RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă în deschiderea conferinței Protecting Europe in Turbulent Times. Bucharest Leaders Summit: Enduring Power of SolidarityȘtiri din 16.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-deschiderea-conferintei-protecting-europe-in-turbulent-times-bucharest-leaders-summit-enduring-power-of-solidarityGalerie foto Bucharest Leders Summit: Enduring Power of Solidarity, deschis oficial la Palatul Victoria Guvernul Romaniei a găzduit, astăzi, deschiderea oficială a seriei de conferințe Protecting Europe in Turbulent Times. Bucharest Leaders Summit: Enduring Power of Solidarity, organizate de Grupul de presă MediaUno, in parteneriat cu Institutul Național de Statistică, cu sprijinul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis un mesaj video in deschiderea conferinței, prilej cu care a subliniat: - Suferința războiului s-a apropiat de granițele Romaniei mai mult decat și-ar fi dorit cineva. Romania este un exemplu de solidaritate, recunoscut de partenerii occidentali, datorită implicării deosebite a societății civile in sprijinul refugiaților din Ucraina. Sunt convins că doar cu o astfel de atitudine putem construi o societate mai bună. Pentru că solidaritatea nu trebuie să se rezume la prezent, trebuie să dăm dovadă de solidaritate și față de generațiile viitoare. Toate dificultățile prin care trecem in aceste momente ne vor intări pe noi, ca națiune, dar și familia europeană din care facem parte, doar dacă rămanem solidari și dedicați principiilor umanismului, libertății și sustenabilității. Mesajul integral transmis de premierul Ciucă poate fi consultat aici: https://www.youtube.com/watch?v=36yJVhV0a9U Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului Romaniei, a vorbit despre oportunitățile de dezvoltare și necesitatea consolidării leadership-ului: - In calitate de gazdă, vreau să spun că mă incantă numărul mare de speakeri care au dat curs invitației și faptul că au fost reprezentate astăzi la cel mai inalt nivel toate structurile societății. Mai ales in aceste vremuri turbulente este extrem de important ca leadership-ul Romaniei să se așeze la masa discuțiilor și, cu răbdare, să ia acele decizii de care avem nevoie pentru o dezvoltare durabilă. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este un catalizator și ne alăturăm de fiecare dată inițiativelor care iși propun să ofere acel spațiu de dialog de care societatea noastră are mare nevoie. Așa cum in materie de dezvoltare durabilă am demonstrat că putem fi un hub regional recunosct de comunitatea internațională, Romania are capacitățile și oportunitățile de a deveni lider regional in mai mule domenii, după cum am putut observa din intervențiile speakerilor. Protecting Europe in Turbulent Times. Bucharest Leaders Summit: Enduring Power of Solidarity se desfășoară pană pe 27 mai cu conferințe care vor avea loc aproape zilnic și care vor viza teme diverse, de mare interes, mai ales in condițiile războiului, printre care: energie, educație, sănătate, demografie, digitalizare, industrie și investiții. Intalnirea de astăzi reprezintă a opta ediție din demersul inițiat de Grupul de Presă MediaUno in parteneriat cu Institutul Național de Statistică. In cadrul conferinței de deschidere au luat cuvantul sau au transmis mesaje personalități de la toate nivelurile de decizie: secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană; consilieri prezidențiali; comisari europeni; actuali și foști miniștri; președintele INS Tudorel Andrei; inalți prelați ai Biserii Ortodoxe din Romania; ambasadori; parlamentari și europarlamentari; lideri din structurile Armatei Romane, dar și alți reprezentanți de seamă. 2022-05-16 17:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_l.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al RomânieiȘtiri din 16.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-de-monitorizare-a-planului-national-de-redresare-i-rezilienta1652703733Galerie foto Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al Romaniei Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat, astăzi, reuniunea de la Palatul Victoria a Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al Romaniei. Cu acest prilej, a fost analizată situația apelurilor de proiecte competitive necesare pentru investițiile prevăzute și aprobate in cadrul PNRR. Prin activitatea de pană acum, Guvernul a dovedit că și-a indeplinit obiectivele pentru fiecare etapă a PNRR și o va face in continuare, a subliniat șeful Executivului. In contextul in care, săptămana trecută, Comisia Europeană a dat undă verde mai multor măsuri propuse de Romania pentru implementarea PNRR și a schemelor de ajutor de stat așteptate de IMM-uri, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții Comisiei Europene astfel incat Romania să poată accesa resursele puse la dispoziție in cadrul acestui Plan. Vrem să ne asigurăm că pașii pe care ii parcurgem sunt optimi pentru atingerea țintelor și jaloanelor asumate de Romania. Continuarea dialogului cu Comisia Europeană ne dă posibilitatea să clarificăm din timp toate acele elemente luate in considerare de experți la evaluarea apelurilor de proiecte finanțate prin PNRR. Timpul și ritmul in care acționăm acum sunt decisive pentru ca reformele și investițiile pe care Romania și le-a propus să se concretizeze cat mai repede in beneficiul romanilor și economiei naționale, a subliniat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In cadrul PNRR, in Decizia de punere in aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Romaniei (CID), sunt prevăzute și aprobate investiții care includ 69 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,462 mld EUR (reprezentand aprox. 47% din valoarea totală a PNRR), din care 28 au termen de lansare in primele două trimestre ale acestui an. Pană acum au fost identificate 20 de apeluri care includ scheme care trebuie notificate la Consiliul Concurenței, a rezultat din analiza datelor puse la dispoziție de ministere și celelalte instituții care gestionează implementarea PNRR. Dintre acestea, 8 au fost avizate sau sunt in curs de avizare la Consiliul Concurenței, iar restul de 12 se află in diverse stadii de elaborare. Este vorba despre proiecte de investiții care vizează pădurile și protecția biodiversității, managementul deșeurilor, eficiența energetică și reziliența clădirilor, domeniul energiei, transformarea digitală, sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare, dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde, turismul, cultura și buna guvernanță. - Felicit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru că azi, in primele trei ore de la lansarea proiectelor, a inregistrat deja cereri de finanțare pentru peste 800 de milioane de euro din bugetul total de 2,7 miliarde al Fondului Local, componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procedurile transparente și buna organizare sunt necesare pentru a ne asigura că reușim să accesăm fiecare euro din cele 30 de miliarde, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-05-16 15:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-lockheed_martin2102.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond PiselliȘtiri din 16.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-vicepre-edintele-pentru-afaceri-internationale-al-companiei-lockheed-martin-raymond-piselliGalerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. In cadrul intrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin in domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile romanești. Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă in domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră. Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strans pentru ca industria de apărare romanească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. In acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, incepand cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil. Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani in Romania, fiind implicată in mai multe proiecte care au un impact semnificativ in diverse domenii. In contextul geo-politic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia intăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme in care se colaborează la acest moment. 2022-05-16 13:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-lockheed_martin1871.jpgCeremonia de semnare a Acordului între Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind furnizarea de servicii de consultanță în vederea elaborării strategiei pentru decarbonizareȘtiri din 16.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/ceremonia-de-semnare-a-acordului-intre-societatea-nationala-de-transport-gaze-naturale-transgaz-s-a-i-banca-europeana-de-investitii-bei-privind-furnizarea-de-servicii-de-consultanta-in-vederea-elaborarii-strategiei-pentru-decarbonizareGalerie foto Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a Acordului intre Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A și Banca Europeană de Investiții (BEI) [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, domnule vicepreședinte, domnilor miniștri, doamnelor și domnilor! Dați-mi voie să ii felicit pe toți cei implicați in pregătirea semnării acestui acord. Acordul intre Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare este un demers care se inscrie in obiectivele și nivelul de ambiție al Guvernului pentru realizarea tranziției către o economie verde. Este foarte important pentru mine să subliniez că acest demers constituie un exemplu de bună practică și incurajez toate instituțiile, toate societățile comerciale să urmeze acest exemplu. Prin acest demers, ne indeplinim și obiectivele pe care le-am asumat prin PNRR, astfel incat să reușim să menținem acest echilibru intre reforme și investiții și, in final, practic, să facem in așa fel incat tranziția către economia verde să se infăptuiască. Ii felicit incă o dată pe toți cei implicați. Mulțumesc Băncii Europene pentru Investiții pentru tot suportul pe care l-a acordat pană acum și il va acorda de aici inainte. Am discutat astăzi cu domnul vicepreședinte, trecand in revistă parte din proiectele in care Banca Europeană de Investiții a fost implicată atat in ceea ce privește proiectele pentru realizarea infrastructurii spitalicești, am discutat despre cele trei spitale și impreună ne angajăm ca aceste proiecte să poată să fie demarate cat mai curand posibil. De asemenea, sprijinul pe care Bancă Europeană de Investiții l-a asigurat Ministerului Educației, finanțand o serie intreagă de proiecte in universitățile din Romania și, desigur, sprijinul acordat tinerilor care provin din familiile cu venituri mici, constituie o experiență care ne dă increderea că putem continua şi de aici inainte și identifica oportunitățile create atat de situația de securitate in care ne găsim, cu specificul țărilor de graniță a Ucrainei, și, desigur, celelalte oportunități prin care căutăm să ne asigurăm sursele de energie și independența energetică față de Rusia. Mulțumindu-vă și felicitandu-vă incă o dată, vă doresc succes in derularea programului. 2022-05-16 10:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-bei1636.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu vicepreședintele Băncii Europene de Investiții responsabil cu operațiunile de împrumut ale României, Christian Kettel ThomsenȘtiri din 16.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-vicepre-edintele-bancii-europene-de-investitii-responsabil-cu-operatiunile-de-imprumut-ale-romaniei-christian-kettel-thomsenGalerie foto 2022-05-16 09:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-bei1095.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă: Două treimi din măsurile cuprinse în Programul "Sprijin pentru România" sunt activeȘtiri din 15.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-doua-treimi-din-masurile-cuprinse-in-programul-quot-sprijin-pentru-romania-quot-sunt-activePrim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă: Majoritatea măsurilor incluse in Sprijin pentru Romania au fost deja aprobate la o lună după ce Coaliția de Guvernare a lansat acest program. Peste două treimi din pachetul de sprijin in valoare totala de 17,3 miliarde de lei sunt active și produc efecte. Implementarea acestor soluții de protecție pentru cetățeni și economie implică o finanțare din fonduri naționale și europene de 11,5 miliarde de lei. Am reușit la nivelul Guvernului ca in decurs de o lună să aprobăm cele mai multe din măsurile cuprinse in Programul Sprijin pentru Romania. Impreună cu Parlamentul și cu liderii Coaliției de Guvernare ne-am asigurat că sunt disponibilizate fonduri de la bugetul de stat și din resurse europene pentru punerea in aplicare a deciziilor de protejare a cetățenilor romani și economiei. Vestea primită recent de la Bruxelles privind susținerea din fonduri europene a măsurilor sociale incluse in Sprijin pentru Romania este urmată de o altă decizie favorabilă economiei noastre. Mulțumită eforturilor ministrului Boloș și echipei Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, investitorii romani vor beneficia de incă 412 milioane euro sub formă de granturi pentru activități productive. Este o măsură nouă, necesară, despre care am discutat cu antreprenorii. Deplasările in teritoriu și consultările permanente cu mediul de afaceri confirmă justețea măsurilor luate, dar și faptul ca este nevoie să continuăm in același ritm și pe aceeași linie de echilibru, care să asigure susținerea economiei romanești și protejării populației. Prin măsurile cuprinse in Programul Sprijin pentru Romania, adoptate de Guvern și Parlament, in economie intră finanțări de opt miliarde de lei. Beneficiază de sprijin: * Investițiile cu impact major in economie, a căror valoare depășește 1 milion de euro - această schemă de ajutor de stat are la dispoziție 200 de milioane de euro pentru stimularea proiectelor de dezvoltare regională * Companiile din sectorul transportului rutier de mărfuri și persoane pentru a compensa cresterea prețurilor la carburant - 300 de milioane de lei * Proiectele de investiții aflate in derulare - prin două Ordonanțe de Urgență aprobate de Guvern sunt puse la dispoziție 5,2 miliarde de lei din fonduri naționale și europene pentru a preintampina eventuale blocaje in derularea proiectelor din cauza creșterii prețurilor la materiale de construcții, utilaje, forță de muncă * Fermierii romani au la dispoziție 300 de milioane de euro - granturi pentru capital de lucru, și muncitorii din agricultură, sector in care salariul minim a fost stabilit la 3.000 de lei lunar, similar celui din construcții. O parte consistentă a pachetului de măsuri are in vedere protejarea populației de efectele creșterii prețurilor și ale perioadei dificile pe care o traversăm, astfel incat nimeni să nu fie lăsat in urmă. Măsuri sociale stabilite pană acum prin Programul Sprijin pentru Romania au un impact de aproximativ 3,5 miliarde de lei. * A fost aprobată, recent, in Guvern, acordarea de tichete sociale in valoare de 250 de lei pentru persoanele cu venituri reduse. * Aproximativ 3 milioane de persoane - pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu venituri mici și persoane fără adăpost - beneficiază de aceste vouchere o dată la două luni, bani pe care ii pot folosi pentru a-și cumpăra produse alimentare sau, in măsura in care vor dori acest lucru, o masa caldă. Valoarea totală a acestui program este de 3,1 miliarde lei, iar jumătate din bani provin din fonduri europene. In Parlament, a fost dublată norma de hrană pentru pacienții din spitale și pentru varstnicii instituționalizați - de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi - Peste 3 milioane de persoane vor beneficia de această măsură. Valoarea totală este de aproximativ 270 de milioane de lei. Alocația zilnică de hrană pentru copiii din sistemul instituționalizat crește de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, in funcție de varstă. Valoarea este de aproximativ 86 milioane. * De asemenea, a fost prelungită acordarea șomajului tehnic pentru angajații din firmelor afectate din cauza conflictului din Ucraina, protejandu-le astfel locurile de muncă. In continuare, Guvernul pregătește următoarele măsuri de sprijin economice și sociale anunțate in Sprijin pentru Romania. * Ministerul Agriculturii are in etapă avansată proiectul prin care fermierii vor beneficia de 200 de milioane de euro pentru procesarea materiei prime in Romania. Este o măsură care, alături de celelalte luate pentru susținerea sectorului agricol, va avea efect și asupra prețurilor produselor agricole. * Programul Kurzarbeit aflat acum in vigoare pană la inceputul lui iunie, va continua in perioada următoare * Va fi stimulată creșterea voluntară a salariului minim lunar pe economie, de către angajatori, cu 200 de lei pe lună, prin exceptarea impozitării suplimentare a sumei ce reprezintă majorarea. Măsura va avea impact pentru 1,6 milioane de salariaţi. * Acordarea voucherelor de 30 de euro lunar elevilor care primesc burse sociale este o altă măsură pe care Ministerul Educatiei o are pregătită. * Ministerul Familiei pregătește două proiecte de acte normative - o Hotărare de Guvern și o Ordonanță de Urgență - care vor pune in aplicare programele de sprijin pentru tineri și măsurile de protecție și imbunătățire a vieții copiilor instituționalizați. Guvernul Romaniei va continua să acționeze cu responsabilitate, utilizand toate resursele pe care le are la dispoziție - din bugetul național sau din fonduri europene, pentru a proteja economia și populația de efectele severe generate de crizele multiple pe care le traversăm la nivel european. Sprijinirea investițiilor, implementarea proiectelor de dezvoltare și reformă, alături de gestionarea atentă a resurselor vor stimula creșterea economică și vor menține ritmul necesar pentru modernizarea țării. 2022-05-15 15:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_281323827_326686422948945_972478643049286039_n.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei și a Zilei Familiei Române Știri din 15.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-internationale-a-familiei-i-a-zilei-familiei-romaneFamilia este locul unde găsim mereu iubire, ajutor la nevoie și ințelegere. Părinți și copii ne bucurăm de o neprețuită dragoste, prin oricat de multe greutăți am trece. Astăzi este Ziua Internațională a Familiei. Organizația Națiunilor Unite a stabilit, in anul 1993, ca in fiecare an, la 15 mai, să fie această sărbătoare, pentru a sublinia atenția pe care comunitatea internațională o acordă familiei. La propunerea Institutului Roman pentru Drepturile Omului și a Patriarhiei Romane, tot astăzi sărbătorim Ziua Familiei Romane. Respect familiile din Romania și le asigur de tot sprijinul. Guvernul Romaniei și-a asumat, incă din prima zi a acestui mandat, sprijinirea oamenilor in nevoie, a familiilor vulnerabile și nu numai. Pentru prima dată in istoria Romaniei, Guvernul are un minister dedicat familiei. Rolul acestei instituții este să găsească soluțiile cele mai bune pentru copii, tineri și familii la un loc. Impreună cu toate celelalte ministere avem proiecte de mare ajutor mai ales in aceste momente dificile prin care trece țara noastră. Am anunțat deja două proiecte dedicate familiilor in pachetul - Sprijin pentru Romania. Decontăm procedurile de fertilizare in vitro pentru familiile care nu pot avea copii, din motive medicale, și ne dorim să oprim declinul demografic. Sprijinim familiile la inceput de drum prin credite garantate de către stat pentru organizarea nunții, a unui botez sau pentru achiziția unei mașini de familie. In scurt timp, programul Family Start va fi aprobat in ședință de Guvern. Acordăm o atenție specială familiilor vulnerabile, in situații de risc. Din păcate, avem 1,3 milioane de copii afectați de sărăcie sau excluziune socială in Romania. Un copil din trei nu are acces la servicii medicale și riscă să fie abandonat in grija statului. Este motivul pentru care finalizăm planul de acțiune prin care instituim la nivel national - Garanția pentru copii. E datoria noastră să ne asigurăm că toți copii au acces la servicii de bază fundamentale. In paralel, Guvernul Romaniei lucrează la proiectul de Lege pentru prevenirea separării copilului de familie și la implementarea programelor asumate in Planul Național pentru Redresare și Reziliență. Avem la dispoziție peste 50 de milioane de euro pentru crearea cadrului legislativ și construirea unei rețele de 150 de centre de zi pentru copiii vulnerabili. Dar azi, solidaritatea noastră, sprijinul acordat in și pentru familii le regăsim și in căldura cu care romanii au primit in casele lor familiile care au fugit din calea războiului din Ucraina. Siguranța de care ne bucurăm acasă, in familie, ne ajută să prețuim bucuria de a fi alături de cei dragi și să putem oferi protecție celor siliți să iși lase căminul in urmă. La mulți ani tuturor familiilor! 2022-05-15 09:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-15-09-08-57big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Naționale de cinstire a martirilor din temniţele comunisteȘtiri din 14.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-nationale-de-cinstire-a-martirilor-din-temnitele-comuniste Au trecut aproape trei sferturi de secol de la cel mai mare val de arestări politice din istoria Romaniei, din noaptea de 14 mai - 15 mai 1948, pus la cale de regimul comunist opresiv de la acea vreme impotriva a mii de tineri, intelectuali, reprezentanți ai Bisericii și mulți alți romani care au indrăznit să se opună unui regim ostil libertății și democrației. Au urmat decenii de comunism in care alte milioane de romani au simțit opresiunea dictaturii, supuși unor incălcări grave ale libertăților fundamentale sau care au pierit in inchisori și lagăre de muncă forțată. Marcăm astăzi Ziua Națională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste cu gandul că destinul democratic al Romaniei, la care ei au visat, a devenit realitate. Cel mai frumos omagiu pe care il putem aduce exemplului lor de demnitate și curaj impotriva dictaturii este să le păstrăm vie amintirea și să nu uităm că sacrificiul lor este la temelia parcursului nostru liber și democratic, de stat european și euro-atlantic, pe care suntem datori, la randul nostru, să-l consolidăm și pentru generațiile următoare. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-05-14 09:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-14-09-15-49big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu lotul olimpic de matematică al României, clasat pe locul I la cea de-a XXXIX-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru seniori (BMO 2022)Știri din 13.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ciuca-cu-lotul-olimpic-de-matematica-al-romanieiGalerie foto Intalnirea premierului Ciucă cu lotul olimpic de matematică al Romaniei Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, alături de ministrul Educației, Sorin Cimpeanu, la Palatul Victoria, cu lotul olimpic de matematică al Romaniei, clasat pe locul I la cea de-a XXXIX-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru seniori (BMO 2022). - Speranța noastră pentru viitor sunteți voi și se discută mult in spațiul public despre ce fac olimpicii romani cand finalizează studiile liceale, după ce optează pentru universitățile de prestigiu. Nu vreau să vă conving să faceți altceva, faceți ceea ce credeți voi că este de făcut, dar nu uitați că tot ceea ce ați invățat s-a intamplat aici in familia voastră, in școala romanească, alături și indrumați de profesorii romani care v-au adus să performați la nivelul acesta. Ca atare, măcar să va aduceți aminte, să apreciați și să onorați munca pe care au făcut-o părinții voștri și profesorii voștri. Restul depinde doar de voi. Iar noi să putem să facem ceea ce se cuvine astfel incat să vă sprijinim cat mai mult și să vă convingem că indiferent unde veți invăța in viitor, atunci cand considerați că se cuvine, să vă intoarceți acasă. E responsabilitatea noastră, a Guvernului, mai ales cat sunteți incă acasă, făcand performanță sub culorile Romaniei, să generăm un sistem de promovare bazat pe merit și valoare profesională autentică in societate, in care performanța să fie recunoscută, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Prim-ministrul a anunțat, cu această ocazie, că Guvernul va dubla alocația zilnică a fiecărui elev pariticipant la olimpiade naționale și va majora semnificativ valoarea premiilor pentru elevii care caștigă olimpiadele la acest nivel. Pentru performanțele obținute la olimpiadele internaționale, bursele vor fi acordate tuturor elevilor premianți care au reprezentat Romania, indiferent de sistemul de invățămant - public sau privat. 2022-05-13 16:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1591.jpgConferință de presă susţinută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita de lucru în judeţul AlbaȘtiri din 12.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-dupa-vizita-de-lucru-in-judetul-albaGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Hristos a inviat! Dați-mi voie să incepem această conferință de presă pentru a le ura La mulți ani! tuturor asistenților care lucrează in sistemul medical. Este ziua lor și doresc să le mulțumesc in nume personal, in numele Guvernului, pentru intreaga activitate pe care o desfășoară, pentru devotamentul și sacrificiul pe care l-au făcut in perioada crizei pandemice și, de asemenea, doresc să le urez succes in continuare. Astăzi, impreună cu domnul ministru Bode, cu echipa guvernamentală, cu domnul președinte Dumitrel, cu reprezentanții autorităților locale din județul Alba, am efectuat o vizită de lucru in județ. Am avut oportunitatea să vizitez compania Transavia. Am avut, de asemenea, posibilitatea să vizitez investițiile companiei Mercedes la Sebeș și, de asemenea, am avut posibilitatea să văd modul in care Inspectoratul Județean de Invățămant Alba se preocupă de dezvoltarea invățămantului dual și am avut și o intalnire cu Arhiepiscopul Irineu. Iată, acum ne găsim la sediul Prefecturii județului Alba. Ce doresc să subliniez este faptul că in județul Alba, autoritățile locale, conduse de un președinte liberal, alături de o majoritate a primarilor liberali, au demonstrat că se poate realiza orice obiectiv iși propun, dacă există o administrație bazată pe investiții și o administrație care urmărește să creeze un mediu prielnic dezvoltării economice, dezvoltării afacerilor in județ. Practic, ceea ce am văzut astăzi, in județul Alba, am putut să văd și in județul Bihor, in urmă cu cateva săptămani. Sunt două județe care, din punctul meu de vedere, pot fi considerate model in ceea ce privește modul in care se administrează atat la nivel local, cat și modul in care se coordonează cu administrația centrală, cu Guvernul, pentru a putea să se indeplinească obiectivele și angajamentele pe care aleșii și le-au asumat in fața cetățenilor. Am putut să văd o companie romanească, cu capital 100% romanesc, care este cel mai mare producător de carne din Romania, care a reușit să tehnologizeze şi să modernizeze intr-un ansamblu integrat intreaga producţie de carne de pasăre şi, de asemenea, am putut să aflăm tot ceea ce noi putem să facem şi trebuie să facem de la nivelul Guvernului pentru a putea să continuăm să sprijinim mediul de afaceri, astfel incat să asigure să poată să asigure, să continue să mențină și să asigure locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. De asemenea, la Sebeș am putut să văd ceea ce inseamnă o companie modernă, o companie care a avut ca prim obiectiv menținerea și dezvoltarea competitivității in domeniu. Lucru care se realizat prin investiții - sigur, investiții ale companiei Mercedes, dar și sprijin prin schemele de ajutor de stat care au contribuit la realizarea și indeplinirea obiectivelor asumate, ceea ce reprezintă un motiv de bucurie și de mandrie, atat pentru autoritățile locale, cat și pentru noi. Am putut, de asemenea, să vedem cat de multă preocupare există la nivelul județului, ținand cont de nevoia aceasta de forță de muncă, cat de multă preocupare există pentru dezvoltarea invățămantului profesional dual. Am putut să stau de vorbă cu instructorii, am putut să stau de vorbă cu conducerea instituțiilor respective de invățămant dual. Am putut să stau de vorbă cu elevii și am putut să vad, de asemenea, realizările pe care ei le-au reușit pană in acest moment. Este cat se poate de clar că in continuare avem nevoie de acest dialog și de cunoaștere permanentă a realității, pentru a putea să adaptăm tot ansamblul de măsuri la realitățile autorităților locale, la nevoile cetățenilor și, prin cadrul pe care il putem crea de la nivelul central, de la nivelul Guvernului, impreună cu Parlamentul, să asigurăm o perspectivă care să asigure credibilitate și care să fie in măsură să dea incredere oamenilor că ne preocupă tot ceea ce inseamnă situația deosebit de complexă, deosebit de dificilă prin care am trecut și prin care continuăm să trecem. Am să subliniez din nou criza pandemică, ulterior criza creșterii prețurilor la energie și gaze, criza de securitate provocată de invazia forțelor rusești in Ucraina, invazie ilegală, invazie neprovocată, invazie care din punctul nostru de vedere este cea care stă in momentul de față la baza tuturor efectelor pe care noi le resimțim in acest moment inclusiv in ceea ce privește creșterea inflației. Am luat, de asemenea, act de nevoile autorităților locale și suntem in măsura să putem să continuăm acest dialog, astfel incat deciziile pe care le luăm la nivel guvernamental să putem să asigurăm soluțiile necesare și mijloacele necesare prin care autoritățile locale să fie in măsură să gestioneze situația ca atare, dar totodată să poată să aibă o perspectivă in ceea ce privește dezvoltarea la nivel local. Este incă o dată un exemplu de administrație care pentru noi, Partidul Național Liberal, reprezintă motiv de mandrie, reprezintă un model pe care vrem să il dezvoltăm și vrem să il impărtășim peste tot in țară, astfel incat și in celelalte regiuni să vedem aceeași efervescență, aceeași implicare, aceeași responsabilitate și aceeași dăruire, pentru a putea să iși indeplinească angajamentele pe care domnul președinte Dumitrel impreună cu echipa dumnealui, cu primarii Partidului Național Liberal, le-au făcut atunci cand au cerut votul cetățenilor. Vă mulțumesc! Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat şi am văzut astăzi, sper să nu mă inșel, Şcoala Domşa a fost prima școală care a dezvoltat această formă de invățămant. Practic, am ințeles că a fost o asumare de responsabilitate cand incă nu era creat cadrul pentru desfășurarea acestei forme de invățămant și in discuțiile pe care le-am avut la Star Assembly, la investiția din Sebeș, avem nevoie cred mai mult ca oricand să reglementăm această formă de invățămant și să o incurajăm, pentru că tot de la cei cu care am discutat astăzi am invățat că nu peste foarte mulți ani, 50% dintre meseriile care vor fi solicitate la vremea respectivă noi nici nu ne vom fi gandit la ele astăzi. Ca atare, invățămantul dual cred că este o formă de invățămant prin care asigurăm, pe de o parte, forța de muncă și suntem obligați să avem această relație și dialog cu intreprinzătorii locali, cu economia, cu nevoile din economie, astfel incat să putem să pregătim tinerii pentru a găsi un loc de muncă și a putea, ulterior, să iși dezvolte și o carieră proprie, pentru că am văzut - de ce spun dezvoltarea unei cariere proprii? - pentru că am văzut și am stat de vorbă cu tineri care au absolvit o școală profesională, trei ani de zile, au finalizat cursurile liceale, au luat bacalaureatul şi merg la universitate, merg la politehnică, merg să-și desfășoare activitatea in domeniul unde sau in domeniul pentru care au optat și in care sunt pasionați, pe de o parte. Pe de altă parte, am putut să constatăm că intreprinzătorii sunt disponibili să ofere ei inșiși posibilitatea de dezvoltare a invățămantului dual, creand facilități pentru cei care optează să continue să invețe și să se perfecționeze sau chiar să schimbe anumite elemente de profil. Practic, dacă analizăm cu atenție ceea ce se intamplă astăzi in economie și evoluția, dinamica tehnologică, ne impinge ințelegem că este nevoie permanent de a invăța și de a crea acest cadru, prin care oamenii, nu numai tinerii, pentru că am văzut și oameni in varstă care sunt disponibili să invețe ceva nou, să poată să se pregătească și să lucreze in domeniile acestea, unde evoluţia tehnologică este foarte dinamică. Reporter: Şi mai am incă o intrebare: ce măsuri sociale noi veţi adopta? Am inţeles că aţi avut o intalnire cu /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut intalnire și discutăm atat in relația pe care o avem la nivelul Coaliției, am avut discuții și continuăm să avem cu Banca Națională a Romaniei și urmează ca, in funcție de concluziile și evoluțiile pe care incercăm să le deslușim - ieri s-a anunțat cifra inflației, vedem cu toții care este evoluția prețurilor, vedem cu toții că această criză și această inflație nu este una locală, ci este una generală, la nivel european, putem să vedem țări europene consolidate și dezvoltate din punct de vedere economic au de rezolvat aceeași situație ca noi toți. Doresc să subliniez incă o dată că această creștere de prețuri, această inflație, această criză și această intrerupere a lanțurilor de aprovizionare este generată de conflictul din Ucraina, de invazia ilegală din Ucraina și este datoria noastră să căutăm soluții și să ne adaptăm la situație cu măsuri concrete. In momentul de față suntem membri ai Uniunii Europene și solidaritatea s-a putut vedea in cadrul Uniunii incă de la izbucnirea conflictului. Putem să vedem in continuare discuțiile și măsurile care se iau la nivel european și, desigur, cele pe care le luăm la nivel național. Pot să vă spun că inainte de a ajunge aici, la sediul Prefecturii, am avut o discuție telefonică cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Marcel Boloș, care se află la Bruxelles. A discutat toate elementele de scheme de ajutor de stat și toate măsurile pe care noi le-am cuprins in pachetul social și avem acordul pentru ele. Deci, iată că ceea ce am decis la nivelul coaliției se va pune in practică, atat prin contribuția, prin asigurarea fondurilor de la bugetul de stat, dar și prin fondurile europene. Discuțiile preliminare pe care le-am avut pe situația actuală, ne-au dus la concluzia că există o singură soluție și anume aceea de a trage cat mai mulți bani europeni și ei sunt disponibili. Deci datoria Guvernului este in continuare să asigure absorbția de fonduri europene și ceea ce noi am precizat și am promovat de fiecare dată, inclusiv prin programul guvernamental, au fost investițiile. Avem nevoie de investiții și am putut să ne bucurăm astăzi, la Alba Iulia, de acest model de investiție, care a produs efecte. Este un mesaj optimist pentru noi cand stai de vorbă cu anumiți investitori care au atins un anumit nivel și se gandesc in continuare la investiții. Datoria noastră este să sprijinim aceste investiții și să ne gandim cum poate statul roman să incurajeze și să sprijine aceste investiții. Ca atare sunt in același timp convins că prin pachetul ,,Sprijin pentru Romania, așa cum l-am gandit la vremea respectivă, fără să fi avut cifrele de inflație pe care le-am primit ieri, are, incă o dată, 60% din fonduri asigurate pentru investiții, 40% pentru măsuri de natură socială. Trebuie să fim solidari in continuare, sunt oameni vulnerabili, sunt cetățeni vulnerabili care au nevoie de solidaritatea noastră a tuturor și s-a demonstrat de-a lungul istoriei că atunci cand am fost uniți, atunci cand am fost solidari am fost in măsura să trecem cu bine orice situație de criză. Și cred că Europa și noi am invățat de la criza economică precedentă că nu prin măsuri de austeritate putem să trecem prin criză, ci prin măsuri prin care să asigurăm finanțare, să asigurăm banii necesari și derularea investițiilor pe măsura sumelor de care dispunem. Reporter: Domnule prim-ministru, astăzi s-a dat sentința finală, definitivă, in dosarul Colectiv. Cum comentați acest lucru? Cum apreciați că au funcționat autorităţile romane in acest dosar şi ce puteți spune despre faptul că Romania, la șapte ani după tragedia de la Colectiv, incă nu are un spital mare pentru arși? Toate cazurile grave, după cum ştiţi, sunt duse in străinătate. Nicolae-Ionel Ciucă: Decizia a fost luată astăzi de instanță și este o decizie care trebuie respectată, se execută și nu se discută. Faptul că astăzi nu avem un spital de mare arși se inscrie, practic, in lipsa de realizări pe care țara noastră o are, nu numai in spitalul de mari arși, ci și in celelalte proiecte pe care noi am gandit că trebuie infăptuite in dezvoltarea sistemului medical. Sunt două elemente fundamentale pentru a continua să ne dezvoltăm țara, asumate de către toată lumea, și anume dezvoltarea sistemului de educație și dezvoltarea sistemului sanitar, astfel incat să putem să asigurăm sănătatea cetățenilor noștri. Pană in acest moment este cat se poate de ușor de realizat că nu am făcut pași importanți către acest obiectiv de realizare a spitalelor. Au fost promise la un moment dat şi opt spitale, de la opt am rămas trei, ele sunt demarate cu mulți ani in urmă. Am discutat și intr-o ședință de guvern anterioară, cred că săptămana trecută, impreună cu domnul ministru Rafila, și este obligatoriu, la nivelul Ministerului Sănătății, să se inființeze acea Agenție Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii in Sănătate (ANDIS) și consider că, așa cum ne-am asumat, odată ce realizăm inființarea acestei agenții, să demareze și construcția de spitale. Faptul că nu avem un spital de arși, intr-adevăr, in acest moment, cazurile grave și indeosebi atunci cand avem un număr mai mare de persoane, care au suferit sau suferă in urma unui astfel de accident, ei sunt tratați in altă țară. Nu pot să promit că rezolvăm un spital de arși intr-un an sau doi. Reporter: Avand in vedere declarația domnului ministru Dincu, potrivit căreia Ministerul Apărării este pregătit să preia toate spitalele CFR de la Ministerul Transporturilor, ce ne puteți spune despre această situaţie, care sunt motivele transferurilor şi care ar fi termenele de realizare? Nicolae-Ionel Ciucă: A fost o discuție, ținand cont de situația in care se găsesc astăzi spitalele CFR și de imposibilitatea menținerii și dezvoltării lor, in sensul dotării cu echipamente moderne. Este doar o discuție, neexistand in momentul de față un plan sau un document care să se concretizeze intr-o fazare a acestei preluări. Reporter: Domnule ministru, s-a vorbit despre posibilitatea unor noi investiţii in Munții Apuseni, care să fie legate in special de compania Cupru Min Abrud. De exemplu, s-a vorbit despre o uzină de prelucrare a minereului. Care sunt planurile pentru Cupru Min pe termen lung? Nicolae-Ionel Ciucă: Este adevărat, s-a discutat. Țara noastră deține resurse minerale importante. Din păcate, in acest moment, resursele se exportă și pierdem ceea ce cu toții știm și suntem conștienți că reprezintă beneficiul cel mai mare și anume valoarea adăugată, adică incapacitatea noastră de a putea să prelucrăm aceste resurse nu ne aduce practic beneficiul care ar putea să fie mult mai consistent, prin existența sau investițiile in domeniul prelucrării resurselor minerale. Cupru Min este unul dintre subiectele care s-a discutat la nivelul Guvernului, este o problemă in analiză la nivelul Ministerului Economiei și, in momentul in care se va finaliza analiza, urmează să discutăm ceea ce urmează să se realizeze practic. Reporter: Și dacă vorbim despre investiţii in judeţul Alba, care sunt pe termen scurt şi planurile imediate pentru cele două fabrici de armament din Cugir, ţinand cont de problemele care au apărut in urmă cu aproximativ doua luni, cand lucrătorii au ieșit in stradă, şi aici vorbesc de tehnologie veche de peste 70 de ani, vorbesc de salarii mizere şi condiţii de lucru mizere. Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect. Am fost in urmă cu doi ani şi am văzut condiţiile de la Cugir, am văzut modul in care se derulează producția la Cugir. Este adevărat, totul se bazează pe tehnologie veche - la Cugir nu s-a investit. Cugirul, ca să poată să producă arme, echipamente competitive, trebuie obligatoriu să investească in tehnologie. De asemenea, chiar le spuneam astăzi, pentru că i-am văzut la standul acela de prezentare și le-am spus că dacă vor să rămană operativi, trebuie obligatoriu să investească in tehnologie și să folosească creativitatea tinerilor care erau acolo și păreau a fi foarte dornici să iși desfășoare activitatea in domeniul respectiv, dar nu pe tehnologia de acum. Reporter: Acum doi ani vorbeați de un procent mai mare din PIB pentru apărare, spuneați atunci despre un plan pe 10 ani de inzestrare a armatei. Nicolae-Ionel Ciucă: Exact. Atunci, practic, veniserăm pregătiți să putem să semnăm un contract cu uzina de la Cugir. Din păcate, uzina era in imposibilitatea de a semna acel contract. Am convenit impreună cu managementul uzinei să revină cat mai curand posibil cu oferta de a putea să achiziționăm armament pentru Armata Romană produs in Romania. Au venit, am făcut un contract pentru 1.000 de pistoale, care, din păcate, ele nici astăzi nu au putut să fie livrate. Ca atare, uzina de la Cugir se scrie in intreg ansamblul industriei de apărare, care necesită investiții și tehnologie nouă. In continuare, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, există acel plan pe 10 ani. Au avut loc intalniri, chiar am avut discuții atat cu ministrul Economiei, cat și cu ministrul Apărării, au avut intalniri la nivelul conducerii ministerelor, au avut loc intalniri intre specialiști, intre planificatori. Există in continuare acel plan și el este in derulare. Din păcate, nu s-a produs o schimbare in ceea ce inseamnă retehnologizarea industriei de armament din Romania. Nu peste tot. Sunt intreprinderi unde, intr-adevăr, s-a reușit o anume evoluție in ceea ce privește tehnologie nouă și, desigur, calitatea echipamentelor este alta, ceea ce ii asigură competitivitatea. Reporter: Bună ziua! La un moment dat, chiar şi domnul preşedinte al Consiliului Judeţean a depus un memoriu prin care solicita un restart al industriei de apărare. /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Să ştiţi că este in derulare, in acest moment. Am cerut ministrului economiei ca in industria de apărare incadrarea managementului fiecărei intreprinderi să se realizeze prin concurs, fără să mai fie numiri politice. Este in desfășurare. Reporter: Vorbiţi de numiri politice, dar vedem că in ultima vreme, la companiile de stat a crescut foarte mult numărul de angajați şi au ajuns oameni care nu au legătură in domeniu. Nicolae-Ionel Ciucă: Tocmai de aceea vrem să se producă incadrarea conform prevederilor Legii 109 și să se desfășoare concursurile. Concursurile nu se pot organiza peste noapte și la companiile respective, din discuțiile pe care le-am avut cu miniștrii de linie, trebuie asigurată conducerea și managementul, pană cand se trece la această procedură. Reporter: Sunt oameni in Romania care au tăiat deja de pe lista de cumpărături carnea, işi permit să pună carne pe masă doar de sărbători, inflația a ajuns la un nivel uriaș. Ce aţi tăia dumneavoastră de pe lista cu mancare, dacă aţi avea salariul minim sau pensia minimă ca să trăiți in Romania şi nu doar să supraviețuiți? Nicolae-Ionel Ciucă: Fiecare dintre noi şi eu la fel ca oricare dintre ceilalți cetățeni m-aş adapta la situația concretă și mă adaptez la situația concretă, indiferent de situație. Reporter: Sunt alimente de bază, uleiul, cartofii sau painea /.../ Nicolae Ciucă: Ştiu foarte bine, s-au scumpit, ştiu şi cum s-au scumpit, am fost şi in magazin, am stat de vorbă şi cu oamenii. In momentul de faţă, ceea ce am putut să facem este să asigurăm acele vouchere pentru cetățenii vulnerabili. Peste 3 milioane de cetățeni vor beneficia de acele vouchere la fiecare două luni. De aceea vorbeam de solidaritate şi de nevoia ca fiecare dintre noi să dăm dovadă de această ințelegere, de această unitate şi solidaritate şi să putem să le asigurăm celor vulnerabili minimum de ajutor, astfel incat să putem să depășim impreună această situaţie. Reporter: Veţi relua discuțiile despre inghețarea preţurilor la mancare? Nicolae-Ionel Ciucă: Este o decizie pe care trebuie să o discutăm cu specialiștii in domeniu. Tocmai spuneam că am convingerea că măsurile de austeritate nu au fost cele mai potrivite la criza precedentă. In momentul de faţă, trebuie să adaptăm setul de măsuri pe disponibilitatea bugetului Romaniei şi fiecare dintre aceste soluții pe care noi putem să le luăm sunt in momentul de faţă pe masa de lucru a Guvernului, impreună cu celelalte instituţii ale statului, pentru a putea să identificăm cel mai bun parcurs, astfel incat să gestionăm situaţia prin care trecem. Reporter: La pompă, pentru oamenii de rand ce face Guvernul? Veţi veni cu o reducere şi pentru șoferii de rand? Nicolae-Ionel Ciucă: Daţi-mi voie să ajungem să luăm o decizie şi o vom comunica atunci. Reporter: Mai pot fi crescute pensiile in acest an incă o dată, pentru ca oamenii să facă faţă măririlor? Nicolae-Ionel Ciucă: Cand vom lua deciziile, vom anunța. Reporter: Şi, de asemenea, mai am incă o intrebare, dacă se poate. Oamenii sunt copleșiți de rate, se plang că primesc notificări de la bancă şi văd cu cat cresc ratele. Ce face Guvernul şi dacă vă gandiți să dați posibilitatea din nou pentru ca oamenii să-şi poată amana ratele? Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut o astfel de discuţie şi cu guvernatorul Băncii Naţionale, este in analiză. De altfel, a mai fost in analiză o astfel de decizie. Vom analiza şi vom comunica decizia impreună cu ceilalți membri ai coaliției. Vă mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, incă o intrebare. MApN are in administrare /.../ mai multe spaţii, inclusiv o unitate militară. Care sunt planurile pentru spațiile respective și dacă sunt discuţii pentru a fi cedate primăriei? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu ştiu care este situaţia concretă la nivelul Ministerului Apărării Naţionale. Ştiu, in schimb, că la nivelul Guvernului există la Ministerul Dezvoltării un plan de coordonare cu celelalte ministere in ceea ce priveşte descentralizarea şi asigurarea transferului către autorităţile locale a acelor active care nu mai sunt gestionabile şi ele, in momentul de faţă, se află in paragină şi pot fi folosite de către autorităţile locale in diferite oportunități pe care le au. Reporter: Domnule premier, ați spus că această creștere de prețuri este generată de războiul din Ucraina. La fel și pentru creșterea inflației. Nu mai sunt și alte motive? Nicolae-Ionel Ciucă: Deci motivele inflației din discuțiile pe care le-am avut sunt creșterea preţului la energie, creșterea preţului la gaze, creșterea preţului la produsele alimentare, intreruperea lanțurilor de aprovizionare şi desigur, peste toate, este vorba de cauza principală care este războiul din Ucraina. Vă mulţumesc! 2022-05-12 16:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i8201.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Arhiepiscopia Ortodoxă Alba IuliaȘtiri din 12.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-arhiepiscopia-ortodoxa-alba-iuliaGalerie foto 2022-05-12 14:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i8048.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Prima ediție a Târgului ofertelor educaționale – promovarea învățământului profesional și dualȘtiri din 12.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-prima-editie-a-targului-ofertelor-educationale-promovarea-invatamantului-profesional-i-dualGalerie foto 2022-05-12 14:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i7633.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia depunerii de coroane de flori la Statuia lui Lucian Blaga din LancrămȘtiri din 12.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-depunerii-de-coroane-de-flori-la-statuia-lui-lucian-blaga-din-lancramGalerie foto 2022-05-12 14:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i7515.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la SC Star Assembly SRL Mercedes din SebeșȘtiri din 12.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-sc-star-assembly-srl-mercedes-judetul-albaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Vizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la Unitatea de producție Star Assembly din Sebeș Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat astăzi Unitatea de producție Star Assembly din Sebeș, o componentă importantă a rețelei de producție pentru trenurile de rulare ale vehiculelor produse de concernul german Mercedes-Benz și un obiectiv de investiții cu multe beneficii in plan local și național. Este un semnal incurajator pentru economia romanească și pentru comunitatea din Sebeș faptul că această unitate de producție din Romania este luată in calcul de investitorul german in programul său de retehnologizare pentru trecerea la producția de componente pentru vehicule electrice. Prin această creștere a nivelului de performanță a producției și adaptarea la obiectivele de dezvoltare durabilă, avem certitudinea că oamenii din zonă vor avea in continuare asigurate locuri de muncă. Dezvoltarea investiției de producție din Sebeș va avea in continuare un efect multiplicator in plan social, prin locurile de muncă nou create, și va aduce plus-valoare economiei locale și naționale in același timp, prin standardele ridicate ale producției specifice, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Producția in unitatea din Sebeș a inceput cu asamblarea cutiilor de viteze automate cu dublu ambreiaj in opt trepte și transmisii cu nouă trepte de viteză pentru Mercedes-Benz, iar din 2020 se asamblează și varianta pentru vehicule hibrid, o etapă importantă către producția de vehicule prietenoase cu mediul, fără emisii de carbon. Șeful Executivului a apreciat că increderea manifestată de investitorii germani in mediul de afaceri din Romania poate incuraja și alți investitori străini, cărora le-a transmis că măsurile agreate prin Programul de Guvernare și cele incluse in Planul Național de Redresare și Reziliență au in vedere atat componenta de investiții, cat și componenta de reforme care să asigure funcționarea transparentă, corectă și eficientă a mecanismelor instituționale in relația cu cetățenii și cu mediul de afaceri. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă le-a mulțumit, totodată, reprezentanților investitorilor Mercedes-Benz din Sebeș și pentru implicarea companiei in diferite proiecte de responsabilitate socială, inclusiv prin oportunitățile de formare și reconversie profesională, prin sistemul de invățămant dual, burse și programe de calificare pe care le pun la dispoziție pentru pregătirea forței de muncă pe plan local. Reprezentanții companiei au menționat că intenționează să dezvolte proiecte pentru trecerea la producția de componente destinate vehiculelor electrice, prin investiții majore in perioada următoare. De asemenea, au apreciat sprijinul in valoare de 35 de milioane de euro primit sub forma ajutorului de stat, fonduri de care compania a beneficiat pentru achiziționarea utilajelor. Ca urmare a investițiilor de peste 320 de milioane de euro realizate, contribuțiile sociale plătite au fost de de peste 64 de milioane de euro. Unitatea de montaj și producție SC Star Assembly SRL din Sebeș este, alături de unitatea SC Star Transmission din Cugir, o componentă importantă a rețelei de producție pentru trenurile de rulare ale vehiculelor produse de concernul german Mercedes-Benz. Aceste două obiective de investiții ale concernului german: * au impreună o cifră de afaceri de 1,5 mld. euro * investiția a depășit 930 milioane de euro * cele două unități de producție ocupă locul al 3-lea in clasamentul exportatorilor din Romania (după Dacia și Ford) * asigură in Romania 2.600 de locuri de muncă, din care 40% sunt femei * cu sprijinul Guvernului, se numără printre primele companii din Romania care au implementat un sistem de invățămant dual, oferind, de asemenea, oportunități de formare și reconversie profesională. In ultimii 6 ani, mai mult de 330 de tineri au beneficiat de astfel de programe in cadrul celor două unități de producție din Romania ale concernului Mercedes-Benz. Premierul este insoțit in vizita in județul Alba de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean. 2022-05-12 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i7146.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Societatea Transavia SA, județul AlbaȘtiri din 12.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-societatea-transavia-sa-judetul-albaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Ciucă: Ceea ce am văzut la Alba imi dă incredere că producătorii romani sunt in măsură să ofere pieței produse alimentare de calitate Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat astăzi Transavia, companie privată cu capital integral romanesc ce are ca obiect de activitate producția și procesarea cărnii de pasăre. In discuțiile avute cu managementul societății, premierul a apreciat modelul sustenabil de business, bazat pe bune practici și protocoale in lanțul de producție și distribuție, in măsură să asigure produse de calitate pentru consumatori. Ceea ce am văzut astăzi in această companie, tehnologia și echipamentele pe care se lucrează, imi oferă incredere că producătorii romani sunt in măsură să asigure pieței produse de calitate și să fie parteneri in efortul Guvernului de a garanta siguranța alimentară. Este un model de business pe care Guvernul il incurajează să fie replicat de mediul de afaceri, a afirmat șeful Executivului. O componentă importantă a Programului Sprijin pentru Romania este susținerea agriculturii și industriei alimentare, domenii strategice și cu pondere substanțială in economia romanească. Am decis recent in Guvern să punem la dispoziția fermierilor romani 300 de milioane de euro granturi pentru capital de lucru, o măsură de susținere a agriculturii și industriei alimentare, care va contribui la reducerea impactului generat de creșterea prețurilor la produsele de bază. Pentru a face performanță este nevoie de forță de muncă inalt calificată. Din acest considerent am susținut și a fost aprobată de Parlament o altă măsură a Programului Sprijin pentru Romania prin care a fost stabilit la 3.000 de lei lunar salariul minim in agricultură și industria alimentară, a menționat prim-ministrul Ciucă, in discuțiile cu reprezentanții Transavia. Premierul a adăugat că va fi introdusă o altă măsură destinată incurajării procesării in Romania a materiei prime. In baza unei scheme de ajutor de stat ce urmează să fie aprobată de Guvern, fermierii vor avea la dispoziție 200 de milioane de euro, soluție legislativă ce va contribui la asigurarea necesarului pieței interne și la reducerea presiunii asupra stocurilor și prețurilor la alimente. Măsurile destinate agriculturii și industriei alimentare incluse in pachetul Sprijin pentru Romania au fost stabilite ca urmare a consultărilor cu fermierii, patronatele și sindicatele din agricultură. Compania Transavia a investit in dezvoltarea sustenabilă a afacerii sale in Romania și este angajator cu peste 2300 de locuri de muncă directe. Societatea are rol semnificativ in dezvoltarea economică locală și regională prin prioritizarea achizițiilor de la furnizori locali sau internaționali care au sediu și in Romania (aproximativ 90% dintre cei 1800 de furnizori), precum și prin localizarea fermelor in opt județe din țară. Incepand cu 2019, compania publică rapoarte de sustenabilitate și și-a asumat standardele pentru a fi co-semnatară a Codului de Conduită al Uniunii Europene cu privire la Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing in Sectorul Alimentar. Premierul este insoțit in vizita in județul Alba de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean. 2022-05-12 10:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-12-11-11-21big_be4i6593.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 11 maiȘtiri din 11.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-11-maiGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! La finalul ședinței de guvern, in cadrul acestui briefing de presă, vom prezenta principalele decizii luate astăzi. Unul dintre actele normative care astăzi a fost discutat, in primă lectură, vizează combaterea acțiunilor speculative. In acest sens, alături de mine se află unul dintre inițiatorii acestui proiect, președintele Consiliului Concurenței, domnul Bogdan Chirițoiu, pe care o să-l invit să vă prezinte principalele elemente care vor sta la baza actului normativ care urmează să fie adoptat de către Guvernul Romaniei printr-o ordonanța de urgență, repet, discutată astăzi in primă lectură. Vă rog, domnule președinte. Bogdan Chiriţoiu: Mulțumesc. Mulţumesc pentru invitaţie. E pentru prima dată in mulți ani de activitate cand sunt la briefingul de presă al guvernului, așa că dacă nu sunt obișnuit cu ritualurile de aici, mă corectaţi dumneavoastră. Intr-adevăr, astăzi a fost discutat in guvern, in primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență privind combaterea speculei. E un proiect inițiat de Ministerul Economiei, inclusiv ANPC, in colaborare cu Consiliul Concurenței, și e avizat, deci avem colaborarea specialiştilor din Ministerul de Finanțe și Ministerul Agriculturii. E in consultare publică, vom finaliza luni consultarea publică, deci, prin intermediul dumneavoastră, ii rog pe toți cei interesați să ne trimită comentariile danşilor pană luni, ca să putem după aceea finaliza proiectul de act normative, care să treacă pe circuitul de avizare. Ce urmărește acest proiect de OUG? Să-i creeze statului un instrument pentru a interveni in situații excepționale, cand piața nu funcționează bine, deci insist, nu vorbim de situațiile obișnuite de zi cu zi, ci de situații excepționale, de criză, cand sunt disfuncționalități in funcționarea pieței și, in astfel de situații, pentru produsele care prezintă un risc de activitate speculativă, vom putea interveni. Pentru a face ce? Pentru a limita creşteri de prețuri excesive sau a forța companiile să reducă stocurile, deci să crească comercializarea produselor, fie să producă mai mult, fie să reducă stocurile pe care le-au acumulat. De implementarea acestui act normativ se vor ocupa Consiliul Concurenței, in ceea ce privește relațiile intre agenți economici, deci intre companii, iar in ce privește relația intre companii și consumatori, deci clienții finali, implementarea o face Protecţia Consumatorului - ANPC. Fiecare instituție, Consiliul și ANPC-ul, mergem pe regulile noastre de funcționare. Pentru Consiliul Concurenței, asta inseamnă cele din Legea 11, a concurenței neloiale, care e o lege cu proceduri mai rapide decat legea obișnuită pe care o folosim noi, legea concurenței, care știți că are investigații care au o durată mare de timp. Deci de data asta, ce ne interesează intr-o situaţie de criză, de speculă, vrem reacţii foarte rapide și atunci nu e un instrument bun legea concurenței, unde știți că durează undeva la doi ani o investigație, ci avem nevoie de intervenții mai rapide și atunci mergem pe legea concurenței neloiale. Pentru aplicarea legii, guvernul va emite o hotărare de guvern, deci, de la caz la caz, cand este nevoie, va fi emisă o hotărare de guvern. Cam astea sunt lucrurile pe care mi le-am notat eu. Dacă sunt intrebări, desigur, răspund cu plăcere. Reporter: Bună ziua, domnule Chiriţoiu. Aş vrea să vă intreb eu un lucru legat de amenzi. In forma iniţială pe care aţi pregătit-o in colaborare cu ministerele, amenzile erau pentru companii de la 0,1 la 1% din cifra de afaceri. Am văzut că s-au modificat in această formă - şi sper să nu mă inşel -, pe care am avut-o pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de astăzi, de la 0,01 pană la 0,1 pentru companii. Bogdan Chiriţoiu: Nu cred, o să verificăm. 0,1 - 1 e nivelul pe care il vrem in legea concurenţei neloiale şi atunci pe asta mergem şi la ANPC. Ce-i de inţeles? Pentru că amenzile astea nu sunt foarte mari pentru activitate speculativă, de aceea importante sunt măsurile adiacente, faptul că ANPC poate să oprească funcționarea unei companii; noi, Consiliul Concurenţei, repet, putem obliga companiile să-şi reducă stocurile sau să-şi reducă preţurile, ANPC-ul poate să dispună și confiscări. Deci, vedeți ansamblul. Nu ne interesează, repet, sancțiuni atat de mari, cat posibilitatea de a recupera pagubele și de a impune măsuri companiilor care se pretează la aceste acțiuni speculative. Deci asta este o diferență față de Legea 21 a concurenței, unde amenzile ajung pe la 10% din cifra de afaceri. Acum am spus, vrem viteză, mergem pe legea concurenţei neloiale, cu amenzile astea mai scăzute, dar impact mare vine din măsurile adiacente complementare. Reporter: Bun, doar ca idee voiam să vă intreb de ce a fost nevoie, in cazul in care vor rămane așa, 0,01-0,1, pentru că eu, v-am zis, asta o văd și, de asemenea, la persoane fizice era o diferență, intre 5.500 și 11.000 inițial, acum sunt intre 600 și 2.500. Deci, astea sunt diferențele pe care le-am sesizat intre proiecte. V-aş intreba de ce ar fi fost cazul să le scădeți sau pană la urmă care este rațiunea, fie că vorbim despre amenzile mai mari sau cele mai mici? Doar să ne explicaţi. Bogdan Chiriţoiu: Bun. Pană la faza finală o să mai fie modificări, nu pot să vă justific acum pragurile, dar persoanele fizice nu vor intra la noi. Deci, noi vom fi pe relaţia intre comercianți, intre persoane juridice. Reporter: Şi v-aş intreba... Bogdan Chiriţoiu: Şi mergem pe 0,1-1. Reporter: Deci, rămane 0,1, da, mai mici... Bogdan Chiriţoiu: Nu, 0,1 la 1, mai mari, exemplu... Reporter: Ok, mai mari, spre exemplu. Şi v-aş mai intreba un lucru. Doar situații excepționale aveți trecute? Stare de alertă văzusem.. Bogdan Chiriţoiu: V-am spus, cand piața... In mod normal, piaţa funcționează bine. Am prețuri, raportul ăsta calitate-preț, il văd in situațiile normale piață. Dacă sunt cumva operatori economici care au prețuri mari, clienții se vor orienta spre cei care au prețuri mai mici. Ăsta este mecanismul normal de piaţă, aici nu trebuie să inovăm. Sunt situații, pandemia e un exemplu cel mai clar. Acolo, eu am simțit nevoia de a avea un instrument de genul ăsta, pentru că am constatat la inceputul pandemiei, cand au crescut prețurile de nsprezece ori la măști, la dezinfectanți, cand erau companii care incercau să strangă produsele astea să le crească prețurile, după aceea, pe platformele de comercializare online, de exemplu, atunci nici noi, nici ANCP-ul, nici poliția economică, că am discutat intre noi la vremea aia, nu am avut niște parghii eficace de intervenție, am făcut fiecare ce am putut, dar nu am avut niște parghii eficace de intervenție. Cand piața merge normal, lăsăm jocul pieţei. Cine are prețuri mari, va da faliment, că nu sunt oamenii proşti să cumpere de la o firmă care are prețuri foarte mari. Dar, avem nevoie de instrumentul acesta pentru situații excepționale cand avem o dereglare in funcționarea pieței. Reporter: Şi ultima intrebare. Trebuia să facă, dacă nu mă inșel, ANAF o analiză pe ce se intamplat cu prețul la măști de protecție, mi-aţi adus aminte acum, că aţi menţionat de pandemie, și la ulei, parcă era in prima discuție pe care aţi avut-o despre acest proiect, v-a prezentat așa ceva, v-au prezentat, aţi discutat? Bogdan Chiriţoiu: Au fost discuții intre experții noștri și cei ai ANAF-ului. Și in acest proiect de ordonanță se prevede că vom colabora cu ANAF-ul și de asta vizează Ministerul de Finanțe, pentru că ei au intr-adevăr datele, ei văd fiecare companie ce face, le văd bilanțurile, le văd ratele de profit, deci pot să.. Reporter: Ceva concluzii v-au dat? Adică ce concluzie au tras după analiza pe ce s-a intamplat cu prețul la măști, spre exemplu? Că asta e din ce-mi amintesc eu.. Bogdan Chiriţoiu: Dacă vreți pe ANAF, intrebați ANAF-ul. Mie mi-e deja destul complicat să răspund la intrebări despre Consiliu. Ce este pe ANAF, adresați-le ANAF-ului, vă rog. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Spuneați că doriți viteză. Explicați-ne mai exact această ordonanță de urgență cum va aduce viteză in sancțiuni. Adică ce efecte imediate vor avea deciziile, sunt executorii, pot fi... Bogdan Chiriţoiu: Da, dar diferența este că n-am investigația aceea complicată de pe legea concurenței, nu fac un raport de investigație, il trimit companiei, dau 30 de zile să imi răspundă, il trimit Comisiei Europene și așa mai departe. Partea de investigație este mult simplificată; deci, in Legea nr.11 - Legea concurenței neloiale, totul este simplificat față de Legea nr.21. De ce?! Pentru că, intr-adevăr, avem amenzi mult mai mici pe Legea nr.11 decat pe Legea nr.21. Reporter: Și cat ar dura să luați o decizie? Bogdan Chiriţoiu: Săptămani. Reporter: Cateva săptămani, față de ani... Bogdan Chiriţoiu: Față de doi ani pe Legea concurenței, da. Reporter: Ok, săptămani. Și deciziile sunt executorii, adică dați o amendă de 1%? Bogdan Chiriţoiu: Da. Reporter: Poate fi contestată in instanţă? Bogdan Chiriţoiu: Evident! Orice acțiune a noastră poate fi contestată in instanță, dar asta nu suspenedă... Reporter: Plata. Bogdan Chiriţoiu: Da. Reporter: Banii se duc la buget sau...? Bogdan Chiriţoiu: Deciziile sunt executorii. Repet, aici nu amenda va fi, pentru că atunci cand cumperi o marfă, o mască cu un leu și o vinzi cu zece, nu 1% ăla o să te sperie, ci faptul că putem să iți interzicem activitatea, se poate confisca marfa, se pot confisca profiturile pe care le-ai făcut din această activitate ilicită, deci măsurile acestea adiacente sunt, de fapt, parghia mai importantă decat cuantumul amenzii. Reporter: Și vor fi două căi prin care se dau amenzi. Și Consiliul Concurenței, și ANPC-ul, adică un operator ar putea fi amendat de ambele autorități? Bogdan Chiriţoiu: Dacă sunt fapte diferite. Nu poți să sancționezi aceeași faptă cu mai multe ori, nu poți să aplici mai multe sancțiuni pentru aceeași faptă. Nu exclud că o companie să poată să fie sancționată de mai multe ori, dar in funcție de modul in care incalcă legea. Repet, noi, Consiliul Concurenței, suntem pe relația intre companii, iar in relația de la o companie spre consumatorul final e Protecția Consumatorului. Reporter: Păi, de asta spun. Bogdan Chirițoiu: Deci, o companie, teoretic, poate să și vandă direct, să spunem, practica speculativă poate să insemne și că vand direct consumatorului final, și acolo ii aplică o amendă ANPC-ul, poate să fie și, da, să comercializezi iarăși speculativ, in relația cu alți parteneri persoane juridice, și atunci aplicăm noi sancțiunea. Deci, e posibil, pentru fapte diferite, repet, pentru acțiuni diferite. Reporter: Ok, și ca produse, Guvernul va trebui să /.../. Bogdan Chirițoiu: Păi, depinde de natura crizei. Reporter: La ce produse vă gandiți? Bogdan Chirițoiu: Iar exemplul acesta cu... Reporter: Carburanţii intră aici? Bogdan Chirițoiu: In pandemie, ingrijorarea a fost legată de dezinfectanți și de materiale de protecție. Acestea, au fost, in primul rand, cele unde am văzut niște creșteri speculative de preț. In alte crize, da, pot să văd carburanți, pot să văd produse alimentare, depinde de natura crizei, de natura situației excepționale. Vorbim de situații excepționale, nu de situațiile uzuale și, in funcție de natura crizei, riscul acesta de speculă poate să apară pe unele produse sau pe altele, nu vor fi intotdeauna aceleași produse. Reporter: Pandemia s-a mai calmat. Aici vorbiți de situații de război, de mobilizare militară, de... Pană la urmă, la ce urgență vă gandiți totuși de veniţi cu această...? Bogdan Chirițoiu: Orice fel de urgență care imi distorsionează funcționarea pieței. Da, pandemia a fost un exemplu. Da, a generat o situație excepțională sau o situație de alertă, asta a fost forma legală in care s-a manifestat această criză. Evident, Doamne păzește, dacă ajungem la un război, bun, nici pandemie nu avusesem de 100 de ani, nici război nu am avut de 70 de ani, sper să nu ne confruntăm cu astfel de situații. Reporter: Domnule președinte, vă rog să ne spuneți, vorbim despre situații extraordinare, cat de utilă ar putea fi intervenția statului dacă ancheta se finalizează după cateva săptămani? Dacă ne uităm la, nu știu, produse concrete, carburanți, ulei poate, alimente, ca ce plusvaloare aduce acest proiect, pentru că avem o perioadă de criză și un răspuns al statului care vine la cateva săptămani distanță? Bogdan Chirițoiu: O să vedem de la caz la caz, dar nu pot să vă spun o durată maximă, da. Ce voiam să spun este că, față de o intervenție normală a Consiliului Concurenței, pe Legea concurenței, cand, intr-adevăr, venim ex-post, asta e natura Consiliului Concurenței, după ce cineva a făcut ceva rău venim și il penalizăm, la mult timp după. Acum incercăm din contră, să avem un instrument care este mai, mai rapid, nu vine cu o sancțiune atat de mare, repet, cum dăm pe Legea concurenței, dar venim cu o viteză mai mare, tocmai ca să avem un efect in piață. Bun, s-a produs un rău, dar să nu fie un rău atat de mare sau să nu persiste mult acel rău, acesta este sensul acestui proiect Reporter: Avem, intr-adevăr, un război la graniță, avem scumpiri extraordinar de mari, spuneau unii analiști că această lege, după ce o adoptați, să poată să intre in vigoare, aveți neapărat nevoie, nu știu de declararea unei stări de alertă poate sau ea ar putea să producă efecte chiar dacă nu vorbim despre o reglementare? Bogdan Chiriţoiu: Nu. Ce avem nevoie, intr-adevăr, trebuie să stabilim că este o situație excepțională și care sunt produsele care sunt in risc, pentru că, in funcție de natura crizei, vor fi alte produse de fiecare dată. Deci odată ce avem OUG, da, trebuie să existe legislație subsecventă, care să ne spună care sunt produsele acestea care sunt supuse unui risc de speculă. Reporter: Este neapărată nevoie să vorbim despre stare de urgență, stare de alertă, stare de asediu sau poate fi și un alt context, poate decide, de exemplu, guvernul că suntem intr-o situație de criză? Bogdan Chiriţoiu: E flexibil, ca și proiectul de lege. Vedeţi că am enumerat situaţiile menţionate de dumneavoastră şi am spus - altele care sunt stabilite de guvern prin act normativ. Reporter: Bună ziua! O completare la colega mea. Haideți să vorbim puțin punctual. Imediat după ce această ordonanță va fi adoptată și va fi publicată in Monitorul Oficial, dumneavoastră și ANPC-ul veți avea parghiile necesare, de exemplu, să analizați și să o aplicați pentru carburanţi, să spunem, avand in vedere că in acest moment, la fel, vedem că prețul barilului scade, cel puțin ultimele două zile a scăzut, mă uit in acest moment și este 104 dolari, insă vedem o diferență, in momentul in care crește imediat vedem, te duci la pompă și vezi că a crescut prețul; cand scade, nu vezi niciodată după mai puțin de o săptămană să scadă cu 0,04 bani, de exemplu. Puteți aplica deja? Bogdan Chiriţoiu: La prima intrebare, nu. Necesită o legislație secundară, deci avem nevoie de norme. E legea primară. Legea primară va trebui operaționalizată prin legislație secundară. Doi, știu că aceasta e percepţia. Nu pot să spun... faptul că prețurile cresc mult mai repede decat scad. Nu pot să spun ce s-a intamplat in ultima lună. Dar cand ne-am uitat și am măsurat viteza și amplitudinea variațiilor de preț, nu, datele au arătat că, surprinzător, in contradicție cu ce credem toți, inclusiv cu teoria economică, ca să fiu sincer, nu. Pe carburanţi, creşterile erau la fel de rapide şi la fel de mari ca şi scăderile de preţ. Aceasta a fost o concluzie surprinzătoare, cel puţin eu nu am date care să susţină această percepţie că ele, in engleză se spune - cresc ca o rachetă şi scad ca o pană, expresie englezească. N-am văzut-o pe piaţa de carburanţi din Romania, dar, repet, e un studiu de acum vreo doi ani. Reporter: Aveţi acest studiu despre care vorbiţi acum, in ultima vreme? Bogdan Chiriţoiu: Nu, asta zic, nu e actualizată, adică nu ne-am mai uitat in ultima lună. Și studiile acestea necesită şi ai nevoie de o forţă de muncă, blochezi nişte oameni să faci analizele acestea. Cand am făcut-o, concluzia a fost surprinzătoare pentru noi, pentru că n-am văzut creşterile acelea mai rapide decat scăderile, la care ne aşteptam şi noi. Reporter: Da, dar acum doi ani era o situaţie, acum avem alta... Bogdan Chiriţoiu: Posibil, de asta zic. Nu garantez că nu s-a schimbat ceva in ultimele luni. Ţineţi cont că, totuşi, petrolul in pandemie era 20 de dolari barilul, acum e 100 barilul. Atunci aveam vreo 5 lei, acum avem 9. Reporter: Vă mulţumesc frumos. Reporter: Bună seara! Eu voiam să vă intreb mai concret, apropo de scumpirile din ultima perioadă, despre care au vorbit şi colegii mei. Avand in vedere această ordonanţă, pentru că există această bază, urmează să fie aprobată, spre ce domenii sau spre ce produse vă veţi indrepta analiza in următoarea perioadă? Bogdan Chiriţoiu: Asta v-am spus, dacă vorbim de inflaţie, nu e... Eu sunt fericit că sunt oaspetele Guvernului la acest briefing, dar totuşi e briefingul Guvernului, nu e briefingul Consiliului. Şi noi şi ANPC-ul ne vom uita la produse pe care ni le indică guvernul, prin hotărare. Asta spune textul ordonanţei. Reporter: Dar mai concret, avand in vedere şi scumpirile din pieţe la alimente, de pildă... Bogdan Chiriţoiu: Cum aş putea eu, Consiliul Concurenţei, să vă spun mai concret ce va stabili hotărarea de guvern? Reporter: Aveţi o analiză in spate? De aceea vă intreb, pentru că această ordonanţă se va baza şi pe o analiză, din cate am inţeles in momentul de faţă. Bogdan Chiriţoiu: Deci, e o propunere co-iniţiată de noi această ordonanţă. Dar noi o să aplicăm legislaţia secundară pe care ne-o dă Guvernul. Guvernul o să facă această analiză, nu noi, Consiliul. Dacă Guvernul va dori să ne consulte, să ne ceară date, desigur, e liber să o facă, dar va fi o hotărare a guvernului, nu a Consiliului Concurenţei. Reporter: Eu doar cu o completare. Bogdan Chiriţoiu: Deci avem şi noi modestia noastră instituţională, nu... Reporter: Dacă se poate şi v-o adresez amandurora, dacă tot vorbim despre hotărarea Guvernului. V-aş intreba, la o inflaţie de 20%, să spunem, o estimare la final de an, poate fi considerată această situaţie o situaţie excepţională in care Guvernul să sesiseze o listă de produse e care aceste instituţii ar trebui să le urmărească? Bogdan Chiriţoiu: Cred că aţi sesizat foarte bine. Dacă ne uităm la inflaţie, inflaţia e un fenomen macroeconomic, nu e o distorsiune a pieţei, nu e o proastă funcţionare a pieţei. Dar, iarăşi, asta cu siguranţă domnul ministru de finanţe vă spune lucrul acesta, inflaţia ţine de dobanzi, şi vedem că BNR acţionează, şi ţine de deficitul bugetar. Deci, in niciun caz, n-o să spună pentru că inflaţia, pe exemplul dat de dumneavoastră, n-o să spună toate produsele din Romania de acum trebuie reglementate. A, nu. Reporter: Nu, de asta intrebam Bogdan Chiriţoiu: La ce ne uităm este o criză, iarăşi pornesc de la pandemie, că ăsta este exemplul recent pe care l-am avut. Da, acolo au fost cateva produse, dintr-odată, pentru că a apărut ceva complet neașteptat. Au fost afectate cateva produse, dar nu au crescut prețurile la toate produsele din Romania, nu au dispărut de pe raft toate produsele din Romania, dar au fost unele categorii de produse pentru care, normal, inainte cererea era destul de redusă. Caţi oameni mergeau cu măști pe stradă? Nu multă lume mergea la noi in țară cu mască pe stradă inainte de pandemie. Dintr-odată a fost o nevoie mult mai mare de măști, a fost o cerere mult mai mare și unii producători sau comercianți au speculat acel moment și au crescut cumva nejustificat economic prețurile. Dar atunci era vorba de cateva categorii. Dacă ne uităm, dacă spunem că inflația in Romania e 20%, aia nu e o problemă de proastă funcționare a pieței și nu o reglăm prin această ordonanţă. Dan Cărbunaru: Din fericire, domnule preşedinte, nu suntem in acest scenariu şi e puţin probabil să ajungem acolo. Bogdan Chiriţoiu: Scuze că am preluat cifra, da. Dan Cărbunaru: Sigur că inflația este o preocupare in această perioadă, in intreaga lume, inclusiv in Uniunea Europeană. Romania nu se află printre țările fruntașe la capitolul inflație, intr-adevăr este ca și alte state membre, inclusiv cele din zona euro, dacă veți urmări statisticile furnizate de Eurostat. Ceea ce s-a intamplat in ultima perioadă afectează in măsură diferită, dar destul de mult situația din toate statele membre ale UE. Sigur, guvernul a venit deja cu o serie intreagă de măsuri care să sprijine populația fără să alimenteze cumva această zonă legată de inflație, o inflație generată de efectele economice ale pandemiei, pe de o parte, apoi de criza energiei și evident de războiul din Ucraina, generat de agresiunea militară rusă. Ca atare, in tot acest context, eforturile pe care și guvernul le face, sunt pe de-o parte de a proteja economia, de a proteja și gospodăriile oamenilor de efectele economice, in același timp de a veni totuși cu o serie intreagă de mecanisme legale, suplimentare, cum este și cazul acestei inițiative, susținută de Consiliul Concurenței, dar și de Ministerul Economiei care să ofere instituțiilor statului roman capacitatea de a interveni, acolo unde există riscul ca cineva să speculeze o anumită situație din piață, fără să afecteze intervenția statului funcționarea pieței libere, care este esențială in orice societate democratică. Reporter: Domnule președinte să imi spuneți dacă ar trebui romanii să se obișnuiască cu aceste prețuri la carburanți, la energie, dacă aveţi impresia... Bogdan Chiriţoiu: Oare de ce imi puneți această intrebare? Reporter: Pentru că vrem să știm in cazul in care situația... Bogdan Chiriţoiu: Nu, credeam că e legată de declarația mea mai veche, la un moment dat. Ei bine, nu a fost foarte bine preluată de colegii voștri din presă, a fost cumva luată din context. Ce am spus la vremea aceea şi, din păcate, istoria mi-a confirmat, am zis că prețurile la electricitate - așa gandeam la vremea aceea, era inainte de război - nu vor scădea in viitorul previzibil, pentru că avem și efortul de a elimina energia poluantă, taxăm foarte mult energia poluantă, cea din cărbune și din gaz, și asta va ține preţul destul de sus. Bogdan Chirițoiu: La vremea aia, /.../ inainte de război, credeam și speram că prețul la gaze va scădea, insă după... da, odată ce trece iarna scade consumul și tradițional prețul la gaze scade, deci undeva mă așteptam la o scădere a prețului gazelor in aprilie, dar mă așteptam ca prețul la electricitate să rămană destul de sus. Deci undeva m-a confirmat pe jumătate realitatea, da, prețul la electricitate a rămas sus, dar şi prețul la gaze a rămas sus și acum din cauza războiului nici nu văd, nici la gaze nu văd o posibilitate ca prețurile să scadă anul acesta. Deci, din punctul acesta de vedere, da, va trebui să găsim soluții, nu să ne obișnuim, că nu vreau să fim mioritici, să spunem, asta e, viața crudă, n-avem ce face, destinul omului implacabil, nu asta e ideea, ci ideea este că este o realitate. Că nouă ne place sau nu ne place, asta este și trebuie să găsim soluții. Și asta face Guvernul, taxează producătorii, cei care au caștiguri foarte mari de pe urma prețurilor de la energie și care sunt in Romania. Din fericire, avem producători și de gaze și de electricitate in Romania, importăm relativ puțin. Deci pe aceștia ii putem taxa și din banii pe care ii luăm din profiturile astea ale lor foarte mari putem să ii ajutăm pe cei care sunt afectați de prețurile mari, deci in felul acesta compensăm. Venim cu măsuri care să rectifice situația, in sensul acesta ne obișnuim. Nu putem să ignorăm prețurile, ele sunt cum sunt, dar putem să luăm măsuri să compensăm aceste creșteri de prețuri. Deci, da, nu mă aștept să scadă pe burse nici gazul, nici electricitatea și nici carburanții in următoarele luni, deci trebuie să avem intr-adevăr măsuri de ajutorare, măsuri de compensare pentru cei care sunt mai vulnerabili și ați văzut că s-au luat și pentru consumatorii casnici pe gaze și pe electricitate, pentru o serie de companii, cum sunt transportatorii, deci sunt o serie de măsuri, pentru companii se numesc măsuri de ajutor de stat, sunt permise de legislația Uniunii. Uniunea a venit cu un cadru special ,s-au adaptat crizei din Ucraina, deci avem așa-numitul cadru, in limbajul acesta de Bruxelles, avem cadrul temporar Ucraina, aveam pană acum cadru temporar COVID, acum trecem pe cadrul temporar Ucraina. Deci sunt măsuri de ajutor de stat care sunt permise și care s-au luat și se vor lua. Reporter: Domnule Cărbunaru, aţi vorbit despre inflaţie. Astăzi au venit şi scumpirile de la INS, le-aţi văzut, creşteri chiar de 80%-85%, de asemenea, avem şi romani care plătesc şi rate mai mari de la inceputul anului pană acum. Sunt rate care au crescut cu 700 de lei pe lună. Care este mesajul guvernului pentru oamenii care plătesc aceste scumpiri? Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei a intervenit in ultimele luni substanțial pentru a gestiona de fiecare dată efectele crizelor care s-au succedat și care s-au răsfrant in economie, avand grijă să se manifeste echilibrat, atat in sprijinul mediului privat, in zona care produce valoare adăugată, dar și in zona serviciilor publice furnizate de statul roman și, bineințeles, sprijinind in special romanii din categoriile vulnerabile. Fiecare dintre situațiile care apar pe parcurs sunt analizate punctual și de indată ce consultările pe care guvernul realizează in domeniile respective, cu toți cei implicați conduc la un rezultat, vor veni măsurile aferente fiecărei situații in parte, deci este o preocupare a guvernului să intervină, a făcut asta de fiecare dată pană acum, va continua să o facă. Reporter: Premierul a cerut Ministerului Finanțelor Publice să vină cu un pachet care să ofere un răspuns la această inflație, să tempereze inflația, sunt astfel de demersuri care au fost făcute, i s-au cerut premierului in cursul acestei zile, mai mulți lideri liberali au cerut să facă acest lucru. Dan Cărbunaru: Sigur, opiniile care circulă in spațiul public beneficiază de libertatea de expresie. Responsabilitatea de a interveni și de a lua măsurile necesare revine fiecărei instituții in parte, in cazul de față Guvernului Romaniei. Mare parte dintre măsurile pe care guvernul deja le-a implementat au avut ca măsură nu doar protejarea economiei și populației, dar și temperarea inflației, o incercare de a, de a menține zona de prețuri intr-o formă gestionabilă și e un efort care, care continuă. Trebuie să ințelegem faptul că la acest moment nu doar in intreaga Uniunea Europeană, dar și in intreaga lume, efectele crizei, in special cea generată de agresiunea militară din Ucraina a Rusiei antrenează o serie intreagă de provocări, lanțuri de aprovizionare, aprovizionări cu materie primă sau cu alte produse, care generează dezechilibre care trebuie gestionate și, sigur, Romania, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, alături de instituțiile europene, acționează și in sprijinul propriilor cetățeni, evident. Reporter: Concret, premierul a cerut un pachet de măsuri, a cerut Ministerului Finanțelor Publice să vină cu o rezolvare a acestei situației, după ce a văzut scumpirile de azi? Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei deja implementează măsuri care să gestioneze situația la care vă referiți și va continua să-și updateze aceste măsuri. Reporter: Vorbiți de acel pachet-Sprijin pentru Romania, despre acel pachet vorbiți? Dan Cărbunaru: Este doar un exemplu pe care il putem oferi in sensul in care, și in privința cetățenilor, și in privința mediului privat, Guvernul Romaniei a venit cu măsuri concrete care sunt in implementare deja. Reporter: Și altele nu mai avem, astea sunt toate, corect? Dan Cărbunaru: Vă spuneam că pe măsură ce evoluția continuă și guvernul intervine pentru a gestiona această situație. Mulțumesc. Reporter: Eu aș insista puțin pe problema de timp, in cat timp am putea să avem acea hotărare de guvern despre care vorbea și domnul Chiriţoiu... Bogdan Chiriţoiu: Păi, de asta avem ordonanţa. Deci, cum spuneam terminăm consultarea publică, apoi trebuie definitivat textul, trebuie luate avizele ministerelor - asta nu va fi complicat pentru că deja s-a lucrat cu ministerele, apoi vom avea avizul CES, CL, deci undeva, cateva săptămani pană apare ordonanța. In momentul in care avem ordonanța, da, vom pregăti și legislația secundară. Reporter: Şi din momentul in care avem ordonanța, apoi va mai dura ceva timp pană vom avea şi hotărarea şi abia din acel moment incepe analiza despre care v-am intrebat mai devreme cu privire la produse sau cumva analiza incepe din momentul in care ordonanța de urgență este aprobată? Bogdan Chiriţoiu: Din momentul cand avem legislația primară, evident că instituțiile publice pot să-şi inceapă activitatea, da. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Dar după cum ați observat deja, instituțiile publice din Romania lucrează. Ceea ce se intamplă acum este oferirea unui cadru mult mai eficient din perspectiva timpului de intervenție, astfel incat să se optimizeze practic capacitatea statului roman de a interveni in situații cu care am văzut că incepem să ne confruntăm, pe fondul suprapunerii unor crize diverse pe care nu doar noi, ci și intreaga lume trebuie să le gestioneze. Domnule președinte, v-aş mulțumi pentru prezență... Bogdan Chiriţoiu: Şi eu vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Şi deindată ce aceste măsuri vor incepe să fie puse in practică, cu siguranță vom reveni cu mai multe detalii legate de acest aspect. Mulțumesc. In cadrul ședinței de guvern de astăzi au fost o serie intreagă de acte normative importante in domeniul educației pe care guvernul le-a aprobat, referindu-se la alocarea de fonduri pentru investiții in educație, cifră de școlarizare, standarde de acreditare și evaluare in invățămantul preuniversitar, precum și a metodologiei de evaluare instituțională. Despre toate aceste elemente, domnul ministru al educației, domnul profesor Sorin Cimpeanu este, sunt convins, pregătit să vă ofere detalii. Domnule ministru, vă rog. Sorin Cimpeanu: Mulțumesc. M-a scos la tablă domnul secretar de stat. O să vă prezint cele șase hotărari de guvern adoptate astăzi... O spun cu apreciere și prietenie, domnule secretar de stat. Șase hotărari de guvern. Două au fost cu impact redus, mai degrabă formale. Este vorba de o hotărare de guvern pentru actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate in administrarea Bibliotecii Centrale Universitare. O a doua hotărare de guvern care a vizat plata contribuției la conferința ministrului educației din țările francofone. Romania fiind stat membru al Francofoniei, și ministrul educației este membru al acestei structuri. Este vorba de o contribuție a Romaniei de 7.622 de euro anual, deci două hotărari de guvern formale, insă următoarele sunt de impact major. Este vorba de o hotărare de guvern prin care s-a aprobat cifra de școlarizare pentru anul școlar și universitar 2022 - 2023 pentru invățămantul preuniversitar de stat și pentru invățămantul universitar de stat. Incep cu educația timpurie. Pentru educația timpurie, creșe și grădinițe, numărul de locuri alocate este de 665.000 pentru anul 2022-2023. In invățămantul primar sunt 935.000 de locuri alocate. Este un număr mediu pe an de 187.000 de locuri, pentru că avem cinci ani in invățămantul primar - clasa pregătitoare, plus clasele I-IV. In invățămantul gimnazial avem 813.000 de locuri in total. In invățămantul liceal, clasa a IX-a avem 130.600 de locuri, aceste locuri sunt pentru invățămant de zi, la care se adaugă 11.000 de locuri pentru invățămant seral și cu frecvență redusă clasa a IX-a. Avem, de asemenea, 16.000 de locuri alocate pentru clasa a XI-a, invățămant seral și cu frecvenţă redusă. Avem in invățămantul postliceal, inclusiv invățămantul terțiar non-universitar, un număr de 28.000 de locuri. Foarte important, pentru anul I in invățămantul profesional avem 60.000 de locuri finanțate. Avem, de asemenea, și locuri finanțate pentru programul A doua șansă, invățămant primar și gimnazial, inclusiv invățămantul din penitenciare, un număr de 30.000 de locuri. Acum trec la nivelul universitar. La nivelul universitar avem 63.729 de locuri la licență. Sunt 62.000 de locuri pentru invățămant superior civil și 1.729 de locuri pentru invățămant superior militar. La nivel de master avem 36.642 de locuri, 36.000 la invățămant civil și 642 de locuri la invățămant superior militar. La nivel de doctorat avem 3.220 de locuri finanțate, iar pentru rezidențiat avem 5.000 de locuri finanțate. A patra hotărare de guvern adoptată astăzi privește finanțarea pentru o problemă aflată de multă vreme, din păcate, in atenția publică. Este vorba de școlile care au grupuri sanitare neconforme. Prin finanțarea alocată astăzi, de către Guvernul Romaniei, un număr de 126 de școli nominalizate vor primi finanțare pentru a elimina această problemă a grupurilor sanitare neconforme, 126 de școli, in care invață 138.400 de elevi. Dacă veți faci o simplă impărțire, veți vedea că numărul mediu de elev pe școală este de 145, deci, este vorba de școli mici. Autoritățile locale vor avea de indată, după aprobarea Hotărarii de Guvern, in bugete aceste sume. Este vorba de o sumă medie de 85.000 de lei/școală doar pentru a asigura conformitatea grupurilor sanitare, o sumă care exclude cheltuielile ocazionate de branșamente, la apă potabilă și canalizare; aceasta provine din bugetele autorităților locale. Revin: dacă această sumă va fi folosită, la finalul acestui an, vom mai avea in Romania doar 199 de școli. Nicio școală cu personalitate juridică, toate 199 sunt structuri. Pentru o bună parte din ele, avand viabilitate redusă, s-a decis deja comasarea cu alte structuri. In acest fel, dacă autoritățile locale vor utiliza suma pusă la dispoziție de guvern, vom elimina in scurt timp, total, această problemă care trenează de mult timp in sistemul de educație romanesc - grupuri sanitare neconforme. Ultimele două hotărari de guvern au un impact deosebit și privesc activitatea de asigurare a calității in invățămantul preuniversitar. Este vorba de o hotărare de guvern prin care s-au aprobat standardele de evaluare pentru acordarea autorizării și pentru acreditare. De asemenea, metodologia prin care se pun in operă - o altă hotărare de guvern - aceste standarde. In esență, este vorba de eliminarea birocrației, de o evaluare a școlilor care să se centreze pe actul educațional. Este vorba de o eliminare a pasiunii de a se concentra pe elaborarea de documente, de multe ori redundante, in detrimentul calității actului educațional. Este un pas foarte important. Aceste standarde sunt reformulate in sensul in care evaluarea trebuie să fie colegială, trebuie să se concentreze pe actul didactic. De partea sanitară sau de siguranță la incendiu sau la seism se vor ocupa instituțiile specializate - in speță, Direcțiile de Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Structura Ministerului Educației se va concentra pe calitatea educației. Este doar un prim pas pentru eliminarea totală a redundanțelor birocratice in procesul de evaluare, avizare, autorizare și acreditare a școlilor romanești. Mulțumesc! Acestea au fost cele șase. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a prezenta aceste decizii importante pentru educația din Romania - nu la tablă, ci doar avand ca fundal simbolurile Guvernului Romaniei. Dacă aveți intrebări pentru domnul ministru al educaţiei, vă rog. Sorin Cimpeanu: Am eu o completare, cu permisiunea dumneavoastră. Da, folosesc intenționat, ori de cate ori am ocazia, sintagma la tablă, pentru că in scurt timp imi doresc ca in toate cele aproape 100.000 de clase din Romania tabla clasică, cu creta și buretele, un instrument care și-a adus aportul la formarea noastră, a tuturor celor prezenți aici, să dispară. Să dispară și să apară table interactive, table inteligente in fiecare sală de clasă din Romania. De aceea, mă obișnuiesc cu inlocuirea sintagmei scos la tablă. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Sorin Cimpeanu: Interactivă dacă aveţi intrebări. Dacă nu... Reporter: De data asta nu e interactivă, e cu buretele. Sorin Cimpeanu: Da? Inseamnă că am fost foarte clar, domnule secretar de stat. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru formatul clar și relaxat pe care l-ați asigurat acestor subiecte. Sper, sub același spectru, să continui prezentarea activităților de astăzi din cadrul ședinței de guvern. Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru! Cu permisiunea dumneavoastră, v-aş prezenta cateva dintre temele abordate astăzi. A fost aprobat Memorandumul cu tema Incadrarea schemei de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil generate de conflictul armat din Ucraina in politicile economico-bugetare și financiare ale statului roman. Guvernul va acorda un ajutor de stat operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri și transport persoane pentru a compensa creșterea prețurilor la combustibil. Acest ajutor, care va fi acordat sub formă de grant, are un buget total de 300 de milioane de lei, valoarea fiind de 50 de bani pe fiecare litru de combustibil achiziţionat, in limita a 400.000 de euro pentru fiecare firmă, in total numărul de beneficiari fiind de 3.000 in fiecare an. Schema de ajutor se va aplica pană la finele anului 2023 pentru plata efectivă a ajutorului de stat, fiind finanțată de bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Este o măsură care face parte din pachetul despre care vorbeam mai devreme, Sprijin pentru Romania, lansat in urmă cu o lună de prim-ministrul Nicolae Ciucă alături de liderii coaliției. Este un pachet in valoare de 17,3 miliarde de lei, dintre care 60% sunt direcţionate in favoarea susținerii economiei. Un alt memorandum aprobat astăzi in guvern vizează aprobarea Programului Național de Reformă 2022. Acest program reflectă domeniile urmărite de țara noastră in cadrul semestrului european; un document care reflectă progresele privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și măsurile din afara acestui cadru, prin intermediul altor instrumente care se află la dispoziția Romaniei. Odată cu aprobarea de către guvern, documentul va fi transmis către Comisia Europeană. Elaborat pe baza orientărilor transmise de Comisia Europeană, Programul Național de Reformă 2022 este structurat pentru a urmări pilonii din domeniul de aplicare ai Mecanismului Uniunii Europene de redresare și reziliență, urmărind intervențiile complementare și suplimentare a celor din PNRR, o viziune de ansamblu asupra măsurilor implementate sau preconizate de a fi adoptate pe termen scurt și mediu in Romania in domeniile analizate in cadrul semestrului european, fie că este vorba de politica fiscal-bugetară; tranziția verde; transformarea digitală, mediul de afaceri, competitivitatea economică; piața muncii; incluziunea socială și combaterea sărăciei; sănătate; capacitatea administrativă; educație și competențe. Acest document abordează și domenii precum ocuparea forței de muncă, sănătate, educație, aspecte majore care sunt abordate de Comisia Europeană in documentul de lansare a semestrului european 2022, reflectand și prioritățile propuse de Comisia Europeană prin analiza sa din acest an privind creșterea durabilă, respectiv durabilitatea mediului inconjurător, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică. Programul aprobat pune accent pe reforme și investiții orientate către dezvoltarea durabilă, inscriindu-se in obiectivul european de trecere treptată in materie de coordonare a politicilor economice, de la abordarea orientată către gestionarea crizei pandemice la bazele redresării economice favorabile incluziunii sociale și a unei reziliențe mai puternice. V-aș mai semnala faptul că, astăzi, guvernul a aprobat hotărarea prin care plafoanele financiare alocate sunt dedicate măsurilor de sprijin cuplat in sectorul vegetal pentru anul de cerere 2021. Este vorba de 46.000 de fermieri romani care, indeplinind condițiile de eligibilitate, vor beneficia de un sprijin total de 87 de milioane de euro. Tot astăzi, guvernul a aprobat hotărarea privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantități de produse și acordarea lor ca ajutoare umanitare interne de urgență, cu titlu gratuit, Instituției Prefectului din municipiul București și din județele Galați, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, pentru a proteja populația refugiată in contextul agresiunii militare ruse din Ucraina. Au fost scoase din rezervele de stat produse constand in: saltele, perne, pături, saci de dormit, corturi și conserve; toate aceste produse fiind necesare pentru a pregăti și dota taberele mobile care să poată fi folosite in adăpostirea refugiaților din Ucraina. Valoarea totală a acestor forme de sprijin se ridică la 1,5 milioane lei, fără TVA. Toate aceste ajutoare vor fi acordate cu titlu gratuit prefecturilor din: București, Galați, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; care vor gestiona distribuirea acestor ajutoare. O altă hotărare de guvern aprobată astăzi vizează indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții - Port Brăila - Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent molului. Guvernul a aprobat acești indicatori avand ca obiectiv general modernizarea și dezvoltarea portului Brăila pentru a oferi condiții optime pentru transportul naval de mărfuri, creșterea capacității de operare a portului Brăila și a calității serviciilor oferite de operatori și transportatori portuari. Valoare totală a acestei investiții este de 126,8 milioane lei, cu TVA inclus, finanțarea urmand a fi realizată din fonduri externe nerambursabile, mai exact prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, dar și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la care se adaugă sursele proprii ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați. Durata de realizare a investiției este de 19 luni și se adaugă eforturilor pe care, după cum bine știți, Guvernul Romaniei deja le face, inclusiv in zona portului Constanța, pentru a dezvolta capacitățile de gestionare a fluxurilor comerciale. Acestea ar fi principalele informații pe care aș fi dorit să vi le supun atenției. Dacă nu aveți intrebări, v-aș mulțumi pentru prezență și v-aș dori o seară plăcută! 2022-05-11 19:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-11-07-54-37big_image_006_resize.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Independenței de stat a României și Zilei RegalitățiiȘtiri din 10.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-independentei-de-stat-a-romaniei-i-zilei-regalitatiiLa 10 mai, Romania celebrează 145 de ani de la declararea Independenței de stat, proclamată in Parlamentul Romaniei de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe in guvernul condus de liberalul Ion C. Brătianu, și dobandită cu arma in mană in Războiul de Independență de la 1877, pe campurile de luptă de la Plevna și Vidin. Este cu atat mai importantă această sărbătoare, cu cat, potrivit legii, anul acesta, celebrarea ei nu se mai suprapune cu sărbătorile asociate zilei de 9 mai - Sfarșitul celui De-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei, ci cu Sărbătoarea Regalității. Servind Romania cu onoare și demnitate, parte inestimabilă a patrimoniului și a destinului nostru european, pe campul de luptă sau prin diplomație, Regalitatea a contribuit nemijlocit la Romania de astăzi, o țară liberă și unită in Europa, un ideal pentru care generații intregi s-au sacrificat. Independența Romaniei a fost obținută cu greu, prin sacrificiile și jertfa de sange a ostașilor noștri. Este obligația și responsabilitatea noastră de a le respecta memoria și a le onora sacrificiile prin care Romania a dobandit Independența de Stat deplină față de Inalta Poartă. Rezultat al unui efort conjugat al armatei, diplomației și societății in ansamblul său, independența noastră a consolidat construcția națională generată de Unirea Principatelor și ne-a deschis drumul către modernitate, către valorile occidentale, către recunoașterea vocației noastre europene. Așa cum scria și Domnitorul Carol I: - Independența noastră ne-am caștigat-o cu sangele nostru și prin urmare nu o datorăm decat nouă inșine. Libertatea de a ne alege drumul, caștigată prin eroismul ostașilor romani, ne determină, azi, să privim cu respect istoria scrisă de inaintași și să ințelegem valoarea acesteia, mai ales in această perioadă complicată pe care o traversăm. Prezența noastră in cadrul NATO - cea mai solidă alianță politico-militară din lume - și cea in cadrul UE plasează Romania sub semnul protecției depline a ireversibilei sale opțiuni pro-europene, consolidate și prin parteneriatul trans-atlantic. Ii felicit pe toți romanii azi, de Ziua Independenței Romaniei! La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-05-10 09:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-10-09-40-11big_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 9 maiȘtiri din 09.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-9-maiGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern, de astăzi! Două dintre elementele importante ale pachetului de măsuri Sprijin pentru Romania, in valoare de 17,3 miliarde de lei, au fost astăzi aprobate in guvern. Unul vizează situația celor care au nevoie de sprijin și pe fondul condițiilor de deprivare materială sau de risc de sărăcie extremă, care vor beneficia de un sprijin substanțial; de asemenea, un alt proiect aprobat astăzi in guvern, ordonanța de urgență care vizează ajustarea prețurilor pentru șantierele care sunt deschise in Romania cu fonduri europene. Pentru ambele decizii ale Guvernului, alături de mine - și ii mulțumesc pentru că a acceptat invitația - se află ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Domnule ministru, vă rog! Marcel Boloș: Bună ziua! Așa după cum deja s-a prezentat, Guvernul Romaniei a aprobat două dintre măsurile importante cuprinse in programul Sprijin pentru Romania. Este vorba de prima măsură, cea referitoare la tichetele sociale, și cea de-a doua măsură este cea cu privire la ajustarea de preț aferentă contractelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. In ceea ce privește tichetele sociale, valoarea tichetului social aprobată de Guvernul Romaniei este de 250 de lei. Se va acorda o dată la două luni, pentru șase categorii importante de beneficiari, care se află, așa cum s-a prezentat, in risc de deprivare materială și risc de sărăcie extremă. Prima categorie, sunt pensionarii cu venit net lunar sub 1500 de lei - numărul estimat al acestora este de 2,3 milioane; persoanele cu dizabilități, cu venit net lunar sub 1500 de lei - numărul estimat al acestora este 400.000; familii cu cel puțin doi copii in intreținere, cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei, familii monoparentale cu venit mediu net lunar pe membru de familie sub 600 de lei, familii care au drept la ajutor social potrivit legii privind ajutorul social și persoanele fără adăpost. Voucherul urmează să poată fi utilizat atat pentru achiziționarea de produse alimentare - așa cum am informat și in prezentările precedente, s-a lăsat libertatea aceasta a beneficiarilor de a alege din categoria produselor alimentare care va fi bunul de consum pe care il vor folosi și masa caldă, care a rămas ca măsură alternativă, pentru că am avut un astfel de program adresat persoanelor varstnice, care a avut un succes destul de bun, și o astfel de alternativă a fost lăsată in continuare pentru beneficiarii tichetelor sociale. Bugetul este aprobat in valoare de 3,1 miliarde lei. 50% așa, după cum s-a mai prezentat, urmează a fi asigurate din fonduri externe nerambursabile, in cadrul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială, pentru perioada de programare 2021 - 2027, și diferența de 50% din bugetul de stat, cu surse de finanțare din fondurile bugetului de stat, așa cum am menționat. Distribuția va avea loc prin compania națională Poșta Romană. Listele de beneficiari vor fi comunicate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de către Casa Națională de Pensii și Autoritatea Națională pentru Plăți și Incluziune Socială. Urmează ca in perioada următoare să derulăm procedura de achiziție publică pentru selectarea unităților emitente și apoi procedura pentru emiterea cardurilor. Valabilitatea unui card este de la 1 iunie 2022, pană pe data de 31 decembrie 2022. Aceasta este partea de măsuri cu referire la tichetele sociale. In ceea ce privește cea de-a doua măsură, de ajustare a prețului la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precizez că aici, in categoria acestor contracte, se incadrează proiectele de infrastructură de transport, proiectele de rețele de apă și canalizare, proiectele de deșeuri și proiectele cu finanțare din Programul Operațional Regional și, din acest punct de vedere, impactul acestei măsuri vizează peste 5.000 de contracte care se află in derulare. Am evaluat un impact financiar de peste un miliard de euro. De ce a fost necesară o astfel de măsură? Pentru că, așa cum după cum bine se cunoaște, prețul la materialele de construcții a crescut aproape necontrolabil. Exemple sunt relevante in acest sens, la bitum peste 225 de ori, oțel-beton peste 150 de ori, și, de asemenea, prețul la utilitățile publice a influențat in mod hotărator ceea ce inseamnă costurile pentru proiectele de infrastructură, iar acest lucru se reflectă și in indicele de cost total in construcții, publicat de Institutul Național de Statistică, a cărei valoare ultimă a fost de 160%. Este un mecanism care se bazează pe directiva Uniunii Europene privind achizițiile publice; precizez acest lucru pentru că am avut in vedere condițiile de imprevizibilitate pe care le-au generat cele trei crize pe care trebuie să le gestionăm in momentul de față. Este vorba de criza COVID, de criza energiei și de criza generată de războiul din Ucraina. Deci, urmare acestor crize, avem această situație de imprevizibilitate și trebuie să intervenim pentru a ne salva propriile proiecte pe care le avem in implementare. Interesul este comun, pe de o parte al Romaniei și, pe de altă parte, al Uniunii Europene, pentru că toți avem un scop comun, acela ca aceste proiecte să poată să fie duse la bun sfarșit și să le putem vedea implementate, de ele depinzand ceea ce inseamnă infrastructura Romaniei și ceea ce inseamnă imbunătățirea standardelor de viață ale oamenilor. Unde se va aplica mecanismul acesta de ajustare de preț. Așa cum am menționat, in ceea ce privește proiectele de infrastructură, am selectat cateva exemple relevante: Drumul Expres Craiova-Pitești este cel căruia i se vor aplica prevederile Ordonanței adoptate de Guvernul Romaniei; Centura București este, de asemenea, un alt proiect care va intra sub incidența Ordonanței de Urgență; proiectul de linie de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria este de un proiect cu impact financiar foarte mare pentru Romania, 1,8 miliarde de euro, și o lungime de peste 222 de km pe care ii are acest tronson de linie de cale ferată căreia, de asemenea, i se vor aplica prevederile Ordonanței de Urgență. Așadar, impreună cu proiectele care se finanțează din Programul Operațional Regional, peste 7.000 de contracte care sunt in momentul de față in implementare, toate intră sub incidenţa prevederilor ordonanței. Repet, este o situație de imprevizibilitate, generată de efectul celor trei crize care se manifestă simultan la nivelul Romaniei, iar noi trebuie să identificăm soluțiile necesare pentru ca proiectele să poată să meargă mai departe, altfel, riscăm să intrăm in risc de blocaj și și apoi, atat noi, cat și Uniunea Europeană, să fim in situația in care proiectele să nu mai poate fi implementate. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru aceste precizări, domnule ministru! Valoarea totală pentru cele două forme de sprijin pe care, astăzi, guvernul le-a aprobat, unul pentru categoriile defavorizate de romani, peste 3 milioane de beneficiari, cu valoare de 3,1 miliarde lei; pe de altă parte, un sprijin acordat lucrărilor de pe șantierele finanțate cu bani europeni, alte 3,5 miliarde de lei. Impreună, așadar, 6,6 miliarde de lei. După cum vă amintiți, Programul Sprijin pentru Romania include peste 60% o formulă de finanțare a investițiilor și diferența pentru o chestiune de sprijin social in această perioadă complicată. Și spun asta mai ales pentru că astăzi sărbătorim cu toții și le spunem la mulți ani tuturor celor care sărbătoresc Ziua Europei, oriunde s-ar afla ei, mai ales in Romania. Iată, cat de important este pentru țara noastră să poată gestiona nu doar propria dezvoltare, dar și situațiile de criză multiplă prin care trecem in această perioadă cu o finanțare consolidată din partea Uniunii Europene. Vă rog intrebări dacă aveți pentru domnul ministru. Reporter: Bună ziua! Spuneţi-ne vă rog, cate persoane sunt vizate de voucherele de 250 de lei și cum se vor distribui banii, pentru că spuneți o dată la două luni și că sunt valabile de la 1 iunie pană in decembrie, dar iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și mai rămane decembrie? Marcel Boloş: Decembrie şi ianuarie. Reporter: A, decembrie şi ianuarie. Marcel Boloş: Sunt patru tranșe care sunt avute in vedere. Aşa cum s-a precizat și la prezentarea programului Sprijin pentru Romania, sunt estimați, pană cand nu primim oficial listele de la Ministerul Muncii, 3 milioane de beneficiari, așa cum s-a prezentat. Distribuția va avea loc prin intermediul Companiei Naționale Poșta Romană. Cardurile, respectiv tichetele sociale sunt emise de către unitățile emitente autorizate de către Ministerul Finanțelor Publice, se comunică aceste carduri către Poșta Romană și apoi, prin intermediul poștașului sau poștașilor, ajung la beneficiarul final. Deci beneficiarul nu trebuie să facă nimic. Probabil, impreună cu talonul de pensie sau separat - aceasta deja este o discuție de amănunt in ceea ce privește distribuția - vor ajunge in posesia cardului. Reporter: Şi ultima tranșă spuneați că e decembrie-ianuarie? Pentru că aceste carduri am ințeles că sunt valabile pană la sfarșitul lui decembrie. Marcel Boloş: Da, este adevărat, valabilitatea este pană pe data de 31 decembrie. Deci v-am spus prima tranșă este cea cu greutate, pentru că are loc emiterea și distribuirea acestor carduri, după care urmează să le incărcăm o dată la două luni și deci in luna decembrie incărcarea cardurilor depinde de noi. Reporter: Şi veți incărca și pe ianuarie 2023? Marcel Boloş: Nu mai incărcăm, pentru că e perioada lunii decembrie este perioada in care noi putem să facem, deci nu sunt necesare cele două luni pentru ca tranșa a patra să fie aferentă și să trebuiască să o incărcăm in ianuarie. Reporter: Deci in iunie cat avem? 250 de lei vor fi? Marcel Boloş: In iunie, 250 de lei, dar v-am spus că este tranșa 1, care este un pic mai complicată, pentru că ea presupune distribuirea cardurilor. Așa cum am menționat, sunt 3 milioane de carduri care trebuie să ajungă la beneficiari, or aceasta se va asigura eșalonat pe perioada lunilor iunie și iulie, pe măsură ce cardurile se distribuie. Noi incărcăm cu anumită periodicitate respectivele carduri și s-a terminat tranșa 1. Tranșeele 2, 3 și 4 depind de două instituții: Ministerul Muncii comunică listele beneficiarilor finali, iar noi, in baza acelor liste, facem viramentele de plată către unitățile emitente, iar unitățile emitente către beneficiarul final. Reporter: Ok. O ultima intrebare: premierul Ciucă a spus astăzi că in această săptămană veți conduce o delegație la Bruxelles pentru clarificări legate de PNRR. Spunea astfel incat pană la finele lunii iunie să porniți cele 57 de apeluri din 69 cate avem in portofoliu. Marcel Boloş: Da, deci scopul delegației pe care o avem este de a clarifica aceste demersuri pe care in această perioadă le facem pentru ceea ce inseamnă milestone-urile aferente trimestrului II 2022. Este un trimestru mai complicat din punct de vedere al acestor milestone-uri pe care le avem de indeplinit, intrucat din 69 de apeluri de proiecte cate avem la nivelul anului 2022, cu termen in trimestrul II sunt 58. Asta inseamnă că fiind milestone, Comisia Europeană il preia in verificare. Prin urmare, ghidurile solicitantului, potrivit PNRR-ului, trebuie să treacă prin filtrul de verificare, filtrul de avizare al nostru și al Comisiei Europene. Ba mai mult, o parte din aceste apeluri de proiecte au nevoie și de schemă de ajutor de stat și atunci in aceste condiții, pentru ca să nu ne blocăm in activitatea aceasta care privește lansarea de apeluri de proiecte, preferăm să avem o discuție cu dumnealor, să știe că in următoarea perioadă, probabil că va fi in mai și iunie, vom trimite aceste ghiduri ale solicitantului la Comisia Europeană, că va avea loc din partea dumnealor o avizare și cumva să ne corelăm, pentru că este vorba despre 13,8 miliarde euro pe care noi ii lansăm sub formă de apeluri de proiecte. Este cea mai mare, dacă vreți, tranșă de apeluri de proiecte pe care am avut-o de 14 ani de cand gestionăm fondurile europene. Reporter: Mai negociați in vreun fel PNRR acolo? Marcel Boloş: Nu s-a pus problema, la această intalnire nu s-a pus problema... Reporter: Vreți să solicitați ceva modificări? Marcel Boloş: Dar vă spun cateva realități. O primă realitate este că granturile, ca urmare a creșterii PIB-ului Romaniei, chiar dacă am vrut, dacă nu am vrut, ca urmare a acestei creșteri, bugetul pe granturi se va diminua cu două miliarde de euro. Pe de altă parte, avem o creștere fără precedent la prețurile materialelor, care crește costul implementării proiectelor și probabil cantitativ anumite milestone-uri, neputand fi realizate vor trebui renegociate. Deci sunt niște realități de care Comisia Europeană nu prea are cum să nu țină cont atat la nivelul mecanismului de redresare și reziliență, cat și la nivelul politicii de coeziune. Reporter: Puteți să explicați pe ințelesul omului de rand ce este cu această pierdere de două miliarde de euro şi de unde o punem la loc? Marcel Boloş: Romania a avut o creștere a Produsului Intern Brut, dacă nu mă inșel, 2021 raportat la 2020, in funcție de care Comisia Europeană a anunțat de la momentul la care a lansat mecanismul de redresare și reziliență că acolo unde sunt creșteri ale Produsului Intern Brut va face ajustarea banilor pe care le acordă statelor membre. Reporter: Deci din 30 de miliarde, cat avem la PNRR? Marcel Boloş: Avem 30 de miliarde, dar, o clipă, avem 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Prin urmare, pentru cele două miliarde de euro va trebui să găsim o soluție cu Ministerul de Finanțe. Și după discuția care probabil va avea loc la nivel de coaliție, la nivel de guvern și cu acordul domnului prim-ministru va trebui să găsim o soluție pentru ca cele două miliarde de euro fie vor fi sub formă de imprumut puși la loc sau se va găsi o altă modalitate... Reporter: De unde? Marcel Boloş: Poate fi pană la urmă vorba și despre un imprumut, pentru că avem proiectele gandite in momentul de față pe milestone și avem un angajament față de Comisia Europeană sau, repet, e o decizie care se va lua la nivel de coaliție, la nivel de guvern. Reporter: Toate proiectele din PNRR au avut un anumit buget gandit inainte, care acum scade cu două miliarde euro, la ce proiecte renunțați? Marcel Boloş: Nu este incă discutat acest subiect. Este un lucru de principiu la care trebuie să ne așteptăm și desigur soluțiile deocamdată nu țin decat de coaliție și de Guvernul Romaniei. Reporter: Dar veți discuta cu cei de la Comisia Europeană legat de această reducere. Marcel Boloş: Nu am un mandat pentru acest lucru, am mandat pentru ceea ce inseamnă lansarea apelurilor de proiecte și să trecem cu bine acest hop pe care il avem și, in funcție de mandatul pe care il voi primi, voi discuta și celelalte subiecte, probabil pe viitor. Dan Cărbunaru: Doar in completare, dacă imi permiteți, la răspunsul pe care l-ați așteptat, pentru a ințelege oamenii cat mai simplu ce s-a intamplat cu această ajustare. Mecanismul gandit de Uniunea Europeană pentru a veni in sprijinul statelor membre afectate de crizele ultimilor ani a avut in vedere, pe langă mulți alți coeficienți, și această chestiune legată de performanța economică, mai exact cat de tare este un stat membru afectat de crizele pe care le traversează Uniunea Europeană. Estimările legate de performanțele economice ale Romaniei au fost modificate, in sensul in care performanțele Romaniei din punct de vedere economic au fost peste evaluările inițiale, cand s-a conceput acest plan, ca atare formula de calcul, incluzand practic acest nou parametru, această modificare, a generat o micșorare a sprijinului pe care Romania ca stat membru mai performant decat se estimase inițial, il primește. Dar, sigur, statul roman, in dialog cu Comisia Europeană, va găsi o soluție, astfel incat pe de o parte proiectele gandite să poată să continue și, de ce nu, pentru că este o situație cumva particulară, rămane de văzut in ce măsură flexibilitatea inregistrată in discuțiile cu partenerii europeni o să găsească cea mai bună soluție pentru țara noastră. Așadar, nu este nicio sancțiune, nu este o pedeapsă pe care Romania o primește, este doar o consecință a faptului că performanța noastră economică, in ultimul an, a depășit estimările pe care Comisia Europeană le avea in vedere pentru a sprijini Romania și a face față economia noastră problemelor de natură economică. Mulțumesc. Reporter: Bună seara! Rugămintea este să ne spuneți dacă aceste carduri, atunci cand vor veni, vor veni in plicuri, vor veni cu acele coduri, ele trebuie activate, se comportă ca un card de bonuri? Asta inseamnă că avem nevoie de precizări suplimentare: cine ii ajută pe acei varstnici, spre exemplu, care nu se vor descurca să facă lucrul acesta, să o facă in mod corect și ulterior să ințeleagă că ei nu trebuie să dea cardul mai departe, de pe acel card nu se vor putea scoate sume, nimeni să nu-i păcălească, sunt necesare niște precizări pe subiectul acesta. Marcel Boloș: Din acest punct de vedere securizarea și tot ce inseamnă circuitul acestor vouchere sunt foarte limpede reglementate in proiectul de ordonanță, ba chiar sunt sancțiuni dacă se vor intampla lucruri care țin de domeniul acesta al valorificării tichetelor sociale sau al așa-zisor furturi. Dar, cardul ajunge, evident, cu acest cod pin care pe care l-ați menționat și este după aceea la indemana beneficiarului. Prin urmare, din experiența pe care am avut-o pană acum la cei care au preferat de exemplu masă caldă și le-a livrat la domiciliu masa caldă, de regulă furnizorii de mese calde au avut la dispoziție toată infrastructura necesară, incat beneficiarul pur și simplu și-a tastat pur și simplu codul pin și a putut să folosească cardul. A doua situație este cea care se folosește in cadrul sau in situația magazinelor alimentare cand se prezintă la casa de marcat și acolo desigur i se cere codul pin, asta dacă va fi să zicem o cumpărare de alimente peste 100 de lei cat este limita in vigoare. Dar din punct de vedere al modalității de utilizare, să știți că cel mai bine s-au adaptat persoanele varstnice cand au avut nevoie să folosească cardul pentru ca să beneficieze de mese calde. Surprinzător a fost un succes. Reporter: Așteptam un altfel de răspuns, in sensul in care să veniți cu niște recomandări, ca cei care ii ajută să activeze aceste carduri să fie persoane de incredere, să punctați lucrurile acelea importante pentru ei, pentru că pentru unii va fi prima dată cand vor avea aceste carduri. Marcel Boloș: Incă o dată, sunt două tipuri de beneficiari: cei care merg la magazin. Pentru aceia situația este foarte simplă pentru că, de regulă, toate operațiunile care privesc utilizarea cardului le face cel care este la casa de marcat și iți cere - Introduceți cardul sau - Apropie cardul, aceasta este situația așa mai simplă. Situația celor care se găsesc la domiciliu și solicită ca să li se furnizeze masă caldă, acolo intr-adevăr trebuie să fie foarte atenți, pentru că așa din experiența pe care o avem pană acum și in astfel de situații a fost nevoie de utilizarea pin-ului fără ca beneficiarul să trebuiască să facă alte manevre cu cardul și să fie in dificultatea de a nu putea folosi cardul. Nu cred că va exista sau, mă rog, e posibil să existe aceste incidente, dar ele sunt reglementate in ordonanță și organele abilitate pot să acționeze dacă constată că sunt anumite nereguli de la utilizarea tichetelor sociale. Reporter: Revin eu cu o intrebare, vă rog. Pentru că e vorba de o licitaţie, achiziţia de plastice...Dacă aveţi o estimare privind o primă tranşă, nu ştiu? Cate credeţi că vor ajunge in primă fază la oameni, cate carduri? Marcel Boloş: Deocamdată trebuie să derulăm procedura de achiziție publică, care se incadrează și am menționat acest lucru la implinirea precedentă, că este o procedură de achiziție directă pe care o derulăm și că in primă etapă avem nevoie să avem aceste contracte cu autoritățile iminente, incheiate. In momentul in care aceste contracte vor fi semnate, vă vom putea da detalii despre ritmicitatea pe care o avem in vedere. Cu siguranță va incepe cu data de 1 iunie, așa cum a promis Guvernul Romaniei. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb dacă inițial erau 4 milioane de beneficiari şi s-a ajuns acum la trei şi din ce motiv? Marcel Boloş: Da. Deci, in etapă iniţială am pornit, intr-adevăr, de la 4 milioane de beneficiari. Dacă vă aduceţi aminte, a fost momentul in care s-a anunţat această măsură de sprijin pentru Romania. Mai apoi, după ce am inceput să avem iterațiile cu Casa Națională de Pensii și cu Autoritatea Națională pentru Incluziune Și Prestații Sociale, am văzut care este numărul de beneficiari pentru fiecare categorie din cea pe care v-am menționat-o și acesta este de fapt numărul cu care, să zicem, mergem inainte. Acel număr era chiar in prima etapă de discuție și de prezentare a programului Sprijin pentru Romania. Niciunul din cei care fac parte din categoriile de beneficiari menționate nu a fost lăsat pe dinafară, ci, așa cum s-a menționat cand s-a prezentată programul Sprijin pentru Romania, exact așa ne ţinem de cuvant pentru ca să poată să fie implementat cu data de 1 iunie. Reporter: Deci, nu a fost o problemă de bani, ci efectiv de baza de date. Marcel Boloş: Nu. Vă dau un exemplu, s-a spus la momentul la care s-a lansat programul Sprijin pentru Romania că toți pensionarii cu venituri de sub 1.500 de lei beneficiază de tichetul social. Acest lucru este astăzi respectat, iar numărul lor real este undeva, așa cum am prezentat, 2,3 milioane de pensionari. Reporter: Şi pentru că vorbeaţi despre necesitatea renegocierii PNRR, aş vrea să vă intreb, mai concret, cand se poate face asta, anul acesta sau anul viitor? Marcel Boloş: Probabil că undeva din toamnă se va pune problema acestei negocieri, pentru că procesul este unul de durată. După aceea, la această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen vreau ca in PNRR să fie introduse, dau un exemplu, irigațiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat, cu care se va merge la această negociere și, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea bine consolidate. Astăzi, dacă este să ne uităm la ceea ce se intamplă in economie, discutăm numai de aceste creșteri ale prețurilor la materiale de construcții ne indreptățește să cerem o revizuire a milestone-urilor pe care le avem pe proiectele de infrastructură de transport, spre exemplu. Dar exemplele pot continua cu astfel de reprioritizări și regandiri de măsuri. Alt exemplu este cel privitor la pensionari, că tot că este un subiect intens discutat in spațiul public. Eu am prezentat Comisiei faptul că, totuși, avem o rată a inflației care este pe un trend crescător și nu este vina Romaniei, pe de o parte. Şi, pe de altă parte, avem un număr estimat de cetățeni care se găsesc in risc de deprivare materială, undeva in jur de 3,2 milioane locuitori. Deci, ritmicitatea creșterii veniturilor acestor beneficiari nu cred că suntem in situația in care să putem asigura un ritm de creștere a veniturilor și să ne incadrăm, in același timp ,și in cei 9,4% din PIB, pe care i-am prezentat in PNRR. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb, 31 decembrie 2022 este și termenul limită pană cand romanii vor putea cheltui acești bani? Marcel Boloş: Nu, este valabilitatea acestor tichete sociale, scrie in ordonanță, este de un an de zile. Noi, in schimb, trebuie să incărcăm aceste carduri pană la sfarșitul valabilității tichetului social. Reporter: Deci aceşti bani pană cand pot fi cheltuiţi de către romani? Marcel Boloş: Dacă a primit cardul in luna decembrie, pe data de 5 decembrie, pană in 5 decembrie 2023. Reporter: Ok. Şi aş vrea să vă intreb cum se va comunica alimentarea cu bani? Cand vor ști romanii că au primit a doua tranşă, a treia tranşă /.../. Marcel Boloş: Am spus că problema poate fi simplă sau complicată. Simplă, dacă au telefoane mobile, dar, repet, aceste detalii sunt la nivelul sau la momentul in care se incheie contractul cu unitățile emitente și problema poate fi rezolvată simplu cu ajutorul aplicațiilor mobile sau...; aici trebuie discutat cu unitățile emitente pentru acele situații in care aceste mijloace de comunicare nu sunt posibile. Dar cred că sunt detalii pe care ar trebui să le avem cu emitenții discutate și apoi, eventual, să vi le prezentăm. E prematur să discutăm pană la nivel de detalii de acest fel. Reporter: Bună seara, domnule ministru. Pentru că aţi deschis dumneavoastră subiectul cu pensiile și renegocierea din PNRR, aş continua eu un pic acest subiect, dacă se poate. Asta inseamnă că lăsăm ușa deschisă pentru această discuție, dar, din ce știm, Legea pensiilor ar trebui să fie gata pană la finalul acestui an și acel 9,4% trebuie respectat in 2023. Asta inseamnă că noi in toamnă renegociem pentru 2023, nu? Ca să ințelegem foarte clar care sunt pașii şi ce se intampla. Marcel Boloş: Deci, renegocierea aceasta de care noi discutăm astăzi incă nu este, să zic, metodologic clarificată la nivel de Comisie, pentru că, in regulamentul Comisiei, se spune că in situații excepționale, cum este cea generată de crize, se poate renegocia Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Acum, faptul că legea pensiilor trebuie terminată pană la sfarșitul anului și impactul ei bugetar poate să fie, deocamdată nu știm, sub 9,4% peste 9,4% este important să lămurim Comisia că menținerea, probabil, a unui astfel de procent nu este benefică pentru o situație de criză in care trebuie să crești veniturile populației ca să poată face față la inflație, la creșterea prețului la utilități, la creșterea prețului la bunurile de consum. Deci sunt motive extrem de serioase pentru care astăzi probabil că ar trebui luate astfel de măsuri și care ne indreptățesc să punem pe masa Comisiei acest subiect. Reporter: Asta inseamnă că e posibil să, iarăși, ce ințeleg eu, e posibil să ne așteptăm la o majorare de pensii ori spre finalul acestui an, ori la inceputul anului viitor? Marcel Boloș: Vă rog să discutați cu ministrul muncii. Reporter: Evident. Dumneavoastră trebuie să veniți cu banii cum ar veni. Marcel Boloș: Eu, dar pot să vă răspund din punct de vedere al condițiilor de renegociere a PNRR-ului, restul sunt probleme la Ministerul Muncii, la nivel de coaliție. Nu pot să vă dau răspuns din acest punct de vedere. Reporter: Și incă o chestie tehnică legată de renegociere, spuneați că e nevoie să fie mai mult, cum ar veni mai multe subiecte prinse, nu doar pe pensii. O să mergeți pe pensii? Marcel Boloș: Sunt două condiții mari de indeplinit. Să ai o anumită durată de implementare a PNRR-ului ca să poți să identifici ce anume se blochează in procesul de implementare al PNRR-ului și acest lucru se poate intampla, poate vedem in 2022, avem deja să zicem cateva luni de implementare cand se termină renegocierea, probabil vom avea un an de implementare. Si a doua condiție este să avem un pachet de măsuri pe care dorim să le renegociem, dar care să fie așezate pe cauze juste astfel incat in procesul de negociere cu Comisia să putem să arătăm motivele pentru care dorim ca o anumită măsură să fie renegociată. Reporter: Mulțumesc mult! Reporter: O ultimă intrebare. Ați spus, dacă n-am reținut bine, legat de perioada de valabilitate a tichetelor. Cand poți să cheltuiești ce ai pe card? Și ați spus că dacă omul primește in luna decembrie cardul atunci pană la sfarșitul lui decembrie. Marcel Boloș: Da. Reporter: Există această posibilitate să primești cardul abia in luna decembrie? Nu spuneați iunie-iulie? Marcel Boloș: Numai puțin. Discutăm de tranșa a patra, nu? Dan Cărbunaru: Domnul ministru se referea la tranșa care intră pe card. Reporter: Ați spus carduri și de aceasta, dacă omul primește cardul... Marcel Boloș: Tranșa a patra. Mai lămuresc o dată. Sunt patru tranșe și cardurile se distribuie doar in cadrul tranșei intai. Dan Cărbunaru: Disponibilitatea sumei se păstrează in termen de un an din momentul in care intră suma pe card. Asta este cea mai simplă formulare. Mulțumesc incă o dată domnule ministru. Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru participare! Incă o dată - La mulți ani tuturor europenilor, mai ales romanilor! Mulțumesc! Marcel Boloș: Mulțumim! 2022-05-09 19:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0643.jpgȘedința de guvern din 9 mai 2022Știri din 09.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-9-mai-2022Galerie foto Declarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Astăzi sărbătorim Ziua Europei și vreau să folosesc acest prilej pentru a le mulțumi tuturor romanilor pentru voința fermă exprimată și pentru modul in care au ințeles să coaguleze pentru indeplinirea acestui obiectiv național care ne-a oferit șansa să ne alăturăm celui mai important proiect de dezvoltare și bunăstare, Uniunea Europeană. In cei 15 ani, cetățenii romani au avut posibilitatea să se bucure de toate drepturile, să circule liber, să studieze, au avut posibilitatea să muncească şi au avut posibilitatea să investească. Am beneficiat, in acești ani, de investiții de peste 40 de miliarde de euro in economia națională și, de asemenea, avem in fața noastră alte 80 de miliarde care trebuie să fie accesate și care trebuie să ducă la dezvoltarea țării și la reducerea decalajelor intre țara noastră și țările din vestul Europei. Doresc să fac mențiunea că, cu puțin timp in urmă, am incheiat o ședință a Comitetului interministerial, unde am analizat stadiul implementării jaloanelor și țintelor din PNRR. A fost o foarte bună oportunitate in care am putut să identificăm atat realizările, cat și ceea ce avem de făcut in continuare. Avem o delegație pe care o va conduce domnul ministru Boloș săptămana aceasta, care se va deplasa la Bruxelles, astfel incat să putem să avem toate elementele clarificate și să fim in măsură, așa cum ne-am angajat, ca, pană la finele lunii iunie, să pornim cele 57 de apeluri din 69 cate avem in portofoliu. Ca atare, există mecanismele și procedurile create astfel incat să putem să accesăm aceste fonduri care, așa cum spuneam, sunt o mare oportunitate pentru noi să putem să continuăm să ne dezvoltăm așa cum așteaptă cetățenii de la noi. In aceşti 15 ani, putem spune, fără teama că greșim, că romanii merită să facă parte din această familie europeană și, așa cum am subliniat, am să repet și acum, meritul pentru indeplinirea acestui deziderat nu aparține doar liderilor politici, nu aparține doar celor care au răspuns de punerea in aplicare a reformelor, ci aparține fiecărui cetățean care a demonstrat că are o singură opțiune, iar opțiunea este cea pro-europeană, democratică, opțiunea pentru o lume liberă. Sigur, in acest moment, dincolo de preocupările noastre pentru prosperitate și dezvoltare, avem și grija aceasta care este generată de invazia Federației Ruse in Ucraina și o numim grija pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională, iar Uniunea Europeană ne asigură un cadru de securitate deplin. Europa a demonstrat mai mult ca oricand solidaritate, a demonstrat că este in măsură să iși unească eforturile pentru un scop comun, iar coeziunea dintre statele membre a demonstrat, de asemenea, că suntem in măsură să susținem interesele comune. Romanii nu au făcut nimic altceva decat să demonstreze, prin generozitatea de care au dat dovadă, că sunt in măsură să işi pună la dispoziție casele pentru cetățenii ucraineni care s-au refugiat in țara noastră, au demonstrat că sunt in măsură să facă gesturi de solidaritate la fel ca toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene. Practic, au demonstrat ințelepciunea nației noastre, a cărei busolă a fost tot timpul indreptată către libertate și către pace. Astăzi, pe ordinea de zi, pe agenda ședinței de guvern, avem două ordonanțe deosebit de importante pentru programul nostru guvernamental. Ambele fac parte din reglementările pe care Guvernul și le-a asumat pentru punerea in aplicare a programului - Sprijin pentru Romania și, in felul acesta, reușim să conturăm intreg setul de măsuri pentru ca pachetul să devină operațional. Prima ordonanță de urgență pe care o vom adopta astăzi este cea referitoare la voucherele care vor fi acordate cetățenilor cu nevoi, in sensul in care pot să beneficieze de masă caldă sau să procure alimente. Este vorba de 3 milioane de persoane care vor beneficia de aceste vouchere o dată la două luni. Este o măsură a cărei valoare totală este de aproximativ 3,1 miliarde de lei, iar 50%, jumătate din acești bani, vor proveni din fonduri europene. Cea de-a doua ordonanță de urgență este ordonanța prin care continuăm să susținem proiectele de investiții. Este o soluție guvernamentală prin care reușim ca, la mai puțin de o lună, să venim cu acel sprijin guvernamental de aproximativ 5,2 miliarde de lei. Ordonanța pe care o aprobăm astăzi se referă la cea de-a doua tranșă, in valoare totală de 3,5 miliarde de lei. Și acestea sunt fonduri care vin, de asemenea, din fondurile alocate de la Uniunea Europeană. Este o măsură care aduce beneficii pe termen mediu și lung și, de asemenea, apreciem ca fiind foarte importantă, pentru că ea duce la finalizarea obiectivelor importante de investiții și discutăm aici de peste 7.000 de proiecte care iși vor găsi finalitatea prin această măsură. Vă mulțumesc! Incă o dată - La mulți ani, Romania!, - La mulți ani, Romania in Uniunea Europeană! 2022-05-09 17:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0541.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și ReziliențăȘtiri din 09.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-de-monitorizare-a-planului-national-de-redresare-i-rezilienta1652106076Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, astăzi, Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență. In cadrul reuniunii, a fost analizat stadiul indeplinirii jaloanelor și țintelor asumate de Romania, in contextul dialogului purtat cu reprezentanții Comisiei Europene. Cu aceeași ocazie, a fost prezentat stadiul punerii in aplicare a recomandărilor formulate de specialiștii Autorității de Audit. Din perspectiva investițiilor aprobate, cele 69 de apeluri de proiecte competitive din PNRR au o valoare totală de 13,462 miliarde euro, din care 57 au termen de lansare in acest an. Premierul Romaniei a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni, manifestand atenție atat pe componenta de investiții, cat și pe cea de reforme. - Șansa de a folosi banii europeni din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență depinde de mobilizarea tuturor, pentru respectarea obligațiilor asumate. Romania are nevoie de accesarea acestor resurse pentru a se putea dezvolta și trece cu bine peste efectele crizelor multiple pe care Europa le traversează, a declarat Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-05-09 17:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0136.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei EuropeiȘtiri din 09.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-europei Ziua Europei marchează momentul de referință de acum 72 de ani, in care șeful diplomației franceze de la acea vreme, Robert Schuman, prezenta celebra Declarație care ii poartă numele, pusă la punct impreună cu Jean Monnet. A fost un prim pas hotărat către crearea Uniunii Europene. Trecuseră doar 5 ani de la sfarșitul unui război devastator, care a zguduit intreaga lume și a provocat numeroase pierderi umane și economice. Iar planul celor doi părinți fondatori ai construcției europene avea la bază conceptul de solidaritate și ideea unei comunități de interese pașnice, care să facă imposibilă reizbucnirea unui nou conflict distrugător. Cu rănile incă deschise, Europa se pregătea să inchidă porțile amenințărilor care ii puteau aduce nimicirea. In timp ce Estul Europei a rămas sub povara grea a unui autoritarism de stanga, germenii Europei Unite au inceput să rodească in Vest, devenit model de ințelegere, prosperitate și dezvoltare. Ruinele au lăsat, treptat, locul unui viitor bazat pe construcție, cooperare și viziune comună democratică și economică. Eliberarea lagărului comunist, pentru care romanii au plătit un scump tribut de sange, ne-a oferit șansa de a ne alătura celui mai impresionant proiect al păcii și bunăstării - Uniunea Europeană. In cei 15 ani de la aderare, pe care ii sărbătorim in acest an, romanii s-au bucurat și au demonstrat că merită să fie parte a construcției europene, confirmand vocația noastră de popor atașat valorilor democratice. Dacă pană de curand gandurile noastre se indreptau mai degrabă către prosperitate, către dezvoltare economică, iată că azi, din cauza agresiunii militare ruse din Ucraina, la granițele noastre, la granițele Uniunii Europene, revenim la viziunea părinților fondatori ai Uniunii noastre. Primele cuvinte ale Declarației Schuman sunt astăzi la fel de actuale : - Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Acum, cand spectrul războiului amenință din nou pacea globală, după perioada dificilă a pandemiei, Europa dă dovadă mai mult ca oricand de unitate și solidaritate și face toate eforturile pentru apărarea păcii. Unitatea și coeziunea statelor membre, coerența reprezentării intereselor noastre prin instituțiile UE sunt susținute prin umanitatea arătată de cetățenii noștri. Iar romanii, azi, au demonstrat, prin generozitatea cu care și-au deschis ușile caselor pentru refugiații ucraineni, că valorile pe care le impărtășim la nivel european sunt reale, că solidaritatea este calea dezvoltării noastre impreună. Născută ca un nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană s-a dezvoltat, s-a consolidat, a depășit provocări economice și sociale majore de-a lungul celor peste șapte decenii de existență. Grație mobilizării la nivelul Uniunii, Romania și toate celelalte state membre au beneficiat de răspunsul european comun la criza provocată de pandemie, iar mecanismul european de redresare și reziliență reprezintă un prețios punct de sprijin pentru perioada următoare. Toate aceste eforturi merg in direcția consolidării proiectului european, cu deschidere spre ceea ce iși doresc cetățenii statelor membre. Propunerile conturate in ultimele luni, pe baza dezbaterilor și dialogului cu cetățenii in cadrul Conferinței privind viitorul Europei indică o gamă largă de preocupări pentru perioada următoare, de la schimbările climatice la sănătate, consolidare economică, locuri de muncă, gestionarea migrației și rolul construcției europene in plan global. Romania are, azi, toate resursele necesare pentru a fructifica oportunitățile de dezvoltare in beneficiul cetățenilor săi. La cele 40 de miliarde de euro - bani europeni deja prezenți in economia țării noastre, alte peste 80 de miliarde de euro vor contribui la accelerarea modernizării și recuperarea decalajelor de dezvoltare economică față de partenerii noștri vestici. Provocările acestei perioade determină ca solidaritatea statelor membre să se manifeste și față de țările cu perspective de integrare europeană - Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Iar răspunsul comun care a coagulat in acest context statele membre demonstrează consolidarea proiectului european, din care și Romania face parte. La Mulți Ani, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor cetățenilor europeni! La Mulți Ani Romaniei in Uniunea Europeană! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-05-09 09:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-05-09_at_09.06.44_(1).jpegMesajul Premierului Nicolae-Ionel Ciuca cu prilejul marcării zilei de 9 mai 1945 - încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa și capitularea Germaniei NazisteȘtiri din 08.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-marcarii-zilei-de-9-mai-1945-incheierea-celui-de-al-doilea-razboi-mondial-in-europa-i-capitularea-germaniei-nazisteEuropa a fost zguduită de război pe scară largă in mijlocul secolului trecut in ceea ce avea să devină cel de-al Doilea Război Mondial, cand Germania nazistă, o dictatură avand la bază ideologia de extremă dreaptă a lui Hitler, a vrut să cucerească lumea. La 7 mai 1945, trupele germane au capitulat necondiționat in Vest, iar la 9 mai 1945, in Est. Dorința de cucerire și dominație prin forța armelor s-a sfarșit tragic, dar a deschis calea revenirii la pace, la Europa unită, la democrație. Au fost 6 ani de profundă suferință pentru intreaga omenire. Pentru Europa, cel de-al Doilea Război Mondial a insemnat distrugere, a insemnat tragedie umană și, de asemenea, eroismul rezistenței vitejești a statelor supuse invaziei, cuceririlor, dominației străine. Pactul Ribentropp-Molotov dintre Germania nazistă și Rusia sovietică, care a pregătit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, este cea mai perfidă expresie a politicii de Mare Putere, o formulă de impărțire a lumii, teritoriilor și de batjocorire a sorții oamenilor, de nesocotire a voinței popoarelor, a dreptului lor la viață și istorie, la suveranitate, independență și integritate teritorială, a dreptului lor la pace. Credeam că cel de-al Doilea Război Mondial va fi ultima oară cand vom avea parte de războiul total, distructiv, pe scară largă in Europa, cand tehnica militară și bombele au pus la pămant orașe, sate, oameni, vieți și destine. Din păcate nu a fost așa: astăzi Rusia a declanșat un război de cucerire pe scară largă impotriva Ucrainei, război prin care pune sub semnul intrebării securitatea in Europa, dreptul internațional, lumea bazată pe reguli. Rusia și-a incălcat, astfel, toate angajamentele pe care le-a luat după al Doilea Război Mondial, promovand excepționalismul și suveranitatea limitată in Europa, nesocotirea Chartei ONU și a tuturor angajamentelor luate după sfarșitul Războiului Rece. Este motivul pentru care Romania, poporul roman și cetățenii noștri celebrează astăzi victoria Rațiunii, Adevărului și a Dreptății asupra militarismului, autoritarismului și dictaturii in Europa. In 1945 a fost vorba despre nazism, cea mai oribilă formă de degradare umană, care a pus sub semnul intrebării dreptul la viață și la existență egală pe baza rasei și etniei. Holocaustul e pe deplin legat de cel de-al Doilea Război Mondial și va rămane o rană adancă in istoria omenirii, pe care nu mai trebuie ca nimeni, niciodată să o uite. Lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial trebuie să ne facă să nu tolerăm războiul total și nejustificat, aruncatul cu cuvintele și etichetele legate de nazism sau folosirea unei asemenea imagini a propagandei pentru a justifica un război de cucerire impotriva unui stat independent, așa cum procedează astăzi Rusia in Ucraina. Sărbătoarea incheierii războiului și infrangerii Germaniei Naziste trebuie să fie un moment de mobilizare dar și de speranță pentru infrangerea viitoare a aventurismului militarist rus, condamnat cvasi-unanim la nivel mondial prin votul a 144 de state din intreaga lume, in cadrul Adunării Generale a ONU. Astăzi, in plin secol XXI, nu mai e loc de sfere de influență și suveranități limitate, de state care aplică politica bunului plac al vreunui lider vremelnic. Suntem o comunitate internațională unită, de state suverane, care a trăit in pace aproape 80 de ani tocmai pentru că a respectat regulile și ne-am respectat unii pe alții. Cel de-al Doilea Război Mondial, al cărui final in Europa il celebrăm astăzi trebuie să ne reamintească tuturor care e soarta tiranilor și a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor și să domine lumea. Sperăm ca rațiunea și pacea să revină pe continentul european cat mai curand. Nicolae-Ionel Ciuca Prim-ministru al Romaniei 2022-05-08 18:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-08-06-34-24big_stema.pngPremierul Ciucă a desemnat-o pe doamna consilier de stat Mădălina Turza să reprezinte Guvernul la întâlnirea cu prima doamna a SUA, Dr. Jill BidenȘtiri din 07.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ciuca-a-desemnat-o-pe-doamna-consilier-de-stat-madalina-turza-sa-reprezinte-guvernul-la-intalnirea-cu-prima-doamna-a-sua-dr-jill-bidenGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a desemnat-o pe Mădălina Turza, consilier de stat in cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și coordonator strategic al asistenței umanitare a refugiaților, să reprezinte Guvernul Romaniei la intalnirea de astăzi cu doamna Dr. Jill Biden, prima doamnă a Statelor Unite ale Americii. Intrevederea a avut loc la sediul Ambasadei SUA la București. De mai bine de două luni Romania este acasă pentru sute de mii de copii, femei, persoane in varstă care au fugit din calea razboiului. Efortul făcut de romani in această perioadă va rămane simbol al solidarității și al ințelepciunii unei nații care a deschis semenilor ușa spre pace și libertate. Un popor generos care oferă nu doar un acoperiș refugiaților, ci și educație copiilor ucraineni, servicii medicale persoanelor care au nevoie și posibilitatea de a munci celor care doresc să se integreze in societatea romanească. Am dorit să transmitem acest mesaj al Guvernului Romaniei primei doamne a Statelor Unite ale Americii, precum și gratitudinea noastră pentru sprijinul oferit de Partenerul nostru strategic, in această perioadă extrem de dificilă, in care cetățenii noștri au nevoie de siguranța că sunt protejați in fața oricăror riscuri de securitate, a transmis premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Consilierul de stat Mădălina Turza a prezentat primei doamne a SUA, Dr. Jill Biden, strategia de răspuns a Romaniei la criza umanitară a refugiaților din Ucraina. De asemenea, a oferit detalii cu privire la asistența psihologică oferită persoanelor care au trecut prin trauma războiului, programele derulate in domeniul sănătății mintale, precum și măsurile aplicate pentru integrarea copiilor ucraineni in sistemul de educație din Romania. Totodata, consilierul de stat in Cancelaria Prim-Ministrului a prezentat mecanismul de coordonare a eforturilor Guvernului cu Agențiile ONU prezente in Romania și cu societatea civilă, parteneri importanți in gestionarea crizei refugiaților. Aplicarea mecanismelor de cooperare europene pentru gestionarea situației provocate de agresiunea rusă din Ucraina a reprezentat un alt subiect abordat in cadrul intrevederii. Prima doamna a Statelor Unite ale Americii a exprimat deplina susținere pentru oferirea suportului și solidarității față de statele aflate in prima linie in gestionarea crizei ucrainene. Faptul că Romania a reușit să sprijine aproape 900.000 de persoane alungate de război, intr-un context social post pandemic complex, arată nu numai capacitatea noastră de a fi solidari și de a ne mobiliza, ci și capacitatea de coordonare instituțională și răspuns rapid al Romaniei de la cel mai inalt nivel de decizie al Executivului, pană la personalul care lucrează neobosit la punctele de trecere a frontierei, a declarat Mădălina Turza, Consilier de stat in Cancelaria Prim-Ministrului. 2022-05-07 20:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_f19096da-848a-4a7e-82b0-2930030a5626.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Serviciului de Protecție și PazăȘtiri din 07.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-serviciului-de-protectie-i-pazaZiua Serviciului de Protecție și Pază este un bun prilej de a transmite aprecierea și respectul pentru profesionalismul specialiștilor acestei structuri esențiale din sistemul de siguranță națională. La 32 de ani de la inființare, SPP gestionează cu succes toate misiunile incredințate, beneficiind de increderea instituțiilor din Romania, precum și a celor de la nivelul statelor membre NATO sau UE. Procesul de modernizare și permanenta adaptare la provocările pe care trebuie să le gestioneze, alături de devotamentul profesioniștilor din cadrul Serviciului de Protecție și Pază asigură perspectiva de consolidare a acestei structuri de elită a statului roman. La mulți ani Serviciului de Protecție și Pază! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-05-07 09:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-07-11-07-12big_spp.jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Republicii Lituania, Gitanas NausėdaȘtiri din 06.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-republicii-lituania-gitanas-naus-daGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, astăzi, convorbiri cu președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda, aflat in vizită oficială in Romania. Discuțiile s-au axat asupra situației din Ucraina, impactului asupra sectorului energetic european și importanței implementării comune a sancțiunilor la adresa Rusiei. Premierul a confirmat contribuția Romaniei la securitatea Flancului Estic al NATO, inclusiv prin participarea la misiunea de poliție aeriană a Alianței in zona baltică, incepand cu 2023. Cei doi demnitari au subliniat, in acest context, că statele membre UE trebuie să diversifice rapid sursele de energie pentru eliminarea dependenței energetice a Uniunii și să lucreze pentru implementarea de soluții care să amelioreze conectivitatea. Prim-ministrul Ciucă a prezentat experiența Romaniei in sectorul energiei nucleare, arătand disponibilitatea cooperării in domeniu cu Lituania. De asemenea, țara noastră este interesată să beneficieze de experiența recentă a Lituaniei in pregătirea aderării la OCDE, precum și de colaborarea in sectorul tehnologiei financiare. Premierul Romaniei a menționat că Republica Moldova necesită sprijin financiar in vederea gestionării crizei umanitare și pentru a iși consolida securitatea energetică. Totodată, șeful Executivului a pledat in favoarea susținerii cererilor de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. 2022-05-06 15:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-06-02-57-33big_image_002_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 6 maiȘtiri din 06.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-mai1651836461Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! La finalul ședinței de guvern, care doar ce s-a incheiat, pot să vă fac o serie de anunțuri legate de deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat, dar poate că una din cele mai importante dintre aceste decizii va fi prezentată chiar de către ministrul investițiilor și proiectelor Europene. Domnule ministru Marcel Boloș, aveți cuvantul! Marcel Boloş: Mulțumesc! Una dintre cele mai importante decizii, dar și așteptate in același timp, care face parte din pachetul de măsuri economico-sociale Sprijin pentru Romania, este cea referitoare la acordarea de granturi pentru capital de lucru pentru patru domenii mari din economia Romaniei, este vorba despre industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură. S-a aprobat astfel o valoare totală a acestor granturi de 300 de milioane de euro. Aceste 300 de milioane de euro sunt dezvoltate pe două măsuri. O măsură este cu denumirea de microgranturi; potrivit acesteia, 5.000 de euro urmează să fie acordate pentru microintreprinderi persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale și intreprinderi familiale, respectiv pentru cei care desfășoară activitate in cele patru domenii pe care le-am menționat. Bugetul total aferent acestei măsuri este de 50 de milioane de euro și estimăm un număr de peste 10.000 de beneficiari. A doua măsură in cadrul aceluiaşi tip de grant sunt granturile pentru capital de lucru. Bugetul acestei măsuri este de 250 de milioane de euro. Se vor acorda astfel granturi de 15% din cifra de afaceri pentru intreprinderile mici și pentru intreprinderile mijlocii, dar nu mai mult de 120.000 de euro; numărul estimat de beneficiari este de 10.000. Ce tipuri de cheltuieli pot suporta din aceste granturi, fiind și specific sezonului pentru activități in agricultură - discutăm de partea de cheltuieli pe care o au cu materia primă, stocurile de materii prime le spunem noi in terminologia de specialitate, ceea ce inseamnă achiziția de combustibil se incadrează, de asemenea, in categoria acestor cheltuieli, deci, tot ceea ce cuprinde ca și parte de cheltuială pentru activitatea curentă. Este un sprijin mult așteptat, mai ales că este specific sezonului de lucrări din agricultură, vine și pe fondul creșterii prețurilor atat la ceea ce inseamnă partea de ingrășăminte, dar și partea de combustibil necesar pentru executarea lucrărilor de primăvară. Deschiderea apelului pentru cei care sunt interesați pentru microgranturi - ne-am fixat data de 27 mai 2022, iar pentru granturi pentru capital de lucru ne-am fixat data de 26 mai 2022. Schema de ajutor de stat a fost prenotificată la Comisie, sperăm că vom beneficia de suportul, ca de fiecare dată, al Comisiei Europene pentru ca să se poată emite decizia de aprobare a schemei de ajutor de stat. Vreau, in mod special, să mulțumesc colegilor de la Ministerul Agriculturii, dar și celor de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care au colaborat cu Ministerul Fondurilor Europene pentru ca proiectul de ordonanță de urgență să poată fi analizat și aprobat astăzi in ședința de guvern. Este, cum spuneam, măsura așteptată de lucrătorii din agricultură - peste 20.000 de beneficiari; sperăm să fie o infuzie de capital, astfel incat să sprijinim cu adevărat munca grea care se derulează și se desfășoară in această perioadă de timp pentru ceea ce inseamnă lucrările specifice din agricultură. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu. Dacă aveţi intrebări. Aş avea doar de subliniat, in legătură cu ceea ce a spus domnul ministru, că, iată, prinde contur tot mai consistent pachetul de sprijin pentru Romania, pe care Guvernul Romaniei il implementează. Vă amintiţi cele 17 miliarde de lei, care deja au inceput să producă efecte și vor continua, de altminteri, aceste măsuri. Intrebări, vă rog. Reporter: Bună ziua. Cand va veni Guvernul și cu o măsura voucherelor, tichetele sociale și mai ales cat, pentru că bănuiesc că că e deja in lucru această măsură, cați bani vor veni pe fonduri europene, dacă ne puteţi spune? Marcel Boloş: Proiectul de ordonanță de urgență este pe circuitul de avizare şi sperăm ca la ora 2:00, azi, să il putem susține in ședința Comitetului sau Consiliului Economico-Social. Valoarea totală a acestui program este de 3,1 miliarde lei și, așa cum am spus, jumătate din acești bani sunt din fonduri europene. Numărul estimat, lista de beneficiari, dacă vreți, finali, după evidențele care sunt acum la Casa de Pensii și la Agenția Națională de Plăți Sociale, este undeva in jur de 2.861.000 de persoane. Reporter: Şi dacă ne mai puteți spune dacă vor trebui să facă ceva cei care vor beneficia de aceste tichete, să meargă la primării să depună acte... Marcel Boloş: Nu. Mecanismul pe care l-am propus și pe care sperăm să il aprobe Guvernul Romaniei este că aceste liste de beneficiari, aflați in evidențele caselor de pensii și, mai apoi, cei aflați in evidențele Agenției Naționale de Plăți Sociale, sunt transmise la Ministerul Fondurilor, Ministerul Fondurilor va fi cel care va incărca pe cardurile beneficiarilor contravaloarea acestor tichete sociale și, mai apoi, beneficiarii se vor prezenta la magazinele alimentare din rețeaua pe care o au emitenții de carduri pentru a-şi putea cumpăra produsele alimentare de bază de care au nevoie. In același timp, va incepe procesul de distribuire a cardurilor - aici trebuie să avem in vedere că este un număr de 3 milioane de carduri - care va incepe cu data de 1 iunie, așa cum s-a promis, și va dura poate o perioadă de timp pană cand aceste carduri vor ajunge la beneficiarul final, pentru că, pe de o parte, discutăm de emiterea lor, pe de altă parte discutăm de distribuirea lor in teritoriu, dar ii asigurăm pe toți că, așa cum s-a angajat Guvernul Romaniei, cardurile vor ajunge la beneficiarii finali și vor putea să iși achiziționeze produsele alimentare de bază, in această perioadă și in această criză pe care o parcurgem astăzi și suntem solidari cu cei care au cel mai mult de suferit in actuala perioadă de criză. Reporter: O ultimă intrebare, dacă imi permiteți: cine va stabili lista cu magazinele alimentare unde pot fi folosite aceste carduri şi... Marcel Boloş: Fiecare dintre emitenții de carduri, care participă la procedura de achiziție directă, are o rețea de magazine, iar emitenții de carduri sunt obligați ca, odată cu emiterea cardului, să aibă și o informare in spate, așa cum am procedat, de altfel, și la voucherele pe care le-am emis pentru mese calde la persoane varstnice; se cunoștea că rețeaua de magazine alimentare care putea să asigure decontarea cardului. Reporter: Deci doar in magazine alimentare, nu in pieţe, de exemplu. Marcel Boloş: Produse alimentare și mese calde este, deocamdată, propunerea. Dacă mai vor interveni modificări, vă vom ține la curent. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. Spuneți-ne, vă rog, legat de această schemă de ajutor de 300 de milioane de euro, de unde luați banii? Marcel Boloş: Banii sunt din granturile pentru capitalul de lucru, pe care le avem in cadrul Programului Operațional Competitivitate, și sunt din fonduri alocate Romaniei in cadrul Programului ReactEU, pe care Comisia Europeană l-a aprobat și care funcționează in momentul de faţă. Reporter: Sunt bani europeni luați din programe cu fonduri europene... Marcel Boloș: Dar nu sunt luați de la alte axe prioritare, aș vrea să fiu foarte bine ințeles, pentru că Romania, ca și orice alt stat membru, este beneficiar de fonduri din REACT EU, adică puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană, iar acești bani aveau două destinații: granturi pentru capital de lucru, pe de-o parte, și granturi pentru investiții, pe de altă parte. Reporter: Nu și pentru anumite proiecte explicite, pentru că acum vedem că cereți, totuși, voie Comisiei Europene. De ce? Marcel Boloș: Dacă discutăm de granturile pentru capital de lucru și cele pe care le-am aprobat astăzi in ședința de Guvern, sunt mici modificări ale programului operațional, care le adaptăm in concordanță cu mecanismul pe care dorim să il implementăm pentru acordarea granturilor. Reporter: Aveți emoții că Bruxelles-ul nu va... Marcel Boloș: Deloc. Nu contravine regulamentului Comisiei Europene. Deci, noi discutăm, de respectarea Comisiei Europene și discutăm... Reporter: Deci, cele 300 de milioane de euro sunt exclusiv, reprezintă fonduri europene, da? Marcel Boloș: Reprezintă fonduri europene. Ele parcurg procedura de plată din bugetul de stat, așa cum am precizat de mai multe ori și de asemenea, parcurg procedura de decontare. Nu pot să garantez că toate cheltuielile vor fi eligibile, pentru că urmează verificările care se fac de fiecare dată, de către autoritățile competente și e un proces firesc. Intotdeauna am avut cheltuieli. Reporter: Deci, plătiți de la bugetul de stat, de unde, mai exact? Din fondul de rezervă sau de unde luați acești bani? Marcel Boloș: La momentul la care s-a intocmit bugetul, la inceputul anului, fiecare minister iși bugetează capitolul specific de fonduri europene. Capitolul se cheamă 58, este specific fondurilor externe nerambursabile și de acolo se fac plățile pentru toate programele operaționale și toate proiectele, iar noi urmăm regimul de decontare. Reporter: Deci, la ministerul dumneavoastră, nu? Marcel Boloș: In cazul de față, beneficiarul este Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care are acești bani in capitolul 58 și este pentru măsura doi, care o administrează dumnealor și au banii bugetați conform bugetului aprobat, pe de-o parte, iar la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este măsura unu, de asemenea bugetată. Acolo e o valoare mult mai mică de 50 de milioane de euro, după care, după ce dumnealor au făcut plățile către beneficiar, vin la noi cu cererile de rambursare, care intră in procesul de decontare pe care v-i l-am menționat. Reporter: Cand intră in vigoare această ordonanță de urgență și cand incep plăţile la ea? Marcel Boloş: Ea intră in vigoare la data publicării in Monitorul Oficial și am spus că deschiderea apelului de proiecte se face pe 27 a V-a pentru microgranturi și pe 26 a V-a pentru granturi pentru capital de lucru. E, așa cum am spus, o perioadă in care se vor putea folosi acești bani și mă bucur foarte mult. Reporter: Ați discutat cu cei de la Comisia Europeană inainte de a veni cu această ordonanță de urgență? Marcel Boloş: Evident, am avut această discuție. Sigur că sunt, așa cum am spus, modificări in programul operațional Competitivitate și ele iși urmează cursul, deci nu se impiedică cele două lucruri avand in vedere că plata se face din bugetul de stat și pană ajungem noi la decontare din banii Comisiei Europene durează, există un decalaj pe care l-am avut din totdeauna intre momentul plăţii. Reporter: Ideea este să şi vină inapoi banii de la Comisia Europeană, pentru că altfel rămanem doar cu banii daţi de la buget. Marcel Boloş: Nu am avut niciodată probleme din acest punct de vedere... Reporter: Au mai fost. Marcel Boloş: Acum, vă daţi seama, discutăm de beneficiarul final pentru că, pană la urmă, noi trebuie să il ajutăm, pentru că este o perioadă extrem de grea pe care o parcurg mai ales cei care sunt in agricultură și in industria alimentară. Să nu uităm că la ei este ceea ce avem ca bunuri de consum pe care le punem pe masă și ei cred că sunt prioritari. Nu cred că trebuie dumnealor să ajungă in valtoarea aceasta a mecanismelor de plăți și decontare, pentru că nu o să mai ințeleagă nimic; dumnealor sunt beneficiari și trebuie să știe că aceste granturi merg spre ei. Reporter: Ştiu, dar banii sunt din banii noștri ai tuturor, ai contribuabililor, cel puţin in primă fază. Marcel Boloş: Vă referiți la bugetul de stat? Aşa am făcut din totdeauna. Sunt mecanisme pe care le parcurgem de 14 ani in procesul de decontare cu Comisia Europeană. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș avea o intrebare legată de voucherele pentru persoanele vulnerabile. Spuneați că urmează să fie emise niște carduri. De ce nu s-a putut găsit soluția ca banii respectiv să fi viraţi in contul celor care au un cont deja deschis sau dați ... sunt pensionari care nu au conturi bancare, pentru că urmează următoarea intrebare: ce se va intampla cu aceste carduri la finalul lunii decembrie, pentru că acest program este prevăzut pană la finalul anului. Practic, se creează o risipă de plastic, poluăm sau cum arată aceste... Marcel Boloş: Să mai lămurim ceva. Deci categoriile de beneficiari care urmează să fie cuprinși in zona voucherelor sociale, o parte dintre ei, care sunt in concordanță cu obiectivele pe care le are Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială vor merge mai departe și vor beneficia de aceste măsuri, fiind o condiție pe care Comisia Europeană ne-a impus-o in procesul de utilizare a fondurilor europene. Deci, o parte dintre carduri sigur că vor fi reutilizate, dar, pe de altă parte, cardurile au această valabilitate, pană pe data de 31 decembrie, și mai departe cred că pot fi utilizate de către cei care le vor avea in posesie şi pentru alte tipuri de activități, dacă vor avea această ințelegere cu emitenții. Reporter: Deci vor fi carduri bancare, ca să se inţeleagă... Marcel Boloş: Sunt carduri bancare. Ele sunt asemenea cardurilor pe care le-am folosit la tichetele pentru mese calde acordate varstnicilor. De altfel, am fost dați ca exemplu de succes de către OECD pentru că, avand această reținere că nu va funcționa și că va fi un eșec, totuși, spre surprinderea noastră, cei din mediul rural s-au acomodat cu modul de folosire a voucherelor și, pană la urmă, inclusiv cei care sunt unități emitente și au fost integrați prin magazinele alimentare și restaurante in procesul de utilizare al lor, au avut infrastructura specifică mobilă ca să meargă la beneficiarul final și doar să tasteze codul pentru utilizarea cardului. Deci s-au adaptat, dacă vreți, mecanismele de utilizare a acestor carduri. Reporter: Şi aş dori incă o dată să precizați foarte clar, nimeni nu trebuie să se ducă la vreo casă de pensii sau undeva să demonstreze? Marcel Boloş: Nu. Reporter: Deci, nu se vor face că... Marcel Boloş: De vreme ce este in evidența Casei de Pensii, este limpede că este și beneficiar de respectivul drept social. Casa de Pensii cred că are o infrastructură de bază de date și o listă de beneficiari foarte solidă. De la dumnealor vin aceste date, nu trebuie mers la casele de pensii. Toată lumea așteaptă să ii fie distribuite de factorul poștal. Nu aș vrea să intru in detalii legate de acest subiect, dar Poșta va fi și oficiantul poștal și poștaşul, aşa, mai simplu spus, va fi cel care va duce cardul acasă la beneficiari, dar in prima etapă, subliniez acest lucru, va dura pană cand va ajunge progresiv tichetul social la beneficiarii finali. Reporter: Iar persoanele fără adăposturi, pentru că și ele sunt...? Marcel Boloş: Persoanele fără adăpost au un mecanism specific, și anume: ei sunt in evidența primăriilor, li se intocmește anchetă socială și sunt luați in evidența primăriilor, primăriile transmit această listă cu beneficiarii către Agenția Județeană de Plăți Sociale. Agenția Județeană de Plăți Sociale o transmite la Autoritatea Națională - sper să nu le greșesc denumirea de plăți sociale - și dumnealor trimit către noi. Reporter: Vă mulțumesc mult! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, după ce avem ordonanţa gata și va fi adoptată de guvern, la cat timp vor incepe licitațiile pentru emiterea de carduri? Marcel Boloş: Deci, procedura pentru emiterea de carduri, noi suntem gata să o incepem imediat după publicarea ordonanței. Dar, vreau să vă precizez ceva: la volumul acesta de carduri pe care il emitem, costul de emitere a cardului cred că este zero; pentru că manifestarea interesului de către cei care emit cardurile nu cred că se bazează pe costul acesta de emitere a cardului, cat mai degrabă pe lanțul de magazine pe care il au, care vor fi cu un portofoliu de consumatori formați din beneficiarii finali. Deci, nu am emoții din acest punct de vedere, pentru că nu sunt costuri angrenate din bugetul de stat pentru emitere. Eu vă spun din experiența pe care am avut-o la ceea ce inseamnă mese calde pentru persoane varstnice, unde am avut un cost de emitere in jur de leu și 50 de bani. Deci, practic, cu alte cuvinte, mă aștept să fie o valoare foarte mică, astfel incat procedura să fie una foarte simplă. Reporter: Am ințeles, mi-ați răspuns la toate intrebările pe care voiam să le pun, dar in acest moment, chiar dacă s-ar putea să nu existe costuri, avem un buget prestabilit pentru cat ar trebui să coste un card sau tot acest proces? Marcel Boloș: Deci valoarea estimată se face de către autoritatea contractantă. Ea e fundamentată atat pe costul de emitere, dar mai ales pe volumul acesta pe care il avem de emis. Și atunci, in general, sunt costuri de emitere foarte mici, poate să fie 0,001... deci, o valoare nesemnificativă. Aceasta face ca valoarea estimată a procedurii să fie una care se incadrează in procedura de achiziție directă. Aveam problemă dacă, să zicem, aceste costuri erau, nu știu, să zicem doi lei pe card inmulțit cu trei milioane, era o valoare care ne ducea in procedură de achiziție publică, dar nu cred că vom fi in această situație. Reporter: Dar a fost mai rentabil să le dăm pe card in loc să le dăm tipărite? Marcel Boloș: Nu se pot emite bilete de valoare, potrivit legii romanești, pe hartie, nu există așa ceva. Reporter: Am ințeles, vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu cu cateva clarificări aș veni, dacă se poate. Apropo de ce spunea Silvian cel mai devreme, dar cash care era problema? Poate n-am prins eu să explicați, pentru că vorbeați... Marcel Boloș: Mecanismul de decontare cu Comisia Europeană a fost de la inceput pe vouchere. Este o metodă extrem de bună și de eficientă, nu s-a ajuns la această, dacă vreți, negociere, incat să virăm numerar. Ar fi fost foarte periculos pentru noi să emitem trei milioane de ordine de plată. In momentul de față noi emitem ordinele de plată către emitenții de carduri, iar emitenții de carduri mai departe dispun de infrastructura specifică astfel incat virările să se facă prin bănci la beneficiarii finali. Reporter: Așa, și apropo de acest lucru. Nici costuri de administrare mai departe nu sunt, să spunem pe... spuneați că pot fi folosite și mai incolo. Să zicem că acestea sunt pentru anul acesta. Vor fi cumva costuri de administrare pe care le vor plăti beneficiarii sau va trebui să le plătească cumva? Marcel Boloș: Nu, nu există așa ceva. Reporter: Nu se poate? Marcel Boloș: Nu. Vă rog... Reporter: Vă rog, dacă vreți să mai explicați, eu mai am cateva clarificări. Marcel Boloș: Voiam să vă spun că avem in schimb distribuția și punerea in plicuri, făcute cu Poșta Romană care merge pe același mecanism ca și cel referitor la pensii. Acolo, ei au un mecanism specific pe care il preluăm și il aplicăm și noi in relația cu Poșta. Reporter: Și vorbeați de o durată in care vor fi distribuite aceste carduri și că totuși se respectă luna iunie. Se poate cumva decala, pentru că noi aveam inițial, știți, mai-iunie erau lunile in care se primea prima tranșă și incă trei tranșe pe parcursul... Marcel Boloș: Nu, era cu data de 1 iunie, era iunie-iulie, deci primele două luni, este prima tranșă ca să o denumesc așa. Are această dificultate din cauza distribuirii cardurilor, pentru că, incepand cu a doua tranșă se face doar viramentul, deci prima tranșă s-ar putea să aibă, să zicem, perioada de distribuire a cardurilor, iunie și iulie, dar nu rămane nimeni fără acest drept, fiindcă toată lumea ințelege că dintr-o dată 3.000.000 de carduri și dacă m-ați pune să promit nu aș putea să imi iau acest angajament. Fiecare card are cip, nu?! Are un cip, are un plastic pe care este pus cipul. Deci sunt multe, chiar dacă pare simplu la inceput, mecanismul de emitere și de distribuție nu este unul dintre cele mai simple. Insă avem noroc că este Poșta Romană compania statului roman care are peste 12.000 de factori poștali și din acest punct de vedere pentru noi este o mare ușurare, altfel schema suferea multiple complicații. Dacă apelam la altă modalitate de distribuție cu ajutorul emitenților, procesul de distribuție către beneficiarul final era foarte greoi. Reporter: Bun. Deci asta inseamnă că unii ar putea să primească și in iulie și ajungem exact la decalajul despre care vă spuneam eu, pentru că inițial, cand au fost anunțate măsurile era vorba de mai-iunie, iulie-august, septembrie-octombrie și noiembrie-decembrie. Da, acum ajungem, trei tranșe ar veni la cate două luni. Decembrie-ianuarie ce se va intampla? Ați calculat, ați făcut estimări? Reporter: Adică, in decembrie vor mai primi a patra tranşă, anul acesta? Marcel Boloș: Exact cele patru tranşe, cum s-a discutat vor fi primite, nu este nicio modificare, o să vedeţi proiectul de ordonanţă este limpede din acest punct de vedere şi, mă rog, prima tranşă este cea mai sensibilă, pentru că este vorba şi despre distribuția cardurilor. Reporter: Şi dacă imi mai permiteţi o clarificare referitor la cei de la sate, pentru că spuneaţi că au fost foarte receptivi, le-au folosit ok, dar reţeaua de magazine, in primul rand, va cuprinde cu siguranţă toate satele mici in care poate este un singur magazin? Marcel Boloș: Vă spun ce s-a intamplat la mese calde varstnici. Cei care au intrat in reţeaua emitenţilor au dus la uşa casei masa caldă, dacă s-a optat pentru o masă caldă, şi v-am spus că au avut aceste terminale mobile cu care şi-au făcut decontarea, deci pur şi simplu a tastat doar PIN-ul şi s-a făcut incasarea banilor. Există şi varianta in care acolo unde nu sunt magazine săteşti şi nu s-a optat pentru masă caldă, in oraşul, să zicem, de proximitate al adresei de domiciliu, vor fi posibil de decontat, adică vor exista magazine in reţea. Probabil că va fi greu la prima tranşă ca să identifici de unde, care e magazinul care este şi decontează aceste carduri, dar, cum am spus, emitenţii de carduri au obligaţia aceasta de a informa, este telefon prin care se poate adresa autorităţii emitente. Autoritatea emitentă are infrastructura necesară ca să clarifice aceste lucruri. Reporter: Presupun că din aceste motive aţi impus şi sancţiuni, că am văzut sancţiuni acolo pentru cei care le vand, să zicem, nu folosesc cu buletinul lor. Marcel Boloș: Era nevoie de aceste reguli, pentru că discutăm de trei milioane de vouchere, iar se pot intampla diferite lucruri, de la emiterea cardului cu elementele lui de identitate şi pană la procesul acesta, cum aţi spus, de tranzacționare intre beneficiari. Dacă vom astfel de situaţii, ordonanţa este astfel gandită incat organele abilitate cu aplicarea amenzilor să poată să acţioneze, acolo unde sunt astfel de cazuri. Dacă, nu știu... intr-o anumită localitate se manifestă acest fenomen de speculă cu cardurile, organele abilitate, deci, inclusiv Poliția Locală sau poliția care răspunde sau este pe raza teritorială a celui care are domiciliul in respectiva zonă, se poate aplica amenda de către dumnealor. Reporter: Şi rămane această amendă salariul minim pe economie, care era trecută in draftul proiectului, salariul minim brut, 2.550? Acesta era punctul de amendă sau mai mai discutaţi despre modificare? Marcel Boloş: Valoarea punctului de amendă este conform legii. Nu știu cat este valoarea lui actuală, dar este pe puncte de amendă și... Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule ministru, ințelegem că aceste carduri vor ajunge incepand cu 1 iunie, vor fi alimentate deja, oamenii vor primi banii deja. Marcel Boloş: Sunt două etape. In prima etapă se distribuie cardurile. Suntem informați care este zona in care s-au distribuit cardurile și urmează procesul de incărcare. Dar, este prima tranșă doar, pentru că in a doua tranșă deja știm, sunt emise toate, se incarcă fără nici un fel de problemă. Reporter: Pentru a doua tranşă ințelegem că nu sunt carduri bancare, nu poți merge la bancomat să verifici dacă a fost alimentat? Marcel Boloş: Păi de vreme ce el este specific pentru produse alimentare și masă caldă, nu poţi să il verifici la bancomat. Reporter: Clar, iar dacă oamenii vor consuma prima tranșă de 250 lei, a doua tranșă cum vor verifica, vor merge la casa de marcat și vor vedea că nu s-au alimentat, se va stabili o dată, se va face un anunț? Marcel Boloş: Aici, trebuie să lămurim cu emitenții de carduri felul in care se va comunica incărcarea cardului. Nu pot să vă răspund pentru moment la această intrebare, dar avem cu ei intalnirile periodice și lămurim aceste lucruri. E limpede că e dreptul dumnealor de a fi informați la momentul la care s-au incărcat cardurile. Pentru cei care au telefon mobil cred că... Reporter: Va exista o aplicație pe care pot verifica dacă suma...? Marcel Boloş: Cand am avut mese calde pentru varstnici era această posibilitate de... Repet, nu am discutat acest detaliu, nu vreau să vă spun lucruri care nu sunt conforme cu realitatea și o să avem in vedere acest amănunt. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aţi vorbit despre prețul, despre costul acestor carduri. Ați explicat că este unul foarte mic, dar tot dumneavoastră ați precizat că este vorba despre niște carduri din plastic, cu cip, cu date de identificare. Acestea implică totuși un cost de fabricare. Marcel Boloş: E adevărat. Reporter: Cum de a se ajunge la acest preț atat de mic, prin bunăvoința emitenților sau cum? Marcel Boloş: Deci, in mod normal, la acest volum de beneficiari finali caștigul nu se face din emiterea cardurilor. Și din acest punct de vedere dumnealor, v-am spus, incercăm ca această valoare să fie cat mai mică posibil, iar acesta poate să fie un sistem de facilităţi pe care il oferă emitenţii de carduri. N-am vorbit cu ei din acest punct de vedere, dar acesta este avantajul, cand emiţi mai multe carduri, costul de emitere al lor să fie unul nesimnificativ. Nu de aici caştigă emitentul de carduri, ci din faptul că magazinele alimentare, ei au convenţii incheiate cu magazinele alimentare şi nu ştiu ce scrie acolo, nu mă intrebaţi, dar aceasta ar fi o fundamentare raţională a demersului nostru. Reporter: Deci, dacă am inţeles eu bine şi vă rog să mă corectaţi, vă bazaţi pe faptul că aceşti emitenţi ar dori să caştige clienţi noi şi şi-ar asuma acest cost tocmai pentru a-i caştiga pe aceşti clienţi. Marcel Boloş: Este un raționament, care stă in picioare. Reporter: Dar, pană cand vedem cine sunt beneficiarii, care sunt persoane vulnerabile, cu venituri mici şi care este clientul ideal pentru aceşti emitenţi. Marcel Boloş: Dar nu acolo este caștigul emitentului de card. Repet, nu cunosc ce este in convenția intre autoritatea emitentă de carduri şi magazinul care face parte din reţeaua lui. Acolo sunt probabil nişte caştiguri in funcţie de volumele de beneficiari şi acolo este cred adevărata miză. Dar este doar o ipoteză, pe care eu o emit, nu sunt sigur de ea, insă e limpede că nu poate să fie costul emiterii decat unul nesemnificativ, n-o să caştige de două ori şi la emiterea cardului, nu e deonteologic şi moral şi mai apoi şi din volumele de beneficiari pe care le au in relaţia cu magazinele. Reporter: Şi ce se intamplă, dacă ipoteza se dovedeşte a fi falsă? Marcel Boloş: Credeţi-mă că raţionamentul este unul care stă in picioare. Vorbesc din punct de vedere al nostru ca autoritate contractantă. Pe de altă parte, dacă ar fi un cost de emitere, n-ar fi unul nesemnificativ. Gandiţi-vă la un leu sau doi lei inseamnă o grămadă de bani, ceea ce nu este corect să caştigi şi de la noi şi de acolo, de acolo insemnand relaţia autoritate emitentă - magazin din reţeaua dumnealor. Reporter: Deci vă bazaţi pe bunăvoinţa acestor emiţători, şi nu pe dorinţa lor de a face business. Marcel Boloș: Dar noi avem o parghie de testare, nu? Autoritatea contractantă are un drept fundamental, acela de a-și fundamenta valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, nu?! Noi facem așa. In prima noastră procedură pe care o organizăm, incercăm ca aceste valori estimate să fie cum am spus, nesemnificative. Dacă nu vine nimeni la procedură, inseamnă că raționamentul este greșit. Dacă la procedură vin autoritățile emitente, inseamnă că am avut un raționament corect in favoarea statului. Reporter: Și care este scenariul dacă raționamentul este greșit? Marcel Boloș: Dacă raționamentul este greșit, haideți să vedem. Cred că e prematur. Lăsați-ne să testăm raționamentul pe care vi l-am spus că este unul care este favorabil statului. Nu cred că ar trebui să aibă de două ori caștig din această operațiune. Reporter: Eu mai am o intrebare, dacă mă puteți ajuta. Ințeleg că s-a decis deja lista cu produse pentru aceste tichete sociale și fac parte: paine, cartofi, ulei, orez, carne de pui, ouă, corect? Marcel Boloș: Nu, deci această listă a fost una indicativă cand s-a pus pentru prima dată in discuție. Este subiect, dacă vreți, de decizie in coaliție și noi credem că n-ar trebui să avem această listă predefinită, pentru că beneficiarul final trebuie să aleagă ce consumă, nu?! Nu putem, de exemplu, nu-mi place carne de pui și nu o mănanc, dar eu ți-o dau. Deci sunt niște lucruri care țin de preferința consumatorului și beneficiarului. Reporter: Deci nu va exista o listă cu produse predefinite și fiecare iși alege ce vrea de acea sumă. Marcel Boloș: Intenția, eu cred că aici cel mai corect mod de a aborda problema este ca să aibă libertatea de a alege. Dacă mergem cu această listă predefinită, am dat exemplu cărnii de pui, i-o dăm, nu-i place și ajunge aruncată la gunoi. Reporter: Da, și mai ajutați-mă puțin, pentru că e vorba aici de libertatea de alegere, așa cum bine ați spus și dumneavoastră, totuși o să putem alege intre două-trei tipuri de carne, de exemplu, de la raft sau o să existe un anume tip de carne pe care trebuie să il luăm dacă vrem... Marcel Boloș: Nu, nu s-a pus in discuția acest lucru. Repet, nu este o decizie definitivă luată. Este, deocamdată, o propunere care s-a făcut, dar dacă este produs alimentar, este limpede că poate să aleagă din toată gama de produse pe care o are la dispoziție respectivul magazin. In momentul in care avea o astfel de listă pregandită sau nu știu, prestabilită ar apărea inconveniente de tot felul. Nu știu, nu, nu poate să aibă preferință pentru un anumit tip de ulei, e complicat, la trei milioane de beneficiari cred că libertatea de a alege este soluția cea mai ințeleaptă. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru faptul că ați răspuns multor intrebări, care, probabil, unele dintre ele se pot repeta și după ce vor fi aprobate aceste noi măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile de cetățeni romani, parte a pachetului de măsuri economico-sociale Sprijin pentru Romania care, iată, prinde contur in fiecare săptămană. Mulțumesc, incă o dată, pentru participare. Le mulțumesc și celor care v-au adresat acestei intrebări lămuritoare. Cu permisiunea dumneavoastră, aș adăuga doar cateva informații legate de Ordonanța de urgență aprobată astăzi privind modificarea articolului 262, alineatul 3, indice 2, din Legea 85 din 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 19/2022 privind unele măsuri privind garanțiile de bună execuție constituite in cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale. Guvernul a decis prelungirea termenului de valabilitate a polițelor de asigurare impotriva cărora au fost pronunțate hotărari de deschidere a procedurii de faliment, de la 90 la 150 de zile de la data pronunțării hotărarilor. Sunt contracte de asigurare incadrate in clasa de asigurări 15- garanții, din anexa nr.1, secțiunea A din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare. A fost necesară această măsură avand in vedere contextul generat in piața asigurărilor ca urmare a retragerii autorizației de funcționare, urmată apoi de deschiderea procedurii falimentului impotriva unei societăți cu o cotă de piață ridicată pe segmentul asigurărilor, care deține in portofoliu polițe in valoare de aproximativ șase miliarde de lei, aferente contractelor de achiziție publică, respectiv contractelor sectoriale. Prin această prelungire, antreprenorii vor putea beneficia de o perioadă de timp suplimentară de 60 de zile pentru a identifica și constitui noi garanții, astfel reducand riscul blocării unor proiecte majore de investiții finanțate din fonduri europene, doar in cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, contractele care ar fi putut fi afectate de această situație totalizand sume de peste 2,9 miliarde de euro. In al doilea rand, aș vrea să vă semnalez aprobarea memorandumului cu tema acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care administrează aeroporturi, care, in 2019, au inregistrat un trafic de pasageri mai mare de 200 de mii de pasageri, dar mai mic de trei milioane, pentru a depăși dificultățile financiare cu care se confruntă, dificultăți cauzate de criză generată de pandemia COVID-19. Astfel, in baza articolul 107, alineatul 3, litera B, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economei in contextul actualei pandemiei de COVID-19, program aprobat și promovat de Comisia Europeană, actul normativ stabilește o schemă de ajutor de stat de 21.374.000 lei, prin care vor fi finanțate aeroporturile eligibile care se confruntă, din aceste motive, cu un deficit de lichiditate. Este vorba de aeroporturile din Iași, Sibiu, Craiova, Bacău, Suceava și Timișoara. Cam acestea au fost informațiile pe care am dorit să vi le transmit, legate de şedinţa de guvern de astăzi. Dacă nu sunt intrebări, v-aş mulțumim foarte mult! Vă rog! Reporter: Referitor la insolvenţă. Deci, practic a fost nevoie de prelungirea acestei perioade, pană la 150 de zile, pentru a nu se bloca acele... Dan Cărbunaru: Da, şi pentru a da timp antreprenorilor, timp suplimentar, să iși rezolve această situație, fără a bloca lucrările pe care le gestionează. Şi după cum vă spuneam, doar pe infrastructură mare sunt 2,9 miliarde de euro in joc, practic această evaluare a contractelor in care sunt angrenați antreprenori care aveau nevoie de o astfel de măsură. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Am și eu o rugăminte, tot o clarificare pe subiectul ăsta. Deci, cum ajută practic, concret, antreprenorii? Şi o să vă dau cazul CNAIR-ului, da, care are peste 100 de scrisori de garanție la City Insurance in valoare de peste un miliard. Deci asta e valoarea creanței cu care s-a inscris CNAIR-ul la masa credală. Deci, practic cum ajută in speță CNAIR-ul? Dan Cărbunaru: Ințeleg. Această perioadă suplimentară de 60 de zile, de la 90 la 150 de zile sunt practic două luni, oferite antreprenorilor care au astfel de contracte, obligaţi fiind să aibă aceste garanții contractate la societăți de asigurare, pentru astfel de situații li s-au prelungit termenul cu incă două luni, interval in care sigur că au ocazia să rezolve aceste chestiuni, fără insă a risca să blocheze implementarea acestor proiecte, care sunt importante și pentru Romania, din perspectiva accesării banilor europeni, dar și pentru finalizarea obiectivelor in care acei antreprenori sunt angrenați deja. Reporter: Ok, şi ce se va intampla peste două luni, pentru că e vorba de sute de scrisori, mii de scrisori de garanție emise? Per total, masa credală e undeva la 9 miliarde. Dan Cărbunaru: Vor fi folosite aceste două luni pentru ca antreprenorii să poată gestiona această situație, fie incheind, poate unii dintre ei lucrările, alții poate incheind alte poliție sau găsind, in orice caz, soluții care să le permită continuarea raportului contractual pentru lucrările la care s-au angajat. Reporter: Nişte exemple de /.../. Dan Cărbunaru: Cu siguranţă, CNAIR și celelalte ministere care sunt implicate in derularea acestor programe pot să vă ofere exemple. Mulțumesc! Weekend plăcut tuturor! 2022-05-06 14:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sedinta9009.jpgȘedința de guvern din 6 mai 2022Știri din 06.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-6-mai-2022Galerie foto 2022-05-06 12:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sedinta8936.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă l-a numit pe Lucian Ovidiu Heiuș în funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare FiscalăȘtiri din 05.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-l-a-numit-pe-lucian-ovidiu-heiu-in-functia-de-pre-edinte-al-agentiei-nationale-de-administrare-fiscalaPremierul Nicolae-Ionel Ciucă l-a numit, astăzi, pe Lucian Ovidiu Heiuș in funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu rang de secretar de stat. Decizia a fost transmisă spre publicare in Monitorul Oficial. - Am cerut noului președinte al ANAF ca principalul obiectiv să fie creșterea nivelului de colectare pentru a asigura finanțarea măsurilor economice și sociale pentru protejarea cetățenilor și economiei de efectele perioadei dificile pe care o traversăm. Creșterea incasărilor din primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut trebuie continuată intr-un ritm mai susținut. Implementarea proiectelor - Radarul mărfurilor și - E-factura sunt, de asemenea, in măsură să aducă mai mulți bani la bugetul de stat și să asigure un mediu de business concurențial, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 2022-05-05 18:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-05-05-54-29big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ciucă la Conferința Internațională la Nivel Înalt a Donatorilor pentru UcrainaȘtiri din 05.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ciuca-la-conferinta-internationala-la-nivel-inalt-a-donatorilor-pentru-ucrainaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Ionel-Nicolae Ciucă a participat astăzi, 5 mai 2022, in format online, la Conferința Internațională la Nivel Inalt a Donatorilor pentru Ucraina, de la Varșovia. In context, prim-ministrul Romaniei a reiterat sprijinul multidimensional al Romaniei pentru Ucraina, sprijin politico-diplomatic, asistență umanitară și pentru refugiați, sprijin economic. Cu acest prilej a prezentat o nouă contribuție de asistență umanitară in valoare de 3,2 milioane euro. Prim - ministrul Ciucă a arătat că Romania este pregătită să participe in procesul de reconstrucție a Ucrainei și a reiterat susținerea pentru perspectiva europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Evenimentul la nivel inalt a fost organizat in comun de prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, in parteneriat cu președintele Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu scopul de a mobiliza contribuții ale donatorilor pentru a susține răspunsul umanitar al Națiunilor Unite in Ucraina. 