RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROParticiparea viceprim-ministrului Dan Barna la reuniunea șefilor de stat sau de guvern la Summit-ul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)Știri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-viceprim-ministrului-dan-barna-la-reuniunea-efilor-de-stat-sau-de-guvern-la-summit-ul-procesului-de-cooperare-in-europa-de-sud-est-seecpLa 17 iunie 2021, viceprim-ministrul Dan Barna a participat la reuniunea șefilor de stat sau de guvern la Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), desfășurată in Antalya. Reuniunea a fost organizata de Președinția in exercițiu a SEECP, exercitată de Ankara. In intervenția sa, viceprim-ministrul Dan Barna a făcut referire la contextul aniversar in care se derulează această reuniune, respectiv marcarea a 25 ani de la lansarea Procesului, și a subliniat contribuția politică, directă și vizibilă a acestuia la consolidarea stabilității regionale și la avansarea apropierii de UE și NATO a participanților. Demnitarul roman a subliniat, totodată, că experiența determinată de pandemia de Covid-19 a reconfirmat viabilitatea principalului format de cooperare regională in Europa de Sud-Est, care a generat solidaritate in eforturile de depășire a provocărilor actualei crize. Pe acest fond, viceprim-ministrul Dan Barna a incurajat continuarea cooperării dintre statele participante la SEECP, in scopul consolidării rezilienței regionale in toate domeniile de impact pentru participanți. In context, oficialul roman a reiterat susținerea Romaniei pentru stimularea dialogului politic incluziv și constructiv. Viceprim-ministrul Dan Barna a subliniat sprijinul ferm al Romaniei pentru continuarea proceselor de integrare europeană și euro-atlantică in regiunea Sud-Est europeană. Totodată, a evidențiat faptul că menținerea perspectivei europene credibile pentru regiune, și prin intermediul procesului de extindere, constituie un obiectiv de importanță strategică atat pentru UE și statele membre, cat și pentru candidații și potențialii candidați participanți la Proces. Viceprim-ministrul Dan Barna s-a referit, de asemenea, la provocările securitare din regiune, precum și la oportunitatea consolidării capacității de răspuns la noile tipuri de amenințări, cu precădere cele de tip hibrid. In acest sens a anunțat operaționalizarea, de către țara noastră, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență cu sediul la București. Un alt mesaj transmis de Viceprim-ministrul Dan Barna a vizat importanța acțiunii de cooperare bazate pe solidaritate, unitate și valori democratice in beneficiul cetățenilor. 2021-06-17 22:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-17-11-00-27big_whatsapp_image_2021-06-17_at_22.41.18.jpegDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu la Romos, HunedoaraȘtiri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-romos-hunedoara Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu la Romos (Hunedoara) [Check against delivery] Reporter: In PNRR se scrie despre o revizuire a taxelor şi a contribuţiei, a impozitelor. Practic, inseamnă majorare? Ce inseamnă revizuirea? Florin Ciţu: Nu, nu, nu. Se scrie despre o analiză şi am vorbit mai mult despre acest lucru. Este o analiză a sistemului fiscal. Anul trecut, cand am fost la Finanțe, am făcut deja o astfel de analiză a Codului Fiscal pentru a-l face mai simplu. In Romania, ştiţi foarte bine că astăzi Codul Fiscal este și deschis interpretării, de multe ori foarte ciudată, şi este prea stufos, prea complicat şi atunci e nevoie de a avea un cod fiscal mai simplu. Deci ne uităm la o analiză a taxelor, nu creștem taxe, nu introducem taxe noi, am spus de fiecare dată acest lucru şi de fiecare dată cand am ocazia intăresc această declaraţie. Singurele lucruri despre care discutăm, cand discutăm despre taxe, dacă intr-o directivă apare o taxă de mediu, ceva nou, atunci vom implementa, dar in rest nu umblăm la taxe in acest sens. Nu vom creşte şi nu vom introduce taxe noi. Reporter: Puteţi repeta incă o dată, vă rog, scopul prezenţei dumneavoastră in comuna Romos? Florin Ciţu: Este dublu scopul. In primul rand, am vrut să văd acest drum, pentru că in Romania, in ultimii ani, deşi au fost două programe PNDL, doar 18% din bani s-au dus pentru drumuri. Restul banilor au fost folosiţi, din punctul meu de vedere, ineficient şi atunci, astăzi, la CNI, există proiecte depuse de 7 miliarde de lei drumuri judeţene şi comunale, care nu se pot finanţa nici prin fondurile europene, nici prin PNRR, nici prin altceva şi atunci, pentru aceste drumuri, vom aloca resurse de la buget, pentru că e nevoie, uitaţi şi aici, e nevoie de aceşti bani, nu trebuie să sufere nimeni şi pornim cu acest program. Este o condiţie clară acolo, vor avea prioritate acele comune, vorbind de drumurile comunale, unde deja există canalizare sau apă. Reporter: Şi celălalt scop? Florin Ciţu: Celălalt scop pentru a o susţine pe doamna candidat aici la Primărie. Unde este doamna? Pentru a caştiga, pentru a recaştiga această primarie... Reporter: Dar de ce trebuie să o susţineţi dumneavoastră, prim-ministrul Romaniei, pe doamna... Florin Ciţu: Nu, o susţine colegul de partid.. Reporter: O cunoaşteţi, ii cunoaşteţi capacităţile... Florin Ciţu: Bineinţeles. Ştiu ce a făcut doamna aici, ce au făcut aici. Ne uităm şi la acest drum pană aici, care arată foarte bine. Doamna, o să vedeţi că o să continue ceea ce a făcut primarul pană acum. Reporter: Dacă nu ar fi fost campanie electorală, ar fi venit prim-ministrul Romaniei pană in comuna Romos? Florin Ciţu: Da, am venit pentru drum, in primul rand, şi după aia noi am venit şi pentru doamna. Reporter: Şi o ultimă intrebare: aţi spus, in urmă cu cateva zile, că nimeni din Ministerul Fondurilor Europene nu va pleca in concediu. Florin Ciţu: Am cerut o situaţie cu concediile, am văzut declaraţiile, am văzut ce s-a intamplat in spaţiul public, am avut o discuţie cu domnul Ghinea. Reporter: /.../ domnul director, /.../ cu domnul ministru Ghinea, a plecat ...? Florin Ciţu: Se intoarce din concediu. Persoana respectivă se intoarce, mi se pare că azi, se intoarce, azi sau maine din concediu. Am avut o discuţie cu domnul Ghinea şi cu domnul Barna miercuri, după şedinţa de guvern. Reporter: Totuşi, vi s-a incălcat flagrant... Florin Ciţu: Cred că incepuse concediul inainte. Reporter: Despre /.../ Complexul Energetic Hunedoara cateva cuvinte. Florin Ciţu: Complexul Energetic Hunedoara, ştiţi foarte bine că l-am preluat intr-o situaţie, anul trecut, la Finanţe. A fost in şedinta de guvern de săptămana trecută o ordonanţă de urgenţă in primă lectură, care arată clar un plan, pană in 2030, de inchidere şi de curăţare a minelor. Nu tot personalul va fi disponibilizat, o parte dintre persoane vor rămane acolo pentru perioada următoare, pentru celelalte există plată compensatorie. Este un plan intins pană in 2030, mergem către o energie verde. Dar, in acelaşi timp, pentru zonă, am discutat şi să ştiţi că vin foarte multe companii care vor să investească in Romania şi zona este prima pe care o prezentăm noi ca o zonă cu potenţial. Reporter: Cand va apărea ordonanţa de urgenţă? Florin Ciţu: Săptămana viitoare. Şi tot săptămana trecută am aprobat şi o ordonanţă de urgenţă pentru a prelungi, pentru incă o lună, de fapt ordonanţa de urgenţă, cu incă o lună plata minerilor, pentru că nu am avut această ordonanţă la timp. Reporter: Sunt aici şi reprezentanţii PNL-ului. Domnule Oancea, pe cine veţi susţine la congres? Florin Oancea: Aţi observat că am coborat impreună cu domnul premier din maşină. Este clar că prezenţa mea aici este cea de susţinere a premierului Florin Ciţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal la congresul din 25 septembrie. Succes! Reporter: Aceeaşi opinie şi din partea doamnei Stănescu? Vetuţa Stănescu: In calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, o să vă spun că decizia privind susţinerea unuia dintre cei doi candidaţi va fi după data de 17 iulie, cand vom avea conferinţa judeţeană. Dacă mă intrebaţi din punct de vedere personal, o să vă spun că am fost membru al Guvernului Romaniei şi socotesc că, de la guvern se intamplă lucrurile bune pentru Romania. Primul ministru ştie intotdeauna ce se intamplă in Romania. Reporter: Deci? Reporter: Dacă scade numărul celor care se vaccinează, aveţi de gand să ii stimulaţi cumva, eventual cu bani? Florin Ciţu: Nu, dar imi pare bine să văd tot felul de acţiuni ale sectorului privat care ii stimulează pe cetăţeni să se vaccineze. Din punctul meu de vedere, totul depinde de noi acum, dacă o să mai avem un val patru sau nu. Avem vaccin, avem capacitatea de a vaccina aproape 100.000 de persoane pe zi, deci lucrurile sunt toate aranjate, trebuie doar să ne vaccinăm. Campanii de informare vom avea şi acum continuăm cu campanii de informare in zona rurală. Aţi văzut că la Sibiu am fost şi am vorbit cu cultele, pentru a avea susţinerea cultelor in aceste caravane. Astăzi am fost in Alba şi am văzut o caravană, sunt 11 in Alba care merg prin tot judeţul. Cred că ăsta este efortul, in partea a doua, dar trebuie şi noi să fim responsabili, depinde acum doar de noi, pentru că anul trecut, ţineţi bine minte, nu aveam vaccin, nu aveam nimic şi toţi aşteptam soluţia. A venit soluţia, avem toate tipurile de vaccin care sunt in acest moment acreditate de EMA şi le putem face oricand, depinde doar de noi. Reporter: Legat de paşaportul COVID? Florin Ciţu: Paşaportul COVID intră de la 1 iulie in Romania şi acela este pentru a circula in afara Romaniei. După cum ştiţi, in Romania nu este nevoie de un paşaport COVID pentru a merge in concediu la munte, la mare, ceea ce vă incurajez pe toţi să faceţi in Romania. Reporter: /.../ care au stat in frig, au fost 20.000 de locuitori in Deva care au stat in frig după inchiderea termocentralei. Florin Ciţu: Inţeleg că domnul primar deja a venit cu cateva soluţii pentru anul viitor: vouchere pentru centrale de apartament, sunt persoane cu probleme financiare, am inţeles...Puteţi să vorbiţi, domnul primar... Ce soluţii aveţi? Florin Oancea: Da, cum să nu. Deci, voi ştiţi foarte bine, am făcut mai multe conferinţe de presă, l-am informat şi pe domnul premier. Pană in luna octombrie vom rezolva problema apei calde şi căldurii in municipiul Deva. Unităţile de invăţămant - avem deja aprobate resurse financiare şi... Florin Ciţu: N-o să se mai intample anul viitor, hai să spunem aşa. Florin Oancea: ... şi, practic, pană in luna octombrie, toate unităţile de invăţămant, instituţiile publice vor avea furnizarea apei calde şi căldurii pe sistem de gaz. Florin Ciţu: O să avem grijă să nu se mai intample pană anul viitor. Reporter: Cum comentaţi stimularea celor care se vaccinează cu mici şi cu... Florin Ciţu: Orice funcţionează e bine şi orice soluţie pe care o avem... Reporter: Seamănă a PSD. Florin Ciţu: Orice soluţie avem pentru campania de vaccinare, eu cred că trebuie imbrăţişată, că vine din sectorul privat, de la Guvern. Vaccinul este gratuit şi nu este obligatoriu. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-06-17 22:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-18-09-46-45big_0.jpgVizita premierului Florin Cîțu în județul AlbaȘtiri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-fabrica-elis-pavajeGalerie foto - Vizita la fabrica Elis Pavaje, Petrești Vizita premierului Florin Cițu la fabrica Elis Pavaje din Petrești (jud. Alba) *** Galerie foto - Vizita la un Centru de vaccinare din Alba Iulia Vizita premierului Florin Cițu la un Centru de vaccinare din Alba Iulia *** Galerie foto - Conferință de presă Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la Alba Iulia [Check against delivery] Florin Ciţu: Mă aflu astăzi, aici, la Alba, de fapt merg prin toată țara și mă uit in principal la investitorii romani. Vreau să văd companii romanești care s-au dezvoltat in ultimii 30 de ani pe picioarele proprii - aveți mai multe exemple aici, la Alba, chiar in competiție cu capitalul străin - dar e bine să vedem companii romanești care au pornit de la afacere de familie, cum am văzut astăzi aici, și au ajuns la cifre de afaceri de aproape 300 de aproape milioane de euro. Este un lucru fantastic să faci așa ceva. Asta arată foarte clar că romanii sunt antreprenori foarte buni, mai ales atunci cand sunt lăsați in pace de instituțiile statului. Imi doresc să avem din ce in ce mai multe astfel de exemple in perioada următoare. Să avem companii romanești, capital romanesc care se dezvoltă impreună cu capital străin, pentru că, doar prin investiții, putem să ne dezvoltăm. Județul este un exemplu foarte clar că, atunci cand investești, crești. Romania este țara care a investit doar in anumite părți și, dacă făceam la fel peste tot in țară, Romania nu ar fi fost astăzi țara care a rămas cu PIB-ul cel mai mic din Uniunea Europeană - se bate acolo, la coadă, cu Bulgaria - și am fi sărit peste multe locuri; ceea ce vreau să fac și eu. Ceea ce vedem aici, la Alba, este exemplul foarte clar că, atunci cand investești depășești multe, multe județe care erau inaintea ta; deci trebuie doar să investești. Bineințeles, in același timp, vreau să văd cum merge campania de vaccinare, pentru că Alba este pe onorabilul loc şapte, dar se poate mult mai bine și este clar că noi, ca guvern, am făcut pană acum cam tot ce se putea face. Avem dozele de vaccin, cine vrea să se vaccineze in Romania astăzi. Romania a fost prima țară din UE unde te poți vaccina fără niciun fel de programare. Iți alegi cu ce vaccin doreşti să te vaccinezi și mergi şi te vaccinezi. Deci, din punctul de vedere al guvernului, am făcut tot ceea ce trebuia să facem pentru a avea o campanie de vaccinare de succes, pentru că nu este vorba despre un succes al unei campanii de vaccinare a guvernului, este vorba de o campanie pentru viață, despre asta vorbim şi de o campanie de revenire la normalitate. Doar prin vaccinare putem să revenim la normalitate. Tot aud in spațiul public discuții despre valul 4. N-ar trebuie să avem acest discuții. In Romania, astăzi, avem dozele de vaccin necesare să se vaccineze toată lumea. Nu ar trebui să existe această discuție despre valul 4 in Romania. Vrem să ne vaccinăm? Ne vaccinăm - nu este obligatoriu- dar dacă ne vaccinăm, nu vom mai avea valul 4. Acest val 4 va exista doar dacă noi nu vrem să ne vaccinăm. Romanii trebuie să știe astăzi că pot să se vaccineze oriunde, oricand și așa evităm și acest val 4. De aceea, nu vreau să mai mergem in această direcție. Vreau să ne concentrăm, să ne punem toate resursele pentru programul acesta de investiții in Romania, iar in acest sens sunt discuții pe care le am și astăzi aici. Urmează să vină, in următorii ani, pană in 2027, peste 76 miliarde de euro investiții, iar de la buget, in fiecare an, peste 10 miliarde de euro. Mai avem din exercițiul anterior incă 14 miliarde de euro de luat, bani care vin in perioada următoare, pană in 2027- 2028. Acești bani vor intra toți in economie. Vreau să ne concentrăm pe investiții și de aceea vreau să lăsăm in spate pandemia. Vreau să nu mai avem nevoie nici de restricţii. Nici nu se mai justifică, cand avem vaccin pentru toți romanii. Acestea sunt lucrurile pe care le voi face, in perioada următoare. Merg prin țară și mă uit după companii romanești care au investit, care au avut succes. Antreprenorii sunt eroii acest economii, ei trebuie scoşi in față. De prea multe ori, am arătat cu degetul către antreprenori și am incercat și să le facem o imagine negativă. Este momentul să ii arătăm așa cum sunt, pozitivi; ei sunt exemple pozitive in toată economia pentru că sunt oameni care creează locuri de muncă, plătesc salarii și sunt eroii acestei economii. Vorbim şi despre proprietatea privată care e sfantă intr-o economie liberală. Trebuie să trecem peste această perioadă de pandemie, cu o campanie de vaccinare. Romanii doar trebuie să se vaccineze: avem dozele de vaccin. Dacă sunt intrebări... Reporter: Bună ziua! Ieri s-a discutat OUG (ref. majorare alocații) in prima lectură şi apare o creştere de 13% faţă de 20% cum era inițial. Cum va fi pană la urmă? Florin Cițu: Nu este adevărat. Legea inițială spunea că se vor dubla alocațiile. Dacă dumneavoastră luați exact creșterea in cele cinci etape de 20%, veți vedea că se duc către dublare. Deci aceşti 20% se raportează la ceea ce era inițial acea alocație. Dar eu am spus că este doar un pas, nu trebuie să ne oprim din a dubla alocațiile, ele se pot tripla, pot creşte de mai multe ori, dar totul depinde de veniturile Romaniei. Dacă noi investim şi avem o economie dezvoltată, toate aceste măsuri pot să aibă alte evoluții. De aceea, e bine ca aceste măsuri să fie legate de evoluția economiei, pentru că atunci cand economia o duce bine, vom avea resurse și pentru alocații, și pentru pensii, şi pentru salarii. Altfel, doar creșteri ad-hoc, din pix, putem să facem toți, dar ele nu sunt sustenabile. Deci este o creștere de 20% așa cum am spus, din calendarul inițial. Reporter: Bună ziua! Prima intrebare este despre campania de vaccinare. Vă veţi mai menține target-ul de 10 milioane de persoane vaccinate pană in luna septembrie? Florin Ciţu: Aceste target-uri au fost estimări făcute de specialiști, cat avem nevoie pentru a avea o rată de pozitivare foarte mică. Vedeți că, inainte de a ajunge la această cifră, avem aceste rezultate. Depinde acum de noi să le menținem acolo. Normal că trebuie să mergem să vaccinăm toată populația adultă, cea care dorește - pentru că, in Romania, nu este obligatoriu vaccinul -, dar este singura soluție de a merge inainte. Pentru mine, obiectivul nu este de a vaccina cat mai multe persoane, obiectivul este de a depăși pandemia, iar pandemia o depășim prin vaccinare. Ele merg impreună. Astăzi avem rezultate bune, pentru că am avut o campanie de vaccinare de succes. Dacă nu aveam o campanie de vaccinare de succes, nu aveam aceste rezultate. Să știți că nu se intampla fără o campanie de vaccinare de succes. Reporter: Credeți că trebuie să aduceți imbunătățiri campaniei de vaccinare şi aici mă refer, in special, in mediul rural? Florin Cițu: Da, bineințeles. Și aducem imbunătățiri de fiecare dată, avem aceste caravane. Ați văzut, la Sibiu, de exemplu, m-am văzut cu reprezentanții cultelor, care au fost de acord să meargă impreună cu medicii și cu specialiștii să le explice oamenilor din sate, din comune, beneficiile vaccinării. Deci facem tot ce este nevoie. Alocăm resurse de la buget și nu cred că a fost vreo cerință din partea CNCAV sau a Ministerului Sănătății legată de campania de vaccinare, care să nu fie acceptată de mine. Reporter: Pentru că tot sunteți in județul Alba, care sunt obiectivele care vor fi finanțate prin PNRR in județul Alba, mai exact? Pentru că este o discuție destul de amplă. Florin Ciţu: In județul Alba trebuie să ne concentrăm pe mai multe componente. In primul rand, vom avea in județul Alba nevoie de investiții in infrastructura feroviară, dar trebuie să ne gandim și la spitale. Vor fi făcute investiții la nivel național și toate județele au aceste lucruri. Dar pentru județul Alba, bineințeles, toate UAT-urile vor avea acces la Fondul Național de Dezvoltare. Se cheamă Fond de dezvoltare, care va fi in PNRR și are 2,1 miliarde de euro. Toate UAT-urile din județ au acces. Eu zic să ne uităm la investiții, nu doar la PNRR. Toți ne concentrăm astăzi pe PNRR. Romania se dezvoltă prin: PNRR, fonduri europene și bani de la buget. Toate acestea sunt legate. Unele investiții intră in PNRR pentru că au fost mature și au o componentă verde și digitală și se pliază pe aceste caracteristici. Altele vor merge in fondurile europene, pentru că sunt... sau infrastructura mare, de exemplu, va merge in PNRR și apoi, ce nu se poate in PNRR, va merge in fonduri europene. Iar pentru comune, drumuri județene și comunale, care nu merg nici pe PNRR, nici pe fonduri europene, vor fi de la buget. Deci aș vrea să ne uităm la acest plan de investiții cu toate sursele de finanțare, pentru că astfel creăm frustrări. Programul meu nu este aici. Nu contează! Nu este aici, este in altă parte. Toate obiectele de investiţii vor fi finanțate. Reporter: Şi că tot aţi pomenit de infrastructură, cand vom putea circula pe Autostrada Sebeş-Turda, de la un capăt la altul? Florin Ciţu: Sper cat mai curand, dar avem aici un domn ministru care a finanțat de anul trecut, a impulsionat-o anul trecut... Da, am văzut că mai sunt cateva probleme. Sper să fie cat mai curand. Anul acesta aţi văzut că au inceput mai multe... Eu, sincer, țin foarte mult la Sibiu-Pitești. Pentru Romania, a trece Carpații cu autostrada, a avea acest Sibiu-Pitești gata este un lucru simbolic şi este important. Așa vom putea să plecăm de la Constanța și să ajungem la Viena, așa ne legăm și noi de UE. Sibiu-Pitești este pentru orice guvern foarte important. După 30 de ani de zile o să fie gata. Reporter: Şi o ultimă intrebare, cel puţin din partea mea. Aţi avut astăzi o intalnire cu liderii PNL din judeţ. Incă de la inceput şi dl Boc, şi dl Roman, dl Rareş Bogdan v-au susținut. In schimb, dl Hava a avut o declarație contradictorie in care spunea că il va susţine pe dl Orban. Ce s-a schimbat astăzi de dl Hava este prezent alături de dvs? Florin Ciţu: Poate să răspundă domnul Hava la intrebare. Cel mai bine, il intrebați pe dl Hava. Reporter: Şi punctul dvs de vedere? Florin Ciţu: Punct de vedere? Nu cred că s-a schimbat nimic. Dl Hava şi cu mine avem o relație mai veche, am lucrat impreună, este prim-vicepreședinte al PNL și avem mai multe proiecte, mai ales de cand este la Bruxelles, la care am lucrat impreună. Deci este o relație mai veche. Reporter: Revenim puţin la subiectul cu campania de vaccinare, aţi spus: noi, ca guvern, am făcut totul pentru ca această campanie să reușească. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală este la nivel naţional de aproape 25% din populația eligibilă. Cine este vinovat sau cine se face vinovat de situaţia actuală? De ce există această reticență? Florin Ciţu: In primul rand eu vreau să ne gandim de ce ar trebui să fie cineva vinovat, pentru că, pană la urmă, dacă nu ar fi avut succes, și la asta vreau să ne uităm, am fi avut exact ca in alte țări: incă restricții, incă am fi avut o rată de infectare foarte mare, incă am fi avut persoane in ATI cu COVID şi așa mai departe. Deci dacă nu ar fi avut succes. Trebuie să ne uităm de ce caracteristicile Romaniei după o vaccinare care e OK, la nivel naţional este 25%, dar in orașe, municipii, unde avem aglomerare mare, este peste 50% și poate asta este explicația, poate faptul că Romania are o populație rurală de aproape 44% este o altă explicație. Dar pană la urmă succesul unei campanii de vaccinare se măsoară in ceea ce se intamplă cu pandemia. Şi Romania a fost prima țară care a relaxat condițiile și nu avem un efect negativ, tocmai pentru că persoanele din orașe, municipii s-au vaccinat. Dar mergem și in partea rurală, pentru că, este adevărat, există acest pericol al valului 4 și acum romanii trebuie să fie și responsabil, pană la urmă avem aceste vaccinuri. Nu avem nicio justificare pentru a avea un alt val atunci cand avem vaccin la liber pentru toată lumea. Reporter: /.../ Florin Ciţu: Aici, astăzi am discutat, este adevărat, trebuie să recunosc că este și parte politică, am discutat despre partea politică, dar vă dați seama cred că am convins Romania să fiu prim-ministru și să fiu susținut de coaliție, cred că este mai simplu să conving niște colegi să mă susțină la președinția PNL. Dar tot am venit aici să fiu aproape de ei, pentru că am venit să le prezint puțin despre PNRR, despre fonduri europene, despre buget, surse de finanțare, toată lumea, nu doar in Partidul Național Liberal, dar la nivel național trebuie să știe că sunt trei surse mari de finanțare. Avem această oportunitate acum de a investi in următorii ani acești bani și trebuie să știe toți romanii și colegii mei că aceste surse sunt la dispoziție, trebuie doar să avem proiecte bune in perioada următoare. Din partea Guvernul vom face tot ce trebuie să nu se mai intample ce s-a intamplat pană acum, să mai avem intarzieri la licitații sau banii să fie cheltuiți și apoi să fie declarați de Comisia Europeană neeligibili sau să ne incurcăm in birocrație, ori a noastră, ori cea de la Bruxelles. De lucrurile astea ne ocupăm noi, la Guvern. Doar din partea cealaltă vrem să vină proiecte care să dezvolte Romania. Reporter: Cand vor incepe disponibilizările de la cele patru mine şi ce ajutoare vor primi cei care răman in şomaj? Şi pentru cat timp? Florin Ciţu: Patru mine... Vorbiți de Hunedoara, deci. Există un plan de inchidere treptată a minelor pană in 2030. Nu sunt lucrurile peste noapte. Este o ordonanță de urgență care a fost in primă lectură in şedinţa de guvern săptămana trecută, va fi aprobată săptămana viitoare, cu un plan de disponibilizări, cu compensări pentru persoanele respective, bineințeles că ne uităm și am vorbit cu investitori din mai multe țări care se uită să iși construiască capacități de producție in Romania, iar primele zone pe care le arătăm sunt acestea, iar planul este pană in 2030, va fi transparent prezentat in momentul in care se aprobă ordonanța de urgență. Reporter: Sunt două mari festivaluri muzicale programate pentru luna septembrie, este vorba de Bucureşti şi unul la Cluj-Napoca. S-au vandut pană acum peste 20.000 de bilete. Cum se vor putea organiza dacă va veni valul IV? Florin Ciţu: In primul rand, dacă s-au vandut 20.000 de bilete inseamnă că sunt 20.000 de persoane vaccinate, pentru că știți foarte bine că peste 1.000 de persoane trebuie toate vaccinate, ceea ce e un lucru bun. In al doilea rand, nu, repet, eu nu văd niciun motiv pentru a avea valul IV. Există astăzi doze de vaccin, romanii trebuie se vaccineze și atunci, bineințeles că nu va exista valul IV. Dacă va exista valul IV, inseamnă că este decizia noastră să existe valul IV. Pană la urmă, trebuie să fim cu toții responsabili. Avem resursele, am pus la dispoziție, avem capacitatea de vaccinare pană la 100.000 de persoane pe zi. Toate aceste lucruri se pot face, trebuie doar să mergem să ne vaccinăm. Iar despre cele două festivaluri, sper să particip la amandouă. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Curtea Constituțională a Romaniei a decis astăzi că numirile de la TVR şi de la SRR sunt neconstituționale. Cum comentați acest lucru? Florin Ciţu: Eu nu pot să comentez pană nu văd o motivare a Curții. Vom discuta după aceea. Am aflat şi eu acum. Reporter: /..../ Florin Ciţu: Staţi să văd, incă nu ştiu motivarea. Cred că pană atunci nu se poate face nicio numire. Mulțumesc! Reporter: Domnule premier, aţi pregătit OUG pentru amanarea majorării alocațiilor. Concret, veţi impinge dublarea alocațiilor votată prin lege pană in 2023, in loc de iulie 2022? Florin Ciţu: In acest moment, această ordonanță asigură ceea ce am spus de la inceputul anului, că anul acesta, alocaţiile cresc cu 20% in 2021. Pentru ceea ce se intamplă in viitor, avem tot timpul anul acesta, impreună, in coaliție, să venim cu un plan care să arate o creștere a alocaților anuală. Repet, vreau să legăm alocațiile de venituri, dacă se poate, intr-o formulă in care toată lumea să beneficieze de creșterea economică. Putem să legăm, am văzut, este o propune a colegilor de la UDMR, să legăm de venitul personal; este interesantă, ne uităm la ea. Putem să avem o formulă care leagă dinamica alocațiilor de dinamica creșterii economice. Iarăși, este o propunere. Dar aceste decizii le vom lua. Vreau să beneficiem cu toții de creștere economică. In acest moment, ordonanța ne asigură că anul acesta alocațiile cresc cu 20%. Reporter: Concret, cat veţi da la alocații in ianuarie 2022? Florin Ciţu: Concret, vă vom spune cand vom avea exact Legea bugetului pentru 2022 și o decizie luată in coaliție pentru următorii ani și atunci veți putea calcula și 2022, și 2023, şi 2024 şi aşa mai departe. Bineințeles, pe anumite scenarii de creștere economică. Reporter: Avand in vedere scandalul din PNL, Ludovic Orban e acuzat că a trădat partidul pentru că a cedat trei ministere importante, aveţi de gand să ii schimbați pe miniștrii fondurilor europene, economiei, transporturi? Aceste ministere sunt mărul discordiei. Florin Ciţu: Aceasta este decizia coaliției, /.../ de coaliție. Nu mergem inapoi peste ministere, dar ceea ce fac eu este să mă asigur că avem o guvernare de succes pentru toți romanii și pentru colegii mei din PNL. Reporter: Cand aprobați noile măsuri de relaxare pentru 1 iulie? Florin Cițu: Cred că săptămana viitoare. Vom relaxa targuri, știu că este acest interes pentru targuri, talciocuri și ele vor fi, de la 1 iulie, relaxate, condițiile. Se vor putea redeschide. Reporter: Cum comentați problema șobolanilor de București? Florin Cițu: Da, am văzut că in București, și nu numai in București, există in acest moment acest subiect, avem o problemă a deșeurilor. Trebuie să ne uităm, pană la urmă, sunt sancțiunile prea mici? Dacă sunt prea mici sancțiunile, mergem și le creștem. Este legislația complicată in a recupera...? Aș vrea să trecem de faza asta de constatare a situației și aici mă adresez la toți cei care am văzut că merg in spațiu public şi ne arată că sunt gunoaie acolo și acolo. Nu. Toți acești oameni sunt reprezentați ai statului roman, cu atribuții foarte clare. Unde sunt probleme, dați amendă, recuperați amenda şi rezolvați situația! Ok știm toți care e problema, dar nu rezolvi, așa că mergem şi suntem agenţi constatatori, nu ajută pe nimeni. Trebuie să rezolvăm problema. E nevoie de sancțiuni mai mari? Le vom pune și le vom face, dacă asta rezolvă, dar haideți să facem ceva, nu doar să mergem să arătăm că asta e problema şi după aia să ne spălăm pe maini. Nu! Trebuie să rezolvăm situația. Şi aștept de la agențiile statului, care au abilități in aceste domenii, să vină cu propuneri clare, dar să şi aplice legea astăzi pentru toată lumea. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aş avea o intrebare, profit de ocazie că sunteți in județul Alba, un județ unde UAT-urile, la nivel de judeţ, aproape 40% dintre ele sunt nesustenabile din punct de vedere financiar, in sensul că, după maxim șase luni, ar intra in faliment fără susținere financiară din partea Consiliului Județean Alba și profit de ocazie că este și domnul primar Emil Boc alături de dumneavoastră: aveți in vedere o reorganizare administrativ-teritorială in Romania, avand in vedere și criteriile pentru accesarea fondurilor europene, in ceea ce inseamnă numărul de locuitori in anumite zone? Florin Cițu: Dau o veste mai dură, sunt 1.250 de UAT-uri in Romania ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decat veniturile proprii sau veniturile totale chiar. Deci avem o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Impreună cu domnul Boc, am spus clar că ne vom uita la modul in care vor fi finanțate in viitor UAT-urile. Eu pot să vă spun că ne uităm și am văzut propunerea domnul Boc, in ceea ce priveşte reorganizarea administrativă. Aș vrea să o facem cumva să creăm motivația, să se facă natural, n-are rost să o facem prin lege, cumva să creăm proiecte in jurul cărora aceste UAT-uri să se unească. Să spunem, nu știu, dacă venim intr-o zonă și finanțăm școala, spitalul etc, natural să se unească mai multe UAT-uri și să creeze această unitate administrativă. Cam aşa aş vedea eu lucrurile. Dar, bineințeles, este o opinie personală, incă nu am discutat cum ar trebui să vedem lucrurile, dar este adevărat, e o problemă de sustenabilitate a finanțelor, pe de o parte din cauza unor decizii pe care le iau anumiți primari care cresc anumite cheltuieli, fără să aibă venituri, dar pe de altă parte situația efectivă, că multe UAT-uri chiar nu au venituri, nu au de unde să plătească, dar trebuie să aibă și un arhitect, trebuie să aibă și alte cheltuieli de funcționare ș.a.m.d. Deci cumva trebuie să găsim o soluție, sunt de acord, am auzit propunerea. Dar eu merg pe varianta a crea o motivație pentru a se uni natural aceste UAT-uri, dacă se poate. Reporter: Acum, odată cu revocare Avocatului Poporului, pensiile speciale vor fi repuse din nou in discuție? Florin Cițu: Este o decizie a coaliției, dar este și in programul de guvernare al acestei guvernări. Deci ne uităm aici la pensii speciale, vreau să ne uităm la o soluție care să treacă toate pensiile pe contributivitate. Asta este ceea ce eu cred, ceea ce am spus și inainte, reforma pensiilor trebuie să ducă pensiile pe contributivitate, toate pensiile pe contributivitate și atunci nu mai este niciun fel de de discuție. Mulțumesc și eu! Reporter: Vreau să vă intreb despre moțiunea de cenzură inițiată de PSD. Cum comentați? Florin Cițu: Nu are nicio șansă să treacă! Mulţumesc! Reporter: Campania de vaccinare merge foarte prost. Ce aveţi de gand să faceți in continuare, dacă vă gandiți să dați bani pentru...? Florin Cițu: Nu, nu mă gandesc să dăm bani cand vaccinul este gratuit. Dar este adevărat că antreprenorii, am văzut sectorul privat că a găsit soluții și de fiecare dată toate aceste soluții le voi susține. Dar ideea este că dumneavoastră spuneți că merge prost. Eu mă uit la partea cealaltă: atat timp cat Romania a putut să facă aceste relaxări, atat timp cat in Romania avem o rată de infectare foarte mică, scade in fiecare zi numărul de persoane care sunt la ATI, eu zic că este o campanie de vaccinare de succes. Vă mulțumesc mult de tot! 2021-06-17 13:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-17-05-47-04big_foto.jpgCea de-a doua reuniune a Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrațieiȘtiri din 17.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/cea-de-a-doua-reuniune-a-comitetului-pentru-e-guvernare-i-reducerea-birocratieiGalerie foto La Palatul Victoria, a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației, prezidată de Secretarul General Adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean. Ședința de astăzi a Comitetului s-a axat pe stabilirea modului de lucru privind implementarea proiectelor aferente planului de măsuri din cadrul politicii publice in domeniul e-guvernării, pentru perioada 2021-2030, adoptată de Guvern la inceputul acestei luni. De asemenea, au fost prezentate de către Secretariatul General al Guvernului măsurile propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru optimizarea procesului de debirocratizare a administratiei publice centrale. - Vrem să inregistrăm pași concreți in direcția implementării proiectelor de simplificare a interacțiunii cetățenilor și companiilor cu instituțiile. Ne propunem, in acest sens, ca la fiecare dintre reuniunile viitoare ale acestui Comitet să avem cel puțin cate o inițiativă de simplificare din partea instituțiilor și autorităților reprezentate in cadrul comitetului. Trebuie să asigurăm o sincronizare a măsurilor pe care le vom lua in baza țintelor pe care ni le-am propus in cadrul acestei politici publice cu cele 8 proiecte-pilot incluse in PNRR pe componenta de debirocratizare, a declarat Secretarul General Adjunct al Guvernului, Mircea Abrudean. Președintele Autorității pentru Digitalizarea Romaniei, Octavian Oprea, a prezentat inițiativa de realizare a Catalogului Național al Serviciilor Publice, măsură cuprinsă și in planul de măsuri al politicii publice in domeniul e-guvernarii, care iși propune inventarierea tuturor serviciilor publice furnizate de instituțiile și autoritățile publice centrale in scopul creării unui instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administrației publice și pentru fundamentarea deciziilor strategice ale Guvernului Romaniei in acest domeniu. Avand in vedere complexitatea acestui proiect, președintele ADR a reiterat importanța implicării tuturor instituțiilor in acest demers, atat in ceea ce privește celeritatea completării informațiilor solicitate in chestionarul ADR, cat și coordonarea instituțională (inclusiv la nivelul entităților subordonate/aflate in coordonare). 2021-06-17 13:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf2637.jpgBriefing de presă susținut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Justiției, Stelian Ion, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Monica Althamer, la finalul ședinței de guvern din 16 iunieȘtiri din 16.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-ministrul-justitiei-stelian-ion-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-monica-althamer-la-finalul-edintei-de-guvern-din-16-iunieGalerie foto [Check against delivery] Sorin Cimpeanu: Bună ziua! Mulțumesc! Guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență care face posibilă decontarea navetei elevilor. Este un prim pas important in rezolvarea unei probleme care trenează de mult timp: decontarea transportului elevilor. Ordonanța de Urgență, așa cum am precizat, face referire la decontarea navetei. Ministerul Educației a fundamentat, in echilibru, intre nevoile reale, disponibilități bugetare și execuțiile anilor precedenți. Spre exemplu, in anul 2019, naveta elevilor a necesitat o sumă de aproape 80 de milioane de lei. Anul acesta, Ministerul Educației are in buget 100 de milioane de lei pentru decontul navetei. 100 de milioane de lei pentru 130.000 de beneficiari estimați, vreme de 34 de săptămani - aceasta este durata cursurilor intr-un an calendaristic, a rămas mai puțin, din păcate, - cu o valoare medie de 770 de lei per elev pentru cele 34 de săptămani. Sunt trei elemente de noutate, sunt plusuri față de anii precedenți. Ştim că nu sunt indeajuns, dar sunt plusuri. Primul element este acela al decontării la un nivel triplu, de la 10 lei la 30 de lei pe lună și elev, pentru primii trei kilometri, la care se adaugă un tarif de trei lei pe kilometru pentru următorii 47 de kilometri pană la 50. Aceasta inseamnă, spre exemplu, 171 de lei - un abonament lunar pentru o distanță de 50 de kilometri. A doua noutate este aceea că se decontează naveta și pentru distanțe care depășesc 50 de kilometri. Acest lucru nu s-a mai intamplat in Romania pană acum. Iar al treilea element de noutate - zic eu că este important - familia elevului nu mai este nevoită să avanseze sumele pentru transportul de la localitatea de domiciliu pană la unitatea de invățămant in care este școlarizat. Și Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare și școli, avansează aceste sume, care vor fi decontate pe bază de documente justificative la finalul lunii. Repet, nu pretindem că este soluția ideală, dar este modalitatea de a putea plăti măcar naveta elevilor. Pană acum, vă spun, nu a fost plătită naveta elevilor, din cauza unor neclarități legislative la nivelul Legii 226/2020, care au făcut inaplicabilă decontarea navetei. Noțiunea de transport nereglementat, fiind nereglementat, nu se incadrează in dispoziții legale, neincadrandu-se in dispoziții legale, nu a putut fi decontat. Astăzi, prin ordonanța de urgență, vom putea să decontăm naveta elevilor, in condițiile pe care le-am precizat. Dacă sunt intrebări din partea dumneavoastră. Reporter: Bună ziua! In primul rand, cum se va face acest decont, cu documentele necesare? Vor fi depuse in fiecare lună sau la inceputul anului școlar vor aduce părinții documentele pentru elevii care fac naveta? Sorin Cimpeanu: Transportatorii sunt obligați să emită documente doveditoare pe care elevii, la final de lună, după ce au incasat in avans aceste sume, intr-un cuantum maxim, vor deconta, in limita plafoanelor anunțate, dar nu mai mult decat valoarea din documentele justificative. Reporter: Deci părinţii nu mai trebuie, pentru că aceasta era ingrijorarea principală a reprezentanților elevilor - că părinții trebuie să inainteze acele sume de bani și după aceea să fie decontate și că părinții nu ar avea acei bani. Sorin Cimpeanu: Aşa a fost pană acum, intotdeauna. De anul acesta am rezolvat această problemă, nu mai sunt nevoiţi să avanseze sumele necesare transportului intre localitatea de domiciliu și școală. De asemenea, pentru elevii care sunt cazați la internat sunt decontate opt călătorii per semestru - la internat sau la gazdă. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, caţi elevi care au finalizat anul acesta clasa a XII-a şi a XIII-a s-au inscris la Bacalaureat? Sorin Cimpeanu: 114.143 de elevi, din promoția curentă, clase terminale. Reporter: Cat la sută reprezintă din cei care au terminat? Sorin Cimpeanu: 77% raportat la totalul de peste 148.000 de elevi din clasele terminale. Precizez incă o dată, clase terminale, pentru că a fost o confuzie la un moment dat. Nu toți cei 152.000 de elevi de clasa a XII-a sunt clase terminale; un număr de 19.000 sunt a XII-a seral, un număr de 6.000 sunt a XII-a frecvență redusă, cei 25.000 impreună nu dau examenul de Bacalaureat anul acesta, pentru că mai au și anul viitor de școală. 77%. Reporter: Luați in calcul să combateți abandonul școlar? Cum ii veţi stimula pe aceștia să se inscrie la bacalaureat pentru anul viitor, dacă nu s-au inscris anul acesta? Sorin Cimpeanu: Cred că este deja cunoscut faptul că am flexibilizat atat cat am putut procedeele administrative, inclusiv programa școlară. Este vorba de programele de educaţie remedială care, din păcate pentru cei care finalizează acest ciclu, nu mai pot fi utile anul viitor. Va trebui să identificăm la nivelul unei noi legi a educaţiei, după ce vom fi incheiat dezbaterile pe proiectul de ţară Romania educată, rute flexibile pentru aceşti elevi la care faceți referire, care, dacă sunt absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat, se adaugă celor deja peste un milion de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat. Este un element extrem de important să ne putem concentra pentru a da şanse tuturor acestor tineri la un job care să fie conform aspiraţiilor lor de dezvoltare personală şi profesională, care să le dea posibilitatea să continue intr-un fel just, rezonabil educația, in cazul in care doresc acest lucru. Reporter: Bună ziua! Una dintre modalitățile pentru a combate abandonul şcolar despre care vorbeați este şi majorarea alocaţiilor pentru copii. Ştim in acest sens că in şedinţa de astăzi s-a aprobat o ordonanţă de urgență care prevede amanarea acelui procent de 20% pentru majorarea alocaţiilor de la 1 iulie. Voiam să vă intreb, in acest context, cand vor mai fi dublate alocaţiile copiilor, pentru că şi dumneavoastră sunteţi afectat pană la urmă, avand in vedere că aceşti bani ajung la copii care sunt, evident, elevi. Sorin Cimpeanu: Cu siguranţă ne dorim investiţii in educație. La fel de sigur este că abandonul școlar nu poate fi combătut exclusiv prin măsuri din domeniul educaţiei, este nevoie, intr-adevăr, de măsuri de protecţie socială, in care se incadrează şi alocaţiile necesare pentru copii, mai ales pentru familiile din mediul rural, dar nu numai. Atata vreme cat deţin portofoliul Ministerului Educaţiei, mă opresc la acest punct. Reporter: Dar intrebarea mea era alta, cand vor fi dublate alocaţiile pentru copii? Sorin Cimpeanu: Atata vreme cat ocup portofoliul Ministerului Educaţiei, mă opresc aici. Tocmai ce v-am făcut trimitere la un alt minister... Reporter: Mulţumesc. Sorin Cimpeanu: ... care este iniţiator. Ministerul Educaţiei nu este iniţiator pentru această ordonanţă de urgenţă. Reporter: Domnule Cimpeanu, care este cea mai recentă cifră legată de vaccinarea profesorilor, a cadrelor didactice? Sorin Cimpeanu: A fost un lucru foarte bun să flexibilizăm procesul de vaccinare in aşa fel incat să scurtăm timpii de aşteptare, să avem centre speciale sau maratoane ale vaccinării - din acel moment, nu li s-a mai cerut celor care se vaccinează să precizeze apartenenţa la un anumit sector. Nemaiavand această intrebare in formular, nu mai există apartenenţa la un anumit sector, cum ar fi cel al educaţiei, in baza de date gestionată de către STS. Ultima interogare pe care am făcut-o ne-a arătat că 60% dintre profesori au fost vaccinați. Asta s-a intamplat in data de 21 mai, acum aproape o lună. Suntem nevoiți pentru că nu avem interconectată, spre exemplu, platforma de vaccinare cu EduSal. Pentru că dacă ar fi interconectate, am putea să vedem care este domeniul de activitate al fiecărei persoane vaccinate și am putea să vă răspundem la această intrebare. In momentul de față, ne bazăm doar pe raportări și, in măsura in care prevederile GDPR ne vor permite, vom furniza codul numeric personal pentru a avea o valoare exactă a celor care s-au vaccinat. Dar sectorul educației rămane categoria socio-profesională cea mai numeroasă din perspectiva numărului de persoane vaccinate. In data de 21 mai, aveam peste 185.000 de angajați din invățămant vaccinați. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, in ce stadiu este plata pentru orele remediale, in ce măsură a fost făcută? Sorin Cimpeanu: Au fost făcute plăți integrale către patru județe, parțiale către alte 10 județe. Procesul de verificare a documentelor de raportare este extrem de lent, pentru că sunt trei randuri de documente: in primul rand, avem elev-profesor, avem documente de raportare din partea școlii și documente din partea inspectoratului. Spre exemplu, dacă avem o situație in care o raportare ne dă 30 de ore, a doua raportare 40, a treia 50 de ore, trebuie făcute verificări și aceste verificări trebuie să fie punctual pentru fiecare din cei peste 240.000 de elevi inscriși in Programul național de ore remediale. Această verificare se face cu cei 14 angajați ai Unității de management proiecte cu finanțare externă, care mai au și alte atribuții. Este de datoria Ministerului Educației să găsească soluții pentru a angaja personal astfel incat să se fluidizeze acest proces de verificare absolut necesar, pentru că nimeni nu iși pune semnătura pană cand nu a verificat și nu a adus la un numitor comun aceste inadvertențe de raportare. Iar inadvertențele, v-am spus, sunt de ordinul sutelor de mii. Reporter: Cat ne vor costa aceste ore remediale la final? Sorin Cimpeanu: Avem deja sumele avansate din POCU pentru invățămantul primar și gimnazial și sumele avansate prin proiectul Romania Secondary Education pentru invățămantul liceal. Aceste sume sunt, să spunem, bune pentru inceput. Avand in vedere amploarea pierderilor educaționale, acest program trebuie să continue și Ministerul Educației are datoria să lupte pentru sume mai mari decat am avut in acest an pentru educația remedială. Reporter: Ce ştim despre aceste ore remediale? Cat au fost ele de eficiente? S-a făcut o evaluare? Am văzut in ce măsură copiii care au participat la acest ore au obținut rezultate școlare mai bune sau rezultate extrașcolare; poate putem vorbi și de performanțe. Sorin Cimpeanu: Orele remediale au inceput in luna martie. Au fost organizate simulările pentru examenele naționale, pentru Bacalaureat și examenul de capacitate, au fost organizate evaluări pentru elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a. Aceste rezultate au fost peste așteptări in raport cu dificultățile intampinate. Acest lucru ne indreptățește să credem că au fost eficiente aceste ore remediale. Opinia mea, ca ministru al educației, este că aceste ore remediale sunt necesare, dar sunt mult prea puțin față de amploarea pierderilor. Sunt convins că numărul elevilor care au suferit pierderi este mult mai mare decat cei 246.000 inscriși in programul național de ore remediale. Reporter: Dle ministru, avem in momentul de față, mai ales la țară, in școlile de la țară, copii care sunt fie in clasa a VI-a, fie in clasa a VII-a, unii chiar in clasa a VIII-a, care nu sunt alfabetizați. V-aţi preocupat de această situație? Aveți o evaluare? Ştiţi unde sunt zonele cu probleme? Sunt și numeroase studii care arată că analfabetismul este crescut in randul copiilor din Romania. Sorin Cimpeanu: Este o problemă pe care, din păcate, nu o putem regla astăzi, este o problemă cronică a sistemului de educație din Romania, care a fost puternic amplificată de către perioada de criză sanitară. Dacă rata de analfabetism funcțional și pierderile in educație erau mari, după această perioadă de criză sunt și mai mari. Suntem in curs de finalizare a unei hărți care să includă școlile cu un grad ridicat de risc la abandonul școlar, să includă școlile cu absenteism ridicat, să includă școlile cu relații deficitare cu comunitatea, relații deficitare cu părinții, cu cazuri frecvente de bullying. Toate aceste școli vor fi identificate in curand. Este nevoie să fie identificate, iar printr-un proiect pilot pe care incercăm să il demarăm cat se poate de curand, 1.000 din aceste școli cu cele mai mari riscuri, in primul rand de abandon școlar, dar și de expunere la fenomenul de bullying, vrem să aibă cate un consilier școlar, cate un psiholog in fiecare din aceste școli, plătit din fonduri europene, pană la finalul anului 2023, incepand, dacă se poate, din toamna acestui an. Oricum, din toamna acestui an vom constitui la nivelul tuturor școlilor, nu numai al celora cu grad ridicat de risc, grupurile de acțiune anti-bullying. Reporter: Şi un singur psiholog in școală se poate asigura că elevii sunt alfabetizați, că nu vor mai fi, practic, expuși abandonului școlar sau poate rezolva acest fenomen al bullying-ului, un singur psiholog in acele şcoli? Sorin Cimpeanu: Evident că nu, dar dacă amestecăm bullying-ul cu abandonul școlar, suntem pe căi greșite. Bullying-ul poate să fie verbal, social, fizic, poate să fie cyberbullying. Sunt lucruri cu totul și cu totul speciale, care necesită un consilier școlar și tocmai ce am spus că o dată ce vom fi incheiat dezbaterile pe Romania educată și vom avea concluziile, vom trece la elaborarea unei noi legi. In această nouă lege, fiecare școală va trebui să aibă cate un consilier școlar cu dublă competență: asistență - psihopedagogică și orientare școlară - chiar și școlile cu 200-300 de elevi, peste 500 de elevi să fie al doilea, peste 1.000 al treilea, peste 1.500 al patrulea consilier. E nevoie de resursă umană, pentru că in momentul de față avem 2.500 de consilieri pentru 3.000.000 de elevi. Este mult prea puțin. Este nevoie de schimbarea abordării, pentru că acel consilier școlar trebuie să stea in permanență in școală, pe toată durata programului orar, pentru a cunoaște elevii și problemele lor, pentru a cunoaște profesorii, pentru a cunoaște şcoala, mediul de invățare și chiar și părinții, altfel nu se va putea face această consiliere. Această consiliere sigur că va avea efecte și asupra ratei de abandon, in sensul reducerii acesteia, dar pentru toate aceste lucruri este nevoie de resursă umană, in primul rand, mai mult și mai important decat resurse bugetare. Aceste lucruri vor incepe incă din toamnă. Aceia care sunt in sistem și au o singură competență de asistență psihopedagogică, spre exemplu, vor avea un termen de grație pentru a achiziționa cea de-a doua competență in orientare școlară. Rolul CJRAE, CMBRAE, Centrelor Județene pentru Resurse și Asistență Educațională este foarte important. Acolo, dacă in fiecare școală, consilierul stă pe toată durata programul școlar, acolo ar trebui să se regăsească psihoterapeuți, un nucleu care să intervină atunci cand apar astfel de situații, dar in școală trebuie să fie consilierul și trebuie să fie in numărul pe care vi l-am precizat. Aceste lucruri trebuie să fie bine precizate legal, să fie aplicabile și să fie asumate la nivelul unei legi, indiferent că vorbim de o republicare a Legii 1, că vorbim de o lege specială pe invățămant preuniversitar și una pe invățămant superior şi cercetare sau de o lege integrată, cu sau fără statutul personalului didactic. Reporter: Vor fi și criterii de performanță pentru acești consilieri despre care vorbiți? Cum vor arăta? Sorin Cimpeanu: Cu siguranță vor fi și criterii de performanță, pentru că in momentul de față, din păcate, nu pot să vă garantez că toți cei 2.500 de consilieri fac ceea ce ar trebui să facă, avand ca scuză şi faptul că sunt foarte puțini in raport cu elevii și că un consilier este obligat, avem cazul de la George Bacovia, este obligat să lucreze cu mai mult de 1.300 de copii, cand legea spune, la un articol, maxim 500, la altul, maxim 600. Reporter: Bună ziua, domnul ministru! Liga Studenților din Iași acuză Ministerul Educației că il apără pe Codruț Olaru, acuzat de plagiat, prin amanarea unui aviz de al Direcției juridice. Aș vrea să vă intreb ce ne puteți spune despre avizul Direcției juridice? Sorin Cimpeanu: Pot să vă spun că eu refuz categoric această acuză. Pot să vă spun că ministrul, vorbesc sub controlul ministrului justiției, un ministru - cred că nici măcar ministrul justiției - nu are posibilitatea să se implice in impunerea unui aviz de legalitate. Și, dacă ar face-o, cred că ar fi un abuz. In cazul meu, nici măcar nu am competențele şi nici dorința să mă amestec peste Direcţia Generală Juridică a ministerului, care este indreptățită să acorde avizul de legalitate. Iși asumă acordarea avizului de legalitate sau de nelegalitate. Tot ceea ce am putut să fac, am cerut celeritate şi sunt convins că astăzi sau maine vom avea un răspuns al Direcției Generale Juridice pe speța in cauză. Reporter: Și vorbind despre răspunsuri, ... Sorin Cimpeanu: Știu că Direcția Generală Juridică a avertizat Consiliul General al CNATDCU cu privire la imposibilitatea acordării avizului de legalitate, atata timp cand decizia nu se incadrează in cadrul legal. Reporter: Şi aceeași Liga Studenților vă solicită dumneavoastră personal să verificați să explicați public motivul pentru care CNATDCU tergiversează de ani de zile luarea unei decizii in cazurile unor acuzații de plagiat vizand nume grele, mă refer la Bogdan Licu, Robert Negoiță, Mihai Tudose etc. Ce răspuns aveți pentru ... şi opinia publică, in general? Sorin Cimpeanu: Da, mai ales inginerul din ministrul educației se va implica puternic in rezolvarea acestor probleme din justiție... Evident că nu! Evident că nu! Ce stă in dreptul ministrul educației am făcut astăzi, in sensul in care după ce am realizat la nivelul hotărarii de guvern de organizarea Ministerului Educației un serviciu suport pentru asigurarea secretariatului CNATDCU, in care să avem și asistență tehnică și asistență juridică, este nevoie de o operaționalizare a acestei schimbări la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare. Au fost propuse o serie de modificări ale acestui regulament, tocmai pentru a asigura celeritatea și corectitudinea, alături de legalitatea deciziilor emise de CNATDCU. Regulamentul de organizare și funcționare se promovează prin ordin de ministru. Ministrul educației, de data asta, nu a vrut să il promoveze fără consultarea CNATDCU. Am primit astăzi un acord scris, semnat, ștampilat din partea conducerii CNATDCU, prin care agreează toate modificările propuse. Modificările propuse vizează principiul legalității, vizează principiul bunei administrări, vizează principiul transparenței și vizează, de asemenea, și principiul responsabilității și eticii la toate nivelurile, inclusiv la nivelul membrilor CNATDCU. Am avut, spre exemplu, membrii CNATDCU, care au avut condamnări in instanță pentru probleme de etică și nu exista bază legală pentru a fi inlăturați din acest consiliul consultativ al Ministerului Educației. Aceste lucruri au fost propuse, agreate de către conducerea CNATDCU, trecute prin Comitetul de dialog social astăzi, deci vor face obiectul unui ordin de ministru, toate recomandările agreate. In plus, singurul lucru pe care l-am adăugat la mai multe solicitări care vizau consolidarea transparenței, am agreat să avem in Consiliului General al CNATDCU, pentru prima oară, un reprezentant al studenților, cu rol de observator, in Consiliului General CNATDCU. Deci am agreat toate modificările agreate de către Consiliul General CNATDCU pentru consolidarea pe cele trei paliere amintite şi am adăugat in plus, pentru consolidarea transparenței, și un observator din partea studenților. Reporter: Mulțumesc. Sorin Cimpeanu: Să sperăm că după asta lucrurile vor fi mai clare şi șansele Ministerului Educației de a apăra in instanță deciziile CNATDCU vor fi mai mari. Sunt convins că da. Reporter: Dacă-mi permiteţi, o ultimă intrebare referitor la calendarul de desemnare a directorilor pentru unităţile școlare. Aţi anunțat că pe data de 20-22 decembrie se va finaliza acest concurs. Sorin Cimpeanu: Da. Reporter: De ce nu se organizează acest concurs pe parcursul verii, după cum cereau colegii dvs de coaliție USR PLUS? Ştefan Pălărie şi Silvia Dinică au afirmat in urmă cu o lună de zile că au convenit cu dvs să organizați concursuri pentru funcțiile de directori pe parcursul verii. Sorin Cimpeanu: Da. Am făcut consultări, am avut toate variantele posibile, inclusiv varianta in care pe 27 iulie era proba scrisă, am analizat şi organizarea concursurilor pe parcursul lunii august. Cei mai mulți au spus că sunt convinși că ar fi foarte, foarte buni pentru a ocupa poziția de directori dar din păcate şi-au luat bilete cu familia in Egipt, in Turcia, in Grecia şi in Bulgaria şi in alte ţări şi că nu pot participa in luna august. Pentru a da şansa şi acestora... Reporter: Dar celor care au propus acest calendar... Sorin Cimpeanu: Vă dau şi o explicație care este incă şi mai serioasă. In această perioadă de criză au fost foarte incercați atat elevii, cat şi profesorii, cred că merită un moment de respiro, un moment de concediu in luna august, in care să nu-i mai incărcăm cu alte activităţi. Concursurile se vor derula integral in interiorul semestrului I din anul şcolar 2021-2022, pe 13 septembrie incepe şcoala, e o frumoasă zi de luni, pe 14 septembrie, a doua zi, anunţăm demararea concursului. Pe 15 octombrie organizăm proba scrisă, urmează după aceea proba de interviu, in lunile noiembrie, decembrie, in aşa fel incat in perioada 20 - 22 decembrie să poată fi emise deciziile de numire a unor directori profesionişti, selectați exclusiv pe criterii de competență, pentru toate şcolile din Romania, incepand cu semestrul II, care incepe pe data de 10 ianuarie. Interviul se va da intr-o manieră nouă... Bine, şi examenul scris va fi o manieră nouă. Va fi reprezentantul Inspectoratului, pentru că este indreptățit, conform legii, să organizeze concursul, vor fi doi profesori titulari selectați prin vot secret din randul tuturor profesorilor din școală, va fi de asemenea un reprezentant al autorității locale, iar cel de al cincilea va fi sau un reprezentant al companiilor care au departamente puternice de HR, Resurse Umane, sau din firme de recrutare sau, dacă nu, un expert universitar cu experienţă in domeniul managementului instituțional şi al managementului educaţional. Deci cred că este o componentă foarte echilibrată. Sunt multe alte prevederi care, zic eu, oferă garanţii pentru corectitudinea derulării acestui concurs. Incepe pe 14 septembrie și se termină pe 22 decembrie, cu numiri incepand cu data de 10 ianuarie. Sper că am reușit să răspund intrebărilor. Vreau să ii mulțumesc dlui ministru al justiției pentru ințelegerea pe care am avut-o pentru a extinde baza de selecție a directorilor de școli, pentru a se putea prezenta nu numai cei care sunt membri ai Corpului național al experților in management educațional, ci toți aceia care sunt profesori titulari și au o vechime de minimum cinci ani. Am considerat că trei ani este prea puțin, zece ani este prea mult și am avut ințelegere la Ministerul Justiției, vreau să precizez acest lucru, pentru a putea lărgi baza de selecție. Deci acest concurs pentru ocuparea posturilor de directori, vă garantez că va fi altfel și va fi in sensul pe care ni-l dorim cu toții. Vă mulțumesc mult! Stelian Ion: Bună ziua! Am și eu pentru justiție o veste bună astăzi, mai ales pentru lupta impotriva corupției. Printr-o hotărare de guvern adoptată astăzi de Guvernul Romaniei s-a suplimentat numărul maxim de posturi pentru DNA, este vorba de 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară şi de incă 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate. Este foarte importantă această decizie a Guvernului și ii mulțumesc premierului pentru implicare. Este clar că Guvernul Romaniei işi respectă obiectivele asumate prin programul de guvernare. Avem, de asemenea, o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar, care este respectată și ea. In primă fază vor fi alocați DNA 30 de polițiști de poliție judiciară, in anul 2021, urmand ca in următorii doi ani cu cate 30, de polițiști de poliție judiciară, ofițeri și agenți. Este un lucru bun, un sprijin real pentru activitatea DNA, solicitată, această hotărare de guvern, inclusiv de conducerea actuală a Direcției Naționale Anticorupție. Este o solicitare căreia i-am dat curs. Vreau să mulțumesc ministerului, dlui ministru al afacerilor interne, pentru disponibilitatea pe care a arătat-o in dialogul pe care l-am purtat pe acest aspect. E foarte important să ințelegem că e nevoie de acest sprijin. Eram convins că vom ajunge la o soluție agreată și, iată, s-a intamplat acest lucru. Este un semnal foarte bun. De asemenea, este un semnal bun faptul că in perioada următoare va fi alocat un număr de 50 de polițiști de Poliție judiciară pentru DIICOT - este un alt proiect care este in procedura de avizare. Deci sunt chestiuni concrete care vin in sprijinul luptei impotriva corupției și aș face o mică paranteză: de curand am participat la intrunirea Consiliului JAI - Justiție și Afaceri Interne. In consiliu s-a apreciat foarte mult contribuția Romaniei la operaționalizarea Parchetului European. Am făcut acolo o selecție, suntem printre țările care am contribuit concret, substanțial, la operaționalizarea acestui parchet și, in continuare, la inceputul lunii iulie va urma o nouă procedură de selecție pentru incă nouă procurori europeni delegați. Vă mulțumesc! Dacă sunt intrebări, vă rog! Reporter: Bună ziua! Astăzi, in primă lectură s-a aflat ordonanța de urgență privind prorogarea termenului din această vară a majorării alocației și majorarea din iarnă 2022. Fiind unul dintre ministerele avizatoare și fiind la Ministerul Justiției, vă intreb pe dumneavoastră cum vedeți faptul că in momentul de față, in Parlament, există o lege care se află in proces legislativ care prevede același lucru? Această ordonanță de urgență, dacă va fi dată in același timp cu legea care este deja in Parlament, nu va fi neconstituțională? Stelian Ion: Ministerul Justiției este minister avizator pentru toate domeniile. Aceasta nu inseamnă că mă voi exprima pe toate domeniile. Pe chestiunile legate de legalitate și constituționalitate, vă asigur că avizele venite din partea Ministerului Justiției vor fi unele corecte. Reporter: Dar, din acest punct de vedere, ordonanța dacă este dată odată cu legea care se află in proces in Parlament este sau nu constituțională? Stelian Ion: Nu voi face niciun fel de speculații pe aceste chestiuni. Este un proiect in primă lectură și, repet, avizele care sunt date de Ministerul Justiției, respectă toate prevederile legale, mai ales cele constituționale. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, liderii coaliției au decis luni seara ca desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să se facă nu in forma Guvernului. Am ințeles de la domnul Hunor că toate dosarele vor merge la o direcție din Parchetul General. Dumneavoastră susțineți această formă dorită de colegii dumneavoastră de coaliție de la UDMR? Stelian Ion: Am participat la acea discuție, in cadrul coaliției. Nu a fost o astfel de decizie. A fost decizia de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția, care va fi primit după semnalele pe care le avem foarte clar in acest sens, la inceputul lunii iulie. După ce vom primi acel aviz, se va lua decizia finală pe desființarea SIIJ şi mă aștept la un deznodămant fericit din acest punct de vedere. Este, aş zice, perioada de final a acestei secții, se apropie de sfarșit activitatea ei și deja lucrurile sunt pe ultima sută de metri. Reporter: Şi referitor la legile justiției, cand vor fi acestea adoptate de Guvernul Romaniei și cand vor fi transmise Parlamentului spre dezbatere? Stelian Ion: După cum nu demult am afirmat, aceste legi sunt in etapa de finalizare in cadrul grupului de lucru creat in coaliție. Lucrăm la ultimele articole pe chestiunile care au rămas de soluționat și, in orice caz, in perioada imediat următoare, vom ajunge la o formă finală, astfel incat anticipez ca sesiunea următoare să debuteze cu discuții pe marginea legilor justiției. Cam acestea sunt elementele pe care le avem la ora actuală. Reporter: Vor fi adoptate și sesiunea viitoare? Pentru că am văzut proiecte transmise de Guvern, care au rămas in procedură de dezbatere parlamentară foarte mult timp chir dacă erau in regim de urgență. Stelian Ion: Ele vor rămane in dezbatere exact atat cat timp este necesar pentru o dezbatere reală in Parlament - acesta este rolul Parlamentului. Sunt trei legi importante. Ele trebuie explicate, trebuie ințelese, trebuie acceptate, trebuie votate in cunoștință de cauză, in niciun caz in maniera pe care am avut-o in perioada 2017-2018. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă intreb: judecătorul de la Curtea de Apel Pitești, care a decis in premieră că existența Secției speciale pentru investigarea magistraților nu este justificată, invocand decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, a intrat in vizorul Inspecției Judiciare. Ştiu că aţi transmis un mesaj de susținere și de incurajare către judecători. In afară de acest mesaj de incurajare, ce puteți face, ce veți face concret pentru ca judecătorii incomozi să nu fie supuși presiunilor? Ştiu că reforma judiciară era printre planurile dumneavoastră. Stelian Ion: Un capitol extrem de important pentru mine in legile justiției este cel referitor la Inspecția Judiciară. Vizăm, din acest punct de vedere, modificări legislative care să ia din mana procurorului, din mana inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare toată puterea pe care o are in prezent. Are posibilitatea, potrivit legii, să adopte toate regulamentele, regulamentul de funcţionare, regulamentul in baza căruia se desfășoară activitățile inspectorilor judiciari, de asemenea, regulamentele care se referă la selectarea inspectorilor din cadrul Inspecției Judiciare. Deci, toate aceste regulamente sunt la dispoziția unei singure persoane. Este absolut anormal să se intample lucrul acesta. La fel, cu privire la atribuțiile inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare, vom avea propuneri. Toate aceste propuneri vor fi de așa natură incat ceea ce s-a intamplat intr-o anumită perioadă să nu se repete, pentru că vom opta foarte clar pentru independența acestor magistrați, pe de altă parte, pentru o corectitudine și pentru o decizie care nu este concentrată in mainile unei singure persoane. In cazul nostru, problema care a fost relevată și de către decizia CJUE a fost aceea că, intr-o anumită perioadă cel puțin, numirea sau mandatul inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare a fost prelungit printr-o ordonanță de urgență, deci printr-un act eminamente politic, ceea ce e total de neacceptat, aşa incat astfel de derapaje pe viitor nu trebuie să se mai intample. Suplimentar față de aceste aspecte, partea negativă ar fi aceea că ceea ce s-a intamplat in acea perioadă de mandat prelungit, impotriva tuturor principiilor dreptului Uniunii Europene, deci toate acele acte sunt anulabile, să spun așa, deja incep să fie soluții in acest sens. Deci, iată, ce incurcături au produs legile promovate in anii 2017, 2018 de către PSD. Reporter: Vorbind despre incurcături, in decizia CJUE se vorbea și despre Inspecția Judiciară, despre mandatul dlui Netejoru, acela prelungit prin ordonanță de urgență. Au existat voci din randul magistraților, mă refer, de exemplu, la dl procuror Parlog, care spunea că actele semnate de domnul Netejoru in acea perioadă și actele subsecvente sunt lovite de nulitate și atrăgea dansul atenția că sunt inspectori judiciari care au fost numiți in perioada respectivă cand Netejoru avea mandatul prelungit prin OUG sau in baza unor regulamente adoptate in această perioadă şi că practic, mandatele acelor inspectori judiciari sunt lovite de nulitate. Cum vedeţi dumneavoastră problema? Stelian Ion: Este o chestiune asupra căreia, indiferent de părerea unui ministru, fie el și al justiției, instanțele de judecată iși vor spune punctul de vedere și vor da soluțiile, așa incat am așteptat de la instanțele judecătorești să dea soluții corecte și să exprime in soluții ceea ce am invățat cu toții la Facultatea de Drept și, anume, să dea prioritate dreptului Uniunii Europene acolo unde este cazul şi acolo unde ne-am obligat prin tratate să facem acest lucru. Deci prevalența dreptului Uniunii Europene este de necontestat și lucrul ăsta evident că ar trebui să se reflecte și in hotărarile judecătorești, cu nuanțările... Bineințeles, nu voi intra in foarte multe detalii. Ce este important insă - și am in vedere, pentru o viitoare modificare legislativă, este ca in momentul in care se verifică conduita judecătorilor, să se raporteze această conduită nu doar la aplicarea deciziilor Curții Constituționale, spre exemplu, ci și la aplicarea deciziilor CJUE, așa incat să constituie, poate, abateri disciplinare nu doar incălcarea deciziilor Curții Constituționale, ci și incălcarea unor decizii CJUE. Este o chestiune de nuanță foarte importantă, insă, care trebuie exprimată. Vă mulțumesc mult! Reporter: Şi o ultimă intrebare, dacă imi permiteţi, pe un subiect foarte actual. Doamna Giorgiana Hosu, tanără pensionară, la 48 de ani, romanii gazați in Piața Victoriei vor plăti doamnei pensie specială, deși se știe că in mandatul dansei a avut loc acea rușinoasă clasare a dosarului, mă rog, a acelei părți care ii viza pe șefii Jandarmeriei. Aş vrea să il intreb, nu știu dacă neapărat pe ministrul Stelian Ion, cat pe Stelian Ion in sine, ca persoană care a participat la acele evenimente, in Piața Victoriei, cum vede acest lucru. Stelian Ion: Aici sunt in calitate de ministru, in calitate de cetățean, nu pot răspunde in alt context. Ca ministru, mă interesează legislația să fie una echilibrată, mă interesează să venim cu propuneri care să facă in așa fel incat magistrații să iși dorească să rămană in profesie o perioadă cat mai mare de timp. Este absolut anormal ca la o varstă atat de fragedă, să spun așa, să ieși la pensie. Mă gandesc că peste cațiva ani de zile, dacă aş fi fost magistrat, iată, mi-aş fi putut depune și eu cererea de pensionare, ceea ce este peste imaginația mea. Adică nu mi-aş imagina vreodată o asemenea ipoteză, dar, iată, că in Romania se intamplă. Ce imi doresc este, repet, să găsim acele soluții, astfel incat in primul rand magistrații ei inșiși să iși dorească să rămană in sistem, adică să aibă condițiile din punct de vedere logistic asigurate. De curand am inceput, in cadrul unui grup de lucru, care va verifica posibilitățile de modificare a Codului de Procedură Civilă, astfel incat să degrevăm instanțele, să accelerăm procesele, contează foarte mult durata. Toate aceste instrumente să fie la indemana magistraților. Iar pe chestiunile legate de pensionare am răspuns de foarte multe ori. Sunt niște variante in lucru și pană cand nu agreăm impreună și cu sistemul judiciar și cu Ministerul Muncii și cu colegii din Parlament formula ideală, nu are rost să facem speculații pe această temă. Reporter: O să vă rog, dacă se poate, incă o intrebare scurtă, referitor la mineriadă, Dosarul Mineriadei, la comemorarea a 30 de ani de la acele evenimente care au pus o pată rușinoasă pe obrazul statului roman, dl Ludovic Orban a fost intrebat dacă procurorii care au tergiversat dosarul pot fi trași la răspundere și a răspuns dansul afirmativ. V-ați gandit la un astfel de demers, pentru că /.../ Stelian Ion: La răspundere nu ii poate trage decat justiția, nu-i poate trage ministrul justiției. Pentru anumite fapte, bineințeles, avem legislație, dar unele au fost verificate de Inspecția Judiciară, care a spus la un moment dat că nu au fost probleme, cand poate in realitate au fost. Deci important este să facem sistemul să lucreze pentru că exemplele pe care le-aţi dat sunt dovada cea mai grăitoare poate că au fost probleme grave in justiție, ele nu s-au rezolvat. Ne interesează foarte mult nu atat să privim spre trecut pentru a ne plange, ci să privim spre trecut pentru a trage concluzii și pentru a găsi soluțiile să nu se mai repete aceste lucruri. Oricum, aceste cazuri de care ați vorbit sunt o pată neagră pe obrazul justiției in Romania și merită scuze toate victimele din acele dosare, urmașii lor, unii nu au apucat și alții, din păcate, poate nu să o apuce să vadă acele soluții, insă justiția din Romania trebuie să dea un răspuns cat mai rapid, inclusiv in acele dosare. Reporter: Dar vorbim despre viitor, să spuneați că trebuie să privim spre viitor nu spre trecut. Astfel de cazuri se pot repeta. Avem dosare istorice, dosare care riscă să se intindă pe termen lung. In legile justiției, care sunt in lucru, v-aţi gandit să introduceți parghii, astfel incat astfel de situații să nu se mai repete, clauze pentru răspunderea magistraților care tergiversează foarte mult, nepermis de mult, niște dosare? Stelian Ion: Sunt niște parghii care pot fi introduse, spre exemplu, la criteriile de evaluare poate acele cazuri admise in cazul contestațiilor pentru tergiversarea procesului. Cine are astfel de cauze admise insemnă că are o problemă, inseamnă că a tergiversat procesele și, bineințeles, trebuie să suporte și niște consecințe. Deci există parghii, există soluții. Important este să adoptăm aceste legi și să privim, așa cum am spus, către ce avem de făcut. Reporter: Mulţumesc! Stelian Ion: Vă mulțumesc și eu! Reporter: Bună seara! Eu voiam să vă intreb in ce stadiu se află extrădarea lui Alexandru Adamescu, omul de afaceri, avand in vedere că a fost trimis in judecată. Cat mai durează procesul din Marea Britanie, dacă aveți vreo estimare? Stelian Ion: Procesul din Marea Britanie s-a incheiat. Autoritățile din Marea Britanie ar trebui să il predea pe domnul Adamescu și am solicitat in mai multe randuri și să ni se precizeze cand va avea loc acea extrădare, in mod efectiv. Așteptăm răspunsul, pentru că pană in prezent nu am primit detalii. Sunt mai multe solicitări din partea Ministerului Justiției și colegii din cadrul ministerului fac absolut toate demersurile care țin de Ministerul Justiției. Reporter: Şi cum comentați refuzul extrădării dlui Puiu Popoviciu și dacă aveți cumva instrumente legale pentru a schimba ceva legat de acest caz? Stelian Ion: In acest caz este de analizat foarte atent ce s-a intamplat, pentru că, iată, o instanță din Marea Britanie a dat o decizie care sancționează cumva instanța romană, ceea ce este foarte grav. Așa incat trebuie să analizăm foarte atent in ce zonă se plasează vina, dacă sunt probleme și unde sunt probleme. In orice caz, toate dosarele trebuie să se bucure de intreaga atenție, insă reprezintă un semnal de alarmă și trebuie să verificăm foarte atent. Vom vedea dacă acea decizie va fi cumva contestată. Dacă nu va fi contestată, repet, o discuţie şi in cadrul CSM va trebui să facem şi să tragem niște concluzii. Nu vor rămane lucrurile aşa, este foarte clar, pentru că trebuie să vedem dacă intr-adevăr instanța supremă din Romania a avut o problemă de respectare a dreptului la apărare, a unui drept fundamental. Acum, noi avem incredere in instanțele noastre și in momentul in care se ivesc astfel de situații și astfel de acuzații, totuși, trebuie să privim foarte atent dacă aceste acuzații sunt unele reale și să vedem unde a fost problema, dacă a fost vreuna. Deci subiectul nu se va inchide, va fi discutat, eu sper și in cadrul CSM, vom vedea dacă este cazul. Deocamdată să primim comunicări din partea părții britanice. Reporter: Mulţumesc. Stelian Ion: Mulțumesc mult! La revedere! Althamer Monica: Bună seara! In ceea ce privește proiectele Ministerului Sănătății aprobate astăzi in ședința de guvern, a fost aprobată o ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri referitoare la valorificarea unor doze de vaccin anti-COVID-19. Conform prevederilor specifice din acordurile incheiate de Comisia Europeană in vederea achiziționării de vaccinuri anti-COVID-19, la fel ca și celelalte state, Romania poate revinde sau poate dona doze de vaccin. Ordonanța de urgență aprobată astăzi creează cadrul legislativ prin care se permite revanzarea unor doze și se abilitează Ministerul Sănătății pentru a incheia, in numele statului roman, contracte cu alte state. Sumele rezultate din revanzare se fac venituri la bugetul de stat. De asemenea, s-a aprobat astăzi o hotărare de guvern referitoare la acordarea unui ajutor umanitar - doze de vaccin anti-COVID-19 pentru Ucraina și Serbia. Vorbim de 100.800 de doze pentru Ucraina și 50.400 de doze pentru Serbia. Mulțumesc frumos! 2021-06-16 18:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-16-06-23-58big_image_1_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 15.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1623757895Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la conferința pe tema vaccinării organizată de CNCAV. O să prezint cateva noutăți legate de organizarea activităților in campania de vaccinare, și anume dezvoltarea conceptului Orașul vaccinează satul. După cum știm, au fost o serie de activități pană la acest moment organizate in fiecare județ prin implicarea autorităților locale, dar și a celorlalte instituții relevante atat de la nivel central, cat și de la nivel local. Insă este nevoie de o mai bună coordonare a resurselor, atat a resurselor umane, cat și resursele materiale, prin acțiuni integrate, care să combine partea de informare a populației și procesul de vaccinare propriu-zis. Ca atare, sunt peste 2.862 de comune la nivelul țării și in perioada lunii următoare ne dorim să existe echipe de vaccinare care să asigure procesul de vaccinare in fiecare localitate in parte, așa incat vom derula o serie de activități in această săptămană incat vom face un plan de acțiune care va fi comunicat către fiecare județ cu un desfășurător, așa incat să existe zilnic echipe mobile in localități. Sunt județe la acest moment care au o rată bună de parcurgere a localităților cu ajutorul echipelor mobile de vaccinare. Sunt județe care au ajuns la 70%-80% dintre localități cu echipe și sunt alte județe care au circa 10%-15%. Tocmai de aceea este momentul să organizăm mult mai bine această activitate și tot planul de acțiune va fi publicat inclusiv pe platforma vaccinare-covid.gov.ro și va fi comunicat in mod oficial autorităților locale, tocmai pentru a ști care este acest calendar al activităților. De ce este important să facem această programare? Tocmai pentru a putea avea niște acțiuni de comunicare și de informare țintite la nivelul comunității respective cu ajutorul autorităților locale de la nivel județean și implicarea celorlalte organisme non-guvernamentale și asociațiilor internaționale, de pildă Crucea Roșie și alte organizații care și-au arătat sprijinul in ceea ce privește partea de informare a populației privind beneficiile și importanța vaccinării. Ca atare, la sfarșitul acestei săptămani vom avea o situație centralizată la nivelul fiecărui județ. Noi transmitem maine dimineață către fiecare direcție de sănătate publică și prefectură localitățile. Ele vor fi arondate centrelor de vaccinare fixe și fiecare centru de vaccinare fix va avea ca obiectiv asigurarea de echipe mobile in fiecare localitate care va fi arondată acestui centru. Este important ca intr-o perioadă de circa o lună, o lună și jumătate să asigurăm trecerea, repet, prin fiecare localitate in parte, pentru că perspectiva unui nou val de imbolnăviri, in special in sezonul rece, in toamnă, este cat se poate de clară și foarte probabil că varianta Delta a tulpinii virale SARS-COV- 2 are toate caracteristicile să devină variantă dominantă și din acest punct de vedere este important să asigurăm accesul la vaccinare a tuturor oamenilor, care evident iși doresc să se vaccineze.Vom informa pe toate canalele oficiale reprezentanții autorităților locale, primarii, tocmai pentru a colabora cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică in perspectiva asigurării accesului la vaccinare și pentru a pune la comun toate resursele, atat de la nivelul județului, cat și de la nivel local, pentru a facilita procesul de vaccinare. Un alt element important pe care il avem in vedere in toată această perioadă este evaluarea eficienței centrelor de vaccinare fixe, tocmai pentru a avea un echilibru intre resursele disponibile și eficiența, și numărul de persoane care sunt vaccinate in fiecare centru de vaccinare. Vă spuneam că am finalizat in cursul săptămanii precedente evaluarea centrelor de vaccinare, a eficienței lor, in circa 45% din cazuri centrele vaccinau la mai puțin de jumătate din capacitatea fluxului. Tocmai de aceea am propus măsuri către fiecare direcția de sănătate publică județeană, măsuri țintite, fie de reducere a programului de lucru și disponibilizarea echipelor mobile către activități de vaccinare cu sprijinul lor, in mod deosebit in rural sau alte tipuri de activități de vaccinare de tip maraton sau alte evenimente in locații atipice sau chiar sistarea temporară a activității pentru anumite centre. Nu ne dorim inchiderea definitivă a centrelor de vaccinare pentru că este foarte greu de anticipat care va fi evoluția din punct de vedere epidemiologic in următoarele luni și atunci este important să avem și resursa umană disponibilă, dar să avem și locația, și centrele care să fie pregătite să fie reactivate la nevoie. Ca atare, in urma propunerilor primite de la direcțiile de sănătate publică, in 11 centre de vaccinare activitatea va fi sistată temporar, de asemenea, se reduce programul de lucru in 127 centre de vaccinare și, de asemenea, au fost inchise 70 de fluxuri din centre de vaccinare care aveau peste trei sau peste patru fluxuri și la care activitatea era redusă și concordantă cu numărul de fluxuri care au rămas active. Este important să ințelegem faptul că la nivelul fiecărui centru de vaccinare va fi afișat programul de lucru la loc vizibil, in zona de intrare, tocmai pentru a fi cunoscut de către toți cei care se adresează prin prezentare directă și, de asemenea, va fi actualizat programul centrului de vaccinare și in Platforma națională de programare a vaccinărilor, fiecare direcția de sănătate publică informează, prin intermediul CNCAV, Serviciul de Telecomunicații Speciale care face această actualizare a programului de lucru in centre, tocmai pentru a da posibilitatea celor care se programează să iși aleagă un interval orar corespunzător. Şi al treilea obiectiv important este managementul stocurilor de vaccin. Este foarte important să avem un echilibru intre cantitatea de vaccinuri care este livrată Romaniei şi consumul vaccinurilor. După cum ştim, in ultimele săptămani s-a inregistrat o reducere progresivă a numărului de persoane vaccinate cel puţin cu doza unu, in condiţiile in care s-au menținut livrările conform calendarului propus, cu un număr important de doze, aşa incat la acest moment avem un procent de circa 60% de rată de consum, de utilizare a vaccinurilor recepţionate de Romania, din aproape 15 milioane de doze. Ca atare, este important, pe de altă parte, să evităm ieșirea din termenul de valabilitate a dozelor şi să avem, totuşi, un număr semnificativ, un număr de doze care să poată să fie stocate pe termen lung, atat cat permite intervalul de valabilitate, aşa incat să reacționăm pe de-o parte la noul val de imbolnăviri, dacă acesta va fi şi in Romania, şi pe de altă parte de a asigura pe mai departe buna funcţionare a campaniei de vaccinare. O să trec la bilanțul campaniei de vaccinare. Pană la acest moment, din data de 2 iunie au fost vaccinate 13.391 de persoane cu varsta cuprinsă intre 12 şi 15 ani, cele mai multe fiind vaccinate in Bucureşti, 3.152 de persoane; Cluj, 1.173; Ilfov, 631; Timiș, 615 persoane. De asemenea, vaccinarea la cabinetele de medicină de familie, ştim că activitatea a inceput pe 4 mai, la acest moment vaccinarea se derulează in toate judeţele, inclusiv in municipiul Bucureşti. Sunt 31% din medicii de familie care au incheiat contract cu casele de asigurări de sănătate in ceea ce priveşte administrarea vaccinului COVID-19 şi vaccinează efectiv 2.345 de medici de familie, 1.182 in urban şi restul, 1.163, in rural, şi au fost vaccinate pană astăzi 136.883 de persoane, din care 54% in mediul rural. In ceea ce priveşte numărul persoanelor vaccinate la nivelul fiecărui judeţ in cabinele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate pană la acest moment in judeţul Timiș, 10.118 persoane, urmat de municipiul Bucureşti cu peste 7.400 de persoane; Dambovița, 6.953; Mureș, 6.500; Dolj, 6.455. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate in urban in cabinetele de medicină de familie, evident, municipiul București inregistrează cele mai multe persoane vaccinate, 7.420, urmat de Timiș, 6.287, Prahova, 3.233, și Dambovița, 3.042. In ceea ce privește persoanele vaccinate in rural in cabinetele de medicină de familie, cele mai multe au fost vaccinate in județul Dolj, 4.562 de persoane, urmat de Mureș, 4.028, Dambovița, 3.911, Călărași, 3.906, Timiș, 3.831. In săptămana 7-14 iunie, au fost vaccinate cu doza unu 129.102 persoane, din care peste 88,7% s-au vaccinat cu prezentare directă in centrele de vaccinare, practic fără programare, restul de persoane fiind cu programare in Platforma Națională de Vaccinare. In ceea ce privește numărul cetățenilor străini care au fost vaccinați in actuala campanie de vaccinare in Romania sunt 26.585 de persoane vaccinate cu doza unu, din care 15.594 cu ambele doze. In ceea ce privește vaccinarea in unitățile sanitare cu paturi, sunt la acest moment 127 de spitale publice, in care au fost vaccinați 2.132 de pacienți, in 34 de județe, și 27 de spitale private, in care au fost vaccinați 365 de pacienți, in 14 județe. In această săptămană demarează activitatea in alte 17 spitale publice din Romania. Am reevaluat acoperirea vaccinală la nivelul județelor in data de 14 iunie. Voi da citire ratei de acoperire vaccinală din populația eligibilă. Pot să vă spun că avem șapte județe, la acest moment, care au o rată de acoperire vaccinală din populația eligibilă peste 12 ani de peste 30%. Sunt 25 de județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 20% și 30% și 10 județe care au o rată de acoperire vaccinală intre 15% și 20%. Cea mai mare rată de acoperire vaccinală este inregistrată in Capitală, in municipiul București, 44,5%, urmat de județul Cluj, 41,2%, Sibiu, 34,8%, Brașov, 32,7%, Timiș, 31,7%, Constanța, 31,3% și Alba, 30,4%. De asemenea, s-a inregistrat o creștere progresivă a acoperirii vaccinale in toate județele, insă clasamentul rămane neschimbat. Pe ultimele cinci locuri, ca nivel de acoperire vaccinală, sunt: județul Covasna cu 18%, Giurgiu - 16,8%, Bacău - 17,2 %, Botoșani - 16,5% și Suceava - 15,5%. Ca atare, după reevaluarea activității centrelor de vaccinare și propunerile primite de la nivelul fiecărui județ, la acest moment există 812 centre active cu 1.293 de fluxuri, niciun centru nu mai are listă de așteptare. Centre active Pfizer 598 cu 1.010 fluxuri, centre active Moderna 114 cu 141 de fluxuri, centre active AstraZeneca 47 cu 78 de fluxuri și centre active care primesc vaccin de la Johnson and Johnson, 53, cu 64 de fluxuri. De asemenea, știm că vaccinul de la Johnson and Johnson este distribuit cu precădere către cabinetele de medicină de familie și există din ce in ce mai multe evenimente de tip maraton de vaccinare sau vaccinarea cu echipe mobile care folosesc acest tip de vaccin. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate, de la debutul campaniei de vaccinare din 27 decembrie pană la acest moment, 14 iunie, au fost vaccinate peste 4,5 milioane de persoane, din care cu doza doi peste 4,2 milioane de persoane. In ceea ce privește rata de acoperire vaccinală in funcție de grupa de varstă, cea mai mare acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60 - 69 de ani, de circa 36%, urmat de grupa de varstă 70 - 79 de ani - 33,75% și grupa de varstă 50 - 59 de ani 33, 25%. In centrele organizate de Ministerul Apărării Naționale au fost vaccinate cu schema completă circa 233.731 de persoane, iar in centrele de vaccinare organizate de Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate 50.192. In ceea ce privește activitatea echipelor mobile in săptămana 7 - 14 iunie, au fost organizate și operaționalizate 175 de echipe mobile, formate din 610 medici și asistenți, respectiv registratori. Au fost efectuate 309 misiuni de vaccinare și in total au fost vaccinate in această săptămană cu ajutorul echipelor mobile circa 11.486 de persoane. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, pană la data de 14 iunie au fost raportate 16.411 cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, ceea ce inseamnă o rată de raportare a RAPI de circa 1,9 la 1.000 de doze administrate. In ceea ce privește tipul de vaccin și rata de raportare a reacțiilor adverse pentru vaccinul de la compania Pfizer, rata de raportare este de 1,2 reacții la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania Moderna 2,8 reacții la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania AstraZeneca 7,4 la 1.000 de doze administrate și pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson 0,9 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. Mai departe o să ii dau cuvantul domnului secretar de stat, drumul doctor Andrei Baciu. Vă rog. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule președinte. Cateva chestiuni legate de vaccinarea cu ajutorul operatorilor economici privați. Pană la acest moment, in Romania au demarat această activitate un număr de 538 de operatori economici privați in 38 de județe, dintre care 81 de companii private din domeniul HoReCa, care activează in 21 de județe. Acestea au desfășurat această activitate cu un număr de 165 de echipe mobile, care au vaccinat 63.178 de persoane, dintre care 2.514 sunt persoane care activează in domeniul HoReCa. Brașov, Alba și Bihor sunt județele care au numărul cel mai mare de operatori economici, la fel Arad, Brașov și Sibiu sunt județele cu cele mai multe persoane vaccinate prin această modalitate, Arad - 12.105 persoane. In această săptămană au incheiat activitatea de vaccinare un număr de 165 de operatori și alți 11 operatori demarează această activitate, operatori care au peste 100 de angajați și care fac posibilă vaccinarea pentru angajați și familiile acestora. Vaccinarea prin centrele mobile și echipele mobile care funcționează pe langă spitalele militare, vorbim de un număr de 20 de centre mobile active, echipe mobile - 24, iar cu ajutorul acestor echipe mobile şi centre mobile au fost vaccinate 10.306 persoane pană in acest moment. In Ilfov, Alba și București sunt cele mai multe persoane vaccinate in acest fel. Vaccinarea prin caravane și echipe mobile in mediul rural in săptămana 7-14 iunie: sunt 8.464 de persoane vaccinate in mediul rural, cu aceste caravane și echipe mobile in 27 de județe. Neamț, Buzău și Mureș sunt județele care s-au mobilizat cel mai bine, tocmai pentru că odată cu ridicarea restricțiilor pe 15 mai a crescut mobilitatea oamenilor, sunt multe județe care au găsit foarte util și foarte eficient să asambleze puncte de vaccinare in punctele unde există o mare mobilitate, in aeroporturi, după cum spuneam şi săptămana trecută, in gări. Aș da cateva exemple: in Arad, in Vama Nădlac, in parcarea din supermarket, in drive-through, au fost vaccinate cu aceste trei modalități 8.073 de persoane. In București, după cum știm, in Aeroportul Otopeni, a fost un eveniment in Piața Obor. Mai sunt mai multe puncte de vaccinare deschise in diverse aeroporturi, in Targu Mureș, in Suceava. Aș menționa și punctul de vaccinare de la targul din localitatea Domnești, din Argeș, la care făceam referire acum cateva săptămani, gara din Constanța. La fel sunt două puncte de vaccinare in Bistrița-Năsăud și in Gorj, in interiorul unor targuri, auto-targuri, de mașini, tot la fel, in locuri in care practic există o mobilitate mai mare și din dorința de a merge și de a fi cat mai aproape de oameni in acest proces de vaccinare. Legat de misiunile de transport, de la inceput campaniei de vaccinare pană pe date de 14 iunie au fost efectuate peste 13.300 de misiuni de transport, angrenand 29.021 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU. Acestea au asigurat misiuni de transport cu ajutorul a 3.000 de mijloacele tehnice, după care avem și un număr de 11.011 persoane din cadrul MApN, care au asigurat transportul cu ajutorul la 3.475 de mijloacele tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană in acest moment, vorbim de 14.910.949 de doze de vaccin. Dintre acestea, pe fiecare categorie in parte, avem pentru BioNTech-Pfizer 9.968.849, dintre care avem administrate 6.822.040 de doze, ceea ce reprezintă 68,43%, Moderna recepționate pană la 14 iunie avem 1.366.800 de doze, administrate 698.084, ceea ce reprezintă 51,07%, AstraZeneca 2.998.000, administrate 829.000, ceea ce reprezintă 27% și, in ultimul rand, dozele de vaccin produse de Johnson and Johnson un număr de 577.300 de doze de vaccin, recepționate pană la data de 14 iunie. Cu privire la numărul de doze pierdute, vorbim de 27.393 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,32% din totalul dozelor utilizate. Livrările pentru perioada următoare. Sunt cateva elemente de noutate cu privire la calendarul livrărilor, tocmai pentru că ne dorim să avem un management al stocurilor cat mai eficient cu putință. Pană in momentul de față, așa cum spuneam, sunt peste 14 milioane, aproape 15 milioane de doze de vaccin recepționate. Incă de la bun inceput Comisia Europeană a incheiat aceste contracte cu mai multe companii pentru un număr de doze mai mare decat populația eligibilă, populația estimată inițial. Deci, s-a luat in calcul, incă de la bun inceput, că se va ajunge la un punct in care va exista un surplus de doze. Tocmai pentru acest motiv este prevăzută in fiecare contract posibilitatea de a dona, posibilitatea de a revinde dozele de vaccin in surplus. Sigur că acestea au fost condițiile pe care Comisia Europeană le-a stabilit cu companiile producătoare, tocmai pentru a asigura cetățenilor europeni şi un acces la vaccinare, la vaccinuri cat mai rapid și in volume cat mai mari, și s-a ajuns și in acest punct, nu numai noi in Romania, peste tot la nivel european, in care ajungem la un surplus de doze de vaccin. Pană să se finalizeze și să intre in funcțiune mecanisme centrale de donare sau de revanzare, știm că Romania a demarat deja activități de donare de vaccin către Republica Moldova, un număr important, a fost prima țară membră a Uniunii Europene care a făcut acest lucru. Este in lucru deja o procedură de aliniere a framework-ului legal, la normelor juridice care dau posibilitatea revanzării de doze de către Ministerul Sănătății, insă pentru perioada următoare, așa cum spuneam, dat fiind faptul că este un surplus de doze, tocmai pentru a avea un management al stocurilor cat mai eficient s-a discutat și s-a transmis o suspendare a unui număr de doze in următorul fel: pentru dozele de vaccin produse BioNTech- Pfizer, pentru luna iunie trebuia să primim un total de 4.366.444 de doze de vaccin, insă, ca urmare a solicitării de a deține in hold pentru o perioadă vom primi un 1.928.162 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. Pentru Moderna trebuia să primim 835.200. Pentru perioada următoare am suspendat cateva tranșe, astfel că vom avea livrări de 128.400. Pentru AstraZeneca vom primi 167.200 de doze pentru luna iunie. Pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson nu se suspendă dozele și tranșele săptămanale, acestea vor fi desfășurate după cum au fost anunțate, deci, am primit pană acum 144.000 in prima săptămană, in a doua săptămana am primit 61.800, vin 48.800 săptămana aceasta, următoarea săptămană 41.400, iar in ultima săptămană vin 115.920, cumuland 411.920 de doze produse de Johnson and Johnson. In total, trebuiau să fie livrate in luna iunie 7.103.160 de doze de vaccin, insă, așa cum spuneam, pentru a avea un management eficient al stocurilor existente vor fi livrate 2.635.680 de doze de vaccin. Toate aceste activități de vaccinare, ținand cont de numărul de persoane vaccinate cu schemă completă, care cuprind două doze pentru vaccinurile care se administrează astfel și vaccinul produs de Johnson and Johnson, Romania se situează pentru acest criteriu pe locul 14 la nivel european și pe locul 28 la nivel global. Eu cam atat am avut. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiță: Vă mulţumesc şi eu! Vă propun să trecem la partea de intrebări. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Spuneți-mi, vă rog, spuneați un pic mai devreme că varianta Delta are toate șansele să devină dominantă. Aș vrea să ne spuneți ce știm despre această variantă și cum vedeți că va fi valul patru, avand in vedere că cel mai probabil pană in toamnă nu vom depăși șase milioane de persoane vaccinate? Valeriu Gheorghiță: Este cat se poate de clar că pandemia nu s-a incheiat. Este cat se poate de evident că la acest moment există patru variante virale ingrijorătoare, așa cum ele au fost clasificate de Organizația Mondială a Sănătății: varianta Alfa sau varianta britanică, varianta Beta sau varianta sud-africană, Gama sau varianta braziliană și nu in ultimul rand varianta Delta sau varianta indiană. Această tulpină are o capacitate de contagiozitate cu circa 50% mai mare decat varianta britanică și știm că varianta britanică avea o capacitate de contagiozitate cu cel puțin 30-50% mai mare decat varianta inițială din Wuhan. Deci, practic, dacă ne-am uita la rata bazală de reproducere a cazurilor este de aproape cinci, in sensul că un pacient bolnav infectează alte cinci persoane, spre deosebire de tulpina inițială, care avea o rată bazală de reproducere a cazurilor intre doi și trei. Deci, categoric vorbim de o contagiozitate mult mai mare și, din păcate, ceea ce se intamplă la acest moment in Marea Britanie arată o tendință de expansiune in populație a acestei variante virale, majoritatea cazurilor diagnosticate de infecție cu SARS-COV-2 sunt cauzate de această variantă Delta. Partea bună, dacă vreți, din punct de vedere al măsurilor de control epidemiologic este că vaccinurile actuale iși dovedesc eficiența in viața de zi cu zi față de această variantă virală, cu condiția să fie efectuată schema completă de vaccinare - și sunt rezultatele prezentate recent intr-un studiu efectuat in Marea Britanie, care a arătat o menținere a eficienței de peste 90% atat pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, cat și pentru vaccinul de la compania AstraZeneca in ceea ce privește riscul și rata de internare a pacienților diagnosticați cu infecție SARS-COV-2, cu condiția să fie pacienți care aveau o schemă completă de vaccinare. Spre deosebire de varianta Alfa, varianta britanică, dacă nu avem o schemă completă de vaccinare nu suntem suficient de bine protejați in fața infecției cu varianta Delta. Deci, unul dintre mesajele foarte importante este să completăm schema de vaccinare cu ambele doze sau dacă vorbim, sigur, de vaccinul de la Johnson and Johnson o singură doză. Insă, pot să vă spun faptul că Romania a menținut recomandările prevăzute in rezumatul caracteristicilor produsului de a completa schema de vaccinare așa cum era prevăzut, adică pentru toate cele toate cele trei tipuri de vaccinuri, la 21 de zile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, 28 de zile pentru vaccinul de la Moderna și opt săptămani pentru vaccinul de la compania AstraZeneca, cred că a fost o decizie ințeleaptă avand in vedere faptul că la acest moment ne aflăm in situația in care vorbim deja de o emergență a altor variante virale mutante și nu cred că lucrurile se vor opri in acest punct. Dacă ne uităm la evoluția variantei virale britanice, varianta Alfa, există o intarziere de circa o lună, două luni, pană ea se răspandește in restul țărilor europene și sperăm ca de această dată, cum am sperat de fapt in toată această pandemie, să ne inșelăm și să nu fie acest lucru, să se extindă la nivelul celorlalte țări europene. Insă, din punct de vedere biologic, virusurile cele mai adaptate sunt cele care se vor extinde la nivelul populației, cu condiția să existe populație susceptibilă la boală, adică populație care in continuare este receptivă. Or, in condițiile in care nu avem o rată de acoperire vaccinală crescută, suficientă incat să se incetinească răspandirea infecției in randul persoanelor, suntem la risc să ne confruntăm cu un val patru de imbolnăviri și aici nu este o speculație, este, din păcate, foarte probabil o realitate cu care ne vom confrunta, insă ceea ce ține de noi este să diminuăm amplitudinea și durata acestui val de imbolnăviri. Tocmai de aceea am propus reorganizarea activităților in ceea ce privește vaccinarea, mai ales in rural şi anume, să avem un calendar foarte clar și detaliat al tuturor activităților de vaccinare in fiecare localitate in parte, pe o parte pentru că estimăm apariția acestui nou val de imbolnăviri. Pe de altă parte, eu nu vreau să ne trezim in toamnă cu localități care să spună faptul că la ei nu a ajuns niciodată un vaccin. Tocmai de aceea este momentul la care autoritățile locale, și in special primării, vor fi informați in mod oficial fără să mai fie obținut nici un acord de colaborare cu o primărie sau un primar legat de organizarea unor activități de vaccinare. Este un serviciu de sănătate publică și este important ca toți oamenii să aibă acces echitabil la vaccinare. Ca atare, direcțiile de sănătate publică sub coordonarea instituției prefectului, care este instituția care coordonează activitatea de vaccinare la nivelul județului, va stabili in urma propunerilor pe care noi le transmitem acest calendar de activități, pentru că in unele localități deja s-a inceput și au fost demarate activități de vaccinare, un timeline, un calendar, așa cum am spus, al activităților, tocmai pentru a putea integra mai bine celelalte acțiuni de informare și de comunicare, și anume, cu cateva zile inainte să se deplaseze o echipă mobilă este important să anunțăm populația atat de măsurile organizatorice, cat și de tot ce inseamnă importanța și beneficiile vaccinării. Pentru că, altfel, s-ar putea ca in toamnă să avem probleme reale in anumite localități in care rata de acoperire vaccinală nu este suficientă, in care imunizarea colectivă a populației este mult sub ceea ce este relevant din punct de vedere epidemiologic și s-ar putea să se ajungă la situații in care anumiți reprezentanții locali, primarii, să se uite cum vor fi carantinate localitățile lor, pentru că in perioada in care era momentul să se vaccineze nu s-au desfășurat aceste activități. Deci, lucrurile sunt cat se poate de clare și de serioase și ține de noi să organizăm foarte bine această activitate in perioada următoare. Repet, eu imi propun ca pană la finalul lunii iulie toate localitățile, cele peste 2.800 de comune, să fi avut o echipă mobilă de vaccinare, fie dacă țin de Johnson and Johnson, o dată sau de cate ori se vor face aceste solicitări. Deci da, ține de noi care va fi amplitudinea următorului val de imbolnăviri, cate decese vom avea și care va fi presiunea la nivelul spitalelor. Nu cred că iși mai dorește nimeni să avem oameni care mor dintr-o boală prevenibilă prin vaccinare. Asta este realitatea și toate datele ne arată că avem un control foarte bun din punct de vedere epidemiologic acolo unde rata de acoperire vaccinală a fost foarte bună și aici sunt exemple cat se poate de elocvente din țările care au inregistrat o acoperire vaccinală bună. Și cea ce se intamplă astăzi in Marea Britanie, unde peste 80% din adulții eligibili au primit cel puțin o doză de vaccin ne arată, pe de-o parte, că majoritatea cazurilor de imbolnăvire cu tulpina Delta sunt la oameni nevaccinați, iar cazurile care apar la persoanele vaccinate in marea lor majoritate sunt la persoanele care au făcut doar o singură doză. Deci, repet, este important să completăm schema de vaccinare. De asemenea, sunt date care apar pe parcurs și care se referă la nivelul de imunitate obținută prin boala naturală și la durata imunității. Vedem deja că avem date care ne arată o menținere a răspunsului imun după infecția naturală, undeva la pană la 12 luni, pană la un an, ceea ce ne poate crea din punct de vedere epidemiologic o barieră temporară impotriva răspandirii infecției cu SARS-COV-2; insă, așa cum am mai spus, imunitatea obținută prin boala naturală nu este suficient de protectoare față de riscul de reinfecție cu noi variante virale mutante, şi aici mă refer la varianta sud-africană, varianta indiană, dar și celelalte, și, de asemenea, persoanele care au trecut prin infecția naturală cu SARS-COV-2 au avut un o creștere importantă a nivelului de anticorpi după vaccinare. Deci, este important să ne vaccinăm chiar dacă am trecut prin infecția naturală, tocmai pentru că in felul acesta suntem mult mai bine protejați in fața infecției cu noile variante virale, care, așa cum am spus, din păcate, se pare că vor căpăta o amploare mai mare in perioada următoare. Insă ține de noi cat de bine vom fi imunizați din punct de vedere al imunității colective. Reporter: Aţi spus un pic mai devreme că vaccinurile sunt eficiente și pentru această variantă indiană, ați menționat doar Pfizer și AstraZeneca. Despre celelalte...? Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt datele publicate, insă din ceea ce știm pe activitatea neutralizantă a anticorpilor se menține eficacitatea, dar aici vorbim de eficacitate şi pentru vaccinul de la compania Moderna, și pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Reporter: Bun. Şi mai am o singură intrebare. Aș vrea să ne spuneți unde sunt centrele, cele 11, care vor avea activitatea sistată și care va fi noul program al centrelor care vor avea program redus? Valeriu Gheorghiță: In general, program redus inseamnă că a fost redus la jumătate, fie in prima parte a zilei, fie in a doua parte a zilei. Programul va fi afișat la intrarea fiecărui centru de vaccinare. Este un centru de vaccinare din Bihor care va avea activitate sistată, in Giurgiu un centru, in Mehedinți două centre, in Teleorman trei centre, in Timiș un centru și in Valcea trei centre, care vor avea activitate temporar sistată, dar personalul nu se pierde. El este alocat altor centre și care va deservi activitățile prin echipe mobile, pentru că e important să ne păstrăm resursa umană, care deja are experiență in ceea ce inseamnă proces de vaccinare și in felul acesta putem să asigurăm o prezență mai bună in rural. Reporter: Bună ziua. Ne puteți spune, vă rog, in ce stadiu este in Romania implementarea certificatului verde electronic? Valeriu Gheorghiță: O să-l rog pe domnul secretar de stat. Vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule preşedinte. Suntem in grafic pentru obiectivul asumat de 1 iulie. Chiar inaintea acestei conferințe de presă am avut o altă ședință de lucru, cu toate instituțiile implicate, atat Ministerul Afacerilor Interne, STS, INSP, Ministerul Afacerilor Externe, tocmai pentru a finaliza in condiții cat mai bune și toate cele necesare, pană la data de 1 iulie, termenul anunțat pentru implementarea acestui certificat digital și in Romania. Reporter: /.../ colegii de la STS, concret ce pași mai sunt de făcut? Ştiu că s-au făcut probe, totul a fost OK?. Cătălin Chircă: Da, trebuie să reamintim faptul că va fi un sistem informatic cu foarte complex. El va avea cele două componente. La acest moment colegii mei lucrează pentru dezvoltarea componentei de portal securizat. Practic, va fi site-ul de unde toate persoanele vaccinate, dar și cele din celelalte categorii vor putea să-și descarce certificatele digitale. Sistemul este complex, pentru ca acest portal nu este doar un simplu site, el va avea interconectări cu Registrul de vaccinări, va avea interconectări cu aplicația CoronaForms, unde se regăsesc persoanele care au fost testate pozitiv sau negativ la un moment dat. De asemenea, in perioada următoare vom avea și foarte multe testări de performanță ale sistemului, testări de securitate ale sistemului. Ne așteptăm să fie un sistem accesat de foarte multe persoane și tocmai de aceea trebuie să asigurăm tot timpul necesar pentru faza de dezvoltare a sistemului, de testare a sistemului, inainte ca acesta să fie implementat. Andrei Baciu: Aş mai adăuga un singur element. In această dimineață a fost publicat in jurnalul oficial al Uniunii Europene regulamentul privind acest certificat și va mai fi un important element, de constituire a cadrului juridic legal, la care se lucrează și in cursul acestei săptămani, probabil săptămana viitoare, vor exista și cateva acte normative care să reglementeze adoptarea in Romania a acestui certificat și, bineințeles, și toate celelalte ordine de ministru subsecvente. Valeriu Gheorghiță: Ca informație suplimentară, de pildă, de pe platforma Registrul Electronic Național al Vaccinărilor pană la acest moment au fost descărcate peste 997 de mii de adeverințe electronice de vaccinare, deci aproape un sfert din persoanele vaccinate și-au descărcat adeverința electronică, dar, sigur vorbim de un alt aspect. Reporter: Bună ziua. Aş vrea să vă intreb, mai intai, știm că in toamnă, in septembrie, este prevăzut un marea festival in București, in Parcul Izvorul, s-au vandut deja foarte multe bilete. In ce condiții se poate desfășura un asemenea eveniment și dacă, avand in vedere perspectiva valului patru, coroborată cu ritmul vaccinării, credeți că va trebui din nou din toamnă să renunțăm la anumite relaxări? Valeriu Gheorghiță: Sigur, din punct de vedere al evoluției epidemiologice lucrurile sunt evaluate periodic la interval de două săptămani sau mai des sau mai rar, in funcție de care este circulația virusurilor inclusiv pe teritoriul Romaniei și de secvențierile efectuate. Știm foarte bine că vorbim de o dominanță a tulpinii Alfa in momentul de față, inclusiv in Romania. Insă, in ceea ce privește organizarea propriu-zisă a acelui eveniment la care faceți referire cred că e pentru moment prematur. In condițiile actuale lucrurile sunt bine, insă este greu de anticipat ce se va intampla pană in septembrie. Ţine foarte mult de noi şi nu este bine să lăsăm garda jos, chiar dacă situația este foarte bună. Este meritul tuturor, atat al celor care au respectat măsurile de prevenție, al celor care au dorit să se vaccineze. Este un efort colectiv atat al oamenilor, cat și al autorităților, și e foarte bine, e un rezultat dorit de mult timp să fim confortabili din punct de vedere epidemiologic, dar, din păcate, pandemia nu s-a incheiat. Din păcate sunt virusuri care circulă și care, foarte probabil, vor rămane ani de zile in circulație de aici inainte. Reporter: Şi in privința variantei Delta care este, am ințeles, mai contagioasă, dar dă și forme mai grave decat Alfa, de exemplu? Valeriu Gheorghiță: Da, se pare că pot fi asociate și cu o virulență mai crescută, insă aici trebuie să ne uităm la numărul absolut de persoane care se internează dintr-un număr mult mai mare de persoane diagnosticate cu infecție SARS-COV-2. Adică ce vreau să spun este: cu cat ai o tulpină mai contagioasă, cu atat vei avea, evident, un procent, același procent care se aplică unui număr mai mare de persoane. Şi in valoare absolută, cei care vor avea indicație de internare sau care vor dezvolta forme grave, circa 5% dintre cei diagnosticați, din păcate vor fi in această situație. Deci, nu neapărat particularitatea este legată de contagiozitate, care este mult mai mare și are acel nivel bazal de reproducere a cazurilor de aproape cinci, intre patru și cinci, ceea ce s-ar putea să modifice și pragul de acoperire vaccinală, adică de imunitate colectivă s-ar putea să nu fie suficient 70%, s-ar putea să vorbim de 80% sau chiar peste 80% pentru a avea un control bun epidemiologic. Reporter: Deci, inseamnă că noi oricum vom fi departe in toamnă de o asemenea posibilitate? Valeriu Gheorghiță: Ține din noi, de fiecare. Există capacitate de vaccinare, există suficiente doze disponibile. Este și perioada verii in momentul de față și, mă rog, probabil că foarte mulți oameni se gandesc la concedii mai degrabă decat la vaccinare. Insă, cu siguranță, la acest moment e un segment important al populației ezitante, care incă se gandește și nu e nicio problemă. Important este in final să aibă acces la informațiile necesare, relevante, pentru a decide dacă se va vaccina sau nu. Reporter: Bună ziua! Pe domnul Baciu vreau să il intreb. De o săptămană sunt raportate niște decese anterioare intervalelor de referință. De exemplu, astăzi 86 și așa mai departe, chiar sunt vechi de anul trecut, de 11 luni. Mă gandeam, nu cumva afirmațiile contestate ale fostului ministru al sănătății, cum că nu sunt acelea date reale, atunci să fi fost adevărate afirmațiile? Andrei Baciu: Ce pot să vă spun este ce se intamplă peste tot in lume, și anume incă din primele zile, la nivel global Organizația Mondială a Sănătății a calibrat şi a imbunătățit raportările, pentru că era o situație și activități care nu au fost desfășurate pană in respectivul moment, deci era cumva normal să mai fie necesare calibrări ulterioare. S-a intamplat și in Romania, se intamplă peste tot la nivel european, nu este nicăieri niciun fel de noutate. Important este că pană la urmă s-a găsit și o formulă in care să se mai calibreze aşa cum spuneam, eventualele chestiuni tehnice care puteau fi imbunătățite. Reporter: Şi vor urma zilele de calibrare și in perioada următoare? Andrei Baciu: Atat timp cat trebuie și se mai descoperă situații care trebuie raportate foarte bine, e foarte normal să se raporteze dacă sunt chestii care poate nu au putut fi aliniate la forma in care au fost făcute atunci lucrurile, e foarte bine să se raporteze tot ceea ce trebuie raportat. Reporter: Romania acum pe ce loc se află? Săptămana trecută era 15 european și 28 global. Andrei Baciu: Pentru regimul de tratament de două doze, regim complet este pe locul 14 european in momentul de față și locul 28 global. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Mai am eu două intrebări, dacă imi permiteți. Spuneți-mi dacă aveți și dumneavoastră sesizări de la medici din centrele de vaccinare cum că nu şi-au primit banii și dacă spun că vor pleca așa cum ne spun nouă? Valeriu Gheorghiță: Ştiu că au fost intarzieri cu plățile, cel puțin pentru luna aprilie. Ieri, am avut ședință cu direcțiile de sănătate publică. I-am intrebat acest aspect și mi-au spus că tocmai ce se livrase o parte din fonduri pentru luna aprilie. Dar nu am avut aspecte concrete de personal care să nu mai dorească să lucreze, dar sigur se creează anumite nemulțumiri, mai ales că e un efort susținut pe care il apreciem cu toții, nu a fost simplu zi de zi să fii in centrele de vaccinare, pe langă asta să fie multe alte activități de derulat. Sigur, este un drept care li se cuvine și care trebuie să fie respectat. Reporter: Ştiţi și motivul sau domnul Baciu pentru care există această intarziere? Andrei Baciu: Din cate știu, săptămana trecută au inceput să fie livrate primele tranșe. A fost o intarziere de cateva săptămani intr-adevăr, dar am impresia că era o chestie de gestiune a unor fluxuri interne de la Ministerul Sănătății, o chestiune, din nefericire, cred, birocratică. Nu sunt sigur de acest eveniment. Am incercat imediat ce am aflat și eu, și domnul președinte de această situație am incercat să deblocăm lucrurile, ca toți cei care au muncit și au activat in centre de vaccinare să poată să iși primească salariile cat mai repede. Reporter: Şi problema e la Ministerul Sănătății. Andrei Baciu: Din cate știu. Din cate știu cred că a fost o chestiune care ține de partea asta birocratică, unde toată administrația centrală poate fi mult imbunătățită. Reporter: Puteți să ne spuneți, domnule doctor Valeriu Gheorghiță, care este valabilitatea vaccinului şi dacă, am ințeles de la domnul Baciu, că am suspendat livrarea vaccinului. Există şi decizia de a revinde in acest moment? Valeriu Gheorghiță: Valabilitatea in momentul de față știm că este de șase luni pentru vaccinul de la compania Pfizer-BioNTech in condițiile stocării la minus 80 de grade, pentru AstraZeneca, de asemenea, șase luni la o temperatură de plus 2, plus 8 grade, pentru compania Moderna 6 luni la stocare in condiții de minus 20 de grade și pentru vaccinul de la Johnson and Johnson 24 de luni, deci doi ani la minus 20 de grade, sau trei luni la 2-8 grade. Pentru noi este important, de pildă, Johnson and Johnson să fie stocat la minus 20 de grade și se trece pe lanțul de frig de 2-8 grade doar atunci cand avem certitudinea că se consumă, adică se distribuie către centrele de vaccinare și direcțiile de sănătate publică. Da, se iau in calcul cele trei mecanisme: de donație, de revanzare și de redistribuire a dozelor la nivel european. Deci, direct din fabrică, parte din dozele care sunt alocate unei țări poți să fie preluate de celelalte țări europene, conform contractului, pentru a fi utilizate atunci cand există cerere; pentru că așa este etic, atunci cand ai cerere intr-un loc să nu ții dozele blocate in depozite in condițiile in care sunt oameni care ar dori și vor să se vaccineze mult mai repede. Reporter: Şi procedura de revanzare care este? Adică decide statul respectiv cărei țări ii revinde sau decide tot Comisia Europeană? Andrei Baciu: Sunt două abordări: va fi probabil o abordare la nivelul CE, pentru că, spre exemplu, la nivelul continentului african au fost livrate sub 2% din dozele produse la nivel global pană in acest moment. Vedem că și emisfera sudică acum este in sezonul rece, deci se confruntă cu totul și cu totul cu altă situație. Deci, la nivel global, au fost anunțate inclusiv de către Comisia Europeană, de către SUA, inclusiv la nivelul intalnirii G7 din weekendul acesta, au fost anunțate diverse forme de sprijin către zonele, către continentele care nu au avut acces la fonduri. Deci există și astfel de mecanisme, care, probabil, cu siguranță, de fapt, vizează un număr mare de doze, insă și la nivelul fiecărui stat membru individual se poate face aceste demers. Noi nu avem incă legislație adaptată la nivel european pentru a revinde. Insă la acest lucru s-a lucrat in ultima perioadă şi probabil vom avea săptămana viitoare finalizat și cadrul legal pentru a face acest demers, insă o să vedem punctual unde va fi, stat cu stat, pentru că acestea sunt chestiuni care țin de politică externă ale Romaniei și sunt chestiuni care in care sunt implicate instituțiile care gestionează partea de politică externă. Lucrăm impreună cu Ministerul Afacerilor Externe, in Guvernul Romaniei, pentru partea asta, dar nu este o chestiune care să țină de Ministerul Sănătății, este o chestiune care ține foarte mult de relațiile diplomatice pe care Romania ca stat le are. Reporter: Dacă puteți să ne spuneți ce mai știm despre doza trei? Există posibilitatea să o facem cand? Valeriu Gheorghiță: La acest moment nu s-a agreat o recomandare internațională. Practic nu există un consens in ceea ce privește administrarea celei de a treia doze şi absența acestui consens este dată de absența datelor științifice. Adică trebuie să ajungem la acest interval de 12 luni de la demararea campaniei de vaccinare, să urmărim care va fi - repet, aici trebuie să ințelegem nu nivelul anticorpilor este cel care dictează nivelul de protecție și tocmai de aceea avem nevoie de o perioadă mai lungă de timp să urmărim menținerea eficienței vaccinurilor. Dacă se va observa o scădere a eficienței vaccinurilor in raport cu scăderea titrului de anticorpi, atunci, sigur, se poate lua in calcul administrarea unei a treia doze de vaccin tocmai pentru a crea un booster pentru răspuns imun și pentru a asigura o protecție de lungă durată. Insă, repet, la acest moment nu avem datele științifice și nu există o recomandare nici din partea The Food and Drug Administration, nici din partea Agenției Europene a Medicamentului, care să reglementeze o astfel de activitate, care presupune, sigur, și date de siguranță, și date de tolerabilitate, și de eficacitate. Vă mulțumim. 2021-06-15 14:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3694.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu în sistem online la reuniunea plenară a Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 15.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-reuniunea-plenara-a-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto 2021-06-15 11:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3587.jpgMesajul premierului Florin Cîțu la împlinirea a 31 de ani de la ”Fenomenul Piața Universității” și Mineriada din 13-15 iunie 1990 Știri din 13.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-la-implinirea-a-31-de-ani-de-la-fenomenul-piata-universitatii-i-mineriada-din-13-15-iunie-1990 - Au trecut 31 de ani de la una dintre cele mai negre perioade ale istoriei noastre postdecembriste, cand cercuri ale puterii de atunci au invrăjbit romani contra romani. Acțiunile de reprimare a manifestației-maraton din Piața Universității și mineriada din 13-15 iunie 1990 au demonstrat cat de grave pot fi consecințele diversiunilor și manipulărilor: oameni uciși, răniți și democrația pusă in pericol. Sunt lucruri care răman in memoria colectivă, răni incă deschise atat timp cat nu știm adevărul și vinovații. Justiția este incă datoare romanilor in această privință. Nu trebuie să ne fie teamă de adevăr și să avem ințelepciunea de a cultiva dialogul și de a nu ne lăsa pradă incercărilor unora de a ne dezbina. Vedem cum pandemia ne-a pus pe toți de aceeași parte a baricadei și doar prin eforturile noastre comune incepem să revenim la normalitate. Chiar dacă avem opinii diferite, trebuie să ne urmăm drumul comun, construit pe democrație, coeziune socială și relansare economică post-pandemie. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-06-13 11:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-13-11-06-04big_sigla_guvern.pngVizita premierului Florin Cîțu la SibiuȘtiri din 12.