RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROMesajul Prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Unității GermaneȘtiri din 03.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-unitatii-germaneAniversarea Zilei Unității Germane imi oferă distinsa onoare de a transmite poporului german depline urări de prosperitate! Contextul sărbătoririi celei de-a 32-a aniversări a Zilei Naționale a Republicii Federale Germania regăsește, in acest an, națiunile Europei sub pecetea amenințărilor virulente ale Rusiei la adresa stabilității și a păcii, prin războiul nejustificat de agresiune desfășurat impotriva Ucrainei. Traversăm in prezent un moment de răscruce și de grea incercare in istoria Europei, cu ample consecințe in plan securitar, uman, economic și politic. Tocmai de aceea, episoadele din trecutul continentului nostru trebuie să ne servească drept reper in obiectivele strategice de promovare a ordinii internaționale bazate pe reguli și in misiunea neintreruptă de reinsuflețire a democrației, a spiritului păcii și a solidarității. Căderea Cortinei de Fier rămane o pagină de istorie vie care ne responsabilizează și mai mult, cu precădere in aceste vremuri tulburi, să acționăm in sprijinirea democrației, drepturilor omului, statutului de drept. Unitatea și solidaritatea europeană sunt virtuțile noastre cele mai valoroase care intăresc aspirațiile națiunilor noastre de libertate, pace și consolidare a democrației. Europa este un proiect al speranței și al cutezanței, pe care avem datoria fermă să il protejăm constant și cu determinare. Valorile pe care Romania și Germania le impărtășesc reprezintă piatra de temelie a parcursului ascendent al colaborării noastre bilaterale. Cei 30 de ani pe care ii aniversează prietenia romano-germană reprezintă ecoul legăturilor temeinice dintre națiunile noastre și intăresc valoarea parteneriatului in și pentru Europa, pe care ne-am angajat să il promovăm activ. Cooperarea dintre Romania și Germania stă sub emblema unui spirit de dialog politic dinamic, fiind animată de o colaborare economică viguroasă, inclusiv pe fondul interconexiunilor sociale și culturale stranse. Comunitatea romană din Germania și cea germană din Romania sunt un puternic liant in acest sens. Ne bucurăm că Germania este consacrată drept cel mai relevant partener economic al Romaniei și al treilea investitor in economia romanească. Schimburile comerciale bilaterale cunosc o creștere semnificativă extrem de imbucurătoare, iar acest curs trebuie consolidat. Această ascendență este un stimul suplimentar pentru consolidarea investițiilor consistente in sectoarele de referință pentru economiile țărilor noastre. Pe acest fundal al aspirațiilor de acțiune in slujba solidarității europene și a intăririi parteneriatului in Europa, doresc să adresez La Mulți Ani Germaniei și La Mulți Ani cooperării noastre strategice! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-10-03 19:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-03-07-39-16big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul începerii noului an universitar 2022-2023Știri din 03.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-inceperii-noului-an-universitar-2022-2023 - Deschiderea noului an universitar reprezintă pentru tinerii care pășesc pragul instituțiilor de invățămant superior o etapă nouă in formarea lor. Este important pentru ei să beneficieze de un nivel de studiu performant, așa cum universitățile romanești au dovedit de-a lungul timpului că pot oferi, și care să le deschidă perspective realiste in domeniile lor de pregătire. Avem toate motivele să credem in potențialul tinerilor noștri. Performanțele realizate in competiții de anvergură internațională ii vor ajuta cu siguranță in cariera la care fiecare aspiră, iar preocuparea noastră este să le asigurăm un viitor in țară. Schimbările profunde la care asistăm la nivel global ne determină să ne adaptăm perspectivele de viitor la noua realitate, inclusiv in domeniul educației. Aceasta presupune o viziune responsabilă și asumată la toate nivelurile decizionale, prin care să le oferim copiilor și tinerilor condiții de studiu la standarde performante. Provocarea este ca fiecare să aibă șansa de a-și pune in valoare calitățile in domeniile in care simte că are potențial și, in același timp, să corelăm oferta educațională cu cerințele de pe piața muncii. Suntem in plin proces de transformare a sistemului romanesc de invățămant, iar modificările pe care le aducem prin Legile educației naționale reflectă o viziune orientată spre viitor. Ne dorim ca și universitățile să valorifice, prin programele de studiu, oportunitățile generate de viziunea noii Strategii europene pentru universități, lansată de Comisia Europeană, centrată pe asigurarea unui invățămant universitar incluziv și care să promoveze excelența. Integrarea viitorilor absolvenți pe piața muncii este primul lor pas in carieră, iar de acest moment depinde parcursul lor profesional. Legătura cu potențialii lor angajatori incă din anii de studiu poate crește nivelul de performanță, dar și capacitatea de adaptare la piața muncii, iar acest lucru se poate face cel mai bine prin colaborarea instituțiilor de invățămant cu operatorii economici activi in piață. Guvernul incurajează această abordare și, in acest sens, am extins invățămantul profesional dual și la nivel universitar. Educația universitară se află pe lista noastră de priorități și pe segmentul de modernizare a infrastructurii, dezvoltare durabilă și digitalizare. Avem prin Planul Național de Redresare și Reziliență 3,6 miliarde de euro alocați Proiectului - Romania Educată, pentru modernizarea invățămantului. Contractele pentru digitalizarea universităților și lansarea apelului de proiecte destinate dezvoltării consorțiilor integrate pentru invățămant dual beneficiază de peste o jumătate de miliard de euro, fonduri destinate modernizării și adaptării invățămantului superior la cerințele pieței muncii. Totodată, continuăm proiectele prin care oferim tinerilor noștri condiții cat mai bune de studiu. Romania are nevoie de un sistem de educație puternic, adaptat generației prezentului și capabil să răspundă provocărilor viitorului! Vă doresc, dragi studenți, in noul an universitar, rezultate care să vă deschidă calea către viitorul pe care vi-l doriți. Ceea ce ne dorim, la nivelul Guvernului, este ca standardele invățămantului romanesc să țină pasul cu vremurile și să vă ofere cunoașterea de care aveți nevoie pentru a reuși să vă puneți in valoare creativitatea, priceperea și ambițiile profesionale. Succes tuturor, studenți și profesori, in noul an universitar! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-10-03 09:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-10-03_at_8.40.37_am.jpegDeclarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la sediul Ambasadei României la SofiaȘtiri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-in-bulgariaGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am participat la ceremonia de inaugurare a Interconectorului Grecia-Bulgaria, activitate care s-a desfășurat la Sofia, in prezența președintelui Bulgariei, a președintelui Comisiei Europene și a celorlalți președinți și premieri din Azerbaidjan, Grecia, Serbia și Macedonia de Nord. Este o activitate pe care o așteptam de mult timp, pentru că operaționalizarea acestui Interconector, practic, pune in valoare demersurile pe care le-am făcut pentru identificarea de noi surse de energie și, desigur, pentru diversificarea rețelelor de transport a gazelor, astfel incat Coridorul Sudic să poată asigura conectivitatea proiectului pe care noi l-am demarat și l-am pus in aplicare odată cu Bulgaria, Ungaria și Austria - vorbim de proiectul BRUA. Prin acest Interconector, practic, se realizează punerea in valoare a proiectului BRUA și, totodată, ne ajută, la randul nostru, să sprijinim Republica Moldova și Ucraina prin cantitățile de gaz care pot fi transportate prin acest coridor. De asemenea, este important de subliniat că in intalnirile bilaterale pe care le-am avut cu președintele Bulgariei, am discutat demersurile pe care putem să le facem impreună, astfel incat să mărim capacitatea de tranzit a gazelor. Impreună am ajuns la concluzia că este nevoie ca societățile naționale de transport de gaz să poată să conlucreze mai bine și să folosească fondurile europene. Sporirea capacității de transport de gaz nu este doar in beneficiul țărilor noastre, ci este in beneficiul tuturor țărilor din regiune și, astfel, asigurăm o capacitate de transport mai mare pentru Europa Centrală. Am discutat, de asemenea, cu președintele Bulgariei despre proiectele noastre pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre, despre proiectul Fast Danube și, desigur, despre proiectul prin care ministere de transport din Romania și Bulgaria s-au angajat să realizeze o nouă construcție peste Dunăre. Este vorba de al doilea pod Giurgiu-Ruse. Totodată, sunt o serie intreagă de alte oportunități in relațiile bilaterale dintre țările noastre. Am subliniat cat se poate de clar că relațiile comerciale au ajuns la o sumă consistentă, aproximativ 6,5 miliarde, crescand pană in acest moment cu 30% față de anul trecut. Sunt, de asemenea, de menționat elementele, concluziile in urma intalnirii bilaterale cu președintele Azerbaidjanului. Am primit asigurări că există cantitățile de gaze necesare pentru a putea să asigurăm cantitățile necesare pentru această iarnă. Există și o serie de proiecte pe care le avem in vedere in ceea ce privește tranziția către energie verde și, desigur, există un interes pentru accentuarea relațiilor bilaterale in ceea ce privește dezvoltarea unor proiecte de petrochimie, ținand cont că Azerbaidjanul are atat resurse, cat și o serie de investiții pe care vrea să le facă in țara noastră. Cu premierul Mitsotakis am discutat aspectele legate de operaționalizarea acestui Interconector și de posibilitatea ca in viitor să putem să fim beneficiarii transportului de LNG și descărcarea lui in terminalele din nordul Greciei. Vorbim de terminalul de la Alexandroupolis și există foarte mare disponibilitate astfel incat să putem să beneficiem și de acest suport tehnic. Ca atare, in acest moment pot să dau asigurări că avem cantitățile necesare de gaz, iar țara noastră nu va suferi in iarna 2022-2023 de lipsa gazului. Vă mulțumesc! 2022-10-01 15:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-01-04-14-26big_image2.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la sesiunea plenară prilejuită de evenimentul de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului Grecia-Bulgaria Știri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-sesiunea-plenara-prilejuita-de-evenimentul-de-lansare-a-exploatarii-comerciale-a-interconectorului-grecia-bulgaria Galerie foto Vizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la Sofia, cu prilejul participării la ceremonia de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, 1 octombrie 2022, o vizită la Sofia, in contextul participării la ceremonia de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria. Evenimentul, găzduit de președintele Bulgariei, Rumen Radev, a fost marcat de o reprezentare la nivel inalt consistentă a statelor din regiune, precum și de participarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ceremonia de lansare a interconectorului de gaze a oferit ocazia unui schimb aplicat de opinii la nivelul liderilor, in care au fost prezentate evaluările privind coordonarea regională pe teme energetice, in pregătirea sezonului rece 2022-2023. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat viziunea Guvernului Romaniei privind promovarea securității și rezilienței in domeniul energetic și a evidențiat demersurile strategice realizate de Romania in acest sector. In acest context, a făcut referire la măsurile adoptate de Guvern in sprijinul securizării stocurilor de gaze naturale pentru a reduce și elimina efectele negative generate de războiul Rusiei impotriva Ucrainei. De asemenea, a evidențiat lansarea de către Romania a operațiunilor de exploatare a resurselor de gaze onshore și offshore la Marea Neagră. Șeful Guvernului a punctat valoarea strategică a consolidării securității energetice la nivel regional și european, prin accelerarea creșterii capacității de producție.Totodata, a subliniat importanța esențială a diversificării și securizării surselor de aprovizionare și stocare a gazelor, in scopul eliminării dependenței de Rusia, si a arătat că interconectivitatea energetică reprezintă obiectivul strategic care definește acțiunea solidară a statelor membre cu partenerii regionali din Vecinătatea Estică și din Balcanii de Vest. Premierul Ciucă a apreciat că operaționalizarea Interconectorului Grecia-Bulgaria constituie un model de succes al cooperării regionale și o sursă strategică de facilitare a tranzitului de gaze spre Centrul, Estul Europei și Balcanii de Vest, care va permite conectarea la noi surse de gaze naturale. Totodată, a arătat că punerea in funcțiune a Coridorului Grecia-Bulgaria deschide orizontul spre asigurarea unei mai mari competitivități a pieței regionale de gaz. In context, a apreciat că investițiile strategice pe termen lung in infrastructura de gaz vor asigura o tranziție mai lină spre obiectivul decarbonizării la orizontul 2050 și a pledat in sprijinul atașării voinței politice la resursele și tehnologiile disponibile pentru materializarea proiectelor energetice strategice de interconectare. In marja ceremoniei de lansare a Interconectorului Grecia-Bulgaria, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o serie de intrevederi bilaterale cu inalți demnitari, respectiv cu președintele Bulgariei și prim-ministrul interimar al Bulgariei, președintele Azerbaidjanului și prim-ministrul Republicii Elene. Discuțiile au vizat evaluarea măsurilor de cooperare in domeniul energetic și promovarea proiectelor comune de colaborare destinate creșterii securității energetice. In cursul intrevederilor, prim-ministrul Ciucă a evidențiat importanța asigurării pentru Romania și vecinătatea sa a unor surse și rute diversificate de transport a gazului si a subliniat rolul important pe care Romania este pregătită să il joace, atat prin implicarea in cadrul coridorului BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria ), cat și prin exploatarea gazelor din Marea Neagră. [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența dumneavoastră, domnule președinte Rumen Radev, Excelența dumneavoastră, doamnă Ursula von der Leyen, Excelența dumneavoastră, domnule președinte Ilham Aliyev, Excelența dumneavoastră, domnule președinte Stevo Pendarovski Excelența dumneavoastră, domnule președinte Aleksandar Vučić, Excelența dumneavoastră, domnule prim-ministru Kyriakos Mitsotakis, Excelența dumneavoastră, domnule prim-ministru Galab Donev, Distinși participanți, Doamnelor si domnilor, Doresc să incep prin a mulțumi gazdei acestui eveniment pentru inițiativă și pentru invitația adresată de a ne intalni toți aici, la Sofia. Deficiențele in lanțul de aprovizionare, in special cu gaz, create artificial de Rusia, au impact nu numai asupra Europei. Acestea creează tulburări pe piețele globale de energie și au generat costuri neașteptat de mari pentru partenerii noștri din diferite părți ale lumii. Orice pas intreprins in vederea creșterii securității energetice regionale și - la o scară mai largă - a Europei are o conotație mai puternică astăzi, cand aprovizionarea fiabilă, accesibilă și sigură cu energie este cheia pentru indeplinirea obiectivelor noastre de redresare și reziliență. Trebuie să continuăm colaborarea cu partenerii noștri in vederea sporirii capacităților lor de producție. De asemenea, trebuie să ne finalizăm proiectele in Europa, in ceea ce privește interconectivitatea, astfel incat să ne asigurăm că avem toate mijloacele necesare pentru a ne diversifica resursele și a acționa in solidaritate cu membrii UE și cu vecinii noștri din Republica Moldova, Ucraina sau Balcanii de Vest. Punerea in funcțiune a Interconectorului Grecia-Bulgaria contribuie in mod semnificativ la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale. Deși evenimentul, la care participăm, reprezintă un moment de sărbătoare pentru dezvoltatorii proiectului și pentru toți beneficiarii lui, trebuie să rămanem realiști și să recunoaștem că este necesar să accelerăm procesul de diversificare a surselor și a rutelor de aprovizionare, deoarece Europa trebuie să iși reducă intr-un ritm mai rapid dependența de combustibili fosili din Rusia. Criza energetică resimțită de intreaga Europă ne-a unit și mai mult in eforturile noastre de a găsi soluții pentru asigurarea nevoilor energetice atat pentru această iarnă, cat și pentru viitor, respectand principiile sustenabilității și protecției mediului. In plus, cooperarea regională și soluțiile dezvoltate impreună sunt cheia succesului, deoarece acțiunea individuală nu oferă răspunsuri suficiente in vreme de criză. Finalizarea Coridorului Vertical face parte din soluțiile de acest fel, deoarece va facilita tranzitul gazelor către Europa Centrală și de Est și către Balcanii de Vest, prin conectarea Coridorului de Sud și a gazoductului BRUA. Acest lucru va oferi acces la resursele de gaz din Marea Caspică, precum și la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din nordul Greciei. In același timp, toți cei prezenți aici suntem conștienți de faptul că investițiile in exploatarea gazelor naturale și in infrastructura de transport aferentă sunt investiții pe termen mai lung, deoarece economia noastră are nevoie de gaze naturale pentru a sprijini tranziția către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon care se dorește a fi obținută pană in 2050. Includerea gazelor naturale și al energiei nucleare in Taxonomia UE ne oferă nouă, decidenți politici, oameni de afaceri și investitori, predictibilitatea mult dorită. Inainte de a incheia, doresc să ii felicit pe toți cei care - de-a lungul anilor - au investit voință politică, resurse și tehnologie pentru a transforma proiectul Interconectorului Grecia -Bulgaria in realitate. Romania este pregătită să-și joace rolul de partener de incredere in asigurarea securității energetice a Europei. Inainte de a incheia, aș dori să mulțumesc fostului premier Petkov și prim-ministrului Mitsotakis pentru angajamentul lor de a finaliza acest Interconector. Am avut intalniri in București, Sofia și Atena in care am discutat importanța Interconectorului. După cum ați spus și dumneavoastră, acesta aduce valoare nu doar Coridorului Sudic, ci și Coridorului Vertical și gazoductului BRUA, proiect de mare importanță pentru Romania, Bulgaria, Ungaria și Austria. Vă mulțumesc foarte mult pentru ceea ce ați reușit și am convingerea că acesta va contribui la scopul principal: să rămanem uniți și solidari. 2022-10-01 13:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-10-01_at_3.07.09_pm.jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis Știri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/sambata-01-octombrie-2022-intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-republicii-elene-kyriakos-mitsotakisGalerie foto 2022-10-01 11:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-01-11-48-45big_image3.jpegÎntrevederea premierului Nicolae Ionel-Ciucă cu președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham AliyevȘtiri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-republicii-azerbaidjan-ilham-aliyevGalerie foto 2022-10-01 10:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-01-10-16-18big_image0.jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul interimar al Republicii Bulgaria, Galab DonevȘtiri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-interimar-al-republicii-bulgaria-galab-donevGalerie foto 2022-10-01 09:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-01-09-31-37big_image4.jpeg Întrevederea premierului Nicolae Ionel-Ciucă cu președintele Republicii Bulgaria, Rumen RadevȘtiri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-republicii-bulgaria-rumen-radevGalerie foto 2022-10-01 09:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-01-09-22-51big_image4.jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia Zilei internaționale a vârstnicilorȘtiri din 01.10.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-zilei-internationale-a-varstnicilor - Intreaga lume iși sărbătorește astăzi seniorii și este firesc să le transmitem acestor generații gandurile noastre bune și respectul pentru cei care ne sunt părinți, bunici sau străbunici și ne-au călăuzit pe drumul vieții. Ințelepciunea și experiența lor de viață inseamnă plus-valoare pentru intreaga societate, pentru generațiile care vin din urmă și care cu siguranță vor duce mai departe exemplul prețios al celor care astăzi sunt la varsta senectuții. In Romania, declinul demografic din ultimele decenii a produs inevitabil efecte in intreaga societate și in plan economic și care s-au răsfrant, din păcate, asupra celor mai multe categorii sociale, inclusiv pensionari. Problemele seniorilor sunt in atenția Guvernului și ne preocupă să găsim acele soluții prin care să readucem echilibrul necesar in sistemul de pensii, astfel incat trecerea de la viața activă la anii de pensie să nu mai insemne o scădere abruptă a nivelului de trai. Obiectivele noastre sunt clare in această direcție și am adoptat deja o serie de pachete de măsuri ținand cont și de posibilitățile care au fost pană acum la indemana Guvernului. Responsabilitatea și solidaritatea sunt vitale pentru perioada actuală. Abordarea noastră este una realistă, ținand cont și de crizele suprapuse cu care se confruntă nu numai Romania. Vom aborda in același mod responsabil orice decizie pe care o vom lua și de acum inainte, inclusiv măsurile care ii vizează pe varstnici, in funcție de resursele și prognozele bugetare, pentru a-i proteja pe romani in această perioadă dificilă și pentru a proteja in același timp și economia. Ii asigur pe varstnicii din Romania de intregul meu respect pentru ceea ce au făcut de-a lungul vieții pentru societate și le mulțumesc. Le urez sănătate și ani mulți in care să ne onoreze cu experiența și ințelepciunea lor și să se bucure de aprecierea generațiilor mai tinere. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-10-01 08:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-10-01-08-30-43big_sigla.jpeg Vizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă în Bulgaria cu prilejul evenimentului de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului Grecia-BulgariaȘtiri din 30.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-in-bulgaria-cu-prilejul-evenimentului-de-lansare-a-exploatarii-comerciale-a-interconectorului-grecia-bulgariaCOMUNICAT DE PRESĂ Vizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă in Bulgaria cu prilejul evenimentului de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului Grecia-Bulgaria Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă va efectua sambătă, 1 octombrie, o vizită in Bulgaria, cu prilejul evenimentului de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului Grecia-Bulgaria, la care vor mai participa lideri regionali și europeni, respectiv reprezentanți ai companiilor operatoare in sectorul energetic din statele direct interesate in proiect. Inaugurarea Interconectorului Grecia-Bulgaria este un moment pe care il așteptăm cu mult interes și speranță și care va deschide o etapă importantă in eforturile pe care le facem impreună la nivel european pentru a ne asigura necesarul in plan energetic reducand, in același timp, dependența de gazul rusesc. Importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector reprezintă o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura Romaniei și altor state aflate pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP), a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In marja vizitei pe care o efectuează la Sofia, premierul Nicolae Ionel-Ciucă are programate intrevederi cu gazdele bulgare, președintele Republicii Bulgare Rumen Radev și cu premierul bulgar interimar, Galab Donev, precum și cu oficiali din alte țări invitați la eveniment, intre care președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, și premierul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis. Din delegația oficială care il insoțește la Sofia pe premierul Nicolae-Ionel Ciucă fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, directorul general SNTGN Transgaz S.A., Ion Sterian, directorul general al SNGN Romgaz S.A., Răzvan Popescu, și directorul adjunct al SNGN Romgaz S.A., Aristotel Jude. 2022-09-30 11:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-30-12-00-31big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu primarul Lisabonei, Carlos MoedasȘtiri din 30.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-primarul-lisabonei-carlos-moedasGalerie foto 2022-09-30 10:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_4411.jpgMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă transmis Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la împlinirea a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe RomâneȘtiri din 30.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-transmis-preafericitului-parinte-patriarh-daniel-la-implinirea-a-15-ani-de-la-intronizarea-ca-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romanePreafericirea Voastră Părinte Patriarh Daniel, Cu ocazia aniversării a 15 ani de la intronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, vă adresez cele mai calde urări de sănătate, pace, putere de muncă și mulți ani fericiți! In toată această perioadă de slujire patriarhală, ați contribuit, decisiv, la transformarea Bisericii Ortodoxe Romane intr-o instituție dinamică, deplin angajată in viața cetății, activă in plan spiritual, social-filantropic, educațional și cultural. Cu aceeași determinare și energie, v-ați dedicat consolidării parteneriatului dintre Stat și culte, care se fundamentează pe valori comune - dialog interreligios, bună cooperare, libertate religioasă, echilibru, respect față de drepturile fundamentale. Grija pe care Preafericirea Voastră a arătat-o necontenit față de societatea romanească nu s-a limitat la rugăciune, ci s-a extins in sfera practică prin suportul arătat de Biserica Ortodoxă Romană față de semeni in perioada pandemiei și față de cei nevoiți să-și părăsească țara din cauza războiului ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse in Ucraina. Sub păstorirea Preafericirii Voastre, Biserica Ortodoxă Romană reprezintă un model de generozitate și solidaritate, un promotor și păstrător al tradițiilor și identității spirituale. Cu deosebită prețuire, vă doresc să continuați misiunea pastorală, cu aceeași putere de pană acum, in slujba romanilor din țară și din diaspora. Slujire rodnică, intru mulţi şi fericiţi ani! 2022-09-30 08:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-30-08-24-26big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 29 septembrieȘtiri din 29.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-29-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei, la finalul şedinţei de guvern. Alături de mine vor veni ministrul cercetării, domnul Sebastian Burduja, şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei, domnul Dan Drăgan, pentru a vă vorbi despre o serie intreagă de decizii pe care astăzi guvernul le-a aprobat. De asemenea, după ce vor fi răspuns și la intrebările pe care, poate, le aveți la adresa domniilor lor, o să mai fac cateva precizări legate de ceea ce s-a intamplat astăzi in ședința de guvern. Pentru inceput, insă, o să-l invit pe domnul ministru Sebastian Burduja să vă prezinte planul național de cercetare, noutățile pe care le aduce această nouă viziune pentru cercetarea din Romania și, poate, elemente relevante și din unul dintre cele mai importante evenimente găzduite de Romania in ultimii ani la nivel internațional privind viitorul tehnologiei și informațiilor. Domnule ministru, vă rog. Sebastian Burduja: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Cărbunaru. Astăzi, guvernul a adoptat hotărarea de guvern privitoare la planul național de cercetare-dezvoltare și inovare 2022 - 2027. Probabil vă aduceți aminte că, nu de mult, guvernul adoptat strategia națională de cercetare-inovare, specializare inteligentă. Acest plan național operaționalizează această strategie. Este un plan de 60 de miliarde de lei, pentru perioada 2022 - 2027, cu inchiderea programelor pană in orizontul 2030. Este vorba despre o premieră, pentru că este primul plan național care integrează toate instrumentele de finanțare pentru cercetarea romanească și a fost o luptă să agreăm această formă cu toate organizațiile de cercetare, cu toți actorii implicați. Asta inseamnă că in planul național includem programul nucleu de finanțare de bază a cercetării și programul destinat instalațiilor strategice de interes național in domeniul cercetării. Ce inseamnă asta? Că vom avea pentru prima dată o abordare integrată a finanțării cercetării pe baze transparente, meritocratice și, de asemenea, in conformitate cu recomandările experților Comisiei Europene. De asemenea, vorbim despre o concentrare specială, un accent cu totul și cu totul deosebit pe componenta de transfer tehnologic. Și Comisia Europeană ne-a spus - aveți minţi strălucite, dar faceți mult prea multă cercetare fundamentală, care nu se traduce in rezultate concrete pentru economie. Iată, prin acest plan național avem un accent in plus pentru transferul tehnologic și pentru stimularea parteneriatelor intre institutele naționale de cercetare, intre organizațiile de cercetare și mediul privat romanesc; de asemenea, pentru stimularea parteneriatului internațional, prin care entitățile de cercetare romanești pot accesa fonduri disponibile prin programele Orizont Europa. Nu in ultimul rand, vorbim despre meritocrație, pe de o parte, la nivelul cercetătorilor, printr-un program specific pentru păstrarea talentului romanesc in cercetare in Romania, respectiv atragerea cercetătorilor din diaspora inapoi in țară. Aici, recent, am anunțat cel mai ambițios program de repatriere a cercetătorilor din diaspora și de incurajare a sosirii in Romania din partea cercetătorilor străini de top - 160 de milioane de euro pentru cercetătorii din străinătate care să vină in țară și să aibă granturi de cercetare de peste 1.400.000 de euro, şi organizații de cercetare performante - am spus de la bun inceput decat puțin pentru toată lumea, să nu se supere nimeni, mai bine mai mult pentru cei care merită şi asta facem prin acest plan național, iarăși este o premieră - o alocare mai mare vor primi institute de cercetare care performează, care livrează articole, cercetare, transfer tehnologic, parteneriate cu mediul privat. In altă ordine de idei, astăzi a fost o zi foarte importantă in cadrul Conferinței Plenipotenţiare a Uniunii Internaționale de Telecomunicații. Știți bine, Romania găzduiește cel mai important eveniment internațional pe care probabil l-a găzduit in istoria recentă. Vorbim de 190 și ceva de țări la București, 70 de miniștri, vorbim despre un eveniment care setează viitorul tehnologiilor informației, comunicațiilor la nivelul Organizației Națiunilor Unite pentru următorii 4 ani. Astăzi s-au desfășurat alegerile pentru secretar general, cea mai importantă poziție executivă din agenția ITU a ONU, și secretar general adjunct. Vorbim despre un rezultat care oferă Statelor Unite al Americii poziția de secretar general, doamnei Doreen Bogdan-Martin, un om extrem de respectat și este prima femeie care conduce această agenție importantă a ONU. Pentru poziția de secretar general adjunct a caștigat domnul Tomas, candidatul Lituaniei, in defavoarea candidatului Coreei de Sud. Romania a susținut, prin mandat, ambele candidaturi caștigătoare. Astăzi, de asemenea, au avut loc, in marja acestui eveniment, peste 40 de bilaterale intre minister, ANCOM și omologii noștri din alte state și aprecieri unanime cu privire la nivelul de organizare. A fost un eveniment foarte apreciat și este in continuare, pentru că discuțiile tehnice continuă pană aproape de jumătatea lunii octombrie. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog dacă aveți intrebări pentru domnul ministru Burduja. Reporter: Bună ziua! Pe domnul Burduja l-aş intreba. Acum ceva timp, luna aceasta, pe 13 septembrie, Guvernul a adoptat un proiect de lege care interzice antivirusul Kaspersky şi alte soluţii IT in instituţiile publice din Romania. 13 septembrie e data adoptării. In proiectul de lege sunt exceptate instituţiile de siguranţă naţională şi nu am inţeles de ce. Adică scopul este ca instituţiile publice să se apere, să fie apărate informatic de atacuri şi tocmai instituţiile din apărare, siguranţă naţională nu... regulile nu se aplică lor. Sebastian Burduja: Vă explic. Proiectul a parcurs un lung proces de avizare interministerială, inclusiv din partea instituţiilor din arcul securităţii naţionale şi aceasta a fost una dintre observaţiile primite. Detaliile pe care pot să vi le dau sunt legate de faptul că aceste soluţii pot fi testate de aceste instituţii şi exploatate pentru a apăra interesele naţionale de securitate ale Romaniei. Nu este vorba de utilizarea lor efectivă la nivelul utilizatorului de rand, ci pur şi simplu de a avea acces la ele pentru a le putea testa şi exploata. Reporter: Da, dar acolo se spune că toate instituţiile publice trebuie să dezinstaleze, au termene, să dezinstaleze, să nu mai folosească, să nu mai cumpere... Instituţiile de siguranţă naţională, nu ştiu, STS, SRI, MApN, DNSC vor mai folosi sau trebuie să dezinstaleze? Pentru că sunt instituţii care au un aparat foarte mare de... Sebastian Burduja: Repet, doar in scopul testării acestor aplicaţii şi exploatării anumitor vulnerabilităţi ale acestor aplicaţii. Deci cred că şi dumneavoastră v-aţi dori ca organizaţiile din sfera securităţii naţionale să poată identifica ce vulnerabilităţi au anumite soluţii din Federaţia Rusă şi să acţioneze in consecinţă. Reporter: Păi şi SRI-ul, STS-ul, cate calculatoare au, le păstrează doar pentru a testa? Adică nu ar putea să fie... Sebastian Burduja: Păi nu inseamnă să folosească... Domnul Vasilache, nu inseamnă că folosesc această soluţie... Reporter: Păi asta e... Sebastian Burduja: ... pentru uzul ei, de a apăra contra ameninţărilor de tip virus. Reporter: Nu e clar in lege. In lege se spune că nu trebuie să mai instalezi, să foloseşti, să... nimic. Sebastian Burduja: V-am oferit argumentele pe care le-am primit in procesul de avizare interministerială. Dar, sigur, puteți să adresați aceste intrebări și danșilor. Dan Cărbunaru: Dacă imi permiteți, n-am neapărat un profil tehnic și, dacă am ințeles bine explicația pe care dumneavoastră ați furnizat-o, cadrul legal, in acest moment, era necesar să permită instituțiilor care se ocupă cu contracararea acestor tipuri de amenințări să aibă acces, prin anumite terminale necesare pentru a gestiona aceste amenințări cu astfel de situații. Deci nu vorbim de un cadru legal care să ofere posibilitatea acelor instituții la care făceați referire să folosească pe scară largă astfel de soluții informatice. Reporter: Păi, nu e precizat, acolo sunt... Dan Cărbunaru: Tocmai de aceea e foarte bine că ați ridicat această chestiune, pentru că am avut ocazia să explicăm pentru a ințelege că cei care se ocupă cu protejarea sistemelor informatice, inevitabil, prin natura activității lor, intră in contact cu astfel de situații și atunci anumite terminale cu care gestionează aceste situații, inevitabil, au contact cu ele. Reporter: Doar că nu se spune că anumite terminale, nu se spune nimic de genul acesta. Sebastian Burduja: Şi aţi fi preferat o exprimare mai explicită. Reporter: Se spune că aceste instituții sunt exceptate de la prevederile acestei legi, care obligă instituțiile publice să renunțe definitiv la astfel de sisteme. Dan Cărbunaru: Cred că acesta era și sensul precizărilor pe care le-a făcut şi domnul ministru. Sebastian Burduja: V-am explicat de ce nu se poate renunța pe deplin, tocmai pentru a ne proteja pe noi mai bine, acesta este sensul. Dar legea e in dezbatere parlamentară, deci se pot formula amendamente, in măsura in care colegii deputați, senatori consideră necesare. Reporter: Mulțumesc. Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte intrebări pentru domnul ministru Burduja, ii mulțumesc pentru prezență. Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc, domnule Cărbunaru, și dumneavoastră. Dan Cărbunaru: Il rog pe domnul secretar de stat Dan Drăgan, de la Ministerul Energiei, domnia sa a acceptat să participe la briefing deoarece a reprezentat ministerul la ședința de guvern, in condiţiile in care ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, participă la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor energiei la nivel european. O să vă rog să prezentați măsurile pe care guvernul, astăzi, le-a aprobat in domeniul pe care ministerul dumneavoastră il gestionează și, eventual, să și răspundeți la intrebările pe care, sunt convins, colegii din presă le vor avea. Vă rog. Dan Drăgan: Bună seara! Vreau să vă informez că astăzi a fost adoptată ordonanța de urgență pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 106 pe 2022, prin care guvernul a prelungit măsura acordării de reducere ale prețurilor la benzină și motorină pană la data de 31 decembrie 2022. Prin această ordonanță de urgență, operatorii economici care comercializează benzină și motorină către clienții finali, persoane fizice sau juridice, precum și către operatorii economici autorizați care achiziționează carburanți din depozite sau/și din stații de distribuție pentru consumul propriu sau pentru revanzare și care acordă o reducere de 0,5 lei pe litru, inclusiv TVA, la prețul de vanzare, beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei per litru, inclusiv TVA aferentă reducerii acordate. Pentru fracţiuni dintr-un litru reducerea de preţ şi, respectiv, compensarea se vor acorda proporțional. Pe perioada de aplicare a acestei măsuri, agenții economici care comercializează motorină și benzină prin intermediul stațiilor de distribuție vor afișa pe totemul stațiilor prețul care include această reducere de preț, iar in sistemul de gestiune și de pompă va fi inscris prețul de vanzare fără această reducere comercială. Ca și pană acum, există o prorogare a Ordonanței 106/2022, care a fost instituită de către Guvernul Romaniei. O altă ordonanță, care a fost adoptată astăzi, este ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii numărul 121/2014 privitoare la eficiența energetică. Este o ordonanță prin care am implementat Directiva Europeană 2002/2018 privind eficiența energetică. Prin această ordonanță, am transpus directiva pe care am menționat-o mai devreme și, dintre punctele principale importante care au fost introduse, aș face referire la un nou aliniat pentru a prelua prevederile nou introduse referitoare la inițiativa Finanțare inteligentă pentru case inteligente, prin care se dorește facilitarea investițiilor in proiectele de creștere a performanței energetice a clădirilor, prin folosirea granturilor europene ca și garanție financiară, posibilitatea de a oferi consumatorilor oportunitatea de a beneficia de instalarea de sisteme de monitorizare și contor inteligent la cerere, in condiții echitabile și rezonabile. Totodată, prin această ordonanță, clienții vor avea acces la datele de consum intr-un mod obiectiv și transparent și, de asemenea, introducem obligativitatea montării contoarelor individuale pentru măsurarea consumului de incălzire, răcire sau apă caldă menajeră pentru fiecare unitate a clădirilor, in cazul imobilelor de tip condominiu sau pentru cele care sunt in sistemul centralizat de incălzire, un sistem care deja este aplicat in Romania și pe care, prin această directivă, dorim să il extindem la cat mai multe unități locative. Ordonanța de urgență va conduce implicit la imbunătățirea securității energetice, prin reducerea dependenței față de importurile de energie din afara Uniunii Europene, la scăderea costurilor cu energia a gospodăriilor și a intreprinderilor, precum și la creșterea competitivității și creșterea activității economice in toate sectoarele economice. Sunt convins că va avea un impact pozitiv asupra mediului, intrucat imbunătățirea eficienței energetice pe intregul lanț valoric de la producție, transport, distribuție și consum va cogenera beneficii pentru mediu și va imbunătăți efectiv calitatea aerului și sănătatea publică prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult pentru informațiile oferite, domnule secretar de stat. Vă rog, intrebări, dacă aveți pentru domnia sa. Reporter: Bună seara. Referitor la prima ordonanță, aș vrea să vă intreb care este impactul bugetar pe intreaga perioadă cat va fi in vigoare, pană pe 31 decembrie. Dan Drăgan: Pentru primele luni, estimăm impactul bugetar la aproximativ 600 de milioane de lei, deci, coroborăm datele pentru primele trei luni, pentru următoarele trei luni, noiembrie și decembrie, estimăm același impact, la același nivel, deci, respectiv 600 de milioane de lei. Reporter: Aș mai avea o intrebare, mai degrabă cu lămurire pe un alt subiect. In Senat a fost modificată ordonanța pe energie dată chiar de dumneavoastră și aș vrea să vă intreb referitor la acele amendamente care pană la urmă au fost și adoptate prin care familiile cu trei sau mai mulți copii ar beneficia de plafonare și compensare, și romanii ce se află acasă și folosesc un dispozitiv medical. Furnizorii au ieșit intre timp și spun că nu au cum să verifice ce familii au trei sau mai mulți copii sau ce romani beneficiază de astfel de aparate medicale și că vor avea nevoie de luni de zile pană cand să poate să emită primele facturi. Cum s-ar putea face pană la urmă aceste prevederi, cum s-ar putea pune in vigoare? Dan Drăgan: Prin toate măsurile pe care Guvernul Romaniei le-a adoptat și pe care Ministerul Energiei le-a inițiat incepand din momentul in care această criză energetică a inceput să evolueze, toate aceste măsuri au vizat in special protecția consumatorilor vulnerabili, atat casnici, cat și industriali. Inclusiv prin prima ordonanță de urgență, ordonanța 119, este intr-un proces de avizare in cadrul Parlamentului, așa cum și dumneavoastră ați precizat, fiind făcute numeroase amendamente care privesc diverse aspecte. Așteptăm forma finală referitoare la această ordonanță pe care legislativul o va adopta și pot să vă asigur că Guvernul și Ministerul Energiei vor implementa toate soluțiile și solicitările care vor fi introduse in această ordonanță, prin adoptarea ei de către Parlament. Reporter: Dar, practice, cum ar putea, pană la urmă, Guvernul, ministerul să pună in practică aceste amendamente? L-am auzit pe ministrul Virgil Popescu discutand că poate ar fi mai bine să le dăm acestora vouchere, in loc să venim cu o compensare sau plafonare suplimentară. Dan Drăgan: Cu siguranță că sunt luate in considerare mai multe opțiuni in acest moment, dar așteptăm să vedem forma finală care va fi adoptată de către Parlament, pentru a implementa una sau alta dintre opțiunile care, in acest moment, sunt in analiză in cadrul ministerului. Reporter: Ce importanță are inaugurarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria? Dan Drăgan: Inaugurarea acestui conector are o importanță strategică pentru Romania, deoarece gazele care vor fi aduse pe terminale de gaze lichefiate in Grecia vor putea intra in sistemul de transport din ţara vecină, din Bulgaria, iar de aici, prin interconectori, in special cel de la Negru Vodă, vor putea fi disponibile și pentru Romania. Acest interconector creează o rută nord-sud pentru Balcani, o rută destul de importantă, care va facilita achiziția și din alte surse a gazelor, inclusiv pentru Bulgaria, inclusiv pentru Romania și țările invecinate Romaniei. Reporter: Cand va curge gazul azer in Romania? Dan Drăgan: Știu că sunt discuții comerciale intre companii pentru acest gaz. De asemenea, domnul ministru Popescu a purtat discuții permanente și constructive cu partea azeră in acest sens, urmand ca, la acest sfarșit de săptămană, prin participarea la inaugurarea acestui conector, să continue aceste discuții și contacte comerciale intre companiile din domeniu. Reporter: Cand am putea vedea o odată concretă? Dan Drăgan: Cat mai curand posibil. Așteptăm ca, din punct de vedere comercial, companiile să găsească echilibrul pentru semnarea unor contracte care să prevadă livrarea acestui gaz, inclusiv pentru Romania. Reporter: Și ultima intrebare: am vrea să știm ce temperatură ați avut in birou in august și ce temperaturi veți avea la iarnă in casă? Dan Drăgan: In luna august nu știu dacă am măsurat temperatura in birou, dar vă pot asigura că am folosit aerisirea naturală, am avut geamul deschis, deoarece nu folosesc foarte mult aerul condiționat, ca persoană, am niște probleme medicale. Acasă folosim o temperatură care să asigure un nivel confortabil și decent pentru cei mici și pentru a reuși să economisim resursele pe care le avem la dispoziție. Economisirea resurselor, indiferent că sunt energetice sau de altă natură, cred că este o responsabilitate a noastră, a tuturor, față de natură, față de resursele pe care le avem la dispoziție. Reporter: Și ce inseamnă această temperatură potrivită pentru copii și pentru dumneavoastră? Dan Drăgan: Vă pot vom spune că am termostate și o temperatură potrivită cred că este in jurul valorii de 19-20 de grade. Depinde, cu siguranță, și de temperatura exterioară și dacă copiii sunt răciți sau nu. Depinde de cațiva factori. Dar, cred că trebuie să păstrăm un echilibru și să fim atenți cu mediul și cu prezervarea resurselor pe care le avem la dispoziție. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezentare, pentru răspunsurile la intrebări și le mulțumesc și colegilor jurnaliști care v-au adresat intrebări. Dan Drăgan: Și eu vă mulțumesc, o seară bună! Dan Cărbunaru: Așa cum v-am promis, voi continua să vă prezint și alte decizii pe care guvernul le-a luat astăzi. In primul rand, aprobarea unui proiect de lege care modifică OUG 41 din 2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea ori completarea unor acte normative. Astfel, instituțiile publice, organele de specialitate ale administrației publice centrale vor avea obligația să publice, din oficiu, informații și modele de formulare sau cereri aferente tuturor categoriilor de servicii publice pe care le furnizează, in format electronic, atat pe website-ul propriu, cat și pe punctul de contact unic electronic, in varianta actualizată, intr-un format tehnic care să permită descărcarea și editarea pentru ca beneficiarii să poată completa pe calculator aceste date. In privința gestionării deșeurilor, guvernul a aprobat ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative. Astfel, acest act normativ vizează instituirea urgentă a unui cadru legal pentru a asigura sustenabilitatea serviciului de salubrizare, asigurarea dreptului la servicii de salubrizare și operaționalizarea instrumentelor economice la contribuția pentru economia circulară, o responsabilitate extinsă pentru producător și instituirea principiului - plătește pentru cat arunci. Ordonanța de urgență are in vedere necesitatea de a accelera procesul de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor in Romania, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare pentru a ne conforma cu directivele aplicabile și, totodată, cu cele care vizează tranziția la economia circulară. Aș menționa aici stabilirea de obligații care le revin autorităților administrației publice locale privind implementarea sistemelor de colectare separată a fracțiunilor de deșeuri municipale. In privința hotărarilor de guvern, astăzi guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență in sumă totală de 929.100 de lei pentru sprijinirea a 218 de familii, dar și persoane singure care sunt in situații de necesitate, generate de incendii sau fenomene meteorologice periculoase sau se confruntă cu probleme grave de sănătate sau care riscă să ii ducă in zona de excluziune socială. Sunt 219.500 de lei pentru 36 de familii și persoane singure, aflate in situații de necesitate generate de incendii din județele Argeș, Bacău, Botoșani, Constanța, Dambovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Iași, Neamț, Prahova, Satu Mare, Suceava, Vaslui, Valcea și Vrancea. De asemenea, 696.300 de lei pentru alte 178 de familii sau persoane singure care se confruntă cu situații deosebite, determinate de starea de sănătate sau alte cauze care pot genera risc de excluziune socială in mai multe județe ale țării. Suma necesară pentru plata acestor ajutoare de urgență va fi suportată din bugetul alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Tot astăzi, guvernul a aprobat și hotărarea prin care se aprobă nota de fundamentare privind efectuarea cheltuielilor aferente proiectului de investiții achiziția de 16 locomotive electrice noi pe 4 osii, cu sisteme ERTMS, capabile să circule cu o viteză maximă situată in intervalul 160 km/h - 200 km/h, dar și să tracteze pană la 16 vagoane de călători. Suma totală a acestei investiții este de peste 86 de milioane de euro cu TVA, o durată a proiectului de implementare de 45 de luni, finanțat din fonduri externe nerambursabile. Știu că de multe ori, in ultima perioadă, intrebați cand și cum se cheltuiesc banii din PNRR. Este una dintre aceste situații, pentru că finanțarea proiectului de investiții se face din fondurile externe nerambursabile asigurate de Planul Național de Redresare și Reziliență, prin componenta 4 Transport sustenabil. Aș mai vrea să adaug, pe final, faptul că a fost aprobat și Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Națională Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, pentru perioada 2022-2030. Aeroportul este clasificat ca Aeroport Strategic Internațional. Vor fi realizate investiții substanțiale pentru a moderniza infrastructura, pentru a adapta această infrastructură la noile tipuri de aeronave, atat civile, cat și militare oferind facilități capacității de alimentare, configurații de parcare, platforme și servicii pentru noile generații de aeronave care vor utiliza acest aeroport important. Acestea au fost principalele informații pe care am dorit să vi le prezint și vă stau la dispoziție pentru clarificări sau răspunsuri la eventuale intrebări pe care le aveți, vă rog. Reporter: Domnule Căbunaru, vă rog, o reacție din partea guvernului in privința dezvăluirilor din ancheta Emiliei Șercan care-l vizează pe ministrul Sorin Cimpeanu. Dan Cărbunaru: Ministerul Educației și domnul ministru au prezentat in ultimele zile o serie de clarificări. După cum știți, premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intors in urmă cu doar cateva ore din vizita pe care a făcut-o in Japonia pentru a fi prezent la ceremoniile care au marcat trecerea in neființă a fostului premier japonez Shinzo Abe. Ca atare, in perioada următoare, cu siguranță, vor fi purtate discuții pe această temă la nivelul guvernului și vom reveni cu detalii. Reporter: S-a discutat in ședința de guvern de astăzi sau in coaliție pană acum despre acest caz? Dan Cărbunaru: In ședința de guvern de astăzi s-a discutat ceea ce a fost anunțat public ca fiind pe agenda guvernului, iar in privința coaliției nu am elemente pe care să vi le pot prezenta. Reporter: Deci guvernul va veni cu o reacție? Dan Cărbunaru: Vă spuneam că vor fi discuții pe această temă intre premier și domnul ministru. Reporter: Dar este al doilea caz care apare, care vizează un membru al acestui guvern. Primul este legat de Nicolae-Ionel Ciucă. Nu credeți, totuși, că din punct de vedere al credibilității afectează faptul că ies astfel de scandaluri? Dan Cărbunaru: După cum vă spuneam, va fi o discuție purtată pe această temă și după ce vor fi derulate, să spunem, aceste proceduri, vom fi in măsură să vă oferim mai multe detalii. Reporter: Mulțumesc! Reporter: A expirat acel termen pană la care ministerele ar fi trebuit să trimită acele rapoarte in care să prezinte măsurile pe care le-au luat ca să iși reducă consumul de energie. S-au depus aceste rapoarte la Secretariatul General al Guvernului, au depus toate ministerele pană acum? Dan Cărbunaru: După cum știți, prim-ministrul a cerut ministerelor de linie să vină cu astfel de planuri. A fost una dintre temele discutate astăzi in cadrul ședinței de guvern și din ceea ce am ințeles, au fost prezentate aceste planuri. Ele se centralizează in acest moment la secretariatul general și vom avea o evaluare a lor. Reporter: Spuneați că a avut loc astăzi o discuție in acest sens in ședința de guvern și care a fost concluzia acestei discuții? Dan Cărbunaru: Discuția a vizat dacă ministerele respective au respectat termenul fixat de domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă. Au fost prezentate asigurările că s-au depus acele planuri la care faceți și dumneavoastră referire și pe care premierul le-a solicitat. De aceea vă spun că după această etapă in care aceste planuri au fost depuse, ele vor fi evaluate la nivelul guvernului. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Reporter: Ca o completare la intrebarea colegei mele. Dan Cărbunaru: Vă rog. Reporter: Toate ministerele au prezentat aceste planuri sau doar o parte din ele? Dan Cărbunaru: Din ceea ce știu, toate ministerele și-au depus aceste planuri, doar că in privința conținutului lor și a evaluării modului in care au privit această sarcină transmisă de premier, urmează să fie centralizate la nivelul secretariatului general, preluate din corespondența oficială și apoi analizate ca atare. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună seara! V-aş intreba dacă a existat vreo discuție la nivelul guvernului sau dacă există vreo reacție legată de acest scandal, pot să il numesc, din jurul achiziției acelor mașini de lux din partea IGPR, de la care avem o reacție și de la președinte care spune că dacă sunt suspiciuni poate că in cel mai scurt timp ar trebui să avem o clarificare a acestei situații. Dan Cărbunaru: Dacă vă referiți la interesul public manifestat față de achiziția unor mașini de poliție pentru Poliția națională, pot să vă confirm că ministrul afacerilor interne a cerut Corpului de Control să facă verificări privind procedurile derulate cu această ocazie, iar la finalul verificărilor Ministerul Afacerilor Interne va prezenta public aceste concluzii. Reporter: Asta după solicitarea făcută de președintele Klaus Iohannis, nu? Pentru că el spunea că e totuși vorba de o licitație, sunt chestiuni tehnice ce pot fi limpezite imediat. Dan Cărbunaru: Eu vă răspund acum intrebării dumneavoastră anterioare care viza această situație. Reporter: Da. Nu, mă gandeam că vine această solicitare a ministrului Bode in urma solicitării șefului statului, așa mi s-a apărut, din acest motiv completam această intrebare. Dan Cărbunaru: Nu pot să confirm sau să infirm evaluările dumneavoastră sau interpretările dumneavoastră. Ce pot să vă confirm oficial este că ministrul afacerilor interne a cerut Corpului de Control să verifice procedurile derulate cu această ocazie. Reporter: Mulţumesc! 2022-09-29 20:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_briefing-16.jpgȘedința de guvern din 29 septembrieȘtiri din 29.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-29-septembrie1664464845Galerie foto Declaraţii susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul şedinţei de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Ii salut cu multă căldură şi mă bucur că astăzi sunt prezenţi la inceputul şedinţei de guvern doamnele și domnii invitați care ii reprezintă pe seniorii noștri. Incercăm astfel ca, inainte de 1 octombrie, atunci cand sărbătorim Ziua Internațională a Varstnicilor, să marcăm acest moment printr-un gest de recunoștință pentru ceea ce au realizat in viață, pentru modelul dumnealor de ințelepciune, de devotament și este un mesaj cat se poate de important pe care trebuie să il transmitem mai departe tinerei generații, astfel incat să putem să avem coerența faptelor, coerența angajamentelor, coerența responsabilității. Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația și vă transmit tuturor să fiți sănătoși, ani mulți și să ne vedem cu bine de fiecare dată cand avem astfel de ocazii! Cu puțin timp in urmă am revenit in țară, după vizita pe care am efectuat-o in Japonia, la funerariile de stat organizate pentru fostul prim-ministru Shinzo Abe. Ştim cu toții că Shinzo Abe a fost o personalitate remarcabilă și un prieten al Romaniei, fiind primul prim-ministru nipon care a vizitat țara noastră in anul 2018. Anul trecut am sărbătorit 100 de ani de relații diplomatice și a fost un foarte bun prilej ca in intalnirile oficiale pe care le-am avut, in intalnirea bilaterală pe care am avut-o cu premierul Kishida, să putem să discutăm oportunitățile relațiilor dintre țările noastre, oportunități care cuprind, dincolo de palierul diplomatic, paliere precum cel al energiei, palier precum cel al științei, al inovării și există foarte mare interes, astfel incat aceste relații bilaterale să se concretizeze intru-un viitor cat mai apropiat, in semnarea parteneriatului strategic dintre Romania și Japonia. Sunt aspecte care, de asemenea, au fost subliniate in intalnirile pe care le-am avut cu ceilalți oficiali ai altor state, inclusiv premierul Coreei de Sud, prin care am analizat situația de securitate, contextul oportunităților relațiilor economice și in felul acesta mă bucur să impărtășesc cu dumneavoastră că există un numitor comun al ințelegerii actualului context de securitate și economic și fiecare, dintre cei cu care am discutat, este cat se poate de atent la ceea ce inseamnă menținerea stabilității și echilibrului atat in domeniul securității, cat și in ceea ce privește echilibrul economic, cu toate provocările generate de creșterea prețurilor la energie și gaze, la lipsa cantităților necesare de energie și gaze și, desigur, măsurile pentru a păstra dialogul și a identifica soluțiile necesare pentru actuala situație de criză pe care o traversăm. In şedinţa de guvern de astăzi avem mai multe subiecte pe agendă, dintre cele mai importante doresc să menţionez decizia prin care vom prelungi ordonanţa de urgenţă prin care compensăm preţul la carburanţi. A fost o decizie care a produs efecte, am reuşit să stabilizăm şi chiar să scadă preţul la combustibili, preţ care, desigur, produce efecte pe intreg lanţul şi, in felul acesta, pană la sfarşitul anului vom beneficia de aceeaşi măsură de compensare. In pregătirea activităţilor viitoare, urmează ca sambătă să particip la activitatea de inaugurare a interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, activitate care se va desfăşura la Sofia. Vor fi prezenţi oficiali ai Bulgariei, ai Greciei, Azerbaidjanului, preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, şi in felul acesta ne asigurăm că interconectorul va reuşi să dea relevanţă sistemului propriu de gaze la care compania noastră, Transgaz, a lucrat şi a reuşit să il pună in valoare, este vorba de sistemul BRUA. Practic, avem asigurată conectarea şi garanţia că poate fi asigurată coerenţa aprovizionării cu gaze pe verticala sud-nord. Vă mulţumesc! 2022-09-29 18:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_4109.jpgHOTĂRÂRE nr. 41 din 29.09.2022 privind solicitarea de asistență internațională pentru asigurarea unor medicamente necesare în tratarea pacienților infectați cu virusul variolei maimuței prin intermediul Mecanismului European de Protecție CivilăȘtiri din 29.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/hotarare-nr-41-din-29-09-2022-privind-solicitarea-de-asistenta-internationala-pentru-asigurarea-unor-medicamente-necesare-in-tratarea-pacientilor-infectati-cu-virusul-variolei-maimutei-prin-intermediul-mecanismului-european-de-protectie-civilaComitetul Național pentru Situații de Urgență, desfășurat in format hibrid, a adoptat astăzi Hotărarea privind transmiterea solicitării de asistență internațională, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, pentru accesarea dozelor de medicamente necesare tratării unui număr de aproximativ 150 pacienți infectați cu virusul variola maimuței. Urmare a aprobării acestei hotărari, Departamentul pentru Situații de Urgență va dispune măsurile necesare in vederea activării Mecanismului European de Protecție Civilă in scopul identificării posibilităților de sprijin. Ședința CNSU a avut loc ca urmare a adresei transmise de Ministerul Sănătății și in contextul declarării de către Organizația Mondială a Sănătății, in data de 23.07.2022, a focarului de variola maimuței ca urgență de sănătate publică de interes internațional. 2022-09-29 14:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-29-02-56-48big_sigla_guvern.pngDezbatere pe marginea ”Cartei Albe a Drepturilor Persoanelor Vârstnice din România”, organizată de Federația SenioriNET, în parteneriat cu Secretariatul General al GuvernuluiȘtiri din 29.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/dezbatere-pe-marginea-cartei-albe-a-drepturilor-persoanelor-varstnice-din-romania-organizata-de-federatia-seniorinet-in-parteneriat-cu-secretariatul-general-al-guvernuluiGalerie foto Guvernul și societatea civilă, consultări pentru identificarea și implementarea de măsuri in sprijinul persoanelor varstnice Guvernul, prin Secretariatul General, a găzduit, astăzi, la Palatul Victoria, Masa Rotundă de consultări pe marginea Cartei Albe a Drepturilor Persoanelor Varstnice din Romania. Documentul a fost pus in dezbatere de către Federația SenioriNET, formată din organizații neguvernamentale furnizoare de servicii socio-medicale adresate persoanelor varstnice. Evenimentul a fost organizat in perspectiva Zilei Internaționale a Persoanelor Varstnice, celebrată la data de 1 octombrie. La intalnire au participat peste 40 de reprezentanți ai instituțiilor publice reprezentative pentru tema imbătranirii active - cercetători, parlamentari, funcționari publici din cadrul ministerelor de resort, precum și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din Romania. Secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, i-a asigurat pe organizatorii acestui demers de sprijinul Secretariatului General al Guvernului și a apreciat drept oportună lansarea unei Carte Albe a Drepturilor Persoanelor Varstnice, in contextul in care, drepturile, in general, sunt stipulate in foarte multe documente oficiale semnate de Romania la nivel internațional, prin care țara noastră și-a asumat respectarea acestora. De asemenea, Adrian Țuțuianu a salutat parteneriatul activ de dialog cu sectorul neguvernamental, prin colaborarea cu Federația SenioriNET, recunoscand rolul important al ONG-urilor in acordarea de servicii de ingrijire și asistență socială pentru persoanele varstnice. Guvernul este preocupat de evoluția demografică din Romania și de soluțiile de protejare a persoanelor varstnice. Recunoaștem contribuția mediului asociativ in dezvoltarea sectorului ingrijirilor la domiciliu și rolul important pe care il au ONG-urile in acest domeniu, mai ales in contexte de criză, cum a fost cel declanșat de pandemia COVID-19. De asemenea, Secretariatul General al Guvernului, in indeplinirea funcției de coordonare interministerială, asigură sprijinul pentru creșterea capacității autorităților centrale in indeplinirea elaborării, implementării și monitorizării strategiilor politicilor publice și, evident, pregătirea și punerea in dezbatere a unor acte normative care să sprijine adecvat persoanele vulnerabile. Carta Albă și dezbaterea de astăzi pot fi instrumente utile in demersurile de viitor atat la nivel guvernamental, cat și la nivel asociativ, a declarat Adrian Țuțuianu. Vicepreședintele Federației SenioriNET, Aurelia Pasăre, a apreciat interesul arătat de Secretariatul General al Guvernului față de acest demers, care are loc chiar cu cateva zile inainte de Ziua Internațională a Persoanelor Varstnice. La randul său, directorul Direcției Politici Sociale din cadrul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Elena Dobre, a adus in discuție programele de finanțare dedicate dezvoltării de noi servicii pentru persoanele varstnice, in special in zone defavorizate din rural și urban mic, subliniind că Ministerul Muncii iși propune dezvoltarea continuă și furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor persoanele varstnice, precum și imbunătățirea cadrului legislativ in acest sens. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale iși concentrează eforturile pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei, respectiv pentru identificarea de noi soluții la nevoile tuturor grupurilor vulnerabile, prin implementarea mai multor proiecte in domeniul serviciilor sociale care dezvoltă sistemul de servicii sociale, in principal pentru categoriile de risc (persoane varstnice și ingrijitorii informali ai acestora, persoanele fără adăpost etc). De asemenea, pentru a veni cat mai aproape de beneficiari, Ministerul Muncii are in vedere reformarea sistemului național de asistență socială. Acolo unde serviciile sociale nu prea există, in special in mediul rural, au fost aprobate mai multe măsuri guvernamentale, printre care creșterea la 1.000 de lei/beneficiar a subvențiilor acordate de la bugetul de stat furnizorilor privați care acordă servicii sociale și la 600 lei/persoană in cazul serviciilor acordate in centrele de zi la domiciliu sau in comunitate. In ceea ce privește finanțarea activității furnizorilor publici de servicii sociale, potrivit noilor reglementări, autoritățile administrației publice locale care gestionează cămine pentru persoane varstnice vor primi 30% din standardele minime de cost pentru fiecare beneficiar, a declarat reprezentantul Ministerului Muncii. MMSS a elaborat proiectul de Hotărare de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale privind ingrijirea de lungă durată și imbătranire activă pentru perioada 2023-2030. Proiectul se află in procedură transparentă decizională. Carta Albă a Drepturilor Persoanelor Varstnice din Romania este un document manifest menit să pună pe agenda publică din Romania subiectul imbătranirii active, al dreptului persoanelor varstnice de a fi ingrijite in condiții de bună stare, la domiciliul acestora sau oriunde aleg ele, și de a continua să aibă o viață activă alături de familie și prieteni. Fotografii de la dezbatere sunt disponibile la acest link: https://bit.ly/3LUksyI 2022-09-29 14:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_3824.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu omologul din Republica Coreea, Han Duck-sooȘtiri din 28.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-cu-prim-ministrul-republicii-coreea-de-sud-han-duck-sooGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, in marja vizitei pe care o efectuează la Tokyo, o intrevedere cu omologul său din Republica Coreea, Han Duck-soo, aflat de asemenea in Japonia cu prilejul funeraliilor de stat ale fostului premier nipon Shinzo Abe. Principalul subiect inclus pe agenda intrevederii a vizat impulsionarea Parteneriatului Strategic in baza căruia funcționează deja de mai mulți ani relația dintre Romania și Republica Coreea. O altă temă majoră abordată a fost securitatea globală, in contextul creat de agresiunea rusă asupra Ucrainei. I-am mulțumit omologului sud-coreean, Han Duck-soo, pentru buna colaborare dintre țările noastre din perioada pandemiei și i-am transmis dorința noastră de a dezvolta cadrul relației bilaterale inclusiv in domeniul apărării, Republica Coreea numărandu-se printre partenerii globali ai NATO și avand in vedere importanța strategică din punct de vedere geografic a țărilor noastre și provocările de securitate actuale din regiunea Mării Negre și cele din zona Asia-Pacific. De asemenea, am apreciat interesul investitorilor sud-coreeni care au avut incredere in potențialul Romaniei, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Premierul roman l-a invitat pe omologul său coreean intr-o vizită oficială in Romania, anul viitor, cand cele două țări vor celebra 15 ani de colaborare in cadrul Parteneriatului Strategic. De asemenea, a solicitat sprijin pentru aderarea Romaniei la OCDE. Pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale, premierul roman a propus relansarea activității Comitetului pentru colaborare industrială și organizarea unui forum de afaceri care să valorifice oportunitățile in domeniile producerii de energie verde, energie nucleară, tehnologia informației. La randul său, premierul Republicii Coreea, Han Duck-soo, a apreciat relațiile bilaterale și contribuția Romaniei la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO și garantatea securității in regiune. 2022-09-28 08:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_nic_s_radiant.jpgÎntrevedere bilaterală a delegației române cu președintele Camerei Reprezentanților din Dieta Japoniei, Hosoda HiroyukiȘtiri din 28.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-bilaterala-a-delegatiei-romane-cu-pre-edintele-camerei-reprezentantilor-din-dieta-japoniei-hosoda-hiroyukiGalerie foto 2022-09-28 07:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-09-28_at_07.37.24.jpegParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la “Greetings occasion”, în memoria fostului prim-ministru al Japoniei, Shinzo AbeȘtiri din 27.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-greetings-occasion-in-memoria-fostului-prim-ministru-al-japoniei-shinzo-abe-de-prim-ministrul-japoniei-fumio-kishidaGalerie foto 2022-09-27 20:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_d_whatsapp_image_2022-09-27_at_3.04.35_pm_(1)_radiant-enhanced.jpgPrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, întrevedere cu președintele Parlamentului Regatului Danemarcei, Henrik Dam KristensenȘtiri din 27.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-intrevedere-cu-pre-edintele-parlamentului-regatului-danemarcei-henrik-dam-kristensenGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit astăzi, impreună cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cu președintele Parlamentului Regatului Danemarcei, Henrik Dam Kristensen, in contextul participării la funeraliile de stat organizate in onoarea fostului prim-ministru nipon Shinzo Abe. Premierul roman a apreciat colaborarea bilaterală și convergența agendei la nivelul Uniunii Europene asupra dosarelor specifice sprijinirii rezistenței europene. In acest context, șeful Executivului a menționat că Romania face toate demersurile in coordonarea cu Uniunea Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. De asemenea, premierul a subliniat importanța extinderii Spațiului Schengen prin aderarea Romaniei, care acționează ca un membru de facto al Spațiului. Totodată, premierul a punctat necesitatea unei soluții durabile pentru soluționarea crizei energetice la nivelul UE. In context, s-a referit la rolul energiei regenerabile și a menționat deschiderea Romaniei de a beneficia de expertiza Danemarcei in ceea ce privește diversificarea surselor de energie și producerea din surse regenerabile. Părțile au confirmat și continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina și pentru cetățenii acesteia, refugiați in state membre ale Uniunii Europene. Un punct important al discuțiilor a vizat cooperarea la nivelul NATO pentru intărirea securității regionale și consolidarea posturii de descurajare si apărare a Alianței pe Flancul Estic. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă efectuează, in perioada 26-28 septembrie, o vizită la Tokyo pentru a participa la funeraliile de stat organizate in onoarea fostului prim-ministru nipon Shinzo Abe. 2022-09-27 11:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_2_(1).jpgParticiparea prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă la Ceremonia Funerară de Stat, organizată în onoarea fostului prim-ministru al Japoniei, Shinzo AbeȘtiri din 27.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-funerara-de-stat-organizata-in-onoarea-fostului-prim-ministru-al-japoniei-shinzo-abe 2022-09-27 10:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-27-10-29-48big_sigla_guvern.pngÎntrevederea bilaterală a prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, cu președintele Parlamentului Estoniei, Jüri RatasȘtiri din 26.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-bilaterala-a-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-parlamentului-estoniei-juri-ratasGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, intrevedere cu președintele Parlamentului Estoniei, Juri Ratas Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, alături de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut astăzi, o intrevedere cu președintele Parlamentului Estoniei, Juri Ratas, in contextul participării, la Tokyo, la funeraliile de stat organizate in memoria fostul prim-ministru nipon Shinzo Abe. Prim-ministrul roman a apreciat relațiile bilaterale foarte bune, bazate pe valori și interese comune, aflate in continuă extindere și diversificare. - Angajamentul președintelui Ratas, atat ca prim-ministru al Estoniei, cat și ca președinte al Riigikogu, are o contribuție deosebită la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Coordonarea intereselor Romaniei și Estoniei in cadrul Uniunii Europene și NATO este armonios completată de cooperarea intr-o serie de formate regionale precum Inițiativa Celor Trei Mări și B9, a afirmat prim-ministrul Ciucă. Discuțiile din cadrul intrevederii s-au axat asupra situației de securitate din regiune. In acest context, premierul a menționat sprijinul politic, economic și umanitar acordat de Romania Ucrainei și Republicii Moldova, precum și contribuția țării noastre la securitatea regională și la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO, cu precădere pe Flancul Estic. Creșterea rezistenței sectorului energetic, prin obținerea independentei energetice a fost un punct de interes al convorbirilor. Prim-ministrul a subliniat că Romania sprijină o abordare comună pentru securitatea aprovizionării in UE și necesitatea unor măsuri pro-active coordonate. Inalții demnitari au agreat continuarea acțiunilor de dezvoltare a cooperării economice și de incurajare a investițiilor reciproce. Premierul Nicolae-Ionel Ciuca a menționat că Romania apreciază participarea la Centrul de excelență pentru apărare cibernetică cooperativă NATO din Tallinn și este interesată de experiența Estoniei in sectorul digital. Președintele Parlamentului Estoniei, Juri Ratas, a apreciat relațiile bilaterale in continuă dezvoltare și contribuția Romaniei la garantarea securității regionale și intărirea Flancului Estic al NATO. Informații suplimentare: In anul 2021, s-au celebrat 100 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale (recunoașterea de jure a Estoniei de către Romania, la 26 februarie 1921) și 30 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice (13 septembrie 1991). In ceea ce privește cooperarea economică, la finalul lunii aprilie 2022, schimburile comerciale romano-estone au atins totalul de 74,72 milioane EUR (in creștere cu 69,77% față de perioada corespunzătoare a anului precedent). In marja celei mai recente vizite la nivel de ministru al afacerilor externe a avut loc, la 5 aprilie 2022, un Forum de Afaceri bilateral, organizat de Ambasada Estoniei in parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Romaniei (CCIR), la care au participat oameni de afaceri estoni și romani. Oamenii de afaceri estoni au participat, ulterior (la 6 aprilie 2022), la un alt eveniment similar, organizat la Cluj-Napoca. 2022-09-26 12:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_f268fad7-acf7-4c88-8ed7-989606edea3e.jpgÎntâlnirea prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, cu delegația Guvernului Japoniei, condusă de prim-ministrul nipon, Fumio KishidaȘtiri din 26.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-cu-delegatia-guvernului-japoniei-condusa-de-prim-ministrul-nipon-fumio-kishidaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Tokyo, o intrevedere, alături de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cu delegația Guvernului Japoniei, condusă de prim-ministrul nipon, Fumio Kishida. Ridicarea relațiilor dintre Romania si Japonia la nivelul Parteneriatului Strategic este un act politic oportun in actualul context internațional, ce materializează viziunea remarcabilă a fostului prim-ministru Shinzo Abe, in sfera politicii externe, a afirmat prim-ministrul Ciucă. - Romania este profund angajată să dezvolte relațiile cu Japonia la nivelul Parteneriatului Strategic, simbol al recunoașterii legăturii speciale dintre țările noastre, precum și al potențialului semnificativ de dezvoltare bilaterală. Suntem pregătiți să convenim asupra momentului cel mai potrivit pentru semnarea Acordului de Parteneriat Strategic, odată ce documentul va fi finalizat, a subliniat șeful Executivului roman. Totodată, prim-ministrul a menționat că Japonia este intre principalii parteneri ai Romaniei in Asia, atat politic, cat și economic, și a apreciat contribuția valoroasă la tranziția și modernizarea țării noastre in ultimii 30 de ani. Un punct important al intrevederii a vizat componenta de securitate si apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului Parteneriat Strategic. In acest context, premierul a menționat că, asemenea Japoniei, Romania este angajată respectării democrației, statului de drept, ordinii internaționale bazată pe reguli si apărării păcii și stabilității. Romania susține cooperarea intre NATO și Japonia pe toate dimensiunile relevante și se opune ferm oricăror incercări unilaterale de schimbare a status quo-ului internațional, mai ales prin forță, a arătat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Convorbirile la nivelul celor doi prim-miniștri s-au concentrat și asupra colaborării economice, avand in vedere că Japonia este cel mai mare investitor asiatic in Romania. - Dinamica recentă a contactelor noastre bilaterale este foarte incurajatoare. Am incredere că oportunitățile oferite de Romania pentru investiții in domeniile energiei verzi, infrastructurii de inaltă calitate și inovației, producerii energiei nucleare, producției de hidrogen verde și a unor componente optice necesare proiectului Laserului de la Măgurele, dar și continuarea proiectelor aflate acum in derulare - linia de metrou către Aeroportul București, podul suspendat peste Dunăre, linia ferată cu ecartament european Pașcani - Iași - Chișinău - vor pune in valoare potențialul de dezvoltare a relațiilor noastre economice și vor atrage noi tehnologii, a afirmat premierul Ciucă. Prim-ministrul nipon, Fumio Kishida, a apreciat prezența, la Tokyo, a premierului Romaniei și l-a asigurat de intreg sprijinul pentru incheierea Parteneriatului Strategic și consolidarea colaborării bilaterale, inclusiv pe plan extern, in contextul regional si internațional ce necesită protejarea democrației și a statului de drept. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă efectuează, in perioada 26-28 septembrie, o vizită la Tokyo (Japonia) pentru a participa la funeraliile de stat organizate in onoarea fostului premier nipon Shinzo Abe. 2022-09-26 11:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-26-11-28-47big_1_(1).jpgÎntâlnirea prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, cu Liga Parlamentară de Prietenie Japonia-România, condusă de președintele Ichiro Aisawa, și vizitarea sediului Dietei JaponieiȘtiri din 26.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-cu-liga-parlamentara-de-prietenie-japonia-romaniaGalerie foto *** Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, astăzi, alături de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cu Liga Parlamentară de prietenie Japonia-Romania, condusă de președintele Ichiro Assawa, in cadrul vizitei in Japonia a celor doi inalți demnitari romani. Prim-ministrul Ciucă a subliniat faptul că este o onoare să reprezinte Romania la funeraliile de stat organizate in memoria fostului prim-ministru Shinzo Abe, primul șef de guvern din Japonia care a vizitat țara noastră și cel care a achiesat să lanseze Parteneriatul Strategic cu Romania, in contextul primirii de către președintele Klaus Iohannis, in vizita sa istorică din 2018. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a susținut că incheierea Parteneriatului Strategic intre Romania și Japonia este nu numai un act realizat la momentul oportun, dar și o moștenire pe care o lasă fostul premier Shinzo Abe in sfera politicii externe, care reflectă viziunea sa remarcabilă in acest domeniu, atribuind Romaniei un rol relevant in această regiune. De altfel, atat Romania, cat și Japonia impărtășesc aceleași valori și interesul pentru apărarea lumii bazate pe reguli. - Componenta de securitate și apărare reprezintă unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți. Coordonarea stransă și permanentă intre noi este cu atat mai importantă și necesară in contextul provocărilor strategice cu care ne confruntam, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Discuțiile s-au axat și asupra cooperării economice, Japonia fiind cel mai mare investitor asiatic in Romania. Premierul a subliniat determinarea Guvernului roman de a impulsiona componenta de investiții, avand in vedere dinamica incurajatoare din ultima perioadă a contactelor bilaterale și oportunitățile oferite de țara noastră in domeniile energiei verzi, infrastructurii de inaltă calitate și inovației, producției de hidrogen verde, infrastructurii de transport. Președintele Ligii Parlamentare de Prietenie Japonia-Romania, Ichiro Assawa, a salutat prezența la Tokyo a premierului roman și a anunțat intreg sprijinul pentru edificarea Parteneriatului Strategic Japonia- Romania. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă efectuează, in perioada 26-28 septembrie, o vizită la Tokyo (Japonia) pentru a participa la funeraliile de stat organizate in onoarea fostului premier nipon Shinzo Abe. 2022-09-26 07:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-09-26_at_07.36.05_(2).jpegMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul sărbătorii Roș Hașana – Anul Nou evreiescȘtiri din 25.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-sarbatorii-ro-ha-ana-anul-nou-evreiescRoș Hașana reprezintă o sărbătoare a bucuriei și a speranței, cand, făcand un bilanț asupra anului care se incheie, evreii din intreaga lume privesc increzători spre Anul Nou cu recunoștință și credință. Cu acest prilej deosebit, transmit urări de sănătate, fericire și bunăstare conducerii Federației Comunităților Evreiești din Romania - Cultul Mozaic și tuturor membrilor comunităților evreiești din țara noastră. Acest moment ne oferă posibilitatea să reflectăm și să contribuim cu toții la consolidarea unei societăți tolerante și incluzive, bazate pe bună ințelegere, respect și apreciere față de diversitatea etnică și religioasă. Fie ca sărbătoarea Roș Hașana să aducă prosperitate și pace! Shana Tova ! 2022-09-25 12:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-25-12-45-32big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceze din RomâniaȘtiri din 23.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-gala-camerei-de-comert-industrie-i-agricultura-franceze-din-romania Alocuțiunea susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceze din Romania [Check against delivery] Excelența voastră, doamna ambasador, Doamnelor și domnilor parlamentari, miniștri, Domnule președinte al CCIFER, Distinși invitați, Doamnelor și domnilor, Imi face o deosebită plăcere să particip la Gala Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceze din Romania, un eveniment prestigios al comunității de afaceri franco-romane. Anul acesta, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză aniversează 26 de ani de activitate in Romania. Importanța dumneavoastră se regăsește in activitatea celor 4.150 de companii cu capital majoritar francez, a căror cifră de afaceri cumulată insumează 18 miliarde de euro. Capitalul francez a creat peste 125.000 de locuri de muncă directe pe piaţa romanească. Apreciez in mod deosebit faptul că Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Romaniei, deținand, așa cum a menționat și domnul consilier prezidențial, locul 3 la exporturi și locul 7 la importuri. Locul 3 este deținut de Franța și in clasamentul investitorilor, cu investiții de 8,7 miliarde de euro, reprezentand aproape zece la sută din totalul investițiilor străine directe. Doamnelor și domnilor, Dumneavoastră, investitorii francezi, aveți o prezență solidă și semnificativă in Romania și salut contribuția dumneavoastră la dezvoltarea economiei romanești. Mă bucur să constat că parteneriatul strategic dintre Romania și Franța are o componentă economică importantă pentru ambele țări. Pentru Guvernul Romaniei, Camera Franceză de Comerț reprezintă un partener de dialog important și, cu ocazia acestei gale aniversare, vreau să vă mulțumesc pentru deschiderea spre discuții transparente legate de oportunitățile de investiții și dezvoltare oferite de Romania. Doresc să menționez că, de la preluarea mandatului, am avut mai multe intalniri cu reprezentanții CCIFER, ultima in urmă cu cateva zile. Apreciez dialogul cat de poate de consistent pe probleme economice și aspecte ale mediului de afaceri din Romania, cum de altfel și dumneavoastră sunt convins că apreciați deschiderea și importanța pe care Guvernul Romaniei le acordă partenerilor care doresc să investească in țara noastră, precum și cadrul fiscal pe care Romania il asigură dezvoltării unui mediu de afaceri consistent. Vă asigur că țara noastră reprezintă o destinație de luat in seamă pentru transferarea investițiilor franceze atat din zona de conflict, cat și din zone mai indepărtate, pentru creșterea rentabilității proiectelor. Deși traversăm crize multiple, cu implicații la nivel global, am reușit să asigurăm stabilitate și predictibilitate pentru politicile fiscale. Prin măsurile pe care le-am luat, am reușit să caștigăm increderea investitorilor, a dumneavoastră, incredere care s-a tradus prin creșterea investițiilor străine directe cu 43,7% in primele 7 luni ale anului, ajungand la cifra de 5,5 miliarde euro. Prin politicile publice și fiscale adoptate, precum și prin creșterea investițiilor la cel mai mare nivel din ultimii 32 de ani, am demonstrat că suntem dedicați proiectelor de dezvoltare și modernizare a Romaniei și că avem ușa deschisă pentru investiții solide, de viitor, regăsite in proiectele și reformele finanțate din fondurile europene, atat prin Cadrul financiar multi-anual, cat și prin PNRR. Stimați investitori, vă asigur că suntem preocupați să luăm cele mai bune măsuri pentru a crea un climat de afaceri cat mai atrăgător pentru oamenii de afaceri. In acest sens se inscrie și procesul de aderare la OCDE, care ne va ajuta să aliniem sistemul administrativ și funcționarea mediului de afaceri la regulile celor mai puternice economii din lume. Deja valorificăm și integrăm in legislația națională expertiza Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică indreptată spre transparență, digitalizare și reducerea birocrației. Sunt măsuri așteptate de mediul de afaceri și pe care noi ne-am angajat deja să le implementăm. La fel de așteptată de mediul de afaceri este și aderarea Romaniei la Spațiul Schengen, un obiectiv important pentru țara noastră, incă din momentul aderării la UE. Mulțumim Franței pentru sprijinul acordat in realizarea acestui obiectiv și pentru susținerea directă anunțată de președintele Macron cu ocazia vizitei din luna iunie in țara noastră. Romania este astăzi o țară sigură, capabilă să aibă un rol activ in regiune și in lume, alături de prietenii și aliații săi. Prezența militarilor francezi in țara noastră confirmă soliditatea deciziei noastre de a ne apăra impreună valorile comune. Doamnelor și domnilor, După aderarea la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, procesul de aderare la OCDE, aderarea la Spațiul Schengen sunt obiective importante de țară pe care ni le-am asumat și pentru realizarea cărora facem eforturi intense la nivelul tuturor instituțiilor. Și sunt sigur că, impreună cu dumneavoastră, așa cum am demonstrat pană acum, putem să indeplinim aceste obiective. De asemenea, vă asigur că toate aceste eforturi vor da rezultate pentru că atunci cand ne asumăm proiecte importante pentru viitorul țării, reușim să le ducem la capăt. Istoria recentă confirmă determinarea noastră de a realiza obiective majore pentru dezvoltarea Romaniei, pentru integrarea deplină in familia europeană. La final, vă rog să-mi dați voie să vă urez succes in activitatea dumneavoastră; să aveți cat mai multe investiții in economia romanească și să vă mulțumesc incă o dată pentru disponibilitatea la dialog și la identificarea de soluții pentru mediul de afaceri din Romania; să vă urez o seară frumoasă și succes in activitatea pe care o desfășurați. Vă mulțumesc! 2022-09-23 20:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-09-23_at_21.56.18.jpegVizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă în Japonia cu prilejul funeraliilor de stat ale fostului premier nipon Shinzo AbeȘtiri din 23.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-in-japonia-cu-prilejul-funeraliilor-de-stat-ale-fostului-premier-nipon-shinzo-abePrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă va efectua, in perioada 26-28 septembrie, o vizită la Tokyo (Japonia), pentru a participa la funeraliile de stat organizate in onoarea fostului premier nipon Shinzo Abe. Fostul inalt oficial nipon Shinzo Abe a contribuit decisiv la inceperea demersurilor necesare ridicării relațiilor bilaterale dintre Romania și Japonia la nivelul unui Parteneriat Strategic, in contextul vizitei istorice pe care a efectuat-o la București in 2018, fiind primul premier nipon care a vizitat Romania. Japonia este unul dintre principalii parteneri din Asia ai Romaniei, atat in plan politic, cat și in plan economic, și există toate premisele pentru a transforma această indelungă relație bilaterală, de peste un secol, intr-o relație privilegiată la nivel de parteneriat strategic. Ne dorim ca acest lucru să se intample cat mai curand posibil, fiind un act politic oportun, mai ales in contextul internațional actual, dar și un mod de a concretiza viziunea remarcabilă a fostului premier Shinzo Abe in materie de politică internațională, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In marja vizitei pe care o efectuează la Tokyo, premierul Nicolae-Ionel Ciucă va fi primit de omologul său nipon, Fumio Kishida, și va avea intrevederi cu delegația Ligii parlamentare de prietenie Japonia-Romania, condusă de președintele Ichiro Aisawa, și cu președintele Camerei Reprezentanților din Dieta Japoniei, Hosoda Hiroyuki De asemenea, șeful executivului roman va avea o serie de intrevederi bilaterale cu oficiali din alte state, aflați la Tokyo cu prilejul funeraliilor fostului premier Shinzo Abe, intre care prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese, și prim-ministrul Republicii Coreea de Sud, Han Duck-soo. 2022-09-23 16:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-23-04-36-12big_sigla_guvern.pngȘedința de guvern din 23 septembrieȘtiri din 23.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-23-septembrieGalerie foto 2022-09-23 13:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_2785.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele boardului Băncii Japoneze pentru Cooperare Internațională, Tadashi MaedaȘtiri din 23.