2022-05-05 15:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_003_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu delegația Nuclear Energy AgencyȘtiri din 05.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-delegatia-nuclear-energy-agencyGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu delegația Nuclear Energy Agency Prim-ministrul Nicolae - Ionel Ciucă s-a intalnit astăzi, la Palatul Victoria, cu delegația Nuclear Energy Agency (NEA) condusă de directorul general William D. Magwood al IV-lea. Principalele teme abordate au vizat aderarea Romaniei la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), inițiativa regională privind dezvoltarea in domeniul nuclear și colaborarea dintre Romania și NEA. Cu acest prilej, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a reliefat importanța pe care Romania o acordă capabilităților nucleare și relevanța NEA, agenție in care Romania este deja reprezentată pentru procesul de aderare la OCDE, care este o țintă asumată la nivel național. Prim-ministrul a arătat disponibilitatea de a dezvolta capacitatea Romaniei de producere a energiei nucleare, folosind tehnologia nord-americană, element ce particularizează țara noastră in regiune. Guvernul susține dezvoltarea programului nuclear romanesc, prin proiecte substanțiale de investiții, avand in vedere rolul energiei nucleare in strategia energetică a Romaniei. Decizia luată la nivel european de a accepta energia nucleară ca fiind energie de tranziție către economia curată ne incurajează să sprijinim investițiile in noile capabilități care includ atat noi reactoare, cat și utilizarea tehnologiei SMR. Sunt proiecte care vor contribui la intărirea profilului țării noastre din perspectiva producției de energie și de atingere a independenței energetice, in acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și reducere a emisiilor de dioxid de carbon, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In acest sens, pentru Romania reprezintă priorități atat pregătirea angajaților in domeniu, cat și dezvoltarea rețelei de producere și transport a energiei. La randul său, directorul general al NEA- OCDE a confirmat disponibilitatea de sprijin din perspectiva creșterii capabilităților de a produce energie nucleară, evidențiind rolul pozitiv pe care apartenența Romaniei la această agenție il poate juca in procesul de aderare la OCDE. Investițiile in domeniul nuclear reprezintă oportunități pentru mediul de afaceri, iar in acest sens sprijinul guvernamental poate contribui la coagularea de noi proiecte. In cadrul dialogului au fost menționate principalele avantaje al energiei nucleare, care poate reduce emisiile de carbon reprezentand o alternativă la gazul rusesc, inclusiv in domeniul industrial. Informații suplimentare: Nuclear Energy Agency (NEA) este agentia guvernamentala din cadrul OCDE care facilitează cooperarea intre țări cu tehnologii și infrastructuri nucleare avansate ce urmăresc să atingă excelența in domeniul nuclear privind siguranța, tehnologiile, știința, protecția mediului și legislația aferentă. Directorul General NEA efectuează o vizită de lucru la București avand ca obiectiv dezvoltarea cooperării dintre Romania și Agenția pentru Energie Nucleară. 2022-05-05 13:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-05-01-26-19big_image_013_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter SteinmeierȘtiri din 04.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-republicii-federale-germania-frank-walter-steinmeierGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, astăzi, 4 mai, cu președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu prilejul vizitei acestuia la București. Discuțiile s-au axat pe războiul din Ucraina și impactul regional al acestuia. Cei doi demnitari au apreciat importanța unității europene și euroatlantice in asigurarea sprijinului pentru Ucraina și cetățenii săi, respectiv pentru a gestiona impactul situației din estul Europei și al implementării sancțiunilor impotriva Rusiei. Aceștia au apreciat și nevoia sprijinirii refugiaților ucraineni, fiind recunoscut, in context, efortul Romaniei. Prim-ministrul Ciucă a arătat importanța cooperării bilaterale și europene pentru asigurarea securității energetice, respectiv pentru a gestiona problemele generate de blocarea lanțurilor de aprovizionare. A menționat, de asemenea, că sprijinul Romaniei pentru Ucraina are in vedere și facilitarea exporturilor de produse agricole din Ucraina către piețe terțe, afectate in prezent de blocada porturilor ucrainene la Marea Neagră. A arătat că Romania face eforturi pentru diversificarea surselor de energie, subliniind și demersurile naționale pentru creșterea capacității de exploatare a resurselor de gaz natural. Premierul a pledat și pentru sprijinul Germaniei in consolidarea securității la Marea Neagră, adresand mulțumiri pentru participarea germană la asigurarea poliției aeriene intărite pentru Romania. Șeful Guvernului și președintele german au subliniat la unison calitatea relațiilor bilaterale, evidențiind potențialul amplu de extindere a cooperării economice romano-germane. Premierul Ciucă a arătat interesul pentru diversificarea investițiilor și cooperării in domenii strategice, precum energie, tehnologie, infrastructură. Totodată, prim-ministrul a menționat că Romania aplică toate standardele pentru aderarea deplină la spațiul Schengen și, mai mult decat atat, asigură de facto și eficient protejarea frontierelor externe in contextul crizei din Ucraina. A subliniat importanța sprijinului Germaniei pentru identificarea unei soluții in scurt timp. 2022-05-04 15:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-04-03-43-48big_image_001_resize.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 4 maiȘtiri din 04.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-4-mai1651668055Galerie foto Briefing de presă susținut de ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am găsit la briefing-ul de presă al Guvernului, organizat după ședința care s-a incheiat de curand. Alături de noi să aflăm ministrul energiei, ministrul agriculturii și ministrul dezvoltării, in această ordine o să ii și invit alături de noi pentru a vă prezenta principalele decizii pe care astăzi guvernul le-a luat in domeniile de care domniile lor răspund. Domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, vă rog, aveți cuvantul. Virgil Popescu: Bună ziua! Astăzi in ședința de guvern am aprobat ordonanța fondului de modernizare, să-i spunem așa. Este o ordonanță care practic stabilește cadrul instituțional și financiar pentru funcționarea fondului de modernizare. Vă reamintesc că fondul de modernizare este alcătuit la nivelul Uniunii Europene din vanzarea a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și Romania are alocate 11,98% din totalul acestor certificate. In valoare absolută de certificate, de CO2, ca să le spunem pe scurt, sunt 200.200.000 de certificate de CO2, la o medie a valorii certificatului de CO2 vorbim de o valoare totală a fondului de modernizare de aproximativ 13 miliarde de euro, poate chiar evident mai mare, pe măsură ce valoarea certificatului de CO2 va crește. In ordonanță stabilim exact cum funcționează fluxurile financiare, cum se decontează lucrările din fondul de modernizare, stabilim domeniile prioritare care sunt domeniile din investiții, și aici vorbim din Directiva fondului de modernizare, vorbim de energia regenerabilă, vorbim de inlocuirea cărbunelui cu producere de energie pe bază de cărbune, vorbim inclusiv de energie nucleară, de rețele de transmisie a energiei electrice, de rețele pentru distribuția și transportul gazelor naturale, vorbim de depozitele de gaze. Deci, vorbim inclusiv de finanțarea proiectelor de depozitare a gazului. Evident, vorbim de tot ce inseamnă distribuție de energie electrică, stocaj de energie electrică. Practic, vorbim de toate tehnologiile noi și moderne care sunt in domeniul energiei electrice. In plus față de acest lucru, ordonanța vine clar cu o noutate: vrem să incurajăm absorbția banilor din fondurile de modernizare și vrem să lucrăm in parteneriate, prin acorduri de delegare, cu colegii noștri de la alte ministere, de la alte instituții publice centrale și este aici colegul meu de la Ministerul Agriculturii. De la dansul a venit această idee de colaborare și va fi primul acord delegat, semnat probabil săptămana viitoare. Practic, vrem să lucrăm cu ministere, să lansăm proiecte in paralel in așa fel incat să atragem cat mai mulți bani. Toate instituțiile publice centrale care pot și dau dovadă că au capacitatea logistică și administrativă să poată lăsa call-uri de proiecte, vor semna cu Ministerul Energiei acorduri de delegare. Săptămana viitoare, v-am zis, Ministerul Agriculturii probabil cu AFIR. AFIR știți că derulează fonduri europene de foarte mult timp. Nu punem problema că nu ar avea capacitatea logistică și administrativă de a derula fonduri europene, iar pentru agricultură, pentru fermieri vom derula proiecte de energie regenerabilă, de biogaz, biomasă, absolut de ce este nevoie pe scheme la care deja lucrăm impreună cu Ministerul Agriculturii de ceva timp. Vor fi lansate in cel mai scurt timp, evident și după ce discutăm și cu Comisia Europeană, și cu Banca Europeană de Investiții, pentru că Secretariatul Fondului de Modernizare, trebuie să știți, este ținut de Banca Europeană de Investiții, de aceea discutăm de bancă, nu că ar fi credite, ei țin secretariatul, iar Comitetul Investițional este la fel, cel care aprobă proiectele de două ori pe an: o dată la inceputul anului-in primul trimestru și al doilea in ultimul trimestru al anului. Este la fel și la nivelul Băncii Europene de Investiții. Anul acesta, vă readuc aminte, au fost aprobate proiecte in Comitetul Investițional din 7 aprilie pentru Complexul Energetic Oltenia, pentru Transelectrica și o schemă de 1,1 miliarde pentru distribuitorii de energie electrică. Total proiecte, așa anvelopă de proiecte, aprobate in Comitetul Investițional sunt 2 miliarde și jumătate, dintre care 1,4 miliarde sunt care pot incepe anul acesta. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă intreb in primul rand despre decizia de astăzi a Uniunii Europene, despre renunțarea treptată la petrolul rusesc pană la finalul acestui an in următoarele șase luni. Iși permite Romania să renunțe la petrolul rusesc și dacă putem să trăim fără el? Virgil Popescu: Sigur că da! Deci, gandiţi-vă că se discută de foarte mult mult timp acest lucru. Noi am discutat cu companiile din Romania care rafinează, care dețin rafinării, le-am spus de această posibilitate. Ați văzut cred că și o declarație in urmă cu ceva timp, acum două-trei săptămani, a celor de la OMV Petrom și a celor de la OMV din Austria că urmăresc deja și iau in calcul achiziționarea de petrol din alte surse decat Federația Rusă. Este vorba nu de un embargo, este vorba de un phase out al țițeiului rusesc incepand cu 31 decembrie sau 1 ianuarie anul acesta și, de asemenea, cu două luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, produsele benzină și motorină. Romania este solidară, este un stat membru, susține decizia Comisiei Europene. Ați văzut și declarația domnului președinte, nu se pune problema să nu fim pregătiți sau să ne ia pe nepregătite acest lucru. Reporter: Dacă fără petrolul rusesc putem să trăim bine-merci, ne puteți spune dacă putem să renunțăm și la gazul rusesc și dacă le garantați romanilor că, odată ce vor fi impuse noile sancțiuni, prețul gazului din Romania nu va fi mai mare iarna viitoare față de iarna aceasta? Virgil Popescu: Prețul gazului pentru romani ați observat că guvernul a aprobat o ordonanță, dacă nu mă inșel in urmă cu o lună, o lună și jumătate, a intrat in vigoare de la 1 aprilie, este pe o perioadă de 12 luni. Prețul gazului pentru romani este la un preț fix de 150 de lei pe megawatt. Nu discutăm de fluctuații ale prețului gazului natural, care să se reflecte in prețul facturii romanilor, din punctul acesta de vedere nu există indoieli. Am rezolvat deja acest lucru incă din urmă cu o lună și jumătate. In acest moment Romania produce mai mult gaz decat consumă. Nu avem nicio limitare pe termen scurt sau nicio amenințare pe termen scurt. Nu suntem in situația colegilor din Bulgaria, acolo ei trebuie să-și găsească surse rapid. Noi lucrăm la surse alternative și la reducerea dependenței de gazul rusesc cred că din luna noiembrie a anului trecut. Lăsați-ne să finalizăm și o să vedeți și rezultate. Eu in după amiaza aceasta plec la Reuniunea Regională a Miniștrilor Energiei de la Sofia, tocmai pentru acea platformă de achiziție comună de gaze naturale, de discutare in acel task force regional de reducere a dependenței de gazul rusesc și evident facem progrese. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți dacă și cum am putea să creștem extracția de țiței la noi in țară? Ce avem acum și ce am putea avea? Tot in contextul sancțiunilor anunțate de Comisia Europeană. Dați-ne cateva date concrete. Virgil Popescu: Producția Romaniei, in momentul de față, se cifrează la 30% din consumul național. In general, producția de țiței romanesc merge in rafinăria OMV Petrom de la Brazi. Rafinăria Petromidia este calibrată, ea aşa a fost construită, pe țiței Ural, ţiţei care vine din Kazahstan, Federaţia Rusă sau alte tipuri de țiței care sunt asemănătoare. Deci trebuie să ne uităm și la tehnologia de rafinare in așa fel incat țițeiul pe care il achiziționează - și asta fac companiile, ştiu foarte bine acest lucru - să poată fi și folosit. Nu cred că se pune problema, in acest moment, că nu găsim resurse de petrol pentru a putea funcționa. Reporter: Dar in perspectivă, așa cum vorbim despre extra gaz, pe care il vom scoate din Marea Neagră, mă gandesc ce am putea face in privința țițeiului. Virgil Popescu: Eu cred că cei de la Petrom, care dețin şi extracția țițeiului și a gazului natural, pentru că Romgazul nu deține decat extracție de gaze. Romgazul dacă descoperă țiței in zăcămintele pe care le are, evident că vor scoate şi țițeiul. Sunt incă in planul investițional al celor de la OMV Petrom. Se găsește inclusiv acest lucru, o incercare de creștere a producției, dar nu vă așteptați ca de maine sau de peste un an de zile să vorbim de 40, de 50, de 60% țiței romanesc. Trebuie să avem unde să il rafinăm, iar rafinăria de la Brazi este calibrată pe țițeiul romanesc, foarte puțin țiței din import vine in rafinăria de la Brazi. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Sunt sigură că aţi abordat acest subiect și la reuniunea miniștrilor energiei pe care ați avut-o in urmă cu două zile, mă refer la gaze și la petrol; concret, in situația Romaniei, ce s-a discutat ca perspective? Apropo şi de anunţul pe care l-aţi făcut ieri, că odată cu gazele pe care le vom scoate din Marea Neagră, Romania va putea să dea și țărilor din regiune și altor state membre ale Uniunii Europene? In acest context, v-aş intreba către ce țări am putea să dăm prima dată acest surplus de gaze pe care l-am avea? Virgil Popescu: Am explicat atat in discuțiile bilaterale cu doamna comisar european Kadri Simson, comisar european pe energie, cat şi cu directoarea generală a DG ENER, faptul că Romania este producător de gaze naturale. Suntem al doilea producător de gaze naturale și odată cu rezervele din Marea Neagră devenim un producător de gaze naturale care produce mai mult decat consumă și, evident, putem fi furnizori de securitate regională. Cand te gandești unde ai putea da, te gandești unde ai putea da in jurul țării tale, in așa fel incat să iți optimizezi costurile. Reporter: Bulgaria? Virgil Popescu: Putem vorbi de Bulgaria, putem vorbi de Grecia, evident, putem vorbi de Ucraina, Republica Moldova, in primul rand, pentru că sunt frații noștri de peste Prut. Pe oriunde m-am dus și am discutat de importuri de gaze naturale, am discutat de gaze naturale pentru Romania și Republica Moldova. Avem acea conductă de la Iaşi - Ungheni - Chișinău, prin care putem furniza gaze Republicii Moldova. Dar ceea ce trebuie să știm, noi pană anul trecut nu puteam avea altă sursă alternativă de gaze naturale decat Federația Rusă. Din 2020 lucrăm la acest proiect. La sfarșitul anului trecut a fost operaționalizată. Avem un coridor transbalcanic prin care putem aduce Gaze din Azerbaidjan, putem aduce LNG in porturile turcești, iar odată cu finalizarea interconectări intre Grecia și Bulgaria, putem aduce inclusiv gaze naturale in porturile LNG din Grecia. Reporter: Şi o clarificare, pentru că vorbim totuși despre gaze de import, spuneați dumneavoastră, Azer, gaz lichefiat, costurile cum vor fi pentru aducerea acestor gaze de import? Virgil Popescu: Costurile sunt in piață. Piața dictează, pană la urmă, costurile. Evident că fiecare dintre noi nu vrem să ne mai reflectăm la hub-ul de la Viena. Hub-ul de Viena este clar invadat de gaze rusești. Cand spun invadat, vorbesc inundat de gaze rusești, este un hub al gazelor rusești. Nu vrem să depindem de prețul și de tendințele de preț care sunt impuse de către gazul rusesc și ne uităm la hub-ul din Olanda, la TTF. Cand vă uitați așa și vedeți cotația TTF, vorbim de gazul care se vinde pe bursele olandeze şi acela este prețul pieței. Că este spot, că este la trimestru, că este la o lună, că este pe termen mediu la un an, la trei ani, veți vedea pe bursele olandeze prețurile. Acelea vor fi prețurile cu care se va tranzacționa gazul natural in Europa. Reporter: Bună ziua. Ca să incheiem subiectul gazelor, vă așteptați ca maine, la discuțiile de la Sofia, să aveți o decizie legată de, nu știu, gazul lichefiat sau gazul din Azerbaidjan? Virgil Popescu: Decizii avem luate deja. Discutăm cu colegii bulgari, greci, turci, azeri, pentru că vin toți. De foarte mult timp acest... Reporter: Decizii din partea vanzătorilor, vă intreb. Virgil Popescu: Noi trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru toată regiunea, toată regiunea balcanică și aprovizionarea o vom face, sigur, pe acea platformă impreună, toți. Eu sunt convins că vom ajunge in foarte scurt timp la decizii. Reporter: Maine sau in viitor? Virgil Popescu: Lăsați-ne să vedem cum decurg lucrurile de maine. Noi am făcut pași foarte mulți și inainte de a avea această intalnire regională, fiecare stat membru. M-am intalnit cu colegul meu grec, de exemplu, in Israel, cand am fost separați in Israel și ne-am intalnit acolo și discutam; m-am intalnit cu colegul bulgar in Azerbaidjan. Am făcut pași şi separați. Acum e momentul să strangem randurile impreună, să punem pe masă fiecare ce a făcut şi să luăm o decizie comună. Reporter: In legătură cu țițeiul, ințeleg că importăm 70% din consum. Cat este gaz rusesc și...? Virgil Popescu: Ţiţei. Reporter: Țiței. Da, scuze. Şi cat se procesează in rafinăria deținută de compania rusească? Virgil Popescu: Deci din total 70, grosso modo jumătate-jumătate, dar cred că 30% rusesc, 40% este țiței kazah. Rompetrol este, totuși, cea mai mare rafinărie și are țiței din Kazahstan. Kazahstan nu este supus sancțiunilor și nici nu are de ce să fie supus sancțiunilor, deci vorbim de o treime de țiței rusesc, in principal este in rafinăria cred că a Lukoil-ului din Petrotel și poate puțin, dar cred că nu va mai fi cazul, in completare pentru cei de la Brazi. Reporter: Deci 30% din consum trebuie peste șase luni să găsim o modalitate de inlocuire sau... Virgil Popescu: Eu cred că deja companiile și-au găsit aceste soluții, in așa fel incat să nu mai depindă peste cateva luni, nu șase luni, să așteptăm termenul final. Reporter: Ințeleg că și in cazul țițeiului din Kazahstan există o problemă: infrastructura folosită depinde de Rusia, se află pe teritoriul Rusiei. Virgil Popescu: Nu. Acolo este un terminal internațional, in portul Novorosiisk din Rusia, iar țițeiul din Kazakhstan nu este supus sancțiunilor, deci vorbim de originea țițeiului, nu de țara de tranzit. Reporter: Dar Rusia ar putea să ia o măsură care să... Virgil Popescu: Acum, sunt convins că colegii noștri din Kazahstan iși vor găsi modalități prin care să aducă țițeiul lor, pe care il produc, in rafinăria pe care o deține. Reporter: Țițeiul din zona aceea de est este adus cu nave, pe Marea Neagră? Virgil Popescu: In general, tot țițeiul, in afară de cel care este produs in Romania, este adus pe Marea Neagră, in oil terminal, in terminalul Petromidiei, este adus pe Marea Neagră și apoi Conpet-ul, prin rețeaua de conducte pe care o deține, il duce, il transportă in țară. Reporter: Costurile de transport au crescut, in condițiile de securitate actuale? Virgil Popescu: Acum, cred că aceste intrebări punctuale de micro management ar trebui să le puneți companiilor importatoare din piață. Știu ca și dvs. că e posibil să crească, dar nu am date certe cu cat, sau ce, sau cum. Pot fi lucruri speculative sau pot fi lucruri reale. Reporter: Bun. Atunci o ultimă intrebare. Ca ministru al energiei, credeți că e posibilă o penurie a produselor, a carburanților in perioada următoare? Virgil Popescu: Nu! Şi v-am răspuns direct, nici nu v-am lăsat să terminați intrebarea. Nu! Exclud așa ceva. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Am și eu două completări la intrebările colegei mele. Referitor la alte surse, vorbim despre petrolul din Rusia, că se discută deja despre alte surse, spuneați că și la nivel european se poartă această discuție. V-aș intreba și care sunt? Virgil Popescu: Vorbim de petrol sau de ce anume? Reporter: Vorbeam de petrol, da. Virgil Popescu: Păi sunt țările OPEC. Acolo sunt grupați producătorii de petrol. Avem sursa Kazahstan, cu care suntem in discuții, am auzit de cei de la OMV că au discutat cu cei din Azerbaidjan să importe din Azerbaidjan, petrol din Azerbaidjan, asta vorbind de țările din zonă; in rest, știți că am fost și in Arabia Saudită. Există surse suficiente de aprovizionare. Vă pot spune, colegii polonezi au incheiat un contract cu Arabia Saudită, dacă nu mă inșel, am citit in presă, 10 milioane de tone pe an, deci există surse. Nu se pune problema că nu există aceste surse pe piață. Petrolul e mai ușor de adus decat gazul. Dacă nu ai conducte sau terminale exacte, e cam complicat cu gazul natural. Reporter: Referitor la infrastructura cu Kazahstan, nu s-a pus problema dacă cumva Rusia inchide pur și simplu terminalul. E adevărat, e vorba doar de tranzit, dar dacă cumva se ia decizia să se inchidă terminalul, pană la urmă ar avea vreun impact? Virgil Popescu: Eu cred că sunt alternative. Reporter: Deci mai avem o altă rută prin care să aducem? Virgil Popescu: Eu v-aș ruga să puneți această intrebare colegilor de la Rompetrol. Vă spun cu certitudine că sunt și alte alternative, dar nu pot să le spun eu, aduceți pe acolo sau acolo. Fiecare companie iși face strategia, dar sunt convins că rafinăria de la Constanța, Rompetrol va avea țiței și va funcționa. Reporter: Dați asigurări că totul e in regulă cu gazele și cu petrolul. Pe de altă parte sunt șoferi romani care trec granița cu Ungaria pentru a-și face plinul de acolo, au prețuri mult mai mici. Virgil Popescu: Acum, fiecare țară iși face politica de preț. Nu știu, in Ungaria prețul era plafonat. Nu știu dacă a rămas acel plafon. Fiecare țară iși face politica de preț. Politica de preț pe carburanți nu este făcută de Ministerul Energiei. Nu are nicio autoritate sau competență să stabilim prețul la pompă. Competența noastră este să ne asigurăm că este stocuri. Reducerea taxelor ține de competența Ministerului de Finanțe. Reporter: Cand vor scădea totuși, că tot cresc prețurile la stații. Virgil Popescu: Știți, am mai văzut pe cineva care spunea că au crescut peste nouă lei. Eu nu am văzut prețuri la motorină peste nouă lei, am văzut 8,30; 8,50; 8,40 in aceleași şi șapte și ceva, 7,70; 7,60; 7,80 la benzină. Acum ca să scădem prețurile, trebuie umblat in zona de fiscalitate, in zona taxelor pe care le incasează statul și rugămintea mea este să imi adresați intrebări de competența Ministerului Energiei. Reporter: Ați anunțat că in acest an vom avea primele gaze din Marea Neagră exploatate de americanii de la Black Sea Oil. Pe de altă parte, citesc astăzi că proiectul Legii Offshore nu ii mulțumește, cel puțin pe aceștia. Susțin că nu sunt eliminate anumite nemulțumiri din acest proiect. In ce stadiu...? Virgil Popescu: Dacă puteți fi mai concret. Reporter: Da. Pe profit.ro este o informație, o declarație a CEO-ului Black Sea Oil and Gas, care spune: Evaluarea prețului noii Legi Offshore ne arată că aceasta nu elimină taxa pe veniturile suplimentare, care a blocat proiectele offshore din platoul continental romanesc al Mării Negre in ultimii ani și este de părere că actualul proiect de modificare a legii lasă deschisă posibilitatea de a continua demersurile pentru arbitraj. Intrebarea este, mai scoatem gaze? Virgil Popescu: Eu sunt convins ca vom scoate gaze din Marea Neagră. Eu sunt convins că cei de la Black Sea Oil and Gas, in ciuda acestei declarații, vor scoate gazele din Marea Neagră exact așa cum v-am spus, in a doua jumătate a anului viitor și, evident, fiecare companie dorește să iși maximizeze profiturile. Venitul suplimentar a fost eliminat pentru toate prețurile, toate prețurile de vanzare sub 85 de lei. In rest, a rămas același tip de impozitare. Reporter: Deci, cand vom avea primele gaze din Marea Neagră? Virgil Popescu: In a doua jumătate a anului acesta, dacă am zis cumva viitor, am greșit. Reporter: Aţi spus viitor. Virgil Popescu: A anului acesta. Am făcut deja recepția la lucrările din perimetrul celor de la Black Sea Oil and Gas şi sunt convins că după 1 iulie rămane să ne comunice danșii exact data. Deja se fac teste de intrare in sistemul național de transport a gazelor naturale. Opțiunea de a merge la un arbitraj, e opțiunea fiecărei companii. Reporter: Şi proiectul Legii Offshore in ce stadiu e acum? Virgil Popescu: Legea Offshore are avizul Consiliului legislativ și am văzut pe site-ul Senatului 11 mai termen de depunere. Săptămana viitoare este a amendamentelor, după care intră in Comisie. Reporter: Dacă imi permiteți o precizare aici. Ieri, in Consiliul economic și social reprezentanții patronatului Concordia, din care face parte și Federația de Petrol și Gaze, spuneau, de asemenea, că au o serie de nemulțumiri, inclusiv acea deductibilitate legată de investiții. Spuneau că e prea puțin 40%, ar trebuie să fie măcar 60%. Virgil Popescu: Sigur, respect dreptul fiecărei companii sau asociații patronale de a incerca să caștige cat mai mult pentru companiile lor. Și danșii trebuie să respecte dreptul statului de a incercat să facă un echilibru, iar eu cred că creșterea de la 30% de deductibilitate la 40% este ok și echitabilă. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Odată cu renunțarea treptată la gazul rusesc, cat de posibil este un nou șoc in prețurile combustibililor din piață? Adică, vedem că prețurile nu au scăzut, chiar dacă la un moment dat ajunsesem cu prețul petrolului pe bursă la nivelul dinainte de război, insă... Virgil Popescu: Vă contrazic un pic. Prețul pe bursă al petrolului n-a scăzut sub 101, 102 dolari niciodată anul acesta. Deci, nu a mai ajuns la 60, la 70, la 80 cum era la sfarșitul anului trecut. Realizator: Da, dar am spus inainte de război. Şi ştim că de la inceputul războiului şi pană acum a crescut cam cu un leu și 50 de bani litrul de motorină. Virgil Popescu: Prețul pe bursă, dacă vă uitați pe bursa petrolului, a oscilat așa. A avut și un maxim de 111, după care a coborat și la 101 in timpul războiului. După care iar s-a dus la 103, 102, 105, 103. Deci, oscilează la aceste limite. Maximul pe care l-a avut, probabil l-a inceputul războiului, 111, după care a scăzut. Reporter: Da, dar ideea era că nu vedem şi la pompă nicio oscilație, nu vedem nimic. Virgil Popescu: Toate oscilațiile acestea, in mod normal, ar trebui să apară. Modificările ar trebui să apară intr-o perioadă de o săptămană, perioada de aprovizionare cu noul preț al petrolului. Cred că dacă lucrurile astea s-au intamplat, alte instituții ale statului ar trebui să verifice acest lucru, să vedem dacă prețul pompei a urmărit exact oscilația petrolului. Realizator: Dar este posibil ca in cazul in care renunțăm la această sursă de aproape 30% din necesarul nostru, să vedem cum prețul la pompă va crește poate chiar cu un leu? Virgil Popescu: Eu nu cred in creșteri spectaculoase pe termen scurt și mediu a prețului petrolul. Pot crede in prețuri speculative pentru o zi, două, cum a fost prețul gazului natural, care a sărit foarte mult cand Putin a făcut anunțul cu rublele, după care, in două zile, s-a dus inapoi. Și, după cum v-am spus, tendința de reflectare a prețului petrolului in prețul benzinei și motorinei are o perioadă latentă, așa, de timp și atunci se ajunge la un preț mediu. Deci, nu cred in creșteri spectaculoase ale prețului pe piață al petrolului, pentru că pană la urmă există o cerere și ofertă și trebuie să și cumpere cel care /.../. Reporter: Ințelegem că nu credem, dar in același timp s-a intamplat. Am văzut că intr-o singură zi a crescut cu un leu. In acea zi in care toată lumea s-a panicat, toată lumea a mers să cumpere. S-a cumpărat cu nouă lei și puțin motorina, a scăzut cu 30 de bani, dar cei aproximativ /.../ Virgil Popescu: Nu, atunci a fost o speculație pe piață. V-am spus că, după părerea mea, a fost un război hibrid, făcut și intreținut, și s-a incercat o destabilizare. Nu a reușit acea destabilizare. Reporter: Sunteți la curent cu cele două anchete cu privire la facturile mărite? Virgil Popescu: Acum, anchetele Parchetului sunt anchetele Parchetului. Cred că nici dumneavoastră nu sunteți, nici eu nu sunt, și nu e normal să fim la curent cu ce fac procurorii. Reporter: Am ințeles! Vă mulțumesc! Reporter: Domnule ministru, v-aș ruga o scurtă clarificare legată de carburanți. Ați spus colegului meu că fiecare țară iși face propria politică de prețuri. Ce inseamnă mai exact acest lucru? Virgil Popescu: Politica de prețuri a Ungariei - am spus-o - in timpul campaniei electorale, nu mai știu dacă e aceeași: a plafonat prețul. Plafonarea prețului a dus la penurie. Penuria a insemnat cozi in Ungaria. Asta inseamnă! Reporter: Iar la noi s-a discutat tot despre o eventuală soluție similară, dar s-a renunțat. Virgil Popescu: Repet, toate lucrurile legate de partea de reducere a accizei sau de reducere a TVA-ului, a fiscalității nu sunt in sarcina Ministerului Energiei și nu vreau să mă pronunț pe ele, pentru că nu fac eu bugetul. Reporter: Ca să clarificăm, că v-ați referit la fiscalitate /.../ Virgil Popescu: Absolut, la fiscalitate m-am referit. Reporter: Bună ziua. Ne-ați vorbit deja despre cat la sută din consum este petrol rusesc. Aș vrea să ne spuneți puțin, pentru că ne-ați spus și cateva dintre sursele alternative, aș vrea să vedem și cu cat e mai scump, de exemplu, petrolul pe care am putea să-l luam din Kazahstan? Virgil Popescu: Acum, petrolul din Kazahstan nu este mai scump decat petrolul care vine acum din Kazahstan. Kazahstan este un furnizor de petrol in continuare pentru KazMunayGas, pentru Rompetrol. După cum știți, statul roman nu deține nicio rafinărie, nu are nicio companie deținută majoritar. Mai avem 20 % din Petrom. Deci, nu am acces la datele, la contractele Ministerului Energiei pe care le au companiile. Deci, nu mă intrebați lucruri de preț la care nu avem acces, pe companii care sunt private, 100% private sau majoritar private. Reporter: Dar, bănuiesc că din discuțiile cu specialiștii, din poziția de ministru al energiei, știți deja cum vor arăta lucrurile. Și ne intrebăm, in acest context, dacă prețurile vor crește la /.../ Virgil Popescu: Prețurile sunt prețurile de pe bursă! La acelea avem toți acces. Acelea sunt cotațiile. Cotațiile Ural, cotațiile de pe bursă. Uitați-vă pe bursă și vedeți! Reporter: Vă intreb dacă o să ne așteptăm in continuare să crească prețul petrolului? Virgil Popescu: Eu am văzut ieri că au fost mai mici. Astăzi poate a fost mai mult. Deci, eu vă spun. Haideți să incercăm să nu speculăm că - Gata, prețul petrolului va crește! Haideți să nu facem speculații! Haideți să urmărim! Și, v-am zis, ce se intamplă o zi, a doua zi poate fi dat inapoi. Trebuie să ne uităm pe un termen mai de cateva zile, o săptămană - două, să vedem dacă este o tendință in piață sau există, pur și simplu, speculații, pentru faptul că Comisia Europeană a anunțat sau va anunța ceva. Reporter: Și, ultima mea intrebare, dacă imi permiteți. De ce Guvernul nu și-a propus să deconteze 50 de bani pe litru de carburant și pentru populație și doar pentru companii? Virgil Popescu: Vă rog in continuare să nu puteți aceste intrebări. Deci, vorbim de lucruri de fiscalitate, nu mi le puneți! Reporter: Dar, dumneavoastră credeți in eficiența unei astfel de măsuri? Virgil Popescu: Vă rog frumos ca aceste intrebări să le puneți colegilor mei care se ocupă de acest lucru! Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Il invit alături de noi pe domnul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Adrian Chesnoiu: Bună ziua! Mulțumesc frumos pentru amabilitatea de a fi prezenți azi! Am finalizat astăzi ședința de guvern cu două vești bune pentru fermieri. Prima vizează ordonanța despre care a vorbit mai devreme și domnul ministru Virgil Popescu, care de fapt reprezintă roadele unei activități susținute de colaborare, incepută incă din luna ianuarie, in ideea de a sprijini cat de mult putem, administrativ și logistic, implementarea de proiecte din Fondul de modernizare și direcționarea unor sume din acest fond la dispoziția Romaniei către fermierii romani și către operatorii economici din industria alimentară. Pentru că este extrem de important să utilizăm banii, să creăm noi facilități de producere de energie regenerabilă, fie că este din surse fotovoltaice, fie că vorbim de biogaz sau biomasă. Este extrem de important ca fermierii romani și antreprenorii din industria alimentară să aibă posibilitatea să devină independenți din punct de vedere energetic, pentru că energia și gazul natural utilizate in agricultură și industria alimentară reprezintă un factor destul de pregnant in costul final al produselor agroalimentare. Iar odată asigurată independența energetică a fiecărei ferme din Romania, cred eu că fermierii romani și antreprenorii din industria alimentară vor deveni mult mai viabili economic, mult mai rezilienţi și mai competitivi pe piață. De partea cealaltă, așa cum a reieșit și din discuțiile pe care le-am purtat la nivel de guvern, este foarte important să utilizăm cat mai mult posibil acoperișurile halelor, ale fabricilor din industria alimentară, astfel incat să nu existe tentația de a se scoate din circuitul arabil suprafețe de teren destinate inființării parcurilor fotovoltaice. Pentru că, evident, este mult mai important să menținem terenul arabil pentru agricultură și de cealaltă parte să utilizăm orice altă suprafață care este pretabilă pentru investițiile in energie regenerabilă. Cea de-a doua veste bună, zic eu, este faptul că am fost mandatați de Guvernul Romaniei să depunem toate diligențele necesare pentru menținerea activității la Fabrica de zahăr de la Luduș - o companie romanească, dar deținută de un grup francez internațional, care a luat decizia in 2021 să incheie activitatea de producție a zahărului in Romania. Fabrica este funcțională și ar fi păcat să fie dezmembrată și activitatea de acolo să inceteze. De aceea, la nivel guvernamental trebuie să facem toate eforturile astfel incat să menținem activitatea, să menținem salariații și să păstrăm acele locuri de muncă ce astăzi acționau in Fabrica de zahăr de la Luduș. De cealaltă parte, avem foarte mulți fermieri din zona respectivă care aveau contracte in trecut cu Fabrica de zahăr Luduș, s-au dotat cu echipamente specifice activității de producție a sfeclei de zahăr, iar statul roman a investit sume considerabile atat din fonduri europene, cat și naționale in sprijinirea acestor fermieri. După 2017, din păcate, lucrurile la nivel european s-au schimbat in ceea ce privește producția de zahăr. Odată cu eliminarea cotelor minime obligatorii de zahăr, de acolo, prețurile au devenit libere şi, din păcate, au apărut disproporționalități intre fermierii din alte state și cei din țara noastră. Trebuie să ii menținem in activitate, trebuie să reechilibrăm balanța comercială, pentru că e foarte important să producem in Romania. Și acolo in sectoarele in care avem potențial este mare păcat să nu o facem. De aceea, astăzi am primit acest mandat din partea Guvernului Romaniei și cred eu că cele două vești bune, cea pe energie regenerabilă și investițiile care vor viza dezvoltarea de noi capacități de producție, pe de o parte, vor scădea presiunea asupra sistemului național de energie. De cealaltă parte, vor oferi fermierilor romani viabilitate economică astfel incat să devină competitivi sau să rămană competitivi in piață. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Incep cu o intrebare simplă. V-aţi ascultat propriul sfat, ultima dată cand aţi fost la cumpărături, ați mancat inainte? Adrian Chesnoiu: Intotdeauna imi ascult instinctele, in primul rand, și, să știți, chiar dacă a generat o oarecare rumoare, eu cred că este datoria noastră, a tuturor, să ințelegem că risipa alimentară este o problemă la nivel global. Ceea ce v-am spus că aplic pe propria persoană vine ca urmare a recomandărilor FAO. FAO este o organizație a Națiunilor Unite care pe anumite segmente de activitate face anumite recomandări, studii, cercetări științifice. Vreau să vă spun că este extrem de important să ințelegem cu toții că in astfel de momente risipa alimentară este poate unul dintre cei mai mari adversari ai propriei persoane, pentru că in Romania in anul 2021 s-au aruncat la gunoi cel puțin 2 miliarde de kilograme de alimente. Dacă transformăm această cantitate in bani, o să ne dăm seama cați bani, de fapt, aruncăm la gunoi doar pentru simplul fapt că trebuie să fim mai atenți și mai echilibrați in momentul in care ne facem cumpărăturile. Acesta a fost și contextul integral al declarațiilor mele. Evident că doar o părticică din declarația mea a fost prezentată public și dacă vreți să-mi urmaţi sfatul, vă incurajez incă o dată să o faceți, pentru că vă asigur că va da roade. Şi nu o spun numai eu, o spun și specialiștii in domeniu. Reporter: Insă pentru unii romani nici nu se pune problema de risipă a alimentelor, pentru că prețurile au ajuns la un nivel atat de ridicat incat abia işi mai permit cateva alimente de bază. Vrem să știm concret, ca oamenii să ințeleagă simplu: ce măsuri veți lua sau ce măsuri ați luat pentru ca prețurile alimentelor să scadă și știm - o să ne spuneţi despre acele vouchere, insă ele nu vor face ca prețurile alimentelor să fie mai mici? Adrian Chesnoiu: Haideți să vă spun ce facem la Ministerul Agriculturii şi care sunt atribuţiile noastre. In primul rand, principala noastră preocupare in această perioadă, incă de la preluarea mandatului de ministru pană in prezent, a fost să venim cu programe de sprijin pentru fermieri, astfel incat nivelul producției să rămană unul constant. Pentru că momentul in care nivelul producției de alimente scade, atunci, cu siguranță, cererea fiind mai mare și valoarea prețului va crește. Ori menținerea nivelului de producție constant duce la o echilibrare a cererii și ofertei și la o stabilizare a prețului. Numai că in formarea prețului sunt și alți factori externi care nu țin neapărat de ceea ce se intamplă la Ministerul Agriculturii, pentru că noi am lansat programe de sprijin pentru producătorii de legume in spații protejate, pentru cultivatorii de cartofi, am venit cu pachete de sprijin financiar către producătorii din sectorul zootehnie, din sectoarele de creștere a bovinelor, a suinelor, in sectorul avicol. Toate aceste pachete de sprijin, in valoare totală de 500 de milioane de euro, din bugetul Ministerului Agriculturii, au acest scop de a menține in activitate producătorii agricoli, astfel incat eventuala lor dispariție din activitate să nu genereze o presiune și mai mare asupra nivelului de asigurare cu alimente a populației. Acestea sunt lucruri concrete și nu intamplător și in Programul Sprijin pentru Romania, pe langă acele vouchere despre care dumneavoastră ați menționat, avem și pachetul cu cele 300 de milioane de euro capital și granturi pentru fermieri și operatorii din industria alimentară, o schemă de ajutor de stat la care lucrăm impreună cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru că nu aveam bani in bugetul Ministerului Agriculturii. Am incercat să aducem către fermierii romani, in acest context regional și global extrem de complicat, cat mai multe sume de bani in sprijinirea lor pentru trecerea peste această perioadă complicată. Luăm acești 300 de milioane de euro din Programul Operațional Competitivitate. Avem acești bani pe care ii luăm din Fondul de modernizare și ii direcţionăm către fermierii romani și către cei din industria alimentară, din sectoarele de acvacultură, piscicultură, astfel incat să-i adăugăm deja sumelor acordate din bugetul de stat și din fonduri europene destinate agriculturii. In felul acesta, intregul pachet de sprijin pentru fermierii romani să-i ajute să depășească această perioadă complicată, pentru că agricultura este o activitate economică cu factori externi de risc și de presiune care nu țin neapărat de activitatea fermierului in sine sau de activitatea Ministerului Agriculturii sau a politicilor publice in domeniul respectiv. Avem o abordare multidirecțională. Trebuie să acţionăm pe toate aceste planuri și deja am făcut-o incă din prima zi de mandat. Iată că multe dintre lucrurile pe care ni le-am propus și pe care le-am prevăzut fie din bugetul național ca susținere financiară, fie din fonduri europene atat destinate agriculturii, cat și din celelalte programe operaționale, să ajute fermierii romani să treacă mai bine peste șocurile care apar inevitabil in situații de criză internațională. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare. Sunt deja mai multe ţări din Uniune, cum e Spania, de exemplu, care are probleme cu rezervele de cereale. Am văzut pentru că ei importau foarte mult din Ucraina. Acum importă prin intermediul Romaniei, insă am vrea să știm cum sunt rezervele țării in privința cerealelor, a florii-soarelui, de exemplu. Adică este cumva, se pune problema ca să nu mai exportăm, să oprim exporturile pană cand ne refacem aceste rezerve? Adrian Chesnoiu: Nu. Nu s-a pus niciodată problema să oprim exporturile, pentru că noi la Ministerul Agriculturii, incă dinainte de declanșarea războiului din Ucraina, dinainte de 24 februarie, am inceput să monitorizăm stocurile, dat fiind faptul că pe istoricul de export intre luna ianuarie și luna iunie erau cantități mai mari de cereale exportate. De atunci pană in prezent și vom continua pană la apariția noii recolte, in fiecare zi de marți la ora două, am intalnire cu operatorii economici care fac comerț cu cereale, pe de o parte, și, de cealaltă parte, cu procesatorii din industria de morărit, panificație sau cu cei care produc ulei de floarea soarelui sau procesează alte categorii de materii prime agricole. Stocurile Romaniei sunt suficiente pană după noua recoltă atat in materie de cereale, cat și de plante tehnice oleaginoase - și mă refer aici la floarea soarelui. De cealaltă parte, avem discuții permanente cu procesatorii, astfel incat, pe pachetul de 200 de milioane de euro din Sprijin pentru Romania, să profităm de oportunitatea care s-a ivit prin contextul actual de a procesa o cantitate mai mare din surplusul de materie primă realizat de Romania. Şi vă dau un exemplu ca lumea și cei care ne urmăresc să ințeleagă foarte bine despre ce discutăm, pentru că s-a ridicat problema și la nivel internațional. Romania, intr-un an agricol bun, cum a fost anul 2021, a produs peste 3 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. Necesarul nostru de consum raportat la uleiul de floarea soarelui rafinat și consumat in Romania se asigură din procesarea a 1,2 milioane tone de semințe de floarea soarelui. Restul de cantitate - o parte se procesează și se exportă ca ulei brut sau ulei rafinat, de cealaltă parte, o altă cantitate se procesează in țară prin condiționare și pregătirea semințelor pentru campania de insămanțare a anului viitor. Cu toate acestea, după acoperirea intregului necesar de consum, rămane o cantitate de aproximativ un milion de tone de semințe de floarea soarelui care, in trecut, erau exportate ca materie primă. Cred că este o oportunitate pentru Romania și de aceea am alocat aceste 200 de milioane de euro şi nu ne referim doar la cultura de floarea soarelui, la materia primă semințe de floarea soarelui. Este o oportunitate pentru Romania să creștem capacitatea de procesare, să punem in legătură directă fermierul roman cu procesatorul, astfel incat in integrarea in procesare să dăm valoare adăugată materiilor prime obținute in agricultura Romaniei. Lucrul acesta il vom face in perioada imediat următoare. Lucrăm la schema de ajutor de stat, va fi notificată și intrăm cu pachetul de sprijin pentru fermieri și procesatori in vederea stimulării procesării in Romania. Reporter: Există estimări că s-ar putea dubla prețul la materiile prime din agricultură, cum ar fi cerealele, floarea soarelui, rapița și mă rog, ar putea să crească prețul lor din motive evidente, faptul că in momentul de față carburantul are alt preț, faptul că ingrășămintele s-au scumpit și ele. Cat de realistă e, in opinia dumneavoastră, această dublare și eventual, dacă ar fi vorba de o majorare a prețului, cam pe unde estimați că ar putea fi? Adrian Chesnoiu: Nu cred că se va ajunge la o astfel de majorare, dat fiind faptul că am văzut că prețul pe bursa de cereale a inceput să oscileze și el de fapt a inceput o creștere inainte de declanșarea războiului, după care a mai făcut un salt. Evident, in momentul in care iți dispar din piața de comerțului cu cereale, 30% din cantitatea totală comercializată, apar astfel de dezechilibre. In condițiile unui an agricol bun, in care rezultatele de producție vor fi unele cat mai aproape de maximul potențial pe care Romania il are și evident condiționat de astfel de rezultate și la nivelul global, prețurile se stabilizează. Este adevărat că au crescut anumite prețuri la inputuri, dar de aceea am venit cu pachete de sprijin pentru fermieri, astfel incat să menținem nivelul de producție cat mai constant posibil și să nu apară și alte tipuri de dezechilibre. Noi acționăm pe mai multe planuri, in vederea echilibrării situației din Romania. Pe de o parte să ne asigurăm in rezervele de stat că avem cantități de cereale suficiente pentru populație, de cealaltă parte monitorizarea permanentă a stocurilor astfel incat să nu ajungem la o linie roșie in care, Doamne ferește, Romania ar putea suferi de o lipsă de materie primă in sectorul de industrie alimentară. Dar nici pe departe nu a fost cazul acesta, pentru că vedeți că incă există disponibil pentru export in materie de cereale atat in Romania, cat și in celelalte state. Reporter: Deci in opinia dumneavoastră, dacă vom avea un an agricol bun, preţurile vor fi oarecum similare cu cele de anul trecut? Adrian Chesnoiu: Nu pot să fac o evaluare de prețuri, pentru că, din păcate, pe cereale prețurile se reglează pe două burse externe mari: una Euronext din Franța, cealaltă Chicago și ele dau nivelul prețurilor la nivel global. Este influențat de foarte mulți factori, de rezultatele pe care le obțin state care produc cereale in cantități suficiente. Deci este prematur să vorbim despre orice fel de cuantificări ale nivelului de producție sau al nivelului de preț, iar cred că activitatea pe care o derulăm la Ministerul Agriculturii, in permanent parteneriat cu fermierii, pe de o parte, și operatorii din industria alimentară, a creat un mecanism permanent de colaborare şi de reglare a activităţii noastre. Reporter: Cum ar putea fi afectați fermierii romani de faptul că fermierii ucraineni ar putea să exporte in cadrul Uniunii Europene, fără să achite taxe. Adrian Chesnoiu: Nu s-a discutat in momentul de faţă despre o astfel decizie. Eu să particip pe 23 mai la Consiliul de miniștri de la Bruxelles. Am avut discuții și cu colegii din cabinet care răspund de zona de transporturi și la fel, mi-au confirmat că nu au existat astfel de discuții. In orice caz, este important ca in aceste momente grele pentru intreaga omenire să fim solidari. De cealaltă parte, specificul nostru și sprijinirea fermierilor romani rămane un deziderat permanent, astfel incat să reglăm lucrurile in așa fel incat nimeni să nu aibă de suferit și ba din contră, să fim solidari unii cu ceilalţi, să ne putem sprijini in momente de cumpănă. Reporter: Şi incă o intrebare, vă rog. Fermierii se confruntă, mă rog, una din principalele probleme cu care se confruntă in prezent este cea legată de depozitare și practic aici ei vin și spun că din cauza prețurilor din ce in ce mai mari la energie vor avea de suferit. Implicit şi prețurile materiilor prime depozitate ar urma să crească. Adrian Chesnoiu: Iată cum am venit cu răspuns. Am venit cu această ordonanță prin care putem să atragem bani către sectorul agricol și de industrie alimentară, să construim noi facilități de producere a energiei electrice, pentru că v-am spus, energia electrică și gazul natural reprezintă doi factori de risc externi, pe care fermierul sau operatorul din industria alimentară nu-i poate controla, și atunci am identificat această soluție. V-am spus, lucrăm la ea incă din luna ianuarie, la nivel de interministerial și acum suntem in linie dreaptă pentru implementarea programelor de finanțare a producției de energie electrică, dar vreau să vă mai spun un lucru, Romania la nivel de țară, ca producție de cereale, are suficiente depozite să inmagazineze producția agricolă. Este foarte important și lucrăm acum in paralel la Ministerul Agriculturii la activarea acelui mecanism de certificate de depozit prin care marfa pe care fermierul o duce in depozit să poată avea o valoare economică ce-i poate oferi acestui fermier posibilitatea inceperii noului an agricol. Deci lucrăm pe mai multe direcții de acțiune, toate sunt complementare și sunt absolut convins că vor da rezultate. Unele dintre ele deja se văd. Reporter: Bună ziua! Săptămana trecută am avut redeschiderea Azomureș pe jumătate, pentru că, spune conducerea combinatului, așteaptă acele măsuri de sprijin promise de guvern, iar aici ar fi vorba despre pachetul de ajutoare de stat pentru marii consumatori de energie, de electricitate și de gaze. In ce stadiu se află acel pachet? Cand il vor vedea, pentru că spuneau cei de la Azomureș, nu vor putea trece la producerea de ingrășăminte complexe dacă nu vor avea acest pachet de sprijin, iar asta, bineințeles, se va vedea in prețurile din piață? Adrian Chesnoiu: In niciuna dintre intalnirile guvernamentale nu s-a asumat un astfel de pachet. S-a discutat despre identificarea unor soluții menite să sprijine compania pentru reluarea producției. Principala problemă pentru inchiderea sau pentru suspendarea producției la Azomureș a fost disponibilitatea gazului. După asigurarea necesarului de gaz, evident se fac acele calcule pe care fiecare companie privată și le face vis-a-vis de viabilitate economică sau de performanță economică. La nivel guvernamental, evident, canalizăm, există cadru legislativ acum la nivel european de a putea interveni acolo unde este nevoie, iar in măsura in care se va putea sprijini o companie privată, cu siguranță nu o să avem nicio ezitare să o facem. Iată, dovada mandatului pe care l-am primit, astăzi, de a iniția demersuri in salvarea companiei de la Luduș, Fabrica de zahăr de la Luduș. Deci, lucrurile trebuiesc văzute in acest ansamblu și cu siguranță dacă va fi nevoie, vom interveni. Reporter: Aşadar, in privința Azomureș nu este clar dacă urmează sau nu un pachet de sprijin doar pentru combinat? Adrian Chesnoiu: Eu nu am spus că nu este clar, ci am spus că dacă va fi nevoie, și este nevoie, și putem interveni, cu siguranță o vom face. In momentul de față, toate discuțiile care au fost cu această companie privată, purtate la nivel guvernamental, au fost cu precădere indreptate către asigurarea disponibilului de gaz sau alte pachete de sprijin de care ar putea beneficia o astfel de companie. Reporter: Iar in privinţa pachetului pentru marii consumatori de energie care, ințeleg, că este in analiza Comisiei Europene? Adrian Chesnoiu: Nu fac parte din grupul de lucru, nu aș putea să vă dau detalii. Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, pot să intervin doar să vă asigur că este un dialog purtat cu Comisia Europeană pe această temă și cat de curand vom primi o decizie finală in acest sens. Reporter: Aveţi şi o estimare cand ar urma să vină această decizie din partea Comisiei? Dan Cărbunaru: Puteți intreba cu siguranță și la Comisie acest lucru. Ce pot să vă asigur este că Guvernul Romaniei este in dialog direct cu Comisia Europeană și ministerele de linie, de asemenea, sunt implicate in acest dialog, tocmai pentru a scurta orice termen care mai poate cumva fi așezat intre momentul in care statul roman a primit permisiunea să dea acest ajutor și acordul Comisiei in acest sens. Reporter: Mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua!. Domnule ministru, dacă ne puteţi spune dacă dumneavoatsră considerați că in Romania ar putea urma o criză a zahărului, după cea uleiului, de exemplu, şi vă intreb asta pentru că in proiectul de act normativ de astăzi scrie foarte clar in nota de fundamentare că in acest moment nu se poate asigura 25% din consumul anual de zahăr al Romaniei. Adrian Chesnoiu: Şi lucrul acesta se intamplă din 2017 incoace și nu a fost nici o criză zahărului, cum nu a fost nici o criză a uleiului in Romania. Faptul pentru care noi intervenim şi demarăm aceste discuții cu această companie, cu Fabrica de zahăr de la Luduș, este tocmai pentru a reechilibra balanța comercială, pentru că este un domeniu in care avem potențial și este păcat ca o fabrică perfect funcțională să fie dezasamblată și vandută la fier vechi. Este o oportunitate pe care Romania o are, poate profita de ea și evident că suntem dispuși la acest angajament guvernamental, de a interveni intr-un domeniu in care avem potențial. Nici pană acum nu ne-am asigurat sută la sută necesarul de zahăr. Asiguram din producția internă doar 25% din necesarul de zahăr și nu am văzut să fie vreo criză pană acum, dar in dorința noastră de a stimula producția internă, producția romanească și a nu fi dependenți doar de un singur producător pe piața din Romania, vom face tot ce ceea ce ține de noi, de Guvernul Romaniei, să putem să menținem in activitate această importantă companie. Reporter: Mulțumesc! Adrian Chesnoiu: Mulţumesc şi eu! Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentare, pentru disponibilitatea de a răspunde la toate intrebările. Il invit alături de noi pe domnul ministru al dezvoltaii şi lucrărilor publice, domnul ministru Cseke Attila. Vă rog! Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut mana! Bună ziua! Astăzi, guvernul a aprobat un proiect legislativ pe care eu l-am păstrat și in ședința de guvern ca fiind cel mai important program de investiții promovat in timpul mandatului meu de ministru al dezvoltării. Poate nu toată lumea va fi de acord cu această afirmație, dar eu o consider cea mai importantă, cel mai important program de investiții. Este vorba despre proiectul legislativ care privește măsuri privind reducerea riscului seismic in Romania, un proiect de act normativ care este la nivel de lege și care va merge in parlament, in procedură de urgență pentru aprobare. Romania este printre primele 10 țări din lume in ceea ce privește expunerea la cutremur după suprafața construită. Două treimi din suprafața Romaniei este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar in ceea ce privește clădirile expertizate in grad risc 1 și risc 2, respectiv pe vechea clasificare asimilată riscului 1 și risc 2. Din datele pe care le deține astăzi Ministerul Dezvoltării - fac o paranteză - una dintre cerințele acestui proiect legislativ este acela de a crea o bază de date la nivel național de a ști exact care clădiri, unde și cate sunt expuse riscului seismic, deci din datele pe care astăzi le deținem, sunt in total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic 1 și 2, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic. De ce a fost necesară această intervenție a guvernului, respectiv un program cu totul nou, bazat pe cu totul alte principii decat cel pe care il avem in vigoare? Vorbim despre OG 20/1994, deci un program și o reglementare de 28 de ani, care și-a arătat limitele in mod evident și din punctul nostru de vedere este perimat și expirat ca și posibilitate de a aduce efecte pozitive pe acest domeniu. Pot să vă spun că pe baza Ordonanței 20/1994, deci in 28 de ani, prin finanțare de la bugetul Ministerului Dezvoltării - sunt date publice, nu sunt secrete - s-au consolidat in total 28 de clădiri. Este categoric foarte, foarte puțin. Ultima consolidare cu finanțare importantă a fost in 2015. Ultimele blocuri consolidate, predate in schimb au fost anul trecut in municipiul Tulcea. Şi atunci este evident că acest program nu mai poate continua in actualele reglementări, pentru că el nu poate să transpună in practică și să răspundă la nevoile Romaniei și am venit cu un program cu totul nou, un program național de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăți: nu va mai fi un program anual, cu finanțare anuală. Este principala problemă a Ordonanței 20/94, și anume aceea că era o derulare anuală, ceea ce insemna că autoritățile locale depuneau proiectele la Ministerul Dezvoltării, care intocmea un proiect de hotărare de guvern cu care se intra in ședința de guvern, se dădea o Hotărare de Guvern valabilă numai pentru anul respectiv, după care urma să se facă achiziția publică a lucrărilor, respectiv și execuția. Este categoric nereal și nerealist in 2022 ca intr-un singur an de zile să faci toți acești pași la un bloc de locuințe, hai să spunem minimal de trei etaje și cu minim 10 apartamente. Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce inseamnă că prin contracte de finanțare incheiate pentru consolidarea de risc seismic a acestor clădiri se vor incheia contracte cu execuție de pană la 4 ani, care se vor putea prelungi incă doi ani și nu va mai fi necesară reaprobarea anuală și așa mai departe. Pe langă blocurile de locuințe, care erau prevăzute ca fiind eligibile pentru consolidarea de risc seismic cu Ordonanța 20/94, se introduc și o altă categorie de imobile, și anume clădirile publice, in care se desfășoară diverse activități, de la administrație, pană la educație și sănătate, toate care găzduiesc servicii publice astăzi in Romania vor fi eligibile pentru consolidarea de risc seismic. Avem și din acestea, din păcate, destule. Vor fi cheltuieli eligibile, lucrările de creștere a performanței energetice a clădirii, ceea ce nu a fost pană acum. Asta inseamnă că in momentul in care consolidăm un bloc de locuințe, intervenim și pe creșterea performanței energetice, nu intervenim de două ori, intervenim deodată cu cele două tipuri de lucrări. Finanțarea este sută la sută de la bugetul de stat și, foarte important, finanțarea este nerambursabilă, spre deosebire de actuala reglementare care era o finanțare de la bugetul de stat, rambursabilă obligatoriu de către beneficiarii lucrării. In reglementarea care astăzi incă mai este in vigoare, atunci cand prin bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării se consolida de risc seismic un bloc de locuințe, proprietarii apartamentelor erau obligați să restituie statului cota lor parte din investiția făcută de către statul roman prin rate lunare egale pană la 25 de ani, deci in maxim 25 de ani trebuia restituită intreaga sumă către bugetul de stat. Programul cu care guvernul a fost de acord și cu care mergem in parlament este un program național de utilitate publică și de interes public, ceea ce inseamnă că interesul public este deasupra interesului privat și statul va susține aceste consolidări de risc seismic indiferent de beneficiar, indiferent dacă beneficiarul este proprietate, clădirea este in proprietate publică sau proprietate privată sau chiar dacă vorbim de clădiri care au in subsol spații care au o altă destinație decat aceea de locuință. Totodată va fi notată in Cartea funciară interdicția de vanzare a acestor imobile, respectiv a locuințelor pe o perioadă de 25 de ani. Este o măsură care este prevăzută și astăzi in reglementarea actuală, cu marea diferență că banii trebuiesc restituiţi de către proprietarii de locuințe. Statul nu va cere proprietarilor restituirea banilor după 25 de ani. Dacă expiră 25 de ani, este investiția statului făcută in beneficiul interesului public, incă o dată, dar se va inscrie interdicția de notare, cum se intamplă și astăzi in Cartea funciară. Dacă cineva dorește, totuşi, să vandă acel apartament căruia i-a crescut valoarea in mod categoric prin această consolidare de risc seismic - și nu trebuie decat să ne gandim la centrul istoric din București, atunci va trebui să restituie intreaga sumă care ii revine ca şi cotă parte din finanțarea dată de către stat. Deci este posibilă vanzarea și in interiorul perioadei de 25 de ani, dar atunci proprietarul, beneficiarul trebuie să restituie intreaga sumă investită de către statul roman in consolidarea de risc seismic. In privința susținerii acestei măsuri, pentru că acest proiect de act normativ a fost și este in continuare și in parlament o prioritate a ministerului, el face parte, acest proiect, dintr-un pachet mai larg de măsuri pe consolidare de risc seismic. După cum știți, in Planul Național de Redresare și Reziliență pe fondul /.../ renovării au fost alocați, la propunerea Romaniei, 217 milioane de euro pentru consolidări de risc seismic de blocuri de locuințe și clădiri publice. Sumele, astăzi, in prezent sunt accesate in integralitatea lor, ceea ce arată că a fost o măsură foarte bună, binevenită, așteptată. Odată cu inaintarea spre parlament a proiectului de lege, evident, vom merge in parlament și după aprobarea de către parlament și promulgarea, sperăm, a acestei legi, adică votarea acestuia, va incepe acest program care va presupune următoarele etape: cele care sunt incluse in expertizare, ca și risc seismic 1 și 2, blocuri de locuință și clădiri publice vor putea fi inscrise in prima etapă, intr-o listă sinteză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. In momentul in care documentațiile sunt complete, documentații tehnice, evident, pe aceste imobile ele vor intra in finanțare de la bugetul de stat și finanțarea va fi, după cum v-am specificat, multianuală, adică va exista o continuitate de finanțare a acestor lucrări, in primă fază, după cum v-am spus, avand 2.687 de clădiri cu risc seismic 1 și 2, respectiv asimilate acestor clase. Acestea sunt primele clădiri care pot intra in lista sinteză, respectiv imediat după aceea in finanțare. Dacă aveți intrebări, vă rog! Reporter: Bună ziua! Există, aşadar, o idee privind această listă de clădiri care vor avea prioritate la consolidare sau incă nu a fost... Cseke Attila: Toate clădirile care vor fi expertizate cu acest risc seismic 1 și 2 vor putea intra in acest program guvernamental, toate. Este in ordinea cronologică a depunerii documentațiilor. Am specificat că din datele pe care noi le avem, astăzi in Romania sunt expertizate sau asimilate expertizării pe clasa 1 și 2, 2687 de clădiri. Ceea ce inseamnă că autoritățile locale, respectiv proprietarii lor, in cazul blocurilor de locuințe, care trebuie să lucreze cu autoritatea locală, autoritatea locală este cea care depune documentația și proiectul spre finanțare, respectiv proprietarii clădirilor publice care sunt autorități publice vor putea cere in primă fază această inscriere in lista sinteză, cum au documentațiile, vom avansa și cu finanțarea. Reporter: Și atunci cand am putea să avem primele lucrări de consolidare? Cseke Attila: Aici depinde, evident, de beneficiar. Eu nu pot să estimez acest lucru, dar pot să vă spun... Reporter: Intrarea in vigoare a programului. Cseke Attila: Pot să vă spun că, din ceea ce am văzut in PNRR, cu cele 217 milioane de euro care s-au accesat foarte repede, nevoia pentru consultare de risc seismic este uriașă și acest program va răspunde acestei nevoi. Reporter: Există mari probleme in privința expertizelor expirate, adică, intre timp, multe clădiri sunt și mai degradate decat au arătat ele la momentul expertizei. Cseke Attila: De aceea am spus că actuala reglementare este perimată și ne trebuie o reglementare complet nouă, cu abordare total diferită, care vine cu soluții pentru anul 2022. Soluțiile astăzi pe ordonanța 20 cred că sunt expirate de mult timp. Reporter: Şi o ultima intrebare, domnule ministru. Avem o situație in comuna Ciorăști din județul Vrancea. Vă intreb asta pentru că știu că ați avut și o intalnire cu primarul de acolo. Primarul din comuna Ciorăști spune că ministerul pe care il conduceți blochează o finanțare europeană prin Programul Operațional Regional pentru construirea unei școli in comună, asta pentru că o direcție din cadrul ministerului nu aprobă cererile de finanțare, pe motiv că lucrarea este făcută cu firma primăriei, insă, aceeași primărie, tot prin POR, tot cu aceiași oameni din minister, a construit și un centru de zi. Primarul spune că acum riscă să piardă finanțarea pe anul acesta și că nu-și explică de ce atunci cand a construit centrul de zi totul a fost in regulă, iar acum s-a schimbat totul şi nu primește această aprobare pentru cererea de finanțare. Cseke Attila: Este punctul de vedere al domnului primar. Reporter: Şi care este punctul dumneavoastră de vedere? Cseke Attila: Noi avem un alt punct de vedere. Am avut o discuție cu domnul primar cu privire la acest aspect. I-am recomandat să facă procedurile legale pe care le consideră necesare, este dreptul dansului. Ştiți foarte bine că, pe fonduri europene, criteriile și procedurile nu sunt negociabile, nici cu ministrul dezvoltării, nici cu altcineva. Eu sunt foarte deschis la orice intalnire și mă intalnesc cu foarte mulți primar, dar aici sunt niște proceduri și criterii pe accesare de fonduri europene. Reporter: Deci aici nu a fost totul in regulă, să inţelegem. Cseke Attila: Este punctul de vedere al domnului primar. Autoritatea de management POR, care s-a exprimat nu in timpul mandatului actualului ministru al dezvoltării, are un alt punct de vedere. Conform reglementărilor care sunt in vigoare legat de accesarea de fonduri europene pe Programul Operațional Regional, acest punct de vedere al autorității de management poate fi atacat, contestat, conform procedurilor legale. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua. O precizare. Finanțarea acestor lucrări se va face din fonduri europene, prin PNRR, sau e vorba de bani din bugetul național. Cseke Attila: Deci, acest proiect de act normativ, cum vă spuneam, creează un cu totul alt program și o altă abordare. Finanțarea acestui program poate să vină din bugetul de stat, poate să vină din PNRR, dar unde s-au consumat deja banii alocați pentru pentru acest tip de intervenție, respectiv poate veni din alte tipuri de abordări, fonduri europene. Dacă vom găsi soluții, evident că le vom accesa, pentru că, v-am spus, 217 milioane de euro și apelul de proiecte incă nu s-a incheiat, a inceput la 1 aprilie se incheie in 30 mai, incă nu s-a incheiat, dar toți banii au fost accesaţi. Adică e nevoie de acest tip de intervenție mod evident. Vom căuta soluții și pe fonduri europene, dar și guvernul este angajat ca și pe bugetul de stat să pornim acest tip de intervenție. Reporter: Şi banii disponibili intr-un an vor fi alocaţi prin bugetul din anul respectiv? Pentru ca să ne dăm seama cam in ce ritm vor putea fi consolidate clădirile. Avem deja 2.687, in ce termen ar urma acestea să fie consolidate, astfel incat să poată să se treacă la etapa următoare? Cseke Attila: Avem 2.687 de clădiri expertizate risc seismic 1, respectiv asimilabile riscului seismic 1 și 2, ceea ce nu inseamnă că avem documentații tehnice pentru construirea de risc seismic pe ele. Beneficiarii vor trebui să vină cu această documentație. Cred că nu vor veni toți laolaltă și deodată, adică acesta va fi un proces continuu. Ceea ce este important, că o dată intrat in acest sistem și dacă ajungi la un contract de finanțare, ai finanțarea asigurată multianual. Nu mai trebuie să vii in fiecare an, știi că ai un contract de finanțare pe patru ani de zile, hai să spunem de 5 milioane de euro, pe care statul ți-l asigură și tu te ocupi de execuția lucrării. Reporter: Dar există in proiectul vreo asumare a unui număr de clădiri pentru care să se inceapă, nu știu, in primul an 300 de clădiri - am văzut in proiect erau niște... Cseke Attila: Nu sunt asumate un număr de clădiri, din simplul motiv că acesta nu depinde de guvern. Deci, noi putem să creionăm o procedură transparentă, eficientă și mult mai bună decat avem astăzi, să punem din bugetul de stat ceea ce trebuie pus, dar cat din această sumă este atrasă, accesată va depinde in primul rand de beneficiar. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă intreb despre un alt subiect, mai exact despre Programul Anghel Saligny - a fost o ședință a coaliție de guvernare, am ințeles- pentru că primarii cel puțin nu mai au răbdare și se intreabă cand veţi demara acest program și cand vor ajunge primii bani? Cseke Attila: Nu știu care sunt acei primari. Eu am mai răspuns la această intrebare. Cred că prin atribuțiile pe care le am mă intalnesc poate cu cei mai mulți primari săptămanal, am intalniri și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. Şi vă reamintesc ceea ce am spus intotdeauna - asumarea ministrului dezvoltării a fost luna mai 2022. Alte puncte de vedere, din punctul meu de vedere, sunt simple puncte de vedere. Evident că informez in mod constant coaliția de guvernămant cu referire la Programul Anghel Saligny. El este definitivat, ca și cadru financiar, prin suplimentarea de sume pe care Guvernul a acordat-o și, in perioada imediat următoare, veți avea și vom anunța și public prima parte a implementării programului, și anume prioritizarea, pe baza unor criterii transparente, a alocării financiare pe Programul Anghel Saligny pentru județe. Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu, domnule ministru! Dacă nu mai sunt alte intrebări pentru dumneavoastră, o să trec acum la prezentarea următorului invitat in acest briefing de presă. După cum știți, debutul ședinței de guvern a marcat prezența unor tineri care au insoțit fiecare dintre membrii Guvernului și pentru că nici purtătorul de cuvant al Guvernului nu a făcut excepție, imi face o deosebită plăcere să o invit alături de mine pe Maria Ignat. Studiază la master in cadrul Facultății de Relații Publice și Comunicare de la SNSPA, o prestigioasă instituție de invățămant din București, despre impactul noilor tehnologii in comunicare, dar nu va vorbi despre asta acum. Şi o să o rog să prezinte lista colegilor de generație, cel puțin, care astăzi au participat la ședința de guvern. Maria Ignat: Bună ziua! Numele meu este Maria Ignat și sunt studentă in cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice - SNSPA. Am să vă ofer cateva date despre tinerii care i-au insoțit, in ședința de astăzi, pe doamna și domnii miniștri. Ministerul Finanțelor a avut ca invitat un absolvent din cadrul ASE. Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Şanse - student anul 2 master, Universitatea Politehnică din București, specializarea Ingineria resurselor umane in organizații industriale, asistent social la DGASMB București. Ministerul Sportului - reprezentanta Romaniei la Campionatul European de Gimnastică Ritmică de la Bremen. Ministerul Economiei - masterand Microelectronică. Ministerul Afacerilor Interne - studentă anul 4 la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, Ministerul Afacerilor Externe - 31 de ani, Departamentul consular, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - student USAMV București, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului - student masterat ASE, vicepremier Kelemen Hunor - student Facultatea de Drept, Ministerul Culturii - 31 de ani, director Muzeul Ororilor Comunismului, Ministerul Energiei - absolvent, consilier și asistent in cadrul Ministerului de Energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale - student anul I Universitatea București, Facultatea de Științe Politice, angajat cu jumătate de normă la cabinetul ministrului, Ministerul Justiției - 29 de ani, doctorand in drept public internațional, autor de studii și articole de specialitate, Ministerul Sănătății - medic rezident ATI, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - 21 de ani, absolventă Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - doctorand Universitatea București, Ministerul Educației - elev Colegiul Național Sfantul Sava, medalie de argint la Olimpiada națională de fizică și de matematică, preadmis pe locurile de olimpici la Universitatea Politehnică București, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - elevă Liceul Ady Endre, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - antreprenor și doctorand in cadrul ASE, Ministerul Apărării, Academia Tehnică Militară - student in cadrul Academiei Tehnice Militare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - consilier juridic debutant in cadrul ministerului, Cancelaria prim-ministrului - coordonator programe de politici publice și campanii Asociația Act for Tomorrow și Comunicare SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice - masterand brand management și comunicare corporativă, care studiază impactul noilor tehnologii in comunicare. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, Maria. Dincolo de emoții, mulțumesc pentru participare. O să continuăm... Reporter: Am o intrebare: dintre toți cei enumeraţi ați putea să ne spuneți dacă sunt membri de partid şi in ce partide sunt? Dan Cărbunaru: Nu am nicio informație legată de opțiunea sau simpatia politică a oricăruia dintre ei. Pot să vă asigur că toți sunt tineri valoroși, iar ceea ce Maria v-a prezentat ceva mai devreme, cred, confirmă nu doar soliditatea background-ului educațional, dar și interesul față de administrația publică, in general. Mulțumesc incă o dată, Maria, pentru ajutor și pentru faptul că, prin prezența ta, am asigurat inclusiv echilibrul de gen al comunicării la nivel guvernamental. Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să prezint foarte pe scurt cateva dintre celelalte decizii care s-au mai luat astăzi in cadrul ședinței de guvern. A fost aprobat memorandumul privind programul de convergență 2022 - 2025, care are la bază prevederile strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022 - 2024, inclusiv prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu, această politică fiscal-bugetară fiind orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar, in condițiile urmăririi obiectivelor de redresare economică. Pentru anul in curs, construcția bugetară are in vedere o țintă de deficit bugetar in termeni ESA. de 6,2% din PIB. Față de anul anterior, reprezintă o reducere de 0,9 puncte procentuale din Produsul Intern Brut al țării, iar trendul de reducere a deficitului bugetar va continua, fiind estimate diminuarea cu 1,8 puncte procentuale din PIB pentru 2023, respectiv cu 1,5 puncte procentuale din PIB in 2024, pană la un nivel de 2,95% din Produsul Intern Brut, iar in ceea ce privește datoria guvernamentală, in conformitate cu metodologia Uniunii Europene, aceasta se situează, la finalul anului 2021, la 48,8% din PIB sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht din totalul datoriei guvernamentale, datoria internă reprezentand 24,8% din PIB, in timp ce datoria externă a fost de 24% din Produsul Intern Brut al ţării. Aș vrea să precizez, Guvernul Romaniei iși menține angajamentul de aderare la zona euro, iar, intre timp, eforturile se concentrează pe măsurile de susținere economică și socială, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, dar și pe diminuarea consecințelor generate de conflictul militar din Ucraina, agresiunea militară rusă de acolo. Programul de convergență pentru 2022 - 2025 a fost aprobat de guvern in contextul in care semestrul european prevede ca statele membre să prezinte programele de stabilitate sau convergență in cadrul cărora se evidențieze planurile pe care le au in vedere pentru a consolida finanțele publice. Documentul aprobat va fi transmis Comisiei Europene. In domeniul Justiției, guvernul a aprobat un proiect de lege pentru valorificarea adaptată a unor măsuri care s-au dovedit a fi benefice pentru instituțiile din domeniul Justiției in perioada stării de alertă, declanșate de nevoia de a preveni și combate efectele pandemiei de COVID-19. Așadar, pentru incă un an, o serie de măsuri legislative care au fost aplicate in perioada stării de alertă și care s-au dovedit că au efecte benefice in activitatea instanțelor judecătorești, in domeniul executării pedepselor sau a măsurilor educative, ori al altor măsuri dispuse de organele judiciare in procesele penale sau in domenii insolvenței sunt menținute, in acest sens, fiind aprobat proiectul de lege care vizează de fapt conservarea in fondul normativ comun pentru această perioadă de un an a măsurilor respective, aceste măsuri urmand să contribuie la desfășurarea mai facilă și mai rapidă a procedurilor legale cu un impact pozitiv imediat asupra drepturilor și intereselor legitime, atat pentru cetățeni, cat și pentru companii. Acestea ar fi principalele elemente. Dacă doriți, vă pot prezenta și lista privind eliberări sau numiri din funcție pentru prefecți. Astăzi a fost aprobată prin hotărare de guvern eliberarea din funcție a doamnei Văcaru Georgiana-Alexandra, din funcția de prefect al Municipiului București. De asemenea, au fost eliberați din funcție doi subprefecți, domnul Nițescu Nicolae, din funcția de subprefect al județului Brăila și domnul Salup-Rusu Alexandru-Marian din funcția de subprefect al județului Suceava. Astăzi, prin hotărare de guvern, a fost numit domnul Toni Greblă in funcția de prefect al Municipiului București, in timp ce, de asemenea, prin hotărare de guvern, a fost numită doamna Bădiu Virginia-Loredana funcție de subprefect al județului Brăila, iar domnul Sinescu Florin in funcția de subprefect al județului Suceava. Acestea ar fi fost lucrurile pe care aș fi vrut să vi le comunic. Vă rog. Reporter: Ne puteți spune de ce a fost eliberată din funcție prefecta de București? Dan Cărbunaru: Nu am alte elemente, in ședința de guvern de astăzi au fost luate aceste decizii. Putem furniza detalii ulterior. Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență. Mulțumesc și ajutorului primit pe parcursul acestui briefing din partea unuia dintre reprezentanții tinerilor care astăzi au participat la ședința de guvern condusă de premierul Nicolae Ciucă. Mulțumesc incă o dată, la revedere. 2022-05-04 15:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-04-05-33-42big_image_012_resize.jpgȘedința de guvern din 4 mai 2022Știri din 04.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-4-mai-2022Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Desfășurăm astăzi o ședință de guvern pe care o considerăm aparte, ținand cont de faptul că am fost de acord cu propunerea doamnei ministru atunci cand am discutat despre Ziua Tinerilor, pe 2 Mai, și am agreat ca, dincolo de activitățile și mesajele care au fost dedicate acestei zile, să organizăm o ședință de guvern la care să fie invitați tineri din cat mai multe domenii de activitate, care studiază in diverse instituții de invățămant preuniversitar și universitar, absolvenți care iși desfășoară activitatea, in diferite domenii. Deci, pe de o parte, am avut ziua de 2 Mai in atenție, pe de altă parte, anul 2022 este Anul Tineretului și, la nivelul Guvernului Romaniei, am convenit ca focusul nostru să fie dedicat tinerilor, in sensul in care, iată, deschidem ușa sălii de ședință a Guvernului pentru tineri, deschidem ușa clădirii Guvernului pentru ca tinerii să aibă acces cat mai des și cat mai mult la activitățile pe care noi le planificăm și le desfășurăm la Guvern. Folosesc acest prilej ca să spun că vreau să transmit un mesaj din partea tuturor in sensul in care, cu adevărat, dincolo de ceea ce este scris in programul de guvernare, dincolo de activitatea pe care o desfășurăm fiecare dintre noi, este absolut important că tot ceea ce facem, ca deciziile pe care noi le luăm să fie indreptate către Romania de maine. Pe cea de astăzi o gestionăm, așa cum am făcut-o pană acum și cum o vom face in continuare, cu responsabilitate, prin dialog cu intreaga societate civilă. Dar cred că trebuie să fim conștienți de faptul că dialogul trebuie să se indrepte cat mai consistent către tineri, pentru că datoria noastră este să pregătim Romania pentru a putea să fie condusă de cei care sunt astăzi la masă cu noi. Inainte de inceperea ședinței de guvern fiecare dintre dumnealor s-a prezentat, a menționat unde iși desfășoară activitatea, unde studiază și am putut să desprindem fiecare dintre noi bucuria lor pentru că au fost invitaţi la acest eveniment şi, mai ales, faptul că ei contează și că, la nivelul Guvernului Romaniei, s-a gandit o astfel de inițiativă, astfel incat să poată să iși prezinte opiniile, iar noi să putem să ii ascultăm și să invățăm și noi de la ei. Iar din partea noastră, cred că este foarte important ca ei să afle că nu este doar o invitație de a fi participat astăzi la această ședință de guvern, ci este, de aici inainte, o obligativitate pentru ei să aibă o ritmicitate, un anumit plan prin care să rămană in legătură cu guvernul. Probabil că la asta nu vă așteptați, ați crezut că doar participați și incheiem activitatea. Nu. De aici inainte, periodic, vom avea astfel de intalniri- vom decide in ce ritm le vom stabili - pentru că vrem de la voi răspunsuri, soluții, propuneri, inițiative, așteptăm de la voi creativitate, astfel incat, impreună cu voi, tot ceea ce reprezintă decizie la nivelul guvernului să se concretizeze in acea fundație pe care voi să continuați să construiți Romania de maine. Un lucru pe care trebuie să il subliniez este că am invățat de la tanărul din dreapta mea un cuvant foarte ințelept, și anume că un tanăr educat astăzi este un adult caștigat maine. Este clar că avem nevoie să continuăm să investim in educație, in sănătate, in digitalizare, avem nevoie să investim in tot ceea ce poate să insemne incredere pentru noi, incredere și oportunități pentru voi și mai ales increderea că veți rămane in țară, că veți avea contribuția voastră și satisfacția de mai tarziu că, intr-adevăr, ați pus umărul la tot ceea ce inseamnă efortul acestei țări de a face față oricăror provocări. Vedem cu toții că trăim intr-o situație complicată, deosebit de complexă, care necesită de la sine decizii și măsuri in conformitate cu situația concretă. Dar trecerea printr-o astfel de situație este responsabilitatea noastră. Că așteptăm de la voi propuneri este, de asemenea, foarte evident. Dar, impreună cu voi, trecem dincolo de acest moment și ne gandim la ceea ce avem de făcut pentru viitorul țării, așa cum spuneam. Este, de asemenea, perioada in care, la nivelul guvernului, incepe programele de internship. Sigur, parte dintre voi fie ați parcurs acest program, fie nu l-ați parcurs. Voi veți fi internship-ul fiecărui ministru și al premierului pentru perioada următoare, așa cum spuneam, și vă așteptăm să veniți atat cu propuneri, cu idei, și așteptăm ca, la următoarea ședință de guvern, să vă ascultăm cu propuneri concrete, nu doar cu partea de prezentare și introducere a fiecăruia dintre voi. Am mai avut o invitație, pe care a onorat-o primarul municipiului Calafat - domnule primar, vă mulțumim că sunteți alături de noi! L-am invitat pentru că săptămana viitoare, pe 9 mai, urmează să aniversăm 145 de ani de la caștigarea independenței. Iată, un moment foarte important, 9 mai 1877 - 9 mai 2022. Domnule primar, veți avea posibilitatea să exprimați in cadrul Guvernului semnificația momentului respectiv. Folosim această oportunitate, fiind tinerii aici, alături de noi, să constituie un moment de reflecție pentru tot ceea ce a insemnat istoria, sacrificiile și eforturile pe care le-au făcut inaintașii noștri pentru ca noi astăzi să putem să ne exprimăm liber și să ne gandim la construcția viitorului țării. In cadrul ședinței de guvern de astăzi vom continua să luăm decizii, care se referă la pachetul Sprijin pentru Romania. Am ințeles de la domnul ministru de finanțe că deja a fost aprobat primul pachet de finanțare pentru susținerea investițiilor de peste un milion de euro - este vorba de un pachet care acoperă 92 de domenii de activitate. Lucrăm impreună cu Ministerul Fondurilor Europene să finalizăm pană vineri celelalte documente, in care asigurăm cadrul legislativ și cadrul de reglementare pentru celelalte măsuri. Ca atare, doamnelor și domnilor, vom mai avea o ședință de guvern vineri, o ședință de guvern excepțională, pentru a aproba acest cadru, și de asemenea, incă una la inceputul săptămanii viitoare, luni, astfel incat să putem să asigurăm pachetul de măsuri cu decizii concrete, reglementate, și ele să poată să fie puse in aplicare la timp, așa cum ne-am asumat. Tot in cadrul măsurilor pe care guvernul le are in vedere, astfel incat să putem să avem un parcurs coerent pe decizia de a ne asigura independența energetică, ieri am reușit să finalizăm tranzacția prin care Romgaz a achiziționat participațiile companiei Exxon și, in felul acesta, Compania Romgaz impreună cu OMV Petrom, intr-un timp foarte scurt, să poată să inceapă exploatarea gazelor in perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, făcand astfel un pas important către asigurarea independenței in ceea ce inseamnă asigurarea resursei de gaz. Astăzi, vom aproba o ordonanță de urgență care va pregăti gestionarea celor aproximativ 13 miliarde de euro, bani destinați pentru imbunătățirea infrastructurii, pentru investiții in ceea ce inseamnă surse noi de energie regenerabilă, bani care sunt convins că vor asigura capitalul necesar astfel incat, dincolo de dezvoltarea infrastructurii energetice, să putem să investim și in activități de cercetare, așa cum spunea unul dintre tinerii aflați astăzi alături de noi, care e preocupat și pasionat de tot ceea ce inseamnă dezvoltările in domeniul energetic. Sperăm ca prin aceste măsuri pe care le luăm să asigurăm și resursele necesare ca activitatea de cercetare și dezvoltare in domeniu să poată să evolueze și in țara noastră. Practic, ne dorim ca tot ceea ce noi ne-am propus să aibă la bază investiții, să aibă la bază inovare, cercetare și să ne inscriem in acest trend prin care cu adevărat să putem să fim cat mai aproape de parcursul țărilor din vestul Europei. Avem potențial, avem resursă umană, resurse naturale prin care să putem să stimulăm tot ceea ce reprezintă evoluție tehnică și tehnologică, iar Romania să fie una dintre țările care s-a aliniat tuturor demersurilor care s-au făcut pană in acest moment la nivelul Uniunii Europene. Ceea ce doresc să mai subliniez este faptul că astăzi avem la masă, am să spun, doi domni miniștri - domnul ministrul Boloș nu este un membru nou in cabinet, dansul și-a mai desfășurat activitatea in acest guvern și in guvernele anterioare, a revenit la portofoliul care l-a consacrat din punct de vedere profesional -, iar speranța și așteptările noastre, domnule ministru, și ale tinerilor de aici este să facem in așa fel incat să atragem fondurile europene și să indeplinească așteptările pentru ceea ce inseamnă un invățămant dezvoltat, un sistem de sănătate dezvoltat și modern, un mediu de cercetare și inovare adaptat la evoluțiile de pe planul european și internațional. Ca atare, sunt convins că prin efortul dumneavoastră și al echipei ministeriale reușim să atragem toți banii care se cuvin Romaniei de la Uniunea Europeană. Şi avem intr-adevăr un membru nou in cabinet, este vorba de domnul Sebastian Burduja, cel care va conduce Ministerul Cercetării și Digitalizării. Domnule ministru, este un domeniu pe care ni-l dorim cu toții să il vedem că intră in ritm, că ajunge să aibă acea dinamică pe măsura enunțului din titulatura ministerului și tot ceea ce veți face acolo este să reușim intr-adevăr să digitalizăm, să sprijinim toate eforturile care se fac la nivel guvernamentale pentru a facilita tot ceea ce inseamnă servicii publice, activitate guvernamentală, interinstituțională, pe de o parte, iar pe de altă parte, să reușiți să daţi acel impuls activităţii de cercetare, pentru că avem deja domenii unde putem să obținem excelență. Ele au inceput, trebuie finalizate şi, de asemenea, trebuie să demarăm, să incepem in sectoare şi domenii noi de cercetare, in care să ne punem in valoare, aşa cum spuneam, resursa şi capacitatea de care dispunem. Vă mulţumesc foarte mult! Incepem şedinţa de guvern. 2022-05-04 13:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_039_resize.jpgPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut consultări cu reprezentanții Confederației Sindicale MeridianȘtiri din 04.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-avut-consultari-cu-reprezentantii-confederatiei-sindicale-meridianGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-Ministrul Nicolae Ionel Ciucă a avut astăzi consultări la Palatul Victoria cu reprezentanții Confederației Sindicale Meridian. In cadrul intalnirii au fost analizate temele semnalate de confederația sindicală și soluțiile pentru protejarea cetățenilor de efectele creșterii prețurilor la energie și produse de bază, imbunătățirea nivelului de trai și a condițiilor de muncă pentru salariați. Premierul Ciucă a menționat măsurile incluse in Pachetul - Sprijin pentru Romania, destinate susținerii populației, indeosebi categoriilor vulnerabile, precum și economiei romanești. Pană la sfarșitul săptămanii viitoare vor fi pe masa Guvernului noi reglementări pentru implementarea măsurilor economice și sociale care fac parte din pachetul - Sprijin pentru Romania, a arătat șeful Executivului. De asemenea, premierul a făcut referire la asigurarea stabilității in sectorul energetic pană in aprilie 2023, prin aplicarea măsurilor de compensare a prețurilor la energie și gaze naturale. Totodată, prim-ministrul Ciucă a subliniat deschiderea Guvernului pentru dialog cu partenerii sociali, in perspectiva identificării celor mai potrivite soluții la problemele cu care societatea și economia se confruntă. La intalnirea cu sindicatele au mai participat Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, ministrul Muncii și Securității Sociale, Marius Budăi. 2022-05-04 13:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-04-05-22-14big_image_008_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la semnarea Memorandumului de înțelegere privind colaborarea și schimbul de informații în domeniul inspecției muncii de către min. Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, și min. Muncii și Politicilor Sociale din Rep. Italiană, Andrea OrlandoȘtiri din 04.