http://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROȘtiri din 02.06.2023https://gov.ro/ro/stiri/clarificari-ale-purtatorului-de-cuvant-al-guvernului-romaniei-dan-carbunaru-privind-aplicarea-majorarilor-salariale-din-sistemul-de-invatamantGuvernul Romaniei a indeplinit solicitările reprezentanților sistemului de invățămant privind majorările salariale incepand cu data de 1 iunie, data adoptării și publicării in Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgență 53/1 iunie 2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de invățămant de stat. Prin acest act normativ, au fost acordate majorări salariale de 1.000 lei brut/lună personalului didactic și didactic auxiliar, respectiv de 400 de lei brut/lună pentru personalul nedidactic. Pentru a oferi garanțiile solicitate de reprezentanții federațiilor sindicatelor din invățămant privind includerea referinței din grila de salarizare a viitoarei legi a salarizării pentru debutant sau asistent universitar la nivelul salariului mediu brut pe economie, Executivul și-a asumat acest angajament, care a fost inclus in formatul obligatoriu pentru orice act normativ, respectiv in Nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență 53/1 iunie 2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de invățămant de stat. Astfel, potrivit prevederilor din Secțiunea 4.8. a acestui document guvernamental public: - De majorările salariale prevăzute in prezenta ordonanță de urgență beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din unitățile de invățămant preuniversitar și instituțiile de invățămant superior. In contextul in care Romania are obligația să respecte jaloanele impuse prin PNRR și avand in vedere situația excepțională care a impus adoptarea prezentei ordonanțe de urgență, in urma negocierilor desfășurate intre reprezentanții Guvernului și liderii federațiilor sindicale care au declanșat greva generală la nivelul sistemului național de invățămant, pentru a putea asigura deblocarea sistemului de invățămant și respectarea dreptului la educație pentru 3 milioane de elevi, in urma negocierilor Guvern-Federații sindicale, s-a convenit asupra faptului că majorarea salarială acordată reprezintă un avans din creșterile salariale de care ar urma să beneficieze personalul didactic/didactic auxiliar și nedidactic din sistemul național de invățămant incepand cu 1 ianuarie 2024. De asemenea, s-a convenit asupra faptului că, in noua lege a salarizării, salariul mediu brut al debutantului/asistentului universitar urmează să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023. Intrarea in plată a noii grile de salarizare va fi realizată etapizat, pentru o perioadă de trei ani, după cum urmează: 1. 40% in primul an 2. 30% in al doilea an 3. 30% in al treilea an. In acest cadru, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus ministrului Muncii, Marius Budăi, inițiatorul OUG 53/2023, să continue implementarea angajamentelor asumate in acest format, definitivand grilele bazate pe aceste repere prin dialog cu reprezentanții din sistemul educației. Așa cum și-au asumat liderii Coaliției, ministerul Muncii va finaliza legea nouă a salarizării pană la 1 septembrie a.c., iar Guvernul o va trimite in Parlament pentru a intra in vigoare din 1 ianuarie 2024. Garanțiile privind implementarea noii grile in condițiile demarate deja prin majorările aprobate la 1 iunie pentru intreg personalul din invățămant sunt intărite de dialogul purtat la cel mai inalt nivel și de formatul de negociere care a inclus permanent liderii coaliției de guvernare. 2023-06-02 07:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-06-02-07-52-15big_sigla.jpegȘtiri din 01.06.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-sustinut-de-ministrul-educatiei-ligia-deca-ministrul-muncii-marius-budai-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! La mulți ani tuturor copiilor din Romania! Le dorim tuturor să aibă parte de sănătate, de bucurii, de impliniri și de o dezvoltare armonioasă, in care educația să joace un rol esențial. La briefing-ul de presă de astăzi al Guvernului Romaniei, pe care l-am organizat la finalul ședinței de Guvern, organizată in mod excepțional, pentru a indeplini solicitările și așteptările transmise prin intermediul reprezentanților sindicatelor din educație, se află dna ministru al educației, Ligia Deca, și dl. ministru al muncii, Marius Budăi. După cum știți, astăzi Guvernul adoptand ordonanța care răspunde cerințele lansate in dialogul pe care l-am purtat in această perioadă cu sindicatele și astăzi putem, practic, să vă anunțăm că negocierile au luat sfarșit in legătură cu aceste solicitări. Din dispoziția prim-ministrului, incepand de astăzi, dl. ministru al muncii, Marius Budăi, va intensifica dialogul cu reprezentanții sindicatelor din educație pe tema grilei de salarizare din viitoarea lege a salarizării, iar dna. ministru al educației, dna. Ligia Deca, va continua discuțiile cu reprezentanții sindicatelor pentru contractul colectiv de muncă. Voi incepe prin a-i oferi cuvantul domnului ministru al muncii pentru prezentarea detaliilor din actuala ordonanță de urgență a Guvernului, care, așa cum au fost oferite asigurări inclusiv astăzi, la intalnirea pe care am avut-o cu reprezentanții sindicatelor din educație, foarte rapid va intra și in Parlament pentru a deveni lege. Desigur, ea intră in vigoare cu data de astăzi, cu 1 iunie. Domnule ministru! Marius Budăi: Mulțumesc frumos! Sărut mana! Bună ziua vă spun și eu tuturor! Permiteți-mi să le transmit și eu un gand frumos tuturor copiilor, să le spun La mulți ani!. Să le spun și celor doi băieți ai mei la mulți ani și sper să ne vedem pană diseară acasă, copii. Așa cum coaliția a decis, iată că, după ce săptămana trecută, anexa VIII din Legea salarizării, tot la decizia coaliției, a fost aprobată in Guvernul Romaniei și anume atingerea grilei prevăzută in legea 153, astăzi, prin decizia coaliției, s-au aprobat două lucruri majore. O dată s-a luat in calcul, s-au luat in calcul cerințele sindicatelor și s-a mărit pe brut cu 1.000 lei salariile tuturor persoanelor care sunt cadre didactice și nedidactice- cu 400, dar și didactice auxiliare, tot cu 1000. După cum bine știți pe site-ul Ministerului Muncii și pe site-ul Ministerului Educației aseară s-au postat in transparență publică. In urma dezbaterilor publice s-au mai identificat cateva categorii care nu erau și nu făceau parte din anexa cu salarizarea și a fost rezolvat și acest aspect astăzi in ordonanța de urgență. Așa cum s-a decis, și coaliția, și dl. prim-ministru, astăzi vom continua discuțiile cu sindicatele, pentru noua grilă de salarizare, bineințeles, cu sindicatele din educație, in primul rand, după care urmează celelalte sindicate. Eu asta am vrut să spun, sper că astăzi, simbolic de 1 iunie, să inchidem această perioadă prin care am trecut in ultimul timp, copiii să se poată intoarce la școală și părinții să fie liniștiți. Vă mulțumesc frumos! Dan Cărbunaru: Mulțumesc. O secundă, vă rog. Reporter: S-a oprit greva? Ce inseamnă că s-au incheiat negocierile? S-a oprit şi greva? Dan Cărbunaru: Negocierile s-au incheiat. Acesta este mesajul pe care il transmitem public. Vă rog, dna. ministru. Marius Budăi: Are ceva dna. ministru să vă transmită. Dan Cărbunaru: Vă rog! Ligia Deca: Inainte de a vă răspunde intrebărilor, bună ziua, la mulți ani tuturor copiilor și din partea mea și a echipei de la Ministerul Educației, și noi ne dorim ca toți copiii să aibă o zi minunată și de asemenea, ne dorim ca, după aceste zile libere, să putem reveni cu toții la școală, reluand procesul educațional. Cu toții am fost martori, in ultimele 2 săptămani, a unor mişcări de protest in randul cadrelor didactice și a personalului din invățămant care au adus in prim-plan nevoia de sprijin pentru educație. Am auzit vocea tuturor şi demersurile realizate de către coaliție și puse in fapt de către Guvernul Romaniei sunt un semn in acest sens. Am comunicat zilnic, uneori de mai multe ori pe zi, in diferite formate, la nivel guvernamental, dar și la nivelul Ministerului Educației, cu reprezentanții cadrelor didactice și am căutat soluții. Sigur că mai avem multe de făcut pentru a ajunge să avem acel sistem educațional pe care ni-l dorim cu toții și pe care copiii noștri il merită. Insă, practic, prin actul normativ adoptat astăzi reușim să acoperim solicitările publice ale cadrelor didactice. Creșterile salariale reprezintă măsura cu efect imediat, acel 1.000 de lei brut adăugat in baza salarială pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și cei 400 de lei brut pentru personalul nedidactic. De asemenea, actul normativ garantează, din nou, de-a această dată și in format de cadru normativ, faptul că in noua lege a salarizării se va respecta principiul ca baza salarizării in educație, adică salariul mediu brut al debutantului, să fie egal cu salariul mediu brut pe economie, urmand ca la Ministerul Muncii să se desfășoare discuțiile vis-s-vis de grila de salarizare. Așa cum știți, Ministerul Educației a purtat discuții la inceputul acestui an cu liderii federațiilor sindicale și am transmis deja o propunere in acest sens, care urmează a fi dezbătută in continuare in contextul negocierii pe legea salarizării. De asemenea, a fost asumat, prin același act normativ, faptul că aceste creșteri salariale pe noua grilă, care pleacă de la salariul mediu brut, vor fi etapizate in trei tranșe: 40% de la 1 ianuarie anul viitor, urmand ca celelalte două tranșe să fie egale pe următorii 2 ani. O mențiune: impactul bugetar total pentru ordonanța de urgență de astăzi este de aproximativ 2,16 miliarde de lei. O altă precizare importantă - creșterile se aplică la salariul de bază din grilă, ceea ce inseamnă că mărirea se va reflecta in toate creșterile sau majorările salariale care se aplică in procente. De exemplu, dirigenția, care este 10%, se raportează la aceeași bază mărită; gradația de merit de care beneficiază 16% din personalul didactic de predare și didactic auxiliar; invățămantul special, creșterea corespunzătoare de 15%; invățămantul simultan; sporul de zonă sau sporul de penitenciar - toate se aplică la această bază mărită. De asemenea, pentru personalul didactic auxiliar, acel spor pentru control financiar preventiv de 10%, care se acordă in peste 6.000 de unități de invățămant preuniversitar cu personalitate juridică. De asemenea, se majorează suma acordată pentru plata cu ora, pentru că acele cadre didactice care au o astfel de formă, raportarea se face la salariul de bază din grilă. Asta se adaugă, evident, la creșterile realizate deja și amintite de către domnul ministru Budăi. Pentru personalul nedidactic, care a ajuns la maximul grilei din Anexa VIII/Legea 153, săptămana trecută, atunci cand a fost dată acea ordonanță de urgență in acest sens, practic, personalul din invățămant nu numai că a ajuns la maximul de grilă din Legea 153, ci s-a făcut un pas in sensul atingerii noii grile de salarizare care prioritizează intr-adevăr educația in ansamblul sectoarelor publice din Romania. Deocamdată, atat despre actul normativ. Dacă sunt intrebări. Dan Cărbunaru: Vă rog, intrebări. Reporter: Sindicaliștii tocmai au anunțat că vor să continue această grevă. Aș vrea să știu care este poziția dvs. și care este sensul adoptării acestei ordonanțe de urgență, in condițiile in care ei anunță că vor să să continue această grevă? Și cum vedeți ieșirea din această situație? Ligia Deca: Cred că, avand in vedere că aceste două acte normative răspund solicitărilor cadrelor didactice enunțate pe aproape intreg parcursul de discuții, este momentul ca toți să reușim să prioritizăm copiii, incheierea anului școlar in bune condiții și posibilitatea ca toți elevii din clasa a VIII-a, clasa a XII-a să poată să dea examenele naționale. Considerăm că această soluție, găsită impreună de către Guvern și federațiile sindicale, răspunde și nevoii de echitate in sistem, pentru că pentru debutanți, creșterea este de 25%, pentru celelalte categorii fiind creșteri variabile, dar nu mai mici de 18%. Sunt creșteri importante care arată angajamentul Guvernului pentru ca salarizarea in educație să fie intr-adevăr motivantă. Și cred că astăzi este Ziua Copilului, trebuie să ne gandim cu toții la interesul lor. Reporter: Ați discutat cu sindicațiștii astăzi la consultări despre posibilitatea suspendării grevei? Ligia Deca: Am discutat astăzi despre reintoarcerea in clase și am făcut apel la ințelegerea domniilor lor. Răspunsul a fost că și dumnealor iși doresc același lucru și că vor duce inspre membrii de sindicat textul ordonanței urmand a fi analizat și că speranța lor este că de marți se va reveni in clase. Reporter: Suspendarea grevei vi se pare o variantă? Ligia Deca: Cred că orice formulă care permite continuarea procesului educațional, incheierea mediilor şi susținerea examenelor naționale este una de analizat. In opinia noastră, practic, această ordonanță de urgență, răspunzand solicitărilor lor, ar trebui să genereze această intoarcere in clase. Reporter: Intrebare pentru ambii miniştri: Consiliul Economic şi Social (CES) spune că aceste majorări nu reprezintă negocieri cu federațiile sindicale și nu acoperă nici măcar indicele prețului de consum. Este opinia CES. De asemenea, Consiliul Legislativ a avut critici, spunea că nu ați precizat sursa de finanțare, nu ați spus de unde veți aduce bani sau dacă veți lua din altă parte. Cum comentați? Marius Budăi: Da, avizul Comitetului Economic şi Social este consultativ pentru Guvern, este obligatoriu de luat și am avut și această etapă pe tot ce inseamnă parcursul legislativ. Nu cred că ordonanța nu este in urma unui dialog. Noi suntem in dialog și, știți foarte bine, am fost in ultimele zile intr-un dialog strans cu sindicatele vizavi de tot ce a comentat și tot ce a avut observații de pus Consiliul Legislativ. S-a explicat și s-au dat explicațiile de rigoare. Din punctul nostru de vedere, urmează publicarea in Monitorul Oficial și astfel incat tot ceea ce s-a promis, nu că s-a promis, ceea ce s-a și făcut deja şi coaliția a decis: de la 1 iunie personalul didactic și didactic auxiliar să aibă această majorare pe brut și a explicat și doamna ministru foarte clar de această echitate pe care am adus-o acum, un prim pas spre echitate, dacă nu chiar o echitate in sistemul de educație, și anume ceea ce s-a cerut de la inceput pentru debutanți, pentru a face cariera de profesor să devină din ce in ce mai atractivă pentru studenți, iată că majorarea pentru debutanţi este de 25%, iar pentru personalul nedidactic, pe langă faptul că săptămana trecută ne-am dus la maximul din grilă prevăzut in Legea 153, astăzi incă 400 lei pe brut, incepand cu data de astăzi, spunem noi o dată extrem de importantă legată de Educație, și anume Ziua Copilului. Reporter: Doamnă ministru, dvs cum priviţi acest avize? /.../ Ligia Deca: Majorările acordate in această ordonanță au fost discutate impreună cu liderii federațiilor sindicale in intalnirile multiple pe care le-am avut in diferite formate. Deci aceste idei nu au fost cuprinse in cadrul normativ fără ca ele să fie discutate, da, și agreate din punct de vedere al formei cu federațiile sindicale. In ceea ce privește sursa de finanțare, ea este din bugetul Ministerului Educației, urmand ca la rectificare să solicităm eventualele sume suplimentare necesare pentru a acoperi majorarea. Reporter: Dumneavoastră luaţi in calcul să atacați in instanţă această grevă și să cereți oprirea ei? Ligia Deca: Guvernul Romaniei a preferat dialogul cu federațiile sindicale, ințelegand importanța solicitărilor. Nu am procedat in acest sens și nu intenționăm să mergem in această direcție. Reporter: Ca să fie clar, o precizare: ați cerut in discuțiile cu sindicatele să fie suspendată greva pe perioada examenelor naționale? Adică ați pus pe masă și această ofertă ca elevii să poată totuși să susțină examenele? Ligia Deca: Chiar astăzi am solicitat să ne reintoarcem in clase și să putem susține examenele naționale. Răspunsul a fost că se vor intoarce cu textul ordonanței, il vor analiza și vor reveni marți cu un răspuns in funcție de preferința cadrelor didactice din fiecare unitate de invățămant. Reporter: Doamnă ministru, dacă marți se intorc din nou la negocieri, nu mai rămane timp pentru organizarea examenelor naționale. Marius Budăi: Imi cer scuze că intervin. Nu se intorc la negocieri. Marți urmează ca in fiecare unitate de invățămant cadrele didactice să analizeze ceea ce noi am infăptuit deja prin această ordonanță și să ia o decizie. Asta este tot. Nu ne intoarcem la negocieri marți. Reporter: Domnule ministru, dar sindicatele s-au consultat aseară cu cei din teritoriu, s-au consultat de dimineață, in continuare resping această ofertă pe care ați aprobat-o astăzi in Guvern. Care este soluția? Marius Budăi: Eu cred că este momentul ca inclusiv dumneavoastră, presa, să lăsăm cadrele didactice ca pană marți, așa cum ne-au solicitat, să se exprime și să nu ne antepronunțăm că resping sau nu resping. Reporter: Vreau să vă intreb despre ceea ce propun in momentul de față sindicaliști, pentru că spun aceștia că ar trebui aplicată in integralitatea ei această grilă de salarizare. Există in momentul de față această posibilitate, să fie aplicată integral? Marius Budăi: Decizia coaliției, transmisă de către prim-ministrul către noi doi, este să incepem discuțiile imediat pe noua grilă de salarizare și, fac precizarea pentru toți, incepem cu educația. Este prima prioritate a acestei coaliții și va fi și in Programul de Guvernare, așa cum au spus liderii coaliției, urmand să discutăm după aceea, așa cum este și normal, cu celelalte sindicate. Reporter: Grilă care s-ar putea aplica de la 1 ianuarie 2024. Marius Budăi: Noi avem și niște condiționalități in PNRR și nu trebuie să uităm de ele. Ce să aplicăm? O lege care incă nu este in vigoare? Reporter: Am vrut să vă intreb, cand ar putea să fie aplicată. Marius Budăi: Haideți să terminăm negocierile, haideți să discutăm cu Comisia Europeană, haideți să treacă legea de Parlament. Nu putem acuma să aplicăm ceva ce nu este in vigoare. Reporter: Și aţi spus că negocierile s-au incheiat, ce inseamnă mai exact acest lucru? Practic, Guvernul nu mai este deschis la dialog cu sindicaliștii după această ofertă? Dan Cărbunaru: Guvernul este deschis la dialog. Tocmai ce s-a incheiat un nou dialog care este destinat activităților viitoare pe care doamna ministru Deca, domnul ministru Budăi trebuie să le deruleze impreună cu reprezentanții cadrelor didactice, tocmai pentru a imbunătăți sistemul educațional din Romania. O parte din mecanismele care vor contribui la imbunătățirea acestui sistem educațional țin intr-adevăr de componenta salarială. Acesta este rolul pe care ordonanța de urgență adoptată astăzi in Guvern și care reflectă exact solicitările pe care le-au lansat in deschiderea dialogului cu Guvernul, reprezentanții sindicatelor, vine să rezolve o parte din aceste probleme. Altele care țin de investițiile necesare, pregătirea personalului, reformele din sistem, inclusiv noua grilă, inclusiv contractul colectiv de muncă, sunt elemente care trebuie derulate tot cu reprezentanții sindicatelor, pentru că așa este corect. Marius Budăi: Şi tot prin dialog. Dan Cărbunaru: Cand am vorbit despre faptul că negocierile s-au incheiat, m-am referit la faptul că deja Guvernul astăzi a adoptat solicitările pe care sindicate le-au pus pe masa Guvernului la debutul dialogului nostru. Reporter: Doamna ministru, este ultima oferta aceasta din partea Guvernului? Se mai poate adăuga ceva? Ligia Deca: Ceea ce am adoptat astăzi este răspunsul Guvernului la solicitările federațiilor sindicale. Chestiunile care țin de legea salarizării urmează să fie clarificate in discuția cu Ministerul Muncii. Ceea ce ține de sectorul educațional, reforme sau contractul colectiv de muncă, se vor derula in dialogul bilateral intre Ministerul Educației și federațiile sindicale. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, v-aş intreba apropos de ultima intrebare, dacă, să zicem, sindicaliştii işi redimensionează solicitările, ar fi de acord nu cu trei ani de creștere a salariilor, așadar etape din trei, ci cu două etape, ați fi dispuși, ar fi bani in plus pentru o altă majorare, pentru schimbarea intregului sistem pe care l-ați oprit acum de majorare? Există o altă variantă? Ligia Deca: Aceasta este o discuție care se va aprofunda la Ministerul Muncii, in conversația pe legea salarizării. In acest moment, acesta a fost angajamentul coaliției. Dacă ne vom afla intr-un alt context economico-social, probabil că discuțiile se vor relua, insă clarificarea elementelor tehnice vizavi de noua grilă pe legea salarizării, in afară de principiul legiferat că se pleacă de la bază, de la debutant sau asistent universitar, egal salariul, egal cu salariul mediu brut pe economie, lucrurile acestea vor fi clarificate cu domnul ministru, in contextul discuțiilor pe legea salarizării. Reporter: Şi v-aș ruga să ne daţi două exemple: cat caștigă in momentul de față net un debutant in educație și cat va caștiga odată cu această majorare adoptată prin ordonanța de astăzi? Ligia Deca: Dacă ne referim la bază, deci fără creșterile legate de dirigenție, invățămant special sau toate celelalte menționate de mine mai devreme, un profesor cu studii superioare debutant are acum, fără niciun fel de alt spor, 2.376 lei pe net și ar ajunge la 2956 lei tot pe net. Reporter: Să luăm alt exemplu: un profesor cu o vechime in campul muncii, tot așa aş vrea să vedem cum creşte salariul. Ligia Deca: Un profesor studii superioare de lungă durată, grad didactic definitiv cu experiență intre 5 și 10 ani ar primi de la salariul actual, fără niciun fel de spor, din nou, subliniez 2.700 lei, de la 2713 lei va primi 3365 lei net. Asta inseamnă de la 4678 lei, la 5802 lei brut, iar un profesor studii superioare grad didactic 1, peste 25 de ani vechime va trece de la 3985 lei, din nou fără niciun spor, fără nicio creștere, fără gradație, la 4707 lei net. Să reținem insă că in cele mai multe cazuri, sporurile se aplică, de exemplu, sporul de dirigenție se aplică la 70% din personalul didactic. Marius Budăi: Şi venitul este mai mare. Ligia Deca: Și venitul este mai mare. Mulți profesori au și plata cu ora, deci vorbim, dacă este să vorbim pe venituri, deja este o altă conversație. Reporter: Mulțumesc, aș avea o intrebare și pentru domnul ministru al muncii. Avem semnale că ar urma un val de pensionări in cadrul MAI pentru că oamenii sunt nemulțumiți de creşterea varstei de pensionare și dacă da, cu ce măsuri veţi veni pentru a preveni acest lucru? Marius Budăi: Eu personal nu am aceste semnale au fost discuții, au fost și foarte multe dezinformări. Nu se face o creștere a varstei de pensionare bruscă, s-au luat in calcul măsuri tranzitorii, măsuri discutate cu sistemele, exact pentru a nu crea bulversări in sistem. Aceste măsuri tranzitorii le-am explicat și comisiei la ultima discuție pe care am avut-o la Bruxelles, de principiu. Acum, la comisie, inclusiv astăzi dimineață, am avut un call cu și cu comisia, și cu Banca Mondială. Am transmis comisiei ultimele discuții pe care le-am avut in cadrul comisiei de muncă și observațiile primite in cadrul comisiei de muncă și din momentul in care amendamentele au devenit publice, au fost anumite observații, le-am trimis și pe acestea comisiei. Cred că pană maine, cel tarziu poimaine, ne parvine de la Banca Mondială și ultima analiză de impact care va merge către Comisia Europeană, astfel incat am reușit cu Comisia Europeană să ajungem spre finalul discuției și ne-au promis că in termenul cel mai scurt, ne transmit și feedbackul dumnealor, pentru că la Ministerul Muncii, orice reformă s-a adoptat, am preferat să o discut intai cu Comisia Europeană pană la aprobarea finală, pentru a nu mai avea discuții pe jalon, ulterior aprobării. Reporter: Niciun semnal? Marius Budăi: Eu personal nu, dacă domnul ministru de interne sau domnul ministru al apărării au alte semnale, dar știți că tot ce inseamnă apărare și ordine publică au case de pensii sectoriale la ministere, nu sunt la Ministerul Muncii pentru a ști exact care este situația? Mulțumesc și eu. Reporter: Doamna ministru, aș dori să ne răspundeți la următorul lucru: ați spus că, marți, ar trebui să primiți răspunsurile din teritoriu, de la profesori, ce părere au despre acest OUG, dar tot marți incep și inscrierile pentru Evaluarea Națională. Ce se intamplă? Se prelungesc inscrierile? Ligia Deca: Perioada de inscriere pentru Evaluarea Națională are loc, intr-adevăr, intre 6 și 9 iunie. In funcție de resursa umană disponibilă in fiecare unitate de invățămant, la momentul 6 iunie vom decide, similar cu perioada de inscriere pentru examenul de bacalaureat, dacă este nevoie sau nu să extindem calendarul existent. Reporter: Tocmai ce au anunțat sindicaliștii, la inceputul acestui briefing, că ei vor continua această grevă. Ştiau de acest OUG şi aseară, cand ați avut negocierile. De ce credeți că se vor schimba pană marți aceste idei și vor accepta pană la urmă să incheie această grevă? Dan Cărbunaru: Pentru că tot reprezentanții sindicali in discuțiile de astăzi au anunțat, ceea ce a spus și doamna ministru mai devreme, faptul că pană marți deja actul normativ care, odată cu adoptarea astăzi, intră in vigoare incepand cu 1 iunie, practic consfințind majorările salariale pentru toți cei aproape 330.000 de angajați din sistemul educațional, şi recunoscand nu doar prioritatea lor in viitoarea grilă a salarizării, dar oferind și reperele concrete, garanțiile cerute atat ca reper pentru salariul mediu brut din economie pentru debutant sau pentru asistentul universitar, toate aceste lucruri nu fac decat să confirme că motivele care au stat in spatele acestor forme de protest și in spatele, dacă doriți, solicitărilor, pană la urmă, ale reprezentanților din sistemul educațional și-au atins scopul. In aceste condiții, pană marți, și aceasta ar fi fost exprimarea liderilor sindicali in discuții, cand vor reveni in cancelarii profesorii vor fi avut timp deja să analizeze nu doar o propunere sau mai multe seturi de propuneri de măsuri de la Guvern, ci un act normativ care are putere de lege, atunci vor putea să iși ia singuri deciziile și, desigur, este o decizie pe care fiecare dintre cei care astăzi fac parte din sistemul educațional din Romania trebuie să și le ia, analizand elementele concrete, ceea ce au solicitat și ceea ce Guvernul a și indeplinit. Reporter: Şi in cazul in care refuză din nou și după această analiză, ce va face Guvernul? Dan Cărbunaru: Vă rog să-mi permiteți să fiu optimist măcar astăzi, de 1 iunie, cand este ziua copiilor noștri, mai ales a celor care, iată, se bucură acum de cateva zile libere și vor să revină la școală. Noi sperăm și avem incredere că și profesorii lor doresc să facă acest lucru și invățătorii, și toți cei care in fiecare zi contribuie la educația copiilor noștri. Accesul la educație - a spus astăzi domnul prim-ministru inainte de adoptarea acestei ordonanțe de urgență, prin care sunt date aceste majorări solicitate salariale in sistem educațional - accesul la educație nu este doar un drept constituțional, dar este și singura șansă pe care copiii noștri o au pentru a se dezvolta ca adulți, iar rolul nostru ca adulți, că suntem in guvern, că suntem lideri sindicali, că sunt, mai ales, profesori la catedră, este acela să ne asigurăm că acești copii care vin pe lume se dezvoltă in societate prin educație. Reporter: In cazul in care totuși se refuză această ordonanță, se poate propune din nou suspendarea grevei? Dan Cărbunaru: Este prima zi in care ceea ce au solicitat reprezentanții sindicatelor, ceea ce așteaptă oamenii care lucrează in sistemul de educație au primit. Haideți să le dăm ocazia să vadă, să se convingă de faptul că ceea ce au solicitat au primit și vom vedea care este decizia pe care vor să o ia. Nu ne bazăm doar pe rațiune, pentru că vorbim de oameni care ințeleg importanța educației, dar și pe importanța, pană la urmă, a nevoii de a accepta că un copil are nevoie de educație și in condițiile in care aceste solicitări deja au fost implinite de Guvern, ar trebui și elevii și profesorii să revină impreună la școală, așa cum este normal. Mulţumesc! Reporter: In cazul in care marţi profesorii continuă greva generală, ce veţi face? Aveţi o altă ofertă pe care o luaţi in considerare să o propuneți? Ligia Deca: Cred că este important de subliniat faptul că Ministerul Educației a făcut tot posibilul astfel incat să se reușească parcurgerea tuturor proceselor educaționale sau reincadrarea lor din punct de vedere al calendarului, fără modificarea calendarului examenelor naționale, Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a și examenul de Bacalaureat și, mai ales fără prelungirea duratei cursurilor in anul școlar. In cazul in care, in baza tuturor angajamentelor luate de către Guvern, se continuă protestul, nu vom mai putea să evităm consecinţe de tipul reprogramare examene sau prelungire an şcolar. Şi cred că nu ne dorim nici unul dintre noi astfel de consecinţe. Sunt convinsă că se va putea găsi inţelepciunea și formula pentru ca toți copiii să poată da examenele la timp și pentru a putea să-și urmeze mai departe parcursul educațional. Reporter: Deci marți vom ști dacă vor fi amanate probele? Ligia Deca: Vom ști care este răspunsul cadrelor didactice, după care vom analiza necesitatea, in funcție și de resursa umană existentă in sistem, de a reincadra din punct de vedere al calendarului procesele educaționale. Reporter: Şi din punct de vedere financiar puteţi să veniţi cu o ofertă mai mare, in cazul care ei cer lucrul acesta și nu renunţă la grevă? Marius Budăi: Eu cred că este momentul, și am spus-o și zilele trecute. Intrebările dvs. sunt legitime și extrem de bine fundamentate, dar cred că este momentul, cel puțin așa considerăm noi actuala coaliție, să vorbim mai puțin, să facem și să punem in practică ceea ce am spus și să așteptăm in liniște răspunsul cadrelor didactice. Dacă agităm acum, intr-o perioadă extrem de grea și pentru cadre didactice, și pentru părinți, și pentru copii, apele mai mult decat trebuie, nu cred, din punctul nostru de vedere, că este bine. Cred că noi, in liniște acum, trebuie să așteptăm răspunsul cadrelor didactice, care va veni marți. Şi atunci, sigur, pe principiul văzand și făcand, cu siguranță transparent in fața dvs., vom continua să comunicăm public. Noi am stabilit astăzi, toată coaliția a stabilit astăzi că dialogul cu sindicatele continuă, indiferent că vorbim de sindicatele din educație, nu doar cu sindicatele din educație. Avem două reforme extrem de importante, reforma pensiilor din sistemul public și reforma salarizării. Aceste reforme se vor infăptui la masa dialogului cu partenerii sociali. Reporter: Să zicem că profesorii acceptă in final oferta Guvernului. Ce garanţii au că salariile lor, practic, vor fi majorate in următorii trei ani de zile, pentru că au mai fost situaţii in trecut cand Guvernul a promis şi amanat aceste majorări? Marius Budăi: Eu cred că actuala coaliție a arătat foarte clar că ceea ce spune face. Mulţumesc şi eu. Reporter: O intrebare pentru ambii miniştri, aţi anunţat că aţi adoptat astăzi, iar sindicatele au venit practic cu alte solicitări. M-am uitat pe ce a spus doamna ministru Deca, acel cifre cu salarii. Astăzi, un profesor de studii superioare debutant are un net 2.376 lei și, prin creșterea de 1.000 lei brut, ajunge la 2.956, tot pe net, și va fi o creștere cu 25%. Nu este așa, este o creștere puțin mai mică, de 24,4%, de 580 de lei. Dincolo, la celălalt exemplu, iarăși, este o creștere de 24%. Ideea este că ceea ce au solicitat ei, creșterea de 25% imediat și apoi 4.000 de lei de la 1 ianuarie, net, să fie, repet, deodată, nu se regăsește in această ofertă făcută de dvs. Marius Budăi: Se regăsește. Dacă vă uitați, dvs. ați spus 24,4% și bine ați spus. Reporter: Alţii au 18%. Marius Budăi: Bun. Putem să explicăm? Reporter: Da. Marius Budăi: 24,4% inseamnă la tarifarul de bază, fără celelalte sporuri. Dacă o să punem celelalte sporuri care se aplică la noua bază, o să vedeți că e creșterea chiar depășește 25%. Insă in nota de fundamentare a ordonanței de urgență, ceea ce a explicat domnul Cărbunaru mai devreme și principiile pe care le-am discutat, cu grila care să aibă ca principiu salariul debutantului cu salariul mediu brut pe țară, folosit, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, există in această notă de fundamentare. Am stat aici cu toții aseară pană tarziu și am scris acest aspect acolo. Mai mult de atat, după ce ordonanța a fost publicată pe ambele site-uri, ale Ministerului Educației și Ministerului Muncii, s-au primit de la cadrele didactice auxiliare anumite observații, pe bună dreptate - erau bibliotecari, erau psihologi -, și aceste lucruri au fost acoperite astăzi printr-un text pe care doamna ministru l-a citit pe bandă in timpul ședinței și cu siguranță in publicarea in Monitorul Oficial o să vedeți un articol 1, indice 3, unde se regăsesc aceste aspecte. Reporter: Bun. Oamenii au solicitat 4.000 de lei să se aplice de la 1 ianuarie. Dumneavoastră le-aţi oferit 40% din ce rămane diferenţă intre sfarşitul lui 2023 şi acest 4.000 de lei abia la anul, alţi 60% in 2025-2026. Nu e ceea ce au cerut şi nu ştiu dacă se va opri greva ... Ligia Deca: Discuția avută cu federațiile sindicale, de exemplu, la Ministerul Muncii, cand am discutat pe grila corespunzătoare sectorului educație, a fost că iși doresc garanția că noua grilă va pleca de la salariul mediu brut. Cand au fost intrebați dacă pot accepta o etapizare, avand in vedere posibilitățile financiare, au răspuns că da, o etapizare rezonabilă. Adancind discuția, s-a ajuns la concluzia că trei ani ar putea reprezenta o etapizare rezonabilă, urmand să se discute detalii vizavi de modul de etapizare, de creșterea in grilă ș.a.m.d. in discuțiile ce vor urma la Ministerul Muncii. Că acum, federațiile sindicale vin, după ce am adoptat ordonanța, și solicită altceva decat am discutat acum două-trei zile la Ministerul Muncii, este o chestiune pe care noi nu o puteam previziona. Reporter: Deci ne spuneţi că sindicatele au agreat in primă instanță această etapizare pe trei ani şi apoi şi-au... Marius Budăi: Eu revin la ce am spus tot respectul, cu tot respectul pentru dvs., revin la ceea ce am spus: cred că este momentul să nu mai agităm mai mult decat este și cred că este momentul să arătăm respectul cuvenit cadrelor didactice și să-i lăsăm să se pronunțe marți. Cred că ăsta este momentul acum, cel puțin din punctul nostru de vedere. Le-am arătat respectul cadrelor didactice şi al lucrătorilor din educație, am infăptuit ceea ce am spus prin două ordonanțe de urgență, două ordonanțe succesive, una săptămana trecută și una săptămana asta. Săptămana trecută tot personalul nedidactic a fost dus la maximul din grilă. Tot personalul nedidactic, astăzi, a mai primit o majorare de 400 lei pe brut și majorarea de 1.000 lei pentru toate cadrele didactice, infăptuindu-se astfel parte din solicitările dumnealor, principiul stabilit de unde pleacă grila următoare, da, și uitați-vă in nota de fundamentare este publică pe site-ul Guvernului, există acest principiu prins acolo și faptul că debutanții trebuie să primească o creștere mai mare acum pentru a incepe discuția pe noua grilă, așa cum s-a promis. Reporter: Vă spun că oamenii nu inţeleg, nu știu să interpreteze această creştere salarială, pe care aţi făcut-o, va mai dura /.../ unii profesori nu vor accepta această ofertă pană marţi. Ce se intamplă in continuare? Marius Budăi: Noi nu am prezentat pe tehnic o grilă ca să fie cat mai greu de comunicat public. Noi am spus principiile. S-a lucrat pe tehnic, in spate, pe grilă, și se fac acele majorări, dar principiul este acesta care a fost statutat. Reporter: Oamenii nu prea mai au timp de principii şi ... Marius Budăi: Noi am explicat principiile public, faptic se intamplă in felul următor: 585 lei pe net, ca să nu vorbim de suma brută 1.000 lei, dar e sumă brută, că este efortul cu totul, fără sporuri, care se adaugă aici, sunt deja in buzunarul cadrelor didactice. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, o să mă leg tot de datele pe care le-ați prezentat mai devreme legate de creşterea salarială, la cat va ajunge salariul unui profesor debutant. Potrivit unor apărute anul trecut, cand ştim toţi, preţurile erau ceva mai mici, valoarea coşului minim de cumpărături pentru o singură persoană adultă ajungea la 3.275 de lei, aşadar mai mult, aparent o valoare mai mare decat cea a salariului unui debutant, chiar şi după această majorare cu o mie de lei brut. Aţi spus şi dumneavoastră mai sunt aici incluse și sporuri, presupun că per total cam la această valoare ajunge. Intrebarea mea este: credeți că un profesor se poate concentra in fața unei clase să predea in momentul in care salariul abia ii ajunge să ducă o viață decentă sau să acopere valoarea coșului minim de cumpărături in Romania? Ligia Deca: Cred că trebuie să facem mai mult pentru cadrele didactice și, in general, pentru tot personalul din invățămant. De aceea am acordat și prioritate in ceea ce inseamnă stabilirea termenilor pe noua lege a salarizării și am stabilit acel nivel de salariu mediu brut pentru debutant. Mai mult decat atat, in legea invățămantului preuniversitar, adoptată de Parlament săptămana trecută, avem prevederea că cei care aleg cariera didactică și se inscriu la masteratul didactic primesc in fiecare lună o bursă egală tot cu salariul mediu brut pe economie, tocmai in ideea de a atrage cei mai buni absolvenți și de a-i motiva să intre și să rămană in profesia didactică. Deci, sunt de acord cu dumneavoastră, este nevoie să-i sprijinim mai mult. Ei, acum, caștigă cel mai mult procentual cu această creștere și in cateva luni, cand noua lege a salarizării va intra in vigoare, va crește și mai mult, in așa fel incat, intr-adevăr, debutanții să aleagă această meserie, să-și urmeze vocația, fiind și sprijiniți financiar. Reporter: Bună ziua! Am observat că in textul acestei ordonanţe de urgenţă sunt doar măririle care incep cu data de 1 iunie, cei 1.000 de lei şi 400 de lei. Dvs. ați spus că ați respectat revendicările profesorilor de la inceput. Printre aceste revendicări se numără, spre exemplu, majorarea salariilor incepand cu salariile debutanților de la salariul mediu pe economie. Cand se va intampla lucrul acesta concret şi va fi prevăzut in Legea salarizării, pentru că nu este in acest document? Marius Budăi: Este in nota de fundamentare, v-am explicat, este in nota de fundamentare care este parte premergătoare, document care stă la baza construirii ordonanței de urgență. S-a spus foarte clar, am explicat, și s-a spus că de la 1 ianuarie 2024, atunci cand toată legea salarizării va intra in vigoare, va fi statutat și in noua lege a salarizării. Reporter: De asemenea, profesorii au mai cerut instituirea indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice cu rata inflației. Unde vom regăsi această cerinţă a profesorilor? Marius Budăi: Toate aceste aspecte, prin continuarea dialogului pentru legea salarizării unitare, le vom discuta cu toate sindicatele, repet, cu toate sindicatele. Reporter: Inclusiv acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă? Marius Budăi: Actuala coaliție cred că a arătat o deschidere enormă la dialog și nu ne vom opri să arătăm asta in continuare. Reporter: Decontare a navetei pentru profesori este prevăzută? Marius Budăi: Am intrat in analiză pe legea salarizării. Haideți să ne lăsați să facem acest lucru cu ... Ligia Deca: Decontarea navetei este prevăzută. In noua lege a invățămantului preuniversitar este prevăzută ca făcand parte din finanțarea de bază, cu decont de la bugetul de stat de la Ministerul Educației. Nu mai este la primărie, așa cum se intamplă acum. Odată ce legea nouă va intra in vigoare, vom avea această solicitare acoperită. Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult! Dacă nu mai sunt alte intrebări, aş vrea să-i mulţumesc incă o dată doamnei ministru Ligia Deca pentru prezenţă, domnului ministru Budăi, avem incredere avem incredere că astăzi, de Ziua Copilului și in zilele care urmează vom regăsi cu toții energia pozitivă necesară pentru a ne relua activitățile. Mă gandesc acum la cele dedicate educației. Le dorim mult succes in special copiilor care se pregătesc de examene, de Evaluare Națională sau de bacalaureat şi, de asemenea, le ținem pumnii, şi părinților lor care impărtășesc emoțiile pe care copiilor le au. La mulți ani incă o dată, copiilor din Romania! Și vă mulțumesc și dumneavoastră pentru faptul că ați participat la briefingul de presă de astăzi! O zi bună! 2023-06-01 13:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr9546-enhanced-nr.jpgȘtiri din 01.06.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-1-iunieGalerie foto-Ședință de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Astăzi este Ziua Copilului, dați-mi voie să incep prin a ura la mulți ani tuturor copiilor, să le doresc multă sănătate, bucurii și să crească mari intr-o lume mai bună. Noi, adulții, avem datoria față de cei pe care i-am adus pe lume să ne asigurăm că, prin tot ceea ce facem, ei vor crește mari, oferindu-le tot ceea ce avem mai bun. In calitate de prim-ministru, temporar - este o funcție, o responsabilitate absolut temporară -, dar și in calitate de părinte, de bunic, știu cat de important este pentru copii să știe că sunt protejați și cat de important este pentru ei să fie incurajați să evolueze in viață. Educația nu este doar un drept constituțional, educația este singura cale prin care copiii noștri pot să evolueze in viață, intr-o societate care, cu adevărat, recunoaște rolul invățării. Eu sunt convins că, fără școală, evoluția nu poate fi posibilă. De asemenea, știu că, fără școală, dezvoltarea copiilor nu ar avea predictibilitate. De aceea, sunt convins că astăzi, autorități, părinți, dascăli, suntem datori ca, indeosebi de ziua lor, de Ziua Copilului, să facem in așa fel incat să le recunoaștem dreptul la educație și să facem in așa fel incat să beneficieze de tot ceea ce inseamnă dreptul la școală. Am convingerea că, in urma acestor aproape 2 săptămani in care ne-am intalnit cu liderii de sindicat, cu reprezentanții părinților, cu reprezentanții copiilor, am ințeles cu toții că avem nevoie să recunoaștem rolul esențial al educației și cred că ceea ce este cel mai important este să recunoaștem că suntem datori să asigurăm viitorul copiilor noștri. De aceea, am exprimat și exprimăm in continuare, disponibilitatea și deschiderea pentru dialog, pentru că, doar prin dialog, putem să găsim soluții pentru toate aceste probleme cu care ne confruntăm astăzi. Am convocat această ședință de guvern, astăzi, de 1 iunie, este o ședință extraordinară pentru că am apreciat că este absolut necesar să facem in așa fel incat să remediem tot ceea ce s-a intamplat in acești 30 de ani in care, cu adevărat, s-au acumulat o serie de nedreptăți și inechități in sistemul educațional, iar acestea trebuie să fie indreptate. Este dreptul tuturor celor care astăzi iși desfășoară activitatea in sistemul educațional din Romania, iar rolul nostru, impreună cu dumnealor, este să căutăm și să adoptăm decizii care să rezolve aceste probleme. Nu ne putem asigura și nu ne putem asuma că, printr-o singură decizie și printr-o singură activitate, aceste probleme vor putea să fie rezolvate. Ordonanța de urgență de astăzi schimbă radical modul de salarizare in educație, pentru că am considerat că este necesar ca noi toți să ințelegem rolul și menirea pe care le au atat dascălii, cat și intreg sistemul, pe intreg lanțul, de la autorități la instituțiile de educație, in identificarea soluțiilor și asigurarea unui sistem educațional așa cum ni-l dorim noi toți. Practic, majorările salariale de care vor beneficia toți cei care iși desfășoară activitatea in sistemul de educație beneficiază astăzi de garanția coaliției de guvernare. Ne-am asumat cu toții prioritizarea educației in programul de guvernare și in tot ceea ce inseamnă obiectivele pe care noi ni le-am propus, fiind conștienți de faptul că Romania va avea viitor doar printr-un sistem de educație care să beneficieze de transformările, de reformele necesare, de recuperarea celor care s-au pierdut de-a lungul timpului și, in felul acesta, să avem garanția că responsabilitatea pe care ne-am asumat-o va produce efecte in sistemul de educație. Intregul personal din sistemul de educație, aproximativ 330.000 de oameni, care, trebuie să recunoaștem, au zilnic grijă de copiii noștri, vor beneficia de o nouă grilă de salarizare, vor fi primii beneficiari ai noii grile de salarizare. Din perspectiva noastră, este garanția increderii că discutăm despre un proces ireversibil, care va fi consolidat prin dialog cu intreg mediul asociativ, care va fi consolidat prin măsurile care vor fi luate la nivelul Ministerului Educației și la nivelul Guvernului, astfel incat să asigure derularea intregului proces de reformă din Educație. Apreciem că este momentul să recunoaștem că astăzi Romania nu-și mai poate permite să țină dascălii și elevii departe de școală. Sunt momente foarte importante pentru copiii din clasa a VIII-a, sunt momente importante pentru tinerii care finalizează liceul și trebuie să intre in examenul de bacalaureat. Sunt aspecte pe care le-am avut și le avem in continuare in vedere, astfel incat să intrăm in normalitate și să asigurăm o coerență, așa cum am spus, a intregului proces de transformare și de modernizare a educației in Romania. Sunt convins că, prin decizia de astăzi și intalnirile pe care le vom avea astăzi cu reprezentanții sindicatelor din educație, vom reuși impreună să redăm speranța unui viitor mai bun pentru copiii noștri, pentru că atat noi, cat și ei iși doresc să reușească in viață, iși doresc să iși descopere menirea, iși doresc să valorifice talentul fiecăruia dintre ei. Am convingerea că, legand prietenii noi și recunoscand tot ceea ce au de făcut prin educație, vor realiza că, prin ei inșiși și prin sprijinul nostru, vor reuși in viață. Ca atare, apreciez că, prin demersul nostru și prin dialogul și măsurile care vor continua, vom asigura un sistem de educație care va ocupa unul dintre primele locuri, alături de sănătate, in prioritățile guvernamentale. Și doresc, in final, să urez copiilor incă o dată la mulți ani, iar tuturor celor care ne aflăm astăzi la masa deciziei guvernamentale, să avem disponibilitate la dialog și să facem in așa fel incat să arătăm că, prin responsabilitatea noastră, ne manifestăm grija și datoria față de viitorul copiilor noștri. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună! La mulți ani incă o dată tuturor copiilor! 2023-06-01 12:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2023-06-01_at_12.36.04_(2).jpegȘtiri din 31.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/consultarile-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-sindicatelor-din-educatie1685554305COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, alături de ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi, și secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, au prezentat liderilor sindicatelor din Educație ordonanța de urgență pe care Guvernul o va adopta in ședința de maine, indeplinind astfel cerințele inaintate in baza mandatelor de negociere prezentate public: -Creșterea salariului incepand cu luna iunie a.c., cu 1.000 de lei brut lunar pentru personalul didactic și didactic auxiliar din invățămant, respectiv cu 400 lei brut pe lună pentru personalul nedidactic din sistemul educațional. - In noua grilă de salarizare, salariul profesorului debutant/asistent universitar se va raporta la salariul mediu brut din economie și va reprezenta punctul de referință al grilei de salarizare din educație. Majorările salariale potrivit noii grile se vor face etapizat, in maxim trei ani de la intrarea in vigoare a noii legi a salarizării, prima tranșă reprezentand 40 la sută din valoarea totală a majorărilor. Textul actului normativ a fost deja publicat in transparență pe site-urile oficiale ale ministerelor Educației și Muncii (Detalii aici: https://www.edu.ro/OUG_salarizare_cadre_didactice_2023) Coaliția de guvernare face un nou apel la responsabilitate către toate cadrele didactice și intreg personalul care contribuie la buna funcționare a sistemului educațional, pentru a inceta greva și a permite reluarea accesului la educație pentru cei peste 3.000.000 de elevi din Romania, dintre care aproape 300.000 se pregătesc pentru evaluarea națională și bacalaureat. 2023-05-31 20:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-31-08-31-46big_sigla_guvern.pngȘtiri din 31.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-la-inceputul-edintei-de-guvern1685540245Galerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. O să incepem ședința de guvern cu menționarea tuturor secvențelor care s-au derulat incepand de ieri, după mitingul cadrelor didactice, intalnirea care a avut loc la Palatul Cotroceni cu președintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis. Decizia pe care astăzi am luat-o impreună cu domnul președinte şi cu președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, la intalnirea care a avut loc la Cotroceni, la ora 12:00, la care a participat și doamna ministru a Educației, doamna Ligia Deca, in urma căreia am convenit, așa cum am anunțat incă de la inceput, să continuăm dialogul cu reprezentanții sindicatelor din educație, astfel incat să putem să convenim impreună o soluție, pentru ca anul școlar să fie finalizat, elevii să iși deruleze examenele, fie că vorbim de examenul de capacitate, fie că vorbim de examenul de bacalaureat şi să intrăm in felul acesta in normalitate. Avem nevoie de revenirea la normalitate, pentru a asigura in continuare stabilitatea socială, stabilitatea economică și să putem să folosim intregul pachet de măsuri, astfel incat să ne indeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare și, desigur, să indeplinim toate proiectele, așa cum a fost ele prezentate intregii societății, pentru a putea să menținem trendul pe care s-a inscris țara noastră, și anume un trend cu creștere economică, creștere economică ce trebuie să se regăsească şi in veniturile cetățenilor. Să asigurăm in continuare oportunitățile pe care le avem, prin folosirea fondurilor de la bugetul de stat, prin folosirea fondurilor asigurate prin liniile de finanțare europene și, in felul acesta, să continuăm să ne asigurăm că avem stabilitate politică și coerență in tot ceea ce inseamnă dezvoltarea Romaniei. Ca atare, după intalnirea de la Palatul Cotroceni, am avut o intalnire cu liderii de sindicat, și le mulțumesc pentru că au dat curs acestei invitații. Le mulțumesc, de asemenea, pentru modul in care am putut să agreăm impreună o propunere de finalizare a conflictului de muncă din educație și am convenit ca la nivelul guvernului să adoptăm, intr-o ședință de guvern, maine, de 1 iunie, o ordonanță de urgență prin care să asigurăm mărirea salariilor la nivelul personalului didactic și didactic auxiliar cu 1.000 lei brut pe lună, iar pentru personalul nedidactic - cu 400 lei brut pe lună. Totodată, am convenit că, in acest document, vom asuma incadrarea salariului personalului didactic debutant din invățămantul preuniversitar și universitar, la nivelul salariului mediu brut pe economie. Această creștere de 1.000 lei va reprezenta un avans din creșterea cuvenită pe noua lege a salarizării, iar incepand de la 1 ianuarie 2024 această creștere să se realizeze etapizat, in maxim trei ani de zile, cu o creștere anul viitor de aproximativ 40% din suma rămasă ca diferență intre grila actuală și grila viitoare. Ca atare, am convenit ca liderii de sindicat să meargă și să discute cu cadrele didactice, cu membrii de sindicat, și imi exprim convingerea că vor da dovadă de ințelegere și vor conveni că măsurile pe care le-am discutat astăzi sunt cele care pot să readucă personalul didactic la catedră și elevii in bănci, să finalizeze anul de invățămant. Iar in seara aceasta, la ora 19:00 vom avea o nouă intalnire. Cert este că maine vom avea o ședință de guvern excepțională in care vom aproba această ordonanță de urgență. In acest context doresc să fac mențiunea că am convenit ca, la nivelul structurilor din Ministerul de Finanțe, care au in responsabilitate colectarea banilor la bugetul de stat, să se producă o serie de inlocuiri la nivelul conducerii instituțiilor - și aici mă refer la ANAF, la vamă și la marii contribuabili. In felul acesta am convingerea că, impreună cu echipa de conducere a ministerului și cu toate măsurile pe care le-am luat in ceea ce privește implementarea sistemelor digitale pentru monitorizarea și evaluarea riscurilor la nivelul acestor instituții să asigurăm o colectare pe măsura așteptărilor și asumărilor din programul de guvernare, pentru că doresc să menționez că atunci cand am preluat guvernarea, in noiembrie 2021, și am discutat de măsurile de creștere a veniturilor, am convenit cu toții că vom introduce măsuri de colectare și am vorbit de factura electronică, de radarul mărfurilor. Toate aceste instrumente sunt funcționale, probabil că nu funcționează in conformitate cu potențialul pe care il au şi atrag atenția noilor conducători ai acestor instituții că este obligativitatea dumnealor, impreună cu personalul din subordine, să pună in valoare tot ceea ce am pus la dispoziție pentru a putea să avem o colectare cat mai corectă. Dincolo de aceste măsuri, consider că este important să menționez responsabilitatea fiecărui membru al guvernului, fiecărui conducător de instituție in ceea ce privește indeplinirea atribuțiunilor funcționale, astfel incat să ne indeplinim obiectivele din programul de guvernare. In ședința de guvern de astăzi o să analizăm și aprobăm o decizie in ceea ce privește asigurarea fondurilor pentru fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei pedologice de anul trecut. Discutăm de ajutoare care vor fi alocate pentru fermieri. Suma totală prevăzută in document este de 300 de milioane de lei. Domnul ministru al agriculturii are intreaga schemă finalizată și sunt convins că banii vor fi foarte bineveniți pentru fermieri, ținand cont că au nevoie de tot ceea ce inseamnă derularea campaniei, atat cea de primăvară, cat și cea de toamnă. De asemenea, vom analiza măsurile pe care la nivelul Ministerului Energiei și Ministerului Economiei le vom lua pentru asigurarea unor scheme de ajutor pentru marii consumatori. Din analizele pe care le-am primit de la Institutul Național de Statistică a rezultat clar nevoia de a sprijini industria. Industria, din păcate, a avut un trend descrescător in ultimii ani de zile. Sigur, au fost și efectele sau, mai bine zis, consecințele a ceea ce a insemnat criza energetică și această criză a lanțurilor de aprovizionare. Cred că prin aceste măsuri putem să revenim pe o speranță prin care industria romanească să reintre pe un trend crescător. De asemenea, vom analiza, probabil decizia o vom lua maine, pe ordonanța de urgență in care vom aproba lista cu spitalele care beneficiază de finanțare prin Banca Europeană de Investiții. Sunt măsuri care cu certitudine sunt așteptate și care fac parte din obiectivele noastre prioritare, și anume imbunătățirea serviciilor medicale la nivelul intregii țări. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună! 2023-05-31 16:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr9077-enhanced-nr.jpgȘtiri din 31.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/consultarile-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-sindicatelor-din-educatieCOMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și ministrul Educației, Ligia Deca, s-au intalnit, la Palatul Victoria, cu liderii sindicatelor din educație, pentru a dialoga pe tema revendicărilor acestora. In urma intrevederii, au fost prezentate următoarele măsuri: Guvernul Romaniei va adopta, maine, prin Ordonanță de Urgență, creșterea salariilor prevăzute in legea 153/2017 cu 1000 lei brut lunar, care reprezintă pentru personalul didactic un avans din creșterea pe viitoarea grilă, care se va regăsi in viitoarea lege de salarizare, aplicabilă de la 1 ianuarie 2024. Măsurile incluse in Ordonanța de urgentă se vor aplica incepand cu 1 iunie 2023. Pentru personalul nedidactic din invățămant, creșterea salarială va fi de 400 de lei brut lunar. In noua grila de salarizare, salariul profesorului debutant/asistent universitar se va raporta la salariul mediu brut din economie și va reprezenta punctul de referință al grilei de salarizare din educație. Majorările salariale potrivit noii grile se vor face etapizat, in maxim trei ani de la intrarea in vigoare a noii legi a salarizării, prima tranșă reprezentand 40 la sută din valoarea totală a majorărilor. 2023-05-31 15:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-31-03-30-13big_sigla_guvern.pngȘtiri din 30.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/comitet-national-pentru-situatii-de-urgenta-pentru-aprobarea-planului-national-de-raspuns-la-situatii-de-urgenta-nucleara-sau-radiologica-pnrsunrCOMUNICAT DE PRESĂ Avand in vedere solicitarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare pentru aprobarea Planului Național de Răspuns la Situații de Urgență Nucleară sau Radiologică (PNRSUNR), premierul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a convocat, in sistem hibrid Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Hotărarea adoptată pentru aprobarea Planului ține cont de rezultatele evaluărilor exercițiilor desfășurate in baza programărilor la nivel național privind testarea Planului de protecție și intervenție in caz de accident nuclear sau urgență radiologică, elaborat in anul 2009. Planul aprobat astăzi este corelat cu Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului nuclear sau radiologic, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne și al președintelui CNCAN nr. 61/113/2018 și ține cont de aspectele operaționale aprobate in Concepția Națională de Răspuns la Urgențe Radiologice/ Nucleare. Reamintim faptul că, prin Hotărarea nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, sunt finalizate 5 concepții de răspuns in caz de cutremure, epidemii, inundații, accident nuclear și/sau radiologic și incendii de pădure. Aceste concepții naționale de răspuns au rol in asigurarea conducerii și intervenției operative in cadrul acțiunilor de răspuns și implicit asigură o bună coordonare in vederea diminuării efectelor produse de categoriile de risc cu impact asupra comunităților. Hotararea CNSU poate fi consultată atașat. HCNSU nr. 16 din 30.05.2023 2023-05-30 18:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-30-06-18-14big_sigla_guvern.pngȘtiri din 30.