibrată și consensuală, care reflectă specificitățile fiecărui stat membru in ceea ce privește gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, a crizei energetice, dar și a provocărilor pe care le avem pentru protejarea cetățenilor și economiilor noastre, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In ceea ce privește consolidarea securității energetice, premierul a menționat importanța Acordului semnat recent la București intre Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Romaniei și Ungariei privind Parteneriatul Strategic in domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi și valoarea-adăugată adusă de acest proiect la eforturile susținute ale Uniunii Europene pentru asigurarea rezilienței energetice și atingerea obiectivului tranziției ecologice. In această perioadă de criză, trebuie să rămanem uniți și să valorificăm impreună potențialul și resursele noastre. Sporirea capacităților de interconectivitate pentru aprovizionarea cu gaz și electricitate are o importanță strategică pentru Uniunea Europeană și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din Vecinătatea UE, Republica Moldova și Ucraina, a afirmat premierul Ciucă. Prim-ministrul participă la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului organizată cu prilejul vizitei in Romania a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnă președintă a Parlamentului European, Doamnă președintă a Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor parlamentari și eurodeputați, Doamnelor și domnilor miniștri, Stimați membri ai corpului diplomatic acreditat la București, Doamnelor și domnilor, Sunt deosebit de onorat să urez bun venit doamnei Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Imi exprim aprecierea față de cooperarea excelentă pe care o avem cu Parlamentul European și cu domnia sa personal. O colaborare fundamentată pe obiectivul nostru comun, de consolidare a proiectului european. Romanii au plătit cu propriul sange dorința de a se alătura democrațiilor europene și de a se bucura de respectarea drepturilor fundamentale. In decembrie 1989, inlăturarea regimului comunist ne-a deschis perspectiva integrării noastre europene și euro-atlantice. Aderarea noastră la NATO și Uniunea Europeană a așezat Romania in randul națiunilor care respectă valorile unei societăți libere și democratice, statul de drept și dreptul internațional. Mă bucur că am astăzi o nouă ocazie de a-i transmite doamnei preşedinte Metsola intreaga noastră apreciere pentru rolul cheie in adoptarea unui răspuns rapid și puternic al Uniunii Europene la provocările cu care s-a confruntat in acest an, in primul rand in ceea ce privește gestionarea consecințelor dramatice ale războiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei. Doamnelor și domnilor, Anul care se incheie a fost deosebit de greu, iar răspunsul nostru comun a fost solid. Am demonstrat că impreună putem face față acestor incercări. Am reușit, in fața provocărilor, să ne consolidăm unitatea și solidaritatea. In actualul context geopolitic, in care valorile de bază ale Europei și spațiului euro-atlantic - libertatea, democrația, supremația legii și apărarea drepturilor fundamentale - sunt puse la incercare de războiul brutal pornit de către Rusia impotriva Ucrainei, Uniunea a reușit să reafirme validitatea modelului european, precum şi soliditatea valorilor și principiilor pe care este fundamentată. Romania a fost in prima linie de acțiune de la inceputul acestui război. Autoritățile romane au acționat unitar, coordonat, in deplină solidaritate cu poporul ucrainean. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, sprijinul oferit celor peste trei milioane de refugiați din Ucraina, dintre care peste 100.000 au ales să rămană la noi, reprezintă dovada empatiei și dorinței noastre de a fi alături de acest greu incercat popor. Eforturile instituționale au fost completate și susținute exemplar de solidaritatea și generozitatea arătate cetățenilor ucraineni de romani, societatea civilă și mediul de afaceri. In același timp, Romania s-a implicat activ in facilitarea transportului și tranzitului a peste 10 milioane tone de cereale și produse agricole ucrainene către piețele internaționale. Doresc să evidențiez, de asemenea, sprijinul european acordat Republicii Moldova, inclusiv ca urmare a eforturilor constante ale Romaniei in acest sens. Am apreciat foarte mult și mulțumim doamnei Președinte pentru susținerea vocală și consistentă a Parlamentului European pentru Guvernul de la Chișinău și calea reformelor pe care acesta s-a angajat, calea integrării europene. Decizia din iunie a Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat și de a recunoaște perspectiva europeană a Georgiei a fost una istorică, iar Romania a luptat pentru acest obiectiv cu determinare. Locul Republicii Moldova este in Uniunea Europeană și mizăm in continuare pe sprijinul Parlamentului European in acest sens. Doamnelor și domnilor, Trăim intr-o vreme de schimbări rapide, adesea mai rapide decat capacitatea noastră a tuturor de a identifica cele mai bune răspunsuri. Pandemia și războiul din Ucraina au adus modificări substanțiale nu doar in planul raporturilor geopolitice, ci și in agenda europeană și in preocupările opiniei publice. Deși Europa și-a dovedit solidaritatea in raport cu incălcările dreptului internațional de către Federația Rusă, proiectul nostru de viitor este in mod foarte serios pus sub semnul intrebării și necesită, mai mult decat oricand, abordări comune. Criza resurselor energetice, migrația, schimbările climatice, declinul forței economice europene - toate aceste teme vor genera, cel mai probabil, dezbateri extrem de intense in viitor. Neincrederea publică in soluțiile și funcționarea birocrației europene nu va ajuta succesul acestor dezbateri. Aș vrea să spun in acest context că votul din Consiliul de Justiție și Afaceri Interne privind extinderea spațiului Schengen cu Romania și Bulgaria a generat revoltă, frustrare și dezamăgire la nivelul intregii societăți romanești, cu atat mai mult cu cat Romania a parcurs o serie de pași importanți in acest an, pentru a ne apropia de momentul aderării depline. Acest vot s-a intamplat, deși ne-am bucurat de o susținere europeană largă din partea statelor membre şi a instituțiilor europene, inclusiv a dumneavoastră doamnă președinte, susținere pentru care vă mulțumim. Regretăm că o opoziție singulară a dus la acest rezultat care neagă un drept legitim al Romaniei. In acest context, vreau să punctez un aspect care mi se pare extrem de important. Dacă in planul agendei europene decizia din Consiliul JAI a părut o chestiune secundară, pentru o națiune constitutivă a Europei acest vot a ridicat un serios semn de intrebare, la care Europa trebuie să mediteze. Pentru că a fost un test pe care nu Romania, ci Europa l-a picat. Perioada următoare va fi marcată de numeroase asemenea teste fie că e vorba de criza energetică, de migrație, de extinderea Uniunii Europene sau de relațiile ei externe. Dacă vom lăsa interesele naționale să prevaleze, dacă vom urma exclusiv calculele electorale, majoritățile politice, simpatiile sau antipatiile naționale, ne putem pregăti pentru un eșec. Europa nu este doar o simplă declarație politică privind valori impărtășite, ci ea se construiește pas cu pas prin atitudini și abordări. Avem de ales intre a fi cu adevărat o Europă puternică sau a ne confrunta cu disoluția acestui proiect. In același timp, suntem pe deplin incredințați că spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea Romaniei in interiorul său. Ca urmare, vă asigur că rămanem angajați și vom avea o atitudine constructivă pentru realizarea cat mai rapidă a acestui obiectiv. Am convingerea că, la fel ca și pană acum, vom beneficia de susținerea fermă a Parlamentului European. Anul 2022 a adus și aspecte pozitive pentru Romania. Mă refer aici cu precădere la raportul privind Romania din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prezentat de Comisia Europeană la 22 noiembrie. Raportul reprezintă o recunoaștere și o confirmare la nivel european a faptului că direcția reformelor pe care am urmat-o cu consecvență in ultima perioadă este cea corectă. Contextul geopolitic extrem de complicat generează și multiple provocări in plan economic, pe care va trebui să le gestionăm cu mare atenție in perioada următoare. Guvernele sunt chemate să vină cu soluții concrete și eficiente pentru a reduce inflația și a gestiona prețul la energie. Trebuie să ne asigurăm că deciziile noastre sunt realiste și echilibrate și servesc protejării cetățenilor noștri și interesului comun al consolidării construcției europene. De altfel, Uniunea Europeană a demonstrat in multiple ocazii că este capabilă să gestioneze și să depășească orice provocări. Planul de redresare pentru Europa, care incurajează statele membre ale Uniunii să realizeze reforme și investiții semnificative este un foarte bun exemplu in acest sens. Romania este hotărată să folosească toate oportunitățile oferite de acest instrument. Semnarea, la București, in prezența Președintelui Comisiei Europene, a Acordului care va permite furnizarea de energie electrică pentru țările europene, prin cablul submarin din Marea Neagră, pe ruta Azerbaidjan - Georgia - Romania, reprezintă cea mai recentă dovadă concretă a rolului pe care țara noastră este dispusă să și-l asume in regiune și la nivelul Uniunii. Doamnelor și domnilor, Astăzi, consolidarea rezilienței interne și externe, solidaritatea, coeziunea și principiul de a nu lăsa pe nimeni in urmă sunt mai actuale decat oricand. Este absolut necesar să răspundem așteptărilor cetățenilor prin inițiative și soluții concrete la nivel european, care să conserve unitatea şi să evite accentuarea unor diviziuni sau a unor cercuri diferite de dezvoltare. Guvernul pe care il conduc susține necesitatea de a avea poziții convergente cu privire la temele majore ale agendei europene și mă bucur că perspectivele cooperării Romaniei cu Parlamentul European sunt foarte bune. In final, doresc să vă mulțumesc pentru tot sprijinul pe care l-ați acordat Guvernului Romaniei anul acesta. Să vă urez să aveți un Crăciun liniștit și fericit și să privim cu incredere la anul care vine - 2023. Vă mulţumesc! 2022-12-19 19:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-20-01-31-10big_image_001_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 19 decembrieȘtiri din 19.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-19-decembrie [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la Palatul Victoria, după ședința de guvern de astăzi. Așa cum a anunțat la debutul ședinței premierul Nicolae Ciucă, una dintre cele mai importante decizii vizează creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, in acest sens, Guvernul aproband astăzi ordonanța de urgență care modifică și completează cadrul normativ in domeniu. Practic, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe se va putea face cu mai puțini bani de la autoritățile locale și cu o contribuție mult mai mică din partea asociațiilor de proprietari. Prin acest act normativ, Guvernul a redus procentul contribuției financiare pe care autoritățile locale și asociațiile de locatari il asumă, pentru a putea crește numărul clădirilor reabilitate termic, dar să și optimizeze utilizarea fondurilor europene. Practic, pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulți bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90 %. In acest sens, comparativ cu cei 40 %, cum era cazul pană acum, doar 5 % din banii necesari reabilitării vor proveni din banii autorităților locale sau ai asociațiilor de locatari. Bugetul Uniunii Europene, care este destinat investițiilor pentru eficiența energetică a clădirilor, in cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune, este de 1,25 miliarde de euro, iar intervențiile care vizează creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe beneficiază de o alocare financiară totală de 618 milioane de euro. In același domeniu al energiei, pot să vă confirm că astăzi Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, a adoptat Proiectul de lege privind aprobarea semnării Acordului de sprijin intre statul roman și Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. pentru Proiectul Unităților 3 și 4 Cernavodă, urmand ca Parlamentul să aibă, spre aprobare, semnarea acestui acord. Potrivit estimărilor, Unitatea 3 de la Cernavodă ar urma să intre in exploatare la finalul anului 2030, iar un an mai tarziu, Unitatea 4, ambele vor dubla contribuția energiei nucleare in sistemul energetic, practic de la 20%, această pondere a energiei nucleare in sistemul național energetic, ar urca la 36%. Vor fi create noi locuri de muncă in sectorul nuclear și, de asemenea, va fi dezvoltat lanțul de furnizori. O finanțare importantă, așa cum am anunțat deja, este asigurată și de peste ocean, din partea Statelor Unite ale Americii. In privința legislației in domeniul energiei electrice și a gazelor naturale, Guvernul a aprobat astăzi ordonanța de urgență cu modificările și completările ulterioare legate de această legislație, urmand ca Ministerul Economiei să devină autoritate contractantă pentru activitatea de transport al energiei electrice și cu rol de expropriator in numele statului pentru lucrările de interes național in domeniul transportului gazelor naturale. Astfel, se va asigura o bună funcționare a pieței de transport a energiei electrice din Romania, urmand ca aceasta să se desfășoare fără dificultăți, mai ales cand este vorba de implementarea unor proiecte majore de infrastructură de transport, după cum știți, urmand in anii care vin investiții importante in aceste domenii pe care Guvernul le-a planificat. Un sprijin important pentru economie este decis de Guvern astăzi prin Ordonanța de urgență care modifică și completează OUG nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor sale, IMM INVEST Romania, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST. Așa cum anunța in debutul ședinței de guvern, premierul Nicolae Ciucă, se prelungește aplicarea schemei de ajutor de stat pană la 31.12.2023, crescand totodată plafonul garanțiilor de la 17,75 de miliarde de lei, cat au fost in cursul acestui an, la 20,25 miliarde de lei. Aceste programe vor fi derulate prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Roman de Contragarantare și Fondul de Garantare a Creditului Rural, cu un buget al schemei de ajutor de stat care se majorează de la 1,93 miliarde lei la peste 2,88 miliarde lei. Numărul beneficiarilor estimați va depăși 26.000. Aceste ajutoare de stat vor fi acordate sub formă de garanții pentru imprumuturi și granturi care vor acoperi comisionul de risc, precum și comisionul de administrare pe toată durata de valabilitate a acestei garanții. Este o componentă suplimentară, cu caracter de continuitate pe care Guvernul o asigură. De altminteri, și această măsură, ca și multe altele care au vizat sprijinul acordat sectorului economic, au contribuit atat la creșterea economică inregistrată in acest an, cat și la consolidarea profilului economic al antreprenorilor noștri. O altă schemă de ajutor pentru mediul privat este Schema de ajutor de stat Ucraina, in contextul crizei economice generate de agresiunea militară a Rusiei impotriva Ucrainei. Sunt 2,5 miliarde lei care vor fi alocați pentru implementarea schemei de ajutor de stat de către EximBank, in conformitate cu prevederile memorandumului - incadrarea schemei cadru de ajutor de stat, in contextul crizei economice generate de agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei, in politicile economico-bugetare și financiare ale statului roman, așa cum a fost aprobat acest memorandum in ședința de guvern din 31 august, obținand, intre timp, și avizul Consiliului Concurenței. Aceste instrumente financiare noi vin in completarea celor care au fost adoptate in perioada pandemiei de COVID-19, astfel incat sumele alocate cu această destinație să fie disponibile și, in continuare, direcționate prin același tip de instrumente financiare, către același obiectiv, anume antrenarea resurselor private pentru a acoperi deficitul de lichidități. Setul de măsuri propus de EximBank intră in categoria măsurilor cu impact imediat in economie și implică o direcționare a lichidităților către marile companii, dar și IMM-uri cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei, care au fost afectate de criză și a căror sprijinire financiară cat mai rapidă este imperativă pentru a face față crizei generate in contextul actual. Prin acest mecanism, statul va contribui la menținerea in piață a companiilor viabile, care astfel iși vor putea continua, dezvolta activitatea in condiții mai favorabile, evident, şi menținand locurile de muncă. Estimările arată că acest program va contribui direct la distribuirea a 6.000 de milioane lei in economie. In ceea ce privește zona de investiții, Guvernul a aprobat astăzi două hotărari: una vizează indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții Autostrada Targu Mureș-Targu Neamț, secțiunea I, un obiectiv inclus in Master Planul General de Transport, dar și finanțat prin PNRR, cei 22 de kilometri din acest obiectiv, respectiv secțiunea Targu Mureș-Miercurea Nirajului, avand de executat lucrări in valoare de 3,6 miliarde lei in următoarele 30 de luni; cea de-a doua hotărare de guvern la care vreau să mă refer vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții Autostrada Targu Mureș-Targu Neamț, secțiunea III. Sunt alți 29 de kilometri din această secțiune a Autostrăzii Iași-Targu Mureș, cu o valoare de 2,5 miliarde lei și cu o durată de realizare, de asemenea, de 30 de luni. Pentru pregătirea aderării Romaniei la OCDE - așa cum vă amintiți, premierul Romaniei a fost recent la Paris, pentru a depune memorandumul inițial, un pas important in procesul de aderare a Romaniei la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, care reunește state care generează 90% din investițiile străine directe la nivel global - au fost aprobate fondurile necesare pentru participarea reprezentanților Romaniei la lucrările OCDE. Totodată, in același context al procesului de aderare la OCDE, dar și ca urmare a obligațiilor pe care Romania și le-a asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, astăzi, Guvernul a aprobat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă a intreprinderilor publice. Printre cele mai importante modificări care vizează imbunătățirea cadrului de implementare a acestor principii de guvernanță corporativă in intreprinderile de stat se numără separarea funcției de reglementare de cea de coordonare a proprietății statului sau unităților administrativ-teritoriale, in calitatea lor de acționari, elaborarea unei politici de proprietate prin care să se definească rațiunea deținerii de către stat sau de către unitățile administrativ-teritoriale a intreprinderilor publice de la nivel central și local, stabilirea rolului statului și al acestor unități administrativ-teritoriale in guvernanța intreprinderilor publice, dar și rolul pe care aceste autorități tutelare sau alte părți interesate il joacă in acest context. In plus, cateva elemente de noutate: inființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Intreprinderilor Publice, o structură care va funcționa in subordinea Guvernului, in coordonarea prim-ministrului Romaniei, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului; inființarea unui corp al administratorilor de intreprinderi publice, care vor face parte dintr-o bază de date organizată și gestionată de această Agenție și care va include lista persoanelor fizice și juridice care sunt eligibile pentru selectarea și nominalizarea in posturi de administratori in cadrul intreprinderilor publice. Aceste persoane fizice sau juridice vor putea candida, alături de cele care nu sunt inscrise in acest corp al administratorilor, in procesele de recrutare și nominalizare. Tot astăzi, aș vrea să vă semnalez faptul că Guvernul a aprobat Strategia națională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada 2022-2030, Romania asumandu-și, prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență, să accelereze acest proces inceput in 2015, prin două acte legislative importante. Tot astăzi, Guvernul a aprobat și Strategia națională privind promovarea egalității de șanse intre femei și bărbați, alături de prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027. Este un document intocmit la nivelul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cu sprijinul ministerelor avizatoare, fiind aprobat totodată și planul care operaționalizează implementarea acestei strategii. La final, aș vrea să vă anunț faptul că Guvernul, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a alocat astăzi peste un miliard de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru aproape 3.000 de unități administrativ-teritoriale. Sunt fonduri care au fost alocate la solicitarea autorităților locale, prin intermediul Instituțiilor Prefectului sau prin Consiliile Județene din fiecare județ, pentru a asigura cheltuielile de funcționare și dezvoltare ale autorităților administrației publice locale pentru necesități care vizează anul in curs, pană la finalul acestui an, practic. Pot să vă dau cateva exemple de tipuri de cheltuieli: salarii, iluminat public sau/și intreținerea acestuia, salubritate, cofinanțarea proiectelor, plata combustibilului pentru asigurarea incălzirii unităților școlare, asigurarea cu energie termică sau plata unor corecții financiare, sentințe, cheltuieli de capital sau alte cheltuieli neprevăzute. Potrivit actului normativ adoptat, 41 de Consilii Județene, alături de Sectorul 6 al municipiului București, 65 de municipii, 176 de orașe şi peste 2.500 de comune se numără printre unitățile administrativ-teritoriale care vor beneficia de această finanțare din fondul de rezervă bugetară. Acestea au fost principalele elemente pe care am dorit să vi le comunic și vă stau la dispoziție pentru intrebări. Reporter: Bună seara. Legea plafonării dă cumva, din nou, bătăi de cap oamenilor. Mai exact, din cauza faptului că se permite plafonarea prețului la energie pe un singur loc de consum, automat chiriașii care stau intr-un apartament al unui proprietar care, de exemplu, este al doilea loc de consum, aceștia vor fi obligați să plătească prețul de 1,3 lei per kilowatt. Vă intreb așa: care este situația, avand in vedere că in acest moment chiriașilor li se recomandă să-și facă, la locul unde au chiria, să-și facă contractul de energie pe numele lor? Insă știm foarte bine că este destul de complicat să faci un contract de energie pe locul unde ai chiria. De aceea, vă intreb care este in acest moment soluția, pentru că știm că sunt aproximativ 500.000 de chiriași in Romania? Dan Cărbunaru: Nu voi comenta neapărat acum modificările care au fost aduse in Parlament cadrului normativ inaintat de Guvern și nici interpretările care au fost ulterior adoptării acestui act normativ. Ceea ce pot să vă spun este că, așa cum Guvernul a procedat de fiecare dată, incă de la debutul pachetelor de sprijin pentru populație, pentru mediul de afaceri, in privința prețului la gaze sau la energie electrică, in măsura in care va fi nevoie, guvernul va putea interveni pentru a clarifica sau, de ce nu, poate chiar optimiza acest pachet. Insă deja autoritatea in materie, mă refer acum la ANRE, a furnizat o serie de clarificări și de interpretări oficiale in legătură cu modul in care se aplică această legislație. Sunt convins că iși va exercita și pe viitor acest rol. Reporter: In ultimele zile s-au format oarecum cozi la furnizori, la relațiile publice de la furnizori, oamenii merg să intrebe, să afle care este, de fapt, situația, pentru că sunt foarte multe neclarități in acest moment. Ce ar putea face Guvernul astfel incat să ajute populația, să le ofere toate informațiile necesare, astfel incat să elimine aceste neclarități? Dan Cărbunaru: Au existat incă de la inceput intervenții ale ANRE, care este autoritatea in materie, dacă vă amintiți, au fost discuții inițiale legate de numărul cetățenilor romani care ar fi nevoiți să iși notifice furnizorii in legătură cu diverse chestiuni legate de locul de consum. Din cate cunosc și cate cunoașteți și dumneavoastră, ANRE a clarificat această chestiune, in sensul că nu toți cetățenii romani sunt obligați sau nu au această nevoie, ci doar cei care au mai multe locuri de consum sau care fac parte din acele categorii speciale care beneficiază de sprijinul statului roman, avand anumite tipuri de plafoane in raport cu consumul pe care il au, fie pentru cei care folosesc dispozitive medicale speciale necesare pană la urmă susținerii stării lor de sănătate, dar e vorba și de familiile care au trei sau mai mulți copii. Deci sunt anumite categorii, iar, pe langă clarificările ANRE care au fost deja furnizate și care vor fi mai mult ca sigur, in funcție de semnalări, din nou prezentate public, desigur că și ministerele de resort și canalele de comunicare publică guvernamentală vor relua aceste mesaje tocmai pentru a le clarifica. De altminteri, există dincolo de această componentă care a generat anumite cozi și cu foarte mulți oameni care au mers acolo pentru a-și clarifica situația sau pentru a-și notifica pur și simplu situația, există și posibilitatea de a contacta furnizorii, majoritatea funcționează inclusiv pe baza acestor canale de comunicare electronică, transmiterea de mail-uri sau contactare lor telefonică poate asigura același nivel. Intr-adevăr, există o nevoie de informare, cu atat mai mult cu cat aceste pachete de sprijin care au fost necesare a fi continuate, pentru că și rațiunea pentru care ele au apărut s-a menținut, ne referim acum la prețurile la energie și la gaze naturale. Romania, e adevărat, este o țară care are resurse de gaze naturale, are capacitatea de a produce energie electrică, dar vedem efectele generate de pe piață, atat ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, dar și ca urmare a altor fluctuații de pe piața europeană, cel puțin. Și nu este cazul doar al țării noastre, ci sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care au incercat să vină succesiv cu diverse pachete de sprijin și de fiecare dată cand aceste pachete au fost prelungite sau au fost imbunătățite au generat și anumite schimbări de procedură și pe acest fond, desigur, nevoia de informare rămane una constantă. Reporter: O precizare: ați spus cand ați prezentat actele normative adoptate astăzi in ședința de guvern, aţi spus la un moment dat peste 1 miliard din Fondul de rezervă al Guvernului sau ați spus aproximativ? Dan Cărbunaru: E peste 1 miliard de lei, cred că foarte puțin peste un miliard. Sunt 924 de mii de lei pentru partea principală a acestui pachet de sprijin pentru autoritățile locale, la care s-a adăugat o componentă de cateva zeci de milioane de lei care generează practic această ușoară depășire a sumei inițiale. Deci vor fi puțin peste 1 miliard de lei alocați in acest sens. De altminteri, dacă-mi permiteți, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației este pregătit, dacă nu cumva deja a făcut-o, să ofere detalii nu doar in privința sumei in ansamblu, cat și defalcat pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Reporter: Potrivit unor informații, au fost folosiți peste 20 de milioane de euro și au fost organizate cateva mii de concerte de către primăriile din țară anul acesta. Vă intreb: in acest moment, Guvernul a scos din Fondul de rezervă să ofere primăriilor pentru a-și acoperi anumite cheltuieli, in timp ce primăriile au folosit banii pe anumite evenimente care poate nu ajutau neapărat la buna funcționare a primăriei. Dan Cărbunaru: Bun, ceea ce pot să vă spun este că astăzi guvernul a alocat aceste sume de bani despre care v-am vorbit pentru cheltuieli de strictă necesitate și, dacă doriți, le pot relua. E vorba de plata salariilor, cheltuielile de funcționare, plata de servicii, iluminat public, lucruri care in mod curent țin de administrare a comunității pe care o deservesc acele primării. Ca atare, dacă aveți semnale punctuale in legătură cu modul in care au gestionat resursele, altele decat cele de acum, ne referim acum la o decizie care s-a luat, desigur că, in calitatea dvs de jurnaliști, puteți prezenta aceste situații in mod public și ele pot fi analizate punctual. Reporter: Mai am eu o intrebare legată de legea plafonării, la care vreau să-mi răspundeți punctual, dacă se poate. Poate această lege să fie aplicată retroactiv, adică persoanele care locuiesc, spre exemplu, in chirie să fie nevoite să depună o declarație pe proprie răspundere pentru a plăti prețul plafonat, inclusiv pentru ultimele 4 luni ale acestui an, in caz contrar să plătească un preț maximal? Dan Cărbunaru: Am văzut in această perioadă multe interpretări care au circulat in legătură cu acest pachet legislativ destul de consistent. Atat ANRE, cat și Ministerul Energiei vor putea oferi detalii și, pentru că este o temă care am văzut că circulă deja in spațiul public, colegii de la comunicare se vor ocupa pentru a vă oferi un răspuns tehnic la această intrebare. Dar, repet, și in acest caz, cand vorbim despre o interpretare, dar și in alte situații, ori de cate ori va fi nevoie de o clarificare sau de mai mult decat atat, respectiv o eventuală modificare sau imbunătățire a cadrului de reglementare, acest lucru se va intampla. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări, eu v-aș mulțumi foarte mult și vă doresc o zi frumoasă in continuare sau o seară plăcută! 2022-12-19 19:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-19-07-42-18big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președinta Parlamentului European, Roberta MetsolaȘtiri din 19.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edinta-parlamentului-european-roberta-metsola1671460840Galerie foto 2022-12-19 16:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-19-04-40-40big_image_005_resize.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 19 decembrieȘtiri din 19.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-19-decembrieGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Suntem pregătiți să incepem ultima ședință de guvern inainte de sărbătoarea Crăciunului. O să avem o serie de acte normative pe care le vom adopta. O să vorbim despre cele mai importante dintre ele. Ceea ce este important și trebuie subliniat este faptul că astăzi sau in perioada imediat următoare se deschid apelurile pentru măsurile care vizează dotarea sălilor de clasă și a laboratoarelor la Ministerul Educației. Doamna ministru, vă rog, cateva detalii despre această măsură. Ligia Deca: Bună ziua! Mulțumesc, domnule prim-ministru. Am lansat astăzi apelul de proiecte pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de invățămant preuniversitar și a unităților conexe, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, componenta C15 Educație. Pentru prima dată in istoria educației alocăm peste 1 miliard de euro, valoare eligibilă din PNRR fără TVA, pentru dotarea unităților de invățămant preuniversitar și a unităților conexe, pentru implementarea obiectivelor din proiectul Romania Educată. Mai concret, prezentul apel, finanțat prin PNRR, vizează trei tipuri de investiții: digitalizarea mediilor de invățare, unde echipăm tehnologic 3.600 de școli, 5.200 de laboratoare de informatică și 909 laboratoare informatice din școlile de educație și formare profesională. Al doilea tip de investiții este cel in infrastructura școlară pentru 75.000 de săli de clasă, 10.000 de laboratoare sau cabinete din sistemul de educație preuniversitar. A treia investiție vizează dotarea cu echipamente atelierelor de practică din rețeaua invățămantului profesional și tehnic pentru 909 unități de invățămant. Unitățile de invățămant preuniversitar și unitățile conexe din zonele defavorizate vor primi punctaj suplimentar. Menționăm că apelul este deschis de astăzi și pană in data de 19 martie 2023. Am lăsat mai mult timp, tocmai pentru că urmează perioada sărbătorilor, iar beneficiarii eligibili sunt, evident, unitățile administrativ-teritoriale locale, precum și alte entități care au școli in administrare. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Este o măsură care va aduce un beneficiu in ceea ce privește implementarea Proiectului Național Romania educată. Este un proiect pe care l-am discutat și cu reprezentanții sindicatelor din Ministerul Educației, foarte mult așteptat și sperăm să producă și efectele pe care ne dorim cu toții și pe care le așteaptă, in mod deosebit, elevii şi părinții. In agenda de astăzi avem un proiect de ordonanță de urgență prin care sprijinim creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe. Este o măsură pe care o considerăm ca fiind complementară la deciziile pe care deja le-am luat in acest sens și care este foarte bine venit in actualul context in care căutăm să adoptăm măsuri cat mai aplicate pentru creșterea eficienței energetice și economisirea acesteia. In felul acesta, prin ordonanța de astăzi, asigurăm finanțarea acestor proiecte in procent de 90% din fonduri nerambursabile, fonduri europene, iar restul va fi acoperit de la bugetul de stat, bugetele locale și de asociațiile de proprietari. Discutăm despre o măsură prevăzută in politica de coeziune pentru perioada 2021-2023, măsură care are alocată o sumă de 1,25 miliarde de euro. Pentru că făceam mențiunea că este o măsură complementară, trebuie să subliniem că, prin Ministerul Dezvoltării, se derulează deja Măsura Valul Renovării și Eficiența Energetică pentru care avem alocate aproximativ 5,5 miliarde de euro. Sunt convins că prin toate aceste demersuri pe care le adoptăm, vom contribui la indeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare, din Planul Național de Redresare și Reziliență și in mod deosebit, trebuie să subliniem că dorim să luăm decizii astfel incat efectul pe care aceste fonduri de care dispunem il produc la nivelul fiecărui cetățean, la nivelul fiecărei localități din țara noastră. Totodată, astăzi asigurăm printr-o ordonanță de urgență o măsură care completează și modifică o ordonanță de urgență in vigoare, care deja produce efecte. Este vorba de acea ordonanță care prevede aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Invest Plus și a componentelor acestora IMM Invest Romania, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation și Rural Invest. Discutăm de asigurarea finanțării măsurii și pentru anul 2023. Prin această măsură plafonul total al garanțiilor ajunge la peste 20 de miliarde de lei și in felul acesta suntem convinși că sprijinim atat mediul de afaceri și economia, cat și asigurarea locurilor de muncă și incurajăm ca toți cei care au spirit antreprenorial să continue să aibă o predictibilitate in ceea ce privește sprijinul pe care Guvernul il acordă mediului de afaceri. Sunt, astfel, decizii pe care le vedem in aliniere cu demersurile pe care noi ni le-am asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care are componentele de reformă și de investiții și, de asemenea, măsurile și responsabilitatea pe care ni le-am asumat pentru a respecta standardele specifice Uniunii Europene și pe cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Săptămana trecută am reușit, așa cum ne-am angajat, să depunem Memorandumul Inițial și să finalizăm prima etapă din parcursul nostru pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, obiectiv care reprezintă un demers nu doar al acestui guvern, ci al intregii societăți. Trebuie să facem astfel incat, impreună, să putem să derulăm și să continuăm planul de reforme la nivel național. Ținand cont că este ultima ședință inainte de sărbătoarea Crăciunului, doresc să mulțumesc, in primul rand, tuturor cetățenilor Romaniei, pentru modul in care am reușit impreună să trecem acest an plin de incercări și provocări. Prin dialogul și consultările la nivelul instituțional și al mediului asociativ pe care le-am avut ori de cate ori a existat această posibilitate, iată-ne astăzi, privim in urmă și constatăm că am reușit să menținem stabilitatea și echilibrul la nivelul economiei, la nivelul societății și, de asemenea, avem perspective să privim cu incredere pentru același măsuri și aceleași obiective in anul 2023. Incă o dată, mulțumesc in nume personal, mulțumesc in numele Guvernului cetățenilor Romaniei. Vă mulțumesc dumneavoastră, membrilor cabinetului și, desigur, instituțiilor pe care le conduceți! Vă doresc să aveți o sărbătoare a Crăciunului in liniște, cu bucurie, alături de familii și să ne revedem cu bine in ultima săptămană a anului, cand, de asemenea, va trebui să preluăm și să finalizăm o serie intreagă din deciziile guvernului, astfel incat să incepem noul an așa cum se cuvine. Am reușit să avem bugetul pentru anul 2023 aprobat, promulgat şi putem să privim foarte increzători că incă din prima zi lucrătoare a anului 2023, putem să incepem activitățile fără teama de a nu avea resursele și fundamentul pe care să putem să ne derulăm activitatea. Vă mulțumesc și vă doresc o zi foarte bună! 2022-12-19 13:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_023_resize.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 19.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat, astăzi, la Palatul Victoria, reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Participanții au analizat propunerile vizand definirea sectoarelor de negociere colectivă și acordarea unor oportunități fiscale privind salarizarea. Cu acest prilej, reprezentanții Guvernului și cei ai partenerilor sociali au convenit să continue dezbaterile la nivel tehnic, pe baza propunerilor formulate. In acest sens, următoarea intalnire va avea loc maine, la Ministerul Muncii, pentru definirea sectoarelor de negociere colectivă, in timp ce la nivelul Ministerului de Finanțe vor avea loc, in perioada următoare, discuții privind măsuri fiscale in domeniul salarizării. 2022-12-19 13:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-19-01-25-42big_image_008_resize.jpgMesajul prim-ministrului României Nicolae-Ionel Ciucă transmis cu prilejul Sărbătorii HanukaȘtiri din 18.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-transmis-cu-prilejul-sarbatorii-hanukaCu prilejul Sărbătorii Hanuka, adresez calde urări de sănătate, bucurie, pace și prosperitate intregii comunități evreiești și conducerii Federației Comunităților Evreiești din Romania-Cultul Mozaic. Hanuka reprezintă un moment de comuniune spirituală și vorbește lumii intregi despre curaj și rezistență, despre speranță și puterea credinței, despre valorile care unesc și creează punți intre oameni. Această sărbătoare a luminii, care aduce impreună familii și prieteni, este și un moment de reflecție cu privire la contribuția importantă pe care comunitatea evreiască, atat de greu incercată de-a lungul istoriei sale, a adus-o procesului de edificare și modernizare a statului, dar și parcursului european al Romaniei. In această perioadă complicată, cand pericole multiple amenință fundamentele democratice ale societății noastre, să ne dedicăm cultivării solidarității, coeziunii, dialogului, ințelegerii și conviețuirii pașnice, iar bucuria acestei sărbători să ne ghideze acțiunile viitoare. Hag Hanuka Sameah! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-12-18 09:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-18-09-26-09big_sigla_guvern.pngMesajul prim-ministrului României Nicolae-Ionel Ciucă transmis cu prilejul Zilei Minorităților Naționale din RomâniaȘtiri din 18.