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-semnarea-memorandumului-de-intelegere-privind-colaborarea-i-schimbul-de-informatii-in-domeniul-inspectiei-muncii-de-catre-min-muncii-i-solidaritatii-sociale-marius-budai-i-min-muncii-i-politicilor-sociale-din-rep-italiana-andrea-orlandoGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Guvernul oferă soluții pentru a asigura standardele europene de protecție socială cetățenilor romani care lucrează in Italia Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat astăzi la intalnirea de lucru a miniștrilor Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, cu ministrul Muncii și Politicilor Sociale din Republica Italiană, Andrea Orlando. In cadrul discuției de la Palatul Victoria au fost abordate mai multe teme de interes intre care răspunsul Uniunii Europene la conflictul din Ucraina și sprijinul acordat refugiaților, propunerea de directivă privind salariile minime precum și cea privind imbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. De asemenea, discuțiile au vizat și economia socială, extinderea măsurilor sure in gestionarea tranziției verzi și digitale și formarea profesională și recalificarea lucrătorilor, cu referire in special la forța de muncă angajată de companiile italiene din Romania. La finalul intalnirii, cei doi miniștri ai muncii au semnat Memorandumul de ințelegere privind colaborarea și schimbul de informații in domeniul Inspecției Muncii. Documentul are ca scop imbunătățirea cooperării intre autoritățile de control și monitorizare romane și italiene cu privire la prevenirea și combaterea practicilor ilegale din domeniul detașării transnaționale, muncii nedeclarate și plasării ilegale, inclusiv in context sezonier. De asemenea, prin semnarea memorandumului se urmărește promovarea și asigurarea unei aplicări corecte a legislației naționale și a legislației europene in scopul protecției drepturilor lucrătorilor care muncesc pe teritoriul celor două state, ținand cont și de condițiile specifice create de pandemia de Covid - 19. Documentul mai stabilește punctele de contact pentru eficientizarea comunicării reciproce, prevede derularea unor acțiuni de informare adresate atat lucrătorilor, cat și angajatorilor stabiliți intr-un stat care doresc să presteze servicii in celălalt stat și efectuarea de inspecții concertate sau comune, precum și realizarea schimbului de informații și de documente necesare intre autoritățile competente din cele două state. In centrul preocupărilor Guvernului se află cetățeanul roman, indiferent unde se află el. Datoria noastră este să oferim soluții pentru a asigura standardele europene de protecție socială cetățenilor romani care lucrează in Italia - și aici discutăm de peste un milion de persoane, precum și in alte state europene. Avem in vedere drepturile salariale, de pensie, precum și cele care țin de siguranţa muncii. Comunitatea de romani din Italia și cea de italieni din Romania sunt punți de legătură intre țările noastre, care se bucură și de relații economice consistente, aflate pe un trend de consolidare, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. - Memorandumul semnat astăzi reprezintă un pas important in consolidarea cooperării romano-italiene in domeniul muncii și in același timp cred că este extrem de important pentru lucrătorii romani din Italia, dar și pentru lucrătorii italieni din Romania. Am stabilit cu domnul ministru ca prin Autoritatea Europeană a Muncii, instituție inființată in anul 2019 datorită finalizării unui dosar extrem de important in perioada Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, echipe mixte de inspectori din Italia și Romania să participe la grupuri de lucru de profesionalizare și armonizare a condițiilor de lucru și a legilor din cele două țări, astfel incat, la controalele mixte care se vor desfășura și in Italia, și in Romania, să ne fie mult mai ușor. Un alt aspect important stabilit astăzi vizează cooperarea in ceea ce privește certificarea și confirmarea stagiilor de cotizare ale cetățenilor romani care lucrează in Italia. Am stabilit să lucrăm impreună pentru a scurta cat mai mult timpul de așteptare al cetățenilor care au dreptul la pensie, iar noi să ne străduim și mai mult pentru a le deschide cat mai rapid acest drept, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, domnul Marius Budăi. La randul său, ministrul Muncii și Politicilor Sociale din Republica Italiană, Andrea Orlando, a apreciat că Memorandumul semnat la București este un instrument prețios care va permite inspectoratelor de muncă din cele două țări să intensifice colaborarea pentru intărirea protecției muncii lucrătorilor și siguranța la locul de muncă. Este necesară cooperarea prin schimbul de informații și de bune practici in cadrul inspecției muncii pentru a asigura protecția eficientă a lucrătorilor detașați de pe teritoriul unuia dintre statele noastre pentru a desfășura activități pe teritoriul celuilalt. Este esențială cooperarea activă in domeniul prevenirii și combaterii muncii nedeclarate, a detașării transnaționale false a lucrătorilor, a plasării ilegale a forței de muncă și, in general, a incălcărilor drepturilor lucrătorilor. Interesul guvernelor noastre este de a proteja și de a facilita libera circulație a lucrătorilor, asigurand in același timp protecția drepturilor acestora, a condițiilor de muncă, legalitatea relațiilor contractuale. Sunt sigur că in viitor, datorită ințelegerii pe care o semnăm astăzi, de fiecare dată cand inspectorii noștri vor resimți necesitatea de a lucra impreună pentru a asigura o mobilitate echitabilă și demnă, putem cu toții să fim disponibili și să ne intărim capacitățile pentru a combate fenomenele de fraudă și abuzuri, de muncă nedeclarată și de exploatare, a declarat ministrul Muncii și Politicilor Sociale din Republica Italiană, Andrea Orlando. [Check against delivery] Marius Budăi: Vă mulțumesc pentru interes, o activitate extrem de importantă astăzi, despre care o să vă vorbesc cand o să iau cuvantul. Acum il invit pe domnul prim-ministru, care ne-a făcut plăcerea şi onoarea să ni se alăture la acest eveniment extrem de important pentru cetățenii romani care lucrează in Italia, dar și pentru cetățenii italieni care lucrează in Romania. Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Domnule ministru, doamnelor și domnilor, vreau să incep prin a le mulțumi tuturor celor care s-au implicat in pregătirea și desfășurarea acestei activități. Este o activitate foarte importantă pentru Ministerul Muncii, dar și pentru Guvernul Romaniei. Spun că este foarte importantă pentru că, așa cum am afirmat de fiecare dată, in centrul programului de guvernare, in centrul preocupărilor Guvernului Romaniei se află cetățeanul roman, indiferent unde se află el. Prin activitatea de astăzi, este datoria noastră - a Guvernului Romaniei, a Ministerului Muncii din Romania, a Ministerului Muncii din Italia - să putem să identificăm acele soluții și să concretizăm acele măsuri care pot fi luate la nivelul ambelor ministere, astfel incat să putem să asigurăm standardele europene de protecție socială atat a cetățenilor romani care lucrează in Italia - și aici discutăm de peste un milion de romani aflați in Italia - cat și, desigur, a cetățenilor italieni care lucrează in Romania - discutăm de aproximativ 9.000 de cetățeni italieni. Practic, prin activitatea de astăzi se asigură acele elemente de colaborare și coordonare intre Ministerele Muncii roman și italian pentru a putea să iși coordoneze cat mai bine instrumentele, astfel incat să poată să asigure, așa cum spuneam, că se respectă standardele, că cetățenii romani și cetățenii italieni beneficiază atat de drepturile și reglementările la nivel național din Italia și din Romania și, in mod deosebit, se respectă drepturile in conformitate cu reglementările Uniunii Europene. Ceea ce doresc să subliniez este ca astfel de activităţi - şi sunt convins că domnul ministru Budăi va continua demersurile de acest fel - să se desfăşoare şi pentru romanii care lucrează in alte ţări din UE şi nu numai, şi in felul acesta să ne asigurăm că ei sunt ambasadori de bază ai Romaniei, pentru că acolo unde au fost primiţi, cum Italia i-a primit cu braţele deschise, işi desfăşoară activitatea, lucrează aşa cum trebuie acolo, sunt cetăţeni respectabili şi noi ne asigurăm că drepturile lor sunt asigurate şi protejate. Și am asistat la discuţii - se vorbea atat de drepturile salariale, cat şi de drepturile care li se cuvin in momentul in care işi incetează activitatea şi au drept la pensie şi, desigur, toate celelalte drepturi care ţin de siguranţa muncii pe timpul activităţilor care le desfăşoară, incă o dată, atat pentru cetăţenii romani, cat şi pentru cetăţenii italieni. Este cu atat mai important cu cat trebuie să subliniem că relaţiile economice dintre Romania şi Italia sunt unele cat se poate de consistente şi prin tot ceea ce noi desfășuram acum nu facem altceva decat să contribuim la consolidarea lor şi la asigurarea cadrului ca ele să se dezvolte şi să poată să prindă mai multă consistență. Incă o dată, domnilor miniștri, vreau să vă mulțumesc pentru această decizie și efortul pe care l-a făcut domnul ministru Andrea Orlando și il rog să transmit salutul meu premierului Draghi şi, de asemenea, aşa cum am discutat cu domnul ambasador şi cu comunitatea oamenilor de afaceri italieni din Romania, privim cu incredere că in viitor vom continua astfel de activităţi bilaterale şi, de ce nu, să avem o intalnire la nivel de premieri, la nivel guvernamental pentru a putea să consolidăm şi mai bine relaţiile bilaterale dintre ţările noastre. Vă mulţumesc. Marius Budăi: Mulţumesc frumos, domnule prim-ministru. Domnule ministru Orlando, vă rog să ne adresaţi cateva cuvinte. Andrea Orlando: Sunt extrem de un onorat de primirea pe care am avut-o astăzi, pe care ne-a acordat-o domnul ministru. Astăzi facem un pas care consider că este foarte important pentru comunitățile noastre, pentru că construim un sistem mai eficient de cooperare pentru a combate forme de ilegalitate a muncii, de exploatare, de discriminare. Țările noastre au niște tradiții de colaborare in spate și trebuie să intensificăm, in acest sector, efortul nostru pentru că tocmai această experiență pe care o avem in spate a făcut in așa fel incat una din problemele cele mai importante cu care ne-am confruntat, in momentul in care au fost condițiile pentru reluarea muncii, să avem atunci mana de lucru calificată, asta și pentru că, in trecut, nu ne-am ocupat cu foarte multă atenție de muncă și de lucrători. Această considerație cred că este foarte actuală in acest moment și cu siguranță că este pentru comunitățile care activează in Italia și care vin din alte țări, din care comunitatea romană este una din cele mai importante. Și aș dori să profit aici pentru a mulțumi tuturor lucrătorilor și tuturor lucrătoarelor romani și romance, care sunt unul din elementele esențiale pentru ca economia țării noastre să meargă inainte. Din păcate, in lumina crizei datorate războiului din Ucraina, unul din factorii importanți ai cadrului economic este faptul că această comunitate romană este una care s-a integrat puternic in societatea noastră și probabil că a ajutat și faptul că avem o rădăcină comună și faptul că avem și atitudini care nu sunt foarte diferite, dar cert este că noi, astăzi, putem să contăm pe acest factor puternic și dorim să consolidăm acest lucru, prin pași inainte. Și am discutat cu domnul ministrul, i-am impărtășit acest obiectiv, iar la intalnirea pe care am avut-o ne-am propus și un alt obiectiv, acela de a imbunătăți formele de cooperare in sectorul asigurărilor sociale, pentru că mulți lucrători au intarzieri in recunoașterea muncii pe care ei au desfășurat-o in țara noastră in vederea beneficierii de pensie. Şi acest lucru cred că este o problemă pe care o vom rezolva in următoarele săptămani sau luni, printr-un act ulterior care sper să poată fi semnat in țara noastră. Așadar mulțumesc incă o dată, domnule prim-ministru, domnule ministru. Noi suntem interesați, evident, să intărim, intr-un moment dramatic ca acesta, toate formele, toate modalitățile prin care țările noastre pot face față mai bine acestor situații dificile, care au făcut astfel incat cooperarea dintre țările noastre să crească și la nivelul apărării, care a devenit foarte bună. Vorbim și de gestionarea chestiunii umanitare care a apărut și care, ulterior, poate fi intărită. Cred că, prin acest pas, prin acest demers, facem un pas in direcția constituirii unei Europe care să fie nu numai o Europă a circulației capitalurilor și a mărfurilor, ci să aibă ca bază un fundament esențial in protecția muncii, care cred că este una din condițiile esențiale pentru ca Uniunea Europeană să poată deveni un mediu in care toți cetățenii noştri să aibă incredere și să poate fi o condiție de dezvoltare și de creștere sustenabilă. Vă mulțumesc! Marius Budăi: Mulțumesc şi eu, domnule ministru pentru cuvintele dumneavoastră. Mulțumesc pentru vizită. Și, in primul rand, mulțumesc pentru ceea ce am stabilit astăzi să facem pentru oameni, așa cum spunea domnul prim-ministru, și anume, să fim așa cum trebuie să fim, și anume, in slujba cetățenilor noștri. Am stabilit astăzi cu domnul ministru - vedeți, este foarte bine să vorbești după domnul prim-ministru și după domnul ministru, că nu mai am atat de multe lucruri de spus și am scăpat mai ușor -, dar ceea ce noi am stabilit astăzi impreună este foarte important pentru cetățenii ambelor țări. Pe langă prietenia deja cunoscută dintre Italia și Romania, astăzi ne-am imprietenit și mai mult la nivel de ministere ale muncii și solidarității sociale și a politicilor sociale din Italia și am stabilit foarte clar o colaborare intensă și apropiată pentru a rezolva, in primul și in primul rand, cateva lucruri extrem de importante. In afara celor spuse pană acum, așa cum amintea și domnul ministrul Andreea Orlando, am stabilit foarte clar o cooperare in ceea ce inseamnă certificarea și confirmarea stagiilor de cotizare a cetățenilor romani care lucrează in Italia și să lucrăm impreună pentru a scurta cat mai mult acest timp de așteptare, pentru că cetățenii au dreptul la pensie și noi trebuie să ne ocupăm cat mai rapid pentru a le deschide acest drept. Pe langă acest lucru, vreau - cu mandrie, dar și cu modestie - să vă aduc aminte de un aspect: atunci cand am avut onoarea să fiu ministru prima oară, in 2019, pe perioada președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, am inființat, sau am finalizat, un dosar extrem de important pentru Uniunea Europeană, și anume inființarea Autorității Europene a Muncii. Am stabilit impreună cu domnul ministru că prin această Autoritate echipele noastre mixte de inspectori din Italia și din Romania vor participa la grupuri de lucru și de profesionalizare și de armonizare a condițiilor de lucru și a legilor din Italia și Romania, astfel incat la controalele ulterioare mixte, care se vor desfășura bineințeles și in Romania și in Italia, să ne fie mult mai ușor să facem acest lucru. Cam asta a fost ceea ce nu s-a spus pană acum. Eu vă mulțumesc pentru pentru atenție și vă rog să ne spuneți pentru cine aveți intrebări și să vă răspundem la intrebări. Vă rog! Reporter: Bună ziua! Pentru domnul ministru din Italia: in urmă cu o lună, o anchetă a polițiștilor din Italia a dezvăluit că mai mulți romani lucrau peste 12 ore pe zi in camp și nu erau plătiți adecvat. Ce garanții puteți oferi romanilor că astfel de cazuri de exploatare nu vor mai exista? Andrea Orlando: Din păcate, episoade de exploatare a muncii nu privesc doar comunitățile străine sau comunitatea romană. Au existat multe cazuri in țara noastră de exploatare, chiar ceea ce in țara noastră este definită drept o exploatare a muncii pană la forma de sclavagism - vorbim de unele sectoare cum este și cel al agriculturii. Tocmai din acest motiv, noi intărim structura națională care are sarcina de a combate aceste fenomene, care este Inspectoratul Național al Muncii. Este aici prezent cu mine șeful Inspectoratului Național al Muncii, domnul Bruno Jordano. Incercăm să intărim acest lucru prin creșterea cu 65% a personalului și intărim instrumentele pentru a permite controlul. Am construit un sistem de bănci de date și pregătim un sistem de bănci de date mai eficient, care să permită schimbul intre forțele de ordine, intre persoanele care sunt abilitate să efectueze controlul informațiilor necesare. De anul trecut ne-am ocupat şi de suspendarea activității unui număr dublu de societăți care au fost suspendate, față de 2001, deoarece au avut incălcări grave, chiar foarte grave, ale legislației muncii. Ne concentrăm cu multă intensitate pentru a introduce unele instrumente care să permită controlul preventiv al mainii de lucru care să fie efectiv implicate, deci am subordonat o serie de finanţări publice şi le-am acordat, pentru respectarea efectivă a contractelor, care sunt cele mai reprezentative, cum ar fi in sectorul construcţiilor şi vom continua in această direcţie şi aș spune că şi intalnirea de astăzi este unul din prilejurile in care noi pregătim instrumente mai bune pentru a combate acest tip de fenomen. Ţara noastră are elemente de mare creştere, de mare calitate, de creştere a muncii şi, din păcate, sunt şi experienţe pe care le-aş putea defini drept medievale, care, din punct de vedere structural, nu ar trebui să fie acceptate şi de aceea facem tot posibilul impotriva lor şi prin inăsprirea unor sancţiuni şi intărirea pedepsirii acestor fenomene. Reporter: Bună ziua. O intrebare pentru domnul ministru Marius Budăi. Momentul de astăzi este intr-adevăr important pentru ambele ţări, insă, la doar caţiva metri de Guvern, in Piaţa Victoriei, cred că ii auzim cu toţii, sunt mai mulţi romani, sunt foarte mulţi romani care protestează faţă de scumpirile din ultima vreme - ce mesaj le transmiteţi, domnule ministru, şi ce măsuri va lua guvernul? Marius Budăi: In primul rand, vreau să vă spun că imediat după această acţiune, impreună cu domnul premier, vom primi o delegaţie a cetăţenilor noştri care sunt aici, care pe bună dreptate protestează şi vom transmite mesajul clar după discuţiile cu dumnealor. După cum ştiţi, noi, guvernul, am preferat să fim pro-activi, nu să aşteptăm şi să fim reactivi şi după primul pachet social, implementat in luna ianuarie, exact pentru a veni in sprijinul cetăţenilor, astăzi avem un al doilea pachet care se cheamă Sprijin pentru Romania, care, in egală măsură sprijină şi mediul privat, dar şi categoriile de cetăţeni cei mai vulnerabili. Nu suntem pasivi şi nu vom fi pasivi, ci vom fi pro-activi in continuare şi orice măsuri vom gandi, la nivel de coaliţie politică care susţine guvernul, prin vocea preşedinţilor partidelor din coaliţie, prin vocea premierului Romaniei, prin vocea ministrului muncii, cu siguranţă veţi fi informaţi, aşa cum cred eu că am făcut-o transparent pană acum. Mulţumesc frumos. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: O intrebare pentru ministrul Andrea Orlando: ce măsuri concrete au luat autorităţile italiene pentru creşterea preţurilor? Andrea Orlando: Da, am asigurat un sprijin societăților pentru atenuarea creșterii costurilor energiei printr-o contribuție, am oferit un bonus denumit bonus energie pentru familiile cele mai sărace și care au un anumit prag de venit, am intervenit printr-un bonus in cuantum de 200 de euro care va fi acordat in următoarele săptămani pentru a face față creșterii inflației și apoi am construit anumite modalități de facilitare pentru a permite lucrătorilor să facă față anumitor blocaje, pentru societăți, atunci cand lipsește materia primă sau cand este o creștere nesustenabilă a prețurilor energiei. Acestea au fost principalele măsuri care au fost luate, și considerăm că acestea pot face față situației de primă urgență. Nu excludem că apoi să fie necesar să intervenim ulterior, dacă această situație va continua. O sursă asupra căreia noi insistăm foarte mult este reinnoirea contractelor, care au expirat in unele sectoare, pentru că in țara noastră contractele implică cam 90% din lucrători care lucrează prin contracte semnate de părțile sociale și trebuie să lucrăm la o adecvare progresivă a acestora, și vom pune in practică toate acestea printr-un dialog social. Marius Budăi: Nu neapărat ca o completare, dar ca o informație pentru dumneavoastră, vreau să vă spun că noi deja avem plătiți către companiile din electricitate, din energie, peste 1,1 miliarde, cifra la zi, pentru a compensa pentru consumatorii casnici și a veni in sprijinul lor, pentru a trece peste această perioadă. Iată că peste 1,1 miliarde de lei au rămas practic la noi, cetățenii romani, prin efortul Guvernului Romaniei. Vă rog, dacă mai sunt intrebări. Mulțumesc frumos! O să mergem să inchidem activitatea noastră. Vă mulțumesc pentru participare! Excelenţa voastră, domnule ambasador, domnule prim-ministru, domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru activitate! Noi ne vom continua activitatea de astăzi cu intalnirea cu reprezentanții cetățenilor, după care, dacă va fi ceva de comunicat, cu siguranță suntem aici şi comunicăm. Mulțumesc frumos tuturor pentru activitate! 2022-05-04 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-munca8229.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a contractului necesar finalizării tranzacției de achiziție de către S.N.G.N. Romgaz S.A. a acțiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Ro. LimitedȘtiri din 03.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-contractului-necesar-finalizarii-tranzactiei-de-achizitie-de-catre-s-n-g-n-romgaz-s-a-a-actiunilor-emise-de-exxonmobil-exploration-and-production-ro-limitedGalerie foto [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua. Iată, in sfarșit, in acest moment urmează să aibă loc semnarea documentelor oficiale de preluare a activelor de către Romgaz de la Exxon pentru ceea ce inseamnă 50% din perimetrul Neptun Deep. Este activitatea care a fost pregătită astfel incat să putem să continuăm demersurile de la nivelul Guvernului pentru a putea să dezvoltăm tot ceea ce inseamnă capacitatea statului roman de a-şi indeplini obiectivul pentru a deveni independent din punct de vedere al resurselor energetice, iar gazul este una dintre ele, și prin acest act prin care astăzi vom reuși să demarăm procesul prin care, nu mai tarziu de 2026, gazele vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Impreună, Romgaz cu compania OMV Petrom, ne vom indeplini obiectivul pe care l-am asumat, astfel incat să putem să asigurăm necesarul de gaz pentru consumul propriu, și, ţinand cont că estimările ne dau garanții că există cantități suficient de mari, să putem să asigurăm gaz şi pentru vecinii noștri, atat din regiune, cat și din Uniunea Europeană. Practic, prin ceea ce se va realiza, vom asigura dezvoltarea capacităților proprii, astfel incat să putem să ne inscriem și in ceea ce am asumat prin proiectul de lege offshore, pe care l-am inaintat luna trecută in parlament. Asigurăm, in felul acesta, stabilitate și predictibilitate intregului domeniul energetic din Romania. Vreau să le mulțumesc celor două companii prezente aici, pentru că a fost o muncă pe care au derulat-o intens in ultima perioadă de timp și, de asemenea, vreau să le cer celor de la Romgaz ca impreună cu reprezentanții companiei OMV Petrom să inceapă cat mai degrabă procesul de investiții in Marea Neagră și să reușim, pe cat posibil, ca procesul de extracție a gazelor să se intample cel puțin la termenul asumat, finele anului 2026. Mulțumesc incă o dată tuturor. Domnule ministru... Virgil Popescu: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Da, pot spune că astăzi asistăm la prima cărămidă pentru independența energetică a Romaniei. Așa cum a spus și domnul prim-ministru, clădim independența energetică, independența resurselor energetice și astăzi, practic, asistăm și la prima cărămidă a unuia dintre cele mai mari proiecte de investiții din Romania. Vorbim de miliarde de euro ce vor fi investite pentru extragerea gazelor din Marea Neagră, vorbim de investiții pe orizontală, investiții pentru a putea scoate aceste gaze naturale și, alături de investițiile din zona nucleară, cred că vorbim de cele mai mari investiții energetice din Romania. Imi doresc să finalizăm cat mai repede această tranzacție, pașii următori să urmeze cat mai repede și imi doresc ca cel mai tarziu la sfarșitul lui 2026, poate, de ce nu, inceputul lui 2026, gazele naturale din Marea Neagră să intre in Sistemul Național de Transport și Romania să devină și un furnizor de securitate energetică regională, așa cum e normal să fie. Avem resurse energetice, atat gaze naturale, sunt convins că o să avem resurse energetice de energie electrică și vom deveni un furnizor de securitate regională, atat din punct de vedere al gazului natural, cat și al energiei electrice. Mulțumesc! *** COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, și David Muniz, Charge d'Affaires ad-interim - Ambasada SUA in Romania, au participat astăzi la semnarea contractului de vanzare-cumpărare pentru preluarea de către Romgaz a participației companiei Exxon aferente perimetrului Neptun Deep. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (ROMGAZ), cel mai mare producător de gaze naturale din Romania, a semnat, la sediul Guvernului Romaniei, contractul de vanzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentand 100% din capitalul social) de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deține 50% din drepturile dobandite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adancă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Contractul de vanzare-cumpărare a fost aprobat in cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ROMGAZ S.A. din data de 28.04.2022, iar finalizarea tranzacției este condiționată de indeplinirea condiţiilor suspensive din contract. Preţul de achiziţie achitat de către ROMGAZ va fi de 1.060.000.000 USD, putand fi ajustat conform mecanismelor prevăzute in contractul de vanzare-cumpărare acțiuni. Anterior, pe 22 martie, Consiliul de Administrație al ROMGAZ a avizat contractul de vanzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentand 100% din capitalul social) de EMEPRL, care deține 50% din drepturile dobandite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adancă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Tranzacția in valoare de peste 1 miliard de dolari este expresia angajamentului Guvernului de a susține investițiile vitale in energie și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră in beneficiul romanilor și economiei romanești. Noua lege off-shore dezbătută in Parlament in ritm accelerat deblochează investiții vitale pentru asigurarea resurselor de gaze naturale. Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic pe care o are Guvernul Romaniei, bazată pe investiții, o abordare pro-business și stabilitate, va repoziționa Romania ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică in regiune, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. - Astăzi, prin semnarea contractului dintre ROMGAZ S.A. și ExxonMobil, Romania a făcut un pas uriaș pentru asigurarea securității și independenței energetice. In actualul context geopolitic nu mai avem timp de pierdut. Vom face eforturile necesare pentru a grăbi inceperea exploatării, pentru a consuma gazul romanesc. Da, așa cum am spus, romanii vor avea gaz romanesc in case. Și nu numai! Romania va avea surplus de gaze naturale, practic dublandu-și producția cu mult peste necesarul actual al consumului intern. Și un alt aspect foarte important: țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională, a afirmat Ministrul Energiei, Virgil Popescu. Directorul General al ROMGAZ S.A., Aristotel JUDE, a declarat: Semnarea contractului de vanzare - cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentand 100% din capitalul social) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deține 50% din drepturile dobandite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adancă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră reprezintă rezultatul unor negocieri ample și complexe derulate in ultimele luni, dar și o etapă foarte importantă in dezvoltarea și transformarea corporativă și strategică ROMGAZ. Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacției, moment după care, impreună cu viitorul partener, o să realizăm formalitățile necesare și utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel incat prima producție de gaze naturale să fie obținută la sfarșitul anului 2026 sau inceputul anului 2027. Acest proiect reprezintă o oportunitate strategică atat pentru ROMGAZ, cat și pentru țara noastră, mai ales in actualul context geopolitic, oferind astfel Romaniei o sursă importantă de gaze naturale in vederea asigurării securității și independenței energetice. Mulțumesc echipei ROMGAZ și Consiliului de Administrație ROMGAZ pentru implicare și sprijin in realizarea acestei tranzacții. - Suntem mandri de activitățile noastre anterioare in calitate de operator și credem că Neptun Deep este un proiect important pentru Romania. Dorim Romgaz și OMV Petrom mult succes in derularea proiectului, a declarat Frank Kretschmer, Vicepreședinte al ExxonMobil Exploration and Production Romania. La ceremonia de semnare a contractului de vanzare cumpărare de acțiuni EMEPRL, au participat din partea ROMGAZ S.A. Directorul General- Aristotel Jude, Directorul Economic- Răzvan Popescu, Președintele Consiliului de Administrație (CA), Secretar de Stat- Dan Dragoș Drăgan, Membrii CA - Gheorghe Silvian Sorici, Botond Balazs, Nicolae Bogdan Simescu și Cezar Batog. Filialele ExxonMobil au fost reprezentate de Vice președintele - Frank Kretschmer, alături de Samuel Shehadeh, Alin Știrbu și Thomas Welzel. ** Despre ROMGAZ S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din Romania. Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București (BVB) și a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul roman cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă in domeniul explorării și producerii de gaze naturale, istoria sa incepand acum mai bine de 100 de ani, in anul 1909. ROMGAZ face explorare geologică in scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale și operații speciale la sonde și asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. In 2013 ROMGAZ și-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător și furnizor de energie electrică. Despre ExxonMobil ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii internaționale de energie și petrochimie listate public, creează soluții care imbunătățesc calitatea vieții și răspund nevoilor in continuă evoluție ale societății. Principalele domenii de business ale companiei - Upstream, Product Solutions și Low Carbon Solutions - oferă produse necesare traiului modern, inclusiv energie, produse chimice, lubrifianți și tehnologii cu emisii scăzute. ExxonMobil deține cel mai important portofoliu de resurse din industrie și este una dintre cele mai mari companii integrate de combustibili, lubrifianți și petrochimice din lume. 2022-05-03 16:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-exxon_romgaz7894.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății PreseiȘtiri din 03.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-mondiale-a-libertatii-preseiContextul in care marcăm Ziua Mondială a Libertății Presei aduce in prim-plan rolul mass-media in corecta informare a publicului și pentru combaterea dezinformării, in stransă legătură cu transformările și provocările pe care le-au adus evoluțiile tehnologiei digitale și in sfera jurnalismului. Libertatea și pluralismul mass-media inseamnă garantarea libertății de exprimare și a liberului acces la informație, drepturi fundamentale ale oricărui cetățean intr-o democrație consolidată și un stat de drept funcțional. Respectarea libertății de exprimare, a dreptului la opinie și la informare implică responsabilitatea tuturor instituțiilor statului și un efort coerent și susținut pentru a proteja drepturile garantate prin Constituția Romaniei. Am convingerea că nu există democrație fără libertatea presei, iar dreptul jurnaliștilor de a-și face meseria trebuie să rămană intangibil. Impreună cu intreaga echipă guvernamentală susțin total libertatea presei, dreptul la opinie și la informarea corectă a cetățenilor, poziție pe care am exprimat-o, de fiecare dată, prompt și tranșant. In egală măsură, condamnăm ferm orice incercare de intimidare sau de influențare a modului in care un jurnalist sau redacție din Romania iși exercită drepturile constituționale de liberă exprimare. A fi jurnalist inseamnă a fi in slujba adevărului și a interesului public. Am tot respectul pentru oamenii din această breaslă, care iși fac munca profesionist, obiectiv și responsabil, mulți chiar in zone de conflict, expuși pericolelor, pentru ca cetățenii să fie la curent cu evoluțiile de interes public. Sunt calități pe care le-am apreciat intotdeauna și consider de neacceptat ca acestea să transforme jurnaliștii in ținta amenințărilor sau a unor atacuri. Informarea publicului este vitală, mai ales in perioade cum a fost pandemia sau cum este contextul actual, creat de invazia rusă din Ucraina, mass-media avand un rol crescand in acest sens, dar și o responsabilitate majoră in diseminarea echilibrată a informațiilor către publicul larg. Susțin jurnalismul independent și siguranța jurnaliștilor. Cu bună-credință, implicare in slujba adevărului, profesionalism și obiectivitate, am incredere că putem reuși impreună să combatem incercările de dezinformare, diversiune, dezbinare și incitare la ură alimentate pe fondul actual al crizei post-pandemice și de securitate. La Mulți Ani tuturor jurnaliștilor! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-05-03 09:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-05-03_at_09.18.42.jpegPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis președintelui Klaus Iohannis propunerile de nominalizare pentru portofoliile ministerelor Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv Cercetării, Inovării și DigitalizăriiȘtiri din 02.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-transmis-pre-edintelui-klaus-iohannis-propunerile-de-nominalizare-pentru-portofoliile-ministerelor-investitiilor-i-proiectelor-europene-respectiv-cercetarii-inovarii-i-digitalizariiPremierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis, astăzi, președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis, propunerile de nominalizare pentru portofoliile ministerelor Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv Cercetării, Inovării și Digitalizării. Pentru funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene este propus domnul Ioan Marcel Boloș, iar pentru funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării este propus domnul Sebastian Burduja. 2022-05-02 15:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-02-03-42-37big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Naționale a Tineretului 2 Mai 2022Știri din 02.05.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-nationale-a-tineretului-2-mai-2022Dragi tineri, voi sunteți prezentul, viitorul și speranța țării noastre. De Ziua Națională a Tineretului, vreau, in primul rand, să vă felicit pentru civism și solidaritate și să vă mulțumesc tuturor pentru idei, inițiative și implicare. An European al Tineretului, 2022 ne oferă ocazia de a mobiliza energiile noastre la nivelul intregii Uniuni, care ne dă șansa de a studia, munci și călători in deplină libertate. Primul lucru pe care il observ cand lucrez cu tinerii este motivația puternică de a veni cu soluții simple și inovatoare la problemele cu care ne confruntăm cu toții, fie in societate sau administrație, fie la locul de muncă sau in diverse situații de viață. Sunteți o sursă reală de inspirație, optimism și principala resursă a țării noastre și a societății din care facem cu toții parte. Vă incurajez să vă proiectați un viitor in Romania și să vă folosiți curajul, perseverența și creativitatea pentru a vă atinge aspirațiile aici, in țară. La mulți ani! Nicolae-Ionel Ciucă Prim-ministru al Romaniei 2022-05-02 09:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-05-02-09-01-30big_sigla_guvern.pngConferință de presă comună susținută de prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul Republicii Bulgaria, Kiril Petkov, și comisarul european pentru Transport, Adina VăleanȘtiri din 29.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-comuna-sustinuta-de-prim-ministrul-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-prim-ministrul-republicii-bulgaria-kiril-petkov-i-comisarul-european-pentru-transport-adina-valeanGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnă comisar, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor, am incheiat de curand intalnirea de lucru intre membrii Guvernului Romaniei și Bulgariei și am avut deosebita plăcere și onoare să avem alături de noi pe doamna comisar pentru transport, doamna Adina Vălean. Am să incep prin a le ura bun venit, incă o dată, la București și a cere scuze pentru decalarea de program, au fost motive obiective care au generat această decalare. Discuția de astăzi a fost una foarte productivă, beneficiind de subiecte de interes comun și, bineințeles, de prezența doamnei comisar, in mod deosebit pentru ceea ce a constituit unul dintre subiectele principale, și anume modalitatea in care putem să dezvoltăm programele comune de transport și interconectare. Desigur, am inceput discuția noastră pornind de la contextul de securitate. Domnul prim-ministru Petkov a venit la București după ce a efectuat o vizită in Ucraina, la Kiev. Amandoi am fost in această săptămană la Kiev și a fost un foarte bun prilej să putem să discutăm situația deosebit de complexă generată de invazia forțelor armatei ruse in Ucraina. Am reconfirmat impreună sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și, de asemenea, am condamnat impreună agresiunea forțelor armate ruse și, in mod deosebit, atrocitățile și crimele de război, loviturile care au produs decesul civililor, al femeilor și copiilor, distrugerile de școli și spitale, nejustificate, neprovocate și absolut ilegale, şi am convenit, de asemenea, să susținem impreună ca tot ceea ce s-a intamplat acolo să poată să fie identificat și dus in fața instanțelor de judecată internaționale. In ceea ce privește subiectele de pe agenda comună, prioritare pentru noi, care vor seta și vor aranja tot ceea ce urmează să se intample in ședința comună de guvern de anul acesta, care sperăm să aibă loc in luna septembrie, desigur, primul subiect a fost cel legat de programele de transport și in felul acesta am avut două obiective principale, și anume am avut la bază un memorandum semnat intre Romania și Bulgaria in ceea ce privește construirea unui al doilea pod intre Giurgiu și Ruse, pod care poate să beneficieze de fonduri europene, și, de asemenea, demararea proiectului pentru dragarea Dunării și inscrierea in programul european Fast Danube. Totodată, ținand cont că intr-o perioadă scurtă de timp urmează ca pe partea bulgară a podului de la Giurgiu-Ruse să se execute lucrări de mentenanță, am convenit să deschidem un punct de trecere intre Giurgiu și Ruse cu bacul. Chestiunea aceasta va ajuta și va facilita, practic, compensand restricțiile, limitările care vor fi produse de lucrările de mentenanță. Am avut, de asemenea, in vedere o propunere cu care a venit partea bulgară, şi anume, să analizăm posibilitatea construirii unui număr mai mare de poduri, iar pentru acest subiect am convenit ca pană la finele săptămanii viitoare să se constituie un task force, din care vor face parte specialişti de la Ministerul Transporturilor şi, totodată, pe măsură ce discuţiile au evoluat şi am constatat că sunt subiecte comune şi in ceea ce priveşte energia, am convenit ca din acest task force să facă parte şi specialişti din cadrul Ministerelor Energiei din ambele ţări. Ca atare, există posibilitatea ca, pornind de la actualul context de securitate, pornind de la realitatea şi nevoile pe care ţările noastre pot să le acopere in ceea ce priveşte sprijinul pe care il putem acorda intregii regiuni, in mod deosebit Ucrainei, considerăm că este nevoie ca in perioada imediat următoare să analizăm in mod bilateral tot ceea ce poate să reprezinte efortul comun și punerea laolaltă a capabilităților, a resurselor, astfel incat să găsim soluții comune. De asemenea, un subiect pe agenda discuțiilor l-a constituit Mecanismul de Cooperare și Verificare. Am convenit că impreună putem să continuăm discuțiile la nivelul Uniunii Europene și, odată cu primirea raportului din această vară, să putem să nu mai fim supuși acestui mecanism și, prin acest demers, de asemenea, am mers către ceea ce inseamnă obiectivul comun al amandurora, și anume: accederea, acceptarea in Spațiul Schengen. Vor fi eforturi comune, vom folosi toate instrumentele diplomatice și, de asemenea, reprezentanții noștri la Uniunea Europeană, astfel incat și prin eforturile guvernamentale și contactele bilaterale cu celelalte guverne ale statelor membre să convingem că suntem in măsură, indeplinim condițiile și standardele să putem fi acceptați in Spațiul Schengen. Un alt subiect a fost cel legat de Republica Moldova. Impreună am convenit că Republica Moldova este țara cea mai vulnerabilă in actualul context de securitate și am convenit să acordăm sprijinul necesar, impreună cu celelalte țări din Uniunea Europeană și, in acest context, impreună vom sprijini parcursul european atat al Ucrainei, cat și al Republicii Moldova și al Georgiei. Vedem, impreună, un parcurs la pachet, astfel incat să putem să sprijinim și să asigurăm, cu expertiza noastră, tot ceea ce inseamnă procesul tehnic de aderare. In final, doresc să le mulțumesc amandurora, doamnei comisar, domnului prim-ministru, echipelor guvernamentale care au pregătit și au participat astăzi la ședința comună și să imi exprim convingerea că, așa cum am decis astăzi, vom respecta calendarul pe care l-am agreat, astfel incat, in luna septembrie, să avem ședința de guvern comună și atunci să putem să semnăm și documentele oficiale, formale prin care demarăm aceste programe Vă mulțumesc. Kiril Petkov: Vreau să mulțumesc premierului Nicolae Ciucă pentru prietenia lui. De asemenea, vreau să mulțumesc comisarului Adina Vălean și președintelui Iohannis. Astăzi, guvernul nostru, venind la București, a venit din trei locuri, de la Kiev, de la Bruxelles și de la /.../. Asta arată eforturile pe care noi le-am depus, impreună cu partenerii noștri europeni, fiind vorba de niște provocări pe care le avem. Avem o criză a gazului, un război in Ucraina. De asemenea, avem fonduri europene pentru depășirea crizei alimentare care s-ar putea crea. Iată de ce astăzi Bulgaria și Romania nu trebuie să fie doar niște vecini buni, ci și niște parteneri buni. Avem aici niște pași concreți pe care i-am marcat și vin cu niște termene concrete, după cum a spus premierul roman. Săptămana viitoare incepe task force, grupul de lucru care va lucra cu privire la proiectele de infrastructură legate de Fast Danube, astfel incat fluviul Dunărea să poată să fie navigabil pe tot parcursul anului, să fie folosit ca și coridor de transport european; de asemenea, și ideea privind un pod la Ruse și alte patru poduri care pot să lege țările noastre și să stimuleze dezvoltarea economică și prosperitatea economică. Eu mă bucur că am conștientizat in grupul nostru de lucru că impreună putem să lucrăm mai puternic, să contracarăm riscurile legate de criza energetică, pentru că, atunci cand privim pe plan regional posibilitatea de a depăși o parte din problemele energetice, e mult mai ușor. Iată de ce următoare dată cand se vor intalni miniștrii noștri va fi la 5 mai. La 5 mai miniștrii noștri, ai Energiei, vor lucra impreună la Sofia, pentru a optimiza sistemele energetice ca un sistem și nu ca două țări separate. Concomitent, am discutat despre probleme importante - aderarea la Schengen reprezintă o prioritate esențială pentru noi. Este o prioritate să mergem impreună și să nu se tergiverseze acești pași care urmează. După cum a spus și premierul roman, viitorul european al Ucrainei, al Moldovei și al Georgiei reprezintă o prioritate importantă pentru noi și noi vom lucra impreună pe aceste subiecte. Prin urmare, vreau să mulțumesc din nou foarte mult pentru ospitalitate. Vreau să mulțumesc pentru faptul că este o intalnire care urmează după prima noastră intalnirea la Sofia și, de acum incolo, această vară va fi una de lucru, cu rezultate concrete pe care le așteptăm in septembrie, la intalnirea pe care o vom avea. Vă mulțumesc! Adina Vălean: Domnule prim-ministru Ciucă, domnule prim-ministru Petkov, vă mulțumesc incă o dată pentru oportunitatea, invitația de a participa la reuniunea dumneavoastră. Este extrem de important pentru Comisia Europeană, pentru componenta ei de transport să sprijine cooperarea regională, in special in Estul Europei, unde știm că necesitățile privind infrastructura și serviciile pentru toate modurile de transport sunt foarte mari. In centrul discuției de astăzi s-a aflat Dunărea. Dunărea este alături de Rin o coloană vertebrală pentru transportul fluvial european, care se află la randul lui in mijlocul politicilor de transport europene, pentru că este un mijloc de transport foarte sustenabil. Romania operează pe Dunăre transport fluvial, este a treia țară după Olanda și Germania ca volum de mărfuri in utilizarea căilor navigabile fluviale, dar potențialul este departe de a fi atins. Pentru a vă da un exemplu, pe componenta de Dunăre, despre care discutăm, avem o lungime mai mare poate de trei ori decat pe Rin, dar volumul de mărfuri este două ori și jumătate mai mic, deci, este un potențial enorm, care se poate dezvolta. Pentru asta, insă, coridorul de navigație pe Dunăre trebuie să indeplinească anumite standarde impuse de politicile europene pentru coridoarele europene. Este vorba de navigabilitate, statusul de bună navigație, un minim de zile pe an este foarte important atat in contextul politicilor care sprijină navigația fluvială, dar și in contextul actual al conflictului din Ucraina pentru că noi coridoare trebuie noi rute de export pentru Ucraina trebuie facilitate, iar Dunărea se află, să spunem, intr-o poziție esențială pentru acest lucru. Pe langă subiectul despre Dunăre, desigur, am atins și alte proiecte de infrastructură de transport pe care Comisia Europeană este pregătită să le sprijine, atat pentru Bulgaria, cat și pentru Romania. După cum spuneam, in context regional, proiecte comune, există podul de la Giurgiu - Ruse, care se va bucura, probabil, sau, in orice caz, este in procedură de finanțare din partea Uniunii Europene. Sperăm ca toate proiectele prinse de Romania și Bulgaria in planurile de redresare și reziliență, in planurile investiționale pe termen lung, să se deruleze in bune condiții, astfel incat capacitatea de absorbție a tuturor fondurilor europene puse la dispoziție pentru această regiune să iși atingă un potențial maxim. Incă o dată, domnilor prim-miniștri, vă mulțumesc pentru oportunitate și reafirm intenția Comisiei Europene de a sprijini toate proiectele de infrastructură din această regiune. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna comisar. Vă rog, intrebările dumneavoastră. Reporter: Bună seara! Ați precizat și dumneavoastră in declarațiile făcute mai devreme că avem o criză a gazelor. Precizez că intrebarea este pentru ambii premieri. In acest context in care Rusia a stopat livrarea de gaze pentru Bulgaria, există vreo posibilitate ca interconectorul dintre Grecia și Bulgaria să fie funcțional mai devreme de lunile septembrie - octombrie, așa cum s-a anunțat inițial, și, dacă da, cat gaz ar putea primi cele două țări prin intermediul acestui interconector? Totodată, in același context al stopării exportului de gaze din Rusia, aș vrea să vă intreb și dacă Romania ar putea livra gaze Bulgariei? Nicolae-Ionel Ciucă: Atat premierul Kiril Petkov, cat și premierul Greciei, Mitsotakis, au confirmat interesul comun pentru ca interconectorul dintre Bulgaria și Grecia să fie finalizat la termen. In discuțiile de astăzi, premierul Petkov a menționat că pană la 30 iunie are certitudinea că acesta va fi finalizat din punct de vedere tehnic. Sigur, va urma perioada de testare și verificare și, cel mai probabil, in această toamnă vom avea gaz pe acest interconector. Capacitatea interconectorului este de aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi. El este important atat prin cantitate, cat și prin posibilitatea de a asigura traficul gazelor atat de la sud către nord, cat și de la nord către sud. In ceea ce privește posibilitatea ca atat Romania, cat și Bulgaria să beneficieze de alte surse de gaz, doresc să fac mențiunea că intreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia este o problemă care nu afectează doar Bulgaria și Romania, este o problemă care afectează celelalte țări din regiune și din Europa, motiv pentru care trebuie să ne inscriem demersurile noastre naționale in ansamblul de măsuri pe care Uniunea Europeană urmează să le ia. Deja a fost stabilit ca pe data de 5 mai să aibă loc la Sofia o intrunire regională a miniștrilor energiei. Sigur, la această intalnire vor participa și miniștrii din ţările care au potențial să asigure aprovizionarea cu gaze, este vorba de Azerbaidjan, sigur, și Turcia. Și sperăm ca, in baza discuțiilor care vor avea loc la această reuniune regională, să se desprindă concluzii și decizii in plan regional, care, desigur, vor fi și in beneficiul Uniunii Europene. Practic, se dorește a fi un proiect-pilot pentru identificarea de soluții, urmand ca apoi, in funcție de rezultatele acestei reuniuni, să putem să avem un set clar de decizii. Kiril Petkov: Vreau să confirm spusele prietenului meu Nicolae, sunt perfect de acord, ceea ce am conștientizat este faptul că avem o infrastructură care pană in prezent nu am folosit-o pe deplin, nu am optimizat-o pe deplin, este vorba de conducta care aduce gaz prin Romania, prin Bulgaria, către Turcia, acum poate să lucreze in sens invers. Posibilitatea de a cumpăra impreună gaz lichefiat este o mare oportunitate, pentru că şi nivelurile de prețuri vor fi diferite dacă cumpărăm impreună, concomitent. Partenerii noștri din Azerbaidjan sunt, de asemenea, o sursă posibilă pentru gaz suplimentar. In ceea ce privește interconectorul dintre Bulgaria și Grecia, in fiecare săptămană vorbim cu premierul Mitsotakis şi săptămanal urmărim evoluția şi eu am convingerea că in iunie vor fizic finalizate lucrările. Optimizarea surselor de energie poate fi urmărită din punct de vedere al gazului și al electricității, pentru că electricitatea din regiune se edifică pe baza gazului. Dacă putem să optimizăm atat sistemele energetice, cat și cele legate de gaz, pot exista sinergii pentru cantități suplimentare de gaz pe care putem să le folosim pe aceste trasee. Prin urmare, faptul că vom lucra impreună, faptul că vom fi cu toții impreună la data de 5 mai arată modul in care această regiune incepe să conștientizeze că impreună suntem mai puternici și mă bucur de parteneriatul nostru. Reporter: Domnule Petkov, cum veți comenta amenințarea socialiștilor că vor părăsi coaliția? Şi o intrebare pentru gazde: ce ajutor militar va oferi Romania Ucrainei? Kiril Petkov: Săptămana viitoare va exista o decizie a Parlamentului, e mai bine să așteptăm decizia pe care o va lua Parlamentul. Continuăm schimbarea, va vota pentru asistență militară tehnică pentru Ucraina; concomitent cu aceasta, ați văzut in timpul intalnirii de la Kiev că președintele Zelenski a solicitat o asistență tehnică militară foarte specifică, să le reparăm mașinile militare din Ucraina. Noi avem asemenea uzine și sper că acest ajutor va putea fi oferit după decizia Adunării Naționale de la Sofia și doamna Ninova, ca partener de coaliție, eu cred că domnia sa nu va părăsi coaliția. Pană in prezent, după cum vedeți, in pofida diferitelor opinii pe diferite probleme, coaliția continuă să funcționeze și să aibă rezultate. Nicolae-Ionel Ciucă: Romania a avut un prim set de ajutoare care a fost oferit Ucrainei, iar in acest moment, in urma reuniunii miniștrilor apărării la Ramstein, unde aproximativ 40 de țări au participat, s-au discutat nevoile și cerințele din partea Ucrainei, analizăm la nivelul Ministerului Apărării Naționale posibilitățile de sprijin cu echipamente și, atunci cand vom lua o decizie, o vom face publică. Reporter: Bună seara! O intrebare pentru ambii premieri, prima dată pentru premierul bulgar. Pe baza căror informații ați recomandat cetățenilor bulgari să părăsească Transnistria și Republica Moldova și dacă aceste informații au fost impărtășite cu partenerii europeni și din NATO. Iar pentru premierul Romaniei, avand in vedere recomandarea făcută de Bulgaria, dar și deciziile celorlalte țări, Germania, Statele Unite, Israel, dacă Romania iși păstrează sau iși menține decizia in ceea ce privește Republica Moldova și recomandarea cetățenilor de a rămane in Republica Moldova, cetățenilor romani, evident. Mulţumesc! Kiril Petkov: In primul rand, vreau să spun că noi toți, impreună, susţinem Moldova şi vom fi buni parteneri atat in vreme de criză, cat și pe termen lung, pe calea lor spre Uniunea Europeană. Vreau să spun clar acest lucru. Informația care a fost răspandită de către Ministerul nostru de Externe ca un nivel de risc și in prezent aceasta să revizuiește, a fost o ridicare a riscului din punct de vedere tehnic, aş spune, pentru o anumită regiune. Eu, personal, sper că in curand această poziție a noastră va fi revizuită, dar noi am dorit totuși să-i inştiinţăm pe oamenii din Moldova că există un risc mai mare in acest moment. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: La nivelul Ministerului de Externe și al Guvernului am efectuat analiza indicatorilor care ar putea să genereze o astfel de decizie. Nu este cazul in acest moment. Nu am recomandat și nu recomandăm cetățenilor romani să părăsească Republica Moldova, iar legat de intrebarea adresată premierului Kiril Petkov, am discutat această problemă și in bilateral și, așa cum a rezultat, a fost vorba despre o decizie mai mult tehnică şi, desigur, argumentul ar fi cel legat punctual de Transnistria, dar suntem convinși că, așa cum a precizat domnul prim-ministru, odată cu reanalizarea indicatorilor care pot să genereze o astfel de decizie, probabil vom avea o comunicare punctuală. Vă mulțumesc! 2022-04-29 19:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-pm_petkov_declaratii6308.jpgÎntrevedere în plen a celor două delegații, cu participarea comisarului european pentru Transport, Adina VăleanȘtiri din 29.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-in-plen-a-celor-doua-delegatii-cu-participarea-comisarului-european-pentru-transport-adina-valeanGalerie foto 2022-04-29 17:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-pm_petkov6075.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind deschiderea la frontiera de stat româno-bulgară a punctului internațional al frontierei Giurgiu-Ruse feribotȘtiri din 29.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-acordului-intre-guvernul-romaniei-i-guvernul-republicii-bulgaria-privind-deschiderea-la-frontiera-de-stat-romano-bulgara-a-punctului-international-al-frontierei-giurgiu-ruse-feribotGalerie foto 2022-04-29 14:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-pm_bulgaria_semnare5767.jpgÎntâmpinarea prim-ministrului Republicii Bulgaria, Kiril Petkov, de către premierul României, Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 29.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intampinarea-prim-ministrului-republicii-bulgaria-kiril-petkov-de-catre-premierul-romaniei-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto 2022-04-29 14:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-pm_bulgaria_handshake5616.jpgMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă adresat veteranilor celui de-Al Doilea Război MondialȘtiri din 29.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-adresat-veteranilor-celui-de-al-doilea-razboi-mondialTransmit salutul meu și urările de bine, sănătate și viață lungă celor care ne-au invățat să prețuim libertatea, supraviețuind cumplitelor orori ale celui de-Al Doilea Război Mondial, orori pe care noi, astăzi, cu greu ni le putem imagina. Cinstim memoria celor care au pus Țara mai presus de propria viață și aducem un omagiu etern in această zi din Săptămana Luminată, celor care au scris cu sange istoria recentă a Romaniei. Generația noastră are privilegiul de a invăța aceste lecții de viață direct de la veteranii de război, iar noi, la randul nostru, vom transmite copiilor și nepoților noștri că libertatea lor de a trăi, de a visa și de a iubi poartă prețul plătit de inaintașii noștri, cu libertatea, iubirea, visele și viața lor. Conflictul din Ucraina, ilegitim si neprovocat, trezește in noi oroarea și suferința bunicilor noștri. Cine și-ar fi inchipuit, oare, că la peste șapte decenii de la incheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, pacea Europei va atarna iarăși de un fir de ață. Am văzut la vecinii noștri cum arată case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieți - toate distruse de gloanțele și bombele rusești. Această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămane nepedepsită. Este datoria morală pe care o avem astăzi, nu doar față de poporul ucrainean, ci și față de generațiile viitoare. Solidaritatea necondiționată a partenerilor europeni și NATO, precum și deschiderea cu care romanii i-au primit in casele lor pe cei plecați din calea războiului ne-au arătat incă o dată că pacea și umanitatea vor răzbi de fiecare dată in fața intunericului. Dragi camarazi, predați aceste file de istorie copiilor voștri. Viitorul lor depinde de alegerile noastre de astăzi. Distinși veterani de război, invalizi și văduve de război, Vă mulțumesc pentru tot ceea ce aţi făcut pentru Patrie şi pentru poporul roman! De Ziua Dumneavoastră, personal şi in numele Guvernului Romaniei, vă salut camaraderește și vă urez sănătate și viață lungă! La mulți ani! Am onoarea să vă salut! Nicolae-Ionel Ciucă Prim-ministrul Romaniei 2022-04-29 08:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_279482133_315445984072989_4565641172192785650_n.jpgGuvernul României salută anunțul Guvernului Japoniei referitor la transporturile cu ajutoare umanitare destinate UcraineiȘtiri din 28.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-romaniei-saluta-anuntul-guvernului-japoniei-referitor-la-transporturile-cu-ajutoare-umanitare-destinate-ucraineiDeclarația purtătorului de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei salută anunțul Guvernului Japoniei, din 28 aprilie a.c., privitor la efectuarea, in perioada următoare, a unei serii de transporturi cu ajutoare umanitare destinate persoanelor afectate de conflictul din Ucraina, utilizand aeroporturi din țări invecinate, inclusiv Romania (https://japan.kantei.go.jp/tyoukanpress/202204/28_a.html) Decizia autorităților de la Tokyo evidențiază, o dată in plus, convergența de poziții și abordări asumate de țările noastre in raport cu situația din Ucraina, in mod particular atașamentul profund al Romaniei și Japoniei față de valori esențiale, precum solidaritatea umană și dorința de a-i sprijini pe cei aflați in nevoie, ca urmare a agresiunii externe căreia civilii ucraineni i-au căzut victime. Remarcăm și exprimăm mulțumirile Guvernului Romaniei pentru alocarea unei părți din asistența umanitară către sprijinirea cetățenilor ucraineni care au căutat protecție și refugiu pe teritoriul Romaniei. Transporturile umanitare, realizate de către Japonia, la cererea și in colaborare cu Inaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), dovedesc atat coordonarea stransă și eficientă existentă intre autoritățile romane și cele nipone, subsumată parteneriatului bilateral, care se află, in prezent, intr-un punct de varf, cat și foarte buna interacțiune cu agențiile specializate ale ONU, care sunt implicate in gestionarea crizei umanitare profunde generate de războiul din Ucraina. 2022-04-28 18:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-28-06-20-54big_21-10-18-11-56-19d_sigla_guvern.pngRomânia – recunoscută ca un partener de încredere deplină pentru Statele Unite ale Americii din punctul de vedere al protecției proprietății intelectuale pentru prima dată în peste 25 de aniȘtiri din 28.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/romania-recunoscuta-ca-un-partener-de-incredere-deplina-pentru-statele-unite-ale-americii-din-punctul-de-vedere-al-protectiei-proprietatii-intelectuale-pentru-prima-data-in-peste-25-de-aniReprezentantul pentru Comerț al Statelor Unite (United States Trade Representative - USTR), agenția Guvernului SUA care se ocupă de relațiile comerciale internaționale, a publicat Raportul Special 301 pentru 2022, in care, pentru prima dată in peste 25 de ani, Romania este scoasă de pe Lista de Atenționare (Watch List), fiind astfel recunoscut formal că avem capacitatea de a depăși limitele semnalate anterior in ce privește protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. USTR identifică, prin Raportul Special 301, țările care nu asigură o protecție adecvată și eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală și/sau accesul corect și echitabil pe piață pentru afacerile care se bazează pe protecția proprietății intelectuale. Raportul se publică anual incepand din 1989. Romania s-a aflat pe Lista de Atenționare (Watch List) prima dată in 1995 și, după 3 ani de observație, a intrat pe această Listă unde s-a regăsit in mod constant din 1999 pană in 2021, fiind singurul stat membru UE pe Lista in referință. Eliminarea Romaniei de pe Lista de Atenționare din Raportul Special 301 reflectă recunoașterea pașilor semnificativi pe care Romania i-a făcut in ultimul an pentru a imbunătăți protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și atenția Guvernului Romaniei in eficientizarea acestui domeniu cu o contribuție majoră la dezvoltarea economică şi socio-culturală a societăţii. Astfel, conform anunțului USTR, printre motivele acestei evoluții pozitive s-au aflat numirea primului Coordonator național in domeniul proprietății intelectuale, respectiv Sorin Costreie, consilier al primului-ministru, inființarea unei noi unități in cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din Inspectoratul General al Poliției Romane, specializată in cazurile de piraterie online, alocarea unor ofițeri suplimentari pentru investigațiile de proprietate intelectuală și reluarea organizării de către Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public in domeniul drepturilor de proprietate intelectuală din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție a intalnirilor Grupului de Lucru pe probleme de Drepturi de Proprietate Intelectuală, un parteneriat public-privat creat ca o structură de sprijin a activităților de prevenire și combatere a incălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală. Sorin Costreie, consilier al primului-ministru, Coordonator național in domeniul proprietății intelectuale, a declarat: Romania prioritizează parteneriatul comercial cu Statele Unite ale Americii și consideră anunțul de astăzi ca un semnal de recunoaștere și incurajare pentru adancirea acestei cooperări. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să colaborăm cu SUA și cu ceilalți parteneri ai noștri in angajamentul nostru comun față de protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Informațiile din acest comunicat sunt bazate pe datele publicate pe site-ul United States Trade Representative. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitați pagina https://ustr.gov/about-us. Pentru un istoric complet al Rapoartelor Special 301 publicate, a se vedea https://ustr.gov/issue-areas/intellectual-property/special-301/previous-special-301-reports Pentru comunicatul de presă al USTR din 27 aprilie 2022, a se vedea https://ustr.gov/about-us/policy-offices/press-office/press-releases/2022/april/ustr-releases-2022-special-301-report-intellectual-property-protection-and-enforcement 2022-04-28 14:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-28-02-48-46big_21-10-18-11-56-19d_sigla_guvern.pngBriefing de presă la finalul ședinței de guvern din 28 aprilieȘtiri din 28.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-28-aprilieGalerie foto Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul economiei, Florin Spătaru, ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern, care doar ce s-a incheiat. Alături de noi astăzi se află ministrul Economiei, domnul Florin Spătaru, și ministrul Antreprenoriatului și Turismului, domnul Cadariu. O să-i invit, in această ordine, alături de noi, după care voi face cateva completări legate de alte decizii decat cele din domeniile de care răspund dumnealor in cadrul guvernului, după care, evident, o să vă stau la dispoziție pentru eventuale intrebări. Incepem cu domnul ministru al economiei. Vă rog, domnule ministru. Florin Spătaru: Bună ziua. Mulțumesc. Astăzi am adoptat ordonanța de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative in domeniul protecției consumatorului. Am implementat prevederile directivei Omnibus. Cu această ocazie, consumatorii romani se aliniază consumatorilor europeni in ceea ce privește drepturile și metodele de protecție pe care le asigură statul roman. Practic, prin acest act normativ am completat trei legi, Legea 193 din 2000, Legea 363 din 2007 și o Ordonanță de Urgență din 2014, introducand prevederi legate de conținutul digital al acestor produse pe care le cumpărăm și, de asemenea, introducand clarificări privind practicile incorecte, practicile inșelătoare sau practicile agresive. Cu ajutorul acestor modificări legislative sunt stabilite mult mai clar aceste practici, detaliate și, de asemenea, sunt adoptate sancțiuni care vin să reglementeze aceste practici și să protejeze și mai mult consumatorul. Țin să spun că Ministerul Economiei, impreună cu asociațiile profesionale, și, de asemenea, cu ANPC, am avut discuții pe parcursul a catorva luni, astfel incat această ordonanță de urgență și aceste măsuri, care sunt adoptate in Romania, pe de o parte să asigure o protecție a consumatorilor așa cum prevăd standarde europene, dar, de asemenea, să avem și un cadru legislativ care să permită operatorilor economici să iși desfășoare activitatea in mod corect, intr-un mod concurențial, astfel incat să nu venim cu măsuri suplimentare care ar fi dus la diminuarea competitivității acestor operatori. In ceea ce privește sancțiunile, sancțiunile la nivel național ajung pană la valoarea de două milioane de euro, echivalent in lei, și pentru cazuri excepționale transnaționale, care sunt specificate in Directiva Europeană, putem ajunge pană la un procent de 4% din cifra de afaceri, dar in cazuri excepționale care vizează aceste practici neconcurențiale sau practici inșelătoare, care se manifestă in mai multe țări din cadrul Uniunii Europene. Dacă aveți intrebări vă ascult. Reporter: Bună ziua! Deci, două milioane amenda maximă pentru ce se va da? In cazul in care contravențiile sunt in mai multe țări sau e... Florin Spătaru: Nu. Valoarea maximă de două milioane este aplicată contravențiilor din Romania ținand cont de anumite criterii. Există criterii care sunt specificate, care țin de gravitatea faptei, de continuarea acestor practici ilegale şi de impactul pe care il au asupra consumatorilor. Asta este o valoare maximală, dar pe fiecare tip de contravenție avem specificat in ordonanță, avem specificate maxime ale acestor sume sancţionatorii pe care ANPC le poate aplica. Reporter: Şi dacă am ințeles bine, aceste modificări vizează mai ales serviciile digitale sau şi alte servicii? Florin Spătaru: Aceste modificări vizează toate produsele și toate serviciile pe care un consumator le poate achiziționa de pe piața romanească, dar care, de asemenea, după cum știți, au un conținut digital din ce in ce mai mare și atunci am reglementat și acest conținut digital, ca aceste practici și aceste produse să fie reglementate corespunzător și, de asemenea, fiecare consumator să știe care sunt drepturile pe care le are in raport cu comercianții. Sunt cateva lucrurile care trebuie menționate aici. Vorbim și de publicitatea online și de publicitate agresivă, in concordanță cu directiva europeană, sunt și acolo sancțiuni, in așa fel incat practicile comerciale și modalitatea de promovare a produselor să se facă in concordanță cu dorința consumatorului și să nu avem practici care efectiv să ne agreseze. Reporter: Asta voiam să vă intreb, să precizați ce inseamnă o practică agresivă. Florin Spătaru: De exemplu, o practică agresivă reprezintă insistența cu care un comerciant vine la ușa fiecărui consumator incercand in mod repetat să vandă un produs, deși consumatorul spune că nu dorește continuarea sau contractarea unei astfel de produs. Astea sunt reglementate și in această ordonanță. Reporter: Telefoanele primite insistent de la operatori? Florin Spătaru: Exact. Reporter: Bun. Şi am văzut că şedinţa de guvern, pe agenda oficială se mai afla și o notă privind acele modificări legate de speculă, de prețurile prea mari la unele produse, un proiect care, ințeleg, se află in discuție, o propunere de la Consiliul Concurenței care, ințeleg, a ajuns şi la dumneavoastră. Dacă ne puteți da mai multe detalii. Florin Spătaru: Este doar o primă notă care a fost discutată in Guvern şi se referă la măsuri de reglementare in domeniul speculei, in care vor colabora Ministerul Economiei, Oficiul Concurenței și Ministerul de Finanțe. Atunci cand vom avea o formă, o prima formă, vom pune in transparență decizională și veți vedea toate detaliile. Reporter: Deci nu s-a convenit asupra formei acesteia in şedinţa de guvern de astăzi? Florin Spătaru: Nu, nu. Reporter: Şi am văzut că exista acolo o referire la o listă de produse pentru care acele noi reguli să fie aplicate, lista aceea de produse... Adică există niște produse la care v-aţi gandit pentru care ar urma să fie... Florin Spătaru: Cred că este prematur să discutăm despre o listă de produse sau despre cum va arăta această ordonanță. Ministerele de resort și Oficiul Concurenței vor lucra la o astfel de formă și o vom pune in discuție publică. Reporter: Cand anume ar putea fi aprobată, puteți face o estimare? Florin Spătaru: Săptămana viitoare vom avea o primă formă şi atunci o vom pune in transparență decizională. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Tot in legătură cu nota de informare referitoare la această ordonanță de urgență pe care o pregătesc Ministerul Finanțelor, Economiei și Consiliul Concurenței, se spune acolo că va aduce schimbări in domeniul concurenței și in domeniul protecției consumatorilor. Proiectul, aşa cum.... cateva informații care sunt prezentate in acea notă, spune doar despre inițiativa Consiliului Concurenței de a combate concurența neloială. Dvs ce veţi propune ca Minister al Economiei in privinţa protecţiei consumatorilor? Ce reglemenetări aveţi in vedere impotriva creşterii preţurilor in această ordonanţă de urgenţă? Florin Spătaru: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are atribuţii specifice şi vom face referire sau vom include in această ordonanță modalități prin care Autoritatea Națională poate să controleze aceste produse. Reporter: Care produse? Florin Spătaru: Vorbim de produsele care sunt achiziționate de către fiecare consumator. Vedem că in lunile anterioare am avut creșteri de la un moment la altul al prețurilor și, printr-un astfel de act normativ, venim să reglementăm o astfel de situație. Realizator: Vă gandiţi să impuneţi sancţiuni că, acolo, in proiect, apare o sancţiune de 1% din cifra de afaceri? - propunerea Consiliului Concurenței. Ministerul Economiei, ANPC-ul ce propun? Florin Spătaru: Cred că este prematur. După cum știți, eu m-am exprimat acum ceva timp in ceea ce privește sancțiunile care ar trebui aplicate pentru aceste practici incorecte, dar va trebui să discutăm, să vedem care ar fi nivelul maximal pe care am putea să il aplicăm, mai ales ținand cont de faptul că vom avea mai multe instituții implicate. Florin Spătaru: Vom avea Oficiul Concurenței, vom avea ANAF-ul, vom avea și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. In urma acestor discuții, și prin procesul de transparență decizională, vom stabili un nivel să zicem care să fie motivant pentru cei care vand aceste produse, să nu practice astfel de măsuri speculative. Reporter: Revenind la ordonanța de urgență legată de protecția consumatorilor, cea care transpune directiva europeană, vreţi să ne dați cateva exemple care ii vizează pe oamenii de rand și pe firme legate de conținutul digital, protecția consumatorilor in mediul online, daţi-ne cateva exemple. Florin Spătaru: Haideți să dăm cateva exemple. In momentul in care cineva promovează, de exemplu un produs pe o platformă online, spunand că achiziția se face de la un vanzător acreditat, dar de fapt vanzarea se face de la un terț, fără ca această informație să fie publică, asta este o practică incorectă, care poate fi sancționată corespunzător printr-o astfel de ordonanță. De asemenea, orice practică de influențare a consumatorului in defavoarea altora, fără să existe un fundament real, spunand că este cel mai bun preț de pe piață sau că este produsul cel mai căutat, această formă de marketing care nu este justificată prin evidențe, bineințeles că este o practică de marketing incorectă și care, de asemenea, poate fi sancționată corespunzător dacă afectează drepturile consumatorului. Dacă nu afectează drepturile consumatorului și consumatorul in cunoștință de cauză decide să ia un astfel de produs, bineințeles că, fără a fi sesizată Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, această tranzacție este considerată una normală, comercială. De asemenea, promovarea unor produse in mai multe țări, sub aceeași denumire, dar sub standarde diferite, de asemenea este o practică incorectă și atunci ea poate fi sancționată. Deci, acest dublu standard care ar putea fi practicat de către producători sau de către vanzători este reglementat in acest moment prin această ordonanță de urgență. Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări, domnule ministru, v-aş rug să-l invităm alături de noi pe domnul ministru Daniel Cadariu, ministru al antreprenorialului și turismului. Domnule ministru. Florin Spătaru: Mulţumesc şi eu. Daniel Cadariu: Vă mulțumesc! Bună ziua! In cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care rezolvă problematica apărută in cursul anului trecut pe plajele de pe litoral. Ordonanța sună in felul următor: Ordonanța de Urgență a Guvernului privind unele măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului turistic estival 2022 pe litoralul romanesc al Mării Negre. După cum se știe, Administrația Națională Apele Romane a derulat un proiect in două faze și l-a și finalizat. In urma finalizării lucrărilor din acest proiect s-a realizat protecția costieră prin reducerea eroziunii, iar in urma acestor investiții, statul romana a caștigat un nou teritoriu de aproximativ 100 de hectare de plajă turistică. Știm din cursul anului trecut că a apărut o problemă și anume faptul că agenții economici aveau incheiate contracte de concesionare pentru aliniamentul existent la momentul respectiv, pentru a fi utilizate acele porțiuni de plajă in scop turistic. In multe cazuri - și mă refer aici la stațiunea Mamaia, dar mă refer şi la Constanța și la Eforie Nord - in multe cazuri, dimensiunea, lărgimea plajelor depășește 200 de metri, poate chiar 300 de metri, aspect care a creat un disconfort pentru turiști, pentru că operatorii nu au putut amplasa șezlonguri, umbrele, alte facilități in folosul turiștilor in apropierea apei și au fost situații frecvente in cursul anului trecut cand turiștii au renunțat efectiv să iși mai petreacă concediul in acele stațiuni. Am aflat de această problemă la una dintre intalnirile publice din ianuarie, de la Constanța, și, incepand cu acel moment, am făcut nenumărate demersuri, am avut intalniri la nivelul Ministerului Mediului cu echipele de acolo, cu reprezentanți de la Apele Romane, pentru că, știm cu toții, plajele se află in administrarea Apelor Romane, in subordinea Ministerului Mediului. Am reușit să identificăm această soluție pentru anul 2022, ceea ce presupune, in fond, o modificare, o amendare a unui articol din Codul administrativ, care permite inchirierea prin incredințare directă, prin niște acte adiționale la contractele existente, către operatorii economici, fără licitație, pentru a scurta toate termenele și pentru a da posibilitatea desfășurării unei activități turistice corespunzătoare pe Litoral. In fond, orice agent economic, și discutăm de aproximativ 400 de astfel de cazuri pe Litoral, are la dispoziție 15 zile pentru a face o notificare către Apele Romane in ideea de a incheia acel act adițional, iar Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea, din acel moment are maximum 20 de zile la dispoziție pentru a incheia acel act adițional. Tarifele pentru noile suprafețe vor fi cele specifice activităților sportive și recreative la valori aflate deja in normative și valorile respective apar in anexa la ordonanța de urgență. Pentru viitor, Ministerul Mediului are in derulare un proiect prin care vor fi determinate soluții de amenajare unitară a tuturor plajelor de pe Litoral la standarde actuale. Acesta este primul subiect pe care am vrut să-l prezint și. dacă imi permiteți, cu ajutorul dumneavoastră, aș dori să fac un apel, un apel către beneficiarii schemelor de ajutor din Măsurile 1 și 2, cu capitaluri de lucru, și mă refer la cele 7.200 de cazuri in care agenții economici au fost notificați să restituie sumele respective din cauza faptului că nu au depus rapoartele de progres in termenul prevăzut de lege: 90 de zile pentru Măsura 1, 180 de zile pentru Măsura 2. Pornind de la această stare de fapt, intr-una din săptămanile trecute s-a adoptat o ordonanță de urgență, ulterior a fost transformată in lege, a fost promulgată și s-a creat posibilitatea extinderii termenului pană la care se pot depune acele documente, acele rapoarte de progres, pană la data de 30 aprilie anul acesta. Deci mai avem practic două zile la dispoziție. Acesta este motivul pentru care fac apel incă o dată, prin intermediul dumneavoastră, la toți beneficiarii care se află in astfel de situație să depună acele rapoarte de progres. Noi, de altfel, ca și minister ne-am făcut datoria, am făcut notificări punctuale pentru fiecare din aceste cazuri. Şi, dacă tot am ajuns la Măsura 1 și Măsura 2, aş mai oferi două informații. Una dintre ele se referă la Măsura 1, etapa a doua, acolo unde am avut 33.000 de cereri de finanțare, 25.000 dintre ele sunt declarate eligibile și s-au efectuat plăți pană in momentul de față pentru 11.500 de agenți economici. In ceea ce privește Măsura 2, acolo unde se așteptau din partea celor 2.900 de beneficiari sumele, in momentul de față suntem cu plățile la 90%, 2.600 de beneficiari au primit aproximativ 530 de milioane de lei. Pentru diferență, rezolvarea stă doar la agentul economic, cel care trebuie să facă dovada către minister că a făcut sau a depus in bancă cofinanțarea prevăzută de contract. Vă mulțumesc. Aștept intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, sunteți și ministrul antreprenoriatului, mediului de afaceri. Spuneţi-mi cum vi se pare sau din punctul dvs de vedere introducerea unei noi taxe pentru mediul de afaceri obligatorie care să ajungă la Camera de Comerț, o entitate privată. Pentru ce s-ar introduce o astfel de taxă și cum ar ajuta mediul de afaceri o nouă taxă pentru ei? Daniel Cadariu: Pot exprima doar un punct de vedere personal in calitate de liberal şi in calitate de acțiuni asumate de actuala coaliţie la inceput de drum. Pentru anul 2022 nu se acceptă introducerea niciunei taxe noi. Dacă discutăm pentru viitor, e o situație care trebuie analizată, eu, unul, nu sunt foarte convins de acest demers. Reporter: Spuneţi-mi, că aţi tot avut intalniri cu mediul de afaceri, vi s-a spus in intalnirile astea că ar fi nevoie de o nouă taxă, astfel incat să le crească lor productivitatea? Daniel Cadariu: Vă dați seama că nu am primit o astfel de afirmație din partea niciunui agent economic și slavă Domnului am avut peste 12 intalniri cu mediul de afaceri şi cu reprezentanții din turism in țară, in teritoriu, nu le mai pun la socoteală pe cele de la nivel central in niciun caz. Din contră, mediul de afaceri așteaptă simplificare legislativă, reduceri de taxe și sprijin din partea statului in situații deosebite, cum am și fost in perioada de pandemie, cum suntem acum in perioadă de conflict la graniță. Reporter: Să imi mai spuneți dacă vreodată vi s-a spus de mediul de afaceri că au primit vreun sprijin din partea Camerei de Comerț? Daniel Cadariu: Nu vreau să mă pronunț pe acest subiect, nu am detalii. Reporter: Am ințeles. Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Vă rog să reveniți puțin la problema plajelor, reglementată acum. Nu imi este foarte clar cine și ce caștigă prin atribuirea directă a acelor contracte de inchiriere, adică ce caștigă statul, ce caștigă operatorii privați? Sau ce pierd? Daniel Cadariu: Cei care caștigă sunt turiștii, sunt cetățenii Romaniei care iși vor petrece concediile in acest an pe litoral și care in cursul anului trecut au fost afectați de acea stare de fapt, acea stare de lucruri, pentru că nu au putut utiliza multe porțiuni de plajă din stațiunea Mamaia, din Constanța, așa cum spuneam, din Eforie Nord. Reporter: Şi, revenind la intrebarea mea, ce caștigă statul și ce caștigă operatorii...? Daniel Cadariu: Statul va incasa acele sume de inchiriere prevăzute in anexa la ordonanța de urgență. Reporter: Doar statul incasează sumele respective, nu se imparte și cu...? Adică operatorii privați ce caștigă prin incredințarea directă? Daniel Cadariu: Păi caștigă posibilitatea ca acei turiști care in cursul anului trecut au renunțat să iși petreacă concediul in stațiunea respectivă, anul acesta să o facă. Pentru că in urma aplicării prevederilor ordonanței toți operatorii economici - și sunt peste 400 in situația aceasta - vor putea amplasa șezlonguri, umbrele in vecinătatea apei, pentru că - nu-i așa? - orice turist pentru asta merge pe Litoral. Reporter: Şi banii pe șezlonguri răman la operatorii privați? Daniel Cadariu: Astea sunt chestiuni prevăzute in contractele de concesionare, nu intervenim asupra lor. Reporter: Deci statul ia toţi banii de pe inchirierea acelor porțiuni. Daniel Cadariu: Aşa este. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș reveni puţin la taxele despre care vorbeam puțin mai devreme. Cum vedeți dumneavoastră taxarea progresivă, impozitul progresiv și suprataxarea companiilor? O măsură propusă, de altfel, și discutată in spațiul public de către Florin Ciţu. Daniel Cadariu: Din perspectiva mea de liberal, nu o văd cu ochi buni. Şi din efectele pozitive ale aplicării impozitării unitare in cursul anului 2005 sau 2006 și care a dat rezultate notabile in ce inseamnă ridicarea la suprafață a economiei negre sau gri, evident că nu aş susține o astfel de măsură. De altfel, nici nu este asumată de către coaliţie in momentul de față. Reporter: Dar am ințeles că este prinsă o reformă cel puțin a fiscalizării in Planul Național de Redresare și Reziliență şi că acestea ar putea să fie măsurile luate. Daniel Cadariu: Nu am răspuns, nu cunoscut in detaliu subiectul. Prefer să nu mă pronunț. Reporter: O intrebare legată de faptul că in cateva zile va incepe oficial sezonul estival. Cum vi se pare că e pregătit litoralul pentru această situaţie? Şi dacă credeţi că, in situaţia in care tichetele de vacanţă ar fi fost date mai repede, gradul de ocupare ar fi fost mai mare. De ce s-a intarziat cu aceste tichete? Daniel Cadariu: Haideți să o luăm pe rand. Ne referim, in primă etapă, la minivacanța de 1 Mai. Din informațiile pe care le avem pană la acest moment, vor fi deschise undeva peste 100 de hoteluri de pe litoral cu acest prilej. Tot la nivel de sfarșit de săptămană trecută, informațiile spuneau că va fi un grad sau există un grad de rezervare de peste 80% in momentul de față și ceva mai mare in Costinești. Deci, din punctul acesta de vedere, lucrurile stau bine. Din punctul de vedere al autorităților, s-a şi făcut public acest lucru, cei de la Apele Romane și-au făcut treaba pană in acest moment, au curățat plajele, le-au predat către operatorii economici, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să le amenajeze și pentru data de 1 mai, asta pe de-o parte. In ceea ce privește problematica tichetelor de vacanță - și probabil ne referim la tichetele de vacanță pentru salariații din sectorul bugetar - noi am adoptat in decembrie ordonanța de urgență, ea a stat la baza intocmirii bugetelor tuturor instituțiilor pentru a-şi putea prinde sumele necesare. Acum nu e mai puțin adevărat că, fiind atat de multe instituții, cu toate sau aproape toate dintre ele au trebuie să facă achiziții publice la inceput de an. Din evidența de săptămana trecută reieșea faptul că aproximativ 97 de milioane de lei deja au ajuns in conturile beneficiarilor. E o sumă modică faţă de totalul care ar fi trebui să ajungă. Pe de altă parte, pentru această perioadă și pentru inceputul de sezon, mă refer la minivacanța de 1 Mai, există și acele tichete nefolosite din anul 2019 şi din anul 2020 care pot fi folosite oricum doar pană la sfarșitul lunii iunie și atunci e un sprijin suplimentar. Mai fac o precizare și vă mulțumesc că imi dați prilejul: și operatorii economici din privat pot emite tichete de vacanță și nu sunt limitate la acea sumă de 1.450 de lei, pot merge pană la șase salarii minim pe economie și prin acest mod pot să-şi stimuleze propriii angajați, mai ales in situația actuală a unei crize a forței de muncă din Romania, și nu numai, destul de accentuată. Poate fi una din variantele de a fideliza salariatul sau, de ce nu, pentru un salariat nou să fie una din condițiile pachetului inițial, de bază, oferit unui eventual salariat. Reporter: Puteți să estimați cand vor ajunge tichetele in sistemul public la beneficiar? Vor ajunge pană la 1 iunie? Daniel Cadariu: Așa ar trebui. Vă dați seama, sunt atatea instituții publice in Romania și fiecare are autonomie in decizie. Noi am tot făcut apeluri publice in sensul acesta. Sper ca cei care conduc aceste instituții, să o facă cat mai repede. Reporter: Şi o precizare: vorbeați despre faptul că Ministerul Mediului pregătește un proiect pentru ca toate plajele să fie amenajate unitar. Acest lucru ar trebui să se intample de la anul? Daniel Cadariu: Nu știu detalii. Va trebui să-i intrebați pe cei de la Ministerul Mediului. Am ințeles că există o colaborare cu Ordinul Arhitecților din Romania și e in derulare achiziția publică pentru a avea la dispoziție acel proiect, moment in care el va fi aplicat pentru tot ceea ce inseamnă plajă de pe Litoral, nu numai ca in subiectul de față, care este tema ordonanței de urgență a plajelor lărgite. Reporter: Actele adiționale incheiate in baza ordonanței de astăzi sunt valabile anul acesta? Daniel Cadariu: Doar pentru anul 2022. Așa și spune titlul ordonanței. Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru pentru intervenția dumneavoastră și pentru răspunsurile la intrebări. Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să vă prezint cateva dintre deciziile luate astăzi in ședința de guvern, altele decat cele prezentate deja de către cei doi domni miniștri, nu inainte insă de a vă semnala faptul că Romania a fost recunoscută ca partener de incredere pentru Statele Unite ale Americii din punct de vedere al protecției proprietății intelectuale. Se intamplă asta pentru prima dată după mai bine de 25 de ani. Reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, Agenția Guvernului SUA care se ocupă de relațiile comerciale internaționale, a publicat ieri Raportul special 301, pentru anul in curs, in care, pentru prima dată, Romania este, după 25 de ani, mai bine de 25 ani, scoasă de pe lista de supraveghere, un watchlist care a inclus Romania timp de mai bine 25 de ani. Scoaterea de pe această listă este o recunoaștere formală că avem capacitatea de a depăși limitele semnalate in mod repetat de partenerul transatlantic privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, eliminarea țării noastre de pe această listă reflectand recunoașterea progreselor pe care Romania le-a făcut in ultimul an, in mod special, pentru a imbunătăți protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și atenția Guvernului Romaniei in a eficientiza acest domeniu printr-o contribuție majoră la dezvoltarea economică și socio-culturală. Mai multe detalii in acest sens vom transmite in comunicatul de presă. Revenind insă la deciziile luate astăzi de Guvern, aș vrea să vă semnalez Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare pentru implementarea proiectelor de infrastructură fazate din perioada 2007-2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014-2020. Prin aprobarea acestui act normativ, Guvernul va acoperi necesarul de finanțare in valoare de 251,2 milioane lei fără TVA, pentru a putea astfel finaliza 26 de proiecte importante in infrastructura de apă și apă uzată, dar și de asistență tehnică. In acest fel se evită atat blocarea implementării proiectelor, dar și evitarea dezangajării unor fonduri europene. In privința proiectelor de lege aș vrea să vă semnalez un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii 167 din 2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Este o măsură prevăzută in Programul de guvernare 2021-2024. Prin această măsură Guvernul aproband modificarea și completarea acestei legi pentru a facilita accesul familiilor la serviciile de ingrijire și supraveghere a copilului pe timp de zi, inclusiv la accesarea ajutorului financiar acordat familiilor pentru plata serviciilor oferite de bonă. Tot astăzi, Guvernul a aprobat Strategia de incluziune a cetățenilor romani aparținand minorității rome pentru perioada 2022-2027, document care vine in urma unui amplu proces de consultare cu toți actorii relevanți la nivel local, județean sau național. Strategia iși propune să imbunătățească accesul cetățenilor de etnie romă la servicii de educație, sănătate, ocupare și antreprenoriat, locuire și infrastructură - sunt domeniile care au fost abordate incepand incă din 2001, atunci cand a fost adoptată prima strategie de imbunătățire a situației romilor din Romania, noua strategie prioritizand probleme care necesită atenție, precum cultură, tradiții, identitate, combaterea discriminării, a discursului și a atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură rasială. Guvernul Romaniei pleacă de la premisa că o mai bună cunoaștere a culturii, a tradițiilor și crearea de instituții care să valorizeze patrimoniul cultural al minorității rome contribuie la combaterea discriminării și la cultivarea unui climat de acceptare pentru diversitate in țara noastră. In acest scop, pentru implementarea strategiei mai exact, sunt avute in vedere inclusiv finanțări din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și din programele operaționale, alături de politicile deja implementate la nivelul ministerelor de resort, acestea urmand să imbunătățească inclusiv calitatea vieții tuturor cetățenilor, mai ales in randul celor care provin din medii vulnerabile. Astăzi, Guvernul a aprobat și constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice. Este un comitet care va fi coordonat de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă și care va fi format din reprezentanți ai instituțiilor publice din Romania care vor elabora și implementa politicile in domeniul combaterii efectelor schimbărilor climatice. Este o temă care preocupă in mod special tanăra generație, dar nu numai, este și responsabilitatea noastră să gestionăm prezentul și mai ales viitorul nostru, in condițiile in care vedem la nivel global, dar și la nivel național aceste efecte. Impreună cu ministerele de resort, reprezentanții grupului vor analiza și propune soluții pentru a asigura concordanța politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, vor propune politici prioritare anuale in privința schimbărilor climatice, atat in raport cu angajamentele asumate la nivel european, cat și in raport cu alte organizații internaționale la care Romania este parte sau este in curs de accedere. Acestea ar fi principalele elemente de noutate pe care aș fi vrut să vi le semnalez. Aș adăuga doar Hotărarea de Guvern aprobată azi privind nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții Sistem Integrat de Management in sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, se asigură continuitatea și finalizarea unei proiect important de investiții, Sistem Integrat de Management, in sistemul de asigurări sociale de sănătate, un proiect derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, principalul obiectiv fiind dezvoltarea unui instrument care să consolideze capacitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu informații sistemul de sănătate publică, crescand gradul de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice, precum și standardizarea datelor, ceea ce va eficientiza activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Eu m-aş opri aici cu prezentările. Dacă nu sunt alte intrebări, vă rog. Reporter: Am două intrebări care nu au legătură neapărat cu subiectele de pe agenda oficială a Guvernului, dar poate ne puteți ajuta cu un răspuns. Astăzi, ințeleg că expiră termenul pană la care trebuia să semneze contractul pentru cele patru corvete, să semneze Ministerul Apărării. S-a discutat in ședința de guvern, se ia o decizie in această privință, se amană, ce se intamplă? Dan Cărbunaru: Nu am informații că s-a discutat in ședința de guvern această temă astăzi cel puțin, dar cu siguranță Ministerul Apărării vă poate furniza datele in legătură cu care doriți informații suplimentare. Reporter: Şi o altă chestiune care a starnit discuții la nivelul... Dan Cărbunaru: Iertați-mă! Ce pot să vă asigur este că Guvernul Romaniei și in mod particular Ministerul Apărării fac toate demersurile necesare ca Romania să beneficieze de o capacitate de apărare consistentă, mai ales in contextul pe care il traversăm. Reporter: O altă chestiune care este in discuție in spațiul public in acest moment - faptul că există un proiect prin care DSU va coordona asistența medicală de urgență, un proiect pentru care ințeleg că Ministerul Sănătății nu este avizator. Dacă s-a discutat această chestiune in guvern sau ministrul sănătății a avut un punct de vedere exprimat? Dan Cărbunaru: Cel puțin in această ședință de guvern nu s-a aflat pe agendă. Pe de altă parte, există un proiect pe care Ministerul de Interne l-a publicat și care vizează această chestiune. Din datele pe care le am sunt elemente care actualizează practic intr-un singur format elemente preexistente, dar, in măsura in care sunt necesare clarificări intre ministere, cu siguranță acestea se vor produce. Reporter: Mulţumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu foarte mult. Vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o zi bună! 2022-04-28 14:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-briefing5125.jpgȘedința de guvern din 28 aprilieȘtiri din 28.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-28-aprilie1651135233Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Inainte de a intra in agenda ședinței de guvern de astăzi, doresc să fac mențiunea că am incheiat cu puțin timp in urmă ședința Comitetului Interministerial in legătură cu pregătirea aderării Romaniei la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, intalnire a Comitetului Interministerial in care am stabilit reperele principale prin care vom concretiza tot ceea ce avem de indeplinit pană la primirea Foii de parcurs, in luna iunie anul acesta, de la OCDE și in acest sens, sunt măsurile prin care urmează să desemnăm negociatorul șef, să constituim task-force-ul care va răspunde nemijlocit de activitățile de monitorizare și coordonare cu partea tehnică, cu componenta tehnică de la OCDE. De asemenea, am luat decizia ca impreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada de la Paris și reprezentanții de la ministerele de linie implicate nemijlocit in acest proces, să asigurăm resursa umană necesară care să lucreze direct cu staff-ul tehnic de la OCDE și totodată, am stabilit principalele elemente prin care să ne ocupăm de tot ceea ce presupune adaptarea sistemului legislativ și indeplinirea standardelor așa cum sunt ele solicitate de la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică. Astăzi, pe agenda de lucru a Guvernului avem un punct foarte important și anume, acela al aprobării bugetului de venituri și cheltuieli la Complexul Energetic Oltenia SA. Este foarte important de finalizat și de concretizat acest buget, pentru că am avut discuții cu conducerea Complexului Energetic și am stabilit ca in cel mai scurt timp - și există acest angajament să sporească producția de energie și in felul acesta, practic, indeplinim două obiective in termen scurt să putem să beneficiem de exploatarea și punerea in folosință a capacităților Complexul Energetic, iar pe de altă parte, să continuăm procesul de modernizare și să indeplinim cerințele de decarbonizare in acest proces de obținere a energiei electrice, practic, prin alocarea a 1,2 miliarde de euro din fondul de modernizare. Ușor, ușor, Complexul Energetic va face tranziția de la cărbune la gaz și, totodată, iși va spori capacitatea de producție de la 1.200 la 1.900 de megawați. Este un demers cat se poate de important, astfel incat să continuăm procesul prin care să realizăm obiectivul de asigurare a independenței energetice a țării noastre. Este, de asemenea, foarte important să continuăm să indeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare și astăzi, pe ordinea de zi, un alt punct foarte important este cel legat de adaptarea legislației naționale la nivel european in conformitate cu prevederile directivei Omnibus, pentru a putea să asigurăm acele elemente de siguranță sporită a consumatorilor. Este foarte important ca prin aceste demersuri să asigurăm ca autoritățile cu responsabilități de control, cum sunt Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorului, Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor să poată să iși desfășoare activitatea și să asigure toate măsurile necesare, astfel incat să fie asigurată protecția și, in mod deosebit, drepturile consumatorilor. Ca atare, cetățeanul rămane in continuare in centrul preocupării Guvernului Romaniei. Vă mulțumesc! 