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/consultari-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-sanitasGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Consultări ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții Uniunii Sindicale Sanitas Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, s-au intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Uniunii Sindicale Sanitas, pentru a dialoga pe tema priorităților de finanțare din sistemul medical. Principalele priorități asupra cărora au fost agreate soluții vizează deblocarea angajărilor din sistem, eliminarea inechităților și noul sistem de salarizare. Astfel, prin memorandum promovat de Ministerul Sănătății, Guvernul va aproba deblocarea a 14.000 de posturi din sistemul medical, demers inițiat deja la nivelul sistemului Educației, ambele domenii reprezentand priorități ale Coaliției de Guvernare. Vor fi alocate finanțările necesare pentru a completa plata voucherele de vacanță pentru toți angajații din sistem. Pentru acoperirea integrală a majorărilor salariale din sistemul medical, Guvernul va adopta actul normativ prin care se va majora prin aducerea la același nivel maxim a tuturor angajaților care se regăsesc in Anexa 2 la Legea 153/2017, inclusiv personalul din categoria asistenței sociale. Din perspectiva noii legi a salarizării, vor fi refăcute ierarhizările de personal, pentru a elimina inechitățile și a repoziționa asistenții medicali in viitoarea grilă. Recunoașterea rolului important al asistenților medicali in funcționarea sistemului de sănătate publică se va regăsi in viitorul program de guvernare. Pentru a asigura continuitatea activității in spitalele din rețeaua CFR care urmează să fie transferate la autoritățile locale, va fi garantată menținerea locurilor de muncă pentru personalul actual și vor fi luate măsuri de creștere a calității serviciilor medicale. Reprezentanții Guvernului au convenit să finalizeze negocierile pentru noul contract colectiv de muncă. In cadrul discuțiilor, a fost convenită necesitatea unei mai bune gestionări a situației concediilor medicale. Dialogul va continua, pentru implementarea soluțiilor necesare pentru a imbunătăți situația serviciilor oferite de sistemul medical din Romania. La intalnire au mai participat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu și consilierul onorific al premierului, doctorul Nelu Tătaru. 2023-05-30 16:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr8421-enhanced-nr.jpgȘtiri din 30.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/consultari-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-sindicatelor-din-educatiePrim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții liderilor sindicatelor din Educație. In cadrul dialogului, la care a participat și ministrul Educației, doamna Ligia Deca, au fost prezentate măsurile propuse privind majorarea veniturilor personalului din Invățămant. In privința majorărilor salariale solicitate in cadrul noii grile din viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat garanțiile privind confirmarea utilizării ca reper pentru salariul debutantului pentru baza grilei de salarizare din invățămant la nivelul salariului mediu brut pe economie. Astfel, la nivelul coaliției de guvernare, așa cum a fost deja convenit și ulterior prezentat luni, 29 mai a.c., in cadrul intalnirii liderilor coaliției cu reprezentanții sindicatelor din educație, va fi asumat un acord in acest sens, iar la nivelul Guvernului va fi adoptat un Memorandum ce va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. In privința solicitărilor privind majorarea veniturilor din Educație, pană la intrarea in vigoare a noii grile, in condițiile in care deja prin măsurile luate la nivelul acestui Guvern toate veniturile personalului din Educație au ajuns la maximul din grilă, au fost consolidate asigurările privind resursele necesare pentru alocarea de sume tranzitorii, astfel incat fiecărui angajat dintre cei aproape 270.000 din categoria personalului didactic și didactic auxiliar să ii fie alocat un venit net de 4.000 de lei, in două tranșe, incepand cu luna iunie, iar celor 65.000 din categoria personalului nedidactic, un venit net de 1.500 lei, in două tranșe, incepand cu luna iunie. Aceste măsuri asumate la nivelul Guvernului vin in completarea alocărilor bugetare deja implementate de către actualul Executiv privind majorarea la maximul grilelor prevăzute de Legea 153/2017 intregului personal din Educație, alături de investițiile in infrastructura sistemului de invățămant. 2023-05-30 13:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-30-01-45-43big_sigla_guv_coroana_albastru.pngȘtiri din 29.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/ajutor-umanitar-pentru-republica-araba-sirianaCOMUNICAT DE PRESĂ Premierul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a convocat astăzi, in sistem hibrid Comitetul Național pentru Situații de Urgență. In cadrul reuniunii a fost aprobată hotărarea CNSU privind acordarea cu titlu gratuit a unui ajutor umanitar Republicii Arabe Siriene, destinat sprijinirii populației afectate de cutremurul major produs in data de 06.02.2023 pe teritoriul Republicii Turcia - Regiunea Gaziantep, care a afectat grav și această țară. Sprijinul se acordă in baza solicitării de asistență umanitară inițiat de Republica Arabă Siriană, prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Ajutorul constă in bunuri de strictă necesitate - alimente, dispozitive medicale și articole pentru adăpostire. Acestea sunt oferite de către statul roman prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, respectiv, Patriarhia Romană. Detaliile privind efectuarea transportului bunurilor se stabilesc intre Departamentul pentru Situații de Urgență și Comisia Europeană, iar transportul se va realiza pe cale aeriană cu sprijinul logistic al Ministerului Apărării Naționale. Hotărarea CNSU și anexele aferente pot fi consultate atașat. HCNSU nr. 15 din 29.05.2023 Anexa 1 HCNSU Anexa 2 HCNSU 2023-05-29 19:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-29-07-53-16big_sigla_guvern.pngȘtiri din 28.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1685267952Galerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Activitățile derulate de Guvernul Romaniei pentru a rezolva problemele semnalate de liderii sindicatelor din educație au continuat și in aceste două zile și sunt in măsură să vă prezint continuarea implementării măsurilor pe care Guvernul le-a anunțat in aceste zile, in care dialogul permanent pe care l-am derulat cu liderii sindicatelor din educație au generat, iată, și implementări ale măsurilor așteptate in sistemul din educație. Astăzi voi anunța faptul că Guvernul Romaniei a pregătit ordonanța de urgență care va asigura majorări ale veniturilor personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, repet, in contextul discuțiilor pe care reprezentanții Guvernului le-au purtat in aceste zile cu liderii sindicatelor din educație și voi prezenta ceea ce, in următoarele minute, deja, inițiatorii actului normativ, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care răspunde de asigurarea resurselor europene pentru implementarea acestor măsuri, și Ministerul Educației le vor posta, in procesul de transparență decizională, pe site-urile proprii, urmand ca acest act normativ să ajungă pe masa Guvernului și, in cel mai scurt timp, să fie și aprobat. Este un efort bugetar care depășește suma de 700 de milioane de lei, cu resurse europene, 410 milioane de lei bani europeni din Programul Educație și Ocupare pentru perioada 2021-2027, respectiv 313 milioane lei din bugetul național. Așadar, in total, 723 de milioane de lei, care se vor adăuga la cele 300 de milioane de lei de alocate pentru majorarea veniturilor personalului nedidactic din Anexa 8, lucru care s-a intamplat deja vineri. Impreună sunt 1 miliard 23 de milioane de lei pe care Guvernul ii alocă, iată, in aceste zile, pentru majorările veniturilor personalului din sistemul educațional. Sunt 273.532 de beneficiari, practic, toți angajații din sistemul de invățămant, care vor primi in mod diferențiat acești bani. Mă voi referi aici la ceea ce se va aloca personalului didactic și didactic auxiliar, respectiv personalului nedidactic, următoarele sume: cei 2.500 lei, care reprezintă măsuri de susținere, fie sub formă de primă de carieră didactică, fie sub formă de primă de compensare salarială, care vor asigura un regim tranzitoriu pană la adoptarea noii grile de salarizare, acoperirea parțială a costurilor generate de rata inflației și tranziția spre noua grilă de salarizare; pentru personalul didactic și didactic auxiliar și alte sume, in total, 1.000 lei pentru personalul nedidactic, sume care vor fi primite in iunie și in septembrie, in timp ce personalul didactic și didactic auxiliar va primi 1.000 lei in luna iunie, in săptămanile care urmează, și 1.500 lei in luna octombrie, așa cum am anunțat. Acest nou pas este dovada faptului că Guvernul tratează cu mare seriozitate nevoile reale, așteptările oamenilor care lucrează in sistemul educațional și, desigur, ține cont de o serie intreagă de realități, nu doar de la nivelul țării noastre, dar și de la nivelul altor state europene care au implementat soluții similare pentru personalul din educație și sunt in măsură să vă prezint cateva exemple de modele europene care deja sunt in implementare. Indemnizații aferente altor sarcini și responsabilități - este cazul Croației, Italiei, Muntenegrului, Lituaniei, Letoniei sau Norvegiei. Așadar, nu doar modele raportate la Uniunea Europeană, ci și la alte state europene. Indemnizații legate de calificări, pregătire și performanță, cum este cazul Franței, profesorilor din Croația, Muntenegru sau Italia, alocații aferente condițiilor de predare, cum este cazul Franței sau alocații, plăţi suplimentare sau compensații financiare bazate pe alte criterii, cum se intamplă in Bulgaria, Franța, Croația și Polonia. Acestea sunt doar cateva repere europene care arată faptul că există o preocupare la nivelul multora dintre guvernele de pe continent, pentru a compensa, pentru a interveni cat mai rapid și cat mai concret in sprijinul personalului din educație. Cel de-al doilea lucru pe care aș vrea să vi-l comunic și care corespunde, de asemenea, așteptărilor și solicitărilor liderilor sindicali și ale personalului din educație este faptul că, din dispoziția domnului prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul muncii, domnul Marius Budăi, va incepe de maine deja dialogul cu reprezentanții sindicatelor, desigur, incepand cu cei ai educației, dar nu numai, pentru noile grile ale viitoarei legi a salarizării. Am anunțat deja zilele trecute accelerarea calendarului, devansarea sa pentru data de 15 iulie. Era fixat ca termen in PNRR sfarșitul acestui an, in decembrie, dar iată că 15 iulie este termenul asumat la nivelul Guvernului, pentru a avea noile grile ale salarizării personalului din sistemul bugetar şi pentru a caștiga timp, deoarece 15 iulie este termenul pană la care Experții Băncii Mondiale sunt așteptați să-și prezinte opinia, analizele și viziunea privind cum ar trebui să arate noile grile ale salarizării din sistemul public, in paralel, pentru a reuși să comprimăm cat mai mult etapele necesare pentru a ajunge la o variantă finală și corectă a sistemului de salarizare publică din Romania. Ministrul muncii va incepe, așadar, de maine, consultările, discuțiile, dialogul cu reprezentanții sindicatelor din toate domeniile, incepand cu educația. Este una dintre solicitările pe care liderii sindicali le-au adresat și, iată, Guvernul prin ministerele responsabile, in cazul nostru, Ministerul Muncii, demarează rapid, devansand inclusiv procesul de dialog pe această temă. Ce aș vrea să vă mai spun este că, pană miercuri, cand va avea loc ședința de Guvern, premierul a cerut ministrului muncii ca acest dialog să se realizeze accelerat, cu toți reprezentanții sindicatelor, incepand cu educația, așa cum ne-am angajat, și educația este pentru acest guvern o prioritate și se va păstra ca prioritate la nivel național și in viziunea pe care viitorul program de guvernare, care va deveni lege prin votul in Parlament, o să consfințească. Aceasta din perspectiva garanțiilor necesare pentru sistemul educațional, in contextul in care intregul dialog care s-a purtat pană acum a avut in vedere nevoia de a oferi aceste garanții, că da, salariile profesorilor, salariile celor din sistemul educațional se vor regăsi la un nivel superior celui pe care, din păcate, și știm acest lucru cu toții, actuala lege a salarizării 153 și l-a epuizat ca potențial. Este nevoie de o nouă lege care să ofere posibilitatea de da venituri mai mari profesorilor, educatorilor și tuturor celor care lucrează in sistemul educațional. Așadar, maine incepe dialogul Guvernului, prin intermediul ministrului muncii, cu toate categoriile sindicale, incepand cu educația, va continua cu cei din sistemul sanitar, cu cei din transporturi, cu toți, astfel incat miercuri, la ședința de Guvern, să poată avea loc o discuție, o analiză in interiorul Executivului privind formula optimă cu privire la salarizarea in sistemul bugetar. Desigur, spun acest lucru pentru că și calendarul educațional și perspectiva inchiderii anului școlar și examenele, evaluările care ii așteaptă pe copiii noștri, pe tineri, mă refer la cei din clasa a VIII-a sau la cei din clasa a XII-a, in mod special, au nevoie ca atat copiii, cat și profesorii lor să fie in școală, să fie in clase pentru a putea incheia cu bine acest an școlar. Așadar, alături de deschiderea pe care Guvernul o arată și ințelegerea corectă a situației semnalată de sistemul educațional din Romania, inclusiv prin intermediul liderilor sindicali, avem acest apel, care este susținut in primul rand de nevoia pe care copiii noștri o resimt, in această perioadă, de a merge la școală, de a incheia anul școlar și de a-și putea susține examenele pentru clasele care se află in această situație. Este un apel corect de a putea relua cursurile. Vă rog! Reporter: De maine ar urma să inceapă inscrierile pentru examenul de Bacalaureat. Deocamdată, ministrul educației, doamna Deca, nu a amanat in mod oficial aceste inscrieri, in schimb, cumva a pasat toată răspunderea pe directorii de școală. Este clar că nu au cum directorii de școală să se ocupe de toate aceste inscrieri și am vrea să știm ce face pană la urmă Ministerul Educației, pentru că n-a mai rămas nici măcar o zi? Dan Cărbunaru: Este un calendar care se intinde pe cateva zile. El diferă in raport cu ceea ce se intamplă cu elevii care sunt acum clasa a VIII-a și se pregătesc pentru liceu. Diferă calendarul, așadar, de cel al celor care se află in clasa a XII-a și se pregătesc pe de o parte de bacalaureat, dar și, apoi, de inscriere la facultate. Ministerul Educației are in vedere această situație și este pregătit să vină cu soluții care să țină cont de ceea ce inseamnă din punct de vedere tehnic, pe măsură ce intrăm in această perioadă. A fost o săptămană complicată și grea pentru toată lumea, nu doar pentru derularea dialogului dintre Guvern și reprezentanții sindicatelor, dar și pentru părinți și pentru copii, și pentru profesori. Și după această săptămană, extrem de complicată, ne așteptăm să găsim ințelegerea necesară intr-un context in care, iată, guvernul vine cu măsuri concrete, nu vorbim de promisiuni, vorbim de măsuri concrete care sunt implementate și de deschidere la dialog, dublată de atingerea solicitărilor pe care liderii sindicali le-au adresat. Și nu e vorba doar de sistemul educațional, vă spuneam că Ministerul Muncii va demara in regim de urgență discuțiile cu toate categoriile bugetare pentru a găsi formula echitabilă, corectă și nu doar pentru că așa este nevoie in cadrul acestui jalon privind legea salarizării, care are ca termen finalul anului, ci pentru că este o nevoie socială reală, pe care Guvernul o ințelege ca atare și o tratează cu prioritate. Reporter: Dar concret, am putea asista la o amanare a acestui calendar, o decalare? Dan Cărbunaru: Cred că este prematur să discutăm despre acest lucru, acum. Contăm foarte mult pe rezonabilitatea, responsabilitatea și capacitatea de a ințelege, in mod corect, situația in care se află in primul rand copiii noștri acum. Mă raportez, in egală măsură, la liderii sindicali care au experiență profesională importantă in interiorul sistemului educațional, dar și una de responsabilitate socială. Deoarece majoritatea domniilor lor au un exercițiu de reprezentare de ani de zile, poate unii dintre ei de zeci de ani de zile, și cunosc semnificația, importanța, impactul, consecințele, dacă doriți, unor astfel de demersuri intr-un astfel de context. Contăm foarte mult nu doar pe buna lor credință, ci și pe capacitatea lor de a ințelege in mod corect această situație și disponibilitatea acestui guvern care, după ce a alocat opt miliarde de lei in plus pentru sistemul educațional in ultimii doi ani, intr-o perioadă extrem de complicată, iată, găsește resurse in continuare nu doar de dialog, ci și financiare. Vă spuneam mai devreme că un miliard de lei este valoarea doar a acestor măsuri pe care am luat-o vineri pentru personalul ne-didactic, care merge la maximum in grilele de salarizare, potrivit actualei legi și cea care vizează măsurile de susținere pentru cadrele didactice și nedidactice, ca formule tranzitorii, pană cand, iată, noua lege a salarizării reușește să garanteze, să certifice și să consolideze recunoașterea rolului pe care sistemul educațional il are in orice societate care iși dorește un viitor mai bun pentru copiii săi. Reporter: De asemenea, am dori să știm care este rolul doamnei ministru Deca in aceste negocieri pe care le va duce domnul Budăi zilele viitoare, pentru ne gandim că ministrul educației cunoaște cel mai bine sistemul și ar trebui să negocieze cot la cot cu ministrul muncii, in condițiile in care vedem că sunt semnale că sindicaliștii nu vor accepta nici măcar această variantă. Dan Cărbunaru: N-aș vrea să comentez o posibilă reacție la un anunț pe care l-am făcut acum cateva minute. Pot să vă asigur că doamna ministru Deca, avand o experiență importantă, mă refer acum și la viziunea domniei sale, care a stat la forma consolidată a actualei formule legislative - legile educației, care vizează invățămantul preuniversitar, invățămantul universitar, recent votate de Parlament- , dar și dialogul constant pe care domnia sa l-a purtat cu liderii sindicali, cu siguranță că implicarea domniei sale este relevantă, ca și implicarea celorlaltor miniștri de linie, pentru fiecare segment. Am spus că domnul prim-ministru i-a cerut domnului ministru al muncii să demareze acest dialog cu toate categoriile sindicale care reprezintă sistemul bugetar, tocmai avand in vedere, pe de o parte, prioritatea pe care educația o reprezintă in acest moment, dar și nevoia de a angaja acest dialog din timp, intr-un context in care vorbim de o lege a salarizării unitare care să integreze, practic, intr-o formulă echitabilă și echilibrată, toate formele de reprezentare și de susținere financiară pentru ceea ce oamenii angajați in sistemul bugetar il așteaptă. Și, in acest context, desigur, cand vorbim de educație, ministrul educației, cand vorbim de sănătate, ministrul sănătății ș.a.m.d., fiecare ministru de linie, care poartă răspunderea administrării domeniului pe care il păstorește, iși păstrează angajamentul activ, mai ales intr-un astfel de moment, in care lucrurile trebuie armonizate și gestionate intr-o formulă corectă pentru toată lumea. Reporter: Deci va participa şi doamna Deca la aceste negocieri? Fizic. Dan Cărbunaru: Detaliile concrete ale formatului negocierii le stabilește ministrul muncii, care gestionează acest proces. Nu putem face abstracție de responsabilitățile un minister de linie, dar rolul de integrator pe care ministrul muncii, in mod natural, il are pentru Legea salarizării, care este o componentă esențială a exercitării mandatului său și a responsabilităților pe care le are Ministerul Muncii din orice țară, este unul principal. Și acesta este rolul mesajului pe care domnul prim-ministru i l-a transmis, tocmai pentru a credibiliza rapid demersul necesar pe care societatea il așteaptă, avand insă in vedere că educația este o prioritate asumată la nivelul Guvernului. Reporter: Domnule Cărbunaru, mai concret, ce vor putea face profesorii didactici auxiliari, nedidactici, cu acele prime? Că nu le mai numim vouchere educaționale, le numim prime. Ce vor putea face cu acești bani? Dan Cărbunaru: Dacă ne referim la prima de carieră didactică, aceasta are rolul de a susține cadrele didactice in eforturile de a imbunătăți competențele educaționale și de a obține performanțe școlare in procesul educațional. Veți putea regăsi, de altfel, in detaliu explicat atat rolul acestor resurse financiare suplimentare alocate de Guvern, repet, sunt peste 720 de milioane de lei care vor fi alocate in acest sens - dar și procedura in sine, care ține de modul in care banii vor ajunge la oameni. Cea de-a doua chestiune, care ține de prima de compensare salarială, rolul acesteia este să asigure un regim tranzitoriu pană cand noua grilă de salarizare intră in vigoare și care acoperă in bună parte costuri generate fie de rata inflației, fie de tranziția către noua grilă de salarizare, lucruri care, de asemenea, s-au regăsit in solicitările pe care liderii sindicali le-au transmis către Guvern. Deci, sunt două formule care, impreună, agregă acest pachet despre care vă vorbeam și care este susținut, pe de o parte, de finanțarea europeană- 410 milioane lei și cei 313 milioane lei care provin din fondurile naționale. Reporter: Deci să ințelegem că profesorii vor putea cu acești bani să-și cumpere, de exemplu, cursuri profesionale, penare, pixuri. Dan Cărbunaru: O parte din aceste sume au un caracter forfetar și cei peste 300 de milioane de lei care sunt alocați de la bugetul de stat nu au nevoie de o justificare, in sensul că pot fi folosiți ca o formă de sumă potrivită pentru fiecare profesor. Reporter: 300 de milioane, dar cat va reveni pentru fiecare profesor această sumă forfetară? Dan Cărbunaru: Din datele pe care le-am, pot să vă spun că cei 1.000 lei reprezintă suma forfetară - mă refer la resursa de la bugetul de stat -, in timp ce 1.500 lei care reprezintă finanțarea europeană a acestui pachet au o componentă dedicată necesităților pe care orice cadru didactic de multe ori le acoperă chiar din propriul buzunar - iar asta accentuează și mai mult debalansarea aceasta dintre nevoile financiare și resursele financiare - și o componentă de 30% care, de asemenea, are un regim forfetar, deci in acest caz 500 lei. Dacă ar fi să reiau, ar fi un principiu forfetar de 1.500 lei la baza acestui pachet din cei 2.500 de lei, in timp ce diferența de 1.000 lei este alocată mai degrabă susținerii nevoilor pe care cadrele didactice sau didactice auxiliar le au de gestionat in viața de zi cu zi. Reporter: Deci, să ințeleg așa in iunie, 1.000 lei prima din iunie pentru profesori... Dan Cărbunaru: Și 500 lei pentru personalul nedidactic. Reporter: Acești bani vor putea fi folosiți pentru orice, fiind o sumă forfetară, vor putea fi folosiți pentru orice, ca venit, pentru bugetul personal... Dan Cărbunaru: Pentru completarea veniturilor. Reporter: Da, pentru completarea veniturilor, iar in octombrie, din acei 1.500 lei, 1.000 lei vor fi folosiți pentru cursuri profesionale... Dan Cărbunaru: Sau ce alte sau alte materiale necesare in exercitarea profesiei... Reporter: Și 500 lei sau 500 lei din acestă sumă vor fi la fel o altă sumă care să completeze veniturile. Dan Cărbunaru: Ca intotdeauna ați ințeles foarte bine, vă mulțumesc frumos! Reporter: Mulțumesc și eu! Reporter: Propunerea pe care ați anunțat-o mai devreme este o propunere refuzată de către sindicate. De ce ați venit cu o astfel de propunere? Sindicatele au spus foarte clar că nu vor renunța la grevă dacă nu vor obține 25% mărirea salarială. Dan Cărbunaru: Nu este o propunere, este o măsură. Măsura pe care Guvernul a aprobat-o vineri, spre exemplu, care ține de majorarea veniturilor personalului nedidactic 55.000 de oameni, dintre cei 274.000 care lucrează astăzi in sistemul educațional din Romania, care n-au neapărat venituri foarte mari și care reușesc printr-un efort de la bugetul de stat consistent - 300 de milioane de lei - să urce, la randul lor, la nivelul maxim pe care actuala lege a salarizării 153 le-o oferea ca posibilitate, in timp ce personalul didactic sau didactic auxiliar, deja atinsese acest maxim. Ceea ce guvernul a făcut vineri a fost să rezolve această problemă care afecta o parte din funcționarea sistemului educațional și să continue cu măsuri pe care, vă spuneam mai devreme, și alte state europene le-au implementat, tocmai pentru a veni in sprijinul unei categorii profesionale semnificative, nu doar prin număr - pentru că 30% din bugetarii din Romania sunt in sistemul educational - dar și pentru a accelera, dacă doriți, efectele așteptate ale unei susțineri, ale unei atenții speciale acestui sector de activitate la nivel guvernamental. Avem nevoie de o viziune de ansamblu, nu doar in privința contextului, toată lumea cunoaște dificultățile prin care trece intreaga lume din perspectivă economică, dar așteptările sistemului educațional sunt concrete și ele trebuie să-și găsească soluții. Desigur, acumulările multora dintre inechitățile sociale, salariale, după 1989 in Romania, pot acoperi volume intregi, nu o să intru in aceste detalii acum. Acest guvern, insă, continuă ceea ce a inceput incă de la instalare, să rezolve cat poate de mult din aceste inechități, să o facă intr-o manieră sustenabilă, care să nu ofere oamenilor speranțe deşarte şi să vină cu lucruri concrete, care să apropie completarea acestor venituri de ceea ce oamenii au nevoie pentru a putea trăi decent, pentru a putea să-și acopere nevoile personale şi profesionale. De aceea, măsura pe care guvernul a anunțat-o, prin această ordonanță de urgență, care este publicată astăzi in transparență decizională și care este rodul muncii pe care ministerele de resort au depus-o in aceste zile, arată că nu sunt doar promisiuni, nu sunt oferte, sunt măsuri pe care guvernul le implementează și care nu sunt punctuale in sensul limitativ. Nu inseamnă că aceasta face guvernul acum, după care nu mai face nimic. Guvernul va continua să facă lucruri. A implementat Anexa 8, acordă aceste măsuri care totalizează peste 700 de milioane de lei și nu este un efort bugetar foarte mic. Desigur, nu acoperă toate nevoile din sistem și tocmai de aceea, prin dialog, vom găsi noi măsuri pentru a ne apropia de ceea ce oamenii așteaptă. Faptul că noua lege a salarizării - care are principalul rol de a rezolva aceste inechități reclamate de profesori, medici sau alte categorii de bugetari- nu mai așteaptă luna decembrie pentru a vedea cum arată ea ca soluție, ci este devansată pană la 15 iulie, care inseamnă, practic, o lună și jumătate, incepand de acum șase săptămani, asta arată că guvernul ințelege nevoia societății de a clarifica aceste lucruri. Desigur, e nevoie și de resurse și acesta este rolul analizei Băncii Mondiale pentru a vedea cum echilibrează, la nivel bugetar, această abordare. In paralel, și este, dacă vreți, o nouă dovadă pe care Guvernul o acordă in sensul seriozității problemei cu care ne confruntăm, este că, incepand de maine, ministrul muncii discută, deja, cu sindicatele pentru a vedea cum arată aceste soluții, astfel incat cu toții să-și regăsească nevoile rezolvate, inclusiv din perspectivă financiară, intr-o manieră sustenabilă, care să evite lucrurile la care am ajuns. Tocmai pentru că, in locul unei abordări integrate in care toată lumea să-și ințeleagă rolul, locul și pachetul financiar, au fost abordate soluții punctuale care au generat dezechilibre, care a atarnat apoi alte dezechilibre in lanț. Și este misiunea, rolul acestui guvern acum, să gestioneze această situție, de care nu fuge. Reporter: Măsura anunțată a fost agreată de sindicaliști? Pentru că sindicaliștii spun că nu sunt de acord cu aceste majorări. Sunt prea puțini banii și ei vor 25%. A fost agreată cu sindicaliștii sau Guvernul a decis pur și simplu, fără să țină cont de revendicările sindicaliștilor? Dan Cărbunaru: Guvernul ține cont de revendicările sindicaliștilor, de aceea ne intalnim cu ei. De aceea, de aproape două săptămani, discutăm sau ne intalnim aproape zilnic pentru a ajunge la o ințelegere, principalul scop al acestui dialog fiind derularea procesului educațional. Deoarece copiii noștri, la ora la care vorbim, nu sunt la școală, in bună parte. Și este și cazul profesorilor lor. Intr-un context extrem de delicat, in care părinții sunt ingrijorați, copiii sunt derutați, iar dialogul dintre guvern și sindicate trebuie derulat intr-un asemenea mod incat să ducă la o deblocare. Ceea ce vă spuneam este că măsurile pe care Guvernul le introduce acum și care se regăsesc deja in majoritatea statelor europene, indiferent de formula aleasă ca denumire, sunt diverse pachete de majorări salariale sau de majorări de venituri, dacă doriți, care să compenseze problemele acumulate in sistemele de educație din mai multe state europene. Și Romania este unul dintre ele. Reporter: Guvernul Romaniei se așteaptă ca prin adoptarea acestor măsuri, greva să inceteze? Dan Cărbunaru: Guvernul Romaniei se așteaptă ca procesul educațional să fie reluat, deoarece cu toții- guvernanți, sindicate, oameni din sistemul didactic in general, părinți și elevi - ne dorim ca sistemul educațional să fie repornit, copiii să-și incheie anul școlar și mai sunt doar cateva zile in acest sens, iar aceia dintre ei care trebuie să meargă să-și dea evaluările sau să susțină examenele, să se pregătească, in cazul celor de clasa a XII-a, de admitere la facultate, să poată să facă acest lucru. Contăm pe buna credință și pe capacitatea de a ințelege importanța acestui moment pentru toți cei care funcționează in sistemul educațional. Disponibilitatea Guvernului nu doar la dialog, ci și de a veni cu măsuri concrete, este reală. Am prezentat astăzi doar două exemple recente, care impreună cumulează peste 1 miliard de lei, o sumă importantă, care nu era inclusă in bugetul de stat și pentru care Guvernul a găsit deja resurse pentru a putea compensa acele nevoi cu caracter tranzitoriu pană la momentul in care, peste doar cateva săptămani, noua lege a salarizării, incluzand aici ca prioritate educația, va putea oferi, ca soluție așteptată de sindicate. Acest lucru se intamplă prin dialog și nu prin blocarea sistemului educațional. De aceea, Guvernul, inclusiv după discuțiile și intalnirile nu doar cu liderii sindicali, ci și cu reprezentanții părinților și ai copiilor, consideră că este necesar, și anume, ca profesorii noștri, invățătorii noștri, să revină la catedră, acolo unde copiii ii așteaptă. Reporter: Guvernul are semnale că, de maine, greva va inceta? Dan Cărbunaru: Am mai spus acest lucru de cateva ori: in această perioadă de grevă, Guvernul nu a fost in grevă. Asta inseamnă că inclusiv dialogul pe care noi l-am purtat și lucrul la măsurile pe care liderii sindicali le-au cerut au continuat la nivel guvernamental și dialogul cu sindicatele continuă. Noi ne așteptăm și contăm in continuare pe faptul că se va ințelege in timp util, in orice caz, la timp, nu doar de către liderii sindicali, ci și de către toți cei care lucrează in sistemul educațional, că soluția nu este blocarea educației in Romania. Soluția este consolidarea educației din Romania intr-o manieră sustenabilă, pe baza de dialog. Reporter: Cat de pregătit este Guvernul Romaniei și pentru negocieri cu cei din sistemul sanitar, cei din sistemul transporturilor? Pentru că, săptămana viitoare, sunt anunțate o serie de proteste nu doar in invățămant, ci și in sistemul sanitar și transporturi. Ce măsuri veți lua pentru a mulțumi și aceste categorii de angajați? Dan Cărbunaru: După doi ani de pandemie și un an de război la granițele noastre, dublat de inflație, criză economico-financiară, criză energetică, pachete peste pachete de sprijin pentru cetățenii vulnerabili, pentru o bună parte din populație și pentru economia noastră, care au permis echilibrele pe care noi le vedem astăzi in țară din perspectivă economică și cu perspective de creștere, dialogul cu sindicatele este o necesitate, pentru că toată această situație complicată, pe care Guvernul a gestionat-o intr-o manieră - și aș putea fi acuzat de subiectivism- dacă n-ar fi dublată de evaluările instituțiilor financiare internaționale sau agențiilor de rating - cel puțin rezonabilă, in sensul asigurării stabilității acestei țări și din perspectivă economică, este o realitate care are nevoie și de un echilibru social. Un echilibru social care inseamnă in primul rand dialog, in care cele două părți, ne referim acum la Guvern și sindicate, să analizeze situația, să analizeze nevoile și să vină cu soluții. De aceea, vă spuneam, premierul i-a cerut ministrului muncii să inceapă deja dialogul cu toate sindicatele, intr-o ordine bazată pe prioritățile cunoscute de toată lumea. Ne referim aici la educație, sănătate, dar și la transporturi și la alte categorii, tocmai pentru a găsi cele mai bune soluții pe care Guvernul le poate lua in intampinarea a ceea ce oamenii solicită. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult și vă pot asigura că, atat la nivelul Guvernului, cat și la nivelul ministerelor de linie, se lucrează in ritm alert pentru a găsi cele mai bune soluții care să deblocheze actuala situație și să gestioneze in mod corect relațiile cu sindicatele, cu categoriile sociale, avand interesul de a păstra stabilitatea acestei țări, care ne-a permis tuturor, intr-o perioadă atat de complicată, să putem să contăm pe creșterea economică și pe capacitatea de a avea speranță că lucrurile vor fi păstrate intr-o zonă de predictibilitate pe care să putem construi in continuare impreună. Mulțumesc! 2023-05-28 12:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2023-05-28_at_13.32.43.jpegȘtiri din 26.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/reuniunea-solutii-de-garantare-financiara-retrospectiva-i-perspectiva-2023-2024-eveniment-comun-organizat-de-asociatia-europeana-a-institutiilor-de-garantare-i-fondul-national-de-garantare-a-creditelor-pentru-intreprinderile-mici-i-mijlocii-sa-ifnGalerie foto 2023-05-26 18:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a7469.jpgȘtiri din 26.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-26-mai-2023Galerie foto 2023-05-26 12:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a7221.jpgȘtiri din 26.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-prim-ministrului-nicolae-ionel-ciuca-pre-edintelui-camerei-deputatilor-marcel-ciolacu-i-vicepremierului-kelemen-hunorGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Doamnelor şi domnilor, dragi romani, am preluat mandatul de prim-ministru intr-o perioadă care era similară cu cea de acum, in care nu erau problemele rezolvate şi am putut atunci să găsim soluții pentru ceea ce a insemnat criza sanitară, criza din energie, a urmat apoi conflictul din Ucraina, toate consecințele crizei economice, inflația și impreună coaliția de guvernare, impreună cu dumneavoastră toți, am reușit să depășim aceste crize succesive și suprapuse. Am trecut, de asemenea, prin toate acestea, asumandu-ne cu responsabilitate și identificand soluții impreună cu dumneavoastră pentru toate aceste probleme. Nu aș vrea să le repet acum, pentru că le cunoașteți cu toții foarte bine. Guvernul pe care il conduc, și este un guvern care are o susținere politică, o susținere parlamentară consolidată - suntem aici in fața dumneavoastră impreună cu președintele Partidului Social Democrat, impreună cu domnul Kelemen Hunor, președintele UDMR. Am căzut cu toții de acord că singura șansă pentru noi să putem să depășim toate aceste probleme este să realizăm o coaliție politică stabilă, ceea ce am și realizat. Putem să afirmăm că prin această stabilitate politică am putut să gestionăm și criza energetică, am putut să asigurăm și consecințele războiului din Ucraina, am putut să gestionăm și efectele inflației și cu toții am putut să constatăm că, incepand de anul acesta, inflația a inceput să scadă și există premise ca pană la sfarșitul anului să avem o scădere a inflației sub două cifre și consider că toate aceste măsuri ne-au asigurat și creșterea economică, Romania fiind țara din Europa care a avut a treia cea mai mare creștere economică atat anul trecut, cat și in primul trimestru din anul acesta. Am considerat că măsurile noastre trebuie să fie indreptate pentru a face in așa fel incat cetățenii să nu resimtă toate aceste consecințe și să putem să trecem mai ușor peste ele. Am considerat că prin investiții putem să asigurăm creșterea economică, iar anul trecut absorbția de fonduri europene și valoarea investițiilor străine directe a fost de aproximativ 22 de miliarde de euro, ceea ce este un record pentru țara noastră. Am stabilit, de asemenea, la nivel politic, că la jumătatea perioadei din momentul in care am decis să inființăm această coaliție, pană la alegerile de anul viitor, adică la un an şi jumătate din noiembrie 2021 pană acum, trebuie să facem in așa fel incat să continuăm să asigurăm coerența stabilității politice, coerența politicilor guvernamentale și la jumătatea acestei perioade să-mi depun mandatul și in felul acesta el să fie preluat de către domnul președinte Marcel Ciolacu. Astăzi ar fi trebuit să imi depun mandatul in condiții in care situația se menținea la un anumit echilibru. Ținand cont de faptul că așa cum pană acum, impreună cu dumneavoastră am găsit soluții, așa cum pană acum nu am dat inapoi in fața responsabilității, după discuțiile pe care le-am avut la nivelul coaliției și aseară și in această dimineață, am decis să continuăm dialogul cu sindicatele din invățămant, am decis să menținem acest dialog astfel incat să găsim soluții pentru problemele indreptățite ale cadrelor didactice și să facem in așa fel incat, pe baza ințelegerii și rațiunii, impreună cu dumnealor, să găsim soluții, doar că aceste soluții nu se pot rezolva printr-o singură decizie. Sunt probleme care au fost acumulate in timp, in peste 30 de ani. Ceea ce am făcut pentru invățămant, așa cum am declarat și ieri la Cluj, a fost să demonstrăm că in acest an și jumătate această coaliție și-a asumat dezvoltarea și modernizarea sistemului de educație. Am alocat in acest sens sume considerabile față de ceea ce au insemnat pană nu demult doar vorbe. Din 2022 pană astăzi au fost alocate educației suplimentar 8 miliarde de lei de la bugetul de stat. Am asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență alocarea a 3,6 miliarde de euro tocmai in tot ceea ce inseamnă modernizarea și reforma sistemului de invățămant, a tot ceea ce inseamnă suportul tehnic și, desigur, pregătirea și specializarea cadrelor didactice. Suntem, de asemenea, conștienți de nevoia de a ridica nivelul de salarizare a cadrelor didactice nu doar la nivelul așteptărilor dumnealor, ci la nivelul de recunoaștere pentru ceea ce inseamnă haina de profesor, de cadru didactic in Romania. Este foarte clar că ne dorim cu toții ca viitorul acestei țări să poată să aibă predictibilitate. Viitorul ține de educația copiilor noștri, de nivelul, de standardul de educație al copiilor noștri. Ori toate acestea se fac nu doar prin alocarea de resurse, ci toate acestea se fac prin asigurarea unui cadru cat mai bine așezat și cat mai complex in ceea ce privește atat dotarea tehnică a sistemului de invățămant, cat și pregătirea și specializarea tuturor cadrelor didactice, precum și printr-un nivel de salarizare. Doar că, in acest moment, incă o dată, făcand apel la rațiunea tuturor cadrelor didactice, nu ne putem asuma ca printr-o măsură unidirecțională să dezechilibrăm intreg sistemul și intreg bugetul de stat. Revenind la ceea ce avem de făcut in viitor, in viitorul pe termen scurt, adică in zilele următoare, vom continua să menținem dialogul cu sindicatele, vom continua să discutăm cu dumnealor, le-am pus in față toate datele cat se poate de onest și de real și sperăm ca, in final, pe măsura increderii pe care suntem convinși că o vom dobandi, pană la urmă, in urma acestui dialog, să ajungem la o concluzie, la o soluție pentru protestul pe care dumnealor l-au declanșat. Cred, de asemenea, că este foarte important să menționăm că măsurile pe care le-am luat şi le-am prezentat dumnealor in acest moment nu fac nimic altceva sau nu au fost indreptate in altă direcție decat in aceea de a le demonstra că tot ceea ce spunem ne asumăm. De altfel, pe intreaga perioadă de guvernare nu am zis nimic sau nu ne-am angajat la nimic, dacă nu am finalizat. Tot ce ceea ce am zis, impreună cu dumneavoastră, incă o dată, și recunosc și subliniez acest lucru, am avut un dialog deschis cu intreg mediu asociativ, cu sectorul de business, cu toți cei care au venit și au vrut să iși prezinte atat problemele, cat și soluțiile și ne-au fost de mare ajutor, pentru că am putut să venim și să adaptăm atat măsurile de ordin legislativ, cat și cele de ordin administrativ la realitate, la ceea ce oamenii vin să ne sesizeze că trebuie să rezolvăm. Același lucru il vom face și in continuare, in dialogul pe care-l vom avea cu societatea civilă, cu sindicatele, in mod deosebit cu cele din invățămant, şi le-am prezentat cat se poate de clar că in programul de guvernare, in măsurile pe care le-am luat, in pachetul de legi, educația rămane pentru noi toți o prioritate. Educația și sănătatea sunt domeniile prioritare fie pentru guvernul acesta, fie pentru oricare guvern care iși va asuma responsabilitatea și sunt chestiuni cat se poate de sincere și de oneste. Nu am făcut niciun fel de mențiune despre ceva anume, care, intr-un final, să nu fi fost rezolvat, să nu fi fost soluționat in. In atare condiții, așa cum am menționat mai devreme, am avut discuții pană aseară tarziu, ne-am revăzut in această dimineață și am convenit ca pană la soluționarea acestor probleme să nu imi depun mandatul și să imi asum in continuare responsabilitatea funcției de premier. In felul acesta, sper să fie create condițiile astfel incat, intr-o perioadă de timp cat mai scurtă, să putem să punem in aplicare planul de rocadă la nivelul coaliției. Vă mulțumesc. Marcel Ciolacu: Domnule prim-ministru, domnule președinte, de fapt și de drept, această guvernare nu este doar despre stabilitate, este și despre, așa cum spuneați dumneavoastră despre asumare. Eu am spus incă de săptămana trecută, inaintea discuțiilor politice, trebuie să ne asumăm impreună rezolvarea problemelor majore din societate, mai ales că o grevă generală presupune și o incărcătură emoțională deosebită, mai ales că vorbim de greva generală a profesorilor. Invățămantul reprezintă unul dintre stalpii societății, care privește atat prezentul, cat și viitor. Consider că decizia luată de noi trei, co-președinții acestei coaliții, este o decizie corectă, este o decizie pe care ne-o asumăm impreună. Impreună să continuăm - eu, din calitatea de președinte al Camerei Deputaților, reprezentand Legislativul, dumneavoastră in calitate de prim-ministru, reprezentand Executivul - să soluționăm cat mai rapid această problemă categoric legitimă, venită din partea profesorilor, dar trebuie să avem totuși și echilibrul de a găsi momentele cele mai prielnice și impreună ne-am asumat faptul că in programul de guvernare prioritatea numărul unu sunt profesorii și sistemul de sănătate. Avem convenit un calendar impreună cu liderii din invățămant și incă o dată este un calendar foarte scurt, un calendar pe care mi l-am asumat impreună. Repet, cred că este decizia corectă ca să nu intrăm in discuții politice pană nu rezolvăm această grevă a profesorilor, urmand pe urmă să găsim tot impreună calendarul cel mai bun pentru a se face rotația. Mulțumesc mult! Kelemen Hunor: Bună dimineața, domnilor președinți! In momentul in care noi am format această coaliție acum un an şi jumătate, știam că trecem printr-o perioadă foarte dificilă, ne-am asumat impreună această responsabilitate, spunand că trebuie să existe o predictibilitate. In continuare sunt convins că e nevoie de predictibilitate, e nevoie de responsabilitate și e nevoie de a intări increderea in societate. Există emoții in societate, cunoaștem problemele societății și ne-am asumat să le rezolvăm. In această perioadă, de cand suntem la guvernare, am avut sigur, intre ghilimele spun, dar dumneavoastră veți ințelege exact ce vreau să spun, multe incendii. Cu o mană am stins incendiile, cu mana cealaltă am construit, fiindcă acesta este rostul guvernării: să guvernăm pentru oameni, pentru societate și asta am făcut, asta vom face și in continuare. Problemele din sistemul de invățămant sunt cunoscute pentru Guvern și pentru această coaliție, pot fi rezolvate, rezolvarea este in mana Guvernului, in mana Parlamentului, și rezolvarea trebuie să fie una etapizată. Dar da, avem nevoie de invățămant de calitate, cum avem nevoie de servicii de calitate, servicii publice de calitate pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate și vom reuși să le rezolvăm, așa cum am reușit și pană acuma, din 2020, și apoi din 2021. Aseară am decis impreună, așa cum au zis și colegii mei, să continuăm in această formulă cu Nicolae Ciucă premier și să dăm răspuns exact așa cum dorește societatea și așa cum ne-am asumat in programul de guvernare. De aceea, eu sunt in continuare optimist, am incredere in forțele noastre și am incredere in oameni că știu că trecem printr-o perioadă grea, dar, in același timp, avem o șansă uriașă. Romania in acest deceniu poate să traverseze și va traversa un drum, la capătul drumului vom avea o societate mult mai bine dezvoltată, cu servicii publice bune, cu instituții stabile, cu instituții care răspund la nevoile oamenilor și această responsabilitate nu o vom plasa in altă parte decat in această formulă, pe care noi impreună ne-am asumat-o. Vă mulțumesc pentru atenție! 2023-05-26 10:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a6921.jpgȘtiri din 25.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1685040050Galerie foto Briefing de presă susținut de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara! Am revenit in sala de briefing a Guvernului pentru a vă transmite cele mai recente informații in urma discuțiilor, noilor discuții, noilor negocieri care s-au purtat astăzi intre reprezentanții Guvernului Romaniei, secretarul general al Guvernului, ministrul educației, ministrul finanțelor și ministrul muncii, ministrul investițiilor și proiectelor europene și reprezentanții sindicatelor din educație, pentru a găsi o soluție in privința nevoii de a oferi sistemului de educație din Romania și tuturor celor care contribuie la buna sa funcționare, recunoașterea cuvenită, pe măsura așteptărilor, desigur și in contextul resurselor pe care Romania le poate oferi. In urma acestor discuții, Guvernul a prezentat tot setul de măsuri pregătit pentru a veni in sprijinul celor care lucrează in sistemul de educație pentru a face posibilă, cat mai curand, reintoarcerea in clase, atat pentru cei care predau, cat și pentru elevi. După acest dialog care s-a purtat intre reprezentanții Executivului și cei ai sindicatelor din educație, rezultatul acestor discuții a fost analizat de către liderii coaliției de guvernare, iar la finalul acestor discuții sunt in măsură să vă prezint următoarele date. In primul rand, decizia coaliției de guvernare, care va fi implementată chiar maine de către Guvernul Romaniei, in ședința de Guvern de dimineață, vizează inchiderea ridicării la nivel maxim pentru veniturile din educație, prin mărirea veniturilor celor care se regăsesc ca personal nedidactic in așa-numita Anexă 8 a legii salarizării, Legea 153, o măsură care vizează 55.000 de oameni care lucrează in acest sector, cu o medie a creșterilor veniturilor de aproximativ 9%. Acestor venituri li se vor adăuga două prime consecutive, una in luna iunie și una in luna octombrie, de cate 500 lei fiecare. De asemenea, aceste prime fiind oferite tuturor celor 55.000 de oameni care lucrează in categoria personalul nedidactic. Totodată, pentru alte 220.000 de oameni care lucrează in sistemul educațional, mă refer aici la personalul didactic și personalul didactic auxiliar, in luna iunie va fi oferită o primă pentru cariera didactică, de 1.000 lei, care va fi urmată in luna octombrie de o a doua primă, de 1.500 lei. Aș vrea să vă fac această precizare: discuțiile inițiale, care s-au purtat in cursul săptămanii trecute cu reprezentanții sindicatelor, vizau majorarea veniturilor personalului nedidactic din Anexa 8, la care se adăuga nevoia evidentă de a trata cu prioritate situația debutanților din sistemul educațional, unde s-a discutat, inițial, de această formă de stimulare, de premiere, atat pentru dumnealor, cat și pentru cei care predau, care lucrează in zone defavorizate, cu un stimul in valoare de 1.000 lei. Iată că am ajuns la extinderea acestor formule, care vor purta această formă de premiere pentru cariera didactică, pentru intreg personalul didactic, 220.000 de oameni, care vor primi in total 2500 lei; desigur, in paralel, așa cum deja am anunțat, continuand demersurile pe care Guvernul le face pentru a prezenta public și a lansa in discuțiile cu sindicatele și cu toți cei interesați, tot ceea ce ține de noua grilă de salarizare, după ce maine, in condițiile in care Anexa 8 este inchisă, practic, formele care permit, cel puțin pentru sistemul din educație, majorări salariale, se va fi epuizat. Ca atare, este evident necesar ca noile creșteri, noile majorări, așteptate, pe bună dreptate, de cei din sistemul educațional, să intre in cadrul noii legi a salarizării, care va avea, in regim de urgență, devansat față de termenul fixat in cadrul PNRR pentru finalul acestui an, decembrie anul curent, in 15 iulie urmand a fi prezentat public și lansat in dezbatere și in analiză pentru a găsi cele mai bune formule, astfel incat, cu prioritate, cei care lucrează in educație să-și regăsească statutul, atat din perspectiva poziției in grilă, cat și din perspectivă financiară, mult mai aproape de ceea ce cu toții ne dorim pentru societatea noastră. Aceste demersuri, aceste eforturi care se fac, vor fi dublate de faptul că la data de 1 septembrie, cand Parlamentul Romaniei iși reia activitatea, discuțiile pe noua lege a salarizării să fie purtate cu celeritate, pentru a adopta cat mai curand și să avem siguranța că la 1 ianuarie 2024 profesorii, educatorii, toți cei care lucrează in sistemul educațional să aibă, deja, obținute, garantate și date in plată noile drepturi salariale care se vor regăsi in noua lege a salarizării. Intre timp, insă, aș vrea să vă prezint o serie intreagă de noi drepturi pe care legile educației, care vor intra in vigoare de la 1 septembrie, le vor aduce atat pentru cei care lucrează in invățămantul preuniversitar, cat și pentru cei care lucrează in invățămantul universitar. Cadrele didactice care ocupă un post in zonele defavorizate vor primi o primă de instalare egală cu cinci salarii minime brute pe țară. Repet, sunt măsuri care intră in vigoare de la 1 septembrie. Vor fi alocate sumele necesare pentru a deconta naveta personalului din invățămant din bugetul de stat și nu de la primării, tocmai pentru a elimina potențialele blocaje sau intarzieri. Norma didactică va fi redusă cu două ore săptămanal pentru personalul didactic de predare și de instruire practică, atunci cand există o vechime in invățămant de peste 15 ani și gradul didactic unu, fără ca acest lucru să aducă o diminuare a salariului. La incetarea contractului de muncă, in semn de respect, recunoștință față de personalul didactic care se pensionează, va fi acordată o primă care este echivalentul a două salarii de bază. Pentru directorii unităților de invățămant și pentru inspectori, avand in vedere, pe de o parte, responsabilitățile pe care le au, dar și volumul de muncă pe care și l-au asumat, va fi acordat concediu de odihnă suplimentar in conformitate cu contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector, de negociere colectivă invățămant preuniversitar. Totodată, cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de invățămant vor putea beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore pe săptămană. In acest context, aș vrea să vă reamintesc faptul că efortul bugetar național, care in bugetele ultimilor doi ani, 2022 și 2023, au cumulat suplimentarea finanțărilor alocate din fondurile guvernamentale de 8 miliarde de lei sunt dublate de investiții masive in sistemul educațional, in valoare de 3,6 miliarde de euro, din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, generand un amplu program de modernizare, reconstrucție și dotare pentru intreg sistemul educațional, de la cele 10.000 de laboratoare noi sau cu dotări de ultimă generație, pană la ridicarea sau reabilitarea școlilor și celorlalte sedii unde se derulează activități educaționale. Totodată, de la 1 septembrie intră, practic, in acțiune Programul național de stimulare a excelenței didactice, in acest sens inființandu-se un fond de premiere pentru activitatea suplimentară, aflat la dispoziția directorului unității de invățămant și care, astfel, va putea crește autonomia școlilor in a recunoaște meritele celor performanți. Aș vrea să vă spun cateva lucruri și despre ceea ce se intamplă in invățămantul superior. Tot de la 1 septembrie anul acesta, universitățile vor putea majora salariile de bază in funcție de specificul activității desfășurate de profesori și de performanța acestora. Participarea in comisii specifice derulării activităților din cadrul departamentului, școlii doctorale, facultății sau universității va fi inclusă in norma didactică. Cadrele didactice și de cercetare care se pensionează vor primi in plus, din bugetul Ministerului Educației, două salarii raportate la ultimul salariu de bază, iar comisiile consultative naționale ale Ministerului Educației vor putea avea in componența lor și cate un membru al federației sindicale reprezentative din invățămantul superior de stat, cu cei mai mulți membri. Am prezentat acest set de măsuri pentru a avea o viziune de ansamblu asupra lucrurilor care urmează să se intample in Romania in raport cu așteptările care există in societate și in mod particular in interiorul sistemului educațional, pentru a ințelege că Guvernul tratează cu maximă responsabilitate, atenție și respect rolul pe care educația trebuie să-l joace intr-o societate și faptul că există foarte multe decalaje acumulate in ultimii zeci de ani, care trebuie să-și regăsească, intr-un mod sustenabil și cat mai rapid, rezolvarea. Acesta este sensul in care măsurile pe care Guvernul le-a implementat, finanțările pe care le-a identificat, disponibilitatea de a găsi resurse pentru a suplimenta aceste disponibilități, se inscriu intr-un demers menit să deblocheze nu doar rezultatul acestui dialog, ci și modul in care, in acest moment, am ajuns să asistăm din păcate, de cateva zile, după doi ani de pandemie, la o situație in care copiii și profesorii nu se mai regăsesc decat cu foarte puține excepții, in clase. Facem un apel la cadre didactice, la personalul din sistemul educațional, pe de o parte, de a ințelege disponibilitatea guvernului de a dialoga pe tema problemelor cu care se confruntă, dar și rezultatul acestor preocupări, care se transpune in măsuri concrete pe care guvernul le-a pregătit, pe care incepe deja, incepand de maine, să le implementeze odată cu ordonanța de urgență care maine va fi aprobată și care va inchide, așa cum spuneam, posibilitatea de a mări veniturile in sistemul de educație in cadrul actualului cadru legislativ. In regim de urgență, toate demersurile care trebuie făcute pentru a așeza, in partea superioară, cat mai aproape de necesar și de așteptări poziția sistemului educațional in grila de salarizare, in ansamblul grilelor de salarizare din viitoarea lege a salarizării. Este o obligație pe care Romania și-a asumat-o in cadrul PNRR, dar este și un angajament pe care guvernul și l-a asumat in fața sindicatelor și care se va regăsi și in viitorul program de guvernare. Aceasta a fost declarația pe care am vrut s-o dau, in semn de respect și față de așteptările opiniei publice, care era la curent cu faptul că, și mulțumim liderilor sindicali pentru că au acceptat această invitație. Astăzi, după protestele din stradă, după marş au găsit resursa necesară pentru a veni și a continua dialogul, singura cale prin care putem debloca această situație. Așadar, un dialog intre reprezentanții sindicatelor și guvern. Mulțumesc foarte mult! Dacă aveți intrebări. Reporter: Bună seara! Alina Tănase, Antena 3 CNN. De ce s-a renunțat la acele carduri, care știm că ar fi trebuit să fie maine aprobate in ședința de guvern, pentru profesori? Dan Cărbunaru: Maine, in ședința de guvern, este aprobată majorarea veniturilor personalului nedidactic, așa cum am și anunţat și cum a fost și așezată in transparență decizională de către Ministerul Muncii și este prima măsură din randul celor care au fost discutate cu reprezentanții sindicatelor, care deja va produce efecte. Toate celelalte măsuri pe care guvernul s-a angajat să le implementeze, in perioada următoare, vor intra in realitate pe măsură ce li se apropie termenul pe care noi l-am anunțat. Există resurse pentru acest lucru. Aceste măsuri pregătite de Guvern au fost anunțate public și asumate ca atare. In consecință, in luna iunie, atat cei 220.000 de angajați din categoria personalului didactic, didactic auxiliar, cat și cei 55.000 de angajați din categoria personalului nedidactic vor primi sumele despre care v-am vorbit. Reporter: Maine, după ședința de Guvern, premierul Nicolae Ciucă iși va mai depune mandatul, după declarațiile făcute astăzi de președintele Klaus Iohannis? Dan Cărbunaru: Prioritatea Guvernului la acest moment este legată de dialogul cu reprezentanții sindicatelor din educație. Desigur, aprobarea actelor normative incepand cu cea care vizează majorarea veniturilor angajaților din categoria personalului nedidactic, iar in legătură cu programul zilei de maine vom reveni după ședința de Guvern. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Reporter: Florentina Lazăr, Observator Antena 1. Sindicaliștii au cerut majorări salariale de 25% pană la 01 ianuarie 2024 momentul in care va intra in vigoare noua lege a salarizării. Au fost discuții intre liderii coaliției. Nu s-ar putea face acest lucru? Care sunt motivele pentru care nu am putea majora salariile azi, pentru ca examenele finale să fie date și elevii să se intoarcă in băncile școlilor? Dan Cărbunaru: Bun, este cunoscut faptul că Romania, in acest moment și din perspectiva nevoi de a menține angajamentele privind țintele de deficit, dar și din perspectiva apropiatei legi a salarizării, ca in 15 iulie, practic, peste o lună și jumătate o să o avem deja in prima formă și va fi discutată inclusiv sau dacă vreți, cu prioritate, cu sindicatele din educație, fiind vorba de o lună și jumătate, toate aceste măsuri pe care Guvernul le-a pregătit cumva, suplimentar față de majorarea salarială consistentă din sistemul de educație, care se va regăsi in noile grile care vor fi discutate public incepand cu 15 iulie, nu reprezintă decat o completare a deschiderii pe care Guvernul o are, ințelegand mesajele pe care le primim din societate și in special din zona sistemul educațional și, desigur, ele vor contribui, pe de o parte, la reducerea presiunii financiare care există acum, poate pe bugetele, pe planurile financiare a acelor aproape 290.000 de angajați din sistemul de educație și cu gandul la ei, cu gandul la fiecare dintre ei, aceste măsuri vin cumva să pregătească ceea ce deja Guvernul a anunțat că va face, o nouă grilă a salarizării, care va fi prezentată public pe 15 iulie și care va oferi, probabil intr-un mod suplimentar și cu siguranță mult mai concret, o perspectivă legată de evoluția financiară a pachetelor care vor susține sistemul educațional și din perspectivă salarială. Reporter: Referitor la acele prime, vor fi acordate și din fonduri europene, așa cum aţi zis și in această dimineață, la briefing, a rămas această variantă? Dan Cărbunaru: Toate anunțurile pe care Guvernul le-a făcut pană acum - și am inceput cu ceea ce se va intampla maine dimineață, in ședința de guvern - completarea majorării din grila de salarizare și cu personalul nedidactic, sunt măsuri pe care Guvernul și le-a asumat că le va lua. Ca atare, e adevărat, dumneavoastră menționaţi și resursele suplimentare care pot să contribuie la fundamentarea bazei care să permită Guvernului să se angajeze. Discuțiile pe care noi le-am avut cu sindicatele și prezentarea publică a rezultatului lor - mă refer acum la ceea ce Guvernul a spus că a făcut, face și s-a angajat să facă in continuare, tocmai pentru a majora veniturile celor din sistemul educațional - au in spate calcule pe care miniștrii de resort le-au făcut. De aceea, la intalnirile cu liderii de sindicate nu a participat doar doamna Deca, ministrul educației. Alături de domnia sa a fost și ministrul de finanțe, care răspunde, pană la urmă, de resursele bugetare ale țării, dar și ministrul investițiilor și proiectelor europene, dl Boloș fiind cel care a găsit resursele necesare de a completa veniturile pe care bugetul Romaniei, de unul singur, nu le-ar fi putut asigura in absența banilor europeni, pentru a asigura pachete de sprijin pentru populație in ceea ce privește energia sau pachete sociale. Atenție, insă, in această situație, privind cele 220.000 de cadre, categorii de personal didactic sau didactic auxiliar sau cei 55.000 de oameni din categoria personalului nedidactic, nu vor primi aceste sume pe care le-am menționat ca ajutoare sociale, ci este o formă de respect față de activitatea lor. Vor fi prime care să contribuie, pană la urmă, la completarea veniturilor lor, intr-o perioadă, evident, dificilă pentru toți. Poate intr-un mod particular, astăzi discutăm, iată, despre educație și pentru a putea să facem acest lucru intr-o formă cat mai relevantă, este important ca, alături de banii din buget, să putem identifica și alte resurse. Și aici este rolul foarte important pe care domnul Boloș și l-a asumat, acela de a găsi resursele suplimentare pentru a completa ceea ce Guvernul s-a angajat să facă. Și va face. Reporter: Și o ultimă intrebare, această ofertă este aceeași ofertă ca in această dimineață, oferta Guvernului, revendicările sindicaliștilor s-au schimbat puțin. Cat mai este dispus Guvernul să discute, să aibă dialog cu acești sindicaliști in timp ce elevii sunt acasă? Dan Cărbunaru: Știți, aici nu suntem la piață și, ca atare, nu operăm cu oferte, nici măcar la mall. Guvernul Romaniei prezintă măsurile pe care le poate lua. Avand o susținere financiară verificată, asigurată, consistentă, relevantă aș putea, dacă doriți, să fac trimitere și la alte măsuri, poate din alte registre, de măsuri pe care acest Guvern și le-a asumat in perioade foarte complicate și care au fost la un moment dat interpretate sau discutate să spunem. In momentul in care prețul la pompă se spunea in presă risca să ajungă spre 11, spre 12 lei, eram departe de a fi ajuns acolo, dar se discuta despre chestiunea aceasta. Guvernul a intervenit cu acea compensare a prețului la pompă, a ajutat la calmarea pieței, a fost o măsură temporară, e adevărat, care a avut nevoie de o resursă financiară in spate, pe care Guvernul și-a asumat-o impreună cu operatorii de pe piață și care a funcționat. In momentul in care tăvălugul creșterii facturilor la energie, la gaze naturale a lovit și țara noastră cu o putere de cumpărare in creștere, dar mai mică decat in alte state europene, Guvernul a venit cu măsuri rapid, atat in sprijinul populației, cat și in sprijinul economiei, ajutand să treacă acel val și reușind, intr-o formă predictibilă și sustenabilă, prin dialog cu toți actorii, să protejeze cetățenii vulnerabili și să ofere companiilor posibilitatea de a respira și de a-și reveni. Așa am reușit să obținem o creștere economică printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană anul trecut și tot așa reușim in acest an să menținem Romania pe un curs de creștere economică, intr-un context de stabilitate care ne permite astăzi să discutăm despre majorări de venituri cu o anumită limită care este generată de marja in care ne mișcăm. Și acest lucru ne permite, in acest moment, să continuăm dialogul cu reprezentanții sistemului educațional, cu bună-credință, cu argumente, cu resurse concrete pentru a debloca această situație. In legătură cu ceea ce spuneați, privind situația elevilor, vă reamintesc că in paralel, Guvernul Romaniei a avut un dialog continuu și susținut, de la cel mai inalt nivel pană la nivel tehnic cu reprezentanții sindicatelor din educație pentru a evita blocajul in care, din păcate, am ajuns acum sau cel puțin de a-l surmonta. Dar in paralel, am avut intalniri cu reprezentanții asociațiilor de părinți, cu reprezentanții elevilor. Au venit in fața dvs. incă de marți și am prezentat, extrem de transparent, preocuparea noastră comună de a aduce cat mai repede copiii și tinerii noștri in clase impreună cu profesorii lor, cu educatorii lor, cu invățătorii lor. Ceea ce vreau să vă spun este că problema cu care ne confruntăm acum și care este extrem de reală are această nevoie de soluționare, are nevoie de deblocare și suntem conștienți că principalul beneficiar al sistemului de educație care este elevul, care este copilul din Romania, copiii noștri, ei sunt cei care suferă in această perioadă. Am spus și voi repeta acest lucru, in mod special, copiii care astăzi ar trebui să se pregătească pentru examenele din clasa a VIII-a pentru a intra la liceu sau pentru bacalaureat și intrarea in facultate, astăzi nu pot, mulți dintre ei, mult prea mulți dintre ei, nu pot să-și continue pregătirea, nu pot intra la ore. Nici profesorii lor nu-i pot intalni după o perioadă de doi ani de zile in care pandemia oricum a afectat substanțial și nu doar in Romania, peste tot acolo unde, din rațiuni de sănătate publică, procesul educațional a fost mutat online s-a oprit, s-a suspendat. Toate aceste perioade au generat o serie intreagă de probleme pe care fiecare zi in plus, petrecută in afara clasei, cu siguranță le vom vedea crescand. Și suntem conștienți de acest lucru. De aceea, ne vedem zilnic, de cate ori se poate, de cate ori este nevoie cu liderii sindicatelor din sistemul educațional care cunosc, cel puțin la fel de bine ca și noi, situația generată de greva pe care au inițiat-o. Conștienți, fiind, că doar prin dialog, doar prin negociere, putem să găsim o soluție şi nu prin blocarea procesului educațional, cum, din păcate, iată, se intamplă de patru zile in Romania. Reporter: Bună seara! Octavian Vasilescu, Euronews. Vreau să vă intreb cum credeți, totuși, că s-ar putea ajunge la un punct comun in această situație? Pentru că sindicaliștii au spus că răspunsul final il vor da profesorii. Doar că profesorii care au participat astăzi la protest au spus că oferta Guvernului de pană acum, cu aceste vouchere de 2500 de lei despre care s-a vorbit, este o ofertă revoltătoare, spuneau ei. Unii spuneau că nu sunt cerșetori și că nu așteaptă astfel de lucruri, ci pur și simplu, vor salarii mai mari. Și vedem cumva că cele două soluții sunt in extremități, dacă putem spune așa și pare destul de greu in momentul ăsta de găsit o cale de mijloc. Cum credeți, totuși, că s-ar putea ajunge la un punct comun și ca această grevă să oprească, pană la urmă? Dan Cărbunaru: N-aș putea să spun și n-aș putea să cred că acest guvern poate jigni sistemul educațional din Romania alocand 8 miliarde de lei in plus in bugetul sistemului educațional. N-aș putea să cred și n-aș putea să spun că Guvernul Romaniei jignește sistemul educațional, elaborand pentru prima dată un pachet de legi pentru invățămantul preuniversitar și universitar, și trec peste partea de reformă. Și mă intorc la ceea ce v-am spus mai devreme privind beneficiile suplimentare și drepturile pe care atat cei care ne educă și copiii și tinerii, fie in sistemul preuniversitar, fie in sistemul universitar, le dobandesc prin noul pachet care intră in vigoare la 1 septembrie. Am făcut trimitere in mod special la aceste chestiuni in debutul declarației mele. N-aș putea să spun că acest guvern, care urmează să implementeze ceea ce deja a inceput, dar mă refer acum strict la partea de educație, cheltuirea a 3,6 miliarde de euro pană in 2029 in următorii cațiva ani, pentru dotarea școlilor, pentru ridicarea din ruine a multor școli care astăzi sunt ingropate in moloz, pentru dotarea a peste 10.000 de laboratoare cu cele mai noi tehnologii, care să le permită copiilor noștri să nu mai stea intr-un microscop din anii 60, să vadă o celulă și să poată să-și deschidă perspectivele, la fel cum o fac, poate, colegi de-ai lor din alte state europene. N-aș putea să spun că toate construcțiile noi care se vor ridica cu acești bani europeni și in care vor invăța copiii noștri reprezintă o jignire la adresa sistemului educațional. Este adevărat insă, așteptările celor care astăzi lucrează in sistemul educațional și față de care și noi, ca cetățeni, avem la randul nostru așteptări, dar acum mă raportez la ceea ce ei se așteaptă să primească, sunt foarte mari. Iar aceste așteptări sunt legitime, așa cum legitime sunt așteptările tuturor cetățenilor din această țară, indiferent de domeniul in care lucrează, public sau privat, să trăiască mai bine in această țară. Şi se fac eforturi in acest sens. V-am prezentat o parte dintre ele. Sunt oare ele suficiente? Nu. Tocmai de aceea este o muncă pe care noi trebuie s-o continuăm, nu doar o muncă de lămurire cu reprezentanții sindicatelor, arătandu-le ceea ce se poate face cu resursele pe care le avem, dar și o muncă de implementare, cu resursele alocate, pentru a genera rezultate mai bune. Suntem aici in acest punct și avand ca interlocutori, nu doar oameni care lucrează in sistemul educațional, ci și oameni educați, ne așteptăm ca rațiunea să primeze și argumentele pe care noi le prezentăm cu bună credință și, credeți-mă, discuțiile pe care le avem cu liderii sindicali, care vizează o lume pe care ei o cunosc foarte bine, deoarece o reprezintă de zeci de ani, lucrează in acest sistem de 10 ani, nu doar in reprezentare, ci și la catedră, ca dascăli și cunosc mai bine decat noi realitățile despre care noi vorbim, incercand să le schimbăm in bine. Dar avem de-a face cu un guvern care livrează soluții. Sigur că ele reprezintă doar o etapă din etapele care urmează pentru a ajunge acolo unde ne dorim cu toții. Este valabil pentru toate categoriile sociale, poate nu doar pentru profesori, e adevărat. Desigur că putem să analizăm, cum am văzut in spațiul public in ultima perioadă, numeroasele nedreptăți sau discrepanțe, ca să le numesc mai elegant, intre diversele categorii sociale și ințelegem nevoia profesorilor, nevoia educatorilor, nevoia tuturor celor 290.000 de oameni, aproape, care lucrează in acest sistem, să aibă venituri mai mari, să aibă o viață mai bună, să se simtă mai bine in haina de profesor și facem tot ce putem pentru acest lucru și sperăm ca prin dialog să găsim această ințelegere. S-a discutat astăzi de dimineață și am subliniat acest lucru și in briefingul de presă de dimineață, că guvernul nu ar vrea să mărească salariile profesorilor și aș vrea să vă spun că e nimic mai fals. Acest guvern nu doar că iși dorește mărirea salariilor profesorilor din Romania, dar lucrează pentru asta. A devansat cu șase luni aproape momentul in care noua lege a salarizării să poată oferi profesorilor ceea ce actuala lege a salarizării nu o să le mai poată oferi, pentru că și-a epuizat efectele. Reporter: Bună seara! Daria Gheorghe, Realitatea Plus. Pană in iunie mai sunt doar cateva zile. Cand se va aproba hotărarea cu privire la aceste prime pe care le-ați menționat? Dan Cărbunaru: In cel mai scurt timp. Reporter: Va fi o nouă intalnire cu sindicatele? Acestea anunță un nou miting marți. Dan Cărbunaru: Disponibilitatea guvernului la dialog este valabilă pentru sindicatele din educație și nu numai oricand. Dintre numeroasele activități pe care acest guvern le-a derulat - și n-o să incerc acum un bilanț - dialogul social a reprezentat o prioritate. Și, ca atare, reprezentanții sindicatelor, reprezentanții mediului de afaceri, patronatelor, mediului asociativ, au beneficiat concret de toată atenția guvernului și recunoașterea importanței lor prin dialogul pe care l-am purtat in permanență, şi mai ales prin măsurile pe care le-am putut lua in beneficiul partenerilor noștri de dialog in toată această perioadă și mă raportez la acest an și jumătate pe care Guvernul Ciucă l-a avut de administrat de la Palatul Victoria. Acest lucru ne-a permis ca in timp real, uneori chiar anticipand lucrurile complicate care puteau să ne afecteze, să luăm măsuri, să alocăm resurse, să ajustăm politici, pentru a permite lucruri să funcționeze. Blocarea șantierelor, marile șantiere din țară, care erau afectate de scumpirea materiei prime și a prețului la energie, la gaze naturale, s-a făcut pentru că deblocarea acestor șantiere a avut loc, pentru că Guvernul a intervenit rapid cu măsuri de ajustare a prețurilor, care să permită companiilor care se aflau deja in aceste șantiere să-și continue activitatea și nu să-şi strangă lucrurile și să plece. Și astfel de exemple mai sunt. Ele sunt dovada bunei noastre credințe, şi anume a faptului că resurse importante care, poate, dacă e să ne raportăm la anul trecut, spre exemplu, nu erau in buget prevăzute. Pentru prima dată, după mult timp, această țară, al doilea an la rand, are un buget care este aprobat in luna decembrie a anului care precede anul in care este cheltuit. Acest lucru este un avantaj, pentru că generează predictibilitate, pentru că arată seriozitate in relația cu investitorii, arată seriozitate și in fața agențiilor de rating internațional și regăsim această recunoaștere a seriozității și-n evaluări. Evident și in creșterea economică sau in creșterea de investiții străine de care Romania a beneficiat, dar, desigur, generează și un dezavantaj, dacă doriți. Pentru că determină guvernul să realoce anumite resurse pe care şi le-a programat, nu-i așa, inainte să inceapă anul, pentru a face pachete precum Sprijin Romania, de 17 miliarde de lei, care nu se regăseau in bugetul din decembrie 2021, dar care au fost implementate in 2022, venind in ajutorul la milioane de romani, care aveau nevoie de acest sprijin din partea statului, venind in ajutorul companiilor, care altfel s-ar fi inchis şi n-ar mai fi generat nici creștere economică, nici locuri de muncă, ne-am fi confruntat cu șomaj, pe care Romania nu l-a avut, pentru că acele companii au putut să funcționeze. Aceasta este atitudinea responsabilă a acestui guvern și de aceea, in momentul in care facem apel la ințelegere din partea partenerilor noștri sociali, astăzi, dialogăm cu sindicaliștii din educație, dar dialogăm in egală măsură, grație dumneavoastră, și cu cei 290.000 de angajați din sistemul educațional, care au cu siguranță capacitatea de a ințelege situația in care ne aflăm şi diferența dintre un guvern care nu le oferă nimic decat promisiuni şi un guvern care a adăugat opt miliarde de lei in doi ani de zile la bugetul dedicat educației, care implementează un program de 3,5 miliarde de investiții in școli, in creșe, licee, in universități. Ați avut recent și ați fost aici, dvs. și colegii dvs., la lansarea unui program pentru cercetarea romanească, peste 100 de milioane de euro. Sunt programe de zeci de milioane de sute de milioane de euro care vin aproape săptămanal și sunt lansate in sistemul educațional din Romania. Aceste lucruri sunt realități pe care acest Guvern le implementează și la fel de reală este și capacitatea acestui guvern de a se ține de cuvant și a acestei coaliții, de a-și continua angajamentele actualului guvern prin următorul program de guvernare, care devine lege odată ce este votat in Parlament, de a menține educația sus ca prioritate și a-i oferi resursele de care are nevoie. Nu peste 10 ani, ci peste o lună și jumătate, cand veți regăsi in grila nouă de salarizare locul pe care sistemul educațional il solicită pe bună dreptate, in ansamblul grilelor de salarizare din sistemul bugetar din Romania. Reporter: Bun și o ultimă intrebare dacă stăm să facem un calcul, salariul unui debutant ar ajunge la 2.900 lei cu voucherele din iunie și octombrie. Dan Cărbunaru: Nu le-aș spune vouchere. Reporter: Să nu le spunem vouchere. Dan Cărbunaru: Nu doar pentru că există sensibilități in randul celor care lucrează in sistemul educațional, dar pentru că am anunțat deja, ele vor fi prime pentru cariera didactică și vor veni pentru a suplimenta veniturile tuturor, nu doar debutanților, repet, tuturor celor care lucrează in sistemul educațional 220.000 de oameni care lucrează in zona personalului didactic și didactic auxiliar și 55.000 de oameni din categoria personalului nedidactic. Reporter: Se va descurca un debutant, spre exemplu, cu această sumă de 2.900 lei? Dan Cărbunaru: Salariile debutanților vor fi mult mai aproape de ceea ce iși doresc și de ceea ce noi ne dorim cand ceea ce se va prezenta public pe 15 iulie, după ce analizele Băncii Mondiale vor fi gata, dar pentru a nu aștepta pană atunci, ceea ce astăzi Guvernul face și și-a asumat este de a le suplimenta veniturile inainte ca anunțul privind noile grile să devină public și, evident, și inainte ca noua lege a salarizării să intre in vigoare. Mulțumesc! Reporter: Și o ultimă intrebare, vor rezolva aceste măsuri criza din educație? Dan Cărbunaru: Criza din educație are nevoie de soluții multiple. Guvernul a oferit in acest moment o perspectivă concretă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung, soluțiilor de care sistemul de educație din Romania are nevoie pentru a fi unul mai performant și mai motivant. Ceea ce am prezentat, măsurile care vor fi implementate de către acest Guvern inurmătoarele luni și de Guvernul care va urma sunt pași concreți pentru acest termen scurt. Avem legile educației care oferă o perspectivă pe termen, inclusiv pe termen scurt, aș spune că măsurile care intră in vigoare la 1 septembrie și pe care vi le-am prezentat și care vizează drepturi suplimentare și in invățămantul preuniversitar și in cel universitar putem să le considerăm că sunt măsuri pe termen scurt, deși ele iși vor continua efectele. Nu sunt măsuri punctuale, ele vor fi măsuri care vor fi aplicate in sistem in continuare. Ele se adaugă la ceea ce, in sfarșit, va reuși să așeze, inclusiv din perspectiva dreptății sociale, echității, dacă doriți, așezării pentru prima dată in Romania a acestui mod corect de a recunoaște valoarea fiecăruia in societate, din perspectiva salarizării bugetare, noua lege a salarizării. Nu doar pentru că este o obligație pe care Romania și-a asumat-o și care se regăsește in PNRR și care ne ajută, alături de celelalte jaloane, ținte și reforme, să utilizăm cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR, fără de care este greu de crezut, ca și in cazul celorlalte fonduri europene, că am putea să ne dezvoltăm ca țară. Deci, nu doar pentru că sunt in PNRR, ca și condiții trecute, vom avea aceste noi grile in noua lege a salarizării, ci pentru că Romania are nevoie de acest lucru. Și pentru că, ani de zile, ca să nu spun zeci de ani de zile, soluțiile punctuale care au fost găsite pentru diverse categorii ne-au adus in situația de azi, să aducem categorii sociale impotriva altor categorii sociale, generand un carusel al unor măsuri care, iată, și-au atins limitele. Ceea ce Guvernul trebuie să facă și va face prioritizand educația, neuitand sănătatea și celelalte sectoare bugetare, dar așezandu-le intr-un mod corect in aceste grile, veți putea vedea in 15 iulie, adică intr-o lună și jumătate, termen in care vor fi gata toate aceste lucruri. Reporter: Și o ultimă clarificare, deci, in acest moment nu se știe dacă premierul iși depune maine mandatul sau rotativa s-ar putea amana? Dan Cărbunaru: Sunt purtătorul de cuvant al Guvernului. Desigur, intrebarea dvs. vizează premierul Romaniei, dar are o conotație politică pe care nu o pot comenta. Dar decizia domnului prim-ministru in legătură cu ceea ce se va intampla maine cu siguranță o să o aflați maine. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! O seară bună! Vă mulțumesc foarte mult pentru răbdare in primul rand și scuze pentru ora tarzie la care am venit! 2023-05-25 21:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr8297-enhanced-nr.jpgȘtiri din 25.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-contractului-pentru-proiectarea-i-executia-magistralei-de-metrou-m1-din-cluj-napoca-finantat-din-pnrr1685025863Galerie foto Declaraţii ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la semnarea contractului pentru proiectarea și execuția magistralei de metrou M1 din Cluj-Napoca [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Hristos s-a inălţat! Vă mulțumesc, domnule primar, domnilor miniștri, domnilor europarlamentari, distinși membri și colegi ai domnului primar Boc din primărie, distinşi reprezentanți ai consorțiului, Excelența Voastră, domnule ambasador, doamnelor şi domnilor! Mă bucur să revin la Cluj cu o astfel de ocazie in care se lansează un proiect in premieră in Romania. Este primul proiect, in ultimii 30 de ani, de o asemenea valoare, dar, indeosebi, de o asemenea insemnătate, pentru că aici discutăm de al al doilea municipiu reședință de județ, după capitala Romaniei, care va avea un astfel de mijloc de transport, metroul. Am fost de mai multe ori la Cluj și am discutat o serie intreagă de proiecte, de activități specifice care au făcut Clujul să fie remarcat nu doar in regiunea de nord-vest, nu doar in Romania, nu doar in partea central-est europeană, ci la nivelul intregii Europe, pentru că, in diferite analize, regăsim municipiul Cluj-Napoca fiind remarcat ca un oraș in care condițiile de viață, calitatea vieții, evoluția economică se ridică la nivelul standardelor din țările dezvoltate. Domnul primar Boc a fost foarte generos lăudandu-ne pe noi. Noi nu am făcut altceva decat să venim și să sprijinim un proiect care aparține autorităților locale. Şi am ințeles, in timpul acestei guvernări, cat de importantă este coordonarea și sprijinul intre autoritățile locale și autoritățile centrale. Acest proiect este rezultatul eforturilor complementare dintre cele două niveluri de autoritate. Domnul ministru Grindeanu spunea mai devreme că este invidios. Nu că am fi din partide diferite; eu nu sunt invidios. Eu am să folosesc acest proiect și acest eveniment pentru a promova, incă o data, modelul administrației care are incredere in potențialul propriu, care are incredere in sprijinul autorităților centrale și, iată, poate să demareze proiecte in sprijinul cetățenilor. Privind filmul de prezentare, la un moment dat, in fundalul sonor a fost semnalul Atenție, se inchid ușile!. Eu cred că acum, aici, in Primăria Cluj-Napoca, putem să spunem: Atenție, se deschid ușile!. Se deschid ușile către o cale care poate să reprezinte și pentru celelalte autorități locale un nivel de ambiție, un standard pe care trebuie să-l asigurăm cetățenilor pe intreg teritoriul Romaniei. S-a vorbit de acest proiect de foarte mult timp și a fost așteptat foarte mult de către locuitorii municipiului Cluj-Napoca, de către locuitorii celei mai mari comune din țară, Florești, şi eu sunt convins că mulţi poate nu au mai crezut in el. Au apărut acele probleme cand, față de situația inițială, in care se identificaseră prin proiect anumite costuri, cand, odată cu criza pandemică, cu declanșarea conflictului din Ucraina, cu criza energetică, știm cu toții că prețurile la materiale, la tot ceea ce au insemnat lucrări in infrastructură au crescut enorm de mult. Şi sunt convins că domnul primar Boc, atunci cand a mulțumit domnului ministru Grindeanu, cand a mulțumit Guvernului, s-a referit la faptul că am avut capacitatea să asigurăm și să modificăm reglementările și legislația in vigoare, astfel incat să existe o adaptare a costurilor de proiecte, in funcție de evoluția costurilor la materiale, la manopere, la tot ceea ce inseamnă desfășurarea și dezvoltarea unui astfel de proiect. Metroul nu este doar o chestiune prin care se rezolvă fluidizarea traficului. Am putut să vedem pe drum, de la aeroport pană la primărie, in municipiul Cluj, după tot ceea ce a insemnat explozia de potențial și oportunități in domenii de activitate diferite, pornind de la IT pană la dezvoltări imobiliare, prezența companiilor care produc piese și echipamente pentru industria auto, tot ceea ce a reușit să pună amprenta in dezvoltarea economică a municipiului Cluj-Napoca a atras ca un magnet, a polarizat nu doar investitori, ci și oameni, oameni care au găsit aici locuri de muncă, oameni care au găsit la Cluj-Napoca o calitate a vieții superioară față de celelalte oferte din țară, poate chiar și din străinătate, pentru că nu de puține ori m-am intalnit cu parteneri din străinătate și mulți vorbesc despre Cluj, vorbesc despre potențialul Clujului in aceste domenii de activitate. Și atunci, incă o dată, metroul este o necesitate și am considerat că este absolut normal să venim in sprijinul autorităților locale și să realizăm acest proiect. Cred, de asemenea, că este important de subliniat faptul că, in angajamentul nostru de a asigura mijloace de transport cu emisii de carbon zero, cu poluare zero, metroul face parte din această categorie de mijloace de transport; deci, ne inscriem perfect in obiectivele noastre, ca țară, și ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, o oportunitate pentru un consorțiu in interiorul căruia se găsește și o companie romanească. Este nu doar un proiect unde se va realiza o capabilitate de transport, dar cred că este și un proiect unde se vor consolida locuri de muncă, mai multe locuri de muncă, mai bine plătite. Este un proiect care asigură predictibilitate, pentru că urmează să se finalizeze in 2030, după 2030, in funcție de cum evoluează proiectul. Iar pentru că tot am vorbit de timp, mă aștept - și aici mă uit la reprezentanții consorțiului - să finalizeze acest proiect in termenul asumat. Deci, iată sunt atat de multe beneficii pe care noi le-am avut in vedere atunci cand ne-am implicat in acest proiect. Este angajamentul nostru guvernamental, este angajamentul, și aici am să fac un pic de politică - sper că nu se supără domnul ministru Grindeanu -, este un model de administrație liberală, este un model de guvernare liberală și, impreună cu colegii noștri de coaliție, cu partenerii noștri de coaliție, am ințeles cu toții că nu este niciun fel de supărare și aici mi-a plăcut exprimarea domnului ministru cand a zis că il invidiază pe domnul primar, pentru că, iată, este puterea fiecăruia dintre noi de a recunoaște lucrul bine făcut, acolo unde este bine făcut. Iar aici, la Cluj-Napoca, lucrurile se fac așa cum trebuie! Doresc, in final, să vă mulțumesc pentru această oportunitate, dumneavoastră domnule primar, tuturor colegilor dumneavoastră implicați in acest proiect, pentru faptul că ați crezut in el, pentru faptul că, de asemenea, ați avut incredere că noi vă putem ajuta de la nivelul Guvernului, și doresc să mulțumesc in mod deosebit celorlalte instituții; și aici mă refer la domnul ministru Grindeanu și Ministerul Transportului, impreună cu compania CNAIR, pentru că au demonstrat că nu contează pe teritoriul cărei unități administrative se desfășoară proiectul și cine conduce acea unitate administrativă. Important este că vorbim despre un proiect pentru romani, un proiect pentru Romania, care, intr-adevăr, produce dezvoltare, asigură dezvoltare. O să-i mulțumesc domnului ministru Bode, pentru că dumnealui a fost inițiatorul, pe vremea cand era ministrul transporturilor; și doresc să le mulțumesc celor doi europarlamentari, și domnului Rareș Bogdan, și domnului Buda, pentru că, prin activitatea dumnealor, au făcut in așa fel incat, iată, Romania să poată beneficia de fonduri europene, fonduri care astăzi dezvoltă Romania alături de celelalte linii de finanțare și, desigur, alături de banii asigurați pentru investiții. Și aici am să repet, 112 miliarde de lei asigurați de la bugetul de stat pentru investiții, adică aproximativ 22 de miliarde de euro, bani de la bugetul de stat alocați pentru investiții. Doar așa putem să dezvoltăm Romania! Este singura modalitate și Clujul demonstrează! Folosind banii pentru investiții, le putem dezvolta. Putem să asigurăm, in felul acesta, și locuri de muncă mai bune, putem să dăm o speranță oamenilor că pot să-și crească fii și fiicele acasă, in Romania, că există o calitate a vieții similare cu cea din țările dezvoltate ș.a.m.d. Ca atare, tuturor, incă o dată, vă mulțumesc, iar consorțiului, pe langă mulțumiri, ii readuc in vedere necesitatea finalizării proiectului la termen. Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru, Alex Prunean, sunt de la Observator. Președintele Iohannis spunea mai devreme că in cazul in care profesorii nu renunță la grevă, rotativa se va amana - procedurile pentru rotativă. Nu depinde de dansul. De aceea vă intreb pe dvs. ce se va intampla practic, maine? Nicolae-Ionel Ciucă: Depinde de noi toți și depinde să ințelegem situația și contextul in care ne aflăm. Incă de la inceputul acestei acțiuni de protest a sindicatelor din educație am căutat să demonstrăm că ințelegem și că, intr-adevăr, profesorii din Romania, cei care ne-au pus creionul pentru prima dată in mană, cei care ne-au invățat pentru prima dată și ne-au deschis ochii pentru ceea ce urma să insemne viitorul și evoluția noastră intr-o profesie sau alta, merită recunoștința noastră și merită, intr-adevăr, să fie situați pe grila de salarizare, acolo unde noi ne-am asumat, atat prin programul de guvernare, cat și la nivelul coaliției, că trebuie să fie. Am avut un dialog deschis și am fost de fiecare dată cat se poate de disponibili pentru ceea ce a insemnat prezentarea reală, onestă a ceea ce poate să ofere Guvernul in acest moment și am rugat de asemenea și ii rog in continuare, fac apel la profesorii noștri, la dascălii noștri, fac apel să ințeleagă, să nu ne impingă să facem aceleași greșeli care s-au făcut in acești 30 de ani, pentru că ne-am asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să venim cu o nouă lege a salarizării. Am făcut in așa fel incat să devansăm toate procedurile pentru elaborarea legii și, in perioada imediat următoare, pe baza studiilor de la nivelul Ministerului Muncii, Ministerului Educației, impreună cu Banca Mondială, care desfășoară acest proiect, să avem pană la data de 15 iulie proiectul finalizat, iar de la 15 iulie personalul din educație va intra in discuții cu Ministerul Muncii, fiind prima categorie socio-profesională care va avea clarificat acest aspect. Ca atare, in acest moment ii rog incă o dată cat se poate de sincer și de onest, cred că am demonstrat in această perioadă că tot ceea ce ne-am asumat am făcut, tot ceea ce am promis, am făcut. Nu pot să le promit acum și nu voi promite niciodată ceva ce nu se poate realiza și nu voi face niciodată ceva ceea ce consider că este greșit. Dacă nu am invățat din greșelile pe care le-am făcut in acești ani de zile, atunci inseamnă că suntem in continuare pe un parcurs care ne va duce din greșeală in greșeală, fără să putem să finalizăm și noi ceva cum se cuvine. In continuare, am lăsat la Guvern echipa ministerială și consider că este un moment să discutăm din nou. Peste puțin timp, după ce finalizăm această conferință de presă, mă voi intalni cu reprezentanții sindicatelor din educație de aici, din Cluj, voi discuta și le voi prezenta aceeași abordare, pentru că asta este in momentul de față și sper ca impreună cu dumnealor să găsim o ințelegere și ii rog să zăbovească puțin pană cand finalizăm; o lună jumătate nu cred că reprezintă atat de mult in economia celor 32 de ani in care s-au intamplat atatea. Romania este a treia țară din Europa ca nivel de dezvoltare economică. Avem al treilea produs intern brut in Europa, inclusiv pe primul trimestru ne situăm pe locul al treilea. Este o situație pe care am gestionat-o cu toate problemele care au fost. Incă o dată, am plecat de la criza de COVID-19, am preluat criza energiei, am intrat in aceste efecte ale războiului din Ucraina, au venit celelalte efecte ale crizei economice, inflație ș.a.m.d., le-am gestionat astfel incat Romania a fost printre țările care au avut cea mai consolidată stabilitate și cea mai consolidată creștere economică. Ne aflăm pe același trend. Dacă dascălii și profesorii noștri nu ințeleg că asta este realitatea și avem nevoie in continuare de stabilitate, stabilitate politică, stabilitate in viața socială, in viața fiecărei urbe, să putem să construim, atunci eu mai mult de atat nu am ce să fac. Ajung la București, discut cu partenerii de coaliție și luăm o decizie. 2023-05-25 17:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-25-06-01-53big_image1.jpegȘtiri din 25.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-contractului-pentru-proiectarea-i-executia-magistralei-de-metrou-m1-din-cluj-napoca-finantat-din-pnrrGalerie foto 2023-05-25 12:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-25-02-51-58big_image16.jpegȘtiri din 25.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/romania-continua-sa-inregistreze-progrese-semnificative-in-combaterea-antisemitismului-xenofobiei-radicalizarii-i-discursului-instigator-la-uraCOMUNICAT DE PRESĂ In contextul marcării a doi ani de la adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, Guvernul Romaniei publică Raportul anual cu privire la progresul inregistrat in implementarea acesteia. In perioada mai 2022 - mai 2023, toate cele 36 de acțiuni principale prevăzute in Planul aferent strategiei au fost demarate, iar 27 dintre acestea au fost finalizate sau se desfășoară la parametrii calitativi doriți. Progrese semnificative s-au inregistrat pe următoarele paliere: *Intensificarea cooperării inter-instituționale și dinamizarea activității grupurilor de lucru interne; *Imbunătățirea colectării datelor referitoare la antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură; *Evaluarea programelor de formare profesională a ofițerilor și agenților de poliție in domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; *Evaluarea programelor școlare, universitare și de pregătire profesională care privesc domeniile relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; *Intensificarea implicării Romaniei in eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură. Din momentul operaționalizării Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării strategiei și pană in prezent, au avut loc 12 reuniuni și 21 de intalniri bilaterale cu reprezentanții ministerelor și instituțiilor care coordonează acțiuni incluse in Planul aferent strategiei, obiectivul prioritar fiind analiza procesului de implementare a acesteia, precum și identificarea celor mai bune soluții de eficientizare a activității. Activitatea comitetului a urmărit, in principal, consolidarea cooperării interinstituționale, obținerea de rezultate concrete ca urmare a materializării obiectivelor strategiei, dar și recuperarea decalajelor consemnate in Raportul anual publicat in luna mai 2022. In perioada supusă evaluării, la 8 dintre reuniunile Comitetului interministerial, au participat specialiști renumiți in domeniul cercetării și prezervării memoriei Holocaustului, reprezentanți ai unor instituții și organizații naționale și internaționale relevante in domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, membri ai Corpului diplomatic, precum și doi supraviețuitori al Holocaustului. Referitor la intarzierile consemnate in cele două rapoarte de evaluare a strategiei naționale realizate in lunile mai și noiembrie 2022, se constată faptul că există, in continuare, acțiuni, in special in domeniul educațional, in cazul cărora termenele asumate inițial nu au fost respectate, progresul inregistrat in ultimul an in implementarea acestora fiind unul limitat. Este nevoie, așadar, de o mobilizare suplimentară și de un efort susținut din partea coordonatorilor acestor acțiuni pentru recuperarea intarzierilor, astfel incat obiectivele strategiei să fie atinse in integralitatea lor. Demersurile viitoare privind procesul de implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură vizează: *Recuperarea intarzierilor, astfel incat, la finalul perioadei de implementare, toate cele 36 de acțiuni principale să fie finalizate, respectiv să se desfășoare la parametrii calitativi doriți; *Elaborarea Raportului final cu privire la progresul inregistrat in implementarea Strategiei naționale; *Elaborarea următoarei Strategii naționale pentru perioada 2024-2027. Guvernul Romaniei reafirmă angajamentul ferm cu privire la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prezervarea memoriei Holocaustului și susținerea educației și cercetării despre Holocaust și va continua demersurile pentru consolidarea poziției Romaniei de model regional in domeniu. Raportul complet poate fi consultat aici: http://bitly.ws/FtH6 2023-05-25 12:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-25-12-18-42big_sigla_guvern.pngȘtiri din 25.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Am organizat acest briefing de presă la finalul negocierilor care s-au purtat ieri, intre echipele guvernamentale și reprezentanții liderilor sindicatelor din educație, negocieri care s-au incheiat cu ințelegerea faptului că, in cursul acestei zile, pană la ora pranzului, va fi prezentat răspunsul sindicatelor din educație față de ceea ce echipele guvernamentale de negociere au prezentat. Deoarece am văzut in spațiul public diverse interpretări ale modului in care guvernul și-a prezentat această ofertă, inclusiv din perspectiva creșterii salariilor profesorilor și personalului din invățămant in general, aș vrea să fac cateva precizări: in primul rand, cel mai important lucru este că Guvernul Romaniei dorește să crească salariile profesorilor. Mai mult decat atat, dovada concretă a măsurilor pe care guvernul dorește să le ia in acest sens este faptul că, așa cum s-a anunțat public, pană la data de 15 iulie, va fi gata proiectul care vizează noua lege a salarizării, in care educația se regăsește ca prioritară și care va sta la baza discuțiilor cu toți cei interesați, inclusiv cu liderii sindicatelor din educație, astfel incat la 1 septembrie, cand incepe sesiunea parlamentară in toamnă, această lege a salarizării, care să regăsească inclusiv creșterile salariale așteptate și solicitate in educație, să poată să devină realitate. Intre timp, pană la momentul 15 iulie, cand această nouă lege a salarizării va regăsi noua grilă a educației, repusă acolo unde și liderii sindicali solicită, acolo unde și profesorii așteaptă, și acolo și unde și societatea așteaptă, adică in partea superioară, ca prioritate, pană atunci, reprezentanții guvernului au transmis că, pentru toți, repet, toți cei care lucrează in sistemul de invățămant, fie că vorbim de personalul didactic, fie că vorbim de personalul didactic auxiliar, fie că vorbim de personalul nedidactic, urmează să fie acordate prime pentru cariera didactică, pentru sprijinul acordat in activitate celor care lucrează in sistemul de invățămant din Romania. Sunt aproape 300.000 de oameni care in fiecare zi dau tot ce e mai bun pentru a se ingriji de educația copiilor noștri. Pentru personalul didactic și pentru personalul didactic auxiliar, guvernul va oferi, in luna iunie a acestui an, suma de 1.000 lei, o sumă forfetară, care urmează să intre pe un card care va fi emis după modelul cardurilor pentru energie, pe care romanii deja le-au folosit pentru a-și putea achita facturile la energie. După acest model, toți angajații din sistemul educațional - și voi detalia sumele care vor reveni fiecărei categorii și care vor fi incărcate pe acest card - repet, următoarele sume: 1.000 lei pentru personalul didactic și personalul didactic auxiliar, in luna iunie. Este o sumă forfetară care poate fi folosită, urmand ca, in luna octombrie a acestui an, pe același card să fie incărcată suma de 1.500 lei, din care 500 lei reprezintă suma forfetară, iar diferența de 1.000 lei sunt bani pentru susținerea activității didactice, a activităților curente de lucru ale personalului din sistemul de invățămant, repet didactic sau didactic auxiliar. In ceea ce privește personalul nedidactic, in lunile iunie și octombrie vor fi incărcate pe același tip de carduri sumele de 500 lei in luna iunie și alte 500 lei in luna octombrie. Dintre acestea, 150 lei vor reprezenta, in fiecare caz, suma forfetară. Pentru personalul nedidactic, in baza unui act normativ care va fi aprobat maine in ședința de guvern - și mă refer aici la personalul nedidactic, așa cum se regăsește in anexa 8 a Legii 153, actuala lege a salarizării - urmează să fie majorate - repet, maine guvernul va lua o decizie - veniturile pană la maximum posibil, potrivit grilei din Legea 153. In acest fel, toate salariile din educație vor fi duse la maximul posibil, potrivit actualei grile din legea salarizării, urmand ca, incepand cu 15 iulie, alături de reprezentanții profesorilor, de reprezentanții celorlalte categorii din sistemul educațional, Guvernul să definitiveze noua lege a salarizării, care să permită recunoașterea, inclusiv din perspectivă financiară, a priorității pe care trebuie s-o reprezinte meseria celor care funcționează in sistemul educațional. Mai mult decat atat, pentru că s-a discutat foarte mult și despre nivelul de incredere și de garanție pe care aceste măsuri guvernamentale le pot aduce celor care sunt astăzi in stradă, dar și celor care sunt, de ce nu, in clase, continuand procesul educațional, pentru că aceste măsuri sunt pentru toți cei care lucrează in sistemul educațional din Romania, aproape 300.000 de oameni. Programul de guvernare, care, in următoarele zile, urmează să fie aprobat și care va avea putere de lege, așa cum prevăd procedurile, va menționa explicit că educația este o prioritate națională și va fi tratată ca atare, inclusiv din perspectivă salarială. Ca să rezum, guvernul va mări salariile profesorilor, guvernul va mări nivelul de recunoaștere a meseriei de dascăl și inclusiv acest lucru se va regăsi in grilele viitoarei legi a salarizării. Dar pană atunci, o serie intreagă de măsuri punctuale care au susținere financiară urmează să aibă loc in iunie, adică peste cateva săptămani, și in luna octombrie a acestui an. Aceasta este baza de discuții pe care echipa de negociere a guvernului, care s-a intalnit cu reprezentanții liderilor din educație in cursul serii trecute, au prezentat-o, așteptand in acest sens un răspuns. Desigur, disponibilitatea Guvernului Romaniei la dialog continuă, in primul rand, avand in față interesul copiilor noștri de a continua procesul educațional, de a avea acces la servicii educaționale și de a recunoaște intr-adevăr importanța, demnitatea meseriei de dascăli in țara noastră. Vă rog, dacă aveți intrebări. Reporter: Practic, dumneavoastră ne-ați repetat ceea ce ne-ați spus aseară domnul secretar general Marian Neacșu, sunt practic aceleași lucruri, aceeași ofertă pe care guvernul o are in momentul de față. Aveți in prezent informații că greva se va sfarși? Chiar in acest moment la poarta guvernului sunt aproximativ 10.000 de profesori care protestează și nu sunt de acord cu această măsură. Dan Cărbunaru: Disponibilitatea la dialog există. Echipele de negociere ale guvernului s-au intalnit și vor continua să se intalnească cu reprezentanții liderilor sindicali. Ceea ce am dorit să comunic este faptul că acest guvern nu numai că iși dorește să recunoască importanța meseriei de dascăl, inclusiv din perspectivă financiară, dar și face acțiuni concrete in acest sens. Nu o să reiau acum faptul că, in pofida războiului de la graniță și inflației și crizelor economico-financiare, care au afectat o bună parte din ultima perioadă, bugetul alocat educației a fost suplimentat și in 2022, cu două miliarde de lei și cu alte șase miliarde de lei. Sunt, in total, opt miliarde de lei care au fost alocați sistemului de educație din Romania in ultimii doi ani, un an și jumătate chiar de către acest guvern. Este o dovadă concretă a importanței, inclusiv din perspectiva susținerii financiare pe care acest guvern o acordă educației. Ceea ce am vrut să specific foarte clar este că in timp ce de la 15 iulie vom avea in față dovada concretă a modului in care va arăta noua lege a salarizării, care va include educația ca prioritate, inclusiv din perspectiva poziției in grilă, sunt măsuri concrete pe care vi le-am menționat pentru personalul nedidactic, ordonanța de maine, care va permite ridicarea la maximum posibil acum a veniturilor celor regăsiți ca personal nedidactic in anexa VIII și pentru luna iunie și pentru luna octombrie, alimentarea cardurilor care vor fi emise pentru fiecare persoană care funcționează in acest sistem educațional, indiferent că sunt din categoria personalului didactic sau nedidactic. Reporter: Deci, pană pe data de 15 iulie trebuie să fie făcut un prim draft al legii salarizării. Practic, ea s-ar putea aplica de la 1 ianuarie 2024. Care este impactul bugetar pe aceste măsuri pe care le anunțați? Practic, dacă spuneți că majorează guvernul salariile, trebuie să avem și un impact bugetar. Dan Cărbunaru: In momentul in care negocierile, discuțiile care se vor purta pe baza proiectului care se va pune pe masă, pe 15 iulie, toate aceste lucruri vor fi dublate și de un impact bugetar și atunci vom avea aceste calcule. Ceea ce pot să vă spun acum este că in mod concret, guvernul a ales să facă tot ceea ce se putea face in acest context pentru a suplimenta veniturile profesorilor, educatorilor, tuturor categoriilor de personal care funcționează in sistemul educațional, pentru a reuși in timpul acesta să realizeze și noua grilă, care să regăsească aceste categorii de personal mult mai aproape de nevoile lor și de aceea ce societatea poate oferi in acest moment. Reporter: Care este procentul de majorare pentru personalul nedidactic? Anexa VIII ați spus că maine va fi adoptată in ședința de guvern. Care este procentul de majorare, concret, pentru aceștia? Dan Cărbunaru: Din cate știu, este un efort bugetar consistent. Sunt cateva sute de milioane de euro care vor fi alocați pentru a acoperi toate cheltuielile necesare pentru a ridica nivelul de venituri la maxim posibil. Cei de la Ministerul Educației cunosc cu siguranță și nivelul procentului care se regăsește in acest cont. Reporter: Este mai mare de 10% sau sub 10%? Dan Cărbunaru: Procentul concret la Ministerul Educației il puteți regăsi, acolo sunt calculele. Reporter: Referitor la măsurile pe care ni le-a spus puțin mai devreme. Care ar fi impactul bugetar pentru acestea, aceste bonusuri care vor fi oferite profesorilor? Dan Cărbunaru: Ministerul de Finanțe are toate calculele. Ceea ce pot să vă asigur este că toate sumele pe care le-am menționat, atat cei 2.500 lei care vor fi oferiți in acest an pentru personalul didactic și didactic auxiliar, cat și cei 1.000 lei care vor fi oferiți celorlalte categorii de personal, mă refer la personalul nedidactic, care, in plus, prin ridicarea nivelului de venituri din anexa VIII, vor avea oricum veniturile majorate după intrarea in vigoare a ordonanței guvernului, practic, toate aceste resurse sunt in acest moment la dispoziția guvernului, astfel incat să putem garanta că lucrurile care au fost anunțate public și care au fost discutate și cu liderii sindicali se pot intampla și reprezintă, alături de alocările despre care am vorbit mai devreme, cei opt miliarde de lei pe care in bugetul educației i-am regăsit in plus, cumulat in 2022-2023, la care se adaugă și fondurile din PNRR, de 3,6 miliarde euro, care vor contribui la ridicarea standardelor la care sistemul educațional din Romania ar trebui să le arate, să le ofere copiilor noștri și tinerilor noștri, toate aceste lucruri sunt chestiuni cat se poate de concrete, care vor genera efecte pozitive in sistemul educațional. Reporter: Ieri, la intalnirea cu sindicatele din educație a participat și ministrul investițiilor și proiectelor europene. Vor veni și bani europeni pentru a sprijini educația? Dan Cărbunaru: Nu este prima dată cand pachetele financiare pe care acest guvern le-a oferit, și in contextul crizei economico-financiare, și in contextul problemelor generate de creșterile foarte consistente la facturi pentru gaze naturale, pentru energie. Toate aceste măsuri au inclus o componentă bugetară națională, dar și o componentă europeană și puteți avea cel mai recent exemplu și in ceea ce privește informarea Comisiei Europene de ieri in privința analizării situației economice a Romaniei. Se vorbea acolo de măsurile de protejare a cetățenilor vulnerabili in continuare, in contextul in care sunt afectați de facturile la energie sau la gaze naturale. Deci, există această disponibilitate la nivelul Uniunii Europene de a putea suplimenta bugetele pe care statele le acordă pentru diverse politici, cum este cazul la care mă refeream mai devreme, reușind să imbine in acest fel resursele financiare naționale cu cele europene. Există această flexibilitate, Romania are la dispoziție sume importante, rămase incă necheltuite din exercițiul 2014-2020 și pană in decembrie, anul acesta, există posibilitatea de a mai accesa acești bani. In același timp, problemele economice și sociale care au apărut in ultimii ani au generat flexibilitate atat la nivelul Uniunii Europene, cat și la nivelul statelor, tocmai pentru a putea fi alături de cei care sunt cei mai afectați. Pe baza unui astfel de principiu, putem avea in vedere și utilizarea banilor europeni in implementarea unor astfel de situații. Reporter: Așadar, aceste prime, bonusuri, vor fi plătite din bani europeni? Şi dacă da, in ce procent? Dan Cărbunaru: Există un mecanism mixt, se lucrează la acest lucru, important este că există posibilitatea de a suplimenta efortul bugetar național și a-l completa cu mecanisme prin fonduri europene, care, pe de o parte, să consolideze ceea ce statul poate face, dar să și suplimenteze. Şi putem, dacă doriți, să luăm și exemplul sprijinului pentru refugiații ucraineni. A existat o etapă in care statul roman a pus practic propriul său buget pentru a reuși să susțină eforturile pe care cetățenii, societatea civilă le-au făcut pentru a-i primi in casele lor pe o bună parte din refugiații ucraineni care sunt acum in Romania, aproximativ 100.000. Au existat deja sume, care au venit de la Comisia Europeană, pentru a sprijini acest efort național. Urmează să fie suplimentat bugetul european, pe care Romania il va primi pentru acest lucru și asta permite și Romaniei mai departe să poată să susțină, in timp, efortul pe care și cetățenii și-l au asumat. Deci există această abordare și dl. Marcel Boloş, cu experiența pe care o are in gestionarea fondurilor europene, cunoaște mecanismele și are acces, are un dialog permanent, practic, nu doar la nivel de experți, ci și la nivel de decidenți in Comisia Europeană, pentru a putea găsi cele mai bune soluții in suplimentarea efortului bugetar național. Suntem și trebuie să ințelegem acest lucru, suntem sub necesitatea de a ține deficitul sub control. Cea mai recentă dovadă in acest sens ați văzut-o atunci cand guvernul a decis tăierea cheltuielilor publice pentru anumite categorii de bunuri servicii care puteau să-şi mai găsească amanare, pentru că avem nevoie de credibilitate pe piața financiară internațională. Avem nevoie de stabilitate și, nu intamplător, investițiile care au venit in Romania in ultimul an și care sunt fără precedent, 11 miliarde de euro, dublate de absorbția de bani europeni, au ajutat această țară, care este țara noastră, să iși consolideze creșterea economică, să o poată menține și să poată face posibile discuții precum cea pe care noi astăzi o avem, aceea de a găsi resursele necesare pentru a stabiliza sistemul salarizării bugetare in Romania, pentru a-i oferi sustenabilitate, fără a ne pierde credibilitatea, fără a crește nivelul de deficit pană dincolo de pragul la care ne-am angajat și care ar duce Romania in situația nedorită de a pierde bani europeni sau de a crește și mai mult nivelul cu care se imprumută acum pe piețele financiare internaționale. Deci, toată această ecuație - și n-o să intru acum in termeni geopolitici - care a generat pană acum stabilitate, care la randul ei a oferit posibilitatea creșterii economice, de aceea vorbim astăzi de investiții precum Nokia la Oradea, de 600 de milioane de euro, unde vor oferi locuri de muncă pentru cetățeni romani. De aceea putem să vorbim de investiții precum cea din Iași, de la Palas, unde peste 5.000 de romani, creiere strălucite vor putea lucra pentru companii americane precum Amazon și altele. Pentru că mediul stabil social, economic și politic a oferit țării noastre nivelul de atractivitate care a reușit să depășească nivelul de incertitudine generat de războiul de la granițele noastre, care se derulează de un an şi jumătate. Tocmai de aceea, cu bună credință, reprezentanții guvernului și public, dar și in discuțiile directe cu liderii sindicali din educație și nu numai, pentru că avem discuții și cu reprezentanții mediului de afaceri, și cu reprezentanții mediului bancar, și cu investitori străini sau romani. Nevoia de stabilitate nu este un scop in sine, dar este un instrument prin care reușim să ne consolidăm creșterea economică, să oferim o perspectivă de dezvoltare a acestei țări și să ne putem bucura impreună, cetățenii acestei țări, de un standard de viață cat mai aproape de cel pe care il vedem in alte state dezvoltate, mai dezvoltată decat suntem noi in acest moment. Reporter: Știm foarte clar că fondurile europene ne ajută și ne-au ajutat in ultima perioadă. Aș vrea să luăm exemplul concret. Din cei 2.500 lei pe care ii vor primi anul acesta sindicaliștii, personalul didactic, cat va fi suportat din fonduri europene și cat de la bugetul de stat și mai ales dacă Marcel Boloș, dacă ne puteți spune, dacă acesta a avut deja discuții cu reprezentanții Comisiei Europene și aceștia sunt de acord să ne ofere acești bani pentru a-i folosi in acest mod? Dan Cărbunaru: Cel mai important lucru la acest moment pentru profesori, pentru educatori, pentru toate categoriile de oameni și sunt aproape 300.000 care lucrează in sistemul educațional din Romania, este că acești bani au fost găsiți și că vor ajunge la ei, in iunie și in octombrie. Ca o etapă preliminară, dacă doriți, dar nu de așteptare, ci de concretețe, inainte ca noua lege a salarizării să le ofere certitudinea pe care o așteaptă de atata vreme, și anume că statutul lor social este dublat de un statut financiar care să le permită un trai decent și este o prioritate a acestui Guvern, iar datorită faptului că la discuții au participat in egală măsură și premierul Romaniei şi președintele Camerei Deputaților, aceste lucruri au generat continuitate și garanția faptului că viitorul program de guvernare va menține această recunoaștere și o va transforma in putere de lege, in condițiile in care, odată trecut prin Parlament, programul viitorului guvern devine lege, are putere de lege. Reporter: Pe surse, ințelegem că greva va continua. De altfel, și in acest moment sunt protestatari in fața guvernului. Ce veți face in acest caz? Pentru că, din semnalele pe care le primim de la sindicaliști, nu sunt mulțumiți cu aceste variante. Urmează, totuși, examenele finale. Sunt părinți care nu-și vor putea aduce copiii la școală, elevii care nu vor avea mediile incheiate. Ce se va intampla? Dan Cărbunaru: Am spus-o și cred că intr-unul dintre briefing-urile trecute, Guvernul Romaniei nu este in grevă. Suntem aici, membrii cabinetului sunt aici, disponibilitatea noastră la dialog este aici, n-am discutat cu liderii de sindicat doar la Palatul Victoria, au fost miniștri din cabinet care au mers ieri la intalnirea cu liderii sindicali, chiar la sediul lor. Este un dialog care trebuie să continue. Desigur, nu ne impiedică, aș spune, chiar poate ar fi mai bine ca acest dialog să continue in timp ce copiii noștri invață la școală, in timp ce profesorii lor, educatorii lor, la randul lor, sunt la școală, sunt doi ani de pandemie care au afectat oricum procesul de invățămant, au afectat emoțional copiii noștri. Au afectat, poate, și interacțiunea cu dascălii lor. Și orice intarziere suplimentară a intoarcerii la școală nu este decat de natură a afecta in plus elevii, tinerii noștri, mai ales intr-un context in care cel puțin o bună parte dintre ei, cei care sunt incă in clasa a VIII-a sau in clasa a XII-a se pregătesc de examene și au nevoie de pregătire, au nevoie să-și vadă profesorii, au nevoie să inlocuiască emoțiile generate de faptul că au sau nu medii incheiate, intră sau nu in examene cu emoțiile pregătirii in sine, care sunt singurele emoții pe care ar trebui să le aibă in acest moment elevii din Romania, motiv pentru care facem incă o dată un apel la dialog către liderii sindicali. Guvernul Romaniei dorește să mărească salariile profesorilor. Guvernul Romaniei dorește să acorde atenția cuvenită tuturor celor cere lucrează in sistemul de invățămant. Am prezentat pe larg și concret, și cu cifre cum arată in acest moment veniturile care pot fi suplimentate in acest an pentru toate categoriile de oameni care lucrează in sistemul educațional și perspectiva de a-și regăsi importanța poziției lor in societate in viitoarea lege a salarizării, in condițiile in care, după ordonanța de maine, practic toate categoriile care lucrează in sistemul educațional din Romania, personalul didactic și nedidactic, vor fi mers deja la maximul posibil potrivit actualei legi. Este nevoie de o nouă lege. Pană la noua lege există această soluție găsită de guvern ca prin bugetul național și prin bani europeni să poată oferi pentru personalul didactic 2.500 lei și alte 1.000 lei pentru personalul nedidactic, urmand ca după 15 iulie, cu noile grile in față, reprezentanții guvernului, reprezentanții sindicatelor să poată stabili valorile concrete ale recunoașterii, inclusiv din perspectivă financiară, a importanței pe care meseria de dascăl o are in Romania. Reporter: Bună ziua și bine v-am găsit! Aș vrea, dacă imi permiteți, să mutăm puțin discuția in sectorul imobiliar. Se pare că foarte multe persoane sunt nevoite, asta discutand cu unele agenții, să-și vandă apartamentele proprii, intrucat din cauza creșterii prețurilor la facturi nu-și mai permit și să se mute in chirie. Problema este că, spun ei, chiriile sunt și ele destul de mari și, mai mult decat atat, este o problemă care circulă de foarte mult timp la noi in Romania, noi plătim chiriile in euro, in condițiile in care salariile sunt in lei. Aș vrea să vă intreb dacă guvernul ar vrea să ia o decizie și in acest sens? Dan Cărbunaru: Prima reacție a Guvernului Romaniei, in momentul in care creșterile prețurilor la facturi pentru electricitate și pentru gaze naturale și la chiar foarte scurt timp de la acel moment, au inceput să afecteze foarte mulți romani, a fost prezentarea in chiar in prima parte a anului trecut a pachetului sprijin pentru Romania, un efort important care nu se regăsea in calcule bugetare guvernamentale din bugetul pentru anul trecut, care a fost realizat in decembrie 2021 și chiar și așa, fiind 17 miliarde de lei, a fost suma inițială cu care guvernul a elaborat acest pachet Sprijin pentru Romania și care a vizat in mod special categoriile care erau cele mai afectate, cetățenii vulnerabili, romanii care aveau venituri sub medie sau chiar extrem de reduse și care fără acest ajutor, fără acele carduri, fără acele vouchere care impreună au generat, alături de măsuri precum plafonarea și compensarea prețurilor la energie, la gaze naturale, au ajutat și persoanele vulnerabile, dar și economia Romaniei să respire și să poată merge mai departe. Provocările despre care vorbiți acum dumneavoastră sunt reale. Ele se regăsesc in multe state europene. Desigur, se resimt diferit, deoarece și nivelul de trai este unul diferit și guvernul, desigur, in măsura in care are resursele necesare și in măsura in care aceste lucruri ajung pe masa guvernului, poate să analizeze in ce măsură și cum poate interveni concret pentru a ușura povara celor care se confruntă cu astfel de situații. Reporter: Dar credeți că există posibilitatea ca intr-un viitor, fie el apropiat s-au indepărtat, aceste chirii să fie totuși plătite in lei? Cumva, proprietarii, deținătorii de apartamente sau de case, indiferent de imobil, să nu mai ceară practic chiriile in euro. Dan Cărbunaru: Bun, cursul euro-leu este un curs stabil in Romania. Fluctuațiile sale nu sunt neapărat semnificative. Pe de altă parte, Romania nefiind in interiorul zonei euro, plățile in mod curent in relațiile dintre entități se fac in moneda națională. Există anumite practici la care dumneavoastră probabil faceți acum referire, care fie folosesc euro ca referențial, fie chiar substituie moneda națională. Aici sigur sunt instituții care trebuie să verifice, pe de-o parte, cat este de corect și de legal să se intample acest lucru. Și aici sunt instituții care acum și prin sesizarea publică a dumneavoastră pot să facă verificări și acolo unde aveți informații punctuale, puteți să le aduceți in atenția statului roman pentru a verifica aceste cazuri și care să vină in completarea măsurilor cu caracter poate social pe care guvernul le poate avea in acest context. Reporter: Ok, mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă doresc o zi bună tuturor! 