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-sibiuGalerie foto - intalnire cu reprezentanții Clubului Economic German Intalnire cu reprezentanții Clubului Economic German, la Sibiu Galerie foto - intalnire cu echipa de conducere a Teatrului Național Radu Stanca Galerie foto - intalnire cu reprezentanții principalilor angajatori din județul Sibiu Intalnirea premierului Florin Cițu cu reprezentanții principalilor angajatori din județul Sibiu Galerie foto - Vizita la Spitalul Județean de Urgență Sibiu Vizita premierului Florin Cițu la Spitalul Județean de Urgență Sibiu Declarații susținute de premierul Florin Cițu, după vizita la Spitalul Județean de Urgență Sibiu [Check against delivery] Florin Ciţu: După cum știți, avem acest plan, in PNRR, de a construi spitale noi in Romania. Nu s-a mai construit un spital nou in ultimii 30 de ani și e bine să vezi situația actuală a spitalelor din Romania, cat s-a putut face. Deşi s-au investit bani in spitale in ultimii ani, nu se mai vede. Oricat ai investi in unele dintre ele, chiar nu se mai vede și nu poţi să le mai dezvolți. De aceea, este foarte important ca prin PNRR să construim acele spitale pe care le avem acolo. La Sibiu este un spital, care este foarte avansat, este in PNRR și va avea tot sprijinul pentru a fi construit. Cred, se pare, așa cum arată lucrurile, că s-ar putea să fie primul dintre spitalele din PNRR care să se termine, vom vedea dacă va fi așa, depinde și de dumneavoastră și de cum se vor derula procedurile, dar nu ajunge acest spital, este nevoie de spitale in toată Romania. Am văzut ce s-a intamplat anul trecut, nu numai in Romania, la nivel mondial, unde chiar și acele țări care aveau sisteme de sănătate foarte bune, performante, au avut de suferit, iar Romania trebuie să investească in sănătate și vom investi in spitale. In această guvernare vom avea spitale construite noi, chiar dacă nu s-a făcut nimic in ultimii 30 de ani de zile. Eu vă mulțumesc mult de tot. Mulțumesc. Galerie foto - Conferință de presă Conferință de presă susținută de premierul Florin Ciţu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, la Sibiu [Check against delivery] Raluca Turcan: Bună ziua! Pentru noi, ritmul reformelor este foarte important in următorii trei ani și considerăm că această perioadă, fără alegeri electorale, trebuie valorificată la maximum. Acesta este și motivul pentru care premierul Florin Cițu este astăzi, la Sibiu. Intalnirile pe care le-am avut aici, in Sibiu, au fost legate de investiții, de mediul economic, de locuri de muncă, de pregătirea forței de muncă și, de asemenea, de o dezvoltare sustenabilă pe termen lung pentru Romania. E un semnal de deschidere, de sprijin și de politică pe care premierul Florin Cițu urmează să le susțină in perioada următoare, pentru că doar un parteneriat sincer intre guvern, autorități publice locale, mediul de afaceri, ONG-uri poate să ofere, pe fond, și soluții, dar și rezultate la problemele majore pe care trebuie să le rezolvăm in perioada următoare. Inchei, spunand și invitȃndu-l la cuvant pe domnul premier Florin Cițu, că suntem condamnați să facem reforme in perioada următoare și cred că suntem la o răscruce in care fie facem reforme și putem avea o guvernare de minim opt ani de zile in folosul romanilor și Romaniei sau să existe și varianta cealaltă, a tărăgănării reformelor, care s-ar putea solda, inclusiv politic, cu rezultate negative. De aceea, eu sunt foarte increzătoare că semnalul care pleacă astăzi de aici, de la Sibiu, prin premierul Florin Cițu, autoritățile locale - dna președinte a Consiliului Județean și doamna primar a municipiului Sibiu - este unul de dezvoltare pentru Sibiu, de dezvoltare pentru Romania și de parteneriat nedisimulat cu toate forțele care chiar pot să sprijine reformele in marile sisteme pe care suntem obligați să le facem. Vă rog frumos, dle prim-ministru. Florin Ciţu: Mulțumesc dna președinte şi dna ministru. Mulțumesc pentru invitație. O zi plină astăzi la Sibiu. Am inceput in forță, cu două intalniri, de cel puțin o oră fiecare, cu oamenii de afaceri din Sibiu, două grupuri separate, cu cei mai mare angajatori. Mesajul este foarte clar și vreau să mă văd cu acești oameni, pentru că, in Romania, vor intra, pană in 2027, 76 de miliarde de euro. Noi pregătim terenul pentru acești bani, dar aceste investiții vor fi implementate cu ajutorul sectorului privat. Este nevoie ca fiecare companie din Romania să se pregătească, să știe că urmează acești bani şi să lucreze să-şi dezvolte capacitatea de producție. Mesajul a fost foarte clar. Am menținut ceea ce spun din primul moment in care am preluat Ministerul Finanțelor și apoi mandatul de premier, in decembrie, nu creștem taxe, nu introducem taxe noi. Acest lucru rămane, ca să fie foarte clar; țin foarte mult la predictibilitate. Ȋn același timp, am reafirmat cat de mult... in perioada următoare sunt două obiective foarte clare: investiții și reformă sau reformă și investiții, cum vreți să le luați. Investițiile le facem din PNRR, sunt 29,2 miliarde euro in PNRR, fonduri europene - 46 de miliarde și, bineințeles, un buget minim de investiții in fiecare an de la bugetul de stat de cel puțin 60 de miliarde de lei, Deci acestea sunt sumele despre care discutăm in perioada următoare. Am spus că ne pregătim pentru o guvernare de cel puțin opt ani de zile și acesta este mesajul pentru antreprenorii din Romania, să știe să se pregătească; in următorii șapte ani de zile, acestea sunt sumele pe care le vom investi in economie. Fără aceștia, fără ca ei sa fie pregătiți nu vom putea să luăm aceste sume. Am vorbit, bineințeles, şi despre cateva probleme pe care trebuie să le rezolvăm in Administrația publică referitor la birocrație - aici mă refer la Legea achizițiilor publice și vom modifica lucrurile ca să fie lucrurile mai simple, am vorbit puțin și despre ghidurile pentru fondurile europene și acolo trebuie modificate ca să fie iarăși mai simplu, Deci știm exact ce avem de făcut. Cred că s-a văzut in primele luni ale acestui an că știm ce avem de făcut. Rezultatele economice spun totul, nu trebuie să spun eu acest lucru. Suntem printre puținele țări din UE cu creștere economică și multe dintre țări chiar au revenit in recesiune; un venit mediu care crește in Romania, un venit real mediu care crește cu 8,4%. Deci lucrurile merg in direcția pe care am preconizat-o și merg acolo pentru că am folosit soluția liberală: investim intai, creăm valoare adăugată și apoi putem să avem și celelalte cheltuieli. Tot astăzi, o să am o intalnire importantă, pentru că incă nu am depășit pandemia. Mă intalnesc cu reprezentații cultelor de aici, pentru a discuta despre campania de vaccinare. Aici, județul este pe locul trei in campania de vaccinare la nivel național. Felicitări! Felicitări dnă președinte, felicitări, dnă primar, dar trebuie să facem mai mult. Acum trebuie să ducem vaccinul in zona rurală și, pentru aceasta, o să mă văd cu reprezentanții cultelor şi să vedem cum putem să implicăm mai mult pe fiecare dintre noi ca această campanie să meargă mai departe. Incă nu am depășit pandemia, chiar dacă rezultatele sunt bune in acest moment. Mă opresc aici. Dacă sunt cateva intrebări. Reporter: Pentru că vorbeați de vaccinare, considerați că este ritmul care ar trebui să fie la acest moment și, in acest context, măsurile anunțate de relaxare, de la 1 iulie, răman valabile, vă gandiți să le modificați, care vor fi exact măsurile de relaxare de la 1 iulie? Florin Cițu: Măsurile de relaxare de la 1 iulie le știm deja. Campania de vaccinare, din punctul meu de vedere, trebuie văzută prin prisma a ceea ce se intamplă astăzi cu pandemia in Romania și vedem că avem un număr din ce in ce mai mic de persoane care sunt testate pozitiv, avem un număr mai mic de persoane la ATI ș.a.m.d. Deci, toți acești indicatori arată că această campanie de vaccinare a dat rezultate. Ea poate fi accelerată sau ritmul se reduce in funcție de ce se intamplă cu pandemia. Eu cred că, dacă ne uităm la ce se intamplă cu pandemia și la cum reacționează populația, vedem că această campanie are succes. Am incredere că vom ajunge și la celelalte cifre in perioada următoarea, dar, repet, uitați-vă că astăzi in Romania - nu știu, cred că in județul Sibiu a fost un singur caz, ieri, cand am fost la Sălaj, nu a fost niciun caz de persoane testate pozitiv -, lucrurile merg in direcția bună. Reporter: Deci nu vă ingrijorează...? Florin Cițu: Nu mă ingrijorează in acest moment. In acest moment, nu. Dar ați văzut in iarnă, cand m-a ingrijorat ceva, am cerut imediat mai multe paturi la ATI. Deci sunt foarte atent la toți acești indicatori. Reporter: Dle premier, dacă imi permiteți o intrebare. La inceputul acestei săptămani, am publicat rezultatele unei investigații derulate pe parcursul a mai multor luni. Am cumpărat opt biocide alese absolut intamplător de pe piață, dintre care trei s-au dovedit diluate. Această achiziție, această situație am descoperit-o in contextul in care ICECHIM, instituție de stat care are singurele laboratoare pentru astfel de teste, a trimis incă din luna martie anul trecut o adresă către guvernul pe care il conduceți acum, către Secretariatul General, in care atenționa că pe piața biocidelor sunt nereguli. De unde are această concluzie? De pe urma faptului că, in 2019, a izbucnit un mic scandal in cadrul căruia o anchetă penală in cadrul căreia au fost alese, verificate peste o sută de biocide din care aproximativ jumătate s-au dovedit diluate. Dosarul acela trenează. Ministerul Sănătăţii mi-a răspuns că eu greșesc, că, de fapt, controlează piața şi au ridicat, iată, 170 de tone de produse biocide neconforme, de fapt in comunicatul respectiv se arăta că stabilirea neconformității a fost făcută pe baza a ceea ce scrie pe etichetă sau pentru faptul că nu a existat/.../ piață. Niciodată nu s-a verificat ceea ce există de fapt in recipientele pentru dezinfectanți. In acest context, in care am avut Hexi Pharma, am avut Colectiv, au trecut cinci ani de atunci, de ce instituția pe care o conduceți in prezent, Guvernul Romaniei, nu-i in stare să pună ordine pe piața asta? E vorba de sănătate, de dezinfectați care se folosesc in sălile chirurgicale. Florin Cițu: Știu analiza. Ministerul Sănătăţii a răspuns deja şi a spus că face o evaluare. Ceea ce pot să intăresc este să vă garantez că in momentul in care acea evaluare este făcută, și o să cer să fie făcută cat mai repede, o vom prezenta public. Reporter: O remarcă: ministerul a spus că va trimite DSP in control, să verifice etichete, proceduri /.../ Florin Cițu: O să cerem o evaluare, şi eu vă garantez că acea evaluare va fi prezentată public. Reporter: Domnule premier, şi pentru doamna ministru Turcan, aş avea şi eu o intrebare: domnul Orban a declarat recent că vinovat de impărțirea deficitară pentru PNL a ministerelor intre partenerii de coaliție sunt unii dintre susținătorii dumneavoastră. Aveți vreun comentariu legat de această afirmație, şi poate şi doamna Turcan? Florin Cițu: Nu are cum să fie o declarație a domnului Ludovic Orban, pentru că nu este adevărată. La impărțirea ministerelor, am fost la negocieri, au participat doar președinții partidelor, nici măcar premierul desemnat nu a participat la impărțirea acestor ministere. Deci, eu nu cred că a făcut aceste declarații că ar insemna că ar fi mințit. Deci nu cred că este adevărat. Reporter: A spus că a fost părăsit de echipa de negociere. Florin Cițu: Eu tocmai v-am spus că nu avea cum, la negocieri, la momentul respectiv, cand au fost impărțite ministerele, au participat doar președinții de partid, nici măcar premierul desemnat. Eram acolo cu toții. Deci nu, eu nu cred că e o declarație făcută, pentru că nu poate să fie adevărată. Reporter: Este o declarație la Botoșani. Florin Cițu: Imi pare rău, atunci! Reporter: Aș vrea să vă intreb ce face statul roman pentru a-i aduce inapoi acasă pe comandantul de navă decedat in China? Florin Cițu: Sunt sigur că Ministerul Apărării face tot..., dar nu știu exact situația, trebuie să ii cer domnului ministru. Reporter: Am ințeles că vor să il arunce in mare autoritățile chineze pentru că se tem că este infectat cu o tulpina indiană a coronavirus. Florin Cițu: Nu. Nu cred că se poate face aşa ceva. O să vorbesc cu domnul ministru Ciucă, să ne asigurăm că nu se intamplă acest lucru. Reporter: Aș mai avea o intrebare: cum vă simțiți in Sibiu in orașul președintelui Iohannis? Florin Cițu: Foarte bine. Eu sunt din Ramnicu Valcea, deci am venit la Sibiu şi veneam foarte des, veneam de Crăciun, acel parc de Crăciun era mai mare decat cel din Ramnicu Valcea, aşa că veneam cu familia. Deci știu foarte bine orașul. Reporter: Mai am o intrebare dle prim-ministru /.../ de la Constanța pot fi prevenite? Florin Cițu: Astfel de tragedii se intamplă foarte des și se intamplă in Romania, sunt cazuri și cazuri. Cred că și ieri a vorbit domnul ministru al afacerilor interne, a spus foarte clar: Romania este o țară sigură. Ceea ce putem să facem este să ne asigurăm că poliția are toate resursele pentru a preveni astfel de situații. Eu, intotdeauna, cand a fost nevoie de bugetul Ministerului Afacerilor Interne, am alocat resursele necesare, trebuie să aibă resurse pentru a fi pregătiți, pentru a avea tot ce trebuie ca să prevină astfel de situații. Orice situație de acest gen este o tragedie, eu sper să le putem opri pe toate. De aceea, din punctul nostru de vedere vom da toate resursele. Reporter: /.../ Florin Cițu: Știu, repet, ministrul afacerilor interne a spus că dacă are nevoie de resurse suplimentare pentru a opri astfel de situații, pentru a preveni astfel de situații, din partea mea are toată susținerea. Reporter: Mai am eu o intrebare: după promulgarea legii 5G, se va lua vreo măsură in privința vreunei companii din China? Şi dacă cumva avertismentul Ambasadei Chinei la București afectează relațiile intre cele două țări? Florin Cițu: Nu trebuie să luăm nicio măsură. Legea 5G doar prezintă condițiile prin aceste licențe vor fi vandute, cine sunt participanții, nu trebuie să luăm nicio măsură impotriva vreunei companii. Reporter: Domnule premier, ce mesaj aveți pentru oamenii de afaceri care au accesat schemele de ajutor de stat - schema 2 - pe care incă o așteaptă... Florin Cițu: Schema 2? Reporter: Da, nu au primit incă banii. Sunt constranși practic de reglementări să păstreze aceeași schemă de angajați. Ce mesaj aveți pentru ei? Așteaptă banii ca să nu intre, de fapt, in faliment? Florin Cițu: Banii vin. Săptămana trecută aţi văzut că am trecut de la schema 3, la schema 2, banii tocmai pentru a grăbi lucrurile şi ministrul economiei mi-a dat toate garanțiile că va grăbi de data aceasta procedura să fie mai rapidă decat a fost data trecută. Acești bani vor ajunge mai repede. Reporter: /.../ ce ar insemna că s-a grăbit? Florin Cițu: Nu. Banii ajung imediat. In momentul in care ordonanța e publicată, banii vor fi la dispoziția ministerului, in Măsura 2 şi apoi pot să fie trimiși către beneficiari. Deja procedura e făcută. E mai simplu de data asta. Reporter: Dacă mi se mai permite o intrebare. Care este mesajul pe care il aveţi dvs pregătit pentru reprezentanții cultelor, adică ce le cereţi practic preoţilor să facă. Aţi vorbit despre mesajul pe care să-l ducă la sate. Ce vreţi dvs de la preoţi de fapt? Florin Ciţu: Ceea ce vreau de la fiecare roman, să susțină această campanie de vaccinare, care nu este a Guvernului, este a noastră, a tuturor. Este singura soluție de a ieși din pandemie cat mai repede și de a ieși in siguranță din pandemie, de a ne asigura că nu vom avea și un alt val, 4, 5, 6, 7. Deci trebuie să ne vaccinăm ca să eliminăm aceste riscuri. Mesajul este foarte simplu. Reporter: Fostul premier, aproximativ acum un an, domnul Ludovic Orban, aici, la Sibiu, a semnat un protocol cu dna președinte Daniela Cimpean pentru susținerea proiectului noului spital județean. Vi-l asumați acest protocol? Florin Ciţu: Mai mult decat mi-l asum. Este inclus in PNRR acest proiect. Este un proiect care știu că este foarte avansat, este, cred, cel mai avansat proiect de spital in Romania astăzi, deci cu siguranță imi asum şi acest proiect, ca toate proiectele din PNRR. Sunt sigur că le vom face pe toate pană in 2026. Reporter: Practic, acesta este spitalul nou despre care vorbeați in PNRR? Florin Ciţu: Sunt mai multe spitale noi in PNRR, dar acesta s-ar putea să fie spitalul nou care să fie făcut cel mai rapid, ințeleg că este cel mai avansat. Eu aștept să fie mai multe, nu doar unul, dar cred că s-ar putea să fie primul. Reporter: Puterea de cumpărare, aţi anunțat şi dvs la inceput şi acum aţi invocat-o. Credeți că se simte in buzunarul romanilor? Florin Ciţu: Eu cred că da. Cand mă uit in Romania oamenii merg la cumpărături, merg in concedii, ii vedem peste tot, deci nu văd ca in alte țări. In același timp, gandiţi-vă că Romania a avut toată iarna deschise stațiunile montane, in alte ţări nu au fost deschise. Eu cred că se vede creșterea puterii de cumpărare și se vede și faptul că in Romania increderea de exemplu managerilor in acest Guvern este la cel mai mare nivel din ultimii 10 ani de zile. Mulțumesc. Reporter: Doamnă ministru Turcan, vă simțiți cumva vizată de acele declarații? Raluca Turcan: Adevărul este cunoscut de tot partidul și realitatea este că trei ministere importante - Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale - au fost negociate direct de președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților și cred că orice penelist responsabil avea dreptul să fie nemulțumit de această tranzacționare, care, pe fond, a afectat Partidul Național Liberal prin forța pe care o are in guvern. Funcția de prim-ministru revenea de drept Partidului Național Liberal pentru că a obținut cel mai mare rezultat in alegeri in coaliția de guvernare, iar celelalte trei ministere au fost cedate pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților. Este o realitate și e păcat că se propagă astfel de mesaje in campania internă a Partidului Național Liberal in loc să vorbim despre soluții pentru viitorul PNL, astfel incat reformele asumate să fie duse la bun sfarșit. Reporter: Dvs, dle premier, mai ascultați de mesajele pe care le transmite dle președinte Orban? Florin Ciţu: Noi ascultăm de programul de guvernare, programul coaliției, sunt mai multe lucruri de care ascultăm. Mulțumesc. Galerie foto - Intalnire cu reprezentanții cultelor din județul Sibiu Intalnire cu reprezentanții cultelor din județul Sibiu 2021-06-12 12:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2737.jpgVizita premierului Florin Cîțu în județul SălajȘtiri din 11.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-in-judetul-salajGalerie foto - Vizita la Uzina Michelin din Zalău Galerie foto- Vizita la compania Tenaris Silcotub Zalău Vizita premierului Florin Cițu la compania Tenaris Silcotub Zalău Galerie foto - Vizită la Centura ocolitoare a municipiului Zalău Vizita premierului Florin Cițu la Centura ocolitoare a municipiului Zalău Galerie foto - Conferința de presă, Zalău Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu și ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, la Zalău [Check against delivery] Lucian Bode: Bună ziua! Bine ne-am regăsit sănătoși. Mă bucur să ne revedem astăzi, la această conferință de presă, alături de premierul Romaniei, domnul Florin Ciţu, și alături de un prieten adevărat al Sălajului, al sălăjenilor, domnul primar Emil Boc. Suntem aproape de finalul unei zile importante, cu o agendă extrem de incărcată. Așa cum bine știți, după această conferință de presă vom avea și o deplasare la maratonul vaccinării din municipiul Zalău, și am inclus in agendă și o vizită la cel de-al doilea agent economic important din municipiul nostru pentru a discuta cateva probleme, pe care domniile lor le-au ridicat către premierul Romaniei. Domnule prim-ministru, vă invit să luați cuvantul. Florin Ciţu: Mulțumesc, domnule ministru. Mulțumesc pentru invitație. Sunt onorat să fiu astăzi aici. E adevărat, am avut mai multe evenimente și politice, dar și administrative. In primul rand am venit să văd cum funcționează sau cum merg investițiile in Romania. Sunt investiții la care mă uit in sectorul privat să văd dacă este nevoie să mai facem ceva ca să putem să meargă lucrurile mai bine. Inainte de a vorbi despre vizita de astăzi de aici, aș vrea să clarificăm cateva lucruri despre PNRR, pentru că, incă de la prima oră sau, de fapt, de ieri, am văzut mai multe știri false, foarte simplu. Am spus și azi-dimineață, inainte să plec, că nu a fost respins PNRR și nu a fost retrimis PNRR - este o știre falsă și acesta este adevărul, inainte să vină Comisia cu precizări, care au confirmat ceea ce am spus. Aici romanii să fie foarte atenți și să fie lucrurile foarte clare pentru ei: nu pierdem acești bani. 29,2 miliarde de euro ii vom lua pe toți. Avem proiecte depuse pentru acești bani, proiecte importante de investiții pentru Romania, proiecte care vor fi terminate pană in 2026 - infrastructură, spitale, Romania educată și aşa mai departe, cel la dezvoltare pentru UAT-uri sau fond de dezvoltare pentru UAT-uri, etc. Deci toți acești bani sunt acolo, sunt proiecte pentru a lua acești bani, iar in acest moment suntem intr-o procedură firească, in care sunt toate țările din Uniunea Europeană. In același timp, este adevărat, avem acest schimb de ... Comisia Europeană face observații, noi le răspundem și aici suntem la acest moment. Am un mesaj foarte clar pentru toți cei care lucrează la PNRR şi aici mă refer la funcționarii din administrația publică: trebuie să știți că nu puteți să mergeți in concediu pană nu avem acest PNRR aprobat. Toți romanii iși pun speranță și au nevoie de acești bani. Este responsabilitatea noastră, in primul rand, şi a celor care lucrează la acest proiect, să avem cel mai bun PNRR. De aceea, trebuie să luați toate observațiile Comisiei Europene și să le tratați cu mare, mare, mare atenție. Dacă cumva, din cauza unei tratări superficiale a acestor observații, de către un funcționar sau de oricine, de la orice nivel din administrația publică, și vom avea probleme cu PNRR, vă garantez că acea persoană sau acele persoane pleacă acasă. Nu ne jucăm cu așa ceva. Trebuie să luați in considerare toate observațiile, răspundem cu celeritate, răspundem imediat și facem un PNRR bun. Deci nimeni nu pleacă acasă, in concediu pană nu avem acest PNRR. Lucrurile trebuie să fie foarte clare, sunt 29,2 de miliarde de euro. Le-am garantat romanilor, am negociat principiile cu Comisia Europeană, trebuie să luăm acești bani, sunt bani de care avem nevoie ca să ne dezvoltăm. Despre vizita de aici, o vizită foarte bună, domnul preşedinte şi domnul ministru. Am vizitat o companie de succes şi am văzut lucruri şi, de fapt, sunt mandru să văd că tehnologii noi, inovatoare sunt folosite pentru prima oară in Romania in această industrie. Romania a ajuns să aibă tehnologii care se folosesc pentru prima oară in această industrie, la noi, aici, ceea ce inseamnă că avem şi atragem şi avem şi resurse să atragem cele mai bune rezultate. Am avut şi discuţii politice, am lansat şi un candidat, am fost alături de lansarea unui candidat al Partidului Naţional Liberal, un coleg care sigur va caştiga la Şimleul Silvaniei şi mă bucur de acest lucru. Şi, bineinţeles, sunt aici pentru a susţine, in continuare, campania de vaccinare. Să nu uităm că suntem incă in pandemie. Astăzi sunteți pe locul 10, este un loc onorabil, dar trebuie făcut mult mai mult, şi mă uit aici la domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, trebuie să facem mai mult pentru că pandemia nu a trecut. Avem cifre bune, este adevărat, in acest moment am luat-o in faţa pandemiei, avem rezultate foarte bune, dar trebuie să nu ne culcăm pe o ureche pentru că această campanie de vaccinare continuă pană cand ne asigurăm că nu vom mai avea nici un caz de infectare. In acel moment cred că putem spune că am depășit pandemia. Astăzi am primit şi un studiu, de fapt, care a fost făcut ieri şi aş vrea, nu ştiu cat a fost de mediatizat, dar care arată clar că Romania merge in direcţia bună. Este un studiu făcut de PricewaterhouseCoopers şi aş vrea să vă citesc doar un singur lucru. El este public, este vorba despre un interviu pe care această companie il ia directorilor, managerilor al companiilor din Romania şi astăzi, in acest moment, increderea executivilor sau a acestor manageri in perspective de creştere a Romaniei a atins un nivel record in ultimul deceniu, de cand este realizat acest raport. Deci este de trei ori mai mare procentual numărul celor optimişti faţă de ediţia din 2020. Suntem doar la un an după pandemie, de abia am ieşit din pandemie şi optimismul acestor manageri este la nivel record, cel mai mare din ultimii zece ani, ceea ce inseamnă că soluţiile pe care le-am propus anul trecut şi faptul că am spus că transferăm resurse spre investiţii, pentru a produce mai mult, ca după aceea toată lumea să se bucure de rezultatele investiţiilor, au dat incredere acestor manageri. Faptul că am plătit facturile la timp, faptul că am fost transparenți, că am venit cu măsuri precum rambursarea TVA cu control ulterior și multe altele, pe care le-am luat in această perioadă, au adus la increderea managerilor in Romania. De ce e important acest lucru? Pentru că atunci cand companiile au incredere, inseamnă că investesc, vor angaja mai mulți oameni, și aici avem iarăși un rezultat foarte bun, 30% din cei intervievați spun că numărul de angajați din organizațiile lor a crescut in ultimele 12 luni de zile. Deci acești manageri spun, 30% dintre ei, că au angajat mai mulţi oameni in ultimele 12 luni de zile. La nivel global, e vorba de cam 24% care spun că au făcut acest lucru. Avem 20% din directorii generali care afirmă că au reușit să păstreze relativ constant numărul angajaților. Deci cam 50% dintre manageri spun că au avut condiții bune in Romania, anul trecut, și asta garantează că vor investi in perioada următoare. Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să vi le spun. Revin la PNRR, pentru că am văzut dezbateri in spațiul public. Nu a fost respins, nu a fost retrimis, banii - 29,2 milioane de euro - ii vom lua și este responsabilitatea fiecărui angajat, funcționar public de la cel mai mic pană la cel mai mare, să ne asigurăm că avem un PNRR bun. Mă opresc aici, domnul preşedinte şi vă mulțumesc! Lucian Bode: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Cateva cuvinte in contextul acestei vizite importante pentru județul Sălaj. Aș vrea să subliniez și eu faptul că pentru guvernul Florin Cițu, misiunea principală, asumată public, este pregătirea Romaniei pentru etapa post-pandemie, iar acest efort comun de relansare economică cuprinde promovarea unui set de politici de dezvoltare și de susținere a investițiilor, ceea ce reprezintă, spun eu, principalul pilon al măsurilor guvernamentale. Şi vreau să explic această afirmație cu ceea ce se intamplă in această perioadă in județul Sălaj, in regiunea de nord-vest. Sigur că dezvoltarea este strans legată de promovarea unui portofoliu consistent de proiecte de investiţii, proiecte mature, proiecte bine fundamentate de asigurare a surselor de finanțare, de existența resurselor umane calificate, profesioniste, și poate cel mai important element il reprezintă procesul de reformă a marilor sisteme publice, care va constitui, pană la urmă, temelia relansării economiei. Aşa cum ştiţi, Guvernul din care cu onoare fac parte, este pe deplin angajat in această muncă de construcție și, așa cum bine știți, vorbind despre proiecte, nu pot să nu amintesc și aici Autostrada Transilvania, un proiect care anul trecut a intrat pe traiectoria ireversibilă a implementării, iar anul acesta are asigurată finanțarea din PNRR, mă refer strict la tronsonul Nădășelu-Mihăiești-Zimbor- Poarta Sălajului, ceea ce este lucru extraordinar. Așadar, avem contract incheiat, avem asigurată finanțarea, avem un constructor serios, termenele vor fi respectate și eu sper că, in mai puțin de trei ani, să putem să circulăm pe primul tronson de autostradă din județul Sălaj. Sigur că pentru județul Sălaj și pentru intreaga regiune de nord-vest, investițiile in infrastructură sunt bine reprezentate in planurile de dezvoltare ale Guvernului și aici nu pot să nu remarc și să ii mulțumesc domnului primar Emil Boc pentru toată susținerea in această perioadă, și nu numai in această perioadă, pe care mi-a arătat-o mie, organizației noastre, mie ca ministru, fie că am vorbit, fie că am discutat foarte mult anul trecut despre aceste proiecte, că vorbim in acest an, pentru că, pană la urmă, nu sunt proiectele unui ministru, indiferent cum il cheamă, sunt proiectele Romaniei și ale romanilor. Aici faptul că, iată, o investiție de 1,5 miliarde de euro in infrastructura feroviară se va dezvolta intre Cluj-Napoca și Oradea este un lucru extraordinar. Faptul că proiectul de metrou are asigurată finanțarea de etapă este un lucru, de asemenea, extraordinar pentru regiunea noastră. Sigur că, in acest demers, cum spuneam, trebuie să fie angrenate și autoritățile locale și ele trebuie să fie concentrate in direcția realizării acestor obiective de interes public. Efectul il știm cu toții. Efectul acestor investiții va fi unul multiplicator pe orizontală, investiția antrenează, după sine, altă investiție, astfel incat impactul va fi unul major și va genera creștere in toate sectoarele economice de activitate. Așa se va intampla și in momentul in care vom da in trafic, eu sper mai repede decat prevede contractul, și anume 2023, varianta ocolitoare a municipiului Zalău, etapa a doua. Iată că intr-o săptămană de cand am vorbit cu dumneavoastră despre acest obiectiv, lucrurile se mișcă simțitor in direcția bună. Am văzut o mobilizare foarte bună a antreprenorului și am primit garanții, de la cei implicați in acest proces, că nu se vor produce intarzieri in implementare. Despre aceste lucruri am vorbit astăzi și in continuare, in contextul campaniei de vaccinare de la nivel național, știți foarte bine că incepand de astăzi pană duminică la Zalău se desfășoară un nou maraton al vaccinării, etapa a doua. Pe durata primei etape, domnule ministru, să ştiţi că maratonul din 21-23 mai a fost un succes, spun eu, s-au vaccinat peste 2.000 de persoane şi ne dorim ca acest număr să crească la această nouă ediție. Ne vom deplasa după această conferinţă de presă acolo. Eu vă mulţumesc, domnule primar, domnule prim-ministru, ii mulţumesc preşedintelui Consiliului Judeţean, Dinu Iancu Sălăjanu, pentru că ne sunt alături, ne sunteți alături in aceste proiecte majore de dezvoltare a judeţului Sălaj, a municipiului Zalău, a Regiunii de Nord-Vest. Sigur că așteptăm intrebările dvs şi cu siguranţă şi președintele Consiliului Judeţean şi domnul primar vă vor răspunde la intrebări, dacă aveţi, pentru noi. Mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, anunțați zilele trecute că veţi pune in aplicare o serie de măsuri pentru reducerea birocrației, astfel incat măsurile cuprinse in PNRR să se deruleze intr-un mod cat mai rapid. Dar la ce anume vă referiți? Mulţumesc! Florin Ciţu: Mulţumesc! Nu este vorba doar de PNRR, este vorba şi de fonduri europene şi de modul in care lucrăm cu statul. In primul rand, ne uităm la legea achizițiilor publice. Ştim foarte bine că acolo au fost foarte multe probleme in trecut in ceea ce priveşte perioada lungă de contestații şi in momentul in care cineva a caștigat un proiect, pană in momentul in care il implementează au trecut ani de zile, costurile au crescut şi avem probleme cu cei care au caștigat care nu pot să mai facă aceeași lucrare la aceleași prețuri ş.a.m.d. şi trebuie să găsim soluții. Şi atunci umblăm să găsim soluții aici. Vedem că s-au găsit soluții şi in Polonia, s-au găsit in toate ţările, doar in Romania pană acum a fost mai complicat. Nu mă interesează de ce, dar o vom rezolva. In acelaşi timp, ne uităm la ghidurile pentru fondurile europene, trebuie să fie mai simple pentru că avem de atras pe langă cei 29,2 miliarde din PNRR, cam aceeași perioadă, pană in 2027, 46 de miliarde de euro. Asta inseamnă 76 de miliarde de euro care vin in Romania in această perioadă. Deci şi acolo trebuie să umblăm, să ne asigurăm că putem să luăm aceşti bani. Reporter: Mulţumesc. Am o intrebare pentru colegul meu de la Antena 3 care are o problemă medicală şi nu poate vorbi. Colegul meu vă intreabă dacă vă gandiți să introduceți anumite facilități pentru persoanele vaccinate impotriva noului coronavirus. Florin Ciţu: Pentru persoanele vaccinate? Reporter: Da. Florin Ciţu: Păi, persoanele vaccinate au facilități, pot să meargă la concerte, pot să meargă peste tot in Romania şi, cu acel certificat verde, vor putea să călătorească şi in afara Romaniei. Romania este mai generoasă pentru persoanele care vin din zonă verde, nu le cerem nici măcar un act care să ateste că sunt vaccinate, pot să intre in Romania, dar persoanele vaccinate au deja aceste facilități. Reporter: Bună ziua! Pentru Sălăjeanul INFO, o intrebarea pentru dumneavoastră, domnule premier. Intrebarea are trei subpuncte, sper să nu vă plictisiți. Florin Ciţu: Nu. Reporter: In ultima ședință de guvern, aţi aprobat Ordonanța de Urgență prin care ați transferat sumele de bani necesare plății ajutoarelor de stat pentru firme, de la Măsura 3 la Măsura 2. Astfel, o anumită parte a firmelor vor putea beneficia de aceste ajutoare. Intrebarea mea este: cat de repede credeți că se vor mișca de-acum lucrurile pentru că, iată, de anul trecut, din octombrie și pană acum, au fost subvenționate, ajutate doar puțin peste 9.000 de firme, iar pană la 22.000 mai e ceva. Deci cat de repede se vor mișca lucrurile? Ce măsuri credeți că aţi putea lua pentru accelerarea acestora? Intreb asta deoarece cu siguranță o foarte mare parte din sumele cu care vor fi ajutate societățile comerciale se vor intoarce in buget, iar dumneavoastră, ca un liberal cu mare experiență cu siguranță că doriți acest lucru. Şi ultima parte a intrebării este: ce se intamplă cu sumele de bani care au fost alocate pentru Măsura 1 din această schemă de ajutorare şi care nu a fost utilizată? Florin Ciţu: Și ordonanța de săptămana trecută, dar in special măsurile acestea - vorbim de o implementare acum. Ordonanța de săptămana trecută... Am ajuns la această soluție pentru că Măsura 3 a fost blocată și vom vedea care este rezultatul acestei blocări. Erau niște resurse pe care le alocasem de la inceputul anului și a fost luată decizia să venim cu ele, să mergem către Măsura 2 tocmai pentru a băga banii in economie. Erau blocați acolo. Știu că nu a mers cat de repede trebuia să meargă situația. Am avut o discuție și am discuții cu ministrul economiei pentru a grăbi lucrurile. E adevărat, banii trebuie să circule, să ajungă in economie cat mai repede. Eu cred că de data aceasta vor ajunge mai repede decat in prima fază. S-au invățat problemele din prima fază și să știți că vor fi corectate, dar aceasta a fost soluția. Vom vedea ce se intamplă şi cu Măsura 1. Acum, repet, implementarea sau propunerea ar trebui să vină de la minister, dacă nu vine in curand, mă voi implica şi eu direct. Dar in acest moment, vreau să văd că acești bani, care au fost transferați de la Măsura 3 la Măsura 2, ajung cat mai repede posibil la agenții economici, ca să poată să ii folosească, să poată să circule in economie. Acest lucru vă garantez că se va intampla foarte rapid. Reporter: Mulţumesc. O altă intrebare doresc să o adresez domnului actual ministru de interne, domnului Lucian Bode, fost ministru al transporturilor. Dimineață, in vizita de lucru, pe care aţi avut-o la varianta ocolitoare, etapa doi a șoselei de centură, cum ii spunem noi, aţi văzut că lucrurile se mișcă şi că au inceput să se intample cate ceva. După o tergiversare de 11 ani, pentru că atat a durat de la finalizarea primei părţi şi pană la debutul celei de-a doua părţi, iată că cei din zonă sunt extrem de bucuroși că se intamplă acest lucru şi tocmai de aceea ii cam spun centura lui Bode, pentru că s-a semnat contractul in mandatul dumneavoastră de ministru al transporturilor anul trecut. Florin Ciţu: Dar să ştiţi că sunt gelos acum, că eram la Finanţe şi fără mine nu se putea face. Trebuie să puneți Bode/Ciţu, ceva de genul ăsta. Reporter: Intrebarea mea este următoarea: ne puteți asigura că pe data de 29 mai 2023, adică atunci cand se implinesc cei doi ani din termenul de execuție al centurii, veţi primi centura neagră? Florin Ciţu: Interesant, da. Lucian Bode: Vă mulţumesc frumos pentru abordarea asta. Sigur, dincolo de mesajul pe care il dă un om care știe ce inseamnă să circule in fiecare zi intr-un trafic infernal in municipiul Zalău, unde tot traficul greu traversează orașul de la un capăt la altul, aşa am perceput mesajul doamnei Dana Coţa. Sigur că a fost, cum am spus şi la vizita de lucru de dimineață de pe varianta ocolitoare, acest obiectiv era din categoria Romania lucrului prost făcut. Am spus atunci pentru că am găsit in portofoliul ministerului, anul trecut, astfel de obiective, precum varianta ocolitoare Tecuci, Barlad, Mihăilești, multe obiective pentru orașe de nivelul municipiului Zalău, incepute in urmă cu 10, 12,15 ani şi nefinalizate. Mă bucur că ministrul de finanțe ne-a acordat sumele necesare anul trecut pentru a putea licita proiectarea şi execuţia acestui obiectiv şi tot anul trecut s-au emis autorizațiile de construire, ordinul de incepere, parte din hotărarile de guvern privind exproprierile, ultima hotărare fiind dată in urmă cu cateva zile, cea legată de... Florin Ciţu: Păduri. Lucian Bode:... fondul forestier. Avand autorizație de construire, ordinul de incepere şi, foarte important, in acest an au fost alocați banii necesari astfel incat avansul de peste 30 de milioane de lei, 15% din valoarea contractului a intrat deja in contul antreprenorului, practic astăzi avem toate premisele ca inainte de mai 2023 să circulăm pe acest tronson de variantă ocolitoare care va face legătura cu autostrada Transilvania. Cat despre centura neagră, mă mai gandesc. Reporter: Vă așteptăm atunci să ne prezentați pe 29 mai 2023 centura neagră. Lucian Bode: Mulţumesc. Florin Ciţu: Cu 2 dani. Reporter: O intrebare am pentru domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, domnul Dinu Iancu Sălăjanu. Porolissum Fest este un brand al judeţului Sălaj, este practic poate cel mai important act de cultură şi in istorie care se desfășoară la noi in judeţ. S-au derulat 10 ediții pană acum şi aş dori să vă intreb, in condiţiile in care, iată, mass media a fost invitată pentru luni la castrul roman, pentru o prezentare științifică care işi propune susținerea şi promovarea acestuia, aş dori să vă intreb dacă aveţi in vedere continuarea acestui festival extrem de important, pentru că fără susţinere - acest festival a fost tot timpul susţinut de Consiliul Judeţean -, cu siguranţă nu va mai putea avea loc. Dinu Iancu Sălăjanu: Bună ziua tuturor! Mulţumesc foarte mult domnului prim-ministru, domnului ministru şi domnului primar pentru vizita in judeţul Sălaj, pentru că imi dă posibilitatea să fiu optimist şi să constat că o guvernare liberală asigură o anumită legătură necesară pentru dezvoltarea comunităților şi a județelor, a regiunilor Romaniei. E foarte important pentru noi să putem lua legătura cu decidenții care pot stabili anumite parghii de dezvoltare regională, județeană şi locală şi pentru asta vreau să le mulţumesc. Vreau să vă spun că dezvoltarea judeţului poate fi făcută doar cu ajutorul Guvernului Romaniei şi, in acest sens, in acest an au fost finanțate cateva lucrări importante din judeţul Sălaj, prin amendamente la legea bugetului. Mă refer la deschiderea de noi șantiere şi de rezolvarea unor probleme care durau de ani şi ani de zile, aşa ca şi centura ocolitoare a municipiului Zalău. Vreau să vă spun doar despre podul care trece peste Someş, peste 108E, la Năpradea, de drumul care va face legătura intre Romita şi Chendrea şi, de ce nu, despre cele șapte milioane care se vor investi in extinderea ambulatoriului de la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi dotarea cu aparatură a spitalului judeţean. Referitor la intrebarea dumneavoastră, consider că acest festival merită să fie continuat, dar cu o astfel de abordare. Adică niciodată nu vom investi bani care nu vor produce nimic. Trebuie să investim bani care să aducă bani mai mulți și cand mă refer la bani, sunt chiar interese economice in momentul in care faci un festival, v-o poate spune domnul primar al Clujului, domnul Emil Boc. Noi avem un castru roman unde trebuie să investim prima dată in infrastructură, in promovarea castrului roman și să asigurăm in preajma castrului roman toată infrastructura necesară pentru a fi cu adevărat europeni și pentru a arăta că ne pasă de vestigiile pe care ni le-au lăsat inaintașii noștri acum 2.000 de ani. De aceea, mă bucur că luni putem să avem acest vernisaj, prin care tot ce s-a cercetat in zece ani de zile la castrul roman de către cercetătorii romani, in parteneriat cu Academia Romană, va fi expus publicului larg din Sălaj și nu numai, pentru că avem un mare interes din toată țara pentru a vedea ce se intamplă ala castrul roman. Festivalul cu siguranță va continua, nu in acest an, pentru că nu am bugetat datorită condițiilor pandemice, nu știam cum va evolua pandemia, și de aceea ne gandim să construim durabil și pe anul viitor să avem un program și un proiect sustenabil, care intr-adevăr să fie o sărbătoare pentru tot sălăjenii și pentru toată regiunea de nord-vest a Transilvaniei și, de ce nu, să avem invitați de onoare chiar din toată țara. Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, aţi afirmat că Romania, in momentul de faţă, se află in etapa in care Comisia Europeană face observații, mă refer la Planul naţional de redresare. Ce fel de observații a făcut Comisia? Florin Ciţu: Sunt mai multe observații, sunt pe capitole. Ştiţi foarte bine că sunt observații pe capitole /.../ fac niște observații, unele sunt observații, unele sunt solicitări de informații suplimentare, poate că nu am fost foarte clari. De aceea, am făcut acea atenționare către toți funcționarii din administrația publică, in special Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene, care de fiecare dată cand au avut nevoie de susținere din partea Guvernului, chiar și cu acea plată suplimentară pentru că lucrează pe fonduri europene, am fost de acord. Este nevoie de clarificări și PNRR este un program diferit, nu este un program similar cu cel pe fonduri europene. Aici, lucrurile sunt foarte clare din partea Comisiei şi avem un program care are borne foarte clare, proiectele trebuie să fie gata in 2026 și cred că aici e nevoie de calificări, să arătăm că, de fapt, proiectele sunt mature, sunt clare și de aceea credem că sunt mature. Şi asta vom face, pentru că eu ştiu că am inclus doar proiecte mature in acest program. E normal ce face Comisia Europeană, dar in același timp și noi trebuie să fim mult mai atenți. Administrația publică din Romania nu are cea mai bună reputație cand vine vorba de atenție și profesionalism, de aceea am avut in ultimii ani doar cateva exemple pozitive referitoare la fondurile europene. Il avem aici pe domnul Emil Boc, dar astea nu le vedem cam peste tot in Romania, deci şi de aici și acest avertisment al meu pentru toți angajații, toți cei care lucrează in administrația publică, la PNRR. Mare, mare, mare atenție! Nu pleacă nimeni acasă și dacă din cauza tratării superficiale, repet acest lucru, vom avea probleme cu adoptarea PNRR, pleacă acasă toți. Reporter: Domnule primar Emil Boc, o rugăminte: in perioada in care are loc UNTOLD la Cluj, deja se știe că va avea loc şi un festival la Bucureşti, cum veţi atrage turiștii la Cluj? Florin Ciţu: Mergem la amandouă! Lucian Bode: In acelaşi timp? Emil Boc: Cred că e cel mai bun răspuns. In primul rand, bine v-am găsit aici, in capitala Daciei Porolissensis! Mă uit atent la /.../ cu capitatele, pentru că Sălajul vine foarte-foarte puternic din spate și suflă in ceafă Clujului și mă bucur că, după 10-11 ani, din nou Transilvania, prin premierul Cițu, prin fostul ministru de finanțe Cițu și prin fostul ministru al transporturilor, Lucian Bode, și actualul ministru de interne, Transilvania este și contează din nou pe harta infrastructurii din Romania. Timp de 10 ani, din nefericire, PSD-ul ne-a ignorat, nici măcar un podeţ de la Nădășel la Mihăieşti nu a putut să facă, pentru a face cațiva kilometri de autostradă. Acum vedeți proiecte care pleacă in Zalău, proiecte de autostradă de la Nădăşel la poarta Sălajului, proiecte in toată Romania pană la urmă. Noi am luat numai partea care ține de noi. Asta arată că Romania are viitor și că romanii au viitor in această țară. Şi cum spuneați dumneavoastră, romanii ştiu foarte bine și să muncească şi ştiu la fel de bine să se şi distreze. Din punctul meu de vedere, dacă e să vorbesc de UNTOLD, el reprezintă pană la urmă victoria asupra pandemiei, victoria simbolică a noii normalități asupra pandemiei. Am ințeles că doar in prima zi s-au vandut peste 10.000 de bilete, pentru UNTOLD, de la anunțarea evenimentului. Sunt convins că va fi o ediție de succes, așa cum au fost și celelalte anterioare, nu mă indoiesc de acest lucru. Viziunea noastră nu este ca altele să nu existe, dimpotrivă, să existe şi la Bucureşti, să existe şi Neversea-ul la Constanța, să existe şi festivalul Porolissum, organizat de Consiliul Judeţean Sălaj anul următor, pentru că avem nevoie de evenimente de calitate in toată Romania şi peste tot. UNTOLD a reușit să-şi creeze acest brand, pornind de la Capitală Europeană a Tineretului in 2015, cand oraşul nostru a deţinut acest titlu european, şi am reuşit să ridicăm ştacheta in fiecare an şi să fim atrăgători pentru tot mapamondul, ridicand nivelul la Tomorrowland şi alte evenimente de acest fel comparabile in lume. In consecinţă, răspunsul meu este ceea ce primul-ministru a spus, dacă putem să mergem la amandouă, acesta este mesajul de bază, dar participarea la fiecare dintre ele trece prin vaccinare, deci acesta este şi mai important, al doilea mesaj după victoria asupra pandemiei pe care o consider simbolică, organizarea acestor festivaluri mari. Drumul sigur spre festival trece prin vaccinare, pentru că este cartea deschisă, calea facilă spre bucurie, spre un festival care să adune atat de multe energii pozitive aşa cum le-a adunat şi in anii anteriori, dar, repet, drumul spre festivaluri trece prin vaccinare. Reporter: Şi, domnul ministru Bode, in contextul evenimentelor de la Galaţi, ce mesaj le transmiteţi oamenilor de acolo? Este Romania o ţară sigură? Lucian Bode: Răspunsul meu este, fără nicio rezervă, Romania este o ţară sigură. Şi aşa cum am explicat după tragedia de la Arad, de ce spun că Romania este o ţară sigură, spunand foarte clar că vorbim de o tragedie, intr-adevăr, dar care in Romania s-a petrecut o singură dată in ultimii 30 de ani, au mai fost incercări, tentative cu o astfel de modalitate, de practici, dar care nu s-au soldat cu victime. Aşadar, am spus atunci că nu vorbim de un lanţ de astfel de incidente, vorbim de un incident singular in legătură cu Arad. In legătură cu Galaţi, pentru că, intr-adevăr, cand moare un om este o tragedie, o tragedie a fost şi la Constanţa, cand azi noapte zeci de poliţişti au căutat un copil de trei ani şi n-au reuşit să-l găsească in viaţă dimineaţă, este o tragedie cand moare un om, dar aş vrea să vedem şi forţele de ordine, cei care suntem salvatorii, pană la urmă suntem chemaţi să salvăm viaţa oamenilor, credeţi-mă că este la fel de greu cand nu iţi indeplineşti această misiune şi nu poţi să salvezi viaţa celui care te-a chemat să-i salvezi viaţa. Dar trebuie văzut in particular fiecare caz in parte. Şi, legat de Galaţi, pentru că am fost aproape convins că o să mă intrebaţi de Galaţi, aş vrea să vă dau cateva detalii ca să vedeţi de ce s-a intamplat şi ce credem noi că a condus la această tragedie, şi despre victimă şi despre autor. In urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că victima deţinea un apartament in comun, in coproprietate cu fratele autorului, acesta din urmă fiind decedat in urmă cu doi ani in Viena. Atat autorul, cat şi ceilalţi moştenitori nu intenţionau să cedeze in intregime dreptul de proprietate către victimă. Seara trecută, in parcarea din faţa blocului victimei au avut loc discuţii contradictorii, iar in urma acestora autorul i-a aplicat victimei lovituri cu un obiect ascuţit, inţepător, un cuţit. Din verificările efectuate, nu au fost identificate sesizări sau plangeri anterioare in acest context. Conform datelor exploatate din bazele de date, autorul a fost cercetat pentru săvarşirea mai multor infracţiuni, infracţiuni de furt in Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, fiindu-i aplicate mai multe sancţiuni. In ceea ce priveşte victima, s-a stabilit că aceasta a fost condamnată la executarea pedepsei cu inchisoarea pentru săvarşirea infracţiunii de proxenetism şi cămătărie. Aşadar, cercetările, ştiţi foarte bine, sunt continuare de către Parchetul de pe langă Tribunalul Galaţi sub aspectul săvarşirii infracţiunii de omor şi vorbim despre un caz particular, un caz in care, iată, doi cetăţeni care au avut in coproprietate la un moment dat un imobil au ajuns la acest deznodămant tragic, vorbim de fratele victimei şi, respectiv, de către autor. Romania este o ţară sigură. Din păcate, se intamplă şi astfel de evenimente. Salvatorii sunt chemaţi de mii de ori in timpul unui an să intervină şi de cele mai multe ori, 99,9% din cazuri, reuşesc să salveze viaţa oamenilor. Se intamplă şi astfel de tragedii, iar legea şi domnia legii trebuie să dăinuie. Mulţumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, de cand va incepe şi ţara noastră să emită certificatul verde? Cateva ţări europene o fac deja. Inţeleg că incă noi nu am transpus legislaţia europeană in cea naţională. Mulţumesc! Florin Ciţu: De la 1 iulie. De la 1 iulie vom avea certificatul verde. Reporter: Domnule ministru, ne va afecta intr-un fel faptul că vom primi aviz de la Comisia Europeană abia in septembrie şi banii probabil in octombrie? Florin Ciţu: Nu, pentru că acesta era planul oricum, ne aşteptam să vină banii in partea a doua a anului, am spus de la inceputul anului că vor fi in partea a doua a anului. Cred că avem o intarziere doar de 30 de zile faţă de planul iniţial. Cam aşa arată lucrurile acum, deci o intarziere de 30 de zile faţă de planul iniţial. Vom primi avansul in acest an şi, oricum, dacă sunt cheltuieli, le putem face de la buget şi apoi le putem deconta, dacă sunt cheltuieli care sunt legate de PNRR. Deci nu este nici o problemă, proiectele vor fi făcute. Reporter: Am inţeles. A doua intrebare, legată de centura ocolitoare. Prima şosea nouă din Romania construită de chinezi - ce părere aveţi? Florin Ciţu: Este prima şosea construită. Știu la ce vă referiţi aici. Guvernul pe care il conduc a luat o decizie; această decizie se va aplica pentru contracte in viitor. Este un proiect deja in derulare. Contractele in derulare trebuie onorate - am spus acest lucru de fiecare dată, deci nu abdic de la acest principiu. Dar, pentru viitor, am luat o decizie pe care mi-am asumat-o, o decizie politică și așa vor merge lucrurile in viitor. Voiam să revin puțin și la partea cu concertele. Domnul primar a spus foarte clar că ne dorim concerte cam peste tot. Eu aș vrea să spun, pentru că aţi spus cifra de 10.000, aș vrea să atrag atenţia că asta inseamnă că deja avem 10.000 de persoane vaccinate care merg acolo, pentru că astăzi regulile spun foarte clar că 1.000 de persoane, iar ce avem peste o mie de persoane trebuie să fi vaccinate. Acesta este rolul acestor concerte. De aceea, suntem de acord, vrem să să se vaccineze cat mai mulți tineri și aici și e vorba de toate festivalurile, nu doar despre cel de la Cluj, trebuie să ne gandim in toată Romania; oamenii au nevoie să meargă, după această perioadă, dar trebuie să fie persoane vaccinate. Aceşti 10.000 care au cumpărat bilete inseamnă clar că sunt persoane vaccinate, dar ştiu acest lucru. Deci trebuie să se continuăm campania de vaccinare in toată Romania, cu toate festivalurile, cu tot ce aveam pană acum, să revenim la normalitate. Nu trebuie să ne gandim doar la un festival-pilot acolo sau un festival in altă parte, un concert... Tot ce aveam noi inainte de pandemie, viața noastră trebuie să revină la normalitate și revenim doar prin vaccinare. Aceasta este singura soluție pe care o avem. Reporter: Domnule prim-ministru, am o intrebare pentru dumneavoastră. Sunteţi mulţumit de felul in care decurge campania de vaccinare in acest moment? Florin Ciţu: Campania de vaccinare avea un scop clar: acela de a invinge pandemia. Dacă mă uit la acest indicator și observ că, de exemplu, Bucureștiul are peste 50% din persoanele eligibile vaccinate, Clujul este aproape, și așa departe, dar și faptul că putem să fim in spațiul public fără mască, da, este un succes; deci avem niște indicatori clari că această campanie de vaccinare a funcționat. In același timp, e adevărat că pentru a avea succesul suprem, trebuie să accelerăm lucrurile. De aceea am inceput o campanie de comunicare, cred că acum două sau trei săptămani, de la Guvern, de aceea, de fiecare dată, in fiecare vizită pe care o fac, mă intalnesc cu președinţii Consiliilor Județene, cu primarii, cu prefectul, pentru a le spune să se implice mai mult, pentru că acum lupta este să ducem vaccinul cat mai aproape de cetățeni, să-l ducem in zona rurală, acolo trebuie să mergem și soluțiile sunt la primar, la preşedintele Consiliului Județean, la prefect. Şi, de fiecare dată, chiar dacă nu vrem să politizăm acest lucru, trebuie să observăm in spațiul public că doar primarii PNL și UDMR sau cei de la guvernare se implică in această campanie și mai puțin liderii de opinie sau primarii din opoziție. Eu, pană astăzi, sincer, nu l-am văzut pe Marcel Ciolacu să meargă intr-un centru de vaccinare, să susțină campania de vaccinare. Nici pe Sorin Grindeanu sau nu știu cine mai este in conducerea PSD, doamna Gabriela Firea. Nu i-am văzut să meargă să susțină această campanie de vaccinare și nu ințeleg de ce, pentru că această campanie de vaccinare este a noastră, a tuturor, este o campanie pentru revenirea la normalitate a intregii Romanii, nu doar a Partidului Naţional Liberal sau a acestei guvernări. De fiecare dată voi ridica această provocare pentru liderii de opinie ai social-democraților, să vină să susțină această campanie de vaccinare public. Reporter: Mulţumesc! O intrebare pentru domnul ministru Bode. Domnule ministru Bode, cum se organizează concursurile pentru funcţiile de conducere? Vă spun asta, deoarece domnul Stuparu tocmai a fost desemnat din nou la conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Sălaj. Lucian Bode: Fiţi convinsă că nu organizăm concursurile in Ministerul Afacerilor Interne in funcție de domnul Stuparu sau de șeful Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj. Am spus și in urmă cu o săptămană, principala noastră preocupare pentru a asigura un management stabil, predictibil la nivelul tuturor structurilor noastre, este aceea de a scoate la concurs posturile de conducere. Faptul că doar in Poliția Romană, din 4.800 de posturi de conducere, 1.380 sunt imputerniciți in aceste posturi de conducere, arată că este nevoie urgent ca această procedură să inceapă. Vorbim de peste 30% din posturi. In consecință, la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgență, concursurile deja se derulează pentru 37 de posturi de conducere la nivel central și județean. Pentru Inspectoratul General al Poliției Romane, pentru Inspectoratul General Poliției de Frontieră, pentru Inspectoratul General al Aviației, pentru Direcția Generală de Protecție Internă, pentru Direcția Generală Anticorupție, am primit, in această săptămană, o propunere de agendă, de calendar, pe etape, in funcție de urgențele pe care fiecare inspector general, șef de structură le are. In consecinţă, săptămana viitoare vom face public calendarul concursurilor la nivelul acestor structuri, aşa cum am făcut şi pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Și vă dau o veste bună dvs. şi sălăjenilor: in lista zecilor şi sutelor de poziţii, veţi vedea că vom scoate la concurs şi funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sălaj. Domnul Stupar a făcut o treabă foarte bună aici in funcţia de şef al inspectoratului, imputernicit. I-a expirat această perioadă de un an, este desemnat din poziţia de adjunct, este o procedură absolut legală. Dar, cum am spus şi data trecută, organizarea de concursuri şi ocuparea acestor poziţii in urma unor concursuri transparente, cu o comisie foarte bine articulată, respectată, cu mediul academic reprezentat acolo, cu sindicatele reprezentate in aceste comisii, este preocuparea noastră şi aşa se va intampla in săptămanile următoare, incepand cu săptămana viitoare. Florin Ciţu: Vă mulţumim. Emil Boc: Numai o secundă, aş vrea să mai adaug un lucru, dacă-mi permiteţi, in calitate de primar. Am salutat anunţul făcut ieri de premierul Romaniei la Timişoara, cu privire la faptul că asfaltul, investiţiile şi civilizaţia vor ajunge in fiecare colţ al Romaniei. Adică toate proiectele primarilor... Și sunt peste 3.200 de unităţi administrativ-teritoriale in ţara asta și mulţi primari au proiecte pe care n-au reuşit să şi le finanţeze, pe PNDL, sau pe programele operaţionale sectoriale, fie că n-au avut 2.000 de cetăţeni şi toate primăriile sub 2.000 n-au fost eligibile. Iar actul de curaj al premierului Romaniei de a anunţa: dragi primari, pregătiţi-vă proiectele, la rectificarea din august aveţi bani să duceţi ultima palmă de asfalt pentru a moderniza tot spaţiul Romaniei, astfel incat să atrageţi investitori şi să duceţi civilizaţia in fiecare localitate din Romania... Este un mesaj, după părerea mea, revoluţionar, din perspectiva faptului că, pentru administraţiile locale, ştiţi bine că o barieră majoră in calea turismului, in calea dezvoltării investiţiilor este lipsa infrastructurii de bază. Or asta arată că acest guvern şi premierul are viziunea şi determinarea de a pune Romania pe primul loc şi de a da primarilor şansa să poată arăta comunităţii pe care o conduc că reuşesc să o ducă la nivelul următor de modernizare. Aşa incat mesajul de dincolo de cel de apreciere, ca primar, este de a le spune colegilor mei primari: actualizaţi-vă documentaţiile tehnice, pregătiţi-vă proiectele, pentru că acest guvern este alături de dvs. Reporter: O ultimă intrebare aş avea, dacă-mi permiteţi. Ţine mai mult de administraţie publică decat de guvernare dar, in acelaşi timp, ţine totuşi şi de guvernare. Situaţia creată la Sectorul 1 Bucureşti prin această necolectare a gunoiului menajer de către firma care trebuie să facă acest lucru, din cauza conflictului dintre doamna Clotilde şi firma respectivă, este una foarte gravă, care poate genera, fără nici un fel de discuţie, o epidemie. Pentru că noi, chiar dacă nu locuim in Bucureşti, tranzităm Bucureştiul şi zeci de mii de romani fac asta zilnic, tranzitează Bucureştiul, suntem in pericol. Deci această problemă locală, ca să spun aşa, a Sectorului 1 se poate transforma in una naţională, de siguranţă naţională, pană la urmă, pentru că starea noastră de sănătate este... Emil Boc: Eu l-am văzut pe prefectul capitalei, care coordonează toate serviciile deconcentrate, inclusiv Garda de Mediu, instrumentul de bază pentru declararea unei stări de alertă sau a altei situaţii, că a spus că nu sunt intrunite condiţiile legale pentru a declara starea de alertă. Deci, eu am incredere in autorităţile statului. Eu, in 2015, am trecut printr-o criză mult mai gravă la Cluj, am fost in prag de a nu putea să ridic 400 de tone de deşeuri zilnice din municipiu, pentru că mi-a fost sistat peste noapte, de către acea administraţie naţională, un depozit temporar. N-am dormit zile intregi pană am găsit soluţii. Și am dus gunoaiele la Oradea, la Targu Mureş, la Sighişoara, pană cand am reuşit să autorizez o rampă temporară. Nu vreau ca nici un primar să treacă printr-un asemenea stres, să ai o comunitate... Pentru că vreau să ştiţi că, dacă nu se ridică o zi gunoiul, ca să intri in normalitate iţi trebuie trei zile după aceea. Reporter: Cel puţin. Eml Boc: Minim. Reporter: Intrebarea mea nu era aceasta, intrebarea mea era dacă această doamnă primar a Sectorului 1 Bucureşti poate fi trasă la răspundere pentru ceea ce face. Lucian Bode: De către alegători. Florin Ciţu: Garda de Mediu a luat nişte decizii /.../. Mulţumim! Lucian Bode: Mulţumim frumos! Galerie foto - Vizită la Maratonul vaccinării Zalău Declarațiile premierului Florin Ciţu după vizitarea centrului in care este organizat Maratonul vaccinării anti-COVID din Zalău [Check against delivery] Florin Ciţu: /.../ miniştrii să se implice. Domnul Bode a fost primul care a luat inițiativa, impreună cu domnul prefect, cu domnul preşedinte al Consiliului Județean, și au făcut acest maraton de vaccinare. Astăzi suntem aici pentru rapel de la Pfizer. Am introdus și Johnson de atunci. Imi pare bine să văd oameni care se vaccinează, care vin la rapel, pentru că viața noastră o să fie mai ușoară de acum incolo; și pentru concedii, suntem mai liniștiți, nu o să mai avem probleme, o să fie totul mai simplu și o să ne intoarcem la normalitate. Am venit doar să văd acest loc, pentru că e un loc important. In același timp, judeţul este pe locul 10, cu aproape 30% rată de vaccinare, deci trebuie să facem mai mult. S-a făcut acest lucru, dar, domnule prefect şi domnule președinte al CJ, trebuie să facem mai mult pentru că trebuie să ducem vaccinul cat mai aproape de cetățeni şi aveți resurse; și dacă aveți nevoie de resurse, puteți să apelaţi și la Guvern, să vă ajutăm. Eu vă mulțumesc şi felicitări din nou, pentru tot ce ați făcut aici. Mulţumesc. 2021-06-11 13:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1001.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința extraordinară a Consiliului pentru Dezvoltare Regională VestȘtiri din 10.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-extraordinara-a-consiliului-pentru-dezvoltare-regionala-vestGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulțumesc, domnule preşedinte! Şi mulţumesc pentru invitație! Sunteţi cei mai tari. Imi pare bine că aţi inceput cu fondurile europene, şi trecem ușor, după ce am discutat despre PNRR - și revenim la PNRR -, la absorbţia pe exercițiul 2021-2027, pentru că eu mă uit la toate sursele de finanţare pentru investiții. Romania are nevoie de investiții, nu mai neagă nimeni acest lucru. Avem proiecte in diferite stadii de pregătire și avem trei surse de finanțare: avem bugetul de stat, pe care il știm cu toții, avem fondurile europene - și aici sunt de acord cu faptul că lucrurile, in trecut, au mers slab, ca să fim eleganți, dar și din cauza legislației in vigoare și a modului in care s-a lucrat și a birocrației, de care ne plangem cu toţii, dar nu s-a făcut nimic in aceşti ani, şi este datoria noastră să modificăm lucrurile in perioada următoare, intr-un termen foarte rapid - şi, bineinţeles, PNRR. Cu toţii ne uităm la această sumă, care de fapt a fost negociată de preşedintele Klaus Iohannis. Cei 76 de miliarde de euro revin Romaniei după negocierile pe care le-a făcut preşedintele Klaus Iohannis. Implementarea PNRR a inceput anul trecut. In guvernarea de anul trecut am inceput cu proiectul - eram la Ministerul Finanţelor, sub patronajul, ştiţi foarte bine, al domnului preşedinte Klaus Iohannis. De atunci am discutat despre proiecte şi despre prioritizarea acestor proiecte. PNRR, deja depus, are două componente - şi de ce este un program special şi imi place mie foarte mult acest PNRR? In primul rand, are componenta de reforme şi componenta de investiţii. In acelaşi timp, are o limită clară in care banii pot să fie investiţi: 2026. Deci, discutăm de 2026 - 29,2 miliarde de euro care trebuie să fie investiţi. Nu vorbim de consum, vorbim doar de investiţii. Mai mult, diferit de fondurile europene avem niște borne intermediare, ceea ce face lucrurile foarte simple pentru noi atunci cand evaluăm un proiect. Avem un proiect care este in PNRR, in derulare - de exemplu, construim un spital. Am spus foarte clar că prioritatea mea o reprezintă să construim cateva spitale in această perioadă. Nu a fost niciunul construit in 30 de ani de zile! Și avem un spital, care reprezintă un proiect in derulare, dacă se intarzie acel proiect, altul poate să-i ia locul. Deci trebuie să lovim acele ţinte, acele borne, da? Nu lovim bornele, care sunt pe investiţii şi pe reforme, nu primim banii. Mi se pare foarte transparent, foarte clar, foarte eficient; ştii de la inceput la ce te bagi. De aceea, o condiţie importantă a PNRR este reprezentantă de proiectele mature, care pot să fie finalizate pană in 2026. Şi aici nu... Ştiu că lumea a tot discutat - de ce nu e inclus proiectul X sau proiectul Y. Nu poţi să te duci la Comisia Europeană cu proiecte care se finalizează istoric, in șase, șapte, opt ani, şi tu să spui că le faci in trei ani de zile, după ce tu niciodată nu ai făcut un astfel de proiect in Romania, deci n-ai niciun fel de istorie că poţi să faci un astfel de proiect. De aceea, am fost foarte transparent şi foarte onest cand am negociat cu Comisia Europeană, şi am vrut să fie foarte clar: includem in PNRR ceea ce facem, pentru că obiectivul este să luăm cei 29,2 miliarde de euro. Acolo clar, şi au fost discuţii foarte mari - şi vă dau doar trei elemente. In primul rand, infrastructura. A fost o discuţie despre infrastructură, dacă este verde sau nu - pentru că o altă condiţie a PNRR este ca fiecare proiect să aibă o componentă importantă de verde, deci să nu polueze, şi cealaltă de digitalizare. In discuţiile pe care le-am avut acolo am spus foarte clar că Romania are nevoie de investiţii in infrastructură şi că le vom face oricum - ori le facem prin PNRR, ori le facem de la buget, dar noi le facem. Şi avand in vedere şi faptul că avem o strategie fiscal-bugetară de reducere a deficitului bugetar, e mai bine să le facem prin PNRR, că sunt mai ieftine. Ăsta a fost unul dintre argumente. Şi acolo sunt alocate sume importante. Un al doilea lucru la care ţin foarte mult in PNRR, şi iarăşi a fost o discuţie, il reprezintă construcţia de spitale noi. Pentru că acest program a apărut după o criză sanitară care a lovit toată Europa, și am observat că, indiferent de cate sume au fost investite in sistemele de sănătate din toată Europa, toate au avut probleme și toate au fost aproape de colaps. De aceea, o componentă importantă o reprezintă această construcție de spitale noi; pentru Romania este vitală. In 30 de ani de zile nu s-a construit, din bani publici, niciun spital. Am reușit să trecem prin pandemie mai bine decat alte țări pentru că am luat alte măsuri, dar, la un moment dat, am avut și noi o presiune pe sistemul de sănătate. Țineți foarte bine minte, in valul trei, cand a trebuit să creștem numărul de paturi la ATI cu 200 de paturi, și nu se putea face acest lucru; era foarte complicat să faci lucrurile peste noapte. De aceea, partea de reziliență de aici vine, din program, construiești un sistem de sănătate flexibil, puternic, care să facă față șocurilor și capacitatea să ai spitale reprezintă una dintre componente. Al treilea element care a trebuit să fie negociat și, din nou, am explicat că Romania are nevoie, este acest Fond de dezvoltare pentru unitățile administrativ-teritoriale. Un fond de dezvoltare care are acolo două miliarde de euro, bani care se vor duce către unitățile administrativ-teritoriale, in special cele care nu au avut acces la finanțare pană in acest moment. A fost o negociere, o discuție și am spus foarte clar că Romania are nevoie acest fond. Romania trebuie să se dezvolte și are nevoie de acest fond, și noi il vom face și este in PNRR. Bineințeles că am inclus acolo, domnule preşedinte, și consiliile județene, vor fi cele care vor putea să acceseze fondurile; este un element de noutate. Asta a fost partea de pană acum a PNRR-ului. Urmează implementarea PNRR-ului; să știți că nu este ușor. Eu știu că ne uităm la acești bani și spunem: 76 de miliarde de euro pentru Romania. dar gandiți-vă că e vorba de cinci ani de zile să atragi această sumă, cand PIB-ul Romaniei este 200 de miliarde de euro, astăzi. Deci, vorbim de o sumă foarte mare, ceea ce inseamnă că administrația, dumneavoastră, trebuie să vă mișcați foarte bine și foarte eficient. Birocrația de care vorbim are o componentă in administrația centrală de care mă voi ocupa eu, dar are o componentă și la dumneavoastră, de care trebuie să vă ocupați dumneavoastră. Trebuie cu toții să eliminăm din birocrație, ca să putem să atragem acești bani, să putem să beneficiem de acești bani. 76 de miliarde de euro, 29,2 miliarde din PNRR. Este o provocare pentru noi toți această sumă, să știți, și să putem să menținem și echilibrul macro și așa mai departe, dar eu sunt sigur că putem să facem acest lucru, pentru că nu vom mai avea, și suntem cu toții conștienți că nu vom mai avea această șansă pe care o avem acum - acest Plan Marshall să vină peste fondurile europene și, in același timp, să avem și resurse la buget. Avem o economie care crește, avem resurse și putem să facem și alte investiții, cele care nu sunt incluse in PNRR și in fondurile europene. De aceea, avem o șansă unică in acest moment, iar faptul că vorbim de 2027 imi face mie foarte clară misiunea și obiectivul de a menține această guvernare cel puțin opt ani de zile. Pentru că eu vreau să mă asigur și vreau să ne asigurăm că implementăm acești bani. Facem reforme noi și, in același timp, implementăm și aceste programe. Cele trei elemente importante, sunt mai multe lucruri in PNRR, bineințeles, detalii, acum negociem, dar, din punctul meu de vedere, acestea sunt vitale: infrastructura rutieră și feroviară, de care Romania are nevoie, spitale și acest fond pentru UAT-uri, in care au fost incluse și consiliile județene. Și un ultim lucru: in ordonanța de implementare pe care o vom aproba voi include și ADR-urile la unitățile care să fie parte in implementare. Deci, ADR-urile vor face și ele parte din acea ordonanță, ca să implementeze proiecte de investiții, nu doar ministerele. Este o modificare pe care o vom face in perioada următoare. Eu vă mulțumesc și, dacă mai sunt intrebări sau pentru detalii, sunt aici. Mulțumesc, domnule preşedinte! 2021-06-10 20:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-10-08-53-02big_image_8_resize.jpgVizita premierului Florin Cîțu în județul TimișȘtiri din 10.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-in-judetul-timiGalerie foto - Vizitarea noului terminal de sosiri curse externe de la Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara *** Galerie foto - Vizitarea Universității Politehnice din Timișoara, in contextul sărbătoririi a 100 de ani de la inființarea instituției de invățămant *** Galerie foto - Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la sediul Consiliului Județean Timiș Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la sediul Consiliului Județean Timiș [Check against delivery] Alin Nica: Bine aţi venit la conferința de presă prilejuită de vizita primului ministru in Timișoara. Am avut o discuție excelentă cu domnul prim-ministru, promovand proiectele Timișului, pe care le cunoaştem cu toții, pornind de la stadion şi sala polivalentă, la autostrada Timișoara-Oravița, la Castelul Huniade și celelalte proiecte cuprinse in lista de 15 proiecte promovate de Consiliul Județean Timiș pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, Institutul Oncologic din Timișoara şi toate celelalte, pe care nu o să le mai repet, dar am discutat și despre modificările legislative de care Timișoara, in perspectiva Capitalei Culturale Europene 2023, va avea nevoie, pentru că, trecand de la 2021 la 2023, OUG 42/2019, respectiv OUG 51/1998, trebuie adaptate la noile realități. Am primit asigurări că toate aceste lucruri vor fi avute in vedere. Domnule prim-ministru vă dau cuvantul. Florin Cițu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua. Intr-adevăr, o vizită foarte bună pană acum. Ştiţi foarte bine că acest mandat este definit sau se axează pe investiții și mi-a părut bine să văd că primul lucru sau primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost să vedem aeroportul, să vedem noul terminal. Este un lucru bun că avem un terminal nou, ceea ce arată clar că Timișoara și județul Timiș se dezvoltă, pentru că ăsta este semnul: ai nevoie de un nou terminal, un aeroport care se dezvoltă, iți arată clar că ai mai mulți oameni care vin, mai multe companii și chiar am discutat acolo de un posibil proiect de dezvoltare a aeroportului, pe viitor. Ne gandim la această componentă Cargo de a o dezvolta mai mult și aici aveți și asigurarea mea că mă voi implica, să putem să facem acest proiect viabil cat mai curand. Romania trebuie să devină o zonă sau să devină un hub Cargo pentru această zonă regională sau pentru Europa. Al doilea lucru, am fost foarte bucuros să merg la Universitatea Politehnică, care implinește astăzi 100 de ani. E intotdeauna o plăcere să fii intr-un mediu academic, e acel spirit pe care il simți acolo, e specială și e o discuție foarte, foarte bună, in special cu Comitetul Director al dumneavoastră, oameni care au venit cu propuneri și probleme pragmatice, la unele deja imi cer deja soluții, dar a fost bună discuția despre noua lege a achizițiilor publice, la care deja lucrăm și pe care vrem să o imbunătățim și, bineințeles, despre investiții. In al treilea rand, bineinţeles că am discutat despre PNRR. Este un proiect important, este o sursă de finanțare a investițiilor in Romania, dar este una dintre sursele de investiții. PNRR, așa cum am spus, reprezintă doar o parte și investițiile pe care le-am inclus in PNRR sunt acelea care pot fi terminate pană in 2026 şi au aceste componente, au o componentă verde şi una de digitalizare. Dar, in același timp, mai avem alte surse de finanțare - fondurile europene și bugetul de stat. Şi aici aș vrea să fac un anunț. M-am uitat la cum sau in ce s-a investit sau ce proiecte sunt in aceste surse de finanțare. Nici in PNRR și nici in fonduri europene nu putem să avem drumuri comunale, drumuri mici, drumuri in localități mici și in comune. Acestea nu au putut să fie incluse acolo. Și atunci m-am uitat şi le-am cerut colegilor mei să imi facă o analiză, să vedem ce s-a intamplat in ultimii ani, unde s-au dus aceste investiții. Şi vedem că din proiecte, nici din fonduri nerambursabile și nici din PNRR nu au fost incluse aceste infrastructuri rutiere, județeană şi comunală. Acest lucru nu există. Deci, avem aceste surse de finanţare, dar ele nu au putut să fie folosite pană acest moment. Şi aici avem o problemă, pentru că știm foarte bine că acele localități, unde nu s-a putut investi in drumuri județene şi comunale au rămas in urmă. Dumneavoastră mi-aţi dat un exemplu, cand am venit aici, pozitiv, cand aţi spus că un singur drum a dus la investiții ale unor companii mari. Şi aveți dreptate. Atunci cand există infrastructură vin şi celelalte investiții. Am cerut această analiză şi este un lucru la care mă tot uit de ceva vreme și vreau să vă spun că vom demara un program de investiții special pentru aceste drumuri. Vor avea prioritate, bineinţeles, acele localități unde deja există canalizare și apă, dar nu putem să lăsăm in urmă comunitățile Romaniei, trebuie să dezvoltăm toată Romania. Din păcate, prin PNRR şi prin fondurile europene nu se pot face aceste investiţii şi atunci le vom face prin buget. Structura acestui program o voi anunța in perioada următoare. Dar este un lucru foarte important şi am vrut să-l anunț aici, langă dumneavoastră, pentru că sunteţi preşedintele Consiliului Județean şi ştiţi foarte bine ce probleme au fost cu bugetele in ultima perioadă. Şi nu in ultimul rand, bineinţeles, pentru că incă suntem in pandemie, vreau să vă felicit pentru că sunteţi in top 5 cu campania de vaccinare. Aţi făcut o treabă foarte bună, deşi aţi trecut printr-o perioadă dificilă la un moment dat, dar aţi făcut o treabă bună şi campania de vaccinare continuă. Nu trebuie să ne predăm in acest moment, trebuie să continuăm, cu toate resursele pe care le avem, pentru că nu știm sigur dacă a trecut sau nu pandemia. Voiam să vă felicit şi pentru acest lucru. Acestea sunt lucrurile pe care voiam să le anunț. Dacă mai sunt intrebări... Alin Nica: Eu aş mai dori să mai anunț cateva chestiuni pe care le-am discutat impreună. Autorităţile publice locale s-au plans de multe ori de faptul că au localitățile lor terenurile degradate, clădiri, canale ale ANIF sau ale Apelor Romane, tabere şcolare care sunt in proprietatea statului şi zac in părăsire neintamplandu-se nimic de zeci şi zeci de ani de zile pe locurile respective. Am văzut recent o modificare a ordonanței 57/2019 privind Codul Administrativ, pentru că principala opreliște in calea transferului de la minister sau de la diversele autorități, agenții care le deţin in proprietate către autorităţile locale era faptul că nu sunt intabulate. Acum s-a eliminat această prevedere şi am discutat cu domnul prim-ministru şi poate vă anunţă domnia sa care sunt intenţiile Guvernului in această direcție. Florin Ciţu: Mai sunt atunci cateva anunțuri, dacă mergem in această direcție. Unul este bineinţeles acesta că vrem printr-o ordonanță de urgenţă să facem cadrul legal ca, la cerere, acele unități administrativ-teritoriale care doresc să ia in administrare un drum forestier, un canal, o clădire a unei instituţii care este nefolosită, intr-o stare degradată şi creează probleme intr-o unitate administrativ-teritorială să poată să fie luate aceste lucruri la cerere, aceste obiective şi apoi să fie administrate, creăm cadrul legal pentru aşa ceva, deci, este un lucru pe care l-am discutat impreună. In același timp, am discutat despre nevoile tuturor UAT-urilor din Romania pentru cofinanțare, pentru că foarte multe dintre UAT-uri au proiecte, pe fonduri europene, costurile au crescut şi este nevoie de fonduri de cofinanțare şi atunci vom avea o ordonanță, care este in avizare şi cred că este gata la Ministerul Finanțelor, care permite UAT-urilor să se imprumute direct din Trezorerie, din fondul de privatizare. Aceste lucruri sunt deja in derulare in perioada următoare. Toate merg in această direcție in a promova investițiile. Am arătat anul trecut, arătăm şi anul acesta, chiar şi cifrele care au apărut astăzi, că singura soluție, și e o soluție liberală, este aceea de a investi ca să poți să ai creștere economică, după aceea să poți să imparți, să ai și salarii mai mari, şi pensii, și alocații etc. Asta este direcția in care merg: intai investești, produci și apoi poți să imparți pentru toată lumea și toată lumea poate să se bucure. Vestea pe care am avut-o astăzi cu investițiile nete in economie, şi aş vrea să explic ce inseamnă asta pentru fiecare. Investiţii nete in economie inseamnă capacitate nouă de producție; investiţii nete care au crescut cu 10% inseamnă că avem mai multe mijloace fixe noi, deci capacitate nouă de producție, iar cele pe care le aveam au fost modernizate, tocmai pentru a fi mai productive. Şi asta a fost o discuție bună pe care am avut-o şi la Universitatea Politehnică, acolo unde, bineinţeles toţi știm că in acest moment avem creșterea economică, dar avem și creșterea costurilor și bineințeles că apar, cei care și anul trecut spuneau că nu putem să avem creștere economică și am avut, și acum incearcă să ne spună că vai, uitați costurile, va veni inflația și vor crește dobanzile ş.a.m.d. Toți acești oameni uită un lucru: Nu mai suntem in economia socialistă a ultimilor ani. Suntem intr-o economie in care se investește, ceea ce inseamnă că vom avea productivitate. Este acest element, creșterea productivității este ceea ce face diferența și va asigura o creștere economică neinflaționistă in această perioadă. Orice creștere a prețurilor este temporară, tranzitorie și nu este nici un motiv pentru a vedea o creștere a dobanzii in Romania, mai ales că acest guvern s-a angajat foarte clar la două lucruri: reformă și investiții, și bineințeles și al treilea reducerea deficitul bugetar, la care se uită toți investitorii. Facem reformă, facem investiții, reducem deficitul bugetar și veți vedea că vom avea creștere economică in fiecare an fără să avem o presiune inflaționistă şi fără să fie nevoie de o creștere a dobanzilor. Foarte bună discuția astăzi de la universitate. Mi-a plăcut foarte mult, un mediu bun și provocator. Alin Nica: Ori de cate ori veţi dori să testaţi politicile publice vă aşteptăm aici la dezbateri in Timişoara. Mai avem incă trei mari universitaţi de stat -Universitatea de Vest, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului şi Universitatea de Medicină şi Farmacie - şi vă asigur că avem profesionişti in toate domeniile, care pot fi suport pentru politicile publice generate de administraţia centrală. Eu vă dau cuvantul pentru intrebări. Suntem deschişi la intrebări. O singură intrebare, pentru că suntem foarte mulţi şi timpul este limitat. Reporter: Bună ziua, domnule premier. In 5 mai, domnul Alin Nica anunțat că Guvernul Ciţu, citez, va ajuta din nou Primăria Timișoara cu a treia contribuție consistentă, referindu-se la cei aproximativ 12 milioane de euro pentru achiziționarea certificatelor verzi de către Societatea de Termoficare. Pană acum, banii nu au venit, intre timp, primarul Fritz l-a acuzat pe domnul Nica pentru că a postat, banii nu au venim pentru că domnul Nică a făcut publică această intenție a Guvernului. V-aş intreb dacă banii vor mai veni? Dacă vin, cand și dacă nu vin, de ce nu mai vin? Mulțumesc. Florin Cițu: Să ştiţi că Primăria Timişoara este una dintre cele mai bine finanțate primării din Romania. A primit, prin Anexa 7.03, cred că 28 de milioane de lei, primește lunar din IVG , din venitul global aproape 45 de milioane de lei. La momentul in care mă uitam eu, erau vreo 18 milioane de lei in cont, 19 milioane de lei. Dar in ceea ce privește..., există mai multe justificări. Problema a fost aici că acea cerere a venit prea tarziu. Și m-aş intreba de ce? Pentru că aceste certificate verzi se cumpără, știi că ai nevoie, trebuie să le cumperi, şi le cumperi din timp şi intrebarea este de ce au venit așa tarziu. Cererea a venit in momentul in care se emitea deja acea amendă - nu ştiu dacă domnul preşedinte ştia exact care sunt etapele - poate de aceea a şi postat - sau dacă știa care este situația financiară a Primăriei, dar eu vă spun că poate e un moment bun de reformă, să vedem cum s-au cheltui banii in prima parte a anului, de ce nu s-au plătit certificatele verzi și așa departe. Ar trebui să ne uităm și la acest lucru. Eu sunt foarte transparent. In Romania, mai sunt și alte unităţi administrativ-teritoriale: Constanța, care și-a plătit certificate verzi din proprii bani și așa mai departe. Reporter: Să inţelegem că banii nu vor mai veni de la Guvern. Florin Ciţu: Există această ordonanţă care permite tuturor UAT-urilor - nu discriminăm, pentru că nu sunt adeptul discriminării - , permite tuturor UAT-urilor să se imprumute pentru alte cheltuieli. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru. Ieri, președintele Orban vorbea de PNDL 3, fără să dezvolte foarte mult acest subiect. Va exista un PNDL 3, nu va exista? Cand va incepe, dacă va incepe? Florin Ciţu: Eu vă spun acum că atunci că atunci cand anunţi un program e bine să anunţi şi sursa de finanţare, că aşa putem să anunţăm toţi programe. Eu v-am prezentat dumneavoastră ceea ce vreau eu să fac, după o analiză pe care am făcut-o foarte in detaliu a modului in care au fost investiţi banii in ultimii ani de zile. Banii au fost investiţi in infrastructură, dar au ocolit drumurile judeţene şi comunale. Pentru acestea, sunt, e adevărat, la CNI, depuse foarte multe proiecte pentru drumuri /.../ creez acest program şi bineinţeles că eu trebuie să găsesc sursa de finanţare şi cu asta mă ocup, să găsesc sursa de finanţare pentru acele comunităţi care au fost ocolite in aceşti ani de toate programele şi nu sunt eligibile pe fondurile europene. Vom găsi resursele pentru aceste comunităţi. Dar eu vreau să mai pun o mică condiţie: să aibă prioritate acele comunităţi - pentru că trebuie să premiem acei primari - care deja au şi canalizare, şi apă. Dar, bineinţeles, doar prioritizare. Toate comunităţile care au nevoie, care au fost ocolite şi n-au putut să ia bani, nu au avut fonduri eligibile, nu au fost eligibile pentru fonduri să poată să aibă şi drumuri. Exemplul pe care mi l-a dat domnul Nica este foarte bun. Un drum de doi kilometri care a adus investiţii foarte mari de companii multinaţionale. Infrastructura este cheia. Uitaţi-vă ce s-a intamplat că am tot intarziat drumul expres Craiova-Piteşti; dezvoltarea companiei Ford a fost intarziată de acest lucru. Au venit, au investit pe baza unei promisiuni, iar guvernele anterioare nu au făcut ce au promis şi, din păcate, nu s-a putut dezvolta compania aşa cum dorea să se dezvolte, aşa cum poate Romania să se dezvolte. In zone unde avem infrastructură vedem şi investiţii. Mă voi ocupa să avem investiţii. Nu ştiu despre acel program /.../. Reporter: Bună seara. Domnule premier, astăzi ICCJ a dat o decizie extrem de importantă. A fost anulată o hotărare a CNSU pe motivele invocate in instanţă a fost inclusiv nepublicarea hotărarii in Monitorul Oficial, plus alte proceduri, de exemplu procesul verbal prin care era atestată o şedinţă a CNSU. E adevărat că pe surse şi noi mai ştim, in presă, că este vorba, practic, de mai multe discuţii pe WhatsApp. Vreau să vă intreb dacă confirmaţi acest lucru, in ce situaţie suntem acum dacă suntem in ilegalitate conform acestei decizii a ICCJ de un an şi ceva incoace, avand in vedere că sunt mai multe hotărari ale CNSU care nu au fost publicate in Monitorul Oficial şi in contextul declaraţiilor dumneavoastră spunand acum ceva timp că este suficient să fie puse pe site-ul Guvernului? Florin Ciţu: Da, declaraţiile mele sunt după ce mă consult cu specialiştii. Și dumneavoastră ar trebui să spuneţi că e vorba de o hotărare CNSU care e abrogată, care nu mai are nici un efect. Despre asta vorbim acum, despre o hotărare care este abrogată, nu are nici un efect. Eu vă spun că toate sunt legale şi, de fiecare dată cand am fost in instanţă - şi aţi văzut că le atacăm - am caştigat. Specialiştii spun că toate sunt legale. Eu merg pe mana specialiştilor din justiţie. Reporter: Consideraţi că decizia ICCJ atunci nu este /.../? Florin Ciţu: Nu, nu am spus aşa ceva. Am spus doar că este vorba despre o hotărare CNSU care este abrogată, atata tot. Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, in legătură cu certificatul digital, ştim că va cuprinde trei tipuri de informaţii: persoane vaccinate, persoane care au trecut prin boală sau persoane care au un test PCR negativ. In ceea ce le priveşte pe persoanele care au trecut prin boală, dar s-au tratat acasă, au stat acasă, nu au mers la spital, care este situaţia lor? Cum vor putea fi incluse in aceste evidenţe? Florin Ciţu: Am intrebat şi eu acest lucru, să ştiţi. Mi s-a spus că nu putem să includem decat persoanele care sunt in baza de date. Dacă s-au tratat acasă, dar ele sunt in baza de date şi ştim că au trecut prin boală, vor fi incluse. Dar dacă sunt persoane care au trecut prin boală şi nu ştiu, atunci nu pot să fie in baza de date. Deci, acelea care s-au tratat acasă sunt acolo. Dar pentru toată lumea soluţia cea mai simplă este vaccinarea. M-am vaccinat şi apoi nu mai există astfel de probleme. Reporter: Bun, dar de unde ştim dacă au trecut prin boală dacă s-au tratat acasă? E suficient un test PCR pozitiv? Florin Ciţu: De obicei, cand te tratai acasă şi treceai prin boală, dacă aveai simptome, sunai la DSP și te lua in evidență, așa mai departe. Deci, exista acea procedură. Dacă nu ai sunat la DSP, dacă nu ai fost nicăieri, atunci nu există o dovadă că ai trecut prin boală, pentru că este și reversul medaliei, pot să spună că au trecut prin boală, dar nu au trecut prin boală și atunci trebuie să avem exact documentat. Mulţumesc! Reporter: Vasile Dancu a avut o declaraţie şi a spus că in urma unui sondaj, social-democraţii l-ar preferat pe Ludovic Orban in eventualitatea unei discuţii cu posibilitatea unui scenariu de guvernare PNL-PSD. Dumneavoastră cum v-aţi poziţiona in cazul unui probabil astfel de dialog, dacă cu dumneavoastră la conducere, cei de la PSD ar avea o discuţie despre un eventual guvern PNL-PSD? Florin Ciţu: Niciodată cu mine la guvernare și la președinția PNL nu vom avea o guvernare cu PSD. Asta este foarte clar. Am fost un adversar al PSD din primul moment in care am intrat in parlament, am avut cele mai multe moțiuni ale PSD impotriva mea cand eram ministru de finanțe. Nu există pentru mine nicio situație in care vom guverna cu PSD cat sunt eu premier sau președinte al PNL. Reporter: Bună ziua! Intrebarea mea este: că după zece zile de la explozia de la Arad incă nu avem /.../, cum comentaţi acest lucru şi mai ales cei de la Bucureşti au refuzat să colaboreze cu cei de la Arad pentru că le era teamă că există o colaborare cu clanurile mafiote. Cat de sigură este Romania in aceste condiţii? Florin Ciţu: Romania este foarte sigură. Vorbim de un caz și cred că in acest moment cu siguranță se fac toate eforturile pentru a-i prinde pe cei care au făcut acest atentat. Vorbim de un singur caz in Romania. Am discuții zilnice cu ministrul de interne despre acest caz. Mă ține la curent cu informații noi care apar in fiecare zi. Cum vor avea rezultatul final vă vor prezenta și ii las pe ei să vă prezinte. Dar, repet, Romania este o țară sigură și vorbim de un singur caz. Reporter: Dar totuşi au trecut 10 zile, nu vi se pare...? Florin Ciţu: Nu imi dau seama acum care este standardul, dar vă spun că au depus toate eforturile și sunt multe echipe implicate in a găsit pe cei care au făcut acest atentat. Nu știu care este standardul să prinzi pe cineva după ce face un tentat, dacă este o statistică mă voi uita și apoi voi reveni. Mulțumesc! Reporter: Cum vom putea folosi concret de la 1 iulie acest certificat verde digital la nivel european şi ce date trebuie să introducă o persoană in platformă pentru a-l obține? Florin Ciţu: Datele au fost prezentate de colega dumneavoastră mai devreme. Sunt cele trei tipuri de informații. Ele vor fi luate automat din baza de date, nu trebuie să introducem noi, aplicația va trebui să aibă datele, tocmai de aceea e mai simplu. Dar, o să-i rog pe colegii... cu siguranță colegii de la CNCAV sau STS vor face o prezentare publică pentru toți cetățenii Romaniei să arate clar cum se folosește acest certificat verde. Reporter: Domnule premier, o altă intrebare, dacă colegii nu mai au. Apropo de Arad şi de contextul in care spuneați că Romania este o țară sigură, oamenii care sunt implicați in aceste operațiuni, fie că vorbim de structurile MAI, fie că vorbim de structurile Ministerului Public, reclamă faptul că sunt disfuncționalități din cauza schimbărilor legislative. Sunt incă multe probleme. Ieri, de exemplu, Curtea Constituțională a dat o decizie similară celei de la DNA in cazul DIICOT și deja o serie de dosare trebuie mutate spre alte structuri de Parchet. Sunt incă lucruri care nu au fost finalizate, apropo de reimprospătarea legislaţiei pe justiție. Şi vă intreb dacă aveți, aţi discutat cu ministrul justiției de un plan și cand ar putea Romania să aibă in zona aceasta un program și o legislație coerentă, nu să se schimbe de la un an la altul, să ne trezim că ancheta la care se lucrează doi trei ani, că vorbim de grupări de crimă organizată să fie aruncate in aer de o decizie venită peste noapte. Mulțumesc! Florin Ciţu: Un alt lucru pe care l-am spus și il spun in această guvernare este vorba despre predictibilitate. De aceea, orice decizie pe care o luăm și atunci cand modificăm legi vorbim deja doar de șase luni de guvernare pană acum, au acest lucru in vizor, faptul că vrem să fie predictibil. Deci, luăm o decizie, nu vrem să revenim asupra ei şi să o modificăm. Cu siguranță pană la finalul anului vom avea aceste modificări și de Ministerul Justiției. Ştiţi foarte bine, avem mai multe proiecte MCV, legile justiției etc., sunt mai multe proiecte la care lucrăm, pe toate le vom duce pană la final, pe partea asta, pe partea justiției. Pe partea economică, reforma statului după 10 ani este importantă şi se face /.../, in toate sectoarele statului să știți că trebuie să umblăm să facem reformă. Asta este, dar vom face! Reporter: In Germania, situația migranților in zona balcanică și in ultimul timp, in special in Romania, pe relaţia, să spunem, Serbia -Romania-Ungaria, starnește tot mai mult interes. Recent s-a transmis la o emisiune de vreo jumate de oră pe radioul național doar pe tema asta. Ce face guvernul dumneavoastră pentru a ajuta Timișoara, regiunea asta, care constituie, s-a transformat intr-un fel de turnantă pentru cei care /..../ pleacă mai departe prin Ungaria. Deci, ce face guvernul dumneavoastră pentru a ajuta acest oraș? Florin Cițu: Aici nu este vorba de a ajuta un oraș, e vorba de a asigura siguranța cetăţenilor Romaniei și a respecta drepturile tuturor cetățenilor, și celor care vin in Romania, și care răman aici. Toate resursele sunt alocate. Vorbim aici de forțe de ordine, Misterul de Interne are forțe de ordine, avem de la Poliția de Frontieră. Sunt resurse alocate pentru azil aici. Mai mult, dacă este nevoie, bineințeles că suntem gata să alocăm mai multe resurse. /.../ nu am avut din partea domnului primar nicio cerere in această direcție, dar știu că toate eforturile, ale Misterului Afacerilor Interne, de la frontieră, peste tot, azil, acolo au fost resursele alocate. Dacă este nevoie, bineințeles că ne implicăm mai mult, dar, repet, nu este vorba doar despre Timișoara. Este vorba și despre imaginea Romaniei in lume, este vorba şi despre respectarea drepturilor cetăţenilor romani, siguranța cetăţenilor romani, drepturile tuturor celor care sunt in Romania. Mulțumesc. Reporter: Incă o intrebare, domnule premier. Mulţumesc. Vorbesc despre alocații, și am văzut două atitudini, două reacții ale doi lideri ai PNL, vorbesc aici despre doamna Turcan, de asemenea despre domnul Florin Roman, spunand că de multe ori alocaţiile nu sunt cheltuite pe ceea ce trebuie pentru copii, ci eventual pentru alcool și țigări sau alte produse. Vreau să vă intreb dacă impărtăşiţi aceeaşi idee? Florin Cițu: Nu... Reporter: De asemenea, totodată, dacă este un motiv pentru a nu mări alocaţiile şi dacă aveți de gand să schimbați puțin legea, astfel incat acei bani pentru alocații să fie dați strict pentru anumite motive, pentru școală, pentru haine sau pentru alte produse? Florin Cițu: Nu am avut această discuţie cu colegii mei. Singura discuţie despre alocații anul acesta a fost despre a ne asigura că avea resursele in buget și cum vom face in viitor să creștem alocațiile, care este strategia fiscal-bugetară, de unde luăm resurse ca să putem să plătim alocațiile. Nu am intrat in discuții despre destinația alocațiilor. Această discuţie nu a avut loc in Guvernul Romaniei, dar nici nu cred că o să avem această discuție in acest moment. Mulțumesc. Alin Nica: Ultimele două intrebări. Reporter: Aş avea o intrebare pentru domnul Nica. Florin Cițu: Perfect. Reporter: In urma discuţiilor de astăzi, mai aşteptaţi inscrierea unui alt candidat sau dumneavoastră şi /../ Alin Nica: Vă referiţi la alegerile interne din PNL? Reporter: Evident. Alin Nica: Aşa cum am declarat de mai multe ori, noi nu ne pripim, nu ne hazardăm, suntem gazde bune pentru toți candidații, poate mai apar pană in 25 septembie, dar vom lua o decizie categoric, şi ne-o vom asuma, o vom anunţa public, insă pană in momentul de față nu am discutat nici măcar in forurile statutare această chestiune, dar categoric vom discuta şi ne vom pronunţa cat de curand. Reporter: Ultima intrebare. Tot cu certificatul verde am o nelămurire. In ceea ce priveşte, inţeleg că sunt persoane care s-au simţit, au avut simptome, au chemat ambulanța, au fost testaţii test PCR pozitiv, doar că nu apar in evidențele DSP. Aceste persoane ce fac? Florin Cițu: Nu am răspun in acest moment. Eu, de cand am discutat despre persoanele care au trecut prin boală şi am spus că vom folosi baza de date. Este singurul lucru pe care il avem cert clar. Persoane pe care le aveam in baza de date, aplicația se va lega pe această bază de date și va lua informațiile direct pentru fiecare persoană. Dacă sunt cazuri speciale care...și persoane care există, documentate că au avut boala putem să vedem cum pot să fie introduse. Deci nu am discutat despre acest caz și dacă există astfel de situații.., dar ar fi bizar să nu existe in baza de date, dacă au avut boala. Ar trebui ca toată persoanele să fie in baza de date. Dacă există totuși astfel de scăpări, cu siguranță le vom remedia, vom găsi o soluţie. Reporter: Şi trebuie persoana in cauză să meargă la DSP, să facă drumurile...? Unde anume? Florin Cițu: Eu sper că nu. Dacă există..., dacă dumneavoastră spuneţi că a fost și a avut..., undeva există această documentare, o să fie foarte simplu. Dar există o bază de date, pornim cu ceea ce avem. Dacă sunt cazuri singulare, că nu cred că sunt foarte multe, așa, vom vedea cum putem să ajustăm aplicația sau să fie introduşi după aceea manual poate in aplicație. Reporter: Vă mulţumesc. Incă una. Florin Cițu: Incă una? Bine! Reporter: Cum vedeţi soluţionată criza gunoiului din sectorul 1 ? Florin Cițu: Eu am spus ieri foarte clar, fiecare parte trebuie să-şi respecte contractul. Este foarte simplu pentru mine. Trăim intr-o țară in care legea trebuie respectată de toată lumea. Dacă există probleme și dacă cineva are suspiciuni că un contract nu a fost făcut bine şi aşa mai departe, avem instanță și apoi, trebuie să respectăm decizia instanței. Vă mulțumesc mult de tot. Alin Nica: Vă mulţumim! 2021-06-10 16:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-10-04-59-03big_image_8_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ceremonia organizată cu prilejul „Zilei Eroilor”Știri din 10.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-eroilor-i-a-sarbatorii-inaltarii-domnuluiGalerie foto Participarea premierului Florin Cițu la ceremonia organizată cu prilejul - Zilei Eroilor *** Mesajul premierului Florin Cițu cu ocazia Zilei Eroilor și a sărbătorii Inălțării Domnului Ii omagiem astăzi pe eroii poporului roman căzuți la datorie in războaiele purtate de Armata Romaniei ori in misiuni desfășurate in teatrele de operații. Marcată ca in fiecare an intr-o zi importantă din calendarul sărbătorilor creștin-ortodoxe, praznicul Inălțării Domnului, Ziua Eroilor simbolizează recunoștința pentru toți cei care de-a lungul timpului au apărat țara chiar și cu prețul vieții, au luptat pentru credința strămoșească, pentru dreptate, libertate și, in istoria recentă, au pierit reprezentand Romania cu mult curaj și inalt profesionalism in diferite misiuni desfășurate alături de partenerii noștri internaționali. Ne gandim la cei dispăruți. Să le cinstim memoria, promovand și ducand mai departe, la randul nostru, valorile pentru care eroii neamului au luptat, pentru o Romanie cu care să se mandrească și urmașii generațiilor de astăzi. Și avem această șansă, aducand Romania acolo unde ii este locul, in randul statelor democratice, libere și dezvoltate economic. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-06-10 09:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-10-04-19-37big_1.jpgGuvernul se alătură și în acest an campaniei de conștientizare a Bolii BattenȘtiri din 09.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-se-alatura-i-in-acest-an-campaniei-de-con-tientizare-a-bolii-batten Cu prilejul Zilei Conștientizării Bolii Batten, Palatul Victoria va fi iluminat in această seară in culoarea turcoaz, incepand cu ora 21.00, in semn de solidaritate față de pacienții care suferă de această boală neurodegenerativă din categoria bolilor rare. Guvernul se alătură, ca in fiecare an, instituțiilor publice care susțin campania de conștientizare a bolii Batten, inițiată de Asociația Rebeca Faith Hope Love. Intampinarea nevoilor copiilor diagnosticați cu boala Batten și a pacienților cu alte boli rare reprezintă o provocare aparte, mai ales in această perioadă de pandemie. Preocuparea noastră, la nivelul Guvernului, este de a le asigura tuturor romanilor acces egal și echitabil la servicii de sănătate de calitate atunci cand ajung in situația nedorită de a avea nevoie de diferite servicii de sănătate. Este un obiectiv pe care l-am avut in vedere inclusiv in Programul Național de Redresare și Reziliență pe care l-am transmis săptămana trecută la Bruxelles, propunand proiecte de investiții in infrastructura spitalicească și de tratament ambulatoriu, dar și in resursa umană necesară pentru buna funcționare a sistemului de sănătate. Totodată, fac apel la conștientizarea importanței pe care o are vaccinarea pentru a opri pandemia, pentru sănătatea tuturor. Pacienții diagnosticați cu boli rare, in măsura in care și medicul curant le recomandă să se vaccineze, pot face acest lucru mult mai simplu acum, prin facilitățile pe care le asigurăm actualmente oricui dorește să se vaccineze, a declarat premierul Florin Cițu. Greu de diagnosticat și de tratat, boala Batten este o afecțiune neurodegenerativă care afectează copii de varstă mică și caracterizată printr-o speranță de viață scăzută. Incidența in cazul acestei afecțiuni este de 1 la 100.000 de persoane. Pentru 95% dintre bolile rare nici măcar nu există un tratament aprobat, iar in cele 5% dintre cazurile unde există un tratament, pacienții se luptă să ajungă la el din cauza costurilor ridicate. In Romania, potrivit Alianței Naţionale pentru Boli Rare, un milion de oameni suferă de boli rare, dintre care 75% sunt copii. 2021-06-09 18:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-10-07-45-27big_06.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 9 iunieȘtiri din 09.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-muncii-raluca-turcan-ministrul-economiei-claudiu-nasui-i-secretarul-de-stat-in-mai-raed-arafat-la-finalul-edintei-de-guvern-din-9-iunieGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu, la finalul ședinței de guvern [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi am aprobat proiectul de Lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care indeplinesc condițiile de pensionare. Este un proiect de lege care merge in Parlament in procedură de urgență și care elimină cumulul de pensie cu salariul la stat și, in același timp, prevede creșterea opțională a varstei de pensionare la 70 de ani. Detaliile le va prezenta doamna ministru al muncii, după ce o să fac eu o prezentare scurtă. Un alt proiect important pe ordinea de zi astăzi, care a fost aprobat, un proiect de Ordonanță de urgență pentru completarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război. Este vorba despre 2.521 de persoane, dintre care 2.374 au peste 95 de ani. Acum o lună, din păcate, aveam 2.600 de veterani. Aceste persoane trebuie ajutate și indemnizațiile se vor duce doar către aceste persoane, nu către urmașii lor. Și, in al treilea rand, iarăși, un proiect care este foarte așteptat, in special de mediul de afaceri, un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea OUG 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, in contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri in domeniul fondurilor europene. Despre ce este vorba aici? Este vorba de transferul sumelor care au fost alocate la Măsura 3 către Măsura 2 pentru a merge in continuare cu plata la Măsura 2 pană se elucidează problemele pe care le-am avut la Măsura 3. Și, nu in ultimul rand, il avem aici pe domnul ministru Năsui care va intra in detalii și vă va răspunde la intrebări după ce voi termina eu. Și, nu in ultimul rand, proiectul de hotărare privind prelungirea stării de alertă cu incă 30 de zile pe teritoriul Romaniei, incepand cu data de 12 iunie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Domnul Raed Arafat este aici pentru detalii. Am să vă dau cateva elemente importante: in primul rand, se redeschide punctul de trecere a frontierei Romaniei cu Republica Moldova la Rădăuți-Prut, județul Botoșani; se permite in data de 28 iunie 2021 participarea la evenimentul sportiv organizat pe teritoriul Romaniei in cadrul optimilor turneului final al Campionatului European de Fotbal UEFA 2020, cu pană la 50% din capacitatea maximă a tribunelor. Al treilea lucru important: permiterea organizării și desfășurării in aer liber a evenimentelor, intrunirilor in cadrul campaniei electorale aferente alegerilor locale parțiale din data 27 iunie 2021, cu participarea unui număr pană la 1.000 de persoane. Condițiile le va explica domnul Raed Arafat. Numărul patru: extinderea numărului de persoane care să participe la evenimente private, nunți, botezuri, la numărul de participanți la maximum 200 de persoane in interior și cu asigurarea unei suprafețe de doi metri pătrați pentru fiecare persoană. Alte elemente de noutate nu sunt aduse prezentului proiect, dar detaliile le va prezenta domnul secretar de stat Raed Arafat. Acestea au fost actele importante adoptate astăzi in ședința de guvern. Vă stau la dispoziție pentru cateva intrebări. Țineți cont că avem colegi aici care vor prezenta detalii. Reporter: Bună ziua! Consiliul Legislativ spunea că acest proiect de lege restrange dreptul la pensie și, de asemenea, afectează mai multe principii din Constituție. Florin Cițu: Avizul Consiliul Legislativ este un aviz opțional. L-am luat in considerare. Noi credem că nu este adevărat, vom merge in Parlamentul Romaniei, care este forul legislativ in Romania, și acolo sunt sigur că proiectul de lege va putea fi imbunătățit, deși eu cred că această formă este cea corectă pentru Romania in acest moment. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aș dori să vă intreb despre alocații. In spațiul public există o intreagă dezbatere. Dumneavoastră ați declarat pe 30 decembrie 2020 că veți include in bugetul de stat și majorarea alocațiilor de la 1 iulie, dacă proiectul de lege adoptat de Senat va trece de Camera Deputaților. Proiectul de lege nu a trecut de Camera Deputaților, se află incă in dezbatere parlamentară. Sunt incluși banii pentru alocații in buget de stat privind majorarea de la 1 iulie 2021? Florin Ciţu: Deci, la momentul respectiv, bugetul a fost construit pe legislația in vigoare, dar in același timp eu v-am spus, am aprobat și o strategie fiscal-bugetară care arată foarte clar obiectivul nostru de a reduce deficitul bugetar in perioada următoare, pană in 2024, sub 3% din PIB. In același timp, la Senat, amendamentele care arată un nou calendar de creștere a alocațiilor, următoarea fiind 1 ianuarie 2022, a fost votat de toți membrii Coaliției. La Camera Deputaților, nu știu din ce motive s-a intarziat acest lucru, deși toți avem același obiectiv de predictibilitate, transparență și reducere a deficitului bugetar in perioada următoare. Văd că in spațiul public există informații că proiectul de lege, deși aprobat in această formă, - ați văzut ieri, luni seară, Coaliția a decis să meargă pe varianta de la Senat, - primim semnale din partea opoziției că va fi atacat acest proiect de lege la Curtea Constituțională. In aceste condiții mă văd nevoit să aprob o ordonanță de urgență in ședința de guvern pentru a mă asigura că menținem stabilitatea financiară a Romaniei in perioada următoare. Reporter: Domnule premier, ce se va intampla cu tranșa patru şi cinci, pentru că in proiectul de lege de majorare a alocațiilor, pentru că in proiectul lege adoptat de Senat scrie foarte clar, incepand cu drepturile aferente lunii ianuarie 2022 cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual din oficiu cu rata medie anuală a inflației. Nu scrie nimic despre tranșa a patru şi cinci de majorare a alocațiilor. Florin Ciţu: Nu există o tranşă patru şi cinci, deci există... Reporter: Se va ajunge la dublarea alocațiilor asumate de guvernul Orban, din care făceați şi des parte in 2020. Florin Ciţu: Aici nu este vorba despre dublare, este vorba despre a creşte predictibil alocațiile in fiecare an, nu doar pană la acest moment. Noi vom crea o formulă transparentă, prin care vom creşte alocațiile in fiecare an, aşa vom face şi cu pensiile, aşa vom avea o formulă transparentă şi pentru salariul minim şi asta inseamnă că vom merge in viitor cu această formulă. Nu inseamnă că ne oprim cand se dublează sau se triplează ş.a.m.d., deci lucrurile vor merge inainte. Mulţumesc. Două intrebări ca să intre şi colegii. Mulţumesc mult. Reporter: Bună ziua! O precizare, vă rog, la intrebările pe care le-a pus colegul meu mai devreme, dacă se mai ține cont in momentul de faţă de promisiunile făcute de guvernul liberal, să se ajungă, intr-adevăr, spuneți că nu e vorba de o dublare, totuşi, atat Ludovic Orban, cat şi membrii din Coaliție au spus că se va ajunge la 300 de lei pană la sfarșitul calendarului propus, adică 2022, mai este posibil acest lucru? Florin Ciţu: Poate să fie şi mai multe, haideți să vedem formula pe care o vom avea de adoptare in perioada următoare şi de ce să ne oprim la 300 de lei? Noi vă spunem că alocațiile vor creşte in fiecare an in perioada următoare şi se vor duce in sus, deci nu există niciun fel de verdict, de ce să ne oprim doar la dublarea alocațiilor, cand pot să fie triplate ş.a.m.d.? Dacă avem un plan clar, transparent, predictibil, putem să creștem alocațiile in fiecare an. Dacă nu, şi facem creșteri ad-hoc, aşa cum erau in trecut, ceea ce noi nu dorim, atunci creăm probleme de sustenabilitate fiscală şi ele nu pot fi prevenite pe viitor. Reporter: De asemenea, un subiect important discutat ieri in spațiul public este Raportul MCV. Florin Ciţu: Da. Reporter: Deși spuneați intr-o postare pe care aţi avut-o, că este un raport care arată pozitivitate, o creştere bună, totuşi rămane acest raport şi Secția Specială cea mai criticată in Raportul MCV in ultima perioadă este incă blocată in parlament, nu este un consens in Coaliția din care faceți parte. Florin Ciţu: Nu putem să negăm ceea ce scrie in raport. Această guvernare a făcut progrese importante in a elimina din tot ceea ce a fost stricat sau introdus greșit in sistemul juridic in ultimii ani de zile, deci facem progrese - asta nu poate nimeni să nege. In acelaşi timp, iarăşi nu poate nimeni să nege ceea ce am spus incă de la inceput, că cei de la Comisia Europeană susțin eliminarea MCV cat mai repede pentru Romania. In ceea ce privește guvernul, am luat o decizie foarte rapid in guvern de a aproba un proiect de lege care desființează secția specială. A mers la Parlament; a trecut de Camera Deputaților Eu intotdeauna am spus că varianta pe care noi am aprobat-o in guvern este cea pe care o susțin şi care cred că este optimă. In Coaliție, bineințeles, că sunt dezbateri, și am văzut că și la alocație lucrurile s-au intarziat. Voi merge din nou in Coaliție să explic de ce este important și cu acest raport, şi faptul că ceea ce noi am aprobat in guvern este ceea ce noi susținem. Voi incerca in continuare să ii conving pe liderii coaliției, pe președinții de partid, că asta este varianta pe care mergem in continuare. Dar, repet, noi avem mai multe angajamente; unul dintre ele este acela de a aproba legile justiției și vom merge in continuare cu toate legile justiției să fie aprobate in Parlamentul Romaniei și mă voi implica direct și acolo. Reporter: Va fi Secția Specială desființată pană la sfarșitul anului? Florin Ciţu: Două intrebări, mulţumesc mult de tot. Reporter: Doar atat, dacă se poate! Florin Ciţu: Ar trebui să fie. Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, există in acest moment o situație in capitală, in Sectorul 1, pare că există un blocaj. Au intervenit atat ministrul mediului, care a incercat să medieze situația, ieri seară a intervenit prefectul Capitalei, care a incercat să medieze această situație, insă există un blocaj acolo. Problema nu s-a rezolvat nici in acest moment, in ciuda intervențiilor prefectului Capitalei. Vreau să vă intreb cum vedeți dumneavoastră situația și dacă vă gandiți să interveniți in vreun fel. Florin Ciţu: In primul rand, cred că este important ca toți cei care aveau acolo contracte semnate să și le respecte, și de-o parte, și de alta. Deci contractele trebuie respectate, cetățenii Bucureștiului nu trebuie să sufere de pe urma unei dispute in instanță. Pană la o decizie in instanță, şi prestatorul de servicii, şi primăria, toată lumea trebuie să işi respecte angajamentele. Şi după aceea, vedem deciziile in instanță. Bineinţeles că ceea ce vedem nu este un lucru ok. Eu sper ca Garda de Mediu să iși facă datoria şi, dacă găsește vinovați şi unde găsește, acolo trebuie să meargă in forță și să amendeze. Dar in acest moment - am avut o discuţie și cu prefectul astăzi - lucrurile sunt puțin complicate. Nu știu dacă intervenția mea in acest moment este salutară, dar este important ca să se respecte contractele, și la prestator, și la primărie. Sunt contracte semnate, sunt contracte in vigoare și pană la decizia instanței, și de-o parte și de alta, trebuie să fie respectate contractele. Reporter: Bună ziua! M-aș intoarce, cu permisiunea dvs, domnule premier, la raportul MCV de ieri, in care Comisia Europeană constată, intr-adevăr, voința politică de a reversa modificările din justiție făcute de guvernele PSD, dar, in același timp, arată că există intarzieri serioase și ingrijorări legate de desființarea SIIJ, de modificarea Codului penal, Codului de procedură penală, de modificare a celor trei legi ale justiției, de Inspecția Judiciară. Sunt foarte multe benchmark-uri pe care Romania ne le indeplinește. In aceste condiţii, vă mențineți obiectivul enunțat in luna martie, ca pană la finalul anului să fie ridicat MVC pentru Romania? Florin Cițu: Imi mențin obiectivul, așa și eu, și Comisia Europeană, că vrem să eliminăm MCV. Bineințeles, aici depinde și de Romania, care a făcut progrese in această primă parte. Mă aștept ca soluțiile să vină /.../, pentru că guvernul a făcut primul pas și a venit cu un proiect... Reporter: Adică, e o problemă in parlament, mai precis ați vorbit mai devreme despre... Florin Cițu: Mă aștept ca Ministerul Justiției, impreună cu parlamentarii Coaliției, să vină cu cele mai bune soluții, ca să trecem peste acest moment. In continuare, de acolo trebuie să vină soluțiile. Guvernul va veni cu un proiect de lege care, din punctul meu de vedere este cel mai bun, și pe acesta il susțin, l-am aprobat imediat, l-am trimis in Parlament in procedură de urgență. Mă aștept de la parlamentarii Coaliției, dar și de la Ministerul Justiției, să vină cu cele mai bune soluții. Reporter: Vedeți o problemă la leadership-uri in cele două Camere ale Parlamentului, legat de ritmul foarte incet al reformei din justiție? Florin Cițu: Nu, cred că... Reporter: Adică, să așezăm responsabilitățile: ale cui sunt responsabilitățile? Ok, de la Guvern au plecat proiectele de lege; cine le ține impotmolite? Asta incercăm să ințelegem. Florin Cițu: In acest moment se caută cele mai bune soluții și există acel grup de lucru in care sunt parlamentari din toate partidele de Coaliție, inclusiv de la Ministerul Justiției sunt reprezentanți acolo, ministrul justiției este in acel grup de lucru, de acolo trebuie să vină soluția, de acolo așteptăm cat mai repede soluția pentru a trece mai departe. Deci, acolo este, dacă vreți, responsabilitatea unei soluții bune pentru toată Coaliția. Coaliția va accepta soluția specialiștilor. Acolo sunt specialiștii, in acel grup de lucru. Reporter: Iar legat de responsabilități, imi cer scuze, legat tot de MCV, in raportul de ieri se arată foarte clar că o problemă este la DNA, care nu a primit, și asta este responsabilitatea guvernului, nu a primit polițiștii judiciari ceruți și care sunt trecuți in programul de guvernare, nu a primit fonduri pentru angajarea de noi procurori și nu a primit fonduri pentru partea tehnică. Au doar opt oameni in momentul ăsta la interceptări, pentru că nu mai pot folosi interceptările de la servicii. Astea toate țin de guvern. Cand le dă guvernul... cand le dați, cand luați decizia de a le da ceea ce cer și ceea ce este specificat in raportul MCV? Florin Cițu: Bugetul a fost construit venind de la ordonatorii principali de credite. Pană la urmă, prioritizarea bugetelor depinde și de ordonatorul principal de credite, luand in calcul și constrangerile pe care le are Romania din punct de vedere bugetar. Vom incerca să reducem deficitul bugetar. Faptul că avem un deficit bugetar estimat anul acesta de 7,2%, aproximativ 7,16%, arată clar că resurse am alocat in toate sectoarele in economie. Dacă este nevoie, urmează o rectificare bugetară și vom vedea dacă este nevoie să alocăm mai multe resurse pentru acest sector specific. Dar cererea trebuie să vină de la domniile lor, și nu acum, trebuie să vină in momentul cand se face bugetul, nu in timpul anului. Reporter: Păi, cererile au fost făcute, din anunțurile publice ale șefului DNA, nu avem un semn de intrebare aici. Florin Cițu: Vom aloca resursele necesare, dacă este nevoie de resurse, așa cum am făcut de fiecare dată. Mulțumesc! Reporter: Mulțumesc! Reporter: Spuneați că sunteți revoltat de lentoarea cu care merge reforma companiilor de stat și, mai ales, de faptul că directorii au salarii și bonusuri pe care și le alocă destul de mari, in detrimentul reformei in companie. Totuși, ințelegem că sub mandatul dumneavoastră, prin Ministerul Energiei, cel al Economiei sau Secretariatul General al Guvernului, au fost secretizate salariile și bonusurile aferente directorilor. Dacă puteți să explicați. Florin Cițu: La ce vă referiți? Reporter: Faptul că directorii din companiile de stat nu mai trebuie să expună public caștigurile pe care le iau. Florin Cițu: Toți directorii trebuie să iși pună, prin Legea transparenței, trebuie să iși pună veniturile și salariile pe site. Eu am verificat, m-am uitat la cineva acum o perioadă, la o companie de stat, și erau pe site. Dacă nu sunt pe site, e responsabilitatea lor să iși pună veniturile pe site. Deci, nu există așa ceva. Reporter: Și o a doua intrebare referitoare la excepția din Legea pensiilor, este vorba de drepturi de autor. In momentul in care in sectorul cultural-artistic au fost blocate posturile pentru angajări, mai ales in instituțiile de spectacole, s-au făcut mai toate contractele pe drepturi de autor, ajungandu-se la sume de 10-15.000 de euro pentru un proiect. Dacă puteți să spuneți dacă va exista un mecanism de control și că alte instituții de stat să nu recurgă la acest mecanism, in momentul in care vor vedea că nu se poate cumula pensia cu salariul, dar cu drepturi de autor se poate cumula. Florin Ciţu: Bună idee! Vom veni cu un mecanism de control, ca să ne asigurăm că nu se va abuza de această excepție in perioada următoare. Reporter Bună ziua! Domnule premier, recent, Curtea de Apel Cluj a anulat parțial hotărarea de guvern vizand condiționarea participării la evenimente de dovada vaccinării. Hotărarea este primă instanță. Aș vrea să vă intreb in ce măsură această hotărare va schimba sau va influența politica măsurilor de relaxare. Florin Ciţu: Nu va schimba, nu va influența. Vom ataca această decizie şi credem că vom caștiga. Reporter: Şi a doua intrebare: in urmă cu circa trei săptămani, ați fost intrebat despre legea aceea care ii scapă pe evazioniștii fiscali de inchisoare, dacă plătesc prejudiciul. Spuneați, la momentul respective, că se face o evaluare şi că parlamentarii PNL lucrează la un astfel de demers, la o inițiativă legislativă. Aș vrea să vă intreb dacă evaluarea a fost făcută, care sunt concluziile ei, care este stadiul demersului... Florin Ciţu: Incă nu am concluziile. Am avut aceste cateva proiecte in această perioadă. Cum vin concluziile, le vom prezenta. Reporter: Şi o completare la această intrebare: un parlamentar USR- PLUS a depus - astăzi, dacă nu mă inșel - un proiect de lege vizand efectiv acest subiect, și anume eliminarea posibilității ca cei care comit evaziune fiscală să scape de inchisoare. Aș vrea să vă intreb dacă dumneavoastră... Florin Ciţu: Nu l-am văzut. Lăsaţi-mă să văd proiectul și după aceea vă pot spune dacă il susținem sau nu. Da? Reporter: Mulțumesc! Florin Ciţu: Mulţumesc şi eu! Reporter: Bună ziua! Aş reveni la subiectul legii care interzice cumulul pensiei cu salariul. Sunt multe categorii de persoane, de bugetari care scapă de prevederile acestei legi. La articolul 6 se spune că nu se aplică persoanelor alese in funcții de autoritate sau demnitate publică sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție. Vorbim aici de senatori, deputați, primari, dar nu numai; pentru că mandat au și cei de la CCR, de la CSM, Curtea de Conturi... Pană la urmă, unde este reforma anunțată? Florin Ciţu: Reforma este. Aici, dvs aţi trecut foarte ușor peste un cuvant foarte important: durata mandatului definit de Constituție. Deci este vorba de aceste mandate, doar aceste mandate. Doamna ministru o să vă explice in detaliu, dar a fost o discuție. Nu putem să intervenim peste mandate definite de Constituție. Asta este o problemă pe care o avem și aceea sunt exceptate; doar acele mandate definite de Constituție. Ăsta este un prim pas. Dacă modificăm... Reporter: Păi toate sunt definite in Constituție! Peste tot avem mandat: şi la CSM, și la CCR, şi la... Pană şi Guvernul are mandat determinat acolo, in Constituție. Florin Ciţu: Nu. Nu toate sunt definite de Constituție. Sunt funcțiile alese și cele pe care le găsim in Constituție. Cred că doamna ministru are exact lista acestor funcții, vă va răspunde imediat. Dar nu sunt toate funcțiile și nu sunt toți bugetarii; este vorba de acele persoane care sunt alese și au mandatul definit de Constituție. Acestea sunt exceptate, atat. Este vorba doar de Constituție, ce regăsim in Constituție. Reporter: Dar de ce sunt exceptate? Inţeleg că au un mandat prin Constituție, dar unde scrie in Constituție că trebuie să aibă şi pensie, şi salariu? Florin Ciţu: Pentru că nu putem să intervenim pe mandat, pe un mandat in derulare. Asta ne spun juriștii, că nu se poate. Reporter: Păi au mandat, dar de ce trebuie să aibă şi pensie? Florin Ciţu: Asta este decizia juriștilor. Dacă Parlamentul Romaniei poate să treacă, printr-un amendament, peste această prevedere a Constituției, vom vedea. Varianta pe care noi am acceptat-o in guvern este cea care a venit cu aviz de la Ministerul Justiției; a avut toate avizele şi toate au fost de acord că aceasta este forma legală şi constituțională. Dacă in Parlamentul Romaniei se găsește o altă formă prin care să nu fie exceptate persoanele care sunt spuse sau activitățile care sunt menționate in Constituție, bineințeles că o să fiu de acord. Dar, in momentul acesta, este varianta pe care o avem și care este avizată de Ministerul Justiției. Reporter: A spus colegii mei de o altă excepție - cea referitoare la drepturile de autor. Ce impiedică pe un secretar de stat, spre exemplu, care e pensionat, să fie angajat cu drepturi de autor și să aibă și pensie și salariu? O excepție... Florin Ciţu: Am spus că ne vom uita ca această formă să nu fie abuzată in viitor, deci această portiță să nu fie abuzată in perioada următoare. Reporter: Şi ultima intrebare, legată de varsta maximă de 70 de ani pană la care ai dreptul să... nu ai dreptul, ai obligația de a opta, practic, in lege, intre pensie şi salariu. Florin Ciţu: Nu ai obligația, ai dreptul; este opțională - creșterea opțională a varstei de pensionare. Deci nu e o obligație, nu te obligă nimeni; dacă dorești! Reporter: Aşa scrie, că ești obligat... - la articolul 3, dacă nu mă inșel. Ok, intrebarea ar fi... M-am uitat pe nota de fundamentare. E o estimare - peste 20.000 de pensionari care au și salariu, care au varsta mai mică sau egală cu 70 de ani. Practic, aceștia pot să... Florin Ciţu: Să opteze; dacă vor să stea la pensie... Reporter: Da, peste 70 de ani. Pot, mai departe, să ia și pensie, și salariu. E corect? Florin Ciţu: Nu! Reporter: De ce? Florin Ciţu: Nu, pentru că este vorba de cumul de pensie şi salariu. Aici sunt două lucruri total diferite: unul este cumulul de pensie şi salariu se desființează, celălalt este că poți să optezi dacă vrei să rămai să lucrezi pe salariu pană la 70 de ani și nu ieși la pensie. Reporter: Eu vorbesc de persoane ieșite la pensie. Acolo sunt dați pensionari varsta peste 70 de ani... Florin Ciţu: Doamna ministru face semn că vă va explica in detaliu, vă răspunde in detaliu. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule premier, spuneați că ar trebui să nu mai vorbim despre treptele de majorare a alocațiilor și că va fi o formulă. Florin Cițu: Da. Reporter: Ce inseamnă acest lucru? De anul viitor, din ianuarie, ne mai așteptăm la o majorare de 20% sau uităm de ea? Florin Cițu: Va fi o majorare și anul viitor va fi de 20%. Dar, in același timp, trebuie să ne uităm nu numai la anul viitor, să ne uităm și in viitor. Și trebuie să fie totul transparent. Nu putem să vorbim doar de... ce facem, vorbim de această dublare a alocațiilor și, după aceea, ce facem? O luăm de la zero? Nu. Trebuie să avem o formulă transparentă, prin care, in fiecare an, oamenii să știe cu cat cresc alocațiile. Reporter: Deci, in ianuarie cresc cu 20%. Ce se intamplă in iulie anul viitor? Florin Cițu: Deci, veți vedea amendamentul pe care il vom pune, ordonanța de urgență prin care va trebui să corectăm acum ce nu a fost corectat in Parlamentul Romaniei, și acolo va fi clar. In acest moment, doar vom corecta pentru anul viitor. Vom veni și cu o formulă pentru alocații in perioada următoare, care să fie transparentă. Reporter: De ce nu ați mai păstrat aceste trepte de 20%? Pentru că ele au fost propuse de dumneavoastră și discutate /.../ Florin Cițu: Au fost propuse intr-un context al epidemiei de anul trecut. Anul acesta, este altul contextul in care vorbim, vorbim de o reducere a deficitului bugetar, de un efort bugetar la care toți trebuie să participăm. A fost o creștere anul acesta, a fost și anul trecut o creștere a alocațiilor, cand, in multe țări din Uniunea Europeană, nu se intamplau aceste creșteri. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Se poate pune problema ca de la inceputul anului, cu siguranță, să avem această majorare? Și vă intreb avand in vedere situația de anul acesta, cand au fost... Florin Cițu: Da, vom avea această majorare de la inceputul anului. Reporter: Susțineți varianta, totuși, dacă situația economică ne permite, de majorare in trepte a alocațiilor, anul viitor? Florin Cițu: Dacă situația economică ne permite, natural, prin formula, vor crește mai rapid alocațiile. Pentru că asta este: cand legi o formulă de o performanță economică mai bună, bineințeles că și alocațiile vor crește mai mult. Acesta este scopul nostru: de a lega creșterea alocațiilor de performanța economică, nu de voința politică, așa cum a fost pană acum. Nu trebuie să mai folosim decizia politică pentru a lua aceste decizii. Reporter: Și incă o lămurire, dacă imi permiteți: de ce nu au fost, pană la urmă, medicii incluși la capitolul excepții in acest proiect privind cumulul pensiei cu salariul? Florin Cițu: Doamna ministru v-a explicat de ce nu au fost medicii incluși. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! O lămurire, vă rog: așadar, anul acesta, de la 1 iulie, nicio creștere pentru alocații. Veți da o ordonanță de urgență... Florin Cițu: Dar acest lucru era foarte clar din momentul in care a trecut amendamentul in Senat, că nu va fi o creștere. In momentul in care am spus că anul acesta nu va fi decat o singură creștere, la buget, am vorbit la strategia fiscal-bugetară, de fiecare dată am spus că va fi doar o singură creștere. Discutăm acum pentru că a fost intarziat in Camera Deputaților legea, altfel, nimeni nu ar mai discutat despre acest lucru acum. Reporter: Și ordonanța de urgență pe care urmează să o dați vine și cu această creștere predictibilă, formulă de creștere... Florin Cițu: Nu, ordonanța va fi acum, rapid, să ne asigurăm că nu avem probleme la buget și că va arăta și o creștere, de anul viitor, de la 1 ianuarie, de 20%. Dar, după aceea, vreau să venim cu o formulă astfel incat, să fie, din 2023, predictibile lucrurile. Reporter: Și, dacă imi permiteți, să ne spuneți dacă aveți și o soluție referitoare la situația terenului de la Romexpo, sunt 46 de hectare, iar acolo situația ar fi in felul următor: ar urma ca acel teren să fie dat in folosința gratuită a unor firme private și se pare că USR și UDMR se opun acestei inițiative. Știu că a fost un subiect de discuție in ședința coaliției. Care este poziția dumneavoastră? Florin Cițu: In ședința Coaliției nu s-a ajuns la un consens incă, știu că au fost niște amendamente la Senat, care se discută. va fi din nou pe masa coaliției. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Sunt două miliarde de lei bani care ar fi mers, de principiu, pentru majorarea alocațiilor și care vor fi redirecționați, ințelegem. Unde anume, v-ați gandit? Unde ar fi mai mare nevoie de acești bani? Florin Cițu: Să știți că, intre timp, in această perioadă, au apărut cheltuieli excepționale la Ministerul Muncii, la Ministerul Sănătății: vaccin, Remdesivir etc. Nu știu dacă suma mai este acolo. Vom vedea care este exact suma respective, cand mergem la rectificare și vedem execuția bugetară. Au apărut cheltuieli excepționale pe parcurs. Reporter: Mulțumesc. Florin Cițu: Mulțumesc. Ați avut două intrebări. Reporter: Domnule premier, una singură, dacă se poate, e o chestiune rămasă nerezolvată: in urmă cu trei săptămani spuneați că nu comentați politica de cadre a BNR, cand a venit vorba despre angajarea doamnei Viorica Dăncilă. Voiam să vă intreb dacă puteți comenta politica de cadre a Transgaz, companie aflată in subordinea Guvernului, legat de soțul doamnei Dăncilă. Florin Cițu: Am cerut informații; a fost un concurs pe care domnul respectiv ințeleg că l-a caștigat. Am cerut o informare să văd dacă există vreun element suspect la acel concurs. Dar este un concurs, care a fost dat și, știți foarte bine... Realizator: La fel a fost și la BNR, tot un concurs... Florin Cițu: Da... Reporter: Deci ați cerut Corpului de Control sau cui? Florin Ciţu: Am cerut o informare la Secretariatul General al Guvernului, să aflu exact care sunt condiţiile in care s-a derulat acel concurs. Ştiţi foarte bine că la Ministerul Finanțelor a fost un concurs care a fost viciat şi toată documentația a fost trimisă către DNA, mă uit şi aici. Reporter: Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc mult. 2021-06-09 15:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-09-06-48-41big_image_4_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la deschiderea Forumului de Afaceri România – Israel, prilejuit de vizita oficială în România a președintelui Statului Israel, Reuven RivlinȘtiri din 09.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-prim-ministrului-florin-citu-la-deschiderea-forumului-economic-romano-israelian-al-oamenilor-de-afaceriGalerie foto - Participare, in plenul reunit al Parlamentului, la discursul președintelui Statului Israel Galerie foto - Participare la Forumul de Afaceri Romania - Israel Alocuțiunea prim-ministrului Florin Cițu la deschiderea Forumului economic romano-israelian al oamenilor de afaceri [Check against delivery] Stimate domnule președinte, Stimate coleg, ministru al economiei, Claudiu Năsui Distins auditoriu, Participarea semnificativă de astăzi, de la acest forum, ilustrează cel mai bine nivelul excelent al relațiilor noastre bilaterale. Relațiile economice dintre Romania și Israel sunt solide și vă mulțumesc pentru acest lucru. Sunt bucuros că mi se oferă oportunitatea de a discuta despre economie și afaceri, este un subiect pe care il prefer ca economist. Ne bucurăm astăzi de o ocazie cu totul specială - primul Forum de afaceri organizat in Romania, in timpul pandemiei, care ne permite intalnirea față in față. Suntem incă in pandemie dar condițiile din prezent ne-au permis să organizăm reuniunea de astăzi. Această reuniune nu ar fi fost posibilă fără eforturile noastre comune și fără campaniile de vaccinare susținute din ambele țări. Este un semn că incepem să revenim la normalitate. A fost o perioadă dificilă pentru noi toți, dar sunt incantat să văd participarea semnificativă și extinsă a mediului de afaceri. Datorită procesului de vaccinare eficient și extins, se intrevede o revenire completă la viața normală, precum și redresarea economică globală. Vaccinul poate fi considerat butonul de RESTART de care au nevoie economiile noastre după efectele negative de anul trecut ale pandemiei. Accelerarea procesului de vaccinare, reducerea treptată a restricțiilor și măsurile de stimulare fiscală reprezintă acum cea mai bună politică economică menită să susțină reluarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă. Romania și Israel au o relație specială, construită de-a lungul timpului la nivel guvernamental, al contactelor umane și la nivelul comunității de afaceri. Israelul este cel mai apropiat aliat și partener strategic al Romaniei in Orientul Mijlociu și un partener de incredere la nivel internațional. In 2021, Romania și Israel aniversează 73 de ani de relații diplomatice neintrerupte. De-a lungul acestor ani, ambele țări au conlucrat pentru a stabili legături tot mai puternice - politice, culturale, sociale și economice. Acest forum de afaceri ne oferă posibilitatea de a consolida relația noastră bilaterală excelentă cu idei, proiecte și oportunități noi. Ați menționat deja 137 de proiecte. Am incredere că spiritul antreprenorial il va dubla pe cel al prieteniei care caracterizează relațiile noastre bilaterale, și ii va conferi mai mult succes și valoare. In același timp, forumul de afaceri la care participăm este un element important in pregătirea următoarei reuniuni a guvernelor noastre, pe care așteptăm cu nerăbdare să o organizăm la București, de indată ce vom conveni o dată de comun acord. Este un obiectiv cheie pentru noi și suntem gata să găzduim această reuniune cat mai curand posibil. Cooperarea noastră economică bilaterală prosperă și am dori să vedem această tendință consolidată in viitor, in beneficiul ambelor părți. Mă bucur să vă impărtășesc că, in ultimii ani, schimburile noastre comerciale cunosc o tendință ascendentă. In 2019, comerțul bilateral a atins un varf de 657,7 milioane dolari. In ciuda acestui fapt, regresul actual nu va influența perspectivele pe termen scurt, valorile totale pe anul 2020 fiind mai mari decat cele inregistrate in 2018. Continuăm, așadar, in mod susținut tendința pozitivă. In primele trei luni ale acestui an, comerțul nostru bilateral s-a ridicat la aproape 180 de milioane dolari. Doresc să subliniez că acest lucru coincide cu redresarea noastră economică, după un an dificil din cauza pandemiei. Toate prognozele economice indică o puternică redresare economică pentru Romania. Comisia Europeană estimează pentru Romania, o creștere economică de 5,1% in 2021, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, aceasta este de 6 procente și de 7 procente conform estimărilor FMI, cei mai optimiști in această privința. Acestea nu sunt doar cifre, inseamnă mai multe locuri de muncă, mai mulți bani alocați romanilor, mai multe oportunități de investiții și o viață mai bună pentru romani. .După o contracție accentuată in 2020, estimăm că exporturile vor reveni in 2021, am văzut cifrele ieri. Exporturile cresc pentru prima oară intr-o lungă perioadă de timp, mai repede decat importurile, susținute de redresarea economică treptată la nivel mondial. Chiar inainte de inceperea pandemiei, Banca Mondială a clasificat Romania pentru prima dată ca țară cu venituri ridicate, o evoluție importantă pentru deciziile de investiții și pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aceasta este o tendință pe care ne străduim să o menținem in perioada post-pandemică. Romania a fost și este pregătită să adere la OECD. Am apreciat intotdeauna sprijinul partenerilor noștri de afaceri pentru aderarea țării la OECD. Distinși oaspeți, Companii israeliene de top din domeniul aeronauticii, energiei, infrastructurii și construcțiilor, pentru a numi doar cateva, au ales să investească in Romania. Acest lucru mă bucură. Sper că iși vor extinde investițiile și exemplul lor va fi urmat de alte companii de top. Guvernul actual este cel care va reforma Romania și care incurajează investițiile in Romania, ceea ce nu era cazul in trecut. Romania este poziționată favorabil in Europa și joacă rolul de hub regional in cadrul Uniunii Europene și in relația cu vecinătatea. Suntem astăzi aici pentru a discuta despre investiții și mai ales, despre parteneriate economice viitoare deoarece nu ignorăm lecțiile crizelor economice anterioare. In primul rand, am avut o abordare corectă a crizei economice, am păstrat capacitățile de producție intacte in economie, ne-am achitat toate datoriile la timp, ceea ce nu s-a intamplat in trecut, am amanat, pe cat posibil, plata taxelor datorate de companii guvernului, pană anul acesta sau anul viitor, dar cel mai important, am realizat investiții. Aceasta este prioritatea noastră. Am realizat investiții și am incurajat investițiile aici. In fiecare lună, de cand am preluat guvernarea, investițiile au atins un nivel record, aceasta este cheia pentru refacerea noastră economică și astfel suntem pe cale de a atinge una dintre cele mai mari creșteri economice anul acesta, din Uniunea Europeană. Cealaltă importantă lecție mai ales in vremuri de incertitudine economică, este predictibilitatea acțiunilor guvernamentale, ceea ce nu s-a intamplat in trecut. Predictibilitatea este esențială pentru reziliența mediului de afaceri. Pentru guvernul pe care il conduc, asigurarea predictibilității este unul din pilonii guvernării eficiente. Nu am mărit taxele, nu am schimbat regulile in timpul jocului. Cel mai important lucru, acest guvern intenționează să iși continue mandatul pană in 2024, dar ne dorim să guvernăm și dincolo de această perioadă. Incurajez comunitățile de afaceri romane și israeliene ca, in cooperare cu guvernele noastre, să identifice un proiect comun emblematic care să valorifice experiența bogată pe care o au cele două țări in cercetare, educație și afaceri. Aceasta este o temă relevantă pentru Comisia economică mixtă și pentru Grupul de lucru Romania-Israel in domeniul economic, inființat recent, sub coordonarea ministerelor afacerilor externe. Grupul de lucru economic iși concentrează activitatea pe trei piloni principali: agricultura și managementul apelor, sănătatea și tehnologia de varf, inteligența artificială. Ministerele și agențiile implicate in acest grup iși direcționează eforturile pentru a iniția și actualiza politici care promovează o mai bună cooperare economică bilaterală. Investiția constantă a Israelului in tehnologie, insoțită de o creștere a start-up-urilor de succes, s-a dovedit a fi o formulă de succes pentru reziliența economică și dezvoltarea inregistrată in sectorul IMM-urilor. Profit de această mare oportunitate, domnule președinte și distinși membri ai delegației de afaceri, pentru a lansa o invitație deschisă comunității de afaceri israeliene și entităților care se ocupă de promovarea comerțului, să inițieze o cooperare mai stransă cu omologii lor romani pentru a găsi puncte și energii comune, care să pună in valoarea know-how-ul și inovația start-up-urilor, precum și a centrelor și acceleratoarelor de afaceri din Romania. Doresc să mulțumesc organizatorilor, Ambasadei Statului Israel in Romania și Camerei de Comerț și Industrie a Romaniei, pentru că au făcut toate eforturile să asigure succesul acestui Forum de afaceri!Vă doresc discuții și dezbateri fructuoase, in cadrul dialogului intre companiile din Romania și Israel!Vă asigur de sprijinul meu in ceea ce privește valorificarea ideilor de afaceri ce rezultă din această reuniune a investitorilor din cele două state! Imi plac aceste dezbateri și de obicei, sunt prezent pană la final, dar sunt sigur și de această dată, că veți avea o dezbatere interesantă astăzi in continuare. Vă mulțumesc. 2021-06-09 14:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-09-06-52-05big_foto_01.jpgOrganizarea celei de-a treia ședințe comune de guvern, între temele discutate la întrevederea premierului Florin Cîțu cu președintele Statului Israel, Reuven RivlinȘtiri din 08.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/organizarea-celei-de-a-treia-edinte-comune-de-guvern-intre-temele-discutate-la-intrevederea-premierului-florin-citu-cu-pre-edintele-statului-israel-reuven-rivlinGalerie foto Prim-ministrul Florin Cițu a avut, astăzi, o intrevedere cu președintele Statului Israel, Reuven Rivlin, aflat in Romania in vizită de stat, in perioada 8-10 iunie 2021, la invitația președintelui Klaus Iohannis. In cadrul discuțiilor, premierul Florin Cițu a evidențiat caracterul special al relației bilaterale romano-israeliene, precum și nivelul foarte bun al cooperării in domenii sectoriale de interes comun, precum apărare, economie și turism. Totodată, șeful Executivului a subliniat că Guvernul pe care il conduce este unul axat pe reforme, iar Forumul de afaceri Romania-Israel, care va avea loc pe 9 iunie, va reprezenta o bună oportunitate pentru noi investiții. Șeful Statului Israel a exprimat apreciere față de rolul pe care Romania il are in combaterea antisemitismului, transmițand mulțumiri pentru toate eforturile autorităților de la București in acest sens. Președintele israelian a salutat, totodată, rolul decisiv pe care contactele intre poporul roman și cel israelian, dar și comunitatea cetățenilor israelieni originari din Romania, le joacă in dezvoltarea parteneriatului strans intre Romania și Israel. In cadrul discuțiilor, premierul Florin Cițu a agreat, alături de președintele Israelului, că este nevoie ca o ședință de Guvern comună Romania-Israel să aibă loc pană la finalul pandemiei, pentru o cooperare și mai stransă intre cele două state. 2021-06-08 21:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-08-09-57-34big_image_1_resize.jpgDeclarație de presă susținută de ministrul Justiției, Stelian IonȘtiri din 08.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-ministrul-justitiei-stelian-ionGalerie foto 2021-06-08 20:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-08-08-41-13big_image_8_resize.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 08.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncav1623156651Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. O să trecem in revistă bilanțul activităților de vaccinare. După cum știm, pe data de 2 iunie a demarat activitatea de vaccinare și pentru copiii cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani. Pană la acest moment, pană astăzi, 8 iunie, ora 12:00, au fost vaccinați 9.394 de copii cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani, cei mai mulți fiind in municipiul București - 2315, urmat de județul Cluj - 856, Ilfov - 439, Timiș - 433 și Iași - 370. De asemenea, la nivelul celorlalte țări ale Uniunii Europene, Franța, din declarațiile efectuate, va incepe activitatea de vaccinare pentru această grupă de varstă pe data de 15 iunie, Germania și Polonia au declarat că incep - și au inceput vaccinarea pentru această grupă de varstă - pe data de 7 iunie. De asemenea, in Lituania, in decursul lunii iunie va incepe activitatea de vaccinare, iar Austria iși propune ca pană la sfarșitul lunii august să atingă peste 340.000 de copii care să fie cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani, ca obiectiv de vaccinare. De asemenea, Ungaria a inceput să vaccineze tineri intre 16-18 ani de la mijlocul lunii mai. Repet, fiecare țară are propria strategie de vaccinare, iar progresiv, grupele de varstă eligibile sunt incluse in programul de vaccinare. La sfarșitul săptămanii precedente, intre 4 și 6 iunie, au fost organizate la nivel național mai multe evenimente de tip maraton de vaccinare, unde au fost, in total, vaccinate peste 42.800 de persoane, fiind majoritatea persoanelor vaccinate cu cea de-a doua doză, cu doza de rapel. In ceea ce privește topul județelor unde s-au efectuat cele mai multe vaccinări in acest tip de evenimente, de tip maraton, in Mureș, 7377 de persoane, Iași - 4093, Prahova - 4071. Vaccinarea in cabinetele de medicină de familie, după cum știm, a debutat pe data de 4 mai. La acest moment, vaccinarea se derulează, la nivel național, in toate județele, incluzand municipiul București. 31% dintre medicii de familie care au contract cu casele de asigurări de sănătate au incheiat contract și pentru activitatea de vaccinare impotriva COVID-19, insemnand 2958 de medici de familie dintr-un total de 9.583 care se află in relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Am evaluat şi procentul medicilor de familie de la nivelul fiecărui județ care, in momentul de față, au incheiat contracte cu casele de asigurări județene pentru vaccinare. Cele mai multe cabinete, cei mai mulți medici de familie sunt in județul Călărași, unde avem un procent de 51% al medicilor de familie care sunt, in momentul de față, in contract cu Casa pentru vaccinare, urmat din Sibiu - 50%, Mureș - 48%, Teleorman - 47%, Neamț - 47%, Iași - 47%, Tulcea - 46%, Bihor - 43%, Satu Mare și Buzău - 41%. Cel mai mic procent de medici de familie care sunt, in momentul de față, in contract cu Casa pentru activitatea de vaccinare sunt in județele: Galați - 17%, in Constanța - 10% și in Caraș Severin - 7%. La acest moment vaccinează peste 2.324 de medici de familie, majoritatea sunt in urban - 1.177, in rural - 1.147 și au fost vaccinate pană ieri 126.883 de persoane, cele mai multe, 58,8%, fiind vaccinate in cabinete de medicină de familie din mediul rural. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate la nivelul fiecărui județ in cabinetele de medicină de familie, in urban, la data de 7 iunie, Timiș are cele mai multe persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie, 5.170 pentru urban, Dambovița - 2.260, Mureș - 1.922 de persoane, Constanța - 1.828, Iași - 1.782 de persoane, Sibiu - 1.757. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate in mediul rural, in cabinetele de medicină de familie, județul cu cele mai multe persoane vaccinate fiind Dolj - 3.676, urmat de Dambovița - 3.389, Călărași - 3.316, Timiș - 3.186, Mureș - 3.073. De asemenea, după cum știm, din data de 8 mai, persoanele care doresc să se vaccineze au posibilitatea să se prezinte direct in centrele de vaccinare, fără programare, ca atare, in săptămana precedentă, in perioada 31 mai - 7 iunie au fost vaccinate, cu doza unu, 159.135 de persoane, din care cu prezentare directă la centrele de vaccinare sau evenimente de tip maraton de vaccinare au fost vaccinate 139.200 de persoane, ceea ce inseamnă un procent de peste 87% din persoanele vaccinate cu prima doză; ca atare, in momentul de față domină numărul celor care se prezintă direct la centrele de vaccinare pentru a beneficia de imunizare, de procesul de vaccinare, in detrimentul celor care se programează in platforma națională de programare, așa incat in săptămana precedentă au fost vaccinate 19.935 de persoane cu programare in platformă. In ceea ce privește numărul cetățenilor străini care au fost vaccinați, de la debutul campaniei de vaccinare pană la acest moment, sunt 24.679 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, din care 13.694 au finalizat schema de vaccinare. La nivelul unităților sanitare sunt 122 de spitale publice in care au fost vaccinate peste 2.100 de persoane, de pacienți cronici eligibili in 31 de județe. De asemenea, sunt 24 de unități sanitare, de spitale private in care au fost vaccinate 282 de persoane, de asemenea, pacienți, in 13 județe, iar in această săptămană demarează activitatea in alte 35 de spitale publice și șase spitale private. Rata de acoperire vaccinală, la data de 7 iunie 2021, din populația eligibilă - atenție, in momentul de față vorbim de populație eligibilă, fiind persoane cu varsta de peste 12 ani, inclusiv - așa incat municipiul București este pe primul loc cu rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă de 43,8, urmat de județul Cluj cu 40,4%, Sibiu - 34%, Brașov - 32,1%, Timiș - 31%, Constanța - 30,7%. Am prezentat județele care sunt peste 30%, deci mult peste media națională; media de acoperire vaccinală la nivel național, din populația eligibilă de peste 12 ani, fiind de 25%. De asemenea, județele cu cea mai mică rată de acoperire vaccinală sunt Covasna cu 17,5%, Bacău - 16,7%, Giurgiu - 16,2%, Botoșani - 16,1% și Suceava 15,1%. Aș vrea in schimb să menționez că chiar și in aceste județe rata de acoperire vaccinală a crescut progresiv. Numărul de persoane vaccinate in ultimele săptămani a crescut, ceea ce este un lucru imbucurător. In ceea ce privește numărul de centre de vaccinare de la nivel național, care sunt active in momentul de față, sunt 996 de centre cu 1.499 de fluxuri. Aș menționa că in momentul de față nu mai sunt centre de vaccinare care să aibă listă de așteptare. Dintre acestea, in funcție de tipul de vaccin, centre care au vaccin de la compania Pfizer, ca număr total de fluxuri sunt 1.144, vaccin de la compania Moderna este distribuit in 125 de centre cu 153 de fluxuri, vaccin de la compania AstraZeneca este distribuit in circa 118 centre, cumuland 154 de fluxuri și avem un număr total de 48 de fluxuri de Johnson and Johnson, in afară de cabinetele de medicină de familie și evenimentele de tip maraton de vaccinare. Aș vrea să vă spun că am făcut o evaluare, cu ajutorul colegilor din CNCAV, a activității și eficienței centrelor de vaccinare din cele 1.499 de fluxuri, adică peste 996 de centre de vaccinare. 45% din aceste centre au o activitate medie și scăzută, insemnand că vaccinează sub 50% din capacitatea fluxului. Ca atare, pentru a optimiza activitatea centrelor de vaccinare, ieri am transmis către toate Direcțiile de Sănătate Publică județene și a municipiului București o adresă prin care rog reevaluarea activității centrelor de vaccinare, cu mai multe propuneri. Pe de o parte, fie de reducere a programului de lucru in acele centre și constituire de echipe mobile care să vaccineze fie in activitățile de vaccinare door to door, din ușă in ușă, in mod deosebit in mediul rural sau alte tipuri de activități de vaccinare ce presupune deplasarea unor echipe mobile sau in anumite centre care nu mai au adresabilitate, chiar sistarea temporară a activității acestora, tocmai pentru a fi eficienți in ceea ce privește persoane vaccinate, respectiv costuri. Ca atare, la acest moment, in platforma de programare, dar repet, numărul persoanelor programate nu reflectă numărul real al persoanelor care se programează, avand in vedere că peste 87% dintre persoanele care s-au vaccinat cu doza una in săptămana precedentă s-au prezentat direct către centrele de vaccinare, la acest moment, in platformă sunt peste 400.000 de persoane programate, atat pentru doza una, cat și pentru rapel; pe cele patru tipuri de vaccinuri sunt peste 51.285 de persoane care au programare pentru vaccinul de la compania Pfizer, peste 28.500 de persoane care au programare pentru vaccinul de la compania Moderna, 19.400 de persoane pentru vaccin de la compania AstraZeneca şi 998 de persoane programate pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson, care - ştim - se administrează in doză unică. In ceea ce priveşte bilanţul total al persoanelor vaccinate, de la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie, pană pe data de 7 iunie, au fost in total vaccinate cu cel puţin o doză 4.457.688 de persoane, din care, cu schemă completă de vaccinare, adică fie cu două doze, fie Johnson and Johnson o singură doză, sunt aproape 4.000.000 de persoane, mai exact 3.997.752 de persoane. Am reevaluat rata de acoperire vaccinală in funcţie de grupa de varstă. Cea mai mare acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60 - 69 de ani, in care avem un procent de acoperire vaccinală de 35,4%, insemnand in valoare absolută 885.569 de persoane din grupa de varstă 60-69 de ani, vaccinate. Pe locul II ca acoperire vaccinală, sunt persoanele cu grupa de varstă intre 70 şi 79 de ani, reprezentand circa 33,2% acoperire vaccinală, urmate de persoanele cu grupa de varstă 50-59 de ani, unde avem o acoperire vaccinală de 32,5% și, sigur, persoanele tinere, cele mai tinere, 12-15 ani, sunt in total, așa cum am spus, 9.211 persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 1,1% rată de acoperire vaccinală, iar persoanele intre 16-19 ani, avem o rată de acoperire vaccinală de 14,2%. De asemenea, in centrele de vaccinare organizate de Ministerul Apărării Naționale, au fost vaccinate pană la acest moment peste 271.777 de persoane cu cel puțin o doză, din care 227.258 sunt persoane cu schemă completă de vaccinare. In centrele de vaccinare organizate de MAI, sunt vaccinate pană la acest moment 50.014 persoane. De asemenea, in săptămana 31 mai - 7 iunie, au fost organizate 137 de echipe mobile de vaccinare, formate din peste 500 de medici și asistenți şi registratori şi au fost vaccinate in total peste 10.130 de persoane, intr-un total de 221 de misiuni de vaccinare, cele mai multe persoane fiind vaccinate in județul Teleorman - 1.914, urmat de Argeş - 1.372 de persoane. Profilul de reacții adverse pană la data de 7 iunie: la nivel național au fost raportate in total 16.244 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale, rata de apariție ARAPI fiind de două reacții la 1.000 de doze administrate, iar in perioada 31 mai - 6 iunie au fost raportate in total 194 de reacții adverse, majoritatea fiind raportate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta mediană a persoanelor care au raportat reacții adverse a fost tanără, de 37 de ani și nu au fost inregistrate reacții clasificate ca severe. Am reevaluat și situația cazurilor confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinare, atat după doza 1 cat și după doza 2, așa incat in perioada 27 decembrie 2020 - 6 iunie 2021, un număr de 23.689 de persoane, ceea ce reprezintă 0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză, au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2, insă mediana timpului scurs de la administrarea primei doze de vaccin și pană la confirmarea infecției cu SARS-CoV-2 a fost 12 zile, ceea ce este in intervalul in care incă nu a apărut un răspuns imun protector. După cea de-a doua doză de vaccin, deci, practic, după schema completă de vaccinare, in aceeași perioadă de timp, 27 decembrie - 6 iunie 2021, au fost confirmate cu infecție SARS-CoV-2 4.718 persoane, reprezentand 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu schemă completă, mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze sau de la finalizarea schemei de vaccinare pană la confirmarea infecției cu SARS-CoV-2 fiind de 29 de zile. Cam acestea au fost datele pe care eu am vrut să le prezint. Domnule secretar de stat, vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, dle președinte. Cateva cuvinte despre vaccinarea cu ajutorul și in cadrul operatorilor economici privați. Astfel, pană in acest moment, un număr de 527 de companii, dintre care 83 din domeniul HORECA, au demarat activitatea de imunizare a angajaților și a familiilor acestora. Activitatea de vaccinare s-a desfășurat cu ajutorul a 138 de echipe mobile, iar pană acum au fost vaccinate 47.405 persoane in acest fel, din care 2.366 persoane din domeniul HORECA. Sigur, ca și săptămanile trecute, Brașovul, Alba şi Bihor sunt primele trei județe cu număr de operatori, 85 pentru Brașov, 60 pentru Alba și 37 pentru Bihor. La fel, același clasament și pentru numărul de persoane vaccinate, Brașov - 5.337 de persoane care s-au vaccinat. Pană la acest moment, in această săptămană, au incheiat acțiunea de vaccinare 133 de operatori și demarează această activitate de vaccinare alți 15 operatori economici, cu peste 100 de angajați. Vaccinarea cu ajutorul echipelor mobile, cu ajutorul centrelor mobile și a echipelor mobile care activează pe langă spitalele militare, pană in acest moment, au fost vaccinate in acest fel 17.035 de persoane cu ajutorul a 24 de centre mobile și, la fel, săptămana aceasta vorbim de același număr de echipe mobile. La fel, și aici, sunt județe care au reușit să se miște mai bine. Vorbim de județul Ilfov, unde au fost vaccinate 5.039 de persoane prin această activitate; Alba, la fel, 2.936 și Sibiu - 1.443. Le spun doar pe primele trei. Vaccinări cu ajutorul caravanelor, echipelor mobile in mediul rural - pană in acest moment au fost vaccinate 18.170 de persoane. Avem și centre de vaccinare, așa cum spunea și domnul președinte Gheorghiță, in ideea de a merge mai aproape de oameni cu vaccinul. Odată cu creșterea mobilității și activităților turistice a crescut și transportul, astfel că am deschis centre de vaccinare și in astfel de puncte. Avem, astfel, in Aeroportul Internațional Henri Coandă deja două fluxuri cu Johnson and Johnson; 300 de persoane au fost vaccinate pană ieri. Aeroportul Internațional Craiova - 114 persoane vaccinate pană ieri, Aeroportul Internațional Iași - 218 persoane, Aeroportul Internațional Transilvania din Targu Mureș și Aeroportul Internațional Suceava - 42 de persoane vaccinate pană ieri. La fel, avem trei puncte de frontieră terestre: centrul de vaccinare de la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, in Arad, 278 de persoane vaccinate pană ieri, pentru Punctul de Trecere a Frontierei din Borș, din Bihor, avem 104 persoane vaccinate pană ieri, iar pentru centrul de vaccinare din Punctul de Trecere a Frontierei din Petea, din Satu Mare, avem 184 de persoane vaccinate pană ieri. Suplimentar, și in proximitatea Gării din Constanța există un centru de vaccinare unde au fost vaccinate un număr de 59 de persoane pană in cursul zilei de ieri. Cu privire la misiunile de transport efectuate de la inceputul campaniei de vaccinare, pană pe data de 8 iunie au fost efectuate peste 13.000 de misiuni de transport la nivel național. Acestea au fost desfășurate de către 28.478 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU care au asigurat aceste misiuni de transport cu peste 3.000 mijloace tehnice și alte peste 11.000 de persoane din cadrul MApN care au efectuat aceste misiuni de transport, cu ajutorul a 3.601 mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană in acest moment, pană pe data de 7 iunie am primit 14.720.749 de doze de vaccin, administrate 8.288.345, ceea ce reprezintă 56,30%, distribuite 9.446.227. După cum urmează, pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer, recepționate pană la 7 iunie avem 9.968.849, din care administrate 66,4%, ceea ce reprezintă 6.620.260 de vaccinuri, pentru vaccinul produs de compania Moderna, recepționate pană la data de 7 iunie avem 1.238.400, dintre care administrate 681.442 de vaccinuri, ceea ce reprezintă 55,03%, pentru vaccinul produs de AstraZeneca avem un total de doze recepționate de 2.998.000, dintre care administrate 819.548 și pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson avem recepționate pană la data de 7 iunie 515.500 de doze de vaccin. Numărul de doze pierdute - pană la data de 6 iunie s-au inregistrat 20.317 doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul dozelor utilizate, așa cum știm, pentru motive neimputabile. Cu privire la calendarul de livrări pentru perioada următoare, așa cum spuneam, au fost recepționate pană in momentul de față 14.720.749 de doze de vaccin. In această săptămană am primit deja 964.080 de doze de vaccin produs de BioNTech-Pfizer. Săptămanal, vom primi alte 1.091.610 doze, pană la un total de 4.366.440 de doze pentru această lună. Pentru vaccinul produs de Moderna o să primim, in cursul zilei de vineri, 128.400 de doze de vaccin, aproximativ același număr de doze in fiecare săptămană, pană la un total de 706.800 de doze de vaccin pentru luna iunie. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca primim in această lună 1.047.000 de doze de vaccin, vorbim de o estimare; la fel și pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson - nu avem cifra exactă confirmată pentru luna iunie, insă estimările spun că vom primi 417.759 de doze de vaccin. Astfel, vorbim de un total, pentru luna iunie, de 6.538.961 de doze de vaccin. Ţinand cont de administrarea unui regim complet de vaccinare, Romania se situează pe locul 15 la nivel european și pe locul 28 la nivel global. Eu cam atat am avut de spus. Vă mulțumesc mult, domnule preşedinte. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu. Aș dori să trecem să luăm cateva intrebări din partea dumneavoastră. Vă rog! Reporter: Spuneați mai devreme de această reevaluare a centrelor de vaccinare și de sistarea activității in unele dintre ele. Cam cate centre ar putea fi inchise temporar? Valeriu Gheorghiţă: In marea lor majoritate, niciunul nu se va inchide. Ieri am avut o ședință cu direcțiile de sănătate publică, foarte puține centre vor fi relocate ca sediu, iar in celelalte se reduce deja programul de lucru, personalul vaccinator este mobilizat in echipe mobile și au activități zilnice in localitățile in mod deosebit din rural. Reporter: Vedem in continuare că sunt din ce in ce mai puţine persoane care merg să se vaccineze cu prima doză. Luați in calcul, nu știu, mă gandesc la organizarea unor evenimente de tip maraton de vaccinare, din nou, sau cei care vin să se vaccineze să primească anumite, nu știu, recompense? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce privește prima parte a intrebării, da, la nivelul județului, prin implicarea autorităților locale. Și aici aș atrage atenția că este extrem de importantă implicarea dumnealor - mă refer de la nivel de județ, prefect, președintele Consiliul Județean, pană la nivel de comună, insemnand primari și tot ce inseamnă vectori de imagine in comunitatea respectivă: medic de familie, preot, dascăl. Este foarte important să ne mobilizăm cu toții, să fim aproape de oameni și să le oferim toate răspunsurile de care au nevoie, incat să creștem nivelul de conștientizare a importanței vaccinării. Da, există in plan asemenea activități-eveniment de vaccinare de tip maraton multe localități, insă amploarea lor nu mai este ca in marile municipii, unde vedem că intr-un weekend, in trei zile ai cateva zeci de mii de persoane vaccinate, cum a fost cazul maratonului din municipiul Bucureşti. Insă este important acum să avem activităţi fragmentate, incat in fiecare localitate să existe un acces cat mai facil la vaccinare al oamenilor. Chiar dacă numărul lor nu este atat de mare cum noi ne-am dori, este important ca, in final, in fiecare comunitate să existe un număr critic de persoane care să fie vaccinate, incat să nu ne confruntăm in perioada următoare cu o creştere a numărului de cazuri, mai ales in randul populaţiei care este incă receptivă, neimunizată nici prin vaccinare, nici prin trecerea prin boală. Tocmai de aceea, este important ca acum să ne facem cat mai bine temele, să ne pregătim cat mai bine, pentru a evita un alt val de imbolnăviri. Pentru că este greu de anticipat care va fi parcursul din punct de vedere al pandemiei, ţinand cont de faptul că avem cel puţin patru variante virale care sunt de importanţă, care sunt ingrijorătoare şi care, in momentul de faţă, sunt atent monitorizate la nivel internaţional. Tocmai de aceea, trebuie să inţelegem că pandemia nu s-a incheiat şi avem virus circulant, avem cateva sute de cazuri zilnic in Romania, ceea ce inseamnă că incă avem un rezervor de unde se poate ajunge din nou la o creştere a numărului de cazuri, dacă numărul populaţiei imunizate - fie prin vaccinare, ideal, fie prin trecerea prin boală - nu este suficient de mare. Deci, trebuie să ne menţinem acelaşi obiectiv de imuniatte de grup de cel puţin 60%-70%, tocmai pentru a preveni un val de imbolnăviri in perioada următoare. In ceea ce priveşte recompensele şi astfel de stimulente, la acest moment nu s-a luat in discuţie un astfel de demers. Există mai multe iniţiative la nivel local, prin implicarea unor companii private care sustin acest demers, insă cred, inclusiv ca medic, că oamenii trebuie să inţeleagă importanţa vaccinării din perspectiva raţionamentului medical şi al protejării sănătăţii proprii şi a celor din jur. Restul argumentelor, insemnand recompense de orice altă natură, din punctul meu de vedere, astăzi, cand vorbim, nu consider că sunt suficient de determinante pentru a creşte ritmul campaniei de vaccinare. Reporter: Şi, dacă ne puteţi spune, din totalul copiilor care s-au vaccinat pană acum, dacă au existat reacții adverse şi, dacă da, cat de severe au fost? Valeriu Ghoerghiţă: Nu au fost reacţii adverse raportate, in afara celor obişnuite, comune. Nu este nimic particular. Reporter: Aş dori să ştiu dacă, in privinţa vaccinării copiilor, aveţi de gand să organizaţi maratoane separat, cumva? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Nu, pentru că ştim foarte bine, copiii, minorii trebuie insoţiţi de cel puţin un părinte sau reprezentant legal, tutore. Nu se justifică organizarea unor evenimente separate. Sigur, sunt acțiuni cum a fost in județul Ialomița, un maraton destinat tinerilor, dar la nivel național nu avem o strategie in acest sens. Sunt acțiuni care sunt desfășurate pe plan local. Reporter: Pană la urmă, la pragul de 5 milioane de persoane vaccinate cand estimați că vom ajunge? Valeriu Gheorghiţă: Este greu de anticipat care va fi ritmul de vaccinare din perioada următoare, tocmai ținand cont de faptul că peste 87% dintre persoane se prezintă direct la centrele de vaccinare și nu prin programare, lucru pe care l-am incurajat, pentru că ne dorim și ne-am dorit un acces cat mai simplu la un centru de vaccinare. Tocmai de aceea, bazandu-ne pe aceste date - probabil că in următoarele două-trei săptămani, in funcție de ritmul de vaccinare, dacă el va crește, și observăm o creștere cel puțin pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson, există o tendință de creștere. De asemenea, se reorganizează multe activități de vaccinare, in sensul in care sunt mult mai multe echipe de vaccinare care vor merge in teren. Sigur că, pentru noi, orice persoană care se vaccinează este o persoană care va avea un risc mai mic să se infecteze in perioada următoare. Trebuie să ținem cont că localitățile care acum nu au o rată suficient de bună de vaccinare sunt localităţi aflate sub riscul ca, in perioada in care vom avea o creștere a numărului de cazuri, să fie carantinate, pentru că asta va fi situația epidemiologică. Intr-o localitate in care rata de acoperire vaccinală este crescută, populația este imunizată și, in felul acesta, imunitatea respectivă este mai bine protejată, probabilitatea să ajungă la o creștere substanțială a numărului de cazuri care să impună niște activități, restricționarea anumitor tipuri de activități, este mult mai mică prin comparație cu localitățile care au o rată mică de acoperire vaccinală. Tocmai de aceea, prioritatea noastră este să ne uităm pe hartă și, unde vedem acele zone roșii, in care au sub 5% estimată acoperirea vaccinală, să mobilizăm mult mai multe resurse, incat să reducem acest decalaj, să existe o uniformitate, dacă vreți, la nivel național. Reporter: Spuneați de țări care au inceput și vor incepe vaccinarea copiilor, dar există şi ţări care au renunţat la vaccinarea copiilor? Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu, nu, e un calendar de activităţi pe care şi l-au propus. Dar, repet, toate aceste activităţi depind direct de strategia pe care fiecare țară și-a elaborat-o, strategia de vaccinare. Reporter: Israelul am inţeles, sau am inţeles greşit? Valeriu Gheorghiţă: Nu, a demarat chiar de duminică, din 6 iunie, a demarat activitatea de vaccinare. De altfel, in Israel se vaccina dinainte de a se acorda autorizarea. Reporter: Spuneți-mi, vă rog, dacă in acest moment există vreo localitate in care rata de acoperire vaccinală este de 100%, o localitate cu o populație semnificativă. Valeriu Gheorghiță: Nu există nicio localitate in Romania cu 100% acoperire vaccinală. Reporter: Și, dacă-mi permiteți, legat de evaluarea centrelor: ați spus că 45% dintre ele au activitate medie și scăzută. Ce inseamnă concret activitate medie și scăzută? Valeriu Gheorghiță: Capacitatea fluxului, in momentul de față, este de circa 100 de persoane pe flux, pe cele 12 ore de lucru. Capacitate medie insemnă că vaccinează intre 25 și 50 de persoane pe flux pe zi, in cele 12 ore de lucru, iar activitate mică inseamnă sub 25 de persoane pe zi. Sunt puține, foarte puține centre care au activitate mică. Adică intr-un județ sunt circa 1, sau 2, sau 3 centre care au activitate mică, dar care au un singur flux. Adică sunt centre foarte mici, de obicei, nu sunt centre cu activitate mare. Și, majoritatea, practic, restul, circa 30%, sunt centre care au activitate medie. Și tocmai de aceea ne dorim optimizarea activității centrelor, astfel incat și personalul să fie motivat, pentru că e păcat să pierdem acest personal, fiind instruit deja - suntem in luna a șasea de cand avem activități de vaccinare și vor fi dislocați in echipe mobile, care vor merge și vor asigura vaccinarea in alt tip de activități. Reporter: Sunt centre din mediul rural sau urban? Valeriu Gheorghiță: Sunt centre și din urban, sunt centre și din rural. Reporter: Și legat de vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca. 1.047.000 de doze luna aceasta și noi, pană acum, din dozele recepționate, dacă am ințeles bine, de aproape 3 milioane de doze, am administrat 819.000. Valeriu Gheorghiță: Avem aproape 30% rată de utilizare din tot ce am recepționat de la Astra Zeneca. Reporter: Bun, ce capacitate de stocare avem pentru acest vaccin, care e lotul care expiră cel mai curand și ce ați decis cu el? Valeriu Gheorghiță: Pe 2 grade, avem capacitate de stocare de cateva sute de metri cubi, n-aș putea exact să vă spun acum. Dar problema nu este la 2 grade și nici la -20 de grade. Important este să avem o capacitate de stocare mare la -80 de grade, avand in vedere că există, la un moment dat se ia in calcul, se analizează opțiunea, dacă se va ajunge la această concluzie din punct de vedere științific, de a se administra cel puțin pentru anumite categorii de pacienți cea de-a treia doză. De asemenea, este important - pentru că nu știm care va fi evoluția din punct de vedere al pandemiei - este important să avem un stoc semnificativ de doze. De asemenea, este important pentru că nu știm care va fi evoluţia din punct de vedere al pandemiei și este important să avem un stoc important de doze care să poată să fie folosite la nevoie. Ca atare, pentru 2 grade nu există nicio problemă in momentul de față și marea parte a dozelor care sunt recepționate deja vor intra intr-un mecanism fie de revanzare, fie de donație. Se analizează, se lucrează la acest mecanism, va fi dezbătut și aprobat un act normativ in acest sens. Nu suntem in situația in care să ne expire doze, tot ce am avut, ele sunt gestionate incat să fie date in folosință cele care au termenul cel mai apropiat de expirare a valabilității, insă din ce in ce mai multe companii au studii de stabilitate la mai mult de șase luni; probabil că iși vor extinde multe dintre ele la un an, pentru că pe măsură ce timpul trece și ei au aceste studii de stabilitate cu siguranță se va prelungi acest termen. De pildă, la Johnson and Johnson știm că este de doi ani la minus 20 de grade. Este aceeași tehnologie, insă ei aveau deja studii de stabilitate și de aceea au putut să aibă acest termen de doi ani, spre deosebire de compania Oxford-AstraZeneca, care nu au avut aceste studii de stabilitate, dar cu siguranță vor dezvolta aceste evaluări și cu siguranță se va extinde la un moment dat perioada de stabilitate, pentru că se va dovedi stabil in condițiile acestea de temperatură. Reporter: Așadar, nu știţi in acest moment cam in cat timp ar incepe acest proces de revanzare sau de donație? Valeriu Gheorghiţă: Destul de repede. Ştiu că sunt in plan... Vă rog, domnule secretar de stat, dacă... Andrei Baciu: Aici sunt două chestiuni care trebuie luate in calcul. In primul rand, cum s-a ajuns la acest surplus este pentru că Uniunea Europeană a dorit să aibă la indemană pentru toți cetățenii europeni vaccinuri cat mai multe, cat mai repede și suplimentară este și cea de-a doua parte, a unei eventuale continuări a activității de vaccinare pentru diverse motive. Și atunci, evident că e probabil, se va ajunge la situația in care perioada următoare, la nivel european să existe un surplus de doze de vaccin, cum se va intampla in toate statele membre, pentru că toate dozele recepționate au fost distribuite procentual. Aici vor fi diverse demersuri la nivel european, cel mai probabil, pentru că există in continuare o mare nevoie la nivel global. Știm că sunt organizații importante care depun eforturi pentru a duce doze de vaccin oriunde este necesar, spre exemplu in Africa s-au livrat, cred, undeva sub 2% din vaccinurile produse pană in acest moment, deci există o mare nevoie pe anumite zone geografice apropiate. Ce facem noi in Romania? Creăm cadrul legal pentru a ne putea alinia la aceste demersuri, fie de donație, fie de revanzare. Aceste două elemente sunt prinse in contractele semnate de către Comisia Europeană cu companiile producătoare de vaccinuri. Și un element important de menționat este faptul că /...;/ sunt stipulate, de fapt, in contract modalitățile prin care se poate face revanzarea, astfel incat să nu se ajungă la prețuri suplimentare, deci se va merge undeva in același preț, astfel incat să nu se creeze o speculă cu privire la revanzarea de vaccinuri. Deci, sunt demersuri europene. Noi updatăm legislația ca să o aliniem la nivel european și vom vedea in perioada următoare ce se va intampla cu privire la donații și revanzări. Reporter: Şi cand, de exemplu, se face revanzare, cine asigură transportul: cel care cumpără sau cel care vinde? Andrei Baciu: Aceste chestiuni variază /...;/ şi este preliminar să discutăm despre aşa ceva. O să discutăm cand o să fie momentul și cand aceste detalii o să fie stabilite. In momentul de față se lucrează, noi, in Romania, lucrăm la a crea cadrul legal pentru așa ceva și, așa cum spuneam, sunt și demersuri europene. Deci, o să vedem pentru fiecare situație in parte cand o să ajungem, dar, incă o dată, vorbim de momentul in care vom avea un surplus de vaccinuri. Reporter: Și mai am o singură intrebare, dacă imi permiteți, vă rog, legat de vaccinul Moderna; a depus acea cerere de autorizare și pentru copii. S-a intamplat ieri. Am văzut din experiența anterioară cu celelalte vaccinuri că e o procedură care durează cam trei-patru săptămani. In aceste condiții o să faceți o solicitare și pentru mai multe doze Moderna, pentru că văzand aici 128.000 săptămana aceasta, dar, să spunem, s-ar putea ajunge la o creștere a numărului de doze care să ajungă la noi in așa fel incat, nu știu, să satisfacem o cerere și in acest sens? Valeriu Gheorghiţă: Nu cred, adică chiar nu e nevoie să avem o suplimentare de doze, avand in vedere că deja avem circa 500.000 de doze in stoc și calendarul de livrare pe lunile următoare ne asigură un număr suficient de doze incat să asigurăm necesarul și pentru această grupă de varstă dacă e nevoie, deci, fără probleme; nu vom ajunge să solicităm suplimentar alocarea de doze. Reporter: Mai am eu o intrebare, dacă se poate. Au anunțat autoritățile locale de la Sectorul 2 că vor deschide un centru de vaccinare in Piața Obor, langă acea terasă celebră cu mici. Dumneavoastră știți cum se va desfășura procesul de vaccinare și este Piața Obor un loc bun din punct din punct de vedere al condițiilor pentru vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Cred că se organizează, totuşi, nişte spaţii. Oamenii nu sunt... Locaţia e mare, din Piaţa Obor, dar sunt nişte spații care vor fi avizate anterior de Direcția de Sănătate Publică. Adică, repet, in această campanie de vaccinare, ca in orice program de vaccinare, este prioritară siguranța oamenilor și nimic altceva. Tocmai de aceea, dacă nu se indeplinesc condițiile clare de siguranță și un circuit corect epidemiologic, nu se poate desfășura o activitate de vaccinare, dar nu va fi cazul, pentru că oamenii au deja expertiză in acest caz și știu ce au de făcut incat lucrurile să funcționeze cat se poate de normal. Dar, oriunde sunt persoane intr-un număr mai mare, cum sunt piețe, targuri, este important să asigurăm un acces la vaccinare, pentru că in felul acesta, oamenii, care oricum se deplasează, cum este in rural, la un targ sau la o piață de la cațiva kilometri sau de la domiciliu, nu contează distanța, este un moment prielnic pe care il poate lua in calcul să se și vaccineze. Tocmai de aceea, ne dorim să avem această distribuție a punctelor de vaccinare, incat să existe un acces cat mai larg al populației. Reporter: Incă o intrebare, dacă-mi permiteți. Sunteți mulțumiți in acest moment de modul in care evoluează campania de vaccinare, ținand cont de scăderea interesului pentru imunizare, care e unul real, se vede pe cifre? Valeriu Gheorghiță: Da, il vedem și noi. Să știți că ne uităm la aceleași cifre ca și dumneavoastră. Eu pot să vă spun că sunt mulțumit și chiar le mulțumesc colegilor și din CNCAV și de la nivelul instituțiilor, dar și personalului din centrele de vaccinare. Noi am depus un efort important in toată această perioadă, in primul rand să creăm o infrastructură care nu exista anterior, cu centre de vaccinare, cu centre mobile; am deschis toate tipurile de activități - vaccinare in cabinete de medicină de familie, in unitățile sanitare, la operatorii privați, evenimente de tip maraton de vaccinare. In momentul de față, doar cine nu vrea nu se vaccinează. Nu avem cum să facem mai mult decat oamenii ințeleg că trebuie să facă. Dacă ritmul de vaccinare a scăzut, cred că dorința de vaccinare de fapt a scăzut și nu are legătură cu organizarea efectivă, logistică, dacă vreți, cred că nici neapărat cu campaniile de comunicare, aș indrăzni să spun. Probabil că aici, sigur, pentru anumite segmente de populație mai sunt foarte multe lucruri de făcut, insă problema fundamentală este in ceea ce privește increderea oamenilor, care este diminuată mult in toți acești zeci de ani in autoritate in general. Și acest lucru nu se caștigă peste noapte, e o problemă in ceea ce privește, in general, intenția de vaccinare in Romania pe toate tipurile de vaccinuri, nu doar pe vaccinarea impotriva COVID-19. Pot să vă spun, in schimb, din punct de vedere al obiectivului de a avea o evoluție favorabilă in ceea ce privește pandemia, eu cred că suntem intr-o situație bună. Aș fi fost, sigur, mult mai nemulțumit in situația in care stăteam mai rău din punct de vedere epidemiologic, insă, la acest moment cred că, pe de o parte, avem un control epidemiologic bun, avem cateva sute de cazuri zilnic, avem o rată de incidență medie cumulată la nivel național de circa 0,2 la mie, avem un procent de pozitivare a testelor de sub 0,6%, ceea ce inseamnă 6 teste din 1000 care ies pozitive, ceea ce cred că ne situează bine din punct de vedere epidemiologic. Important este să nu lăsăm garda jos. Este un efort al tuturor, inclusiv al celor de acasă, al oamenilor care au ințeles, pe de o parte, să respecte măsurile de prevenție, pe de altă parte, să se vaccineze. Ne apropiem, totuși, de 4,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, 4 milioane sunt aproape vaccinate cu schemă completă. E un număr important, ținand cont de faptul că in vaccinare, dacă vorbim de vaccinarea antigripală sezonieră, vorbim de circa 2 - 2,2 milioane de persoane pe un sezon, ori, in felul acesta, deja avem dublu ca persoane vaccinate și, sigur, nu ne vom opri aici. Campania de vaccinare se derulează atat cat vom vaccina, pană in final, vor fi persoane care vor fi protejate. Sigur că se poate mult mai bine, dar nu ține neapărat de modul in care se organizează activitatea de vaccinare, este un acces, cred că este cel mai simplu acces din toate țările europene. Oamenii pot să iși aleagă tipul de vaccin, pot să se prezinte direct la centrele de vaccinare, se organizează evenimente de tip maraton, care in general sunt pe perioada de weekend, cand timpul alocat, timpul liber al oamenilor, este mai crescut, operatorii economici privați au posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă, cu echipe mobile. Trebuie și voință din partea celor care sunt beneficiari ai vaccinării. Reporter: Dacă imi mai permiteți o singură intrebare. 10 milioane de romani vaccinați la 1 septembrie, așa cum a anunțat premierul Florin Cițu că se poate, mai e de actualitate? Valeriu Gheorghiţă: Totul este in dinamică. Suntem in etape diferite ale campaniei de vaccinare, sunt niște prognoze și predicții pe care le facem periodic. Noi putem asigura atingerea acestui obiectiv, avem capacitate de vaccinare, avem personal suficient, avem doze suficiente, se poate atinge fără probleme acest obiectiv dacă oamenii vor vrea să se vaccineze. Dacă nu vor vrea să se vaccineze, nu se va putea atinge acest obiectiv. Este simplu, e matematică. Andrei Baciu: Bine. Mulțumim foarte mult! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumim frumos! 2021-06-08 15:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_13_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la prezentarea planului de investiții și a proiectelor pentru județul MaramureșȘtiri din 04.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-prezentarea-planului-de-investitii-i-a-proiectelor-pentru-judetul-maramureGalerie foto Conferință de presă susținută de premierul Florin Cițu la sediul Consiliului Județean Maramureș, Baia Mare [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulțumesc pentru invitație. In primul rand, am venit să văd planul acesta ambițios de investiții. Știți foarte bine, am depus Planul Național de Redresare și Reziliență la Bruxelles, acum cateva zile. Trebuie să știe toți maramureșenii că aveți proiecte in Planul Național de Redresare și Reziliență. Ceea ce am spus de la inceput, acest plan are resurse și vom avea investiții in toate colțurile din Romania. Aici aveți, o parte din investiții se vor duce in sănătate și sunt chiar administrate de Consiliul Județean, și o parte in infrastructură. Ceea ce vreau eu să vă asigur, și m-am uitat pe acest plan, /.../, repet, ambițios pentru investiții, ceea ce arată că nu prea s-a făcut nimic in trecut aici și aveți mult de muncă, domnule președinte, dar contați pe resurse și de la noi, o să vă susținem. Acest drum expres Baia-Mare-Satu Mare este prioritate zero, aș spune eu, uitandu-mă şi prin acest proiect. El este inclus și in PNRR, dar vedem, cu siguranță, vom avea surse de finanțare să terminăm acest drum expres. Este important pentru dumneavoastră, am văzut cum s-a dezvoltat zona, am văzut problemele companiilor private și cu toți cei cu care am discutat pană acum la unison mi-au spus foarte clar că infrastructura rutieră in special este ceea ce trebuie dezvoltat și aici, și de asta am vrut să mă asigur și discuțiile noastre au fost pe prioritizarea acestor proiecte. Un plan ambițios de investiții, dar aveți susținere. Avem susținere din PNRR. Deci, știți foarte bine că in PNRR sunt peste 7 miliarde de euro alocați pentru dezvoltarea infrastructurii și feroviare și infrastructurii rutiere. Sănătate - bani care ajung și aici -, dar avem și fonduri europene, și asta a fost o altă discuție. Am terminat discuțiile pe PNRR, proiectele pe care le putem face pană in 2026 sunt incluse in PNRR - asta a fost un criteriu important. Cele care aveau componente importante de digitalizare, dar și de energie verde sunt incluse in PNRR. Acum luăm celelalte proiecte, cele pentru care nu aveam SF, de exemplu, dar care trebuie făcute, și mai aveți aici incă un drum expres și incă cateva lucruri importante și acestea ne uităm să le finanțăm din fonduri europene, este a doua sursă de finanțare. Urmează a treia resursă de finanțare, de la buget, ceea ce nu intră pe PNRR, nu intră pe fonduri europene, intră pe buget. Asta este, de fapt, ce voi face in perioada următoare. Vreau să-i asigur pe romani că vom avea surse de finanțare și ceea ce am promis că facem pană in 2024, și eu v-am spus că ne pregătim pentru o guvernare de cel puțin opt ani de zile, deci, pană in 2028, vom face, vom trece Carpații cu o autostradă, Sibiu-Pitești se va face. Vom face spitale prin PNRR, dar sunt și alte spitale, pană in 2024 vom avea cele cateva spitale. Sper să fie finalizat și acest proiect de la dumneavoastră, Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare. Cred că aveți reabilitate, sistematizare incintă - deci, acesta sigur va fi finalizat ș.a.m.d. Un alt lucru important astăzi: am vrut neapărat să văd o investiție privată cu capital 100% romanesc. Este la Maramureș, este cel mai mare exportator, este exportatorul numărul 1 in Romania, este cel mai mare exportator cu capital privat romanesc, ca să fie foarte clar. Dar este important, este o companie care produce de ani de zile pentru o altă companie foarte mare, pe care o folosim toți, dar voiam să văd și aceste exemple de succes care trebuie incurajate. Sunt oameni care nu au folosit resurse de la stat, sunt oameni care au investit banii lor și au reușit. Sunt exemple care trebuie urmate și trebuie mai mult să aducem in spațiul public acest tip de antreprenor. Am tot spus, in această guvernare, antreprenorul este un erou și trebuie să prezentăm acești eroi public, pentru că acestea sunt exemplele. Avem prea multe exemple negative și ii descurajăm pe oameni. Nu, acesta este un exemplu pozitiv. Și bineințeles că au avut o singură dorință: să investim mai mult in infrastructură. Nu pentru ei, nu doresc pentru ei, doresc pentru oamenii de aici, să fie mai ușor pentru toată lumea, să ajungem mai ușor la serviciu, să plece, după aceea să ajungă mai repede acasă, să nu piardă timpul in trafic. Repet, o investiție foarte importantă și un exemplu pentru alte companii din Romania. Și, nu in ultimul rand, am vizitat un centru de vaccinare, pentru că suntem incă in pandemie. Chiar dacă datele pentru Romania arată foarte, foarte bine, suntem prima țară care a inceput și vaccinarea pentru tinerii peste 12 ani, dar trebuie să menținem ritmul. Am alocat resurse pentru a lua vaccin și am avut campanie de vaccinare care a avut succes in mediul urban. Pană acum, dacă luăm in calcul și persoanele care au trecut prin boală și rata de vaccinare, avem și Cluj, și București, și cred că Constanța, Timișoara, care au o rată mai mare de 50%, deci, de imunitate a populației. Dar nu ajunge, trebuie să ducem vaccinul mai aproape de cetățeni, și acum urmează a doua etapă a campaniei, această campanie pentru a duce vaccinul in zona rurală. Și aici este nevoie de primari, de lideri de opinie locali, de profesori, de doctori, de preot, este nevoie de președintele Consiliului Județean. Sunt exemple bune, am văzut deja in țară exemple bune care pot fi urmate, dar trebuie să mergem in această direcție. Să știți că nu a trecut pandemia, suntem intr-un moment foarte bun pentru pandemie, pentru această situație, nu pentru pandemie, dar nu a trecut. Trebuie să facem eforturi in continuare. Și campania de vaccinare va continua pană vom trece de pandemie. Este singura soluție să depășim această pandemie. Mulțumesc, domnule președinte, mă opresc aici și, oricum, sunt sigur că vor mai fi intrebări pentru clarificări. Ionel Bogdan: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Ii dau cuvantul domnului primar al Clujului şi președinte al Asociației Municipiilor din Romania, domnul Emil Boc. Emil Boc: Mulțumesc frumos! Doar la intrebări, dacă este cazul, mulțumesc frumos! Ionel Bogdan: Ok, domnul Rareș Bogdan, atunci. Rareș Bogdan: Nu vreau să vorbesc foarte mult. Florin Cițu: Apăsați pe microfon, domnule Rareș Bogdan. Rareș Bogdan: Vreau doar să vă spun cateva cuvinte legate de ceea ce eu cred că este un adevărat Plan Marshall pentru Romania și faptul că e un economist redutabil, un finanțist foarte bun ca Florin Cițu la conducerea guvernului este extrem de interesant. Credeți-mă, sunt liderul delegației europarlamentarilor romani din Parlamentul European. Sunt, am fost alături de Florin Cițu, acolo am văzut discuțiile pe care le-a purtat cu comisarii europeni, cu președinta Comisiei, cu vicepreședinții Comisiei, și pentru ceea ce urmează, prin implementarea acestui Plan Marshall de care Romania nu a beneficiat in anii 48-54, din motive strict politice sau geopolitice, și de care beneficiază acum, este esențial. Pentru că, practic, a fost omul care a negociat, negocierea a fost in primul rand una politică, urmează partea de analiză a depunerii a planului nostru, dar ce e important, și cred că cateva cifre vă ofer, după care mă voi opri și așteptăm intrebările dumneavoastră. Faptul că vin 2,45 de miliarde de euro pentru investiţii in sănătate, pe reformarea sistemului, inclusiv pe componenta de infrastructură, 314 milioane pe infrastructură medicală prespitalicească, 180 de milioane de euro pentru dotarea, reabilitarea și modernizarea a 3.000 de cabinete de asistență primară. De asemenea, 200 de centre comunitare, inclusiv in județul Maramureș, cu echipamente in valoare de minimum 200 de mii de euro pe centru. De asemenea, pe infrastructură de invățămant suma este de 3,6 miliarde de euro, noi avem o problemă cu infrastructura inclusiv pe creșe, grădinițe, pe școli, 400 de milioane de euro pentru unitățile de invățămant cu risc crescut de abandon școlar, avem şi in județul Maramureș din păcate astfel de unități. 480 de milioane de euro schemă pe finanțare de echipamente și resurse tehnologice, pe digitalizare. Şi ceea ce a fost poate cel mai important, şi aici s-a văzut exact capacitatea de negociere şi de discuție, faptul că acea comisie a fost convinsă să accepte proiecte pe infrastructură rutieră și feroviară de aproape 8 miliarde de euro, 7,6 miliarde de euro, v-a prezentat domnul prim-ministru exact care sunt opțiunile pentru Maramureș, dar și ce se intamplă cu legarea de Transilvania și de Europa, Europa Occidentală, a unei a unei părți a Romaniei care, din păcate, a fost un abandon 31 de ani, sau cvasiabandon, vorbim aici de Moldova. Faptul că peste 2,5 miliarde de euro merg pe infrastructura din A7, A8, dar o parte și pe, inclusiv cu termen de finalizare in 2024, cand putem deja să circulăm pe anumite tronsoane, și restul pană in 2026, 2027, dar, foarte important, inclusiv Poarta Sălajului, că suntem la doi pași, Nădăşelu, 41 de km, sau o bucată din zona Sibiului. La fel, o chestiune pe care ar trebui să o ințeleagă cu toții, că am văzut foarte multe atacuri, aceste proiecte, pe acest Plan Național, foarte important, finanțat jumătate granturi, jumătate cu imprumuturi cu dobandă subvenționată, absolut incredibilă pentru Romania - Romania niciodată nu a avut beneficiul unui astfel de imprumut -, este pentru toți cetățenii Romaniei, nu doar pentru votanții domnului Ionel Bogdan, nu doar pentru votanții domnului Emil Boc, toate aceste proiecte vin pentru toţi cetățenii Romaniei, toţi vor beneficia de ele, pentru că dacă Clujul s-a mișcat intr-un mod miraculos şi votanții domnului Boc, şi cei care nu l-au votat beneficiază de acest lucru. Am văzut de asemenea lucruri nefirești, de ce se fac 12,7 km de metrou intr-un alt oraș decat Bucureşti. Este absolut normal, suntem printre singurele ţări europene mari care nu are un incă minimum un oraș cu rețea de metrou. Eu vă pot vorbi foarte mult, dar nu este cazul. Important este că faptul că Florin Ciţu ințelege mecanisme economice foarte bine, este un finanțist, şi am spus-o şi o repet, este ceea ce Mario Draghi este pentru Italia la acest moment sau ce a fost Mario Draghi in 2008-2009, cand a salvat practic Europa, lucrul acesta, premierul Italiei, şi l-am asemuit cu asta, sper să aibă in curand un dialog direct cu Draghi, care ridică o ţară, o ţară care beneficiază din PNRR de 193 de miliarde, pentru că a fost cea mai afectată de criza COVID, este foarte important, pentru că următorii trei ani de zile, inclusiv anul electoral 2024, nu este pe bătălie de slogan politic, nu mai merge cu jos ciuma roșie, pentru că vom fi in al cincilea an de guvernare liberală, este pe realizări, iar pentru asta e nevoie de viziune, de un premier care să ințeleagă că modernizarea este singura șansă pentru această ţară. Mulţumesc. Ionel Bogdan: Mulţumesc, domnule Bogdan. Domnul Robert Sighiartău. Robert Sighiartău: Dacă aveţi intrebări, vă stau la dispoziție, mai ales politice. Vă mulţumesc. Ionel Bogdan: Bun, vă stăm la dispoziție cu intrebări. Domnul Leontin Cupar, Agerpres. Reporter: Domnule Ciţu, in ipoteza unei posibile crize economice, Romania va fi nevoită din nou să apeleze la imprumuturi externe? Se configurează o asemenea ipoteză de lucru? Florin Ciţu: Nu. Am trecut printr-o criză economică globală anul trecut, cea mai mare criză din ultima sută de ani, şi am ieșit cu fruntea sus. Sunt șase ţări, am spus cinci la centrul de vaccinare, sunt șase ţări care au avut la nivel global creştere economică, un studiu al Deloitte and Touche, dar Romania a avut cea mai mare creştere economică două trimestre la rand din Uniunea Europeană. Deci, am trecut cu bine prin cea mai mare criză din ultima sută de ani. Vă dați seama că acum suntem mai pregătiți pentru orice alt șoc și eu vă spun că noi am invățat din crizele din trecut, din 2008, 2009, 2012; au fost mai multe crize din care am invățat și am aplicat lecțiile și am ieșit bine. Nu, chiar să știți că nu mă gandesc și nu imi este teamă de niciun fel de șoc negativ, oricare ar fi el. Romania, și nu pentru că am incredere, am incredere in romani, de fapt, asta este, am incredere in antreprenorii romani. Atunci cand faci lucrurile corect din partea statului, plătești facturi la timp și nu intarzii - și TVA-ul -, ați văzut, anul trecut am rambursat TVA fără control, cu control ulterior etc. Deci, cand faci lucrurile corect pentru antreprenorul roman și il lași in pace, am promis că nu vom crește taxe, și nu au crescut taxe, totul e predictibil, antreprenorul roman face treabă. Asta a fost de fapt cheia succesului anul trecut: am lăsat antreprenorul roman să iși facă treaba. Și vom merge și mai departe pe aceeași formulă. Reporter: Vă mulțumesc! Florin Cițu: Mulțumesc și eu. Reporter: Domnule premier, sunteți la Maramureș, ați discutat cu colegii din PNL de susținerea candidaturii dumneavoastră? Vă bazați pe ei? Florin Cițu: Domnul președinte este aici, langă mine. Am venit la invitația domnului președinte. Ionel Bogdan: Dacă imi permiteți, am să vă dau un răspuns, că am ințeles unde bateți. Să știți că intotdeauna cand mi-am exprimat o opinie, atat in interiorul partidului, la Bucureşti, la Maramureș, am făcut-o in interesul maramureșenilor. Iar faptul că suntem aici, domnul prim-ministru, domnul Rareș Bogdan, domnul Emil Boc, domnul Robert Sighiartău arată faptul că suntem o echipă. Drept urmare, intotdeauna colegii mei, și atunci cand am fost in opoziție in partid, și atunci cand mi-a fost mai dificil și nu am ocupat poziții administrative, colegii mei au fost langă mine. Toți colegii de la Maramureș. Și sunt convins că și de data asta vor fi langă mine. Reporter: Domnul Ludovic Orban mai spunea că nu vă bazați, de fapt, pe atata susținere de care spuneți. Care sunt filialele concrete pe care vă bazați in acest moment? Florin Cițu: Eu mă bazez pe oameni care au demonstrat in Partidul Național Liberal. Ați văzut langă mine oameni care au aplicat liberalismul in toate funcțiile pe care le-au ocupat și au arătat că se poate. Eu sunt inconjurat de oameni de succes, pentru că ceea ce au făcut acești oameni in funcțiile pe care le-au avut, vreau să fac eu cu Romania, oameni ca Emil Boc, om ca Gheorghe Flutur, Ionel Bogdan, oameni care au reușit și impreună au reușit pentru Romania. Pentru mine este foarte important și am plecat in această cursă, in această competiție cu un singur gand: doar liberalismul salvează Romania; dar cel aplicat, nu doar din vorbe. Ideea este că avem oameni care au arătat că se poate și am arătat și eu anul trecut că și la nivel național se poate dacă aplici principii liberale. Și sunt simple, transparente și sunt de bun-simț. Reporter: Ultima intrebare, dacă imi permiteți. Florin Cițu: Da. Reporter: Domnul Ludovic Orban a mai spus că sunt tineri care l-au dezamăgit. La cine credeți că s-a referit? Florin Cițu: Trebuie să-l intrebați pe domnia sa la cine se referă. Vă dați seama, eu am promovat tineri in Partidul Național Liberal, nu doar din Partidul Național Liberal, dar, in același timp, nu este vorba doar despre tineri, este vorba despre oameni care fac lucruri pentru Romania. Nu contează chiar așa mult varsta, contează ceea ce faci pentru Romania. Iar pentru noi, pentru mine, ca liberal convins, contează să ducem mai departe aceste principii ale liberalismului, repet, care sunt foarte simple. Eu vreau, repet ce am spus și ce tot spun de un an de zile, două lucruri foarte importante: proprietatea privată este sfantă intr-o Romanie liberală, antreprenorul este un erou. Sunt lucruri la care eu țin foarte mult și sunt chintesența liberalismului și arătăm că și in Romania se poate face acest lucru. Trebuie să ne intrebăm de ce ne-au ocolit investitorii atația ani de zile și intotdeauna se așezau prin țările de langă noi. Pentru că aceste două lucruri nu au fost respectate, pană acum: proprietatea privată și antreprenorii. De aceea, eu vreau de fiecare dată să arăt că Romania are rezerve importante de antreprenori și să știți că fără antreprenori nu avem efervescență economică. Este nevoie de oameni care iși asumă risc pe proprii bani pentru a dezvolta o afacere și ei trebuie incurajați. Trebuie să fie din ce in ce mai mulți oameni, să avem genul acesta de oameni. Reporter: Mulțumesc. Florin Cițu: Mulțumesc și eu! Reporter: Am asistat la cateva intalniri de lucru ale domnului preşedinte Ionel Bogdan pe turism și m-a impresionat faptul că are atatea cunoștințe, și de obicei nu il laud. Nu a spus nimic despre turism; oamenii nu prea cred că vom avea drumuri vreodată. Avem un aeroport care nu mai nu iși dă drumul, și tot de la domnul Boc mergem in concedii, pentru că poate aeroportul ăsta dacă pană la urmă va fi aeroport, să avem și zboruri, că pistă avem, turismul ne va salva, pană la urmă. Florin Cițu: Despre turism am vorbit anul acesta și am fost ferm, am spus foarte clar că eu susțin turismul romanesc anul acesta. Am fost și pe litoral, am spus acest lucru și in Suceava, și spun acest lucru și aici. Vreau ca romanii, in acest an, să se bucure de facilitățile pe care le avem noi in Romania. Și știu această problemă a noastră cu infrastructura, e greu să ajungi in anumite puncte din țară. Eu v-am spus că planul acesta de investiții e ambițios și e mare, nu v-am spus decat două lucruri, dar vă citesc primul lucru care era aici: Aeroportul Internațional Baia Mare - extindere, modernizare, terminal etc. Deci este pus in acest plan de investiții și văd că este stadiul actual, are studiu de fezabilitate, deci poate să meargă mai departe. Ne ocupăm și suntem in grafic cu... Ionel Bogdan: Suntem in negocieri cu Jaspers-ul, aia e problema principală pe care o avem privind finanțarea, dar suntem prinși cu finanțarea, lucrurile sunt destul de clare. Florin Cițu: Dar aș vrea să rămanem puțin pe partea de turism, că e foarte importantă partea asta de turism in Romania. Am avut scuze in fiecare an, dar să știți că este nevoie doar de cațiva oameni, lideri ca ei să susțină turismul din Romania. Trebuie prin exemplu să mergem in Romania in vacanță și veți vedea că și ceilalți vor veni și vor aprecia. Reporter: Faceți-ne testele gratuit pentru cei care nu ne-am vaccinat. Florin Cițu: Vaccinul este gratuit. Reporter: Măcar pentru Turcia, domnule premier. Florin Cițu: Vaccinul este gratuit. Rareș Bogdan: Stați că s-ar putea să facă Comisia. Cum ați văzut, Parlamentul, in negocierile care au fost in /.../ și apoi in plen, s-au dus cu recomandarea la Comisie, deci s-ar putea ca Comisia să facă acest lucru, cel puțin la deplasările in străinătate, pe pașaportul verde digital. Florin Cițu: Da, dar, domnule preşedinte, dar, totuși, ca niște liberali convinși, lucrurile gratuite mai rar. Reporter: Nu, dar e mai puțin de jumătate in Turcia, adică mergem plătim 300, cand venim plătim 25 de euro. Emil Boc: Un vaccin durează cinci minute. Florin Cițu: Mai puțin. Emil Boc: Nici atat. Și e gratis. Florin Cițu: Exact! Ionel Bogdan: Să știți că am fost in Spania și un test PCR este 100 și ceva de euro, iar un test antigen, pe care la noi il găsești cu 20 de lei, 40 de euro. Reporter: Voiam să vă intreb, domnule prim-ministru, puteți promite maramureșenilor că acest drum expres Baia Mare - Satu Mare va fi finalizat sau va rămane doar la nivel de promisiune? Florin Cițu: Va fi finalizat și vom avea surse, vă promit. Deci, aici, nu intră niciun dubiu, sunt mai multe surse de finanțare pentru acest drum; va fi și finalizat și va avea surse de finanțare. Dacă nu aveam surse, poate aveam dubii, dar nu. Gandiți-vă că avem 76 de miliarde de euro care intră in Romania pană in 2027, fără banii de la buget. La buget deja investim, /.../ este iarăși un lucru pe care l-am făcut de cand am venit la guvernare, să transferăm mai multe resurse către investiții. Anul trecut au fost investiți bani record de la buget, anul acesta, deja după patru luni de zile, avem aproape patru miliarde de lei mai mult decat aveam anul trecut, cand a fost un an record. Menținem acest ritm, cu siguranță acest drum expres va fi făcut; vorbim de cel Baia Mare - Satu Mare. Reporter: Presupun că știți de cazul copilașului care s-a aruncat de la geam, de la o instituție de invăţămant din Bucureşti. M-ar interesa dacă aveți investiții concrete in acest sens, in ideea in care să susțineți consilierii școlari să ii consilieze pe copii, metode anti-bullying reale. Florin Cițu: La guvern am inceput un program chiar in acea săptămană, luni, care să susțină copiii care au fost afectați de perioada de pandemie de anul trecut. Și este vorba tocmai de consiliere psihologică O să vorbesc cu consilierii mei dacă este nevoie să extindem acest program și pentru altceva, dar in acest moment a fost targetat doar pentru tinerii, copiii care au suferit anul trecut, fiind de un an de zile acasă /.../ plus că erau părinții plecați etc. Dar cu siguranță vom extinde acest program, pentru a nu avea astfel de situații și pe viitor. Reporter: Și incă o intrebare: de ce medicii nu pot cumula pensia cu salariul, și aleșii pot face acest lucru? Și dacă ați văzut gunoaiele din Capitală? Florin Ciţu: In ceea ce privește cumulul de pensie cu salariul, acolo excepția este doar pentru ceea ce este in Constituția Romaniei. Deci, doar acele funcții care sunt in Constituția Romaniei nu sunt aici, deci, orice persoană sau funcțiile care sunt in Constituția Romaniei pentru acestea este o excepție. Gunoaiele din București le-am văzut. Am avut o discuţie cu ministrul Mediului și va trebui să incepem și mai multe controale și, dacă nu are de ajuns domnul ministru controlori la Corpul său de Control, vom trimite de la guvern mai multe controale, să vedem ce se intamplă cu aceste gunoaie. Reporter: /.../ , legat de situaţia de la Arad. Florin Ciţu: Situaţia de la? Reporter: Arad. Este sigur astăzi in Romania, avand in vedere ce s-a intamplat la Arad? Florin Ciţu: Este sigur in Romania. Investigăm și MAI, şi Procuratura investighează. Este sigură Romania. Este un caz foarte, foarte tragic şi dur, dar invățăm din el şi vă spun că Romania este sigură. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Domnule Rareș Bogdan, poate in calitate de europarlamentar inițiați o lege a presei. A patra putere in stat nu are o lege a presei, Parlamentul Romaniei in 1995 a adoptat cateva acte normative europene. Poate /.../ spre acest capitol, pentru că este inadmisibil intr-o ţară a Uniunii Europene presa să nu aibă o lege. Rareş Bogdan: Da. Aici este o chestiune care trebuie discutată cu grupurile, cu Robert Sighiartău, cu colegii mei, Florin Roman, Pavel Popescu şi ceilalţi. Vă pot spune că există o deschidere şi in niciun caz nu va fi una restrictivă, ci va fi una care să dea putere şi care in acelaşi timp să responsabilizeze ambele părţi. Acum, eu am fost acolo unde sunteți dumneavoastră 15 ani şi am făcut lucrul ăsta cu pasiune, consider in continuare că meseria mea de bază rămane acest lucru, chiar dacă am trecut in zona politică, așa că imi doresc enorm să fiți protejați in primul rand și la randul voastră dumneavoastră să vă faceți meseria cu toată forța. Deci, in mine aveți un susținător, și la nivelul Comisiei LIBE din Parlamentul European, și la nivelul Romaniei, prin colegii mei, prin cei 132 se parlamentari, și discuția este extrem de amplă, inclusiv legat nu doar de presa mainstream, ci și de rețelele sociale și noua presă, dacă vreţi, la nivelul Parlamentului, iar vă dau exemplu, cațiva dintre..., fostul președinte al Parlamentului European, actualul președinte al Parlamentului European sunt foşti jurnalişti, chiar realizatori de televiziune, șefi de delegație, șeful delegației Portugaliei, al Romaniei pe EPP, pe Popularii Europeni, sunt foști jurnaliști, sunt foarte mulți care au venit din zona de presă in zona politică şi care vor susţine intru totul acest lucru. Reporter: Domnule premier, vedem că echipa, ne-aţi prezentat-o, de campanie, puteți să ne spuneți, se mai vehiculează că ar fi un nou trend, tanăr, pentru că ăsta este motivul pe care /.../ o să candidați? Puteţi să ne spuneți, pe langă faptul că momentan noua varstă vehiculată de către guvernul dumneavoastră de ieșire in pensie, după părerea mea suntem toţi tineri, aşa că nu merge acel imbold trebuie insuflețit partidul cu un suflu tanăr, care ar fi motivul real al candidaturii dumneavoastră, este pornit din altă parte, de la Cotroceni cumva? Florin Ciţu: Nu, nu, nu. Am intrat in această competiție cu gandurile exact pe care l-am spus de fiecare dată, eu sunt născut și crescut liberal și vreau să mă asigur că puteam să implementăm principiile liberale la nivelul intregii Romanii. Dar bineințeles că trebuie să incepem cu Partidul Naţional Liberal. Şi aş vrea să nu mai văd pe viitor oameni sau opinii care apar impotriva unor oameni care iși asumă o responsabilitate să intre intr-o competiție, a fi intr-o competiție este chintesența liberalismul, prin asta trăim. Şi pentru asta candidez. Faptul că avem oameni in Partidul Naţional Liberal care și-au exprimat niște opinii, care nu sunt de acord și impotriva colegilor mei care au venit alături de mine arată o direcție total greșită. Competiția inseamnă liberalism. Nu ar trebui să fie frică de competiție in Partidul Național Liberal și ăsta este un alt motiv pentru care candidez, pentru a schimba in primul rand Partidul Naţional Liberal şi, apoi, Romania. Reporter: O intrebare pentru domnul Boc: mult vehiculata reorganizare pe care dumneavoastră ați propus-o mediului din Romania, aș vrea să vă intreb unde v-ați gandit să fie capitala regiunii? Emil Boc: Nu aveți nevoie să vă pună cineva capitală, sunteți capitală de 2.000 de ani, așa că cine Dumnezeu să pună capitala decat acolo unde ii e locul? Maramureșul este de 2.000 de ani și ce are Maramureșul specific față de Cluj, de exemplu, este că romanizarea la dumneavoastră s-a făcut din proprie inițiativă. Dvs., ca daci liberi, ați dorit să imbrățișați valorile civilizației romane de atunci. Noi le-am luat pentru că am făcut parte din Imperiul Roman. Iar in al doilea rand, ați inființat o țară, trecand Carpații, prin Dragoș, și după aceea prin Bogdan, ați inființat Țara Moldovei. Deci, cred că Maramureșul nu are nevoie de lecții și nici de alte capitale. Inchei doar povestea spunand eu am răspuns la o intrebare cand am fost solicitat să comentez care a fost conținutul proiectului de regionalizare din 2011 pe care l-am susținut. Și atunci am exprimat care au fost argumentele, care au fost pozițiile și așa mai departe. Despre asta este vorba. Iar acum, imi adresez și mie o intrebare pe care mi-ați fi adresat-o dumneavoastră, de ce il susțin pe domnul premier, așa, ca să fac un jurnalism invers.. Florin Cițu: Să-i ajutăm... Emil Boc: Pot să vă spun că am un motiv particular și egoist; nu o să vă gandiți la care și o să spuneți metrou, cum spun cei de la PSD. Vedeți, asta este viziunea PSD-ului: dar de ce să se facă in țara asta? Mai bine să nu se facă, să stăm toți in sărăcie, să impărțim la infinit, să le zicem că așa e mai bine. Noi nu spunem decat să se facă și in Moldova 400 de km, că avem nevoie de autostradă in Moldova, avem nevoie și de centură și de drum expres in Maramureș, avem nevoie și de cale ferată in sud, avem nevoie și in Cluj, dacă suntem pregătiți și cine trece prin Cluj vede că ne sufocăm in fiecare zi, datorită configurației orașului și a dezvoltării lui fără soluții alternative. Deci, Romania trebuie să meargă prin construcție de cărămizi, nu prin distrugerea a ceea ce există. Deci, nu pentru acel motiv il susțin pe domnul Cițu, ca să fiu foarte bine ințeles; dintr-un motiv particular, egoist, care ține de familia mea, de fetele mele: eu vreau ca ele să trăiască in Romania. Se apropie de sfarșitul ciclului universitar și imi doresc ca viitorul lor să fie aici, in țara asta. Or, știm că sunt patru milioane de romani in afara Romaniei. Cum ii aducem pe cei care au plecat, acasă? Cum ii impiedicăm pe cei care astăzi stau cu un picior să treacă granița pentru a munci in Uniunea Europeană? Asta nu se poate face decat printr-o politică liberală. Nu se poate decat printr-o orientare care să pună accent pe producere de prosperitate, de bogății, ca să ai după aceea ce să impărți, să aduci calitatea vieții, să aduci locuri de muncă, să aduci sănătate, educație mai bună. Cine poate face acest lucru? Partidul care este astăzi la guvernare cel mai important. Care e omul din acel partid care poate da o direcție și partidului, și țării in această direcție? Am spus-o cu sinceritate, nu de acum, nu de ieri, este actualul premier al Romaniei. Care are viziune, are capacitate, ințelege lucrurile, este un liberal autentic, pur-sange, pentru care, repet, producerea de prosperitate pentru toți romanii este regula și care poate, prin politicile pe care le susține, să ne dea acea Romanie liberală capabilă să aibă prosperitatea acasă pentru toți. Și prin asta vom avea și pe cei care s-ar gandi să plece acasă, ii vom aduce și pe ceilalți care au plecat in străinătate, acasă. Am exemplul Irlandei, pe care l-am studiat, după intrarea in Uniunea Europeană au plecat foarte mulți irlandezi, dar atunci cand au avut o ocazie să aibă o guvernare bună acasă, după 20 de ani irlandezii s-au intors și au făcut tigru celtic in materie de dezvoltare economică, de referință in Europa, pentru că și-au adus resursa umană, care e cea mai importantă resursă a planetei; nici aurul, nici argintul, nici pădurile nu sunt mai importante decat resursa umană. Aia face diferența. Iar noi o avem. Din nefericire, o bună parte din aia calificată, care acum are și bani, și know-how, nu este acasă. O Romanie liberală ii poate aduce pe romani acasă. De aceea il susțin pe Florin Cițu, pentru că, repet, cred că, el poate face această schimbare. Are știința, viziunea, entuziasmul și, vedeți, acest răspuns la intrebarea de un partid deschis care să nu pună pumnul in gură in manieră stalinistă la adversarul pe care il ai, sau să incerce să il denigreze prin alte mijloace. Nu asta este liberalismul. Liberalismul inseamnă dialog pe proiecte, inseamnă dialog pe argumente, liberalismul inseamnă competiție loială intre colegi; asta inseamnă, repet, un liberal adevărat, și un alt argument pentru care il susțin. Acestea sunt motivele pentru care sunt și aici, dincolo de motivul de a fi alături de prietenul Bogdan, cel mai tanăr preşedinte de consiliu județean din această țară. Și ii felicit pe maramureșeni că au avut curajul să dea, și nu o să le pară rău, o să vedeți, nu o să le pară rău că și-au dat destinele pe mainile unui tanăr care deja a demonstrat că iși merită funcția pe care o are. Rareș Bogdan: Dacă imi permiteți, aș vrea să il completez pe profesorul meu de la Universitatea Babeș-Bolyai, pe Emil Boc, pentru că sunt cateva chestiuni foarte importante legate exact de diasporă și de mesajul pentru ei. Din 15 martie, din momentul intrării in starea de urgență anul trecut și pană astăzi, in Romania au venit cetățeni din diasporă in jur de trei milioane; vorbim strict de cei care au rezidență, lucrează in țările Uniunii Europene. Dintre ei, 129.000 sunt astăzi in Romania cu ajutor de șomaj și avem cateva sute de mii integrați deja in piața de muncă din Romania. Deci, estimarea incă nu este realizată 100%, dar cert este că nu au mai plecat definitiv decat puțin peste 800.000 in afara granițelor. Deci, o parte au ales să rămană, din diverse motive, inclusiv situația pieței de muncă din Italia sau din Spania, unde erau foarte mulți in domeniul HoReCa. Faptul că acești oameni, că avem acest capital uman uluitor și o bună parte din el il știu din Franța anilor 90, și apoi din Italia anilor 2020, sunt in Franța, in Italia, in Spania, și sunt plecați de la Borșa, sunt plecați de aici, din Maramureș, extrem de mulți, de la Targu Lăpuș, de la Sighet. Au fost campioni ai luării vieții pe un nou drum, pentru că sunt oameni extrem de curajoși aici. Ei bine, oamenii ăștia sunt un capital care pot să vină aici. Un om cu viziune, un om ca Florin Cițu, care ințelege că mecanismul economic, trei ani și jumătate fără alegeri, oameni buni, trei ani fără alegeri, noi trei ani de zile putem construi, putem merge peste trei ani și să arătăm: asta am putut să facem, asta este forța sa uluitoare. Că acest clivaj pe care unii vor să il creeze intre tineri și in varstă nu poate fi considerat așa. Și am văzut atacurile. Domnul Lungu, primarul din Suceava, domnul Flutur, la randul său, domnul Ciucă, ministrul Apărării, amiralul Chiţac, Victor Paul Dobre şi mulţi alţii nu sunt oameni foarte, foarte tineri sau la prima tinerețe, sunt oameni maturi. Dacă ne uităm la viaţa politică americană, am spune că sunt foarte tineri, pentru că acolo unii incep politica la 70 de ani, la scară foarte mare, important este cum se simt şi ce gandesc. Această echipă din spatele lui Florin Ciţu este o echipă care il are şi pe Ionel Bogdan, tanărul preşedinte al Consiliului Judeţean, şi pe Dinu Iancu-Sălăjanu, vecinul dumneavoastră, preşedinte de Consiliu Judeţean, şi pe Lucian Bode, unul dintre cei mai buni miniştri, şi mă bucur enorm pentru lucrul ăsta. De asemenea, are şi oameni din Sibiu, pe Daniela Cimpean sau pe Raluca Turcan, dar are şi oameni din Constanţa, din Dobrogea, are oameni din sud, preşedinte de organizaţie, deputat de la Dolj, Pavel Stoica, de la Gorj, Dan Vilceanu, primarul din Targu Jiu, Marcel Romanescu, excelentul nostru ministru al Energiei, Virgil Popescu, de la Mehedinţi, un alt oltean destoinic. Avem oameni din Moldova foarte, foarte buni, avem oameni din Dobrogea. Desigur, sunt mulţi şi din Ardeal, avem din Bucureşti, trei organizaţii de sectoare din Bucureşti, in frunte cu Pavel Popescu, tanărul şi destoinicul nostru deputat, de la Sectorul 4, de la Sectorul 5, Cristian Băcanu de la Sectorul 2, doamna Anisie... Emil Boc: Nu-i spune chiar pe toţi, mai lasă-ne nişte rezerve. Dacă ii spui pe toţi ne vinzi toate secretele. Florin Ciţu: Se termină campania... Rareş Bogdan: Incerc o fotografie, asta ca să inţelegeţi că nu este doar pe o zonă... Florin Ciţu: Aşa făcea şi la cursuri? Rareş Bogdan: ... nu este clivajul PNL-PD, care este foarte periculos, cine iubeşte acest partid nu trebuie să vorbească de acest lucru, aici există doar liberali și nimeni nu trebuie să considere un război. Nu este un război, este o bătălie superbă, este un exercițiu democratic splendid, la care trebuie să participe membrii Partidului Național Liberal, și nu război, nu așa trebuie tratat. Reporter: Mai am eu o intrebare pentru /.../ domnul Boc /.../. Un răspuns adresat către noi, din intrebarea servită de dumneavoastră către dumneavoastră, puteţi să ne spuneţi - şi vă felicit pentru gandurile pe care le aveţi pentru copii dumneavoastră - ce ne poate spune domnul Sighiartău, acum, cand are toate parghiile, in Parlament s-a votat dublarea pensiilor şi aceasta nu se intamplă? Ce ne puteți spune nouă... Emil Boc: A alocaților. Florin Ciţu: A alocațiilor. Reporter: ... din ce cauză nu se mărește şi cand credeți, după dumneavoastră, că această alocație se va dubla? Care sunt demersurile pe care le veţi urma in continuare? Pentru că, atunci cand aţi fost in opoziție, erați militant şi v-aţi /.../ din votul dumneavoastră să dublați pensia. Emil Boc: Alocațiile. Robert Sighiartău: Este, normal, subiectul meu favorit, pentru că mă preocupă copiii Romaniei şi mai ales situația demografică a Romaniei. Vreau să vă spun că Partidul Național Liberal a făcut ce nu a făcut PSD-ul cinci ani de zile: a dublat alocațiile și, de la suma de 84 lei, astăzi copilași noștri au 217 lei alocație, care crește odată cu inflația, pentru că și asta am rezolvat-o. Și, mai mult decat atat, sunt și alte proiecte care vizează creșterea calității vieții familiilor din Romania și a copiilor, care nu se referă doar la alocație. Guvernul Romaniei a spus foarte clar: in măsura in care sunt bani, mai ales că am traversat și această perioadă de criză pandemică și economică, noi vom avea grijă ca această alocație, care deja s-a dublat, să crească etapizat. Normal că trebuie să ne uităm și la coșul cu bani, să vedem dacă există bani pentru așa ceva, și cred că, odată ce Guvernul Romaniei, domnul premier, va avea banii necesari pentru creșterea alocațiilor, dar şi pentru alte măsuri demografice... Pentru că nu numai alocațiile sunt problema in Romania, avem sărăcie, avem un nivel scăzut de accesibilitate la invățămant pentru unii copii defavorizați și pot fi și multe alte proiecte care imbunătățesc calitatea vieții copiilor, de la hrană caldă in școli, mai ales pentru preșcolari și pentru cei care vizitează grădinițele, pană la alte facilități pe care Guvernul Romaniei, și nu numai, noi, ca țară, trebuie să le adăugăm. Deci, Partidul Național Liberal a dublat alocațiile, ne batem in continuare pentru asta, insă ce am făcut noi intr-un an de zile, in doi ani de zile, nu a făcut nimeni in ultimii cinci ani de zile. Iar in 2015 tot Partidul Național Liberal le-a dublat. Așa că suntem atenți, ne preocupă această situație și chiar mulțumesc Guvernului Romaniei că, din 2019, de cand am dat semnalul și s-au dublat alocațiile, in fiecare an am mai pus ceva pentru copii. Florin Ciţu: Și aici, incă un lucru important: anul trecut, in plină criză economică globală, au crescut alocațiile și au crescut și la inceputul acestui an. Ceea ce facem acum - creăm un mod predictibil și transparent de a crește nu doar alocațiile, e vorba și de pensii, e vorba și de a avea o lege a salarizării transparentă, echitate, mai multe principii pe care să le punem şi să le așezăm, ca oamenii să știe: anul acesta cresc cu atat alocațiile la inceputul anului, și atat. Lumea trebuie să știe aceste lucruri. Și de aceea le luăm acum, dar ele au crescut și anul trecut, știţi bine, in vară, și au crescut și la inceputul anului aceasta, deci au fost două creșteri - și, anul trecut, in timpul unei crize economice globale, deci era o presiune fantastică pe Romania și pe toate economiile globale. Mulțumesc. Dacă mai sunt... Ionel Bogdan: O ultimă intrebare, vă rog, dacă mai doriți să adresați, pentru că suntem un pic contra cronometru. Vă rog. Reporter: Domnule premier nu ne-aţi spus nimic de sport. Florin Ciţu: De sport? Reporter: Da. Florin Ciţu: De sport, că fac sport sau că... Ionel Bogdan: Joacă fotbal bine. Florin Ciţu: O să merg la meciurile Campionatul European. Sportul anul acesta are resurse, chiar in şedinţa de guvern de ieri au fost alocate resurse suplimentare pentru Campionatul European de Volei Feminin, parcă tenis de masă, pentru cateva campionate europene care se țin la Cluj, ințeleg... Emil Boc: Dacă avem sală polivalentă... Florin Ciţu: Am şi intrebat cum de nu sunt la București aceste... Banii sunt de la noi de la Bucureşti, se pare, dar se duc la Cluj. Dar voi susține sportul, este important sportul și trebuie să revenim la a avea succes și in sport. Mie imi place fotbalul, imi plac cateva sporturi, dar e nevoie o națiune puternică, sănătoasă, care face sport și face sport nu doar cu bani de la buget, face sport pentru că e bine să faci sport. Eu vreau să ințelegem mesajul acesta: reformele, ce vrem să facem in economie, le facem pentru că-s bune, toate astea fac bine Romaniei, nu pentru că este nevoie să le facem și că ne-o impune cineva. Mulțumesc mult! Ionel Bogdan: Vă mulțumesc tuturor pentru prezență. Mulțumesc domnului prim-ministru, domnului Boc, domnului Sighiartău şi prietenului meu Rareş Bogdan. Vă urez tuturor o zi minunată! 2021-06-04 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-06-04-07-16-18big_foto.jpgVizita premierului Florin Cîțu la Centrul de vaccinare drive-thru amenajat în Piața LibertățiiȘtiri din 04.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-drive-thru-amenajat-in-piata-libertatii-din-baia-mareGalerie foto *** Declaraţii susținute de premierul Florin Ciţu, la Centrul de vaccinare drive-thru amenajat in Piața Libertății din Baia Mare [Check against delivery] Florin Ciţu: Vom avea o conferinţă de presă mai mare la Consiliul Judeţean, dar am vrut să discutăm şi aici, astăzi, pentru că trebuie să susţinem in continuare campania de vaccinare, chiar dacă și pană acum a avut succes. Aici, la dumneavoastră, aveţi o rată din ce in ce mai mică a persoanelor pozitivate; aţi avut ieri, cred, doar un singur caz. Sunt fericit că sunt, aici, la un centru de vaccinare drive-through, unde am intalnit tineri. Cat am fost eu aici erau vreo patru sau cinci tineri sub 18 ani, ceea ce este foarte important ca semnal, dar trebuie să inţelegem cu toţii că ceea ce am putut să facem cu resursele noastre, am cam făcut. Ca să ducem acum campania de vaccinare in rural este nevoie de susţinerea autorităţilor locale - preşedintele consiliului judeţean, prefect, primari - dar şi de liderii de opinie; vorbim aici de preoţi, medici, chiar poliţistul din zonă. Este vorba ca toată lumea să se implice pentru a aduce campania de vaccinare cat mai aproape de oameni. Am incredere că vor veni cu soluţii noi, inovatoare, care să ii convingă pe oameni că singura soluţie este vaccinarea, pentru a ne intoarce la normalitate, pentru a putea să avem viaţa de dinainte de pandemie. O să iau cateva intrebări aici, apoi ne vedem la consiliul judeţean pentru mai multe intrebări. Dacă sunt intrebări!? Reporter: Ce le spuneţi celor care nu se pot vaccina? Sunt aproape 500.000 de bolnavi de cancer, sunt aproximativ şase milioane pacienţi in Romania, nu primesc adeverinţă de la medici că nu se pot vaccina, dar totuşi nu au dreptul la viaţă. Florin Ciţu: Au dreptul la viată şi au acces. Reporter: Dumneavoastră ne garantaţi imbolnăvirea, dacă spuneţi că este singura soluţie vaccinarea. Eu fac ozonoterapie, domnule prim-ministru, plătesc 320 de lei lunar pe aceste protejez, mă protejez, m-am intalnit cu persoane care n-aveau mască şi mănuşi şi au ajuns in spital. Eu m-am protejat, fac tratament şi sunt pus la zid. Nu primesc nici adeverinţă de la medic că nu am voie să mă vaccinez, dar in schimb n-am drepturi. Şi sunt ca mine mulţi in ţara asta. Vă mulţumesc. Florin Ciţu: Nu am să intru in discuţia tehnică despre cine se poate vaccina şi cine nu se poate vaccina. Sunt foarte multe persoane bolnave cronic şi au fost printre cei care au fost la inceput; ştiţi foarte bine, campania a inceput cu personalul medical, apoi au fost persoanele peste 65 de ani şi bolnavi cronic. In acest moment, persoanele cu boli cronice se pot vaccina chiar şi in spital. Ceea ce spun eu este foarte clar: dacă vrem să revenim la normalitate, să trecem peste această perioadă de pandemie, trebuie să ne vaccinăm, pentru că doar aşa putem să reducem riscul de infectare. Pentru celelalte, bineinţeles că avem spitale, avem profesionişti. Intotdeauna, urmaţi sfatul medicului cand este vorba despre soluţii. Dacă mai sunt şi alte intrebări? Reporter: /.../ Uniunea Europeană /.../ /cei 3,2 din PIB pentru măsurile anti COVID, ci doar 1,6? Florin Ciţu: Nu, acolo sunt măsuri directe. Noi ne uităm şi la garanţii. Eu cand am spus de peste 3% - dacă vă uitaţi este şi analiza celor de la Fondul Monetar -, ne uităm şi la garanţii ca măsuri de susţinere a economiei. Romania avea două soluţii atunci: ajutoare de stat sau garanţii. Am ales să dăm mai multe garanţii şi vedeţi că a fost soluţia caştigătoare. Romania are creşterea cea mai mare din Uniunea Europeană două trimestre la rand, iar un studiu pe care l-a făcut Deloitte, - cred că l-a prezentat ieri sau alaltăieri -, arată că Romania este printre cele cinci ţări in lume care au avut creştere economică in pandemie. Deci, măsura pe care am luat-o a fost bună şi a ajutat şi companiile. Nu am fi avut creştere economică dacă era o măsura proastă. Vă mulţumesc! 2021-06-04 14:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8451.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 3 iunieȘtiri din 03.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-6-iunieGalerie foto - Ședința de guvern *** Galerie foto - Briefing de presă [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In şedinţa de guvern de astăzi am adoptat modificarea hotărarii de guvern pentru prelungirea stării de alertă cu un lucru foarte bun, o veste foarte bună in ceea ce privește nunțile și botezurile, ele se pot desfășura pană la ora 2:00 noaptea. Așadar, am extins această perioadă de funcționare pentru nunți și botezuri pană la ora 2:00 noaptea. Şi un alt lucru bun, astăzi, o ordonanță de urgență la Ministerul Muncii, prin care extindem acordarea indemnizației pentru profesioniști de la 41,5% din caștigul salarial mediu brut și altor persoane, respectiv celor care au realizat venituri inainte de instituirea stării de urgență, in baza unor contracte de drepturi de autor și drepturi conexe. Indeminzația se va acorda numai acelor persoane care au beneficiat pe perioada stării de urgență și/sau alertă de indemnizația pentru intreruperea activității, prevăzută de articolul 15, alineatul 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2020. Ca și in cazul profesioniștilor definiţi de Codul Civil, indemnizația pentru artiști se va acorda numai in cazul reducerii timpului de muncă și/sau a veniturilor potrivit procedurii aprobată prin Hotărarea Guvernului numărul 719/2020. Este o cerință, in special din mediul cultural, de a extinde această plată a acestei indemnizații și, astăzi, am făcut acest lucru. Acestea au fost cele două acte normative importante pe care le-am aprobat astăzi, in ședința de guvern. Dacă sunt intrebări pe alte teme. Reporter: Bună ziua, dle premier. In legătură cu această indemnizaţie acordată artiştilor, este vorba despre beneficiari, așadar, care și-au reluat activitatea, insă in continuare sunt afectați de restricțiile impuse de pandemie. Florin Ciţu: Corect, corect și atunci acest lucru cred că se extinde pană la finalul, pană la sfarșitul de alertă, trei luni după aceea. Reporter: Şi se acordă numai celor care lucrează pe drepturi de autor, pentru că cei din industria artistică au avut... Florin Ciţu: Şi drepturi conexe. Aceştia sunt artiștii. Drepturi conexe. Deci drepturi de autor și drepturi conexe. Reporter: Aş mai dori să vă intreb, totodată, pană la urmă, cat va primi net, in mană, un beneficiar al acestei indemnizații? Florin Ciţu: Asta depinde de fiecare. Nu am datele in acest moment. Reporter: Noi am calculat 1300 de lei net. Florin Ciţu: Poate este un calcul foarte bun. Nu am calculele acestea la mine in acest moment pentru fiecare in parte. Reporter: Iar la numărul de beneficiari, spuneau cei din industria artistică despre faptul că ar fi 30.000 de potențiali beneficiari, nu doar 5.500, cați apar in nota de fundamentare a acestui act. Florin Ciţu: Toți cei care se incadrează in actul normativ vor beneficia. Pentru persoanele - și mai este un lucru care trebuia menționat - pentru toate persoanele care beneficiază de acest drept se reglementează actualizarea nivelului caștigului salarial, al salariului mediu brut, la valoarea prevăzută de Legea 16/2021 a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2021, deci se și actualizazează salariul mediu brut. Toate persoanele care indeplinesc criteriile se vor califica, că sunt 5000, că sunt 30.000, cate vor fi, se vor califica. Reporter: Buna ziua! Aș vrea să vă intreb despre Planul Național de Redresare și Reziliență, despre acele reforme pe care Romania și le-a asumat in fața Comisiei Europene. Incă nu există un calendar clar cand va fi implementată fiecare măsură. Nu avem, de exemplu - pentru că știm, Comisia Europeană, va verifica o dată la șase luni implementarea proiectelor și a reformelor - voiam să vă intreb ce se va intampla in cazul in care una dintre reforme nu a fost implementată la timp? Vom pierde banii sau doar pe o anumită parte, pe un anumit pilon? Florin Ciţu: Aici este foarte clar: reformele sunt in program și au fiecare un termen. De exemplu, in ceea ce priveşte legea pensiilor, pentru că a fost discutată, ea trebuie să intre in vigoare in primul trimestru din anul 2023. Deci este clar, şi așa este la toate reformele. Şi pe cele din finanţe... da, din finanţe, salarii minime, etc... Ele sunt fiecare cu borna ei, fiecare reformă in parte. Reformele - trebuie iar să clarificăm - nu sunt cerute de Comisia Europeană, aceste reforme din PNRR. Sunt reforme pe care şi le-a asumat această coaliţie de guvernare in programul de guvernare, reforme cu care am fost in campania electorală, cu care am caștigat votul romanilor și care am format această condiție de guvernare. Ele sunt in programul de guvernare, sunt in strategia fiscal-bugetară, sunt in programul de convergență şi sunt și acum in acest PNRR. Nu sunt reforme noi, sunt reforme despre care am vorbit de fiecare dată şi toate au aceste borne. E adevărat, da, dacă nu se atinge o anumită bornă și o anumită reformă este legată de sume din PNRR, bineințeles că nu pot fi alocate acele sume, deci de aceea este foarte important. Reformele sunt legate de proiecte speciale. Mai sunt și anumite proiecte care au reformele lor. Deci sunt toate legate. Este un sistem care are reforme legate de investiții. Reporter: Deci nu vom primi banii doar pe acea zonă in care este legată reforma de finanţarea respectivă. Florin Ciţu: Corect. Reporter: Şi o altă intrebare: a inceput vaccinarea copiilor intre 12 și 15 ani. Voiam să vă intreb cum este in cazul adulților, pentru că vedem că sunt foarte multe relaxări pentru cei care s-au vaccinat. Vor fi luate in calcul și relaxări și facilități pentru copiii vaccinați? Florin Ciţu: Noi nu facem, nu discriminăm cand e vorba de persoane vaccinate, nu spunem dacă sunt adulți sau copii. Aţi văzut că și la locurile de joacă rolul acestor relaxări sau condiţii este acela de a incuraja in continuare vaccinarea. Ceea ce trebuie spus este că Romania este prima țară din Uniunea Europeană care incepe vaccinarea pentru copiii intre 12 și 15 ani, ceea ce arată o foarte mare responsabilitate din partea noastră. Reporter: Cu toate acestea in cluburi, de exemplu, in momentul de față pot intra doar adulții care sunt vaccinați, tocmai de aceea vă intreb dacă vor exista... Florin Cițu: Cluburi? La ce vă referiți prin cluburi? Reporter: Relaxarea pentru petrecerile din cluburi. Florin Cițu: 12-15 ani? Reporter: Nu, dar tocmai de aceea vă intreb că există pentru adulți aceste facilități. Vor exista și pentru copii aceste facilități? Florin Cițu: Dacă este vorba de spații destinate special copiilor, la asta vă referiți. Da, da. Ne vom uita și la acest lucru. Reporter: Bună ziua! Tot referitor la PNRR și pensii. Se precizează acolo că acele cheltuieli cu pensiile iși vor menține ponderea in PIB in următorii ani și că vor crește mai ales pensiile mici. Asta inseamnă că pensiile medii și mari vor fi inghețate sau chiar vor scădea? Florin Cițu: Nu. Sunt niște principii acolo și cred că formularea corectă este cheltuielile vor rămane la nivelul similar al anului, deci nu spune că vor fi inghețate, nu spune. Cuvantul este similar. In același timp spunem că este o prioritate să creștem pensiile mici, nu spunem că celelalte nu vor crește. Și un alt lucru pe care il spunem este că, da, și aici vă garantez eu că nu se va intampla, nu vom avea creșteri ad hoc de pensii. Deci nu vom mai permite să vină cineva să spună: anul acesta creștem pensiile cu 70% că așa vreau eu, fără niciun fel de analiză, studiu de sustenabilitate și așa mai departe. Și acestea sunt niște principii la care lucrăm. Dar ca să vă dau și calendarul, avem: aprobarea in Guvern a proiectului de lege privind sistemul public de pensii, in trimestrul II-2022, deci aici este borna, adoptarea in Parlament a noii legi privind sistemul de pensii in trimestrul IV-2022, noua lege privind sistemul de pensii intră in vigoare in primul trimestru din anul 2023. Deci acestea sunt țintele de care ne vom ține și acum intrăm in dezbaterea proiectului, veți vedea, va fi public. Și repet, vor fi foarte transparente, procedura prin care vom avea aceste legi va fi una transparentă. Reporter: O parte din aceste elemente legate de pensii s-au discutat deja. Acel proiect de lege privind extinderea, adică posibilitatea acordată celor care depășesc 65 de ani să rămană in campul muncii, cu acea interdicție de a cumula pensia cu salariul la stat. S-a discutat in primă lectură in martie, asta inseamnă că nu se va mai aproba anul acesta acest proiect? Florin Cițu: Ba nu. Acesta se va aproba cu cumul de pensii. Interzicerea cumulului de pensii cu salariul de la stat se va aproba. Reporter: Pentru că au trecut aproape două luni. Florin Cițu: Se va aproba săptămana viitoare. Reporter: Și legat de sporurile pentru cei din sistemul bugetar? Florin Cițu: Acelea sunt in legea salarizării și acolo le vom face. Nu va fi nimic separat. Acolo vom avea o lege a salarizării care va reglementa această situație. Reporter: Deci in 2023 sau 2024? Florin Cițu: Pe legea salarizării, stați să mă uit care este calendarul dacă-l am aici. In ceea ce privește legea salarizării, nu cred că il am. Am doar pensiile. Reporter: Dar sporurile la bugetari răman așa pană atunci sau anul acesta se mai intamplă ceva? Florin Cițu: Păi nu. Cheltuielile, salariile in sistemul public, știți foarte bine, au fost inghețate la nivelul lui decembrie 2020. Da? Există un calendar care arată foarte clar in strategia fiscal-bugetară, că anvelopa intreagă a cheltuielilor cu salarii in sectorul bugetar rămane constantă in perioada următoare. Deci orice mișcare se face in interior, nu se va mări anvelopa cu cheltuielile salariale. Reporter: Mulţumesc! Reporter: O clarificare dacă tot vorbeam de pensie, evident. Spuneați că săptămana viitoare se va aproba acest proiect de lege cu interzicerea cumului și care prevede in același timp creșterea varstei de pensionare, evident, opțional, la 70 de ani. Poate ne lămuriți, pentru că ieri seară, ministrul investițiilor nu a putut să o facă, in ceea ce privește creșterea stagiului de cotizare. In momentul de față avem 35, ministrul pomenea incă opt ani de zile, insă o modificare a intregului concept a stagiului de cotizare, ce va presupune acest lucru, pentru că oamenii și-ar dori să știe și clarificările de la dumneavoastră aferente. De asemenea, ministrul muncii spunea că va crește varsta de pensionare pentru femei la 65 de ani pană in 2030 și va fi egalizată cu varsta bărbaților. Florin Ciţu: Nu, cred că erau niște opinii. In PNRR nu scrie nimic de varsta de 65 de ani, nu scrie de așa ceva. Repet, v-am dat calendarul pentru Legea pensiilor, haideţi să discutăm pe Legea pensiilor cand va apărea. Bineinţeles că sunt discuții și sunt opinii şi in cadrul partidelor politice din coaliție, sunt mai multe propuneri, vom vedea care va fi propunerea finală. Deoamdată ştim ce avem clar, este această ordonanță care a fost in dezbatere publică și acum are toate avizele și este gata, ințeleg, pentru săptămana viitoare, in care se extinde opțional dacă doreşti să stai peste o anumită varstă, vrei să rămai la locul de muncă, să iţi extinzi perioada, poţi să rămai. Dar acum, acesta este singurul proiect despre care discutăm. In rest nu avem proiecte, avem, bineințeles, opinii, dezbateri și eu prefer, ca de fiecare dată, să discut pe ceva concret, cand avem ceva concret, iar in PNRR nu se discută de varsta de 65 de ani, nu se discută despre aşa ceva. V-am spus principiile din PNRR. Reporter: Dacă tot vorbeaţi de acest proiect de lege care va fi aprobat săptămana viitoare, răman aceleași categorii exceptate, vor fi incluși şi medicii, pentru că avem un deficit pe această zonă? Florin Ciţu: Din ce știu eu nu s-a modificat nimic de la varianta pe care am văzut-o in spaţiul public. Reporter: Deci medicii nu vor fi incluşi, iar in ceea ce privește că tot vorbeaţi de coaliția de guvernămant, cu alocațiile, cum a rămas această discuție, pentru că nu mai este foarte mult timp la dispoziție? Ordonanță de urgență prin guvern prin care să prorogați termenul sau in Parlament? Florin Ciţu: Deci eu, colegii mei din coaliție au fost acolo cand am aprobat cu toții bugetul pentru anul acesta, am discutat despre o singură creștere anul acesta a alocațiilor, la inceputul anului. Care va fi dinamica in perioada următoare, pot să facă amendamente in Parlament. Dacă nu le fac la timp, bineinţeles că va trebui să facem printr-o ordonanţă de urgenţă modificarea, ca să asigurăm că nu vom avea o altă modificare in anul acesta. Nu de alta, dar nu este in buget şi atunci vom avea o problemă bugetară. Reporter: Bună ziua! De ce spitalele regionale nu au fost incluse in PNRR? Florin Ciţu: Sunt finanţate pe alte surse. Sunt fonduri B, deja au surse de finanţare făcute, de aceea nu au fost incluse spitalele regionale. Reporter: Dacă Romania nu va indeplini cu succes reformele din PNRR, credeţi că işi va pierde increderea in faţa investitorilor străini? Florin Ciţu: Cu siguranţă! Şi nu este vorba numai de PNRR aici. Aceste reforme arată clar o modificare de paradigmă. Noi am inceput din 2019 să alocăm mai multe resurse către investiţii. Am arătat cum vrem să modificăm şi cheltuielile din buget. Aceste reforme fac parte din ADN-ul nostru, ADN-ul acestei coaliţii. Am mers in campania electorală cu un program de guvernare, cu anumite principii, ne ţinem de ele. Increderea pe care am caştigat-o şi o caştigăm uşor-uşor in faţa investitorilor, da, se poate pierde foarte repede dacă noi dăm inapoi astăzi. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Pentru că vorbeaţi despre acel proiect cu privire la interzicerea cumului pensiei-salariu sau mai bine zis o opţiune de a lucra pană la 70 de ani. Florin Ciţu: Corect. Reporter: In privat, va exista o limită pană la 70 de ani sau dacă iţi permite condiţia să poţi lucra mai mult, pană la varsta pe care o doreşti tu? Florin Ciţu: Nu, deocamdată proiectul de lege vorbeşte doar de 70 de ani. Nu cred că putem să discriminăm intre privat şi sectorul public, dar dacă Parlamentul găseşte cadul legal să modifice, să fie mai flexibil, bineinţeles. Este varianta cu care noi mergem in Parlament. Reporter: Şi pentru că a venit vorba de stagiul de cotizare. Florin Ciţu: Da. Reporter: In PNRR, pentru că l-am citit acolo, se menţioenază foarte clar: stagiul de complet de cotizare 35, stagiul minim 15. Vor rămane acei indicatori? Există vreo şansă ca aceştia să se schimbe, adică să avem un alt stagiu minim, un alt stagiu complet? Florin Ciţu: Nu. Acesta este, ce avem in PNRR acum este clar, dar eu vreau să vă spun că reforma pensiilor sau să faci un sistem de pensii sustenabil nu este aşa uşor. Este nevoie mai mult decat de o lege. Este o intreagă filosofie de schimbare, pentru că trebuie să luăm in calcul şi ce se intamplă cu pensiile private, nu? Cum le susţinem şi pe acestea etc, deci sustenabilitatea sistemului de pensii va implica, din punctul meu de vedere, mai multe proiecte de legi in perioada următoare. In PNRR este ceea ce putem să vedem noi astăzi. In funcţie de cum adoptăm proiecte de legi şi vedem cum funcţionează putem să le modificăm. Ţările care au făcut şi au modificat sisteme de pensii ca să se asigure de sustenabilitatea sistemului de pensii, au făcut aceste modificări in timp. De obicei, durează șase, opt, zece ani o astfel de reformă a pensiilor. Deci nu se intamplă totul peste noapte. Reporter: Adică in 2023 vom avea o primă asfel de reformă. Florin Ciţu: Exact, un prim pas, vom avea un prim pas in direcția corectă pentru sustenabilitatea sistemului de pensii. Reporter: Şi o ultimă intrebare, dacă imi permiteţi. Pentru că acolo se menționează și de varsta de pensionare, pentru femei, aceasta va crește, intr-adevăr, se menționează gradual, adică in 2023 am putea să avem parte de prima creștere a varstei de pensionare pentru femei? Florin Ciţu: Este posibil. Aţi văzut că și in Germania există astfel de modificări, ele se intamplă gradual, e adevărat, pe an, o dată pe an, cred că un an se adaugă, ceva de genul ăsta. Nu știu exact care va fi dinamica, vom vedea in Legea pensiilor care va fi dinamica. Reporter: Bună ziua. Statul pregătește un proiect prin care va deconta 41,5% din salariul mediu brut pentru persoanele care sunt angajate pe perioadă determinată. Vorbim despre cei care lucrează in agricultură sau Horeca. Este un proiect care a apărut in spațiul public. Il veți aproba in guvern in perioada următoare, l-aţi discutat? Florin Ciţu: Nu a ajuns la mine varianta. Eu sunt foarte transparent cu dumneavoastră. Pentru mine este foarte important ca orice proiect de lege pe care il aprobăm și are implicații bugetare să nu destabilizeze traiectoria noastră de reducere a deficitului bugetar pană in 2024 sub 3%. Ieri, Comisia Europeană a spus foarte clar că acceptă strategia noastră, acceptă principiile pe care am construit această strategie fiscal-bugetară, acceptă și proiecte de legi pe care le-am pus acolo. Toate aceste idei sunt acceptate, de aceea, trebuie să fim foarte atenţi, că Romania este in procedură de deficit excesiv. Orice derapaj ne poate aduce costuri in ceea ce privește finanțarea deficitului și a proiectelor din Romania. Deci aș vrea să văd intai sursa de finanțare, pentru fiecare proiect mă interesează de unde vine sursa de finanțare. Reporter: Asta inseamnă că nu ar fi oportun un astfel de proiect? Florin Ciţu: Lucrurile sunt total diferite. Oportunitatea o discutăm, multe lucruri sunt oportune, problema este ce ne putem permite, pană la urmă, și la ce renunțăm. Dacă finanțăm un anumit proiect, trebuie să vedem la ce renunţăm ca să putem să il finanțăm. Acesta este costul de oportunitate la care mă uit foarte atent. Reporter: Ministrul Ghinea spunea ieri că stagiul de cotizare complet nu va mai fi unul fix, cum este de 35 de ani acum, ci va fi unul variabil, va fi legat de mai mulți indicatori economici și spunea că s-a discutat acest lucru cu cei de la Comisia Europeană și ați ajuns la consens. Aş vrea să vă rog să ne dați detalii pe această temă. Florin Ciţu: Eu aș vrea să discutăm despre Legea pensiilor cand o să avem o lege a pensiilor. Cu Comisia Europeană discutăm principii. Da, discutăm idei, am discutat mai multe soluții și pe partea de cheltuieli, şi pe partea de venituri și pe pensii, dar ele nu sunt, cum să zic, deja, reguli, ele sunt discuții. Ne uităm la ce au făcut și alte țări și așa mai departe. In Romania vom avea o lege a pensiilor care va avea toate aceste lucruri. Pană atunci, nu are rost să discutăm despre discuții pe care le avem cu Comisia Europeană referitor la ce am putea să facem - dacă, pentru că lucrurile evoluează și deocamdată nu știm cum ar trebui. Haideți să vedem mai intai proiectul de lege privind sistemul public in trimestrul II din 2022. Avem timp pană atunci să il dezbatem cu toții in spațiul public. Reporter: Salariul minim pe economie ar putea să crească pană la 3.000 de lei in 2026, spunea ministrul Ghinea și, de asemenea, spunea că a existat această discuție cu partenerii europeni. Florin Cițu: Da, aici lucrurile sunt mai simple. Comisia nu spune cat să crească și unde să ajungă salariul minim. Comisia spune că trebuie să fie o formulă predictibilă și transparentă prin care oamenii știu exact cu cat crește salariul minim in fiecare an. Este o estimare că va fi la 3.000 de lei in 2026, dar, repet, mult mai important este cum ajungem acolo, formula trebuie să fie transparentă, să nu o schimbăm in fiecare an și asta este ceea ce avem in PNRR. Reporter: Și cum vom ajunge acolo? Cum anume se va dubla salariul minim in următorii cinci ani, care sunt planurile Guvernului in acest sens? Florin Cițu: Păi repet, vom avea o formulă transparentă și predictibilă, pe care o negociem. Știu că Ministerul Muncii deja are o discuție și cu sindicatele și cu patronatele. Este o negociere tripartită și impreună vom agrea o formulă pe care, apoi, o vom aplica in fiecare an. Reporter: Aveți un orizont de timp? Florin Cițu: La inceputul anului trebuie să știm, nu? Reporter: La inceputul anului viitor vom ști exact cat crește salariul minim pană in 2026? Florin Cițu: Nu, vom ști exact formula și apoi fiecare poate să-și calculeze. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, datoria publică a ajuns la 48%, iar Romania va imprumuta 15 miliarde de euro din PNRR. La cat va ajunge datoria publică a Romaniei după accesarea acestor bani? Florin Cițu: Dacă PIB diminual crește mult mai rapid decat crește datoria publică, va scădea, de fapt. Și sunt și aceste scenarii care ne arată că scade. Acum eu vă spun regula de aur din finanțe și vă spun ceea ce va spune orice economist din lumea asta. Dacă te imprumuți pentru investiții este ok și ceea ce facem prin PNRR este să ne imprumutăm pentru investiții, nu pentru consum. Investițiile sunt cele care adaugă valoare adăugată, investițiile sunt cele care creează locuri de muncă in economie. Doar prin investiții poți să ai creștere economică puternică fără inflație - creștere economică susenabilă. Deci aici lucrurile sunt foarte clare, foarte transparente, nu ne imprumutăm pentru consum. Și eu vă spun că s-ar putea să vedem ca datoria publică să scadă sau să rămană constantă, așa cum vedem noi lucrurile in perioada următoare. Reporter: Ieri, domnul ministru Ghinea vorbea despre introducerea unei noi taxe auto prin PNRR, pentru a reduce poluarea. Florin Cițu: Nu. Revin la PNRR, acolo nu scrie taxă. Scrie o măsură de descurajare, deci pot fi mai multe lucruri, o măsură de descurajare a inscrierii autovehiculelor care poluează in Romania. Şi aici trebuie să fim foarte atenţi cum facem acest lucru. Reporter: Şi cum se va face această descurajare a romanilor să nu mai inscrie maşini vechi in Romania? Florin Ciţu: Vom vedea cu ce vin Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor. Vedem ce soluție vor avea. Am fost foarte clar eu și in negocierile cu Comisia Europeană, am spus că nu sunt adeptul taxelor, nu imi doresc taxe, chiar dacă e vorba de taxe de mediu, pentru că pozitiv putem să descurajăm oamenii să iși cumpere mașini vechi. Romanii bogați, bineințeles, dacă creşte economia, işi vor lua maşini noi. Deci, vrem ca toți romanii să-şi permită maşini noi. O altă variantă este sistemul de program Rabla, iarăși, o măsură pozitivă de descurajare și de reinnoire a parcului auto. Sunt măsuri, dacă stăm şi ne gandim putem să găsim, nu trebuie să mergem imediat la taxe. In teoria economică să știți că e foarte greu să găsești un exemplu unde taxele sau impunerea de taxe au contribuit la reducerea poluării. Nu taxele fac așa ceva. Trebuie să fie un intreg ecosistem. Reporter: Luaţi in calcul să schimbaţi şi modul de calcul al rovinietelor, adică să plătești cat transport utilizezi? Florin Ciţu: Există o discuție despre aşa ceva. La Ministerul Transporturilor există această discuţie. Mulţumesc! Reporter: Domnule premier, in contextul in care Uniunea Europeană incearcă in ultima perioadă redefinirea relațiilor cu China, de exemplu prin interzicerea importului de produse fabricate prin muncă forțată, prin contracararea atacurilor hibrid, a amenințărilor cibernetice etc., recent, guvernul lituanian a anunțat retragerea din Platforma 17+1 construită de regimul comunist chinez. Spunea ministrul lituanian de externe că respectiva platformă subminează interesele UE și permite o mai mare presiune politică. Aș vrea să vă intreb, pentru că Romania este şi ea membră a Platformei 17+1, dacă se ia in calcul ideea că țara noastră să părăsească și ea acest format. Florin Ciţu: In acest moment, nu am avut o discuţie cu domnul preşedinte despre acest lucru. Dar ceea ce pot să vă spun este că noi incurajăm, mai ales in ceea ce privește - și aţi văzut proiectele de lege şi ordonanţele pe care le-am dat - investiţiile care vin de la companii din ţări care respectă toate drepturile cetățenilor. Bineinţeles, nu e vorba de fonduri europene, vorbim de companii din Uniunea Europeană. Noi am arătat direcţia clară in care merge acest guvern şi ne vom menţine această direcţie. Dar despre acest lucru, specific, nu am in acest moment un răspuns. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb: recent, colegul dumneavoastră de partid domnul Emil Boc vorbea despre o idee foarte interesantă, respectiv comasarea județelor in regiuni. Arăta dansul că acest lucru, pe de-o parte, ar ajuta la atragerea de fonduri europene și, pe de altă parte, ar distruge sistemul clientelar format in timpul regimului comunist. Aş vrea să vă intreb cum vedeți această idee, dacă s-ar ridica la nivel de coliție, dacă veți face pași in această direcție? Florin Ciţu: Sunt mai mulți lideri - primari, preşedinţi de consilii judeţene - in Partidul Naţional Liberal care impărtășesc această opinie, incă nu a fost ridicată la nivel de coaliţie, dar o vom ridica, dacă este important. Mie mi se pare o idee interesantă. Din punctul meu de vedere, este o idee interesantă şi arată şi progres. Reporter: Şi dacă imi mai permiteţi o intrebare referitoate la DNA. Recent, procurorul-șef al DNA spunea, intr-un interviu acordat publicației G4Media, că instituţia pe care o conduce nu a primit incă sprijinul de care are nevoie - era vorba despre transferul polițiștilor judiciari. Am ințeles că, după ce s-a agreat la nivel de Minister de Interne transferul a 90 de polițiști judiciari /.../, s-ar fi blocat demersul la nivel de Minister de Finanțe, ministrul de finanțe sau ministerul nu și-ar fi dat incă acordul. Și mai era vorba despre acea problemă din Comisia juridică, unde scăderea vechimii necesare procurorilor pentru a accede in DNA nu a primit undă verde, iar reducerea vechimii pentru procurorii DNA este necesară pentru ca mai mulţi procurori să intre acolo și DNA-ul să aibă resursele necesare. Aș vrea să vă intreb: intărirea capacității DNA este atat in programul de guvernare, cat și obligația Romaniei in programul MCV; ce veți face concret, la nivel de coaliţie şi la nivel de guvern, pentru ca lucrurile să se deblocheze? Florin Ciţu: Lucrurile sunt la nivel de coaliţie, in acest moment, şi trebuie să se deblocheze, avem termen pană la finalul anului. Toate legile justiției care implică și aceste modificări sunt acum in coaliție, sunt dezbătute și avem termen finalul anului. Sunt sigur că le vom clarifica, la nivel de coaliție, pană la finalul anului. Reporter: O prima intrebare vizează un aspect controversat din PNRR, legat de două proiecte propuse de Ministerul Energiei - un consorțiu format din Romgaz, Siemens și GSP Power, care ar primi 600 de milioane euro prin PNRR. Intrebarea este ce se intamplă dacă cei de la Comisia Europeană nu sunt de acord cu cele două proiecte, se intarzie tot PNRR-ul? Și de ce nu ați făcut competiție de la inceput? Florin Ciţu: Aici, e adevărat, sunt proiecte și sunt niște tehnologii inovatoare, pană la urmă, ceea ce se propune prin aceste proiecte. L-am rugat pe ministrul energiei să vină public să explice exact despre ce este vorba acolo, ca să nu mai avem aceste dubii. In ceea ce privește decizia Comisiei, discuțiile au fost și pană acum, nu este ceva nou. Comisia a văzut aceste proiecte. Ceea ce știu pană acum: nu a fost o discuție despre a avea un aviz special pentru aceste proiecte, dar, repet, ministrului energiei i-am spus să vină public să explice exact ce se intamplă cu aceste proiecte, specific. Reporter: Cand ar urma să iasă ministrul energiei? Florin Ciţu: In următoarele zile, astăzi, maine. Trebuie să iasă. Reporter: Şi dacă se intarzie, adică dacă nu acceptă Comisia Europeană? Florin Ciţu: Eu vă spun că am discutat cu Comisia cam toate capitolele şi, dacă era o problemă de intarziere cu un anumit articol... De exemplu, noi am avut alt proiect acolo pe partea de energie, Comisia ne-a spus că nu va putea să fie niciodată aprobat, l-am scos şi am pus altceva. Deci, dacă exista o problemă, ar fi fost menţionat. Poate să fie şi altceva, vedem mai departe. Dar ministrul energiei va ieşi public şi va spune exact ce se intamplă cu aceste proiecte şi de ce, sunt cateva tehnologii inovatoare pe partea de hidrogen, detaliile vă dați seama că le aparțin /celor de la energie/. Reporter: O altă intrebare vizează un punct de pe agenda de astăzi a guvernului. Era in plan aprobarea unei politici publice privind digitalizarea Romaniei in următorii zece ani. Florin Ciţu: Da, a fost aprobată. Reporter: 2,4 miliarde euro. S-a aprobat? Florin Ciţu: A fost aprobată. Este doar o propunere de politică publică pentru perioada următoare. Vă daţi seama că pentru implementarea ei va fi nevoie, după aceea, de acte normative şi aşa mai departe. Este doar o propunere unde vrem să ducem e-guvernarea in următorii zece ani. O să-i rog pe colegii mei să o prezinte, ca să fie şi mai clar. Reporter: Acolo se vorbeşte despre acel cloud guvernamental, care apare şi in PNRR. Florin Ciţu: Da. Reporter: Este alocată, spunea domnul Ghinea, suma de 500 de milioane de euro pentru cloud-ul guvernamental, migrarea in cloud. Practic, toate ministerele şi instituţiile să fie interconectate şi... Florin Ciţu: Da, dar să ştiţi că nu o să fie de ajuns doar PNRR. Pentru că doar să faci cloud-ul este un proiect, după aceea, să construieşti pentru fiecare minister transformarea digitală, ca să le conectezi la cloud, reprezintă alt proiect şi apoi trebuie să vedem cum ducem toată administraţia in viitor Deci sunt lucruri care merg impreună. Prin PNRR, noi nu rezolvăm toate problemele pe care le avem in Romania, nici de infrastructură, nici de digitalizare, ci doar o parte din ele. Astăzi, la sfarşitul şedinţei de guvern, le-am mulţumit colegilor pentru munca pe care au au depus-o la PNRR şi le-am adus aminte că urmează o muncă şi mai complicată: fonduri europene. Avem, pentru aproape aceeaşi perioadă, 46 de miliarde de euro fonduri europene, deci trebuie să continuăm in acelaşi ritm. Sunt 76 de miliarde de euro care vin in Romania intr-o perioadă foarte scurtă, deci trebuie să luăm proiectele să le punem acolo. Multe dintre proiectele de transport, de exemplu, care nu au intrat in PNRR, se vor regăsi in fonduri europene. La fel şi digitalizarea. Sunt proiecte care nu se regăsesc aici, nu au putut să indeplinească criteriile, se vor regăsi in fonduri europene. Reporter: E ciudat că spuneţi că nu ar ajunge 500 de milioane de euro, pentru că suma pare uriaşă pentru cloud guvernamental. Asta in condiţiile in care in guvernarea PSD - că nu e de ieri, de azi acest proiect - se vorbea de 45 de milioane de euro pentru acest proiect de cloud guvernamental, cand era ministru domnul Cojocaru, apoi Augustin Jianu. Florin Cițu: Eu vă spun ce spun specialiștii. Reporter: Cum s-a ajuns la 500 de milioane de euro? Florin Cițu: In PNRR totul este in detaliu și a trebuit să avem și partea de cost, cum a fost fiecare proiect bugetat. Asta spun specialiștii, 500 de milioane. Ințeleg că sunt sume mari, sau sume mici, depinde. Reporter: Strategia e-Romania a fost 500 de milioane de euro și a fost un eșec total. Nu credeți că prin această nouă strategie prin care alocați... Florin Cițu: Nu, nu cred că este. Acum, dacă dvs. imi spuneți mie că... Eu știu că tot ce a făcut PSD-ul a fost eșec total. Tocmai, că noi corectăm ce a făcut PSD-ul. Poate de aia ne costă și mai mult, cateodată. Reporter: PDL-ul a scos, Boc și domnul Sandu au scos e-Romania. Florin Cițu: Noi am făcut anul trecut proiecte care erau din 2013 la Ministerul Finanțelor in sertare, le-am făcut anul trecut. Și le-am făcut mai repede și mai ieftin decat toți ceilalți și le putem face și in continuare. Faptul că ceva nu a mers in trecut nu inseamnă că nu va merge in viitor. Și am demonstrat anul trecut, și demonstrăm și anul acesta că proiecte care stăteau prin sertare de ani de zile acum sunt făcute. Deci, nu cred că trecutul este cea mai bună estimare pentru viitor. Reporter: Dar sunt... Cum e cloud-ul acesta guvernamental in PNRR, și in strategia asta, și in PNRR, apar alte cloud-uri: la Ministerul Justiției, la Ministerul Educației, la MAI. Nu e o inflație de cloud-uri? Adică au logică economică? Florin Cițu: Deci nu cred că e vorba de cloud-uri separate. Reporter: Ba da, centre de date separate cloud, chiar sunt proiecte. Florin Cițu: Da, și este vorba de centre de date care sunt diferite, știți foarte bine că unele centre pot fi baze de date publice și altele - baze de date clasificate. Sunt total diferite, pot să ai și două centre de date in aceeași instituție. Dar eu vă rog ca detaliile să le luați de la specialiști, ei sunt cei care vin cu propunerile. Nu am văzut comentarii pe cloud de la Comisia Europeană, deci au fost pozitivi in ceea ce privește cloud-ul guvernamental. Mie-mi place foarte mult că dezbatem ceva de care Romania are nevoie ca de aer: digitalizarea. Și imi aduc aminte că și anul trecut, nu știu dacă dumneavoastră, dar au fost colegi de-ai dumneavoastră care imi spuneau că nu se poate face nici să plătim taxe pe internet, nu putem să facem nici identificarea vizuală la ANAF, nu putem să facem nici conectarea caselor de marcat. Le-am făcut pe toate. Și aici vă spun că poate scepticismul dumneavoastră este, oarecum, justificat de ceea ce au făcut alți politicieni pană acum, dar ceea ce am făcut noi, această guvernare și guvernarea de anul trecut, nu justifică acest scepticism. Ar trebui să vedem mai intai cum merg lucrurile și după aceea discutăm. Reporter: O ultimă problemă, cu sporurile pentru bugetari. Ați anunțat in februarie că ați făcut o analiză și că e nevoie de tăierea acestor sporuri, că va fi anul acesta, prin legea salarizării, spuneați că nu e normal să se dea spor pentru faptul că stai in fața unui calculator. Florin Cițu: Și-mi mențin aceleași idei. Reporter: Am scris o intreagă serie de articole cu sporuri de condiții vătămătoare, spor de antenă. Sunt mii de angajați din ministere, Senat, Consiliul Concurenței care primesc acest spor. Cand intenționați să rezolvați această problemă? Florin Ciţu: Prin legea salarizării. Reporter: Cand, mai exact? Florin Ciţu: Deci, legea salarizării va corecta această problemă şi atunci cand va fi gata legea salarizării - este o lege care se dezbate și acum este la Ministerul Muncii - vom avea exact legătura intre salariu și venit. Şi eu vă duc aminte un alt lucru, pentru că noi uităm, suntem in al doilea an in care salariile in sectorul public au fost... Deci anul trecut au fost salariile demnitarilor inghețate și anul acesta au fost inghețate toate salariile sau anvelopa a rămas constantă. Așa mi se spunea şi anul trecut. Nu puteți să... Cand veţi face acest lucru? Am făcut acest lucru. Deci eu vă spun că vom face şi această, vom rupe această parte din salarizare şi vom avea venituri legate de performanță, atunci cand vom avea legea salarizării. Deci, repet, scepticismul dumneavoastră este justificat de ce s-a intamplat pană acum, dar nu in ceea ce ne priveşte. Am spus şi am făcut ce am spus pană acum. Reporter: V-au trimis ministerele propunerile acelea de...? Reporter: Mai erau cateva ministere restante. Florin Ciţu: Au trimis. Reporter: Toate? Florin Ciţu: Da. Reporter: Dar nu s-ar putea ca ANCOM-ul să - că eu asta nu inţeleg - există radiații? E un pericol pentru...? Florin Ciţu: Nu știu ce să... Reporter: Adică, eu nu inţeleg, dacă avem o autoritate cum este ANCOM-ul, care ne asigură de fiecare dată că nu există, nivelurile sunt foarte, foarte mici. De unde apar atunci aceste...? Florin Ciţu: Noi plătim salarii in baza legislației de acum. Noi aşa plătim salariile, in baza legislaţiei de acum. Reporter: Bună ziua! Observand declarațiile dumneavoastră de astăzi și cele ale domnului Ghinea de ieri, vedem ceva neconcordanțe. Vorbea domnul ministru despre o taxă auto, dumneavoastră aţi spus că nu este vorba despre o taxă. Florin Ciţu: Este o descurajare... Reporter: Bun. Cum vedeți modul in care domnul Ghinea a prezentat PNRR? Sunteți mulțumit? Florin Ciţu: Da, sunt mulţumit. Este o muncă dificilă și să ştiţi că PNRR de-abia acum incepe, iar munca dificilă cu PNRR de-abia acum incepe. Da, a fost complicat să punem aceste proiecte in tiparul dat de Comisia Europeană, dar ele nu inseamnă nimic pană nu sunt implementate. PNRR va insemna ceva pentru romani atunci cand va putea să fie implementat, va fi implementat, vom avea banii in Romania. Atunci vom avea valoarea PNRR. Discutăm acum o variantă pe care o avem pe hartie, avem niște principii, avem și reforme, dar efectul PNRR il vom vedea după ce il vom implementa. Asta inseamnă că toți cei implicați pană acum ar trebui să fie și mai implicați de acum incolo in PNRR. Reporter: Intrebam de modul in care a fost prezentat, pentru că de acolo au pornit cumva neconcordanțele la care făceam referire. Florin Ciţu: Nu sunt neconcordanţe. Poate că eu folosesc altfel, imi place să pun lucrurile intr-o tentă pozitivă, să spunem, să descurajăm, nu să taxăm. Nu imi place să taxez și, repet, fiind economist de formație, taxele nu descurajează un comportament, din contră, te incurajează să iei măsuri ca să le eludezi şi de aceea nu sunt de acord cu taxele. Reporter: Cat despre certificatul verde, care mai este acum stadiul, știm că la Senat, spre exemplu, erau două /.../? Florin Ciţu: O să fie gata la 1 iulie, cand trebuie să fie gata pentru toate țările o să avem și certificatul verde. Reporter: De asemenea, STS știu că lucra la o aplicație... Florin Ciţu: Am avut un update. Aplicația cred că este gata deja, dar noi ii dăm drumul de la 1 iulie pentru Romania. Mulţumesc! Mulţumesc mult de tot! Reporter: O clarificare in ceea ce privește taxarea multinaționalelor, punctul de vedere al dumneavoastră ca și premier și mandatul pe care l-aţi ministrului de finanțe. Este o discuție, OECD, știm de anul trecut, avem o reniune a miniştrilor finanțelor publice din G7. Care este poziția Romaniei, suntem de acord cu această taxare a multinaţionalelor cu 15% și care ar fi estimarea, evident, avem nevoie de bani la buget, domnule premier? Florin Ciţu: Corect. Romania incă se uită, avem in acest moment... la ce ne uităm noi pe taxarea multinationalelor, vrem să vedem ce inseamnă asta și pentru Romania, unde se se taxează și aşa mai departe. Sunt discuții, incă nu este nicio decizie la nivelul Uniunii Europene, vom vedea care este decizia finală. Sunt discuții exact pe specific, pentru nu este vorba despre multinaționale, este vorba unde le taxăm, noi avem un interes pentru Romania ca veniturile să rămană in țara unde sunt produse, aici. Deci sunt mai multe detalii la care ne uităm. Reporter: Şi cum ii răspundeţi domnului Vlad Voiculescu, să vă citesc postarea din această dimineață a domnului Vlad Voiculescu referitor la un articol din Libertatea care dă mai multe detalii cu privire la o ordonanță de urgență care a fost semnată de dumneavoastră, ați fost inițiator prin care s-a acordat 1,1 miliarde de lei celor de la un UniFarm puşi la dispoziție prin Trezoreria statului, citez din Vlad Voiculescu: In orice țară normală acesta ar fi fost sfarșitul unui politician, la noi este probabil doar primul test, se joacă după cum i se cantă de se califică pentru o funcție mai inaltă - și a făcut referire inclusiv la dumneavoastră ca fost ministru al finanţelor publice? Florin Ciţu: Nu imi dau seama la ce se referă acolo. Ordonanțele, după cum bine ştiţi, in Romania sunt toate aprobate după ce sunt avizate de legalitate, de constituționalitate, este o intreagă procedură. In fine. Nu am ce să comentez. Reporter: Domnule premier, dacă imi permiteţi şi mie o ultima intrebare. In urmă cu două săptămani ați anunțat că veni in guvern cu ordonanța de urgență care va limita numărul membrilor din companiile de stat. Florin Ciţu: Da. Reporter: Cand vom vedea această ordonanţă de urgenţă? Aţi anunţat-o in urmă cu o lună. Florin Ciţu: S-ar putea să fie o cale și mai rapidă, ca să nu existe alte lucruri. Este un proiect de lege in Parlamentul Romaniei, vom include acolo amendamentele ca să treacă mai repede, cred că deja la Camera Deputaților, să nu mai trecem de la guvern, după aia la Parlament, iarăşi, să se aprobe ordonanţa. Este mai simplu și facem această... Reporter: Deci vom vedea in Camera Deputaţilor acest proiect de lege? Florin Ciţu: Da. Este un proiect de legea acolo deja, al domnului deputat, cred că Florin Roman și vom face lucrul acesta. Mulţumesc! Reporter: Mulţumim! 2021-06-03 17:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7115.jpgConferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 03.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-valeriu-gheorghita-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncavGalerie foto Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, și Andrei Baciu, secretar de stat in Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Vă prezint foarte pe scurt. Astăzi vom avea trei elemente principale pe care le vom discuta. Primul este legat de campania de comunicare, care este lansată de Guvernul Romaniei in parteneriat cu UNICEF. Al doilea element care va fi dezbătut astăzi este legat de subiectul certificatului verde digital și al treilea subiect este legat de campania de vaccinare. Pentru inceput, impreună cu colegul meu, domnul secretar de stat Andrei Baciu, in calitate de coordonatori ai Campaniei Naționale de Vaccinare, am prezentat și am filmat și noi un scurt material video prin care transmitem ce conține vaccinul pentru noi, arătand elementele personale care nouă ne-au lipsit in această perioadă de pandemie și, de asemenea, vom lansa și o provocare către cei cunoscuți, tocmai pentru a impărtăși impreună ce conține vaccinul, așa incat vă rog să prezentăm materialele video. Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt gandurile noastre și ne dorim și-i provocăm și pe cei de acasă să ne impărtășească ce conține vaccinul pentru ei, de altfel, gandindu-ne la lucrurile care ne-au lipsit tuturor in această perioadă. Al doilea subiect pe care am spus că il vom dezbate astăzi este legat de certificatul verde digital, așa incat o să-i cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, pentru prezentarea celor mai importante date legate de acest subiect. Vă mulțumesc! Andrei Baciu: Mulțumesc și eu, domnule preşedinte. Un mic amendament: noi am preluat această provocare lansată de domnul prim-ministru Florin Cițu și, la randul meu, lansez provocarea mai departe - ii adresez provocarea doamnei Camelia Potec, domnului Victor Rebengiuc și, foarte important, și doctorilor care au muncit și care au tras foarte mult in pandemie, și aici aș nominaliza cateva persoane: doamna doctor Adriana Pistol, doamna doctor Herdea, doamna doctor Mahler și domnul doctor Adrian Marinescu. Acum, legat de a doua parte a conferinței de astăzi, cea legată de certificatul digital european privind COVID, aș vrea, impreună cu colegii de la STS, să venim cu un update și să vă transmitem ultimele informații pe care le avem cu privire la această chestiune; astfel că se lucrează la acest subiect de mai bine de două luni de zile, impreună cu toate instituțiile implicate. Mai mult decat atat, colegii de la STS au avut un test pe care l-au făcut cu gateway-ul european săptămana trecută. Lucrurile au mers foarte bine din punct de vedere tehnic, suntem in grafic cu tot ceea ce trebuia să facem pană in acest moment. Insă, aș vrea să vă prezint cateva elemente importante. In primul rand, acest certificat ne va ajuta la nivel european să avem o abordare uniformă. A venit sezonul estival, a venit vara, situația epidemiologică s-a imbunătățit grație măsurilor adoptate de Romania și de alte state membre, grație vaccinării, la fel de importantă, astfel că s-au putut ridica diversele restricții și, mai mult decat atat, s-au intensificat activitățile de turism, care vor veni la pachet cu o creștere a mobilității - pentru a avea o abordare uniformă la nivel european, pentru că, in momentul de față, fiecare stat emite un tip de certificat de vaccinare. Spre exemplu, avem foarte multe laboratoare care emit diverse certificate de testare și pentru a avea o abordare unică la nivel european, s-a creat acest certificat digital european privind COVID. Acest lucru ne va ajuta, va facilita călătoriile intre state pentru a limita timpul pe care il petrecem in punctele vamale, pe de o parte, dar pe altă parte, la fel de important, trebuie să ne asigurăm că toate certificatele și toate dovezile pe care le prezentăm sunt veridice și este esențială, de fapt, autenticitatea celor prezentate. Acest lucru va fi garantat prin prezența acestui certificat digital european privitor la COVID. In mare, noi vom folosi in Romania modelul prezentat de Comisia Europeană, care arată, in principal, așa: Cel mai important element este cel dat de codul QR, unde... practic, de fapt, este elementul care va garanta veridicitatea acestui certificat. Suntem in grafic cu toate acțiunile, așa cum spuneam. Acesta este planificat a fi lansat pe data de 1 iulie la nivel european. Pană in acest moment, putem să vă spunem cateva elemente care s-au finalizat și cateva elemente de reper despre cum va funcționa eliberarea și obținerea acestui certificat, astfel că vom avea un website, o platformă, unde ne vom crea un cont, ne autentificăm și, pe baza contului creat, vom putea deschide, vom primi pe e-mail un link de unde putem descărca acest certificat, certificat care se referă la trei situații: se referă fie la vaccinare, faptul că suntem vaccinați; se poate referi la recuperare, la faptul că am trecut prin boală, și acest lucru este certificat de prezența unei rezultat RT PCR pozitiv in trecutul nu foarte indepărtat, sau a treia posibilitate: absența infectării in acest moment dată de un rezultat RT PCR negativ. Deci, aceste trei variante vor fi disponibile, aceste trei variante vor putea fi certificate și garantate prin prezentarea acestui certificat digital. In linii mari, lucrurile vor funcționa in acest fel. Așa cum spuneam, acesta va fi eliberat, il vom putea descărca și il vom putea prezenta la punctul de trecere vamală, fie in acest format fizic, pe hartie, fie pe telefonul mobil, pe smartphone, sub orice format, pentru că va fi acest cod QR care va fi scanat, sau va fi sub formă de PDF, sau a fi sub formă de poză, sau pe e-mail, oriunde il putem avea acest cod QR. Acesta va fi scanat la punctul de trecere vamală. In spatele acestor demersuri sunt mai multe aplicații, sunt mai multe funcțiuni tehnice care au fost desenate de către colegii de la STS, sunt in legătură cu experții la nivel european, și aici le-aș da cuvantul pentru a prezenta puțin ceea ce inseamnă aceste aplicații, insă, cel mai important lucru pe care vreau să il știm cu toții este faptul că toate aceste date nu sunt transmise. Aceste date răman in sistem și, practic, se folosește această cheie digitală care certifică faptul că numele inscris pe acest certificat, care va fi comparat cu un act de identitate, este autentic și este un certificat valid, și acest lucru, așa cum spuneam, este verificat și va fi garantat prin scanarea acestui cod QR. O să ii dau cuvantul colegului meu de la STS pentru a vă explica cele trei funcțiuni importante, cele trei aplicații, sigur, care constituie, pană la urmă rolul și funcționarea acestui certificat digital european privind COVID-19. Vă rog! Cătălin Chirca, STS: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, in ultimele săptămani am avut mai multe consultări cu experții de la nivel european, cu autoritățile medicale din Romania, pentru a identifica o soluție tehnică ce va permite implementarea certificatelor digitale privind COVID in Romania. Soluția agreată la nivel european și național este cea care are două componente: una de portal securizat dezvoltat de STS, de unde ne vom putea genera aceste certificate, și, de asemenea, cea de-a doua componentă, utilizată de autorități pentru verificarea certificatelor emise in țara noastră sau emise de către celelalte state membre. Elementul principal din punct de vedere tehnic pe acest certificat digital este codul QR, acel cod QR care ne va permite verificarea validității acestui certificat, pentru că fiecare cod QR, fiecare certificat generat din acel portal va avea o semnătură electronică. Modalitatea de verificare a acestei semnături electronice este prin intermediul unui portal, unui gateway, care există și a fost operaționalizat la data de 1 iunie la nivel european. Fiecare stat membru iși postează acolo cheile publice de verificare a semnăturilor electronice. Acolo vor fi centralizate absolut toate aceste chei, elemente de siguranță, care vor permite verificarea certificatelor. De asemenea, așa cum a prezentat și domnul secretar de stat, vor fi trei categorii de persoane care vor putea să descarce acest certificat: vorbim de prima categorie, a persoanelor vaccinate, iar in spate portalul securizat va fi integrat și interconectat cu Registrul Electronic Național de Vaccinări, unde se află toate persoanele imunizate. De asemenea, cea de-a doua bază de date pentru persoanele care s-au recuperat după infecția cu COVID sau persoanele care au un test negativ realizat in ultimele 72 de ore - evidența acestora se regăsește in aplicația Corona Forms, o aplicație dezvoltată tot de STS și pusă la dispoziția Ministerului Sănătății. Este important, de asemenea, să precizăm că acest certificat se va genera automat. Se va utiliza o semnătură electronică pusă la dispoziție de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, ca dezvoltator al sistemului informatic, și va fi gratuită. De asemenea, acest certificat nu este unul obligatoriu, este un certificat care, așa cum a prezentat și domnul secretar de stat Baciu, ne va facilita circulația in interiorul Uniunii Europene, cu eliminarea anumitor restricții stabilite de fiecare stat membru in parte. Andrei Baciu: Vă mulțumesc foarte mult. La sfarșit, cand o să deschidem sesiunea de intrebări, suntem la dispoziția dumneavoastră pentru orice fel de intrebări. Ii dau cuvantul domnului preşedinte pentru bilanțul campaniei de vaccinare. Mulțumesc mult! Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc. Cred că sunt date foarte importante așteptate de toată lumea și am considerat util, alături de colegii noștri, să prezentăm aceste informații la momentul actual. Insă, ce putem să vă transmitem este faptul că Romania va fi in grafic și la 1 iulie vom fi in măsură să asigurăm eliberarea acestor certificate digitale verzi. O să trecem la cel de-al treilea subiect, cel legat de campania de vaccinare. După cum știm, ieri, pe data de 2 iunie, a demarat etapa de vaccinare și pentru grupa de varstă 12-15 ani, cu vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, primul vaccin care este autorizat la nivel mondial și inclusiv in Europa pentru a fi folosit la această grupă de varstă. De altfel, de la nivelul Uniunii Europene, Romania este prima țară care a demarat campania de vaccinare și pentru grupa de varstă 12-15 ani, tocmai din motivele care se regăsesc in strategia de vaccinare. Și, după cum știm, in etapa a treia a strategiei de vaccinare este prevăzută inclusiv populația pediatrică, in funcție de autorizarea care este obținută pentru fiecare tip de vaccin și grupă de varstă. De asemenea, in celelalte țări membre ale Uniunii Europene, in perioada următoare va demara activitatea de vaccinare și pentru această grupă de varstă, insă fiecare țară are strategia proprie, in care progresiv sunt incluse ca persoane eligibile anumite grupe de varstă. De asemenea, cred că trebuie să ințelegem, este extrem de utilă acordarea acestei autorizări, mai ales pentru copiii care se află in evidență cu afecțiuni cronice, afecțiuni care-i vulnerabilizează și ii expun unui risc de a face forme grave de imbolnăvire, astfel incat, in ultimele 24 de ore au fost vaccinate un număr de 1.903 persoane cu varsta cuprinsă intre 12 și 15 ani. Cele mai multe persoane au fost vaccinate in municipiul București - 494, urmat de județul Cluj - 178 de persoane și județul Ilfov - 140 de persoane. De asemenea, in platforma națională de programare, care a fost optimizată cu ajutorul colegilor de la STS, din 1 iunie se permite programarea copiilor, minorilor prin intermediul contului părintelui sau tutorelui legal și sunt programate pană la ora actuală 4.173 de persoane - practic, in ultimele 48 de ore. Readuc aminte cateva elemente importante legate de vaccinarea copiilor cu varstă cuprinsă intre 12 și 15 ani. Prezentarea se poate face direct la centrele de vaccinare unde avem acest tip de vaccin de la compania BioNTech-Pfizer, atat centre fixe, centre de tip drive-thru, evenimente de tip maraton de vaccinare, dar și către cabinetele de medicină de familie, acolo unde este solicitat acest tip de vaccin. De asemenea, vaccinarea se poate face cu programare in platformă și noi recomandăm acest tip de abordare, tocmai pentru a avea un interval orar deja stabilit, blocat și, de asemenea, pentru a reduce timpul de așteptare și pentru a avea certitudinea primirii dozei atunci cand suntem programați. De asemenea, este importantă acordarea consimțămantului informat, este obligatorie; fără acest consimțămant informat nu se poate face vaccinarea minorului. Acest consimțămant informat se obține de la părinți sau de la tutorele legal. Un alt element: minorul trebuie să fie insoțit la centrul de vaccinare de către reprezentantul legal, indiferent care este acesta. De asemenea, este important să precizăm faptul că schema de vaccinare este similară cu a persoanelor cu varsta de peste 16 ani, constand in două doze care se administrează la interval de 21 de zile. De asemenea, chestionarul de triaj medical adresat minorilor și consimțămantul informat, care este adaptat pentru minori, poate să fie descărcat de pe platforma națională Rovaccinare și completat chiar de acasă și se pot prezenta părinții sau tutorele legal direct la centrul de vaccinare pentru a ușura toată activitatea de vaccinare. Un al doilea lucru il menționez legat de evenimentele de tip maraton de vaccinare din perioada 31 mai - 1 iunie. In total, in aceste două zile au fost vaccinate 6.803 persoane cu varsta cuprinsă intre 16 şi 19 ani in toate centrele de vaccinare de la nivel național și, de asemenea, au fost vaccinate in cadrul unor evenimente particulare, suplimentar centrelor de vaccinare existente, circa 2.658 de persoane cu varsta cuprinsă intre 16 și 18 ani. Cele mai multe persoane vaccinate au fost in județul Mureș - 500, in județul Tulcea, in municipiul București, in Bistrița-Năsăud, Hunedoara. Vaccinarea in cabinetele de medicină de familie: reamintesc faptul ca din data de 4 mai - deci ne apropiem de o lună de la demararea campaniei de vaccinare in cabinetele de medicină de familie - pană la acest moment sunt 2.127 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, sunt aproape 2.900 de contracte incheiate cu casele de asigurări de sănătate, intre medicii de familie și case, in ceea ce privește activitatea de vaccinare, așa incat in perioada următoare vor incepe activitatea de vaccinare. Dintre cele 2.127 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, 1.062 de cabinete sunt in mediul urban, 1.065 in mediul rural. In total, au fost vaccinate, pană pe data de 2 iunie, 85.709 persoane prin cabinetele de medicină de familie, dintre care 36.374 (ceea ce reprezintă 42%) in localități din urban și 49.335, ceea reprezintă 57%, in mediul rural. In ceea ce privește județele in care s-au vaccinat cele mai multe persoane in mediul urban prin cabinetele de medicină de familie, Timiș este pe primul loc, cu 4.235 de persoane, urmat de municipiul Bucureşti - 1.865, Dambovița - 1.808, Arad - 1.702 și Constanța - 1.677. Sunt mult mai multe județe care au peste 1.000 de persoane deja vaccinate in cabinetele de medicină de familie, in urban. De asemenea, in mediul rural, numărul de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie, in funcție de județul de domiciliu: in Dolj sunt cele mai multe persoane vaccinate - peste 3.018 persoane, Călărași - 2.874, Mureș - 2.763, Dambovița - 2.711, Timiș - 2.683 și Argeș - 2.575. De asemenea, reamintesc faptul că oamenii au posibilitatea să se vaccineze fără programare in platformă și, din acest punct de vedere, atrag atenția coordonatorilor din centrele de vaccinare, precum și direcțiilor de sănătate publică să asigure vaccinarea celor care doresc să se vaccineze in centrele de vaccinare fără programare. Avem semnale că, in anumite situații, oamenii nu sunt vaccinați pe motivul că nu au programare in platformă. Tocmai de aceea, cred că o bună informare și o comunicare vor evita pe viitor astfel de situații, care nu cred că este firesc să se intample. In perioada 24 mai-2 iunie, au fost vaccinate 148.721 de persoane cu prima doză, din care, fără programare - 112.696 de persoane, ceea ce reprezintă mai mult de 75% din numărul total al persoanelor vaccinate cu doza 1, fără programare. Este un lucru așteptat, ne bucurăm că există in continuare o adresabilitate crescută către centrele de vaccinare și, tocmai de aceea, incurajăm cat mai multe persoane, care doresc să se vaccineze, evident, să se prezinte, chiar și fără programare, in centrele de vaccinare, pe tot parcursul programului de lucru. Pentru persoanele de peste 60 de ani, de la 8:00 dimineața pană la orele 20:00, pentru persoanele sub această varstă, după orele 14:00. De asemenea, referitor la numărul de cetățeni străini vaccinați in Romania, pe toată durata campaniei de vaccinare, sunt 22.806 persoane vaccinate, din care 20.308 persoane au finalizat schema de vaccinare. La nivelul unităților sanitare, sunt, in momentul acesta, 107 spitale publice care au activitate de vaccinare și au fost vaccinate 1.955 de persoane, pacienți internați in spital, din 30 de județe. De asemenea, sunt in activitate 23 de spitale private care au activitate de vaccinare pentru pacienții internați. Au fost vaccinate 248 de persoane din 13 județe. In această săptămană, demarează activitatea in alte 35 de spitale publice din 15 județe și cinci spitale private din cinci județe. Am demarat activitatea de vaccinare din conceptul anunțat - Orașul vaccinează satul. Pană la acest moment, au fost vaccinate peste 16.144 de persoane, in mediul rural, cu echipe mobile sau centre mobile de vaccinare. Cele mai multe persoane vaccinate prin această modalitate, in cadrul acestei campanii, intitulată Orașul vaccinează satul, au fost, in județul Hunedoara - 6.535 de persoane, județul Argeș - 1.964 de persoane, Călărași - 1.279 de persoane, Neamț - 1.254 de persoane. Ne dorim o creștere a numărului de persoane vaccinate in mediul rural, ținand cont de faptul că, in general, populația din rural este o populație imbătranită, o populație vulnerabilă, și este important, prin implicarea autorităților locale, in colaborare și cu sprijinul Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare, dar și a celorlalte instituții implicate in derularea campaniei de vaccinare, să aducem vaccinul cat mai aproape de beneficiari. De asemenea, nu vă ascund faptul că, la acest moment, lucrăm la evaluarea tuturor centrelor de vaccinare, a eficienței lor și a ritmului de vaccinare, stratificand centrele de vaccinare in centre care au activitate foarte crescută, peste capacitatea fluxului, centre care au activitate conform capacității fluxului și centrele care au activitate sub capacitatea fluxului, tocmai, pe de o parte, pentru a găsi soluții de eficientizare a acestor centre și pentru a identifica centrele din care vom desprinde echipe mobile de vaccinare pentru a fi dislocate in special in mediul rural sau pentru vaccinarea categoriilor de persoane cu acest tip de abordare - vaccinare fie la locul de muncă, fie la domiciliu. De asemenea, am reevaluat rata de acoperire vaccinală din populația rezidentă la nivelul fiecărui județ și ne-am uitat, sigur, și la rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă. Datele sunt ușor diferite de cele care au fost transmise anterior de CNCAV tocmai pentru că vorbim de populație rezidentă, și nu de populație cu domiciliu, așa cum reiese din baza de date a DEPABD (Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date). Mai fac incă o mențiune: ne raportăm la aceste date, la populația eligibilă de peste 16 ani. Incepand de săptămana viitoare, vom include și populația eligibilă de peste 12 ani in raportările noastre, cand vom calcula rata de acoperire vaccinală, ținand cont că, incepand cu ziua de ieri, a inceput inrolarea celor din această grupă de varstă pentru vaccinare. In Bucureşti, avem o rată de acoperire vaccinală in populația eligibilă de peste 16 ani, populație rezidentă, de circa 45% - și mai exact 44,9% -, ceea ce considerăm că este o rată foarte bună de acoperire vaccinală, este mult peste media națională și probabil că, in Bucureşti, rata de imunitate de grup, cumulată intre vaccinare și trecerea prin boală, este mult peste 50%, ceea ce explică, fără doar și poate, situația epidemiologică favorabilă. De asemenea, in Cluj, rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă este de 41,43%, și, repet, vorbim de județ, nu ne municipiu. In Sibiu - 35,15%, Brașov - 33,13%, Timiș - 31,66% și Constanța - 31,75%; de asemenea, Alba - 30,77%. Am prezentat județele care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%. Ultimele județe de la nivel cu cea mai mică rată de acoperire vaccinală sunt: Covasna, cu 18,1%, Bacău - 17,3%, Giurgiu - 16,6%, Botoșani - 16,6% și Suceava - 15,7%. La acest moment, avem 989 de centre de vaccinare active, cumuland un număr total de 1.493 de fluxuri pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri, așa incat centre de vaccinare care primesc vaccin de la compania BioNTech-Pfizer sunt 710, cu 1.140 de fluxuri; centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 128, cu 156 de fluxuri, centre active pentru vaccin de la compania AstraZeneca - 118, cu 155 de fluxuri, și avem un număr mai mare de centre care primesc vaccin de la compania Johnson and Johnson - 33, cumuland un număr total de 42 de fluxuri. Reamintesc faptul că multe dintre unitățile sanitare și din cabinetele de medicină de familie, de altfel majoritatea, primesc vaccin de la compania Johnson and Johnson. In ceea ce privește numărul persoanelor programate la acest moment in platformă, atat pentru doza 1, cat și pentru doza 2, pentru toate cele patru tipuri de vaccin, sunt peste 546.000 de persoane. In centre Pfizer - 479.246 de persoane, in centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 39.761 de persoane, in centre care primesc vaccin de la compania AstraZeneca - 26.921 de persoane, și avem 1.036 de persoane in centrele de vaccinare cu vaccin de la compania Johnson and Johnson. Bilanțul vaccinărilor: pană la acest moment, 2 iunie, au fost vaccinate peste 4,3 milioane de persoane cu cel puțin o doză - mai exact, 4.356.353 de persoane, din care cu schemă completă 3.625.610 persoane. In ceea ce privește rata de acoperire vaccinală, pe grupe de varstă, cea mai mare rată de acoperire vaccinală, de aproape 35%, este la grupa de varstă 60-69 de ani, urmată de grupa de varstă 70-79 de ani, cu 32,8%, și grupa de varstă 50-59 de ani, cu 31,8%. Este important să asigurăm un număr cat mai mare de persoane vulnerabile vaccinate, tocmai pentru a fi protejate mai bine in fața maladiei COVID-19. In ceea ce privește numărul de persoane vaccinate in centrele de vaccinare organizate in rețeaua MApN, sunt 265.917 persoane vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare, iar in centrele de vaccinare organizate in rețeaua MAI sunt 49.907 persoane. Echipele mobile care au fost organizate in săptămana 24 mai - 2 iunie au efectuat 299 de misiuni. Sunt 144 de echipe mobile care au fost activate și au fost vaccinate peste 11.000 de persoane, cele mai multe in județul Dolj - 1.343 de persoane, urmat de Olt - 1.175 de persoane, Mureș - 1.134 de persoane. Și ultimul aspect pe care il voi prezenta: reacțiile adverse. La nivel național, pană pe data de 2 iunie au fost raportate in total 16.126 de cazuri de reacții adverse, avand o rată de raportare de două reacții adverse la 1.000 de doze administrate. In săptămana precedentă, 24-30 mai, au fost raportate un număr de 310 reacții adverse, majoritatea, 80%, la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta medie a persoanelor care au raportat reacții adverse este tanără, 36 de ani, și nu au fost inregistrate reacții clasificate ca fiind severe. O să-i dau cuvantul, mai departe, domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog! Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule președinte. Cateva cuvinte despre noua abordare despre care am făcut vorbire săptămanile trecute, tocmai pentru că, grație vaccinării și grație eficienței măsurilor din ultimele luni, măsuri restrictive care au fost ridicate pe 15 mai, o parte dintre acestea, așa cum spuneam, a crescut mobilitatea, și ideea care a fost anunțată a fost aceea de a merge mai mult către oameni, de a crește accesibilitatea la vaccinare. In acest fel au fost deschise puncte de vaccinare, centre de vaccinare, in special in zonele mai aglomerate, după cum urmează: avem, spre exemplu, patru aeroporturi in care funcționează centre de vaccinare cu Johnson and Johnson: Aeroportul Internațional Henri Coandă, Aeroportul Internațional Craiova, Aeroportul Internațional Iași și Aeroportul Internațional Transilvania din Targu Mureș. Suplimentar, avem centre de vaccinare in puncte de frontieră terestre: astfel, la P.F.T. Nădlac II, in Arad, la Borș, in Bihor și la Petea, in Satu Mare. Referitor la vaccinarea organizată de către operatorii economici privați, pană la acest moment, au demarat activitatea de vaccinare a angajaților un număr de 455 de operatori economici, dintre care 68 fac parte din domeniul HoReCa. Numărul de echipe mobile care au sprijinit această activitate - vorbim de 179 de echipe mobile -, iar toate aceste echipe mobile au imunizat un număr de 38.820 de persoane. Sigur, sunt județe care au demarat mai repede, cum prezentam și săptămana trecută. Brașov are 83 de operatori economici, Alba - 60, Sibiu - 30. La fel și la numărul persoanelor vaccinate, Brașov stă cel mai bine -5.039 și, simetric, Alba - 3.800 și Sibiu aproximativ 3.100. Cu privire la numărul persoanelor vaccinate cu ajutorul echipelor mobile arondate centrelor spitalelor militare, vorbim de 15.946 de persoane vaccinate cu ajutorul a 18 centre mobile și alte 35 de echipe mobile. La fel, sunt cateva județe care s-au mobilizat mai bine, vorbim de Ilfov - peste 4.000 de persoane vaccinate, Alba și județul Argeș. Cu privire la misiunile de transport, de la debutul campaniei de vaccinare pană in acest moment au fost organizate 12.692 de misiuni de transport la nivel naţional, cu 27.946 de persoane din cadrul MAI angrenate in acest efort; vorbim de personalul din cadrul Poliției Romane, din cadrul Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat aceste misiuni de transport cu 2.800 mijloace tehnice, și vorbim și, bineințeles, din cadrul personalului MApN, vorbim de 10.786 de persoane care, la fel, au fost angrenate in acest efort național. Cu privire la dozele de vaccin care au sosit in Romania, pană in acest moment, Romania a recepționat 13.756.669 de doze de vaccin, după cum urmează: vaccinul produs de BioNTech/Pfizer - pană la data de 2 iunie avem 9.004.769 de doze de vaccin sosit, dintre care administrat avem 6.379.407; pentru vaccinul produs de Moderna - avem recepționate 1.238.400 de doze; pentru vaccinul produs de AstraZeneca - avem recepționate 2.998.000 de doze și pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson - avem recepționate pană la acest moment 515.500 de doze. Cu privire la dozele pierdute, avem, pană in acest moment, 20.317 doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,25% din totalul dozelor utilizate, bineințeles, pentru motive neimputabile. Cu privire la calendarul livrărilor, pană acum, după cum știm, și pe toate categoriile, am recepționat 13.756.669 de doze de vaccin. In această săptămană vor mai sosi 128.400 de doze de vaccin produs de compania Moderna, probabil vineri, iar pentru luna iunie, după cum am menționat și săptămanile trecute, in fiecare săptămană vom primi peste un milion de doze de vaccin produs de BioNTech/Pfizer, mai precis 1.091.610 doze, cu un total pentru luna iunie de 4.366.440 de doze de vaccin. Pentru vaccinul produs de compania Moderna, săptămanal o să primim tranșe care o să cumuleze pentru luna iunie un total de 706.800 de doze de vaccin. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, o să avem, cel mai probabil, două tranșe care o să cumuleze un volum de 1.047.962 de doze de vaccin, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson, cel mai probabil, o să primim in tranșe săptămanale, mai multe doze, iar pană la finalul lunii o să avem 273.759, insă aici vorbim de estimări, o să venim cu cifra confirmată cand o să o primim de la compania producătoare. Astfel, pentru luna iunie vorbim de 6.394.961 de doze. Toate aceste activități fac ca Romania să se situeze pe locul 12 la nivel european cu privire la vaccinarea cu ambele doze de vaccin pentru vaccinurile care se administrează in acest fel și o poziționare la nivel global pe locul 22. Eu cam atat am avut. Mulțumesc, domnule președinte. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc și eu. O să vă rog să incepem sesiunea de intrebări, chiar dacă suntem mai puțini, avand in vedere că astăzi au fost foarte multe evenimente pe agenda. Vă rog! Reporter: Am observat că șapte state din Uniunea Europeană au inceput să elibereze deja certificatele verzi digitale, inclusiv Grecia, Bulgaria, unde merg mulți turiști romani. In ce măsură ar fi posibil ca și Romania să inceapă mai repede acest proces? Ce lipsește acum? Pentru că știm că sunt mulți care merg in vacanță și poate le-ar facilita acest lucru. Andrei Baciu: Aici sunt cateva aspecte de care trebuie să ținem cont. In primul rand, sunt cateva variații legislative care au permis implementarea unor astfel de chestiuni mai rapid, de pe altă parte au fost inclusiv la nivelul catorva state membre au fost inițiative pentru astfel de aplicații care au fost desfășurate, cumva, care au inceput in ultimele luni de zile. Deci, sunt țări, state membre care oricum au o activitate importantă turistică și urmăreau desfășurarea sau introducerea unor astfel de aplicații, inclusiv pană să apară ideea la nivel european. Dar, oricum, pană la 1 iulie, și Romania va avea și va implementa acest certificat digital european privind COVID-19, astfel incat să avem toate facilitățile de transport pe care le garantează acest certificat. Reporter: Mai devreme de 1 iulie nu este posibil... Andrei Baciu: Acesta este termenul asumat, acesta era calendarul, acesta e targetul. Reporter: Și, practic, cum ne vom asigura că nu sunt teste false introduse in sistem? Pentru că au fost astfel de situații cu rezultate falsificate, chiar de la laboratoare. Andrei Baciu: Aceste este și rolul acestui mecanism european, de a ne asigura că, in primul rand, avem un singur certificat, un singur document, pe de o parte, dar, pe de altă parte, de a ne asigura că acest document este veridic și că datele pe care le prezintă, statusul respectivei persoane este 100%, astfel că toate testele care se fac in momentul de față in Corona Forms, după cum știm, de mai multe luni de zile, și există un circuit clasic al informației. In momentul in care sunt introduse in Corona Forms există toate aceste date de identificare, platforma a fost desenată și gestionată de către STS, la fel cum este și acest certificat, deci nu este o problemă nici măcar de interconectarea a unor aplicații. De fapt, sunt aplicații dezvoltate de către aceeași autoritate. Toate elementele de siguranță sunt acolo, fără problemă. Reporter: Dacă imi permiteți, domnule preşedinte, in condițiile in care a inceput, iată, și vaccinarea copiilor de la 12 ani in sus, in această perioadă se fac vaccinări pentru cei de 14 ani, au venit vaccinurile impotriva HPV; părinții se intreabă cand ar putea să facă in siguranță pentru copii și vaccinul anti-COVID, astfel incat să nu fie foarte multe vaccinuri intr-un interval foarte scurt de timp? Valeriu Gheorghiță: Acum, schema de vaccinare a copiilor este foarte clară, există un calendar al vaccinărilor care se updatează an de an. Recomandarea este in felul următor: dacă vorbim de combinarea unor vaccinuri cu tehnologii diferite și care folosesc sau care conțin agenți biologici vii atenuați, cum este, de pildă, vaccinul ROR, pe care il știm cu toții - rujeolă, rubeolă, oreion - este important să fie administrat la o distanță de cel puțin 28 de zile. Dacă vorbim de celelalte vaccinuri care conțin componente microbiene, ale microorganismelor, vaccinuri cu virusuri omorate, sau vaccinuri fragmentate, sau vaccinuri pe bază de ARN mesager, recomandarea este să avem cel puțin două săptămani interval de timp intre aceste două administrări, tocmai pentru a putea supraveghea reacțiile adverse care pot să apară după fiecare tip de vaccin in parte, dar, noi știm că in cadrul programului de vaccinare, de pildă la două luni avem vaccinarea cu vaccin hexavalent, avem și vaccinare antipneumocică, avem și vaccinarea antipoliomielitică, avem și vaccinare antirotavirus. Practic, sunt mai multe vaccinuri care se administrează in același moment. Problema este de respectare a schemei de vaccinare, tocmai că sunt vaccinuri care se administrează intr-o schemă cu trei doze și atunci este important, totuși, să avem grijă să nu se suprapună aceste vaccinuri, adică să facem astăzi un vaccin și să urmeze rapelul pentru o altă schemă la trei zile. Deci, practic, trebuie să stabilim impreună cu medicul care ne recomandă schema de vaccinare, atat in cadrul programului de vaccinare obișnuit, cel existent, și respectiv vaccinarea impotriva COVID-19 să fie schema incat, repet, să nu existe suprapuneri de la o zi la alta. Altfel, cred că este important ca fiecare copil in parte să urmeze și să completeze schema de vaccinare din Programul Național de Vaccinare și, de asemenea, să includă, atunci cand părinții decid acest lucru, cand reprezentantul legal decide, și vaccinarea impotriva COVID-19, ca măsură corectă, eficientă de protejare impotriva COVID-19, in mod deosebit cei care se cunosc cu afecțiuni cronice, cu afecțiuni care ii vulnerabilizează. Cam acestea sunt recomandările internaționale in ceea ce privește asocierea vaccinurilor. Reporter: Bună ziua! Spuneați că acest certificat verde nu este obligatoriu și că ar putea elimina anumite restricții. Dacă ne puteți explica, vă rog frumos, la ce restricții vă referiți, să ne spuneți exact principalul avantaj al acestui certificat. Andrei Baciu: Acest certificat este voluntar, in niciun caz nu este obligatoriu, insă de ce este important: pentru că, dacă ne uităm acum, fiecare dintre cele 27 de state membre emite un certificat, un tip de certificat național, o adeverință de vaccinare și, la fel, fiecare laborator, unde te poți testa, emite un document. Odată cu creșterea mobilității și cu intensificarea transportului prin punctele de trecere a frontierei, dacă s-ar păstra această eterogenitate și ar veni toată lumea cu atat de multe tipuri de documente, ar fi foarte dificilă verificarea acestora, pe de-o parte, și pe de altă parte, să ai garanția că documentele respective sunt autentice. Și tocmai acest lucru face acest certificat: practic, facilitează transportul mai ușor prin punctele vamale cu un document unic la nivel european, ca să fie o singură formă de a prezenta un status din cele trei, pe de-o parte, și, pe de altă parte, certitudinea că, odată eliberat acest document de către o instituție națională, de către o autoritate națională, documentul respectiv certifică in totalitate faptul că persoana respectivă se incadrează in una dintre cele trei categorii. Pe de altă parte, va exista şi o perioadă de tranziţie, astfel incat, nu s-a presupus că toată lumea să treacă automat, la 1 iulie, absolut toată populaţia Europei, 450 de milioane de persoane, să treacă automat la acest lucru. Şi atunci, toate formele care există vor putea fi folosite pentru o perioadă de tranziţie, pană adoptă toată lumea această formă de certificare. Reporter: El va putea elimina anumite restricții impuse de o anumită țară, de exemplu? Andrei Baciu: Aici sunt chestiuni diferite. Certificatul ce face? Certifică un anumit status. Ce se intamplă intr-un anumit teritoriu, intr-un anumit stat, depinde de politicile fiecărui stat membru, ce face, cum și care este politica epidemiologică cu privire la persoanele vaccinate sau persoanele care au trecut prin boală. Acestea sunt chestiuni care nu ţin de certificat in sine. Certificatul atestă o stare. Politica națională a fiecărui stat membru cu privire la situația epidemiologică este un lucru pe care fiecare țară il gestionează așa cum l-a gestionat şi pană acum. Reporter: Şi, a doua intrebare, pentru domnul președinte. Voiam să vă intreb: aţi spus că s-au vaccinat ieri 1.903 persoane care au intre 12 și 15 ani. Din ultimele date știm că s-au vaccinat aproximativ 100.000 de persoane care au intre 16 și 19 ani. Voiam să vă intreb dacă aveți o țintă, pană in luna septembrie, in ceea ce privește vaccinarea celor care au peste 12 ani? Valeriu Gheorghiţă: Nu aș vrea să avansez ținte. Noi vorbim de a facilita, de a da posibilitatea celor care vor să se vaccineze, să facă acest lucru. Şi, repet, cred că este primordial pentru cei care se cunosc cu afecțiuni cronice să facă acest lucru prin consultarea cu medicul pediatru, cu medicul curant care gestionează bolile respective. Este o situație care, realmente, a creat ingrijorare in randul părinților care au astfel de copii și pentru care salut această recomandare de autorizare a vaccinului, ținand cont de faptul că nu cred că vrem să fim in pielea unui părinte care are un copil cu afecțiune cronică și care poate să fie vulnerabil prin faptul că aparține unei colectivități, merge la școală și este important să fie mai bine protejat, să se simtă mai in siguranță. Ori, din acest punct de vedere, cred că acesta este obiectivul principal atunci cand vorbim de vaccinarea minorilor, de vaccinarea celor mici, să ii protejăm pe cei mai vulnerabili. Desigur, este importantă vaccinarea și prin prisma faptului că reduce transmiterea, reduce rata de infecție asimptomatică, chiar dacă această reducere nu este la zero, insă avem date cat se poate de solide din punct de vedere științific, verificate in viața de zi cu zi, care ne arată o reducere a riscului de infecție asimptomatică și de transmitere, astfel incat putem să facem incă un pas spre normalitate, asigurand și accesul la vaccinare a celor a celor mici, intre 12 și 15 ani. Măsura in care va fi o rată de acoperire vaccinală suficientă, cred că este mai important ca la nivelul fiecărei familii să se creeze un cluster imunologic, incat să fie protejate atat persoanele vulnerabile, cei varstnici, bunicii, cei cu afecțiuni cronice, dar și cei din jur, care in felul acesta pot să constituie o barieră imunologică in fața acestei boli. Cred că in felul acesta ar trebui să gandim și să punem problema, ca fiecare familie să fie, practic, mai bine protejată in fața acestei maladii și, in felul acesta, cred că vom putea evita impreună un val de imbolnăviri, mai ales in toamnă, in sezonul rece, vom fi mai bine pregătiţi și sper să ne pregătim in perioada următoare, pentru că pandemia, din păcate, nu a trecut, ne-am dori să fie acest lucru. Chiar dacă astăzi situația este bună, din punct de vedere epidemiologic, noi știm că orice pandemie are o evoluție ondulantă, intr-o serie de creșteri ale numărului de cazuri, care sperăm să nu fie de o intensitate crescută in perioada următoare și să aibă o durată cat mai mică, incat să nu mai avem, in primul rand, pierderi de vieți omenești din cauza unei boli care astăzi este prevenibilă prin vaccinare. Reporter: O ultimă intrebare, dacă imi permiteţi. Ne puteți spune care este rata de vaccinare la nivel național și dacă am putea să ajungem, de exemplu, in luna august, la 50-60% din populație vaccinată? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, ca să vă răspund, este circa 26% din populația eligibilă, erau datele din săptămana precedentă, insă noi le reevaluăm săptămanal. Ceea ce, in schimb, este important de menționat, este atingerea țintei de imunitate de grup, imunitatea colectivă, ori această imunitate colectivă, ideal, intr-o populație complet neimunizată, se obține prin vaccinare. Atunci cand vorbim de un microorganism nou care intră intr-o populație, tocmai pentru a nu avea un impact epidemiologic semnificativ și pentru a avea un control bun epidemiologic, este important să avem o imunitate de grup, care se stabilește in funcție de rata de transmisibilitate a bolii, acel factor R0, care pentru SARS-CoV-2 este intre 2 și 3. Pentru rujeolă, de pildă, rata de imunitate colectivă trebuie să fie peste 95% pentru a evita o epidemie. Tocmai din acest punct de vedere, noi ne uităm la imunitatea globală, in momentul de față, obținută prin vaccinare, dar la care se adaugă, fără discuție, și imunitatea obținută de persoanele care au trecut prin boală. Ca atare, la acest moment, dacă vorbim de o imunitate obținută prin vaccinare intr-un procent de peste 25%, foarte probabil că cel puțin atatea persoane au mai trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și, altfel, putem să vorbim de o imunitate deja colectivă intre 45-50% in Romania, sigur, variabil, probabil de la un județ la altul, de la o localitate la alta. Insă aș vrea să mai menționez faptul că imunitatea pe care o obținem la trecerea prin boală are o serie de dezavantaje, comparativ cu imunitatea pe care o obținem prin vaccinare și anume, nu suntem suficient de bine protejați față de riscul de reimbolnăvire cu noile variante virale. Și aici este marea noastră ingrijorare, pentru că este foarte greu de prezis, intr-o pandemie, care va fi circulația și intensitatea cu care aceste noi variante virale mutante vor produce imbolnăviri in randul populației. Și avem deja experiența altor țări care s-au confruntat cu această problemă. Și cel mai recent exemplu poate fi Marea Britanie, unde vedem o creștere a numărului de cazuri cauzate in marea lor majoritate de tulpina indiană, tulpina Delta, așa cum ea este denumită de Organizația Mondială a Sănătății și, foarte interesant, s-a observat că persoanele care au avut o singură doză administrată de vaccin impotriva COVID-19 au avut, comparativ cu cei nevaccinați, un risc de trei ori mai scăzut de a face boala, insă cei care au fost vaccinați cu schemă completă au avut un risc de imbolnăvire de cel puțin 20 de ori mai mic, comparativ cu persoanele nevaccinate. Ca atare, mă bucur că in Romania am decis, bazandu-ne pe toate datele științifice existente la acel moment și in acord cu recomandările din RCP-ul fiecărui tip de vaccin, să respectăm schema de vaccinare așa cum ea a fost validată științific, tocmai pentru că asta aduce beneficii maximale. Și in felul acesta, dacă azi vorbim de 3,6 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă, sunt persoane care vor fi protejate foarte bine și impotriva variantelor virale mutante. De asta atragem atenția ca toate persoanele care au primit prima doză să se prezinte să-și completeze schema de vaccinare, ideal in calendarul care este recomandat in schema de vaccinare. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb ce termen de valabilitate are vaccinul și dacă am inceput deja negocieri ca să vindem vaccinul. Valeriu Gheorghiţă: Dacă ne referim la termenul de stabilitate, majoritatea au, la temperatura de stocare, indiferent de tipul de temperatură de minus 80 de grade sau de minus 20 de grade, de şase luni, excepţie o face vaccinul de la compania Johnson and Johnson, care, la o temperatură de stocare de minus 20 de grade, poate să fie stabil 24 de luni, deci un interval de doi ani de zile. Există o situaţie cu care se vor confrunta şi celelalte ţari europene. Se confruntă deja cu reticenţa faţă de vaccinul de la compania AstraZeneca, mai ales in momentul in care astăzi există o altă alternativă cu administrarea unei singure doze, folosind aceeaşi tehnologie bazată pe vectori virali - şi aici vorbim de vaccinul de la compania Johnson and Johnson - se dezvoltă un mecanism comun, la nivel european, prin care să fie, fie revandute, fie donate prin mecanismul COVAX, către ţări terţe, care au un acces mai dificil la vaccinuri. Obiectivul global asumat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de fiecare stat membru este de a asigura un acces echitabil pentru toate ţările de pe mapamond, tocmai pentru a putea impreună să limităm consecinţele acestei pandemii. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb, ce capacitate de stocare avem, in condiţiile in care primim un milion de doze Pfizer in fiecare săptămană? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment, avem capacitate de stocare insă, in funcţie de ritmul de utilizare, vom stabili care sunt măsurile - şi aici mă refer pe termen mediu şi lung - pentru că, chiar dacă astăzi recepţionăm 20 de milioane de doze, este evident că nu le putem consuma in următoarele şase luni şi trebuie găsite mecanisme prin care, fie să revindem, fie să fie donate; dar aceste lucruri sunt discutate la nivel comun, la nivel european, tocmai pentru a fi o abordare integrată şi comună pentru toate ţările. Reporter: Aţi putea să ne spuneţi, dintre cele aproape 550.000 de persoane programate, cate sunt programate pentru doza I? Valeriu Gheorghiţă: Sigur, am datele. Pentru Pfizer sunt 9.017 persoane programate pentru doza I, din care, vă spuneam, 4.017 persoane erau persoane cu varsta intre 12-15 ani. De asemenea, pentru vaccinul de la compania Moderna, din 39.671 persoane programate, 263 sunt pentru doza I. Pentru vaccinul de la compania AstraZeneca, din 26.921 de persoane sunt 19 persoane pentru doza I şi sunt 1.036 de persoane programate pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson, fiind o schemă cu doză unică. Reporter: Mai aveam şi eu o intrebare, dacă se poate. Ne-aţi spus despre vaccinarea populaţiei pediatrică. Cand ar putea incepe? De exemplu, ar putea incepe anul acesta la noi in ţară? Valeriu Gheorghiţă: Adică minori sub 12 ani? Reporter: Da. Valeriu Gheorghiţă: In momentul de faţă, sunt in evaluare studiile, sunt in derulare. Probabil, spre sfarşitul acestui an vor fi finalizate aceste studii. Se vor depune toate documentele in vederea obţinerii autorizării, deci probabil sfarşit de an, inceputul anului viitor. Andrei Baciu: Mulţumim şi noi. O zi bună! Multă sănătate! 2021-06-03 12:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7015.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență, alături de vicepremierul Dan Barna, vicepremierul Kelemen Hunor și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian GhineaȘtiri din 02.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-prezentarea-planului-national-de-redresare-i-rezilienta-alaturi-de-vicepremierul-dan-barna-vicepremierul-kelemen-hunor-i-de-ministrul-investitiilor-i-proiectelor-europene-cristian-ghineaGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Planul Național de Redresare şi Rezilienţă este de astăzi pe site-ul MIPE, adresa mipe.gov.ro_pnrr. Poate fi citit și analizat de toți romanii, din acest moment. Inainte de a intra in discuţie despre PNRR, aş vrea vă anunț că cei de la Comisia Europeană au publicat şi recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru Romania. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% in 2024, a fost acceptată ca strategie principală. Există incredere in ceea ce am spus că facem, in reformele pe care le vom face in perioada următoare. Acea scădere a deficitului este acceptată de Comisia Europeană. Vestea bună: PNRR a fost depus la Comisia Europeană, luni și astăzi il prezentăm in detaliu. Voi avea o intervenție la inceput, scurtă. După aceea, domnul vicepremier Dan Barna, domnul Kelemen Hunor, iar după aceea, o prezentare in detaliu a intregului program făcută de domnul ministru Ghinea. Este un program foarte important pentru Romania, ca să ştiţi foarte bine, avand in vedere și dezbaterile din spațiul public din ultima perioadă. Acest program a fost lansat cand eu eram incă ministru al Finanțelor, anul trecut. Am fost implicat in acest program din primul moment. Un program care a fost negociat de președintele Klaus Iohannis, anul trecut. Știți foarte bine că și intalnirile de anul trecut au fost incepute la Cotroceni, cu toți miniștrii, ele au continuat și anul acesta. In decursul acestui an am avut două vizite la Bruxelles, avand ca temă exact PNRR, pentru a mă asigura că avem un plan bun. Detaliile: este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 km de autostradă, sute de școli și de crește. In special, vom construi și vom renova zeci de spitale. Partea importantă, vom avea un spital construit cred că in 2024 şi asta este o premieră a ultimilor 30 de ani sau 32 de ani - 33 de ani, pană atunci. Deci vom avea un spital construit in 2024. Aşa cum am promis, este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale. Criza prin care am trecut anul trecut şi incă mai trecem, această pandemie, criza de sănătate, a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din Uniunea Europeană şi a arătat foarte clar limitele sistemelor de sănătate. De aceea este foarte important pentru noi să dezvoltăm rețeaua de spitale, să o modernizăm. Sunt trei mari sectoare care primesc bani in acest program: transportul -7,6 miliarde de euro, educaţia - 3,6 miliarde de euro și sănătatea - 2,4 miliarde de euro. Un alt element care a fost dezbătut in spațiul public și trebuie clarificat - de ce luăm şi imprumuturi prin acest PNRR. Romania are nevoie acută de investiții. Am investit anul trecut sume record, continuăm să investim şi anul acesta. Aceste imprumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar in investiții. Aici este foarte clar. Nu pot să meargă in consum, deci aceşti bani nu vor merge in consum, vor merge doar in investiții și aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politice sau la nivelul societăţii că imprumuturile pentru investiţii nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne imprumutăm pentru a investi in Romania - avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de școli - iar imprumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobandă mult, mult mai mică. Este dobanda la care se imprumută Germania, Spania, Italia etc, toate ţările din zona euro. Deci, pentru Romania reprezintă un plus faptul că ne putem imprumuta la aceste dobanzi şi vom putea să investim. Partea importantă este că investim foarte mult intr-un termen foarte scurt, ceea ce inseamnă o provocare şi pentru economia Romaniei, să poată să folosească aceste resurse, 29,2 miliarde de euro, fără să creeze dezechilibre. Şi asta este partea bună a acestui program, să se termine toate aceste investiţii in 2026. Un alt lucru important pe care il avem in PNRR şi se leagă şi de recomandarea Comisiei de astăzi, componenta de reforme, iarăși, foarte dezbătută in spațiul public. Un lucru pe care toţi din clasa politică il ştim, Romania are nevoie de reforme, iar in PNRR am creat mai mare transparență a modului in care vom face aceste reforme. Am pus acele borne clare: pană la ce dată vom avea reforma X, pană la ce dată vom avea reforma Y şi aşa mai departe. Aceste lucruri sunt deja puse acolo. Şi vorbim de reforme de care romanii au nevoie de ani zile. Reforma sistemului de pensii - Vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate și sustenabil, lucru pe care nimeni nu il poate nega in Romania și cu care sunt de acord toți actorii politici și toți romanii. Şi vom face acest lucru. Reforma justiției - Reparăm ce au stricat alții in ultimii ani de zile, și acest lucru este in PNRR. Reforma companiilor de stat - O altă problemă cu care ne luptăm de ani de zile, risipa banului public, sifonarea banului public prin intermediul companiilor de stat și acest lucru se va opri. Reforma salarizării - Un sistem de salarizare in sectorul public, unde vom lega direct și transparent performanța de venitul celor care lucrează acolo. Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista acest PNRR. Sunt reforme la care ne-am angajat, această coaliţie s-a angajat să facă aceste reforme, această coaliţie a caștigat voturile romanilor, promovand aceste reforme, erau reforme pe care le făceam oricum. Acum avem și susținerea financiară a acestor reforme prin acest PNRR. In final, vreau să mai spun un lucru: prin PNRR ne asigurăm că banii care vin in Romania prin acest program vor ajunge in toate colțurile Romaniei. Acesta este un alt principiu care stă la baza PNRR. Toate colţurile Romaniei, toți romanii vor beneficia de aceşti 29,2 miliarde de euro. Vă mulțumesc, mă opresc aici şi ii dau cuvantul domnului Dan Barna. Dan Barna: Mulțumesc, domnule premier! Sunt... e un moment important pentru Romania, astăzi. Acum două zile, am reușit să incheiem o etapă foarte importantă, respectiv depunerea unui program care aduce in Romania, indrăznesc să spun, cea mai consistentă componentă de investiții raportată la interval de timp pe care a avut-o această țară de la 1859 incoace și mă rog, concentrați pe prioritățile cotidianului și pe diversele replici și contra-replici dintr-o parte sau alta, pare că ne scapă importanță majoră a acestui moment pentru că, prin depunerea acestui PNRR, Romania accesează o resursă de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar - 2026, o resursă care va schimba - și spun asta foarte, foarte asumat - va schimba semnificativ componente importante din statul roman şi din modalitatea de funcționare a acestui stat, și spun asta pentru că a vorbit și domnul premier despre reforme. Chiar dacă nu ar fi fost pandemia, Romania ar fi avut nevoie de reforme pentru că de 30 de ani, am vorbit mult despre ele, dar in foarte puține ocazii ele s-au și intamplat. Ori acest guvern, exact această asumare și această coaliţie, exact această asumare de realizare a unor reforme foarte importante, nu atat pentru noi, cei de astăzi, cat pentru generațiile care vin și aici sunt multe discuții și probabil in zilele următoare o să le detaliem. Dar faptul că Uniunea Europeană a decis să aloce o sumă importantă și să creeze un fond important pentru a ajuta țările din Uniunea Europeană să treacă mai repede peste efectele pandemiei, este un excelent argument și cumva e şi un instrument foarte puternic să nu mai invocăm scuzele politice care, de 30 de ani, au tot fost invocate intr-un context sau altul, atunci cand a venit vorba de reformele atat de necesare. Practic, acest program, ca să fiu foarte sintetic, ne obligă să reușim. Acest program, așa cum este el construit, ne obligă pe noi ca țară, pe noi ca și guvern, să facem acele reforme atat de importante. Şi o să vorbesc despre cateva dintre principiile care au stat la baza acestui program. O dată avem distribuirea echitabilă geografică a fondurilor. Acest program nu este... am văzut diverse acuze din partea eternei opoziții politice. Acest program este gandit să nu lase pe nimeni in urmă, să acopere toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei pentru că nevoia și deficitul de dezvoltare este prezent aproape oriunde in Romania. Un alt criteriu și un alt principiu foarte important este acela al descentralizării. Autoritățile locale trebuie să iși dea dovada implicării și a competenței și resursele - și o parte din program este gandită exact in logica aceasta in care resursele sunt la indemana autorităților locale, tocmai pentru ca primarii, aşa cum au fost votaţi de cetățeni peste tot in țară, și cei care conduc, președinți de consilii județene, să dea dovada competenței și nivelului de gospodărism, ca să spun așa. Şi aici am mers spre cel de-al treilea principiu, cel legat de rolul autorităților locale care sunt prezente și sunt parte din funcționarea și modalitatea de gandire a acestui program. Şi toate acestea, gandite evident ca mijloace de a ajuta comunitățile locale să meargă spre acele priorități de digitalizare și de verde, in sens generic, care vor ridica probleme foarte mari in perioada următoare, tocmai din cauza acelui deficit de dezvoltare despre care am vorbit. O să punctez cateva dintre rezultatele pe care acest program le propune, pe care Romania și le asumă și care, spuneam, sunt foarte convins că vor deveni realitate. In primul rand este acea componentă numită valul renovării, la finalul căreia vom avea 2.000 de clădiri, 2000 - o cifră foarte importantă - de clădiri publice, clădiri rezidențiale sau clădiri istorice, renovate și 1.500 de blocuri renovate din... precum și cele din Registrul Național al Clădirilor. Deci vorbim de niște mii de clădiri care așteptau de ani buni de zile această reabilitare, fie energetică, fie seismica, acolo unde este cazul. Există o alocare clară, distinctă și acesta este un rezultat care sunt convins că il vom avea. Apoi cea mai... nuca cea mai tare din acest program care a fost infrastructura, după cum știți deja, Romania este țara care are in propunere cea mai consistentă componentă de infrastructură, tocmai pentru că nevoia și deficitul, repet, era unul important, am reușit și il felicit și pe ministrul Cristian Ghinea și pe premierul Florin Cițu pentru faptul că am reușit să rămanem in acest demers deloc simplu, să rămanem consecvenți pe menținerea componentei de infrastructură in program, chiar dacă, după cum vă spuneam in celelalte țări europene nu există componentele de infrastructură, sunt mult mult mai mici. Şi avem practic un A7, o autostradă din Moldova practic de la Ploiești, trecand prin Buzău- Focșani- Bacău pană la Pașcani. Vorbim de 324 km, in zona cea mai doritoare și cea mai văduvită, istoric vorbind, de infrastructură de transport. Este autostrada pe care o așteptăm o așteptăm cu toții. De asemenea avem capetele de la A8 Targu Mureș Miercurea Nirajului și Leghin-Pașcani, o altă componentă importantă din această autostradă, și, mă rog, Marghita-Holdea, o bucată de 9 kilometri necesară, care completează și Nădășelu-Poarta Sălajului, alți 42 km, sunt practic acei 400 aproape 50 de km de autostradă făcuți prin acest program. La partea de transformare digitală o să spun o singură cifră: sunt 8,5 milioane de cetățeni, vor avea carte de identitate electronică, este un pas important pe care il facem spre acea digitalizare care nu ne fură nici sufletele, nici nu ne pervertește celulele, ci pur și simplu ne așază intr-o logică funcțională și ne simplifică viața de zi cu zi. Mai sunt cateva elemente importante, n-o să intru in detalii acum, pentru că va rămane pe partea socială și de cultură..., va prezenta domnul vicepremier Kelemen Hunor, și detalii consistente vor veni din partea ministrului Cristian Ghinea. Vreau insă in finalul intervenției mele să spun un lucru peste care tindem să trecem prea ușor cu vederea. Acest Program Național de Redresare și Reziliență, acele mii de pagini pe care dvs le puteți vedea acum pe site ascund in spate mii de ore de muncă ale unor oameni care nu sunt cunoscuți și, in calitatea mea de coordonator pe partea aceasta de program in coaliție, pe PNRR, vreau să-i mulţumesc lui Cristian Ghinea pentru faptul că a avut ficatul și energia și calmul de a trece in acest proces de consultări și de a duce la bun sfarșit un efort uriaș. Acele mii de pagini nu s-au scris singure, nu au apărut magic dintr-o bază de date cu cuvinte, e o muncă scrisă tastă cu tastă de niște colegi care au fost in spatele lui Cristian Ghinea și pe care vreau să-i menționez de asemenea: și vorbim aici de Liana Goran, vorbim de Septimiu Szabo și de Dragoș Dinu. Fiecare dintre ei..., Septimiu Szabo este un specialist care lucrează la Bruxelles și ar fi putut să petreacă niște luni mult mai puțin incărcate rămanand in poziția de acolo, dar a decis să se mute in Romania și să ajute la construirea programului pentru ţara lui. Şi a muncit niște mii de ore și efortul lui trebuie apreciat și il recunosc de asemenea. In egală măsură Liana Goran este un om care a reușit să fie..., știți, in orice negociere e nevoie de o persoană care să poată să echilibreze ofticile, supărările, cocoșenismele. Liana Goran este acel om care a făcut posibile rezultatele pe cale vedem astăzi in program și vreau să-i mulțumesc in mod foarte formal și foarte oficial. Iar Dragoș Dinu este un specialist și un profesionist, dincolo de orice altă caracterizare, un om care lucrează și cu Banca Mondială, un om care a construit reformă in multe state din zona Europei, din zona Asiei și care de asemenea și-a pus toată această competență la dispoziția echipei care a făcut posibil programul. Le mulțumesc și le spun numele in mod foarte public, pentru că trebuie să le mulțumim, pentru că acest efort, repet, a generat un rezultat cu care mergem intr-o etapă următoare, in etapa realizării de proiecte, iar paginile pe care le vedeți și toată munca aceasta de așezare intr-un document deloc simplu ii aparține lui Vlad Ilina, colegul pe care de asemenea il menționez astăzi. Mulțumesc, Cristian Ghinea, mulțumesc, domnule premier, pentru implicare in momentele in care a fost necesar lucrul acesta. De acum Romania intră intr-o etapă şi mai complicată, aceea de a transforma acest program in realități. Şi acum responsabilitatea se mută pe umerii fiecăruia dintre noi, cei care suntem in poziții de decizie sau de administrație, de la varful Guvernului pană la cel mai mic UAT din țară. Mulțumesc. Florin Ciţu: Mulțumesc. Domnul vicepremier Kelemen Hunor. Kelemen Hunor: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Romania, de foarte mulți ani, nu a avut un proiect mare de țară. Ultimul proiect politic a fost aderarea la Uniunea Europeană și intrarea in Alianța Nord-Atlantică. Fără exagerare, putem afirma că Planul Național de Redresare și Reziliență este un proiect de țară care, in 150 de zile, după foarte multe intalniri, negocieri, a fost depus la Comisia Europeană. Este un plan extrem de echilibrat, este un plan socio-economic care, in următorii ani, va garanta o prosperitate pentru toți, indiferent că este vorba despre locuitorii unor orașe mari sau ai unui sat. Este un proiect care va direcţiona Romania pe calea cea bună. Dacă vom reuși să implementăm acest proiect și sunt convins că vom reuși să implementăm toate proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență, vom construi o țară mai bună, o țară reușită. Cele mai importante sectoare: educație - o prioritate pentru noi de ani de zile -, infrastructura rutieră și feroviară, sănătate, comunitățile locale și mediu sunt acoperite de acest Plan Național de Redresare și Reziliență. Și sunt convins că după ce va fi citit tot planul, toate cele 1.200 de pagini, de către cei care au contestat, in ultima perioadă, și ne-au criticat pentru acest plan, aceștia vor fi de acord că este un plan bun, este un proiect de țară aşteptat și va uni societatea şi nu va dezbina pe termen mediu și lung. Această coaliţie, acest guvern a arătat că știe cum trebuie să acționeze pe termen lung și, bineințeles, după acest Plan Național de Redresare și Reziliență, in continuare va veni și celălalt proiect mare, pentru fondurile structurale de coeziune, fond care va completa tot ce inseamnă gandirea noastră pe termen lung pentru Romania. Daţi-mi voie să menționez și eu cateva aspecte, detaliile vă vor fi date de domnul ministru Ghinea. Tranziția verde, și aici vorbim de investiții in tehnologie și capacități verzi, inclusiv in biodiversitate. Romania are obligația de a indeplini toate criteriile din Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă și aici vorbim, in primul rand, de un domeniu cu impact foarte mare asupra degradării mediului, este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă și, bineințeles, colectarea apelor uzate și tratarea acestora. Sunt cateva lucruri extrem de importante atat in ceea ce privește reformele, dar haideți să vorbim și de investiții, că dincolo de reforme, urmează și investițiile care vor fi văzute de fiecare om. Peste 1.600 de km de rețele de apă in localitățile cu peste 2.000 de locuitori, localități care nu au avut acces permanent la alte fonduri; 2.000 de km construiți de rețele de canalizare in localități cu peste 2.000 de locuitori și peste 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite pentru aglomerările cu mai puțin de 2.000 de locuitori. Impădurirea Romaniei și protejarea biodiversității - pană la sfarșitul perioadei, noi propunem 45.000 de hectare de păduri noi şi, bineințeles, 10.000 de hectare suprafață refăcută și 250 de arii naturale protejate cu un management nou și performant. Managementul deșeurilor, iarăşi, un capitol extrem de important, care la finalul perioadei va insemna peste 300 de stații de monitorizare a radioactivității, 240 de stații de monitorizare a zgomotului și 15 sisteme refăcute pentru managementul integrat al deșeurilor. Sigur, o altă componentă importantă este legată de comunitățile locale, care așteaptă permanent investiții; UAT-urile au avut de suferit după pandemie. Investiţiile sunt destul de reduse la nivelul UAT-urilor și aceste investiții, intr-o mare măsură, sunt acoperite de fondurile europene. Noi propunem patru categorii de beneficiari principali extrem de bine definiți: municipiile reședință de județ, municipii, orașe și comune şi propunem o modalitate prin care nu va exista nicio discriminare politică. Toate UAT-urile, deci toate comunităţile vor fi susținute in mod echilibrat, in mod corect din acest plan. In ceea ce privește zona de cultură, nu exista, in criteriile propuse de Comisie, o necesitate in acest sens, dar noi am spus că, in ceea ce privește investițiile in cultură, in turism, trebuie să luptăm și am luptat și am obținut fonduri importante, inclusiv pentru a reface muzee, pentru a construi muzee noi, pentru a sprijini editurile pentru realizarea e-book-urilor şi, bineințeles, rute cultural turistice bine definite. In ceea ce privește educația, este o sumă importantă, așa cum a prezentat și domnul prim-ministru, de 3,6 miliarde din toată suma alocată pentru Romania și aici punem accent, pe de o parte, pe reducerea abandonului școlar, pe educația timpurie. Și, la finalul acestor investiții și reforme, vom crește cu cel puțin 10% numărul elevilor inmatriculați in cadrul liceelor agricole, vor fi construite 50 de școli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere și lectură pentru toți cei care sunt in școli, 20.000 de locuri de cazare nou create in campusurile universitare - e nevoie de o astfel de investiție, laboratoare dotate - peste 6.000 de școli care vor primi resurse pentru dotarea laboratoarelor -, 140 de creșe inființate și zece centre de invățămant dual. Trebuie să investim in educație, in sănătate, in infrastructură şi atunci vom avea posibilitatea de a asigura pentru fiecare om un viitor predictibil și siguranța zilei de maine. Vă mulțumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule vicepremier. O să le mulțumesc și eu tuturor celor care au lucrat la PNRR pană la această fază. Greul abia incepe pentru toată lumea, pentru că implementarea va cere efort din partea noastră, a tuturor - și a clasei politice, dar și a sectorului privat. Toată lumea trebuie să se mobilizeze. Vă mulțumim. Acum, domnule ministru Ghinea, vă rog să prezentați in detaliu acest program. Mulţumesc. Cristian Ghinea: Vă mulțumesc pentru prezență. Vreau să semnalez şi prezența domnului Istvan Iakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene la București, şi să-i transmit mulțumiri pentru miile de ore de muncă pe care le-am avut impreună cu diversele directorate de la Bruxelles pentru a updata și a duce PNRR pană aici. Vreau să fie foarte clar că doar se vede capătul drumului, pentru că urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene și o să vă spun mai multe detalii despre proces. Au fost foarte multe neadevăruri spuse despre PNRR și cred că este bine să ințelegem, și dumneavoastră, și opinia publică, procesul exact in care ne aflăm. Pe site-ul..., aş ruga colegii să deschidă situl..., mipe.gov.ro/PNRR in acest moment găsiți tot Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai jos, vă rog, acolo, deci primul fișier descărcabil este un PDF cu tot tot planul, are 1.200 de pagini, și al doilea fișier, sunt toate anexele tehnice ale PNRR, sunt mai mult de 1.000 de pagini și acolo plus Excel-uri. Am spus că am fi doar a treia țară membră a Uniunii Europene care publicăm tot PNRR-ul și din cate știu eu am fi chiar prima care publicăm și anexele. Vă provoc și pe dumneavoastră și pe cei care se uită la noi să mai găsească exemple, puteți afla acest lucru doar verificand site-urile guvernelor naționale, pentru că nu există obligația Comisiei de a publica PNRR-ul, este o decizie a fiecărui guvern național. Intr-un exemplu fără precedent de deschidere, noi, acest guvern, am luat decizia de a publica tot PNRR-ul, inclusiv anexele tehnice. Cred că ne prinde bine să vedem cu toții ce este acolo şi cei care cred că pot să facă o treabă mai bună ii rugăm să ne semnaleze, suntem in proces de evaluare și mai putem schimba, mai putem updata, putem retrimite anumite chestiuni, dacă sunt greșeli pe care le-am făcut. O să fac o prezentare poate mai scurtă decat vă așteptați despre investiții şi o să vorbesc mai mult despre proces și apoi o să iau intrebări din partea dumneavoastră cu rugămintea că dacă sunt chestiuni pe care nu le știu, pentru că nici măcar eu nu am citit chiar toate anexele, o să notez și o să vă răspundem in scris in zilele următoare, dar cred că o să mă descurc. Bugetul pe care il găsiți detaliat in document pe ultima pagină, aici sunt domeniile mari de intervenții, țineți minte că am plecat la drum cu o supraalocare, am redus de la toate componentele pe măsură ce făceam etichetarea de verde și digital și o să revin la acest proces care este mai complicat decat pare, deci pentru sistemul de management al apei sunt 1,8 miliarde, pentru păduri și biodiversitate - 1,3, pentru deșeuri - 1,2 miliarde, pentru transport, 7,6, pentru valul renovării - 2,2 miliarde, pentru energie - 1,6, pentru digitalizare - 1,8; reforme fiscale și reforma sistemului de pensii - 482 de milioane, suport pentru sectorul privat cercetare-inovare - 2,3 miliarde, fondul local verde și digital, ceea ce am numit fondul UAT, v-am spus că au fost poate cele mai multe discuții pe subiectul ăsta și in țară și in relația cu Comisia Europeană, fondul UAT este acum aproape complet verde și digital, deci autoritățile locale care pot să facă proiecte in aceste zone le invit să dezvolte cat mai repede proiecte, pentru că acolo vor fi majoritatea banilor. Pentru turism şi cultură avem 200 de milioane, pentru sănătate - 2,4 miliarde, pentru social, reforme specifice - 217 milioane, reforma sectorului public, justiție și intărirea capacității partenerilor sociali - 167 de milioane și Romania Educată - 3,6 miliarde. Ăsta este bugetul mare al PNRR și in interiorul fiecărei componente - o să rog următorul slide - sunt linii de investiții pe care le puteți găsi in componente, și aici am scos, de pildă, la managementul apei, cea mai mare sumă merge pentru apă și canalizare, și aici completăm lipsurile pe care le avem in investițiile din fonduri europene obișnuite, de pildă localitățile mai mici de 2.000 de locuitori vor avea acoperite această nevoie din PNRR, tocmai pentru a asigura complementaritatea. Da altfel, pentru cei foarte curioși și experți, sunt anexele de complementaritate, poate cele mai complexe, in care explicăm acolo pentru fiecare program operațional cum asigurăm, să nu existe suprapuneri intre PNRR și programele operaționale. Programele operaționale, după cum știți, au fost şi ele trimise intr-o primă formă la Bruxelles. Sunt anumite investiții pe care le-am pus inițial in PNRR și după discuții in Comisia Europeană și după acest proces de complementaritate le-am intrecut in programele operaționale și, dacă vreți, putem să revenim și cu exemple. Tot aici, la apă, vorbim de baraje, de sistemele de stocare a apei, pe care le modernizăm și la partea de agricultură sisteme de desecare și drenaj și protecție impotriva irigațiilor. La digitalizare, cea mai mare investiție este realizarea acestui cloud guvernamental. Toate instituțiile centrale vor fi legate intr-un singur sistem informatic, nu vom mai căra hartii de colo, noi, cetățenii, și intr-adevăr avem o investiție importantă prin care vom finanța achiziția de cărți electronice, care au și semnătură digitală inclusă, de către 8 milioane de romani. Pe zone sectoriale, poate cele mai importante modernizări, digitalizări, in sănătate şi telemedicină și justiție sunt investiții masive pentru fiecare zonă sectorială. Următorul slide - suportul pentru zona privată, cercetare și inovare, avem un contract pe care il vom semna cu Banca Europeană de Investiții pentru instrumente financiare de 1,2 miliarde pentru IMM-uri şi companii mari. Aici intră niște instrumente de solvabilitate pentru companiile afectate de criză, care vor avea o perioadă de grație in returnarea acestor bani. Aceste instrumente financiare vor fi disponibile imediat ce PNRR-ul este adoptat și Bancă Europeană de Investiții selectează bănci locale cu care va lucra. Langă imprumuturile cu dobandă mică și cu perioadă de grație avem granturi pentru zonele unde există interes și care sunt zonele de predilecție pentru regulamentul european, respectiv transformare digitală, 300 de milioane, pentru tehnologiile viitorului şi pentru listarea la Bursă. Avem un proiect special /.../ este un proiect de interes european in care asistăm un consorțiu din Romania să participe la acest proiect european de dezvoltare in microelectronică. Este o noutate, ca să-i spun așa pentru că nu a fost in gandirea inițială, dar credem că Romania trebuie să nu piardă acest tren de dezvoltare in micro-electronică. Știți că e foarte mare discuție la nivel mondial cu criza de cipuri, criza de producție. Europa vrea să localizeze această producție la noi in UE și entitățile din Romania vor face parte din acest proiect european care este deja inceput și noi ne alăturăm lui. Mai este incă un /.../ in PNRR pe partea de hidrogen in componenta de energie. Pe partea de turism, incercăm să creștem valoarea adăugată a turismului local. Sunt diverse rute care vor fi dezvoltate și digitalizate și am ținut in mod special să exemplificăm partea de muzee ale memoriei, pentru că noi credem că o țară nu stă numai in drumuri și in școli, stă și in memorie, și Romania modernă, Romania democratică trebuie să pună o barieră intre trecut și viitor. De aceea, investim in Muzeul dedicat Holocaustului din București, in Memorialul Revoluției de la Timișoara și in cateva muzee sau memoriale in zonele emblematice pentru rezistența anticomunistă. Vorbim de Ramnicu Sărat, de Sighetul Marmației, plus două muzee tehnice, care urmează a fi stabilite unde vor fi, pentru a putea dezvolta partea de școlarizare tehnică. Partea asta de muzee ale memoriei reprezintă o chestiune la care ținem foarte mult pentru că chiar credem că e un domeniu unde statul roman nu a investit in ultimii zeci de ani și repet, este o chestiune simbolică politică importantă pentru că trebuie să intregim și cu această parte de memorie și de cultură democratică, dezvoltarea unei țări moderne. Am scos aici un top al investițiilor pe subcomponente - dacă se poate următorul slide. Deci, dacă luăm acele investiții particulare, ca să zic așa, in subcomponente, cea mai mare este investiția in feroviar - 3,9 miliarde, investiția in autostrăzi - 3,1 miliarde, fondul renovării - 2,1 miliarde, infrastructură spitalicească și instrumente financiare pentru IMM-uri. Deci astea sunt, dacă vreți, topul absolut al investițiilor. Pentru autostrăzi, este o hartă in PNRR a autostrăzilor pe care le vom demara - vorbim de A7 și capetele de A8. Alte exemple de proiecte-cheie: școala online, pe partea de educație, unde avem 3,6 miliarde. Ne-am uitat și la aspectul de a nu rămane in urmă in această privință, de a nu avea părți din Romania care să fie uitate și am dat acolo exemplul de școală online dedicată pentru elevii cu dizabilități și elevii spitalizați. Deci, după ce trece această criză, tot trebuie să avem in sistemul educațional capacitatea de a educa acești copii, care altfel nu ajung la școală. La fel, o investiție masivă in abandon școlar. Vom avea granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon și vor fi 320.000 de copii beneficiari ai acestor granturi, care vor fi gestionate la nivel de școală. Aş vrea să trec puţin pe partea tehnică, pentru a ințelege tot acest angrenaj. Fiecare componentă, fiecare investiție și fiecare reformă este legată de un jalon și de o țintă. Adică noi a trebuit, in discuția cu Comisia, să spunem foarte clar care sunt livrabilele pe care le vom face, in ce trimestru din ce an. Şi am spus doar cateva exemple. Sunt mai mult de 500 de jaloane și ținte in tot PNRR-ul. Toate aceste jaloane și ținte vor fi monitorizate de către MIPE și raportate Comisiei Europene o dată la şase luni, astfel incat să facem progres și să avem o nouă tranșă de bani care să intre in țară. Deci, vedeţi aici, la partea de suport pentru mediul de afaceri, am pus in trimestrul IV 2021 crearea fondului - ce vă spuneam mai devreme, acordul intre Guvernul Romaniei și BEI, semnat, ceea ce negociem zilele astea; adoptarea strategiei de investiții a acestui fond anul viitor, in primul trimestru; apoi, in 2024, aprobarea a 30% din alocarea de investiții, urmand ca in 2026 să avem 100%. Toate componentele au asemenea milestones şi targets. La fel, pentru partea de digitalizare a IMM-urilor, număr de contracte finanțate și semnate. Avem și ținte intermediare pentru investițiile masive. Asta este ținta pentru impădurire, unde sunt 630 de milioane, plus incă cateva sute de milioane - acestea sunt pentru păduri noi. Pentru combaterea tăierilor ilegale sunt alte sute de milioane. In ce privește plantarea de păduri noi, pană in 2023 avem ţinte intermediare, 25.000 de hectare, și pană in 2026 - ținta mare de 45.000 de hectare. Deci, candva spre finalul anului 2023, noi trebuie să raportăm Comisiei Europene cele 25.000 de hectare impădurite și atunci intră la plată acești bani. Ăsta este mecanismul pe care il dezvoltăm. La fel funcționează și pe partea de reforme, deci nu doar pentru partea de investiții. Asta este reforma funcției publice, organizarea acelui concurs național pe modelul de la Comisia Europeană, in care dai un examen unic de intrare in funcția publică - organizăm pilotul in 2022 și extinderea acestui concurs in 2023. Toate aceste jaloane au făcut obiectul discuțiilor dintre ministerele de linie, MIPE și Comisia Europeană, in ultimele săptămani, și vor conta in modul in care va fi evaluat planul. Sistemul de monitorizare și control, practic, e foarte detaliat, sunt cateva zeci bune de pagini in PNRR. Rolul de prevenție este impărțit intre ANI și DNA, iar in ceea ce privește riscul de fraudă, prevenirea fraudei - in cadrul Direcției Generale PNRR, care va funcționa in Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Va fi și o unitate care va analiza riscul de fraudă și va face sesizări, atunci cand este nevoie. Dacă este suspiciune de fraudă, acei bani sunt suspendați din PNRR și nu voi mai fi raportaţi către Comisia Europeană. La fel, recuperarea sumelor se va face pe procesul obișnuit de recuperare din fonduri europene. Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de Audit de la Curtea de Conturi. Autoritatea de Audit este instituţia care face auditul și pe programele operaționale curente și viitoare și sunt partenerii noştri pe partea de audit. Bun, acum, cand spun că se vede capătul drumului, vorbesc foarte serios, pentru că urmează o evaluare şi asta este grila de evaluare. Din acest moment nu mai avem o relaţie, ca să spun aşa, informală de lucru cu Comisia Europeană in care lucrăm impreună, ci trecem pe modelul de de examinare, ca să zic așa, in care trebuie să obținem, pe acești 11 indicatori, minim șapte calificative de A și maxim 3 calificative B, adică, practic, Comisia Europeană va răspunde la intrebările din stanga. Dacă planul nostru contribuie la toți cei șase piloni, după părerea noastră contribuie, aici poate să existe răspuns cu A sau B, dacă adresează semnificativ recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene și asta este, ca să zic așa, este eliminatoriu cum era la examenul la facultate. Deci nu putem să luăm decat A. Am tot insistat pe recomandările de țară, de asta avem reforma pensiilor, de asta avem reforma administrației, de asta avem multe lucruri in PNRR, nu pentru că... pe langă faptul că avem voință politică să facem acest lucru, cum bine a spus domnul prim-ministru, este criteriul eliminatoriu să adresăm aceste recomandări de țară in PNRR, recomandările de țară sunt cele din rapoartele Comisiei din 2019 și 2020. In opinia noastră adresăm aceste recomandări de țară, le avem pe toate specificate cu măsuri concrete. Ce trebuie să vedem acum, dacă nivelul de ambiție este suficient pentru... in modul in care le acoperim. Apoi, dacă impulsionează creșterea economică şi aici din nou este doar A, și dacă nu include măsuri care afectează negativ, in mod semnificativ obiectivele de mediu. Aici este acest principiu DNSH - Do No Significant Harm, pe care toate investițiile din PNRR au trebuit să il respecte și nu că spunem noi că o respectă, ci este o analiză DNSH pentru fiecare investiție din plan. Il găsiți in anexă, această analiză. Pe partea de transporturi, de pildă, unde toate proiectele de căi ferate și autostrăzi și siguranță rutieră - sunt cateva sute de pagini la capitolul transporturi, doar această analiză DNSH. Dacă contribuie la tranziția verde și la indicatorul de mediu. Ceea ce spuneam mai devreme, trebuie să... planul Romaniei trebuie să fie 37% verde și 20% digital. In evaluarea noastră, suntem la 40% verde și 20,05% digital este in fișierul de buget pe care l-am spus, l-am arătat mai devreme. Mai departe, astea sunt restul de criterii.Vă atrag atenția la criteriul 10 - sisteme interne de control sunt stabile pentru a preveni și detecta și corecta corupția. Aici putem să luăm doar A, adică dacă nu avem un sistem considerat de către Comisie credibil de prevenire a fraudei, nu va trece PNRR-ul mai departe. Am vrut să fie clar procesul pentru toată lumea, pentru că eu sunt mai...nu știu, sunt realist in ceea ce am reușit să facem, avem un plan echilibrat. Mai avem incă de lucru in anumite puncte, pentru că știm deja feedbackul Comisiei și vom continua acest dialog cu Comisia in lunile următoare, astfel incat, dacă e ceva de inlocuit, dacă e ceva de schimbat să o facem și să imbunătățim lucrurile unde vom avea probleme. Formal vorbind, urmează o scrisoare de evaluare din partea Comisiei pe care o așteptăm și, după ce avem această scrisoare vom vedea dacă mai este ceva de schimbat. Şi vreau să repet incă o dată nemulțumirea, cred că legitimă, a mea și a colegilor mei, la toate porcăriile care au fost vehiculare in spațiul public, cum că PNRR ar fi fost respins, de-abia acum a fost depus şi asta este grila de evaluare. Deci de-abia pe această grilă de evaluare se poate vorbi de un proces de aprobare sau respingere, dar eu sunt convins că, dat fiind dialogul foarte bun pe care l-am avut cu Comisia, dacă sunt chestiuni pe care trebuie să le reglăm, le vom regla și le vom modifica, astfel incat să avem PNRR-ul aprobat. Vreau să mai fac o precizare. Asta este cand spun că PNRR-ul trebuie să fie 37% verde, prevederea din regulament. Dar verde nu este așa, că cineva consideră că ceva este verde, că au fost foarte multe situații haioase, inclusiv cu colegi miniștri, care ne-au trimis evaluări in care erau, nu ştiu, foarte optimiști, ca să spun așa, că ceva din ce propun ei ar fi verde. Au fost destul de multe supărări că am intors inapoi anumite investiții, propuse pentru că nu se incadrau in această anexă. Deci a fi verde sau digital nu este o decizie care... Trebuie să fie bazată pe această anexă! Acolo vedeți, pur şi simplu, este anexa 7 din regulament, care este lungă, e doar inceputul acolo, care vorbește despre ce investiții sunt digitale. Anexa 6 pe care o am aici printată este cea care se referă la verde și uitați cate pagini sunt! Deci toate investițiile din PNRR trebuie căutate in ce categorie din această anexă se incadrează. Sunt trei praguri: 0%, 40% şi 100%, asta a fost, dacă vreţi, partea cea mai grea din ultimele săptămani şi să convingem colegii din ministere că anumite chestiuni, chiar dacă lor li se păreau verzi, nu sunt verzi şi pe anexă. Sunt şi chestiuni la limită pe care le mai avem de negociat şi cred, dacă ar fi să am emoţii pentru ceva in dialogul care urmează cu Comisia, este incadrarea, etichetarea de verde şi digital - nu, nu mă uit cu reproş, mă uit doar cu conştiinţa faptului că mai avem mult de lucru. Ce inseamnă asta? Sunt anumite etichetări pe care noi le-am făcut şi sper să fie văzute la fel şi de către Comisia Europeană in perioada care urmează. Cam asta este... A fost foarte mult de lucru. Vreau să le mulţumesc şi eu colegilor mei, pe langă Liana Goran, Semptimiu Szabo, Dragoş Dinu, pe care i-a menţionat Dan Barna, şi echipei tehnice din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sunt cateva zeci de oameni care au muncit, sunt cateva zeci de oameni care au muncit şi la ministerele de linie şi in ultimele 2 săptămani am stat foarte tarziu la minister cu colegii mei. Au fost şi momente, sambătă seară, de pildă, ca să vă dau aşa un element de picanterie, la ora 23:00, trei colegi au picat cu liftul in minister două etaje in gol, au venit jandarmii şi echipele de intervenţie. A fost un moment de o mare emoţie fix cand aveam cel mai mult de lucru. Şi vreau să răspund unui neadevăr care a fost vehiculat in spaţiul public, cum că funcţionarii din minister ar fi refuzat să lucreze la PNRR. Doamne fereşte, au fost zeci de oameni care au stat noaptea tarziu ca să termine in timp util, cărora le mulţumesc cu această ocazie. Bun, iau intrebări şi dacă sunt chestiuni pe care nu le pot lămuri pe loc cu mare drag in scris şi răspundem zilele următoare, pentru că este foarte multă materie, ştiu că nici dvs. nu aţi avut timp să citiţi, pur şi simplu au stat colegii mei in ultimele două zile să pună cap la cap aceste documente, pentru că la Comisie am trimis fişele separate, nu a fost nevoie de un singur document, a fost o muncă multă, mare, inclusiv să pună cap la cap. Vă rog. 2021-06-02 17:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf2218.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la prima reuniune a Comitetului pentru e-guvernare și reducere a birocrațieiȘtiri din 02.06.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-prima-reuniune-a-comitetului-pentru-e-guvernare-i-reducere-a-birocratieiGalerie foto 2021-06-02 13:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6515.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, alături de președintele Klaus Iohannis, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru ReziliențăȘtiri din 31.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-pre-edintele-klaus-iohannis-la-inaugurarea-centrului-euro-atlantic-pentru-rezilientaGalerie foto Declarațiile premierului Florin Cițu la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență [Check against delivery] Florin Cițu: Mulţumesc domnule ministru, domnule preşedinte, domnule secretar adjunct al NATO, domnule vicepreşedintele al Comisiei Europene, domnule ministru al afacerilor externe, domnilor miniştri, stimaţi invitaţi! Imi face o plăcere deosebită să particip la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, instituţie constituită in subordinea MAE, care vă asigur că beneficiază de sprijinul deplin al Guvernului, dar şi al meu personal. Infiinţarea Centrului este o urmare firească a importanţei pe care problematica rezilienţei a acumulat-o in ultimii ani, o problematică deosebit de complexă ce trebuie urmărită indeaproape ca urmare a impactului pe care il are in societate, in general, dar şi asupra instituţiilor statului, in particular. Mai mult, impărtăşesc opinia conform căreia rezilienţa trebuie conceptualizată dintr-o perspectivă care să permită concluzii operaţionale. Consolidarea rezilienţei a devenit un imperativ atat pe plan naţional, cat şi din perspectiva NATO şi a UE. Acestui imperativ trebuie să i se răspundă cu măsuri concrete la identificarea cărora Centrul este chemat să contribuie. Centrul va beneficia de un bagaj solid şi variat de expertiză, care nu mă indoiesc că va produce valoare adăugată reală, din acest punct de vedere, benefică pentru Romania, dar şi pentru aliaţii şi partenerii noştri. Un stat cu caracteristicile Romaniei nu poate rămane in afara dezbaterilor europene şi euroatlantice. Eu, personal, văd această implicare şi sub aspectul solidarităţii cu aliaţii şi partenerii noştri. Ştiu că există deja in curs un proces de reflecţie a instituţiilor internaţionale privind modalităţile de consolidare a rezilienţei. Consider că este necesar să impărtăşim cu aliaţii şi partenerii noştri concluziile la care ajungem, fie ele şi de etapă. Dar fiindcă este vorba despre procese in curs, astfel incat să fim cu toţii mai eficienţi in combaterea provocărilor şi ameninţărilor cu care ne confruntăm deja de ceva vreme. Dintr-un alt punct de vedere imi doresc ca Centrul să stabilească un set de conexiuni bogat şi solid cu mediile de reflecţie europeană şi euroatlantice in materie. Un astfel de deziderat presupune o cooperare internaţională extinsă. Prezenţa astăzi aici a secretarului general adjunct al NATO şi a vicepreşedintelui Comisiei clasează această aspiraţie sub cele mai bune auspicii, pentru că, bineinţeles, principalele platforme de cooperare internaţională a Romaniei, in materie de rezilienţă vor fi cu precădere cele legate de NATO şi de Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, mesajul meu către Centru, cu care vreau să inchei această alocuţiune, este: aveţi tot sprijinul! Participarea amplă de astăzi o dovedeşte cu claritate. Vă urez mult succes! 2021-05-31 18:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-31-08-39-39big_1.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš ŠefčovičȘtiri din 31.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-vicepre-edintele-comisiei-europene-maros-sefcovicGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Romaniei, Florin Cițu, a avut astăzi, 31 mai 2021, o intrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Šefčovič, cu prilejul vizitei acestuia la București. Prezența in Romania a inaltului oficial european, responsabil cu coordonarea relațiilor interinstituționale și analiza prospectivă strategică de la nivelul Uniunii Europene, este marcată și de participarea la ceremonia de inaugurare a Centrului Euro-Atlantic pentru reziliență. In cadrul intrevederii, premierul Cițu a exprimat aprecierea pentru deschiderea deosebită manifestată de vicepreședintele Šefčovič față de prioritățile europene ale Romaniei pe dosarele cu mize de importanță națională și pentru sprijinul constant oferit pentru reflectarea acestora in cadrul deciziilor de la nivel european. Cei doi oficiali au subliniat importanța strategică, ca investiție de viitor, a cooperării in palierul securității cibernetice și a dezvoltării rezilienței, in stransă coordonare a acțiunilor de la nivel UE și NATO, bazate pe schimburi de informații și bune practici. Vicepreședintele Šefčovič a evidențiat, in context, rolul marcant al viitorului Centrul de competențe in domeniul securității cibernetice, găzduit la București, confirmand, totodată, intreaga disponibilitate a Comisiei Europene de a colabora indeaproape cu Centrul Euro-Atlantic pentru reziliență. Prim-ministrul Romaniei a mulțumit pentru cooperarea și sprijinul Comisiei Europene in avansarea procesului de operaționalizare a Centrului de competențe in domeniul securității cibernetice de la București. A subliniat, in context, angajamentul pragmatic al Romaniei de a contribui concret la sprijinirea eforturilor de consolidare a rezilienței strategice la nivel european și euro-atlantic pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. Totodată, premierul a accentuat nevoia de stimulare a capacității și potențialului semnificativ al industriei europene, in efortul comun de reducere a dependenței externe a Uniunii Europene. Diversificarea resurselor pentru asigurarea dublei tranziții, verde și digitale a fost, de asemenea, punctată de ambii oficiali. Pentru atingerea obiectivului depășirii pandemiei de Covid-19, cei doi interlocutori au agreat importanța menținerii coordonării la nivelul UE, indeosebi prin accelerarea campaniilor de vaccinare, care deja și-au dovedit succesul, și demararea in ritm susținut a redresării economice post-pandemice. Premierul Cițu a subliniat importanța implementării Facilității pentru Redresare și Reziliență pentru asigurarea unei relansări economice robuste la nivel european și a precizat, in context, că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi depus astăzi la Comisia Europeană. A asigurat de angajamentul deplin al Guvernului Romaniei pentru promovarea de proiecte mature cuprinse in Planul Național, reflectate prin derularea de reforme politice substanțiale, investiții in modernizarea infrastructurii, și pentru consolidarea, de o manieră echilibrată, a finanțelor publice, menite să susțină continuarea procesului de convergență. Șeful executivului roman a exprimat, totodată, aprecierea pentru implicarea deosebit de activă a vicepreședintelui Comisiei Europene in garantarea, in context post-Brexit, a drepturilor cetățenilor europeni, și a mulțumit, in acest context, inaltului oficial european pentru continuarea angajamentului dinamic al acestuia in efortul de soluționare a situației generate de aplicarea, de către Marea Britanie, a unui tratament discriminatoriu pentru cetățenii unora dintre statele membre UE, inclusiv romani, in ceea ce privește vizele de muncă in această țară. *** 2021-05-31 15:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image1.jpegParticiparea premierului Florin Cîțu la evenimentul de începere a lucrărilor pentru Programul Național de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei COVID-19 – ”Din grijă pentru copii”Știri din 31.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-evenimentul-de-incepere-a-lucrarilor-pentru-programul-national-de-suport-destinat-copiilor-in-contextul-pandemiei-covid-19-din-grija-pentru-copiiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Guvernul Romaniei a lansat astăzi, 31 mai 2021, lucrările dedicate Programului Național de Suport destinat copiilor in contextul pandemiei de COVID-19 - - Din grijă pentru copii. Scopul programului este să ofere soluții ca răspuns la efectele pandemiei COVID-19 asupra copiilor in plan psiho-emoțional, dar și in raport cu riscurile de siguranță online și violența domestică. Este primul program de această amploare dedicat exclusiv bunăstării copiilor din Romania. Pandemia de COVID-19 a generat un impact pluridimensional asupra creșterii și dezvoltării copiilor. Studiile internaționale in domeniu, dar și analizele exploratorii realizate la nivel național indică o serie de efecte nocive asupra stării de bine a copiilor cu posibile repercusiuni pe termen scurt, mediu și lung. Printre cele mai frecvente efecte ale pandemiei asupra copiilor, constatate și prin cel mai recent (mai 2021) studiu elaborat de Salvați Copiii Romania, se numără: anxietatea, anxietatea școlară, tulburări de comportament, depresia, tulburări de anxietate sau somn. Programul va fi structurat pe două arii de intervenție: inteligență emoțională-managementul emoțiilor și siguranța copiilor și este coordonat de consilierul de stat din Cancelaria Prim-ministrului, Mădălina Turza. Arii de Intervenție: 1. Inteligență emoțională și managementul emoțiilor - componenta vizează dezvoltarea de mecanisme de management emoțional, precum și de resurse pentru practicieni și beneficiari, atat prin sistemul de educație, cat și la nivelul comunității; 2. Siguranța copiilor - componenta vizează echiparea copiilor, a părinților și a altor actori implicați cu instrumente și informații in legătură cu riscurile utilizării internetului, dar și dezvoltarea de mecanisme de prevenire și combatere a violenței domestice impotriva copiilor. Printre măsurile guvernamentale propuse se numără, cu titlu de exemplu: - introducerea tematicii managementul emoțiilor și inteligență emoțională in școli, - formarea profesorilor, - elaborarea unor ghiduri de intervenție adaptate contextului pandemic, - facilitarea accesului la terapii psihologice și psihoterapeutice pentru copiii care intampină dificultăți, - crearea de resurse pe tema siguranței online și domestice pentru a identifica pericolele și semnele diferitelor forme de violență și abuz, - planuri aplicate de acțiune pentru raportarea și asistarea cazurilor identificate de abuz și violență impotriva copiilor - crearea unei platforme de resurse online pentru părinți, copii și profesori. Rezultatele obținute in urma dezbaterilor grupului interinstituțional de lucru se vor concretiza intr-o Hotărare de Guvern, care va reglementa măsurile din cadrul Programului Național, derulat pe o perioadă de 2 ani. Din grijă pentru copii, s-au așezat la aceeași masă specialiști de renume in domeniul psihologiei și psihiatriei, sprijiniți de premierul Romaniei și susținuți de reprezentanți din cinci ministere. Nu cred că există foarte multe programe guvernamentale in care se vorbește despre inteligența emoțională. Este o premieră! Mă bucur că avem curajul să realizăm un program guvernamental care să se ocupe de problemele emoționale ale copiilor, să ofere ajutor și soluții. Este un program necesar deoarece, in această pandemie, copiii au suferit foarte mult. In același timp, campania de vaccinare continuă, iar in aceste zile sunt mai multe acțiuni dedicate adolescenților. Ii incurajez pe părinţi să ia cea mai bună decizie pentru copiii lor. Trebuie să inţelegem că e nevoie de cat mai multe persoane vaccinate pentru a trece cu bine de pandemia COVID-19, a subliniat prim-ministrul Florin Cițu. - Programul pe care l-am gandit și pe care il lansăm azi vizează cele două mari vulnerabilități ale copiilor din timpul pandemiei: vulnerabilități apărute in plan psiho-emoțional și cele care au reieșit din riscurile asociate violenței domestice și online. Fie că vorbim de confruntare cu tensiunile din familie sau de cele cauzate de prezența excesivă in online a copiilor, programul a fost gandit la nivel conceptual să le adreseze pe ambele. Alături de principalii actori guvernamentali și neguvernamentali am stabilit două direcții de intervenție. In primul rand, avem in vedere un set de măsuri destinate managementului emoțional al copilului, prin dezvoltarea de resurse pentru practicieni și beneficiari. Iar cea de-a doua componentă, care vizează siguranța copilului, presupune echiparea părinților și a altor actori implicați cu instrumente și informații in legătură cu violența la care sunt expuși copiii in ziua de azi. Imi doresc ca toate materialele pe care le vom face să se adreseze și persoanelor cu dizabilități - a declarat Mădălina Turza, consilier de stat. Implicarea prim-ministrului, coordonarea celor mai importante instituții ale statului, contribuția specialiștilor și a tuturor celor care pot să pună umărul pentru binele copiilor reprezintă esența reușitei oricărui program, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan. La eveniment au participat premierul Romaniei, Florin Cițu, Mădălina Turza, consilier de stat, Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale alături de reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Ministerul Educației, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, organizații profesionale, reprezentanți ai autorităților locale, organizații internaționale și reprezentanți cu expertiză in domeniu de la nivelul societății civile. *** Declarațiile premierului Florin Cițu la evenimentul de incepere a lucrărilor pentru Programul Național de Suport destinat copiilor in contextul pandemiei COVID-19 - Din grijă pentru copii [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Sunt foarte fericit că am făcut acest eveniment și am reușit să-l facem exact la timp, pentru a marca intr-un mod special Ziua Copilului, cu un program pe care il facem - Din grijă pentru copii. Felicitări, doamna Turza. Sunt sigur că o să iasă o dezbatere foarte bună, din care o să avem de caştigat. Ştim foarte bine că in această pandemie, copiii au suferit foarte mult, au fost izolați de rude, de prieteni, de colegi și era foarte greu să le explicăm de fiecare dată de ce, pentru că, pană la urmă, asta a fost problema. De aici a venit ideea acestui program, un program care a fost făcut special pentru a se uita la această stare emoțională, la acest impact, să vedem ce putem să facem acum, că suntem in perioada a doua, de a trece peste această pandemie și cum putem să ii ajutăm. Este o discuţie pe care am avut-o, mai veche, cu doamna consilier şi imi pare bine că s-a materializat acest program acum şi vom incepe. In acelaşi timp, este o coincidenţă, avem in continuare o campanie de vaccinare in derulare şi de maine putem să vaccinăm şi adolescenţii. Ii incurajez pe părinţi să ia cea mai bună decizie pentru copiii lor, dar trebuie să inţelegem că e nevoie de cat mai multe persoane vaccinate pentru a trece de pandemie. Suntem astăzi aici pentru a găsi soluţii la această problemă. Imi pare bine că suntem printre primele ţări şi, in acelaşi timp, cred că mai sunt cateva premiere. Nu ştiu dacă există foarte multe program guvernamentale in care se vorbeşte de inteligenţă emoţională, cred că este o premieră, iarăşi, şi vreau să văd exact in ce direcţie o să mergem. Şi, la fel, programul guvernamental in care se vorbeşte despre anxietate, despre depresie la copii, lucruri pe care poate şi noi, in societate, de multe ori le-am ascuns, nu sunt lucruri pe care vrem să le aducem in prim-plan, şi imi pare bine că avem curajul să facem un program guvernamental care să se ocupe de această problemă care există și la noi in societate şi care a fost accentuată in această perioadă. Imi pare bine că sunt specialişti la această masă. Eu sunt un observator şi vreau să văd rezultate, sunt sigur că o să fie bune. Şi sunt bucuros că o văd şi pe doamna ministru a muncii aici, cu noi, pentru că foarte multe dintre concluzii vor trebui să fie susţinute prin programe care vor fi implementate de Ministerul Muncii şi mai e şi susţinerea domnului preşedinte, prin doamna consilier Ligia Deca, care, iarăşi, arată clar cat de important este acest program pentru noi şi această tematică. Suntem astăzi aici din grijă pentru copii, pentru că ei sunt viitorul nostru. Eu vă mulţumesc şi vă las in continuare să prezentați invitaţii. Vă mulţumesc! 2021-05-31 12:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5558.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui, și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 27 maiȘtiri din 27.