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-transmis-cu-prilejul-zilei-minoritatilor-nationale-din-romaniaZiua Minorităților Naționale reprezintă un bun prilej de celebrare a diversității etnice, culturale, lingvistice și religioase din Romania, dar și de reafirmare a parteneriatului solid dintre majoritate și minorități, fundamentat pe respect reciproc, solidaritate, atașamentul față de valorile și principiile democratice. Cu această ocazie, ii asigur pe toți cetățenii romani aparținand minorităților naționale de intreaga mea considerație și le transmit calde felicitări. Romania de astăzi este o democrație stabilă, construită pe efortul comun al tuturor cetățenilor săi, iar istoria ne-a arătat că realizarea marilor proiecte naționale s-a bazat pe imbrățișarea acelorași idealuri, indiferent de apartenența etnică, lingvistică, religioasă sau culturală. Guvernul Romaniei este ferm angajat in eforturile de consolidare a unei societăți incluzive, tolerante, a dialogului și pluralismului, iar apărarea drepturilor și intereselor minorităților naționale, in paralel cu promovarea respectului față de diversitate, prezervarea culturii și identității minorităților sunt prioritare. De asemenea, lupta impotriva atitudinilor și manifestărilor antisemite, extremiste, xenofobe, rasiste sau instigatoare la ură constituie o preocupare constantă pe agenda executivului. Promovarea și consolidarea drepturilor și libertăților fundamentale, a principiilor europene care ne definesc societatea reprezintă garanția unui viitor prosper și au nevoie de implicarea noastră, a tuturor. La mulți ani tuturor cetățenilor romani care aparțin minorităților naționale! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-12-18 09:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-18-09-23-54big_sigla_guvern.pngPrimirea de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă a comandantului Comandamentului Operațiilor Speciale SUAȘtiri din 17.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-comandantului-comandamentului-operatiilor-speciale-suaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe comandantul Comandamentului Operațiilor Speciale SUA (US SOCOM), generalul Bryan P. Fenton. Premierul Ciucă a evidențiat, in timpul intrevederii, importanța forțelor pentru operații speciale, a modernizării și inzestrării acestora, mai ales in actualul context de securitate. De asemenea, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat relevanța prezenței forțelor SUA pe teritoriul Romaniei, a coeziunii NATO și a determinării de a proteja aliații. 2022-12-17 16:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-12-17_at_15.58.19.jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Georgiei, Irakli GaribashviliȘtiri din 17.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-georgiei-irakli-garibashvili Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o intrevedere cu prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, aflat in vizită in Romania, cu ocazia semnării Acordului intre Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei și Romaniei privind Parteneriatul Strategic in domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi. In cadrul dialogului, cei doi inalți oficiali au discutat despre Parteneriatul Strategic romano-georgian și despre posibilitățile de a dezvolta relațiile economice bilaterale, in context european. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat necesitatea dezvoltării coridoarelor de transport și energetice intre Caucaz și Uniunea Europeană, valorificand oportunitatea ancorării Georgiei la proiecte susținute de Uniunea europeană, precum cablul energetic submarin Azerbaidjan-Georgia-Romania-Ungaria, cablul submarin de date care va uni Georgia de Romania și coridorul de transport Est-Vest Marea Neagră-Marea Caspică. Prim-ministrul roman a menționat importanța finalizării in zece luni a studiului de fezabilitate pentru terminalele LNG din porturile georgiene și romanești. La randul său, premierul georgian a mulțumit părții romane pentru sprijinul oferit aspirațiilor de integrare europeană și euro-atlantică. Irakli Garibashvili a prezentat situația politică, economică și de securitate a Georgiei, impărtășind viziunea prim-ministrului roman privind evoluția războiului de agresiune al Rusiei in Ucraina. Cei doi prim-miniștri au făcut o evaluare a vulnerabilităților regionale create de atacurile ruse la adresa infrastructurii energetice ucrainene. Ambele părți și-au arătat sprijinul pentru menținerea stabilității Guvernului pro-european in Republica Moldova. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a evocat eforturile Romaniei de sprijinire a Republicii Moldovei și Ucrainei. Premierul georgian l-a invitat pe omologul roman să efectueze o vizită la Tbilisi, ocazie cu care să fie lansat Planul de Acțiune a Parteneriatului Strategic dintre cele două state și dialogul strategic dintre cele două ministere ale Afacerilor Externe. 2022-12-17 13:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-17-02-51-36big_luk_9955.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei și României privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verziȘtiri din 17.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-acordului-intre-guvernele-republicii-azerbaidjan-georgiei-ungariei-i-romaniei-privind-parteneriatul-strategic-in-domeniul-dezvoltarii-i-transportului-energiei-verzi Intampinarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de către președintele Romaniei, Klaus Iohannis Galerie foto Intrevederea comună a președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, și prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen Fotografia de familie Galerie foto Ceremonia oficială a sosirii inalților demnitari și intervențiile in sesiunea plenară a celor 6 oficiali *** Alocuțiunea susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă in cadrul sesiunii plenare organizată cu prilejul semnării Acordului intre Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei și Romaniei privind Parteneriatul Strategic in domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelențele Voastre, Distinși participanți, Aș dori să mă alătur căldurosului bun - venit adresat deja tuturor de către E.S, Președintele Klaus Iohannis. Ca o contribuție personală la această discuție, doresc să mă concentrez in cele ce urmează pe perspectiva noastră asupra Acordului interguvernamental care urmează să fie semnat. Acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, in același timp, securitatea energetică. Prezența dumneavoastră aici, doamnă președintă Von der Leyen, este, de asemenea, o confirmare a importanței strategice a acestui acord din perspectiva conectivității UE. Pe timp de criză, trebuie să rămanem uniți și să punem laolaltă potențialul și resursele noastre. Romania este angajată să investească in producția de energie și in infrastructura energetică, iar in cooperare cu partenerii noștri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre și pentru regiune. Pe cale de consecință, Romania va juca un rol important ca țară de tranzit și hub energetic regional, oferind alternative vecinilor și partenerilor noștri din UE, dar și Republicii Moldova și Ucrainei. Acordul de astăzi marchează un pas important inainte spre consolidarea cooperării noastre pe termen lung in domeniul energiei. Semnarea acestui document reprezintă o etapă importantă, parte a eforturilor Uniunii Europene de creștere a rolului electricității verzi in combaterea efectelor incălzirii globale. Acesta va contribui inclusiv la intărirea rezilienței sistemelor energetice. Acordul ne va permite, de asemenea, să facem față mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică. Aceste provocări sunt reprezentate de actuala criză energetică exacerbată de războiul neprovocat al Federației Ruse impotriva Ucrainei, de efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiilor noastre, precum și de presiunea inflației. Sectorul energetic a fost puternic afectat de turbulențele de pe piețele energetice, de prețurile ridicate și volatile la energie și de insecuritatea energetică la nivel global. In linia angajamentului asumat la intalnirea regională a miniștrilor energiei, desfășurată in luna septembrie la București, putem contribui impreună la identificarea soluțiilor necesare pentru consolidarea aprovizionării cu energie a economiilor noastre, precum și a partenerilor și prietenilor noștri occidentali, a căror bunăstare este strans legată de regiunea noastră. Niciodată nu a fost mai important decat acum să valorificăm potențialul existent in scopul dezvoltării comerțului cu energie electrică verde intre Republica Azerbaidjan și Georgia, pe de o parte, și Europa, pe de altă parte. Acest lucru este extrem de important cu atat mai mult cu cat Romania, impreună cu partenerii săi din UE și de la nivel global, colaborează indeaproape pentru avansarea contribuțiilor active la infăptuirea tranziției energetice și climatice, ambiții consacrate in Acordul de la Paris din 2015 și in Pactul Verde european. Romania este pe deplin angajată să transforme in acțiune prevederile Acordului guvernamental. Mulțumim incă o dată tuturor părților pentru cooperarea și perseverența cu care au lucrat in a pune bazele Parteneriatului nostru strategic cvadrilateral. Nu in ultimul rand, doresc să salut progresul obținut in ceea ce privește livrarea de gaz azer către Romania, care va fi operațională incepand cu prima parte a anului 2023. Aceasta este o veste extrem de imbucurătoare, iar Romania va avea astfel o garanție suplimentară de securitate energetică. Inainte de a incheia, doresc să adresez mulțumiri deosebite Ministerelor Energiei și Afacerilor Externe, care au lucrat intens și cu sarguință la găsirea de soluții in plan bilateral și regional pentru protejarea securității noastre energetice. Vă mulțumesc! Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia semnării Acordului intre Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei și Romaniei privind Parteneriatul Strategic in domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi 2022-12-17 09:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-19-03-58-50big_1.jpgMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia marcării a 33 de ani de la începutul Revoluției Române din Decembrie 1989Știri din 16.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-marcarii-a-33-de-ani-de-la-inceputul-revolutiei-romane-din-decembrie-1989Marcăm astăzi 33 de ani de la inceputul Revoluției Romane, un moment de referință al istoriei noastre recente care ne-a redat libertatea și speranța. Romania democrată de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiul suprem din Decembrie 1989, atunci cand romanii au dovedit că dorința de a fi liberi nu poate fi oprită nici de gloanțe, nici de tancuri. Timișoara a fost primul oraș eliberat de teroarea comunistă, iar curajul timișorenilor i-a inspirat și mobilizat și pe romanii din celelalte orașe impovărate de dictatură. După aproape jumătate de secol, regimul comunist ilegitim și criminal era infrant, iar valorile și principiile democratice restabilite, insă prețul plătit a fost unul uriaș. Le datorăm eroilor și martirilor din Decembrie 1989, dar și tuturor disidenților anticomuniști și victimelor regimului comunist, nu doar valorizarea sacrificiului lor suprem prin apărarea idealurilor in care au crezut cu toată puterea, ci și dreptatea, care se lasă așteptată de prea mult timp. Cei responsabili de crimele și abuzurile regimului comunist, de reprimarea violentă a Revoluției Romane din Decembrie 1989, trebuie aduși in fața justiției pentru că doar așa trecutul poate fi asumat. Fiecare zi care se pierde fără a realiza acest deziderat e o pangărire a suferințelor victimelor comunismului și a sacrificiului lor. Avem datoria să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare esența acestei lupte impotriva comunismului. Tinerii trebuie să cunoască adevărul, să știe ce a presupus perioada intunecată a totalitarismelor și să ințeleagă faptul că doar democrația, statul de drept, valorile europene reprezintă garanția unui viitor stabil. Să fie conștienți că dictatura nu poate fi niciodată o soluție, indiferent de crizele pe care societatea le parcurge. Educația in spiritul adevărului și al valorilor fundamentale reprezintă cheia consolidării valorilor noastre democratice. In calitate de Prim-Ministru al Romaniei, susțin angajamentul ferm al Guvernului Romaniei pentru apărarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale, a democrației și statului de drept, onorand neincetat sacrificiul pentru libertate. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-12-16 11:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-16-11-39-57big_sigla_guvern.pngGuvernul României continuă să acționeze ferm pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la urăȘtiri din 16.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-continua-sa-actioneze-ferm-pentru-prevenirea-i-combaterea-antisemitismului-xenofobiei-radicalizarii-i-discursului-instigator-la-uraImplementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură a inregistrat, in ultimele 6 luni, o evoluție pozitivă, aspect evidențiat de Raportul intermediar care vizează activitatea intreprinsă in perioada mai-noiembrie 2022. Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură a urmărit, in principal, consolidarea cooperării interinstituționale, obținerea de rezultate concrete ca urmare a materializării obiectivelor strategiei, dar și recuperarea decalajelor consemnate in Raportul anual publicat in luna mai 2022. Este important de subliniat faptul că toate acțiunile principale au fost demarate, iar numărul celor finalizate a crescut. In perioada supusă evaluării, la reuniunile Comitetului interministerial, au participat specialiști renumiți in domeniul cercetării și prezervării memoriei Holocaustului, dar și un supraviețuitor al Holocaustului. Analiza cantitativă a stadiului implementării celor 36 de acțiuni principale arată următoarele: 6 acțiuni principale au fost finalizate (4 acțiuni principale in mai 2022); 13 acțiuni principale se derulează la parametrii calitativi doriți (12 acțiuni principale in mai 2022); 10 acțiuni principale au fost parțial implementate (6 acțiuni principale in mai 2022); 7 acțiuni principale se află la debut (6 acțiuni principale in mai 2022); Capabilitățile instituționale dezvoltate pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și-au demonstrat viabilitatea, iar activitatea grupurilor de lucru interne și/sau interinstituționale a inregistrat o evoluție pozitivă. De asemenea, s-au inregistrat progrese și in ceea ce privește dezvoltarea unor metodologii de identificare, raportare și evaluare mai eficiente a incidentelor și tendințelor. Nu in ultimul rand, Romania a continuat să se implice in eforturile europene și internaționale pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Deși se constată o evoluție pozitivă in ceea ce privește implementarea acțiunilor prevăzute in Planul aferent Strategiei naționale, se impune precizarea că există, in continuare, acțiuni care inregistrează intarzieri, in special in domeniul educațional. In acest sens, este nevoie de o implicare susținută din partea celor responsabili, astfel incat decalajele să fie eliminate. Guvernul Romaniei rămane ferm angajat in direcția combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prezervării memoriei Holocaustului, precum și promovării educației și cercetării despre Holocaust. Raportul complet poate fi consultat aici: https://www.gov.ro/fisiere/comunicate_fisiere/Raport.pdf 2022-12-16 10:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-16-10-53-18big_sigla_guvern.pngRomânia a trimis cererea de plată numărul II din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euroȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-a-trimis-cererea-de-plata-numarul-ii-din-pnrr-in-valoare-de-3-2-miliarde-de-euro Guvernul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a transmis astăzi Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), in valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de imprumut. In urma scăderii sumei aferente prefinanțării acordate Romaniei (13% din valoare totală PNRR), tranșa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2.808.089.841 euro (1.868.317.381 Euro - sprijin financiar nerambursabil și 939.772.460 Euro - sprijin sub formă de imprumut). Printre cele mai relevante reforme și investiții cu impact socio-economic aferente celei de-a doua cereri de plată, se numără: * Intrarea in vigoare a legii de aprobare a programului național - Prima conectare la apă și canalizare. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Jalon 2); * Intrarea in vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (Jalon 213); * Intrarea in vigoare a legii privind protecția avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiției (Jalon 430); * Intrarea in vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse in scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse Responsabil: Ministerul Educației (Jalon 477); * Intrarea in vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114); * Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată in scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 97); * Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalități) pentru construcția, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 456); * Intrarea in vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Jalon 144). Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență Cea de-a treia cerere de plată in valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei in primăvara anului viitor și va fi insoțită de documentația aferenta indeplinirii a 55 de ținte și jaloane. Romania beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi in valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și imprumuturi in valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și pană la finalul lui 2022, Romania și-a asumat indeplinirea a 151 de ținte și jaloane. Vă reamintim că in urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de Romania, care au intrat deja in conturile țării noastre. De asemenea, Romania a incasat deja două tranșe de prefinanțare in valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, in decembrie 2021 și in ianuarie 2022. 2022-12-15 22:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-15-10-44-40big_sigla.jpegDeclarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca1671129682 [CHECK AGAINST DELIVERY] Reporter: Domnule premier, vă rog să ne spuneţi ce părere aveți cu privire la boicotarea firmelor austriece, pentru că mai multe companii de stat şi-au mutat conturile pană acum şi totuşi am văzut o poziţie oficială a preşedintelui. Ce se intamplă in acest context? Nicolae-Ionel Ciucă: Aşa cum am menționat de fiecare dată, este o situație dificilă pentru noi, pe care am recepționat-o fără să ne fi așteptat și, in continuare, considerăm că decizia de a nu fi fost acceptați in spațiul Schengen a fost o decizie nedreaptă față de demersurile și față de eforturile care au fost făcute de către cetățenii romani și de către autoritățile romane. Ceea ce se intamplă referitor la modul in care ne poziționăm față de autoritățile austriece, o facem pe cale diplomatică și pe relația oficială, fără niciun fel de alte aspecte, care să lase loc de interpretare, iar in ceea ce privește decizia pe care o ia fiecare cetățean in parte, este o decizie pe care o respectăm fără să avem un comportament, o atitudine de a incuraja, intr-un fel sau altul, poziționarea față de o companie sau alta care aparține statului austriac. Reporter: Ce se intamplă cu aceste companii de stat care...? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu există o regulă, o decizie la nivelul companiilor de stat in acest sens. Reporter: In luna noiembrie, domnule ministru, vedem că inflația s-a apropiat de 17 %. Din datele pe care le aveți, ce se va intampla in lunile următoare, cand ne așteptăm să scadă? Pentru că e una dintre cele mai scumpe sărbători a Crăciunului din ultimii ani. Nicolae-Ionel Ciucă: Datele legate de inflație pentru luna noiembrie sunt cele pe care dumneavoastră le-ați menționat. S-a ajuns la aproape 17%, in comparație cu luna noiembrie din anul 2021, deci putem spune că inflația in anul 2021, in luna noiembrie, a fost mult mai mică in comparație cu celelalte luni din anul trecut, iar in analiza pe care am făcut-o, atunci cand am primit aceste cifre, a rezultat foarte clar că, la sfarșitul anului, inflația pe 2022 nu va depăși 13%. Este doar un procent, o cifră de comparație intre inflația pe luna noiembrie in 2022, comparativ cu cea din noiembrie 2021. Reporter: Vă așteptați ca, din luna februarie, martie, să scadă prețurile? Romanii aşteaptă acest răspuns. Cand ar putea să vadă prețuri mai mici? Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat cu specialiștii de la Ministerul de Finanțe, am discutat cu specialiștii de la Banca Națională și am incercat să identificăm evoluția viitoare pentru 2023. Din datele pe care le-am primit, există o tendință in scădere a inflației pentru anul 2023 și, așa cum rezultă din analiză, este foarte posibil ca inflația să se apropie de 10%. Reporter: Ați spus puțin mai devreme că anul viitor, in 2023, am putea primi un rezultat pozitiv privind intrarea in Schengen. Cum se vede de la guvern acest lucru? Am putea vedea acest lucru in anul 2023? Nicolae-Ionel Ciucă: Am anunțat incă din prima seară că decizia de a vota impotriva aderării la spațiul Schengen ne determină să ne mobilizăm mai bine, astfel incat să putem să indeplinim acest obiectiv național. Este un demers pe care il vom continua. Romania merită și trebuie să intre in spațiul Schengen. Vom continua să discutăm cu toți partenerii noștri din Uniunea Europeană, lucru care, de altfel, s-a și realizat. Am văzut cu toții susținerea pe care țara noastră a avut-o in Parlamentul European. Nu am reușit să văd ce s-a intamplat și care au fost rezultatele intalnirii de astăzi de la Consiliul European. Dar sunt convins că toate aceste declarații de susținere au avut aceeași evoluție și in Consiliul European, iar dacă domnul președinte a anunțat că există această posibilitate pentru anul 2023, nouă nu ne rămane la nivel guvernamental decat să continuăm și să intensificăm demersurile pentru a ne atinge acest deziderat. Reporter: Domnule premier, vedem in PIB-ul prezentat in bugetul pentru anul viitor, sume foarte mari. Vorbiți și dumneavoastră și partenerii de coaliție despre creștere economică, dar asta nu se simte in buzunarele romanilor. Ce mesaj aveți să le transmiteți celor care sunt in fața celui mai scump Crăciun din ultimii ani? Nicolae-Ionel Ciucă: La nivelul Guvernului, am luat toate măsurile pe care le-am avut la dispoziție și aici, cand spun am avut la discuție, este vorba de fondurile pe care le-am avut in bugetul de stat astfel incat să putem să sprijinim populația vulnerabilă. Știm foarte bine care este nivelul de salarizare in țara noastră și aceasta nu s-a realizat anul acesta doar din cauza inflației. Sunt elemente care au stat pe masa Guvernului și vor sta in continuare. Știți foarte bine măsurile pe care le-am luat prin pachetele de sprijin pentru populația vulnerabilă. Rostul nostru a fost să facem in așa fel incat să asigurăm echilibru economic, creștere economică, să aducem cat mai mulți bani la bugetul de stat, ca să putem să avem la dispoziție sumele necesare să ii sprijinim, pe cei care sunt cu adevărat vulnerabili și au nevoie de sprijinul guvernamental. In bugetul de stat pentru anul 2023 am avut aceeași abordare, astfel incat să continuăm să investim in economie, să asigurăm creșterea economică și să nu intrăm in trendul deja previzionat de scădere și de intrare in recesiune economică. Toate instituțiile - și naționale și internaționale - ne prevăd o creștere economică, sigur, nu la fel de mare ca cea de anul acesta, dar o creștere economică, ceea ce ne dă garanția că vom putea să avem la dispoziție sume prin care să asigurăm creșterea salariului minim, şi desigur, continuarea sprijinirii populației vulnerabile, astfel incat să trecem cu toții cu bine prin această perioadă. Reporter: Domnule premier, cancelarul Austriei a vorbit la consiliu și a spus că nu este impotriva Romaniei și a Bulgariei. Insă problema este in continuare cea a migrației. A spus că, din investigațiile poliției din Austria, aproximativ 20.000 din cei 75.000 de migranți au trecut prin Romania. Ați avut discuții din momentul de atunci, ați mai avut discuții, ați colaborat pe aceste date, vi s-au prezentat datele oficiale? Nicolae-Ionel Ciucă: Noi am mers la intalnirile tehnice care s-au desfășurat intre instituțiile responsabile de migrație din țara noastră, cu datele pe care le-am obținut noi și desigur, cred că cele mai concludente au fost datele puse la dispoziție de către instituțiile europene. Vorbim aici de FRONTEX, de Europol, de /.../ și niciuna dintre aceste date nu confirmă cifrele pe care le au precizat oficialii de la ministerul de interne austriac. Nicolae-Ionel Ciucă: Ca atare, in acest moment putem să discutăm doar despre aceste date, date confirmate, date certificate și modul in care s-au prezentat și faptul că cifrele acestea sunt peste cele care au fost prezentate de către noi și de către instituțiile europene este o chestiune de asumare la nivelul Ministerului de Interne austriac. Reporter: Avand in vedere că la noi la nu s-a pus in vedere boicotul de către instituțiile - nici de către guvern, nici de către președinție - spuneți-mi, nu vi se pare că intr-un fel Austria boicotează au un dublu standard? Noi nu indemnăm la boicot, insă ei boicotează votul Schengen prin simplul faptul că ei vor să-și rezolve o problemă prin a nu lăsa lucrurile să recurgă normal. Nicolae-Ionel Ciucă: Argumentele noastre și tehnice și logice au fost legate tocmai de această măsură prin care au menționat că extinderea spațiului Schengen nu este posibilă din cauza migrației și, fiind vorba de un spațiu nesigur, nu sunt de acord cu extinderea, cu aderarea Romaniei și Bulgariei. In schimb, au fost de acord cu aderarea Croației. Este o chestiune și este un subiect pe care l-am discutat personal cu cancelarul austriac. Este un subiect care a fost discutat pe toate liniile de abordare diplomatică și tehnică. In acest moment sunt convins că și domnul președinte a prezentat aceleași date și au fost discutate in consiliu și tocmai de aceea au fost prezentate susținerea și indignarea totodată față de decizia pe care Austria a luat-o. Reporter: Domnule premier, aveți un cont la o bancă cu capital austriac, asta arată declarația dumneavoastră de avere. Aș vrea să ne spuneți dacă mai este in continuare deschis sau intre timp l-ați mutat? Sau poate l-ați inchis. Nicolae-Ionel Ciucă: Ca să fac această operațiune trebuie să am timp să ajung la bancă. Pană acum n-am avut timp să ajung nici acasă. Reporter: Dar veți ajunge la bancă? Nicolae-Ionel Ciucă: Voi lua o decizie in acest sens. Reporter: Domnule premier, astăzi ați depus memorandumul la OCDE. Vreau să vă intreb care este termenul fixat la nivelul Guvernului Romaniei pentru aderarea la această organizație? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu există un termen pentru aderare, există doar standarde și in momentul in care standardele vor fi indeplinite și vor fi confirmate de către comisiile de evaluare tehnică din cadrul OCDE, atunci vom primi aprobarea de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Vă mulțumesc! 2022-12-15 20:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-15-08-41-22big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu comunitatea română din ParisȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-comunitatea-romana-din-parisGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Vreau să incep prin a mulțumi, și cred că sunt in asentiment cu dumneavoastră, intregului personal al ambasadei pentru activitatea pe care a desfășurat-o şi o desfășoară atat in relaţia cu romanii din Franţa, cat şi cu instituțiile ce au sediul aici, in Paris. Instituții deosebit de importante, care ne-au adus astăzi, la Paris, să continuăm un demers care s-a constituit in obiectiv naţional, obiectiv strategic pentru noi, şi anume, accederea la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Sunt convins că nu trebuie să vă dau detalii despre ce inseamnă această instituție. Cred că pot să vorbesc suficient de tare fără să mai fie nevoie de microfon. Aşa se intamplă şi in viaţă. Cateodată lucrurile merg, cateodată lucrurile nu merg, dar cu stăruință şi tenacitate se revine pe drumul cel bun, ca in final să ne atingem obiectivul. Doamnelor şi domnilor, sunt foarte onorat să am această intalnire cu dumneavoastră. Este un lucru pe care l-am stabilit a fi parte dintr-un program de politică externă pe care il desfășurăm la nivelul guvernului. Nu contează că este vorba de premier. Orice membru al cabinetului, atunci cand are o activitate in străinătate, trebuie să-şi găsească timp să se intalnească cu romanii din disapora. Consider că este foarte important să putem să asigurăm această relație, această legătură intre romanii care muncesc, romanii care invaţă, romanii care ne fac mandri de faptul că s-au integrat, de faptul că aduc plusvaloare in societățile in care s-au integrat şi că sunt respectați, aşa cum ne dorim de fiecare dată să fim respectați pentru ceea ce suntem și pentru ceea ce reprezentăm. Astăzi a fost, intr-adevăr, o zi care pentru noi a reprezentat și reprezintă o responsabilitate. Nu este un efort, este o responsabilitate față de obiectivele pe care le-am asumat și pentru a putea duce mai departe tot ceea ce este stabilit prin Programul de guvernare. Printre prioritățile din Programul de guvernare am asumat și continuarea procesului de accedere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Foarte multă lume se intreabă ce este această organizație. Este organizația care asigură 90% din investițiile străine directe, despre care toată lumea vorbește că este deosebit de complicată din punct de vedere economic și al securității, iată sunt deja o serie intreagă de aspecte care vizează și probleme in domeniul social. Soluțiile la toate aceste probleme sunt dezvoltarea economică și crearea cadrului necesar pentru favorizarea investițiilor, investiții pe care trebuie să le asigurăm din bugetul de stat. Pentru că un guvern responsabil, un stat responsabil, iși așterne de-o parte propriul buget pentru a putea să-și indeplinească obiectivele și, sigur, folosește celelalte componente care pot să vină in sprijinul menținerii stabilității economice, asigurării locurilor de muncă și dezvoltării societății in ansamblu. Dincolo de acest aspect, este vorba și de reprezentarea noastră, intrarea intr-un club al țărilor selecte. Care intrare, așa cum am putut noi să deslușim pană acum, a asigurat o altă abordare din partea țărilor membre, atat din punct de vedere al relațiilor economice, cat și din punct de vedere al relațiilor financiare. Se accesează mai ușor fondurile, se discută de pe linii egale atunci cand vine vorba de relații economice și, practic, nu facem altceva decat să netezim acest drum prin care ne asigurăm că Romania iși duce la bun sfarșit programul de reforme, de transformare și de modernizare, așa cum prezentăm de fiecare dată atunci cand avem ocazia. Ori, OCDE, pe de-o parte, sunt standarde care nu se negociază, aici este o chestiune pe care sunt convins că mulți dintre colegii mei și toți cei cu care intrăm in dialog trebuie să ințeleagă faptul că OCDE inseamnă standarde. Standardele respective nu sunt nici mai mari, nici mai mici pentru o țară anume, sunt standardele OCDE și trebuie să fie indeplinite, fie că vorbim de guvernanța corporativă, fie că vorbim de educație, de sănătate, de politici publice, de administraţie, de orice domeniu al activității social-economice, ele trebuie respectate. In același timp, cred că s-a coordonat foarte bine cu ceea ce a insemnat asumarea reformelor noastre prin PNRR şi, iată, beneficiem de două instrumente pe care trebuie să le echilibrăm și să le punem in funcțiune, astfel incat să realizăm toate aceste reforme. Nu este deloc ușor, nu vreau să transmit mesajul că toate aceste chestiuni se pot intampla peste noapte, se vor intampla in doi ani sau in trei ani. Cert este că reformele din PNRR trebuie inchise pană in 2026. Finanțarea acestor reforme se va realiza doar dacă indeplinim reformele asumate prin plan. Acelaşi lucru se va intampla şi aici. Astăzi am inmanat memorandumul iniţial, care pune la dispoziţie Secretariatului tehnic al OCDE toate datele și informațiile pe baza cărora urmează să trimită cererile de clarificare, cererile de confirmare, intrebările, chestionarele de clarificare și in baza lor trebuie să se desfășoare o serie intreagă de activități de adaptare, de transformare și de modernizare la nivelul instituțiilor statului, pentru a putea să răspundem la aceste cereri și, de asemenea, să răspundem echipelor de evaluare din cadrul comitetelor tehnice ale OCDE. Iată, sunt elemente, sunt asumări la nivelul guvernului pe care am vrut să le impărtășesc cu dumneavoastră, fiind convins că aici, in Paris, parte dintre dumneavoastră, studenți la o serie de facultăți, din toate palierele instituțiilor de invățămant superior din Paris, o parte dintre dumneavoastră cei care deja iși desfășoară activitatea fie la diverse corporații, fie la diverse companii de renume, sunteți medici, am ințeles, la spitale de renume din Paris sau aveți propria dumneavoastră afacere. Sunt elemente pe care am vrut să le impărtășesc, in sensul in care, știind de ele, să putem să beneficiem de un feedback de la dumneavoastră, de experiența dumneavoastră, deschizandu-ne astfel calea de comunicare cu diaspora și beneficiind, in felul acesta, de sprijinul pe care puteți să-l aduceți instituțiilor guvernamentale, instituțiilor statului, celorlalte structuri din Romania și in ansamblul țării noastre, pentru că despre asta vorbim, in final. Am vorbit, de asemenea, de fiecare dată - și le spuneam celor cu care m-am văzut de dimineață că nu vreau să transform mesajele in unele de natură stereotipică, in care să vă spunem de fiecare dată că vă așteptăm acasă - sigur că vă așteptăm acasă, știu că vă doriți să veniți acasă. Nu au fost mulți dintre cei cu care am intrat in dialog să imi spună că nu se gandesc să nu se intoarcă acasă, dar cand vor să se intoarcă acasă, spun așa: să avem infrastructura pe care o avem aici, să avem condiții de educație pentru copiii noștri, așa cum sunt aici sau acolo sau oriunde sunt ei, să beneficiem de servicii medicale cum beneficiem aici, să beneficiem de posibilități de deschidere a unei afaceri așa cum beneficiem aici și așa mai departe. Deci, am ințeles condițiile pe care trebuie să le indeplinim; ori, condițiile acestea le putem indeplini cu ce ne-am asumat acasă, dar și cu sprijinul dumneavoastră; este foarte mare nevoie. Nu trebuie să fiți fizic acasă, acum e nevoie să intrați pe liniile acestea de cooperare, de dialog cu asociații de profil cu care puteţi să vă coordonaţi şi cu care puteţi să vă impărtăşiţi experienţa, la care puteţi să vă aduceţi contribuţia in toate proiectele pe care noi le dezvoltăm in Romania. De asemenea, nu vreau să repet de prea multe ori că, la nivelul Guvernului, s-au luat măsuri pentru a incuraja şi sprijini, prin scheme de ajutor de stat, firmele sau afacerile care se deschid de către romanii din diaspora din Romania. Ştiţi foarte bine de măsura Start-Up Nation Diaspora, care vine, de asemenea, să incurajeze romanii care lucrează in străinătate, să deschidă o afacere in Romania. Ştiţi, de asemenea, că avem iniţiate, la nivelul Ministerului Cercetării şi Digitalizării, proiecte prin care vrem să atragem minţile luminate din domeniul cercetării pe diverse sectoare şi să fie parte la proiectele noastre de cercetare, dezvoltare, la tot ceea ce poate să insemne inovare şi să aducă plus valoare economiei romanești. Fraţilor, despre asta este vorba in tot ceea ce vrem să facem şi avem nevoie să reconectăm romanii din diaspora cat mai bine cu țară. Eu atat am vrut să vă spun. Vă stau la dispoziţie pentru intrebări şi o să vă răspund in măsura in care sunt pregătit să o fac. Sunt convins că toate aceste activităţi, care s-au desfăşurat aşa cum au fost prezentate - şi le ştiam de la domnul ambasador Luca Niculescu, le-au mai completat doamna insărcinat cu afaceri, şeful misiunii - sunt chestiuni care contribuie, intr-un fel, la demersurile pe care noi le facem in ţară, dar este foarte important ca prin activitatea consulară, prin activitatea ambasadei, să puteți avea o legătură cat mai stransă cu țara, iar ţara cu romanii din diaspora. Vă mulțumesc, vă stau la dispoziție! 