2023-05-25 12:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-25-01-36-07big___002_resize.jpgȘtiri din 25.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-eroilor-i-al-sarbatorii-inaltarii-domnuluiEste o zi cu o puternică semnificație istorică și religioasă deopotrivă pentru poporul roman. Tradiția de peste un secol a manifestărilor comemorative dedicate eroilor neamului in chiar ziua sfantă a Inălțării Domnului, o zi-simbol a speranței creștine, ne dă certitudinea că jertfele celor care au luptat pentru țară vor rămane mereu in memoria colectivă, intărindu-ne increderea că exemplul lor va motiva multe alte generații să creadă in viitor. Eroii pe care ii omagiem astăzi, cunoscuți sau nu, trăiesc prin Romania pe care ne-au lăsat-o. Avem datoria să menținem țara pe drumul ales prin voința cetățenilor: drumul democrației, al respectului față de lege, față de libertățile și drepturile fundamentale. Ii omagiem astăzi și pe eroii căzuți la datorie in misiuni desfășurate sub auspiciile organizațiilor internaționale sau ca parte a angajamentelor Romaniei alături de state aliate și partenere, in apărarea păcii și a democrației in lume. Respectul pentru toți acești eroi este măsura respectului față de insăși Romania și față de viitorul nostru. Un omagiu pios și recunoștință veșnică! Dumnezeu să-i odihnească in pace pe toți eroii Romaniei! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-05-25 09:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-25-09-22-41big_sigla_guvern.pngȘtiri din 24.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ciuca-romania-mizeaza-pe-cooperarea-cu-investitorii-canadieni-pentru-asigurarea-energiei-din-surse-curate-i-sigure-precum-i-pe-sprijinul-constant-al-statelor-unite-ale-americiiRelațiile deosebite dintre Romania și Canada se bazează pe colaborarea tradițională din domeniul energiei și pe valorile comune pe care le impărtășim ca membri ai Alianței Nord-Atlantice, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă in convorbirea telefonică avută astăzi cu omologul său canadian, Justin Trudeau. Prim-ministrul Romaniei a apreciat sprijinul oferit de Canada pentru proiectul de reabilitare a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, contribuție importantă la securitatea energetică a țării noastre și a intregii regiuni, inclusiv pentru Republica Moldova. Guvernul Romaniei mizează in continuare pe cooperarea cu companiile canadiene pentru dezvoltarea programului nuclear civil și asigurarea energiei din surse curate și sigure, precum și pe sprijinul constant al Statelor Unite ale Americii, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Prim-ministrul Ciucă a subliniat, de asemenea, colaborarea la nivelul NATO și rolul important al Canadei in contextul războiului din Ucraina și al sprijinului oferit atat poporului ucrainean, cat și Republicii Moldova. In acest context, a adăugat că Romania și Europa au nevoie de parteneri de incredere și cu opinii similare pentru consolidarea Flancului Estic, pentru dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și cooperarea in plan economic. Relațiile bilaterale au noi oportunități de consolidare in domeniul economic și social, a menționat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, context in care a adresat premierului Canadei, Justin Trudeau, invitația de a efectua o vizită in Romania. 2023-05-24 21:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_0c53a555-18f5-42a4-9fb1-d493c7ffdd0c.jpgȘtiri din 24.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-24-mai-sustinut-de-ministrul-culturii-lucian-roma-canu-i-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună seara, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern, aici, la Palatul Victoria. La ora organizării acestui briefing, discuțiile dintre membrii guvernului și reprezentanții sindicatelor din educație sunt in derulare pentru a soluționa situația care a fost semnalată de sindicatele din invățămant şi, așa cum spuneam, angajamentul guvernului de a găsi cele mai potrivite, cele mai realiste și cele mai adecvate soluții pentru problemele semnate de către sindicate. Toate aceste lucruri sunt o dovadă a unei deschideri concrete și sperăm, cat de curand, așa cum spunea și domnul prim-ministru in deschiderea ședinței de guvern, greva să inceteze, copiii și dascălii lor să poată reveni in bănci și la catedre. Alături de mine se află domnul ministru al culturii, Lucian Romașcanu, pentru a prezenta in deschiderea briefingului de presă... Desigur, vă vom sta la dispoziție după ce voi fi terminat și prezentarea principalelor decizii pe care guvernul astăzi le-a aprobat, pentru a vă răspunde la eventuale intrebări, dar pentru inceput i-aș da cuvantul domnului ministru, care a dorit să fie astăzi prezent, pentru a vă prezenta soluțiile pe care, la inițiativa Ministerului Culturii, guvernul le-a aprobat astăzi, soluționand astfel lucruri care trenau de destul de multă vreme. Domnule ministru, vă rog! Lucian Romașcanu: Mulţumesc, domnule Cărbunaru! Bună ziua, doamnelor și domnilor, stimați telespectatori! Este un moment extrem de important, pentru că una dintre artele extrem de bine reprezentate in lume cu origine romanească este arta cinematografică, iar din 2017, la sugestia Ministerului Culturii de atunci, am inaugurat o schemă de ajutor de stat pentru industria cinematografică, schemă care se cheamă in limba engleză cash rebate și care inseamnă de fapt rambursarea unui procent din cheltuielile pe care investitorii in industria cinematografică, străini sau romani, din Romania ii pot primi inapoi. Din păcate, o perioadă destul de lungă, de doi-trei ani de zile, această schemă a fost blocată. Astăzi am reușit un prim pas legislativ - transferul acestei scheme de ajutor, acestui cash rebate, de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului către Ministerul Culturii, urmand ca in perioada imediat următoare să avem și normele de punere in aplicare, iar undeva după rectificare, cand vom alimenta această schemă, undeva la inceputul lunii septembrie, să incepem să plătim din datoriile anterioare. Este o obligație extrem de importantă a Romaniei. In momentul cand noi am avut această schemă pusă in practică, in 2018, producători importanți au aplicat pentru primirea banilor respectivi. Din păcate, aproximativ 40 de filme, dintre care vreo 20 și ceva producții internaționale, deși au aplicat, nu și-au primit banii. Suntem in măsură să anunțăm că vom repara această situație. Repet, undeva la inceputul lunii septembrie vom fi in măsură să achităm primii bani dintre cei datorați, urmand de asemenea să punem in practică o nouă schemă de ajutor pentru industria cinematografică pentru 2023-2027. Vreau pe această cale să-i mulțumesc și prim-ministrului, vreau să-i mulțumesc și domnului președinte Marcel Ciolacu, viitor prim-ministru, pentru implicarea la nivel politic și executiv in susținerea acestui demers, şi ii asigur pe această cale pe toți investitorii din industria cinematografică că vor avea in Romania un partener extrem de important. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru aceste informații. Vă rog, dacă aveți intrebări pentru domnul ministru privind noua schemă de ajutor pentru industria cinematografică pentru 2023-2027. Reporter: Bună ziua! Ştiu că ați avut o vizită de lucru la Festivalul de Film de la Cannes. O să vă rog să ne daţi mai multe detalii şi ce producători sau regizori ar putea să vină in Romania, după această vizită. Lucian Romaşcanu: Da, am fost pentru cateva ore acolo. Am avut intalniri extrem de importante cu Centrul Național al Cinematografiei din Franţa, cu EURIMAGES, cu reprezentanți ai unor mari case de producție internaționale. Am participat și la o intalnire informală cu reprezentanți ai caselor de producție - nu pot să-i nominalizez, sunt nenumărați. Dar există un interes fantastic pentru Romania. Noi, pe langă faptul că avem tot ce trebuie pentru producțiile cinematografice - avem oameni de talent, avem studiouri, avem tot ce ține de infrastructura producției cinematografice -, ne lipsea exact acest lucru. Am dat de atunci vestea că vom avea in această săptămană această ordonanță de urgență și vreau să vă spun că, sunt convins, in momentul in care vom plăti primii bani, vom avea solicitări extrem de numeroase din partea producătorilor de film. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, in calitate de ministru al culturii, v-aș intreba: de ce nu sunteți la negocieri cu profesorii? Care este poziția dumneavoastră față de revendicările lor? Și, ca părinte, cum ați gestionat situația in familie? Știu că aveți doi copii. Cum v-a fost in aceste zile? Pentru că toți părinții sunt afectaţi de această grevă. Mulţumesc! Lucian Romaşcanu: O să vă dau, pe langă părerile, sigur, oficiale pe care le aveți și le-au transmis cei in măsură... Din punct de vedere al atribuțiilor ca ministru al culturii, nu am intre ele şi educația. Sunt, intr-adevăr, alături de profesori și de solicitările dumnealor. Singurul lucru pe care pot să il spun și eu este că in acest moment poate că ar trebui mai multă flexibilitate și din partea dumnealor, pentru că există și este jalon in PNRR noua lege a salarizării unitare şi ințeleg că există o decizie in plan guvernamental de a avea această lege aprobată și in funcțiune pană in septembrie. Deci, se pot negocia aceste lucruri. Este o intarziere de cateva luni, numai, pană a se ajunge la rezolvarea revendicărilor profesorilor. Dar, sigur, sunt de acord că au nevoie nu numai de bani, au nevoie de un mediu profesional corespunzător. Trebuie să redăm demnitatea și respectul pe care il merită cadrele didactice. Nu este cea mai bună perioadă... Eu am un băiat - aţi menționat că am doi copii - care are Capacitatea in această vară, lucru care, intr-un fel sau altul, sigur că poate fi afectat de decizia de acum a profesorilor. Eu sunt extrem de convins că se va găsi o soluție și că, cu ințelepciune și compromisuri de ambele părţi, vom ajunge la un rezultat favorabil. Reporter: Dar guvernul, acum, la ultimă rundă de negocieri, care sunt incă in dezbatere, nu a venit cu nimic nou. Cum vedeți dumneavoastră că se va rezolva? Lucian Romașcanu: Ba da, a venit. Din ce știu eu - repet, nu este domeniul meu de activitate -, a venit in primul rand cu aplicarea Legii salarizării unitare la nivelul lui 2022 imediat pentru profesori. Din ce știu și din ce am auzit, există această nouă lege a salarizării care este in discuție, pe care o să o negociem anticipat față de calendarul inițial - trebuia să fie la sfarșitul anului. Acum s-a decis de către cei in măsură s-o facă să avem această lege in septembrie. Deci, sunt pași concreți care s-au făcut. Reporter: Nu, asta s-a anunțat deja și sindicaliștii au spus că nu este de ajuns, că ar trebui creșterile salariale făcute mai devreme. Dan Cărbunaru: E un dialog in curs. Lucian Romașcanu: Mai există o chestiune pe care trebuie să o ințelegem cu toții: noi suntem la mijlocul unui buget aprobat, iar primele măsuri bugetare care se pot lua se pot lua la rectificare. Eu sunt convins că există toată voința politică pentru acest lucru. Sunt niște pași de urmat. Acum, eu imi doresc din suflet să găsim resursele necesare ca profesorii să aibă ceea ce iși doresc; in același timp, și profesorii să dea dovadă de flexibilitate, astfel incat copiii să se poată intoarce, să nu pierdem un moment extrem de important cum sunt examenele de capacitate și restul lucrurilor. Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Sunt mai mulți colegi din partidul dvs. cat și din PNL care susțin că ministerul dvs. va fi luat și dat către PNL la rocadă. Cum vedeți acest lucru și ce v-au spus colegii despre rocadă? Lucian Romașcanu: Nu vă ascund că nu știu care va fi rezultatul final. Iarăși, in ceea ce privește negocierile, nu sunt implicat personal. Eu pot să vă spun un singur lucru: sunt la al doilea mandat in fruntea Ministerului Culturii. Am făcut tot ceea ce am putut și tot ceea ce m-am priceput ca să pot duce acest domeniu inainte și să luăm măsurile cuvenite. Am avut un buget cu 45% mai mare anul trecut, cu 20% mai mare anul acesta. Am avut pentru prima oară preemțiune - ați dat știre și vă mulțumesc - pentru achiziția manuscriselor Cioran, Eliade, am luat jurnalul Reginei Maria, jurnalul intim al Reginei Maria. Suntem pregătiți să exercităm dreptul de preemțiune pentru a cumpăra clădire pentru Muzeul Ororilor Comunismului. Legislație - suntem cu Codul Patrimoniului foarte aproape de a fi repus in dezbatere publică. Din punctul meu de vedere, am dus mandatul cat am putut de bine. Decizia mai departe este una politică și nu pot să fac decat s-o accept. Reporter: Deci ați accepta acest compromis, dacă lucrurile ar ieși /.../? Lucian Romașcanu: E o zicere a oricărui ministru: n-am dat concurs pentru acest post. Odată ce ajungi intr-o asemenea demnitate, singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să faci tot ce poți să-ți duci cu onoare și succes la sfarșit mandatul. Şi mandatul la sfarșit ajunge prin decizie politică. Mulțumesc! Reporter: Vă doriți să rămaneți ministru al culturii in viitorul Executiv și de ce? Lucian Romașcanu: Mi-aș dori să răman pentru continuitate, pentru proiecte importante pe care le-am inceput. Am fost la Bruxelles, acum zece zile, la Consiliul de miniștri ai culturii unde, la sugestia Romaniei, este pentru prima oară pusă pe masă și acceptată aproape unanim, cred, de către restul miniștrilor, ideea de a face un fond cultural european și mi-ar plăcea să fiu acolo să-l văd implementat. Suntem la inceputul pașilor de a institui fonduri culturale bilaterale cu parteneri strategici ai Romaniei, cu Statele Unite, cu Franța, cu Coreea de Sud. Suntem in proces legislativ important in acest moment, de a pune, cum am spus, codul patrimoniului in dezbatere, de a reface legea managementului cultural - 189. Sunt foarte multe proiecte pe care le-am inceput și mi-ar plăcea să le termin, dar sunt convins că, dacă se va lua o decizie politică, alta, voi avea un dialog cu cel care va urma să preia toate aceste proiecte. Dar vom vedea. Mi-ar plăcea să continui, dar nu e la mine decizie. Reporter: Dar ce semnale sunt din partea partidului? Ați spus că nu ați făcut parte din negocieri, insă mă gandesc că ați vorbit cu membri de partid. Lucian Romașcanu: Nu. Vă mărturisesc la modul cel mai sincer că nu am vrut să intru intr-un asemenea dialog. Negocierile se poartă in coaliție, nu fac parte din echipa de negocieri. Sunt extrem de disciplinat și atunci ce mi se va spune, voi face mai departe. In precedentul meu mandat, am terminat mandatul pe data de 29 ianuarie și am stat pană la ora 23:00 la serviciu. Voi face la fel acest lucru, dacă va fi să se termine; dacă nu, in continuare, pană cand, sigur, la un moment dat, va trebui să termine și acest mandat. Reporter: In cazul in care nu veți mai fi ministru al culturii, ce variante aveți dvs.? Ce veți face in continuare? Lucian Romașcanu: Sunt senator de Buzău. Inainte de a veni la conducerea ministerului, am fost liderul grupului PSD din Senatul Romaniei. Există opțiuni, demnitatea de senator, este extrem de importantă, de ales, deci ce să fac aș avea. Reporter: Mulțumesc! Lucian Romașcanu: Mulțumesc și eu! Reporter: Domnule ministru, ne puteți spune in ce stadiu este finanțarea pentru Muzeul Conflictelor Transilvănene - au fost o serie de critici pe această temă - și dacă se păstrează această denumire? Lucian Romașcanu: Finanțarea este asigurată intr-o proporție majoră. Am o idee de costuri noi. Noi avem 15 milioane de euro prin PNRR pentru acest muzeu. Probabil că, la costurile actuale, va trebui să mai adăugăm niște bani din fonduri bugetare, dar discuția, in spațiul public, a fost legată de denumirea muzeului, aceea de Muzeu al Conflictelor și Identităților Transilvane, denumire cu care, vă spun sincer, că nu sunt de acord; este o denumire extrem de nefericită. Incă de cand am dat hotărarea de guvern pentru transferul terenului de la Primăria Florești către Ministerul Culturii, pentru Muzeul Național de Istorie din Cluj, am pus condiția emiterii acestei HG de schimbare a denumirii. Am vorbit la MIPE, am primit corespondența dintre MIPE și Comisia Europeană prin care s-a solicitat şi s-a aprobat schimbarea denumirii in Galeria Istorică a Transilvaniei. Ințeleg că in mapa domnului ministru Boloș, la ultima discuție de la Bruxelles, a fost și această schimbare de denumire, care este aprobată, și sper să avem un nou muzeu, extrem de important nu numai ca muzeu, ca galerie, ci și ca spațiu de laboratoare, de cercetare istorică ș.a.m.d. langă Cluj, cu denumirea de Galeria Istorică a Transilvaniei. Reporter: Mulţumesc! Lucian Romaşcanu: Mulţumesc și eu! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Ințeleg că nu mai sunt intrebări pentru dumneavoastră, domnule ministru, și vă mulțumesc incă o dată pentru prezență! Lucian Romaşcanu: Mersi mult! Dan Cărbunaru: Așa cum anunțam la debutul briefingului de presă, voi continua cu prezentarea principalelor decizii pe care guvernul condus de Nicolae Ciucă le-a luat astăzi, urmand ca, in măsura in care voi putea să vă fiu de folos, să răspund la intrebările dumneavoastră. Guvernul a aprobat astăzi actul normativ prin care se flexibilizează Legea dialogului social, practic, prin dialog constant și activ, echipa guvernamentală reușind, in mandatul actualului guvern, să găsească soluții pentru a trece cu bine perioada extrem de complicată pe care o traversăm - mă refer la consultarea partenerilor sociali, consultarea cu mediul de afaceri, cu structurile asociative şi cu cei care au avut un cuvant de spus privind bunul mers al societății. De altminteri, și ce s-a intamplat in ultimele zile ne arată cat e de important ca dialogul deschis și consultările să stea la baza relației dintre guvern, sindicate, patronate, indiferent de sectoare de activitate. Ordonanța de urgență aprobată astăzi in guvern modifică in acest sens, al flexibilizării și incurajării negocierilor colective la nivel de sector și de activitate, atat Legea dialogului social, cat și Codul Muncii, pe care le pune in acord cu recomandările europene, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii și cu angajamentele asumate prin Programul Național de Redresare şi Reziliență. Așa cum anunța domnul prim-ministru la debutul ședinței de guvern, au existat astăzi in discuție două acte normative importante care continuă procesul de digitalizare inceput la nivel guvernamental: in privința cloudului, in privinţa digitalizării administrației in beneficiul cetățenilor și a mediului de afaceri, acesta reprezentand un obiectiv al guvernului și un pas esențial pentru a putea asigura servicii publice de calitate, pentru o societate care se modernizează. Hotărarea privind guvernanța platformei de cloud guvernamental este o etapă importantă in implementarea celui mai mare proiect de digitalizare a Romaniei şi este o componentă esențială a procesului de transformare digitală. Prin această platformă, Romania va trece către o economie digitală sigură, dinamică și aliniată cu direcțiile strategice de acțiuni ale Uniunii Europene privind guvernanța datelor. Cateva dintre beneficiile pe care cetățenii le vor resimți ca urmare a operaționalizării acestui proiect: acces direct la toate serviciile publice prin intermediul punctului de acces așa-numit one stop shop; toate instituțiile statului roman urmează a fi interconectate in acest cloud, urmand ca cetățeanul să poată solicita și să primească documente de oriunde, oricand; de asemenea, cetățeanul va putea avea un istoric al interacțiunilor sale cu administrația, in timp ce acest cloud guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile. Un al doilea proiect important care a trecut astăzi de aprobarea guvernului vizează debirocratizarea inmatriculărilor. Sunt peste 1,6 milioane de operațiuni, peste 1,5 milioane de cetățeni romani care doar anul trecut a trebuit să meargă la ghișee pentru a-și inmatricula mașinile, pentru a le radia sau pentru a face transferul de proprietate. Prin intermediul deciziei de astăzi, prin ordonanța de urgență, se abilitează Direcția Generală de Permise de Conducere și Inmatriculări, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, să creeze aplicația prin care cetățenii care doresc să facă astfel de operațiuni de inmatriculare, de transcriere a dreptului de proprietate sau de radiere să nu mai fie nevoie să se deplaseze la un sediu al serviciilor de inmatriculare, pentru a nu mai pierde timp și pentru a putea rezolva, fără să se deplaseze de la serviciu sau de acasă la un ghișeu al MAI. Aplicația, după cum spuneam, va fi gestionată de Direcția de permise și inmatriculări. Cetățenii vor introduce doar un set minim de date necesare pentru a identifica mașina și, după caz, să adauge eventual inscrisuri in formă electronică pentru a putea face operațiunile de inmatriculare, transcriere sau transmitere a dreptului de proprietate. Este incă un pas către normalitate, care se adaugă la posibilitatea de a obține online certificatul de cazier judiciar, accesarea online a istoricului sancțiunilor auto, programarea, prin intermediul platformei MAI, pentru a obține un pașaport sau obținerea de avize pentru construcții și amenajarea teritoriului in format online. Aș vrea să continui cu cateva date legate de transferul tehnologic la nivelul economiei. Este vorba de ordonanța de urgență prin care se creează cadrul legislativ de operaționalizare a unui mecanism de coordonare strategică in domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv in privința inovării bazate pe cercetare și antreprenoriat inovativ. De asemenea, printr-un memorandum va fi inființat un comitet de coordonare a politicilor de inovare și transfer tehnologic, sub coordonarea premierului, cu o structură care va asigura platforma de dialog pentru a corela politicile și acțiunile la nivel național in domeniul cercetării, dezvoltării, inovării, antreprenoriatului de inovare și specializării inteligente. In privința fondurilor europene, pentru că am văzut deja recomandările Comisiei Europene publicate astăzi, inclusiv pentru Romania, care subliniază nevoia de a utiliza fondurile europene - vă reamintesc, acest guvern a reușit, in cursul anului trecut, să atragă peste 11 miliarde de euro finanțări europene, 20% din totalul finanțărilor europene atrase de Romania de la momentul aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Este un proces care continuă. Premierul a cerut tuturor ministerelor de linie accelerarea eforturilor pe de-o parte, pentru a folosi fiecare euro dintre cei pe care țara noastră ii are in continuare de folosit din alocările aferente perioadei 2014-2020; pană in decembrie anul curent este termenul pană la care Romania poate utiliza aceste fonduri. Estimările guvernului arată că peste 90%, poate chiar 95% dintre aceste fonduri vor fi folosite. Sunt 5 miliarde de euro care mai sunt de cheltuit in acest sens, dar, să nu uităm, este vorba și de cele 46 de miliarde de euro aferente politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, bani care, impreună cu fondurile din PNRR, duc finanțările europene disponibile pentru Romania pană in 2029 la aproape 80 de miliarde de euro. Cateva a precizări privind rolul ordonanței adoptat astăzi de guvern in privința implementării proiectelor cu finanțare europeană, indeosebi in domeniul infrastructurii. Ajustarea prețului pentru proiectele de investiții in concordanță cu evoluția prețului la materiale și utilități, pentru a evita blocajele in implementare - vă reamintesc, este o măsură pe care Guvernul Romaniei a activat-o și in cursul anului trecut, atunci cand șantierele de construcții la lucrări de mare infrastructură din Romania riscau să intre in blocaj, ca urmare a creșterii de prețuri la materie primă, la carburant sau in domeniul resursei de muncă, iar acea intervenție a permis reluarea lucrărilor pe șantiere, lucru ce a condus, bineințeles și nu in ultimul rand, la creștere economică prin deblocarea acestor procese. Aș adăuga pe lista beneficiilor introduse prin ordonanța care vizează rezolvarea problemelor care pot să apară in implementarea proiectelor de infrastructură, sprijinul pentru proiectele de cercetare și transfer tehnologic pentru ca institutele de cercetare să aibă condițiile necesare să facă transferul rezultatelor cercetării in piață, implementarea instrumentelor de finanțare moderne pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor, mai ales cele care sunt implementate de mediul de afaceri, reglementarea problemelor de proprietate publică, mai ales pentru administratorii care dețin terenuri in proprietatea statului roman, pentru a permite autorităților publice locale să implementeze proiecte care au impact asupra calității vieții oamenilor, acces gratuit pentru persoanele cu dizabilități sau pensionari cu venituri reduse, veterani și văduve de război la reabilitarea termică a blocurilor de locuințe şi accesul unităților de cult la fonduri europene pentru a reabilita patrimoniul istoric și a-l valorifica, pentru serviciile pe care le prestează unitățile de cult. Tot astăzi, guvernul a aprobat hotărarea prin care este aprobată Strategia națională pentru dezvoltarea pieței de capital 2023-2026. Țara noastră s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Vă reamintesc, Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut anul trecut față de 2021 cu 49 de miliarde de euro. Este valoarea intregului PIB al Romaniei din urmă cu 20 de ani. Această dinamică economică are nevoie de o piață de capital care să țină pasul cu noile realități. Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanțare, de reguli mai simple şi, ca urmare a sprijinului acordat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cea care a oferit guvernului asistență tehnică in elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum imbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital, creșterea lichidității, promovarea, dezvoltarea și creșterea unei piețe active a IMM-urilor, promovarea economiilor in randul investitorilor persoane fizice, susținerea digitalizării și a inovației financiare, dezvoltarea pieței locale de capital privat și stimularea investițiilor verzi. Executivul a aprobat memorandumul prin care se incep negocierile pentru cooperarea dintre Romania și Statele Unite, la nivel de guverne, pentru inființarea la București a Unității de Investigații Criminale Transnaţionale. Este vorba de un centru care se dorește a fi un hub dedicat combaterii fenomenului de criminalitate organizată in zona de sud-est a Europei, avand ca principal scop strangerea de probe, schimbul de informații și facilitarea urmăririi penale a grupărilor de crimialitate organizată transfontalieră, atat in Romania cat și in cadrul sistemului penal american. Obiectivul acestei unități de investigații criminale transfrontaliere vizează destructurarea organizațiilor criminale care acționează in domeniul traficului de droguri, al traficului de persoane, al fraudelor financiare, economice, dar și al migrației ilegale a cetățenilor romani la frontiera de sud a Statelor Unite, cu Mexicul, respectiv la nord, cu Canada. Documentul de cooperare vizează aspecte privind principiile colaborării și selecția personalului roman care iși va desfășura activitatea in cadrul unității, regulile de protecție și prelucrarea datelor cu caracter personal și soluționarea diferendelor, dar și condițiile de intrare in vigoare și incetarea valabilității tratatului. La inițiativa Ministerului Dezvoltării, guvernul a aprobat realizarea de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei a unui centru pentru optică de mare putere la Măgurele, obiectivul fiind finanțat cu fonduri de la bugetul de stat, prin Programul național de construcții de interes public sau social derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Suprafața totală a acestei investiții, care are o valoare de 187 de milioane de lei, este de 3.000 m², din care peste 2.000 m² reprezintă suprafața construită a centrului. Mai multe detalii despre acest proiect va oferi Compania Națională de Investiții. In final, aș vrea să vă prezint faptul că astăzi guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru investițiile care se vor realiza la vechea bază a Comitetului Olimpic și Sportiv Roman de la Izvorani, din Ciolpani, județul Ilfov. Este vorba de reparații capitale și de modernizarea acestei baze, la propunerea Ministerului Dezvoltării, guvernul aproband modernizarea vechii baze, care este de altminteri cea mai cunoscută bază multisport din Romania. Valoarea totală a investiției este de 208 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării va asigura cea mai mare parte, 204,9 milioane de lei, urmand ca diferența de 3,8 milioane de lei să fie suportată de COSR. Desigur, aceasta poate reprezenta o contribuție importantă in oferirea celor mai bune condiții de pregătire sportivilor noștri care reprezintă Romania in olimpiade. Acestea ar fi principalele teme pe care aș fi vrut să vi le supun atenției și, in măsura in care aveți nevoie de detalii suplimentare sau de răspunsuri la intrebări și vă pot fi de folos, vă stau la dispoziție. Reporter: Referitor la acel centru de investigații criminale transfrontaliere, cand ar putea fi funcțional, cand ar putea fi construit? Dan Cărbunaru: Sunt detalii care acum, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, intră in implementare. Odată cu aprobarea memorandumului se deschide și calea negocierii alături de partenerii americani, pentru a stabili modul de funcționare și detaliile concrete, astfel incat MAI, pe măsură ce va avansa in implementarea acestor proceduri, le va prezenta public, desigur. Este cunoscut faptul că Romania și Statele Unite colaborează indeaproape și sub semnul Parteneriatului strategic, și pe componenta militară, și pe componenta economică, bineințeles și in domeniul afacerilor interne, unde de foarte mulți ani specialiștii romani, polițiștii romani lucrează in condiții foarte bune cu colegii americani. Reporter: Referitor la situația Simonei Halep, care este poziția guvernului și dacă poate guvernul să o ajute. Dan Cărbunaru: Premierul Nicolae Ciucă a făcut public sprijinul pe care il acordă Simonei Halep. Domnia sa consideră că Simona Halep este judecată astăzi intr-un mod absolut incorect față de ceea ce a insemnat Simona Halep pentru Romania și inseamnă in continuare. Din punctul domniei sale de vedere, Simona Halep este nevinovată și este datoria noastră, ca cetățeni romani, să fim alături de ea. Reprezintă o etapă importantă din istoria tenisului romanesc feminin. Ne-a oferit fiecăruia dintre noi bucuria succesului pe care l-a obținut pe terenurile de tenis. Am fost alături de ea atunci cand a jucat, atunci cand a caștigat. Am fost mandri atunci şi este bine, mai ales in aceste momente complicate pentru ea, să-i fim alături cu toții. In plus, ar fi nedrept față de Simona Halep ca inaintea vreunui verdict final să ne grăbim să judecăm ceea ce se intamplă in acest context. Aceasta este poziția pe care premierul și-a asumat-o public. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Reporter: Referitor la portalul destinat inmatriculărilor auto online, in primul rand, cand se estimează că ar putea fi operațional? Dan Cărbunaru: Detaliile privind operaționalizarea acestui portal le are Ministerul Afacerilor Interne, care l-a și inițializat. Am oferit cateva exemple despre progresele pe care MAI le-a inregistrat deja intr-un an și jumătate, cel puțin, gandindu-mă atat la cazierul digital, cat și la alte categorii de servicii pe care, prin intermediul diverselor structuri, deja le-a oferit cetățenilor. Aplicația, odată ce este aprobată această procedură de către guvern, va fi realizată de specialiștii in IT și urmează, de indată ce va fi gata, să fie lansată. E o chestiune de timp, sunt aspecte tehnice. Astăzi, guvernul a oferit cadrul normativ necesar pentru ca specialiștii să poată lucra. Nu sunt un specialist in IT, deci mi-ar fi greu să vă spun cat timp durează, insă, desigur, MAI are un calendar al implementării pe care il va prezenta public. Reporter: Se vorbește de niște platforme-pilot in textul legii. Dacă puteți să ne dați mai multe detalii. Ce tip de platforme-pilot și eventual ce anume vor viza: o anumită zonă, nu știu, un municipiu, un județ, o regiune? Dan Cărbunaru: Dacă ar fi să ne gandim la cartea electronică de identitate, știm că și acolo s-a inceput pe bază de proiect-pilot pe anumite zone. Și in privința calendarului, și in privința alegerii locului de pilotare, a aplicabilității acestui proiect, MAI vă poate prezenta mai multe detalii. Reporter: In ceea ce privește taxele, vor fi modificări - nu știu, majorări sau diminuări? Dan Cărbunaru: Digitalizarea trebuie să producă economii, nu scumpirea serviciilor. Ca atare, pe măsură ce interacțiunea cu lucrători care necesită prezența la un ghișeu scade, este firesc ca și aceste servicii să scadă la preț. Reporter: Da, mulțumesc frumos! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte intrebări, v-aș mulțumi foarte mult pentru prezență și vă doresc o seară plăcută in continuare! 2023-05-24 19:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___004_resize.jpgȘtiri din 24.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1684934559Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am să incep şedința de guvern de astăzi făcand referire la subiectul care este pe ordinea de zi a dialogului intre coaliție şi sindicatele din invățămant, in sensul menținerii dialogului și identificării soluțiilor, astfel incat greva profesorilor, a personalului din Educație să inceteze, să avem elevii cat mai curand la școală şi să avem asigurate condițiile pentru ca tot ceea ce ține de programul de derulare a examenelor de final de an să aibă loc conform calendarului stabilit la nivelul Ministerului Educației. Urmare intalnirilor pe care le-am avut impreună cu conducerea Ministerului Educației, Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor, impreună cu președintele Camerei Deputaților, avand astfel o echipă a executivului și a legislativului, care să poată să asigure increderea necesară că măsurile pe care noi l-am propus structurilor sindicale din Educație o să se și infăptuiască. Nu am să repet propunerile pe care noi l-am făcut deja, ele au fost foarte bine vehiculate in spațiul public. Ceea ce doresc să menționez este faptul că, incepand de la preluarea guvernării și pană acum, am luat decizii care au venit in intampinarea tuturor problemelor acumulate in sistemul de educație, am căutat ca prin aceste decizii să ne aliniem cumva la conținutul legilor educației. Doresc doar să subliniez că, din momentul preluării guvernării și pană acum, am alocat educației suplimentar suma de 8 miliarde de lei, sumă care, intr-adevăr, nu acoperă nevoile şi toate problemele care au fost acumulate in ultimii 30 de ani, dar care, pe măsura potențialului de la bugetul de stat, repară și imbunătățesc acele elemente care sunt, pe bună dreptate, aduse in discuție, in dezbatere de către reprezentanții corpului didactic. Cu toții suntem de acord că educația trebuie să rămană prioritatea nr.1, alături de sănătate, şi, tocmai de aceea, prin tot ceea ce a insemnat procesul de dezbatere publică, de analiză și aprobare a Legilor Educației, nu am făcut altceva decat să aliniem discursul pe care cu toții l-am avut despre importanța și relevanța educației la măsuri concrete - aceste măsuri care, sigur, nu pot fi rezolvate o singură dată, printr-un numitor comun. Ele vor trebui să fie aplicate intr-un calendar, așa cum este el asumat in conținutul legilor, cu o bugetare așa cum este asumată in conținutul legilor şi pe o linie de dialog, care va fi permanent deschisă de la nivelul guvernului, de la nivelul ministerului, cu personalul didactic și nedidactic din Ministerul Educației, astfel incat să avem, intr-adevăr, un sistem de educație performant, care să asigure viitorul țării noastre şi, de asemenea - ceea ce este foarte important -, să asigure şansă la educație oricărui copil din Romania. Ca atare, in această după-amiază - pentru că nu vom finaliza ședința de guvern pană la ora inceperii intalnirii cu reprezentanții sindicatelor din Educație -, am dispus constituirea unei echipe ministeriale, din care vor face parte ministrul Educației, ministrul Muncii, ministrul Finanțelor și ministrul Fondurilor Europene, iar din partea prim-ministrului va participa secretarul general al Guvernului. Sperăm ca, in urma acestei intalniri, pe baza dialogului onest și echitabil, pe baza măsurilor reale pe care noi le propunem, să avem o ințelegere și să avem incredere unii in alții că acest demers se va incheia cat mai curand. Este un angajament pe care l-am avut atat in fața membrilor conducerii sindicatelor din Educație, cat și la intalnirile pe care le-am avut cu reprezentanții asociațiilor de părinți și de elevi. Pentru că am menționat disponibilitatea la dialog, doresc să menționez că in acest an și jumătate de guvernare, - de altfel, pe toată perioada mandatului -, am acordat atenția cuvenită dialogului și consultărilor cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri, cu structurile asociative, cu toți cei care au avut și au un cuvant de spus in ceea ce inseamnă bunul mers al societății. Vă pot impărtăși că, in urma acestui dialog, am putut să desprindem o serie de concluzii și am putut să culegem datele despre ceea ce se intamplă in realitate, să vedem modul și viziunea prin care partenerii sociali, mediul asociativ, așa cum spuneam, structurile din mediul de afaceri reușesc să vină cu propuneri concrete și să facem in așa fel incat, la nivelul guvernului, să identificăm măsurile și deciziile care să aibă aplicabilitate și să rezoneze cu așteptările intregii societăți. Practic, toate aceste aspecte, din punctul meu de vedere, vin să se concretizeze intr-un demers care astăzi, in ședința de guvern, va fi finalizat printr-o ordonanță de urgență, prin care aprobăm unele modificări in scopul flexibilizării și incurajării negocierilor colective la nivel de sector de activitate. In acest sens, vom modifica Legea dialogului social și Codul Muncii, in acord cu recomandările europene, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii și cu angajamentele asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Domnule ministru Budăi, dacă puteți, să faceți cateva referiri specifice la conținutul ordonanței. Marius Budăi: Mulțumesc frumos, domnule premier! Sunt cateva aspecte care, in urma discuțiilor cu partenerii sociali, au apărut in urma aprobării legii și a indeplinirii jalonului cu Comisia Europeană. Am revenit la o discuție cu partenerii sociali, am informat Comisia Europeană. A fost de acord și a agreat Comisia Europeană noile modificări, astfel incat partenerii sociali sunt acum de acord cu această formă. Din dezbateri, erau cateva chestiuni care ulterior s-a descoperit a fi nerezolvate și am dorit să le rezolvăm acum, să nu lăsăm pe un termen mai lung, pentru avea, intr-adevăr, un dialog social așa cum trebuie in Romania. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Astăzi, de asemenea, tot printr-o ordonanță de urgență, facem un pas important in ceea ce inseamnă procesul de debirocratizare completă a inmatriculării autovehiculelor. Este un proiect - dacă nu mă inșel, al cincilea proiect - de digitalizare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne in perioada 2022-2023, care va asigura cadrul necesar pentru MAI să creeze și să gestioneze o aplicație prin care cetățenii pot inmatricula un autovehicul, pot să transcrie dreptul de proprietate sau să radieze un vehicul - practic, să poată face aceste demersuri fără a fi nevoie să se mai deplaseze la sediul serviciilor de inmatriculare. Din datele prezentate, doar anul trecut au fost peste 1,6 milioane de astfel de operațiuni. Și pentru că tot discutăm de acest proces de digitalizare, digitalizarea administrației in beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri a reprezentat un obiectiv prioritar in programul de guvernare și sunt convins că iși va menține același loc prioritar pentru asigurarea unor servicii de calitate cetățenilor și, desigur, susținerii dorinței noastre de dezvoltare economică. Aprobăm astăzi hotărarea de guvern privind guvernanța platformei de cloud guvernamental, ceea ce reprezintă o etapă, poate cea mai importantă etapă de implementare a celui mai mare proiect de digitalizare a Romaniei. Practic, continuăm astfel să facem pașii procedurali necesari atat din perspectivă legislativă, cat și din perspectiva procedurilor de achiziții, și am convingerea că operaționalizarea acestor proiecte va oferi cetățenilor acces direct la toate serviciile publice. Toate instituțiile vor fi interconectate in cloud, iar cetățenii pot solicita o serie de documente, de oriunde și oricand. Vă mulțumesc! 2023-05-24 16:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr7482-enhanced-nr.jpgȘtiri din 24.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intampinarea-oficiala-a-pre-edintelui-republicii-federale-germania-frank-walter-steinmeierGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit cu președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu prilejul vizitei de stat a acestuia in Romania. Discuțiile s-au axat pe continuarea dezvoltării cooperării in plan bilateral și in contextul UE și NATO. Cei doi demnitari au evidențiat caracterul privilegiat, cu valențe strategice, al relațiilor romano-germane, intemeiate pe un dialog politic consistent și o componentă economică solidă. Aceste relații sunt facilitate și potențate de puternicele legături interumane, in special prin contribuția comunității romanești - in creștere - din Germania și cea a etnicilor germani din Romania. Președintele Steinmeier și premierul Ciucă au subliniat și importanța menținerii unității europene și euroatlantice in asigurarea sprijinului pentru Ucraina. Șeful Executivului roman a apreciat activitatea celor peste 25.000 de companii cu participație germană din Romania și care fac din Germania primul investitor in economia romanească, cu prezență in sectoare de varf. In context, premierul a evocat potențialul de consolidare a cooperării in domenii precum infrastructură, inclusiv in transporturi și energie, energie verde, industria hidrogenului, industria auto, agricultură și industrie alimentară, economie circulară, materii prime critice, digitalizare, cercetare și inovare, industria de apărare, industria electronică și electrotehnică, semiconductori. Premierul Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea Romaniei la Spațiul Schengen. Elemente de context: Vizita de stat a președintelui federal in Romania, in perioada 24-26 mai 2023, are loc pe fondul unei dinamici crescute a contactelor politico-diplomatice romano-germane la cel mai inalt nivel. Aceasta va contribui la consolidarea parteneriatului special, cu valențe strategice, construit intre Romania și Germania. Totodată, va impulsiona cooperări eficiente in cele mai diverse domenii de interes pentru țările noastre - politica europeană și cea externă, domeniile economic, energetic, militar, educațional, muncă și afaceri sociale. 2023-05-24 15:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a6044.jpgȘtiri din 23.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru-i-de-reprezentantii-parintilor-i-elevilorGalerie foto Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru, și de reprezentanții părinților și elevilor [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la un nou briefing de presă al Guvernului, de această dată, dedicat situației din educație, situației generată de greva inițiată de sindicatele din educație. Astăzi, guvernul a continuat dialogul cu toți cei implicați in procesul care vizează educația copiilor noștri. De aceea, astăzi a fost o intalnire la care dl prim-ministru Nicolae Ciucă, alături de dl președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și de dna ministru al educației, Ligia Deca, au participat pentru a discuta alături de reprezentanții elevilor și părinților despre nevoia de finanțare și de sprijinire, și de reformă, pană la urmă, a ceea ce trebuie să se intample in sistemul din educație după adoptarea legilor educației, dar, iată și după eforturi semnificative pe care acest guvern le-a făcut in ultimul an și jumătate pentru a oferi Educației un buget cat mai aproape de necesar - 2 miliarde de lei, bugetul suplimentat al anului 2022, in pofida situației complicate din economie și societate, la care s-au adăugat cele 6 miliarde de lei alocate sistemului de invățămant din Romania pentru acest an, alături de cele 3,6 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, oferă baze solide pentru a avea progrese in ceea ce oferă astăzi sistemul educației și, desigur, ne dorim cu toții ca deblocarea situației generate de greva din invățămant să poată permite continuarea implementării măsurilor pe care Guvernul le-a pregătit pentru a veni in optimizarea funcționării sistemului de invățămant. Aceste lucruri au fost prezentate de către dl prim-ministru la intalnirea cu reprezentanții elevilor și părinților. Alături de mine se află președinta Consiliului Național al Elevilor, domnișoara Miruna Croitoru, care este elevă in clasa a XI-a și, judecand după opțiunea studiilor domniei sale, probabil că și dorește să devină candva educator sau profesor, urmand cursurile pedagogice. De asemenea, o să avem ocazia de a-l asculta și pe dl Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților. Atat Miruna Croitoru, cat și dl Iulian Cristache vor fi pregătiți să vă răspundă la intrebări, dacă veți dori să le adresați, desigur, şi eu, in egală măsură. După cum știți, dialogul pe care Guvernul il realizează cu reprezentanții sindicatelor din educație este in continuă derulare. Disponibilitatea la dialog se menține pană la finalizarea acestui proces, care ar trebui să aducă alături, inapoi, toți profesorii la catedră, alături de elevi, mai ales că suntem la final de an și in special copiii din clasa a VIII-a, elevii din clasa a XII-a au nevoie să iși clarifice rapid și să nu-și sporească emoțiile legate de examenele care ii așteaptă. Sunt o serie intreagă de măsuri pe care Guvernul le-a luat pană acum pentru a veni in sprijinul profesorilor şi procesului de invățămant. Nu o să insist acum asupra lor. Ele au fost prezentate in detaliu de către dl prim-ministru și aș vrea să le dau acum ocazia principalilor reprezentanți ai celor care reprezintă structuri asociative ale părinților și elevilor să iși prezinte punctul de vedere. Miruna Croitoru, te rog. Miruna Croitoru: Vă mulțumesc. Ne bucurăm că suntem astăzi aici, alături de colegii mei, să discutăm despre ceea ce se intamplă, pentru că este o situație care ne dezavantajează pe toți. Incă din momentul in care a fost declanșată greva am primit reacții ale elevilor din teritoriu cu intrebări care veneau către noi, pentru că, din păcate, profesorii poate nu le răspundeau la toate intrebările legate de grevă: care sunt revendicările sindicatelor, ce o să se intample, pană cand o să dureze greva? Așa că toate intrebările acestea veneau către noi. Ce ne-am dori noi este, bineințeles, ca toată această situație să se incheie cat mai devreme, ba chiar să se incheie săptămana aceasta, astfel incat de săptămana viitoare să revenim la cursuri in mod normal. Această situație nu este benefică pentru nimeni. Intr-adevăr, Consiliul Național al Elevilor mereu a susținut toate revendicările cu care sindicatele vin, pentru că atunci cand vorbim despre o salarizare corespunzătoare, vorbim și despre o creștere a calității actului didactic, la modul general, pentru că vom vorbi despre niște profesori mult mai bine calificați și mult mai bine formați, in primul rand. Tocmai de aceea, in momentul in care sindicatele au anunțat că nu mai au incredere in sistem și că și-au pierdut increderea, ne punem intrebarea cum au elevii incredere in sistem sau cum ar putea elevii să aibă incredere in sistem, in condițiile in care inclusiv profesorii au anunțat că ei nu mai au incredere in sistem, greva fiind tocmai bazată pe această idee, adică greva, pe langă faptul că, ok, venim la școală, nu facem ore sau nu venim la școală deloc, pentru că nu facem ore deloc sau facem un format hibrid online, depinde de modul in care s-a organizat școala respectivă la nivel micro, insă, pe langă toate aceste lucruri, inclusiv greva in sine afectează elevii din Romania, pentru că iși pierd și ei din ce in ce mai mult increderea in sistem. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Domnule președinte Cristache. Iulian Cristache: Bună ziua, vă mulțumesc, dle secretar de stat. Știți foarte bine rolul Federației Părinților la nivel național, știți foarte bine că in ultima perioadă de timp am avut chiar un comunicat, astfel incat să venim in sprijinul părinților, in sensul in care să existe o comunicare reală intre conducerile unităților de invățămant, prin directori, către diriginți sau către invățători și către părinți, astfel incat să știm cum trebuie să reacționăm in această perioadă de grevă. Nu mă feresc de cuvinte, categoric este o situație conflictuală, pe care trebuie să o rezolvăm pe bază de dialog, dialog intre Guvernul Romaniei și intre reprezentanții sindicatelor. Dacă vom intarzia mai mult de o săptămană, este destul de periculos pentru viitorul acestor copii, in sensul in care știm foarte bine că avem un calendar agreat referitor la structura anului școlar, un calendar care trebuie să ducă in final la susținerea celor două examene naționale. Și nu considerăm util că această grevă ar trebui să continue, in sensul in care examenele pot fi amanate. Nu are voie nimeni să se joace cu un an din viața acestor elevi, este dreptul lor să susțină aceste examene și din acest punct de vedere, de aceea am dori să ne intalnim cu Guvernul Romaniei, cu reprezentanți de la nivelul Guvernului. Faptul că am fost invitați in nici 24 de ore și apelul este făcut de la nivelul federației, arată că, intr-adevăr, Guvernul iși dorește să existe un dialog și o deschidere către sindicate, respectiv către beneficiarii primari. Inţeleg punctul de vedere la nivelul sindicatelor, pentru că am avut o discuţie in ultimele zile, chiar şi inainte să vin aici, nemaiavand incredere intr-un calendar deja asumat inclusiv la nivelul Ministerului Educației, care face referire, bineințeles, la ce inseamnă Legea salarizării, incepand cu data de 1 ianuarie. Și greva a inceput tocmai pentru că nu mai există această incredere, lucru pe care l-am transmis și eu domnului premier. Trebuia să ne asigurăm că in imediata perioadă de timp va exista o intalnire cu sindicatele, astfel incat să gandim că putem să punem stop unei greve de o asemenea amploare. Ințeleg că la ora 15:00 vor avea deja o primă intalnire ceea ce inseamnă că intalnirea noastră de astăzi a dat roade și ii mulțumesc și Mirunei că a fost alături de noi. Mulțumesc și guvernului că a ințeles că trebuie să existe dialog. Și intr-un conflict, pană la urmă, dacă ne gandim și la componenta financiară, ne gandim și la interesul superior al elevului, trebuie să existe acel dialog pe care ni-l dorim cu toții. Dacă aveți intrebări. Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Dan Cărbunaru: O secundă, vă rog. Disponibilitatea la dialog a guvernului a continuat. A inclus, in acest sens, și asociațiile de părinți sau structurile reprezentative ale elevilor. Domnul prim-ministru a avut ocazia și astăzi să vă prezinte dumneavoastră direct ceea ce a prezentat și sindicatelor şi a prezentat, de asemenea, și public legat de angajamentele concrete ale guvernului, atat in privința solicitării sindicatelor de a veni in sprijinul debutanţilor și a cadrelor didactice din zonele defavorizate care urmează să primească stimulent - guvernul, in acest moment, deja lucrează la acte normative care să ofere cadrul legal oferirii acestui sprijin; plata integrală pentru Anexa 8 - personalul nedidactic, dar și celelalte categorii de personal, tocmai pentru a duce la un nivel unitar aplicarea legii actuale a salarizării și un calendar concret pentru noua grilă a salarizării, care să regăsească educația ca fiind o prioritate, ceea ce este un angajament, de asemenea, anunțat public al actualului guvern, dar și al viitoarei formule de guvernare, cu un program care să includă pe primul loc educația ca prioritate. Acestea sunt lucrurile asumate public și pe care și astăzi domnul prim-ministru le-a confirmat și le-a intărit in discuțiile cu dumneavoastră. Vă rog, dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua! Spuneți-ne, vă rog, cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei situații. Guvernul spune că nu are bani. De cealaltă parte, sindicatele spun ca guvernul să acorde bonusuri de 4.000 de lei sau să indexeze cu rata inflației. Care este poziția dumneavoastră? Iulian Cristache: Bun, soluțiile nu sunt in curtea noastră, la nivelul federației. Noi ne-am dorit să facem astfel incat să se intalnească și faptul că se vor intalni astăzi este deja un mare plus. Bănuiesc că trebuie să convină un calendar. Ințeleg că este deja un calendar asumat și că greva a fost declanșată pe fondul lipsei increderii că nu s-ar respecta acest calendar. Este adevărat că putem să vorbim de această lipsă de incredere, uitandu-mă la ce se intamplă in ultimii 15, 20 de ani la nivelul societății, in general, nu vorbesc doar de sistemul educațional, acolo unde nu se respectă cadrul legal. Reporter: O precizare, vă rog. Dumneavoastră, in această intalnire, ați cerut guvernului să cheme sindicatele la negocieri? Iulian Cristache: Noi am venit să transmitem nemulțumirea părinților. Acesta a fost primul lucru, in sensul in care există riscul să se amane aceste examene. Acesta a fost punctul nostru de vedere și, bineințeles, că pe fondul acestor discuții, ne doream să se intalnească cu sindicatele, pentru că la intalnirea de duminică, cel puțin așa cum au declarat sindicatele, nu s-a ajuns la consens. Era obligatoriu să se intalnească cat mai repede. N-au plecat duminică cu un calendar de intalniri și faptul că astăzi este marți și nu aveau deja un calendar asumat, obligatoriu, ne ducea cu gandul că și miercuri, și joi, și vineri, adică toată săptămana, vom avea grevă generală. Reporter: Părinții ce vă spun, cat timp mai acceptă această grevă? Cat ar putea să dureze? Spuneați că vreți să inchideți pană la sfarșitul săptămanii. Iulian Cristache: Este obligatoriu, pentru că altfel trebuie să decalăm și structura anului școlar și vor avea de suferit in special elevii care vor avea nevoie de diplomă de Bacalaureat care să meargă către universitățile din spațiul european. Reporter: Bună ziua. O intrebare pentru domnul Cristache, dar și pentru domnișoara Croitoru: acceptați scenariul, varianta in care angajații din educație ar opri această grevă doar pe durata examenelor naționale? In rest, și-ar continua acest proces pană cand obțin ceea ce revendică. Iulian Cristache: Acceptăm orice este in beneficiul elevului și da, și această variantă ar fi bună, in sensul in care elevii pot susține examenele naționale. Poate fi una dintre propuneri, dar ne dorim și cred că dacă, cel puțin din discuția de astăzi, există disponibilitate pentru acest dialog. Sper intr-un final să se ajungă la consensul necesar. Miruna Croitoru: Da, ar fi mai mult o soluție de compromis, tocmai pentru că este nevoie ca elevii să susțină aceste examene, tocmai pentru că au această siguranță, in primul rand ,cei de clasa a XII-a, că pot aplica la orice facultate, indiferent că este din Romania sau nu. Insă trebuie să vedem exact cum rezolvăm problema de la rădăcină și dacă cerințele profesorilor sunt cu adevărat satisfăcute in final sau nu. Pentru că in contextul in care se va amana greva, dar se vor susține examenele, vorbim despre o soluție doar de compromis, cu care am fi de acord pe termen scurt, evident, pentru că ar fi in interesul elevilor. Insă trebuie să rezolvăm problema de fapt și să ajungem la un numitor comun. Reporter: Şi a doua chestiune, vă rog: ați fi de acord și elevii, și părinții să recupereze orele care se pierd acum, indiferent că vorbim de o săptămană sau poate vor fi două, pe durata verii, după data de 16 iunie? Iulian Cristache: Imi este greu să vă răspund in acest moment, pentru că nu știm de la cate zile de grevă ne raportăm. Dacă vorbim de două-trei zile, nu cred că este nevoie. Dar dacă vorbim de o grevă pe o perioadă de două-trei săptămani, cu certitudine că trebuie gandită, la inceputul anului școlar următor, recuperarea acestor ore. Miruna Croitoru: Bineințeles, asta voiam și eu să punctez. Adică dacă este vorba de două-trei zile, pot fi integrate in viitoarele ore, dacă se va reveni la cursuri. Insă dacă nu, trebuie să vedem exact cum materia aceasta, care a fost pierdută se poate integra la inceputul anului şcolar viitor. Reporter: Şi ce garanții ați primit de la ministrul educației că acest calendar al examenelor naționale se va respecta? Miruna Croitoru: Sperăm doar acest lucru, momentan. Acesta ar fi ultimul scenariu care se va intampla de fapt, tocmai pentru că incercăm să facem tot posibilul să evităm acest lucru, pentru că nu ar fi in interesul niciunui elev. După cum am spus și mai devreme, există numeroase consecințe, pe langă amanarea emoțiilor pentru examene. Există și aceste consecințe care apar inclusiv la admiterea la facultate sau la admiterea la liceu, adică acestea ar fi cele mai rele lucruri care s-ar putea intampla in urma grevei. Iulian Cristache: Eu sunt sigur că aceste examene vor fi susținute, poate in cel mai rău caz, doar decalarea lor. Dar cred că vor fi, se va respecta actualul calendar făcut de către Ministerul Educației. Nu cred că vor suferi, eu știu, o decalare. Pentru elevi reprezintă o problemă faptul că stai in tensiune și nu știi dacă vei avea intr-adevăr la termenul stabilit acest calendar. Chiar intr-adevăr reprezintă o problemă. Reporter: Vă salut! Domnule Cristache, aş vrea să vă intreb dacă, din informațiile pe care le veți de la membri federației, aţi aflat despre situații in care profesori, care au semnat pentru grevă și au făcut acest lucru cunoscut părinților copiilor care sunt in clasă, ii cheamă totuşi la cursuri - fie că fac pregătire in școală, fie că fac altfel de activități didactice. Iulian Cristache: Sunt și astfel de cazuri. De aceea, noi am dat acel comunicat astfel incat să venim in sprijinul directorilor, să existe o comunicare reală la nivelul unităților de invățămant. De asemenea, am solicitat, deși nu există cadrul legal pentru așa ceva, avand in vedere că de-a lungul celor patru ore, dacă vorbim de ciclul primar, poate să vină doar la o oră, acolo unde profesorul nu intră in grevă, să găsească ințelegere pentru acești elevi și să nu le pună absență, pentru că este foarte greu să vină la școală, iar să se intoarcă către casă, iar să-l ia părintele de la şcoală, ceea ce ar fi un efort foarte mare. Este nevoie de ințelegere. Așa cum noi suntem alături de profesori in acest demers, susținand revendicările lor şi dumnealor trebuie să fie alături de părinți, pentru că, pană la urmă, și ei sunt părinţi. Reporter: Revin la situaţia despre care spuneam și anume aceea in care profesorii sunt grevişti, teoretic, au semnat, sunt pe listele celor implicați in protest și totuși fac şcoală. Iulian Cristache: Aș spune că sunt părinți mai mulți decat profesori. Se gandesc pentru copii, in sensul in care sunt alături de aceste revendicări, dar pană la urmă, fiind părinții, iși dau seama că nu elevii trebuie să sufere in acest conflict. Reporter: Vă mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Trebuie să adăugăm aici și situația profesorilor sau educatorilor care, neintrand in grevă, au ales să continue să asigure procesul educațional. Sunt obligați deoarece există și un drept constituțional la educație care poate fi exercitat inclusiv in perioada grevei, mai ales de către sau prin intermediul profesorilor, cadrelor didactice care... . Iulian Cristache: Cei care nu au semnat pentru grevă sunt obligați să vină in unitatea de invățămant, bineințeles, nefăcand orele respective. Dar cei care nu au semnat, in funcție de procent, pot supraveghea copiii la nivelul unităților de invățămant. Reporter: Bună ziua! Am o intrebare pentru profesori, cat și pentru elevi. Credeți că acest scandal ar putea să se stingă in momentul in care ajung la dialog și guvernul le promite ceea ce profesorii cer, salarii mai mari, dar le promite că aceste salarii vor veni odată cu noua lege a salarizării unitare și că nu se poate intampla acum, in mijlocul anului. Considerați că de aici ar putea să fie o bună plecare către a stinge scandalul? Sau considerați că profesorii sunt indreptățiți să ceară acum majorări salariale? Miruna Croitoru: In primul rand, deja au fost făcute diverse propuneri de către guvern, iar in situația aceasta consensul ar trebui să vină tocmai din faptul că profesorii ar trebui să fie de acord cu soluțiile pe termen mediu și pe termen lung. Pentru că soluțiile sunt cele pe termen lung și care se vor implementa incepand cu 1 ianuarie, insă trebuie să vedem dacă pe termen scurt va exista acest consens pentru a se rezolva măcar ceva pe termen scurt, pentru a avea ceva concret, pentru a se stinge tot acest conflict intr-o anumită măsură. Iulian Cristache: In acest conflict, profesori, guvern, părinți, categoric eu sunt mai aproape de părinți, și imi doresc de maine să se intoarcă profesorii la catedră. Nu știu dacă sunt in măsură să spun cat va trebui sau cat trebuie să primească un profesor incepand de maine, de exemplu, dar cu certitudine că suntem alături de revendicări lor, in sensul in care noi trebuie să vedem o imagine de ansamblu. Ce trebuie să ne ofere sistemul educațional peste 5 ani, peste 10 ani? Avem nevoie de o resursă umană de calitate și o resursă umană de calitate nu vine, intr-adevăr, pe un salariu umilitor de 2.400 lei, corespunzător unui muncitor necalificat. Dacă vrem să avem niște profesori pe un piedestal, astfel incat să-i respectăm, nu neapărat prin componenta financiară, dar resursa umană, intr-adevăr, iți vine pe un salariu corespunzător. De aceea noi suntem alături de aceste revendicări, in sensul in care gandim in viitor și nu neapărat acum, pentru că maine, dacă vom dubla salariile, suntem conștienți că nu vom avea un sistem educațional mai bun. Lucru care s-a intamplat și in sistemul medical, chiar dacă putem să vorbim că există un plus. Dar e nevoie de o politică publică pe următorii 5-10 ani, astfel incat să ne asigurăm că in sistem intră intr-adevăr cei mai buni profesori. Reporter: Deci, să ințeleg, susțineți revendicările profesorilor, dar nu dacă sunt niște revendicări care nu pot fi satisfăcute direct de Guvern acum, intr-o perioadă foarte scurtă. Dar dacă pot fi satisfăcute pe o perioadă mai lungă, cum este noua Lege a salarizării unitare, sunteți de acord cu această situație? Iulian Cristache: Sper să nu greșesc calendarul agreat, am ințeles că sunt trecute toate revendicările sindicatelor. Dan Cărbunaru: Mai mult decat atat, domnule președinte, dacă imi permiteți - și reiau acest aspect - garanția suplimentară a implementării acestor măsuri care să stimuleze atat intrarea in sistemul de invățămant, dar și menținerea in interior a cadrelor didactice este făcută prin noua lege a salarizării, in care educația este prioritară și prin grila nou instituită, se garantează, practic, statutul pe care inclusiv sindicatele din educație il solicită acum a fi recunoscut. Cum se va intampla acest lucru, există deja asumarea publică la nivelul Guvernului și la nivelul coaliției. Este un grup de lucru de la Ministerul Muncii care deja integrează grilele de salarizare de la toate liniile bugetare, incepand cu zona educației. Pană la 15 iulie, acest proces este finalizat, urmand ca prin dialog, pană la 1 septembrie, cand incepe sesiunea parlamentară de toamnă, această nouă lege a salarizării, care să elimine atat discriminările din sistem in interiorul fiecărei linii, dar și intre ele, să poată oferi fiecăruia ceea ce in mod corect, in societate, trebuie a fi recunoscut, incepand cu zona educațională. Discuțiile care se poartă acum sunt legate de increderea pe care sindicatele din educație consideră că ar trebui să o regăsească in ceea ce Guvernul așează și de aceea, prin dialog, se poartă acest schimb de opinii, pentru a putea ajunge la o concluzie, fără a afecta procesul educațional și mai ales dorința copiilor de a merge la școală și nevoia lor. Reporter: Dar concret, in urma acestor două intalniri de astăzi, cea de la Ministerul Educației și aceasta, de la Guvern, ce anume ați obținut, Federația Părinților și Consiliul Național al Elevilor? Iulian Cristache: La minister am avut o altă discuție față de ce s-a discutat aici, la Guvern, in sensul in care ministerul, in situația extremă, trebuie să fie pregătit să decaleze acest calendar, adică examenele naționale să nu fie inghețate, așa cum cel puțin se vehiculează la nivelul mass-mediei, in sensul in care vom vorbi de două săptămani, trei săptămani, Doamne ferește, de grevă generală. Deci, din acest punct de vedere, am primit promisiunea că aceste examene vor fi susținute. La Guvern am venit să transmitem temerile părinților. Dar am gandit și imaginea de ansamblu, exact cum vă spuneam mai devreme, că actualul guvern sau viitorul guvern trebuie să se gandească in sensul in care trebuie să plătim o resursă umană care să fie atrasă să intre in sistem. Sunt două lucruri diferite. Reporter: Cum poate fi agreat un calendar pentru amanarea examenelor, in condițiile in care spuneți și dumneavoastră și reprezentanții elevilor că nu sunteți de acord cu acest scenariu? Iulian Cristache: Cu inghețarea sau cu ce scenariu? Reporter: Cum poate fi agreat un calendar de amanare a examenelor naționale sau să avem un plan B, care dacă spuneți că nu sunteți de acord cu aşa ceva? Iulian Cristache: Eu nu sunt de acord, dar eu nu pot să opresc greva. Dacă sindicatele vor merge cu această grevă două, trei săptămani, deja este un mare pericol. Este un mare semnal de alarmă și de aceea am venit astăzi, la Guvern, astfel incat să transmitem temerile reale pe care părinții le au referitor la posibilitatea inghețării anului școlar. Reporter: Apropo de asta, și din partea Guvernului, ce le transmiteți părinților? Cat mai poate dura această grevă? De unde să știe ei de pe o zi pe alta ce vor face cu copiii lor? Dan Cărbunaru: In primul rand, Guvernul Romaniei nu este in grevă, nici din perspectiva activității executive și nici din perspectiva dialogului. Ceea ce guvernul a pregătit, ca urmare, pe de o parte, a preocupării față de asigurarea finanțării necesare sistemului educațional, dublat de aceste rezultate ale dialogului purtat cu sindicatele din educație și care nu este un dialog intrerupt. Chiar dacă in acest moment avem o grevă care am văzut că afectează sistemul educațional, disponibilitatea Guvernului la dialog rămane. Ceea ce Guvernul oferă in acest moment este ceea ce am anunțat public: o grijă față de debutanți, in legătură cu care reprezentanții sindicatelor au transmis că este nevoie de o acțiune și de aceea Guvernul a venit cu o propunere in acest sens, cu bonusuri care să stimuleze cumva sau să compenseze dificultățile financiare cu care se confruntă in acest moment cei care intră in sistemul educațional, o soluție tranzitorie, pană cand noua lege a salarizării, care să prioritizeze educația, inclusiv din perspectiva alocărilor financiare salariale, să ofere perspectiva evoluției in sistem pentru orice cadru didactic. In al doilea rand, prin Anexa 8, personalul nedidactic, care pană acum nu beneficia de completarea veniturilor pană la nivelul prevăzut de Legea 153, Legea salarizării, cea care este acum in vigoare. De asemenea, Guvernul a anunțat public și cei de la Ministerul Muncii că lucrează deja pentru a putea transpune intr-un act normativ măsura care să completeze, să majoreze practic veniturile acestor oameni. Realizator: Iar in tot acest timp, copiii dvs. nu merg la școală. Dan Cărbunaru: Și eu am copii și, cu siguranță, copiii domnului președinte Cristache doresc să meargă la școală. Cu toții ne dorim ca ai noștri copiii să meargă la școală și sunt convins, toți profesorii și toți educatorii din Romania, fie că sunt in grevă in acest moment, fie că nu sunt in grevă, iși doresc să aibă copiii la școală și, de asemenea, să avem cadre didactice la școală. De aceea dialogăm cu ei, de aceea incercăm să explicăm cu bună credință și cu argumente că eforturile acestui guvern intr-o perioadă de război la graniță, de criză economico-financiară, de lanțuri de aprovizionare afectate, de creșteri de prețuri la gaze naturale și la energie electrică, toate necesitand resurse bugetare pentru a proteja economia și pentru a proteja in special cetățenii vulnerabili, in toată această perioadă, Executivul ințelegand să ofere resurse suplimentare, inclusiv educației. Și vă reamintesc, in 2022 sunt două miliarde de lei adăugați in buget pentru educație, șase miliarde adăugați pentru bugetul acestui an. Există nu doar o preocupare și nu doar promisiuni. Există acțiune concretă a acestui guvern pentru a sprijini dinamica optimă a sistemului educațional. Există revendicări legitime ale cadrelor didactice și nedidactice, şi acestea, prin dialog, se pot rezolva. Acesta este mesajul nostru pentru părinți. Acesta este motivul pentru care, astăzi, domnul prim-ministru s-a intalnit cu reprezentanții asociațiilor de părinți și structurilor reprezentative ale elevilor, pentru a le vorbi despre ceea ce Guvernul a făcut și mai ales despre ceea ce vrea să facă in continuare și in acest context, intr-adevăr complicat, legat de greva din sistemul educațional. Dar și in contextul in care ne aflăm, in legătură cu care ar trebui să fim cu toții conștienți, că trebuie să ne uităm cu mai multă atenție. Pe nimeni nu ajută, nici pe profesori, nici pe părinți și nici pe elevi ca ceea ce pană astăzi incă reprezintă in Romania stabilitate economică și socială, motiv pentru investiții străine, motiv pentru un flux administrativ care să atragă bani europeni și implementare de proiecte care să ridice, pană la urmă, nivelul nostru de trai, al tuturora. Toate aceste lucruri, prin conflicte sociale, pot să genereze instabilitate, care nu ajută pe nimeni, mai ales, și spun acest lucru din nou, pe elevii care astăzi sunt in clasa a VIII-a sau in clasa a XII-a și care au nevoie să se concentreze in legătură cu examenele care ii așteaptă. Și este datoria noastră, a adulților, indiferent că suntem oficiali guvernamentali sau profesori sau părinți. Este datoria noastră să ne asigurăm că acești copii se bucură cu adevărat de dreptul la educație, care in acest moment, din păcate o spun şi este o realitate, nu se poate derula. Reporter: Ne permiteți intrebări și pe alte subiecte? Dan Cărbunaru: Sper să vă pot fi de folos. Vă rog! Reporter: Aș vrea să vă intreb dacă Guvernul Romaniei a luat in atenție cazul Simonei Halep. Eventual, o intrebare către Agenția Internațională a Tenisului, de ce anume amană pentru a treia oară audierea Simonei Halep? E un cetățean roman care pretinde că drepturile sale sunt incălcate in acest moment și asta vreau să vă intreb, dacă la Guvern s-a discutat despre o eventuală intervenție a Guvernului la nivel internațional in ceea ce o privește pe Simona Halep? Dan Cărbunaru: Aici trebuie văzut in ce măsură intervenția guvernamentală poate apărea in relația dintre un sportiv și organismele internaționale cu care are de-a face la un moment dat. Desigur, cunoaștem cu toții cazul Simonei Halep şi intreaga țară i-a admirat performanța și probabil că suferim cu toții in acest moment in care vedem această situație in care se află. Pot verifica la Ministerul Afacerilor Externe și la colegii de la Ministerul Sportului in ce măsură prin intermediul organismelor guvernamentale se poate gestiona această situație. Reporter: Mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Reporter: Eu vreau să vă intreb, CEDO a constatat că Romania a incălcat un articol din convenția care protejează viața de familie, iar potrivit acestei hotărari, statul roman trebuie acum să recunoască legal familiile formate din persoane de același sex. Cum vedeți acest lucru? Dan Cărbunaru: N-aş vrea să comentez o hotărare CEDO. Ce pot să vă asigur este că, la fel ca in orice situație, statele au datoria de a indrepta situația, de a se conforma, dar acest lucru cu siguranță ține de ministerele de linie și dacă doriți, pană la finalul acestei zile vă putem prezenta prin intermediul ministerelor care gestionează relația cu CEDO, care este poziția statului roman și care sunt pașii de urmat. Reporter: Mulţumesc! Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență și, să sperăm, in vești bune cat de curand. 2023-05-23 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr6540-enhanced-nr.jpgȘtiri din 23.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-comisarul-european-pentru-buget-i-administratie-johannes-hahnGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea Prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu Johannes Hahn, comisar european pentru buget și administrație Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o intrevedere cu Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație. Au participat la discuție și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, ministrul finanțelor, Adrian Caciu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, membri ai echipelor inalților demnitari. Discuțiile s-au concentrat asupra contextului european și pe pregătirea revizuirii Cadrului Financiar Multianual al UE (MFF 2021-2027), demers coordonat de comisarul Hahn. Partea romană și comisarul european și-au exprimat increderea că exercițiul de revizuire al MFF va oferi răspunsuri adecvate la impactul provocărilor cu care s-a confruntat UE in contextul războiului Rusiei in Ucraina, al prețurilor ridicate la energie, dar și la necesitatea accelerării tranziției energetice și a creșterii competitivității industriei europene. Interlocutorii au arătat, de asemenea, nevoia de identificare a unui sprijin suplimentar pentru cheltuielile aferente susținerii Ucrainei. Oficialii romani au subliniat că solidaritatea și coeziunea sunt principii cheie in perioada complexă pe care o traversează Europa. Totodată, aceștia au arătat că Romania dorește să fie parte a unei soluții rapide, punctuale și eficiente. Este esențial ca revizuirea actualului cadru multianual să nu afecteze implementarea proiectelor inițiate și să nu aducă atingere finanțării deja agreate a politicilor tradiționale ale UE (Coeziune și Politica Agricolă Comună). Partea romană s-a referit și la conexiunea dintre discuțiile asupra bugetului și dezbaterea in curs privind reforma Pactului de Stabilitate și Creștere. In context, a fost reiterat apelul scoaterii din calculul deficitului public a cheltuielilor pentru investiții in apărare și a ratei aferentă dobanzilor componentei de imprumut din PNRR. Elemente de context: Vizita comisarului Hahn la București a avut loc in pregătirea discuțiilor privind revizuirea Cadrului Financiar Multianual al UE (MFF 2021-2027). In acest sens, comisarul Hahn urmează să viziteze toate statele membre, in vederea explorării principalelor mize și obiective ale acestora in perspectiva unei revizuiri a MFF la jumătatea perioadei de implementare. In contextul implicațiilor economice ale unor evoluții recente la nivel regional și global (conflictul din Ucraina, prețurile la energie și tendința inflaționistă, sprijinirea competitivității unei industrii europene cu emisii reduse de carbon etc.), Comisia Europeană a exprimat intenția de a realiza o evaluare a stadiului implementării MFF, urmată, de propuneri de modificare țintite. Romania este unul dintre principalii beneficiari ai alocărilor bugetare pentru politica de coeziune şi un beneficiar net al bugetului UE. 2023-05-23 15:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr6993-enhanced-nr.jpgȘtiri din 23.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/consultari-ale-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiilor-de-parinti-i-de-eleviGalerie foto 2023-05-23 14:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a5574.jpgȘtiri din 23.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-sahil-babayev-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-a-populatiei-din-azerbaidjanGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu Sahil Babayev, co-președintele părții azere in Comisia Mixtă Interguvernamentală de cooperare comercial-economică și tehnico-științifică Romania-Republica Azerbaidjan Prim-ministrul Romaniei Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe Sahil Babayev, ministrul Muncii și Protecției Sociale a Populației Republicii Azerbaidjan, prezent la București in calitate de co-președinte al părții azere in Comisia Mixtă Interguvernamentală de cooperare comercial-economică și tehnico-științifică Romania-Republica Azerbaidjan, pentru desfășurarea celei de-a VII-a sesiuni a acestui mecanism bilateral. Prim-ministrul Romaniei a salutat intensificarea dialogului politic la nivel inalt ca urmare a vizitei președintelui Republicii Azerbaidjan la București (17 decembrie 2022), respectiv a vizitei președintelui Romaniei la Baku (2-3 februarie 2023), subliniind că la baza relațiilor excelente dintre cele două țări se află Parteneriatul Strategic incheiat incă din anul 2009. Șeful Executivului a transmis mulțumirile și aprecierile Guvernului Romaniei pentru deschiderea cu care Azerbaidjan a răspuns solicitării privind asigurarea securității energetice a Romaniei - livrarea a 1 miliard mc gaze naturale, incepand cu 1 aprilie 2023 - menționand că domeniul energetic al cooperării romano-azere rămane unul de excelență. In context, a amintit importanța pentru Romania și Europa a unor proiecte de anvergură in acest domeniu, aflate pe agendă, precum cel al transmisiei energiei verzi din zona caspică a Azerbaidjanului (prin cablul submarin in Marea Neagră), cel al transportului suplimentar de gaze naturale sub formă lichefiată (terminalul LNG pe coasta georgiană a Mării Negre și terminalul de regazeificare la Constanța). Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat importanța intensificării demersurilor reciproce pentru extinderea cooperării romano-azere in cat mai multe domenii de interes comun, dat fiind că potențialul real existent nu este suficient exploatat. De asemenea, a menționat că transporturile reprezintă un domeniu real de cooperare intre Romania și Azerbaidjan, prin porturile Constanța și Baku, putand deveni capete de pod ale rutei Marea Neagră-Marea Caspică in cadrul Coridorului de Mijloc de transport mărfuri intre Europa de Asia. Premierul Ciucă a incurajat prioritizarea proiectelor reale care pot fi dezvoltate și implementate intre Romania și Republica Azerbaidjan, asigurand, in acest sens, de sprijinul deplin al părții romane și a reiterat poziția Romaniei in privința soluționării conflictelor din regiune, in conformitate cu principiile consacrate ale dreptului internațional. Prim-ministrul a urat succes desfășurării la București a lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale de cooperare comercial-economică și tehnico-științifică Romania-Republica Azerbaidjan. 2023-05-23 13:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr6193.jpgȘtiri din 23.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-contractelor-de-finantare-destinate-sprijinirii-sistemului-national-de-cercetare-dezvoltare-prin-atragerea-de-resursa-umana-inalt-specializata-din-strainatate-inclusiv-din-diaspora-tiintificaGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a contractelor pentru finanțarea proiectelor de cercetare [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună dimineața! Bine ați venit la Palatul Victoria, pentru ceremonia de semnare a contractelor pentru finanțarea proiectelor de cercetare. Salut prezența la acest eveniment a doamnei consilier prezidențial Diana-Loreta Păun, a domnului prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, a doamnei ministru al educației, Ligia Deca, și a domnului ministru Sebastian Burduja, alături de peste 120 de rectori, prorectori, profesori și cercetători. Urmează să incepem ceremonia de semnare a 83 de contracte de finanțare, cu o valoare totală de 117 milioane de euro, bani care vin din Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a susține cercetarea romanească din diaspora. Beneficiarii sunt universitățile, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, institutele Academiei Romane, dar și alte organizații de cercetare, componente ale Sistemului național de cercetare-dezvoltare. In debutul ceremoniei, il invit pe domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă să ne transmită mesajul domniei sale. Domnule prim-ministru. Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Doamnă consilier prezidențial, doamnă ministru, domnule ministru, doamnelor și domnilor rectori, prorectori, profesori universitari, cercetători, mă bucur foarte mult să găzduiesc, pentru a doua săptămană consecutiv, un eveniment dedicat cercetării și excelenței in invățămantul romanesc. Așa cum a precizat domnul Cărbunaru mai devreme, semnăm contracte in valoare de 117 milioane de euro, bani care sunt destinați cercetătorilor romani din diaspora, care vor lucra indeaproape, in anumite proiecte, nemijlocit, cu universitățile, cu institutele din țara noastră. Spuneam că sunt bucuros şi onorat să găzduiesc, pentru a doua săptămană consecutiv, un astfel de eveniment, pentru că, săptămana trecută, am găzduit un eveniment in care am avut bucuria să premiem și să recunoaștem excelența a 150 de tineri romani care, prin ambiția lor, prin munca lor, prin pasiunea lor, au obținut rezultate de excepție la concursurile internaționale. Faptul că reușim astăzi să semnăm aceste contracte, care reprezintă aproximativ 70% din suma totală pe care noi am prevăzut-o in Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a sprijini cercetătorii romani din diaspora, reprezintă dovada faptului că, la nivelul Guvernului, dincolo de angajamentele asumate, dincolo de mesaje, dincolo de vorbe, iată că reușim să concretizăm ceea ce ne-am propus, pentru a pune cu adevărat in valoare cercetarea romanească și munca celor care, fie de pe băncile școlii, fie de o viață, precum dumneavoastră, doamnelor și domnilor profesori și cercetători, v-ați dedicat unei pasiuni anume, ați dorit să demonstraţi că, in Romania, se poate, că mințile cercetătorilor romani nu sunt cu nimic mai prejos decat ale celorlalți și totodată, am dorit ca, prin aceste măsuri pe care le luăm ,să facem in așa fel incat să dăm speranța celor care lucrează in acest domeniu, că avem posibilitatea să ne aliniem la tot ceea ce a insemnat progresul și dinamica in cercetare, in evoluția tehnologică și nu am pierdut orice șansă și orice speranță. Am discutat cu domnul Burduja in nenumărate randuri, am avut onoarea să merg la fața locului in diferite universități și institute de cercetare. Am discutat cu cercetătorii și am putut să văd care este realitatea, am putut să văd cat de multă voință și entuziasm există, care au fost şi sunt in continuare parte din problemele cu care v-aţi confruntat și cu care ne confruntăm și cum pierdem cele două resurse importante: resursa umană şi timpul. Nu ştiu dacă este aici domnul profesor Varlam...am fost la institut la dumnealor, la Govora şi acolo am putut să remarc cat de mult au trudit să mențină in viață un institut, cat de mult au trudit să poată să mențină cercetătorii, să le dea in continuare speranță și, de asemenea, cat de mult au reușit să țină pasul cu institute similare din străinătate și, desigur, realizările pe care dumnealor le-au făcut la acel institut. Am fost la Măgurele şi am văzut și acolo cat de mult s-a trudit și cat de mult s-au căutat soluții astfel incat Laserul de la Măgurele să poată intr-adevăr să devină un reper in domeniu, nu numai in regiune, in Europa, ci in lume. Pot să impărtășesc cu dumneavoastră că unul din subiectele pe care le-am discutat cu premierul nipon cand am fost in Japonia, a fost Laserul de la Măgurele și, totodată, să impărtășesc cu dumneavoastră interesul pe care companiile japoneze și institutele de cercetare similare il au pentru colaborarea cu Institutul de la Măgurele; deja există prezența, in Romania, la Măgurele, a celor care vor să dezvolte colaborarea, cel puțin pe linia dezvoltărilor in optică de mare performanță. Am vrut să vă dau cateva exemple, pentru a sublinia că tot ceea ce menționez acum are la bază realitatea pe care am constatat-o, sigur, impreună cu echipa de la Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, de la Ministerul Educației și de acolo angajamentul nostru pentru a sprijini cercetarea-inovarea in țara noastră. Le-am cerut celor de la Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării să facă in așa fel incat planul de cercetare să fie unul care să se concretizeze in proiecte, ce ulterior se vor materializa in practică. I-am rugat ca, prin acel plan, să găsim formula ca ceea ce rezultă ca invenție sau inovație să meargă in producție, pentru că banii pe care ii investim trebuie să aibă o finalitate și trebuie să avem mai multă valoare adăugată, iar in felul acesta să fie mai bine recunoscută activitatea și efortul dumneavoastră. Vă spuneam că nu am vrut să rămanem doar la vorbe, pentru că discutăm de finanțare. Anul acesta, am mărit bugetul pentru cercetare și inovare cu 70%. Aveam posibilitatea să alocăm mai mulți bani, dar, din discuțiile pe care le-am avut la minister cu domnul profesor Varlam, care este consilier onorific, am ințeles că alocarea nu poate să fie acoperită și cheltuită astfel incat să putem să avem un randament. Şi atunci, am luat-o treptat. Am mers pe acest 70% şi ne-am propus ca obiectiv pentru anul viitor, ca cercetarea din Romania să beneficieze de un procent de 1% din PIB. Dar asta inseamnă că, alături de structurile Ministerului Cercetării și Digitalizării, să avem și angajamentul și participarea dumneavoastră, a tuturor celor care vă desfăşuraţi activitatea in acest domeniu, astfel incat banii să fie direcționați către scopuri și obiective care să pună in valoare, așa cum spuneam, potențialul și oportunitățile pe care țara noastră le are. Ne aflăm aici, la eveniment, și cercetători, și elevi, probabil studenți, rectori, prorectori, profesori, iar, in momentul de față, avem o grevă declanșată la nivelul sindicatelor din invățămant şi doresc să subliniez cateva aspecte care trebuie, intr-un fel sau altul, să fie cunoscute și trebuie să fie conștientizate de către fiecare dintre noi. Am discutat cu reprezentanții sindicatelor, atat la nivelul Ministerului Educației, in echipă la nivelul Guvernului, cu președintele Camerei Deputaților la nivelul legislativului și, desigur, cu reprezentanții coaliției, pentru a avea un dialog cat se poate de onest şi de a face in aşa fel incat să se ințeleagă că nu sunt doar vorbe şi că ne-am asumat ca invățămantul să reprezinte prioritatea națională numărul unu. Ceea ce se va intampla, atat prin programul de guvernare cat și prin modul in care se va reflecta in măsurile pe care le-am luat și le vom lua, astfel incat să ne asigurăm viitorul copiilor noștri, viitorul țării. In acest an și jumătate de guvernare, am făcut tot ce a fost posibil, astfel incat invățămantul să primească bani mai mulți. In 2022, bugetul educației a fost crescut cu 2 miliarde lei. Anul acesta, bugetul a fost crescut cu 6 miliarde lei. Este foarte greu ca, după atația ani de zile, să putem să venim cu o soluție intr-un moment și să spunem că am rezolvat totul. Dumneavoastră ințelegeți mai bine decat oricare dintre noi că nu poate să-și asume nimeni ca, printr-o simplă formulă aplicată la un sistem in continuă evoluție putem să rezolvăm problemele care trenează de atat de mulți ani. Și atunci am prezentat tot ce am făcut, care sunt beneficiile pentru cadrele didactice, care sunt beneficiile și ce urmărim pentru elevi și studenți, ce urmărim pentru imbunătățirea infrastructurii la nivelul instituțiilor de invățămant, ce urmărim pentru imbunătățirea și alinierea tehnică și tehnologică a laboratoarelor din școli și universități. Au fost și sunt fonduri alocate in sistem de prioritate. Sunt două priorități la nivel național: sistemul de educație și sistemul de sănătate. Toate aceste chestiuni au fost și vor fi reflectate in tot procesul de planificare a activității la nivelul guvernului și in tot ceea ce inseamnă componenta de administrație guvernamentală, in deplină corelare, in deplin dialog cu dumneavoastră, cu toți cei care vă desfășurați activitatea in invățămantul romanesc. Și pentru care cu toții trebuie să vă fim recunoscători. Suntem, vom fi, iar cei care sunt, astăzi, pe băncile școlii, vor fi produsul muncii dumneavoastră. Și asta trebuie s-o recunoaștem cu toții. De aici trebuie să pornească tot ceea ce inseamnă respectul și considerația pentru educație. Este foarte clar pentru noi toți că nu putem să vedem profesorii noștri in altă parte decat la catedră, iar pe copiii noștri, elevi sau studenți, in bănci sau in amfiteatre. Nu cred că, in momentul de față, este momentul prin care să putem să rezolvăm problemele blocand anul școlar. De aceea, mă angajez personal - am discutat și cu președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, astăzi vom continua dialogul, vom avea intalniri cu asociația părinților, cu asociația elevilor - și vom face in așa fel incat, pe bază de dialog, să rezolvăm problema, făcand incă o dată apel și la liderii de sindicat, și la cadrele didactice să ințeleagă măsurile pe care noi le-am luat. Ieri, tocmai, s-au votat Legile educației. Este un pachet de legi care cuprinde Legea invățămantului preuniversitar și Legea invățămantului universitar. Recunosc, aici, Excelențele Voastre, domnii rectori, profesori, care au fost implicați in intreg procesul de dezbatere. Este, din punctul meu de vedere, cel mai dezbătut pachet de legi din Romania, cel puțin cat știu eu, pană in acest moment. Trebuie să le punem in aplicare, trebuie să facem in așa fel incat pană la inceputul anului școlar, legile să poate să intre in funcțiune și să producă efecte. Ne-am angajat și am decalat intreg procesul de elaborare a legii salarizării, prin care se elimină inechitățile și se aduce invățămantul pe locul care i se cuvine. Am găsit, de asemenea, resurse să putem să asigurăm acele bonificații pentru debutanți in invățămant. Am ințeles foarte bine, este corect, vom proceda la această măsură; este in dezbatere publică proiectul de hotărare de guvern, proiectul de ordonanță de urgență. Am ințeles problemele personalului nedidactic și auxiliar. De asemenea, le tratăm in egală măsură și vom face in așa fel incat să fie rezolvate. Dar celelalte chestiuni pe care le-am discutat la intalnirea cu liderii sindicatelor sunt absolut foarte, foarte greu de indeplinit in momentul de față. Trebuie să ințelegem că Romania trebuie să beneficieze in continuare de fondurile europene, pentru că, fără fonduri europene, trebuie să recunoaștem că nu am fi ajuns aici, fără fonduri europene nu putem să ne indeplinim obiectivele de dezvoltare, de recuperare a disparităților față de celelalte țări europene. Avem o țintă de deficit pe care trebuie s-o indeplinim. Nu putem să sporim in acest moment cheltuielile, pentru că absolut orice astfel de cheltuială produce efect pe deficit și odată ce am pierdut controlul asupra deficitului, este clar că nu ne mai indeplinim obiectivele și intrăm intr-o altă paradigmă, pe care nu știu cine o va controla. Sigur, eu mă apropii de sfarșitul mandatului. Nu ar fi nici onest, nici corect, nici principial să predau un mandat care să aibă probleme. Oricum sunt probleme. Orice asumare de mandat presupune de la sine și asumarea problemelor. Nimeni nu ne dă o situație rezolvată, să o guvernăm. Venim la guvernare ca să rezolvăm problemele. Dar, incă o dată, o astfel de chestiune n-aș putea să o fac, pentru că nu mi se pare, cum spuneam, nici principial și nici onest și este o chestiune care are continuitate intr-o coaliție care și-a asumat guvernarea intr-o situație deosebit de dificilă pentru țara noastră. Vreau să ii felicit pe cei de la Ministerul Educației, pe cei de la Ministerul Cercetării, pe doamna ministru, pe domnul ministru, echipele dumnealor, pe dumneavoastră, toți cei prezenți in sală pentru tot ceea ce faceți in fiecare zi, să le mulțumesc tinerilor cercetători din diaspora că iată, au incredere și se reconectează cu țara - și este un program care va continua - și să imi exprim speranța că este doar un inceput, iar de aici inainte vom reuși să ducem mai departe toate aceste obiective pe care noi le-am asumat și pentru care doar o muncă in comun, impreună cu dumneavoastră, poate să le ducă la bun sfarșit. Vă mulțumesc, vă doresc succes și sper să ne revedem curand in aceleași condiții, in care să ne bucurăm de succesul și realizările invățămantului romanesc! 2023-05-23 09:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr5516.jpgȘtiri din 22.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-muncii-i-solidaritatii-sociale-marius-budaiGalerie foto Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru, și de ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Bine v-am regăsit la Guvernul Romaniei, la briefingul de presă organizat după intoarcerea in ţară a domnului ministru al muncii Marius Budăi. După cum ştiţi, domnia sa a fost la Bruxelles, unde a discutat cu experţii, cu oficialii Comisiei Europene, privind o serie intreagă de reforme importante, pe care Romania le are de indeplinit in cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi o să-i las ocazia domnului ministru, mulţumindu-i pentru amabilitatea de a prezenta aceste detalii, stabilite şi in cadrul discuţiilor de astăzi in planul Guvernului, in planul coaliţiei, urmand, desigru, să vă stăm la dispoziţie pentru eventuale răspunsuri la intrebări. Domnule ministru, vă rog. Marius Budăi: Mulţumesc frumos! Bună ziua tuturor şi vă mulţumesc frumos pentru participare. Astăzi, am prezentat celor doi lideri, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi premierului Romaniei, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, concluziile in urma discuţiilor avute in cadrul Comisiei Europene, pe diferite niveluri de decizie, de la tehnic, pană la directori și comisari, pe ceea ce se intamplă in special cu pensiile din sistemul public și cu indemnizațiile și pensiile stabilite și plătite in baza unor legi speciale. Raportul Băncii Mondiale, după amendamentele depuse la Senatul Romaniei și aprobate și trecute de Senatul Romaniei, au avut parte de un studiu de impact realizat de Banca Mondială, care a fost trimis anterior vizitei mele la Bruxelles către Comisia Europeană şi s-a discutat pe baza acelui impact. Sunt multe lucruri rezolvate deja, după cum știți, reajustarea procentului aferent bazei de calcul, plafonarea veniturilor astfel incat să nu depășească nici o pensie salariul, eliminarea perioadelor asimilate și supraimpozitarea; sunt lucruri care au fost apreciate și s-au mai stabilit, pentru a indeplinit jalonul și a nu pune in pericol implementarea PNRR, cateva criterii care să apară in următoarele amendamente astfel incat, după ce trece legea și de Camera Deputaților, jalonul să fie indeplinit. Aceste lucruri pe care vi le voi comunica acum sunt agreate deja cu Comisia Europeană și dacă aceste lucruri se intamplă jalonul este considerat indeplinit, așa cum este trecut el in descrierea din cadrul PNRR. Acele principii și criterii stabilite impreună cu Comisia Europeană sunt următoarele: creșterea treptată a varstei de pensionare in conformitate cu sistemul public de pensii pană la varsta de 65 de ani. Astfel, fiecare om care lucrează in Romania va trebui să fie echivalent, să nu fie deosebiri intre cei care lucrează in anumite sisteme și cei care lucrează in sistemul public de pensii, și vor avea o varstă de pensionare pană la varsta de 65 de ani, așa cum este prevăzută gradual și in legea din sistemul public de pensii. De asemenea, drepturile de pensii vor fi calculate prin creșterea treptată a perioadei de contribuție, așa cum este prevăzut şi in sistemul public, astfel incat la finalul acestei perioade să se ajungă treptat astfel incat raportarea să fie la intreaga perioadă, deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la intreaga perioadă. Un alt principiu este creșterea treptată a vechimii necesare in specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare, pentru că, vă aduceți aminte, in proiectul inițial am avut anumite raportări către stagiul minim de cotizare pentru cei care nu aveau această posibilitate și nu aveau această obligație, mai ales, nu posibilitate, in legea actuală. Un alt principiu este eliminarea unor categorii de indemnizații și pensii stabilite și plătite in baza unor legi speciale și acest lucru se face și s-a făcut, se face in continuare, dar s-a făcut și pană acum, prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel incat, după cum știți, in lege este exemplul cu magistrații cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani cel puțin in magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicții și limitări ale unor drepturi şi, de asemenea, au fost exceptate unele categorii din funcționarii publici parlamentari de la acest aspect. Acestea sunt principiile agreate. O parte dintre amendamente deja sunt gata și le-am prezentat liderilor coaliției. Am primit dispoziție astfel incat pană miercuri seara toate amendamentele să fie gata scrise și discutate cu sistemele și toți colegii mei miniștri de resort, impreună cu specialiștii din ministere să vină cu input-ul dumnealor și să avem amendamentele terminate și finalizate, astfel incat, joi, coaliția politică să le poată depune in Parlament. Astea sunt cele agreate. Pentru mine a fost imbucurător faptul că am reușit să obțin de la Comisie aceste principii, astfel incat să avem jalonul indeplinit. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vă rog să ne explicați concret ce se intamplă, de exemplu, cu funcționarii parlamentari și ce se intamplă și cu magistrații. Ei nu vor mai putea să-și aleagă perioada la care este raportată baza de calcul? Marius Budăi: Nu, ei nu-şi vor mai putea să-și aleagă perioada, insă acest lucru se intamplă treptat și atunci cand vom avea amendamentele gata, veți vedea că va fi la lege o anexă care, așa cum este și anexa, de exemplu, de acum, din Legea 263, legea din sistemul public de pensie, știți foarte bine, acea anexă cu creșterea varstei de pensionare, pe acel model vor fi anexe care vor conține tabele care, in funcție de luna și anul ieșirii la pensie, vor avea perioade diferite; deci va crește, dacă s-a crescut de la o lună la 12 luni, prin proiectul de lege, va fi o perioadă treptat crescută acele 12 luni transformate in ani, in ani, astfel incat va fi o creștere pană la raportarea intreaga perioadă de 25 de ani. Reporter: Pană in ce an o să vedem că există această creștere? Deci pană cand ei trebuie să ajungă la /.../ Marius Budăi: Pentru orice... Solicitarea Comisiei a fost pentru a nu bulversa sistemul. Lucrăm acuma la acele tabele, aștept și colegii miniștri să vină cu input-ul dumnealor și, joi, cand vom avea amendamentele gata, toate aceste informații vor fi transparente și, bineințeles, vor fi depuse amendamentele la Camera Deputaților și acolo ştiți că sunt publice. Reporter: Ce se intamplă cu pensiile militarilor și cu pensiile angajaților din Ministerul Afacerilor Interne? Marius Budăi: In ce sens ce se intamplă? Reporter: Comisia Europeană le păstrează in plată? Ce v-a cerut? Pentru că era o discuție: Guvernul spunea că nu sunt pensii speciale, că ele sunt deja contributive, dar de la Bruxelles nu aveați această derogare pentru ele incă. Marius Budăi: Nu. A fost la un moment dat o discuție că de ce - și aici, revin la PNRR: a fost o greșeală scrisă acolo și am explicat-o, dacă vă aduceți aminte, cand intr-un document oficial am folosit o expresie inexistentă juridic, din punct de vedere juridic in Romania, și anume pensii speciale. Ştiți că această expresie o putem folosi, o puteți folosi dumneavoastră sau oricine altcineva, nu eu ca specialist, in comunicare publică, dar nu intr-un document oficial. Și atunci a fost o creată o confuzie, insă pensiile militare sunt și ele supuse reformei, explicandu-le specialiștilor din Comisia Europeană și decidenților de la Comisia Europeană că pensiile militare deja au trecut prin patru reforme in Romania, pornind de la accederea Romaniei la NATO și trecand prin celelalte reforme și acea plafonare din 2017. Reporter: Concret, cu pensiile aflate in plată ce se intamplă? Marius Budăi: Pensiile aflate in plată nu vor scădea, că n-au cum să scadă. Vorbim doar de acele pensii care depășesc salariul aflat in activitate și acelea care nu afectează partea de contributivitate, lucru care este deja in proiectul de lege, nu trebuie să-l mai trecem acum, este in proiectul de lege propus de Guvern și trimis in Parlament. Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Marius Budăi: Bună ziua. Reporter: Aţi spus că vor fi delimitate anumite categorii de pensii de serviciu. Dacă le puteţi enumera. Marius Budăi: Am și explicat. Parte din ele sunt, de exemplu, de la.. In momentul in care s-a luat decizia ca să nu se mai permită perioade asimilate, o parte din acele persoane, acele profesii care aveau perioadă asimilată cu magistrații, /.../ impunandu-se această vechime minimă de 20 de ani și crescand perioada pe 25 de ani, așa cum este pentru toți, acele categorii de profesii nu vor mai intra in această pensie și atunci vor fi eliminate sau la funcționarii publici parlamentari, personalul auxiliar și administrativ sunt categorii care nu mai fac parte din categoria funcționarilor publici parlamentari. Reporter: In același timp, am văzut un comunicat astăzi de la MIPE, ştim că /.../ cu dumneavoastră și spunea in felul următor: că noi nu vom putea cumva să modificăm Planul Național de Redresare și Rezilienţă pană nu incheiem toate aceste reforme, aici intrand pensiile speciale despre care vorbim acum, dar și reforma pensiilor normale și legea salarizării unitare. Dacă ne puteți explica puțin. Marius Budăi: Da, incheierea Planului Național de Redresare și Rezilienţă se face in anul 2026 și este clar că atunci nu vom putea să incheiem acest plan dacă nu avem reformele făcute. Insă, după cum bine știți, reforma pensiilor, indemnizațiilor și pensiilor stabilite și plătite in baza unor legi speciale este aferentă cererii de plată numărul 3 - noi suntem incă la cererea numărul 2, iar celelalte reforme referitor la reforma pensiilor și reforma legii /.../salarizării unitare din sistemul public este pentru cererea de plată numărul 4. Reporter: In același timp, știm că de mai multe ori premierul a susținut public că aceste pensii militare sunt pensii de serviciu, care deja au fost o dată reformate. Cum a reacționat premierul astăzi, cand ați avut această discuție și ați decis că toate aceste pensii trebuie impuse in reformă? Marius Budăi: Aceste... Exact cum am explicat anterior: pensiile militare au trecut prin patru reforme pană acum, iar atat premierul, cat și președintele PSD, Marcel Ciolacu, sunt extrem de determinaţi ca implementarea PNRR să nu fie pusă in pericol; chiar dacă alții, la un moment dat, au greșit, noi trebuie să căutăm acele soluții şi suntem in căutarea acelor soluții acum și discutăm cu Comisia acele soluții, astfel incat nici să nu bulversăm sistemele, nici să nu afectăm sistemele din punct de vedere al independenței şi mă gandesc la deciziile Curții Constituționale și la tot ceea ce inseamnă, pană la urmă, și in contextul actual și am spus-o și eu de foarte multe ori că pensiile militare nu sunt pensii speciale, insă trebuie să... Principiul de bază de la care s-a plecat cu Comisia aici este acela de a nu mai permite prin legislație ca sistemele să fie abuzate. Ăsta e principiul de bază. Restul, pensiile militare nu sunt pensii speciale. De fapt, legislativ, nicio pensie in Romania nu este pensie specială, insă trebuie să faci această tranziție către ceea ce inseamnă omul obișnuit. Nu trebuie să mai fie deosebiri atat de mari - că sunt deosebiri din remunerație și in ceea ce se intamplă ulterior cu pensia, dar pentru că ai anumite restricții in timpul carierei și anumite incompatibilități și anumite drepturi care iţi sunt diminuate și care iţi sunt undeva plafonate, asta este altceva, dar ceea ce se intampla pană acum, cu acele asimilări de perioade și cu toate alea, aia nu trebuie să se mai intample. Astea sunt cerințele Comisiei Europene, /.../ insă noi am dezvoltat foarte mult cu Comisia Europeană și poate nu de multe ori am făcut public, cand am fost, că am considerat că e parte din fișa postului meu. Eu am fost de mai multe ori la Bruxelles, sau am mai avut mai multe videocall-uri pană la Bruxelles și dvs. știți, dar nu am considerat că trebuie să mă laud eu pe mine. Reporter: Și după ce veți implementat toate aceste măsuri pe care le-ați prezentat puțin mai devreme, ințelegem că cei de la Comisia Europeană vor fi mulțumiți, adică au fost de acord cu ceea ce le-ați prezentat? Marius Budăi: Sunt cele discutate cu Comisia Europeană și dacă aceste principii sunt respectate prin aceste amendamente și dacă liderii coaliției au spus că trebuie să fie respectate, vor fi respectate, vă garantez. Reporter: Domnule ministru, acea măsură cu impozitarea, cu supraimpozitarea pe partea de necontributivitate la pensiile speciale, cum a rămas? Se modifică ceva, vom vedea un impozit mai mare? Marius Budăi: Urmează și aici discuții pe care le vom purta cu specialiștii din cadrul Ministerului de Finanțe. Au fost și astfel de discuții acum in coaliție. După cum știți, penultima decizie dinainte de a trece de Senat a liderilor coaliției ca toți miniștrii de resort să vină cu input alături de mine este incă in vigoare. Reporter: Deci in acest moment vorbim doar de acel impozit de 15%? Marius Budăi: Nu, rămane in discuție am spus, rămane in discuție. Este un aspect asupra căruia incă reflectăm. Reporter: Dar putea să sufere modificări, să crească, pentru că știm... Marius Budăi: Nicidecum in scădere... Reporter: ... in raportul Băncii Mondiale s-a spus că este insuficientă această reducere. Marius Budăi: Eu n-am citit așa in raportul Băncii Mondiale și l-am citit pe tot. Ne-a spus că este o măsură care aduce o economie. Atunci cand se vorbește la venitul brut nu are cum să aducă, pentru că impozitul e o chestie de tehnică bugetară, aici, dar produce efecte pe venitul net, nu pe venitul brut că nu are cum să producă pe venitul brut. Reporter: Şi pană la urmă pensiile acum in plată, pensiile speciale, pensiile de serviciu vor putea fi cumva afectate de aceste de această reformă? Marius Budăi: Este deja stabilit in proiectul inițial aprobat de Guvern că pensiile care depășesc venitul aflat in activitate vor fi afectate, da. Reporter: Cu acest 15%... Marius Budăi: Nu, cu acea recalculare, unde este clar un articol care spune clar că nu va mai fi nicio pensie care să depășească venitul aflat in activitate, bineințeles, respectand deciziile Curții Constituționale care vin și spun, și este un alineat, alineatul următor, care vine și spune că fără a afecta partea de contributivitate. Reporter: Am ințeles, vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Vă pun o intrebare pe un alt subiect. Ştiu că s-a discutat astăzi, dar cu siguranţă multă lume aşteaptă o reacţie şi o soluţie chiar şi de la dumneavoastră, legat de greva angajaţilor din invățămant. Chiar mai devreme și sindicatul Companiei Naționale Aeroporturi Bucureşti a trimis un comunicat in care spune că susţine această grevă şi vorbeşte despre un blocaj in dialogul social. Intrebarea mea este dacă aveți vreo soluție și dacă există un astfel de blocaj? Marius Budăi: După cum aţi văzut, decizia liderilor coaliției a fost una ințeleaptă din punctul meu de vedere și eu o susțin 100% și cred că am, nu cred sunt sigur că am și postat pe o rețea de socializare şi dumneavoastră presa aţi preluat. Din punctul nostru de vedere, pentru noi, in afara oricăror funcții politice pe care puteam să le negociem zilele astea și puteam ieri să ne intalnim să discutăm de viitoarele funcții publice, am preferat să ne intalnim cu sindicatele din educație din respect pentru cei peste 300.000 de lucrători și din grijă pentru cei peste trei milioane de copii, pentru că acei copii nevinovați nu trebuie să sufere. Au fost admise ieri anumite soluții, pe care liderii coaliției le-au propus. Suntem in continuare in dialog și facem apel la dialog, astfel incat ceea ce se poate rezolva acum să se poată rezolva, iar, şi cred că fost /.../ o declarație lui Marcel Ciolacu, cand a ieșit de aici, de la Guvern, cand a spus foarte clar și s-a convenit in coaliție că tot ce inseamnă educație va fi prioritar in următorul program de guvernare a coaliției, dar și prioritar atunci cand se intocmește legea educației. Reporter: Se vor mai purta negocieri pentru noua echipă guvernamentală pană cand se rezolvă situaţia aceasta? Marius Budăi: La această intrebare cred că liderii sunt capabili și sunt in măsură, indreptățiți să vă răspundă, insă eu pot să vă spun din culise că nu. Reporter: Domnule ministru, ce diferenţe de sume va aduce noul mod de calcul? Marius Budăi: Păi, dacă nu am amendamentul scris, nu am impactul. Dumneavoastră mă intrebaţi de impact acum, probabil, insă au fost stabilite aceste principii; repet, o reformă ca să fie o reformă nu te raportezi doar la cifre. Ajungi la cifre in urma unor principii, in urma aplicării unor principii. Or, dacă principiile sunt sănătoase, şi cifrele vor avea... deja este o diminuare, pentru că proiectul a trecut deja de Senat; aici va aduce o diminuare şi va aduce, pană la urmă, echitate in perioadele lucrate şi in acea chestiune că ne raportăm doar la o anumită perioadă sau ieşim la pensie la o anumită varstă faţă de cei care lucrează in sistemul public. Sunt și in sistemul public, după cum știți, persoane care ies mai devreme la pensie și mă refer cei care lucrează in condiții speciale, dar varsta standard de pensionare este cea corectă, care trebuie să fie pentru toată lumea. Reporter: /.../ dar aş vrea să vă intreb, practic, va scădea pensia? Marius Budăi: Impactul ... Nu, pensia aflată in plată ... Reporter: Cea in plată, dar cele viitoare? Marius Budăi: Cele viitoare vor fi raportate corect, treptat, la intreaga perioadă. Depinde foarte mult de salariile care vor fi in viitor, n-am cum să vă spun acum, dar cele aflate in plată acum, cele care nu trec de veniturile aflate in activitate, nu vor fi afectate. Reporter: De cand vor fi calculate pensiile după noile criterii, de cand se va ieşi la pensie? Marius Budăi: De la momentul intrării in vigoare a legii și de la /.../ momentele pe care le vom regăsi in acele anexe de care am făcut referire anterior, pentru că va fi o trecere treptată. Nu poți să faci o tăiere, nu o tărire... nu poți să faci o rearanjare bruscă, dacă iți dorești să fii responsabil. Dacă vrei să fii doar politician, politicianist și demagog, să ieși la televizor să spui că se putea face de maine total, să-i ducem pe toți la 65, de maine facem... Nu! Bulversezi sistemele și atunci ai nevoie de o trecere treptată, dar ideea principală: echitatea intre toți să se păstreze. Reporter: Şi noi vom afla toate aceste criterii şi vom avea inclusiv impactul pe care... Marius Budăi: Liderii coaliției au fost foarte clari: ne-au dat sarcina nouă, miniștrilor, ca pană joi amendamentele să fie gata și să fie depuse de majoritatea parlamentară in Camera Deputaților și așa se va intampla, cel puțin din punctul meu de vedere. Reporter: Domnule ministru, cu permisiunea dumneavoastră, aș insista asupra unui aspect. Dacă ne uităm la datele oferite de Casa Națională de Pensii, vedem că, de exemplu, la magistrați este un exemplu o pensie de 25.000 lei. Partea de contributivitate este doar de 5.000 lei. Ce se intamplă după această lege? Ne putem aștepta ca persoana respectivă să rămană cu o pensie de doar 5.000 lei, pentru că doar atat a contribuit? Marius Budăi: Nu, aici este... e un cumul de prevederi aici care va ajunge. Este acea supraimpozitare, despre care s-a vorbit, este acea raportare la venitul aflat in activitate, nu, nu e doar aşa. Reporter: Ce se intamplă, totuși, pentru că sunt magistrați care aveau un salariu și pensia, așa cum am văzut, a fost mult mai mare. Cum se pot reduce veniturile lor? De exemplu, cat de mult puteți reduce din partea necontributivă pentru pensia aflată in plată? Marius Budăi: Acest lucru este prevăzut exact de la momentul proiectului. Am crezut că am ințeles aceste aspecte. Din decembrie anul trecut, cand a trecut proiectul de Guvernul Romaniei și a fost depus in Parlament, scrie foarte clar acolo că nicio pensie nu va depăși venitul aflat in activitate fără afectarea părții de contributivitate. Să fie și constituțional. Calculul se va face raportat la perioada aflată in activitate. Reporter: Şi, de exemplu, putem să vedem la acei magistrați care au avut trei ani, de exemplu, in magistratură, cum au fost cazuri pe care le-am relatat in presă, care au o pensie generoasă care depășește 20.000 lei. Dacă se ține cont doar de perioada din magistratură sau și de alți factori, s-ar putea reduce considerabil această pensie? Marius Budăi: Sunt legi care... Orice lege prevede stabilirea unui drept de la momentul intrării in vigoare. Nu pot să mă mai intorc acuma in anul 1978 și să-i spun că nu avea dreptul la pensie pentru că a avut doar trei ani in magistratură. Reporter: Dar puteți păstra... Deci această prevedere de care vorbeați se referă doar la partea contributivă sau și la partea necontributivă? Partea necontributivă este considerată un drept deja caștigat? Marius Budăi: Nu. Principiul este foarte clar și principiul a fost agreat cu toată lumea: nicio pensie să nu depășească venitul aflat in activitate, da? Restul se discută pe parte de cod fiscal și de alte... Reporter: Spuneați că rămane in discuție această taxare a pensiilor. Care este pragul de la care se face taxare? Este cel din Senat sau mai aveți in vedere și un alt prag? Marius Budăi: Dacă rămane in discuție, inseamnă că rămane in discuție şi astăzi n-am un răspuns pentru dumneavoastră. Reporter: Din momentul in care intră in vigoare această lege am putea să vedem că nu mai sunt pensii pentru funcționari, parlamentari, Curtea de Conturi? Și spuneți-ne şi ce se intamplă cu diplomații, dacă se schimbă și regimul lor. Marius Budăi: Bineințeles că se schimbă și ei au treptat creșterea varstei de pensionare și au și treptat raportarea; am explicat anterior, cred că nu am fost eu clar. Creșterea perioadei la care se face stabilirea drepturilor va fi calculată printr-o creștere treptată a perioadei de contribuție către perioada totală, pană vom ajunge treptat să ajungem la perioada totală. Reporter: Domnule ministru, dar această cerință a Comisiei Europene, să fie aliniate pensiile la principiul contributivității, cand va fi concret atinsă, pentru că din ce ne spuneți, ea va fi atinsă, dar nu ne precizați exact care este anul in care se va intampla asta. Marius Budăi: Păi dacă nu am amendamentele clare. V-am spus principiile, am ințeles curiozitate presei și curiozitatea oamenilor să discutăm despre aceste lucruri și v-am spus principiile, dar alinierea, o parte din aliniere deja s-a făcut prin proiectul de lege. Acum continuăm. Reporter: Ne puteți da informații și despre legea salarizării bugetare, un subiect de interes atat pentru profesori, dar și pentru alte categorii? Aveți colegi de partid care spun că niciodată nu au văzut această lege a salarizării bugetare. Aţi discutat-o? Marius Budăi: Probabil, nu probabil, sigur o să vadă in următorul calendar, care a fost decis ieri de liderii coaliției, după discuțiile avute cu sindicatele din invățămant. Legea salarizării este aferentă cererii de plată numărul 4, insă noi nu suntem acum, deci cu cererea 2 incheiată, urmează cererea 3 și după aia 4. Insă liderii coaliției au hotărat așa: pană la 15 iulie 2023 să fie gata analiza cu Banca Mondială și proiectul, să fie gata; perioada 15 iulie-31 august, dezbateri cu toate sindicatele, da? Nu la secret, cum a fost scris PNRR, după care depunere in Parlament, la 1 septembrie, cand incepe sesiunea parlamentară -deci, calendarul a fost mult restrans, exact pentru a arăta deschidere că suntem determinați să rezolvăm problemele. Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai sunt intrebări. Reporter: Domnule ministru, o scurtă intrebare: cand v-ați mai vedea cu profesorii pentru a putea rezolva problema grevei naționale, pentru că in acest moment sunt sute de mii de elevi şi ... Marius Budăi: După cum ați văzut și ieri, deschiderea coaliției este oricand și răspunsul este oricand, incepand din clipa asta, oricand, acum și imediat, maine, răspoimaine, poimaine, oricand. Reporter: Dar nu este in atribuția dvs. sau a premierului să ii chemați la intalnire? Marius Budăi: Și asta am făcut ieri, nu asta am făcut ieri? I-am chemat la intalniri. Reporter: Şi acum aşteptaţi de la ei un... Marius Budăi: Așteptăm, le-am explicat ce se intamplă pe viitor, le-am explicat și scurtarea calendarului, am avut anumite concluzii și s-a făcut comunicare publică ieri de la Guvern, nu mai reiau eu acuma ce s-a prevăzut acolo. Urmează răspunsul dumnealor, după care discuțiile continuă. Reporter: Dar să știți că in presă răspunsul lor este că nu i-ați chemat astăzi la negocieri, așa că această grevă va continua și maine. Ăsta a fost răspunsul lor că nu i-aţi chemat astăzi, deci vor face grevă şi maine. Marius Budăi: Credeți-mă că n-am avut timp să mă uit in presă astăzi, dar eu vă spun că deschiderea la dialog - și asta le-a spus și premierul și președintele Camerei Deputaților - este permanentă și așa trebuie să fie. Dan Cărbunaru: Aș adăuga la deschiderea pentru dialog pe care Guvernul a arătat-o și care se regăsește atat la Ministerul Muncii, cat și la Ministerul Educației, de altminteri și domnul ministru Budăi, și doamna ministru Ligia Deca și ministrul de finanțe Adrian Caciu au fost alături de premier, chiar și de către ministrul afacerilor interne, la intalnirea pe care la nivelul Guvernului am avut-o cu liderii sindicatelor din Educație, iar ceea ce se intamplă acum, desigur, menținand deschisă ușa dialogului, singura care poate soluționa aceste revendicări, care, iată, au generat situații nedorite cu copiii care se află in prag de examen și care iși sporesc emoțiile acum și pe fondul acestei greve, motiv in plus să le mulțumim, desigur, profesorilor care au ințeles să se prezinte la școală, să aibă grijă de copii și ne menținem speranța că la finalul acestui dialog, care este totuși continuu, vom găsi și soluții. Ceea ce se intamplă intre timp este că se lucrează deja la actele normative care să pună in practică ceea ce Guvernul a anunțat incă de ieri la negocierea cu liderii din educație, sindicatele din educație... Marius Budăi: A mea e gata deja, ordonanța de urgență. Reporter: Puteți să ne spuneți, vă rog? Marius Budăi: Da, este gata deja ordonanța de urgență, probabil pană diseară sau maine dimineață cel tarziu va fi pusă in transparență publică. Trebuie să respect avizarea internă, este o procedură legislativă, nu pot posta in transparență decizională pană nu am avizarea internă din minister. Așa cum s-a discutat, Anexa 8 va fi inchisă, privitoare la legea salarizării. Ce s-a discutat despre acele persoane din educație, care sunt personal auxiliar și nedidactic, sunt cuprinse in Anexa 8 și vor primi acele majorări pană la concurența sumei din inchiderea pe final de 2022 a legii salarizării. Această ordonanță deja este gata. Urmează avizarea internă, este acum in avizare internă, diseară sau maine dimineață va fi postată in transparență publică. Va cuprinde, și suntem in discuții cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu Ministerul de Finanțe, inclusiv acele bonusuri pentru cadrele didactice debutante. Reporter: Domnule ministru, dar profesorii au spus clar: acea Anexă 8 ar aduce o majorare de 7-8%. Bonusurile nu sunt de ajuns, spuneau sindicaliștii. Care este totuși soluția Guvernului, pentru că, deși aveți această deschidere la dialog, profesorii refuză să se intoarcă la clase? Marius Budăi: Asta face parte din dialog și o vom dialoga in continuare, vom continua. Eu vă spun ce se intamplă practic. Practic, ce s-a decis ieri astăzi este deja infăptuit. Reporter: Faptul că sindicatele nu sunt de acord și in continuare profesorii sunt in stradă vă determină să luați și alte măsuri? Sunt resurse bugetare, mai aveți o analiză? Marius Budăi: Acum eu nu sunt liderul coaliției ca să pot să vă răspund la aceste intrebări. Vă spun doar că deschiderea la dialog rămane in continuare, pentru a rezolva problemele. Repet, peste trei milioane de copii - sunt ai noștri, ai tuturor, peste 300.000 de suflete angajate in sistem, sunt tot ai noștri, ai Romaniei - sunt extrem de importanți pentru noi și de-aia s-a oprit orice discuție la nivel politic și ne-am transferat la aceste decizii și am și scurtat perioada de implementare a legii salarizării și le-am spus foarte clar că și in programul de guvernare vor fi prioritari, așa cum trebuie, și vor rămane prioritari și in legea salarizării vor fi primi care vor primi sumele suplimentare. Dan Cărbunaru: Există, dacă imi permiteți, resurse pe care Guvernul le-a alocat deja, comparativ cu bugetele din anii anteriori. Aș vrea doar să vă reamintesc: bugetul anului 2022, alocat de Guvernul Ciucă, mai mare cu 2 miliarde de lei față de cel din 2021 pentru Educație, iar cel din 2023, anul in curs, este cel mai mare buget alocat Educației in ultimii 30 de ani, un plus de 6 miliarde de lei față de cel din anul trecut. Asta inseamnă că acest Guvern ințelege importanța acordată Educației, dincolo de modificările și reformele din plan legislativ, pachetul de legi privind invățămantul preuniversitar și universitar care se află in Parlament; există resurse, sunt cele 3,6 miliarde de euro din PNRR, care vor ajuta refacerea sau chiar construirea de școli noi, grădinițe, dotarea universităților și pot soluționa probleme importante din educație. Aceste resurse trebuie alocate astfel incat ele să producă plusvaloare, și, desigur, ințelegem preocuparea liderilor de sindicat din domeniul invățămantului, ea reflectă o așteptare indelungă a acestui sistem, dar iată că acest Guvern, după cum vă spuneam, alocă deja resurse suplimentare pentru a gestiona cat mai bine funcționarea educației in Romania. Reporter: Domnule Cărbunaru, dar premierul i-a sunat pe sindicaliști astăzi? Premierul i-a sunat astăzi pe sindicaliști să-i cheme la negocieri, așa cum au stabilit in weekend? Se așteptau să fie chemați luni. Dan Cărbunaru: Dialogul dintre Guvern și sindicate continuă, se poate derula la nivelul ministerelor de linie, la nivelul Guvernului. Important este ca soluțiile pe care Guvernul le prezintă, așteptările sindicatelor să se regăsească intr-o formă de dialog și nu intr-o formă de protest, cum e cazul acestei greve, care, repet, pune intr-o situație extrem de delicată și complicată nu doar funcționarea sistemului, dar mai ales copiii care se pregătesc in această perioadă de examene. Sunt copii aflați in clasa a VIII-a sau in clasa a XII-a, care nu au nevoie de emoții suplimentare, iar efortul pe care ei l-au făcut in toată această perioadă, alături chiar de profesorii lor, dar și de părinți, este păcat să fie afectat de o astfel de formă de protest, care poate fi inlocuită oricand printr-un dialog și ințelegerea modalităților concrete care să aducă oamenilor din sistem viață mai bună și recunoașterea publică a importanței lor, așa cum de altfel este și normal. Reporter: Referitor la legea salarizării, aș avea o singură nelămurire. Partenerii dumneavoastră de coaliție, doamna Gorghiu, de exemplu, dar au fost mai mulți lideri ai PNL, vă acuză că dumneavoastră ați intarziat această lege și că nu ați prezentat-o pană acum. Marius Budăi: Au fost și vor fi discuții in coaliție asupra acestui aspect. Suntem intr-o situație in care am lucruri de făcut și nu răspund colegilor mei. Reporter: Dar avem un draft gata pană acum? Marius Budăi: V-am explicat anterior calendarul și cu siguranță calendarul impus de șefii coaliției, eu n-o să imi permit să nu-l respect. Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Vă doresc o zi bună tuturor! Marius Budăi: Și eu mulțumesc! 2023-05-22 16:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a4926.jpgȘtiri din 21.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/consultari-cu-reprezentantii-sindicatelor-din-educatieGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu s-au intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții sindicatelor din Educație, pentru a continua dialogul pentru rezolvarea problemelor semnalate in cadrul sistemului de invățămant. Reprezentanții Guvernului au propus stimulente financiare pentru debutanți și cadrele didactice titulare din unitățile de invățămant aflate in zone defavorizate. Totodată, Guvernul și-a menținut angajamentul de a majora salariile pană la maximul grilei personalului nedidactic inclus Anexa 8, in completarea aplicării Legii salarizării nr. 153. Această măsură, care vizează creșterea veniturilor, va fi extinsă și pentru celelalte categorii de salariați din Anexa 8. Guvernul iși asumă ca Educația să continue a fi prioritatea numărul unu in indeplinirea obiectivelor prin programul de guvernare și in eliminarea inechităților din legea salarizării. In acest sens, va fi asumat un calendar astfel incat pană la data de 15 iulie la nivelul Ministerului Muncii sa fie finalizat proiectul noii legi a salarizării, pentru a putea demara dialogul cu partenerii sociali, astfel incat, la 1 septembrie a.c. să poată fi inaintat Parlamentului Romaniei pentru aprobare. Guvernul va continua dialogul cu reprezentanții sindicatelor din educație pentru definitivarea pachetului legislativ, care va oferi garanțiile că Educația rămane prioritate pentru actuala coaliție de guvernare. *** Intervenția premierului Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul consultărilor cu sindicatele din educaţie [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: /.../ tot ceea ce s-a intamplat și trebuie să se intample de aici inainte, pentru sistemul de educație din Romania. Nu cred că a fost vreo solicitare de dialog căreia Guvernul să nu-i răspundă. Am responsabilitatea a tot ceea ce inseamnă rezolvarea problemelor, astfel incat, impreună, să putem să rezolvăm problemele. Nu există un numitor comun pe care să-l putem folosi, altul decat cel al dialogul, al cunoașterii realității și al asumării responsabilității fiecăruia dintre noi. Iar in calitate de prim-ministru și cu intreg guvernul, cu intreaga coaliție, iată că suntem aici cu domnul președinte, cu doamna ministru al Educației, cu domnii miniștri de la Muncă și Finanțe, cu toții nu am făcut nimic altceva decat să căutăm soluții și sunt convins că vom găsi soluții impreună, pentru că am ințeles și ințelegem in continuare nevoia de a face in așa fel incat țara noastră, cetățenii Romaniei, să aibă incredere intr-un sistem de educație pe care l-am considerat, il considerăm și vom respecta in continuare ca făcand parte din primele două priorități ale Programului de Guvernare și este o chestiune pe care am asumat-o cu toții public. Am ințeles de la dumneavoastră, este aici și doamna ministru, suntem aici cu toții că sunt probleme care trebuie rezolvate pe verticala sistemului de educație in ceea ce privește o serie de aspecte care, de-a lungul timpului, au dus la aceste distorsionări și iată-ne puși astăzi in fața unei solicitări care practic a dus la o decizie absolut nedorită de nimeni. Este absolut greu de explicat copiilor care in preajma examenelor, oricum au emoția aceasta a examenelor, venim acum și intărim această emoție pe o situație care poate să degenereze intr-o grevă generală. In dialogul pe care l-am avut aţi ințeles problemele care sunt la nivel național. Nu pot să nu vorbim și să facem in așa fel incat să nu ducem la bun sfarșit ceea ce ne angajăm că putem, fiecare dintre noi. Au fost toate situațiile prin care a trebuit să asigurăm gestionarea și rămanerea in echilibru a societății, a economiei, a educației, a sănătății, a tot ceea ce avem noi de gestionat de la nivelul Guvernului. Din acest buget trebuie să facem in așa fel incat să asigurăm tot ceea ce trebuie asigurat pentru buna funcționare a intregii țării. Am asumat că prioritatea este educația și in continuare va fi public că prioritatea este educația, ea rămane in topul asumărilor noastre la nivelul coaliției. Am discutat și am făcut in așa fel incat Legile Educației să fie cele mai dezbătute, deci, pană in acest moment. Este vorba de viitorul copiilor, este vorba de liniștea părinților și este vorba de ceea ce proiectăm pentru țara noastră, iar asta nu se poate face decat prin educație. Și atunci vă rog să vă aduceți aminte toate măsurile pe care le-am luat, nu vreau să le reiterez acum. Tot ce am putut să facem ca să dăm un semnal clar că educația este prioritatea noastră numărul unu, alături de sănătate. Este vorba de viitorul copiilor, este vorba de liniștea părinților și este vorba de ceea ce proiectăm pentru țara noastră, iar asta nu se poate face decat prin educație. Și atunci, vă rog să vă aduceți aminte toate măsurile pe care le-am luat, nu vreau să le reiterez acum, tot ce am putut să facem ca să dăm un semnal clar că educaţia este prioritatea noastră numărul unu alături de sănătate. Ca atare, faptul că dumneavoastră sunteţi prezenţi astăzi aici inseamnă incă o dată o asumare a responsabilităţii la nivelul Guvernului, la nivelul coaliţiei că putem să găsim soluţii. Nu putem să lăsăm copiii astăzi in prag de examen şi inainte de finalul anului de invăţămant suspendaţi pentru că nu avem soluţii pentru problemele pe care dumneavoastră le ridicaţi. Pe bază de dialog, pe bază de asumări concrete eu sunt convins că vom identifica soluţiile pentru tot ceea ce dumneavoastră aţi ridicat. 2023-05-21 15:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-21-03-47-09big_1.jpgȘtiri din 18.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-planului-bilateral-de-actiune-in-domeniul-prevenirii-i-combaterii-traficului-de-persoane-agreat-intre-romania-i-regatul-unit-al-marii-britanii-i-irlandei-de-nordGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Plan comun de acțiune pentru combaterea traficului de persoane intre Guvernul Romaniei și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Planul comun de acțiune in domeniul luptei impotriva traficului de persoane dintre Guvernul Romaniei și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost semnat astăzi, la Palatul Victoria. Semnarea acestui Plan comun de acțiune reprezintă un moment extrem de important in parcursul relației de cooperare intre Romania și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, in marja Parteneriatului strategic pe care il avem și a eforturilor comune de prevenire și combatere a criminalității. Documentul face parte din viziunea și strategia pe care Guvernul a asumat-o in ultimii 2 ani pentru ca Romania să fie o țară ostilă traficanților de persoane, dar sigură și prietenoasă pentru victimele acestui flagel. De asemenea, semnarea acestui document comun de cooperare multisectorială in domeniul luptei impotriva traficului de persoane este și expresia grijii și preocupării pe care Guvernul Romaniei o are pentru cetățenii săi mai vulnerabili și expuși riscurilor traficului de persoane, care trăiesc in Romania sau intr-una dintre cele mai largi comunități din diaspora, respectiv cea din Marea Britanie. Planul de acțiune semnat astăzi vine să ofere soluții și direcții de acțiune comune și convergente intre cele două state pe linia: 1. Ințelegerii fenomenului traficului și a noilor forme de exploatare, 2. Identificării traficanților și a aducerii lor in fața instanțelor de judecată, 3. Prevenirii traficului de persoane 4. Identificării și protecției victimelor traficului de persoane. Este imperios necesar să ne păstrăm angajamentul ferm de a lupta impotriva acestui flagel și de a avea capacitatea și disponibilitatea de a aborda această problemă pe toate cele trei paliere: prevenție, combatere și protecție a victimelor. Executivul Romaniei a asumat la cel mai inalt nivel răspunderea coordonării luptei impotriva traficului de persoane, iar mesajul meu este unul foarte clar: traficul de persoane este o formă de criminalitate față de care Guvernul Romaniei are toleranță zero, a declarat prim-ministrul, Nicolae-Ionel Ciucă. Planul comun de acțiune a fost semnat de către Mădălina Turza, consilier de stat in Cancelaria Prim-Ministrului și coordonator national anti-trafic, secretarul de stat Bogdan Despescu, șef al Departamentului pentru Ordine și Siguranță publică din cadrul MAI și Sarah Dines, Home Office Minister for Safeguarding din cadrul Guvernului Marii Britanii. *** Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de semnare a Planului Bilateral de Acțiune in domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane agreat intre Romania și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord [Check against delivery] Excelența voastră domnule ambasador, Domnule secretar de stat, Doamnelor și domnilor, Imi face o deosebită plăcere să găzduiesc astăzi, la Guvernul Romaniei, ceremonia de semnare a Planului comun de acțiune in domeniul luptei impotriva traficului de persoane dintre Guvernul Romaniei și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Planul comun de acțiune reprezintă un moment extrem de important in contextul eforturilor noastre comune de prevenire și combatere a criminalității. Face parte din viziunea și strategia de dezvoltare a acestui domeniu pe care Guvernul Romaniei a asumat-o in ultimii 2 ani, prin care ne dorim ca Romania să fie o țară ostilă traficanților de persoane și o țară sigură și prietenoasă pentru victimele care au avut neșansa să fie exploatate. Semnarea acestui document comun este și expresia grijii și preocupării pe care Guvernul Romaniei o are pentru cetățenii săi mai vulnerabili și expuși riscurilor traficului de persoane, care trăiesc in Romania sau intr-una dintre cele mai largi comunități din diaspora, respectiv cea din Marea Britanie. Traficul de persoane este un flagel global care se manifestă in cele mai nebănuite forme și ii afectează pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, inclusiv un număr disproporționat de mare de copii și femei. Aproximativ 50 de milioane de persoane din intreaga lume sunt in prezent victime ale traficului de persoane. Iar aceste cifre sunt doar date estimative globale despre un fenomen care generează anual caștiguri ilegale de peste 150 de miliarde de dolari. Traficul de persoane este una dintre formele de criminalitate cu creștere accelerată inclusiv la nivel european, iar noile tehnologii, fluxurile migratorii și criza Covid-19 au generat riscuri și provocări suplimentare la nivel european și internațional. Traficanții se adaptează constant și adesea iși schimbă metodele in timp real. Aceștia exploatează persoanele cu resurse insuficiente, pe cei neprotejați și pe cei mai vulnerabili. De asemenea, conflictul din Ucraina a determinat milioane de persoane vulnerabile să işi părăsească țara. Exact aceste tipuri de situații de vulnerabilitate sunt adesea exploatate de traficanți pentru a transforma in victime involuntare oameni aflați in situații dificile, pentru a-i forța la prestarea de servicii sexuale in scop comercial, la muncă forțată sau servitute domestică. Acestea sunt doar cateva dintre motivele pentru care Planul de acțiune semnat astăzi vine să ofere soluții și direcții de acțiune comune și convergente intre cele două state pe linia: 1. Ințelegerii fenomenului traficului și a noilor forme de exploatare; 2. Identificării traficanților și a aducerii lor in fața instanțelor de judecată; 3. Prevenirii traficului de persoane; 4. Identificării și protecției victimelor traficului de persoane. Este imperios necesar să ne păstrăm angajamentul ferm de a lupta impotriva acestui flagel și de a avea capacitatea și disponibilitatea de a adresa această problemă pe toate cele trei paliere: prevenție, combatere și protecție a victimelor. Inchei prin a vă spune că Executivul Romaniei a asumat la cel mai inalt nivel răspunderea coordonării luptei impotriva traficului de persoane, iar mesajul meu este unul foarte clar: traficul de persoane este o formă de criminalitate față de care Guvernul Romaniei are toleranță zero. Mulțumesc Guvernului Marii Britanii pentru deschidere, pro-activitate și colaborarea excelentă și felicit semnatarii acestui Plan comun de acțiune, respectiv pe doamna Sarah Dines, Home Office Minister for Safeguarding, pe doamna Mădălina Turza, consilier de stat și coordonator national anti-trafic și pe domnul secretar de stat Bogdan Despescu, șef al Departamentului pentru Ordine și Siguranță publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru efortul și determinarea domniilor lor și a echipelor pe care le coordonează de a concretiza acest demers! Doresc, de asemenea, să mulțumesc domnului ambasador și echipei sale pentru modul in care s-au implicat in elaborarea și finalizarea acestui Plan. Iată, azi a fost semnat. Domnule ambasador, vă mulțumim și vă asigurăm de intreaga noastră cooperare, astfel incat acest flagel să poată fi combătut și prevenit. Vă mulțumesc și vă doresc succes! Mult succes! 2023-05-18 16:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-18-05-35-27big_3.jpgȘtiri din 18.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/primirea-e-s-doamna-annick-goulet-ambasadorul-canadei-in-romania-bulgaria-i-republica-moldovaGalerie foto Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, a primit-o, in vizită de rămas bun, pe doamna Annick Goulet, ambasadorul Canadei in Romania. Intalnirea a prilejuit rememorarea momentelor de cooperare ale Canadei cu Romania de la prima misiune a unui stat NATO pentru apărare și descurajare pe Flancul Estic in Romania, imediat după anexarea Crimeii, in 2014, pană la cele 6 misiuni consecutive de poliție aeriană a aeronavelor canadiene in sprijinul apărării Romaniei la Marea Neagră. Prim-ministrul Romaniei a mulțumit pentru cooperarea militară exemplară și relația extrem de stransă, pornind de la dimensiunea parlamentară a creării grupului de prietenie Canada-Romania, pană la progresele așteptate in ceea ce privește Declarația Comună pentru Un parteneriat Strategic Intărit, și, tema centrală a relațiilor bilaterale, cooperarea nucleară civilă. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat că astfel Romania a fost avantajată de tehnologia canadiană Candu adusă in țara noastră și utilizată la Cernavodă, fiind singura țară care a avut tehnologie nord-americană și, astfel, a putut fi selectată pentru a fi punctul nodal pentru dezvoltarea SMR-urilor, reactoarele mici modulare de către partenerii americani. Ambasadoarea Canadei in Romania a mulțumit pentru sprijinul primit pe parcursul timpului din partea premierului Nicolae-Ionel Ciucă și a apreciat angajamentele asumate de țara noastră, care a ajutat Ucraina și Republica Moldova, dar a și catalizat și antrenat sprijinul internațional, al diverselor state, pentru a se implica in securitatea și apărarea celor două state de la frontiera NATO și Uniunii Europene și asigurarea drumului spre integrarea europeană. Doamna ambasador Annick Goulet a mai remarcat faptul că energia nucleară, pe care o consideră parte a soluției pentru trecerea la energiile regenerabile, este o adevărată punte intre cele două state care durează de mai bine de 40 de ani. Premierul Ciucă a urat succes doamnei ambasador in viitoarele sale misiuni, asigurand partenerul canadian și pe toți investitorii interesați că Romania va rămane stabilă și că politicile se vor derula in continuare la nivelul coaliției de guvernare. 2023-05-18 13:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-18-01-45-36big___001_resize.jpgȘtiri din 18.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-a-aptea-editie-a-forumului-de-securitate-din-regiunea-marii-negre-i-balcaniGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Forumul de Securitate din regiunea Mării Negre și Balcani [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața, domnule prim-ministru Dorin Recean, doamnelor și domnilor miniștri, doamnelor și domnilor ambasadori, Excelențele Voastre, distinși invitați, dați-mi voie ca, inainte de a intra in subiect, să ii felicit şi să le mulțumesc celor de la New Strategy Center, domnului Nițu și echipei dumnealui, domnului profesor Campeanu, pentru parteneriatul pe care l-a asigurat in desfășurarea activităților de şapte ani incoace ale New Strategy Center pe o temă pe cat de actuală, pe atat de relevantă și acum şapte ani de zile. Este, practic, dovada unei coerențe in ceea ce inseamnă viziunea noastră in regiunea Mării Negre și in regiunea Balcanilor, viziune pe care am impărtășit-o de fiecare dată in cadrul unor activități de genul celei de astăzi, dar și in cadru formal. Și, iată, astăzi suntem din nou in fața unei situații in care trebuie să punem cat mai multe intrebări și vom afla răspunsuri. Sigur că vom afla răspunsuri, doar că acele răspunsuri nu știu cat de mult vor rezolva situația, dar ele vin și completează intreaga paletă de preocupări a tuturor celor care intr-adevăr se ocupă de securitate și siguranță. Doamnelor și domnilor, lumea s-a schimbat și totul in materie de securitate s-a rescris și trebuie revizuit in regiunea Mării Negre, unde se consumă o mare parte a componentelor acestui război de agresiune pe scară largă al Rusiei in Ucraina. Desigur, avem cele mai clare elemente ale definiției unui război de cucerire, dar, totodată și a unui război neocolonial - Rusia impotriva Ucrainei - care se desprinde de imperiu, un adevărat război de independență al Ucrainei. Dacă toate evaluările privind situația de securitate a Estului Europei, amenințările, riscurile și vulnerabilitățile regiunii aveau abordarea conservatoare post Război Rece, cu Rusia angajată și partener, eventual competitor și rival, am văzut cu ocazia lui 24 februarie 2022 trecerea spre o nouă paradigmă a războiului pe scară largă de durată, de mare intensitate ca amenințare. Astfel, pe planșa de lucru revine constructul industriei de apărare, care trebuie să devină industrie de război şi armatelor mici, tehnologizate și sofisticate de profesioniști, care trebuie să revină la armate de masă, cu rezerve la nivelul intregii societăți și capacități de mobilizare extinsă pentru a face față unui război pe scară largă, un război lung și de inaltă intensitate care epuizează resursele, nu doar ale țării aflată in conflict, dar și a țărilor Europei. Libertatea survolului și libertatea circulației maritime, libertatea navigației in apele teritoriale, zone economice exclusive și zona internațională liberă din Marea Neagră creează o componentă distinctă de amenințări de securitate care reclamă intărirea prezenței alianței. In afară de zone interzise, zone interzise cu lunile, chiar cu anii, pentru exerciții de tragere, pentru operațiunile periculoase in timp de război, abuzurile Rusiei s-au tradus in doborarea controlată ulterior a dronei americane de supraveghere de către siajul avionul lui rus de vanătoare sau o intervenție similară și periculoasă, dar sub denumirea operațiunii directe calificate, fără utilizarea armamentului din dotare, la adresa avionului polonez participant la o misiune europeană FRONTEX, intr-un zbor agresiv și imprudent, periculos și descurajator al aeronavelor ruse. La capitolul amenințări trebuie să reținem abuzul produs de către Rusia pe arii intregi din Marea Neagră, care nu vizează exclusiv Ucraina, acolo unde a anunțat exerciții militare continue de luni de zile și, așa cum spuneam, chiar de ani, practic, chiar dinainte de izbucnire a conflictului. Și pentru că-mi aduc foarte bine aminte, am ridicat de mai multe ori problema acestor zone de interdicție in arealul Mării Negre, care au limitat și, uneori, au blocat libertatea de navigație in Marea Neagră. Exerciții reale sau imaginare, crearea artificială a unor zone de război și pericol pentru circulația vaselor comerciale, blocarea acestora in porturi sau interceptarea lor, toate au fost subiecte de discuții și amenințări directe la securitatea maritimă ce trebuie reglementate corespunzător și cuprinse in planuri de acțiuni, dar și in proiecte de prezervare a libertății de circulație, inclusiv prin insoțirea transporturilor de nave de patrulare militare care să salvgardeze tranzitul. Siguranța navigației, libertatea circulației vaselor comerciale și turistice vizează nu numai ruta Nord-Sud, cu precădere Odesa-Istanbul, ci și ruta de navigație est-vest, din Caucaz spre Europa. De unde tema stringentă a capacității de a apăra și proteja libertatea comerțului intre porturile georgiene și Constanța. De exemplu, ca parte a angajamentelor legate de dreptul mării, spațiul internațional și marea deschisă. Mai ales că pe aici trece Coridorul strategic est-vest, Marea Neagră - Marea Caspică. Uniunea Europeană are perspectiva plasării pe fundul Mării Negre a unui cablu de date și cablu de energie verde provenită din energia eoliană produsă in Azerbaidjan, venită pe ruta Azerbaijan - Georgia - Romania - Ungaria și, de acolo, spre celelalte țări din Uniunea Europeană. Aici putem adăuga referințe multiple. Coridorul de transport, comerț, energie ce traversează de la est la vest regiunea Mării Negre, ce se află in diferite stadii de dezvoltare. Apoi, este vorba despre transportul existent și noi coridoare vizand petrol și gaze pe direcția est-vest, inclusiv petrolul și gazele din Asia Centrală, cu precădere din Kazahstan, care incearcă să evite monopolul și constrangerile CPC, Coridorul nord-caspic controlat de Rusia la Novorossiisk, sursă care aprovizionează și Romania. Deja sunt pași importanți făcuți pe coridorul Kazahstan-Azerbaidjan ca legătură transcaspică, de unde intră fie in conducta BTC (Baku-Tbilisi-Ceyhan) la Ceyhan, fie poate urma ruta pe cale ferată la Batumi și pe vase către Constanța, deci pe un transport de la est la vest și desigur, și in sens invers. Nu in ultimul rand, un consorțiu Romania-Azerbaidjan studiază astăzi și a comandat evaluarea fezabilității pentru transport de gaz lichefiat pe ruta Kulevi-Constanța. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat in 12 luni și prevede o stație de lichefiere la Kulevi și una de delichefiere la Constanța Sud și introducerea gazului in conducte, de aici putand să fie transportat oriunde prin sistemul BRUA, care, iată, devine din ce in ce mai relevant. Şi mă uit la domnul director Sterian că se bucură că am menționat această rețea de transport gaze ca fiind una foarte importantă, indeosebi in această perioadă. Aceasta e o variantă suplimentară de furnizare de gaze pentru Europa, dacă se va dovedi viabilă in contextul noilor costuri energetice pe care războiul le-a determinat și care poate profila Romania ca hub de gaze pentru statele vecine, Republica Moldova, in primul rand, din producție proprie sau din import pe rute alternative. Pentru că este aici domnul prim-ministru cu care am avut o discuţie in această dimineaţă, vă spun că ieri, in şedinţa de guvern, am aprobat un memorandum prin care structurile Ministerului Energiei și companiile precum Transgaz, Transelectrica vor profila mai bine formal, interconectarea pe gaze și energie intre Romania și Republica Moldova. Desigur, securitatea maritimă la Marea Neagră este indisolubil legată de securitatea platformelor de forare din zonele economice exclusive. Deja, Rusia a conturat agresiunea sa militară și preluarea platformelor de forare ucrainene şi a resurselor extrase. Subiectul e discutat la nivel aliat, iar prima responsabilitate revine statului, cu sprijinul aliat, pe toată dimensiunea de infrastructură critică şi infrastructură submarină critică. In aceste condiții, analizand ceea ce s-a intamplat in Ucraina după aproximativ un an şi jumătate, și pentru că reziliența este unul din subiectele principale ale conferinței, putem spune că reziliența presupune ca societățile care dau sprijinul politic și susținerea, rezervele de personal militar și capabilitățile să fie dispuse să lupte, să aibă motivația și moralul necesare, dar și să accepte un nivel de pierderi și costuri pe care le presupune apărarea teritoriului național. Patriotismul, abnegația, sacrificiul de sine al unei națiuni nu au cum să fie inlocuite de altceva. Pentru că războiul care implică o putere regională ca Rusia merge automat, putem spune, pe termen lung, spre un război de uzură. Și aici contează capacitatea de a te regenera, de a reconstrui forța iar și iar. Asta vine din rezerve și din societate. Pe aceste coordonate, este extrem de importantă revizuirea planurilor de apărare in fața perspectivei unui război pe scară largă, prin planuri de reziliență şi planificarea contracarării riscurilor și amenințărilor prezentate. Este un efort general al intregii societăți, apoi, un efort aliat, dar care ne privește direct și privește și capacitatea de sprijin a Ucrainei, cu tot ceea ce putem, pentru a caștiga acest război, tot așa cum trebuie să sprijinim și Republica Moldova, pentru a contracara efectele secundare ale războiului curent, securitatea sa fiind pe deplin interdependentă cu securitatea Ucrainei. In aceste condiții, pentru că foarte curand imi voi incheia mandatul, vreau să spun că, după un an și jumătate in funcția de prim-ministru, pot spune că Romania are și resursa umană, are și celelalte resurse prin care poate cu adevărat să dea consistență propriei reziliențe, iar acest lucru s-a putut demonstra. Pentru că, in toate condițiile create de acest conflict la granița noastră, cu toate problemele pe care le-a creat in energie - pentru că am vorbit despre energie și nevoia de a găsi noi surse de energie-, in inflație, in tot ce a insemnat lanț logistic și de aprovizionare, și multe altele, țara noastră, totuși, a reușit - și o spun fără mandria păcatului biblic - că am reușit să avem o creștere economică de 4,7%, să asigurăm atragerea de fonduri europene care a atins cea mai mare sumă, să convingem partenerii străini - și aici sunt foarte mulți reprezentanți ai ambasadelor, specialiști profesioniști care participă la această conferință, cărora le mulțumesc. Am reușit, deci, să atragem foarte multe investiții străine. Am reușit să avem o relație cat se poate de onestă și consolidată in interiorul parteneriatelor strategice, incepand cu parteneriatul strategic cu Statele Unite, parteneriatul strategic cu Franța, cu Marea Britanie - nu vreau să uit pe cineva - cu toți, cu cei cu care avem aceste parteneriate strategice și nu numai, ci cu toți ceilalți care au văzut potențialul țării noastre și oportunitățile de a putea să facem ceea ce este necesar impreună, pentru a crește reziliența, nu doar a unei țări, și a crește reziliența in regiune, in interiorul Uniunii Europene, in interiorul Alianței Nord-Atlantice, mă bucur foarte mult că Romania, in această perioadă, a rămas acel pilon de stabilitate in regiunea Mării Negre și in Balcani. Sunt aici doi prieteni foarte buni cu care am slujit impreună, in uniformă - Phil, James -, care sunt convins că iși aduc aminte de fiecare dată că le spuneam că țara aceasta este pivotul regional, iată că, după atata timp, astăzi, Romania cu adevărat poate fi considerată pivot regional. Vă mulțumesc și vă doresc succes in continuare! Sesiunea de intrebări şi răspunsuri [CHECK AGAINST DELIVERY] Moderator: /...;/Pentru NATO și pentru ceilalți susținători ai Ucrainei, in acest context, pentru că, intr-adevăr, rezistența Ucrainei in fața Rusiei este importantă și pentru securitatea Romaniei și a Republicii Moldova, țărilor din regiune, dar și a Europei și a comunității transatlantice pe larg. Deci, cum evaluați capacitatea de a menține această reziliență a unității, unității transatlantice? Ce acțiuni credeți și inițiative credeți că trebuie menținute, astfel incat să evităm ceea ce s-ar numi un fel de oboseală socială? In engleză s-ar spune war fatigue. Pentru că este esențial să rămanem uniţi intr-un context care incă este foarte, foarte complicat și periculos. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc foarte mult! Pentru că este o problemă și este o temă la care foarte mulți specialiști incearcă să găsească răspuns, am să incep prin a menționa că parte din soluție trebuie să fie capacitatea noastră, a tuturor, indeosebi a liderilor, de a ințelege pericolul. In momentul in care ințelegem pericolul, putem să facem un design al consecințelor și efectelor. Pe designul respectiv trebuie să punem intrebări de genul celor pe care, probabil, le veți adresa in cadrul acestei conferințe. Intrebări care vor fi, după aceea, preluate, unele dintre ele cu răspunsuri foarte bune și la nivelul liderilor, cei care constituie echipa de consultanți, de consilieri, vor reuși să asambleze un set de propuneri pe care deja s-au luat decizii și pe care urmează să se ia decizii in continuare. In intervenția mea, am făcut mențiunea legată de reziliență, pentru că rezilienţa este o chestiune care depășește in momentul de față esența expresiei in sine a sintagmei. De ce spun chestiunea asta? Pentru că atunci cand vine vorba de reziliență, ne indreptăm doar către chestiunile care țin de securitate şi vedem prin reziliență ce poate să facă fie Ministerul Apărării, fie instituția Ministerului de Interne, fie celelalte structuri din sistemul de securitate. Ori, ceea ce se intamplă in Ucraina ne demonstrează că este cu mult mai mult decat atat. De aceea am făcut referire la componenta socială, la componenta economică. De aceea am făcut referire la capacitatea de adaptare, flexibilitatea economiei, a industriei să poată să treacă cat mai ușor către producerea acelor echipamente care sunt necesare atat ţărilor din Uniunea Europeană și din Alianța Nord-Atlantică, a țărilor din lumea democratică, cat și, in mod special, pentru a continua să sprijinim Ucraina și să protejăm Republica Moldova. Vedem astăzi discutandu-se despre acest subiect al menținerii solidarității și unității. Intr-adevăr, probabil că Rusia mizează tocmai pe acest efect. Un război de lungă durată, de uzură, să inceapă să producă fisuri in interiorul societății, de la societate să reverbereze către componenta de leadership și, de aici, nici nu cred că trebuie să dăm prea multe detalii pentru că ne putem inchipui cu toții ce poate să se intample. Ca atare, cred că in genul acesta de activități, și cum zicea Dorin mai devreme, trebuie să vorbim cu oamenii; trebuie să le explicăm oamenilor, cetățenilor, ce se intamplă, ce se poate intampla, care sunt consecințele? De ce trebuie să sprijinim Ucraina? De ce trebuie să ne sprijinim pe noi? De ce trebuie să luăm măsuri care ne scot din obișnuința evenimentelor pe care le-am trăit intr-o perioadă de liniște, de pace, in care credeam că ceea ce s-a invățat după Al Doilea Război Mondial va rezista in generații? Iată că nu a fost așa și astăzi suntem din nou puși in fața unui conflict, in fața unor situații in care trebuie să ne asumăm deciziile și trebuie să facem in așa fel incat să ne protejăm cetățenii, să ne protejăm stilul nostru de viață, valorile noastre legate de democrație, drept internațional, lume guvernată pe bază de reguli și ordine. Acestea sunt chestiunile de care trebuie să ținem cont și pe care trebuie să le vorbim cu oamenii, pentru că, dacă noi nu le vorbim, se creează un spațiu pe care are cine să-l umple - și aici știți la cine mă refer. Deja, acest spațiu este, in momentul de față, foarte bine folosit și acolo se duc toate elementele de dezinformare, toate elementele de propagandă, toate elementele de schimbare, nu doar de influențare, ci de schimbare a percepției oamenilor. Pentru că asta se intamplă. Nu toată lumea are habar despre ceea ce inseamnă măsuri de securitate. Nu toată lumea știe și a fost interesată vreodată de ce poate să se intample intr-un caz de conflict, chiar dacă nu este implicată direct o țară sau alta. Dar, iată, este la graniță și atunci iau de bun ceea ce primesc. Este foarte important să vorbim cu toții și să-i facem să ințeleagă că nu tot ceea ce găsesc pe diferite surse de informare este și adevărat. Și mai este ceva: cred că este foarte mare nevoie ca toți liderii, in special liderii politici, să recaștige increderea cetățenilor, pentru că pe acest narativ se poate produce foarte mult rău chiar și in comunități mai mici, dar mai ales la nivel de societate. Vă mulţumesc! Moderator: Vă mulțumesc mult, domnule prim-ministru. Domnule prim-ministru Dorin Recean, permiteți-mi să vă felicit pe dumneavoastră, pe președinta Maia Sandu, pentru reziliența in menținerea agendei europene a Republicii Moldova și citim programul dumneavoastră de guvernare. Am văzut că primul punct este inceperea negocierilor de aderare la UE. Intrebarea mea este: ce priorități aveți dumneavoastră și ce așteptări aveți din partea partenerilor europeni, inclusiv a Romaniei, ca membru al Uniunii Europene, pentru a susține acest obiectiv al dumneavoastră? Mulţumesc! Dorin Recean: Noi avem de făcut această agendă. La această etapă avem nouă precondiții negociate cu Uniunea Europeană și noi livrăm pe aceste nouă condiții. Ele se referă, in primul rand, la reforma justiției și lupta contra corupției. Doi este dezoligarhizarea in așa fel incat să nu mai avem posibilitatea ca, in Republica Moldova, capitalul și corupția să controleze politicul și instituțiile. In paralel, avem debirocratizarea economiei și alte măsuri care sunt necesare pentru ca noi să devenim mai aproape de modelul european instituțional, legislativ și de reglementare. Avem, in paralel, un proces legat de transpunere aquis-ului comunitar in legislația și reglementările Republicii Moldova, dar și implementarea instituțională reală a acestor schimbări. Noi trebuie să facem asta in paralel cu lupta impotriva crizelor pe care le avem, războiul hibrid al Rusiei, problemele economice din interiorul Republicii Moldova, care au dus la o inflație de 34%, la creșteri de prețuri, la riscuri legate de furnizare de energie, pe care le-am depășit, cum am zis, cu ajutorul Romaniei și cu ajutorul altor state prietene. Deci, noi livrăm ceea ce am promis. Așteptarea noastră din punct de vedere politic este să putem să explicăm tuturor membrilor Uniunii Europene că o Europă mai mare inseamnă și o Europă mai puternică și mai rezilientă și vrem să fie apreciat rolul Republicii Moldova in asigurarea securității Europei, a securității regionale și oportunitățile pe care integrarea europeană a Republicii Moldova o reprezintă pentru toți cetățenii Europei și pentru mediul de afaceri din Europa. Acestea sunt așteptările noastre și este de datoria noastră să prezentăm contribuția Republicii Moldova la marele proiect european. Mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul prim-ministru nu a menționat, in schimb, cred că trebuie să punctăm un lucru foarte important: pentru ca Republica Moldova să continue să reziste, e nevoie ca investitorii să-și intoarcă privirea și către Republica Moldova și ajutandu-i să creeze locuri de muncă, să poată să iasă din această situație deosebit de complicată, care este apăsătoare pentru orice guvern, vor reuși să meargă mai departe și să facă in așa fel incat toate aceste planuri de aderare la Uniunea Europeană să se poată indeplini. Dorin Recean: Mulțumim tare mult, domnule premier Ciucă, dragă Nicu! Cred că faptul că ai făcut anume tu lucrul acesta este și mai valoros. Mulțumesc! 2023-05-18 11:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-18-12-27-15big___006_resize.jpgȘtiri din 17.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-nicolae-ionel-ciuca-a-avut-consultari-cu-reprezentantii-sindicatelor-din-educatieGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții sindicatelor din educație. Am participat la acest dialog pentru că suntem cu toții de acord că invățămantul este prioritate națională, iar acest aspect trebuie să se reflecte in investițiile pe care le facem și in măsurile pe care le luăm. Respect munca oamenilor de la catedră și a intregului personal implicat in procesul educațional, iar cariera didactică trebuie să fie predictibilă și apreciată in raport cu importanța socială pe care o are. Am decis să facem demersurile pentru efectuarea plăților aferente Anexei 8, inclusiv pentru personalul nedidactic. In acest fel, aplicarea Legii 153 devine unitară la nivelul sistemului de invățămant. Noul program de guvernare va include angajamentele noastre ferme de prioritizare a aplicării unei salarizări conforme cu importanța acordată educației. La nivelul Ministerului Muncii deja a demarat procesul de centralizare a grilelor de salarizare, iar viitoarea Lege a salarizării va ajunge pe masa Legislativului la 1 septembrie, cand incepe sesiunea parlamentară, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. In ședința de astăzi, Guvernul a aprobat memorandumul pentru deblocarea angajărilor in sistemul educațional, prin exceptarea de la prevederile incluse in Ordonanța 34 din 12 mai 2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepțiile vor avea in vedere ocuparea unor posturi didactice, didactice auxiliare și nedidactice vacante sau temporar vacante precum şi a funcțiilor de conducere, vacante sau temporar vacante, din unitățile de invățămant preuniversitar şi instituțiile de invățămant superior de stat, in anul 2023. In ceea ce privește investițiile din educație, in ultimele luni au fost lansate șase apeluri pentru depunerea de proiecte, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru imbunătățirea infrastructurii educaționale din Romania. Valoarea acestor apeluri depășește 2 miliarde de euro, proiectele vizand reducerea abandonului școlar, dotarea unităților de invățămant cu mobilier, laboratoare de informatică și științe, laboratoare inteligente, precum și inființarea de grădinițe comunitare ori ludoteci, in cadrul serviciilor complementare, ori de noi școli, la standarde europene (școli verzi). Guvernul va continua consultările cu sindicatele din educație urmand ca luni să aibă loc o nouă intalnire. La consultările cu sindicatele, impreună cu premierul Nicolae-Ionel Ciucă au mai participat președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, reprezentanți ai Ministerului Muncii. 2023-05-17 19:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-17-07-17-42big_sigla_guvern.pngȘtiri din 17.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1684336500Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei! Aşa cum v-am obișnuit, prezentăm principalele decizii, pe care Executivul le-a luat la finalul ședinței. In primul rand, deoarece, iată, educația se menține in prim-planul atenției opiniei publice, aş vrea să anunț faptul că Guvernul a adoptat, astăzi, memorandumul pentru deblocarea posturilor din educație - este o decizie importantă și necesară in contextul in care, așa cum am anunțat, la fel ca și anul trecut, acordand respectul cuvenit unor domenii atat de importante, precum educația ori sănătatea, prin derogare de la regulile prin care Executivul a stabilit să țină sub control cheltuielile bugetare, eliminand o serie intreagă de cheltuieli publice, in efortul de a reuși menținerea sub control a deficitului, in țintele pe care Guvernul și le-a asumat, așadar, pentru educație, pentru sănătate, sunt exceptate și aceste reguli nu se aplică in ceea ce privește ocuparea funcțiilor vacante, astfel incat, prin memorandumuri, in cadrul Guvernului sunt aprobate aceste decizii. Este și situația de astăzi, cand Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, a aprobat acest memorandum de exceptare de la prevederile incluse in Ordonanța 34 din 12 mai anul curent privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, dar și modificarea și completarea unor alte acte normative, in acest fel Executivul aproband organizarea de concursuri pentru a ocupa posturi vacante sau temporar vacante din instituțiile de invățămant superior și instituțiile de invățămant preuniversitar pentru anul in curs. Pentru instituțiile din domeniul universitar memorandumul prevede, ca urmare a inceperii anului universitar 2023-2024, organizarea de concursuri pentru a ocupa posturile didactice și de cercetare didactică, auxiliară și nedidactice, precum și a funcțiilor de conducere vacante sau temporar vacante din cadrul instituțiilor de invățămant superior. Din această categorie fac parte și cele din structuri din subordinea Ministerului Educației și care deservesc invățămantul universitar - mă refer la cluburile sportive universitare sau bibliotecile centrale universitare. Toate posturile didactice, didactic-auxiliare și de cercetare vor fi scoase la concurs in perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2023 la nivelul instituțiilor de invățămant superior și nu implică alocații bugetare suplimentare, intrucat fondurile actuale stabilite prin Legea bugetului de stat 369 din 2022 pentru anul in curs sunt acoperitoare. In ceea ce privește invățămantul preuniversitar, pentru anul in curs memorandumul prevede organizarea de concursuri pentru a ocupa posturile didactice vacante sau rezervate din invățămantul preuniversitar, concursul organizat la nivel național, sesiunea 2023 aflat in derulare, concursuri organizate la nivel județean sau in București, sesiunea anului in curs, și concursurile pentru ocuparea posturilor didactice de predare, care sunt vacantate pe parcursul anului școlar 2023-2024, organizate la nivelul unităților de invățămant preuniversitar, inclusiv in centrele județene de resurse sau asistență psihopedagogică, Case ale corpului didactic, cluburi sportive școlare, palate sau cluburi ale copiilor. Este valabilă această decizie și pentru concursurile sau examenele care vizează ocuparea de posturi didactice auxiliare și nedidactice vacante sau temporar vacante din unitățile de invățămant preuniversitar, inclusiv din centrele județene de resurse și asistență psihopedagogică. De asemenea, o a treia categorie, pe care v-o semnalez vizează concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante din unitățile de invățămant preuniversitar de stat. Sunt necesități ale sistemului de invățămant. Guvernul ințelege importanța acestor aspecte și, ca atare, memorandumul permite deblocarea ocupării acestor categorii de posturi. Potrivit datelor pe care le avem de la Ministerul Educației, pot să vă spun că in sistemul din invățămantul preuniversitar de stat, totalul de posturi finanțat din bugetul de stat, prin Ministerul Educației, pentru unitățile de invățămant preuniversitar de stat este de 293.855, din care numărul maxim de posturi finanțat din bugetul de stat pentru sistemul preuniversitar de stat, invățămantul de masă este de 274.752, in timp ce numărul maxim de posturi finanțat prin bugetul Ministerului Educației pentru invățămantul special este de 19.103. Diferența celor 3.245 de posturi va fi utilizată pentru a inființa și funcționa servicii de educație timpurie complementară incepand cu următorul an școlar. Mai multe detalii legate de aceste situații de la nivelul Ministerul Educației cu siguranță că vă poate oferi ministerul de resort, insă aș vrea să vă prezint, desigur, și in contextul in care astăzi, după cum știți, a avut loc o intalnire la Guvernul Romaniei, la Palatul Victoria, intre reprezentanții liderilor sindicali din educație și domnul prim-ministru Nicolae Ciucă. La discuții a participat și președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, de asemenea ministrul educației, doamna Ligia Deca, și domnul ministru al finanțelor, Adrian Caciu, alături de reprezentanți ai altor ministere, inclusiv de la nivelul Ministerului Muncii. Desigur, s-au purtat discuții privind importanța care trebuie acordată sistemului educațional și revendicărilor pe care sindicatele din educație le-au adus in atenția opiniei publice și a Guvernului in această perioadă, ințelegand, desigur, importanța care trebuie recunoscută funcționării sistemului educațional in cei mai buni parametri. Principalele decizii pe care domnul prim-ministru le-a anunțat sau, dacă doriți, angajamente ale guvernului in cadrul acestei intalniri vi le voi detalia, nu inainte insă de a vă spune cateva lucruri, cred, relevante pentru atenția cu care guvernul Nicolae Ciucă a tratat domeniul educației incă din primele zile de mandat. Desigur, sunt cunoscute cele două proiecte care vizează legile educaţiei şi care sunt deja acum in parlament, dar nu m-aş opri acum asupra lor, ci asupra altor elemente importante, relevante inclusiv din perspectiva modului in care este finanțată educația in Romania. Programul National de Reziliență şi Redresare este o resursă importantă in acest sens şi prioritizarea acestui domeniu se regăsește in finanțările prin PNRR. Ca atare, unul dintre cele mai mari bugete alocate de Guvern prin intermediul PNRR Ministerului Educației are in vedere suma de 3,6 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru grădinițe, școli, universități, palate și cluburi ale copiilor. Sunt peste 400 de milioane de euro care sunt deja contractați atat in privința reducerii abandonului școlar, cat și in privința digitalizării universităților. Reamintesc aici și cele 10.000 de laboratoare din sistemul de invățămant din Romania, care urmează a fi dotate cu tehnologie modernă, astfel incat copiii să poată avea acces la instrumente cat mai aproape de momentul in care se produce procesul educațional. Aș mai adăuga aici alte patru apeluri pentru depunere de proiecte, tot prin intermediul Ministerului Educației, lansate, in valoare de 1,5 miliarde de euro și alocarea sumei de 1 miliard de euro pentru dotarea școlilor și unităților conexe cu tot ceea ce este necesar, in conformitate cu proiectul Romania educată. In privința susținerii tehnologiei avansate in școli, vă spuneam, vor fi laboratoare inteligente care vor funcționa in cadrul unităților de invățămant secundar superior, a palatelor și cluburilor de copii. In plus față de dotările care vor merge către școli, sunt cel puțin 120 de unități de invățămant secundar superior care vor beneficia de un al doilea laborator inteligent pentru un număr mai mare de 500 de elevi inscriși in anul școlar in curs. Acestea ar fi cateva repere care vizează finanțările din PNRR, dar, să nu uităm, au fost și măsuri care au vizat in egală măsură incurajarea performanței elevilor, recunoașterea performanței acestora şi atat domnul prim-ministru, cat și doamna ministru al educației au prezentat public formule de recunoaștere a performanței elevilor romani care au fost și sunt in continuare incurajați, inclusiv prin stimulente de ordin financiar, in paralel cu măsuri care au vizat incurajarea copiilor să meargă la școală, combaterea abandonului școlar și sprijinirea in special a categoriilor vulnerabile de elevi romani care aveau nevoie de măsuri suplimentare pentru a stimula prezența lor la școală. Una dintre măsuri, care a şi fost extinsă de la 350 la 450 de școli in cursul anului trecut, este legată de programul Masa caldă, in baza acestui program, in acest an școlar, preșcolarii și elevii din invățămantul preuniversitar de stat primind gratuit o masă caldă sau un pachet alimentar, iar in acest an suma a crescut la 266 de milioane de lei, față de cei 147 de milioane de lei din cursul anului trecut. Este un program care, așa cum spuneam, este menit să reducă abandonul școlar și să asigure un acces echitabil și fără discriminare la educație pentru preșcolarii și elevii din Romania. La acest program aș menționa și alimentația elevilor prin acordarea gratuită preșcolarilor și elevilor din invățămantul primar și gimnazial de stat de fructe și legume proaspete, lapte, produse lactate, produse de panificație, cu o valoare crescută a acestui program la peste jumătate de miliard de lei in cursul acestui an. A crescut, de asemenea, in această perioadă, de patru ori bugetul pentru transportul elevilor care sunt nevoiți să facă naveta intre locuința proprie și școală. Cheltuielile efectuate din bugetul Ministerului