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-27-maiGalerie foto - Briefing de presă Galerie foto - Ședința de guvern [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara. Astăzi am aprobat un proiect de Hotărare a Guvernului pentru modificarea și completarea Anexelor nr. 2 și 3 la Hotărarea Guvernului numărul 531 din 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 31 mai 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19. De fapt, vorbim de măsuri de relaxare in continuare, măsuri care vin in urma rezultatelor bune pe care le avem in lupta cu pandemia. Am să dau eu citire celor mai importante măsuri, după aceea il avem aici domnul Raed Arafat, pe doamna ministru al sănătății, doamna Ioana Mihăilă, care vor explica tehnic, dacă este nevoie, aceste măsuri, și bineințeles, la final, domnul Claudiu Năsui, cu o veste bună. In primul rand, am crescut numărul participanților la activitățile cultural-artistice de divertisment, desfășurate in spații deschise, de la 500 la 1.000 de persoane. Pot participa doar persoane vaccinate, testate sau trecute prin boală. Am creat cadrul legal pentru desfășurarea activităților cultural-artistice de divertisment in spații deschise, cu participarea publicului peste 1.000 de persoane, doar care sunt vaccinate. S-a mărit la 8 numărul persoanelor care pot circula in grupuri. S-a aprobat desfășurarea evenimentelor private, nunți, botezuri, etc., cu 50 de persoane in spații inchise și 70 de persoane in spații deschise. Numărul persoanelor participante poate fi mai mare doar dacă toate persoanele sunt vaccinate. Activitățile sportive se pot desfășura atat la interior, cat și la exterior, cu participarea spectatorilor pană la 25% din capacitatea spațiului, deci şi la interior şi la exterior. Participarea peste această limită este permisă doar dacă toate persoanele sunt vaccinate sau prezintă test negativ și se vaccinează inainte de intrarea la eveniment. Aș vrea să revin asupra celor dinainte, pentru că este importantă - deci prezintă test negativ sau se vaccinează inainte de intrarea la eveniment. Asta inseamnă că la evenimentele sportive vom avea centre de vaccinare. A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la activități culturale, științifice, artistice sau de divertisment in spații inchise de la 50% la 70% din capacitatea spațiului. A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la cursuri de instruire și workshop-uri in spații inchise de la 50 la 70 și creată posibilitatea desfășurării la capacitate maximă a spațiului, dacă la activitate participă doar persoane vaccinate. Se permite desfășurarea conferinţelor cu cel mult 100 de persoane și a fost creată posibilitatea desfășurării acestora la capacitate maximă a spațiului, dacă la activitate participă doar persoane vaccinate. S-au redeschis locurile de joacă din spaţiile inchise, cu participarea publicului pană la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi sub condiţia ca insoţitorii copiilor să facă dovada vaccinării sau a trecerii prin boală. A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la activităţi in sălile de sport sau fitness, de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. S-au redeschis piscinele interioare, cu participarea publicului pană la 70% din capacitatea maximă a spaţiului. A fost crescut gradul de ocupare a meselor din restaurantele de interior de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului. Numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. A fost crescut gradul de ocupare al spaţiilor de cazare de la 70% la 85% pentru unităţile de cazare de pe litoral. S-au redeschis barurile, cluburile, discotecile şi sălile de jocuri in intervalul orar 5:00 - 24:00, cu participarea publicului pană la 50% din capacitatea maximă a spațiului, doar pentru persoanele vaccinate. A fost crescut gradul de ocupare a spaţiilor destinate jocurilor de noroc de la 50% la 70% din capacitatea acestuia. A fost introdusă excepţia de la purtarea măștii de protecție pentru persoanele vaccinate care lucrează in spaţii inchise unde nu se află mai mult de cinci lucrători. Aceasta este o măsură nouă. S-a creat cadrul legal pentru intrarea pe teritoriul Romaniei a cetățenilor străini şi apatrizi in scop turistic, de la 1 iunie. Prin hotărarea CNSU au fost introduse noi excepții de la măsura carantinei pentru persoanele care sosesc in Romania din zonele de risc epidemiologic astfel: persoanele trecute prin boală şi aflate intre a 14-a şi a 90-a zi de la data confirmării, copiii cu varstă mai mică sau egală cu trei ani fără a fi necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, copiii cu varsta mai mare de 3 ani şi mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, persoanele care răman pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de trei zile şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2. Acestea sunt, pe scurt, măsurile de relaxare de la 1 iunie. Este foarte important să vedeţi că vaccinarea ajută şi merită. Ne indreptăm spre normalitate rapid şi, cu cat ne vaccinăm mai repede, cu atat putem să eliminăm şi celelalte restricții care au mai rămas. Mulţumesc! Domnul Arafat este aici pentru răspunsuri, dacă este nevoie, doamna Mihăilă are de prezentat un act normativ şi domnul Năsui la fel. Vă mulţumesc! Raed Arafat: Dacă aveţi intrebări legate de măsuri, pentru că domnul prim-ministru a citit toate măsurile, dacă sunt intrebări sau ceva de clarificat pe măsurile respective. Reporter: Bună ziua! Un lucru foarte important de precizat: cine va verifica persoanele vaccinate la un eveniment, fie că vorbim de o nuntă, fie că vorbim de un eveniment privat? Raed Arafat: Corect. Deci, la intrare sau cine invită trebuie să se asigure că persoanele au dovada fie descărcată pe telefon, fie hartia care demonstrează că au fost vaccinate. In cazul unui control, dacă persoanele care se găsesc in interior nu sunt au astfel de documente, atunci răspunde organizatorul. Reporter: Asta inseamnă că, in cazul unei nunți, de exemplu, ca să inţelegem, cel care organizează, adică mirii sau patronul restaurantului vor fi nevoiți să verifice acele teste? Raed Arafat: Organizatorul trebuie să se asigure; deci cel care face invitația, dacă decide că vrea să depășească procentul care este stabilit şi vrea să aibă capacitate maximă, atunci, la momentul lansării invitației, trebuie să spună: vă rugăm să aduceți documentul care dovedește că aţi fost vaccinat. Dacă cineva vine şi nu are acest document, normal că cel care este responsabil de organizare este persoana care răspunde de faptul că există o persoană care nu este vaccinată, pentru că şi la nunți, şi la sălile de sport, şi la evenimentele sportive, şi la orice eveniment, creșterea capacității este decizia a organizatorului. Există un plafon pană unde te duci fără să crești capacitatea şi atunci respecți regulile generale - testare, vaccinare, trecere prin boală - , dar dacă ai trecut la faza in care aduci oameni pană la capacitate maximă, acolo soliciți, adică te ajungi la incidenţa la care trebuie să fie toată lumea vaccinată, atunci trebuie să te asiguri că persoanele au documentul care arată că au fost vaccinate. Asta inseamnă că la intrarea la eveniment pe bază de bilete, verifici biletul şi verifici că persoana are dovada vaccinării, poate să fie hartia, poate să fie descărcarea pe telefon a dovezii că a fost persoana vaccinată. Reporter: Şi vor exista controale din partea poliției pentru a verifica dacă acele evenimente se vor ...? Raed Arafat: Cu siguranţă, pot exista controale care să verifice, prin sondaj, persoane, şi să vadă dacă intr-adevăr sunt vaccinate, pentru că dacă ai declarat că este eveniment numai cu persoane vaccinate şi la capacitate maximă, deci ai depășit plafonul, trebuie să te aștepți şi la faptul că acest lucru urmează să fie verificat. Reporter: Şi sancțiuni, care vor fi acestea? Raed Arafat: Nu pot să vă spun pe de rost ce sancțiuni, dar cu siguranţă vor exista. Dar noi sperăm ca oamenii să ințeleagă că este o oportunitate, este oportunitatea de a merge pe capacitate maximă, dar să fie respectate regulile. Nu mai se poate ca de la 70% să te duci la 100% păcălind sistemul şi să spui că nu te interesează să respecți regula. Pană la 70% sau pană la 50% sau 25%, in funcție de plafoanele la care s-a referit domnul prim-ministru, sunt reguli mai generale; dar dacă vreau să trec peste acest procent, atunci mă asigur că persoanele respectă regulile. Reporter: O serie de clarificări, domnule Raed Arafat... Raed Arafat: Vă rog! Reporter: Ştim că la CNSU s-a trimis solicitarea de aprobare a desfășurării cu spectatori a finalului de Campionat Masculin de Handbal Final Four şi, in acelaşi timp, o solicitare de desfăşurare a meciului patru de la Euro 2020, cu 50% din spectatori. Ştim că s-au aprobat... Raed Arafat: Regulile de acum se aplică general, la toate aceste meciuri. Reporter: In ceea ce priveşte partea de oameni care sunt vaccinaţi şi cei care nu sunt vaccinaţi, in condiţiile in care campania de vaccinare, iată, nu a ajuns la borna pe care şi-a propus-o inițial chiar premierul, aici, prin declarații - de 5 milioane, in data de 1 iunie - nu considerați că este o formă de discriminare pentru persoanele care nu sunt vaccinate in momentul de faţă? Raed Arafat: Dacă nu aveam suficient vaccin, dacă nu aveam acces la vaccin, atunci era o problemă. Dar vaccin este. Doze sunt. Totul există. Asta inseamnă că oricine poate să meargă să se vaccineze. Nu mai există limite. Şi de aici nu mai este problemă de discriminare, ci este problemă de măsură, in final, de sănătate publică. Pană la un anumit plafon sunt trei variante: te vaccinezi sau vii cu test, sau ai trecut prin boală, dar, dacă organizatorul doreşte să treacă la capacitate maximă, are opțiunea să spună vreau să o fac!, dar atunci intră numai vaccinaţi. Reporter: O clarificare in privința restaurantelor - pană la urmă, lucruri mult mai uzuale decat un eveniment privat - nunți, botezuri şi parastas - la fel va trebui să mergem cu certificatul de vaccinaţi după noi sau...? Raed Arafat: Dacă capacitatea este crescută peste plafon. Altfel, nu. Te duci cu respectarea regulilor sanitare care sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, in această condiție. Reporter: Domnule Arafat, spunea premierul despre exceptarea de la a purta mască pentru lucrători, in condiţiile in care sunt doar 5 intr-o incăpere. Intrebarea mea este... Raed Arafat: Da, asta este o primă etapă. In orice birou unde sunt pană la 5 persoane, dacă toate persoanele sunt vaccinate, atunci pot să lucreze fără mască. Dar nu in spațiile comune, nu pe coridoare, ci asta este in birou şi vorbim pană la capacitatea de 5 persoane in această fază. Urmează să vină şi alte etape. S-a vorbit clar că vor fi graduale. Reporter: Cum aţi ajuns la acest număr? De ce 5 şi nu 6? Raed Arafat: Doamnă, putem să spunem de ce nu 10, de ce nu 15, asta intotdeauna se poate spune. Deci... Reporter: Care este baza științifică? Raed Arafat: La acest moment, am pornit de la zero, am ajuns la 5 persoane in birou şi in următoarea fază, cu siguranţă, dacă totul este O.K. şi vedem că nu sunt probleme, se creşte la incă o cifră. Dar, atenție, dacă este o singură persoană nevaccinată intre cei 5, atunci toţi trebuie să poarte mască. Reporter: Nu depinde cumva și de dimensiunea incăperii? Ştim că există foarte multe birouri /.../ Raed Arafat: Depinde de mai multe. E adevărat, depinde de mai multe. Dar pană acum cinci minute, inainte să facem declarații, toți purtam mască peste tot. Deci asta e o primă fază de relaxare, urmează să vină și altele. Reporter: Şi incă o intrebare... Raed Arafat: Adică, totuși, e un pas pozitiv care se face, dar nu se zice că se scoate masca pentru toţi și clar că e corelat cu vaccinarea, pentru că, dacă in incăpere ai persoane nevaccinate și e spațiu inchis și stau tot timpul impreună, ne intoarcem la creșterea incidenței și la răspandirea și apariția focarelor și a altor probleme. De aici, in spațiile inchise in mod deosebit, mergem cu mai mare precauție. Şi acum s-a mers pe cinci persoane vaccinate in același birou, dar nu in spațiile comune, care să nu mai poarte mască in timpul activității. Dar, din nou, o singura persoană intre ele nevaccinată, va trebui atunci toate persoanele să poarte mască. Reporter: Controalele poliției se efectuează in timpul manifestărilor sau se pot efectua şi post-eveniment? Raed Arafat: Post-eveniment e cam greu să verifici, să vezi dacă lumea a avut certificatul de vaccinare, deci, dacă se va face un control, clar că se face la un anumit moment, in timpul desfășurării unui eveniment. Realizator: Şi atunci intrebarea e: organizatorul, in speță de evenimente, nunți, trebuie să declare cumva acest eveniment astfel incat poliția să știe de desfășurarea... Raed Arafat: Cu siguranță se va știi dacă s-a depășit capacitatea. La orice control, cand intri și capacitatea este de 50% in mod normal și te trezești că acolo sunt toate mesele, toate scaunele, totul ocupat și s-a trecut la capacitate maximă, atunci clar trebuie să demonstreze că respectă regula pentru trecerea la capacitate maximă. Reporter: Domnule Arafat, v-aş ruga să ne oferiți cateva clarificări suplimentare referitoare la locurile de joacă. Dacă am ințeles corect de la domnul premier, acestea se vor deschide, cele in spații inchise, la capacitatea de 50%, iar aparținătorii vor trebui să facă dovada vaccinării sau trecerii prin boală. Raed Arafat: Da. Reporter: Ce se intamplă dacă un părinte sau un bunic nu este vaccinat, nu a trecut prin boală, nu işi va putea insoți nepotul, nepoata, fiul lui, fiica la locul de joacă, chiar dacă poartă mască? Cum se va proceda? Raed Arafat: Aici este iarăşi discuția. Revenim. Sunt condiții care s-au pus; persoanele care sunt... Ştiţi că copiii nu se vaccinează, da? Reporter: Nu, mă refer la aparținători. Raed Arafat: Tocmai. Asta este! Ştiţi că copiii nu se vaccinează. Te duci acolo și sunt copii de la n familii care se joacă acolo, tu ești o persoană in varstă. Aţi zis clar bunicul da? Nu te-ai vaccinat, automat ești expus acolo. Asta este pentru protecția lui, in primul rand. Poate că unele locuri de joacă vor organiza astfel incat să fie posibilitatea să preia copilul, să il introducă in locul de joacă fără să intre aparținătorul. E posibil și asta. Adică sunt soluții, dar, in același timp, nu merge așa, că nu ne-am vaccinat; mergem și ne amestecăm intr-un loc unde copiii, clar, nu se vaccinează și transmit virusul şi e posibil ca persoana in varstă să plece de acolo infectată. Deci acesta e motivul pentru care se cere ca aparținătorii să fie vaccinați. Reporter: Eu inţeleg, dar in aceste condiții nu vorbim de o obligativitate, practic, a vaccinării, pentru că știm foarte bine că in Romania sunt multe persoane care nu doresc să se vaccineze, unii care au interdicții medicale. Raed Arafat: Nu. Aici sunt opțiuni, sunt opțiuni și care pot fi găsite soluții pentru ele, pentru oricine, cand vrea să ia copilul, pentru că la locul de joacă merge copilul, nu merge bunicul. Dacă bunicul nu s-a vaccinat şi nu dorește să se vaccineze, la locul de joacă poate să meargă cu copilul mama sau tata, care s-au vaccinat, sau cineva care s-a vaccinat din familie. Reporter: Dar aparținătorii nu pot intra cu mască? De exemplu, acum persoane nevaccinate poartă mască... Raed Arafat: Deci, la acest moment, aceasta este etapa de relaxare și, cum am zis mai inainte, mergem de la zero la mai mult, adică de la nimic am ajuns acum la o fază de relaxare. S-a zis clar că vom relaxa gradual, nu vom relaxa deodată totul şi, atunci, e normal ca la primele relaxări să ai și o doză de precauție și să previi, să nu fie o relaxare care este necontrolată și după asta să te trezești din nou că revenim de unde am pornit și nu cred că oricare dintre noi dorește acest lucru. Reporter: Aș vrea să mă mai intreb de ce o diferență atat de mare intre numărul de persoane care pot participa la o nuntă, botez, un eveniment de genul acesta in spațiu deschis, 70, față de 1.000 la un festival in aer liber? Raed Arafat: Deci aici s-a luat din nou treptat, gradual. Partea de nunți, de botezuri, unde, clar, lumea acolo nu este in aer liber neapărat sau, chiar dacă este in aer liber, poate că este altfel contactul, asta e analiza pe care au făcut-o și colegii pe sănătate publică și cei care au propus. Cum v-am zis, sunt etape graduale: la nunți, la botezuri, la festivități private in interior sau in exterior s-a luat aceasta decizie, pană la o limită, și de acolo crește numai dacă persoanele sunt vaccinate. In spațiile celelalte, unde spațiul este mult mai mare și, poate, mult mai generos, s-a permis pană la 1.000 de persoane, dar in ambele situații sunt puși și metri pătrați pentru persoane, din ce știu. Deci, cel puțin la nunți există și regula de cați metri pătrați trebuie să fie pe persoană. Reporter: Mulţumesc. Raed Arafat: Şi o să se schimbe acest lucru pe parcurs, clar, etapizat, se va reveni și vor fi luate și alte măsuri in următoarea perioadă. Reporter: Am văzut că gradul de ocupare al unităților hoteliere de la mare a fost crescut la 85%. Aș vrea să vă intreb de ce nu se intamplă același lucru și in zonele montane, unde știm foarte bine că sunt zone intens frecventate... Raed Arafat: Dar zonele montane nu mai au limitare. Reporter: Nu mai au? Raed Arafat: Nu. Deci 85% este crescut acolo. Zonele montane, din ce știu, nu mai figurează cu restricție la acest moment. Reporter: Am ințeles. Raed Arafat: Iar de la 85% poți să treci la sută la sută, dacă alegi ca unitatea ta să fie unitate de persoane doar vaccinate, dacă vrei de la 85 la sută la sută, sau rămai cu 85%. Nu se calculează in această cifră copiii de sub 16 ani, bineințeles. Reporter: Prin urmare, persoanele care vor să-și achiziționeze un pachet turistic trebuie să fie informate dacă respectiva unitate de cazare optează pentru a fi 100% pentru vaccinați și cum se va face această optare? Raed Arafat: Prin agenția prin care o să achiziționeze pachetul turistic. S-ar putea ca unele persoane chiar să caute, vrem să mergem numai la un loc unde toată lumea este vaccinată. E posibil și acest lucru. Nu știu cate unități turistice vor vrea, pentru acest 15% să facă acest pas, s-ar putea ca toţi să se oprească la 15%. E o posibilitate care există, cine vrea să o facă o să ia decizia, bineințeles, și o să facă tot posibilul să afle turiștii, pentru că va cere această condiție la inregistrare sau la rezervare mai degrabă, inainte să ajungă turistul acolo. Reporter: La nivel guvernamental s-a făcut o analiză cu privire la operatorii economici, au fost intrebați dacă optează spre un astfel de sistem? Raed Arafat: Incă o dată nu, deci vă spun că nu, aici nu am făcut o analiză, să stăm să discutăm cu toți operatorii, dar e un pas in plus față de ce a fost. Cum facem această relaxare gradul, următoarea etapă, poate, dacă vedem că totul e ok și nu avem probleme și menținem incidențele pe care le avem acuma și nu avem creșteri in următoarea perioadă, poate că următoarea etapă se va trece la 100% fără nicio problemă, dar la acest moment asta este etapa de relaxare la care ajungem. Reporter: Domnule Arafat, ce se intamplă cu o familie cu copii care vine in țară dintr-o vacanță intr-o destinație din Europa, o destinație exotică, acel minor trebuie să rămană in carantină cu un adult? Raed Arafat: Nu mai este, s-a schimbat acest lucru. Deci decizia este că minorul pană la 3 ani nu se carantinează şi nu se testează, intre 3 ani și 16 ani se testează dacă vine din zona galbenă sau roșie, dar nu se carantinează. Reporter: Şi aş vrea să vă mai intreb și in ce stadiu de implementare sunt acele tablete ale STS-ului care ar putea fi folosite pentru verificarea acelei baze de date cu persoanele vaccinate sau...? Raed Arafat: Dacă vorbim de documentația interconectată europeană, deci știu că in cursul acestei luni incă mai au de lucrat, dar poate aici doamna ministru știe mai mult decat mine exact despre acesta aspect. Nu pot să vă dau o dată exactă sau mai bine solicitați informațiile direct. Reporter: Dar puteți să-mi spuneți cum ar putea fi implementate aceste tablete, dacă...? Raed Arafat: Nu, pentru că trebuie cei care fac sistemul și tot să le explice. Deci nu stau să explic in locul lor pentru că o să vorbesc poate chestii pe care nu le cunosc și nu o să vorbesc exact lucruri corecte, aşa că mai bine intrebați colegii de la STS și ei o să vă explice exact cum va funcționa sistemul. Reporter: Avem un caz concret in care Jandarmeria pare că se opune măsurilor luate astăzi de guvern pentru că cei de la Jandarmeria Ilfov au anunțat astăzi că vor interzice circulația suporterilor in localitatea Afumați dacă nu au buletin, iată, prin care dovedesc că sunt locuitori ai comunei. E vorba de deja celebrul meci, sunt suporterii Stelei care vor să participe acolo. Raed Arafat: Nu comentez aici, sunt măsuri de ordine publică, vă rog, şi nu le comentez. Reporter: Nu credeți că le sunt incălcate /.../ Raed Arafat: Sunt colegii de la Jandarmerie care pot să vi le comunice. Deci nu pot să vă spun care este motivația in spatele acestei decizii, de ce au făcut-o. Deci asta poate să n-aibă nimic cu pandemia şi să fie total altceva. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare tot pe această zonă. Spunea premierul puţin mai devreme că vor fi organizate centre de vaccinare pe stadion. Raed Arafat: Nu, inainte de intrarea pe stadion. Reporter: Inainte de intrare. Care este primul eveniment la care vreți să organizați... Raed Arafat: La evenimentele, atenție, la care se decide participarea peste 25% din capacitate maximă, atunci pot intra persoanele vaccinate, persoane care au test negativ și care se vaccinează la intrare. E un bonus, adică, Da, nu sunt vaccinat, dar mă vaccinez şi intru. Este o chestie de incurajare a vaccinării aici, este evident şi nu putem să spunem că e altceva. Dar aici este numai pentru evenimentele unde creștem peste capacitatea maximă. Dacă rămane evenimentul la capacitatea maximă la 25%, atunci acest lucru nu se intamplă, poate să fie un centru de vaccinare instalat, dar numai pentru voluntarii care vor să se vaccineze, care trec pe acolo dar atunci nu intră, dacă suntem la sub 25%, sau intră dacă au test, să zicem mai clar, deci dacă au test sau dacă au trecut prin boală. Reporter: O precizare, domnule Arafat. Aţi spus că pot intra dacă se vaccinează inaintea evenimentului, dar scrie in hotărarea CNSU că vorbim de rapeluri şi să fie făcut cu 10 zile inainte... Raed Arafat: Da, dar, atenție! Sunt testați, adică intră, dar are testul. /.../ Reporter: Bună seara! Două clarificări, dacă se poate. Revenind puţin la nunți, botezuri, inmormantări, onomastice, zile de naștere, de obicei persoanele care organizează astfel de evenimente inchiriază locații, după cum bine ştiţi, eventual in restaurante, baruri, eventual discoteci. Răspunderea pentru respectarea acestei reguli cu persoanele vaccinate va aparține exclusiv persoanei private care organizează evenimentul sau şi patronului de restaurant, discotecă, unde are loc acest eveniment? Raed Arafat: Cel puţin dacă vor intra intr-un local, acum vă spun un punct de vedere juridic, trebuie verificat oricum, dar organizatorul clar este cel care organizează nunta şi invită sau organizează acțiunea şi invită şi trebuie să le spună tuturor că trebuie să vină cu certificatul de vaccinare. Dar şi proprietarul trebuie să se asigure că se respectă regulile pe teritoriul lui, adică cel care este administratorul localului. Reporter: Şi ce poate risca o astfel de persoană dacă nu aplică această regulă? Raed Arafat: Sancțiuni. Deci, clar că aici se poate discuta... Reporter: Pană la...? Raed Arafat: Nu ştiu suma, nu pot să vă spun, nu pot să mă pronunț asupra sumelor. Reporter: Şi o a doua clarificare de care aş avea nevoie: s-a eliminat din acest HG acel plafon legat de participarea la evenimente culturale, artistice pană la 5.000 de persoane. Dacă ne puteți explica ce se intamplă in cazurile in care avem concerte, festivaluri cu peste 1.000 de persoane, cum poate un organizator să verifice mii de persoane, pentru că dacă eliminați acel plafon poate să participe zeci de mii de persoane? Raed Arafat: Deci, la intrare, cum v-am zis, sunt două soluții: hartia că persoana este vaccinată, sau pe telefon descărcat acolo că este vaccinată persoana. Deci, asta la intrare, cu biletul, se verifică şi asta. Reporter: Asta inseamnă un proces foarte indelungat, pentru că sunt zeci de mii de persoane care pot să participe la un concert... Raed Arafat: Dacă ne asumăm să facem evenimente cu peste 1.000 de persoane, atunci ne organizăm ca să putem să facem acest lucru. Creștem fluxurile de intrare, creștem zonele de verificare. Deci, se poate face acest lucru. Este o chestiune de asumare aici. Pană la 1.000 sunt reguli, peste 1.000 sunt alte reguli, care, dacă ni le asumăm ca să vină 10.000, atunci trebuie să respectăm regulile respective. Reporter: Mulţumesc! Raed Arafat: Şi eu mulţumesc! Reporter: Domnule Raed Arafat, cum se va verifica autenticitatea certificatelor de vaccinare, ţinand cont că acestea nu sunt timbrate şi au introduse doar datele cu caracter personal, astfel pot fi falsificate foarte uşor. Raed Arafat: Dacă certificatul este fals şi se descoperă că este fals, atunci răspunde persoana care deține certificatul. Nu răspunde acolo organizatorul. Dacă vine persoana cu un certificat fals, cumva, pe care l-a făcut, l-a falsificat şi a intrat cu el, persoana respectivă, dacă este prinsă in timpul evenimentului, sau retroactiv, dacă se află şi este prinsă, atunci persoana respectivă răspunde de prezentarea unui act fals. Deci, cam asta este modul de abordare. Reporter: Dacă imi permiteţi şi o intrebare politică, marți seara a avut loc o masă festivă, in Salonul Spaniol, salonul pus la dispoziţia preşedintelui Camerei Deputaților, unde a participat chiar dumnealui, domnul preşedinte Ludovic Orban, a afirmat că au participat peste 30 de persoane in această... Raed Arafat: Deci, după cum mă cunoașteți, nu comentez intrebările politice, aşa că nu am să răspund la asta. Vă rog! Reporter: A fost o petrecere ilegală sau nu? Raed Arafat: Nu am să răspund la aceste intrebări. Sigur că au fost declarații şi discuţii şi se poate face afirmații despre asta, dar, cum aţi zis dumneavoastră, este intrebare politică, aşa că eu nu răspund la intrebările politice. Mulţumesc mult! Reporter: Domnule Arafat, dar caracterul de declarație politică... Raed Arafat: Nu! vă rog! Deci, aici... Reporter: ... nu ţine de participanţi, ci de numărul de participanți. Raed Arafat: ...aici cu siguranţă se va comunica pe această temă, care nu o ştiu. Eu, personal, nu ştiu această speță. Acum aud de speța respectivă. Nu comentez o speță despre care nu ştiu toate aspectele. Reporter: Dar făcand abstracție de calitatea celor care au participat... Raed Arafat: Nu, nu ştiu speța! Credeți-mă, acum am aflat! Colegul dumneavoastră acuma prima dată pune speța in faţă! Nu pot comenta o speță pe care nu o cunosc! Reporter: Domnule Arafat, dacă 30 de persoane, indiferent de profesia lor, participă la o petrecere intr-un spațiu inchis... Raed Arafat: Nu cunosc speța respectivă. Dacă vreți se poate răspunde oficial la asta şi veţi primi un răspuns pe măsură. Dar nu pot comenta o speță pe care nu o ştiu. Deci asta este, mulţumesc. Ioana Mihăilă, ministrul Sănătăţii: Bună ziua! Azi am trimis spre publicare la Monitorul Oficial şi probabil că maine va fi ziua in care vor apărea modificările la Ordinul 4.34, ordin care reglementează planul de măsuri pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă. Aceste modificări au scopul de a asigura o asistență medicală adecvată pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, dar și imbunătățirea asistenței medicale acordate pacienților non-COVID. A fost astfel elaborat un nou plan de măsuri pentru asigurarea asistenței medicale a populației pe perioada pandemiei, plan structurat pe etape, și plan care prevede in mod explicit modalitatea de reacție a unităților sanitare și a direcțiilor de sănătate publică atat in contextul actual favorabil, cat și in eventualitatea confruntării cu un nou val pandemic. Astfel, redeschiderea secțiilor a fost structurată in două etape. In etapa 1, condițiile pentru managerii spitalelor pe care trebuie să le indeplinească pentru a cere reducerea numărului de paturi destinate activității cu pacienții COVID-19 sunt: o rată de incidență la nivelul județului calculată la două săptămani mai mică de 1 la 1000 și o rată de ocupare a paturilor din unitatea sanitară respectivă, paturi avizate de Direcția de Sănătate Publică pentru ingrijirea pacienților confirmați cu COVID-19 sub 50%. In etapa a doua de scădere, etapă care urmează după un minim de 30 de zile și in cazuri speciale după o perioadă mai scurtă de timp, poate fi aplicată dacă rata de incidență la nivelul județului calculată la două săptămani este mai mică de 0,5 la mia de locuitori, iar rata de ocupare a paturilor din unitatea sanitară respectivă este din nou sub 50% din numărul de paturi avizate anterior. Direcțiile de sănătate publică pot aproba astfel in prima etapă o reducere a numărului de paturi de pană la 50% pentru spitalele specializate in ingrijirea pacienților COVID - vorbim de spitale de boli infecțioase și de pneumoftiziologie, spitale anterior clasificate ca nivel 1, și pană la 30% pentru spitalele care nu sunt inalt specializate in tratamentul pacienților cu COVID-19. In etapa a doua, de scădere, numărul, procentul paturilor destinate ingrijirii pacienților COVID-19 scade pentru 30% pentru spitalele inalt specializate și pană la 15% pentru celelalte spitale. Păstrăm acest număr de paturi destinate ingrijirii pacienților cu COVID-19 din două motive. Unu, pentru că vrem ca fiecare spital să poată să ingrijească pacienții care s-au internat in spitalul respectiv pentru o altă patologie dacă se pozitivează pe parcursul internării și vrem să nu fie nevoiți să-i transfere intr-un spital COVID și păstrăm acest număr de paturi impreună cu un plan de revenire la situația anterioară dacă vom cunoaște din nou o accelerare a pandemiei și o creștere a numărului de pacienți infectați. Acestea sunt in mare modificările, ele presupun o coordonare bună intre managementul spitalelor, direcțiile de sănătate publică și Ministerul Sănătății și, din nou, pentru orice fel de reducere este nevoie ca spitalele să depună și un plan de revenire in caz că pandemia incepe să evolueze intr-un mod nefavorabil. Și acum răspund la intrebări. Reporter: Doamnă ministru, maine EMA anunță decizia legată de vaccinarea cu Pfizer a copiilor intre 12 și 15 ani. Intrebarea mea este cand se ia o decizie in Romania și cum veți convinge părinții să-și vaccineze copiii, dar și medicii de familie să se implice in vaccinare? Ioana Mihăilă: Așteptăm cu nerăbdare decizia Asociației Europene a Medicamentului. Cat de repede posibil, vom aproba și noi și vom incepe vaccinarea la această grupă de varstă. Evident că vaccinarea va avea nevoie și de acordul informat al părintelui. Sperăm să existe o cat mai mare colaborare cu părinții și cu medicii de familie, așa incat copiii care, din nou, nu neapărat suferă și nu dezvoltă forme foarte severe dar sunt un vector important de transmitere, să se vaccineze in număr cat mai mare. Reporter: Veți propune Grupului de Comunicare Strategică să aibă comunicare țintită și pe acest segment? Ioana Mihăilă: Cred că este binevenită această idee, să avem comunicare și pe segmentul de copii. Reporter: Dar ca un orizont de timp și procedural, după ce EMA va fi luat această decizie, cam ce orizont de timp am avea să ajungă şi la noi, in Romania? Ioana Mihăilă: Cred că depinde și de cum se iau deciziile in Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților de Vaccinare, depinde insă și cat de repede ne ajustăm pe partea procedurală, acele modificări in Registrul Electronic Național de Vaccinare și cat de repede transmitem procedurile către centrele de vaccinare și către medicii de familie care vor fi implicați in astfel de procese. Reporter: Cum vedeți dumneavoastră această măsură de exceptare a portului măștii in birou dacă sunt cinci persoane din punct de vedere medical? Ioana Mihăilă: Am susținut această măsură, am susținut-o incă din urmă cu mai multe săptămani. Din nou, cred că atunci cand avem activități care implică un risc redus pentru persoane care au un risc redus de a dezvolta boala, și aici vorbim de persoanele vaccinate, că știm că aici riscul de a contracta și de a transmite boala este unul redus, măsurile de relaxare, inclusiv renunțarea la purtare a măștii sunt binevenite. Reporter: Bună ziua, doamna ministru, aș reveni cu intrebarea adresată domnului Arafat. Marți seara, la Salonul spaniol a avut loc o masa festivă la care au participat peste 30 de persoane, inclusiv Ludovic Orban a spus acest lucru. Din punctul dumneavoastră de vedere, petrecerea aceasta a fost una legală sau ilegală? Ioana Mihăilă: Prefer să nu emit un punct de vedere pe această temă. Cred că există organe ale statului abilitate să emită puncte de vedere și să prevadă sancțiuni in fiecare din situațiile care sunt in afara reglementărilor legale. Mulțumesc. Atat voi răspunde pe această temă. Dacă aveți altă intrebare, cu tot dragul. Reporter: Bună seara. Doamna ministru, știu că acum cateva săptămani aţi cerut din partea spitalelor să vină cu propriile evaluări legate de numărul de paturi care pot fi eliberate astfel incat să fie tratați și mai mulți pacienți care nu suferă de boala COVID. Vreau să vă intreb dacă ați primit această evaluare și cate paturi estimați că ar putea fi eliberate la nivel național in urma acestei strategii pe care ați enunțat-o și astăzi in perioada imediat următoare, in prima etapă și după aceea in a doua etapă, dacă aveți o cifră estimativă. Ioana Mihăilă: In primul rand răspunsul la aceste solicitări au fost centralizate la nivelul direcțiilor de sănătate publică. In al doilea rand, prin consultare cu managerii de spital am elaborat acest plan de măsuri și, cum spuneam, se pot elibera in prima etapă, dacă sunt indeplinite condițiile care țin de incidență și de gradul de ocupare a paturilor, pană la 50% din paturile din spitalele cu inalt grad de specializare și pană la 70% pentru că spitalele cu grad mic de specializare pot să rămană cu 30% doar paturi disponibile din cele aprobate in momentul maxim al pandemiei. Reporter: Bună ziua, doamna ministru! Se vorbește deja in spaţiul public, sunt voci din sistemul medical care vorbesc deja despre iminența unui val patru in toamnă. Aș vrea să vă intreb dacă s-au făcut niște scenarii, niște estimări, care ar fi amploarea acestuia, cam la ce număr de imbolnăviri pe zi ne așteptăm, ce necesar de paturi pe ATI. Ioana Mihăilă: Estimările și scenariile stau tocmai la baza redactării acestor modificări ale Ordinului 434. Acest ordin nu are doar rolul de a reglementa măsurile de relaxare de la nivelul spitalelor, ca să le spunem așa, și să fim in acord cu celelalte măsuri de relaxare, are și rolul de a reglementa timpul de reacție și gradul de răspuns atunci cand ne confruntăm cu un potențial val patru. Deci acest plan reglementează și această situație in care pandemia se agravează. Să facem niște presupuneri in condițiile in care nu știm cate persoane vor fi vaccinate peste două sau trei luni, deși avem niște obiective clare, dar, din nou, obiectivele trebuie să fie şi atinse, cred că ar fi prematur. Noi suntem pregătiți, am făcut cadrul legal pentru ca spitalele să poată să răspundă in timp util și eficient. In plus, am cerut și spitalelor şi direcțiilor de sănătate publică prin prevederile acestui ordin de a-și elabora și de a-şi asuma un plan de răspuns rapid in condițiile in care situația se agravează. Reporter: Dar spitalele nu-şi elaborează aceste planuri in funcție de niște cifre pe care le furnizați dumneavoastră? Eu despre aceste cifre vă intrebam Ioana Mihăilă: Noi am luat ca termen de referință numărul maxim de paturi din valul pandemic cel mai sever, deci acolo am luat ca valoare de referință. Nu cred şi nimeni cred că nu crede că există posibilitatea reală să mai atingem intensitatea valurilor doi și trei din toamnă şi, respectiv, din iarnă. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb despre evaluarea șefilor de DSP-uri. Era un proces inceput, la ultima conferință de presă de aici, de la Guvern, spuneați că nu s-a finalizat. Aveți noutăți, cați nu corespund, cați vor fi inlocuiți, ce nereguli s-au constatat? Ioana Mihăilă: Procesul de evaluare a DSP-urilor nu a fost finalizat, suntem in curs de a incepe procesul de evaluare a managerilor spitalelor din subordinea noastră. Probabil că evaluarea DSP-urilor va fi completată cu o evaluare parțială. Reporter: Și incă o intrebare, vă rog, care nu are legătură cu pandemia. Romania a avut o mare problemă cu paturile pentru marii arși. Eu știu că se demaraseră niște programe, niște idei, predecesorul dvs avea niște consilieri care erau supraviețuitori ai Colectivului. Aș vrea să vă intreb dacă s-au realizat niște progrese in mandatul dvs, dacă aveți niște informații clare despre mărirea numărului de paturi, despre schimbarea procedurilor de transfer in străinătate a marilor arși. Consilierii care au fost in mandatul anterior au rămas in acest mandat, sunt in general consilierii doamnei secretar de stat Monica Althamer - vreau să le mulțumesc pe această cale pentru tot efortul pe care il depun. Ei, impreună cu doamna secretar de stat, participă, impreună cu comisiile de specialitate, la ameliorarea cadrului normativ care privește tratamentul și transferul in străinătate al marilor arşi și impreună lucrăm la a grăbi și la a derula, in condiții optime, acele proiecte de investiții care sunt derulate prin Banca Mondială și care vizează construcția celor trei centre de mari arși, vorbim de centrul din Targu Mureș, din Timișoara și centrul din București de la Grigore Alexandrescu. Deci a rămas o preocupare atat in ceea ce privește domeniul de reglementare, cat și in ceea ce privește investițiile. Mulţumesc. Reporter: Doamna ministru, aceeași intrebare care a fost adresată și domnului Raed Arafat, ce se intamplă cu tabletele STS, cand le vom avea funcționale și cum vor fi acesta aplicate in țara noastră, vorbim de tabletele prin care organizatorii pot verifica persoanele vaccinate, testate? Ioana Mihăilă: Din nou, există certificatul, vorbim de certificatul verde, probabil. Certificatul verde, din informațiile pe care le avem pană acum, cu mențiunea că există grupuri de lucru comune, Ministerul Sănătății, DSU şi STS, care lucrează la elaborarea cadrului legal, dar și la elaborarea aplicației, aceste certificate verzi nu au neapărat nevoie de o tabletă, ele pot fi arătate printr-o aplicație pe telefonul mobil și verificate printr-o altă aplicație pe telefonul mobil. Atunci cand ele vor fi implementate și in condițiile in care vor fi şi acceptate de către populația generală, existența acestor certificate verzi va face mult mai facilă tocmai acea etapă de relaxare in care putem merge la un eveniment privat sau la un restaurant, in care arătăm certificatul verde, dar și organizatorul verifică printr-o aplicație de pe telefonul propriu veridicitatea datelor trecute in certificatul nostru. Reporter: Ce se va intampla in cazul persoanelor care nu au această aplicație sau nu au un telefon? Vedem persoanele in varstă, știm că in zonele de sate avem foarte multe persoane care nu au un smartphone. Ce se intampla cu ele? Ioana Mihăilă: Ele vor putea merge in continuare pe aceleași metode de dovedire a vaccinării, testării sau trecerii prin boală. Reporter: Aş vrea să vă intreb ce se va intampla cu aparținătorii? In momentul de faţă nu au acces in instituțiile spitalicești, ar urma să fie modificată această măsură? Ioana Mihăilă: Am dat, de exemplu, in cursul acestei săptămani, o informare transmisă de către colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, la solicitarea noastră, informare care permite accesul taților la nașterea copilului, in anumite condiţii, evident. Pe măsură ce vedem că se adaptează spitalele la noul flux, pe măsură ce vedem că presiunea pe sistemul sanitar scade, dar şi personalul medical din spitale crește, putem să incepem să permitem şi accesul aparținătorilor. Dar, acum, in acest moment, accesul aparținătorilor inseamnă un efort suplimentar de verificare, de echipare a aparținătorilor, efort care vine tot pe umerii personalului medical, care a fost deja destul de greu incercat in ultimul an şi jumătate. Reporter: Şi aparținătorii trebuie să facă dovada unui test negativ sau a vaccinării? Ioana Mihăilă: In criteriile Institutului Naţional de Sănătate Publică, aparținătorii trebuie să poarte echipamentul de protecție şi cred că, da, să facă dovada unui test negativ, dar va trebui să verific lucrul ăsta, sau a vaccinării. Reporter: Fostul ministru al sănătății a criticat astăzi, pe Facebook, campania de vaccinare inițiată de Guvern, spunand că sursa de inspirație ar fi fost la Ministerul Sănătăţii. Aş vrea să vă intreb, dacă dumneavoastră, cand aţi venit la Ministerul Sănătăţii, aţi găsit un draft cu materiale promoționale, cu materiale de promovare pe aceeași idee ca cele promovate in momentul de faţă de premier? Ioana Mihăilă: Dacă intenția dumneavoastră este să aflați dacă Ministerul Sănătăţii s-a implicat in campania de comunicare, da, Ministerul Sănătăţii s-a implicat in campania de comunicare, Ministerul Sănătăţii a şi transmis către CNA, in iarnă, o primă formă a unui clip de promovare şi, de asemenea, a lucrat la alte clipuri de promovare. Prima formă a clipului a fost făcută publică, celelalte clipuri au fost puse la dispoziţia premierului şi au fost transmise către CNA, in urmă cu o săptămană. Reporter: /.../ Ioana Mihăilă: Da, există campanii diferite care au avut scopuri diferite. Reporter: Şi respectivele spoturi, care, pană in momentul acesta, nu au fost făcute publice, au fost făcute din bani alocați de Guvern, sau cum anume s-a intamplat? Cat timp n-am văzut acele spoturi... Ioana Mihăilă: Au fost, din cate ştiu, finanțate printr-un protocol cu UNICEF-ul. Reporter: Bun! Şi ideea Guvernului, din prezent, a fost furată de la Ministerul Sănătăţii? Că de fapt acestea sunt acuzele făcute de Vlad Voiculescu şi aici voiam să... Ioana Mihăilă: Asta nu mi se pare o intrebare la care eu pot să răspund. Eu v-am spus ce a făcut Ministerul Sănătății in ianuarie și ce a făcut acum. Şi le mulțumim colegilor de la Guvern că au preluat clipurile care le-au fost puse la dispoziție și au decis să le integreze in campanie. Reporter: Doamna ministru, ați vorbit de curand despre acel proiect privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Aţi spus că sunteți ingrijorată pentru că acest lucru ar putea duce la un deficit și mai mare de cadre medicale. Ați vorbit intre timp cu doamna Raluca Turcan? Ioana Mihăilă: Inclusiv concluziile pe care le-am enunțat in urmă cu două zile au fost in urma discuțiilor formale și informale pe care le-am avut cu doamna Raluca Turcan. Avem planul A și planul B, și vor fi transmise către dumneavoastră in funcție de scenariul care este considerat cel mai eficient in retenția cadrelor medicale, acolo unde avem deficit și pe acele specialități unde este cea mai mare nevoie. Reporter: Deci ar putea fi exceptate cadrele medicale din aceste zone? Ioana Mihăilă: Aş vrea ca această comunicare să o transmit impreună cu doamna ministru al muncii. Raed Arafat: Am revenit, dar doar să mai anunț ceva in plus. Hotărarea pentru aprobarea listei țărilor și clasificarea sub cod roșu, galben și verde acum a fost supusă votului și urmează să fie anunțată in seara aceasta. O singura mențiune aici vreau să fac. Marea Britanie care, in mod normal, pe baza incidenței, s-ar afla in zona verde, va fi considerată ca fiind in zona galbenă. Ce inseamnă? Că trebuie să vină cu test sau să fie vaccinat și asta din cauza prezenței unei tulpini cu răspandire rapidă. Deci acesta este singurul lucru pe care am vrut să il adaug și va fi anunțată mai tarziu lista pe site-ul INSP-ului, după ce avem toate aprobările in votare. Mulţumesc! Claudiu Năsui: Bună seara! Am nu una, ci două vești bune să vă dau. Prima este o veste bună pentru turism şi pentru HoReCa și o parte din ea este relaxarea pe care aţi auzit-o deja de la colegii mei. O altă parte este și faptul că Romania va fi deschisă turismului extern. Practic, s-a eliminat din hotărarea de guvern care reglementează lucrurile acestea, lista persoanelor care aveau dreptul să vină, pe langă criteriile generale pentru ţările verzi, galbene și roșii din listele verzi, galbene și roșii, mai era și o listă a persoanelor care aveau dreptul să intre in țară, această listă este eliminată. Claudiu Năsui: Această listă este eliminată. In momentul acesta, practic, Romania este deschisă și turismului extern. A fost un lucru care ne-a fost cerut de către mai toate organizațiile de profil din turism, au fost discuții și bilaterale pentru deschideri selective. Acum avem o regulă clară și generală aplicabilă tuturor țărilor, deci este un lucru foarte bun. Și a doua veste bună, pentru tot mediul antreprenorial, pentru toate firmele, toate intreprinderile din Romania: termenul de depunere a faimoasei declarații de beneficiar real - o declarație care a fost mult discutată in trecut și pe care am avut abordări in Parlament, a fost reintrodusă intempestiv in legislație, fără un termen clar de revenire, introducand incertitudine in piață. Acum este clar, am prelungit pană la 1 octombrie termenul pană la care aceasta se poate depune, așa cum am declarat, ca urmare a unei ședințe a coaliției in trecut. Două vești bune, aş spune, pentru mediul de afaceri. Dacă aveţi intrebări... Reporter: Bună ziua! Domnule Năsui, ce conţine, pentru dumneavoastră, vaccinul? Această provocare a fost lansată de către premierul Florin Ciţu in această după-amiază. Claudiu Năsui: Revenirea mai rapidă la normalitate, asta este principalul lucru. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Declarația despre care tocmai ați vorbit, cea privind beneficiarul real, a starnit foarte multe critici și controverse, dacă nu mă inșel, inclusiv formațiunea dvs a criticat-o. Acum, impreună cu PNL şi cu UDMR, aveți majoritatea parlamentară. De ce prelungirea termenului, și nu un act normativ care să scoată această declarație sau s-o modifice astfel incat ea să fie agreată de mai toată lumea? Claudiu Năsui: Este foarte bună intrebarea dumneavoastră, am mai răspuns cumva la ea in trecut... Reporter: Mă scuzați! Claudiu Năsui: Nu, e foarte corect. In perioada aceasta, ne gandim la un sistem care să fie agreat cu toată lumea, pentru a putea aplica un sistem mai nebirocratic. Este, pană la urmă, un angajament pentru debirocratizare pe care l-a avut şi formațiunea noastră și acest guvern și un angajament să urmăm și noi cele mai bune practici din UE, pentru că, pană la urmă, este o directivă in toată UE; avem 27 de state care o aplică, haideți să ne uităm și noi cum fac ceilalți și să luăm şi noi exemplu de bune practici. Deocamdată este o veste bună că nu mai există. Era o sancţiune de minim 5.000 de lei dacă nu se depunea această declarație in termen de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare, ea intrand in vigoare tocmai in perioada in care se depuneau situații financiare, existand incertitudinea - dacă cine a depus deja, mai trebuie să o depună - pentru că erau alte legi in vigoare la momentul depunerii. Interpretări diferite, desigur. Am avut și noi una, dar măcar acum s-au clarificat lucrurile și, pană pe 1 octombrie, sperăm să venim cu un cadru general valabil și nebirocratic. Reporter: Și tot in acest context, știți bine că de-a lungul timpului, in timpul guvernărilor PSD mai exact, ONG-urile s-au plans că activitățile le sunt foarte mult ingreunate de cadrul legislativ. Aveam HOSPICE Casa Speranței, de exemplu, şi ONG-uri care ofereau servicii bolnavilor in faze terminale sau copiilor, care se plangeau că statul ii impiedică să iși desfășoare activitatea. Ați demarat discuții cu ONG-urile, se fac proiecte pentru schimbarea cadrului legislativ, astfel incat statul roman nu doar... dacă nu ajută ONG-urile, măcar să nu le pună piedici? Claudiu Năsui: Aici sunt total iarăși in asentimentul dumneavoastră. Am avut o lege, care a trecut chiar anul trecut, și care includea inclusiv aspectul acesta al declarației beneficiar real pentru ONG-uri, pentru asociații și fundații adică și care a mers iarăși pe calapodul modelului implementat pe vremea aceea pentru firme, prin Legea 108 pe 2020. Dacă ele sunt făcute numai pentru persoane fizice, atunci să nu se mai ceară și pur și simplu, statul să ia datele de unde le are. Legea aceasta este in continuare in vigoare. Evident că eu acum sunt aici in calitate de ministru al economiei, pentru asociații și fundații se ocupă alt minister, nu aș vrea să anticipez, dar oricum avem foarte multe idei de debirocratizare și in zona aceea. Sunt total de acord cu dumneavoastră, asociațiile și fundațiile trebuie să iși vadă de menirea lor, de misiunea lor, să ajute oameni sau să iși indeplinească misiunea, nu să facă harțoagăraie pentru stat. Reporter: Mulțumesc. Claudiu Năsui: Mulțumesc. Reporter: Domnule ministru, declarați recent că a fost o greșeală ca guvernele să inițieze măsuri fără fundament financiar, referindu-vă aici la Măsura 2, care are un deficit de 500 de milioane de euro. Fostul ministru Orban, care a inițiat această măsură, vă dă și o replică, spune că declarația arată neputință și vă invită să găsiți sursele de finanțare. Intrebarea mea este: ați găsit acele surse de finanțare, mai merită continuarea acestei măsuri? Claudiu Năsui: Eu am spus care este realitatea și transparența cred că a caracterizat Ministerul Economiei, cel puțin cat sunt eu acolo, am pus toate datele despre aceste măsuri, inclusiv listele de firme eligibile, toate criteriile, fiecare ce status are și toate acestea. Sunt deschis la probleme si căutăm soluții. Pe termen scurt soluția este să mutăm bani de pe Măsura 3 pe Măsura 2, ceea ce ne-ar permite să ajungem de la un număr de aproximativ 9.600, cred, că 9.633 erau in urmă cu două zile ultimul număr la care s-a ajuns in ordinea inscrierilor, să ajungem pe la un 17.000, lăsand incă un gol pană la 22.000. Pentru relansarea Măsurii 3 și pentru gaura aceasta, gap-ul acesta, care mai există pană la 22.000 pe Măsura 2, soluția este ReactEU, este o facilitate europeană și sursa a fost găsită de către ministrul Fondurilor Europene, domnul Cristi Ghinea, care ne-a ajutat foarte mult dar mai trebuie programată această măsură. După ce e programată, Ministerul Economiei va veni, cu o aplicație tocmai ca să facem un contract de finanțare și să finanțăm și restul măsurilor. Dar ce am spus rămane valabil: cat sunt eu ministru, nu o să fie promisiuni nebugetate, adică nu o să promit bani la oameni și apoi să caute altcineva finanțare. O să le găsim finanțare și promitem bani in momentul in care ii avem. Reporter: Pentru că tot sunteți atat de transparent și sincer, in acest guvern mai sunt și alte măsuri nesincere sau nesustenabile? Claudiu Năsui: Nu știu de niciuna. Tot ce am avut de spus am spus, doamnă. Reporter: In ceea ce privește măsura de sprijin pentru HoReCa, aţi spus că va fi demarată luna viitoare. Aveți ceva concret? Și știu că organizatorii de evenimente se plangeau Claudiu Năsui: In secunda această nu avem. Deci inclusiv modificările și repararea cadrului legislativ pentru HoReCa a fost făcut cu organizațiile din HoReCa reprezentative de față și la sugestia lor foarte mult, ne-am implicat foarte mult și am aplicat sugestiile lor. In secunda aceasta, măsurile, normele de aplicare sunt pe site, legea a fost amendată, OUG-ul a fost amendat in Parlament și legea așteaptă să fie promulgată. Sperăm să fie promulgată cat de curand. De indată ce e promulgată legea, putem să dăm normele de aplicare și ca pași tehnici, așteptăm și STS-ul să termine faza de testare in care este cu aplicația, tocmai că totul va fi online. Totul va fi digital să nu existe nici alte costuri și să fie totul foarte simplu pentru cei care vor să aplice. Reporter: Mulțumesc. Claudiu Năsui: Mulţumesc şi eu. 2021-05-27 18:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-27-06-43-07big_agenda.jpg„Împreună învingem pandemia! Ce conține vaccinul?”, campanie de comunicare a Guvernului RomânieiȘtiri din 27.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/impreuna-invingem-pandemia-ce-contine-vaccinul-campanie-de-comunicare-a-guvernului-romanieiCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Florin Cițu a lansat astăzi campania de comunicare - Impreună invingem pandemia! Ce conține vaccinul?, realizată de Guvern, cu sprijinul UNICEF și al organizațiilor partenere. Venim cu o abordare bazată pe emoție, pentru că vaccinarea nu inseamnă doar statistici, ci este un bun comun de care avem nevoie pentru revenirea la normalitate. Fiecare roman care incă nu s-a vaccinat ar trebui să se gandească la ce-i lipsește, la cum i se va schimba viața dacă s-ar vaccina: să-și vadă mai des părinții, copiii să se intoarcă la școală, să meargă in concediu fără teamă, a afirmat șeful Executivului. Conceptul creativ al campaniei de comunicare are la bază intrebarea Ce conține vaccinul?. Intr-un videoclip postat pe pagina sa oficială de socializare (https://fb.watch/5LaPxI9ckq/), premierul oferă un răspuns acestei intrebări și ii invită pe membrii Guvernului, precum și pe romani, să vină cu propriul răspuns. De asemenea, provocarea a fost adresată coordonatorilor campaniei de vaccinare Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu. In cadrul campaniei de comunicare vor fi difuzate, cu sprijinul mass-media, 11 spoturi: trei cu o abordare generală și opt care țintesc diferite categorii sociale precum elev, bunică, mamă, turist, tanăr. Primele patru spoturi difuzate in următoarea lună sunt disponibile aici: https://youtu.be/tNzhum3ooHo https://youtu.be/NJdcwNrnZaU https://youtu.be/vuHgVjJli6s https://youtu.be/DfL4eOD2V3g Campania de informare a fost realizată fără costuri din partea Guvernului, conceptul creativ și producția fiind donate de partenerii campaniei. Spoturile vor fi difuzate o perioadă de șase luni cu sprijinul mass-media și al Consiliului Național al Audiovizualului, iar in mediul online, promovarea va fi realizată de compania Google. Avem nevoie de toată lumea in această campanie. Oricine poate convinge pe altcineva să se vaccineze. Este un efort al nostru, al tuturor, doar impreună invingem această pandemie. Ne vaccinăm in număr cat mai mare și ne recaștigăm viața dinainte. Romania, hai că se poate!, a punctat prim-ministrul. 2021-05-27 14:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3446.jpgDeclaraţia premierului Florin Cîţu, cu ocazia lansării campaniei de informare publică privind vaccinarea anti-COVIDȘtiri din 27.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-florin-citu-cu-ocazia-lansarii-campaniei-de-informare-publica-privind-vaccinarea-anti-covid [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Astăzi, lansăm o nouă campanie de comunicare pentru vaccinare. Am știut din primele zile ale campaniei de vaccinare sau momentul in care a inceput campania de vacinare, că va veni și acest moment. Moment in care va trebui să facem mai mult pentru a convinge populația: că trebuie să se vaccineze, că este singura soluție de a scăpa de pandemie. Din mai multe motive: unele, bineințeles, au ținut de logistică pană acum și le-am rezolvat pe parcurs; dar alte motive, pe care le vom aborda in această campanie, țin de informare. Așa că, astăzi, pornim o campanie de vaccinare nouă, cu o abordare personală, cu o abordare bazată pe emoție. Pentru că, așa cum ați văzut in această perioadă, vaccinarea nu inseamnă doar statistici și cifre. Vaccinarea este un bun comun al tuturor de care avem nevoie pentru revenirea la normalitate. Fiecare roman, care incă nu s-a vaccinat, ar trebui să se gandească la ce-i lipsește, la cum i se va schimba viața dacă s-ar vaccina. De ce vă este dor, astfel incat să aveți viața de dinainte de pandemie? Sunteți părinte, știți foarte bine cat de greu a fost anul trecut in care au trebuit copiii să stea acasă un an de zile, cu școala inchisă, şi pentru că, in ultima jumătate de an, nu am avut suficiente persoane vaccinate. Acum avem vaccin și nu mai avem nicio scuză să nu putem să avansăm in această campanie. Am motive, dar nu v-aţi vaccinat, dar vreţi să mergeți să vă vedeți părinții mai des, vreţi să mergeți in concediu, dar aveţi temeri; soluția este să vă vaccinați. E cel mai sigur mod de a avea un concediu reușit. Fiecare roman nevaccinat trebuie să se gandească la ce-i lipsește şi, bineințeles, la cum i se schimbă viața dacă se va vaccina. Şi este simplu. Eu zic că toți vrem să ne intoarcem la normalitate. Această campanie are o temă pe care am promovat-o și pană acum, Impreună invingem pandemia. Din primul moment am spus că doar impreună reușim să invingem pandemia. Este nevoie să ne vaccinăm cu toții ca să putem să invingem această pandemie. Astăzi introducem un element nou. Intrebarea: ce conține vaccinul? Şi este intrebarea care stă la baza acestei campanii și aici nu vorbim despre componența clară, nu este o intrebare directă despre ce elemente chimice conține vaccinul sau lista de ingrediente a vaccinurilor, ci este mai mult despre ceea ce inseamnă pentru noi vaccinul, de fapt. Despre asta vorbim. Este o incercare de a afla ce inseamnă pentru fiecare dintre noi acest vaccin, dar cum ne ajută să revenim la normalitate. Prin această intrebare incercăm să aflăm de la dumneavoastră de ce vă este dor, ce v-a lipsit in această perioadă, ce vă lipsește. Pană la urmă, acesta este adevăratul simbol al vaccinului - revenirea la normalitate. Am știut că doar așa putem să revenim la normalitate in momentul cand au apărut primele vaccinuri. Revenirea la viața pe care o aveam inainte cu toții, inainte de pandemie, cand nu eram nevoiţi să purtăm mască, să păstrăm distanțare, să ne dezinfectăm tot timpul sau să stăm departe de cei dragi. Dacă știm că acesta este obiectivul și nu este doar obiectivul meu sau al Guvernului, este obiectivul nostru, al tuturor romanilor, atunci trebuie să ne vaccinăm. Mai simplu de atat nu se poate. Şi, bineinţeles, că in ultima perioadă am tot spus: - Hai că se poate, pentru că am incredere că putem să depășim această pandemie prin vaccinare. Iar de data aceasta, ca de cele mai multe ori, putem să invingem doar impreună şi vom invinge doar impreună această pandemie. Prin această campanie lansăm 11 spoturi care vor fi difuzate in mass-media, la televiziuni in special, in perioada următoare. Sunt trei generale, care ne arată de ce ne este dor sau ne-a fost dor şi alte șapte sporturi făcute pe public-ţintă: elev, bunică, mamă, turist, tanăr festivalier, bine, tanăr care merge la concerte aș spune eu. Iar toţi aceştia ne vor spune ce conține vaccinul pentru ei și o să vă prezentăm aceste spoturi acum. Acestea sunt cateva dintre sporturile pe care le veţi vedea, incepand de astăzi la TV. Sunt spoturi care au fost făcute pentru a ne putea regăsi in ele, fiecare dintre noi. Tuturor ne-a lipsit cel puțin un lucru in această perioadă de cand a inceput pandemia, ne-au lipsit cei dragi, dar şi libertatea, normalitatea, lipsa grijilor, să facem tot ce vrem, in siguranță. Romanii trebuie să se gandească la ce le-a lipsit, care sunt lucrurile de care le este dor și pe care doar revenirea la normalitate le poate reda. Poate vă este pur și simplu dor să mergeți la un concert - mie imi este dor de așa ceva-, să călătoriți fără grija restricțiilor, a carantinării și a altor măsuri de siguranță, pentru că acest lucru este foarte important,. Dacă doriți aceste lucruri, vaccinați-vă! Aș vrea să vă mai arăt ceva astăzi, ca să ințelegeți că inclusiv eu, ca premier, am vrut să le arăt romanilor ce inseamnă vaccinul pentru mine. Nu este un spot care o să fie difuzat la televiziune, o să fie doar pe pagina mea, dar și eu am participat la această campanie, ca să ințeleagă toți romanii ce mi-a lipsit şi mie in această perioadă. Am provocat colegii din Guvern, liderii coaliţiei şi extind această provocare tuturor romanilor: ar trebui să ne spună toţi ce conţine vaccinul pentru ei, in acest context. Iar referitor la colegii mei - știu că avem cateva filmări inedite, le veți vedea in zilele următoare -, fiecare ministru va posta cate un clip pe pagina personală; domnii Gheorghiță și Baciu, care sunt astăzi aici, cu mine de față, au o altă sarcină, să ajungă la liderii de opinie, actori, interpreți, ca fiecare dintre ei să susțină această campanie. Fiecare să ne spună ce conține vaccinul pentru ei. Avem nevoie de toată lumea in această campanie. Oricine poate convinge pe altcineva să se vaccineze. Este un efort al nostru al tuturor și doar impreună invingem această pandemie. Campania de vaccinare este a tuturor, nu este doar a mea sau a guvernului. Vreau să le mulțumesc astăzi partenerilor care ne-au ajutat in realizarea acestei campanii. Vreau să fac o precizare: campania de comunicare a fost realizată fără costuri din partea Guvernului cu sprijinul UNICEF - vă mulțumim! Guvernul nu a plătit nici pentru conceptul creativ, nici pentru partea de producție - și acestea au fost donate -, nici pentru partea de difuzare in mass media, pentru că este o campania de informare publică, de interes national; fac și eu apel către televiziuni, radio, mediul online să ne sprijine in această campanie. De asemenea, mulțumim și Google pentru sprijinul acordat in promovarea online. Cele 11 spoturi vor fi difuzate la TV, radio și mediul online pentru cel puțin șase luni de zile. Eu sper să fie cel mult șase luni de zile, ca să invingem pandemia pană atunci, să nu avem nevoie de șase luni de zile să o invingem. Vreau ca fiecare roman nevaccinat să se identifice cu personaje din sporturile pe care le va vedea, să iși recunoască copilul care nu mai e la școală online, mama pe care o vede foarte rar. Concluzia: doar impreună invingem pandemia! Ne vaccinăm in număr cat mai mare și ne recaștigăm viața dinainte de pandemie. Romania, hai că se poate! Mulțumesc! 2021-05-27 12:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-27-02-49-48big_img_3446.jpgPrezentarea, în plenul Parlamentului, a Planului Național de Redresare și Reziliență și participare la dezbaterea acestui documentȘtiri din 26.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/prezentarea-in-plenul-parlamentului-a-planului-national-de-redresare-i-rezilienta-i-participare-la-dezbaterea-acestui-documentGalerie foto Alocuțiunea premierului Florin Cițu in plenul Parlamentului, la prezentarea și dezbaterea Planului Național de Redresare și Reziliență [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Distinși președinți ai Camerei Deputaților și Senatului, stimaţi colegi membri ai Guvernului, doamnelor şi domnilor parlamentari, domnule președinte, inainte de ședință, inainte de a intra in prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență, imi dați voie să fac o declarație publică, pentru că in ultimele cateva luni din momentul in care a apărut acest program, acest plan, am tot fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan in Parlamentul Romaniei. Astăzi sunt aici, cand am fost invitat să prezint planul in Parlamentul Romaniei și de fiecare dată, ca parlamentar liberal, am ținut să vin și să prezint in fața romanilor, de fiecare dată cand am fost invitat procedural, pentru că eu asta consider că astăzi, de aici, de la această tribună, le vorbesc in primul rand romanilor şi după cum ştiţi țin foarte mult la transparență și profesionalism. PNRR pe scurt ce inseamnă, pentru că am văzut tot in spațiul public foarte multe interpretări eronate, una dintre acestea intreținute artificial in spațiul public, cu intenție, dar trebuie să știe toată lumea, toți romanii trebuie să știe că este un plan diferit de ceea ce am avut noi pană acum prin fonduri europene. Este un program care a apărut intr-un moment dificil, cand toată economia globală trecea printr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, și este un program, un plan care a apărut ca răspuns la această criză. Liderii Europei s-au uitat și au văzut cum a reacționat economia Uniunii Europene, fiecare țară in parte la acest şoc - care a fost pandemia și care s-a transformat intr-o criză economică, care pentru unele dintre ţările din Uniunea Europeană incă continuă, și au venit cu acest plan de investiții. Este un plan diferit pentru că, pe langă investiții, de care toate țările din Uniunea Europeană au nevoie, investiții targetate pentru redreasare și reziliență, acest plan vine și cu o parte de reformă, asta este partea diferită de ceea ce am avut pană acum, o parte de reformă pe care fiecare guvern și-o asumă transparent, iar planul in această formă, cu cele două componente de reformă și de investiții, care sunt legate, sunt conectate, nu poţi să faci reformă fără investiții și investiţii fără reformă, chiar dacă nu era nici acest plan, a fost aprobat de toți, de toate partidele politice in Comisia Europeană, de toţi reprezentanţii, și de socialiști, şi de dreapta, și in Parlamentul European. Deci acolo nu a existat niciun fel de discuție. Este un plan in această formă aprobat la nivel european, pe care noi il implementăm in Romania. Şi mai sunt cateva lucruri care diferă de ceea cu ce eram noi obişnuiţi pană acum prin fonduri europene. Un criteriu foarte important: toate investiţiile pe care le facem prin acest program trebuiesc finalizate pană in 2026. Asta inseamnă că sunt proiecte mature, proiecte la care s-a mai lucrat, iar dacă nu le finalizăm, pierdem banii. Deci trebuie să fim foarte atenţi ce proiecte punem in acest plan. Şi aici nu există nici un fel de excepţie şi toată lumea ştie acest lucru. Ca o paranteză, nu mai strigaţi că proiectul X sau Y nu a fost inclus in PNRR, mai ales colegilor din opoziţie, pentru că dvs ştiţi foarte bine planul cum funcţionează şi ştiţi foarte bine că unele dintre ele nu pot să fie incluse in acest plan, le vom include in alte programe de investiţii. Deci unul dintre criterii este acesta şi este foarte important. A doua parte importantă o reprezintă ceva nou, iarăşi, pentru toate ţările din UE, in special pentru ţările din estul Europei, această componentă importantă de verde, ceea ce numim componenta verde, de reducere a gradului de poluare şi digitalizare, două lucruri de care Romania are nevoie foarte mult. Şi de aceea luptăm foarte mult să avem aceşti bani să-i investim, pentru că vrem să reducem şi gradul de poluare, dar vrem şi să creștem digitalizarea in Romania. Aici avem şi nişte procente foarte clare pe care le-a impus Comisia Europeană prin acest program: 37% pentru tranziţia verde, deci tranziţia către o economie verde şi 20% pentru digitalizare. Şi, bineinţeles, reforme, reforme care au fost amanate 30 de ani de zile şi pe care trebuie să le facem. Şi nu le facem doar pentru că ne spune cineva, le facem pentru că Romania are nevoie să treacă la următorul capitol de dezvoltare. Facem investiţii in Romania, dar pentru a face investiţii avem nevoie de reforme, pentru că aceste reforme garantează că investiţiile pe care le facem nu mai sunt investiţii doar pe hartie, sunt investiţii care vor aduce bunăstare tuturor cetăţenilor Romaniei. Şi prin acest program ne asigurăm şi vă asigur, dragi colegi din opoziţie, şi am mai avut discuţia asta, că nu este un program politic pentru că este un program pe proiecte. Dar acest Plan de Redresare şi Rezilienţă este un plan care garantează, din punctul meu de vedere şi al Guvernului pe care-l conduc, că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puţin 8 ani de zile de-acum incolo. Vor fi investiții care se vor vedea in buzunarele tuturor romanilor și romanii vor aprecia acest lucru. Pană să intru in detaliile programului, a mai fost o discuţie in spaţiul public referitoare la a doua mea vizită la Bruxelles, de ce am fost acolo. Romania, prin acest program, atrage 29,2 miliarde de euro in 4 ani de zile, pentru investiţii, un efort pentru orice țară din lume intr-o perioadă așa de scurtă, pentru a nu se destabiliza situaţia economică. Rolul meu a fost acela de a-i asigura pe partenerii noştri, cei care au elaborat acest plan şi care au făcut designul acestui plan, că Romania iși va menține cursul pe care și l-a asumat in ceea ce privește strategia fiscal-bugetară in perioada următoare. Romania va continua să corecteze greșelile din trecut și va elimina risipa banului public, va reforma companiile de stat ca să nu mai fie găuri negre. Și vom face o corelație intre performanță și venit in sectorul public. Acest plan și aceste reforme și ceea ce am prezentat eu acolo, la Comisia Europeană, le garantează tuturor partenerilor noştri internaţionali că Romania este pe drumul cel bun, iar aceste investiții nu vor fi irosite, aşa cum au fost irosite pană acum şi ne vom ţine de ceea ce am spus, de evoluţia cheltuielilor bugetare. Ba mai mult, acest plan sau reformă nu inseamnă ceea ce vedem in spaţiul public in fiecare zi, nu inseamnă reducerea veniturilor, reducerea pensiilor, nu inseamnă alte scenarii apocaliptice. Din contră, reformă, aşa cum o vedem noi şi o punem in acest plan inseamnă un mod de a administra aceşti bani pe care ii avem astăzi eficient şi inseamnă că putem garanta să plătim şi pensii, şi salarii mai mari pană in 2030, fără să destabilizăm situaţia financiară a Romaniei. Asta inseamnă reformă, să faci cu aceiaşi bani mai mult, inseamnă un randament mai mare şi asta vom face şi prin PNRR, şi prin ceilalţi bani din buget şi prin fonduri europene. De aceea mi-am asumat şi această reformă, pentru că pe mine mă interesează toţi romanii. Mai mult, prin acest program vom garanta că investiţiile vor merge in toate colţurile Romaniei - este un alt obiectiv al acestui Plan de Rezilienţă şi Redresare. Toate zonele din Romania vor beneficia de pe urma acestor investiţii, nu doar anumite zone. Iar ceea ce am făcut noi pană acum a fost recunoscut nu doar de Comisia Europeană, și ştiţi foarte bine, şi Agenția de rating Standard and Poors a revizuit ratingul de la negativ la stabil. Referitor la suma totală, de 29,2 miliarde - este un alt lucru pe care l-am spus ferm in faţa celor de la Comisia Europeană şi la care am ţinut foarte mult: Romania are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta, pentru a arde etape, care au fost intarziate in ultimii 30 de ani de zile. Avem nevoie de aceşti bani pentru a investi, ca să putem să prindem din urmă alte ţări dezvoltate şi acesta este rolul meu. Vă garantez tuturor că vom face acest lucru şi cu ajutorul acestui PNRR. Mai mult, Romania are nevoie de investitori, de toţi investitorii. Vom putea să implementăm acest PNRR cu investitori, cu companii, in principal romaneşti. De aceea, avem nevoie să eliminăm din spaţiul public toate aceste ameninţări sau scenarii false, nu vom lua suma X, nu vom lua suma Y. Vom lua toată această sumă. O vom folosi, iar companiile romaneşti şi ceilalţi investitori sunt cei care vor implementa acest program care va duce la dezvoltarea Romaniei in perioada următoare. Acest program este garanţia pe care o dau romanilor că vom reduce semnificativ decalajele dintre noi şi ţările dezvoltate. 29,2 miliarde de euro in patru ani de zile. Unde se duc aceşti bani? Problemele pe care le-am amanat ani de zile, managementul apei - sunt aproape 2 miliarde de euro; impăduriri - 1,3 miliarde de euro; managementul deşeurilor - 1,1 miliarde de euro; transport - transport şi in această guvernare vom trece Carpaţii cu autostradă. Nu s-a putut in 30 de ani de zile, o vom face in această guvernare. Transport sustenabil - rutier, feroviar şi metrou - 7,6 miliarde de euro. Toţi aceşti bani se vor duce in investiţii de care vor beneficia toţi romanii. Energie regenerabilă, infrastructură de gaz cu hidrogen - 1,6 miliarde de euro. Se poate face şi vom face asta in Romania. Cloud guvernamental, digitalizarea administraţiei publice, care tot a fost amanată ani de zile, pe care am inceput-o anul trecut, va continua şi prin acest program - 2 miliarde de euro. Bineinţeles, Banca Naţională de Dezvoltare ş.a.m.d... Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală - 2,1 miliarde de euro. Fondul pentru spitale şi pentru creşterea accesului la sănătate - 2,4 miliarde de euro. Da, vom face spitale noi in aceşti ani, lucru pe care nu l-a făcut nimeni in ultimii 30 de ani de zile. Vom avea spitale construite in Romania in perioada următoare, in patru ani de zile ceea ce nu s-a făcut in ultimii 30 de ani de zile. Şi, bineinţeles, Romania educată, un alt proiect care e foarte important pentru noi - 3,6 miliarde de euro. Aşa se distribuie banii in acest proiect, bani care vor ajunge la toţi romanii. Iar reformele pe care ni le asumăm sunt reforme cu care am mers şi in campania electorală şi cu care am primit votul romanilor şi cu care am format această coaliţie de guvernare. Avem votul acestor romani pentru a implementa reforme, aşa cum am spus: reforma pensiilor - ca să ne asigurăm că putem să plătim pensii şi in 2030, avem un sistem de pensii sustenabil; reforma companiilor de stat - să ne asigurăm că nu mai aruncăm bani in găuri negre; reforma administraţiei publice, aici toţi romanii vor o administraţie publică performantă şi asta este ceea ce ne spun de fiecare dată cand ne intalnim cu ei; in justiţie; in transport fără emisii de carbon; energie regenerabilă. Acestea sunt reformele, nu există niciun secret, ni le-am asumat pentru că sunt reforme bune pentru romani. Dragi romani, doar prin investiţii şi reforme putem să reducem sărăcia. Nu există altă soluţie. De aceea, acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă este important. Investim şi, in acelaşi timp, facem reforme. Nu există altă soluţie. Şi am să vă spun un secret, astăzi - este nevoie de toată clasa politică pentru a atinge obiectivul acestui program de dezvoltare a Romaniei, pentru că este programul romanilor. Vă mulţumesc! 2021-05-26 14:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_186873643_320971442978298_4969207054961771366_n.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 25.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1621946808Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulțumim frumos pentru participarea la o altă conferinţă organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. O să dau citire catorva elemente de noutate, care țin de campania de vaccinare. In primul rand, platforma de programare va fi optimizată, incepand de maine, şi va permite programarea persoanelor in centrele de vaccinare cu vaccin de la Johnson and Johnson, particularitatea fiind aceea cand nu se va mai aloca rapelul, ţinand cont de faptul că vorbim de administrarea unei singure doze. La acest moment, sunt 31 de centre de vaccinare, totalizand circa 36 de fluxuri pentru acest tip de vaccin, in 21 de judeţe; vor fi şi celelalte judeţe implicate progresiv in deschiderea acestor tipuri de centre de vaccinare, avand in vedere că o parte din populație işi doreşte să se vaccineze cu acest tip de vaccin şi nu toţi au medicul de familie care este implicat in acest demers de vaccinare. Un alt element al campaniei de vaccinare pe care il considerăm esențial il reprezintă conceptul de creştere a mobilităţii tuturor activităților de vaccinare. Dacă, pană la acest moment, campania de vaccinare s-a bazat foarte mult pe centre de vaccinare fixe - sunt aproape 1.000 de centre de vaccinare cu aproape 1.500 de fluxuri in care oamenii işi fac programare sau se pot prezenta direct -, in momentul de faţă, este foarte important să aducem vaccinul cat mai aproape de beneficiari, ceea ce inseamnă operaționalizarea unui număr cat mai mare de echipe mobile la nivelul fiecărui judeţ, incat să avem o acoperire geografică crescută, in mod deosebit pe zona rurală, unde există doritori care vor să se vaccineze, insă sunt foarte mulţi alţi factori care intervin in acest lanţ decizional, iar oamenii nu ajung efectiv să se vaccineze. Tocmai de aceea, cred că, pentru vaccinarea in mod deosebit pentru mediul rural am identificat cateva soluţii punctuale, şi anume unul dintre conceptele pe care le propunem şi pe care ne dorim să-l punem in practică, in perioada imediat următoare, este cel care se referă la Oraşul vaccinează satul. Ce inseamnă, pragmatic, acest concept: echipe vaccinatoare, echipe medicale din centre de vaccinare din mediul urban se vor deplasa in localități arondate fiecărui oraș și vor efectua cel puțin o dată, de două ori pe săptămană, pe anumite intervale orare, activități de vaccinare, fie la gospodăria fiecărei persoane - practic, din poartă in poartă -, fie in gospodăria unei persoane vor fi organizate anumite puncte de vaccinare in care vecinii vor veni și vor fi vaccinați, sau se vor face o serie de activități de tip mini-maraton de vaccinare in spații puse la dispoziție de autoritățile locale. Pentru reușita acestui demers este foarte importantă coordonarea și colaborarea foarte bună interinstituțională, atat intre reprezentanții autorităților locale de la nivel de comună, sat, și reprezentanții autorităților județene - evident, cat și la nivel central, unde există toată deschiderea pentru demersurile care aduc vaccinul mai aproape de beneficiari. Este importantă punerea in practică a acestui concept din cel puțin două motive: pe de-o parte, gestul și dorința de a menține solidaritatea la nivel social, și anume ne dorim să reducem foarte mult decalajul intre rata de acoperire vaccinală din mediul urban și cea din mediul rural. Chiar dacă, la acest moment, nu avem disponibile datele de acoperire vaccinală pe localități la nivel național, in perioada imediat următoare, vom reuși să sincronizăm baza de date, Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, cu persoanele vaccinate și localitatea de domiciliu, incat, in perioada imediat următoare, vom fi in măsură să oferim ratele de acoperire vaccinală pentru fiecare unitate administrativ-teritorială in parte, in așa fel incat să vedem care sunt acele localități in care este nevoie de o informare, de o comunicare mult mai aplicată la caracteristicile populației respective și să putem contacta direct reprezentanții autorităților locale și impreună să găsim soluții. De asemenea, un alt element este legat de menținerea increderii oamenilor in sistemul medical și in recomandările medicale. Sunt multe localități care nu au medic de familie, și atunci este evident că informația poate să fie denaturată din diverse surse, iar oamenii, pe bună dreptate, sunt ezitanţi in ceea ce privește vaccinarea. Tocmai de aceea, oferirea acestor date atat la nivel local, cat și... noi putem să identificăm mai bine care sunt zonele care nu sunt acoperite din punct de vedere al distribuirii vaccinurilor. Practic, echipele vaccinatoare din centrele de vaccinare din urban vor merge in acele localități din rural unde, evident, nu sunt centre de vaccinare funcționale. Deci, practic, vom targeta, dacă vreți, acele zone care sunt descoperite din punct de vedere al accesului facil la un centru de vaccinare. De asemenea, am luat in calcul la un moment dat chiar transportul persoanelor - și se face in anumite localități acest lucru - către centrele de vaccinare, insă sunt foarte multe persoane care, din cauza activităților pe care le au in mediul rural, e foarte greu să găsească momentul potrivit in care să se deplaseze, pentru că pierzi aproape o zi, pană te duci la un centru, te intorci și așa mai departe. Deci, nu este atat de simplu. Tocmai de aceea avem aceste modalități pe care, in perioada imediat următoare, ne dorim să le punem in practică. Chiar ieri am avut o ședință de lucru cu prefecturile și am transmis foarte clar acest concept, pe care ne dorim să il putem pune in practică. Un al doilea element important, legat tot de conceptul de mobilitate al campaniei de vaccinare, este legat de organizarea unor puncte sau cabinete sau centre de vaccinare in locații poate atipice decat se organizează in general o activitate medicală, tocmai in ideea de a distanța acest proces al vaccinării de un gest medical propriu-zis, pentru că sunt persoane care evită să se prezinte intr-un spital, care au o serie de temeri față de ințepături, față de injecții, față de ace, față de tratamente, față de doctori in general. Și atunci este bine să găsim acele locații potrivite, cum ar fi, vă dau exemple: muzee, gări, aeroporturi, stadioane, diverse localități turistice, pe litoral, la munte, acolo unde există o interacțiune crescută intre persoane. In momentul in care ridicăm o serie de restricții, oamenii vor interacționa mai mult; vom identifica care sunt acele zone in care există o interacțiune crescută de persoane și ne dorim să ajungem cu vaccinul in zona respectivă. De asemenea, tot conceptul de mobilitate reprezintă și organizarea de puncte de vaccinare in urban, intre blocuri, practic, grupate anumite blocuri să fie arondate unor puncte de vaccinare fixe, care să poată să fie ulterior mutate de la o anumită regiune la alta, incat să avem o acoperire mai mare. Evident că, de aici inainte, nu ne mai așteptăm să avem centre de vaccinare in care zilnic vor fi mii de persoane vaccinate, cum sunt centrele mari funcționale la nivel național; in momentul de față, este nevoie de o fragmentare cat mai mare a intregului proces de vaccinare, in puncte mici, dar cu o acoperire geografică cat mai ridicată la nivel populaţional. De asemenea, in perioada 31 mai - 1 iunie va fi un maraton de vaccinare dedicat adolescenților intre 16 și 18 ani, in toate centrele de vaccinare organizate la nivel național, in centrele fixe, dar și in alte evenimente de tip maraton de vaccinare care se organizează in complementaritatea centrelor deja funcționale. Ce inseamnă acest lucru? Tinerii, adolescenții intre 16-18 ani, fiind, evident, insoțiți de părinți sau tutorele legal, se vor prezenta pe tot parcursul programului de lucru, și nu doar după ora 14:00, in centrele de vaccinare și vor beneficia de acest proces. De asemenea, vor fi, la nivelul fiecărui județ, unul sau mai multe centre, in funcție de resursa umană, care vor avea activitate timp de 24 de ore și care, evident, vor permite aceste centre vaccinarea și după ora 20:00. Din acest punct de vedere, centrele vor fi aprovizionate cu un număr suficient de doze incat să asigurăm vaccinarea tuturor celor care se adresează și, in felul acesta, vrem să marcăm această zi internațională a copiilor cu un gest, dacă vreți, care arată interesul pentru tineri, interesul pentru siguranța noastră, a tuturor, și pentru semnalul de incredere pe care noi ne dorim ca tinerii să il dea in intreaga societate. Avand in vedere că reprezintă, pană la urmă, viitorul și motorul societății, in general. Readuc aminte faptul că in perioada 28 mai-31 mai va fi organizată ediția a doua a maratonului de vaccinare de la București, organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Vor fi, de asemenea, cabinete de vaccinare organizate in cele două locații - Sala Palatului și Biblioteca Națională. La Sala Palatului, de această dată, vor fi 35 de cabinete de vaccinare, la Biblioteca Națională - 15. Și, ca noutate, se pot prezenta, pe langă persoanele care vin la doza de rapel, și persoane care iși vor efectua doza unu, deci nu doar persoane la rapel pot veni, ci și persoane care vin pentru doza unu și rapelul il vor face in centrele fixe; și, suplimentar, vor fi create cabinete de vaccinare care vor avea alocat vaccin de la Johnson and Johnson. Vor fi aproximativ 1.000 de doze alocate, insă, dacă numărul de doritori va fi mai mare, cu siguranță vom putea suplimenta acest necesar de vaccinuri. Este, de asemenea, un efort pe care vreau să il apreciez foarte mult - al corpului academic, al corpului medical, al studenților, al rezidenților; vor fi peste 1.000 de voluntari care 24 de ore din 24, incepand din 28 mai, vor asigura vaccinarea tuturor celor care doresc să se vaccineze in cadrul acestui maraton. Vaccinarea la medicii de familie știm că a debutat pe 4 mai. Se distribuie, in momentul de față, orice tip de vaccin, ținand cont de faptul că și vaccinul de la compania Pfizer are autorizare pentru stabilitate la 2 grade timp de 30 de zile. In acest moment, vaccinarea se derulează in toate județe, inclusiv in municipiul București, și sunt peste 1.932 de medici de familie care au activitate de vaccinare. Sunt aproape 2.500 de medici de familie care, pană la acest moment, au incheiat deja contracte cu casele de asigurări de sănătate și urmează să primească, progresiv, vaccinurile și materialele sanitare incat să debuteze activitatea de vaccinare. Dintre cei care deja vaccinează, 981 de cabinete de medicină de familie sunt in urban și 951 sunt in mediul rural. Pană la acest moment s-au vaccinat, prin cabinetele de medicină de familie, 48.833 de persoane, din care 43,3% in urban; restul de 56,6% in mediul rural. Topul județelor care au asigurat cel mai mare număr de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie, in funcție de urban și rural: in urban, la data de 23 mai, cele mai multe persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie sunt in județul Timiș - 2.735, urmat de București - 1.554, Dambovița - 1.145 și Dolj - 1.063. De asemenea, topul județelor in funcție de numărul de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie in rural, de această dată: Timiș iarăși este pe primul loc, 2.018 persoane, urmat de Călărași - 1.907 persoane, Dolj - 1.849 de persoane, Dambovița - 1.714 persoane, Mureș - 1.478 de persoane. De asemenea, reamintesc faptul că, in acest moment, incepand cu 8 mai, avem posibilitatea ca persoanele, ca doritorii să se prezinte direct in centrele de vaccinare și să beneficieze de vaccinare. Este un element pe care, punctual, il observ că incă nu se cunoaște. Şi tocmai de aceea, repet public acest lucru, pentru a ajunge un mesaj cat se poate de clar către fiecare om in parte, să știe că oricand, in intervalul programului de lucru, dacă avem varsta peste 60 de ani, ne putem prezenta intr-un centru de vaccinare să ne vaccinăm fără nicio programare, doar cu buletinul, iar cei din orice altă categorie de varstă, după ora 14:00 pană la finalul programului, de asemenea, se pot prezenta pentru vaccinare. In perioada 17-24 mai au fost vaccinate cu doza unu 226.750 de persoane, din care, fără programare, deci, cu prezentare directă, s-au vaccinat 166.947 de persoane, ceea ce inseamnă că un procent de 73,6% din persoanele vaccinate cu doza unu s-au prezentat direct, fără să aibă programare in platformă. Săptămana precedentă era un procent de circa 67%. Vedem că avem un procent mai mare al celor care se vaccinează fără programare, comparativ cu cei care se vaccinează cu programare in platformă. Numărul total al cetățenilor străini, de la debutul campaniei de vaccinare, care au fost vaccinați in Romania este de circa 19.861 și, de asemenea, o altă etapă a campaniei de vaccinare este legată de vaccinarea in unitățile sanitare. La acest moment sunt 51 de spitale publice in care au fost vaccinați 799 de pacienți din 19 județe, sunt cinci spitale private in care au fost vaccinați 168 de pacienți din 4 județe: Alba, Bacău, Brașov Sălaj. Şi in această săptămană demarează activitatea de vaccinare in alte 83 de spitale publice din 29 de județe și in 18 spitale private din 11 județe. Progresiv se intensifică și această activitate de vaccinare. Am avut o ședință săptămana trecută cu managerii, de pildă, ai spitalelor din municipiul București, incat să detaliem toate problemele care pot fi identificate la nivelul unităților sanitare, incat să incurajăm, pană la urmă, pe de o parte, implicarea in acest proces și, pe de altă parte, rolul proactiv pe care corpul medical trebuie să il aibă in această perioadă din ce in ce mai mult. Mi-aș dori să nu ne rezumăm doar la a intreba un pacient: sunteți vaccinat, nu sunteți vaccinat, doriți să vă vaccinați sau nu. Atunci cand o persoană refuză să se vaccineze este important să ințelegem motivul și, dacă reușim să explicăm fiecărei persoane in parte beneficiile, importanța vaccinării, atunci poate că putem, intr-un fel sau altul, influența acea decizie. Sigur, vaccinarea este voluntară, şi tocmai de aceea avem datoria să oferim oamenilor toate informațiile de care au nevoie pentru a lua deciziile potrivite. In acest sfarșit de săptămană, in perioada 21-23 mai, au fost organizate 30 de evenimente particulare, speciale, de vaccinare, de tip maraton, la nivel naţional, in 30 de judeţe, şi au fost vaccinate peste 25 de mii de persoane; deja incep mai multe evenimente de vaccinare in localităţi mai mici, nu numai in municipiile mari, şi cam acesta este obiectivul pe care il avem, ca in fiecare localitate, in fiecare comună, să existe, la un moment dat, un astfel de eveniment care să atragă persoanele intr-un centru de vaccinare sau in acele locaţii care sunt amenajate in scopul de a oferi vaccinarea. Am reevaluat şi acest lucru vă transmit incă de pe acum, il vom face săptămanal, rata de acoperire vaccinală la nivelul fiecărui judeţ, reamintesc faptul că sperăm, intr-un timp cat mai scurt, să putem oferi rata de acoperire vaccinală pe fiecare unitate administrativ-teritorială in parte şi voi prezenta acoperirea vaccinală raportată la populaţia eligibilă. Pentru municipiul București, la data de 25 mai, avem o acoperire vaccinală de 43,48% din populația eligibilă, adică persoane cu varsta de peste 16 ani In momentul in care vom avea autorizare şi pentru grupa de varstă 12-15 ani, evident, categoria respectivă va deveni populație eligibilă. Judeţul Cluj este e locul 2 la nivel național, cu o rată de acoperire vaccinală de 39,95% din populația eligibilă; judeţul Sibiu 33,65%; judeţul Brașov 31,97%; Timiș 30,5% și Constanța 30,7%. Nu o să dau citire tuturor județelor. Toate aceste informații sunt prezentate in cursul acestei zile pe site-ul rovaccinare, ultimele cinci județe sunt Covasna cu 17,3%; Bacău 16,5%; Giurgiu 15,8%, Botoșani 15,8% și Suceava 15%. De asemenea, bilanțul persoanelor vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment: au fost vaccinate, pană pe data de 24 mai, 4.159.340 de persoane cu cel puțin o doză. Cu doza a doua sunt 3.226.831 de persoane. De asemenea, evaluăm rata de acoperire vaccinală pentru fiecare grupă de varstă, pentru fiecare decadă in parte. Cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de varstă 60-69 de ani - 33,6%, urmată de grupa de varstă 70-79 de ani - 31,7% și 50-59 de ani - 30,3%. Din numărul total al persoanelor vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment, 54,3% sunt persoane cu varsta de peste 50 de ani, ceea ce se suprapune, de cele mai multe ori, cu persoanele din categoria vulnerabilă, atat prin varstă, cat și prin bolile cronice asociate. De asemenea, in etapa a doua a campaniei de vaccinare au fost vaccinate, cu cel puțin o doză, 2.176.065 de persoane. Activitățile esențiale, in mod deosebit persoanele din sistemul educațional, din invățămant vaccinate sunt peste 185.173 de persoane care au fost vaccinate cu cel puțin o doză. Aceste date au fost publicate deja de Ministerul Educației, avand o rată de acoperire vaccinală, cu cel puțin o doză, de peste 58%. Deci, practic, ne apropiem de o rată de 60% de acoperire vaccinală. La nivelul centrelor de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, sunt vaccinate, pană la acest moment, 256.723 de persoane, peste 173.000 fiind persoane din afara structurilor Ministerului Apărării Naționale, practic din randul populației civile care s-a adresat acestor centre. In rețeaua Ministerului Afacerilor Interne sunt vaccinate peste 49.000 de persoane, incă, ca element de noutate, incepand de maine, 26 mai, 11 centre din unități medicale aparținand Ministerului Afacerilor Interne, vor deveni deschise pentru populația generală. De pildă, in București - Spitalul Gerota, unde oamenii se pot prezenta direct, fără programare, sau cu programare, după modalitățile deja cunoscute; vaccinul alocat va fi vaccin de la compania Pfizer. Programul de lucru va fi de la 8 dimineața pană la orele 16:00 după-amiaza, in fiecare zi. Tocmai din acest punct de vedere, cred că este important să transmitem că mai avem aceste 11 centre, in momentul de față, care vor fi de maine deschise pentru populația generală și sperăm să avem o adresabilitate crescută. Vor fi in București, in Oradea, Ploiești, Neamț, Galați, Tulcea, Constanța, Hunedoara și Timiș. De asemenea, numărul de centre de vaccinare, la nivel național, la acest moment: sunt 973 de centre, cu 1.478 de fluxuri. Mai sunt foarte puține centre, doar cinci centre care mai au liste de așteptare şi, in general, sunt centre din rețeaua MApN. Am incercat să contactăm persoanele respective, dar doresc in mod deosebit să se vaccineze in acele centre. Centre care primesc vaccin de la compania Pfizer sunt 700, cu 1.121 de fluxuri; centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 129, cu 160 de fluxuri; centre active AstraZeneca - 144, cu 197 de fluxuri. Şi, vă spuneam, vor deveni operaționale incepand de maine alte centre de vaccinare, in 21 de județe, cu vaccin de la Johnson and Johnson - 41 de fluxuri, in total. In ceea ce privește numărul de persoane programate, la acest moment in platformă mai sunt programate 825.260 de persoane. Uitandu-ne pe fiecare tip de vaccin, pentru vaccinul de la compania Pfizer sunt 710.121 de persoane - pentru doza I sunt 16.240 de persoane; pentru vaccinul de la compania Moderna sunt 62.794 de persoane - din care, pentru doza I, 437 - și pentru vaccinul de la compania AstraZeneca sunt 52.345 de persoane (aici sunt prezentate datele pană la 30 iunie), din care 75 de persoane pentru doza I. In ceea ce privește profilul de siguranță, la acest moment au fost raportate 15.778 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile de la debutul campaniei de vaccinare, ceea ce reprezintă o rată de raportare de 2,2 cazuri la 1.000 de doze administrate. In săptămana 17 mai - 23 mai au fost raportate un număr total de 442 de reacții adverse, majoritatea (84%) raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta mediană a persoanelor care raportează reacții adverse a fost de 37 de ani și nu au fost raportate reacții adverse severe, majoritatea fiind reacții comune, obișnuite, locale sau generale, de tip febră, durere de cap, dureri musculare. In săptămana 17 - 24 mai au fost 148 de echipe mobile operaționale și s-au vaccinat peste 10.762 de persoane. Foarte probabil că in viitor numărul persoanelor vaccinate cu echipe mobile va crește și, tocmai de aceea, cred că in momentul acesta către acest tip de strategie se indreaptă campania de vaccinare, este o experiență prin care au trecut și celelalte țări și era un moment, dacă vreți, anticipat, in care ne așteptam ca adresabilitatea persoanelor către centre fixe să se reducă, moment la care trebuie să creștem numărul de echipe care să se deplaseze in teritoriu și să asigure vaccinarea celor care iși doresc, evident, să se vaccineze. Cam atat am avut de prezentat. Cu permisiunea dumneavoastră, domnule secretar de stat, vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule preşedinte. Cateva cuvinte despre vaccinarea in cadrul operatorilor economici. Astfel, pană in acest moment, aici au demarat activitatea un număr de 432 de companii, de operatori economici, dintre care 53 din domeniul HoReCa. Toate aceste activități au fost desfășurate cu un număr de 119 echipe, care s-au deplasat și efectiv au desfășurat activitatea de vaccinare, astfel vaccinandu-se 33.326 de persoane. La fel ca și săptămana trecută, județul Brașov stă cel mai bine, cu un număr de 82 de companii, Alba cu 56, Hunedoara 24, Galați 23, Sibiu 22 şi aşa mai departe. Persoane vaccinate, la fel, Brașov 4.320 de persoane, Alba 3.663. In această săptămană incă 42 de operatori economici, care au peste 100 de angajați care doresc să se vaccineze, vor demara acțiunea, in 21 de județe și in municipiul București. Cateva exemple: Bosch, Terapia, DeLonghi, Uzina de Automobile Dacia, Transgaz, Azomureș, Radio Romania. 43 de operatori economici din 16 județe au finalizat procesul de vaccinare astfel pentru toți angajații și familiile acestora care au dorit să se vaccineze in acest fel. Cu privire la persoanele vaccinate cu ajutorul echipelor mobile și a centrelor mobile care sunt aferente spitalelor militare, avem un număr de 10.093 de persoane vaccinate prin această modalitate, avem 19 centre mobile care sunt active și un număr de 33 de echipe mobile. Toate acestea sunt activate și activează, de fapt; in Alba au vaccinat cele mai multe persoane - 1.885, in Ilfov - 1.636, in Dolj - 1.042 de persoane, spre exemplu. Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe data de 24 mai au fost efectuate 12.442 de misiuni de transport la nivel național. 24.936 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.800 de mijloace tehnice; 7.240 de persoane din MApN care au efectuat 3.266 de misiuni de transport, cu 3.265 mijloace tehnice. Acum, cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat: pană in data de 24 mai, am primit 11.698.359 de doze de vaccin, administrate 63% după cum urmează: pentru vaccinul produs de Pfizer-BioNTech - recepționate pană la 24 mai avem 7.913.159, dintre care administrate 5.922.984, ceea ce reprezintă 74,84%. Pentru Moderna avem recepționate 1.110.000, dintre care administrate 632.000, ceea ce reprezintă 56%. Pentru AstraZeneca avem, la data de 24 mai, recepționate 2.438.800, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson avem recepționate pană la data de 24 mai 236.400 de doze de vaccin. Cu privire la dozele pierdute, pană la 23 mai inclusiv s-au inregistrat 17.199 de doze pierdute, ceea ce reprezintă numai 0,23% din totalul dozelor utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor, in această săptămană mai așteptăm vineri o livrare de 128.400 de doze de vaccin de la Moderna și incă 135.100 de doze de vaccin de la Johnson and Johnson tot pentru vineri. Săptămana viitoare o să avem cea mai mare doză, o doză record de vaccin produs de BioNTech-Pfizer - 1.091.610 de doze de vaccin BioNTech-Pfizer. La fel, săptămana viitoare vor sosi alte 559.200 doze de vaccin produs de AstraZeneca, totalizand pentru luna mai 6.099.160. Pentru prima săptămană din... e aceeași săptămană de fapt, dar partea din iunie, o să avem de la Moderna 128.400, iar in luna iunie pentru această companie, pentru vaccinul produs de această companie vor sosi săptămanal tranșe insumand 706.800 de doze de vaccin - acestea sunt doze confirmate. Pentru BioNTech-Pfizer o să primim in fiecare săptămană peste un milion de doze, mai precis 1.091.610 doze in fiecare săptămană din luna iunie, totalizand 4.366.440 de doze de vaccin. Pentru AstraZeneca avem un estimat, incă nu sunt confirmate dozele, nici perioada de livrare - vorbim de 1.047.000 de doze aproximativ, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson avem pentru luna iunie, la fel, un estimat de 1.661.400 de doze. Acestea urmează a fi confirmate in zilele următoare, insă, dacă aceste chestiuni se confirmă, vom avea pentru luna iunie un total de doze care sosesc in Romania de 7.782.602 doze. Dacă ne uităm la numărul de doze, numărul de vaccinări administrate cu doză completă, vaccinări care să cuprindă şi cea de-a doua doză pentru vaccinurile care se administrează in acest fel, Romania se situează pe locul 8 la nivel european şi pe locul 19 la nivel global acestea fiind lucrurile şi strategia Romaniei, deci criteriile pe care le monitorizăm. Cam asta am avut, vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu! Aş vrea doar să mai adaug un aspect pe care l-am omis, legat de comunicare: Guvernul Romaniei a pregătit o campanie de comunicare, care va demara in curand pe toate canalele media, campanie care are ca element central partea emoțională ceea ce ne-a lipsit in toată această pandemie distanțarea fizică, care a fost necesară avand in vedere contextul pandemic şi riscul de imbolnăvire, şi vaccinarea este soluția prin care noi putem reveni unii langă alții, putem reveni la normalitate, aşa incat sperăm ca această campanie de comunicare să fie un plus in momentul de faţă in ceea ce priveşte conștientizarea importanței vaccinării ca metodă medicală corectă, sigură şi eficientă de revenire la normalitate. O să incepem partea de intrebări. Vă rog! Reporter: Vorbeați despre evenimentul din 31 mai - 1 iunie dedicat copiilor. Multă lume se intreabă unde anume. Vorbeați de centrele clasice de vaccinare. Dar vor mai exista și alte evenimente? Cum se va desfășura tot acest...? Valeriu Gheorghiţă: Aici aș vrea să explic puțin ce inseamnă acest maraton național. In primul rand, se adresează persoanelor care sunt eligibile pentru vaccinare - și aici vorbim de adolescenți de la 16 pană la 18 ani inclusiv; asta nu inseamnă că celelalte persoane nu se pot prezenta la vaccinare! Practic, fiecare centru de vaccinare va reprezenta un punct de maraton de vaccinare. In paralel, sigur, la nivelul fiecărui județ sunt deja propuse mai multe acțiuni de vaccinare, prin evenimente care nu sunt organizate in centre deja funcționale; in alte spații, mai atractive, incat să existe o abordare cat mai variată a procesului de vaccinare, mai ales că se adresează tinerilor care iși doresc lucruri poate nu atat de clasice, rigide, ci intr-un context care să fie, repet, mult mai atractiv pentru această grupă de varstă. Fiecare județ, pe langă activitatea de vaccinare propriu-zisă din centrele fixe, are libertatea să organizeze acțiuni de vaccinare particulare fie pentru această grupă de varstă, dar și pentru restul populației. Nu vreau să rămană cineva cu ideea că nu se vor vaccina și celelalte persoane, dar marcăm acest moment printr-o prioritizare pe tot programul de lucru, sau chiar pe un program extins in anumite centre, a tinerilor care sunt dornici să iși rea activitățile, să participe la diverse evenimente și pentru care cred că vaccinarea reprezintă o soluție. Şi sunt mulți tineri care iși doresc să se vaccineze, sunt solidari; pentru această grupă de varstă este importantă mobilizarea lor și cred că vor avea chiar un efect pozitiv asupra celor din familie - asupra părinților, asupra bunicilor - care vor vedea pană la urmă puterea exemplului și responsabilitatea persoanelor tinere. Reporter: Vorbeați și de alte locuri atipice pentru vaccinare - aeroporturi, de exemplu. Acolo cum va fi? La plecare, la sosire? Poate in vămi? Valeriu Gheorghiţă: In general, la sosire, pentru că omul are mai mult timp, chiar cand așteaptă bagajele. De pildă, se pot organiza, in diverse spații. In general, foarte probabil că se va opta pentru vaccin de la compania Johnson and Johnson, dar nu numai, tocmai pentru a ușura toată partea logistică. Depinde de persoane și cat timp au alocat atunci cand intră in țară. Şi, din acest punct de vedere, cel puțin pentru un segment populațional, va reprezenta o soluție, asta nu inseamnă că rezolvă complet campania de vaccinare, dar strategia noastră este tocmai de a organiza cat mai multe puncte de vaccinare, așa incat la orice pas să ne putem lovi, in ghilimele, de un astfel de loc in care ne putem vaccina. Realizator: Ați vorbit și astăzi şi ați spus și ieri in video conferința cu reprezentanții județelor din țară despre faptul că nu ajung informații la oameni despre vaccin, despre reacțiile adverse sau nici măcar despre unde sunt centrele de vaccinare. Atat in mediul urban, cat și in mediul rural sunt oameni care cred foarte multe teorii ale conspirației. De exemplu, sunt foarte mulți oameni care cred că vaccinarea este o afacere. Dacă ați avea in față o astfel de persoană cum ați convinge-o că nu e așa? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că de multe ori este greu să schimbi percepția unei persoane asupra unor teorii conspiraţioniste, insă cred că, atunci cand mesajul vine de la o persoană de incredere, şi aici cred că persoana cu cea mai mare autoritate și care beneficiază și de incredere este medicul, care este in măsură să ofere pe ințelesul persoanei respective toate informațiile de care are nevoie, trebuie să ințelegem și oamenii trebuie să ințeleagă in momentul de față că singura soluție care ne oferă o predictibilitate și un control pe termen lung din punct de vedere al pandemiei o reprezintă vaccinarea. Sigur că trecerea prin boală, infecția naturală iți conferă o protecție pe o perioadă delimitată de timp, insă nu ne oferă o protecție față de riscul de reinfecție cu tulpini virale mutante - și ne uităm la experiența altor țări, cum s-a intamplat și in India, care a trecut printr-un val important de imbolnăviri și, iată, in acest moment au tulpina care se asociază, practic, cu o creștere exponențială a numărului de cazuri. Ne uităm la experiența din Brazilia, ne uităm la experiența din Africa de Sud, in care oamenii care aveau anticorpi, care aveau dovadă de trecere prin boală s-au reimbolnăvit cu aceeași frecvență și cu același risc ca oamenii care nu trecuseră prin infecție cu tulpina inițială, tulpina virală din Wuhan. In acest moment, in Romania, situația epidemiologică este una bună, este favorabilă, pentru că avem o imunitate colectivă care este constituită atat din numărul de persoane vaccinate, cat și din cei care au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2 și foarte probabil că avem cel puțin de două pană la cinci ori mai multe persoane care au trecut prin infecția cu SARSC-CoV-2 decat cele care sunt in momentul de față diagnosticate și raportate, așa incat probabil că de la un județ la altul sau de la o regiune la alta avem o imunitate colectivă intre 30-35% și care poate să ajungă chiar pană la 50% și asta explică evoluția epidemiologică favorabilă in toate județele țării, indiferent de rata de acoperire vaccinală. Concret, cred că in momentul acesta discuția de la om la om este foarte importantă. Tocmai de aceea doar o campanie de comunicare și de informare la nivel central nu are cum să ofere suficiente informații particular, pentru fiecare persoană, care are convingerile ei, care are valorile ei, care are principiile ei, care are un anturaj particular, cred că doar intrand in bula fiecărei persoane, prin acei vectori care la nivelul comunității respective se bucură de cea mai mare credibilitate, indiferent cine este. De aceea, cred că toţi cei care işi doresc ca această campanie să ne asigure pană la urmă tuturor revenirea la normalitate, aşa cum ne-o dorim, trebuie să se implice in buna desfăşurare. Vedem peste tot oameni care, sigur, şi pe bună dreptate şi in mod legitim, sancționează poate anumite lucruri care nu au fost făcute așa cum trebuie. Nu ințeleg ce, şi aici mă refer pe zona de comunicare, nu ințeleg ce sau cine a reținut persoanele respective să aibă un demers, personal sau prin instituția pe care o reprezintă, in tot ceea ce inseamnă comunicare și informare. Este loc pentru toată lumea și, de altfel, despre asta vorbim, despre o abordare integrată, o abordare cat mai largă a comunicării și a informării. Nu putem să așteptăm doar o campanie de comunicare la nivel central. Pentru că, indiferent de cat de bine ar fi organizată de efectuată, nu are cum să ajungă la fiecare om in parte, indiferent de cat de mult ne-am dori asta. Avem nevoie să ne manifestăm in mod proactiv spiritul civic și să ințelegem că, in momentul de față, societatea in general are nevoie de noi toți. Nu putem să așteptăm doar la cei din jurul nostru să facă ceva. Reporter: Puteți să ne spuneți ce număr estimativ al romanilor care au trecut prin boală, nu cel oficial, ați spus că intre două și pană la cinci ori mai mult, dar este totuși o diferență mare. Valeriu Gheorghiță: Probabil că vorbim de circa șase milioane de persoane care au istoric de trecere din boală. Datele de la sfarșitul anului 2020, datele de seroprevalență ne arătau in perioada in care rata de incidență cumulată a cazurilor era de unu la mie, datele de seroprevalență arătau o rată de trecere prin boală de circa șase la mie, deci, practic, de șase ori mai mult. Sigur că această rată este o medie și nu reflectă in mod fidel ceea ce se intamplă la nivelul fiecărei regiuni geografice. Insă, județe precum Suceava, unde avem cea mai mică rată de acoperire vaccinală, stau foarte bine din punct de vedere al evoluției numărului de cazuri. O mare parte dintre persoanele din acel județ au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2. Și este și unul dintre motive, cel puțin in cazul celor care știu că au trecut prin infecție, să amane decizia de vaccinare. Deci, avem la acest moment, ne-am uitat pe date, un procent de circa 30% din cei cunoscuți cu infecție SARS-CoV-2 in antecedente care s-au vaccinat. Deci, practic, dacă ne uităm doar la datele pe care le avem in evidență la acest moment, avem aproape cinci milioane de persoane care au un anumit grad de imunitate. Dacă ne uităm la estimarea numărului real al persoanelor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, probabil că vom ajunge undeva la circa 8-9 milioane de persoane care in momentul de față, in Romania, au un anumit grad de imunitate. Dar asta nu inseamnă că s-a rezolvat problema. De ce? Pentru că riscul de reinfecție este crescut pentru acele tulpini virale mutante. Și, din punct de vedere al unei epidemii, in general circulă și se vor regăsi in circulație acele tulpini virale care sunt cele mai adaptate și care nu sunt acoperite de vaccinuri sau de răspunsuri imune. Este un proces de adaptare, este un proces natural, pe care din punct de vedere medical il știm, il anticipăm. Tocmai de aceea, vaccinarea va reduce riscul de reinfecție cu aceste noi tulpini. Altfel, noi creăm in mod natural o presiune de selecție și diminuăm circulația tulpinilor virale, tulpina inițială, tulpina din Wuhan, prin trecerea prin boală, insă, odată cu apariția unor tulpini virale mutante, trecerea prin boală nu ne mai oferă protecție semnificativă. Tocmai de aceea, avem nevoie de vaccinare, pe de o parte pentru a crește numărul de persoane care nu mai sunt receptive la boală, care nu mai au un risc crescut de imbolnăvire și, pe de altă parte, pentru a crește protecția față de aceste noi tulpini virale mutante. Este important să ințelegem că pandemia nu s-a terminat și avem nevoie de consolidarea acestui tip de răspuns foarte bun din punct de vedere epidemiologic; altfel, in perioada lunilor următoare este foarte probabil, pentru că și această boală - COVID-19 - va căpăta in viitor un caracter sezonier, ca orice altă viroză respiratorie dată de infecția cu coronavirusurile comunitare. Deci, se așteaptă ca in perioada sezonului rece să avem o creștere a numărului de cazuri. Cu atat mai mult cu cat numărul celor receptivi incă la această infecție va fi mare. Da, și in sezonul respectiv, evident, coincide cu creșterea in general a virozelor respiratorii. Deci, este important să ințelegem că pandemia nu a trecut și trebuie să ne concentrăm pe vaccinarea persoanelor vulnerabile, care in viitor vor fi cele mai afectate, bineințeles, chiar dacă vorbim de cazuri izolate, de focare doar de imbolnăvire, și nu mai vorbim de un impact foarte mare. Cred că o boală prevenibilă prin vaccinare, cum este in momentul de față COVID-19 este trist să constați că sunt in continuare oameni care, din păcate, iși pot pierde viața din cauza acestei boli, in condițiile in care avem la indemană un vaccin care, iată, s-a dovedit sigur, care este sigur, care și-a dovedit eficiența și care ne aduce intr-o viață cat se poate de normală. Sunt peste 1,5 miliarde de doze administrate la nivel global, peste 150 de milioane de persoane vaccinate in Europa. La acest moment, datele sunt cat se poate de solide şi nu mai avem motive să propagăm tot felul de idei legate de siguranța şi eficiența acestor vaccinuri. Reporter: Vă rog să imi mai permiteți o singură intrebare in legătură cu campania media. Astăzi, premierul a numit această campanie că ar vrea să fie una mai gălăgioasă. Dvs. aţi numit-o campanie emoțională. Cum aţi stabilit de ce mesaje au nevoie oamenii? Valeriu Gheorghiţă: Oamenii, in opinia noastră, trebuie să ințeleagă că am fost intotdeauna şi suntem intotdeauna preocupați de grijile, de preocupările, de fricile, de temerile lor şi nu ne interesează cifre, nu ne interesează statistici. Pe noi ne interesează, in final, ca fiecare persoană care dorește să se vaccineze să poată să facă acest lucru şi trebuie să facem prin orice mijloace să diminuăm teama oamenilor, să spulberăm neincrederea. Cum? Prin profesionalism, prin dedicare, prin muncă şi prin a demonstra concret că ne preocupă grija şi nevoia oamenilor. Tocmai de aceea această campanie, pe care ne dorim să o mediatizăm şi să o putem amplifica cat mai mult in perioada următoare, are in centru partea emoțională, pentru că vrem sau nu, această pandemie, pe langă consecințele medicale, a adus, in acelaşi timp, o seri de consecințe de natură socială, psihică foarte importante. Sunt oameni care au rămas cu sechele pentru toată viața. Sunt familii destrămate, sunt oameni care şi-au pierdut oamenii dragi - toate aceste lucruri contează şi trebuie să ințelegem că vaccinarea este un bun al tuturor, este un drept al tuturor şi ceea ce facem şi ceea ce ne dorim să facem sunt acele acțiuni care să crească increderea oamenilor in sistemul medical, in știință in general, in autoritate, dacă vreți, şi in toţi cei care, pană la urmă, ne dorim ca din punct de vedere al sistemului de sănătate lucrurile să meargă intr-o direcție cat se poate de bună, incat fiecare să-şi găsească locul potrivit şi momentul potrivit să se vaccineze. Reușita campaniei de vaccinare o putem declara atunci cand ultima persoană care şi-a dorit să se vaccineze va putea face acest lucru in siguranță. Pană la acel moment avem foarte mult de muncă şi suntem aici tocmai in sprijinul tuturor celor care, in momentul de faţă, doresc să se vaccineze, dar şi al celor care incă ezită, care nu sunt hotărați şi cred că rolul nostru determinant este acela de a putea schimba mentalități. Reporter: Spuneați că cea mai importantă este comunicarea, iar cei din numite localități, sate, comune ş.a.m.d. nu ar trebui să aștepte ca totul să se intample la nivel central. Care ar fi sfatul pentru primari, pentru prefecți, pentru cei din acest domeniu astfel incat să-i atragă pe oameni spre vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Unul dintre mesajele mele acesta a fost, de a identifica, la nivelul fiecărei comunități, acele persoane in care populația are cea mai mare incredere, indiferent de cine e persoana respectivă, că este preot, invățător, polițist, primar, tot ce inseamnă reprezentanți ai unei comunități, ei trebuie, in mod deosebit cei care, sigur, işi doresc acest lucru, pentru că nu putem forța oamenii, dar cei care cred in beneficiile vaccinării, in importanța vaccinării cred că este momentul să-i implicăm mai mult in acest demers, care este unul social, care nu este un demers al unei singure instituții, al unui comitet național de vaccinare. Este un demers social, este un demers al intregii societăți şi cred că mai mult ca niciodată trebuie să dăm dovadă de ințelepciune. Tot vorbim toată ziua, de solidaritate, de responsabilitate şi de grija unuia faţă de celălalt - sunt elemente fără de care nu putem să mergem mai departe. Oamenii ințeleg, oamenii percep acest lucru şi tocmai de aceea se tem să se vaccineze pentru că nu au incredere. Nu au incredere in informațiile pe care le au şi vor crede, bineinţeles, ceea ce aud de la prieteni, de la televizor de multe ori, de la alte persoane din cercul celor apropiați. Cred că in felul acesta, prin implicarea celor care se bucură de credibilitate, putem, cel puțin pentru o parte dintre persoane, să reușim să ii facem să ințeleagă altfel beneficiile și importanța vaccinării. Reporter: Aţi beneficiat sau beneficiați de sprijin din partea autorităților locale, pentru că ați spus că, practic, ar trebui să se implice mai mult. Care a fost răspunsul pană in acest moment? S-au implicat suficient de mult? Vedem că in mediul rural, practic, este cea mai mare problemă. Valeriu Gheorghiţă: Din punctul meu de vedere, și iarăși a fost un element pe care l-am transmis de fiecare dată, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat de la nivelul fiecărui județ. Nu a fost simplu ca in aceste cinci luni de la debutul campaniei de vaccinare să organizăm, intr-un sistem cum este Romania, practic, am inceput aproape de la zero, am creat o infrastructură logistică, incat, totuși, peste 4,1 milioane de persoane au putut să se vaccineze, intr-un sistem relativ bine organizat. Este un efort fără precedent și o organizare și o colaborare interinstituțională extrem de bine pusă la punct. Dar asta nu inseamnă că nu mai sunt lucruri de făcut de aici inainte. Campania este dinamică, am ajuns, foarte probabil, la plaja populațională ezitantă, nehotărată și bineințeles că de aici inainte munca noastră va deveni mult mai grea, mult mai complicată. Sigur că oamenii, după atatea luni de pandemie, sunt obosiți, sunt epuizați, dar iată că avem concret pași către revenirea la normalitate. Şi vaccinarea, pe langă celelalte măsuri deja instituite, implementate și pe care oamenii, in marea lor majoritate, au ințeles să le respecte, ne aduce acolo unde ne-am dorit cu toții in toată această perioadă. De asemenea, le mulțumesc și celor care au respectat măsurile de prevenție și celor care au ales să se vaccineze, pentru că efortul fiecăruia are beneficii in jurul fiecăruia care se vaccinează. Reporter: A doua intrebare. Dacă ne puteți spune cand am putea avea mai exact un răspuns din partea Agenției Europene a Medicamentului in ceea ce privește vaccinarea celor din categoria 12-15 ani, dacă s-ar putea intampla acest lucru in luna iunie. Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că pană la finalul lunii mai, se așteaptă pe 29-30 mai să se acorde această recomandare de autorizare și, ulterior, Comisia Europeană va acorda autorizarea. Insă, sigur, in funcție de datele pe care experții le vor evalua, dacă vor solicita alte date vom vedea, dar acesta este un termen avansat ca la sfarșitul acestei luni să se facă recomandarea de autorizare. Reporter: In conferința anterioară ați enumerat cateva ținte pe care doriți să le atingeți pe parcursul campaniei de vaccinare, la sfarșitul lunii mai 5 milioane, la sfarșitul lunii iulie 7 și la sfarșitul lunii august 8 milioane. Aș dori să știu dacă numărul copiilor care se vor vaccina va fi luat in calculul atingerii acestor ținte sau țintele privesc strict populația adultă? Valeriu Gheorghiţă: Nu, vorbim de populație eligibilă și cred că atunci cand organizăm și elaborăm o strategie de vaccinare trebuie să ne stabilim niște ținte pe care ne dorim să le atingem. Totul este dinamic și variază foarte mult de dorința oamenilor de a se vaccina. Pentru noi este esențial, pe de o parte, să asigurăm un cadru logistic cat mai larg cu putință, incat, repet, oamenii să aibă acces imediat la vaccinare și, de asemenea, in paralel să intensificăm tot ce inseamnă comunicare și informare, așa incat, iarăși, oamenii să aibă informațiile pe baza cărora vor putea decide ce fac mai departe. Deci, vorbim de populație eligibilă, nu neapărat populație adultă. Reporter: Au fost organizate diverse webinarii pentru mai multe categorii socio-profesionale. Aş dori să ştiu dacă aveţi in plan să faceţi activități de informare privind vaccinarea in școli, in speranța că mesajul respectiv nu ajunge doar la copil, ci și la familia acestuia. Valeriu Gheorghiţă: Au fost deja intreprinse mai multe acțiuni de comunicare in școli. Ministerul Educației a intreprins o serie de activități in acest sens, chiar in colaborare cu anumite unități sanitare, cu personal medical. De asemenea, organizații internaționale - UNICEF a avut o campanie de comunicare şi de informare -,și cu siguranță aceste activități vor fi reluate in perioada următoare, pentru că este o mare nevoie de informare, mai ales in perspectiva autorizării vaccinurilor și pentru populația pediatrică, pentru copii. Reporter: Bună ziua! In ultima perioadă au tot circulat pe internet niște video-uri in care se specula că din cauza vaccinurilor s-ar crea un soi de magnetism in jurul brațului - erau experimente cu o monedă sau cu un magnet... Credeți că astfel de experimente care circulă pe internet i-ar putea descuraja pe tineri să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: In niciun caz. Tinerii noștri sunt mult mai deștepți decat cred cei care propagă asemenea filmulețe, care sunt penibile, să fim serioși. Astea sunt desene animate. Reporter: Şi dacă pe unii dintre ei i-ar descuraja sau ar crede in aceste speculații, cum i-aţi convinge? Valeriu Gheorghiţă: Tinerii din ziua de astăzi interacționează și au prieteni, și chiar dacă ei, eventual, ar putea crede asta, sigur vor discuta cu prietenii lor și nu pot, asemenea materiale nu pot să penetreze, adică au un impact foarte mic. Adică sunt atat de penibile incat nu pot să depășească un nivel de acceptare. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Există un sondaj realizat de Consiliul Național al Elevilor pe un număr de peste 3.300 de elevi; o parte dintre ei sunt nevaccinaţi, iar dintre cei nevaccinați, mai multe jumătate nu vor să se vaccineze, pentru că le este teamă de reacțiile adverse. Au enumerat in acele răspunsuri și teama apariției unei infertilității pe termen lung. Totodată, mai spuneau elevii că in școlile in care ei studiază nu există comunicare cu profesorii, cu medicii din școală in legătură cu vaccinarea și spun pediatrii că este nevoie de o informare atat a părinților, cat și a profesorilor. Aveți de gand să faceți ceva in această situație, avand in vedere că așteptăm un maraton de vaccinare pentru adolescenți? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță, partea de informare este extrem de importantă, mai ales pentru copii. Şi ați ridicat o problemă extrem de importantă și asupra căreia cred că trebuie să avem o abordare cat se poate de fermă și de a elimina orice dubiu in acest sens, și anume așa-zisul risc de infertilitate: nu există asemenea risc. Este o gravă dezinformare care se propagă in spațiul public. Pe platforma națională - vaccinare-covid.gov.ro există un material foarte detaliat, la Doza de claritate, care demontează această informație, care de cateva luni circulă, sau a circulat, dar in perspectiva autorizării la copii evident că capătă din nou amploare. In niciun caz nu s-a dovedit că aceste vaccinuri cresc riscul de infertilitate. S-au speculat o serie de, sigur, mecanisme, dar care nu au nicio bază științifică care să certifice acest lucru. Deci in niciun caz. Și am transmis colegilor mei din Grupul Științific; săptămanal organizăm sesiuni de intrebări și răspunsuri pe pagina de socializare RoVaccinare și una dintre principalele teme abordate in perioada următoare este chiar legat de acest subiect. Insă, cred că da, este nevoie in școală, in general, să existe o colaborare fie cu medicul de școală, fie cu pediatrii care să explice copiilor, dar și părinților, poate in acele ședințe cu părinții, online, să fie invitat un medic și să explice, punct cu punct, principalele aspecte legate de beneficiile vaccinării, de riscuri, care este profilul de siguranță. Insă, pentru acest lucru, avem nevoie, evident, de autorizare, ca să vorbim in cunoștință de cauză și cu date concrete, și nu doar pe date care reies din anumite studii. Sunt deja date care provin din Israel; Israelul deja vaccinează copiii intre 12-15 ani. Avem deja in Canada, Statele Unite, așa incat datele se acumulează și din viața de zi cu zi, și nu doar din studiile efectuate. Reporter: Și dacă ne mai puteți spune cum va demara această campanie de vaccinare in gări. Spuneați și de acele puncte de vaccinare intre blocuri. Cum se va desfășura acest proces și cand va incepe? Valeriu Gheorghiță: Nu trebuie să inceapă la nivel național intr-o zi. Progresiv, in funcție de capacitatea de organizare a fiecărui județ, a fiecărei localități in parte pot să inceapă deja aceste activități. Ținand cont de faptul că in perioada următoare vremea va fi mai bună, pot să fie organizate corturi, puncte care sunt ușor de amplasat, respectand toate condițiile, așa cum se intamplă, de pildă, la un centru de tip drive- through și se va asigura o zonă de vaccinare, o zonă de așteptare, cu o supraveghere medicală, cu trusă de urgență, cu tot ce ne trebuie pentru a asigura acele condiții de siguranță, condiții favorabile pentru vaccinare. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ințeleg mai bine: vaccinul acum a fost realizat după modelul tulpinii Wuhan. El este suficient pentru a fi eficient și față de celelalte tulpini sau trebuie ca un vaccin nou să conțină și celelalte tulpini - indiană, braziliană etc? Valeriu Gheorghiță: Din fericire, vaccinurile actuale, toate, sunt eficiente și pentru noile tulpini virale circulante, tulpini care au aceste mutații; mutații care, pe de o parte, scad activitatea neutralizantă a anticorpilor sau cresc riscul de transmitere, de contagiozitate. De ce se intamplă asta și care e diferența față de imunitatea obținută prin boala naturală? Titrul, nivelul de anticorpi neutralizanți, adică acei anticorpi care se lipesc de virus și impiedică intrarea lui in celule, este mult mai mare după vaccinare decat după boala naturală. Și tocmai de aceea, avand un nivel crescut al anticorpilor, avem o menținere a eficienței și a protecției chiar și față de aceste tulpini virale mutante. Asta este vestea bună. Insă, nu avem garanția că, pe termen lung, aceste variante virale nu vor căpăta și alte mutații de rezistență, care vor reduce semnificativ eficiența vaccinurilor. Tocmai de aceea, mesajul nostru este să beneficiem și să consolidăm acest răspuns vaccinandu-ne intr-un număr cat mai mare, tocmai pentru a ne feri in viitor și de eventualele infecții cauzate de variante virale mutante. Reporter: Și vreau să revin puțin la această noutate a centrelor sau punctelor de vaccinare de după blocuri, gări, aerogări. Zonele acelea nu sunt curate, asta este clar; se pot organiza acolo puncte corespunzătoare din punct de vedere igienic? Valeriu Gheorghiță: Evident că se vor identifica zonele potrivite, nu se va face rabat, ca și pană acum, de la condiții de siguranță, de la condițiile care pot să respecte anumite norme sanitare care pot impune vaccinare sau unde să se desfășoare vaccinarea. Dar trebuie să ințelegem: vaccinarea este un act medical in care o persoană, in urma unui triaj medical, este vaccinată și este supravegheată. Sunt activități de vaccinare in țările in curs de dezvoltare in care condițiile sunt mult sub ceea ce am considera noi că a trebui să fie un standard. Vaccinarea nu trebuie să se efectueze doar intr-o unitate medicală, in spital. Vorbim, in momentul actual, de o campanie de vaccinare care vizează un număr foarte mare de persoane. Dacă vom aștepta doar să se prezinte persoane in centre de vaccinare, atunci cu siguranță vom ajunge intr-un moment in care nu se vor mai prezenta persoane. Nu, că nu mai sunt disponibile suficiente persoane al căror program să se plieze cu activitatea in centru de vaccinare. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb cand va incepe programul acesta Orașul vaccinează satul și dacă vor exista sesiuni de informare ale locuitorilor inainte de sosirea echipelor mobile - poate din partea persoanelor pe care le-aţi enumerat anterior - sau dacă medicii și asistenții pur și simplu vor merge din poartă in poartă și vor răspunde la intrebările oamenilor și apoi vor intreba dacă sunt de acord să se vaccineze. Valeriu Gheorghiţă: Ne dorim să avem o abordare integrată atat a procesului de vaccinare, cat și oferirea unor servicii medicale la pachet - practic, de evaluare a stării de sănătate, in parteneriat cu diverși furnizori de servicii medicale care și-au exprimat disponibilitatea de a face acest lucru. Fie screening-ul bolilor cardiovasculare, fie screening-ul altor boli cronice. Sunt localități in care accesul la servicii medicale, in general, este limitat, și tocmai de aceea, complementar cu activitatea propriu-zisă de vaccinare, ne dorim să integrăm și alte servicii medicale, alte pachete de servicii. Mai mult decat atat, ceea ce am observat, in general, in populația din mediul rural: de la momentul la care se face o listă, de pildă, cu doritorii de vaccinare și pană cand ajunge echipa de vaccinare, sunt mulți care renunță, din diverse motive - pentru că au auzit că vecinul s-a vaccinat și că l-a durut umărul două zile, și atunci se sperie. Deci, este important să existe și partea de informare medicală, complementar cu activitatea propriu-zisă de vaccinare. Nu vom putea asigura un număr crescut de persoane vaccinate dacă nu există o informare corectă, onestă, transparentă a oamenilor legată de beneficiile vaccinării și de riscuri. Insă sunt persoane pentru care decizia de a se vaccina nu se bazează doar pe argumente medicale. Reporter: Deci va exista şi varianta aceasta ca medicul, asistentul să meargă din poartă in poartă. Am văzut, de exemplu, la maraton că foarte mulţi... Valeriu Gheorghiţă: Da. Si se și practică deja in multe localități acest gen de informare door to door. Reporter: Perfect! Și incă o intrebare, vă rog - despre aprobarea vaccinului Pfizer pentru copiii care au intre 12 și 15 ani de către Agenția Europeană a Medicamentului. Dacă serul va fi aprobat pe 29-30 mai, cum aţi spus, de cand va incepe să fie administrat in Romania și dacă mai trebuie bifați anumiți pași inainte de acest moment. Valeriu Gheorghiţă: Reglementările sunt foarte clare: de la momentul la care Agenția Europeană a Medicamentului recomandă autorizarea, Comisia ia act de această recomandare și acordă autorizarea propriu-zisă. Ulterior, se face traducerea rezumatului caracteristicilor produsului in limba romană, pentru țara noastră, și de la acel moment autorizarea este recunoscută in țara noastră și vaccinul poate să inceapă să fie administrat. Noi am avut o ședință de lucru cu experți, inclusiv pediatri, medici de familie, in cadrul CNCAV, și, practic, nu avem nevoie de o reorganizare a activităților in centrele de vaccinare destinate pentru copiii cu varstă intre 12 și 15 ani. Sunt aceleaşi proceduri medicale. Evident că avem nevoie de consimțămantul părinților sau al tutorelui legal și, de asemenea, copiii pot să fie vaccinați și in cabinetele de medicină de familie, ținand cont de faptul că vom putea distribui și vaccin Pfizer in rețeaua de medicină de familie. Ca atare, avem iarăși o abordare multiplă, cu identificarea mai multor mijloace prin care copiii pot să beneficieze de vaccinare. Reporter: Iar dacă serul va fi autorizat pe 29-30 mai, există vreo posibilitate ca la maraton să meargă și copiii care au intre 12 și 15 ani, cu părinții? Valeriu Gheorghiţă: Cred că de la momentul recomandării de autorizare mai durează cateva zile pană cand se definitivează celelalte etape, traducerea și recunoașterea autorizării in toate statele membre. Este puțin probabil ca pe 1 iunie să fie toate etapele parcurse. Reporter: La discuția cu prefecții ați primit vreo propunere inedită, cum să ii convingă pe oameni, cum să ii atragă la vaccinare? Mă gandesc că poate au avut idei mai deosebite la acea discuție. Valeriu Gheorghiţă: Sigur că, aici, fiecare, in fiecare județ s-au găsit sau s-au propus o serie de soluții, inclusiv organizarea de tombole, organizarea de activități, atragerea celor care pot să crească increderea populației in vaccinare, implicarea reprezentanților cultelor religioase, de la fiecare județ la altul a fost o serie de propuneri. Domnule doctor, dacă vreți să mai completați. Călin Alexandru: Da, aș vrea să completez, pentru că domnul doctor Valeriu Gheorghiță, in modestia dansului, nu a dat una dintre informații. Deci, una dintre propuneri din partea prefecţilor a fost ca dansul sau domnul doctor Arafat să se prezinte in județul respectiv ca să efectueze activitate de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Da, a fost o solicitare să mergem in mai multe centre de vaccinare. Sigur, eu am toată disponibilitatea, aș merge chiar in fiecare centru de vaccinare dacă programul meu mi-ar permite, aș merge in fiecare comună din țara asta să asigur vaccinarea oamenilor, dacă aș putea aș face acest lucru. Reporter: Tot ieri, in cadrul videoconferinței, au fost reprezentanți din județe, prefecţi sau DSP, nu știu exact cine, care spuneau că preoții nu sunt de acord ei cu vaccinul și atunci nici mesajul nu il transmit mai departe. Veți mai avea intalniri cu reprezentanții cultelor? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că oricand este loc de dialog și de a prezenta, poate, date suplimentare, de care, pe bună dreptate, oamenii au nevoie, insă nu cred că vom ajunge vreodată să avem un segment populațional in care rata de acceptare a vaccinării să fie de sută la sută. Este dreptul fiecărei persoane de a decide, in baza propriilor valori, convingeri, cultură și alte aspecte care țin de viața personală, de viața individuală, legat de vaccinare. Pană la urmă vaccinarea este un act voluntar, este un act in care fiecare decide ce trebuie să facă. Datoria noastră este, repet, să asigurăm toată infrastructura necesară vaccinării, să creștem accesul la vaccinare, să respectăm principiile de etică și de echitate socială și, mai departe, decizia sigur că revine fiecăruia dintre noi dacă ne vaccinăm sau nu. Reporter: Am și eu o intrebare, dacă se poate. Ştim că au fost discuții in ceea ce privește vaccinul anti-COVID care ar putea fi contra cost, ce ar trebui să știe cei care probabil nu sunt convinși sau nu s-au vaccinat pană in acest moment, va fi sau nu contra cost vaccinul anul viitor, probabil? Valeriu Gheorghiţă: Campania de vaccinare actuală are niște principii foarte clare și unul dintre ele este faptul că vaccinarea este gratuită și este un aspect care este valabil in toate țările in care se organizează campania de vaccinare. In momentul de față nu s-a pus problema de a schimba actuala strategie de vaccinare, insă, peste ani de zile, nu știm, evident, și vaccinarea impotriva COVID-19 cu siguranță va face parte din programul național de vaccinare al fiecărei țări in parte, identificandu-se poate anumite grupe populaționale la risc, să dezvolte forme severe, mai departe politicile de sănătate vor fi elaborate de fiecare țară in parte. Nu au ajuns discuțiile pană la acel nivel. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă se poate. In curand o să inceapă şi vaccinarea celor care au intre 12 și 15 ani, credeți că ar fi nevoie de o nouă campanie de vaccinare, poate țintită către această categorie? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Pentru că lucrurile nu trebuie privite separat, copiii au nevoie de prezența părinților, părinții care s-au vaccinat au o probabilitate mare să dorească să iși vaccineze și copiii. Tocmai de aceea abordarea trebuie să fie una integrată și nu separată. Reporter: Sunt părinți, i-am auzit chiar eu, care s-au vaccinat, dar au dubii in ceea ce privește vaccinarea copiilor și se temeau exact de acelaşi aspect al infertilităţii. Valeriu Gheorghiţă: Sigur, toate aceste temeri, preocupări necesită o abordare, așa cum am spus, foarte fermă, profesionistă, din partea oamenilor cu expertiză in acest domeniu, și datele trebuie prezentate cat se poate de clar, incat să nu existe niciun dubiu din acest punct de vedere. Mulțumim frumos. Andrei Baciu: Mulţumim mult. O zi bună! 2021-05-25 15:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-25-03-47-01big_sigla_guvern.pngVideoconferință cu prefecții Știri din 24.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectii1621863289Galerie foto Declaraţii ale premierului Florin Cițu la videoconferința cu prefecții [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua, domnule ministru, bună ziua, doamnelor şi domnilor prefecţi! Am vrut să ne vedem astăzi pentru că a venit momentul, ştiam că vine acest moment, in care va trebui să depunem şi mai mult efort pentru a impulsiona campania de vaccinare. Avem rezultate bune in ceea ce priveşte pandemia. Asta inseamnă că a funcţionat campania de vaccinare. Dar este clar că vreau să ne asigurăm că reducem la minim şansele unui al patrulea val. Vreau să ne asigurăm că romanii sunt vaccinaţi, ca să nu avem probleme cu alte tulpini, din India, Anglia şi aşa mai departe. Deci e important să continuăm ce am inceput şi a mers bine pană acum, dar trebuie să schimbăm puţin strategia şi să invăţăm din ce a mers bine pană in aceste zile. In primul rand, am văzut că a mers foarte bine cand am făcut acele maratoane. Este clar că e nevoie de astfel de acţiuni in fiecare oraş din ţară, in fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, să avem astfel de maratoane, pentru că se pare că acolo avem cel mai mare succes in ceea ce priveşte campania de vaccinare in aceste momente. Al doilea lucru important - trebuie să aducem vaccinul mai aproape de cetăţeni. Avem rezultate bune, dacă ne uităm la oraşe sau la zonele urbane. Dar dacă ne uităm la zona rurală, rezultatele nu sunt la fel de bune. Și aici avem nevoie de soluții și de la dumneavoastră și domnul Gheorghiță o să vină cu cateva propuneri, ca să putem să aducem vaccinul cat mai aproape de oameni. Am văzut cațiva primari care au venit cu cateva sugestii bune, poate invățăm de la ei cate ceva, dar trebuie să vă implicați cu toții in această perioadă, ca vaccinul să fie disponibil tuturor romanilor. Și aici vreau să fac o clarificare, vaccinul gratuit trebuie să fie disponibil tuturor romanilor. Pentru că in Romania vaccinul este gratuit și rămane gratuit. Nu există nicio discuție, in acest moment, in Guvernul Romaniei de a schimba lucrurile. Din contră, deja avem comenzi făcute pentru a continua campania de vaccinare și in toamnă, pentru a continua campania de vaccinare și anul viitor, pentru că nu știm exact cum va evolua pandemia. Deci in Romania, vaccinul este gratuit, nu a existat nicio discuție in Guvern care să schimbe acest lucru și rămane gratuit in această perioadă. Ne vedem astăzi pentru a ne asigura că nu ne relaxăm in ceea ce privește campania de vaccinare. Da, relaxăm din condiții, pentru că, e adevărat, vedem că există o imbunătățire a ratei de pozitivare, deci o scădere a ratei de pozitivare, dar trebuie să continuăm campania de vaccinare și este important pentru noi, chiar dacă lucrurile se relaxează pe partea de pandemie. De aceea ii avem astăzi aici pe ministrul de interne, dar și pe domnul Gheorghiță, să ne spună exact cum stăm cu situația și ce putem să facem. Asta e important, cu ce putem să vă ajutăm pe dumneavoastră, cum să vă implicați dumneavoastră ca să putem să continuăm cu această campanie. Domnule ministru, cam asta era ce voiam eu să spun. Aș vrea ca in continuare să răman să văd și ce spuneți dumneavoastră, dar și domnul Gheorghiță. Vreau să văd cu ce propuneri vine domnul Gheorghiță. Vă mulțumesc! 2021-05-24 16:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf1214.jpgPremierul Florin Cîțu și miniștrii Cabinetului au fost prezenți, sâmbătă, în centre de vaccinare din întreaga țarăȘtiri din 23.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-i-mini-trii-cabinetului-au-fost-prezenti-sambata-in-centre-de-vaccinare-din-intreaga-tara 2021-05-23 09:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_f_citu_._vaccinare.jpgVizita premierului Florin Cîțu la Centrul de vaccinare de la Circul Metropolitan BucureștiȘtiri din 22.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-de-la-circul-metropolitan-bucure-tiGalerie foto Declarații ale premierului Florin Ciţu, după vizita la Centrul de vaccinare de la Circul Metropolitan București [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Astăzi avem o zi specială, așa cum v-am promis - membrii Guvernului au ieșit in stradă, au venit alături de oameni, pentru a promova campania de vaccinare. Pană acum arată foarte bine. Am văzut cateva dintre acțiunile colegilor mei din guvern și arată foarte bine. Trebuie să accelerăm campania de vaccinare. Vedeți, astăzi avem un progres, am eliminat obligativitatea portului măștii in spațiul public sau in spații deschise in zone neaglomerate tocmai pentru că am avut o campanie de vaccinare care a mers foarte bine, o campanie de vaccinare care s-a văzut intr-o rată de pozitivare in scădere şi, de aceea, am luat aceste măsuri. Avem multe măsuri de luat in perioada următoare, toate depind de campania de vaccinare. Cu cat accelerăm campania de vaccinare, e singura soluție de a scăpa de pandemie, cu atat putem să luăm aceste măsuri mai repede. Ii felicit pe colegii mei pentru ceea ce au făcut astăzi. Imi pare bine că au ieșit și eu sper că este prima acțiune dintr-un lung șir de acțiuni pe care le vor face in perioada următoare de promovare a campaniei de vaccinare. Este o campanie de vaccinare asumată de intreg Guvernul, este o campanie de vaccinare pentru viață, pentru romani, veţi mai vedea cateva acțiuni pe care le vom face in perioada următoare de la guvern, dar avem nevoie și de susținerea societății şi imi pare bine, am văzut astăzi oameni care sunt fericiți, sunt foarte binevoitori și vor să vină să se vaccineze ca să trecem mai repede peste această pandemie. Cu cat ne vaccinăm mai repede - și avem dozele să ne vaccinăm foarte repede -, cu atat vom invinge mai repede această pandemie. Doar impreună invingem pandemia. Dacă aveți intrebări, cate maximum două intrebări. Reporter: Domnule premier, la această oră s-au vaccinat 4.086.224 de romani, asta inseamnă că pană la 1 iunie, pentru a atinge ținta de 5 milioane de romani, ar trebui ca zilnic să fie vaccinați 91.377 de romani. Florin Ciţu: Da. Reporter: In opinia dumneavoastră, credeți că se va atinge această țintă? Care ar fi consecințele dacă nu se atinge această țintă de 5 milioane de romani pană la 1 iunie și cine se face responsabil? Florin Ciţu: Ținta sau campania de vaccinare are un scop clar: să scăpăm de pandemie. Avem aceste borne, acest ținte tocmai pentru a da predictibilitate campaniei de vaccinare. Vrem de la 1 iunie să venim cu alte măsuri și, am spus, acestea sunt cateva lucruri pe care le luăm in calcul la 1 iunie. Am luat deja cateva măsuri inainte să ajungem la 1 iunie tocmai pentru că această campanie de vaccinare a mers mai bine decat ne așteptam. Impreună cu echipa CNCAV și ceilalți, și Ministerul Sănătății, ne gandim la măsuri pe care să le luăm in perioada următoare pentru a impulsiona campania de vaccinare. Una dintre ele este astăzi, in care toți membrii Guvernului au ieșit in stradă pentru a susține campania de vaccinare. Vom avea şi săptămana viitoare altele. Reporter: Domnule premier, nu toţi membrii Guvernului au ieșit astăzi in stradă; sunt și membri ai executivului care nu au ascultat indemnul dumneavoastră. Ce mesaj aveți pentru aceștia? Florin Ciţu: Suntem la jumătatea zilei, stați puțin să vedem pană la finalul zilei, sunt sigur că vor ieși toți. Reporter: Referitor la partea politică, Emil Boc a declarat că sunteți viitorul PNL și viitorul Romaniei. Şi alți lideri din partid şi-au exprimat susținerea pentru dumneavoastră. Veți ţine cont de aceste opinii și veți candida pentru funcția de președinte la Congresul PNL? Florin Ciţu: In primul rand, nu avem un congres al PNL; in al doilea rand, opinia domnului astăzi primar, fost președinte de partid, fost premier este una care mă onorează și bineințeles mă responsabilizează, dar vom discuta despre toate aceste lucruri atunci cand vom avea un congres, un calendar pentru congres. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intreb despre inițiativa unui coleg de-al dvs, deputat liberal, prin care pană la 1 ianuarie, anul viitor, spunea dumnealui, am putea renunța la dosarul cu șină la instituțiile statului, să nu mai fim nevoiți să prezentăm toate documentele, pentru că se presupune că le au. Puteți să ne spuneți dacă vi se pare realist acest termen 1 ianuarie şi de ce oare ministrul Teleman spunea că e nevoie de cinci ani pentru implementarea unui astfel de proiect? Florin Ciţu: Noi am arătat anul trecut şi am arătat prin măsurile pe care le-am luat la Ministerul Finanțelor că digitalizarea se poate face foarte rapid. Nimeni nu credea anul trecut că puteam să conectăm case de marcat după ce acel proiect a stat vreo 13 ani prin sertarele Ministerul de Finanțe, azi avem peste 30 de mii de case de marcat conectate, intr-o perioadă de criză. Anul trecut am făcut pași importanți, şi vă dau cateva exemple: sistemul de popriri - țineți minte, inainte de anul trecut, era un sistem de popriri prin care ţi se bloca un cont şi apoi trebuia să mergi la fiecare bancă ş.a.m.d. Acum avem un sistem electronic in care dacă ai făcut o plată, celelalte se eliberează; plata taxelor, prin ghişeul.ro, anul trecut, am făcut toate taxele se plătesc prin ghişeul.ro; lucrul cu Trezoreria se face la distanță, acum nu trebuie să mai mergeți la ANAF, identificarea pentru un cont la ANAF se face de la distanță. Deci se pot face lucruri peste noapte. Eu cred că putem să scăpăm de dosarul cu şină mai repede de finalul anului. Am arătat că se poate, mă aștept de la miniștri să facă la fel, ce am făcut eu anul trecut să facă şi anul acesta. Reporter: Cand se intrunește Guvernul pentru eliminarea distorsiunilor pe impozit, de venit, profit şi proprietăți, conform actului apărut in presă, concret, prin... Florin Ciţu: Acolo scria excesiv, dacă era vorba de motivații sau taxes /.../ excesive. Pentru a ști exact la ce ne referim, trebuie să facem o analiză, să identificăm care sunt excesive, care sunt peste medie, acești stimuli care sunt peste medie, şi apoi vom lua o decizie. Acolo punem direcția in care vrea să meargă această economie. Nu e nimic special şi am văzut că au fost comentate acele reforme in spațiul public. Nu e nimic nou, este ceea ce am spus din primul moment: vom reforma companiile statului, vom reduce risipa, vom elimina furtul din banul public care a fost practic ani de zile de PSD. Vom avea o lege a salarizării care va lega performanța de venit, vom avea o lege a pensiilor care va fi sustenabilă şi peste 15 ani. Toate acestea sunt lucruri pe care le-am anunțat şi le-am pus in strategia fiscal-bugetară, in programul de convergență şi ele sunt şi in PNRR. Sunt lucruri pe care mi le-am asumat public şi mi le voi asuma de fiecare dată. Dacă inţelegem, dacă vrem să depășim această perioadă de 30 de ani in care Romania a rămas cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor in Uniunea Europeană, trebuie să facem aceste reforme. Nu le facem că ne spune o instituție internațională sau alta, le facem pentru că aşa este bine pentru Romania. Realizator: Domnule premier, la nivelul Uniunii Europene se discută despre o pensie minimă... Florin Ciţu: Pensie sau salariu? Reporter: Pensie minimă. Care este poziția Guvernului la un astfel de scenariu? Potrivit unor calcule ar reprezenta 400 de lei la pensia minimă... Florin Ciţu: Cred că este vorba despre salariul minim, se discută, este vorba despre o directivă pe salariul minim, sunt discuţii in acest moment despre salariul minim la nivelul Uniunii Europene. Romania, in acest moment, şi-a asumat pentru economia Romaniei un sistem pentru salariul minim, transparent şi predictibil, care să fie folosit in perioada următoare. Reporter: Domnule premier, legat de spitalele COVID, sunt spitale, precum Spitalul Witting, unde sunt internați doar 8 pacienți şi 300 de medici ingrijesc 800 de pacienți. Ce veți face in această situație? Renunțați? Aţi vorbit cu ministrul sănătății? Ce soluții aveți? Florin Ciţu: Ştiţi foarte bine că şi Spitalul Foişor a fost in acea situație şi acum nu mai este spital-COVID, deci in momentul in care nu vor mai fi pacienți acolo, vom reveni la situația inițială. Dar este foarte important, şi am vorbit foarte atent şi am discutat şi cu doamna ministru, pandemia nu a trecut, trebuie să avem un sistem pus la punct, să nu mai fim că in iarnă, cand in momentul in care dacă vom avea o situație, vom avea nevoie de spitale-COVID să putem să revenim la ele foarte rapid, să avem un sistem de transfer şi de creștere a numărului de paturi ATI, dar şi de a avea spitale-COVID foarte rapid. Este nevoie de proceduri clare, transparente, pe care să le ştie toată lumea de la inceput, să nu mai existe discuții pe viitor. Reporter: Domnule premier, pentru că vorbeați despre legea salarizării, veniturile romanilor au inghețat, mă refer și la salarii, și la pensii, dar cheltuielile lor cresc şi ne gandim aici la factura la energie electrică, care deja a venit mai scumpă, ne gandim la litrul de ulei, care s-a scumpit cu 18% din datele INS din acest an, ne gandim la scumpirea de la gaze cu 25%, de la 1 iulie. De unde le sugerați romanilor să nu mai cheltuie, să mai reducă, avand in vedere că veniturile sunt aceleași, dar cheltuielile mai mari? Florin Ciţu: Imi pare rău că trebuie să vă contrazic şi vă contrazic foarte puternic: datele INS arată că venitul mediu net, adică după ce scoatem influența inflației, a crescut in Romania, acum, vorbim anul acesta, cu 7,7%. Deci, venitul mediu net, banii care ne răman, puterea de cumpărare crește cu 7,7%. Deci nu putem să spunem că veniturile romanilor au inghețat. Această afirmație este falsă. Veniturile nete, mediul lunar a crescut, sunt date publice ale INS. Aceasta inseamnă că puterea de cumpărare a crescut in Romania. Este adevărat, prețurile se mișcă după ce se intamplă in piață, cerere şi ofertă, dar, totuși, veniturile cresc mai rapid cu 7,7% decat rata inflației, decat... Sau puterea de cumpărare creşte cu 7,7%. Deci, avem aceste venituri mai mari. Reporter: Domnule premier, sunt sate in Romania izolate unde oamenii n-au acces la vaccin, sau foarte greu, sunt foarte departe. Cum am putea să-i ajutăm să se vaccineze mai uşor? Florin Ciţu: Este un subiect care a fost şi pe masă, cand am discutat la domnul președinte. In perioada următoare, acestea sunt măsurile pe care le vom lua, cum aducem vaccinul la fiecare, mai aproape de fiecare persoană şi in aceste zone. Aici este nevoie de implicarea mai mult şi mai direct a primarilor şi aici e - că mă intrebați mai devreme de congres - dacă Partidul Naţional Liberal vrea să aibă un congres anul acesta, trebuie să avem o campanie de vaccinare de succes. Toți primarii Partidului Naţional Liberal trebuie să se implice mai mult şi direct in a avea o campanie de vaccinare de succes, ca să putem să avem şi un congres. Fără o campanie de vaccinare de succes, nu ai cum să ai o astfel de intalnire anul acesta. Reporter: Revenind la ce avem, ce se va intampla in contextul in care totuși nu se atinge acea cifră de 5 milioane? Care sunt consecințele pentru ca asta nu ați spus. Florin Ciţu: Haideți să vedem atunci. Noi facem totul pentru a atinge aceste cifre şi, pană la urmă, cu cat inaintăm şi cu cat suntem mai aproape de 30%, pentru că 5 milioane inseamnă 30%, cu atat pandemia este lăsată in urmă. Pe noi asta ne interesează: să avansăm, să mergem cat rapid cu campania de vaccinare. Vom vedea la 1 iunie. Reporter: Şi in acest moment care sunt măsurile pe care le luați in calcul concret, dacă atingem pragul de 5 milioane, şi la ce renunțăm din iunie dacă nu se atinge acest prag? Adică ce ar trebui să ințeleagă oamenii? Florin Ciţu: Săptămana viitoare, vom prezenta măsurile care vor intra de la 1 iunie. Vom avea mai multe date şi le vom prezenta pe cele pe care le vom lua de la 1 iunie, dar deja hotărarea CNSU aprobată săptămana trecută arată clar direcția in care mergem. Dacă avem elemente care să ne permită să venim şi cu alte relaxări le vom face in momentul ăsta. Reporter: Și la ce renunțăm? Florin Ciţu: Haideți, nu vom renunța la nimic. Pornim de acolo şi mă uit doar la partea mai bună, ce să mai adăugăm la ceea ce avem de la CNSU, nu să mai scoatem de acolo. Romania merge intr-o direcție şi nu se mai poate intoarce. Reporter: Domnule premier, in ultimele 48 de ore, s-au vaccinat mai puțin de 200 de persoane cu vaccinul de la AstraZeneca. Punctul de vedere al dumneavoastră: de ce interesul romanilor a scăzut pentru acest vaccin? Florin Ciţu: Nu sunt specialist. Pană la urmă, ceea ce am vrut eu să fac, a fost să pun la dispoziția romanilor doze de vaccin din toate vaccinurile care sunt astăzi aprobate de EMA. Romanii au acces la ele şi pot să iși aleagă. Cred că e singura țară din Uniunea Europeană, unde cetățenii se pot duce să-şi aleagă cu ce vaccin doresc să se vaccineze oricand, oriunde. Deci mai mult de atat... vom face şi alte campanii, dar asta a fost, de fapt, obiectivul: să avem la dispoziție toate tipurile de vaccin şi să se vaccineze romanii oricand, oriunde, cu ce doresc ei. Reporter: Referitor la alocații, aș dori să vă intreb dacă ele vor fi majorate din nou de la 1 iulie, aşa cum a fost prevăzut in ordonanța de urgență adoptată anul trecut, şi dacă in privința acestei decizii există un acord in coaliția de guvernare? Florin Ciţu: Aici nu ar trebui să existe niciun fel de discuție, bugetul a fost aprobat şi alocațiile au crescut la inceputul anului cu 20%. Este ceea ce avem in buget in acest moment. Este un amendament care a trecut in parlament. Celelalte propuneri erau propuneri care ţin de PSD. Eu mă aștept ca membrii coaliției să susţină programul de guvernare al acestei coaliții, să susțină obiectivele pe care ni le-am asumat in faţa partenerilor noștri internaționali, şi nu să susțină legi ale PSD. Reporter: Sunt membri ai coaliției care susțin propunerile PSD? Florin Ciţu: Am ințeles că sunt cateva... In parlament se intarzie şi semnalul este clar că nu vreau să ajungem să trebuiască iarăși să luăm noi legile să le corectăm. Este in Parlament in acest moment legea care permite creșterea anuală a alocațiilor, trebuie să ne ținem de acest calendar. Reporter: Domnule premier, in septembrie vorbind despre acea țintă de vaccinare de 10.000.000, spuneați că dacă nu se ajunge la 10 milioane şi sunt 9.400.000, totuși ne-am atins ținta. In acest moment, referitor la 1 iunie, care este limita sub 5.000.000 la care aţi putea face o concesie? Florin Ciţu: Pană la urmă, ținta ne-o atingem şi dacă ne uităm la ce se intamplă cu rata de pozitivare. Cum vedem că avem o campanie de vaccinare de succes? Ne uităm la ce se intamplă cu rata de pozitivare. Dacă această rată rămane jos, ne atingem ținta pe care ne-am propus-o, ăsta este obiectivul nostru, de avea cat mai puține persoane afectate de acest COVID şi să lăsăm pandemia in urmă. Reporter: La Brașov există un pacient care a fost vaccinat prima doză cu Pfizer, ulterior a făcut COVID, a fost o situație, a trebuit să reia schema de vaccinare şi a decis să se vaccineze cu Johnson and Johnson, insă nu i se poate emite acea adeverință de vaccinare, este blocat practic in sistem. Florin Ciţu: Este aici domnul Gheorghiţă, sunt sigur că vom găsi o soluție să eliberăm adeverința. Asta nici nu este o problemă, hai să fim serioși, se va rezolva, nici nu este o problemă. Deci se va rezolva foarte simplu, sunt sigur. Reporter: El așteaptă de ceva timp. Florin Ciţu: Sunt sigur că se va rezolva foarte simplu. Reporter: Ordonanța de urgență pentru starea membrilor in consiliile de administrație, domnule prim-ministru? Florin Ciţu: Este la Ministerul Finanțelor, am asigurări că va veni in următoarele săptămani. Da, este acolo. Reporter: Cand intenționați s-o aprobați? Florin Ciţu: Eu, cat mai repede. Eu eram gata de acum două, trei săptămani să fie aprobată. Procedurile trebuie respectate, dar am asigurări că va fi aprobată in următoarea perioadă. Mulțumesc mult de tot. Reporter: /.../ Florin Ciţu: Mai aveți o intrebare? Vă rog. Reporter: In luna februarie aţi cerut modificarea Legii 55, prin care operatorii economici să fie sancționați dacă nu respectă normele sanitare in vigoare. De atunci pană acum deja s-a inițiat un proiect de lege, emis de Ministerul Afacerilor Interne, in Parlament, şi acesta nici nu a primit raport de admitere din partea Senatului, in Comisia juridică. Florin Ciţu: Da, este trist... Reporter: De ce acest proiect stă atat de mult in Parlament? Florin Ciţu: Este trist că multe măsuri pe care le ia guvernul şi sunt măsuri bune pentru romani, sunt intarziate in Parlament. O să am o discuție in coaliție pe mai multe teme, inclusiv pe aceasta pentru a grăbi lucrurile, să vedem de ce intarzie măsuri pe care le doresc romanii, măsuri pe care le-au cerut romanii. Mulțumesc mult de tot! 2021-05-22 15:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3145.jpgConvorbirea telefonică a premierului Florin Cîțu cu omologul său polonez, Mateusz MorawieckiȘtiri din 20.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/convorbirea-telefonica-a-premierului-florin-citu-cu-omologul-sau-polonez-mateusz-morawieckiPremierul Florin Cițu a avut astăzi, 20 mai, o convorbire telefonică cu omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, in cadrul căreia au fost abordate teme de actualitate de pe agenda bilaterală romano-polonă, precum și aspecte de interes comun la nivel european și regional. Cei doi șefi de guvern au salutat nivelul excelent al Parteneriatului Strategic bilateral dintre Romania și Polonia și au evocat dorința comună de aprofundare și extindere a cooperării bilaterale in domeniile de interes reciproc. O foarte bună oportunitate in acest sens va fi reprezentată de cea de-a treia ședință comună de guvern romano-polonă, care va fi organizată in toamna acestui an, la Varșovia. Cu acel prilej va fi agreat, intre altele, un Plan de acțiune actualizat, pentru intervalul 2021-2025, pentru implementarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. Cooperarea in domeniul comercial-investițional, dar și pe dimensiunea energetică, vor reprezenta, alături de continuarea colaborării stranse in planul militar și de securitate, priorități ale agendei bilaterale. Discuția a reliefat, de asemenea, interesul comun pentru aprofundarea cooperării sectoriale și a schimbului de experiență in domenii precum agricultura, fondurile europene, infrastructura de transport, sectorul digital, dar și noile tehnologii. Au mai fost abordate chestiuni legate de redresarea economică post-pandemică și de măsurile anti-Covid, fiind subliniată, cu precădere, importanța crucială a campaniilor de vaccinare pentru sănătatea economiilor și a cetățenilor noștri. Prim-ministrul Cițu a subliniat oportunitățile deosebite oferite de implementarea programelor de relansare din statele UE pentru consolidarea proceselor de reforme economico-sociale din statele noastre. Prosperitatea viitoare a Uniunii Europene depinde de eficiența și rapiditatea cu care economiile noastre vor fi in măsură să se adapteze evoluțiilor aduse de digitalizare, adoptarea noilor tehnologii și de tranzițiile energetică și climatică. In plan regional, cei doi șefi de guvern au notat valențele deosebite ale cooperării dintre cele două țări in cadrul formatului B9 și al Inițiativei celor Trei Mări. Cu privire la Inițiativa celor Trei Mări, a fost agreată importanța implementării proiectelor strategice de interconectare regională precum calea ferată Constanța-Gdansk (Rail2Sea), respectiv proiectul rutier Via Carpathia. Nu in ultimul rand, a fost reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și susținerea comună pentru dinamizarea și substanțierea suplimentară a Parteneriatului Estic. 2021-05-20 18:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-20-06-59-07big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Fundației Romanian Business LeadersȘtiri din 20.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-fundatiei-romanian-business-leadersGalerie foto 2021-05-20 14:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image9.jpegBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 19 maiȘtiri din 19.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-19-mai1621433925Galerie foto - Briefing de presă Galerie foto - Ședința de guvern [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In primul rand, aş vrea să incep cu vestea foarte, foarte, foarte bună pentru Romania: ieri am avut confirmarea că ceea ce facem de un an și ceva la guvernare, guvernare liberală și anul acesta, guvernarea coaliției, facem bine. Romania, pentru a doua oară consecutiv, are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, trimestrială, asta, in timp ce in Uniunea Europeană sunt foarte multe țări care au intrat iar in teritoriu negativ. Asta inseamnă pentru romani mai multe locuri de muncă, inseamnă atractivitate pentru investitorii străini, inseamnă că avem o economie competitivă şi pregătește terenul pentru perioada următoare. Deci felicitări tuturor romanilor care au contribuit la creșterea economică, atat in 2020, dar și in 2021, pană acum. Sunt sigur că in continuare vom face mai bine și vom spulbera toate estimările, chiar dacă unele dintre ele au fost foarte bune la inceputul anului; acum, nu ştiu dacă o să ajungem la estimarea pe care a făcut-o Goldman Sachs, de 9% creștere economică pentru 2021, dar ceea ce am văzut pană acum arată foarte bine. In şedința de guvern de astăzi am avut mai multe acte normative importante, am aprobat, bineințeles, prelungirea, sau printr-un act normativ, am pus la dispoziție sumele pentru a mai plăti o lună in plus minerilor din Valea Jiului. Dar, mai important, am avut o discuție mai lungă cu miniștrii despre PNRR. Ştiţi foarte bine că suntem in acest moment in discuții directe și cu Comisia, eu am săptămanal discuții cu Comisia pe PNRR și voiam să mă asigur că și miniștrii işi fac treaba pe partea tehnică și că putem să depunem cat mai repede programul. Maine la ora 15:00 voi avea la Guvern o intalnire cu cațiva reprezentanți ai PSD exact pe această temă. Eu vreau să vă aduc aminte că am fost cel care la buget i-am spus domnului Ciolacu să vină să-i prezint bugetul, nu am nimic de ascuns; nu a venit. Cand a fost vorba in pandemie de specialiști in sănătate, am spus că sunt dispus să ascult soluțiile Partidului Social Democrat. Nu a venit. Să vedem maine dacă Partidul Social Democrat va da curs invitației să discutăm despre un program care-i interesează pe toți romanii, Programul Național de Redresare și Reziliență, deci maine la ora 15:00 este această intalnire. Cam atat am vrut eu să vă spun in acest moment. Dacă sunt intrebări, cate o intrebare de fiecare ar fi ok azi. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua. Rata inflației a ajuns la 3,2 in aprilie. Avand in vedere că veniturile romanilor sunt inghețate anul acesta, cum ii sfătuiți să se descurce cu cheltuielile neprevăzute? Și aici mă refer la creșterea prețului combustibilului și al alimentelor de la raft. Florin Cițu: Venitul net lunar a crescut in Romania cu 7,7%, din cele mai noi informații. Deci nu sunt inghețate, veniturile cresc și vorbim de venitul net lunar, 7,7%. Asta inseamnă că după ce scoatem inflația, veniturile au crescut cu 7,7%. Ceea ce inseamnă că veniturile cresc mult mai rapid decat inflația, puterea de cumpărare crește in Romania, nu scade. Reporter: Cum vedeți numirea doamnei Dăncilă, dar și a domnului Ioan Mircea Pașcu, la BNR? Credeți că decredibilizează instituția? Veți avea o discuție cu domnul guvernator pe tema asta? Florin Cițu: Nu comentez politica de resurse umane a Băncii Naționale a Romaniei. Reporter: Dar veți discuta totuși cu domnul Isărescu? Florin Cițu: Discutăm multe subiecte, multe subiecte importante, dar nu politica de resurse umane. Reporter: Bună ziua! La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost o situație, funcționarii nu au vrut să lucreze la proiectele PNRR și au cerut să le fie păstrate sporurile. Este o situație care a fost relatată de Violeta Alexandru. Aveți, practic, niște funcționari care au condiționat activitatea la PNRR de sporurile pe care le primesc. Cum priviți situația? Florin Cițu: Această situație nu a fost discutată in ședință de Guvern, deci nu știu la ce se referă, dar in legislație, astăzi, cei care lucrează cu fonduri europene au un spor de 35%. Asta știm cu toții - și chiar dacă sunt și de la alte ministere, nu doar in Ministerul Fondurilor Europene. Reporter: Au cerut ca acest spor să fie păstrat, asta vine și in contextul in care Guvernul spunea că toate sporurile vor fi plafonate. Florin Cițu: Deci, repet, această discuție nu a fost prezentată in ședința de Guvern, nu am cunoștințe despre așa ceva, dar angajații Ministerului Investițiilor, care lucrează cu fonduri europene, toți beneficiază de acest spor, inclusiv cei din alte ministere care lucrează cu fonduri europene. Florin Ciţu: Este o legislaţie pe care o aveam in vigoare la momentul in care am făcut bugetul. Reporter: Bună ziua! Am ajuns la 4 milioane de vaccinări, cel puțin cu o doză, insă mai sunt mai puțin de două săptămani pană la 1 iunie, atunci cand ar urma să aibă loc a doua etapă de vaccinare. Intrebarea este: dacă nu vom atinge pragul de 5 milioane vor mai fi relaxări? Sunt legate cele două? Florin Ciţu: In primul rand, in Romania eu știu că se poate. Putem să atingem 5 milioane, dar nu ăsta este, de fapt, obiectivul - să atingem o anumită cifră. Obiectivul este să depășim pandemia. Şi nu putem să depășim pandemia decat prin vaccinare. Faptul că am venit cu cateva măsuri mai rapid a fost tocmai pentru că ne-am vaccinat și am văzut că vaccinarea a dus la o reducere a ratei de pozitivare, sau de infectare. Eu cred că romanii au ințeles mesajul și se vor vaccina, in primul rand pentru sănătatea lor, pentru sănătatea familiilor lor, pentru a avea o viaţă mai bună. Reporter: Deci vor exista relaxări chiar dacă nu atingem pragul de 5 milioane? Florin Ciţu: La 1 iunie vor exista relaxări. Reporter: Bună ziua! Potrivit declarațiilor unor membri ai guvernului, astăzi ar fi trebuit aprobată o ordonanță de urgență care să le permită elevilor care invață in alte localități decat cele in care trăiesc să obțină mai rapid decontarea transportului. Practic, să nu mai trebuiască să vină cu bani de acasă, să-i aloce ministerul de la inceput. Ințeleg că nu a fost aprobată astăzi. De ce și ce se va intampla cu acești elevi? Exista un semnal de alarmă că ar putea chiar renunța la școală unii dintre ei, pentru că nu iși permit acest drum. Florin Ciţu: Aceste decontări se vor face. Cred că este in avizare la unul dintre ministere, nu ştiu dacă la transporturi sau la finanțe. Era in procedura de avizare, va fi aprobată imediat cum va ieși din procedura de avizare. Reporter: Elevii să aştepte aceşti bani cand? Florin Ciţu: Ea va fi aprobată cat de curand, sper să fie săptămana viitoare. O aşteptam astăzi, nu au fost date avizele. Reporter: Domnule premier, a expirat la sfarşitul săptămanii trecute termenul pană la care, prin memorandum, trebuiau să trimită miniştrii toate propunerile pentru salarizare și variantă de spor pe fiecare familie ocupațională in parte. Dacă ați primit o analiză in acest sens de la Ministerul Muncii și cateva elemente in ceea ce privește aceste propuneri? Şi, dacă imi permiteți, ceea ce menționa anterior colega mea, cu 1 iunie, puteți să ne explicați puțin pe partea de procedură? Pentru că vom merge la restaurant, sau la un botez, sau la o nuntă, sau un eveniment de alt tip și va trebui să prezentăm certificatul de vaccinat. Cine o să verifice acest certificat? Florin Ciţu: La care dintre intrebări doriți să vă răspund? Aveţi două intrebări. La care doriţi să vă răspund? Reporter: E una cu două capete. Vă rog, la oricare. Florin Ciţu: Vă răspund la prima intrebare. Doamna ministru a făcut o informare astăzi, in şedinţa de guvern, şi mai sunt cateva ministere care au cateva zile pană vin cu propunerile. Ele vor fi discutate, vor fi prezentate in şedinţa următoare de guvern. Am dat o extensie, o săptămană. Reporter: Şi in ceea ce priveşte cea de-a doua parte, dacă se poate. Florin Ciţu: Nu, mulţumesc. Reporter: Insist, totuşi, că ar fi o clarificară necesară pentru cei vaccinaţi. Florin Ciţu: Vom veni cu clarificări, aşa cum facem de fiecare dată. Cand a apărut o problemă nouă la CNSU vin, o explic, vă spun despre ce este vorba. Acum o aveţi pe cea care este aprobată. Reporter: Bună ziua! In acest moment, cat la sută din PNRR este negociat şi dacă va intra şi proiectul privind autostrada Moldovei in acest an? Florin Ciţu: Autostrada Moldovei este inclusă, bineinţeles, ştiţi foarte bine, pană la Paşcani, chiar şi A7 este pană la Paşcani, ele sunt acolo incluse, nici nu se discută (...). Am negociat să fie inclusă toată partea de transporturi, deci nu se discută partea de transporturi. Reporter: Şi per total cat la sută? Florin Ciţu: Iar in acest moment - 29,2 miliarde, deja - nu mai discutăm. Acum doar miniştrii trebuie sa lucreze la detalii pentru fiecare proiect, să ne asigurăm că ele răman acolo, cand vor fi fiecare făcute. Asta facem acum. Deci in ceea ce avem şi am prezentat - 29,2 miliarde - nu se mai schimbă nimic. Reporter: Şi va fi gata in termenul limită? Florin Ciţu: Va fi gata. Asta am discutat şi astăzi cu miniştrii şi va fi gata. Trebuie să fie gata. Reporter: Bună ziua! Aţi avut ieri o intalnire cu reprezentanţii băncilor. Florin Ciţu: Da. Reporter: Din informaţiile Hotnews, aceştia v-au solicitat acces la baza de date a MAI cu evidenţa populaţiei, pentru un acces mai facil la datele personale, actualizarea conturilor. Din ce inţelegem, doar o autoritate nu şi-ar mai fi dat acordul. Ce puţeti să ne spuneţi? Din punctul dumneavoastră de vedere se va stabili ceva anul acesta? Florin Ciţu: Da, se va rezolva problema aceasta. Am inţeles nevoia, pentru că, pe de o parte, există Oficiul pentru spălarea banilor, care cere informaţii de la sistemul bancar şi le impune anumite reguli, pe de altă parte nu au cum să ia aceste informaţii şi sunt cumva prinşi la mijloc. Vom găsi soluţia să aibă acces la informaţie prin procedura de know your clients şi vor rezolva anul acesta. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, cu permisiunea dumneavoastră, aș reveni puţin la subiectul Viorica Dăncilă şi Mircea Paşcu, pentru că sunt nişte aspecte care transced problema de imagine, de hehe-uri şi aspecte ridicate chiar de doi dintre colegii dumeavoastră. Aș vrea să vă citez din colegul dumneavoastră de partid, domnul Ovidiu Raețchi, care se arăta foarte ingrijorat de numirea Vioricăi Dăncilă, subliniind că: Angajarea dansei este periculoasă. Dăncilă a fost cel puţin contactată după salutata sa cădere politică de prietenii Kremlinului, care i-au pus in gură un articol inept in Jerusalem Post in care fostul premier vorbea despre o relație vibrantă, reciproc avantajoasă cu Rusia. La randul lui, colegul dumneavaostră de partid, domnul Rareş Bogdan, vedea foarte ingrijorătoare numirea lui Mircea Paşcu şi declara: Domnul Paşcu a făcut alte cărți, alte jocuri, a făcut parte dintre acele personaje apropiate de Ion Iliescu, care, in frunte cu Nicolae Militaru, Alexandru Barlădeanu, Silviu Brucan, doreau ca Romania să rămană intr-un spaţiu estic, dominat de puterea fostei Uniuni Sovietice, de spaţiul rusesc. In cazul lui Mircea Paşcu, mai spunea domnul Rareș Bogdan, sunt intrebări la care ar trebui să răspundă serviciile de informații, nu noi. Iată, două personaje despre care se spune că ar fi in sfera de influenţă a Rusiei, angajate intr-o instituţie foarte importantă a ţării, o instituţie cu rol strategic. Aş vrea să vă intreb dacă impărtăşiţi ingrijorarea colegilor dumneavoastră, dacă aţi vorbit cu serviciile, dacă veţi vorbi? Florin Ciţu: Am spus clar - nu comentez politica de resurse umane a Băncii Naționale a Romaniei, dar am incredere in independenţa politicii monetare in Romania. Reporter: Dacă imi permiteţi atunci o altă intrebare, căci la aceasta... Recent, procurorul Teodor Niță, procuror expert in infracţiuni de mediu la Parchetul de pe langă Curtea de Apel Constanţa, a abordat problema deşeurilor periculoase introduse in Romania, se ocupa dansul de un caz de 500 de tone de deșeuri aduse din Germania și care urmau să fie returnate. Și spunea dansul că pe langă faptul că legea se aplică şi legiuitorii ar trebui să fie mai atenţi, in sensul in care domnia sa atrăgea atenţia că sunt foarte multe puncte de frontieră prin care intră astfel de deşeuri periculoase, că Romania riscă să devină pubela de gunoi a Europei şi că a cerut inchiderea unora dintre aceste puncte de frontieră, fară succes. Aş vrea să vă intreb dacă vă ingrijorează situaţia, dacă veţi vorbi cu colegii dumneavoastră atat din PNL, pe parte de proiecte legislative, in parlament, sau pe partea de guvern, la Ministerul Mediului, să se iniţieze proiecte de lege astfel incat această situaţie să fie corectată. Suntem inecaţi in gunoaie şi din extern şi din intern. Florin Ciţu: Sunt de acord. Legiuitorul trebuie să fie mai atent. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, Camera Deputaților a adoptat astăzi proiectul de lege privind Ordonanța de urgență numărul 10 referitoare la schema de ajutor pentru Horeca, in care au fost introduși şi organizatorii de evenimente, targuri, festivaluri tradiţionale. In cat timp vor primi aceștia banii? Ne puteţi da o dată estimativă cand aceştia vor primi banii şi cum se va face exact această plată din partea guvernului către...? Florin Ciţu: Exact ca in celelalte programe se va face plata. Aşteptăm ca legea să fie promulgată de domnul preşedinte și după aceea, bineinţeles, intră in vigoare. Pană nu este promulgată, nu intră in vigoare. Deci, după ce va intra in vigoare, vor avea acces, ca toate celelalte coduri CAEN, ca toate celelalte companii, la surse de finanţare. Reporter: Platforma STS funcţionează in momentul de față sau cat timp se va mai lucra la această platformă, in care antreprenorii se pot inregistra pentru a primi aceşti bani? Florin Ciţu: Sunt sigur că va fi gata la timp, după momentul in care va fi promulgată legea de domnul preşedinte. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Florin Cițu: Bună ziua! Reporter: Domnule premier, Romania are de la 1 aprilie o lege care le permite evazioniştilor fiscali să scape de inchisoare, dacă plătesc prejudiciul integral. Săptămana trecută aţi anunţat o discuţie in coaliţie pentru această săptămană pe această temă pentru un eventual proiect de lege care să corecteze. Inţelegem că săptămana aceasta nu a avut loc... Florin Cițu: Nu. Reporter: ... această discuţie. Intrebarea e de ce nu e o prioritate pentru coaliţie eventuala corectare a acestei legi, dat fiind că Guvernul pe care il conduceţi şi-a stabilit ca prioritate reducerea evaziunii fiscale? Florin Cițu: Eu am cerut şi o evaluare să vedem impactul. Deocamdată nu putem să facem o evaluare/.../ doar legislativă. Consilierilor mei pe constituţionalitate le-am cerut o evaluare, să vedem dacă se poate face ceva, cum poate fi modificată. Primesc analiza şi o voi prezenta in coaliţie. Eliminarea evaziunii fiscale reprezintă un obiectiv important al acestei guvernări, este asumat şi prin strategia fiscal-bugetară şi prin planul de convergenţă şi prin PNRR şi deja am luat măsuri importante care au dat rezultate. Vă aduc aminte că anul trecut şi anul acesta conformarea voluntară a crescut in Romania. Avem venituri la buget mult mai mari, dar, repet, e important că avem veniturile declarate in creştere şi avem şi conformarea voluntară, deci lucrurile merg in direcţia bună in ceea ce priveşte eliminarea evaziunii fiscale. Pe acest proiect, aşa cum v-am spus, am cerut o evaluare. Reporter: Cine face evaluarea? Dacă ne puteţi spune. Florin Cițu: Este consilierul meu, domnul Bogdan Dima. Și după aceea vom prezenta in coaliţie evaluarea. Reporter: Şi luaţi in calcul - imi cer scuze! - e o intrebare tot de urmărire pe acelaşi subiect. Florin Cițu: Haideţi să aşteptăm rezultatul, să vedem ce... Reporter: Luaţi in calcul, in cazul in care evaluarea arată că e nevoie de acţiune un proiect de lege pe care să meargă in procedură de urgenţă... Florin Cițu: Eu, să ştiţi... Reporter: ... cum a fost proiectul 5G, de exemplu? Florin Cițu: Eu ştiu foarte bine că deja sunt parlamentari PNL care s-au aplecat asupra proiectului, de săptămana trecută, şi o să vină cu modificări. La Senat sunt caţiva colegi, nu vreau să nu le spun incă numele, ca să vină ei să il prezinte. Deci, deja ştiu că lucrează la iniţiative legislative pe această temă. Reporter: Mulţumesc! Florin Cițu: Mulţumesc, mulţumesc mult de tot! 2021-05-19 17:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-19-06-00-28big_img_2343.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanți ai sectorului bancar din RomâniaȘtiri din 18.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentanti-ai-sectorului-bancar-din-romaniaGalerie foto 2021-05-18 18:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1834.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 18.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1621333736Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulţumim pentru participarea la conferinţa organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. O să am rugămintea la dumneavoastră să ne ințelegeți, vom avea o singură oră alocată, avand in vedere că este o alta intalnire de lucru, organizată de la ora 15:00. Voi da citire celor mai importante activități legate de campania de vaccinare, atat cele care s-au derulat, cat şi cele care urmează să se implementeze in perioada următoare. In ceea ce priveşte etapa de vaccinare prin cabinetele de medicină de familie, la acest moment sunt 1.403 medici de familie care au recepționat vaccinuri de la cele trei companii diferite - compania Johnson and Johnson, compania Moderna şi compania AstraZeneca. Vaccinuri de la compania Johnson and Johnson au recepționat 1.373 de medici de familie. Au fost distribuite in total 64.905 doze şi au fost deja administrate peste 29.000 de doze de vaccin. Pot să vă spun că un medic de familie din judeţul Botoșani a organizat chiar un mini-maraton de vaccinare, cu vaccin de la compania Pfizer, şi a reuşit să vaccineze in trei zile succesive circa 180 de persoane din comuna Răchiţi - ceea ce mi s-a părut un demers extraordinar - cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică din Botoșani şi urmează să se organizeze şi altfel de activități. Aşa cum aţi văzut, in localitatea Ciugud din judeţul Alba, există o serie de activități de vaccinare care facilitează accesul persoanelor la vaccinarea propriu-zisă. In ceea ce priveşte vaccinarea in urban şi rural prin cabinetele de medicină de familie, in 56% din cazuri se vaccinează in cabinetele de medicină de familie din mediul rural, 44% in cabinete de medicină de familie din mediul urban. Topul celor cinci județe, in funcţie de numărul total de vaccinări efectuate prin cabinetele de medicină de familie care au inregistrat peste 1.000 de persoane vaccinate la data de 17 mai - şi reamintesc faptul că din 4 mai a inceput campania de vaccinare in rețeaua de medicină de familie - in Timiș, au fost administrate 2.395 de doze, in Dambovița -1.543, Călărași - 1.523, Bucureşti - 1.240 şi Dolj - 1.035. In ceea ce priveşte vaccinarea in cabinetele de medicină de familie din mediul rural, la data de 17 mai, cele mai multe doze au fost administrate in judeţul Călărași - 1.118, Dambovița - 930, Timiș - 850, Dolj - 723, Bihor - 587. Un al doilea lucru pe care vreau să-l reamintesc este legat de posibilitatea de vaccinare prin prezentare directă in centrele de vaccinare. Ca noutate, vaccinul de la compania Pfizer (Comirnaty) a primit autorizare de la Agenția Europeană a Medicamentului pentru variația de temperatură 2 grade cu stabilitate timp de 30 de zile, ceea ce inseamnă că nu mai avem acea stabilitate de cinci zile care să crească riscul de irosire a dozelor, așa incat, in momentul de față, centrele de vaccinare vor avea o aprovizionare pentru mai multe zile. Tocmai de aceea, vom putea să asigurăm un număr mai mare de persoane care se prezintă la centrele de vaccinare. Reamintesc, orice persoană se poate prezenta la centrele de vaccinare după ora 14:00 pană la ora 20:00, in timpul programului de lucru și, de asemenea, persoanele cu varsta de peste 60 de ani se pot prezenta pe tot parcursul programului de lucru la centrele de vaccinare, la toate centrele de vaccinare, intre 8:00 dimineața și orele 20:00 seara. In perioada 10-17 mai au fost vaccinate cu prima doză 329.073 de persoane. Sigur că am făcut o evaluare a numărului de persoane programate pentru prima doză, respectiv persoanele care au fost vaccinate fără programare. In același interval de timp au fost vaccinate cu doza 1, fără programare, 222.413 persoane, ceea ce inseamnă, din totalul celor vaccinați cu doza unu in acest interval de timp, 67,58%. Acest lucru confirmă faptul că oamenii iși doresc să se vaccineze și se prezintă direct la centrele de vaccinare, față de numărul celor care s-au vaccinat cu doza unu, cu programare, adică 106.660 de persoane. De asemenea, de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment, au fost vaccinate 17.855 de persoane cetățeni străini, cetățeni din Uniunea Europeană, Confederația Elvețiană și cetățeni din alte țări terțe care au drept de ședere legală pe teritoriul Romaniei, conform strategiei de vaccinare. Din această săptămană - al treilea punct - din această săptămană s-a demarat campania de vaccinare in unitățile sanitare. Au fost configurate in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor 322 de spitale la nivel național. 198 sunt spitale care au avut centre de vaccinare funcționale, o parte dintre ele au in continuare centre de vaccinare active și sunt 124 de spitale noi care au intrat in acest demers. Vorbim de circa 367 de spitale, ca număr total de spitale publice de stat la nivel național. In această activitate de vaccinare pot participa, evident și spitalele private. In această săptămană se vaccinează in spitale din județele Ilfov, Botoșani, Alba, Gorj, Timiș și Caraș-Severin. De asemenea, sunt și spitale care deja au vaccinat persoane internate, pacienți cu boli cronice, cum ar fi Dolj, Sibiu, Bacău, Călărași, Brăila și inclusiv Municipiul București. In ceea ce privește activitatea evenimentelor de tip maraton de vaccinare, in weekendul precedent, 14-16 mai, la nivel național au fost organizate 29 de evenimente de tip maraton de vaccinare, cumulandu-se un total de peste 60.000 de persoane care au fost vaccinate in cadrul acestor evenimente, la nivel național. Reevaluarea ratei de acoperire vaccinală la nivelul județelor - o să prezint rata de acoperire vaccinală pentru populația rezidentă și pentru populația eligibilă, populație eligibilă la acest moment, vorbim de persoane cu varsta de peste 16 ani care au indicație de a fi vaccinate. Pentru București, este municipiul cu cea mai mare rată de acoperire vaccinală, 35,7% din populația rezidentă și 42,43% din populația eligibilă. Pe locul 2, județul Cluj, cu 32,77% rată de acoperire vaccinală din populația rezidentă și 38,6% din populația eligibilă; județul Sibiu, 26,2% rată de acoperire vaccinală in populația rezidentă și 32% in populația eligibilă; județul Brașov, 25,4% rată de acoperire vaccinală in populația rezidentă și 30,9% populația eligibilă și județul Timiș, 24,8% rată de acoperire vaccinală in populația rezidentă și 29,5% rată de acoperire vaccinală in populația eligibilă. Repet, vorbim de județul Timiș și nu vorbim de municipiile reședință de județ. Pe ultimele cinci locuri sunt județele Neamț,13,35% rată de acoperire vaccinală din populația rezidentă, cu 16,19% rată de acoperire vaccinală in populația eligibilă, județul Bacău, 12,65% acoperire vaccinală in populația rezidentă și 15,5% populație eligibilă, județul Giurgiu, 12,49% populație rezidentă, ca nivel de acoperire vaccinală, și 14,8% acoperirea vaccinală in populația eligibilă, județul Botoșani, 12,2% rata de acoperire vaccinală la populația rezidentă și 14,9% la populația eligibilă și pe ultimul loc, Suceava, cu rata de acoperire vaccinală la populația rezidentă 11,4% și a populației eligibilă, 14,2%. Ne așteptăm ca pană la finalul lunii mai, Agenția Europeană a Medicamentului să acorde autorizarea de folosire a vaccinului de la compania Pfizer și pentru grupa de varstă 12-15 ani. La acest moment, pe listele de așteptare sunt circa 7.200 de persoane, insă in acest moment nu mai considerăm că este relevant numărul de persoane care se află inscrise pe listele de așteptare, avand in vedere că peste 67% dintre persoanele care se vaccinează cu doza 1 fac acest lucru prin prezentare directă. Bilanțul centrelor de vaccinare care sunt active la nivel național. In total, sunt 987 de centre, cu toate cele patru tipuri de vaccinuri, cumuland un total de 1.461 de fluxuri, din care centre active Pfizer 706, cu 1.099 de fluxuri. Mai sunt incă 38 de centre care au listă de așteptare. Centre active, care primesc vaccin de la compania Moderna, 130, cu 157 de fluxuri, din care două mai au liste de aşteptare; centre active care primesc vaccin de la compania AstraZeneca- 148, cu 201 fluxuri, iar in 21 de judeţe vor fi deschise - chiar din cursul acestei zile, au inceput să funcţioneze - 41 de fluxuri de vaccinare cu vaccin de la compania Johnson and Johnson, pe langă ce se vaccinează in cabinetele de medicină de familie. De asemenea, vor fi distribuite doze şi către centre mobile şi centrele de tip drive- through. In Bucureşti, de pildă, de astăzi a inceput să se vaccineze la Centrul de vaccinare de la City Mall din Sectorul 1 cu vaccin de la compania Johnson and Johnson. Număr de persoane programate cu cele trei tipuri de vaccin: sunt peste 1.049.000 de persoane, atat pentru doza I, cat şi pentru doza II. Pentru centrele de vaccinare care primesc vaccin de la compania Pfizer sunt, la acest moment, 865.431 de persoane programate, din care 38.489 sunt pentru doza I. Pentru centrele de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna- sunt 103.772 de persoane programate, din care 865 cu doza I, iar pentru centrele de vaccinare cu vaccin de la compania AstraZeneca sunt peste 80.130 de persoane programate, din care 117 persoane sunt programate pentru doza I. Bilanţul vaccinărilor: de la debutul campaniei de vaccinare, pană pe data de 17 mai, au fost vaccinate in total 3.963.176 de persoane cu cel puţin o doză, din care, cu doza II, sunt 2.871.560 de persoane. Avand in vedere că, in ultimele săptămani, avem modalitatea de vaccinare cu prezentare directă şi au fost organizate mai multe evenimente de vaccinare de tip maraton, nu s-a mai inregistrat, in Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, grupa de risc din care provine fiecare persoană. Tocmai de aceea, vă voi prezenta datele de vaccinare in funcţie de grupa de varstă a pacienţilor vaccinaţi. Aşa incat, in grupa de varstă 16-19 ani, au fost vaccinate, cu cel puţin o doză, 86.718 persoane, ceea ce inseamnă o rată de acoperire vaccinală de 10,58% din populaţia eligibilă. In grupa de varstă 20-29 de ani, au fost vaccinate 368.931 de persoane, ceea ce inseamnă 17,9% rată de acoperire vaccinală, din această grupă de varstă. In grupa de varstă 30-39 de ani, au fost vaccinate 584.506 persoane, ceea ce inseamnă 21,6%. In grupa de varstă 40-49 de ani, au fost vaccinate 751.147 de persoane, ceea ce inseamnă 24,8%. In grupa de varstă 50-59 de ani, au fost vaccinate 735.484 de persoane, ceea ce inseamnă 28,9%. In grupa de varstă 60-69 de ani, au fost vaccinate 811.054 de persoane, ceea ce inseamnă 32,4%. In grupa de varstă 70-79 de ani, au fost vaccinate 470.741 de persoane, ceea ce inseamnă 30,7% și in grupa de varstă de peste 80 de ani au fost vaccinate 151.478 de persoane, ceea ce inseamnă 16,3%. Menționez că persoane nedeplasabile, vaccinate la domiciliu cu echipe mobile, peste 32.746, din care 27.323 au efectuat și cea de-a doua doză; persoane din centre sociale și rezidențiale - 36.495, din care 34.508 au efectuat și doza doi; persoane fără adăpost - 649, din care 531 au efectuat și cea de-a doua doză. In centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale au fost vaccinate, pană la acest moment, 244.235 de persoane, ceea ce reprezintă 6,1% din numărul persoanelor vaccinate la nivel național cu cel puțin o doză, din care 162.312 persoane fac parte din randul populației civile, care a fost vaccinată in centrele arondate Ministerului Apărării Naționale. In centrele de vaccinare are Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate 45.508 persoane cu cel puțin o doză, ceea ce reprezintă 1,23% din numărul persoanelor vaccinate la nivel național. In săptămana 10-17 mai, au fost organizate 168 de echipe mobile care au efectuat misiuni de vaccinare in centre rezidențiale pentru persoane nedeplasabile, centre de dializă și persoane fără adăpost și au fost vaccinate, in această săptămană, 8.341 de persoane cu aceste echipe mobile, cele mai multe fiind vaccinate in județele Argeș -991, Valcea - 917, Dolj - 562 de persoane, Timiș - 557 și Olt - 520. Profilul reacțiilor adverse la nivel național, pană la data de 16 mai - au fost raportate 15.357 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de raportare a RAPI de 2,2 cazuri la 1.000 de doze administrate In ceea ce privește săptămana precedentă, 10 mai - 16 mai, au fost raportate in total 538 de reacție adverse, 86% fiind raportate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, restul la Institutul Național de Sănătate Publică. Mediana de varstă a persoanelor care au raportat reacții adverse a fost 37 de ani și nu au fost raportate reacții adverse severe. Cu permisiunea dumneavoastră, o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte al Comitetului Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare. Domnule secretar de stat, vă rog! Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule președinte! Cu privire la vaccinarea in cadrul operatorilor economici privați care au organizat astfel de activități, pană in momentul de față avem 377 de operatori privați, de companii private, dintre care 61 din domeniul Horeca. Avem astfel un număr de 100 fix, astăzi, de echipe mobile care s-au deplasat in cadrul acestor companii private pentru a desfășura efectiv activitatea de vaccinare. In total au fost vaccinate 26.129 de persoane. Top cinci județe cu operatori economici, ca și săptămana trecută, Brașov, 75 de operatori economici, Alba 45, Hunedoara 22, Bihor 21, Galați 19 și așa mai departe, iar după numărul persoanelor vaccinate in cadrul operatorilor economici la fel, Brașovul stă cel mai bine, 3.618, după care Alba 2.290, Maramureș 2.374. In această săptămană o să mai fie incă alți 50 de operatori economici care au peste 100 de salariați care vor demara acțiunea de vaccinare a angajaților și a familiilor acestora - Siemens, AzoMureș, ALRO Slatina, companii din retail, Leroy Merlin, industria de echipamente auto, industria de prelucrare. Cu privire la numărul persoanelor vaccinate, vorbim aici de la demararea activității de vaccinare prin centrele mobile și echipele mobile care funcționează pe langă spitalele militare. Vorbim de 8.242 de persoane, centre mobile la nivel național avem in momentul de față 14, distribuite in mai multe județe, evident, cu un număr de 37 de echipe mobile. Deci, practic, vorbim de localități unde s-a identificat un spațiu corespunzător, astfel nemaifiind necesară deplasarea unui centru mobil. La fel, ne-am uitat puțin și la județele care sunt cele mai performante in această activitate și avem, astfel, un top al județelor după numărul de persoane vaccinate prin centrele și prin echipele mobile de pe langă spitalele militare. Alba Iulia - 1885, Ilfov - 1636, Dolj - 1042. Astfel că de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe 11 mai au fost efectuate 12.442 de misiuni de transport la nivel național, folosind 25.777 de persoane din cadrul MAI. Vorbim de Poliția Romană, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră și IGSU care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.800 de mijloace tehnice; la fel, din cadrul MApN vorbim de 6753 de persoane, care au efectuat 3053 de misiuni de transport, cu 3026 mijloace tehnice. Cu privire la dozele de vaccin - Romania recepționat pană la data de 17 mai un număr de 10.689.069 de doze de vaccin. Mai există in momentul de față un stoc de 1.639.814, după cum urmează: pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer, recepționate pe la data de 17 mai sunt 7.214.669 de doze de vaccin, dintre care administrate 5.517.538, ceea ce reprezintă 76,47%. Și mai este un stoc, evident, de 874.986 de doze. Pentru vaccinul produs de compania Moderna, avem la 17 mai recepționate 981.600, administrate, 59% - aici reiterez faptul că mai ținem o parte pentru efectuarea rapelului. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, Romania a recepționat pană la 17 mai 2.330.800 de doze, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson avem recepționate 162.000 de doze, dintre care administrate, 31.404 și un stoc de 62.420 - aici, bineințeles, vorbim de un proces in plină desfășurare. Sunt medicii de familie care vor primi bună parte din aceste doze, dar, așa cum a anunțat și domnul președinte, acestea sunt deja distribuite și către alte locații, astfel incat să existe o accesibilitate cat mai crescută. Cu privire la dozele de vaccin pierdute, pană pe data de 16 mai s-au inregistrat 14.729 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,21% din totalul dozelor utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor pentru perioada următoare, așa cum am menționat, Romania a recepționat, pană in momentul de față, 10.689.069 de doze. Aș face cateva mențiuni importante aici cu privire la vaccinul produs de BioNTech Pfizer: a sosit in această săptămană 697.320. La fel, mă rog, puțin crescut 698.490 săptămana viitoare, iar in cursul ultimei săptămani din luna mai, vor sosi un 1 091.610 doze, ceea ce insumează 3 882.060 de doze de vaccin. Trebuie făcută o precizare: Comisia Europeană a demarat eforturi semnificative in relație cu aceste companii, astfel incat 50 de milioane de doze să fie livrate accelerat, in loc să fie livrate in trimestrul IV, acestea au fost livrate in trimestrul II, ceea ce inseamnă că noi... practic in lunile aprilie și mai, am avut parte de mai multe doze de la această companie, insă numărul acestora va scădea, mă rog nu va scădea, de fapt continuitatea dozelor inițiale, fără alocările suplimentare accelerate care au fost distribuite pe luna aprilie și pe luna mai. Astfel că, pe luna mai, vorbim de un 3.882.060 de doze de vaccin. Pentru luna iunie, 4.366.440. Insă, din luna iulie, vom vorbi de in jur de 2 940.000, la fel și in luna august şi aproximativ la fel și in luna septembrie. Deci, vorbim de luna mai și luna iunie, in care vom beneficia de doze suplimentare de la Pfizer, ca urmare a eforturilor pe care le-a făcut Comisia Europeană de a reloca 50 de milioane de doze la nivelul Uniunii Europene care trebuiau să fie livrate in trimestrul IV, acestea au fost livrate in trimestrul II. Acesta este motivul pentru care in aprilie, mai și iunie, am avut doze suplimentare. Pentru vaccinul produs de compania Moderna, așteptăm joi incă o livrare de 128.400. Săptămana viitoare, la fel, un același număr, o altă livrare, astfel că o să avem un total de 513.600 pentru luna mai. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, o să avem un total de 1 440.568 de doze. Aici vorbim de estimări. La fel și pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson, săptămana aceasta așteptăm o livrare de 74.400, joi. Restul de pană la 402.000 pană la sfarșitul lunii, 402.000 fiind totalul pentru luna mai, astfel un total cumulat pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri de 6. 238.228 de doze de vaccin pentru luna mai. Toate aceste acțiuni fac ca Romania să se claseze pe locul șapte la nivel european, atunci cand vorbim de vaccinuri administrate in doză completă și pe un loc 19 la nivel global. Cam atat am avut. Domnule președinte, mulțumesc mult! Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Aș mai vrea să fac cateva precizări, in perspectiva autorizării vaccinului de la compania Pfizer pentru grupa de varstă 12-15 ani, deja se lucrează cu ajutorul colegilor de la STS, pentru optimizarea platformei ca să permită programarea copiilor, evident prin contul părinților. Un alt lucru care probabil va fi deja gata pană la finalul acestei săptămani, cel tarziu la inceputul săptămanii viitoare, posibilitatea de programare in platformă in centrele de vaccinare care vor avea vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Ştim că schema de vaccinare este pentru o singură doză, platforma in momentul de faţă fiind optimizată să aloce doza de rapel, aşa incat trebuie făcute aceste modificări, din punct de vedere tehnic şi deja incep să fie active şi vor fi mai multe centre operaţionale in punctele de frontieră, in zonele de intrare in ţară, atat in aeroporturi, mai ales cele care au zboruri internaţionale, cat şi la punctele terestre - Nădlac, Vama Borşa, Satu Mare, pentru a avea posibilitatea, in mod deosebit pentru cetăţenii romani din diaspora care revin in ţară să se poată vaccina, majoritatea din centre vor avea alocat vaccin de la compania Johnson and Johnson care se face intr-o singură doză. In felul acesta, opţiunea şi strategia noastră e aceea de a distribui vaccinuri acolo unde este cel mai mare număr de persoane şi unde, evident, există şi doritori. Cam acestea ar fi lucrurile de noutate pe care am vrut să vi le prezentăm astăzi. O să incepem cu partea de intrebări. Aş dori să incepem cu cate o intrebare și, in funcție de timpul rămas, o să luăm și celelalte intrebări. Vă rog! Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Aș vrea să imi spuneți dacă știți de situația bărbatului din Botoșani care a făcut a treia doză de vaccin și să ne explicați cum este posibil, adică dacă vrei să faci a treia doză de vaccin, platforma nu vede și este posibil? Valeriu Gheorghiţă: Evident că știu despre acest caz, am avut raportul medicului coordonator de centru. Am citit in detaliu tot ce s-a intamplat. Din păcate, sunt persoane care ascund anumite detalii şi și le asumă la chestionarul de triaj, care este semnat de pacient. Deci a fost pur și simplu..., acea persoană nu a vrut să declare că a mai fost vaccinată cu cele două doze de Pfizer in mod intenționat, așa cum reiese din, repet, din acel raport, a vrut să primească şi cea de a treia doză, mai mult decat atat ar fi vrut să primească și cea de a patra doză, nu doar trei doze. Ceea ce pot să vă spun - că la momentul triajului, dacă se scanează cartea de identitate, pacientul este verificat și se poate regăsi dacă este sau nu, dacă a mai primit sau nu vaccin și dacă este inregistrat in RENV. Fiind vaccinare insă la un centru de tip drive-thru şi fiind o solicitare foarte mare in ziua respectivă, evident că de cele mai multe ori ne bazăm pe spusele oamenilor atunci cand și semnează acest lucru. Tocmai de aceea nu s-a scanat anterior vaccinării cartea de identitate pentru a se vedea dacă intr-adevăr persoana fusese sau nu vaccinată. Dar pot să vă spun că am mai avut cateva situații punctuale in cazul persoanelor care au fost vaccinate cu vaccin de la compania AstraZeneca și care nu au declarat că au fost vaccinate, evident, dorind să schimbe tipul de vaccin. In momentul in care, repet, se scanează cartea de identitate, se identifică persoana respectivă, ceea ce nu e de dorit și fac un apel către oameni să ințelegem că furnizarea corectă a datelor medicale și a istoricului medical este in beneficiul tuturor. Reporter: /.../ Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu, nu. Este singurul caz de acest gen cu cea de a treia doză. Reporter: Bună ziua! Stăm bine, văd, la statistica in ceea ce privește administrarea de două doze, dar observăm pe site că stăm rău la administrarea de o doză. A scăzut numărul celor care vin să se vaccineze pentru prima dată, mai ales in contextul in care ne tot relaxăm. Valeriu Gheorghiţă: Nu am observat această scădere. Suntem siguri undeva intre 40.000 pană la 50.000 de persoane care se prezintă pentru doza unu. Nu putem face o comparație directă cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene și vă spun și motivul - pentru că politica de sănătate este diferită de la o țară la alta in ceea ce privește intervalul dintre cele două doze. In multe țări s-a alungit, s-a prelungit intervalul dintre cele două doze tocmai pentru că s-a dorit să fie cat mai multe persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Sunt țări care au prelungit la 3 luni intervalul pentru toate tipurile de vaccinuri, chiar la patru luni. Tocmai de aceea această comparație directă nu este suficient de elocventă. Politica in Romania este aceea ca o persoană care are o schemă de vaccinare să iși finalizeze schema conform datelor din RCP pentru a beneficia de protecția maximală oferită de de aceste vaccinuri. Reporter: Bună ziua! Ați spus că pană la sfarșitul acestei luni vă așteptați ca Agenția Europeană a Medicamentului să aprobe serul Pfizer pentru copii intre 12 și 15 ani. Vreau să vă intreb dacă, aşa cum pentru adulţi aţi organizat tot felul de evenimente, dacă luaţi in calcul să organizaţi unele şi pentru copiii din această categorie de varstă. Valeriu Gheorghiţă: Da, chiar intenționăm să organizăm in perioada 31 mai - 1 iunie, pentru că este Ziua internațională a copilului, vrem să organizăm, dacă vreți, un maraton la nivel național pentru vaccinarea copiilor din grupa de varstă 16-18 ani, insă dacă pană la acel moment vom avea și autorizarea pentru grupa de varstă 12-15 ani avem in plan această activitate de vaccinare. Ne-am dori să funcționeze neintrerupt cel puțin 24 de ore incat să dăm posibilitatea unui număr cat mai mare de tineri, de copii, de adolescenți să se poată prezenta in centrele de vaccinare, evident, insoțiți de un aparținător, de tutorele legal - părinți, bunici. Ce vreau să spun este că evident că se va asigura vaccinarea celor care sunt programați in platformă, insă in zilele respective 31 mai, probabil și 1 iunie vom avea această prioritizare, dacă aș putea spune așa, pentru această grupă de varstă, in ideea de a da posibilitatea cu ocazia Zilei copilului să se vaccineze un număr cat mai mare de persoane. Evident că acest lucru se poate intampla oricand in momentul de față in centrele de vaccinare, insă vrem să marcăm in mod particular această zi. Toate detaliile vor fi prezentate in momentul in care vor fi definitivate din punct de vedere organizatoric. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb dacă aveţi in vedere, in urma succesului, popularității acestui tip de evenimente in orașe, chiar și in orașe mai mici, organizarea lor și in mediul rural. Spuneați la inceput că un medic de familie avut această inițiativă. Există intenția ca ea să fie lărgită cumva și...? Valeriu Gheorghiţă: Noi avem de două ori pe săptămană ședință de lucru cu directorii de Direcții de Sănătate Publică și avem inclusiv cu prefecturile, insă nu săptămanal. Cred că este important - și asta am transmis de fiecare dată - ca orice model de bună practică să fie preluat și in celelalte localități și să fie replicat. Evident că este importantă caracteristica populației respective, sunt importante caracteristicile demografice. Sunt foarte multe alte lucruri care se iau in calcul atunci cand putem organiza astfel de evenimente, insă eu sunt deschis la orice tip de activitate care crește numărul persoanelor de vaccinare și asta i-am şi rugat atat pe prefecți, cat și pe directorii de direcții de sănătate publică, să colaboreze chiar la nivel interjudețean, tocmai pentru a face, poate, cunoscute și să popularizăm astfel de demersuri, care sunt binevenite și care au succes. Cred că fiecare poate să identifice cea mai bună variantă de a asigura vaccinarea in localitatea lui și mă refer, in mod deosebit, la mediul rural. Pentru mediul urban sunt, in momentul de față, multiple modalități de vaccinare, dar, intr-adevăr, in rural, tendința este să ajungem să vaccinăm chiar la casa omului, practic, la fiecare gospodărie, pentru că ne dorim, dacă vreţi, să asigurăm accesul la vaccinare cat mai simplu, fără să fie nevoie de un efort deosebit din partea oamenilor, mai ales din rural, unde, de multe ori, condițiile sociale sunt precare. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb dacă luați cumva in calcul ca atunci cand este demarată această campanie de vaccinare in randul copiilor să fie și in școli cabinete unde copii să fie vaccinați. Valeriu Gheorghiţă: Da, sunt deja județe care organizează acest tip de vaccinare chiar in spații amenajate in cadrul unităților de invățămant. Pot să vă dau exemplu: in județul Constanța, in județul Hunedoara, impreună cu Ministerul Educației, se are in vedere organizarea activităților de vaccinare in anumite unități de invățămant. Sigur, unde se pot organiza astfel de activități. Este important ca de fiecare dată să asigurăm acel mediu de siguranță și un mediu favorabil, prielnic pentru activitatea de vaccinare. Siguranța rămane prioritatea absolută a campaniei de vaccinare. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb care sunt ţintele de vaccinarea asumate pentru relaxare, pe ce criterii sunt ele stabilite și cine le stabilește şi dacă, totodată, luați in considerare anumite măsuri de relaxare luate la nivel local, in cazul in care in locurile unde o să fie mai mulți oameni vaccinați? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce privește țintele, care au fost și comunicate, țintele și obiectivele de vaccinare, evident că ele se bazează in mod deosebit pe atingerea pragului de imunitate colectivă, imunitate de grup, care să iși aducă beneficiile in ceea ce privește controlul epidemiologic. Acesta este motivul pentru care ne dorim o amplificare a campaniei de vaccinare. Modelele se bazează, pe de o parte, pe intenția de vaccinare; pe de altă parte, pe ritmul de vaccinare, intotdeauna evaluat in ultimele două săptămani și aici mă refer la doza 1, pentru că asta este cea mai relevant. De asemenea, pe datele care țin de numărul de cazuri confirmate de infecție cu SARS-CoV-2 și procentul de suprapunere al persoanelor confirmate cu persoane care au fost vaccinate. Impreună se creează acel concept de imunitate colectivă care poate să fie de la 25 - 30 - 40 pană la 50%. Estimările noastre sunt că undeva in august, la 1 august vom ajunge la un prag de imunitate colectivă, cumulată de circa 50%, ceea ce inseamnă vaccinare și persoane care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2. Ţinand cont de estimarea, de evoluție epidemiologică al numărului de cazuri, din fericire, situația epidemiologică la nivel național este una bună, insă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil și să asigurăm acea predicție pe termen lung, incat prin vaccinare, scăzand numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecție, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxăm etapizat și progresiv toate aceste restricții. Reporter: Şi mai am o intrebare, dacă imi permiteţi. Care este valabilitatea certificatului de vaccinare pe care il primim și dacă se va stabili că este nevoie și de o a treia doză de vaccin, cei care s-au vaccinat in ianuarie sau februarie vor putea călătorii cu certificatul emis atunci? Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță valabilitatea, din punct de vedere al riscului de boală, este dată de datele care sunt cumulate, sunt colectate in ceea ce privește protecția oferită de vaccinurile actuale. Din datele existente, in momentul de față, la 6 luni, la 8 luni de la completarea schemei de vaccinare se mențin beneficiile in ceea ce privește protecția față de forme severe, față de complicații, față de riscul de internare şi deces de peste 90% - 95%, deci beneficiile se păstrează. Uitandu-ne la anumite grupe populaționale, există o tendință de scădere a răspunsului nivelului de anticorpi la anumite categorii de persoane, cum ar fi cele imuno-deprimate. In cazul in care se va pune problema de a administra cea de a treia doză, foarte probabil că opțiunea nu va fi de a revaccina toată populația, ci de a administra eventual a treia doză către sau pentru anumite segmente populaționale, care nu au avut un nivel crescut al răspunsului imun după schema completă. Asta nu inseamnă că trebuie să dozăm neapărat titrul de anticorpi. Se cunosc anumite categorii de afecțiuni cronice care se asociază cu o probabilitate mai redusă de a dezvolta un nivel mare al anticorpilor, dar in momentul de față sunt, dacă vreți, evaluări absolut in etapă preliminară. Nu sunt date disponibile din punct de vedere științific care să ne furnizeze informații legate de siguranță, de tolerabilitate și de imunogenitate, iar rolul celei de-a treia doze, pe langă acoperirea anumitor categorii populaționale la risc, este și pentru a asigura eventuala acoperire vaccinală in cazul in care vom avea tulpini, variante virale mutante care nu vor fi acoperite de vaccinuri actuale. Deci sunt două acțiuni importante; pe de o parte, consolidarea răspunsului imun prin cea de-a treia doză la anumite categorii populaționale la risc și, pe de altă parte, vorbim de cea de-a treia doză cu vaccinuri adaptate la variante virale mutante. Reporter: Despre mutațiile acestea... Voiam să vă intreb de tulpina indiană, dacă a ajuns in Romania sau ce informații sunt? Valeriu Gheorghiţă: Au fost cred că peste 35 de cazuri identificate. S-au efectuat secvențieri și este confirmată această tulpină, varianta virală indiană, care are mutații particulare și care asociază scăderea activității neutralizante a anticorpilor obținuți după vaccin și chiar și o ușoară creștere a contagiozităţii. Insă nu este un impact asupra beneficiului global al vaccinării. Se mențin beneficiile vaccinării cu vaccinurile actuale, insă mesajul nostru, ca de fiecare dată, este acela de a crește intr-un timp cat mai scurt numărul de persoane vaccinate, tocmai pentru a reduce circulația virusului in populație și, ceea ce se intamplă astăzi din punct de vedere epidemiologic in Romania, este cel mai bun scenariu şi noi ne dorim să se continue scăderea zilnică a numărului de cazuri noi, tocmai pentru că, in felul acesta, virusul nu mai are o probabilitate crescută să cumuleze noi mutații de rezistență. Reporter: Acele persoane erau nevaccinate sau au făcut forme severe? Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu erau forme severe. Erau persoane, sigur, nevaccinate, erau cetățeni din India care au ajuns in Romania. Reporter: Aș mai avea şi eu o intrebare: există o statistică in acest moment cate persoane din spitale s-au vaccinat in ceea ce privește personalul medical, cadre medicale - medici, asistente - angajaţi din sistemul de sănătate, dar cei care lucrează in spitale? Valeriu Gheorghiţă: Nu am la indemană, dar sigur o putem scoate și o putem pune la dispoziția dumneavoastră, insă aş reitera, ceea ce a prezentat domnul secretar de stat Andrei Baciu, faptul că Romania a beneficiat, ca și celelalte țări europene, de un număr mai mare de doze decat calendarul precizat inițial in trimestrul al doilea - aprilie, mai și iunie - insă din luna iulie vom intra in calendarul obișnuit. Tocmai de aceea cred că este momentul la care să ne vaccinăm un număr mai mare dintre noi, ulterior in luna iulie o parte dintre doze, mai ales de la compania Pfizer, vor fi menținute pentru a asigura rapelul celor care se vaccinează in iunie. Deci ideea este... Numărul total de persoane vaccinate este important să-l accelerăm in această perioadă cand beneficiem de un număr mai mare de doze. Reporter: Aș dori să vă mai intreb eu... legat de numărul romanilor vaccinați. Probabil astăzi vom depăși patru milioane de persoane imunizate... Cand estimați că vom ajunge la cinci milioane? Credeţi că se va intampla pană la 1 iunie? Valeriu Gheorghiță: Este greu de spus care va fi dinamica campaniei de vaccinare, ținand cont de faptul că un număr tot mai mare de medici de familie incep să vaccineze. Deja ușor, progresiv, incepe să funcționeze și vaccinarea in unitățile medicale, in unitățile sanitare cu paturi. Tocmai de aceea imi este greu să vă spun la acest moment. Sigur că ne-am dori cu toții să atingem acest obiectiv cat mai repede, poate chiar mai devreme, insă este importantă orice persoană care se vaccinează și cred că nu trebuie să rămanem fixați la această bornă: 31 mai - cinci milioane de persoane vaccinate. Important e să menținem un ritm constant al campaniei de vaccinare, să creștem numărul persoanelor care se vaccinează cu doza unu și, etapă cu etapă, să ajungem să avem un control bun din punct de vedere al pandemiei. Reporter: Şi dacă mai imi permiteți o intrebare, vă rog. Asociațiile de părinți estimează că 60% dintre părinți nu vor să iși vaccineze copiii. Au tot felul de temeri: că vaccinul le-ar afecta fertilitatea, că ar provoca anumite boli, le e teamă de reacțiile adverse... Ce le răspundeți acestor părinți? Valeriu Gheorghiță: Cred că așteptăm cu toții datele științifice care să fie prezentate și să fie transmise publicului intr-o formă in care să fie ușor de ințeles. In ceea ce privește siguranța și eficacitatea, știm că eficacitatea este de aproape 100%, ceea ce este extraordinar de bine, este o veste excepțională, pentru că, din punct de vedere al politicilor de sănătate - și aici vorbim de oportunitatea de vaccinare a celor tineri care au risc mic să facă forme severe comparativ cu populația vulnerabilă - atunci cand un vaccin iși dovedește eficacitatea și eficiența in scăderea transmiterii, din punct de vedere epidemiologic este foarte bine să asiguri vaccinarea populației tinere sau și a populației tinere in aceeași măsură, pentru că ei sunt cei care circulă și mențin circulația virusului. Sunt persoane active, sunt persoane care interacționează, care fac parte din colectivități mari și nu este intamplător faptul că avem in momentul de față o evoluție bună din punct de vedere epidemiologic, faptul că in momentul de față in Romania o populație procentual mai mare din urban a fost vaccinată comparativ cu rural, ceea ce cred că este foarte bine și, repet, atunci cand avem vaccinuri care iți oferă protecție și față de infecția asimptomatică și scade riscul de transmitere, evident că este important să țintim și să acoperim și populația tanără și implicit copiii. Acesta este rolul primordial, lăsand la o parte că sunt categorii de copii care, din păcate, pot să facă forme severe și complicații, iar pe de altă parte sunt copii care sunt cunoscuți cu boli cronice, in evidență, boli care ii expun unui risc mai mare să dezvolte o formă gravă de boală. Categoric, este importantă informarea și comunicarea in perioada imediat următoare. Reporter: Ne anunțați in urmă cu ceva timp că și-au exprimat dorința de vaccinare 3.000 de medici de familie aproximativ. De ce nu vaccinează in acest moment 3.000 și doar 1.400? Valeriu Gheorghiță: Am transmis și am adresat aceeași intrebare. Sunt medici de familie care incă nu au incheiat contractele cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. A fost publicat in Monitorul Oficial ordonanța de urgență care prevede reglementarea de plată cu 40 de lei per inoculare și in momentul de față majoritatea iși incheie contractele, practic se reglementează partea birocratică. Urmează, de pildă, in București astăzi și maine să primească peste 150 de medici de familie in total vaccinuri ca să să inceapă activitatea de vaccinare. In momentul de față in București 133 de medici de familie deja vaccinează. Reporter: Aș mai avea o singură intrebare in legătură cu reacțiile adverse. O astfel de reacție este inflamarea ganglionilor. Aș vrea să imi spuneți dacă știți dacă sunt multe astfel de reacții și dacă sunt specifice unui anumit tip de vaccin? Valeriu Gheorghiță: Nu. Sunt reacții foarte rare. Sunt prezente in mod deosebit la persoanele mai tinere care au o reactivitate imunologică robustă, crescută, dar care se controlează cu tratament antiinflamator. Este important să cerem sfatul medicului, să discutăm cu medicul de familie, sunt reacții foarte rare. Pot să vă spun că in ultima săptămană au fost raportate 49 de astfel de cazuri, din cele 538 de reacții adverse. Dar sunt reacții benigne, reacții considerate comune care nu impactează starea de sănătate, sigur, creează un disconfort local. Reporter: A cerut vreun spital privat pană acum să se implice in campanie, să vaccineze pacienții pe care ii au internați? Valeriu Gheorghiță: Vom detalia și pe tipuri de unități sanitare, dar cu siguranță sunt și unități private care vor intra și vor asigura vaccinarea. Reporter: Mie, dacă imi permiteți să revin la prima intrebare și aș vrea să intreb care sunt țintele concrete lunare hotărate de CNSU pentru mai-iunie-iulie? Valeriu Gheorghiță: Nu CNSU stabilește țintele de vaccinare. Sunt cele 5 milioane de persoane pană la finalul lunii mai, 6 milioane in iulie și 7 milioane in august, sper să nu greșesc. In toată țara, la nivel național vor fi centrele de vaccinare pentru grupa de varstă 16 și 17 ani, evident doar in centrele care primesc vaccin de la Pfizer, 18 ani se vor putea prezenta in toate centrele, incă există indicație pentru toate vaccinurile și, in funcție de momentul acordării autorizării, se pot include și grupa de varstă 12-15 ani. Reporter: Dacă ne mai puteți lămuri in legătură cu cea de-a treia doză. Reprezentanții Pfizer au spus că cea de-a treia doză se face intre 8 și 12 luni de la cea de-a doua doză. Valeriu Gheorghiță: Valorile din studii propun intre 6 și 12 luni cea de-a treia doză, adică pe această schemă se evaluează in momentul de față datele de siguranță și de eficacitate. Reporter: Dvs. ne spuneți că nu este obligatoriu și că nu vom face la toată populația. Valeriu Gheorghiță: Nici cei de la Pfizer nu au spus că este obligatoriu. Se evaluează această posibilitate, dar care nu este cu titlu de recomandare absolută. Nu este nimic agreat la nivel internațional de Organizația Mondială a Sănătății, de Centrul European de Control al Bolilor sau Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite. Sunt, repet, date științifice care considerăm că este firesc să fie disponibile, in mod deosebit legate de siguranță și de tolerabilitate și eficacitate. Dar cele două strategii sunt cele deja menționate, de a acoperi eventual cu cea de-a treia doză anumite categorii populaționale care se incadrează in grupa celor cu o probabilitate mai mică să dezvolte un răspuns imun protector, după schema inițială și cu vaccinuri adaptate la noile variante virale mutante. Sunt scenarii care se evaluează și, in funcție de dinamica pandemiei, pentru că nu putem prezice exact ce se va intampla, avand in vedere decalajul important al ritmului de vaccinare intre țări și nu mă refer la țările din comunitatea europeană, vorbim de țări la nivelul global. Reporter: Deci in acest moment nu ne puteți spune o dată de la care se va incepe vaccinarea cu a treia doză? Valeriu Gheorghiță: Nu și nu avem, in momentul de față, o decizie luată in acest sens. Ca de fiecare dată, după cum știm, deciziile de sănătate publică care impactează un număr foarte mare de persoane sunt luate in baza unor date științifice și in baza unor recomandări ferme susținute de toți experții din cadrul organizațiilor internaționale - și aici mă refer la Organizația Mondială a Sănătății. Reporter: Dar care sunt categoriile de varstă care ar putea să primească intai a treia doză de vaccin? Nu știu, poate sunt persoanele peste 60 de ani, poate cei mai tineri. Cam care ar fi? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță, vorbim de persoane varstnice, cu siguranță vorbim de anumite afecțiuni, de pildă, care au o probabilitate mai mică să dezvolte un răspuns imun protector, după prima schemă de vaccinare. Vă dau exemplu pacienții post-transplant, este una dintre situații. In Franța, chiar se recomandă cea de-a treia doză. Am avut și noi solicitări in acest sens, cu persoane transplantate care au primit recomandarea. Aveau două doze deja efectuate, nu avea un titlu suficient de anticorpi și au primit recomandare de a primi cea de-a treia doză de vaccin. Incă nu am administrat oficial această doză. Mulțumim frumos și vă dorim o zi bună! 2021-05-18 13:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_171358756_157429229685213_2289500198823165395_n.jpgConferință „Protecția copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate - importanța educației parentale și a serviciilor de suport”, organizată de „Salvați Copiii“, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției SocialeȘtiri din 18.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-protectia-copiilor-cu-parintii-plecati-la-munca-in-strainatate-importanta-educatiei-parentale-i-a-serviciilor-de-suport-organizata-de-salvati-copiii-in-parteneriat-cu-ministerul-muncii-i-protectiei-socialeGalerie foto 2021-05-18 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1242.jpgPremierul Florin Cîțu a participat la spectacolul de teatru pilot, la Teatrul Național BucureștiȘtiri din 15.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-teatrul-national-bucure-ti-inaintea-vizionarii-unui-spectacol-care-face-parte-din-suita-de-evenimente-pilot-organizate-de-ministerul-culturii Galerie foto Florin Ciţu: Vreau să le mulţumesc romanilor pentru că, impreună, am trecut printr-un an dificil - impreună am purtat mască, impreună am păstrat distanţarea socială, impreună ne-am vaccinat. Vreau să le mulţumesc că au inţeles că avem o campanie de vaccinare care continuă, iar astăzi avem un număr-record de persoane vaccinate - 120.000 de persoane vaccinate. Campania de vaccinare continuă. Romanii au inţeles că singura soluţie de a ieşi din pandemie o reprezintă vaccinarea. In această seară, sunt foarte fericit să fiu la acest spectacol, eveniment-pilot. Știţi foarte bine că, de la 1 iunie, vom da drumul la mai multe evenimente, cu anumite reglementări; incepem de astăzi. Este primul pentru revenirea la normalitate, un pas important pe care Romania il face, şi cred că este prima ţară din Uniunea Europeană care face acest pas, datorită romanilor; pentru că romanii au inţeles să se vaccineze. Reporter: Puteţi să ne explicaţi, vă rog, care a fost raţionamentul pentru care, in ultima secundă, ideea acestor spectacole-experiment a fost modificată, in sensul in care trebuie păstrată masca de protecţie şi avem voie doar la o capacitate de 70% a sălii, şi nu 100%, cum au fost aceste spectacole gandite iniţial? Florin Ciţu: Este vorba de specialiști aici. Eu intotdeauna urmăresc ceea ce ne spun specialiștii, iar dacă specialiştii ne spun că aceasta este cea mai bună formulă in acest moment, cu aceasta mergem la acest eveniment-pilot. Vă daţi seama că, in două săptămani, ajungem la 1 iunie şi incepem spectacolele, cu anumite condiţii, la 1 iulie relaxăm mai mult condiţiile şi, după aceea, la 1 august. Reporter: Aș vrea să vă intreb, domnule premier: la locul de muncă, acolo unde sunt doar persoane vaccinate, cu mască sau fără? Florin Ciţu: Incă nu este o decizie clară. După 1 iunie vom lua această decizie. Reporter: Există o decizie in HG publicată aseară... Florin Ciţu: Știu foarte bine; nu in hotărarea de guvern, ci in ordinul ministrului sănătăţii. Cred că este o decizie luată inainte de a o analiza foarte bine. De la 1 iunie discutăm acest lucru. Reporter: Dar ordinul a fost publicat aseară in Monitorul Oficial, semnat de către nişte instituţii... Florin Ciţu: Ştiu că a fost publicat. Reporter: A fost schimbat deja acest ordin? Florin Ciţu: Eu cred că se va schimba acest ordin. Reporter: Deci, la locul de muncă, cu siguranţă vom merge cu mască. Florin Ciţu: Deocamdată, cu mască la locul de muncă, la interior. Acest ordin va fi modificat; după 1 iunie discutam de alte modificări. Reporter: A fost o scăpare? Florin Ciţu: Este posibil. Reporter: Domnule premier, domnul Bode spunea astăzi că vor fi totuşi controale la organizatorii ce trebuie să verifice acele adeverințe de vaccinare. Insă aceste controale și amenzi probabil care vor fi date, cum spuneaţi şi dumneavoastră, in baza cărei legi se vor da? Puteţi să ne explicaţi puţin? Florin Ciţu: Vorbim despre evenimentele care vor fi organizate dupa 1 iunie. Deci, vom modifica actele normative necesare pentru a crea cadrul legal necesar pentru a putea să mergem la acea etapă. In acest moment, noi am prezentat in decizia CNSU următoarele etape, ca să fie foarte clar pentru tot omul la ce să se aștepte. Reporter: Deci, la spectacole pentru toți romanii de la 1 iunie? Florin Ciţu: Pentru toți romanii... Depinde dacă sunt vaccinați sau nu. Aţi văzut că fiecare eveniment, in interior sau in exterior, are anumite criterii: un anume număr de persoane la interior, dacă persoanele nu sunt vaccinate; dacă organizatorii iși asumă că persoanele sunt vaccinate, atunci vorbim de alt număr de persoane. Reporter: Cum vor verifica organizatorii certificatele de vaccinare, ţinand cont că acestea nu sunt timbrate, nu au nimic distinctiv pe ele, pot fi falsificate foarte ușor de către oricine? Florin Ciţu: Aici s-au verificat foarte ușor. Suntem in 2021, putem să discutăm de soluţii. Astăzi am intrat aici cu un buletin. Reporter: In restaurante şi in sălile de fitness cand se va face? Reporter: Intrebare este pentru cei care nu sunt din Romania, domnule premier, şi care vor să facă /.../ la un eveniment de la noi şi s-au vaccinat totuşi in alte state. Funcţionează sistemul...? Florin Ciţu: Romania a luat decizia - cred că e unică in Uniunea Europeană - de a permite cetăţenilor care vin din zone verzi să intre in Romania - turiștii- fără niciun fel de documente care să ateste dacă sunt vaccinaţi sau nu; doar cu documentele necesare pentru a intra in Romania. Aşa cum am găsit o soluţie pentru acest moment, vom găsi soluţii şi pentru celelalte. Eu vă spun să aveţi puţină răbdare. Este un moment important pentru romani, este o relaxare. Aş vrea să ne uităm la ce se intamplă astăzi, şi pentru 1 iunie vorbim in perioada următoare. Vă mulţumesc! Aş vrea să vă bucuraţi de spectacol! Reporter: Referitor la HG privind prelungirea stării de alertă, domnule premier. Scrie doar de persoanele care au cea de-a doua doză şi zece zile de la rapel. Ce se intamplă cu cei care se vaccinează cu Johnson and Johnson, unde este o singură doză? Florin Ciţu: Şi acolo este o anumită perioadă după/.../. Reporter: Este prevăzută in HG. Florin Ciţu: Dacă este o scăpare, vom publica HG-ul pentru Johnson and Johnson. Da, există intotdeauna un plan B, şi l-am spus: dacă lucrurile nu merg aşa cum am spus, putem să tragem şi frana de mană. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-05-15 20:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_tnb.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 14 maiȘtiri din 14.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-secretarul-de-stat-in-mai-raed-arafat-la-finalul-edintei-de-guvern-din-14-maiGalerie foto - Ședință de guvern Galerie foto - Briefing de presă Florin Cițu: Bună seara, după un an de zile am ajuns și la acest moment. Foarte multă lume spunea că sunt optimist cand am spus că la 1 iunie incepe revenirea la normalitate. O facem mai devreme. In această seară, am adoptat hotărarea de guvern pentru modificarea și completarea anexelor 2-3 la Hotărarea guvernului nr. 531 din 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 13 mai 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Prin proiectul de hotărare, se propun o serie de măsuri incepand cu 15 mai 2021. Se elimină restricțiile referitoare la portul măștii in spații deschise neaglomerate, urmand ca restricția să fie aplicată in continuare in spații publice: piețe, targuri, balciuri, talciocuri, stații pentru transportul in comun, spațiile comerciale, mijloacele de transport in comun și la locul de muncă. Se elimină totodată restricțiile referitoare la circulația pe timpul nopții a persoanelor. Se elimină restricția privind programul operatorilor economici pană la ora 21:00. Se stabilește programul restaurantelor, barurilor, cafenelelor și teraselor in intervalul orar 5:00-24:00. Se creează posibilitatea ca, in spațiile deschise, competițiile sportive să se poată desfășura pe teritoriul Romaniei, cu participarea spectatorilor, pană la 25% din capacitatea maximă a spațiului. Participarea va fi permisă doar pentru: persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2, pentru care au trecut zece zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test anti PCR nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore. Organizarea și desfășurarea spectacolelor de tip drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membri ai aceleiași familii sau reprezintă grupuri de pană la patru persoane. Iar organizarea și desfășurarea in aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private, sau a altor evenimente culturale, sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori, cu asigurarea unei suprafețe de 2 m pătrați pentru fiecare persoană, precum și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-COV-2, pentru care au trecut zece zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoane care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid, nu mai vechi de 24 de ore. Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maxim 50 de persoane in interior și de maxim 200 persoane in exterior, cu asigurarea unei suprafețe de 2 metri pătrați pentru fiecare persoană, cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite, dacă incidența cumulată la 14 zile din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3 la mia de locuitori. Se permite activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitatea in spații inchise in domeniul sălilor de sport și/sau fitness - este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului in județe/localități unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3 la mia locuitori, cu asigurarea unei suprafețe de minim șapte metri pătrați pentru fiecare persoană. Aș vrea să fac o precizare, pană merg mai departe: acestea sunt măsuri pe care le luăm pană la 1 iunie, in această hotărare de guvern. De la 1 iunie, unele dintre aceste măsuri vor fi relaxate in ceea ce crește numărul de spectatori la spectacole ş.a.m.d. - ele sunt toate in hotărarea CNSU. Acolo aveți, pană la 1 august, toate măsurile cum le vedem noi in acest moment. Mai departe, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitatea in spații inchise, in domeniul sălilor de sport și/sau fitness va fi deschisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spațiului in județe/localități unde incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3 la mia de locuitori, cu asigurarea unei suprafețe de minim 4 metri pătrați pentru fiecare persoană. Dacă toate persoanele sunt vaccinate impotriva virusului SARS-COV-2, pentru care au trecut zece zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare. Deci, dacă persoanele sunt vaccinate, avem mai multe persoane in spațiu. /.../ 2021-05-14 22:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1049.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la prezentarea proiectelor A7, A8 Suceava și întâlnirea cu reprezentanții HORECAȘtiri din 14.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-sectorului-horecaGalerie foto Participarea premierului Florin Cițu la prezentarea proiectelor A7, A8 Suceava și intalnirea cu reprezentanții HORECA *** Declarații susținute de premierul Florin Cițu, după intalnirea cu reprezentanții sectorului HORECA Suceava [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Foarte bună intalnirea cu industria HoReCa. Mi-am făcut un obicei să merg prin țară, pentru că este o industrie care a suferit in trecut și vreau să ii incurajez pe oameni că urmează o perioadă mai bună și pentru industrie, chiar incepand de maine, dar mai multe de la 1 iunie. Sunt sigur că o să avem un sezon al turismului intern foarte bun, anul acesta, și mă bucur să vin aici, in zona care, deja, a devenit a treia ca importanță in turismul intern. Un slogan pe care il voi duce mai departe, cu Hai in Bucovina m-aţi convins, d-le preşedinte! Ii incurajez pe toți romanii să vină aici. Pentru cei care vin acum, bineinţeles, va fi mai complicat, dar avem și vești bune pentru cei care vor veni in viitor, pentru că am avut, inainte de această intalnire cu sectorul HoReCa, o intalnire de lucru foarte aplicată, de unde avem veşti foarte bune pentru această zonă. In primul rand, avem varianta finală pentru autostrada A7 Pașcani - Siret, deci, Pașcani - Suceava - Siret. Avem variantele finale, acum știm exact pe unde vor trece. Partea a doua, foarte importantă, le-am cerut și consultanților - pană la finalul anului vom avea și studii de fezabilitate pentru această porțiune. Partea a treia, finanțarea. Vom avea indicatorii economici care vor arăta că trebuie să fie o autostradă, asta a fost discuția și ințeleg de la consultanți că se va trece la drum expres, la autostradă, pentru Pașcani - Siret - și bineinţeles, finanțarea. I-am incurajat și ințeleg că deja sunt avansaţi, dar merg pe fonduri europene pentru această porțiune. Prima parte, pană la Pașcani, suntem in PNRR, pe această parte va fi pe fonduri europene, dar eu zic că vestea cea mai bună este că avem varianta finală, avem studii de fezabilitate pană la finalul anului și vom avea și indicatorii tehnico-economici care să transforme drumul expres in autostradă. D-le preşedinte, cred că lucrurile merg in direcţia bună de acum inainte şi mă voi asigura că finanțarea o să vină foarte repede, așa cum m-am asigurat și pentru celelalte puncte de infrastructură. Sunt bucuros să văd că avem o campanie de vaccinare care accelerează și la dumneavoastră, cu aceste maratoane care sunt sigur că vor da rezultate și eu sunt bucuros să văd că există optimism in industria Horeca, deși a fost un an dificil, un an greu, in care Guvernul a făcut eforturi, prin mai multe măsuri pe care le-am luat anul trecut. Acum putem să vedem sfarșitul acestei perioade și putea să vorbim despre ce va urma pentru această industrie. Redeschidem. Au fost mai multe intrebări tehnice și am vorbit in detaliu, dar revenim la normalitate incepand de maine, treptat, dar cu 1 iunie, cu mai multe măsuri. Diseară, in şedinţa de guvern, vom adopta o parte din aceste măsuri și ele vor fi clare pentru toată lumea. Dacă mai sunt și aici intrebări. Sau dacă vreţi şi dumneavoastră, d-le preşedinte. Gheorghe Flutur: Două cuvinte doar. Trebuie să ii mulțumesc domnului prim-ministru pentru acest efort de a vizita Bucovina, județul Suceava. Vestea pentru noi este foarte mare, legată de A7, pentru că domnul prim-ministru a ințeles foarte bine mesajul nostru. Diferența aceasta de produs intern brut pe cap de locuitor a Regiunii Nord-Est nu poate fi eliminată decat dacă se investește in infrastructura de autostrăzi. Faptul că va fi autostradă de la București pană la Siret, pe Coridorul IX, ne dă o perspectivă in discuţiile viitoare cu investitorii străini şi cu investitorii romani. Foarte important, noi, Consiliul Judeţean, am prezentat astăzi proiecte ambiţioase ale noastre, i-am explicat premierului că 57% din bugetul judeţului este pe investiţii. Avem investiţii in drumuri care duc spre autostrada A7, fie că vorbim de axa Suceava-Dolhasca, de drumul care leagă Fălticeniul de Liteni, de drumul care leagă zona Mălinului de Borca, spre autostrada A8 sau drumul de la Bilbor. Sunt cateva investiții complementare la eforturile Guvernului. Mai mult de atat, am discutat de PNRR, ce am propus noi - și avem foarte multe proiecte pe Planul Național de Reziliență; am discutat despre stațiunea turistică Bucovina, pol de dezvoltare turistică, unde doresc foarte mult să beneficiem de proiecte pentru introducerea unor trenuri automotoare in stațiune, ca să putem reduce poluarea și numărul de mașini intre Suceava și Vatra Dornei, Tabăra de la Bucșoaia, pentru că suntem intr-un proiect foarte avansat. Ministerul Tineretului a depus proiectul la Compania Națională de Investiții. Vama de la Siret s-a discutat, șeful vămilor din țară a fost astăzi aici, domnul Mutescu și am discutat proiectul de modernizare a Vămii Siret și multe alte proiecte. Incă o dată, domnule prim-ministru, eu mă bucur că ați venit să vedeți că Flutur și echipa lui de la Suceava, aici, la capăt de A7, fac investiții pentru care merită să veniți cu autostrada pană la noi. Acesta mi-a fost dezideratul cand am plecat dinspre București spre acasă, spre Suceava, să facem treabă și să convingem Bucureștiul și Bruxelles-ul că merită venit cu infrastructura de autostrăzi și pană la noi. Florin Cițu: Felicitări, domnule președinte! Și, apropo, proiectul de la Siret a inceput anul trecut, cand eram in mandatul meu de ministru de finanțe și il continuăm. Gheorghe Flutur: Așa este! Vă mulțumesc! Reporter: Sunt contracte semnate cu firmele de construcții de acum doi, trei ani de zile. Intre timp, prețul materialelor de construcții a crescut cu aproape 50%. Ce fac oamenii aceștia, cum se descurcă firmele de construcții, cum se descurcă primăriile? Florin Cițu: Știți foarte bine, depinde dacă sunt pe fonduri europene, am prelungit, a fost o hotărare de Guvern pe care am luat-o in ședința trecută, de a permite ca unele dintre aceste costuri să fie actualizate și să meargă mai departe proiectele. Sunt situații și situații, e adevărat că legea permite să se facă acte adiționale, cred că vedem de la situație la situație cum se va rezolva problema. Dar, pană la urmă, cred că mult mai important pentru viitor este să imbunătățim - și la asta lucrăm -, Legea achizițiilor publice, ca să nu mai avem aceste perioade după ce se caștigă o licitație, doi, trei, patru ani de zile, să așteptăm pană putem incepem construcția efectivă. Vom scurta aceste termene, pentru că așa se ajunge la asemenea situații. Prețurile cresc in trei-patru ani și tot ce s-a licitat sau ce s-a negociat nu mai este de actualitate. Umblăm la legislație, va fi gata in următoarea perioadă, cred că in următoarea lună. Reporter: Domnule prim-ministru, ați spus că veți descuraja cumpărarea de mașini second hand. Asta inseamnă introducerea unei noi taxe pentru mașinile care poluează sau cum veți face? Florin Cițu: Am spus același lucru și azi. Păi, un mod simplu de a descuraja este Programul Rabla, prin care incurajăm să se cumpere mașini noi. Lucrăm la o soluție, in discuția cu Comisia Europeană am spus foarte clar, acolo nu scrie nimic de taxe. Cred că terminologia pe care am folosit-o este că descurajăm și vom găsi astfel de măsuri. Eu sunt adeptul măsurilor pozitive. Prin măsuri pozitive să creăm motivații, ca oamenii să se miște de la mașini care poluează către mașini noi. Nu este nevoie de fiecare dată de taxe. Faptul că nu am crescut taxele pană acum, dar avem o creștere a conformării voluntare, de exemplu, in Romania oamenii plătesc mai mult pe taxe, arată clar că se poate și pe pozitiv, nu trebuie numai cu negativ. Reporter: Aveți in vedere schimbarea criteriilor după care sunt stabilite țări care intră in lista galbenă? Florin Cițu: Nu, aceste criterii sunt clare, dar vom avea diferite criterii pentru cei de pe lista verde, de exemplu. Acolo s-ar putea să avem un criteriu puțin diferit. Noi avem sub 1,5 la mie, să permitem puțin mai mult de 1,5, deci să facem zona verde mai mare oarecum și persoanele care vin din zonele respective, in special turiștii, să nu mai aibă nevoie de niciun fel de document la intrare, decat pașapoarte și documente de identitate. Reporter: Ați spus că vedeți lucrurile din ce in ce mai bine in zona Horeca. Eu am două intrebări pentru dumneavoastră. Ce nemulțumiri v-au adus reprezentanții din Horeca astăzi și dacă ați discutat despre o strategie de relansare a Horeca și dacă da, ce cuprinde această strategie? Florin Cițu: Păi, deocamdată, această strategie se pare că este ca eu să merg prin țară și să vorbesc cu cei din Horeca și să ii susțin peste tot. Am fost pe litoral, am venit aici, mai merg și in altă parte. Dar o să fie o strategie de promovare, in special a turismului romanesc, in afara granițelor țării, dar și in interior. Pentru că foarte mulţi romani nu știu - să ştiţi că nici eu nu știam exact -, ce frumusețe aveți aici. Am fost aici cand eram foarte mic, nu imi aduceam aminte. Deci e nevoie de o strategie de promovare pentru toți turiștii, in interior sau in exterior. Ştiam problemele industriei Horeca, nu sunt noi. Eu mă intalnesc cu reprezentanții industriei și o parte din măsurile pe care le-am luat anul trecut au fost construite impreună cu aceștia - și IMM Invest și şomaj tehnic și Kurzarbeit și plata a 41,5% din salariu pentru cei care se intorc din șomaj tehnic. Toate aceste măsuri, eliminarea impozitului specific, toate au fost luate după discuții cu reprezentanții industriei Horeca și ceea ce am făcut aici - i-am incurajat, ca și pană acum, să avem acest dialog, prin intermediul asociațiilor. Nu pot să merg peste tot să discut cu reprezentanții din zona respectivă, dar există asociații care reprezintă interesele și, dacă au incredere in aceste asociaţii, să trimită prin acele asociații soluții, propuneri și le discutăm ca și pană acum. Reporter: La ce oră se inchid terasele de maine? Terasele, restaurantele? Florin Ciţu: Veţi vedea decizia diseară, dar nu vor rămane toată noaptea, asta este clar. Incă nu. Reporter: Dle prim ministru, cum se văd astăzi, de la București, cifrele județului Suceava in ceea ce inseamnă pandemia de coronavirus? Cum s-au văzut in aceeași perioadă a anului trecut? Incă ne amintim, să știți. Florin Ciţu: Păi se văd bine, dar acum eu mă uit la campania de vaccinare. Ca să rămană așa, unde sunt aceste cifre, trebuie să fie o campanie de vaccinare de succes, care acum văd că prinde viteză, o campanie de vaccinare care sigur va menține aceste cifre jos, dar fără această campanie de vaccinare, să știți că nu răman așa jos. Deci trebuie să avem o campanie de vaccinare care să inainteze puternic și in discuția și cu medicii de familie și cu directorii spitalelor, cu toată lumea, cu domnul președinte, sunt soluții pentru a merge cu vaccinul cat mai aproape de cetățeni. Reporter: In ce condiţii pot scăpa spitalele de statutul de spital COVID? Florin Ciţu: Este prematur să discutăm de aşa ceva in momentul ăsta. Reporter: Avem şi aici, la Suceava. De exemplu, avem 60 de pacienţi pe 400 de locuri. Florin Ciţu: Ştiu. Reporter: Iar pacienţii cu alte afecţiuni din sfera bolilor infecțioase și pneumologice trebuie să meargă la Fălticeni. Nu au acces la servicii medicale in Suceava. Florin Ciţu: In acest moment se discută o variantă intermediară, trebuie să existe o variantă in care putem să revenim rapid la un spital COVID in perioada următoare. Reporter: Am mai trecut prin asta şi peste noapte, deci putem să o facem. Văd că e mai greu de revenit la statutul de non-COVID. Florin Ciţu: Să ştiţi, in ianuarie am avut acea discuție, lucrurile arătau foarte bine in Romania in ceea ce priveşte pandemia, o serie de spitale nu au vrut sa mai fie COVID şi au redus numărul de paturi ATI, nu am fost de acord, după cateva săptămani de zile era nevoie imediat de paturi ATI. Trebuie să găsim un sistem care să fie mai flexibil, să putem trece dintr-o parte in alta mult mai rapid decat am făcut-o. Aţi vazut in ianuarie cat a durat să adăugăm 200 de paturi. Foarte, foarte mult şi aveam nevoie de aceste paturi. Reporter: Care a fost urgenţa de a anunţat preşedintele măsurile de relaxare inainte ca guvernul sa adopte hotărarea de guvern şi să apară hotărarea in Monitorul Oficial? Florin Ciţu: Ei, de obicei aşa se face. Il anunţăm inainte să... Reporter: Nu prea aţi făcut aşa. Pană acum anunţa guvernul. Florin Ciţu: Nu. Am avut mai multe discuţii cu domnul preşedinte inainte şi ne-am uitat la mai mulţi indicatori. Clar 1 iunie este, să zicem, pasul important, dar, pentru că am avut o campanie de vaccinare care a mers mai rapid decat ne aşteptam, pentru că am avut aceşti indicatori ai pandemiei care s-au imbunătăţit mai rapid decat ne aşteptam, decizia a fost ieri, după ce am avut mai mulți indicatori pe masă, să venim cu cateva măsuri mai repede decat 1 iunie, dar majoritatea vor fi de la 1 iunie. Sunt foarte fericit, asta inseamnă, vă daţi seama, lumea imi spunea că sunt optimist cu 1 iunie, uitaţi-vă că putem să facem acest lucru mai devreme. Reporter: Perfect, dar de ce inainte de adoptarea hotărarii de guvern şi publicarea in Monitorul Oficial? Florin Cițu: Adoptăm hotărarea de guvern astăzi, mă duc la București de aici la ședința de guvern și seara am un briefing. Reporter: Ședința va fi la miezul nopții? Florin Cițu: Nu, va fi mai devreme. Avem ședința de guvern la 20:30 și eu voi avea un briefing, cred că la ora 21:00. Deja am pregătit cu colegii, sunt pe telefon, și hotărarea CNSU și hotărarea de guvern. Nu o să mai fie de făcut decat să le adoptăm. Reporter: Domnule prim-ministru, v-ați manifestat regretul că n-ați cunoscut frumusețile acestei zone. Nu vă manifestați regretul că ați călătorit cu avionul și nu cu mașina, să vedeți frumusețile acestei zone? Florin Cițu: Da, dar astfel nu aș fi ajuns la ședința de guvern de diseară și n-am fi beneficiat de măsura fără mască maine in timpul zilei. Data viitoare cand vin privat, vin cu mașina și o să fie mai simplu. Reporter: Pe autostradă. Florin Cițu: Nu aștept pană atunci, vin mai repede. Reporter: Să ințelegem că veți petrece vacanța in Bucovina? Florin Cițu: Voi petrece și in Bucovina. Gheorghe Flutur: Noi il invităm. Florin Cițu: Trebuie să merg in Vamă, că am promis, dar vă promit că vin și in Bucovina. Reporter: Cand credeți că va fi gata autostrada? Florin Cițu: Pană in 2026, mi s-a spus. Reporter: Gata, 2026? Florin Ciţu: Da. Vorbeam de Paşcani, vorbesc de Pașcani. Deci pentru Pașcani - Siret vă spun că o să fie mai repede, este mai ușor. Gheorghe Flutur: Avem și cateva semnale de genul că traseul este mult mai ușor. O dată, că nu sunt arii protejate sau restricţii de mediu; doi, e şes şi nu sunt foarte multe lucruri complicate care să presupună demolări - nu e nicio demolare care să fie propusă pe acest traseu, ceea ce este un mare lucru. Florin Ciţu: Vă zic că o să fie mai ușor. O să fie ușoară perioada asta. Reporter: Domnule prim-ministru, domnul Ghinea anunţa că se va schimba taxa de rovinietă. Ne puteţi spune cum se va aplica? Florin Ciţu: Modul de calcul se va calcula pe kilometrii parcurși şi aşa mai departe. Nu are o formulă finală, dar este un principiu. Astăzi toți plăteau la fel, același lucru, nu conta incărcătura, nu conta cat mergi și atunci se va lua in calcul exact cum se intamplă și in alte țări. Reporter: Dar va fi aplicabilă şi pentru turisme şi pentru transportatori sau va fi diferită? Florin Ciţu: Cred că e vorba de transportatori in special. Reporter: Din punct de vedere politic, v-aţi imprietenit sau nu, astăzi, la Suceava? Florin Ciţu: Eram prieteni dinainte. Reporter: Dar nu părea aşa, să ştiţi. Gheorghe Flutur: Am ascuns, ce să facem. Am lucrat ascuns. Reporter: Domnule prim-ministru, susţineţi profund vaccinarea. V-ar fi plăcut să aibă Romania propriul vaccin? Florin Ciţu: Da, şi nu măcar propriu, dar să-l producem, să putem să-l producem. Dar nu numai Romania, uitaţi-vă la Europa. Era bine să fi avut, pentru că BioNTech este o companie europeană, e adevărat, dar Pfizer, Moderna, AstraZeneca sunt companii din afara Uniunii Europene şi s-au văzut cateva sincope. Cred că toți am invățat și cred că prin acest PNRR, care inseamnă și reziliență, ceea ce inseamnă că poţi să te redresezi imediat după un șoc negativ, să ne gandim și la cum susținem start-up-urile și companiile in Uniunea Europeană. Reporter: Institutul Cantacuzino poate fi susţinut diferit de aici incolo? Florin Ciţu: Da, s-au făcut pași importanți acolo, dar eu m-aş uita și la sectorul privat in Romania. Sunt, in ceea ce privește producția de vaccinuri sau posibilitatea de a avea, in Romania, măcar să facem o parte din produse de vaccin, avem 11 companii pe care noi le-am pus pe listă pentru Comisia Europeană. Ştiţi că a fost o discuţie la un moment dat, dar cred că trebuie să ne uităm cum să susținem start-up-uri in Romania, care să crească şi să se dezvolte și in Uniunea Europeană, in special. Reporter: Să inţelegem că vom circula mai repede pe A7 decat pe A8? Florin Ciţu: Paşcani - Siret. A7 are mai multe componente, dar Paşcani - Siret pare să fie mai uşor de construit. Vă mulţumesc mult de tot! O zi bună! 2021-05-14 15:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_0071.jpgVizita premierului Florin Cîțu la Centrul de vaccinare din Spitalul orășenesc Gura HumoruluiȘtiri din 14.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-din-spitalul-ora-enesc-gura-humoruluiGalerie foto 2021-05-14 12:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image7.jpegVizita premierului Florin Cîțu la Centrul de vaccinare drive-through de la Shopping City SuceavaȘtiri din 14.