2022-12-15 19:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-15-09-13-12big_image6.jpegParticiparea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Consiliului OCDEȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/discursul-sustinut-de-prim-ministrul-nicolae-ionel-la-reuniunea-consiliului-ocdeGalerie foto Discursul susținut de prim-ministrul Nicolae-Ionel la reuniunea Consiliului OCDE [CHECK AGAINST DELIVERY] Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar general, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor, Este o onoare deosebită pentru mine să fiu aici astăzi. Aș dori să impărtășesc cu dumneavoastră cateva din liniile principale de susținere a eforturilor noastre de aderare la OECD. Aș vrea să incep cu o amintire, de la inceputul acestui an. Imediat după ce Romania a primit scrisoarea de invitație pentru a incepe procesul de aderare la OCDE, domnul secretar general Mathias Cormann a vizitat Bucureștiul. Voi menționa că a fost prima noastră intalnire, dar am realizat incă de atunci că ne ințelegem foarte bine. Vă mulțumesc pentru efectuarea acelei vizite. Era la sfarșitul lunii ianuarie și imi amintesc foarte bine discuția lungă pe care am avut-o impreună despre iminența unui atac rusesc impotriva Ucrainei. Existau mai multe scenarii și, din păcate, cel mai dramatic dintre ele a devenit realitate. Cateva săptămani mai tarziu, Rusia a lansat un război atroce, ilegal, neprovocat și nejustificat impotriva unui vecin pașnic. Au murit mulți oameni, orașe intregi au fost distruse, au fost comise atrocități inimaginabile impotriva civililor și milioane de ucraineni au devenit refugiați. In calitate de stat membru al UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, Romania și poporul roman au făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina și refugiații care au fugit din calea războiului. De la inceputul conflictului, peste trei milioane de ucraineni au trecut granița in Romania, unii indreptandu-se ulterior spre alte state membre ale UE, alții rămanand in Romania pentru o perioadă scurtă de timp. Aproape o sută de mii dintre ei consideră Romania acasă, cel puțin pe termen mediu. Refugiații ucraineni beneficiază de sprijin, adăpost, acces gratuit la servicii medicale, educație și transport public. De asemenea, li s-a acordat acces pe piața muncii. Ne adaptăm in mod constant infrastructura de suport la nevoile lor concrete și gandim in perspectivă. Aș dori să vă informez că guvernul roman a fost primul care a stabilit un plan de integrare a refugiaților ucraineni in societatea noastră, copiii ucraineni au acces la școlile romanești, se pot inscrie pe o platformă online unde să aibă acces la cursurile școlii lor sau ale școlii alese de ei din Ucraina și astfel să iși continue educația. Le-am asigurat și laptopuri, tablete, tot ce au avut nevoie pentru a se conecta cu țara lor. Suntem mandri că le-am oferit ucrainenilor și posibilitatea de a-și alege locul de muncă, sunt companii in Romania care deja i-au angajat. Pe langă sprijinirea refugiaților, eforturile noastre s-au concentrat pe soluții politice și practice pentru facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale. Romania se află, astfel, in prima linie a eforturilor internaționale de prevenire a adancirii crizei alimentare globale cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Cerealele ucrainene ajung in Romania pe cale rutieră, feroviară, fluvială (pe Dunăre) și maritimă. De la inceputul invaziei, Constanța, portul romanesc de la Marea Neagră, a devenit principala poartă de acces pentru transportul cerealelor ucrainene către piețele internaționale. Aproximativ 10,1 milioane de tone de cereale și produse conexe au tranzitat Romania și au fost exportate către țări terțe prin sau cu sprijinul țării noastre. Următoarea provocare pentru noi și pentru dumneavoastră, partenerii noștri cu viziune comună, va fi să cădem de acord asupra ritmului și priorităților pentru reconstrucția Ucrainei. In urmă cu doar două săptămani, la București, a avut loc intalnirea miniștrilor de externe ai NATO, unde ne-am angajat să consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce vecinii noștri avansează pe calea realizării aspirațiilor lor euro-atlantice. Discuțiile au reconfirmat rolul crucial al relației transatlantice in asigurarea securității europene. Războiul atroce purtat de Rusia impotriva Ucrainei are un potențial destabilizator pentru intreaga regiune și pentru lume. Urmărim cu mare prudență ceea ce se intamplă in Republica Moldova. Pentru a ajuta Republica Moldova, Romania a inființat o Platformă de Sprijin, impreună cu Germania și Franța, cărora le suntem recunoscători pentru acest lucru. La nivel bilateral, Romania asigură astăzi aproape 90 la sută din necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova. Infrastructura de gaze a Romaniei oferă și Republicii Moldova o rută alternativă pentru aprovizionare alternativă. Domnule secretar general, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor, Am preluat mandatul de prim-ministru in urmă cu un an, iar aderarea Romaniei la OCDE a devenit prioritate din prima zi a mandatului meu. Bucuria mea a fost și mai mare cand, la sfarșitul lunii ianuarie, am primit scrisoarea prin care am fost invitați să incepem procesul de aderare. Am menționat deja vizita dumneavoastră care a marcat acest eveniment. Cateva luni mai tarziu, in luna iunie a acestui an, am avut plăcerea de a primi Foaia de parcurs, urmată de derularea la București, a misiunii OCDE de lansare a discuţiilor privind aderarea Romaniei la Organizaţie (kick-off mission). Aș dori să imi exprim recunoștința față de membrii echipei dumneavoastră care au venit la București și ne-au impărtășit din evaluarea lor și ne-au arătat modalitatea prin care să finalizăm Memorandumul Inițial. Le mulțumesc pentru profesionalism și dedicare. Ne-am mobilizat pentru a răspunde acestei provocări. Am reorganizat Comitetul Interministerial OCDE, inființand Comitetul naţional pentru aderarea Romaniei la OCDE pe care il conduc și o structură specială in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, condusă de un secretar de stat care este coordonatorul național al procesului de aderare. Dansul este aici, langă mine. Am consolidat echipa de la nivelul Guvernului. De asemenea, consolidăm echipa OCDE de la Ambasada Romaniei din Paris. Am mobilizat intreaga administrație romanească pentru un dialog structurat cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. De aceea, nu am venit cu mainile goale acum, la Paris. In urmă cu cateva minute, i-am inmanat domnului secretar general Mathias Cormann, Memorandumul Inițial pentru aderarea Romaniei la OCDE. Ne bucurăm că am făcut acest prim pas și suntem increzători că Memorandumul nostru oferă o bază solidă pentru următoarea etapă a drumului nostru către aderarea la OCDE. Știu că acest proces nu incepe de la zero. De-a lungul anilor, instituțiile romanești au colaborat cu structurile OCDE și expertiza dumneavoastră ne-a fost de mare folos in multe domenii, din care menționez cateva, anume guvernanță corporativă și publică, concurență, investiții, intreprinderi de stat, politică fiscală, educație, mediu, asistență pentru dezvoltare. Procesul de aderare ne plasează intr-o altă paradigmă. Romania nu vede aderarea la OCDE ca un scop in sine. Țara noastră dorește ca procesul de aderare să fie un catalizator pentru reforme, un motor al schimbării, așa cum a subliniat domnul secretar general al OCDE. După cum bine a spus cineva : - Călătoria este la fel de importantă ca și destinația. Vom parcurge acest drum impreună și vom ajunge impreună la destinație. După cum se evidențiază in Studiul economic al OCDE referitor la Romania, in mai puțin de 20 de ani, Romania a redus la jumătate diferența față de media OCDE privind PIB pe cap de locuitor, de la aproape 70% la aproximativ 35%. Populația expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut la 30% in 2020, de la aproximativ 50% cu 13 ani in urmă. Vă pot da și alte cifre: in ultimii 30 de ani, Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut de nouă ori, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Creșterea continuă, in ciuda crizelor prin care trecem. Cele mai recente previziuni economice ale OCDE anticipează o creștere a PIB-ului Romaniei de 6,5% pentru 2022, ceea ce reflectă o redresare puternică in urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. Desigur, există incă chestiuni care necesită atenție sporită, cum ar fi creșterea inflației. Guvernul Romaniei a luat măsuri, in special pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile și a le ajuta să depășească aceste vremuri grele. In același timp, am crezut dintotdeauna că investițiile reprezintă unul dintre răspunsurile eficiente la criză. Guvernul pe care il conduc a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, in valoare de aproape 18 miliarde de euro, vizand relansarea economiei romanești și susținerea mediului de afaceri. Și am crescut și mai mult bugetul de investiții pentru anul următor - peste 20 de miliarde de euro. Ieri, Parlamentul roman a aprobat bugetul pentru anul viitor, s-a aprobat ceea ce v-am expus aici in cifre. Este pentru prima dată cand in Romania avem aprobat bugetul inainte de jumătatea lunii decembrie. La aceasta se adaugă fonduri UE in sprijinul reformelor și investițiilor care vor insoți tranziția verde și cea digitală a Romaniei. Guvernul roman este hotărat să folosească fiecare euro din cele aproape 90 de miliarde oferite de UE prin PNRR și CFM (Cadrul Financiar Multianual). Romania sprijină o acțiune colectivă hotărată, cu implicarea tuturor părților interesate relevante, pentru indeplinirea obiectivelor Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris. Avem o abordare integrată in combaterea schimbărilor climatice: soluții bazate pe natură in procesul de captare a carbonului, tehnologii verzi pentru reducerea emisiilor din sectoarele energetic și industrial, schimbarea comportamentului prin conștientizare și promovarea educației privind schimbările climatice. Apreciez, in același timp, că OCDE continuă să pună intrebările potrivite la momentul potrivit, precum cele adresate in cadrul recentei conferințe organizate de OCDE la Luxemburg, denumită Construirea increderii și consolidarea democrației (Building Trust and Reinforcing Democracy). Reconstruirea increderii in democrație, intr-o perioadă de crize succesive și concomitente, ar trebui să facă parte integrantă a efortului nostru colectiv pentru reziliență. Domnule secretar general, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor, Pentru Romania, aderarea la OCDE nu inseamnă doar că se va alătura grupului de țări in care au loc 70% din comerțul global și 90% din investițiile directe globale. Aderarea la OCDE inseamnă, de asemenea, noi oportunități: oportunitatea de a impărtăși experiențe cu țări similare din America de Nord și de Sud, Asia și Oceania, precum și cu partenerii noștri europeni. Aderarea inseamnă a te alătura grupului de țări care cred in aceleași valori. Vom conlucra cu cele 26 de comitete, cu Secretariatul - căruia vreau să ii mulțumesc pentru sprijinul permanent - și cu voi, statele membre - astfel incat procesul de aderare să se desfășoare in cele mai bune condiții posibile. In vremuri de criză, mai mult ca oricand, este important ca țările cu o viziune similară, să fie unite și să se sprijine reciproc. Romania oferă o dovadă concretă că este o astfel de țară. Parcursul nostru democratic, din ultimii 30 de ani, a demonstrat acest lucru, acțiunea noastră de la inceputul războiului din Ucraina, pentru apărarea valorilor fundamentale, l-a confirmat. După aderarea la NATO și integrarea in Uniunea Europeană, aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv de referință in accelerarea in continuare a adaptării Romaniei la secolul XXI. Sunt increzător că vom merge pe această cale impreună, cu succes. Vă mulțumesc incă o dată pentru sprijin și dacă aveți orice intrebare, sunt gată să răspund la orice doriți să știți despre Romania și procesul de aderare al țării noastre la OCDE. Vă mulțumesc! 2022-12-15 17:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr3599.jpgÎntâmpinarea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă de către secretarul general al OCDE, Matthias CormannȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intampinarea-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-de-catre-secretarul-general-al-ocde-matthias-cormannGalerie foto *** Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și secretarul general al OCDE, Mathias Cormann [CHECK AGAINST DELIVERY] Mathias Cormann: /.../Am efectuat o vizită la București la inceputul acestui an. Am avut o colaborare intensă cu domnul prim-ministru pe tot parcursul anului in contextul procesului de aderare a Romaniei la OCDE. Romania este un prieten apropiat şi un partener valoros al OCDE, de mulți ani. Cooperarea noastră a inceput in anii '90, am lucrat impreună in diverse domenii de politică economică şi socială, de la reformele pieţei de capital, la politica de concurenţă, educaţie, sănătate şi, bineinţeles, cooperarea noastră in cadrul proiectului OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor. Performanţa economică a Romaniei, in ultimii ani, a fost cu adevărat impresionantă. Romania s-a apropiat rapid de venitul mediu pe cap de locuitor din OCDE, diminuand diferenţa de la 70% la aproximativ 35% in mai puţin de 20 de ani. Procentul populaţiei romane aflate in risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut drastic, iar Romania a făcut progrese importante in ce priveşte agenda reformelor interne. Romania continuă să depună eforturi consistente pentru a adopta valorile OCDE și a promova macro reformele dincolo de granițele sale, inclusiv in Moldova și Ucraina, precum și in Eurasia, Europa de Sud-Est și Africa. Priorităţile Romaniei sunt bine aliniate cu agenda OCDE, promovand o creştere mai incluzivă, optimizarea comerţului şi a investiţiilor, stimularea inovaţiei, protejarea mediului şi lupta impotriva corupţiei precum și optimizarea politicilor referitoare la educație, sănătate și piață a muncii. Prim-ministrul Ciucă și cu mine am avut ocazia să discutăm despre aceste priorități la lansarea Studiului Economic pentru Romania al OCDE, la inceputul acestui an. De la vizita mea in Romania, membrii OCDE au adoptat foaia de parcurs pentru aderarea Romaniei la Organizație, marcand primul pas in procesul formal de aderare. Astăzi, facem incă un pas inainte. Prim-ministrul mi-a inmanat Memorandumul Inițial pentru aderarea Romaniei la OCDE pentru a avansa in ceea ce privește faza tehnică a procesului de aderare. Această fază va include evaluări aprofundate din partea celor 26 de comitete tehnice OCDE cu privire la legislația, politicile și practicile Romaniei și va acoperi aproape fiecare domeniu al politicilor guvernamentale. De asemenea, OCDE va oferi recomandări pentru a ajuta Romania să se alinieze in continuare la standardele și cele mai bune practici OCDE in beneficiul poporului roman. Așa cum am observat anterior la țările candidate la aderare, procesul de aderare este un proces de transformare pozitiv care va fi un catalizator pentru reforme ulterioare de care va beneficia Romania și, cel mai important, cetățenii săi. In urma războiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, perspectivele economice globale au continuat să se inrăutățească in ultimele luni. Creșterea economică și-a pierdut din avant, increderea s-a diminuat, inflația a devenit extinsă și persistentă, venitul real al gospodăriilor a scăzut și condițiile financiare au fost afectate. Cred că putem cădea cu toții de acord că o incheiere rapidă a războiului, cu o pace justă pentru Ucraina, in conformitate cu dreptul internațional, ar fi in interesul tuturor. Pe măsură ce traversăm această perioadă plină de provocări și perturbatoare la nivel global, avem nevoie de mai multă - nu mai puțină - cooperare. Avem nevoie de mai mult - nu mai puțin - multilateralism. Și instituții precum OCDE vor fi parteneri importanți in definirea, urmărirea și implementarea soluțiilor multilaterale la provocările noastre comune. Mulțumesc Romaniei și vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru angajamentul dumneavoastră față de un multilateralism eficient. Pentru a consolida cooperarea globală, trebuie să facem față provocărilor in creștere ale vremurilor actuale. Prin urmare, domnule prim-ministru, vă doresc din nou un foarte călduros bun venit aici la OCDE. Vă invit să luați cuvantul. Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, stimate secretar general, Este o onoare specială pentru mine să fiu aici astăzi, atat pentru că v-am intalnit, cat și pentru că am avut ocazia să mă adresez Consiliului OCDE. Dat fiind că majoritatea reprezentanților presei prezenți aici, sunt din țara mea, voi continua in limba romană. /..../ și iată, inainte de finele anului reușim să inmanăm memorandumul inițial. Este, așa cum spuneam, finalul primei etape și, incepand din acest moment, urmează partea prin care vom confirma tehnic și vom răspunde la toate aspectele care vor fi prezentate comitetelor de specialitate ale OCDE pentru clarificări și pentru a prezenta progresul pe care noi l-am făcut pentru indeplinirea standardelor OCDE. Așa cum ați menționat, este un an dificil, este un context internațional dificil, atat in planul securității, cat și din punct de vedere economic, iar noi, romanii, o știm foarte bine, aflandu-ne in vecinătatea războiului pe care Rusia, neprovocat și ilegal, il poartă impotriva Ucrainei. Ca atare, in toate demersurile pe care noi le-am intreprins, am avut in vedere că, prin acest proces de aderare, avem ocazia de a lucra indeaproape cu Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică și de a invăța și de a reforma intreaga societate romanească la standardele OCDE. Ceea ce doresc să reliefez este faptul că incă de la inceput am dorit să subliniem că nu marcăm acest moment ca fiind incă un moment de aderare la o organizație internațională. Prin acest demers ne-am angajat, Guvernul Romaniei s-a angajat, impreună cu celelalte instituții, impreună cu cetățenii romani, ne-am angajat intr-un proces de modernizare, intr-un proces de transformare, intr-un proces de reformă la nivelul intregii societăți, pentru că aici discutăm de un spectru larg de domenii, domenii pe care le-ați amintit și dumneavoastră. Discutăm de domeniul educației, de domeniul investițiilor, de domeniul concurenței, de domeniul guvernanței, de domeniul politicilor de mediu, de domeniul guvernanței publice, guvernanței corporative. Acestea sunt domeniile pe care noi ne-am angajat să le modernizăm și să facem in așa fel incat să le ridicăm la nivelul standardelor OCDE. Practic, prin tot ceea ce vom face de aici inainte sperăm să ne incadrăm in deviza OCDE, Politici mai bune pentru vieți mai bune. Doresc incă o dată să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care ni l-ați acordat. Doresc să mulțumesc Secretariatului OCDE pentru că ne-au ajutat foarte mult in tot ceea ce a insemnat partea inițială de redactare și intocmire a procedurilor pentru procesul tehnic de aderare și doresc să mulțumesc in mod special Ambasadei noastre la Paris, domnului ambasador Luca Niculescu, astăzi, secretar de stat și responsabil direct de procesul de aderare la OCDE. Vă mulțumesc și sper să ne vedem curand in procesul de evaluare, la București. 2022-12-15 16:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr3336.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de inaugurare a Pieţei George Enescu din ParisȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-inaugurare-a-pietei-george-enescu-din-parisGalerie foto Discurs al premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de inaugurare a Pieţei George Enescu din Paris [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnă primar, doamnă viceprimar, Excelenţele Voastre, Excelenţa Voastră, doamnă ambasador, Excelenţa Voastră, domnule deputat, preşedinte al Grupului de prietenie cu Romania din Adunarea Naţională, domnule secretar de stat Luca Niculescu, doamnelor și domnilor parlamentari romani, cetățeni romani prezenți la acest eveniment, Sunt deosebit de onorat să particip, astăzi, la inaugurarea Pieței George Enescu in Arondismentul 9, unde i-a plăcut atat de mult să trăiască și să creeze ilustrului nostru compozitor George Enescu. Vreau să mulțumesc pentru decizia pe care au luat-o edililor Parisului, doamnei primar a Arondismentului 9, doamnei viceprimar care s-a ocupat de arhitectura şi de tot ceea ce a insemnat procesul de acordare a numelui acestei piețe. De asemenea, vreau să mulțumesc preşedintelui Grupului de prietenie cu Romania din Adunarea Națională. Şi, nu in ultimul rand, doresc să-i mulțumesc domnului secretar de stat Luca Niculescu, care atunci cand a fost ambasador la Paris, a inceput demersurile pentru ca astăzi, noi să putem să ne bucurăm de onoarea de a inaugura Piaţa George Enescu și, desigur, membrilor ambasadei, care au avut o legătură foarte bună cu autorităţile, cu edilii Parisului şi in mod deosebit cu Primăria Arondismentului 9. Este un gest de recunoaștere a creației ilustrului nostru compozitor, George Enescu, care a trăit și a creat aici rapsodiile romane, in Arondismentul 9. Este, de asemenea, un gest de recunoaștere a relațiilor culturale dintre Romania și Franța şi este, de asemenea, un moment in care trebuie să subliniem că prietenia romano-franceză nu doar se manifestă şi reprezintă un model pentru tot ceea ce reprezintă țările noastre, astăzi, in Uniunea Europeană, ci are rădăcini istorice. Sunt convins că romanii care lucrează, care trăiesc, care invață astăzi in Paris, se vor bucura și vor fi mandri să treacă prin Piaţa George Enescu şi să-şi aducă aminte ceea ce el impărtăşea cu cei cu care se intalnea, cu cei cu care colabora la vremea respectivă şi anume: - lumea trebuie să cunoască țara mea, așa cum este e; peste tot pe unde mă duc, nu uit că asta este prima mea datorie. Acestea erau cuvintele pe care George Enescu le impărtăşea atunci cand se intalnea cu cei care nu cunoșteau Romania. Atat doamna primar, cat și domnul viceprimar au vorbit despre relațiile dintre Franța și Romania, despre relațiile de infrățire dintre diferite municipii din Romania și Franța. Aceasta arată legătura de prietenie și cred că este foarte important să subliniez că nu cu mult timp in urmă am avut onoarea să găzduim vizita președintelui francez in Romania. Vizita a avut loc intr-un moment in care Franța a luat o decizie foarte importantă și anume de a prelua responsabilitatea de națiune cadru pentru battlegroup-ul NATO desfășurat in Romania. Nu este un moment să vorbim despre ceea ce inseamnă măsurile noastre și cooperarea noastră bilaterală pe linie de apărare, dar am vrut să leg acest aspect de ceea ce George Enescu spunea atunci cand vorbea despre modul in care el și-a servit țara: Mi-am servit țara cu armele mele: pana, vioara și bagheta. Este bine ca in astfel de momente să ne aducem aminte că există și astfel de arme la indemană cu care putem să ne servim țara, așa cum au făcut-o iluștrii noștri predecesori. Mulțumind incă o dată tuturor celor care s-au implicat in acest demers, ca astăzi noi să ne putem bucura de inaugurarea Pieței George Enescu, vreau să le mulțumesc și romanilor care invață, muncesc și care participă la viața culturală a Parisului! Și pentru că suntem in pragul sărbătorilor de iarnă, in pragul Crăciunului, vreau să le spun că ii așteptăm acasă și să celebrăm impreună sărbătorile, iar gazdelor noastre de astăzi, prietenilor noștri din Paris și din Franța, le mulțumesc incă o dată și le urez, de asemenea, sărbători fericite! Vă mulțumesc! 2022-12-15 14:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image16.jpegDiscursul susținut de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la cea de-a șasea ediție a Conferinței de la Paris organizată de Forumul Economic Internațional al AmericilorȘtiri din 15.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/discursul-sustinut-de-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-la-cea-de-a-asea-editie-a-conferintei-de-la-paris-organizata-de-forumul-economic-international-al-americilorGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Distinși copreședinți ai Consiliului guvernatorilor Conferinței de la Paris, domnilor Desmarais și Clamadieu, Distinși membri ai Consiliului guvernatorilor Conferinței de la Paris, Doamnelor și domnilor, Este o deosebită plăcere și un privilegiu să particip alături de dumneavoastră astăzi, la cea de-a 6-a ediție a Conferinței de la Paris organizată de Forumul Economic Internațional al Americilor. Aș dori să-i mulțumesc domnului Nicholas Remillard pentru această invitație și, in același timp, să vă felicit pe toți pentru standardele inalte ale evenimentului. Ne-am adunat astăzi in - Orașul Luminilor, Paris, un spațiu al avantului social și al progresului economic, cunoscut nu numai pentru frumusețea sa, ci și pentru fervoarea ideilor, a reflecțiilor și a dialogului internațional, atat de necesar in zilele noastre. Acest moment are o deosebită importanță in plan personal. După-amiaza, voi avea prima intalnire la OCDE de cand Romania a primit invitația de a incepe procesul de aderare la Organizație. Pentru noi, miza aderării la OCDE este finalizarea unui proces semnificativ de modernizare a Romaniei, consolidat deja prin integrarea in UE, dar și prin aderarea la NATO. Reformele pe care Romania le-a intreprins in ultimii 30 de ani ne-au consolidat reziliența economică și socială. Această reziliență ne ajută să gestionăm impactul crizelor succesive cu care nu numai continentul nostru, ci intreaga lume s-a confruntat și cărora incă trebuie să le facă față. Ne-am confruntat, de-a lungul a multor luni, cu pandemia Covid și tranziția de la criză. Acest lucru a avut repercusiuni in ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și producție. De la sfarșitul anului trecut, alte crize au apărut și s-au suprapus. Mă refer aici la criza energetică, respectiv la impactul războiului din Ucraina. Invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia ne determină la o acțiune internațională consolidată și la aprofundarea cooperării europene și euro-atlantice. Răspunsul Romaniei, la fel cu cel al partenerilor noștri cu viziune similară, rămane ferm și clar. Nu doar in ceea ce privește sprijinirea directă a Ucrainei, ci și in ceea ce privește implementarea măsurilor restrictive decise cu scopul principal de a reduce la maximum sursele de finanțare ale mașinii de război a Federației Ruse. Romania oferă: o platformă solidă de sprijin pentru refugiații ucraineni, un centru de asistență umanitară pentru Ucraina; cea mai eficientă poartă de acces pentru tranzitul cerealelor ucrainene către restul lumii, un refugiu sigur pentru afacerile ucrainene care pot și doresc să se mute temporar. Facem toate acestea cu convingerea profundă că, ajutand Ucraina, ne protejăm valorile și cetățenii de barbarie. Cu toate acestea, niciun guvern nu va putea acorda un sprijin consistent și pe termen lung fără a avea de partea sa mediul de afaceri și societatea civilă. Vă invit pe toți să vă implicați in continuare cu sprijin financiar, proiecte, inițiative care să permită Ucrainei să caștige războiul. Doamnelor și domnilor, Lecția invățată in ultimele luni este că dialogul, cooperarea și solidaritatea sunt esențiale nu numai pentru apărarea valorilor și a modului nostru de viață, ci și pentru consolidarea rezilienței noastre. Vorbind de dialog, aș dori să insist asupra necesității de a evita căderea in capcana izolării egoiste. Pandemia de Covid a devenit un fel de accelerator pentru atitudini care au pus semnul de egalitate intre reziliență și revenirea la protecționism. Este o atitudine greșită! Deși este necesar să schimbăm paradigma, trebuie, in același timp, să menținem canale și fluxuri deschise intre cei care impărtășesc aceleași valori. Cel puțin in Europa, dependențele strategice precum cea de gazul rusesc s-au dovedit a fi foarte dăunătoare. Acum este timpul să ne regandim prioritățile, prin revigorarea legăturilor din sectoarele strategice, impreună cu parteneri similari. Pentru aceasta, dialogul este important, deoarece nu putem stabili parteneriate win-win fără negociere, compromis sau definirea unor obiective comune pe termen lung. Dialogul nu este important doar intre guverne. Menținerea unei cooperări dinamice intre guvern, mediul de afaceri și cetățeni asigură sustenabilitatea deciziilor, precum și pacea socială. Crizele provoacă societățile și economiile, uneori pană la limită. De aceea, a avea in continuare o abordare incluzivă și a menține deschise toate canalele de comunicare, pot face diferența intre succes și eșec. Doamnelor și domnilor, Suntem de acord că aceste crize multiple - geopolitice, economice (cu presiuni inflaționiste), postpandemice - sunt un motiv de ingrijorare pentru cetățeni, pentru societățile noastre. Dar mă intreb, istoria nu ne invață oare că ele oferă și un cadru care permite relansarea fără precedent a unor proiecte majore? Nu sunt ele factorul decisiv pentru a inova și a aduce valoare adăugată lanțului de aprovizionare și produselor pe care le punem pe piață? Cred că - New Deal realizat de administrația americană după marea criză din '29 ne arată că determinarea și curajul de a interveni prin toate parghiile statului pot conduce la depășirea celor mai mari dificultăți. Reflectand la această experiență, putem vorbi acum despre Green Deal, propus de Uniunea Europeană și conceput ca un instrument care nu numai că răspunde provocărilor reprezentate de schimbările climatice, ci și ne ține departe de dependența nocivă de combustibilii fosili, pe termen mediu și lung. In acest moment, miza noastră principală este reducerea dependenței de gazul și petrolul rusesc. Din februarie, Uniunea Europeană a fost nevoită să-și accelereze căutarea de rute și surse alternative de energie. Este foarte clar acum că parteneriatul transatlantic nu are doar o componentă de securitate și apărare, ci și o dimensiune energetică foarte puternică. Statele Unite contribuie la furnizarea de GNL pentru a inlocui o treime din contractele existente cu Rusia la inceputul conflictului. O mobilizare fără precedent stimulează construirea unei noi infrastructuri energetice pentru a conecta Europa de Nordul Africii sau de Orientul Mijlociu. Din Romania pană in Centrul Europei, din Polonia pană in Grecia, sunt operaționale noi terminale și interconexiuni GNL. Acesta este cel mai potrivit răspuns pentru cetățenii noștri care doresc ca liderii să acționeze și să răspundă nevoilor lor cu determinare și ingeniozitate. Mai mult, avem mai multe granițe de trecut. In ceea ce privește eficiența energetică și stocarea energiei, combustibilii și sursele alternative, durabile de energie ne așteaptă să le valorificăm potențialul. Trebuie să ne rupem de modul in care am proiectat producția și consumul de energie pană acum. Cu toate acestea, in contextul actual, in fața unor crize suprapuse, tranziția energetică ar trebui să rămană un obiectiv ambițios. In același timp, trebuie evitată presiunea suplimentară asupra industriei și economiei. Acesta este motivul pentru care Romania a continuat să parieze pe energia nucleară, in timp ce resursele noastre de gaze naturale din perimetre offshore și on shore vor constitui un sprijin ca surse de tranziție. Ne pregătim tranziția energetică, cu o preferință vădită pentru o progresie lină. O altă tranziție, importantă pentru lumea intreagă, pentru continentul nostru și pentru Romania este cea digitală. Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei și societății romanești este fundamentală pentru dezvoltarea Romaniei secolului XXI, realizand in același timp convergența cu partenerii europeni și globali mai avansați. In Romania, ne axăm pe digitalizarea serviciilor publice atat pentru cetățeni, cat și pentru companii. Obiectivul principal este de a contribui la transformarea profundă a economiei, administrației publice și societății, sporind performanța și eficiența in sectorul public, prin crearea de valoare bazată pe digitalizare, inovare și tehnologii digitale. Dincolo de accentul pe care il punem pe administrația publică și economie digitală, educația este foarte importantă, nu doar din perspectiva imbunătățirii competențelor digitale la nivelul intregii societăți romanești. Procesele educaționale in sine necesită integrarea transversală a tehnologiei . Intr-o societate și o economie digitalizate, componenta de securitate cibernetică este crucială. Dincolo de capacitățile naționale, Romania va găzdui și Centrul european de competență in materie de securitate cibernetică. Acest lucru este de o importanță deosebită, avand in vedere războiul din Ucraina și riscul intensificării amenințărilor hibride. Distinsă audiență, Războiul, criza energetică și alimentară, inflația ridicată nu sunt vești bune. Cu toate acestea, avem soluții la indemană. Cooperarea, politicile publice eficiente, abordările inovatoare nu sunt o soluție magică, dar ne oferă mijloacele de adaptare și ajustare. In cazul Romaniei, eforturile sunt canalizate spre investiții și sprijin pentru cei mai afectați de crize. In ciuda inflației și a prețurilor ridicate la energie, economia Romaniei și-a dovedit reziliența in acest context plin de provocări, fiind printre cele mai performante din Uniunea Europeană in trimestrul trei al anului 2022, cu o creștere a PIB pentru acest an estimată la aproximativ 5%. Pe termen lung, principalul factor care va influența evoluția PIB-ului este acumularea de capital, prin continuarea implementării unor proiecte de investiții viabile și demararea unora noi, impulsionate in mare măsură prin fonduri UE. De aceea, una dintre prioritățile principale ale guvernului pe care il conduc, este de a avea o colaborare deschisă intre investitori și Guvern in vederea găsirii impreună a celor mai bune soluții de dezvoltare. Am incredere că dialogul de astăzi vă oferă deja cateva idei. Vă asigurăm că veți găsi intotdeauna interlocutori și parteneri deschiși spre dialog, la București. Am apreciat șansa pe care am avut-o de a asculta intervențiile antevorbitorilor din care am ințeles necesitatea de a fi disciplinați, prevăzători și de a nu miza totul pe o singură carte. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes pe toată durata conferinței! 2022-12-15 12:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image11.jpegIntervenția premierului Nicolae-Ionel Ciucă susținută în Parlament la votarea bugetului pentru anul 2023Știri din 14.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/interventia-premierului-nicolae-ionel-ciuca-sustinuta-in-parlament-la-votarea-bugetului-pentru-anul-2023Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Domnule președinte al Senatului, domnule președinte al Camerei Deputaților, doamnelor și domnilor parlamentari, domnilor miniștri, Doresc să vă mulțumesc foarte mult pentru dezbaterea bugetului de stat, pentru efortul pe care l-ați făcut ca in această perioadă să reușim să avem bugetul aprobat. Este pentru prima dată cand in Romania avem aprobat bugetul inainte de jumătatea lunii decembrie. Vreau să vă spun că este un buget realist, echilibrat care vizează susținerea economiei și protejarea populației. Vom continua să ne focalizăm atenția pe tot ce poate să insemne susținerea mediului de afaceri, investiții, protejarea cetățenilor, protejarea cetățenilor vulnerabili. Mulțumindu-vă incă odată, doamnă președinte, domnule președinte, doamnelor și domnilor, vă doresc succes in continuare și sărbători fericite tuturor! Vă mulțumesc! 2022-12-14 17:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_buget-56.jpgBriefing de presă după ședința de guvernȘtiri din 14.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-dupa-edinta-de-guvern1671026781Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. După cum primul ministru Nicolae Ciucă a anunțat, Romania se pregătește să transmită către Comisia Europeană a doua cerere de plată pentru PNRR, ajungand la aproape 10 miliarde de euro, alături de prefinanțare și prima cerere de plată deja aprobată de Comisie in acest an. Pentru detalii, in legătură cu stadiul pregătirii Romaniei pentru depunerea celei de-a doua cereri de plată către Comisia Europeană din PNRR, dar și pentru detalii legate de finanțările europene și de proiectele pe care Romania le susține, le pregătește in acest sens, cu bani europeni, alături de mine se află ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș, căruia ii mulțumesc pentru prezență și il invit să vă dea mai multe detalii, urmand ca, așa cum v-a obișnuit, să vă răspundă și eventualelor intrebări. Domnule ministru.. Marcel Boloş: Bună ziua! Mulțumesc! Intr-adevăr, suntem in plin proces de pregătire a cererii de plată numărul 2. Reamintesc că aceasta are o valoare de 2,8 miliarde de euro și, potrivit regulamentului Comisiei Europene, luna decembrie este luna in care trebuie să trimitem la Comisia Europeană cererea de plată, fiind cea de-a doua cerere de plată pe care o inaintăm in cursul acestui an calendaristic. După cum, de asemenea, se cunoaște, cererea de plată numărul 2 are in structură jaloane și ținte de pe trimestrele I și II ale anului 2022. Discutăm de un număr de 51 de jaloane și ținte. Dintre cele mai importante amintim cloud-ul guvernamental, care, după cum știți, este inițiat atat din perspectiva legislației specifice in domeniu, cat și din perspectiva implementării acestui proiect important pentru Romania, care va duce la modernizarea serviciilor publice din administrația publică locală. De asemenea, tot pe zona digitalizării, in cadrul celor 51 de jaloane și ținte, avem legea privind interoperabilitatea bazelor de date, care a intrat in vigoare și permite, de asemenea, schimb de informații intre diferitele categorii de instituții publice, necesare pentru populație și a reduce din birocrația pe care o știm cu toții. In ceea ce privește prestarea de servicii publice către populație, de asemenea avem in cele 51 de jaloane și ținte lansarea apelurilor de proiecte pentru eficiența energetică, atat pentru blocurile de locuințe, cat și pentru ceea ce inseamnă clădirile publice; sau, de asemenea, incheierea contractelor pentru digitalizarea universităților, precum și cele peste 1.000 de unități școlare care au beneficiat de granturi pentru situațiile de risc de abandon școlar. Avem și jaloane și ținte care sunt considerate sensibile și monitorizate direct de către Comisia Europeană. Aici discutăm de legea avertizorilor de integritate, pe de o parte, și cadrul legal privind decarbonizarea, pe de altă parte. Astăzi, guvernul a definitivat cadrul legal pentru ceea ce inseamnă decarbonizare. Este vorba de utilizarea grupurilor energetice care trebuiau să fie scoase din funcțiune pană la sfarșitul anului acestuia, proceduri tehnice care permit trecerea lor in conservare, așa cum am avut ințelegerea cu Comisia Europeană, și utilizarea lor pentru acoperirea situațiilor de dezechilibru existente pe piața de energie internă, respectiv a acelor situații in care fie avem fenomene meteo, să zicem, care generează o epuizare a resurselor energetice la nivel național și trebuie utilizate aceste grupuri energetice sau fenomene meteo extreme sau cand in piața de energie sunt alte situații de dezechilibru. Cu sprijinul Comisiei Europene - și le mulțumesc pe această cale - am ajuns la această variantă in care să putem să trecem cu bine peste această iarnă și să putem mai apoi să folosim grupurile energetice la momentul la care va fi necesar. De asemenea, avem in plin proces de implementare jaloanele și țintele care privesc trimestrul IV al anului 2022. Aici trebuie să vă spun că avem un număr de 55 de jaloane şi ținte care sunt aferente cererii de plată numărul 3. Termenul, pentru ca aceste documente să fie depuse la Comisie, este la mijlocul semestrului intai al anului viitor, deci in luna martie ar urma să depunem cererea de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, și, din această perspectivă, jaloanele pe care Comisia Europeană le monitorizează in mod direct sunt in plin proces de implementare, de la legea și reforma privind pensii, bine cunoscuta reformă privind pensiile speciale, pană la problemele care privesc decarbonizarea sau modificările care urmează să fie aduse Codului penal și Codului de procedură penală sau problema guvernanței corporative a companiilor de stat - sunt subiecte care sunt bine cunoscute de către dumneavoastră și pe care Comisia, in mod direct le monitorizează. Așadar, maine transmitem in mod oficial cererea de plată numărul 2. Mulțumesc tuturor ministerelor care au fost implicate in procesul de pregătire a cererii de plată pentru Romania. Banii care provin din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt bani care asigură, pe de o parte, stabilitatea financiară a Romaniei, iar, pe de altă parte, implementarea proiectelor cu sursă de finanțare din PNRR; amintesc că anul 2022 a fost anul in care am operaționalizat structurile organizatorice specifice PNRR-ului, așa după cum este bine cunoscut de la inceputul acestui an - pe de o parte. Iar pe de altă parte, am luat măsuri pentru incheierea contractelor de achiziție publică și să ne amintim, de la Autostrada A 7 pană la Autostrada A 2 Lugoj-Deva sau Autostrada Transilvania pe porțiunea Poarta Sălajului - Nădășelu, sunt toate exemple de proiecte de infrastructură, alături de cele din domeniul infrastructurii feroviare care privesc tronsonul sau linia de cale ferată Caransebeș- Timișoara- Arad, care, de asemenea, sunt contracte importante, alături de electrificarea liniei de cale ferată Episcopia Bihor-Cluj-Napoca; sunt proiecte care in anul calendaristic următor, in anul 2023, vor trebui să genereze plăți la nivelul proiectelor implementate cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență și să fim foarte atenți la termenele pe care le avem de respectat, și anume 31 august 2026. Așadar, aceasta este situația la nivelul Planului Național de Redresare și Reziliență. Amintesc, de asemenea, că in cursul acestei dimineți am primit vestea că s-a ajuns la un consens pe ceea ce inseamnă agrearea, de principiu, a modificărilor care privesc mecanismul de redresare și reziliență, și Romaniei, in cadrul capitolului REPower EU, i se alocă suma de 1,3 miliarde euro și măsurile din această perspectivă pe capitolul REPower EU o parte a fost luată astăzi de către Guvernul Romaniei și o altă parte urmează să fie luate in perioada ce vine, pentru ca să putem fi pregătiți de negociere și să putem ca, prin proiectele din REPower EU, să consolidăm independența energetică a Romaniei. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție pentru intrebări. Reporter: Domnule ministru, cele 51 de ținte și jaloane sunt toate indeplinite? Marcel Boloș: Cele 51 de ținte și jaloane sunt indeplinite toate, altfel n-am putea să trimitem cererea de plată numărul 2. Vorbesc inclusiv de cele pe care le monitorizează direct Comisia Europeană. Reporter: Mai avem cazuri care sunt indeplinite parțial, de exemplu, cum am avut la celelalte cereri de plată și așteptăm incă o păsuire ...? Marcel Boloș: Procesul de validare cu Comisia Europeană este unul care nu se termină o dată cu depunerea cererii de plată. Discuțiile, după depunerea oficială a cererii de plată, continuă. Am avut, pentru validare, discuții și inainte de depunerea cererii de plată. Vom avea și după depunerea cererii de plată. Este un proces care s-a intamplat in mod firesc, natural și pentru cererea de plată numărul 1. Vom sta la dispoziție cu documente și informații suplimentare care vor fi solicitate. Și este, dacă vreți, o perioadă de timp in care facem acest schimb de informații și oferim tot suportul informațional și documentele care sunt necesare pentru a se efectua plata și a ne incasa banii la care avem dreptul. Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se intamplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată pană la finalul acestui an, insă legea nu a ajuns incă in guvern. Marcel Boloş: Acum, termenul pe care il avem in Planul Național de Redresare și Reziliență, intr-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, in cazul in care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor Romaniei. Condiția, de fiecare dată, este ca pană la depunerea cererii de plată numărul 3, in cazul nostru ar fi martie sau aprilie, cand va dispune Guvernul Romaniei, să fie cerința indeplinită. Așadar, pană la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să inchidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, in ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 1 - ar fi să revenim in acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 2 - să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și impreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul indeplinit; şi, desigur, 3 - ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut in timp ce se intamplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung. Reporter: Domnule ministru, asta inseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia in martie sau aprilie? Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge in mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul in continuare să fie o problemă pentru Romania. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar in continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decat rezolvat in pripă, şi apoi punand interesele Romaniei, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. Reporter: Domnule ministru, se discută in spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului in a aplica reforma? Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gandi reforma pensiilor speciale, dacă in spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung - va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decat să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a Romaniei. Trebuie să ne gandim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea in piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce inseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene. Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc? Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci cand organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce inseamnă, repet, stabilitatea financiară a Romaniei. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci cand transmitem cererea de plată, mai ales cand discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute in agrement cu Comisia Europeană. In caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm. Reporter: Apropo de acest agrement despre care vorbiți cu Comisia Europeană, sunteți 100% sigur că legea adoptată ieri in Parlament privind avertizorii de integritate este ceea ce iși dorea Comisia atunci cand a impus Romaniei acest jalon? Marcel Boloş: Eu știu că Comisia a făcut observații la legea avertizorilor de integritate, care mai apoi au fost preluate sub formă de amendamente la nivelul Parlamentului. Sigur, aici, dacă există, să zicem, aspecte de nuanță in lege care trebuie remediate, vom face acest lucru, pentru că discutăm de interesul financiar al Romaniei sau, dacă, să zicem, mai trebuie ajustate anumite lucruri in lege, deși, repet, e legea care trebuie să răspundă la cat mai mare parte din cerințele Comisiei Europene, inclusiv pentru avertizorii anonimi, și cred că, din acest punct de vedere, legea ar trebui să corespundă acestor cerințe și mai ales cerințelor privind directiva Uniunii Europene in domeniu. Reporter: In forma care a ajuns la președinte la promulgare, nu se regăsește una dintre formulările sugerate de Comisia Europeană intr-o scrisoare trimisă Ministerului Justiției, potrivit căreia cei care raportează anonim trebuie să aibă informații suficiente. O altă formă a ajuns să fie adoptată de Parlamentul Romaniei... Marcel Boloş: Informațiile suficiente au fost inlocuite cu indicii rezonabile, așa cum toată lumea știe, și eu cred că, dacă ne gandim la informații suficiente sau indicii rezonabile, in esență, discutăm despre suficiente informații pentru a putea face sesizare. Este o chestiune de, dacă vreți, de bun-simț in ceea ce privește terminologiile utilizate și nu cred că Romania trebuie să transforme intr-un... Reporter: Comisia Europeană ceruse altceva. Ce se intamplă in situația in care - ați spus și dumneavoastră - trimitem cererea de plată numărul 2, experții din comisie evaluează și găsesc o problemă la această lege./.../ Marcel Boloș: In astfel de situații, dacă n-ajungem la... nu, nu există așa ceva... - in astfel de situații, cand, să zicem, pe text, deși, repet, intre suficiente informații sau indicii rezonabile, din punctul meu de vedere, indiciile rezonabile sunt mult mai consistente pentru a face, dacă vreți, din avertizorii anonimi și partea aceasta care se dorește a fi reglementată, un lucru mult mai bun. Dacă n-am ajunge la un consens sau dacă ar fi unul care să ducă la modificarea terminologiei, atunci probabil urmăm cursul procedural, cel de aprobare, fie prin ordonanță de urgență și apoi in Parlament, fie găsim direct sub formă de proiect de lege in Parlament, dar, sincer să fiu, nu putem chiar să fim sută la sută in agrement pe terminologie, mie mi se pare că nu e fondul problemei. Au rămas avertizorii anonimi. Această similitudine de terminologie utilizată nu o văd ca un fond al problemei și pledez, repet incă o dată, pentru formularea aceasta ultimă, care este mult mai limpede, pe jurisdicția romanească, vă dau un alt exemplu, la decarbonizare. Terminologia din regulamentele Uniunii Europene este total diferită de cea din legislația romanească. Spre exemplu, la decarbonizare in regulament scrie că este probabil ca producătorii de energie să inregistreze dezechilibru. Nu există așa ceva in legislația romanească și a trebuit să inlocuim cuvantul probabil cu estimează. Dar nu văd din acest lucru un capăt de țară. Reporter: Deci, ca să ne fie foarte clar, procedural, in situația in care experții comisiei vor considera o problemă terminologia, guvernul poate remedia acest lucru printr-o ordonanță... Marcel Boloș: Desigur! Reporter: Dar mai putem să primim intreaga tranșă de bani sau o parte din ea este pusă/.../? Marcel Boloș: Dar in momentul de față, la depunerea cererii de plată, nu suntem cu jalonul neindeplinit și intotdeauna am avut acest schimb de informații și de documente pană cand s-a validat jalonul cu toate detaliile cerute de către comisie. Repet, sunt lucruri care sunt de nuanță sau altele care sunt de fond. Trebuie să ne zbatem de fiecare dată pentru lucrurile de fond, care să ne ducă pe toți și pe Comisie... Eu cred și imi place să cred că la nivelul Comisiei Europene, prin PNRR, se urmărește ca fiecare stat membru să aibă imbunătățită, consolidată capacitatea de reziliență. Acesta este scopul final. Acum, dacă lupta aceasta de terminologie generează aceste discuții intre noi și Comisie, totuși, fondul problemei este cel legat de capacitatea de reziliență, nicidecum de a ne lupta in termeni de specialitate. Reporter: Vă mulțumesc! Marcel Boloş: Şi eu. Reporter: Bună ziua!. Revenind la reforma pensiilor speciale, spuneați că așteptați de la Comisia Europeană acum un aviz. Presupun că știți foarte bine proiectul pe care l-am trimis noi acolo. Care sunt punctele sensibile, adică ce spunem noi și unde...? Marcel Boloş: Am mai subliniat şi subliniez acest lucru - indiferent de măsurile pe care le luăm in corpul ordonanței, pentru că noi avem cele două mari probleme de rezolvat: de a pune in normalitate reglementările şi am dat exemplul pensiilor speciale, care, să zic, depășesc limita salariului in plată sau acelor sporuri, indemnizații, incluse in salariile de bază, pentru ca să crească pensia specială de care urma să beneficieze titularul. Deci, chestiunile care, pană la urmă, sunt un fel de probleme de reglementare, care țin de decența sistemului de pensii speciale. Deci, avem cele două lucruri de fond: cele care privesc reglementarea aceasta a pensiilor speciale din perspectiva normalității - 1. Şi 2. ar fi cea legată de pensiile care au un anumit nivel, depășesc un anumit plafon și pentru aceasta, soluția de supraimpozitare a mai fost discutată in spațiul public. Dar, pe langă aceste două aspecte, foarte important - și aș vrea să fie foarte bine ințeles - e simularea cheltuielilor generate de reglementările pe care noi le cuprindem in ordonanță, adică, practic, ce volum de cheltuială cu pensiile speciale vom avea, ca urmare a acestor reglementări, pentru ca ele să poată să fie suportate din bugetul pensiilor pe termen lung. Reporter: Daţi-ne cateva puncte cheie pe care le-a transmis Romania in ideea implementării reformei pensiilor speciale! Marcel Boloş: Eu zic că deocamdată, pană cand se ajunge la să zicem un agrement cu Comisia Europeană, aceste lucruri, ar trebui să fie incă păstrate la nivelul interlocutorilor și ajunge proiectul oricum in dezbatere publică și se vor găsi... Reporter: Cand? Tot auzim... Marcel Boloş: După ce se maturizează această discuție cu Comisia Europeană și repet, foarte important, după ce se fac aceste simulări care, in baza acestor reglementări cuprinse in proiectul de lege, după aceea cred că sunt suficiente informații pentru ca proiectul să intre in dezbatere parlamentară. Oricum, in orice situație, termenul este inaintea depunerii cerere de plată numărul 3. Reporter: Revenind la cererea de plată numărul 2 aţi spus că am avut de indeplinit 51 de jaloane și ținte. Marcel Boloş: Da. Reporter: Unul dintre subiectele sensibile a fost legate de cloud. Ne puteți spune ce anume am avut de indeplinit aici /.../? Marcel Boloş: Nu, am spus că este un proiect important, sensibili au rămas avertizorii de integritate și decarbonizarea, cloud-ul face parte din categoria... Reporter: ...şi ce am avut de indeplinit aici...? Marcel Boloş: Am avut legea privind cloud-ul serviciilor in administrația publică, pe de o parte, și apoi implementarea efectivă a proiectului pană la nivelul la care să fie scoase la licitație procedurile de indeplinire, mă rog, de implementare a proiectului. Reporter: Nu au fost. La Ministerul Digitalizării este un proiect de hotărare de guvern care prevede ce investiții vor avea de făcut ADR-ul, STS-ul și SRI-ul... Marcel Boloş: Am spus că pană la scoaterea la licitație, adică practic cu alte cuvinte, trebuia finalizat studiul de fezabilitate și, mă rog, contractul de implementare a cloud-ului guvernamental, care sunt duse la bun sfarșit. Reporter: Sunt realizate ? Si acel proiect de hotărare de guvern de la Ministerul Digitalizării, ce este, mai exact? Ce rol are? Marcel Boloş: Probabil face parte din procedura de licitație pentru implementarea proiectului de cloud, deci, repet, pană la lansarea procedurii de achiziție publică. Reporter: Cand vor intra banii din această a doua cerere de plată? Marcel Boloş: După ce se termină verificarea. Deci, după exercițiul pe care l-am avut in cererea de plată numărul 1, durează. Termenul probabil va fi... In medie cam trei luni durează acest... Reporter: De la depunerea cererii. Marcel Boloş: De la depunere, după care urmează procedura de aprobare pană la nivel de consiliu de miniștri. Deci, este incă de muncă și de transmis documente la Comisia Europeană. Reporter: Şi mai este ceva pe ordinea de zi și ați vorbit și dumneavoastră, sunt 10 investiții aprobate de CSAT, de interes național pentru Hidroelectrica. Marcel Boloş: Da, documentul pe care l-a aprobat guvernul astăzi face referire la procedura de mediu care se trece pentru a fi implementată la nivel de Ministerul Mediului. Asta nu inseamnă că se face vreo excepție... Reporter: Sunt derogări de la legislația de mediu și de la cea a finanțelor publice. Marcel Boloş: Asta nu inseamnă că noi nu respectăm directiva Uniunii Europene privind mediul pentru ceea ce inseamnă elaborarea studiului de impact asupra mediului, pentru ceea ce inseamnă evaluarea strategică adecvată a proiectelor, pentru ceea ce inseamnă studiul de impact asupra corpului de apă. Toate aceste studii și reglementări cerute de către directivele Uniunii Europene urmează a fi respectate, astăzi guvernul aproband ca aceste proceduri să fie derulate de către Ministerul Mediului, pentru că, ele fiind așezate pe teritoriul mai multor județe, de multe ori trebuia pentru un proiect să se ocupe două sau trei structuri teritoriale ale Ministerului Mediului și erau destul de greu de gestionat. Reporter: Nu sunt proiecte care au intampinat probleme prin faptul că afectau arii protejate? Nu știu, e și o decizie a Curții Constituționale, care a respins... Marcel Boloş: Da, noi n-am cerut pe fond ca să nu respectăm legislația de mediu. Nici un moment nu s-a pus in discuție să nu fie respectată procedura de mediu. Dimpotrivă, am subliniat că tot ce inseamnă studiu de impact asupra mediului, tot ce inseamnă studiu de impact asupra corpului de apă, tot ce inseamnă evaluare strategică adecvată, in continuare se derulează in conformitate cu reglementările Uniunii Europene... Reporter: De ce nu au fost implementate in tot acest timp, că ințeleg că sunt ani de zile de cand ele sunt in derulare? Marcel Boloş: Pentru că aceste studii fie au intarziat, fie a fost o neințelegere la nivelul structurilor teritoriale, pentru că anumite autorități teritoriale de mediu de la nivelul județelor au opinat că trebuie procedat intr-un anume fel la un proiect, cealaltă intr-un alt fel și a fost foarte greu de gestionat. Aceste investiții sunt foarte importante, discutăm de 380 Mgw/h in bandă, adică să fim foarte bine ințeleși: Romania nu poate la infinit să tot scoată din funcțiune capacități de producție și să nu pună nimic in loc. Deci, practic, suntem intr-o situație dificilă din acest punct de vedere și aici problema acestor proiecte, care sunt de importanță strategică pentru Romania, trebuie să fie reglementă... Reporter: Nu au fost deloc probleme privind afectarea ariilor protejate? Marcel Boloş: N-am spus asta. Am spus că aceste probleme care țin de afectarea, să zicem... Există un site, Natura 2000, da? Pentru aceasta se elaborează aceste studii pe care le-am menționat, de la evaluare strategică adecvată, pană la studiul de impact asupra mediului, studiul asupra corpurilor de apă, pentru ca prin măsurile și concluziile care se desprind din aceste studii să fim in măsură să respectăm directivele Uniunii Europene. Deci, nicidecum și nici un minut nu s-a pus problema să facem vreo excepție de la aceste reglementări de mediu. Reporter: Mai e o derogare tot in această ordonanță. Practic, Hidroelectrica primește puterea de a reface indicatorii tehnici și economici pentru aceste proiecte... Marcel Boloş: Dar sunt indicatori tehnici... Reporter: ... in loc să mai treacă prin guvern, pentru sume de peste 40 de milioane /.../ Marcel Boloş: Haideți să ne gandim la aceste documentații tehnico-economice care au fost făcute inainte de 89 și multe dintre ele sunt, in momentul de față... Reporter: Ştiu, dar decizia se va lua acum de Hidroelectrica, nu de către guvern. Nu mai trebuie aprobarea guvernului. Marcel Boloş: Pentru partea de investiție existentă deja. Dar pentru ceea ce urmează să fie continuat la nivel de fonduri, dacă se va aproba, pentru a fi inclus in capitolul REPowerEU, procedura pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici va continua pe legea finanțelor publice. Deci, e vorba de indicatori vechi, pe care-i avem pentru investițiile care au fost făcute deja, și apoi respectarea legislației privind finanțele publice pentru partea nouă, care urmează a fi continuată in REPowerEU. Reporter: Domnule ministru, dacă imi permiteți, referitor la un alt subiect. Acel 9,4% din PIB, pentru că l-am auzit și pe liderul PSD, vorbim de faptul că dacă nu avem acest procent inlocuit, pentru că vorbeați și dumneavoastră despre asta, am putea să nu mai plătim pensiile pentru zeci de ani. Care este stadiul discuțiilor, cum a rămas pană la urmă cu privire la acești 9,4%? Marcel Boloş: A rămas că, pentru acest plafon de 9,4% din PIB, noi ar urma să facem simulări. Pentru că, recent, Guvernul Romaniei, prin ordonanța trenuleț, care insoțește bugetul de stat, a majorat valoarea punctului de pensie la 12,5 procente. In baza acestor decizii, care au fost explicate Comisiei, pentru că, pană la urmă, dacă permitea bugetul cu rata inflației, trebuia să fie indexate pensiile... Și atunci, din această perspectivă, ar urma să facem simularea pe o perioadă mai lungă de timp și cu aceste date să avem continuarea discuției cu Comisia Europeană, in continuare mergand pe această idee, de căutare a unui alt indicator de disciplină financiară, care să urmărească același scop, dar să nu afecteze deciziile guvernului, atunci cand e nevoie să se ia o astfel de hotărare pentru majorarea punctului de pensie. Practic, ar fi foarte greu de explicat oamenilor că de la un anumit moment incolo nu mai putem majora pensiile, pentru că avem plafon de 9,4 % din PIB. Ar fi nedrept față de pensionari să ajungem in această situație. Şi e momentul in care această ajustare de jaloane este posibilă, dacă dovedești circumstanțele obiective. E adevărat că e foarte greu, dar nu trebuie să renunțăm, pentru că este o chestiune importantă pentru pensionari și pentru sprijinul lor, intr-o perioadă extrem de grea pentru toată țara. Reporter: Dar este o chestiune de cateva luni pană cand se vor face aceste simulări, se reiau discuțiile? Marcel Boloş: Decizia de ajustare a PNRR-ului trebuie luată, probabil, in prima parte a anului viitor de către Comisia Europeană, in condițiile in care termenul de implementare a proiectelor nu s-a schimbat. 31.08.2026 in continuare e termen pe care il avem de dus la bun sfarșit, in condițiile in care in trimestrul 1 din 2023 avem jalonul cu reforma pensiilor și este jalonul care, de asemenea, va trebui să fie insoțit de simulări, tot la fel, să avem același parcurs ca și la reforma pensiilor speciale. Iar dacă noi nu reușim să ajustăm acest jalon la următorul, la următoarea cerere de plată, vom avea dificultăți pentru respectarea jalonului și a deciziilor care se vor lua in ceea ce privește pensiile oamenilor. Reporter: Bună ziua, domnule ministru, avem un boicot neoficial. Mai exact, anumite instituții care aparțin de ministere au inceput deja să iși mute conturile de la băncile cu capitala austriac și se indreaptă către CEC. Vedem că anumiți primari indeamnă și ei ca acele conturi din primării să fie mutate către CEC. Spun ei că au oferte mai bune. Vă intreb: dumneavoastră cum considerați sau cum vedeți acest boicot impotriva firmelor cu capital austriac, in urma votului pe care l-am primit in Consiliul JAI? Marcel Boloș: Cred in continuare că această cale a diplomației este cea care e firească intr-un demers pe care il urmărește Romania și noi, toți cetățenii ei, și că mai degrabă pe calea diplomației trebuie să continuăm toate aceste demersuri. Sigur că revolta aceasta a oamenilor este una firească, pentru că toată lumea a văzut cu ochiul liber că este o nedreptate care oarecum s-a făcut Romaniei, in condițiile in care experții Comisiei Europene au certificat că avem condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Dar, subliniez, cred in continuare, cu toate aceste nedreptăți și cu aceste atitudini firești ale oamenilor, că diplomația și calea diplomației este cea ințeleaptă, pentru că noi avem de indeplinit un obiectiv de țară și acestui demers trebuie să ne aliniem cu toții. Și nu, nu cred sub nicio formă că prin aceste forme de ripostă vom ajunge la lucruri bune pentru ambele părți. Cred și sunt convins că Ministerul Afacerilor Externe va face toate demersurile firești, pentru că Romania are un caștig formidabil de... mă refer la numărul de state membre care acum sunt solidare cu demersurile pe care le-a făcut și trebuie continuate aceste demersuri, pană cand ajungem la obiectivul final. Reporter: Și președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a indemnat tot la diplomație, insă vă intreb... Marcel Boloş: N-am vorbit cu dumnealui. Reporter: Vă intreb: nu vi se pare că e, oarecum, un dublu standard? Ei nu au acceptat diplomația și au dat un nu categoric. Orice mijloc de diplomație a fost oprit in orice discuție formală sau informală. Insă noi acum, după ce am avut un nu categoric, venim şi cerem din nou diplomație. Nu vi se pare că e puţin...? Marcel Boloş: Da, in acest demers pe care noi il facem, dacă una dintre părți, să zicem, este cea care va continua să-și exercite dreptul de veto, Romania n-a caștigat nimic. Și de aceea am spus că acest apel la diplomație il văd mult mai firesc pentru a duce la capăt acest obiectiv de țară, decat intrarea aceasta intr-o discuție inutilă. Eu cred că și Austria recunoaște că votul a fost nedrept la adresa Romaniei, ei urmărind să-și rezolve o problemă a lor la nivel național și, probabil, nu a fost momentul potrivit pentru a li se auzi vocea la nivelul Uniunii Europene și au ales să-și exercite dreptul de veto impotriva Romaniei, pe nedrept. E, dacă vreți, probabil o formă prin care ei au ințeles să se facă auziţi la nivelul Uniunii Europene pentru ceea ce inseamnă problema migrației... Reporter: ... dar nu și a Croației. Adică Romania este mai importantă decat Croația in acest context, de ce pe Croaţia au acceptat-o, iar pe noi, nu? Marcel Boloş: Sunt lucruri care (...) din culisele votului exprimat de Austria la adresa Croației. In continuare, spun că a fost unul nedrept și in continuare susțin că această cale a democrației este cea mai ințeleaptă la momentul actual, luand in calcul toate alternativele, și de ripostă și de... Nu cred. Ințelept este cu diplomația pentru a ne atinge scopul. Reporter: Ați vorbit puțin mai devreme despre acel cloud. Ne puteți da mai multe detalii despre acest subiect? Pentru că este un proiect destul de amplu, dacă ne puteți spune care ar fi bugetul, cum va fi implementat? Marcel Boloş: Problema de implementare este a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și știu că au făcut eforturi pentru ca acest cloud să fie pus pe picioare, fiind un proiect foarte important pentru modernizarea serviciilor publice, și domnul ministru Burduja vă poate da mult mai multe explicații in ce privește implementarea. Știu de pe vremea cand eram ministru la cercetare, inovare și digitalizare că bugetul era de peste 580 de milioane de euro, deci un buget extrem de generos și cred că in această perioadă de timp sunt definitivate procedurile pentru a se organiza licitația. Oricum, trebuie să avem in vedere tot sprijinul și suportul necesar pentru ca ministerul să poată implementa proiectul, spre binele nostru, al tuturor. Toți ne dorim să avem un certificat de naștere pe care să-l putem obține interogand o bază de date de acasă. Toți ne dorim să nu mai mergem să la ANAF să ne vizăm taloanele de mașini, pentru a face dovada că suntem inregistrați la fisc. Deci, impactul este uriaș asupra populației și de aceea cred eu că toate eforturile trebuie concentrate in jurul proiectului, pentru că este proiectul de căpătai pentru transformarea digitală a Romaniei. Reporter: Ne mai puteți da și alte exemple, cum ne-ar putea ajuta mai exact? Marcel Boloş: De la certificatul de cazier judiciar, pe care il obții de acasă, interogand și listandu-l in format digital, pană la, cum am menționat, certificatele privind impozitele și taxele, de asemenea, se pot obține in format digital. De asemenea, atunci cand, chiar la Fonduri Europene, cand depui o cerere de finanțare, nu va mai fi nevoie să vină cu certificatele de impozite și taxe, pentru că acest lucru experții care sunt implicați in evaluarea proiectelor pot interoga bazele de date de la ANAF și să fie ușurată foarte mult viața omului, dar și munca funcționarilor, pentru că prin debirocratizare cred că se poate ajunge la performanță in sectorul public. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru prezență, domnule ministru, pentru prezentarea stadiului pregătirii pe care Romania la nivel guvernamental a realizat-o pentru depunerea celei de-a doua cereri de plată pentru PNRR și, de asemenea, pentru disponibilitatea de a răspunde intrebărilor pe care jurnaliștii vi le-au adresat. Inainte de a continua prin prezentarea deciziilor pe care guvernul astăzi le-a luat, in completarea răspunsului pe care domnul ministru Boloș vi l-a oferit, la nivelul Guvernului Romaniei nu există nicio intenție, nicio abordare care să vizeze boicot sau un alt tip de acțiune in raport cu votul exprimat de Austria in cadrul Consiliului JAI. Ceea ce pot să vă asigur este că la nivelul guvernului și la nivelul ministerelor cu responsabilități in domeniu continuă toate demersurile instituționale și politice necesare pentru a obține unanimitatea necesară pentru ca Romania, in perioada următoare, să obțină un vot favorabil aderării la Spațiul Schengen, iar acest lucru va deveni o realitate. Revenind insă la... Reporter: O precizare, vă rog. Pentru că ați vorbit de acest boicot, spuneți că nu există un boicot la nivelul guvernului, dar, totuși, cu o zi in urmă, vicepremierul Sorin Grindeanu a anunțat că se mută o serie de conturi de la o bancă austriacă la banca CEC. Ce se intamplă? Guvernul va avea o discuție cu el? Premierul? Sunt totuși instituții de stat in subordinea guvernului, care deja au făcut acest demers. Dan Cărbunaru: Nu voi comenta o decizie sau alta care este luată la nivelul unei instituții componente. La nivelul Guvernului Romaniei pot să vă confirm astăzi că nu există o astfel de abordare, lucru confirmat de altminteri oficial și la nivelul șefului statului. Președintele Romaniei, care chiar astăzi in conferința de presă pe care a susținut-o la Bruxelles, a confirmat acest lucru. Sigur, așa cum spunea și domnul ministru Boloș, există o dezamăgire, există o nemulțumire față de ceea ce este pe bună dreptate considerat a fi un lucru nedrept la adresa Romaniei. Răspunsul ține insă de diplomație și de negociere. Iar Romania, să nu uităm, este un beneficiar important la nivel european din perspectiva apartenenței la Uniunea Europeană. Mă gandesc la zecile miliarde de euro care au contribuit la bunăstarea acestei țări și la ridicarea nivelului de trai al romanilor, la care se adaugă..., mă refer aici la finanțarea europeană. Ați avut ceva mai devreme exemplul legat de cele aproape 10 miliarde de euro din PNRR pe care Romania le poate accesa in acest an, care se adaugă la alte miliarde de euro din cadrul financiar multianual, la dispoziția noastră pană in 2023, alte 40 de miliarde de euro care se adaugă din fondurile de coeziune destinate țării noastre pentru 2021-2027. Sunt, așadar, finanțări importante pe care Romania le accesează și care fac parte din pachetul mai larg de beneficii pe care țara noastră le-a obținut odată cu intrarea in Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Desigur, aderarea la Spațiul Schengen este un obiectiv important și face parte, ca și aderarea la OCDE, unde maine facem de asemenea un pas important prin prezența premierului la Paris, acolo unde se va depune memorandumul inițial și unde Romania va avea incă un pas in față in a accede in cadrul celei mai puternice organizații economice, unde regăsim 90% din investițiile străine directe la nivel global. Deci, spun toate aceste lucruri pentru a cadra și in timp, dar și in ansamblu rolul pe care Romania il joacă in acest context și accesul la proiecte de bunăstare pe care noi acum le avem in derulare. Reporter: Dar, totuși, nu ne-ați lămurit, ce se intamplă cu acele companii de stat care s-au mutat la CEC de la băncile austriece. Răman la CEC? Ce se intamplă cu domnul Grindeanu? Ințeleg că a avut o poziție divergentă. Va exista o discuție cu premierul ca totuși să-și schimbe atitudinea sau va merge pe linia anunțată? Cum procedați? Dan Cărbunaru: Poziția la nivel guvernamental v-am comunicat-o. Nu comentez decizii care sunt luate la nivel punctual, dar, desigur, elemente de armonizare care pot să aibă loc pe parcursul acestei perioade vă vor fi aduse la cunoștință pe măsură ce ele se intamplă in realitate. Vă rog. Reporter: Am văzut că guvernul a scos din fondul de rezervă 196 de milioane pentru plata pensiilor, motivand că am avea mai mulți pensionari decat estimam atunci cand a fost construit bugetul pe anul in curs. Puteți să ne dați mai multe detalii, cați pensionari in plus, dacă sunt pensionarii din categoriile speciale? Despre ce persoane /.../ Dan Cărbunaru: Bugetul pe care guvernul il are in vedere, și este al doilea an consecutiv in care acest guvern a ales să pregătească bugetul, să-l prezinte in Parlament, cum este cazul și zilei de astăzi, la timp, tocmai pentru a oferi predictibilitate, pentru a oferi o perspectivă. Este de altminteri, și primul an in care bugetul Romaniei este construit pe proiecte punctuale, dar din perspectiva evoluției nevoilor de finanțare pentru sistemul de pensii, raportandu-ne la cele peste 100 de miliarde de lei care sunt alocate pentru plata pensiilor, aș spune că nu este neapărat un raport foarte mare. Este o corecție care se face, o corecție de etapă, in legătură cu detaliile care stau in spatele acestei necesități de a completa, repet, bugetul de peste 100 de miliarde de lei cu cele mai puțin de 200 de milioane de lei pe care astăzi guvernul le-a alocat din Fondul de Rezervă pentru aceste plăți. Cred că Ministerul Muncii este pregătit să ofere detalii concrete privind beneficiarii. De altminteri, repet, vorbim de fiecare dată de o estimare, iar corecțiile care se derulează pe timpul anului au in vedere exact fluctuația pe care aceste pensionări o pot suferi pe parcursul unui an. Reporter: Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Revenind la agenda de astăzi a guvernului, aș vrea să vă spun că au fost au fost aprobate trei documente importante in domeniul apărării. Unul dintre ele vizează proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Poliției Militare, un act normativ inițiat de Ministerul Apărării Naționale, o nouă abordare de intrebuințare a Poliției Militare in Armata Romaniei, care include atribuții de organizare și funcționare a Poliției Militare intr-o lege specială nou, menite să asigure nivel de interoperabilitate cat mai ridicat la nivelul NATO. De asemenea, in același domeniu al apărării, guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind sprijinirea entităților stabilite in Romania pentru a participa la proiecte de elaborare, de cooperare, susținute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare. Astfel, se implementează cadrul național de aplicare a prevederilor regulamentului european al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021, de instituire a Fondului European de Apărare, urmand ca Ministerul Apărării să fie autoritate națională responsabilă de semnarea și aprobarea documentelor necesare pentru a susține astfel de proiecte de cercetare-dezvoltare de interes național. In fine, cel de-al treilea act normativ pe care guvernul l-a analizat astăzi și l-a aprobat, hotărarea de guvern privind aprobarea circumstanțelor și procedurii specifice aferente primei faze din etapa intai a programului de inzestrare cu autovehicule tactice blindate de tip ușor. Această procedură vizează furnizarea a 1059 de astfel de autovehicule in 9 configurații diferite, care sunt necesare pentru a inzestra structurile din cadrul Ministerului Apărării Naționale, un cost total de 4,58 miliarde de lei fără TVA care includ și echipamentele care vor fi puse la dispoziție, in valoare de 228 de milioane de lei. Este fundamental pentru Armata Romaniei ca, pentru a dezvolta capacitatea de apărare, să introducă in inzestrarea sa astfel de autovehicule tactice blindate de tip ușor, cu performanțe ridicate. Aș menționa, in acest context faptul că fabricarea, asamblarea, integrarea, testarea și mentenanța acestor autovehicule, pe durata ciclului de viață, trebuie să se realizeze la operatori economici din industria națională de apărare. Pe final, aș vrea să vă semnalez faptul că astăzi a fost aprobată hotărarea de guvern privind Strategia națională de incluziune socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022- 2027, alături de planul de acțiune pentru această perioadă. Documentele promovează dreptul fundamental al persoanelor fără adăpost la servicii sociale și la o viață trăită cu demnitate. Elaborate aceste documente in cadrul proiectului Fiecare om contează. Și avem in vedere o strategie care are ca obiectiv general creșterea gradului de incluziune socială a persoanelor fără adăpost, prin asigurarea unei protecții sociale adecvate nevoilor, in baza analizelor care sunt derulate la nivel național, urmărind obiective specifice care includ prevenirea accentuării fenomenului la nivel național, asigurarea intervenției adecvate, multidisciplinare și integrate pentru a favoriza incluziunea socială a acestor persoane. Tot astăzi guvernul a aprobat Strategia națională privind ingrijirea de lungă durată și imbătranirea activă pentru perioada 2023-2030, care urmărește creșterea numărului persoanelor varstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cat mai mult timp posibil, pe măsură ce imbătranesc și, in egală măsură, imbunătățirea accesului la servicii adecvate de ingrijire pentru persoanele varstnice dependente. Așa cum, din păcate, știți și dumneavoastră, Romania se confruntă, ca și multe alte state europene, cu o imbătranire rapidă a populației, avand in vedere faptul că există deja in țara noastră 3,7 milioane de persoane care au depășit varsta de 65 de ani sau mai mult, adică aproape 20 % din populația țării. Tocmai de aceea, guvernul, prin această strategie urmărește protejarea acestor persoane și asigurarea unei finanțări durabile, alături de imbunătățirea serviciilor pe care această categorie de romani, din ce in ce mai numeroasă, o necesită. In cateva cuvinte, acestea au fost principalele elemente pe care aș fi vrut să le adaug, pe langă cele pe care domnul ministru Marcel Boloș, cu amabilitate vi le-a furnizat. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Dacă nu, v-aș mulțumi și v-aș reaminti că maine, premierul Romaniei se deplasează la Paris, acolo unde Romania va depune memorandumul inițial pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, una dintre cele mai puternice organizații economice ale lumii. Mulțumesc incă o dată! O zi bună tuturor. 2022-12-14 15:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9840.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 14 decembrieȘtiri din 14.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-14-decembrieGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Incepem ședința de Guvern subliniind un aspect foarte important și anume, cel legat de pregătirea tuturor deciziilor pe care Guvernul trebuia să le ia, astfel incat să indeplinim toate jaloanele in vederea inaintării către Comisia Europeană a celei de-a doua cereri de plată. Am avut discuții cu toate ministerele implicate. La inceputul săptămanii, am avut discuții in cadrul Comitetului interministerial pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Am discutat fiecare punct in parte și am reușit, in felul acesta, să asigurăm indeplinirea tuturor jaloanelor care fac obiectul analizei la nivelul Comisiei, pentru a inaintăm și să primim finanțarea pentru cea de-a doua cerere de plată. Discutăm despre 2,8 miliarde de euro. Sunt bani foarte necesari pentru proiecția bugetară a anului 2023 și pentru implementarea tuturor reformelor și investițiilor pe care noi le avem asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, cu puțin timp in urmă, am semnat și primul contract pentru proiectele de realizare a centralelor pe cogenerare. In felul acesta, la nivelul municipiului Constanța, va intra in procesul de construcție prima centrală de acest fel, o centrală care va avea capacitatea tehnologică pentru obținerea cat mai eficient a energiei electrice și energiei termice, intr-un municipiu in care, știm foarte bine, sunt probleme care trenează de foarte mulți ani. Totodată, in ședința de Guvern de astăzi, vom lua decizia prin care asigurăm operaționalizarea REPowerEU. Este, de asemenea, un obiectiv asumat și coordonat foarte bine la nivelul instituțiilor europene. Vom avea fonduri asigurate, astfel incat să putem să indeplinim obiectivele de tranziție verde și obiectivele prin care să putem să asigurăm realizarea de noi surse de energie și, bineințeles, obiectivul principal, realizarea independenței energetice. Ca atare, prin aceste măsuri pe care le luăm, ne asigurăm că, odată ce va fi aprobată și cea de-a doua cerere de plată, vom avea la dispoziție 9,2 miliarde de euro, la inceputul anului 2023, bani pe care putem să-i folosim atat in proiectele guvernamentale, cat și proiectele autorităților locale, autorități cu care tocmai ne-am intalnit in această dimineață. Este vorba de Asociaţia Municipiilor din Romania, cu care am discutat toate aspectele legate de nevoile și proiectele pe care autoritățile municipale le au pentru modernizarea şi dezvoltarea proiectelor la nivelul fiecărui municipiu in parte. Doresc, in incheiere, să mulțumesc tuturor ministerelor şi instituţiilor implicate pentru modul in care au ințeles să-şi indeplinească sarcinile ce le-au revenit in intocmirea și realizarea memorandumului inițial pe care maine, 15 decembrie, il vom depune la sediul OCDE de la Paris. Este un demers național pe care l-am asumat incă de la inceputul guvernării. Pe parcursul acestui an, in luna iunie, am reușit să obținem aprobarea foii de parcurs. Iată că astăzi putem să anunțăm că maine vom depune memorandumul inițial, document foarte important de care depinde coerența parcursului pană la momentul derulării acelor etape de clarificare și verificare pentru indeplinirea standardelor OCDE și, in final, să putem să facem parte din randul țărilor care asigură 90% din volumul total de investiţii străine, la nivel mondial. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună 2022-12-14 13:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9955.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a contractului de finanțare a proiectului „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență în municipiul Constanța”Știri din 14.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-contractului-de-finantare-a-proiectului-sursa-de-productie-energie-utila-termica-i-electrica-prin-cogenerare-de-inalta-eficienta-in-municipiul-constantaGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae Ciucă la ceremonia de semnare a contractului de finanțare a proiectului Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de inaltă eficiență in municipiul Constanța [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, domnule ministru, domnule primar, doamnelor și domnilor, mă bucur foarte mult că, in final, s-a reușit ca acest prim proiect să fie semnat astăzi. Este vorba despre un contract intre Ministerul Energiei și primarul municipiului Constanța. Este un proiect care se va concretiza in producerea energiei electrice și energiei termice foarte necesare municipiului Constanța și sunt convins că cetățenii din Constanța așteaptă demult această decizie, ținand cont de problemele pe care autoritățile locale din Constanța le au in asigurarea termiei - vorbim de o infrastructură veche și energofagă. Prin acest demers, prin asigurarea finanțării acestui contract - discutăm de 111 milioane de euro, din care 86 milioane euro sunt fonduri asigurate prin PNRR -, se va pune in funcțiune o centrală nouă pe gaz, mult mai eficientă și care va asigura, așa cum spuneam, atat energie, cat și agent termic pentru cetățenii din municipiul Constanța. Dincolo de acest deziderat, este și acela al indeplinirii unui jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență. Practic, prin activitatea de astăzi și ceea ce vom aproba astăzi, in ședința de Guvern, asigurăm indeplinirea tuturor jaloanelor din PNRR, astfel incat să putem, in termen foarte scurt, să inaintăm cererea de plată numărul 2. Practic, vreau să transmit ministrului energiei, reprezentanților Ministerului Energiei, prezenți aici de față, că aceste proiecte trebuie să aibă o coerență susținută. Sunt o serie intreagă de alte măsuri pe care trebuie să le luăm pentru implementarea asumărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și, desigur, asumărilor la nivel național in ceea ce privește tranziția verde și asigurarea de noi surse de energie. Vreau să vă mulțumesc, să vă felicit și să-mi exprim increderea că veți continua să lucrați așa cum am discutat și cum ne-am angajat pentru aduce la bun sfarșit toate obiectivele asumate. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună! 2022-12-14 12:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9775.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din RomâniaȘtiri din 14.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-adunarea-generala-a-asociatiei-municipiilor-din-romaniaGalerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din Romania [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Doresc să le mulțumesc autorităților locale pentru colaborarea pe care am avut-o in acest an. Am avut intalniri periodice, la intervale de timp foarte bine asumate de către noi, de la inceputul guvernării. Ne-am respectat această promisiune. Astăzi am participat, din nou, la activitatea Asociației Municipiilor din Romania şi avem nevoie ca impreună să menținem această linie de comunicare şi dialog, pentru că municipiile, aşa cum am menționat şi in cadrul intalnirii, reprezintă, din punctul meu de vedere, motorul și modelul de dezvoltare pentru societate. Este nevoie, totodată, să recunoaștem toate aspectele care sunt pe agenda autorităților locale, dar şi a guvernului, in ceea ce privește anumite lucruri de natură punctuală. Dar sunt și altele, de natură structurală, pe care doar prin dialog şi prin măsuri, cum a fost cea a descentralizării, putem cu adevărat să le continuăm, precum acest proces pe care noi ni l-am asumat şi prin programul de guvernare. Ca atare, este nevoie să asigurăm, pe de o parte, sprijinul de la nivel central, dar partea de execuție şi partea de implementare revine autorităților locale. Noi ii asigurăm de tot ceea ce putem in acest moment, astfel incat să-şi indeplinească obiectivele asumate la nivelul municipiilor. Reporter: Mai concret, au fost solicitări pentru majorarea salariilor? Ştiu că primarii v-au cerut şi acest lucru la Guvern, in cadrul intalnirilor pe care le-aţi avut. Nicolae-Ionel Ciucă: A fost această discuție și ştim cu toții că există o lege care a fost aprobată in Parlament, a fost contestată, se află in analiză la Curtea Constituțională și odată ce va exista o decizie a Curții Constituționale, vom proceda in conformitate cu aceasta. Reporter: Alte nemulţumiri legate de proiectele din Anghel Saligny? Pentru că ştim că şi acolo erau anumite probleme, blocaje. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu au fost discutate aspectele legate de Anghel Saligny. Au fost discutate aspectele legate de implementare a PNRR, de descentralizarea și asumarea implementării proiectelor prin PNRR, precum și a celor din cadrul financiar multianual 2021-2027, o dată ce au fost operaționalizate cele 16 programe și, sigur, evitarea decomiterii banilor din cadrul 2014-2020. Reporter: Aș vrea să vă intreb și eu despre noua schemă de plafonare care intră in vigoare anul viitor. Legea a fost promulgată de președintele țării, iar furnizorii spun că toți clienții casnici trebuie să transmită furnizorilor declarații pe propria răspundere pentru a beneficia de plafoane mici. Asta ar insemna cam peste 9 milioane de romani trebuie să transmită aceste declarații pe proprie răspundere. Furnizorii spun că este un adevărat coșmar. Nicolae-Ionel Ciucă: Este vorba de o procedură tehnică, dacă intr-adevăr există acest aspect, atunci, așa cum s-a făcut de fiecare dată, Autoritatea Națională de Reglementare Energetică trebuie să găsească formula prin care, odată legea ce a fost aprobată, normele tehnice să prevadă și modul in care soluționează această problemă. Reporter: Și o ultimă intrebare, compensarea la carburanți la anul? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am discutat-o in coaliție pană in acest moment. 2022-12-14 12:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-14-12-34-24big_image1.jpegȘeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, - la conferința “Solidari cu Ucraina”, în cadrul căreia a fost adoptat un mecanism de sprijin pentru Ucraina pe timp de iarnăȘtiri din 13.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/seful-cancelariei-prim-ministrului-mircea-abrudean-la-conferinta-solidari-cu-ucraina-in-cadrul-careia-a-fost-adoptat-un-mecanism-de-sprijin-pentru-ucraina-pe-timp-de-iarnaGalerie foto Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, a participat la conferința de nivel inalt - Solidari cu Ucraina, in cadrul căreia a fost lansat - Mecanismul de la Paris, menit să eficientizeze coordonarea asistenței acordate Ucrainei pe timp de iarnă, să răspundă nevoilor identificate de autoritățile de la Kiev in timp real și să garanteze reziliența infrastructurilor in cinci sectoare de bază: accesul la energie, la apă, la sănătate, transport și produse alimentare. Reprezentantul Guvernului Romaniei a prezentat demersurile de sprijinire a Ucrainei umanitar, economic și energetic, precum și in domeniul gestiunii situațiilor de urgență. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului a exprimat disponibilitatea țării noastre de a intensifica eforturile de asistență acordată Ucrainei pe mai multe direcții principale, cu precădere pentru restabilirea funcționalitatea infrastructurii energetice a acesteia. S-a referit, de asemenea, la găzduirea de către Romania a facilității de adăpost RescEU, la demersurile autorităților centrale și locale de primire a refugiaților ucraineni, la mobilizarea capacităților de cazare și sprijin a refugiaților pe durata iernii, la importanța hub-ului umanitar de la Suceava. Ministrul a arătat, totodată, că Romania rămane o verigă importantă pe noile coridoare de tranzit a cerealelor, participand astfel la menținerea economiei Ucrainei in funcțiune, și a subliniat hotărarea țării noastre de a extinde capacitatea de tranzit a cerealelor atat la punctele de trecere a frontierei, cat și in porturi și terestru. In context, a mai adus in discuție consecințele extinse ale războiului și asupra unor țări ca Republica Moldova, care are, de asemenea, nevoie de sprijinul comunității internaționale. La final, ministrul Mircea Abrudean a reafirmat angajamentul Romaniei de a continua susținerea Ucrainei din punct de vedere economic, umanitar, securitar, politic și juridic, atat in ce privește nevoile pe termen scurt, cat și in privința identificării unor mecanisme de dezvoltare și reconstrucție pe termen lung. Conferința - Solidari cu Ucraina a avut loc la Paris, pe 13 decembrie, și a fost coorganizată de Franța și Ucraina, fiind prezidată de președinții Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski, cu participarea primei doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, a prim-ministrului Ucrainei, Denys Shmyhal, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numeroși șefi de stat și de guvern, miniștri și alte oficialități din 55 de țări. Au fost prezenți, de asemenea, reprezentanți ai celor mai importante organizații internaționale, instituții bancare, entități europene. Evenimentul a reunit parteneri, donatori și instituții cu obiectivul de a oferi sprijin imediat poporului ucrainean, in perspectiva depășirii iernii, in condițiile distrugerii de către Federația Rusă a infrastructurilor civile ale Ucrainei. Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a anunțat, inainte de incheierea lucrărilor conferinței, că pană la acel moment contribuțiile anunțate in cursul zilei se apropiau de 1 miliard euro. 2022-12-13 20:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_5fc2c0b3-04c1-4c60-ae5f-203f68e610a5.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 13.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romaniei1670944856Galerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae Ionel-Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o nouă intalnire cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei. Discuțiile s-au concentrat in jurul situației macroeconomice și a importanței investițiilor pentru dezvoltarea economică a Romaniei. - Investițiile vor rămane prioritare pentru Guvern și pentru anul 2023, iar valoarea alocată prin bugetul de stat depășește 20 de miliarde de euro. Mă bucur că, la un an de la inceputul dialogului structurat cu CDR, avem un protocol funcțional, instrumente de lucru comune și rezultate palpabile, a declarat premierul Romaniei. Temele abordate in cadrul acestei intalniri au fost domenii prioritare ale intregului mediu de afaceri și au cuprins: stabilitatea macroeconomică, modalitatea de implementare a programelor cu finanțare europeană și diminuarea poverii administrative. Două teme stringente, pentru care urmează să aibă loc planuri de acțiuni dedicate, au fost sănătate și educația. Delegația Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei a fost formată din reprezentanți ai Camerei de Comerț Americană in Romania (AmCham), ai Asociației Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), ai Camerei Franceze de Comerț, Industrie și Agricultură in Romania (CCIFER), ai Confederației Patronale Concordia, ai Consiliului Investitorilor Străini (FIC), ai AHK Romania și ai Fundației Romanian Business Leaders (RBL). 2022-12-13 17:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cdr-69.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul organizat cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate a Serviciului de Telecomunicații SpecialeȘtiri din 13.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-organizat-cu-ocazia-aniversarii-a-30-de-ani-de-activitate-a-serviciului-de-telecomunicatii-specialeGalerie foto Alocuţiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul organizat cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate a STS [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența Voastră, domnule președinte, doamnă președinte al Senatului, doamnelor și domnilor parlamentari, membri ai Cabinetului, doamnelor și domnilor directori ai instituțiilor din sistemul național de apărare și securitate națională, domnule director, doamnelor și domnilor generali, ofițeri, maiștri militari și subofițeri activi și in rezervă, mă bucur foarte mult că am onoarea să particip la această activitate deosebit de importantă pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale, 30 de ani de activitate. Ca atare, participăm astăzi, așa cum menționam, la un moment special al unei instituții care oferă servicii de comunicații și tehnologia informației, la nivelul statului roman, in deplină siguranță. Este o aniversare care ne amintește de drumul Romaniei pe linia creării și consolidării unui stat democratic, de evoluția telecomunicațiilor la nivel interinstituțional și, mai apoi, la formulele de cooperare public-privat intr-un domeniu deschis acestui tip de cooperare. Serviciul de Telecomunicații Speciale a oferit, timp de 30 de ani, cele mai noi și complexe sisteme și soluții de comunicații destinate statului, reușind să țină pasul cu fiecare etapă tehnologică. Parcursul a presupus adaptarea serviciilor la progresul tehnologic global, la permanentele reconfigurări și la integrarea obiectivelor strategice ale Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice. Acum trei decenii, Serviciul de Telecomunicații Speciale gestiona un număr redus de rețele de comunicații in tehnologiile analogice de la acea vreme. Acum două decenii ați realizat, in premieră pentru Romania, o videoconferință securizată pe o infrastructură de transmitere a datelor administrată de stat. In urmă cu peste un deceniu ați inființat prima structură de securitate cibernetică instituțională prin care să protejați sisteme informatice și mii de conexiuni sau servicii ale instituțiilor publice. V-ați adaptat, ați anticipat și ați răspuns adecvat provocărilor tehnologice și de securitate generate de transformarea accelerată a societății și ați devenit un reper in materie de comunicații și tehnologia informației pentru țara noastră. Administrați o infrastructură ultramodernă și rezilientă, bazată pe investiții in tehnologie și in pregătirea inginerilor și specialiștilor dumneavoastră, care și-au dovedit valoarea in multe situații. In pandemia de COVID 19 ați avut un rol fundamental in crearea, in timp record, a unor platforme și sisteme informatice cu nivel de sofisticare ridicat și flux sută la sută digital, cu mecanisme securizate de comunicare la distanță sau soluții digitale, dovedind reziliența și capacitatea de continuitate guvernamentală in situații de criză. Prin aplicațiile dezvoltate de programatorii STS, impreună cu specialiștii din ministerele de profil, s-a reușit accesul la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență și deschiderea spre obiectivul digitalizării administrației publice in Romania. In contextul războiului de agresiune pe scară largă al Rusiei in Ucraina, ați avut, de asemenea, un rol determinant in buna organizare a acțiunilor de răspuns ale statului și in asigurarea intregului sistem de comunicații pentru autoritățile de la frontieră. Felicit specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru modul in care au blocat multiple atacuri indreptate asupra site-urilor unora dintre cele mai importante instituții din Romania, dar și pentru partajarea analizelor proprii și colaborarea cu specialiștii IT și experții de la nivelul Directoratului Național de Securitate Cibernetică și cei ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare. Ați demonstrat că, in cazul unui atac cibernetic, avem specialiști și avem expertiză, iar deciziile și măsurile fizice, tehnice și operaționale luate in timp real sunt esențiale. Dragi ingineri și specialiști ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți și vă indemn să mențineți aceleași inalte standarde de competență și performanță. Funcționarea eficientă a instituțiilor statului depinde de responsabilitatea cu care dumneavoastră vă faceți datoria in fiecare zi. Societatea se bazează pe expertiza dumneavoastră extrem de importantă in dezvoltarea și transformarea digitală a Romaniei. Cetățenii au nevoie de digitalizare, iar administrația publică are nevoie de dumneavoastră pentru a răspunde la această nevoie majoră. Prioritățile răman redimensionarea sistemului național de comunicații de stat, conform cerințelor internaționale de calitate și realizarea infrastructurii necesare care vor găzdui cloud-ul guvernamental și serviciile electronice de care au nevoie cetățenii. Inainte de a incheia, pentru că tot ați prezentat un film din care a reieșit evoluția și un pic de poveste a Serviciului de Telecomunicații Speciale, vreau să vă spun că, in urmă cu opt ani, cand aveam in vedere ce urma să se desfășoare la Cincu, pregăteam acolo o activitate foarte importantă la vremea respectivă și nu aveam capacitate de transmitere date. Am sunat la Serviciul de Telecomunicații Speciale, am sunat mai mult să mă conving că nu ratez această incercare de a soluționa problema respectivă, neavand increderea că se va rezolva. A fost doar o incercare; doar că incercarea respectivă, intr-un timp foarte scurt, s-a transformat intr-o reușită, care a contribuit foarte mult la dezvoltarea infrastructurii pe care astăzi o avem in Cincu. Vă mulțumesc și celor de atunci și celor de acum pentru modul in care ați ințeles că doar printr-o coordonare și printr-o comunicare interinstituțională putem să punem laolaltă toate capacitățile de care țara are nevoie și putem să ne indeplinim misiunea. Vă felicit incă o dată, avem incredere in capacitatea dumneavoastră. Vă dorim succes in tot ceea ce intreprindeți și să ne vedem cu bine la următoarea decadă, pe care sper să o sărbătorim impreună. La mulți ani! 2022-12-13 16:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sts-52.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții sindicatelor din domeniul educațieiȘtiri din 13.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-sindicatelor-din-domeniul-educatieiGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai sindicatelor din Educație. La discuții, alături de ministrul Educației, doamna Ligia Deca, au participat membri ai Cancelariei Prim-Ministrului și lideri ai Federațiilor - Alma Mater, - Spiru Haret, Sindicatelor Libere din Invățămant. Principalele teme au vizat salarizarea personalului didactic auxiliar și nedidactic din invățămant. Prim-ministrul a arătat că Guvernul analizează o formulă de abordare salarială unitară și echitabilă pentru sectorul educației, in corelare cu importanța strategică acordată invățămantului. Această abordare se inscrie in cadrul de susținere de care se bucură Proiectul Romania Educată, reflectată in pachetul Legilor Educației. - Pregătim investiții masive din PNRR pentru ca toate școlile din Romania să beneficieze de dotări moderne, atat in clase, cat și in laboratoare sau ateliere de practică. Valoarea totală a fondurilor alocate este de aproape un miliard de euro, bani aflați la dispoziția țării noastre in următorii trei ani. Alocăm Educației pentru anul următor cea mai mare sumă din ultimii 30 de ani - aproximativ 50 de miliarde de lei, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-12-13 14:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-13-02-15-10big_image0.jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Ignazio Cassis, președintele Confederației ElvețieneȘtiri din 12.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ignazio-cassis-pre-edintele-confederatiei-elvetiene COMUNICAT DE PRESĂ Galerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o intrevedere cu președintele Confederației Elvețiene, Ignazio Cassis, in contextul vizitei oficiale in Romania a inaltului demnitar. Intalnirea a avut ca principale teme de discuție aprofundarea cooperării bilaterale, in contextul dinamicii sporite din ultimii ani a dialogului romano-elvețian la nivel inalt, cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană, evaluarea situației de securitate de pe frontul estic, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și cooperarea romano-elvețiană in plan multilateral. Premierul Ciucă a transmis aprecieri deosebite pentru contribuția activă și consistentă a Confederației Elvețiene și a salutat semnarea Acordului-cadru bilateral privind operaționalizarea celei de-a doua contribuții financiare elvețiene pentru reducerea disparităților economice și sociale in Uniunea Europeană, prin care Romania va beneficia de sprijin pentru proiecte in valoare de 221,5 milioane de franci elvețieni. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a remarcat consistența și ritmul dinamic al dialogului bilateral romano-elvețian, evidențiind potențialul major de aprofundare a cooperării bilaterale sectoriale in multiple domenii, precum securitatea cibernetică, digitalizarea, cercetarea și inovarea, energie. Insistand pe stimularea investițiilor și pe promovarea parteneriatelor business-to-business, premierul Romaniei a subliniat dinamica investițiilor străine directe in țara noastră, care a inregistrat o creștere de aproape 50 la sută. Din perspectiva agendei de securitate regională, premierul Ciucă a prezentat măsurile multidimensionale de sprijin pe care Romania le acordă Ucrainei și Republicii Moldova, afectate de războiul declanșat de Rusia. Sprijinul consistent al Romaniei a inclus atat facilitarea tranzitului exporturilor de cereale ucrainene cat și asigurarea a 90 la sută din necesarul de energie pentru Republica Moldova. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a exprimat aprecieri deosebite pentru angajamentul activ al Confederației Elvețiene in sprijinirea Ucrainei. Totodată, a evidențiat caracterul strategic al menținerii solidarității Elveției cu Republica Moldova, prin asigurarea de sprijin financiar de urgență. Premierul Romaniei a transmis felicitări și a asigurat de sprijinul Romaniei pentru exercitarea in premieră de către Confederația Elvețiană a mandatului de membru nepermanent in Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2023-2024. 2022-12-12 20:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_elvetia-51.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și ReziliențăȘtiri din 12.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-interministerial-de-coordonare-a-planului-national-de-redresare-i-rezilienta1670836394Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Vrem să ne asigurăm că și a doua cerere de plată din PNRR va fi aprobată de Comisia Europeană, astfel incat la inceputul anului viitor Romania să primească și această tranșă de bani Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat reuniunea de astăzi a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, pe care a convocat-o pentru pregătirea transmiterii către Comisia Europeană, in următoarele zile, a celei de-a doua cereri de plată, cu termen de depunere in cursul lunii decembrie. Valoarea acestei cereri de plată se ridică la 2,8 miliarde de euro, care se adaugă la prefinanțarea de 3,7 miliarde euro și prima tranșă deja incasată de Romania, in valoare de 2,6 miliarde euro. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a analizat in detaliu, impreună cu participanții la reuniune, stadiul indeplinirii jaloanelor aferente acestei cereri de plată, solicitand ministerelor și instituțiilor coordonatoare să acorde prioritate maximă finalizării celor 51 de jaloane și ținte cu termen de realizare in primele două trimestre ale acestui an, asociate celei de-a doua cereri de plată. Accentul a fost pus indeosebi pe jaloanele și țintele considerate vitale pentru aprobarea celei de-a doua cereri de plată pe care Romania o va inainta Comisiei Europene. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut clarificări pentru fiecare caz in parte, subliniind importanța accesării fondurilor de care Romania poate beneficia prin PNRR. Nu ne putem permite să ne abatem de la angajamentele asumate pentru că foarte multe elemente legate de procesele de reformă, investiții și chiar de stabilitate economică depind de accesarea acestor bani. Vrem să ne asigurăm că și a doua cerere de plată va fi aprobată de Comisia Europeană, astfel incat la inceputul anului viitor Romania să primească și această tranșă de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In cadrul reuniunii de astăzi au fost trecute in revistă și stadiile de realizare ale celor 55 de jaloane și ținte cu termene de realizare in trimestrele III și IV ale anului 2022, la care se va raporta ce-a de-a 3-a cerere de plată pe care Romania urmează să o transmită Comisiei Europene in primăvara anului viitor. 2022-12-12 11:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_arhiva_decembrie-54.jpgBriefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 08.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-ministrul-finantelor-adrian-caciu-ministrul-investitiilor-i-proiectelor-europene-marcel-bolo-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună seara, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de Guvern, o ședință in cadrul căreia au fost aprobate o serie intreagă de decizii importante legate de bugetul anului viitor, dar și legate de fondurile europene! Motiv pentru care, in această seară, alături de mine - şi-i mulțumesc pentru prezență - se află ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul ministru Marcel Boloș, după care il voi invita pe domnul ministru al finanțelor, domnul Adrian Caciu. Pentru inceput, domnule ministru, o să vă rog să prezentați principalele decizii de astăzi, legate de finanțările europene pentru Romania. Marcel Boloş: Bună seara! Mulțumesc! Intr-adevăr, Guvernul Romaniei a luat astăzi două decizii extrem de importante pentru persoanele și familiile aflate in situații de vulnerabilitate; referitor la cardul pentru alimente, s-a prelungit, pentru intreg anul 2023, valabilitatea acestui card și acordarea lui pe intreg anul 2023, adică 250 de lei o dată la două luni. Plafonul de venit pană la care se acordă această compensare a creșterii prețului la alimente a fost crescut de la 1.500 de lei la 1.700 de lei. De asemenea, Guvernul a aprobat măsurile necesare pentru ca tranșa a patra de acordare a cardului de alimente să aibă loc in perioada 19 decembrie - 23 decembrie. Aşadar, pentru cei care ne urmăresc, numărul de beneficiari de carduri pentru alimente este de 2,4 milioane beneficiari, la fiecare tranşă, costul unei tranșe este de 600 de milioane de lei, deci 50% din acești bani urmează să fie acoperiți din fonduri externe nerambursabile, așa cum am procedat și pană acum, respectiv 1,8 miliarde vor veni din bugetul de stat și 1,8 miliarde din fonduri europene. Şi cu aceasta, practic, programul pentru anul 2023 in ceea ce privește cardurile pentru alimente are toate aprobările necesare, incat cei care au fost beneficiari pană acum să poată beneficia și pe mai departe de această compensare a costului cu alimentele. Aceasta este o primă măsură. A doua măsură așteptată, de asemenea, de către persoanele și familiile vulnerabile este cea referitoare la compensarea prețului la energie, 1.400 de lei pe an in 2 tranșe, prima tranșă februarie 2023 in valoare de 700 de lei, a doua tranșă in septembrie 2023, de asemenea, 700 de lei. Sunt aprobate, de asemenea, categoriile de beneficiari care urmează să aibă beneficiul acestui card pentru energie, respectiv pensionarii in varstă de peste 60 de ani cu venit mediu, pe loc de consum, mai mic de 2.000 de lei, pensionari, fără limită de varstă, care beneficiază de pensii de invaliditate, cu condiția venitului mediu pe loc de consum de 2.000 de lei, persoanele cu dizabilități, fără limită de varstă, venitul mediu pe loc de consum, de asemenea, 2.000 de lei, persoanele beneficiare de ajutor social și ultima categorie de beneficiari este cea referitoare la beneficiarii de alocație pentru intreținerea familiei. Numărul estimat al beneficiarilor, așa cum a fost aprobat de către guvern, este de 3,9 milioane. Listele privind beneficiarii vor fi intocmite de Ministerul Muncii și mecanismul se va derula prin intermediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene in parteneriat și cu implementarea activităților necesare pentru cardul pentru energie cu Compania Națională Poșta Romană. Toate formele de energie - foarte important acest lucru - se pot deconta, respectiv, energia electrică, energia termică in sistem centralizat, respectiv, incălzirea, apoi consumul de gaze naturale, partea de lemn de foc, peleții, butelie cu gaz lichefiat și alte forme de energie utilizate in această perioadă de iarnă, pentru incălzirea locuinței. De reținut, că plățile se vor efectua prin intermediul operațiunilor de sume in mandat poștal, prin intermediul Companiei Naționale Poșta Romană. Sunt două modalități de efectuare a acestor plăți, respectiv, prin intermediul oficianților poștali sau direct la oficiile poștale. Aici, pentru ca să se poată face o plată pentru sume in mandat poștal, e nevoie de trei documente: cardul de energie, care dă dreptul beneficiarului la compensarea prețului la energie, cartea de identitate și documentul justificativ privind datoria față de furnizorul de energie. De reținut, cardul de energie nu are valoare nominală, are elemente de securitate, respectiv, cod de bare, dă dreptul beneficiarului, așa cum am menționat, la compensarea prețului la energie, nu este transmisibil și nu se poate ridica numerar de pe el. Deci, practic, beneficiarul, prin intermediul cardului, face dovada că este beneficiar al acestui tip de ajutor, iar Poșta Romană este cea care efectuează aceste plăți de sume in mandat poștal, respectiv, operează plățile către furnizorii de energie, așa cum rezultă din documentele justificative care au fost prezentate de beneficiari. Vă vom ține la curent cu evoluția acestui mecanism. Mă bucur foarte mult, așa cum am menționat, 3,9 milioane de beneficiari ai cardului pentru energie și, de asemenea, 2,4 milioane de carduri pentru alimente. Sunt extrem de mulți beneficiari care, in această perioadă de criză energetică și de evoluție a prețurilor la bunurile de consum, au aceste avantaje din partea Guvernului, fiind un pachet care este, in cea mai mare parte, finanțat din fonduri europene. Sunt banii pe care noi ii avem alocați in cadrul politicii de coeziune 2007-2013. Cam acestea sunt elementele mari din cele două proiecte de ordonanță de urgență, care au un impact mare asupra beneficiarilor, respectiv asupra familiilor și persoanelor considerate vulnerabile din punct de vedere al regulamentelor europene. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Poate ar fi util de adăugat aici și faptul că Guvernul a decis, astăzi, măsuri de accelerare a implementării proiectelor de infrastructură care sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile, la care se adaugă și măsurile de consolidare a capacității administrative a Ministerului in privința gestionării programelor operaționale pentru... Marcel Boloș: Așa este, am avut un proiect de cinci ordonanțe de urgență, două sunt acestea cu un pact social și celelalte trei privesc consolidarea capacității administrative a ministerului nostru pentru a putea gestiona banii din politica de coeziune - cele 43 de miliarde de euro pe care le gestionăm pentru proiectele de investiții și, de asemenea, pachetul de măsuri foarte important pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură. După cum știți, riscul de decomitere pentru anul viitor l-am coborat la 7,5 miliarde euro, cu un grad de absorbție de 70%. Deci, pe perioada mandatului Guvernului Romaniei, mandatului guvernului Ciucă, gradul de absorbție a ajuns la 70% și din acest punct de vedere pentru a mai securiza din banii pe care-i avem sub risc de decomitere, am mai luat un pachet de măsuri importante care privesc mai ales proiectele de infrastructură, care cred eu că sunt bine venite, pentru că reglementează o serie de măsuri care țintesc tocmai această accelerare a implementării proiectelor, fiind și pentru beneficiar un prilej de bucurie, fiindcă nu mai pot invoca cel puțin birocrația pentru ceea ce inseamnă implementarea acestor proiecte. De asemenea, pregătim și pachetul pe care, sper eu, să reușim să-l aprobăm incă din acest an, pentru ceea ce inseamnă simplificarea și debirocratizarea accesării fondurilor europene pentru politica de coeziune 2021-2027. Reamintesc, Romania are 16 programe operaționale pentru cele 43 de miliarde de euro, din care pană in acest moment, prin măsurile care au fost adoptate de către Guvern, au fost emise decizii ale Comisiei Europene pentru aprobarea un număr de 12 programe operaționale și bucuria cea mai mare este că tot ce inseamnă dezvoltarea regională și descentralizarea dezvoltării regionale, pachetul de programe operaționale in număr de opt este integral aprobat, incat autoritățile locale au acces de acum inainte mult mai facil la fondurile europene și eu sper ca pană la sfarșitul anului incă cele patru programe operaționale pe care le mai avem la nivel de comisie să fie aprobate și să inchidem anul cu aceste decizii foarte importante pentru ceea ce inseamnă modernizarea și viitorul Romaniei, prin intermediul investițiilor cu fonduri europene. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți intrebări pentru domnul ministru Boloș! Reporter - Marina Cioacă, Romania TV: Bună seara! Domnule ministru, referitor la aceste vouchere pentru facturi, dacă ne puteți explica procedural ce pași trebuie să facă romanul din momentul in care primește acasă acest card prin care iși poate plăti facturile? Marcel Boloş: Deci, intai de toate cardul este obligatoriu, pentru că, așa cum am menționat, el, dă dreptul titularului de card să beneficieze de compensarea prețului la energie. Apoi, in al doilea rand, factura care vine lunar acasă și pe care decide beneficiarul, orice locuință are mai multe tipuri de consumuri energetice, de la energia electrică pană la incălzire, gaze naturale, și omul respectiv, beneficiarul de ajutor de incălzire decide care dintre facturi dorește să și-o achite din cei 700 de lei. Cu documentele justificative, impreună cu cardul pentru energie și cu cartea de identitate se poate prezenta la oficiul poștal. Acolo, oficiul poștal completează documentele necesare și eliberează, atenție, o dovadă privind plata de sume in mandat poștal pentru a certifica că operațiunea are loc. Deci, pe de o parte, avem prima modalitate, la oficiul poștal și, a doua modalitate, este cea prin direct prin intermediul oficiantului poștal, a poștașului in termeni cat mai simpli, care completează documentele necesare, eliberează aceeași dovadă și de-acolo revine responsabilitatea Poștei Romane pentru ca să opereze plățile către furnizorii de energie. Am ales această modalitate pentru ca toate formele de energie, toate facturile pe care le primește o familie, o persoană considerată vulnerabilă, să poată să efectueze plăți către furnizorul de energie pe care şi-l dorește. Mai mult, ne-am gandit la persoanele varstnice care in această perioadă o duc cel mai greu și care locuiesc la blocuri, care in această perioadă de timp au factura la căldură cea mai mare și de această dată pot să spun cu bucurie că pot, din ajutorul nostru pentru compensarea prețului la energie, să plătească căldura. Deci, cu alte cuvinte, factura care ajunge de la operatorul de energie, care furnizează serviciul de alimentare cu energie termică ajunge la asociația de proprietari și de acolo asociația de proprietari eliberează un certificat de validare a datoriei față de furnizorul de energie termică și cu respectivul certificat se operează la poștă aceste plăți pentru servicii in mandat poștal. Mecanismul este simplu, e mecanismul care in mod uzual il făceam la furnizorul de energie pentru energie electrică, pentru gazele naturale sau il făceam la asociația de proprietari. De această dată pe componenta de energie termică acest tip de plată se efectuează prin intermediul Poștei Romane. Reporter: Am ințeles. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc! Dacă nu mai sunt... Vă rog, domnule Vasilache... la mcrofon! Marcel Boloş: Cardurile, am repetat, sunt fără valoare nominală, sunt deosebite de cardurile pentru vouchere sociale, pentru că le lipsește microcipurile și nu mai au partea de plastic necesară care, știți bine, la tranșa unu, dacă ne aducem aminte, cate greutăți am avut pentru ca să emitem aceste carduri. De această dată, cardurile, cum am menționat, sunt fără microcipuri, dar au element de siguranță, respectiv sunt imprimate prin intermediul codurilor de bară şi la momentul la care se prezintă la oficiul poștal se citește codul de bară de pe cardul de energie și se verifică dacă figurează in baza de date, care va exista la Poșta Romană, și are loc tranzacționarea sau are loc - imi cer scuze - efectuarea plății. Poşta Romană, avand Romfilatelia, care funcţionează in interiorul structurii sale, efectuează aceste operaţiuni de tipărire, emitere şi distribuţie a cardurilor de energie. Reporter: /../ Marcel Boloş: Luna februarie este luna in care noi şi distribuim aceste carduri de energie şi, in acelaşi timp, virăm la Poşta Romană tranşa care este rezultatul listei de beneficiari trimise de Ministerul Muncii. Reporter: Domnule ministru, dacă se poate să ne spuneţi şi opinia dvs. in privinţa faptului că Romania nu a primit astăzi un vot pentru intrarea in spaţiul Schengen. Marcel Boloş: Un gest profund nedrept pentru Romania. Guvernul Romaniei a depus toate diligenţele necesare şi a făcut toate eforturile posibile şi imposibile pentru ca acest lucru să aibă loc. In cursul lunilor octombrie şi noiembrie, cele două misiuni pe care le-au avut experţii, care se pricep - nu? - la verificarea condiţiilor tehnice privind securitatea graniţelor, au confirmat, dacă mai era necesar, incă o data, că suntem pregătiți; și am avut aprecieri foarte bune din acest punct de vedere. Este limpede că la mijloc nu este o decizie luată pe argumente care țin de o fundamentare poate chiar profesionistă - experții tehnici sunt cei care validează din punct de vedere al expertizei tehnice acest lucru - și, totuși, gestul acesta este profund nedrept, atat din perspectiva indeplinirii condițiilor tehnice, a misiunii pe care a avut-o Guvernul Romaniei, și știu bine ce spun, și a modului responsabil in care, atat domnul prim-ministru, cat și domnul ministru de interne și-au făcut datoria față de țară, vă spun cu toată responsabilitatea acest lucru, și, totuși, decizia aceasta a fost luată in condiții pe care nu prea le putem explica. Reporter: Domnule ministru, şi incă o intrebare, dacă ne-ați putea spune ce se va intampla in acest final de an cu legea avertizorilor de integritate. Marcel Boloş: Legea avertizorilor de integritate trebuie să aibă o finalitate pană la data de 15 decembrie, pentru că este parte din cererea de plată numărul 2. Noi trebuie să il respectăm cu sfințenie acel termen, pentru că, in caz contrar, Romania pierde dreptul de a depune două cereri de plată pe an, așa cum spune regulamentul. Dacă am amana dincolo de 15 decembrie, trebuie unificate două cereri de plată, ceea ce este aproape imposibil pentru noi, pentru că discutăm la sfarșitul acestui an, după o muncă asiduă depusă de toți membrii Guvernului Romaniei pentru a indeplini un număr de 151 de jaloane și ținte. Eu cred că este o chestiune care se va rezolva pană la data de 15 decembrie și, desigur, după aceea incepe procesul de validare a jaloanelor și țintelor, cum deja ne-am obișnuit. Avem, intr-adevăr, acest subiect sensibil in relația cu Comisia Europeană, dar eu cred că il inchidem pană la momentul la care depunem cererea de plată numărul 2. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări pentru domnul ministru Boloș, ii mulțumesc foarte mult pentru prezență și ii doresc mult succes in continuare in gestionarea procesului de absorbție a banilor europeni care sunt necesari dezvoltării Romaniei. Așa cum vă spuneam, domnul ministru de finanțe, Adrian Caciu, este pregătit să vă ofere toate detaliile privind pachetul bugetar pe care astăzi Guvernul l-a aprobat. Domnul ministru, vă rog. Adrian Caciu: Bună seara! Mulțumesc, mulțumim pentru răbdare, pentru că a fost o ședință lungă. Astăzi am aprobat cinci acte normative care creează cadrul pentru finanţarea Romaniei in 2023, respectiv ordonanţa de măsuri fiscal-bugetare, valabilă pentru 2023, Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025, legea plafoanelor bugetare, legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de sat - proiecte de legi care vor merge incepand din această seară spre Parlament, in vederea dezbaterii şi votării de către forul legislativ suprem. Aş vrea să prezint cateva elemente, pe rand, la fiecare din actele normative, deşi ele au fost probabil in dezbatere publică sau au făcut obiectul dezbaterii publice, Pe partea de ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare. După cum ştiţi, măsurile in domeniul drepturilor salariale pe care le luăm pentru anul 2023 sunt următoarele: majorarea, incepand cu data de 1 ianuarie 2023, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de incadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, cu incadrarea in grila reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022; menținerea in plată in anul 2023, la nivelul aferent lunii decembrie 2022, a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute in anexa numărul 9 la Legea-cadru nr. 153/2017; menținerea in anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022; menținerea in anul 2023 a cuantumul indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022; compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare care nu fac parte din solda lunară brută sau salariul brut la nivelul lunii decembrie 2022; neacordarea in anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea 165/2018, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153. Prin excepție, in anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevi, studenți, cercetători și profesori care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de invățămant și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia. Pe partea de ore suplimentare, avem o serie de excepții legate de personalul din domeniul militar, polițiști, domeniul ordinii și siguranței naționale, avand in vedere situația de conflict de la granița Romaniei, in sensul in care aceste ore suplimentare vor putea fi plătite. In domeniul pensiilor și al altor drepturi de asistență socială: majorarea punctului de pensie incepand cu 1 ianuarie 2023 in sistemul public de pensii, de la 1586 la 1.785 de lei; indexarea pensiilor militare de stat cu rata inflației, respectiv 5,1, rata inflației din anul 2021, la care se adaugă un procent suplimentar, in funcție de data stabilirii drepturilor de pensie și tranșele valorice ale acestora; majorarea indemnizației sociale minime pentru pensionari, de la 1.000 de lei la 1.125 de lei; acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare nu depășesc 3.000 de lei astfel: in cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de pană la 1.500 de lei, in cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este cuprins intre 1.501 lei și 2.000 de lei, in cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este intre 2.001 și 3.000 de lei. Ajutorul se acordă in două tranșe egale, in lunile ianuarie și octombrie 2023. Incepand cu data de 1 ianuarie 2023, indemnizația de care beneficiază invalizii de război, veteranii de război, văduvele de război se acordă astfel: invalizilor de război - 1.950 de lei lunar pentru marii mutilați și cei incadrați in gradul 1 de invaliditate, 1.300 lei lunar pentru cei incadrați in gradul 2 de invaliditate, 1.170 de lei lunar pentru cei incadrați in gradul 3 de invaliditate, veteranilor de război 780 de lei lunar, văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit, 780 de lei lunar. In luna ianuarie 2023, persoanele cu dizabilități beneficiază, in mod excepțional, de o indemnizație compensatorie astfel: persoanele adulte cu handicap - 368 de lei pentru persoana cu handicap grav, 279 de lei pentru persoana cu handicap accentuat, 64 de lei pentru persoana cu handicap mediu; copilul cu handicap - 316 lei pentru copilul cu handicap grav, 184 de lei pentru copilul cu handicap accentuat, 64 de lei pentru ca copilul cu handicap mediu. Măsuri in domeniul cheltuielilor bugetare: numărul maxim de posturi finanțat in anul 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, să fie stabilit astfel incat să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate in condițiile legii, cu incadrarea in cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează cu respectarea acestei condiționalități. Plata sumelor stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, să se realizeze după o procedură similară celei stabilite pentru hotărarile judecătorești, devenite executorii pană la data de 31 decembrie 2022. Neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare, menținerea in anul 2023 in plată, la nivelul acordat pentru luna decembrie a unor drepturi acordate pentru anumite categorii de beneficiar, indemnizațiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, revoluționari, indemnizație /.../ şi urmaşii acestora etc. Menținerea rentelor viagere prevăzute de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 la nivelul cuantumului aflat in plată in luna decembrie 2022. Prorogarea aplicării art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la alocarea a 6 % din PIB pentru finanțarea educației naționale, respectiv a 1% din PIB pentru activitatea de cercetare științifică pentru anul 2023. Prorogarea aplicării prevederilor art. 49 din Ordonanța Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea 324/2003. Menținerea restricției la maxim 3 călătorii dus-intors sau 6 călătorii simple pe cale ferată, in cazul revoluționarilor și, respectiv, călătorii pe calea ferată, auto sau naval, decontarea combustibilului in cazul magistraților. Prorogarea aplicării art. 27, alineat 6 și ale art. 361, alineat 3 litera /.../ din Legea 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la acordarea cupoanelor sociale pentru educație timpurie, respectiv la acordarea sprijinului pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut in valoare de 500 de euro, incepand cu anul 2024. Suspendarea aplicării prevederilor Legii 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment net nutritiv pentru preșcolari și elevii din invățămantul primar, pană la data de 1 ianuarie 2024. Prorogarea pană la 1 ianuarie 2024 a termenilor de intrare in vigoare, prevăzut art. 9 din Legea 236/2020, pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare. Prorogarea pană la 1 aprilie 2023 a termenului prevăzut in art. 3 din Legea 325/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului numărul 26/2011 privind inființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier. Suspendarea pană la 1 ianuarie 2024 a prevederilor art. 210 din Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la indemnizația lunară pentru limita de varstă pentru care persoanele care, incepand cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean. Suspendarea pană la 1 ianuarie 2024 a aplicării prevederilor Legii 5/ 2021 privind statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat. Suspendarea aplicării prevederilor art. 34 și 35 din Legea 195/ 2020 privind statutul personalului feroviar și operaționalizarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, incepand cu data de 1 iulie 2023. De asemenea, au fost prevăzute și cateva măsuri in domeniul fiscal. Cea mai importantă dintre ele este cea care este așteptată de toată lumea, respectiv acordarea facilității de 200 de lei la salariul minim, care tot astăzi a fost stabilită prin hotărare de guvern la valoarea de 3.000 de lei brut, incepand cu 1 ianuarie 2023. Dacă imi permiteți, am o intrebare: prezint toate actele normative și după aceea intrebări sau vreți intrebări la fiecare? Dan Cărbunaru: Avand in vedere că ele au fost prezentate, supuse procesului de transparență publică, puteți face o trecere in revistă, pe scurt, a fiecăruia, după care, in măsura in care vor fi intrebări... Adrian Caciu: O să incerc să fiu și mai scurt, pentru că sunt convins că e tarziu și aceste legi, fiind in dezbatere publică, mai mult intrebările sau răspunsurile la intrebări contează. Proiectul legii pentru aprobarea plafonului unor indicatori specificați in cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2023 a fost aprobat de către Guvern. Plafonul soldului bugetului general consolidat exprimat ca procent in PIB este in anul 2023 de 4,40% din PIB, iar in anul 2024 de 2,95 - reprezintă acest plafon deficitul pe care il vom inregistra. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat exprimat ca procent in PIB este de 8,2% din PIB in 2023 și 7,9% din PIB in 2024. Se remarcă scăderea ponderii cheltuielilor permanente in PIB şi in anul 2023, așa cum a fost realizată și in anul 2022. Plafonul propus pentru datoria publică pentru anul 2023 este de 49,8% din PIB. Aș mai menționa faptul că s-a stabilit și un plafon privind garanțiile pe care Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, le poate acorda companiilor in anul 2023, un plafon de 40 de miliarde de lei. Tot astăzi am stabilit și am aprobat și proiectul legii bugetului de stat, buget care se construiește, din punctul meu de vedere, intr-un mod prudent, echilibrat și axat major pe investiții, dar, luand in considerare situația economică, și pe o serie de măsuri de sprijin social. A fost mai devreme domnul ministru Boloș, care v-a prezentat o serie din deciziile pe care le-am luat cu privire la sprijinirea persoanelor vulnerabile in domeniul energiei, dar nu numai, și pentru voucherele de alimente. Am prezentat și măsurile care vin pe domeniul social pe partea de pensionari cu venituri reduse. De asemenea, se are in vedere un sprijin al populației pe cat posibil, astfel incat să poată trece de această perioadă complicată, marcată de un puseu inflaționist major. PIB-ul pe care se construiește bugetul, produsul intern brut este, deci 1.552,1 miliarde de lei, o creștere economică de 2,8%, in incetinire față de creșterea economică din 4,6. De aceea au fost și elemente care probabil atunci cand voi răspunde la cateva intrebări legate de bugete... nu suntem intr-o zonă de expansiune economică, suntem intr-o zonă complicată in care trebuie să trecem cu bine, impreună, ca țară, peste această situație și atunci ceea ce a fost important a fost partea de investiții care poate produce multiplicare economică sustenabilă și partea de sprijin pentru populație și companii, pentru că chestiunile care țin de redundanțe venite din proiecte legislative din anii 2011, 2012, 2015 trebuie adaptate la situația prezentă. Pe venituri, bugetul se construiește, bugetul general consolidat al Romaniei, la o valoare de 539,6 miliarde de lei, iar cheltuielile vor fi in valoare de 607,9 miliarde de lei. Alocările, dacă vreți, și pe ministere, vă pot prezenta cateva date. Instituții care au alocări mai mari față de anul 2022: avem Ministerul Agriculturii - 25,2 miliarde de lei, Ministerul Afacerilor Interne - 25,5 miliarde de lei, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului - 4 miliarde de lei, Ministerul Apărării - 35,2 miliarde de lei, Ministerul Cercetării - 3,2 miliarde de lei, Ministerul Culturii - 1,2 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 12,6 miliarde de lei, avand in vedere și implementarea programelor naționale, finanțate de la bugetul de stat, Ministerul Familiei - 620,7 milioane de lei, Ministerul Educației, cu o anvelopă totală de 37 de miliarde de lei, dar acolo o să fac referire cand o să vă dau răspuns la intrebări legate de Ministerul Educației. Educația, ca acțiune, primește 3,2% din PIB, pentru că Educația, ca acțiune, este cuprinsă in mai multe bugete, inclusiv in bugetele locale, avand in vedere că acest /.../ a inceput incă din anul 2010, un proces, da, e adevărat, lent de descentralizare. Sunt cheltuieli care sunt in sarcina autorităților locale, dar care pană anul trecut, de exemplu, erau prinse in bugetul Ministerului Educației şi doar tranzitau acest buget, de fapt nu erau cheltuieli care să rămană in bugetul Ministerului Educației și tranzitau și plecau către autoritățile locale. Ministere care, intr-adevăr, au o reducere de buget: Ministerul Energiei, care va avea un buget de 3 miliarde de lei şi Ministerul Muncii care va avea o reducere ușoară de buget, o reducere de 4 % a bugetului, răman cu un buget de 60,9 miliarde de lei. Ambele ministere le-am pus puțin in echipă. Diminuarea, in mare parte se datorează lipsei banilor pentru compensare, in sensul nu lipsei banilor, acei bani pentru compensare care se puneau pană acuma in bugetele ministerelor se găsesc in contul de disponibil, realizat pe baza fondului de contribuție energetică, modului de tranziție energetică, contribuția de solidaritate, ori acest fond nu mai face parte din bugetul general consolidat al statului. La Ministerul Justiției, unde, la fel, apare o reducere importantă, aparent de 51%, respectiv un buget de doar 2,9 miliarde de lei - acest lucru se datorează intrării in vigoare a unei noi legi privind salarizarea magistraților, care prevede ca salarizarea să nu se mai facă de Ministerul Public, ci să se facă de către Inalta Curte de Casație și Justiție şi veți vedea la Inalta Curte de Casație și Justiție o creștere in oglindă, dacă vreți, a bugetului, pentru că cheltuielile de personal care nu se mai regăsesc la Ministerul Justiției se vor regăsi la Inalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, tot astăzi ca să trec mai repede, am aprobat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023. Cred că cel mai important pentru dumneavoastră este să știm care este deficitul la fondul de pensii, acesta este de 10,7 miliarde de lei programat pentru anul 2023. De asemenea, bugetul asigurărilor pentru șomaj va avea un excedent in sumă de 1,8 miliarde de lei aferent fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Aș mai face o referire la bugetul asigurărilor sociale de stat - dacă anul trecut subvenția reprezenta 13,4% din buget, anul acesta este de 9,6%. Dacă sunt intrebări, vă stau la dispoziție. Mulțumesc. Reporter: Bună seara, domnule ministru. Adrian Caciu: Bună seara. Reporter: Membrii Uniunii Naționale a Consiliilor Județene spun că acest buget, din cauza faptului că le-ați dat mai puțini bani decat au avut anul trecut, blochează proiectele locale de finanțare locală şi pe langă asta, faptul că ei nu-și pot asigura echilibrele bugetare din cauza faptului că aţi dat mai puțini bani decat anul trecut. Adrian Caciu: Eu aș reformula și aș spune spuneau. Acest lucru s-a reglementat astăzi prin decizia Guvernului, in sensul că s-a suplimentat la anexa 6, la anexa privind cheltuielile - cote defalcate pentru cheltuielile cu drumurile județene, s-a suplimentat suma cu 200 de milioane de lei și trebuie să ințelegem și un lucru: este o situație complicată, dar trebuie să gandim impreună cu cei de la autoritățile locale un nou mod de finanțare, care să le asigure resurse, pentru că autoritățile locale trebuie să se dezvolte și trebuie să caștige cat mai multă autonomie financiară. Dar asta va face obiectul unor discuții incepand de la 1 ianuarie 2023. Reporter: Şi incă o intrebare: Consiliul Fiscal atrage atenția că țintele de incasare pentru acest buget sunt mai mici cu 11,3 miliarde față de ce văd cei de la Consiliul Fiscal și, in același timp, că proiectul de buget are o colectare sau vede o colectare, pentru anul 2023, cu 8,7 miliarde mai mare decat o văd cei de la Consiliul Fiscal. Adrian Caciu: Acolo pot să remarc faptul că riscul este mai mic anul acesta decat in 2022, cand se prevedea că există o impredictibilitate pe venituri de 12,6 miliarde, dacă citiți opinia de la bugetul din 2022. Este foarte bună opinia Consiliului Fiscal. Intotdeauna eu am spus că este foarte bine să ai o opinie a unei autorități independente și care spune un lucru foarte important acolo: veniturile, ca să devină structurale, trebuie să aibă un grad mare și de repetabilitate, dar și de structură. Practic, acel venit despre care danșii spun că ar putea fi pus sub semnul intrebării este venitul din creșterea colectării. Ei bine, anul trecut exista aceeași critică și s-a dovedit că anul acesta avem 70 de miliarde in plus la bugetul de stat față de anul 2021. Deci, este foarte bună opinia, dar efortul nostru va fi ca ceea ce ne-am propus in buget să se indeplinească. Aceasta este concluzia. Evident, există riscuri, tocmai asta trebuie să facem să nu se intample riscurile respective. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență, pentru precizări, răspunsurile la intrebări, domnule ministru. Adrian Caciu: Mulțumesc și eu! Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, o să trec in revistă cateva dintre elementele pe care, astăzi, Guvernul le-a luat in calcul. Reporter: Proiectul legii securității cibernetice a fost adoptat? Dan Cărbunaru: Sigur. Asta urma să vă prezint, principalele decizii pe care Guvernul le-a avut in vedere, urmand ca, apoi, să vă stau la dispoziție pentru eventuale intrebări și, in măsura in care vi le pot clarifica, aceste dorințe de detaliere pe loc, o s-o fac. Astăzi, Guvernul a aprobat două decizii importante in domeniul agriculturii. Este vorba de Ordonanța de Urgență care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului 157 din 2022, care instituie scheme de ajutor de stat sub formă de grant pentru producătorii agricoli care au inființat culturi in toamna anului trecut și au fost afectați de seceta pedologică. Acest act normativ instituie granturi destinate producătorilor agricoli afectați de seceta pedologică din acest an, ca urmare a modificărilor impuse de Comisia Europeană. Astfel, pentru producătorii agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă, dar și beneficiari ai măsurii 17-1 din PNDR, programul 2014-2020, pentru o primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată pentru hectar, insumată cu grantul de care beneficiază pe hectar, acordat prin această schemă, conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea in cauză cu plata dobanzii aferentă pieței. Totodată, pentru producătorii agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17-1 din PNDR 2014-2020, pentru primă de asigurare la secetă, care au incasat sumele de la firmele de asigurare, ca despăgubiri pentru secetă, anterior datei de depunere la direcțiile pentru agricultură județene a acestor cereri de solicitare a grantului, trebuie să menționeze in cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare. Totodată, prin hotărarea aprobată astăzi, Guvernul modifică articolul 8, din hotărarea de Guvern 148 din 2022, pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume in spații protejate pentru anul 2022, suplimentand astfel resursele financiare necesare pentru a achita obligațiile de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis inscriși in program, in ciclul doi de producție, cu 74 de milioane de lei, de la 265 de millioane de lei la 339 de milioane de lei. Prin acest act normativ sunt asigurate plățile pentru beneficiarii programului din ciclul doi de producție cu impact asupra continuării lucrărilor specifice in spații protejate pentru noile culturi. Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin hotărare, alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru finanțarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, respectiv pentru realizarea de lucrări in zona punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, respectiv Vicovu de Sus - Krasnoilsk şi Racovăț - Diakivți. In privința proiectului de lege privind securitatea și apărarea cibernetică a Romaniei, precum și pentru modificarea și completare unor acte normative, Guvernul a aprobat astăzi acest proiect care reglementează cadrul juridic şi instituțional referitor la organizarea și desfășurarea activităților din domeniile securitate cibernetică și apărare cibernetică, mecanisme de cooperare și responsabilități ale instituțiilor cu atribuții in domeniile menționate, cu principalele obiective care vizează crearea de rețele și sisteme informatice sigure și reziliente, elaborarea și adoptarea unui cadru normativ instituțional consolidat, realizarea unui parteneriat public-privat pragmatic in domeniul securității cibernetice, asigurarea rezilienței printr-o abordare proactivă și descurajare, precum și transformarea Romaniei intr-un actor relevant in arhitectura internațională de cooperare in domeniul securității cibernetice. Acest cadru normativ va permite crearea instrumentelor instituționale, a mecanismelor de acțiune integrată și de cooperare interinstituțională in domenii de securitate și apărare cibernetică, asigurandu-se, totodată, o coerență crescută in privința răspunsului la incidente sau atacuri cibernetice, alături de responsabilități clare și de predictibilitate privind tipurile de acțiuni pe care le desfășoară fiecare instituție in domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale. Aceste noi măsuri vor contribui la creșterea nivelului de securitate cibernetică și a rețelelor publice pe plan național și internațional prevenind apariția unor situații in care rețele sau sisteme informatice naționale sunt utilizate pentru propagarea campaniilor de atacuri cibernetice impotriva unor rețele sau sisteme informatice aparținand altor state. Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le supun atenției. Desigur, dacă doriți să detaliem și alte elemente care au fost prezentate anterior ca făcand parte din agenda de astăzi a ședinței de guvern, vă stau la dispoziție. Aș mai adăuga insă, pe final, inainte de a vă intreba dacă aveți nevoie de alte detalii, faptul că astăzi Guvernul a aprobat ordonanța de urgență care modifică și completează unele acte normative in domeniul pensiilor de stat administrate privat, in acest sens, măsura legislativă pe care Guvernul astăzi a adoptat-o fiind in concordanță și cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a contracara posibile efecte negative asupra sistemului de pensii private din Romania și asupra participanților la acest sistem, dar și pentru a răspunde provocărilor actuale, acest act normativ urmărind intărirea capacității de supraveghere a a Autorității de Supraveghere Financiară și o mai mare responsabilizare a administratorilor privind desfășurarea activității acestora. Cateva dintre modificările aduse acestui cadru de reglementare, noi principii privind regulile de investire și atribuțiile directorilor de investiții din cadrul administratorilor, stabilirea unui procent de 3% in situația in care statul roman are dețineri sau participații in cadrul entităților de private equity, respectiv 5% in cazul in care fondurile unei investiții private de capital in care se investește sunt finanțate atat din fonduri alocate prin PNRR și ale statului roman, dispoziții tranzitorii aplicabile deținerilor existente in prezent pentru investiții deja efectuate in aceste instrumente financiare care sunt aflate in portofoliile fondurilor de investiții private, atribuții clare pentru structurile de management al riscului in cadrul administratorilor și principiile care stau la baza evaluării activelor fondurilor și responsabilității administratorilor și, totodată, obligația administratorului de a ține permanent un nivel adecvat de lichiditate a cărui valoare să acopere activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin şase luni. Sunt cateva dintre reperele acestor noi reglementări și, ințelegand că deja aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Vreau să vă intreb dacă este vorba de acel proiect privind tăierea contribuțiilor, tăierea comisioanelor administratorilor din pilonul 2 și 3 de pensii? Nu ați precizat această prevedere. Există și ea? Că nu a fost pus in dezbatere publică proiectul. Ştiu că a fost de două ori in guvern, dar pe agenda de astăzi nu a fost. Dan Cărbunaru: Proiectul la care mă refer vizează intărirea formei de protecție pentru activele fondurilor de la pensiile de stat administrate private. Deci, dacă sunt alte detalii legate de alte iniţiative... Reporter: Tăierea comisioanelor contribuțiilor? Că făcea parte din același proiect anterior... Dan Cărbunaru: Nu am acum astfel de elemente, dar putem verifica in detaliu actul normativ. Reporter: Unde il găsim, să vedem forma? Dan Cărbunaru: Colegii de la Comunicare vă pot pune la dispoziție forma integrală a acestui act normativ. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru participare și vă doresc tuturor o seară plăcută! 2022-12-08 18:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_318390459_1301996327201644_2663719754134424679_n.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă cu privire la decizia Consiliului JAIȘtiri din 08.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-cu-privire-la-decizia-consiliului-jaiGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: In calitate de prim-ministru și de cetățean roman, doresc să incep prin a exprima profunda dezamăgire față de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI de astăzi in ceea ce privește aderarea Romaniei la Spațiul Schengen. Vreau, in primul rand, să adresez mulțumiri tuturor partenerilor europeni din statele membre, Comisiei Europene, Parlamentului European, dar și agențiilor europene, care ne-au susținut vocal, pe baze corecte, demonstrate prin argumente, fapte și cifre solide și care au insistat să găsim impreună soluții. Toate statele europene au fost de acord să deschidă romanilor porțile Spațiului Schengen, ca o recunoaștere a pregătirii noastre, dar și a eforturilor continue, de ani de zile, pentru protejarea granițelor externe europene. Toate, cu o singură și nejustificată excepție, Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă astăzi, in contextul in care un singur stat membru, Austria, a refuzat aderarea Romaniei. Această decizie rămane fundamentată pe alegații bazate pe cifre pe care Romania le-a probat clar ca fiind incorecte. Nu am folosit nici măcar estimări naționale, am folosit datele agențiilor Uniunii Europene, care trebuie să rămană baza atunci cand luăm decizii europene. Am recunoscut dificultățile statelor membre care se află sub presiuni migratorii și am acționat intotdeauna solidar și activ in a găsi soluții in plan european. Numai impreună putem rezolva aceste probleme. Am avut propuneri concrete pentru partenerii noștri și am lucrat intens cu Comisia Europeană să răspundem acestor preocupări. Regretăm și sincer nu ințelegem poziția inflexibilă de Austria. Mai mult ca oricand, in ultimul an Romania a dovedit că este un veritabil actor in asigurarea securității europene. Nu in ultimul rand, etapele parcurse in acest proces relansat de aderare la Spațiul Schengen au reconfirmat că cetățenii romani și europeni pot să aibă incredere in modul in care Romania protejează frontierele Uniunii și asigură cooperarea polițienească. Așa cum am procedat in ultimii 15 ani, vom continua să protejăm frontierele noastre externe, care sunt și frontierele Uniunii Europene, pentru că e vorba in egală măsură de securitatea Romaniei și a romanilor, dar și a celor europeni. Acest lucru a fost și mai vizibil in acest context dificil generat de războiul de la granițele noastre. Romania va continua să fie constructivă și să lucreze pentru o veritabilă soluție europeană. Romania va relua procesul de aderare la Spațiul Schengen. Aderarea Romaniei rămane obiectivul național strategic pe care il avem și vom continua toate discuțiile și negocierile pentru atingerea acestui obiectiv. Vreau să mulțumesc tuturor celor implicați in acest efort masiv, politic și diplomatic, indiferent de culoare politică. Vreau, de asemenea, să mulțumesc mass-media pentru contribuția la acest efort comun. Decizia de astăzi, chiar dacă o regretăm, vă asigur că ne motivează să continuăm. Mulțumesc! 2022-12-08 17:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_pm-50.jpgDeclarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 8 decembrieȘtiri din 08.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-8-decembrieGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Incepem ședința de guvern. Inainte de a intra in agenda zilei, am să fac referire, sigur, la subiectul cel mai fierbinte, care are loc in acest moment, se desfășoară, de fapt, la Bruxelles, ședința Consiliul JAI. Acolo este dezbătută și se negociază aderarea Romaniei la spațiul Schengen. Față de comunicatul pe care l-am dat ieri, nu a apărut niciun fel de modificare. Ne exprimăm in continuare increderea că, așa cum toate țările europene, mai puțin Austria, au ințeles și susțin aderarea pe merit a țării noastre la spațiul Schengen, vom avea un vot in final, vot care sperăm să fie unul pozitiv, iar in momentul in care vom avea finalizat acest Consiliu, sigur, vom ieși și vom face comunicatul in concordanță cu decizia care va fi luată la ședința Consiliului JAI. Incă o dată, este foarte important să ințelegem că Romania a făcut eforturi pentru a indeplini toate cerințele și standardele acquis-ului Schengen. Acest lucru a fost confirmat, de facto, de către comisiile de verificare in lunile octombrie și noiembrie și, desigur, de celelalte activități pe care țara noastră le-a desfășurat și pe care, cu certitudine, va continua să le desfășoare, pentru că susținem ferm tot ceea ce inseamnă valori europene și vom continua să susținem și să indeplinim valorile europene, iar faptul că, in acest moment, cu toții recunoaștem că există o problemă legată de migrație, trebuie, totuși, ca impreună să găsim și soluții. Doar prezentarea problemei nu rezolvă situația. Ca atare, avem nevoie ca și Austria să ințeleagă că este nevoie de o soluție, nu neapărat o soluție tehnică, pentru că este foarte clar că există disponibilitate pentru aceasta, ci și o soluție politică. In ședința de guvern de astăzi aprobăm pachetul legislației bugetare pentru anul viitor. Discutăm de cele două proiecte ale Legii bugetului pentru anul 2023, strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor și, desigur, ordonanța de urgență care stabilește măsurile fiscal-bugetare. Ca de fiecare dată, și in acest moment subliniez faptul că am avut in vedere să elaborăm un buget realist și echilibrat, ținand cont de intreg contextul de securitate și contextul economic. Am avut in vedere realizările din anul acesta și, desigur, prognoza pentru anul 2023. Ca atare, vom continua programele de susținere economică, vom continua programele de susținere a investițiilor private și publice și, de asemenea, vom continua să avem in lista de priorități menținerea locurilor de muncă și protejarea cetățenilor de efectele creșterii prețurilor și, desigur, de efectele creșterii inflație. Venim, de asemenea, cu noi măsuri pentru susținerea persoanelor vulnerabile. Toate acestea sunt cuprinse in deciziile pe care le-am luat atunci cand am intocmit bugetul la nivelul fiecărui minister in parte. Este pentru prima dată cand, pentru bugetul pe anul 2023, realizăm o construcție pentru a asigura finanțarea programelor prioritare din toate domeniile de interes pentru cetățeni. Discutăm de 233 de programe incluse la finanțare. Aceste programe sunt rezultatul consultărilor membrilor Cabinetului și reprezentanților tuturor ministerelor. Aproape toate ministerele au bugete mai mari pentru anul viitor. Trebuie să ducem mai departe politicile și programele pe care ni le-am asumat, pentru domeniul educației, pentru domeniul cercetării și inovării, pentru sănătate, pentru asistență socială, pentru economie, pentru agricultură și, sigur, pentru infrastructura de transport, precum și pentru siguranță și apărare. Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua, pentru că, așa cum am subliniat, avem nevoie in continuare să protejăm cetățenii de creșterea prețurilor și, desigur, de efectele crizei energetice. Domnule ministru, avand in vedere că acestea sunt liniile principale pe care le-am avut in vedere la construirea bugetului pe anul viitor, vă rog să prezentați principalele date din cuprinsul legii. Adrian Caciu: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc și mulțumesc intregului Cabinet pentru colaborare in construcția legilor bugetare. Bugetul pe anul 2023 pleacă și se construiește pe ceea ce s-a prezentat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, referitor la evoluția indicatorilor macroeconomici, in prognoza de toamnă din 2022, respectiv, pentru anul 2023 avem o prognoză de PIB nominal la 1.552,1 miliarde de lei, cu o creștere reală de 2,8%, in incetinire față de ceea ce a insemnat creșterea economică prognozată pentru 2022, care a fost de 4,6%. Dar o reducere a deficitelor este cel mai important lucru, de aceea și construcția bugetară a urmărit acest lucru, reducere a deficitelor gemene, respectiv deficitul de cont curent scade la 8,5% din PIB, de la 8,8 și deficitul public scade la 4,4% din PIB, de la 5,7%. De asemenea, se are in vedere o descreștere a nivelului inflației pană la valoarea medie anuală de 9,6, cu un obiectiv ca inflația in 2023 să ajungă, la sfarșitul anului 2023, la 8%, o creștere a salariului mediu brut lunar la 6.789 de lei, de la 6.120, a salariului mediu net lunar de la 4.235 de lei de la 3.801 lei, o creștere a numărului mediu de salariați la 5.252.000 față de 5.175.000 in 2022 și o scădere a ratei șomajului inregistrat la 2,7%, de la 2,9, cat este estimată pentru anul 2022. Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe care am avut-o in vedere și o avem in vedere, sunt reprezentate de continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă, care să asigure o tranziție ecologică, eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare, care să conducă la eliminarea vulnerabilităților din economie și să asigure un nivel de trai, pe cat se poate, decent. De asemenea, se continuă realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzut in regulamentele europene, pană la sfarșitul anului 2024. Bugetul pe anul 2023 este construit, din punctul nostru de vedere, dar și in baza - am văzut astăzi și opinia Consiliului Fiscal - este construit prudent și echilibrat și axat major către investiții. Avem o alocare de 7,2% din PIB in anul 2023, pentru investiții, respectiv un volum nominal de 112 miliarde de lei, dar, in același timp, echilibrăm și pe partea de stimuli către economie și pe partea de sprijin pentru populație, mai ales in scopul și in lupta de a combate cat se poate de mult din erodarea puterii de cumpărare care a fost produsă de inflație. Aș trece la cateva - dacă-mi permiteți - cateva cifre mari de la ministere, după care... Nicola-Ionel Ciucă: Vă rog! Adrian Caciu: Avem instituții cu alocări mai mari decat in anul 2022, avem Ministerul Apărării, care, așa cum ne-am asumat cu toții, incepand cu 2023, alocarea crește la 2,5% din PIB; avem Ministerul Agriculturii, o creștere cu 7%, la 25 miliarde de lei; avem Ministerul Afacerilor Interne, o creștere de 12,17%, la 25,5 miliarde de lei; avem Ministerul Antreprenoriatelor și Turismului cu 4 miliarde de lei pe care ii acordăm pentru stimularea intreprinderilor mici și mijlocii; o creștere de 69,7% la Ministerul Cercetării, păstrandu-ne angajamentul să recuperăm gradual, intr-un orizont de timp mediu, astfel incat să ajungem in 2025 la 1% din PIB, poate și mai devreme, depinde cat vom putea să și implementăm din programe; la Ministerul Educației, o creștere de 7%, la Ministerul Economiei, o menținere de 702 milioane de lei, la Ministerul Dezvoltării o alocare mai amplă, avand in vedere că in 2023 și intră in implementare și programul Anghel Saligny. Căutam Transporturile, domnule viceprim-ministru. La Ministerul Transporturilor, o creștere de 16,6%, un buget care pornește cu 23,3 miliarde de lei și sperăm că la rectificare, de altfel la toate este posibilă o suplimentare, pentru că pe partea de investiții, in 2022 a insemnat un an de angajamente, de contracte, iar 2023 ar insemna un an de implementare, respectiv de execuții; la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, o creștere de 29,7%, o creștere cu 11,7 miliarde de lei, și la Ministerul Mediului o creștere de 7,6%, 3,76 miliarde de lei. De asemenea, la Ministerul Familiei se implementează programele, anul acesta a fost de construcție, iar anul viitor este an de implementare de programe, bugetul alocat fiind de 620 de milioane de lei. Sunt, evident, și ordonatori de credite care, aparent, să spun, au diminuări de alocări. Dar aș vrea doar să specific, in ceea ce privește Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, avand in vedere prevederile Ordonanței 119, prin care am schimbat sistemul de decontare a facturilor, a compensării facturilor la energie, practic, banii care se alocau către ministere nu se mai alocă, ei găsindu-se in contul de disponibil din contribuția de solidaritate din care se compensează facturile și astfel se explică, de altfel, scăderi de bugete la cele două ministere, partea de asistență socială, partea la Ministerul Muncii, sau partea de sprijin prin programe păstrandu-se intactă, la Ministerul Energiei, partea de investiții păstrandu-se intactă chiar cu suplimentare pentru anul 2023. Evident, la final, eu voi participa și la briefing, voi da detalii mai... Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur, după finalizarea ședinței de guvern, o să vă rog să mergeți la briefingul de presă și acolo să furnizați toate detaliile necesare despre bugetul pe anul 2023. Odată aprobat astăzi in ședința de guvern, bugetul va merge la Parlament pentru dezbatere și aprobare, astfel incat, pană la mijlocul lunii, pană pe 15 decembrie, bugetul să fie aprobat și inaintat spre promulgare președintelui Romaniei. Ultimul punct din partea introductivă: continuăm demersurile noastre de accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, in conformitate cu prevederile foii de parcurs pentru aceasta. Săptămana viitoare vom merge la Paris, unde vom participa la Forumul Economic al OCDE şi, cu această ocazie, vom depune și memorandumul inițial pentru ca procesul să poată să prindă mai multă consistență, așa cum ne-am angajat in foaia de parcurs. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună in continuare! 2022-12-08 15:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-09-09-01-10big_whatsapp_image_2022-12-09_at_8.46.17_am_(1).jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Constituției RomânieiȘtiri din 08.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-constitutiei-romaniei- Astăzi se implinesc 31 de ani de la momentul aprobării Constituției Romaniei prin referendum. Chiar dacă este o constituție tanără, Legea noastră fundamentală a trecut testul maturității și al eficienței. A incadrat, a ordonat și a garantat regimul democratic al Romaniei in ultimele trei decenii. A fost și este in continuare elementul central care asigură stabilitatea democrației constituționale din Romania. In ansamblul marilor teme care se dezbat astăzi cu privire la viitorul Romaniei există riscul ca Ziua Constituției să treacă neobservată. Ar fi nedrept. Fără Legea noastră fundamentală nimic din evoluția Romaniei către un regim politic stabil și european nu ar fi fost posibil. In ultimii 30 de ani, Constituția Romaniei a reușit performanța să definească și să protejeze o adevărată identitate constituțională națională, bazată pe valorile supreme ale liberalismului politic: demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic. Ceea ce trebuie afirmat cu putere este că această identitate constituțională este una deopotrivă națională și europeană, profund ancorată in valorile și principiile liberalismului constituțional. Este o identitate constituțională proprie, care a rezultat din dialogul și cooperarea loială intre instituțiile fundamentale ale statului roman și structurile internaționale și regionale din care Romania face parte. La 33 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Romania se află in pragul unui nou moment istoric, un moment pentru care toate forțele politice democratice și instituțiile centrale și locale ale statului au muncit neobosit. Suntem ferm ancorați pe drumul nostru occidental și nicio decizie politică nedreaptă nu ne va deraia de la acest drum. Potențialul nostru de viitor este imens și nu avem voie să il pierdem. Vom arde etape, vom construi un nou proiect de țară și vom păstra Romania acolo unde ii este locul: in randul marilor democrații occidentale. In această nouă etapă istorică, Constituția Romaniei va avea rolul fundamental de a dinamiza viața politică și instituțională a statului și de a asigura maxima eficiență pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Constituția din 1991, revizuită in 2003 a fost o Constituție a echilibrului, care nu a permis acumularea excesivă a puterii in mainile unei persoane, a unui partid politic sau a unei singure instituții. In viitor, odată cu apariția unui autentic moment constituțional, ancorat in nevoile reale ale societății romanești, Constituția Romaniei va reflecta obiectivul de dezvoltare accelerată a Romaniei. Indiferent de dificultățile de moment, de opțiunile politice trecătoare, de dinamica parteneriatelor economice și investiționale, Constituția Romaniei rămane prima și ultima pavăză impotriva concentrării puterii și a oricăror forme de autoritarism politic, economic sau ideologic. Așa cum a făcut-o și pană acum, Constituția Romaniei va asigura și de acum inainte fundamentul identității naționale europene, precum și stabilitatea, coerența și echilibrul vieții politice și instituționale. Echilibrul său va asigura pacea socială a națiunii. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-12-08 09:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-08-09-10-51big_sigla_guvern.pngDeclarație de presă susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă privind aderarea României la Spațiul SchengenȘtiri din 07.