Educației in 2021 erau de 14 milioane de lei, in timp ce anul trecut au crescut la 58 de milioane de lei. Sunt eforturi care, dacă doriți, arată cumva aceeași preocupare de a veni in sprijinul elevilor, pentru a stimula prezența lor la școală și pentru a veni inclusiv in ajutorul familiilor. In perioada noiembrie 2021 pană in prezent au fost acordate burse de ajutor social in cuantum de 500 lei pentru bursa de performanță, 200 lei pentru bursele de merit și cele de ajutor social și 150 lei pentru bursele de studiu. Au continuat formele de sprijin pentru elevii și studenții cu posibilități financiare reduse pentru achiziționarea de calculatoare, iar programul Bursa profesională a continuat printr-un sprijin financiar lunar de 200 lei pentru elevii din invățămantul profesional. In ceea ce privește invățămantul superior, Ministerul Educației, de asemenea, a majorat cuantumul burselor de cercetare, formare postuniversitară și post-doctorală Vasile Parvan și Nicolae Iorga. Sunt burse lunare prin aceste programe, in valoare de 800 euro. De asemenea, Ministerul Educației va acorda, prin Agenția de Credite și Burse de Studii, burse de cel puțin 1.000 euro pentru studiile universitare de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și cercetare. In final, aș vrea să vă spun că aceste programe, care includ și tichete sociale pe suport electronic și alte forme de sprijin pentru achiziția de rechizite, toate sunt menite de a dirija resursele financiare ale statului roman, atat de la bugetul național, cat și din finanțările europene, pentru a asigura un sistem cat mai performant de funcționare a sistemului de educație din Romania. Acesta este contextul in care dialogul pe care Guvernul Romaniei l-a purtat și-l poartă in continuare, inclusiv cu liderii sindicali, are loc cu bună-credință, avand in permanență in vedere interesul public, interesul ca elevii, studenții romani să beneficieze de un sistem cat mai performant. Dincolo de cadrul legislativ care este transmis deja de la Guvern către Parlamentul Romaniei și care face parte din proiectul Romania Educată, toate aceste forme de sprijin financiar se derulează intr-un ritm ascendent, ținand cont de un context extrem de complicat, după cum este bine cunoscut efortul Guvernului de a veni atat in sprijinul cetățenilor afectați, cat și in sprijinul economiei, in special anul trecut, cand, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, intreruperile de lanțuri de aprovizionare, creșterile de prețuri la energie, la gaze naturale, toate au generat o presiune suplimentară asupra bugetului, Guvernul fiind nevoit de fiecare dată să intervină, repet, in sprijinul economiei noastre, in sprijinul IMM-urilor și in sprijinul cetățenilor, pentru a putea trece cu bine de această perioadă și obținand, iată, rezultate care sunt confirmate in cele mai recente rapoarte, dar și previziuni care ne păstrează optimismul in privința capacității de a administra cu bine resursele țării in acest context. In privința discuțiilor care s-au purtat astăzi cu liderii sindicali din educație, domnul prim-ministru a anunțat decizia de a inchide aplicarea salarizării intr-o formă unitară in sistemul educațional, in general, mă refer acum la cei care intrau in așa-numita categorie regăsită in Anexa 8, personalul nedidactic, care iși vor putea, practic, atinge nivelul corespunzător potrivit legislației in vigoare și in condițiile in care la nivelul Guvernului s-a și anunțat public acest angajament, domnul prim-ministru a transmis acest lucru in cursul acestei zile, a transmis-o și direct liderilor de sindicat din educație. La nivelul Ministerului Muncii sunt centralizate grilele de salarizare pentru viitoarea lege a salarizării, unde se vor regăsi inclusiv așteptările salariaților din sistemul de educație, care incă o dată merită intregul nostru respect, nu doar al Guvernului, ci și al societății, pentru munca pe care o realizează. Poate că statistica are mai puțină relevanță, dar trebuie spus că la acest moment, cei 7.300 lei, care reprezintă nivelul mediu al salarizării brute in sistemul educațional, este ușor peste media națională. Desigur, pot și trebuie să fie făcuți pași importanți inainte, dar pornind de la aceste premise și de la faptul că prin intermediul proiectului realizat la nivelul Ministerului Muncii in privința legii salarizării, vor fi rezolvate toate aceste chestiuni, nu doar pentru sistemul educației, care rămane o prioritate, se va regăsi de altminteri și in prioritățile noului program de guvernare. Este o asigurare, de asemenea, transmisă de către premier. Toate aceste elemente ne determină să fim optimiști in legătură cu capacitatea de a găsi prin dialog cele mai bune soluții pentru sistemul de educație din Romania și in acest sens a și fost convenită o intalnire care să aibă loc luna viitoare intre domnul prim-ministru și reprezentanții liderilor sindicali din educație. Cu permisiunea dumneavoastră, revenind la ședința de guvern de astăzi, aș vrea să vă semnalez faptul că domnul ministru al fondurilor europene, al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, aflat incă la Bruxelles, a reușit să obțină confirmarea utilizării unei sume importante de 500 de milioane de euro pentru susținerea eforturilor guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor și a altor categorii de beneficiari in legătură cu prețul la energie, o finanțare europeană care consolidează, practic, capacitatea Guvernului de a susține toate aceste măsuri care au reușit in această perioadă să vină in sprijinul economiei și cetățenilor vulnerabili, lucru care a contribuit semnificativ, spun experții, și la, iată, recenta scădere a ratei inflației din Romania. Astăzi, in Guvern au fost aprobate prevederile unui act normativ care reglementează cadrul general, prin care măsurile, activitățile, condițiile și termenele generale vor fi respectate pentru a inchide programele operaționale finanțate pentru perioada de programare 2014-2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, la care se adaugă și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane. Sunt posibile, ca atare, finanțări din cadrul financiar aferent politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, proiecte de investiții de peste 10 miliarde de euro. Asta va permite Romaniei să-și continue, practic, derularea de investiții importante in infrastructura de transport, apă, canalizare, gaze naturale, mobilitate urbană, dar și sănătate sau educație. Aș mai semnala in acest context și asigurările pe care domnul ministru le-a primit la Bruxelles in privința plăților care vor fi efectuate pentru tranșa a doua care revine Romaniei. A fost transmisă deja in acest sens solicitarea țării noastre și discuțiile sunt foarte avansate, pentru ca in următoarele zile țara noastră să poată primi acceptul Comisiei Europene. După cum știți, valoarea totală a acestei tranșe este de 2,8 miliarde de euro și singurul punct rămas in discuție vizează atingerea unui jalon din domeniul energiei in valoare de 70 de milioane de euro, cu aproximație. Deci, marea majoritate a acestei sume urmează, in acest context, să primească avizul Comisiei Europene. In privința sprijinului acordat Republicii Moldova, Romania continuă să rămană cel mai puternic susținător al Republicii Moldova și o face intr-un mod concret și consecvent. Astăzi, Guvernul a aprobat prin memorandum decizii care vizează interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică intre Romania și Republica Moldova. Sunt cunoscute rezultatele importante pe care această cooperare le-a generat, in special in timpul iernii, cand sprijinul acordat de Romania a contat enorm pentru cetățenii din Republica Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale, energie. Este un motiv in plus ca aceste eforturi să fie consolidate și de aceea, prin acest memorandum, vor fi făcute lucrări complementare interconexiunii Iași-Ungheni-Chișinău și vor fi extinse lucrările la gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport gaze centura Chișinăului. In privința energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor electro-energetice dintre Romania și Republica Moldova prin investiții de importanță strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălți sau extinderea stației dintre Suceava și Bălți cu interconexiuni de comunicații pe linie electrică pe direcția Huși-Cioara. Sunt proiecte importante care, repet, consolidează capacitatea Romaniei de a sprijini Republica Moldova. Tot astăzi, prin memorandum, Guvernul a aprobat incheierea unui acord intre Guvernul Romaniei şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei privind deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene, Sighetu Marmaţiei - Bila Ţerkva. Acest nou punct de trecere a frontierei va fi realizat prin construirea la Sighetu Marmaţiei a unui pod de beton armat peste raul Tisa, intr-o locaţie diferită decat cea a punctului de trecere deja existent. Este un program finanţat prin instrumente ale programelor de cooperare transfrontalieră din exerciţiul bugetar al UE pentru perioada 2014 - 2020. Acestea au fost principalele elemente pe care aş fi vrut să vi le supun atenţiei şi la final aş vrea să transmit condoleanţele premierului Nicolae Ciucă pentru victimele inundaţiilor din Italia, Guvernul Romaniei, prin structurile abilitate, in special mă gandesc la Ministerul Afacerilor Interne, fiind pregătit să acorde asistenţă autorităţilor italiene pentru a veni in sprijinul celor care intervin pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru inlăturarea efectelor acestor inundaţii. Mulţumesc. Vă rog, dacă aveţi intrebări. Reporter: Bună ziua! Legat de deblocarea posturilor din educație, puteți să ne spuneți mai exact cate posturi vor fi scoase la concurs? Dan Cărbunaru: Detaliile exacte ale necesarului și ale procedurilor pe care trebuie să le deruleze Ministerul Educației in acest context vi le va furniza ministerul de resort. Practic, solicitarea pe care au adus-o pe masa Guvernului vizează acceptul executivului pentru a-și putea derula procedurile. Așadar, numărul exact al posturilor pe care urmează să il scoată la concurs și detaliile legate de timpii pentru acest lucru, le puteți obține de la Ministerul Educației. Reporter: Nu se află in memorandum, acolo? Dan Cărbunaru: Cred că se regăsesc in memorandum. Dacă imi permiteți, o să incerc să vă ofer cateva date. Sunt vacante in prezent 2.963 de posturi in invățămantul de masă și 227 in invățămantul special, posturi didactice auxiliare vacante - 1.002 invățămant de masă și 97 invățămant special, in timp ce posturile nedidactice vacante sunt 1.961 invățămant de masă și 130 invățămant special. Din cele din cele 6.733 de posturi aprobate pentru inspectoratele școlare, Casele Corpului Didactic și unitățile conexe, in prezent sunt vacante in unitățile conexe 22 de posturi, iar in inspectoratele școlare 57 de posturi. In privința posturilor didactice de predare pentru anul școlar 2023-2024, potrivit datelor pe care le am acum, in prezent sunt publicate pentru ocuparea prin concurs și in etape ulterioare ale mobilității personal didactic de predare un număr total de 72.663 de posturi didactice de predare sau vacante, fie rezervate, complete sau incomplete, din care 6.837 pentru angajare pe perioadă nedeterminată, iar 17.784 de posturi didactice de predare vacante sau rezervate complete pentru angajare pe perioadă determinată, restul fiind incomplete. Acestea sunt datele pe care le am acum... Reporter: Pentru directori de școli? Dan Cărbunaru: Vă rog? Reporter: Ați spus că și pentru directori de şcoli... Dan Cărbunaru: Da, sunt trei categorii, dar detaliile numărului de posturi care vor fi scoase la concurs o să vă rog să fiți de acord să le primiți de la Ministerul Educației, pentru că sunt procedurile pe care ei le derulează. Guvernul... Reporter: Cand a făcut acest memorandum, cand a inaintat Ministerul Educației acest memorandum? Dan Cărbunaru: A fost aprobat astăzi in Guvern. Reporter: Asta am ințeles, dar cand l-au inaintat, cand au făcut cererea? Dan Cărbunaru: Fiind o decizie care este luată la doar cateva zile de la momentul in care Guvernul, dacă vă amintiți, a aprobat ordonanța prin care erau reașezate cheltuielile bugetare, in zilele care au trecut intre momentul acelei ordonanțe,12 mai, dacă nu mă inșel, și data de astăzi. Reporter: Ministerul Sănătății a transmis și el un memorandum in acest sens? Dan Cărbunaru: Și Ministerul Sănătății, și Ministerul Educației au anunțat incă de la inceput, au această posibilitate, deci in egală măsură și Ministerul Sănătății poate face acest lucru. Reporter: Legat de un alt proiect aflat pe agenda ședinței de guvern, Guvernul intenționa să extindă cu 15 ani acordul de concesiune pentru OMV Petrom, sunt nouă perimetre de explorare. Ce s-a intamplat cu acest actul normativ? Dan Cărbunaru: E o inițiativă care a ajuns, prin intermediul ANRM, pe masa Executivului și care nu are la acest moment o decizie. Reporter: Adică nu aţi... Dan Cărbunaru: Adică nu a fost aprobată această decizie, in ședința de guvern de astăzi. Reporter: Dar s-a discutat acest act? Dan Cărbunaru: Nu. Reporter: Nu l-ați ... Dan Cărbunaru: A fost amanată decizia in acest subiect. Reporter: De ce a fost amanată? Dan Cărbunaru: Din motive care țin de context și de conținut. Reporter: Cand a inaintat ANRM? Acolo se vorbește de o cerere făcută de cele două companii, Hunt Oil și OMV Petrom. Cand au făcut cele două companii cerere la Guvern să se extindă acest acord de concesiune, care in mod normal ar expira in 2027. Dan Cărbunaru: Pot să vă confirm că pe agenda Guvernului, care s-a configurat in forma sa finală in cursul zilei de ieri, a fost regăsită această inițiativă. Momentul in care au transmis această cerere o chestiune de traseu al documentelor. Dacă doriți, putem verifica acest lucru prin intermediul celor care se ocupă de corespondență și de organizarea ședinței de guvern. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Că tot vorbeam despre acea ordonanță prin care ar fi trebuit să se reducă cheltuielile in... cheltuielile statului in sistemul bugetar, ei bine, este acolo un amendament care spune așa că vor putea să fie puși șefi temporari in diferite instituții, fără ca Agenția Națională a Funcționarilor Publici să fie obligată să organizeze concursuri. Doar că această instituție să fie notificată cu 5 zile inainte de decizie. De ce era nevoie să anulăm concursurile, dar, in același timp să facem numiri? Știm destul de bine cum se fac aceste numiri. Dan Cărbunaru: Funcționarea instituțiilor depinde in bună măsură atat de angajările din sistem, cat și de gestionarea personalului din sistem. In privința ocupării prin concurs a anumitor posturi, odată cu aceste blocări, este nevoie, din perspectiva coordonării, să existe totuși o ierarhie și o fluență a actului managerial, pentru că altminteri lucrurile ar fi greu de gestionat in orice instituție, nu neapărat publică. Reporter: Aceste lucruri sunt normale, dar nu era mai obiectiv ca aceste numiri să se facă prin concurs, pentru că pană la urmă concursurile sunt transparente, pe cand aceste numiri pot să fie numiri politice, de exemplu. Dan Cărbunaru: Contextul in care ați adresat intrebarea este legat exact de blocarea posturilor. Ca atare, soluția găsită pentru continuarea funcționării unei instituții nu cred că se inscrie intr-un context pe care n-aș dori să il comentez, nu pentru că n-aș avea libertatea opiniei, dar dumneavoastră, ca jurnalist, puteți interpreta cum considerați anumite lucruri. Incercam să vă prezint abordarea instituțională care justifică nevoia ca in orice instituție publică sau privată să existe o coordonare a activităților. Reporter: Dar, in același timp, repet, era mult mai transparent dacă Guvernul lăsa in continuare aceste concursuri să aibă loc, ele erau transparente și atunci oamenii puteau să vină, normal, prin concurs, cum e... Dan Cărbunaru: Este o soluție abordată pentru a menține funcționalitatea sistemului public. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Domnul Cărbunaru, purtător de cuvant, sunteți unul dintre jurnaliștii care era acreditat la Bruxelles și a comunicat de acolo destul de bine pentru cetățenii din Romania. Am mai multe intrebări, una referitoare la ședința de guvern. Primul act se referă la un proiect de lege privind o ordonanță de urgență - reorganizarea APAPS cu AVAB din 2004 şi am văzut acolo că e vorba despre consiliul de supraveghere, membrii care sunt in consiliu să primească maxim 50%, din ce am văzut eu, din veniturile președintelui. Avem o instituție, unde mai sunt, dacă nu mă inșel eu, cateva companii cu participații minoritare, dar autoritatea de... nici nu mai știu cum să-o numesc, e AAAAS, da!, a preluat anul trecut ceea ce a rămas din Blue Air. Vă rog să-mi spuneți de ce a fost nevoie de acest proiect de lege, in primul rand, in al doilea rand, ce se intamplă la autoritatea aceea și cand statul incearcă să facă ceva pentru salvarea, dacă mai poate recupera ceva din Blue Air sau nu. Şi trei: ce inseamnă că au fost corpuri de control al prim-ministrului, dacă nu mă inșel eu, și au făcut niște recomandări? Astea nu pot fi puse la dispoziția jurnaliștilor, așa incat să informăm publicul larg? Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru aprecieri și le primesc cu toată modestia. Sper să vă fiu de folos in răspunsul pe care l-ați solicitat. Activitățile corpului de control sunt accesibile publicului și presei in mod special, desigur, in limita zonelor de confidențialitate sau in funcție de tipul controalelor efectuate, de regimul documentelor care sunt realizate in acest context, dar, cu ajutorul colegilor de la Direcția de Comunicare a Guvernului, vă vom pune in contact cu corpul de control și cu siguranță că veți putea primi clarificările la care faceți trimitere. In privința rațiunilor care au stat la baza activităților de reorganizare la instituțiile respective, avand ca inițiator aici Ministerul Economiei, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, de asemenea, cu ajutorul colegilor de la Ministerul Economiei și de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, vă vom pune la dispoziție clarificările pe care le-a solicitat și colegii de la Comunicare de la Guvern, vor fi, dacă doriți, puntea de legătură intre dumneavoastră și colegii, care vă prezintă acele date. Vă rog. Reporter: Mi-aș fi dorit ca astăzi, la briefingul după ședința de guvern, să o avem pe dna. ministru al educației, avand in vedere că am avut un protest, avand in vedere că se discută legile educației, iar ieri am fost la gala premiile Henri Coandă, unde una dintre profesoare a ridicat o mare problemă, adică se renunță la o parte din orele de fizică și chimie in detrimentul unor alte, nu știu cum să le numesc, materii de care probabil mulți elevi n-ar avea nevoie. Dan Cărbunaru: Sunt... cred că sunt mii de amendamente care au apărut sau, dacă doriți, recomandări in spațiul public, odată ce prima formă a pachetului legilor educației a fost așezată pe masa de dezbatere. Acest proces a avut loc și in perioada in care la Ministerul Educației era domnul profesor Cimpeanu. Lucrurile au continuat, parțial, au și fost reluate, repuse intr-un fel ca dezbatere, tocmai de către doamna ministru Ligia Deca, domnia sa, avand un background mai mult decat relevant, deoarece in calitatea domniei sale de consilier prezidențial, gestionand o componentă relevantă din proiectul Romania Educată, desigur că a avut propria viziune și, in același timp, disponibilitate. Inclusiv aici, in sala de briefing a Guvernului, a prezentat viziunea domniei sale, a prezentat conținutul acestui pachet și a răspuns și tuturor intrebărilor care au fost adresate de către jurnaliști, lucru pe care cred că l-a făcut și la Ministerul Educației sau prin intermediul comunicării intermediate de Departamentul de presă de la ministerul de resort. Reporter: Sunt de acord, dar dacă e lumea a văzut astăzi pe stradă sau peste tot, iar copiii noștri au stat două ore in clasă, asta inseamnă că ceva sunt nemulțumiri, indiferent că vorbim cum arată sistemul actual de educație, indiferent că vorbim ce urmează ca să se schimbe. Dan Cărbunaru: Disponibilitatea la dialog atat a doamnei ministru, cat și la nivelul Guvernului, este deschisă și cred că doamna ministru și-a exprimat deja opinia in spațiul public privind solicitările transmise de către reprezentanții sindicatelor, revendicările lor și modul in care Ministerul Educației poate gestiona, cel puțin pană la un punct, acele revendicări. Este motivul pentru care și astăzi domnia sa a fost prezentă, alături de prim-ministru Nicolae Ciucă, de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, de ministru de finanțe, Adrian Caciu și reprezentantul Ministerului Muncii intr-un efort de clarificare a aspectelor pe care sindicatele din educație le-au semnalat și incercand, evident, pe bază de incredere, să clarifice toate aceste aspecte. In privința intrebării pe care ați adresat-o, citand subiectul ridicat de o doamnă profesoară cu ocazia decernării premiilor Henri Coandă, revin la acest aspect legat de dezbaterile care se poartă pe tema acestui pachet. Deci el există in acest moment in Parlament, a plecat intr-o anumită formulă de la Guvern și nu aș putea, din postura de purtător de cuvant al Guvernului, să pot să comentez ceea ce se intamplă in cadrul procesului legislativ. Este o separație a puterilor in stat care mă determină pe mine să nu pot comenta aspecte care țin de un proces care a trecut deja de etapa guvernamentală și sper să ințelegeți acest lucru. Reporter: Da, ințeleg, numai că trebuie probabil o comunicare mult mai eficientă, să ajungă la oamenii de rand, mai ales la elevi, care azi, maine incep examenele de capacitate sau de bacalaureat. Dan Cărbunaru: Ințeleg perfect și le dorim cu toții succes elevilor și ințelegere tuturor celor care reprezintă astăzi interesele personalului didactic sau nedidactic din sistemul de invățămant. Și ei au copii și noi avem copii. Ne dorim cu toții ca ei să nu fie afectați de lucruri care țin de negocieri intre sindicat și guvern. Reporter: Mai am incă două chestiuni. Una e legată de ceea ce mi s-a intamplat ieri la Gala Premiilor Henri Coandă. La ieșire pur și simplu am făcut o fotografie la panou cu foști premieri și mi s-a spus că n-am voie. Nu știu, e ceva strategic acolo? Adică sunt foștii premieri... O să cer regulamentul SGG, de aceea am venit astăzi aici, ca să mi se inmaneze și mie de ce nu avem voie să facem poze la foștii premieri. Iar punctul doi, chiar dacă nu a fost pe agenda de lucru, am văzut ceva cu un proiect de hotărare de guvern, dacă nu mă inșel, referitor la azil și mai era ceva cu Ucraina. Eu vreau să vă intreb, pentru că sunt mulți romani care au găzduit ucraineni, printre care mă aflu și eu, care n-am văzut acea sumă de bani care se dă in cazul in care găzduim ucraineni. Am fost la primăria sectorului de care aparțin și mi s-a spus că nu s-au mai dat fonduri decat pentru luna decembrie. Mă scuzați, suntem deja in luna mai. Dan Cărbunaru: Așa este. Au existat o serie intreagă de intarzieri și, desigur, nu inainte de a vă mulțumi nu doar dvs., ci și tuturor romanilor care și-au deschis ușile pentru refugiații din Ucraina. Nu sunt foarte puțini, sunt aproximativ 100.000 dintre cei peste patru milioane care ne-au trecut granițele din 24 februarie anul trecut, cand agresiunea militară rusă asupra Ucrainei a determinat foarte mulți cetățeni ucraineni să iși părăsească locuințele, iar eforturile pe care dvs. le-ați făcut, cetățenii romani, alături de societatea civilă, alături de organizații internaționale și, desigur, și de autoritățile din Romania, au contribuit la alinarea măcar a unei părți din suferințele pe care acești refugiați le-au avut din momentul in care au decis să plece de acasă. Și multe dintre aceste suferințe probabil că nu vor putea fi șterse ușor din memoria lor. Cu atat mai mult este important că romanii au ințeles să fie solidari și au venit in sprijinul lor. Guvernul, la randul său, a inţeles să se implice inclusiv financiar pentru a susţine efortul asumat benevol de către cetăţenii noştri şi in acest context, desigur, este regretabil faptul că timp de cateva luni de zile tot acest proces de efectuare a plăţilor către cei care au găzduit şi găzduiesc in continuare refugiaţi din Ucraina a avut de suferit. S-a şi suprapus, de altminteri, in acest context, noul sistem de calcul şi noua procedură de lucru pe care Guvernul a stabilit-o tocmai pentru a asigura sustenabilitate şi predictibilitate pană la sfarşitul anului acestui mecanism care le permite inclusiv cetăţenilor romani să poată continua acest efort de a găzdui refugiaţi ucrianeni, s-a suprapus așadar acest nou cadru normativ peste intarzierile acumulate de la inceputul acestui an cu plăţile şi probabil că la acest lucru faceți referire... Reporter: Aveţi idee cumva cand urmează să se ia o decizie in acest sens şi cand urmează să fie alocate fonduri? Dan Cărbunaru: Decizia este deja luată, ea a fost comunicată de săptămana trecută de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care este instituţia care gestionează fondurile guvernamentale in relaţia cu autorităţile locale, dar şi cu celelalte categorii de beneficiari şi, cu toate că a fost inregistrată o intarziere considerabilă, pot să vă garantez că toți, și nu doar cetățenii romani, pentru că aici sunt și ONG-uri implicate, sunt și alte instituții private, sunt și instituții publice care și-au asumat acest lucru, autoritățile locale, mai ales cele care sunt aflate in proximitatea graniței cu Ucraina, toți acești bani vor fi plătiți. Decizia care a fost anunțată public vizează lunile care deja au fost incheiate in centralizarea lor, mă refer la ianuarie, februarie, martie. Am primit și noi foarte multe solicitări la Guvern și am incercat să le răspundem tuturor celor care ni s-au adresat, inclusiv direct, cu nevoia de a clarifica această situație și ințelegem, nu este foarte simplu să susții pe langă propria familie și alte familii care vin și n-au mijloace de venit și totul depinde intr-un fel și de acest mecanism complex in care și statul roman a ințeles să se implice. Şi dincolo de aceste intarzieri, ca să revin cu această asigurare, pentru ianuarie, februarie, martie incep deja, sunt deja in derulare, din datele pe care le am, plățile. Poate că nu se fac neapărat simultan, o să dureze cateva zile pană cand ele se vor fi incheiat, urmand ca după ce se centralizează și datele aferente lunii aprilie, să se facă plățile și pentru luna aprilie. Pentru ceea ce inseamnă de la 1 mai incoace, in noul cadru normativ, care este, pe de o parte, generat de noua ordonanță de urgență a guvernului, dublată apoi de hotărarea de guvern in care aveți detaliate și procedurile de lucru, și sumele și timpii, pentru că sunt anumite diferențieri și anumite, dacă vreți, mijloace suplimentare de a ne asigura că acești cetățeni ucraineni care beneficiază de ospitalitatea romanească pot și vor să se integreze in societate sau cel puțin să-și găsească un loc de muncă, să meargă și copiii lor la școală, pentru că trebuie să ne gandim, jumătate din acești cetățeni ucraineni sunt copii, preșcolari, școlari, studenți, care au libertatea de a se indrepta către diverse forme de educație, fie mergand in școlile romanești... Sunt cateva, cred, peste 20 de școli sau licee romanești care au și predare in limba ucraineană, ca o consecință prezențe unei minorități importante ucrainene pe teritoriul Romaniei. De asemenea, sunt conexiunile digitale pe care le au, avand posibilitatea de a continua sistemul educațional in conexiune cu profesorii care sunt incă in acest moment in Ucraina. Reporter: Mulțumesc frumos. Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență și vă doresc o seară plăcută tuturor. 2023-05-17 18:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-17-06-39-44big___003_resize.jpgȘtiri din 17.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1684329218Galerie foto [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Vreau să incep prin a-mi cere scuze pentru intarziere, dar am considerat că este foarte important să avem o intalnire cu reprezentanții sindicatelor din invățămant, impreună cu președintele Camerei Deputaților, cu domnul Marcel Ciolacu. Am avut, de asemenea, in echipă ministrul educației, ministrul finanțelor și domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii. Am avut un dialog foarte bun și apreciez, așa cum am spus și voi susține de fiecare dată, că educația este și va fi o prioritate pentru Guvernul Romaniei și pentru actuala coaliție de guvernare. Ca atare, in urma discuțiilor, am prezentat foarte clar care sunt posibilitățile bugetare ale Guvernului in momentul de față și in felul acesta ne-am angajat să inchidem anexa 8 din Legea 153. Este o anexă și o asumare care vizează toate categoriile profesionale care au rămas in acea anexă. Şi, de asemenea, am stabilit, ne-am asumat la nivelul coaliției că in programul de guvernare care va fi aprobat săptămana viitoare și cu care va intra in funcțiune noul guvern, impreună cu reprezentanții sindicatelor, vom inscrie textul convenit din care să rezulte foarte clar că educația reprezintă prioritate națională, de altfel, tot pachetul de legi, măsurile pe care le-am luat pană in acest moment astfel incat să avem legile educației analizate și aprobate de Parlament, inclusiv componenta de salarizare. Este o abordare cat se poate de sinceră și onestă, atat față de toți cei care lucrează in invățămant, de profesori, de personalul nedidactic și este o abordare onestă față de noi, exprimand foarte clar, in momentul de față, care este, pe de o parte, posibilitatea financiară acum, cand vorbim, care este abordarea pentru intrarea in vigoare a legilor educației și a noii legi a salarizării, așa cum a fost ea asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, am convenit și am ințeles că este nevoie ca liderii de sindicat să meargă și să prezinte conținutul discuțiilor pe care le-am avut astăzi, urmand ca luni să avem o nouă intalnire in același format și in care să reușim să concretizăm ceea ce am discutat. Pe agenda de lucru a Guvernului, in acest moment, avem cateva decizii pe care va trebui să le aprobăm. Consider că este important să comunicăm faptul că avem deja primele concluzii ale delegației conduse de ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloş, aflat la Bruxelles și, in acest moment, avem deja agreat impreună cu Comisia, aprobarea pentru proiecte de investiții in valoare de 10 miliarde de euro din cadrul financiar 2021-2027. Ca atare, prin aceste sume vom putea să continuăm finanțarea proiectelor de infrastructură de transport, apă și canalizare, gaze naturale, precum și proiectele din domeniul educației, sănătății și mobilității urbane. Ca atare, toate aceste chestiuni vor trebui concretizate in decizii guvernamentale și ne vom ține de acest calendar, așa cum am asumat, pentru că șansa noastră de a continua indeplinirea obiectivelor din programul de guvernare și a reformelor asumate este să atragem toți banii pe care Uniunea Europeană ii pune la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și prin fondurile de coeziune. In acest moment avem, de asemenea, pe ordinea de zi de astăzi un proiect prin care ne dorim să continuăm sprijinul pe care il acordăm Republicii Moldova și analizăm și aprobăm un memorandum, prin care asigurăm consolidarea interconectării cu Republica Moldova pe rețeaua de gaze și cea de energie electrică. Ca atare, apreciem că odată cu banii pe care noi i-am pus la dispoziție, in valoare de 100 de milioane de euro, prin aceste proiecte urmează să se concretizeze și ajutorul pe care il acordăm Republicii Moldova. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că, in conformitate cu datele de la Institutul Național de Statistică, perspectiva in baza rezultatelor obținute in primul trimestru ne obligă să luăm in continuare decizii și să avem o abordare cat se poate de coerentă și corelată atat cu mediul de afaceri, cat și cu partenerii noștri strategici, astfel incat să continuăm să menținem acest trend al creșterii economice și să realizăm toate obiectivele pe care noi ni le-am propus. In partea de introducere a ședinței de guvern, o să-i dau cuvantul domnului Borbely să prezinte concluziile care au rezultat in urma derulării Programului de dezvoltare durabilă și sunt concluzii care, așa cum au fost prezentate, merită intreaga atenție a Guvernului și a opiniei publice. Vă rog, domnule secretar de stat! Laszlo Borbely: Vă mulțumesc domnule prim-ministru, domnilor miniştri, stimați colegi, este reuniunea Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă. Avem cinci puncte pe ordinea de zi, dar le voi prezenta foarte scurt, pentru că ați primit, săptămana trecută, toate materialele. E o etapă importantă pentru că noi in 6 ani de zile am demonstrat pe zona aceasta de strategie a dezvoltării durabile a Romaniei și implementarea Agendei 2030 că putem fi un centru regional printr-o relație interinstituțională, care am creat-o prin relația care o avem cu societatea civilă şi iată că in iulie prezentăm al doilea raport național voluntar al Romaniei la New York, la Forumul politic de nivel inalt. Primul punct, de fapt, pe ordinea de zi și mulțumesc tuturor colegilor, tuturor instituțiilor care s-au implicat, incepand din luna septembrie am avut foarte multe intalniri și avem un document elaborat, care va fi și un ghid pentru noi, de fapt, pană la următorul raport, bazat pe strategie și bazat pe planul de acțiune care il avem din 2022, l-am făcut tot impreună, care ne ghidează in această zonă foarte importantă cum concepem noi viața noastră, viața cetățenilor din Romania pe aceste precepte de dezvoltare durabilă. Și vreau să vă arăt și un document, care e foarte important, pentru că se spune că dacă nu poți să măsori ceva, nu există. Ei, iată, avem 99 de indicatori primari, 291 total indicatori. E o muncă de 3 ani de zile cu Institutul Național de Statistică și avem acum un inventar, după primul care l-am făcut in 2020, in ce stadiu ne aflăm in 2022. Deci a fost foarte important pentru noi să prezentăm și acolo, la forumul politic, pe baza acestor analize in ce stadiu ne aflăm. In ceea ce privește raportul național voluntar, vreau să vă spun că suntem, in momentul de față, singura țară din Europa care a fost aleasă de ONU ca să avem un eveniment important ei consideră că e foarte bun proiectul nostru. Și eu vreau să vă propun, nu intru in detalii, pentru că nu avem timp, eu vreau să vă propun, domnule prim-ministru, conform și regulamentului comitetului, să luăm decizia de a aviza acest proiect. Vă repet, și astăzi am ținut legătura cu ministere și avem un document foarte bine elaborat, urmand ca prin memorandumul semnat de dumneavoastră, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, să finalizăm ca să putem prezenta la inceputul lunii iunie deja varianta in limba engleză către Organizația Națiunilor Unite. Deci, dacă sunteți de acord, atunci putem trece - vă mulțumesc, la punctul următor. Noi prezentăm incepand de anul trecut un raport anual către Parlament și aveți raportul anual, iar nu intru in detalii, pentru că am făcut multe lucruri in această perioadă și eu cred că cel mai important e că apreciază societatea civilă și mediul privat un parteneriat in acest domeniu și am avut inițiativa, acum 4 ani de zile, să avem o nouă meserie in Romania și avem acum o nouă meserie in Romania - expert in dezvoltare durabilă și datorită Planului Național de Reziliență, avem prevăzută finanțarea pregătirii a două mii de experți in dezvoltare durabilă pană in 2026. In momentul de faţă, deja primii 150 au primit diploma de absolvire curs postuniversitar in octombrie. Sunt nucleele noastre la ministerele care au lucrat şi pană acum cu noi, la nivel de directori, experţi şi sunt partenerii nostri, urmand ca din 2000, 1600 să fie din mediul local, deci de la autorităţi locale şi instituţii, pentru că sunt cei mai aproape de cetăţeni, şi 400 să fie, prin curs postuniversitar, de la instituţiile centrale, pe baza unor propuneri. Sunt oameni care sunt in acum in funcţie, dar vor avea această posibilitate să fie, ca experţi, mai apropiaţi de noi. Avem un consorţiu de nouă universităţi cu care deja suntem in relaţie directă. Şi vom avea un centru de excelenţă pentru administraţia publică, să ajutăm la pregătirea deciziilor, experţii şi un agregator, o platformă care deja e funcțională și o vom inființa anul viitor, dar platforma deja funcționează, un fel de relație cu cetățeanul. Deci am vrut să vă informez despre acest raport și il prezentăm la Parlament. Sunt mult mai multe puncte, pentru că, impreună cu dvs., am făcut foarte multe și inițiative și chiar codul roman de sustenabilitate, strategia privind economia circulară, dar vorbesc foarte scurt despre acestea in la punctele următoare. Deci eu supun de fapt spre aprobare ca să prezentăm Parlamentului acest raport și dacă nu sunt observații, atunci putem trece la următorul... Nicolae-Ionel Ciucă: /.../ se știe despre ce este vorba și nu putem să nu fim de acord să fie prezentat raportul Parlamentului, pentru că este o chestiune care vizează dezvoltarea pe termen mediu și lung a țării și este normal ca toate aceste activități să meargă spre informare la toate forurile, cu atat mai abitir către Parlament. Laszlo Borbely: Da. Deci este al doilea raport și repet, şi acest raport l-am făcut nu noi singuri, ci impreună cu toate instituțiile, deci deja a trecut de filtrul ministerelor și instituțiilor. V-am spus de acești indicatori, nu mai revin. Cu codul roman al sustenabilității - numai foarte pe scurt - deci este vorba de acea raportare nefinanciară care, conform noi directive a Uniunii Europene, trecem intr-o nouă fază și am discutat foarte mult cu Ministerul de Finanțe și ii mulțumesc domnului ministru și colegilor. Este un proiect de hotărare de guvern și in curand vom veni in Guvern, pentru că e un sprijin și către companiile private să se pregătească pentru că după 2025 trebuie, pe baza unui chestionar, să prezinte, și avem o platformă deja care funcționează, să știe toți cetățenii ce fac companiile private și de stat pe zona aceasta de dezvoltare durabilă şi noi ne-am pregătit chiar inaintea altor țări din Uniunea Europeană. In ceea ce privește următorul punct, foarte pe scurt, iarăși, strategia națională privind economia circulară și a constituirii structurii de guvernanță. Şi aici iarăși mulțumesc tuturor ministerelor - care a fost un fel de coordonare - Ministerul Mediului, Ministerul Economiei au fost principalii noștri parteneri și care au dus greul impreună sub coordonarea noastră. Avem o strategie aprobată in septembrie anul trecut și avem in desfășurare elaborarea unui plan de acțiune care, conform PNRR-ului, trebuie să-l aprobăm pană in septembrie și suntem in grafic și avem, pe baza hotărarii de guvern, o structură de guvernanță, care inseamnă un comitet și opt colegii. Nu le inșir aici, dar v-am prezentat in adresele pe care vi le-am trimis. Sunt multe ministere unde deja s-au format unele nuclee la nivelul ministerelor printr-un ordin de ministru. Nu trebuie o nouă structură, ci oameni care, iarăși, ne vor fi parteneri in continuare, pentru că sunt componente foarte importante, in nouă direcții, și sunt unele transversale, deci ține de mai multe ministere elaborarea acestor documente in continuare. Deci, suntem și aici in grafic și zic că suntem a 18-a țară din Uniunea Europeană care are o strategie de economie circulară și, de fapt, este o nouă viziune pe care dorim s-o implementăm, evident cu mediul privat, pentru că aici mediul privat are un rol foarte important. Avem și secretariatul Planului de acțiune și coordonare a eficienței energetice a clădirilor, unde Ministerul Dezvoltării, evident, are proiectele, dar e foarte important, vom avea o intalnire anul viitor. Şi inchei prin faptul că in acest domeniu, Romania nu numai că și-a făcut temele, dar acum doi ani de zile am primit - o singură țară din Europa primește un premiu de la ONU, care dă in fiecare an celor care au făcut cel mai mult pe dezvoltare durabilă. Suntem membri sau vicepreședinți in zone de asociații europene de dezvoltare durabilă şi este bine că avem acest comitet interdepartamental, care demonstrează voința politică a Romaniei, voința politică a Guvernului că da, dorim implementarea Agendei 2030. Vă mulțumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule Borbely! Aceeași remarcă, pe care am făcut-o și cand am discutat, eu văd toată această dezvoltare inscriindu-se perfect. De altfel, ați și făcut referire la faptul că parte din obiectivele indeplinite acolo, indeplinim și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar complementar văd această aliniere a activității și a obiectivelor indeplinite prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă la obiectivele și standardele pentru accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Vă mulțumesc! O ultimă mențiune: in ultimul raport de date prezentat de Institutul Național de Statistică, o cifră este foarte importantă, și anume faptul că inflația a scăzut in primul trimestru la 11,2, ca atare, vom continua să luăm măsuri și să facem in așa fel incat să ne incadrăm cu inflația, poate mai devreme de sfarșitul anului să fie sub 10%. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună! 2023-05-17 16:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr3242.jpgȘtiri din 17.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-militara-i-religioasa-care-va-marca-centenarul-depunerii-osemintelor-osta-ului-necunoscut-al-romaniei-in-locul-de-odihna-ve-nica-amenajat-in-anul-1923Galerie foto Discursul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la Centenarul Ostașului Necunoscut al Romaniei [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Dragi veterani de război, Doamnelor și domnilor membri ai comisiilor de apărare din Parlamentul Romaniei, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor generali, subofițeri, ofițeri, soldați profesioniști, Doamnelor și domnilor, Celebrăm astăzi 100 de ani de la reinhumarea osemintelor soldaților necunoscuți căzuți in Primul Război Mondial, oseminte așezate in Parcul Carol, in mijlocul Capitalei, spre vie aducere aminte și pioasă recunoștință față de cei care și-au pierdut viața in confruntările pentru apărarea țării și făurirea Romaniei Mari. Recunoștința intregii țări este adusă, aici, celor care, ca urmare a vicisitudinilor războiului, nu au mai putut fi recunoscuți, inhumați creștinește și pomeniți de către familiilor lor și de către cei apropiați. 14 mai rămane, deci, să fie in veac Ziua Recunoștinței romanilor pentru inaintașii care au făcut sacrificiul suprem. Importanța acestui moment a devenit tot mai mare, pe măsură ce veteranilor din al Doilea Război Mondial, dintre care puțini mai sunt in viață, li s-au adăugat in ultimii 30 de ani noii veterani ai teatrelor de operații externe, care au reușit, prin sacrificiul lor, să aducă Romania in Alianța Nord-Atlantică și au fundamentat respectul și prestigiul Romaniei in NATO. Ei, ostașii necunoscuți, au consolidat, astfel, evoluțiile noastre istorice, făurirea Romaniei Mari și apoi eliberarea de sub jugul fascist, iar prin aceste jertfe au făcut ca Romania să fie in situația cea mai favorabilă in privința apărării și securității din istorie, prin apartenența la NATO și UE și prin sistemul actual de Parteneriate Strategice. Lumea se schimbă, iar războiul de agresiune pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei nu face decat să ne reamintească nevoia de a menține in continuare respectul și recunoașterea pentru sacrificiile pe care le fac toți cei in haină militară. Ne revine nouă această responsabilitate de a menține recunoașterea importanței in societate a funcției militare, de a intări corpul de profesioniști ai Armatei Romaniei și de a deschide porțile organismului militar cat mai multor tineri și profesioniști in domeniile conexe, de care Armata și apărarea Romaniei au nevoie. Totodată, reziliența in fața marilor crize contemporane nu poate fi intărită fără contribuția intregii societăți, a fiecărui cetățean, care prin participarea la efortul comun de apărare a țării, a teritoriului și a semenilor, prin angajare, patriotism și dedicare, poate contribui la efortul de apărare a Romaniei in perioadele cele mai complicate. Pentru că, trebuie spus, cei care sunt celebrați astăzi ca ostași necunoscuți au fost romani din toate păturile sociale, deopotrivă voluntari, profesioniști sau militari aflați in serviciul obligatoriu, cei care au participat la apărarea patriei pentru că au știut că mai presus de toate aceasta este datoria fiecărui roman. Respect și recunoștință ostașilor necunoscuți! Respect și recunoștință Armatei Romane! Glorie Romaniei! 2023-05-17 12:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___008.jpgȘtiri din 17.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-edinta-solemna-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-consacrata-marcarii-a-75-de-ani-de-relatii-diplomatice-neintrerupte-intre-romania-i-statul-israelGalerie foto Alocuțiunea susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată marcării a 75 de ani de relații diplomatice neintrerupte intre Romania și Statul Israel [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Stimate domnule preşedinte al Knessetului Statului Israel, Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimată doamnă președinte al Senatului Romaniei, Stimați membri ai Parlamentului, membri ai Cabinetului, Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori, Stimați membri ai comunității evreiești, doamnelor şi domnilor, Mă bucur să particip la ședința solemnă a camerelor reunite ale Parlamentului consacrată marcării a 75 de ani de relații diplomatice neintrerupte intre Romania și Statul Israel. Ne leagă nu doar o indelungată colaborare diplomatică, dar și o relație specială, cu valențe strategice, fundamentată pe legăturile profunde dintre popoarele noastre și pe impărtășirea unor valori comune. Aceste lucruri care ne apropie trebuie să fie și in viitor baza pe care construim și consolidăm relația noastră bilaterală și, totodată, răspunsul comun la provocările din contextul actual internațional. In acest context marcat de acțiuni revizioniste, dar și de ascensiunea discursului extremist in societățile europene, ambele provocări reprezintă amenințări la adresa lumii libere, din care și Romania, și Statul Israel fac parte. Ambele provocări se potențează reciproc, amenințand securitatea statelor noastre, fundamentele relațiilor internaționale și unitatea societăților democratice. In fața acestei ofensive a urii și a violenței, trebuie să fim uniți pentru a rămane puternici. Romania este determinată să fie partea răspunsului comun al statelor democratice față de războiul declanșat de Rusia in Ucraina. Totodată, suntem profund angajați să combatem orice formă de extremism și discurs instigator la ură, la noi acasă și oriunde in lume. Știm că distanța de la extremism pană la antisemitism sau orice altă formă de extremism poate fi una foarte scurtă. De aceea, Romania a susținut toate proiectele europene dedicate combaterii antisemitismului, iar recent, in perioada 2-4 mai anul acesta, a găzduit cea de-a patra intalnire a Grupului de lucru al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Uniunii Europene de combatere a antisemitismului și de promovare a vieții evreiești, la care am avut onoarea să particip. Aceste acțiuni ale statului roman vor continua, iar Partidul Național Liberal și Guvernul Romaniei vor pleda și mai departe pentru educarea societății romanești in spiritul toleranței și al respectului față de alte etnii, expresie a puterii unei societăți, nu o slăbiciune a acesteia. Doamnelor şi domnilor, Israelul este unul dintre cei mai puternici și cei mai importanți parteneri ai Romaniei in Orientul Mijlociu, dar și statul cu care avem o relație economică din ce in ce mai consolidată. Cred insă că potențialul schimburilor comerciale este unul care poate fi mult mai mare. De aceea, relația economică dintre statele noastre va trebui consolidată și pe mai departe, iar in intalnirea bilaterală pe care am avut-o aseară am subliniat acest aspect al consolidării relațiilor economice dintre țările noastre. Romania a demonstrat că este atractivă pentru investitorii străini, anul trecut inregistrand un record al investițiilor străine directe. Acest lucru s-a datorat stabilității politice, cadrului fiscal atractiv, dar și faptului că țara noastră a fost un factor de echilibru in regiune. Invit, așadar, prin intermediul dumneavoastră, domnule președinte Amir Ohana, toți oamenii de afaceri din Israel să investească in Romania. Vă asigur că vor fi bine primiți aici. Aș vrea, de asemenea, să apreciez cooperarea bună pe care o avem la nivelul forurilor internaționale. In mod special aș vrea să remarc deschiderea Israelului pentru procesul de extindere a Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică și mai ales pentru susținerea candidaturii Romaniei. Aderarea țării noastre la OCDE este o prioritate a politicii externe a Romaniei și in acest sens mizăm in continuare pe sprijinul dumneavoastră. Stimate domnule președinte al Knessetului Statului Israel, onorat plen al Parlamentului Romaniei, Ședința de astăzi este o ocazie potrivită să marcăm atat trecutul relațiilor noastre, dar și să abordăm noi dimensiuni ale cooperării noastre viitoare. Dorim ca parteneriatul solid, cu valențe strategice, cu Statul Israel să devină unul tot mai strans, iar nivelul relațiilor noastre politice, economice, sociale, culturale să crească. Mesajul pe care vreau să-l transmit in numele Guvernului Romaniei este, așadar, unul de deschidere pentru o cooperare mutual avantajoasă, care să se consolideze in următorii ani. Vă invit, deci, să fim parte a acestui proces bun pentru Romania și bun pentru Statul Israel. Vă mulțumesc. 2023-05-17 12:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___019_resize.jpgȘtiri din 17.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ambasadorul-confederatiei-elvetiene-e-s-arthur-mattliGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea prim-ministrului Romaniei Nicolae-Ionel Ciucă cu ambasadorul Confederației Elvețiene la București Arthur Mattli Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Confederației Elvețiene in Romania, Arthur Mattli, cu prilejul incheierii misiunii diplomatice. Cei doi interlocutori au apreciat calitatea foarte bună a relațiilor bilaterale, remarcand cursul ascendent din ultimii ani atat in ceea ce privește dialogul politic, cat și in domeniul economic și al cooperării sectoriale, prin creșterea volumului schimburilor comerciale și a investițiilor. In cadrul dialogului, a fost evaluat potențialul de dezvoltare al unor sectoare precum transportul feroviar, bancar și al asigurărilor, cercetării și inovării, care să completeze domeniile in care Romania și Elveția deja cooperează. Prim-ministrul Ciucă i-a adresat mulțumiri ambasadorului Mattli pentru contribuția directă la dinamizarea relației bilaterale romano-elvețiene și i-a urat succes in activitatea viitoare. 2023-05-17 09:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___003_resize.jpgȘtiri din 16.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-o-delegatie-a-parlamentului-statului-israel-condusa-de-amir-ohana-pre-edintele-knesset-uluiGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Parlamentului Statului Israel, Amir Ohana Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu Amir Ohana, președintele Knesset-ului, Parlamentul Statului Israel. Cu această ocazie, au fost abordate teme legate de relația bilaterală, ambele părți apreciind nivelul inalt al cooperării in domenii precum tehnologie, industrie de apărare sau IT. Soluțiile privind sistemele de irigații in zonele afectate de secetă și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, alături de identificarea de noi soluții pentru aprovizionarea cu gaze a regiunii noastre s-au aflat printre domeniile de dezvoltare a relațiilor economice. Premierul Romaniei a evidențiat importanța acordată de țara noastră luptei impotriva anti-semitismului și promovării rolului comunității evreiești in istoria noastră, accentuand relevanța procesului educațional al tinerei generații pentru evitarea derapajelor extremiste și prezervarea valorilor democratice. Totodată, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit atat pentru investițiile israeliene in Romania, cat și pentru sprijinul acordat pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care este un obiectiv de țară asumat la nivelul Executivului. Președintele Knesset-ului a transmis mulțumirile sale pentru sprijinul constant acordat de țara noastră la nivel internațional Statului Israel și procesului de pace in Orientul Mijlociu. La randul său, inaltul oficial a subliniat relevanța conexiunilor istorice și culturale dintre cele două popoare, o parte importantă dintre cetățenii Statului Israel fiind născuți sau avand părinți in Romania. 2023-05-16 18:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___002_resize.jpgȘtiri din 16.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-conferinta-better-connected-through-connecting-europe-facilityGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la deschiderea evenimentului - Better Connected through Connecting Europe Facility [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule ministru al Transporturilor din Polonia, domnule ministru Sorin Grindeanu, doamnelor și domnilor, Excelențele voastre, distinși invitați, Salut inițiativa acestui eveniment dedicat conectivității. Este un moment important nu doar in contextul relevanței unei Europe conectate in actuala configurație geopolitică, dar și din perspectiva apropiatului Summit al Inițiativei celor Trei Mări și Forumului Economic pe care Romania le va găzdui anul acesta in luna septembrie. Răspunsul Uniunii la războiul ilegal şi ilegitim al Federației Ruse in Ucraina reprezintă in continuare o prioritate majoră. Este o perioadă in care interconectivitatea și interdependența UE deschid deopotrivă noi oportunități, dar și provocări. Intersecția, in Romania, a două mari căi de transport - via Dunăre și Marea Neagră - conferă Uniunii, in ansamblul său, un considerabil avantaj strategic. Ambele căi reprezintă importante noduri in lanțurile de aprovizionare pentru Europa, precum și un punct de contact esențial in conexiunile cu sudul Europei, dar și cu vecinătatea estică. In acest context, Romania rămane concret angrenată in inițiativele UE de facilitare a exporturilor agricole ucrainene pe piețele internaționale (prin Solidarity Lanes), dar și pentru aprovizionarea Ucrainei cu produse esențiale. Doresc să amintesc că peste jumătate din cerealele ucrainene au fost exportate prin și cu sprijinul Romaniei. In situația globală actuală, de rearanjare și redesenare a rutelor logistice și a testării rezilienței conectivității regionale și globale, asigurarea de rute flexibile și alternative de transport trebuie să rămană o prioritate la nivelul UE. Susținem creșterea conexiunii și interconectivității cu Republica Moldova și Ucraina, ambele ca puncte esențiale in dezvoltarea rețelei de transport europene, respectiv ca măsuri de sprijinire a celor două țări in procesul de aderare la UE. Aș dori să salut, in context, recenta decizie de asociere a Republicii Moldova la programul Connecting Europe Facility. Este un pas important pentru apropierea acestei țări de Piața Internă, prin ancorarea sa la rețelele interconectate ale Uniunii. Același obiectiv al conectivității in sprijinul prosperității și securității este piatra de temelie a Inițiativei celor Trei Mări. Romania este onorată să găzduiască in acest an, așa cum spuneam, pentru a doua oară, reuniunea la nivel inalt a Inițiativei. De la inființarea acesteia, regiunea noastră s-a confruntat cu numeroase provocări, precum pandemia de Covid-19 sau războiul Rusiei impotriva Ucrainei. Aceste provocări ne-au dezvăluit atat punctele noastre forte, cat și vulnerabilitățile. Avand in vedere conjunctura strategică actuală, Inițiativa celor Trei Mări caștigă o importanță și mai mare pentru creșterea rezilienței noastre. Găzduirea Summit-ului ne oferă oportunitatea de a consolida instrumentele Inițiativei. Summit-ul de la București se va concentra pe livrabile concrete. Scopul este să obținem sprijin politic pentru proiectele cele mai fezabile, care vor avea un impact semnificativ asupra intregii regiuni și vor contribui la dezvoltarea și securitatea noastră. Ținand cont de realitățile geo-economice și geo-politice actuale, consolidarea infrastructurii critice pe axa nord-sud, in Europa Centrală și de Est, este o condiție prealabilă pentru deblocarea intregului potențial economic al regiunii, precum și pentru asigurarea mobilității militare pe Flancul Estic al NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Chiar dacă redundant cu intervențiile anterioare, nu pot să nu reliefez in context rolul cheie al proiectelor precum Via Carpathia și Rail2Sea. Ne dorim să aprofundăm obiectivul de a crea sinergii intre proiectele din cadrul Inițiativei celor Trei Mări și agenda de conectivitate pe termen lung a Uniunii Europene. Aici am să fac o paranteză - am avut o discuție, este o decizie politică, vorbim de fonduri pe acre le corelăm, cele de la nivelul UE și cele care se vor asigura prin fondul de investiții creat la nivelul Inițiativei celor Trei Mări. In acest moment urmează să se ia decizia inchiderii primei sesiuni de asigurare a fondurilor, de participare la fondul de investiții, și am analizat la nivelul Guvernului - Romania iși va spori contribuția la acest fond, urmand ca suma să fie decisă la nivelul coaliției și asigurată prin Guvernul Romaniei. Vom continua această abordare, urmărind să consolidăm parteneriatul transatlantic și să construim un instrument complementar in susținerea rolului global al UE. Sper ca aceste elemente să contribuie la reflecția dumneavoastră asupra Facilității Europene de Conectare și proiectelor cheie de conectivitate in regiunea noastră. In incheiere, aș dori să privim la cele două imagini de pe ecran și să vedem, in timp, in viitor, cat de importantă va fi finalizarea acestora. Sunt elemente la care trebuie suprapuse cele de infrastructură rutieră și feroviară care sunt in dezvoltare in momentul de față și vom vedea că, practic, acest sistem al arterelor de comunicații, care nu reprezintă nimic altceva decat sistemul de dezvoltare economică, va fi pus in valoare prin contribuția noastră, prin sprijinul UE, și, in felul acesta, practic reușim să venim in intampinarea doleanțelor cetățenilor noștri de ani de zile pentru tot ceea ce poate să insemne un sistem de infrastructură rutieră și feroviară așteptat, așa cum spuneam, de foarte mulți ani. Este un proces aflat in plină derulare, un proces care necesită foarte multe fonduri, dar care in același timp necesită voință, chibzuință și nivel de ambiție ca el să se finalizeze. Vă mulțumesc și vă doresc succes! 