2022-04-28 11:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sedinta_de_guvern4903.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Emisiunea ”Tema Zilei”, difuzată de TVRȘtiri din 28.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-emisiunea-tema-zilei-difuzata-de-tvrRealizator: Bună seara! Bun găsit la Tema zilei. 64 de zile de război și Romania și-a arătat sprijinul pentru Ucraina și direct chiar la ea acasă. Șeful Guvernului și șefii Parlamentului au fost ieri și azi la Kiev, dar și in cateva din localitățile devastate de armata rusă. Premierul Nicolae Ciucă s-a intors in această dimineață din Ucraina și e acum in platou la Tema zilei. Bună seara, domnule prim-ministru. Vă mulțumesc că sunteți la Televiziunea Romană! Nicolae-Ionel Ciucă: Hristos a inviat! Bună seara! Realizator: Adevărat a inviat! Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc pentru invitație. Realizator: Imi dau seama că această vizită a fost organizată şi planificată, probabil in niște condiții de securitate speciale, dar poate ne dați cateva detalii, totuși din culise să zic așa cat a durat planificarea ei, cum ați ajuns acolo, in ce condiții speciale s-a desfășurat? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu are rost să discutăm și să descriem condițiile de securitate pentru că ele s-au văzut cat se poate de clar din tot ceea ce a reușit mass-media să prezinte de la fața locului. Pregătirea unei astfel de vizite presupune de la sine măsuri prin care trebuie corelate cel puțin două aspecte: pe de o parte, cele de protecție a celor care merg in țara vecină, in Ucraina, iar pe de altă parte este vorba de corelarea cu programul liderilor care... trebuie să ințelegem că principala preocupare și focalizarea este pe ceea ce trebuie să gestioneze, astfel incat să poată să facă față ororilor acestui război - incă o dată - ilegal, neprovocat, nejustificat pe care forțele Armatei Ruse il duc in țara vecină Ucraina și elementele de detaliu din culise vă dați seama că la fel de bine nu pot fi descrise pentru că este cred suficient să precizăm că o astfel de vizită se pregătește pe baza relațiilor diplomatice la nivelul ministerelor de afaceri externe și desigur structurile de securitate implicate in tot ceea ce inseamnă planificarea și fazarea activităților pe timpul vizitei. Realizator: Aţi ajuns cu trenul, văd in imaginile astea? Asta puteți să spuneți și știu că așa au fost și alți lideri europeni. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, am ajuns cu trenul in gara din Kiev. A fost o călătorie lungă. Este cat se poate de normal să ințelegem durata și practic toate procedurile care se derulează atat pentru transport, cat și ulterior pe timpul desfășurării vizitei. A fost o vizită cat se poate de importantă atat pentru președintele Zelenski, pentru omologul meu, premierul Șmihal, cat și pentru președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, cat și pentru noi, pentru că am avut posibilitatea să exprimăm incă o dată solidaritatea și sprijinul pe care tara noastră il acordă vecinilor noștri, atat poporului ucrainean, cat și guvernului, instituțiilor statului Ucraina in acest efort, și nu cred că greșesc dacă il numesc eroic de a-și apăra țara, și de asemenea pentru a putea să discutăm toate elementele de detaliu in ceea ce privește partea de relații bilaterale. Și este clar că se deschide o perspectivă prin care aceste relații, in special in urma vizitei, le pot caracteriza ca fiind cat se poate de bune și pe un trend ascendent, avand in vedere că situația va evolua și este nevoie in continuare de sprijin și de asemenea este nevoie ca așa cum am discutat cu premierul, cu președintele să fim parte la procesul de reconstrucție. Am fost in cele două localități, Irpin şi Borodianka, și am putut să văd la fața locului tot ceea ce poate să constituie dezastrul rămas in urma loviturilor și in urma atacurilor pe care forțele armatei ruse le-au executat in zonele rezidențiale, fără să țină cont absolut deloc de faptul că in acele blocuri locuiesc persoane... Realizator: Aceste imagini sunt filmate chiar de o echipă a TVR, care a mers in aceste localități pe care le-ați vizitat și dumneavoastră și sunt imagini care au șocat intreaga lume. Și chiar voiam să vă intreb de ce ați ales să mergeți și dumneavoastră acolo. Știu de la colegii mei că e greu de imaginat și de povestit ce s-a intamplat acolo, prin ce orori au trecut acești oameni. Cum ați perceput dumneavoastră, presupun ca militar de carieră, teoretic, nu, e in fișa postului să fiți obișnuiți cu astfel de imagini? Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Imaginile sunt cat se poate de relevante și ele reflectă exact ceea ce s-a intamplat la fața locului, dar văzandu-le in realitate, dincolo de emoție, partea personală, partea umană este absolut devastatoare, pentru că stand in fața acestor clădiri distruse, văzand școlile distruse, văzand spitalele distruse poți să realizezi că nimic din ceea ce presupune a se respecta in legile și principiile luptei armate prin care zonele cu civili, clădirile protejate să fie cu adevărat protejate. Și aici aș dori să fac o mențiune, sigur, cariera mea este cea de militar și am mai fost in astfel de zone de conflict, am mai văzut astfel de imagini, dar niciodată atat de zguduitoare. Şi pentru mine, absolut orice minimă inţelegere faţă de această manifestare este imposibilă, pentru că de-a lungul carierei am fost invăţaţi să facem ceea ce ţine de profesia noastră pentru a ne apăra ţara, iar atunci cand a fost să ne indeplinim misiunile, principala noastră preocupare a fost să evităm şi să reducem la minimum pierderile colaterale, să protejăm vieţile civililor, să protejăm obiectivele care fac parte din patrimoniu, să protejăm obiectivele care fac parte din asigurarea serviciilor normale, serviciilor medicale, serviciilor de invățămant pentru populația civilă. Este absolut inadmisibil și incredibil și am susținut la intalnirile pe care le-am avut atat cu premierul, cat și cu președintele, poziția Romaniei de a condamna ferm aceste atrocități, aceste crime de război. De altfel, la nivelul autorităților romane, la nivelul guvernului au fost luate măsuri in acest sens, au fost alocate fonduri pentru a susține demersurile și investigațiile derulate prin Curtea Penală Internațională și de asemenea am discutat posibilitatea ca experți romani să poată să participe, la cerere, la derularea investigațiilor in teren. Aceste crime nu trebuie să rămană nepedepsite. Realizator: V-aţi intalnit şi cu președintele Zelenski care, deja știe toată lumea, e foarte direct in comunicare - au fost și alți lideri europeni pe care i-a primit președintele Zelenski la Kiev. Sprijinul occidental pentru Ucraina este unanim. In ce privește Romania ce v-a spus președintele Ucrainei? Ce inseamnă in mod special relația Romaniei pentru Ucraina in aceste zile? Nicolae-Ionel Ciucă: Romania a dat dovadă că este un foarte bun vecin și cand zic Romania nu mă refer doar la Guvernul Romaniei, nu mă refer doar la instituțiile statului, ci mă refer la tot ceea ce inseamnă societatea romană, la ceea ce inseamnă solidaritatea și empatia pe care le-au arătat cetățenii romani, de la inceputul acestui război. Președintele Zelenski și premierul știu foarte bine tot ceea ce a făcut Romania in acest sens, știu foarte bine măsurile pe care le-a luat Romania astfel incat peste 860 de mii de cetățeni ucraineni care au trecut granița in țara noastră să beneficieze de sprijin pentru cei care au dorit să părăsească țara și să tranziteze in condiții cat mai facile posibil, iar pentru cei care au rămas in țară știu că la nivelul Guvernului Romaniei au fost luate măsuri ca cetățenii ucraineni să beneficieze de servicii medicale, să beneficieze de sistemul educațional romanesc, să beneficieze chiar de posibilitatea de a se angaja pe piața forţei de muncă din Romania. Lucrul acesta s-a intamplat. Există deja cifre prin care putem să exemplificăm toate aceste măsuri care au fost luate. Știu deja despre copii ucraineni care beneficiază de posibilitatea de a invăța in școlile in limba ucraineană din Romania și desigur, eforturile care s-au făcut pentru ca ei să poată beneficia de posibilitatea de a participa la cursuri online cu școlile din Ucraina... Realizator: Referitor la copii, am văzut in comunicatul Guvernului ucrainean, după intalnirea cu dumneavoastră, că s-a discutat și despre un memorandum pentru protecția socială a acestor copii și pentru o eventuală inserție a lor in societatea romanească. Se referă la ce spuneați, la posibilitatea ca ei se facă școală? Nicolae-Ionel Ciucă: Este vorba exact de posibilitatea ca ei să facă școală, este vorba de posibilitatea ca temporar să participe la cursuri și de asemenea aceste condiții să fie asigurate pe perioada cat ei vor rămane pe teritoriul Romaniei, astfel incat atunci cand va exista posibilitatea și viața va reveni la normalitate in Ucraina să se poată intoarce acasă. Realizator: In același comunicat vorbea premierul ucrainean și de necesitatea unui sprijin pentru refacerea infrastructurii in orașele grav afectate din Ucraina, cu prioritate in restabilirea comunicațiilor electrice și energetice, alimentarea cu apă și, spunea comunicatul guvernului ucrainean, contăm pe sprijinul Romaniei. Vi s-a solicitat ceva concret in acest sens pană acum? Nicolae-Ionel Ciucă: In cele două localități, Irpin şi Borodianka, am avut posibilitatea să discut și cu autoritățile locale; cea mai mare preocupare a lor este aceea de refacere a serviciilor de utilități, sigur, clădirile care apar aici in imagine sunt doar partea care se vede, a situației din interiorul localităților. Ceea ce nu se vede constă tocmai in aceste elemente in care sunt foarte preocupați să asigure refacerea serviciilor de energie electrică, refacerea serviciilor sanitare, refacerea serviciilor pentru asigurarea de apă potabilă; sunt chestiuni pe care, incă o dată, văzandu-le la fața locului, văzand cat de devastate sunt localitățile, văzand fața tristă, devastată a oamenilor care, puțini de altfel, care circulau pe stradă, atat in localitățile respective, cat și in cele prin care am trecut pană am ajuns acolo, in Kiev de asemenea oamenii au această ingrijorare. Ca atare, am discutat și posibilitatea aceasta ca in momentul in care situația va permite companii din Romania să poată să participe la intreg procesul de reconstrucție. Nu am avut detalii pe care să putem să discutăm, pentru că nici guvernul ucrainean nu le are acum, urmand ca la nivelul tehnicienilor să se pună la dispoziție un plan, planul respectiv să fie discutat și agreat cu țările vecine, cu comunitatea internațională. Realizator: Romania are capacitatea să ofere acest ajutor, atunci cand el va fi solicitat. Nicolae-Ionel Ciucă: Romania are capacitatea să asigure acest ajutor, tocmai de aceea am generat o incredere, pentru că am demonstrat acest lucru şi prin măsurile pe care le-am luat pană acum. Am sprijinit şi vom continua să spijinim foarte mult limitarea, diminuarea efectelor acestui război, cel puțin in plan economic. Știm cu toţii că Ucraina este o țară care are un mare potențial de export a produselor agricole, a produselor de origine animală. Realizator: Şi care sunt blocate din cauza... Nicolae-Ionel Ciucă: In momentul de faţă, deoarece porturile din Odessa şi din Nikolaev sunt imposibil de intrebuințat, este nevoie de eforturi foarte mari pentru a putea să se compenseze această imposibilitate de folosire a infrastructurii portuare pentru tranzitul de mărfuri, iar noi am luat deja măsuri in acest sens, de pe 5 aprilie liberalizand traficul de mărfuri pentru operatorii ucraineni, de asemenea, o decizie foarte bună, cand in 2020 am redeschis punctul de trecere Isaccea-Orlivka. Lucrăm la nivelul Ministerului Transporturilor şi am discutat cu domnul ministru şi inainte, şi astăzi posibilitatea ca acele capete de cale ferată cu ecartament larg ce vin din Ucraina şi din Moldova să poată să fie prelungite şi să ajungă in portul Galaţi, de exemplu, facilitand astfel şi scurtand timpul transferului de mărfuri. De asemenea există in analiză ca la Halmeu şi Vicşani să facem același lucru şi in felul acesta, iată, există o imagine prin care putem să asigurăm transferul atat pe calea rutieră, cat şi pe calea ferată şi să compensăm aşa cum spuneam. Realizator: In vizita pe care a făcut-o recent la Bucureşti ministrul de externe Dmitro Kuleba vorbea de importanta crucială a Dunării ca alternativă de transport. Sunteți de acord? Se poate face sau e... Nicolae-Ionel Ciucă: Concluzia respectivă a desprins-o in urma intalnirii pe care am avut-o pentru că demersurile vin de cu ceva timp in urmă din momentul in care am avut primele intalniri cu premierul Bulgariei, in sensul in care chiar dacă nu era vorba atunci de conflict, am pus in valoare relevanța Dunării ca posibilitate, cale de transport de bunuri și mărfuri și am analizat posibilitatea dragării, găsirea unei soluții de dragare a Dunării astfel incat să putem să asigurăm traficul fluvial de-a lungul intregului an, 365 de zile pentru că pe timp de vară atunci cand nivelul Dunării scade exista acele praguri formate prin colmatare care nu permit traficul barjelor, cel puțin cu incărcătură mare - și discutand de posibilitatea aducerii căii ferate de la Giurgiulești către Portul Galați, am explicat de ce este atat de important, este cel mai facil, este cel mai ieftin mijloc de a putea să transportăm bunuri și este și cel mai la indemană pentru că se evită această incompatibilitate intre calea ferată din Romania și calea ferată din Ucraina și Republica Moldova, iar Dunărea, dincolo de această situație, este un fluviu care, așa cum spuneam, are o relevanță strategică in asigurarea transportului de mărfuri și nu numai, inclusiv de călători, de turiști, avem Delta Dunării care poate fi pusă in valoare și trebuie să fie pusă in valoare special pe timpul verii și există și un program european - se numește Fast Danube. Am discutat cu doamna comisar Vălean și vineri, acum, premierul bulgar va fi in București. Vom discuta elementele de detaliu astfel incat să putem să folosim și banii europeni pentru... Realizator: Aceste proiecte de infrastructură, calea ferată pană la Galați, aceste lucrări de dragare, deci sunt proiecte pe termen scurt, mediu, cand...? Nicolae-Ionel Ciucă: Cele legate de calea ferată sunt proiecte pe termen scurt, asumate la nivelul Guvernului prin Ministerul Transporturilor și ele urmează să fie finalizate in aproximativ 3 luni, așa cum am discutat cu domnul ministru Grindeanu. Și cel legat de dragare. Este un proiect care presupune un volum de muncă mai mare, presupune incheierea acordurilor intre Guvernul Romaniei și Guvernul Bulgariei, accesarea fondurilor europene, implicarea instituțiilor europene in acest proiect, pentru că de el nu va beneficia doar Romania, ci va fi un proiect prin care putem să ajungem de exemplu de la Galați pană la Bremerhaven fără niciun fel de problemă. Există această rețea de canale care să poată să asigure conectivitatea intre nordul Europei și partea de sud-est. Realizator: Se va intreba lumea acum de ce nu s-a făcut pană acum, dar intrebările acestea sunt mai degrabă retorice, ne-am plictisit și noi, jurnaliștii, să le punem. Apropo de alte intrebări retorice, războiul presupune și un risc privind securitatea energetică a Europei, risc recunoscut de toate țările Europei și care se manifestă deja; Rusia a oprit furnizarea de gaz pentru Polonia și pentru Bulgaria, pare să fie doar inceputul, pentru că amenințarea e că așa vor fi tratate toate țările care nu plătesc in ruble consumul de gaz. Ne afectează in vreun fel acest lucru? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, Romania nu este afectată de această decizie a Rusiei de a nu mai furniza gaze Poloniei și Bulgariei. In acest moment, noi extragem mai mult gaz decat consumăm, in schimb este clar că avem nevoie de gaz, pentru că tocmai in urma intalnirilor și discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții Azomureș, ieri, s-a reușit luarea unei decizii ca parte din combinat să poată să fie deschis; avem nevoie de ingrășăminte, de fertilizatori pentru agricultura romanească. Deci avem nevoie de gaz, dar incă o dată, avem suficient acum ca să putem să asigurăm consumul populației și partea cealaltă, folosită in industria de profil. Ceea ce este important este faptul că nu cu mult timp in urmă, impreună cu președintele Partidului Social Democrat și cu președintele UDMR am asumat legea offshore prin care asigurăm demararea investițiilor, legea offshore și onshore prin care asigurăm demararea investițiilor in exploatarea gazelor din Marea Neagră in perimetrul Neptun Deep și in partea onshore. Este vorba despre exploatarea gazelor la mare adancime in zona Buzău, mai precis Caragele. Ca atare, vă pot spune temporal cateva elemente, și anume faptul că primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase de către compania Black Sea Oil and Gas la jumătatea acestui an şi atunci vom avea un miliard de metri cubi in plus pe an asigurați prin această investiție. Realizator: Care ar compensa un eventual deficit dacă Rusia decide să... Nicolae-Ionel Ciucă: Care ar compensa. Este vorba de 10%. Noi avem nevoie anual de 20% de gaze din import și, sigur, la chestia aceasta se adaugă și celelalte demersuri prin care identificăm surse alternative de asigurare a cantității necesare de gaz. In perimetrul de la Caragele există speranțe și așa s-a discutat ca primele gaze să fie extrase in anul 2024, iar in perimetrul Neptun Deep mai devreme de finele anului 2026-2027 nu putem să sperăm că vom avea gaz din Marea Neagră. Cert este că in tot acest ansamblu trebuie să recunoaștem că Romania este o țară norocoasă, avand această resursă deosebit de importantă in acest moment şi, totodată, trebuie să privim ansamblul in care ne aflăm și trebuie să fim parte la toate demersurile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene. Echipele de la Ministerul Energiei, ministrul energiei au participat la toate aceste demersuri comune și cu certitudine ne vom inscrie in ansamblul de măsuri pentru identificarea de noi surse de gaz. Cu premierul bulgar vom discuta de asemenea și cand va fi finalizat interconectorul dintre Grecia și Bulgaria. Şi in felul acesta vom putea să beneficiem şi de gazul lichefiat care poate fi adus in Marea Mediterană şi descărcat fi in terminalele fie din Grecia, fie din Turcia. Sunt demersuri concrete, care se vor intampla. Pe partea de energie electrică, am luat de asemenea măsuri ca să sporim şi să fim cat mai repede independenți din punct de vedere al asigurării nevoii de consum de energie electrică. Ne inscriem in tot ceea ce inseamnă programele UE pe energie regenerabilă, concomitent cu continuarea demersurilor in ceea ce privește asigurarea punerii in funcţiune a centralei de la Iernut. A fost OUG pe care am aprobat-o săptămana trecută in guvern. Urmează ca in baza prevederilor acestei OUG să se finalizeze aceste lucrări. Există de asemenea demersuri intreprinse să putem să demarăm inceperea punerii in funcțiune a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi de asemenea partea de proiect in ceea ce privește asigurarea de reactoare nucleare de dimensiuni mici pentru a putea să echilibrăm intreg sistemul. In toată această chestiune se adaugă fondurile asigurate din fondul de modernizare de la UE, prin care trebuie să asigurăm infrastructura pentru sistemul energetic din Romania, in special că şi Ucraina şi Republica Moldova s-au decuplat de sistemul din Rusia şi in momentul de faţă sunt cuplate la sistemul european, ca atare este nevoie să asigurăm şi ţările vecine. Realizator: Deci fonduri avem, rezerve avem, trebuie doar să le punem in funcțiune şi aici vreau să revin puțin la legea offshore. Aţi asumat-o cu liderii coaliției. Este in parlament. Cand sperați să fie in vigoare? Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat aceste lucru cu președintele Camerei Deputaților şi azi-noapte cand ne intorceam de la Kiev. Legea este in Senat, camera decidentă este Camera Deputaților. Intr-o perioadă scurtă de timp ea va fi aprobată şi va merge la promulgare. Realizator: Şefa Comisiei Europene in contextul situației din Bulgaria şi Polonia spunea astăzi că cele două ţări vor fi ajutate să depășească această criză de statele europene şi in principal de vecinii lor. Romania poate ajuta cu ceva? A primit solicitări in acest sens? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu pot să vă menționez nimic despre acest demers. In momentul de față nu am reușit să discut pe marginea acestui subiect. Sigur, prima grijă a fost să vedem in ce fel impactează această decizie asupra situației concrete din țara noastră și in funcție de demersurile și măsurile care se vor lua la nivel european, vă asigur că vom fi parte la ele. Realizator: Această criză are consecințe evidente asupra prețului gazelor. Deja a existat o criză a prețurilor la energie - acum avertizează specialiștii putem să avem incă una. Ce măsuri aveți in vedere? Există o plafonare a prețului la gaze in vigoare pentru un an. Ce se va intampla după, dacă prețurile continuă să se mențină ridicate? Nicolae-Ionel Ciucă: Pe baza analizelor pe care le-au făcut specialiștii, am asumat la nivelul coaliției această decizie prin care prețurile au fost stabilite la un anumit prag, prețurile vizează două linii foarte importante, pe de o parte, protecția cetățeanului in special a cetățenilor vulnerabili și de cealaltă parte este vorba de asigurarea funcționării economiei romanești. Prin aceste măsuri trebuie să avem in vedere că in această situație, după cum puteți observa, și cu toții resimțim această chestiune, criza pandemică nu s-a terminat bine și am inceput criza prețurilor la energie și la gaze, in cascadă după aceea a inceput criza de securitate, războiul din Ucraina care are drept consecință o serie intreagă de măsuri care vizează Federația Rusă. Măsurile sunt luate in ansamblul Uniunii Europene, iar Romania este parte și susține toate aceste măsuri. De vină nu este niciun Romania, nici Uniunea Europeană, de vină este Federația Rusă care a invadat Ucraina și este clar că sunt consecințe și efecte pe care le vom resimți cu toții. In această cascadă de situații de criză, deciziile Guvernului au venit tocmai in sensul in care să protejăm cetățenii, să protejăm economia, iar pană in acest moment putem să constatăm că ne găsim intr-un echilibru, nu spunem că suntem intr-o situație in care am fi dorit să fim, gandurile noastre erau in cu totul altă direcție, in momentul in care simțeam că ne apropiem de finele pandemiei și puteam să discutăm despre proiecte concrete de continuare a programelor de dezvoltare, de implementare a proiectelor europene și de tot ceea ce ne-am propus in sensul in care există un program de guvernare foarte bine articulat și asumat la nivelul coaliției care tocmai asta are ca obiectiv: modernizarea Romaniei și, dincolo de toate aceste chestiuni, iată suntem obligați pe de o parte să stingem fiecare foc și să răspundem, să gestionăm fiecare situație de criză - și ele au fost aproape ca să nu zic zilnice dar săptămanale și pe de altă parte să putem să vedem in ce fel reușim să gandim proiecte pe termen mediu și lung. Realizator: Partenerii dumneavoastră de coaliție, şi domnul Ciolacu și Domnul Kelemen Hunor au avertizat in intervenții publice in legătură cu riscul unei crize economice serioase. Cat de tare trebuie să ne temem de ea și Guvernul ce analize are in sensul ăsta? Nicolae-Ionel Ciucă: Eu cred că este o oportunitate să subliniez incă o dată că, deși in momentul in care s-a stabilit și am asumat constituirea acestei coaliții, a fost o oarecare afectare de imagine, cel puțin pentru Partidul Național Liberal, după ce a fost această luptă continuă și perpetuă intre stanga și dreapta, dar cred că asumarea intr-o linie de maturitate politică și intr-o linie de asumare a gestionării situației de criză, a fost cel mai bun lucru care putea să mi se intample, pentru că ne trebuia orice altceva, dar nu o instabilitate politică și in felul acesta, se poate vedea cel puțin, vedem că romanilor nu le pasă de ceea ce se intamplă in interiorul unui partid sau a altuia, ii interesează să vadă că se iau măsuri, că ne gandim la modul cum putem să ii protejăm pe cetățenii țării, ne gandim cum putem să protejăm investitorii, facem tot ceea ce este omenește posibil să asigurăm credibilitate și faptul că Romania este o țară stabilă și investitorii pot să vină in Romania, de altfel au și venit, avem o creștere a investițiilor străine directe cu 10% in primele două luni ale anului. Astea cred că sunt elementele importante, și această asumare la nivelul coaliției incă o dată pe mine mă determină să spun că am ajuns cu toții la acea maturitate politică din care putem să asigurăm decizii și să gestionăm și viața internă de partid și să putem să gestionăm și situația de guvernare. Pentru noi, sigur ceea ce au zis domnii președinți se bazează pe anumite analize, pe situația concretă /.../ şi indicatorii care se intamplă la nivel continental și la nivel global. Am spus, tot ceea ce se intamplă din punct de vedere al impactului pe care acest război l-a avut in Europa și in intreaga lume il vom resimți cu toții. Importante sunt măsurile pe care noi le luăm și lucrăm aici cu toate instituțiile statului, inclusiv cu Banca Națională să menținem un curs stabil al leului, să putem să gestionăm inflația in așa fel incat să nu avem creșteri spectaculoase și ceea ce este foarte important, iar aici lucrăm cat se poate de aplicat: gestionarea fondurilor europene. Avem foarte, foarte mulți bani care pot și trebuie să fie atrași și investiții in economia din Romania. Avem nevoie de modernizarea infrastructurii rutiere, avem nevoie de digitalizarea Romaniei, avem nevoie de modernizarea sistemului de sănătate, avem nevoie de modernizarea sistemului de educație. Pentru toate aceste chestiuni există resurse financiare care ne sunt puse la dispoziție. Cred cu toată puterea mea cat pot să imi asum această chestiune că, dacă vom fi suficient de abili și suficient de aplicați să atragem toate aceste fonduri, economia Romaniei, țara noastră va putea să depășească in condiții de echilibru toată această situație de criză. Nu cred că trebuie să spună nimeni că nu avem o situație de criză. Este o situație de criză, există acest pericol al degradării situației economice, al creșterii inflației. Important este să găsim... de aceea și discutăm ... Realizator: In opinia publică, de la precedenta criză economică, a rămas acest spectru al felului in care ea a fost rezolvată cu măsuri de austeritate foarte severe care au fost suportate de oamenii de rand și probabil că de aceea aceste avertismente ingrijorează atat de mult pe toată lumea. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu este, nu este același lucru, nu este aceeași situație... Realizator: Deci nu există riscul să se ajungă din nou la tăieri de salarii şi...? Nicolae-Ionel Ciucă: Atunci eram doar la inceputul statutului nostru de membru al Uniunii Europene. In momentul de față, am căpătat o oarecare experiență și putem să vedem virtutea tuturor instrumentelor pe care ni le pune la dispoziție statutul de țară membră a Uniunii Europene și dacă ați văzut pachetul de măsuri Sprijin pentru Romania nu a venit să taie din venituri sau să facă cumva să ne aducă aproape de ceea ce s-a intamplat in 2009- 2010, ci a venit cu acele măsuri prin care să continuăm investițiile şi in situație de criză investițiile sunt motorul economiei, să protejăm populația vulnerabilă şi am găsit acei bani necesari şi din bugetul de stat, dar şi din fondurile europene. Comisia Europeană pune la dispoziție fonduri pentru sprijinirea cetățenilor vulnerabili şi pentru... Pe acest subiect cu toții trebuie să ințelegem că este nevoie de solidaritate. Iar revenind la acel pachet de sprijin, tot ceea ce am cuprins in el tocmai vine să dea incredere populației că in acest moment avem resursele necesare şi avem instrumentele necesare să putem să gestionăm această situație. Realizator: Revenind puțin la situația coaliției, din ce mi-aţi spus, pare că atuul principal al acestei coaliții de guvernare este stabilitatea politică şi vorbeați chiar de o maturizare politică a partidelor care o compun. Care ar fi vulnerabilitatea ei? Nicolae-Ionel Ciucă: Aşa cum arată lucrurile acum, vulnerabilitatea poate este prea devreme să o discutăm acum. Nu sunt un optimist exagerat, sunt optimist moderat şi am incredere că aşa cum au pornit lucrurile, deşi la inceput cred că putem să ne aducem aminte că au fost voci care ne-au dat șansa că rezistăm două-trei luni de zile. Iată că suntem la mai mult de o jumătate de an. Guvernul a intrat in cea de-a 6-a lună şi ne coordonăm foarte bine in interiorul coaliţiei, ne coordonăm şi avem un dialog constant cu președintele Romaniei. Există o ințelegere a situației de fapt şi de asemenea există consens pe măsurile care se iau la nivel guvernamental. Pentru coaliție şi pentru fiecare dintre partidele componente important este să avem o guvernare, care să asigure stabilitate, să avem o guvernare in care să asigurăm stabilitatea economică, să avem o guvernare, care să asigure siguranța cetățenilor şi cred că asta vor aprecia oamenii. Sigur, disputele interne, disputele politice fac deliciul anumitor discuții, dar in acest moment cred că partea aceasta de fapte şi de ceea ce putem să facem ca să demonstrăm oamenilor, să demonstrăm romanilor că ei sunt cei pentru care ne-am asumat această responsabilitate este mai importantă decat orice. Realizator: In PNL, al cărui președinte aţi devenit, ați fost ales recent, este aceeași stabilitate? Pentru că pare, uneori, așa din afară că aveți şi acolo un front pe care trebuie să luptaţi? Nicolae-Ionel Ciucă: Știți foarte bine că nu sunt un politician şi le-am spus, un politician cu experiență, mi-am asumat această chestiune intr-o situație in care s-a simțit nevoia unei schimbări. Am spus-o şi la congres, o spun şi public, nu vreau să par ceea ce nu sunt. Nu sunt un foarte bun orator, nu sunt un om care să nu vadă realitatea şi bazandu-mă pe realitate, cel mai mult imi doresc ca faptele noastre, faptele partidului liberal să demonstreze că este partidul care şi-a asumat prin motto, de la inființare prin noi inșine să modernizăm Romania, acum este prin noi inșine, in interiorul unei coaliții stabile, intr-un dialog constant cu președintele țării să putem să ne indeplinim programul partidului și programul de guvernare. Oglinda noastră, a Partidului Național Liberal este activitatea guvernului. Şi aici avem nevoie să demonstrăm că Partidul Național Liberal are profesioniști, că Partidul Național Liberal poate să genereze idei, că Partidul Național Liberal poate să genereze dezbateri in spațiul public, poate să genereze dezbateri cu mediul de afaceri, poate să genereze dezbateri cu toți oamenii, trebuie să ne aplecăm către tineri in mod deosebit, trebuie să acordăm atenția cuvenită persoanelor in varstă, trebuie să ne ocupăm de cei care in momentul de față poate nu au un loc de muncă, poate nu iși găsesc o linie după care să poată să iși stabilească un drum in viață. Toate aceste chestiuni, partea aceasta de ideologie stanga-dreapta este cat se poate de evidentă, nu vorbim de Partidul Național Liberal care se găsește intr-o coaliție de tipul celei care a fost Uniunea Social-Liberală; este o coaliție in care fiecare dintre cele două partide, cu ideologiile și cu principiile sale, reușesc să și le pună impreună, iar Partidul Național Liberal chiar are valori pe care și le pune in valoare. Realizator: Cu fostul președinte al PNL ce relație aveți? Vă intreb pentru că multă lume se aștepta să il vadă alături de dumneavoastră in vizita in Ucraina, mai ales că anunțase și domnia sa o vizită acolo și in schimb domnul Cițu au fost azi separat, iar dumneavoastră ați mers cu Marcel Ciolacu. Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte ușor de explicat: au fost două activități separate. Noi am decis să mergem in baza protocolului asumat, așa cum v-am spus, prezența la intalnire a fost 1+4, vizita era deja de dinainte cerută de către Florin Cițu și am rămas in liniile de protocol cerute, pe de-o parte, pe de altă parte, prezența domnului Marcel Ciolacu in delegație a fost una care să arate că dincolo de componenta guvernamentală există componenta politică a unei coaliții stabile, cu o majoritate consolidată in parlament, care transmite atat mesajul instituțional, guvernamental, cat și mesajul politic pentru tot ceea ce inseamnă sprijinul pe care țara noastră il acordă Ucrainei, mesajul de solidaritate pe care Romania il manifestă, il acordă Ucrainei. Realizator: Deci aţi spune că aveți o relație instituțională, de colaborare normală cu fostul președinte PNL? Nicolae-Ionel Ciucă: I-am mulțumit şi la congres. Discut cu președintele Senatului cel puţin o dată, de două ori pe săptămană, deci avem o relaţie cat se poate de normală. Realizator: Suntem la final şi pentru că am revenit cumva cu discuția tot in zona Ucrainei şi a războiului, ca premier, dar şi ca fost ministru al apărării şi militar de carieră, vă ingrijorează evoluțiile din Transnistria, Republica Moldova şi toate aceste speculații, analize care vorbesc de fapt de o provocare şi la adresa Romaniei? Nicolae-Ionel Ciucă: In vizita de ieri, din Ucraina, am discutat şi cu premierul, şi cu președintele Ucrainei acest aspect, inclusiv legat de Republica Moldova, am discutat subiectul legat de parcursul pe care Ucraina deja l-a inceput pentru aderarea la UE şi i-am felicitat pentru răspunsurile la prima fişă de aderare şi sigur am discutat despre Republica Moldova şi Georgia, care şi ele trebuie să urmeze același parcurs. In linia aceasta de abordare am discutat şi de partea de securitate din Republica Moldova, de ceea ce se intamplase in Transnistria şi cu toţii am căzut de acord că trebuie să existe o analiză cat se poate de profesională, de tehnică asupra a ceea ce s-a intamplat acolo, să gestionăm cu foarte mare atenție şi echilibru astfel de incidente, pentru că ele pot să fie provocări şi, dincolo de ingrijorările pe care le avem cu toţii, nu trebuie să fim parte la exacerbarea situației din teren. Ca atare, atat partea ucraineană, cat şi noi, am discutat pe acest subiect. Am analizat şi răspunsurile pe care le-au dat oficialii din Republica Moldova atat doamna președinte, cat şi doamna prim-ministru in urma derulării Consiliului de Securitate al Republicii Moldova. Realizator: Deci nu avem in acest moment motive... Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment trebuie să ne menținem in această stare de vigilență maximă şi trebuie să abordăm cu echilibru maxim orice fel de astfel de provocare. Realizator: Vigilență şi echilibru. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru că ați fost alături de noi la Tema zilei. Vă așteptăm şi cu altă ocazie! 2022-04-28 11:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-28-11-17-02big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDEȘtiri din 28.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-coordonarea-relatiilor-romaniei-cu-ocdeGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat astăzi, in calitate de coordonator național, o nouă reuniune a Comitetului Interministerial pentru coordonarea relaţiilor Romaniei cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - a doua desfășurată după invitația adresată Romaniei, in luna ianuarie a.c., de a demara negocierile de aderare la acest for inter-guvernamental. Un punct important al agendei reuniunii l-a reprezentat evaluarea situației la zi in ceea ce privește indeplinirea țintelor incluse in prima parte a Foii de Parcurs transmisă Romaniei, in perspectiva Conferinței Ministeriale anuale a OCDE, programată pentru 9-10 iunie 2022, la Paris, cand este prevăzută aprobarea in bloc a proiectelor Foilor de Parcurs ale tuturor țărilor invitate să adere la OCDE. Procesul de aderare reprezintă o oportunitate de implementare a celor mai bune practici și standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Obiectivul nostru ca țară este să le oferim cetățenilor noștri toate avantajele economice și politice care decurg din statutul membru, alături de state care deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe, a subliniat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Elementele road-map-ului inițial pentru Romania includ stabilirea și funcționalitatea cadrului legal pentru aplicarea Convenției anti-mită și a programului de implementare aferent (responsabil Ministerul Justiției), Codurile de liberalizare a fluxurilor de capital și a operațiunilor invizibile (responsabil Ministerul Finanțelor) și Guvernanța corporativă a intreprinderilor de stat (responsabil Ministerul Finanțelor, cu o largă participare a numeroase ministere care au in subordine asemenea intreprinderi și care trebuie să implementeze această legislație). Un alt subiect discutat in cadrul reuniunii de astăzi a Comitetului Interministerial a fost participarea reprezentanților Romaniei la reuniunile organizate de OCDE. Șeful Executivului a subliniat in acest context importanța modului in care este pregătită reprezentarea părții romane, avand in vedere că este un proces foarte tehnic și că această participare este evaluată drept criteriu pentru interes și admitere. Membrii Comitetului Interministerial au decis constituirea unui task-force la nivelul Guvernului, pentru a putea gestiona și integra aceste negocieri care sunt extrem de tehnice. Aderarea la OCDE este un obiectiv strategic al politicii externe a Romaniei, inclus in Programul de Guvernare. Informaţii suplimentare: Inființată in 1961, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deţinand peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. 2022-04-28 11:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-omv4273.jpgConferință de presă susținută de prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă pe tema vizitei în UcrainaȘtiri din 27.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-prim-ministrul-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-pe-tema-vizitei-in-ucrainaGalerie foto [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua! Am revenit in această dimineață in țară, după vizita pe care am efectuat-o ieri in Ucraina, la Kiev și in cele două localități afectate de agresiunea armatei Federației Ruse. Este vorba de localitățile Irpin și Borodianka. Din delegație au făcut parte președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, și ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Doresc să menționez că vizita a avut două obiective. Primul a fost acela de a continua să exprimăm solidaritatea cu poporul ucrainean in fața agresiunii Federației Ruse şi, totodată, să condamnăm ferm și deschis această invazie ilegală, neprovocată, nejustificată. Iar cel de-al doilea obiectiv a fost acela de a stabili și a continua discuțiile privind sprijinul pe care Romania il acordă guvernului și poporului ucrainean și, desigur, in acest context, relațiile bilaterale pe care noi le-am stabilit și urmează să le consolidăm pe măsura evoluției situației. Am să incep prin a exprima incă o dată cat de afectați am fost cu toții față de ceea ce am văzut in Irpin și Borodianka, două localități unde au fost lovite, fără să se țină cont de absolut nimic, zonele rezidențiale in care și-au pierdut viața oameni nevinovați, civili, au fost distruse locuințe, au fost distruse școli, au fost distruse spitale și am putut să vedem la fața locului cum autoritățile locale depun eforturi astfel incat să poată să redea din tot ceea ce poate să insemne partea aceasta de revenire la o așa-zisă normalitate a vieții in cele două localități. Am discutat despre eforturile pe care le fac pentru reabilitarea rețelelor de curent electric, alimentarea cu apă și in mod deosebit asigurarea serviciilor medicale și desigur continuarea activității in școlile din localitățile respective. In ceea ce privește măsurile care au fost luate pentru a putea fi identificați cei care au produs aceste atrocități, cei care s-au dedat la crime de război, crime impotriva umanității, am exprimat foarte clar susținerea Guvernului Romaniei pentru aceste demersuri la nivel internațional, am subliniat că deja Guvernul Romaniei a alocat 100.000 de euro contribuție voluntară pentru Curtea Penală Internațională, astfel incat să poată să iși desfășoare activitatea in teren, și totodată am oferit posibilitatea ca in funcție de solicitare țara noastră să participe cu experți la derularea investigațiilor in teren. Doresc să subliniez incă o dată că este inadmisibil ca, indiferent de context, să fie atacate, să fie lovite obiective civile in care și-au pierdut viața şi in care iși pierd viața oameni nevinovați. In ceea ce privește intalnirile pe care le-am avut cu omologul ucrainean, Denis Șmihal, premierul Ucrainei, și de asemenea cu președintele Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski, am subliniat efortul pe care l-a făcut atat Guvernul Romaniei, cat și poporul roman, intreaga societate. Este vorba de solidaritatea pe care noi le-am arătat-o incă din primul moment al declanșării războiului in Ucraina, este vorba de empatia pe care poporul roman a arătat-o, de generozitate şi este vorba, desigur, de măsurile care au fost luate la nivel guvernamental, astfel incat refugiații din Ucraina să beneficieze de tot ceea ce puteam oferi, astfel incat să le asigurăm sprijinul pentru a putea să depășească aceste momente deosebite, de groază, le-aș putea spune, prin care trec. Deja in țara noastră au trecut granița peste 860.000 de cetățeni ucraineni. Peste 80.000 au decis să rămană in Romania și am prezentat celor doi oficiali ucraineni faptul că Romania are deja 45 de școli in limba ucraineană, are licee, șapte licee, in care de asemenea se predă in limba ucraineană și, de asemenea, am precizat că, la nivelul Ministerului Educației, au fost luate măsuri, astfel incat copiii ucraineni să poată să beneficieze de această facilitate a derulării orelor online, fiind asigurate tablete pentru ca ei să poată să beneficieze mai ușor de această modalitate de continuare a cursurilor. Deja avem peste 1.600 de copii ucraineni care sunt inscriși in școlile din Romania, iar premierul Şmihal a insistat să continuăm să acordăm atenție acestui proces de derulare a cursurilor in online, astfel incat să putem să acoperim deficitul acesta de cadre care să predea in limba ucraineană. Totodată, am discutat despre demersurile pe care țara noastră le face, astfel incat să putem ca in viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilități de trecere a frontierei. Impreună cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem și alte noi puncte de trecere a frontierei. Există in momentul de față in analiză și foarte curand vom reveni și vom confirma, impreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, deciziile pe care le vom lua. Şi aici doresc să subliniez cat de important a fost ca la momentul respectiv, in 2020, să fie deschis Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea-Orlivka și, de asemenea, cat de important a fost ca, incepand cu data de 5 aprilie, să fie liberalizat transportul de mărfuri pentru operatorii ucraineni. Totodată, pentru că aici este vorba de al doilea obiectiv, deja am spus că am avut două obiective - primul a fost cel legat de susținerea Ucrainei și condamnarea agresiunii Federației Ruse, cel de-al doilea vizează tocmai aceste aspecte pe care le-am precizat și anume asistența umanitară pe care am asigurat-o și vom continua să o asigurăm. Iar in continuare discutăm de partea aceasta de sprijin a guvernului ucrainean in ceea ce inseamnă limitarea efectelor războiului asupra economiei ucrainene și vom continua să identificăm impreună modalitățile prin care putem să facilităm transporturi de bunuri, transporturi de cereale in mod deosebit și transporturi de produse agroalimentare, pe care Ucraina fie le exportă către Romania, fie că le exportă către alți parteneri comerciali. Iar in acest sens, la Ministerul Transporturilor a fost deja luată decizia să putem prelungi acel segment de cale ferată de la Galați pană in port, este vorba de un segment de aproximativ 5 km, care poate fi finalizat in aproximativ 3 luni de zile și in felul acesta facilităm ajungerea trenurilor de marfă direct in portul Constanța, scurtand astfel timpul necesar transportului de la graniță, unde, știm cu toții, diferă - este o diferență intre calea ferată a Ucrainei și cea a Romaniei - este vorba de diferența de ecartament. Şi totodată prin aceste măsuri vom continua să discutăm cu specialiștii in domeniu astfel incat să identificăm și alte posibilități, pe alte direcții, pentru a putea să facilităm și să găsim soluții prin care să compensăm limitările care au fost generate de blocarea porturilor Nikolaev și Odessa. In ceea ce privește relațiile bilaterale, au fost aspecte pe care le-am discutat și atat premierul, cat și președintele Ucrainei au apreciat in mod deosebit și sprijinul și interesul părții romane pentru a putea să ridicăm relațiile la un alt nivel și să identificăm in continuare soluții de sprijin, fiind desigur atins și subiectul in care Romania va fi implicată in procesul de reconstrucție. Premierul Şmihal, cat și și președintele Zelenski și-au exprimat disponibilitatea și, in momentul in care va exista o proiecție de plan, vom dezvolta in mod bilateral modalitățile in care Romania va participa la procesul de reconstrucție. Est, de asemenea important de subliniat - am oferit disponibilitatea ca parte din companiile ucrainene care nu iși mai pot desfășura activitatea pe teritoriul Ucrainei să se poată reloca temporar pe teritoriul Romaniei. A fost o propunere foarte bine primită. Totodată, in ceea ce privește acest aspect al continuării dezvoltării relațiilor, un subiect aparte l-a constituit minoritatea romanească din Ucraina. Vreau să transmit că președintele Zelenski a subliniat că cetățenii, minoritatea romană din Ucraina va beneficia de aceleași drepturi in oglindă, subliniez - in oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană in Romania. Este un subiect care a fost discutat și care, desigur, este cat se poate de relevant atat pentru noi, cat și pentru romanii din Ucraina. Am subliniat că ei sunt cetățeni ucraineni, ei iși fac datoria față de țara lor și, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităților, instituțiilor ucrainene pentru tot ceea ce inseamnă păstrarea identității de limbă, identității culturale și acest aspect il facem și noi in Romania cu minoritatea ucraineană. Un alt aspect pe care l-am discutat este cel legat de sprijinul pe care țara noastră il acordă Ucrainei in procesul de integrare in Uniunea Europeană. Am exprimat foarte clar că susținem acest demers și, pe măsura solicitărilor, suntem dispuși să asigurăm asistența necesară in derularea acestui proces, totodată subliniind cat de important este ca, in acest demers, să fie incluse și celelalte două țări, Republica Moldova și Georgia, și, pentru că a venit vorba de Republica Moldova, sigur au fost evenimentele de la Tiraspol, evenimente pe care le-am discutat și, impreună, am considerat că este foarte important să existe o analiză cat se poate de echilibrată a acestor incidente, iar la nivelul autorităților și a noastră, a țărilor vecine, să existe de asemenea o abordare, astfel incat să nu generăm escaladarea situației de securitate din zonă și așa destul de fragilă. Ceea ce consideră este important să subliniem este că fiecare dintre cei cu care ne-am intalnit au exprimat mulțumiri pentru modul in care Romania s-a poziționat, pentru modul in care Romania a acționat. Inclusiv președintele Radei, domnul Ruslan Ștefanciuk, a menționat cat de important este sprijinul pe care Romania il acordă atat cetățenilor ucraineni care au trecut granița in Romania și s-au stabilit in Romania temporar, cat și sprijinul pe care il oferim guvernului ucrainean, atat prin hub-ul umanitar pe care noi l-am pus in funcțiune incepand cu 9 martie la Suceava, cat și celelalte elemente care țin de sprijinul economic pe care il acordăm Ucrainei. Vă mulțumesc! Intrebări. Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! Ați vorbit despre transportul pe care il asigură Romania in această perioadă, despre ajutorul umanitar și aș vrea să vă intreb dacă ați discutat in intalnirea de ieri și despre livrarea de arme. Romania va livra arme in Ucraina? Nicolae-Ionel Ciucă: Romania, după cum știți, am avut o decizie prin care am asigurat transferul de echipament de protecție și muniție, in continuare analizăm solicitările pe care guvernul ucrainean le va inainta și in funcție de aceasta vom lua o decizie. Reporter: Ştiu că aţi avut o discuţie şi cu ministrul de externe şi de asta imi permit să vă intreb, dacă aţi dezvoltat cumva subiectul ieri, dacă aţi oferit garanţii sau dacă poate vi s-au inainta aceste solicitări de către președintele Ucrainei, in sensul in care Romania să poată trimite arme in Ucraina. Nicolae-Ionel Ciucă: S-a discutat și acest subiect, dar ceea ce vreau să subliniez este că cea mai importantă perioadă a timpului pe care am petrecut-o la masa discuțiilor a fost cea legată de demersurile economice și umanitare pe care Romania poate să le acorde in momentul de față. Economia Ucrainei este foarte afectată, exportul de produse cerealiere, de produse agroalimentare reprezentau o contribuție importantă la PIB-ul Ucrainei. Reducandu-se această dimensiune a exportului, preocuparea principală in momentul de față este și cea economică, dincolo de efortul pe care poporul ucrainean il face, astfel incat să poată să facă față invaziei forțelor armatei ruse. Reporter: Şi o ultimă intrebare din partea mea, dacă imi permiteți. Aţi fost alături de președintele Camerei Deputaților, de ce președintele Senatului nu a făcut parte din delegație? Nicolae-Ionel Ciucă: Au fost două vizite planificate separat. Este vorba de numărul membrilor care puteau să facă parte din delegație, sigur, condiționat fiind de măsurile de protecție și securitate din Kiev și din localitățile unde am fost. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți cand aţi primit invitația de a merge in Ucraina, de la cine și cum ați stabilit delegația pentru această vizită. Nicolae-Ionel Ciucă: Invitația am primit-o de la premierul Ucrainei. Ea a fost stabilită pe canalele diplomatice prin Ministerul Afacerilor Externe. Primele elemente au fost stabilite in urmă cu aproximativ două săptămani. Reporter: Bună ziua! Vorbeați despre faptul că urmează să sprijinim Ucraina in exporturile către Romania și către celelalte țări europene. Ați vorbit despre acea prelungire a căii ferate. Există și alte măsuri pe care intenționați să le luați, măsuri concrete, pe care vreți să le luați, pentru a extinde capacitățile in portul Constanța sau pentru a extinde poate alte rute rutiere, alte drumuri? Nicolae-Ionel Ciucă: Deja in portul Constanța, cum am mai precizat și in intervențiile anterioare, au fost luate măsuri la nivelul Ministerului Transporturilor astfel incat să fie degajată zona de cale ferată și au fost deja deplasate de acolo peste 300 de vagoane care efectiv erau acolo garate de aproximativ 30 de ani. Prin acest demers s-a reușit descongestionarea zonei de manevră internă in interiorul portului și sunt măsuri care vor continua să fie aplicate, astfel incat in portul Constanța să putem să asigurăm atat primirea, cat și transferul de bunuri, atat agricole, cat și de altă natură, dinspre Ucraina către portul Constanța, cat și dinspre portul Constanța către Ucraina, pentru că schimburile de bunuri comerciale se vor desfășura și in sensul in care Ucraina are nevoie de ele. Portul Constanța a căpătat o relevanță deosebită in acest moment și nu aș vrea să uităm portul Galați, pentru că portul de la Dunăre are, de asemenea, capacitatea să asigure un tranzit de bunuri foarte consistent, atat pentru ceea ce inseamnă partea aceasta de folosire a transportului pe mare, dar in mod deosebit partea de transport pe Dunăre. Iată, Dunărea iși redobandește relevanța strategică in ceea ce inseamnă transporturi de bunuri pe apă. Desigur, toate celelalte posibilități de transport terestru, rutier sau pe calea ferată, iși mențin in continuare importanța, căutand ca, prin soluțiile identificate la Ministerul Transporturilor, să putem să deschidem alte variante de asigurare a fluidizării transportului de bunuri atat către Ucraina, cat și către Republica Moldova. Reporter: Pe Dunăre se intenționează intensificarea transportului? Nu știu, erau probleme acolo cu canalul navigabil... Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Am fost in vizită in Bulgaria in urmă cu aproximativ o lună. Subiectul principal l-a constituit asigurarea facilităților de infrastructură atat in ceea ce privește construcția de poduri peste fluviul Dunărea, cat și dragarea Dunării, pentru că problema principală la Dunăre este imposibilitatea folosirii șenalului navigabil timp de 365 de zile, motiv pentru care, impreună cu Bulgaria, va trebui să stabilim măsurile pe care le vom lua, astfel incat să se asigure dragarea și navigația, indiferent de perioada anului. Reporter: Adică nu s-a ajuns incă la o decizie cu Bulgaria? Nicolae-Ionel Ciucă: Vineri, premierul Bulgariei va fi in Romania. Va fi insoțit de ministrul transporturilor. Impreună cu ministrul transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, vom ajunge să discutăm detaliile tehnice și să stabilim ceea ce avem de făcut. Totodată, sperăm ca și doamna comisar Adina Vălean să vină și să participe la această intalnire, pentru că există și un proiect european denumit Fast Danube. Sunt bani care pot fi folosiți de la Uniunea Europeană și ar fi o mare greșeală să nu folosim această oportunitate, astfel incat fluviul Dunărea să redobandească relevanța strategică in ceea ce privește transportul de bunuri. Reporter: Şi o ultimă intrebare legată de faptul că Gazprom a intrerupt furnizarea de gaze și către Bulgaria și către Polonia. Romania primește in continuare gaze. E intrebarea: cat reprezintă din consum și ce vom face dacă se intrerupe și către Romania? Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut o discuție, după ce am revenit in țară in această dimineață, cu ministrul energiei. Romania nu este afectată in acest moment. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producție pe care noi o avem. Știți foarte bine că suntem una dintre puținele țări din Europa care beneficiem de resursă de gaz consistentă, sigur, nu pe deplinătatea nevoilor noastre. Asigurăm pentru perioada de iarnă un import de aproximativ 20% din necesar. Acum, cand discutăm, se caută surse alternative de asigurare a gazului, dar, incă o dată, in acest moment Romania nu este afectată. Vă mulțumesc. Reporter: Pentru următoarea intrebare, m-aş baza pe două lucruri: informațiile pe care le primiți in calitate de premier și pe experiența dumneavoastră in teatre de război. La ce ar trebui să ne așteptăm sau cum ar putea să escaladeze lucrurile, avand in vedere exploziile din Transnistria, mișcările de trupe din estul Ucrainei și bombardamentele de la Odessa? Nicolae-Ionel Ciucă: Situația din teren are evoluția pe care o putem vedea cu toții. Retragerea trupelor ruse din zona Kievului și repoziționarea lor in zona de est indică foarte clar că a fost o resetare a obiectivelor militare și a planurilor de operații. Ceea ce ne determină să tragem concluzia că - nu putem să fim siguri că așa este - in acest moment, Federația Rusă se concentrează pe indeplinirea obiectivului stabilit, astfel incat să poată să ajungă să cucerească cele două regiuni din estul Ucrainei, concomitent menținand contactul cu celelalte obiective de interes pe care le are, evoluția urmand să se desfăşoare in funcţie de rezultatele concrete din teren obţinute la nivel tactic. In ceea ce priveşte o evoluţie ulterioară, din punct de vedere strategic, nu aş dori să mă lansez in speculaţii in acest moment. Reporter: Bună ziua. Mă intorc puţin la situaţia cu Gazprom. Avand in vedere că deja avem o lege in parlament, chiar dacă sunt se numeşte offshore, cuprinde și exploatările de la Caragele și vorbim deja de exploatări in Marea Neagră de la mică adancime, ar putea Romania in anul acesta sau chiar incepand cu anul viitor să exporte și să fie un principal exportator pentru vecinii noștri? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, Romania are următoarele perspective din punct de vedere temporal pentru exploatarea gazelor, și anume: odată ce va fi aprobată Legea Offshore, incepand cu luna iulie vom putea să beneficiem de primele gaze extrase din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil and Gas, care va asigura aproximativ un miliard de metri cubi pe an. Ca atare, in următoarele luni, pană la sfarșitul anului, probabil vom beneficia de aproximativ 400-500 de milioane de metri cubi, ceea ce nu asigură cantitatea necesară nici să exportăm, nici să ne asigurăm rezervele de gaz pentru iarnă. Caragele reprezintă resursa noastră de gaz onshore de la mare adancime și, așa cum am discutat cu specialiștii, primele gaze pot fi extrase in anul 2024. Neexistand o evaluare clară asupra cantității de gaze care poate fi extrasă, cel puțin in primă fază, nu putem spune că vom exporta gaz incepand din 2024. Cert este că odată ce se va trece la exploatarea gazelor de la mare adancime din platforma Neptun din Marea Neagră, ceea ce se va intampla la sfarșitul anului 2026-inceputul anului 2027, din acel moment, vom putea să exportăm gaz. Aici sunt două chestiuni foarte importante. Investiția este suficient de mare ca să ne determine să luăm măsuri astfel incat nu doar să exportăm gaz, ci și să putem să obținem de aici valoare adăugată mult mai mare, dacă reușim să ne dezvoltăm și industria petrochimică. In interiorul Guvernului analizele noastre ne indreaptă către ceea ce inseamnă proiecte pentru dezvoltarea industriei petrochimice, astfel incat gazul din Marea Neagră să poată fi cu adevărat pus in valoare. Sigur, vom şi exporta. Reporter: Dar ar putea exista acum, pe termen scurt, o susținere reciprocă intre vecinii care sunt poate mult mai afectați decat noi de această decizie a Gazprom, iar astfel să ii ajutăm poate in lunile in care noi nu folosim atat de mult gaz, să le oferim anumite cantități de gaz? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, in Romania, sunt premise foarte optimiste in ceea ce privește identificarea și asigurarea surselor alternative de asigurare a gazului. Discutăm cu vecinii, in mod deosebit cu Republica Moldova. Am discutat acest subiect și in Ucraina, pentru a asigura cel puțin partea de echilibru necesar, astfel incat să poată să beneficieze de gazul necesar, atat prin tranzit, cat și prin ceea ce poate să se constituie in surplus la un moment dat in depozitele din Romania. Reporter: Am ințeles. Vă mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Președintele Klaus Iohannis a anunțat in urmă cu două zile că Romania va aloca de anul viitor 2,5% din PIB pentru apărare, pentru armată. Ințelegem insă că discuția inițială a fost ca acești bani să fie alocați de anul acesta, de la rectificarea bugetară. Voiam să vă intreb de ce s-au schimbat lucrurile? Nicolae-Ionel Ciucă: Pană in acest moment, rectificarea bugetară nu a fost pusă in discuție. Nu am făcut analize pe ceea ce urmează să se intample la rectificarea bugetară. Sigur, discutăm cu Ministerul Finanțelor și urmărim cifrele in buget lunar și trimestrial, urmand ca, in momentul in care va avea loc rectificarea bugetară, să putem să luăm o decizie. Din tot ceea ce știu eu oficial, inscris formal in acte, este că Romania va aloca 2,5% din PIB incepand cu anul 2023. Reporter: Deci cel mai probabil de atunci se va intampla pană la urmă? Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur. Reporter: Voiam să vă mai intreb şi despre presa din Bulgaria, care citează surse din Statele Unite ale Americii și spun că Romania și Bulgaria ar fi vandut muniție tip sovietic destinată Ucrainei. Știți să se fi intamplat asta? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am vandut muniție nimănui. Reporter: Şi o ultimă clarificare, v-aș ruga: se știa inițial doar despre vizita președintelui Camerei Deputaților și cea a președintelui Senatului. Vorbeați despre două vizite planificate incă de acum două săptămani ca prime... Nicolae-Ionel Ciucă: Eu am vorbit despre vizita mea, planificată de acum două săptămani. Reporter: Două săptămani? Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Reporter: De ce nu s-a știut și despre o a doua vizită, adică despre cele două vizite, ci doar despre una singură, cea din 27-29 aprilie? Nicolae-Ionel Ciucă: Să se fi știut cum? Reporter: Așa cum au anunțat-o... Nicolae-Ionel Ciucă: Am ințeles. Astfel de vizite intr-o zonă de război trebuie să se planifice la un nivel de confidențialitate cerut de protocolul pe care țara gazdă il stabilește. Sunt chestiuni care țin de securitatea atat a celor care merg in vizită, cat și a celor care găzduiesc astfel de vizite și trebuie să ințelegem că este o țară in război. Liderii - atat premierul, cat și președintele - au un program care nu are ca prim obiectiv primirea de vizite, și atunci, in funcție de disponibilitatea pe care au avut-o, s-a planificat vizita. Vă mulțumesc foarte mult! 2022-04-27 12:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-conferinta_de_presa_pm3907.jpgVizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă în UcrainaȘtiri din 27.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-in-ucraina1651049844Galerie foto 2022-04-27 12:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-28-01-19-05big_1_(2).jpgDeclarații susținute de prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, după întâlnirea avută la Kiev cu omologul său ucrainean Denys ShmyhalȘtiri din 27.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-prim-ministrul-romaniei-nicolae-ionel-ciuca-dupa-intalnirea-avuta-la-kiev-cu-omologul-sau-ucrainean-denys-shmyhal [Check against delivery] Stimate domnule Prim-ministru, dragă Denys, Mulțumesc pentru invitația de a vizita Ucraina in această perioadă de luptă eroică a poporului ucrainean pentru a respinge agresiunea declanșată in mod ilegal, nejustificat, neprovocat și deliberat de către Rusia. Romania condamnă in cei mai duri termeni incălcarea flagrantă de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, precum și a obligațiilor sale internaționale, conform dreptului internațional. Suntem alături de Ucraina in aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei inseamnă securitatea europeană și euroatlantică. Lupta Ucrainei este, de asemenea, lupta pentru apărarea valorilor și a libertăților noastre comune. Transmit profunde condoleanțe pentru pierderea atator vieți omenești nevinovate și regret pentru distrugerile materiale uriașe din Ucraina. Intreaga lume ar trebui să vadă și să elogieze curajul poporului ucrainean de a-și urma liber propriul drum. Agresiunea rusă continuă zi de zi cu tot mai multe victime, ca rezultat al unor atacuri premeditate. Nu există suficiente cuvinte pentru a descrie atrocitățile din Bucha, Borodianka, Irpin și alte părți ale Ucrainei. Invazia rusă in Ucraina incalcă orice regulă a dreptului internațional și a dreptului internațional umanitar - contravine valorilor morale fundamentale ale umanității. Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru fiecare crimă și acțiune comise de forțele sale in Ucraina, care sunt condamnate covarșitor, in mod legitim, de comunitatea internațională. Trebuie să luăm toate măsurile posibile pentru a-i trage la răspundere și a-i pedepsi pe toți cei responsabili pentru proiectarea, finanțarea și implementarea acestui război ilegal de agresiune impotriva unui popor care, asemenea nouă, dorește pace, libertate și prosperitate. Aduc astăzi aici, cu mine, nu doar dovada solidarității Președintelui Romaniei, Guvernului și Parlamentului, dar și solidaritatea sinceră a fiecărui roman. Romania, incă de la momentul ocupării ilegale a Peninsulei Crimeea, in 2014, și pană la agresiunea pe scară largă din zilele noastre, a susținut ferm independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Cand spun integritate teritorială, fac referire la granițele Ucrainei recunoscute la nivel internațional. Romania va continua să depună toate eforturile in plan bilateral și multilateral, in cadrul tuturor organizațiilor internaționale și la toate nivelurile - politic, umanitar, economic și juridic - pentru a se asigura că dreptul internațional și principiile morale sunt din nou respectate, pe deplin, in regiunea noastră greu incercată. #StandWithUkraine s-a transformat intr-un motto universal de recaștigare a libertății, intr-un apel general pentru a-i ajuta pe cei aflați in dificultate. După cum știți, toți ucrainenii care au fugit din calea atrocităților comise de Rusia au fost și sunt bineveniți in casele, bisericile, școlile, adăposturile din Romania. Peste 820.000 de cetățeni ucraineni au trecut granița Romaniei. Ei au fost și sunt bineveniți in inimile și sufletele noastre. Doresc să vă asigur incă o dată că cetățenii ucraineni vor găsi sprijin in Romania, pană cand vor avea condiții prielnice să se intoarcă acasă, in țara lor. Guvernul Romaniei a adoptat numeroase măsuri pentru a asigura un tranzit rapid către și prin Romania, acces gratuit la servicii medicale și educaționale, precum și la piața muncii, pentru cei ce doresc să-și caștige traiul. La fel de important este și ajutorul acordat Ucrainei, iar in acest sens aș dori să subliniez disponibilitatea noastră de a veni in continuare in sprijinul țării dumneavoastră. Subliniez utilitatea hub-ului umanitar lansat la 9 martie, la granița cu Ucraina, pentru a eficientiza asistența umanitară acordată cetățenilor ucraineni. Acesta a fost tranzitat de 32 de convoaie umanitare, atat internaționale, cat și romanești. Romanii inșiși au oferit pachete consistente de asistență umanitară, fie sub formă de provizii medicale, mancare, combustibil sau alte produse de bază, necesare cetățenilor ucraineni. Știu că putem face mai mult și vom face mai mult. Stimate domnule Prim-ministru, Am venit aici pentru a transmite un mesaj de disponibilitate de a ne imbunătăți și avansa relațiile bilaterale la un nou nivel. Circumstanțele actuale ne arată cat de importante sunt legăturile romano-ucrainene in regiune. Am discutat despre modalități practice de consolidare a relațiilor economice, conectivitate fizică, interconectare in domeniul transporturilor și energetic. Romania a luat deja măsuri pentru a facilita tranzitul transportatorilor de marfă ucraineni pe teritoriul său, de a permite transportul produselor de origine animală și cerealelor din Ucraina și de a extinde capacitățile portului Constanța pentru mărfuri din țara dumneavoastră. După cum am discutat, trebuie, in continuare, să-i rugăm pe miniștrii noștri - ai energiei, economiei și transporturilor - să se reunească pentru a stabili toate acele detalii tehnice care să dezvolte infrastructura și să faciliteze tranzitul transportului de marfă. Cred că aceasta este o oportunitate excelentă pentru noi de a le spune că trebuie să se intalnească și să găsească soluții impreună. De asemenea, Romania este profund interesată și angajată să contribuie la eforturile orientate către reconstrucția completă a Ucrainei și suntem pregătiți pentru a discuta in termeni concreți despre acest proces. Consider că solidaritatea și compasiunea poporului roman ne oferă un mandat puternic pentru a imbunătăți legăturile dintre cele două țări, pentru un viitor mai bun. Etnicii romani din Ucraina s-au dovedit a fi, in primul rand, foarte buni cetățeni ai țării dumneavoastră. S-au implicat in efortul general de respingere a agresiunii ruse. Sunt convins că impreună ne vom asigura că identitatea lor culturală va fi păstrată in cele mai bune condiții. Ucrainenii doresc să-și ocupe locul de drept in familia europeană, alături de alți oamenii care impărtășesc aceleași valori. Nimeni nu are dreptul de zdrobi o aspirație legitimă, atat de puternic inrădăcinată in alegerile, identitatea și conștiința poporului ucrainean. Acesta ar trebui să fie un motiv suficient pentru a sprijini aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Sunt mandru și onorat să fiu astăzi aici și vă asigur că Romania și intreg poporul roman susțin pe deplin Ucraina pe drumul său european. In final, doresc să vă asigur că Romania va continua să depună toate eforturile pentru a crește, impreună cu partenerii și aliații săi, securitatea in această regiune a Mării Negre pe care toți o numim acasă și unde fiecare dintre noi dorește să trăiască in pace. Trăiască prietenia și parteneriatul romano-ucrainean! Glorie Ucrainei! 2022-04-27 11:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-27-11-22-38big_sigla_guvern.pngVizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă în UcrainaȘtiri din 26.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-in-ucrainaGalerie foto Prim-ministrul Romaniei Nicolae-Ionel Ciucă a efectuat, la 26 aprilie 2022, o vizită de lucru in Ucraina, la Kiev, pe parcursul căreia a fost insoțit de președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Premierul Romaniei a fost primit de președintele Volodimir Zelenski și a avut intrevederi cu prim-ministrul Ucrainei Denys Shmyhal și președintele Radei Supreme Ruslan Stefanchuk. Programul vizitei a inclus vizitarea localităților Borodianka și Irpin, din proximitatea capitalei Kiev, puternic afectate de agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei. Prim-ministrul Ciucă a transmis un mesaj de condamnare in termenii cei mai fermi a invaziei ruse, a atrocităților umane și distrugerilor materiale, exprimand sprijinul Romaniei pentru derularea unei investigații internaționale pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul Romaniei, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale. In discuțiile cu oficialii ucraineni, prim-ministrul Romaniei a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și a prezentat măsurile de sprijin multidimensional pentru Ucraina și poporul ucrainean in contextul războiului, inclusiv pentru gestionarea celor peste 820 de mii de persoane refugiate care au trecut granița cu Romania. Premierul a evidențiat, astfel, numeroasele măsuri administrative adoptate incă de la inceputul agresiunii ruse pentru permiterea accesului refugiaților ucraineni pe teritoriul național și asigurarea condițiilor necesare de protecție, precum crearea taberelor de refugiați, reglementarea accesului gratuit la servicii medicale, educaționale și de transport, precum și la piața muncii. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a remarcat atitudinea de extraordinară compasiune și solidaritate ale poporului roman cu poporul ucrainean, reflectată și prin volumul consistent al ajutoarelor umanitare livrate in Ucraina. Premierul a subliniat că Romania și-a asumat și un rol de intermediar in transferul ajutoarelor internaționale către Ucraina, prin intermediul hub-ului umanitar inființat la Suceava la 9 martie 2022, care a fost tranzitat pană acum de 32 de convoaie umanitare cu 163 de camioane. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a analizat impreună cu oficialii ucraineni noi posibilități de sprijin pentru Ucraina. Astfel, a fost examinată diminuarea efectelor negative ale războiului asupra economiei ucrainene, in particular in ce privește posibilitățile de realizare a exporturilor de cereale și produse de origine animală. Printre altele, premierul Ciucă a menționat, ca măsură concretă de sprijin, liberalizarea temporară de către Romania pe teritoriul național a transportului rutier de marfă efectuat de operatorii ucraineni incepand cu 5 aprilie 2022, inceperea reabilitării unei căi ferate cu ecartament larg in portul Galaţi pentru facilitarea accesului direct al garniturilor feroviare din Ucraina şi Republica Moldova şi scurtarea timpului de transbordare a mărfurilor, analizarea posibilității creșterii capacităților de tranzit prin punctele de trecere a frontierei comune și facilitarea extinsă a controlului sanitar-veterinar la aceste puncte, extinderea capacităților de preluare de mărfuri din Ucraina prin portul Constanța. Premierul roman a subliniat, totodată, importanța dezvoltării conectivității intre Romania și Ucraina prin deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, evidențiind rolul esențial jucat in prezent de punctul de trecere Iscaccea-Orlivka, deschis in 2020. De asemenea, o importanță deosebită a fost acordată analizării opțiunilor de valorificare a potențialului de cooperare in domeniul energetic. Prim-ministrul Romaniei a subliniat faptul că Romania este disponibilă și interesată să participe substanțial la procesul de reconstrucție post-conflict a Ucrainei, in funcție de parametrii și prioritățile definite de autoritățile ucrainene, urmand a fi stabilit un dialog bilateral dedicat, concret pe acest subiect. Pe palier bilateral, premierul Ciucă a transmis dorința avansării relației romano-ucrainene la un nivel superior, pornind de la potențialul de cooperare existent, interesele comune de securitate și solidaritatea intre cele două popoare, manifestată cuprinzător, in mod concret, de la declanșarea agresiunii ruse. Prim-ministrul Romaniei a arătat că deschiderea și compasiunea poporului roman față de semenii din Ucraina reprezintă nu numai imaginea atașamentului la valori comune, ci și un veritabil mandat pentru autoritățile celor două state de a imbogăți și eleva relația bilaterală. Premierul roman a subliniat importanța celor două comunități inrudite, romană in Ucraina și ucraineană in Romania, ca veritabile punți de legătură intre cele două societăți și a remarcat comportamentul de buni cetățeni ai Ucrainei dovedit de etnicii romani in timpul războiului, exprimand așteptarea ca, prin asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale acestora, inclusiv a celor lingvistice, societatea ucraineană să devină mai puternică și coezivă. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a reiterat sprijinul ferm al Romaniei pentru aspirațiile Ucrainei de integrare in Uniunea Europeană și a transmis felicitări Kievului pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare. Cu această ocazie, a menționat poziția Romaniei care a susținut constant ca Uniunea Europeană să ofere o perspectivă europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, care merită să facă parte din familia europeană. Premierul Ciucă a discutat cu inalții oficiali ucraineni și cu privire la dosarul transnistrean, inclusiv in contextul ultimelor evoluții. Toți interlocutorii ucraineni au mulțumit Guvernului Romaniei și cetățenilor romani pentru sprijinul acordat in diverse domenii de interes direct pentru partea ucraineană și pentru solidaritatea manifestată, cu multă empatie, incă de la declanșarea agresiunii militare ruse. Aceștia au prezentat evoluțiile din teren ale confruntării militare și necesitățile de sprijin pe mai multe planuri. Au salutat și susținut disponibilitatea de a crea un nou profil partenerial, superior, pe toate dimensiunile, pentru relația bilaterală romano-ucraineană și au asigurat cu privire la respectarea drepturilor identitare ale etnicilor romani. 2022-04-26 21:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-04-26_at_21.16.05.jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul împlinirii a 17 ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea EuropeanăȘtiri din 25.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-implinirii-a-17-ani-de-la-semnarea-tratatului-de-aderare-a-romaniei-la-uniunea-europeana- Se implinesc 17 ani de la semnarea Tratatului care a consfințit aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, un moment pe care romanii il așteptau ca pe o șansă concretă de consolidare a democrației și dezvoltare economică. Privind in urmă la beneficiile pe care ni le-a adus apartenența la Uniunea Europeană, avem suficiente motive să apreciem că a fost o alegere bună pentru Romania și pentru romani: triplarea produsului intern brut al Romaniei comparativ cu cel inregistrat la momentul aderării, stabilitate economică și socială, liberă circulație pentru cetățeni, bunuri și servicii, acces liber pe piața unică europeană pentru antreprenorii romani și sprijin acordat prin finanțările europene. Romania a beneficiat pană acum de la Uniunea Europeană de aproape 42 de miliarde de euro net, bani europeni utilizați in diferite proiecte care au contribuit la reducerea unor decalaje de dezvoltare și au stimulat inițiativa privată. In contextul global actual, in care efectele economice și sociale ale pandemiei se suprapun cu criza energetică și cea umanitară provocate de invazia rusă in Ucraina, solidaritatea europeană ne va permite in continuare să susținem reformele necesare de care să beneficieze toți romanii și intreaga societate. Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, Romania va beneficia in următorii ani de aproape 30 de miliarde de euro pentru noi investiții și reforme, in plus față de celelalte instrumente de finanțare europeană. Inclusiv pachetul de măsuri Sprijin pentru Romania, destinat protejării cetățenilor și economiei naționale, beneficiază de susținerea europeană. Din cele 17,3 miliarde lei cat reprezintă valoarea intregului pachet, 9 miliarde de lei vor fi asigurate din fonduri europene. Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, sprijinul european ne oferă perspectiva unei dezvoltări sustenabile, care iși va pune amprenta definitorie asupra modernizării țării și creșterii calității vieții oamenilor. Guvernul Romaniei rămane ferm angajat obiectivului de a proteja cetățenii și a susține economia, prin investițiile finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene. Responsabilitatea noastră este să continuăm acest parcurs european al Romaniei, fapt asumat și prin obiectivele incluse in Programul de Guvernare și in total acord cu orientarea majoritar pro-europeană a cetățenilor romani. La Mulți Ani, Romania in Uniunea Europeană! La Mulți Ani romanilor ca cetățeni europeni! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-25 09:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-25-09-02-54big_stema.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Forțelor Terestre RomâneȘtiri din 25.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-fortelor-terestre-romane- Forțele Terestre Romane sunt sărbătorite in fiecare an in ziua in care il prăznuim pe ocrotitorul acestora, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință. Militarii Forțelor Terestre, cei care compun cea mai numeroasă categorie de forțe a Armatei Romaniei, au fost intotdeauna la datorie, au răspuns intotdeauna prezent atunci cand au fost chemați, oricare a fost misiunea pe care au avut-o de indeplinit, fie aceasta pe teritoriul național sau in teatrele de operații externe. S-au străduit permanent să se ridice deasupra cerințelor și așteptărilor și să demonstreze profesionalism și dăruire. Forțele Terestre au fost permanent o referință atat pentru celelalte categorii de forțe, dar și pentru națiune. La ceas de sărbătoare, onorăm sacrificiul militarilor care s-au jertfit in luptele impotriva celor care au atentat la independența Romaniei și ii punem la loc de cinste pe toți eroii căzuți la datorie in teatrele de operații din Europa, Africa sau Asia. De asemenea, le arătăm recunoștință tuturor celor care au participat la exerciții și misiuni pe teritoriul țării noastre sau dincolo de frontiere și care au contribuit la imbunătățirea imaginii foarte bune de care se bucură Romania printre aliați și parteneri. In contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, rolul și locul securității naționale au intrat din nou in atenția publică. O apărare robustă nu se poate realiza decat cu militari foarte bine instruiți, dar și cu echipamente performante. Creșterea la 2,5% a bugetului Ministerului Apărării Naționale reprezintă, pentru militari, mai multă instruire, inzestrare mai bună și o logistică superioară, iar pentru romani insemnă mai multă siguranță. La ceas aniversar, vă felicit, dragi militari din Forțele Terestre pentru modul in care ați dus la indeplinire toate misiunile incredințate, vă urez sănătate și impliniri in plan personal și profesional. Oriunde, oricand, la datorie! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-25 08:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-25-08-29-20big_stema.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Sfântului Mare Mucenic GheorgheȘtiri din 25.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-sfantului-mare-mucenic-gheorghe- Credincioșii creștini il prăznuiesc astăzi, in a doua zi a Sfintelor Sărbători de Paște, pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, simbol al dreptății, dăruirii și sacrificiului de sine. Purtător al biruinței pentru istoria Bisericii Creștine, semnificația Sfantului al cărui nume il cinstim astăzi este profund legată de izbanda binelui, adevărului, prin puterea credinței, in pofida oricărui obstacol. O lecție de viață demnă de urmat in aceste vremuri dificile. Doresc tuturor romanilor care poartă numele Sfantului Mare Mucenic, precum și militarilor din Forțele Terestre cărora le este ocrotitor, sănătate, curaj și puterea de a-și realiza visul! La mulți ani! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-25 07:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-25-08-00-03big_stema.pngMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Paștelui OrtodoxȘtiri din 23.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-pa-telui-ortodoxSărbătorile Paștelui vin cu speranță in puterea noastră de a depăși greutățile vieții, cu bucuria momentelor petrecute alături de toți cei dragi și cu dorința a-i ajuta pe semenii noștri care trec prin momente dificile. Vremurile complicate pe care le trăim acum evidențiază nevoia de ințelegere intre oameni, solidaritate și unitate. Am traversat cu toții o perioadă foarte grea, marcată de criza pandemică, iar mulți dintre noi au trecut prin experiența dureroasă a pierderii unor persoane dragi. Acum deplangem ororile unui război ce contrazice toate valorile pe care Invierea Domnului ne indeamnă să le prețuim. Spațiul creștinismului este destinat să fie unul al unității in jurul Invierii Domnului. Inainte de a ne impărtăși de bucuria Invierii, suntem datori să iertăm și să ajutăm - iar noi, romanii, am demonstrat din plin că suntem solidari și sunt convins că vom continua pe acest drum. Lumina pe care o luăm din Lumină in această noapte sfantă a Invierii să ne călăuzească tuturor gandul și faptele pentru o lume mai bună, in care viața și pacea să fie prețuite așa cum se cuvine. Imi doresc și vă doresc să rămanem uniți in jurul acestei mari sărbători, ca o mare familie in fața provocărilor, a suferințelor și a conflictelor de orice fel. Am speranța că după toată această perioadă a - pătimirilor vom putea primi impreună in suflete lumina și pacea Invierii lui Hristos. Gandurile și rugăciunile noastre vor fi alături de toți cei care au nevoie de ajutor. Sărbători fericite, cu liniște și pace, tuturor credincioșilor care sărbătoresc Paștele Ortodox! Hristos a Inviat! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-23 16:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-23-04-56-49big_whatsapp_image_2022-04-02_at_09.52.27.jpegÎntâlnirea de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul afacerilor externe din Ucraina, Dmytro KulebaȘtiri din 22.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ministrul-afacerilor-externe-din-ucraina-dmytro-kulebaGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. In cadrul intrevederii, a fost analizată situația de securitate și militară din regiune, in urma agresiunii militare ruse. Premierul roman a prezentat eforturile autorităților, alături de societatea civilă, voluntari și organizații umanitare internaționale in sprijinirea celor peste 800 de mii de refugiați ucraineni intrați in țara noastră de la izbucnirea războiului. A fost evidențiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava in colectarea și coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european și internațional. Cu aceeași ocazie, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dat asigurări de continuare a sprijinului acordat Ucrainei pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiați, facilitarea exporturilor ucrainene. La randul său, ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a prezentat pe larg situația militară de pe teren din Ucraina și a mulțumit Guvernului Romaniei și cetățenilor romani pentru tot sprijinul acordat și solidaritatea manifestată incă de la declanșarea agresiunii militare ruse. Totodată, diplomatul ucrainean a transmis Romaniei invitația de a contribui substanțial la eforturile necesare pentru reconstrucție in Ucraina. 2022-04-22 10:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1998.jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu delegația senatorului american Steve DainesȘtiri din 21.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-delegatia-senatorului-american-steve-dainesGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit, la Palatul Victoria, delegația senatorului american Steve Daines. Cu această ocazie, au fost abordate teme legate de situația de securitate din regiune, ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina. Premierul Romaniei a prezentat eforturile țării noastre de a fi alături de poporul ucrainean, cu accent pe gestionarea fluxului de refugiați și a hub-ului umanitar de la Suceava, care integrează sprijinul acordat la nivelul Uniunii Europene și altor state. Guvernul continuă demersurile de facilitare a exporturilor ucrainene afectate de blocarea porturilor la Marea Neagră, pentru a proteja lanțurile de aprovizionare și a asigura securitatea alimentară a țărilor dependente de produsele agricole din Ucraina. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a subliniat nivelul excelent al relațiilor romano-americane, consolidate de Parteneriatul strategic, mai ales din perspectivă militară. A fost subliniată importanța trupelor americane in regiune și necesitatea creșterii prezenței acestora pe Flancul Estic al NATO, cu precădere in țara noastră. De asemenea, premierul a menționat deschiderea față de noi investiții americane, care pot ajuta la dezvoltarea Romaniei și intărirea legăturilor noastre transatlantice. Recent intors din Ucraina, senatorul Steve Daines a evocat imaginile șocante pe care le-a văzut la Bucha și in satele din imprejurimile Kievului, fiind primul oficial american ajuns in zonă după comiterea crimelor de război. Senatorul american s-a interesat de sprijinul pe care Statele Unite ale Americii il pot acorda Romaniei din perspectivă militară, energetică și a transferului tehnologic. 2022-04-21 16:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_1881.jpgBriefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, de ministrul Cercetării, inovării și digitalizării și ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 21.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-finantelor-adrian-caciu-de-ministrul-agriculturii-i-dezvoltarii-rurale-adrian-chesnoiu-de-ministrul-cercetarii-inovarii-i-digitalizarii-i-ministrul-interimar-al-investitiilor-i-proiectelor-europene-marcel-bolo-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1650531844Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă, organizat după ședința de guvern. Alături de mine se vor afla ministrul agriculturii, ministrul finanțelor și ministrul investițiilor și proiectelor europene, respectiv ministrul digitalizării. O să-l rog, pentru inceput, pe domnul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, să ni se alăture pentru a vă prezenta o serie de decizii, pe care astăzi Guvernul le-a luat in sprijinul fermierilor romani, dar și pentru a vă sta la dispoziție pentru eventuale intrebări legate de domeniul de care domnia sa răspunde. Vă rog, domnul ministru. Adrian Chesnoiu: Bună ziua tuturor! Mulțumesc frumos pentru prezență. Am aprobat astăzi in ședința de guvern o ordonanță de urgență, care vizează constituirea cadrului legal pentru acordarea unui sprijin in valoare de 454 de milioane de lei pentru fermierii din sectorul zootehnic și ne referim aici la crescătorii de bovine, de suine și cei din sectorul avicol. Această ordonanță de urgență prevede ca, in perioada următoare, folosind cadrul temporar pentru sprijinul COVID, să putem să venim in sprijinul fermierilor noștri cu această schemă de ajutor de stat. Pe cele trei sectoare despre care v-am vorbit, au fost alocate 170 de milioane de lei pentru sectorul bovin, 167 de milioane de lei pentru crescătorii de suine și 116 milioane de lei pentru cei din sectorul avicol. Este un demers extrem de important și este in continuarea celor deja implementate, pentru că, pană la această dată, in primul trimestru al anului 2022, am plătit din bugetul de stat peste 1,3 miliarde de lei ajutoare către fermierii romani și mă refer aici la ajutoarele naționale tranzitorii, mă refer la sprijinul pentru acciza la motorina utilizată in agricultură aferentă trimestrelor 3 și 4 din anul 2021, mă refer la sprijinul care se acordă sectorului zootehnic pentru derularea activităților de ameliorare. Vom continua și in perioada următoare să acordăm sprijin susținut fermierilor noștri, pentru că este o perioadă complicată, in care trebuie să fie solidari, trebuie să ne asigurăm că trecem cu bine peste aceste sincope in derularea activității fermierilor romani și sprijinul pe care Guvernul Romaniei il acordă trebuie să fie unul susținut, consistent și continuu. Mulțumesc frumos! Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Vă rog intrebări. Reporter: Domnule ministru, Banca Mondială atrăgeau atenția asupra faptului că ne-am putea confrunta cu scumpiri la alimente de pană la 37%. Cum vom gestiona acest val de scumpiri? Adrian Chesnoiu: Păi din ceea ce ați prezentat dumneavoastră pană acum, cred că am atins valul acesta, pentru că, deja, la anumite produse s-a intamplat mai repede poate decat se așteptau unii și știți foarte bine care sunt cauzele principale, pe care le-am discutat de fiecare dată, in principal creșterea prețurilor la energie și gaze, care au dat peste cap toate domeniile de activitate și au angrenat acel bulgăre de zăpadă care a atins, iată, și agricultura și produsele agroalimentare. Prin aceste intervenții, pe care statul roman și Guvernul Romaniei le face, de a acorda sprijin fermierilor noștri in vederea menținerii nivelului de producție constant, dar și celelalte tipuri de sprijin - am lansat pachetul Sprijin pentru Romania acum o săptămană și avem in derulare scheme de ajutor de stat in toate domeniile de activitate, a venit ordonanța pentru plafonarea prețurilor la energie și gaz -, acest set complet de măsuri va atenua in timp și va domoli tendința de creștere a prețurilor. In ceea ce privește Ministerul Agriculturii, principala prioritate este asigurarea nivelului de producție constant. In momentul in care avem nivel de producție constant, atunci presiunea pe asigurarea cu produse agroalimentare este mai scăzută și, automat, nu mai antrenează creșteri de prețuri. Reporter: Domnule ministru, este un orizont de timp, de cateva luni, in care am putea să spunem că oamenii nu vor mai cumpăra roșii cu 40 de lei kilogramul sau carne... Adrian Chesnoiu: Eu nu aș spune neapărat luni și v-aş spune că lucrul acesta se va vedea in perioada imediat următoare, pentru că au inceput să producă fermierii romani inscriși in programul Tomata, dacă ne referim la roșii. Am avut, la finalul săptămanii trecute, zece producători, care deja incepuseră să-și pună pe piață producție proprie, săptămana aceasta numărul lor se va majora și, in perioada următoare, cu siguranță va crește, pentru că sunt peste 17.000 de fermieri inscriși in programul Tomata și in momentul in care producția internă de roșii apare pe piață, atunci veți vedea că și prețurile o să inceapă să se domolească și să scadă. Adrian Chesnoiu: Evident, intrăm in sezonul și in perioada legumelor romanești care vor incepe să se producă inclusiv in grădină, in aer liber, nu neapărat in spații protejate, și atunci prețurile se vor domoli și vor incepe să scadă. Mulțumesc frumos! Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb dacă ar trebui să ne așteptăm, de exemplu, la o criză alimentară, pentru că așa spune, de exemplu, că ar trebui să ne așteptăm chiar președintele Băncii Mondiale intr-un interviu... Adrian Chesnoiu: Dar nu s-a referit al Romania... Reporter: S-a referit la o criză alimentară globală... Adrian Chesnoiu: Cu siguranţă nu s-a referit la Romania. Atunci cand Banca Mondială sau forurile internaționale evaluează situația o fac la nivel global și se referă la anumite state care, din păcate, nu iși pot asigura din producție internă sau se află pe continent unde circulația produselor agroalimentare este ingreunată și este afectată de impactul războiului din Ucraina. Romania nu este intr-o astfel de situație, stăm bine la nivelul stocurilor interne pană la noua recoltă, dacă ne referim la cereale, sistemele de aprovizionare la nivelul Uniunii Europene sunt unele care funcționează fără perturbări majore, deci lucrurile acestea nu se referă la țara noastră. Am avut, in perioada trecută, analize permanente, pe are le vom realiza in continuare la Ministerul Agriculturii, să vedem in ce stadiu suntem cu gradul de răsărire a culturilor de toamnă, și suntem bine - peste 98% din culturile insămanțate in toamna lui 2021 se află intr-o stare de vegetație normal -, am inceput campania de primăvară, de insămanțări de primăvară, și lucrurile se derulează bine aș putea spune; au venit aceste ploi din luna aprilie care au dat o vigoare aparte campului și culturilor agricole, iar din perspectiva rezultatelor, desigur, mai e ceva pană la noua recoltă, dar evaluările pe care le facem nu ne situează in zona de risc din punct de vedere alimentar. Reporter: Dacă ne mai puteţi spune ce planuri aveţi pentru Casa de Comerț Unirea? Adrian Chesnoiu: Planul pentru Casa de Comerț Unirea este să iși indeplinească un rol statal, și anume să fie un instrument care să integreze verigile de producție - mă refer aici la micii producători, cu consumatorul final, reducand astfel numărul de intermediari. Pentru că noi am gandit complementar cu strategia de dezvoltare a Casei de Comerț și imbunătățirea cadrului legislativ in vederea eliminării, pe cat posibil, a cat mai multor verigi din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare. Vedem cu toții ce se intamplă astăzi: produce fermierul roman un kilogram de carne de miel și il vinde la poarta fermei cu 20 - 22 de lei și ajunge pe raftul final cu un preț majorat. Lucrurile acestea trebuie să inceteze. Casa va avea rolul, pe zona de legume, să integreze materia primă venită de la producătorul primar care nu are posibilitatea sau nu este asociat intr-un grup de producători, intr-o formă organizată, ca să aibă capacitatea de negociere cu operatorii din comerțul cu produse agroalimentare; de cealaltă parte, din instituțiile statului care trebuie să aibă parghiile necesare să regleze astfel de situații care, evident, nu sunt convenabile şi nu sunt in regulă pentru niciunul dintre noi. Reporter: Mai spuneţi-ne doar pană cand /.../? Adrian Chesnoiu: In perioada următoare, modificăm cadrul normativ prin care această Casă a fost organizată, pentru că trebuie, prin act normativ, să stabilim strategia de dezvoltare și implementare a proiectelor Casei, iar la rectificarea bugetară, care, probabil, va fi la inceputul lunii septembrie sau sfarșitul lunii august inceputul lunii septembrie, să avem acea capitalizare despre care discutam, astfel incat Casa să poată să pună in aplicare strategia de dezvoltare. Asta face parte dintr-un plan pe termen mediu, pentru că, pe termen scurt, am venit cu măsuri imediate de sprijin pentru fermieri; de partea cealaltă trebuie să gandim şi pe termen mediu și lung, iar strategia de dezvoltare a Casei exact acolo va interveni, astfel incat să putem să avem toate mijloacele necesare de suport de sprijin, pe de o parte al fermierilor, de partea cealaltă a cetățenilor, a consumatorilor finali. Mulțumesc. Reporter: In privința prețului ouălor, am văzut niște informații referitoare la evoluția prețului la nivel european, sunt creșteri de peste 40%, ințeleg că la noi creșterea de preț la ouă este mai mică, dar avand in vedere că suntem pe o piață unică europeană e de așteptat ca astfel de scumpiri care se manifestă cu un astfel de grad in Europa să ajungă şi la noi? Adrian Chesnoiu: Şi va fi şi mai mică diferența de preţ şi de creştere a prețului, pentru că, in mod natural, in Romania, in perioada aceasta, apar ouăle din gospodăriile populației, se asigură autoconsumul din producția internă și nu depindem foarte mult de parte de industrie, din sectorul avicol de producție a ouălor de consum. Deci, in general, dacă facem toate analizele așa cum o facem de fiecare dată, in perioada verii presiunea pe piață scade, pentru că ne asigurăm ouăle din necesarul de consum intern. Reporter: Cat din ouăle consumate Romania sunt din alte țări, din import? Adrian Chesnoiu: Foarte puține. Noi, in general, la ouă de consum suntem la un nivel de producție de 102%, adică producem mai mult decat avem nevoie de consum intern, și, in anumite faze de timp, importăm sau exportăm in funcție de nivelul de producție, dar din punct de vedere a asigurării cu necesarul de ouă, in general, ne asigurăm din producția internă. Reporter: Şi, de asemenea, o altă informație apărută in ultimele zile se referă la un nivel maxim al prețului la porumb pe piețele internaționale. Aceeași intrebare: cum ne va afecta această evoluție globală? Adrian Chesnoiu: Prețurile la cereale au fost afectate din cauza faptului că Rusia și Ucraina sunt două state mari producătoare de cereale, iar prețurile, cand vorbim de cereale, se reglează la nivel internațional prin bursele de cereale. Sunt cele două burse mari - la Chicago și in Franța, bursa Euronext - care reglează acest preț in funcție de cerere și de ofertă. Evident că suprafață agricolă a Romaniei destinată culturilor de primăvară este deja pregătită, a inceput insămanțarea și sper eu ca și factorii climaterici să fie in sprijinul fermierilor romani astfel incat să avem un nivel de producție bun. Pentru că, dacă nivelul de producție rămane relativ constant și nu apar perturbări mari sau diferențe mari de producție, atunci necesarul de consum intern, căci asta ne interesează in primă fază, este asigurat din țară. Nu am avut niciun an, in ultimii 20 de ani, in care să nu ne asigurăm necesarul de consum intern . Reporter: Dar va mai creşte preţul cerealelor la noi? Adrian Chesnoiu: Prețul nu il stabilim la Ministerul Agriculturii, pentru că noi nu facem prețuri. Prețurile se reglează de piață și, in general, de bursele specifice. Reporter: Şi atunci dacă creşte pe pieţele internaționale, e de așteptat să crească și la noi, asta ar fi concluzia. Adrian Chesnoiu: Fermierii romani produc și acesta este cel mai important lucru. Avem producție foarte bună la principalele tipuri de cereale sau de semințe și plante oleaginoase, comerțul cu cereale se realizează la nivel internațional. Ce e foarte important: noi să venim in sprijinul fermierilor cu programe, prin care nivelul producției să rămană permanent constant și să nu generăm alte situații, care să pună presiune pe prețuri din cauza lipsei de cereale sau de anumite produse agroalimentare. Reporter: Şi o ultimă intrebare sau o clarificare. Spunea domnul premier, la inceputul ședinței de guvern, că instituțiile statului se vor asigura că prețul pe care il găsesc oamenii la piață este prețul corect și că nu sunt victime ale speculei. Cum se va face acest lucru și cum e stabilit prețul corect? Adrian Chesnoiu: Pană acum, pe cadrul normativ actual, cel pe care il avem in vigoare, noi am inceput, impreună cu Ministerul de Finanțe, prin ANAF, cu Ministerul Economiei, prin ANPC, controale comune in piețe și, in general, in lanțurile de magazine, să ne asigurăm, in primul rand, că produsele agroalimentare sunt sigure pentru consumul populației, că sunt etichetate corect și consumatorul este in cunoștință, de cauza atunci cand cumpără un produs și, in situația in care apar anumite neconformități sau nerespectări legislative, să poată fi sancționați comercianții care fac acest lucru. Am și dispus, v-am spus, aceste controale, s-au realizat peste 900 de astfel de controale, au fost sancțiuni in valoare de 155.000 de lei, peste 107 amenzi contravenționale, dar și 203 avertismente, dacă vorbim in perioada 14 aprilie - la zi. In momentul de față, ne aflăm in situația de a modifica acest cadru legislativ, pentru că trebuie să creăm parghiile necesare să putem interveni și noi, celelalte ministere, dat fiind faptul că singura autoritate competentă in Romania să monitorizeze prețurile este Consiliul Concurenței. Reporter: Şi cum veți face acest lucru? Adrian Chesnoiu: Printr-o ordonanță de urgență... Reporter: Nu, modificările in ce vor consta? Adrian Chesnoiu: Vor consta in posibilitatea intervenției statului atunci cand constată, pe veriga de aprovizionare, de la producător pană la consumatorul final, perturbări majore ale prețului și specularea unor momente in interesul comerciantului. Reporter: Cand se va intampla lucrul acesta? Adrian Chesnoiu: Ministerul Finanțelor impreună cu Consiliul Concurenței și, evident, toate celelalte ministere care au atribuții in acest sens vor contribui la elaborarea cadrului legislativ, astfel incat să avem legislația cat mai rapid posibil. Reporter: Apropo de aceste controale, dacă-mi permiteţi, aţi sesizat și acum această problemă, și anume că prețul din piețe este mai mare chiar și din supermarketuri și există o speculă, mai ales in această perioadă? Adrian Chesnoiu: Nu neapărat lucruri generalizate, putem vorbi de situația prețului la poartă fermei și in funcție de situația specifică la care ne raportăm putem evalua dacă există speculă sau dacă nu există speculă. Spun acest lucru, pentru că e important să ințelegem cu toții mecanismele de formare a prețului: in primul rand avem prețul la poarta producătorului, cel care a realizat produsul respectiv, in cazul nostru carnea de miel la poarta fermei, și apoi verigile de aprovizionare pană cand acel produs ajunge la consumatorul final. Cu cat sunt mai multe verigi in lanțul de aprovizionare, se adaugă costuri cauzate de factorii externi generatori de cheltuieli și, de cealaltă parte, evident, interesul fiecăruia dintre cei aflați in lanțul de intermediere, așa că nu putem compara o situație in care, in lanțul de aprovizionare, avem producătorul, o verigă de intermediere și consumatorul final, cu situația in care avem producătorul, 7 verigi intermediare și consumatorul final, pentru că evident prețurile ar fi cu totul altele. Reporter: Aș mai vrea să vă intreb referitor la plafonarea prețurilor, dacă mai este totuși in discuție un astfel de demers și dacă e o soluție imediată, pentru că vorbeați şi de soluții pe termen mediu şi lung? Adrian Chesnoiu: Aşa cum v-am spus de fiecare dată, noi trebuie să fim intotdeauna pregătiți, să avem scenarii de acțiune in funcție de situația care se impune, de nivelul și gradul de risc la care ne raportăm. Toate aceste analize pe care le realizăm in interiorul ministerelor sunt scenarii potențiale de intervenție. Dacă Guvernul Romaniei va, noi vom constata că e nevoie de o astfel de măsură, nu vom ezita niciodată să intervenim. In momentul de față, ținand cont de faptul că ne aflăm intr-o perioadă in care perturbările sunt cauzate de factori externi impredictibili sau al căror impact nu poate fi previzionat in momentul de față, trebuie să fim foarte atenți la metodele de intervenție, dar, incă o dată, nu vom ezita niciodată să intervenim ori de cate ori va fi cazul. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu aş insista un pic pe aceea intrebare pe care o punea colega mea legată de roşii. Spuneați că, in perioada următoare probabil o să vedem o schimbare, o domolire a preţului. V-aş intreba, per total, pentru că vorbeați de măsuri din energie, e adevărat, pachetul de sprijin, toate aceste măsuri cand se vor vedea practic in piață? Pentru că vedem că inflația e mai sus decat ne-am fi așteptat pentru luna martie, deci cam un orizont de timp, la nivel de luni o să vedem o domolire a prețurilor pe toată piața produselor alimentare la noi in țară sau ne așteptăm să mai fie creșteri? Cand işi vor face efectele toate măsurile pe care le-aţi luat? Cred că aşa e cel mai bine pusă intrebarea. Adrian Chesnoiu: Apreciez intrebarea dumneavoastră și vă rog să imi permiteţi să fiu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu ministrul de Finanțe. Ce vreau să vă spun este faptul că analizăm și aceste programe de sprijin pe care le-am luat ne dorim să iși producă efectele cat mai repede posibil. Aceste efecte se domolesc, așa cum am dat exemplu cu roșiile, in funcție de tipuri sau tipologia de situații pe care o avem. Odată ce va crește cantitatea de roșii de proveniență romanească pusă la dispoziția consumatorilor in piață, cu siguranță va incepe să crească prețul pentru că oferta va fi mai mare decat cererea și mecanismele de reglare a pieței lucrează in acest fel. Celălalt pachet de măsuri, evident că ne așteptăm să iși producă efectele cat mai repede posibil. Reporter: Şi intrebarea clasică, ce faceţi de Paşte? Adrian Chesnoiu: De Paşte, ce să fac, o să merg la Denie maine seară, că e Vinerea Mare, sambătă la slujba de Inviere şi duminică şi luni sper să reuşesc să petrec puţin timp cu familia, astfel incat să ne reincărcăm şi spiritual şi fizic, dacă putem spune aşa, pentru perioada următoare, pentru că este un mare consum de energie fizică şi emoţională şi trebuie să fim pregătiţi să răspundem pe măsura aşteptărilor romanilor la problemele cu care ne confruntăm in actul guvernamental. Reporter: Vă mulţumesc. Adrian Chesnoiu: Mulţumesc şi eu. Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc şi eu foarte mult, domnule ministru, pentru participare. După cum spuneaţi, pachetul de sprijin pentru Romania este in plină derulare, iar astăzi domnul ministru de finanțe și domnul ministru al fondurilor europene vor prezenta noi măsuri care intră deja in vigoare, apropo de intrebarea colegei din presă. Domnule ministru, astăzi, in şedinţa de guvern, a fost aprobată o măsură importantă pentru incurajarea investițiilor străine in țara noastră. Vă rog. Adrian Caciu: Vă mulțumesc. Bună ziua! Chiar două măsuri au fost aprobate, eu o să prezint doar una dintre ele, iar colegul meu, Marcel Boroș, domnul ministru al fondurilor europene va prezenta cea de-a doua măsură. Aşa cum am și spus, erau foarte multe intrebări legate de pachetul de sprijin și cand va prinde contur? Iată că incepe să prindă contur. Astăzi, s-a aprobat schema de ajutor de stat pentru investițiile majore in economie, o schemă de 200 de milioane de euro, cu accent pe industria prelucrătoare, pe transporturi, pe asistență sanitară și socială. Practic, reincepem o nouă etapă foarte bine țintită, pentru că, la un moment dat, o să revenim și in zona aceasta de soluții cu privire la creșterile de prețuri sau la elementele de efecte negative, pe care le simțim şi in economie, dar şi in societate. Singura soluție e să avem producție, să avem procesare, să avem fabrici, să avem unitățile noastre și să reducem dependența de importuri. Practic, această schemă de ajutor de stat, impreună cu celelalte măsuri gandite, de intervenție și de sprijin a economiei, duc la ceea ce am mai spus, trecerea de la economia de consum la economia de producție, intr-un mod mult mai alert. Nu stăm neapărat să vedem de unde găsim formule sau elemente inovatoare, din perspectiva finanțărilor. Ne folosim de banii din bugetul de stat, ne folosim de flexibilizarea fondurilor europene și anticipăm, intr-un fel, anumite elemente; am anticipat și la inceputul anului care vor fi consecințele inflației asupra puterii de cumpărare, de aceea s-a venit atunci cu pachetul social, dar și in programul de guvernare s-a venit cu o serie de programe de stimulare a producției interne. Deci continuăm, anticipand și adaptandu-ne permanent la ceea ce este necesar pentru Romania. Nu o să intru neapărat in detaliile tehnice ale proiectului, a fost publicat și pe site, am ținut cont foarte mult de observațiile care au venit din partea mediului de afaceri. Nu este ultima schemă pe care o să o propunem, dorim să mai venim cu două scheme de ajutor de stat pană la jumătatea acestui an, pe care să vedem cum reușim să le integram, pe de o parte in finanțare europeană, pe de altă parte cu fonduri de la bugetul de stat, mai ales pe zona, v-am spus, de prelucrare și procesare. Eu vă mulțumesc și vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebările dumneavoastră. Reporter: Domnule ministru, referitor intr-adevăr la această inflație, această creștere a prețurilor, ce ne așteaptă in perioada următoare, pentru că cifrele sunt sumbre: 37% creșteri la alimente, o inflație care ajunge la 12%, oameni care deja au restanțe la plata ratelor și salarii care nu mai cresc. Adrian Caciu: După cum știți, in pachetul Sprijin pentru Romania avem și o măsură de creștere voluntară a salariului minim, care va avea totuși un efect multiplicator cu privire la veniturile angajaților din sistemul privat. Evident, inflația a crescut mai rapid decat s-a prognozat inițial, are o componentă de inflație importată - dacă observați, ţări puternice au ajuns la inflații istorice, nu mai vorbesc de Statele Unite sau Marea Britanie, mă refer doar la Olanda, unde, de la o lună la alta, inflația a crescut cu 65%, de la 7,3%, dacă nu mă inșel, la 11,9%. Deci, sunt componente care vin ca un şoc extern sau puseu inflaționist extern. Soluția la acest lucru este să reduci dependența de importuri, ca să poţi să iţi ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate in continuare, puseu inflaţionist care la bază are ceea ce s-a şi spus, a spus-o şi domnul ministru al agriculturii, am spus-o şi eu, criza preţurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxurilor mondiale de comerț cu petrol, creșterea prețului la combustibil, pe de altă parte distorsionarea unor fluxuri sau lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară. Ele impreună au creat acest puseu inflaționist la care evident toată Europa, toată omenirea trebuie să se adapteze, şi noi asta și facem. Soluția va fi producție mai mare. Producție mai mare, ofertă mai mare! La prețuri, dacă vrem să avem scăderi de prețuri, trebuie să avem ofertă mai mare. La energie, să știți, exact soluția: investiții in energie, ca să putem să avem o ofertă mai mare să putem să avem prețuri mai mici. Reporter: Aș vrea să vă rog să ne spuneți și ce se intamplă cu datoria publică, este in creștere, ne-am putea aștepta ca in perioada următoare să vedem salarii inghețate la stat, să vedem pensii inghețate sau concedieri in sistemul bugetar, pentru că s-a tot vorbit despre un aparat supradimensionat? Adrian Caciu: Aici trebuie privită datoria publică, știu că există o citire să spun așa in litera legii nu in spiritul legii. Legea responsabilității fiscal-bugetare are in vedere și situații in care, de exemplu, faci imprumuturi pentru investiții. Deci nu se aplică exact o inghețare de drept dacă noi avem imprumuturi pentru investiții, iar creșterea temporară a datoriei peste 50% se datorează de exemplu imprumutului din PNRR. Nu in ultimul rand, după cum știți, chiar și Comisia Europeană vizează creșterea cheltuielilor de apărare sau creșterea cheltuielilor pe energie prin bonduri sau prin imprumuturi care se vor face strict pe investiții in aceste sectoare. Nu punem in balanță sau nu avem in vedere o astfel de chestiune privind inghețarea salariilor. Evident, redimensionarea aparatului bugetar sau reforma administrativă este o chestiune care este asumată şi prin PNRR şi ea se va face de către coordonatorii de reformă, cu propunerile cu care vin, avem ținte și jaloane in acest context, dar nu este cazul să discutăm de inghețări de salarii la acest moment. De o prudenţă fiscal-bugetară, evident, putem să discutăm şi asta este o chestiune pe care o facem de la inceputul anului, păstrandu-ne angajamentele asumate și de reducere a deficitului, și de gestionare a datoriei publice, așa cum a fost stabilit in strategia fiscal-bugetară. Reporter: Cand am putea să vedem o reajustare a aparatului bugetar? Avem un orizont de timp? Adrian Caciu: Este cel care e prins in PNRR, dar nu este la Ministerul de Finanțe din perspectiva reformei. Nu pot să vă dau un răspuns, adică nu vreau să greșesc dacă aş da un răspuns. Reporter: O singură intrebare mai am, pentru masa de Paște ce buget ați alocat? Adrian Caciu: Nu am alocat incă niciun buget, nici nu am fost incă la cumpărături. Acum știți că am observat este o intrebare care e pusă la toți miniștrii, de fapt probabil că se pune către fiecare. Cred că cel mai important sau indemnul meu ar fi să folosim sau să cumpărăm produse romanești, asta in primul rand, și să căutăm să vedem dincolo de masă de Paște sau in acelaşi timp, să vedem ce e mai important de aceste sărbători. Aceste sărbători de fapt ne spun că trebuie să ne uităm din nou in ochii oamenilor cu care locuim sau cu care ne petrecem viața și să ne aducem aminte că cel mai important lucru este să fim aproape de ei. Mai mult decat atat, cred că ar fi bine să ne uităm și la cei care au nevoie sau sunt in nevoie și să-i sprijinim, nu trebuie neapărat făcute publice acțiunile de caritate, dar este un moment in care cred că fiecare putem să facem lucrul acesta. Nu am o sumă alocată, v-am spus, și nici nu cred că e relevantă neapărat dacă sunt un leu, 2 lei, 10 lei, o mie de lei, nu vreau să dau sume, pentru că nu e relevant din perspectiva aceasta. O sumă care mie mi se pare normală, altuia i se pare prea mare, altui om i se pare insuficient, deci aici este vorba de fiecare familie care se uită și, am mai spus o dată, să nu fiu interpretat greșit, este o chestiune dedicat educație financiară. Eu cred că mulţi dintre noi trebuie să invățăm să ne uităm la ceea ce avem nevoie cu adevărat sau la ceea ce ne dorim trebuie să găsim resurse, dar la ceea ce avem nevoie acela e cel mai important şi ceea ce avem nevoie este să fim impreună cu cu familia de Paşte. Reporter: Aţi mai vorbit despre această diferență intre nevoi şi dorințe şi ii indemnați pe romani să fie cumpătați atunci cand aleg și aș vrea să vă intreb și pe dumneavoastră la ce renunțați mai exact, la ce dorințe renunțați și ce necesități prioritizați, chiar și in acest context al cheltuielilor de sărbători? Adrian Caciu: Ştiţi cum este, chestiunea cu renunțatul la dorințe este o chestiune de amanare sau de creare a unui plan - apropo de discuția despre educație financiară, o să dau odată un interviu despre acest lucru; la mine chiar deviza este Dacă ai un vis, nu-l chema vis, numește-l plan și creează contextul să ajungi la el, şi dacă ai un coșmar, nu-l numi coșmar, numește-o provocare și găsește contextul să ieși din el. Nu trebuie neapărat să ne gandim la renunțări atunci cand acele lucruri sunt strict necesare, ne fac bine și avem posibilitatea să le procurăm. Dar v-am spus, cred că cel mai important in această săptămană și, de fapt, tot timpul este să nu uităm că suntem oameni și avem oameni langă noi. Cred că asta e cel mai important să restabilim in societate. Reporter: Bună ziua! Ați vorbit despre datoria publică, a depășit acel prag important de 50% din PIB. Sunt unii analiști care spun că in ritmul acesta vom ajunge ușor la 60% din PIB, de asemenea un procent foarte important, care va crește și mai mult dobanzile la care ne imprumutăm, in condițiile in care ne imprumutăm foarte scump in prezent. Care e planul Ministerului de Finanțe? Ce aveți de gand să faceți ca totuşi să menținem acest indicator sub un anumit prag? Adrian Caciu: Pe prognozele care sunt acum și care vor apărea și săptămana viitoare, dacă nu mă inșel, eu vă spun că datoria va fi sub 50% din PIB. Ceea ce vedem este conjunctural și se raportează la PIB-ul anului trecut. Să nu uităm că economia funcționează in prezent și in viitor. Raportarea la trecut poate să producă anumite interpretări care, mă rog, e bine să te duci spre zona de prudență, de analiză, dar trebuie să te uiți şi la prezent, și la viitor. Tocmai acesta e scopul acestor pachete de măsuri, pentru că noi dacă lăsăm economia să nu crească in acest an, atunci o să avem o problemă in cascadă: datoria publică raportată la un PIB mai mic, elemente pe societate de scădere de putere de cumpărare, falimente, și atunci nu suntem in situația aceea și nu stăm in situația aceea. De ce? Pentru că venim cu stimuli foarte importanți in economie. Am mai spus și altădată, suntem undeva la 4,7% in momentul in care inchidem pachetul Sprijin pe Romania cu ceea ce s-a venit, 4,7% din PIB sunt dați oarecum in prima parte a anului către economie şi către societate. Eu nu imi fac o grijă la acest moment, la acest moment, repet, trebuie să vedem semestrul 1 cum se inchide și să nu mai existe șocuri externe care să ne pună să ne readaptăm, dar dacă va fi cazul ne vom readapta, să avem o datorie publică alta decat cea pe care ne-am asumat-o in Legea plafoanelor, 49,8% din PIB, dacă nu mă inșel. Reporter: Și creșterea economică a fost revizuită de instituțiile internaționale la 2% aproximativ anul acesta. Care e prognoza dumneavoastră de creștere economică, in condițiile date și după acest pachet de stimuli? Adrian Caciu: Creșterea economică știți cum este: este creșterea reală, din care se reduce deflatorul sau, mă rog, mai simplu spus inflația internă. Eu imi mențin prognoza că PIB-ul nominal al acestui an va fi cel puțin la nivelul la care am construit bugetul, iar, evident, creșterea reală se calculează in funcție de cată inflație ai in această creștere de PIB nominal. Practic, la acest moment, prognoza internă va veni undeva spre, nu vreau să mai spun cifre să nu mai fiu oarecum contrazis de instituții, eu cred că putem să ajungem la 4% anul acesta, dacă ne ținem de calendar. Trebuie să ne ținem de calendar și trebuie să ințelegem că nu faci rabat la finanțarea economiei doar pentru că ai anumiți indicatori pe care trebuie, nu sțiu, să te uiți la ei din perspectivă contabilă. In pandemie să știți că am observat acest lucru și cred că acum, am mai spus-o, unele din elementele pe care le decontăm din perspectiva modului in care trebuie să stimulăm economia sunt și efecte sau nota de plată a intarzierii unor măsuri atunci. Mulţumesc. Reporter: Dobanzile la care ne imprumutăm de ce sunt atat de mari? Adrian Caciu: Dobanzile noastre, in primul rand, nu e o chestiune nouă, Romania se imprumută, să spun, la cele mai inalte dobanzi din Europa, cred că de 10 ani, poate și mai mult. Ele se construiesc pe mai multe elemente, unul dintre elemente este ratingul de ţară. Apropo de acest lucru, ratingurile au fost menținute de toate trei agențiile de rating, perspectivele au fost menținute de toate trei agențiile de rating, așa cum le-am preluat. Din punctul meu de vedere, ținand cont de situația care s-a agravat in perspectiva unei țări de graniță - s-a agravat din ce sens?, in sensul de riscuri, este o chestiune care arată stabilitate și arată faptul că Guvernul şi-a păstrat angajamentele și de consolidare fiscală, dar și de acțiune accelerată pentru intervenție in economie. A doua componentă este rata dobanzii de politică monetară. Dacă am văzut comparații cu Bulgaria sau cu țări cum este Grecia sau altele, trebuie să țineți cont că aceste țări au ratingul dat de zona euro și au rata de dobandă de politică monetară este una foarte scăzută. De altfel ştiţi că foarte multe reproșuri există in Europa că Banca Centrală Europeană incă nu a crescut dobanzile de referință. Noi avem totuși o creștere a ratei dobanzii de politică monetară de un punct procentual, dacă vedem este translatat in creșterea dobanzilor intre noiembrie și prezent, cam un punct procentual sunt dobanzile la care ne imprumutăm pe termen lung. Reporter: Alte ţări din zonă, Polonia, au crescut mai mult dobanzile... Adrian Caciu: Da şi Polonia are o creștere in ultimele două luni a dobanzilor, de două puncte procentuale, chiar două puncte jumătate și vreau să vă spun că intr-o lună maxim va depăși Romania, iar Ungaria este in front cu noi, in sensul in care are o dobandă similară, a avut chiar o dobandă mai mare decat Romania. Incă o dată, şi aici este al treilea, inflația. Dobanda nu poate să se ascundă de inflație, dobanda totdeauna va ingloba in ea inflația așa cum este ea previzionată. Dar foarte important de remarcat este că dobanzile, din perspectiva definiției lor, sunt real negative. De ce? Pentru că sunt sub inflație. Și este o mare diferență față de criza din 2008- 2010, cand dobanzile erau cu două-trei puncte este inflație. Aici este o chestiune și de modul in care reușim să finanțăm economia și reușim să finanțăm necesarul statal. Nu in ultimul rand avem un deficit de finanțat, trebuie să-l finanțăm, dar avem foarte multă datorie care vine din spate, care a trebuit anul acesta, dacă nu inșel, 80 de miliarde de lei care au insemnat datorii cumulate in anii trecuți. De aceea și modul in care noi ne finanțăm cateodată, sunt critici, vreau să vă spun că strategia noastră de finanțare este de a nu crea varfuri de plată viitoare. Cel mai complicat lucru este să ai varfuri de plată lăsate moștenire de fostele guverne și să fii obligat să găsești finanțare pentru că tu nu știi astăzi, cand vei lăsa varful de plată peste 10 ani, cum va fi peste 10 ani contextul. Nu in ultimul rand, in ultimele două luni a fost un context destul de volatil pe pieţele financiare, cred că nu este un secret pentru nimeni, au fost ingrijorări foarte mari date de ceea ce inseamnă consecințele sau efectele de primă rundă ale conflictului din Ucraina, plus ceea ce inseamnă ieșirea din Swift a unor bănci care aveau o expunere foarte ridicată pe Rusia. După cum ați văzut, sunt reduceri semnificative pe acțiunile acestor bănci pe bursele europene. Deci sunt elemente conjugate. Ceea ce pot eu să spun este că suntem in linie cu creșterea ratei de referință, dar mai ales cu creșterea Lombardului, pentru că te uiți la Lombard. Care este intervalul cu care a crescut? Lombardul a crescut cu 1,25 puncte procentuale, dobanzile noastre au crescut cu un punct, un punct şi zece, deci suntem in marja aceea. Dar ceea ce trebuie făcut este să imbunătățim ratingul de ţară. 2. Ce trebuie să facem? Să reducem inflația! Adică nu e doar să fim spectatori și zicem asta este. Trebuie să facem sau să luăm măsuri de genul ăsta şi, mai mult decat atat, să nu intervenim cu măsuri de spirală inflaționistă, pentru că există foarte multă emoție in momentul acesta, sunt destule critici că măsurile noastre nu sunt neapărat foarte concrete in zona socială. Trebuie să ne ferim sau să fim prudenți a nu crea o spirală inflaționistă, pentru că avem foarte multă inflație importată și e greu, inflația nu se stinge, am mai spus-o, de pe o zi pe alta. Vă mulţumesc. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Ce se intamplă cu amanarea ratelor la credite, mai e in analiză, se aprobă, nu se aprobă? Adrian Caciu: Rămane in continuare in analiză. Reporter: Ce anume se analizează? Adrian Caciu: Este vorba de sistemul bancar... Dar, intre timp, faptul că rămane această măsură in analiză nu inseamnă ca toți, companii sau persoane fizice, să incercăm să ne refinanțăm creditele. Vă dau un exemplu foarte simplu: diferența intre ROBOR și IRCC. Am mai spus-o, o repet: ROBOR-ul spune inflația viitoare şi il vedem că el crește, asta inseamnă că băncile se așteaptă la o inflație de durată, IRCC-ul spune inflația anterioară. Vedem o diferență cam de 3,5 puncte procentuale, la momentul ăsta, poate greșesc, 3 puncte procentuale, intre ROBOR şi IRCC. Nu costă pe nimeni nimic altceva decat a merge la bancă și a-și refinanța un credit imobiliar sau ipotecar, a-l duce pe IRCC. Există o astfel de soluție. Există de altfel soluții de restructurare a creditelor, pană cand ajungem la amanare. Pe de altă parte, de ce a rămas foarte mult in analiză acest proiect, este faptul că are un cost de finanțare destul de mare, ulterior. Şi ar putea să fie puțin mai toxic pentru cel care amană, in contextul in care n-am stabilizat oarecum inflația și creșterea de dobanzi. Pentru că la un moment dat, cand vei plăti, vei plăti la o dobandă mult mai mare și vei plăti și acel capital amanat și dobanzile amanate. Reporter: Bun. In aceste condiţii, mai are sens să mai discutați această măsură? De ce rămane in analiză şi cat timp e in analiză? Adrian Caciu: Toate măsurile răman in analiză, cele care nu s-au luat. Pentru că este un context, am mai spus-o, şi trebuie să inţelegeţi de ce le păstrăm in analiză. Contextul ne obligă, dacă vreți, la adaptare și atunci nu inseamnă pur și simplu să bagi o măsură in sertar ca și cum n-ar fi existat. Ai avut această soluție, o păstrezi acolo și vezi atunci cand poți să intervii cu ea, dacă este necesar, să intervii cu ea. Reporter: Mai concret, spuneați că pană se va stabiliza această creștere a inflației, mă rog, valoarea inflației, nu vom avea parte de o astfel de măsură? E corect ce am ințeles, adică in următoarele luni romanii nu-şi vor putea amana ratele la bănci? Adrian Caciu: Dacă intrăm pe trend descendent, vedem care este consecința asupra dobanzilor, pe trend descendent cu inflație. Reporter: Şi asta s-ar putea intampla peste cateva luni? Adrian Caciu: V-am spus, rămane in analiză această soluție, dar pană atunci ar trebui, şi asta este şi indemnul meu, să ne adaptăm toţi, mai ales companiile, dar și cetățenii, să ne adaptăm toți la ceea ce ne oferă piața. Am discutat cu sistemul bancar, sistemul bancar este deschis și la refinanțări, chiar și la amanări voluntare, dar amanarea este bine să o faci atunci cand chiar ești in incapacitatea de a plăti ratele, pentru că implică o serie de costuri suplimentare pe care le vei suporta după amanare. Dar există tot felul de soluții pe care băncile, pentru că au același interes ca și debitorul să nu rămană cu un credit neperformant. Dacă avem o astfel de problemă, ii indemn pe toți să meargă și să vadă care este situația. Iar noi rămanem cu această măsură in analiză. Reporter: Cum rămane cu impozitarea progresivă? Este o opțiune pentru anul viitor, la fel ca și suprataxarea companiilor? Adrian Caciu: Nu o să mai comentez deocamdată despre taxare, suntem intr-o situație complicată, dar rămanem in dezbaterea pe care o incepem la Ministerul de Finanțe cu tot mediul economic in cadrul jalonului din PNRR, care inseamnă reforma fiscală. Care vor fi soluțiile aduse și de către mediul de afaceri, şi de către instituțiile financiare internaționale și de către noi, ca experţi, şi de către consultanții fiscali și de către Consiliul Fiscal, de ce nu, le punem pe toate, să zic așa, intr-o analiză SWOT și vom ieși cu un pachet, trebuie să ieșim cu acest pachet care să reprezinte reforma fiscală a Romaniei. Reporter: Dacă ne puteți confirma dacă impozitarea progresivă este in discuţie, este o variantă? Adrian Caciu: Nu vă confirm. Reporter: Deci nu afirmați că... Adrian Caciu: Nu, dacă spun da, dacă spun nu. Nu, haideți, toate variantele sunt pe masă... Reporter: Deci nici una dintre ele, am ințeles. Adrian Caciu: ... dar orice discuţie despre taxe nu cred că este benefică acum. In momentul acesta eu cred că avem de trecut un hop puțin mai greu, și acest hop se numește preț, inflație și nivel de trai. Aici suntem. Şi cred că toată prioritatea noastră este să găsim soluțiile, astfel incat economia Romaniei să meargă, iar cetățenii Romaniei să aibă şi maine o zi frumoasă. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Imi aduc aminte discuția de la inceput de an in care spuneați că poate la rectificare veți vorbi despre eventuale majorări de salarii. S-a discutat in Comisia de buget de la Camera Deputaților un proiect care, e drept, nu a mai ajuns in plen, vorbim despre majorarea unor salarii pentru cei care lucrează pe PNRR, dar era vorba de sporuri, e adevărat, care sunt susţinute prin PNRR, dar majorarea salariilor ar fi trebui să fie susținută din bugetul de stat. Mă aștept că după Paște pană la urmă să se discute despre acest proiect, și un altul care prevedea ceva majorări in Armată, tot in Parlament se discută. Există posibilitatea unor creșteri de salarii pană la rectificarea bugetară? Sau ce luați in calcul la rectificare să majorați? Adrian Caciu: Eu o să păstrez, şi am spus şi atunci, la inceputul anului, vedem care este spațiul fiscal pe care il recuperăm. Acum vreau să vă spun că totul e intr-o adaptare. Acest pachet de sprijin de 17,3 miliarde de lei vine pe fondul planificării sau depășirii programului de incasări. Dar trebuie ales, ce facem dacă avem o colectare mai bună? Salvăm economia și ajutăm cetățenii din domeniul privat, ne ducem cu ei doar către consolidare, către zona bugetară? Aş vrea să ajungem mai aproape, să ajungem in semestrul I să vedem cum stau lucrurile. De ce? Pentru că cel mai important este să ai finanțare pentru ca să ai finanțare trebuie să iți meargă economia și ca să-ţi meargă economia trebuie să intervii să funcționeze ca să producă valoare adăugată, să asigure locuri de muncă şi să asigure și taxe. Din perspectiva amendamentelor sau discuțiilor din Parlament, recunosc că nu sunt la curent, am delegat această funcție sau atribuție unui secretar de stat și nu știu ce se dezbate in Parlament cu privire... Reporter: E /.../ in parlament şi de-asta, mă gandeam că poate s-a transferat şi la Ministerul Finanţelor. Adrian Caciu: Ei cred că fiecare lege trebui să aibă, așa cum spune Legea responsabilității fiscal-bugetare, o fișă financiară, elementele de sursă de finanțare și dacă sunt elemente care au fost identificate. Reporter: Şi apropo de ce spuneați de acel pachet, practic, nu toți banii din bugetul de stat? Incă mai era discuția cu fondurile europene, nu 17,3, nu aţi făcut, aşa, un balans astfel incat să găsiţi pe toate. Adrian Caciu: Nu, nu, cand am luat in calcul, ați văzut că am și spus că mare parte or să vină din fonduri europene, am dat suma globală 17,3, 9 miliarde de lei fonduri europene, 8,3 să vină din bugetul de stat; săptămana viitoare va fi publicată și execuția bugetară la primul trimestru - ne-am bazat pe modul in care au fost sau stăm cu incasările bugetare, pe faptul că am intrat intr-o depășire și a programului de colectare, ne bazăm pe faptul că odată cu intrarea celor două programe, radarul mărfurilor şi facturile la business to business pe produsele de risc fiscal ridicat, gradul de colectare va crește și, incă o dată, acești bani trebuie folosiți, redistribuiți in primul rand către economie și către sectorul privat, pentru că acolo chiar cred că avem o problemă. E adevărat, și PNRR este o prioritate şi cred că şi angajații din zona bugetară care sunt prinși in obiectivele prioritare ale Romaniei trebuie să fie sprijiniți. Reporter: Şi m-aş duce un pic in zona scandalului acesta cu vaccinurile anti-COVID, dacă ne puteți spune cat mai avem de plată și dacă există posibilitatea să anulăm anumite comenzi care sunt făcute, alea mai vechi care sunt făcute? Adrian Caciu: Despre această situație nu comentez, pentru că la mine vine, dacă este, deschiderea de credite bugetare. Sper să vă comunice domnul ministru Rafila. Ştiu că există această dezbatere. Pot să spun doar un punct de vedere personal: mi se pare incorect să plătești ceva pe care nu-l folosești. Asta este o chestiune in care trebuie să se găsească o soluție și cred că o să găsim impreună și cu Comisia Europeană o soluție. Reporter: Probabil o să fie o decizie la nivel politic luată, ulterior in coaliție, aşa deduc eu acum. Adrian Caciu: Nu pot să vă spun că nu este neapărat atributul meu, dar pe partea financiară atata văd, așa văd lucrurile, plătești pe ceea ce ai, pe ceea ce consumi, dacă ai nevoie, altfel ar insemna să iei o resursă pe care o puteai folosi la cineva/ceva care chiar era prioritar, şi iei acea resursă şi o dai intr-un loc, dar aici trebuie clarificate lucrurile, dar trebuie discutat probabil şi cu Comisia Europeană. Reporter: Bună ziua! Pachetul dvs. de măsuri intarzie, vedem acele vouchere de 50 de euro promise pană la urmă de guvern, asta inseamnă undeva la 4 lei pe zi, dacă nu mă inșel, pe care fiecare roman, mă rog, cei care se incadrează in veniturile anunțate acolo ar putea să-i primească. Vreau să ne spuneţi dvs. ce v-aţi cumpăra de 4 lei pe zi? Adrian Caciu: Nu, pentru că... Reporter: Dar puteți să cumpărați ceva de 4 lei pe zi? Adrian Caciu: Domnule Vlădescu, in primul rand transformarea este tendențioasă și știu că a făcut-o, mai nou, un analist economic. Nu se face așa, pentru că dacă vă raportați, dacă vreți, la un produs care se numește, să spun, ulei, nu cumperi in fiecare zi o sticlă de ulei. Deci este incorectă abordarea, din punctul meu de vedere, dacă imi permiteți. Nu pot să vă dau răspuns ce cumpăr eu pe 4 lei pe zi. Pot să spun așa: am 250 de lei la două luni pe produse romanești, in primul rand, foarte bine dedicate, și acolo ai un coș de consum, care inseamnă un plus față de ceea ce tu, ca persoană vulnerabilă, ai deja de la statul roman sau... ca beneficii ... ca susținere. Deci aceia nu sunt singurii bani, ca și cum 4 lei aceia, hai să revin totuși in zona aceasta de..., ai fi trăit doar din 4. Este un plus. Reporter: Bun. 8 lei la două zile atunci. Adrian Caciu: Repet: nu intru intr-o astfel de abordare. Aritmetica nu este și neapărat intotdeauna benefică din perspectiva individului și a traiului, pană la urmă, pentru că, incă o dată, nu consumați un kilogram de cartofi in fiecare zi, nu consumați un litru de ulei in fiecare zi. Eu cred că lunar va fi o sticlă de ulei... o să trebuiască acuma să se dimensioneze de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Muncii voucherul şi raportarea la cantități și se merge pe ceea ce inseamnă modelul pe persoane defavorizate. Mulțumesc. Reporter: Sri Lanka cere ajutorul FMI. Noi am putea să cerem ajutorul FMI și in ce condiții l-am cere? Adrian Caciu: Nu. Reporter: ... in ce condiții l-am cere? Adrian Caciu: Nu, nu este cazul să cerem ajutorul FMI. A fost FMI, de fapt FMI acordă asistență tehnică și pe sistemul fiscal, in reforma fiscală, a fost și vizita FMI pentru ceea ce inseamnă evaluarea pe articolul 4, știți că suntem in fiecare an evaluați. Nu este cazul, nu este cazul, deși toate instituțiile financiare au spus: dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziție, cum și Banca Mondială anunță un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt in dificultate, Fondul Monetar la fel. Nu este cazul. Romania, deocamdată are foarte mulți bani la dispoziție din partea Uniunii Europene și nu are decat să-i cheltuie, atat trebuie să facă, să găsească soluția să absoarbă fondurile europene. Sunt banii care sunt din exercițiul financiar in derulare, care pot să țină Romania pe următorii doi ani fără probleme. Reporter: Şi mai daţi-ne cateva detalii despre această idee, discutată astăzi in ședința de guvern, prin care statul ar putea să intervină in viitorul apropiat, atunci cand se descoperă specula, de exemplu, sau să intervină atunci cand prețurile nu sunt corecte. Adrian Caciu: Da. Foarte bine, chiar voiam să felicit intr-un fel, să vă felicit şi pe dumneavoastră, pe toți, presa, pentru că presa are un rol, din punctul meu de vedere foarte important in a dezvălui anumite situații de piață și noi am intrat in control impreună cu ANAF-ul, prin Direcţia Antifraudă, impreună cu cei de la Ministerul Agriculturii, cu ce de la ANPC, am intrat intr-o verificare cu privire la prețurile acestea din piețele agroalimentare, din retail, şi am observat din nou o serie de lacune legislative, o legislație prea permisivă cu privire la intențiile speculative ale unora sau altora. Știți că am avut recent, acum două luni, dacă nu mă inșel, cazul combustibilului și este clar că avem nevoie de o intărire a legislației cu privire la combaterea speculei, așa cum este la fel de clar că avem nevoie de o intărire a legislației cu privire la scurtarea lanțurilor de aprovizionare. Foarte mulți comercianți invocă faptul că ăsta este prețul, pentru că a luat de la X, care a luat de la Y, care a luat de la Z... Mie mi se pare că Romania are un potențial de producție, mai ales pe anumite zone, in care lanțul de aprovizionare ar trebui să fie scurt și asta va duce și la scăderea importurilor și la dependența prețurilor de import sau de elemente conjuncturale sau speculative care vin in anumite momente. Mulțumesc! Reporter: Nu mi-aţi spus concret cum va interveni statul. Adrian Caciu: Vom avea un act normativ de intărire a legislației. Dacă vreţi şi cum sună acel act normativ, săptămana viitoare cred că va fi pus in dezbatere publică. Reporter: Super! Mulțumesc! Adrian Caciu: Mulțumesc. Reporter: Florin Cițu, unul dintre liderii Partidului Național Liberal, fost lider al Partidului Național Liberal, spune in ultima perioadă că vor fi introduse noi taxe. Acum, in timpul conferinței dumneavoastră, spune așa: Dacă nu vrem să apară noi taxe și dacă vrem să scadă inflația, trebuie să reducem deficitul bugetar. Altă soluție nu există. Aș vrea in primul rand să vă intreb dacă sunteți de acord cu afirmația dansului? Adrian Caciu: Păi da, dar știți cum este, asta e ca retorica in biserică. Oameni buni, deci ăsta este angajamentul acestui guvern: am plecat de la 7,13, mă rog, 7,2 era asumat de dansul, și il ducem la 5,84, exact pe această rețetă o... dar nu a inventat-o dansul. Mie imi place că ne dă sfaturi, dar suntem totuși un guvern al Romaniei și asta facem. Angajamentele sunt luate impreună cu Comisia Europeană. Da, asta vom face, vom consolida fiscal Romania și vom reduce deficitele, și nu e vorba numai de deficitul... Reporter: Fără să introducem noi taxe sau să le majorăm pe cele... Adrian Caciu: Fără să introducem noi taxe. Am mai spus-o, dacă noi creștem gradul de colectare și ăsta este iar un angajament, in care suntem in implementare și avem deja rezultatele pe primul trimestru, dacă creștem gradul de colectare, dacă creștem gradul de absorbție a fondurilor europene, incă o dată, avem multe fonduri europene, 14 miliarde de euro nu este chiar o sumă care să spui că nu există, da, nu avem decat o singură cale, se reduce deficitul bugetar și economia funcționează. Reporter: Și o ultimă intrebare... Adrian Caciu: Dar să știți că mi-aș fi dorit să fi plecat ca guvern de la 3%. Să știți că este foarte complicat, ca atunci cand faci deficite mari in trecut, să te intrebi intotdeauna dacă tu anul ăsta, cand faci deficitul mare, ce vei face poate tot tu, dacă poți să reziști mulți ani ca ministru de finanțe, cand va trebui să-l reduci. Ar fi fost foarte bine pentru Romania, mai ales in contextul dat, să plece de la un deficit mic sau, de ce nu, de la un excedent. Eu mi-aş dori să trăim in Romania in care vom avea excedente bugetare, nu la pensie, cat mai curand. Reporter: Și o ultimă intrebare, dacă ne puteți spune cum vă petreceți Paștele anul acesta? Adrian Caciu: Cu familia. Reporter: Acasă... Adrian Caciu: Acasă, acasă. Pentru mine, Crăciunul și Paștele au fost intotdeauna cu familia, de mic copil, pentru că atunci petreceam cu părinții. Intotdeauna sunt pentru familie. Reporter: Familia extinsă sau doar copiii, soția? Adrian Caciu: Extinsă, de ce nu? Reporter: Ce nu lipsește de masa dumneavoastră de Paște niciodată, domnule ministru? Adrian Caciu: Dacă e căldură și ințelegere in casă, nu-mi lipsește nimic. Reporter: Cozonacul, pasca? Adrian Caciu: Nu... E doar de a gusta din ceva. Incă o dată, eu am o chestiune de principiu, de spiritul sărbătorii respective. Dacă ești impreună cu cei dragi, eu cred că este cel mai important lucru. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru faptul că ați răspuns la toate intrebările și pentru că am văzut deja curiozități legate de implementarea pachetului Sprijin pentru Romania, o să il invit pe domnul ministru interimar al investițiilor și proiectelor europene, care este și ministru la digitalizării, să vă prezinte o măsură care deja este implementată in legătură cu voucherele și o scurtă paranteză, dacă imi permiteți, domnule ministru, avand in vedere că au fost intrebări legate de valoarea voucherelor oferite romanilor care fac parte din categoriile vulnerabile, sunt un miliard de euro alocați pentru cei peste 4 milioane de romani, aflați in această situație, banii fiind jumătate din bugetul național și jumătate din fonduri europene. Vă rog. Marcel Boloş: Bună ziua tuturor. Intr-adevăr, s-a operaționalizat una dintre măsurile cuprinse in programul economico-social Sprijin pentru Romania, este vorba despre elevi care provin din familii sărace, un număr de 246 de mii de elevi - astăzi le intră pe card suma de 500 de lei, echivalentul a trei rate lunare, care au fost precizate in programul de măsuri economico-sociale, așa incat cei 500 de lei, așa cum am spus, vor intra astăzi pe card. Este vorba de 122 de milioane de lei, pe care i-am plătit astăzi și, de asemenea, trebuie să vă spun că pachetul acesta de măsuri economico-sociale continuă și cu programul pentru persoanele defavorizate, respectiv 1.188.000 de pachete alimentare au fost distribuite inainte de Paște in echivalentul a 170 de lei, este vechea măsură pe care o derulăm cu finanțare din fonduri europene, deci măsurile anunțate de către Guvern in ceea ce privește sprijinul persoanelor vulnerabile, este in implementare și iși continuă mersul firesc așa cum a fost anunțat. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste precizări. Vă rog, dacă aveți intrebări pentru domnul ministru interimar al Fondurilor Europene sau și pentru ministrul Digitalizării, pentru că se află in fața dumneavoastră. Reporter: Aş vrea să vă intreb, domnule ministru, pană in acest moment dacă ați reușit să mai găsiți fonduri europene pentru Sprijin pentru Romania, dacă acea sumă de 7 miliarde de lei s-a majorat intre timp sau nu, dacă ați reuși să găsiți și alte proiecte? Marcel Boloş: Sunt in 9 miliarde de lei pe care am spus că ii vom avea din fonduri europene din pachetul de 17,3 miliarde lei. Suma aceasta provine de pe trei căi: o prima cale va fi cea legată de ajustarea de preț la contractele de finanțare pe care le avem in derulare pentru proiectele de infrastructură de transport, rețele de apă, canalizare, proiectele adresate autorităților locale... Reporter: Adică este corect să spunem că luăm bani europeni de la infrastructură şi-i ducem la vouchere? Marcel Boloş: Deloc. Reporter: De ce? Marcel Boloş: Pentru că sumele acestea pe care le-am menționat sunt din diferite programe operaționale pe care le avem in implementare, iar voucherele, așa cum s-a preciza la lansarea pachetului de măsuri economico-sociale, sunt finanțate din perioada de programare 2021-2027, deci este vorba de banii care provin din fondul social european, și exact așa cum s-a promis, jumătate din sumă este din programul operațional destinat persoanelor defavorizate, așa cum este denumirea acestui program. Reporter: Şi reușim să mai aducem și alți bani europeni pentru acest pachet, adică să ajungem de la 9 miliarde la 10, la 11 ani? Marcel Boloş: Nouă miliarde de lei sunt deocamdată banii pe care ii avem in contextul in care regulamentele Comisiei Europene și prevederile programelor operaționale sunt respectate. Dacă va exista o flexibilizare mai departe, din partea Comisiei Europene pentru ca să putem reloca alți bani de la alte programe operaționale, asta vom vedea. Cert este că avem un stadiu al absorbției care este cunoscut de către toată lumea și că există acest risc de dezangajare a banilor pe care ii avem din vechea perioadă de programare 2014-2020, deci va trebui să avem in vedere un pachet de măsuri astfel incat să diminuăm pe cat posibil riscul de pierdere a fondurilor europene. Reporter: A fost o mare controversă tot vizavi de banii europeni care vin pentru acest program Sprijin pentru Romania, ințeleg așa: că mai intai dăm din bugetul de stat, iar mai apoi urmează să fie decontate aceste sume... Marcel Boloş: Şi pană acum, toate fondurile pe care le-am avut de decontat de la Uniunea Europeană le-am decontat plătind prima dată din bugetul de stat și mai apoi procesul de decontare a fost unul firesc in relația cu Comisia Europeană. Reporter: Intrebarea mea este dacă reușim să decontăm aceste sume pană la finalul anului sau abia de anul viitor? Marcel Boloş: Decontarea poate să aibă loc, dacă ne referim la banii din vechea perioadă de programare din bugetul vechi, clasic, cum ii spunem noi, poate să aibă loc pană pe 31 decembrie 2023. Deci nu este o decontare cu dată limită. Este important să fie in interiorul datei prevăzute pentru cadrul de programare 2014-2020. Din acest punct de vedere mecanismele iși urmează cursul firesc de decontare. Romania are cum am spus, acest sold disponibil de peste 10 miliarde de euro. Va trebui să vedem cum găsim soluții legale pentru ca banii să ii putem folosi pentru proiectele pe care le derulăm in prezent. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. V-aş intreba legat de aceea posibilă flexibilizare de care tot discutăm de ceva timp, cand am putea să aflăm dacă pană la urmă se dau acești bani sau nu se dau. Știu că era... Marcel Boloş: Flexibilizarea in momentul de față există pentru refugiați. Discuția pe care o purtăm este ca această flexibilizare să continue, pentru că pe perioada pandemiei aveam posibilitatea ca să mutăm banii intre programe operaționale și intre fonduri, un pic mai complex acest proces de flexibilizare pe care il derulăm pe fonduri europene. Desigur că așteptările noastre sunt pe măsură, raportandu-ne la banii pe care ii avem disponibili. Dacă nu, atunci va trebui să gandim un pachet de măsuri la nivelul guvernului, astfel incat soldul disponibil pe care il avem să il reutilizăm pentru proiectele pe care le avem in derulare, fie că discutăm de proiectele de infrastructură, fie că discutăm in continuare despre măsuri de natura cheltuielilor finanțate din Programul Operațional Capital Uman, aici avem termen din partea domnului prim-ministru ca să pregătim acest plan de măsuri in prima săptămană din luna mai. Reporter: Am ințeles. Și in cealaltă calitate a dumneavoastră dacă pot vă să vă intreb cateva detalii despre cloud-ul guvernamental, că este așa un subiect care a creat, ce să zic, tensiune in anumite instituții. Sunt foarte mulți care nu sunt de acord cu tot ce presupune acel chestionar. Așteptăm o ordonanță de urgență. Cand va fi gata şi ce cale de mijloc găsiți? Marcel Boloş: Ordonanța de urgență, după cum ați văzut, a fost intr-un proces de dezbatere publică pe care l-am derulat in mod firesc. Am primit foarte multe critici, dar cred că pană la urmă este vorba de o neințelegere. Nu s-a pus niciodată problema ca operaționalizarea și utilizarea bazelor de date să fie făcută de altcineva decat Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei. Celelalte structuri implicate de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, pană la responsabilitățile care vin pe partea de securitate cibernetică, nu fac parte din accesul la bazele de date. Deci, practic am păstrat in zona civilă controlul asupra bazelor de date, dar este pană la urmă un exercițiu firesc de dezbatere publică și, dacă vreți, este pentru prima dată cand Romania intră pe făgașul acesta, normal, generat de interoperabilitatea bazelor de date, instituțiile publice vor fi obligate, după ce se aprobă legea in parlament, ca să se permită interoperabilitatea bazelor de date, inseamnă drumuri mai puține pentru oameni, inseamnă documente care fac parte din birocrație și, să zicem, care nu mai trebuie prezentate de la o instituție la alta, inseamnă foarte multe lucruri bune pentru ceea ce inseamnă serviciile publice adresate oamenilor. Reporter: Dar le-aţi şi comunicat acestor instituții, că poate au ințeles greșit, adică ei știu? Marcel Boloş: Am avut acest proces de comunicare in fiecare săptămană. Avem ședință pentru ceea ce inseamnă implementarea cloud-ului guvernamental. Repet, este un inceput de drum și e firesc, Romania nu a avut pană acum, dacă vreți, parcursul acesta pentru ceea ce inseamnă tehnica modernă, cloud computing și din acest punct de vedere avem aceste dificultăți, dar nu trebuie să ii fie frică nimănui de faptul că ar avea cineva acces la bazele de date, ci dimpotrivă, să aibă incredere că această interoperabilitate a bazelor de date, greu ințeleasă, face mult bine pentru oameni. Şi noi, Guvernul Romaniei, din acest punct de vedere, avem sarcina ca să ducem lucrurile la bun sfarșit. Cu toții ne dorim servicii publice mai suple, mai debirocratizate și este o oportunitate unică pe care o are Romania ca să iși realizeze cloud-ul guvernamental. Discutăm de un buget de peste 500 de milioane de euro, enorm, pentru acest proiect, dar impactul este unul major asupra vieții romanilor. Reporter: Şi vă intreb şi pe dvs. ce faceți de Paști? Marcel Boloş: Merg la Cluj şi particip la slujbele care sunt in această perioadă in biserică şi apoi cu familia. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru participarea la briefingul de presă al guvernului. Mulțumesc şi jurnaliștilor care v-au adresat intrebări. Cu permisiunea dvs. o să vă prezint foarte pe scurt cateva dintre principalele decizii, altele decat cele prezentate deja de către membrii cabinetului, pe care astăzi guvernul Nicolae Ciucă le-a luat. OUG aprobată pentru unele măsuri bugetare destinate organizării şi desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, eveniment care se va desfășura la Bucureşti in acest an, in perioada 26 septembrie-14 octombrie. Guvernul a alocat 88 de milioane de lei pentru a organiza această conferință. Este primul eveniment de acest fel organizat in Europa după 30 de ani şi va avea loc in baza acordului dintre Guvernul Romaniei şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor de a găzdui, organiza şi finanţa acest eveniment, document semnat la Geneva in vara anului trecut. In cadrul acestui eveniment vor fi stabilite politicile generale ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, vor fi adoptate planurile strategice şi financiare pentru următorii patru ani, dar vor fi dezbătute şi soluţiile la problemele care ţin de incluziunea digitală. Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este cea mai mare organizaţie de profil din lume, este şi cea mai veche dintre agenţiile ONU. Dacă doriţi, vă pot oferi cateva detalii suplimentare legate de importanţa acestui domeniu, cel puţin pentru Romania in sectorul IT and C, care produce 6,7% din PIB-ul ţării, lucrează peste 200 de mii de angajaţi, veniturile din sectorul Telekom doar in prima jumătate a anului trecut ridicandu-se la peste 8,4 miliarde de lei. Aşadar, e un sector extrem de dinamic şi la nivel mondial, pondere de 7% din PIB, cu o valoare de 5,5 trilioane dolari. Acest eveniment găzduit de Romania va poziţiona ţara noastră intr-o zonă extrem de selectă. Acesta, să spunem, ar fi unul dintre momentele importante legate de activitatea din şedinţa de guvern de astăzi, așa cum anunța și premierul Romaniei, fiind adoptat cu acest prilej și memorandumul privind sărbătorirea centenarului Mormantului Ostașului Necunoscut, anul viitor, cand se vor implini și 100 de ani de la amenajarea Mormantului Ostașului Necunoscut in parcul Carol 1 din București. A fost adoptat și memorandumul cu tema suplimentarea numărului de posturi aferente direcțiilor sanitar-veterinare pentru siguranța alimentelor, la nivel județean, in acest fel fiind fluidizat traficul la frontieră, după cum ați văzut ceea ce se intamplat in porturile de la Marea Neagră, a afectat și fluxul de mărfuri. De aceea, pentru fluidizarea traficului direcțiile sanitar-veterinare vor avea posturi suplimentare in acest sens. Dacă aveți intrebări vă stau la dispoziție, dacă nu, aș vrea... Reporter: /.../? Marcel Boloș: Prefecții... a fost amanată discuția legată de prefecți. Ceea ce aș vrea să vă mai spun este că in ultimele zile controale efectuate in piețe, de altminteri aţi şi auzit intervenția premierului din debutul ședinței de guvern, măsuri cerute pentru ca instituțiile responsabile să fie extrem de active in această perioadă, in piețe, in hipermarketuri. In ultimele zile, ANSVSA și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor au dat amenzi insumate de peste două milioane de lei. Sunt cateva mii de controale care s-au efectuat. Ele vor continua, tocmai pentru a preveni activitățile legate de speculă, dar și pentru a verifica modul in care sunt comercializate produsele, in special alimentare, in această perioadă. Dacă nu aveți alte intrebări, nu imi rămane decat să urez tuturor credincioșilor care vor sărbători Paștele ortodox duminică, sărbători fericite alături de cei dragi și să vă asigur că instituțiile guvernamentale vor asigura toate serviciile publice necesare, inclusiv in această perioadă! Mulțumesc incă o dată! 2022-04-21 12:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-21-03-04-00big_luk_1353.jpgȘedința de guvern din 21 aprilieȘtiri din 21.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-21-aprilie1650519057Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineaţa! O să incepem ședința de guvern, in această dimineață, cu implementarea măsurilor pe care le-am prevăzut in cadrul coaliției pentru pachetul Sprijin pentru Romania. Astfel, vom aproba schema de ajutor de stat, de care vor beneficia investițiile in economia Romaniei, a căror valoare inițială va fi de minim un milion de euro. Continuăm, deci, să dezvoltăm toate elementele de reglementare, să luăm toate măsurile necesare la nivelul Guvernului, astfel incat aceste măsuri să intre cat mai repede in vigoare și să producă efecte, așa cum ne-am asumat. Pachetul de măsuri are o valoare de 200 de milioane de euro. Ceea ce cred că este foarte important de subliniat este faptul că aduce cateva elemente de noutate, in sensul in care dorim ca, prin aceste măsuri, să producem efect multiplicator in economia romanească, să avem valoare adăugată cat mai mare și, in felul acesta, considerăm că este foarte important să ne focalizăm pe ceea ce inseamnă industria prelucrătoare, construcțiile, informatică și comunicații, HoReCa și, nu in ultimul rand, investițiile in sănătate și asistență socială. Este, de asemenea, important de precizat că, incepand de anul trecut, numărul de cereri de finanțare a crescut constant, in acest an fiind deja emise 50 de finanțări din totalul de 144, cate se află la Ministerul de Finanțe, și acestea sunt pentru firme care fac parte din industria auto, aeronautică, industria alimentară, electrocasnice, farmaceutică și, nu in ultimul rand, a materialelor de construcții. Este, de asemenea, foarte important să precizăm, de altfel am menționat și ieri, o fac și astăzi, pentru că, așa cum am spus, pachetul Sprijin pentru Romania are două linii principale de efort, cea a investițiilor in economie și cea a măsurilor sociale. Ieri, in Parlament, s-a aprobat alocația de 22 de lei pentru copiii și tinerii aflați in sistemul de servicii speciale. Aici doresc să le mulțumesc atat parlamentarilor, cat și Ministerului Tineretului și Familiei pentru că au reușit să aducă pe lista de priorităţi această măsură. In ceea ce priveşte importanţa pe care o asigurăm şi pe care o acordăm domeniului agricol, pentru susţinerea fermierilor, astăzi alocăm 450 de milioane de lei, sumă de care vor beneficia 95 de mii de fermieri, care au fost afectaţi de efectele pandemiei de COVID-19. Este un sprijin pe care fermierii il aşteaptă si prin care noi sperăm să contribuim la tot ceea ce inseamnă redresarea agriculturii romanești, redresarea producției in fermele romanești. Am discutat acest aspect și ieri cu domnul ministru, in timp ce am vizitat o investiție in domeniul de prelucrare a legumelor la Oradea și vom continua ca, pe baza bunelor practici, să dezvoltăm astfel de pachete de măsuri și să continuăm să sprijinim agricultura și industria alimentară din Romania. Un alt aspect foarte important este legat de ceea ce trebuie să gestionăm in punctele de trecere a frontierei, in special pe porțiunea de graniță cu Ucraina, este nevoie de personal suplimentar in special pe domeniul asigurării controlului fitosanitar și, in felul acesta, astăzi vom suplimenta organigrama ANSVSA cu 25 de posturi, pentru a putea să asigurăm un serviciu de 24 de ore, cu 7 zile din 7, in aceste puncte de trecere a frontierei, ţinand cont că, odată ce au fost inchise porturile de la Marea Neagră și Marea Azov, tot ceea ce inseamnă trafic de bunuri, circulația bunurilor, transportul bunurilor s-a mutat, s-a transferat pe căile rutiere și feroviare și, atunci, avem nevoie să gestionăm cum se cuvine și să nu lăsăm să petreacă foarte mult timp cu procedurile de trecere a frontierei. Pentru că am vorbit de timpul petrecut in trafic, ieri, la Oradea, am participat la inceperea lucrărilor la o astfel de investiție; practic ieri au fost două activități la care am participat, și anume, finalizarea unei lucrări cu bani de la bugetul de stat și bugetul autorităților locale și inceperea unei investiții cu bani din fonduri europene. Asta este formula pe care noi ne dorim să mergem in continuare pentru a putea să beneficiem la maxim de tot ceea ce inseamnă aceste oportunități, iar astăzi cred că este o veste bună pentru cei care circulă pe itinerariul București - Pitești - Craiova - Severin - Timișoara. Ştim că la mijlocul acestei distanțe, in localitatea Balș de fiecare dată traficul se aglomera și cațiva kilometri se petreceau intre 40 - 50 de minute și mai mult de un ceas. Astăzi se deschide centura de ocolire a municipiului Balş, avem garanțiile, domnule ministru, și de la constructor - este un demers care a inceput cu aproximativ trei ani in urmă și iată că reușim să deschidem astăzi prima porțiune de drum expres din Romania, care va asigura cu certitudine evitarea acestei așteptări și pierderea timpului in trafic in localitatea Balş. Sperăm ca romanii să se poată bucura de timpul caștigat in trafic. O altă chestiune foarte importantă, anul viitor se implinesc 100 de ani de la amenajarea monumentului Ostașului Necunoscut in Parcul Carol I din București și, practic, astăzi facem primul pas pentru instituirea Anului Ostașului Necunoscut al Romaniei in anul 2023. Ne aflăm in Joia Mare, foarte curand vom sărbători sfintele Paște. Am primit mai multe intrebări legate de prețuri, discuții legate de prețurile la produsele pe care cetățenii le preferă, le cumpără in aceste zile. Am văzut și partea aceasta de escaladare a prețurilor la anumite produse, am discutat cu instituțiile de linie, astfel incat prin ANSVSA, prin Autoritatea de Protecție a Consumatorului, să veghem astfel incat să se evite specula și cetățenii să beneficieze de prețul corect al produselor și, de asemenea, să asigurăm siguranță alimentară peste tot acolo unde se comercializează astfel de produse. Ca atare, tuturor autorităților care sunt indrituite să vegheze pentru a putea să avem siguranța că nu se speculează pe produsele care au cea mai mare căutare și, de asemenea, să avem certitudinea că ele se vand in condiții fitosanitare corespunzătoare, le cer să fie permanent la datorie. Le mulțumesc de pe acum, pentru că vor fi de veghe permanent și sper ca toate activitățile să se desfășoare fără evenimente deosebite! De asemenea, sunt convins că la nivelul celorlalte instituții, și aici mă refer la cadrele medicale, la poliţişti, la jandarmi, la pompieri, la SMURD, au făcut-o de fiecare dată, sunt convins că o vor face și acum, asigurand serviciul permanent de continuitate și să fie in măsură să intervină, dacă va fi cazul; sperăm să nu fie cazul şi să petrecem sărbătorile in liniște. Ca atare, le mulțumesc tuturor celor care sunt la datorie, iar cetățenilor noștri le doresc sărbători liniştite, să se bucure alături de familie și de cei dragi! Sărbători frumoase! Vă mulțumesc! 2022-04-21 08:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-21-01-09-04big_1_(5).jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la depozitul FrescoverdeȘtiri din 20.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-depozitul-frescoverdeGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la societatea Frescoverde Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, aflat astăzi in județul Bihor, a vizitat compania Frescoverde SRL, intre cele mai mari fabrici din Europa de Est specializată in procesarea legumelor și rădăcinoaselor. Discuțiile cu reprezentanții Frescoverde SRL au vizat activitatea companiei care, in momentul de față, reprezintă singura alternativă de valorificare industrială din vestul țării pentru producătorii de legume interesați. Premierul a apreciat că modul de lucru al acestei companii, care colaborează cu majoritatea marilor retaileri și distribuitori din Romania și acoperă o mare parte din piața HORECA, reprezintă un model ce poate fi multiplicat in marile bazine legumicole. Valorificarea potențialului agricol al Romaniei și garantarea securității alimentare răman in atenția Guvernului. Aceste preocupări sunt reflectate in măsurile incluse in pachetul Sprijin pentru Romania, destinate susținerii sectorului agricol și industriei alimentare, precum și protejării economiei și cetățenilor de efectele creșterii prețurilor și ale perioadei dificile pe care o traversăm, a afirmat prim-ministrul Ciucă. Apreciez munca fermierilor și procesatorilor in tot ceea ce inseamnă asigurarea unor produse de calitate pentru cetățeni, iar prin acțiunile concrete ale Guvernului sprijinim acest efort, a afirmat șeful Executivului. Așa cum am discutat cu patronatele și sindicatele din agricultură și industria alimentară, Guvernul susține procesarea produselor agricole in Romania și ii incurajează pe fermieri și procesatori să adauge valoare materiilor prime. Incepand cu 1 iunie, vom introduce o schemă de ajutor de stat in valoare de 200 de milioane de euro, soluție aflată in lucru la Ministerul Agriculturii. 10% din valoarea produselor procesate va rămane la fermieri si procesatori. Această soluție va asigura necesarul pieței interne și va reduce presiunea asupra stocurilor și prețurilor la alimente, a afirmat premierul Nicolae Ionel-Ciucă. Această măsură are in vedere și echilibrarea raportului intre producția agricolă și capacitatea de procesare a produselor, astfel incat procesarea să se facă in plan intern. Totodată, premierul a menționat că o altă măsură destinată susținerii agriculturii romanești este alocarea sumei de 300 de milioane de euro fermierilor sub forma capitalului de lucru. Pentru a stimula sectorul agricol și agro-alimentar să creeze noi locuri de muncă și să păstreze muncitorii calificați, Guvernul susține majorarea salariului minim la 3.000 de lei lunar in acest domeniu strategic pentru economia Romaniei. Măsurile destinate agriculturii incluse in pachetul Sprijin pentru Romania răspund solicitărilor fermierilor, patronatelor și sindicatelor din agricultură, a arătat șeful Executivului. Frescoverde SRL, companie romanească inființată in anul 2018, are o capacitate instalată de procesare automatizată de aproximativ 15.000 de tone/an legume congelate: mazăre, fasole, spanac, porumb, broccoli, conopidă, rădăcinoase. Compania are in vedere creșterea capacității de procesare la 20.000 de tone pe an la inceputul anului viitor, prin realizarea de investiții suplimentare in echipamentele pentru procesarea legumelor rădăcinoase. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a fost insoțit in vizita in județul Bihor de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean. 2022-04-20 14:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i2152.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la șantierul drumului de legătură dintre centura Oradea și Autostrada A3Știri din 20.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-antierul-drumului-de-legatura-dintre-centura-oradea-i-autostrada-a3Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la șantierul drumului de legătură dintre centura Oradea și Autostrada A3 [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, din nou! Ne aflăm la al treilea moment al vizitei pe care /.../ in municipiul Oradea. De dimineață am participat la inaugurarea Sălii Polivalente, a urmat apoi un moment in care, la nivelul municipalității, s-au sărbătorit 103 ani de la intrarea trupelor romane, sub comanda generalului Moșoiu, in Oradea, respectiv 20 aprilie 1919, și iată-ne acum in această locație de unde vor incepe lucrările la drumul de legătură intre centura municipiului Oradea și autostrada A3 Biharia. Ați putut să auziți datele tehnice pe care le-au prezentat cei care urmează să desfășoare lucrările la acest drum. Este un proiect foarte important pentru infrastructura rutieră a județului Bihor și nu numai, este un proiect de care vor beneficia toți cetățenii romani care circulă in această zonă, este un proiect care se inscrie intr-un model de bune practici in colaborarea dintre guvern și autoritățile locale, pe de-o parte și, pe de altă parte, este un model de bune practici in ceea ce privește descentralizarea implementării proiectelor europene. Practic, putem să vedem două elemente distincte, dar ele sunt complementare și anume faptul că Sala Polivalentă a fost finanțată din bani guvernamentali și bani asigurați de către autoritățile locale, bani guvernamentali - 80% autoritățile locale - 20% și acest proiect care este finanțat din fonduri europene, aproximativ 545 de milioane de lei fără TVA, din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Ceea ce este important, incă o dată: acest tip de infrastructură contribuie atat la dezvoltarea economică, cat și la dezvoltarea turismului și cred că este foarte important - diminuează foarte mult așteptarea in trafic a cetățenilor. Spuneam că discutăm de elemente de complementaritate, domnul ministrul Boloș spunea mai devreme că, la nivelul țării noastre, avem un buget de aproximativ 21 de miliarde de euro care sunt destinați pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Este foarte important să adăugăm că, și la nivelul Guvernului, prin bugetul de stat, sunt alocate fonduri, astfel incat să putem să asigurăm partea aceasta de complementaritate intre ceea ce putem să facem prin arterele principale de transport și cele de la nivelul autorităților locale, de dimensiune mai mică - și, in felul acesta, doresc să subliniez că la nivelul Guvernului, practic, strategia noastră de finanțare vizează tocmai acest principiu prin care să reușim să coordonăm alocarea fondurilor de la bugetul de stat cu cele alocate din fonduri europene. Este o discuție pe care o avem de fiecare dată cu autoritățile locale, cu reprezentanții instituțiilor guvernamentale, pentru că dorim foarte mult să existe o convergență a tot ceea ce inseamnă programe de dezvoltare și intr-adevăr să putem să beneficiem pe deplin din tot ceea ce inseamnă implementarea acestora. Inclusiv in pachetul de măsuri Sprijin pentru Romania sunt alocate fonduri, 60% din fonduri sunt alocate pentru investiții in economie, pentru sprijinirea economiei și in mod deosebit, pentru sprijinirea și protejarea locurilor de muncă. Totodată, discutăm de 40% din acest pachet, fonduri alocate pentru sprijinirea cetățenilor vulnerabili și, dacă săptămana trecută discutam deja de faptul că a fost adoptată o ordonanță de urgență prin care disponibilizam fonduri de la bugetul de stat pentru a putea să acoperim diferența aceasta de preț la materialele de construcții, precum și costurile cu forța de muncă, astăzi, in Parlamentul Romaniei, a fost adoptată o lege prin care a fost ridicată la 22 de lei valoarea alocației pentru hrană a copiilor și tinerilor din sistemul de protecție specială. Ceea ce vreau să subliniez este că urmărim consecvent ca tot ceea ce ne-am asumat prin aceste decizii pe care le-am luat și le-am prezentat ca fiind asumate la nivelul coaliției să fie implementate și asta cat mai repede posibil. Vă mulțumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, in condițiile crizei energetice, are Romania o strategie pentru folosirea energiei pe bază de apă geotermală? Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect astăzi, impreună cu domnul președinte Bolojan, cu domnul primar Birta, pentru că este o situație specifică județului Bihor, precum și in municipiul Oradea, se folosește pe scară largă apa termală. Problema pe care noi trebuie să o avem in vedere și am ințeles-o foarte bine este că apa termală nu este o resursă inepuizabilă și, in felul acesta, trebuie să venim cu un proiect de lege eventual cum putem să il asumăm la nivelul Guvernului, astfel incat apa consumată, alta decat cea care este folosită și poate fi contaminată, cel puțin cea care este folosită in sistemele de incălzire, ea trebuie reinjectată inapoi in sursă astfel incat să putem să beneficiem pe termen lung de această resursă pe care o avem. Deci astea sunt elementele specifice pe care le-am discutat astăzi impreună cu autoritățile locale. Reporter: Domnule premier v-aţi pregătit, ați avut timp să vă pregătiți pentru sărbătorile Pascale? Dacă v-aţi făcut un buget impreună cu familia pentru masa de Paște? Dacă aţi cumpărat mielul? E Miercurea Mare. Nicolae-Ionel Ciucă: Sincer, nu incă. Nu am avut timp. Reporter: Domnule ministru, subliniați dumneavoastră și colegii dumneavoastră din guvern buna colaborare intre autoritățile centrale și locale, insă se pare că nu este cea mai bună colaborare, de vreme ce Organizația Județeană Bihor a PSD, care vă este partener de guvernare, a criticat intarzierea dării in folosință a Sălii Polivalente, susținand că primăria și PNL Bihor au făcut ca proiectul să fie ajustat, modificat, intarziat. Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Am ințeles că au fost anumite aspecte care au dus la temporizarea finalizării lucrărilor, dar acest lucru, cel puțin așa mi s-a prezentat, a fost din cauza faptului că s-au căutat soluțiile cele mai bune astfel incat să putem să beneficiem, dacă tot este vorba de o Sală Polivalentă nouă, de ultimele elemente de tehnologie și chiar imi prezentau cu foarte multă mandrie faptul că parchetul, care este acum in Sala Polivalentă, este unul pe care il folosesc și in MBA, astfel că o anumită intarziere poate fi acceptată dacă soluțiile sunt cele care vin să aducă imbunătățiri proiectului. In ceea ce privește intrebarea dumneavoastră, ne aflăm intr-o coaliție unde au loc dezbateri, unde au loc discuții și partea aceasta de critică, dacă ea este benefică, poate fi acceptată. Ceea ce vă pot spune este faptul că, in interiorul coaliției, este stabilitate, puteți să vedeți că deciziile pe care le-am luat sunt implementate in deplină concordanță și au fost agreate atat la nivelul conducerii partidelor, cat și la nivelul tehnicienilor care pun in aplicare deciziile care se iau la nivelul coaliției; este normal să existe și astfel de discuții. Reporter: Şi o a doua intrebare. In urmă cu cateva zile, avioanele MiG ale Armatei Romane au fost consemnate la sol, au fost suspendate zborurile; azi dimineață am avut o știre din surse americane că Forțele Aeriene Ucrainene au mai multe aparate de zbor decat aveau la inceputul războiului. Poate cetățeanul roman să facă o legătură intre cele două intamplări, să zic așa? Nicolae Ciucă: Nu! Absolut deloc. Am primit informarea de la Ministerul Apărării Naționale pe marginea acestei decizii, este vorba de continuarea elementelor de analiză tehnică a aeronavelor MiG-21. Ele nu au fost scoase din uz, se dorește să se finalizeze și să existe o decizie pe baze tehnice foarte bine fundamentate, astfel incat să asigurăm pe deplin siguranța zborului. Reporter: Şi ultima intrebare, dacă imi permiteți. Sunteți general, ați fost combatant, vi se reproșa că in această calitate, dublată mai nou și de cea de premier, nu ați vorbit niciodată romanilor despre războiul in sine de la granița de nord a Romaniei, ci despre faptul că Romania ajută cu căști, cu veste, nu știu, cu alimente, cu ce ajută. Intrebarea este: aţi fost vreodată invitați să vă expuneți opiniile de specialist, de general in legătură cu războiul din Ucraina? Dacă da, de ce nu ați făcut-o? Nicolae-Ionel Ciucă: O invitare directă pe acest subiect nu am avut, dar, sigur, cariera mea profesională este cea pe care o știm și o știți și dumneavoastră. In acest moment ocup o funcție din care nu aș dori să vin și să prezint elementele specifice legate de acest subiect, deoarece orice declarație de la acest nivel are alte conotații in spațiul public și in mod deosebit in cel internațional. In schimb, am văzut că există foarte mulți specialiști, există analiști care fac acest lucru și il fac foarte bine. Reporter: Vor exista și in Romania tabere de instrucție a soldaților romani precum a spus Pentagonul? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu există acest lucru. Nu am luat in analiză acest subiect. Reporter: Domnule prim-ministru, spuneţi-ne, vă rog, dacă Romania ia in calcul să renunțe la contractele pentru dozele de vaccin, pentru că trebuie să mai primim 40 de milioane de doze anul acesta și in 2023. Este posibilă renunțarea la aceste contracte? Nicolae-Ionel Ciucă: Este o analiză pe care Ministerul Sănătății o are in desfășurare. Sigur, trebuie să vedem care sunt elementele de cost ale acestei decizii. Cert este că, in acest moment privind, și analizand datele de vaccinare cu numărul de vaccinuri care a fost contractat, trebuie să luăm neapărat o decizie astfel incat să nu irosim banii degeaba. Reporter: Cum va fi schimbată legea care permite donarea de echipament din resursele armatei către Ucraina? Nicolae-Ionel Ciucă: Vreți să repetați? Reporter: Există un proiect de lege pe site-ul MApN prin care se modifică legea deja existentă și dacă vor fi trimise arme sau tehnică militară către Ucraina și dacă da, ce anume? Concret. Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, legea este in analiză și in momentul in care ea se va finaliza vom lua și o decizie concretă in acest sens. Vă mulțumesc! Reporter: Legat de Autostrada A3 aveți informații cu privire la contractul pentru traseul Biharia-Chiribiș, dacă s-a rezolvat ceva? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am. Este reprezentantul Ministerului Transporturilor. Vă rog. Reporter: Voiam să vă intreb dacă confirmați ceea ce spune ministrul rus, faptul că avem mulți mercenari in Ucraina? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu comentăm o astfel de informație pentru că nu... Reporter: Spuneţi-ne dumneavoastră realitatea. Nicolae-Ionel Ciucă: Deci, nu există astfel de date. Am văzut că există și informația conform căreia s-ar instrui pe teritoriul Romaniei militari ucraineni. Nici nu incape discuția acestui subiect. Reporter: De unde aceste zvonuri pe care ei le confirmă ca fiind reale? Nicolae-Ionel Ciucă: Vă rog și fac apel la cetățenii romani să aibă in vedere și să aibă, de asemenea, mare grijă de unde se informează. Este o situație de securitate deosebit de complicată și, in acest ansamblu, există foarte multe informații care fac parte din domeniul dezinformării, al fake news-ului, al propagandei și avem nevoie de foarte mult discernămant cand primim astfel de informații. Vă mulțumesc foarte mult! Reporter: Să revenim puțin la Paște. Să terminăm intr-o notă mai de sărbătoare, despre Paşte. Nicolae Ciucă: Vă rog. Reporter: Voiam să vă intreb dacă v-aţi făcut bugetul pentru masa de Paște, dacă ați alocat un buget, scurt, așa, intr-o notă mai...? Nicolae-Ionel Ciucă: Sincer, soția se ocupă de toate aceste chestiuni. Nu am cand, plec dimineața și mă intorc seara, foarte tarziu. Reporter: Ce nu va lipsi de pe masa de Paște, atunci? Care e meniul preferat? Mielul, cozonacul, pasca? Nicolae-Ionel Ciucă: Tot ceea ce mănancă un om obișnuit, absolut nimic diferit, nimic special. Reporter: La piață ați putut să mergeți, să vedeți prețurile cu mieii? Vă rog. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am fost. Ieri a fost purtătorul de cuvant, l-am rugat să meargă să reprezinte guvernul la un astfel de demers. Am văzut prețurile, am văzut și bugetul pe care l-a stabilit, 800-900 de lei. Prețurile sunt, intr-adevăr, nu tocmai la indemana oricui. Este o perioadă in care comerțul se face cum se face, sunt și anumite exagerări in tot ceea ce inseamnă fixarea prețurilor. Trăim intr-o societate democratică, intr-o piață liberă, unde prețul este fixat de cerere și ofertă. Vă mulțumesc, foarte mult! 2022-04-20 14:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i2079.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la festivitățile dedicate zilei de 20 aprilie 1919Știri din 20.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-festivitatile-dedicate-zilei-de-20-aprilie-1919Galerie foto - Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu primarul municipiului Oradea, Florin Birta Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu primarul municipiului Oradea, Florin Birta *** Galerie foto *** Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia militară cu prilejul implinirii a 103 ani de la intrarea Armatei Romane in Oradea și eliberarea orașului de sub regimul bolșevic al lui Bela Kun [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Distinși membri ai Parlamentului Romaniei, Domnilor miniștri, Domnule președinte al Consiliului județean, Domnule primar, Excelența dumneavoastră domnule ambasador, Preacuvioși părinți, Distinși membri ai autorităților locale, Dragi militari și reprezentanți ai sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, Dragi orădeni, Sunt onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră, la sărbătorirea unui eveniment de răscruce in istoria orașului și, totodată, in istoria incărcată de atata emoție atat la vremea lui, cat și astăzi. Acum 103 ani, pe 20 aprilie, zi de sărbătoare a sfintelor Paște, trupele Armatei Romane intrau in Oradea, să apere populația și să o elibereze de tiranie, in aclamațiile romanilor, maghiarilor și tuturor naționalităților care le așteptau aici. Bela Kun, lider al Partidului Comunist și conducătorul revoluției bolșevice ungare din 1919, instaurase o Republică roșie după modelul leninist din Rusia, căreia i-a căzut victimă și Oradea. Din 22 martie, primăria fusese desfiinţată şi inlocuită cu Sovietul administrativ al muncitorilor şi soldaţilor, in tot orașul fiind luate măsuri cu caracter restrictiv, s-a introdus cenzura presei, au fost interzise predarea religiei in școli și vopsirea sau comercializarea ouălor de Paște, a fost comandată naţionalizarea locuinţelor, iar cine avea curajul să invoce ideile de libertate sau democraţie era judecat. Pe 18 aprilie, comandantul poliției, Janossy Gyula, a declanșat ofensiva militară antibolșevică, a doua zi gărzile roșii erau obligate să se retragă in cazărmi, fiind repusă in drepturi vechea administrație, care conducea orașul din anul 1902. Intrarea in oraș a trupelor romane, in 20 aprilie, pentru protejarea comunității de o posibilă contraofensivă bolșevică, a fost cerută chiar de autoritățile locale, in frunte cu primarul Rimler Karoly, iar ostașii conduși de generalul Traian Moşoiu au defilat in uralele orădenilor. Primarul Rimler a predat orașul generalului Moșoiu, pentru a-l apăra, iar Oradea a trecut sub protecția Regatului Romaniei, cu schimbare pașnică de putere și fără inlocuirea reprezentanților vechii administrații. Este o istorie cu semnificație uriașă. In numele libertății, democrației și păcii, Oradea multietnică și multiculturală și-a incredințat destinul Romaniei, iar in prezent este unul din cele mai infloritoare orașe din țară și folosesc acest prilej pentru a le mulțumi incă o dată edililor orașului din ultimii ani, prezenți aici, la această ceremonie, actualmente domnul președinte al Consiliului județean, Ilie Bolojan, și, desigur, domnului primar in funcție. Astăzi, administrația și armata se reintalnesc simbolic la Oradea, pentru a reaminti emoționanta zi de 20 aprilie 1919, cand puterea civilă și cea militară, dincolo de orice apartenență, s-au unit pentru binele comunității. Este cel mai bun moment să reamintim, cu respect și admirație, numele personalităților care s-au distins atunci prin altruism, iubire de valori și viziune: Aurel Lazăr, Rimler Karoly, Janossy Gyula, Coriolan Pop, Iustin Ardelean, Roman Ciorogariu și, desigur, Traian Moșoiu. Sper că tinerii orădeni cunosc această pagină insemnată din istoria lor și iși cinstesc inaintașii după cum merită. Sper ca evenimente precum cel de astăzi să păstreze și să reinvie memoria acelui 20 aprilie 1919. Sper ca in toată această perioadă in care traversăm mai multe crize cetățenii municipiului Oradea, impreună cu autoritățile locale, să continue ceea ce au inceput, să dezvolte mai bine și mai mult ceea ce au preluat și, prin solidaritate, empatie, generozitate și disponibilitate la efort să poată să realizeze ceea ce iși doresc de mult timp. Vreau să transmit felicitări organizatorilor evenimentului, vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor de pe malurile Crișului Repede și să le doresc sărbători liniștite, multă sănătate, prosperitate și un Paște fericit! Vă mulțumesc! 2022-04-20 11:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_01c553d2-aaa5-42b5-9e13-475fb8150a9c.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de inaugurare a Sălii Polivalente din municipiul OradeaȘtiri din 20.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-inaugurare-a-salii-polivalente-din-municipiul-oradeaGalerie foto *** Declaraţiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de inaugurare a Sălii Polivalente din municipiul Oradea [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Bine v-am găsit! Am vizitat, impreună cu autoritățile locale și cu membrii Guvernului, Sala Polivalentă de la Oradea, un obiectiv care a inceput cu mai mult timp in urmă și am să folosesc acest prilej pentru a le mulțumi actualilor edili, domnului primar, pentru că au continuat proiectul. Mulțumesc domnului președinte Bolojan care, și la vremea aceea, era primar și și-a asumat acest proiect. Practic, putem să vorbim despre un model de bună practică, de colaborare intre Guvernul Romaniei și autoritățile locale. Este foarte clar pentru noi că, in toată această perioadă, cu toate problemele și schimbările care au fost, proiectul și-a văzut de drumul lui și, iată, astăzi, putem să il vedem finalizat și in această după amiază, cum spunea domnul primar, urmează să aibă loc și un prim eveniment. Valoarea construcției este de aproximativ 25 de milioane de euro, 20 de milioane au fost bani de la Guvernul Romaniei, 5 milioane de la autoritățile locale și, desigur, ceea ce se vede de jur imprejurul sălii sunt proiecte pe care și le-a asumat primăria Oradea și care au costat, la randul lor, alte 8,5 milioane, ceea ce incă o dată scoate in evidență că atunci cand există voință și coordonare, se pot realiza obiective. Practic, Sala Polivalentă va permite desfășurarea evenimentelor sportive și culturale, atat la nivel național cat și internațional. Ea reprezintă incă o etichetă in plus pentru Municipiul Oradea, pentru cetățenii municipiului Oradea, pentru bihoreni și este un lucru cat se poate de folositor pentru ceea ce inseamnă viața socială in municipiul Oradea. Este, de asemenea, important să subliniem că, la nivelul Guvernului, dorim foarte mult ca toate aceste activități pe care noi le-am trecut in programul de guvernare, să continue să se desfășoare. Ne dorim foarte mult ca, dincolo de aceste obiective, - imi spunea domnul ministru Cseke Attila faptul că urmează că anul acesta să mai inaugurăm incă două săli de sport la Pitești și Bistrița, sunt altele in construcție - ne dorim foarte mult să vedem finalizate și alte obiective, cum ar fi școli, spitale și lucrăm foarte mult la nivelul Guvernului impreună cu autoritățile locale ca acestea să intre intr-un ritm constant și să fie finalizate. De asemenea, infrastructura rutieră trebuie să continue și să o finalizăm. Practic, in cadrul activităților de astăzi de la Oradea, vom participa și la un alt proiect de infrastructură și anume drumul de legătură intre centura municipiului Oradea și Autostrada Transilvania. Acestea cred că sunt demersurile pe care noi trebuie să le facem in așa fel incat să reușim să asigurăm partea aceasta de infrastructură, atat de necesară dezvoltării economice, atat de necesară desfășurării vieții sociale in randul comunităților din Romania. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat in acest proiect, vreau să mulțumesc Ministerului Dezvoltării și domnului ministru personal pentru că au urmărit și au avut in vedere ca proiectul să poată să fi finalizat, de asemenea, incă o dată, domnului primar și autorităților locale. Totodată, vreau să le mulțumesc cetățenilor din Municipiul Oradea și să ii felicit pentru că astăzi urmează să participăm la o ceremonie importantă pentru Municipiul Oradea și anume Sărbătorirea a 103 ani de cand municipiul a fost eliberat, la 20 aprilie 1919. Vă mulțumesc! 2022-04-20 11:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i0181.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul privind investițiile, organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în parteneriat cu Guvernul RomânieiȘtiri din 19.