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-privind-aderarea-romaniei-la-spatiul-schengenGalerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Cu o zi inainte de Consiliul JAI de la Bruxelles care reunește miniștrii de interne ai statelor membre, continuăm să facem, energic și folosind toate canalele, nivelurile și instrumentele disponibile, eforturi pentru a obține rezultatul dorit de Romania. La acest moment, toate statele membre ne susțin in avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei. Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile. Referitor la Austria, putem afirma că am avut intalniri la nivelurile cele mai inalte -Președintele Romaniei cu Cancelarul Austriei, miniștrii de Interne și experții tehnici. Datele, inclusiv de la instituțiile europene, Frontex, confirmă că Romania nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze temeri. Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală in acest moment. Ințelegem cu toții că problema migrației ilegale este foarte sensibilă politic in multe state membre și că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns la acest fenomen, insă blocarea aderării Romaniei la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria. Dimpotrivă, aderarea Romaniei va face spațiul Schengen și mai sigur prin implicarea Romaniei care, după aderare, va avea și mai multe instrumente la indemană, avand la dispoziție tot instrumentarul Schengen, pentru a ajuta la controlul și contenirea acestui fenomen. Și ceilalți parteneri europeni și instituții europene - Parlamentul European, Comisia Europeană și celelalte statele membre - impărtășesc pe deplin această evaluare și au evocat-o, la randul lor, in discuțiile din ultimele zile cu Cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. Un lucru este cert - suntem hotărați să mergem pană la capăt in aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru Romania in Consiliul JAI de maine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și in discuțiile de maine ale miniștrilor de interne de la Consiliul JAI atunci cand vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio intarziere sau tergiversare, o Decizie pentru Romania. Avem argumente obiective la fața locului, privind pregătirea Romaniei in domeniile cu relevanță pentru aderarea la Schengen, iar hotărarea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calități de-a lungul anilor și, mai ales recent, in contextul crizei din Ucraina. Experții europeni care au venit recent in Romania (in octombrie și noiembrie anul acesta) au confirmat că indeplinim absolut toate condițiile necesare și deci că Romania merită să fie parte a spațiului Schengen. Mai mult, aceiași experți au arătat că asigurăm un management al frontierei de inaltă calitate, că implementăm soluții eficiente in gestionarea migraţiei ilegale, că suntem activi in cooperarea polițienească internațională și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare, oferind chiar, pe unele aspecte, exemple de bune practici şi pentru restul statelor membre. Am acționat cu totală transparență și deschidere spre dialog cu toate statele membre. Am oferit toate explicațiile și informațiile solicitate, inclusiv recent Austriei in privința modului in care gestionăm migrația ilegală. Mai mult, ne-am arătat deschiderea pentru intărirea cooperării bilaterale intre forțele de poliție, de frontieră, precum şi cele care gestionează migranţii pentru a ajuta, cu soluții concrete, la rezolvarea problemelor legate de migraţia ilegală. Dincolo de situația concretă a Romaniei și de o credibilitate a procesului: nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii in ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o in nenumărate randuri că este pregătit, existand o confirmare clară in acest sens. Așadar, maine, la Consiliul JAI, vom merge la vot. Integrarea in Spațiul Schengen este obiectivul nostru național. Vă mulțumesc! 2022-12-07 12:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_ocde3-50.jpgDeclarații de presă susținute de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, cu privire la prezentarea, de către Comisia Europeană, a Planului de Acțiune pentru Balcanii de Vest privind migrațiaȘtiri din 05.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru-cu-privire-la-prezentarea-de-catre-comisia-europeana-a-planului-de-actiune-pentru-balcanii-de-vest-privind-migratiaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Guvernul Romaniei salută Planul de Acțiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene Guvernul Romaniei salută prezentarea astăzi, 5 decembrie 2022, de către Comisia Europeană, a Planului de Acțiune pentru Balcanii de Vest, ca rezultat al angajamentului formulat la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne desfășurată la 25 noiembrie 2022 ( LINK PLAN: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_22_7447 ). Romania apreciază caracterul cuprinzător al documentului prezentat de Comisia Europeană, care include măsuri concrete și paliere de acțiune importante ca răspuns la provocările legate de fenomenul migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. In context, Guvernul Romaniei iși exprimă increderea că setul de măsuri și instrumente propuse de către Comisia Europeană in Planul publicat astăzi sunt de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluțiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluții pragmatice in direcția gestionării eficiente a acestei situații. Romania reiterează intreaga sa disponibilitate de a contribui activ și consistent la implementarea măsurilor și acțiunilor propuse de Comisia Europeană in deplin spirit european de solidaritate și responsabilitate, in colaborare stransă cu restul partenerilor europeni. Elemente suplimentare: Planul de Acțiune include 20 măsuri operaționale, structurate pe 5 piloni principali; 1) intărirea managementului de frontieră; 2) proceduri de azil accelerate și sprijinirea capacităților de primire; 3) lupta impotriva traficului de migranți; 4) consolidarea cooperării privind readmisia și returnările; 5) alinierea politicilor de vize. Măsurile vizează sprijinirea acțiunilor partenerilor din Balcanii de Vest, concomitent cu acțiunile UE, precum și intărirea cooperării pe migrație și controlul frontierelor cu partenerii din regiune, in lumina perspectivelor acestor state de aderare la UE și a eforturilor lor de aliniere la regulile UE. Planul de Acțiune vine in completarea obiectivelor propuse privind principalele rute de migrațiune inspre Europa și poate servi drept model pentru dezvoltarea unor planuri similare și pentru alte rute migratorii, cu adaptarea la specificul fiecăreia. [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei salută prezentarea astăzi, de către Comisia Europeană, a Planului de Acțiune pentru Balcanii de Vest, ca rezultat al angajamentului formulat la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne desfășurată la 25 noiembrie 2022. Romania apreciază caracterul cuprinzător al documentului prezentat de Comisia Europeană, care include măsuri concrete și paliere de acțiune importante ca răspuns la provocările legate de fenomenul migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. In acest context, Guvernul Romaniei iși exprimă increderea că setul de măsuri și instrumente propuse de către Comisia Europeană in Planul publicat astăzi sunt de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluțiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluții pragmatice in direcția gestionării eficiente a acestei situații. Romania reiterează intreaga sa disponibilitate de a contribui activ și consistent la implementarea măsurilor și acțiunilor propuse de Comisia Europeană in deplin spirit european de solidaritate și responsabilitate, in colaborare stransă cu restul partenerilor europeni. Planul de Acțiune include 20 măsuri operaționale, care sunt structurate pe 5 piloni principali, care includ: intărirea managementului de frontieră; proceduri de azil accelerate și sprijinirea capacităților de primire; lupta impotriva traficului de migranți; consolidarea cooperării privind readmisia și returnările; alinierea politicilor de vize. Aceste măsuri vizează sprijinirea acțiunilor partenerilor din Balcanii de Vest, concomitent cu acțiunile UE, precum și intărirea cooperării pe migrație și controlul frontierelor cu partenerii din regiune, in lumina perspectivelor acestor state de aderare la UE și a eforturilor lor de aliniere la regulile UE. Totodată, Planul de Acțiune vine in completarea obiectivelor propuse privind principalele rute de migrațiune inspre Europa și poate servi drept model pentru dezvoltarea unor planuri similare și pentru alte rute migratorii, cu adaptarea la specificul fiecăreia. Vă mulțumesc! O zi bună! 2022-12-05 15:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8412.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Internaţionale a Persoanelor cu DizabilităţiȘtiri din 03.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-internationale-a-persoanelor-cu-dizabilitatiZiua de 3 decembrie este, ca in fiecare an, un prilej de a conștientiza la nivelul intregii societăți și de a ințelege problemele specifice persoanelor cu dizabilități. Sunt oameni pe care ii cunoaștem, interacționăm zilnic cu ei, pe stradă, la serviciu, in viața de zi cu zi, oameni care au aceleași drepturi ca oricine altcineva și care nu trebuie afectate din cauza nevoilor lor speciale. Tema din acest an a Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități pune accent pe soluțiile transformatoare pentru dezvoltarea incluzivă. Acest lucru implică, deopotrivă, cunoașterea dificultăților specifice fiecărui nivel de dizabilitate și deschidere pentru soluții care susțin incluziunea socială. Pe langă accesul la servicii de sănătate și sociale, accesul pe piața muncii este extrem de important pentru o bună parte dintre persoanele cu dizabilități care au capacitatea de a desfășura anumite activități. Fiecare are nevoie să i se ofere o șansă. Am văzut numeroase exemple de oameni care și-au depășit limitele, care nu s-au lăsat infranți de dizabilitățile care le marchează viața și au reușit să-și croiască un drum de succes. Am tot respectul pentru ei și sunt sigur că astfel de exemple pot fi multiplicate prin solidaritate din partea societății și mai ales implicare din partea autorităților și a factorilor decizionali. Aceasta este abordarea pe care o susțin in calitate de prim-ministru și prin măsurile pe care le adoptăm in cadrul guvernului. Ne-am inceput mandatul prin adaptarea cadrului instituţional la cerinţele şi standardele europene in domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Am dorit să asigurăm persoanelor cu dizabilități participarea deplină și efectivă, bazată pe libertatea de decizie, in toate domeniile vieții și intr-un mediu accesibil și rezilient. De asemenea, au fost făcuți pași importanți in ceea ce privește debirocratizarea relației cu autoritățile, ceea ce le permite persoanelor cu dizabilităţi să nu mai fie nevoite să se deplaseze la comisiile de specialitate pentru reevaluarea dosarelor, documentele putand fi transmise prin intermediul unei platforme online. Avand in vedere și efectele resimțite de oameni pe fondul creșterilor de prețuri și al crizei din energie, am decis deja mai multe măsuri menite să sprijine categoriile sociale cele mai afectate, inclusiv persoanele cu dizabilități. Măsurile noastre vizează și facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Avem, in această privință, un proiect special prin care persoanele din această categorie beneficiază de un sprijin in valoare de 5.000 de euro pentru a-și achiziționa dispozitive și tehnologii asistive și tehnologii de acces, altele decat cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Accesul la tehnologia asistivă reprezintă o șansă in plus pentru orice persoană cu dizabilități care iși dorește un loc de muncă. Șansa de dezvoltare incluzivă oferită persoanelor cu dizabilități este o provocare căreia am incredere că putem să-i facem față cu condiția implementării reformelor pe care Romania și le-a propus in plan social pentru grupurile vulnerabile. In Planul Național de Redresare și Reziliență avem la dispoziție aproape 197 de milioane de euro. Vorbim despre proiecte care au in vedere, printre altele, aspecte legate de modernizarea și crearea de infrastructură socială pentru persoanele cu dizabilități, digitalizarea și gestionarea proceselor de acordare a tuturor beneficiilor de asistență socială, intervenții privind stimularea economiei sociale și integrarea pe piața muncii a persoanelor inactive și lucrătorilor defavorizați. Imi doresc ca fiecare roman să se simtă respectat, iar existența unei dizabilități să nu ingrădească in niciun fel drepturile fundamentale. Le doresc persoanelor cu dizabilități sănătate și le asigur că dezvoltarea incluzivă va fi menținută printre prioritățile guvernului. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-12-03 09:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-03-09-29-28big_stema.pngPalatul Victoria, iluminat de Ziua Națională a RomânieiȘtiri din 01.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/palatul-victoria-iluminat-de-ziua-nationala-a-romanieiGalerie foto 2022-12-01 21:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-01-09-21-55big_1.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia militară organizată la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naţionale a României - 1 DecembrieȘtiri din 01.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-militara-organizata-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-la-alba-iuliaGalerie foto *** Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la Alba Iulia [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Vreau să urez un sincer - La mulți ani! tuturor romanilor. La mulți ani, Romania! Este o zi foarte importantă pentru noi. Așa cum de fiecare dată am arătat respect și cinstire pentru memoria celor care s-au jertfit in momentele cele mai dificile pentru ca Romania să fie așa cum este astăzi, consider că, și de acum inainte, in momente poate nu la fel de dificile ca atunci, avem in continuare nevoie de unitate, de solidaritate, de empatie. Sunt convins că, așa cum am făcut-o de fiecare dată, o vom face și de aici inainte, putand să demonstrăm că Romania este o țară cu adevărat europeană. La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani! 2022-12-01 13:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-01-06-47-55big_1.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la parada militară organizată la Arcul de Triumf cu prilejul Zilei Naţionale a României - 1 DecembrieȘtiri din 01.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-cuca-la-parada-militara-organizata-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrieGalerie foto 2022-12-01 12:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1a.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia Zilei Naționale a României, 1 DecembrieȘtiri din 01.12.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrieEste sărbătoarea unității poporului și a statului roman, moștenire de preț a intregii națiuni romane. Astăzi, se implinesc 104 ani de la cel mai important moment al istoriei noastre ca națiune, cand la Adunarea Națională de la Alba Iulia, reprezentanții tuturor provinciilor istorice romanești au decis in unanimitate Marea Unire necondiţionată şi pentru totdeauna cu Regatul Romaniei. Acel moment memorabil născut printr-o puternică mobilizare politică și socială a inaintașilor noștri, care au dus la implinire visul de unitate națională, reprezintă și fundamentul Romaniei in care trăim generațiile de astăzi. Națiunea romană este rezultatul evoluției istorice, statul roman modern este rezultatul națiunii ca produs istoric. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a venit firesc după multe alte evoluții esențiale pentru intregirea națiunii romane: opera marilor cărturari ai Școlii Ardelene, mișcarea de eliberare de sub domniile fanariote, efervescența mișcărilor revoluționare din 1848, curajul celor două Principate Romane de a se uni intr-un singur stat la 24 ianuarie 1859, caștigarea independenței in 1877 și, cel mai important, jertfa de sange a poporului roman care și-a caștigat dreptul la autodeterminare in Primul Război Mondial. Odată cu Marea Unire, poporul roman și-a caștigat dreptul la autodeterminare, un act de dreptate binevenit al istoriei noastre. Tot ce a făurit bun Romania modernă a făurit prin unitatea de voință, cand poporul și elitele sale au avut impreună un obiectiv național major. Poporul, teritoriul și suveranitatea au rămas de atunci pilonii de bază ai statului roman. Oricat de grele au fost incercările istoriei, poporul roman a rezistat și s-a dezvoltat, prin unitate. Impreună, romanii și-au apărat teritoriul și suveranitatea. Impreună au alungat regimurile totalitare care ne-au intunecat istoria timp de jumătate de secol. Ne bucurăm astăzi de statutul de membru al Uniunii Europene, aliat respectat și de incredere al NATO și de parteneriate strategice cu alte state care impărtășesc valorile democrației și statului de drept. Dragi romani, Este minunată emoția pe care o trezesc in noi reușitele oricărui roman și reușitele noastre ca națiune. Să fim mandri că suntem romani cred că poate reprezenta un obiectiv de suflet al tuturor și putem reuși acest lucru susținand eficiența instituțională, dezvoltarea economiei și a nivelului de trai, pentru ca toți romanii să se simtă bine acasă, intr-o Romanie ferm ancorată pe axa de dezvoltare occidentală. Cu gandul la exemplul de unitate al inaintașilor noștri, pe care ii cinstim pentru grija pe care au avut-o pentru viitorul națiunii, am incredere că putem continua ceea ce ei au inceput și să facem față cu bine provocărilor actuale. La Mulți Ani, Romania! La Mulți Ani tuturor romanilor, din țară și din afara granițelor! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei *** Galerie foto Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia militară și religioasă de depunere de coroane la Mormantul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I 2022-12-01 10:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-12-01-10-38-51big_1.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia GavrilițaȘtiri din 29.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-republicii-moldova-natalia-gavrilitaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a primit-o, astăzi, la Palatul Victoria pe doamna Natalia Gavrilița, premierul Republicii Moldova. Discuția a vizat situația energetică, economică și de securitate a Republicii Moldova. Cei doi premieri au analizat situația energetică și efortul financiar necesar pentru menținerea costurilor de asigurare a energiei, la un nivel sustenabil, pentru Republica Moldova. Romania va continua să acorde sprijin Republicii Moldova pe mai multe planuri - energetic, economic, pentru gestionarea crizei umanitare, dar și pentru a parcurge drumul pro-european pe care s-a angajat. Stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt strans legate de speranța oferită de angajamentul proeuropean al autorităților și al cetățenilor, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Republica Moldova face eforturi deosebite pentru a se descurca in condițiile crizelor suprapuse cu care se confruntă. Astfel, atacurile ruse impotriva infrastructurii energetice ucrainene au determinat intreruperi de curent electric de pană la 24 de ore in unele localități, din cauza debalansării sistemului comun in care sunt incluse cele două state. In același timp, Republica Moldova nu mai poate beneficia de electricitatea care venea din Ucraina, din cauza războiului de agresiune al Rusiei. Pe acest fond, Republica Moldova se confruntă cu creșteri substanțiale la prețul gazelor și al curentului electric. Prim-ministrul Natalia Gavrilița a prezentat pe larg situația pentru fiecare categorie de produs energetic, mulțumind Romaniei pentru sprijinul in ceea ce privește furnizarea de curent electric - 90% din consum - gaz natural, păcură și lemn de foc. Cei doi premieri au analizat ce alte măsuri pot fi luate in continuare de către partea romană pentru a sprijini trecerea cu bine a cetățenilor Republicii Moldova peste sezonul de iarnă. 2022-11-29 19:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gavrilita-52.jpgCopiii din România pot beneficia – în premieră- de consiliere psihologică și psihoterapie în mod gratuit. 70.000 de ore de terapii pentru copii - Programul Național – DIN GRIJĂ PENTRU COPIIȘtiri din 29.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/copiii-din-romania-pot-beneficia-in-premiera-de-consiliere-psihologica-i-psihoterapie-in-mod-gratuit-70-000-de-ore-de-terapii-pentru-copii-programul-national-din-grija-pentru-copiiCopiii din Romania pot beneficia - in premieră - de consiliere psihologică și psihoterapie in mod gratuit. Peste 70.000 de ore de terapii - intervenție psihologică și psihoterapeutică - sunt disponibile copiilor din Romania prin intermediul Programului Național al Guvernului - DIN GRIJĂ PENTRU COPII. Hotărarea de Guvern privind aprobarea metodologiei de decontare a serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică și modalitățile de inscriere in Programul național— - Din grijă pentru copii a fost publicată in Monitorul Oficial in data de 25 noiembrie 2022. In urma unui proces laborios și complex de lucru și negociere cu specialiștii din Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și ai Colegiului Psihologilor din Romania, am reușit să adoptăm Hotărarea de Guvern care descrie metodologia de acces la terapii a copiilor și modalitatea de plată a psihologilor inscriși in Program. Iată că, așa cum am promis, Programul Național Din Grijă pentru Copii, devine realitate pas cu pas - Mădălina Turza, Consilier de stat, coordonator Program. Prezentăm mai jos modalitatea de acces și pașii inscrierii in Program: Pasul 1 - Cine poate sesiza nevoie de sprijin psihologic a copilului? părintele cadrele didactice din invățămantul preuniversitar, asistenții sociali, asistenții medicali comunitari, mediatorii școlari, experții locali pentru persoanele aparținand minorităților rome Pasul 2 - Cine poate face recomandarea oficială? medicii de familie, medicii de medicină școlară, medicii de psihiatrie pediatrică consilierii școlari emit, in baza unei consultații o recomandare de evaluare psihologică in vederea inscrierii in Program Pasul 3 - Selectarea psihologului după emiterea recomandării, părintele/reprezentantul legal al copilului selectează un psiholog membru al Colegiului Psihologilor din Romania, inscris in Registrul psihologilor acreditați să furnizeze serviciile de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copii din cadrul Programului national — - Din grijă pentru copii; Listele cu psihologii disponibili in fiecare județ/localitate/sector vor fi disponibile in fiecare școală și la medicii de familie. Pasul 4 - Serviciile de terapie psihologul evaluează situația copilului pe baza recomandării și realizează un raport dacă se constată necesitatea intervenției, copilul intră in Program. Informații suplimentare: In luna septembrie 2021, Guvernul a adoptat OUG nr. 105/2021 privind aprobarea Programului Național de Suport pentru Copii in contextul pandemiei de COVID-19 - DIN GRIJĂ PENTRU COPII. Programul este o inițiativă a Guvernului/Cancelariei Prim-ministrului, ca răspuns la riscurile de siguranță a copiilor și la provocările psiho-emoționale generate de pandemie: Romania a devenit astfel una dintre primele țări europene care a adoptat un Program guvernamental cu măsuri concrete destinate sănătății psiho-emoționale a copiilor, dar și siguranța acestora, in contextul noilor tipuri de amenințări la care sunt expuși. Principalele măsuri din program Număr unic la nivel național pentru urgențe legate de copii - 119 Alertă in timp real pentru copiii dispăruți - RoALERT - COPIL DISPĂRUT Dezvoltarea Platformei de resurse dingrijapentrucopii.gov.ro, dedicată atat copiilor, cat și specialiștilor și părinților. Aceasta conține materiale de specialitate, realizate de profesioniștii in domeniu, ghiduri și proceduri. 70.000 de ore de consiliere psihologică și psihoterapie GRATUITE pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de Pandemia de COVID-19, Realizarea de camere de audieri destinate copiilor victime ale infracțiunilor in fiecare județ, Dezvoltarea un sistem informatic (CYBERFORENSICS SYSTEM) integrat de analiză și sortare intuitivă a imaginilor și clipurilor video cu caracter abuziv impotriva copiilor, care va eficientiza substanțial componenta de combatere a pornografiei infantile și a exploatării și abuzului minorilor online la nivelul Poliției Naționale, Platforma de resurse www.dingrijăpentrucopii.gov.ro conține materiale și resurse de ajutor pentru copii, părinți și specialiști pentru a gestiona problemele psiho-emoționale ale copiilor și riscurile de siguranță online. Durata Programului este de 2 ani și beneficiază de un buget de aproape 6 milioane de euro. 2022-11-29 19:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7555.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 29 noiembrieȘtiri din 29.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-29-noiembrie1669734500Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern. Inainte de a vă prezenta deciziile pe care astăzi guvernul Nicolae Ciucă le-a luat, aș dori să-i urez bun-venit și să o rog pe colega mea, doamna consilier de stat Mădălina Turza, din cadrul Cancelariei prim-ministrului, să vă ofere o serie de detalii despre punerea in practică a programului dedicat copiilor, in sensul oferirii de asistență psihologică. Doamna consilier de stat, vă rog. Mădălina Turza: Vă mulțumesc frumos! Bună seara, doamnelor și domnilor! Vin astăzi in fața dumneavoastră cu o veste bună și cu incă o promisiune indeplinită in legătură cu Programul național de suport pentru copii Din grijă pentru copii. Am vorbit de-a lungul timpului despre numeroasele măsuri care s-au implementat in cadrul acestui program. Astăzi, vreau să vă anunț in mod oficial despre indeplinirea unei măsuri mult așteptate de comunitatea de părinți și copii din Romania. Vineri, 25 noiembrie 2022, a fost publicată in Monitorul Oficial hotărarea de guvern privind aprobarea metodologiei de decontare a serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică și modalitățile in care copiii se pot inscrie in acest program. Cu alte cuvinte, in foarte scurt timp, cele peste 70.000 de ore de terapie, consiliere psihologică, sprijin psihoterapeutic pentru copiii din Romania vor fi disponibile in mod gratuit. Aceasta este una dintre componentele importante ale Programului național Din grijă pentru copii, care a fost adoptat in anul 2021 și care acum, iată, devine realitate. Aș vrea, cu voia dumneavoastră, să detaliez in mod concret pașii prin care copiii pot ajunge la aceste tipuri de terapii și cum se pot inscrie in program. In primul rand, cine poate observa sau sesiza nevoia de sprijin psihologic a copilului? Părintele, profesorii din invățămantul preuniversitar, asistenții sociali, asistenții medicali comunitari, mediatorii școlari sau experții locali pentru persoanele aparținand minorităților rome. Oricare dintre aceste persoane, inclusiv părintele, se poate autosesiza și poate observa că este ceva in neregulă cu copilul lui. Acesta e pasul numărul 1. Pasul numărul doi ar fi acela in care părintele - să spunem, in cazul cel mai simplu și mai clasic - sau reprezentantul legal merge la medicul de familie, la un medic școlar, la medicii de psihiatrie pediatrică sau la consilierul școlar, care emite o recomandare, o simplă recomandare - nu trimitere, ceea ce noi ințelegem din sistemul medical, in mod clasic - pentru evaluarea psihologică in vederea intrării sau nu a copilului in program. Pasul numărul trei este acela de a selecta un psiholog. După ce am recomandarea de la medicul de familie, medicul psihiatru, medicul școlar sau consilierul școlar, merg la școală, la conducerea sau administrația școlii sau intreb medicul de familie care este lista de psihologi disponibili, in județul sau localitatea respectivă in care eu mă aflu, să evalueze și să lucreze cu copilul. Pasul numărul patru este intalnirea cu psihologul ales, evaluarea pe care o face psihologul și dacă se stabilește nevoia de intervenție, atunci copilul intră in programul terapeutic. Toate aceste ședințe vor fi puse la dispoziție gratuit pentru copii, iar psihologii care fac parte din Colegiul Național al Psihologilor din Romania, și care trebuie să fie acreditaţi și licențiați să funcționeze in acest program, vor fi decontați cu sprijinul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, pentru că in spatele acestui program destinat copilului există niște costuri substanțiale. Cam acesta este traseul pe care il au de parcurs un părinte, un copil pentru a se putea inscrie in acest program de terapii gratuite puse la dispoziție de Guvernul Romaniei, in contextul Programului național - Din grijă pentru copii. La final, aș vrea să fac o scurtă trecere in revistă a celor mai importante măsuri din program care s-au implementat și ce mai avem de implementat pană in acest moment. In primul rand, vorbim de numărul unic pentru copii - numărul 119 - pentru copii neglijați, abuzați, exploataţi, despre care am convingerea că știți deja. Apoi, vorbim despre Alerta - Copil dispărut Ro-Alert, care este iarăși funcțională, așa cum știți. O a treia măsură din Programul național - Din grijă pentru copii care există in realitate este platforma dingrijapentrucopii.gov.ro, acolo unde atat părinții, cat și profesorii sau alți specialiști și copiii inșiși pot găsi materiale și informații relevante pentru sănătatea psiho-emoțională a copiilor și siguranța lor. Iată, astăzi vorbim despre cele 70.000 de ședințe de consiliere psihologică sau psihoterapie care devin realitate. Şi o ultimă măsură, care iarăși funcționează in acest moment, cel mai performant sistem de criminalistică informatică aflat in dotarea poliției naționale pentru depistarea pedofililor și a prădătorilor sexuali online. El funcționează la nivelul Poliției Romane și deja produce rezultate. In curs de implementare mai avem rețeaua de camere de ascultare a copiilor victime ale diferitelor tipuri de infracțiuni. La nivelul fiecărui Inspectorat Județean de Poliție din țară, se inființează o cameră de ascultare unde copiii victime nu vor fi neapărat audiați de polițiști, ci de o echipă de consilieri psihologici, psiholog, asistent social și este un intreg proces pus la cale acolo. Pană in prezent vorbim de 28 de camere, astfel de camere puse in funcțiune in 28 de județe, urmand ca, pană la inceputul anului viitor, toate județele din Romania să aibă astfel o cameră de ascultare pentru copii, la nivelul inspectoratelor de poliție, acolo unde, de regulă, sunt ascultați copiii. Acestea sunt principalele măsuri mari din Programul național Din grijă pentru copii, care are un buget total de aproximativ 6 milioane de euro și care, in scurt timp, in jurul jumătății anului viitor, va ajunge la final. Vă mulțumesc și, dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, doamnă consilier de stat Mădălina Turza, pentru prezentarea progreselor inregistrate in implementarea acestui program pe care il coordonați. Dacă nu aveți, cel puțin pentru moment, intrebări, colegii de la comunicare, echipa doamnei consilier de stat vă stau la dispoziție ulterior pentru eventuale detalii. Incă o dată, mulțumim foarte mult pentru participare. Revenind la agenda ședinței de guvern de astăzi, aș vrea să fac cateva referiri la o serie de domenii importante. Voi incepe cu cel al energiei. Astăzi, guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și modificarea unor acte normative. Acest act normativ a contribuit la indeplinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră intr-un mod cat mai rentabil, cu mix-uri energetice, cu capacitatea specifică de producere a energiei din surse regenerabile de care țara noastră dispune. In plus, pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru următorii ani, pană in 2030, se accelerează implementarea proiectelor de investiții care sunt realizate prin finanțarea prevăzută prin Planul Național de Redresare și Reziliență, componenta 6 - energie. Prin același act normativ, ordonanța de urgență stabilește scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile, stabilitatea sprijinului financiar, calcularea ponderii energiei din surse regenerabile, precum și o procedură de notificare simplă pentru racordările la rețea a instalațiilor, alături de adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile in sectoare precum transporturi, prosumatori sau comunități de energie din surse regenerabile. In același domeniu, așa cum a anunțat la debutul ședinței de guvern premierul Nicolae Ciucă, guvernul a adoptat hotărarea pentru a aproba bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul in curs al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu, rectificat. De mare interes pentru cetățeni, probabil, va fi programul privind creșterea eficienței energetice, de inlocuire a becurilor convenționale uzate cu becuri LED, in valoare de 400 milioane lei, așa-numitul program - Rabla pentru becuri, potrivit căruia cetățenii romani vor primi un voucher pentru inlocuirea becurilor convenționale din locuință cu becuri cu LED noi, mai performante din punct de vedere energetic. Scopul principal al programului vizează reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră in locuințe pentru utilizatorii casnici. In privința comunităților, sunt alte 500 de milioane de lei, reprezentand credite de angajament, care vor finanța programul privind iluminatul public stradal, mai exact lămpi cu led. Prin Administrația Fondului pentru Mediu vor fi derulate două noi programe de finanțare prevăzute in cadrul PNRR, respectiv programul - Prima conectare, dedicat sprijinirii conectării populației cu venituri mici la rețele de alimentare cu apă și canalizare și programul de finanțare a instalațiilor de reciclare a deșeurilor, care vizează construirea de astfel de instalații pentru a atinge obiectivele de reciclare din pachetul de economie circulară. Tot astăzi, guvernul a decis, prin hotărare, alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția sa, prevăzut in bugetul de stat in anul in curs, pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Sunt 140 de milioane de lei din fondul de rezervă bugetară a acestui minister, care va finanța schema de sprijin prevăzută in ordonanța de guvern 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației, o schemă de sprijin care decontează achiziția de cărbune, păcură și biomasă, realizată in perioada octombrie 2022- martie 2023 și care se intinde pe doi ani financiari. Această valoare de 140 de milioane de lei ia in considerare valoarea cea mai mare a achiziției de cărbune, păcură și biomasă realizată inainte de inceperea sezonului rece, pentru a avea, astfel, stocurile necesare. Ţinand cont de perioada rămasă pană la finalul acestui an, dar și de procedurile birocratice care presupun implementarea măsurii, dacă nu va fi consumată intreaga sumă alocată, cei 140 de milioane de lei, prin proiectul de hotărare care a fost, astăzi, aprobat, se propune ca sumele rămase neutilizate să fie restituite la bugetul de stat, in conformitate cu legea. Tot astăzi, ordonanța de urgență aprobată de guvern modifică și completează actul normativ care vizează concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Cateva dintre elementele de noutate ale acestui act normativ, care transpune integral in legislația noastră Directiva europeană 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și ingrijitorilor. Aceasta introduce la nivel european standardele minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul ingrijitorilor. Cateva exemple legate de modificările sau completările pe care noua ordonanță de urgență le aduce: extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului in cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți indeplinesc condițiile legale; majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte in cursul unui an calendaristic, in perioada concediului pentru creșterea copilului, de la cinci la opt indemnizații pentru creșterea copilului in cuantum minim, respectiv de la 6.500 de lei la 10.512 lei. De asemenea, prin noul act normativ sunt recalculate cuantumurile indemnizației in cazul obținerii unor venituri suplimentare in perioada de la indeplinirea de către copii, la varsta de doi ani, respectiv trei ani, in cazul copilului cu dizabilități, alături de suspendarea sau incetarea plății indemnizației, in cazul in care certificatul de incadrare cu un anumit grad de dizabilitate expiră in perioada concediului de creștere a copilului. Aș adăuga aici introducerea concediului și a indemnizației de acomodare pentru părinții adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobandirea dreptului de concediu pentru creșterea copilului și la indemnizație. De asemenea, ordonanța prevede că atunci cand persoanele care realizează in aceeași lună venituri atat in țară, cat și in statele Uniunii Europene care aplică Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără a suprapune perioadele de activitate, să se ia in calcul, pentru acordarea dreptului de concediu pentru creșterea copilului și indemnizației, sumele obținute in ambele țări. In plus, tot astăzi guvernul a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, incepand cu al doilea copil, respectiv 50% in plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil. Este o măsură care se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc in perioada concediului de ingrijire copil. Aceste sume nu pot fi mai mici decat 1.314 lei. Este o valoare fixă pe care, in prezent, mamele de gemeni, tripleți sau cu sarcini suprapuse o primesc, suma obținută ca rezultat al inmulțirii cu 2,5 a acestei valori, indicator social de referință, avand o valoare de 525,5 lei. Așadar, totalul este de 1.314 lei. Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023, mai puțin cele care vizează majorarea de la o lună la două luni, pentru perioada de netransferabilitate intre părinți, care se aplică pentru cererile depuse incepand cu 1 ianuarie 2023. Aș vrea să continui cu alte cateva repere privind deciziile luate astăzi. Este vorba de hotărarea de guvern privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA pentru perioada 2022-2030. După o perioadă foarte lungă de timp, Romania are o astfel de strategie realizată la inițiativa Ministerului Sănătății și aprobată, astăzi, in ședință de guvern. Prin acest document e stabilită politica sectorială a Ministerului Sănătății in ce privește elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor de intervenție in supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA. Sunt cinci piloni principali, precum prioritizarea intervențiilor de prevenire, utilizarea testării HIV ca poartă de intrare in tratament, accesul universal la tratamentul cu antiretrovirale - ARV - ca modalitate de prevenire a noilor infecții cu HIV, respectiv asigurarea unui mediu propice pentru coordonarea și implementarea răspunsului național la HIV/SIDA. In domeniul cercetării, aș vrea să vă anunț că guvernul a aprobat hotărarea privind Programul - Henri Coandă, prin care se finanțează participarea elevilor și studenților la competiții tehnico-științifice internaționale, prin acordarea de burse de cercetare-dezvoltare și premii pentru recunoașterea performanței. După cum știți, in acest an, guvernul a susținut, in egală măsură, atat inițiativele care incurajează performanța in educație, cat și reducerea gradului de abandon școlar, incurajarea copiilor să meargă la școală și să invețe. Sunt cele două abordări care, impreună, stimulează atat performanța, cat și valorifică potențialul copiilor noștri, care trebuie să aibă acces la servicii educaționale. Revenind, insă, la Programul - Henri Coandă, valoarea unei burse de cercetare-dezvoltare din cadrul acestui program va fi de pană la 100.000 de lei pentru fiecare echipă și este destinată decontării cheltuielilor de cercetare, dezvoltare și deplasare la competițiile tehnico-științifice internaționale. In plus, elevii și studenții care vor obține locurile 1, 2 sau 3 la aceste competiții internaționale vor beneficia de premii după cum urmează - repet, subliniez, de fapt, valoarea premiilor pe care Guvernul le-a aprobat astăzi și care vizează recunoașterea performanței echipelor de bursieri, se raportează la fiecare participant. Așadar, pentru premiul 1, valoarea este de 15.000 de lei per participant, pentru premiul 2 - 9.000 de lei și pentru premiul 3 - 6.000 de lei. O altă hotărare de Guvern aprobată astăzi și care vizează Programul de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare granturi pentru tineri cercetători - Regele Carol - asigură o flexibilizare, o claritate a procesului de acordare a acestui grant, făcandu-l operațional complet și actualizand valorile acestor granturi pentru a deveni atractive pentru studenți. Am să vă ofer și cateva repere in acest sens: pentru laureații la olimpiade internaționale - 6.000 de euro pe an pentru medalia de aur, premiul 1 - de la 4.000 de euro actual, cum era inainte de decizia de astăzi a Guvernului. De la 3.500 de euro la 5.500 de euro pe an pentru medalia de argint, respectiv premiul 2. Şi 4.500 de euro pe an pentru medalia de bronz, față de 3.000 de euro valoarea anterioară. Pentru laureații la olimpiadele naționale: 4.000 de euro pentru medalia de aur, față de 3.000 de euro valoarea anterioară. 