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-drive-through-de-la-shopping-city-suceavaGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu după vizitarea Centrului de vaccinare drive-through de la Shopping City Suceava [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Mulţumesc pentru primire! N-am mai fost aici de foarte mult timp, de cand eram copil. In primul rand, văd că a fost accelerată campania de vaccinare şi aici, la Suceava. Municipiul este la 30%, inţeleg că şi judeţul a ajuns aproape de 16% sau peste 16%. Accelerează campania de vaccinare şi aici, ca peste tot in Romania. E important să avem astfel de centre de vaccinare drive-through, care fac lucrurile să se mişte foarte uşor şi confortabil pentru fiecare; te vaccinezi in maşină, ce poate să fie mai confortabil de atat. Inţeleg că va incepe şi un maraton al vaccinării - a inceput astăzi pentru acest week-end - maratoane vor fi organizate in toate municipiile din ţară in perioada următoare, pe intreaga perioadă a verii. Foarte mulţi dintre romani s-au vaccinat, cred că sunt 3,8 milioane de persoane vaccinate astăzi. Dar e important ca cei vaccinaţi să-şi convingă rudele, prietenii, pe toată lumea să vină să se vaccineze. Este singura soluţie de a trece la următoarea etapă, etapa post-pandemie, in care ne concentrăm din nou pe economie, pe lucrurile importante. Timp de un an de zile, am fost concentraţi pe sănătate, pe pandemie, dar trebuie să revenim la perioada post-pandemie. Am pregătit măsurile economice, avem in negociere PNRR, sunt fondurile europene, dar trebuie să trecem de această perioadă şi numai prin vaccinare, printr-o campanie de vaccinare de succes putem să ajungem mai repede la această perioadă. Lucrurile arată foarte bine in economie in acest moment. Venitul creşte, puterea de cumpărare a romanilor creşte, avem investiţii in creştere şi sunt resurse financiare pe care le aşteptăm - 29,2 miliarde de euro din PNRR, 46 de miliarde euro fonduri europene, plus bugetul de stat, in fiecare an. Deci avem toate condiţiile pentru a avea in următorii patru ani o explozie a creşterii economice, un număr mai mare de locuri de muncă, putem să facem şi autostrăzi, şi spitale, lucruri care nu s-au făcut in 30 de ani de zile. Le putem face acum, dar mai avem acest lucru, să trecem peste pandemie; trebuie să ne vaccinăm - pentru asta sunt astăzi aici şi voi merge la incă un centru de vaccinare pentru a susţine campania de vaccinare. Am să iau cateva intrebări şi după aceea o să mergem şi in altă parte. Reporter: Domnule premier, ce părere aveţi despre raportul referitor la decesele de COVID? S-au raportat oficial peste 16 mii. S-ar părea că sunt aproape 19 mii prin sistemul de alertare al Ministerului Sănătăţii. Ce părere aveţi de asta? Florin Ciţu: Am spus şi ieri. I-am cerut doamnei ministru să prezinte public raportul, a fost prezentat. Ințeleg că este nevoie de mai multe analize pentru a pune la cap aceste informații, dar, din ceea ce știm pană acum, intre Corona Forms, informația pe care noi am publicat-o pană acum, și datele INS, există o compatibilitate de 96%. Deci, lucrurile nu stau chiar așa de rău, dar trebuie să vedem ce se intamplă, de ce există această diferență, diferență care a existat in toate țările Uniunii Europene. Din momentul in care am preluat acest mandat și am observat că este nevoie de a imbunătăți ceva, nu m-am dat la o parte și am imbunătățit. Foarte bine știm că atunci cand am calculat rata de pozitivare a trebuit să includem și centrele focar, le-am inclus, pentru că asta era formula mai normală. Deci, vom merge mai departe fără niciun fel de probleme. Sunt sigură că doamna ministru, de fiecare dată cand are informații noi, le va prezenta. Reporter: Ați anunțat faptul că urmează să mergeți la mare weekendul acesta... Florin Ciţu: Nu weekendul acesta; o să merg la mare, dar nu weekendul acesta. O să vedeți cand o să merg la mare, nu in weekendul acesta. Mulțumesc. Reporter: Cum se va proceda, de exemplu, la intarea in restaurante? Florin Ciţu: Astăzi, după ce mă intorc de la Suceava, vom avea o ședință de guvern in care trebuie să adoptam cateva măsuri, care să intre in vigoare de maine. Este vorba despre eliminarea restricțiilor pe timp de noapte, restricțiile pentru magazine, portul măștii in spațiile deschise și așa mai departe. Pe rand, le vom lua pe toate și le vom explica in hotărare de guvern dar, deocamdată, astăzi decidem pentru ziua de maine, 15 mai. Urmează apoi cealaltă bornă importantă, la 1 iunie, și care se va intampla dacă avem, ca și pană acum, o rată de vaccinare mai bună decat ne așteptăm; noi am luat această decizie de a lua unele măsuri mai devreme de 1 iunie pentru că am avut succes in ceea ce privește și rata de vaccinare și rata de pozitivare; s-au intamplat mai rapid decat ne așteptam și atunci am venit cu aceste măsuri mai devreme, pentru a le arăta romanilor că merită să te vaccinezi. Reporter: Și dacă rata de vaccinare nu va crește, aceste restricții nu vor fi ridicate? Florin Ciţu: Nu ne uităm doar la rata de vaccinare. Așa cum ați văzut, ne uităm și la pozitivare, sunt mai mulți indicatori la care ne uităm. Dar dacă campania de vaccinarea nu merge in direcția corectă, eu am spus și ieri, putem să tragem și frana de mană; pană la urmă, nu putem să ne jucăm cu acest lucru. Reporter: Ce inseamnă frana de mană? Florin Ciţu: Să venim mai incet cu aceste măsuri. Dar eu cred că romanii vor din nou evenimentele private, nunți, botezuri, vor să meargă la concerte, vor să meargă in concediu, vor să meargă la mare. Am incredere că este o motivație foarte bună pentru romani să se vaccineze. Reporter: Există și riscul ca, pană la finalul anului, să mai purtăm mască, să avem restricții in continuare? Florin Ciţu: Ne-am gandit foarte atent la măsurile pe care le-am luat, pentru că noi știm foarte bine că e foarte ușor să elimini niște lucruri și e foarte greu să le aplici din nou. Măsurile pe care le-am luat, cu siguranţă, vrem să nu mai trebuiască să le reintroducem pană la finalul anului. Repet, dar asta contează foarte mult de rata de vaccinare. Reporter: Domnule prim-ministru, domnul primar al Sucevei a spus că la Zilele Sucevei vor putea participa doar persoanele vaccinate. Ce părere aveţi de acest lucru? Florin Ciţu: Nu ştiu cand sunt Zilele Sucevei, să ştiţi. Ion Lungu: Dar vă invităm, domnule prim-ministru. Pe data de 24 iunie. Florin Ciţu: Mulţumesc. Pe 24 iunie s-ar putea să fie mai bine. Ion Lungu: Sigur că este o discuţie, din principiu. Să ajungem pană atunci. Da, este posibil, să vedem măsurile de relaxare. Florin Ciţu: Aşteptaţi deciziile. Ion Lungu: Dacă luăm astăzi un caz concret, 300 de persoane, clar că in acel perimetru ingrădit putem avea şi această preferinţă să arate adeverinţa de vaccinare. Să stimulăm tinerii in primul rand să se vaccineze. Dar nu este incă o decizie luată, este o discuţie de principiu, luată in dezbatere publică. In funcţie de cum vor evolua lucrurile pană atunci vom lua o decizie. Florin Ciţu: Noi v-am spus, in ceea ce priveşte evenimentele şi in spaţiul public şi in spaţiu inchis, vom lua o decizie pentru persoanele vaccinate cu o anumită capacitate, de la 1 iunie, nu ştiu, 70% sau 70 de persoane, dar - şi aici e foarte important - dacă organizatorii işi asumă că vor fi doar persoane vaccinate nu mai este niciun fel de restricţie. Reporter: Domnule premier, cum să işi asume? Reporter: Şi domnul preşedinte a spus: dacă pot să garanteze. Reporter: In ce constau aceste garanţii? Florin Ciţu: Că permit doar persoanelor care au certificat de vaccinare să intre. Este un mod simplu de a verifica. Reporter: Adică, cu certificatul la intrare. Florin Ciţu: Excat. Dar asta este o decizie a organizatorilor, nu este o decizie pe care noi o impunem. Reporter: Deci, dacă organizează cineva o nuntă trebuie să ceară certificatul la intrare. Florin Ciţu: Este decizia organizatorului dacă vrea să aibă mai mulţi oameni decat am pus noi acolo. Reporter: Ce aţi discutat cu directorii de spitale? Florin Ciţu: Cu directorii de spitale, in primul rand, le mulţumesc şi le-am mulţumit, pentru că a fost un an foarte greu şi incă nu s-a terminat, dar a fost un an foarte greu prin care am trecut. Mai ales şi aici la Suceava știu că a fost o situație dificilă. Şi le-am a spus că nu trebuie să ne grăbim să trecem paturile de la ATI - COVID la non-COVID. Trebuie să găsim un sistem prin care, da, vom transfera in perioada următoare, dacă situația se menține la fel ca pană acum, paturi la ATI - COVID către non-COVID, dar se punem la punct un sistem prin care vom putea intr-o perioadă relativ scurtă, de maxim 10 zile, dacă este nevoie, să readucem aceste paturi inapoi in zona COVID. Gheorghe Flutur: Aş vrea să completez, dacă imi permite domnul prim-ministru. Florin Ciţu: Bineinţeles. Gheorghe Flutur: In primul rand specificul județului Suceava in ceea ce privește campania de vaccinare. Am invitat directorii de spitale orăşeneşti şi municipale şi reprezentanții medicilor de familie pentru a-i ruga, acolo unde sunt solicitări de vaccinare, să organizăm caravane, să organizăm ambulanțe care să meargă cu personal medical. Pentru că, ştiţi bine, județul Suceava are multe localități in zona de munte, cu cătune și sate izolate. Și ponderea mică intr-un clasament la nivel național este și din această cauză a configurației județului Suceava. Nu acum i-am rugat, noi am avut intalniri mai multe şi şedinţe online şi i-am rugat să se organizeze să mergem noi către cei care doresc să se vaccineze. Asta este una dintre rugăminţi. Am avut discuţii şi pe această temă. Reporter: Domnule preşedinte, dacă totuşi v-aţi asumat rolul acesta de provaccinist, ne puteţi spune cand v-aţi vaccinat şi cu ce vaccin? Gheorghe Flutur: Cu Pfizer; m-am vaccinat pe 14 şi 20 şi... martie. Reporter: Şi de ce nu aţi dat publicităţii informaţia? Gheorghe Flutur: Am socotit că am avut publicitate destulă cand m-am testat. Reporter: Domnule premier, voiam să vă intreb ce părere aveţi despre situaţia judeţului Suceava - de la Lombardia Romaniei, la cea mai mică rată de infectare in momentul de faţă, intr-un an de zile. Florin Ciţu: Asta inseamnă că oamenii au inţeles, după acea perioadă dificilă, să respecte măsurile pe care le-am luat - să poarte mască, distanţarea socială, dezinfectanţi ş.a.m.d. O altă explicaţie nu avem in acest moment, dar eu cred că este singura explicaţie pe care putem s-o avem. Reporter: Domnule Ciţu, aţi venit la Suceava pentru a cere sprijinul organizaţiei PNL pentru campania electorală internă? Florin Ciţu: Nu există o campanie electorală internă. Sunt aici ca prim-ministru, sunt aici pentru a susţine campania de vaccinare. M-am intalnit cu oamenii din HoReCa, pentru că şi la Constanţa m-am intalnit cu ei. Este un sector care a avut de suferit anul trecut şi cred că anul acesta sunt veşti foarte bune. Am discutat chiar ieri şi despre turiştii care vin in Romania. Vom avea măsuri mai relaxate - de exemplu, pentru cei care vin din zona verde nu va fi nevoie de niciun fel de documentaţie ş.a.m.d. Reporter: Dar lupta internă cu domnul Orban cum o consideraţi? Florin Ciţu: In acest moment nu există o campanie internă in PNL. Putem să discutăm politică mai tarziu; acum vorbim despre campania de vaccinare. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-05-14 11:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image6.jpegȘedința de guvern din 13 maiȘtiri din 13.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-investitiilor-i-proiectelor-europene-cristian-ghinea-ministrul-afacerilor-interne-lucian-bode-i-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanuGalerie foto - Ședință de guvern Galerie foto - Briefing de presă [Check against delivery] Briefing de presă susținut de premierul Florin Cițu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, și ministrul educației, Sorin Cimpeanu Florin Ciţu: Buna ziua. Am avut astăzi o ședință importantă, la finalul căreia am avut discuţii şi am făcut un sumar al vizitei la Bruxelles, referitor la PNRR şi obiectivele pentru miniştri in următoarele cateva săptămani, pentru a ne asigura că avem cel mai bun PNRR, care să fie aprobat la Comisia Europeană. In şedinţa de guvern, au fost adoptate cateva acte normative, care vor fi prezentate de ministrul afacerilor interne și consilierul meu de stat, Alexandru Muraru. Despre ce s-a discutat la Bruxelles: in primul rand, am fost acolo ca să ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat in momentul in care este depus și am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre in ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre in ceea ce priveşte economia şi modul in care PNRR va susţine, in următoare perioadă, creșterea economică, dar și reformele. Acest concept paper a fost foarte bine primit de Comisia Europeană. Aţi văzut şi dumneavoastră şi remarca doamnei președinte Ursula von der Leyen, care a spus foarte clar că Romania face progrese in ceea ce priveşte reformele, (remarca n. r.) este pe baza acestui document, dar și pe ceea ce ne-am asigurat. Am asigurat-o pe doamna preşedinte că acesta este guvernul care va face reforme, in perioada următoare și, de aceea, avem nevoie și de un PNRR care să susțină partea de reforme. Cateva dintre obiective, unele dintre ele sunt mai ușor de atins - creșterea economică peste media Uniunii Europene, reducerea deficitelor bugetare, și aici am avut o discuție și cu domnul vicepreședinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămanem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară de reducere a deficitului. Am primit susținere din partea domnului vicepreședinte și o vom vedea cand va fi publicată analiza pe procedura de deficit excesiv. Important este, repet, ca această componentă a PNRR să fie inclusă in strategia noastră și să nu afecteze deficitul bugetar. PNRR are o componentă importantă de imprumuturi, componentă pe care foarte multe țări nu și-au asumat-o in intregime, şi-au asumat doar părți din ea. Rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea sa folosim toți banii, toți cei 29,2 miliarde, Romania are nevoie de aceste resurse, și că putem să folosim acești bani fără să punem in pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a Romaniei. Deci, rămanem pe aceeași traiectorie fiscală, cu acest plan de 29,2 miliarde. Răspunsul este clar, ferm: Romania va depune la Bruxelles un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro. Cateva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal bugetară, prin programul de convergență și prin PNRR: una, o știți foarte bine, este reforma pensiilor, care va fi adoptată in perioada următoare și care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii in Romania. Este o reformă fiscală, despre care am tot vorbit, care să asigure creșterea veniturilor bugetare și optimizarea cheltuielilor bugetului in anii următori. Aici, am precizat din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu crește taxe. Vedem că suntem in al doilea an consecutiv fără modificări la Codul Fiscal pe partea de taxe și totuși cu venituri la buget mai mari. Deci am arătat că se poate acest lucru in perioadă de criză, se va putea și in perioadă de creștere economică. Referitor la reforma salarizării, știți foarte bine că obiectivul este acela de a avea o legătură directă intre performanță și venit, să eliminăm partea subiectivă. Cu privire la reforma administrației publice, dorim introducerea mobilității in randul funcționarilor publici şi asigurarea unei cariere, in mod transparent, de a avea o carieră in administrația publică. De asemenea, dezvoltarea sau implementarea Băncii Naționale de Dezvoltare şi, bineinţeles, reforme in ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde și așa mai departe. Toate acestea au fost prezentate și au fost primite bine, pentru că, pentru prima oară, Romania prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat. Și ați văzut reacțiile după aceea. In ceea ce privește perioada următoare, am avut astăzi o discuție cu miniștrii, toți trebuie să lucreze 24 de ore pe zi in următoarele zile, pentru a ne asigura că totul este perfect in momentul in care depunem PNRR. In ceea ce mă privește, voi avea intalniri de două ori pe săptămană cu doamna Vestager, care este responsabilă pentru Romania, ca să mă asigur că avem acest progres; dacă o să fim plecați de două ori pe săptămană, orice derapaj sau orice intarziere pot fi identificate rapid, pentru a le putea remedia. Deci tot cabinetul să fie implicat in această perioadă. Revin la alte obiective ale noastre - campania de vaccinare continuă. Miniștrii, secretarii de stat, tot cabinetul iese in stradă in 22 mai pentru susținerea campaniei de vaccinare, deci vom avea o campanie in care vom fi prezenți in toată țara și știu că, pe 22 mai, se joacă și finala Cupei Romaniei, este un eveniment in care vom avea spectatori, sper să ajung şi eu la finala Cupei Romaniei, dacă se poate; joacă Universitatea Craiova, așa că s-ar putea să fiu şi eu acolo. Deci este o zi importantă, 22 mai, guvernul in stradă și seara avem Cupa Romaniei. Cred că este primul eveniment sportiv la care vrem să avem spectatori după această perioadă și pe care nu aș vrea să-l ratez. Cred că o să fiu la teatru sambătă, un eveniment cultural cu spectatori, deci incepem să revenim la normalitate. Mă opresc aici. Veștile bune continuă; in ceea ce privește numărul persoanelor care se testează pozitiv scade in fiecare zi, nu mai avem niciun județ din zonă galbenă, toate sunt in zona verde. Bucureștiul a eliminat din restricții, deci scenariile pe care le-am spus acum două-trei luni - am spus că acest val va ține două-trei luni de zile, pană și eu am fost prea pesimist, se pare- au ținut mai puțin, dar asta se datorează, zic eu, in mare, mare parte unei campanii de vaccinare care a fost accelerată, iar astăzi, in Romania, toți cei care vor să vaccineze pot să o facă oricand, oriunde, la orice oră. Vă stau la dispoziție pentru cate două intrebări de fiecare. Reporter: Domnule premier, aș dori să vă intreb despre raportările deceselor din anul 2020 cauzate de COVID-19. Astăzi doamna ministru Mihăilă a prezentat raportul comisiei care a investigat raportările deceselor pe anul trecut. Din acest raport au reieșit aproximativ 4.000 de persoane /care/ au murit din cauza COVID-19. V-a prezentat și dumneavoastră acest raport astăzi in ședința de guvern și cum vedeți dumneavoastră aceste diferențe? Florin Cițu: Eu am văzut aceste raport mai devreme. O incurajez pe doamna ministru să prezinte public acest raport, ca să nu existe niciun fel de dubii. Reporter: L-a prezentat astăzi și lumea nu prea a ințeles foarte clar și nu a adus calificări in spațiul public. Florin Cițu: Să-l facă public atunci, ca să fie foarte clar. După cum a spus și doamna ministru, sunt mai multe baze de date. Intre INS și Corona Forms - ceea ce folosim noi, Corona Forms- este o compatibilitate de 96%; cam așa arată lucrurile, dar, așa cum a spus doamna ministru, vom mai cere detalii in perioada următoare și vom vedea dacă trebuie să imbunătățim. Pană la urmă, am introdus in formulele de calcul focarele, pentru că a fost o discuție ca ele să fie scoase. Totul poate fi imbunătățit, dar ca să imbunătățești o raportare statistică trebuie să ai toate informațiile foarte clare. Pană acum, noi știm că, prin Corona Forms, au fost raportate caz cu caz și au fost cele mai clare și cele mai greu de combătut in acest moment, dar, bineințeles, Ministerul Sănătății are o comisie pe care eu am inființat-o cand eram ministru al sănătății interimar, care iși face treaba. Sunt sigur că vom avea mai multe informații in perioada următoare. Reporter: Tot vorbeați de veștile bune pe care le avem cu privire la rata de incidență, dumneavoastră menționați la inceputul săptămanii, pentru data de 1 iunie, o serie de noi relaxări. Cand veți lua aceste decizii? Florin Cițu: Maine este Comitetul interministerial. Sper să fie niște decizii acolo pe care putem să le aprobăm in CNSU. Reporter: Pe care le veţi discuta şi acum la Cotroceni, bănuiesc, cu președintele Iohannis? Florin Cițu: Bineinţeles. Şi cred că vom comunica, poate și astăzi, ceva, nu știu exact care este planul domnului preşedinte. Reporter: Și dacă tot vorbeam de colaborare, avand in vedere că aţi fost la Bruxelles, una dintre solicitările celor de la Bruxelles este să fie trecută și partea de cheltuieli proprii prin Parlament. Veţi discuta cu opoziția, pentru că aveți nevoie de două treimi ca acest lucru să fie ratificat și puțin mai concret, dacă ne veţi spune, in ceea ce privește reformele menționate? Ştiu că au fost cerute și cifre, ca și impact asupra Produsului Intern Brut. Concret, ce ați prezentat pe parte de pensii, pe partea de salarii, ca și impact 2021-2022? Florin Cițu: Bineinţeles. In ceea ce privește colaborarea cu social-democrații, voi avea o discuție pentru că acest PNRR nu este doar al acestui guvern, acest guvern doar il implementează, de el va beneficia toată Romania. Eu cred că social-democrații nu doresc ca Romania să fie singura țară europeană, care să pună in pericol aprobarea sau implementarea PNRR la nivel european. In același timp, cifrele despre care dumneavoastră vorbiți ele sunt publice deja. Sunt publice in strategia fiscal-bugetară, sunt publice in programul de convergență. Nu deviem și v-am spus: strategia noastră fiscală rămane cea de bază, este cea cu care mergem mai departe. Restul, să introducem acolo și vedem cum modificăm, dar eu nu deviez de la ceea ce am spus pană acum: 2024 rămane anul in care Romania va avea un deficit bugetar sub 3% din PIB. Reporter: Ce șanse reale sunt ca, pană pe 1 iunie, să avem acele număr de 5 milioane de romani vaccinaţi? Pentru că vedem că este deja jumătatea lunii mai. Avem puțin peste jumătate din acest număr de romani vaccinați cu ambele doze. Inclusiv ministrul sănătății spunea că este destul de greu să atingem cifra asta pană la 1 iunie. Și dacă nu vom atinge totuși pană la 1 iunie, veţi mai lua aceste măsuri de relaxare? Florin Cițu: Romania se relaxează la 1 iunie, iar in ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate, de aceea toți miniștri vor participa, secretari de stat, toată lumea va participa pentru a-i convinge pe romani că este singura soluție de a putea merge mai departe și a reveni la normalitate. Reporter: Aveţi și o concluzie la cum veţi verifica oamenii? De exemplu, va exista o aplicație in care să vedeți dacă sunt testați, dacă sunt vaccinați: la intrarea in restaurante, la intrarea la evenimentele culturale? Pentru că mai este mai puțin de o lună și mulți din spațiul public, mulți din zona HoReCa se plang că nu știu in momentul de față cum vor implementa măsurile? Florin Ciţu: Astăzi restaurantele sunt deschise 50% in Bucureşti, fără niciun fel de condiție, deci poți să mergi intr-un restaurant cu 50% și nu ai nevoie să fii testat sau vaccinat. Deci eu văd că lucrurile o să fie ușor de implementat de la 1 iunie, vom găsi cea mai simplă metodă pentru a ne asigura că cei vaccinaţi și toţi pot să beneficieze de aceste condiții, dar, repet, maine este Comitetul interministerial, propunerile care vin de acolo vor merge in CNSU. Reporter: Dacă imi mai permiteți, ați avut o ședință de guvern, probabil a participat și vicepremierul Dan Barna; in aceste zile au apărut niște informații in spațiul public pornite de la Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului către DNA, ințelegem că ar fi și numele domnului Dan Barna in acest document, in această sesizare făcută către DNA. Dacă aveți mai multe informații... Florin Ciţu: Oficial nu am nimic, am avut doar o discuţie cu dl vicepremier ieri, la telefon, dar oficial nu am nicio informație. Reporter: Ați vorbit despre evenimente-pilot care vor avea loc cu testare... Florin Ciţu: ...şi la care vreau să particip. Reporter: Problema este că o instituție de invățămant a luat acest model pentru a organiza examenele, este vorba mai exact de Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, va avea o sesiune cu prezență fizică și le-a impus studenților să fie vaccinați, testați sau să aducă dovada trecerii prin boală. Avand in vedere că avem de-a face și cu dreptul la educație, cum vi se pare măsura pe care a luat-o instituția de invățămant și dacă și celelalte universități, pentru că s-a pus problema că ar trebui să ia astfel de măsuri cand organizează examenele cu prezența fizică și au număr mare cum are Iașiul, peste 9.000? Florin Ciţu: Este aici dl ministru al educaţiei, cred că vă poate răspunde. Cred că astfel de măsuri se iau pentru a ne asigura că nu răspandim mai departe boala și de aceea se incearcă a se crea un mediu sigur pentru cei care participă la acest examen, dar pentru detalii este aici ministrul educaţiei și vă rog să-l intrebați. Reporter: Dar, dacă imi permiteţi şi a doua intrebare, dar dacă alte instituții de stat pentru a reveni, știu eu, la serviciu in formulă cu toți angajații ar lua astfel de măsuri, aţi considera că este dreptul la muncă acolo, de exemplu. Florin Ciţu: Nu prea pot instituțiile de stat să ia decizii fără să avem un act normativ, aşa că mai discutăm despre asta. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, care este gradul de colectare a taxelor și impozitelor la noi in Romania și ce strategii aveți pentru a combate evaziunea fiscală? Florin Ciţu: Păi avem cea mai bună strategie pană acum pentru că conformarea voluntară a crescut pentru prima oară in acești doi ani de zile. Nu pot să vă dau cifrele pentru luna aprilie, dar vă spun că sunt incasări record la bugetul de stat prin conformare voluntară. Nu am crescut taxele in acești ani, din contră, am avut și unele facilități. Nu am introdus taxe noi şi totuşi, atunci cand ai predictibilitate, pentru că asta era cheia, le-am promis romanilor, antreprenorilor că nu modificăm taxele. Ne-am ținut de cuvant anul trecut, ne ţinem de cuvant acesta și cei care contribuie işi plătesc taxele. Deci avem conformarea voluntară, asta este important, vedem o creștere a gradului de conformare voluntară. In ceea ce priveşte eliminarea evaziunii fiscale, pentru că trebuie să recunoaștem că există, soluția pe care am propus-o din primul moment este digitalizarea. Anul acesta au fost conectate casele de marcat la ANAF, anul acesta vom introduce şi e-facturare. E-facturare sau facturarea electronică a făcut minuni pentru o țară cu probleme de evaziune fiscală cum este Italia și veți vedea și pentru Romania că va face minuni in ceea ce priveşte reducerea acelei evaziuni fiscale sau GAP-ului de TVA, de colectare a TVA. Reporter: Dacă imi permiteți in continuare: la școlile de șoferi s-ar face o evaziune fiscală de sute de milioane de euro. Florin Ciţu: Vă dați seama că eu sunt sigur că cei de la ANAF, acolo unde au dovezi, acționează și opresc astfel de... Reporter: Acționează ANAF? Florin Ciţu: Bineințeles. Acolo sunt foarte multe cazuri unde ANAF, cand are dovezi și poate să le prezinte sau poate să acționeze pe baza lor, merge și acționează. Deci, am incredere că ANAF-ul işi va face treaba şi va elimina aceste puncte, dacă ele există, dar, repet, este sfantă digitalizarea, restul sunt subiective. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb, ritmul actual de persoane vaccinate de aproape 40.000 cu prima doză cum vi se pare, este prea slab ritmul, se poate imbunătăți și ce ar trebui făcut in afară de scos miniștrii şi secretarialii de stat pe teren? Florin Ciţu: Vă dați seama că noi facem tot ce putem. E adevărat că cifra aceasta poate şi trebuie să fie imbunătățită, dar resursele noastre sunt cele pe care aveam. Eu am avut discuții și cu companiile săptămana trecută, cu cei de la Concordia, și acolo am avut discuția asta despre cum pot companiile private să ne ajute. Pe de-o parte, există interes in a ne ajuta de a promova mesajul nostru in timpii lor de antenă. Pe de altă parte, am văzut că au apărut tot felul de motivări pe care le dau companiile oamenilor ca să se vaccineze. Orice astfel de acțiune, oricat de mică, contează și ajută. Dacă la nivel național ne dăm seama că este singura soluție și cu toții participăm cate puțin, și nu ne uităm doar la guvern să vină cu soluții, veţi vedea că vom avea o campanie de vaccinare de succes. Pană la urmă, repet, singura soluție de a scăpa de aceste măsuri pe care le avem, in special de mască, este să ne vaccinăm. Reporter: Şi pentru că vom avea un eveniment-pilot legat de această finală a Cupei Romaniei, voiam să vă intreb cum se va face accesul pe stadion, in actualele condiții? Se va prezenta adeverință de către fiecare spectator in parte? Asta ar insemna o perioadă lungă de timp pentru a se face accesul. Florin Cițu: Nu. Cred că, pană la urmă, detaliile privind accesul vor fi in ordinul de ministru comun intre Ministerul Sportului și Ministerul Sănătății, pe care l-am cerut astăzi, in ședința de guvern. Cred in următoarele două zile, vom avea detaliile. Reporter: Dar aţi discutat detalii legate de acest aspect? Florin Cițu: Nu, am discutat detalii pentru săptămana trecută, pentru UEFA, şi acolo era vorba despre persoane vaccinate, persoane cu test PCR - 72 de ore sau persoane cu test rapid, cred că 24 de ore, ceva de genul acesta. Deci, nimic la stadion, trebuie să vii cu adeverința acolo, dar haideţi să ne uităm la partea bună, avem un eveniment unde putem să mergem și putem să vedem fotbal, așa că este ok. Reporter: Bună ziua! Vorbeaţi ceva mai devreme despre evaziunea fiscală, tot despre evaziunea fiscală aș vrea să vă intreb și eu. Președintele Iohannis declara recent, cand a fost intrebat despre promulgarea legii in baza căreia cei care plătesc prejudiciul intr-un dosar de evaziune fiscală, scapă de pedeapsă, citez: ,,Dacă acest Parlament consideră că legea nu satisface cerințele Coaliției, poate să inițieze fără probleme, o imbunătățire a acestei legi şi, cu bucurie, voi semna și o lege care corectează eventualele erori.- Aș vrea să vă intreb dacă luați in calcul să vorbiți cu colegii dumneavoastră de partid și, respectiv, de coaliție, să inițieze o lege care să corecteze acest act normativ, sau sunteți mulțumit de actuala lege? Şi dacă se ia in calcul inclusiv varianta inițierii unui astfel de proiect la nivel guvernamental? Florin Cițu: Este o temă de discutat in Coaliție și o voi pune pe agenda coaliţiei, la următoarea ședință, să discutăm, avand in vedere și mesajul domnului președinte, să vedem dacă putem să imbunătăţim acest proiect de lege. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă permiteți. Un reportaj Recorder dedicat campaniei ,,O pădure cat o țară- , apărut recent, arăta că această campanie ar fi fost, practic, falsificată, că suprafețe de păduri care apăreau drept impădurite in anul 2020, de fapt, erau ,,chele, ca să citez. Aș vrea să vă intreb dacă ați vorbit cu actualul ministru al mediului despre acest subiect, dacă se demarează verificări, dacă se intreprind nişte măsuri, dacă se va recupera acea impădurire care nu a fost făcută? Florin Cițu: Am văzut cateva ştiri, nu am văzut reportajul respectiv. Am cerut o informare la Corpul de control al premierului și vom vedea, după aceea, ce decizii vom lua, dar, aţi văzut, de fiecare dată, chiar și in baza unor astfel de reportaje, am trimis Corpul de control. Și, ca de fiecare dată, concluziile le vom face publice, dar aștept intai nota de informare de la Corpul de control. Reporter: Vă mulţumesc! Reporter: Bună ziua, domnule premier! Media națională de infectare a scăzut sub 1. Cand vom putea scăpa de mască, in aer liber? Florin Cițu: Nu inainte de 1 iunie. Reporter: Dar la evenimentele-pilot, unde cei mai mulți vor fi vaccinați? Florin Cițu Aici, repet, este o discuţie cu Ministerul Sănătății, cu INSP, despre interior este o discuție, despre exterior este alta. Vedem, incă nu am decizia. Vreau să văd ce spun cei de la Ministerul Sănătății pentru evenimentul-pilot de la Cupa Romaniei și pentru cel de sambătă, s-ar putea să fie cu mască, din ce ințeleg eu, la Teatru. Reporter: Evenimentul este la Operă. Florin Ciţu: Mai este unul la Teatrul Naţional. Reporter: Aş vrea să revenim puţin la raportul prezentat astăzi de ministrul sănătății. Aţi spus mai devreme că este o compatibilitate de 96% intre Corona Forms şi INS; este, de fapt, 90%, pentru că e o diferență de 1.500 de persoane intre cele două platforme. Am auzit-o pe doamna ministru al sănătății spunand foarte multe cifre și statistici. Ce ar trebui să rețină un om normal auzind aceste cifre? Care este mesajul și dacă vom ști vreodată cate persoane au murit in mod real din cauza coronavirus? Florin Ciţu: Doamna ministru v-a spus că a cerut mai multe informații pentru a vedea care este, de fapt, diferența din aceste platforme. In acelaşi timp, ştim că doar INS este cea care are informații pe baza certificatului de deces. Cum va avea mai multe informații, o incurajez să vină să le prezinte și voi vedea și eu și vom avea o imagine corectă. A mai spus ceva doamna ministru astăzi. Astfel de diferențe există in toată Uniunea Europeană, in toate țările, nu doar in Romania. Sunt diferite platforme, sunt modele diferite de raportare. Noi am folosit Corona Forms, cea care s-a dovedit a fi cea mai stabilă și nu a avut nevoie să aibă ajustări in sistem. Deci, cum lucrezi cu baze de date, cu baze statistice, de multe ori se fac revizuiri. In Corona Forms este singurul in care nu se puteau face revizuiri. Reporter: Intrebarea era pentru că vorbim totuși despre oameni, nu despre statistici. Noi in momentul in care informăm cate persoane au murit de COVID-19, informăm 16.792, potrivit INS, sau 15.148 potrivit Corona Forms? Florin Ciţu: In acest moment, noi raportăm Corona Forms. Ceea ce este in Corona Forms, aţi văzut, sunt de fapt 29.308 persoane, astăzi. Asta este cifra. Dar, așa cum am făcut și pană acum, dacă există un mod sau dacă găsim un mod de a imbunătăți raportarea, o vom face. Cum a fost nevoie să introducem focarele in formulă, am introdus. Dar aceste lucruri se fac pe baza unor analize și gandiţi-vă că această comisie, pe care am făcut-o, a fost făcută acum două sau trei săptămani. Daţi-le voie să mai lucreze și să vină cu informații și, cand le au, aţi văzut, astăzi a venit doamna ministru și v-a prezentat foarte transparent totul. Reporter: Deci există această posibilitate ca noi să informăm sau să fi informat greșit pană acum numărul persoanelor decedate. Florin Ciţu: Nu am spus aşa ceva. Incă nu avem o concluzie in acest moment. Reporter: Revenind la PNRR, ce aţi stabilit cu cei de la Comisia Europeană legat de proiectele mai sensibile, de finanțările din autostrăzi, irigații, extinderea rețelelor de gaze? Adică ce mai e de negociat acum, ce capitole? Florin Ciţu: Nu mai este. Sunt cateva lucruri importante. A trebuit, in primul rand, să ne asigurăm că Romania are acces la 29,2 miliarde, pentru că a fost o discuție și a trebuit să convingem Comisia Europeană că vom putea atrage cei 29,2 miliarde - asta a fost prima discuție - pe baza reformelor pe care le facem. A doua, și aici nu am dat inapoi, Romania are niște priorități foarte clare, da? Infrastructura, atat rutieră, cat și feroviară și nu s-a umblat acolo. Provocarea pentru miniștri in următoarele două săptămani este să vină cu proiectele tehnice in detaliu /.../ , ca ele să fie nu aprobate, ca să fie avizate pozitiv de Comisia Europeană, avand in vedere standardele cu care se lucrează. In acest moment, discuțiile au fost pe reforme, pe suma mare și cum impărţim imprumuturile in perioada 2022-2026 şi pe priorităţile pe care le avem in Romania: infrastructură, gaze, spitale și așa mai departe. După aceea, miniştrii, in următoarele două săptămani, trebuie să vină cu susținerea tehnică a proiectelor, sub coordonarea domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene. Reporter: Deci nu aţi obţinut acord pe infrastructură. Florin Ciţu: Ba da, cum să nu. Infrastructura rămane in PNRR, nu se intamplă nimic. 27% din PNRR răman acolo, 26,9% sau 27% sunt acolo. Reporter: Şi pe ce componente mai aveți probleme? Florin Ciţu: Sunt 29,2 miliarde aprobate. Nu mai există probleme pe componente. Componente sunt toate in cele 29,2 miliarde. Reporter: Pe proiecte.... Florin Ciţu: Acum depinde de noi să avem aceste proiecte la detaliu, ca ele să fie avizate de Comisia Europeană final. Reporter: Domnule premier, vreau să vă rog să ne explicați ce se va intampla cu proiectele prinse sub umbrela PNRR in cazul in care acestea nu vor fi implementate pană in 2026. Cine va deconta un eventual eșec in acest sens? Florin Ciţu: Acesta este scopul următoarelor două săptămani, trei săptămani, să ne asigurăm că includem in PNRR doar proiecte care pot fi finalizate pană in 2026. Mesajul pentru membrii guvernului, dar și pentru romani, este următorul: PNRR reprezintă doar o parte din toată reforma sau toate proiectele noastre de reformă şi investiţii in următorii ani. Nu facem totul prin PNRR. PNRR are niște condiții și trebuie să le respectăm și prin PNRR depunem acele proiecte care vor respecta aceste condiții. Eu vă aduc aminte că, pe langă PNRR, mai avem 46 de miliarde in perioada 2021 - 2027. Deci luăm 29,2 miliarde prin PNRR, dar trebuie să pregătim și cei 46 de miliarde cu proiecte, plus bugetul de stat. Deci sunt trei surse de finanțare, PNRR este doar o componentă și ne asigurăm că in PNRR sunt incluse acele proiecte care pot fi finalizate pană in 2026 și respectă și normele de digitalizare și cele de energie verde, plus că sunt legate de reformă, pentru că asta e o condiție a PNRR. Reporter: Și totuși, dacă un anumit proiect, care este cuprins in PNRR, nu este finalizat in 2026, ce se va intampla? Vor trebui restituiţi acei bani europeni sau...? Florin Cițu: Vă spun altfel. Anul trecut ni se spunea că ce se va intampla dacă Romania va avea cea mai mică creștere economică şi va fi un dezastru. Eu v-am spus atunci că nu o să fie aşa şi Romania a avut cea mai mare creştere economică, anul trecut. Ni se spunea că ce se intamplă dacă Romania o să piardă ratingul de țară. Nu am pierdut. Din contră, S and P ne-a upgradat. Eu vă spun că mă voi asigura ca in PNRR să intre doar acele proiecte care vor fi finalizate pană in 2026, ca atunci, in 2026, să nu avem această situație. Este foarte simplu, din punctul meu de vedere este foarte simplu. Reporter: Şi voiam să vă pun şi cea de-a doua intrebare. După ora 22:00, in contextul pandemic din prezent, vom putea circula liber, incepand de la 1 iunie, fără declaraţie? Florin Cițu: Dacă asta o să fie decizia CNSU, bineințeles că așa se va intampla. O să intrebăm președintele CNSU. Vom vedea care sunt propunerile in perioada următoare. Avem astăzi o discuție importantă cu domnul președinte pe această temă și, după aceea, vom vedea exact care sunt măsurile. Aveți răbdare cateva zile și apoi vom vedea exact care vor fi măsurile. Mulțumesc! /.../ 2021-05-13 15:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_181012034_473861253946567_8486131793426905371_n.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei EuropeneȘtiri din 12.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-valdis-dombrovskis-vicepre-edinte-executiv-al-comisiei-europeneGalerie foto 2021-05-12 19:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_pm_dombrovskis.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei EuropeneȘtiri din 12.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-margrethe-vestager-vicepre-edinte-executiv-al-comisiei-europeneGalerie foto 2021-05-12 18:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_pm_verstager.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturiȘtiri din 12.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-adina-valean-comisar-european-pentru-transporturiGalerie foto 2021-05-12 16:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_banner_pm_valean.jpgPremierul Florin Cîțu a avut o întrevedere, în cadrul unei cine de lucru, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der LeyenȘtiri din 11.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-a-avut-o-intrevedere-in-cadrul-unei-cine-de-lucru-cu-pre-edintele-comisiei-europene-ursula-von-der-leyenGalerie foto 2021-05-11 22:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-11-11-16-35big_foto_1.jpgVizita premierului Florin Cîțu la Centrul de vaccinare organizat la Liceul Teologic Ortodox ”Nicolae Steinhardt”Știri din 11.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-organizat-la-liceul-teologic-ortodox-nicolae-steinhardtGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu și ministrul de interne, Lucian Bode, la finalul vizitei efectuate in municipiul Satu Mare [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am vrut neapărat să văd şi acest centru de vaccinare, mai ales că este un liceu teologic, dar voiam neapărat să văd cum merge și campania de vaccinare la Satu Mare și- sper că v-aţi obişnuit-, o să merg in mai multe zone din țară și lucrurile merg foarte bine şi aici. Intre timp, am primit şi vestea bună in ceea ce priveşte Bucureştiul, de astăzi suntem sub 1,5 la mie rată de infectare in Bucureşti, ceea ce inseamnă că această campanie de vaccinare este de succes. Este singurul lucru care s-a modificat. Am luat cateva măsuri, e adevărat, in februarie, după aceea cateva in aprilie, dar singurul lucru major care s-a modificat, in ultima lună de zile, a fost această campanie de vaccinare; este singurul element nou care explică evoluţia ratei de infectare in Romania sau de pozitivare in Romania in toată ţara, nu doar in anumite judeţe, deci vedem o scădere semnificativă in toată ţara. Ceea ce inseamnă că şi presiunea pe spitale s-a redus, că suntem mai aproape de a reveni la normalitate. Am discutat și astăzi, aici, despre accelerarea campaniei de vaccinare. Avem dozele necesare şi nu avem nici o scuză, in acest moment, să nu atingem ţinta pe care ne-am propus-o la 1 iunie, pentru a face un pas important in a reveni la normalitate. Dar pandemia va trece, contează acum să pregătim resursele pentru ceea ce urmează. Am reuşit, in acest an, să nu mai inchidem economia, după ce am avut un lockdown anul trecut, am promis că n-o mai facem şi n-am făcut-o; este una dintre singurele economii din Europa care nu a fost inchisă după lockdown-ul de anul trecut. Am avut rezultate bune economice, am păstrat capacitatea de producţie, ceea ce am promis din primul moment anul trecut, acum este nevoie să accelerăm ritmul creşterii econoomice. Este şi motivul pentru care merg la Bruxelles, pentru a mă asigura că resursele pe care Romania le va primi, cele 29,2 miliarde, vor merge in acele sectoare cu cea mai mare productivitate din economie. Avem priorităţi pe care ni le-am asumat in această guvernare şi care vor avea trei surse de finanţare: PNRR, bugetul statului, fonduri europene. Eu, cand mă gandesc la aceste proiecte, mă gandesc la toate trei sursele de finanţare, nu doar la o anumită sursă. Astăzi vorbim despre PNRR şi mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu priorităţile noastre introduse acolo. Bugetul l-am construit şi, după patru luni de zile, avem iarăşi sume record investite in economie, dar şi venituri din economie record - veţi vedea cand vor apărea cifrele oficial-, și, in acelaşi timp, ne pregătim de exerciţiul financiar 2021-2027... fonduri europene. Este foarte important să folosim lecţiile invăţate in trecut, să eliminăm din birocraţie. Am fost astăzi şi am vizitat un obiectiv, un pod care a inceput in 2015, trebuia să fie terminat in 2019, suntem in 2021 şi, poate, la finalul acestui an, o să fie gata. Nu vreau să mai avem astfel de situaţii. Vreau să mă asigur că avem finanțare multianuală pentru fiecare proiect și, cand incepem un proiect, el va dus la final in termenii pe care i-am stabilit inițial. Urmează o perioadă importantă pentru Romania după această pandemie, şi, de aceea, vreau să le arătăm romanilor ce se intamplă după pandemie. Ne vom concentra pe economie, de un an de zile ne concentrăm pe sănătate, am reuşit să ajungem astăzi, aici, să trecem peste această situație, urmează să ne concentrăm pe economie. Romania trebuie să facă paşi importanți in procesul de convergență, un proces de convergență care a fost incetinit după 2007, poate, in unele zone, chiar dat inapoi, şi nu mai avem nicio scuză. Avem toate resursele, avem un guvern și o coaliție puternică care vrea să facă reforme, care și-a asumat reforme și care va face reforme. Vă mulțumesc! Dacă sunt intrebări. Reporter: De ce relaxările nu se iau in funcție de rata de vaccinare - la Cluj, vaccinarea este de 40% - şi, de asemenea, de ce nu se iau cumva măsuri mai rapide de relaxare? Florin Ciţu: Incă nu vorbim despre cum se vor luați relaxări și cum vor fi ele implementate. In acest moment discutăm mai multe scenarii pe care le avem pe masă. Ceea ce este important de ințeles, pentru toți romanii, că de la 1 iunie vor exista relaxări toți romanii, indiferent de zona unde sunt. Reporter : Apropo de vizita dvs la Bruxelles, credeţi că veţi reuşi să obţineţi banii pentru Romania şi de ce nu a mers domnul Ghinea? Nu aţi avut incredere? Florin Ciţu: Domnul Ghinea este la Bruxelles astăzi. Eu merg acolo ca să-i asigur pe partenerii europeni că acest guvern este guvernul care va face şi reforme. PNRR are două componente, are o componentă de reforme - pe care am asumat-o prin strategia fiscal-bugetară, ne-am asumat-o prin programul de guvernre, strategia fiscal-bugetară, programul de convergenţă şi ne-o asumăm şi aici in PNRR, şi are o parte de investiţii. Mesajul meu este clar că Romania are anumite priorităţi pe care le doreşte incluse in PNRR. Reporter: Liderii PNL se plang din nou de modul in care miniştrii USR PLUS gestionează chiar acest PNRR. Vă intreb dacă există nemulţumiri in coaliţie şi dacă există care ar fi nemulţumirile pe care le au liberalii legate de unii membri ai guvernului? Florin Ciţu: 30 de miliarde de euro nu sunt de ajuns după ce, 30 de ani, nu s-a făcut nimic aproape şi, de aceea, eu văd aceste nemulţumiri mai mult ca o dorinţă de a face mai mult. Fiecare are multe proiecte pe masă şi vrea să le finanţeze. Ii asigur pe toţi colegii mei, dar nu doar din PNL, ci și din coaliție, că ne uităm la toate proiectele de finanțare cu trei surse finanțare; ce se poate finanța prin PNRR, pentru că are anumite criterii - digitalizare, verde și să fie gata pană in 2026 - facem; ce nu se face din PNRR, punem pe fonduri europene; ce nu merge nici pe PNRR, nici pe fonduri europene, punem pe bugetul național. Așa ar trebui să ne uităm la aceste proiecte de investiții pe care le-am inclus in programul de guvernare. Reporter: Aş vrea să vă intreb, domnule prim-ministru, ce părere aveţi despre dezvăluirile făcute de postul nostru de presă, dar şi de o parte din presa centrală, vizavi de ilegalităţile făcute de către directorul ITM Satu Mare, Cristian Sasu, dacă veţi lua măsuri impotriva acestuia? De fapt... Florin Ciţu: Vă daţi seama că eu nu știu astăzi, dar cred că v-ati obişnuit, in mandatul meu că nu tolerez astfel de derapaje. Dacă ele sunt dovedite, bineinţeles că voi cere demiterea! Aţi văzut că, de fiecare dată cand a apărut ceva in spațiul public, ori am trimis corpul de control, ori persoana respectivă şi-a dat demisia. Dacă se va dovedi şi aici, bineinţeles că vom lua măsuri. Reporter: Am o intrebare pentru dl ministru Bode. De ce, in Romania, instituțiile nu pot conlucra impreună. Vă dau un exemplu concret: la Arieş, la intrare in Turda, acolo unde s-au făcut lucrări de deviaţie, iar acum au nevoie de noi avize de la Regia Pădurilor. Lucian Bode: Da, intrebarea aţi vrut să mi-o adresați anul trecut, nu aţi reuşit şi m-aţi intrebat astăzi. Florin Ciţu: I-o transmitem domnului Drulă. Lucian Bode: I-o transmitem domnului ministru Drulă. Cunosc acest obiectiv. Am fost, in timpul mandatului meu de ministru al transporturilor, la acest obiectiv, știu că a fost o problemă legată de un dosar in instanță, care a blocat, o anumită perioadă de timp, lucrările. Cert este că, per ansamblu, sunt situații in care aveți dreptate, unde instituțiile statului ar trebui să conlucreze mult mai bine. Am văzut aici, la varianta ocolitoare Satu Mare, unde Transelectrica, Electrica Transilvania Nord, Compania Națională de Drumuri, prin DRDP Cluj au reușit, colaborand impreună, să găsească soluții pentru revocarea celor două linii electrice de 220 de kV, respectiv, de 110 kV. Așa ar trebui să se intample și la pod. Am mai avut situații in care - nu aș vrea să arunc către o instituție, mai ales că nu este responsabilitatea mea - , dar am mai avut situații in care Regia Națională a Pădurilor, din păcate, nu a colaborat suficient de eficient, ca să nu spun altfel, pentru realizarea unor obiective de investiții, in special in infrastructura de transport. Florin Ciţu: Mai sunt intrebări? Reporter: Propuneți facilități pentru cei vaccinați. Spuneți-mi vă rog dacă, de la 1 iunie, vor fi facilităţi exclusiv pentru cei vaccinaţi şi aici ne referim atat la nunţi, botezuri, acces piscină... Florin Ciţu: Nu. Eu am spus că - este opinia mea personală - persoanele care s-au vaccinat ar trebui să aibă beneficii in societate dacă s-au vaccinat, dar vom vedea cum vor arăta, in final ,aceste măsuri şi care vor fi ele. Este clar că, de la 1 iunie, vor exista mai multe măsuri care vor lua inapoi sau vor da inapoi anumite restricţii de anul trecut. Pe unele le-am anunţat. Bineinţeles că ştiu problema cu evenimentele private şi cu siguranţă vom găsi o soluţie, ca de la 1 iunie, să inceapă şi aceste evenimente private. Reporter: Dar asta nu inseamnă că cei care nu s-au vaccinat vor fi discriminaţi? Florin Ciţu: Eu am spus şi am văzut şi comunicarea din partea cred că a asociaţiei - am inţeles că sunt 250.000 de nunţi, botezuri sau evenimente care s-au amanat şi am inţeles că toţi vor să se vaccineze. Reporter: /.../? Florin Ciţu: E adevărat. Vom vedea atunci care este situaţia, dacă putem să mergem pe testare, cum se va face testarea şi aşa mai departe. Suntem flexibili la astfel de soluţii. Ăsta este rolul comitetului interministerial - venim cu propuneri, ele sunt imbunătăţite in comitetul interministerial din partea asociaţiilor respective, impreună cu Ministerul Sănătţii, impreună cu Ministerul de Interne. Avem timp, pană la 1 iunie, să găsim cea mai bună soluţie pentru acest pas, relaxarea. Trebuie să ţinem minte că 1 iunie nu inseamnă relaxare totală: inseamnă doar 5 milioane de persoane vaccinate, dacă ajungem acolo, inseamnă peste 30% dintre persoanele care ar trebui să se vaccineze. Deci este un prim pas important. 1 august urmează al doilea pas, după care vorbim de o relaxare totală. Şi tocmai pentru a accelera această campanie de vaccinare şi am uitat să vă spun, săptămana viitoare, miniştrii, secretarii de stat toţi vor fi in stradă, vor fi in centrele de vaccinare şi vor susţine această campanie. Reporter: Cand veţi organiza concursuri pentru funcţiile de conducere din Poliţie? Desemnarea unor şefi precum cel al Poliţiei Romane şi al Poliţiei Capitalei este legală, dat fiind că imputernicirea le-a expirat? Actele semnate de ei sunt lovite de nulitate, ţinand cont că desemnarea nu figurează in lege, ci doar imputernicirea. (...) Lucian Bode: O problemă extrem de importantă cu care se confruntă Ministerul Afacerilor Interne este cea legată de deficitul de resurse umane. Principala noastră preocupare in aceste luni de mandat a fost legată de, pe de o parte, creșterea numărului de locuri in școlile de subofițeri şi ofițeri, mă refer la Academia de Poliție, legată de acele concursuri pe care le-am organizat, de trecere in Corpul Ofițerilor a agenților - peste 2.000 de agenți au devenit ofițeri, la concurs inscriindu-se peste 18.000 de candidaţi. De asemenea, in perioada următoare, avem in vedere organizarea de concursuri pentru recrutarea din sursă externă de polițiști, jandarmi, pompieri, pentru că spun de fiecare dată: nu cred că la Serviciul Contabilitate este absolut obligatoriu să fii absolvent al Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza. Peste toate acestea, pentru a rezolva problema resursei umane in Ministerul Afacerilor Interne este nevoie de stabilitate pe funcțiile de conducere. Astăzi, din păcate, aveţi dreptate, foarte multe funcţii de conducere de la bază pană la varf sunt interimari, sunt imputerniciți, sunt desemnaţi la conducere cu preluare de atribuții şi am avut curiozitatea să fac o analiză pe primele 4 luni la nivelul Jandarmeriei, Poliției şi Poliției de Frontieră. Peste 250 de imputerniciri au fost operate in primele luni, in primele 4 luni, la nivel de bază, nu vorbesc de varf, unde sunt cateva zeci, dar cu vizibilitate. Ce vă asigur eu, că in viitorul foarte apropiat, domnul prim-ministru va numi un șef al Poliției Romane...; Florin Cițu: Asta vă asigur și eu. Lucian Bode: ...;pentru că, ştiţi foarte bine, inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Romane are rang de secretar de stat şi este in atributul primului-ministru. După care, impreună cu Academia de Poliție, impreună cu structurile asociative, cu sindicatele, cu colegii din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, aici aveţi, la Satu Mare, un reprezentant in conducerea Ministerului Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Mureșan. Cu toții ne vom așeza la masă şi vom demara un proiect de reformă in Ministerul Afacerilor Interne, reformă care trebuie obligatoriu să conțină şi organizarea de concursuri pe posturi de la bază pană la varf şi la toate nivelurile. Reporter: Sunt voci in PNL care spun că domnul Năsui va fi schimbat, practic se vorbeşte dacă luați in calcul o remaniere a guvernului in următoarea lună? Florin Ciţu: Nu, nu luăm in calcul o remaniere in acest moment. Evaluarea miniştrilor se face permanent, miniștrii sunt evaluați permanent. In acest moment ne concentrăm pe un PNRR pe succes şi să avem o campanie de vaccinare de succes, să revenim la normalitate şi să avem o economie care explodează. Deja vedeți că estimările cu care am inceput anul deja se modifică, fiecare agenție de rating, instituție internaţională vine şi spune că lucrurile merg mai bine, estimează o creştere economică mai mare, ceea ce inseamnă investiţii, ceea ce inseamnă locuri de muncă mai multe ş.a.m.d.. Reporter: Domnule premier, drumul expres Satu Mare - Baia Mare rămane finanțat din PNRR? Florin Ciţu: In PNRR vor fi introduse toate acele proiecte care respectă criteriile din PNRR. Cel mai important criteriul este acela de a putea fi finalizate, pe bune, nu pe hartie, in 2026. Şi sunt foarte atent ca acolo să fie incluse toate proiectele. Acum este cuprins, e adevărat. Dar ceea ce nu poate fi finanțat pe PNRR merge pe fonduri europene sau pe bugetul de stat. Dezvoltarea Romaniei sau a infrastructurii Romaniei este o prioritate şi n-o spun doar că au spus-o toţi politicienii inaintea mea, noi am inceput deja, şi cu Sibiu-Pitești, şi ce se intamplă aici, anul trecut am deblocat resursele pentru acest pod, şi A7. Avem resursele, modificăm legislația, ne asigurăm că aceste proiecte vor fi făcute. Mulţumesc şi eu. Lucian Bode: Mulţumim. Florin Ciţu: Mulţumesc mult de tot! Lucian Bode: O zi bună! Galerie foto Premierul Florin Ciţu a avut un schimb de pase cu elevii de la Liceul Teologic Ortodox Nicolae Steinhardt din Satu Mare 2021-05-11 13:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-11-04-52-56big_image_9_resize.jpgVizita premierului Florin Cîțu la șantierul ”Variantei de ocolire a municipiului Satu Mare”Știri din 11.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-antierul-variantei-de-ocolire-a-municipiului-satu-mareGalerie foto Declarații susținute de premierul Florin Cițu și de ministrul de interne, Lucian Bode, după vizita la șantierul variantei de ocolire a municipiului Satu Mare [Check against delivery] Florin Ciţu: Vreau să facem cateva declarații, după aceea bineințeles ne vedem la centrul de vaccinare şi acolo o să dezbatem mai mult. Am vrut să văd neapărat acest obiectiv, acest pod. Am avut, anul trecut, discuţii cu domnul ministru despre finanţare; m-a convins, am reuşit să alocăm resursele şi acum voiam să văd şi rezultatele. Am inţeles şi eu acum importanţa acestui pod pentru această zonă, nu doar pentru judeţul Satu Mare. Problema pe care o văd şi pe care o vom remedia in această guvernare este că incepem proiecte de infrastructură şi apoi durează şi durează şi durează. Acest proiect - inţeleg că a fost in 2007 prima intenţie, dar din 2015 a fost pregătit- și abia acum putem să vedem că se apropie de finalizare. Ceea ce pot să vă garantez este că nu se va mai lucra aşa de acum inainte. Am invăţat din ce s-a făcut prost in ultimii 30 de ani, atat pe finanţări din fonduri europene, cat şi pe finanţările de la buget şi toate aceste proiecte de infrastructură pe care le pornim acum - aţi văzut că am pornit deja Sibiu-Piteşti şi A7 şi sunt mai multe, şi aici continuăm - vor fi făcute exact in termenul pe care ni-l asumăm de la inceput. Aici am vorbit clar, acest pod va fi terminat pană la finalul anului, este asumat acest lucru. Resursele financiare sunt puse la dispoziţie, trebuie doar să continuăm. Dar nu este doar despre acest obiectiv, este despre toate obiectivele de infrastructură din Romania care au fost tărăgănate ani de zile. Vom modifica şi legislaţia, vom avea şi resursele ca, de acum inainte, dacă incepem şi avem un termen pentru finalizare, să ne ţinem de termene. Romania are nevoie de infrastructură şi ştiţi foarte bine că este şi unul dintre obiectivele pentru care merg astăzi la Bruxelles. Dacă domnul ministru doreşte să mai adauge ceva, pentru că a fost ministrul transporturilor şi este legat de acest obiectiv. Lucian Bode: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Bine v-am regăsit sănătoşi. In calitate de ministru al transporturilor, anul trecut, am vizitat acest obiectiv de două ori. De fiecare dată, pe seama faptului că noi alocam resursele necesare pentru un ritm susţinut al lucrărilor, am primit asigurări că această componentă a variantei ocolitoare, mă refer la acest pod, va fi finalizat pană la sfarşitul anului 2020. Astăzi, in calitate de ministru al afacerilor interne, mă uit cu alţi ochi la constructor şi ii transmit că anul 2021 trebuie să fie anul in care acest obiectiv trebuie să fie dat in circulaţie. Şi pentru că, de fiecare dată, am prezentat cifre și date concrete, aș vrea să ne lămurim și astăzi cu privire la perspectivele pe care noi le avem, guvernul Florin Cițu le are și și le asumă in materie de infrastructură, la nivelul regiunii de nord-vest. Anul trecut a fost anul in care ne-am asumat deblocarea marilor proiecte de infrastructură din Romania, anul in care am primit finanțare de la guvernul liberal și ministrul finanțelor de atunci, Florin Cițu, știe foarte bine ce presiune a fost pe această componentă de alocare resurse suficiente pentru a finaliza obiective de infrastructuri. Autostrada Transilvania a intrat in linie dreaptă și astăzi vorbim despre 25 de kilometri dați in circulație anul trecut și 110 kilometri pe care se lucrează, in acest an. Mai sunt două tronsoane care sunt in procedură de achiziție. De asemenea, Autostrada Nordului, cu cele trei tronsoane, a intrat in linie dreaptă, două dintre ele au fost licitate și s-a semnat contractul de execuție a documentației. Din păcate, tronsonul Baia Mare-Bistrița a fost contestat și, așa cum știți, in acest moment, Compania de Drumuri reanalizează ofertele. Revenind la acest obiectiv, un obiectiv valoric nu foarte mare -vorbim de 70 de milioane de euro - , dar strategic, pentru tot ce inseamnă această regiune, el trebuie să fie finalizat urgent. Pentru că, dincolo de ceea ce va insemna acest obiectiv pentru Municipiul Satu Mare, pentru acest județ, vorbesc despre un obiectiv regional extrem de important care va face legătura prin Drumul Expres, varianta ocolitoare, legătură cu Oar, cei 10 kilometri, la care astăzi ințeleg că se lucrează, și se lucrează la documentație in baza unui contract semnat, domnule prim-ministru, anul trecut, in iunie. Dacă studiile geo sunt, aşa cum am fost informat, şi anume undeva la 80% realizate, anul viitor avem documentaţia finalizată, damarăm procedura de scoatere la licitaţie a execuţiei; proiectul tehnic trebuie să fie finalizat pană la sfarşitul anului viitor, inceputul anului 2022. Aşadar, acest obectiv va face legătura cu Ungaria, prin ieşirea Oar. Ne-am asumat acest lucru, cand am inaugurat Borş II, impreună cu vicepermierul Ungariei, să realizăm incă un punct de trecere a frontierei la Oar. Inchei, adresandu-mă, incă o dată, constructorului: sunteţi la 61% progres fizic, 56% progres financiar, ştiu că aţi avut revendicări legate de exproprieri, legate de relocare de utilităţi, dar, de urgenţă, trebuie să finalizaţi toate demersurile pentru relocarea liniilor electrice, pentru exproprierea imobilului care stă, ştiţi foarte bine, de caţiva ani, in calea acestui obiectiv şi, pe cale de consecinţă, nu avem niciun motiv să nu sperăm că, in cel mai scurt timp, acest tronson, cei 4 kilometri, care cuprind podul, să fie finalizați, respectiv obiectivul in ansamblul său, cei 19,5 km, să fie dat in trafic. Nu ştiu ce termen v-aţi asumat, dar din nou vă anunţ că, in 2019, a expirat ultimul termen agreat cu comisia, aşadar, grăbiţi lucrările Florin Ciţu: Tocmai am zis, anul ăsta. Lucian Bode: Primul-ministru v-a spus că anul acesta. Vă spun că este foarte important să vă ţineţi de angajamente şi tot ce ţine de Guvern, de Consiliul Judeţean, de Instituţia Prefectului, de Primărie. Vă asigur şi prezenţa noastră aici vă dă garanţii că aveţi toată deschiderea şi tot suportul nostru. Vă mulţumesc şi, sigur, dacă o să fie intrebări pe alte teme, la următoarea intalnire! 2021-05-11 12:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-11-04-59-21big_image_10_resize.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 11.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1620721925Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună dimineața! Vă mulţumim frumos pentru participarea la conferinţa organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Vreau să vă spun incă de la inceput că avem o oră alocată pentru această conferință și pentru sesiunea de intrebări, din motive tehnice, așa incat o să incep cu partea de noutăți, cu vaccinarea prin cabinetele de medicină de familie. Pot să vă spun că astăzi, 11 mai, aproximativ 738 de medici de familie au recepționat doze de vaccin impotriva COVID-19 și se vaccinează in 372 de cabinete la acest moment, in 38 de județe plus municipiul București. Practic, doar in Botoșani, Ilfov și Vrancea incă nu a inceput efectiv activitatea de vaccinare. In total au fost recepționate in cabinetele de medicină de familie 30.330 de doze de vaccin, din care 26.340 sunt doze de vaccin de la compania Johnson and Johnson și au fost administrate 5.695 de doze, 2.760 de doze de la compania AstraZeneca și au fost administrate 733 de doze, și 1.230 de doze de la compania Moderna și au fost utilizate 321 de doze. De asemenea, in perioada 4 -11 mai s-a derulat maratonul de vaccinare in cele șapte spitale militare din București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași şi Timișoara, după un program de 24 de ore din 24. Pană la acest moment s-au vaccinat 19.272 de persoane. Astăzi este ultima zi in care se desfășoară acest maraton, așa incat estimăm că vor fi, de asemenea, peste 20.000 de persoane vaccinate cu prezentare directă, practic fără programare in platformă. De asemenea, aș vrea să readuc aminte faptul că incepand cu data de 8 mai, de sambătă, toate persoanele care doresc să se vaccineze se pot prezenta direct la toate centrele de vaccinare organizate la nivel național in vederea vaccinării. Acest lucru se face in limita capacității de vaccinare a centrului și a dozelor disponibile, așa incat este posibil ca in anumite centre să nu există capacitate de a prelua persoane care se prezintă direct și tocmai de aceea aș vrea să se ințeleagă foarte bine acest mesaj. Persoanele peste 60 de ani se pot prezenta pe tot parcursul programului de lucru al centrului de vaccinare, de la 08:00 pană la orele 20:00, iar restul persoanelor se pot prezenta după ora 14:00 prin prezentare directă. La momentul prezentării in centru de vaccinare se va elibera un bon de ordine care corespunde cu numărul de locuri și de doze disponibile din ziua respectivă in respectivul centru. Persoanele care se prezintă suplimentar vor fi alocate pentru zilele următoare, iarăși, in baza unor bonuri de ordine. Ceea ce vreau să mai menționez incă o dată, că răman prioritare persoanele care și-au rezervat un loc in platformă in centrul respectiv, tocmai pentru că este important să aibă garanția vaccinării atunci cand se prezintă cu programare in platformă. Tocmai pentru că a inceput această posibilitate nouă de vaccinare cu prezentare directă ne-am uitat și am analizat numărul de persoane care s-au vaccinat prin prezentare directă in aceste trei zile. In perioada 8-10 mai au fost vaccinate in total 312.812 persoane, atat persoane cu programare in platformă, cat și persoane care s-au prezentat direct, din care 93.350 sunt persoane care s-au vaccinat fără programare in platformă, ceea ce inseamnă o creștere cu 30% a persoanelor vaccinate față de ceea ce era programat in platformă. Este, evident, mult prea devreme să putem trage nişte concluzii. Sunt convins că in perioada zilelor următoare numărul persoanelor care vor prezenta direct in centre va crește. Practic, mesajul nostru este că avem cel puțin 30% persoane care s-au vaccinat prin prezentare directă in centrele de vaccinare față de programările care reieșeau din platformă. O prioritate, așa cum am anunțat pentru această perioadă, este demararea activităților de vaccinare in unitățile sanitare cu paturi, atat in cele private, cat și in cele de stat. De principiu, activitatea poate să inceapă in spitalele in care există deja un centru de vaccinare, dozele vor fi preluate prin acele centre de vaccinare și vor fi alocate pentru vaccinarea pacienților internați, pacienții eligibili, folosind aceleași credențiale , aceleași ID-uri ale centrelor de vaccinare deja organizate in unitățile sanitare respective. Știm că in etapa 1 a campaniei de vaccinare au fost organizate peste 300 de centre de vaccinare in unitățile sanitare - in momentul de față vorbim de circa 100 de centre care incă mai funcționează in unitățile sanitare, așa incat noi in aceste zile vom centraliza și vom configura in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor toate spitalele, așa incat ele vor incepe progresiv să solicite doze și să poată vaccina. Cum se va desfășura efectiv activitatea de vaccinare la nivelul fiecărui spital - se va desemna un coordonator al activității de vaccinare impotriva COVID-19, coordonator care, ideal, trebuie să facă parte din serviciul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, insă atunci cand nu există un serviciu care să fie asigurat cu resursă umană intr-o unitate medicală se poate desemna un alt reprezentant de către managerul de către conducătorul instituției. Se vor constitui echipe mobile care vor fi calibrate in funcție de numărul de secții, de numărul de paturi din spital, incat să poată asigura cu fluență activitatea de vaccinare. La nivelul spitalelor in care funcționează deja centre de vaccinare am spus că activitatea poate să demareze. Se pot utiliza toate tipurile de vaccin, la cererea coordonatorilor din spitalele respective, preferabil sigur că este vaccinul de la compania Johnson and Johnson care se administrează intr-o singură doză, tocmai pentru că durata, intervalul de timp dintre rapel pentru celelalte tipuri de vaccin de multe ori depășește perioada internării. Şi in situațiile respective, dacă se optează pentru un alt tip de vaccin in afara vaccinului de la compania Johnson and Johnson, persoana respectivă, pacientul, iși poate efectua rapelul intr-un centru de vaccinare funcțional din proximitatea localității de domiciliu cu prezentare directă. Cam aceasta este modalitatea in care se va derula activitatea de vaccinare in unitățile sanitare. Noi apreciem că in felul acesta un număr mai mare de persoane vulnerabile pot beneficia de vaccinare. De asemenea, coordonatorii și conducătorii unităților sanitare au datoria să informeze pacienții, la internare, despre importanța vaccinării, despre beneficiile vaccinării și despre posibilitatea de a se vaccina cu ocazia acelei prezentării in spital. La externare, bineințeles, fiecare persoană vaccinată va primi adeverința de vaccinare extrasă din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor După cum am asistat cu toții, in ultimele săptămani, la nivel național s-au derulat mai multe evenimente specifice de vaccinare, așa-numitele maratoane de vaccinare - unul care a debutat la sfarșitul lunii aprilie in Timișoara și pot să spun că este un eveniment care a fost deschizător al acestor evenimente, a urmat evenimentul din perioada 7-10 mai de la București, un eveniment care a implicat peste 1.349 de voluntari din comunitatea academică, comunitatea medicală din Municipiul București și de asemenea din Ilfov; a fost un efort de solidaritate exemplar al colegilor noștri, s-a reușit vaccinarea unui număr de peste 20.000 de persoane in cele 64 de ore care au fost dedicate pentru acest maraton de vaccinare. După cum știm, el se va repeta peste trei săptămani, pentru a asigura rapelul. De asemenea, in această săptămană se derulează maratonul de vaccinare din Municipiul Craiova, a debutat ieri și se va derula pentru o perioadă de șapte zile, la fel, neintrerupt, 24 de ore din 24, la fel, prin activități de voluntariat ale corpului medical. In perioada 14-16 mai, la nivel național, cu sprijinul și cu implicarea directă a universităților de medicină și farmacie, se vor organiza alte evenimente de tip maraton de vaccinare in Municipiul Cluj-Napoca, in Targu Mureș, in Iași, in Constanța și de asemenea se organizează astfel de evenimente și in alte municipii și orașe precum Ploiești, Petroșani, Mehedinți. Toate aceste evenimente pană la urmă denotă responsabilitatea corpului medical, denotă solidaritatea și atat a instituțiilor medicale, cat și a reprezentanților autorităților locale. Cu toții ne dorim, evident, atingerea unui număr cat mai mare de persoane vaccinate la nivelul comunităților noastre. Ne-am uitat și am reevaluat rata de acoperire vaccinală la nivel național. Aș vrea să fac o precizare: populația la care facem referire este populația rezidentă, așa cum este raportată de către Institutul Național de Statistică, așa incat datele la zi: pentru București avem o rată de acoperire vaccinală de circa 33,8% din populația rezidentă, și dacă eliminăm populația sub 16 ani avem o rată de acoperire vaccinală in momentul de față in București de 40%, ceea ce inseamnă o rată suficient de bună și cred că acest lucru, cel puțin parțial, explică și evoluția favorabilă a pandemiei la nivel național; pentru județul Cluj, o să vă dau citire la primele cinci-șase județe, pentru județul Cluj avem o rată de acoperire vaccinală de 30,2% și, la fel, dacă ne uităm la populația eligibilă, mai mare de 16 ani, inclusiv, avem o rată de acoperire vaccinală de peste 35%, 35,7%. Atenție! Vorbim de județ și nu de Municipiul Cluj-Napoca. In Municipiul Cluj-Napoca, rata de acoperire vaccinală este de 40% in momentul de față. Sibiu. Pentru județul Sibiu avem o rată de acoperire vaccinală pentru populația rezidentă de 23,7%, pentru populația eligibilă mai mare de 16 ani - 28,9%; pentru Brașov - 23,65% rată de acoperire vaccinală a populației rezidente. Dacă ne uităm la populația eligibilă peste 16 ani - 28,8%; și Timiș - 23,41% rată de acoperire vaccinală pentru populația eligibilă, 27,8%; și Constanța - 22,6% rată de acoperire vaccinală, pentru populația eligibilă - 27,38%. In ceea ce privește activitatea și numărul de centre de vaccinare la acest moment - vorbim de 1.003 centre de vaccinare, cu aproximativ 1.492 de fluxuri. Mai sunt 109 centre care au liste de așteptare, totalizand 132 de fluxuri. Știm că bună parte din centrele de vaccinare cu vaccinul de la compania AstraZeneca primesc in momentul de față vaccin de la compania Pfizer, așa incat avem la acest moment 715 centre de vaccinare, care primesc vaccin de la compania Pfizer, au in total 1.123 de fluxuri, din care mai sunt circa 127 de fluxuri care au liste de așteptare. Pentru vaccinul de la compania Moderna avem 131 de centre organizate cu 160 de fluxuri, din care avem incă cinci fluxuri care au liste de așteptare şi avem active 157 de centre de vaccinare care primesc vaccin de la compania AstraZeneca din peste 200, cat erau in săptămana precedentă, totalizand circa 209 fluxuri la acest moment. Este important să se asigure posibilitatea persoanelor care doresc in continuare să se vaccineze cu acest tip de vaccin care, repet, este un vaccin cu un profil de siguranță foarte bun, care și-a dovedit atat eficacitatea, cat și eficiența in practica de zi cu zi. Evident, in toate aceste centre se asigură rapelul persoanelor care au primit deja doza unu. Avem in vedere inființarea a cel puțin unui centru de vaccinare la nivelul unui județ, poate chiar mai multe, in funcție de dozele disponibile, care vor primi vaccinuri de la compania Johnson and Johnson, tocmai pentru a da posibilitatea și persoanelor al căror medic de familie nu s-a inscris in această campanie de vaccinare, să se poată vaccina cu acest tip de vaccin, pentru că sunt multe persoane care iși doresc să se vaccineze cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson. In momentul de față, avem circa 19.318 persoane inscrise pe listele de așteptare. Avem circa șase județe care au cele mai multe persoane inscrise pe listele de așteptare: in Mureș sunt 4.963 de persoane, in București - 4.784 de persoane, Cluj - 1.773, Galați - 1.520, Argeș - 1.192 și Prahova 1.042 de persoane. Incepand cu 15 martie, pană la acest moment, au fost notificate prin SMS și email peste 1.800.000 de persoane din liste de așteptare şi persoane care și-au confirmat programarea in final au fost peste 1.361.000, ceea ce inseamnă un randament de circa 76%. Avand in vedere că in momentul de față persoanele se pot prezenta directă in centrele de vaccinare in vederea efectuării vaccinului, am discutat cu colegii de la STS și va fi eliminată acea perioadă de 72 de ore la momentul la care intri in platformă și dorești să iți faci programarea, așa incat de pe o zi pe alta se poate face direct programarea in centrul de vaccinare. De ce am păstrat aceste 24 de ore? Pentru că avantajul persoanelor care se programează prin platformă este certitudinea că vor avea atat doza de vaccin, cat și locul asigurat in momentul in care și-au făcut programarea. Dacă fac astăzi, tot pentru astăzi, programarea respectivă, este posibil ca dozele să fie deja alocate unor persoane care se află la respectivul centru de vaccinare. In ceea ce privește persoanele programate pe toate cele trei tipuri de vaccin in platformă, vorbim de circa 1.265.000 de persoane. In centre care primesc vaccin de la compania Pfizer avem 1.029.000 de persoane, din care 64.158 sunt pentru doza unu. In centrele de vaccinare care primesc vaccin de la compania Moderna sunt 131.192 de persoane programate, din care 2.711 sunt pentru doza 1, și in centrele de vaccinare care primesc vaccinul de la compania AstraZeneca sunt 104.097 de persoane programate, din care doar 231 sunt persoane pentru doza unu. Bilanțul vaccinărilor de la debutul campaniei de vaccinare pană pe data de 10 mai: au fost vaccinate cu cel puțin o doză de 3.672.354 de doze, s-au administrat aproape 6.100.000 de doze la nivel național pe toate cele patru tipuri de vaccinuri. Cu doza unu sunt vaccinate 1.249.456 de persoane, cu schemă completă de vaccinare 2.422.898 de persoane. Menționez schemă completă, pentru că deja avem aproape 6.000 de persoane vaccinate cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson şi care se administrează intr-o singură doză. In etapa a doua a campaniei de vaccinare, pană la acest moment s-au vaccinat cu cel puțin o doză 2.138.045 de persoane. Aşa cum există in momentul de faţă, prioritizarea conform strategiei de vaccinare, persoane cu boli cronice sunt 670.708 vaccinate, insă aici aş vrea să fac o mențiune, este categoria prin care persoana a fost inscrisă in platforma de programare şi nu reflectă numărul real al persoanelor cu boli cronice care sunt vaccinate. Vă dau exemplul persoanelor peste 65 de ani, care au fost programate ca aparținand acestei grupe prioritare de risc, dar, care, in multe cazuri au şi boli cronice asociate. Persoanele peste 65 de ani care au fost programate şi vaccinate, avem, in momentul de faţă 1.004.394 de persoane cu cel puţin o doză, ceea ce reprezintă aproape 30% din numărul persoanelor cu varsta de peste 65 de ani, de la nivel naţional. De asemenea, persoanele din centre sociale şi rezidențiale vaccinate cu cel puţin o doză, circa 36.386 de persoane care au primit - repet, cel puţin o doză - 33.885 au primit deja şi cea de-a doua doză. Aceste persoane au fost vaccinate cu echipe mobile, persoane nedeplasabile vaccinate la domiciliu 32.250, din care peste 22.000 au primit şi cea de-a doua doză, persoane fără adăpost 643, din care 509 au primit şi cea de-a doua doză. Persoane care aparțin categoriei vulnerabile din etapa a doua vaccinate sunt peste 1.511.000, ceea ce reprezintă circa 77,2% din totalul persoanelor vaccinate in etapa a doua. In ceea ce priveşte persoanele care deservesc activități esențiale din etapa a doua, sunt 480.226 de persoane care au fost vaccinate, ceea ce reprezintă 22,5 % din procentul celor care s-au vaccinat in etapa a doua. Persoane vaccinate in centrele organizate de Ministerul Apărării Naţionale - 221.961 de persoane, ceea ce reprezintă circa 6% din totalul vaccinaților la nivel naţional. In centrele de vaccinare organizate de Ministerul Afacerilor Interne sunt, in momentul de faţă, 44.584 de persoane vaccinate. Pentru etapa a treia s-au vaccinat, pană la acest moment, circa 718.282 de persoane, din care 121.540 au făcut şi cea de-a doua doză, reprezintă un procent de 23,2% din totalul persoanelor vaccinate pană la acest moment la nivel naţional. In săptămana 3-10 mai, au fost organizate circa 162 de echipe mobile care au asigurat vaccinarea in centre sociale, in centre rezidențiale, centre de dializă şi pentru persoanele deplasabile de la domiciliu. Au fost vaccinate 9.071 de persoane in această săptămană, cele mai multe fiind vaccinate in judeţul Arad - 2.763 de persoane. Echipele mobile organizate de Ministerul Apărării Naţionale, in momentul de faţă, sunt peste 5.160 de persoane vaccinate. In ceea ce priveşte profilul de siguranţă şi de reacții adverse pe toate cele patru tipuri de vaccinuri, la nivel naţional, pană la data de 9 mai au fost raportate 14.760 de cazuri de reacții adverse post-vaccinare indezirabile, rata de raportare a RAPI fiind de 2,5 reacții la 1.000 de doze administrate. In ceea ce priveşte tipul de vaccin şi rata de raportare a reacțiilor adverse, pentru vaccinul produs de Compania Pfizer avem o rată de raportare de 1,5 reacții la 1.000 de doze administrate, pentru Modera - 3,1 reacții la 1.000 de doze administrate, pentru AstraZeneca - 9,4 reacții la 1.000 de doze administrate, observăm o scădere a numărului de reacții adverse raportate la vaccinul de la AstraZeneca, acest lucru se datorează faptului că ponderea cea mai mare a persoanelor, care, in momentul de faţă, fac vaccinarea cu acest vaccin este pentru rapel şi frecvența raportării reacțiilor adverse la doza de rapel este semnificativ mai scăzută, comparativ cu prima doză. In ceea ce priveşte vaccinul de la Johnson and Johnson, repet, debutul vaccinării cu acest vaccin a fost din 11 mai, sunt 2,5 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. Cu permisiunea dvs, o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV. Vă mulţumesc. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Cateva cuvinte despre vaccinarea in cadrul operatorilor economici privați. Pană in acest moment vorbim de un număr de 207 operatori economici care au demarat activitatea de imunizare a angajaților, din care 43 operatori economici din HoReCa. Această activitate a fost desfășurată cu ajutorul a 58 de echipe mobile şi s-a ajuns la un număr de 17.590 de persoane vaccinate prin acest fel. In această săptămană, mai sunt alți 62 de operatori economici privați cu peste 100 de angajaţi care demarează acțiunea de vaccinare. Aş enumera doar cateva: Carrefour Buzău, Terapia Cluj-Napoca, Farmec Cluj-Napoca, Șantierul Naval Orșova, Azomureș, Alro Slatina, Michelin S.A., Cramele Jidvei din Alba. Un top al județelor după persoane vaccinate: Brașov stă cel mai bine, 2.563, Bucureşti 2.500, Cluj 1.650, iar după numărul operatorilor economici care au demarat activitatea de vaccinare, la fel, Brașov - 35 de operatori economici, Alba - 29, Dolj - 15, Galați - 14 şi Harghita - 12. Cu privire la echipele mobile care funcționează pe langă spitalele militare, vorbim de 53 de echipe mobile care acționează in opt județe: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Constanţa, Satu Mare, Sibiu şi Timiș. Avem un număr de persoane vaccinate de 2.122, la fel avem 22 de centre mobile active, unde s-au vaccinat pană in acest moment 4.408 persoane. Cu privire la misiunile de transport, de la debutul campaniei de vaccinare pană in 11 mai au fost efectuate 9.300 de misiuni de transport la nivel naţional, folosind 24.809 persoane din MAI, 6.406 personal MApN. Cu privire la dozele de vaccin recepționate pană in acest moment, Romania a recepționat pană la data de 11 mai 9.679.740 de doze. Administrate, 6.095.252, ceea ce reprezintă 63%. Structurate in următorul fel: vaccinul produs de BioNTech-Pfizer - 6.617.340 de doze, din care au fost administrate 84,3%, care reprezintă 4.905.552. Mai există un stoc de 1.530.290, dar trebuie să ținem cont că acest stoc prinde şi dozele sosite ieri, destul de multe, care sunt planificate a fi utilizate in cursul acestei săptămani, pană la următoarea livrare de la inceputul săptămanii viitoare. Pentru vaccinul produs de compania Moderna, avem 853.200 de doze recepționate, din care administrate deja 534.850. Mai avem un stoc de 269.060 de doze, care sunt păstrate pentru doza de rapel. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, avem recepționate 2.201.200 de doze şi in stoc mai avem practic 1.165.490, cu o rată de administrare de 29,5%. Pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson avem 108.000 doze recepționate, din care au fost administrate 5.270, insă administrarea acestui vaccin abia ce a inceput, va fi accelerat acest proces in perioada imediat următoare. Doze pierdute, pană la 9 mai inclusiv s-au inregistrat 11.545 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,19% din totalul dozelor utilizate, din motive neimputabile. Cu privire la calendarul livrărilor pentru perioada următoare avem săptămana aceasta incă două livrări pe care le așteptăm, 128.400 de doze de vaccin de la compania Moderna joi şi 54.000 de doze de vaccin de la Johnson and Johnson tot la fel, pentru joi. Pentru luna aceasta, pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer, nu s-a schimbat nimic. In mai o să avem un total de 3.882.060 de doze confirmate; pentru vaccinul produs de compania Moderna o să avem 513.600, cu livrări săptămanal de 128.400; pentru vaccinul produs de AstraZeneca o să avem un total pentru luna mai de 759.800 de doze, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson o să avem un total pentru luna mai de 400.002. Astfel, o să avem pentru luna mai un total, pentru toate tipurile de vaccin, de 5.557.460. Toate activitățile de pană acum clasează Romania pe locul șase, dacă este să ne uităm la vaccinare cu doza completă, la nivel european, și o poziționare globală pe locul 18. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! O să incepem partea de intrebări. Aș propune cate o intrebare și, in funcție de timpul care ne rămane, putem să mai luăm și următoarele. Vă rog frumos! Mulțumesc! Reporter: Avand in vedere că așteptăm cu toții data de 1 iunie, pentru a vedea noile relaxări, aș vrea să ne spuneți la ce anume ne referim cand vorbim de cinci milioane de persoane vaccinate, persoane vaccinate cu o doză sau cu două sau numai cu două doze? Valeriu Gheorghiţă: Ne referim la persoane vaccinate cu cel puțin o doză. Nu cred că vom reuși să avem cinci milioane de persoane cu cele două doze sau cu schemă completă efectuată la sfarșitul lunii mai. Deci, vorbim de persoane care au cel puțin o doză administrată și sunt persoane care iși vor completa, evident, schema de vaccinare. Reporter: Iată, s-a rezolvat problema cu testarea la farmacii. De cand am putea să ne vaccinăm la farmacii? Cu siguranță, ați discutat acest aspect. Valeriu Gheorghiţă: Sunt foarte multe aspecte care necesită a fi organizate pentru această etapă de vaccinare. In primul rand, cu partea de reglementare a actelor normative și, ulterior, cu disponibilitatea farmaciilor de a se implica in acest demers, ținand cont că vorbim de flacoane multidoză și atunci este important să asigurăm și numărul necesar al persoanelor care se vaccinează in ziua respectivă, cand se deschide un flacon. Deci, incă sunt discuții preliminare, este o propunere pe care, sigur, o avem in vedere și pe care o vom analiza cat se poate de riguros incat să putem demara și această etapă, la momentul potrivit. Dar, așa cum am anunțat, prioritar la acest moment va fi creșterea capacității de vaccinare in rețeaua de medicină de familie și creșterea capacității de vaccinare in unitățile sanitare. Sigur, in paralel se vor lua toate măsurile prin care să pregătim și faza de vaccinare in farmacii, dar aici mai avem nevoie de acte de reglementare. Reporter: Bună ziua! Aţi spus că vaccinarea in spitalele in care există centre de vaccinare poate să inceapă oricand. Ce se va intampla cu spitalele care nu au astfel de centre? Sunt mult mai multe decat cele care au centre de vaccinare. Ce condiții trebuie să indeplinească și cand estimați că ar putea să inceapă imunizarea /.../? Valeriu Gheorghiţă: Noi ne dorim ca din 17 mai să inceapă această activitate in restul spitalelor. Nu necesită condiții deosebite. Noi nu vorbim de organizarea unor centre de vaccinare in spitale, vorbim doar de recepționarea dozelor in farmacia spitalului, unde există toate condițiile necesare pentru a stoca vaccinuri pe o temperatură obișnuită de 2-8 grade și in anumite condiții chiar la minus 20 de grade, iar acele doze, impreună cu echipele mobile, se deplasează, evident, pe secții și asigură vaccinarea oamenilor internați, nu trebuie să complicăm lucrurile; la pat, da. In secție nu imi doresc sa existe o cameră sau un spațiu special amenajat in care să se strangă oamenii să se vaccineze din spital. In niciun caz! Vorbim de vaccinarea cu echipe mobile organizate in spital, pe fiecare secție. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb dacă in următoarele 20 de zile am putea vaccin peste un milion de persoane, astfel incat să ajungem la cinci milioane de persoane vaccinate in data de 1 iunie? Valeriu Gheorghiţă: Da, cu siguranță că am putea, dar evident că acest lucru ține de disponibilitatea persoanelor de a se vaccina. In momentul de față avem capacitate de vaccinare suficientă incat să asigurăm ritmul de vaccinare care să ne permită să atingem obiectivele propuse, obiective care au in vedere, bineințeles, implementarea unor măsuri de relaxare pe care cu toții la așteptăm și ni le dorim după atatea luni de zile. Aspectul cel mai pozitiv din toată această situație pot să spun că este legat de evoluția foarte bună din punct de vedere epidemiologic, avem o rată de incidență cumulată a cazurilor de circa 1-1,1 la nivel național - ne situează intr-un scenariu aproape verde la nivel național, ceea ce, bineințeles, asigură perspectivele unor măsuri de relaxare, dar ele, iarăși, trebuie implementate progresiv incat să nu inregistrăm un rebound al numărului de cazuri. Reporter: Deci in niciun caz această perioadă nu este prea scurtă pentru a putea ajunge... Valeriu Gheorghiţă: Categoric, nu. Practic, să vă dau un exemplu: dacă reușim să vaccinăm cel puţin 50.000 de persoane zilnic cu doza 1 atingem acest obiectiv. Reporter: Ce le recomandați persoanelor care au făcut prima doză, apoi au trecut prin boală și nu au mai apucat să facă a doua doză? Valeriu Gheorghiţă: Să-şi facă a doua doză. Reporter: Dar la ce interval, cand? Valeriu Gheorghiţă: Intr-un interval de circa șase săptămani pentru vaccinul de la Pfizer și chiar dacă se depășește acest interval nu este un motiv să nu ne facem doza de rapel, pentru că se consideră practic un stimul al răspunsului imun și boala in sine și, atunci, e important să luăm in calcul acest reper. Deci, practic nu avem motive să nu ne facem doza de rapel, exceptand, sigur, contraindicaţiile medicale. Altfel, nu trebuie să ne blocăm in niște repere legate de 6 săptămani, 35 de zile sau 12 săptămani. Oamenii se pot prezenta și mai tarziu, dar asta nu inseamnă că facem o dezordine in ceea ce privește respectarea intervalului dintre cele două doze. In situații particulare, se poate asigura vaccinarea și după aceste intervale de timp, care sunt considerate intervale optime care iți asigură beneficiile mai mari. Noi știm că sunt țări care au prelungit intervalul dintre cele două doze pentru toate tipurile de vaccin - și pentru Pfizer, și pentru Moderna - la 3 luni, la 12 săptămani. Ne așteptăm să nu fie probleme din punct de vedere al menținerii eficienței, insă in momentul de faţă, așa cum am făcut pană la acest moment, in Romania deciziile sunt luate pe baza unor date științifice. Deci, recomandarea este să ne incadrăm in intervalul de timp care este recomandat. Reporter: Peste trei săptămani aţi spus că va avea loc Maratonul Vaccinării, dar va fi pentru cei care doresc să-și facă rapelul de la primul maraton sau și pentru cei care vor face prima doză? Valeriu Gheorghiţă: De principiu, acest maraton se va repeta tocmai pentru a asigura rapelul persoanelor care au primit deja prima doză in cadrul acestui eveniment. Sigur că, in situații particulare, dacă sunt persoane care vin pentru doza 1, pot să se efectueze vaccinările respective, iar rapelul se va efectua intr-un centru fix. Reporter: Aţi spus mai devreme că 91% dintre persoanele din centre rezidențiale au fost vaccinate. Voiam să vă intreb dacă este posibilă o recomandare pentru... Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu dacă am spus asta. Am spus că sunt circa 36.000 de persoane din centrele sociale și rezidențiale care au primit cel puțin o doză. Nu cred că am spus un procent, dar putem să estimăm un procent, din circa 50.000 cat sunt in momentul de față... Reporter: Da, sunt 36.386 din care și cu doza 2 sunt 33.885, asta inseamnă 91% din totalul celor 40.000 aflate in evidență. Valeriu Gheorghiţă: Ok. Reporter: Voiam să vă intreb dacă e posibil o recomandare pentru a fi permise vizitele in aceste centre, pentru că sunt bătrani care probabil nu şi-au văzut familiile in ultimul an. Valeriu Gheorghiţă: In momentul de faţă, aşa cum există posibilitatea să fie vizitați inclusiv pacienții cu COVID in spitale de către aparținători, nu văd de ce nu s-ar putea face acest lucru, dar necesită să fie reglementat la nivelul conducerii instituției respective incat să se ia toate măsurile din punct de vedere epidemiologic pentru a limita riscul de transmitere a infecției de la vizitatori. Dar, la acest moment, avem acces la testare, și la teste PCR și la teste rapide, avem echipamente de protecție, deci cred că se pot asigura toate condițiile, mai ales in centrele unde rata de acoperire vaccinală este foarte bună. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb ce se intamplă in Moldova, am văzut că acolo sunt destul de puține persoane care iși doresc să se vaccineze. Este o problemă de organizare sau pur și simplu nu vor oamenii să se vaccineze in acea zonă? Valeriu Gheorghiţă: In niciun caz nu este o problemă de organizare. Distribuția centrelor de vaccinare este uniformă la nivel național raportat la populație, la criteriul demografic, la rata de incidență a cazurilor, la numărul de persoane inscrise pe listele de așteptare. Ţine, desigur, și de nivelul de disponibilitate al persoanelor respective de a se vaccina. Noi sperăm ca numărul celor care iși doresc să se vaccineze să fie, evident, in creștere. Se organizează și in Iași evenimente de tip maraton de vaccinare, sunt organizate centre de tip drive-thru. In momentul de față, cred că există o deschidere suficientă a campaniei de vaccinare incat să asigure vaccinarea tuturor celor care iși doresc să se vaccineze. Reporter: /.../ De ce acolo este mai reticentă lumea? Valeriu Gheorghiţă: Sunt date care erau cumva previzibile. Din estimările inițiale, din evaluările sociologice, in zona de nord-est a țării și in sudul țării era cea mai mică intenție de vaccinare. Probabil că ține de mai mulți factori: de nivelul de imbătranire a populației, mai ales in rural, unde fenomenul de dezinformare evident că a fost mult mai amplu perceput, ține de practica religioasă a fiecărei persoane in parte, ține de statutul social, profesional al persoanelor respective. Sunt foarte multe criterii care pot să explice și foarte multe explicații pentru acest tip de comportament ezitant, dar noi trebuie să venim cu soluții, cu rezolvarea acestor situații. Nu trebuie nicio persoană să fie condamnată, stigmatizată pentru faptul că nu e hotărată să se vaccineze. Trebuie să asigurăm accesul la informare, accesul la comunicare, incat fiecare persoană in final să decidă in cunoștință de cauză ce dorește să facă, dacă se vaccinează sau nu. Reporter: Voiam să vă intreb cand se are in vedere vaccinarea din nou a persoanelor in cazul cărora au trecut deja opt-nouă luni de la rapel, aici referindu-mă cu precădere la cadrele medicale care, știm bine, in cazul lor a inceput vaccinarea decembrie, ianuarie, februarie? Aveți in vedere ca această categorie să fie vaccinată din toamnă sau incepand cu trimestrul 1 din 2022? Valeriu Gheorghiţă: Nu avem in vedere absolut deloc acest aspect, avand in vedere că nu avem recomandări științifice in ceea ce privește revaccinarea persoanelor respective. Dacă vor fi recomandări in acest sens, sigur că vom asigura și noi acest lucru, insă in momentul de față nu vreau să propagăm in spațiul public o informație care nu are un fundament științific. Deci, nu se pune problema, la acest moment, de revaccinare a unei persoane vaccinate. Reporter: Și a doua intrebare, dacă imi permiteți: ce strategie, la ce strategie vă gandiți pentru o campanie de convingere a adolescenților pentru vaccinare, avand in vedere că deja ați anunțat că va incepe vaccinarea acestora incepand din august, adică in mai puțin de două-trei luni? Valeriu Gheorghiţă: Dacă vorbim de grupa de varstă 12-15 ani, cred că mai degrabă este importantă informarea părinților decat informarea minorilor și a adolescenților. Sunt convins că părinții care s-au vaccinat vor accepta mult mai ușor și vor dori chiar să iși vaccineze, evident, copiii, dar sigur avem nevoie de informare și in acest sens care să fie particularizată pentru această grupă de varstă: de ce este important să se vaccineze, care sunt beneficiile; iar aici, sigur, se au in vedere o serie de parteneriate cu Organizația Mondială a Sănătății, cu UNICEF, cu medicii de familie, care au un rol foarte important in a defini o strategie de informare adresată acestei grupe de varstă. Reporter: Aș mai avea eu o intrebare, vă rog. In momentul in care va incepe vaccinarea și la copiii care au peste 12 ani, vom avea suficiente doze să facem acest lucru? Sunt deja contractate sau pentru copii luăm peste ce e contractat acum? Valeriu Gheorghiţă: Din cate știu, avem peste 20 de milioane de doze de la compania Pfizer deja contractate, care sunt livrabile pană in septembrie, ceea ce ne asigură vaccinarea și pentru această grupă de varstă. Nu trebuie să mai contractăm doze suplimentare. Ca să ințelegem, intre 12 și 15 ani vorbim de circa 800.000 de persoane eligibile, nu e un număr foarte mare deci putem asigura practic 1,6 milioane de doze. Putem să asigurăm sută la sută acoperire vaccinală. Deci, avem doze suficiente incat să asigurăm şi vaccinarea acestei grupe de varstă, mai ales că nu vorbim de un dozaj diferit sau de o schemă diferită, același tip de vaccin se poate folosi fără nici o problemă. Din datele furnizate de compania Pfizer, probabil că din luna iulie, dar nu știm dacă vom şi primi aceste doze, vaccinul va fi condiționat, deja reconstituit şi nu va mai fi nevoie de reconstituire cu ser fiziologic, este ready to use, se extrag doar dozele 0,3 ml din flaconul deja reconstituit, ceea ce va ușura, iarăși, procesul de vaccinare. Din iulie se are in vedere in cadrul companiei Pfizer acest lucru, să inceapă producția de flacoane care sunt deja reconstituite, aşa cum este, de pildă, vaccinul de la compania Moderna. Reporter: Aş avea şi eu o intrebare legată de centrele de vaccinare Johnson, cand vor incepe acestea să funcționeze? Valeriu Gheorghiţă: Pe măsură ce in județe ne organizăm incat să putem asigura cel puţin un flux, un flux insemnand 100 de persoane vaccinate pe zi, putem deja să incepem să alocăm aceste doze. Sunt județe care au făcut solicitări in acest sens. Ne gandim dacă vor fi centre cu totul noi sau vor fi fluxuri in centre, de pildă cu AstraZeneca, care deja sunt funcționale. Reporter: Am şi eu o intrebare, dacă se poate. Ne puteți spune care sunt județele codașe in ceea ce priveşte rata de vaccinare şi care ar fi procentele? Valeriu Gheorghiţă: N-aş vrea să spun neapărat județe codașe... Sigur că vi le spun. Repet, sunt județe in care foarte probabil că numărul persoanelor care au trecut prin boală este foarte mare, vă dau exemplu in Suceava, probabil procentul celor care au făcut infecția cu SARS-CoV-2 este foarte mare. Nu am date exacte din judeţul respectiv in ceea ce priveşte seroprevalenţa, insă este unul dintre motivele pentru care oamenii amană decizia de vaccinare, faptul că au trecut prin infecție. Insă, desigur, avem această situaţie, imediat v-o prezint. Suceava - rata de acoperire vaccinală este de circa 10,47%, iar din populație eligibilă, circa 13%. Mergand mai sus, Botoșani - 11 %, populație eligibilă 13.4%, Giurgiu - 11,38%, populație eligibilă 13,51% acoperire vaccinală. Şi mai avem Bacău - 11,48%, populație eligibilă 14,11%. Şi ultimul, Neamț - 11,9%, iar procentul din populație eligibilă 14,45%. Reporter: In legătură cu aceste zone, cum v-aţi gandit să-i convingeți pe oameni că este să se vaccineze, pentru că e clar că acolo strategia folosită in restul ţării nu a funcționat? Valeriu Gheorghiţă: Cred că in momentul de faţă este important ca, la nivel local, reprezentanţii autorităților să se implice cat se poate de mult in tot ceea ce inseamnă campanie de vaccinare, incepand de la informare, comunicare, pană la organizarea efectivă a activităților, in mod deosebit in mediul rural. Cred că puterea exemplului, mai ales a celor care se bucură de credibilitate crescută, şi aici mă refer la primar, angajații din primărie, in localitățile in care ei sunt vaccinați numărul celor care işi doresc să se vaccineze este, evident, mai mare. Deci, toate aceste modele funcționează şi cred că o implicare şi o solidaritate din partea tuturor este binevenită in acest moment. Dacă vom organiza doar o campanie de comunicare şi informare la nivel central, sigur, nu va reuși să asigure şi să se plieze pe toate particularitățile din fiecare judeţ şi comunitate in parte. Tocmai de aceea este important să ne implicăm cu toții in această campanie de vaccinare care işi dorește in final revenirea la normalitate pentru toţi dintre noi. Reporter: Mai am şi eu o singură intrebare, dacă se poate... Valeriu Gheorghiţă: Este ultima. Reporter: Da. Atat Canada, cat şi Statele Unite au aprobat vaccinul anti-COVID pentru copii intre 12 şi 15 ani. Cand s-ar putea intampla acest lucru şi la noi cel mai repede? Valeriu Gheorghiţă: In general, există un decalaj de circa o lună intre o autorizare eliberată de FDA şi eliberată de Agenția Europeană a Medicamentului. Deci, ne așteptăm ca, probabil, sfarșit de mai - inceput de iunie să acorde şi Agenția Europeană a Medicamentului această autorizare. Reporter: Mulţumesc, mult! Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere! Mulţumim frumos şi noi şi vă dorim o zi frumoasă! 2021-05-11 11:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf0109.jpgBriefing de presă susținut de secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de Guvern din 10 maiȘtiri din 10.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-10-maiGalerie foto Briefing de presă susținut de secretarul de stat in MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de Guvern [Check against delivery] Raed Arafat: Astăzi a avut loc ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență, urmată de ședința de Guvern, pentru aprobarea hotărarii de guvern de prelungire a stării de alertă pe durata de incă o lună, incepand cu data de 13 mai 2021 - bineințeles, pe durata, cum am zis, de 30 de zile. Elementele de noutate in hotărarea de guvern: 1. permiterea circulației persoanelor in afara locuinței sau gospodăriei in data de 13 mai 2021, in intervalul orar 2:00-5:00 dimineața, pentru deplasare și participarea la sărbătoarea religioasă a credincioșilor musulmani pentru sărbătoarea Ramadan; 2. este eliminată restricția privind participarea la organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase, legată de domiciliu sau reședință, astfel se va permite organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase numai cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al Secretariatului de Stat pentru Culte; 3. crearea posibilității astfel incat competițiile sportive să se poată desfășura pe teritoriul Romaniei cu participarea spectatorilor doar ca evenimente test sau pilot, cu aprobarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pe baza propunerii Ministerului Tineretului și Sportului și cu avizul Ministerului Sănătății; participarea va fi permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate sau pentru persoanele care se află in perioada cuprinsă intre a 15-a zi și a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau a persoanelor care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore. Asta era propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgență. In timpul ședinței de guvern s-a mai adăugat, la solicitarea Ministerului Sănătății, și testul antigen nu mai vechi de 24 de ore, cu condiția prezentării unui rezultat certificat, adică, test antigen efectuat de cineva autorizat, care să emită pentru el un certificat de rezultat negativ. Bineințeles, aici condițiile se stabilesc prin ordin comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății. Totodată, organizarea și desfășurarea activității in cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte să se poată desfășura cu participarea publicului peste 50% din capacitatea maximă a spațiului, doar ca evenimente-test sau pilot, cu aprobarea CNSU, pe baza propunerii Ministerului Culturii și cu avizul Ministerului Sănătății; iar regulile privind testele PCR, antigen și persoanele care au fost bolnave in ultimele 90 de zile, dar nu mai puțin de 15 zile, răman valabile, similar cu cele pentru activitățile sportive. Pană in 1 iunie, bineințeles, se vor mai face analize de către Comitetul interministerial și pentru măsurile care urmează să se implementeze incepand cu 1 iunie sau după 1 iunie urmează să se revină pană atunci cu alte acte, fie ale CNSU, fie prin hotărare de guvern - depinde despre ce măsură vorbim. Dacă aveți intrebări, vă rog! Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, considerați corectă divizarea societății intre vaccinaţi și nevaccinați, cand ne gandim la accesul la anumite servicii, cum ar fi restaurante sau cele culturale? Raed Arafat: Cum vedeți, acum noi vorbim de evenimentele-test sau pilot, care sunt peste capacitățile maxime stabilite prin incidențe. Deci, la acest moment, cand ai incidență sub 1,5 și funcționează la 50% capacitate, acolo nu este divizat nimic. Cand crești capacitatea, trebuie să te asiguri - la acest moment, cel puțin - să fim siguri că persoanele care sunt acolo nu reprezintă risc unul pentru celălalt, și atunci se cere acest test de vaccinare sau test PCR. Așa că noi nu impărțim populația in populație vaccinată sau nevaccinată; vaccinată sau testată sau populație care a avut boală in ultimele 90 de zile, dar nu mai puțin decat 15 zile. Nu vrei să te vaccinezi, te testezi. Deci, ai alternativă. Așa că nu putem spune că noi forțăm populația să vină doar vaccinată. Reporter: Corect, nu, acestea sunt și prevederile la nivel european, cele trei soluții... Raed Arafat: Exact. Reporter: Se vorbește in spațiul public de compartimentarea, spre exemplu, a restaurantelor pentru vaccinați și nevaccinați. Raed Arafat: Asta ați spus foarte clar: se vorbește in spațiul public. Nu s-a luat nicio decizie, nu s-a discutat incă o astfel de măsură, așa că e prea devreme să vorbim dacă va fi așa ceva, sau să confirmăm, sau să infirmăm. Se discută in spațiul public. La acest moment, ce v-am comunicat sunt cele trei variante: vaccinat, testat - in condițiile pe care le-am zis - sau ai avut boala in ultimele 90 de zile, dar nu mai puțin de 15 zile. Reporter: Și incă o intrebare, dacă imi permiteți, vă rog: cand vom avea o listă a afecțiunilor cronice sau a alergiilor care sunt incompatibile cu vaccinurile anti-COVID? Raed Arafat: Nu știu dacă va trebui să fie o listă aici, pentru că aici se evaluează individual acest lucru. Pană și persoanele alergice sunt vaccinate, in anumite condiții, depinde ce fel de alergie și ce probleme ai. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că se pune problema de a emite o listă alb sau negru; și aici se discută fiecare caz cu medicul lui. Dacă comitetul de vaccinare dorește să facă acest lucru, cu siguranță o să il facă, dar la acest moment evaluarea se face individual, de către medicul persoanei care se vaccinează, sau de către medicul care este in centrul de vaccinare. Reporter: Și, atunci, aceste persoane care au interdicție la vaccin ce... care dintre cele trei... Raed Arafat: Atenție, nu vorbim de interdicție. Vorbim de persoane care au un anumit risc. Asta nu inseamnă că au interdicție. Asta trebuie să discute cu medicul lor, din cauza asta am zis că se discută cu medicul lor și medicul lor spune in ce condiții. Poate că le sfătuiește să fie vaccinate nu intr-un drive-thru, de exemplu, dar intr-o unitate sanitară, ca să fie sub supraveghere. Și, atunci, se vaccinează acolo. Deci, de interdicție sunt foarte puține situațiile in care să se spună că persoana nu poate să fie vaccinată la acest moment, și aici depinde de caz, depinde de cazul individual al pacientului și de punctul de vedere al medicului, care este medicul curant, și, bineințeles, al medicului care răspunde de vaccinare. Reporter: Dar dacă există astfel de situații - rare, cum spuneți și dumneavoastră -, la care dintre cele două opțiuni poate apela această persoană? Vaccin, nu, test antigen, test PCR... Raed Arafat: Test, testul nu e contraindicat. Reporter: Mulțumesc. Raed Arafat: Poate să se testeze fără nicio problemă. Și ce nu v-am zis: că a fost aprobată și lista țărilor din lista galbenă, asta ca să completez, de fapt, ce a avut loc astăzi la nivel de CNSU. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Ați primit vreo solicitare de la Ministerul Sănătății pentru a revoca ordinul prin care Spitalul Foișor a fost transformat in spital coronavirus? Raed Arafat: Nu, și nu știu dacă trebuie revocat ordinul. Ordinul a fost stabilit cand au intrat, la acest moment, cand nu mai au pacienţi de terapie intensivă, se decide, in baza evoluţiei epidemiologice, cand se intoarce, şi aici este un ordin care intră sau iese de pe el, este un ordin al Ministerului Sănătății care stabilește unitățile sanitare COVID. La acest moment ordinul care a fost emis și care a fost avizat de Ministerul Sănătății a stabilit anumite aspecte, in anumite condiții, condițiile se imbunătățesc; ei mai au incă pacienți de terapie intensivă, ca să evităm să mutăm bolnavii de la un loc la altul, unde riscul e foarte mare la acești bolnavi, față de situația in care să duci doar bolnavii ortopedici, care nu sunt cu risc major - aici vorbim de pacienți cu risc major, așa că așteptăm să se termine situația care este in spitalul respectiv, adică, să se externeze bolnavii, să se rezolve bolnavii respectivi și după care, in urma analizei, poate să se intoarcă la activitatea lui originală. Reporter: Pentru că mai devreme aţi anunţat noi măsuri, voiam să vă intreb dacă luaţi in calcul de la data de 1 iunie să se redeschidă şi piscinele şi, la fel, doar pentru cei vaccinaţi şi care au trecut prin... Raed Arafat: Da. Nu intru in aceste amănunte pentru simplul motiv că astea sunt incă in discuţia Comitetului interministerial şi este devreme incă să spunem; ultima şedinţă a avut loc vineri, o să mai fie discuţii, discuţiile vor avea loc și cu Ministerul Sănătății și cu toate autoritățile, așa că din punctul acesta de vedere urmează să le anunțăm, pentru asta am zis că pană in 1 iunie vom reveni cu anumite precizări in acest sens. Reporter: Presupunand că de 1 iunie veţi merge să luaţi cina, de exemplu, şi, așa cum arată in acest moment scenariile pe care le-am văzut cu toții in spațiul public, restaurantele vor fi deschise doar pentru persoane vaccinate, dacă vrei să luați cina de 1 iunie cu o persoană nevaccinată unde veți merge? Raed Arafat: Dar stați un pic, unde ați văzut că scenariile care sunt... pentru că avem pană la 50% in zonele sub 1,5 incidență, avem pană la 50% fără să spunem că sunt vaccinați sau nevaccinați. Deci, nu știu unde ați văzut că noi obligăm să fie doar vaccinați, pentru că in hotărare și peste tot spune că sub 50%, adică sub 1,5 la mie incidență ai capacitate de restaurant 50% in interior, fără condiționarea vaccinării, aici nu s-a condiționat; vorbim cand va crește mai mult, cand va crește capacitatea mai mult in mod experimental, și aici se cere intr-adevăr vaccinarea sau testele, să fi fost bolnavi cu SARS-CoV-2 in ultimele 90 de zile, dar nu mai puțin de 15 zile. Reporter: Chiar premierul vorbea despre restaurante deschise sută la sută pentru cei vaccinaţi. Raed Arafat: Vedeţi, vorbiţi de sută la sută, nu de cele cu capacitatea de 50%, și acesta e unul din aspectele care se discută de către Comitetul interministerial incă, decizia finală o să o avem pană in data de 1 iunie. Reporter: Ultima mea intrebare, la restaurant cine ne va cere CNP-ul sau cum ne va verifica dacă suntem sau nu vaccinaţi? Raed Arafat: Se vor stabili, astea sunt proceduri, cu siguranță se pot stabili prin ordine comune, ministrul sănătății cu ministrul economiei sau cu ministerele de resort care răspund de aceste activități. Reporter: Bună ziua! Reporter: Spuneți-mi cat timp va mai fi prelungită starea de alertă? Care ar fi criteriile in funcție de care ...? Raed Arafat: Analiza care s-a făcut la CNCCI recunoaște că situația noastră este spre imbunătățire, la acest moment, dar trebuie incă să vedem cum va merge situația luna care urmează, dacă rămanem stabili, dacă incepe din nou să urce numărul cazurilor. Deci, există mai multe aspecte pe care le observăm. Starea de alertă ne permite să luăm niște măsuri care incă sunt necesare: detașare de personal, stabilirea unor măsuri, care sunt măsuri de urgență pentru rezolvarea unor aspecte care incă apar la centrul de comandă. Bineințeles, cand se stabilizează situația și vedem că nu mai crește, că totul este ok, că nu se mai justifică, atunci clar că se va opri, intr-o lună, in două. Asta se va vedea după evoluție. Nimeni nu are nici un interes să mențină Romania sub stare de alertă o zi in plus, asta este clar! Reporter: In afara măsurilor de relaxare luate astăzi, pană la 1 iunie sunt posibile alte măsuri de relaxare? Raed Arafat: Asta am zis, că pană la 1 iunie se va reveni fie prin hotărari CNSU, fie prin Hotărare de Guvern, referitor la ce alte măsuri vor fi implementate, dar e prea devreme să vorbim, asta se va discuta la nivelul Comitetului interministerial și se vor lua deciziile potrivite pentru modul in care evoluează pandemia, pentru că urmărim efectiv acum și impactul Paștelui și toate aspectele, toate activitățile reluate. Acum, toată țara este aproape pe verde, să vedem dacă ne păstrăm nivelul sau incepem din nou să urcăm ca și număr de cazuri. Reporter: In ședința de astăzi ați discutat despre ce se intamplă după 1 iunie? Raed Arafat: Nu, in ședința de astăzi nu. Doar ideea că se va evalua in următoarea săptămană, ca să stabilim care sunt măsurile care urmează să fie implementate după 1 iunie. Reporter: Dacă am ințeles bine, deci, intr-o lună sau două putem să nu mai fim in stare de alertă, dacă situaţia... Raed Arafat: Deci, eu v-am dat un exemplu ipotetic, depinde cum evoluăm. Asta nu inseamnă că am zis clar după o lună sau două, depinde cum evoluăm. V-am explicat că situația sau declararea stării de alertă depinde de a ajunge la o stabilitate și să vedem că nu mai avem nevoie de ea și atunci se poate anula. Altfel, noi continuăm, pentru că ne permite să desfășurăm anumite acțiuni, anumite activități, care, altfel, ar fi mult mai greu să le desfășurăm. In secunda in care vedem stabilitate, clar că nu va mai fi motiv pentru prelungirea ei. Acest lucru depinde cand va fi. Acum, pentru o lună o să o avem. La sfarșitul lunii vom vedea situaţia epidemiologică şi o să vedem care este concluzia. Reporter: Pentru că vorbeaţi despre acea idee de sută la sută funcţionare in cazul restaurantelor, acea idee poate să fie aplicată tot aşa printr-un proiect-pilot sau va fi... Raed Arafat: Vedem ce decide Comitetul interministerial. Comitetul este cel care discută, care dezbate, care pune pe masa CNSU-ului propunerile, care se discută in CNSU, se discută cu domnul prim-ministru şi se iau deciziile in acest sens. Deci, sunt in discuții, așa că nu putem veni acum din nou să spunem că va fi așa sau va fi așa, pană nu se finalizează discuțiile in comitetul respectiv. Reporter: Da, dar vă intreb pentru că aţi făcut diferența mai devreme şi ne-am gandit că poate acea măsură include doar persoanele vaccinate - pentru că, intr-adevăr, vorbeaţi mai devreme despre... Raed Arafat: Dacă se crește la capacitate de 100%, se poate să existe măsuri suplimentare. Pentru că acum, pană la 50%, nu există mai multe măsuri implementate. Așa că, dacă vrem să creștem in următoarea perioadă, in condițiile epidemice care sunt, probabil că pentru a crește capacitatea vor trebui să fie anumite condiții. Dar aceste condiții se discută in cadrul comitetului și o să revenim cu ele. Reporter: Şi o ultimă clarificare, dacă imi permiteți. Pentru că vorbeaţi despre desfășurarea activității in cinema, instituţii de spectacole, concerte, acolo, de asemenea, toate persoanele ar trebui să fie vaccinate peste 50%? Raed Arafat: Dacă depășim capacitatea care este stabilită pe incidenţele de 1,5 la mie sau de 3 la mie - adică sub 1,5, intre 1,5 și 3, unde avem 50% și 30% -, atunci, dacă vrem să le depășim, poate că vor fi anumite condiții in plus. Altfel, condițiile sunt cunoscute: se desfășoară cu capacitățile respective, purtand mască in interior, la distanță, cu 50% din locuri ocupate dacă este sub 1,5 și cu 30% din locuri ocupate dacă este intre 1,5 și 3 la mie. Reporter: Bună ziua! In continuarea intrebării colegei mele: luați in calcul măsuri similare și pentru evenimentele private - nunți, botezuri -, unele programe-pilot? Raed Arafat: Se discută in cadrul comitetului și o să vedem ce propuneri vor veni. Vă dați seama că măsurile vor fi luate treptat, cel mai probabil, și măsurile de relaxare vor fi luate treptat. Nu va fi totul deodată. Deci, astea cred că le-a explicat și domnul prim-ministru, că se vor lua măsuri treptate după discuțiile care sunt in cadrul comitetului și pe măsurile care se propun pentru protecție, ca să putem să reluăm anumite activități cu risc cat mai mic posibil. Rămane soluția și indemnul nostru, in continuare, către populație: cu cat suntem mai mulți vaccinați, cu atat șansa să revenim cat mai aproape la normalitate sau la normalitatea pe care am cunoscut-o candva este mai mare și mai rapidă. Dar trebuie să ne vaccinăm, asta este ideea. Reporter: Pentru a clarifica: cine va suporta costul testării? Raed Arafat: In ce sens? Reporter: Testele antigen şi cele PCR vor fi suportate de către cei care participă la aceste proiecte-pilot, de către clienți, practic, sau ...? Raed Arafat: Nu s-a discutat acest lucru. Deci, dacă sunt clienți care vin să cumpere bilete și tot, atunci vor suporta costurile dacă nu sunt vaccinați. Dacă sunt vaccinați, vor arăta certificatul de vaccinare, care o să demonstreze că au fost vaccinați, la ce dată cu prima doză, cu a doua doză - dacă e cazul de două doze, cu excepția vaccinului Johnson and Johnson, și cat timp a trecut de la ultima doză. Reporter: Pentru că există și o propunere a Parlamentului European de a fi suportat costul testării PCR de către fiecare stat, ar putea Romania să introducă o astfel de măsură? Discutăm despre cei care merg in vacanţă... Raed Arafat: Nu știu de o astfel de discuție și nu pot să vă dau acum detalii despre ea. Reporter: Sau pentru categoriile - de exemplu, cum sunt copiii - care nu au posibilitatea de a se vaccina. Raed Arafat: Nu știu la acest moment aceste aspecte, nu vreau să vin cu un răspuns din care, după asta, să iasă altceva. Așteptăm să vedem ce se va decide in cadrul comitetului și in cadrul CNSU in cursul următoarelor cateva zile, pană in data de 1 iunie. Mulțumesc mult! Reporter: O intrebare, vă rog, dacă mai imi permiteţi. Raed Arafat: Da, vă rog! Reporter: Cum este reglementată răspunderea medicilor care tratează bolnavii de COVID? Şi mă refer aici la cazurile de malpraxis, dacă sunt... Raed Arafat: Există clar stabilit, in ordonanța de urgență, că medicii din orice specialitate pot fi implicați. Mai multe detalii pot fi explicate chiar de colegii de la Ministerul Sănătății sau de Colegiul Medicilor. Dar există o ordonanță care reglementează acest lucru. Mulțumesc! 2021-05-10 18:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-05-10-06-58-27big_image_4_resize.jpgPremierul Florin Cîțu a avut consultări cu reprezentanții organizației patronale ConcordiaȘtiri din 10.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/premierul-florin-citu-a-avut-consultari-cu-reprezentantii-organizatiei-patronale-concordiaGalerie foto 2021-05-10 18:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8963.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, în cadrul unui dejun de lucruȘtiri din 10.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-pre-edintele-republicii-polone-andrzej-duda-in-cadrul-unui-dejun-de-lucruGalerie foto Premierul Florin Cițu a găzduit, astăzi, un dejun de lucru in onoarea președintelui Poloniei, Andrzej Duda, aflat in vizită oficială in Romania, la invitația președintelui Romaniei, Klaus Iohannis. Prezența la București a șefului statului polonez are loc in contextul aniversării, in acest an, a 100 de ani de la semnarea Convenției de alianță defensivă romano-polonă (3 martie 1921). In cadrul discuțiilor purtate cu acest prilej, cei doi oficiali au salutat nivelul excelent al relațiilor bilaterale dintre Romania și Polonia și au evocat dorința comună de aprofundare și extindere, in continuare, a acestora, in multiple domenii. De asemenea, au convenit asupra organizării la Varșovia, in cursul acestei toamne, a celei de-a treia ședințe comune de guvern romano-polone, respectiv asupra utilizării acestei oportunități pentru agrearea unui Plan de acțiune actualizat, pentru intervalul 2021-2025, pentru implementarea Parteneriatului Strategic dintre țările noastre. Cooperarea in domeniul economic - atat din perspectiva schimburilor comerciale romano-polone, cat și a stimulării investițiilor reciproce in fiecare dintre cele două țări - și cea pe dimensiunea energetică vor reprezenta, alături de continuarea colaborării stranse in planul militar și de securitate, au reprezentat priorități ale agendei bilaterale. Un alt subiect dezbătut in cadrul dejunului de lucru a vizat schimbul de opinii referitoare la campaniile interne de vaccinare a populației din Romania, respectiv, Polonia, precum și cu privire la efectele benefice ale derulării cu succes a acestora asupra economiilor celor două state. 2021-05-10 16:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_5_banner.jpgVizita premierului Florin Cîţu la centrul de vaccinare organizat la Sala Palatului, în contextul ”Maratonului vaccinării – Ediția București”, 7-10 mai 2021Știri din 07.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-florin-citu-dupa-vizitarea-centrului-de-vaccinare-organizat-la-sala-palatului-in-contextul-maratonului-vaccinarii-editia-bucure-ti-7-10-mai-2021Galerie foto *** Declarații ale premierului Florin Ciţu după vizitarea centrului de vaccinare organizat la Sala Palatului, in contextul Maratonului vaccinării - Ediția București, 7-10 mai 2021 [Check against delivery] Bună ziua! In primul rand am văzut astăzi un eveniment care are o organizare exemplară. Organizatorii trebuie felicitaţi, toţi organizatorii şi cei care au venit cu idea. Ii avem aici pe reprezentantul principal, UMF-ul şi medicii care au venit, voluntari, să vaccineze, toţi trebuie felicitaţi. Este un efort important. Un efort care ajută. Astăzi au spus că au depăşit vreo cinci milioane de persoane vaccinate, aşa a fost. După ce ieri am avut cifra record depăşită - 100.000 de persoane vaccinate intr-o zi, astăzi suntem la 92.000 de persoane, dar mult mai important este că, incepand de astăzi, in Romania, şi nu cred că există un alt exemplu in Europa, puteţi să mergeţi să vă vaccinaţi fără programare. Vă alegeţi centrul de vaccinare, mergeţi şi vă vaccinaţi. Este clar că acesta a fost efortul pe care am vrut să-l facem din partea guvernului, să ne asigurăm că avem dozele necesare ca toţi romanii care vor să se vaccineze să se vaccineze fără să mai stea la coadă. Am incredere că acest efort va fi apreciat şi mai ales că toţi vrem să revenim la normalitate cat mai repede. Cu cat ne vaccinăm mai repede, avem dozele, cu atat putem să revenim la viaţa normală, la o viaţă pe care o aveam inainte de pandemie. Acest centru va fi deschis pană luni. Vă incurajez pe toţi, cei care incă nu v-aţi vaccinat, să veniţi să vă vaccinaţi. Am vorbit cu cațiva oameni care s-au vaccinat, experienţa este rapidă, totul se face rapid, uşor, nu staţi mult şi după aceea veţi vedea că incepe o altă viaţă. Este important ce se intamplă astăzi la Bucureşti. Avem centre şi in spitalele militare, ştiţi foarte bine că sunt deschise pană luni, cred, sau marţi, şi acolo se vaccinează non-stop. Şi vor mai urma astfel de evenimente şi cu siguranţă voi fi şi eu acolo să susţin aceste iniţiative pentru că doar aşa, doar prin astfel de evenimente putem să vorbim de un pas important de la 1 iunie in revenirea spre normalitate. N-o să fie revenirea totală, sută la sută, dar este un pas important. Şi veţi vedea că măsurile pe care le vom anunţa in curand, deciziile pe care le vom anunţa in curand vor arăta clar că Romania este pe drumul cel bun şi este mai aproape de normalitate. Mulţumesc mult de tot! Vă mulţumesc că aţi venit astăzi aici şi că veţi veni in continuare, sunt sigur, şi le mulţumesc organizatorilor din nou pentru o treabă excelentă, un lucru foarte, foarte bine făcut astăzi aici. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-05-07 18:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_18f.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Comitetului interministerial pentru revenirea la normalitate începând cu 1 iunie 2021Știri din 07.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-revenirea-la-normalitate-incepand-cu-1-iunie-2021Galerie foto 2021-05-07 14:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8112.jpgVizita premierului Florin Cîțu la centrul de vaccinare de la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu” ConstanțaȘtiri din 06.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-de-la-spitalul-militar-de-urgenta-dr-alexandru-gafencu-constantaGalerie foto 2021-05-06 18:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7706.jpgConferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu, la Prefectura ConstanțaȘtiri din 06.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-sediul-prefecturii-constantaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulțumesc organizatorilor pentru acest eveniment. Am venit special astăzi, aici, pentru că vreau să pregătim cat mai bine acest sezon estival. E foarte important pentru noi și pentru mine, in special, pentru că după un an de zile de pandemie, vreau să arătăm că putem să redeschidem in această vară sezonul estival, in siguranță. După discuția pe care am avut-o astăzi cu reprezentanții industriei, am incredere că așa va fi. Au venit cu cateva soluții foarte-foarte inovative şi foarte interesante. Avem susținerea industriei și pentru campania de vaccinare, ceea ce era foarte important. Am ințeles cu toții că pentru a avea un sezon de succes, in această vară, in Romania, pe litoral, trebuie să lucrăm impreună și de asta sunt astăzi aici să ii asigur pe toți de susținerea mea. Am vorbit despre propunerile pe care le-am făcut pentru comitetul interministerial de maine, unele dintre ele chiar vizează exact direct industria turismului și industria turismului de pe litoral - deja unele dintre ele le știți, sunt prezentate in spațiul public - să putem să fim pe litoral, pe plajă fără mască, să putem să fim la restaurant cu capacitate maximă in anumite condiții, la hotel la fel, la capacitate maximă in anumite condiții și multe altele. Am discutat mai multe măsuri. Din partea industriei am primit propuneri și soluții, soluții foarte bune, pe care le vom pune maine in discuție in comitetul interministerial, și promisiunea mea este că vom avea aceste soluții aprobate la timp, ca să putem să incepem de la 1 iunie o primă etapă de relaxare și, bineinţeles, a doua etapă de la 1 august. Toată lumea a ințeles că nu putem să redeschidem total de la 1 iunie. Am avut o discuţie și cu reprezentanți ai evenimentelor, in special cele de pe litoral, la fel propuneri și soluții pe care le luăm in calcul in două etape, redeschidere in două etape de la 1 iunie - un anumit prag de relaxare, și de la 1 august - al doilea prag de relaxare. Dar foarte important, mă bucură susținerea reprezentanților industriei pentru campania de vaccinare. Este clar că am inţeles cu toţii, şi aici avem şi un semn, o campanie, Locaţie sigură. Noi ne-am vaccinat, un semn care va fi pus in acele locaţii unde personalul este deja vaccinat, este o locaţie sigură. Sper să avem acest semn in toate locaţiile din litoralul romanesc. I-am asigurat de toată susţinerea mea, sunt aici şi voi fi mai des pe litoral. Inţeleg că in ultimii caţiva ani de zile prim-miniştrii n-au prea venit pe litoral, am spart eu gheaţa, sunt aici şi voi fi aici şi in perioada următoare pentru a susţine turismul romanesc in această vară. Sunteţi mai mulţi, aşa că o să iau o intrebare de la fiecare, maxim două. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua, domnule premier! Aş vrea să vă intreb cum se va face diferenţa intre clienţii vaccinaţi şi cei nevaccinaţi, in contextul in care s-ar putea redeschide restaurantele şi hotelurile la o capacitate de 100%, insă numai in cazul persoanelor care sunt vaccinate cu ambele doze. Florin Ciţu: Dvs. aţi spus mai multe elemente acolo. Deocamdată, este o propunere pe care o discutăm in Comitetul interministerial. Vom avea soluţii de la cei de la INSP. S-ar putea să existe şi acele aplicaţii. Să o luăm mai simplu, se poate verifica dacă persoana este vaccinată in aplicaţiile pe care le avem cu un simplu CNP, deci se poate verifica foarte uşor. Ne gandim să facem lucrurile mult mai simplu, avem timp pană la 1 iunie să găsim soluţii. Intai să vedem care va fi forma pe care o vom avea acceptată in Comitetul interministerial pentru a redeschide restaurantele. Reporter: Aşadar, va exista o aplicaţie, să inţelegem, sau cum s-ar face acest triaj? Florin Ciţu: Nu ştiu sigur, este ceea ce cred eu că s-ar putea face. Deocamdată, este foarte uşor să verificăm dacă cineva este vaccinat prin simplul CNP in aplicaţia pe care deja o avem. Reporter: Şi voiam să vă intreb dacă aceste relaxări vor avea loc doar in contextul in care vorbim despre cinci milioane de persoane vaccinate la 1 iunie. Florin Ciţu: Acesta este obiectivul şi incercăm să avem spre cinci milioane de persoane vaccinate ca să putem să avansăm relaxarea. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Aţi spus mai devreme că deschiderea sezonului estival se va face in două etape, pe 1 iunie şi 1 august. Vă rog să-mi spuneţi, dacă puteţi, care vor fi pentru 1 iunie măsurile minime sau maxime de relaxare. Mulţumesc! Florin Ciţu: Cred că pentru 1 iunie putem să vorbim deja de eliminarea purtatului măştii pe plajă, deci aici este un consens. Am venit, bineinţeles, cu o condiţie, o distanţare pe plajă intre şezlonguri, cu care industria este de acord. Dar cred că această condiţie minimă putem deja să o anunţăm, fără mască pe plajă incepand de la 1 iunie. Reporter: Concret, ne puteţi spune dacă aţi discutat despre posibilitatea ca evenimentele private de tipuri nunţi, botezuri, să fie reluate de la 1 iunie şi aici, pe litoral? Florin Ciţu: Este o propunere pe care am făcut-o pentru Comitetul Interministerial, va fi discutată maine. Am anunţat-o şi astăzi, aici, pe litoral, pentru evenimente private. Vedem după discuţia cu INSP şi Ministerul Sănătăţii cum va arăta forma finală, dar este ceea ce eu propun şi vedem cum va arăta după aceea. Reporter: Şi, dacă imi permiteţi, o intrebare pe alt subiect. Este vorba despre ministrul Economiei, care a cerut Parlamentului amanarea unor dezbateri importante, este vorba despre o lege care a trecut prin Guvern, ştim că ministrul era prezent la acea şedinţă de guvern, privind adoptarea legii pentru reţelele 5G. Aţi discutat, cumva, cu ministrul, de ce a luat o astfel de decizie, pană la urmă? Mulţumesc! Florin Ciţu: Nu. Şi mă suprinde o astfel de decizie. Nu ştiam că a luat o astfel de decizie. Mesajul meu este ferm şi clar: am aprobat un proiect de lege in Guvern şi l-am trimis şi in Coaliţie. Decizia a fost să treacă acest proiect de lege prin Parlament, cat mai rapid. Nu am avut această discuţie cu ministrul Economiei, o să o am. Nu inţeleg de ce ar incerca să amane un astfel de proiect foarte important pentru industria tehnologică din Romania. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Aţi pomenit inainte despre redeschiderea evenimentelor, aici, pe litoral. In opinia dumneavoastră, cele două mari evenimente din această vară - Neversea şi Untold - vor avea loc? Florin Ciţu: Eu aşa sper şi aşa vreau. Dar nu cred că pot să aibă loc de la 1 iunie. Putem să vorbim de o fază ulterioară. Şi cred că, atunci cand vorbim de aceste evenimente mari, ar trebui să ne gandim că nu se vor intampla de la 1 iunie, ci vor avea loc mai aproape de 1 august sau după 1 august. Reporter: Evenimente mai mici decat cele precum Untold sau Neversea, ar putea avea loc, de la 1 iunie, cu număr limitat de persoane, vaccinate eventual, şi pană la ce oră ar putea să se desfăşoare astfel de evenimente, precum şi programul operatorilor economici, dacă de la 1 iunie ar putea fi prelungit? Florin Ciţu: Da, aici, va fi o discuţie referitoare la programul operatorilor economici, tot in Comitetul Interministerial. Vedeţi, aici trebuie să ne uităm puţin şi cum evoluează pandemia şi rata de vaccinare. Avem - este clar din punctul meu de vedere - , o legătură directă intre rata de vaccinare şi evoluţia pandemiei; cu cat avansăm vaccinarea, se vede clar că putem să ne gandim la o atenuare a efectului pandemiei. In ceea ce priveşte programul operatorilor economici, voi pune pe masă și această propunere pentru Comitetul Interministerial şi vedem care vor fi soluţiile. Dar, după 1 iunie, putem să ne gandim in direcţia aceasta. In Romania, dacă ne uităm astăzi, nu mai este niciun judeţ in zona roşie, majoritatea sunt in zona verde, sunt sub 1,5 la mie, deci putem să ne gandim la o relaxare. Reporter: Şi vă intrebam și despre evenimentele cu un număr mai mic de participanți decat cele mari, cum este NEVERSEA-ul. Florin Ciţu: SUMMER WELL sau care, că nu ştiu care din ele? Reporter: Concerte pe plajă, de exemplu. Florin Ciţu: Discutăm de toate. Nu știu, in acest moment nu am detalii ca să vă spun. Reporter: Buna ziua! Spuneți-ne, vă rog, ce trebuie să facă autoritățile locale de pe litoral, de la 1 iunie? Mulțumesc! Florin Ciţu: Vor trebui să observe regulile pe care le aprobăm prin CNSU şi prin Comitetul Interministerial. Repet, da, vom avea această măsură de a nu purta mască pe plajă, dar ea vine cu anumite condiții. Aceste condiţii vor fi: o distanțare pe care o vom agrea, intre șezlonguri, de exemplu, și asta va trebui să fie observată de autoritățile locale, că se respectă. Reporter: Vicepremierul Kelemen Hunor a anunțat că Romania va semna un acord cu Ungaria in privința recunoașterii certificatelor de vaccinare. Am fi primii din Uniunea Europeană. Cum se va intampla asta și ce veţi spune la Bruxelles? Florin Ciţu: Nu știu dacă se va semna. In acest moment, noi recunoaștem certificatele de vaccinare din Ungaria, Ungaria le recunoaște pe ale noastre. Aici este o discuţie a Ministerului Afacerilor Externe, dacă este nevoie neapărat să semnăm un acord sau nu. Reporter: Bună ziua! Cat despre declarațiile pe propria răspundere pentru circulația pe timp de noapte după ora 22:00, s-a discutat ceva? Florin Ciţu: Deocamdată nu s-a discutat. Sunt propuneri-cheie pentru Comitetul Interministerial, să vedem dacă mai este nevoie de ele sau nu sau in ce condiții este nevoie de ele. Reporter: Bună ziua, domnule premier! In acest moment, din Mamaia Nord pană la Cazino Mamaia nu se va amenaja nici un beach bar, nu vor fi șezlonguri. Se ia in considerare o predare a plajelor mai devreme de 1 iulie? Mă refer la cele extinse. Florin Ciţu: S-a discutat şi acest şi astăzi, aici. Ştiu problema. Sper să se găsească o soluție compromis. Este vorba de luna iunie in care ar putea să fie această situație in care nu se pot da in folosință... Sau, nu se poate da in folosinţă partea nouă de plajă care a apărut. Vom avea discuţii... Am avut o discuţie cu domnul Tanczos Barna, am avut o discuţie cu domnul primar Virgil Chiţac, sper să găsim o soluție de compromis pentru luna iunie; după aceea, lucrurile vor intra in normal, după 1 iulie. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb in ce stare este ancheta in cazul ursului ucis? Ce ați cerut de minister şi dacă luați in calcul să schimbați regulile in ceea ce privește vanătoarea, avand in vedere ceea ce s-a intamplat? Florin Ciţu: Voi putea să fac declaraţii după ce am rezultatele anchetei. In acest moment, nu am nicio informaţie in plus faţă de ceea ce mi-a dat ieri Ministerul Mediului. In acest moment, nu am nimic altceva. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb, in eventualitatea in care vor fi restricţii pentru persoanele nevaccinate la diverse evenimente pe litoral, credeţi că Romania ar putea risca să atragă şi nişte sancţiuni din cauza nerespectării drepturilor omului? Florin Ciţu: Vom vedea atunci, dar nu cred că vor exista discriminări in acest sens. Propunerile pe care le facem noi sunt propuneri pe care le-am văzut şi in alte ţări, care au deja o rată avansată de vaccinare. Ele sunt propuneri pe care le-am văzut şi in Israel, acolo erau și cu penalități; noi nu facem așa ceva. Eu aş vrea să ințelegem propunerile noastre in contextul campaniei de vaccinare, in contextul soluțiilor pe care noi le oferim. Trebuie să ințelegem că vaccinarea e singura soluție Nu există altă soluție. La un moment dat, bineințeles, vom ajunge la cele 10 milioane de persoane vaccinate, vom putea redeschide, dar, in acest moment, avem vaccin, nu se mai stă la coadă, de maine ne putem vaccina fără să facem programare. Există un maraton de vaccinare in București, există in toată țara. Nu avem nicio scuză să nu ne vaccinăm și să putem să ne reluăm viața pe care o aveam inainte de pandemie. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Aş dori să vă intreb, tot in contextul vaccinării, dacă vecinii sarbi oferă cate 25 de euro pentru fiecare persoană vaccinată, luați in calcul să ii remunerați și pe romani, romanii care se vaccinează bineințeles? Florin Ciţu: Am văzut că există soluții cam peste tot in lume. Eu cred că cea mai bună soluție este ceea ce oferim noi: revenirea la o viață normală; asta vrem cu toții, să revenim la o viață normală. Este ușor să aloci niște bani de la buget. Am alocat bani de la buget pentru a impulsiona medicii de familie și nu a funcționat foarte bine, pană in acest moment. Așa că nu cred că - aşa văd eu lucrurile - nu cred că astfel de măsuri funcționează. Cel mai bine funcționează să ne gandim că mergem iarăşi la concerte, să ne gandim că am venit pe litoral și stăm fără mască, că mergem in restaurante, că putem să călătorim, să revenim la viața pe care o aveam inainte. Din punctul meu de vedere, cea bună motivație este să ai o viață normală, să nu mai trebuiască să circulăm noaptea cu declarație pe proprie răspundere și aşa mai departe. Putem să facem acest efort bugetar, dar eu nu cred că este nevoie. Cred că, in Romania, impreună, vom invinge această pandemie. Reporter: Şi permiteţi-mi să vă mai intreb: ce mesaj aveți pentru cei 57 de pacienți, care așteaptă un transplant la Spitalul Foișor? Florin Ciţu: Nu știu această situație. O să cer informații la Ministerul Sănătății despre această situaţie. Chiar nu știu, in acest moment. Reporter: Ţinand cont că in judeţul Constanţa doar 77 de medici din 370 au fost de acord să efectueze vaccinarea in cabinetele medicale, ce soluţii găsiţi ca să-i atrageţi să se alăture campaniei de vaccinare şi, in acelaşi timp, dacă puteţi să spuneţi dacă se vor adopta pană la urmă certificatele verzi in Romania? Florin Ciţu: Certificatele verzi ale UE? Reporter: Da. Florin Ciţu: Tot ce este directivă europeană se va aproba, dacă este o directivă europeană, va trebui să o aprobăm. Ceea ce vreau eu să fac este ca, in Romania, să n-avem nevoie să le folosim şi să putem să avem o rată de vaccinare de succes, să putem să mergem fără ele in Romania, asta mă interesează pe mine. Pe mine mă interesează turismul romanesc, mă interesează ce faem noi in Romania, să redeschidem Romania, să fie bine in Romania. Reporter: O intrebare: ce aţi vrut să spuneţi cand aţi declarat că la EURO vor intra doar cei vaccinaţi? V-aţi referit la campionatul mondial? Florin Ciţu: Aceasta a fost propunerea pe care am primit-o de la UEFA pentru spectatorii care vor fi in stadion, să fie doar persoane vaccinate. Aceasta a fost soluţia pe care ne-a trimis-o UEFA. Reporter: Pe care o agreaţi? Florin Ciţu: Da, sunt de acord cu ea. Reporter: Şi doi, există deja companii mari, cel puţin in zona litoralului care işi obligă angajaţii să se vaccineze, in sens contrar, va urma concedierea. Cum priviţi această decizie? Florin Ciţu: Am vorbit şi aici despre acest lucru. Căutăm soluţii să vedem cum... Au venit cateva soluţii pentru cei care nu vor să se vaccineze, dar le vom discuta in Comitetul interministerial. Reporter: Bună ziua, domnule premier. In contextul campaniei de vaccinare şi de promovare a mesajului către opinia publică, cum comentaţi poziţia Arhiepiscopiei Tomisului, respectiv a IPS Teodosie, vizavi de campania de vaccinare, care intră in antiteză cu ceea ce spune BOR-ul? Florin Ciţu: Eu apreciez poziţia BOR de susţinere a campaniei de vaccinare ca un mesaj de responsabilitate. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb dacă in discuţiile pe care le-aţi avut cu reprezentanţii industriei ospitalităţii aţi luat in considerare şi un plan de ajutorare a acestui segment, pentru că sunt probleme, intr-adevăr, cu găsirea de oameni calificaţi care să lucreze in sistem. Iar odată cu relaxarea lucrurilor in Europa, foarte mulţi vor pleca. Florin Ciţu: Eu sper să rămană şi sper ca oferta noastră să fie cea mai bună şi să vină şi alţii in Romania, in această vară, pe litoral. De aceea, vrem să deschidem cat mai repede sezonul estival. Am discutat soluţii şi pentru susţinere. Ştiţi foarte bine că sectorul a fost scutit de impozitul specific pe un an de zile, a fost această măsură prelungită. Au fost cateva discuţii şi despre scheme de motivare in ceea ce priveşte salarizarea. Discutăm, dar sunt cateva anomalii. Inţeleg că, in Constanţa, sunt 15.000 de persoane care nu găsesc un loc de muncă şi, totuşi, industria hotelieră are nevoie. Undeva să vedem cum sunt lucrurile, să vedem cum putem să-i ajutăm să se unească nevoia cu cererea. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Incă o intrebare. Domnule premier, aveţi in calcul scoaterea restricţiei privind gradul de ocupare la hoteluri, in loc de 70% să rămană la liber, pană la 100%? Florin Ciţu: Bineinţeles, dar trebuie să fie persoane vaccinate. Reporter: Incă o intrebare. Este discriminare să laşi doar oamenii vaccinaţi in restaurant? Florin Ciţu: Revin la ceea ce am spus mai devreme. Vrem să revenim la normalitate, să avem situaţia in care nu trebuie să mai avem aceste discuţii. Şi putem să ajungem la această situaţie, cand ne vom vaccina cu toţii. Nu există altă soluţie, să ştiţi, şi nu este numai Romania in situaţia asta. Faptul că există un certificat verde sau că Europa vrea să introducă un certificat verde, tocmai asta arată, că sunt beneficii pentru persoane care se vaccinează, sunt beneficii de a călători dintr-o ţară in alta. Eu vreau să nu avem acest certificat, vreau să putem să fim liberi, fără să avem birocraţie. De aceea, trebuie să ne vaccinăm. Nu există altă soluţie, să ştiţi. Mulţumesc mult de tot. Reporter: O singură intrebare, domnule premier. Aţi spus mai devreme că Bulgaria, dacă am inţeles bine, recunoaşte aceste certificate verzi... Florin Ciţu: Era vorba de Ungaria. Reporter: De Ungaria, scuzaţi-mă. Florin Ciţu: Noi ale lor, şi ei ale noastre. Reporter: Exact. Celelalte ţări membre UE cand vor lua in considerare acest lucru, pentru a putea călători, pentru că, deocamdată, nu iau in considerare? Mulţumesc. Florin Ciţu: In Romania, există această adeverinţă de vaccinare, care are un cod unic. Noi recunoaştem adeverinţe de vaccinare şi din alte ţări din UE, nu văd ce le-ar opri pe alte țări să recunoască şi pe ale noastre. Mulţumesc mult de tot! Mulţumesc, apreciez. 2021-05-06 11:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_176590902_476359146815257_4724562512202105135_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții sectorului HORECA, la ConstanțaȘtiri din 06.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-sectorului-horeca-constantaGalerie foto *** 2021-05-06 11:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7371.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și rectorul Universității de Medicină și Farmacie „CAROL DAVILA” București, Viorel JingaȘtiri din 05.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-rectorul-universitatii-de-medicina-i-farmacie-carol-davila-bucure-ti-viorel-jingaGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua, vă mulțumim frumos pentru participarea la acest briefing de presă. Este un eveniment informativ legat de maratonul de vaccinare care urmează să se desfășoare in perioada 7-9 mai in București, la cele două locații de la Sala Palatului și Biblioteca Națională. Sunt astăzi alături de domnul profesor Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Targu Mureș, din București, mă iertați... Viorel Jinga: E absolvent de Targu Mureș, de aceea... Valeriu Gheorghiță: Sunt absolvent al facultății din Targu Mureș. Și care organizează acest maraton al vaccinării, in parteneriat cu comunitatea academică din municipiul București și autoritățile locale. Pot să vă spun că după evenimentul din perioada 21-23 aprilie, organizat la Timișoara, pe care noi il considerăm un real succes, prin faptul că a generat un curent pro-vaccinare in randul populației locale, și nu numai, și la nivel național, considerăm că este un eveniment care a deschis, dacă vreți, șirul evenimentelor de acest gen la nivel național, așa incat, in acest moment, pe langă Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, și celelalte universități de medicină și farmacie din Targu Mureș, Cluj-Napoca, Iași, Craiova organizează astfel de evenimente in perioada 14-16 mai. Mai mult decat atat, la nivel județean, autoritățile locale au in vedere organizarea unor astfel de evenimente de tip maraton de vaccinare. Revenind la evenimentul care va avea loc in perioada 7-9 mai in București, cu permisiunea dumneavoastră, o să ii dau cuvantul domnului profesor Viorel Jinga, pentru a prezenta cateva detalii organizatorice și tehnice, respectiv particularitatea extrem de importantă a acestui eveniment, pe care o să o aflați in perioada imediat următoare, și vă mulțumesc frumos! Viorel Jinga: Bună ziua! Și eu vă mulțumesc mult pentru participare, pentru a anunța acest maraton al vaccinării ediția București, cum am intitulat-o noi, organizator fiind universitatea noastră, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, perioada 7-10 mai. Pe 7, la ora 16:00 va debuta și va fi finalizată luni, pe 10 mai, la ora 8:00 dimineața. Desigur, dacă va mai fi coadă, sperăm să fie așa, vom continua și in cursul dimineții de luni, pană vom finaliza pe toți cei care au venit să se vaccineze. Vom derula acest eveniment prin două paliere importante, aici spunea domnul colonel că apare ceva nou, și anume: 1 - activitatea efectivă de vaccinare, dar, in același timp, vom face și o activitate de a crește gradul de informare de către comunitatea medicală din universitatea noastră pentru a lămuri populația noastră să vină să se vaccineze, vaccinarea fiind soluție optimă, s-a spus de atatea ori, o repet și eu, pentru a depăși această situație epidemiologică in care ne aflăm. Revenind la activitatea efectivă de vaccinare, UMF-ul, sigur, iși propune să crească astfel numărul de persoane imunizate anti-COVID-19 prin această activitate, asigurand o vaccinare timp de 24 de ore din 24, in cele trei zile pe care le-am spus mai devreme, sigur, cu mici pauze tehnice de curățenie, așa cum prevăd regulile, in cele două locații: la Sala Palatului, unde sunt 40 de cabinete de vaccinare, și la Biblioteca Națională, unde sunt 10 cabinete de vaccinare. Deci, in total 50 de fluxuri, cum se spune, de vaccinare, operate de circa de 1.200 de voluntari. Deci, sunt voluntari, nu sunt plătiți, și am primit multe intrebări chiar nu sunt plătiți?, nu sunt plătiți; ei s-au inscris. Am trimis cate un link fiecărui membru din comunitatea noastră academică, dar, in același timp, Colegiul Medicilor a trimis și el linkul medicilor din Bucureşti și chiar din Ilfov, iar prin Ordin Asistenților Medicali s-a făcut mobilizarea voluntarilor asistente medicale. Deci, in total, sunt circa 1.200 de voluntari, din care 260 de medici, 300 de asistente medicale, 135 de rezidenți și 500 de studenți. Ştiţi foarte bine că studenții au răspuns intotdeauna la toate manifestările de voluntariat, inclusiv la completarea anchetelor epidemiologice, la alte activități desfășurate de către DSP București. De asemenea, acum participă și la acțiunile de vaccinare din automobil din Piața Constituției. Deci, ei au răspuns intotdeauna şi a trebuit să punem frană, să spun așa, să oprim, pentru că, apoi, vor fi foarte mulţi in aceste două locații. Deci, evenimentul este sprijinit, repet, de colegii mei din București și de către Ordinul Asistenților Medicali din București, avand, evident, ajutor de la Primăria Capitalei, prin Asociațiile Spitalelor din București, și ajutor din partea DSP-ului și avandu-l alături in toată această acțiune, sigur, pe domnul colonel Gheorghiţă, care este şi cadru didactic la noi in universitate. Revenind la cel de-al doilea palier, acela de a fi şi educativă activitatea noastră din perioada vaccinării, se va realiza un studiou video, la care se vor face transmisiuni live de la Sala Palatului, la care vor participa ca și speakeri medici cu experienţă din diferite domenii, diferite discipline din cadrul universității noastre, care vor susţine această latură informațională a proiectului, a vaccinării, a faptului că trebuie să se cunoască, şi de multe ori am văzut in emisiuni TV că se spune nu s-a informat corect populaţia despre vaccin, despre reacţiile secundare, şi, atunci, şi-au exprimat dorinţa de a participa la această activitate informativă: din domeniul alergologiei, doamna conferenţiar Roxana Bumbăcea; de la Boli Infecţioase, doamna conferențiar Simin Florescu şi domnul doctor Valeriu Gheorghiță, șef de lucrări la noi la universitate; la ATI, domnul profesor Bubenek; la Penumologie, doamna șefă de lucrări Beatrice Mahler; la Endocrinologie, doamna profesor Cătălina Poiană, care este și președintele Colegiului Medicilor și ne-a sprijinit in această activitate și de organizare, nu numai de a fi prezentă la activitatea informativă; domnul profesor Bogdan Popescu, la Neurologie; domnul conferențiar Mihai Craiu, la Pediatrie, care s-a oferi și voluntar de a conduce Centrul de Vaccinare de la Sala Palatului; Obstretică-Ginecologie, doamna profesor Monica Carstoiu şi profesor Radu Vlădăreanu; la Cardiologie, președintele Senatului, domnul profesor Dragoș Vinereanu; la Virusologie, doamna profesor Simona Ruță; la Hematologie, domnul profesor Daniel Coriu, care este și președintele Colegiului Medicilor din Romania; la ORL, domnul doctor Razvan Hainăroşie; iar ca psiholog sau psihiatru, cunoscutul doctor Gabriel Diaconu. Ca şi program, la ora 16:00 va debuta Maratonul Vaccinării, iar in perioada in care se vaccinează populația la Sala Palatului vor fi și mici momente muzicale, de vioară și de pian, la etajul 1 vor fi aceste momente, dar se va auzi in sală, sigur, pentru a nu deranja foarte mult fluxul acestei acțiuni. La ora 18:00 este conferință de presă Maratonul Vaccinării - Ediția București și țin să vă anunț, că am permisiunea, va fi domnul prim-ministru Florin Cițu prezent la această conferință de presă, alături de doamna consilier prezidențial Diana Loreta Păun, de colegul și prietenul meu și, de asemenea, preşedinte al Comitetului Național de Coordonarea Activităților privind Vaccinarea, domnul colonel Gheorghiță, și doamna profesor Poiană Cătălina, care reprezintă Colegiul Medicilor. Pe parcurs, vor fi emisiuni de informare live, la ora 20:00, in prima zi, o emisiune de informare live și, apoi, pe parcursul zilei vor fi alte emisiuni de informare a ceea ce se intamplă in cele două locații. Mulțumesc. Dacă dumneavoastră aveți intrebări. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc şi eu. Cu permisiunea dumneavoastră, aş propune să incepem cate două intrebări de fiecare. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb cate persoane estimați că vor fi vaccinate la acest maraton? Viorel Jinga: Trebuie să recunosc că nu mi-am propus un target, aşa cum a fost la Timișoara, au fost 10.000 și una dintre interpretări a fost că a fost un eșec. Nu a fost deloc un eșec, ne mulțumim să fie cat mai multe persoane vaccinate, ăsta este scopul maratonului. Nu ne propunem un target. Sigur, avem 50 de fluxuri, unii pot să calculeze cam cați ar fi, dar nu plecăm cu un target inainte de... Am făcut o popularizare, să spunem și in randul studenților, prin Consiliul Național al Rectorilor. Studenții din București sau chiar de la Pitești, Ploiești pot veni la orice oră să se vaccineze. Deci, vrem să fie cat mai mulți vaccinați. De asemenea, vor veni și sportivi, de exemplu, de la Dinamo o să fie niște sportivi, o să vă spunem atunci cand vin; artiști care și-au exprimat dorința, de exemplu, Alin Oprea vine și o să anunțe și el, o să vă spune cand vine, Alin Oprea de la Talisman, care o să vină cu prietena, pe care o prezintă pentru prima dată in public. Sunt mai multe, să spunem așa, vedete care și-au exprimat dorința de a veni, dar o să anunțăm pe parcurs. Deci, nu plecăm de la o cifră pe care să o atingem in cursul acestei acțiuni. Reporter: Dar teoretic? Viorel Jinga: Repet, nu o să spunem nici teoretic, trebuie să fie cat mai mulți, nu putem calcula exact fluxul. Este și noaptea, probabil, vor fi mai puțini, cu siguranță, și atunci, nu putem anticipa exact la ce cifră dorim să ne situăm. Cat mai mulți să vină la vaccinare! De asemenea, primăria ne-a ajutat și cu autobuzele care vin spre cele două locații, să vină cu o frecvență mai mare și să circule și noaptea. Reporter: Adică, va fi cumva deviat traseul autobuzelor? Vor opri in fața Sălii Palatului și in fața Bibliotecii? Viorel Jinga: Nu, cele care au traseele normale și ajung in zona respectivă. Reporter: Și dacă-mi permiteți a doua intrebare pentru domnul președinte. Ați avut astăzi o intalnire cu directorii Direcțiilor de Sănătate Publice Județene, vreau să imi spuneți ce explicații au oferit pentru problemele cu vaccinarea in cabinetele medicilor de familie și dacă aveți o situație la zi cat in cate județe a continuat astăzi vaccinarea și cate doze au fost administrate? Valeriu Gheorghiță: Am participat astăzi, la ora 16:00, la o ședință cu prefecturile și Direcțiile de Sănătate Publică la nivel național. Am dezbătut cateva subiecte extrem de importante și prioritare, aș putea spune, pentru campania de vaccinare și anume: vaccinarea prin cabinetele de medicină de familie, vaccinarea in unitățile sanitare, completarea modalității de prezentare la centrele de vaccinare. Așa cum am anunțat in cursul zilei de ieri, incepand de sambătă, 8 mai, persoanele se pot prezenta direct la centrele de vaccinare pentru vaccinare și, de asemenea, am discutat cateva aspecte referitoare la schimbarea tipului de vaccin in centrele de vaccinare cu AstraZeneca. Foarte probabil că majoritatea centrelor de vaccinare care au vaccin de la compania AstraZeneca vor avea alocat, incepand de sambătă, vaccin de la compania Pfizer, unde avem un număr suficient de doze incat să putem acoperi necesarul din aceste centre. Urmează ca pană maine să primim din partea Direcțiilor de Sănătate Publică care sunt centrele care primesc vaccin de la AstraZeneca care vor rămane in activitate in fiecare județ, in funcție de nivelul de adresabilitate. Aș menționa faptul că in toate centrele de vaccinare cu AstraZeneca unde s-a inceput activitatea de vaccinare, ea se va continua pentru a se asigura rapelul persoanelor deja vaccinate, și in fiecare județ va exista cel puțin un centru de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca, preferabil in orașe, in municipii, pentru a da posibilitatea tuturor celor care doresc să se vaccineze cu acest tip de vaccin să se poată vaccina. In ceea ce privește activitatea de vaccinare cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson, pot să vă spun că, astăzi, in 14 județe și la care se adaugă municipiul București au fost activități de vaccinare in cabinetele de medicină de familie. Pană la ora 15:00 erau peste 180 de persoane vaccinate astăzi. Sunt convins că, in perioada următoare, numărul celor care se vor putea vaccina prin cabinetele de medicină de familie va fi din ce in ce mai mare și numărul colegilor care vor incepe efectiv să vaccineze va fi, evident, mai mare. Este o perioadă care presupune o distribuire a materialelor sanitare, a numărului de doze de vaccin. Este o perioadă care necesită, dacă vreți, o adaptare la această activitate din partea tuturor. Am discutat cu mai multe județe in care au fost, aș pune, o serie de disfuncționalități in ceea ce privește asigurarea necesarului de materiale sanitare; situațiile se vor rezolva. In scurt timp, toți cei care și-au dorit să participe la această activitate de vaccinare vor putea să facă acest lucru. Reporter: Bună ziua. Referitor la maratonul din weekend, din București, ințeleg că nu aveți o țintă ca număr al celor care urmează să fie vaccinați, dar un portretul robot al celui care merge la astfel de maratoane de vaccinare și nu merge la Drive-Thru sau la un centru de vaccinare obișnuit, pe baza a ceea ce am văzut că s-a intamplat la Timișoara sau in alte orașe, sunt ei studenți pentru că se pot vaccina noaptea sau cum arată cei care ar trebui să meargă la un centru de vaccinare in timpul acestui maraton? Viorel Jinga: Sigur, atunci cand am discutat cu colegii din G6 - G6 este o asociație a universităților de medicină și farmacie din țară; suntem șase universități care am format această asociație și Timișoara a debutat cu succes - ne-am mai liniștit. Ulterior, cand am văzut că s-a deschis și Drive-Thru, s-au deschis și spitalele militare, am avut oarecare emoții, dar am văzut cozi la Drive-Thru, sunt cozi și la spitalele militare. Deci, există foarte multe persoane care nu s-au vaccinat, pentru care e mai simplu să vină direct cu buletinul la locul locației respective, unde sunt și multe cabinete de vaccinare, și dorim și sperăm să meargă fluid si rapid vaccinarea acestora. Deci, cred că sunt destule persoane care sunt doritoare de a se vaccina, care sunt programate, poate, mai tarziu pe platforme, și vor veni cu siguranță. Spuneam de studenți, pentru că fiind mediul academic și ne dorim ca studenții să revină in sălile de curs, poate și de aceea, noi organizăm pentru că am suferit puțin, deși ne-am asumat și am făcut un sistem hibrid de invățat, invățămantul medical se face doar la patul bolnavului. De asemenea, celelalte universități care au făcut online au avut multe activități pe care nu le-au făcut in laboratoare, de exemplu, și ne dorim ca să se revină la normalitate. Pentru aceasta am făcut... sigur că nu putem crea un portret-robot al celui care vine, noi informăm prin toate mijloacele pe care le-am avut, inclusiv in autobuze, am văzut cu STB-ul și au rulat afișul evenimentului. Sperăm să vină cat mai mulți. Reporter: Și o intrebare pentru domnul Gheorghiță: dacă puteți să ne lămuriți ce s-a intamplat astăzi in centrele in vaccinare unde oamenii au așteptat ore in șir pentru că au fost niște blocaje legate de partea tehnică, de Registrul Electronic de Vaccinare, am ințeles. Care au fost cauzele care au dus la aceste blocaje și dacă aceste cauze să ne așteptăm să mai producă astfel de sincope in viitor? Valeriu Gheorghiță: Intr-adevăr, in cursul acestei dimineți a fost o disfuncționalitate a Registrului Electronic Național al Vaccinărilor, a fost o problemă de natură tehnică, care a fost identificată de specialiștii IT care administrează această bază de date. Ea a fost remediată intr-un interval rezonabil de timp, dar sigur că a afectat activitatea de vaccinare, in sensul in care nu s-au putut inregistra persoanele vaccinate in acea perioadă de timp. Se pare că a fost vorba de un număr foarte mare de accesări intr-un timp foarte scurt, peste 40.000 de accesări intr-un interval foarte scurt de timp, lucru care a generat aceste impedimente in funcționalitatea optimă a platformei, insă ele au fost soluționate și, evident, platforma este intr-o continuă optimizare, pentru că este o escalare foarte mare in perioada aceasta. Și, tocmai de aceea, considerăm că riscul să survină evenimente similare este mult mai mic și credem că pe viitor vor fi evitate astfel de momente. Insă, oricand o platformă poate să sufere o serie de disfuncționalități. Important este să asigurăm fluența procesului de vaccinare. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru domnul Jinga: voiam să vă intreb ce se va intampla cu cei care trebuie să facă rapelul după acest maraton, cum se va organiza totul? Viorel Jinga: Desigur, fiind vaccin Pfizer, rapelul este la trei săptămani, va fi in aceleași două locuri - la Sala Palatului și la Bibliotecă, in aceleași condiții. Atunci vom fi poate puțin mai liniștiți, pentru că știm cați vin, ei vor fi anunțați să vină la o anumită oră și știm să ne organizăm altfel. Deci, va fi, spun eu, bine organizată și realizarea rapelului de vaccinare. Reporter: Și o intrebare pentru domnul Gheorghiță: un studiu al Federației Sanitas arată că in randul personalului medical din spitalele publice sunt vaccinați doar 45% dintre angajați. Vreau să ne explicați exact, pentru că datele oficiale arată o rată de vaccinare de peste 80% in randul personalului medical. Valeriu Gheorghiță: Am văzut și eu acele date. Aș vrea să menționez că acele date sunt comunicate in urma efectuării unor chestionare, intr-o parte dintre unitățile sanitare. Nu imi dau seama care este nivelul de fidelitate al acestor chestionare și care este marja de eroare, insă pot să vă spun că nivelul de acoperire vaccinală in unitățile sanitare este unul foarte ridicat. depinde foarte mult de tipul unității medicale către care a fost trimis acest tip de chestionar, știind faptul că in unitățile, de pildă, care au ingrijit pacienți de COVID, rata de intenție de vaccinare a fost de peste 90% incă de la inceput. Iar procentul general de acoperire vaccinală in etapa 1, cea adresată personalului medical și social, este de peste 85%. Datele sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, și este atins acel obiectiv de a avea peste 80% persoane vaccinate din sistemul medical și social. Reporter: Cei care au făcut studiul spun că aceste date sunt cumulate și cu studenții care s-au vaccinat, adică cei care intră, care sunt calculați, totuși, ca angajați ai sistemului public... Valeriu Gheorghiță: Cred că acele chestionare totuși erau adresate angajaților. Dacă ne referim la etapa 1 a campaniei de vaccinare, ea cuprinde mai multe categorii de persoane, inclusiv voluntari in spitale, inclusiv studenții, evident, la medicină, elevii de postliceală care desfășoară activități medicale la patul pacientului și foarte multe alte categorii de persoane care sunt prevăzute in strategia de vaccinare. Reporter: Dar poate fi acest procent mai mic in spitalele publice? Vorbim doar de spitalele publice. Valeriu Gheorghiță: Nu cred că este mai mic; dimpotrivă, rata de vaccinare in spitale este mult mai mare comparativ cu restul categoriilor de personal medical Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb dacă luați in calcul să nu mai existe programare la vaccinare prin platformă, avand in vedere că in toate aceste maratoane vaccinarea prin drive-through are un succes și oamenii au spus că e mult mai ușor să se prezinte fără o programare, pentru că platforma e incă complicată pentru ei. Credeți că dacă s-ar renunța la această programare am avea un procent mai mare de oameni vaccinați? Valeriu Gheorghiță: Eu consider că platforma de programare oferă o alternativă in momentul de față foarte bună pentru cei care doresc să-și garanteze un loc intr-un centru de vaccinare și să avem garanția că vom fi vaccinați. Trebuie să ințelegem că prezentarea, modalitatea de prezentare directă intr-un centru de vaccinare are foarte multe avantaje, dar, in același timp, are și o serie de dezavantaje. Te poți prezenta și să nu mai existe doze suficiente și, evident, asta poate să constituie un disconfort pentru o persoană care se deplasează o distanță de drum la centrul de vaccinare. Tocmai de aceea, consider că este important să menținem platforma de programare pentru cei care doresc să utilizeze și să acceseze această platformă. Mai mult decat atat, prin intermediul platformei se face un management al stocurilor de vaccin și al necesarului mult mai bun, pentru că toate persoanele care sunt vaccinate, chiar fără programare, vor fi alocate in același centru pentru doza de rapel. Așa incat noi vom ști cate persoane trebuie să se prezinte, de pildă, pentru rapel și care este numărul de locuri disponibile intr-un centru de vaccinare care poate să asigure vaccinarea celor care se prezintă direct. Deci, cred că aceste modalități trebuie să funcționeze complementar și să asigure, pană la urmă, variante multiple de vaccinare pentru toate segmentele populaționale. Reporter: Mai am o intrebare legată de strategia care a fost aleasă la acest maraton. Aș vrea să ne spuneți de ce ați ales să fie momentul de pian și de vioară in momentul in care oamenii sunt vaccinați? Credeți că ii duc cu gandul mai aproape de normalitate? Viorel Jinga: Desigur, aveți dreptate că ne gandim la normalitate, pentru aceasta facem și acest maraton. La Biblioteca Națională, de exemplu, a fost rugămintea domnului ministru al culturii pentru a organiza la Bibliotecă și avand in vedere și vaccinarea multor oameni de cultură care incă nu au reușit să se vaccineze pe platformă. Ne-am gandit la pian și la vioară pentru că acestea nu realizează, știu eu, un disconfort in fluxul de vaccinare. Vor asigura un fond muzical de la etajul 1, unde iși vor desfășura activitatea muzicală artiștii pe care i-am găsit. Sigur că erau și alte variante - de a face chiar și concerte. La Timișoara au fost, mi se pare, mai multe manifestări muzicale, insă, scopul principal fiind vaccinarea, am mers pe ideea de a asigura doar acest fond, cu pauze intre momentele in care cantă artiștii pe care i-am găsit, artiști de valoare in domeniul pianului și al viorii. Reporter: Avem din ce in ce mai multe variante accesibile pentru vaccinare. Mai avem nevoie de astfel de evenimente, in sensul că nu sunt prea multe resurse alocate? Valeriu Gheorghiță: Aceste evenimente, după cum știm, sunt prin acțiuni de voluntariat, sunt organizate, in mare parte, de comunitatea academică și medicală din municipii și din județe, cum este cazul universităților de medicină și farmacie. Resursele alocate pentru aceste activități sunt, in marea lor majoritate, acoperite de către organizatori, adică de, in speță, Universitatea de Medicină și Farmacie. Ceea ce noi punem la dispoziție sunt dozele necesare de vaccin. Este logistica care asigură distribuția vaccinurilor. Pe noi ne interesează, pe toți, să asigurăm accesul unui număr mare de persoane care se pot vaccina intr-un interval mai scurt de timp. Cred că o creștere a capacității de vaccinare, prin imbinarea acestor evenimente de tip maraton de vaccinare, ajută cu siguranță, pe de o parte, la creșterea numărului de persoane vaccinate. Insă, mai mult decat atat, se menține, dacă vreți, și se propagă acest curent de dorință de vaccinare, pe care este foarte bine să il menținem in randul oamenilor. Reporter: Mă refeream și la materialele necesare pentru vaccinare... Valeriu Gheorghiță: Materialele necesare au fost configurate incat să asigure numărul total al persoanelor vaccinate. Pană la urmă, dacă vorbim de persoane vaccinate in cadrul acestor evenimente particulare de vaccinare, ele fac parte din randul populației, așa incat nu vom ajunge la un deficit de materiale, pentru că, repet, a fost stabilit acest necesar in funcție de numărul de persoane pe care ne dorim să le vaccinăm. Viorel Jinga: La Maratonul nostru, materialele sunt oferite de Asociaţia Spitalelor din Bucureşti, deci, Primăria Capitalei, prin Asociaţia Spitalelor. Reporter: Am inţeles. Vorbeaţi ceva mai devreme și de un studio live, vor fi transmisiuni live, ințeleg, de la Sala Palatului. Unde vor fi transmise și vreau să știu dacă vor vorbi doar specialiștii sau va fi ceva interactiv, in sensul că vor putea veni pacienții să intrebe ceva despre vaccinare? Viorel Jinga: Se va transmite pe Facebook-ul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, de unde pot fi preluate. E o idee, nu ne-am gandit la acest lucru, dar putem pune in practică și modalitatea aceasta de a veni cineva să ii intrebe pe specialiști, in momentul in care ei prezintă. Maine o să vă dăm programul, pe zile și pe ore, al prezentării datelor de către specialiştii noştri in diferite domenii. Şi dacă sunt, intr-adevăr, intrebări, o să vă trimitem o adresă de mail unde populația să trimită intrebări și vă vor răspunde la orice intrebare. Repet, e bună inițiativa acesta pe care o propuneţi, să se prezinte cine dorește să mai intrebe, neavand posibilitatea de a fi in direct cu cei care vizionează aceste clipuri video. Valeriu Gheorghiţă: Dacă imi permiteţi, domnule rector, sigur că majoritatea sesiunilor informative se vor plia pe nevoia reală de informare și pe majoritatea intrebărilor care astăzi sunt propagate in spațiul public și in randul oamenilor care sunt preocupați de vaccinare, pe bună dreptate, și care au intrebări legitime, firești, legate de posibilele reacții adverse, cum le putem gestiona, cum le putem anticipa, cum le recunoaștem. Sunt elemente care țin de specificul specialităților respective și tocmai de aceea consider și apreciez foarte mult acest gen de activitate de informare, in paralel cu activitatea propriu-zisă de vaccinare. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă imi permiteţi. Pe 7 mai, am ințeles că o să inceapă la ora 16:00; de ce așa tarziu? Adică de ce incepem in prima zi așa tarziu, dar totuși avem posibilitatea să prelungim in ultima zi? - că spuneați că, in cazul in care la ora 10:00 va fi coadă de oameni, veți prelungi activitatea. Viorel Jinga: Deci, luni, la ora 8:00 se incheie, nu la ora 10:00. Luni, la ora 8:00. Am luat modelul Timișoara, care a spus să fie intr-o perioadă liberă, adică să nu fie in perioada cand cadrele medicale sunt la serviciu, și atunci pot face voluntariat, fără să se suprapună peste activitatea normală a cadrelor medicale. Adică vin in timpul liber, de aceea am ales ora 16:00, repet, luand și modelul de la Timișoara. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiță, din poziția de coordonator al campaniei de vaccinare, dați-ne un termen pană la care toți profesorii, tot personalul din invățămant va fi vaccinat. Valeriu Gheorghiţă: Acest termen cred că nu poate să fie stabilit, ține foarte mult de dorința de vaccinare a fiecăruia dintre noi, inclusiv a personalului din invățămant. Eu am mai spus: nu putem avea sută la sută rată de acoperire vaccinală in orice segmentul populaţional, prin simplu fapt că unele persoane pot avea contraindicații și nu se pot vaccina. Important e să depășim un anumit prag, de cel puțin 60-70% acoperire vaccinală. Cu cat acest prag este mai crescut, cu atat este mai bine, avand in vedere faptul că riscul de a inregistra focare de boală scade foarte mult. Și tocmai de aceea important e să creștem nivelul de conștientizare privind beneficiile și importanța vaccinării in toate segmentele populaționale, cu atat mai mult in randul personalului din invățămant. Reporter: Iar premierul Florin Ciţu vorbea despre restaurante și hoteluri deschise la sută la sută din capacitate pentru persoanele vaccinate. S-ar putea intampla acest lucru de la 1 iunie? Este un scenariu pe masa Comitetul interministerial, pentru revenirea la normalitate, dumneavoastră cum vedeți acest lucru, ar fi o discriminare sau nu pentru persoanele care nu se vaccinează, sau poate nu pot să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: Cred că, in momentul in care există un acces echitabil și pentru toată lumea la vaccinare, cand nu există restricții de niciun fel in a te prezenta la vaccinare, și atunci cand avem deja un număr important de persoane vaccinate, cred că se pot pune in practică aceste tipuri de activități, sigur, respectand criteriile epidemiologice de siguranță a celor care participă la astfel de activități, indiferent de natura lor. Plecand de la faptul că ne dorim cu toții revenirea la normalitate intr-un timp cat mai scurt, insă cu menținerea acelui mediu de siguranță, pe care iarăși ni-l dorim, pentru că nu mai vrea nimeni să revenim la restricții din ce in ce mai severe, cred că este important mesajul acela de a ne vaccina intr-un număr cat mai mare, de a conștientiza importanța vaccinării, nu doar in plan individual, nu doar pentru noi, cat și pentru cei din jurul nostru. In felul acesta, dăm posibilitatea unui număr mare de persoane de a participa la toate activitățile pe care ni le dorim și la care, pană la momentul acestei pandemii am participat fiecare cum am considerat. Reporter: Mă iertaţi, dar nu mi-aţi răspuns la intrebare: este sau nu discriminare, in opinia dvs.? Valeriu Gheorghiţă: Nu cred că vorbim de discriminare, atata timp cat se creează modalităţi suplimentare şi pentru persoanele care nu se pot vaccina, sau care nu s-au vaccinat, cum ar fi rezultatul negativ al unui test sau istoricul de trecere prin boală in ultimele 3-6 luni. Sunt scenarii la care se lucrează, sunt propuneri pe care mai multe ţări europene le-au avansat, ele sunt analizate de către experţi şi, evident, ţinand cont de toate regulile şi reglementările care ţin de etic, care ţin inclusiv de acest aspect care poate să aducă la masa discuţiilor acest concept de discriminare, in niciun caz nu vor fi luate decizii care să discrimineze pe cineva. Cred că, atata timp cat avem cu toţii şanse egale de a ne vaccina, este important să se propună şi să se discute acest tip de activităţi. Reporter: Voiam să vă intreb cum vor justifica oamenii faptul că merg la Maratonul de vaccinare pe timpul nopţii - ştim că după ora 22:00 trebuie să avem un motiv intemeiat să ieşim din casă - şi dacă adeverinţa de vaccinare poate justifica deplasarea. Valeriu Gheorghiţă: Există o menţiune expresă in Hotărarea Comitetului de Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti, chiar astăzi am vorbit cu domnul prefect. Practic, persoanele care se prezintă la vaccinare după ora 22:00 sunt exceptate de la această restricţie şi se pot prezenta la vaccinare. Nu ştiu dacă este nevoie neapărat de o adeverinţă in acest sens, dar, cu siguranţă, dovada de vaccinare va reprezenta acel document care atestă faptul că ai mers să te vaccinezi. Reporter: Vor avea nevoie totuşi de declaraţie, nu? Valeriu Gheorghiţă: Nu sunt convins. In acea hotărare este specificată această exceptare, dar nu aş putea să vă spun dacă este nevoie sau nu de acea declaraţie. Reporter: Mai am eu o intrebare, dacă imi permiteţi. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog. Reporter: Marea Britanie a anunţat că, din toamnă, s-ar putea să vaccineze varstnicii de peste 50 de ani cu a treia doză de vaccin. Aveţi date noi despre eficacitatea sau perioada de protecţie a vaccinului? De ce ar fi nevoie de o astfel de măsură? Valeriu Gheorghiţă: Datele privind durata protecţiei oferite de vaccinurile actuale ne arată o menţinere a eficienţei la cel putin şase luni, foarte probabil că vorbim de o durată mult mai mare de timp. După cum ştim, in Marea Britanie au fost adoptate o serie de măsuri inclusiv in ceea ce priveşte intervalul dintre cele două doze, de circa 12 săptămani, care nu era menţionat neapărat in rezumatul caracteristicilor produsului. Aşa cum am mai spus, fiecare ţară face propria politică de sănătate publică, in baza datelor ştiinţifice şi in baza evoluţiei epidemiologice pe care o are, pe care o anticipează. In Romania, la momentul actual, nu avem o decizie in acest sens, insă este important să asigurăm vaccinarea cu cel puţin o doză a persoanelor care doresc să se vaccineze. In ceea ce priveşte recomandarea celei de a treia doze, avem nevoie, evident, de date ştiinţifice in acest sens, care să certifice o asemenea decizie. Reporter: Mai am o intrebare. Am primit o informaţie de ultimă oră cum că Canada a aprobat vaccinarea cu Pfizer pentru copiii cu varste de cel puţin 12 ani. Ştiu că ne spuneaţi ieri că şi copiii vor merge la aceleaşi centre ca şi adulţii. Voiam să vă intreb cine ii va supraveghea, dacă vor fi pediatri in centru? Valeriu Gheorghiţă: Activitatea de vaccinare nu se face in mod obligatoriu in cabinetul unui medic pediatru, ştim că se face de ani de zile in cabinetul de medicina de familie. In primul rand, consimţămantul informat este exprimat de către tutorele legal, de către părinţi sau aparţinători, care au acest drept asupra minorului. Activitatea se va desfăşura in mod obişnuit, aşa cum s-a desfăşurat şi pană la acest moment, insă iarăşi sunt detalii organizatorice pe care le vom stabili impeună cu experţii in pediatrie şi vom vedea dacă este necesar să asigurăm alte elemente suplimentare in centrele de vaccinare, care să ţină de resursa umană sau alte tipuri de servicii. Insă nu anticipez că va fi nevoie să modificăm schema de personal, in ideea in care să avem un mod particular pentru cei din grupa de varstă 12-15 ani. Viorel Jinga: Aş dori, dacă imi permiteţi, să mai completez cu faptul că se pot găsi pe site-ul DSP consimţămantul de vaccinare şi triajul acela epidemiologic. iar cei care vin cu ele completate e foarte bine, pentru că ne uşurează puţin activitatea - le şi citesc cu atenţie inainte de a veni şi, atunci cand ajung acolo, sigur că va fi fluxul mai rapid. De asemenea, vreau să mulţumesc domnilor Gino Iorgulescu, Cosmin Olăroiu şi Adi Ilie, care au realizat un film, un filmuleţ, un clip video de popularizare, să spunem, a acestui eveniment, dorind şi ei normalitatea pentru fotbalişti, pentru spectatori, pentru toată lumea. Cine doreşte, o să trimitem acest clip video realizat la Stadionul Naţional, la Arena Naţională. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulţumim frumos şi vă dorim o seară frumoasă! 2021-05-05 18:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7126.jpgDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu și ministrul transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 05.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-transporturilor-i-infrastructurii-catalin-drula-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto - Ședință de guvern Galerie foto - Briefing de presă [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi am aprobat un proiect de hotărare de guvern prin care donăm incă 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca Republicii Moldova și am pregătit și detaliile pentru a dona 100.000 de doze de vaccin in Ucraina. Incepand de săptămana aceasta, cred că mai era doar o semnătură, dar de săptămana aceasta putem să și vindem doze de vaccin AstraZeneca in Republica Moldova, 200.000 mii de doze lunar, aceasta a fost discuția cu Republica Moldova. In același timp, tot in ședința de guvern de astăzi am aprobat Programul de convergență a Romaniei, un lucru foarte important, pentru că in acest moment avem deja strategia fiscal-bugetară, avem Programul de convergență și vom avea și PNRR, in toate sunt reforme pe care și le asumă acest guvern, reforme in sistemul de pensii, salarizare, companii de stat, administrație publică. Toate aceste reforme se regăsesc in aceste programe, important, acest Plan de convergență apare inaintea aprobării PNRR, ceea ce arată că acest guvern dorește reformă și veți vedea aceste reforme și in PNRR. Şi, bineințeles, la finalul ședinței am avut o discuție cu tot guvernul despre PNRR și despre ceea ce o să discutăm săptămana viitoare la Bruxelles și le-am cerut incă o dată miniștrilor implicare directă in acest moment, pentru a finaliza planul cat mai repede. Cam acesta au fost actele normative astăzi. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, in cazul in care vor exista, să zicem, așa cum declarați şi dumneavoastră, restaurante unde să meargă doar persoane vaccinate, să se deschidă 100% doar pentru persoanele vaccinate, nu vorbim totuși de discriminare, dacă permitem accesul oamenilor care s-au vaccinat in diferite locuri? Florin Ciţu: Am uitat să vă spun, două intrebări de fiecare. Vineri o să fie Comitetul interministerial și acestea sunt propuneri, propuneri pe care le vom discuta impreună cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Afacerilor Interne, toţi miniştri vor fi acolo, Ministerul Justiției, şi vom vedea care vor fi de fapt soluțiile. Eu am spus cum aş vedea eu lucrurile şi acestea sunt propuneri. Pană la urmă, există un mod de a motiva populația, fiecare țară are un mod de a motiva populația. Am văzut și Germania folosește acest model, dacă in Germania este ok să motiveze, să aibă beneficii pentru persoane vaccinate, cred că putem să fim și noi ok, pană la urmă este singura soluție de a scăpa de pandemie: vaccinarea. Şi faptul că lumea se vaccinează cred că este normal din punctul meu de vedere să poți să beneficiezi, și ca o parte din restricții să fie ridicate pentru cei care se vaccinează. Mai aveți o intrebare. Reporter: Dacă se poate incă o intrebare. In legătură cu campania de vaccinare, in urmă cu cateva săptămani vorbeam despre o campanie amplă, in care vor fi implicați inclusiv artiști și așa mai departe, se face ceva acum, aţi discutat cu ei? Florin Ciţu: Bineințeles că se face. Dar, pană la urmă, această campanie, eu am văzut că sunt și artiști care s-au vaccinat și au anunțat public că se vaccinează, nu este nevoie să vină guvernul să impingă pe toată lumea de la spate, această vaccinare este un bun public, toți beneficiem de ea. Guvernul a făcut un efort și are dozele, avem dozele disponibile pentru toată lumea să se vaccineze, avem centre de vaccinare, incepand din acest weekend ne putem vaccina fără niciun fel de programare, doar cu buletinul, și in centrele unde avem Pfizer și Moderna. Deci, există vaccin, există centre de vaccinare, sunt deschise non-stop, se deschide și un maraton de vaccinare in acest weekend, nu există nicio scuză să nu ne mai vaccinăm şi să putem să revin la normalitate cat mai rapid. Reporter: Bine era să fie convinși cumva oamenii. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Sunt state care se confruntă de asemenea cu lipsa interesului pentru vaccinare. Statele Unite, spre exemplu, care oferă stimulente, mă refer aici, de la bere in Chicago, pană la jointuri de marijuana in New York City și Washington. Ce stimulente are guvernul in vedere pentru a revigora vaccinarea? Florin Ciţu: Cel mai bun stimulent, revenirea la normalitate, la o viață fără mască, in care putem să circulăm liber oricand, oriunde, ăsta este cel mai bun stimulent. Nu cred că este nevoie de altceva. Reporter: S-a implicat şi Administraţia, președintele Biden a anunțat că oferă un credit de finanțare pentru companiile care oferă zile libere. Vă gandiți la așa ceva? Florin Ciţu: Noi am oferit companiilor in Romania centre de vaccinare, in companiile suport se face acest lucru. In același timp, va fi incă o propunere pe masa comitetului interministerial pe care am făcu-o ca in office space, in birouri, in companii, dacă toate persoanele sunt vaccinate să nu se mai poarte mască, de exemplu. Sunt propuneri care sunt pe masă. Deci există aceste motivații și in Romania. Vom vedea de motivații financiare dacă este nevoie mai tarziu, dar eu cred că suntem responsabili și vrem să revenim la normalitate cat mai repede. Reporter: Dar sunteți om politic și aveți o viziune de perspectivă, totuși. Dacă nu atingem acel milestone de cinci milioane, ce plan de rezervă aveți? Ne așteptăm din nou la restricții? Sau nu le veți ridica? Florin Cițu: Exact, nu le vom ridica. Vom merge mai departe așa cum este situația acum, dar eu nu cred, eu cred că dorința noastră, a romanilor, e mult mai mare, de a reveni la normalitate e mult mai mare decat orice și ne vom vaccina și vom trece și de această perioadă. Reporter: Mulțumesc. Florin Cițu: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! In Ungaria, de pildă, vor fi date anumite carduri pentru super imunitate persoanelor care se vaccinează, cu ele vor putea merge la meciuri de fotbal, la restaurante sau in alte zone, spații inchise. Cum vedeți dumneavoastră acest lucru, dacă există o astfel de variantă in lucru și in Romania și dacă nu cumva vi se pare discriminatoriu. Florin Cițu: Avem certificat de vaccinare și in Romania și vom face Campionatul European in Romania pentru persoanele vaccinate. Deci, deja există aceste lucruri. Noi am spus de la inceput și am avut discuția cu organizatorii de evenimente, care au fost de acord, la Cluj, știți foarte bine, m-am intalnit cu organizatorii celor mai mari evenimente, la București - cu cei de la București, avem Summer Well la București, eu credeam că o să facem primul la București, și toți au fost de acord că vor să facă aceste evenimente doar cu persoane vaccinate. La toată lumea ne-a prezentat acel eveniment-pilot din Spania, unde au fost persoane vaccinate. Deci, cam asta este tendința. Reporter: Cand am putea participa la nunți, botezuri, evenimente cu mai multe persoane? Florin Cițu: Cand ne vom vaccina. Este, iarăși, o propunere pe care am făcut-o pentru Comitetul interministerial pentru vineri, pentru a avea evenimente private cu persoane vaccinate. Reporter: Și de luna aceasta? Florin Cițu: Nu, de la 1 iunie. Avem o țintă, pană la 1 iunie, trebuie să nu grăbim lucrurile, să le permitem oamenilor să se vaccineze. Reporter: Bună ziua! Spuneați că o propunere care să se aplice de la 1 iunie, aceea cu renunțarea la mască in birourile in care toți angajații sunt vaccinați? Aș vrea o... Florin Cițu: Este o propunere pe care am făcut-o Comitetului interministerial, este pe masa comitetului, vom vedea ce spun cei de la Ministerul Sănătății, ce spun cei de la Ministerul Afacerilor Interne. Toți sunt acolo și vedem și opiniile lor. Este ceea ce eu cred că se poate face - dacă intr-un birou toate persoanele sunt vaccinate să stea fără mască. Reporter: De la 1 iunie. Florin Cițu: Da. Reporter: Și o altă intrebare legată de ce s-a intamplat astăzi din cauza unor probleme ale platformei de inregistrare a vaccinării: au fost oameni care au trebuit să aștepte mai multe ore să primească acel certificat de vaccinare, dacă ați aflat care au fost cauzele pentru care s-au produs aceste perturbări și dacă o astfel de situație s-ar putea repeta și ar putea să ii facă pe oameni să nu mai fie așa dornici să se vaccineze. Florin Cițu: De vineri, din acest weekend, putem să ne vaccinăm oriunde, in centrele Pfizer și Moderna, doar cu buletinul, fără niciun fel de programare. Astăzi a fost o problemă cu prea multe persoane care au incercat in același timp, vreo 40.000 de persoane. Este o platformă pe care am făcut-o anul acesta, nu este perfectă, imi cer scuze pentru cei care au avut de așteptat. Dar, repet, de vineri nu mai este nevoie de programare și ne putem vaccina in orice centru doar cu buletinul. Reporter: De la STS am ințeles că problema nu a fost la platforma de inregistrare, ci la Registrul Electronic de Vaccinare, cel de la INSP. Florin Cițu: Da, deci cred că au fost prea multe persoane dintr-o dată care s-au... Și acela nu este administrat de STS. Reporter: Se mai poate repeta situația in viitor? Florin Cițu: Nu, dacă de vineri mergem și ne inregistrăm, eu cred că nu o să mai fie nicio problemă. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o intrebare legată de revenirea tuturor elevilor la școală. Spunea ministrul educației că ar fi posibil ca peste două săptămani să se intample asta. In ce condiții, ce ar trebui să facem ca să ajungem in această situație, ca toți elevii să poată merge la școală? Florin Cițu: In primul rand, ar trebui să avem... nu știu, nu am discutat cu domnul ministru care sunt condițiile, dar acolo e discuția intre Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Dar eu cred că e important să avem tot personalul din sistemul de invățămant vaccinat, ca să reducem riscul de răspandire al virusului, și după aceea putem să discutăm. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! GRECO a transmis astăzi că nivelul de respectare a recomandărilor privind prevenirea corupției in randul parlamentarilor și magistraților este nesatisfăcător și, de asemenea, Romania a indeplinit doar 5 din cele 18 recomandări. Care este poziția dumneavoastră? Florin Cițu: Bine, acum, tot raportul spune un lucru foarte important: că suntem pe drumul cel bun. Deci, această coaliție este pe drumul cel bun și trebuie să continuăm reformele pe care le-am inceput. Eu aș spune cateva lucruri: in primul rand, am oprit răul și am inversat efectele negative ale reformelor inițiate in perioada 2017-2019; deci, acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, am oprit ceea ce s-a intamplat atunci. In acest moment, suntem in plin proces de reformă a legilor justiției. Acestea se discută in coaliție. Cred că mergem in direcția cea bună, dar ceea ce pot să spun eu, in această administrație, in acest guvern - legile justiție nu vor mai fi abuzate și nu vom mai vedea ceea ce s-a intamplat in perioada 2017-2019. Reporter: Pe ordinea de zi a ședinței de guvern ați avut un memorandum privind evaluarea miniștrilor... Florin Cițu: A fost aprobat. Reporter: .... și ați mai avut unul privind datoria guvernamentală. Florin Cițu: Au fost aprobate amandouă. Reporter: Care este perspectiva pentru datoria guvernamentală? Florin Cițu: Depinde pe ce scenarii mergeți dumneavoastră. Sunt trei scenarii acolo, eu merg pe cel mai optimist, dar rămane in jur de 50% pană la următoarea. Reporter: Și dacă, totuși, nu se va intampla acest lucru, ne putem aștepta la reduceri de salarii, reduceri de pensii? Florin Cițu: Se va intampla acest scenariu. Am arătat și anul trecut, și anul acesta că poți să administrezi o perioadă dificilă fără să destabilizezi finanțele Romaniei. Este o premieră. Din punctul meu de vedere, cred că nu s-a mai intamplat așa ceva in ultimii 30 de ani: să ai doi ani de zile fără nicio modificare la Codul Fiscal, să nu umbli la taxe, să nu umbli la impozite, să nu modifici /.../ Am făcut așa cum am promis cand am preluat mandatul finanțelor publice, in 2019, in noiembrie: am spus că nu vom crește, nu vom introduce taxe noi, ci vom putea să administrăm economia, pentru că vrem predictibilitate, asta ne-au cerut oamenii. Veți vedea că și anul acesta va fi al doilea an fără niciun fel de modificare și vom merge așa și in viitor. Reporter: Bună ziua. Ar putea fi o soluție ca restaurantele să-și delimiteze zone pentru vaccinați și nevaccinați, cum se face cu fumătorii și nefumătorii? Florin Cițu: Dacă este o propunere și e discutată in comitetul interministerial, vom vedea ce spun. Deocamdată, nu este o propunere. Aștept astfel de propuneri prin intermediul asociațiilor restaurantelor, Ministerului Economiei și, apoi, in comitet. Reporter: Veți fi prezent și dumneavoastră la inceperea primului maraton de vaccinare din București, pentru a spori increderea? Florin Cițu: Da, voi fi, și nu numai acolo, merg la mai multe centre de vaccinare. Voi merge și la companii care vor avea centre de vaccinare, voi fi in perioada următoare la multe centre vaccinare, pentru a ajuta campania. Dacă se putea, m-aș fi vaccinat din nou, dar se pare că nu se poate. Reporter: Bună ziua. Am văzut astăzi o comunicare din partea ministrului fondurilor europene și a ministrului educației că dacă, inițial, pentru Programul Național de Redresare și Reziliență pentru educație fuseseră gandite mai multe fonduri, acum negocierile se vor purta pe 3,7 miliarde. V-aș intreba de ce s-a ajuns la această reducere pe acest capitol și pe ce alte capitole am putea vedea reduceri de finanțare, să spunem așa? Florin Cițu: Imi place cum scoateți așa cate un capitol din PNRR și vă uitați la el. PNRR-ul, inițial, cel cu care am plecat la Bruxelles, avea 42 de miliarde, acesta are 29 de miliarde. La toate capitolele au fost reduse sumele și nu aleatoriu, au fost reduse in funcție de feed-back-ul pe care l-am trimis la Comisie, referitor la proiectele care erau in acel PNRR. O parte dintre ele le-am transferat pe alte finanțări - pe fonduri europene, pe buget. Nu pentru că nu erau proiecte bune, toate sunt proiecte bune. Dar unele dintre ele nu erau in faza in care puteau să fie terminate pană in 2026, și atunci nu avea rost să le punem in PNRR, le punem in altă finanțare și proiectele răman. Așa și cu aceste proiecte care, dacă au fost scoase de la Educație, răman, sunt proiecte importante și vor fi finanțate ori de la buget, ori prin fonduri europene. Reporter: Săptămana viitoare veți avea clar creionat proiectul pentru Programul Național de Redresare și Reziliență, astfel incat să se incadreze exact in cele 29,2 miliarde? Florin Cițu: Avem un proiect, acum, care se incadrează in cele 29,2 miliarde, cu fiecare zi se solidifică această imagine. Săptămana viitoare este o discuție puțin mai amplă, pentru că sunt mai multe lucruri de discutat la Comisia Europeană despre PNRR, despre alte cateva lucruri, reforme - partea de reforme este, de fapt, ceea ce vreau să discut mai mult la Comisia Europeană. Este important pentru acest guvern, care și-a asumat reforme, să merg și să fie foarte clar că ne ținem de aceste reforme. Ați văzut că agențiile de rating deja au incredere că mergem mai departe cu aceste reforme, și Comisia Europeană, vom vedea și negocierile pe procedura de deficit excesiv, dar partea de forme trebuie explicată foarte bine. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o foarte scurtă intrebare pe certificatul verde. Astăzi ar fi trebui să inceapă in parlament discuțiile legate de această inițiativă europeană, nu a existat un punct de vedere al guvernului; un motiv pentru care nu a fost avansat pană acum? Florin Cițu: O să verific de ce nu a fost avansat. Reporter: Dar susțineți, presupun... Florin Cițu: Este o inițiativă europeană, este aprobată la nivel european. Reporter: Domnule premier, cum comentați incidentul cu uciderea ursului Arthur, practic, cel mai mare urs care trăia pe teritoriul Romaniei și, din cate ințeleg, și in Uniunea Europeană. Care e poziția in acest sens? Florin Cițu: Interesantă intrebare la Money.ro, mă așteptam să mă intrebați ceva de financiar. Am avut o discuție cu domnul ministru, ințeleg că există o anchetă, vom vedea care vor fi rezultatele. Se pare că nu toate informațiile din spațiul public sunt corecte, și atunci nu aș vrea să comentez ceva ce nu este corect, dar se pare că nu este cel mai mare urs, pană la urmă. Vom vedea care sunt concluziile anchetei. Mulțumesc. Vă rog, domnule ministru al transporturilor. Cătălin Drulă: Bună ziua! Am cateva vești foarte bune, una de-abia am primit-o acum cinci minute, dar incep cu cele din ședința de guvern. Am aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici, adică investiția A7 Ploiești-Buzău. Este un moment mare pentru acest proiect, practic, este asumarea că acest proiect se va face, aprobarea investiție de către Guvernul Romaniei. Ce este absolut special la acest proiect, și vă spun ca om care urmăresc de 10 ani infrastructura, este că acest moment va fi urmat imediat de pași concreți, adică, fiind un proiect care a fost pregătit in ultimii doi ani la stadiul de detaliu, cu proiect tehnic, cu partea de exproprieri, de relocări de utilități, deja avem in curs exproprierile și vor fi lansate cat de curand, iar licitația pentru construcție, deci, pentru execuție va fi lansată pană la sfarșitul lunii mai. Practic, spre deosebire de alte proiecte și, nu știu, pot să iau aici exemplul Autostrăzii de Centură A0 a Bucureștiului sau Drumul Express Craiova-Pitești, sau orice proiect la care vă gandiți de autostradă din Romania, unde intre momentul in care investiția a fost aprobată in ședința de guvern, la cele două menționate mai devreme momentul era in 2008, și momentul in care avem efectiv utilaje in teren pot să treacă 6 ani, 12 ani. Aici lansăm licitația chiar luna aceasta, facem exproprierile chiar acum. Nu vom mai avea toate acele situații neplăcute, in care spunem că proiectul a fost făcut acum 10 ani şi au apărut diferențe in teren și nu avem exproprieri și că se mai amană dintr-un motiv sau altul. Nu, pur și simplu, la semnarea contractului, care depinde de durata desfășurării licitației, după cum știți, să zicem, un caz optimist ar fi 4-6 luni, acum mai depinde și de partea de contestații, dar știu că sunt in lucru și la nivelul Guvernului și al Parlamentului legislații care să facă mai favorabilă, mai rapidă partea de contestații. In orice caz, de la semnarea contractului, constructorul poate intra direct in teren. Nu urmează o pauză, un an de zile, doi ani de zile pană cand efectiv vedem lucrări. Este vorba de un proiect care are o lungime de 63 de km. Este un proiect pe care il vrem finanțat prin PNRR. Am fost la Bruxelles recent şi am discutat in mod particular despre acest proiect. Este un proiect cu perdele forestiere pe acest sector intre Ploiești și Buzău, avem aproape 60 de km de perdele forestiere, avem patru spații de servicii, generoase, cu suprafețe mari, cu infrastructură pentru vehicule electrice, suprafața perdelelor forestiere este de 160 de hectare. Nu este vorba de trei copaci ici și colo, ci de efectiv o pădure liniară. Sunt zeci de kilometri de drumuri auxiliare modernizate, drumuri locale, foarte multe structuri, poduri și pasaje, sunt 6 noduri rutiere, cel de la Dumbrava, unde se ramifică din autostrada A3 București-Ploiești, undeva, din memorie citez, de la aproximativ 40 de km, de la inceputul autostrăzii, din Șoseaua Petricani se ramifică autostrada către Moldova. Chiar aici am avut o discuţie și cu colegii, știți că această autostradă este pană la Moara Vlăsiei, din București, este pe trei benzi, de fapt, intenția inițială, in 2006-2007, cand a fost demarat acest proiect, a fost să fie trei benzi pană la punctul de ramificare spre Moldova. Pentru că traficul va crește foarte mult in momentul in care va fi finalizată această autostrada. Practic, tot ce vine din Moldova va merge spre București pe această autostradă, plus tot ce vine de pe Valea Prahovei, dinspre Brașov, dinspre Ploiești, dinspre sud-estul Transilvaniei, și atunci se adună totul pe o singură autostradă care merge către București și am vorbit cu colegii să demarăm de acum evaluarea de trafic pe care o vom avea peste cinci ani. Pentru a nu ne trezi in situaţia in care ne trezim tipic in Romania, că constatăm la un anumit moment că proiectul nu mai este suficient şi de-abia de atunci ne apucăm să facem ceva, ştiţi, intersecții sufocate ş.a.m.d. Deci, să facem proiectul de acum, ca cei care vor fi după noi să aibă un proiect gata pregătit sau poate chiar să il lansăm in execuție. Mă refer la adăugarea celei de-a treia benzi pe sectorul Moara Vlăsiei-Dumbrava, deci, pană la ramificație. Următoarele sectoare, Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani din această autostradă sunt intr-un stadiu similar. Este vorba de un decalaj de cateva luni, nu am exact calendarul in minte in momentul de față, dar este in jur de trei, patru luni intre fiecare secțiune. Deci, anul acesta cred că pe toate, pană la Pașcani, este vorba de 320 de km de autostradă, le putem scoate la licitație, repet, e vorba de licitație de execuție. Partea de proiectare este făcută deja de companie, deci, se poate intra deja in teren cand semnăm contractul. Este o sumă mare pentru intreg proiectul, este vorba de cateva miliarde de euro, pe care ii vrem finanțați din Programul PNNR și pentru asta am argumentat şi așa va fi transmis Programul PNRR la Bruxelles. Un alt act normativ, de fapt, haideți să vă dau vestea, că nu mai am nici eu răbdare. Am primit acum 20 de minute o veste excelentă, s-a respins ultima contestație, definitiv, la Curtea de Apel pentru lotul 2 din Autostrada de Centură a Bucureștiului. Autostrada A0, in partea de nord, lotul 2 este intre DN 1, deci, zona Corbeanca, și DN 2, zona Colentina. Acest sector de autostradă a fost caștigat de o firmă romanească care lucrează foarte bine și cu alte proiecte din țară, spre exemplu, pe Drumul Express Craiova-Pitești. Fusese respinsă deja contestația la prima etapă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, s-a respins și la Curtea de Apel, am primit această veste chiar acum 20 de minute. Ceea ce inseamnă că se poate semna acest contract, deci, este al doilea lot de pe zona de nord a Autostrăzii de Centură a Bucureștiului, A0, care va avea contract semnat. Lotul 4 este semnat cu aceeași firmă, in zona intre Autostrada A2 și DN 3, in zona lacului Cernica. Mai am cateva vești. Să zicem că astea erau cele mari, dar eu cred că sunt importante și cele pe care le voi menționa. Pe A0 Sud am avut o hotărare de guvern care a trecut in ședința de guvern. O să pară rizibilă suprafața expropriată - 130 de metri pătrați, dar cateodată aceste suprafețe minuscule sunt extrem de importante. Este vorba de suprafața pe care se va reloca un stalp de inaltă tensiune, care bloca lucrările acolo. E vorba de o linie de inaltă tensiune de 400 de kilovolți, e o lucrare mare. Aici vreau să menționez colaborarea excelentă pe care am avut-o cu premierul pentru toate aceste proiecte de infrastructură. Pe cat de repede am putut să le introducem in ședința de guvern, pe atat de repede le-am avut acceptate, cateodată pe lista suplimentară, ceea ce inseamnă că nu se pierde o săptămană sau două de lucru. După ce hotărarea de guvern trece prin guvern, sunt vreo 45 de zile pană efectiv se poate lucra pe acel teren, sunt niște formalități de făcut. Deci, orice săptămană pierdută inseamnă lucru in teren. Și, ca o notă la partea de observații, genul acesta de situații in care după ce un proiect e inceput și constructorul este in teren și ne mai trebuie niște teren pentru un stalp de inaltă tensiune, pe proiectul A7 de care am vorbit mai devreme nu se vor mai intampla. Pentru că toate proiectele de relocare de utilități, absolut fiecare centimetru de teren, proiectul este făcut la detaliu. Nu apar ulterior ca factori neprevăzuți. Incă o veste, și asta era mare: autostrada A8 incepe proiectarea vineri, pentru tronsonul Targu Neamț-Iași-Ungheni; este vorba de cei aproximativ 100 de km care traversează de la est la vest Moldova la latitudinea Iașiului. Este același timp de contract bazat pe cum lansăm licitația de execuție pentru A7, numai că pentru A8 din păcate nu am avut acest pas făcut din urmă. Astăzi am putut lansa o licitație de execuție de lucrări; este vorba de studiu de fezabilitate+proiect tehnic, 24 de luni, exact cum a fost și la A7. De altfel, proiectul A7 pot spune că a fost destul de mult in calendar. Documentația pe baza căreia la sfarșitul acestei luni lansăm licitația pentru Ploieși-Buzău, a fost semnat contractul și inceput in noiembrie 2018, deci la sfarșit de 2018, trebuia la sfarșit de 2020. Este o intarziere de cateva luni, dar, in mare, a fost in grafic. Ce vreau să spun prin asta și de ce subliniez este că, atunci cand avem proiectele bine pregătite, salvăm enorm de mulți ani in implementare. In loc să avem un proiect fușerit in trei luni de zile și după aia să stăm nouă ani in construcție in loc de doi. Stăm doi ani și pregătim proiectul și apoi execuția lucrărilor durează efectiv doi ani. Avem astfel de exemple de succes deja, va fi și acel lot de autostradă de langă Targu Mureș inceput in iulie anul trecut, care va fi finalizat la sfarșitul acestui an, deci nici măcar un an și jumătate, tocmai pentru că totul a fost pregătit dinainte acolo. Și ultima veste de astăzi este că s-a dat ordinul de incepere, știu, e o durere pentru cetățenii care folosesc Aeroportul Bucureşti, Aeroportul Otopeni, s-a dat ordinul de incepere pentru modernizarea parcărilor publice. In sfarșit, vom avea acolo, la sfarșitul lui 2021, parcarea de la Sosiri supraetajată, cu sistem modern de plată, cu cititor de numere de inmatriculare, cu bariere moderne. Scăpăm de acel sistem oribil cu fisa, care ne blochează parcarea și așteaptă toată lumea la cozi. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Cați km de autostradă intenționați să construiți prin PNRR? Cătălin Drulă: In PNRR am inclus ca proiecte majore autostrada A7, despre care vă vorbeam, o să citez dimensiunile din memorie, v-aș ruga dacă pot să vi-l dau efectiv ulterior după ce o să mi se... Reporter: Poate o să faceți și un calcul, ca să știm exact. Cătălin Drulă: Să fac eu calculul? Putem să il facem impreună: 320 de km pe A7, este vorba de capetele autostrăzii A8 sectorul Targu Mureș-Targu Neamț, cred că sunt 30 cu 20, in jur de 50 de km, unu langă Targu Mureș și unu langă Targu Neamț. Este vorba de autostrada A3, intre Cluj și Zalău, ca să nu dau niște nume de localități care nu spun așa de mult. Și acolo cred că sunt 70 de km, dar, v-am zis, mă faceți să fac un exercițiu din memorie. Și mai e vorba de Lugoj-Deva, acolo unde se fac acele tuneluri pentru urși; nu sunt pentru urși, sunt pentru mașini, doar mamiferele pot migra pe deasupra, nefiind afectat terenul. Acea singură secțiune lipsă pe autostrada intre Sibiu și Nădlac, acolo sunt 9 km, dar este o lucrare amplă, scumpă, sunt două tuneluri in lungime combinată de aproximativ doi km. Deci acestea sunt proiectele majore pe care le-am solicitat pentru finanțare din PNRR. Și, bineințeles, in funcție de evoluția din anii următori, știm că toate aceste programe de finanțare, in fine, se mai ajustează pe parcursul lor, iar in funcție de realitate se pot adăuga și alte proiecte. Reporter: Deci, pană in 500 de km de autostradă construiți pană in anul 2026. Cum reușește Romania in acest mandat să construiască 500 de km de autostradă, in condițiile in care nu stă bine la acest capitol, pe care l-ați descris și dumneavoastră, vorbeați despre contestații, exproprieri, judecată și celelalte. Cătălin Drulă: Pot să spun că stăm mai bine ca niciodată și asta o spun cifrele, nu eu. Avem un record pe partea de investiții pe primele patru luni ale anului. Suntem undeva in creștere cu 14% față de anul trecut. Și, ca să aveți un termen de comparație față de un an anterior 2019 sau 2018, este mult mai mult decat dublul sumei care fusese atunci consumată pe primele patru luni. Pe intregul an sperăm să avem recordul absolut de investiții in autostrăzi și căi ferate de după Revoluție, așa am bugetat. Proiectele merg bine și suntem in grafic deocamdată. Avem un stoc semnificativ de proiecte și, așa cum am mai explicat, in această conductă de proiecte, pipeline in engleză, important și ce s-a pus inaintea ta, și ce pui tu mai departe. Deci, eu sper ca in următorii ani, că nu trebuie să ne gandim doar la anul actual, și pe 2022, 2023, pană chiar și la 2026, cum vorbeam și de exemplul celei de-a treia benzi pe A3, o să avem un stoc semnificativ de proiecte mature, proiecte care se implementează. Acum, dacă vreți, e important și ca industria să țină pasul, pentru că contractorii care lucrează iși cresc capacități in fiecare an, investesc in utilaje și, din această perspectivă, această finanțare prin PNRR este extraordinară, pentru că vine să completeze ce puteam lua deja din fonduri europene, de pe programele normale, de pe programele operaționale. Evident, intotdeauna e loc de mai bine, dar cred că, in acest moment, din punct de vedere al investițiilor, suntem intr-un punct bun, adică e o frenezie de investiții pe tot parcursul Romaniei și va fi in următorii ani. Important este să ne asigurăm că se menține acest ritm și că crește. Reporter: Astăzi s-au demarat lucrările pe DN1 in zona Azuga. Care este motivul pentru care pornim aceste lucrări in momente aglomerate, să spun așa, incepe vara? Cătălin Drulă: Nu le pornim in momente aglomerate, e un pod din anii 30, care nu a mai fost reparat cred că de peste 20 de ani și care are un grad de pericol. Nu ne putem permite pe o infrastructură critică națională să ținem un pod in grad de pericol. Magie nu există, deci trebuie să lucreze efectiv cineva la el. E o licitație pornită din anii trecuți, s-a ajuns la un contract semnat. Acum trebuie să se execute acele lucrări. Nu va fi restricționat traficul ușor, doar cel peste 7,5 tone, care din păcate, pe durata desfășurării lucrărilor va trebui să meargă pe ruta ocolitoare, pe DN1A. Ce să vă spun, sunt lucrări necesare, ar fi bine să le facem la timpul lor, asta era, e un pic trecut timpul cand trebuia făcut acest pod. Reporter: Spuneați că este nevoie urgentă de dezvoltare a infrastructurii. Ce alte fonduri accesăm in acest moment pentru dezvoltarea infrastructurii, in afară de PNRR, pe care lucrăm? Cătălin Drulă: Mai avem Connecting Europe Facility, care este un program tot al Comisiei Europene, mai ales pe partea de cale ferată. Intre Brașov și Sighișoara sunt niște proiecte majore, tot așa, de miliarde de euro, cu un tunel de 7 km care va fi săpat cu tunnel boring machine. Și, in fine, mai sunt și proiecte sau programe mai mici din fonduri europene și ne gandim, evident, pentru anii următori, dacă va fi nevoie să suplimentăm inclusiv cu noi contracte cu instituțiile financiare internaționale. Deocamdată, ne-am asigurat, ne-am luptat foarte mult in aceste luni pentru finanțarea din PNRR, din Planul de Reziliență, și să avem proiectele care să tragă acești bani. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă mai intreb ce se intamplă la Metrorex; știm că acolo au fost două variante - fie să taie salariile cu 18%, fie vor fi făcute concedieri, undeva la 500 de angajați. Pe ce variantă se merge pană la urmă? Cătălin Drulă: Nu știu de unde sunt variantele acesta și nici cifrele de concedieri, in orice caz nu de la mine, adică, ca să punem premisa intrebării corect. La Metrorex, mă rog, serviciul continuă să fie furnizat zi de zi bucureștenilor. Consiliul de Administrație și managementul pe care l-am numit acolo face eforturi pentru a restructura această companie și a o aduce in zona de eficiență. Intr-adevăr, la nivelul actual și la numărul actual de salariați, masa salarială nu este sustenabilă, in condițiile de venituri ale companiei - salariile sunt undeva la 750 de milioane, iar citez cifre din memorie, iar veniturile cred că sunt pană in 200 de milioane, mai ales in această perioadă de pandemie, dacă ar fi vremuri normale ar fi 300. După cum vedeți este un dezechilibru destul de mare, compania mai are și alte costuri. Poate de aici vine intrebarea dumneavoastră, că undeva trebuie să crape, cum spuneți. Da, există varianta, bineințeles, sau, mă rog, ar fi putut să existe varianta unei ințelepciuni, mai ales din partea sindicatului, care, de altfel, s-a ocupat de alte lucruri, după cum știți, de protecția unor privilegii și a unor ilegalități, cum e cea cu spațiile comerciale. Pană la urmă, o companie care nu iși poate aduce venituri să işi acopere cheltuielile intră in insolvență, e și obligatoriu să intre in insolvență, există legi care obligă Consiliul de Administrație la asta. Eu sper să nu se ajungă acolo și să putem vorbi de o companie care să aibă cheltuielile salariale intr-o zonă sustenabilă. Vă aduc aminte că ele au crescut de trei ori, adică acest 750 de care am vorbit era, in 2016, 250, ca să știm de unde am plecat și unde am ajuns. Reporter: Voiam să vă mai intreb despre Aeroportul Otopeni. In ultima perioadă presa a scris că mai mulți pasageri, de fapt, toţi pasagerii care au nevoie de teste rapide şi nu numai sunt efectiv racolați din aerogări, de la birourile de check-in, duşi cu anumite mașini, ingrămădiți de multe ori, deci, fără nicio urmă de distanțare, și duși intr-o parcare unde li se oferă aceste teste antigen pentru COVID-19, făcute in cateva containere sau corturi. Dacă știți, in primul rand, despre această problemă, dacă a ajuns la dumneavoastră vreo sesizare. Dacă ați discutat cu cei de CNAB și ce măsuri se impun. Cătălin Drulă: Ştiu oarecum această problemă. Am călătorit şi eu recent, cand am fost la Bruxelles, intoarcerea a fost prin Amsterdam. Este cred o chestiune care ţine de companiile aeriene și de ţările in care zboară aceste companii. Spre exemplu, Olanda cere acest test antigen, care a venit ca o surpriză, in fine, regulile sunt foarte dinamice in această perioadă, contractul cu acel furnizor sau relația de care vorbiți este privată, nu ține de Aeroportul București, este intre operatorul aerian, in cazul acesta operatorul olandez, şi acea firmă care oferă servicii medicale, deci, nu e o chestiune care ține de Aeroportul București. Cred că, nu pot decat să bănuiesc, dar aici sunt mult pe tăramul speculațiilor, și vreau să rețineți asta, inainte să dăm vreun titlul, probabil companiile aeriene, in loc să ii spună omului nu ai test antigen, nu iţi pot face boardingul, du-te acasă, avand in vedere că zborul este peste o oră, le oferă o alternativă şi au căutat o alternativă de urgenţă. Din cate ştiu, acel centru există de mult timp acolo, de anul trecut, deci, nu este ceva care s-a creat ca o oportunitate speculativă in acest moment. Reporter: Dar e normal să se certe angajații unor clinici medicale pe pasageri in aeroport? Despre asta vorbim. Pentru că sunt două clinici medicale, una care este in aeroport, una peste drum de aeroport, efectiv angajații lor se ceartă pe pasagerii din aeroport. Cătălin Drulă: Da, situația asta nu o ştiu, deci, sunt pe tăramul speculațiilor aici. Reporter: Bună ziua! In ce stadiu este Drumul Express Craiova-Pitești și cand se va putea circula pe ruta ocolitoare Balș-Slatina? Cătălin Drulă: Merge foarte bine. Am fost acum trei săptămani şi cateva zile acolo, lucrările au continuat să progreseze, suntem in target, suntem in ce ne-am propus, adică, la sfarșitul acestui an, Balș-Slatina, acest tronson 2 - tronson 2, lot 1 și lot 2, aşa este tehnic -, deci, cei 40 de km să fie deschiși traficului. Deci, practic, la sfarșitul acestui an, fie că venim dinspre Craiova nu mai intrăm in Balș, nu mai trecem prin Slatina, ne urcăm pe acest drum expres, care este aproape ca o autostradă, o platformă de 22 de m in loc de 26, şi coboram după Slatina. A inceput să se lucreze și la lotul 3, in continuare am dat acolo autorizațiile foarte recent, acum o lună, două, deja se lucrează bine, s-a lucrat la fundațiile structurilor, cu foreze pe tot terenul, decopertarea este făcută. La lotul 4, ultimul, care este inspre Pitești, iarăși contestațiile. Acolo avem primul răspuns de la CNSC, care a respins contestațiile. Cred că compania chiar vrea să semneze contractul, se poate semna și după prima decizie, cu oarecare risc, și ăsta e un lucru pe care poate il corectăm prin legislație, că dacă Curtea de Apel, care e ultima instanță, se pronunță invers, va trebui să desfaci contractul, adică te poate băga un pic in belele. Dar acolo mai urmează decizia finală a Curții de Apel. Dacă este ca cea pe care v-am anunțat-o mai devreme, atunci avem tot lotul contractat. Lotul 1 - mai avem o bucățică mică unde s-au făcut exproprierile acum cateva săptămani și, v-am zis, după hotărarea de guvern, durează 30-40 de zile pană se poate intra in teren; in rest, pe ceilalți 14 din 17 km ai lotului se lucrează, va fi gata la sfarșitul anului viitor. De fapt, aici este o informație pe care trebuie să o verific. Cred că și lotul 3, cel despre care vă vorbeam, ar putea fi gata la sfarșitul anului viitor. Lotul 2, cel care e cel mai important, pentru că e bypass la cele două localități cu trafic oribil in fiecare weekend sau perioadă aglomerată, e gata anul acesta. Reporter: Bună ziua! Aminteați mai devreme despre vizita de la Bruxelles și aș vrea să vă intreb dacă, in urma discuțiilor, veți merge la Bruxelles cu PNRR, cu 4,5 miliarde de euro, dacă imi aduc bine aminte, pentru autostrăzi și 4,5 miliarde de euro pentru feroviar și metrou. Răman aceste sume? Cătălin Drulă: Sunt incă discuții fine-tuning, mici ajustări care se mai fac la program. Undeva in zona de 8 - 8 miliarde și ceva, nu, nu am exact suma acum, 8 - 8 miliarde și jumătate este suma alocată transporturilor. Noi am ținut foarte mult și am explicat la Bruxelles că este parte inclusiv din recomandările de țară, care pentru Comisie sunt foarte importante, să completăm această rețea de bază. Și m-am intalnit cu trei comisari, m-am intalnit cu directorul care se ocupă de program in recover, cred că am reușit să conving. Inclusiv cu proiectele pe partea de cale ferată, inclusiv acel proiect sau alocare, la care eu țin foarte mult, cea de un miliard de euro, care să meargă in reinnoirea căii ferate actuale, care pană in 2026 să putem să o aducem la un standard decent. Reporter: Deci, cumva, ați reușit să treceți peste acele semne de intrebare ridicate de Comisia Europeană vizavi de suma mare de bani alocată autostrăzilor in programul nostru de redresare și reziliență? Cătălin Drulă: Vă dați seama, proiectul nu este depus incă. Aceste consultări și discuții au un caracter incă, ca să spun așa, informal. Deci, ar fi incorect, in acest moment, din partea mea să spun: gata, e totul rezolvat. Dar semnalele sunt bune și sper ca după depunere să avem o veste foarte bună pentru infrastructura din Romania. Pentru Romania, că infrastructura determină multe. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să imi confirmați sau infirmați o declarație făcută de reprezentanții sindicatelor de la Metrorex, care spun că nu vor mai fi suficienți mecanici de tren care să conducă trenurile de la Metrorex, pentru că mulți s-au pensionat sau vor să se pensioneze. Cătălin Drulă: Nu pot să vă confirm, nici să vă infirm in acest moment această informație. Ce pot să vă spun este că in preziua sau zilele dinaintea acelei blocări ilegale a metroului au mai vanturat astfel de informații, de altfel, e tactica cunoscută a dumnealor să incerce să inducă disfuncționalități in funcționarea metroului, pentru a pune presiune și a-și obține interesele care sunt ilegitime, cum este cel cu spațiile comerciale, care erau ilegale. Pot să vă spun că foarte mulți mecanici, din ce am ințeles, şi am vorbit cu reprezentanții sindicatelor din feroviar, de data asta foarte mulți mecanici se bat, ca să zic așa, pe locurile disponibile la Metrorex, pentru că sunt salariile mai mari. Și aici iarăși e un factor de dezechilibru, aceste salarii obținute prin șantaje succesive la miniștri duc și la astfel de dezechilibre, adică, foarte mulți din zona feroviară, unde e și munca mai grea, ar vrea să migreze către Metrorex. Deci, nu pot să vă confirm sau să vă infirm, ca atare, informația in momentul de față, eu nu am auzit că ar fi o problemă iminentă. Reporter: Şi la precedentele declarații legate de acest subiect al Metrorexului vorbeați de o scumpire a cartelelor de metrou? Cătălin Drulă: Nu. Eu am spus şi poate că, in fine, cand iți incepi ca om politic propozițiile cu poate se transformă in certitudine, am spus că asta este o variantă care poate fi luată in considerare. Ar fi vorba de o ajustare de tarif, in zona decentă, pentru că nu mai fost mărite, dacă nu mă inșel, din 2016 sau 2015. In zona inflației putem discuta. Dar, pe de altă parte, din ce am mai afirmat, iarăși e o reiterare a unor afirmații anterioare, intai aș vrea să revenim la normalitate, să avem călători și apoi să discutăm despre zona tarifară, asta e valabil pentru toate modurile de transport. Ceea ce am spus este că nu sunt bătute in cuie aceste tarife. Pe de altă parte, in București trebuie să avem grijă, pentru că ele merg impreună și cu tarifele de la STB. O călătorie la suprafață cu STB-ul este 1,3 lei, la metrou 2,5, deja există un dezechilibru. Mi-aş dori să avem mulți pasageri pe metrou intai și apoi putem să discutăm, ca o posibilă măsură de ajustare, dar in niciun caz nu este suficientă. E mult prea mare dezechilibrul, deci, asta e o contrapondere falsă: creștem cartela și, gata, s-a rezolvat problema. Nu, nu, nu, e mult mai mare discrepanța dintre cele două. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Aş mai avea eu o intrebare, vă rog. Cătălin Drulă: Da. Reporter: Din ce companie din subordinea ministerului aţi tăiat din salarii? Şi urmează să mai tăiați? Nu ştiu dacă s-a mai pus această intrebare, nefiind prezentă. Cătălin Drulă: Salariile nu le tai eu. Salariile, de obicei, sunt stabilite prin contracte colective de muncă, contracte individuale de muncă. Pot să vă spun că avem planuri de eficientizare pe toate companiile, că au existat și peste tot am transmis semnalul, mai ales companiile afectate de pierderi, că nu mai pot da sporuri, nu știu, s-a negociat la Aeroportul Bucureşti sau sunt incă in curs discuțiile și cu sindicatul de acolo, anul trecut s-au dat sporuri discreționare de milioane de lei, in condițiile in care aeroportul a avut pierderi de 125 milioane de lei. Avem un plan discutat și cu sindicatele la CFR Marfă, notificat la Comisia Europeană, am discutat despre el şi la Bruxelles, in care va ieși o companie mai mică, dar mai eficientă. In fine, nu e o bucurie pentru nimeni faptul că unele slujbe se pierd, dar, din păcate, nu mai avem opțiunea să intoarcem capul in altă parte, aceste companii trebuie să ajungă la sustenabilitate. Mulțumesc mult! 2021-05-05 16:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6384.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 04.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1620130127Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Hristos a Inviat! Vă mulțumim pentru prezență! O să dau curs primelor activități care sunt legate de campania de vaccinare și in mod deosebit, elementele de noutate. După cum știm, astăzi a fost anunțată demararea campaniei de vaccinare in cabinetele de medicină de familie, in urma centralizării datelor pe care le-am solicitat de la fiecare județ in parte. Vorbeam de peste 3.000 de medici de familie care și-au arătat disponibilitatea de a participa la această etapă de vaccinare. Momentul a fost, din punctul nostru de vedere, pregătit, in sensul in care s-a elaborat instrucțiunea care reglementează modalitatea de vaccinare prin cabinetul medicului de familie. S-a stabilit că pentru prima etapă vom distribui vaccin de la compania Johnson and Johnson; incă de săptămana trecută au fost distribuite in 11 județe peste 12.440 de doze de la compania Johnson and Johnson. Astăzi se completează pană la 20 de județe, ceea ce inseamnă aproape 18.000 de doze. Toate dozele de la Johnson and Johnson au fost distribuite către toate centrele regionale de depozitare, așa incat Direcțiile de Sănătate Publică trebuie să solicite necesarul de doze de la centrele regionale de depozitare și ulterior, să asigure distribuirea acestor doze către medicii de familie din fiecare județ. Impreună cu dozele de vaccin necesare se distribuie materialele sanitare aferente, incepand de la seringi, ace, dezinfectanți și EpiPen-uri, seringile preumplute cu adrenalină. Desigur că nu am reușit demararea acestei etape cu toți medicii de familie. Deja a inceput activitatea de vaccinare. Pot să vă spun că in Bihor au fost introduse deja in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor 10 persoane vaccinate cu vaccinul de la Johnson and Johnson, in Mehedinți erau 7 persoane, chiar inainte să intru in această conferință, insă cu siguranță, la finalul zilei vom avea mult mai multe persoane vaccinate. Deci activitatea a inceput și mă aștept ca progresiv, un număr din ce in ce mai mare de medici de familie să inceapă această activitate. Chiar aș face un apel și astăzi am solicitat Direcțiilor de Sănătate Publică să ne implicăm mai mult pentru a asigura distribuția cu celeritate a dozelor de vaccin, a materialelor necesare și să punem la dispoziție, evident, și procedurile, instrucțiunile necesare pentru a se derula in condiții foarte bune campania de vaccinare și prin cabinetele medicilor de familie. Același apel il fac și către colegii mei, medici de familie, le solicit, cat se poate de mult, implicarea in această campanie de vaccinare. Ințeleg efortul pe care cu toții l-am făcut pană la acest moment, insă mă aștept ca un număr mai mare de medici de familie să iși arate disponibilitatea pentru participarea la acest demers. Din partea noastră, din partea autorităților, există toată susținerea și toată deschiderea pentru a acoperi nevoile și necesitățile pe care le intampinăm cu toții. De asemenea, un alt element important, după cum știm, in perioada 4-11 mai, in cele 7 spitale militare din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara se desfășoară un maraton al vaccinării pe o perioadă de 24 de ore din 24, in care orice persoană care dorește să se vaccineze se prezintă direct la centrul de vaccinare cu cartea de identitate sau cu un document de identitate valabil, pentru a se vaccina. Din acest punct de vedere, incurajăm ca toți cei care doresc să se vaccineze, să se adreseze acestor unități medicale, acestor centre de vaccinare. Este un efort pe care colegii noștri il fac și mi-aș dori să fie, evident, un succes. Cred că in felul acesta putem să asigurăm un număr cat mai mare de persoane vaccinate. De asemenea, incepand de vineri, din 7 mai, ne propunem să avem următoarea modalitate de prezentare la centrele de vaccinare. Pentru că vinerea se face aprovizionarea centrelor de vaccinare, pe perioada zilelor de sambătă, duminică și luni, foarte probabil că vom stabili următoarea modalitate: persoanele de peste 60 de ani se vor prezenta direct la centrele de vaccinare fără programare. De asemenea, restul persoanelor care doresc să se vaccineze se vor prezenta după ora 14:00, pană la finalul programului, la ora 20:00, fără programare. Menționez, pentru persoanele de peste 60 de ani, se pot prezenta pe tot parcursul intervalului de lucru, de la 8:00 dimineața, pană la orele 20:00. Atenție, pentru că aici nu vreau să apară nemulțumiri! Prioritate vor avea persoanele programate prin platformă care au un loc deja ocupat și trebuie să aibă vaccinul asigurat. Insă, suplimentar, in funcție de capacitatea de vaccinare a centrului, vor fi eliberate bonuri de ordine celor care se prezintă direct la centrele de vaccinare. Adică, un centru, dacă are capacitate de vaccinare de 100 de persoane și are 50 de persoane programate, va elibera bonuri pentru 50 de persoane suplimentare care se vor prezenta. Cei care se prezintă suplimentar, eventual, pot să fie trecuți pe o listă separată și să se prezinte a doua zi sau a treia zi, eșalonat, in funcție de numărul celor care se adresează centrelor de vaccinare. Este posibil ca această modalitate de vaccinare să crească numărul de doze irosite, pentru că in felul acesta, noi vom merge pe o estimare medie a consumului, pe un interval de trei zile, insă fără să avem garanții intotdeauna că numărul de doze distribuite către centrele de vaccinare vor fi şi consumate pe perioada intervalului de stabilitate al acestor doze. De asemenea, știm că in mai multe județe din țară se organizează o serie de activități de maraton, evenimente de tip maraton de vaccinare. Primul va avea loc in municipiul București in perioada 7-9 mai, in cele două locații deja anunțate, Sala Palatului și Biblioteca Națională. Sunt 50 de cabinete de vaccinare, vaccinul distribuit va fi vaccinul de la compania Pfizer. Sunt 1.000 de voluntari inscriși la acest demers și ne dorim, de asemenea, inclusiv eu voi fi prezent și voi vaccina in ziua de vineri, in centrul de la Sala Palatului, așa incat ne dorim ca și de această dată să putem crea facilitatea unui număr cat mai mare de persoane să fie prezente și să se poată vaccina. Mai mult decat atat, după cum știm, compania BioNTech-Pfizer a depus toată documentația necesară la Agenția Europeană a Medicamentului in vederea obținerii a autorizării pentru grupa de varstă 12-15 ani. Ne așteptăm ca in următoarele zile FDA să acorde această autorizare și foarte probabil că in perioada lunii următoare și Agenția Europeană a Medicamentului va elibera această autorizare, așa incat avem o perspectivă cat se poate de clară ca din această vară să putem vaccina și persoanele din grupa de varstă 12-15 ani, care, evident, işi doresc să se vaccineze, prin acordul părinților. Alte elemente suplimentare legate tot de evenimente de vaccinare: in municipiul Cluj Napoca, Iași, Targu Mureș, va avea loc in perioada 14-16 mai un astfel de maraton de vaccinare, după modelul celui de la Timișoara. Organizatori sunt Universitățile de medicină și farmacie din aceste municipii, in parteneriat cu autoritățile locale. Vaccinul distribuit va fi, de asemenea, vaccinul de la compania Pfizer. De asemenea, in Craiova, săptămana viitoare se organizează, la fel, un eveniment similar și pot să vă spun că din ce in ce mai multe județe iși doresc diverse evenimente de vaccinare, care să crească accesul persoanelor la vaccinare și, de asemenea, să și crească dorința de vaccinare. In ceea ce privește platforma de programare, după cum știm, a fost optimizată la sfarșitul săptămanii trecute și există in acest moment posibilitatea ca o persoană să modifice centrul de vaccinare pentru cea de-a doua doză, pentru rapel. De asemenea, au fost transmise celor 500.000 de persoane care au fost in lista de așteptare şi care nu au reușit să iși confirme programarea, au fost notificate prin SMS și e-mail. De asemenea, au fost in total transmise peste 709.000 de SMS-uri către persoanele care au fost in listele de așteptare şi care nu și-au finalizat programarea. Diferența este din cauza beneficiarilor care au declarat același număr de telefon. Cateva date statistice la nivel național: avem in momentul de față un procent de acoperire vaccinală cu cel puțin o doză de peste 20% - 20,33% din populația eligibilă, care a fost vaccinată cu cel puțin o doză. De asemenea, avem 11,93% persoane care au fost vaccinate cu o singură doză şi 8,39% persoane care au fost vaccinate cu schema completă, cu cele două doze. Incă de ieri, știm, avem peste 2 milioane de persoane care au fost vaccinate cu schemă completă, ceea ce inseamnă obținerea beneficiilor maximale după vaccinarea impotriva COVID-19. Am făcut o evaluare a ratei de acoperire vaccinală la nivelul județelor. Pot să vă spun că municipiul București, in momentul de față este cu o rată de acoperire vaccinală de 31%, dacă comparăm cu rata de acoperire din celelalte județe - atenție, nu mă refer la municipii, mă refer la județe - este cea mai mare rată de acoperire vaccinală din țară, urmat de județul Cluj - cu 28%, Timiș - 22%, Brașov - 22%, Sibiu - 21%, Constanța - 21%. Sunt primele șase județe cu rată de acoperire vaccinală peste media națională. De asemenea, legat de lista de așteptare, in momentul de față, sunt peste 25.000 de persoane care se mai regăsesc pe lista de așteptare. Avem cele șase județe care au cele mai multe persoane inscrise pe listele de așteptare. In Bucureşti mai sunt circa 7.967 de persoane pe lista de așteptare, in Mureș, aproape 5.000 de persoane, Cluj, peste 3.000 de persoane, Galați, aproape 2.000 de persoane, Prahova, 1400, Argeș, 135 de persoane. Au fost notificate in total peste 1.777.000 de persoane prin SMS, persoane care au fost inscrise pe listele de așteptare și și-au confirmat programarea 1.333.000 de persoane, ceea ce inseamnă un randament al programărilor din listele de așteptare de circa 75%. Bilanțul centrelor de vaccinare: sunt active 997 de centre de vaccinare, care totalizează circa 1481 de fluxuri, de cabinete de vaccinare, avem o capacitate de vaccinare de peste 120.000 de persoane zilnic, avem 648 de centre de vaccinare cu Pfizer, ceea ce inseamnă 1025 de fluxuri, circa 131 de centre de vaccinare care primesc vaccin de la Moderna, cu 180 de fluxuri și avem centre de vaccinare care primesc vaccin de la AstraZeneca, circa 218, totalizand un număr de 296 de fluxuri. Avand in vedere că numărul persoanelor vaccinate cu prima doză cu vaccin de la compania AstraZeneca este in scădere, așa cum am anunțat și săptămana trecută, urmează ca la aproape jumătate din fluxurile de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca să fie distribuit vaccin de la compania Pfizer și foarte probabil și vaccin de la compania Moderna, in funcție de evoluția stocurilor. Insă ne dorim să avem o capacitate de vaccinare cat mai mare, in mod deosebit pentru tipurile de vaccin pentru care există, evident, dorință crescută de vaccinare. In ceea ce privește numărul persoanelor programate, in acest moment, pentru cele trei tipuri de vaccin, in platformă sunt peste 1.429.000 de persoane care urmează să fie vaccinate, atat cu doza unu, cat şi cu doza a doua, in centre Pfizer, 1.055.229 de persoane, din care 119.835 sunt persoane aflate la prima doză; in centre care primesc vaccin de la compania Moderna, 163.623 de programări, din care avem 6.464 de persoane pentru doza 1 și in centrele de vaccinare cu AstraZeneca, 210.929 de persoane, din care 1003 persoane sunt pentru doza 1. Bilanțul campaniei de vaccinare. Pană pe data de 3 mai au fost vaccinate, in total, 3.378.699 de persoane cu cel puțin o doză, din care cu doza 1 - 1.349.089 de persoane, cu doza 2 - 2.029.610 persoane. Pentru etapa a doua a campaniei de vaccinare, cea adresată persoanelor vulnerabile și persoanelor care deservesc activități esențiale, au fost vaccinate peste 2.116.000 de persoane cu cel puțin o doză. Avand in vedere că vorbim de posibilitatea de adresare directă către centrele de vaccinare a persoanelor de peste 60 de ani pe tot parcursul programului de lucru al unui centru de vaccinare, pentru cei nedeplasabili știm că există această posibilitate de vaccinare cu echipe mobile la domiciliu. Tocmai de aceea, pot să vă spun că pană la acest moment, au fost vaccinate peste 32.000 de persoane la domiciliu cu echipele mobile. De asemenea, in centrele rezidențiale și sociale au fost vaccinate 36.214 persoane cu cel puțin o doză, la care se adaugă persoanele care se află in evidență cu boli cronice, persoanele de peste 65 de ani. Pot să vă spun că in total, persoane peste 65 de ani vaccinate sunt 960.847 de persoane, dintr-un număr estimat de circa 3,6 milioane la nivel național. Așa incat, in etapa a doua, pană la acest moment, au fost vaccinate in total aproape 1,5 milioane de persoane vulnerabile, ceea ce inseamnă 77,2% din numărul total al persoanelor vaccinate in etapa a doua și restul fiind persoane care deservesc activități esențiale, ceea ce reprezintă 22,8%. Angajații din invățămant din această etapă sunt vaccinați cu cel puțin o doză - 154.200 de persoane, ne apropiem de circa 44%, aproape 45% procent de acoperire vaccinală. In centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, pană la acest moment, au fost vaccinate 191.044 de persoane, un număr important din aceste persoane fiind din randul populației civile care se vaccinează la acest moment in centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale. In centrele organizate de Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate, pană la acest moment, 43.388 de persoane, ceea ce reprezintă 1,4% din numărul de persoane vaccinate la nivel național. Pentru etapa a treia a campaniei de vaccinare, pană la acest moment au fost vaccinate 718.282 de persoane, din care 121.540 sunt persoane vaccinate cu schemă completă, ceea ce reprezintă 23,2% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Activitatea echipelor mobile in săptămana 26 aprilie - 3 mai: au fost in teren 123 de echipe mobile, s-au efectuat 283 de misiuni de vaccinare in centre rezidențiale la domiciliu și, de asemenea, pentru persoanele fără adăpost și au fost vaccinate in această ultimă săptămană 5.097 de persoane, cele mai multe in județul Dolj - 592 de persoane; in București - 350 de persoane; Sibiu - 324; Timiș - 307 persoane. Profilul de reacții adverse la nivel național: pană pe data de 3 mai au fost raportate 14.278 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de raportare a RAPI de 2,6 cazuri la 1.000 de doze administrate. Pentru săptămana 26 aprilie - 2 mai au fost raportate in total 561 de reacții adverse, 83% fiind raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 36 de ani, 63% din persoane fiind de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, a fost raportată o singură reacție adversă considerată severă și 560 de reacții clasificate ca nesevere. Aș vrea să mai menționez cateva priorități pentru activitatea din perioada lunii mai. Cea mai importantă este completarea, dacă vreți, modalității de programare și anume, această posibilitate de prezentare directă in centrele de vaccinare. Cred că este foarte importantă comunicarea și informarea corectă a oamenilor, pentru că atata timp cat ai o programare in platformă, este important să garantăm celui programat accesul la vaccinare și disponibilitatea dozelor respective. Atunci cand ne prezentăm direct, este posibil să nu avem intotdeauna garanția că vom fi vaccinați, insă printr-o coordonare bună la nivelul centrelor de vaccinare și cu implicarea coordonatorilor din centrele de vaccinare, sunt convins că vom reuși să asigurăm această fluiditate a activității centrelor de vaccinare, incat să menținem un echilibru bun, favorabil, intre numărul de persoane care se prezintă, disponibilitatea dozelor și riscul de irosire a acestora. A doua prioritate importantă pentru această perioadă este creșterea numărului de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie şi sunt convins că această activitate se va intensifica progresiv. A fost această perioadă a sărbătorilor pascale, pentru care ințeleg că au putut fi deficiențe, dacă vreți, in distribuirea materialelor, intarzieri in alocarea numărului de doze, insă cu siguranță, in perioada zilelor următoare vom avea un număr mai mare de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie. A treia prioritate esențială pentru noi este demararea vaccinărilor in spitale pentru persoanele internate cu boli cronice. Lucrăm la această instrucțiune care reglementează modalitatea de vaccinare. Maine, de pildă, vom avea o ședință cu Direcțiile de Sănătate Publică și prefecturile, prin care incercăm să abordăm toate subiectele- cele trei deja menționați, incat să existe un consens la nivel național și pentru a putea asigura in bune condiții desfășurarea in perioada următoare a campaniei de vaccinare. Imi doresc ca un număr cat mai mare de persoane să poată să aibă acces cat mai ușor, cat mai facil, atunci cand iși doresc, la vaccinare, in funcție de tipul de vaccin pe care, evident, il doresc și in acest sens, vom face toate demersurile necesare pentru a crea infrastructura necesară. Cu permisiunea dumneavoastră, ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV. Mulţumesc! Andrei Baciu: Vă mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte. Hristos a Inviat! O să incep cu situația vaccinării la operatorii economici privați. Astfel, in acest moment, avem un număr de 105 operatori economici care au demarat deja activitatea de imunizare a angajaților, din care 31 de operatori din domeniul HoReCa. Avem un număr de 47 de echipe care s-au deplasat către aceşti operatori privați, tocmai pentru a desfășura activitatea de vaccinare la sediul acestora, iar pană in acest moment, avem un total de 5.011 persoane vaccinate. Ne-am uitat puţin şi la judeţele care au avut activitatea cea mai intensă in acest sens. După numărul persoanelor vaccinate, sigur, București-1.888 de persoane deja vaccinate, Bihor cu 885, Dolj cu 504, Braşov 500 şi aşa mai departe. După numărul operatorilor economici care au demarat vaccinarea, in Alba, in judeţul Alba- 15 operatori economici, in Hunedoara- 15, Bihor- 14, Dolj- 14, Mureș- 7. Sunt și județe unde această activitate incă nu a demarat şi aş profita de ocazie pentru a incuraja această activitate, tocmai că in acest moment există şi echipe mobile, există şi dozele de vaccin şi este esențială relansarea economică, iar prin acest fel putem evita apariția de focare. Echipele mobile care funcţionează pe langă centrele mobile, pe langă spitalele militare, in săptămana 23 aprilie- 3 mai, au fost active 12 echipe mobile, care au acționat in cinci judeţe - Alba, Arad, Argeș, Ilfov, Sibiu. Numărul de persoane vaccinate, in această săptămană, vorbim de 1.386 de persoane vaccinate şi la fel, avem opt centre mobile active. Centrele mobile sunt localizate in Alba, aşa cum am spus, Arad, Bacău, Botoșani, Constanța, Ilfov şi Sibiu. Centrele de vaccinare drive-through - după cum ştim, această activitate a demarat in mai multe locații. Astfel, pană in acest moment, au fost peste 12.000 de persoane vaccinate, mai exact 12.531, dintre care 12.331 de persoane vaccinate cu doza 1, dar şi 200 de persoane vaccinate cu doza a doua. Astfel, in Deva, Centrul de vaccinare drive-through a demarat pe 24 aprilie. Avem 4.799 de persoane vaccinate, trei cu doza a doua. Pe 26 aprilie, a demarat Centrul de vaccinare drive-through de la Cluj, cu un total de 2.832 de persoane vaccinate, 58 cu doza a doua. La Arad, pe 28 aprilie a demarat activitatea de vaccinare intr-un centru drive-through. Avem un total de 846 de persoane vaccinate, 832 cu prima doză, iar 14 cu doza a doua. Aşa cum ştim, şi in Bucureşti a demarat această activitate, pe 29 aprilie, in Piața Constituției, cu un total de persoane vaccinate de 4.054, dintre care 3.929 cu doza intai şi 125 de persoane vaccinate cu doza a doua, cu un program de funcţionare de la 8:00 la 20:00 seara, cu patru fluxuri de vaccinare. Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe 3 mai, au fost efectuate 8.900 de misiuni de transport la nivel naţional. Forțe şi mijloace angrenate - vorbim de un personal- 850 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră şi GSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.600 de mijloace tehnice. Din cadrul MApN vorbim de 6.581 persoane care au efectuat misiuni de transport, mai exact 2.795, folosind 2.693 mijloace tehnice, astfel, un personal angrenat militar și civil de 8.106 persoane. Cu privire la dozele de vaccin care au sosit in Romania: astfel, au fost recepționate pană pe data de 4 mai 8.210.829 de doze, administrate un procent de 65,1%, in următorul fel: pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer - 5.820.000 de doze, dintre care au fost administrate 4.279.531, ceea ce reprezintă un procent de 73,5 la sută. Reamintim că in cursul acestei zile a sosit un număr mare de doze. Moderna, total doze recepţionate 724.800, dintre care administrate 470.330; AstraZeneca, total doze recepţionate un milion 568.000 de doze, dintre care administrate 591.881; Johnson and Johnson, 108.000 doze recepționate - cateva zeci, așa cum a menționat și domnul președinte, au fost administrate in cursul zilei de astăzi de către medicii de familie. Cu privire la dozele pierdute, pană la acest moment avem 9.310 doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul dozelor utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor, pană in acest moment, așa cum spuneam, sunt 8.210.000 de doze recepţionate, in luna aprilie - 2.903.670 de doze. Pentru mai avem un total de 4.861.050 de doze, similar și pentru luna iunie. Astfel, Romania ocupă locul 6 la nivelul Uniunii Europene cu privire la campania de vaccinare. Sigur, ne referim aici la vaccinarea persoanelor cu ambele doze, ceea ce asigură schema completă maximă de imunizare; și la nivel global, locul 18. Eu cam atat am avut. Mulțumesc mult, domnule președinte. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc și eu. Aș mai vrea să fac o precizare, că aceste zeci de persoane care au fost astăzi vaccinate cu Johnson and Johnson sunt considerate persoane imunizate complet. După cum știm, vaccinarea cu Johnson and Johnson are această particularitate importantă și anume, necesitatea unei singure doze, ceea ce pentru foarte mulți dintre noi reprezintă un avantaj. Tocmai de aceea, incurajăm vaccinarea prin medicii de familie și sfătuiesc pacienții să se adreseze medicului de familie personal pentru a afla, in primul rand, dacă face parte din acest demers și in cazul in care răspunsul este afirmativ, să solicite și programarea la cabinet, nefiind nevoie de o programare in platformă. Deci lucrurile se derulează foarte simplu. Cu permisiunea dumneavoastră, incepem partea de intrebări. Din dreapta, cate două intrebări. Vă mulțumim frumos! Reporter: Spuneți-ne, vă rog, legat de acest vaccin Johnson and Johnson, Danemarca a decis să il retragă, oprind vaccinarea. Aceeași problemă, cheagurile de sange, am intalnit-o și la AstraZeneca. Valeriu Gheorghiță: Decizia din Danemarca vine ca urmare a situației epidemiologice și anume, una foarte bună și disponibilitatea unui număr suficient mare de doze de la celelalte tipuri de vaccinuri. Sigur că fiecare țară iși ia in calcul toate argumentele pro și contra atunci cand autoritatea locală de reglementare decide acest lucru, ținand cont și de infrastructura sistemului medical și de posibilitatea de distribuire și de alocare a dozelor de la celelalte companii, care, după cum știm, au un lanț mult mai stringent de condiții de frig. Și aici mă refer la distribuirea pe -20 de grade sau chiar la -80 de grade, dacă vorbim de alte vaccinuri. Deci aceste decizii sunt suverane și aparțin țărilor respective. Desigur că este foarte important să luăm in calcul decizia și recomandările Agenției Europene a Medicamentului, care menține, atat FDA-ul din Statele Unite, cat și Agenția Europeană a Medicamentului au reconfirmat beneficiile vaccinării și incurajarea, evident, a demarării vaccinării cu vaccinul de la Johnson and Johnson in Europa și reluarea in Statele Unite. Reporter: Ne-ați putea spune, vă rog, cate persoane au dezvoltat cheaguri de sange in Romania? Avem o estimare după vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Nu avem raportări de cazuri documentate medical de tromboză de sinus venos cerebral după vaccinare cu niciunul dintre tipurile de vaccinuri pe care le folosim. Reporter: Ce inseamnă asta, mai exact? Că niciun roman nu a dezvoltat cheaguri de sange, că autoritățile nu au centralizat aceste informații, ce ar trebui să ințelegem? Valeriu Gheorghiță: E puțin probabil ca aceste informații să treacă neobservate, neraportate, care să nu fie aduse in atenția autorităților sau in spațiul public. Sunt convins că există un număr de reacții adverse minore comune care nu sunt raportate, cum ar fi disconfortul la locul de administrare, insă reacțiile severe intotdeauna sunt raportate sau ele, chiar dacă există o intarziere, care este legată de documentarea medicală a cazului, sunt raportate atat de către colegii profesioniști din domeniul sănătății, cat și de către pacient sau de aparținători. Aceste cazuri, să ințelegem incă o dată, sunt cazuri extrem de rare, vorbim de o frecvență intre 1 pană la 4 cazuri la 1 milion de persoane vaccinate. Noi avem sub 500.000 de persoane vaccinate cu vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Bună ziua. Sunt medici de familie care se plang că degeaba au cum să primească vaccinuri, problema este că nu au restul logisticii, nu știu, substanțelor de care ai nevoie in caz, de exemplu, de vreo problemă imediat după vaccinare, pentru cineva... Valeriu Gheorghiță: Am ințeles intrebarea. Trebuie să ințelegem, in cabinetul de medicină de familie se vaccinează de ani de zile, nu este o activitate nouă. Vaccinarea impotriva COVID-19 nu este cu nimic diferită de vaccinarea cu alte tipuri de vaccinuri. Singura particularitate este legată de flaconul multidoză. Riscul de reacție alergică există pentru orice tip de vaccin, pentru orice tip de tratament. Tocmai de aceea, in cabinetul de medicină de familie există trusă corect dotată, de urgență, care, la fel, nu este de astăzi și nu trebuie să fie de astăzi. Suplimentar, prin faptul că există, intr-adevăr, o deficiență, un deficit, de fapt, de adrenalină la nivel național și prin faptul că termenul de valabilitate al fiolelor de adrenalină și al EpiPen-urilor este unul redus, se asigură distribuirea acestor EpiPen-uri, acestor seringi preumplute cu adrenalină, de către autoritatea centrală. Tocmai de aceea se distribuie aceste EpiPen-uri. Deci organizarea cabinetului de medicină de familie este de foarte mult timp, sunt colegii noștri care au cea mai mare expertiză in vaccinare și care știu prea bine ce au de făcut. Reporter: Bună ziua. Tocmai in ideea că se vaccinează de atata vreme in cabinetele medicilor de familie, cum vă explicați că in București, de exemplu, acest lucru nu se intamplă de astăzi, impotriva COVID, dar se intamplă in alte județe? Care este situația de la București? Cine poartă responsabilitatea că nu a inceput de astăzi? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că de la Institutul Cantacuzino au fost distribuite circa 2.500 de doze de vaccin de la Johnson and Johnson către Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București incă de săptămana trecută. Au fost alocate aceste doze către medicii de familie. De ce nu s-a-nceput activitatea de astăzi? Probabil că nu ţine doar de medicul de familie, ţine şi de disponibilitatea persoanelor de a se prezenta la vaccinare. Eu cred că, in zilele următoare, vom avea o imagine mult mai clară asupra nivelului de implicare şi a numărului de medici de familie care realmente se vor implica in acest demers. Insă, din punctul nostru de vedere - şi sunt convins că sunt in asentimentul colegilor mei din reţeaua de medicină de familie - este esenţială implicarea dumnealor in această campanie de vaccinare, nu doar pentru acum, ci şi pentru viitor. Reporter: Şi o precizare: la medicii de familie numai cu Johnson and Johnson se vaccinează? Valeriu Gheorghiţă: Cu acest vaccin am decis să incepem, pentru că are cea mai simplă schemă de administrare şi, progresiv, vom distribui şi alte tipuri de vaccinuri, vaccin de la Moderna. Să ştiţi că luăm in calcul organizarea unei reţele de distribuţie care să ne permită inclusiv vaccin de la compania Pfizer. Deci, nu trebuie să existe această limitare, insă, in momentul acesta, am demarat cu vaccin de la compania Johnson and Johnson. Am alocat cate 25 de doze pentru fiecare medic de familie, ceea ce inseamnă 25 de persoane vaccinate complet, care ar trebui să asigure pentru cinci zile activitatea de vaccinare. Și, in măsura in care urmează să mai primim doze suplimentare de la compania Johnson and Johnson, ele vor fi alocate cu precădere către medicii de familie. In total, din cele 108.000 de doze recepţionate de la Johnson and Johnson, peste 82.000 sunt deja distribuite in toată ţara, la nivelul centrelor regionale de depozitare, şi urmează să ajungă in cabinetele medicilor de familie. Reporter: Aş vrea doar, cu permisiunea dumneavoastră... Premierul a anunţat o serie de posibile relaxări incepand de la 1 iunie, ba chiar şi posibilitatea renunţării la mască in spaţiul public, de la 1 august. De la ce nivel, din punct de vedere epidemiologic, consideraţi că se pot aplica asemenea relaxări, inclusiv cea cu mască in exterior? Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum s-a intamplat pană la acest moment, orice măsură de relaxare este important să vină la pachet, dacă vreţi, cu o supraveghere foarte atentă din punct de vedere epidemiologic, o monitorizare de cel puţin două săptămani, pentru a evidenţia eventualul impact in ceea ce priveşte creşterea numărului de cazuri şi, progresiv, se pot relaxa şi alte măsuri. Este foarte greu, in plină pandemie, de stabilit un nivel de siguranţă de la care eşti convins că lucrurile nu se pot agrava, din punct de vedere epidemiologic. Tocmai din acest motiv, este important ca un număr căt mai mare de persoane să fie vaccinate, pentru că o persoană vaccinată este o persoană care, din punct de vedere al receptivităţii faţă de această infecţie, este mult mai bine protejată şi receptivitatea scade. In momentul in care contro