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-la-forumul-privind-investitiile-organizat-de-consiliul-investitorilor-straini-fic-in-parteneriat-cu-guvernul-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua, doamnelor și domnilor, domnule președinte al Consiliului Investitorilor Străini, stimate doamne și domni reprezentanți ai mediului de afaceri. Dați-mi voie să incep prin a vă mulțumi pentru organizarea acestei activități și, in mod deosebit, pentru tot ceea ce faceți, astfel incat economia romanească să rămană intr-o stare de echilibru și, de asemenea, să ne dea speranță și incredere că are un potențial mare de creștere. Deja cifrele prezentate de către domnul președinte spun mult despre tot ceea ce inseamnă relevanța investițiilor străine in țara noastră. Această activitate reprezintă un bun prilej să continuăm consultările noastre pe tot ceea ce inseamnă ansamblul de activități comune guvern-mediul de afaceri, astfel incat, să avem la dispoziție toate datele reale din economie pentru a putea să reglementăm și să administrăm cum se cuvine tot ceea ce poate să insemne investiții și așa cum am spus-o, am s-o repet de fiecare dată, intr-o economie care parcurge o situație de criză există un singur medicament: investițiile. Prezența mea alături de cei mai importanți investitori străini in Romania este, practic, reconfirmarea deschiderii pe care Guvernul Romaniei o are pentru investitorii străini. Pentru a depăși, așa cum spuneam, contextul dificil pe care il traversăm avem nevoie de două elemente cheie: increderea in economia Romaniei și colaborarea intre mediul privat și statul roman. Aici sunt două chestiuni foarte importante: impreună relansăm și dezvoltăm Romania; impreună investim și construim. Practic, acest semnal de incredere l-am transmis de fiecare dată, in ultima perioadă, atunci cand m-am intalnit cu reprezentanții mediului de afaceri și, de asemenea, doresc să subliniez că această trudă a noastră, a tuturor, a fost oarecum răsplătită de valorile instituțiilor financiare internaționale, agențiile Standard and Poors și Fitch Ratings și, nu in ultimul rand, de datele economice. In primele două luni ale acestui an, am putut să constatăm că avem o creștere a investițiilor străine cu 10% față de perioada similară a anului trecut, depășind cifra de 900 de milioane de euro. Increderea in economia Romaniei este fundamentată pe volumul fără precedent al fondurilor naționale și europene care vor fi investite in toate domeniile strategice: industrie, agricultură, energie, mediu, digitalizare, dar și pe politicile de dezvoltare guvernamentală. Nu cu mult timp in urmă, am lansat impreună cu ceilalți membri ai coaliției, și aici fac o paranteză și cred că este foarte important să subliniem că, in momentul de față, garanția stabilității politice oferă predictibilitate pentru mediul economic, pentru mediul investițional și, de asemenea, oferă predictibilitate cadrului legislativ in care dumneavoastră să puteți să vă desfășurați activitatea. Cum spuneam, pachetul Sprijin pentru Romania, in valoare de 17,3 miliarde lei, poate, la prima vedere, nu pare foarte mult, dar este un pachet pe care, impreună cu membrii guvernului, aprobat la nivelul coaliției, am reușit să il desprindem din tot ceea ce am analizat și a putut să reiasă ca instrument financiar, pe care să il punem la dispoziție atat mediului de afaceri, investițiilor, pentru că 60% din acest pachet merge către investiții și 40% pentru măsurile sociale, pentru că avem cu adevărat nevoie să protejăm populația vulnerabilă. Acești 60% din valoarea acestui mix de soluții. Subliniez incă o dată, este destinat investițiilor publice și private și nu urmărește altceva decat asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării. La nivelul guvernului am inceput deja să punem in aplicare aceste măsuri. Săptămana trecută am aprobat ordonanța de urgență prin care 1,7 miliarde de lei - fonduri din bugetul de stat asigură diferența de preț la materialele de construcții, la forța de muncă, la tot ceea ce inseamnă, practic, menținerea și continuarea proiectelor de dezvoltare la nivelul infrastructurii și a construcțiilor. Practic, sprijinul administrațiilor publice care au demarat aceste proiecte și ne asigurăm că se finalizează, pe de-o parte. Pe de altă parte, menținem in viață companiile de construcții. Este foarte important, pentru că vorbim de pachete financiare de care urmează să beneficiem in perioada următoare și avem nevoie de aceste instrumente, de aceste companii, să aibă capacitatea să asigure desfășurarea și derularea in condiții foarte bune a acestor proiecte. Au nevoie să-și mențină forța de muncă in țară, forță de muncă de care cu toții știm foarte bine cat de mare nevoie este. Diferența pană la 5,2 miliarde, este aici domnul ministru Boloș și impreună cu dumnealui am discutat și in foarte scurt timp vom veni cu o altă ordonanță de urgență care să completeze cadrul de reglementare, astfel incat acești bani, 3,5 miliarde, să poată fi accesați din fondurile europene la dispoziție și in felul acesta reușim să scădem presiunea pe bugetul de stat. Domnul ministru Caciu, aici de față, răsuflă oarecum ușurat că putem să gestionăm aceste fonduri și să ne asigurăm, ceea ce este foarte important, că banii există. Deci, nu se pune problema in acest moment că am luat o decizie, că am stabilit un pachet de măsuri care să nu fie siguranţat din punct de vedere al alocărilor financiare. In următoarea perioadă vom aproba in guvern schema de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor de peste un milion de euro, cu impact major in economie. Practic, este o schemă care continuă. Ea a fost reactivată și in felul acesta vom putea ca prin investițiile pe care le veți face dumneavoastră și ceilalți care au disponibilitatea și văd oportunitate in economia romanească să putem să stimulăm și să ne asigurăm că aceste investiții vin și asigură locuri de muncă, asigură dezvoltarea sănătoasă și așteptată atat de mult de către fiecare dintre romani. Pentru această schemă am asigurat 200 de milioane de euro. Este, practic, un mecanism care răspunde așteptărilor dumneavoastră, al mediului economic, cu beneficii semnificative pentru industria prelucrătoare, industria construcțiilor, informații și comunicații, sănătate, HoReCa și asistență socială. Pregătim, de asemenea, să introducem de la 1 iunie formula de sprijin pentru IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Astfel, 300 de milioane vor fi direcționați către aceste firme. Compensarea unei părți din prețul la carburant pentru distribuitori și transportatori, precum și măsurile de susținere a sectorului agricol și industriei alimentare sunt, de asemenea, destinate susținerii economiei. Aici doresc să subliniez faptul că am avut intalniri cu fermierii, am avut intalniri cu procesatorii din industria agroalimentară. Este clar că avem nevoie de retehnologizare, avem nevoie de a vedea potențialul adevărat pe care țara noastră il are din punct de vedere al producției agricole. Diversitatea producției agricole din țara noastră ne determină să acordăm atenția cuvenită prelucrării acestei producții și obținerii de produse finite cu valoare adăugată, care să contribuie in mod esențial la ceea ce pentru noi inseamnă o consolidare a economiei noastre, a bugetului de stat, pentru că valoarea adăugată aduce de la sine bani mai mulţi la buget. De asemenea, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite reprezintă un element central al agendei Guvernului, tema despre care am discutat in toate consultările noastre și avem nevoie ca salariații romani să depășească acel prag deja foarte obișnuit de salariu minim. Nu putem să mergem la infinit cu salariul minim. Este o măsură pe care am asumat-o atat la nivelul coaliției, cat și prin măsurile pe care noi le luăm in Guvern. Avem ca obiectiv să determinăm romanii care lucrează in alte țări să fie atrași de mediul economic din Romania și să se intoarcă acasă să poată să iși ducă o viață normală alături de familie. In acest sens, incă o dată, locuri de muncă mai multe și locuri de muncă mai bine plătite, cu obiectivul de a micșora cat mai mult posibil și, de ce nu, de a ajunge la același nivel de salarizare precum țările din vest. Am luat, de asemenea, in calcul un pachet de măsuri prin care să asigurăm continuarea programului Kurzarbeit și acordarea unui procent de 75% din salariul angajaților aflați in șomaj tehnic. Economia Romaniei beneficiază de impactul pozitiv al investițiilor străine din mai multe perspective, iar pe langă beneficiul direct, măsurabil in economie și crearea de locuri de muncă, avem in vedere și transferul de cunoștințe și creșterea competitivității. Doresc, doamnelor și domnilor, să subiniez că la nivelul guvernului avem o abordare responsabilă și echilibrată, in măsură să ofere perspective certe mediului de afaceri. Pachetul Sprijin pentru Romania este integrat viziunii pro-business a Guvernului Romaniei. Un domeniul prioritar pe care investitorii il analizează inainte de luarea oricărei decizii este sistemul fiscal şi sunt convins că despre acest lucru va vorbi mai aplicat, mai tehnic, domnul ministru al finanțelor. Așa cum am anunțat, am luat decizia să nu creștem taxele - și nu am crescut taxele anul acesta. Rezultatele politicilor guvernamentale aplicate pană acum, din punctul nostru de vedere, se traduc prin predictibilitate, stabilitate și o rată scăzută a somajului. Rămanem consecvenți proiectelor economice asumate prin programul de guvernare, orientate către susținerea investițiilor, inovării, competitivității și proiectelor ce aduc plus de valoare. In acest an, am alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, 88 de miliarde de lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin celelalte mecanisme europene, avand la dispoziție 80 de miliarde de euro. Este o oportunitate unică, așa cum spuneam, de recuperare a decalajelor majore in domeniile strategice. Am transmis deja Comisei Europene acordul de parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, ceea ce ne aşează in linie dreaptă pentru accesarea liniilor de finanțare. Intre timp, am luat măsuri de asigurare a stabilității pieței energetice de la 1 aprilie anul acesta pană la 1 aprilie 2023, introducand astfel pachetul de măsuri de protejare a cetățenilor și economiei, impreună cu alte măsuri dedicate sectoarelor de activitate din agricultură, HoReCa, promovarea exporturilor, care sunt menite să susțină economia romanească pe o traiectorie de dezvoltare și modernizare. In această perioadă de stabilitate, pregătim proiecte de investiții care să asigure independența energetică a Romaniei. Astfel, guvernul pune accentul asupra investițiilor in noi surse de energie regenerabilă, folosind optim instrumentele financiare oferite in acest sens de Uniunea Europeană, prin Planul National de Redresare și Reziliență, precum și prin Fondul de modernizare. Coaliția de guvernare susține in Parlament Legea Offshore, a cărei intrare in vigoare va asigura stabilitate, predictibilitate și va debloca investițiile in offshore și onshore. Resursele de gaze naturale din Marea Neagră și cele de mare adancime din județul Buzău vor putea fi exploatate astfel incat Romania să poată deveni independentă de gazul rusesc. Mobilizarea mediului privat alături de guvern este deosebit de importantă pentru punerea in aplicare a măsurilor economice cuprinse in pachetul Sprijin pentru Romania și pentru materializarea proiectelor noastre ambițioase de transformare digitală, cele din domeniul energiei, cele cu aplicabilitate in modernizarea industrială și inovarea tehnologică. Am fost săptămana trecută in două județe din Romania, in județele Brăila și Buzău, am vrut să văd la fața locului cum se desfășoară activitatea și in ce stadiu se găsește cel mai mare proiect al Romaniei pe fonduri europene, podul peste Dunăre; este un proiect de aproape o jumătate de miliard de euro, care va asigura, cu certitudine, dezvoltarea economică in intreaga regiune. De asemenea, am putut să discut cu reprezentanții și cu lucrătorii din companiile care produc cablaje pentru industria auto, precum și cei care iși desfășoară activitatea in domeniul procesării uleiului. Este, pentru mine, un mod de a vedea realitatea şi de a consatata la fața locului ce inseamnă cu adevărat investițiile, care sunt nevoile și in ce fel putem, de la nivelul Guvernului, să asigurăm și să incurajăm aceste investiții și să facem in așa fel incat ele să se diversifice. Practic, așa cum spuneam, Guvernul poate să asigure predictibilitate și, desigur, să asigure sprijin prin schemele de ajutor pe care le poate pune la dispoziție. Datele economice, proiectele de anvergură aflate in derulare și increderea investitorilor in economia Romaniei pană in acest moment ne arată că suntem pe un drum bun. Consultările permanente cu mediul de afaceri, așa cum spuneam, in cele aproape cinci luni de guvernare, ne-au semnalat in timp real care sunt adevăratele probleme din domeniul economic. Impreună cu organizațiile de business am identificat soluții de redresare și de stimulare a investițiilor, urmărind in mod predilect păstrarea locurilor de muncă. Unele dintre aceste soluții sunt deja in aplicare, precum dezvoltarea sistemului național de facturare electronică in relația business to business și aplicarea proiectului Radarul Mărfurilor. Ştiu cat de mult au fost așteptate aceste două măsuri de către mediul de afaceri. Dorim să susținem activ aceste consultări și să le facilităm prin constituirea unei agenții, agenție care va funcționa la nivelul guvernului, cu destinația de a fi punctul central de comunicare cu companiile străine interesate - să investească in Romania, pe de o parte, iar pe de altă parte, va avea rolul de a promova exportul romanesc. Apreciem că acest instrument la nivelul guvernului va asigura credibilitate și un dialog deschis pe tot ceea ce poate să reprezinte oportunitate de business in Romania. Inainte de a incheia, am aici cateva date pe care le-am discutat cu domnul ministru Boloș. Date foarte concrete, referitoare la sumele de bani pe care mediul de afaceri, in mod predilect IMM-urile, să le acceseze in perioada următoare. Vorbim de un pachet de 4,7 miliarde astfel: digitalizare - 980 de milioane de euro, microprocesoare - 500 de milioane de euro, instrumente financiare equity - 600 de milioane de euro, instrumente financiare, garanții, portofolii - 800 de milioane de euro, granturi clasice Programul Operațional Regional - 1,3 miliarde de euro, granturi pentru criză, utilități - 300 de milioane de euro, granturi investiții Programul Operațional Competitivitate - 300 de milioane de euro. Acestea sunt sumele din pachetul care este destinat, așa cum spuneam, in mod predilect IMM-urilor și există, de asemenea, atat in fondurile de coeziune cat și in PNRR, o sumă foarte mare care este destinată dezvoltării infrastructurii transporturilor de aproximativ 21 de miliarde de euro. Sunt convins că domnul ministru Boloș va da detalii despre aceste sume, care, așa cum spuneam, au o singură destinație - asigurarea stabilității și dezvoltării economice a țării. In incheiere aș dori să reiau mesajul de incredere transmis comunității de afaceri de fiecare dată atunci cand am avut ocazia, cand am ocazia și voi avea ocazia de aici inainte. Romania este o țară sigură pentru investiții. Oferă foarte multe oportunități și este angrenată pe o traiectorie ireversibilă de dezvoltare. Doresc să vă mulțumesc incă o dată pentru că ați organizat această activitate. Doresc să vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți, astfel incat să putem să avem o proiecție de dezvoltare economică și, de asemenea, imi exprim speranța că alături de dumneavoastră, Guvernul Romaniei poate să asigure ceea ce cetățenii Romaniei așteaptă de foarte mult timp și anume, stabilitate, predictibilitate și dezvoltare. Vă mulțumesc foarte mult! *** Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Forumul privind investițiile, organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) in parteneriat cu Guvernul Romaniei [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună seara! Am participat la o conferință organizată de Consiliul Investitorilor Străini, a fost o activitate la care am participat impreună cu alți patru membri ai Guvernului. Este un moment cat se poate de oportun pentru noi să impărtășim măsurile pe care le-am luat la nivel guvernamental, să impărtășim intențiile și oportunitățile pentru investitorii străini, astfel incat să putem să ne indeplinim obiectivul asumat la nivelul Guvernului, pentru a asigura stabilitate economiei romanești, pentru a asigura locuri de muncă și pentru a asigura dezvoltarea economiei țării, sigur, pe două pachete de finanțare: un pachet de la bugetul de stat și un pachet din fondurile europene. Au fost discuții foarte bune, incă se discută, au rămas membrii cabinetului să discute cu membrii și investitorii in economia romanească. Este un lucru cat se poate de imbucurător pentru că, prin măsurile luate, am creat predictibilitate pentru investițiile directe in Romania, acestea crescand in primele două luni ale anului cu 10%, depășind suma de 900 de milioane de euro. Reporter: Domnule premier, cu toate acestea, astăzi, partenerul dumneavoastră de partid pană la urmă, Florin Cițu, președintele Senatului, spunea că, cel puțin din punct de vedere economic, țara este prost condusă și că in acest an ne așteaptă clar o recesiune economică. Vine sau nu vine criza și ce măsuri trebuie să ia Guvernul? Nicolae Ciucă: Prin măsurile pe care le-am luat... Pachetul de măsuri Sprijin pentru Romania a venit tocmai in sensul in care dorim ca la nivelul Guvernului să asigurăm tot ceea ce este necesar, astfel incat această criză economică să nu ne afecteze pe măsura celor anticipate și vorbite de către toți cei care cunosc modul de impactare și efectele pe care le reproduc o criză pandemică, o criză a prețurilor la energie și gaze naturale și, in mod deosebit, o criză de securitate. Este foarte clar, nu suntem protejați de aceste efecte, sunt trei... Traversăm o perioadă de crize profunde, crize care s-au suprapus una peste alta și este de asemenea de așteptat și realist să discutăm că acestea vor impacta și vor afecta și economia romanească. De altfel, evaluările instituţiilor financiare străine pană in acest moment au diminuat creşterea economică pentru anul in curs, totuşi există o creştere, ceea ce inseamnă că avem o stabilitate economică. Rolul nostru guvernamental este ca prin aceste măsuri, pe care le-am anunţat, prin atragerea de fonduri europene din Programul de coeziune, din PNRR, să putem să asigurăm tocmai această stabilitate. Reporter: dar pentru acele vouchere, avem bani, ne permitem acele vouchere? Nicolae Ciucă: Avem bani pentru acele vouchere. Incepand cu data de 1 iunie, avem banii asiguraţi pentru vouchere. Reporter: Dar işi permite Romania să plătească un miliard de euro? Nicolae Ciucă: Este vorba de, aşa cum am anunţat, din momentul in care am venit cu pachetul Sprijin pentru Romania, de 50% din fonduri sunt asigurate de la bugetul de stat, 50% din fonduri europene. Reporter: Dle premier, pentru anul următor, s-ar putea pune problema intoarcerii la impozitul progresiv, tocmai pentru a se strange mai mulţi bani in buget? Din 2023, spuneaţi că anul acesta nu ar fi noi taxe, dar pentru 2023? Nicolae Ciucă: In acest an nu discutăm de noi taxe. Pentru anul 2023 se lucrează la strategia fiscală şi, in momentul in care o vom finaliza, vom anunţa ce urmează să se intample. Cert este că, aşa cum am anunţat de fiecare dată, anunţ şi in acest moment, măsurile care vor fi luate vor fi anunţate din timp pentru a răspunde tocmai acestei solicitări a mediului de afaceri să asigurăm predictibilitatea. Reporter: Deci, luaţi in calcul inclusiv o intoarcere la impozitul progresiv, pentru că astăzi preşedintele PSD spunea că este o struţo-cămilă această cotă generală, care de fapt nu este una generală. Nicolae Ciucă: Foarte sincer vă spun că in acest moment nu am discutat acest subiect. Reporter: Aș vrea să vă intreb că au apărut informații in presa din Ucraina potrivit cărora Romania ar urma să trimită arme letale. Este adevărat, despre cate arme vorbim? Nicolae Ciucă: In acest moment, Romania este foarte implicată in asigurarea unui hub umanitar pe care l-a dezvoltat la Suceava şi de asemenea luăm in calcul ca acest hub umanitar să poată să aibă, in funcţie de dinamica fluxului de refugiaţi, incă două in punctele de la Isaccea şi de la Sighet şi acestea sunt măsurile pe care le vom lua. Reporter: Dar in privința echipamentelor militare, va trimite Romania mai mult decat căști și veste antiglonț? Nicolae Ciucă: In acest moment, discutăm de ajutor umanitar, pe care noi il asigurăm Ucrainei. Reporter: Rămane in continuare Florin Cițu președintele Senatului? Nicolae Ciucă: In discuţiile pe care le-am avut şi, practic, tot ceea ce a insemnat demersul la nivelul PNL, decizia a fost ca Florin Cițu să rămană președintele Senatului. Reporter: /.../ cadrul legal pentru acele vouchere despre care am vorbit puţin mai devreme, pentru că momentan nu există o lege. Nicolae Ciucă: Este adevărat. Pentru acele vouchere urmează să elaborăm cadrul legal, o OUG prin care ele vor fi asigurate. Reporter: Aţi avut o discuţie cu dl Ciţu să nu mai critice guvernul, in contextul...? Nicolae Ciucă: Am discutat astăzi cu domnia sa, ne-am intalnit cu parlamentarii PNL şi nu am discutat acest subiect. Vă mulţumesc. 2022-04-19 17:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_luk_0317-enhanced.jpgAutorecenzarea populației se poate face până pe 15 mai pe www.recensamantromania.roȘtiri din 19.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/autorecenzarea-populatiei-se-poate-face-pana-pe-15-mai-pe-www-recensamantromania-roA rămas mai puțin de o lună in care ne putem autorecenza online pe www.recensamantromania.ro, in cel mai important demers statistic la nivel național, ce are loc o dată la fiecare zece ani. Procesul autorecenzării este foarte simplu, durează puțin, iar chestionarul este intuitiv și ușor de completat. Pentru prima dată in Romania participăm la recensămant organizat in format digital, iar informațiile introduse sunt protejate conform regulamentelor europene. Dacă incă nu v-ați autorecenzat, zilele libere de Sărbătorile Pascale pot fi un bun prilej să alocați cateva minute alături de familie și să completați chestionarul online. Participarea la recensămant #omcuom este o responsabilitate civică importantă pentru că oferă o perspectivă clară asupra populației rezidente a țării noastre și asupra nevoilor ei de dezvoltare. Distribuția fondurilor europene și deciziile administrative la nivel local se bazează pe date care pot fi obținute doar prin recensămant. Așadar, rezultatele trebuie să reflecte realitatea, pentru ca nevoile comunității să fie corect reprezentate. 2022-04-19 13:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_278864789_309126958038225_1376208705201373559_n.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Paștelui CatolicȘtiri din 16.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-pa-telui-catolicSărbătoarea Invierii Domnului este prilej de reflecție și de speranță pentru credincioșii romano-catolici, reformați, evanghelici lutherani și unitarieni din țara noastră și pentru credincioșii din intreaga lume care vor sărbători Paștele Catolic. Le doresc tuturor să se bucure și de taina acestei sfinte sărbători impreună cu familia și toți cei dragi. Sărbători luminate, pace și liniște sufletească. Cristos a Inviat! Frohe Ostern! Kellemes Húsveti Ünnepeket! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-16 19:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-04-16_at_18.41.07.jpegMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Sărbătorii PesahȘtiri din 15.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-sarbatorii-pesahSărbătoarea Pesah, una dintre cele mai mari sărbători ale calendarului iudaic, denumită și Sărbătoarea Libertății, marchează eliberarea poporului lui Israel și sfarșitul robiei evreilor in Egipt in urmă cu peste 3.000 de ani. Dincolo de semnificația istorică și religioasă a acestei sărbători, simbolistica ei scoate in evidență una dintre valorile care stau la baza societăților democratice de astăzi și pe care nimeni, sub niciun motiv, nu ar trebui să o pună in pericol: libertatea și dreptul oricărui om de a-și alege calea așa cum și-o dorește. Cu ocazia Sărbătorii Pesah, le urez comunităților evreiești din Romania, conducerii Federației Comunităților Evreiești din Romania și evreilor din intreaga lume să se bucure de sănătate, pace și bunăstare. Fie ca bucuria de Pesah să ne insoțească pe toți de-a lungul intregului an! Hag Pesah Sameah! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-15 18:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-15-06-29-22big_sigla_guvern.pngVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Fabrica de ulei Bunge BuzăuȘtiri din 15.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-fabrica-de-ulei-bunge-buzauGalerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Fabrica de ulei Bunge Buzău Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă, după vizita la la Fabrica de ulei Bunge Buzău [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua! Am avut săptămana trecută intalniri cu fermierii şi procesatorii din industria agroalimentară. Am vrut astăzi să vin să vizitez una dintre facilitățile de procesare și am putut să constat că o fabrică de ulei cu 600 de angajați are o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro și produce aproximativ 100.000 de tone de ulei pe an. Este in proporție de 40% din necesarul de consum de ulei din țara noastră. Ţinand cont de situația de securitate, am apreciat că este absolut necesar ca, la nivelul guvernului, să luăm măsuri pentru siguranța alimentară și, in felul acesta, in urma consultărilor pe care le-am avut in ultima perioadă de timp, am decis să venim, in deplin consens cu ceilalți membri ai coaliției, cu acest set de măsuri, Sprijin pentru Romania, in cuprinsul căruia, pentru agricultori, avem asigurat un sprijin de aproximativ 300 de milioane de euro capital de lucru, iar pentru procesatori, de asemenea, avem asigurat un pachet de aproximativ 200 de milioane de euro. Totodată, ținand cont de potențialul agricol al țării noastre, am considerat necesar să venim in sprijinul și incurajarea fermierilor romani să proceseze la fabricile din Romania, asigurandu-le un procent de 10% compensare pentru cantitățile de produse agricole pe care le procesează in țara noastră. Totodată, inainte să ajung aici am avut posibilitatea să merg la o companie care procesează PET-uri și, de asemenea, echipamente de uz casnic, in sensul in care folosesc deșeurile din PET și produc fibră și, de asemenea, tot ceea ce inseamnă aparatură electrocasnică este refolosită și există un potențial cat se poate de bun și, de asemenea, există proiecte, astfel incat Romania să se inscrie in acel pachet decis la nivelul Uniunii Europene - Fit for 55. Este vorba de a produce cat mai ecologic, de a ne inscrie in setul acesta de măsuri pentru economia circulară. Iar aici, la Buzău, am putut să văd că au fost deja demarate astfel de inițiative, ceea ce este important pentru noi, din cauza problemelor pe care le avem și a măsurilor care trebuie luate pentru mediul inconjurător. Am avut și săptămana trecută o intalnire cu comisarul pentru mediu și ne-am angajat să luăm toate măsurile astfel incat să ne inscriem in deciziile și standardele europene in acest sens. Vă mulțumesc. Reporter: Domnule premier, pentru că aţi amintit de acest pachet Sprijin pentru Romania, in acest context aș vrea să vă intreb despre acele vouchere in valoare de 50 de euro prin care romanii iși pot cumpăra alimente de bază, deci, şi ulei, aflandu-ne acum la o fabrică de ulei, partenerul dumneavoastră, pană la urmă, fostul lider, Florin Cițu, spunea că va cere o analiză dacă iși permite Romania să plătească aceste tichete din banii proprii de la bugetul de stat. In acest context, vă intreb, iși permite Romania să dea aceste tichete de la 1 iunie și despre ce analiză este vorba pană la urmă? Nicolae Ciucă: In acest moment valoarea totală a acestei măsuri de asigurare a 50 de euro la două luni pentru persoanele vulnerabile, am precizat din momentul in care am anunțat pachetul de măsuri că 50% din bani sunt bani europeni, 50% sunt bani de la bugetul de stat. Pană in acest moment, doresc să subliniez că nu lansam măsura dacă nu aveam fondurile necesare; fiecare dintre măsurile respective a fost decisă in urma identificării impactului bugetar şi sperăm ca, odată cu flexibilizarea tuturor mecanismelor la nivelul Uniunii Europene, așa cum am discutat, să putem să acoperim cat mai mult din această sumă. Cert este că in acest moment există fondurile necesare pentru asigurarea acestor vouchere. Reporter: Dar despre ce analiză vorbea Florin Ciţu, pană la urmă, in interiorul PNL și al coaliției? Nicolae Ciucă: Am analizat și in interiorul Partidului Național Liberal și in interiorul coaliției. Reporter: Astăzi Ministerul Apărării a anunţat suspendarea zborurilor cu aeronavele MiG-21 Lancer. Care e motivul acestei suspendări a zborurilor și dacă este pregătită Romania să renunțe la acest tip de aeronave? Nicolae Ciucă: Am inţeles că este vorba despre o suspendare temporară. Asta nu inseamnă renunțarea la capabilitate. Este vorba de o analiză care a inceput cu mai mult timp in urmă și se dorește finalizarea analizei tuturor factorilor tehnici pentru a fi siguri că nu mai avem incidente de genul celor celui care s-a intamplat nu cu mult timp in urmă. Și, in acest sens, trebuie să luăm in calcul că avioanele MiG-21 sunt intrate in dotarea Armatei Romane cu mai bine de 50 de ani in urmă. Este nevoie ca să facem cu adevărat o analiză și o evaluare a tuturor parametrilor tehnici ai acestei aeronave, astfel incat să fim siguri că ea mai poate să zboare in deplină siguranță. Reporter: Domnule premier, săptămana trecută, pe gardul Diviziei a II-a Getica, pe Calea Eroilor, intr-o expoziție fotografică, ocazionată de implinirea a 1650 de ani de la prima documentare a Buzăului, au apărut două fotografii cu Nicolae Ceaușescu. Expoziția a fost pusă la dispoziție de Primăria Buzău, la, să-i spunem, ordinul primarului Constantin Toma. Cum comentați faptul că, la aproape 33 de ani de la revoluție, incă apar fotografii in expoziții publice cu dictatorul Nicolae Ceaușescu, pe gardul Diviziei a II-a, pe care dumneavoastră ați și comandat-o? Nicolae Ciucă: Este clar că nu trebuie să avem poze cu dictatori prezentate public. Ceea ce s-a intamplat și cum s-a intamplat, vă rog să ii intrebați pe cei care luat această decizie. Reporter: Revenind un pic la ulei, cum credeți că Romania ar putea mări capacitatea de procesare a uleiului, dat fiind faptul că două treimi din recolta de floarea-soarelui a plecat către export? Nicolae Ciucă: In acest moment, am discutat, așa cum vă spuneam, și cu fermierii, săptămana trecută, și cu procesatorii, chiar aici, in fabrică am discutat. In acest moment, există cantitatea de floarea-soarelui necesară pană la sfarșitul recoltei, adică in august. Și, de asemenea, mi-au dat asigurări, cei din conducerea fabricii, că există materie primă pană la sfarșitul anului. Ca atare, doresc să ii asigur pe toți cetățenii romani că nu suntem in niciun fel de pericol să nu putem să asigurăm uleiul comestibil necesar pentru consum. Vă mulțumesc foarte mult! 2022-04-15 18:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_006_resize.jpgVizita prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la societatea Green Group din Buzău Știri din 15.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-la-societatea-greengrupGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat astăzi societatea Green Group, din județul Buzău, care activează pe piața reciclării deșeurilor. Cu acest prilej, premierul a dorit să afle de la cei direct implicaţi in gestionarea deşeurilor care sunt problemele cu care se confruntă piaţa şi ce măsuri pot fi luate la nivelul Guvernului pentru a imbunătăţi activitatea acestui sector, atat de important, din perspectiva protejării mediului și a stimulării economiei circulare. Guvernul are in atenție permanent protecția mediului, printr-o abordare integrată și prin măsuri adecvate pentru creșterea calității aerului, managementul corect al deșeurilor și inchiderea depozitelor neconforme, precum și producerea energiei din surse curate, nepoluante, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Investițiile pentru un mediu mai curat și educația tinerilor pentru susținerea eforturilor de tranziție ecologică și de protecția mediului sunt, de asemenea, in atenția Guvernului, a adăugat premierul. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a menționat că Guvernul Romaniei este angajat in implementarea legislației europene de mediu, promovarea principiilor economiei circulare, in perspectiva implementării Pactului verde european, pachet de inițiative in materie de politici, care urmărește să plaseze UE pe calea către o tranziție verde. Reprezentanții Societății GreenGroup au prezentat planurile de dezvoltare ale societății, menționand că in următorii trei ani au in vedere triplarea activității in Romania și in regiune, prin deschiderea unor noi fabrici de reciclare. In prezent, grupul de reciclare se situează pe primul loc in Europa in privința reciclării PET-urilor, cu o capacitate totală de procesare de 150.000 de tone PET/an. Totodată, este cel mai mare producător european de fibre sintetice din PET reciclat, producand anual peste 80.000 tone. Fibrele sintetice poliesterice au multiple aplicații in industrii precum auto, textilă și a produselor de igienă. Prim-ministrul a apreciat rolul acestei companii in susținerea economiei circulare și a valorificării deșeurilor, avand in vedere că reciclarea acestora are două avantaje: protejarea mediului și obținerea de materii prime din reciclat pentru producție industrială. - Este un model de bune practici pe care Guvernul il incurajează, a afirmat premierul. Prim-ministrul a vizitat capabilitățile grupului, avand in vedere că societatea Green Group are o contribuție importantă și in recuperarea materialelor provenite din deșeuri și la atingerea țintelor de reciclare ale Romaniei atat pentru deșeurile din plastic (PET), deșeuri de ambalaje de sticlă, cat și pentru Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE). Green Group este cel mai mare grup integrat de reciclare a deșeurilor din Europa de Est, contribuind la accelerarea soluțiilor de economie circulară in regiune. Grupul cumulează investiții in industria verde in valoare de peste 200 de milioane EUR, avand o capacitate instalată de reciclare și producție de peste 460.000 tone anual. 2022-04-15 17:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-15-05-57-20big_image_008_resize.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la șantierul podului suspendat peste Dunăre de la BrăilaȘtiri din 15.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-antierul-podului-suspendat-peste-dunare-de-la-brailaGalerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la șantierul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila Declaraţiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la şantierul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua. Am venit astăzi in județul Brăila pentru a putea să evaluăm la fața locului stadiul derulării lucrărilor la podul suspendat peste fluviul Dunărea. Am discutat toate elementele de detaliu și data de finalizare a lucrării. Este evident că, deși ne aflăm in intarziere, proiectul trebuia predat anul trecut in decembrie, avem garanții in acest moment de la constructor și beneficiar că se vor intreprinde toate demersurile și se vor executa lucrările astfel incat, in luna decembrie anul acesta, podul să poată fi dat in circulație. Este un proiect cu care ne mandrim. Am putut să stau de vorbă cu constructorii și sunt cat se poate de mandri de ceea ce au realizat. Imi spunea domnul director că, practic prin această lucrare, Romania face un pas inainte in ceea ce privește construcția de poduri suspendate. Este singurul pod suspendat pe teritoriul țării noastre. Noi avem datoria să putem să asigurăm finanțarea, dumnealor să dezvolte lucrările, să invețe - este un aport al mai multor companii din mai multe țări, este foarte important ca inginerii noștri să poată să identifice și să deslușească alte dezvoltări tehnologice prin care să putem in viitor să dezvoltăm astfel de lucrări, de ce nu, cu forțele proprii. Ca atare, in decembrie vom avea acest pod in circulație. Tot astăzi, am avut o vizită la compania Yazaki din Municipiul Brăila, companie care are un număr de 3.600 de angajați, care produce cablaje electrice și electronice și am putut să discut și să iau la cunoștință problemele cu care se confruntă companiile de o astfel de dimensiune, astfel incat să putem să identificăm impreună soluții pentru că, pe o parte, am avut criza generată de pandemia de COVID-19, de cealaltă parte iată acum sunt influențe directe sau indirecte ale războiului din Ucraina și este nevoie de coordonare intre mediul privat și instituția Guvernului, astfel incat să putem să asigurăm derularea in continuare a producției, să protejăm locurile de muncă. Am putut să văd această coordonare realizandu-se cat se poate de eficient, conducerea companiei ne-a explicat modalitatea in care reușesc să iși păstreze resursa umană. 3.600 de angajați nu se țin foarte ușor in condițiile in care există intreruperi pe fluxul de producție, intreruperi care sunt generate atat de scăderea cererii de automobile, cat și de intreruperea fluxurilor logistice. Totodată, doresc să menționez că astăzi impreună cu ceilalți doi lideri ai coaliției, domnul Marcel Ciolacu și domnul Kelemen Hunor, am semnat impreună Legea Offshore, o lege atat de așteptată pentru că odată intrată in vigoare, se va asigura stabilitate și predictibilitate legislativă pentru investitori, se vor debloca investițiile in offshore și onshore, astfel resursele de gaze naturale din Marea Neagră vor putea fi exploatate și, de asemenea, resursele onshore de mare adancime din județul Buzău vor putea să inceapă a fi exploatate. Ceea ce aduce nou această lege este vorba despre un regim fiscal competitiv prin care statul va putea să beneficieze de 60% din venituri și investitorii de 40% din venituri. Ca atare, prin această lege, cu certitudine incepand din acest an, vom avea pentru prima dată compania Black Sea Oil and Gas livrand gaze cred că nu mai tarziu de jumătatea anului; exploatează un perimetru de unde va asigura aproximativ un miliard de metri cubi pe an. Exploatarea in perimetrul Neptun Deep va incepe cel mai devreme la sfarșitul anului 2026, inceputul anului 2027. Totodată, in onshore la Caragele in județul Buzău, exploatarea gazelor la mare adancime va incepe la inceputul anului 2024. Practic, prin acest proiect legislativ, așa cum spuneam, asigurăm cadrul necesar astfel incat exploatările de gaze naturale să poată să asigure, pe de-o parte, independența față de gazul rusesc, pe de altă parte, să asigure cantitatea necesară de gaze și in acest interval de timp, 2022-2027, să putem să gandim dezvoltarea industriei chimice care să poată să folosească aceste gaze naturale. Știm foarte bine că ne găsim intr-o perioadă in care este foarte mare nevoie de fertilizatori, de ingrășăminte pentru agricultură. Din cauza lipsei cantităților de gaz, combinatul Azomureș nu a reușit pană in acest moment să pornească producția. Argumentele pentru a putea să creștem și să ne asigurăm independența in ceea ce inseamnă asigurarea resurselor de gaz și producția sunt cat se poate de evidente. Mai mult decat atat, o cantitate suficientă de gaz sigur va duce la scăderea prețului și pentru cetățenii romani, pentru că pană la urmă toate aceste demersuri le facem pentru a asigura stabilitatea și echilibrul pentru o viață normală a cetățenilor noștri. Vă mulțumesc! O zi bună! 2022-04-15 13:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_008_resize.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la societatea Yazaki România SRL BrăilaȘtiri din 15.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-societatea-yazaki-romania-srl-brailaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a vizitat astăzi societatea Yazaki Romania SRL Brăila, o investiție de 50 de milioane de euro care produce cablaje pentru industria de automobile. Intalnirea cu managementul fabricii care oferă 3.600 de locuri de muncă cetățenilor din Brăila și din zonele apropiate este foarte utilă pentru a pregăti cat mai bine implementarea soluțiilor cuprinse in pachetul Sprijin pentru Romania, a afirmat prim-ministrul. Șeful Executivului a prezentat pachetul de măsuri in valoare de 17,3 miliarde de lei, din care aproximativ 60% sunt fonduri direcționate pentru susținerea investițiilor, a retehnologizării industriale și deschiderea unor noi proiecte. Am inceput deja să punem in aplicare soluțiile de sprijin pentru economia Romaniei. In ședința de ieri am aprobat o alocare de 1,77 miliarde de lei pentru investițiile publice. Susținem, in același timp, investițiile private. In scurt timp vom aproba schema de ajutor de stat destinată stimulării investițiilor cu impact major in economie, un mecanism eficient și corelat celorlalte politici guvernamentale, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Reprezentanții societății Yazaki au salutat lansarea pachetului de sprijin și au anunțat că pregătesc investiții importante pentru fabricile de la Brăila și Ploiești. Un alt subiect a fost legat de politicile guvernamentale de menținere a locurilor de muncă și incurajarea creării altora noi, in contextul in care societatea se află intre beneficiarii ajutorului de stat pentru compensarea pierderilor generate de pandemie. Faptul că la nivel național peste 9.000 de angajați ai companiei și-au păstrat locurile de muncă in pofida dificultăților generate de criza sanitară se datorează și sprijinului guvernamental. In luna decembrie a anului trecut compania a beneficiat de ajutor de stat in valoare de 15 milioane de lei pentru plata salariilor, o modalitate de compensare a pierderilor generate de pandemia COVID-19, a precizat premierul Romaniei. Pe langă investiția de la Brăila, care produce zilnic cablaje pentru 1.200 de mașini, Compania Yazaki, prezentă in Romania din 2003, operează și in Ploiești, Caracal, Buzău, Arad și Timișoara. La nivel național, compania are peste 9.000 de angajați. Obiectul de activitate al Yazaki este producția de sisteme electrice si electronice de distribuție pentru industria de automobile. Compania Yazaki, inființată in anul 1941, operează la nivel mondial. In Europa, compania este prezentă in 23 de țări, are 29 de fabrici in care lucrează peste 44.000 de angajați. 2022-04-15 11:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_be4i5725.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu o delegație a Congresului SUAȘtiri din 14.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-o-delegatie-a-congresului-sua1649952179Galerie foto Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu o delegație de congressmani condusă de Mike Quigley Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit astăzi un grup de congressmani conduși de Mike Quigley, care, anterior Romaniei, a vizitat Polonia și Slovacia. Discuțiile s-au concentrat asupra situației de securitate, a sprijinului de care Romania are nevoie in viitor pentru a-și asigura apărarea și asistența umanitară oferită refugiaților ucraineni ajunși in țara noastră. Un alt aspect abordat a vizat evaluarea Romaniei in legătură cu situația din Ucraina și evoluțiile militare posibile pe teren. Mike Quigley, membru al Camerei Reprezentanților, și colegii săi au mulțumit Romaniei și prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă pentru tot efortul depus de la inceputul crizei, pentru sprijinul oferit Ucrainei și gestionarea valului de refugiați. Cei trei reprezentanți ai Congresului SUA au apreciat solidaritatea și ospitalitatea romanilor manifestată in relația cu refugiații ucraineni care au fost obligați de război să-și părăsească țara. De asemenea, a fost apreciat sprijinul acordat ucrainenilor rămași să lupte in țara lor, ajutorul umanitar oferit sub formă de hrană, apă, medicamente, tratament medical de urgență și de combustibil. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit, la randul său, pentru suportul acordat de către Statele Unite pentru dotarea și pregătirea forțelor armate romane. Premierul a menționat nevoia asigurării securității la Marea Neagră și in partea sudică a flancului estic al NATO, precum și a unei prezențe permanente a trupelor americane, intr-un număr suficient, pentru a asigura descurajarea și apărarea și a subliniat solidaritatea aliată in raport cu statele din Flancul Estic. 2022-04-14 19:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-14-07-03-17big_image_012_resize.jpgMesajul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă transmis cu ocazia concertului în Memoria Holocaustului, organizat de Opera Națională BucureștiȘtiri din 14.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-transmis-cu-ocazia-concertului-in-memoria-holocaustului-organizat-de-opera-nationala-bucure-tiIn această seară, aici, la București, in preajma zilei de Yom HaShoah, ne amintim cu durere și compasiune de milioanele de victime ale Holocaustului, ucise de naziști și colaboratorii lor. Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria globală, iar amintirea victimelor de Yom HaShoah creează mereu o puternică legătură cu Statul Israel de astăzi, cu moștenirea memoriei poporului evreu, a Diasporei evreiești și a intregii lumi care deplange mereu suferințele și victimele Holocaustului. Cuvintele lui Elie Wiesel vor dăinui pentru eternitate: - De ce atat de mulți cetățeni au trădat umanitatea, a lor și a noastră, alegand să persecute, să chinuiască și să ucidă bărbați, femei și copii inocenți și fără apărare? De aceea, trebuie să reafirmăm continuu responsabilitatea noastră de cetățeni, de astăzi și dintotdeauna, de a nu uita niciodată ororile și crimele Holocaustului. Această datorie este esențială pentru a onora victimele, a condamna permanent actele asasinilor și ale complicilor lor, dar și pentru a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare. Dar Yom HaShoah este și despre izbandă și despre supraviețuire. Ii onorăm, totodată, și pe cei care au invins suferința și moartea, dar și pe salvatorii și protectorii lor. Evreii care au supraviețuit Holocaustului, trecand prin frig, foame, trenuri ale morții, ghetouri, lagăre de exterminare și execuții individuale sau colective, ne-au lăsat o moștenire colosală. Ei au vorbit decenii la rand despre Iadul prin care au trecut, despre iertare și durere, au scris o istorie pe care ne-au lăsat-o moștenire pentru eternitate. Supraviețuitorii Holocaustului și mărturisirile lor sunt cea mai importantă resursă de educație și de rememorare profundă a indemnului de a fi vigilenți și de a nu repeta greșelile trecutului. De asemenea, astăzi, nu putem rămane tăcuți in fața ororilor care se comit departe de noi și cu siguranță a celor care se petrec chiar peste graniță. Atacurile teroriste recente din Israel, unde oameni nevinovați au fost uciși cu barbarie, invazia ilegală și neprovocată a Ucrainei de către Federația Rusă, crimele de război și crimele impotriva umanității produse zilnic de către forțele ruse, uciderea supraviețuitorilor Holocaustului acolo sau atacurile impotriva simbolurilor Holocaustului, toate acestea ne demonstrează că misiunea noastră de a combate antisemitismul, extremismul, ura și rasismul are nevoie de noi aliați și instituții. Negarea, distorsionarea sau trivializarea Holocaustului, elogierea criminalilor de război, revizionismul istoric, naționalismul șovin, teoriile conspirației produc sau sunt ele insele parte din narațiuni ce prejudiciază grav democrația noastră. Romania, care a asumat in urmă cu două decenii participarea sa in Holocaust in anii celui de-al doilea război mondial, este astăzi o națiune democratică și stabilă, care luptă pentru valorile libertății, alături de partenerii noștri europeni și trans-atlantici. De aceea, este de datoria mea, in calitate de prim-ministru, să reafirm angajamentul ferm și necondițional al Guvernului Romaniei cu privire la prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și a tuturor formelor de violență politică sau simbolică. In final, vreau să vă spun că salut cu deschidere această inițiativă memorială culturală și civică organizată de Opera Națională București și de Ambasada Israelului. Prin fiecare astfel de gest, de moment de aducere aminte, memoria lor, a victimelor Holocaustului, este onorată și păstrată la loc de cinste. Amintirea Holocaustului reprezintă o datorie permanentă, de aceea, inițiativa Dvs. și a altor instituții care prin concerte, prin acțiuni publice și evenimente onorează atat ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, ziua națională, dar și Yom HaShoah reprezintă un pios omagiu adus victimelor, o mangaiere pentru supraviețuitori și o reafirmare a angajamentului nostru colectiv, de a nu uita! Să ne amintim de toţi cei care au pierit in Holocaust şi să ne rugăm in fiecare zi pentru ca memoria lor să rămană neștearsă! AM YISRAEL CHAI [Națiunea Israelului trăiește]! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-14 18:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-14-06-34-51big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Confederației Naționale pentru Antreprenoriat FemininȘtiri din 14.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-confederatiei-nationale-pentru-antreprenoriat-femininGalerie foto Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, intalnire cu reprezentantele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin Măsurile pentru susținerea mediului de afaceri, politicile publice destinate mai multor sectoare economice, digitalizarea și educația antreprenorială au fost intre temele discutate astăzi de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la consultările cu reprezentantele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Creșterea gradului de digitalizare, atat la nivelul instituțiilor publice, pentru a reduce procedurile birocratice pentru companii, cat și la nivelul antreprenorilor romani, pentru a crește competitivitatea și a eficientiza costurile de operare, a fost un subiect de interes pentru ambele părți. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că digitalizarea administrației publice și a economiei este prioritară pentru Guvern, menționand măsurile recent adoptate, respectiv extinderea E-Factura și implementarea proiectului Radarul Mărfurilor. Romania este o țară sigură, cu o economie stabilă, ferm angajată spre dezvoltare. Guvernul susține in continuare investițiile, un mecanism important fiind pachetul de măsuri Sprijin pentru Romania, pe care am inceput să il implementăm. Suntem pregătiți să facem pasul spre digitalizare, să conlucrăm cu mediul asociativ pentru a oferi predictibilitate, șanse egale de dezvoltare și pentru a susține educația antreprenorială, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Șeful Executivului a susținut propunerea CONAF pentru atenuarea inegalităților, prin asigurarea reprezentării echitabile de gen in consiliile de administrație a companiilor la care statul deține calitatea de acționar majoritar. Impreună cu reprezentanții mediului de afaceri va fi identificată modalitatea cea mai eficientă privind implementarea unei astfel de politici publice. Totodată, a fost evidențiată necesitatea elaborării unei strategii privind educația antreprenorială, care să poată genera un plan de acțiuni pentru creșterea competențelor resurselor umane. La intalnire au participat, impreună cu prim-ministrul, reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, consilieri de stat din Cancelaria Prim-Ministrului. Din partea CONAF, au participat președintele organizației, Cristina Chiriac, vicepreședintele Asociației Naționale a Antreprenorilor, Nicoleta Munteanu, precum și alte reprezentante ale Confederației, respectiv Mirela Iordan, Dana Jianu și Roxana Burdan-Mircea. 2022-04-14 17:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-salon_banat2911.jpgBriefing de presă la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul Dezvoltării, Attila-Zoltán Cseke, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 14.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-ministrul-dezvoltarii-attila-zoltan-cseke-ministrul-culturii-lucian-roma-canu-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1649934718Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Astăzi, in cadrul ședinței de guvern, au fost adoptate mai multe decizii. Printre ele, deja, iată primele măsuri din pachetul de măsuri economico-sociale Sprijin pentru Romania, prin care guvernul va veni in ajutorul atat al mediului de afaceri, intreprinzătorilor, cat și in sprijinul cetățenilor, in privința costurilor contractelor de achiziție publică sectoriale sau de concesiune, acorduri cadru. Au fost luate decizii importante pentru constructorii care lucrează pe șantiere din Romania, in zona infrastructurii mari, școli, spitale și alte lucrări de utilitate publică susținute de bugetul Romaniei. O să il invit alături de mine pe domnul ministru al dezvoltării, domnul Cseke Attila. Domnia sa vă va prezenta ceea ce s-a decis astăzi prin ordonanța de urgență. Vă rog, d-le ministru. Attila-Zoltan Cseke: Mulţumesc! Bună ziua! Aş vrea să incep prin a vă spune că sectorul de construcții care contribuie, conform ultimelor cifre, cu 6,6% din PIB-ul Romaniei - este o cifră statistică oficială pe ianuarie 2022 -, cifră care a urcat și in 2020 și 2021 incontinuu. Este un sector al economiei naționale important, dar pe de altă parte, este clar că investițiile statului sunt importante pentru noi toți, atat cele care au ca beneficiari autorități centrale și cele care au ca beneficiari comunitățile locale. In ultima perioadă, după cum știți, s-au prelevat date statistice și este foarte clar că numărul contractelor publice a cunoscut creșteri nu numai pe partea materialelor de construcții, unde am intervenit deja anul trecut, dar şi pe partea de transport, de utilaje, de manoperă, echipamente, care au crescut in mod semnificativ. In cazul in care guvernul nu ar fi intervenit cu această ordonanță de urgență, exista riscul blocării anumitor contracte, anumitor investiții, intrarea in faliment a anumitor antreprenori. Categoric, guvernul iși dorește ca aceste construcții contractate din bugetul de stat să continue, astfel incat Ministerul Dezvoltării a propus și Guvernul a fost de acord cu această ordonanță de urgență. In ceea ce priveşte creșterile de prețuri semnalate, vă dau cateva exemple: prețul metalului a crescut cu 70% in perioada ianuarie - martie 2022, cimentul, la fel, in această perioadă, cu 20%, iar manopera a inregistrat creșteri in aceste luni. La fel, energie electrică, motorina, bitumul, fierul, lemnul, cărămida, toate sunt in ultimul an in creștere și a fost necesară această măsură. Noua ordonanță de urgență se va aplica și contractelor care erau in procedură de achiziție in momentul adoptării Ordonanței de Guvern 15 de la sfarșitul lunii august anul trecut, care nu a intervenit pe aceste proceduri. Deci, vom putea ajusta și acele contracte care erau atunci in licitații la sfarșitul lunii august, dar nu era incă un ofertant declarat caștigător. Se vor ajusta și contractele a căror procedură de achiziție publică este in derulare și nu s-au depus incă ofertele, respectiv sunt in derulare aceste proceduri, dar s-au depus deja ofertele, dar nu avem incă un ofertant declarat caștigător. De asemenea, se va aplica și contractelor in derulare care nu au clauză de ajustare, respectiv și celor care au clauză de ajustare prevăzută pe baza Ordonanței 15 de anul trecut, dar această clauză nouă reglementată prin ordonanţa de urgență adoptată astăzi este mai favorabilă, acoperă mai bine realitățile din piață. Proiectul de ordonanţă de urgență nu se aplică contractelor care sunt incheiate și sunt finanțate pe fonduri europene, pentru care ajustările de preț vor fi avute in vedere in perioada următoare. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează la un proiect de act normativ pentru acoperirea acestora din fonduri europene, in așa fel incat ajustările să aibă loc pe fonduri europene. Referitor la contractele de lucrări publice, profitul antreprenorului și proiectarea nu se ajustează, cu excepția proiectelor sau elementelor de proiectare pe infrastructura de transport de interes naţional. In mod practic, ajustarea are loc pe restul contractului de executat, pe baza unui act adițional care se incheie intre antreprenor și autoritatea contractantă, iar finanțarea vine de la bugetul de stat. Ajustarea are loc ori de cate ori o factură este depusă de către antreprenor la autoritatea contractantă. Este un mecanism care a funcționat foarte bine și pe Ordonanta 15 și pe care il vom continua și pe această procedură nouă. Vom folosi indicele global in construcții, care este un indice diseminat de INS și care lunar ne dă un anumit procent cu care putem să inmulțim partea de ajustat din factura respectivă care se depune de către antreprenor. E un mecanism cunoscut atat de către antreprenor, cat și de autoritatea locală. Evident, Ministerul Dezvoltării va face expertiza de specialitate, dacă va fi nevoie. Nu in ultimul rand, aș spune că suma ce va fi alocată din bugetul de stat pentru această măsură de sprijin a economiei și continuarea investițiilor de lucrări publice este de 1,77 de miliarde lei. S-a prevăzut in ordonanța de urgență, ca, pană la rectificare, ordonatorii principali de credite să poată reașeza intre programe și să facă virări de credite bugetare, astfel incat acolo unde este nevoie imediat, să se dea această finanțare in plus, această ajustare in plus să se regăsească și in bani și in resurse financiare. Vă rog, dacă aveți intrebări. Reporter: Spuneați că ajustarea are loc pe restul de executat prin ințelegerea făcută intre antreprenori și autoritatea contractantă. Să ințelegem de aici că in momentul de față sunt proiecte blocate și că situația s-ar putea debloca prin această ordonanță și dacă da, despre cate proiecte blocate vorbim și despre ce fel de proiecte? Attila-Zoltan Cseke: Nu este vorba despre proiecte blocate sau număr de proiecte blocate. Pur și simplu mecanismul funcționează așa: dacă ai un contract care este in vigoare, in momentul adoptării ordonanței de urgență, eu nu ajustez contractul - este un mecanism care a funcționat foarte bine pană acum și un mecanism funcțional - eu ajustez fiecare factură care se depune de către antreprenor. Dacă se depune o factură săptămanal, fiecare factură se ajustează, dacă e la trei luni, la trei luni se ajustează factura, de aceea ordonanța spune de restul de executat, pentru că vorbim de execuție de lucrări. Aș mai specifica că acest proiect de act normativ a fost lucrat atat cu structurile asociative ale autorităților locale, ca fiind unul dintre principalii beneficiari ai acestei ordonanțe de urgență, ca și autoritate contractată, cat și cu partea de specialitate, antreprenori, a firmelor de construcții cu structurile, dacă vreți, reprezentative ale lor. Reporter: Domnule ministru, aș mai avea o intrebare. Ieri a fost publicat un raport care arată, un raport Expert Forum - EFOR, care arată că PNDL a fost un program cu foarte multe rateuri, pe și mai multe miliarde de lei, din cauza faptului că nu a existat un control real asupra situației proiectelor și aș vrea să vă intreb cum se va schimba lucrul acesta in Programul Anghel Saligny, ca să nu mai ajungem la situații in care mii de proiecte sunt decontate, dar nu sunt funcționale, practic, pare că nu verificăm ceea ce se intamplă in teren, dar plătim pentru ceea ce scrie pe hartie că se intamplă, dar nu corespunde cu realitatea. Attila-Zoltan Cseke: Nu sunt de acord cu afirmația dumneavoastră că mii de contracte nu sunt funcționale. In mod categoric nu sunt de acord. Programul Național de Dezvoltare Locală a adus și foarte multe succese. Eu, vineri, am fost in județul Dambovița și am fost in orașul Pucioasa, unde la Colegiul Național Nicolae Titulescu, prin PNDL, s-a făcut o școală cu o tehnologie de cel mai inalt varf - poate fi verificat acest lucru. Evident, la peste 11.000 de contracte și obiective de investiții sunt și situații in care nu s-au atins țintele investiției respective. Aici, răspunderea in mod clar, pe baza legii, revine autorității contractante, care este primăria care a caștigat acel proiect. In marea majoritate a cazurilor, totuși, vorbim despre investiții necesare din punctul nostru de vedere și investiții care au adus plus valoare comunităților locale. In ceea ce privește Anghel Saligny, pot să vă spun că prin ordonanța de urgență 95 prin care s-a aprobat acest program s-a prevăzut un serviciu specializat care va urmări verificarea, inclusiv pe teren, a acestor investiții, astfel incat aici vom avea un plus de evaluare, dacă vreți, sau de control, de verificare pe Programul Anghel Saligny. Urmează la inceputul lunii mai să punem in aplicare această organigramă in organigrama ministerului și să avem un serviciu specializat pentru verificare și control. Reporter: Și o lămurire. Am reluat o intrebare pe care v-am adresat-o acum două sau trei luni tot legat de Anghel Saligny și de felul in care se va diferenția acest program de PNDL și ne spuneați atunci că in cazul in care intr-adevăr se adeverește faptul că nu au fost respectate lucrurile trecute in proiect, autoritatea va fi trasă la răspundere, nu? Și in cazul in care acest lucru se intamplă, de unde va plăti, să zicem, o primărie că nu și-a respectat proiectul? Să zicem că e o primărie care nu are fonduri. Cseke Attila: Bun, deci, fiecare răspunde pentru ceea ce face. Fiecare autoritate locală răspunde pentru ceea ce face. In momentul in care ai primit fonduri de la bugetul de stat și nu ți-ai atins ținta pe care ți-ai asumat-o, evident că răspunzi. Este același principiu care este aplicabil și pentru fonduri europene. Şi avem situații in care autoritatea locală a fost obligată de Ministerul Dezvoltării, in urma controlului efectuat, la returnarea sumei primite din Programul Național de Dezvoltare Locală. Acest lucru nu este exclus că va continua, pentru că in momentul in care noi verificăm și vedem că sunt probleme in cheltuirea banului public, categoric, pe lege, pe procedura legală vom evita această dispoziție prin care cerem inapoi sumele de bani. Deci vorbim de bani publici, de buget de stat. Exact același regim ca la fonduri europene. Nu ţi-ai făcut treaba, răspunzi pentru ceea ce ai făcut. Reporter: Şi banii s-au intors la buget? Cseke Atilla: Evident că toți trebuie să se intoarcă. Este un mecanism simplu. Dacă autoritatea locală nu plătește, nu returnează suma de bani, Ministerul Dezvoltării cere Ministerului de Finanțe blocarea virării cotelor către autoritatea locală respectivă și se recuperează de acolo. Practic, nu se alimentează contul autorității locale. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! V-aş intreba tot despre Anghel Saligny. Am văzut, la congresul PNL de duminică s-au făcut promisiuni că acest program va fi operaționalizat de maine, ceea ce insemna de lunea trecută. Inclusiv premierul a spus că el va fi derulat cat mai curand posibil. Dacă aveți o dată concretă pentru noi şi dacă el ar urma să mai fie suplimentat, pentru că am ințeles că a fost de mai multe ori suplimentat? Cseke Atilla: A fost o singură dată suplimentat, săptămana trecută, cu acea sumă de 15,5 miliarde de lei pentru preluarea contractelor investițiilor din POIM pe gaze, respectiv suplimentarea pe investițiile de drumuri. Pot să vă spun că in perioada imediat următoare, fără a vă spune cate zile, prima etapă a prioritizării fondurilor pe județe, așa cum prevede legea, va fi pusă in aplicare. Reporter: Şi va mai suferi o nouă suplimentare? Cseke Atilla: Nu s-a discutat de o altă suplimentare. Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă intreb dacă aţi făcut şi cateva calcule la Ministerul Dezvoltării şi aveți un exemplu concret pentru o investiție care va fi ceva mai scumpă de acum incolo, dat fiind că au crescut toate aceste tarife? Şi mă gandesc aici, de exemplu, la kilometrul de autostradă. Noi am făcut deja un calcul şi vă rog să mă ajutați, să-mi spuneți dacă e corect sau nu? Dacă acum un km de autostradă costă 10 milioane de euro, de exemplu, pentru autostrada A3, mă interesează cat va costa de acum incolo acel kilometru de autostradă? Cseke Atilla: Din păcate, la această intrebare nu pot să vă răspund. Trebuie să adresați intrebarea Ministerului Transporturilor. Aceste investiții, in mare parte, sunt pe fonduri europene, urmand a fi cuprinse in acea ordonanță de urgență care va urma. Deci noi nu putem să estimăm, noi lucrăm cu estimările ministerelor. Acea estimare de 1,77 de miliarde este din ceea ce am primit de la ministere. Ministerul Transporturilor are mare parte din contracte. Nu sunt multe, dar sunt ca și valoare mai mare. Cea mai mare parte a contractelor sunt pe fonduri europene și urmează ca prin acea ordonanță să se stabilească care este impactul pe transport. Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc incă o dată, domnule ministru. Aş adăuga, intr-adevăr, faptul că următorul act normativ care va regla şi situația ajustării prețurilor contractelor pe acele investiții finanțate cu bani europeni va asigura diferența de pană la aproape 5,2 miliarde de lei, cat este valoarea intregului pachet care face parte din acel set de măsuri - Sprijin pentru Romania, in cazul acesta fiind dedicat zonei mediului de afaceri care este implicată in gestionarea contractelor de infrastructură mari, lucrări care sunt efectuate in Romania fie din bugetul național, fie dintr-un buget cu finanțare europeană. Aș vrea să il invit alături de mine acum pe domnul ministru al culturii, pe domnul Lucian Romașcanu, pentru că tot astăzi, in ședința de guvern, au fost luate decizii importante pentru a veni in sprijinul activității și susținerii activităților culturale la nivel național. Vă rog, dle ministru! Lucian Romaşcanu: Vă mulțumesc! Bună ziua! Mă bucur să sparg gheața. E prima oară cand sunt in fața dumneavoastră de la pupitrul guvernului și mă bucur că avem vești bune și pe zona culturală. Noi comunicăm constant, din partea ministerului, dar, iată, acum și din ședința de guvern venim cu vești bune. Astăzi s-a aprobat memorandumul de aprobare a acordului cadru de imprumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care inseamnă pe următoarea perioadă o sumă de 217 milioane de euro pentru reabilitarea și refacerea de obiective culturale. Vă spun - și sunt bucuros să fac acest anunț - banii vor fi derulați de unitatea de management a proiectului, care, dacă adăugăm și aceşti bani, se apropie de 600 de milioane de euro derulați pentru refacere de obiective culturale - și dacă e să menționez doar cateva dintre cele refăcute cu acești bani, ar fi Muzeul Național al Țăranului Roman, ar fi Palatul Culturii din Iași, este Teatrul Național din București, este Teatrul Maghiar din Cluj Napoca. Este vorba de Muzeul Național de Artă al Romaniei. Sunt foarte multe obiective pe care le-am derulat pe asemenea tipuri de fonduri și pe fonduri SEE și norvegiene. Iar acest nou acord cadru vine in sprijinul definitivării, să spunem, restaurării pachetului de obiective culturale, de imobile pe care Ministerul Culturii le are in administrare. Din cei 217 milioane de euro, aproximativ jumătate se vor duce către restaurarea Muzeului Național de Istorie al Romaniei, un obiectiv care are nevoie urgent de acest proiect, iar restul banilor se vor duce către Teatrul Național și Opera Romană din Cluj Napoca. Vom incerca să obținem, avem deja trei terenuri propuse de Primăria Iași, se pare că unul se apropie de ceea ce ne dorim pentru a construi o operă de la zero in municipiul Iași. Există bani in acest moment pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste, pentru Așezămintele Brătianu din București, pentru Vila Florica Brătianu din Argeș. Deci cred că cu acest nou pachet de finanțare vom reuși să restaurăm cam tot ce are Ministerul Culturii in administrare, urmand - și asta e un lucru pe care l-am mai spus in diverse ocazii - să solicităm o suplimentare de finanțare dacă vom reuși și cred că vom reuși, să preluăm Sala Palatului la Ministerul Culturii și, de asemenea, vom incepe demersurile pentru a prelua in administrare la Ministerul Culturii Castelul Regal de la Mamaia, care tocmai a fost dat inapoi prin hotărare judecătorească. Cam asta e vestea bună pentru cultură și pentru monumentele istorice pe care le avem in administrare. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Dan Cărbunaru: Dacă nu, cu siguranță in activitatea de comunicare de la ministerul pe care il conduceți veți avea ocazia să oferiți detalii celor interesați. Mulțumesc incă o dată, domnule ministru, pentru participare! Lucian Romaşcanu: Vom pune pe site-ul ministerului toate obiectivele făcute, pentru că lumea nu știe, din păcate, cam tot ce s-a intamplat cu restaurarea la Ministerul Culturii și vom pune și lista cu monumentele care vor intra in acest nou pachet. Vă mulțumesc mult de tot! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Cu permisiunea dumneavoastră o să continui să vă prezint principalele decizii luate astăzi, in cadrul ședinței de guvern. Așa cum a anunțat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, astăzi, in cadrul ședinței, a fost discutată și aprobată ordonanța de urgență privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din invățămantul de stat pentru perioada cuprinsă intre 1 iulie 2017 și 31 august 2021. Plata acestor diferențe este o măsură reparatorie, necesară pentru a asigura salarizarea corectă și echitabilă a personalului didactic din invățămantul preuniversitar și universitar de stat, in conformitate cu Legea cadru 153 din 2017, dar avand in vedere și aplicarea deciziilor Inaltei Curți de Casație și Justiție in sensul prevenirii oricărei discriminări a salariaților. Diferențele de drepturi salariale, aș vrea să vă spun, vor fi acordate tuturor categoriilor de personal didactic. Acestea vor fi, de altminteri, și actualizate cu indicele de inflație. Sumele vor fi asigurate de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Educației, urmand a fi plătite eșalonat pe o perioadă de cinci ani incepand cu data intrării in vigoare a actului normativ. Aș vrea să vă mai semnalez faptul că a fost aprobat și memorandumul pentru stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de transport feroviar de marfă din zona Portului Constanța. Prin această măsură, care va beneficia de o finanțare consistentă de 200 de milioane de lei credite de angajament și credite bugetare din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vor asigura nu doar fluidizarea și dezvoltarea tranzitului de mărfuri in Portul Constanța, dar vor permite și preluări ale unor părți importante din mărfurile pe care Ucraina le va putea exporta cu ajutorul Romaniei prin intermediul Portului Constanța care se profilează in această perioadă ca fiind unul dintre principalele porturi la Marea Neagră și cu un potențial de creștere din ce in ce mai mare. In privința unor domenii care țin de activitate economică, aș vrea să vă semnalez că a fost aprobată Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare; această ordonanță include măsuri care diminuează aceste arierate și, din primele evaluări, rezultă că acești operatori economici inregistraseră obligații fiscale la bugetul de stat in cuantum de peste 100 de milioane de lei, pe care nu le puteau achita și care conduceau la creșterea plăților restante, creand instabilitate, afectand semnificativ situația economico-financiară. Prin acest act normativ, activitatea acestor operatori economici cu capital integral de stat va fi redresată, urmand a fi și eficientizată și dezvoltată, intr-un context in care importanța strategică a acestor operatori este mai mult decat evidentă, in condițiile in care să vedem ce se intamplă in proximitatea granițelor noastre. V-aș mai semnala Ordonanța de Urgență privind măsurile de punere in aplicare a Regulamentului Uniunii Europene 452 din 2019, al Parlamentului European și al Consiliului, din 19 martie 2019, prin care este stabilit cadrul pentru examinarea investițiilor străine directe in Uniune, precum și modificarea și completarea Legii concurenței numărul 21 din 1996. Se creează, prin acest act normativ, mecanismul administrativ național pentru analiză și autorizarea investițiilor străine directe, care vin din spațiul non-UE. Astfel, va fi inființată Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe - CEISD, care va fi formată din reprezentanți ai ministerelor de resort cu atribuții in domeniu; autorizarea investițiilor străine directe care vin din afara spațiului european urmand a se face prin decizia președintelui Consiliului Concurenței, după ce, in prealabil, este obținut avizul acestei comisii CEISD; autorizarea condiționată a investițiilor străine directe sau respingerea acestora se va dispune prin Hotărare de Guvern, in baza avizului consultativ al Comisiei, in analiză acest organism avand in vedere elementele stabilite prin articolul 4 al regulamentului prezentat, Regulamentul European 452 din 2019, respectiv luandu-se in considerare efectele potențiale asupra infrastructurii critice, fizică sau virtuală, inclusiv infrastructura din domeniul energiei, transporturilor, apei, sănătății, comunicațiilor, mass-mediei, prelucrării sau stocării datelor, infrastructura aerospațială, infrastructura din domeniul apărării sau infrastructura /.../ financiară asupra instalațiilor sensibile, precum și asupra terenurilor și proprietăților imobiliare, esențială pentru utilizarea unei astfel de infrastructuri. De asemenea, vor fi analizate efectele asupra tehnologiilor critice și produselor cu dublă utilizare, așa cum ele sunt definite in Regulamentul 428 din 2009 al Consiliului, inclusiv tehnologiile inteligenței artificiale, roboticii, semiconductorilor și securității cibernetice, tehnologiilor aerospațiale, tehnologiilor din domeniul apărării și din cel al stocării energiei, tehnologiilor cuantice și nucleare, precum și a nanotehnologiilor și biotehnologiilor. Un al treilea potențial efect care va fi analizat va viza aprovizionarea in privința factorilor de producție critici, inclusiv energie sau materii prime, precum și in domeniul securității materiale, respectiv accesului la informații sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau asupra capacității de a controla aceste informații. Sunt măsuri luate in context european, in raport cu efectele pe care le-ar putea genera anumite investiții străine directe care vin din afara spațiului Uniunii Europene. Acesta ar fi principalele acte normative pe care aș fi dorit să vi le semnalez. Vă stau la dispoziție dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua. Aș avea o intrebare despre un alt proiect anunțat, pană la urmă, de premierul Nicolae Ciucă, acele vouchere in valoare de 50 de euro. Dacă ne puteți spune dacă, in acest moment, guvernul poartă discuții in mod oficial cu cei de la Comisia Europeană pentru a deconta, pentru a finanța această măsură? Am ințeles de la ministrul Boloș că au fost discuții, pană acum neoficiale, dar nu avem un acord in acest sens. Avem un cadru general de discuții care există la acest moment, este deschis deja la nivel european și care vizează flexibilizarea utilizării fondurilor europene in statele membre. Mai ales in contextul in care unele dintre ele - și este și cazul Romaniei - sunt afectate nu doar de agresiunea militară rusă din Ucraina, dar și de crizele multiple pe care mai multe state europene au de gestionat in această perioadă. Unele generate de creșterile prețurilor la energie, la gaze naturale. Efectele poate incă nescurse, din punct de vedere economic, ale pandemiei care a durat doi ani de zile. Așadar există o deschidere, la nivel european, anunțată și ca atare statele membre, inclusiv Romania, au demarat discuțiile necesare pentru a vedea cum implementează in mod concret aceste măsuri, cum accesează fondurile europene aflate deja la dispoziție sau poate altele la care se poate lucra. Ceea ce pot să vă spun este că, așa cum la finalul ședinței de coaliție unde au fost anunțate practic toate măsurile care fac parte din pachetul de protejare a populației și a economiei Sprijin pentru Romania, toate au in spate un calcul financiar, resurse mixte de la bugetul național și din bugetul european. Ca atare, deindată ce aceste discuții avansează și sunt clarificate toate aspectele procedurale ale modului in care sunt accesați acești bani, vom anunța public acest lucru. Acest pachet, repet, are in spate toată finanțarea necesară pentru a fi implementat. Primele măsuri, după cum vedeți, incep deja să fie anunțate. Reporter: Deci, ca să fie clar pentru toți romanii - discuțiile au inceput, sunt demarate, insă nu avem pană acum un acord. El urmează să aibă loc intr-o săptămană, o lună, o altă perioadă. Dan Cărbunaru: Evident. Resursele există. Mecanismele prin care sunt accesați acești bani sunt in curs de definitivare. La finalul discuțiilor care se poartă cu Comisia Europeană, vom putea să prezentăm detaliile respective. Reporter: In cazul ordonanței de urgență ce se referă la recuperarea unor drepturi salariale de către personalul din domeniile educației. In primul rand, care ar fi suma totală la care ne referim? Dan Cărbunaru: Cred că detaliile concrete ale sumelor le poate oferi Ministerul Educației și deindată, după briefing, colegii de la Ministerul Educației o să vă pună toate datele la dispoziție. Ele se regăsesc ca atare, evident, in spatele actului normativ. Există o eșalonare care se va face, după cum spuneam, in următorii cinci ani și veți regăsi acolo toate detaliile legate de sume și de procentele care urmează să fie. Reporter: Da, sunt trecute doar procentele nu sunt trecute și sumele. Dar cum s-a decis eșalonarea pe cinci ani? Cum s-a ajuns la cinci ani? De ce nu pe trei ani sau pe șapte ani? Dan Cărbunaru: Sunt calcule făcute de inițiatori. Ministerul Educației și-a asumat, practic, această obligație și ca urmare a deschiderii pe care reprezentanții sindicali ai cadrelor didactice au manifestat-o in cadrul negocierilor dialogului social care s-a purtat și la nivelul Guvernului și la nivelul Ministerului Educației Naționale. Aceasta este soluția pe care, cel puțin la acest moment, Ministerul Educației a propus-o și care vine, pană la urmă, să repare ceea ce in ultimii ani, din păcate, s-a acumulat ca diferențe. Oamenii au acest drept să iși recupereze banii și unii dintre ei am văzut că au apelat deja la instanțe. Ca atare și aplicarea legii și un motiv in plus, deciziile instanțelor au determinat Ministerul Educației, Guvernul, să vină cu această soluție. Reporter: Și de ce ar aștepta cinci ani, mai ales in contextul in care in primul an se achită doar 5% și practic, o treime se dă in ultimul an, 35% abia pe cinci ani, de ce ar accepta cinci ani in loc să se adreseze instanței de judecată și eventual să pună in executare hotărari, decizii care deja există? Există deja in Dolj, in Bacău, in Iași. Dan Cărbunaru: Tocmai de aceea a fost extrem de important dialogul social care s-a purtat intre responsabilii guvernamentali și reprezentanții cadrelor didactice. Contextul in care, iată, s-a luat această decizie de a veni cu o soluție concretă pentru recuperarea acestor diferențe de plată care s-au tot acumulat in ultimii ani, chiar dacă trecem printr-o perioadă complicată, sunt doi ani de pandemie, război la granițele Romaniei, criza provocată de creșterea prețurilor la energie, la gaze naturale, toate aceste lucruri au implicat o serie intreagă de eforturi bugetare și pe fondul acestui dialog social, este soluția practică pe care Guvernul a propus-o și pe care, iată, este pregătit să o implementeze. Reporter: Vă rugăm să ne dați detalii despre programul Family Start. Pe ce criterii vor fi acordate acele garanții pentru imprumuturi? De cand va porni acest program și practic, pe ce vor putea fi cheltuiți banii, inclusiv pentru organizarea unei nunți? Dan Cărbunaru: Este un pachet dedicat sprijinirii familiilor aflate la inceput de drum. Este o propunere care a venit din partea Ministerului Familiei și care contribuie, practic, la intregirea formelor de sprijin pe care, in special in această perioadă complicată, Guvernul le-a gandit integrat, cu susținerea coaliției, pentru a veni in sprijinul tuturor categoriilor afectate de crizele prin care trecem. In mod specific, pachetul acesta dedicat familiilor, ca și multe alte măsuri care sunt complementare, vor fi detaliate de către Ministerul Familiei, care lucrează deja la configurarea actelor normative care să susțină, practic, implementarea acestor proiecte. Reporter: Deci in momentul de față nu vorbim despre criterii bătute in cuie, cine să beneficieze, cine nu, in funcție de venituri...? Aveţi un termen limită pană la care ar urma să primiţi o comunicare din partea Comisiei Europene, astfel incat să știm cand anume va răspunde Comisia și cand vor intra banii in țară? Dan Cărbunaru: Există o deschidere foarte mare. Greu de identificat o perioadă similară cu un dialog atat de intens intre Guvernul Romaniei și Comisia Europeană, intr-un sens constructiv, aş spune. Au fost aici in ultima perioadă președinta Comisiei Europene, comisarul pentru gestionarea migrației, comisarul pentru muncă, comisarul pentru protecție civilă și vor continua astfel de vizite, care arată importanța pe care Comisia Europeană o acordă Romaniei, care, alături de Polonia, mă refer acum la statele europene aflate in această parte a Uniunii Europene, traversează perioade destul de complicate, avand de gestionat și acest flux de refugiați. Sunt peste 700.000 de refugiați ucraineni care au intrat in Romania de la debutul agresiunii militare ruse din 24 februarie. Deci, la Bruxelles este cunoscută, practic, solidaritatea pe care Romania a manifestat-o intr-un context european. Există deschidere totală de a sprijini țara noastră atat prin flexibilizarea utilizării fondurilor europene și, după cum bine știți, sunt foarte multe miliarde de euro pe care Romania le poate reutiliza din pachetul celor pe care le are deja la dispoziție pentru perioada 2014 - 2020. Pe de altă parte, sunt deja anunțuri pe care Comisia Europeană le-a făcut; 3,5 miliarde de euro anunțate pentru statele care gestionează problema fluxului de refugiați din Ucraina și care vor trebui cumva configurate alături de alte pachete de sprijin pentru statele care sunt afectate de creșterea prețurilor la energie și la gaze naturale. Deci există această disponibilitate, există acest dialog. Este, pană la urmă, o chestiune de termen, să spunem, scurt sau mediu, pană cand vom putea avea detalii concrete legate de intrebarea dumneavoastră. Reporter: Bună ziua! Adrian Vasilache, de la HotNews. Pe agenda guvernului mai era un memorandum legat de Cloud-ul guvernamental, care se arată că sunt probleme majore legate de dorinţa unor instituţii de a intra sau nu in această viitoare infrastructură IT colosală - 375 milioane euro de la Uniunea Europeană prin PNRR. Sunt șase instituții care, pur și simplu, refuză să intre in acest Cloud. Alte cinci, printre care CSM, DIICOT, nu vor să transmită date. Specialiștii de la SRI, STS şi ADR au solicitat date ca să-şi facă o idee cum să dimensioneze acest cloud. Acum guvernul vine cu un memorandum in care solicită ca ADR să transmită din nou către aceste instituții cererea de informații, intrebările pentru a face rost de aceste date, cu termen limită 22 aprilie. Ce se intamplă dacă DNA, CSM, DIICOT nu vor răspunde, Curtea Constituțională, nu vor să intre in acest sistem și nu vor răspunde noii solicitări de intrebări? Dan Cărbunaru: Cloud-ul guvernamental este pentru orice țară modernă o necesitate. Sigur, pentru Romania in mod particular ne interesează, pentru că este șansa suplimentară pe care statul roman o are pentru a-şi dezvolta capabilitățile sale de a oferi servicii publice performante. Sigur, este un proiect care este extrem de dezbătut și in societatea civilă. Am văzut și in mediul economic și la nivel guvernamental. Acest memorandum a fost aprobat astăzi, in ședința de guvern, dand ocazia și instituțiilor să-şi expună punctul de vedere și este un pas inainte in realizarea acestui obiectiv important pentru Romania. Dan Cărbunaru: Şi este un pas inainte in realizarea acestui obiectiv important pentru Romania. Sigur, sunt discuții legate de modul in care va fi configurat. Este o perioadă in care vedem că in intreaga lume există această preocupare de a gestiona amenințările cyber, de a proteja datele, fie că fac parte din datele gestionate de autorități de stat, fie că fac parte din alte categorii de date ale unor operatori privați, dar care au un nivel de importanță extrem de mare. Deci, există o preocupare la nivel internațional de a proteja datele, in același timp de a permite viitorului să iși facă loc in serviciile publice pe care orice stat trebuie să le ofere cetățenilor săi. Cu siguranță, astăzi, in ședința de guvern, prin acest memorandum, Romania face un pas inainte și in perioada următoare vă vom ține la curent cu evoluțiile. Reporter: Are vreo formă de obligație faptul că guvernul a aprobat acest memorandum? Dan Cărbunaru: Este o formă de responsabilitate asumată la nivel guvernamental pentru a gestiona un proiect important pentru Romania. Reporter: De ce s-a demarat deja acest proiect, cand nu se știe exact ce instituții vor fi in el şi dacă vor dori să fie? Vor exista forme de obligare a unor instituții, cum sunt Curtea Constituțională, DNA, DIICOT, Registrul Comerțului, care au servicii publice electronice foarte multe, de a intra in acest cloud? Va există așa ceva? Dan Cărbunaru: Discuțiile care se poartă acum vor clarifica toate aceste aspecte, fie că vor fi integrate, fie că vor fi conectate, aceste instituții impreună gestionează servicii publice importante. Acest lucru trebuie să aibă loc in condiții de siguranță deplină pentru datele care sunt stocate acolo și de funcționalitate pentru ceea ce trebuie să ofere. Reporter: Ce caută Serviciile de Informații in cloud-ul guvernamental, ca structură care asigură securitatea cibernetică, in condițiile in care rolul acestui serviciu este de a colecta date? Știm bine că prin securitatea cibernetică pe care o va asigura și o asigură deja la peste 60 de instituții publice, SRI are acces la datele de trafic, insemnand adrese IP, adresă de e-mail, sunt niște date personale. Reticența multor autorități, cum este și la Autoritatea Electorală Permanentă, probabil și la DNA sau Curtea Constituțională, vine tocmai din acest lucru. Cum răspundeți? Ce caută SRI acolo? Dan Cărbunaru: Fiecare dintre instituțiile cu responsabilități in statul roman iși gestionează, in conformitate cu legea, atribuțiile pe care le are de indeplinit. Ceea ce pot să vă asigur este că acest proiect de cloud guvernamental, in momentul implementării sale, va ține cont, in primul rand, de cadrul legal existent și de respectarea tuturor normelor, suntem stat membru al Uniunii Europene și al NATO, deci nu poate pune nimeni la indoială din această perspectivă capacitatea Romaniei de a-și implementa responsabilitățile. De altminteri, din perspectiva amenințărilor cyber, performanțele pe care Romania le are, prin instituțiile sale abilitate, sunt recunoscute și acasă, dar și in afara țării noastre. Nevoia de a proteja datele este una reală, am văzut numeroase incidente, unele dintre de produse și in Romania, cu atacuri cibernetice extrem de puternice, care pot duce la compromiterea unor date sau chiar la blocarea ori afectarea unor segmente importante din economie. Reporter: Nu se ocupă STS de asta, de securizarea sistemelor IT publice esențiale? Ce caută SRI? Dan Cărbunaru: După cum vă spuneam, fiecare dintre instituțiile cu atribuții legale in Romania iși respectă cu strictețe domeniile sale, astfel incat să nu existe riscuri de interpretare. Mulțumesc! Dacă nu mai sunt ale intrebări, v-aș mulțumi foarte mult pentru participarea la briefingul de presă și vă doresc o zi bună! 2022-04-14 14:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-14-02-11-58big_0[1].jpgȘedința de guvern din 14 aprilieȘtiri din 14.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-14-aprilie1649927587Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Luni seara anunţam un pachet de măsuri economice și sociale denumit Sprijin pentru Romania. In acest moment, putem să spunem că parte din aceste măsuri au inceput să fie implementate. Astfel, vom aproba astăzi o ordonanță de urgență prin care alocăm 1,77 miliarde de lei pentru compensarea creșterii prețurilor la materialele de construcții și, de asemenea, pentru creșterea prețurilor la forța de muncă. Acest pachet, de 1,77 de miliarde de lei, face parte din pachetul total de 5,2 miliarde lei. Diferența o vom asigura din fonduri europene, ceea ce inseamnă că, in scurt timp, așa cum am discutat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, avem deja identificate liniile de finanțare și vom continua să sprijinim domeniul construcțiilor. Sprijinim autorităţile publice să ducă la bun sfarşit proiectele pe care şi le-au asumat. Avem nevoie ca acest sector să-şi menţină capacitatea și, de asemenea, să poată să iși asume in viitor celelalte proiecte, pentru că avem, in PNRR, de asemenea, o gamă largă de proiecte pe care trebuie să le ducem la bun sfarșit. Practic, in tot acest ansamblu de măsuri, sunt două componente esențiale care au o singură rezultantă, și anume: investim in economie, păstrăm locurile de muncă și, in felul acesta, reușim să ne indeplinim obiectivele asumate de a dezvolta Romania. Este, totodată, important să subliniem că ieri, in parlament, așa cum ne-am asumat in coaliție, au fost aprobate două proiecte de legi care urmează să plece la promulgare. Este vorba despre proiectul de lege prin care asigurăm salariile in agricultură și in industria alimentară de 3.000 de lei, similar celor din domeniul construcțiilor, și de proiectul de lege prin care se majorează norma de hrană pentru persoanele internate in spitale. Am discutat despre măsurile pe care le-am luat astfel incat portul Constanța să-și mărească tot ceea ce ține de infrastructura de operare. In această infrastructură, componenta feroviară joacă un rol foarte important. Am identificat banii necesari și, astfel, prin hotărarea de astăzi, vom aloca 200 de milioane de lei pentru a putea să operaționalizăm ceea ce ani buni de zile a fost blocat de vagoanele care au zăcut efectiv pe liniile din interiorul infrastructurii feroviare din Portul Constanța, și, prin această măsură, vom continua să asigurăm ritm și capacitate tuturor activităților de transport din port. Suntem preocupați să adoptăm reglementările necesare pentru ca mediul de afaceri să beneficieze de măsura pe care am stabilit-o in acest pachet de măsuri, in așa fel incat și cei care vor continua să investească peste un milion de euro in economie să beneficieze de sprijinul statului. Este o măsură care va intra in vigoare la 1 mai. Guvernul are deja pregătite toate măsurile astfel incat să putem să asigurăm mediului de afaceri spațiul necesar și sprijinul necesar pentru a putea să continue să investească. Suntem de asemenea in măsură ca, astăzi, să asigurăm plata diferențelor salariale pentru drepturile cuvenite și neincasate de către personalul didactic din invățămant. Am reușit ca, prin măsurile pe care le luăm, inclusiv să actualizăm plata acestor drepturi cu rata inflației. Vă mulțumesc! 2022-04-14 12:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_022_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Grupului Băncii Mondiale, David MalpassȘtiri din 14.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-grupului-bancii-mondiale-david-malpassCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Fondurile europene și facilitățile oferte de Grupul Băncii Mondiale reprezintă un sprijin important pentru a accesa resursele de dezvoltare Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. Cu acest prilej, au fost remarcate progresele inregistrate de Romania in cei 30 de ani de implementare a programelor de dezvoltare cu Banca Mondială, care au contribuit la consolidarea dezvoltării țării noastre in contextul aprofundării integrării euro-atlantice. Premierul roman a prezentat viziunea Guvernului privind abordarea integrată a investițiilor realizate cu bani europeni și din bugetul național, alături de alte instrumente financiare internaționale. - Sunt increzător că fondurile europene și facilitățile oferte de Grupul Băncii Mondiale reprezintă un sprijin important pentru a accesa resursele de dezvoltare necesare. Avem cel mai mare buget de investiții alocat in ultimii 30 de ani și dorim să contribuim prin stabilitatea noastră, la stabilitatea din regiunea noastră. Am lansat programul Sprijin pentru Romania, alocand pentru investiții 60 la sută din cele 17,3 miliarde lei, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. In cadrul dialogului, a fost apreciată funcționarea sistemului monetar și stabilitatea cursului de schimb din Romania, fiind evidențiată și creșterea cu 25 la sută a bugetului apărării, pană la 2,5 la sută din PIB. Rolul dezvoltării economice rămane determinant in consolidarea eforturilor de modernizare, fiind remarcată importanța finalizării drumurilor și a altor proiecte de infrastructură mare. In privința gestionării efectelor generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, premierul a prezentat efortul autorităților privind sprijinul acordat celor peste 740.000 de refugiați care au intrat in Romania de la inceputul conflictului. Accesul la servicii sociale, in coordonare cu partenerii europeni și internaționali, alături de societatea civilă, precum și solidaritatea manifestată de romani au fost remarcate in cadrul dialogului. Prim-ministrul a evidențiat situația Republicii Moldova, afectată de gestionarea fluxului de refugiați, care are nevoie de sprijin pentru echilibrarea bugetară și derularea exporturilor pe piața europeană. Șeful Executivului a oferit detalii privind suportul acordat de Guvernul Romaniei pentru tranzitul de mărfuri, pentru facilitarea exporturilor din Ucraina, pentru a menține lanțurile de aprovizionare. In acest sens, Guvernul aprobă azi finanțarea extinderii fluxurilor de marfă in Portul Constanța, prin dezvoltarea infrastructurii feroviare și ulterior folosirea Dunării ca rută de transport. In domeniul energiei, au fost semnalate oportunitățile oferite de finanțările europene, care pot fi dinamizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Nevoia reducerii dependenței de gazul rusesc și reconfigurarea lanțurilor de afaceri europene vor putea oferi noi oportunități pentru Romania. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat planurile Romaniei de a dezvolta capacitățile de producție a energiei electrice și extinderea exploatărilor de gaze naturale, inclusiv off-shore. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Romania va dezvolta investiții in producerea de energie cu mijloace regenerabile, de energie verde. Din aceleași resurse europene, vor fi alocate 500 de milioane de euro pentru capacitățile de producție pentru microcipuri, semiconductori. Pregătirea forței de muncă și, in mod special, educația digitală au fost menționate ca priorități in eforturile de a oferi un nivel de calificare cat mai inalt, in acest sens, premierul menționand implementarea proiectului Romania Educată. Valorificarea potențialului agricol al Romaniei, in contextul conflictului din Ucraina, este o necesitate remarcată in cadrul intalnirii, in acest sens fiind menționat sprijinul financiar necesar pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de irigații. Aderarea la OCDE, vitală pentru consolidarea profilului economic al Romaniei, a fost apreciată ca obiectiv strategic, după aderarea la UE și NATO, fiind de natură a genera crearea de noi locuri de muncă, mai multe investiții, oportunități de dezvoltare. *** Galerie foto 2022-04-14 09:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-14-12-19-49big_image_001_resize.jpgVizita premierului Nicolae-Ionel Ciuca la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, împreună cu președintele României, Klaus Iohannis, și cu prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De CrooȘtiri din 13.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-baza-57-aeriana-mihail-kogalniceanu-impreuna-cu-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-i-cu-prim-ministrul-regatului-belgiei-alexander-de-crooGalerie foto *** Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul vizitei, impreună cu președintele Romaniei, Klaus Iohannis, și cu prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența voastră, domnule președinte, domnule prim-ministru De Croo, doamnelor și domnilor, dragi soldați, Sunt onorat să fiu astăzi alături de militarii care dovedesc, prin prezența și acțiunile derulate in Romania, că NATO reprezintă cea mai concretă și puternică garanție de securitate pentru statele sale membre și pentru că NATO nu este doar cartierul general de la Bruxelles, ci și aici, in teren. Trăim vremuri dificile, pe care nu am crezut că le vom mai trăi in secolul XXI. Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată și pentru situația in care această criză se va extinde mai aproape de granița noastră. Domnule prim-ministru De Croo, vă mulțumesc pentru contribuția la decizia NATO de implementare a planului de răspuns gradual. Trebuie să creăm și să consolidăm o postură de apărare și descurajare eficientă in Flancul de Est al NATO. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră pentru noua formă a conceptului strategic NATO, care trebuie să cuprindă amenințarea Rusiei sub forma ei reală, care necesită intărirea prezenței permanente a NATO in Flancul de est. Trebuie să luăm in serios apărarea și să o reflectăm in deciziile noastre. Este timpul să trecem de la prezența inaintată la apărarea inaintată și la implementarea deciziei luate de liderii noștri pe 24 martie, la Summitul extraordinar de la Bruxelles. Invazia Rusiei in Ucraina este cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimii ani. Condamnăm ferm invazia masivă din Ucraina. Condamnăm atacurile nemiloase ale trupelor rusești asupra civililor, incălcand prevederile legilor internaționale și ale umanității și deplangem pierderile tragice de vieți omenești, suferințele umane enorme și distrugerile provocate de invazia ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei. Este datoria noastră să ajutăm refugiații ucraineni și familiile lor, precum și pe cei strămutați. De aceea, am inființat un coridor umanitar pentru a alina tragedia prin care trec, pentru a le da speranța și pentru a le arăta că nu sunt singuri. Suntem alături de Ucraina. Atat NATO, cat și Uniunea Europeană sunt solidare cu poporul ucrainean și cu guvernul său. Aliații sunt uniți pentru a sprijini intru totul suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei in granițele sale recunoscute internațional. Acțiunile agresive ale Rusiei au determinat aliații să activeze planurile NATO pentru apărare pentru a proteja Alianța. SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate in Europa) a decis să disloce elemente ale forțelor NATO de răspuns. Este pentru prima dată cand aceste forțe au fost dislocate intr-un context de apărare colectivă. Vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, militarilor prezenți astăzi, impreună cu frații voștri romani, precum și tuturor trupelor aliate, care demonstrează cat de puternică este solidaritatea membrilor NATO. NATO va continua să ia toate măsurile și deciziile necesare pentru asigurarea securității și apărării tuturor aliaților. Angajamentul nostru pentru a respecta prevederile articolului 5 din Tratatul de la Washington este de neclintit. Suntem uniți pentru a proteja și apăra Alianța. Libertatea va invinge opresiunea. Vă mulțumesc! 2022-04-13 12:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_013_resize.jpgÎntâmpinarea de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prim-ministrului Regatului Belgiei, Alexander De CrooȘtiri din 13.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intampinarea-de-catre-premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-prim-ministrului-regatului-belgiei-alexander-de-crooCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo. Cei doi premieri au analizat, in cadrul unui mic dejun de lucru, situația de securitate din regiune și impactul generat de agresiunea militară rusă din Ucraina. Premierul roman a evidențiat solidaritatea statelor membre UE și la nivelul aliaților NATO, subliniind nevoia de a intări Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice. In acest sens, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis mulțumiri omologului belgian pentru decizia de a contribui cu trupe la intărirea apărării aliate in Romania, ceea ce transmite dovada clară a solidarității intre aliați. Șeful Executivului roman a menționat efortul autorităților romane, alături de societatea civilă, de a gestiona fluxul celor peste 700.000 de refugiați din Ucraina, un exemplu de gestionare a unei situații complexe, la granițele externe ale Uniunii Europene. - Am demonstrat că acționăm responsabil in protejarea frontierelor externe ale UE și in gestionarea unor fluxuri mari de refugiați. Romanii au arătat solidaritate, empatie și determinare in sprijinirea cetățenilor ucraineni afectați de război, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Acesta a subliniat preocupările Republicii Moldova și necesitatea unui sprijin financiar european susținut, care să permită gestionarea crizei refugiaților ucraineni precum și a efectelor economice generate de conflictul din regiune. Din perspectivă europeană, nevoia de a consolida independența energetică și de a gestiona impactul economic generat de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei va necesita intărirea cooperării intre statele membre, pentru a proteja cetățenii și mediul de afaceri. In context, cei doi premieri au agreat avansarea cooperării bilaterale in sectorul energetic, cu accent pe nuclear și regenerabile. Aceste obiective se adaugă celui de cooperare romano-belgiană in domeniul microelectronicii. Premierii roman și belgian au apreciat solidaritatea europeană și rolul UE in găsirea de soluții pentru ieșirea din criză. Premierul Ciucă a reamintit obiectivul Romaniei de a adera la Schengen, ca formă de cooperarea europeană aprofundată. In cadrul dialogului, a fost apreciat rolul important al comunității de romani din Belgia, precum și cel al intreprinzătorilor belgieni din Romania. *** Galerie foto 2022-04-13 08:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(3).jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru mediuȘtiri din 12.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-virginijus-sinkevicius-comisar-european-pentru-mediuGalerie foto Intrevederea dintre prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, astăzi, 12 aprilie, la Palatul Victoria, cu comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius. Schimbul de opinii a evidențiat necesitatea ca protecția mediului să se mențină in atenție permanentă la nivelul Guvernului, printr-o abordare integrată, nefiind doar apanajul specific al ministerului cu atribuții directe in domeniu. Cei doi oficiali au convenit să continue cooperarea stransă, astfel incat să fie asigurat un progres durabil in gestionarea dosarelor de mediu. A fost recunoscută nevoia unui progres rapid in implementarea de către Romania a măsurilor adecvate pentru creșterea calității aerului, inchiderea depozitelor neconforme de deșeuri și a instrumentelor de combatere a tăierilor ilegale de arbori. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a subliniat angajamentul direct, personal, și al echipei guvernamentale, pentru implementarea corespunzătoare a legislației europene de mediu și implicarea pro-activă in soluționarea procedurilor de infringement in curs. Premierul Romaniei a confirmat că in plan național există o viziune integrată privind protecția mediului, insă este necesar ca deciziile concrete să țină cont și de context. A exemplificat cu faptul că - inverzirea sectorului energetic trebuie să ia in considerare actuala criză. A reamintit importanța deosebită pe care Romania o acordă energiei nucleare și gazelor naturale ca surse de energie de tranziție. Șeful Guvernului a subliniat rolul educației și al tinerilor in susținerea eforturilor legate de tranziția ecologică și de protecția mediului. 2022-04-12 16:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-12-04-49-28big_image_002_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Tilman Moritz Kuban, membru al Parlamentului German, Katja Christina Plate, Director al Fundației Konrad Adenauer pentru România și Republica Moldova, și Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în RomâniaȘtiri din 12.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-tilman-moritz-kuban-membru-al-parlamentului-german-katja-christina-plate-director-al-fundatiei-konrad-adenauer-pentru-romania-i-republica-moldova-i-dr-peer-gebauer-ambasadorul-republicii-federale-germania-in-romaniaGalerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă i-a primit astăzi, la Palatul Victoria, pe Tilman Kuban, membru al Parlamentului Federal German, Katja Christina Plate, directorul Fundației Konrad Adenauer pentru Romania și Republica Moldova, Gebauer Peer Olav, ambasadorul Republicii Federale Germania in Romania. Cooperarea economică bilaterală, stimularea investițiilor germane in Romania și gestionarea impactului agresiunii militare din Ucraina au fost subiectele aflate pe agenda intrevederii. Guvernul incurajează companiile străine, inclusiv pe cele germane să investească in Romania. Un punct central al pachetului Sprijin pentru Romania, lansat aseară, il reprezintă sprijinirea investițiilor naționale și străine, motor al creșterii economice, a afirmat premierul. Șeful Executivului a menționat obiectivul Romaniei de asigurare a independenței energetice, prin susținerea de investiții și promovarea energiei din surse alternative. In acest context, prim-ministrul a apreciat relația bilaterală, indeosebi in plan economic, avand in vedere faptul că Germania este cel mai important partener comercial al Romaniei și unul dintre principalii investitori in economia romanească. La randul său, consilierul de stat in cadrul Cancelariei Prim-ministrului Mara Mareș a apreciat cooperarea politică bilaterală și la nivel european, precum și relația excelentă și constructivă dintre reprezentanții Romaniei și Germaniei atat in nivel bilateral, cat și in cadrele multilaterale din care ambele state fac parte. Reprezentantul delegației germane, Tilman Kuban, a felicitat autoritățile romane pentru implicarea in gestionarea crizei umanitare și pentru asistența oferită refugiaților cetățenilor și a dat asigurări că Germania va rămane implicată in apărarea flancului de est. Cele două părți au apreciat, de asemenea, unitatea și coeziunea de care partenerii euro-atlantici dau dovadă, precum și rolul Romaniei in consolidarea posturii aliate in regiune. 2022-04-12 16:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-04-12_at_16.42.05_(2).jpegPrimirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, împreună cu președintele României, Klaus Iohannis, a delegației României care va participa la competiția sportivă „Invictus Games The Hague”Știri din 12.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/primirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-impreuna-cu-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-a-delegatiei-romaniei-care-va-participa-la-competitia-sportiva-invictus-games-the-hagueGalerie foto 2022-04-12 15:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-12-03-42-10big_image_012_resize.jpgParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, alături de liderii coaliției de guvernare, la conferința de presă pentru prezentarea pachetului de măsuri economico-sociale ”Sprijin pentru România”Știri din 11.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-alaturi-de-liderii-coalitiei-de-guvernare-la-conferinta-de-presa-pentru-prezentarea-pachetului-de-masuri-economico-sociale-sprijin-pentru-romania Prezentare - Sprijin pentru ROMANIA Galerie foto Declarațiile susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la prezentarea pachetului de măsuri - Sprijin pentru Romania [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună seara! Sprijin pentru Romania reprezintă un pachet de soluții pentru cetățeni și pentru economie. Programul de guvernare in baza căruia am fost investiți de Parlamentul Romaniei are in centrul său cetățeanul. Coaliția de guvernare, prin Guvernul Romaniei, are datoria să vină cu soluții la problemele oamenilor și ale mediului economic, mai ales intr-o perioadă atat de dificilă cum este cea pe care o traversăm. Pachetul are o valoare de 17,3 miliarde de lei, aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene și, evident, 48% din fonduri de la bugetul de stat. Are trei obiective principale: susținerea economiei pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și, desigur, solidaritate intre generații. Consultările permanente cu mediul de afaceri in cele patru luni de guvernare ne-au semnalat in timp real problemele economice. Astfel, beneficiarii măsurilor sunt IMM-urile, marii investitori, transportatorii și distribuitorii, investițiile publice in derulare, in general economia Romaniei. 300 de milioane de euro vor fi alocați pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional. Va fi acordat un ajutor de pană la 400.000 de euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilități. Programul intră in vigoare de la data de 1 iunie. Investițiile reprezintă motorul creșterii economice. Avem in vedere un buget de 200 de milioane de euro pentru stimularea investițiilor cu impact major in economie. Vorbim de acordarea unui ajutor de stat pentru incurajarea investițiilor in valoare de peste un milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională, cu perspective de continuare. Programul intră in vigoare de la 1 mai. Pentru susţinerea transportatorilor şi distribuitorilor avem in vedere o schemă de sprijin dedicată. 300 de milioane de lei vor fi direcţionate firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie. Pentru companiile de transport şi distribuţie, afectate de creşterea preţurilor la combustibili, punem in aplicare un mecanism de sprijin, prin care vom acorda o subvenţie de 0,50 lei/litrul de carburant. Beneficiari vor fi aproximativ 4.000 de firme. Ajustarea contractelor de investiţii publice in derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene, o măsură ce are in vedere creşterea preţurilor la materiale, manoperă, transport şi utilaje - astfel, pentru susţinerea investiţiilor publice sunt alocate 5,2 miliarde de lei in acest an, pentru continuarea şi finalizarea contractelor in derulare. Se aprobă astfel, săptămana aceasta, o ordonanţă de urgenţă pentru fondurile care vor fi alocate de la bugetul de stat şi, in două săptămani, un alt act normativ, o altă ordonanţă de urgenţă, pentru reglementarea alocării fondurilor de la UE. Două măsuri importante pentru protejarea locurilor de muncă: angajaţii in şomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu pană la sfarşitul anului, de la 1 mai. Valoarea programului este de 450 de milioane de lei, vine prin Programul SURE din fonduri europene. Continuarea Programului Kurzarbeit de la 1 mai a.c. Sprijin pentru agricultura Romaniei. Măsurile de susţinere a agriculturii, domeniu strategic pentru ţara noastră reprezintă un rol esenţial pentru guvern şi coaliţia de guvernare. Vor beneficia de aceste măsuri fermierii, IMM-urile din sectorul agricol şi industria agroalimentară. Astfel, alocăm 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole in Romania. Fermierii care procesează produse agricole in ţară vor beneficia de o primă de 10% din valoarea produselor procesate, incepand cu data de 1 iunie. 300 de milioane de euro grant, capital de lucru pentru fermierii romani; termen - 30 iunie, dată la care trebuie să fie incheiate contractele de finanţare. Salariul minim in agricultură şi industria alimentară: 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţiilor, va fi aprobat săptămana viitoare in Parlament. Capitalizăm cu 100 de milioane de euro Casa de Comerţ Unirea, integrator de programe naţionale in agricultură, de la data de 1 august, fonduri de la bugetul de stat. In domeniul social, sprijinul pentru cetăţenii Romaniei urmăreşte protejarea acestora de creşterea preţurilor. Aceste vremuri dificile impun, aşa cum spuneam, solidaritate şi sprijin, acordat mai ales oamenilor care au nevoie de susţinere. Astfel, pachetul oferă următoarele soluţii: un miliard de euro, 50% fonduri europene, 50% fonduri de la bugetul de stat, care va consta in vouchere pentru alimente de bază, in valoare de 50 de euro la fiecare două luni pentru: familii cu el puţin doi copii sau monoparentale, cu venit mai mic de 600 de lei/lună; pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei/lună; persoanele cu venit minim garantat; persoanele cu dizabilităţi. Pachetul intră in vigoare incepand cu data de 1 iunie. Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale: 30 de euro pentru fiecare lună in care sunt organizate cursuri școlare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine. Valoarea totală a pachetului: 33 de milioane de euro. De toate aceste măsuri vor beneficia aproximativ 4,7 milioane de romani. 200 de lei in plus la salariul minim creștere voluntară, iar pentru acești 200 de lei nu vor fi percepute taxe. Valoarea tichetelor de masă crește cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei. De asemenea, dublăm norma de hrană pentru pacienții din spitale și varstnicii instituționalizați de la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi. Peste 3 milioane de persoane vor beneficia de această măsură. Valoarea totală, aproximativ 270 de milioane de lei. Pentru Protecția Copilului vom majora drepturile acordate copiilor din sistemul de protecție specială, inclusiv ale celor cu dizabilități care se află in acest sistem, precum și mamelor din centrele maternale. Vor beneficia aproximativ 47.000 de copii. Valoarea totală a pachetului de sprijin este de aproximativ 86 de milioane de lei. Alocația zilnică de hrană crește de la 12 lei, cat este acum, la 16 lei pe zi, respectiv de la 16,6 la 22 de lei pe zi, funcție de varsta copilului. Sumele lunare de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei. Cresc cu 58% sumele acordate anual copiilor și tinerilor pentru imbrăcăminte, incălțăminte și rechizite, alocația lunară de plasament de la 630 de lei la 900 de lei, iar in cazul copiilor cu dizabilități de la 945 de lei la 1.350 de lei lunar. Sprijin pentru familiile Romaniei. Ne asumăm implementarea unei politici publice de creștere a natalității, sprijinind cuplurile care nu pot avea copii. Extindem astfel numărul persoanelor care pot aplica pentru un astfel de program de la 300 la 5.000 in anul 2022. Valoarea totală a programului este de aproximativ 100 de milioane de lei. Sprijini pentru tineri. Valoarea totală este de aproximativ 500 de milioane de lei pentru intreg programul. Anul 2022 este Anul Tineretului in Uniunea Europeană și in Romania. Şi avem in vedere următoarele. Programul pentru tinere familii - credit in valoare de maxim 75.000 de lei, garantat in proporție de 80% de către stat, pentru plata cheltuielilor cu creșa, grădinița, școala, after-school, plata chiriei, avans din achiziția unei locuințe. Programul Național Student Invest - credit in valoare de maxim 50.000 de lei, in proporție de 80%, garantat de către stat pentru taxe de studii, publicarea unor cărți sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare in căminele studențești. Măsurile incluse in pachetul Sprijin pentru Romania promovat de Coaliția de guvernare incă o dată răspund problemelor cu care se confruntă romanii și economia Romaniei. Prezenţa mea aici in dublă calitate, de președinte al Partidului Național Liberal și prim-ministru, reprezintă o garanție completă a indeplinirii intregului pachet de măsuri. Vă mulțumesc. 2022-04-11 21:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-04-11_at_21.12.41_(1).jpegÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu Adina Vălean, Comisar European pentru TransporturiȘtiri din 11.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-adina-valean-comisar-european-pentru-transporturi1649679575Galerie foto Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, discuții cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, astăzi, 11 aprilie, la Palatul Victoria, cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi. Pe agendă s-au aflat dezvoltarea infrastructurii de transport din Romania, respectiv impactul crizei din Ucraina. Cei doi oficiali au trecut succint in revistă măsurile europene in sectorul transporturilor pe fondul actualei crize, iar premierul Romaniei a evidențiat sprijinul solidar și consistent al autorităților și al societății civile in asigurarea cu operativitate a serviciilor gratuite de transport in ajutorul refugiaților. Comisarul european Vălean a arătat că toate eforturile Romaniei sunt remarcate și apreciate la Bruxelles. Cei doi oficiali au agreat o cooperare stransă pentru facilitarea transportului de mărfuri din Ucraina și Republica Moldova prin utilizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare a pentru a fi realizate exporturile de cereale din Ucraina, conform contractelor existente, dată fiind importanța acestora inclusiv din perspectiva securității alimentare a unor state terțe, precum cele din Africa. In cadrul schimbului de opinii a fost subliniată importanța consolidării infrastructurii de transporturi in caz de criză majoră, avand in vedere contribuția semnificativă a acestui sector la o redresare accelerată a economiei. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a reafirmat angajamentul ferm al Guvernului privind investițiile in dezvoltarea infrastructurii naționale de transport. A exprimat aprecieri pentru inițiativa lansată de comisarul Vălean privind constituirea unui grup de lucru dedicat identificării de soluții pentru creșterea absorbției fondurilor europene de către Romania in ceea ce privește proiectele de infrastructură de transport. Premierul Ciucă a arătat că circumstanțele actuale necesită o mai mare flexibilitate in aplicare unor reguli care pot afecta transportatorii. Referindu-se la implicațiile pachetului legislativ european Fit for 55 asupra domeniului transporturilor, prim-ministrul Romaniei a subliniat că atingerea obiectivelor de decarbonare in sectorul transporturilor este o sarcină tot mai complexă intr-un sector afectat de multiple crize și care ar trebui să poată crește pentru a avea capacitatea de finanțare a tranziției ecologice. 2022-04-11 15:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_001_resize.jpgTinerii sunt așteptați să se înscrie pentru Programul oficial de Internship al Guvernului României - ediția a IX-a, 2022Știri din 11.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/tinerii-sunt-a-teptati-sa-se-inscrie-pentru-programul-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-editia-a-ix-a-2022Guvernul Romaniei dă startul inscrierilor pentru Programul oficial de Internship, ediția a IX-a, care se va desfășura in perioada 11 iulie - 9 septembrie 2022 și in cadrul căruia 150 de studenți și absolvenți ai formelor de invățămant din Romania și din străinătate vor putea să se familiarizeze cu specificul activității guvernamentale in cele mai importante instituții ale administrației publice centrale. Vă așteptăm in Programul de Internship al Guvernului să investiți entuziasmul, creativitatea și elanul dumneavoastră tineresc in modelarea viitorului Romaniei. Veniți cu ceea ce vă doriți de la Romania de maine, cu idei bune, ieșite din tipare, veniți cu dorința de mai bine pentru toți romanii! Să construim o Romanie in care tinerii să-și dorească să rămană. Vă aștept la Palatul Victoria!, transmite premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Inscrierile au loc in perioada 11 aprilie - 10 mai 2022, pe platforma www.internship.gov.ro, unde fiecare tanăr care aplică trebuie să-și creeze un profil de candidat in cadrul programului, urmand ca o comisie să analizeze dosarele și să organizeze interviuri in baza cărora se va face selecția celor care vor deveni interni. Condițiile de participare sunt următoarele: *varsta de 16 ani implinită, dar nu mai mult de 27 de ani; *cetățenie romană; *capacitate deplină de exercițiu; *cunoașterea limbii romană, scris și vorbit; *cunoașterea a cel puțin unei limbi străine de circulație internațională; *cunoștințe in domeniul IT; *aplicantul nu este activ pe piața muncii; *aplicantul nu a absolvit anterior Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei; *aplicantul indeplinește condițiile generale prevăzute de Legea nr. 176/2018 privind internshipul, cu modificările și completările ulterioare. Candidaturile vor fi evaluate in perioada 11 mai - 10 iunie, iar rezultatele vor fi anunțate luni, 13 iunie, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. Pe perioada Programului de Internship, internii vor beneficia de o indemnizație lunară echivalentă salariului minim pe economie, iar la final vor primi de la Secretariatul General al Guvernului un certificat care atestă stagiul de practică. Din 2013, cand a avut loc prima ediție, in Programul de Internship al Guvernului Romaniei s-au implicat peste 75 de ministere, autorități și agenții guvernamentale, aproximativ 1500 de tineri și au fost desfășurate peste 300 de evenimente la care stagiarii au participat. 2022-04-11 14:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-11-02-09-14big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul dedicat închiderii Conferinței privind viitorul EuropeiȘtiri din 11.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-dedicat-inchiderii-conferintei-privind-viitorul-europeiGalerie foto Intervenția premierului Nicolae Ciucă in cadrul evenimentului dedicat inchiderii Conferinței privind viitorul Europei [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, doamnă comisar european, doamnă șef al Reprezentanței Comisiei Europene in Romania, doamnelor și domnilor, dragi tineri, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru că m-aţi invitat la acest eveniment care este organizat pentru voi, vă este dedicat, și nu pot să nu recunosc faptul că la nivelul Guvernului avem o atenție cat se poate de bine focalizată pentru ceea ce inseamnă viitorul țării noastre, or viitorul țării noastre este aici, in fața noastră, sunteți dumneavoastră, tinerii de astăzi. Tema conferinței tocmai la asta se referă, unde ne indreptăm, viitorul Romaniei, viitorul Europei şi unde ne indreptăm. Vorbeați un pic mai devreme de emoția celor care au participat la astfel de evenimente, nu cred că poate să participe cineva la un astfel de eveniment fără emoție, pe de o parte emoția generată de faptul că suntem oameni și ne aducem aminte cu nostalgie de copilărie, pe de altă parte emoția generată de importanța deciziilor pe care le luăm pentru că ele nu fac altceva decat să traseze viitorul copiilor noștri, viitorul celor care vor prelua de la noi responsabilitatea și viitorul celor care iși vor asuma să gestioneze Romania in interiorul Uniunii Europene și, desigur, discutăm totodată și de viitorul Uniunii Europene. Practic, este, așa am ințeles eu, vorba despre un eveniment in care incercăm să identificăm să vedem care este rolul tinerilor in viața publică, cum ii angajăm pe tineri să participe incă de la această varstă in procesul acesta de luare a deciziilor care ii vor privi nemijlocit pe ei, iar faptul că v-aţi indeletnicit să organizați astfel de evenimente - ințeleg că este ultimul eveniment dintr-o serie care a inceput anul trecut, practic, scoate in evidență importanța care se acordă atat la nivel european, cat și in țara noastră și prin care se urmărește ca această distanță de comunicare, uneori prea mare, intre cetățean și instituțiile statului, instituțiile europene poate să fie diminuată și să se concretizeze in astfel de evenimente. Trăim intr-o situaţie nu tocmai liniștită, putem spune că este o situaţie complicată, ca să ințeleagă copiii mai bine şi nu trebuie să ii speriem. Ei trebuie să ințeleagă că noi suntem aici ca in această situaţie complicată noi să facem tot ceea ce ne stă in putere, astfel incat ei să nu resimtă toate aceste efecte şi să le creăm mediul şi spațiul, astfel incat să poată să se gandească la ce au ei de făcut mai bine, la cum pot ei să se pregătească mai bine şi la cum pot ei să aibă un punct de vedere, un cuvant de spus in deciziile pe care noi le luăm, sigur, nu pentru a rezolva situațiile concrete de acum, deși cred că au suficientă ințelepciune şi creativitate astfel incat să poată să vină şi ei să dea o mană de ajutor. Spuneam că trăim intr-o situaţie complexă, pe care o gestionăm in momentul de faţă in ansamblul măsurilor care se iau la nivelul UE. Desigur, avem amprenta noastră de identitate in tot ceea ce facem, pentru că, din păcate, suntem cel mai aproape de locul unde cele mai tragice evenimente care pot influența viața oamenilor se intamplă, şi anume in Ucraina. Ca atare, dragi copii, in tot ceea ce noi gandim la nivelul Guvernului, punem mare preţ pe entuziasmul, pe optimismul şi, in special, pe creativitatea voastră, pentru că voi sunteți cei care trebuie să dezvoltați Romania mai departe, şi nu oricum, ci in cadrul UE. Voi sunteți cei care, impreună cu ceilalți tineri din celelalte țări ale Uniunii Europene, veți reuși - și sunt sigur de acest lucru - să dați o consistență mai mare, să consolidați tot ceea ce inseamnă valorile Uniunii Europene. A vorbit doamna comisar european despre transporturi, este un segment care ne preocupă și noi suntem foarte datori față de voi să ne ocupăm de tot ceea ce inseamnă infrastructură de transport. Infrastructura de transport rutier, infrastructura de transport feroviar, infrastructura de transport aeriană, toate formele de transport trebuie să fie dezvoltate și aliniate la modernitatea celor care sunt in celelalte țări europene, dar acesta este doar un acesta este doar un segment. Sunt multe alte segmente care trebuie să ocupe agenda de lucru a tuturor celor care și-au asumat administrarea și guvernarea ţării pentru ca vouă să vi se poate pune la dispoziție intreg ansamblul de oportunități, pentru a putea să aveți un invățămant de calitate, pentru a putea să aveți acces la tot ceea ce inseamnă programele acestea de transformare digitală, de automatizare și in felul acesta să nu rămaneți cu nimic mai prejos sau in urma tinerilor din celelalte țări europene. Acesta este obiectivul nostru principal - să vă asigurăm cadrul și condițiile prin care, impreună cu voi, de altfel, să putem să luăm aceste decizii care să fie in folosul vostru și, sigur, al nostru cand vom fi mai in varstă. Și aici pentru că am vorbit de partea aceasta a celor care sunt in varstă și cu nevoi - nu am să trec peste episodul pandemiei de COVID-19, cand, desigur și voi ați fost afectați, restricționandu-vă posibilitatea de a fi participat la cursuri fizic, restricționandu-vă posibilitatea de a interacționa intre voi, de a vă intalni, de a socializa. Totodată, am văzut acea solidaritate pe care voi ați arătat-o atunci cand oamenii in varstă nu puteau ieși din casă și aveau nevoie să fie sprijiniți. Acest element de solidaritate, de empatie, de generozitate a fost foarte important pentru noi atunci cand v-ați oferit voluntar și ați fost acasă la cei in varstă, la cei care aveau nevoie de sprijinul și ajutorul vostru. Acest lucru spune foarte mult despre modul in care ințelegeți situația și modul in care vă puteți manifesta valoarea și disponibilitatea tinereții de a sprijini, de a vă integra și de a interacționa cu problemele și nevoile societății. De asemenea, pentru că am vorbit de situația complicată și de tot ce a generat războiul din Ucraina, nu pot și nu am cum să uit modul in care v-ați implicat și ați asigurat ajutor copiilor ucraineni care au intrat in Romania, unii dintre ei fără părinți și pe care voi i-ați ajutat, oferindu-le sprijin, prietenie, consiliindu-i atunci cand a fost nevoie. Vă incurajez ca, in continuare, să faceți aceste gesturi pentru că putem in felul acesta să le alinăm suferința și dorul de casă și să ii facem să treacă mai ușor peste tot ceea ce ei simt și resimt ca urmare a tragediei din Ucraina. Revenind la partea guvernamentală, la implicarea personală in tot ceea ce inseamnă preocuparea pentru viitorul tinerilor, vă rog să aveți incredere că vom lua toate măsurile și eu, personal, voi face tot ceea ce imi stă in putință pentru a păstra acest dialog cu instituțiile statului care se ocupă nemijlocit de programele și proiectele dedicate tinerilor. De fiecare dată am avut plăcerea să stau de vorbă cu voi și să pot să ințeleg și să invăț de la voi ceea ce vă doriți pentru viitor. Vă asigur că voi proceda la fel in continuare, pentru că, incă o dată, voi sunteți cei care veți dezvolta cu adevărat Romania, voi sunteți cei care, din dialogul cu noi, veți vedea unde am greșit, ce nu am făcut bine, și in felul acesta să reușiți să faceți mai bine decat noi. Vă mulțumesc! 2022-04-11 11:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_012_resize.jpgȘedința de guvern din 11 aprilieȘtiri din 11.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-11-aprilie1649662223Galerie foto 2022-04-11 10:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_005_resize.jpgÎntrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu o delegație a Congresului SUAȘtiri din 11.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-o-delegatie-a-congresului-suaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o intrevedere cu delegația congresman-ilor SUA condusă de liderul minorității republicane din Congres, Kevin McCarthy. Discuțiile au avut in vedere situația generată de agresiunea militară din Ucraina, gestionarea fluxului de refugiați in contextul crizei umanitare, precum și efectele asupra regiunii. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a menționat că Romania a oferit sprijin cetățenilor ucraineni refugiați in țara noastră, precum și autorităților ucrainene, prin implicarea și coordonarea eforturilor societății cu cele ale instituțiilor statului. Guvernul a pregătit a două etapă de răspuns la criza refugiaților, respectiv integrarea lor socială, prin asigurarea dreptului la muncă cetățenilor ucraineni care răman in Romania și a dreptului la educație pentru copiii și tinerii din Ucraina. De asemenea, premierul a prezentat perspectivele Guvernului și importanța creșterii prezenței americane in Estul Europei și in Romania pentru intărirea posturii de apărare și descurajare in țara noastră, in perspectiva Summit-ului NATO de la Madrid. Tema legată de resursele energetice actuale, precum și de perspectiva asigurării independenței energetice a Romaniei a fost abordată in cadrul discuției. In acest context, premierul a subliniat importanța colaborării bilaterale pentru construirea grupurilor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă și transferul tehnologic de SMR-reactoare mici modulare. Reprezentanții Congresului SUA au mulțumit Romaniei pentru modul exemplar in care a reușit să se mobilizeze pentru a gestiona fluxurile de refugiați - la nivel instituțional, al societății civile și al cetățenilor. Șeful delegației americane, congressman-ul Kevin McCarthy, a dat asigurări că revine la Washington pregătit pentru a susține sprijinul american urgent pentru Romania la toate nivelurile solicitate: transferul tehnologic american la nivelul SMR-urilor, soluția de finanțare pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă și celelalte programe, care iau in considerare cunoașterea in domeniul nuclear și existența forței de muncă specializată, dar și perspectiva dezvoltării tehnologiei și utilizării la nivelul intregii Europe. De asemenea, vor fi adăugate elementele de sprijin pentru intărirea flancului Estic, livrările la timp de echipamente și aprobarea transferurilor tehnologice in materie care vor fi solicitate de către partea romană. 2022-04-11 09:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_003.jpgȘedința de guvern din 8 aprilieȘtiri din 08.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-8-aprilie1649407687Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Incepem ședința de guvern de astăzi pentru că nu am reușit, in ședința de miercuri, să finalizăm procedurile care vizau reglementarea modului in care cetățenii romani, persoane fizice, pot să beneficieze de recuperarea sumelor pe care le cheltuie cu cazarea cetățenilor ucraineni. Prin Hotărarea de Guvern de astăzi am stabilit ca, din Fondul de rezervă al Guvernului, să alocăm 45 de milioane de lei, astfel incat, in perioada următoare, cetățenii romani care găzduiesc cetățeni ucraineni vor putea să beneficieze de recuperarea banilor cheltuiți cu cazarea, in valoare de 50 de lei pe zi; este reglementată, de asemenea, recuperarea sumelor cheltuite cu hrana. In felul acesta, acoperim intreg pachetul de măsuri pe care l-am asumat la nivelul Guvernului. Tot astăzi, reglementăm, prin ordonanță de urgență, modul in care implementăm acea măsură care face parte din pachetul asumat la nivelul Guvernului pentru modernizarea și digitalizarea relației dintre statul roman și mediul de afaceri. Astfel, radarul mărfurilor va intra in funcțiune, și, in felul acesta, considerăm că mediul de afaceri va beneficia pentru că reducem partea birocratică a activităților și, totodată, la nivelul statului, vom avea un mijloc de monitorizare și reducere a tot ceea ce poate să insemne transportul de mărfuri cu risc ridicat fiscal; considerăm, așa cum am discutat, că, prin acest mod, vom reuși să aducem bani in plus la bugetul de stat, bani care ne sunt foarte necesari pentru tot ceea ce poate să insemne măsurile pe care noi dorim să le implementăm in domeniul economico-social, astfel ca, luni, așa cum ne-am angajat in coaliție, să putem să venim cu pachetul de măsuri economico-sociale sprijin pentru Romania, să putem să continuăm să sprijinim mediul de afaceri, să protejăm locurile de muncă, să protejăm cetățenii vulnerabili și să diminuăm impactul efectelor crizei generate de creșterea prețurilor la energie, la gaze naturale, precum și impactul războiului din Ucraina. Vă mulțumesc! 2022-04-08 11:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-producatori1405.jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă prilejuit de Ziua Internațională a Romilor și sărbătorirea etniei romilor din RomâniaȘtiri din 08.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-prilejuit-de-ziua-internationala-a-romilor-i-sarbatorirea-etniei-romilor-din-romaniaMobilizarea romilor din intreaga lume in apărarea intereselor lor legitime și receptivitatea statelor, in ultimele decenii, au făcut posibil ca țara noastră să marcheze, astăzi, două evenimente dedicate acestei etnii: Ziua Internațională a Romilor și sărbătorirea romilor din Romania. Cu un profil cultural bine conturat, dar cu o istorie milenară vitregă și un destin dramatic, care i-a răspandit pe toate continentele, romii sunt in prezent confrații tuturor cetățenilor lumii. Li se cuvine respectul datorat in această calitate, precum și sprijinul prin care să fie reparate nedreptățile trecutului, iar barierele de acces la drepturi și șanse să fie inlăturate. Societățile au evoluat in sensul civilizației și umanismului, ințeleg mai bine și la o scară mai largă valorile, nu le mai lipsește informația la niciun nivel. Astfel, devine o datorie de onoare pentru ele să practice incluziunea pentru orice comunitate de tip etnic care intampină anumite dificultăți, alături de valorizarea diversității create de culturile și mentalitățile distincte. Romii din țara noastră au adus, de-a lungul vremii, valoare culturală și economică in mediile in care au trăit. Culturală, prin talentul artistic incontestabil, in special in sfera muzicii și dansului, economică - prin iscusința la meșteșuguri. Dacă acordarea libertății, la mijlocul secolului al XIX-lea, nu a fost insoțită de măsuri de sprijin pentru un nivel de trai egal cu al celorlalți cetățeni, efectele au apărut și s-au perpetuat. Radiografia onestă a istoriei și asumarea greșelilor trecutului trebuie completate cu acțiuni de sprijinire și valorizare a tuturor cetățenilor acestei țări, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, sex. Să ne amintim mereu că binele nu se atinge pe calea respingerii sau indiferenței. Perioada pe care o traversăm este una extrem de dificilă, agresiunea militară rusă din Ucraina generand o criză umanitară de amploare și obligand milioane de persoane, printre care și romi, să-și părăsească țara. Imi exprim intreaga apreciere pentru modul in care organizațiile și voluntarii romi din Romania s-au implicat și continuă să o facă in gestionarea crizei refugiaților, fiind adevărate exemple de solidaritate și umanitate. Romania și Europa au contribuit substanțial, la nivel instituțional, la crearea unor strategii și mecanisme care să vină in intampinarea aspirațiilor identitare, culturale, economice și sociale ale romilor. La nivelul Guvernului se află in lucru, intr-o etapă avansată, o nouă Strategie națională de incluziune a romilor pentru perioada 2022-2027, prin care ne propunem să valorificăm contribuția cetățenilor de etnie romă in societate. Numeroși reprezentanți ai acestei etnii, din intreaga lume, au reușit să se organizeze și să se coalizeze pentru apărarea drepturilor și intereselor romilor. Solidaritatea pentru comunitatea romă, ințelegerea și respectul pentru diversitate vor face să nu ne mai confruntăm cu nicio formă de discriminare sau nedreptățire generată de prejudecăți. Felicit romii din țara noastră cu ocazia dublei sărbători de astăzi și adresez romilor din intreaga lume cele mai bune urări! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-08 11:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2022-04-07_at_19.20.17.jpegÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții asociațiilor de fermieri și producători de semințe și ulei de floarea-soareluiȘtiri din 07.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiilor-de-fermieri-i-producatori-de-seminte-i-ulei-de-floarea-soareluiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Romania are un potențial agricol foarte important, iar noile măsuri guvernamentale vor susține acest domeniu extrem de important pentru economie Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a discutat astăzi cu reprezentanții asociațiilor de fermieri și producători de semințe și ulei de floarea-soarelui despre securitatea alimentară, asigurarea stocurilor necesare pieței interne, precum și despre soluțiile guvernamentale de răspuns la problemele cu care se confruntă acest sector. Am dorit să avem aceste consultări pentru a primi asigurări direct de la sursă că există stocuri suficiente de ulei pentru populație, inclusiv in cazul in care ar exista o cerere suplimentară a pieței. Romania are un potențial agricol foarte important, iar noile măsuri guvernamentale pe care le avem in vedere vor susține acest domeniu extrem de important pentru economie, a afirmat premierul. Discuțiile s-au concentrat in jurul obiectivului de a crește suprafețele cultivate cu floarea soarelui, producția de semințe și, in mod special, nivelul de procesare a semințelor și producția de ulei de floarea soarelui, pentru piața internă și pentru export. Romania poate juca un rol important la nivelul Uniunii Europene pentru a compensa pierderea de importuri din Ucraina, in condițiile in care țara noastră este unul dintre principalii exportatori de cereale, a subliniat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Țara noastră poate să contribuie astfel la siguranța alimentară a Uniunii Europene și a țărilor terțe, care sunt puternic afectate de consecințele agresiunii din Ucraina. In cadrul consultărilor, au fost analizate dificultățile din acest sector, generate de lipsa creditărilor pe termen mediu și lung, situația volatilă a forței de muncă și problema ingrășămintelor folosite pentru culturile agricole. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat că reabilitatea și dezvoltarea sistemului de irigații constituie o prioritate pentru actuala guvernare, iar măsurile de facilitare a accesului la finanțare vor fi continuate prin programe dedicate acestui domeniu. De asemenea, a arătat este importantă o regandire a invățămantului agricol pentru a răspunde mai bine cerințelor pieței muncii. Consultările vor continua in cadrul unui grup de lucru coordonat la nivelul ministerului Agriculturii. La intalnire, alături de premierul Nicolae-Ionel Ciucă au participat Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Caciu, ministrul finanțelor, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvant al Guvernului, consilierul de stat George Agafiței și Remus Borza, consilier onorific. Firmele din domeniul agriculturii au fost reprezentate la discuții de SC. Prutul SA, SC. Oleomet SRL, Bunge Romania SA, SC. Global Grain International SRL, SC. Expur SA, SC Mirba Oil and Miniprod SRL, SC Mirba Oil and Miniprod SRL, SC. Argus SA, Agromad Crops, Grup Șerban Holding SA, SC. Dorna Agri S.A., SC. Longin SRL, Cerealcom Teleorman, SC. Agricost S.A., SC. JD Agro Cocora SRL, SC. Intercereal SA, Cargill, S.C Nutrelo Group S.A., SC. Ardealul S. A., Cerealcom Dolj. 2022-04-07 18:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_z_(5).jpgÎntâlnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Confederației Patronale ConcordiaȘtiri din 07.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-confederatiei-patronale-concordiaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Sprijinirea economiei și companiilor din Romania, in contextul situației generată de războiul din Ucraina, prioritate pentru guvern și mediul economic privat Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, 7 aprilie 2022, o intrevedere cu reprezentanții confederației patronale Concordia, care reunește echivalentul a 26% din PIB-ul Romaniei. In cadrul intalnirii a fost prezentată o evaluare privind efectele războiului din Ucraina asupra economiei din Romania și s-au purtat discuții pentru identificarea unor noi soluții pentru susținerea mediului de afaceri din țara noastră. - Vrem să sprijinim tot ansamblul economic pentru că este foarte important pentru buget și mai ales pentru păstrarea locurilor de muncă. Avem sume mari alocate pentru investiții și există și programe europene de finanțare deschise pentru a sprijini domeniul economic. Abordăm integrat resursele de zeci de miliarde de euro pe care le avem la dispoziție. Sprijinul acordat mediului de afaceri este pentru cetățenii romani și aceasta este prioritatea noastră, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Au fost abordate subiecte precum exploatarea resurselor din Marea Neagră, prețul de referință la gazele naturale și energie și măsurile adoptate de guvern in acest sector, prețurile de referință pentru piața asigurărilor, precum și teme ce au ținut de legislația muncii, transporturi si turism. In privința energiei și gazelor naturale, premierul a evidențiat oportunitățile oferite de Fondul de Modernizare, gestionat prin Ministerul Energiei, care oferă potențial de dezvoltare in domeniul energiei regenerabile pentru sectorul privat. In cadrul dialogului, au fost prezentate și demersurile Guvernului Romaniei pentru finalizarea interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care poate contribui la suplimentarea accesului la gaze. Totodată, premierul a anunțat ca legea off-shore va intra in dezbatere saptămana viitoare. Reprezentanții confederației patronale Concordia au apreciat măsurile luate de guvern prin Ordonanța de urgență numărul 27 din 2022, privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale in perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Guvernul și-a anunțat intenția de a institui un pachet legislativ pentru creșterea capacității de prelucrare și procesare in Romania, in toate sectoarele economice. Reprezentanții lanțurilor de mari magazine au arătat că stocurile din țară sunt suficiente pentru a asigura lanțul de aprovizionare pană la cumpărătorul final, evidențiind nevoia de a păstra nivelul puterii de cumpărare. Participanții la intrevedere au convenit că este nevoie de predictibilitate fiscală și bugetară și o strategie coerentă in acest sens, premierul arătand că anul acesta nu au fost modificate taxele iar măsurile fiscale vor avea o abordare predictibilă, generată prin dialog cu mediul de afaceri. - Nu creștem taxele, avem o stare economică de echilibru și un curs stabil euro-leu, a dat asigurări Prim-ministrul Nicolae Ciucă. Premierul a transmis reprezentanților industriei IT, care are o contribuție importantă, de 6% din PIB-ul Romaniei, că vor fi avute in vedere propunerile industriei privind Cloud-ul guvernamental. Guvernul va sprijini domeniul IT pentru consolidarea profilului și ridicarea nivelului de competitivitate, prin incurajarea dezvoltării nivelului de valoare adăugată. De asemenea, s-a stabilit ca discuțiile să fie continuate la nivel tehnic, intre reprezentanții ministerelor de profil și cei ai industriilor corespondente, pentru găsirea și a altor soluții pentru protejarea mediului de afaceri. La discuțiile cu membrii conducerii confederației patronale Concordia, din partea guvernului au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Economiei, Ministerului Cercetării , Inovării și Digitalizării, Ministerului Muncii, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Energiei și Inspectoratului General pentru Imigrări. 2022-04-07 15:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_2_(4).jpgÎntâlnirea reprezentanților Cancelariei Prim-ministrului și ANAF cu cei ai sindicatelor TMK Artrom din Reșița și SlatinaȘtiri din 07.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-reprezentantilor-cancelariei-prim-ministrului-i-anaf-cu-cei-ai-sindicatelor-tmk-artrom-din-re-ita-i-slatinaLa Palatul Victoria a avut loc astăzi o intalnire a reprezentanților Cancelariei Prim-ministrului și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu cei ai mișcării sindicale TMK Artrom din Reșița și Slatina. Cu această ocazie, a fost analizat impactul sancțiunilor dispuse la nivel european asupra activității combinatelor la care lucrează angajații din cele două orașe, fiind discutate soluții pe termen scurt și mediu, pentru protejarea locurilor de muncă. Reprezentanții sindicatelor au solicitat derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA și Canada precum și livrări pe piața internă. Alături de măsurile de deblocare a plății salariilor, a fost solicitată și menționarea altor drepturi asimilate celor salariale, conform contractelor colective de muncă, precum plata tichetelor de masă. Autoritățile vor analiza solicitările transmise, urmand să elaboreze, in cel mai scurt timp, un plan de monitorizare a fluxurilor financiare, pentru respectarea cadrului normativ european. 2022-04-07 13:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-07-01-37-24big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și ReziliențăȘtiri din 07.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-comitetului-de-monitorizare-a-planului-national-de-redresare-i-rezilientaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, Comitetul interministerial de coordonare a PNRR. Cu această ocazie, a fost analizat progresul privind implementarea reformelor și investițiilor din cadrul PNRR. Premierul a cerut implicarea permanentă a miniștrilor și secretarilor de stat responsabili in dialogul purtat la nivelul Comisiei Europene, in privința prezentării jalonelor și țintelor, conform calendarului aprobat, pentru a putea depune la timp cele două cereri de plată care insumează 4,18 miliarde EURO (grant) și 1,98 miliarde EURO (imprumuturi). - Implementarea reformelor este necesară nu doar pentru indeplinirea obligațiilor asumate pentru a primi banii europeni, dar mai ales pentru modernizarea țării și imbunătățirea serviciilor publice pe care trebuie să le oferim romanilor, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă. Totodată, participanții au dezbătut concluziile desprinse in urma celei de a doua misiuni a Comisiei Europene de monitorizare a progresului in implementarea PNRR, precum și rezultatele misiunii de audit de sistem in vederea asigurării respectării obligațiilor Romaniei așa cum sunt prevăzute in Regulamentul (UE) nr. 241/2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență. Ca urmare a necesității semnalate de Autoritatea de Audit, privind abordarea unitară și armonizată asupra documentelor aprobate la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și la nivelul coordonatorilor de reforme și/sau investiții, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat tuturor ministerelor care se află in proces de auditare să accelereze pregătirea și aprobarea documentelor necesare Autorității de Audit și transmiterea materialelor solicitate. Premierul a atenționat asupra pregătirilor mecanismelor de accesare a fondurilor, inclusiv prin asigurarea nivelului de pregătire a personalului implicat. - Avem nevoie de profesioniști capabili să atragă banii europeni intr-o formă integrată, care să includă beneficiile aduse și de zecile de miliarde de euro oferite Romaniei prin Programele Operaționale, la care se adaugă banii alocați marilor investiții din bugetul național. Impreună, aceste resurse asigură infuzia de investiții cu efecte concrete in dezvoltarea economiei și generarea de noi locuri de muncă, a subliniat premierul Romaniei. Prima cerere de plată pe care Romania o va depune, in primăvara acestui an, va fi in valoare de aproape 3 miliarde de euro, din care 2,037 miliarde euro granturi. A doua cerere de plată, programată pentru luna octombrie a acestui an, este in valoare de peste 3 miliarde de euro, din care 2,147 miliarde euro granturi. 2022-04-07 11:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sedinta_de_guvern_06.0406-8_(2).jpgMesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Mondiale a SănătățiiȘtiri din 07.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-mondiale-a-sanatatiiSănătatea reprezintă un factor major pentru starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar și un indicator important al capacității de dezvoltare a societății in care trăim. Acest lucru s-a văzut in cei peste 2 ani de pandemie, in care oamenii din intreaga lume au avut de suferit din cauza unui virus care a curmat milioane de vieți, total imprevizibil și care a generat nu doar o criză sanitară mondială, ci și o criză economică, ale cărei efecte vor fi resimțite mult timp de acum inainte. Pandemia pare acum să se apropie de sfarșit și, potrivit celui mai probabil scenariu avansat de Organizația Mondială a Sănătății, severitatea COVID-19 se va diminua in timp. A fost o perioadă foarte dificilă, in care medicii și intreg personalul sanitar, alături de alte categorii profesionale, s-au implicat, de multe ori pană la epuizare, pentru sănătatea fiecărui pacient și pentru sănătatea publică. Eforturile lor au contribuit in foarte mare măsură la depășirea celor 5 valuri pandemice de pană acum și le mulțumesc tuturor pentru aceasta. Ceea ce consider foarte important pentru perioada următoare este să adaptăm permanent sistemul de sănătate la nevoile pacienților și la cele mai noi standarde in materie de terapie și de siguranță, obiective pe care Guvernul le are in atenție inclusiv prin Programul de Guvernare și prin jaloanele și țintele pe care Romania și le-a propus in cadrul Componentei Sănătate a Planului Național de Redresare și Reziliență. Ne vom asigura că investițiile in infrastructura spitalicească, in logistica medicală necesară și in pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate se vor materializa la termenele pe care ni le-am asumat, pentru că sănătatea romanilor nu poate și nu trebuie să aștepte, este un obiectiv prioritar. Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că problema sănătății se suprapune cu multe alte tematici conexe altor domenii, fapt subliniat de altfel de sloganul 'Planeta noastră - Sănătatea noastră', sub care Organizația Mondială a Sănătății a ales să se desfășoare anul acesta evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Sănătății. Grija față de mediu este un element important pentru sănătatea populației și o dovadă de responsabilitate pe care ne-o asumăm prin deciziile la nivelul politicilor pe care Guvernul le promovează, pentru că o criză de mediu poate deveni in orice moment o criză de sănătate. Perioada de pandemie a schimbat radical percepția romanilor față de sănătate, care au inceput să devină mai atenți la factorii nocivi pentru sănătate, mai receptivi la abordarea unor comportamente și stiluri de viață sănătoase și de prevenție - un semnal important privind prioritățile cetățenilor. Am incredere in medici și in personalul din sistemul sanitar romanesc, care salvează zilnic vieți sau le redau oamenilor sănătatea, că iși vor continua cu succes misiunea in slujba vieții și le mulțumesc, incă o dată, pentru aceasta! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2022-04-07 09:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/22-04-07-09-38-22big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marius Budăi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila-Zoltán Cseke, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan CărbunaruȘtiri din 06.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-aprilie1649249784Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine ați venit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern care doar ce s-a incheiat. Alături de mine se află domnul ministru al muncii, domnul ministru al dezvoltării și domnul ministru al mediului. Astăzi, in cadrul ședinței de guvern au fost luate o serie intreagă de decizii care vizează domeniile pe care domniile lor le coordonează. De asemenea, la finalul declarațiilor de presă și la finalul răspunsurilor la intrebările dumneavoastră, ale jurnaliștilor acreditați la guvern, voi continua să prezint și alte cateva decizii importante luate astăzi in Guvernul Romaniei. Voi incepe cu domnul ministru al muncii, domnul Marius Budăi. Domnule ministru, vă rog! Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor! Mulțumesc frumos pentru interes. Astăzi, Ministerul Muncii a avut trei acte normative pe ordinea de zi a Guvernului, toate trei extrem de importante, zic eu. Prima este o măsură de protecție socială care vine in sprijinul cetățenilor romani care lucrează in cadrul companiilor care vor fi afectate din cauza sancțiunilor aplicate Federației Ruse, din cauza războiului din Ucraina și sunt aici trei țări pe care le-am identificat din discuțiile pe care le-am purtat cu mediul de afaceri și anume Belarus, Ucraina și Federația Rusă. Susținem, in calitate de guvern, orice măsură de sancționare a Rusiei, dar susținem in același timp că niciun cetățean roman nu trebuie să sufere, și in această idee am venit astăzi cu o ordonanță de guvern prin care am reglementat că acei salariați ai acelor societăți comerciale care vor suferi din cauza sancțiunilor, dar și cele de pe linia de aprovizionare, să beneficieze de acel șomaj tehnic, şi anume 75% din contravaloarea salariului, dar nu mai mult de salariul mediu pe economie. O altă măsură extrem de importantă și o măsură la care eu țin foarte mult, deoarece sunt un lucrător vechi in Asistență Socială, este Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, strategie intitulată de noi, de Ministerul Muncii, O Romanie echitabilă 2022-2027. De asemenea, și un plan operațional de implementare a acestei strategii. Strategia și planul urmăresc, practic, stimularea participării active a persoanelor cu dizabilități in cadrul pieței muncii, dar și o participare deplină a lor, la luarea deciziilor ce ii privesc. Sunt convins că dacă ne vom ține de această strategie pană in 2027, vom putea vorbi atunci clar de o strategie a persoanelor cu dizabilități și de O Romanie echitabilă - așa cum am intitulat generic acest program, această strategie. Tot astăzi, in ședința de guvern, Executivul a aprobat un proiect de hotărare, un proiect de hotărare mai tehnic. O să vă spun doar cateva detalii. Anume actul normativ clarifică prevederi cu scopul de a crește performanța, de a crește calitatea sistemului de formare profesională. Ştiţi cu toţii că in ultimul an, in ultimii ani de fapt, din cauza pandemiei, dar și acum din cauza războiului, piața forței de muncă a avut mult de suferit și multe modificări au intervenit asupra pieței muncii. Am făcut cateva clarificări la ordin tehnic care, spunem noi, o să aducă in formarea profesională continuă a adulților, multe beneficii. Vă mulțumesc frumos! Dacă sunt intrebări! Reporter: Bună ziua! Ieri, Banca Națională a anunțat că inflația va fi in aceste luni mai mare decat anticipase anterior, in ciuda plafonărilor la gaze și energie electrică, adică peste 11%. Credeți că măsurile care se discută acum in guvern, acele vouchere de 50 de euro pe două luni, sunt suficiente pentru a ajuta populația să facă față acestor scumpiri exagerate? Marius Budăi: Vă reamintesc că tot in luna ianuarie, tot acest guvern, a mai luat o măsură, anume un un pachet social pe care l-am implementat in luna ianuarie. Venim și cu acest pachet de măsuri și dacă va mai fi cazul vom veni și cu alt pachet de măsuri. Deci, noi nu suntem puși aici de altceva decat să avem grijă de cetățenii romani. Reporter: Aceste măsuri vor fi aplicate de la 1 iunie sau de la 1 mai? Marius Budăi: Haideţi să fie luată decizia finală in coaliția politică. Noi ne dorim cat mai repede. Din cate știu eu, nu am fost la ultima ședință de coaliție politică dar, din cate știu, suntem cam pe forma finală. Este la indemana noastră, a miniștrilor, atunci cand primim dispoziție de la coaliția politică care ne susține pe noi, guvernul, să implementăm acele măsuri intr-un timp cat mai scurt. Reporter: Şi voiam să vă intreb, pe langă șomaj tehnic intenționați să prelungiți și măsura aceea cu sistemul german? Marius Budăi: Kurzarbeit. Reporter: Kurzarbeit, exact, care va expira ințeleg. Marius Budăi: Nu va expira, incă este in valabilitate trei luni de zile după incheierea stării de alertă, discutăm și acest aspect, incă nu este luată o decizie. Am discutat cu mediul de afaceri, am avut la inițiativa premierului și o discuție cu mediul de afaceri privind lucrătorii non UE și procedurile de imbunătățire, şi suntem in contact cu mediul de afaceri și dacă va fi nevoie vom lua in calcul și această măsură. Reporter: Mulțumesc. Marius Budăi: Mulțumesc şi eu. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Dacă mai sunt alte intrebări. Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Mergem mai departe cu măsura suplimentării Programului Național de Investiții Anghel Saligny, anunțată astăzi de premierul Nicolae Ciucă. Domnule ministru Cseke Attila, vă rog. Cseke Attila: Mulțumesc! Bună ziua! Astăzi, in cadrul ședinței de guvern, s-a aprobat proiectul de ordonanță de urgență prin care se iau două măsuri importante pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny și ele privesc in totalitate stabilirea cadrului financiar definitiv pentru derularea acestui program și care va fi in valoare de 65,5 miliarde de lei. Cele două măsuri propuse sunt următoarele: preluăm cele 105 proiecte de investiții mature, care au fost evaluate in cadrul apelului de proiecte care s-a desfășurat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și unde nu au putut fi finanțate toate proiectele care au fost declarate eligibile și au intrunit punctajul minim. Sunt 105 proiecte mature care au studii de fezabilitate și toate avizele necesare pentru punerea lor in implementare; oportunitatea preluării acestora a fost considerată importantă de către guvern. Este o măsură care putea fi luată acum, pentru că maturitatea acestor proiecte există acum. Peste jumătate de an avizele, autorizațiile, avizele tehnice de principiu, inclusiv studiile de fezabilitate, iși pierd din valoare, nu mai sunt valabile și atunci maturitatea există astăzi și de aceea această măsură este binevenită. Deci, vom prelua aceste 105 proiecte in termen de 15 zile de la publicarea ordonanței de urgență. MIPE va transfera toată documentația tehnică a acestor proiecte către Ministerul Dezvoltării. Beneficiarii, autoritățile locale vor incărca informațiile principale in platforma digitală deschisă pentru Anghel Saligny și vom incheia contracte de finanțare pentru aceste investiții. Prin finanțarea acestor 105 obiective de investiții se va realiza un număr de 6.605 km de rețea de gaze naturale, 229.900 branșamente pentru un total de 166 unități administrativ teritoriale. Sunt cuprinse in aceste proiecte și proiecte care nu acoperă numai o singură unitate administrativ teritorială, sunt cinci, șase, s-au depus și prin ADI-uri. De aceea sunt 166 de UAT-uri care vor avea racordare la gaze naturale prin acest program. De asemenea, a doua măsură a fost aceea de a suplimenta limita financiară a Programului Național de Investiții Anghel Saligny pe secțiunea de investiții drumuri și poduri, unde inițial, pană astăzi, aveam alocate 20 de miliarde de lei. Avand in vedere numărul de solicitări de proiecte depuse de către potențialii beneficiari, s-au de pus 5.282 de obiective de investiții pentru categoria de investiții drumuri și poduri, in valoare totală de peste 93 de miliarde de lei. Pentru a putea acoperi cat mai mare parte din aceste investiții absolut necesare pentru comunitățile locale, Guvernul a luat această decizie astfel incat de aici incolo pe secțiunea investiții, drumuri și poduri vom avea 30 de miliarde de lei. Programul Național de Investiții Anghel Saligny va porni astfel la drum cu 65,5 miliarde de lei, din care 22,5 miliarde sunt pentru investiții, apă și canalizare, 30 de miliarde pentru drumuri și poduri și 13 miliarde pentru sisteme de distribuție gaze naturale. Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru! Vă rog, intrebări, dacă aveți. Reporter: Dacă puteți să ne spuneți momentul in care ați avansat acest proiect de ordonanță. In coaliție se tot discută de foarte mult timp, știți foarte bine că aleșii locali, inclusiv din formațiunea pe care dumneavoastră o reprezentați la nivelul executivului, așteaptă de foarte mult timp acești bani. De ce nu a fost adoptată pană acum și este adoptată in această săptămană, cu doar cateva zile inainte de congresul PNL? Știţi foarte bine că și cand a fost celălalt congres al Partidului Național Liberal din 25 septembrie tot cu cateva zile inainte au fost dați acești bani către primari. Cseke Attila: O singură explicație are: există o procedură legală de avizare interministerială care a fost respectată, acest proiect de ordonanță de urgență a fost pus in transparență decizională. Se știe de acest proiect de ordonanță de urgență, iar proiectul răspunde incă o dată nevoii de moment, pentru că oportunitatea, incă o dată, a preluării acestor proiecte de la POIM există astăzi, nu exista in ianuarie, nu exista in februarie, există astăzi și nu exista peste șase luni. Şi eu cred că decizia guvernului este o decizie foarte bună de a profita de acest moment in care putem să ajutăm comunitățile locale cu preluarea acestor proiecte. Reporter: Dar sunteți de acord cu mine că existau in schimb plangeri și nemulțumiri din partea primarilor din toate cele trei partide care astăzi formează coaliția de guvernare? Cseke Attila: Nu sunt de acord cu dumneavoastră. Eu am o relație chiar zilnică cu autoritățile locale și ieri am fost la Adunarea Generală a Asociației Orașelor, acum o săptămană am fost la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, inainte, acum o lună, am fost la un UNJCR, luni mă duc la Asociația Municipiilor din Romania și am explicat tuturor celor care au fost prezenți, toți primarii care au fost prezenți, şi sunt sute de primari care sunt la o asemenea manifestare, că ceea ce noi ne-am asumat ca Minister al Dezvoltării este fezabil in continuare și anume noi ne-am asumat de la bun inceput, și veți vedea aceasta in declarațiile mele, ne-am asumat luna mai ca termen in care putem să demarăm acest Program Național de Investiții Anghel Saligny. Orice alte declarații făcute de altcineva nu sunt făcute de ministerul care derulează acest program. Reporter: Bună ziua! Deci sunt 15 miliarde de lei in plus la acest program pentru următorii ani. Cați bani vor fi alocația anul acesta și de unde vor veni banii, pentru că in buget, bănuiesc, nu erau stabiliți. Cseke Attila: Aici avem două aspecte: avem partea de credite de angajament care sunt acoperite prin Legea bugetului de stat - 50 de miliarde de lei, urmand ca la rectificare acest lucru să fie completat cu această sumă de 15,5 miliarde de lei, in ceea ce privește cheltuirea concretă a resurselor financiare și vorbim de credite bugetare și acolo avem 300 de milioane de lei prevăzuți in Legea bugetului de stat, dar acest program este un program care se intinde pană in 2028. Nimeni, cred că nu are pretenția ca după ce vom incheia primele contracte, in timpul verii, in două luni se vor şi finaliza acestei lucrări. Acest program Anghel Saligny este un program de durată medie pentru comunitățile locale pană in 2028, astfel incat resursele financiare vor fi asigurate in anii următori. Reporter: Deci anul acesta, credite bugetare 300 de milioane de lei? Cseke Attila: 300 de milioane estimate. Dacă este necesar, evident, guvernul va interveni și va mai aloca resurse, dar anul acesta este anul in care se incheie contractele de finanțare, după care autoritățile locale trebuie să mai completeze proiectele și trebuie să scoată la licitație, adică șansele ca să fie anul acesta implementate foarte mult, respectiv să se termine execuția unor lucrări, totuși nu sunt șanse mari. De aceea programul este pană in 2028. Reporter: Şi dacă ne puteţi da şi cateva exemple de proiecte care au fost introduse acum in Anghel Saligny, poate cele mai valoroase. Cseke Attila: Lista celor 105 proiecte este o listă publică pe site-ul MIPE. Nu am acum la mine această listă, dar evident vă putem pune la dispoziție, pentru că această listă este publicată de vreo lună şi ceva, de cand s-a incheiat apelul de proiecte. Reporter: Şi, dacă am reținut bine, considerați că e o coincidență faptul că se aprobă această suplimentare inainte de Congresul PNL? Cseke Attila: Nu are relevanță. Guvernul este hotărat ca acest Program Național de Investiții Anghel Saligny să fie un ajutor semnificativ pentru comunitățile locale. S-a intamplat acum, pentru că acest guvern este determinat de la formarea lui de a ajuta implementarea acestui program. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Ințeleg că săptămana aceasta trebuie definitivat pachetul de măsuri social-economice. Care sunt propunerile venite de la UDMR? Cseke Attila: Eu pot să vă spun de propunerile pe care le facem ca Minister al Dezvoltării. Acel proiect de OUG care la fel este pus in transparență decizională şi pentru care a existat grupul de lucru cu toate ministerele interesate legat de ajustarea contractelor de lucrări publice şi care are un impact estimat asumat de coaliția de guvernămant şi de către guvern in această fază de 5,16 miliarde de lei in plus, ajustarea contractelor publice, astfel incat investițiile să poată continua. După cum știți, anul trecut, prin Ordonanța 15 s-a făcut un pas. Pot să vă spun că la nivelul Ministerului Dezvoltării prin acea ordonanță au fost salvate peste 1.600 de contracte de investiții, care au putut fi ajustate, astfel incat antreprenorul n-a mai reziliat aceste contracte. Din păcate, de atunci este o creștere continuă, dar nu numai a prețului materialelor, şi a manoperei şi a parții de transport, astfel incat noi vom veni cu o soluție integrată, pentru a ajusta in mare măsură toate contractele cu finanțare de la nivelul bugetului de stat prin programe de investiții din fonduri europene, ca aceste contracte să poată continua şi investițiile să se finalizeze. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc pentru participare. Decizii foarte importante pentru protejarea mediului şi pentru calitatea vieții, in general, o să-l rog pe dl ministru al mediului, dl. Tanczos Barna, să prezinte trei dintre actele normative importante. Tanczos Barna: Bună ziua, mulțumesc pentru posibilitatea şi șansa de a vă oferi aceste informații. Mulțumim pentru interes. Astăzi, a fost o zi extrem de importantă pentru Ministerul Mediului. Am aprobat trei acte normative, două OUG şi o HG, au fost şi alte documente, dar acestea sunt cele mai importante. Prima OUG se referă la măsurile de eficientizare a gestionării deșeurilor şi aici decizia cea mai importantă este incriminarea faptelor de incendiere şi de ingropare a deșeurilor. Aceste practici afectează grav mediul inconjurător şi a decis guvernul, astăzi, ca pentru aceste fapte pedeapsa să fie o pedeapsă cu inchisoare de la 3 la 5 ani. In trecut am susținut de fiecare dată, de la inceputul mandatului, necesitatea inăspririi pedepselor in gestionarea ilegală, incorectă a deșeurilor. Incendierea şi ingroparea, practic, ne afectează pe toţi, afectează aerul şi afectează aproape ireversibil apele subterane, motiv pentru care şi in parlament, şi la audierile la care am participat in calitate de ministru propus, am susținut cu bună-credință de fiecare dată că este nevoie de decizie rapidă in acest sens. Am ales varianta OUG, pentru că nu mai putem aștepta. Aceste incriminări intră in vigoare imediat ce apare in Monitorul Oficial OUG şi sancțiunile pot fi inăsprite imediat. In același timp, pentru abandonarea deșeurilor am venit cu o clarificare a definiției, am clarificat definiția abandonării şi am majorat amenzile. Amenda pentru persoană fizică incepe de la 10.000 de lei pentru deșeurile abandonate pană la 20.000 de lei, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 la 70.000 de lei amendă contravențională. In aceeași OUG am clarificat cateva aspecte legate de arderea miriștilor. Săptămanile trecute am avut foarte multe incendii, intr-un raport pe care l-am pregătit, informăm Ministerul Agriculturii, zilele acestea cu privire la 10.000 de arderi simultane in țară. Au fost la un moment dat 7.000 de focuri sau incendieri de miriști simultane in Romania, motiv pentru care, acum cateva săptămani bune, cand am lansat in avizare interministerială acest proiect de ordonanță de urgență, am propus ca pentru persoanele fizice, amenzile să fie majorate la 7.000 de lei minimul și 15.000 lei maximul amenzii, iar pentru persoanele juridice, amenzi intre 50.000 și 100.000 de lei. In cazul miriștilor, sunt foarte multe aspecte care trebuie avute in vedere. Pe de o parte, este poluat aerul. Pe de altă parte, se distrug habitate, se distruge habitatul unor specii. De foarte multe ori, aceste incendii au loc in zonele protejate. Am avut ieri exemplul parcului Văcărești și văzand ce s-a intamplat acolo și văzand cat de mare este cateodată iresponsabilitatea cetățenilor, cred că amenzile trebuie să fie cat se poate de mari și cat se poate de drastice. In același timp, afectăm și punem in pericol vegetația forestieră. De foarte multe ori aceste incendii se extind spre zonele forestiere, spre fondul forestier. Și din păcate anul acesta am avut tragedii. Am avut cazuri in care viața oamenilor a fost pusă in pericol, am avut chiar și un deces și s-au ars case, pensiuni, gospodării, anexe din cauza acestor iresponsabilități și focurilor de miriști, turbării, litiere, stuf in Delta Dunării, de exemplu. In aceeași OUG, tot in domeniul gestionării deșeurilor, venim cu o soluție pentru autoritățile locale, pentru consiliile județene și pentru consiliile locale și prevedem in legislația privind exproprierile, posibilitatea ca terenurile necesare inființării unor gropi de depozitare autorizate, terenuri necesare pentru crearea de logistică de gestionare a deșeurilor să fi expropriate pentru utilitate publică - este un pas important, un ajutor real pentru consiliile județene care trebuie să implementeze strategiile de gestionare a deșeurilor, acele smiduri şi venim in sprijinul lor cu această prevedere. Punctul 4 din această ordonanță de urgență, tot legat de gestionarea deșeurilor, se referă la București. In București, un an de zile am căutat soluții cu care să sprijinim autoritatea locală, primăria generală și primăriile de sector, să se organizeze și să implementeze politici efective și eficiente de gestionare a deșeurilor. Nici pană in ziua de astăzi nu avem o claritate in ceea ce privește strategiile pe termen mediu și lung. Nici pe termen scurt nu au făcut, aceste autorități locale, pași semnificativi, pentru că legislația, pană acum, prevedea ca activitatea de colectare -transport a deșeurilor să fie atributul sectoarelor, iar incepand de la tratare-depozitare, activitatea să fie desfășurată, organizată de Primăria Generală a Capitalei. Au fost foarte multe dezbateri pe această temă, foarte multe dispute intre aceste unități administrativ teritoriale. Anul trecut, cred că in august, am avut penultima discuție pe această temă. Am solicitat un acord intre aceste primării de sector și primăria generală, cu privire la viziunea danșilor, pe termen mediu și lung. Acum două luni de zile, dacă nu mă inșel, am avut ultima discuție pe această temă și la această discuție, s-a decis crearea unei oportunități, posibilitatea de a fi preluată activitatea de depozitare de către sectoare. Prin această posibilitate, se creează o alternativă la situația actuală, legală de depozitare a deșeurilor din București in spații autorizate, pentru că in procesul de elaborare a ordonanței și documentarea propunerii, am primit o adresă clară, un punct de vedere clar de la ANRSC care spune că licența acordată societății care gestionează acum platforma aceea de depozitare, unde se duce grosul deșeurilor din București, este fără licență. Licența a incetat pe data de 14.07.2020. Este in instanță, așa este. Atat valabilitatea contractului, cat și valabilitatea licenței sunt discutate in instanță, dar pe termen scurt acum trebuie să oferim soluții pentru primării. Impăduririle. După această ordonanță de urgență, guvernul a discutat şi a aprobat ordonanța de urgență privind sprijinirea programului de impădurire in Romania. Este probabil cel mai important pas pe care il facem și aș putea să spun in ultimele decenii in ceea ce privește impăduririle. Față de 2.300 de hectare terenuri impădurite in 2014, in 2020 au fost doar 200 de hectare impădurite in Romania, suprafețe noi. Nu vorbim de suprafețele care trebuie impădurite după exploatare, după acele tăieri care sunt prevăzute in amenajamente silvice. Pentru a schimba această situație este nevoie de o nouă reglementare; această reglementare face posibil ca terenurile agricole degradate, terenurile agricole de slabă calitate să intre in Programul Național de Impădurire. In același timp, această ordonanță de urgență face posibil ca după finanțarea impăduririi efective, beneficiarii acestei impăduriri să poată solicita un sprijin pentru sechestrare de carbon. Acest sprijin va fi in valoare de 456 de euro pe hectar pe an. Practic, compensăm pierderile de venit din agricultură, compensăm renunțarea la subvențiile din agricultură și le oferim noilor proprietari de păduri pentru 20 de ani o finanțare suficient de mare ca acest program de impăduriri să fie atractiv. 730 de milioane de euro este suma prevăzută in PNRR pentru impăduriri; in afară de această sumă, după realizarea impăduririlor, an de an se vor plăti subvențiile sau primele de sechestrare de carbon. Al treilea act normativ aprobat se referă la un proiect foarte important pentru Agenția Națională de Protecție a Mediului și pentru Garda de Mediu, pentru că am aprobat un proiect in valoare de 57 de milioane de lei prin care se vor achiziționa 21 de sisteme mobile de monitorizare a calității aerului, 46 de sisteme aeropurtate și o platformă online pentru managementul sistemelor aeropurtate. Prin aceste sisteme se poate monitoriza gazul de depozit provenit de la deșeurile menajere; aceste sisteme aeropurtate vor putea monitoriza gropi de gunoi sau chiar și unități industriale; putem monitoriza incineratoare; putem monitoriza compuși rezultați din industria prelucrării lemnului, dacă este nevoie și putem monitoriza și compuși foarte, foarte periculoși: metil /.../, acidul clorhidric, acidul cianhidric, deci sunt substanțe sau sunt compuși care pot afecta viața, sănătatea noastră. Sistemele vor ajuta cele două agenții, de fapt agenția și garda să fie mult, mult mai eficiente. Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți intrebări pentru domnul ministru Tanczos Barna. Reporter: Domnule ministru, cateva lămuriri cu privire la incendiere. Spune in textul legii că incendierea oricărui tip de deșeuri și deja sunt reacții in spațiul public, chiar de la anumiți parlamentari din opoziție care susțin că inclusiv dacă un om va face un grătar sau un ceaun in curtea sa ar putea să fie amendat, așa cum arată textul legii adoptat astăzi in ordonanță. Tanczos Barna: Nu aş vrea să folosesc cuvinte dure. Este o abordare și o interpretare total inexactă. Orice obiect trebuie reglementat pentru că poate să spună oricine, oricand dand foc la trei cauciucuri că nu sunt deșeuri, sunt cauciucurile personale, tocmai a vrut să le folosească pentru mașină, dar nu sunt deșeuri sunt obiecte. Deci poate spune oricine, oricand că obiectele incendiate nu sunt deșeuri, din punctul lui de vedere, ci obiecte, de aceea este nevoie de această reglementare. Orice deșeu, orice intră in categoria de deșeu, cine nu se pricepe să nu facă comentarii. Garda de Mediu ştie exact ce inseamnă incadrarea unor bunuri, unor obiecte la categoria deșeuri. Reporter: Ca să ințeleagă omul de acasă, dacă de Paște, de 1 Mai va face un grătar sau undeva nu va fi amendat. Tanczos Barna: Doamne ferește, nu comentez prostii. Reporter: Şi o altă precizare. In ce situații se ajunge la inchisoare? Ați vorbit de inchisoare de la 3 la 5 ani pentru depozitarea inadecvată a deșeurilor. Tanczos Barna: In cazul ingropărilor, dacă cineva vrea să ascundă deșeuri şi ingroapă cantități, orice cantitate de deșeu şi se demonstrează acest lucru, dosar penal şi inchisoare de la 3 la 5 ani. In cazul in care cineva incendiază deșeuri şi poluează aerul prin această incendiere, la fel inchisoare de la 3 la 5 ani. Reporter: De la prima abatere? Tanczos Barna: De la prima abatere, se face dosar penal, se cercetează şi mai departe este decizia instanței cum aplică sancțiunea penală. Cu siguranță, există sancțiune penală cu suspendare, există sancțiunile penale cu executare, dar in momentul in care vorbim de pedeapsă penală, putem vorbi şi putem să ageaăm cu toții că este o inăsprire semnificativă a pedepselor pentru aceste abateri. Reporter: Bună ziua. Şi de cand ar urma să intre in vigoare? Tanczos Barna: Imediat după apariția in Monitorul Oficial, săptămana aceasta. Aceasta este diferența intre dezbaterile interminabile in parlament şi discuții pe sintagme şi OUG care produce efecte şi de la care putem să avem rezultate imediat. Reporter: Şi cine aplică? Tanczos Barna: Garda de Mediu, Poliția, Procuratura, tot lanțul de organe ale statului. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, dle ministru. Cu permisiunea dvs. aş vrea să adaug cateva dintre deciziile luate astăzi in cadrul ședinței de guvern. A fost aprobată OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative in domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene. OUG instituie măsuri concrete pentru a diminua efectele negative determinate de limitarea sau intreruperea activităților socio-economice ca urmare a contextului epidemiologic şi vizează modificarea a două acte normative, care reglementează gestionarea fondurilor europene atat pentru perioada 2007-2013, cat şi pentru 2014-2020. Astfel, pentru a veni in sprijinul beneficiarilor Programului Operațional Infrastructură Mare sunt extinse domeniile pentru care va fi suportată TVA de la bugetul de stat, fiind incluse domeniile care privesc dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale şi creșterea producției de energie din resurse regenerabile, mai puțin exploatate, precum biomasă, biogaz geotermal, in plus pentru a optimiza fluxurile financiare de la nivelul Programului Operațional Regional 2014-2020 şi pentru a evita intarzierile pentru plățile efectuate către beneficiari, ordonanța stabilește o valoare minimă de 200.000 de lei pentru cheltuielile efectuate, care trebuie incluse intr-o cerere de rambursare, pentru ca aceasta să poată fi depusă de către beneficiar la Autoritatea de Management. In plus, pană la finalul acestui an, se majorează procentul de prerefinanțare de la 10% la 30%, așadar o triplare a prerefinanțării pentru constituirea de stocuri de materii prime şi echipamente, cu condiția să existe in implementare contracte de achiziții de produse, echipamente, lucrări sau contracte de achiziții de servicii pentru documentațiile tehnico-economice. In domeniul sănătății a fost aprobată OUG pentru stabilirea unor măsuri in cadrul sistemului de sănătate, precum şi interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative. Astfel, ordonanța aprobată astăzi va asigura accesul neintrerupt şi nediscriminatoriu al asiguraților la serviciile acordate in sistemul de sănătate, precum şi continuarea măsurilor de limitare a răspandirii infecției cu noul coronavirus SARS-COV-2 in randul populației. Potrivit noului act normativ, medicii de familie şi medicii din ambulatoriu clinic de specialitate vor putea acorda in continuare consultații medicale la distanță pentru pacienții cu afecțiuni cronice şi care suferă de boli cu potențial endemoepidemic. Terapiile psihiatrice, serviciile conexe ale actului medical furnizate de psihologi sau logopezi se vor putea acorda in continuare de la distanță, iar aceste consultații efectuate la distanță vor fi validate fără a mai fi necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor inlocuitoare ale acestuia. Mai multe detalii, atat colegii de la comunicare, cat și cei de la Ministerul Sănătății vă pot oferi la cerere. In privința controlului tuberculozei in Romania, aș vrea să vă semnalez că, la propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul Romaniei a aprobat cadrul legal necesar pentru a acoperi, de la bugetul de stat, taxa de valoare adăugată de peste 1,4 milioane lei pentru bunuri și servicii achiziționate in cadrul proiectului Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei in Romania - un program finanțat prin Fondul Global printr-un grant de tranziție. Valoarea totală a programului este de peste 6,7 milioane euro, avand ca o durată de implementare care va dura pană in 31 martie anul viitor. Tot astăzi a fost aprobat un proiect de lege pentru modificarea Legii 56 din 1997 privind aplicarea prevederilor Convenției pentru interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora. Actul normativ prevede modificarea denumirii Autorității Naționale pentru Aplicarea prevederilor Convenției, din Agenție in ANCEX, departamentul pentru control exporturilor din subordinea MAE, aplicarea principiului liberei circulații a mărfurilor intre statele membre UE, precum și actualizarea valorilor amenzilor contravenționale. Cu aceeași ocazie, actul normativ actualizează lista de substanțe chimice supuse controlului. Un alt proiect de lege vizează participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre, reglementandu-se condițiile și criteriile de selecție a personalului trimis in misiune permanentă. Aș vrea să vă spun că Centrul de Excelență pentru Managementul crizelor și răspuns la dezastre este un organism internațional, inființat in 2013 de către Republica Bulgaria, in calitate de națiune cadru, Republica Elenă și Republica Polonia, avand calitate de națiuni sponsor. Participarea Romaniei la acest centru antrenează mai multe avantaje privind posibilitatea de a beneficia de experiență și lecții invățate atat la nivelul NATO, cat și la nivelul UE in acest domeniu. Un al treilea proiect de lege, pe care aș vrea să vi-l semnalez și care a fost discutat și aprobat astăzi in guvern, vizează stabilirea cadrului organizatoric in vederea operaționalizării naționale a sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului European de Informații și Autorizare privind Călătoriile. Este vorba de un cadru normativ care asigură aplicarea in țara noastră a regulamentului UE 2017/2226 de instituire a sistemului de intrare/ieșire, regulamentul entry/exit și a regulamentului UE 2018/1240 de instituire a sistemului european de informații și autorizare privind călătoriile. Astfel, desemnarea punctelor de acces centrale se va face la nivelul Poliției de frontieră, adaptarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de frontieră fiind stabilite in responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne. Acestea ar fi principalele elemente de noutate pe care aş fi vrut să vi le supun atenției. Dacă aveți intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: Bună ziua! Grupul Humanitas a adresat o invitație astăzi premierului, ministrului de interne pentru a participa la o conferință pe cazul campaniei de denigrare la adresa jurnalistei Emilia Șercan. Ați primit această invitație? Veți da curs, pentru maine la ora 13:00? Dan Cărbunaru: Poziția Guvernului și a prim-ministrului in legătură cu cazul la care faceți referire, ca și in celelalte cazuri in care, in mod repetat, Guvernul Romaniei și premierul Nicolae Ciucă au transmis de indată şi extrem de tranșant, pozițiile față de astfel de situații, rămane aceeași: libera exprimare in Romania este garantată, dreptul jurnaliștilor de a-și face meseria este intangibil, orice incercare de intimidare sau de influențare a modului in care un jurnalist in Romania sau redacție din Romania iși exercită drepturile constituționale de liberă exprimare a cuvantului, nu doar că este condamnată de Guvernul Romaniei și/sau de către premier, dar trebuie gestionată cu responsabilitate de autoritățile statului roman. In privința invitației despre care dumneavoastră ați vorbit, nu am elemente dar pot verifica și reveni cu un răspuns. Reporter: Reacția guvernului a fost abia după 24 de ore de cand a semnalat Emilia Șercan ceea ce i se intamplă. Dumneavoastră, guvernul, ați spus că premierul solicită autorităților să se investigheze. Concret, ce măsuri a luat premierul? Dan Cărbunaru: Dosarele penale care sunt constituite in această speță sunt instrumentate nu doar de către Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Poliției, dar potrivit procedurii penale sunt sub coordonarea Parchetului, sub coordonarea procurorilor de caz. Nu pot comenta, de la pupitrul guvernului, modul in care decurge o anchetă, dar pot să repet ceea ce am mai spus de fiecare dată și anume că poziția guvernului, poziția prim-ministrului sunt tranșante in acest sens: orice activitate ilegală, mai ales atunci cand este vorba de incercări de a influența sau intimida jurnaliști, trebuie adusă in fața legii, iar responsabilii trebuie să plătească. Reporter: Bună ziua! Domnul Dan Vilceanu și-a dat demisia din guvern? Dan Cărbunaru: Domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene a participat la această ședință de guvern. Nu am date, cel puțin pană la momentul la care vorbim acum in acest briefing de presă, că și-ar fi depus demisia. Putem verifica și, dacă vor apărea elemente de noutate pe parcursul acestei zile sau ulterior, evident că vor fi aduse la cunoștința dumneavoastră și a opiniei publice. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru participare! Vă doresc o zi bună tuturor! 2022-04-06 16:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_002_resize.jpgȘedința de guvern din 6 aprilieȘtiri din 06.04.2022https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-6-aprilieGalerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună ziua! Incepem ședința de guvern. O să fac apel la toți miniștrii, astfel incat pe baza deciziei pe care am luat-o, ieri, in coaliție, privind evaluarea măsurilor socio-economice, pe care Guvernul trebuie să le intreprindă, astfel incat să putem să continuăm măsurile de protejare a populației și a economiei, să finalizați toate elementele de analiză și de impact, astfel incat, pană luni, cand va avea loc ședința finală de coaliție, să putem să facem public anunțul cu setul de măsuri care vor fi adoptate. In ședința de astăzi vom adopta o ordonanță de urgență prin care vom institui o serie de măsuri in vederea creșterii gradului de absorbție pentru fondurile europene și, in acest sens, pentru toți beneficiarii Programului Operațional Infrastructură Mare, Taxa pe Valoarea Adăugată va fi suportată de la bugetul de stat pentru domeniile care privesc dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor și creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate și aici vorbim de biomasă, de biogaz și geotermal și, desigur, sunt o serie de alte elemente de decizie, pe care le vom lua, astfel incat fondurile europene să poată fi direcționate către domeniile unde este cea mai mare nevoie de ele. Tot in baza unei hotărari, pe care am luat-o ieri, in coaliție, vom adopta un act normativ, prin care vom suplimenta bugetul la Programul Național de Investiții Anghel Saligny, cu aproximativ 15,5 miliarde: 10 miliarde vor fi destinați pentru construcția și modernizarea drumurilor, iar 5,5 miliarde pentru extinderea rețelei de gaze. In felul acesta, suma totală a programului va fi de 65,5 miliarde și ea va viza, cu preponderență, modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare și, așa cum menționam, extinderea rețelei de gaze. Avand in vedere impactul pe care il produce actuala criză și, in mod special, actuala criză a prețurilor la energie și gaze, precum și efectele generate de războiul din Ucraina, vom adopta un act normativ, prin care vom continua să protejăm economia și locurile de muncă și, astfel, pentru companiile unde se incetează activitatea vom asigura o indemnizație lunară similară celei plătite in perioada de pandemie, respectiv 75% din salariul de bază. Sunt trei acte normative pe care Ministerul Mediului le-a inaintat spre analiză și aprobare. Primul dintre ele se referă la măsuri astfel incat să putem să combatem episoadele repetate ale incendiilor necontrolate, inclusiv in proximitatea Capitalei, și acestea trebuie oprite. Astfel, prin ordonanță de urgență, includem aceste fapte la categoria infracțiunilor. Cel de-al doilea se referă la o campanie de impădurire. Discutăm de impădurirea a 25.000 de hectare pană la finele anului 2023 și in perioada 2024 - 2026 aprobăm impădurirea a 30.000 de hectare. Al treilea act normativ vizează măsuri pentru imbunătăţirea supravegherii calităţii aerului şi astfel, printr-un program de 57 de milioane de lei, se vor extinde capacităţile de monitorizare pe care Ministerul Mediului le gestionează. In incheiere, insist pe a identifica in continuare măsurile pe care trebuie să le luăm astfel incat să putem să asigurăm funcţionarea normală a tuturor domeniilor de activitate şi, in felul acesta, in funcţie de evoluţia şi dinamica aprobări şi avizării documentelor, vom fi pregătiţi să desfăşurăm activităţi in regim de urgenţă la nivelul Guvernului. Vă mulţumesc. 2022-04-06 12:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_-sedinta_de_guvern_06.049976.jpg