3.500 de euro pe an pentru medalia de argint sau pentru premiul 2, față de 2.500 de euro varianta anterioară. Şi pentru medalia de bronz, respectiv premiul 3, premii /.../ european mărit de la 2.000 de euro varianta anterioară. De asemenea, sunt măriri de cate 1.000 de euro și pentru valoarea premiilor acordate pentru mențiuni, atat pentru olimpiadele internaționale, cat și pentru olimpiadele naționale. In plus, pentru participarea la evenimente științifice internaționale și/sau pentru protecția dreptului de proprietate intelectuală, s-a dublat valoarea premiilor la 1.000 de euro pe an pentru fiecare participant la grant, de la 500 de euro anual. In același domeniu v-aş semnala și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics -cunoscut mai degrabă sub numele de ELI-NP, un act normativ care vizează reaprobarea acestor indicatori pentru un proiect important implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară - Horia Hulubei, aflat in coordonarea Ministerului Cercetării Inovării și Digitalizării. In primă lectură a fost prezentat textul ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011, privind ordonanța corporativă a intreprinderilor publice. Forma finală o vom prezenta in detalii in momentul in care va fi aprobată ca atare in Guvern. Dan Cărbunaru: Acestea ar fi practic printre cele mai, să spunem importante lucruri decise astăzi in Guvern. Desigur, dacă vă pot sta la dispoziție cu alte elemente, cu răspunsul la intrebări. Vă rog! Reporter: Bună seara, astăzi a apărut informația că salariile demnitarilor vor crește incepand cu 1 ianuarie 2023, să ne spuneți in primul rand care este poziția Guvernului față de această informație. Dan Cărbunaru: Pot să vă spun că din toate datele pe care le am la nivelul Guvernului, nu doar că nu se va intampla, nici nu există intenția să aibă loc acest lucru. Au mai existat periodic diverse speculații pe această temă. Nu există această intenție, iar demnitarii din Romania vor avea, cel puțin potrivit datelor oficiale pe care le dețin și nu am elemente care să justifice semne de intrebare in acest sens, nici in cunoscuta - ordonanță trenuleț nu sunt astfel de elemente, dimpotrivă, există, după cum bine știți, o orientare extrem de așezată in cumpătare și buna cantărire a modului in care sunt cheltuiți banii publici in Guvernul Romaniei. A existat și acea decizie, incă de la jumătatea anului, de reducere a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 10 %, o decizie a premierului care s-a aplicat la nivelul intregului Guvern și, dacă doriți, in aceeași logică, a cumpătării. Cu siguranță, demnitarii sunt cei care pot să ofere un astfel de exemplu și, din această perspectivă, nu există intenția și nici susținerea pentru ca Guvernul să treacă la o astfel de decizie, ca atare salariile demnitarilor, așa cum sunt ei definiți in sensul legii, răman la nivelul anului acestuia. Reporter: In urmă cu puțin timp a fost publicată in transparență - ordonanța trenuleț - a fost discutată in ședința de Guvern, a apucat să se discute măcar puțin despre această ordonanță? Dan Cărbunaru: Ordonanța nu s-a aflat pe agenda ședinței de Guvern. Ea este, așa cum este și normal, postată pe site-ul Ministerului de Finanțe, pentru consultare, pentru dezbateri pe această temă și din datele pe care le am, inclusiv textul acestei - ordonanțe trenuleț confirmă faptul că salariile demnitarilor din Romania nu se vor mări anul viitor. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Reporter: Astăzi, Guvernul a decis noi reglementări in ceea ce privește energia regenerabilă, iar deciziile luate vin un pic in contradictoriu cu ceea ce a decis Parlamentul, eu aș vrea să vă spun, de faptul, că se vor impozita doar veniturile fără a se ține cont că vorbim de energie regenerabilă sau nu cum sunt un pic..., se contrazic cele două decizii. Dan Cărbunaru: Dacă doriți o abordare tehnică a acestor chestiuni, cu siguranță Ministerul Energiei este pregătit să vă ofere mai multe detalii. Ceea ce pot să vă spun este că, la acest moment, Guvernul, practic, a luat o decizie care pană la urmă nu face altceva decat să ajute Romania să iși indeplinească obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră și să permită accelerarea implementării proiectelor care vizează investiții finanțate din componenta VI Energie din PNRR. Dar, desigur, ar putea fi verificat aspectul pe care dumneavoastră il semnalați și să vedem in ce măsură se confirmă și vă putem prezenta un punct de vedere tehnic consolidat, dacă doriți. Reporter: Și aș mai avea o intrebare legată de una dintre intalnirile pe care astăzi premierul le-a avut aici, la Guvern, vorbim de intalnirea cu omologul său din Republica Moldova. A luat final această intalnire, care sunt concluziile? Care au fost principalele teme? Dan Cărbunaru: Motivul pentru care am decalat briefingul de presă la finalul ședinței de Guvern este exact legat de intalnirea pe care domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a avut-o cu doamna prim-ministru Natalia Gavrilița, premierul Republicii Moldova, și pot să vă confirm nu doar că intalnirea s-a incheiat recent, dar și că a fost una foarte bună. După cum știți, Republica Moldova contează pe sprijinul pe care țara noastră il acordă și din perspectiva ajutorului concret de care cetățenii Republicii Moldova au nevoie, fie că ne raportăm la gaze naturale, la energie electrică, la lemne de foc, la sprijin acordat infrastructurii, dar și la sprijinul pe care țara noastră, de asemenea, il manifestă deschis la toate nivelurile in privința sprijinirii cauzei proeuropene pe care Chișinăul, la randul său, o susține. Republica Moldova are nevoie de solidaritate in această perioadă. După cum bine știți, agresiunea militară rusă ilegală din Ucraina a declanșat nu doar o tragedie la granițele noastre, dar a afectat extrem de mult și Republica Moldova, care a trecut recent și prin situații delicate generate de lipsa curentului electric, motiv pentru care, in bună parte, chiar și la momentul la care vorbim, Republica Moldova contează pe sprijinul Romaniei in aprovizionarea cu energie electrică și acest lucru este cunoscut nu doar la București și la Chișinău, ci și in randul partenerilor noștri. Dan Cărbunaru: De asemenea, sunt o serie intreagă de alte proiecte de infrastructură, pe care țara noastră le derulează și va continua să le deruleze tocmai pentru a veni in sprijinul Republicii Moldova și aceste aspecte economice, de solidaritate, dar și de susținere a cauzei Republicii Moldova s-au numărat printre subiectele pe care premierul Nicolae-Ionel Ciucă le-a abordat cu doamna prim-ministru Natalia Gavrilița, in cadrul intalnirii care s-a incheiat in urmă cu cateva minute. Reporter: Puteți să dați cateva exemple, ce alte proiecte? Dan Cărbunaru: La acest moment n-aș vrea să dau astfel de elemente. După cum știți, au existat incă din urmă cu cateva luni discuții legate de necesitatea de a fluidiza traficul produselor, bunurilor și serviciilor, dar și al oamenilor pe ambele maluri ale Prutului. Sunt proiecte care vizează și conectarea Republicii Moldova, alături de gazoductul Iași-Ungheni și prin alte forme de arhitectură de conexiune, care să permită Romaniei să facă mai mult decat deja face la acest moment pentru cetățenii Republicii Moldova. Iar premierul Nicolae-Ionel Ciucă, după cum bine știți, și-a asumat public și tranșant acest angajament, ca Romania să fie cat se poate de mult solidară cu Republica Moldova, mai ales in această perioadă atat de complicată, in care fiecare sprijin contează. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Joi seară, Guvernul a anunțat că s-a ințeles cu partenerii sociali: patronate și sindicate, in privința salariului minim brut, 3.000 de lei cu 200 de lei neimpozitați. La scurt timp, chiar joi seară, patronatele au spus că nu este așa. Astăzi, și Consiliul Național al IMM-urilor a spus că, din perspectiva acestei organizații, discuțiile nu au fost finalizate și solicită Guvernului reanalizarea nivelului salariului minim brut. Intrebarea este: Guvernul a mințit in comunicatul de joi seară? Şi dacă va mai avea loc o reanalizare a nivelului salariului minim brut de la 1 ianuarie 2023, așa cum solicită... Dan Cărbunaru: Ca să răspund direct la intrebarea dumneavoastră, Guvernul nu a mințit. Este adevărat că in cadrul dialogului social, care se poartă cu partenerii, fie că ne referim la sindicate, fie că ne referim la patronate, și au existat, cel puțin in cursul acestui an, foarte multe runde de discuții, nu doar bazate pe salariul minim sau pe alte elemente punctuale aflate pe agenda Guvernului sau pe agenta partenerilor sociali. Dar au fost foarte multe situații in care impreună, mai ales in această perioadă extrem de complicată, Guvernul și partenerii sociali au analizat situațiile cu care ne-am confruntat și au venit impreună cu soluții, care apoi au fost implementate și au funcționat foarte bine in economia romanească pe care o vedem aflată pe plus, in creștere, in pofida perioadei extrem de complicate pe care o traversăm. Ca să revin la intrebarea dumneavoastră, in completarea răspunsului meu, Guvernul nu a mințit. Aceste discuții continuă și, pe măsură ce ele vor prinde contur, probabil că toate aceste pachete de dialog vor fi concretizate. Reporter: Deci nu e bătut in cuie salariul minim de 3.000 de lei de la 1 ianuarie, cu 200 lei neimpozitați, pentru că măsura apare și in - ordonanța trenuleț, publicată in această seară. Dan Cărbunaru: Guvernul a anunțat la finalul intalnirii lucrurile care sunt fixate și stau la baza următoarelor discuƫii...; Reporter: Tocmai ce v-am spus că nu e adevărat! Dan Cărbunaru: Sigur că opiniile publice pot să fluctueze, pot să genereze diverse interpretări, dar la masa dialogului, in momentul in care vor fi revenit toate părțile, cu siguranță toate aceste elemente vor fi armonizate. Reporter: IMM-urile au solicitat noi negocieri pe marginea salariului minim brut. Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei este deschis la discuții. Astfel de formate de negocieri continuă, astfel incat in momentul in care se așază toate etapele de discuții intr-un format agreat de către toată lumea, cu siguranță aceste elemente vor fi clarificate. Reporter: Mulƫumesc. Dan Cărbunaru: Mulƫumesc. Sunt interese. Am văzut cu toții că sunt interese care au nevoie de armonizare intre sindicate și patronate, intre sindicate și guvern, și intre patronate și guvern, tocmai de aceea este un astfel de format de discuții, ca prin dialog, toate părțile să ințeleagă varianta realizabilă, ideal fiind să fie cat mai aproape de ceea ce iși dorește fiecare. Reporter: Este obligatoriu acordul sindicatelor și patronatelor pentru stabilirea salariilor /...;/? Dan Cărbunaru: Consultările sunt necesare, responsabilitatea aparține Guvernului și este unul dintre motivele pentru care Guvernul a și anunțat aceste discuții. Reporter: Sunt consultative...; Dan Cărbunaru: Sigur. Şi vă și spuneam că astfel de consultări sunt extrem de utile și vor continua ori de cate ori va fi necesar. Reporter: In acea - ordonanță trenuleț se arată o creștere a salariilor bugetarilor cu 10%. Imi puteți spune care este efortul bugetar? S-a discutat despre acest lucru? Dan Cărbunaru: Astăzi, in ședința de Guvern, nu am avut astfel de discuții. De altminteri, publicarea acestei inițiative a Ministerului de Finanțe a avut loc după ședința de Guvern, dar colegii de la Ministerul de Finanțe, cu siguranță vor fi pregătiți să vă prezinte toate detaliile tehnice. De altminteri, acesta este și rolul publicării in transparență, tocmai pentru a oferi repere de dialog. Ca atare, vă puteți adresa Ministerului de Finanțe și o să primiți acolo informațiile necesare. Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă urez o seară frumoasă tuturor. 2022-11-29 17:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7549.jpgȘedință de guvern din 29 noiembrie 2022Știri din 29.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-29-noiembrie-2022Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Ȋncepem ședința de guvern și aș dori, inainte de a face referire la punctele de pe agendă, să aduc in atenție evenimentele deosebit de importante care se desfășoară zilele acestea la București. Este vorba despre ministeriala NATO. Avem asigurate toate condițiile pentru desfășurarea intalnirii intre miniștrii de externe ai NATO. Avem, de asemenea, participarea la această intalnire a secretarului general NATO. Au fost, deja, o serie de intalniri oficiale care s-au derulat și care au scos in evidență importanța care se acordă situației de securitate din zona Mării Negre. Faptul că Romania a fost aleasă, la scurt timp după finalizarea Summit-ului de la Madrid, să găzduiască această reuniune este o dovadă de incredere și atenție sporită pentru tot ansamblul de măsuri care urmează a fi concretizate pentru intărirea descurajării și apărării pe flancul de est. Sunt o serie de decizii care sunt deja in derulare, decizii care au fost asumate la finalul Summit-ului de la Madrid. Am avut, de asemenea, o intalnire in această dimineață cu șeful Departamentului de Stat american, Antony Blinken. Impreună am vizitat expoziția - Noi, poporul - 25 de ani de parteneriat strategic. A fost un moment in care am putut să reiterăm importanța pe care o are parteneriatul strategic dintre Romania și SUA și angajamentul nostru comun pentru a continua să facem tot ceea depinde de noi; să cooperăm și să ne coordonăm in măsurile viitoare pentru intărirea și extinderea acestui parteneriat strategic, fiind in discuție domeniile cele mai importante: politico-militar, economic și al investițiilor, dar și al energiei. Au fost, de asemenea, rememorate momentele din anul 1997 și evoluția pe care a cunoscut-o relația bilaterală dintre țările noastre in acest sfert de secol. In urmă cu scurt timp, am avut o intalnire cu ministrul de externe al Marii Britanii. O foarte bună oportunitate in care am analizat situația de securitate, derularea parteneriatului strategic dintre Romania și Marea Britanie. Este in lucru un draft pentru modificările și completarea acestui parteneriat strategic. Sunt o serie intreagă de linii comune prin care aducem mai multă consistență acestei relații bilaterale și, desigur, dincolo de componenta de relații externe, componenta de securitate și apărare, componenta de cyber și cea economică și de investiții, am avut in dezbatere și alte aspecte care sunt foarte bine aliniate la provocările de securitate și, desigur, provocările economice pe care impreună putem să le rezolvăm, pentru care impreună trebuie să căutăm soluții. In agenda de astăzi a ședinței de guvern avem mai multe decizii. Una dintre ele se referă la domeniul energetic și, pe langă măsurile care au fost stabilite in coaliție și luate la nivelul Guvernului, astăzi avem o ordonanță de urgență prin care stabilim măsurile de implementare a unei directive europene. Domnul ministru Popescu, dacă puteți să ne dați cateva detalii, vă rog. Virgil Popescu: Da, domnul prim-ministru. Este vorba de implementarea Directivei RED II, din Directiva de Regenerabile. Practic, prin această directivă se stabilește noul cadru de producere și promovare in Romania a energiei regenerabile, atat in cadrul energiei electrice, cat și in cadrul energiei termice, precum și transportul de gaze naturale; vorbim de gaze, la transportul de gaze naturale, prin facilitarea transportului in amestec așa-ziselor gaze verzi. In principal, este o ordonanță tehnică, dar aș vrea să subliniez un punct foarte important care este prins in această ordonanță și sunt convins că venim in sprijinul tuturor romanilor care doresc să-și monteze energie regenerabilă, respectiv panouri fotovoltaice pentru autoconsum. Prin această prin această directivă iși pot monta panouri fotovoltaice pentru autoconsum, pot deveni prosumatori, nu numai in locația aceea, unde este consumul, ci și in alte locații, dacă locația principală nu permite, urmand să se facă compensarea pe toate locațiile beneficiarului, pe toate locațiile prosumatorului, cu condiția să fie același furnizor și același distribuitor. Intr-o arie de distribuție a unui distribuitor de energie electrică, un prosumator poate să-și instaleze mai multe centre de producere a energiei electrice pentru autoconsum și beneficiază, practic, de energia produsă, ori la o locație, ori mai multe locații, dacă decide acest lucru. Venim in intampinarea cererilor mai multor prosumatori, care au venit atat la Ministerul Energiei, cat și la Parlament și le-am spus că, prin această ordonanță de implementare a directivei, rezolvăm acest lucru. Un alt punct important ar fi din punct de vedere al contabilizării producției de energie regenerabilă, printr-o retehnologizare a unei capacități deja existente, prin creșterea capacității. Diferența intre capacitatea nouă creată și capacitatea veche este considerată ca o unitate nouă; practic, crește producția de energie regenerabilă și se contabilizează pe total țară suplimentar. Sunt două aspecte, zic eu, importante. Pe langă faptul că transportatorii de sistem de gaze naturale au obligația să incurajeze injecția in sistemul de gaze naturale a gazelor verzi, sunt mai multe lucruri care duc la incurajarea producerii de energie regenerabilă, mai multe ministere sunt implicate in implementarea acestei ordonanțe. Vom lucra impreună cu Ministerul Dezvoltării pentru partea de incălzire-răcire a locuințelor, cu Ministerul Mediului- vorbim de energie regenerabilă, iar schemele de finanțare și instrumentele financiare sunt deja existente pe piață, urmand să implementăm și contractele pentru diferență, tocmai pentru a putea incuraja creșterea intr-un ritm susținut a energiei regenerabile. Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc, domnul ministru! O altă hotărare de guvern, importantă este cea prin care modificăm bugetul Fondului pentru mediu și al Agenției Fondului pentru Mediu. Este acea hotărare de guvern prin care punem in aplicare decizia luată pentru a finanța proiectele de eficiență energetică de care vor beneficia cetățenii și comunitățile locale. Prin decizia de astăzi, asigurăm un buget de 400 de milioane de lei pentru inlocuirea becurilor convenționale din locuințe, cu cele cu LED, becuri mai performante și mai economice. Il putem numi programul Rabla pentru becuri. De asemenea, comunitățile locale vor beneficia de un program pentru iluminatul public stradal, inlocuim de asemenea vechile lămpi cu altele pe bază de LED. Pentru acest program asigurăm o sumă de 500 de milioane de lei. Ambele programe vor fi susținute prin bugetul Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună in continuare! 2022-11-29 15:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(20).jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul pentru Afaceri Externe al Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James CleverlyȘtiri din 29.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-pentru-afaceri-externe-al-regatul-unit-al-marii-britanii-si-al-irlandei-de-nord-james-cleverlyGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Primirea de către prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a ministrului pentru afaceri externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul pentru afaceri externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly. Intalnirea a avut ca principale teme situația de securitate regională, războiul de agresiune al Rusiei in Ucraina, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova. Un punct important al intrevederii s-a referit la relațiile bilaterale intre Marea Britanie și Romania, care merită atenția deosebită a celor două părți. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a menționat sprijinul pe care Romania il acordă Ucrainei și Republicii Moldova, inclusiv in ceea ce privește exporturile de cereale și susținerea cu produse energetice. In acest context, premierul a menționat că Romania asigură Republicii Moldova 80-90% din necesarul de energie. In planul relațiilor bilaterale, a fost remarcată Declarația Comună vizand consolidarea Parteneriatului Strategic și adaptarea sa la realitățile noului statut al Regatului Unit, determinat de retragerea din UE, precum și la evoluțiile internaționale de actualitate. Acest document bilateral urmează să fie incheiat in curand și va acoperi domenii importante de cooperare precum securitate și apărare, cyber, energie și noi tehnologii, respectiv relațiile investiționale, de afaceri. Prim-ministrul Romaniei a punctat importanța clarificării statutului cetățenilor romani care au ales să rămană in Marea Britanie ca rezidenți, avand in vedere drepturile lor de cetățeni europeni. Ministrul pentru Afaceri Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly, a apreciat cooperarea bilaterală excelentă și a subliniat că proiectele comune trebuie continuate, indiferent de aspectele ce caracterizează relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. In plus, ministrul James Cleverly a dat asigurări că romanii sunt bineveniți in Marea Britanie, la fel ca toți cetățenii europeni, și a remarcat profesionalismul lor și ușurința de a se integra in societatea britanică. Inaltul oficial britanic a mulțumit Romaniei pentru sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și a arătat deplina deschidere pentru cooperarea bilaterală in scopul sprijinirii, in continuare, a celor două state. 2022-11-29 14:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_uk-51.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, împreună cu secretarul de stat american A.J.Blinken, la expoziția „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic”Știri din 29.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-impreuna-cu-secretarul-de-stat-american-a-j-blinken-la-expozitia-noi-poporul-25-de-ani-de-parteneriat-strategicGalerie foto *** Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, impreună cu secretarul de stat american A.J.Blinken, la expoziția - Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și secretarul de stat american Antony Blinken la expoziția - Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic, eseu fotografic care explorează relațiile diplomatice, de securitate, economice, culturale dintre poporul roman și cel american [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru de externe, Excelentele Voastre, doamnelor și domnilor, este o mare bucurie și onoare să urez bun venit șefului Departamentului de Stat, Antony Blinken, in București. Este un moment foarte important, in care sărbătorim 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic Romania - SUA. Mă bucur foarte mult că acum 25 de ani, atunci cand a avut loc prima intalnire cu poporul roman a președintelui Clinton, dumneavoastră ați fost aici, in București, in staff-ul președintelui Clinton. Sunt foarte bucuros și mandru să afirm că parteneriatul nostru strategic a atins cel mai inalt nivel in istoria sa de un sfert de secol. 25 de ani reprezintă un jalon foarte important, care ne determină să conștientizăm că in 1997 s-a născut o generație care a crescut și s-a maturizat o dată cu Parteneriatul Strategic. Sunt convins că această generație va face tot ceea ce ii stă in putință pentru a apăra libertatea, drepturile caștigate și valorile democratice. De asemenea, sunt convins că această generație, impreună cu poporul roman, apreciază adevărata relevanță, adevărata importanță a Parteneriatului Strategic dintre Romania și Statele Unite, ca de altfel și apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. Sunt convins, de asemenea, că putem să ne bucurăm impreună și să mulțumim gazdelor pentru această expoziție, care a fost deschisă aici, intr-o clădire simbolică pentru istoria și cultura Romaniei, Ateneul Roman. Prezența dumneavoastră aici confirmă interesul pe care Statele Unite il acordă Parteneriatului Strategic dintre Romania și Statele Unite şi vă asigur că Guvernul Romaniei va face tot ceea ce ii stă in putinţă pentru consolidarea şi extinderea acestui Parteneriat Strategic. Componenta politico-militară a Parteneriatului Strategic este una foarte importantă, iar prezența dumneavoastră, astăzi, la București are loc in contextul in care Ministerul de Externe, prin domnul ministru Bogdan Aurescu, a organizat intalnirea miniştrilor de externe ai NATO, intalnire care are loc la scurt timp după Summit-ul de la Madrid şi pentru prima dată după ce Romania a găzduit primul summit NATO in 2008, tot aici, la Bucureşti. Revenind la dimensiunea politico-militară, vreau să vă mulțumesc pentru angajamentul Statelor Unite, pentru prezența Armatei Statelor Unite in Romania și importanța pe care o acordați intăririi, descurajării și apărării pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Desigur, dimensiunea economică este una foarte importantă și, de asemenea, trebuie să apreciez cooperarea economică și creșterea investițiilor americane in Romania. In acest context, energia a devenit un subiect mult mai important decat ne-am fi gandit cu ceva timp in urmă. Vreau să subliniez faptul că avem o colaborare in domeniul nuclear civil și intenția Statelor Unite de a finanța construcția reactoarelor 3 și 4, deja s-a materializat, prin acea ofertă de 3 miliarde (dolari), este, de asemenea, de subliniat ca un element important al Parteneriatului Strategic. De asemenea, dezvoltarea reactoarelor modulare mici reprezintă un domeniu de cooperare foarte important intre specialiștii din Statele Unite și țara noastră, pentru că tehnologia vine din Statele Unite și a fost deja ales locul, aici, in Romania, la Doicești, unde urmează să fie amplasat primul reactor. Există, desigur, şi alte linii de cooperare in domeniul energiei. Intenția deja anunțată pentru cooperare in dezvoltarea capabilităților de noi surse de energie, in mod special eoliană, este, de asemenea, un domeniu foarte important. Toate aceste demersuri ne vor asigura indeplinirea nivelului nostru de ambiție să lărgim paleta de surse noi de energie și să ne căpătăm independența energetică. Şi, desigur, țara noastră, impreună cu partenerii strategici, iși oferă disponibilitatea de a sprijini toate celelalte țări care au nevoie de energie și nu au surse și resurse pentru a o produce. Avem o cooperare substanțială intre Romania și Statele Unite și vreau să vă asigur, domnule secretar de stat, că noi, Guvernul Romaniei, pe baza valorilor și intereselor comune, vom continua să intărim Parteneriatul Strategic, pentru că el reprezintă pilonul fundamental al politicii noastre externe și de securitate. Mulțumesc foarte mult și privesc cu mare incredere că vom continua dezvoltarea Parteneriatului Strategic. Antony Blinken: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru găzduirea noastră, impreună cu domnul ministru de externe. Este minunat să mă reintorc din nou la Bucureşti. După cum a spus domnul prim-ministru, am fost aici, la București, cand președintele Clinton şi președintele Constantinescu au anunțat lansarea acestui Parteneriat Strategic. A fost un moment in care poporul roman a fost o sursă de inspirație pentru toată lumea in căutarea libertății. Nu cred că cei doi președinți ar fi putut, in acel timp, să işi inchipuie cum va fi situația după 25 de ani mai tarziu, cu atatea legături in domeniul economic, politic și in relațiile personale. Şi, după cum ați spus dumneavoastră, noi avem o alianță de neclintit, bazată pe valori comune, pe care le vom apăra cand vom fi atacaţi. Și, intr-adevăr, am construit și relații puternice in domeniul economic, inclusiv in cel energetic. De asemenea, aș vrea să menționez și relațiile interpersonale, atatea schimburi in domeniul academic și cultural, care au dus la atatea schimburi de persoane, de idei intre țările noastre. 2022-11-29 10:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_plen-78.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a RomânieiȘtiri din 28.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-edinta-solemna-comuna-a-camerei-deputatilor-si-senatului-consacrata-sarbatoririi-zilei-de-1-decembrie-ziua-nationala-a-romanieiGalerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă in cadrul ședinţei solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a Romaniei [Check against delivery] Doamnă președintă a Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte Constantinescu, Preafericirea Voastră, Domnul președinte al Curții Constituționale, Doamnă președintă a Inaltei Curți de Casație și Justiție, Doamnelor și domnilor parlamentari, Doamnelor și domnilor miniștri, Excelențele Voastre, Distinși membri ai Corpului Diplomatic, Domnilor directori, Doamnelor și domnilor, Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ședința solemnă comună a celor două camere ale Parlamentului, in care celebrăm Ziua Națională a Romaniei. Ziua de 1 Decembrie 1918 nu a fost doar o intamplare fericită pentru romani, intr-un context potrivit, după incheierea Primului Război Mondial. Acest moment istoric unic este rezultatul acumulat al unei evoluții naturale de la opresiune la autodeterminare. Este incununarea dreptului la autodeterminare al poporului roman. De fiecare dată cand sărbătorim 1 Decembrie 1918 ar trebui să ne aducem aminte in mod automat de toate momentele esențiale in formarea națiunii romane: opera marilor cărturari ai Școlii Ardelene, mișcarea de eliberare de sub domniile fanariote, efervescența mișcărilor revoluționare din 1848, curajul celor două Principate Romane de a se uni intr-un singur stat la 24 ianuarie 1859, caștigarea independenței in 1877 și, cel mai important, jertfa de sange a poporului roman care și-a caștigat dreptul la autodeterminare in Primul Război Mondial. Ce au in comun toate aceste momente istorice? Un singur lucru: unitatea națională, unitatea de voință. Tot ce a făurit bun Romania modernă a făurit atunci cand poporul și elitele sale au avut impreună un obiectiv național major. Națiunea romană este rezultatul evoluției istorice, iar statul roman modern este rezultatul națiunii ca produs istoric. Vreau să fiu foarte bine ințeles. 1 Decembrie 1918 este actul de dreptate al istoriei. Marchează momentul unic in care națiunea romană in ansamblul său și-a primit statul in integralitatea sa. Doamnelor și domnilor, In fiecare an, la 1 Decembrie nu sărbătorim doar un eveniment istoric fondator. Sărbătorim statul roman cu cele trei componente ale sale - poporul, teritoriul și suveranitatea. Poporul roman a fost greu incercat de-a lungul istoriei. Dar am rezistat, am perseverat, am supraviețuit și ne-am dezvoltat. Cel mai mare rău al istoriei noastre moderne a fost reprezentant de toate regimurile autoritare și totalitare din secolul al XX-lea, in frunte cu marea eroare comunistă. Ca urmare a acestor regimuri totalitare care au acoperit o jumătate de secol, poporul roman și instituțiile statului trebuie să ardă etape, să genereze o ruptură de ritm, o recuperare a decalajului pe care il avem față de Occident, o linie directă spre viitorul pe care il merităm și o accelerare a dezvoltării Romaniei. Misiunea noastră trebuie să fie națiunea romană ca națiune europeană, un popor format din indivizi liberi, deopotrivă cetățeni romani și europeni, cu drepturi și libertăți garantate, respectați in țară și in străinătate. In esență, misiunea noastră trebuie să fie demnitatea națiunii romane. Ce-a de-a doua componentă a statului este teritoriul. Nu suntem singuri in această lume. Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, teritoriul național a devenit un teritoriu cu multiple garanții de securitate. Putem să ințelegem cat de importantă este apartenența noastră la NATO și Uniunea Europeană dacă ne uităm cu atenție la războiul declanșat de Rusia impotriva Ucrainei. Acest război a readus in discuție revizionismul teritorial, un vestigiu al istoriei și o dovadă certă că unele state și popoare nu pot să iși depășească condiția istorică și nu pot face saltul calitativ necesar pentru a păși intr-un viitor al păcii. Misiunea noastră trebuie să fie integrarea accentuată in spațiul de libertate și prosperitate occidental, inclusiv prin aderarea la Spațiul Schengen. Aderarea la Spațiul Schengen este un obiectiv național strategic. Vom face tot ce ne stă in putință pentru a indeplini acest obiectiv. Trebuie recunoscut faptul că deja am făcut un pas esențial prin ridicarea MCV. Ridicarea MCV inseamnă recunoașterea increderii partenerilor noștri in funcționarea statului de drept și a independenței justiției, premisele oricărei democrații constituționale consolidate. Aderarea la Spațiul Schengen nu este doar o expresie a reformelor și investițiilor pe care Romania le-a făcut pană acum. Este, deopotrivă, o expresie a increderii și cea mai sigură garanție din partea partenerilor noștri europeni că Romania este și va rămane ferm ancorată pe axa de dezvoltare occidentală. Europa are in față un proces de transformare in perioada următoare sub efectul reașezărilor geo-economice și geopolitice. Planul nostru comun, la care suntem chemați să construim cu toții, pentru că toți, mai ales in această sală, reprezentăm cetățenii Romaniei și așteptările lor, și putem consolida Uniunea din care facem parte. Iar cetățenii așteaptă ca politicienii să se lupte pentru interesul național al Romaniei. Noi romanii suntem egali in drepturi cu orice alți cetățeni europeni. Vă propun să nu mai vorbim atat de des in termeni negativi despre Romania. La noi este totul rău de 30 de ani, deși progrese importante au existat, la noi nu merge nimic, noi suntem mai prejos decat alții. Haideți să credem mai mult in Romania! Un succes al Romaniei nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neimplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor. Doamnelor și domnilor, Ce-a de-a treia componentă a statului este suveranitatea, mai exact modul in care se exercită puterea de stat. După căderea regimului comunist in 1989, Romania a revenit la un sistem constituțional bazat pe limitarea puterii prin drept, in baza principiului separației puterilor in stat, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, in acord cu tratatele și pactele la care Romania este parte. Din această perspectivă, datoria noastră trebuie să fie consolidarea democrației constituționale, prin asigurarea eficienței instituționale in realizarea marilor servicii publice pentru cetățeni. Consolidarea democrației constituționale și exercițiul puterii in mod democratic reprezintă un proces evolutiv, care nu se termină niciodată. Intr-o lume din ce in ce mai competitivă, trebuie să fim din ce in ce mai eficienți in exercitarea atribuțiilor fiecărei autorități și in remodelarea marilor servicii publice: educație, sănătate, infrastructură, administrație publică, justiție, ordine publică, securitate și apărare. Dacă aceste servicii funcționează eficient, atunci vom avea baza materială pentru dezvoltarea și protejarea economiei romanești și, pe cale de consecință, pentru indeplinirea obligației constituționale de a asigura un nivel de trai decent la nivelul societății, o creștere puternică a calității vieții. Prin calitatea vieții ințelegem un complex de factori care ține de sistemele publice de sănătate, invățămant, funcționarea administrației, infrastructură și serviciile publice. Reducerea decalajelor in aceste domenii este proiectul de modernizare a Romaniei astăzi. Impreună putem recaștiga increderea romanilor arătand că suntem capabili să punem in mișcare un asemenea proiect, că il urmărim cu responsabilitate și tenacitate. Ca să ajungem la acest salt calitativ, avem nevoie de modernizarea statului roman și eficientizarea marilor servicii publice. Aceste obiective nu se pot realiza decat prin investiții puternice de la bugetul de stat, dar mai ales prin investiții externe, care sunt, in esență, expresia increderii in Romania. Sper că toată lumea este de acord că modernizarea Romaniei nu se poate face in afara Uniunii Europene și a investițiilor din fonduri europene. Ca atare, trebuie să acționăm in consecință. Doamnelor și domnilor, La 104 ani de la Marea Unire, la 32 de ani de la căderea regimului comunist și la 15 ani de la integrarea in Uniunea Europeană, parcurgem un moment istoric de mare responsabilitate, crucial pentru viitorul națiunii noastre. 2022-11-28 18:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-11-28-05-53-36big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu secretarul general al NATO, Jens StoltenbergȘtiri din 28.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-secretarul-general-al-nato-jens-stoltenberg1669645028Galerie foto *** *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, l-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat in vizită la București cu ocazia Ministerialei Afacerilor Externe din țările NATO. Reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO are loc in contextul in care este consacrat rolul Romaniei de aliat al NATO pe Flancul Estic și capacitatea de a pune in aplicare politicile Alianței, cu precădere transformările decise la Summit-ul de la Madrid, adoptate după agresiunea militară rusă in Ucraina. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a apreciat măsurile luate din timp de Alianța Nord-Atlantică pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv intărirea apărării și descurajării aliate in Romania, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și intărirea prezenței aliate. In acest sens, premierul Romaniei a menționat desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane - celebră pentru debarcarea in Normandia și care revine in premieră in postură operațională - , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, in caz de necesitate. Secretarul general al NATO a mulțumit Romaniei pentru găzduirea Ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, incepand din 2023, la 2,5% din PIB. Secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad inalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate in regiune. De asemenea, cei doi inalți oficiali au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care Romania iși va suplimenta contribuția. 2022-11-28 16:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_nato-54.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Croația, Gordan Grlić-RadmanȘtiri din 28.11.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-afacerilor-externe-i-europene-al-republicii-croatia-gordan-grlic-radmanGalerie foto 2022-11-28 13:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_croatia-56.jpg