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-boardului-bancii-japoneze-pentru-cooperare-internationala-tadashi-maedaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu președintele Consiliului Director al Băncii Japoneze de Cooperare Internațională (JBIC), Tadashi Maeda. Cu această ocazie, au fost analizate oportunitățile de finanțare a proiectelor din domeniul energiei și al infrastructurii feroviare și rutiere. - Salutăm interesul manifestat de JBIC, una dintre cele mai importante bănci japoneze, pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi. Atat energia eoliană, cat și cea obținută prin hidrogen reprezintă soluții, alături de reactoarele modulare de mici dimensiuni, pe care le putem accesa impreună cu partenerii niponi. Pe de altă parte, proiecte precum podul de la Brăila, calea ferată Pașcani-Chișinău sau realizarea magistralei de metrou M6 pot consolida dezvoltarea economică a Romaniei și a regiunii. Prezența acestei bănci japoneze in țara noastră confirmă profilul atractiv al Romaniei ca destinație de investiții, inclusiv pentru companiile nipone, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. O atenție specială a fost acordată dezvoltării potențialului generat in sectorul IT, in acest sens fiind menționate oportunitățile oferite de infiinţarea unui fond de investiții pentru start-up-uri, la care să aibă acces specialiștii romani și companiile din țară, a căror finanțare poate crește prezența lor pe scena europeană și internațională. 2022-09-23 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_2691.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Fondului de investiții Carlyle GroupȘtiri din 22.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-fondului-de-investitii-carlyle-groupGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Carlyle Group, principalul acționar al Black Sea Oil and Gas Romania. In cadrul dialogului, au fost prezentate planurile de dezvoltare a investițiilor Grupului Carlyle, cu accent asupra dezvoltării capacităților de producție a gazului natural și a energiei. Premierul a prezentat viziunea Guvernului privind consolidarea capacităților interne de asigurare a resurselor necesare pentru aprovizionarea populației și mediului de afaceri cu gaz și energie electrică, atat pe termen scurt, cat și pe termen mediu și lung. 2022-09-22 13:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-22-01-12-25big_image_003_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea ministerială organizată în marja Conferinței internaționale a gazului în RomâniaȘtiri din 22.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-ministeriala-organizata-in-marja-conferintei-internationale-a-gazului-in-romaniaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a găzduit, la Palatul Victoria, reuniunea ministerială a miniștrilor Energiei din regiune, aflați la București pentru a participa la RIGC - Romanian International Gas Conference. Principalele teme au vizat soluțiile care pot fi implementate la nivel regional pentru a asigura gazul necesar cetățenilor și mediului de afaceri. Romania se numără printre țările europene care dețin resurse importante de gaz și de producere a energiei electrice. Acest format de dialog este găzduit de Romania pentru a asigura țărilor din regiune necesarul de gaz natural, dar și pentru a genera soluții care să ofere sprijin economiilor puternice din Vestul Europei, de al căror bun mers depinde și economia regiunii noastre, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Reuniunea a pus accent pe aplicarea proiectelor de intărire a cooperării intre țările participante, in vederea asigurării resurselor energetice și a găsirii celor mai bune soluții pentru intărirea securității energetice a tuturor statelor participante. De asemenea, temele de discuții au vizat necesitatea cooperării in vederea diversificării surselor și rutelor de aprovizionare cu energie pentru a putea trece cu bine peste actuala criză energetică. Au fost punctate și identificate noile rute alternative pentru transportul de gaze naturale prin porturile din Turcia și Grecia și interconectarea pentru transportul și tranzitul gazelor naturale către Romania. Romania a reamintit necesitatea proiectului de interconectare prin cablul subteran de transport de energie electrică pe ruta Azerbaidjan - Georgia -Romania- Ungaria. Evenimentul a confirmat solidaritatea pe care țările din regiunea noastră o demonstrează in actualul context geoplitic, generat de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. La reuniunea ministerială au participat Virgil Popescu - Ministrul Energiei, Andrei Spinu - vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Kostas Skrekas, ministrul Mediului și Energiei din Grecia, Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Republica Azerbaidjan, Rossen Hristov, ministrul Energiei din Bulgaria, Alparslan Bayraktar, adjunctul ministrului Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, Mykola Kolisnyk, adjunctul ministrului Energiei din Ucraina, Peter Sztaray, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria și George Chikovani, director general, JSC Georgian Oil and Gas Corporation - Georgia. 2022-09-22 10:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-22-11-16-53big_image_001_resize.jpgMesajul transmis de premierul Nicolae-Ionel Ciucă în cadrul Conferinței Internaționale a Gazului din RomâniaȘtiri din 21.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-transmis-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-in-cadrul-conferintei-internationale-a-gazului-din-romania [Check against delivery] Doamnelor și domnilor, Stimați invitați, Conferința Internațională a Gazului din Romania este un bun prilej de a discuta despre rolul gazelor naturale in tranziția energetică, precum și despre căile de acțiune necesare asigurării resurselor pentru cetățenii și economiile noastre. Criza energetică resimțită de intreaga Europă ne-a făcut și mai solidari in eforturile noastre de a găsi soluții și de a ne asigura energia necesară atat pentru această iarnă, cat și pentru generațiile viitoare, in condiții sustenabile și respect față de mediu. Am remarcat cu toții importanța acordată energiei in discursul susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru prezentarea raportului Starea Uniunii Europene 2022. Ceea ce am reușit cu toții la nivel european, in domeniul energiei, dar și in toate celelalte sectoare, reconfirmă puterea comunității celor 27 de țări de a uni oameni, națiuni și generații. De a trece cu bine crize fără precedent. Am regăsit, in dezbaterile la nivel european, preocuparea Romaniei de a proteja cetățenii și economia de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale. La nivel național, am prelungit măsurile de compensare și plafonare a prețurilor la gaz pană la 1 septembrie 2023, iar pentru mediul economic am eliminat plafonul de consum. Țara noastră continuă să se alăture deciziilor europene in toate eforturile de gestionare a consumului de energie, de descurajare a tendinței de creștere nejustificată a prețurilor și de diversificare a surselor de energie. Mai mult ca oricand, in aceste vremuri de criză, este nevoie ca spiritul european al solidarității să fie mai puternic resimțit in relația dintre cetățeni și instituții, la nivelul societății, dar și intre societate și piața energetică. Guvernul pe care il conduc și-a asumat ca obiectiv important obținerea independenței energetice și transformarea Romaniei intr-un factor de securitate energetică in regiune. Noua Lege offshore și incurajarea investițiilor in acest sector fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și, in următorii ani, a celor de mare adancime din județul Buzău. 2022 este anul in care a inceput extracția gazelor naturale in platoul continental al Mării Negre. Odată cu concretizarea acestor surse noi, vom reuși să asigurăm, din resurse interne, 90% din necesarul de consum. Acest lucru dovedește capacitatea Romaniei de a găsi noi soluții intr-o perioadă in care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina. La nivelul Guvernului, am făcut eforturi constante și in ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și asigurarea necesarului de consum cetățenilor și economiei noastre. Am finalizat recent tronsonul de conductă Pojorata - Vatra Dornei, proiect prin care am creat premisele interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord - Vest a țării cu cel din partea de Nord - Est. Acordăm atenție proiectelor de acest timp avand in vedere importanța lor pentru comunitățile locale și pentru dezvoltarea rețelei naționale. Finalizarea gazoductului BRUA faza I, aproximativ 500 de kilometri de conductă ce traversează un sfert din teritoriul țării, reprezintă o sursă importantă de energie pentru cetățenii noștri și pentru dezvoltarea economică. In plus, odată cu punerea in funcțiune a BRUA, Romania se conectează la culoarele regionale de transport și iși va putea asigura aprovizionarea din noi surse. Operaționalizarea interconectorului Bulgaria-Grecia - ultima componentă a Coridorului Vertical -, transformarea Coridorului Transbalcanic, care poate prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, vor crea un plus de siguranță pentru Romania și intreaga regiune. O atenție deosebită am acordat sprijinului pentru Republica Moldova, care se confruntă cu efecte acute ale crizei energetice. Operaționalizarea gazoductului Onești-Gherăești-Lețcani-Ungheni-Chișinău este un sprijin consistent pentru că oferă posibilitatea Republicii Moldova să preia pană la 2,2 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Doamnelor și domnilor, Guvernul Romaniei se concentrează in egală măsură și asupra viziunii de dezvoltare pe termen lung a sistemului energetic național, in acord cu politicile europene. Procesul de tranziție energetică trebuie să genereze un sistem energetic robust, modern, bazat pe extinderea și implementarea rapidă a tuturor tehnologiilor disponibile și inovatoare. Generăm, astfel, oportunități de creștere a securității energetice, de susținere a dezvoltării economice, de incluziune socială și de creare a cat mai multor locuri de muncă. Majoritatea modelelor de bune practici arată că soluția optimă pentru accelerarea procesului de eliminare a cărbunelui este utilizarea gazului natural, iar prin creșterea treptată a ponderii gazelor regenerabile se poate realiza neutralitatea climatică pană in anul 2050. Mai mult, gazul natural este considerat atat o opțiune viabilă pentru a asigura tranziția verde, cat și, similar energiei nucleare, pe care o incurajăm, o resursă vitală pentru echilibrarea rețelei electrice. Pe măsură ce contribuția energiei regenerabile va crește in conformitate cu țintele propuse prin pachetul legislativ Fit for 55, prioritățile Guvernului se concentrează asupra investițiilor necesare pentru creșterea contribuției energiei regenerabile in mix-ul energetic. Avem datoria morală față de generațiile viitoare de a asigura parghiile necesare dezvoltării economice a Romaniei și bunăstarea cetățenilor noștri, prin politici economice care să protejeze mediul. Vă mulțumesc și doresc mult succes dezbaterilor dumneavoastră! 2022-09-21 16:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_09wuzhc0s.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 21 septembrieȘtiri din 21.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-21-septembrie1663760904Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei! Astăzi, o serie intreagă de decizii pe care Guvernul le-a luat pentru a atinge noi ținte și jaloane pe care Romania le are in responsabilitate pentru trimestrul in curs. In acest sens, mai multe detalii ne va da chiar ministrul investițiilor și proiectelor europene. Dar inainte de a-l invita pe domnul Marcel Boloș alături de noi, o să am plăcerea să il rog să ni se alăture - vă rog, domnule ministru! - pe ministrul dezvoltării locale și administrației publice, domnul ministru Cseke Attila, care va vorbi şi vă va da detalii despre una dintre responsabilitățile pe care Romania și le-a asumat din perspectiva PNRR și care ține de atribuțiile ministerului pe care domnia sa il conduce. Vă rog, domnule ministru! Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut mana, bună ziua! Astăzi, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a propus in guvern un proiect de act normativ - un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului administrativ prin care se instituie posibilitatea și temeiul legal pentru constituirea unor consorții administrative; consorții administrative care vin, pe principiul colaborării intre unitățile administrativ-teritoriale, să soluționeze problemele de resursă umană specializată, respectiv să aducă impreună această forță de resursă umană pentru a putea susține in comun investițiile, dar și partea de desfășurare a activității curente a administrației publice locale. Vorbim despre un temei legal prin care, printr-un acord de a asociere care se bazează pe hotărari de Consiliu Local al unităților administrativ-teritoriale doritoare, se constituie acest consorțiu administrativ, in cadrul căruia anumiți funcționari publici dintr-un UAT care face parte din acest consorțiu vor putea să exercite același tip de serviciu public și la un alt UAT, la o altă unitate administrativ-teritorială. Domeniile pentru care am propus posibilitatea constituirii acestor consorții se referă la amenajarea teritoriului, la urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții, inițierea și realizarea de investiții, la domeniul juridic, la domeniul financiar, la achiziții publice și la administrarea taxelor și impozitelor locale. Vreau să specific că există anumite condiții pentru ca un funcționar public dintr-un UAT in cadrul acestui consorțiu administrativ să exercite o funcție publică intr-un alt UAT. Şi anume, in UAT-ul pentru care se dorește exercitarea in plus trebuie să avem, pe specialitatea respectivă, post vacant sau temporar vacant de cel puțin trei luni de zile. De asemenea, să fi avut loc cel puțin un concurs de angajare pe funcția respectivă care nu a adus un rezultat, adică, nu au fost doritori, respectiv, nu există posibilitatea legală a delegării acelei atribuții din interiorul UAT-ului respectiv. Deci, numai cu indeplinea cumulativă a acestor trei condiții există posibilitatea ca un funcționar să exercite o funcție publică și intr-o altă parte. Dar pot să vă spun că acest consorţiu administrativ vine să soluționeze problemele și provocările pe care le avem in față, atat legate de lipsa personalului specializat in anumite UAT-uri, și o să vă dau imediat cateva cifre, respectiv, de tot ceea ce ne așteaptă in implementarea proiectelor și investițiilor importante pe care le derulează guvernul, din bugetul de stat sau din fonduri europene. Aș mai vrea să menționez că această propunere legislativă aprobată de către Guvern merge la Parlament, in procedură parlamentară. Nu are impact bugetar in sensul in care e nevoie de resurse financiare in plus de la bugetul de stat. Mai mult decat atat, este vorba despre o diminuare a cheltuielilor, avand in vedere că pe funcția publică, care astăzi nu e ocupată și serviciul public se desfășoară cu greutate, vom avea un funcționar public din altă autoritate publică locală și care va primi o indemnizație care este de 20% din salariul de bază de la unitatea administrativ-teritorială de la care pleacă. V-am spus că vă dau cateva cifre. In ceea ce privește acoperirea cu personal pe specialitatea de urbanism din autoritățile administrației publice locale, la zi, sunt vacante 1.402 posturi și temporar vacante 169, ceea ce inseamnă 1.571 de posturi pe această specializare de urbanism. Pe personalul abilitat pentru controlul financiar preventiv, in total, 451 de posturi. Pe personalul abilitat pe achiziții publice - 1.925 de posturi. Prin aceste consorții administrative... Cseke Attila: Prin aceste consorții administrative, posturile vacante vor putea fi acoperite de către funcționari publici din alte UAT-uri, de la alte consilii locale, de la alte primării, astfel incat să asigurăm servicii publice pentru toate comunitățile locale din Romania. Dacă aveți intrebări, vă rog. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Vă rog, intrebări. Reporter: Bună ziua. Aș avea o intrebare pe un alt subiect, insă oarecum in legătură cu dumneavoastră și cu ceea ce ați prezentat puțin mai devreme. Mai exact, știți că astăzi CCR a decis ca neconstituțională legea prin care s-au mărit salariile, printre care și salariile demnitarilor, insă ințelegem că doi colegi de-ai dumneavoastră, senatori, au depus astăzi la comisie un amendament prin care totuși ar urma să crească indemnizațiile parlamentarilor, primarilor, că vorbeați despre ei, de la 1 noiembrie 2022. Deci, insistă UDMR-ul cu aceste creșteri de salarii? Cseke Attila: Dumneavoastră aveți această informație, eu am fost din ședință de guvern. Reporter: Este publică. Cseke Attila: Este, dar eu am fost in ședință de guvern, astfel incat această informație nu o am și nu pot să o comentez. Reporter: Dar și-ar permite Guvernul acestei majorări, pentru că știam că discuțiile au fost altele? Cseke Attila: Nu pot să fi comentez aceste amendamente de care dumneavoastră știți, eu acum am ieșit din ședință de guvern. Reporter: Dar dumneavoastră, in principiu, ați fi de acord? Cseke Attila: N-am văzut nici decizia Curții Constituționale. Reporter: Dar dumneavoastră, personal, vă doriți? Cseke Attila: Dumneavoastră nu ați prezentat și nu am văzut amendamentul propriu-zis. Altfel, pot să vă spun, ca idee, că, pe administrația publică locală, in ultimii patru ani n-a fost niciun fel de creștere salarială, nici măcar legat de inflație. Reporter: Asta inseamnă că ați fi de acord o majorare, o adaptare pe rata inflației. Cseke Attila: Eu vă spun punctul de vedere al UDMR. Reporter: Deci, ați fi de acord. Cseke Attila: Așa cum toți bugetarii au primit pe inflație o creștere salarială pe inflație, și vă spun incă o dată, specific, este punctul de vedere al UDMR, este corect, din punctul nostru de vedere, ca administrația locală să beneficieze de același regim. Reporter: Chiar și parlamentarii? Cseke Attila: Nu cunosc amendamentul pe care il invocați. Reporter: Și parlamentarii să beneficieze de această majorare? Cseke Attila: Nu cunosc amendamentul pe care il invocați. Reporter: De principiu. Cseke Attila: Nu, nici de principiu. Reporter: Mulțumesc. Cseke Attila: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu dacă aș putea să continui tot cu acest subiect puțin și vă zic mai in detaliu amendamentul dacă... Cseke Attila: Pe care nu-l cunosc. Reporter: Sunt doi colegi de-ai dumneavoastră care au depus acest amendament, a trecut deja de Senat acum, de vot, este raportarea la salariul minim. Este acum salariul minim pentru demnitari raportat la 2019, acum ar trece la 2021, adică la 2.300 de lei, da? Ar fi o majorare de... nu știu să spun exact, că se inmulțește cu un coeficient. De principiu, v-aș intreba dacă s-a discutat in coaliția de guvernare; știm, a fost o decizie a coaliției să se majoreze salariile bugetarilor, vreau să vă intreb dacă, punctual, această creștere a salariilor demnitarilor s-a discutat in coaliție. Și pe domnul Cărbunaru dacă există fonduri acum la buget pentru această majorare din noiembrie, așa cum este trecută in acest amendament, pentru că știu că domnul Caciu a tot transmis că ar trebui să fim un pic mai atenți cu felul in care cheltuim banii. Cseke Attila: Ne vom uita pe aceste amendamente și, evident, vom discuta in coaliție. Va fi o decizie a coaliției, pe care și UDMR-ul o va respecta. Reporter: Adică se mai poate schimba totul... Cseke Attila: Nu, m-ați intrebat dacă s-a discutat in coaliție. V-am răspuns, nu s-a discutat in coaliție, nu cunosc aceste amendamente. Dacă a fost un vot in comisiile din Senat sau in plenul Senatului, se va discuta in coaliție și se va lua o decizie, pe care UDMR-ul o va respecta. Dan Cărbunaru: In situația amendamentelor depuse la nivelul parlamentului, ele au nevoie și de o analiză privind resursele. Ca atare, in raport de aceste amendamente se fac și analizele respective la nivelul Ministerului de Finanțe. Ințeleg că e o chestiune de cateva ore, ceva recent, astfel incat, de indată ce avem rezultatele unor analize in acest sens, o să puteți avea și opinia guvernului. Reporter: Noi am insistat pentru că vorbim despre membrii din coaliția de guvernare, din acest motiv. Mă gandesc că nu toată lumea depune amendamente așa cum iși dorește, și după care liderii coaliției află de aceste amendamente și iau o decizie finală. Ăsta este fix motivul pentru care v-am intrebat, mă gandeam că se știe, poate s-a și luat o decizie, nu o știam noi. Dan Cărbunaru: Dacă vorbim despre inițiative la nivelul Parlamentului Romaniei și acceptăm ideea faptului că suntem la Guvern, vă las ocazia de a afla mai multe detalii legate de aceste inițiative politice la nivelul parlamentului, cu mențiunea că, in privința resurselor, desigur, Ministerul de Finanțe poate face o analiză, in privința impacturilor și in privința modului in care acestea sunt sustenabile. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Aș avea o completare in legătură cu intrebarea colegei mele. Domnule ministru, după acest vot care a fost in plenul Senatului, dumneavoastră considerați că, totuși, ar trebui majorate in această perioadă și salariile demnitarilor? Aveți nemulțumiri cu privire la venitul pe care il aveți? Cseke Attila: Doamnă, eu nu cunosc votul despre care vorbiți. Tocmai am ieșit din ședința de guvern; dumneavoastră imi cereți un comentariu despre ceva despre care eu nu am cunoștință. Nu pot să comentez ceva despre care eu nu am cunoștință, imi pare rău. Reporter: Dar dumneavoastră sunteți mulțumit de venitul pe care il aveți? Considerați că ar trebui majorat? Cseke Attila: Venitul meu cred că este public și toată lumea il știe. Aşa incat ce părere am despre acest venit care este al tuturor miniştrilor, e părerea mea personală. Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă imi permiteţi, vă rog: ce decizie ați luat sau urmează să luați la ministerul dumneavoastră, astfel incat să reduceți consumul de energie? Cseke Attila: Domnul prim-ministru a cerut o situație și propuneri pentru săptămana viitoare și ne vom incadra in acest termen. Reporter: Dar ați schițat pană acum...? Cseke Attila: Se lucrează la aceste măsuri. In momentul in care vom veni cu ele, evident că ele vor fi publice. Reporter: Vedeți o diferență la factură, de exemplu, ce factură există in momentul de față la minister și ce era acum un an? Ca să aveți o bază de la care să porniți această analiză? Cseke Attila: Se lucrează tehnic la această situație. Lăsați-ne să venim cu această situație și vom propune măsuri. Reporter: Aceeași intrebare aș avea-o și pentru domnul Cărbunaru: la nivelul Guvernului urmează să se mai ia alte măsuri, astfel incat, bineințeles, să fie redus consumul de energie? Dan Cărbunaru: Desigur, știți preocuparea Guvernului privind reducerea cheltuielilor din bani publici, ea nu vizează doar cheltuiala privind energia electrică, ci in general, cheltuielile publice. Există acea decizie care a fost luată incă din vară, privind reducerea cu 10% a cheltuielilor pentru toate ministerele și ea s-a reflectat deja in rectificarea bugetară. Dar pentru a vă răspunde concret la intrebare, măsuri precum reducerea perioadei in care să aibă loc iluminatul public al clădirii Palatului Victoria, sunt lucruri care deja au fost comunicate public și au generat deja efecte. Este foarte posibil ca ele să continue, in sensul coborarii nivelului orarului de la 12:00 noaptea, cum era stabilit inițial, poate chiar și mai jos. De asemenea, este o preocupare la nivelul tuturor angajaților guvernului ca, in propriile birouri și in alte zone care țin de spațiile de lucru, să aibă mare grijă, pentru a evita in primul rand risipa de energie electrică și pe măsură ce planurile de economisire se implementează, ele pot fi, desigur, și optimizate, fără a afecta capacitatea de lucru, evident, a Guvernului. Reporter: Dar s-a trimis oficial această informare către angajați să fie mai atenți atunci cand folosesc resursele? Sau a fost doar o informare verbală? Dan Cărbunaru: Mesajul premierului Romaniei a fost unul public și nu era menit doar să dea un exemplu celorlalți, din afara clădirii, dar inclusiv, sau, mai ales, dacă doriți, celor care lucrează in Palatul Victoria și cu siguranță, acest mesaj public este urmat de acțiuni concrete, iar din perspectivă formală, fiecare minister iși va realiza, in funcție de specificul activității sale, propriile planuri de economisire de energie. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Reporter: Domnule ministru, am la dumneavoastră o solicitare de săptămana trecută, in care vă spuneam că am descoperit intr-o anchetă pe care o desfășurăm strategii de dezvoltare locală copiate in mare parte sau strategii in care găsim numele altor localităţi. Nu mi-aţi răspuns la această solicitare. Cseke Attila: Aşa incat ce părere am despre acest venit care este al tuturor miniştrilor, e părerea mea personală. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare, dacă imi permiteţi, vă rog: ce decizie ați luat sau urmează să luați la ministerul dumneavoastră, astfel incat să reduceți consumul de energie? Cseke Attila: Domnul prim-ministru a cerut o situație și propuneri pentru săptămana viitoare și ne vom incadra in acest termen. Reporter: Dar ați schițat pană acum...? Cseke Attila: Se lucrează, se lucrează la aceste măsuri. In momentul in care vom veni cu ele, evident că ele vor fi publice. Reporter: Şi vedeți o diferență la factură, de exemplu, ce factură există in momentul de față la minister și ce era acum un an? Ca să aveți o bază de la care să porniți această analiză? Cseke Attila: Se lucrează tehnic la această situație. Lăsați-ne să venim cu această situație și vom propune măsuri. Reporter: Și aceeași intrebare aș avea-o și pentru domnul Cărbunaru: la nivelul Guvernului urmează să se mai ia alte decizii, astfel incat, bineințeles, să fie redus consumul de energie? Alte măsuri? Dan Cărbunaru: Desigur, știți preocuparea Guvernului privind reducerea cheltuielilor din bani publici, ea nu vizează doar cheltuiala privind energia electrică, ci in general, cheltuielile publice. Există acea decizie care a fost luată incă din vară, prin reducerea cu 10% a cheltuielilor pentru toate ministerele și ea s-a reflectat deja in rectificarea bugetară. Dar pentru a vă răspunde concret la intrebare, măsuri precum reducerea perioadei in care să aibă loc iluminatul public al clădirii Palatului Victoria, sunt lucruri care deja au fost comunicate public și au generat deja efecte. Este foarte posibil ca ele să continue, in sensul coborarii nivelului orarului de la 12:00 noaptea, cum era stabilit inițial, poate chiar și mai jos. De asemenea, este o preocupare la nivelul tuturor angajaților guvernului ca in propriile birouri și in alte zone care țin de spațiile de lucru să aibă mare grijă, pentru a evita in primul rand risipa de energie electrică și pe măsură ce planurile de economisire se implementează, ele pot fi, desigur, și optimizate, fără a afecta capacitatea de lucru, evident, a Guvernului. Reporter: Dar s-a trimis oficial această informare către angajați să fie mai atenți atunci cand folosesc resursele? Sau a fost doar o informare verbală? Dan Cărbunaru: Mesajul premierului Romaniei a fost unul public și nu era menit doar să dea un exemplu celorlalți, din afara clădirii, dar inclusiv, sau, mai ales, dacă doriți, celor care lucrează in Palatul Victoria și cu siguranță, acest mesaj public este urmat de acțiuni concrete, iar din perspectivă formală, fiecare minister iși va realiza, in funcție de specificul activității sale, propriile planuri de economisire de energie. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, am la dumneavoastră o solicitare de săptămana trecută, in care vă spuneam că am descoperit intr-o anchetă pe care o desfășurăm, strategii de dezvoltare locală copiate in mare parte, sau strategii in care găsim numele altor localități. Nu mi-aţi răspuns la această solicitare. Cseke Attila: Din cate cunosc, nu există temei legal ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să verifice strategiile de dezvoltare locală. Suntem din punct de vedere constituțional pe principiul autonomiei locale, adică aceste strategii se adoptă de către consiliile locale prin hotărare și ele sunt asumate și, evident, răspunderea aparține autorității locale. Pot doar să vă spun că in multe programe de investiții aceste strategii de dezvoltare locale sunt cerute de către autoritățile centrale atunci cand depui asemenea proiecte și acolo, sigur... Reporter: Tocmai de aceea ne-am indreptat către dumneavoastră. Cseke Attila: Și acolo, sigur, este o verificare. Dacă aveți o chestiune punctuală, pe un anumit program de investiții, legat de o strategie de dezvoltare locală depusă pentru finanțare, atunci, sigur, putem să verificăm și să vă dăm răspunsul concret. In principiu, pe principiul autonomiei locale, a verifica strategia de dezvoltare locală nu este atributul Ministrului Dezvoltării. Reporter: Motivul pentru care ne-am adresat dumneavoastră este faptul că aceste strategii stau la baza primirii banilor, de exemplu, pe Anghel Saligny, adică programul pe care il desfășoară ministerul. Cseke Attila: Spuneți-mi speța. Reporter: De exemplu, am comuna Poroschia din județul Teleorman, iar in cuprinsul ei, toată strategia se referă la comuna Uda Clocociov. Evident, dacă vă uitați la cele două strategii, sunt copy paste in mare parte. Textul lor este la fel. Acești primari au depus proiecte pe Anghel Saligny. Unde se duc banii? Pe niște strategii copiate? Cseke Attila: Imi pare rău, pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny nu s-au cerut strategie dezvoltare locală de către potențialii beneficiari. Reporter: Ei vor cere pe Anghel Saligny. Cseke Attila: Nu s-a cerut această condiție. Reporter: Bine, atunci ce facem cu...? Cseke Attila: Deci, strategiile de dezvoltare locală nu vin pe programul Anghel Saligny, sunt alte tipuri de documente, inclusiv studii de fezabilitate, care este documentul tehnic-economic cel mai amplu in Romania, pe baza căruia a fost să intri la finanțare pe un contract, nu este strategia de dezvoltare locală. Strategia de dezvoltare locală este un proiect sau un document programatic, de viitor, de viziune, de strategie, dar pe baza strategiei nu poţi să primești finanțare pe Anghel Saligny in mod cert. Reporter: Şi faptul că există astfel de greșeli in aceste strategii, nu puteți verifica acest lucru? Nu vă interesează ceea ce v-am sesizat? Cseke Attila: Nu, nu este vorba despre interes. Incă o dată v-am spus că aceste strategii sunt aprobate prin hotărare de consiliu local și pe anumite tipuri de programe de investiții, aceste strategii de dezvoltare locală trebuie prezentate. Pe Anghel Saligny, unde vorbim de foarte multă chestie tehnică, documentație tehnică, economică, pornind de la deviz pană la studiu de fezabilitate și proiect tehnic, aceste strategii de dezvoltare locală nu au relevanță. Relevanță are studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Poate scrie in strategia de dezvoltare locală ceva, dacă in proiectul tehnic este altceva, noi oricum proiectul tehnic il vom avea in vedere. Reporter: Și ceea ce v-am sesizat nu puteți verifica in niciun fel problema? Cseke Attila: Pe o speță v-am răspuns. Pe o speță pe care o aveți, pe un program de investiții unde s-a cerut o strategie de dezvoltare locală, acolo, evident că putem să putem să verificăm. Reporter: Mulțumesc! Cseke Attila: Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc pentru prezență! Continuăm prezentarea obiectivelor pe care Romania le urmărește in atingerea țintelor și jaloanelor care fac parte din PNRR. Domnul ministru Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, vă poate oferi și alte detalii pe langă cele pe care domnul ministru Cseke Attila deja le-a furnizat, privind unul dintre aceste obiective. Vă rog, domnule ministru. Marcel Boloș: Mulțumesc! După cum deja se cunoaște, astăzi a fost ultima zi pentru adoptarea de acte normative care privesc jaloanele și țintele de pe trimestrul trei pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Aș vrea să fac precizarea că nu toate jaloanele și țintele de pe trimestrul III, care sunt in număr de 24, se inchid prin acte normative pe care Guvernul trebuie să le aprobe. Și ca să aveți o situație de ansamblu, din cele 24 de jaloane și ținte, 6 sunt cu acte normative care trebuiau adoptate pană astăzi conform sarcinii trasate de primul-ministru. Așa incat in perioada următoare, pană pe data de 30 septembrie, celelalte jaloane și ținte se inchid fie prin lansarea de apeluri de proiecte, fie prin lansări de licitații, fie prin ordine de ministru, care sunt necesare pentru ca să putem să avem toate cele 24 de jaloane și ținte duse la bun sfarșit. Din punctul de vedere al cererii de plată numărul 1, așa după cum se cunoaște, Comisia Europeană a emis avizul pozitiv pentru ca cererea de plată să inainteze către comitetele de specialitate ale Consiliului Ecofin al Uniunii Europene, așa incat luni avem primul comitet de specialitate pentru analiza primei cereri de plată pe care am depus-o, care funcționează pe langă Consiliul Uniunii Europene și așteptăm apoi planificarea pentru cel de-al doilea comitet și, ulterior, aprobarea in Consiliul Ecofin al Uniunii Europene. Și din acest punct de vedere, cererea de plată numărul 1 a parcurs toate etapele procedurale care erau nevoie pentru ca Romania să incaseze prima cerere de plată. De asemenea, am precizat că cea de-a doua cerere de plată pe care o pregătim are ca și lună de referință pentru trimiterea ei la Comisie, luna octombrie. Că această cerere de plată in valoare de 2,8 miliarde de euro cuprinde cele 51 de jaloane și ținte aferente trimestrului 1 și 2 al anului 2022. Din acest punct de vedere, trebuie să pregătim pachetul de documente pe care le solicită Comisia și inclusiv ceea ce inseamnă contracte de finanțare pe care le mai avem de incheiat, astfel incat documentația să fie completă și să putem să intrăm in proces de analiză pentru cererea de plată numărul 2. Desigur, așa cum a prezentat și domnul prim-ministru, impreună cu prefinanțarea de 3,79 miliarde euro in acest an din Planul Național de Redresare și Reziliență, 9,2 miliarde euro sunt planificați pentru a fi incasați de către Romania, alături de ceea ce mai avem pe politica de coeziune, din programele operaționale pe care le avem in implementare in momentul de față, care sunt aferente perioadei de programare 2014 - 2020, unde targetul fixat la inceputul anului acestuia a fost de 4,6 miliarde euro. Deci, discutăm de aproximativ 14 miliarde de euro pe care ar trebui să ii avem, cel puțin din perspectiva documentelor intocmite pană la sfarșitul anului și apoi incasarea lor treptată la bugetul Romaniei. Sper ca, odată cu sfarșitul lunii septembrie, pentru tot ceea ce inseamnă jaloanele și țintele aferente trimestrului III, să putem să inchidem acest trimestru care, să zicem așa, a fost unul ce a avut un număr rezonabil de jaloane și ținte. Pentru că urmează trimestrul IV, unde numărul de jaloane și ținte crește exponențial, fiind vorba de un număr de 55 de taskuri pe care le avem de indeplinit și pentru care ar urma să depunem cererea de plată numărul 3, in cursul anului viitor. Aceasta este situația in momentul de față pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Aș mai vrea să adaug că, așa cum a precizat domnul ministru al dezvoltării, consorțiile administrative, pe langă că dau această posibilitate de a se forma aceste consorții pentru ca să se presteze servicii publice in interesul populației din zona acestor unități administrativ-teritoriale, la nivel de fonduri europene, odată cu aceste consorții administrative, sprijinim zonele urban-funcționale. Ce inseamnă, simplu spus, acest lucru? Că permitem aceeași alianță pentru unitățile administrativ-teritoriale pentru proiectele de infrastructură ce vizează interesul comun al localităților limitrofe, așa incat incercăm prin aceasta să susținem dezvoltarea urbană, dacă vreți, metropolitană și in acest context, să putem sprijini dezvoltarea teritorială, mai ales a municipiilor reședință de județ și a municipiilor din Romania. Programele operaționale regionale au, pentru această componentă și pentru tot ceea ce inseamnă dezvoltarea urbană, bugete generoase. In perioada următoare, pe una dintre aceste linii de investiții pe care o regăsim in aceste bugete, pe ceea ce inseamnă regenerarea urbană și partea de zone verzi, deci, dacă vreți, zonele de locuire și zonele de agrement din interiorul localităților, beneficiază de o alocare de 1,4 miliarde euro, ceea ce este pentru Romania o premieră, fiindcă discutăm de standardele de locuire și imbunătățire a calității vieții oamenilor, fiind un element, nu neapărat de noutate, dar este un lucru benefic pentru oameni și de aceea indemnăm autoritățile locale să acceseze aceste fonduri și mai ales să fie atente la măsurile acestea pe care le vom adopta, intrucat discutăm despre locuire și calitatea vieții in localitățile urbane. O sumă, de asemenea, importantă este alocată prin programele operaționale regionale pentru mobilitatea urbană. Asta inseamnă asigurarea mobilității inclusiv in zonele urbane funcționale, adică in aceste zone limitrofe localităților urbane, bugetul fiind de 1,8 miliarde de euro. Am ținut să facă aceste precizări pentru că aceste consorții, care sunt jalon in cadrul PNRR-ului, consorții intre unitățile administrativ-teritoriale pentru ceea ce inseamnă serviciile publice, sunt completate de, dacă vreți, aceste parteneriate intre unitățile administrativ-teritoriale pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură și pentru susținerea dezvoltării urbane pe termen lung in Romania. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos, domnule ministru. Vă rog, intrebări, dacă aveți. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, ați spus că din cele 24 de jaloane și ținte aferente trimestrului III din PNRR, doar șase presupuneau adoptarea de acte normative de către guvern. Le-a adoptat guvernul, adică...? Marcel Boloş: Da. Reporter: Au fost toate adoptate? Marcel Boloş: Cele 24, de jaloane și ținte, aveau cele șase care presupuneau adoptarea de acte normative și așa cum a stabilit ca termen domnul prim-ministru, astăzi a fost ultima zi pentru... Reporter: Mă rog, domnul prim-ministru nu a stabilit doar pentru actele normative. El a cerut să fie toate indeplinite. Marcel Boloş: Eu așa am reținut, poate nu am reținut bine, că termenul se referea la acele jaloane pentru care se presupunea decizie la nivelul Guvernului. Reporter: Şi restul, pană la 24? Marcel Boloş: Restul am spus că presupun ordine de ministru pentru... Reporter: Am ințeles, dar cate mai sunt in urmă? Din cele 24. Marcel Boloş: Diferența intre 24 și 6 sunt 18, care unele sunt indeplinite, altele sunt in curs de indeplinire. Reporter: Care nu sunt indeplinite? Asta e intrebarea. Marcel Boloş: Păi nu pot, nu e corect să spun acum care sunt indeplinite şi nu sunt... Reporter: Păi de ce nu? Mai sunt cateva zile pană pe 30 septembrie. Ce este atat de greu? Marcel Boloş: Sunt nouă zile in care coordonatorii de reforme și investiții mai pot să completeze cu documente... Reporter: Spre exemplu, există jalon cu alocarea licențelor 5G in trimestrul III. E imposibil ca acestea... Marcel Boloş: Am vorbit despre aceste jaloane care s-ar putea să fie in impas, dar cauzele care determină aceste intarzieri sau decalări, cum putem să le numim, nu sunt de natura a fi vina coordonatorului de reformă sau investiție sau vina guvernului, ci sunt cauze... Reporter: Ba este, in cazul licențelor 5G este vorba de intarzieri legislative la adoptarea anumitor legi. Codul comunicațiilor, transpunerea legislaţiei. Marcel Boloş: Eu, Codul comunicaţiilor, spre exemplu, știu că a fost contestat la Curtea Constituțională, a fost reexaminat și știți bine... Reporter: Tocmai, asta a intarziat. Marcel Boloş: Ştiţi bine cate discuții au fost in jurul Codului comunicațiilor, de care depinde, mai apoi, adoptarea actelor normative, pentru a avea bază legală pentru ANCOM, ca licitațiile să pornească. Acolo este vorba de bani grei pentru Romania. Reporter: Tocmai, vă spun că au existat niște intarzieri de natură guvernamentală. Marcel Boloş: Da, dar incă o dată, nu este vina coordonatorului de reformă sau a guvernului că au fost o inacțiune și o delăsare. Eu sunt de acord să criticăm coordonatorii de reformă și de investiții, dacă discutăm despre o delăsare și o lipsă de interes pentru un jalon sau o țintă. Dar nu pot să condamn un coordonator de reformă, de vreme ce nu a depins de el adoptarea unei legi, judecata la Curtea Constituţională, care e fixată la un anumit termen, nu văd. Şi mai precizez ceva. Să presupunem că o să avem această situație in care, repet, fără să fie lipsa de acțiune a guvernului sau a coordonatorului de reforme. Nu este in pericol cererea de plată numărul trei, adică nu pierdem banii, mai pe simplu spus. Reporter: Care va fi abia in primul trimestru din 2023. Marcel Boloş: Care va fi in trimestrul I, după care urmează procesul de analiză de către Comisie și știți bine, din exercițiul pe care l-am avut pentru cererea de plată numărul 1, că observații și informații suplimentare pot să vină pană cand se virează banii pentru cererea de plată numărul unu. Reporter: Ok. Că veni vorba de cereri de plată. Ați spus că urmează să o trimiteți pe cea de-a doua, in luna octombrie... Marcel Boloş: Da. Reporter: Şi că ar fi 51 de jaloane și ținte aferente trimestrului I şi II din acest an. Ce intarziere avem aici pentru a face această cerere de plată? Puteţi să ne spuneţi? Că pentru cealaltă nu aţi vrut să ne spuneţi cu jaloanele şi ţintele. Marcel Boloș: Incă o dată, nu e corect să spun despre jaloane și ținte al căror termen de implementare este așa. Reporter: Vorbim de trimestrul I și II. Marcel Boloș: Vorbesc de trimestrul III și am explicat de ce nu am dat răspuns, pentru că nu era potrivit, de vreme ce termenul pentru ducerea lor la indeplinire este 30 septembrie. Revenind acum la cele din trimestrul I și II, cum am spus, completăm aceste documentații pe care le trimitem. Sunt 51 de jaloane și ținte. Reporter: Și cate mai sunt de completat? Din 51, unde mai avem probleme? La cate? Ca să știm cam cand am putea să facem cererea de plată? Marcel Boloș: Sunt contractele de finanțare pe care trebuie să le avem puse la anexă, la cererea de plată numărul 2 și acestea sunt la nivelul Ministerului Educației. Sunt contracte de finanțare cu termen pană in 30 septembrie ce trebuie incheiate. Și nu văd niciun fel de problemă din acest punct de vedere. Reporter: Doar la Ministerul Educației ar fi? Marcel Boloș: Ministerul Educației ar fi și, desigur, mai avem la Ministerul Economiei și Ministerul Dezvoltării. Reporter: Tot așa au de semnat anumite? Marcel Boloș: Da, contractele de finanțare, dar nu văd niciun pericol in ceea ce privește depunerea cererii de plată pentru numărul 2. Reporter: Ok, cam cand estimați exact in octombrie? Marcel Boloș: Trebuie să intre să se vireze cererea de plată numărul 1 și, după aceea, avem dreptul de a depune cererea de plată numărul 2. Reporter: Și prima cand va fi virată estimativ? Marcel Boloș: Am spus că este in comitetul de specialitate numărul 1, intră luni. După aceea, așteptăm planificarea pentru cel de-al doilea comitet. Sunt lucruri care se dezbat și nu este chiar o susținere sau, mă rog, un demers ușor pe care il avem de dus la bun sfarșit, dar sper să il trecem cu bine și după aceea aprobarea in Consiliul ECOFIN al Uniunii Europene. Reporter: Cam cand? Asta era intrebarea. Marcel Boloș: Eu sper să avem in prima jumătate a lunii octombrie aprobarea din partea Consiliului ECOFIN, adică să urmeze toți pașii procedurali, dar, repet, aceste demersuri sunt făcute de comitetele de specialitate. Nu depinde de noi. Reporter: Prima jumătate a lunii octombrie și banii intră cand? Marcel Boloș: Imediat după aprobare, in general a doua, a treia zi. Reporter: Ok, mulțumesc! Marcel Boloș: Foarte rapid intră banii. Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă intreb și pe dumneavoastră, la fel, ce măsuri se iau la ministerul pe care il conduceți astfel incat să economisiți energia? Marcel Boloş: După cum deja cred că știți, am fost primul minister care am acționat și am pus in aplicare astfel de măsuri. Clădirea noastră, unde avem sediul administrativ, este o clădire verde, cu zero emisii de dioxid de carbon și, din acest punct de vedere, am avut atat măsura aceasta a utilizării raționale a energiei electrice, a becurilor, dacă vreți, in sălile de ședințe, după terminarea ședinței inchidem becul. Chiar aseară eram in minister și la ora 8, dintr-o dată, s-a oprit lumina. Deci, funcționează aceste măsuri și avem norocul unei clădiri inteligente. Din acest punct de vedere, putem să punem in aplicare măsuri de eficiență energetică de bun simț, de la utilizarea rațională a energiei electrice, aerisirea cu aer curat a birourilor, fără să folosim aparatele de aer condiționat. Sigur că sunt măsuri care, așa cum am precizat, sunt de bun simț pentru colegi și pentru noi, ca echipă a ministerului. Reporter: Şi, de asemenea, vreau să vă intreb și pe dumneavoastră in legătură cu votul care s-a dat in Senat și prin care, bineințeles, dacă va trece și de Camera Deputaților, ar urma să crească din luna noiembrie inclusiv salariile demnitarilor. Marcel Boloş: Nu cunosc, cum spuneam. Reporter: Consideraţi că se impune o majorare a salariilor demnitarilor in momentul de față? Marcel Boloş: Eu pot să vă spun altceva și acest lucru, zic, luați-l ca un exercițiu de reflecție. De multe ori am fost la reuniunile Consiliului de Miniștri și intamplător sau nu, din discuțiile despre ceea ce inseamnă salarizarea și felul in care iși desfășoară activitatea miniștrii omologi, nivelurile lor de salarizare depășesc 15.000 de euro, in timp ce un demnitar al Romaniei are 2.500 de euro. Acest lucru spune foarte multe despre ceea ce inseamnă sistemul de salarizare romanesc al demnitarilor, pe care poate il criticăm, față de ceea ce inseamnă pentru omologii din străinătate. Reporter: Deci, concret considerați că trebuie...? Marcel Boloş: Aşa este, e adevărat, dar să nu credeți că avem niveluri de salarizare care, in comparație cu ale altor demnitari, sunt sfidătoare. Sunt de bun simț. Reporter: Și ca să fiu sigură că am ințeles bine, considerați că da, avand in vedere cum este situația in alte state, s-ar impune o astfel de majorare a salariilor demnitarilor in Romania, pentru că, așa cum spunea și colega mea, sunt... Marcel Boloş: Acum mă puneți intr-o situație foarte delicată, ca să mă raportez la ce se intamplă cu marea masă a oamenilor. Reporter: Sunteți un demnitar, sunteţi ministru și dumneavoastră și din acest motiv, vă intreb dacă consideraţi că ar trebui să crească venitul. Marcel Boloş: Este adevărat, in solidar cu oamenii, ați văzut că pană acum guvernul și parlamentul nu au adoptat astfel de decizii care pot, la un moment dat, pentru oameni, să fie decizii foarte sensibile. Probabil că această ingheţare a salariilor demnitarilor este un exercițiu de solidaritate cu ceea ce inseamnă acum perioada de criză și de sărăcie prin care trec oamenii. Dan Cărbunaru: Și aș adăuga, cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, in sprijinul celor spuse, faptul că 40% dintre fondurile alocate de Guvern din Pachetul - Sprijin pentru Romania s-a dus tocmai pentru a sprijini cetățenii vulnerabili. Multe dintre programele implementate pentru milioane de romani aflați in această situație sunt gestionate exact de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a atras finanțarea necesară pentru ca astfel de politici sociale să vină in beneficiul oamenilor. Deci, aș spune că din perspectiva asta, prioritatea guvernului este clară. Nu indreptată /.../ Marcel Boloş: Dacă mă uit la salariile demnitarilor din Uniunea Europeană, pot să fiu invidios. Dacă mă uit la ceea ce se intamplă la nivel de populație a Romaniei și problemele cu care ne confruntăm, cred că este o perioadă de cumpătare și deciziile luate de guvern au fost de solidaritate față de oameni. Să nu uităm Sprijin pentru Romania și ulterior, măsurile de inghețare a salariilor demnitarilor, ceea ce spune multe despre deciziile guvernamentale. Reporter: Mulțumesc. Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. In continuare pe acest subiect, ați spus că intr-adevăr sunt salarii mici și l-am auzit puțin mai devreme pe colegul dumneavoastră spunand de o indexare cu rata inflației, aceeași indexare pe care pensionarii, pană la urmă, o așteaptă și li s-a promis o creștere undeva la 1 ianuarie 2023, pe cand salariile demnitarilor ar urma să crească de la 1 noiembrie acest an. Vi se pare corect pentru romani? Marcel Boloş: Aici nu cunosc detalii despre ceea ce inseamnă creșterea cu data de 1 noiembrie. Probabil că guvernul... Reporter: Așa prevede amendamentul votat in comisie. 1 noiembrie. Marcel Boloş: Guvernul se va pronunța, dar nu cunosc amendamentul. N-aș vrea să intru in discuții oarecum nepotrivite, necunoscand conținutul amendamentelor. Insă, așa cum am precizat mai inainte, inghețarea aceasta a salariilor demnitarilor a fost un exercițiu de solidaritate cu perioada de criză prin care trece Romania, explicand și partea aceea contextuală la nivelul Uniunii Europene, in ce situație ne găsim din punct de vedere al remunerării demnitarilor. Revenind la ceea ce inseamnă indexarea, dar de această dată pentru pensionari, după cum știți, discuțiile in spațiul public și mai apoi ce avem noi in Planul Național de Redresare și Reziliență, aici nu pot să spun decat că este o solicitare firească a oamenilor pentru această indexare de venituri. Și eu sunt convins că se va găsi, la nivel de coaliție, o decizie tot la fel de ințeleaptă, așa cum a fost pană acum, de a fi alături de oameni, exercițiul acesta de solidaritate față de oameni fiind probat prin măsurile care au fost cuprinse in pachetul Sprijin pentru Romania. Reporter: Și pentru că vorbeați despre PNRR, l-am auzit pe Marcel Ciolacu, lider, pană la urmă, al coaliției din care faceți parte, spunand că da, este nevoie va merge la Bruxelles, alături de premierul Nicolae Ciucă, pentru a renegocia acest PNRR. V-am mai intrebat o dată, vă mai intreb și acum, cand ar urma să inceapă in mod oficial această renegociere și ce ar prevede ea? Marcel Boloș: Oficial, după ce se aprobă Regulamentul Comisiei Europene de către parlament, se intră in perioada de discuții oficiale. Insă, din experiența pe care o am in negociere, de 14 ani de cand sunt in domeniul fondurilor europene, discuția aceasta informală trebuie purtată inainte, pentru că este un demers firesc ca acest schimb de informații să aibă loc. Am spus că sunt două tipuri de discuții, o discuție, dacă vreți, și o prezentare de documente, pentru că de pașii procedurali la nivel tehnic nu ne absolvă nimeni să nu ii parcurgem și va trebui să facem demersurile tehnice necesare in discuția cu serviciile Comisiei, pe de o parte. Dar pe de altă parte, această discuție care are loc la nivel politic este, in opinia mea, mai mult decat necesară, pentru că in acest fel se gandește și se prezintă ca o problemă de importanță strategică națională. Acesta este sensul acestor discuții, de a conștientiza la nivelul decidenților Uniunii Europene că este o problemă de interes național și că, pe langă argumentația noastră tehnică, pe care o prezentăm pe bază de documente, e nevoie și de acest mesaj că acel jalon care este pus in discuție, in speță pensiile, e un subiect de interes și de importanță națională. Reporter: Și că tot ați spus despre pensii, fostul președinte al PNL, Florin Cițu, vă este in continuare coleg, a scris pe pagina sa de Facebook că dacă s-ar elimina, de exemplu, pensiile speciale, nici n-ar mai fi nevoie să fie eliminat acel 9,4% din PNRR. Marcel Boloş: Să știți că Romania nu se poate comporta ca o țară, imi cer scuze că poate spun neacademic, sălbatică, fiindcă aceste pensii speciale există in toată Uniunea Europeană. Există categorii de pensionari care beneficiază de pensii speciale. Nu suntem țara din Uniunea Europeană care am inventat pensiile speciale, cum nu cred că ar fi firesc, ca să fim, poate, printre puținele - dacă nu chiar singura țară din Uniunea Europeană - care să le eliminăm. Aici trebuie căutată o soluție de mijloc și gandit un mecanism care să fie unul echilibrat. Nici să cădem in extrema aceea in care, să zicem, pensiile speciale sunt eliminate, ci, dimpotrivă, cred eu că o cale de mijloc e necesară ca să ieșim din acest impas. Bunăoară, prima clarificare pe care trebuie să o avem cu Comisia Europeană este de concordanța intre conținutul jalonului și prevederile din legislația națională. Pentru că, așa cum arată acum decizia Comisiei Europene, noi, ca stat membru, putem să spunem: este conținutul jalonului cu pensii speciale? Da, dar noi asta in legislația națională nu avem. Noi avem pensii ocupaționale, avem pensii de serviciu. Și acesta este primul lucru pe care trebuie să-l limpezim cu Comisia și, desigur, cum v-am spus, e foarte important ca această discuție la nivel politic să existe, ca să se transmită că această problemă este una de importanță națională. Problema pensiilor, in special, este de importanță națională și nu putem să avem o conduită care să ne ducă in randul statelor membre, fiind unicat cu eliminarea pensiilor speciale. Nu cred că este de bun augur, adică nu cred că un guvern din Uniunea Europeană sau, să zic, un parlament din Uniunea Europeană ar lua o astfel de decizie. Reporter: Dar in același timp, suntem singura sau poate printre singurele țări care au acest procent - 9,4 % limită din PIB pentru pensii. Marcel Boloș: Dar nu ni l-a impus nimeni. Reporter: Ni l-am impus singuri. Marcel Boloș: Aș vrea să fiu foarte limpede, deși noi... Reporter: Dar ne-am incadra la viitoarea majorare in acest procent? Marcel Boloș: Imi cer scuze, dar noi avem o serie de jaloane și ținte pe care noi ni le-am fixat și care ne duc spre situații care nu se potrivesc deloc cu criza pe care noi o parcurgem. Acum, cat ar fi de rușinos ca guvernul să spună că nu poate indexa pensiile fiindcă are un plafon pe care nu-l găsești nicăieri in Uniunea Europeană și să le spună oamenilor Imi pare rău, stăm și ne uităm la acel procent. Nu, nu, nu e firesc. Nu, nu cred că se pune in discuție o astfel de decizie a unui guvern responsabil. De aceea, mesajul și tot ce avem in PNRR - nu este singurul jalon care ne face unicat in Uniunea Europeană și inițiativa aceasta de a purta discuții in plan politic mi se pare una de foarte bun augur pentru Romania. Reporter: Mulțumesc. Marcel Boloș: Și eu mulțumesc! Dan Cărbunaru: Ințeleg că nu mai sunt alte intrebări pentru dumneavoastră, domnule ministru. Mulțumesc și eu incă o dată. Așa cum vă spuneam, astăzi Guvernul a aprobat un document important care vizează strategia privind economia circulară, un efort de cațiva ani de zile care, iată, prinde contur și grație efortului coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, domnul ministru Laszlo Borbely, care vă poate oferi mai multe detalii despre importanța acestei strategii pentru viitorul economiei romanești și pentru cetățenii din Romania și pentru afacerile din Romania. Vă rog, domnule ministru! Laszlo Borbely: Bună ziua tuturor! Pe langă decizii punctuale pe care le ia Guvernul Romaniei, e foarte important să avem o viziune. Și să avem o viziune, nu pentru maine, poimaine sau ciclul electoral, ci o viziune, dacă se poate, cel puțin pană in 2030. Și atunci ne-am mai intalnit, v-am vorbit despre Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă. O avem din 2018, avem plan de acțiune din acest an, dar o componentă foarte importantă este Strategia Economiei Circulare. S-a vorbit foarte mult despre această economie circulară. Nu o să intru in detalii tehnice, pentru că nu avem timp, dar vreau să vă spun că iată de ce este bine ca o entitate, nu publică, ci din spațiul privat, un ONG, o asociație, a pornit din 2017, dintr-un proiect european, să se gandească la un draft, la un proiect de strategie. Noi, din 2019, am devenit parteneri, cumva, noi și Ministerul Mediului și Ministerul Economiei. A fost un prim-proiect prin care, după doi ani de zile, avem o strategie, cred, inchegată. Am avut timp să ne consultăm cu foarte multe segmente ale societății, mai ales mediul privat. Avem no objection de la Uniunea Europeană și a fost caracteristic; vreau să vă spun că săptămana trecută, cand am avut discuția cu ei, au avut o singură intrebare tehnică, o singură intrebare. Am avut și un consultant din partea Uniunii Europene. Deci, avem strategia aceasta, care, de fapt, ce spune? Să ne folosim resursele naturale mai chibzuit, să nu avem atata dependență de resursele naturale și să avem o viziune economică care, evident, să nu dăuneze mediului și atunci are de caștigat toată lumea. Și in momentul de față Uniunea Europeană are demult o strategie, de la mijlocul anilor 2010 și are și un plan de acțiune din 2020. Noi, acum, am inchis o ușă prin această strategie, dar deschidem o altă ușă, prin a finaliza un plan de acțiune pană in septembrie anul viitor. Am bifat și un jalon, pentru că era un jalon in 30 septembrie. Vreau să vă spun că, in momentul de față, sunt 14 sectoare care au fost analizate, pentru că e o strategie de 140 de pagini. Mai intai s-a făcut o radiografie a situației care este acum, 14 sectoare, și s-au identificat șapte sectoare care sunt interesante pentru a merge mai departe - agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamente electrice și electronice, precum și două sectoare foarte importante, deșeurile și apa. Şi aici, in strategie, - o să apară și pană acum, evident, e şi pe site-ul guvernului, - apare nu numai ceea ce e acum, ci apare oportunitatea, apar aceste obiective cheie, apare cum vom face direcțiile de politici, apare un cadru de monitorizare indicatori pe care il vom detalia in planul de acțiune. Deci, este o analiză foarte intemeiată și științifică, de fapt, a situației actuale și eu nu pot să spun decat că sperăm că atat mediul de afaceri care e legat de această economie circulară și de taxonomia care se discută, care e un meniu pentru mediul privat, ca să facem investiții sustenabile. Atat Banca Europeană de Investiții, aţi văzut, doamna Ursula von der Leyen a anunțat săptămana trecută că se va inființa o Bancă a Hidrogenului de 3 miliarde de euro. Deci, haideţi să mergem spre acele posibile energii regenerabile, care pot fi o alternativă. Romania poate deveni un centru regional pe hidrogen, pentru că noi avem o anumită tradiție, noi avem un hub in Ramnicu Valcea, tot format printr-un memorandum al guvernului acum doi ani. Deci, haideți să folosim oportunitățile și să fim parteneri, parteneri cu mediul privat, parteneri, iată, cu acele asociații care ne pot ajuta și, evident, guvernul să demonstreze că - și va demonstra, sunt convins. Vom finaliza planul de acțiune și cand ne vom mai intalni vom spune, da, uitați, am făcut pasul următor, mai ales cand acum avem ce avem in jur și avem problema asta cu energia. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos, domnule ministru, pentru prezentarea importanței acestei strategii! Dacă aveți intrebări pentru domnia sa, dacă nu, vă mulţumesc incă o dată pentru prezență și vă dorim spor la lucru şi dumneavoastră, și colegilor din departamentul pe care il coordonaţi, Departamentul de dezvoltare durabilă! Voi continua cu cateva informații legate de ceea ce Guvernul a aprobat astăzi, in ședință. Este vorba de Hotărarea de guvern privind procedura de acces online a angajaților, dar și a foștilor angajați la datele din Registrul General de Evidență a Salariaților, cunoscut sub numele de REGES, modalitate, regenerare și descărcare a extrasului, condițiile in care se poate dovedi vechimea in muncă sau specialitate, o posibilitate creată de modificările aduse Codului Muncii prin Legea 144 din 2022. Practic, prin această procedură nou introdusă, salariații și foștii salariați vor putea să acceseze datele privind activitatea pe care au prestat-o la diferiți angajatori, in baza unui contract individual de muncă. Dreptul lor de acces vizează vizualizarea, descărcarea, tipărirea acestor date, dar și generarea și descărcarea unui extras din registru prin care să poată dovedi perioadele lucrate; evident, e vorba de vechimea in muncă și specializarea pe care au avut-o, alături de alte documente care există in dosarul de personal. Aceste reglementări vor intra in vigoare la 31 decembrie 2024, cand va intra in exploatare și sistemul informatic aferent REGES, in conformitate cu angajamentele din cadrul PNRR. Aș vrea să mai adaug aici aprobarea memorandumului vizand negocierea și semnarea ințelegerii dintre Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din Romania și Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informații tehnice și cooperarea in domeniul securității nucleare. Este vorba de prelungirea unei ințelegeri incheiate in 2017, iar la nivel guvernamental, cooperarea in domeniul nuclear a fost reglementată de prevederile Acordului de cooperare dintre Guvernul Romaniei și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicațiile pașnice ale energiei nucleare. In baza acestui acord s-a decis şi cooperarea dintre cele două organisme de reglementare, respectiv CNCAN şi U.S. NRC, care au și semnat in 2001 prima ințelegere bilaterală privind schimbul de informații și cooperarea. CNCAN a beneficiat de asistență tehnică gratuită, dar in același timp, sigur, trebuie să-și adapteze cadrul de reglementare pentru a introduce reactoarele modulare de mică putere. Sunteți la curent cu eforturile pe care guvernul le face pentru a spori capacitatea de a produce energie electrică prin intermediul acestor reactoare modulare de mică putere, urmand ca instrumentul de cooperare cu partenerii americani să fie finalizat in cel mai scurt timp. A fost una dintre intrebările pe care și dumneavoastră le-ați adresat in briefingurile de presă din ultima perioadă și pot să vă confirm faptul că astăzi, guvernul a adoptat hotărarea prin care sunt repartizate sumele necesare pentru a plăti cei aproximativ 20.000 de cetățeni care s-au implicat in realizarea Recensămantului Populației și Locuințelor. Potrivit primelor evaluări, este vorba de o economie de cel puțin 30 de milioane de lei față de fondurile estimate inițial, această sumă urmand să fie distribuită celor care au contribuit la și merită mulțumiri in acest sens pentru realizarea Recensămantului Populației și Locuințelor. In privința industriei de apărare, aș vrea să vă anunț că guvernul a aprobat ordonanța de urgență prin care ajustează prețurile contractelor de achiziție publică de produse, servicii, contracte sectoriale și acorduri-cadru in domeniile apărării și securității. Se aplică exclusiv această ajustare restului de furnizat sau prestat existent la data intrării in vigoare a actului normativ și va fi realizat la fiecare solicitare de plată, pe intreaga durată a derulării contractelor și acordurilor-cadru privind domeniile apărării și securității, pană la furnizarea, prestarea integrală și recepționarea acestor produse ori servicii. Necesitatea acestei ordonanțe este evidentă, diverse circumstanţe care au intervenit in această perioadă și pe care autoritatea contractantă nu le-a putut prevedea in mod rezonabil - creșterea accelerată a prețurilor la materii prime, electricitate, gaze, transport, precum și blocaje generate de restricțiile survenite in contextul pandemiei și, ulterior, de războiul declanșat in Ucraina prin agresiunea militară rusă. De altminteri, formule similare au fost introduse la nivel guvernamental pentru lucrările de infrastructură și alte categorii de lucrări publice in care a fost nevoie de ajustarea prețurilor. Tot pentru industria de apărare, printr-o hotărare de guvern, a fost suplimentat bugetul Ministerului Economiei cu 25 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară prevăzut pentru bugetul de stat al acestui an. Acești bani vor merge pentru a finanța activitățile de intreținere, conservare, reparații și pază, a capacităților de producție din industria de apărare, dar și pentru alte activități necesare in perioada următoare. Aceeași măsură va contribui la păstrarea locurilor de muncă, menținerea in circuitul productiv a specialiștilor in domeniu și rezolvarea unor cerințe ale forțelor Sistemului Național de Apărare. Tot in ședința de guvern de astăzi a fost aprobată și hotărarea prin care s-au aprobat plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat in domeniul zootehnic și in cuantumul lor pentru anul de cerere 2022. A fost aprobat un plafon de 185 de milioane de euro acordat crescătorilor de animale pentru schemele de sprijin cuplat in sectorul zootehnic. Acestea ar fi principalele informații pe care vi le-am supus atenției. Dacă vă pot fi de folos cu răspunsuri la intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Bună ziua. O reacție din partea guvernului la anunțul fostului premier Ludovic Orban, prin care a spus așa: că va da in judecată guvernul pentru a-l obliga să organizeze alegeri locale parțiale in 40 de localități, inclusiv Sectorul 5. Cum comentează guvernul? Dan Cărbunaru: N-aș vrea să comentez liberul acces la justiție pe care il are garantat orice cetățean din Romania. Reporter: Și de ce nu ați demarat pană acum procedura pentru ca aceste alegeri locale parțiale să aibă loc? Dan Cărbunaru: O să rog colegii de la Comunicare să vă furnizeze un punct de vedere legal privind această solicitare. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu. Reporter: Bună ziua! Eu vreau să mă lămuriți cu o chestiune cu ordonanța, cu acordul-cadru pe apărare şi securitate, dacă intră și acel contract controversat, blocat, cu corvetele, cu Naval Group și Damen? Intră sub incidența acestei ordonanțe? Pentru că știu că acolo e o balanță... La licitație sunt, practic, cam aceleași oferte și nu s-a mers mai departe. Dacă intră și contractul acela cu corvetele, 1,6 miliarde, parcă era. Dan Cărbunaru: Se aplică această ajustare restului rămas de furnizat sau de prestat existent la data intrării in vigoare a actului normativ, deci... Reporter: Deci, practic, tot, adică ar intra, teoretic, orice contract care nu este derulat pană acum pană la capăt. Dan Cărbunaru: Putem ruga colegii de la Ministerul Apărării să vă furnizeze mai multe detalii tehnice, in ce măsură contractul la care faceți referire se incadrează la prevederile acestui act normativ. Reporter: Da, mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Ok, dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc pentru prezență și ii rog pe colegii de la Comunicare să completeze răspunsurile formulate aici cu detaliile tehnice pe care dumneavoastră le așteptați. Mulțumesc. Şi, de asemenea, mulțumesc și interpretului care ne ajută să comunicăm cu cat mai mulți cetățeni. Mulțumesc. 2022-09-21 14:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_2451.jpgȘedința de guvern din 21 septembrieȘtiri din 21.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-21-septembrie Declaraţii susținute de membrii Guvernului la inceputul şedinţei de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Astăzi este Ziua Internaţională a Păcii şi, in loc să o celebrăm cum se cuvine, din păcate, in această dimineaţă am luat act cu ingrijorare de declarațiile preşedintelui Putin, referitoare la mobilizarea parţială a armatei Federaţiei Ruse şi la desfăşurarea aşa-ziselor referendumuri in Donbas, Herson şi Zaporojie. Ne menținem atitudinea echilibrată și vom continua să analizăm cu calm evoluția situației impreună cu aliații noștri din NATO și partenerii din Uniunea Europeană. Imi exprim, totodată, speranța ca situația in zona de conflict să nu escaladeze. Am desfășurat mai multe activități de analiză atat la nivelul Guvernului, cat și la nivelul coaliției, de unde a reieșit o serie intreagă de demersuri despre care trebuie să ne asigurăm că vor fi indeplinite la nivelul Executivului. In sensul acesta am discutat și ne-am asumat să venim cu proiectul de buget in luna octombrie, proiect de buget prin care vom asigura continuitatea programelor de investiții, vom asigura implementarea programelor din PNRR, ne vom asigura că vom fi in măsură să gestionăm deficitul bugetar și să gestionăm inflația, concomitent cu identificarea resurselor bugetare pentru mărirea salariilor și a pensiilor incepand cu anul viitor, asigurand, totodată, măsurile necesare pentru protejarea populației vulnerabile. In acest sens, Ministerul Finanțelor, in deplină coordonare cu ordonatorii principali de credite, va veni in primă lectură cu bugetul, nu mai tarziu de 20 octombrie, astfel incat la nivelul guvernului să fie adoptat nu mai tarziu de 27 octombrie, iar, in luna noiembrie, bugetul să intre la analiză și vot in Parlament. Au fost, de asemenea, discutate măsurile pe care le vom adopta la nivelul Guvernului in ceea ce privește compensarea prețului la carburant. Rog Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor ca, in ședința de guvern de săptămana viitoare, să putem să adoptăm actul normativ. Pentru sprijinirea populației care folosește lemne pentru incălzire am luat, de asemenea, decizia să identificăm măsurile care se impun, astfel incat să avem pe masa guvernului, nu mai tarziu de finele acestei luni, proiectul de act normativ astfel incat să putem să adoptăm și măsurile necesare sprijinirii acestui segment de populație. Iar in ceea ce privește eficientizarea energetică, am discutat și am luat decizia ca Ministerul Mediului să vină cu acea măsură prin care să sprijinim populația in vederea inlocuirii becurilor cu filament cu cele pe bază de LED, concomitent, desigur, cu măsuri similare care să contribuie la reducerea risipei la nivelul instituțiilor guvernamentale. In ședința de guvern de astăzi vom adopta un proiect de lege care va crea un nou mecanism de cooperare și asociere intre unitățile administrativ-teritoriale. In felul acesta, vom oferi posibilitatea constituirii consorțiilor administrative, astfel incat să poată să intocmească și să dezvolte proiecte de amploare care să faciliteze atat asigurarea finanțării, cat și un buget consistent pentru dezvoltarea la nivelul comunităților și cetățenii să poată să beneficieze de toate proiectele de dezvoltare pe care noi le-am asumat prin programul de guvernare. Domnule ministru Cseke, dacă puteți să dezvoltați elementele principale ale proiectului. Cseke Attila: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Așa cum ați menționat și dumneavoastră, proiectul de lege urmărește transpunerea in practică a principiului colaborării intre unitățile administrativ-teritoriale, astfel incat acolo unde există resurse umane limitate specializate să putem să folosim resurse umane de la alte unități administrativ-teritoriale. V-aș da trei exemple, pe categorii de persoane. In ceea ce privește personalul abilitat pe partea de urbanism, astăzi, la nivelul autorităților administrației publice locale sunt vacante și temporar vacante 1.571 de posturi, pentru personalul abilitat pe controlul financiar preventiv - 451 de posturi, iar pentru cele pe domeniul achizițiilor publice - 1.925 de posturi. Practic, printr-un acord de asociere intre autoritățile administrativ-teritoriale se creează acest consorțiu administrativ, care, specific, nu are personalitate juridică și prin care resursa umană disponibilă din cadrul acestei asocieri este pusă la dispoziția și altor UAT-uri. De ce este necesar acest lucru? Pentru că, pe funcția publică, pe funcționari publici, nu există temei legal ca un funcționar public să exercite o altă funcţie publică, chiar și parțial, intr-un alt UAT. Rolul nostru este acela de a facilita ca acest lucru să se intample, adică să asigurăm resursa umană specializată pentru cat mai multe UAT-uri. Este un proiect legislativ care, după aprobarea in guvern, intră in dezbaterea parlamentului. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, vă mulțumesc, domnule ministru! De asemenea, pe agenda ședinței de astăzi, avem un proiect de ordonanță de urgență prin care ne dorim să diminuăm efectele creșterii prețurilor la energie și materii prime in domeniul industriei de apărare și, in felul acesta, prin ordonanța de urgență, vom lua măsuri de ajustare a prețurilor in domeniul apărării și securității. Domnule ministru Spătaru, vă rog, de asemenea, să menționați care sunt elementele principale de conținut ale ordonanței. Florin Spătaru: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Cu ajutorul acestei ordonanțe, putem să acoperim o parte din creșterile necontrolate și care nu puteau fi prevăzute la momentul contractării, in domeniul industriei de apărare. In acest sens, se impune o intervenție legislativă de urgență in vederea creării cadrului legal pentru ajustarea prețului contractelor de achiziție publică de produse și servicii specifice, care nu intră sub incidența Ordonanței Guvernului nr.15 din 2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică. Cu ajutorul a unei astfel de ordonanțe, vom putea să ajustăm prețurile pentru contractele care deja sunt semnate sau sunt in curs de derulare, pentru o perioadă de 45 de zile, astfel incat riscul contractării produselor in domeniu militar să poată fi impărțit corespunzător. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Tot in cadrul ședinței de astăzi, vom adopta o hotărare de guvern pentru aprobarea strategiei naționale privind economia circulară. Este un domeniu de mare perspectivă pentru dezvoltarea sustenabilă a Romaniei. Căutăm și vom identifica cu certitudine soluțiile cele mai eficiente pentru colectarea și reutilizarea tuturor tipurilor de deșeuri. La această hotărare și-au adus contribuția mai multe ministere și apreciez că, odată cu adoptarea ei, vom reușim să atingem și jalonul din PNRR privind adoptarea acestei strategii. In incheiere, doresc să fac mențiunea că săptămana viitoare Romania va găzdui unul dintre evenimentele internaționale cele mai importante. Este vorba de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, care iși va desfășura activitatea in Romania; este un demers care a inceput cu mai mult timp in urmă. Iată, astăzi, Guvernul a luat toate măsurile necesare, prin Ministerul Cercetării și Digitalizării, precum și celelalte instituții de linie care au avut ca obiectiv principal pregătirea și desfășurarea acestei reuniuni. Este cat se poate de important să menționăm că, nu intamplător, se desfășoară in țara noastră. Este, practic, un semnal de recunoaștere a profesionalismului cu care specialiștii romani au convins, atat prin activitatea desfășurată in țară, cat și prin activitatea desfășurată in organismele internaționale. Vorbim de liderii a 193 de țări care vor fi prezenți la București și, sigur, esența aceste activități este aceea de a trasa liniile principale de dezvoltare digitală la nivel mondial. Domnule ministru Burduja, vă rog prezentați elementele principale ale activității. Sebastian Burduja: Domnule prim-ministru, in primul rand, vă mulțumesc pentru tot sprijinul acordat și toată atenția pentru acest subiect complicat. Efortul de organizare a inceput relativ tarziu, dar, in special prin ceea ce ANCOM a reușit să facă - și le mulțumesc public - el este in linii corecte și va fi un eveniment de mare succes și, intr-adevăr, o mare onoare pentru Romania, caștigată acum ani de zile, după cum domnul vicepremier Grindeanu știe. Pentru noi, ca țară, inseamnă un semnal pentru toată industria de profil. De asemenea, Romania are șansa să transmită tuturor romanilor că participă la scrierea viitorului. Este vorba de toate noile tehnologii ale viitorului: in zona de telecomunicații, in zona de inteligență artificială, toate marile subiecte care preocupă omenirea. La București, se va semna o declarație foarte importantă - Declarația de la București -, prin care, practic, la nivelul Națiunilor Unite, se garantează accesul tuturor cetățenilor planetei la internet, la tehnologiile noi, participarea la progresul viitorului; deci, este un moment de mare semnificație și de mare importanță pentru țara noastră și o onoare că il găzdui. Incă o dată, vă mulțumim pentru sprijin! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumesc! Intrăm in agenda ședinței de guvern de astăzi. 2022-09-21 12:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-21-12-33-03big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Grupului de lucru pentru independență și securitate energeticăȘtiri din 20.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-grupului-de-lucru-pentru-independenta-i-securitate-energeticaGalerie foto 2022-09-20 16:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-20-04-57-10big_image_006_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae Ionel-Ciucă la ceremonia de semnare a convențiilor de garantare pentru noul program guvernamental IMM INVEST PLUS, în anul 2022Știri din 20.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-conventiilor-de-garantare-pentru-noul-program-guvernamental-imm-invest-plus-in-anul-2022Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Mă bucur foarte mult și ii felicit pe semnatarii acestor acorduri. Este un eveniment binevenit, pentru că marchează un parteneriat anterior acestei semnării de contracte, de acorduri. Este un parteneriat onest, intre Guvern, mediul de afaceri și bănci. Dorim să asigurăm, in continuare, antreprenorii din Romania că la nivelul Guvernului și al celorlalte instituții ale statului, precum și la nivelul sistemului bancar, căutăm soluții astfel incat să putem să sprijinim mediul de afaceri și să reușim, prin măsurile pe care le luăm impreună, prin dialogul susținut pe care il avem cu mediul de afaceri, să asigurăm menținerea unei dinamici corespunzătoare economiei romanești. Am spus-o de fiecare dată, in situație de criză există o singură soluție: investiții, investiții și iarăși investiții. Ca atare, prin tot ceea ce am intreprins și vom intreprinde in continuare, vom continua să susținem mediul de afaceri şi, desigur, vom folosi toate resursele financiare la dispoziție, atat cele de la bugetul de stat, cat și cele care provin din fondurile europene. Trebuie să depășim această situație și nu o putem face decat impreună. Ca atare, vă rog să mizați, in continuare, pe intreaga noastră putere de ințelegere, pe intregul nostru sprijin și, desigur, deschiderea către dialog. Nu cu mult timp in urmă, am incheiat o intalnire cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei. A fost o activitate cat se poate de deschisă, astfel incat să putem să identificăm soluții impreună, soluții care vizează intreg spectrul activităților economico-sociale. Am garanția că, prin aceste demersuri, putem să rămanem in continuare la fel de solidari și putem să găsim soluțiile care să ne sprijine să depășim cat mai ușor situația complicată prin care trecem astăzi. Vă mulțumesc și vă doresc succes in tot ceea ce faceți! Adrian Caciu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Vă mulțumesc tuturor! Practic, nu facem decat să continuăm ceea ce am spus de la inceputul acestui an, un an complicat, un an in care s-a plecat cu cel mai important obiectiv, acela de a crea un parteneriat real intre stat și economie. Acest parteneriat, de altfel, s-a și văzut in modul in care a evoluat economia romanească in primul semestru. Rezultatele acestea de creștere economică nu vin peste noapte, ele au venit, pe de o parte, din efortul antreprenorului, dar și pe de altă parte, așa cum am spus și atunci, prin stimuli concreți care s-au oferit economiei romanești: Programul IMM INVEST, Programul IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, programele care au fost pe schema de ajutor de stat COVID au reprezentat un boost, dacă vreți, din punctul meu de vedere, pentru ceea ce insemna mediul antreprenorial romanesc. De aceea și continuă cu o finanțare mult mai mare, pentru că ceea ce ne dorim este să menținem acest nivel de dorință și de investiții, atat din partea statului, dar și din partea mediului antreprenorial. In general, in situațiile complicate, diferența o face increderea. Dacă există incredere intre entitățile care fac parte dintr-un angrenaj, atunci acele situații vor găsi răspuns. Sunt soluții concrete și soluțiile concrete sunt: finanțare, obiective de investiții, locuri de muncă și dezvoltare. Sunt convins că acest plafon pe care l-am convenit astăzi cu cele trei fonduri de garantare va fi epuizat pană la finalul anului. De altfel, după cum știți, a anunțat și domnul prim-ministru, pregătim Legea Bugetului și Legea Plafoanelor pentru anul următor. Modul in care s-au desfășurat sau s-a derulat programul cu garanții de stat trebuie să reprezinte un bun exemplu pentru anul viitor și, de ce nu, să ajungem la concluzia că ne trebuie mai multă finanțare pentru economie, dar asta depinde foarte mult și de mediul economic. De aceea, vă incurajez să apelați la cele patru programe pe care le avem in derulare. De aceea, am și diversificat formulele de finanțare prin antrenarea a incă două fonduri de garantare, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Roman de Contragarantare, astfel incat antreprenorii să aibă mai multe soluții de finanțare și să poată sectorial să apeleze la soluțiile pe care noi, ca guvern, le-am oferit economiei. Parteneriatul este cheia și cu această ocazie vreau să vă mulțumesc pentru rezultatele din primul semestru, rezultate pe care, de altfel, le văd atat Comisia Europeană, cat și instituțiile financiare internaționale și se relevă și in increderea investitori străini in Romania, investitori care anul acesta au adus un plus de valoare adăugată, dar și un plus de capital important in economia romanească. Iar acest trend trebuie să facem in așa fel incat impreună să-l multiplicăm și, de ce nu, să avem la final de an un rezultat economic mai mare decat cel prognozat de către instituțiile de prognoză. Eu vă mulțumesc și ținem aproape! 2022-09-20 14:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_031_resize.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 20.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romaniei1663668739Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae Ionel-Ciucă a avut, la Palatul Victoria, prima intalnire cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei, după semnarea acordului de colaborare din luna iunie 2022. Semnarea acordului de colaborare privind consultarea intre Guvernul Romaniei și membrii Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei a reprezentat un act de normalitate și de respect față de importanța rolurilor pe care fiecare dintre noi il are in societate. Intregul Guvern este implicat pentru aderarea Romaniei la Spațiul Schengen. Este un deziderat pentru care inclusiv reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei realizează demersuri, pentru că mobilitatea crescută și timpii salvați vor contribui direct la creșterea rolului nostru in economia europeană și internațională. Consultarea cu mediul de afaceri ne-a ajutat să ne clarificăm prioritățile comune. Așa cum am reiterat, pentru a lua decizii guvernamentale sustenabile este nevoie de cifre, de informații corecte, reale și complete. Vor urma o serie de intalniri de grupuri de lucru care se vor concentra atat pe zona de reforme, cat și pe zona de investiții, a declarat premierul Nicolae Ionel-Ciucă. Temele abordate in cadrul acestei intalniri au fost reforma fiscală, aderarea Romaniei la Spațiul Schengen, fondurile structurale și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), protejarea consumatorilor vulnerabili și a consumatorilor persoane juridice, reformele și securitatea la risc. Pe teme legate de Legea educației și reformele din sănătate se vor forma grupuri de lucru pe langă ministerele de resort, pentru a putea definitiva cele mai bune soluții, cu cel mai mare impact pozitiv. Delegația Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei a fost formată din reprezentanți ai Camerei de Comerț Americană in Romania (AmCham), ai Asociației Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), ai Camerei Franceze de Comerț, Industrie și Agricultură in Romania (CCIFER), ai Confederației Patronale Concordia, ai Consiliului Investitorilor Străini (FIC), ai AHK Romania și ai Fundației Romanian Business Leaders (RBL). 2022-09-20 13:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-20-01-12-24big_image_005_resize.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Asociației foștilor deținuți politiciȘtiri din 19.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiei-fo-tilor-detinuti-politiciGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o intalnire cu reprezentanții Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romania (AFDPR), in cadrul căreia au fost discutate o serie de probleme cu care se confruntă foștii deținuți politici. In acest context, premierul și-a exprimat recunoștința față de sacrificiul imens pe care aceștia l-au făcut, infruntand atrocitățile și abuzurile regimului comunist. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat faptul că datoria noastră, a generațiilor de astăzi, dar și a celor viitoare, este de a le păstra vie amintirea și de a le omagia curajul, determinarea și suferințele prin care au trecut in numele libertății și democrației. In cadrul intalnirii, reprezentanții AFDPR au semnalat faptul că, in ultimii doi ani, au existat sincope in ceea ce privește consultarea asociației in elaborarea unor acte normative referitoare la luptătorii in rezistența anticomunistă și au solicitat sprijin pentru realizarea Muzeului luptei anticomuniste de la Jilava. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat susținerea pentru concretizarea muzeelor dedicate memoriei victimelor comunismului, obiectiv asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și i-a asigurat pe reprezentanții AFDPR de sprijinul executivului in surmontarea problemelor expuse. La intalnire au mai participat: Mihnea Drumea, consilier de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Irina Leulescu, secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor impotriva Regimului Comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, și Florin-Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Romanesc. *** 2022-09-19 10:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-19-10-46-18big_image_010_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 septembrieȘtiri din 16.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-16-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am găsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei, organizat la finalul ședinței de guvern, o şedinţă in care am continuat măsurile pentru atingerea jaloanelor şi țintelor asumate de Romania in cadrul PNRR. O să fac o scurtă referire la aceste responsabilităţi. De asemenea, au fost luate decizii legate de venitul de incluziune, dar şi de aplicarea programului Masă caldă in şcoli. Revenind la PNRR, aşa după cum a fost anunţat oficial incă de ieri, de către Comisia Europeană, Romania a primit aprobarea pentru prima tranşă din PNRR, in valoare de 2,6 miliarde de euro, care se adaugă la cele 3,79 de miliarde de euro, pe care ţara noastră deja le-a primit ca prefinanţare in cadrul acestui program. Aş vrea să vă spun că cele 2,6 miliarde de euro, vor intra in ţara noastră in două-trei săptămani, cat durează procedurile la nivel european - există o etapă parcursă la nivelul comitetelor de specialitate din cadrul ECOFIN, apoi aprobarea pe care miniștrii de finanțe reuniți in Consiliul ECOFIN urmează să o dea in acest sens. Estimările ministerului de resort sunt că in două-trei săptămani aceşti bani, aceste 2,6 miliarde de euro vor intra in ţara noastră. Aş vrea să vă dau cateva detalii legate de ce se intamplă cu aceste sume. După cum ştiţi, pentru autostrada A7 sunt deja trei sectoare contractate, valoarea totală a acestor lucrări fiind de 1,5 miliarde de euro; se adaugă valul renovării, contracte lansate deja de către Ministerul Dezvoltării; de asemenea, un contract pentru modernizarea a peste 100 de creșe, digitalizarea la nivelul universităților din Romania, alte 4.000 de contracte de finanţare pentru şcoli, astfel incat să se atingă obiectivul riscul de reducere a riscului de abandon şcolar, proiecte de cogenerare gestionate de Ministerul Energiei, dar şi de producere de hidrogen, la acelaşi minister. Totodată, din acești bani vor fi finanțate și lucrările de la calea ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. Pentru autostrada A7, după cum știți, sunt 319 km pentru distanța Ploiești-Pașcani; valoarea totală este de patru miliarde de euro pentru realizarea acestei autostrăzi. Sumele care sunt folosite in acest sens din prefinanţarea pe care Romania deja a primit-o, reamintesc, 3,79 de miliarde de euro, vor fi suplimentate cu banii care vor intra din prima tranșă din PNRR, cele 2,6 miliarde de euro, astfel incat, odată cu intrarea in Romania a acestor bani, practic intreaga finanțare necesară pentru realizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani este asigurată. Aș vrea să adaug faptul că, prin aceste sume, repet, cele 3,79 de miliarde din prefinanțare, la care se adaugă cele 2,6 miliarde din prima tranșă, dacă adăugăm și cele 3,8 miliarde de euro pe care Romania le-a atras din fondurile europene aferente perioadei 2014-2021, ajungem la 10 miliarde de euro bani europeni, fie din Cadrul Financiar Multianual, fie din cadrul PNRR, care intră in Romania in această perioadă. Estimările la nivelul ministerului de resort sunt că vom depăși sau cel puțin ne vom apropia de 12 miliarde de euro pană la finalul acestui an. Spre comparație, anul trecut, potrivit datelor existente la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, banii europeni, e adevărat, fără PNRR, care au fost absorbiți in țara noastră au fost de 3,5 miliarde de euro. Așadar, o triplare estimată a valorii fondurilor europene pe care țara noastră le utilizează in acest an, comparativ cu anul trecut. Vă spuneam că, in cadrul ședinței de guvern de astăzi, a continuat această parte de atingere a responsabilităților pe care ni le-am asumat in cadrul PNRR; nu e vorba doar aici de contractări și de atragere de bani, dar și de ținte și jaloane pe care trebuie să le indeplinim, astfel incat astăzi Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru a realiza un angajament aferent componentei Bună guvernanță pentru a asigura o mai mare predictibilitate și transparență la nivel legislativ. Astfel, se propune publicarea versiunii consolidate a unui act normativ modificat sau completat pe site-ul Consiliului Legislativ, după intrarea in vigoare a actului de modificare sau respectiv de completare. Acest lucru se face prin extinderea atribuțiilor Consiliului Legislativ. Acest jalon din PNRR, practic, va contribui la o mai bună cunoaștere de către cetățenii romani a legislației, acces transparent in timp real pentru societatea civilă la efectele modificărilor legislative care au loc in țara noastră. O altă decizie importantă a fost aprobarea Memorandumului care include o metodologie de lucru modernă, deja utilizată la nivel european atunci cand vorbim despre construcții. Această decizie va sprijini implementarea investițiilor incluse in programul Valul renovării - componenta 5, utilizarea la nivel naţional a metodologiei Building Information Modeling, in materie de investiții in sectorul construcțiilor cu finanțare publică și va oferi un cadru normativ simplificat și actualizat, care să sprijine implementarea investițiilor in tranziția către clădiri verzi și reziliente. Față de abordarea tradițională in proiectarea sau execuția investițiilor in lucrări de construcții, metodologia BIM va permite vizualizarea digitală și partajarea tuturor etapelor proiectelor de investiții intre actorii implicați, astfel incat să fie evitată planificarea necorespunzătoare. In privința venitului de incluziune, guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii 196/2016, prin care a fost implementată recent reforma privind venitul minim de incluziune. A fost aprobată in august acest an modificarea și completarea acestei legi prin care s-a implementat reforma privind venitul minim de incluziune la care guvernul s-a angajat prin PNRR. Obiectivul acestei reforme, care are termen de implementare pană in vara anului 2025, este imbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei in randul celor mai bune arabile persoane, precum și a sarcinilor administrative. Sunt trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv: ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru incălzirea locuinței. Toate au fost corelate, pentru a avea un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate. Pentru a stimula activitatea de reciclare și valorificare a deșeurilor, dar și pentru a incuraja gestionarea eficientă a acestora, pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel european, a fost astăzi aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu. Noile reglementări acordă atribuții autorităților locale pentru a descentraliza și eficientiza această activitate. In privința programului Masă caldă in școli s-a definitivat cadrul legal pentru a extinde de programul-pilot de acordare a suportului alimentar pentru preșcolarii și elevii din 350 de unități de invățămant preuniversitar de stat. Astfel, au fost stabilite normele de aplicare prin hotărarea de guvern, incluzand aici definirea suportului alimentar, a situațiilor in care unitatea de invățămant beneficiază de acest program, specificarea documentelor suport și normele minime obligatorii care trebuie respectate in pregătirea mesei pentru preșcolari și elevi, așa cum cer recomandările Institutului Național de Sănătate Publică. Premierul a cerut ca aceste unități de invățămant să intre in categoria celor care au mare nevoie de un astfel de program, pentru a incuraja astfel preșcolarii și elevii care au nevoie de sprijin să facă parte din acest program-pilot. Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le comunic in legătură cu ceea ce s-a intamplat astăzi in cadrul ședinței de guvern și vă stau la dispoziție, in situația in care aveți intrebări și vă pot oferi răspunsuri. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Voiam doar să vă intreb in ce condiţii se va acorda, de anul viitor, venitul minim de incluziune, in condiţiile in care inţeleg că s-au inăsprit condiţiile; dacă ne puteți spune care va fi procedura. Dan Cărbunaru: Desigur. Prin acest act normativ sunt detaliate componentele venitului minim de incluziune, dar și modalitatea de a stabili dimensiunea familiei, a venitului lunar ajustat, stabilind și lista bunurilor care conduc la excluderea acordării de venit minim de incluziune, mai exact, este vorba despre: clădiri și alte spații locative in afara locuinței de domiciliu, precum și terenurile din intravilan cu o suprafață de peste 1.200 de metri pătrați in zona urbană și 2.500 de metri pătrați in zona rurală in afara terenului de imprejmuire a locuinței și a curții aferente; deținerea a mai mult decat un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice, autovehicule cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități; șalupe, bărci cu motor, iahturi, alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport pentru acele persoane care locuiesc in aria Rezervației Biosferei Deltei Dunării; depozitele bancare deținute ca titular de cel puțin unul dintre membrii familiei a căror suma totală este de trei ori mai mare față de valoarea caștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat. Totodată, prin Hotărarea de Guvern adoptată astăzi sunt introduse modele de formulare mai simplificate pentru a facilita activitatea de la nivelul primăriilor pentru acordarea venitului minim de incluziune, bazandu-se pe facilitățile Sistemului Național Informatic pentru asistență socială. Dacă nu mai aveți alte intrebări, v-aș mulțumi foarte mult pentru prezență. Vă doresc o zi plăcută in continuare și un weekend liniștit. Mulțumesc! 2022-09-16 13:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-16-03-13-20big_luk_2051.jpgȘedința de guvern din 16 septembrieȘtiri din 16.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-16-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Este cea de-a doua ședință de guvern in această săptămană și doresc să incep prin a mulțumi doamnei președinte a Comisiei Europene pentru avizul favorabil acordat primei cereri de finanțare a Romaniei din programul PNRR. Discutăm de 2,6 miliarde de euro, bani care urmează in perioada imediat următoare să intre in țară. Este foarte important să subliniem că, pană acum, banii din fondurile europene, impreună cu banii din investițiile străine directe, ating suma de aproximativ 15 miliarde de euro. Acești bani, in această perioadă, in această situație dificilă atat din punct de vedere al securității, cat și din punct de vedere economic, ne ajută să menținem economia funcțională și ne ajută să ducem la bun sfarșit ceea ce ne-am asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență și anume intreg procesul de reformă și modernizare a Romaniei, concomitent cu asumarea guvernamentală pentru indeplinirea obiectivelor legate de accederea noastră la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Este foarte important să avem in vedere că această avizare pozitivă a primei cereri de plată se datorează faptului că am reușit să indeplinim țintele și jaloanele care erau in lista de obiective asumate. Este o activitate pe care guvernul trebuie să o susțină in continuare, cat se poate de serios. Sunt obiective și sarcini pe care le-am discutat de fiecare dată și vom continua să le discutăm in procesul acesta de indeplinire a jaloanelor și țintelor. Fiecare minister este responsabil pentru indeplinirea acestora și avem in vedere ca, in luna octombrie, să putem să inaintăm cea de-a doua cerere de plată și, in felul acesta, să ne asigurăm că, la nivelul guvernului, avem indeplinite cerințele de coerență a aplicării Planului Național de Redresare și Reziliență. Este foarte important să vorbim despre aceste subiecte și să ținem agenda guvernamentală la nivelul fiecărui minister in parte pe lista de priorități cu aceste obiective. In continuare, astăzi, vom duce la bun sfarșit ceea ce am asumat in ședința de guvern de miercuri, și anume aprobăm hotărarea de guvern pentru normele metodologice de aplicare a prevederilor OG nr. 105 din acest an privind aprobarea continuării programului pilot pentru suportul alimentar pentru preșcolari și elevi in 350 de școli. Sunt convins că la nivelul Ministerului Educației vor fi luate măsuri, astfel incat aceste școli să fie alese dintre cele care au cu adevărat nevoie și să aibă o repartizare unitară și echilibrată la nivelul intregii țări, pentru fiecare județ in parte, in mod deosebit acolo unde este cu adevărat nevoie. Aprobăm și HG a Ministerului Muncii care prevede norme metodologice privind aplicarea Legii 196/2016, care vizează nivelul minim de incluziune. Acestea fiind zise, incepem ședința de guvern. Vă mulțumesc! 2022-09-16 12:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1918.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Summit-ul Rethink România, cu tema ”Reconstruim educația. Reconfigurăm demografia”Știri din 16.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-summit-ul-rethink-romania-cu-tema-reconstruim-educatia-reconfiguram-demografiaGalerie foto Intervenția premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Summit-ul Rethink Romania, cu tema Reconstruim educația. Reconfigurăm demografia [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața, doamnelor și domnilor, stimați invitați! Mă bucur că am reușit să particip, chiar și online, la această activitate - a trebuit să răman in București, am avut o altă conferință la care am participat puțin mai devreme, avem ședință de guvern- nu ne scuzăm, doar că voiam sa-mi exprim regretul că nu am putut sa particip fizic la activitatea dvs. Pe de altă parte, doresc să-mi exprim bucuria că am auzit ceea ce tanărul dinainte a prezentat și m-a bucurat foarte mult optimismul său, planurile sale și indeosebi că se gandește la viitorul copiilor ca la unul care va fi mai bun decat situația in care ne găsim noi astăzi. Doresc să vă felicit pentru inițiativa de a aduce la aceeași masă de discuții antreprenori, reprezentanți ai sectorului privat dar și din mediul politic, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, ai mass-media, pentru a dezbate teme de mare interes strategic pentru țara noastră. Ne-am obișnuit ca, in ultima vreme, discuțiile să se canalizeze pe energie, pe soluții economice, pentru a depăși această perioadă dificilă, și mă bucur că summit-ul Rethink Romania vizează educația și demografia. Problemele demografice sunt o realitate a vremurilor pe care le trăim și reprezintă o provocare nu doar pentru Romania, ci pentru intreaga Europă. Pe langă măsurile active pe care le luăm pentru susținerea natalității sau pentru reducerea abandonului școlar, e clar că trebuie să adaptăm economia și relațiile sociale la o populație mai diversă și mai imbătranită. Una care include imigranți, persoane intoarse după mulți ani din diaspora sau care iși caută un loc de muncă la o varstă ce depășește 60 de ani. Sunt situații pe care le intalnim in aproape toate țările Uniunii Europene și e important că putem avea acces la experiențe și la bune practici europene. In acest demers se inscriu și măsurile prevăzute in noile legi ale educației care vizează asigurarea accesului la educație de calitate, reducerea abandonului școlar și creșterea legăturilor dintre educația universitară și piața forței de muncă. Planul Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, aplicat chiar din acest an școlar, asigurarea resurselor financiare necesare pentru invățămantul preuniversitar, adaptarea rețelei școlare la nevoile comunităților am garanția că vor schimba in bine invățămantul romanesc și ne vor oferi o resursă umană educată și bine calificată. Acestora li se adaugă politici dedicate precum cea de ,,Invățare remedială,, Programul ,,Școala după Școală,,, finanțare adecvată pentru programul ,,A doua șansă, măsuri prevăzute in noile legi ale educației care, odată aplicate, vor oferi șanse in plus pentru ca nimeni să nu fie lăsat in urmă. Legile educației au căpătat contur după o vastă consultare in cadrul Proiectului ,,Romania Educată,, și ele răspund nevoilor societății romanești de a avea un invățămant modern, adaptat vremurilor pe care le trăim. Avem nevoie de această adaptare. De aceea, pentru Proiectul ,,Romania Educată,, am alocat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 3,6 miliarde de euro și am convingerea că acești bani vor ajuta concret la implementarea măsurilor care vor moderniza invățămantul romanesc. Creșterea accesului la educație este urmată indeaproape de susținerea tinerelor familii, element cheie al politicilor noastre sociale. In contextul declinului demografic cu care se confruntă Romania, ne-am asumat, prin Programul de guvernare, o serie de măsuri. Recent am aprobat in Guvern un proiect finanțat de la bugetul de stat prin care să incurajăm natalitatea, sprijinind tinerii care doresc să aibă copii. De asemenea, pregătim implementarea Programelor Student Invest și Family Start, aprobate deja de Guvern, prin care oferim acces la finanțare tinerelor familii la inceput de drum și studenților care au nevoie de sprijin. Continuăm să alocăm fondurile necesare dezvoltării și modernizării infrastructurii sociale - creșe, unități de invățămant pentru intreg procesul educativ - pentru ca părinții să aibă siguranța că cei mici sunt bine ingrijiți. Mergem pe un drum al dezvoltării și modernizării infrastructurii din toate domeniile, al imbunătățirii calității vieții in comunitățile locale și al consolidării economiei. Cele peste 90 de miliarde de lei dedicate, in acest sens, investițiilor din bugetul național, care se adaugă celor 90 de miliarde euro din resurse europene pentru următorii ani, reprezintă finanțări consistente pentru planul nostru național de dezvoltare. In plus, reformele instituționale incepute pentru aderarea la OCDE, stabilitatea politică și legislativă, oferă incredere mediului de afaceri. Creșterea investițiilor străine directe cu peste 43% in primele 7 luni ale anului reprezintă o confirmare in acest sens, iar estimările instituțiilor europene și Băncii Mondiale cu privire la potențialul de creștere al economiei romanești in următorii ani oferă speranță cetățenilor noștri și incredere investitorilor. Completăm acest tablou cu ancorarea Romaniei in politici europene și obiective legate de reducerea birocrației, extinderea digitalizării, tranziția către energia verde și o economie durabilă. Impreună cu programele axate pe incurajarea spiritului antreprenorial și facilitarea reintegrării, sperăm să convingem cat mai mulți romani din diaspora să se intoarcă acasă- aici fac o paranteză și doresc sa-i felicit incă o dată pe cei care au pregătit și organizat evenimentul de la RePatriot, un eveniment foarte important prin care demonstrăm că, atat la nivelul guvernului, cat și in deplină legătură cu societatea civilă, facem pași importanți pentru ca romanii să ințeleagă că sunt condiții mai bune și că Romania se află pe un parcurs mai bun, astfel incat să-i determinăm să revină acasă- avem nevoie de ei acasă, iar odată intorși acasă, să valorifice experiența acumulată in beneficiul societății romanești. Avem in toate colțurile lumii cercetători valoroși, medici, specialiști in domenii tehnice, oameni calificați, a căror intoarcere in Romania va aduce un mare plus pe piața forței de muncă și in societatea romanească. Sunt multe provocări cu care ne confruntăm pentru care avem nevoie de politici realiste, politici care să fie orientate spre viitor. Imi doresc ca, la evenimentul organizat de Rethink Romania să veniți, in urma dezbaterilor, cu idei indrăznețe, cu propuneri pe care să le putem fructifica la nivelul politicilor publice. Susțin implicarea mediului privat și a societății civile in rezolvarea problemelor determinate de schimbările demografice, economice și sociale și cred că doar impreună putem găsi cele mai bune soluții pentru viitorul Romaniei. Toate aceste demersuri ale dumneavoastră sunt cat se poate de benefice și complementare demersurilor pe care noi e luăm la nivelul guvernului. Doresc să subliniez incă o chestiune foarte importantă, pentru că practic, dumneavoastră aici nu faceți altceva decat să lansați o serie intreagă de provocări, care sunt cat se poate de bine-venite. La randul meu, doresc să vă provoc să facem apel la realism și la responsabilitate. Chiar imi doresc să ies din cadrul formal și să fac mențiunea că așteptăm criticile dumneavoastră, așteptăm dialogul cu dumneavoastră. Este foarte ușor să critici, să demolezi fără să pui ceva in loc. Și putem vedea asta in fiecare zi. Să aveți curajul să criticați, să criticați constructiv fără pasiuni electorale! Și așa cum sublinia tanărul care a vorbit inaintea mea, să criticăm cu gandul la Romania, la viitorul țării și indeosebi la viitorul copiilor noștri. Am mari așteptări de la summit-ul dumneavoastră și de la dialogul pe care il vom intreține in continuare cu societatea civilă, pentru că sunt convins că doar astfel de inițiative care vor fi multiplicate in toate domeniile pot cu adevărat să schimbe Romania in bine. Mulțumindu-vă pentru această oportunitate de a mă adresa, chiar și numai prin această intervenție online, vă doresc succes și vă aștept in continuare la dialog și identificarea de soluții impreună. Să aveți o zi bună! Vă mulțumesc! 2022-09-16 10:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1684.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la cea de-a șasea ediție a Bucharest Security Conference, cu tema “Strenghtening resilience in volatile times. New dimensions, new players, new perspectives”Știri din 16.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-cea-de-a-asea-editie-a-bucharest-security-conference-cu-tema-strenghtening-resilience-in-volatile-times-new-dimensions-new-players-new-perspectivesGalerie foto Discursul premierului Nicolae - Ionel Ciucă la Conferinţa pe teme de securitate: - Strengthening resilience in volatile times. New dimensions, new players, new perspectives (Consolidarea rezilienței in vremuri volatile. Dimensiuni, actori și perspective noi) [Check against delivery] Bună dimineața! Domnule rector, vă mulțumesc foarte mult pentru introducere. Excelențele Voastre, distinși reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, doamnelor și domnilor profesori, distinși invitați, domnul rector a inceput cu o poveste foarte frumoasă despre cum s-a născut, s-a transformat, s-a consolidat și a contribuit SNSPA la parcursul democratic al țării noastre. Dacă ar fi să incep tot cu o poveste, atunci nu pot decat să o leg de ceea ce a insemnat drumul ireversibil al țării noastre pentru a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, obiectiv național la vremea respectivă, și, desigur, membru al Uniunii Europene. Aveți in sală doi protagoniști ai anului 2001, cand s-a luat decizia ca Romania să trimită trupe in Afganistan, și la vremea aceea, domnul ministru Ioan Mircea Pașcu era ministrul apărării naționale, subsemnatul era comandant de batalion la Craiova. După ce am reușit noi să ajungem in Afganistan și domnia sa a venit să ne vadă cum ne instalăm acolo, inainte să urce in avion, m-a tras deoparte și mi-a zis atat, sper să vă aduceți aminte, domnule ministru: - Mă, ține minte: drumul Romaniei spre NATO trece prin Afganistan. Mi-a strans mana și a plecat. Restul poveștii este prea lung și nu am să il spun acum. Așa este, domnule rector, am participat la toate activitățile la care am fost invitat. Prima, dacă imi aduc bine aminte, a fost cea de la Banca Națională, in urmă cu aproximativ șapte ani. De atunci și pană acum s-au desfășurat multe conferințe, toate avand ca subiect analiza mediului de securitate și incercarea de a găsi soluții pentru a putea să fim in măsură să facem față tuturor acestor provocări. Și nu aș fi atat de pesimist ca domnul profesor Secăreș să vedem că nu va sta piatră pe piatră. Probabil, in istorie, intotdeauna au fost momente in care nu a stat piatră pe piatră, dar tot la indemana omului a fost să pună piatra la loc și să consolideze infrastructura respectivă. Ca atare, o abordare optimistă, prin care să putem să ne insuflețim cu entuziasm, că avem multe de făcut. Este datoria noastră să le facem, este responsabilitatea noastră și, desigur, să ne asigurăm că avem cu ce să facem, cu ce să consolidăm. Mai important decat orice, astăzi suntem membri ai unei alianțe care nu are egal in lume, alianță care are ca primă responsabilitate asigurarea securității și apărării membrilor săi. Suntem membri ai Uniunii Europene, uniune care are ca prim obiectiv dezvoltarea economică, prosperitatea și, desigur, componenta de securitate și reziliență - două organizații care se completează foarte bine una pe cealaltă. Iată, astăzi, noi putem chiar aici, in proximitatea unui conflict, să avem siguranța că putem să desfășurăm astfel de activități, că putem să analizăm, să dialogăm, să schimbăm idei și să promovăm demersuri prin care să consolidăm statutul nostru in interiorul Uniunii Europene, in interiorul Alianței, și mai ales să consolidăm rolul nostru de pivot la Marea Neagră. Multe astăzi se intamplă in această regiune, iar Romania este un actor principal alături de celelalte state care fac parte din regiunea Mării Negre. Şi pentru că nu cu mult timp in urmă a fost o altă conferință la care s-a discutat despre Marea Neagră, dar și despre Balcani, iată, Romania, aflată la mijloc și asumandu-și rolul de a căuta soluții astfel incat să se mențină echilibrul, stabilitatea, pacea atat in regiunea Mării Negre, cat și in zona Balcanilor, știind care sunt toate zbaterile și nevoile de decizii, inclusiv pentru țările din Balcanii de Vest. Incă o dată, imi face o deosebită plăcere să particip la această conferință, un eveniment distinct in peisajul dezbaterilor care au loc in prezent in Romania și in Europa. Mediul nostru de securitate este in continuă schimbare și ne confruntăm mereu cu noi provocări și amenințări. Aceste provocări devin in mod constant mai complexe și mai persistente atat in Europa cat și in afara ei, afectand societățile noastre in fiecare zi. Multe dintre acestea sunt de natură hibridă, cu multiple fațete și dezvoltate simultan. Impreună cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, trebuie să fim pregătiți să facem față tuturor acestor provocări. Este relevant să abordăm subiectul in contextul invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei in Ucraina. Tactici și metode combinate au fost folosite de Rusia, intr-o manieră coordonată din punct de vedere strategic, pentru a realiza această agresiune. Rusia a adus deja războiul in casele noastre - aici, in Europa, in SUA, in democrațiile consolidate, prin propagandă, manipulare, manipulare a informațiilor, atacuri cibernetice, și nu in ultimul rand criza alimentară. Trebuie să recunoaștem realitatea incercărilor Rusiei de a folosi energia și aprovizionarea cu alimente in sprijinul politicilor sale agresive. Agresiunea rusă a dus la provocări masive in materie de securitate alimentară, deoarece a perturbat, intr-o măsură semnificativă, sezonul agricol din Ucraina. Blocarea de către Rusia a porturilor ucrainene a intrerupt exporturile de cereale, exacerband astfel criza alimentară in zone importante din intreaga lume. Agresiunea rusă și manipularea de către aceasta a dependențelor strategice care afectează energia transatlantică și globală demonstrează, de asemenea, riscurile unei increderi excesive in actorii autocratici, revizioniști și in metodele sistemice pe care aceștia le promovează. Solidaritatea cu Ucraina a fost o prioritate absolută pentru Romania. In ultimele luni, Romania a pus in acțiune propriile mecanisme naționale de sprijin direct, alături de asistența partenerilor și aliaților noștri. Criza generată de Rusia este, de asemenea, o oportunitate pentru comunitatea transatlantică de a sprijini o recalibrare globală, pe termen lung, a lanțurilor de aprovizionare, a conexiunilor comerciale și a parteneriatelor strategice. Obținerea acestui rezultat va necesita eforturi comune, susținute din partea tuturor actorilor transatlantici in sprijinul externalizării prietenoase a lanțurilor-cheie de aprovizionare; promovarea și extinderea unui model de dezvoltare economică favorabil incluziunii și rezistent, bazat pe standarde inalte de mediu, financiare și de muncă; evitarea controlului de către actori autoritari a principalelor blocaje de aprovizionare geografice, de resurse sau tehnologice. Marea Neagră și-a dovedit mai mult ca niciodată relevanța strategică in acest context. Romania a devenit o țară de tranzit importantă pentru cerealele provenite din Ucraina. Pană in prezent, 4 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat deja porturile romanești de la inceputul invaziei rusești. Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, a devenit una dintre principalele porți maritime pentru cerealele ucrainene. Galați - după ce a modernizat calea ferată cu ecartament larg care leagă Ucraina de Romania (via Republica Moldova), a primit, in luna august, primul tren de cereale din Ucraina pe această cale ferată, avand ca destinație Turcia. Romania susține inițiativa Secretarului General al ONU privind cerealele din Marea Neagră pentru a atenua blocada impusă de Rusia asupra Ucrainei la Marea Neagră. Salut acordul semnat la Istanbul, la 22 iulie, un mecanism vital stabilit pentru transportul in siguranță al cerealelor, produselor alimentare conexe și ingrășămintelor, inclusiv amoniac, din porturile ucrainene desemnate către piețele globale. Sperăm ca acest acord mult așteptat să evite o penurie alimentară pentru milioane de oameni din intreaga lume. De asemenea, va contribui la reabilitarea increderii in piața mondială a alimentelor și la reducerea prețurilor alimentare de la nivelurile actuale. Agresiunea fără precedent a Rusiei impotriva Ucrainei a marcat și inceputul unui război hibrid impotriva Occidentului, ceea ce a reprezentat un semnal puternic pentru noi toți că trebuie să consolidăm reziliența infrastructurii noastre critice. In plus, menținerea solidarității și a unității europene rămane un element esențial pentru articularea unui răspuns adecvat la agresiunea rusă. Campaniile hibride conduse de Rusia, legate de război, nu se limitează la Ucraina și nici la țările occidentale. Acestea sunt operațiuni de manipulare la nivel mondial și trebuie abordate ca atare. Sunt amenințări mixte complexe, care de multe ori combină componente militare și civile. Consolidarea rezilienței transatlantice, prin diminuarea dependențelor față de actori care nu impărtășesc valorile și interesele transatlantice și, in același timp, creșterea legăturilor cu partenerii care impărtășesc aceleași idei, răman o prioritate strategică pentru politica externă și de securitate a Romaniei. Avem nevoie de măsuri preventive mai bune și de intărirea, in același timp, a rezilienței partenerilor și vecinilor noștri, intrucat securitatea internă și externă a Uniunii sunt indisolubil legate de ele. Reziliența și stabilitatea vecinilor noștri reprezintă o investiție in propria noastră securitate. Avem un exemplu extrem de relevant al importanței rezilienței chiar aici, la ușa noastră: rezistența forțelor armate și a societății civile din Ucraina impotriva agresiunii rusești este o demonstrație a importanței cruciale a rezilienței militare și societale in fața provocărilor externe. Romania este implicată activ in domenii foarte importante care vizează consolidarea rezilienței, printre care găzduirea la București a Centrului European de Competență in Securitate Cibernetică și a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Cele mai multe dintre noile amenințări au componente cibernetice. Securitatea spațiului cibernetic a devenit o chestiune de maximă prioritate politică și diplomatică și un subiect care trebuie abordat in mod constant in toate dimensiunile. Activitățile cibernetice rău intenționate au crescut dramatic in ultimii ani, servind diferite scopuri și luand diverse forme, inclusiv atacuri impotriva infrastructurilor critice, spionaj cibernetic, furt de proprietate intelectuală și criminalitate cibernetică și sunt adesea utilizate ca elemente ale unor atacuri hibride. Asistăm, de asemenea, la o schimbare in ceea ce privește țintele, domeniul de aplicare și intensitatea atacurilor desfășurate de actori deja cunoscuți. Este cazul atacurilor cibernetice grave impotriva infrastructurii guvernamentale și critice a Albaniei, condamnate cu fermitate de NATO și de statele membre ale Uniunii Europene. Romania iși menține angajamentul de a susține și promova respectul față de ființele umane și față de drepturile fundamentale ale acestora in cadrul dezvoltării și utilizării tehnologiilor informației și telecomunicațiilor. In calitate de membru responsabil al comunității internaționale, Romania promovează deplina aplicabilitate a dreptului internațional, fundamentat pe Carta ONU in integralitatea sa, precum și a dreptului umanitar și a drepturilor omului in cadrul spațiului cibernetic, și va continua să facă acest lucru pe măsura evoluției tehnologiei la nivel global. Inainte de a incheia, vreau să menționez că la nivelul guvernului desfășurăm activități la nivelul tuturor ministerelor și instituțiilor de linie, prin care, folosind atat fondurile europene, cat și cele naționale, să reușim, pe de o parte, să asigurăm digitalizarea serviciilor publice, astfel incat cetățeanul să poată să acceseze cat mai facil posibil tot ceea ce ține de domeniul instituțiilor guvernamentale și, desigur, de nevoile și solicitările sale, iar, de cealaltă parte, luăm măsurile necesare impreună cu aliații noștri, cu instituțiile și specialiștii Uniunii Europene, pentru că, așa cum spuneam, avem fonduri și de la Uniunea Europeană, astfel incat să construim un spațiu digital, cibernetic care să asigure protecția datelor și securitatea serviciilor pe care le asigurăm. Ca atare, orice idee și orice propunere care poate să vină și să sprijine demersurile guvernamentale ne este de mare folos, ținand cont că, la nivelul guvernului, se desfășoară nu o serie, ci majoritatea activităților in deplină transparență și dialog cu societatea civilă, astfel incat să putem să găsim soluțiile cele mai bune. Vă mulțumesc și vă doresc succes in tot ceea ce faceți, așteptandu-vă, așa cum am spuneam, e o provocare, cu soluții concrete pentru demersurile guvernamentale. Mult succes! Vă mulțumesc! Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la cea de-a șasea ediție a Bucharest Security Conference [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Chiar de a doua zi după ce Blue Air a oprit zborurile, am desemnat Corpul de Control să execute o misiune de verificare și in urma primului raport, a raportului inițial, am aprobat ca această activitate să continue și să fie identificate toate cauzele care au provocat această situație. Reporter: Există suspiciuni că au fost blocate acele conturi fără a avea posibilitatea legală, tocmai de aceea ele au fost deblocate chiar a doua zi, in contextul in care știam situația companiei Blue Air? Nicolae-Ionel Ciucă: Există și astfel de suspiciuni, motiv pentru care Corpul de Control va identifica care au fost adevăratele cauzele, așa cum am spus, și, exact cum am menționat incă de la inceput, pe de o parte, ne asigurăm că cetățenii trebuie să beneficieze de sprijinul statului atunci cand se găsesc in fața unor astfel de situații, iar, pe de altă parte, cei care au greșit trebuie să plătească pentru ceea ce au făcut. Reporter: Parlamentul European a decis un salariu minim la nivel european pentru fiecare țară. Romania cand se va alinia la această directivă? Nicolae-Ionel Ciucă: Am susținut incă de la inceput că trebuie să ne ingrijim astfel incat să ne aliniem la această decizie. Există posibilitatea ca incepand cu anul 2023, așa cum am discutat in coaliție și am afirmat de fiecare dată, să susținem creșterea salariului minim și, desigur, a pensiei. Doar că aceste date, așa cum este și normal, și responsabil, vor fi făcute public după ce avem proiecția de buget pe anul 2023... Reporter: /.../ 2023, atat salariul minim, cat și pensia? Nicolae-Ionel Ciucă: Este cat se poate de posibil. Există voință politică atat a Partidului Național Liberal, cat și a Partidului Social Democrat, astfel incat să putem să luăm o astfel de decizie. Reporter: V-aș intreba și despre acel ajutor acordat pentru romani, voucherele de 50 de euro, o dată la două luni; există această probabilitate să fie acordate și la inceputul anului 2023 și acel ajutor pentru pensionari? Nicolae-Ionel Ciucă: Da, in funcție de evoluția situației și in funcție de fondurile de care dispunem, pe de o parte, trebuie să avem in vedere să acoperim rata de creștere a inflației, de cealaltă parte, de asemenea, in funcție de situația concretă și evoluția inflației și a economiei, așa cum am făcut anul acesta și am luat deja două măsuri de a asigura cetățenilor vulnerabili, cu salarii mici, cu pensii mici, acest sprijin financiar, primul - in prima jumătate a anului, cel de-al doilea - in a doua jumătate, să gandim și să luăm măsuri similare și anul viitor. Reporter: De cand vom vedea măsuri concrete in privința prețului la motorină, la carburanți? Nicolae-Ionel Ciucă: Pană la finele lunii septembrie. Reporter: De cand? Reporter: Am putea să vedem prelungită această măsură, se discută și acest lucru? Nicolae-Ionel Ciucă: Urmează ca in ședința de coaliție de săptămana viitoare să luăm o decizie. Reporter: Dar care sunt concluziile pană in momentul de față? Această măsură și-a indeplinit scopul? Nicolae-Ionel Ciucă: După cum ați putut observa, această măsură a funcționat incă de a doua zi după ce am luat decizia respectivă. Acum trebuie să analizăm care sunt elementele de evoluție a prețului la carburanți, care este evoluția prețului la petrol pe piața internațională și in funcție de aceasta vom lua decizii. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Noua ordonanță pe energie va trebui să aibă unele modificări, modificări care trebuie să fie in deplină concordanță cu deciziile care urmează a fi luate la nivelul Comisiei Europene și a Consiliului. Reporter: Care sunt, domnule premier, măsurile pentru a diminua risipa, așa cum am văzut că se cere de la nivelul Uniunii Europene, in țara noastră? Nicolae-Ionel Ciucă: Am luat decizia, in coaliție, ca la nivelul Ministerului Mediului, să analizeze demararea unui program de inlocuire a becurilor cu filament cu cele pe led. Sunt leduri cu un consum energetic redus. Pe de-o parte. Doi, la nivel guvernamental, al instituțiilor Guvernului, vom face in așa fel incat să reducem risipa și există metode prin care putem să stabilim un anume program de funcționare. Una dintre decizii la nivelul Guvernului a fost ca iluminatul mural să fie oprit la ora 12:00 noaptea, măsuri de acest gen care, pană la urmă, sunt măsuri pe care fiecare dintre noi le luăm și acasă. Reporter: Cum am putea să vedem această inlocuire? Nicolae-Ionel Ciucă: Ministerul Mediului urmează să vină cu un program. Reporter: In 2015 guvernul s-a imprumutat cu 50 de miliarde de lei, in timp ce in 2022 imprumutul a fost de 98 de miliarde de lei, adică dublu. Ce părere aveți despre asta? Nicolae-Ionel Ciucă: Vă pot spune că, in acest moment, deficitul la analiza pe primele șapte luni este de 2,41%; ca atare, in momentul de față, atat creșterea economică, cat și măsurile care au fost la nivelul Guvernului au dus la anumite efecte. De asemenea, datoria publică a Romaniei in acest moment a scăzut față de anul trecut și sperăm să o menținem in această tendință, reușind să coboram sub 50%. Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună! 2022-09-16 10:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1519.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții HORECAȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-horecaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții HORECA Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit, la Palatul Victoria, delegația reprezentanților HORECA, pentru a analiza efectele măsurilor de sprijin pe care Guvernul le-a implementat și pentru a stabili modalitățile de promovare de noi soluții in acest sens. In cadrul dialogului, au fost identificate propuneri prin care HORECA poate accesa sprijinul necesar pentru a menține activitatea și a păstra locurile de muncă, in contextul dificil generat de efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului din Ucraina și ale creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. Măsurile concrete de sprijin pentru HORECA vor fi avansate pe baza discuțiilor tehnice realizate in cadrul grupului de lucru coordonat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, din care vor face parte reprezentanții ministerelor de resort și cei ai industriei. 2022-09-14 18:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_horeca-10.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții fabricilor de porțelan Apulum și Ipec din Alba IuliaȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-fabricilor-de-portelan-apulum-i-ipec-din-alba-iuliaGalerie foto 2022-09-14 18:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_apulum-1.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a semnat astazi în cartea de condoleanțe deschisă în memoria Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, la reședința ambasadorului britanic în RomâniaȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-semnat-astazi-in-cartea-de-condoleante-deschisa-in-memoria-majestatii-sale-regina-elisabeta-a-ii-a-a-regatului-unit-al-marii-britanii-si-irlandei-de-nord-la-re-edinta-ambasadorului-britanic-in-romaniaGalerie foto 2022-09-14 17:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_uk-6.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul adjunct al cercetării, inovării și digitalizării din Republica Cipru, Kyriacos KokkinosȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-adjunct-al-cercetarii-inovarii-i-digitalizarii-din-republica-cipru-kyriacos-kokkinosGalerie foto 2022-09-14 16:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cipru-6.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 14 septembrieȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-14-septembrieGalerie foto Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul educației, Sorin-Mihai Cimpeanu, ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ambasadorul Luca Niculescu, secretar de stat in MAE, coordonatorul național al procesului de aderare a Romaniei la OCDE și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei și pentru că domnul ministru al energiei este deja nerăbdător să vă ofere o serie intreagă de elemente legate de stadiul discuțiilor la nivel european, dar și la nivel național, privind măsurile necesare pentru a proteja atat cetățenii, cat și economia de economia, de efectele creșterii prețurilor la energie electrică, la gaze naturale, ii și dau cuvantul domnului ministru. Vă rog! Virgil Popescu: Mulțumesc! Da, inainte de a vă spune cateva cuvinte despre Consiliul de Miniștri de la Bruxelles, aș vrea să vă spun că astăzi am ajuns la un nivel de peste 79% al stocului de gaze in depozite și estimăm că pană la sfarșitul săptămanii acesteia vom depășit pragul de 80%, prag minim aprobat prin noul Regulament al Comisiei Europene, așa că Romania, cum v-am mai spus, ținand cont și de profilul de producție și de consum, se află pe un grafic și pe un trend accelerat de creștere și pregătire pentru programul de iarnă. După cum știți, vineri a avut loc Consiliul extraordinar pe energie la Bruxelles; am prezentat, in baza mandatului primit, propunerile Romaniei, de asemenea, am prezentat principalele puncte ale OUG 119, pe care Guvernul a aprobat-o și a intrat in vigoare la inceputul lunii septembrie. M-am bucurat să văd că, printre propunerile Romaniei, se regăsesc in declarațiile Comisiei Europene, și anume, vorbim de decuplarea prețului gazului față de energia electrică, se vorbește in continuare de o plafonare a prețului gazului natural și, cand vorbim de preț de gaz natural, vorbim atat de gazul natural din resursă non-rusă și din resursă rusă, vorbim de acele plafoane de limitare a profiturilor producătorilor și a traderilor și furnizorilor care fac trader și acest lucru se regăsește in propunerea Comisiei Europene, vorbim de o contribuție la un fond pentru a susține facturile oamenilor și ale companiilor pentru a putea trece peste această perioadă de creșteri abrupte ale prețurilor. Am propus inclusiv niște plafoane pentru piața zilei următoare, in așa fel incat să limităm creșterile la energie electrică pe piețele spot; acest lucru este in continuare in analiză. De asemenea, reducerea de consum pe care Comisia Europeană a făcut-o, reducerea de consum general a propus-o, ați văzut că se regăsește inclusiv in principiile ordonanței, o reducere cu 15%. Propunerea Comisiei, de o reducere suplimentară pe orele de varf de preț maximal, evident este luată in calcul şi in analiză. Ce ar trebui să ştiţi? Că in urma Consiliului pe energie, preşedinţia cehă a sintetizat practic toate propunerile statelor membre, sub forma unor concluzii, le-a inaintat Comisiei Europene. Am văzut astăzi declarația din Parlamentul European, discursul din Parlamentul European al doamnei Von der Leyen, a domnului președinte și foarte multe lucruri se regăsesc deja in acel discurs și probabil că va urma propunerea Comisiei. In perioada imediat următoare vor fi reuniuni la nivelul COREPER, la nivelul ambasadorilor și adjuncților de ambasadă, evident in coordonare cu statele membre, pentru a agreea un text comun al tuturor statelor comune, iar probabil in data de 30 septembrie va fi un nou Consiliu extraordinar pe energie pentru a proba finalul de regulament, in așa fel incat să intre cat mai repede in vigoare. Intre timp, la nivel intern, ați văzut și declarația domnului prim-ministru - fiecare minister trebuie să iși facă in două săptămani o analiză internă cu privire la propunerile de reducere a consumului de energie electrică și să fie prezentat Guvernului. Pe scurt, acestea au fost principalele lucruri pe care am vrut să le comunic astăzi de aici. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți intrebări pentru domnul ministru al Energiei. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vă rugăm să ne explicați punctual care sunt motivele pentru care Romania s-a opus plafonării prețului gazului rusesc, doar la gazul rusesc, și susțineți plafonarea pentru toate gazele importate in UE? Aceasta ar fi o intrebare. Virgil Popescu: Puneți-o și pe a doua, atunci! Reporter: A doua intrebare este legată de motivele creșterii prețului la motorină, dacă ați putea să ne spuneți de ce crește atat de mult prețul la motorină. E aproape să ajungă la nivelul de la 1 iulie, cand a fost introdusă reducerea cu 50 de bani. Și să ne spuneți - a treia intrebare - ce se intamplă pană la 30 septembrie? Va continua schema de compensare cu 50 de bani? Adică să stea oamenii pană pe 30 septembrie...? Virgil Popescu: Haideți să le luăm pe rand! Romania nu s-a opus plafonării prețului gazului rusesc. Romania a propus o plafonare mai largă, inclusiv a prețului gazului rusesc pe piața europeană. Deci... Reporter: De ce? Virgil Popescu: Pentru că, a putea decupla foarte bine prețul gazului de prețul energiei electrice, e clar că trebuie să avem un plafon... un preț mult mai mic al gazului. Ori, dacă plafonăm doar o parte din piață și cealaltă piață este lăsată liberă, există riscul, la un moment dat, ca cererea evident să fie mai mare decat oferta și să crească prețul celălalt. Dar prețul din celelalte surse. Reporter: La ce vă referiți - la prețul celălalt? Ce surse? Virgil Popescu: Prețul celorlalte surse de gaze - gazul olandez, gazul romanesc, gazul din Azerbaidjan, LNG-ul. Și propunerea a venit - și credeți-mă că va fi luată in calcul - a venit in un fel așa... mai multe state au propus acest lucru, iar Grecia a venit cu o propunere foarte interesantă, de a scoate din indexul bursier al Bursei olandeze de gaz partea de LNG. Pentru că, in momentul de față, prețul LNG-ului este artificial crescut in sus tot de prețul gazului natural. Deci, se va lucra la un sistem in așa fel incat să protejăm intreaga piață europeană a gazului natural, să o reformă, intreaga piață a gazului natural. Dacă am lua doar dintr-o singură sursă, atunci s-ar putea să fie debalansată și celelalte surse să crească prețul. Reporter: Dar nu ar avea de suferit pană la urmă mai mult europenii in urma acestei măsuri? Ideea era să fie pedepsită Rusia... Virgil Popescu: Nu, nu, stați așa un pic. Prețul gazului natural la 200 de euro față de... să vă dau un exemplu, de 20 de euro, care era un preț mare, vi se pare preț de piață? Este un preț foarte mare, crescut și ținut artificial de speculațiile gazului rusesc. Deci, prețul de 200 de euro, care e acum 198, de 300, care a fost, este extraordinar de mare față de un preț real de 20 de euro, care și atunci era mare. Gandiți-vă că in perioada de pandemie aveam prețuri de 7 euro, pe megawatt, deci vorbim de prețuri foarte mari, de prețuri speculative. Deci despre aceasta vorbim. Și vrem să reducem aceste prețuri speculative. Deci nu vorbim de o opțiune a Romaniei să nu fim de acord, am vrut o chestie mai largă. Evident că se va ajunge la un consens. A doua intrebare? Reporter: Legată de prețul, creșterea prețului la motorină, da. Virgil Popescu: Asta a fost a treia, parcă. Reporter: Nu, a doua. A treia este cu schema... Virgil Popescu: Motorina... După cum știți, motorina a avut cotații... Romania este importatoare de motorină. Am văzut o creștere și astăzi și ieri, de la 8 lei și 33 de bani la 8 lei și 44 de bani, deci o creștere de 11 bani. Cotația motorinei in urmă cu zece zile, din ce am verificat, am apucat să verific in această dimineață, a crescut ușor odată și cu paritatea leu-dolar, nu leu-euro, pentru că acciza se plătește la dolar și, in general, cand vorbim de accize - și de asta trebuie să ne uităm la dolar, nu la euro... a crescut, e adevărat, și euro, și-a revenit, dar nu estimez o creștere foarte mare a prețului la motorină. Am mai discutat in piață și e posibil să așteptăm, să vină o nouă corecție in jos a prețului motorinei. Deci prețul petrolului este una, și ați văzut, acolo se reflectă direct in prețul benzinei, care a tot scăzut, iar cotația motorinei este influențată de cotația internațională a motorinei, nu a petrolului, pentru că suntem importatori și de motorină. Referitor la ce se va intampla de la 1 octombrie, cred că trebuie să mai așteptăm un pic. O să avem discuții probabil la nivelul coaliției de guvernare, in interiorul Guvernului, și vom anunța o decizie. Reporter: Pană la 1 octombrie credeți că va ajunge prețul motorinei din nou la nivelul de la 1 iulie, cand au scăzut? Există pericolul să treacă iar de 9 lei? Virgil Popescu: Eu nu cred că se va intampla acest lucru. V-am spus că va urma, așa cred eu, din piață, urmand cotațiile și văzand, că va urma și o corecție in jos. Adică nu cred, cred că pe acolo va fi, pe unde este acum va fi, se va menține. Reporter: Și legat de a treia intrebare, schema de compensare cu 50 de bani rămane sau nu? Virgil Popescu: V-am explicat, v-am spus mai devreme, cum am spus mai devreme, trebuie o discuție in interiorul coaliției, o discuție in interiorul Guvernului și apoi putem anunța. Reporter: Da, mai sunt cateva zile, de asta voiam să știu cat, ce să facă romanii. Virgil Popescu: Așteptați să aibă loc discuția. Reporter: Ok, mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Știm că atat Comisia, cat și autoritățile romane tot indeamnă la economie și inclusiv acea scădere a pragului de consum a fost făcută, spuneați dumneavoastră, pentru a incuraja economia cu 15 %. Pe de altă parte, acel prag de 255 de kilowați-oră ține seama de consumul pe 2021. Așadar, eforturile oamenilor de acum de a face economie, cum se vor vedea ele in facturile curente? Virgil Popescu: Vorbim de anul 2021 ca să existe o referință de consum. Sigur că pot să existe și clienți noi care nu au o referință de consum a anului 2021 și atunci se ia, evident, consumul curent și in primii 255 de kilowați din plafonul de 300 vor fi plătiți la consumul curent dacă nu avem referință de anul trecut. Reporter: Așadar, eforturile de economisire sunt doar parțial văzute in factură. Virgil Popescu: Acum, nu putem să... Ne gandim, și l-ați văzut și pe premier spunand, ne gandim și la o modalitate de a-i bonifica pe cei care doresc să facă să facă acest lucru. Și vrem să venim nu numai cu trebuie să plătească mai mult dacă consumă mai mult, și dacă cumva economisesc, să caștige ceva. Și ne gandim să imbinăm aceste două lucruri. Nu mă intrebați cum va fi, pentru că gandim acest mecanism... Reporter: Asta voiam să vă intreb, dacă este sub formă de vouchere, este sub formă de... Virgil Popescu: Gandim acest mecanism cum ar trebui să fie, in așa fel incat să fie și stimulativ, pentru că ne dorim efectiv ca oamenii să rămană cu mai mulți bani in buzunar. Reporter: Pentru că au fost neclarități in privința acelui rest, intre 255 și 300 kilowați-oră, lumea nu a ințeles sau foarte multă lume nu a ințeles in primă fază ce se intamplă dacă depășești pragul dar te menții in acea limită de 300 kilowați-oră, iată că și in Parlament se incearcă clarificarea acestei situații și v-aș intreba, apropo de ce se intamplă zilele acestea, dacă susțineți amendamentele PSD referitoare la ordonanța cu energia, recent adoptată. Mă refer la cea de la 1 septembrie, prin care social-democrații propun Comisiei ajutoare pentru mai multe categorii, iar aceste categorii sunt industria farma, biserici, companii de utilități, transport in comun și bolnavii cu aparate medicale. Virgil Popescu: Mi-aș dori foarte multe industrii să fie să fie prinse in această ordonanță, așa cum a fost și inainte, și Ministerul Energiei să știți că nu se va opune niciodată de a proteja mai mult o plajă mai largă de industrii și o plajă mai largă, de exemplu, de populație. Trebuie să discutăm și cu Ministerul Economiei, și cu Ministerul de Finanțe, pentru că nu noi suntem cei care spunem ce industrii trebuie să intre. Ordonanța a fost creată exact pe ce s-a hotărat in coaliția de guvernare. Așa a fost... Reporter: Și au fost categorii uitate atunci sau au rămas in afara discuției? Virgil Popescu: Așa a fost creată, pe ce s-a hotărat in coaliția de guvernare. Restul... Reporter: Dar au fost discuții despre bolnavii cu aparate medicale, despre astfel de cazuri? Virgil Popescu: Bolnavii cu aparate medicale... l-am văzut și astăzi pe domnul prim-ministru, in ședința de guvern a solicitat exact la cei care sunt in drept să ne spună cați bolnavi sunt, unde sunt, care au aparate medicale, pentru că e normal să fie inregistrați pentru că, normal, trebuie ajutați; e logic, trebuie ajutați, și trebuie ajutați punctual. Ei pot fi ajutați prin această ordonanță sau, punctual, prin vouchere direct țintite către persoanele respective. Reporter: Și o ultimă intrebare, clarificare, apropo de acest prag de 255; pentru cineva care are o casă și care are de exemplu un hidrofor, pentru că sunt astfel de situații, foarte multe, inclusiv in jurul Bucureștiului, revenind, acelei persoane, acelei familii ii va veni foarte greu să se incadreze in pragul de 255 de KWh. Virgil Popescu: Ii recomand să iși caute un furnizor acolo unde prețul este sub 80 de bani. Să nu mai dau eu public aici, pe net iși poate face direct mutarea la un furnizor care are prețul sub 80 de bani și le recomand tuturor care nu se incadrează in plafoanele de consum, și chiar dacă se incadrează in plafoanele de consum să iși caute un furnizor cu prețul cel mai bun. Reporter: Și atunci, cu această propunere, recomandarea pe care o faceți dumneavoastră, se ajunge la 90% acoperirea populației, 90% din populație ar intra sub acest prag de 255 KW? Virgil Popescu: Deci 80... Eu am spus așa, dacă nu mă inșel: sunt 7,2 milioane de gospodării care sunt pană in 155 de KW, parcă așa... nu mă inșel, 4.100.000 pană in 50 sau in jur de 54 și incă 3 milioane pană in 155 de KW, dintr-un total de 8.200.000. Și mai sunt pană in 255 de KW diferența de vreo 11%. Deci, in total, in plaja aceasta de 300 KW este cam 90% din populație. Din 90% din populație, primii 255 de KW se plătesc cu 80 de bani, diferența in 255 și 300, dacă te incadrezi pană in 300, este prețul din contract. Și ca să mă fac incă o dată ințeles, dacă consumă 295 de KW, primii 255 sunt 80 de bani, următori 40 de KW sunt la prețul contractual. Dacă consumă 320 de KW, toți cei 320 de KW sunt la prețul din contract. Dar dacă cel care consumă peste plafon, peste 320, iși găsește un furnizor care are prețul chiar sub plafon, plătește la prețul de contract care este sub plafon. Și există acel furnizor. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! O intrebare referitoare la economisirea din instituțiile publice. Premierul a indemnat ca instituțiile publice să fie un exemplu și v-a cerut să veniți cu un plan. Care ar putea fi măsurile concrete pe care să le ia atat ministerele, cat și restul? Virgil Popescu: Deci, premierul... Cred că toți am auzit, premierul a cerut fiecărui minister să-și prezinte propriul plan, pentru că nu un minister știe particularitățile altui minister, ci fiecare minister, și apoi le vom integra. Noi ne vom face planul pentru Ministerul Energiei. Eu am dat tot timpul exemplu, un exemplu simplu: să ne uităm unde este consumul de energie, consumul de energie cel mai vizibil este iluminatul, evident... Este loc suficient in Romania, nu numai in instituțiile publice, să schimbăm becurile cu becuri sau corpurile iluminat... cu corpuri de iluminat eficient. Acesta e primul lucru pe care ar trebui să il facem, nu să stingem lumina să stăm in beznă; să schimbăm corpurile de iluminat. Sunt corpuri de iluminat de eficiență mare care reduc chiar cu peste 50% consumul. Acesta e primul lucru care trebuie făcut. Dar fiecare minister trebuie să iși facă propriul plan. Știu și ce instituții au subordonate și așa mai departe. Asta am recomandat-o. Pentru persoanele fizice, acasă, am recomandat, și evident aici trebuie să venim in sprijinul lor, schimbarea electrocasnicelor cu electrocasnice eficiente care au clasă de energie A+, A++, care să fie cu A in față. Evident, și acolo oamenii trebuie ajutați, pentru că nu e ușor să iți schimbi... Trebuie să ai banii ca să schimbi. Apoi, la consumul de gaze, pentru cei care au centrală individuală... Eu, personal, mi-am schimbat inainte de iarna trecută și fac economie cu aproape 30% la consumul de gaz schimband doar centrala intr-una eficientă, nouă, cu recuperarea căldurii. Deci avem cu recuperarea condensului, avem posibilitățile acestea. Și să știți că centrala aceea nu era cu mult mai scumpă decat centrala de acum nouă ani, pe care o aveam şi pe care am cumpărat-o atunci. Deci sunt modalitaţi pe care le vom face. La nivelul ministerului, lucrăm cu Asociația Producătorilor de Energie și a celor de gaze naturale și vrem să facem chiar să promovăm un clip ca să invățăm oamenii pe toate televiziunile, să ințeleagă ce inseamnă eficiența energetică, ce inseamnă reducerea costurilor. Reporter: Chiar și așa, totuși, sunt niște costuri suplimentare. In așteptarea unei ierni in care facturile vor fi din ce in ce mai mari, vedem că și inflația e foarte mare, deci pentru a face economie ne recomandați să facem investiții? Virgil Popescu: Pentru a face economie, primul lucru la energie electrică am recomandat schimbarea becurilor. Și am mai spus, in paralel, ar trebui ca Guvernul prin fondul de mediu - există bani acolo, să vină și să ajute populația ca să poată să iși facă aceste mini investiții de care vorbim. Mulțumesc! Reporter: In ceea ce privește prețul la motorină - știm că importăm destul de mult din Rusia... Virgil Popescu: Jumătate.. Reporter: ...cum vom reglementa această situație odată ce importurile din Rusia... Virgil Popescu: Importurile din Rusia sunt reglementate pană in data de 5 februarie. Din discuțiile pe care le-am avut cu toți jucătorii din piață, toți au inceput să se orienteze. Și găsesc, au găsit soluții alternative. E normal șă fie așa. Reporter: De unde? Virgil Popescu: Există alte surse de... Există cu totul și cu totul alte surse de import. Știți că Grecia, de exemplu, este un exportator de motorină? Grecia este o sursă de motorină. Orientul Mijlociu. Evident, există alte surse, nu e Rusia singura sursă de diesel sau de petrol din lume. Reporter: Dar asta nu va insemna că, totuși, prețul la motorină va continua să crească? Virgil Popescu: Prețul la motorină este pe cotație internațională. La cotațiile internaționale se leagă toate țările. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Sunt cazuri unde unii consumatori casnici care au un consum mediul lunar de peste 300 de kW, nu au primit factura aferentă lunii iulie. In schimb, au primit două facturi, fie la final de august, fie la inceput de septembrie. Asta presupune un efort financiar mai mare. Furnizorii au invocat următorul motiv, și anume, că nu reușesc să țină pasul in facturare cu modificările legislative. V-aș intreba pe dumneavoastră ce le transmiteți romanilor cărora balbaiala statului pe măsurile de energie le-au adus două facturi deodată care insumează peste 2.000 de lei. Virgil Popescu: Mi-ați explicat. Mi-ați explicat, va contraziceți dumneavoastă. Mi-ați explicat - factura iunie-iulie, ce modificări legislative au fost in iunie, in iulie, in august? Vorbim de modificări legislative pe septembrie. Deci, eu cred că oamenii ar trebui să se adreseze o dată furnizorilor, apoi, avem o autoritate a statului roman care trebuie să supravegheze piață și să facă control și aceea se numește Autoritatea de Reglementare. Acolo trebuie să se adreseze. Sigur, pot exista cazuri punctuale - să nu primească factura, să primească două facturi in același timp, dar nu sunt normale aceste lucruri și in perioada pe care mi-ați spus-o dumneavoastră nu a fost nicio...vorbim de vreo balbaială a statului: nu a fost nicio modificare legislativă. Reporter: Și considerați că furnizorii...acest motiv invocat de furnizori nu este unul plauzibil? Virgil Popescu: Da. Păi nu se susține, din moment ce legislația nu s-a modificat in perioada de primăvară și vară și s-a modificat incepand cu 1 septembrie, și factura pe 1 septembrie vine după data de 15 octombrie. Deci, nu vorbim in septembrie - vin facturi pentru august care sunt pe același sistem de facturare care au fost si in aprilie. Reporter: Bună ziua! Pentru că una dintre propunerile Comisiei Europene este să reducem consumul de energie la orele de varf, aș vrea să vă intreb cum am putea să facem asta in Romania și cum s-ar putea măsura, avand in vedere că nu există acele contoare inteligente. Virgil Popescu: Orele de varf, am repetat, sunt orele de varf de preț maximal. Acestea le găsiți și o sa le vedeți prețul maximal pe piața-spot a zilei următoare. Și se văd acolo cand prețurile sunt cele mai mari de vanzare a energiei. In perioadele acelea de timp trebuie să găsim o soluție și ne vom consulta inclusiv pe perioada aceasta de discuție a propunerii Comisiei Europene, cu toate statele membre. Pentru că soluțiile sunt, ele trebuie găsite și trebuie găsite impreună și vom veni și vom spune exact cum credem noi că ar fi mai bine in acea perioadă de varf. Puteți să vedeți pe piața-spot și ele pot să difere de la o zi la alta. Cert este că cel mai ieftin curent este curentul pe timpul nopții, pentru că nu este consum. Reporter: Deci, cu alte cuvinte ne recomandați, de exemplu, să ne incărcăm telefonul pe timp de noapte sau... Virgil Popescu: Oricum vă incărcați telefonul, ca și mine, in timp ce dormim, adică oricum ăsta nu cred că e un consum. Reporter: Și ce alte măsuri am putea lua, de exemplu? Dacă asta ar fi una dintre ele. Virgil Popescu: Nu, asta nu e o măsură, că asta o facem și acum. Asta nu e o măsură nouă. Reporter: Eu nu o fac, de exemplu. Virgil Popescu: Eu o fac de cand mă știu, de cand am telefon. Incarc telefonul noaptea, pentru că nu am nevoie de el și să il am a doua zi dimineață incărcat. In rest, lăsați-ne să vedem exact orele de varf! Să o luăm pe perioadă estimată de timp, să vedem dacă se mențin acele ore de varf și in funcție de lucrul acesta venim și cu niște propuneri că trebuie să ajutăm oamenii, să venim in intampinarea lor, să ii sfătuim ce pot să facă. Reporter: Deci, pană la urmă nu ştim care sunt orele de varf... Virgil Popescu: Ba da, ştim, dar orele de varf trebuie să vedem dacă au diferit de la lună la lună, pentru că pot fi diferite. Vara, de exemplu, aerul condiționat iți dă niște ore de varf, iarna poate că nu e același lucru. Deci, tocmai de aceea noi venim pe perioada de iarnă, și vorbim de 1 noiembrie - 31 martie, și, dacă nu mă inșel, cred că propunerea vizează perioada 1 decembrie - 31 martie. Reporter: Aș vrea să vă mai intreb care sunt consumatori intreruptibili, de exemplu, așa cum apar in... Virgil Popescu: Consumatorii intreruptibili ii definește și ii gestionează Transelectrica, dispecerul energetic național, nu ministerul. Reporter: Care e in subordinea Secretariatului General al Guvernului... Virgil Popescu: Nu, că n-are importanță. Dispecerul energetic național, pentru că normal el știe cand se intamplă ceva in producție, cand e nevoie, dacă e nevoie, să poată să intrerupă un consumator. Nu s-a intamplat pană acum să avem soluția aceasta, să se aplice această soluție de ultimă instanță de a decupla un consumator. Și nici nu vrem să se intample. Reporter: Dar ea se intamplă doar pentru marii consumatori, ințelegem. Virgil Popescu: Pentru consumatorii intreruptibili. Reporter: Da. Și voiam să vă mai intreb, de exemplu, ce măsuri veți lua in ministerul pe care il conduceți ca să reduceți consumul de energie? Virgil Popescu: O să facem, primul lucru, analiza corpurilor de iluminat. Noi ne-am mutat de un an și ceva. Dacă mă uit, așa, pe etajul 4, unde sunt, sunt becuri cu leduri. O să ne uităm, o să facem o analiză acum, o să cer, administratorii clădirilor să facă o analiză exactă a corpurilor de iluminat, a consumatorilor. Evident că de la asta plecăm și să vedem exact cum putem să optimizăm aceste costuri. Dar noi suntem un minister mic, noi nu suntem un minister foarte mare, sunt ministere foarte mari, acolo cred că se poate vedea. Mi se pare că cineva, ori dvs. ori cineva din presă, ne-a și solicitat costurile cu facturile și le-am văzut și eu și sunt relativ mici costurile cu factura la energie electrică a noastră, a ministerului. Este un minister consumator. Reporter: Şi ultima intrebare, dacă-mi permiteți, ar fi legată de ce măsuri ați aplicat dumneavoastră deja acasă. Virgil Popescu: Mi-am schimbat becurile cu led, asta am făcut, am spus-o... Reporter: E singura măsură? Virgil Popescu: Am spus-o pentru prima dată. Şi centrala, mi-am schimbat centrala. Reporter: V-aţi schimbat centrala, v-aţi schimbat facturile curente? Virgil Popescu: Adică mi-am luat becuri cu led, nu mi-am schimbat, mi-am luat. Nu aveam becuri cu led pană in vara aceasta și mi-am schimbat... Reporter: Şi cu cat a scăzut consumul după cele două, trei becuri? Virgil Popescu: Bine, mai am și panouri fotovoltaice... Dacă cineva poate să-și monteze panouri fotovoltaice, ii recomand cu căldură să facă acest lucru. Va vedea o scădere uluitoare, cel puțin pe perioada cand este lumină și pe perioada de primăvară-toamnă o scădere uluitoare a prețului la facturi. Reporter: Cu cat vi s-a redus factura la energie după ce ați pus in aplicare aceste măsuri? Virgil Popescu: V-am spus, factura mea la energie electrică la nivelul locuinței de aici, de unde stau, in București, 120 de lei, că a fost pe 150, pe 140, cu 80 de bani, pe 140 - 150 de kilowați. Şi am schimbat becurile cu led. Nu cred că aici sunt un exemplu, vin seara, plec dimineața și stau singur, cand mai imi vine familia, suntem mai mulți. Reporter: Şi o singură precizare, cat ați plătit pentru panourile fotovoltaice, pentru intregul sistem? Virgil Popescu: Au fost luate acum trei ani și jumătate, chiar patru ani, deci de foarte mult timp am panourile fotovoltaice și, dacă nu mă inșel, a fost un preț undeva de 700-800 de euro pe kilowat, cam așa. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență, pentru precizări și răspunsurile la intrebări. Il rog acum pe domnul ministru al educației, domnul Sorin Cimpeanu, o prezență constantă la briefingurile de presă, pentru că sunt foarte multe inițiative pe care ministerul pe care il conduce le are pentru a imbunătăți condițiile in care invață elevii și studenții din Romania. Vă rog, domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc. Deci, astăzi in guvern am adoptat trei acte normative care incurajează deopotrivă excelența și echitatea. Este vorba de ordonanța de urgență prin care creștem numărul școlilor beneficiare in programul Masă caldă de la 300 la 350, după ce, intr-una din ședințele de guvern de luna trecută, am crescut de la 150 la 300 numărul acestor școli. Este un lucru extrem de important. In fiecare județ, numărul școlilor care vor beneficia de programul Masă caldă este cel puțin dublu. Există județe in care numărul școlilor beneficiare se triplează. Aceasta este o măsură importantă, deoarece masa face de multe ori diferența intre decizia părinților de a-și trimite copiii la școală și de a nu-și trimite copiii la școală. Aș vrea să precizez faptul că in proiectul legii Romania educată este prevăzut, in situația in care vom reuși să adoptăm aceste legi, așa cum ne-am angajat in acest an calendaristic, este prevăzut ca din septembrie 2023 numărul beneficiarilor de Masă caldă să crească la cel puțin 1.000.000 de elevi. Deci, nu mai vorbim de proiect-pilot de 150 de școli, de 300 sau de 350 de școli, vorbim de o extindere masivă in sistemul de educație și de un număr de cel puțin 1.000.000 de beneficiari. Este un pilon de bază in susținerea accesului la educație, in reducerea abandonului școlar - obiective care sunt prevăzute și in criteriile de aderare a Romaniei la OCDE. In același timp, astăzi am adoptat o hotărare de guvern prin care reglementăm cuantumul minim al burselor. Este vorba de un cuantum minim de 200 de lei pe lună pentru bursele sociale. De bursele sociale beneficiază toți elevii care se incadrează in condițiile de venit, deci, din familii cu venituri reduse. Beneficiază, de asemenea, toți elevii care suferă de boli cronice. Beneficiază toți elevii care au dizabilități, beneficiază toți elevii care sunt orfani de un părinte sau de ambii părinți. Deci, practic, de la bugetul de stat asigurăm burse sociale pentru absolut toți elevii și preșcolarii din Romania care... pentru toți elevii, rectific, care se incadrează in aceste criterii sociale. Avem, de asemenea, burse de studiu in valoare de 150 de lei pe lună, avem bursele de merit, in valoare de 200 de lei pe lună, și avem bursele de performanță in valoare de 500 de lei pe lună. Imi permit să reamintesc că, in urmă cu doi ani, Guvernul a stabilit un cuantum minim la 100 lei pe lună pentru oricare din aceste tipuri de bursă, iar acum avem 200, 150, 250, 500 de lei pe luna. Cuantumurile burselor prevăzute in proiectul - Romania educată sunt deja mult mai mari și vor intra, vor putea fi aplicate din septembrie 2023. Reamintesc, de asemenea, faptul că bugetul de burse de anul acesta este 1,332 miliarde de lei. Prin raportare la bugetul pentru bursele elevilor din anul 2020, in urmă cu doi ani, cand bugetul total pentru bursele elevilor era de 270 de milioane de lei, cred că se observă ușor o creștere de cinci ori a bugetului burselor acordate elevilor. O creștere de cinci ori a bugetului de burse acordate elevilor nu inseamnă nicidecum o scădere, ci inseamnă pur și simplu o creștere de cinci ori. O altă hotărare de guvern pe care am adoptat-o astăzi reglează nivelul premiilor pentru olimpicii romani, care au obținut rezultate absolut remarcabile pe marea majoritate a podiumurilor mondiale. Anul acesta, mai mult decat oricand. In fiecare an, elevii romani au obținut rezultate de excepție. Reamintesc faptul că am obținut locul II mondial la Olimpiada de Fizică și locul I detașat in Europa, locul V mondial la Olimpiada de Matematică, locul I la robotică, la informatică, la Olimpiada de Limba Germană, la Olimpiada de Lingvistică, la Olimpiada de Geografie. Toți acești elevi care au obținut premii vor fi recompensați prin stimulente financiare care cresc cu cel puțin 70%, in unele cazuri cresc de mai multe ori. Astfel, un medaliat cu aur absolut, asta inseamnă punctaj maxim, va primi un premiu de 20.000 de lei. Același premiu il va primi și școala in care invață acel elev. Pentru cei care obțin premii la olimpiade regionale, cel mai mare premiu este de 7.500 de lei per elev. Pentru cei care obțin premii la olimpiade naționale și concurează individual, premiul intai este de 1.000 de lei. O schimbare radicală, prin această hotărare de guvern, se face prin rectificarea unei erori intr-o hotărare de guvern din anul 2016, prin care o echipă care a luat premiul I la olimpiadă națională și este formată din 20 de elevi, spre exemplu, era recompensată per total cu un premiu de 440 de lei. Practic, 22 de lei per elev. O sumă absolut ridicolă, pentru elevi care au obținut premiul I la o olimpiadă națională. Prin hotărarea de guvern de astăzi, am reglat acest premiu la nivelul sumei de 600 de lei. Știm, elevii noștri merită și mai mult. Este un pas pentru consolidarea recunoașterii acestor elevi prin proiectul legii invățămantului preuniversitar - Romania educată, pe care repet, sunt convins că il vom putea adopta in acest an calendaristic, iar lucrurile să se schimbe radical incepand cu septembrie 2023 din toate aceste perspective - masă caldă, premii, stimulente financiare pentru elevii romani și nu numai. De asemenea, aş vrea să mai fac o precizare, in cazul in care nu există o intrebare in acest sens. Precizarea este următoarea şi o consider foarte importantă: să facem diferenţa intre beneficiarii burselor sociale, acei elevi care se incadrează in criterii sociale, şi asigurarea transportului elevilor. Asigurarea transportului din localitatea de domiciliu in localitatea in care sunt şcolarizaţi elevii se face prin decontarea acestor cheltuieli. Avem deja un proiect de ordonanţă de urgenţă, care sunt convins că va fi adoptat săptămana viitoare in Guvern. Prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă cresc semnificativ sumele acordate elevilor pentru transportul de la domiciliu la şcoală. Este vorba de un număr estimat de peste 130.000 de elevi care au nevoie de acest suport financiar: decontarea transportului de la domiciliu in localitatea in care invaţă. Este vorba de o schimbare a modului de calcul in felul următor: o alocaţie forfetară care porneşte de la o bază de 50 de lei pentru primii trei kilometri, peste care se adaugă cinci lei pentru fiecare kilometru. In acest fel, dacă veţi face calculul, veţi vedea că pentru 13 kilometri, spre exemplu, avem o alocaţie forfetară de 200 de lei per elev. Pentru 33 de kilometri, cei care sunt la distanţă mai mare, avem alocaţie forfetară de 300 de lei per elev. Pană acum, suma maximă era 171 lei, suma maximă decontabilă. Avem, de asemenea, o precizare conform căreia dacă elevii invaţă intr-un judeţ in care operatorii de transport au tarife mult mai ridicate decat cele uşor justificabile, să spun doar atat: pentru abonamente lunare există posibilitatea creşterii cu pană la 50% a acestei alocaţii forfetare. Deci, dacă avem o alocaţie forfetară care nu necesită niciun fel de documente pentru a primi această bursă, această alocaţie, care va putea fi primită in avans de către elevi, cuantumul poate fi crescut cu 50%, de la 300 la 450 de lei pe lună, spre exemplu, sau de la 200 la 300 de lei pe lună, cu condiţia prezentării unui abonament din care să reiasă că in acel judeţ abonamentul de care are nevoie elevul pentru a merge la şcoală este mai mult decat alocaţia forfetară gandită de Guvern. Deci este un sistem complex care se adaptează specificului fiecărui judeţ, deoarece avem judeţe in care abonamentele lunare pentru elevi se incadrează la un nivel de 80-90-100-120-140 de lei şi judeţe in care este depăşit acest plafon. In acest fel, separat de bursa socială, pe care o primesc toţi elevii care se incadrează in criterii sociale, avem această alocaţie pentru transport de la domiciliu la şcoală pe care o primesc absolut toţi elevii care invaţă intr-o altă localitate. O precizare pentru cei care sunt atenţi, pană acum sintagma era: beneficiază de sprijin pentru transport elevii care nu pot fi şcolarizaţi in localitatea de domiciliu, pentru a simplica lucrurile am schimbat in sintagma beneficiază de alocaţie de transport elevii care nu sunt şcolarizaţi in localitatea de domiciliu. Deci, practic, in educaţie nu mai solicităm dovezi că nu pot fi şcolarizaţi, deoarece, vă dau un exemplu foarte simplu, un elev care are un liceu tehnologic in localitate, dar doreşte să inveţe intr-un liceu teoretic, care nu există in localitatea de domiciliu sau doreşte să abordeze cariera didactică printr-un colegiu pedagogic, care nu există in localitate, nu mai trebuie să facă dovada că nu poate fi şcolarizat in localitate in liceul tehnologic. Nu ii mai cerem explicaţii, lăsăm elevului dreptul de a alege şi il susţinem in alegerea făcută in acest fel. Deci beneficiază toţi elevii care nu sunt şcolarizaţi in localitatea de domiciliu, fără a mai fi nevoiţi să dea vreo explicaţie de ce nu sunt şcolarizaţi in localitatea de domiciliu. Este o simplificare esenţială a sistemului de acordare a sprijinului financiar, iar sprijinul financiar pentru transportul elevilor in acest sens, practic, se dublează. In unele situaţii este chiar mai mult decat dublu faţă de condiţiile precedente. O precizare foarte importantă: bursele sociale se acordă, prin bugetele autorităţilor locale de la bugetul de stat, iar decontarea transportului, in primul rand se face in avans pentru elevii care au nevoie de transport şi se face din bugetul Ministerului Educaţiei, direct din bugetul Ministerului Educaţiei, prin inspectoratele şcolare şi şcoli. Este o altă modalitate de a simplifica modul in care acest sprijin financiar ajunge la elevi. Aș vrea să adaug faptul că am cerut finalizarea situației pentru elevii care primesc tichete sociale in valoare de 500 de lei pană cel tarziu in data de 20 septembrie, deși cadrul legal ne-ar fi permis să mergem in luna octombrie, tocmai din dorința de a veni in sprijinul elevilor care au nevoie de acest sprijin: burse, transport, tichete sociale. Mulțumesc! Can Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, intrebări dacă aveţi. Reporter: Toate măsurile pe care le-ați prezentat mai devreme fac parte dintr-un program sau vă doriți ca să scadă abandonul școlar, o problemă destul de gravă in Romania. Insă aceasta nu este singura. In ultima perioadă observăm că a crescut consumul de droguri printre elevi. Aș vrea să vă intreb cat de important este ca Romania să aibă și o lege in acest sens. După cum știm, la Parlament s-a depus un proiect. Sorin Cimpeanu: Siguranța școlară este un element extrem de important. Combaterea violenței, combaterea bullying-ului care s-a amplificat in urma perioadei de criză sanitară, este un element de maximă importanță pentru bunul mers al lucrurilor intr-o școală. Sunt măsuri pe care le avem in vedere, impreună cu Ministerul de Interne. Sprijinim și suntem sprijiniți in orice inițiativă pentru eradicarea acestui fenomen de care ați făcut vorbire, consumul de droguri in școli. Dar Ministerul Educației nu poate să gestioneze acest lucru de unul singur, motiv pentru care avem deja un parteneriat cu Ministerul de Interne in acest sens pentru siguranță școlară. Reporter: Considerați că este o problemă in școlile din Romania? Sorin Cimpeanu: Da, cu siguranță da, alături de multe alte probleme este o problemă foarte gravă. Reporter: Şi aș vrea să vă mai intreb dacă nu cumva credeți că profesorii ar putea deveni informatori sau... Avand in vedere că practic și profesorii vor fi implicați in acest mecanism de identificare a elevilor care consumă astfel de substanțe. Sorin Cimpeanu: Eu sunt foarte mulțumit dacă profesorii vor deveni adevărate modele pentru proprii elevi. Şi odată ce vor deveni adevărate modele, cred că asta va fi suficient. Profesorul este mult mai mult decat transmițător de cunoștințe, așa cum din păcate este văzut de către mulți oameni din societate, care nu ințeleg sistemul de educație in profunzimea lui. Profesorul trebuie să fie un model, profesorul trebuie să fie un facilitator și un mentor, trebuie să fie un facilitator pentru elevii lui, pentru a-i ghida intre acele surse de informare atat de multe disponibile pe internet, pentru a-i ajuta pe elevi să facă diferența intre acele surse de informare. Iar lucrul acesta se referă și la combaterea consumului de droguri, se referă și la cyber-bullying, se referă și la fake-news și se referă la dezinformare din ce in ce mai prezentă. Toate acestea sunt rolul profesorului. Odată ce va avea acest rol, nu e nevoie de alte lucruri precum cele pe care le-ați amintit. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Domnule ministru, cum se justifică eliminarea bursei de merit pentru clasa a V-a și a bursei de ajutor social pentru elevii din mediul rural care merg la liceu in altă localitate? Sorin Cimpeanu: Iată un exemplu de fake-news pe care tocmai l-aţi strecurat in enunț. Deci, elevii de clasa a V-a beneficiază de burse de studiu și, pentru prima oară in istoria postdecembristă a sistemului de invățămant din Romania, primesc aceste burse incepand cu prima zi a anului școlar. Pană acum, elevii de clasa a V-a puteau primi burse doar in semestrul II, vreme de patru luni de zile. Bursele erau in valoare de 200 de lei, dacă vă referiți la cele de merit. Puțini primeau aceste burse. In momentul de față, toți acești elevi primesc burse de 150 de lei, burse de studiu, vreme de nouă luni. Ca părinte, eu m-aș uita ce este preferabil: să primesc patru luni bursă de 200 de lei, cum era pană acum, sau să primesc nouă luni bursă de cate 150 de lei pe lună, cum este incepand de acum, grație acestui ordin de ministru. Un al doilea lucru, care este un veritabil fake-news, revin cu precizarea: toți elevii care se incadrează in criteriile sociale, de venit, medicale sau de altă natură, primesc burse sociale. De asemenea, toți elevii care au nevoie de transport din localitate rurală sau nu către școală primesc această alocație pentru transport, in cuantumul pe care l-am precizat. Deci nimeni nu este eliminat. Nimeni nu a tăiat nimănui vreo bursă. In momentul in care bugetul pentru burse crește de cinci ori, cred că este de la sine ințeles că elevii vor primi mult mai mulți bani, inclusiv elevii din mediul rural care au nevoie de transport la școli. Lucruri pe care le-am precizat și pe care le mai precizez, dacă nu m-am făcut ințeles. Reporter: Legat de ordonanța de urgență pregătită pentru transport și ajutorul acordat elevilor, care ar fi bugetul, impactul bugetar, la cat l-ați estimat, pentru acest ajutor? Dacă ne puteți spune. Sorin Cimpeanu: Transportul elevilor pentru acest an este prevăzut a se deconta integral din bugetul Ministerului Educației. Numărul estimat de elevi care au nevoie de transport intre localitatea de domiciliu și școală este de 131.000 de elevi. Cuantumul l-am precizat deja, revin - 50 de lei pentru primii trei kilometri, plus incă 5 lei pentru fiecare kilometru in plus, incepand cu kilometrul 4. Conform ordinului de ministru cu bursele, elevii pot solicita bursă socială in primele 20 de zile după inceperea anului școlar. Anul școlar a inceput pe 5 septembrie, 20 de zile lucrătoare inseamnă pe 30 septembrie, ultima zi in care pot depune solicitări pentru bursă. In momentul in care toți elevii din Romania care se incadrează in aceste criterii vor depune solicitare pentru a obține bursa socială, vom ști acest cuantum și il vom anunța. In momentul in care, in aceeași perioadă de timp, toți elevii care au nevoie de deplasare intre domiciliu și școala care este in altă localitate, vor depune in 20 de zile aceste solicitări, vă vom anunța și dacă numărul estimat 131.000 a fost corect estimat sau sunt mai mulți. Chiar dacă sunt mai mulți, Ministerul Educației a asumat plata acestor alocații. Dacă vă interesează exact, pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, pentru zilele de școală, bugetul pe care l-am luat in calcul este de 60.000.000 de lei in bugetul Ministerului Educației. Dacă vor fi necesare reglaje, acestea se vor face. Aș vrea să vă mai precizez incă un lucru - beneficiază de această alocație de transport și elevii care sunt cazați la internate in alte localități. Pentru patru drumuri dus-intors pe lună, pană acum aveau dreptul doar la două drumuri pe lună, vor beneficia de transport intre localitatea in care invață și sunt cazați la internat și localitatea de domiciliu. Toate aceste măsuri sunt măsuri de sprijin acoperite din bugetul Ministerului Educației. Sper că am fost clar și complet in răspuns. Reporter: Vă mulțumesc! Dacă mai pot adresa o intrebare și către domnul Cărbunaru... Dan Cărbunaru: Dacă e legată de educație, cu siguranță aveți un interlocutor mai potrivit. Dacă sunt alte domenii, după ce vom parcurge și prezentarea domnului ambasador Niculescu, vă promit că incerc să răspund și la alte intrebări. Sorin Cimpeanu: Și rețineți - la clasa a cincea, nouă luni cu bursă de 150 de lei cum este acum, e mai bine pentru elev decat să aibă patru luni cu bursă de 200 de lei cum a fost pană acum. Inmulțirea intre 9 și 150 raportată la inmulțirea intre 4 și 200 cred că face parte din lecțiile de matematică de clasa intai. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Ințeleg că mai sunt intrebari, domnule ministru... Reporter: Bună ziua, domnule ministru. O singură intrebare, vă rog și pentru mine. Sorin Cimpeanu: Din aducație, absolut orice intrebare. Reportr: Pentru educație, sigur că da. O intrebare venită de la colega mea din redacție, reporter Antena 3 pe educație, spune că are un caz cu cațiva părinți din București care se plang de faptul că li se cere pentru clasa intai, li se cere de către profesori să fie cumpărate auxiliare in valoare de 184 de lei și intrebarea este dacă e permisă o astfel de cerință din partea profesorilor? Și atunci, dacă da, care ar mai fi rostul? In contextul in care există manualele. Sorin Cimpeanu: Există această problemă care trenează de foarte mult timp. Ea va putea fi rezolvată in momentul in care vom avea adoptat proiectul legii educației - Romania educată, in care există o interdicție clară pentru a colecta bani de la comitetele de părinți sau de la părinți, in vreun fel de la părinți. Nu există, nici in momentul de față, inainte de adoptarea noii legi a educației, posibilitatea ca școala să solicite bani părinților. Există, insă, situații in care se incalcă această reglementare și pentru că nu există mecanisme pentru sancționarea unor astfel de situații, pană cand vom adopta legea, va trebui să ne semnalați punctual aceste situații și cu mecanismele legale pe care le avem la indemană, să incercăm să intervenim prin inspectoratele școlare. Reporter: Deci, urmează să vă trimită atunci colega mea adresa la școala respectivă. Sorin Cimpeanu: Da, vă rog. Reporter: Bun și voiam să vă mai intreb - sunt și grădinițe tot in Capitală care cer hartie igienică să fie adusă de acasă de către părinți. Sorin Cimpeanu: Refuz să cred acest lucru... Reporter: Se intamplă. Sorin Cimpeanu: Dar, de asemenea, vă rugăm să ne semnalaţi şi să facem diferenţa intre dorinţa părinţilor de a contribui la confortul şi starea de bine a propriilor copii in grădiniţe şi solicitarea grădiniţei pentru astfel de lucruri. Eu sunt convins că nu au existat solicitări pentru astfel de lucruri. După cum știu, nu trebuie să dăm dovadă de ipocrizie, pentru că mulți dintre noi avem copii sau am avut copii in grădiniță și in școală, că există o dorință a părinților să contribuie in interesul propriilor copii la imbunătățirea condițiilor intr-o grădiniță sau intr-o școală, ceea ce este cu totul altceva. Aceste lucruri sunt permise și in cele mai avansate sisteme de educație din lume. Nu poți să interzici unui părinte in a investi, in a face donații, dacă vreți, pentru educația propriului copil nici in Romania, nici intr-un alt stat. Important este să fie corect reglate și echilibrate aceste lucruri și, in nici un caz, școala sau grădinița să nu fie cea care solicită astfel de fonduri, lucru interzis in momentul de față, lucru interzis mult mai strict din momentul in care vom avea legislația Romania educată. Reporter: Vă mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc și eu. Reporter: Incă o intrebare, vă rog să ne explicați un plic mai clar, elevii de liceu din mediul rural vor beneficia de bursă socială in baza criteriului școlarizării in altă localitate, intrucat nu au posibilitatea să studieze intr-o unitate de invățămant din localitatea de domiciliu? Vorbim strict de criteriul domiciliului in altă localitate decat școala, nu celelalte criterii pe care le-ați menționat dumneavoastră. Sorin Cimpeanu: Elevul din mediul rural care dorește să invețe intr-o altă localitate de domiciliu are același drept ca orice alt elev din mediul rural sau din mediul urban, dacă indeplinește criteriile sociale pentru a primi bursă socială și va primi bursă socială. Elevul care invață intr-o altă localitate decat cea de domiciliu, fără să i se ceară vreo explicație de ce invață intr-o altă localitate decat in cea de domiciliu, primește sprijin pentru transport, primește un sprijin substanțial, care va face transportul de la școală acasă, dus-intors, gratuit. Ce nu s-a inţeles? Reporter: Facem lucrurile astea doar ca să fie puţin mai clar. Sorin Cimpeanu: Bursa socială... Exemplu clar: bursa socială este 200 de lei, o primește dacă are venituri reduse, dacă are boli cronice, dizabilități sau este orfan, primește 200 de lei. In plus, mai merge și intr-o școală dintr-o altă localitate. In funcție de distanță, i se asigură decontarea acestor cheltuieli de transport, care poate fi pană la 300 de lei, peste cei 200 de lei. Dacă invață și foarte bine și obține bursă de performanță, mai primește incă 500 de lei. Deci un elev care invață, este in mediul rural și merge la o școală intr-o altă localitate, este sprijinit de statul roman cu 1.000 de lei pe lună. In urmă cu trei ani același elev era sprijinit de statul roman cu cateva zeci de lei pe lună. Acum, explicați-mi dumneavoastră, dacă aveți amabilitatea, ce nu este bine, să ii dai 1.000 de lei pe lună unui astfel de elev, și nu cateva zeci de lei pe lună. Transportul este acoperit, bursa socială este acoperită. Invățătura este, de asemenea, acoperită cu burse de studiu și burse de performanță. Reporter: Familiile... Sorin Cimpeanu: Ce ar trebui să facem mai mult? Reporter: Familiile foloseau aceste burse sociale pentru a achita și abonamentele de transport, care nu sunt decontate integral peste tot. Așa spun reprezentanții elevilor. Le veți asigura mai mulți bani pentru transport? Sorin Cimpeanu: Am inceput această conferință de presă, acest briefing prin a spune că sumele pe care le asigură Ministerul Educației din bugetul propriu pentru transport sunt mai mult decat dublu decat cele pe care le asigura pană acum. Am dat exemple concrete. Dacă se află la o distanță mai mare de școală, poate merge pană la 300 de lei alocația forfetară, dacă abonamentul este mai scump, poate fi crescută cu pană la 50%, adică 450 de lei pe lună pentru distanță mare și un operator de transport care a impus tarife foarte mari. Credeți că există situații in Romania in care 450 de lei pe lună nu este o variantă acoperitoare? Reporter: Reprezentanții elevilor au spus că sunt situații și cu 480 de lei, de exemplu. Asta au spus ei. Sorin Cimpeanu: Dacă vă referiți la cazul din Suceava, aș vrea să vă aduc la cunoștință că in acel județ, in acea situație, există un tarif de 11 lei dus pe zi și 19 lei dus-intors. Dacă inmulțiți cu numărul de zile de școală, care pot fi 20, veți vedea că ajungem la 380 de lei. Este, intr-adevăr, cel mai scump loc din Romania, pentru că la stabilirea acestor plafoane ne-am gandit exact la județele Suceava și Constanța, unde sunt cele mai scumpe abonamente. Deci, incă o dată, un elev merge la școală 20 de zile pe lună, chiar și fără abonament, plătindu-și biletul 19 lei pe zi dus-intors, inseamnă 380 de lei, adică mai puțin de 450. Dacă sunt 22 de zile lucrătoare in care merge la școală zi de zi, peste cei 380 de lei mai adăugați incă 38 de lei și veți vedea că ajungeți la 418 lei, care e mai mic de 450. Reporter: De cand intră in vigoare această măsură? De cand vor primi banii? Sorin Cimpeanu: Cu condiția adoptării in ședința de guvern de miercurea viitoare, este vorba de miercuri, 21 septembrie, publicării in Monitorul Oficial probabil joi, 22 septembrie, intră in vigoare automat și se calculează. Ministerul Educației pune la dispoziția tuturor școlilor, prin inspectoratele județene, sumele necesare plății transportul elevilor din mediul rural la școală, la liceu sau la altă școală, dar, intr-adevăr, transportul intr-o altă localitate, intr-o proporție de peste 90%, vizează elevii de liceu, și nu de invățămant primar și gimnazial, fără insă a-i exclude și pe aceștia, pentru că și aceștia beneficiază. Deci toți elevii romani care invață intr-o altă localitate vor fi sprijiniți integral de statul roman, in plus față de bursele sociale, in plus față de bursele de performanță școlară, care pot fi cumulate intre ele. Reporter: Vă intreb de ce s-au luat aceste măsuri după inceputul anului școlar? Sorin Cimpeanu: Da. Pentru a distribui tichetele sociale și pentru a ști bugetul necesar ai nevoie de solicitări din partea elevilor. Nu poți altfel decat estima să ai aceste solicitări. Solicitările se fac in termen de 20 de zile lucrătoare de la inceperea anului școlar, pe 5 septembrie. Nu aveai cum să ai o situație exactă inainte de a ști cați elevi s-au inscris in fiecare din cele 17.782 de școli din Romania, cați elevi au venitul pe familie mai mic decat un anumit nivel, pentru a putea ști cați vor beneficia de ajutor social, nu aveai cum să știi cați elevii invață intr-o altă localitate pană cand incepe anul școlar. De aceea, toate aceste măsuri se reglează cu celeritate după inceperea anului școlar. Inainte de inceperea anului școlar nu putem decat să anticipăm și să estimăm, ceea ce am și făcut. Reporter: Vă mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Mulțumesc și eu. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Nu sun clopoțelul pentru că noi o să continuăm acum cu domnul ambasador Luca Niculescu... Sorin Cimpeanu: Salut prezența domnului ambasador și ii mulțumesc pentru tot sprijinul acordat sistemului de educație, pentru recunoașterea internațională. Profit de acest prilej, mulțumesc, domnule ambasador, secretar de stat mai nou. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult. Domnule secretar de stat Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, așa cum spunea și domnul prim-ministru Nicolae Ciucă, unul dintre cele mai importante obiective de țară pe care Romania le are de gestionat. Așadar, o responsabilitate importantă, astăzi un memorandum pe care Guvernul l-a adoptat. O să vă rog să dați detalii și despre conținutul acestui document, dar și despre importanța procesului de aderare pe care il coordonați. Luca Niculescu: Da. Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, este o mare onoare să fiu alături de dumneavoastră. Sunt de foarte recent coordonator național și secretar de stat pentru Ministerul de Externe pentru procesul de aderare a Romaniei la OCDE. Cand spun foarte curand, chiar așa și este, pentru că in urmă cu mai puțin de două săptămani eram incă ambasador in Franța și aș vrea să vă fac o mărturisire. Cand am ajuns in Franța, acum aproape şase ani, credeam că voi lucra mai mult cu autoritățile franceze și voi vorbi in primul rand franceză și, cand colo, m-am trezit că voi avea mult de lucru cu o organizație internațională care avea sediul la Paris, OCDE, și unde se vorbește mai mult despre chestiuni economice și sociale, iar limba de bază era engleza. Dar a fost o mare oportunitate, pentru că am invățat despre utilitatea, despre beneficiile OCDE și am avut, mai ales, aş spune, oportunitatea unică de a promova candidatura Romaniei la această organizație. Este deci o ocazie bună, aș spune, de a discuta puțin despre aderarea Romaniei la OCDE, pentru că, intr-adevăr, după cum spuneați, domnule Cărbunaru, și după cum spunea și domnul prim-ministru, este un obiectiv de importanță strategică, este o prioritate națională pentru Romania. Dacă imi permiteți, aş spune că după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, este cel mai important obiectiv strategic pentru Romania. Este un obiectiv care s-a bucurat și se bucură in continuare de consens puternic la nivelul intregului spectru politic, al comunităţii de afaceri, al sindicatelor, mediului academic, societăţii civile, evident, şi acest an, 2022, a fost şi este un an foarte important pentru Romania. Consiliul OCDE a decis, in luna ianuarie, să deschidă discuțiile de aderare cu șase țări, printre care și Romania, iar cateva luni mai tarziu, in luna iunie, am primit foaia de parcurs pentru aderarea la organizație. Sunt două etape foarte importante in drumul nostru către statutul de membru, decizii care n-ar fi fost posibile fără sprijinul tuturor membrilor OCDE, sunt 38 de state acum in această organizație și fără eforturile secretariatului și ale secretarului general Mathias Cormann, căruia aș dori să ii mulțumesc pentru tot ce a făcut de cand a ajuns in fruntea acestei organizații. Ne așteaptă un drum plin de provocări inainte. Următorul pas important este depunerea unui așa-numit memorandum inițial. Aceasta inseamnă un document scris de Romania care cuprinde o auto-evaluare a modului in care legislația, politicile și practicile din Romania se aliniază la instrumentele juridice ale OCDE și aici vorbim despre peste 230 de astfel de instrumente. Va fi mult de lucru, dar, atenție, nu pornim de la zero! De-a lungul ultimilor ani, multe ministere, multe instituții au participat la activitățile OCDE și s-au familiarizat cu acțiunile organizației, și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au venit pe parcursul anilor in care am fost la Paris. Au fost delegații la nivel de prim-miniștri, de miniștri, inalți oficiali și din ministere și din alte instituții, pentru că, după cum, am spus, este un efort al intregii societăți, și au avut intalniri foarte bune cu oficialii OCD, care au dus pană la urmă, după cum spuneam, la inceperea procesului de aderare. De multe ori am fost intrebat care este relevanța OCDE, pentru că știți, probabil, că OCDE este numit cateodată, caricatural, clubul țărilor bogate sau clubul bogătașilor. Intr-adevăr, OCDE adună cateva dintre cele mai avansate economii de piață, și, totuși, de-a lungul ultimelor decenii, OCDE s-a transformat intr-o oglindă a unei lumi care este in constantă schimbare. Membrii și-au schimbat profilul. După cum spuneam, sunt 38 de țări membre din America de Nord in America de Sud și din Europa in Asia-Pacific. Dacă ar fi să rezum esența OCDE, a spune că este o comunitate light-minded, dedicată respectării libertăților individuale, valorilor democrației, supremației legii și apărării drepturilor omului, iar obiectivul comun este de a ameliora viețile și perspectivele tuturor dinăuntrul și din afara OCDE. Deci, intr-adevăr, este un club, dar un club al țărilor care impărtășesc aceleași valori și sunt valorile pe care le spuneam ceva mai devreme. Și, in același timp, OCDE joacă un rol major pe scena internațională, fiind cel care stabilește standardele dincolo de Uniunea Europeană, aproximativ intre 70 și 80 % dintre standardele care se aplică in intreaga lume sunt stabilite la OCDE. Pentru că domnul ministru al Educației este aici, știe foarte bine ce inseamnă PISA și dumneavoastră știți la fel de bine ce inseamnă PISA. Este un standard OCDE stabilit de 38 de țări, dar care se aplică in mult mai multe țări, deci standardele OCDE de multe ori se aplică și țărilor care nu sunt membre ale Organizației. Și pentru final, aș spune două-trei lucruri despre ce beneficii va aduce Romaniei aderarea la OCDE. Iată doar cateva: in primul rand, Romania se va alătura acestei comunități a națiunilor care impărtășesc aceleași valori unite prin angajamentul lor față de ordinea internațională bazată pe reguli. In al doilea rand, va permite țării noastre să acceseze o foarte vastă expertiză a OCDE și consiliere privind aproape toate politicile publice și modul lor de implementare. De exemplu, studiul economic de țară pentru Romania de la inceputul acestui an este un foarte bun exemplu in acest sens și poate fi consultat. Obținerea statutului de membru este și el este foarte important. Este un semnal foarte, foarte puternic ce va fi transmis investitorilor că ne aliniem standardelor OCDE in domenii ca guvernanța corporativă, investiții, concurență, educație, piețe financiare sau guvernanță publică. Și in același timp, Romania nu numai primește, dar și contribuie la OCDE și o face deja. Experiența noastră contribuie la politicile și proiectele OCDE in zona Mării Negre, de exemplu. Am contribuit, de altfel, in mod activ la acțiunea OCDE in regiunea noastră, prin sprijinirea mai multor programe in Balcani, in țările din Parteneriatul Estic, in unele țări din zona africană, au existat cateva proiecte și acolo. In concluzie, aş spune că OCDE este o forţă a binelui mai relevantă ca oricand, iar deviza lor este politici mai bune pentru vieți mai bune şi cred că este un motto foarte inspirat. Și apropo de ce spuneaţi, domnule Cărbunaru, intr-adevăr, astăzi a fost aprobat in Guvern acest memorandum. Este destul de tehnic, dar pe scurt, el articulează modul in care vom funcționa, vor funcționa instituțiile care se ocupă de procesul de aderare la OCDE. Există această funcție de coordonator național, pe care am onoarea să o ocup. Există o funcție de coordonator național adjunct in persoana domnului consilier de stat Adrian Ciocănea. Vom colabora, și o facem deja foarte bine, cu Secretariatul General al Guvernului, cu Cancelaria premierului, cu multele instituții care se ocupă de aderarea la OCDE. După cum spuneam, drumul este la inceput și sperăm ca drumul către aderare să fie mai curand unul mai scurt decat unul mai lung, dar asta depinde evident de noi și succesul nostru va fi succesul Romaniei. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult pentru prezentare! Sper că ați trezit interesul nu doar presei acreditate prezente astăzi aici, la briefingul de presă, dar și celor care v-au urmărit. Și prezența dvs. in țară cu siguranță va contribui nu doar la coordonarea activității, dar și la ridicarea profilului public al importanței pe care o reprezintă OCDE pentru Romania și pentru orice stat care iși propune să genereze, pentru proprii cetățeni, valoarea adăugată dată de apartenența la această organizație. Luca Niculescu: Mulțumesc! Vreau să spun că am puține emoții, pentru că acum cațiva ani eram de partea cealaltă și pe unii dintre noi chiar... Dan Cărbunaru: Poate fi o bună ocazie să le depăşiţi. Incepem cu intrebări. Luca Niculescu: M-am prins că e ceva mai uşor să pui intrebări, poate, decat să răspunzi la ele, dar mă rog. Reporter: Eu aş dori pentru domnul Cărbunaru o intrebare. Dan Cărbunaru: Haideţi să ne asigurăm că nu sunt intrebări pentru domnul ambasador Luca Niculescu, să-i dăm prioritate, fiind oaspetele nostru și pentru prima la briefing. Reporter: Mulțumim, in primul rand, că sunteți aici. Voiam să vă intrebăm, de exemplu, dacă pană la urmă o să facem acea plată a primelor tranșe pentru aderarea la OCDE, cand s-ar putea face plata și de unde vor veni banii? Din conturile cărui minister de la finanțe sau... Luca Niculescu: Da, vă mulțumesc pentru intrebare. Prima tranșă a fost plătită deja, a fost la 1 septembrie, cea de-a doua urmează să fie pană la 1 ianuarie, ele acoperă cheltuielile cu procesul de aderare pe anul in curs și banii vor veni din bugetul Ministerului de Externe, evident, cu suplimentarea necesară de la Ministerul de Finanțe. Reporter: Şi in total cam cat ne-ar costa aderarea la OCDE? Din sumele pe care le aveţi. Luca Niculescu: Acum depinde și cat de lung va fi procesul de aderare. Sumele anuale sunt undeva... Depinde și de ani... Aș spune intre 3,5 milioane și 5 milioane de euro anual, ca să dau o plajă foarte largă. Reporter: Și ultima intrebare, foarte scurtă. Proiectul pe care l-ați aprobat astăzi in Guvern, acest memorandum, prevede și venituri mai mari pentru funcționarii publici care se vor ocupa de aderarea la OCDE. Dacă simțeați, intr-adevăr, nevoia acestui spor pentru angajații pe care ii veți coordona in acest proces? Luca Niculescu: Cred că este, există deja precedentul unor stimulente pentru cei care lucrează pentru PNRR. De exemplu, OCDE și PNRR au destule punţi in comun și se lucrează destul de bine pe ambele paliere. De multe ori, studiile OCDE stau la baza unora dintre politicile europene și unora dintre politicile Planului Național de Redresare și Reziliență. Dan Cărbunaru: Aș adăuga aici, dacă cumva vă referiți la cei 15, ințeleg, angajați care se vor ocupa de acest proces, faptul că mare parte dintre beneficiile aderării la OCDE le putem deja resimți. Se vede acest lucru in impactul discuțiilor cu mediul de afaceri, investitori străini sau investitori romani care ințeleg avantajele acestea. Și aș pune, poate, intr-un fel, in același context și dinamica investițiilor străine directe de care Romania a beneficiat in aceste prime şapte luni, cu 43 % creștere, ceea ce inseamnă că atractivitatea sau profilul atractiv pe care Romania il are pentru investițiile străine directe este consolidat ca proces, și de apartenența sau chiar de perspectiva apartenențe la OCDE, deoarece procesul de aderare este deja in curs, odată cu eliberarea foii de parcurs. Reporter: Dar ca să ințelegem concret, ce creștere va avea loc pentru funcționarul public care lucrează pentru aderarea Romaniei la OCDE, odată ce va exista acest spor, nu, cumva ii putem zice așa, echivalent PNRR? Luca Niculescu: Cred că el urmează să fie definit. In acest memorandum nu apare o sumă clară, dar va fi definit şi probabil că va fi comparabil cu cel de care beneficiază angajaţii care lucrează pentru PNRR. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Ințeleg că nu mai sunt intrebări pentru dumneavoastră. Desigur, puteți să rămaneți alături și perioada in care urmează și alte tipuri de intrebări. Poate unele se vor adresa și dumneavoastră. Cine știe? Vă rog, domnule Vasilache! Reporter: Bună ziua. Legat de PNRR, premierul Ciucă a constatat astăzi că mai e o zi și nu au fost indeplinite multe dintre jaloanele, o parte dintre jaloanele și țintele din PNRR. Termenul fusese dat de dumnealui - 15 septembrie. A dat un nou deadline pe 21 septembrie. Guvernul ține la secret indeplinirea jaloanelor din trimestrul trei. De ce? Că am cerut și noi, la ministerul condus de domnul Boloș, Adevărul a cerut de la Guvern. Nu ne spuneți cate au fost indeplinite, cate nu. Cert este că unele nu vor fi indeplinite nici măcar pe 21 septembrie, cel puțin alocarea licențelor 5G, unul dintre jaloanele pentru acest trimestru. E imposibil tehnic să se facă pană pe 21 septembrie. Procedura nici nu a inceput. Dan Cărbunaru: Interesul presei și al opiniei publice față de atingerea obiectivelor pe care Romania și le-a asumat in cadrul PNRR este, evident, legitim, și aș vrea să fac trimitere la discuții nu neapărat asemănătoare, dar legate cumva de modul in care Guvernul gestionează respectarea angajamentelor pe care și le-a asumat. A fost valabil incă de la primul trimestru, de fapt, trimestrul patru al anului trecut. Au continuat apoi discuțiile și pentru următoarele două trimestre, evident, ințelegem interesul față de ceea ce se intamplă... Reporter: Dar nu ne mai spuneți ce se-ntamplă. Asta e schimbarea de ton și de fapt. Dan Curbunaru: Faptul că premierul a anunțat public faptul... Reporter: Nu știm cate nu vor fi indeplinite, nu știm care. Inainte le spuneați! Dan Cărbunaru: Sunt elemente care sunt in curs. Vă amintiți, au fost discuții și cu ministrul de resort, cu domnul Marcel Boloș, care vă spunea că sunt anumite ministere care sunt mai avansate in gestionarea acestor obiective, altele care erau in urmă. Termenul pe care Romania și-l asumă este finalul trimestrului, iar ceea ce premierul a anunțat public era de natură tocmai de a atrage atenția ministerelor responsabile, in legătură cu seriozitatea acestor angajamente, incercand să decaleze, practic, pentru că au fost situații... și dumneavoastră, in mod legitim, și alți colegi ai dumneavoastră sau colege adresau intrebări chiar in ultimele zile dinaintea expirării acelui trimestru și de fiecare dată s-a reușit, chiar dacă poate uneori aproape la propriu, in ultimul moment, ca acele jaloane și ținte să fie să fie atinse. Deci, din această perspectivă, v-aș propune ca evaluarea angajamentelor pe care Romania și le-a luat și trebuie să și le respecte pentru trimestrul in curs să fie realizată la momentul incheierii trimestrului cand este și, de fapt, practic, termenul fixat pentru acest lucru. Reporter: E imposibil să se aloce licențele 5G pană pe 30 septembrie. Ce va urma, care e impactul, ce efecte negative sunt, din prisma alocării fondurilor PNRR? Dan Cărbunaru: Vom vedea ce se va intampla la finalul acestui trimestru. După cum știți, discuțiile pe care le poartă Guvernul prin ministerele de resort cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema PNRR nu se inchid in momentul in care, in mod formal, Guvernul comunică ce s-a intamplat cu țintele și jaloanele din trimestrul respectiv. Repet, știu și respect rezerva cu care priviți aceste lucruri. Nu pot decat să fac trimitere la ce s-a intamplat in perioada in care se discuta despre posibilitatea sau nu ca Romania să primească prefinanțarea de la Uniunea Europeană pentru PNRR. Iată că a primit-o. Au fost apoi discuții legate de ce s-a intamplat cu prima tranșă, pe care Romania trebuie să o primească din PNRR, care a avut un decalaj generat și de ce se intamplă de obicei pe timpul vacanței de vară și vom vedea probabil in perioada imediat următoare o confirmare in acest sens. Nu vreau să discut despre lucruri care incă nu sunt comunicate, dar ce pot să vă asigur este că Guvernul Romaniei tratează cu seriozitate aceste lucruri. Sunt deja contracte care au inceput să fie semnate din PNR. Practic, deja autoritățile sunt pregătite și la nivel central și la nivel local să fructifice aceste oportunități de finanțare și tratăm cu maximă seriozitate această chestiune. Mulțumesc foarte mult! Vă rog! Reporter: Bun, așteptăm aprobarea pentru o nouă tranșă de bani, tot din PNRR, prima completă, in contextul in care fostul ministru, Eugen Teodorovici, spune că pană acum nu s-a făcut nicio plată. Vă rog să ne explicați care este stadiul real al plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cate s-au făcut pană acum și dacă ne puteți da detalii și pe ce proiecte exact? Dan Cărbunaru: Sigur o să ii rog pe colegii de la comunicare, inclusiv de la secțiunea de... pentru că reprezentaţi o televiziune, să vă pună la dispoziție și galeria video, au fost cel puțin cateva evenimente importante, le zic importante și prin prisma sumelor alocate, și prin prisma contractelor, dar și prin prisma prezențelor, pentru că alături de premier a fost și ministrul dezvoltării și au mai fost și alți membri ai Guvernului care au semnat public contractele de finanțare pentru diverse obiective care sunt finanțate din PNRR. Aceste investiții, care sunt de ordinul milioanelor, zecilor milioane de euro, nu se consumă exact ca și cum ar achiziționa un penar sau un creion; bănuiesc că știți și dvs. acest lucru și tocmai de aceea există, ca și de fiecare dată cand vorbim despre fonduri europene, de o anumită etapizare: partea de contractare, partea de implementare, partea de decontare și așa mai departe. Ceea ce știm la acest moment este că Romania deja are la dispoziție prefinanțarea, așteptăm prima solicitare, prima tranșă din PNRR care să vină să completeze această sumă și ritmul va continua, urmand ca, in paralel, autoritățile să implementeze și reformele, să iși atingă și țintele, și jaloanele, dar să și folosească acești bani. Reporter: O intrebare și pe un alt subiect, dacă imi permiteţi. Dan Cărbunaru: Desigur. Reporter: Ce se intamplă cu impozitele pe imobile? Primarii așteptau să fie prorogat termenul de aplicare a ordonanței de urgență care schimbă modul de calcul pană pe 15 septembrie. Dan Cărbunaru: A fost o discuție in acest sens. A fost confirmată, de altminteri, și de Guvernul Romaniei. Cel mai probabil va fi urmată de o confirmare a acestor discuții. Vom comunica in momentul in care acest lucru se și intamplă. Reporter: Vă mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult! Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă doresc o după-amiază plăcută tuturor! Şi mulțumesc pentru răbdare și domnului ambasador! Luca Niculescu: Mulţumesc şi eu! 2022-09-14 16:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1403.jpgȘedința de guvern din 14 septembrieȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-14-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Incepem ședința de guvern și avem o agendă foarte bogată, cu decizii care sunt importante și asumate in indeplinirea programului de guvernare. Am să incep cu primul subiect, și anume cel al educației, prin care vom adopta decizii legate de ceea ce inseamnă creșterea sumelor pe care guvernul le alocă pentru recunoașterea și recompensarea performanței. In acest sens, reușim să ajungem la un cuantum de pană la 20.000 de lei pentru premiile internaționale obținute de către elevii romani care participă la aceste concursuri şi, inainte de a-l ruga pe domnul ministru să dea detalii, doresc să fac o legătură intre ceea ce a apărut in spațiul public legat de asigurarea transportului pentru elevii din mediul rural și a celor care au probleme financiare legate de asigurarea tuturor condițiilor astfel incat să poată să beneficieze de educație, așa cum ne-am asumat. Știm foarte bine că, la nivelul guvernului și in discuțiile avute in particular cu domnul ministru, am solicitat ca, prin măsurile pe care le luăm, să asigurăm fiecărui copil din țara noastră dreptul la educație și să facilităm, prin măsurile pe care le luăm la nivel central, impreună cu autoritățile locale - subiect pe care l-am discutat și in intalnirile pe care le-am avut cu mediul asociativ al autorităților locale - să facem in așa fel incat să ne coordonăm efortul ca să asigurăm copiilor din Romania accesul și, desigur, dreptul la educație. Vă rog, domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru oportunitatea de a clarifica diferența intre bursele sociale și asigurarea transportului, sunt două lucruri distincte. De burse sociale beneficiază, de la bugetul de stat, absolut toți elevii aflați in dificultate din perspectiva socio-economică. Este vorba, in primul rand, de proveniența din familii cu venituri reduse, la care se adaugă absolut toți copiii care au probleme cronice, la care se adaugă copiii cu dizabilități, la care se adaugă orfanii de unul sau ambii părinți. Toate aceste categorii de elevi vor primi și primesc - avem hotărarea de guvern astăzi pe agendă - burse sociale intr-un cuantum de 200 de lei. In anul 2020 a fost 100 de lei, inainte de anul 2020 a fost de doar cațiva lei. Peste aceste burse sociale pe care, repet, le primesc toți cei care au dreptul să le primească, avem asigurarea transportului de la domiciliu la școală. Este deja pe circuitul de avizare un proiect de ordonanță de urgență, despre care am discutat, și care sunt convins că va putea să intre săptămana viitoare pe agenda ședinței de guvern, prin care decontarea transportului se face dublu față de condițiile de pană acum. Este vorba, in primul rand, de o sumă forfetară pentru toți acei elevi care invață in altă localitate decat cea de domiciliu; o sumă forfetară care poate ajunge la 200, chiar 300 de lei per elev, peste bursa socială de 200 de lei. Sunt aceste alocații forfetare pentru ca peste o sută mii de elevi să poată ajunge la școală. Aceste alocații forfetare, conform proiectului de ordonanță de urgență, pot fi crescute cu pană la 50% in cazul in care abonamentul de transport in zona respectivă, şi avem județe precum Suceava și Constanța, care au tarife foarte mari in raport cu celelalte județe la transport, vor fi prezentate aceste abonamente și alocația forfetară va putea să crească cu 50%. Foarte important de precizat: bursele sociale se asigură prin bugetele autorităților locale, de la bugetul de stat, iar transportul tuturor elevilor din Romania, de acasă la școală dus-intors, se asigură din bugetul Ministerului Educației. In acest fel, un elev, repet, poate să primească bursă socială de 200 de lei, poate să primească 300 de lei spre exemplu, alocații de transport, și dacă are performanță, poate primi, conform proiectului de hotărare de guvern de astăzi și bursă de performanță de 500 de lei. Deci, un elev aflat in dificultate socio-economică, ce merge la școală, poate să primească din partea statului roman un sprijin de 1.000 de lei pe lună. Incă o precizare: bursele sociale se acordă pe toată durata anului calendaristic, alocația de transport, in mod firesc, se acordă pe toată durata anului școlar, pentru că are ca destinație mersul la școală. Dacă am extinde bursele sociale și la elevii proveniți din familii cu venituri mari sau foarte mari, am avea dificultăți tocmai cu plata acestor burse copiilor care sunt in dificultate și care au nevoie de aceste burse. Este un mod prin care am clarificat acest sistem. Este un mod care pregătește noul sistem ce va intra in vigoare odată ce vor fi adoptate legile educației - Romania Educată. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc, domnule ministru! Este important să clarificăm acest aspect, dar dincolo de clarificare, vreau să mă asigur că in realitate toate aceste măsuri vor funcționa și nu vom avea probleme in ceea ce privește asigurarea atat a măsurilor sociale, cat și a măsurilor de asigurare a transportului pentru elevii care trebuie să se deplaseze pe distanțe mari pentru a putea să meargă la școală. Sorin Cimpeanu: Vă asigur că da, tocmai aceste mecanisme le-am creat și această separare. Ministerul Educației asumă plata transportului elevilor din bugetul propriu. Ministrul Educației a propus o sumă forfetară pentru acei copii care nu au trasee standardizate de transport intre domiciliu și școală. Deci, este o alocație forfetară, pe care toți elevii care invață in altă localitate decat cea de domiciliu o vor primi. Vă asigur că sunt mecanismele create in așa fel incat toți copiii să poată merge la școală. Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă rog să faceți referire și la premiile pe care le asigurăm elevilor care dobandesc rezultate și realizează performanță la olimpiadele naționale și internaționale. A fost un subiect pe care l-am dezbătut și la nivelul coaliției. Ne-am dorit să facem in așa fel incat să mărim sumele alocate și cu adevărat, așa cum spuneam, să existe o recunoaștere a performanței in educație. Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat in vederea recunoașterii performanței elevilor romani. Este vorba de o creștere pană la 20.000 de lei pentru cei care la olimpiade internaționale sunt medaliați cu aur absolut, deci punctaj maxim; de 15.000 de lei medalii de aur; 12.500 de lei argint și bronzul - 10.000 de lei. Este vorba de o creștere semnificativă, de asemenea, pentru olimpiadele regionale a premiilor. Este vorba de o creștere - mi-e greu să o calific - de la 22 de lei per elev, cat se primea, 22 de lei per elev pentru premiul I la olimpiadă națională pe echipe. Intr-o echipă de 20 de elevi, spre exemplu, fiecare elev primea 22 de lei pentru premiul I la olimpiadă națională, conform unei hotărari de guvern din anul 2016. Prin hotărarea de guvern de astăzi, creștem de la 22 la 600 de lei pe elev pentru premiul intai la olimpiada națională. Inclusiv recunoașterea valorii in concursurile naționale este reglementată prin această hotărare de guvern. Toate aceste premii se plătesc din bugetul Ministerului Educației, sunt asumate. De asemenea, avem o hotărare de guvern și o ordonanță de urgență prin care extindem cu incă 50 de școli programul Masă caldă - este un element extrem de important care vine in pregătirea Proiectului Legii educației Romania educată, in care extinderea se face nu la 300, nici la 350 de școli ci, așa cum s-a agreat in discuțiile anterioare, la un milion de elevi, cel puțin un milion de elevi in Romania să beneficieze de masă caldă după adoptarea acestor legi. Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, și eu vă mulțumesc. Un alt punct pe agenda ședinței de Guvern este cel legat de protecția sistemelor informatice. Luăm, astfel, măsuri și propunem prin legislație protecția sistemelor informatice din administrația publică. Este o decizie foarte importantă in actualul context. Avem nevoie să ne coordonăm toate activitățile pentru a putea să ne protejăm de toate amenințările in spectrul cibernetic, ținand cont de o serie intreagă de atacuri cibernetice care au avut loc și pe care le-am gestionat. Este, totuși, nevoie să suplimentăm măsurile. Astfel, pe baza sesizărilor și a celor discutate cu specialiștii din domeniu care au constatat foarte clar că software-urile rusești antivirus reprezintă un pericol pentru sistemele informatice publice, vom lua decizia prin care să reglementăm cat se poate de practic, protecția sistemelor informatice. Vă rog, domnul ministru Burduja, dacă puteți să ne dați cateva elemente esențiale din cuprinsul proiectului de lege! Sebastian Burduja: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru. Prin acest proiect legislativ, ne propunem să interzicem achiziționarea de produse și servicii de tip antivirus de la entități provenind din Federația Rusă sau aflate sub controlul Federației Ruse. Bineințeles, in contextul războiului pornit de Federația Rusă asupra Ucrainei și de ceea ce specialiștii au constatat, și anume lipsa independenței entităților rusești care furnizează soluții IT de instituțiile și serviciile Federației Ruse. De asemenea, in ceea ce privește produsele și serviciile actuale, in termen de 60 de zile de la data intrării in vigoare a legii pentru care vom solicita procedură de urgență, aceste servicii și produse vor trebui deconectate, dezinstalate de la rețelele și sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! In continuare un alt act normativ foarte important este memorandumul prin care reașezăm activitățile și structura funcțională la nivelul guvernului pentru procesul de aderare a Romaniei la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Este un obiectiv de țară foarte important pe care l-am demarat incă de la preluarea guvernării și am acordat atenția cuvenită ținand cont de etapizarea procesului și, bineințeles, momentul obținerii foii de parcurs pentru aderare in luna iunie a acestui an. Ieri după-amiază am avut o intalnire a comitetului interministerial in care au fost clarificate și discutate toate aspectele legate de așezarea structurală și funcționarea celor care se implică nemijlocit - și aici doresc incă o dată să fac mențiunea că cei care se implică nemijlocit trebuie să fie cei mai buni specialiști din cadrul ministerelor, dar și din cadrul celorlalte instituții care au o contribuție esențială la procesul de aderare. Este un memorandum prin care clarificăm elementele de colaborare și coordonare intre Cancelaria primului ministru și Ministerul Afacerilor Externe. Avem deja stabilit un coordonator național la nivelul Ministerului de Externe, este vorba de domnul secretar de stat Luca Niculescu, cel care va fi indrituit să mențină partea aceasta tehnică de monitorizare și coordonare, concomitent cu menținerea legăturii cu staff-ul tehnic al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică. Reiterez importanța acestui demers. Putem să subliniem că ne-am angajat intr-un proces de reformă ireversibil, in conformitate cu standardele impuse de OCDE. Putem să vorbim chiar de rezultate in ceea ce privește credibilitatea dobandită de instituțiile statului, de mediul de afaceri din Romania, recunoaștere care se concretizează in cifre. Ieri am putut să ne bucurăm de cifrele pe care Banca Națională a Romaniei le-a furnizat in ceea ce privește valoarea investițiilor străine directe in economia Romaniei și procentul este unul cat se poate de semnificativ: 43.7% comparat cu anul trecut. In valoare nominală discutăm de 5,5 miliarde de euro. Sunt bani care se adaugă eforturilor care se intreprind la nivelul guvernului pentru a atrage cat mai mulți bani europeni. Este singura noastră șansă in actuala situație de criză să putem să menținem echilibrul socio-economic și să putem, de ce nu, să ne propunem obiective de continuare a procesului de dezvoltare economică. Avem toate premisele să putem să inchidem anul pe o creștere economică și să avem o perspectivă a construcției bugetului pentru anul viitor care să ne permită să continuăm politicile pe care noi ni le-am asumat. Ceea ce doresc, de asemenea, să punctez public, inainte de a intra in agenda ședinței, este subiectul energiei. In urmă cu o săptămană, am adoptat modificarea Ordonanței 27 pe măsurile energetice. A avut loc reuniunea miniștrilor energiei și domnul ministru Popescu a participat la această activitate. De asemenea, sunt semnale și avem astăzi un mesaj transmis de președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, legat de măsurile care se intreprind la nivelul Uniunii Europene, astfel incat să putem să gestionăm situația generată de criza gazelor și prețul energiei. Sunt măsuri pe care noi trebuie să le avem in vedere și să le coordonăm cu măsurile pe care le-am luat pană in acest moment. Putem să constatăm că măsurile luate in ordonanță sunt aliniate la intențiile pe care Comisia le-a prezentat și, desigur, pe care le vor concretiza intr-o decizie, in viitorul apropiat. Ceea ce doresc să subliniez este că, așa cum am discutat in ședințele de guvern anterioare, dincolo de aceste măsuri, este nevoie să luăm măsuri la nivel guvernamental, instituțional pentru reducerea risipei. Au fost și sunt in continuare discuții pe măsuri concrete, măsuri pe care v-am rugat să le aveți in vedere la nivelul fiecărei instituții, astfel incat să putem să eficientizăm consumul de energie electrică și să reducem risipa. Domnule ministru, vă rog să ne prezentați elementele principale din activitatea la care ați participat. Virgil Popescu: Da, domnule prim-ministru, așa cum ați spus și dumneavoastră, și in baza mandatului pe care l-am primit in ședința de duvern dinaintea Consiliului de Energie, am prezentat punctul de vedere al nostru, al Romaniei, cu privire la lucrurile care trebuie făcute in piața de energie electrică. Respectiv susținem plafonarea prețului gazului natural, decuplarea prețului gazului natural de prețul energiei electrice, pentru că principala cauză a prețurilor mari a energiei electrice din Europa este prețul mare al gazului natural, in special al gazului natural de proveniență din Federația Rusă, care, după părerea mea, și a colegilor europeni, este clar manipulat in sensul creșterii artificiale a acestuia. De asemenea, măsurile cu privire la taxarea lanțului producător-trader, furnizor care face trading, au fost prezentate in Consiliul de miniștri, de vinerea trecută. Am observat faptul că o mare parte din măsurile pe care noi le-am adoptat in OUG 119 s-au regăsit și in propunerea Comisiei și s-au găsit și in propunerea colegilor din alte state. De asemenea, o propunere aproape similară cu a noastră, cu privire la introducerea limitării unor limite superioare a tranzacționării prețului energiei electrice pe piețele spot ale tuturor statelor membre, a fost propusă și de către Grecia cu privire la limitarea impactului prețului pe bursa de referință a gazului natural TTF din Olanda. Am incercat să facem, impreună cu colegii greci, un paralelism, să ne susținem reciproc pe acest lucru. Reuniunea s-a finalizat cu concluzii ale președinției care a cumulat toate propunerile statelor membre sau au fost trimise Comisiei Europene, urmand ca in perioada următoare, in reuniunile COREPER, unde participă ambasadorii sau adjuncții ambasadorilor reprezentanților statelor membre de la Bruxelles, să se discute un nou text consolidat, astfel incat pe data de 30 septembrie, cand va fi cel mai probabil convocată o nouă reuniune extraordinară a consiliilor miniștrilor energiei, să avem un text finalizat pe care putem să ne pronunțăm. Vom merge cu același mandat in discuții la Bruxelles și credem că impreună, toate statele membre, trebuie să dăm dovadă de solidaritate in privința adoptării măsurilor propuse. Referitor la economisirea energiei electrice, Comisia a venit cu propunerea de a exista, nu voluntar, ci obligatoriu, in perioada orelor de varf de consum, cu prețuri foarte mari, o posibilitate de reducere a energiei electrice. Din punct de vedere tehnic, se discută cum ar putea fi implementat la nivel de stat membru fiecare lucru. Desigur, la noi in Romania cred că avem o marjă de manevră mult mai mare decat celelalte state. Cred că in continuare la noi, atat in zona casnică, cat și non-casnică, instituții publice, cred că e loc, de exemplu, de schimbarea corpurilor de iluminat care nu sunt eficiente, cu corpuri eficiente de iluminat, ceea ce e posibil ca in celelalte state membre acest lucru să fie făcut deja. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă rog ca aceste posibilități să se concretizeze in măsuri la nivelul fiecărui minister, măsuri care să fie prezentate, n-am să zic in ședința de guvern viitoare, pentru că o săptămană probabil necesită o analiză la nivelul fiecărui minister. Dar la ședința de guvern de peste două săptămani vreau să avem o prezentare a acestui plan la nivelul Guvernului și fiecare minister să-și ia măsuri, astfel incat să putem să fim un exemplu in ceea ce privește reducerea risipei la nivelul instituțiilor statului. Virgil Popescu: Pe scurt, acestea au fost principalele puncte pe care le-am abordat la reuniunea Consiliului de Miniștri. Am mai avut incă o propunere cu privire la o reducere coordonată a Taxei pe Valoare Adăugată, dar colegii mi-au zis că au luat act de ea, dar aceasta trebuie discutată la reuniunea a miniștrilor finanțelor, in ECOFIN, și probabil domnul ministru al finanțelor va aborda acest lucru in următorul consiliu al danşilor. Vă spun că foarte multe din propunerile noastre au fost bine privite și alte state chiar le-au reluat in alocuțiunile lor ulterior alocuțiunii Romaniei. Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc. Am anunțat atunci cand am aprobat, la finele lunii iunie, ultimele jaloane și ținte in PNRR, că, pentru trimestrul III, data la care vom aproba aceste jaloane și ținte, va fi 15 septembrie. Maine este ziua de 15 septembrie și sunt deja o parte din jaloane și ținte neindeplinite. Am ințeles că au fost și sunt in continuare așteptate aspectele necesare a fi coordonate cu comisia, care nu au venit. Vreau să vă spun cat se poate de clar: următoarea ședință de guvern va fi una online, vineri, in care vom aproba jaloanele și țintele care vin coordonate și discutate cu Comisia. Ultima ședință de guvern pană la care aveți de rezolvat această problemă este cea de săptămana viitoare, 21. Vă mulțumesc. 2022-09-14 12:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sg-43.jpg Întrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții companiei Nokian TyresȘtiri din 14.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-companiei-nokianGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit, la Palatul Victoria, o delegație a companiei Nokian Tyres. Cu această ocazie, a fost prezentată viziunea Guvernului privind importanța acordată investițiilor pentru dezvoltarea economică a Romaniei și sprijinul acordat mediului de afaceri. In acest sens, dialogul a vizat pachetele de ajutor de stat disponibile pentru marile investiții și deschiderea manifestată față de nevoile de relocare a capacităților industriale de producție ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, dar și din zona Asiei. Guvernul este angajat in accelerarea demersurilor de aderare la OCDE, cea mai puternică organizație care reunește economii reprezentand 90 la sută din investițiile străine directe la nivel global. - Romania a inceput deja procesul de adoptare a standardelor OCDE, care, alături de implementarea reformelor din PNRR, vor transforma administrația publică și vor facilita funcționarea mediului de afaceri la un nivel optimizat. Am demonstrat că frontierele externe ale Uniunii Europene sunt bine păzite de Romania și astfel am arătat că suntem capabili să ne asumăm și protejarea frontierelor Spațiului Schengen, ceea ce reprezintă cu siguranță un atu suplimentar in atractivitatea noastră pentru investitori, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-09-14 09:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_nokian-7.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDEȘtiri din 13.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-coordonarea-relatiilor-romaniei-cu-ocde1663080773Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Prioritățile perioadei următoare implică un efort instituțional intens pentru implementarea recomandărilor OCDE Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, o nouă reuniune a Comitetului Interministerial pentru coordonarea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE. Participanții au analizat etapele parcurse pană acum, au discutat elemente privind coordonarea internă, precum și orientările pentru prioritățile perioadei următoare, conform Foii de Parcurs aprobată pentru Romania. La reuniune a participat și coordonatorul național privind procesul de aderare a Romaniei la OCDE, Luca Niculescu. După derularea misiunii OCDE in Romania din luna iunie a acestui an, cand țara noastră a intrat oficial in etapa de evaluare extinsă și analiză a instrumentelor inscrise in Foaia de Parcurs, respectiv in etapa de elaborare a autoevaluărilor in raport cu aceste instrumente, prioritatea numărul 1 este acum redactarea contribuțiilor la Memorandumul Inițial pe care Romania trebuie să-l transmită Secretarului General al OCDE. Documentul cuprinde o evaluare a alinierii legislației, politicilor și practicilor Romaniei la un număr de peste 230 de instrumente juridice ale OCDE. Pe langă finalizarea exercițiului de autoevaluare a instrumentelor OCDE de către instituții și, in special, integrarea celor in competență partajată, alte priorități ale perioadei care urmează sunt definitivarea echipelor OCDE de la nivelul instituțiilor și participarea activă și la nivelul de reprezentare corespunzător la Comitetele sectoriale OCDE și la alte reuniuni OCDE. In ceea ce privește coordonarea internă a procesului de aderare, aceasta se va desfășura in două formate de lucru, atat la nivel de șef de instituții, conduse de prim-ministru, in formatul Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor Romaniei cu OCDE, cat și la nivel tehnic, in formatul unui Task Force interinstituțional. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a reamintit că aderarea la OCDE reprezintă o prioritate strategică de prim rang a țării noastre și o oportunitate pentru politici publice mai bune in contextul actual dificil, in care atenția acordată perspectivelor de dezvoltare rămane motorul competitivității Romaniei și al bunăstării pentru cetățeni. Este o muncă de echipă și un efort interinstituțional intens pentru ca Memorandumul Inițial pe care urmează să-l redactăm in perioada următoare să fie concis, de calitate și să se axeze pe modul in care legislația, politicile și practicile aplicabile in Romania corespund instrumentelor OCDE, pentru a demonstra că avem voința și resursele necesare pentru implementarea recomandărilor din Foaia de Parcurs. Aderarea la OCDE reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de țară și va permite Romaniei să se alăture unora dintre cele mai dezvoltate state ale lumii, oferind astfel șansa dezvoltării economice și deschiderea de numeroase oportunități de investiții pentru Romania, a punctat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Șeful Executivului i-a asigurat de sprijinul deplin al Guvernului pe cei implicați și le-a solicitat să se coordoneze indeaproape cu coordonatorul național privind procesul de aderare a Romaniei la OCDE, Luca Niculescu, și cu coordonatorul național adjunct, Adrian Ciocănea. 2022-09-13 17:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_oecd-22.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, alături de președintele Klaus Iohannis, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Pompierilor din RomâniaȘtiri din 13.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-alaturi-de-pre-edintele-klaus-iohannis-la-ceremonia-organizata-cu-prilejul-zilei-pompierilor-din-romaniaGalerie foto 2022-09-13 17:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_016_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul "Moldova-România: Capital Bridges", destinat promovării piețelor de capital, împreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia GavrilițaȘtiri din 13.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-forumul-quot-moldova-romania-capital-bridges-quot-destinat-promovarii-pietelor-de-capital-impreuna-cu-prim-ministrul-republicii-moldova-natalia-gavrilitaGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul Moldova-Romania: Capital Bridges, destinat promovării piețelor de capital, impreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, bine v-am găsit. Mă bucur foarte mult să putem să organizăm și să susținem acest eveniment. Doamnă prim-ministru, Domnule președinte al Bursei de Valori București, Domnule președinte al ASF, Excelențele voastre, Distinși invitați, Mă bucur să pot participa la un eveniment in cadrul căruia consolidăm relațiile dintre Romania și Republica Moldova și intărim punțile care ne unesc. Impărtășim valori culturale și spirituale puternice, dar putem și trebuie să facem mai mult pentru a dezvolta legăturile dintre noi. Acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova marchează un moment istoric in parcursul său european și deschide noi oportunități de bunăstare pentru cetățenii moldoveni. In acest context, dezvoltarea relațiilor comerciale și promovarea investițiilor sunt esențiale pentru consolidarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Așa cum am promis, sprijinul nostru pentru Republica Moldova este unul concret, regăsit inclusiv in Acordul privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane euro acordat de Romania. Iar ajutorul nostru nu se oprește aici. Sprijinim pe deplin Republica Moldova in pregătirea - la nivel instituţional, economic și social - pentru indeplinirea angajamentelor Chişinăului faţă de Bruxelles şi, intr-un plan mai larg, pentru integrarea deplină a Republicii Moldova in familia europeană. Actualul context geopolitic și economic este unul plin de provocări pentru economiile Romaniei și Republicii Moldova. Războiul din Ucraina, criza energetică, lipsa de resurse materiale și umane, perturbările apărute in funcționarea lanțurilor comerciale internaționale, precum și inflația galopantă la nivel mondial cauzează probleme reale mediului de afaceri. Rolul nostru este acela de a găsi soluții viabile la aceste probleme, pentru a da incredere antreprenorilor și companiilor in economiile naționale. De aceea, este important să intensificăm eforturile comune destinate atenuării impactului negativ resimțit atat la nivelul populației, cat și al mediului de afaceri din cele două țări. Romania reprezintă primul partener comercial al Republicii Moldova, iar in anul 2021 s-a inregistrat o valoare record, de peste 2 miliarde de euro a schimburilor comerciale bilaterale romano-moldovene. Anul acesta, in primele 5 luni, comerțul bilateral a depășit deja 1,2 miliarde euro, confirmand, astfel, tendința de creștere accelerată a schimburilor comerciale dintre țările noastre. E bine, dar nu e suficient. Trebuie să facem eforturi comune și să transmitem mesaje către mediul de afaceri din Romania și Republica Moldova in sensul valorificării optime a potențialului celor două economii. De asemenea, relația de cooperare intre cele două piețe de capital din țările noastre are rădăcini mai vechi, iar in contextul actual, al candidaturii Republicii Moldova la Uniunea Europeană, această cooperare trebuie să fie mult mai puternică. Accesul la capital este vital pentru dezvoltarea economiilor noastre. Suntem gata să sprijinim firmele care caută acces la finanțare pe bursă. Dinamica ne arată că, față de anul 2006, cand Bursa de Valori București și Bursa de Valori a Moldovei au semnat un protocol se asistență tehnică, bursa de aici și-a dublat capitalizarea, depășind 40 de miliarde de euro. Succesul Bursei de Valori București poate fi impărtășit cu siguranță colegilor din Republica Moldova pentru a construi impreună punți de capital eficiente intre cele două economii. Doamnelor și domnilor, Vrem să contribuim in continuare la dezvoltarea economică a Republicii Moldova și la implementarea proiectelor care o pot ajuta să intre mai repede in familia Uniunii Europene. Vă spun că atunci cand va fi admisă Republica Moldova in Uniunea Europeană mă voi bucura la fel de mult ca atunci cand a intrat Romania in familia europeană. Abia atunci misiunea noastră va fi cu adevărat indeplinită, iar moldovenii și romanii se vor putea bucura impreună de beneficiile statutului de membru al UE. Doresc să vă spun că am avut mai multe intalniri bilaterale impreună cu doamna prim-ministru; am avut o ședință comună de guvern la Chișinău, in luna februarie. Am discutat care sunt acțiunile concrete pe care putem să le intreprindem impreună, astfel incat să sprijinim cu adevărat și să ajutăm la efortul pe care Republica Moldova il face in parcursul său pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am stabilit elemente concrete care sunt legate, desigur, de criza pe care o traversăm și suntem dispuși să sprijinim cu tot ceea ce este necesar, astfel incat Guvernul Republicii Moldova să fie in măsură să gestioneze această situație de criză. Sigur, sunt subiectele care fac agenda fiecărei zile a Guvernului, sunt problemele legate de asigurarea resurselor de gaz, asigurarea energiei electrice, accesul la piața europeană, subiecte pe care le am discutat, așa cum menționam la Chișinău, la București și le am discutat și la Bruxelles, făcand tot ceea ce este posibil astfel incat să impărtășim din experiența noastră și să convingem autoritățile de la Bruxelles că Republica Moldova trebuie să-și continue drumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, Noi suntem dispuși să facem tot ceea ce este posibil pentru ca tehnic și uman să sprijinim acest efort. Sunt demersuri care fac obiectul analizei in contextul crizei, ambele țări fiind țări de graniță cu Ucraina și tot ceea ce inseamnă efectele invaziei Federației Ruse in Ucraina se resimt la nivelul Republicii Moldova și Romaniei. Am gestionat, din punct de vedere al demersurilor guvernamentale, tot ceea ce a fost necesar, astfel incat să facilităm tranzitul la graniță dinspre Republica Moldova spre Romania și in sens invers. Suntem in continuare in discuții și avem constituite grupuri de lucru care identifică soluții noi. Sunt increzător că, prin tot ceea ce am convenit și am decis impreună, vom putea să facem in așa fel incat să sprijinim autoritățile Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova să poată să iși asigure cetățenii că fac tot ceea ce le este la indemană, astfel incat să poată să depășească această situație de criză și să treacă mai ușor prin iarna anilor 2022- 2023. Legat de evenimentul de astăzi, este unul cat se poate de relevant in ceea ce privește consolidarea acestei punți de legătură. Este o punte a business-ului pe care, in calitate de liberal, nu pot decat să o susțin și să fac tot ceea ce depinde de mine să facilităm ca relațiile comerciale și cele de business să se consolideze, să se extindă și, in felul acesta, investitorii din ambele țări să aibă acces la o piață a business-ului cat mai transparentă și cat mai facilă. Cei care cu adevărat ați pus umărul la acest demers sunteți prezenți aici, in sală, și doresc ca, in nume personal, in numele Guvernului, să vă mulțumesc pentru tot sprijinul acordat și, bineințeles, reprezentanților Bursei de Valori București să le recunoaștem meritul și efortul de a fi organizat acest eveniment. Vă mulțumesc și vă doresc succes in continuare! 2022-09-13 15:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_lm-12.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin, Raymond PiselliȘtiri din 13.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-vicepre-edintele-companiei-lockheed-martin-raymond-piselliGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Salut lansarea in Romania a investiției companiei Lockheed Martin in domeniul inteligenței artificiale Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit, la Palatul Victoria, delegația companiei Lockheed Martin, condusă de vicepreședintele pentru afaceri internaționale, Raymond Piselli. In cadrul dialogului, care a vizat dezvoltarea cooperării bilaterale, a fost anunțată lansarea in Romania a investiției companiei americane in domeniul dezvoltării-cercetării in domeniul inteligenței artificiale. Rezultatele cercetării, care va fi realizată in cadrul colaborării dintre Laboratorul de Cercetare și Leadership in Știință, Tehnologie și Inginerie al Lockheed Martin și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, vor fi aplicate in domeniul securității naționale și cel al științelor mediului. Premierul Romaniei a salutat decizia companiei globale din domeniul aerospațial și al securității de a demara activități de cercetare-dezvoltare in Romania. - Este o nouă dovadă a consolidării Parteneriatului Strategic Romania-SUA. Guvernul sprijină investițiile, iar componenta economică vine să consolideze parteneriatul nostru in domeniul militar. Mă bucur că Romania poate oferi un cadru de dezvoltare integrat, care să includă industria, inalta tehnologie, mediul universitar și cercetarea, intr-un domeniu de viitor, precum Inteligența Artificială. Cooperarea industrială va crea plus valoare și poate genera transfer tehnologic necesar dezvoltării economiei noastre, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Cu aceeași ocazie, a fost analizat stadiul implementării programelor de inzestrate derulate prin intermediul Lockheed Martin, atat in privința avioanelor multirol, precum și a sistemelor de apărare anti-rachetă. Avem nevoie de credibilitate pentru implementarea proiectelor noastre de inzestrare. - Rolul nostru in regiunea Mării Negre este tot mai relevant și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți să ni-l asumăm. Continuăm, pe măsură ce rezultatele economice confirmă ritmul de dezvoltare, să acordăm atenția necesară asigurării securității țării noastre, alături de partenerii noștri strategici, a transmis premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-09-13 11:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_lm-9.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia Zilei Pompierilor din RomâniaȘtiri din 13.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-zilei-pompierilor-din-romaniaCelebrăm astăzi curajul, devotamentul și tenacitatea celor care salvează vieți și pun umărul la reconstrucția comunităților locale. De la biruința eroică de pe Dealul Spirii, in urmă cu 174 de ani, pompierii romani au obținut increderea și respectul cetățenilor, prin misiuni de cele mai multe ori extrem de dificile. Faptul că astăzi Romania este un stat funcțional și sigur se datorează inclusiv eforturilor neobosite ale celor care ne protejează și ne salvează. Cu toții am fost impresionați de profesionalismul salvatorilor, dovedit și in ultima perioadă in care țara noastră a fost afectată de fenomene climatice extreme - secetă, inundații, incendii. In misiunile cotidiene de acordare a asistenţei medicale de urgenţă fac dovada umanității, gestionand provocări dintre cele mai diverse cu empatie și respect față de cei aflați in suferință. Pregătirea lor la cele mai inalte standarde este prețuită și la nivel internațional. Mereu la datorie, pompierii romani au dovedit incă o dată că sunt salvatori europeni. Misiunile dificile din Grecia și Franța, colaborarea cu echipele partenere din Europa, au demonstrat că solidaritatea și curajul sunt valori universale, traduse in teren prin eforturi supraomenești și autentice fapte de eroism. Mulțumiri și recunoștință eroilor noștri salvatori! Romania și intreaga Europă contează pe dumneavoastră! La mulți ani și mult succes in misiunile de salvare! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-09-13 09:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-13-09-10-48big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă în cadrul unui mic dejun de lucru cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia GavrilițaȘtiri din 13.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-cadrul-unui-mic-dejun-de-lucru-cu-prim-ministrul-republicii-moldova-natalia-gavrilitaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Romania depune toate eforturile pentru a găsi soluții de furnizare, tranzit și stocare a cantităților de gaze necesare Republicii Moldova Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit-o la Palatul Victoria pe doamna prim-ministru al Republicii Moldova, Natalia Gavrilița. Cu această ocazie, a fost analizat stadiul implementării proiectelor concrete destinate sprijinirii Republicii Moldova, in domenii care vizează aprovizionarea cu energie și gaz, asigurarea finanțărilor din pachetul de 100 de milioane de euro, precum și sprijinul bugetar direct de 10 de milioane de euro. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a asigurat că Romania depune toate eforturile pentru a găsi soluții de furnizare, tranzit și stocare a cantităților de gaze necesare Republicii Moldova. In privința energiei electrice, aceasta urmează a fi furnizată in cadrul infrastructurii de transport existente, urmand ca noi linii de interconectare să fie asigurate pe termen mediu și lung. In cadrul intrevederii, prim-ministrul Republicii Moldova a adus in discuție creșterea tranzitului de camioane la frontieră și nevoia unor măsuri suplimentare pentru fluidizarea traficului. In acest sens, noul punct de frontieră care va fi deschis la Bumbăta-Leova, pe un pod militar de pontoane, și preluarea traficului de mărfuri pe podul Rădăuți Prut-Lipcani vor contribui la decongestionarea zonelor aglomerate la punctele existente. O atenție specială a fost acordată de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă sprijinului pe care Guvernul Romaniei il poate oferi in cadrul procesului de pregătire pentru inceperea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Natalia Gavrilița a făcut o trecere in revistă a stadiului actual al pregătirilor de la Chișinău in acest sens, cu precădere in domeniul justiției. 2022-09-13 09:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_carti-1.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă: Împreună cu editori, bibliotecari și personalități culturale, ne dorim să aducem cartea mai aproape de generația tânărăȘtiri din 12.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-impreuna-cu-editori-bibliotecari-i-personalitati-culturale-ne-dorim-sa-aducem-cartea-mai-aproape-de-generatia-tanaraGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intalnire cu editori, bibliotecari și personalități culturale. Discuțiile au vizat dificultățile cărții romanești sau editată in limba romană de a ajunge la public, dar și propuneri de soluții prin care lectura să fie incurajată mai ales in randul copiilor și al tinerilor. Am avut o intalnire foarte bună astăzi cu oameni de cultură - academicieni, profesori, editori, bibliotecari, autori de carte romanească - și am răspuns cu multă deschidere propunerilor lor. Ne dorim să aducem mai aproape cartea de generațiile tinere și să incurajăm aplecarea lor către lectură, promovand, totodată, autorii romani și cărțile in limba romană, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Guvernul va susține propunerea Asociației Editorilor de promovare a cărților autorilor romani și a scrierilor in limba romană, cu precădere către elevi, prin alocarea unui buget dedicat pentru achiziția acestor cărți de către bibliotecile publice, pentru a le pune la dispoziția cititorilor. De asemenea, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a propus derularea Programului O carte pe an pentru fiecare elev, iar Asociația Editorilor și-a exprimat disponibilitatea de a-l susține. Nu in ultimul rand, șeful Executivului a agreat cu editorii, bibliotecarii și autorii de carte participanți la intalnire asupra unei campanii publice prin care va fi promovată lectura cărților autorilor romani și in limba romană, cititul aplicat al literaturii clasice și contemporane romanești și a celei in limba romană. La intalnire au participat ministrul Educației, Sorin Cimpeanu și consilierul de stat Iulian Chifu. Lista invitaților i-a inclus pe Acad. Răzvan Theodorescu, Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Romane, Prof. univ. dr. Victor Neumann, Horațiu Mălăele, Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Prof dr. Doina Banciu, avocat Marian Nazat, Adina Rosetti, Conf. univ. dr. Răzvan Voncu. Din partea bibliotecarilor au participat Agnes Terezia Erich și Dragoș Adrian Neagu - Președinte al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din Romania, iar din partea editorilor de carte - Ovidiu Enculescu, directorul Editorii RAO, Mihai Mitrică - Director Executiv AER (Asociația Editorilor din Romania), Andrei Niculescu - Editor, membru al Consiliului coordonator AER, Silvia Colfescu - directorul Editurii Vremea, Dan Croitoru - directorul Editurii Polirom, Dan Iacob - directorul Editurii ART. 2022-09-12 17:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_carti-36.jpgLászló Borbély: ”România a raportat în 2021 cea mai mare rată din UE a numărului deceselor cauzate de accidente rutiere, 93 la un milion. Aducem din nou în atenția publică importanța educației pentru siguranța rutieră și pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030”Știri din 12.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/laszlo-borbely-romania-a-raportat-in-2021-cea-mai-mare-rata-din-ue-a-numarului-deceselor-cauzate-de-accidente-rutiere-93-la-un-milion-aducem-din-nou-in-atentia-publica-importanta-educatiei-pentru-siguranta-rutiera-i-pentru-indeplinirea-obiectivelor-de-dezvoltare-durabila-din-agenda-2030Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului Romaniei a organizat astăzi, alături de Asociația pentru Educație Dezvoltare și Implicarea Tineretului (EDIT), conferința - Educație pentru Siguranță. - Romania a raportat in 2021 cea mai mare rată din UE a numărului deceselor cauzate de accidente rutiere, 93 la un milion. Aducem din nou in atenția publică importanța educației pentru siguranța rutieră și pentru indeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030, in special in randul tinerilor, in contextul in care foarte mulți din aceștia sunt implicați in accidente rutiere. Programul - Romania in Siguranță al Asociației E.D.I.T, pe care l-am lansat tot la Guvern anul trecut, s-a concretizat in workshop-uri de educație rutieră și de prim-ajutor in toată țara, instruirea și formarea cadrelor didactice, dotarea a 5 licee cu manechine de prim-ajutor, treceri pentru pietoni și multe alte demersuri extrem de utile pentru siguranța rutieră. Trebuie să continuăm in același ritm și incurajez creșterea colaborării la nivel interinstituțional. Este un subiect care ne afectează pe toți. Suntem cu toții participanți la trafic și avem responsabilitatea de a ne auto-educa permanent., a declarat Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului Romaniei. La masa discuțiilor au fost prezenți: Dr. Raed Arafat, Secretar de stat DSU/Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu, Secretar de stat Ministerul Afacerilor Interne Liviu Zorilă - Președinte Asociația E.D.I.T. Sorin Ion, Secretar de stat Ministerul Educației Naționale Gabor Sandor, secretar de stat Ministerul Transporturilor Radu Mihaiu, primar sectorul 2 Titi Aur, expert siguranța rutieră, Academia Titi Aur reprezentanți ai autorităților publice cu competențe in domeniu, mediul asociativ și mediul privat. Conferința a fost moderată de Ion Arseni - Vicepreședinte Asociația E.D.I.T. și coordonator al Programului ,,Romania in Siguranță. - Implicarea societății in acest domeniu este foarte importantă și consider că proiectele vor avea un impact major. Trebuie să ii invățăm pe elevi, școlari și pre-școlari măcar să sune la 112 dar și să acorde primul ajutor. Toți pot salva vieți., a declarat dr. Raed Arafat, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Interne. ,,Asociația EDIT a apărut cu scopul de a realiza proiecte necesare pentru comunitate, cu impact și rezultate clare. Ne-am dorit să construim poduri intre oameni, companii și instituții, și să demonstrăm că se pot face lucruri bune și in Romania. Chiar dacă resursele financiare au fost limitate, această colaborare intre stakeholderi a funcționat, cu rezultate foarte bune, rezultate ce pot fi scalate la nivel național cu un sprijin financiar adecvat. Noi, EDIT, credem că impreună, prin implicarea tuturor, fie logistic sau financiar, putem atinge obiectivele propuse și putem pune bazele unui viitor mai sigur., a declarat Liviu Zorilă - Președinte Asociația E.D.I.T. In a doua parte a anului 2022, Asociația EDIT iși propune să ajungă la un număr de 10.000 de beneficiari direcți prin implementarea proiectului - Ora de Educație Rutieră la Școală și Liceu. Inregistrarea evenimentului poate fi urmărită pe pagina de facebook a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă sau pe Youtube. https://www.facebook.com/departamentulpentrudezvoltaredurabila https://www.youtube.com/watch?v=wte6o-ZwT1k 2022-09-12 15:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dezvoltare_durabila-29.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ”Serbările Naționale Țebea”Știri din 11.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-serbarile-nationale-tebeaParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Serbările Naționale Țebea Galerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Serbările Naționale Țebea Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnelor și domnilor parlamentari, miniștri, Distinse autorități locale, Preasfinția voastră, Dragi romani Suntem aici, impreună, pentru a comemora 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu, erou al națiunii romane și simbol al luptei pentru libertate, dreptate socială și unire națională. A trecut un secol și jumătate de cand Crăișorul Munților a plecat la Dumnezeu și ne-a lăsat moștenire faptele și gandurile sale. Timpul nu iartă pe nimeni. Timpul trece, dar adevăratele valori care ne țin impreună au supraviețuit și vor dăinui peste secole de acum inainte. Avram Iancu este un simbol al acestor valori: iubirea de neam și de țară, perseverența de a lupta impotriva opresiunii, capacitatea de a invinge chiar și impotriva unui destin tragic. Avram Iancu intruchipează toate aceste valori. Intruchipează Romania unită, chiar aici, in inima Transilvaniei, pămantul sfant romanesc. Din aceste motive, vă spun că astăzi nu comemorăm doar pe omul Avram Iancu, marele nostru erou revoluționar, om al legii, intelectual pașoptist și patriot. Astăzi sărbătorim impreună națiunea romană unită. Aici, la Țebea, intre Gorunul lui Horia, mormantul lui Avram Iancu, mormintele tribunilor săi și mormintele soldaților eroi din cele două războaie mondiale, ii spunem Crăișorului Munților că visul său lăsat moștenire urmașilor a fost implinit: Romania este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Doamnelor și domnilor, Nu departe de noi stau scrise cuvintele din Testamentul lui Avram Iancu: - un fel de presimţire imi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Viitorul este intotdeauna nesigur. Dar trebuie să avem curaj, să fim determinați și pregătiți să il intampinăm. Trebuie să ne gandim mereu la lecțiile trecutului. Să ne amintim de curajul, determinarea și sacrificiul inaintașilor noștri atunci cand au fost puși in fața unor decizii grele, decizii care au schimbat fundamental soarta națiunii. Din nefericire, trecem printr-o perioadă a incertitudinii și a nesiguranței. Oamenii au multe temeri și pe bună dreptate sunt ingrijorați pentru ce le rezervă ziua de maine. Avem un război nu departe de granițele Romaniei, avem o serie de efecte negative ale acelui război, pe care le resimțim in viața noastră de zi cu zi. Avem o iarnă grea in față, pe care trebuie să o pregătim cu ințelepciune, echilibru și responsabilitate. Nu va fi ușor, dar Romania va reuși să depășească toate aceste greutăți pentru că suntem pregătiți pentru orice scenariu. In același timp, nu suntem singuri. Suntem in Alianța Nord-Atlantică și in Uniunea Europeană, alături de partenerii noștri de incredere. Romania este un punct de stabilitate intre națiunile balcanice, pentru că promovăm și protejăm drepturile și libertățile fundamentale, valorile fundamentale ale democrației și ale statului de drept. Abia acum, am văzut că războiul de agresiune se poate reaprinde in Europa, am ințeles cu toții că apartenența noastră la lumea occidentală inseamnă, de fapt, protejarea națiunii și a identității noastre naționale. Am invățat de la Avram Iancu că adevăratul patriotism are ca obiectiv obținerea păcii sociale și a bunăstării economice. Pacea socială și bunăstarea economică nu sunt posibile in absența demnității umane și a libertății individuale, in absența toleranței, a dialogului și a transparenței in luarea deciziilor. O națiune puternică este o națiune unită in jurul unor valori care constituie identitatea sa națională. Aceste valori sunt impărtășite de cei mai mulți dintre cetățeni. Sunt impărtășite de acea majoritate tăcută despre care rar se vorbește de la tribuna puterii. Sunt inscrise in Legea fundamentală a țării, la loc de cinste: Romania este stat de drept, democratic şi social, in care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme. Identitatea noastră națională este o identitate europeană pentru că națiunea romană este o națiune europeană. Doamnelor și domnilor, La 150 de ani de la moartea sa, ar trebui să ne intrebăm cu toții ce ar simți și ce ar face Avram Iancu dacă ar trăi astăzi? Nu cred că ar fi dezamăgit. Din contră, am această convingere fermă că ar fi bucuros să vadă Transilvania unită cu Țara Romanească și Moldova și că ar face tot ce i-ar sta in putere să iși salveze națiunea și să o protejeze de cei care ii vor răul. Dacă vrem cu adevărat să ii cinstim memoria, ar trebui să il avem pe Avram Iancu drept exemplu de urmat in gandurile și acțiunile noastre. Ar trebui să invățăm și să punem in aplicare lecțiile pe care ni le-a predat prin exemplul personal. Care sunt aceste lecții? In primul rand, intotdeauna vor exista provocări și amenințări cărora va trebui să le facem față. De aceea trebuie să fim pregătiți, să fim uniți și să dispunem de capacitatea de a răspunde in orice situație. In al doilea rand, nu poți reuși să indeplinești marile obiective naționale dacă nu ai prieteni și aliați care să te ajute la nevoie. Romania este acum in lumea occidentală, printre prieteni. Avem o garanție economică și o garanție de securitate care ne pot salva in cele mai grele momente. In al treilea rand, o națiune puternică se construiește prin lege, prin respectarea normelor sociale și juridice. Așa cum ne-a lăsat moștenire Avram Iancu prin testamentul său, doar - luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii mele. Doamnelor și domnilor, Avram Iancu este un simbol al luptei pentru intregirea neamului și protejarea națiunii romane. El va dăinui peste secole pentru că această luptă pentru intregirea și protejarea națiunii nu se incheie niciodată. Este o luptă continuă și o datorie pe care o avem ca romani și ca cetățeni ai statului roman. Noi nu putem decat să ii onorăm faptele și să ii continuăm lupta in mod neobosit, fiecare roman acolo unde se află pe acest pămant. Dumnezeu să binecuvanteze și să ocrotească Romania! Vă mulțumesc! 2022-09-11 15:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0317.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la 21 de ani de la atentatele teroriste din Statele Unite ale AmericiiȘtiri din 11.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-21-de-ani-de-la-atentatele-teroriste-din-statele-unite-ale-americiiAu trecut 21 de ani de la atacurile teroriste care au insemnat șoc, teamă și durere pentru intreaga lume. Tragedia națiunii americane, impărtășită de intreaga planetă, a lovit in fibra libertății și democrației - increderea și respectul față de celălalt. Cinstim memoria celor care au plecat dintre noi și suntem alături de supraviețuitorii și salvatorii atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001. Aceste peste două decenii au insemnat o tranziție lungă și anevoioasă de la șoc și teamă pană la echilibru și solidaritate: intre cetățenii planetei și intre națiunile lumii. Soliditatea comunității internaționale a fost dovedită din nou prin modul concertat in care amenințările la adresa păcii și securității internaționale au fost adresate, intr-o luptă necontenită impotriva terorismului și pentru protejarea democrației. Romania a fost si rămane solidară Statelor Unite ale Americii. Militarii noștri, in misiuni dintre cele mai complexe, au dovedit profesionalism și dedicare, contribuind la apărarea păcii și valorilor democratice. In cele mai importante misiuni, in Irak și Afghanistan, militarii romani au fost solidari față de partenerul american, luptand alături de societățile democratice impotriva terorismului și pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. Camarazilor mei le sunt recunoscător și incă o dată le mulțumesc! Spiritul lor de sacrificiu ne inspiră și astăzi cand trăim din nou in realitatea războiului din apropierea granițelor. Iar exemplul lor ne arată că solidaritatea și umanitatea sunt cheia către poarta securității regionale și globale. Parteneriatul strategic Romania-SUA continuă să fie un pivot pentru stabilitatea in regiune și pe continent, mai ales in contextul războiului din Ucraina. Romania este acum un teritoriu securizat, un stat care are capacitatea să-și apere cetățenii și teritoriul in această perioadă dificilă, să fie linie de siguranță a Uniunii Europene. Lecția celor 21 de ani, in care toate societățile democratice s-au coalizat impotriva terorismului, ne este călăuză pentru conviețuirea in pace și siguranță. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-09-11 09:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-11-09-11-17big_a2bdd779-a8e4-4622-a660-b59626fefafa.jpgDeclarații susținute de consilierul de stat Mădălina Turza privind concluziile dezbaterilor prilejuite de ”Forumul de la București – către o platformă europeană de incluziune a refugiaților”, organizat de Guvernul României în perioada 8-9 septembrie 2022Știri din 09.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-doamna-madalina-turza-consilier-de-stat-in-cancelaria-prim-ministrului *** [Check against delivery] Mădălina Turza: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine ați venit la briefingul de presă organizat la sediul Guvernului. In urmă cu doar două ore s-au incheiat lucrările forumului de la București, forum de la București, care a fost o reuniune organizată la inițiativa Guvernului Romaniei, a statelor europene, a reprezentanților Comisiei Europene, a Republicii Moldova, Norvegiei și Marii Britanii, pentru a discuta despre inființarea unei platforme europene de dialog in domeniul integrării refugiaților din Ucraina, platformă care se va derula la nivel politic. La această reuniune pe care am organizat-o la București au participat 23 de state membre ale Uniunii Europene, așa cum vă spuneam, de asemenea, reprezentanți ai Direcției generale DG HOME de la Comisia Europeană, delegație de la DG REFORM, reprezentanți ai Norvegiei, Marii Britanii și Republicii Moldova. E important să știm faptul că la capătul unui parcurs de șapte luni de gestionare a crizei refugiaților in Romania, gestionare care este percepută ca un model de bună practică la nivelul Uniunii Europene, Romania a preluat leadership-ul la nivel european și a invitat statele membre, și nu numai, să se ralieze unei platforme de dialog la nivel politic despre integrarea refugiaților. Știm cu toții că efectele războiului din Ucraina sunt de lungă durată, la fel și fluxul de refugiați care trăiesc atat in Romania, cat și in cea mai mare parte a Europei. Peste 6.000.000 de refugiați din Ucraina se află in Romania, iar statele membre, alături de ele, trebuie să lucrăm impreună mai eficient și mai dinamic și, de ce nu, mai transparent, pentru a gestiona integrarea lor și, ulterior, intoarcerea in Ucraina, atunci cand va fi cazul. Am ințeles cu toții toate statele membre prezente la masă astăzi și ieri, că sprijinul de urgență este doar o etapă și că in acest moment nu mai sunt suficiente măsurile de intervenție de urgență de tip hrană, adăpost la punctele de trecere a frontierei sau minime servicii de sprijin. Este nevoie ca refugiații din Ucraina să devină independenți in Romania și in statele Uniunii Europene, să muncească, copiii să poată merge la școală și să devină parte din comunitatea noastră atat timp cat vor decide să rămană in Romania și in celelalte state europene. Rolul acestui grup de dialog pe care Guvernul Romaniei l-a propus Europei astăzi este să informeze și să convingă guvernele europene să adopte măsuri rapide și eficiente, pentru că urmează o iarnă dificilă și niciun stat membru nu iși dorește să avem refugiați pe stradă, in frig, copii bolnavi, copii in afara școlii, mame care nu pot merge la muncă și care sunt in nevoie de sprijin substanțial. Tocmai in acest context, avand o discuție liberă și onestă cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene și nu numai, am identificat cu toții o serie de provocări specifice pe care le are fiecare țară in parte și la care am incercat să răspundem in ultimele șapte luni de zile, dar și o serie de provocări sau probleme comune, pe care noi, statele Europei, le avem in legătură cu această criză umanitară fără precedent. Dintre provocările comune care au fost cel mai des menționate de către colegii și partenerii noștri din statele membre și nu numai, aș vrea să amintesc aici, pentru a ințelege că nu suntem singuri in acest efort de gestionare a crizei umanitare. In primul și in primul rand, statele au vorbit despre provocarea locuirii pe termen lung. Știm cu toții că locuirea in centrele de tranzit, in diferite forme de acomodare și cazare temporară a refugiaților din Ucraina, nu poate fi o soluție pe termen lung care să dureze un an, doi, trei sau mai mult. O altă provocare comună care a fost identificată a fost bariera pe limbă. Cele mai multe dintre statele Uniunii Europene, inclusiv Romania, avem limbi atat de diferite față de ucraineană, incat acest lucru necesită o serie intreagă de eforturi și adaptări, pentru ca cetățenii ucraineni care trăiesc la noi in țările noastre să poată invăța limba romană, in cazul nostru. Pentru că așa cum a reieșit din conversație și știm și noi, premisa integrării este cunoașterea limbii țării in care te afli. De asemenea, au fost ridicate provocări legate de felul in care incurajăm refugiații ucraineni să iși găsească locuri de muncă și să dorească să muncească, precum și sprijinul de care au nevoie comunitățile locale, orașele, comunele, satele, municipiile, regiunile, sau districtele in alte țări, care găzduiesc refugiați ucraineni. Este o problemă stringentă și mă bucur că a fost ridicată inclusiv la nivel European, pentru că, iată, cea mai mare presiune se află acum pe comunitățile care găzduiesc in mod efectiv refugiații din Ucraina și care au nevoie de sprijin și susținere. De asemenea, o altă provocare importantă, căreia trebuie se face față cu toții la nivel European și nu numai, este dezinformarea. Știm cu toții că, din păcate, circulă o serie intreagă de mesaje care distorsionează realitatea, adevărul, și care pun problemele complexe pe care le trăim acum ca și continent, dar și la nivel global, pe seama refugiaților, in ciuda faptului că aceste probleme sociale nu au legătură cu oamenii care au fugit din calea războiului ca să iși găsească adăpost in țara noastră. Prin urmare, pentru toate aceste lucruri și multe altele pe care le vom descoperi impreună, vom lucra la nivel politic, la nivel de secretari de stat sau de miniștri, in acest grup de dialog de lucru informal, care, iată, astăzi, aproape in unanimitate, statele membre prezente au susținut inființarea platformei propuse de Romania, alături de reprezentanții Comisiei Europene, OECD, Norvegia și Republica Moldova. Mai mult, in urma acestor discuții, am avut deosebita bucurie să observ faptul că deja au fost lansate propuneri de organizare a următoarelor intalniri pentru platforma de dialog de care v-am spus, din partea Austriei, Maltei și chiar a OECD. Guvernul Romaniei, prin departamentul pe care il coordonez, se va asigura că tot acest proces de ducere mai departe a acestei platforme de dialog se va realiza, astfel incat, la următoarea intalnire să putem discuta și să putem găsi soluții pe care să le prezentăm guvernelor noastre. Cred că intotdeauna avem nevoie să ințelegem că există nevoie de cooperare la nivel European, regional, că multe dintre problemele noastre sunt comune, deoarece aici, in lumea liberă, rămanem solidari in diversitate, indiferente dificultățile prin care trecem și ne vom asigura că vom găsi acele soluții care ne impiedică să aduc să ajungem in situația de a ridica garduri. Suntem intr-o lume liberă și vom rămane așa! Vă mulțumesc mult! 2022-09-09 15:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-09-03-16-37big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala #RePatriotInspiră, Ediția a V-aȘtiri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-gala-repatriotinspira-editia-a-v-aGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala #RePatriotInspiră, Ediția a V-a Nicolae-Ionel Ciucă: Bună seara! Bine v-am găsit și vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce faceți! Este adevărat, am aflat despre proiectul RePatriot in urmă cu trei ani, cand inițiatorii proiectului au venit la Ministerul Apărării Naționale și au propus să dedicăm impreună un proiect veteranilor de război. Și de atunci am ințeles care este scopul acestui proiect, am văzut cat de mult suflet pun in tot ceea ce fac și am văzut și efectele prin care am reușit să ne cinstim atat memoria eroilor, cat și pe cei care mai sunt in viață. Aceasta este doar o parte a scopului pe care RePatriot o are in agenda sa de acțiuni. Acum, am ințeles mai bine mesajul și tot ceea ce inseamnă obiectivul, linia principală de efort pe care RePatriot și-a propus să o ducă pană la capăt. In toată activitatea la Guvern, am pus pe lista de priorități și acest obiectiv, să facem in așa fel incat să determinăm cat mai mulți romani să se intoarcă acasă. Este un obiectiv, este o acțiune pe care trebuie să o facem impreună, este o datorie față de cei rămași acasă, la fel de importantă și benefică pentru cei care astăzi lucrează in afara țării. Cred că este datoria noastră și menirea noastră să facem ceea ce trebuie aici pentru a-i convinge că Romania s-a schimbat, Romania s-a transformat și Romania este locul unde s-au născut și este locul unde trebuie să se intoarcă, trebuie să muncească pentru că avem atat de mare nevoie de ei. Am avut o serie intreagă de intalniri cu oameni de afaceri, cu companii care vor să investească in Romania și una dintre problemele pe care le ridică de fiecare dată este resursa umană și, in mod deosebit, valoarea resursei umane. Or, toți cei care au plecat și astăzi sunt angajați in diferite companii, in diferite țări, au valoare, au valoare profesională, intelectuală pentru că altfel nu ar fi fost angajați acolo. In tot acest dialog și detaliile pe care le-am primit de la cei care se ocupă de proiect, am ințeles că putem și noi, Guvernul, să avem o contribuție. Contribuția noastră in acest moment constă in programele pe care le-am inițiat deja de la nivelul Guvernului, astfel incat să putem să dăm un semn cat se poate de consistent că facem ceea ce trebuie, astfel incat să-i putem să-i sprijinim, să-i ajutăm să revină acasă. Sunt o serie intreagă de programe, unele dintre ele finanțate din bani europeni, prin care stimulăm intreprinzătorii să poată să acceseze acești bani și să vină să deschidă o afacere in Romania. Acum două seri, la Forumul Romania Viitorului am avut o intervenție și acolo am prezentat programul prin care finanțăm inovația și oferim posibilitatea romanilor din străinătate, minților luminate care au pasiune și au curajul să inoveze, să inventeze, și sunt granturi pentru fiecare dintre ei in valoare de 160 de milioane, 1,4 milioane pentru o perioadă de 3 ani de zile , sunt bani de la bugetul de stat. Cred că această alternativă a proiectelor guvernamentale, cu cele oferite de mediul de afaceri, de societatea civilă pot să arate deschiderea și preocuparea intregii societăți romanești pentru a-i determina pe romani să vină acasă. In această seară, am venit să contribui la inițiativa dumneavoastră. Sigur nu este un obiect de valoare mare, dar care are valoare simbolică pentru mine, este un obiect militar, un binoclu pe care l-am primit de la camarazii mei atunci cand am predat comanda unei unități. Simbolistica pe care eu am ințeles-o atunci era că indiferent unde vei merge, ai un binoclu cu care dacă te uiți către noi, ne vezi mai aproape. Cred că și in această seară acest binoclu poate avea aceeași simbolistică și să transmită mesajul către romani că oriunde s-ar afla, pot să se uite către țară si să o vadă mai aproape, să o vadă mai bine, să o vadă așa cum este ea, mult mai bine decat atunci cand au plecat din țară. Mai am incă un element tot de simbolistică, este un coin, pe care l-am avut atunci cand eram Șeful Statului Major al Apărării. Este o chestiune pur militară pe care noi o folosim atunci cand avem intalniri cu camarazi din alte țări și pentru a păstra amintirea activității respective, acțiunii desfășurate in comun schimbăm aceste mici simboluri. Ca atare, ambele obiecte sunt oferite pentru a fi licitate. Domnule Anastasiu, atunci cand am stat de vorbă să știți că gandul era tot la cei care trebuie să se intoarcă acasă. Ați spus mai devreme că Romania nu este perfectă, probabil că nimeni nu o să fie vreodată perfect, dar avem datoria să trudim ca să ne perfecționăm. Or, ceea ce dumneavoastră faceți in această seară este o activitate de a ne perfecționa și de a arăta că avem voință, că ne interesează, că ne pasă, nu doar de romanii de afară, dar mai ales de romanii de acasă, pentru că venind mai mulți acasă, suntem mai mulți, mai puternici, mai uniți și putem să facem mai multe impreună. Vă mulțumesc! 2022-09-08 20:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9803.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vladimir BoleaȘtiri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-agriculturii-i-industriei-alimentare-din-republica-moldova-vladimir-boleaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vladimir Bolea. Cu această ocazie, a fost analizată situația fluxurilor de aprovizionare cu produse agricole și alimente, afectate de agresiunea militară rusă din Ucraina. In contextul in care Romania rămane cel mai important avocat al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, premierul a transmis disponibilitatea Guvernului de a oferi intregul sprijin pentru a gestiona procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva domeniului agriculturii. Totodată, prim-ministrul Romaniei a dat asigurări de intreaga deschidere a țării noastre pentru a sprijini agricultorii și fermierii din Republica Moldova, afectați de embargoul impus de Rusia, dar care beneficiază de accesul produselor lor pe piața Uniunii Europene. Cu aceeași ocazie, au fost abordate și noi soluții de a procesa produse alimentare ale fermierilor romani in Republica Moldova. 2022-09-08 17:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9694.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Houlin Zhao, secretar general al Uniunii Internaționale de Telecomunicații (ITU)Știri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-houlin-zhao-secretar-general-al-uniunii-internationale-de-telecomunicatii-ituGalerie foto 2022-09-08 15:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-08-03-46-22big_image_002_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 8 septembrieȘtiri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-8-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua. Bine aţi venit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. Continuă seria de decizii necesare pentru ca Romania să poată folosi banii europeni. In acest sens, astăzi guvernul a luat o decizie importantă, care vizează o treime din fondurile de coeziune pe care țara noastră le are spre folosință pentru perioada 2021-2027. Pentru această temă și eventual pentru altele legate de modul in care Romania se dezvoltă folosind banii europeni, alături de mine se află ministrul Marcel Boloş, ministrul investițiilor și proiectelor europene. După cum știți, venirea domniei sale in echipa guvernamentală a dinamizat foarte mult ritmul in care Romania, pe de-o parte absoarbe banii europeni, dar și pregătește cadrul necesar pentru a utiliza noile sume pe care Uniunea Europeană, și nu sunt puțini bani, le pune la dispoziția țării noastre. Domnule ministru, cu această introducere, vă dau cuvantul. Marcel Boloş: Bună ziua. După cum se cunoaște, in cadrul Politicii de coeziune, Romania are alocat un buget de 43 de miliarde de euro, structurat pe două componente - 30 de miliarde de euro, o componentă de grant, foarte importantă pentru țara noastră, și 13 miliarde de euro pentru co-finanțarea proiectelor care urmează să se implementeze in acest buget. Așadar, un buget pe care il avem de cheltuit pană pe 31 decembrie 2029. In acest context trebuie, prin măsurile pe care guvernul le adoptă, ca proiectele de infrastructură, mai ales cele care vizează infrastructura de transport, să aibă asigurată continuitatea finanțării, respectiv să nu existe intreruperi in implementarea acestora. Așadar, guvernul a adoptat astăzi un pachet de măsuri pentru operaționalizarea a unei treimi din bugetul alocat Politicii de coeziune, respectiv 16 miliarde de euro sunt astăzi operaționalizați pentru a accesa proiecte și a dezvolta componenta de proiecte de investiții in infrastructura de transport - 9,2 miliarde euro, in infrastructura de apă-canalizare - trei miliarde de euro, in infrastructura specifică de deșeuri - cinci sute de milioane de euro, pentru managementul riscului - alte 500 de milioane de euro și o componentă importantă de infrastructură este cea legată de infrastructura de sănătate, care, in cadrul Politicii de coeziune, are asigurat un buget de 2,9 miliarde de euro. Pentru ceea ce inseamnă componenta de proiecte de infrastructură de transport, unde Romania are alocat un buget de 9,2 miliarde de euro, am adoptat măsuri astfel incat proiecte importante pentru infrastructura de transport a Romaniei să aibă asigurată, cum am menționat, continuitate in finanțare. Iar exemple de proiecte care vor putea fi derulate fără să existe intreruperi in implementarea lor sunt: Autostrada Sibiu-Pitești, 122 de kilometri, 2,3 miliarde de euro și, in acest fel, inchidem Coridorul 4 de transport transeuropean; Autostrada Transilvania, o porțiune de 96 de kilometri, un miliard de euro; Autostrada Brașov-Bacău, 180 de kilometri, cu un buget alocat de 2,4 miliarde de euro; parte din buget pentru Autostrada A8 Targu Mureș-Targu Neamț, cu 160 de kilometri, și inclusiv Centura Bucureștiului, care are pe partea de nord asigurată finanțarea din Programul Operațional de Transport, plus cele 10 drumuri radiale, unde suma alocată este de 1,1 miliarde de euro. In total discutăm de 600 de kilometri de autostradă, pentru care am asigurat continuitatea implementării și finanțările din fonduri europene. Din acest punct de vedere, apreciem că există, de asemenea, o perioadă in care operaționalizăm bugetul pentru Politica de coeziune, dar avem și timpul necesar pentru implementarea proiectelor și pregătirea corespunzătoare, inclusiv in ceea ce privește documentațiile tehnico-economice. In cadrul infrastructurii de transport este inclusă și componenta de transport feroviar, de exemplu, tronsonul de cale ferată Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș, 234 de kilometri, 2,1 miliarde de euro sau tronsonul de cale ferată Brașov-Predeal, 27 de kilometri, 1,4 miliarde de euro. Toate aceste exemple de proiecte pe componenta de transport feroviar insumează 360 de kilometri de cale ferată, așa incat toate condițiile sunt asigurate pentru ca, după aprobarea programelor operaționale de către Comisia Europeană, banii să poată să fie decontați de la bugetul Comisiei și, mai apoi, să asigurăm, pentru următoarea perioadă de programare, un grad de absorbție corespunzător. Tot in cadrul proiectului de ordonanță de urgență, avem componenta de infrastructură de apă-canalizare, pentru proiectele pe care astăzi le avem in pregătire, cu un buget de trei miliarde de euro. Este un pachet de opt proiecte, din județele Teleorman, Maramureș, Prahova, Harghita, Giurgiu, Hunedoara, Caraș-Severin, Neamț, cu un impact de peste un milion de locuitori, care urmează să beneficieze de aceste proiecte de infrastructură atat de necesare pentru dezvoltarea comunităților locale. Pentru ceea ce inseamnă managementul riscului, in cadrul Programului Operațional Dezvoltare Durabilă, avem o componentă in care, deși sună mai pompos din punct de vedere științific, avem alocate resurse pe componenta de infrastructură pentru situații de urgență. Ambulanțele, de exemplu, ale Departamentului pentru Situații de Urgență, 1.200 la număr, cu un buget de 250 de milioane de euro sunt cele pentru care asigurăm finanțarea și includerea lor in procesul de decontare din fonduri europene. Tot in cadrul acestei componente de management al riscului, avem combaterea riscului de secetă, unde, impreună cu Ministerul Agriculturii, am discutat despre un proiect dezvoltat pe două componente, cea in care se achiziționează infrastructura specifică pentru tunuri antigrindină, dar și cea pentru avioane dotate cu echipamente speciale pentru sporirea și creșterea frecvenței precipitațiilor, pentru care bugetul alocat este de 125 de milioane de euro. Şi, in sfarşit, ultima componentă de infrastructură care beneficiază de aceste măsuri de operaționalizare a bugetului alocat pentru perioada de programare 2021-2027 este componenta de infrastructură de sănătate. Așadar, toate cele trei spitale regionale de urgență - Craiova, Iași, Cluj-Napoca - au in continuare cadrul necesar pentru ca proiectele să nu fie intrerupte. Cum am menționat, odată cu aprobarea programelor operaționale, atat a celui de transport sau a Programului Operațional Dezvoltare Durabilă, cat și a Programului Operațional de Sănătate, o să intrăm in proceduri de decontare cu Comisia Europeană. Țin să menționez că pot să apară modificări după aprobarea programelor operaționale, dar noi ne-am luat angajamentul conform căruia tot ce se va impune ca modificare se va opera la nivelul proiectelor de infrastructură pe care le-am menționat și ne vom conforma la regulile impuse prin aprobarea acestor programe operaționale. Este un mecanism foarte important pentru proiectele de infrastructură. Guvernul Romaniei acordă in continuare o atenție deosebită acestei componente de dezvoltare a infrastructurii, pentru că inseamnă dezvoltarea Romaniei pe termen lung și implementarea unor proiecte de importanță strategică pentru dezvoltarea Romaniei. De aceea, este foarte important ca aceste proiecte foarte complexe și de mari valori să nu fie intrerupte, ci să avem continuitate in implementarea lor. Din lecțiile invățate in perioadele precedente de programare, 2014-2020, dar și in exercițiul 2007-2013, să fim in măsură ca, de această dată, in timp corespunzător și cu o calitate a proiectelor necesară pentru standardele europene de implementare, să putem duce aceste proiecte la bun sfarșit. Acesta este conținutul ordonanței. Pentru intrebări, vă stau la dispoziție. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentare, vă rog intrebări. Reporter: Ați spus că ați vorbit cu ministrul agriculturii pentru achiziționarea de tunuri antigrindină și avioane pentru sporirea precipitațiilor? Marcel Boloș: Da. Reporter: Cand ar putea fi și cate ar putea fi? Marcel Boloș: Noi am aprobat metodologia necesară pentru accesarea fondurilor la nivelul Autorității Naționale Antigrindină. Documentația necesară pentru ca aceste echipamente speciale să poată fi achiziționate, este in curs de elaborare. Se vor derula procedurile de rigoare, după ce vom avea toate formalitățile puse la punct și eu sper ca, incepand de anul viitor, să putem avea aceste echipamente necesare pentru că sunt o soluție la combaterea riscului de secetă pe care Romania, in acest an, a avut mult de luptat cu acest tip de risc. Reporter: Bun. Și acum, pe Planul Național de Redresare și Reziliență aș vrea să vă mai intreb. In această toamnă avem mai multe jaloane de indeplinit. S-a tot discutat despre acea reformă a pensiilor. Pare că nici coaliția nu are curajul de a discuta despre această problemă. Dacă, intre timp, cu Comisia Europeană s-a mai discutat, in primul rand, despre modificarea acelui plafon la care trebuie să ne incadrăm cu cheltuielile cu pensiile și, in ceea ce privește reforma pensiilor speciale dacă am făcut vreun pas inainte. Marcel Boloș: Termenul pentru reforma legii pensiilor speciale este 31 decembrie 2022, deci la sfarșitul acestui an. Desigur că au existat discuții la nivelul guvernului și in coaliție pe această temă. S-a exprimat punctul de vedere potrivit căruia avem un jalon care are un anumit conținut, care privește pensiile speciale, iar noi in legislația națională avem pensiile ocupaționale și pensiile de serviciu. Din dispoziția domnului prim-ministru s-a constituit acest grup de lucru pentru ca acest jalon să aibă toată fundamentarea necesară in vederea discutării cu Comisia Europeană. Dialogul informal cu comisia urmează să il avem in această lună și, apoi, in lunile următoare pană la aprobarea regulamentului pe care il are elaborat Comisia și care este in procedură parlamentară de aprobare și, la momentul potrivit o să vă furnizăm informațiile necesare. Reporter: Bun, dar dumneavoastră, in discuțiile acestea informale cu Comisia, mergeți să cereți o modificare in sensul...? Marcel Boloș: Regulamentul Comisiei spune că atunci cand sunt condiții și circumstanțe obiective de modificare a unui jalon, statul membru prezintă aceste condiții Comisiei și Comisia decide dacă sunt justificate aceste circumstanțe pentru modificarea jalonului și ia o decizie. Acum e foarte prematur de spus care va fi decizia. Reporter: Eu vă intrebam nu despre răspunsul Comisiei Europene, ci despre ce ne dorim noi, Romania, cum ne dorim noi să fie modificat acest jalon? Marcel Boloș: Lista cu jaloanele și țintele care vor face obiectul negocierii vor fi aprobate in Guvern și după ce se aprobă acest mandat putem discuta mult mai multe. N-aș vrea să pun in dificultate intregul proces de negociere cu Comisia Europeană, pentru că se uită la discuțiile din spațiul public și potrivit regulamentului, vom proceda după ce vom primi mandat din partea Guvernului la susținerea demersurilor noastre. Aici este foarte greu de spus decizia pe care o va lua Comisia și să vedem care va fi mandatul pe care il vom primi din partea Guvernului pentru a negocia jaloanele și țintele. Să nu uităm că este Planul Național de Redresare și Reziliență al Romaniei. Reporter: Noi in acest moment avem vreun răspuns din partea Comisiei Europene in ceea ce privește pensiile militarilor, dacă Guvernul Romaniei a primit pană in acest moment vreun răspuns, dacă ele se incadrează la pensii speciale sau nu se incadrează la pensii speciale? Interpretarea Comisiei, dacă noi o avem și o cunoaștem . Marcel Boloș: In momentul de față nu s-a pus in discuție acest jalon decat in spațiul public. Deci nu avea ce răspuns să ne ofere Comisia și, cum am spus, termenul pe care il avem și pană la care suntem obligați să avem un punct de vedere este 31 decembrie 2022. Avem acest termen pe care il vom respecta, pentru că trebuie să avem o poziție vis-a-vis de acest jalon, fie că este albă, fie că este neagră. Deci, aici... Reporter: Acel procent de 9,4%, in opinia dvs., rămaneți la părerea că trebuie să renunțăm la a avea acest plafon? Marcel Boloș: Opinia mea personală, de vreme ce in cadrul jalonului ne-am propus să eliminăm inechitățile sociale și această eliminare de inechități presupune alocarea unui buget suplimentar prin eventuala recalculare a pensiilor, de la sine se subințelege că ori e limitare, ori e eliminare a inechităților. Deci jalonul trebuie limpezit intr-un anume fel sau altul. Ori renunțăm la inechități, ori se elimină plafonul de 9,4%. El nu poate fi pus in aplicare, fiindcă se contrazic informațiile in cadrul jalonului. Reporter: Bună ziua. Tot legat de problema negocieri cu Comisia Europeană voiam să intreb care e stadiul discuțiilor legate de problema irigațiilor, să obținem acele fonduri necesare... Marcel Boloș: Potrivit regulamentului Comisiei, avem capitolul REPowerEU. In cadrul lui, potrivit regulamentului aprobat de către Comisie, tot ceea ce inseamnă producție, transport, distribuție de energie verde este finanțabil in cadrul PNRR, capitolul REPowerEU. Dacă vom identifica soluția tehnică, pentru ca pe canalele de irigații să putem amplasa panouri fotovoltaice și mai apoi chiar eventual să optimizăm consumurile energetice, care sunt in stațiile de pompare, din punctul meu de vedere, dar, repet, este incă soluția tehnică in discuție, este un proiect, care se inscrie in obiectivele capitolului REPowerEU. Dar cum am spus, mandatul vine din partea Guvernului Romaniei și a coaliției de guvernare și să așteptăm ca toată structura capitolului REPowerEU... Este un moment de răscruce pentru Romania in ceea ce privește acest capitol de independență energetică, pentru că el este singurul la momentul actual care poate să preia din această problematică vastă a infrastructurii de irigații și, desigur, cu luarea in considerare a tuturor celorlalte investiții, care vor fi făcute de către Romania in energie verde. Reporter: Deci există vreo șansă ca anul acesta să mai obținem o aprobare din partea oficialilor de la Bruxelles cu privire la acest capitol, să fie inclus mai clar /.../. Marcel Boloș: După ce definitivăm soluția tehnică pentru canalele de irigații și această soluție tehnică... Reporter: Cand se poate definitiva aceasta? Marcel Boloș: Suntem in discuții săptămanale cu Ministerul Agriculturii și lucrăm la acest concept cu responsabilități și avem o deschidere din partea Ministerului Agriculturii și ii mulțumesc domnului Daea pentru implicarea personală in acest proces, după ce se definitivează această soluție tehnică urmează discuția informală cu Comisia Europeană și după aceea aflăm verdictul final. Dar, există această perspectivă. Ar fi păcat pentru Romania care are un asemenea potențial agricol, dar mai apoi in ceea ce privește infrastructura de irigații, să nu il folosim. Reporter: Și dacă-mi puteți spune ce riscă țara noastră in cazul in care pană la finele anului acesta nu sunt indeplinite toate angajamentele asumate pentru această perioadă prin PNRR. Marcel Boloș: Sunt o serie de reforme care sunt socotite, din punct de vedere al Comisiei Europene, ca red line. Sunt două reguli: regula reformelor pentru care avem linie roșie și fără de care PNRR se poate bloca. Există această variantă. Şi a doua variantă, in care un jalon neindeplinit inseamnă o parte din cererea de plată nevirată, neplătită către statul membru și PNRR merge mai departe. De aceea trebuie să fim foarte prudenți, cum am spus, Comisia urmărește discuțiile care au loc in spațiul public și sunt anumite reforme care au această incadrare in capitolul red line, dar sunt și alte reforme care pot fi socotite ca neindeplinit parțial un anumit jalon și componenta aceea de bani nu se virează statului membru. Reporter: Aveți, in momentul de față, semnale din partea colegilor care gestionează celelalte portofolii, celelalte ministere, de posibile intarzieri cu privire la angajamente? Marcel Boloș: Domnul prim-ministru a stabilit termenul de 15 septembrie ca dată limită pentru indeplinirea jaloanelor și țintelor. Noi, in cursul zilei de luni, avem intrunirea Comitetului interministerial. Mai facem atunci o evaluare cu ceea ce avem ca documente adunate de la coordonatorii de reforme și investiții, și eu cred că va fi asigurată o informare corespunzătoare la nivelul guvernului. Reporter: Domnul Cărbunaru, o rugăminte pe altă temă. Avem informații confirmate in acest moment că există la Romgaz, probleme tehnice care ii fac să preia cam un milion de metri cubi din gazul deja depozitat pentru a se folosi pe timp de iarnă. Sunt probleme tehnice pe zona de producție, cel puțin o săptămană vom avea acest flux. Voiam să vă intreb dacă problemele Romgaz pot amenința, să spunem, proiecția, planurile pe care guvernul și le-a făcut pentru a asigura, pe timp de iarnă gazul necesar pentru populație și marii consumatori. Dan Cărbunaru: Așa cum și Ministerul Energiei a comunicat in repetate randuri recent, chiar și premierul Romaniei a dat asigurări, Romania este pregătită să gestioneze nevoia de aprovizionare cu gaze și cu energie electrică, dar ne referim acum la gaze. După cum bine știți deja stocurile Romaniei de gaze naturale depășesc stocurile pe care le aveam in perioada similară a anului trecut. Sunt 76% din aceste stocuri deja pline, iar din perspectiva cifrelor asta inseamnă peste două miliarde de metri cubi de gaze. Sigur, această chestiune concretă la care vă referiți, de un milion de metri cubi și care vizează, există o perioadă pe zi, care vizează o perioadă limitată la cateva zile, pentru că acea revizie pe care Romgaz o desfășoară și care a necesitat pentru a-și onora obligațiile contractuale, preluarea cantității de gaze respective dintr-unul dintre depozitele pe care le gestionează și care va fi nu doar rezolvată ca reparație, pentru că e vorba de un motor termic, ințeleg, dar și ulterior, prin compensarea acelei cantități care va reveni in depozitele Romgaz. Ceea ce vreau să vă spun este că, din martie pană acum, depozitele de gaze ale Romaniei au crescut de la 572 de milioane de metri cubi la peste 2,5 miliarde de metri cubi, ceea ce inseamnă, practic, că a crescut de patru ori rezerva de gaze a Romaniei in toată această perioadă și va continua să crească, astfel incat nu doar că vom atinge acea țintă pe care la 1 noiembrie trebuia să o avem, la 80%, ci cel mai probabil vom avea mai mult. Asta arată și confirmă că Romania este, față de alte state europene care sunt afectate de oscilațiile livrărilor de gaze naturale, in siguranță, avand 90% din nevoia internă acoperită de producția proprie. Tocmai de aceea, asta se vede și in modalitatea in care se pregătesc stocurile pentru iarnă, dar și in capacitatea noastră de a asigura cetățenii și economia că există gaz. Reporter: Ia in considerare guvernul ca in perioada următoare, pană in iarnă, să fie depășit acel procent deja fixat? Au apărut cateva documente potrivit cărora există temerea că vor exista probleme, dificultăți legate mai ales de producția internă de energie electrică, tocmai din cauza problemelor legate de gaze. Vreau să intrebăm dacă luați in considerare și un scenariu mai pesimist și dacă se pregătește guvernul, inclusiv pe această zonă, să suplimenteze și mai mult necesarul de gaz in aceste depozite. Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei, cel puțin cel in numele căruia vorbesc astăzi, a dovedit incă de la inceput că manifestă responsabilitate față de aprovizionarea cetățenilor și a economiei cu resursele necesare, fie că vorbim de gaze, fie că vorbim de energie electrică, nu doar in sensul asigurării cantităților, dar și in privința prețului pe care să-l plătească. Pe de altă parte, este o realitate că pentru prima dată avem un program de iarnă care este anunțat in septembrie și nu cu puțin timp inainte de a veni iarna, ceea ce confirmă responsabilitatea acestui guvern față de planurile pe care trebuie să le implementeze. Nu există astfel de temeri. Sunt, insă, scenarii pe care toate statele europene și le fac, deoarece este primul an in care Europa are un război la granițele sale, care afectează nu doar proximitatea noastră, din punct de vedere al securității, dar și zona de aprovizionare cu energie electrică, cu gaze naturale și alte fluxuri de aprovizionare. Tocmai de aceea, trebuie să fim prudenți și să calculăm toate scenariile care pot apărea in condițiile in care, repet, Romania are capacitatea de a-și asigura și gaz, și energie electrică. Așa cum menționam, dacă nu mă inșel, chiar și ieri la o intrebare similară, sunt momente in care Romania chiar devine exportator de energie electrică și trebuie să facem această diferență intre gaze și energie electrică, pentru că gazele naturale se pot stoca și vedem, iată, stocurile Romaniei aproape de a atinge deja ținta propusă la nivel european și, in orice caz, necesară și nouă pentru a trece această iarnă, dar in privința energiei electrice este vorba de un traseu care trebuie să curgă și din această perspectivă ne asigurăm că așa cum in egală măsură uneori ne transformăm intr-o țară exportatoare de energie și in situația in care, pe fondul unor varfuri, este necesară energie electrică pentru a veni din altă parte, să avem de unde s-o luăm, de aceea există piața unică și de aceea ne și ajutăm intre noi, statele europene. Mulțumesc! Reporter: Aș vrea să vă intreb și eu tot pe energie. In primul rand, maine este reuniunea consiliului de miniștri ai energiei la Bruxelles. Va merge in primul rand ministrul energiei sau va fi reprezentat de un secretar de stat, așa cum s-a intamplat la ultima reuniune? Dan Cărbunaru: Din datele pe care le-am, va merge domnul ministru. Reporter: Are un mandat din partea Guvernului Romaniei? Dan Cărbunaru: Desigur! Premierul Romaniei a anunțat incă de ieri că astăzi, in cadrul ședinței de Guvern, va discuta elementele de mandat cu ministrul energiei. Desigur, pot să vă ofer cateva elemente, fără a intra in detalii, deoarece, pe de o parte, niciun stat nu iși prezintă elementele proprii inainte de a se fi finalizat negocierile, pentru că avem de-a face cu un proces bazat pe consens din perspectivă decizională in Consiliul Uniunii Europene pe energie. Pe de altă parte, pentru că trebuie să avem totuși un element de predictibilitate și de transparență, pot să vă spun că ministrul Virgil Popescu, in calitate de reprezentant al Guvernului Romaniei in Consiliul de miniștri pe energie, va milita pentru abordare unitară la nivel european, astfel incat să fie asigurată aprovizionarea cu gaze și cu energie electrică pentru toți cetățenii europeni, incluzand-i aici, bineințeles, pe cetățenii romani, la un preț care să poată fi plătit. Este o reflectare in egală măsură a preocupărilor Guvernului Romaniei, dar și a perocupărilor celorlalte guverne care au fost puse in fața unor decizii destul de dificile, generate de fluctuațiile de pe piață și cu aprovizionarea, și cu prețurile. De asemenea, va exista o preocupare in a susține nevoia de a combate specula și aceste fluctuații pe plus, nejustificate de altminteri, ale prețului. Vedem din ceea ce președinta Comisiei Europene deja anunța ieri că există această preocupare și la nivel european, pentru că, e adevărat, avem de-a face cu o piață unică bazată pe liberă circulație, pe principiile pieței libere, dar ne confruntăm cu o situație specială generată de efectele războiului declanșat de Rusia in Ucraina. Reporter: Spuneți că poate să fie la un preț care să poată să fie plătit. Asta inseamnă că Romania, Guvernul Romaniei, va milita pentru o reglementare a preţurilor, o plafonare a lor la nivel european? Pentru că se discută la nivel european. Dan Cărbunaru: Romania nu doar militează pentru astfel de reguli, dar deja le aplică. In pofida anumitor critici sau dezbateri care au apărut inclusiv pe varianta imbunătățită a regulilor pe care guvernul le-a introdus tocmai pentru a proteja economia și cetățenii de aceste creșteri de prețuri la energie și la gaze naturale, vedem aceste principii că sunt pe masa dezbaterilor la nivel european, in timp ce Romania deja le aplică. Deci, la momentul la care vorbim, in Romania există o plafonare a prețului la gaze naturale, există o măsură care deja a fost prelungită pană in 31 august 2023 pe energie electrică pentru a proteja consumatorul casnic. Sunt 7,6 milioane de romani care intră in această umbrelă de protecție prin consumul pe care il au, plătind astfel un preț mai mic decat ceea ce se intamplă acum in piață. Și, nu in ultimul rand, există această măsură care vizează combaterea unei eventuale incercări de a face speculă pe piața energiei. Vedem acest tip de dezbatere și la nivel european, inclusiv din perspectiva dorinței de a decupla nivelul de referință a prețului gazelor naturale de cel pentru energie electrică, lucru pe care cu siguranță și Romania il va susține. Reporter: Bun, ați menționat despre planul prezentat ieri de președinta Comisiei Europene. Ursula von der Leyen vorbea acolo și despre o limită obligatorie care să fie impusă pentru reducerea utilizării electricității la orele de varf. Ar putea țara noastră, adică Guvernul Romaniei ar putea veni cu o recomandare sau chiar cu o obligație la un moment dat, in funcție de situații, situația din această iarnă și nu numai, ca romanii să fie nevoiți să, nu știu, să stingă becul la o anumită oră de varf, de exemplu, ora 20:00 e ora de varf considerată in țara noastră, am putea să ajungem pană intr-acolo? Dan Cărbunaru: N-aș vrea să fac referire la o etapă istorică in care Romania chiar avea această practică, insă o să mă refer la ce se intamplă acum. Romania este o țară europeană care este capabilă să-și asigure necesarul propriu de gaze naturale, in cea mai mare măsură. Este valabil și pentru energia electrică. Discuțiile care se poartă acum vizează anumite varfuri de consum la nivel european. Nu vorbim de o decizie care a fost la acest moment adoptată. Ceea ce știm insă, la nivelul țării noastre, că pe fondul nevoii de a ține cont de ceea ce se intamplă in intreaga Europă, in orice caz, in această regiune, nevoia de a avea poate mai multă atenție față de consumul de energie, și nu ne referim acum neapărat la consumatorul casnic, putem să vorbim in general și de instituții publice, și de firme private, se poate regăsi intr-o formulă de cumpătare care să implice, dacă vreți, inclusiv o scădere a consumului, dar nu vorbim de obligativitate, ci de o incurajare a unor astfel de practici, eventual. O dovadă in acest sens este faptul că prin noua ordonanță dată de guvern avem o scădere a acestui plafon de consum de la 300 de kilowați la 255 de kilowați care reprezintă exact cei 15% despre care se vorbește la nivel european, pentru a incerca să economisim acest lucru. Sigur că nu este obligativitate, depinde de fiecare dintre noi in acest sens, cu mențiunea, și fac această scurtă paranteză tehnică legată de faptul că cei care consumă pană in 300 de kilowați vor beneficia in continuare de acest preț plafonat, insă doar in limita celor 255 de kilowați. Şi revin acum la intrebarea dumneavoastră. Și in domeniul mediului privat am văzut că se mențin măsurile de protecție pentru IMM-uri, pentru industria alimentară, iarăși, cu referire la cei 85% din kilowații care erau consumați in cursul anului trecut, tocmai pentru a incuraja, pentru a stimula cumva acest comportament. Este un moment intr-adevăr complicat, dar aș vrea să subliniez acest lucru: Romania se numără printre țările europene capabile să ofere prin resurse proprii, in cele mai multe dintre cazuri, atat gaze naturale, cat și energie electrică. Dar vorbim de o piață europeană care are nevoie de solidaritate și este un motiv in plus pentru noi ca in Consiliul de miniștri să avem o voce importantă. Reporter: Bun și chiar ultima intrebare. Deci, Ursula von der Leyen a vorbit de cinci măsuri. Aceasta este una dintre măsuri și cred că va fi și cea mai controversată și dezbătută. In momentul in care se va pune pe masă, maine la această reuniune, ministrul energiei, că a spus că iși dorește această limită obligatorie, după discuțiile cu statele membre. Ţara noastră cum vede această limitare a consumului de electricitate, această reducere pe care și-o dorește președinta Comisiei Europene, cum o vedem noi posibilă, in practică? Dan Cărbunaru: Ca purtător de cuvant al Guvernului Romaniei nu o să imi permit să comentez declarațiile unui inalt oficial european. Ceea ce pot să vă asigur este că ministrul energiei, care va reprezenta Romania in Consiliul de miniștri, va apăra interesele consumatorului roman și interesele economiei romanești, respectand, desigur, cadrul de dialog pe care, aflandu-se la aceeași masă cu omologii europeni, este dator să il utilizeze. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o zi plăcută in continuare! 2022-09-08 14:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9661.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare a Raportului „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”Știri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-lansare-a-raportului-limitarea-schimbarilor-climatice-i-a-impactului-lor-o-abordare-integrata-pentru-romaniaGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare a Raportului - Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru Romania [Check against delivery] Excelența voastră domnule președinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor consilieri prezidențiali, Distinși invitați, In primul rand, vreau să mulțumesc domnului președinte Klaus Iohannis pentru susţinerea politicilor publice şi a măsurilor care vizează limitarea schimbărilor climatice. Inființarea grupului de lucru pe tema ,,Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată,, și raportul elaborat de acest grup de lucru reprezintă o dovadă a angajamentului președintelui de a sprijini politicile publice care vizează limitarea schimbărilor climatice și creșterea calității vieții cetățenilor Romaniei. Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung. E important că starea de urgență climatică a fost recunoscută la cel mai inalt nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite, incă din anul 2020. De asemenea, trebuie salutat faptul că numeroase organizații internaționale, precum Banca Mondială, Alianța Nord-Atlantică, OCDE se implică activ in limitarea efectelor schimbărilor climatice, deoarece acestea sunt multiplicate in viața noastră de zi cu zi. In Romania, anul acesta ne-am confruntat cu o secetă care a afectat grav nu doar agricultura, a afectat calitatea vieții oamenilor. Este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile și, desigur, biodiversitatea. Tocmai de aceea, am trecut la măsuri și acțiuni concrete, tocmai pentru a-i ajuta pe cei afectați de efectele secetei. La nivelul Guvernului a fost inființat Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice in agricultură, in care am decis asigurarea la timp a subvenţiilor şi fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene şi de la bugetul de stat, pentru desfăşurarea in bune condiţii a lucrărilor agricole şi pentru realizarea obiectivelor de investiţii destinate reducerii consumului de energie. O altă măsură luată se referă la alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi investiţii in sistemul de irigaţii, pentru a putea menţine in funcţiune sistemul şi, desigur, a creşte capacitatea acestuia. Dincolo de aceste măsuri care vizează acțiuni pe termen scurt și mediu, la nivelul Guvernului s-a inființat, in luna aprilie a acestui an, Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice, entitate cu rol consultativ, pe care am onoarea să il coordonez. In această calitate, apreciez ca excelentă colaborarea cu Administrația Prezidențială in vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice. La nivel european, Pactul Verde European, Noua Strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, Legea europeană a climei și Pactul climatic european reprezintă răspunsul Europei la provocările complexe generate de schimbările climatice. In acest context, s-a impus și in Romania necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ in domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2022 - 2030 și pregătirea orizontului de timp 2050. Implementarea Strategiei și a Planului pană in 2030 și corelarea cu alte politici și strategii, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății romanești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene sunt implicate in implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și a Planului Național de Acțiune, iar colaborarea care există la nivelul Executivului pe aceste teme majore imi dă speranțe in ceea ce privește dezvoltarea durabilă a Romaniei. Avem strategii, avem instituții implicate și avem și fondurile necesare pentru implementarea proiectelor. Pentru perioada 2021 - 2027, Comisia Europeană a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea schimbărilor climatice in toate programele UE, o țintă de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la indeplinirea obiectivelor climatice. Aceasta este estimată la aproximativ 320 de miliarde euro, o creștere de peste 50 % in comparație cu bugetul pentru integrarea schimbărilor climatice alocat in perioada 2014 - 2020. De asemenea, Planul de investiții al Pactului Ecologic European prevede mobilizarea a cel puțin 1 trilion euro in investiții durabile pană in 2030. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează un proces de transformare in Banca pentru Climă a Uniunii Europene și a anunțat că va crește treptat ponderea finanțării sale dedicate acțiunii climatice și durabilității, pentru a ajunge la 50% din operațiunile sale in anul 2025. Uniunea Europeană finanțează adaptarea la schimbările climatice in Europa, printr-o gamă largă de instrumente și, cu siguranță vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat pentru indeplinirea obiectivelor asumate. De aceea, e important să avem dezbateri ca acestea, să fim deschiși spre consultări cu mediul privat, cu lumea academică, cu experți, pentru a lua acele măsuri care imbunătățesc capacitatea noastră de adaptare și duc la creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul schimbărilor climatice, facilitand tranziția Romaniei către o economie circulară și atingerea neutralității climatice pană in anul 2050. Vă mulțumesc! 2022-09-08 12:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-08-02-09-38big_image_004_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Conferința internațională „Curtea de Conturi a României - Digitalizare în audit”Știri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-conferinta-internationala-curtea-de-conturi-a-romanieiGalerie foto Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă susținute la Conferința internațională - Curtea de Conturi a Romaniei - Digitalizare in audit [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Doamnă președinte a Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnă președinte a Inaltei Curți de Casație și Justiție, Domnule președinte al Curții Constituționale, Domnule președinte al Curții de Conturi, vă mulțumim pentru invitație, Excelențele voastre, distinși reprezentanți ai Corpului diplomatic acreditat la București, doamnelor și domnilor auditori, membri ai Curții de Conturi, distinși invitați, Mă simt onorat să particip la aniversarea unei instituții al cărei act de inființare poartă semnătura lui Mihail Kogălniceanu, președinte al Consiliului de Miniștri la vremea aceea. Celebrăm, azi, 30 de ani de la momentul reinființării prin lege a Curții de Conturi. Instituția pe care o sărbătorim astăzi are, insă, o istorie de 158 de ani, iar această vechime demonstrează cat de importantă este Curtea de Conturi in buna funcționare a statului roman. Inalta Curte de Conturi a fost printre primele instituţii fundamentale ale statului modern inființate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, deoarece s-a considerat că trebuie să existe o instituție care să controleze modul in care era cheltuit banul public. O instituție puternică, independentă, capabilă să exercite un control eficient asupra tuturor entităților statului. Acest obiectiv se află și astăzi in centrul activității instituției dumneavoastră și doresc să vă mulțumesc pentru modul in care serviți interesul public. Instaurarea disciplinei financiare in cheltuirea banului public nu este o misiune ușoară, avand in vedere că vorbim de mii de entităţi care sunt supuse auditului şi controlului, la care se adaugă peste 1,5 milioane de persoane fizice şi juridice care intră intr-o formă sau alta in contact cu banul public. De asemenea, Autoritatea de Audit este singura abilitată să auditeze fondurile europene nerambursabile pe care Romania le primeşte anual şi să raporteze acest lucru Uniunea Europeană. Sunt responsabilități multiple și vă felicit pentru modul in care reușiți să le gestionați și să vă asigurați că banul public este cheltuit corect și transparent. Curtea de Conturi, la fel ca și celelalte instituții, a inceput un amplu proces de modernizare. Digitalizarea reprezintă o reală provocare pentru Guvern, pentru instituțiile statului și mă bucur să constat că la Curtea de Conturi acest proces este tratat cu seriozitate și responsabilitate. O strategie instituțională in acord cu provocările unei societăți in continuă schimbare, creșterea performanțelor profesionale ale resursei umane existente in cadrul Curții de Conturi, precum și imbunătățirea comunicării interne și externe sunt obiective asumate de către Curtea de Conturi și vă incurajez să continuați dezvoltarea și modernizarea serviciului de audit. In final, doresc să vă mulțumesc pentru parteneriatul deschis, transparent pe care il avem cu dumneavoastră, deoarece avem nevoie de sprijin real și consistent in administrarea eficientă a banului public, pentru a contribui impreună la schimbarea in bine a societății romanești. Felicitări pentru activitatea dumneavoastră, mult succes in continuare și să vă indepliniți toate proiectele pe care vi le-ați propus! Acum, că doamna Stoicescu a menționat că domnul președinte a inserat o serie de glume in discursul dumnealui, după atația ani de activitate, nu am inserat nici un fel de glumă pentru că știu că nu se glumește cu Curtea de Conturi. Vă mulțumesc! *** Declarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă după Conferința internațională - Curtea de Conturi a Romaniei - Digitalizare in audit [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Am mulțumit, la randu-mi, in nume personal, şi din partea Guvernului pentru activitatea şi colaborarea pe care le-am avut cu Curtea de Conturi, cu reprezentanții Curții de Conturi şi punem mare valoare pe tot ceea ce inseamnă relevanța acestei instituții in modul de verificare şi auditare a cheltuirii banului public. Le dorim succes in continuare şi apreciem foarte mult acest proiect de digitalizare, care se inscrie foarte bine in proiectul guvernamental pentru a dezvolta o structură de digitalizare la nivelul intregii societăți romanești, bineințeles incepand cu instituțiile statului. Reporter: Dacă se poate să ne răspundeți impreună referitor la aceste avertismente care vin din energie. Dispecerul Energetic Național face lansează cateva avertismente legate de ce se intamplă in iarna următoare. E posibil să nu reușim să acoperim necesarul de energie pentru populație și sunt acolo cateva variante, poate raționalizare pentru operatorii economici, poate să trecem spre lemne la operatorii casnici pentru incălzire. Care ar fi poziția? Este o știre apărută in legătură cu Strategia energetică națională adoptată de curand. Reporter: Dar există riscul unui deficit de producție internă? Nicolae-Ionel Ciucă: Săptămana aceasta, ieri, in ședința de Guvern, am aprobat Planul de iarnă și el a fost intocmit de către toți cei care iși desfășoară activitatea și sunt responsabili de sectorul energetic din Romania. Ca atare, odată aprobat acest plan, am stabilit ca săptămana viitoare să avem și intalnirea cu comandamentul de iarnă. Ceea ce vreau să subliniez este că pentru prima dată, la inceputul lunii septembrie avem acest plan. El, de regulă, se intocmea in noiembrie și reușim astfel să avem o perioadă de timp, in care să analizăm toate ipotezele care pot să afecteze sistemul energetic romanesc și impreună cu cei care au participat la intocmirea planului, să identificăm și soluțiile astfel incat Romania să nu rămană fără energie. Din analiza de pană acum nu identificăm riscul ca țara noastră să rămană fără energie. Sigur, trebuie să fim pregătiți, sigur că da, trebuie să avem... Reporter: Un scenariu negru. Nicolae-Ionel Ciucă: Ipoteze și scenarii, inclusiv un scenariu negru, in care neprevăzutul poate să se intample și atunci la comandamentul de săptămana viitoare tocmai aceste ipoteze și scenarii le vom discuta și vom stabili ce avem de făcut. Există, de asemenea, o punere in aplicare a unui sistem gradual de măsuri, care au ca prim obiectiv să menținem aprovizionarea cu energie electrică a cetățenilor. Reporter: Mandatul nostru pentru domnul Popescu... Reporter: /.../ 16% este o variantă cu care veți merge in ședința coaliției? Reporter: Dar dacă v-am prins pe amandoi, cu pensiile, dacă putem să lămurim un pic, da, subiectul. Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect impreună cu domnul președinte Ciolacu, am discutat și in Guvern posibilitatea să avem date concrete despre proiecția bugetului pentru anul 2023. Am discutat cu ministrul de finanțe și in luna octombrie vom avea o primă analiză a proiectului de buget pentru anul 2023, urmand ca in luna noiembrie el să fie inaintat Parlamentului pentru aprobare. Dacă anul trecut am aprobat bugetul in decembrie, ne dorim și pentru că tot este aici domnul președinte, ne dorim să ne asumăm angajamentul ca in noiembrie să avem proiectul /.../. Reporter: Cum credeți dumneavoastră că pot fi crescute aceste pensii? Nicolae-Ionel Ciucă: Ce anume? Reporter: Pe simulări cat ar putea să crească. Nicolae-Ionel Ciucă: Dar nu am făcut simulările, dacă nu avem cifrele. Reporter: Ați avansat in spațiul public /.../ Reporter: Domnul Budăi a inaintat /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Discutăm de o decizie responsabilă și nu vrem să lansăm in spațiul public cifre care nu se susțin pe date de buget. Vă mulțumim. Reporter: Domnule președinte Ciolacu, alături de dumneavoastră, există disponibilitatea acestor majorări despre care vorbește PSD-ul, majorările propuse pentru pensii, pentru salariul minim? Există disponibilitatea pentru anul viitor? Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat și la nivelul Partidului Național Liberal ipoteze cu care să venim in coaliție, să le discutăm şi să le analizăm și desigur vom cădea la un acord comun, astfel incat să venim şi să prezentăm cetățenilor romani datele concrete pe care vom lua decizii. Reporter: Un singur subiect, dacă mai putem să ... profit de prezența amandurora aici: votul pe moțiunea domnului Virgil Popescu, da, dumneavoastră v-aţi abținut... Ințeleg că premierul... dumneavoastră spuneați aseară, da, poate a fost o greșeală../.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am fost la vot. Reporter: Vă mențineți ideea că ar trebui remaniat domnul Virgil Popescu? Nicolae-Ionel Ciucă: Remanierea se face la Guvern. Vă mulțumim! 2022-09-08 11:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cc-20.jpgȘedința de guvern din 8 septembrieȘtiri din 08.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-8-septembrieGalerie foto 2022-09-08 11:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_9097.jpgZiua Mondială a Conștientizării Duchenne, marcată de către GuvernȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/ziua-mondiala-a-con-tientizarii-duchenne-marcata-de-catre-guvernCOMUNICAT DE PRESĂ Guvernul Romaniei va marca Ziua Mondială a Conștientizării Duchenne, pentru al treilea an consecutiv. Iluminarea in roșu a Palatului Victoria, astăzi, intre orele 20.00 și 24.00, este un demers al solidarității față de cei aflați in suferință și vizează creșterea gradului de informare asupra acestei tulburări genetice. - Suntem alături de copiii și tinerii diagnosticați cu boala Duchenne, de familiile acestora, precum și de profesioniștii din sănătate dedicați ingrijirii lor, prin acest gest simbolic al iluminării in roșu a Palatului Victoria. Impactul acestei afecțiuni multi-sistemice asupra vieții pacienților și aparținătorilor este covarșitor. Lupta lor zilnică pentru viață ne responsabilizează. Prin Programul naţional de tratament pentru boli rare, la nivel de Guvern, dorim să contribuim la imbunătățirea calității vieții bolnavilor de Duchenne, asigurandu-le accesul la terapii specializate, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Boala Duchenne este o afecțiune degenerativă pentru care in prezent nu există tratamente care să vindece persoanele care suferă de această maladie. 2022-09-07 19:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img-4881.jpgHOTĂRÂRE de Guvern privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă în vederea suportării costurilor pentru repatrierea unor cetățeni români și pentru acordarea unui ajutor financiar de urgențăȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/hotarare-de-guvern-privind-alocarea-unei-sume-din-fondul-de-rezerva-in-vederea-suportarii-costurilor-pentru-repatrierea-unor-cetateni-romani-i-pentru-acordarea-unui-ajutor-financiar-de-urgentaHOTĂRARE privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut in bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii in vederea suportării costurilor pentru repatrierea unor cetățeni romani, precum și pentru acordarea unui ajutor financiar de urgență Avand in vedere Hotărarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 39/2022 pentru aprobarea demarării procedurilor necesare repatrierii cetățenilor romani afectați de suspendarea zborurilor operatorului de transport aerian BlueAir, In temeiul art. 108 din Constituţia Romaniei, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, și al art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul Romaniei adoptă prezenta hotărare. Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2022 cu suma de 5.000 mii lei, credite de angajament şi credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut in bugetul de stat pe anul 2022, la capitolul 68.01 - Asigurări și asistență socială, titlul 57 - Asistență socială. (2) Se acordă un ajutor financiar de urgență reprezentand suma prevăzută la alin. (1) alocată pentru rambursarea contravalorii serviciilor de transport aerian furnizate de Compania Naţională de Transporturi Aeriene Romane - Tarom S.A., in calitate de operator de transport aerian abilitat prin Hotărarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 39/2022 pentru aprobarea demarării procedurilor necesare repatrierii cetățenilor romani afectați de suspendarea zborurilor operatorului de transport aerian BlueAir, pentru repatrierea cetățenilor romani afectați de suspendarea zborurilor operate de Compania BlueAir Aviation S.A. Art. 2. - (1) Serviciile de transport aerian prevăzute la art.1 alin. (2) se organizează de către Compania Naţională de Transporturi Aeriene Romane - Tarom S.A., in baza rerutării pasagerilor cetățeni romani de către Compania BlueAir Aviation S.A. pe cursele Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Romane - Tarom S.A. sau a partenerilor acesteia. (2) Ministerul Afacerilor Externe intreprinde demersurile necesare in vederea informării cetățenilor romani aflați in străinătate și care solicită asistență consulară, cu privire la măsurile adoptate pentru facilitarea repatrierii acestora. Art. 3. - (1) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Naţională de Transporturi Aeriene Romane - Tarom S.A. răspund de modul de utilizare, in conformitate cu dispoziţiile legale, a ajutorului financiar de urgență alocat potrivit prevederilor prezentei hotărari. (2) Sumele rămase neutilizate se restituie la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pană la sfarşitul anului 2022. Art. 4. - Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare in structura bugetului de stat şi in volumul şi structura bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2022. Art. 5. - Metodologia privind rambursarea contravalorii serviciilor de transport aerian prestate de Compania Naţională de Transporturi Aeriene Romane - Tarom S.A. pentru repatrierea cetățenilor romani afectați de suspendarea zborurilor operatorului de transport aerian BlueAir, se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. PRIM - MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ 2022-09-07 17:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-07-05-46-22big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la lansarea Proiectului ”Va Urma”, inițiat de Consiliul Investitorilor StrăiniȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-lansarea-proiectului-va-urma-initiat-de-consiliul-investitorilor-strainiGalerie foto Discursul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la lansarea Proiectului Va Urma, inițiat de Consiliul Investitorilor Străini [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Bine v-am găsit! Am să incep prin a-mi cere scuze pentru că am intarziat. Am avut o vizită oficială la care invitatul la randul său a intarziat in altă locație și știți cum este acestea se multiplică și in felul acesta am reușit să acoperim și vizitele, și activitatea dumneavoastră la care am dorit să particip in mod deosebit. Doamnelor și domnilor, excelențele voastre, stimaţi invitati, Parteneriatul dintre Guvernul Romaniei și Consiliul Investitorilor Străini este o certitudine, iar prezența mea astăzi, la evenimentul organizat de dumneavoastră confirmă relația de incredere pe care o avem. După doi ani de pandemie și cu un război la granițele țării, care afectează economia la nivel global, este foarte important să existe o colaborare bazată pe deschidere intre investitori și guvern, pentru a găsi impreună cele mai bune soluții pentru dezvoltare. Incă de la preluarea mandatului, am avut o consultare permanentă cu mediul de afaceri, am avut intalniri cu reprezentanții FIC și cu cei ai altor organizații reprezentative, iar măsurile pe care le-am luat au reflectat acest dialog constant. Ne-am angajat să nu venim cu taxe noi și să nu le creștem pe cele existente și ne-am ținut de promisiune, deși nu a fost un lucru ușor și la indemană. Am promis stabilitate și predictibilitate pentru investitori și ne-am ținut de cuvant. Ne-am asumat să fim guvernul care susține investițiile și am alocat cea mai mare sumă pentru investiții din ultimii 32 de ani, avem peste 90 de miliarde de lei alocate in bugetul de stat. Această politică asumată de guvern a beneficiat și de dinamica investițiilor străine directe cu peste 21% in primele şase luni din acest an și pentru acest lucru vă mulțumesc și confirmă exact ceea ce am afirmat anterior. Totodată, numărul firmelor cu capital străin nou inființate in Romania a crescut, in primele şase luni din 2022, cu 35%, comparativ cu perioada similară din anul 2021. Acestea sunt lucruri concrete, fapte, și nu pot decat să mă bucur că ne-am făcut bine treaba, că investitorii au incredere in Romania și vin să investească in țara noastră. Modernizarea și dezvoltarea țării beneficiază de un pachet de finanțare de 100 de miliarde euro, din care 90 de miliarde sunt bani europeni pe care ii vom folosi pană in 2029 și care sper, așa cum ați spus și dumneavoastră, să producă acea creștere de 4,5 ori. Ca să nu fie cu virgulă, ar fi bine să fie de 5 ori sau poate chiar mai mult decat atat. Impactul acestor sume impresionante va fi multiplicat prin efectele generate in economie. Intre timp, s-au adăugat provocări noi, cărora trebuie să le facem față, cele mai multe legate de resursele de energie. Romania s-a angajat să facă investiții pentru a deveni un pol de securitate energetică in regiune și suntem pe drumul cel bun in această direcție. In paralel, susținem proiectele verzi la care ne-am angajat prin PNRR pentru că vom depăși la un moment dat și această criză energetică, iar tranziția către neutralitate climatică este un obiectiv pe care nu trebuie să il abandonăm. Apreciez că membrii și reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini sunt interesați de economia viitorului, de proiecte menite să asigure o creștere economică sustenabilă pentru țara noastră. Aseară, am participat la Forumul Romania Viitorului, ca atare viitorul Romaniei este practic similar cu Romania Viitorului și am putut să văd că avem potențial, care așteaptă să fie pus in valoare de către investitori, ca atare, vă rog, și sper să luați in calcul această rugăminte de a vă apleca asupra mediului de inovare și inventică din Romania. Intre timp s-au adăugat provocări noi cărora trebuie să le facem față, cele mai multe, așa cum spuneam, legate de energie. Tranziția energetică și transformarea digitală se află și pe agenda guvernului și incurajăm dezvoltarea unui dialog constructiv cu mediul de afaceri, cu mediul academic, din care să rezulte un plan pe termen lung pentru Romania, așa cum ați spus și dvs, pană in anul 2040, in conformitate cu nevoile cetățenilor și cu dezideratele europene. Pentru a atinge aceste obiective, vom lansa o agenție operațională și eficientă dedicată investițiilor străine care să fie punctul central de comunicare cu companiile interesate să investească in Romania. Această agenție va funcționa la guvern, in subordinea nemijlocită a prim-ministrului și urmează ca in perioada imediat următoare să intre la aprobare pe masa Guvernului, ulterior să fie operaționalizată. Aderarea la Spațiul Schengen și primirea țării noastre in Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică vor crește atractivitatea noastră, dar și beneficiile celor care au decis sau vor decide să investească aici. Știți foarte bine că suntem angajați in tot ceea ce inseamnă procesul de reformă atat prin PNRR pe care l-ați menționat, cat și prin obiectivul și ambiția noastră de a pune in aplicare cat mai curand posibil Foaia de parcurs pentru a accedere la OCDE. Sunt obiective de țară pentru care avem structuri destinate și care se ocupă in mod direct de toate aceste aspecte tehnice care sunt deja funcționale și avem o colaborare foarte bună cu staff-ul tehnic al OCDE. Doamnelor și domnilor, Cred in puterea dialogului și in soluții luate impreună, pentru că vorbim de măsuri pe termen mediu și lung, măsuri care vor contura un proiect de țară adaptat la vremurile pe care le trăim, la provocările apărute la nivel european și global. Vă mulțumesc incă odată pentru parteneriatul onest, pentru că susțineți investițiile in Romania, deși știm că nu vă este intotdeauna ușor, și vă doresc mult succes pentru că ,,va urma cu siguranță o Romanie mai bună pentru generațiile viitoare. Vă mulțumesc și aștept să particip la intreaga activitate, inclusiv la dezbaterile pe care dumneavoastră le-ați organizat in această după-amiază. Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la lansarea Proiectului Va Urma, inițiat de Consiliul Investitorilor Străini [Check against delivery] Reporter: Am văzut că şefa Comisiei Europene a ieșit cu anumite recomandări cu privire la economia de energie și pe care ar trebui să le facă toate statele membre. Cum credeți că am putea aplica in Romania acele măsuri de economie? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, este vorba doar de anunțarea unor intenții care urmează să fie dezbătute pe data de 9 septembrie, la nivelul miniștrilor energiei din Uniunea Europeană. Din aceste intenții am putut să desprindem faptul că prin măsurile pe care noi le-am luat prin ordonanța de săptămana trecută, suntem foarte aproape de a indeplini aceste intenții și, desigur, nu putem să vorbim sigur despre ele pentru că urmează dezbatere și aprobare. Ceea ce vă pot confirma este faptul că, după finalizarea și adoptarea acestor măsuri, vom face in așa fel incat să aducem modificările necesare și să ne aliniem la deciziile stabilite la nivelul Uniunii Europene. Reporter: Una dintre propunerile președintei Comisiei Europene este de reducere a consumului energiei electrice la orele de varf. Sigur, e doar o propunere in acest moment, mai e mult pană la un consens. Aș vrea să știu cum vedeți dumneavoastră această propunere, din experiența consultărilor, a negocierilor din ultima vreme? Nicolae-Ionel Ciucă: Am explicat și atunci cand am adoptat ordonanța de urgență. Am asumat la nivelul Guvernului și la nivelul Coaliției că avem nevoie să ne protejăm cetățenii. Am păstrat aceleaşi niveluri de plată la energie și la gaze. A fost un angajament pe care Guvernul și l-a asumat și și-l va asuma in continuare. Ne respectăm și suntem foarte responsabili din acest punct de vedere. De asemenea, să sprijinim economia - și această intalnire la care am participat in această seară, cu Consiliul Investitorilor Străini, a cuprins teme de dezbatere in acest sens, pentru că motorul economiei il constituie investițiile, dar ele trebuie să fie protejate. Şi, desigur, luni am făcut această precizare, că o altă măsură legată de incadrarea in pragurile de consum, și anume cel de-al doilea prag, intre 100 și 300 de kilowați, a avut o reducere de aproximativ 45 de kilowați, ceea ce reprezintă o măsură prin care ii rugăm pe cetățeni ca, impreună cu celelalte instituții, să facem in așa fel incat să reducem risipa și astfel ne-am incadrat in procentul care a fost agreat și recomandat de către Uniunea Europeană. Ca atare, nefiind incă stabilite măsuri și nici la nivelul Ministerului Energiei nu s-au luat decizii prin care să putem să reducem consumul in orele de varf, urmează ca, in funcție de analiza pe care o vor prezenta maine - maine vom mai avea o ședință de guvern - și in ședința de guvern, vom stabili un mandat pentru ministrul energiei. Reporter: Domnule premier, ieri, Marcel Ciolacu spunea că bisericile, companiile de utilități, dar și de transport ar trebui să primească și ele un preț compensat. In momentul de față, in ordonanță nu sunt prinse și aceste companii. Se poate modifica ordonanța in Parlament foarte rapid, pentru a avea și aceste companii prinse in ordonanță? Biserici, companiile de utilități și cele de transport. Vorbim despre Metrorex, STB și alte companii din subordinea primăriilor. Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest aspect, am primit și la cabinet solicitări de a analiza acest aspect. Am transmis către instituțiile de specialitate, urmează să primim analize și vom lua decizii in acest sens. Reporter: Spuneți-ne cum am putea, s-a vorbit de reducerea energiei in orele de varf, cum s-ar putea? Doar să reducem din industrie sau și casnic? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu cred că este momentul să dăm niște informații sau să ne dăm cu părerea despre cum vom face, atat timp cat nu avem o schemă tehnică foarte bine asumată. Reporter: Domnule premier, sunteți președintele Partidului Național Liberal. Totodată, Rareș Bogdan, prim vicepreședinte la PNL, spunea că pensiile ar trebui să fie majorate cu 16 %, iar dacă ministrul finanțelor, Adrian Caciu, nu găsește o soluție, ar trebui să plece acasă. Dumneavoastră cu cat credeți că ar trebui să crească pensiile? Sunteți liderul, sunteți președintele PNL, pană la urmă. Nicolae-Ionel Ciucă: Am să vă răspund foarte simplu: indiferent de partidul al cărui lideri suntem, avem responsabilitate față de cetățeni să le comunicăm, de fiecare data, adevărul, onest și in funcție de posibilitățile pe care Guvernul le are. Ceea ce ați menționat dumneavoastră a fost probabil o dispută intre doi oameni politici. La nivelul Guvernului vă pot spune că nu vom avea astfel de enunțuri pană in momentul in care nu vom avea pe masă cifrele. Vedem care este proiectul de buget pentru anul 2023 și, așa cum am făcut in anul 2022, cand am adoptat două pachete de măsuri pentru a sprijini cetățenii Romaniei, tot la fel vom face şi de aici inainte, inclusiv pentru anul 2023; in funcție de decizia pe care o vom lua in Coaliţie, vă rog să aveți incredere că o vom comunica. Reporter: Domnule premier, o singură intrebare pe plan politic mai am. Astăzi, in Camera Deputaţilor, s-a votat moţiunea simplă impotriva lui Virgil Popescu. A picat la vot, dar o surpriză a fost: Marcel Ciolacu s-a abținut la vot, in contrapartidă cu colegii săi de la PSD. Cum vedeţi semnalul dat de preşedintele PSD impotriva ministrului Virgil Popescu la această moțiune simplă, ţinand cont că l-a criticat public, de mai multe ori, pe ministrul energiei? Nicolae-Ionel Ciucă: Eu nu am avut această informație pană acum. Este foarte posibil să fi greșit atunci cand a... Reporter: Nu a fost o greşeală, că ne anunţa dacă era o greşeală, domnule preşedinte. Nicolae-Ionel Ciucă: Atunci vă rog să il intrebați pe dumnealui. Reporter: O ultimă intrebare pe energie: spuneţi-mi, avem, in acest moment, o modificare la ordonanţa de urgenţă privind energia, in care noi venim cu cateva impozite asupra furnizorilor şi distribuitorilor de energie, insă Comisia Europeană a recomandat să-i sprijim pe aceştia, să ne uităm doar către producători. Vom ajunge să modificăm din nou modificările ordonanței, astfel incat să sprijinim aceşti furnizori şi distribuitori? Nicolae-Ionel Ciucă: In primul rand, in ordonanţă, am avut in vedere să existe o marjă de profit rezonabilă pentru producători, pentru furnizori, distribuitori, traderi. Ca atare, in momentul de față, această impozitare se aplică in așa fel incat să poată să existe această marjă de profit. Sigur, vedem care vor fi deciziile Uniunii Europene şi ne vom adapta acestor măsuri. Incă o dată, fac apel la responsabilitate și vreau să le transmit cetățenilor că de fiecare dată cand vom avea ceva de comunicat o vom face fără niciun fel de reținere și vom lua măsurile care se impun, așa cum a fost cazul cu ceea ce s-a intamplat prin suspendarea zborurilor la compania Blue Air. Prima noastră grijă a fost aceea să ne ocupăm să vină toţi cetăţenii acasă, cea de-a doua - să identificăm vinovaţii care au generat această situaţie şi, desigur, să recuperăm sumele pe care le alocăm pentru a aduce cetăţenii romani acasă. Vă mulțumesc! 2022-09-07 17:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8534.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Ungariei, doamna Katalin NovákȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-republicii-ungaria-doamna-katalin-novakGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Convorbiri oficiale intre prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și președintele Ungariei, doamna Katalin Novak Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, convorbiri oficiale cu președintele Ungariei, Katalin Novak, cu prilejul vizitei pe care o efectuează la București. Discuțiile celor doi inalți oficiali s-au concentrat pe cooperarea sectorială, in particular pe domeniul energiei. Au fost evaluate răspunsurile statelor membre UE la criza energetică determinată de războiul Rusiei in Ucraina, dar și eforturile de diversificare a surselor de energie. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat deschiderea Romaniei de a continua dialogul cu partea ungară pe marginea eforturilor acesteia de diversificare. Schimbul de opinii a vizat și modalitățile de dinamizare a dialogului in beneficiul proiectelor de interes comun. 2022-09-07 16:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-07-07-27-14big_image0.jpegHOTĂRÂRE CNSU pentru aprobarea procedurilor necesare repatrierii cetățenilor români afectați de suspendarea zborurilor BlueAirȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/hotarare-nr-39-din-06-09-2022-pentru-aprobarea-demararii-procedurilor-necesare-repatrierii-cetatenilor-romani-afectati-de-suspendarea-zborurilor-operatorului-de-transport-aerian-blueairCetățenii romani aflați in afara țării, care au fost afectați de suspendarea zborurilor externe ale operatorului de transport aerian BlueAir, vor fi sprijiniti sa ajunga in siguranță, acasă! Avand in vedere situația generată de decizia operatorului de transport aerian BlueAir prin care au fost suspendate toate zborurile externe planificate, afectand aproximativ 3.000 de cetățeni romani aflați in afara teritoriului național, marti, 6 septembrie, premierul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență in vederea aprobării procedurilor necesare repatrierii acestora. Guvernul Romaniei, alături de ministerele de suport, vor intreprinde toate măsurile necesare pentru ca cetățenii romani, afectați de decizia operatorului aerian să ajungă cat mai repede in țară. In acest sens, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Romane - TAROM va organiza și va efectua curse speciale in vederea preluării cetățenilor romani blocați in diverse aeroporturi. Comitetul Național pentru Situații de Urgență s-a realizat in format hibrid, Hotărarea nr. 39 din 06.09.2022 fiind aprobată și poate fi consultată mai jos. HOTĂRARE nr. 39 din 06.09.2022 pentru aprobarea demarării procedurilor necesare repatrierii cetățenilor romani afectați de suspendarea zborurilor operatorului de transport aerian BlueAir 2022-09-07 15:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-07-02-58-56big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 7 septembrieȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-7-septembrieGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. Aș incepe cu una dintre cele mai importante decizii pe care astăzi guvernul le-a luat, ca urmare a situației generate de suspendarea zborurilor de către compania aeriană Blue Air. După cum știți, in urma anunțului premierului de ieri seară, toate autoritățile, toate ministerele au fost mobilizate pentru a gestiona efectele generate de această decizie a companiei de a-și suspenda zborurile, decizie care a afectat in egală măsură cetățenii, călătorii care așteptau in aeroporturile din țară, dar mai ales in afara granițelor, zborurile, imbarcarea. Practic, in aceste condiții, proritară fiind sprijinirea cetățenilor romani care, aflați in afara țării, aveau nevoie de sprijin pentru a se putea repatria. In aceste condiții, premierul a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care a decis să acorde sprijin cetățenilor romani aflați in afara țării și afectați de această decizie de suspendare a zborurilor de către compania Blue Air. Așadar, vreau să subliniez preocuparea premierului Romaniei de a-i sprijini pe romanii aflați in această situație. In egală măsură, și este ceea ce premierul Romaniei a comunicat și in cadrul ședinței de guvern de astăzi, domnia sa a dispus ca toate autoritățile, toate ministerele competente să efectueze toate demersurile și să ia toate măsurile legale pentru a recupera sumele datorate de această companie statului roman. De altminteri, și cheltuielile pe care statul roman și le asumă acum, și voi vorbi imediat despre hotărarea de guvern de astăzi, care va permite Ministerului Transporturilor, printr-o suplimentare de buget, să realizeze, prin TAROM, activitățile de aducere in țară a romanilor care sunt afectați de această suspendare a zborurilor dispuse de Blue Air, toate aceste cheltuieli urmează să fie recuperate. Ca atare, bugetul de stat nu trebuie să aibă de suferit din cauza acestei situații, dar nici cetățenii romani care, la randul lor, au fost puși in această situație-limită nu trebuie să aibă de suferit. Pană dimineață, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și, așa cum am anunțat aseară, există un cell-center cu un număr de telefon unic, pe care Ministerul Afacerilor Externe l-a pus la dispoziția romanilor aflați in afara țării pentru a-și semnala nevoie de sprijin, atat direct la acest număr de telefon, cat și prin secțiile consulare din statele in care se află aeroporturile unde au rămas blocați; sunt, așadar, peste 2.000 dintre ei care au cerut un astfel de sprijin. Și TAROM este compania care, pe langă toate celelalte soluții pe care fiecare cetățean a incercat să le acceseze, desigur, există varianta legală generată de regulamentul european in domeniu care permite recuperarea cheltuielilor generate de astfel de situații, pe langă alte soluții care deja ințelegem că au fost accesate - punerea la dispoziție de autocare, sau eforturi ale agențiilor de turism prin care s-au contractat astfel de bilete, sau alte soluții individuale, statul roman este pregătit să acorde ajutor acestor cetățeni. Ca atare, Guvernul Romaniei a aprobat astăzi hotărarea prin care a alocat sume suplimentare din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția guvernului, așa cum este prevăzut in bugetul de stat in anul 2022, pentru a suplimenta bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru a suporta costurile de repatriere pentru cetățenii romani și pentru acordarea unui ajutor financiar de urgență. Aceste costuri suplimentare sunt cinci milioane de lei, reprezentand credite de angajament și credite bugetare din fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului. Ministerul Afacerilor Externe este cel care va intreprinde demersurile necesare pentru a informa cetățenii romani alfați in străinătate și care solicită in acest sens asistență consulară cu privire la măsurile adoptate pentru a facilita repatrierea lor. La randul său, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Națională de Transporturi Aeriene Romane - TAROM - răspunde modului de utilizare in conformitate cu dispozițiile legale ajutorului financiar de urgență alocat pentru aplicarea prevederilor acestei hotărari, urmand ca sumele rămase neutilizate să fie restituite la fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția guvernului pană la sfarșitul anului in curs. Totodată, Ministerul de Finanţe este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările aferente in structura bugetului de stat. Metodologia pentru rambursarea contravalorii serviciilor de transport aerian prestate de TAROM pentru repatriere se va aproba prin ordin de ministru al transporturilor și infrastructurii. Așadar. o serie de detalii legate de partea tehnică, să spunem, a implementării acestei decizii luate in cadrul Guvernului vor veni de la Ministerul Transportului și Infrastructurii. Totodată, mecanismul in baza căruia se vor implementa aceste măsuri ține de o corelare a eforturilor intre Ministerul Afacerilor Externe, care va corela solicitările de sprijin de la cetățenii romani din străinătate și le va furniza Ministerului Transporturilor, pentru a se putea organiza aceste operațiuni de repatriere. Nu este prima dată cand Romania face asta pentru cetățenii săi, vă reamintesc, și in situația primelor valurilor de COVID au existat astfel de modalități prin care guvernul a venit in sprijinul cetățenilor romani aflați peste graniță. Inainte de a o invita alături de mine pe doamna ministru al tineretului și familiei, aș vrea să vă spun și despre aprobarea programului de iarnă, pentru că este o preocupare a guvernului să ne asigurăm că toate măsurile sunt luate atat in privința asigurării cantităților de gaz, de energie electrică, precum și in privința mecanismelor prin care aceste cantități vor ajunge atat la consumatorii finali in gospodăriile romanilor, dar și in mediul economic. Așadar, prin aprobarea acestui program energetic, sunt completate măsurile de a asigura continuitatea furnizării de energie pentru sezonul rece. După cum știți. prin Ordonanța de Urgență aprobată săptămana trecută, s-a produs deja echilibrarea pachetului de măsuri pentru a menține sub un nivel decent - costul final pentru consumatorii casnici, pentru IMM-uri, pentru industria alimentară, urmand ca cetățeni vulnerabil să beneficieze in continuare de sprijin. In egală măsură, insă, trebuie ca programul de iarnă să asigure necesarul de consum de energie electrică a țării pentru 1 noiembrie 2022-31 martie 2023, atat in privința parametrilor de calitate și siguranță alimentară, precum și in stabilirea resurselor energetice necesare pentru consum. Mai multe detalii in acest sens este pregătit să ofere Ministerul Energiei, care, de asemenea, a și a anunțat faptul că prin Comandamentul energetic de iarnă va informa guvernul asupra implementării măsurilor aprobate in acest program de iarnă. Acestea au fost să spunem primele elemente legate de deciziile de astăzi din guvern și, așa cum am promis şi așa cum a şi anunțat doamna ministru Gabriela Firea, programele pe care ministerul pe care il conduce le-a propus incep să intre in aplicare și imi face o deosebită plăcere să vă invit doamna ministru pentru a da detalii despre ceea ce guvernul astăzi la inițiativa dumneavoastră a și aprobat. Vă rog frumos. Gabriela Firea: Mulțumesc frumos, domnule ministru secretar de stat. Intr-adevăr anunţ şi eu cu bucurie faptul că in cadrul şedinţei de guvern a fost adoptat programul social naţional pentru creşterea natalităţii. Din păcate, in ultimii ani natalitatea a scăzut vertiginos in ţara noastră. Anul trecut s-au născut in Romania mai puțin de 180.000 de copii și anul acesta cifrele sunt ingrijorătoare, pentru că pe primele șase luni ale acestui an a scăzut natalitatea comparativ cu anul trecut cu incă 20%. Și atunci este necesar ca autoritățile statului să ia măsuri pe toate componentele. Intr-adevăr, sunt de regulă motive de ordin financiar, de ordin economic pentru care cuplurile nu indrăznesc să aibă mai mulți copii sau unii chiar nici măcar un copil. Dar, din păcate, in țara noastră, potrivit autorităților medicale, unul din cinci cupluri este infertil. Deci, practic, apare și un blocaj de ordin medical in cadrul unor cupluri de a avea copii. Aici am venit cu acest proiect țintit, pe care il prezint astăzi in fața dumneavoastră. El face parte și din pachetul Sprijin pentru Romania. Intr-adevăr procesul de avizare a durat puțin mai mult, dar important este că acum a fost adoptat. In scurt timp vom avea și ordinul comun, realizat de către specialiștii Ministerului Familiei și specialiștii Ministerului Muncii, suntem co-inițiatori, astfel incat in cel mai scurt timp să avem deja primele beneficiare. In sinteză, pentru că știu că așteptați să adresați intrebări legate de criza Blue Air și de factura la energie, vă transmit cateva detalii, spun eu, esențiale despre acest proiect. In primul rand, față de programul național existent deja, am extins varsta femeilor care pot să acceseze acest program - pană la 45 de ani; am extins-o și in sensul varstei primare, adică 20 de ani, nu peste 40 de ani, și varsta maximală - 45 de ani. Aș pune, de asemenea, că suma este acoperitoare pentru intreaga procedură de fertilizare in vitro, atat tratamentul, achiziția acestuia, de asemenea, embriotransferul, dar și monitorizarea ulterioară a acestei proceduri, insemnand 15.000 de lei, aproximativ la cursul zilei, aproape 3000 de euro. Vreau să deschid aici o paranteză, este falsă ideea că apelează la fertilizare in vitro, de obicei, cupluri care au bani, cupluri care au salarii mari. Nu este adevărat, noi am avut discuții nenumărate, intense și foarte constructive cu asociații, organizații, fundații care militează pentru drepturile femeilor, drepturile copiilor, drepturile familiei și care au astfel de monitorizări in intreaga țară, ca de altfel și noi; acelea sunt cazuri mai rare, dar majoritatea cuplurilor sunt formate din cetățeni care au salarii medii pe economie. Nu este vorba aici despre un ajutor care vine de la stat tot pentru romani bogați. Repet, este o farsă idee și vreau să o combat cu toată tăria. Plus că ar fi fost, oricum, o discriminare să aplicăm acele criterii de venituri salariale. Noi vrem să creștem natalitatea și atunci, venim cu măsuri țintite. Suma spuneam că este acoperitoare. De asemenea, o imbunătățire față de programul național existent de cațiva ani de zile: pană acum, era permisă o singură procedură pe an; noi am extins acest program la trei proceduri pe an, firește cu indicație medicală. Un medic specialist știe cel mai bine cate proceduri de fertilizare in vitro poate să suporte organismul unei femei și, atunci, am vrut să nu blocăm accesul la astfel de proceduri medicale, care ajută, pană la urmă, la obținerea unei sarcini și, implicit, la creșterea natalității. Ne propunem ca pe an să avem măcar 10.000 de decontări, un an intreg mă refer, pentru că acum mai avem doar cateva luni din anul curent și ne-am propus ca, pană la finalul anului, să avem 2500 de proceduri decontate. Am făcut așa un calcul rapid: dacă pană acum se decontau intr-un județ 8 - 10 proceduri pe sumă mai mică și cu alte criterii, acum, practic, se vor deconta, după noul program adoptat astăzi de guvern, inițiat de către Ministerul Familiei și Ministerul Muncii, ca și coinițiatori, vor fi cam 230 - 250 de proceduri pe fiecare județ. Este un prim pas. Eu mi-aș dori să avem chiar peste 300 - 400 de proceduri, deoarece experiența ne-a arătat că la un județ au fost depuse in general peste 300 de cereri, deși au fost onorate din partea statului 8 - 10, in funcție de bugetul care a fost in fiecare an. De asemenea, vreau să aduc o mulțumire deosebită colegilor din guvern care au sprijinit acest proiect pentru creșterea natalității, domnul ministru de finanțe, care ne-a sprijinit de la inceput, și avem acești bani deja in bugetul nostru, pregătiți pentru a incepe decontările imediat cum vom primi primele solicitări. Vreau să menționez faptul că aceste cereri pot fi depuse la Agențiile Județene de Plăți și Servicii Sociale. Vom face aceste anunțuri imediat după publicarea ordinului comun ministrul familiei cu ministrul muncii. Vreau, de asemenea, să mulțumesc Ministerului Justiţiei, care a ințeles de la inceput, prin domnul ministru importanța acestui proiect și faptul că aveam deja cateva luni de intarziere și a trebuit să recuperăm. Bineințeles, domnul prim-ministru din prima clipă a fost foarte interesat de parcursul de avizare a acestui proiect și ne-a susținut. Am avut consens politic, ceea ce poate, uneori, este mai dificil pentru acest program de creștere a natalității. Pentru că așa cum v-am anunțat și in alte intervenții de presă, avem susținerea preşedintelui Camerei Deputaţilor și a PSD, Marcel Ciolacu, a primului ministru și preşedinte PNL, domnul Nicolae Ciucă, și, de asemenea, a miniștrilor de linie care s-au ocupat impreună cu echipa mea nemijlocit de acest proiect. Și nu vreau să il uit din mențiune pe vicepremierul Sorin Grindeanu, care a contraavizat imediat acest proiect atat de important, Ministerul Sănătății, de asemenea. Avem și avizele pozitive de la CL și CES. Vreau in cel mai scurt timp să vină domnul ministru secretar de stat și cu ordinul comun care, practic, va conține metodologia concretă, dar liniile mari le-am anunțat astăzi pentru depunerea dosarului, pentru decontare. Vreau să subliniez faptul că nu punem condiții in sensul clinicilor, pot să se inscrie in acest program de decontare paciente care merg la un spital de stat, care are specialiști in fertilitate, sau care merg la clinici private. Deci, nu există o anumită discriminare insemnand unitatea medicală care realizează acea procedură. De asemenea, nu punem o condiție in ceea ce privește căsătoria, cuplurile pot fi căsătorite sau nu și, de asemenea, pot să fie și femei singure, doamne, domnișoare singure, care doresc să facă o astfel de procedură de fertilizare in vitro și este, iată, incepand de astăzi, decontabilă de către guvernul Romaniei, prin Ministerul Familiei. Vă mulțumesc foarte mult! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamna ministru! Și aș deschide seria de intrebări eventual poate chiar cu legătură la informațiile pe care le-ați transmis dumneavoastră, urmand ca apoi, mulțumindu-vă pentru participare, să preiau răspunsuri și la alte domenii, dacă vor fi intrebări in acest sens. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Aș avea o intrebare pentru doamna ministru. Mă gandesc că aveți deja anumite date la minister: cu cat credeți că va crește natalitatea, dar puteți să imi dați un procent, odată ce acest program va fi aplicat la nivelul Romaniei. Gabriela Firea: In Romania, unul din cinci cupluri este infertil, din păcate, din motive pe care le intuim, poluarea, ceea ce mancăm, aditivii din alimentație, stresul este, de asemenea, un motiv in plus pentru infertilitate. De altfel, eu m-am ferit să subliniez, dar este un raport al Organizației Mondiale a Sănătății care consideră că infertilitatea poate fi considerată o dizabilitate. Eu nu aș merge atat de departe, tocmai pentru că aveți in fața dumneavoastră o femeie care a avut două sarcini naturale și una obținută din FIV și știu cat de dureros este pentru o femeie să nu rămană insărcinată pe căi naturale, cat de tragic este pentru un cuplu să nu reușească să aibă urmași, și să iși dorească acest lucru. Și atunci cand peste aceste drame vine și o problemă de ordin financiar - oricum, decizia de a avea un astfel de tratament este puțin mai dificilă, pentru că fiecare iși dorește să aibă un copil așa cum crede că poate oricine, și anume natural. Dar in momentul in care te decizi, cu greu, să faci un tratament și constați că nu ai bani, sau ai avut bani pentru primul tratament, dar nu mai ai bani și pentru al doilea, sau pentru al treilea, pentru că nimeni nu garantează, da, doar Dumnezeu este Cel care poate să ne sprijine in acest demers al nostru, constați, și sunt foarte multe cazuri, și le-am intalnit, că incepi să faci credite, să impumuți, să renunți la foarte multe lucruri pentru a plăti tratamente medicale de fertilizare in vitro pentru a avea copii. Și atunci este aproape imposibil de spus cu cat va crește natalitatea, dar va ajuta foarte mult ca sute, zeci de cupluri din țara noastră să treacă peste această problemă medicală, cu ajutorul programului de creștere a natalității care a fost astăzi adoptat in guvern. Dacă vă aduceți aminte, am avut la primărie un astfel de demers, in urma căruia s-au născut in Bucureşti mai mult de 500 de copii, aproape 600 de copii s-au născut in Bucureşti, in urma programului pe care l-am inițiat ca program. Recunosc, ministrul familiei s-a inspirat din activitatea fostului primar general și mi-am dorit foarte mult să nu avem cetățeni de mai multe categorii, cei privilegiați din Bucureşti, care au deja de cațiva ani acest proiect, din păcate nu mai este acum susținut bugetar de noul primar general, dar cat am fost doi ani de zile cu acest proiect primar general l-am finanțat cu prioritate, și au dat rezultate aceste proiecte care au fost lansate in mandatul de primar general și aplicate prin ASSMB. Repet, din păcate, acum el nu a fost inchis programul, dar nu mai este finanțat, adică este fix același lucru. Și mi-am dorit, repet, ca și alte persoane din intreaga țară să poată să beneficieze de un astfel de program. Pentru că, vă spun sincer, primeam email-uri, mesaje, intervenții din intreaga țară de ce nu milităm pentru ca proiectul de la Bucureşti privind decontarea procedurii de fertilizare să nu fie aplicat in intreaga țară. Și sunt cateva județe care au aplicat, din păcate prea puține, pentru că sarcina financiară cădea pe autoritatea locală, care nu avea acele resurse financiare. Prin multitudinea de părobleme pe care le are o autoritate locală, vă dați seama că aceasta era importantă, dar nu se găseau acele resurse financiare, dar pentru prea puține proceduri, 10, 20, 30, in orice caz nu de ordinul sutelor, cum incercăm noi prin acest program ca in fiecare județ să se deconteze peste 200 de proceduri. Și ne dorim ca in fiecare an să creștem această sumă. Asta este dorința mea. Dar mi-am spus că important e primul pas, să avem proiectul adoptat, ordinul comun, să avem primele cereri, primele decontări, și sunt convinsă că pe urmă putem să creștem acest program; și să-i facem, bineințeles, in fața dumneavoastră și o prezentare a efectelor, la modul concret, cum am putut face la primărie, cu cei peste 500 de copii născuți in doi ani de zile in Bucureşti, in cadrul acestui program. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua, doamna ministru! Doar pentru că ați povestit despre programul acesta pe care il aveaţi și la Primăria Capitalei, mi-am amintit să vă intreb dacă mai sunt discuții și vor mai fi in perioada următoare legate de o nouă candidatură, in 2024, vă intreb acum. Posibilitatea să fiţi susținută și de PSD și de PNL, știu că se discuta și despre acest lucru. Care mai este stadiul şi care mai este stadiul și al dorinței dumneavoastră, v-aş intreba? Gabriela Firea: Dacă sunt sănătoasă și in formă fizică maximă, cu energie, cu putere de muncă, pentru că și aceasta este o problemă, așa cum știți, din păcate, la primărie m-am imbolnăvit foarte grav in ultimul an și nu a fost deloc simplu pentru mine, deci, dacă sunt in forma de azi, să spunem, și ii mulțumesc bunului Dumnezeu pentru revenirea mea medicală și medicilor care m-au salvat, mi-aș dori să candidez din nou și să imi continui proiectele, care, din păcate, sunt acum majoritatea dintre ele inghețate, in special cele de mare infrastructură, cele din domeniul sănătății și cele din domeniul social, iată v-am oferit astăzi doar un exemplu. Deocamdată consider că am deja susținerea colegilor din Partidul Social Democrat, președintele Ciolacu a făcut precizări in ultima perioadă tocmai pentru că au fost tot felul de speculații cum că nu m-aş bucura de susținerea colegilor. Pe de altă parte, deschid o paranteză, dacă colegii mei din PSD au un alt candidat, care să fie, să spunem, mai mult decat aș putea eu să ofer ca și garanție de responsabilitate in administrație, nu este cu supărare, in politică nu este cu supărare, nu am decat să accept faptul că există un candidat mai pregătit decat mine din punct de vedere administrativ, politic, al energiei, al dorinței de a face și il voi susține. Nu inseamnă că eu trebuie să imi impun propria candidatură. Dacă va fi cineva mult mai pregătit propus nu ar fi nicio problemă, există loc sub soare pentru toată lumea, eu așa consider, avem unde să muncim pentru cetățeni, nu neapărat trebuie să fim intr-o anumită poziție. Iată că și aici pot să fac anumite lucruri, spun că nu puține, chiar dacă nu mai sunt primar. Vă mulțumesc și eu. Reporter: Tot pe teme politice, doamna Firea. Gabriela Firea: Da. Reporter: Vorbeaţi despre declaraţiile lui Marcel Ciolacu, ieri l-am auzit pe președintele partidului spunand de dumneavoastră că ar trebui să alegeți dacă veţi dori să candidaţi la prezidențiale, deci, iată, vă propun anumite voci din spațiul public ca şi candidatul PSD pentru prezidențiale. Dacă ar fi să alegeți, ce ați alege, in care cursă v-aţi inscrie? Gabriela Firea: In primul rand este o onoare pentru orice persoană să ajungă in situația de a se discuta despre ea ca fiind un posibil candidat la Primăria Generală, la Președinția Romaniei sau intr-o altă postură publică. Este o imensă onoare și le sunt recunoscătoare tuturor celor care au vehiculat și numele meu alături de alte nume de pe scena politică sau nu, care nu sunt acum in politică, dar ar putea la moment dat să fie propuneri din partea unor partide sau a unor alianțe de partide in cursa cea mai importantă, cea pentru alegerile prezidenţiale. Dar, categoric, eu imi doresc să continui proiectele de la București, nici nu s-a pus problema din punctul meu de vedere să vizez o altă funcție, vă spun sincer, chiar sunt deranjată, dar nu mai anunț de multă vreme atunci cand sunt deranjată, ca să spun așa, m-am rodat din punct de vedere al expunerii publice, cand citesc anumite informații cum că eu mi-aș dori. Nu, nu imi doresc să candidez la alegerile prezidențiale. Eu mi-aș dori să candidez la alegerile de la Primăria Capitalei. Dar ințeleg că sunt anumite jocuri care se fac, bineințeles intotdeauna trebuie să existe conflicte, pentru că dacă nu sunt conflicte probabil că viața politică ar fi searbădă și atunci, nu, trăim de multe ori și din urzeli. Dar nu e cazul in ceea ce mă privește. Dacă totuși, repet, partidul pe care il reprezint va găsi un alt candidat eu mă voi supune deciziei partidului și, fiind un om de echipă, dovedit un om de echipă, mă voi duce acolo unde echipa mea politică mă va trimite la muncă, fiindcă niciodată nu am fugit de muncă și cred că am dovedit acest lucru inclusiv in perioada in care eram foarte bolnavă, și nu exagerez cand spun foarte bolnavă, și unii dintre dumneavoastră știți acest lucru Vă mulțumesc foarte mult. Vă transmit ordinul comun. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna ministru, și pentru trecerea la muncă, aici la executiv, in Piața Victoriei, in sala de briefing. Vă rog dacă aveți intrebări legate de ședință de astăzi a guvernului sau...? Reporter: Da, revenind cu problema cu Blue Air-ul, avem foarte multe solicitări in redacție și sunt oameni care ne intreabă cum vor afla că s-au pregătit aceste aeronave Tarom, cine ii va informa și cum vor afla cand ajung acele prime aeronave? Dan Cărbunaru: Sigur. La acest moment, există cadrul legal și finanțarea necesară pentru a asigura repatrierea romanilor care sunt in această perioadă afectați de suspendarea zborurilor de către Blue Air. Totodată, aș vrea să reamintesc acest lucru: sumele alocate, ca și alte sume care trebuiesc recuperate la bugetul de stat din randul datoriilor pe care această companie le are, vor fi recuperate. Premierul Romaniei a cerut recuperarea acestor bani și intră la recuperare și suma pusă la dispoziție astăzi pentru ca aeronavele Tarom să poată contribui, alături de alte mijloace care sunt deja puse in mișcare, pentru că sunt unii cetățeni romani care și-au găsit intre timp alte bilete de avion sau s-au urcat in autocare. Ceea ce avem, la acest moment, ca indiciu legat de nevoia de sprijin pentru această soluție găsită de govern, este situația colectată de Misterul Afacerilor Externe, care preia, așa cum spuneam, fie prin intermediul acelui call center care are un număr unic alocat, fie prin intermediul consulatelor noastre, toate solicitările de sprijin de la cetățenii romani. Această listă care este, practic, actualizată in timp real la nivelul MAE este transmisă către Ministerul Transporturilor, care trebuie, așa cum spuneam și se specifică acest lucru in acest mecanism, in Hotărarea de Guvern, preluand aceste liste, organizează zborurile care vor fi operate de TAROM. Ca atare, pe această filieră - Ministerul Afaceri Externe, Ministerul Transporturilor și Tarom - acești oameni care in momentul in care iși anunță situația cu care se confruntă, faptul că nu altă soluție, că sunt blocați, fiind și o companie low cost, poate că mulți dintre ei nu au neapărat resursele financiare pentru a-și găsi de pe o zi pe alta sau, in orice caz, de la oră la alta o altă soluție și atunci au nevoie de sprijin. Ei sunt contactați pe datele pe care le oferă și sunt anunțați in legătură cu organizarea acestor zboruri. De altmiteri, și Ministerul Transporturilor, și Ministerul Afacerilor Externe vor comunica de indată ce au noutăți pe implementarea acestei Hotărari de Guvern. Reporter: Dar cine ii anunță? MAE, Ministerul Transporturilor? Aici nu e clar. Dan Cărbunaru: Este o procedură care ține de orice zbor. In mod normal, compania aeriană care operează zborul ține legătura cu respectivele persoane. Dar noi acum nu vorbim de o operațiune comercială standard, in care cineva și-a cumpărat un bilet, tocmai de aceea, aici contează foarte mult modul in care sunt coordonate activitățile derulate de MAE, care are datele de contact ale acelor oameni, le transmite mai departe Ministerului Transporturilor și există un canal de comunicare care deja este activ din momentul in care cetățeanul roman care solicită sprijin și aș vrea să subliniez acest lucru, este o măsură pe care Guvernul Romaniei a dispus-o, premierul a cerut-o și Ministerului de Externe și Ministerului Transporturilor pentru a-i sprijini pe cetățenii romani care sunt in afara țării. Reporter: Deci MAE. Dan Cărbunaru: Am spus că sunt două ministere care lucrează la implementarea acestei decizii. Reporter: Oamenii care acum așteaptă pe aeroporturi vor răspunsuri exacte. Tocmai de aceea vă intreb: MAE sau Ministerul Transporturilor? Cine ii anunță? Dan Cărbunaru: Canalul de comunicare deschis in acest moment este la nivelul Ministerului Afacerilor Externe. Reporter: Și ințelegem că momentan nu a decolat nicio aeronavă de la Tarom, nu? Dan Cărbunaru: Aseară a fost o discuție pe care premierul a avut-o cu toți cei implicați, le-a cerut măsura. Suntem in prima zi de la implementarea acestei decizii. Iată că deja avem o Hotărare a Comitetului Național pentru Situații de Urgență care a deschis calea acestei Hotărari de Guvern care astăzi a fost aprobată. Nu este neapărat o chestiune, un amănunt birocratic, este diferența dintre a avea un anunț general de bună intenție și o soluție. Practic, premierul a găsit această soluție, Hotărarea de Guvern oferă fondurile necesare companiei naționale de transporturi aeriene pentru a implementa această decizie. Deci, restul depinde de modul in care sunt colectate datele, sunt agregate listele de pasageri, sunt identificate aeroporturile de unde ei vor fi preluați și operațiunea respectivă se derulează. Reporter: Deși știu că nu ține neapărat de guvern, din datele pe care dumneavoastră le aveți, credeți că Taromul are suficiente aeronave ca să efectueze toate aceste curse? Sunt destul de multe. Dan Cărbunaru: Pană la acest moment, vă spuneam, cel puțin potrivit datelor de dimineață de la Ministerul de Externe, erau puțin peste 2.000 de romani care ceruseră ajutorul. Desigur, această listă va trebui reconfirmată, pentru că, inainte de a se... nu aș vrea să intru in detalii de organizare a zborurilor, nu este neapărat specializarea mea, dar aș vrea doar să vă spun că, in momentul in care sunt colectate aceste liste și sunt identificate principalele puncte de preluare a acestor cetățeni romani, și MAE are suficientă experiență in acest sens, și Ministerul Transporturilor, pentru că aș vrea din nou să vă reamintesc, au fost situații de romani care au rămas izolați in perioada valurilor intense de COVID și s-au găsit și atunci soluții; sigur, acum vorbim de un alt tip de situație. Dar, din nou, statul roman vine in sprijinul cetățenilor săi. Ca atare, in momentul in care aceste liste sunt coagulate, și aeronavele pleacă. Ele nu pleacă in același timp către mai multe destinații. După cum cunoașteți deja, sunt situații complicate pe aeroporturile internaționale, și nu mă refer doar la cele din Romania, ci și in intreaga lume sunt distorsiuni generate de greve, probleme ale companiilor aeriene, situații concrete din aeroport. Ca atare, trebuie corelate și orarele de zbor, care să fie adaptate la capacitatea acelor aeroporturi de a include noi zboruri in orarul lor. Deci sunt chestiuni tehnice, de aceea vă spuneam, și Ministerul Afacerilor Externe, și Ministerul Transporturilor, pe măsură ce fac pași inainte, in acest moment avand la dispoziție și cadrul legal, și resursele financiare necesare, vor comunica fiecare pe zona lor de responsabilitate. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Eu aș vrea să vă intreb două aspecte. In primul rand, mă leg un pic de datoriile Blue Air, de acel ajutor de stat. Bun, ar trebui să fim intr-o procedură, sau urmează să fim intr-o procedură prin care Ministerul Finanțelor, impreună cu ANAF, să pună poprire pe conturile Blue Air, moment in care statul preia, cum ar veni, acționariatul general. Care este stadiul aici, pentru că știm că, de un an de zile, statul a fost cel a plătit aceste datorii către EximBank, de fapt acel ajutor de stat, pentru că compania spunea că nu și le mai permite. Cum stăm, ce urmează, cand urmează să se intample? Dan Cărbunaru: Ajutoare de stat, dacă vă amintiți, cel puțin in perioada afectată de COVID, au fost date in Europa pentru mai multe companii aeriene, fie că au fost de stat sau private. Reporter: Da...; TAROM și Blue Air. Dan Cărbunaru: Modalitatea in care sunt recuperate aceste forme de sprijin sau, mai exact, modul in care datoriile pe care la un moment dat o companie, in cazul nostru Blue Air, le acumulează in raport cu obligațiile la bugetul de stat, fac obiectul solicitării pe care premierul Romaniei a adresat-o astăzi membrilor cabinetului, tuturor ministerelor care au, de altminteri, atribuții, și nu e vorba aici doar de ANAF sau de Ministerul de Finanțe, pentru a aplica toate parghiile legale astfel incat recuperarea datoriilor să se producă. Modalitatea tehnică in care acest lucru se intamplă, in cazul intrebării dumneavoastră, prin Ministerul de Finanțe/ANAF, este sau urmează a fi clarificată chiar de către ministerul de resort sau poate chiar prin ANAF in mod direct. Premierul Nicolae Ciucă a fost extrem de tranșant, atat in legătură cu această decizie de a sprijini romanii aflați, blocați in aeroporturile din afara țării să ajungă acasă, cu sprijinul statului roman, dar, in egală măsură, a transmis fermitate maximă și aplicarea legii, ca și in orice alt caz, nu doar in cazul acestei companii aeriene, astfel incat autoritățile să iși facă datoria și să recupereze datoriile. Cum va face asta ANAF, vă va comunica ANAF. Reporter: Un interval de timp măcar orientativ in care o să un update măcar, să știm dacă vor fi declanșate proceduri, să știm ce se intamplă, dacă pană la urmă trec pe executare silită sau trec pe popriri, astfel incat să preia compania. Orientativ vă intreb: maine, azi, peste o săptămană? Dan Cărbunaru: Vă ințeleg. Cu siguranță ințelegeți și dumneavoastră că nu sunt atribuțiile purtătorului de cuvant să dea termene sau să stabilească proceduri de lucru... Reporter: Mă gandeam că a dat premierul. Dan Cărbunaru: ANAF trebuie să țină cont de ceea ce primul ministru a cerut, și anume aplicarea legii și recuperarea datoriilor. Și nu numai ANAF, toate celelalte instituții. Reporter: Și aș merge un pic și spre un alt subiect: anunțul șefei Comisiei Europene, care spunea că e obligatorie de acum reducerea consumului de energie electrică la orele de varf pentru state. Cum ne pregătim pentru acest lucru, ce va insemna in mod concret asta pentru Romania? Dan Cărbunaru: Sunt propuneri care fac parte din, să spunem, lista de soluții pe care, la nivel european, decidenții le analizează. De altminteri, după cum știți, pe 9 septembrie ministrul energiei participă la Reuniunea Consiliului de miniștri pe energie tocmai pentru a discuta un astfel de set de propuneri. Faptul că la nivel european nu vorbim doar de partea de economisire, care, după cum știți, era deja cumva previzionată, erau discuții legate de această necesitate, dar a mai spus ceva oficialul european, și aș vrea doar să completez cadrul pe care noi acum il analizăm, soluții legate de plafonarea prețului gazelor, ceea ce in Romania deja se intamplă, sau contribuții pe care companiile din domeniul energetic ar trebui, sau chiar de combustibili fosili, ar trebuie să le aibă ca o formă de solidaritate in această perioadă in care toată lumea este la incercare, știut fiind faptul că prețul de producție nu s-a schimbat neapărat, mai ales in cazul producătorilor, ci mai degrabă profiturile, și nu doar in cazul celor care produc energie sau care furnizează gaze naturale, dar și in cazul celor care comercializează aceste lucruri sub formă de trading. Din punctul acesta de vedere aș spune că Romania a avut chiar un pas inainte și vă amintiți că in momentul in care au fost discuții, dezbateri legate de ceea ce guvernul a decis in formă optimizata Ordonanței de Urgență care venea să protejeze consumatorii casnici, cetățenii romani, gospodăriile lor, dar și economia de efectele creșterii prețurilor la energie, la gaze naturale, au fost voci și care au pus anumite intrebări in legătură cu aceste soluții inclusiv prin dorința de a pune capăt unor incercări de a face speculă cu energia, cu gazele naturale ținand cumva sub control această tendință de a supralicita prețurile de pe piață și vedem acest, să spunem, acest instrument la care Romania s-a gandit cumva, deja prezentat și la nivel European, este un model, adevărat, preluat sau cumva introdus după ceea ce a făcut deja Grecia, avand in spate aprobările Uniunii Europene și așteptăm ca in urma discuțiilor pe care miniștrii de resort să le aibă in această perioadă, să vedem imbunătățiri și din perspectiva modului in care a fost gestionată această situație la nivelul pieței unice pentru că vedem, prețurile la energie, la gaze natural, tind să nu mai țină neapărat cont de specificul fiecărei țări, de puterea de cumpărare, de PIB, nivelul de dezvoltare și atunci e nevoie de o abordare unitară - vedem astfel de mesaje și in statele membre și desigur ne bucurăm și salutăm că și la nivelul instituțiilor europene este realizată aceasta nevoie Deci propunerea de răspuns pe care aș vrea să o dau in acest context, este să privim cu incredere in capacitatea instituțiilor europene ca impreună cu statele membre să consolideze aceste forme de protecție pentru cetățenii europeni, inclusiv romani și pentru mediul de afaceri cu rezerva faptului că aceste decizii vor intra in vigoare după ce va exista un consens in acest sens. Reporter: Total de acord cu dumneavoastră, doar că, da, pe partea aceasta a prevederilor din ordonanță există, dar in afară de acea reducere cu 15 procente a compensării pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri, de la nivelul statului roman, o recomandare măcar, o strategie de economisire nu există concretă, și v-aș intreba dacă nu ar fi cazul, in condițiile in care de la Bruxelles, de la varful Uniunii Europene totuși vin aceste semnale și noi nu le dă mai departe populației, din acest această perspectivă vă intreb, pot instituţiile publice, ca strategie, să facă reducerea aceasta de consum al energiei electrice? Poate de aici se incepe. Dan Cărbunaru: Sigur, formal, este nevoie de o decizie la nivel european care să fie cu caracter obligatoriu de implementat la nivelul statelor membre. Din punctul de vedere al nevoii de a economisi, pot să vă asigur că şi la nivelul Guvernului şi la nivelul ministerelor de linie există această preocupare, chiar dacă ea nu se regăsește intr-un registru al economisirii sau, dacă vreți, intr-o formă codificată. Dar disponibilitatea, dar și dorința și responsabilitatea Guvernului, aș spune, in legătură cu nevoia de a face economii o regăsim incă din urmă cu cateva luni, atunci cand, poate că vă amintiți, la pachet cu suplimentarea formulei de măsuri Sprijin pentru Romania, care au insemnat bani in plus pentru cetățenii vulnerabili, dar și pentru economie, pentru sprijinea mediul de afaceri, unul dintre anunțurile care s-au făcut și s-a regăsit ulterior și in noua formulă bugetară a vizat reducerea cu 10% a cheltuielilor, nu a investițiilor. ci a cheltuielilor pe care ministerele de linie trebuiau să le facă. Deci, sub acest semn, vă pot da asigurări că există o preocupare de a face economii, inclusiv din perspectivă, dacă doriți, de reglementare, ceea ce s-a intamplat in noua ordonanță, care a imbunătățit intr-un fel, impingand forma de protecție de la 31 martie la 31 august 2023, s-a intamplat incurajand practic o reducere a consumului și din acea formulare a pachetului de sprijin, practic, diferența dintre cei 300 de kW, ca să ne raportăm la consumatorul casnic, in interiorul căruia se plătea un preț redus, coborat la 255 corespunde și, cred că va amintiți, ministrul energiei a explicat la acel moment acest detaliu, se reflectă exact in cei 15% care incurajează intr-un fel acel procent de economisire deja despre care se discută la nivel european. In același timp, reducerea la 85% din consumul aferent anului trecut pentru situația IMM-urilor, spre exemplu, vizează exact același tip de situație, adică aceea de a incuraja o reducere a consumului, o abordare responsabilă a acestei perioade pe care o traversăm, astfel incat, per total, și prin efortul instituțiilor publice, și prin efort privat, să reușim să ne inscriem in acea formulă de economisire. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Aș dori să revin la subiectul Blue Air. In afară de măsurile care se iau pentru romanii din afara țării care trebuia să călătorească acasă cu Blue Air, ce se intamplă cu cei care sunt in aceste momente pe aeroporturile din Romania, așteptand zborurile care nu mai decolează? Dan Cărbunaru: Există două categorii de cetățeni, in cazul nostru cetățeni romani care achiziționează bilete de avion. Sunt cei care o fac in mod direct cu relația comercială, cu respectiva companie de transport aerian, sau prin intermediul unei agenții de turism. Și aici, aș vrea să salut de la Guvernul Romaniei decizia, anunțul, cel puțin, pe care operatorii de turism l-au și făcut, in sensul in care să se mobilizeze pentru ca, parte de altminteri a obligațiilor pe care și le-au asumat in raport cu turiștii pe care i-au preluat, i-au trimis in diverse vacanțe sau in diverse destinații, să se asigure că ajung cu bine acasă, oferindu-le diverse soluții de transport. Cea de-a doua situație la care ne gandim, deci, nu in raport juridic intre cumpărătorul de bilet de avion printr-o agenție de turism, ci cel care s-a dus și a cumpărat acel bilet direct la companie, se inscrie la cadrul legal la nivel european, care le oferă dreptul de a-și recupera toate cheltuielile, inclusiv compensațiile care li se cuvin, in baza Regulamentul European 261 din 2004, care stabilește exact normele de compensare și asistență a pasagerilor in eventualitatea refuzului de imbarcare sau anulării sau intarzierii prelungite a zborurilor. Toate aceste detalii au fost deja puse public la dispoziția celor care se confruntă cu astfel de situații atat de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care va continua in toată această perioadă campania de informare in legătură cu drepturile pe care cetățenii le au intr-o astfel de situație, dar, desigur, este și sarcina autorității de control, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, să intervină și tocmai de aceea, respectand toți pașii procedurali, care implică, evident, și sesizarea companiei in sine, romanii care se confruntă cu astfel de situații și nu iși pot fructifica drepturile ca urmare a situațiilor pe care le gestionează mai bine sau mai rău respectiva companie, pot să reclame sau pot să se plangă, solicitand sprijin ANPC, care este pregătit, așa cum, din cate cunoaștem public, s-a mai intamplat, pentru că au mai fost situații de anulări de zboruri din Romania, din păcate, sigur, poate că intr-un alt context, dar cei care controlează raporturile comerciale dintre cetățeni și companiile aeriene sunt cei de la ANPC și pot să ia măsuri in acest sens. Reporter: Deci, singura parghie pe care o au este să facă reclamație și să ceară banii prin Directiva Europeană. Nicio altă măsură pusă la dispoziție... Dan Cărbunaru: Eu aș spune că nu este o parghie, este un drept pe care il au și trebuie să se lupte pentru el, pentru că tocmai pentru astfel de situații... Reporter: /.../ această companie Blue Air, care s-a mai confruntat de-a lungul timpului cu anulări de zboruri, cu intarzieri foarte mari, nu a plătit nici din urmă aceste despăgubiri la care sunt indreptățiți cetățenii care sunt intr-o asemenea situație. Cum rezolvați această situație, in care știm că nu vor primi despăgubirea prea ușor? Dan Cărbunaru: In astfel de situații, in afară de modul in care instanțele pot interveni, sunt convins că instituțiile competente - și revin din nou la rolul important pe care ANPC il are - pot să meargă mai departe și să folosească toate parghiile legale pentru ca drepturile consumatorului roman in general, in mod specific ne referim acum la romanii care au rămas blocați pe aeroporturi, fie in afară, fie in interiorul țării, să și le poate exercita așa cum trebuie. Reporter: ANPC poate da amenzi, dar asta nu rezolvă cu nimic situația celor care așteaptă de 22 de ore pe Aeroportul Otopeni, de exemplu. Dan Cărbunaru: Nu este o situație simplă și nimeni nu cred că și-a propus să simplifice prin explicații efectele generate de această suspendare in corpore a tuturor zborurilor pe care această companie le contractase. Ca atare, vă rog să aveți incredere, așa cum deja anunțul s-a făcut, nu avem in vedere doar sprijinirea, aceasta a fost doar o prioritizare, pentru că trebuie să ne gandim, diferența dintre familiile de romani care se află intr-o situație extrem de neplăcută, blocați pe aeroporturile din Romania, cu situația altor romani care sunt in afara țării și, desigur, și din punct de vedere juridic și din punct de vedere uman, este mult mai mai complicat pentru ei să găsească o soluție. Dar, cu siguranță, și situația celor care se află blocați sau au fost blocați pe aeroporturile din Romania din cauza acestei decizii de suspendare este avută in vedere de autorități și, de altminteri, cei in drept in această perioadă vor și comunica măsurile pe care le-au luat. Reporter: Mi-aș dori să revin și la ce intreba colega mea vizavi de recuperarea datoriilor de la această companie. Intr-adevăr, ințelegem că premierul a cerut instituțiilor să urgenteze recuperarea acestor bani, insă un reprezentant al Ministerului de Finanțe și un reprezentant al Ministerului Transporturilor sunt in Consiliul de Administrație al acestei companii de mai bine de un an de zile, de cand au primit ajutorul de stat, guvernul știa, deci, de această situație. Cum s-a ajuns la situația in care compania Blue Air să zboare in continuare, să ajungă la anularea de zboruri, ceea ce creează haosul din aceste momente, in condițiile in care guvernul era bine informat despre ce se intamplă acolo? Dan Cărbunaru: Bun, puterea de decizie intr-o companie privată, indiferent de prezenta unuia sau a doi reprezentanți in acel consiliu este evident că rămane o responsabilitate a companiei private. Ceea ce statul roman face in acest moment, in care vedem foarte mulți romani afectați de decizia de a suspenda zborurile, fără nicio legătură indiferent de ceea ce se invocă cu situația generată de acea aplicare a blocării conturilor de către Fondul de Mediu, toate aceste lucruri reprezintă responsabilități generate de neplata sumelor datorate la bugetul de stat. Reporter: Dar de ce am ajuns in această situație, in care ne punem problema să recuperăm datoria abia după ce compania a anunțat că anulează zborurile pentru o săptămană? De ce nu s-au luat măsuri? Dan Cărbunaru: Din ceea ce cunosc și, desigur, Ministerul Transporturilor cu siguranță vă poate oferi mai multe detalii, și poate chiar și Ministerul de Finanțe, există o procedură de concordat care se bazează pe oferirea unei posibilități de a rezolva plata datoriilor pentru o anumită perioadă de timp. Ceea ce s-a intamplat cu blocarea conturilor pe fondul celorlaltor datorii, pentru că sunt mai multe categorii de sume care trebuie plătite la bugetul de stat de către această companie, este ceea ce a fost invocat apoi de către Blue Air pentru a suspenda aceste zboruri, dar sunt două lucruri distincte. Recuperarea datoriilor, care este oricum obligația statului roman, și care se va produce, respectiv soluționarea, să spunem, juridică pe de o parte, a efectelor generate de decizia de suspendare a zborurilor acestei companii, respectiv, și revin aici la ceea ce este cel mai important, modul in care au fost afectate drepturile cetățenilor, clienților in general, dar ne gandim acum in primul rand la cetățenii romani care au fost nevoiți să iși ia bagajele inapoi și să rămană apoi blocați pe aeroporturi la cațiva metri de aeronavele care ar fi trebuit să ii ducă la destinație. Reporter: Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb dacă cei doi reprezentanți ai statului roman - din Ministerul Transporturilor și Ministerul de Finanțe - au informat pană la urmă cele două ministere de resort cu privire la soarta acestei companii incă din timp. Pentru că, făcand parte din Consiliul de Administrație, bănuiesc că au luat parte la toate ședințele și știau cam care este situația - de fapt ar fi trebuit să știe care este situația economică a acestei companii. Prin urmare, bănuiesc că și ministrul transporturilor l-a informat, la randul său, pe premier de-a lungul vremii. Se știa de acest lucru la nivelul guvernului? Dan Cărbunaru: Nu aș vrea să intr-o formă de speculație in legătură cu modul in care au circulat aceste informații, dar poate că cel puțin prima etapă despre care dumneavoastră ați vorbit, respectiv nevoia de a informa pe cale ierarhică, la nivelul celor doi reprezentanți din ministerele de linie aflați in interiorul acelui consiliu, poate fi verificat cu ușurință și mă aștept ca reprezentanții direcțiilor de comunicare din cele două ministere să vă poată oferi aceste detalii, odată ce le solicitați. Reporter: Și pe o altă temă, dacă imi, permiteți, in continuare am văzut că avem acea lege a speculei, ordonanța a fost aprobată in guvern, dar guvernul nu a mai venit și cu o hotărare ulterioară, așa cum scrie in ordonanță, care ar trebui să definească produsele pentru care se practică specula și perioada de timp. Mai vine guvernul cu o astfel de hotărare sau nu? Dan Cărbunaru: Imi amintesc foarte bine, și cred că și dumneavoastră, eram la același briefing de presă cand a fost prezentată acea măsură, și a fost menționat și atunci faptul că, de fiecare dată cand situația o va impune, guvernul va interveni punctual, printr-o hotărare de guvern, care să prezinte, să expună practic situația respectivă și să și pună, să spunem, in funcțiune mecanismul pe care cadrul legal general bazat pe combaterea speculei il oferă deja. Ca atare, in momentul in care vom avea o astfel de situație, și hotărarea de guvern va veni punctual ca să regleze acea situație, avand un cadru legal deja prestabilit. Reporter: Aș mai avea o intrebare leagtă de recensămant. Ințelegem că primăriile spun că așteaptă banii de la INS, INS spune că așteaptă să fie aprobată o hotărare prin care să fie alocate aceste plăți pentru plata celor peste 20.000 de recenzori. Cand ar putea fi aprobată această hotărare, dacă știți de situația lor? Dan Cărbunaru: Vom verifica aceste lucruri și vă putem comunica, evident, și orizontul de timp in care se vor face aceste plăți. Reporter: Și ultima mea intrebare este legată de acest plan de măsuri pentru această iarnă. Este o anexă care este secretizată acolo, din ce am văzut in proiectul aprobat astăzi. Deci, cu alte cuvinte, nu cunoaștem care sunt măsurile care se iau pentru această iarnă, pentru că fix in acea anexă erau trecute, așa scrie in proiectul de act normativ. Prin urmare, care sunt măsurile? Dan Cărbunaru: Pot să vă dau asigurări, așa cum și ministrul energiei a făcut-o in cadrul ședinței de guvern, că au fost luate toate aceste măsuri. Partea care nu este publică ține de specificul lor, dar responsabilitatea pe care acest guvern și-a asumat-o nu este nici confidențială, și nici secretă, ci este aceea de a asigura taote resursele necesare pentru a trece cu bine această iarnă. Vă reamintesc, avem peste 75% stocurile de gaze deja realizate, cu mult timp inainte de termenul necesar, și cu siguranță vom depăși pană la 1 noimebrie - care este data limită stabilită - cei 80% gaze naturale pe care Romania trebuie să le aibă, ptrivit reglementărilor europene, la dispoziție, in primul rand pentru propiii cetățeni și propria economie. De asemenea, tot sistemul energetic național este pregătit să facă față iernii și acestea au fost și asigurările pe care ministrul energiei le-a prezentat astăzi odată cu programul. Reporter: Ne spuneți să nu ne facem griji, dar in document scrie că guvernul a luat cele mai bune măsuri, dar nu ne spuneți care sunt măsurile și, pe de altă parte, in document scrie foarte clar că nu o să avem necesarul de gaze, nu-l avem, de fapt, asigurat și nici măcar de energie electrică, adică scrie foarte clar că o să apelăm la importuri. Și atunci, intrebarea mea e de unde vom importa, de exemplu, energie electrică sau gaze naturale? Dan Cărbunaru: Piața europeană nu este o piață care să implice izolări intre modul in care funcționează economiile noastre. Sunt situații in care Romania devine exportator de energie electrică, spre exemplu, așa cum, in egală măsură, devine importator. Așa cum ii răspundeam și colegei noastre ceva mai devreme, există la acest moment discuții la nivel european tocmai pentru a asigura o funcționare in bloc a Uniunii Europene, a economiilor noastre, astfel incat nimeni să nu sufere, de la cetățean pană la mediul de afaceri, de pe urmă lipsei de energie sau de gaze naturale, iar Romania, față de multe alte state europene, are capacitatea de a-și produce atat energie electrică, precum și gazele naturale. După cum, de asemenea, cunoașteți, energia electrică nu se poate stoca, astfel incat ea circulă cumva pe infrastructura de transport, dar, in egală măsură, și intre statele membre, in funcție de necesar. Reporter: Bună ziua. Aș revenit puțin la criza Blue Air și a actului pe care spuneți că l-ați adoptat astăzi. Nu am văzut acest act, cand va fi publicat și cand intră in vigoare, mai exact, ca să știm cum va funcționa mecanismul. Dan Cărbunaru: Am anunțat deja că această hotărare a fost adoptat in ședința de guvern, ea se bazează pe Hotărarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care vizează exact semnalarea situației in care se află cetățenii romani, și cel mai probabil, dacă nu s-a intamplat asta deja, colegii mei vor publica această hotărare. Este o decizie, practic, care s-a luat intr-un timp foarte scurt. Reporter: Spuneați că nu este prima data cand ați aplicat acest mecanism, și in pandemie, am vrea să știm că sunt deja peste 2000 de romani care au solicitat sprijin, cat ar dura, pană la urmă, adică Ministerul Afacerilor Externe a transmis deja către Ministerul Transporturilor și Tarom, Tarom se organizează deja pentru a-i aduce pe cei două mii de romani? Ce știți in legătură cu... Dan Cărbunaru: In doar cateva ore de la momentul in care cetățenii romani au inceput să fie realmente blocați pe aeroporturi, vă reamintesc faptul că guvernul a anunțat deja decizia de a-i sprijini cu prioritate pe cei care se află in afara granițelor. Acest lucru a fost urmat de o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care a creat cadrul pentru această Hotărare de Guvern, iar la momentul la care vorbim, există și finanțarea necesară pentru efectuarea acestor zboruri, sunt 5 milioane de lei alocați de guvern deja de cateva ore pentru acest lucru. Ministerul de Externe are deja in derulare procedura de colectare, să spunem, a listei bazată pe solicitările de sprijin ale cetățenilor romani, o transmit către Ministerul Transporturilor, care organizează in funcție de locațiile in care se află zborurile. Nu sunt la curent cu procedurile pe care Autoritatea Aeronautică Tarom sau Ministerul Transporturilor le derulează. Reporter: E ciudat că vicepremierul Grindeanu, aici, el a avut cateva precizări la inceputul ședinței de guvern. Probabil, el ar fi fost indreptățit să ne spună ce se face /.../ Dan Cărbunaru: Și sunt convins că abia așteaptă să vă dea detalii dacă i le solicitați. Reporter: Va mai transmite mai departe explicații in legătură cu situația...? Dan Cărbunaru: Și Ministerul Transporturilor, și Ministerul Afacerilor Externe sunt pregătite nu doar să lucreze impreună pentru a-i aduce pe romani acasă, ci și să explice cum fac asta. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte intrebări, v-aș mulțumi pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută. 2022-09-07 14:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_8241.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă în cadrul unui prânz de lucru cu ministrul de externe din Republica Portugheză, João Gomes CravinhoȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-cadrul-unui-pranz-de-lucru-cu-ministrul-de-externe-din-republica-portugheza-joao-gomes-cravinhoGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o intrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Portugheze, João Gomes Cravinho, aflat la București in contextul participării, ca invitat special, la ediția 2022 a Reuniunii Diplomației Romane. Cei doi oficiali au apreciat calitatea relației bilaterale și au realizat o evaluare de etapă a inițiativelor privind consolidarea cooperării sectoriale agreate cu prilejul vizitei premierului portughez din această primăvară. A fost evidențiată cooperarea dinamică romano-portugheză in domeniul apărării, premierul Nicolae-Ionel Ciucă exprimand aprecieri deosebite pentru prezența militară portugheză pe teritoriul Romaniei și contribuția activă la consolidarea posturii de apărare și descurajare aliate pe Flancul Estic. In context, a fost exprimat interesul părții romane pentru prelungirea prezenței militare portugheze in Romania. Schimbul de opinii s-a concentrat și pe măsurile de gestionare a costurilor la energie și pe agenda de securitate regională, in contextul războiului din Ucraina, fiind remarcată similaritatea evaluării părților. Totodată, premierul Ciucă a accentuat importanța implementării integrale a deciziilor luate la Summit-ul NATO de la Madrid, in sensul intăririi posturii aliate pe Flancul Estic și a luat notă cu apreciere de sprijinul activ oferit de Portugalia pentru obiectivul aderării Romaniei la spațiul Schengen. 2022-09-07 13:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-07-01-44-51big_image_006_resize.jpgȘedința de guvern din 7 septembrieȘtiri din 07.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-7-septembrie1662539222Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! O să incepem şedinţa de guvern cu cateva mesaje legate de situaţia creată, ieri, odată cu oprirea zborurilor companiei Blue Air şi din această cauză mai mulți cetățeni romani au rămas blocați in mai multe aeroporturi şi in acest sens incepand de aseară am luat decizia să intervenim pentru a sprijini cetățenii romani. Ei sunt clar afectați de suspendarea acestor zboruri şi ministerele de linie au intreprins măsurile necesare astfel incat să putem să-i sprijinim să revină acasă. Toate aceste demersuri trebuie făcute cu respectarea legii şi fondurile alocate de la bugetul de stat trebuie recuperate de la compania care a generat această situaţie. Ca atare, in acest sens, rog ANPC să urmărească şi să monitorizeze indeaproape intregul proces, iar la nivelul ministerelor de linie să asigurăm funcţionarea tuturor structurilor care au fost nominalizate să se ocupe de această situaţie, 24 de ore, pe toată perioada in care va fi activă hotărarea de guvern pe care o vom adopta in şedinţa de astăzi. V-aş ruga, domnule viceprim-ministru, să ne daţi ultimele detalii. De la MAE am primit centralizatorul in această dimineață și 2.098 de cetățeni romani au apelat la serviciile consulare. Vă rog, deci, să avem datele referitoare la modul in care soluționăm această situaţie. Sorin Grindeanu: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Aşa cum aţi anunţat, astăzi avem pe ordinea de zi Hotărarea de Guvern privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului prevăzut in bugetul de stat pe anul 2022 pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii in vederea suportării costurilor pentru repatrierea unor cetățeni romani, precum şi pentru acordarea unui ajutor financiar de urgenţă. Astăzi vom adopta această hotărare de guvern şi așa cum spuneam se află pe ordinea de zi. Dar, domnule prim-ministru, cred că merită să facem cateva precizări, şi anume: avem un regulament european care se aplică tuturor companiilor din acest domeniu din Europa. Acest regulament spune, printre altele, şi faptul că in cazul unor anulări de zboruri sau intarzieri mai mari de şase ore călătorii pot să ceară despăgubiri la compania respectivă. Acest lucru se aplică și companiei Blue Air. Asta este o chestiune care ține, repet, de regulamente europene și vorbim de o companie privată, Blue Air, o companie care, chiar dacă a primit un ajutor in anul 2020 de vreo 300 de milioane in acea perioadă, și pe care statul trebuie să-l recupereze și vă mulţumesc că ați dat sarcină către anumite structuri guvernamentale și către ANPC, dar eu cred că e cazul și către ANAF și către celelalte instituții care se ocupă de recuperarea acestor datorii. Nicolae-Ionel Ciucă: Absolut toate instituțiile trebuie să se implice in recuperarea tuturor datoriilor către stat, indiferent de companie. Sorin Grindeanu: In acest moment știu că se află această companie intr-o procedură de concordat și domnul ministru al finanțelor probabil cunoaște in detaliu acest lucru, dar, repet, vorbim de relații comerciale, vorbim de regulamente europene, dar, totodată, Guvernul Romaniei trebuie să se preocupe de cetățenii săi, aflați intr-o situație deosebită și tocmai de aceea, urmare a deciziilor dumneavoastră și de aseară, și din această dimineață, am promovat această hotărare de guvern. Sigur, va trebui și se lucrează la punerea in funcțiune a unui mecanism, pentru că lucrurile nu sunt simple, să mergi să găsești sloturi in fiecare aeroport, să poți să aterizezi, să preiei călătorii, să găsești pe un alt aeroport, dar colegii mei și colegii de la Tarom, și ceilalți din acest domeniu incearcă să pună la punct acest mecanism, astfel incat să putem să depășim această situație creată ieri după-masă. Nicolae-Ionel Ciucă: Imi cer scuze că vă intrerup, dar, din păcate, toate aceste precizări ale dumneavoastră trebuie să se alinieze foarte bine la o situație oricum nefuncțională, ținand cont de problemele care se petrec in tot ceea ce inseamnă zborurile și am văzut că pe toate aeroporturile sunt probleme și toate companiile aeriene au probleme in asigurarea zborurilor la timp sau chiar unele au fost anulate. Este clar o situație dificilă, motiv pentru care incă o dată subliniez: toate instituțiile, toate ministerele de linie se vor implica și se vor coordona astfel incat să putem să ii aducem pe cetățenii romani cat mai repede acasă. Și așa cum s-a derulat activitatea in serviciul consular, doresc și de-acum inainte să avem aceeași continuitate și coerență in asigurarea serviciilor. Aprobăm astăzi, așa cum ne-am asumat, săptămana trecută, prin hotărare de guvern planul de iarnă pentru asigurarea continuității furnizării energiei electrice pentru iarnă. Domnule secretar de stat, vă rog să precizați elementele principale ale planului. Dan Dragoș Drăgan: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Avand in vedere importanța sectorului energetic in economia națională și asigurarea funcționării stabile și in siguranță a sistemului electroenergetic naţional, in mod permanent, in orice condiții și situații existente, cu atat mai mult in contextul actual in care intreaga regiune este afectată de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale și totodată avand in vedere seceta hidrologică severă, este necesară intocmirea unor prognoze pe diferite tipuri de orizont de timp cu privire la evoluția cererii și a producției de energie electrică, a perspectivelor de aprovizionare cu energie pentru toate domeniile de activitate, precum și corelarea acestora cu posibilitățile de acoperire a cerințelor, avandu-se in vedere dezvoltarea in permanență și durabilă a sectorului energetic. Obiectivele principale ale programului de iarnă sunt evaluarea consumului de energie electrică a țării, in perioada 1 noiembrie 2022 - 31 martie 2020, evaluare care are ca obiectiv satisfacerea cerințelor acestuia la parametri de calitate și siguranță in alimentare, in condițiile funcționării stabile și in siguranță a sistemului electroenergetic naţional, precum stabilirea totodată și a resurselor energetice necesare acoperirii consumului, precum și evaluarea resurselor financiare necesare. Documentul a fost intocmit pe baza evoluției consumului de energie electrică realizată in anii anteriori, a analizării prognozelor realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză și de Dispecerul Energetic Național. Toată această prognoză a avut la bază asigurarea dimensionării corespunzătoare și in același timp necesară a stocurilor de combustibil precum și a volumelor de apă in marile lacuri de acumulare la data de 1 noiembrie 2022. La stabilirea volumelor de apă in marile lacuri de acumulare pentru perioada noiembrie 2022 - martie 2023 s-a avut in vedere prognoza meteorologică realizată de Administrația Națională de Meteorologie și prognoza hidrologică, realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Ceea ce este important că in aceste condiţii prognoza de consum realizată de Dispecerul Energetic Naţional pentru intervalul noiembrie 2022-martie 2023 este de 26.170 de GWh in medie cu cca 0,7% mai mic decat volumul inregistrat in perioada similară a anului precedent. Proiectul de act normativ prevede totodată măsuri atat pentru operatorii economici din sistemul electroenergetic naţional, cat şi pentru instituţiile implicate, precum şi constituirea Comandamentului Energetic de Iarnă, in vederea monitorizării adecvate a Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale in perioada precizată, respectiv 1 noiembrie 2022-31 martie 2023. Comandamentul are ca obiectiv infiinţarea şi identificarea situațiilor de disfuncționalitate ce pot apărea in cadrul sectorului energetic şi cel al gazelor naturale şi stabilirea măsurilor operative, altele decat cele administrative, privind asigurarea nivelului de siguranţă şi securitate in funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional şi a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, precum şi măsuri operative necesare a fi luate cu privire la stocurile de combustibil. Ori de cate ori situaţia o va impune Comandamentul Energetic de Iarnă va informa Guvernul asupra măsurilor de mai sus, precum şi a problemelor ce nu pot fi soluționate in cadrul comandamentului. Nicolae-Ionel Ciucă: Avand in vedere că toţi cei care sunt cuprinși cu responsabilităţi in plan vor lua la cunoștință odată ce el va fi aprobat, astăzi, prin HG, nu mai tarziu de sfarșitul săptămanii viitoare vreau să avem o intalnire a Comitetului de Iarnă in care să discutăm in detaliu măsurile pe care trebuie să le avem in vedere şi, desigur, celelalte elemente care trebuie coroborate cu Comitetul Interministerial pentru Reziliența Energetică şi Implementarea Proiectelor in Sistemul Energetic. Practic, in acest moment, odată cu OUG aprobată săptămana trecută, am reușit să echilibrăm pachetul de măsuri pentru a putea să gestionăm aşa cum se cuvine asigurarea cu energie, menținerea costului final pentru consumatorii casnici și pentru IMM-uri și industria alimentară. De asemenea, cred că este important să subliniem din nou că cetățenii vulnerabili vor menține același cost la plata energiei. De asemenea, la plata gazelor, asigurarea este cat se poate de clară. Nu cred că cetățenii trebuie să iși facă probleme din acest punct de vedere. De asemenea, la nivelul IMM-urilor, orice problemă care va apărea după intrarea in vigoare a ordonanței și după ce, pe data de 9, vom avea decizia de la nivelul Comisiei Europene, urmează ca in funcție de aceste elemente noi de decizie să procedăm la completarea ordonanței de urgență a guvernului. Un alt subiect important pentru agenda de astăzi a ședinței de guvern este aprobarea programului social de interes național de susținere a cuplurilor și persoanelor singure pentru creșterea natalității. Practic, completăm astăzi setul de politici guvernamentale pentru susținerea familiilor tinere cu un program destinat creșterii natalității. Am discutat la nivelul guvernului - este o problemă. Am putut să constatăm cu toții intrarea intr-un declin a natalității, așa cum arată cifrele de la finele anului trecut. Nici anul acesta nu putem spune că avem progres. Mai mult decat atat, prin programul de guvernare ne-am asumat să dezvoltăm politici care să ducă la creșterea natalității și, in sensul acesta, au fost asumate o serie de programe, inclusiv in Pachetul - Sprijin pentru Romania. Sunt programe denumite foarte clar, programele - Family Start și programele - Student Invest. Ele urmează să fie finanțate. In acest sens, doamnă ministru, vă rog să faceți precizări legate de elementele principale din conținutul hotărarii de guvern de astăzi. Gabriela Firea: Mulțumesc, domnule prim-ministru, și pentru cuvantul dat, și pentru intreaga susținere in legătură cu aceste proiecte care incearcă, prin efort guvernamental, să stopeze declinul demografic. Din păcate, in Romania, anul trecut s-au născut cei mai puțini copii, 180.000, iar anul acesta, cu 20% mai puțin, pană acum, dacă este să ne referim la cifrele de anul trecut. Practic, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, nu inregistrăm o imbunătățire, ci, dimpotrivă, o inrăutățire a situației. Sunt cauze multiple pentru care tinerii din Romania ori amană momentul in care decid să aibă copii, ori, de cele mai multe ori, situația financiară este cea care ii impiedică să decidă să aibă copii sau dacă au unul, renunță să mai aibă doi sau trei copii. Dar, in ultimii ani, există și o altă mare problemă legată de domeniul sănătății, și anume infertilitatea. Unul din cinci cupluri din Romania este infertil. Sunt informații furnizate de către specialiști, nu sunt unele care sunt preluate din surse neverificate și atunci toate statele europene fac eforturi pentru a incerca să susțină cuplurile căsătorite sau nu sau femeile care suferă de această afecțiune, și anume infertilitatea, și sunt in imposibilitatea de a-și plăti aceste tratamente, care sunt destul de costisitoare. Și atunci, foarte pe scurt, proiectul de astăzi pe care sper să-l adoptăm, exact țintit aici vine, și anume un sprijin de 15.000 de lei pentru acoperirea intregii proceduri de fertilizare in vitro pentru cuplurile sau femeile singure care vor să apeleze la acest tratament in urma căruia, cu șanse mari de reușită, deci intr-un procent foarte mare, aceste femei ajung mame și care, in acest moment, sunt impiedicate din cauza resurselor financiare, chiar dacă și-ar dori să urmeze această procedură. Mai multe detalii voi furniza in cadrul ședinței de guvern și in perioada următoare, deoarece ordinul comun al Ministerului Familiei și al Ministerului Muncii sperăm să apară in cateva zile, deja, pană la sfarșitul anului, să avem primele beneficiare. Vă mulțumesc incă o dată pentru toată susținere! Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc. Cu certitudine vom aproba astăzi hotărarea de guvern. Important este ca, ulterior, să monitorizăm punerea ei in practică. Fondurile necesare sunt asigurate, ca atare, nu ar trebui să avem probleme. Domnule ministru Daea, aș dori să punctăm cateva chestiuni pentru că, așa cum ați anunțat, campania la păioase s-a incheiat. Suntem in plină desfășurare cu campania de toamnă, urmează să se incheie și sunt convins că aţi luat toate măsurile, astfel incat să se deruleze așa cum cum se cuvine. Ceea ce doresc să subliniez este nevoia de a asigura tot ceea ce este necesar pentru a putea să coordonăm cum se cuvine siguranța alimentară și să ne pregătim pentru iarna care vine și, desigur, să ne pregătim pentru anul agricol 2023. Sunt cateva chestiuni care au rezultat in urma intalnirilor pe care le-am avut cu mediul de afaceri și, desigur, cu o serie dintre companiile care au ca activitate principală partea aceasta de retail şi asigurarea de produse alimentare. Din datele statistice reiese cat se poate de clar și neplăcut, in același timp, faptul că Romania continuă să importe o cantitate foarte mare de alimente. Incă avem probleme cu asigurarea cărnii de porc, motiv pentru care cred că unul dintre argumentele pe care am să vă rog să il și comentați este cel legat de pesta porcină care continuă să afecteze acest domeniu de producție și trebuie ca impreună cu ANSVSA să luăm măsurile care se cuvin, astfel incat fermierii romani să poată să-și reia activitatea, să asigurăm materialul genetic, așa cum am stabilit in deciziile trecute in guvern, și să putem să avem un sector al acestui domeniu revitalizat și in măsură să asigure cantitățile de carne de porc necesare consumului cetățenilor, pe de o parte, iar de cealaltă parte, există deja o serie de subiecte legate de prețurile de dumping la grau și alte produse cerealiere, situație care, practice, este creată de intreg procesul acesta de tranzit, Romania fiind principala poartă de tranzit pentru cereale in momentul de față, cel puțin pentru cerealele din Ucraina. Ca atare, vă rog, domnule ministru, să luăm toate măsurile care se impun, astfel incat să putem să exercităm controlul, prin instituţiile statului, asupra acestor aspecte. Vă rog. Petre Daea: In primul rand, vă mulţumesc domnule prim-ministru, pentru că aţi desenat deja drumul pe care noi trebuie să-l urmăm vizavi de interesul statal pe care il avem şi răspunderea ministerială şi guvernamentală de a asigura ceea ce trebuie in societate şi, in acelaşi timp, să fim atenți pe balanța comercială, avandu-se in vedere starea de fapt la care dvs. aţi făcut referire, pe bună dreptate. Vreau să vă informez că, la această data, culturile de cereale păioase, sunt la adăpost, ca producție. Spun la adăpost, pentru că am inmagazinat, pană la această data, nouă milioane de tone de grau, ceea ce asigură consumul intern și disponibilitățile pentru export. Evident că am trecut la recoltatul culturilor prășitoare, in primul rand, la floarea soarelui, care, la această data, este in procent de 45% adunată din teren și inmagazinată. Vă pot informa că, pană la această dată, pe situațiile pe care noi le avem culese de la fața locului rezultă faptul că vom avea cantitatea necesară de sămanță de floarea soarelui pentru a asigura prin procesare necesarul de consum pentru țară și disponibilități pentru export. Sigur, suntem la inceput la recoltatul porumbului, la numai 7%, producțiile sunt diferite de la un județ la altul. Aici această cultură a fost mai puternic afectată și vom putea trage o concluzie atunci cand vom trece de 50% vizavi de producția pe care o prognozăm, dar, in orice caz, și aici, cu toate că am trecut printr-o perioadă extrem de grea și dumneavoastră cunoașteți foarte bine, și județele, de asemenea, oamenii care conduc activitățile in teren cunosc aceste lucruri, cu toate acestea, avem posibilitatea să ne asigurăm consumul intern. Vom fi mai puțin prezenți cu această cereală la export, știindu-se că Romania, fiind una din țările cu potențial de producții la cereale, in general și, evident, cu un aport substanțial de export in bazinul acesta al Mării Negre, unde concurăm cu cele două ţări fanion, ințelegand aici Rusia și Ucraina, care creează și, din acest punct de vedere, atat al producției, dar mai ales al contextului actual, o serie intreagă de probleme privind fluxurile comerciale. In acest sens, v-am informat și vă informez și acum că, in fiecare săptămană, avem intalniri cu cele verigi ale lanțului acesta de producție, comercializare și reglare a balanței comerciale, cu producătorii, cu traderii și cu procesatorii, in așa fel incat să stăpanim situația din teren, să vedem care sunt stocurile de produse, să luăm deciziile la timp, pentru a putea fi in concordanță cu nevoile și cu interesele țării. Nicolae-Ionel Ciucă: Aici, este vorba să nu fie afectați fermierii romani, care, oricum, in momentul de față, intampină problemele generate de secetă și de prețul la ingrășăminte, motiv pentru care cred că este necesar ca la nivelul Ministerului Agriculturii să avem o adaptare a politicilor cat se poate de clară și, sigur, așa cum ați spus, discuțiile pe care trebuie să le aveți in continuare cu fermierii, traderii și distribuitorii. Petre Daea: Vă mulțumesc. Deja am un material pe care sigur, inainte de a-l duce in guvern, trebuie să vă informez, pentru a putea să intervenim in situația aceasta dificilă pe care o au fermierii, mai ales in zonele unde au fost grav afectate, in așa fel incat să creăm confortul financiar pentru a putea merge in continuare la realizarea lucrărilor din această toamnă. Referitor la acest aspect, pentru că, iată, in campanie de toamnă se succed o serie intreagă de lucrări; practic, se măsoară prin producție anul agricol 2021-2022, dar se pun bazele anului agricol 2022-2023, Spre bucuria noastră, pentru că este o bucurie că am putut să beneficiem in ultima perioadă de ploi aproape pe intreg teritoriul țării, mai sunt cateva insule și, din nefericire, tocmai in zonele care au fost afectate profund in acest an, cu excepția acelor zone, cantitățile de precipitații ne-au permis să pornim lucrarea in camp și să incepem insămanțatul culturilor care se așază in epoca optimă acum, vorbesc de rapiță și, in operativa zilnică, iată că avem o viteză de lucru care a ajuns acum să ne dea nouă conturul activității, ceea ce inseamnă la peste 60% insămanțată rapița. Sunt speranțe și măsurile pe care le-am luat. Pe de o parte, măsurile pe care le-am luat, din punct de vedere agrotehnic, și de deciziile pe care le-am luat din punct de vedere al actelor normative și la care dumneavoastră ne-ați ajutat foarte mult, aproband atat actul pentru motorină in așa fel incat să avem necesarul de motorină pentru executarea lucrărilor și nu numai acestea; suntem in derulare cu alte forme de sprijin, in așa fel incat să putem să realizăm sprijinul, să dăm acest ajutor fermierilor, să poată să ajungă in situația de a insămanța programul de cultură pe care il are fiecare şi la nivelul ţării se ridică undeva la trei milioane hectare pe care trebuie să le insămanțăm in această toamnă. Referitor la situația pe care o avem din punct de vedere al procesatorilor, așa cum mi-ați dat ca sarcină in guvern să proiectez un act normativ pentru a putea să sprijinim procesarea, in așa fel incat să avem valoare adăugată in Romania și, evident, prin acest mecanism putem și să atragem cantitățile de grau de la producătorii agricoli vizavi de această amprentă a situației pe care o avem cu Ucraina, cu fluxurile de cereale care ies din zona noastră, actul normativ iși termină perioada de verificare publică și săptămana viitoare il transmitem la Comisia Europeană, in așa fel incat să primim aprobarea necesară pentru a veni la timp cu el. Procesatorii știu acest lucru, din discuțiile pe care le-am avut cu dumnealor, au apreciat această măsură pe care a luat-o Guvernul și pe care o au in vedere s-o materializeze in urma validării acestui instrument de la Uniunea Europeană și, din acest punct de vedere, zic eu că suntem pe drumul cel bun. Referitor la efectivele de animale și aici sigur, am discutat zilele acestea cu președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor despre situația pe care o avem privind pesta porcină africană - ințeleg că va fi și dumnealui astăzi in Guvernul Romaniei sau este pe aici. In colaborarea instituțională avem in vedere, pe de o parte, stoparea focarelor de pestă porcină, care, din nefericire, sunt in Romania și in ultima perioadă s-au inmulțit. Pe de altă parte, in portofoliul Ministerului Agriculturii, există această preocupare pentru creșterea efectivelor de bază a materialului-matcă pentru a putea realiza efectivele de porci, practic, purcei in Romania, in așa fel incat să reluăm ce procesul de repopulare a complexelor și nu numai a complexelor. Avem actul normativ pe care dumneavoastră l-ați aprobat, cele două acte normative, atat pentru suine, cat și in domeniul agriculturii. Ele sunt in aplicare, lucrăm efectiv, direct cu cei interesați, in așa fel incat să eliminăm orice neințelegere, pentru că este un program la inceput și trebuie pregătit, incălzit și aplicat in așa fel incat să putem să refacem efectivele de suine in Romania, pentru că am pierdut, din nefericire, in ultima perioadă de timp, in ultimii doi ani de zile, peste un 1.200.000 de capete de porci și sigur că asta iși pune amprenta pe procesul de prelucrare, de sacrificare și, de aici, balanța pe care o avem din punct de vedere al produselor agro-alimentare. De asemenea, avem in vedere, printr-o analiză atentă, ce inseamnă structura importurilor in Romania. Pe programele pe care noi le-am instituit, socotim că suntem pe un drum bun și putem să contracarăm această situație pe care o avem, e adevărat, intr-un context mai nepotrivit, in condițiile in care balanța de export sau, mai bine zis, cantitățile de export la cereale vor fi mai mici decat anul viitor. Intr-o analiză directă și intr-o cifră care ne dă de gandit, rezultă faptul că la ora actuală noi exportăm producție fizică in jur de 8 milioane de tone și importăm in jur de 4 milioane și ceva tone. Iată că trebuie să restructurăm... Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, imi cer scuze că vă intrerup. Despre asta discutăm. Nu intamplător am ridicat acest subiect, pentru că partea aceasta de balanță comercială este cat se poate de defavorabilă nouă, cetățeanului roman, și, desigur, bugetului de stat, in condițiile in care avem materie primă, avem tot ce ne trebuie, doar că trebuie să vedem cum le punem in procesul acesta de prelucrare. Iar pentru aceasta, vă rog foarte mult ca, in maxim două săptămani de zile, să veniți, impreună cu Ministerul Economiei, cu un plan de măsuri in care să stabilim foarte clar direcțiile pe care trebuie să acționăm, iar, impreună cu ANSVSA, cu un plan prin care să concretizăm, eventual să readaptăm măsurile de combatere a pestei porcine și de stimulare a creșterii suinelor in ferme sau in complexe, așa cum ați spus mai devreme. Petre Daea: Am ințeles, domnule prim-ministru. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc foarte mult. Ieri, după-amiază, am participat impreună cu ministrul educației, ministrul fondurilor europene, cu ministrul economiei și am lăsat la urmă ministrul digitalizării, pentru că a fost gazda acestui forum Romania viitorului. Am participat din dorința de a avea un dialog cu cei care sunt implicați in tot ceea ce inseamnă sectorul de cercetare și să primim datele și informațiile in urma unui proiect, care s-a desfășurat cu finanțare de la Banca Mondială. Există date foarte clar, pe care trebuie să le folosim și pe care trebuie să le analizăm la nivelul fiecărui minister responsabil. Datele nu sunt toate așa cum ne-am dori și avem nevoie să putem să reorientăm și să reactivăm tot ceea ce inseamnă domeniul de cercetare-inovare. Există voință, există resursa umană și am văzut o serie intreagă de proiecte, o serie intreagă de inovații și invenții, dar, in același timp există și probleme pe care oamenii, cercetătorii, profesorii, studenții, reprezentanții companiilor private le-au ridicat și avem nevoie să armonizăm intreg cadrul legislativ, astfel incat să putem să facilităm dezvoltarea și să dăm speranțe tuturor celor care iși sacrifică timpul și tot ceea ce au, astfel incat să-și vadă o idee implinită; ar fi mare păcat dacă nu reușim ca toate aceste proiecte să nu-și găsească aplicabilitatea intr-un domeniu sau altul. Am putut să văd partea aceasta de dezamăgire a oamenilor pentru că nu s-a reușit ca din ceea ce au realizat pană acum să se implementeze in practică. Cred că, așa cum s-a demarat acum, coordonarea și cooperarea cu mediul de afaceri, cu implicarea mediului privat, dar și a mediului public de stat in tot acest ansamblu de obiective pe care noi ni le propunem, trebuie să aibă o finalitate, iar finalitatea nu se poate face decat prin coordonarea celor patru ministere şi cred că nu sunt doar cele patru, sunt o serie intreagă. Am văzut inovații și in domeniul mediului, am văzut invenții și inovații in domeniul construcțiilor. Sunt foarte multe domenii care pot să fie dezvoltate și, incă o dată, ar fi păcat, pentru că avem tradiție, avem istorie, iar voința și pasiunea acestor oameni trebuie să se materializeze intr-un fel sau altul. Ca atare, așa cum am discutat aseară, domnilor miniștri, avem fonduri europene, avem fonduri de la bugetul de stat, am aprobat o strategie. Il rog pe domnul ministru Burduja - mă rog, nu este aici -, dar vă rog, domnule secretar general, să faceți in așa fel incat să vă coordonați cu celelalte ministere, iar strategia pe care am aprobat-o să se concretizeze intr-un plan, nu mai tarziu de jumătatea lunii octombrie. Vă mulțumesc. Constantin Saragea: Desigur, așa vom proceda, domnule prim-ministru. Mulțumim. 2022-09-07 11:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7657.jpg0040751084537 este numărul de telefon la care românii din afara granițelor afectați de suspendarea zborurilor companiei Blue Air pot solicita sprijin autorităților româneȘtiri din 06.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-purtatorului-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara, doamnelor și domnilor! Aș vrea să fac cateva declarații legate de situația cetățenilor afectați de suspendarea zborurilor Blue Air. Aș vrea să vă comunic faptul că domnul prim ministru Nicolae-Ionel Ciucă a convocat in această seară celula de criză la nivelul Guvernului pentru a urgenta rezolvarea situației romanilor afectați de suspendarea zborurilor companiei Blue Air. Premierul a dispus ca prioritară să fie aducerea in țară a cetățenilor aflați pe aeroporturi care se află in afara granițelor. In acest sens, romanii iși pot anunța prezența și pot solicita sprijin la secțiile consulare de la ambasadele noastre din țările respective. Totodată, pot să vă anunț că in această seară a fost activat un număr unic al call-center-ului gestionat de Ministerul Afacerilor Externe. Acest număr unic va fi publicat și pe pagina Guvernului și a Ministerului Afacerilor Externe, dar vi-l pot spune și acum. Este numărul de telefon la care cetățenii romani aflați pe aeroporturi din afara țării noastre iși pot semnala prezența și pot solicita asistență consulară. Și, de asemenea, pot să solicite sprijin pentru a ajunge acasă. Numărul de telefon care le este pus la dispoziție este 0040751084537. Repet, 0040751084537. Este call-center-ul, este numărul unic gestionat de Ministerul Afacerilor Externe. După ce vor fi centralizate datele cetățenilor romani care se află, fiind afectați de suspendarea zborurilor Blue Air, in aeroporturi din afara țării, aeronavele Tarom vor fi pregătite să efectueze zborurile necesare pentru ca romanii de peste graniță să ajungă acasă in siguranță. Evident, toate celelalte măsuri de asistență consulară pe care Ministerul Afacerilor Externe le gestionează sunt deja activate. Ca atare, trebuie doar, repet, ca cetățenii romani afectați de suspendarea acestor zboruri să iși semnaleze prezența de pe teritoriul altor state. Guvernul va continua să implementeze măsurile necesare pentru a veni in sprijinul cetățenilor afectați. Vom reveni cu noi date pe măsură ce acestea apar. Vă mulțumesc. 2022-09-06 20:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-06-08-43-25big_02_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la forumul ”România Viitorului” ce își propune o nouă abordare în domeniile cercetării, inovării și antreprenoriatuluiȘtiri din 06.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-forumul-romania-viitorului-ce-i-i-propune-o-noua-abordare-in-domeniile-cercetarii-inovarii-i-antreprenoriatuluiGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă susținută in cadrul Forumului Romania Viitorului [Check against delivery] Domnilor miniștri, Domnule rector, Distins corp profesoral, Excelențele voastre, Stimați invitați, Sunt onorat să fiu astăzi in fața dumneavoastră, a comunității care construiește in fiecare zi Romania Viitorului. Cercetarea și inovarea trebuie să devină motoarele principale pentru dezvoltarea economiei romanești, pentru crearea de locuri de muncă și pentru adoptarea celor mai noi tehnologii in economie și in societate. Guvernul Romaniei face eforturi permanente pentru a promova și susține parteneriatul public-privat pentru inovare și transfer tehnologic, iar astfel de evenimente, care pun la aceeași masă organizații de cercetare și mediul privat, vor schimba paradigma și vor pregăti saltul Romaniei in viitor. Felicit Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru demersul de a seta un nou cadru de dialog pentru cercetarea romanească, printr-un eveniment de o asemenea anvergură. Le mulțumesc partenerilor de la Universitatea Politehnică din București pentru găzduire și salut prezența oficialilor Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, care confirmă că abordarea Romaniei se inscrie pe linia celor mai bune practici europene și globale. Coordonarea agendelor de cercetare ale mediului public și privat este un obiectiv major pentru Guvernul Romaniei, cu o miză clară: transferul tehnologic. Rezultatele cercetării romanești sunt apreciate la nivel mondial, in domenii de top: aerospațial, fizică nucleară, chimie, biologie, medicină și multe altele. Sunt domenii cu tradiție de excelență romanească. Dar toate aceste eforturi vor fi cu adevărat desăvarșite numai atunci cand cercetarea va avea un impact concret in economia reală și rezultate palpabile in creșterea calității vieții romanilor. Iată de ce evenimentele precum Forumul - Romania Viitorului nu trebuie să rămană singulare, ci trebuie să fie parte din efortul continuu al ministerului și al Guvernului de a pune la aceeași masă institutele de cercetare, universitățile și mediul privat. Avem toate ingredientele pentru succes, inclusiv cea mai importantă resursă: resursa umană. Ne mandrim cu tinerii noștri olimpici internaționali și avem datoria de a identifica toate modalitățile de a le pune in valoare inteligența și entuziasmul aici, acasă. De aceea, salut inițiativa Ministerului Cercetării de a premia și susține tinerii care fac performanță in știință și cercetare, la nivel global. Guvernul pregătește lansarea programului - Henri Coandă, prin care vom acorda burse și premii pentru elevii și studenții romani participanți și premianți la competițiile tehnico-științifice internaționale. Avem tineri străluciți care caștigă concursuri prestigioase de cercetare, știință sau digitalizare, iar statul roman trebuie să le acorde tot sprijinul. Vom avea astfel cadrul legal pentru a finanța efortul tinerilor noștri cercetători, pentru a le recunoaște și stimula ambiția și munca. Mă bucur, de asemenea, că avem și programe de incurajare a cercetării la cel mai inalt nivel, prin PNRR. Cu o alocare totală de 168 de milioane EUR, in săptămanile următoare, lansăm cel mai ambițios program de aducere in Romania a cercetătorilor de top de la nivel global, romani și străini. Cei 120 de beneficiari vor accesa granturi de cercetare de pană la 1,4 milioane de euro pentru 3 ani. Pentru că văd mediul privat foarte bine reprezentat aici, asigur această componentă vitală din ecosistem că avem alocate fonduri speciale care incurajează tocmai cooperarea intre mediul privat și organizațiile de cercetare, prin finanțarea unor proiecte derulate in consorțiu. Un pilon important este programul P2, coordonat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Invățămantului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, prin care sute de consorții formate din firme private, institute de cercetare sau universități primesc finanțare pentru proiecte in colaborare. In final, stimați invitați, vă asigur că cercetarea și inovarea sunt și vor rămane priorități vitale ale Guvernului Romaniei. Pe de-o parte, pentru că sunt calea către economia viitorului. Pe de altă parte, pentru că pot genera soluții la crizele complexe ale prezentului. Am văzut cu toții asta in contextul pandemiei, cand știința și tehnologia au salvat vieți și au scurtat semnificativ blocajul economic. Un parteneriat precum cel pe care il vedem astăzi aici, intre mediul privat, mediul public și cel academic, Comisia Europeană și Banca Mondială este fundația unei construcții solide, pentru o Romanie sigură, dezvoltată și puternică: Romania viitorului. Inainte de a incheia, vreau să le mulțumesc tuturor celor care au fost prezenți astăzi, aici. Am putut să comunic și să aflu despre o serie intreagă de demersuri derulate intre instituțiile de invățămant, cele de cercetare și mediul privat. Este un subiect pe care l-am discutat și la nivelul Guvernului, căutand să identificăm care sunt soluțiile cele mai bune astfel incat toate aceste programe pe care noi le-am demarat și pe care continuăm să le susținem, atat prin finanțare din fonduri europene, cat și de la bugetul de stat, in final, să aibă rezultate care să se regăsească in economie, in diverse activități economico-sociale. Am ințeles că există o astfel de evidență in raportul pe care Banca Mondială l-a intocmit după finanțarea acestui proiect, care ne va fi de mare ajutor. Sunt convins că domnul ministru Burduja, impreună cu domnul Marcel Boloș, care se ocupă foarte bine, pană in acest moment, de asigurarea operaționalizării tuturor programelor de finanțare, vor face tot ceea ce este necesar ca să asigurăm coerență și continuitate acestor programe. Așa cum discutam cu reprezentanții hub-ului de inovare și cercetare de start-up-uri, o parte dintre ele au succes și ele trebuie să fie susținute și incurajate să se dezvolte. Altele nu au reușit să atingă obiectivul pe care și l-au propus, dar trebuie incurajate să nu renunțe, nu neapărat să o ia de la capăt, dar să iși reorienteze ideea, activitatea și să continue. Este foarte important ca acești bani, la un moment dat, să poată să se intoarcă la bugetul de stat, iar statul trebuie să incurajeze și să susțină financiar toate aceste eforturi care se fac atat in mediul academic, in mediul de cercetare, inovare și dezvoltare, cat și in mediul privat. Pentru mine și pentru membrii Guvernului este foarte important să avem posibilitatea să vedem laolaltă cele trei structuri principale ale acestui domeniu: instituțiile de invățămant superior, Ministerul Cercetării și mediul privat. Domnul ministru Cimpeanu prezent aici a auzit și dumnealui cand unul dintre interlocutori ne spunea că nimic nu se poate face, nimic nu se poate dezvolta fără cunoaștere, fără educație. Sunt convins că prin noul pachet de legi care vine să sprijine programul Romania Educată, unul dintre obiectivele principale este tocmai acesta - al susținerii inovării, cercetării și dezvoltării de care avem atat de multă nevoie. Este incă o chestiune pe care, de asemenea, am remarcat-o, imi spunea cineva, și am intuit că vom primi o astfel de susținere. Avem ce ne trebuie, avem oameni care sunt creativi, avem oameni care iși doresc să facă cercetarea, avem oameni care iși doresc să facă inovare. Este datoria noastră, a tuturor, atat a Guvernului, cat și a mediului privat, să ii susținem și să le dăm curaj să meargă mai departe. Vă mulțumesc, vă doresc succes și sper să ne vedem cu proiectele dumneavoastră in producție de serie, oriunde in economia de stat sau privată a Romaniei. *** Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă inainte de participarea la Forumul Romania Viitorului, la Universitatea Politehnică din București [Check against delivery] Reporter: /.../ din cauza popririi conturilor companiei. Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat cu ministrul Barna pentru că poprirea a fost făcută de către AFM și a urmat să aibă o discuție cu cei care au luat această decizie şi să deblocheze situația, pentru că nu putem lăsa romanii să aștepte in aeroporturile din care urmau să vină către țară. Este vorba de 3.000 de romani. Reporter: Vor exista consecințe? Nicolae-Ionel Ciucă: Am vorbit cu domnul ministru, așa cum am spus, și urmează să analizăm și să luăm o decizie. Reporter: Am văzut că mai mulți specialiști susțin că a existat o scăpare in ordonanța privind energia, nu sunt prinse serviciile publice, cultele. Va fi rezolvată această situație? Nu beneficiază și practic, costurile ar urma să fie mai mari pentru populație. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, așa este, am discutat, am anticipat acest aspect, pentru că a fost o decizie pe care am luat-o in coaliție. In conținutul ordonanței sunt toate deciziile luate in coaliție și am convenit cu toții ca in momentul in care apar probleme să fim in măsură să corectăm, dacă este cazul şi, ca atare, vom corecta. Reporter: Şi incă o intrebare: prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, spunea că PNL nu consideră acea majorare posibilă de 10% destul de mare. Propunerea PNL este 16%. Intrebarea mea este: dacă este asumată această propunere de Partidul Național Liberal sau se incadrează tot la populism? Nicolae-Ionel Ciucă: Se incadrează la o dispută prin care cred că trebuie să dovedim, in continuare, responsabilitate și să nu ne jucăm cu așteptările cetățenilor romani. Partidul Național Liberal, la fel ca Partidul Social Democrat s-a coordonat și am luat deciziile care au fost la indemana guvernului, pe baza posibilităților guvernului, prin toate pachetele de măsuri pe care le-am decis pană in acest moment. La fel vom face și de aici inainte, foarte responsabil, cu cifrele pe masă și in momentul in care vom avea proiectul de buget vom anunța și măsurile de natură socială, pentru că este normal ca romanii să fie protejați, este normal ca economia Romaniei să fie protejată, ca atare, așteptăm, așa cum am spus, in octombrie, să avem proiecția de buget și atunci vom anunța și măsurile pe care le vom lua. Reporter: Mandatul conducerii ANRE va expira in octombrie. Se mai impune, in acest caz, o ședință pentru a revoca intregul Consiliu? Cum a spus, de asemenea, tot prim vicepreședintele PNL! Nicolae-Ionel Ciucă: Orice decizie de acest fel se va discuta in coaliție. Sunt măsuri pe care le stabilim impreună, de comun acord. Așa cum am precizat de fiecare dată, ne dorim foarte mult să continuăm in această linie de stabilitate politică, pentru că este cea care ne asigură și coerența guvernării, și coerența măsurilor și a deciziilor, așa cum le-am implementat pană in acest moment. Vă mulțumesc! *** Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul Romania Viitorului, la Universitatea Politehnică din București [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, ministrul Mediului a anunțat că nu va ridica poprirea pentru Blue Air, așa cum ați anunțat dumneavoastră. Ce se va intampla pană la urmă in acest caz? Nicolae-Ionel Ciucă: Cand am venit la acest eveniment, am discutat cu dumnealui și mi-a comunicat că va găsi o soluție. Intre timp am participat la evenimentul de aici, de la Politehnică. Nu am reușit să discut și să reiau subiectul, dar cu certitudine Guvernul Romaniei, prin Ministerul de Externe și Ministerul Transporturilor, va face tot ceea ce este necesar astfel incat să se ocupe de romanii care nu mai pot beneficia de zborurile Blue Air. Reporter: Ce inseamnă acest lucru? Vor primi banii inapoi? Ar trebui să achite Blue Air sumele compensate? Nicolae-Ionel Ciucă: Aici este un aspect care ține de o companie privată și de cei care au apelat la serviciile acestei companii. Anulandu-se zborurile, este clar că oamenii trebuie să-și primească banii inapoi. Reporter: Cum ajung acasă, domnule prim ministru? Ințelegem că sunt mulți care sunt in acest moment pe aeroporturi deja, chiar și astăzi, chiar și in București, la Otopeni. Nicolae-Ionel Ciucă: Tocmai in acest moment merg la Guvern și voi discuta cu cei care trebuie să se ocupe de acest subiect și vom găsi o soluție. Reporter: Convocați o ședință pe tema asta cu ei, un comitet? Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă va fi nevoie, convoc tot ceea ce este necesar astfel incat să rezolvăm problema. Vă mulțumesc! O seară bună! 2022-09-06 18:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_7307.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Reuniunea Anuală a Diplomației RomâneȘtiri din 06.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-anuala-a-diplomatiei-romaneGalerie foto Discursul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la Reuniunea Anuală a Diplomației Romane [Check against delivery] Domnule ministru al afacerilor externe, Doamnelor și domnilor șefi de misiune, Excelențele voastre, distinși reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditați la București. Mă bucur că am oportunitatea unui dialog cu dumneavoastră in acest format lărgit. Cu mulți dintre dumneavoastră am avut posibilitatea de a interacționa direct, in diverse circumstanțe și in diferite etape, pe parcursul activităților pe care le-am desfășurat. Agresiunea militară rusă din Ucraina pune presiune asupra cadrului internațional fondat pe principiile Cartei ONU. Este, in același timp, o provocare pentru securitatea europeană și chiar globală. In acest context, răspunsul robust in apărarea valorilor și a securității noastre trebuie să fie armonizat cu agenda noastră de dezvoltare socio-economică și de tranziție digitală și verde. Doar menținerea cursului pe linia reformelor ne va ajuta să consolidăm reziliența atat de necesară Romaniei și să asigurăm consistența resurselor de care avem nevoie pentru dezvoltare, securitate și apărare, inovare. 24 februarie a fost un moment in care parteneriatul euroatlantic și-a dovedit reziliența și determinarea de a-i proteja pe cei care au făcut alegeri clare pentru democrație și libertate. Agresiunea rusă ne-a reamintit tuturor că principiile care fundamentează UE și parteneriatul euroatlantic sunt importante și trebuie susținute. Erodarea acestor principii, demonizarea sau demonetizarea lor prin discursuri populiste și extremiste sunt menite să afecteze negativ fundamentul societăților bazate pe drepturi, libertăți și supremația legii. De aceea, Romania trebuie să iși asocieze și mai pronunțat eforturile cu cele ale partenerilor cu care impărtășește aceleași valori și obiective și să redinamizeze comunitatea democrațiilor, nu doar pe continentul nostru, dar și in Asia, Africa sau America Latină. Nu putem permite ca legea forței să devină substitut al ordinii internaționale bazate pe reguli și pe statul de drept. Acesta trebuie să rămană mesajul nostru clar și busola opțiunilor noastre de parteneriat aprofundat. Totodată, Romania va continua să susțină ferm alegerea europeană a partenerilor săi, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia și statele din Balcanii de Vest. Relația specială, profundă și sinceră dintre Romania și Republica Moldova a cunoscut o nouă dinamică in ultimul an. Această evoluție a fost cu atat mai necesară in actualul context geopolitic. Ședința comună a Guvernelor Romaniei și Republicii Moldova din 11 februarie a pus bazele unei cooperări concrete fără precedent. In acest sens, vom continua să susținem Republica Moldova prin toate parghiile de care dispunem. Rămanem pregătiți să lucrăm impreună pentru un parcurs de succes al acesteia in calitate de candidat la UE. Acțiunea multidimensională a Romaniei in sprijinul Ucrainei, inclusiv prin susținerea deciziei de acordare a statutului de candidat la UE, este o contribuție directă la efortul comun european și euroatlantic pentru prosperitatea și securitatea regiunii și a continentului nostru. Sprijinul pentru refugiații ucraineni care au ales să locuiască temporar sau să tranziteze Romania este o altă contribuție foarte concretă de susținere. Din februarie și pană in prezent, peste 2,1 milioane de refugiați ucraineni au trecut frontierele Romaniei. Indiferent de intensitatea fluxului de refugiați, un lucru a caracterizat acțiunea autorităților și a cetățenilor romani: dorința de a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului, alături de menținerea siguranței și securității spațiului Uniunii Europene. Facilitarea tranzitului de cereale este un alt demers al Romaniei in sprijinul nu doar al Ucrainei, ci și al demersului comunității internaționale de asigurare a securității alimentare. Organizarea fluxurilor a necesitat timp și cere in continuare investiții, insă este esențial faptul că peste 60% din cerealele exportate de Ucraina au tranzitat sau au avut un tranzit facilitat de Romania. Romania dorește să fie și parte a dialogului și soluțiilor legate de reconstrucția Ucrainei. Avem deplina disponibilitate de a ne implica activ in acest proces. Maniera in care asistăm victimele războiului purtat pe teritoriul Ucrainei dă măsura umanității și responsabilității noastre. In acest context, este oportun să gandim și etapa post-criză, inclusiv din perspectiva relațiilor externe ale Romaniei, fie că este vorba de dimensiunea bilaterală sau de cea multilaterală. Ideile, contribuțiile dumneavoastră sunt, și din această perspectivă, necesare pentru a articula de o manieră corectă orientările ce vor fi decise. Războiul din Ucraina a readus in atenție importanța regiunii Mării Negre. Locul strategic pe care aceasta il are in termeni de conectivitate, securitate, inclusiv energetică sau alimentară, este acum cat se poate de clar. Conceptul Strategic al NATO adoptat de liderii Alianței la Madrid confirmă acest lucru de o manieră neechivocă. Această decizie este rezultatul, in principal, al demersurilor diplomatice efectuate de Romania, țara noastră fiind un susținător constant al importanței regiunii atat pentru UE, cat și pentru Alianța Nord-Atlantică. Este necesar să lucrăm cu toți partenerii pentru a asigura că Marea Neagră rămane sigură, inclusiv pentru navigabilitate, pentru proiecte de conectivitate in sfera transportului, infrastructurii de comunicații sau energiei. O lecție a războiului Rusiei in Ucraina este reconfirmarea importanței rezilienței socio-economice. In plan național și european, este important să adoptăm măsuri care să asigure gestionarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și ale impactului perturbării lanțurilor de aprovizionare. Pregătim aderarea la OCDE. Este un proces important. Avem nevoie să vă implicați fiecare dintre dumneavoastră și să susțineți acest demers. Alături de pregătirea aderării la OCDE, implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este busola care orientează dezvoltarea și modernizarea Romaniei. Vom continua să incurajăm investițiile pentru dezvoltarea, creșterea și asigurarea competitivității economiei romanești. Sursele de finanțare sunt multiple, insumand miliarde de euro pe an: surse bugetare naționale, PNRR, fondurile europene alocate perioadei 2021-2027 . Tot acest efort vine in pachet cu măsuri pentru susținerea celor mai vulnerabili - cetățeni și afaceri, deopotrivă. In actualul context, aceste măsuri devin vitale. Strategia Romaniei de investiții in resursele de gaz offshore, in nuclear și in creșterea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, este un demers cu un impact semnificativ in termeni de consolidare a rezilienței strategice a Romaniei. In lumina celor de mai sus, ce trebuie reținut este: continuitatea obiectivelor de reformă, a investițiilor, a soluțiilor durabile in termeni de energie și eficiență energetică. Doamnelor și domnilor, Pregătirea deciziilor Summit-ului de la Madrid, a acțiunii europene pentru răspunsul la criza generată de războiul din Ucraina, au fost momente in care membrii corpului diplomatic și consular al Romaniei au dovedit, incă odată, calitatea serviciului lor. Reacția rapidă, informația actualizată și pertinentă, acțiunea coerentă, au fost cateva dintre ingredientele pe care dumneavoastră le-ați utilizat in susținerea materializării obiectivelor Romaniei in fața celei mai mari provocări din ultimii 30 de ani la adresa continentului nostru. Așa cum am menționat in debutul acestei intervenții, nu ne putem permite să fim blocați intr-o logică de criză. Avem datoria și obligația de a transforma această criză multidimensională in tot atatea oportunități și de a avansa obiectivele definite in Programul de Guvernare și in Strategia Națională de Apărare a țării. Sper, de aceea, că din perspectivă națională, perioada de acțiune diplomatică următoare să rămană caracterizată de ambiție: ambiția de a aprofunda participarea Romaniei la UE prin obținerea deciziei de aderare la Schengen; ambiția ca, pe baza adoptării măsurilor necesare in domeniul consolidării independenței justiției, să putem finaliza MCV; ambiția pentru un proces susținut de aderare la OCDE, avand ca jaloane prezentarea, in perioada următoare, a Memorandum-ului Inițial, necesar pentru stabilirea planului de implementare a tuturor măsurilor prevăzute in Foaia de Parcurs. Am convingerea că pot conta pe dumneavoastră in susținerea demersurilor naționale de reformă, conectare, reziliență. Avem nevoie de o stransă comunicare și de avansarea coordonată a agendelor externă și internă, care răman in mod incontestabil fațete ale aceleiași monede. Trebuie, de asemenea, să continuați munca dumneavoastră in sprijinirea și coagularea comunităților romanilor care trăiesc și muncesc in țările dumneavoastră de reședință. Acest obiectiv trebuie să rămană in topul priorităților dumneavoastră. Romanii - oriunde s-ar afla - trebuie să se simtă - Acasă in locul in care drapelul național este arborat. Programele pentru diaspora ale Guvernului Romaniei urmăresc să contribuie la prezervarea și afirmarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a romanilor din afara granițelor. Oportunitățile pe care le oferă Romania există și in sfera susținerii prin antreprenoriat a reintegrării celor care vor să revină in Romania. Astfel, prin informarea constantă și obiectivă asupra programelor și realităților romanești, puteți sprijini obiectivul nostru de a incuraja revenirea in Romania a celor care au optat să studieze sau să lucreze in altă țară. Vă incurajez să fiți și mai pragmatici, asertivi și proactivi in promovarea intereselor romanești, mai ales in avansarea oportunităților economice și de investiții. Aceste oportunități vizează nu doar creșterea investițiilor directe, dar și promovarea Romaniei ca alternativă pentru afaceri care caută să se relocheze. Consider că, pe langă importanța atragerii de investiții in Romania, este oportun să rămaneți implicați in incurajarea prezenței capitalului romanesc in exterior, incepand cu Balcanii de Vest, zona Mării Negre, dar și in afara spațiului european. Cunosc faptul că sarcinile dumneavoastră sunt din ce in ce mai numeroase, depășind deja de multă vreme spațiul diplomației clasice și, uneori, chiar resursele care vă sunt alocate. Insă acestea sunt parte inevitabilă a adaptării la o agendă națională, regională și globală, redefinită de amenințări de securitate convenționale și hibride, dar și de reașezarea parteneriatelor in sfera politică, economică, comercială, tehnologică și de inovare. Nu in ultimul rand, vă incurajez să rămaneți protagoniști activi in multiplicarea narativelor frumoase pe care Romania le generează: o societate generoasă și solidară; un mediu de afaceri creativ - care sper că va produce noi unicorni; un profil strategic clar in sectorul energetic; o viziune ambițioasă pentru o Europă unită, un parteneriat transatlantic consistent și o vecinătate stabilă cu un parcurs european clar. Acestea fiind spuse, vă doresc succes in continuare și să ne vedem cu bine oriunde vă desfășurați activitate! 2022-09-06 12:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_6508.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul Grand Matinal Digital organizat de Camera Franceză de Comerț și Industrie în RomâniaȘtiri din 05.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-grand-matinal-digital-organizat-de-camera-franceza-de-comert-i-industrie-in-romaniaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat astăzi, la Palatul Victoria, la intalnirea cu reprezentanții comunității de afaceri franceze in țara noastră, organizată de Camera Franceză de Comerț și Industrie in Romania, un partener de dialog și de afaceri foarte important pentru Guvern. Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Romaniei. Avem nevoie de investițiile franceze in Romania și sunt convins că și oamenii de afaceri francezi au nevoie de oportunitățile deschise de relațiile economice bilaterale. Echilibrul economic menținut prin deciziile guvernamentale și stabilitatea politică au oferit incredere tuturor partenerilor noștri strategici, dar și investitorilor. Am asigurat coerență și in ceea ce privește cadrul legislativ și deschiderea către ajustarea tuturor regulilor, astfel incat să putem face față tensiunilor din această perioadă de criză, fără a impacta pe taxe noi. Acestea sunt argumente solide pentru orice plan de afaceri, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Conduc un Guvern pro-business, deschis valorificării tuturor oportunităților ce vizează dezvoltarea relațiilor economice romano-franceze, in linia Parteneriatului nostru Strategic, a adăugat prim-ministrul, iar tranziția verde și tranziția digitală sunt teme prioritare pe agenda Executivului. Punctele de vedere convergente și pozițiile comune cu privire la taxonomie, dezvoltarea proiectelor in sectorul energiei nucleare și al capabilităților energetice sunt in măsură să adauge plus-valoare cooperării economice intre Romania și Franța, a menționat șeful Executivului. Prim-ministrul a mulțumit Franței pentru sprijinul militar acordat in contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, precum și pentru susținerea celor două obiective strategice pentru Romania - aderarea la Spațiul Schengen și avansarea in procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Ambasadoarea Franței in Romania, Laurence Auer, a subliniat importanța consultărilor avand in vedere că au loc la finalul unui semestru intens, după ce Franța a deținut președinția Uniunii Europene, și in contextual intensificării cooperării dintre Franța și Romania in cadrul NATO. E.S. Laurence Auer a menționat cateva elemente ce descriu importanța pe care cele două țări o acordă cooperării bilaterale - vizita președintelui Franței, Emmanuel Macron, in Romania, in contextul invaziei Ucrainei, colaborarea militară stransă in cadrul NATO, precum și relațiile economice aflate in dinamică. Oamenii de afaceri francezi continuă să investească in Romania, să caute noi oportunități mai ales in domeniile considerate importante de autoritățile romane, a subliniat aceasta. Mulțumim Guvernului Romaniei pentru disponibilitatea de a aprofunda dialogul cu investitorii francezi și pentru deschiderea către mediul de afaceri. Suntem intr-o situație dinamică și vom continua să căutăm noi domenii strategice in care companiile franceze să investească in Romania, a afirmat ambasadoarea Laurence Auer. Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză in Romania (CCIFER), Francois Coste, a afirmat că prezența solidă a companiilor franceze in țara noastră - circa 4.500 - generează peste 125.000 locuri de muncă și o contribuție solidă la dezvoltarea sectorului IMM-urilor și a economiei romanești. Creșterea economică de 5,1% inregistrată de Romania in primul trimestru al anului, faţă de trimestrul IV din 2021, stabilitatea cursului valutar și sfarșitul pandemiei sanitare sunt argumente in măsură să mențină deschiderea investitorilor francezi față de Romania, a adăugat președintele CCIFER. In cadrul consultărilor cu reprezentanții investitorilor francezi in Romania au fost abordate teme referitoare la decarbonizare și tranziție energetică, factori de atractivitate și predictibilitate economică, oportunități de investiții, potențialul industrial, infrastructura și tranziția digital. La consultări au participat, impreună cu premierul, Adrian Caciu, ministrul Finanțelor, Sebastian-Ioan Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, Florin Marian Spătaru, ministrul Economiei, Mircea Abrudean, șeful Cancelariei Prim-ministrului, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Sănătății. *** [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Mulţumesc foarte mult, Excelenţa Voastră, doamna ambasador, doamnelor și domnilor, incă o dată reiterez importanța parteneriatului strategic franco-roman, care are o componentă esențială, și anume cea economică, iar, așa cum arată angajamentele in momentul de față, putem să vorbim despre o consolidare și dezvoltare a parteneriatului militar, care a fost foarte bine subliniat și pus in valoare pe timpul vizitei președintelui Macron in Romania, in luna iunie. Ca atare, cred că există toate perspectivele astfel incat acest parteneriat strategic să continue să se dezvolte și să se intărească. In acest context, revenind la partea economică, pentru că este domeniul care ne interesează cel mai mult, Camera Franceză de Comerț reprezintă un partener de dialog și de afaceri foarte important pentru Guvernul Romaniei, care a asigurat incă de la inceput deschiderea pentru dialog și transparență și va continua să facă acest lucru, pentru că avem nevoie de investițiile franceze in Romania. Sunt convins că și dumneavoastră aveți nevoie de oportunitățile care se deschid in relațiile economice bilaterale, iar, așa cum a prezentat domnul Francois Coste, există cifre care vin și confirmă consistența relațiilor economice bilaterale, ceea ce, sigur, este cat se poate de imbucurător, dar in același timp trebuie să spunem că există spațiu pentru mai mult decat atat. Practic, Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Romaniei. Incă două cifre față de cele date de dumneavoastră. Deține locul 3 la exporturi și locul 6 la importuri. Ca atare, cele legate de cifra de 7 miliarde, numărul de locuri de muncă, 125.000 de locuri generate in economia romanească, sunt, de asemenea, foarte grăitoare in ceea ce privește relațiile economice bilaterale. Orice dialog de acest tip, pe tema dezvoltării investițiilor, aveți dreptate, trebuie să pornească de la oportunități, dar și de la provocările pe care le-ați subliniat foarte bine și trebuie să ținem cont de aceste provocări, pentru că, practic, ele produc efecte nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung. Conjunctura aceasta, generată de războiul din Ucraina, ne-a arătat tuturor, din perspectiva mea, cat de importantă este cooperarea, colaborarea, dialogul, flexibilitatea și transparența in ceea ce inseamnă relațiile economice și cred că a mai scos in evidență ceva foarte important, de care ne lovim cu toții și despre care vorbim cu toții, și anume nevoia asigurării coerenței lanțurilor de aprovizionare care, in momentul de față, afectează enorm de mult tot ceea ce inseamnă sectorul de business, nu contează domeniu la care ne referim. Ați vorbit de o serie intreagă de aspecte pozitive legate de relațiile economice, ați vorbit de creșterea economică, ați vorbit de faptul că reușim să asigurăm un echilibru intre moneda națională și celelalte /.../ și lucrul acesta este cat se poate de relevant. Sigur, toate instituțiile lucrează. Avem aici ministrul finanțelor, reprezentanții Ministerului Economiei, ministrul digitalizării. Fiecare dintre membrii Guvernului a făcut tot ce i-a fost in putință să mențină acest echilibru economic. Ceea ce aș adăuga in plus la aceste ingrediente de echilibru este stabilitatea politică. Şi această stabilitate politică cred că a dat mai multă incredere tuturor partenerilor noștri strategici, dar și investitorilor, pentru că am asigurat coerență și in ceea ce privește cadrul legislativ și deschiderea către ajustarea tuturor regulilor, astfel incat să putem să facem față tensiunilor din această perioadă de criză, fără a impacta pe taxe noi și pe alte elemente care să producă modificări structurale la nivelul sectorului de business. Intr-adevăr, stabilitatea și predictibilitatea politicilor fiscale reprezintă argumente solide pentru orice plan de afaceri, și am certitudinea că, prin măsurile pe care le-am luat, nu intamplător investițiile străine au crescut cu 21 % și tot la fel, nu intamplător, prin programul de guvernare ne-am asumat să asigurăm cea mai mare sumă pentru investiții din bugetul propriu. Ca atare, guvernul pe care il conduc este un guvern pro-business, pro-investiții, avem oricand ușa deschisă pentru dialog și aveți convingerea că nu vom zice nu la nicio oportunitate care va viza dezvoltarea relațiilor economice bilaterale. Tranziția energetică și tranziția digitală, da, ambele sunt pe agenda guvernului. Vreau să mulțumesc incă o dată Franței, pentru că am fost impreună in ceea ce privește taxonomia, angajandu-ne totodată să luăm măsuri pentru tranziția către energie verde. Sunt deja măsuri pe care le susținem, nu doar prin dialog, ci și prin elemente concrete. Ați vorbit despre dezvoltarea proiectelor in sectorul nuclear. Sunt capabilități care, in momentul de față, pot să aibă efecte consistente in ceea ce privește piața energiei, dezvoltand capabilități noi care să vină in beneficiul nu doar al nostru, ci al tuturor partenerilor noștri strategici. Sunt proiecte la care lucrăm impreună. Avem nevoie de a impărtăși experiența in domenii care nu sunt la indemana oricui și sper ca, prin această colaborare, prin această cooperare, oamenii de știință să-și pună laolaltă capacitatea și creativitatea și, intr-adevăr, să reușim să dezvoltăm capabilități noi de producție, să ne consolidăm capacitățile existente și să reușim ca, impreună, să controlăm piața energiei, nu să ne controleze ea, așa cum se intamplă acum, avand efecte cat se poate de serioase pe tot ceea ce inseamnă viața noastră de zi cu zi. Ați vorbit despre tot ceea ce a insemnat efectele pozitive ale mandatului Franței la Președinția Uniunii Europene, de asemenea - incă o dată subliniez - vizita președintelui Macron in Romania. Sunt momente pe care le scot de fiecare dată in evidență și folosesc această oportunitate pentru a mulțumi Franței pentru tot ceea ce a făcut, astfel incat Romania să se simtă cat mai aproape de acest deziderat național, ca in final să reușim să fim considerați membri de drept ai spațiului Schengen. Am mulțumit Germaniei, am mulțumit Franței, o mai facem incă o dată și se pare că cele două țări sunt suporterii noștri in acest parcurs. Şi este important, chiar dacă mă repet, să subliniez că, intr-adevăr, este un obiectiv de țară și avem nevoie să lucrăm pană la final la indeplinirea lui. Totodată, cred că este important să aducem in discuție și primirea foii de parcurs pentru a deveni membru al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, foaie de parcurs care s-a semnat la Paris, s-a primit la Paris și prin ambasada noastră de la Paris am reușit să ne coordonăm foarte bine cu OCDE și, in felul acesta, să ne asigurăm că vom avea un parcurs cat se poate de bine coordonat și să ne bucurăm, după ce reușim să intrăm in spațiul Schengen, și de accederea cu drepturi depline in Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Suntem cat se poate de optimiști, suntem cat se poate de deschiși la dialog și totodată suntem cat se poate de increzători că astfel de activități și transpunerea lor, ulterior, in practica business-ului de zi cu zi, pe care dumneavoastră il faceți și il dezvoltați, va aduce beneficii atat pentru Romania, cat și pentru Franța. Vă mulțumesc! 2022-09-05 17:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-05-07-33-03big_image_001_resize.jpgParticiparea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de începere a noului an școlar 2022-2023, la Colegiul Militar Național Tudor Vladimirescu, CraiovaȘtiri din 05.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/discursul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-incepere-a-noului-an-colar-2022-2023-la-colegiul-militar-national-tudor-vladimirescu-craiovaGalerie foto Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la ceremonia de incepere a noului an școlar 2022-2023, la Colegiul Militar Național Tudor Vladimirescu, Craiova [Check against delivery] Reporter: In primul rand, aș vrea să-mi spuneți dacă ați avut ceva emoții pentru că v-ați intors in acest loc unde dumneavoastră ați fost elev? Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut și emoție și speranță, pentru că mi-a plăcut foarte mult ce am văzut aici. Mi-a plăcut optimismul copiilor, mi-a plăcut angajamentul corpului profesoral și al comandanților și mi-a plăcut ceea ce s-a reușit in trei ani de zile. Este un obiectiv pentru care am inceput demersurile in 2018, a inceput lucrarea in 2019, și iacătă in trei ani de zile se poate realiza de la zero o infrastructură de invățămant modern, pe care mi-aș dori să o transformăm intr-un model de bună practică, astfel incat toți copiii să poată beneficia de astfel de condiții de desfășurare a procesului de invățămant și, sigur, suportul administrativ, cel de cazare. O investiție care a costat 160 de milioane de lei, deci 32 de milioane de euro, cu tot ceea ce este necesar: pavilion de invățare, sală de sport, sală de mese nouă, infirmerie, plus celelalte facilități auxiliare de suport tehnic, pentru că are un pic de specific, nu este ca o unitate militară, dar are cateva elemente de specificitate. Și toate aceste chestiuni au fost posibile in interiorul acestei sume și mă bucur foarte mult că au reușit să gestioneze proiectul in așa fel incat să se realizeze la termen. Termenul este decembrie 2022, dar iată că o parte dintre facilități sunt deja luate in primire de conducerea colegiului și deja se desfășoară activități. Practic, procesul de invățămant incepe in această locație. Reporter: Este un inceput de an școlar, in anii trecuți sau in ultimii doi ani, elevii au invățat mai mult in sistemul online, ne-am putea aștepta din nou la noi restricții din cauza pandemiei de Covid? Să revină pandemia la un număr ridicat de cazuri și elevii să treacă din nou in mediul online? Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect atunci cand s-au desfășurat analizele, inainte de inceperea anului de invățămant. Așa cum avem datele in momentul de față nu există acest parcurs, astfel incat să revenim la invățămantul online. Sigur, niciodată nu zicem niciodată și suntem pregătiți ca acolo, probabil, punctual şi specific să fim in măsură să luăm şi o astfel de decizie, dar concluziile după doi ani de zile de pandemie, in care invățămantul nu s-a desfășurat aşa cum este firesc, ne determină să luăm măsurile de precauție, astfel incat să nu mai ajungem in situaţia in care să revenim in online. Trebuie să pregătim sistemul de invăţămant, trebuie să avem un suport tehnic şi tehnologic pentru tot ceea ce inseamnă partea de modernizare a sistemului de educație in Romania, trebuie să existe și această posibilitate, dar nu vrem să ajungem acolo. Reporter: Domnule premier, la Craiova mai există un proiect de infrastructură, un proiect de anvergură de infrastructură din țară, la brigada multinațională. Dacă vreți să ne spuneți care este stadiu implementării? Şi a doua intrebare, ați vorbit in discursul dumneavoastră despre modul in care ar trebui să gandească tinerii, să gandească cu mintea lor, in contextul acestui război hibrid din Ucraina. Cat este de importantă pentru un militar gandirea critică și dacă cumva avem la dispoziție și un răspuns pe care să i-l oferim doamnei Maria Zaharova, legat de faptul că ne-a certat că am ajutat Ucraina. Nicolae-Ionel Ciucă: Prima intrebare, legată de proiectul de la brigada multinațională. Recunosc că am fost acolo cu ceva timp in urmă, proiectul deja demarase, erau o parte dintre construcții finalizate, altele in curs. Sunt convins că și acel proiect se va derula. Au fost niște probleme legate de tot ceea ce a insemnat partea aceasta de creștere a prețurilor la materiale. S-a reușit ca in final să se regleze și sunt cele două ordonanțe de urgență care vin și compensează această creștere. Sper ca toate companiile de infrastructură să intre in ritmul pe care l-au asumat prin semnarea contractelor și să finalizeze in termen. Legat de ceea ce poate să insemne pentru copii, in momentul de față, gandirea critică și creativă, să știți că ei ne-au inspirat. Din intalnirile cu ei am realizat cat de important este să perceapă din partea noastră că le dăm voie să-și manifeste acest ego personal in ceea ce inseamnă așteptările și ceea ce vor să facă in viață. Sigur, datoria noastră este să le asigurăm tot ceea ce este necesar ca ei să poată să se manifeste și critic și creativ și cred că un foarte bun exemplu este, tocmai, prezența, astăzi, la liceu și să stați de vorbă cu acești copii care, in afară de faptul că au o uniformă și respectă anumite rigori ale programului, pentru că asta este specific instituției militare, din punct de vedere al manifestării propriilor personalități, pot să o facă fără niciun fel de reținere și sunt parte la procesul de decizie, ceea ce mulți s-ar gandi că nu este posibil. Or, dacă aici se poate, sunt convins că oriunde, in orice altă instituție de invățămant, tinerii trebuie să fie incurajați să fie parte la decizie. Am văzut idei minunate, avem copii care au caștigat olimpiade și suntem pe primul loc in Europa, suntem acolo pe podium și la nivel mondial. Ori asta trebuie să ne dea nouă de gandit ce trebuie să facem astfel incat să putem să-i incurajăm și să meargă, să meargă, mai departe. In ceea ce privește criticile altora, eu vreau să vă spun atat: noi avem o datorie cat se poate de asumată de la cetățeanul roman și ați văzut cat de frumos și cat de bine au reacționat cetățenii Romaniei atunci cand a fost inceput conflictul in Ucraina. In acest moment, pentru noi toți, cel mai important lucru este să continuăm să ne menținem această empatie și spiritul de solidaritate și sunt convins că tot ceea ce vom face de-aici inainte, prin măsurile pe care le luăm, astfel incat cetățenii să fie protejați, economia să fie protejată, și să avem toate măsurile luate, astfel incat să ne asigurăm partea de securitate și siguranță a cetățeanului este ceea ce cred că poate să conteze mai mult decat o voce sau alta care ne critică astăzi. Reporter: Domnule premier, ați amintit de noua lege a educației, cum vedeți valul de critici care a fost la adresa acestei legi și care credeți că va fi parcursul, avand in vedere că un val de critici a venit și din partea partenerilor de guvern? Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: In momentul in care s-a publicat in transparență proiectul de lege, s-a demarat un intreg ansamblu de dezbateri. La un moment dat se și cuantificase, se discuta de 75 de dezbateri in 43 de zile. Dezbaterile nu s-au oprit. Am lăsat in continuare la liber toată această analiză și procesul de dezbatere pană in momentul in care ele vor intra pe masa guvernului spre aprobare. Se lucrează, știu, foarte intens la nivelul Ministerului Educației pentru asumarea și introducerea in conținutul legilor a propunerilor care au venit in urma dezbaterilor. Totodată, după ce au fost aprobate de către guvern și inaintate la parlament, legile vor intra in procesul de analiză și dezbatere parlamentară, așa cum este firesc după procedură pentru fiecare proiect de lege. Ca atare, pană in momentul in care vor fi aprobate și promulgate, dezbaterile continuă și incurajez pe toată lumea să participe la această dezbatere, pentru că aici nu discutăm despre un proiect de legi care să aibă o perioadă de aplicare doar pe termen scurt, cu un obiectiv foarte bine țintit, este vorba de un pachet de legi care vor produce efecte pe termen lung și vor produce efecte nu oricui, ci generațiilor viitoare și avem nevoie de educație, avem nevoie de educație, de sănătate şi de o economie sănătoasă. Dacă toate aceste elemente sunt funcționale, atunci putem să trecem mult mai ușor prin orice crize. Reporter: Maine ar urma să intre in parlament Ordonanța privind plafonarea preţului la energie, ştiu că este o altă temă, dar oamenii sunt interesați de acest lucru. De ce a fost scăzut plafonul pentru consumatorii casnici, vreau să vă intreb? Nicolae-Ionel Ciucă: E o intrebare foarte bună şi cred că in calitate de prim-ministru trebuie să lămuresc acest subiect. Mai intai, măsurile care au fost luate prin ordonanță au un obiectiv foarte clar: protejarea cetățenilor și a economiei. S-a vorbit, s-a dezbătut că romanii vor fi afectați. Nu este adevărat. Am menținut prețul pe care il va plăti fiecare cetățean in conformitate cu consumul pe pragurile care au fost stabilite prin Ordonanța 27 și al doilea prag pentru care avem un cost de 0,80 lei, vorbim de segmentul de consum intre 100 și 300 de kWh, a rămas același, cu specificația că, in conformitate, cu recomandările Uniunii Europene pentru a putea să diminuăm risipa s-a scăzut acel prag de 15% din numărul de kilowați. Practic, oamenii vor plăti la fel, cu specificația că probabil cei care depășesc 255kwh pană la nivelul acela vor plăti cuantumul despre care am vorbit, 0,80 lei. Reporter: Acela este plafonul pentru 255kwh? Nicolae-Ionel Ciucă: Am păstrat plafonul. S-a ințeles oarecum greșit, am văzut și pentru IMM-uri, pentru că s-a interpretat că se scade din cuantumul kilowaților consumați acel procent de 15%. Discutăm de o reducere cu 15% a compensării pentru numărul de kilowați in comparație cu cel similar lunii din anul anterior, deci nu este vorba de consumul de acum. Dacă anul trecut a consumat, să zicem, 100 de kW, anul acesta ii vor fi compensați 85. Este o măsură prin care se dorește limitarea risipei de energie, pentru că altfel se ajunsese ca să nu mai ținem cont de cat de mult consumăm, pentru că se compensează de la stat. Reporter: Dumneavoastră acasă veți face economii? Nicolae-Ionel Ciucă: Absolut! Reporter: Ați pus becuri economice? Nicolae-Ionel Ciucă: Şi becuri și panouri, da. Reporter: Vă mulțumim. Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc! Galerie foto Discursul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de incepere a noului an școlar 2022-2023, la Colegiul Militar Național Tudor Vladimirescu, Craiova [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule General Șef al Statului Major al Apărării, Distinși reprezentanți ai autorităților locale, Stimați camarazi activi sau in rezervă, Domnule comandant, domnule director, Dragi dascăli, stimați părinți, Stimați elevi vladimirești, Sunt bucuros să fiu astăzi alături de tinerii care trec pragul Colegiului Militar Național Tudor Vladimirescu și să le urez bun venit celor care incep școala in uniformă. Să alegi să iți servești patria de la o asemenea varstă este o onoare și o dovadă de maturitate, mai ales in vremuri care ne obligă să ne gandim mai mult la țară și la securitatea noastră. Știu cate emoții sunt adunate in sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră, cate intrebări, cate speranțe, cate planuri și cate indoieli vă trec acum prin minte. Le-am trăit și eu, aici, cu mulți ani in urmă. Le veți depăși cu ajutorul corpului profesoral de excepție, comandanților, colegilor și părinților. Nu ezitați niciodată să cereți ajutorul! Urez Bine ați revenit acasă! elevilor din anii mai mari, care știu deja ce inseamnă viața intr-un colegiu militar! Cu toții incepeți noul an școlar in casă nouă, intr-o instituție de invățămant ce oferă facilități deosebite de studiu, de cazare, de instruire. Sunt dotări care, sunt sigur, vă vor ajuta să deveniți cetățeni și militari buni. Folosesc acest prilej pentru a-i felicita pe toți cei care s-au implicat in derularea acestui proiect care, iată, după aproximativ 3 ani de zile, ajunge să poată fi folosit de către elevii Colegiul Militar Național Tudor Vladimirescu. Dragi elevi, Sunteți parte a unei generații care dovedește că știe, vrea și poate să facă performanță. Că este creativă, că obține rezultate remarcabile la olimpiade de studiu și stabilește noi recorduri in sport, că este implicată civic și social. Că se informează, pune intrebări și caută răspunsuri. M-am bucurat să remarc aceste calități la multe intalniri avute cu tinerii. Continuați să fiți curioși, continuați să fiți curajoși, continuați să gandiți cu mintea voastră! Pentru că știm cat de mare este potențialul generației voastre, venim cu soluții pentru a asigura fiecărui copil șansa la o educație de calitate și posibilitatea să se dezvolte in domeniile in care simte că poate și vrea să fie mai bun. Știm că este nevoie de creșe, grădinițe, școli, licee, universități moderne. Și alocăm resurse pentru construcția unor noi astfel de unități școlare sau pentru modernizarea și extinderea celor existente. Pentru ca niciun elev să nu fie lăsat in urmă, am dezvoltat programele destinate reducerii abandonului școlar și susținerii copiilor din medii defavorizate. Sunt direcții pe care le vom dezvolta in noile legi ale educației. Proiectul Romania educată așază invățămantul romanesc pe principii noi, care să asigure accesul la educație de calitate și să valorifice potențialul uman al Romaniei. Destinul Romaniei depinde esențial de creșterea performanței sistemului nostru de educație. Doamnelor și domnilor profesori, Aveți in mainile dumneavoastră cea mai prețioasă avuție a unei țări: copiii. Dumneavoastră le sunteți lumina pe drumul cunoașterii! Modelați caractere, ii faceți să strălucească, să fie increzători in potențialul lor, in știința lor de carte. Ii stimulați să-și dorească să știe mai mult, ii incurajați și le sunteți alături atunci cand au nevoie. Ii faceți oameni, profesioniști, cetățeni, buni romani. Munca dumneavoastră aduce beneficii greu de cuantificat generației tinere și societății romanești. Pentru că un popor educat clădește o țară dezvoltată, ancorată in spiritul și valorile europene și euroatlantice, familii din care Romania, cu mandrie, face parte. Doamnelor și domnilor comandanți, Pentru dumneavoastră, acest moment este familiar, pentru că ați urmat și dumneavoastră cursurile unui colegiu sau liceu militar. Dumneavoastră vă revine frumoasa datorie de a-i instrui pe cei mai tineri reprezentanți ai Armatei. Faceți-o cu ințelepciune și insuflați-le curajul, tenacitatea, perseverența și dorința de a nu da inapoi, de a nu renunța la obiectivele lor. A te alătura marii familii a Armatei presupune o mare iubire de țară, un mare respect pentru valorile și simbolurile naționale, dar și ințelegerea și acceptarea unui sistem bazat pe reguli, pe spirit de echipă, pe camaraderie. Indrumați-i și ajutați-i să ințeleagă spiritul militar, camaraderia, curajul! Prin munca dumneavoastră, națiunea noastră prinde rădăcini mai puternice. Dragi părinți, Poate că nimic din ceea ce am spus pană acum nu a domolit neliniștea din sufletul dumneavoastră. Și este normal. Lăsați cele mai de preț ființe pentru dumneavoastră in mainile unor oameni despre care știți foarte puține și intr-un loc pe care nu il cunoașteți. Vă asigur că sunt pe maini bune! Nu le va lipsi nimic! Poate doar acea doză de alint pe care doar părinții o pot oferi copiilor lor. Sunt convins insă că echipa de profesori și comandanți ii va insoți cu dedicare pe tineri in tot acest drum frumos, care le va fi bază solidă pentru viitoarea carieră. La finalul anilor de liceu, sunt sigur, veți fi mandri de ceea ce au devenit copiii dumneavoastră. Și ați văzut cu cat curaj, cel care a reușit să intre pe primul loc in urma examenului de admitere a recunoscut că doar in cateva zile s-au transformatt, s-au maturizat un pic mai mult. In incheiere, aș dori să vă urez dumneavoastră, dragi tineri, dar și tuturor copiilor și elevilor care incep astăzi noul an școlar, mult succes și experiențe frumoase! Doamnelor și domnilor educatori, invățători, profesori și tuturor celor implicați in activitatea didactică vă doresc multe realizări! Iar pe părinți aș dori să-i asigur că personal cunosc cele mai multe din problemele pe care le au fie in a-și susține copiii la școală, fie in viața de zi cu zi. Lucrăm, in Guvern, pentru a privi cu toții mai optimiști către viitor. Tuturor, vă doresc multă sănătate și un an școlar cat mai bun! Vă mulțumesc! 2022-09-05 10:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_6195.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia începerii noului an școlarȘtiri din 05.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ocazia-inceperii-noului-an-colarIncepe astăzi un nou an școlar, moment incărcat cu emoții și speranțe atat pentru elevi, cat și pentru dascăli și părinți, care, firesc, iși doresc pentru copii cele mai bune condiții de invățămant pentru a le pune in valoare calitățile și a le asigura tuturor șanse egale in viață. Ultimii ani au fost o provocare majoră pentru intreg invățămantul romanesc, pandemia obligand intregul sistem la o adaptare neașteptat de rapidă la era digitală. Minusurile care au ieșit la iveală in acel context in ceea ce privește capacitatea de modernizare a invățămantului romanesc incercăm să le corectăm printr-o nouă abordare a sistemului educațional din Romania, iar schimbările pe care le-am considerat necesare, cel puțin in acest moment, se reflectă in noile legi ale educației pregătite la nivelul Guvernului. Ceea ce ne propunem prin aceste legi este să readucem invățămantul romanesc in top, pentru că avem o generație tanără cu mare potențial. Copiii și tinerii romani au dovedit că știu și sunt dornici să facă performanță, iar responsabilitatea noastră, ca factori decizionali, este să le oferim condițiile pentru a se dezvolta in domeniile in care se simt cei mai buni. Prin modificările pe care le propunem in materie de invățămant preuniversitar, actul educațional trebuie să țină cont de potențialul și aptitudinile elevului, pentru a-i oferi fiecăruia șansa ca drumul pe care și-l va alege in viață să fie cel in care poate performa. Ne dorim să oferim fiecărui copil dreptul la educație. Pentru ca niciun elev să nu fie lăsat in urmă am dezvoltat programele destinate reducerii abandonului școlar și susținerii copiilor din medii defavorizate. Pentru reducerea decalajelor in nivelul de pregătire avem in vederea introducerea unor programe care să ajute la consolidarea cunoștințelor. Atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus prin Proiectul Romania educată necesită așezarea invățămantului romanesc pe principii noi care să asigure accesul la educație de calitate și să valorifice potențialul uman al Romaniei. Ca prim-ministru, răman ferm angajat pentru concretizarea soluțiilor de sprijin pentru invățămantul romanesc, inclusiv prin alocarea fondurilor de care este nevoie. Un rol extrem de important in acest proces revine și personalului din sistemul de invățămant. Avem multe exemple de oameni dedicați misiunii pe care și-au ales-o in viață, de a forma generațiile tinere, iar munca lor vedem deseori cum este răsplătită cu performanțe obținute de elevii lor in competiții de anvergură internațională. Le mulțumesc pentru contribuția pe care o are fiecare dintre ei la recunoașterea invățămantului romanesc in lume, profesori și elevi deopotrivă! La inceput de an școlar, vă urez, dragi elevi, succes și note bune! Profesorilor le doresc ca activitatea didactică să le aducă cat mai multe satisfacții, iar pe părinți ii asigur că educația rămane pe lista de priorități a acestui Guvern. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-09-05 08:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-05-08-19-04big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la conferința ”New Security Center - Black Sea and Balkans Security Forum”Știri din 02.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-conferinta-new-security-center-black-sea-and-balkans-security-forum Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la conferința New Security Center - Black Sea and Balkans Security Forum [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor, Distinși invitați, Am să incep prin a-mi exprima bucuria să-l revăd pe Excelența sa, domnul ambasador Sorin Ducaru, cum, de altfel, am bucuria de a-l revedea pe Sir Stuart Peach, care, pană nu demult, a fost chairman-ul Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice, pe generalul Ben Hodges, care este un prieten al Romaniei, și să-l felicit pentru cartea pe care a lansat-o aseară, la București, și, de asemenea, mă bucur să-i revăd pe șeful apărării și o parte din generalii și ofițerii cu care am lucrat, pană nu demult, impreună, la tot ceea ce a trebuit să insemne dezvoltarea unui concept de apărare și securitate consolidat pentru țara noastră și pentru intărirea rolului Romaniei in interiorul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și creșterea rolului de pivot de securitate in regiune Mării Negre. Imi face o deosebită plăcere să mă aflu din nou printre prieteni și mulțumesc pentru invitație. Am apreciat intotdeauna conținutul dezbaterilor organizate de dumneavoastră in planul analizei strategice. Felicit gazdele pentru organizarea acestei conferințe. Vreau să punctez o serie de linii principale de poziționare, de puncte de pornire pentru dezbatere, intr-un context de dezvoltări geopolitice fără precedent in istoria postbelică. Răspunsul comunității europene și euro-atlantice la pandemia de COVID-19 a reușit să scoată la suprafață solidaritatea comunității euroatlantice și capacitatea de reziliență a acesteia. Temele păcii și războiului au revenit pe tăram european. Provocarea adusă de agresiunea militară fără precedent a Federației Ruse la adresa sistemului internațional bazat pe reguli ne obligă să ne regandim nu doar acțiunea, ci și resursele și viziunea. Este inevitabil, pentru că viitorul se prefigurează mai incert decat ne-am fi putut imagina in urmă cu doar cațiva ani. Crizele multiple, suprapuse și interdependente pe care le parcurgem astăzi afectează toate guvernele. Modalitatea in care s-au coalizat forțele societății libere i-a surprins tocmai pe cei care mizau pe slăbiciune și vulnerabilitate. De la capacitatea de decizie politică in criză, pană la sprijinul opiniei publice, ceea ce definește această comunitate este puterea de mobilizare in serviciul binelui. Acest test de reziliență are șanse de a fi trecut. In aceasta constau virtutea și forța lumii libere, democratice, a valorilor pe care le impărtășim in spațiul euro-atlantic. Doamnelor și domnilor, Deciziile acestui an, in Uniunea Europeană, in Alianța Nord-Atlantică și in cadrul comunității democratice, dau o bună măsură a capacităților noastre de coeziune, de apărare a unor valori universale. Pentru Romania, ca beneficiară, dar și contribuitoare vizibilă la măsurile de răspuns și reasigurare ale Alianței, ale SUA ca partener strategic, ale UE, ale partenerilor noștri globali, rezultatele eforturilor noastre din acest an inspiră optimism. Ponderea geopolitică și caracterul strategic indispensabil ale zonei Mării Negre sunt o realitate și o cerință promovate de Romania de mulți ani. Pentru prima oară in istoria sa, NATO, la Summit-ul de la Madrid, a declarat zona Mării Negre ca zonă de interes strategic aliat, iar securitatea ei, parte integrantă a securității euroatlantice. Din perspectiva securității, vedem reconsolidate capacitățile de apărare și descurajare in această regiune. Din ce in ce mai mulți aliați au constituit sau sunt in curs de a proiecta strategii naționale cu privire la această regiune, iar UE și-a calibrat acțiunea pe problematica maritimă regională. Un efort la care Romania a contribuit semnificativ. Interesul aliaților, al Europei valorilor este de a apăra libertatea de alegere a statelor care doresc să vină către noi, de a respinge politica revizionistă a sferelor de influență. Cred, de altfel, că o parte din surpriza celor care ne testează voința și această libertate a stat in modul in care reacția comunității europene și euro-atlantice s-a intalnit cu determinarea partenerilor noștri din vecinătate. Romania a demonstrat reziliență și solidaritate. In cazul agresiunii la adresa Ucrainei, derulată atat de aproape de granițele noaste, ca stat riveran Mării Negre și stat UE cu cea mai extinsă graniță cu Ucraina, deciziile principiale la care am luat parte in plan multilateral validează realitatea maturității Romaniei, a instituțiilor sale, a societății și cetățenilor săi. Cel mai recent exemplu este rolul jucat in puncte precum Galați și Constanța, unde am consolidat liniile de aprovizionare și export de cereale. Romania a susținut și promovat inițiative și formate de consolidare transatlantică precum Inițiativa celor Trei Mări, formatul B9, cooperarea trilaterală cu Polonia și Turcia. Acestea au contribuit din plin la consolidarea capacității de reacție și a rezilienței și au demonstrat justețea constructului pro-activ strategic al Romaniei. Parteneriatul Strategic cu SUA a determinat gandirea unei noi strategii dedicate Mării Negre. Este de salutat inițiativa, puternic susținută in Congresul SUA, de a consolida o strategie americană la Marea Neagră. Creșterea investiției strategice a SUA in susținerea rezilienței și libertății de alegere a statelor partenere este din ce in ce mai vizibilă. Franța sau Marea Britanie, dar și alte state, sunt exemple elocvente. Regiunea Mării Negre devine acum o miză mai mare ca oricand, nu doar in sensul clasic, militar, al securității, cat mai ales din perspectivă largă geopolitică. Aceasta are implicații pe multiple planuri: securitate și diversificare energetică, siguranța lanțurilor de aprovizionare, infrastructură, inter-conectivitate, securitate cibernetică. In aceste domenii, consacrarea acestei regiuni in strategii naționale, aliate sau ale UE, se justifică și se reflectă in modul cel mai concret. Iar securitatea maritimă se concentrează pe libertatea de circulație și de navigație și libertatea comerțului pe care trebuie să le apărăm și in situații speciale, precum cele din perioadele de război. In regiunea adiacentă Mării Negre, statele Parteneriatului Estic, pe care agresiunea rusă le-a pus in fața unor amenințări existențiale, trebuie și mai intens sprijinite pe in parcursul european. Platforma Parteneriatului Estic trebuie să susțină avansarea procesului de integrare europeană. Uniunea Europeană iși poate consolida influența politică, poate avansa proiecte dedicate stabilității și securității in regiune, proiecte in susținerea reformelor in sens european și care să sprijine direct și concret viața și bunăstarea cetățenilor acestor state. Este un tip de efort pe care l-a exemplificat și il exemplifică acțiunea Romaniei și a altor state membre in susținerea poate a celui mai vulnerabil dintre partenerii răsăriteni, Republica Moldova - cel mai recent, prin constituirea Platformei de Sprijin pentru țara vecină. Stimați invitați, Deciziile UE și aliate in sprijinul partenerilor estici pot stimula o competiție benefică, o reconcentrare a eforturilor pe dimensiunea integrării europene a Balcanilor Occidentali. Decizia rapidă și vizionară de la Versailles pentru Kiev, Chișinău și Tbilisi a retrezit apetența și capacitățile europene ale statelor aspirante din această zonă. Este reconfirmată astfel importanța strategică a politicii de extindere. Actuala criză re-alătură in mod real regiunile de apartenență geografică și geostrategică ale Romaniei, cea a Vecinătății Estice și cea a Balcanilor, intr-un front european. Opțiunile recente ale UE privind viitorul european al Balcanilor Occidentali confirmă această apreciere. Sprijinul Romaniei pentru viitorul european al statelor aspirante a fost și rămane principial și ferm. Balcanii de Vest sunt o zonă de importanță strategică in care dezvoltările politice și de securitate au implicații directe pentru securitatea și prosperitatea intregii Europe. Avem motive să sperăm că asistăm la o redinamizare politică in sens european a zonei. Criza din Ucraina poate fi premisa constituirii unui front de consolidare geopolitică in sensul valorilor euroatlantice pe flancul sudic al Rusiei europene. Dincolo de chestiunea extinderii, ea poate fi catalizatorul UE in abordarea celor două mari vecinătăți: Răsăriteană și Sudică. Interesele comune reconfirmate de noile amenințări determină și nevoia de a răspunde noilor provocări create de actualele crize - securitate energetică, alimentară, siguranța lanțurilor de aprovizionare, stabilizare, migrație. La nivel strategic, ruperea de sursele rusești de hidrocarburi, reducerea dependențelor de actorii care ne atacă valorile, merge in sensul deja proiectat la nivel euro-atlantic pentru tranziția energetică. In termen scurt și mediu, ea determină diversificarea surselor, avansul tehnologic și reorientarea economico-investițională intr-o multitudine de domenii. Mai mult, acest tip de urgență determină apropierea pozițiilor in materie de politici energetice intre statele membre. Transformarea energetică este una dintre schimbările strategice esențiale in contextul actual. Romania a pus constant accent pe continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură, in special consolidarea interconectărilor și diversificarea mix-ului energetic prin dezvoltarea unor noi proiecte de producție - inclusiv nuclear și gaze naturale. Suntem bine poziționați pentru tranziția la un model de dezvoltare bazat pe consum energetic sustenabil. Iar proiectele comune energetice și tehnologice cu partenerul strategic american s-au dovedit, o dată in plus, o viziune benefică Romaniei. Devine cel puțin la fel de important efortul și mesajul comunității euroatlantice de susținere fermă a respectării dreptului internațional, a valorilor și principiilor democratice și de respingere a revizionismului, a sferelor de influență și a politicii de putere. Intr-un context global de competiție intre democrații și autocrații și in realitatea geopolitică impusă de provocarea rusă in Ucraina, reziliența informațională este esențială pentru coeziunea transatlantică. Agresiunea din Ucraina a fost insoțită și de exacerbarea propagandei. Iar Rusia nu este singurul actor cu astfel de recursuri. Romania este profund ancorată intr-un sistem de securitate și solidaritate euroatlantică, care s-a dovedit pană in clipa de față de neclintit, fiind angajată in eforturile comune de creștere a rezilienței naționale, sociale, a mass-media. Devine esențială transmiterea acestor interese, valori și preocupări, impreună cu partenerii și aliații euro-atlantici și partenerii cu interese impărtășite in plan global. Aceasta este temelia reașezării lumii globale care să mențină valorile și modul de viață liber și democratic cu care a trăit generația noastră, de care dorim să se bucure și copiii noștri. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și vă doresc in continuare dezbateri de succes și la cat mai multe astfel de conferințe! Mult succes! 2022-09-02 10:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_forum-23.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de aniversare a 20 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane - AHK RomâniaȘtiri din 01.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participare-la-evenimentul-de-aniversare-a-20-de-ani-de-la-infiintarea-camerei-de-comert-i-industrie-romano-germane-ahk-romaniaGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de aniversare a 20 de ani de la inființarea Camerei de Comerț și Industrie Romano-Germane - AHK Romania [Check against delivery] Doamnelor și domnilor parlamentari, miniștri, Excelența voastră, domnule ambasador, Excelențele voastre, doamnelor și domnilor reprezentanți ai Corpului Diplomatic la București, Distinși invitați, Mă bucur să iau parte la acest eveniment aniversar de excepție, 20 de ani de la inființarea Camerei de Comerț și Industrie Romano-Germane - AHK Romania. Aniversarea dumneavoastră coincide cu un alt eveniment pe care il sărbătorim anul acesta, 30 de ani de la semnarea Tratatului bilateral privind cooperarea prietenească și parteneriatul in Europa. Știm că ne putem baza pe parteneriatul nostru cu Germania și vrem să vă asigurăm că Germania poate conta pe Romania ca pilon de stabilitate in regiune. Pentru Guvernul Romaniei, AHK Romania reprezintă un partener de nădejde și, in calitate de prim-ministru am avut intalniri productive pentru ambele părți. Pentru noi e important să avem consultări deschise cu reprezentanții mediului de afaceri, iar AHK face o treabă foarte bună pentru relațiile economice bilaterale romano-germane. AHK nu este doar un ambasador al companiilor germane care activează in Romania, este și un real ambasador al Romaniei, care ajută investitorii germani să vină și să dezvolte afaceri solide in țara noastră și pentru asta vă mulțumesc. Mă bucur că am ocazia să pot sublinia incă o dată că Germania este unul dintre cei mai mari investitori pe piaţa romanească. Germania este primul partener comercial al Romaniei, deținand o pondere de peste 19% din totalul exporturilor țării noastre. Capitalul companiilor germane care au investit in Romania se ridică la peste 11 miliarde de euro, o cifră impresionantă, cu potențial mare de creștere. Apreciem prezența solidă a celor peste 7.500 de companii cu capital german, care generează 250.000 de locuri de muncă in economia romanească. Investițiile germane in Romania sunt diversificate și consider că numărul mare de companii germane care vin și fac afaceri in Romania reflectă și increderea investitorilor in politicile guvernamentale. Și acesta imi doresc să fie doar inceputul. Romania are capacitatea de a deveni hub regional pentru producția, transportul și stocarea de hidrogen și ne dorim să dezvoltăm colaborarea pe acest palier cu Germania. Ne exprimăm totodată interesul pentru colaborarea cu experții germani și cu companiile germane in scopul includerii Romaniei in viitorul cadru al proiectelor importante de interes european comun in domeniul microprocesoarelor. Avem capacitatea științifică și tehnică, așa cum a subliniat și antevorbitorul meu, atat pentru cercetare, cat și pentru producție, și ne dorim să valorificăm acest potențial in efortul european comun. De asemenea, Romania poate folosi și oferi facilități și capacități alternative sustenabile pentru relocarea industriei germane din Rusia sau Asia, iar potențialul transportului pe Dunăre trebuie amplificat. Dunărea trebuie să devină un coridor de transport european navigabil pe tot parcursul anului și vom susține prin măsuri concrete acest potențial. Acestea sunt doar cateva din oportunitățile pe care le are in prezent Romania. Sunt convins că așteptata și meritata aderare a Romaniei la Spațiul Schengen va oferi mediului de afaceri, inclusiv investitorilor germani, noi oportunități de dezvoltare. Mesajul recent de susținere a Cancelarului Olaf Scholz confirmă că suntem pregătiți să ne asumăm acest nou pas important de integrare in proiectul european care le oferă cetățenilor noștri beneficiile unei piețe unice dezvoltate, in care libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor reprezintă un motor a dezvoltării. Susținerea investițiilor presupune un dialog constant și intens cu mediul de afaceri pentru a lua cele mai bune măsuri și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung. Apreciez in mod deosebit faptul că aniversarea AHK de anul acesta stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală in contextul economic și geopolitic in care ne aflăm. Dezvoltarea sustenabilă inseamnă investiții nu doar in economie, inseamnă investiții in educație, in cercetare, in proiecte verzi, domenii pentru care există interes și implicare efectivă la nivelul guvernului. Cea mai mare parte a investițiilor prin PNRR merg către proiecte verzi, către educație, digitalizare, domenii capabile să asigure un viitor sustenabil pentru țara noastră. De aceea, dorim să vă avem in continuare parteneri de dialog și acțiune pentru a da naștere la inovație și dezvoltare sustenabilă. Doamnelor și domnilor, La preluarea mandatului am anunțat că vom fi un guvern pro business, pro-investiții și am dovedit in practică acest lucru, alocand cea mai mare sumă pentru investiții din ultimii 32 de ani. Totodată, vom folosi fiecare euro din cei peste 90 de miliarde pe care ii avem la dispoziție pană in 2029 pentru a rezolva problemele de infrastructură și a crește calitatea serviciilor publice ale statului, stimuland totodată mediul de afaceri și dezvoltand sistemele de educație și sănătate. Viziunea noastră despre viitorul Romaniei se bazează pe principiile și valorile euro-atlantice, in care democrația și economia de piață sunt piloni solizi. Procesul de aderare la OCDE este in linie dreaptă și ne va ajuta, acum, după primirea Foii de parcurs, să aliniem sistemul administrativ și funcționarea mediului de afaceri la regulile celor mai puternice economii din lume. Am inceput, deja, să valorificăm și să integrăm in legislația națională expertiza Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică indreptată spre transparență, digitalizare și reducerea birocrației. Adică exact ceea ce așteaptă de la noi mediul de afaceri. Doamnelor și domnilor, Dincolo de cooperarea economică, Romania și Germania au o punte solidă de legătură, reprezentată de oameni. Comunitatea romanească din Germania și comunitatea etnicilor germani din Romania reprezintă cu siguranță legături trainice, pe termen lung, intre cele două țări. Romanii din Germania și etnicii germani din Romania contribuie activ la dezvoltarea economică, socială și culturală a celor două țări. Cu ajutorul lor, legăturile dintre cele două țări vor fi și mai stranse, și mai puternice. Cu incredere, putem construi un viitor prosper pentru noi toți, in marea familie europeană, din care suntem onorați să facem parte. Doresc să vă felicit pentru cei 20 de ani de activitate, pentru că ați ales să faceți afaceri in Romania și vă doresc mult succes in continuare! 2022-09-01 20:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_akh-1.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 1 septembrieȘtiri din 01.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-1-septembrie1662052332Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara! Guvernul a adoptat recent noile măsuri care consolidează cadrul de protecție oferit populației și economiei, in contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. In acest sens, in această seară, alături de noi, in sala de briefing, se vor afla și ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, și ministrul de finanțe, Adrian Caciu. O să-i şi invit, in această ordine, să prezinte deciziile pe care guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă le-a luat in această seară. Vă rog, domnule ministru Popescu. Virgil Popescu: Bună ziua! Da, in această seară am aprobat modificările la Ordonanța 27. Aș vrea să vi le prezint dumneavoastră. Practic, se extinde perioada de aplicabilitate a Ordonanței 27, de la 1 septembrie anul acesta, deci, de astăzi, pană in data de 31 august a anului viitor. Aceasta este prima schimbare -schema de plafonare și de protecție a populației și a mediului economic se extinde de la 1 aprilie 2022 la 31 august 2023. Plafoanele de consum pentru populație răman aceleași; intre zero și 100 de kilowaţi/oră consum, prețul este de 68 de bani pe kilowatt, practic, acest tarif pentru populația care consumă foarte puțin kilowaţi. Intre zero și 300 de kilowați, aici este o ușoară schimbare. Intre zero și 300 de kilowați, in interiorul aceluiași plafon, incercăm să stimulăm populaţia să facă o economie. Prețul de 80 de bani se aplică pentru primii 255 de kilowați din acest plafon, diferența intre 255 și 300 - la prețul din contract. Pentru mediul economic, pentru instituțiile publice, rămane un leu pe kilowatt; spitalele, fie că sunt publice, fie că sunt private, educația, fie că este publică, fie că este privată, furnizorii de servicii sociale, fie că sunt publici, fie că sunt private - un leu pe kilowatt pentru intreaga cantitate de energie electrică consumată. Ceilalți, IMM-urile, industriile alimentare, celelalte instituții publice - 85% din cantitatea consumată, tocmai pentru a incerca să ii stimulăm și să economisească mai multă energie electrică. La gaze naturale, 31 de bani - rămane același preț pentru populație pentru kilowatt-ul de gaz natural consumat. Ceea ce poate nu a fost exemplificat pană acum, nu a fost spus, in iarna trecută, populația avea un plafon de consum, dacă vă aduceți aminte; in iarna aceasta, nu mai există acest plafon de consum, n-am văzut pană acum, poate că nici noi nu am exemplificat. Nu vorbim de plafon de consum pentru gaze, deci nu vorbim de o problemă in faptul că nu ne incadrăm intr-un anumit plafon de consum. De altfel, la gaze naturale, pentru populație, prețul este reglementat, producătorii au obligația să vandă gazul natural furnizorilor de clienți casnici cu 150 de lei pe megawatt și, de asemenea, este plafonat și este reglementat și pentru producția de energie termică, la același preț, pentru CET-uri. Pentru consumul non-casnic, vorbim de același preț de 37 de bani pe kilowatt, pentru cei care - sunt aceleași condiții ca in ordonanța 27 - consumă pană in 50.000 de megawați anual. Se introduce in plus o modalitate de a incuraja furnizorii să iși caute energie mai ieftină și să nu aștepte ca statul să deconteze indiferent ce sumă. Uitandu-ne impreună cu OPCOM și cu ANRE, cu Ministerul de Finanțe, absolut toți din piață, și să vedem exact prețurile medii ale tranzacțiilor, s-a stabilit un plafon maxim de decontare de către bugetul de stat al megawatt-ului de energie electrică, la 1.300 de lei. Practic, tot ce este peste 1.300 de lei, dacă furnizorul nu este suficient de competitiv să-și caute energie și crede că i se poate deconta absolut orice cantitate, nu va mai beneficia de bani de la bugetul de stat. De asemenea, se descurajează tranzacțiile succesive. Uitandu-ne in piață, și am mai spus acest lucru, faimoasa trecere a energiei electrice de la un furnizor la altul, de la un trader la altul și ajunge la furnizor pentru a crește prețul artificial, prețul energiei electrice sau al gazului natural va fi, de data aceasta, foarte dur sancționată, pentru că nu este normal să avem acest tip de comportament in piață. Va fi sancționată cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care ANRE acum o are la dispoziție pentru a putea să o aplice. Aș putea să vă vorbesc despre fondul de tranziție energetică, dar fiind o contribuție, o să-l las pe colegul meu, domnul Adrian Caciu, să ne vorbească. Aş mai vrea să mai spun două lucruri despre piață. Statul, Ministerul Energiei, prin membrii din Adunarea Generală a Acționarilor, acolo unde statul este acționar, va impune, in așa fel incat, la data de 1 noiembrie, strategiile de marketing, strategiile de vanzare ale companiilor să fie aprobate și, in aceleaşi strategii, ne vom asigura să existe vanzare de la producător către industrie, către clientul final, pe un termen lung, de cinci ani de zile, să existe predictibilitate a prețului, să nu mai existe speculații pe piață; ne vom asigura ca furnizorii și distribuitorii să poată să iși asigure clienții finali și consumul tehnologic al distribuitorilor, prin contracte bilaterale. De aceea, am impus aceast ritm rapid, pană la 1 noiembrie, să existe strategii de vanzare și ne vom asigura că, in ele, prin aprobarile pe care le vom da in adunările generale, se va regăsi acest mod de tranzacționare, tocmai pentru a evita volatilitatea pieței și a exista un comportament normal, un comportament pe termen predictibil, pe termen lung, al actorilor din piață. Pe scurt, cam acestea sunt modificările. O să il las pe colegul meu, pe Adrian Caciu. Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos! Domnule ministru de finanțe, vă rog, urmand ca, apoi, și dumneavoastră, și domnul ministru Popescu, să răspundeți la intrebările jurnaliștilor. Vă rog! Adrian Caciu: Bună seara! Tot in această ordonanță, pe două paliere, observand ceea ce s-a intamplat, pe de o parte, pe piața de energie, dar și modul in care, să spun, deconturile către furnizori au ajuns să fie efectiv plătite, s-a stabilit introducerea unei contribuții la fondul de tranziție energetică, o contribuție care va fi achitată de producătorii de energie electrică, de agregatorii de energie electrică și gaze, furnizorii care au și activitatea de trading pentru activitatea respectivă, de trading, dar şi pentru traderi, o contribuție care se va face venit la bugetul acestui fond de tranziție energetică și care, fondul respectiv, va asigura plata cu celeritate a deconturilor facturilor de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Practic, prin această contribuție și acest fond, lucrurile intră intr-o normalitate, din punctul nostru de vedere, din două perspective: se asigură capitalul de recuperat pentru furnizori mult mai rapid decat dacă erau, oarecum, sincope intre diversele rectificări bugetare in cazul in care apare astfel de situații, iar, pe de altă parte, se descurajează ceea ce am văzut in piață, mai ales in zona de trading, crearea unor prețuri care să fie in cascadă, in creștere, mult departe de ceea ce inseamnă, pe de-o parte, costul de producție sau, pe de pe de altă, parte costul de achiziție, la care chiar și traderii au achiziționat energia de pe piață. Impreună cu acel plafon maxim de decontare, lucrurile vor intra intr-o normalitate și din perspectiva prețurilor din zona pieței energiei din Romania și lucrurile acestea se vor vedea, cu siguranță, in săptămanile următoare. O să vă stăm la dispoziție cu răspunsul la intrebări. Vă mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnul ministru. Il rog şi pe domnul ministru al energiei să ni se alăture şi pe dumneavoastră, colegii din presă, vă voi ruga doar să menţionaţi cui vă adresaţi respectivele intrebări. Mulţumesc! Reporter: Bună seara! Aş vrea să vă intreb cand se va publica această ordonanţă și care e stadiul avizelor? Ce avize aveți și ce avize lipsesc pană in acest moment? Puteţi răspunde oricare dintre dumneavoastră. Dan Cărbunaru: Da, da, sigur. Răspund eu. La acest moment, sunt toate avizele necesare luate, tocmai de aceea a şi fost necesar acest interval de timp, pentru a ne asigura că procedurile sunt parcurse. Reporter: Și de la Consilul Economic și Social? Dan Cărbunaru: Consiliul Economic și Social, nefiind o politică nouă, nu are un aviz de dat in acest context. Virgil Popescu: Ordonanța 27 a fost avizată. Ordonanţa 27, cand a fost aprobată, a fost deja avizată de Consiliul Economic şi Social. Politicile noi, discuțiile cu Ministerul Justiției, politicile care nu sunt noi, aceleași politici, nu necesită avizarea Comsiliului Economic şi Social. Doar politicile nou introduse necesită acest lucru. Reporter: De la Consiliul legislativ? Virgil Popescu: Există, evident. Dan Cărbunaru: Toate avizele sunt luate. In cazul CES, am explicat contextul. Reporter: Sunt modificări, sunt lucruri noi in ordonanță. Virgil Popescu: Politici? Nu e nicio politică nouă. Reporter: Pentru ministrul finanțelor: care este impactul bugetar total al acestor plafonări? Adrian Caciu: Un miliard de lei pe lună. Un miliard de lei pe lună, care va fi practic, neutralizat din ceea ce inseamnă contribuţia pe care am impus-o. Reporter: Şi pentru ministrul energiei: cum aţi luat decizia scăderii de la 300 de kilowaţi la 255? Care au fost criteriile și cine, practic, nu va mai...;.? Virgil Popescu: Nu este scădere de la 300 la 255. Este o aplicare a ceea ce s-a hotărat, la Bruxelles, voluntară, in momentul de față. Este o incercare de aplicare, in momentul de față. Trebuie să știți că in plafonul 0-255 intră 7.200.000 de romani. In plafonul 0-300 intră 7.600.000 de romani, deci vorbim de 98% din cei care se incadrau. In continuare, există oferte in piață pentru cei care consumă mai mult decat atat, la același preț, și pot opta pentru acest lucru. A fost o decizie luată nu de către minister, a fost o decizie luată in coaliţie. Dan Cărbunaru: Şi aş menționa aici, in completare, sunt cei 15% care corespund procentului de economisire recomandat la nivel european. Virgil Popescu: Dacă vă uitaţi, 85%, deci 15% jos, din 300 de kilowați face exact 255. Reporter: Multumesc! Reporter: Bună seara, am intrebări pentru amandoi. Numai răbdare să aveți cu mine. Și aș incepe, de fapt, cine ar vrea să-mi explice? Vreau să vă intreb referitor la prețul de referință și taxa de solidaritate, cum a fost numită generic, cred că domnul Popescu poate să-mi explice. Exact, la procedură, de la cum este la producător, ce inseamnă limitarea la 2% a profitului mai incolo, pe lanț. Domnul Caciu, atunci, oricine vrea să imi explice exact procedura prin care se plătește taxa de solidaritate, cat reprezintă exact? Adrian Caciu: O secundă! Aș avea o singură rugăminte. Dan Cărbunaru: Nu este taxă de solidaritate. Adrian Caciu: Nu discutăm, nici de taxe, nici de impozite. Reporter: Atunci, numită politic taxa de solidaritate. Adrian Caciu: Este o contribuție, atenție, este o contribuție a celor care acționează pe această piață, pentru a sprijini, pe de o parte, pentru a asigura sustenabilitate schemei de compensare și, pe de altă parte, pentru a asigura sursă financiară pentru investiții in sectorul energetic. Deci, nu este o taxă, nu este o problemă de fiscalitate. Este o contribuție cu care cei care au ridicat piața intr-un mod care nu mai are legătură cu prețul de care vorbeați dumneavoastră, fie el de referință la producător sau fie el de cost de achiziție, la trader, inițial, vor participa solidar cu toată lumea la această situație. Este o situație care se intamplă nu numai in Romania, se intamplă și in Europa. Reporter: 100% la producător peste 450 și 2% limitat profitul? Eu asta incerc să ințeleg și...? Adrian Caciu: Este o limitare a adaosului comercial pe lanț. Evident, se ține cont de necesitatea ca, in zone, in anumite zone, să poți să susții și costurile de investiții. Producătorii romani și producătorii, de fapt, de energie, inclusiv cei din zona de energie regenerabilă, dar și in alte in alte zone, au nevoie de investiții. Și atunci au nevoie, pană la urmă, să poată avea un adaos comercial recunoscut. Ceilalți jucători și, de altfel, istoricul trade-ului din Romania ne arată că adaosul comercial pentru trading a fost intre 1% și 3%, in ultimii 10 ani. A ajuns la 200, 300, 500% . Reporter: V-aș intreba, apropo de amenda pe care poate să o dea ANRE, iar cred că mă indrept spre domnul Popescu, ce inseamnă tranzacțiile succesive, adică de cate ori să se tranzacționeze astfel incat să se sesizeze ANRE-ul că prețul crește superficial pe piață și să intervină? Virgil Popescu: Acum dacă vinde cum s-a intamplat, X lui și Y, și Y lui Z, și Z lui W și, la final, ajunge la un furnizor care cere la decont, este evident că sunt tranzacții succesive. Deci, este o logică clară, o evidență, /.../ pentru a crește nejustificat prețul de achiziție, care ulterior va veni la decontul la bugetul de stat. Acum avem și un /.../ la prețul de decontare de 1.300, lucrurile vor fi mult mai ușor controlabile. Intorcandu-mă un pic in partea cealaltă a intrebării dumneavoastră, nu la partea de impozitare, la partea de fixare a acelor praguri, de exemplu, de producător și aici aș vrea să mă intorc un pic. Am avut discuții cu toți producătorii și, exact cum a spus colegul meu, domnul ministru Caciu, am avut grijă ca, acolo unde avem investiții și unde se fac investiții, să nu existe probleme cu derularea acelor investiții și mă refer și la Romgaz, mă refer și la Nuclearelectrica și la Hidroelectrica, deci acele prețuri de decontare sau de referință sunt prețuri care asigură continuarea investițiilor, pentru a nu se ințelege că statul vine și taxează și blochează investițiile. Nu, este exclus acest lucru și mai mult, nu este o invenție a noastră, a guvernului sau ceva de genul acesta. Ne-am inspirat, și nu este o rușine să spunem acest lucru, dintr-un model al colegilor noștri din Grecia. Am primit, de la colegii din Grecia, notificarea pe care danșii au făcut-o la Comisia Europeană, deci, practic acest model este un model deja agreat de Comisia Europeană. Sunt convins că la Praga, pe 9 septembrie la Consiliul extraordinar, vom discuta model și este posibil să asistați, chiar acesta să fie implementat, alături și de modelul nostru, ajustat in alte și in alte state din Uniunea Europeană, iar prețul de 450 să știți, corespunde in euro și cu anumite prețuri de referință din Grecia, de exemplu. Reporter: Furnizorii spuneau astăzi că, faptul că se aplică de la 1 septembrie sau de cand se publică in Monitorul Oficial, ii pune cam in... adică e o chestiune problematică pentru ei, pentru că nu reușesc să se adapteze la aceste noi formule, la aceste noi praguri pe care trebuie să le respecte. Au vreun timp de adaptare, adică cum vedeți transferul acesta de la anumite prevederi ale ordonanței la celelalte? Virgil Popescu: Eu vă spun că va fi timp de adaptare, pentru că prin această modalitate in care a fost gandită ordonanța, in primul rand că vor fi eliberate pe piață cantități de energie care erau contractate in alt scop decat cel de a ajunge la consumatorul final. Vor fi descurajate activitățile acelea speculative, iar piața la termen chiar că ar trebui să funcționeze mult mai bine. O să vedem in două săptămani și o să vedeți cate tranzacții furnizorii vor face in piață la termen și vor avea energie pentru diferența pe care nu și-au acoperit-o din ceea ce au reușit să achiziționeze pentru consumatorii finali pe care-i au. Şi, pană la urmă, noi nu discutăm, atenție, furnizorii nu intră sub spectrul acestei contribuții. Trebuie foarte clar specificat. Doar cei care fac revanzare, in contextul in care se intamplă o situație de genul, diferența intre cost de achiziție și cost de valorificare. Reporter: V-aș intreba dacă ne permitem pană la finalul anului din acești bani, să zicem impactul pozitiv, să plătim deconturile, adică pană la urmă... cum stau calculele? Adrian Caciu: Da, sigur. Vă asigur că se vor plăti toate. De aceea am și specificat că am incercat să facem și prin această modificare incă o sursă de finanțare mai rapidă pentru compensarea cat mai rapidă către furnizori, ca să nu mai existe acele intarzieri. De altfel și termenele de decontare, dacă observați, s-au micșorat. Aș vrea să vă spun, apropo, și să risipim... da, oricum o să ne mai intalnim și la sfarșitul anului să vedeți cam cat s-a achitat pe această schemă. Pe 118, impactul estimat a fost de 6,5 miliarde de lei, s-au achitat 3 miliarde, 98% din facturi. Deci este o diferență intre ceea ce se vehiculează in piață, nu știu din ce surse, pentru că măcar cei care au facturi ar trebui să știe efectiv cat i-a costat, niște cifre care n-au legătură cu realitatea și vă dau, pur și simplu, asta puteți să comparați și cu ceea ce a comunicat ANRE-ul in ultimele zile cu privire la deconturile făcute. Deci, cand vorbesc de 3,17 miliarde in total, includ și facturi pe OUG 27, dar și 98% din facturile din vechea schemă. Și vorbesc de deconturi făcute la ambele ministere, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii. Deci, va fi in regulă. Ceea ce am asigurat și mai asigurăm incă o dată este că nu vor rămane facturi restante la finalul acestui an către furnizori. Reporter: Aș merge foarte puțin cu dumneavoastră, domnule Caciu, spre un alt subiect și v-aș intreba, pentru că ați fost pomenit și in ședința liberalilor ieri. Adrian Caciu: Nu cred că eu... Reporter: Şi dumneavoastră că trebuie să veniți, să explicați de unde se vor majora pensiile de anul viitor. Vreau să vă intreb așa, perspectivă, că imi dau seama că nu ați inceput calculele exacte, ca perspectivă există spațiu pentru a majora cu 10% și, apoi, mai am o intrebare legată de salarii, dar vă las să răspundeți. Adrian Caciu: Nu am să mă pronunț asupra procentului, ceea ce pot să vă spun - că există spațiu și mai există și necesitate. Iar decizia finală va fi luată in coaliție, pentru că trebuie așezate in echilibru nevoia, ca să spun așa, de compensare a pierderii de putere de cumpărare la mai multe categorii de cetățeni, nu numai la pensionari și, pe de altă parte, posibilitățile financiare, prognozele pe care le avem pentru anul viitor și ele evoluează, avem prognoza de vară, acum vedem cum va arăta prognoza de toamnă. Pe de altă parte, celelalte priorități pe care statul trebuie să și le păstreze. Avem de implementat PNRR, avem de făcut investiții, avem partea de asigurare a resurselor pentru educație, pentru sănătate, pentru apărare. Deci, lucrurile se vor pune toate pe masă. De asta nu am să mă refer la procent, pentru că procentul va fi decis. Oricum, nu va fi cel pe care ni-l spune legea referitor la indexarea inflației din urmă cu un an, pentru că este evident că ar fi, din punctul meu de vedere, incorect față de cetățeni, care resimt o inflație mult mai mare decat cea care a fost in urmă cu un an, adică in 2020. Reporter: Ultima, dacă imi permiteţi, legat de majorarea salariului minim, sunt firme mici care spun că nu işi permit costurile acestea in plus de anul viitor și, vă reamintesc, ele erau cele care reclamau şi problema cu part time-ul in momentul in care s-a făcut modificarea și tot așa. Practic, pentru ei care ar fi soluția? Adrian Caciu: Nu. Discuțiile despre salariul minim au loc in fiecare toamnă. Şi tot in fiecare inceput de an, de fapt in fiecare toamnă se stabilește care va fi salariul minim pentru anul viitor. Va fi acest dialog cu toată economia, dacă vreți, și va rezulta pană la urmă o ințelegere. Evident, te duci la o negociere cu propuneri. Așteptăm să vedem care sunt ghidajele pe ceea ce inseamnă discuția din coaliție și după care va incepe negocierea cu mediul de afaceri. Trebuie ţinut cont de faptul că și salariații se confruntă pană la urmă cu greutăți. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de faptul că și antreprenorii se confruntă cu greutăți. Trebuie totul pus in balanță. Lucrurile vor fi gestionate și o să vedeți; cam intr-o lună de zile cred că veţi vedea elementele care fac parte din strategia fiscal-bugetară de anul viitor. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Reporter: Revin puţin la contribuția de solidaritate. Am ințeles că nu este plătită de furnizori, doar de producători și intermediari. Dan Cărbunăru: Şi că nu este o contribuție de solidaritate in sine. Reporter: Ba da, este o contribuţie... Dan Cărbunaru: In sensul că nu este o taxă, este o contribuție pentru tranziția energetică, așa cum ii și spune numele. Reporter: Deci, nu o plătesc furnizorii? Adrian Caciu: Furnizorii, doar in cazul in care fac activitatea de trading. Reporter: Producătorii au un prag maxim de 450 de lei; atat cei care produc curent electric, cat și cei care produc gaze? Adrian Caciu: Nu. Reporter: Dar cum? Virgil Popescu: Această contribuţie este doar pentru cei care produc energie electrică. Reporter: Şi nu am ințeles foarte bine cine plătește acea amendă de 5%? Care intermediar, al doilea, al treilea? Virgil Popescu: Cel care beneficiază și vine la decont, cel care beneficiază şi işi face această schemă de creștere artificiala a prețului. Reporter: Pentru că am văzut că scrie in ordonanță, la articolul 15 alineatul 7, că plata compensărilor se va face in limita disponibilului din cont, aș dori să vă intreb dacă e vreo scăpare acolo sau așa se va face compensarea către furnizori? Adrian Caciu: Orice act normativ trebuie coroborat cu celelalte acte normative. In contul Ministerului Energiei și al Ministerul Muncii se află la momentul acesta 4,7 miliarde de lei pentru compensare. Discutăm de ceea ce s-a dat la rectificare, da? Peste acești bani, vin banii care se strang in acel fond de tranziție energetică, deci ei sunt peste; nu inseamnă că doar din acei bani, doar din cat se strange acolo vor fi compensate sau vor fi decontate facturile. Avem deja alocarea bugetară. Va fi această alocare care se incasează de la cei care sunt precizați in ordonanță și evident, dacă va fi nevoie, la următoarea rectificare mai punem sume suplimentare. Eu cred că, din ceea ce am calculat, nu vor fi, din contră, vor fi venituri care răman excedentare și care vor fi folosite pentru ceea ce inseamnă programe de investiții din sectorul energetic. Reporter: Da și aș mai avea o intrebare pentru dumneavoastră. De exemplu, in multe state europene se reduce TVA-ul la energie, la gaze naturale, energie electrică, accizele. Adrian Caciu: Da. Reporter: La noi de ce nu poate fi luată o astfel de măsură? Adrian Caciu: Cel mai important este să se acționeze asupra prețului. Anul trecut, de exemplu, și știu că revine această intrebare legată de reduceri de taxe, mai ales de TVA. Știu că există și un partid politic care susține lucrul ăsta. Anul trecut toată Europa a redus taxe. Toate țările din Europa au crescut deficitele. Cand reduci taxe inseamnă incasări mai mici. Au crescut deficitele, au crescut datoriile publice, au ajuns la datorii publice istorice, care pun, de altfel, in discuție chiar intregul pact fiscal, care s-a adoptat in 2010 şi măsurile nu au avut succes, pentru că prețurile in continuare au crescut la energie. Ceea ce ne interesează, in primul rand, este să punem prețurile la energie intr-o zonă de rezonabilitate, dacă vreți, pentru că au fost zile in care am avut cele mai mari prețuri din Europa. Şi mai dau un exemplu mai simplu, aritmetic, 19% din 100 de lei versus 5% dintr-o mie de lei; faceți diferența și veți vedea că plătiți mai mult dacă scădem doar TVA-ul, dar nu am făcut nimic cu prețul bază. Mulțumesc! Reporter: Mulțumesc și eu. Domnule ministru Popescu, furnizorii spun, totuși, că au nevoie de 30 de zile ca să-și poată adapta sistemele informatice in urma acestei ordonanțe care se va publica in Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, dacă au nevoie de atata timp, se vor putea aplica prețurile de care vorbiți dumneavoastră acolo? Virgil Popescu: Sunt de acord cu ei. Au nevoie de 30 de zile; prima factură aferentă lunii septembrie, atunci cand se aplică, vine in data de 15 noiembrie. Reporter: Și dacă ați făcut și un calcul? Virgil Popescu: 15 octombrie, 15 octombrie am greșit. 30 plus 15... Deci au suficient timp. Sunt de acord cu ei că necesită timp. 30 de zile reprezinta un timp rezonabil și au tot timpul să-l facă. Plus că plafoanele au cam rămas, mai trebuie adaptate, evident. Reporter: Și dacă ne mai puteți aminti puțin, cum stăm in acest moment cu stagiul de decontare. Virgil Popescu: Păi, tocmai ce v-a zis, văzand execuția bugetară, domnul ministru. Practic, cam tot ce vine aprobat la decontare de la ANRE este plătit imediat de către Ministerul Energiei. Noi, in fiecare luni - puteți verifica - punem situația decontărilor, ce primim spre decontare de la ANRE, ce decontăm, ce am decontat pe ordonanța 118 sau ce decontăm pe Ordonanța 27. Sunt date pe care le pune in public in fiecare luni pe site-ul ministerului. Reporter: Și mai am o intrebare pentru domnul Caciu pe o altă temă dacă imi permiteți. Vă ceruse premierul, dacă nu mă inșel, să faceți o analiză pentru pensiile sub 3.000 de lei, o neimpozitare a acestora. Dacă e gata acea analiză, se mai lucrează la ea, știm care sunt rezultatele.... Adrian Caciu: Analiza n-a fost numai pentru pragul de neimpozitare, ci pe tot ce inseamnă posibilitatea asupra impozitării, dacă vreți, a pensiilor așa-zis speciale. Analiza este finalizată cand coaliția va considera că este oportun să o discutăm și probabil că in curand, pentru că vine și jalonul din PNRR, vom avea această discuție. Mulțumesc! Reporter: Pentru domnul Caciu! Legat de PNRR, care este stadiul discuțiilor pentru renegocierea PNRR, dacă au venit ministere cu propuneri in plus care au cerut bani in plus, care este stadiul? Adrian Caciu: La această intrebare, evident, va trebui să vă răspundă domnul Boloș. Din ceea ce cunosc, la nivel de guvern, lucrurile sunt avansate. In septembrie vom fi finalizat foaia noastră de parcurs. Mai sunt chestiuni de clarificat și din perspectiva Comisiei Europene asupra modului in care se face ajustarea și a modulului in care, pană la urmă, vor incepe negocierile. Obiectivele principale vi le-a anunțat și domnul prim-ministru pentru ceea ce inseamnă optimizarea PNRR, avand in vedere faptul că in jur de 2,1 miliarde de euro trebuie scăzute din total anvelopă. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Intre timp, insă, așa cum ați văzut chiar și azi-dimineață la Guvern, continuă seria semnării de contracte cu bani in PNRR. 155 de milioane de lei cu TVA inclus, care reprezintă finanțare din PNRR pentru primele nouă creșe din cele /.../, creșe, care vor fi făcute in perioada următoare cu finanțare europeană. Inainte de a vă mulțumi, vă mulțumesc domnilor miniștri pentru prezență, aș vrea să continuu cu hotărarea de guvern pe care, astăzi, guvernul a aprobat-o pentru a modifica normele financiare privind activitatea sportivă. Astfel, sportivii romani vor beneficia de majorarea cu 50% a premiilor. Este vorba și de sportivi, dar și de colectivele tehnice ale acestora. Este o formă de recunoaștere și de apreciere a performanțelor deosebite. Am văzut cu toții in această vară și probabil că această serie de succese continuă, dată fiind determinarea și forma foarte bună a sportivilor romani, astfel incat, pentru disciplinele sportive individuale, antrenorul, antrenorul național care a pregătit un singur sportiv premiat sau recompensat poate primi un premiu sau recompensă al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea acelui acordat sportivului. Totodată, antrenorul care a pregătit mai mulți sportivi premiați și recompensați vor primi un premiu sau recompensă al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea cumulată a premiilor, recompenselor unitare ale sportivilor pregătiți. Pentru disciplinele sportive individual-olimpice sau cele sportive individual neolimpice, din cadrul sporturilor olimpice, la care pregătirea este asigurată de mai mulți antrenori și competiția se desfășoară la mai multe probe, premierea, recompensarea se face astfel: antrenorul principal sau antrenorul național poate primi un premiu-recompensă compus din valoarea cea mai mare a unui premiu, cumulată cu valoarea fiecăruia din celelalte premii obținute de sportivii pregătiți și antrenorii secunzi vor putea primi un premiu-recompensă de pană la 75% din valoarea premiului obținut de antrenorul principal. Este, așadar, o preocupare de a avea grijă nu doar de sportivii care strălucesc pe arenele internaționale, dar și pentru antrenori, pentru colectivele tehnice care stau in spatele succesului lor. Atat deocamdată, de la briefing-ul de presă al Guvernului. Mulțumesc pentru prezență și le mulțumesc și celor doi miniștri, ministrul energiei și ministru de finanțe, pentru detaliile prezentate privind noile reglementări care protejează cetățenii și economia de efecte ale creșterii prețurilor la gaze naturale și la energie electrică. O seară bună! 2022-09-01 20:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_5829.jpgȘedința de guvern din 1 septembrieȘtiri din 01.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-1-septembrie1662044992Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Deși am intarziat aproximativ trei ore ședința de guvern, doresc să menționez că această intarziere este din cauza procedurilor tehnice de avizare. A trebuit să avem indeplinite toate procedurile, pe parcursul de avizare, la fiecare minister care a avizat proiectul de ordonanță de urgență și am considerat că este important să avem toate elementele de conținut clare, fără să fie nevoie să revenim pe ordonanță. Practic, prin modificările pe care le vom aduce ordonanței de guvern numărul 27 nu facem altceva decat să consolidăm și să extindem măsurile de protecție a populației și economiei de creșterile la prețul energiei și gazelor naturale. Totodată, doresc să fac mențiunea că, odată ce va fi publicată in Monitorul Oficial, incepand cu această zi am extins și perioada de valabilitate a acestei ordonanțe. Practic, am prelungit cu un an și va fi valabilă pană la data de 31 august 2023. Am avut in vedere să asigurăm, așa cum spuneam, protejarea populației și a economiei. Sunt 98% dintre gospodăriile care vor beneficia de această plafonare și compensare la energie și apreciem că astfel vor fi ferite de creșterile prețurilor la energie electrică și gaze. Totodată, am considerat că este important să luăm măsuri pentru consolidarea resurselor alocate in acest sens și, de asemenea, am luat măsuri pentru a ne asigura că piața internă are asigurată intreaga cantitate de gaze naturale și avem funcționale toate sursele de producere a energiei electrice, astfel incat să putem să trecem cu bine iarna 2022-2023. Desigur, prin măsurile luate astăzi, vom descuraja comportamentul speculativ din piața energiei și gazelor naturale. Totodată, suntem pregătiți ca, in funcție de deciziile care vor fi luate la nivelul Uniunii Europene, să avem flexibilitatea necesară să putem să adaptăm măsurile noastre și să integrăm deciziile care vor fi luate la nivelul Comisiei Europene. Vă mulțumesc! 2022-09-01 18:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_5593.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului interministerial pentru asigurarea rezilienței energetice și implementarea proiectelor de infrastructură în energieȘtiri din 01.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-asigurarea-rezilientei-energetice-i-implementarea-proiectelor-de-infrastructura-in-energieGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, reuniunea Comitetului interministerial pentru asigurarea rezilienței energetice și implementarea proiectelor de infrastructură in energie. Cu această ocazie, participanții au analizat Programul de iarnă inițiat de Ministerul Energiei și elementele noilor măsuri guvernamentale de protejare a populației și economiei de efectele creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. - Guvernul a luat toate măsurile pentru a avea stocurile necesare pentru incălzire. Autoritățile vor avea planuri de intervenție pentru asigurarea fluxului necesar de aprovizionare, fiind pregătite să ofere suport in cazul unor avarii sau altor situații de urgență. Pentru a consolida măsurile de sprijin pe care Guvernul le ia pentru protejarea romanilor și a mediului de afaceri de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, suntem pregătiți, azi, să adoptăm cadrul normativ necesar in acest sens, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-09-01 12:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_energie-15.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a unor contracte finanțate din PNRR pentru construcția unor creșeȘtiri din 01.09.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-unor-contracte-finantate-din-pnrr-pentru-constructia-unor-cre-eGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineaţa! Domnule ministru, domnule şef al Cancelariei, domnilor primari, doamnelor şi domnilor, doresc să ii mulţumesc domnului ministru şi tuturor celor care işi desfăşoară activitatea la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru modul in care au reuşit să pună in aplicare obiectivele prioritare de pe agenda guvernului. Spun acest lucru pentru că, in ultimele luni, am reuşit deja să operaţionalizăm trei programe majore din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Primul a fost cel de eficienţă energetică, cel de-al doilea - fondul local, iar cel de astăzi - construcţia de creşe. Sigur, sunt bani europeni şi important este că in urmă cu o săptămană am reuşit să operaţionalizăm şi Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, program care, de asemenea, vine să pună in aplicare ceea ce am decis la nivelul guvernului astfel incat să putem să coordonăm foarte bine fondurile europene cu fondurile de la bugetul de stat. Discutăm de programe mature, programe care ar fi trebuit să se finanţeze din fonduri de la bugetul de stat. Iată că s-a reuşit, prin demersurile care s-au făcut la nivelul Ministerului Dezvoltării, ca acestea să poată fi finanţate din fonduri europene. Discutăm de 124 de creşe destinate unui număr de 7.000 de copii. Sunt priorităţile pe care guvernul şi le-a asumat astfel incat să putem să sprijinim şi să acordăm atenţia cuvenită tinerelor familii. Sper ca această grijă de zi cu zi faţă de locul unde pot să işi lase copiii şi să primească ingrijirea şi educaţia pe care şi le doresc, uşor-uşor să se diminueze prin aceste măsuri pe care le luăm. Sunt măsuri de dezvoltare a infrastructurii, pe care, de asemenea, le aliniem cu măsurile pe care le aprobăm la nivelul Ministerului Educaţiei. Ieri am avut in primă lectură aprobarea a 3.500 de posturi, posturi care se regăsesc şi vor fi destinate inclusiv celor care işi vor desfăşura activitatea in aceste creşe noi. Vă mulţumesc, vă felicit şi vă doresc spor la treabă! 2022-09-01 09:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-09-01-11-08-03big_image_022_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 31 augustȘtiri din 31.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-31-august1661940485Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, și de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei de guvern [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei, organizat după ședința de guvern care tocmai s-a incheiat. In cadrul ședinței, au fost luate mai multe decizii pe care le voi anunța, nu inainte insă de a-i da cuvantul domnului ministru al educației, domnul Sorin Cimpeanu. Așa cum știți, ne pregătim de inceperea școlilor. Ieri a avut loc o analiză a stadiului pregătirilor, convocată de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la care au participat ministrul educației, dar și ministrul afacerilor interne, alături de structurile din teritoriu conectate la activitățile de pregătire. In acest sens, dar și in sensul unor măsuri discutate in primă lectură, astăzi, in guvern, ii dau cuvantul, pentru inceput, domnului ministru al educației. Vă rog, domnule ministru! Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc! Astăzi au fost prezentate in guvern cinci acte normative in domeniul educației. Au fost prezentate in primă lectură. Este vorba despre o hotărare de guvern prin care se stabilesc normele de aplicare a Programului național Masă caldă in școli și, de asemenea, un proiect de ordonanță de urgență prin care creștem numărul de școli de la 300 la 350. După ce, anul acesta, am crescut de la 150 la 300 de școli, Ministerul Educației a realizat o selecție atentă pentru ca, de acest program, să beneficieze acele 300 de școli care au cea mai mare nevoie. Inspectoratele școlare județene, in urma unei analize, prin complementaritate cu finanțarea pe care școlile o primesc pentru asigurarea unei mese prin PNRAS- Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar - am definitivat lista celor 300 de școli. Lista face obiectul unui ordin de ministru pe care l-am semnat astăzi și care este deja public, cu cele 300 de școli. Practic, in fiecare județ, a fost dublat numărul școlilor care vor beneficia. Avand in vedere că, din această listă, spre deosebire de anii anteriori, nu mai fac parte colegii naționale, pe care considerăm că nu le putem include in lista celor care au cea mai mare nevoie de masă caldă, sunt incluse școli cu un număr de elevi mai mic, și asta ne permite să suplimentăm cu 50 de școli lista celor 300 de școli deja aprobate. Vă reamintesc că finanțarea aprobată este de 354 de milioane de lei. Este de 10 ori mai mare decat anul 2016, an in care a inceput Programul Masă caldă, cu 35 de milioane de lei finanțare. Și vă mai reamintesc faptul că am crescut și alocația zilnică de la 10 la 15 lei, pentru a preintampina acele situații in care tarifele de 10 lei nu au fost suficiente pentru a genera atractivitate in randul operatorilor economici, mai ales in contextul scumpirilor. Deci, avem semnat ordinul de ministru cu lista celor 300 de școli, avem prezentată hotărarea de guvern cu normele de aplicare și avem ordonanța de urgență pentru extinderea cu incă 50 de școli, in primă lectură, care se va aproba săptămana viitoare, după ce va primi toate avizele. Aceasta este o măsură importantă pentru accesul la educație al copiilor din zonele dezavantajate din mediul rural și nu numai. Masa caldă face diferența pentru mulți dintre părinți, intre a-și trimite și a nu-și trimite copilul la școală. Un al doilea set de propuneri, alături de echitate, pentru că tot pachetul legislativ Romania educată și toată politica Ministerului Educației se bazează pe susținerea echilibrată intre echitate și excelență, intre echitate și performanță, este dat de un proiect de hotărare de guvern prin care mărim semnificativ cuantumul premiilor elevilor romani care au obținut rezultate excepționale in acest an, in mod deosebit, la olimpiadele internaționale. Rezultate care merg, de multe ori, pană la locul II mondial sau locul V mondial, de foarte multe ori pe primul loc la nivel european. Exemplu: Olimpiada de Fizică - locul II mondial și primul loc european detașat, sau Olimpiada de Matematică - locul V mondial și primul loc detașat. Avem și alte olimpiade - Olimpiada de Limba Germană, in care o elevă din Bacău a obținut medalie de aur, premiul I. Aceste premii nu aveau o valoare pe care guvernul să o considere conformă cu rezultatele acestor tineri excepționali. Astfel, premiile au fost crescute, astfel: pentru premiul intai, aur absolut- este vorba de punctaj maxim- premiul va fi de 20.000 de elevi. Acest premiu este primit atat de elev cat și de școala din care provine acel elev. Deci, fiecare dintre cei doi, școala care a contribuit la formarea elevului primește 20.000 de lei iar elevul primește 20.000 de lei. Aș vrea să vă spun că, pană acum, premiul era de 12.250 de lei. Premiile doi, trei și mențiune au valori, de asemenea, crescute semnificativ, respectiv de pană la 15.000 de lei, 12.000 de lei, 10.000 de lei și 6.000 de lei mențiune. Pentru olimpiadele regionale sau europene, premiul intai este de 7.500 de lei. Pentru că, in momentul de față, pentru o echipă de 20 de elevi, spre exemplu, care ia premiul intai la nivel național, legislația actuală, hotărarea de Guvern din anul 2016, prevede o valoare a premiului de 22 de lei per elev - deci care a luat premiul intai la nivel național - Ministerul Educației și Guvernul Romaniei au considerat, de asemenea, inacceptabilă această situație, iar propunerile sunt de creștere pană la 600 de lei pentru fiecare elev din echipă. Se multiplică, evident, cu numărul de premii. Primirea olimpicilor internaționali se va face la Guvernul Romaniei. Premierul Romaniei, pentru a recunoaște rezultatele acestor elevi absolut excepționali, a decis să organizeze o sesiune extraordinară de primire a tuturor acestor elevi la Guvernul Romaniei. Era, de asemenea, oportună actualizarea acestor premii. Dincolo de echitate și excelență, in școală este nevoie de profesori, in școală este nevoie de cadre didactice și cand spun școală, mă gandesc și la creșe și grădinițe. In sistemul de educație s-a preluat un număr important de creșe de la autoritățile locale. Prin preluarea acestui număr de creșe, aș vrea să vă spun că suntem in curs de a finaliza centralizarea copiilor care invață in creșe preluate in sistemul de educație, iar la inceputul acestui an școlar, săptămana viitoare, la inceput, vom face public numărul acestora. Pot să vă spun că sunt spre 40.000 de copii, in condițiile in care in luna noiembrie 2021 aveam exact 22.600 de copii cuprinși in creșe. Deci, avem aproape o dublare a numărului de copii din creșe. Asta inseamnă că măsura de preluare in sistemul de educație a creșelor a fost o măsură corectă. Odată cu preluarea in sistemul de educație a creșelor, este nevoie și de posturi. In afară de creșe, din fericire, avem un număr semnificativ, desigur insuficient, dar mult mai mare decat in anii anteriori de grădinițe care au fost finalizate. Finalizate inseamnă că au și dotările de rigoare. Este nevoie de posturi pentru ca acei educatori să poată fi plătiți. In acest sens, după ce Ministerul Educației a distribuit absolut și cand spun absolut toate posturile, inseamnă absolut toate posturile disponibile prin reglementări legale, am inițiat astăzi o hotărare de Guvern prezentată tot in primă lectură, prin care dorim suplimentarea cu 3.500 numărul posturilor din sistemul național de invățămant. Coroborat cu această hotărare de guvern inițiată, am aprobat și un memorandum prin care se deblochează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice, didactice auxiliare și nedidactice atat din invățămantul preuniversitar, cat și din invățămantul universitar. Deci, practic, actele normative prezentate astăzi sunt centrate pe susținerea accesului la o educație, programul Masa caldă, pe susținerea performanței, recunoașterea performanței elevilor și, de asemenea, pe susținerea importanței cadrului didactic in creșe, grădinițe și școli. Acestea au fost actele normative prezentate astăzi. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Sorin Cimpeanu: Mulţumesc şi eu. Dan Cărbunaru: Dacă aveți intrebări pentru domnul ministru Cimpeanu, vă rog. Ințeleg că nu. Sorin Cimpeanu: Vă mulţumesc. Dan Cărbunaru: Prezentarea dumneavoastră foarte clară și elocventă. Mulțumesc pentru faptul că ați venit. Aș vrea să continuu lista temelor abordate astăzi in cadrul ședinței de Guvern și să vă prezint și principalele acte normative adoptate. Aș incepe cu ordonanța pentru modificarea și completarea Legii 207 din 2015 privind Codul de procedură fiscală, care introduce noi reglementări de simplificare și imbunătățire a legislației de procedură fiscală, adaptand-o totodată la evoluții internaționale, recomandări de bune practici de la nivelul OCDE, care, după cum știți, a eliberat Romaniei foaia de parcurs pentru aderare și, ca atare, toate aceste proceduri specifice statelor dezvoltate, economiilor dezvoltate ale lumii sunt adoptate treptat in legislația Romaniei. Aș vrea să vă dau cateva exemple legate de astfel de imbunătățiri ale sistemului legislativ. In primul rand, imbunătățirea echilibrului in relația dintre contribuabil și organele fiscale, pentru a consolida și dezvolta creșterea increderii contribuabililor in administrația fiscală. Astfel, ANAF urmează să publice pe site-ul propriu lista contribuabililor, persoane juridice care și-au declarat și achitat la scadență obligațiile fiscale de plată și nu figurează cu obligații restante. Totodată, se introduce posibilitatea restituirii taxei pentru soluția fiscală anticipată, dacă, in astfel de situații, contribuabilul renunță la această soluție, iar pentru constituirea garanțiilor se creează posibilitatea eșalonării creanțelor, precum și eșalonări succesive. Totodată, va exista posibilitatea eșalonării TVA, a accizelor sau taxelor vamale pentru administrarea care revine Autorității Vamale Romane. Mai multe detalii puteți regăsi in conținutul ordonanței și in comunicatul de presă care va fi publicat. Un alt act normativ adoptat astăzi este ordonanța pentru modificarea și completarea Legii 95 din 2006 privind reforma in domeniul sănătății și a Legii 227 din 2015 privind Codul Fiscal. Acest act normativ introduce măsuri și clarificări ale cadrului legal din sistemul de sănătate, pentru a imbunătăți activitatea și managementul din acest domeniu. Se creează, astfel, cadrul legal pentru desemnarea Institutului Național de Sănătate Publică drept unitate sanitară clinică fără paturi, care va indruma tehnic şi metodologic rețeaua de sănătate publică, supraveghind starea de sănătate a populației, bolile transmisibile și netransmisibile și identificand, totodată, problemele de sănătate comunitară. In situații de risc biologic și epidemiologic, Ministerul Sănătății va putea să dispună organizarea la nivelul unităților sanitare, a farmaciilor comunitare sau a oficinelor comunitare rurale sau in cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a Municipiului București a unor centre care să furnizeze servicii de vaccinare, de diagnostic, evaluare și tratament. Tot in acest document, aprobat astăzi, se vor regăsi reglementări noi privind situațiile in care se asigură finanțarea cheltuielilor cu medicamentele din bugetul Ministerului Sănătății, clarificandu-se, totodată, modul de decontare a medicamentelor pentru bolnavii care sunt eligibili la tratament in străinătate in conformitate cu ordinul 50 al Ministerului Sănătății, fără a afecta bugetul de stat. Același act normativ modifică pachetul minimal de servicii care se acordă persoanelor care nu fac dovada calității de asigurat prin completarea cu servicii medicale de asistență medicală primară. Pentru a putea beneficia de aceste noi servicii medicale, persoanele care nu fac dovada calității de asigurat vor avea obligația să se inscrie pe lista unui medic de familie. Astfel, peste două milioane de persoane neasigurate vor fi inregistrate la furnizorii de asistență medicală primară, respectiv medicii de familie, in acest fel putand beneficia de pachetul minimal de servicii in asistența medicală primară, toate fondurile necesare pentru plata acestor noi servicii medicale urmand a fi suportate prin transfer de la bugetul de stat către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Mai multe detalii tehnice privind aceste aspecte le vom comunica de la nivelul Guvernului și Ministerului Sănătății. Aș vrea să mai fac referire și la un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii 302 din 2004 privind cooperarea judiciară internațională in materie penală. A fost prezentat astăzi in guvern și aprobat. Acest act normativ modifică și completează unele decizii care reglementează mandatul european de arestare, punandu-se, practic, normele in acord cu decizia-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare și procedurile de predare intre statele membre ale Uniunii Europene și decizia Curții Constituționale numărul 359 privind neconstituționalitatea unor prevederi din Legea 302/2004 in forma sa actuală. Practic, aceste modificări aduse in domeniul extrădării, vor reglementa mai precis procedurile in privința solicitanților de azil sau de protecție internațională, mai ales in contextul conflictului din Ucraina, dar și pentru situațiile in care CEDO constată o incălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale in materia extrădării. O altă modificare importantă prevede desemnarea tuturor instanțelor de judecată sau, după caz, a parchetelor, in funcție de etapa procesuală parcursă, de a executa cereri de asistență judiciară internațională avand ca obiect audierea prin videoconferință, in locul Curților de Apel și Parchetelor de pe langă acestea. Ulterior adoptării reglementărilor existente, dotarea cu echipament de videoconferință a instanțelor din Romania s-a imbunătățit semnificativ, dar este necesar, totuși, să se asigure celeritatea procedurii, apreciindu-se că o descentralizare a sistemului de executare a acestor cereri, avand ca obiect audierea prin videoconferință, este, totodată, o măsură necesară și utilă. V-aș mai semnala, cu permisiunea dumneavoastră, Hotărarea de Guvern care a fost aprobată, pentru modificarea articolului 10, alineatul 1, punctul 2 și alineatul 9, din Hotărarea de Guvern 1174/2014, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată in agricultură. Sunt majorate cu 480 de milioane de lei, așadar aproape jumătate miliard de lei, fondurile alocate schemei de sprijin pentru motorina utilizată in agricultură, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru anul in curs. Practic, suma alocată pentru acest lucru se majorează de la 337 de milioane de lei, la 817 milioane de lei. In privința condițiilor de asigurare a protecției temporare și a unor acte normative in domeniul străinilor, Guvernul a adoptat astăzi hotărarea care vizează extinderea categoriilor de persoane cărora li se aplică decizia de punere in aplicare 382 din 2022 a Uniunii Europene. O necesitate generată de reducere a presiunii asupra sistemului de azil, dar și de menținerea unității familiei pentru membrii de familie ai străinilor care se califică pentru protecție temporară și pentru care nu sunt soluții legale, care să nu presupună despărțirea familiei sau recunoașterea de statute diferite. In primul rand, vor putea beneficia de protecție temporară apatrizii și resortisanții țărilor terțe, altele decat Ucraina, care vor putea dovedi că-și au reședința legală in Ucraina, inainte de 24 februarie anul in curs, data debutului invaziei militare ilegale ruse. Acest lucru se va face pe baza unui permis de ședere permanentă valabil, eliberat in conformitate cu dreptul ucrainean, dacă respectivele persoane nu se pot intoarce in condiții sigure și stabile in țara sau in regiunea lor de origine. Totodată, așa cum și premierul Nicolae-Ionel Ciucă a anunțat, au fost purtate și discuții legate de stadiul analizei privind pregătirea pentru iarnă și, bineințeles, imbunătățirile care vor fi aduse cadrului legal existent deja pentru a proteja populația și economia de efectele creșterilor prețurilor la energie și gaze naturale. Așa cum a afirmat in repetate randuri, și premierul, și așa cum Guvernul a dat asigurări cetățenilor și mediului de afaceri, există o prioritate fixată clar, de a garanta predictibilitate și stabilitate in acest domeniu afectat de dinamica prețurilor, astfel incat maine in cadrul ședinței de Guvern, vom avea cadrul normativ consolidat. Acestea ar fi principalele elemente pe care am dorit să vi le transmit. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție! Reporter: Dacă ne puteți da detalii despre ce s-a stabilit pană la acest moment ca modificări la Ordonanța 27 și ce mai rămane de finalizat pană maine? Dan Cărbunaru: Sunt discuții care se poartă la acest moment intre diversele ministere, implicate in analizarea și profilarea soluției optime, astfel incat toate detaliile tehnice să fie stabilite in timp util, pentru ca maine, in ședința de guvern, să poată fi adoptată noua formulă. Reporter: Știam asta. Intrebarea mea era alta. Dan Cărbunaru: Acestea sunt elementele pe care vi le pot comunica acum, de indată ce apar noutăți in sensul celor solicitate, sigur că revenim. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Reporter: Unii furnizori de energie din Romania le cer clienților garanții și plata in avans a facturilor. Este normal acest lucru? Dan Cărbunaru: Au existat in ultimele luni o serie intreagă de aspecte pe care și dumneavoastră, mass-media, le-ați sesizat, multe dintre ele pornind de la sesizări pe care cetățenii, la randul lor, le-au făcut și către autorități, și către dumneavoastră, către presă. Există instituții ale statului roman abilitate să verifice de fiecare dată cand există astfel de semnale. Mă gandesc acum la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, la ANRE, care pot să verifice astfel de sesizări punctuale. In orice caz, și furnizorii, și distribuitorii, și producătorii de energie, și traderii vor trebui să respecte cadrul normativ, și in forma sa de acum, și in forma care va fi modificată, și de fiecare dată cand in special cetățenii, dar și companii, și alte categorii de beneficiari ai serviciilor de furnizare de energie electrică, de gaze naturale vor intampina diverse dificultăți sau vor considera că există neclarități in relația cu furnizorii pot sesiza nu doar presa, dar și autoritățile statului roman, care nu vor aduce doar lumină, dar vor lua și măsuri in acest sens. Au mai existat situații in care instituțiile abilitate au intervenit și au clarificat acele chestiuni, acolo unde a fost cazul dand și sancțiuni in acest sens. Reporter: Se va renunța la măsura privind calcularea impozitului pe locuință in funcție de grila notarială, de la 1 ianuarie? Dan Cărbunaru: A fost una dintre temele abordate in discuțiile pe care premierul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, le-a purtat cu reprezentanții aleșilor locali și, in acest context, așa cum atat participanții la acest dialog, cat și la nivelul guvernului s-a comunicat, există o analiză care se va face și, sigur, se va ține cont de aceste semnale trase de către aleșii locali, din perspectiva nevoii nu neapărat de a anula această măsură, cat mai degrabă de a o proroga, dand timp armonizării anumitor proceduri de lucru care nu sunt la acest moment omogene la nivelul teritoriului, raportat și de procedurile notariale. Reporter: Bună ziua! Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului energiei, in ședință, să prezinte un plan de măsuri pe zona de energie pentru iarna care urmează. Cu siguranță nu ne puteți spune ce conține acest plan, dar am vrea să știm care sunt punctele importante din el, adică la ce va face referire acest plan. Cat de pline sunt depozitele de gaz - un exemplu... Ce ar mai putea să... Dan Cărbunaru: In privința depozitelor de gaz, ministrul energiei a comunicat, astăzi, in guvern, că sunt peste 72% atinși din perspectiva stocurilor deja acumulate și că există un proces dinamic care va permite Romaniei nu doar să atingă cei 80% fixați pentru toamna acestui an, ci chiar să și depășească această țintă. Dar sunt și alți factori pe care programul pentru iarnă pe care Ministerul Energiei l-a pregătit și pe care ministrul l-a anunțat că il va prezenta premierului in cursul acestei zile. Desigur, și ministerul de linie, dacă va fi nevoie, și noi, la nivelul guvernului, vom prezenta detaliile acestui plan, după ce el va fi prezentat efectiv premierului și discutat. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Ceea ce pot să vă garantez este că una dintre cele mai importante priorități pentru această perioadă a anului, la nivel guvernamental, este, pe de o parte, asigurarea energiei și gazelor naturale necesare atat aprovizionării populației, gospodăriilor romanilor, cat și economiei. In egală măsură, insă, există o preocupare și de a face acest proces să se deruleze in condiții de corectitudine și de decență. Este unul dintre motivele pentru care cadrul normativ care incă de la inceput a fost menit să asigure stabilitate și predictibilitate pe piață, protejand și cetățenii, și mediul de afaceri, este astăzi imbunătățit și consolidat pentru a putea genera, in perioada următoare, această nevoie de predictibilitate, stabilitate și suportabilitate, pe care mai ales in acest context de dinamică a prețurilor societatea in ansamblu, dar și economia noastră il resimt ca nevoie. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru participarea la briefingul de presă și vă doresc o zi plăcută in continuare! 2022-08-31 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-31-02-04-23big_image_001_resize.jpgȘedința de guvern din 31 augustȘtiri din 31.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-31-august1661933980Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Ieri am inceput activitatea prin organizarea unei videoconferințe la care au participat ministrul educației, ministrul afacerilor interne și structurile subordonate din teritoriu, respectiv inspectoratele școlare județene și prefecții din fiecare județ. Scopul acestei videoconferințe a fost acela de a ne asigura că sunt parcurse toate etapele, astfel incat luni, pe 5 septembrie, să inceapă anul școlar in condiții mai bune decat in anii precedenți. Am dezbătut o serie intreagă de aspecte care au fost aduse la cunoștința conducerii celor două ministere și, in mod special, la cunoștința Ministerului Educației. Din punctul meu de vedere, sigur, așa cum am spus, s-au făcut progrese importante și apreciez și mulțumesc conducerii Ministerului Educației pentru implicare și pentru modul in care a monitorizat, coordonat și verificat implementarea deciziilor pe perioada de vacanță. Dar, așa cum am spus, sunt o serie de aspecte care trebuie să fie soluționate. Este ultimul an in care procesul de invățămant se desfășoară in conformitate cu prevederile actualelor legi ale educației, urmand ca, odată finalizat procesul de dezbatere a noilor legi ale educației, să pregătim anul de invățămant 2023-2024. Și aici sunt o serie intreagă de măsuri specifice, care aduc imbunătățiri la tot ceea ce presupune transformarea și modernizarea sistemului de educație din Romania. Desigur, există și componenta administrativă, unde doresc să subliniez cateva aspecte. Există acea obișnuință, aș putea să ii spun, ca, de fiecare dată, inceperea anului școlar să ne surprindă cu cateva aspecte administrative nerezolvate. Nu mă sfiesc deloc se discut despre ceea ce inseamnă imaginea sistemului de educație in Romania, cand vorbim de toalete in curtea școlii. S-au făcut demersuri ca numărul acestor unități de invățămant să fie redus, totuși au rămas un număr destul de mare și, din punctul meu de vedere, este inacceptabil. Motiv pentru care, ieri, in videoconferință, am solicitat tuturor autorităților, conducerii Ministerului Educației, precum și autorităților locale, ca pană la finele anului să mi se prezinte planul prin care anul viitor să eliminăm această pată de pe imaginea sistemului de invățămant romanesc. Este păcat, se fac eforturi, se muncește foarte mult. Am făcut un obiectiv de țară ca educația să rămană in primele priorități ale țării noastre, educația, alături de sănătate, să se inscrie in atenția maximă pe care Guvernul Romaniei o acordă, astfel incat să eliminăm aceste diferențe și să putem să ne aliniem la standardele europene. Ca atare, domnule ministru, reiterez decizia de ieri: pană la finele anului vă rog să imi prezentați acest plan. Ținand cont că au fost discutate o serie intreagă de aspecte specifice, domnule ministru Cimpeanu, vă rog să ne prezentați care sunt elementele principale care au stat la baza pregătirii și punerii in acord a tuturor elementelor specifice, astfel incat să incepem anul școlar pe data de 5 septembrie. Vă rog! Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru. O să-mi permiteți să incep, vă rog frumos, cu resursa umană. Este vorba de faptul că avem 80% directori in școlile și grădinițele din Romania cu concurs. Avem, de asemenea, distribuite absolut toate posturile pe care Ministerul Educației le-a avut. Am preluat un număr important de creșe in sistemul de educație, incepand din luna noiembrie anul trecut. Asta a fost o măsură care și-a dovedit succesul, pentru că, plecand de la 22.000 de copii in creșă, am crescut la aproape 40.000 de copii in creșă. O să avem o situație exactă la inceperea anului școlar. Este nevoie in continuare de resursă umană Dacă stăm să ne gandim, doar in creșele care nu au fost incă preluate sunt 4.000 de angajați, deci 4.000 de posturi care sunt plătite de către autoritățile locale. Dacă maine, conform legii, aceste posturi ar trece in sistemul de educație, nu mai avem absolut niciun post. De la autoritățile locale pleacă 4.000, la Ministerul Educației este nevoie de creșterea numărului de posturi. Sunt lucruri cu siguranță pe care le avem de făcut. O parte dintre ele fac obiectul unor inițiative pe care le avem chiar astăzi pe agenda guvernului, din perspectiva resursei umane. Din perspectiva curriculumului, am publicat reperele metodologice pentru a asigura tranziția de la vechile planuri de invățămant la noile planuri, care vor intra in vigoare in septembrie 2023, dacă ce pachetul legislativ Romania Educată va fi adoptat. La nivel de infrastructură, școlile sunt mai bine pregătite decat anul trecut, din toate perspectivele. Există un număr de peste 300 de situații in care, datorită și nu din cauza lucrărilor de reabilitare, s-au găsit alte locații, au fost relocări. Este un aspect care creează un disconfort, dar este un aspect important dacă vrem să reabilităm infrastructura școlară și să o dezvoltăm. Din punct de vedere al siguranței, avem o colaborare cu Ministerul de Interne și cu Ministerul Dezvoltării, am semnat un plan comun de acțiune și le mulțumesc celor două ministere. Am trecut in revistă, in teritoriu, absolut toate școlile care sunt acoperite din perspectiva pazei, fie de către poliție, fie de către jandarmerie, fie de către poliția locală. Am avut o serie de intalniri, una a fost chiar ieri la prefectură, pentru prevenirea și combaterea consumului consumului de droguri in școli. Suntem intr-o colaborare permanentă cu Ministerul Sănătăţii şi avem o serie de proiecte pentru siguranță sanitară in școli. Avem, de asemenea, discuții și propuneri in proiectul de lege prin care gratuitatea transportului pentru toți elevii să fie asigurată prin consiliile județene. Ințeleg că pe ultima sută de metri sunt repoziționări. Continuăm discuțiile pentru a găsi cea mai bună variantă, astfel incat, pentru prima dată, elevii Romaniei să beneficieze de gratuitate. Mă refer atat la transportul local, cat și la navetă. Sunt sigur că vom reuși să identificăm aceste soluții in coaliție, astfel incat să fie rezolvată o problemă esențială pentru reducerea abandonului școlar. Tot pentru reducerea abandonului școlar am semnat in această dimineață ordinul de ministru cu cele 300 de școli care vor beneficia de finanțare de la bugetul de stat pentru masă caldă. Este vorba de mai mult decat dublarea numărului de școli care beneficiază de o masă caldă, știind că masa caldă face diferența pentru foarte mulți intre a-ţi trimite și a nu-ți trimite copilul la școală. Este pe agenda guvernului de astăzi și in primă lectură hotărarea de guvern cu normele de aplicare ale programului masă caldă și, de asemenea, un proiect de ordonanță de urgență prin care extindem numărul celor 300 de școli la 350 de școli. Asta pentru echitate, pentru că in pachetul legislativ Romania educată avem in permanenţă in atenție echitatea, pe de o parte, performanța și excelența, pe de altă parte. Avem, de asemenea, o hotărare de guvern prin care există o creștere substanțială a premiilor pentru elevii romani care au făcut inaltă performanță internațională, in primul rand, fără a-i neglija pe cei care fac performanță națională. Deci este o hotărare de guvern prin care cuantumul acestor premii crește semnificativ. Sunt premiați nu numai elevii, dar sunt premiate și școlile din care provin aceşti elevi. Astea sunt măsurile de susținere a excelenței. Pe partea cealaltă, planul pe care l-ați cerut pentru conformitatea grupurilor sanitare in școli, ştiind că in urmă cu trei-patru ani erau peste 2.000 de școli cu grupuri sanitare neconforme, iar dacă autoritățile locale vor folosi finanțarea acordată prin bugetul Ministerului Educației, vom rămane cu 100 de școli, și e vorba de școli mici, am incredere că in doi ani nu va mai exista nicio școală in Romania. Increderea se va transpune intr-un plan concret de acțiune pe care vi-l vom prezenta, domnule prim-ministru, cum aţi cerut, nu pană la sfarșitul anului, și imi place să cred că il prezentăm mult mai devreme și mă angajez să il prezentăm mult mai devreme (...). Este o problemă exagerată şi este legată de foarte multe ori de calitatea educației. E o problemă importantă, trebuie rezolvată, dar trebuie să ințelegem că nu are legătură toaleta in curte cu calitatea educației. Din moment ce mulți dintre noi am făcut performanță invățand in aceste școli, cred că este o dovadă, dar ea trebuie rezolvată, clar, și va fi rezolvată. Nu in ultimul rand, problema resursei umane, domnule prim-ministru. Este vorba de un memorandum pe care il avem astăzi pentru deblocarea posturilor din educație. V-am dat exemplu doar in creşe, dacă ar trebui să le preluăm, ne trebuie 4.000 de posturi. Este o premieră și o spun public. In Ministerul Educației nu le vine să creadă colegilor mei din Ministerul Educației că Ministerul Educație nu iși păstrează niciun post in rezervă. Dacă astăzi cineva cere un post in cele 17.800 de școli și grădinițe din Romania, nu există. Deci, am distribuit absolut toate posturile, am intocmit cu maximă atenție necesarul și avem și un proiect de hotărare de guvern prin care, intr-o manieră puternic justificată, solicităm ințelegere pentru aprobarea creșterii numărului de posturi pe care Ministerul Educaţiei il va distribui punctual, pe baza unor justificări foarte clare și foarte obiective. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru! Cel de-al doilea subiect care ține agenda publică in aceste zile este cel de legat de energie, de pregătirea pentru iarnă. Măsurile pe care guvernul le are in vedere, astfel incat să putem să avem asigurate resursele energetice pentru iarna 2022-2023. Așa cum am dispus, astăzi urmează să primesc planul de iarnă de la Ministerul Energiei și, desigur, maine in Comitetul interministerial să avem elementele și concluziile analizei privind intreg procesul prin care vom aduce modificări la ordonanța de urgență prin care compensăm prețurile la energie. Domnule ministru, sunt convins că ați finalizat toate etapele de elaborare a planului și vom avea la dispoziție spre analiză in această zi planul de la Ministerul Energiei și, desigur, avem finalizate toate elementele de analiză pentru a putea să luăm o decizie pe modificarea ordonanței de urgenţă. Vă rog! Virgil Popescu: Da, domnule prim-ministru, chiar cand vorbeați dumneavoastră, am primit forma finală a programului de iarnă, este finalizat. Acum, colegii din Ministerul Energiei pun sub forma actului normativ, in așa fel incat dumneavoastră să il aveți in cursul zilei de astăzi, așa cum ați solicitat și la cancelaria dumneavoastră, și să-l aprobăm dacă este avizat in timp util, in viitoarea ședință de guvern, dacă nu, peste două săptămani de zile. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu. Aprobarea se va realiza in ședința de guvern de săptămana viitoare, prin hotărare de guvern. Virgil Popescu: Sigur că da. El este finalizat, așa cum v-am zis, chiar l-am primit și este foarte bine structurat, dar, dacă tot a venit vorba de programul de iarnă, să profit de această situație și să vă zic despre stocurile din depozitele de gaze naturale. In acest moment ne-am apropiat de 73%, avem peste 2.280.000.000 de metri cubi in depozite, dacă nu mă inșel, cifra pe care ne-am asumat-o și pe care trebuia să o raportăm și trebuie s-o raportăm maine, in data de 1 septembrie, la Comisia Europeană, era de 57%, deci a fost un ritm accelerat de inmagazinare a gazelor in depozite, in așa fel incat să depășim ținta minimă de 80 % grad de umplere a depozitelor. Referitor la ordonanța de urgență, sigur, impreună cu colegii de la Ministerul de Finanțe, cu cei de la Autoritatea de Reglementare, pentru că avem de finalizat problema acelei impozitări pe tot lanțul de producție și comercializare a energiei electrice va trebui să finalizăm și, evident, maine, așa cum ați spus, să prezentăm in cadrul comitetului forma finală. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, mulțumesc foarte mult. Inainte de a intra in agenda ședinței de guvern, sunt două modificări. Prima este legată de ordonanța de urgență privind licența industrială unică. Am discutat in această dimineață și sunt o serie de aspecte care trebuie coordonate cu observațiile care au venit de la Comisia Uniunii Europene și, in acest sens, ministerele inițiatoare vă rog să aveți in vedere ca in maxim două săptămani să integrați observațiile primite și pană pe 15 septembrie să reluăm procesul de avizare și aprobare al acestei ordonanțe, care se va transforma in ordonanță de urgență. Cea de-a doua hotărare este Hotărarea 1447, prin care am solicitat majorarea sumelor de bani cuvenite sportivilor care obțin rezultate deosebite la concursurile la care participă. Și vă rog, domnule ministru, să fie in deplină concordanță cu cele discutate inainte de inceperea ședinței. Aveți posibilitatea ca pană la ședința de guvern de maine să realizați toate aceste modificări. Pentru că tot a venit vorba despre sportivi, doresc să felicit echipa de aur a inotului romanesc. Este vorba, din nou, de campionul nostru David Popovici, de Alexandru Constantinescu, Ștefan Cosma și Patrick Dinu, patru tineri care au făcut din nou ca simbolurile Romaniei să fie pe prima treaptă a podiumului. La Lima au reușit să obțină medalia de aur la concursul de ștafetă 4x100 de metri. Le mulțumesc și ii felicit. De aceea, este nevoie ca toate aceste modificări să aibă aria de cuprindere pentru a nu crea niciun fel de scăpare in decizia pe care noi o vom lua. Domnule ministru Boloș, vă rog. Marcel Boloș: Domnule prim-ministru, vă rog să fiți de acord cu o retragere a memorandumului cu tema: urgentarea acțiunilor pentru indeplinirea condiției favorizante privind existența unei planificări actualizate pentru investițiile necesare in sectorul apei și cel al apelor uzate; pentru că avem un calendar comun cu Ministerul Mediului și aș vrea să il definitivăm impreună și să vi-l repunem pe ordinea de zi și să ne incadrăm in termen. Nicolae-Ionel Ciucă: De acord. Marcel Boloș: Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Este, de asemenea, de subliniat că maine vom avea o nouă ședință de guvern. Ședința de guvern, așa cum am menționat, va avea ca punct principal pe agendă aprobarea ordonanței de guvern privind modificarea elementelor de referință pentru compensarea prețurilor la energie. Pentru că astăzi este Ziua Limbii Romane, vă rog să imi dați voie ca, in numele Guvernului Romaniei, prin viu grai, să urăm La mulți ani! limbii romane, oriunde s-ar vorbi ea pe mapamond! Vă mulțumesc! 2022-08-31 11:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_019_resize.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă de Ziua Limbii RomâneȘtiri din 31.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-de-ziua-limbii-romaneAstăzi este sărbătoarea limbii romane, expresie fundamentală a identității noastre naționale, care ne unește ca oameni și leagă generațiile peste timp. Mai mult decat un mod de a ne ințelege și a ne recunoaște intre noi pretutindeni in lume, limba romană este istorie, cultură, spiritualitate și tezaur al mentalităților, de-a lungul istoriei milenare a poporului nostru, cu literatura ca expresie de varf. Respect și apreciere tuturor celor care contribuie permanent la cunoașterea, conservarea, perpetuarea și evoluția limbii romane: lingviști, cercetători, profesori, filologi, scriitori, traducători, cititori, vorbitori iscusiți, fie ei artiști sau oratori. Le sunt foarte recunoscător celor care păstrează identitatea națională dincolo de granițe, familiilor de romani care iși invață copiii limba maternă vorbind-o in căminul lor, și cadrelor didactice care predau in alte țări limba, cultura și civilizația romanească, nu doar in cadrul instituțional creat de statul roman pentru educația in diaspora. Nu in ultimul rand, imi exprim aprecierea pentru toți oamenii de stat romani din ultimele decenii care au dat un curs occidental dezvoltării țării noastre, astfel incat limba romană să se numere, astăzi, printre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Generațiile care vin din urmă trebuie să rămană legate de limba romană. Conectarea la Occident și la curente e necesară, oferind, prin - Unitatea in diversitate, șansa strălucirii trăsăturilor emoționale și spirituale pe care limba națională le-a cuprins și le păstrează vii in eternitate. La mulți ani limbii romane și tuturor vorbitorilor de romană din lume, conaționali sau prieteni străini! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-08-31 09:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-31-09-21-57big_sigla_guvern.pngPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat baza sportivă ”Academia de fotbal Gheorghe Hagi”Știri din 30.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-vizitat-baza-sportiva-academia-de-fotbal-gheorghe-hagiGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la baza sportivă Academia de fotbal Gheorghe Hagi [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să fiu astăzi la startul unui proiect, care este cat se poate de important pentru fotbalul romanesc, un proiect care se inscrie in agenda guvernamentală in ceea ce privește protecția mediului și diminuarea emisiilor de carbon la zero, așa cum s-a propus și cum ne-am asumat in cadrul Uniunii Europene, sigur, intr-o perioadă de timp mult mai mare decat ceea ce și-a propus Clubul Farul, ca pană in 2030 să devină complet neutru, emisii de carbon zero. Mai intai, am să-i mulțumesc domnului Gheorghe Hagi pentru tot ceea ce a realizat in viață, pentru performanță, pentru standardul și nivelul de ambiție pe care și l-a propus. Cand rostim numele Hagi, nu numai in Romania, ci și peste hotare, cu toții in ințelegem ambiție, cu toții ințelegem excelență, excelență in tot ceea ce și-a propus ca jucător, impreună cu echipa de aur, echipa `94, despre care am vorbit un pic mai devreme, care a reușit la vremea respectivă să ne bucure, să ne trezească emoția și să ne dea speranță. Odată cu trecerea timpului, a pus ghetele in cui, cum se spune, pe jumătate, aș zice, pentru că s-a angajat intr-un proiect la fel de ambițios ca propria-i carieră: a realizat această academie de fotbal, care ii poartă numele, academie de fotbal care se ingrijește de aproximativ 800 de copii, din care, dacă rețin bine, 66 fac fotbal de performanță. Am ințeles din acest proiect, pe de-o parte, grija față de mediu, grija față de angajamentul nostru de a produce energie verde și a folosi energie verde, dar am ințeles, in principal, grija față de generația viitoare, grija față de copii. Această preocupare, această ambiție a tuturor celor care iși desfășoară activitatea la Academia Gheorghe Hagi, la Clubul Farul, trebuie să continue să ne inspire pe fiecare dintre noi și ne dă speranță că, in aceste condiții deosebit de complicate, in condițiile in care ne confruntăm cu crize succesive și suprapuse, există, totuși, potențial prin care se propun obiective, așa cum am menționat, foarte ambițioase; am reținut de la domnul Gheorghe Hagi că tot ceea ce se face aici nu trebuie să fie cu un milimetru mai jos decat standardele care sunt in cluburile care au reușit să dobandească cele mai inalte victorii pe scena fotbalului european și mondial. Cred că modelul de muncă, de sacrificiu, de tenacitate, modelul de dedicare pe care le-am văzut aici pot fi folosite pentru fiecare dintre noi, astfel incat, de la nivel de individ, de cetățean, la nivel de familie, de comunitate, la nivel de țară să avem aceeași unitate de abordare in tot ceea ce facem pentru a putea să depășim orice fel de criză. Asta, din punctul meu de vedere, domnule Hagi, domnule Popescu, reprezintă modele de reziliență. In felul acesta, sunt convins că veți reuși să-i inspirați pe toți cei care se uită la dumneavoastră cu speranță și vă admiră, să se angajeze la efort, la muncă și să-și stabilească propriile obiective, să-și stabilească propriul nivel de ambiție. Am inţeles că tot ceea ce se desfăşoară aici este incadrat intr-un program foarte riguros, nimic nu se face la voia intamplării, de la partea de antrenament, la partea de şcoală. Am desprins din dialogul pe care l-am avut că cei care nu performează la şcoală nu pot să continue activitatea sportivă. Am inţeles că există programe de supraveghere medicală, programe de relaxare, programe in care copiii sunt invăţaţi să işi dozeze efortul şi să işi folosească talentul. Am făcut menţiunea de talent şi efort pentru că ambii domni, de-a stanga şi de-a dreapta mea, care la randul lor au perfomat in carieră, nu putem spune că domnul Gheoghe Popescu a avut realizări mai mici; sigur, regele e unul singur, şi aici nu trebuie să ne supărăm... Gheorghe Popescu: A fost natura mai darnică cu Gică Hagi. Nicolae-Ionel Ciucă: Amandurora vă suntem la fel de recunoscători şi cred că tot ceea ce faceţi, tot ceea ce reuşiţi să realizaţi reprezintă un model de raportare la muncă, ambiţie, la standarde şi la dorinţa de a fi din ce in ce mai buni. Am inţeles, aşa cum spuneam, că este vorba de talent şi de muncă. Spuneaţi amandoi că 50% este talent, talentul care te scoate in evidenţă, dar cel care realizează... Gheorghe Popescu: La Gică nu s-a menţinut proporţia, el a fost 90% talent şi 10% muncă. La mine a fost invers. Nicolae-Ionel Ciucă: Totuşi, impreună,tot la 100% ajunge. Este, de asemenea, de remarcat că discutăm despre o investiţie privată; tot ceea ce s-a realizat aici s-a realizat printr-o investiţie a Clubului Farul. Imi spunea Gică Hagi că este doar acţionar. Tot ceea ce se intamplă la nivelul clubului se decide de către conducerea clubului. De asemenea, este foarte important să menţionez că este unul dintre puţinele cluburi care nu funcţionează in deficit. In fiecare an şi-a atins nu numai obiectivele sportive, ci şi pe cele administrativ-financiare, ceea ce este, de asemenea, lăudabil. Iată-ne, astăzi, in faţa unui proiect care işi propune să folosească materiale reciclabile; echipamentele care sunt folosite in construcţiile de aici sunt materiale reciclabile, inclusiv echipamentul sportiv, cum spunea Gică Popescu şi, de asemenea, partea de inlocuire a parcului de mașini, de la motoare termice la motoare electrice, cu tot ceea ce presupune echipamentul tehnic, este in derulare, este in desfășurare. Anul acesta, am ințeles că vor fi instalați aproximativ 200 de kilowați energie verde, 100 pană in septembrie, incă 100 pană la sfarșitul anului, propunandu-și ca, pană in 2030, să realizeze o capacitate de 2 megawați, ceea ce inseamnă independență energetică. Sigur, alături de conducerea clubului se găsește și compania Petrom, care a sprijinit și este un sponsor principal al clubului. Nu este singura companie, am ințeles că partea sponsorizare, contribuția de sponsorizare și marketing este una semnificativă. Tuturor celor care s-au angajat in acest proiect le mulțumesc și le doresc succes in continuare, iar dumneavoastră rezultate cat mai bune pe măsura muncii și așteptărilor. Vă mulțumesc! 2022-08-30 14:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-30-04-07-28big_image_011_resize.jpgRomânia va beneficia de echipamente de producere a oxigenului medical donate de NATOȘtiri din 30.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-va-beneficia-de-echipamente-de-producere-a-oxigenului-medical-donate-de-natoPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat astăzi, in format hibrid, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, pentru aprobarea procedurilor prin care Romania va beneficia de două echipamente de producere a oxigenului medical, donate de NATO. Aceste echipamente medicale sunt destinate incărcării buteliilor de oxigen medical necesare continuării ingrijirilor medicale pentru pacienții care necesită oxigen. Mulțumesc partenerilor noștri din Alianța Nord-Atlantică pentru acest act puternic de solidaritate și sprijin, dovadă a relației strategice consolidate, orientată spre reziliență și protecție a comunităților in fața dezastrelor, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență a fost aprobată Hotărarea nr. 38 din 30.08.2022 (Hotărarea și anexa pot fi regăsite atașat), ca urmare a scrisorii Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre prin care informează reprezentantul Romaniei la NATO cu privire la faptul că Alianța Nord-Atlantică iși exprimă disponibilitatea de a face o donație Romaniei. HOTĂRARE nr. 38 Anexa la HCNSU nr. 38 2022-08-30 13:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-30-01-37-26big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții Inspectoratelor Școlare Județene și al Municipiului București pe tema pregătirii începerii anului școlarȘtiri din 30.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-videoconferinta-cu-prefectii-i-cu-reprezentantii-inspectoratelor-scolare-judetene-i-al-municipiului-bucure-ti-pe-tema-pregatirii-inceperii-anului-colarGalerie foto Intervențiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă, ministrului educației, Sorin Cimpeanu, și ministrului de interne, Lucian Bode, la videoconferința cu prefecții și reprezentanții inspectoratelor școlare pe tema pregătirii inceperii anului școlar [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața, domnule ministru! Salut prezența alături de noi a domnului ministru Cimpeanu. De asemenea, ii salut pe toți cei prezenți online la această activitate pe care am considerat că este necesar să o avem, ținand cont că există, din păcate, experiența de a ne lua prin surprindere inceperea anului școlar și am dorit ca, impreună cu conducerea Ministerului Educației, cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, desigur, cu reprezentanții structurilor din fiecare județ, să avem această ședință in care să putem să identificăm ultimele probleme. De altfel, sperăm să nu fie chiar pe ultima sută de metri și să identificăm soluțiile și modul in care putem să sprijinim inceperea, debutul anului școlar de săptămana viitoare, din data de 5 septembrie. Discutăm practic de inceperea anului școlar pentru 2.940.000 de elevi, de preșcolari și antepreșcolari, discutăm de aproximativ 17.872 de unități de invățămant. Am avut ieri o intalnire cu asociațiile primarilor de comune, orașe, municipii, cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania iar una dintre temele pe care le-am abordat a fost cea legată de inceperea școlar și modul in care sunt pregătite instituțiile, modul in care colaborează pe plan local și, desigur, se coordonează cu structurile centrale, astfel incat să putem să gestionăm și să asigurăm derularea in bune condiții a procesului de invățămant. Am ințeles că sunt o serie intreagă de probleme care au fost rezolvate, dar au fost și unele care sunt in curs de rezolvare și urmează a fi soluționate pană pe data de 5 septembrie. Există, de asemenea, un grad de incadrare, domnule ministru, am ințeles, de 96%, urmand ca in perioada imediat următoare să aibă loc activitățile pentru ocuparea și a celorlalte funcții, astfel incat să asigurăm cadrele didactice pentru derularea in bune condiții a procesului de invățămant. Și, desigur, sunt o serie de alte aspecte de natură administrativă aflate pe agenda Ministerului Educației, pe agenda autorităților locale, la nivelul inspectoratelor școlare județene, precum și pe agenda fiecărui prefect, astfel incat să poată să se coordoneze cu autoritățile locale, cu primăriile care au in administrare școli, tot setul de probleme, pentru ca in final să reușim, prin măsurile pe care le luăm, să implementăm toate programele noastre de derulare a educației in cele mai bune condiții de modernizare a procesului de educație. Din păcate, avem incă școli unde suportul administrativ nu este cel pe care ni l-am asumat. Sunt incă școli care au toaleta in curtea școlii și am ințeles, domnule ministru, că există o perspectivă și un plan la nivelul Ministerului Educației, astfel incat pană la finele 2024, dacă am ințeles bine, să se finalizeze... Sorin Cimpeanu: 2024-2025. Nicolae-Ionel Ciucă: 2024-2025. Eu cred că, așa cum se rezolvă o serie intreagă de probleme, putem să ne focalizăm atenția și resursele astfel incat in următorii doi ani de zile să finalizăm odată această problemă, pentru că nu cred că este nevoie de altceva decat de voință și coordonare cu autoritățile locale. Chiar vă rog să avem un plan pe care să-l aprobăm pană la inceputul anului viitor, astfel incat in momentul in care pot să inceapă lucrările, să inceapă și să se deruleze. Nu cred că este un efort financiar deosebit să realizăm acest lucru și să nu mai discutăm despre subiect. Mai sunt celelalte chestiuni legate de asigurarea manualelor școlare, am ințeles că veți comunica pe acest subiect, și sunt in curs de rezolvare toate aspectele legate de această problemă, inclusiv cea a transportului elevilor, temă atinsă și discutată ieri cu asociațiile primarilor din ţară, cu reprezentanții Uniunii Consiliilor Județene. Pentru că o mare parte din această problemă depinde de modul in care se soluţionează toate aspectele care, in momentul de faţă, nu funcționează pe plan local și, desigur, in deplină coordonare cu Ministerul Educației și inspectoratele școlare județene. Am stabilit ieri ca Ministerul Educației, impreună cu președinții consiliilor județene, să aibă o soluție pană la 15 septembrie, dacă rețin bine termenul pe care l-am stabilit ieri la intalnirea cu mediul asociativ. Știu, de asemenea, că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne au fost luate toate măsurile ca in proximitatea unităților de invățămant să fie asigurate efectivele necesare pentru siguranță și securitate, precum și pentru menținerea măsurilor de ordine publică in perimetrul unităților de invățămant. Am convingerea că, prin toate aceste activități pregătitoare și prin coordonarea pe timpul derulării anului de invățămant, nu vom avea probleme din această perspectivă. Mulțumindu-vă pentru faptul că ați reușit să organizați această activitate și pentru faptul că avem posibilitatea să dialogăm cu reprezentanții prefecturilor, cu reprezentanții inspectoratelor școlare județene și să aflăm care sunt problemele reale, ii dau cuvantul domnului ministru Cimpeanu, pentru ca dumnealui să vină cu elementele specifice, tehnice, despre pregătirea și, desigur, nevoile de coordonare, astfel incat să putem să avem un debut cat se poate de bun al noului an școlar. Avem nevoie de tot ceea ce inseamnă pregătirea acestui an, pentru că, practic, este ultimul an care se desfășoară pe vechiul pachet de legi ale educației - sperăm, ținand cont că suntem pe partea de final a dezbaterii și pregătirii pachetului de legi ale educației care urmează să intre in dezbatere și aprobare la guvern, ulterior să fie transmise spre dezbatere și aprobare la Parlament. Apreciez foarte mult toate activitățile de dezbatere publică, incurajez in continuare dialogul pe marginea pachetului de legi ale educației și sunt convins că, dacă la nivel național s-a constituit intr-o prioritate, atunci și la nivelul instituțiilor vom continua să o menținem in topul listei de priorități pentru activitățile guvernamentale și, desigur, activitățile zilnice la nivelul autorităților locale și a instituțiilor de profil din fiecare județ. Și sunt convins că, impreună, putem să pregătim implementarea tuturor măsurilor pe care le-am stabilit și să facem in așa fel incat să schimbăm, așa cum spuneam la inceput, această stare de fapt, ca de fiecare dată, fiecare inceput de an școlar să ne surprindă cu probleme nerezolvate. De altfel, o să avem mai multe activități cu care o să ajungem in teritoriu, nu la școlile care funcționează și la școlile care au reușit să pregătească elevi care au obținut rezultate deosebite la concursurile și olimpiadele internaționale, ci acolo unde situația și condițiile nu sunt la fel de bune ca in municipiile și orașele unde se fac performanțe. Șansa la educație trebuie să fie asigurată pentru fiecare elev. Le spuneam ieri președinților consiliilor județene că, dacă trei elevi nu au transport, acelora instituțiile statului trebuie să le asigure transport, pentru că ei au dreptul și trebuie să aibă șansa la un proces de educație așa cum se cuvine. Domnule ministru, aveți cuvantul. Sorin Cimpeanu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, vă mulțumesc tuturor celor care contribuiți la deschiderea școlilor in data de 5 septembrie in cele mai bune condiții posibile! Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că anul ăsta ne-a surprins mult mai puțin decat in anii anteriori. Diferența este semnificativă pe mai multe paliere. In primul rand, in anii anteriori criza sanitară a pus probleme serioase și a generat pierderi extrem de mari procesului de invățămant. Din fericire, nu lucrăm cu această ipoteză in deschiderea anului școlar 2022-2023. Mai apoi, din toate celelalte perspective să știți că s-au făcut progrese. O să imi permiteţi să vă enumăr de la un 1 la 6. Deci, pregătirea procesului didactic: așa cum foarte corect ați precizat, 96% din posturi sunt deja ocupate. Ministerul Educației este pentru prima oară cand a distribuit absolut, dar absolut toate posturile pe care le avea aprobate, conform normelor legale. Mai mult decat atat, am realizat o analiză pe fiecare județ și, acolo unde au fost posturi care nu au fost utilizate sau nu s-a putut demonstra că au nevoie de ele, le-am preluat la minister și le-am distribuit județelor care aveau nevoie de aceste posturi - mă refer, in mod special, la județele in care s-a deschis un număr foarte mare, spun eu, pentru ritmul cu care suntem obișnuiți, de grădinițe noi (...). Am distribuit absolut toate posturile. Asta este o premieră, pentru că, in fiecare an, Ministerul Educației iși mai păstra in rezervă niște posturi. De data asta, sunt distribuite absolut toate. Nicolae-Ionel Ciucă: De altfel, v-am precizat in ședințele de guvern, cand am discutat aceste subiecte, că aveți deschidere. Şi, pentru orice este nevoie ca sistemul de invățămant să intre in normalitate și să funcționeze conform obiectivelor și standardelor asumate, aveți toată aprobarea. Sorin Cimpeanu: Este esențial, domnule prim-ministru, și vă mulțumesc. Asta voiam, să vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a analiza un raport pe care il vom face, cu privire la necesarul de posturi, după ce am distribuit absolut toate posturile didactice, pentru că este nevoie. Ar fi stupid să avem grădinițe noi, care sunt dotate complet, 100%, și care pot primi elevi și să nu aibă posturi. Dar această situație nu va exista. După aceea, din punct de vedere al conducerii școlilor, avem 80% din posturi deja ocupate de directori și directori adjuncţi, prin concurs, ceea ce in alți ani nu exista. Şi avem in derulare o nouă rundă a concursului pentru ocuparea postului de director prin concurs in toate unitățile de invățămant, dar in 80% sunt. Deci, se presupune că există mai multă responsabilitate, fiind directori numiți prin concurs. Pe un alt capitol, din perspectiva securității, domnul ministru Bode va prezenta. 100% din cele 17.872 de clădiri sunt luate in calcul, fie prin poliție - o să dea detalii domnul ministru Bode - fie prin jandarmerie, fie prin poliția locală. Este un lucru important să avem un plan de acțiune comun, trei ministere, pe care iarăși o să-l rog pe domnul ministru Bode să-l prezinte, care este deja semnat intre trei ministere, două sunt prezente in această videoconferință. Pe cel de-al treilea capitol, situația autorizărilor, există 3,3% din numărul total de unități de invățămant preuniversitar care nu au incă autorizațiile DSP, dar se lucrează pentru compensarea aspectelor semnalate de DSP pentru ca aceste unități de invățămant să obțină autorizația sanitară pană in data de 5 septembrie. Un alt capitol ar fi acela de care deja aţi făcut vorbire, al toaletelor in curte. Dacă autoritățile locale folosesc bugetele pe care le-am alocat din bugetul Ministerului Educației, am avut această linie bugetară, in acest an vom rămane cu 100 de școli. Aș vrea să vă spun că, in urmă cu 3-4 ani, aveam mult peste 2.000 de școli cu grupuri sanitare neconforme. Anul trecut, două treimi din bugetul pe care Ministerul Educației l-a avut pentru această linie, conformarea toaletelor din școli, s-a intors la bugetul de stat. Fondurile au fost la autoritățile locale și n-au putut să fie folosite. In opinia mea, e greu de ințeles acest lucru. Vă rog. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, domnule ministru Bode, rog să existe o coordonare intre cele două ministere. Structurile coordonate de Ministerul Educației, iar, la nivelul Ministerului de Interne, prin Instituția Prefectului și autoritățile locale, comunale, poate și orășenești, unde nu există această facilitate rezolvată, pană la sfarșitul anului vă rog să vă coordonați astfel incat să avem un plan concret, ca să rezolvăm această problemă. Nu admit nici un fel de scuze. Nu este posibil ca in anul următor să intrăm din nou cu același subiect, aceeași discuție (...). Important și cert este că trebuie să rezolvăm această problemă pentru totdeauna. Vă aștept nu mai tarziu de finele anului cu acest plan. Sorin Cimpeanu: Avem un alt capitol care se referă la un număr important de unități de invățămant care sunt relocate. Aparent, asta ar putea să fie o veste rea. Practic, eu o consider o veste foarte bună. Asta inseamnă că s-a inceput cu adevărat reabilitarea unităților de invățămant. Sunt 374 de unități de invățămant relocate. Cele mai multe sunt in București, 36 de unități de invățămant, sunt in Vaslui 40 de unități de invățămant, avem in Constanța 18 unități de invățămant, in Caraș, in Prahova alte 18 unități de invățămant, deoarece fac obiectul unor acțiuni majore de reabilitare a clădirilor și de extindere a acestor clădiri, iar contractele incheiate au date de finalizare ce depășesc 5 septembrie. In toate aceste situații - cu o singură excepție, in Arad, și cred că mai era o situație in Giurgiu - pentru cele 374 de unități de invățămant care sunt in proces de reabilitare a clădirilor s-au găsit soluții de relocare. Avem două situații punctuale, in Arad și in Giurgiu, de care ne vom ocupa zilele acestea, pană pe 5 septembrie. Dar este un lucru bun că se lucrează, se reabilitează unitățile de invățămant. Infrastructura școlară a avut foarte mult de suferit. Un alt capitol este acela al autorizației de securitate la incendiu. Două treimi din clădirile școlare - și sunt 24.915 clădiri școlare - nu necesită obținerea acestei autorizații, conform reglementărilor legale. O treime necesită, iar din 33 % avem doar 18,7% și 14,3% care nu au obținut incă, fie sunt in curs de obținere, fie nici măcar nu au demarat procesul de obţinere a autorizării pentru securitate la incendiu. Nicolae-Ionel Ciucă: De ce? Sorin Cimpeanu: Este vorba de capacitatea administrativă, este vorba de responsabilitate, mizăm foarte mult pe noii directori care au fost selectați prin concurs; și este vorba, in ultimă instanță, de parteneriat cu autorităţile locale. Autoritățile locale administrează aceste clădiri. Un penultim aspect foarte important este acela al transportului elevilor. O să prezinte tot domnul ministru Bode și ii mulțumesc că a făcut această centralizare privind numărul microbuzelor și al autobuzelor care sunt funcționale. Ați precizat deja, dincolo de microbuzele și autobuzele existente, de nevoia de a identifica acel mecanism prin care transportul să fie cu adevărat gratuit pentru toți elevii, mai ales pentru acei elevi care au probleme, avem in curs și procedura de demarare a acțiunilor, a măsurilor care să ne ducă la indeplinirea jalonului din PNRR prin care, initial, era prevăzută achiziționarea a 3.200 de microbuze electrice. Ulterior, a trebuit să ajustăm acest număr, din motive independente de voința noastră, suma de bani fiind aceeași, insă prețul per unitate crescand mai mult decat semnificativ pentru aceste microbuze școlare și termenele de livrare fiind, din păcate, lungi, lungi, mai lungi decat erau atunci cand am realizat acest plan. Un lucru foarte important in școli, din perspectiva pregătirii, avem 3 piloni de reducere a abandonului școlar. Un prim pilon este acela al asigurării transportului școlar - elevii trebuie să ajungă la școală pentru a nu abandona școala - și am făcut deja vorbire despre acest lucru; o să vă detalieze domnul ministru Bode. Al doilea pilon este acela al burselor. Bursele au crescut semnificativ. Bursa este un element care poate face diferența intre părinții care decid să-și trimită şi să-și susțină copiii la școală și cei care nu o fac. Bursele, in momentul de față, avand in vedere și valoarea, și posibilitatea de a fi cumulate, pot depăși venitul unui părinte și asta atarnă greu in deciziile de susținere a copiilor in a merge și a se pregăti la școală. In anul acesta bugetar - și vă mulțumesc că aţi suplimentat bugetul de burse cu 300 milioane de lei - incă sunt dificultăți pentru autoritățile locale și am discutat aceste lucruri, dar, odată cu intrarea in vigoare a noului pachet legislativ, acest lucru este complet reglat, iar predictibilitatea bugetară este maximă, nu vom mai avea probleme. Al treilea pilon foarte important este acela al asigurării unei mese. Vreau să vă spun că, față de anii anteriori, avem, pană in momentul de față, dublarea numărului de școli in care, de la bugetul de stat se asigură o masă caldă, cu alternativă un pachet alimentar, acolo unde condițiile igienico-sanitare nu permit asigurarea unei mese calde. Este vorba de un număr de 140.000 de elevi. Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să fac public acordul dumneavoastră, lucrăm la o ordonanță de urgență prin care dorim să extindem cu cel puțin 50 de școli, de la 300 la 350 de școli. Este un element extrem de important; acestui element i se adaugă finanțarea pe care o avem prin PNRR, Programul național de reducere a abandonului școlar, 1.415 contracte care sunt semnate, imi place să cred, absolut toate. O să verificăm oricum, să nu existe nicio școală din cele 1415 care să nu aibă contractele demarate, iar in aceste contracte, in limita a 35 %, avem și această linie bugetară prin care, din fondul PNRR, asigurăm o masă in școli, in limita a 35 % dintr-un buget care poate ajunge la 200.000 de euro pe școală, in funcție de numărul de elevi din această școală. Din toate aceste perspective, iertați-mă, precizez, dar ne-a surprins mult mai puțin decat in anii anteriori, suntem departe de a avea toate condițiile indeplinite, așa cum merită copiii acestei țări, dar este mult, mult mai bine decat in anii anteriori. Manualele școlare sunt in școli intr-o proporție de 98%, avem 2 contestații nefinalizate pentru manuale de tiraj mic, pentru licee sunt disponibile și in format digital. Deci, este un alt punct unde iarăşi, stăm mai bine decat in anii anteriori. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, vă mulţumesc domnule ministru. Nicolae Ciucă: Mulţumesc! Domnule ministru Bode. Lucian Bode: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Domnule ministru, imi doresc ca mesajul meu să fie recepționat de către toate structurile Ministerului Afacerilor Interne din teritoriu și nu numai. Cu siguranță, inceputul anului școlar 2022-2023 va fi un moment important și emoționant, deopotrivă, pentru toată lumea. In același timp, este un moment ce trebuie tratat cu maximă seriozitate de către dumneavoastră, alături de profesori, părinți și elevi. Tuturor vă cer să evaluați corect situația din teren și să vă asigurați că debutul anului școlar va avea loc, in acest an, in deplină siguranță. Totodată, asigurarea unui cadru adecvat desfășurării in condiții optime a activității educative presupune un efort integrat și implicarea tuturor autorităților cu responsabilități in acest domeniu, atat de la nivel național, cat și de la nivel local. Nu uitați că educația de bună calitate este esențială pentru viitorul Romaniei, insă nu există educație de bună calitate in absența unor condiții optime pentru derularea acestui proces. In ceea ce privește structurile Ministerului Afacerilor Interne, sunt o parte foarte importantă a comunității. Indiferent de ipostaza in care ne aflăm, suntem printre primii responsabili de destinul și formarea acestor tineri și trebuie să ne luăm foarte in serios acest rol. Siguranța instituțiilor de invățămant și a celor care sunt parte a procesului educațional constituie una dintre prioritățile instituționale ale Ministerului Afacerilor Interne. In contextul actual, inceputul anului școlar ne găsește in fața unor noi provocări instituționale pe care trebuie să le gestionăm, dar pe care le vom depăși cu certitudine. Prioritatea noastră trebuie să fie prevenirea și combaterea pericolelor ce pot afecta educația tinerilor pe tot parcursul ei, atat in mediul educațional, cat și in afara lui. Dincolo de implicarea familiei și a profesorilor, siguranța tinerilor va depinde in foarte mare măsură de prezența sporită pe teren și in proximitatea unităților școlare, pe care noi o vom avea, mai ales prin structurile de siguranță școlară și rutieră, de prevenire și suport de ordine publică, precum și prin celelalte unități cu atribuții in prevenirea situațiilor de urgență. Domnule prim-ministru, vă informez că vom avea in teren, la deschiderea anului școlar, peste 8.800 de efective ale Ministerului Afacerilor Interne, polițiști, jandarmi, pompieri, care vor asigura indeplinirea activităților de menținere a ordinii publice, respectiv a acelora pe linia situațiilor de urgență. Fac mențiunea că aici am inclus și cei peste 1.000 de polițiști locali. De la bun inceput, vă rog să vă asigurați că toate aceste structuri sunt pregătite să coopereze foarte bine și să acționeze integrat pentru atingerea obiectivelor asumate. Nu uitați că, dincolo de planurile de cooperare, evaluarea eficienței acțiunilor dumneavoastră va fi făcută pe baza rezultatelor concrete din teren. Nu există excepții, nu există scuză, există doar rezultate care vă reflectă profesionalismul și eficiența. Am incredere in experiența și profesionalismul dumneavoastră și vă asigur de tot sprijinul meu și al echipei manageriale a Ministerul Afacerilor Interne pentru rezolvarea oricărei situații dificile cu care vă veți confrunta. Ca de fiecare dată, premergător deschiderii anului școlar, la nivelul ministerului nostru am avut ședințe de lucru cu reprezentanții tuturor structurilor și instituțiilor cu responsabilități in vederea evaluării situației actuale și identificării soluțiilor optime din perspectiva domeniului fiecăruia de competență; şi aici mă refer cu precădere la ordinea și siguranța publică, la siguranța rutieră, la managementul situațiilor de urgență și la securitatea la incendiu a clădirilor in care funcționează unitățile școlare. In urma acestor activități, sunt cateva aspecte prioritare pe care le-am identificat și cărora trebuie să le acordați o atenție deosebită. Pană in prezent au fost evaluate 17.872 unități de invățămant. In primul rand, vreau să atrag atenția că ne confruntăm cu o problematică sensibilă reprezentată de securitatea la incendiu a clădirilor in care funcționează instituțiile de invățămant. In acest sens, după analizarea datelor raportate de către structurile teritoriale, a rezultat faptul că, din punctul de vedere al securității la incendiu, dintr-un total de 25.606 clădiri aparținand unităților de invățămant preuniversitar de stat și private, 17.117 construcții nu necesită obținerea autorizației de securitate la incendiu. Pentru 4.706 construcții au fost emise autorizațiile de securitate la incendiu, iar 3.783 clădiri funcționează in prezent fără acest act administrativ, 862 dintre acestea fiind in curs de conformare. Impreună cu conducerile unităților școlare și cu autoritățile locale, vă indemn să accelerați procesul de autorizare și, in paralel, să luați toate măsurile tehnice și organizatorice menite să prevină producerea de incidente nefericite, astfel incat copiii să fie in siguranță la școală. O altă prioritate este reprezentată de prevenirea traficului și consumului de substanțe interzise in mediul școlar. Astfel, la nivelul fiecărui județ, vă solicit să stabiliți direcții clare de acțiune și activități concrete care să conducă la creșterea rezilienței instituțiilor de invățămant față de acest flagel și să faceți demersurile necesare pentru conștientizarea efectelor nocive ale consumului de droguri. Amintesc aici că, pe linia combaterii, in anul 2021, ca să ințelegem dimensiunea acestui flagel, am avut peste 7.000 de dosare penale de consum și deținere de droguri, am destructurat peste 50 de grupări infracționale și am trimis in judecată peste 1.600 de persoane, 2,8 tone de droguri fiind confiscate anul trecut. Ne confruntăm, așadar, cu un un flagel care distruge vieți și, din păcate, tinerii sunt in continuare cei mai expuși. In ceea ce privește siguranța unităților de invățămant, știu că multe dintre școli au pază proprie și sisteme de supraveghere electronică. Totuși, din cele 17.872 unități de invățămant preuniversitar evaluate la nivel național, 57% nu sunt incă asigurate cu pază, iar 43% unități de invățămant beneficiază de o formă de pază asigurată cu resursă proprie, cu societăți specializate de pază sau in format mixt. In această privință, vă cer să luați cu prioritate toate măsurile necesare și să vă asigurați de respectarea cadrului legal specific. Atenție deosebită trebuie să acordați gestionării traficului rutier in preajma unităților de invățămant. Mă refer aici la traficul rutier, dar și la elevii care nu sunt deprinși să respecte regulile de circulație. In această privință, trebuie să derulați activități de conștientizare și de prevenire concrete, concentrate și punctuale. Pentru că a fost adus in discuție traficul rutier, trebuie să acordați atenție deosebită transportului de persoane. Mă refer, pe de o parte, la autobuzele și microbuzele școlare, care trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic și să fie conduse de personal adecvat, iar, pe de altă parte, la acțiuni care să vizeze prevenirea și combaterea transportului ilegal de personae, in scopul asigurării condițiilor de siguranță și prevenire a unor evenimente nefericite. Și, pentru că s-a discutat și ați adus in discuție, domnule prim-ministru, domnule ministru, transportul elevilor, vă informez că, pentru transportul elevilor la nivel national, au fost identificate 4.826 de mijloace de transport școlar, din care 330, aproximativ 7%, sunt nefuncționale. Pe langă aceste misiuni care vizează siguranța imediată, aș vrea să subliniez și importanța derulării in unitățile școlare a campaniilor de informare și prevenire pe teme de actualitate: antidrog, traficul de persoane, siguranța rutieră sau comportamentul preventiv in situații de urgență. Toate aceste acţiuni au rol determinant in reducerea faptelor ilegale și vă incurajez să implicați in demersurile dumneavoastră nu doar elevii, ci și profesorii, părinții și comunitățile in care acționați. In ceea ce mă privește, vă asigur că sunt alături de dumneavoastră pentru a avea un an școlar in siguranță pe tot parcursul său, nu doar la debut. Solicit tuturor instituțiilor prefectului să-și exercite adecvat rolul de coordonator al activităților privind siguranța in unitățile de invățămant și am convingerea că toate măsurile dispuse pană la acest moment in plan organizatoric și operațional vor fi continuate, astfel incat procesul educațional să se desfășoare in condiții optime pe intreaga perioadă a anului școlar, care va incepe, așa cum știm cu toții, pe data de 5 septembrie. Doamnelor și domnilor prefecți, dacă sunt probleme deosebite cu care vă confruntați, vă rog să le ridicați in luările dumneavoastră de cuvant, nu inainte de a-l invita pe domnul prim-ministru să ni se adreseze; avand in vedere agenda domniei sale, vom rămane impreună, eu, domnul ministru Cimpeanu și cu toți ceilalți participanți la această video-conferință, pentru a dialoga pe temele importante pe care dumneavoastră le considerați că merită ridicate aici in video-conferință. Domnule prim-ministru, vă mulțumesc și vă invit să luați cuvantul din nou! Nicolae Ionel-Ciucă: Şi eu vă mulțumesc foarte mult pentru această activitate interministerială. Am dorit să particip pentru că vreau să transmit un mesaj cat se poate de normal. Vom incepe anul şcolar şi am incredere că intregul corp profesoral - incă o dată subliniez, am toată increderea - a luat toate măsurile, s-a pregătit și se va ingriji de un parcurs cat se poate de eficient al programelor de invățămant; iar responsabilii de administrarea instituțiilor de invățămant, Guvernul Romaniei, Ministerul Educației, autoritățile locale județene, prefecturile, inspectoratele școlare județene, directorii de școli, primarii localităților se vor ocupa, incepand cu 5 septembrie, de partea administrativă, care are două elemente fundamentale: pe de o parte, sprijinul administrativ al derulării programului de invățămant, iar de cealaltă parte, pregătirea anului de invățămant 2023-2024, astfel incat, domnule ministru, domnilor miniștri, așa cum am spus, să nu mai discutăm despre eternele probleme cu care ne confruntăm de fiecare dată, surprinzător, la inceputul anului de invățămant. Nu cred că trebuie să facem un caz din această responsabilitate, este cat se poate de simplu: pentru perioada imediat următoare, trebuie să ne ingrijim, pe de o parte, de pregătirea unităților școlare pentru iarna 2022-2023, iar pe cealaltă parte, de pregătirea administrativă, procedurală de rulare a tuturor elementelor specifice de birocrație, astfel incat, pe perioada vacanțelor, să se poată desfășura activități de intreținere, de construcție și renovare, așa cum este prevăzut in planul fiecărei unități de invățămant. Ca atare, in final, doresc să subliniez că prioritatea Guvernului este să avem copii care incep anul școlar in condiții sanitar-epidemiologice corespunzătoare, să avem copii care iși desfășoară activitatea in şcoli in condiții de siguranță, să-i asigurăm pe părinți că ai lor copii beneficiază de condiții corespunzătoare in școli și, de asemenea, să-i asigurăm pe profesori, pe toți cei care sunt implicați in procesul de invățămant, de respectul nostru și increderea că pregătesc viitoarea generație a Romaniei. Cu alte cuvinte: dacă invățăm, dacă muncim, cu certitudine, reușim! Vă mulțumesc și vă doresc succes! 2022-08-30 10:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_videoconferinta-4.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut consultări cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România și ai Asociației Municipiilor din RomâniaȘtiri din 29.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ciuca-a-avut-consultari-cu-reprezentantii-uniunii-nationale-a-consiliilor-judetene-din-romania-i-ai-asociatiei-municipiilor-din-romaniaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Continuăm să oferim susținere autorităților locale pentru a pune in aplicare politicile guvernamentale și pregătim impreună inceperea anului școlar și asigurarea energiei pentru iarna Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a continuat seria consultărilor cu autoritățile locale printr-o intalnire cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din Romania și ai Asociației Municipiilor din Romania. Discuțiile s-au concentrat asupra temelor legate de implementarea proiectelor guvernamentale de investiții, descentralizare, finanțarea măsurilor de asistență socială, asigurarea continuității furnizării de energie in sistem centralizat și pregătirea pentru iarnă, măsurile pentru inceperea anului școlar și modificarea legislației in diferite sectoare pentru sprijinirea comunităților locale. Continuăm să oferim susținere autorităților locale pentru a pune in aplicare politicile guvernamentale de asistență socială și pregătim impreună inceperea anului școlar și asigurarea energiei pentru iarna 2022-2023 in condițiile aplicării măsurilor de protecție stabilite de Guvern. In paralel insă, continuăm să acordăm importanța cuvenită investițiilor locale - extinderea rețelelor de apă și gaze naturale, renovarea și modernizarea unităților școlare, spitalelor și centrelor medicale, reabilitarea și extinderea infrastructurii locale de transport. Fondurile naționale și europene alocate investițiilor aduc rezultate concrete și așteptate de mulți ani de romani, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. In acest context, prim-ministrul a menționat fondurile alocate suplimentar autorităților locale la rectificarea bugetară și oportunitățile oferite de finanțările europene pentru continuarea proiectelor in derulare și pentru inceperea unor noi investiții. In cadrul discuțiilor au fost abordate și teme legate de finanțarea politicilor sociale, echilibrarea bugetelor autorităților publice locale, modul de calcul al impozitului pe clădiri, modificarea Codului Silvic, implementarea reformelor din PNRR și proiectul noii legi a invățămantului preuniversitar. Pregătirea inceperii anului școlar a fost un punct important al consultărilor, premierul menționand că această temă va fi detaliată in cadrul videoconferinței cu autoritățile locale care va avea loc in cursul zilei de maine. - E nevoie de o procedură unitară de decontare pentru transportul elevilor. Romania educată inseamnă șanse egale la educație tuturor copiilor. UNCJR si Ministerul Educației vor găsi o soluție pană la sfarșitul lunii septembrie, a anunțat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. La intalnire au participat, impreună cu premierul, ministrul Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Sorin-Mihai Cimpeanu, ministrul Educației, Mircea Abrudean, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Daniela Pescaru, secretar de stat in Ministerul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adeline Dan, secretar de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Dan Cărbunaru, purtător de cuvant al Guvernului. 2022-08-29 16:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_018_resize.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut consultări cu reprezentanții Asociației Orașelor din România și ai Asociației Comunelor din RomâniaȘtiri din 29.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-avut-consultari-cu-reprezentantii-asociatiei-ora-elor-din-romania-i-ai-asociatiei-comunelor-din-romaniaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Consultările cu autoritățile publice locale sunt un bun catalizator pentru inițiativele și proiectele noastre in beneficiul cetățeanului Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi o nouă intalnire cu reprezentanții Asociației Orașelor din Romania și ai Asociației Comunelor din Romania, in contextul consultărilor periodice derulate de Guvern cu reprezentanții administrației publice locale. Guvernul a inițiat discuțiile in acest format pentru a oferi comunităților locale sprijinul de care au nevoie pentru implementarea programelor guvernamentale in beneficiul cetățenilor și pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă. Consultările cu autoritățile publice locale atat in acest format de dialog, cat și in timpul deplasărilor in teritoriu, sunt un bun catalizator pentru inițiativele și proiectele noastre in beneficiul cetățeanului. Ne oferă o mai bună cunoaștere a realităților din teren și astfel adaptăm din mers alocările financiare, politicile și reformele guvernamentale. Am reușit impreună, Guvern și autorități locale, să deschidem linii de finanțare din fonduri naționale și europene care, in perspectiva următorilor ani vor transforma comunitățile locale din Romania și vor imbunătăți calitatea vieții oamenilor, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. La rectificarea bugetară recent adoptată, Guvernul a direcționat suplimentar peste două miliarde de lei comunităților locale pentru continuarea programelor de care beneficiază copiii din invățămantul preșcolar și elevii - finanțarea burselor, Programele pentru școli și masă caldă in școli - și pentru asigurarea funcționării spitalelor publice, furnizarea de energie in sistem centralizat. De asemenea, au fost majorate bugetele Programului Național de Dezvoltare Locală și al Programului național de construcții de interes public sau social pentru a fi continuate investițiile in infrastructura comunităților locale - modernizare drumuri, școli, infrastructură de invățămant, spitale, rețele de apă și canalizare. Programul Național de Investiții Anghel Saligny - cel mai amplu din perspectiva fondurilor bugetare alocate - intră in linie dreaptă după ce primele contracte de execuție au fost semnate. Vă indemn să țineți indeaproape legătura cu Ministerul Dezvoltării pentru a indeplini criteriile de eligibilitate. Faptul că mii de proiecte sunt depuse pentru a obține finanțare prin acest program este un semnal pozitiv privind implicarea autorităților locale, a menționat premierul. O altă temă importantă de discuție a fost implementarea reformelor prevăzute in Planul Național de Redresare și Reziliență și atragerea finanțărilor din acest mecanism financiar. Premierul Ciucă a apreciat interesul autorităților locale pentru atragerea de finanțare din PNRR și a arătat că Executivul va continua să susțină accesul comunităților, in mod egal, la fondurile europene și naționale pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a țării, mai ales in privința dezvoltării rețelei de asistență medicală in comunități prin cabinete medicale și centre comunitare integrate. Totodată, miile de proiecte depuse de autoritățile locale pentru programele Valul Renovării și Fondul Local, preocuparea pentru eficiență energetică, extinderea digitalizării și reducerea birocrației vor genera imbunătățiri semnificative in ceea ce privește serviciile publice oferite cetățenilor. Discuțiile s-au axat și asupra măsurilor de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor la energie. Premierul a asigurat că pentru iarna anului 2022-2023 măsurile de plafonare și compensare vor fi aplicate potrivit deciziilor guvernamentale, in prezent fiind in analiză situația energetică in perspectiva identificării unor noi soluții. In cadrul discuțiilor au fost abordate, de asemenea, teme legate de accelerarea descentralizării, implementarea Codului Fiscal, reglementarea modului de calcul al impozitului pe clădiri, nivelul indemnizațiilor și cel de salarizare la nivelul autorităților publice locale. La intalnire au participat, impreună cu premierul, ministrul Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mircea Abrudean, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Daniela Pescaru și Mihai Diaconu, secretari de stat in Ministerul Finanțelor, Carmen Moraru, secretar de stat in Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adeline Dan, secretar de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Dan Cărbunaru, purtător de cuvant al Guvernului. 2022-08-29 11:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-29-11-50-38big_image_006_resize.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la împlinirea a 31 de ani de la proclamarea Independenței Republicii MoldovaȘtiri din 27.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-implinirea-a-31-de-ani-de-la-proclamarea-independentei-republicii-moldovaRepublica Moldova sărbătorește astăzi Ziua Independenței de stat, proclamată in urmă cu 31 de ani. Romania a fost primul stat care a recunoscut independența, fiind in permanență alături de Republica Moldova in parcursul său de dezvoltare și apropiere de spațiul european. Construcția statală și națională a Republicii Moldova a traversat multiple provocări, implicand armonizarea unor curente diferite, nostalgii și realități obiective cu aspirațiile majorității romane a populației Republicii Moldova. In toată această perioadă, Romania a fost alături de frații de peste Prut, de guvernele de la Chișinău, incercand să ajute la dezvoltarea instituțională, economică și la procesul de democratizare și integrare europeană, opțiunea fermă a unei majorități consistente a cetățenilor Republicii Moldova. Contextul regional actual, complicat de agresiunea rusă in Ucraina, aduce in atenție și provocări legate de reducerea dependenței energetice față de Rusia și gestionarea frontierelor și a fluxurilor de refugiați din Ucraina. Suntem pregătiți să oferim sprijin in produse energetice, pentru a putea trece cu bine această iarnă, ajutor umanitar pentru refugiații ucraineni aflați pe teritoriul Republicii Moldova, alocări directe pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Romania se numără, de altfel, alături de Germania și de Franța, intre inițiatorii Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, care vizează acordarea de asistență imediată politică, financiară și materială, precum și expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică. Anul acesta, cu sprijinul larg al Romaniei, independența Republicii Moldova are de sărbătorit o mare realizare a guvernului democrat și a președintelui pro-european: statutul de candidat pentru accederea in Uniunea Europeană. Am fost, suntem și vom fi alături de frații noștri de peste Prut cu expertiză și sprijin in materie de reforme, cooperare economică, proiecte de infrastructură și securitate cibernetică, așa cum ne-am angajat in cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Suntem implicați activ, cu proiecte de reconstrucție și susținere a instituțiilor și valorilor democratice prin grantul de 100 milioane de euro nerambursabili pe care i-am oferit, din nou, pentru proiecte Republicii Moldova. Romania va continua să se poziționeze ferm pentru a sprijini pașii pe care ii are de parcurs Republica Moldova, in perspectiva deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Comuniunea de limbă, istorie și cultură a cetățenilor noștri va fi intregită printr-un viitor comun in spațiul european al democrației și valorilor comune. La mulți ani Republicii Moldova și cetățenilor săi! La mulți ani tuturor romanilor basarabeni! 2022-08-27 09:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-08-27_at_09.13.35.jpegBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 26 augustȘtiri din 26.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-26-augustGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă după ședința de guvern, in cadrul căreia au fost luate o serie intreagă de decizii, unele privind susținerea de care economia noastră și investitorii au nevoie pentru a consolida și menține trendul de creștere economică, altele care țin de măsuri cu caracter social. In acest sens, alături de mine se află ministrul muncii, domnul Marius Budăi. Dar inainte de a-i da cuvantul, cu permisiunea dvs., domnule ministru, aș vrea să dau cateva detalii despre aprobarea ordonanței de Guvern prin care se majorează cu 10 miliarde de lei plafonul total al garanțiilor care pot fi acordate in cadrul programului IMM Invest Plus. Astfel, se imbunătățește funcționarea acestui program, cu un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate in cadrul schemei de ajutor de stat, care crește de la 7,5 miliarde de lei la 17,75 miliarde de lei. De asemenea, numărul beneficiarilor acestei scheme va crește de la 10.704 la 24.786. Totodată, se majorează bugetul schemei de ajutor de stat pentru ajutorul de stat sub formă de grant, de la 1,93 de miliarde de lei la aproximativ 390 de milioane de euro, echivalentul in lei. Prin noile modificări, sunt incluse in categoria beneficiarilor eligibili in cadrul subprogramelor Garant, Construct și Innovation intreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, iar pragurile valorice ale ajutorului de stat constituit din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare aferent garanției acordate pe durata de valabilitate a garanției și a dobanzilor aferente creditelor liniilor de credit pentru 12 luni se majorează pană la echivalentul in lei al sumei de 500.000 de euro pentru intreprinderi sau unități administrativ-teritoriale, respectiv echivalentul in lei a 62.000 de euro pentru o intreprindere pentru beneficiarii din cadrul agriculturii primare. Aș vrea să vă mai spun că ajutoarele acordate baza schemelor aprobate in temeiul cadrului temporar Ucraina sunt rambursate inainte de acordarea noilor ajutoare in temeiul aceluiași cadru și nu vor fi luate in considerare la calculul plafoanelor privind beneficiarii schemei de ajutor de stat. Așadar, prin această măsură, guvernul continuă să vină in sprijinul economiei noastre. După cum știți, in pachetul Sprijin pentru Romania, 60 % dintre cele 17 miliarde de lei erau dedicate mediului privat, economiei și vor continua astfel de măsuri care să consolideze capacitatea economiei noastre de a face față crizelor pe care le traversăm. Cu această mențiune, domnule ministru, o să vă rog să prezentați măsurile pe care guvernul le-a adoptat astăzi pe domeniul dvs. Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor și vă mulțumesc pentru prezență. Astăzi Ministerul Muncii a propus in dezbatere și spre aprobare guvernului și au fost și aprobate trei ordonanțe de urgență. Prima ordonanță de urgență se referă la majorarea, incepand cu 1 august, a salariilor lucrătorilor din mediul bugetar, acei lucrători care nu erau la nivelul din 2022. Majorarea constă in acordarea unei pătrimi din diferența aflată in plată și nivelul prevăzut in Legea 153 pentru anul 2022. A doua ordonanță, extrem de importantă, spunem noi, este o ordonanță prin care s-a aprobat acordarea concediului paternal la nașterea fiecărui copil, nu numai la primul copil, cum era pană acum; totodată, prin această ordonanță s-au extins categoriile de lucrători care pot beneficia de acest drept și, bineințeles, am majorat și perioada de acordare, in sensul că părinții, tații care au și cursul de puericultură vor avea 15 zile de concediu paternal, astfel incat, in primele zile de viață ale nou-născut-ului să poată fi alături de familie. Și tații care nu au cursuri de puericultură vor avea in loc de 5, 10 zile la dispoziție, astfel incat să poată sta acasă in primele zile de viață ale nou- născut-ului. A treia ordonanță, care este și un jalon in PNRR prin care ne-am propus combaterea sărăciei Romania, dar și evitarea excluziunii sociale - este aprobarea venitului minim de incluziune, care vine cu o nouă viziune asupra a ceea ce inseamnă asistența socială in Romania, și anume cuplarea celor trei prestații sociale care existau pană acum, ne referim la venitul minim garantat, la alocația de sprijin pentru familiile cu copii, dar și la ajutorul pentru incălzire. Ajutorul pentru incălzire a fost tratat separat in Legea 226/2021 și au rămas cele două prestații sociale care au fost introduse aici. Această reformă in asistență socială, ceea ce inseamnă venitul minim de incluziune, are, din punctul meu de vedere, trei piloni extrem de importanți. Primul, am spus și in textul anterior, constă in vorba de combaterea sărăciei și evitarea excluziunii sociale. Al doilea pilon, extrem de important, este ca atunci cand familia vine și solicită venitul minim de incluziune, persoanele apte de muncă din cadrul familiei vor fi inscrise automat la agențiile de ocupare a forței de muncă, după aprobarea dosarului de venit minimum de incluziune. Persoana respectivă este obligată să se deplaseze la agenția de ocupare, moment in care se declanșează un plan de intervenție, astfel incat persoana respectivă va fi consiliată, va fi calificată sau recalificată, dacă este cazul, și i se va căuta un loc de muncă. Practic, revenim la ceea ce eu am spus de multe ori că sunt adeptul că cea mai bună protecție socială pentru cei apți de muncă este existența unui loc de muncă. Al treilea pilon, extrem de important, vine din introducerea elaborării de către serviciile publice locale de asistență socială a unui plan de intervenții al familiei, care include obligatoriu și accesul la educație al copiilor din familiile defavorizate, din acele categorii de persoane care au un grad mare de vulnerabilitate in ceea ce privește abandonul școlar, acolo unde copiii merg la școală sau chiar riscul să nu meargă la școală. Planul acesta va include și măsuri prin care copiii vor fi incurajați fie să meargă la școală, fie să rămană la școală, dacă sunt deja acolo. Astea sunt cele trei mai importante, aprobate astăzi, cu mențiunea că la venitul minim de incluziune se schimbă toată filozofia asupra asistenței sociale și mergem pe incurajarea accesului la un loc de muncă și bineințeles, la educație. Dan Cărbunaru: Mulţumesc domnule ministru pentru prezentare, vă rog, intrebări. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, vă rog să dați cateva exemple de majorări salariale, cam care ar fi marja? Nu se ințelege foarte bine, ce inseamnă această creștere cu o pătrime din diferență? Marius-Constantin Budăi: In general, majorările vor fi in jurul sumei de 150 de lei la angajat și sunt angajați care vor primi și mai puțin, iar in afară de personalul medical, care deja știm că este la nivelul din 2022, mai sunt salariați in cadrul ministerelor care deja au atins pragul din 2022 și acei salariați nu primesc majorarea pentru că deja sunt acolo. De precizat este că aceste cheltuieli se vor face cu incadrarea in bugetul deja aprobat. Marius Budăi: De precizat că aceste cheltuieli se vor face cu incadrarea in bugetul deja aprobat. Reporter: Asta voiam să vă intreb, despre cați beneficiari ar fi vorba? Ați făcut o estimare, că in nota de fundamentare nu vedem impactul bugetar? Marius Budăi: Impactul bugetar este in jur de 2,1 miliarde. Este trecut un impact bugetar suplimentar din cauza a ceea ce v-am spus, pentru că se face cu incadrarea in cheltuielile bugetare deja aprobate. Este articol separat in ordonanța de urgență. Știți foarte bine că s-au blocat angajările pentru semestrul doi din anul 2022. La inceput de an au fost bugetate acele posturi vacante, deci avem economii și se pot incadra aceste cheltuieli. Reporter: Și cați oameni ar fi vizați? Marius Budăi: In jur de 1 milion, pentru că, de aici trebuie să scădem personalul medical. Din cei 1,2 milioane de bugetari trebuie să scădem personalul medical și acele categorii de persoane care deja sunt la nivelul din 2022. Reporter: Alte creșteri in perioada următoare? Pensii, salarii...ce mai pregătiți? Marius Budăi: Eu vă apreciez curiozitatea și profesionalismul jurnalistic, dar știți foarte bine că s-a luat decizia ca atunci cand, in coaliție, se va crea următorul pachet care va conține măsuri pe ambele axe, cum am făcut și pană acum social și economic, liderii coaliției vă vor anunța cu siguranță. Mulțumesc! Reporter: Vreau să vă intreb puțin despre pilonul doi de pensii. Am văzut că ați venit deja cu o ordonanță de urgență prin care se modifică mai multe comisioane, dar in momentul de față vă gandiți la o naționalizare a pilonului doi de pensii? Ar putea exista acest lucru? Marius Budăi: Haideți să o lămurim și chiar vă mulțumesc pentru intrebare. Situația stă in felul următor: Ministerul Muncii nu are nicio atribuție aici. Atribuțiile ministerul Muncii pe Pilonul doi sunt legate doar de virarea sumelor de bani către administratorii privați și intocmirea acelor liste și recapitulații cu sumele de bani. Am primit de la ASF, că acolo spun specialiștii, acel text pe care dumneavoastră il vedeți postat in transparență publică. Dumnealor au scris tot de acolo, ministerul Muncii și Guvernul nu a avut nicio completare. ASF-ul nu are posibilitate, conform legii, de inițiativă legislativă și atunci a trebuit să fie acest lucru preluat și adus in Guvern. Despre naționalizare am spus de mai multe ori și eu, a răspuns și premierul, a răspuns și președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu discutăm de așa ceva. Este doar o discuție a unora care vor să se audă pe la televizor. Reporter: Și vreau să vă intreb puțin de pensie. Ar trebui să aibă loc o discuție in coaliție, care a fost amanată. Am putea vedea o majorare anul viitor a anunțat asta și președintele PSD, dar dacă puteți să ne spuneți care ar putea fi procentul? Marius Budăi: Vă mulțumesc frumos pentru intrebare, am răspuns cu tot respectul și colegului dumneavoastră. Liderii coaliției, cand va fi luat decizia - nu că vom discuta, deja discutăm și in termenul cel mai scurt, vor fi anunțate deciziile. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! In pachetul nou de măsuri, pe care o să-l anunțați probabil la finalul acestei luni, și cred că va fi aplicat de la inceputul anului viitor, există și măsuri pentru zona asta de pensionari, că aici voiam să ajung și eu. In paralel cu majorarea de pensii care ar trebui să vină cu rata inflației de anul viitor, mai sunt și alte ajutoare, one off pentru pensionari, cuprinse, dacă ne puteți da cateva detalii, indicii. Știu? Se așteaptă decizia coaliției, dar așa ca idee. Marius Budăi: Din experiența trecută, dumneavoastră ați văzut că in momentul cand această coaliție s-a format, practic am preferat să fim proactivi in tot ceea ce se intamplă, să estimăm, să analizăm și să anunțăm, dar să și trecem la implementarea de măsuri. Cu siguranță așa vom face și acum. Reporter: Despre această majorare a salariilor bugetarilor spuneați 2 miliarde anul acesta. Acum, cum oare? Marius Budăi: Cu mențiunea că nu există impact suplimentar, se face cu incadrarea in cheltuielile bugetare deja aprobate la inceput de an prin legea bugetului de stat. Reporter: Da, o să fie un impact cu siguranță considerabil anul viitor, și v-ați gandit și pe viitor ce se intamplă cu măsura? Ce v-a spus ministrul Finanțelor? Susținem ne permitem? De ce vă intreb? Pentru că in această perioadă, știm, coaliția de guvernare caută soluții să găsească bani ca să deconteze prețurile in energie. Și aici era vorba de undeva, de 16 miliarde. Și vă intreb dacă ne permitem aceste miliarde in plus pentru salariile bugetarilor? Marius Budăi: Aici este vorba despre o filosofie in a conduce cand ești la guvernare. Intr-o perioadă grea ca acum, măsurile de austeritate sunt excluse. Măsurile de austeritate au demonstrat in 2010 că sunt o cale cu totul și cu totul eronată. Nu au adus decat lucruri negative. Nu vom pica in aceeași capcană. Guvernul este aici și este obligat să găsească soluții. Reporter: Care mai este stadiul, dacă imi permiteți așa, cateva intrebări, că v-am prins mai rar și recunosc, am cateva restanțe cu intrebările. Mai este stadiul discuțiilor legate de pensiile speciale. Il intrebam și pe domnul Predoiu, care spunea că o posibilă raționalizare, ce spune PNRR-ul, presupune și o consultare cu CSM-ul, pentru că ar incălca cumva statutul magistraților care au garantată pensia specială prin această lege. Cum mai stați cu acest subiect? Marius Budăi: Din acest punct de vedere, știți foarte bine, in decembrie 2021, printr-un memorandum, in ședința de Guvern, s-a aprobat crearea unui grup de lucru format din miniștri a căror legi sunt cuprinse in PNRR și au fost trecute acolo. Suntem in lucru, avem intalniri repetate, așteptăm fiecare minister. Eu practic, nu eu Marius Budăi, eu Ministerul Muncii suntem avansați in construcția a ceea ce avem pe sistemul public de pensii și așteptăm și colegii cu input-urile dumnealor. Şi aceste lucruri, fără să fug de subiect, cu siguranță că sunt mai, din punct de vedere profesional eu spun, mai bine de discutat cu fiecare ministru de resort. Reporter: Apropo de fiecare ministru de resort, MAI-ul şi MApN-ul fac parte, pană la urmă, știu dezbaterea aceea și marea discuție dacă pensiile militare ar trebui să fi incadrate sau nu in această reformă. Marius Budăi: Tot Guvernul face parte din această reformă. Tot Guvernul este asumat in această reformă și, cu siguranță, discuțiile se vor purta in integralitatea Guvernului cu Comisia Europeană. Reporter: Şi pe renegocierea cu procentul de 9,4 % cu Comisia Europeană, că văd că-mi dați indicii la fiecare intrebare cu privire la ce urmează să vă intreb eu, de negocierea aceasta cu Comisia Europeană pe procent cum suntem? Ştiu că in toamnă ar fi trebuit să aibă loc renegocierea, pentru că mai e un pic şi ar trebui să fie gata şi legea, nu, in primul trimestru? Marius Budăi: Lucrez la Ministerul Muncii, lucrez cu Institutul de Cercetare din cadrul Ministerului Muncii, lucrez cu colegii mei din cadrul Ministerului Muncii. Avem un material pregătit care va sta la baza negocierilor finale, un material bazat pe tratatele Uniunii Europene, unde se spune foarte clar că politica socială a statului membru, cu condițiile respectării legilor şi a tratatelor se face de către statul membru. Deci avem argumente să discutăm și, cu siguranţă, la negocierea finală vom avea multe de pus pe masa Comisiei şi vom avea şi mulți parteneri. Ştiţi foarte bine că şi sindicatele europene și foarte mulţi parlamentari din statele membre, m-am intalnit cu ei și mă susțin in acest demers. Reporter: Ultima intrebare: dacă nu reușiți renegocierea acestui procent, putem considera că statul a eșuat in faţa pensionarilor? Marius Budăi: Nu pun această problemă, pentru că trebuie să reușim. Cetăţenii romani nu trebuie să fie săraci pană in 2070, punct. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să revin puţin la problema ridicată de colega mea, cu pensiile speciale. Totuşi, sunteți ministrul muncii şi aţi şi adus o informare, dacă nu mă inșel, luna trecută in guvern, generală, referitoare la această problemă. Adică noi in Romania acum avem 200-210.000 de pensii care nu sunt pe principiul contributivității. Spun asta pentru că am văzut, de exemplu, mă rog, pensiile militare, care sunt cele mai numeroase, se evită termenul de speciale, dar, totuși, ele nu sunt pe principiul contributivității. Pană la finalul acestui an este jalon in PNRR, trebuie indeplinit, trebuie realizată această reformă, adică un proiect de lege adoptat de Guvern, de Parlament, şi de asta vă intrebam, stadiul care este sau un calendar, pentru că nu este intervalul foarte mare de timp, pană la urmă? Marius Budăi: Cu siguranţă nu este şi este grija noastră principală. Așa cum astăzi am aprobat un ultim jalon pentru trimestrul trei, aşa vom proceda in trimestrul patru şi in trimestrul patru ne vom incadra in termen. Sunt in interiorul discuțiilor. Nu cred că este constructiv să dau detalii din discuţii, indiferent că discutăm de sistemul public bazat pe contributivitate sau de sistemul indemnizațiilor și pensiilor stabilite și plătite in baza unor legi speciale. Repet, cu siguranță informarea finală o veți avea, dar suntem acum in construcție și nu are rost... Reporter: Ca discuție și dacă puteți să oferiți o informație aici, există posibilitatea ca pensiile militare să fie trecute pe principiul contributivității de anul viitor inainte, să zicem? Marius Budăi: Am să vă răspund din respect, dar cu rugămintea ca pe viitor să discutați cu miniștrii de resort, pentru că acolo este nucleul și esența problemei. O să spun incă o dată că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Pensiile militare sunt in conformitate cu reglementările internaționale. Noi avem și suntem membri NATO și vom proceda ca atare și cu experiența internațională. Nu face Romania altfel decat ceea ce se intamplă la nivel internațional. Restul aspectelor, vă rog respectuos să discutați cu miniștrii de resort. Reporter: Ok, mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Două mici intrebări pe actele normative adoptate astăzi. Pe această ordonanță privind salarizarea, dacă puteți să definiți ce inseamnă complexitatea muncii la nivelul personalului angajat de la Ministerul Culturii, Transporturilor, unitățile deconcentrate din subordinea acestor două instituții și INS, pentru că am observat că există acolo prevăzut... Marius Budăi: Nu mai există. Reporter: Nu mai există acel spor de 15%? Marius Budăi: Nu. Reporter: Ok. Mea culpa, nu văzusem acest lucru. Şi doi, legat de ajutoare, ce se intamplă dacă o persoană care este inscrisă automat la o agenție a forței de muncă, refuză să se prezinte atunci cand este convocată? Mai clar, care sunt sancțiunile pentru o astfel de persoană, ca să ştim? Marius Budăi: Cu o mică corectură, dacă imi permiteți? Reporter: Vă rog. Marius Budăi: Haideți să nu-i umilim pe cei mai săraci din Romania și să le spunem ajutoare. Haideți să spunem, așa cum este și filozofia noii asistențe sociale, să ne referim la ei ca niște cetățeni ai noștri romani și să le spunem că vor beneficia de un venit minim de incluziune pentru a evita excluziunea socială in Romania. Dacă asta am clarificat-o, este obligație. Statul va avea obligația ca in momentul in care cetățeanul solicită aprobarea dosarului pentru venitul minim de incluziune, să-l inregistreze deja la agenția de ocupare județeană. Persoana are obligația ca, după aprobarea dosarului, să se prezinte deja la agenție. Dacă nu, dosarul este suspendat pană la prezentarea persoanei. Reporter: Şi dacă persoana refuză in continuare să se prezinte? Marius Budăi: Nu i se acordă. Inseamnă că nu are nevoie. Eu nu cred eu - și cred că și dumneavoastră cunoașteți foarte bine viața acestor nevoiași. Tot ce inseamnă filosofia acestei măsuri, am spus: mergem o dată pe combaterea sărăciei, mergem spre indreptarea celor apți, pentru că sunt și cetățeni care nu sunt apți de muncă, către un loc de muncă, dar și pentru educația copiilor. Eu cred că sunt trei piloni extrem de importanți și este datoria noastră să-i lămurim pe cetățeni să procedeze ca atare. Reporter: Bun. Asta v-am intrebat pentru că au fost nenumărate reportaje, le-ați văzut și dumneavoastră, făcute de colegii mei in teritoriu, cu oameni care fie s-au dus doar ca să facă act de prezență la un astfel de oficiu și care au refuzat fie reconversia, fie să primească... Marius Budăi: Au fost suspendați incă din 2018, cand PSD a fost la guvernare. Am introdus acest lucru și știți că a scăzut foarte mult numărul... Reporter: Cate persoane au in momentul de față acest venit de incluziune? Marius Budăi: 165.000. Reporter: Mulțumesc. Marius Budăi: Cu plăcere! Reporter: Domnule ministru, aș mai avea eu o intrebare: dacă la nivelul ministerului pe care il conduceți există o evaluare in ceea ce privește schema de compensare a facturilor la gaz și energie, ce ține de ministerul dumneavoastră, bineințeles, pentru că pană acum am văzut tot felul de speculații cu sume - bine, pe total - intre 16-40 de miliarde. Dacă aveți un calcul, dacă ați primit facturi spre decontare și așa mai departe. Marius Budăi: Conform legii, Ministerul Muncii s-a ocupat de consumatorii casnici, da?, de plata către furnizori, compensarea pentru consumatorii casnici. Vreau să vă informez că pentru perioada noiembrie 2021- martie 2023, Ministerul Muncii a plătit către furnizori 1,2 miliarde de lei. Reporter: Mă refer dacă aveți un calcul pe ordonanța in vigoare, din martie incoace. Marius Budăi: Calculul nu l-am făcut, pentru că noi și coaliția a spus foarte clar că va aproba o modificare la această ordonanță, după care vom avea și calculul făcut. Nu avem incă ministerul - vorbesc de Ministerul Muncii - nu am nicio datorie, nu am nicio factură neachitată și in momentul in care va ieși ordonanța cu siguranță vom avea și noul impact, pentru că se vorbește acolo și de o plafonare a prețului la un preț mediu şi atunci nu am pe ce bază să fac acest calcul acum. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Marius Budăi: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, v-aș mulțumi și vă doresc un weekend plăcut. 2022-08-26 12:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_briefing-4.jpgȘedința de guvern din 26 augustȘtiri din 26.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-26-augustGalerie foto Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! In ședința de guvern de astăzi avem o serie intreagă de reglementări care vin practic să imbunătățească tot ceea ce am emis pană acum in cadrul legal, astfel incat să putem să facilităm derularea programelor asumate la nivelul guvernului. Am efectuat in ultima perioadă mai multe deplasări in teritoriu și am avut posibilitatea să discut cu cetățenii și cu autoritățile locale despre problemele, preocupările, proiectele finalizate și, desigur, despre proiectele care au inceput sau urmează să inceapă. Este foarte clar că avem nevoie ca acest dialog să continue, astfel incat să fim in măsură să adaptăm și să facilităm toate liniile de acces, toate liniile de aprobare in termen cat mai scurt a documentațiilor pentru proiectele atat cele ale autorităților locale, cat și ale noastre de la nivelul autorităților centrale. Pană in acest moment putem să spunem că am operaționalizat toate liniile de finanțare națională și europeană. Chiar in această dimineață am semnat primele contracte din programul național de investiții Anghel Saligny. Domnule ministru, chiar doresc să remarc efervescența cu care s-au derulat activitățile pentru a putea să promovăm criteriile de eligibilitate și, de asemenea, să aveți dialogul prin care să clarificați toate aspectele care erau necesare la nivelul autorităților locale. Am subliniat de dimineață, reiterez și acum: este nevoie ca autoritățile locale să iși focalizeze atenția și să poată să intocmească documentațiile necesare, astfel incat să nu se mai piardă timp cu toate aceste clarificări, iar, dacă este nevoie, la nivelul Guvernului, să luăm măsurile necesare pentru a simplifica și a transparentiza cat mai mult posibil toate parghiile pentru punerea in aplicare și demararea proiectelor la nivelul administrațiilor locale. Este, de asemenea, de notat faptul că avem nevoie de repartiția cat mai echilibrată a fondurilor, cat mai transparentă și reiterez că nu trebuie să ținem cont de culoarea politică a administrației locale, ci trebuie să ținem cont de nevoile cetățenilor și de așteptările cetățenilor, de nevoile de realizare a drumurilor, a rețelelor de apă și canal, așa cum ne-am propus, de modernizare a școlilor, a unităților sanitare și să asigurăm condiții cat mai moderne pentru toate autoritățile locale. Este cat se poate de evident că vom continua cu celelalte programe și mă refer la Planul Național de Dezvoltare Locală, este vorba de PNRR. PNRR a fost operaționalizat, au fost, de asemenea, semnate și sunt in derulare contractele pentru autoritățile locale, precum și cele de la nivelul autorităților centrale. Au fost, de asemenea, operaționalizate programele pentru Fondul de coeziune pană in anul 2027 și pană la finele anului viitor va trebui să alocăm tot ceea ce este necesar de la nivelul guvernului, astfel incat să fie lansate toate apelurile de programe și să absorbim cat mai mulți bani din cadrul financiar 2021-2027. In ceea ce privește fondul de investiții de la bugetul de stat, prin rectificarea bugetară am crescut fondul pentru investiții, a ajuns la 91 de miliarde de lei. Este angajamentul nostru pentru stimularea investițiilor și pentru stimularea mediului privat. Astăzi, vom aproba o ordonanță de urgență prin care ne propunem să facilităm accesul investitorilor la finanţare prin majorarea plafonului total al garanțiilor pentru programul IMM Invest Plus, cu peste 10 miliarde de lei. Domnule ministru, dacă doriţă să daţi cateva detalii. Adrian Caciu: Domnule prim-ministru, este evident că e necesar ca economia să primească stimuli și pe partea a doua a anului, pentru că am văzut ce a insemnat curajul de a da bani in economie și in primul semestru cand rezultatele economice nu au intarziat să apară. De aceea, avand in vedere și succesul Programul IMM Invest Plus, cu toate sub-programele sale: IMM Prod, Garant Construct Innovation și Agro Invest, am considerat necesar, dar și din discuțiile cu operatorii economici, să suplimentăm, să propunem suplimentarea acestui program pentru a asigura finanțare și in partea a doua a anului, pentru că acești bani se vor duce in investiții, mai ales in zona de producție, procesare. Vor ajuta și partea de sector de construcții, unde avem de, să spun așa, recuperat partea de inceput a anului, cand a fost o serie de distorsiuni pe piață datorate creșterii prețurilor la materiale de construcții și atunci acesta este suportul pe care statul il dă in economie, economie care cu siguranță va intoarce rezultate pozitive către ceea ce inseamnă produsul intern brut și pentru ceea ce inseamnă menținerea locurilor de muncă sau dezvoltarea pe orizontală a relațiilor comerciale. Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, vă mulțumesc foarte mult. Este angajamentul nostru pe care ni l-am luat in discuțiile avute cu mediul de afaceri și sper ca prin aceste măsuri cu adevărat să putem să continuăm să sprijin. Este singura noastră soluție in momentul de față astfel incat să menținem economia in echilibru și să asigurăm creșterea economică și a veniturilor la bugetul de stat. Pe măsuri sociale, astăzi vom aproba creșterea salariilor in sistemul public. Este o creștere in concordanță cu disponibilitatea bugetară și, desigur, o creștere in conformitate cu discuțiile pe care le-am avut cu partenerii noștri sociali și, desigur, ca urmare a deciziei pe care am luat-o la nivelul coaliției. Domnule ministru Budăi, vă rog să faceți precizările care se impun. Marius-Constantin Budăi: Domnule prim-ministru, prin această ordonanță vom acorda majorările salariale personalului plătit din fondurile publice prin modificarea și completarea Ordonanței de urgență Guvernului nr.130/2021. Practic, este vorba de acordarea unei pătrimi din diferența existentă in plată și nivelul salarial care ar trebui să fie ajuns, conform Legii 153 in anul 2022. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc foarte mult! Intrăm in agenda ședinței de Guvern. O zi bună! 2022-08-26 11:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_sedinta_de_guvern_26august-19.jpgDiscursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la semnarea primelor contracte de finanțare de care vor beneficia comunitățile locale prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”Știri din 26.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-semnarea-primelor-contracte-de-finantare-de-care-vor-beneficia-comunitatile-locale-prin-programul-national-de-investitii-anghel-salignyGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Doamna ministru, domnule ministru, doamnelor și domnilor reprezentanți ai autorităților locale, bună dimineața! Mă bucur că, prin activitatea de astăzi, punem in aplicare Programul Național Anghel Saligny. Este un program asumat la nivelul Guvernului, destinat modernizării și dezvoltării comunităților locale, asigurării condițiilor pe care cetățenii din fiecare localitate le așteaptă de foarte mult timp. Programul Național Anghel Saligny este cel mai amplu, atat ca obiective, cat și ca valoare. Este un program de peste 10 miliarde de euro, prin care Guvernul, impreună cu autoritățile locale, și-a propus să modernizeze căile de comunicații, să dezvolte rețelele de apă și canal la nivelul tuturor autorităților locale și, bineințeles, să extindem rețeaua de gaze. Practic, acest program se completează cu alte două programe; vorbim de Programul Național de Dezvoltare Locală și Programul Național de Construcții de Interes Public și Social, care include și construcția de unități de invățămant, de spitale, de asemenea, o serie intreagă de alte obiective de infrastructură care sunt destinate autorităților locale și pe care autoritățile locale trebuie neapărat să le pună in practică. Toate aceste obiective trebuie să fie coordonate atat la nivelul județelor, cat și intre județe și administrația centrală. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pregătit și organizat derularea acestor programe in transparență totală. Acestea sunt destinate, așa cum am spus, tuturor autorităților locale, indiferent de culoarea politică. Atat timp cat ne-am asumat acest program, vreau să subliniez că nu contează apartenența politică a primarilor sau a președinților de consilii județene. Dorim ca repartiția fondurilor și demararea lucrărilor să se facă in mod echilibrat, la nivelul intregii țări. Indemn autoritățile locale să se coordoneze foarte bine cu Ministerul Dezvoltării, să facă tot ceea ce este necesar, astfel incat să indeplinească criteriile care sunt solicitate prin tot ceea ce Ministerul Dezvoltării a pus deja in transparență. Astăzi avem reprezentanții a nouă autorități locale. Este doar inceputul intregului ansamblul de proiecte, care, pană in acest moment, a ajuns la cifra de 3.700 - dacă nu mă inșel - și este nevoie ca, așa cum spuneam, această coordonare să fie cat se poate de bine realizată, pentru că intrăm intr-o perioadă in care nu putem să ne permitem să pierdem timp pentru că, dincolo de programele naționale, sunt programele pe fonduri europene care, de asemenea, au o dinamică și sunt incadrate intr-o perioadă de timp limitată și trebuie să fie duse la bun sfarșit, altfel, pierdem finanțarea europeană. Ca atare, felicitandu-i pe reprezentanții celor nouă autorități locale, imi exprim speranța că ceilalți vor vedea şi vor conștientiza că există deja un inceput și există deja toate condițiile realizate pentru ca fiecare dintre ei să işi focalizeze atenția pe a indeplini condițiile, pentru a indeplini criteriile, astfel incat să putem să desfășurăm asemenea activități in perioada imediat următoare. Comunitățile așteaptă, noi așteptăm să putem să ne indeplinim obiectivele stabilite prin Programul de guvernare. Vă mulțumesc și vă doresc succes in continuare! 2022-08-26 10:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anghelsaligny-34.jpgAjutor pentru localitatea Buzduc, județul Dolj, afectată de incendiuȘtiri din 25.08.2022https://gov.ro/ro/stiri/ajutor-pentru-localitatea-buzduc-judetul-dolj-afectata-de-incendiuCOMUNICAT DE PRESĂ Avand in vedere efectele incendiului produs in data de 24.07.2022 in satul Buzduc, comuna Drăgotești, din județul Dolj, precum și solicitarea Instituției Prefectului din județul Dolj referitoare la alocarea unor materiale de construcții necesare pentru refacerea unor imobile afectate de incendiul din localitatea mai sus menționată, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, in format hibrid, Comitetul Național pentru Situații de Urgență care propune scoaterea de la rezervele de stat a unor materiale de construcții, extrem de necesare in vederea refacerii și reabilitării imobilelor afectate de incendiu. Astfel, urmare a aprobării HCNSU nr. 37 din 25.08.2022, materiale de construcții necesare refacerii imobilelor afectate de incendiu vor fi scoase din Rezervele de Stat, conform Anexei atașate Hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență. 2022-08-25 15:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-08-25-03-01-27big_sigla_guvern.png