2023-05-16 11:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-16-01-16-47big_image22.jpegȘtiri din 16.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-gala-premiilor-henri-coanda-acordate-elevilor-i-studentilor-care-au-obtinut-performante-la-competitii-internationaleGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala premiilor - Henri Coandă acordate elevilor și studenților care au obținut performanțe la competiții internaționale [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Doamnă consilier prezidențial, domnule ministru, domnilor consilieri de stat, doamnelor şi domnilor profesori, mentori, dragi elevi, studenți, distinși invitați, este o mare bucurie să găzduim acest eveniment la Palatul Victoria, fiind vorba despre o activitate care astăzi are un inceput. Dacă-mi aduc bine aminte, pe 31 ianuarie, am desfășurat Gala cercetării, care, de asemenea, a fost un moment prin care ne-am bucurat cu toții să aducem acasă tineri, profesori, cercetători care iși desfășoară activitatea și in alte țări şi să le recunoaștem meritele și performanța, pe care le-au demonstrat de-a lungul timpului, atat in Romania cat și in țările unde iși desfășoară astăzi activitatea. Bursa Henri Coandă a fost o idee a domnului ministru, a fost asumată de către Ministerul Cercetării şi Digitalizării şi a am susținut-o foarte mult, pentru că s-a inscris in abordarea noastră pentru ceea ce inseamnă un proiect de țară, prin care să relansăm tot ceea ce are tanăra generație mai bun. Discutăm de tanăra generație, dar trebuie să privim și să recunoaștem meritele celor care astăzi stau la stanga și la dreapta dumneavoastră și care v-au indrumat și vă indrumă pașii in laboratoare, in institute, oriunde vă puneți in valoare pasiunea, dedicarea. Cred că merită cu toții- şi aici ii invit pe cei tineri să-i aplaude pe cei care astăzi le sunt indrumători, le sunt mentori şi le indreaptă pașii spre ceea ce iși doresc să facă in carieră - vă mulțumim, doamnelor şi domnilor profesori, cercetători, ceea ce reprezintă un lucru minor din partea noastră și din partea celor care maine-poimaine vor construi viitorul țării. Vă mulțumim! Am susținut, din convingere, toate activitățile care s-au desfășurat la nivelul Ministerului Cercetării și nu a fost ușor. Am aici o insignă pe care mi-a inmanat-o domnul ministru, este o insignă cu avionul lui Henri Coandă şi am s-o păstrez. Am mai multe astfel de simboluri. Spuneam că nu a fost ușor, pentru că, de-a lungul timpului, am discutat cu dumnealui și cu toți cu cei pe care i-am rugat să vină să ne sprijine in proiectul acesta de relansare a cercetării și inovării, in sensul in care am vrut soluții practice, in sensul in care am dorit ca cercetarea și inovarea să se concretizeze in proiecte care au aplicare in practică. I-am promis domnului ministru că, dacă vine cu un plan care să mă convingă, voi face tot ceea ce este posibil, astfel incat să alocăm bugetul pe măsură acestui domeniu/.../, dar să fie convingător, să vedem din planul acela că reiese ceva prin care institutele de cercetare din Romania, impreună cu cercetători romani, impreună cu alte institute din alte ţări, realizează ceva in practica romanească și putem să le punem in valoare. Am reuşit, in felul acesta, să identificăm acele elemente de plan prin care am alocat cercetării anul acesta un buget cu 70% mai mare decat anul trecut. Aş fi dorit să fie mai mult, puteam să alocăm banii pe hartie, dar nu aveam cadrul care să asigure absorbţia şi proiectele prin care să reuşim să ducem la bun sfarşit ceea ce dumneavoastră v-aţi propus să realizaţi in laboratoare. Cu toate acestea, am convenit, prin program guvernamental, ca, pană in 2026, circa 70 de miliarde de lei să fie alocate cercetării. 70% in bugetul cercetării inseamnă trei miliarde de lei anul acesta. Nu sunt bani mulţi, sunt bani puţini, dar cred că efervescența pe care o vedem astăzi, după ce toți cei care iși pierduseră increderea in ceea ce poate să realizeze mintea cercetătorilor romani, au primit o gură de oxigen și, in felul acesta, s-au renăscut acele speranțe și au fost refăcute toate schițele pentru ceea ce ne dorim să facem in viitor. In felul acesta, ne dorim să reușim cu adevărat să punem in valoare creierele briliante pe care tanăra generație le are. După Gala Cercetării, cand am văzut cu cat entuziasm și cu cată bucurie s-au intors acasă cei care, de ani de zile, nu mai fuseseră contactați, nu mai fuseseră intrebați de ceea ce fac sau cum o duc și dacă pe noi ne mai interesează in vreun fel cercetarea și inovarea, ne-am dat seama cat de mult entuziasm există in acest sector și cat de multă valoare putem să punem pe lista aceasta de recunoștință la nivelul celor care, intr-adevăr, pot să reprezinte Romania pe cele mai inalte tribune ale cercetării și inovării. Sunt, in momentul de față, mai multe proiecte prin care ne dorim să susținem și să stimulăm, să incurajăm cercetarea și inovarea. Sunt bani europeni - 600 milioane euro- care vor fi alocați pentru cercetare și dezvoltare. Sunt bani, de asemenea, pe care i-am alocat prin noile proiecte ale legilor educației, dorind să stimulăm pasiunea pentru cercetare și inovare de pe băncile școlilor iar, in felul acesta, 10.000 de laboratoare din țară vor fi refăcute, vor fi innoite, vor fi primenite cu tot ceea ce trebuie, astfel incat să putem să gandim o coerență a ceea ce inseamnă cercetarea și inovarea. La nivelul Guvernului, am văzut, prin toate aceste demersuri și decizii pe care le-am luat, nimic altceva decat obligația noastră, responsabilitatea de a vă asigura cadrul general să vă manifestați și să vă puneți in valoare mintea. Eu sunt convins că, indiferent ce vom face noi, dumneavoastră sunteți cei care veți asigura dezvoltarea și evoluția țării, recunoașterea valorilor țării in viitor. Sunt aici 150 pe premiați in competițiile internaționale. Nu cred că este suficient ca, doar prin activitatea de astăzi, să recunoaștem ceea ce dumneavoastră ați realizat. Nu cred că este suficient ca printr-o simplă activitate la sediul Guvernului, să aducem la cunoștință munca și eforturile pe care dumneavoastră le-ați depus pentru a putea să vă fie recunoscute competențele și să vă fie recunoscută valoarea in competițiile internaționale, dar cred cu tărie că dincolo de această activitate, avem nevoie ca toți cei care gandesc și trudesc cu inima la viitorul Romaniei trebuie să se aplece mai mult spre tot ceea ce poate să insemne cercetare și inovare. Sunt țări care alocă 2%, 3% pentru cercetare și inovare. De ce? Pentru că, de aici se proiectează viitorul, de aici știm care vor fi noile tehnologii, care vor fi folosite in tot ceea ce poate să insemne dezvoltarea unei țări, consistența și evoluția unei economii. Ca atare, am avut, la inceputul preluării mandatului, o discuție cu directorul unui institut de cercetare, domnul profesor Varlam de la Govora, de la ICSI, și, după ce am discutat cu dumnealui și mi-a făcut o descriere a ceea ce se intamplă in institutul respectiv, am discutat cu cei care gestionau la vremea respectivă Ministerul Cercetării și Digitalizării. Am ințeles unde suntem, am ințeles ce avem de făcut și am ințeles că este nevoie ca cel puțin o dată pe lună să discutăm despre cercetare și inovare. Atunci, l-am rugat pe domnul profesor Varlam să intre in grupul de consilieri onorifici, am fost și am văzut ce muncă desfășoară dumnealor acolo, am participat la mai multe activități in institutele de cercetare din țară și am convenit că avem nevoie de o abordare, de o politică cat se poate de coerentă in domeniul cercetării și inovării. Am discutat cu domnul ministru Burduja și am convenit să facem tot ceea ce ține de noi astfel incat nu doar să vorbim, ci să arătăm practic că intr-adevăr, acordăm atenția cuvenită și inscriem in lista de priorități guvernamentale activitatea din cercetare și inovare. De aceea, după Gala cercetării, am căutat să vedem cum putem să articulăm și să aliniem mai bine, in orice intalnire pe care am avut-o cu partenerii noștri externi, domeniul cercetării și inovării. Vă spun toate chestiunile acestea nu doar din perspectivă teoretică, din perspectiva dialogului, ci am avut in vedere faptul că Romania - și am afirmat de mai multe ori lucrul acesta - are potențial nedescoperit. Potențialul nedescoperit sunt mințile briliante și Romania are potențial in resursele sale naturale, pe care le putem pune in valoare doar prin domeniul cercetării și inovării, prin prelucrarea și procesarea lor, prin asigurarea unei valori adăugate cat mai mari. Ce am făcut pană aici cu aceste resurse? Le-am vandut ca materie primă altora care au produs și noi am cumpărat. Este momentul ca, prin ceea ce faceți dumneavoastră, prin ceea ce ne asumăm noi, prin responsabilitatea fiecăruia dintre noi, să folosim cu ințelepciune și eficient tot ceea ce avem la indemană ca potențial și oportunități. Nu vreau să vă ţin o amplă cuvantare, am vrut să vă subliniez cateva elemente care ţin de modul in care noi vedem astăzi nevoia cercetării şi inovării, modul in care, prin programele guvernamentale, am căutat să-i aducem cat mai aproape pe cei care astăzi işi desfăşoară activitatea in afara ţării şi să-i reconectăm cu ţara, iar dumneavoastră să vă transmitem mesajul nostru de asumare că vom face orice să nu plecaţi din ţară şi ca, prin deciziile pe care le luăm, să vă asigurăm condiţii astfel incat să vă puneţi in valoare pasiunea şi cunoștințele in infrastructura pe care, la nivelul instituţiilor, să le puneţi cu adevărat in practică. Mulţumindu-vă pentru ceea ce aţi realizat, pentru rezultatele obținute, vă indemn doar să ii respectați permanent pe cei care astăzi vă indrumă pașii, să le fiți recunoscători dumnealor și familiilor care v-au susținut in tot acest demers, să continuați cu aceeași pasiune și cu aceeași dăruire și să aveți convingerea că și atunci cand poate nu vă iese ceea ce vă doriți, să continuați! Pentru că, intr-un final, tot veți reuși. Am ințeles de la cercetători că cercetarea nu totdeauna dă rezultate, am ințeles că poate fi un eșec, poate fi și al doilea eșec, dar din fiecare rezultă ceva și, de fiecare dată, trebuie să o luați de la capăt. Ca atare, cu incredere că veți continua să vă puneți in valoare, așa cum am spus, mintea briliantă, că veți vă veți gandi cel puțin de două ori dacă veți rămane sau veți pleca, şi eu vă rog să rămaneți, pentru că avem potențial in țară, vă doresc succes, multă sănătate, putere de muncă și, de fiecare dată cand incepeți ceva, să vă iasă pe măsura așteptărilor dumneavoastră și a mentorilor și profesorilor. Vă mulțumesc și vă felicit pentru tot ceea ce ați făcut! 2023-05-16 10:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___001_resize.jpgȘtiri din 15.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-dedicat-aniversarii-a-30-de-ani-de-la-infiintarea-uniunii-nationale-a-consiliilor-judetene-din-romania-uncjrGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul dedicat aniversării a 30 de ani de la inființarea Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din Romania (UNCJR) [CHECK AGAINST DELIVERY] Doamnă consilier prezidențial, Doamnă președinte a Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din Romania, Doamnelor și domnilor parlamentari, membri ai Guvernului, Doamnelor și domnilor președinți ai Consiliilor Județene, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori, Distinși invitați, Sunt onorat să sărbătoresc alături de dumneavoastră cei 30 de ani de la inființarea Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din Romania. Vă mulțumesc pentru invitația de a lua parte la acest eveniment și vă asigur de intreaga mea admirație și recunoștință pentru munca dumneavoastră depusă zi de zi in slujba cetățenilor Romaniei. Cu prilejul acestui moment aniversar, in care Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania marchează 30 de ani de activitate, doresc să vă transmit - La mulți ani!, multă sănătate, să aveți puterea de a munci in continuare cu același devotament față de comunitățile pe care le administrați, punand intotdeauna pe primul loc binele cetățeanului. Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania reprezintă un partener de bază al Guvernului Romaniei iar dialogul constant dintre dumneavoastră și reprezentanții autorităților administrației publice centrale a condus mereu la identificarea celor mai productive și benefice soluții pentru comunitățile locale. Fac o paranteză și doresc să subliniez că, impreună cu domnul președinte, impreună cu echipa dumnealui de conducere a Uniunii, am avut intalniri periodice, angajandu-ne la o anumită ritmicitate a acestor intalniri de la inceputul mandatului, care s-au dovedit a fi in beneficiul amandurora, in beneficiul ambelor instituții - a Guvernului și a Uniunii - , pentru că am reușit in felul acesta să aflăm nevoile reale ale cetățenilor din teritoriu, am putut să planificăm vizite in aproape toate județele și să coordonăm in felul acesta modul in care ne completăm de la nivelul autorității locale, la nivelul autorității centrale, ne sprijinim și să facem in așa fel incat să nu inchidem bugetul de stat pe consiliile județene. O bună guvernare presupune acțiunea conjugată și integrată a administrației publice centrale și a administrației publice locale, obiectivul comun fiind realizarea interesului public și prestarea la cel mai inalt standard a serviciilor publice esențiale pentru cetățeni. Acest parteneriat presupune o stransă colaborare, o susținere reciprocă și o partajare justă a competențelor și resurselor. Practic, săptămana trecută am participat la o activitate in care am putut să vedem, in teren, modul in care obiective, proiecte care au fost promovate de la nivelul instituțiilor centrale și inmanate in responsabilitate autorităților locale, spre execuție, și se derulează foarte bine. Cum de altfel am văzut proiecte asumate și inițiate de la nivelul autorităților locale și transmise către autoritățile centrale, către diferite ministere, pentru execuție, și funcționează foarte bine. Practic, ceea ce s-a realizat prin ordonanțele nr. 88 și nr. 101, dacă nu mă inșel, s-a făcut in așa fel incat aceste proceduri și acest mod de descentralizare să inceapă să producă efecte și din punctul meu de vedere, așa cum am văzut in teren, funcționează foarte bine. Scopul nostru comun este acela de a oferi cetățenilor Romaniei servicii publice de calitate, iar structura din care dumneavoastră faceți parte reprezintă vocea cetățenilor din județele pe care le reprezentanți, pe care ii reprezentați, motiv pentru care propunerile venite din partea dumneavoastră au fost tratate cu o importanța cuvenită la nivelul Guvernului Romaniei. Și sunt convins, așa cum domnul președinte Marcel Ciolacu a menționat public, se va continua aceeași abordare și in viitoarea guvernare. Despre modul in care se va produce rocada, am să vorbesc la sfarșit, pentru că este important să auziți același proiect derulandu-se de la ambii lideri ai partidului. Dumneavoastră reprezentați un garant al democrației la nivel județean, conform principiilor descentralizării și autonomiei locale, ce stau la baza luării deciziilor in acord cu valorile comunităților pe care le administrați. In ciuda crizelor care au marcat ultimii ani, v-ați remarcat prin investiții realizate in obiectivele de interes județean, ce au scopul de a asigura dezvoltarea, prosperitatea și bunăstarea pentru comunitățile dumneavoastră. Consiliile județene au semnat contracte de finanțare in cadrul programelor operaționale cu o valoare de peste 3 miliarde euro, cea mai mare parte reprezentand fonduri europene. Și, aici, domnul ministru Cseke a fost un promotor al acestor proiecte și ii mulțumesc pentru modul in care a insistat de fiecare dată să derulăm impreună și să marcăm inceperea fiecărui program, astfel incat să se intensifice această colaborare dintre autoritățile centrale și cele locale. Prin accesarea de fonduri europene in cadrul acestor programe se vor realiza ample procese de digitalizare in administrație, investiții in inființarea, dezvoltarea și optimizarea sistemelor de transport public, investiții in construirea, reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei de drumuri județene. Totodată, proiectele depuse de Consiliile Județene in cadrul componentelor Planului Național de Redresare și Reziliență vor avea menirea de a dezvolta și moderniza infrastructura la nivel județean, in special infrastructura spitalicească, prin investițiile ce urmează a fi realizate in cadrul spitalelor județene. Am remarcat și proiectele Consiliilor Județene aferente programelor finanțate din fonduri guvernamentale, respectiv, Programul Național de Dezvoltare Locală in cadrul căruia sunt finanțate obiective in valoare de peste 6 miliarde de lei, și Programul Național de Investiții Anghel Saligny prin care vor fi finanțate obiective cu o valoare totală de peste 5 miliarde de lei. Ca atare, consider că impreună vom reuși in continuare să luăm cele mai bune decizii și să ducem la capăt cele mai curajoase proiecte, pentru a implementa reformele asumate la preluarea guvernării și a oferi cetățenilor Romaniei perspectiva că acest proces va continua și in guvernarea viitoare, că, prin această stabilitate politică, nu vom face nimic altceva decat să asigurăm țării noastre acest proces de modernizare și dezvoltare așteptat de toți romanii. Pentru că am spus mai devreme că voi face referire la modul in care, nu peste mult timp, se va face această rocadă politică, așa cum a fost ea asumată in momentul in care, impreună cu președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, am decis ca prima jumătate a acestui proiect de coaliție să aibă la conducerea guvernului un premier liberal, iată-ne ajunși la sfarșit de etapă și urmează cea de-a doua in care vom realiza ceea ce nimeni nu se aștepta, cu mai bine de peste un an și jumătate in urmă, pe de-o parte menținerea acordului politic, asigurarea stabilității coaliției și asigurarea majorității in parlament, astfel incat să avem certitudinea că aceste programe, pe care ni le-am asumat, fie că vorbim despre Programul de guvernare, fie că vorbim de PNRR - asumat prin fonduri europene, ce presupune de la sine un amplu program de reforme să se realizeze. Domnul președinte Marcel Ciolacu a făcut referire mai devreme la sceptici. Eu nu vreau să fac referire la sceptici, eu vreau să fac referire la toți cei care vor să ințeleagă faptul că fără o majoritate parlamentară solidă nu am fi reușit să parcurgem dezbaterea și analiza parlamentară pe proiectele de lege care au asigurat liniile de reformă asumate de Romania prin PNRR. De aici incolo avem nevoie de această majoritate și de același ritm și dinamică in actul guvernamental, in aprobarea proiectelor de legi in parlament, pentru că doar așa ne putem asigura absorbția de fonduri europene pe toate liniile de finanțare. Anul acesta se incheie unul dintre ele, ne răman două: PNRR și fondurile de coeziune pentru Cadrul financiar multianual 2021-2027. Totodată, anul trecut am inceput procesul de aderare la OCDE, ceea ce presupune de la sine un program și un proiect complex de reforme ce se aliniază și se complementează perfect cu reforma din PNRR. Doamnelor și domnilor, avem nevoie de tot ceea ce inseamnă consens politic, nu pentru noi, partidele politice, nu pentru noi, liderii politici, nu pentru cineva anume, ci pentru ceea ce inseamnă așteptarea cetățenilor pentru tot ceea ce inseamnă proiectul de țară, astfel incat să menținem ritmul de dezvoltare pe care Romania l-a obținut in condiții deosebit de dificile, anul trecut și anul acesta, pe un trend pozitiv, pentru care nu avem scuză dacă nu-l menținem. In final, știind că dincolo de parteneriatul nostru politic avem parteneriatul guvernamental, parteneriatul administrativ intre administrația locală -reprezentată de dumneavoastră, președinții Consiliilor Județene, Uniunea municipiilor, Uniunea orașelor, Uniunea comunelor care au fost, de asemenea, partenerii noștri in tot ansamblul și sunt convins că vom continua, așa cum spuneam, să menținem acest tempo al bunei colaborări și aceeași dinamică a implementării proiectelor. Vă mulțumesc pentru intreaga activitate pe care am desfășurat-o impreună, vă mulțumesc pentru ceea ce faceți fiecare dintre dumneavoastră in teritoriu, vă doresc multă putere de muncă, sănătate, succes și - La mulți ani, UNCJR! *** Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă susținute inaintea evenimentului dedicat aniversării a 30 de ani de la inființarea UNCJR [CHECK AGAINST DELIVERY] Reporter: /.../ Sunt cateva mii de oameni care lucrează in consiliile județene. Se discută această programă in guvern? Nicolae Ciucă: Sunt elemente de reformă care au fost discutate; sigur că sunt subiecte pe masa analizei politice, dar in momentul de față, ținand cont de provocările guvernării, nu s-a inaintat pe o analiză dezvoltată, detaliată, astfel incat să putem să ajungem la o concluzie. Reporter: De unde ar trebui să pornească? Nicolae Ciucă: De la partidele politice, de la toată lumea. Reporter: Și? Nicolae Ciucă: Este foarte dificil acum, cand, iacătă, ne aflăm in pragul unui eveniment politic care nu s-a mai intamplat in Romania, și anume asumarea și ducerea la bun sfarșit a unui acord politic prin care o coaliție de bunăvoie acceptat ca, la un moment dat, pe jumătatea mandatului de guvernare să se realizeze o rocadă la nivelul premierului și, după ce aceste chestiuni se vor fi finalizat și se vor fi reașezat lucrurile in matca lor, se poate discuta și astfel de subiect. Reporter: Pană in 2024, pană in alegeri sau după? Nicolae Ciucă: Nu se poate face un astfel de demers pană in 2024? Este complicat. Reporter: In 2009, s-a votat reducerea parlamentarilor la 300. Această chestiune intră undeva in discuție? Nicolae Ciucă: Nu am discutat acest subiect. Reporter: E de interes, il putem aștepta? Discutăm de o reducere a aparatului /.../ Nicolae Ciucă: Dacă imi aduc bine aminte, la vremea aceea s-a discutat de 300 de parlamentari și un parlament unicameral. Nu există in momentul de față premisele constituționale pentru o astfel de abordare. Vă mulțumesc. Reporter: Vom vedea modificări in protocol? Nicolae Ciucă: Maine avem Biroul Politic Național. Sunt chestiuni, ipoteze care vor fi puse in dezbatere la nivelul Biroului Politic și, in funcție de votul și de acordul Biroului Politic, vom lua o decizie in ce mandat vom intra in negocieri. Reporter: V-a cerut partidul să rămaneți vicepremier? Să mergeți vicepremier? Nicolae Ciucă: Nu am discutat deocamdată. Dacă maine este BPN-ul, vom discuta la nivelul partidului. Reporter: Ce veți face cu UDMR? Ce cereți pană la urmă? Pot să păstreze trei ministere, aceleași trei ministere? Nicolae Ciucă: Discutăm maine. 2023-05-15 19:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-15-09-37-09big_1.jpgȘtiri din 14.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-transmis-cu-prilejul-zilei-nationale-de-cinstire-a-martirilor-din-temnitele-comunisteOnorăm astăzi, cu prilejul Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, memoria și suferințele acelor romani care, profund atașați valorilor democratice, au infruntat, cu toată tăria, regimul comunist. In urmă cu 75 de ani, in noaptea de 14/15 mai 1948, autoritățile comuniste declanșau o operațiune vastă de represiune, marcand debutul unui lung șir de orori. Pentru aproape jumătate de secol, Romania s-a aflat in negura totalitarismului, fiind distruse, rand pe rand, toate redutele democrației. Regimul comunist ilegitim și criminal s-a fundamentat pe teroare, crime, abuzuri, incălcări sistematice ale drepturilor și libertăților fundamentale, dezvoltand instrumente și practici abominabile menite să-i asigure supraviețuirea. Tot acest calvar a luat sfarșit in Decembrie 1989, prin jertfă de sange, cand lupta pentru libertate și democrație a fost caștigată. Rănile provocate de comunism nu vor putea fi vindecate niciodată pe deplin, iar datoria noastră este de a cultiva, in fiecare zi, respectul față de valorile democratice, dar și față de adevărul istoric, de a prezerva memoria celor care s-au opus dictaturii și de a educa tinerele generații in această direcție. Guvernul Romaniei este ferm angajat in promovarea politicilor memoriei, asumarea onestă a trecutului recent, valorizarea luptei pentru libertate și combaterea tuturor curentelor și tendințelor care erodează construcția democratică. Să omagiem neincetat amintirea celor care s-au sacrificat pentru Romania europeană de astăzi și să apărăm, cu determinare, drepturile și libertățile fundamentale. Acestea sunt valorile care i-au readus pe romani alături de națiunile partenere, regăsind in NATO, Uniunea Europeană sau OCDE oportunitatea istorică de modernizare și dezvoltare in deplină siguranță. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-05-14 09:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-14-09-23-35big_sigla.jpegȘtiri din 12.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-lansarea-oficiala-a-primului-centru-de-explorare-a-energiei-centru-e2-din-romaniaGalerie foto *** Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la lansarea oficială a primului Centru de Explorare a Energiei din Romania [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, Excelența Voastră doamna ambasador, domnule Rector, Inaltpreasfinția Voastră, dragi colegi din Cabinet, doamnelor şi domnilor prorectori, decani, prodecani, dragi studenți, doamna consilier prezidențial, domnule John Hopkins şi oficiali din Washington DC, bine aţi venit! Mă bucur foarte mult să particip la acest eveniment pentru că știu cat de mult s-a trudit pentru ca noi să beneficiem de acest proiect-pilot, care pune Romania pe harta importantă a tot ceea ce urmează să se dezvolte in domeniul energiei nucleare civile. Ne aflăm intr-un moment important pentru Romania și pentru industria nucleară națională. Prin instalarea primului centru de explorare a energiei New Scale, suntem prima țară din lume care va implementa tehnologia americană a reactoarelor nucleare de mici dimensiuni. Pașii rapizi pe care ii face țara noastră in ceea ce privește tehnologia nucleară avansată, sigură, matură și eficientă, este un succes al colaborării dintre Romania și Statele Unite ale Americii. Este, de asemenea, un succes al Guvernului, al Ministerului Energiei, al Nuclearelectrica, reprezentat aici prin domnul Cosmin Ghiță, şi, desigur, este un succes al diplomației romane. Spuneam la inceput să s-a trudit mult. Aici, pe scenă, sunt o parte dintre cei care și-au adus aportul la acest proiect, care au avut puterea să creadă in proiect, care au zburat de mai multe ori către Romania, din Romania către Washington, şi, intre aceste zboruri, iată, s-a reușit să avem o decizie in ceea ce privește alegerea Romaniei pentru primul reactor modular de dimensiuni mici. Dezvoltarea simulatorului camerei de comandă New Scale, la fel ca fiecare proiect și fiecare investiție pe care le pregătim impreună, demonstrează incă o dată relațiile puternice dintre Statele Unite și Romania, consolidate de Parteneriatul strategic, parteneriat care anul acesta celebrează 26 de ani. Sprijinul Statelor Unite pentru includerea in sistemul național de producere a energiei, reactoare modulare mici este substanțial constant şi oferit la momentul oportun, iar așa cum l-am văzut la vremea cand am aflat prima dată de proiect, il văd ca fiind unul pe termen lung și foarte lung. Intrevederea de bun augur a președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, cu reprezentantul special al președintelui Statelor Unite pentru climă, John Kerry, in marja Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice COP 26, a fost urmată la scurt timp de decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din Romania. In dezvoltarea și implementarea de reactoare modulare mici, bazate pe tehnologie americană New Scale, Romania este cel mai potrivit partener pentru Statele Unite. Și nu o spun eu, ci au spus-o cei care au ales Romania, reprezentanții New Scale. Avem experiență de peste 26 de ani in operare sigură şi activitate de peste 50 de ani a reglementatorului independent CNCAN; suntem singura țară din regiune care iși poate asuma acest rol de lider la nivel european. Activitatea Centrului de Explorare a Energiei New Scale in cadrul Universității Politehnica din București va constitui incă o etapă decisivă ce va contribui la poziționarea Romaniei intr-o zonă de relevanță internațională pentru ceea ce inseamnă energia nucleară. Există interes crescut in plan internațional pentru investițiile in proiecte energetice de viitor. Inclusiv in discuțiile cu prim-ministrul Republicii Coreea, domnul Han Duck-soo, care a incheiat vizita ieri la București, am fost bucuros să constat că firmele coreene au toată deschiderea pentru a participa la reabilitarea centralelor nucleare din Romania și la construcția de reactoare noi. La nivelul Guvernului incurajăm aceste investiţii. Utilizarea noului tip de tehnologie SMR alături de construire a reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, intăresc profilul energetic al Romaniei in acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu țintele de decarbonizare, asumate de echipa guvernamentală pe care o conduc și in deplină concordanță cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Adoptarea legii privind semnarea acordului de sprijin pentru dezvoltarea proiectului unităților 3 și 4 CN Cernavodă demonstrează angajamentul ferm al statului roman pentru ducerea la bun sfarșit a acestui proiect. Viitorul este al energiei curate, accesibilă cetățenilor și economiilor noastre. In acest viitor, care aparține inclusiv tehnologiei SMR, cu toții beneficiem de energie nelimitată in condiții de maximă siguranță şi cu grijă față de mediu. Aceste proiecte, pe care tocmai le-am menționat, precum și cele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz și Romgaz, sunt circumscrise acestui obiectiv și ferm susținute de Guvern. Alături de investițiile private, finanțate prin fondul de modernizare, prin REPower EU, de valorificare a proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona romanească a Mării Negre, deblocate prin noua Lege offshore, toate aceste demersuri vor asigura stabilitate și independență energetică pentru cetățenii romani și pentru mediul de afaceri. Doamnelor şi domnilor, mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă punerea pe picioare a acestui proiect de anvergură, cu beneficii, așa cum spuneam, pe termen lung pentru țara noastră. Un rol deosebit de important a avut și va continua să aibă de-acum incolo Universitatea Politehnica București, aflată in prima linie a promovării inovative. Pe 9 mai, de Ziua Europei, am lansat in această universitate de elită, activitatea Centrului Cyber, prima agenție europeană care iși desfășoară activitatea in Romania. Astăzi dăm startul unui nou proiect care va fi dus mai departe și dezvoltat de generația de ingineri aflată acum pe băncile universității. Și mi-a plăcut foarte mult că sunt studenții in sală, mai puțin cei de la Constanța, dar cred că, pană la urmă, obișnuiți cu navigația, vor găsi azimutul pentru Aula Politehnicii din București. Astăzi dăm startul unui nou proiect care va fi dus mai departe și dezvoltat de generația de ingineri aflată acum pe băncile universității. Dumneavoastră, tinerii, studenții de astăzi, sunteți viitorul in tot ceea ce inseamnă dezvoltarea, cercetarea și inovarea pentru țara noastră. Mulțumesc domnului rector Costoiu și intregii echipe, care contribuie la formarea unei noi generații de ingineri, oameni care prin creativitate, perseverență și voință vor duce mai departe viziunea noastră de dezvoltare. Pentru că mă aflu la Politehnică și domnul rector s-a bucurat să-l aibă din nou alături pe ministrul energiei, absolvent de Politehnică, de cate ori vine vorba de energie nucleară mi-l aduc aminte pe cel mai bun elev din promoția mea de la liceul militar, Cristi Stegăroiu, care la vremea respectivă, a fost olimpic național la fizică - se intampla in 1985 - i s-a dat voie să nu urmeze cursurile intr-o instituție militară de invățămant şi a mers direct la Institutul de Fizică Atomică. Astăzi, Cristi este profesor la Boston University. Vă mulțumesc pentru participare și m-am bucurat foarte mult să particip la acest obiectiv și imi exprim speranța că el va fi dus la capăt aşa, cu acelaşi ritm, cu aceeași coerență și cu aceeași ambiție, așa cum a fost in perioada in care ne-am străduit să găsim calea spre a-l pune in operă. Mult succes in continuare! 2023-05-12 17:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a4330.jpgȘtiri din 12.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-finantelor-adrian-caciu-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Caciu, și de purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern [CHECK AGAINST DELIVERY] Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei, la finalul ședinței de guvern dedicată, in cea mai mare parte, ordonanței care vizează gestionarea cheltuielilor bugetare. Ii mulțumesc foarte mult pentru prezența la briefingul de presă domnului ministru al finanțelor, Adrian Caciu. Dumnealui vă va prezenta detaliile pe care decizia de astăzi a Guvernului le implică, astfel incat, inclusiv prin răspunsurile la intrebări, să poată prezenta tot ceea ce dumneavoastră considerați a fi de interes public in acest context. Domnule ministru, aveți cuvantul. Adrian Caciu: Mulțumesc mult! Bună ziua! Sunt sigur că, in mare parte, cunoașteți acest demers al Guvernului de a adopta o serie de măsuri in vederea unei chibzuiri mai corecte, mai eficiente a banului public. Față de forma pe care am avut-o in transparență decizională, in cadrul procesului de avizare, au apărut și cateva modificări pe care le voi anunța. O să reiau pe scurt măsurile de intervenție asupra cheltuielilor ordonatorilor de credite - stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și al educației, interzicerea achiziționării, preluării in leasing sau inchirierii de autoturisme, mobilier și aparatură birotică de către autoritățile și instituțiile publice - aici avem o excepție legată de Programul Rabla pentru autoritățile care achiziționează autoturisme nepoluante - suspendarea ocupării prin concurs sau examene a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice. Și, practic, aici, prin memorandum, sectoarele vor veni in fața Guvernului, dacă este necesară o derogare pentru acele sectoare unde este necesară angajarea in continuare de personal, inclusiv in educație și sănătate. Un nou instrument de flexibilizare a achitării facturilor restante către furnizorii de energie electrică, in baza schemei de compensare care funcționează potrivit Ordonanței 27, in sensul in care, pană cand se pot echilibra sumele din Fondul de tranziție care se alimentează din veniturile excepționale realizate de producătorii din sectorul energetic, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii pot să achite facturile restante la furnizori pe baza deconturilor venite de la ANRE, din bugetele proprii, din alte titluri de cheltuieli. Față de actul normativ pe care il aveți la dispoziție prin transparență publică, a fost eliminat articolul legat de sporul de doctorat, in baza discuțiilor pe care le-am avut cu sectoarele. Acest articol din Legea salarizării există, rezidă și in Legea salarizării și atunci s-a considerat că o complicare a modului in care este acest articol in Legea salarizării nu este, la acest moment, oportună, urmand ca, in noua Lege a salarizării, să se clarifice mai concret modul in care sporul de doctorat va fi acordat. Pe partea de achiziții de autoturisme și mobilier, s-a introdus o prevedere care spune că, la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procedurile de achiziție publică pentru bunurile prevăzute la aliniatul 1 litera A incetează, dacă nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică. Practic, nu este de ajuns să ai doar invitație de participare, urcată in SEAP, răman in derulare cele care au parcurs etapa de comunicare a rezultatului procedurii, iar celelalte incetează. Evident, aici nu discutăm -și există excepții concrete in ordonanță - de achizițiile care sunt legate de proiectele cu finanțare europeană, proiectele din PNRR sau proiectele care fac obiectul acordurilor de imprumut pe care Romania le are cu Banca Mondială. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebări, pentru că sunt convins că există intrebări și necesită răspunsuri. Vă mulțumesc. Reporter: Prin această ordonanță, sperați să aduceţi la buget aproximativ 5 miliarde de lei. Dar ce se intamplă și cu celelalte măsuri care ar fi avut un impact bugetar poate mai mare? Ați vorbit despre cumul pensie-salariu, despre impozitarea salariilor care depășesc un anumit nivel. Spuneți-ne și in ce stadiu sunt acele măsuri. Adrian Caciu: Legat de celelalte măsuri care au apărut in spațiu public, după cum știți, partea de abordare a cumulului pensiei cu salariul se va face prin act normativ, la nivel de lege, iar legat de celelalte elemente de posibilități de taxare, discuțiile pe care le-am avut au fost acelea. In primul rand, trebuie să vă spun că incasările statului incep să revină la normalul programat. Deci instituțiile de stat au inceput să iși ințeleagă mai bine rolul și au revenit la un trend de normalitate, pe de o parte. Pe de altă parte, cred că, la acest moment, in care avem această ordonanță, nu se impune să intervenim pe o impozitare. Reporter: Pe o impozitare progresivă, pe impozitare mai mare? Adrian Caciu: Haideţi să clarificăm și chestiunea cu impozitarea progresivă. Cred că ați văzut și declarațiile mele, dar și ale liderilor coaliției. Aceste lucruri, dacă vor fi luate in discuție aplicată, se vor intampla după ce statul iși realizează atribuțiile și după ce se intamplă ceea ce toți ne dorim: digitalizarea instituțiilor statului. Reporter: Raportul Băncii Mondiale arăta că dacă s-ar impozita pensiile magistraților, nu s-ar face o economie considerabilă. Cum priviţi acea observaţie şi ce date aveţi dumneavoastră, care ar fi impactul bugetar? Adrian Caciu: Eu nu mă duc intotdeauna după modelul acesta care spune că o anumită abordare trebuie să-mi aducă un foarte mult prinos la bugetul de stat. E vorba de principii, in primul rand, care inseamnă echitate și justiție socială. Am mai spus-o, populația Romaniei este destul de, haideți să spun, supărată pe faptul că există cetățeni care caștigă foarte mult și nu sunt cetățeni din zona privată. Din această perspectivă, nu o să comentez foarte puternic raportul Băncii Mondiale, nici nu era la noi in minister. E vorba de raportul in baza unui alt contract de asistență tehnică pe care, dacă nu mă inșel, Ministerul Muncii il are cu Banca Mondială. Eu cred că amendamentul prins la Senat este unul corect. Reporter: Domnule ministru, dar ce se intamplă dacă o anumită parte a populației se supără maine că cineva caștigă mai mult? Asta inseamnă că există temei legal ca statul se intervină? Adrian Caciu: Speculați. Aici este vorba de ceea ce numim pensiile de serviciu și cumulul de venituri la stat. Deci, haideți să nu mai speculăm intr-o altă zonă. Este vorba, am mai spus-o și aici aș vrea să oprim acest du-te-vino, să incercăm să ducem toate fricile intr-o zonă privată. Statul are datoria, atata timp cat este plătit de cetățeni, să fie un stat suplu și se manifeste echilibru raportat la veniturile cetățenilor. Reporter: Dar cu cat le veți impozita, domnule ministru? Adrian Caciu: Nu se pune problema de așa ceva. Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua. Colegul dumneavoastră din guvern, Sorin Grindeanu, a făcut astăzi o declarație publică, in care a spus că dacă tot vorbim de reduceri și tot vorbim de ordonanța de urgență care privește reducerea de cheltuieli bugetare, ar trebui să ne uităm și la cate ministere avem in acest moment și că am putea funcționa cu mai puţine ministere. Că probabil s-ar putea face reduceri mai mari de acolo. A dat el un exemplu, Ministerul Antreprenoriatului ar putea să funcţioneze cu Ministerul Economiei; la fel, Ministerul Familiei nu-i ințelege rolul și a spus că ar funcționa cu Ministerul Sportului. Cum vedeți, dacă s-ar face? Adrian Caciu: Sunt convins că atunci cand coaliția se va intruni pentru a forma noul guvern, lucru care se va intampla foarte curand, vor avea loc aceste analize. Evident, intotdeauna este loc de suplețe la stat. Am spus-o. Nu, nu intru in analiza pe care a făcut-o colegul meu Sorin Grindeanu. Şi eu pot să am propriile mele opinii, nu le expun in spațiul public. Consider că cel mai bine este să fie discutate in coaliție. Scopul, in schimb, trebuie să rămană același. Statul trebuie să devină mai suplu și mai aplecat către cetățean. Reporter: Dar s-ar putea face reduceri mult mai mari dacă am renunța sau am comasa anumite ministere? Adrian Caciu: Știți care este problema? Reducerile de cheltuieli bugetare - nu sunt aici cheile. Cheile sunt in buna gestionare a creditelor și a proiectelor pe care le ai la dispoziție. Și o să fac doar o mențiune: avem incă de incasat bani din Exercițiul 2014-2020. Cred că putem să facem un efort să avem o absorbție de 100% la acești bani europeni, care sunt nerambursabili și după aceea se pot face multe, multe, multe, echilibrări pe ordonatorii de credite. Dar vă spun, asta este o chestiune de reformă pe care trebuie să o avem tot timpul in vedere, ca, pană la urmă, demnitari ai statului roman, ca oameni de stat. Mulțumesc. Reporter: Și o ultimă intrebare. Astăzi aveți in ordonanța de urgență acel articol in care Ministerul Muncii și Ministerul Energiei pot plăti din fondurile proprii, in cazul in care au nevoie, plățile către furnizori. Doar că a ieșit o mică informație prin presă, in care Ministerul Energiei a spus că nu ar avea sumele necesare pentru a putea plăti. Dar intrebarea este: există in acest moment această discuție, nu are bani, așteaptă să primească banii din partea Ministerului de Finanțe? Adrian Caciu: A fost clarificat in cadrul ședinței de guvern - are bani. Deci, banii aceștia există. Incă o dată, este un instrument in plus pentru a achita cu celeritate facturile restante. Pentru cei care se intreabă, aceste facturi apar in deficitul ESA de anul trecut, dar in deficitul pe cash de anul acesta pentru că aparțin deconturilor pentru anul trecut. Pe de altă parte, prin acest instrument, pentru a nu mai sta in intarziere pe Fondul de tranziție, pentru că s-a constatat că acest Fond de tranziție in ultimele două-trei luni nu a fost alimentat corespunzător sau raportat echilibrat la ceea ce trebuia plătit, că sunt deconturile, totuși, de anul trecut, octombrie, noiembrie, decembrie, s-a intervenit cu incă un instrument flexibil, astfel incat Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, din creditele bugetare avute la dispoziție pe alte titluri de cheltuieli, sunt autorizate să poată plăti aceste facturi. S-a introdus incă un instrument pentru ca aceste facturi să fie achitate cat mai rapid. Bani sunt, se văd in execuția bugetară. Vă rog, dacă vreți să facem acest lucru, vă pun la dispoziție execuția bugetară de la Ministerul Energiei și Ministerul Muncii. Reporter: O precizare, vă rog. Dar de unde exact poate să ia banii? Dați-ne niște exemple, că spuneați alte cheltuieli. Adrian Caciu: Poftim? Reporter: Dați-ne niște exemple de unde ar putea să ii ia ministerele.. Adrian Caciu: Am discutat cu domnul secretar de stat. Chiar nu este o informație de interes public. Important e ca facturile să fie plătite și cel mai important este ca cetățenii să plătească un preț redus la energie. De interes public acest lucru este. Partea de gestiune și de management... Reporter: Este de interes public dacă se taie de la cheltuieli... Adrian Caciu: Nu, nu, nu... Reporter:... dacă se intră in alte... de la investiții, dacă se intră in alte fonduri. Adrian Caciu: V-am spus că nu se intră in alte fonduri. Au la dispoziție bani. Reporter: Bună ziua. Vă rugăm să ne lămuriți cum s-a ajuns in această situație in care vedem, există intarzieri clare la plata către furnizori și, dacă in contextul in care vedem deja de ceva vreme o scădere a prețurilor pe piața de energie, se impune și o redimensionare, o reducere in schema de plafonare pentru facturile la energie. Există aceste discuții de schimbări ale schemei? Adrian Caciu: Cred că este necesară o reanalizare a schemei, dacă mă intrebați, și adaptarea ei la prețurile de piață de acuma, dar cu păstrarea următorului scop: economia și cetățenii nu trebuie să plătească erorile sau distorsiunile unei piețe imperfecte in continuare. Adică trebuie să ințelegem că acum avem un preț la energie scăzut, avem o inflație - astăzi a fost anunțată o inflație de 11,2%. Principala cauză a acestei scăderi a inflației o reprezintă intervenția guvernului, criticată de-a lungul timpului de piață, asupra prețurilor la energie. Deci, iată un efect care se va propaga intr-un orizont de timp și către populație. De fapt, se simte la facturi, dar se va simți și in celelalte prețuri la bunuri și servicii. Drept pentru care sunt necesare o analiză pe noul context de preț mediu pe ultimele luni, dar și pe futures, pentru că ceea ce avem in burse - se observă un preț mult mai mic anul acesta decat anul viitor - și o adaptare, dacă vreți, a plafoanelor sau a modului de sprijin pentru cetățeni și pentru economie la noul context. Reporter: Cu alte cuvinte, domnule ministru, vorbim despre reducerea sprijinului acordat. Adrian Caciu: Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu. Vă rog să nu introduceți lucruri pe care nu le-am spus. Adaptarea unei scheme poate să insemne prețuri și mai mici. Deci, vedeți, e o diferență, da? Haideți să vedem care e rezultatul analizei, cand se va face, cu siguranță in următoarea perioadă, pentru a ajunge la prețuri care sunt, pană la urmă, cele din piață. Reporter: Aș dori să vă mai intreb, apropo de ceea ce spuneați, această schemă de plafonare este valabilă teoretic incă doi ani de acum inainte, 1,5 an de acum... Doi ani... Adrian Caciu: Şi este foarte lăudată la nivel european. Reporter: Totuși, in interiorul acestor doi ani s-ar putea intampla foarte multe lucruri. Cand va fi făcută această analiză privind... Adrian Caciu: Ştiţi care e cel mai important lucru care ar trebui să intample? Să vedem investiții! Romania a avut 30 de ani de declarații cu privire la investițiile in sectorul energetic. Reporter: Care nu se vor face in doi ani de zile, totuşi! Adrian Caciu: Să le vedem incepute. Am văzut o investiție care s-a dat anul trecut in exploatare, nu?, privind gazele la Marea Neagră. Eu cred că Romania, dacă are de făcut ceva in acești doi ani, are de trecut de la dezideratul declarativ al investitorilor, dar și al guvernelor - de la vom face la am inceput, iată se intamplă sau s-a făcut! De asta s-a și dat un astfel de orizont de timp, in care economia e protejată. Apropo de economia protejată, se trec cu vederea foarte ușor niște elemente de investiții in Romania. Această schemă care a adus o predictibilitate pe piață din perspectiva prețurilor la utilități, să știți că a atras foarte mult investitorii in Romania. Pe de o parte, pe cei străini, pe de altă parte, pe cei care sunt in Romania și care, cunoscand că prețul este predictibil și de ce spun asta?, pentru că trebuie să ne uităm ce se intamplă in țările din jur, unde nu s-a intervenit și acolo există o teamă de a investi, pentru că cel care investește nu știe cu ce se va confrunta peste un an sau peste șase luni. In Romania, s-a obținut acest orizont de predictibilitate, care de fapt se vede in ce? In formarea brută de capital fix, adică trecerea pană la urmă a creșterii economice de la o creștere pe consum la o creștere pe investiții. Ușor, ușor, lucrurile astea prind contur. Ceea ce trebuie făcut este: trebuie continuate și trebuie accentuate. Reporter: Și o ultimă lămurire. S-au pus pe masă cateva variante de modificări aduse acestor scheme de plafonare. Adrian Caciu: Deocamdată nu discutăm de acest lucru. La acest moment, cand discutăm, avem o ordonanță care a oferit incă un instrument de finanțare pentru plata deconturilor la această schemă. Dar cand se vor face aceste analize, vor fi toate variantele și va fi discuție cu tot sectorul, cum a fost și anul trecut. Reporter: Lăsați asta ca următorul guvern să discute? Adrian Caciu: Nu, aici nu e cu moștenire, e ceva care trebuie făcut in interesul economiei. Incă o dată: asta este de fapt o chestiune pe care sper s-o ințelegem odată. Guvernele se manifestă in dinamica economică. Nu există un lucru pe care l-ai bătut in cuie pentru un an de zile. Trebuie să te manifești in dinamica economică, să te adaptezi și să vii cu măsuri in sprijinul acelei dinamici. Dacă doar stai, pentru că ai spus ceva la un moment dat și nu mai schimbi cadrul de acțiune, s-ar putea să existe un decalaj intre acțiunea ta guvernamentală, care ar fi trebuit să fie in beneficiul cetățenilor, și ceea ce se intamplă in realitate. Ori Guvernul Ciucă, dar și următorul guvern cu siguranță asta va face. Va fi in dinamică, se va adapta la ceea ce este necesar pentru a sprijini economia și cetățenii. Reporter: Mulțumesc. Adrian Caciu: Mulţumesc şi eu. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, puteți să ne dați mai multe detalii in legătură cu acea limită de credite bugetare pentru ordonatorii de credite finanțați din bugetul pensiilor? Practic, cu alte cuvinte, guvernul ar pune o limită lunară pentru acești ordonatori de credite? Adrian Caciu: Nu. Bugetul Romaniei are o serie de cheltuieli rigide care se intamplă lună de lună și pe acelea nu intri să diminuezi cheltuielile permanente. Pe alte cheltuieli care sunt intr-o dinamică poți să intervii la limitele lunare de cheltuieli. Haideți să vă mai spun un lucru. Asta se vede și in viteza cu care cheltuielile cresc, din luna martie se acționează in acest sens. Guvernul a aprobat lunar limite lunare de cheltuieli, martie-aprilie-mai. Acum doar permanentizează, cel puțin, mă rog, temporar, pentru anul acesta, această măsură. Nu au fost probleme și cred că dumneavoastră sunteți primii care ați fi aflat dacă sunt probleme in așezarea acestor limite de cheltuieli, drept pentru care de ce să nu continuăm să funcționăm, incă o dată, chibzuit, cu analiză. Și, atenție, acolo unde este necesar, ordonatorul de credite vine in fața guvernului cu un memorandum și solicită o suplimentare de credite de angajament sau credite bugetare. In contextul acesta, intreg guvernul, dar mai ales primul ministru, vede pe ce se duc banii dumneavoastră. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb, spuneați că investițiile sunt cele mai importante tocmai pentru a ține prețurile jos. In schimb, in condițiile in care furnizori de energie, oameni din piață se plang că nu primesc banii inapoi de la guvern, ce garanții le oferiți că iși vor primi banii care sunt restanți in acel.... Adrian Caciu: Sunt. Au primit peste 9 miliarde de lei. Aș vrea să nu introducem.... Reporter: Este adevărat, problema e că ei se plang că de cateva luni... Adrian Caciu: Să vă spun un lucru, apropo de furnizori. Furnizorii care au vrut să investească au investit, iar eu, personal, ca ministru de finanțe - nu eu, dar prin băncile pe care le gestionăm la Ministerul de Finanțe - le-am oferit credite de investiții. Deci, cine are de investit in țara asta intotdeauna a avut ușa deschisă. Să nu ne ingrijorăm doar la modul general că s-ar putea să nu mai. Toată lumea care a avut nevoie de bani pentru investiții a găsit in Guvernul Romaniei, in miniștrii de resort, soluții de a-și finanța investiția. Chiar unul dintre furnizori, dacă nu mă inșel, achiziționează un parc fotovoltaic. Cred că a fost prin presă lucrul acesta. Deci, incă o dată, să nu ducem lucrurile intr-o zonă de genul acesta de impredictibilitate. Pe partea de cash-flow, și acolo am intervenit. Dacă vreți să vă mai spun un lucru pe care nu l-au spus, dar nu e nicio problemă, că nu sunt un om care să ies intotdeauna să spun - vai, ce s-a intamplat la Ministerul de Finanțe. Pe partea de cash-flow, au fost constituite instrumente de finanțare la furnizorii de energie pentru a-și asigura elementele de cash-flow necesare pentru achiziția in continuare a energiei atunci cand au fost eventuale intarzieri la plată. Reporter: Bun, și atunci, practic, prin ordonanța pe care ați adoptat-o astăzi, cum se asigură acest mecanism, că știm, cel puțin la Ministerul Energiei, este o diferență de plată de 1,3 miliarde. Care este mecanismul prin care furnizorii iși vor primi banii astfel incat să nu ducă lipsă de lichidităţi, iar noi să avem energia de care avem nevoie. Adrian Caciu: Este exact același ca și pană acum mecanismul de plată către furnizori pe care il va practica Ministerul Energiei. Doar sursa de finanțare a fost suplimentată. Practic, avem mai multe surse de finanțare a acelui mecanism de plată. Reporter: Care sunt acestea exact? Deci, ministerele vor primi bani de la bugetul de stat... Adrian Caciu: Nu, au bani in buget. Reporter: A! Au bani in buget! Adrian Caciu: Şi pot să redirecționeze banii pe care ii avem pe alte credite bugetare către plata cu prioritate a facturilor... Reporter: Dar de exemplu la Ministerul Energiei, cei mai mulți bani, aproape 70% din buget, este de la investiţii! Adrian Caciu: Nu, nu e aşa! Bun. Am clarificat acest lucru cu secretarul de stat care a fost prezent la ședința de guvern. Chiar am recomandat să vină să-i spunem cum să işi gestioneze, să facă un pic de management al creditelor bugetare avute la dispoziție. Vă mulțumesc. Reporter: A solicitat Ministerul Energiei suma de 1,3 miliarde de lei de la Ministerul Finanțelor? Adrian Caciu: Toate aceste corespondențe au loc lunar și evident... Reporter: Pentru plata datoriilor... Adrian Caciu: Se cunoaște situația restanțelor. Nu era, din punctul meu de vedere, momentul să se mai reitereze printr-o adresă, pentru că, incă o dată, guvernul a venit cu incă un instrument in favoarea, dacă vreți, sau pentru a sprijini plata cu celeritate a acestor facturi. Aș avea o intrebare contrafactuală: și dacă nu veneam cu acest lucru, se schimba situația delay-ului pe plata furnizorilor? In niciun caz. Din contră, guvernul a incercat să identifice o nouă situație, o nouă posibilitate ca aceste facturi să fie plătite și se vor plăti! Restul, chiar nu am ințeles această ingrijorare, atata timp cat pană la urmă iţi facilitez să nu ai datorii. Reporter: Cand veți trimite acești bani către Ministerul Energiei? Adrian Caciu: Creditele bugetare le pot deschide oricand, după ce apare această ordonanță in Monitorul Oficial. Reporter: Se vor putea lua fonduri și din acel fond de solidaritate pentru plata datoriilor? Adrian Caciu: Da, da. Deci rămane mecanismul de alimentare din Fondul de tranziție. Acolo vedeți că avem și din taxele off-shore, da?, e combinat ca instrument de finanțare. Și s-a adăugat incă un instrument de finanțare. Reporter: Referitor la reducerea numărului de consilieri a rămas și această măsură in ordonanța de urgență? Adrian Caciu: Da, da. Reporter: Cați consilieri sunt in acest moment și cați vor rămane? Adrian Caciu: Sunt in jur de 900 pe intreg aparatul, vorbim de administrația centrală. Injumătățirea lor va fi de 450. Acum depinde și de posturile ocupate, că nu toate posturile sunt ocupate. Am discutat doar aritmetic modificarea actuală față de ceea ce prevedea legea inițială. Reporter: Dumneavoastră cați consilieri aveți și la cine veți renunța? Adrian Caciu: Șase consilieri. Avem o discuție și o analiză. Reporter: Pe ce criterii? Adrian Caciu: Criteriile sunt unele pană la urmă și de performanță. Am, totuși, o vechime in zona aceasta de demnitate publică și cred că am văzut.... Dar va fi o discuție. Pană la urmă sunt consilieri personali și aici nu cred că ar trebui să se supere nimeni. Este o discuție bazată pe elemente și de performanță, și de loialitate, de incredere, de profesionalism. Reporter: Domnule ministru, o precizare, vă rog. Sunt mai multe instituții care, chiar și aseară, au inceput să facă achiziții. Dacă ne uităm, de exemplu, la Ministerul Cercetării, aseară la ora 19:00, s-au cumpărat șase telefoane pentru care a plătit ministerul 44.000 lei fără TVA. Se adaugă și licitațiile lansate pentru mașini și alte licitații care au fost făcute pe ultima sută de metri. Cum priviți aceste demersuri, in condițiile in care această ordonanță este in dezbatere de mai multă vreme? Adrian Caciu: Cred că era necesară o ordonanță. Acesta e răspunsul meu și cred că e răspunsul pe care il așteptați și dumneavoastră și, pană la urmă, țara. Nu cred că e normal să se intample ceea ce spuneți, dar nu intru in detalii, că nu știu exact, pe fiecare ordonator de credite, de ce și cum. Dar eu cred că o mai bună chibzuință in folosirea banilor dumneavoastră e necesară. Reporter: Era nevoie de ultimul tip de telefon mobil la un minister, domnule ministru? Au nevoie funcționarii să folosească cele mai performante telefoane? Dumneavoastră aveți cel mai performant telefon? Adrian Caciu: Nu! Acesta este răspunsul legat de mine. Eu consider că nu asta rezolvă problemele de eficiență in actul de guvernare. Reporter: Bună ziua! Explicați-mi, vă rog, nu am priceput foarte bine de unde luați banii, care este această nouă sursă de finanțare pentru decontarea banilor la energie, pentru că ministrul energiei spune că nu are in buget cele 1,3 miliarde lei. Ințeleg că le-a solicitat de la dumneavoastră... Adrian Caciu: Are la dispoziție la momentul acesta 4,7 miliarde, se uită. Am discutat cu secretarul de stat. V-am spus, nu e o informație de interes... Reporter: Dumnealui spune că a făcut solicitare către Ministerul de Finanțe... Adrian Caciu: Am tot respectul pentru dumneavoastră. Am mai răspuns la această intrebare. Pe oameni nu cred că asta ii interesează, partea tehnică pe care o discutăm intre noi, ca miniștri sau ca aparate tehnice. Pe oameni ii interesează in felul următor: 1. să fie facturile plătite la furnizori, 2. să fie facturile cu prețuri mici la cetățeni și la economie. Punct. Reporter: Păi vin bani din Fondul de rezervă? Pentru că asta ne interesează pe noi. Adrian Caciu: Nu! Sunt bani in bugetele ministerelor și am răspuns la această intrebare, nu mai revin asupra ei. Vă mulțumesc! Reporter: Da, dar 82%, acum am verificat, din bugetul Ministerului Energiei este destinat investițiilor și proiectelor cu bani europeni și din PNRR. Are din restul, de pană la 100%.... Se poate? Adrian Caciu: Da, are din restul. Reporter: Și la Ministerul Muncii există resurse? Adrian Caciu: Dacă mai sunt și alte intrebări legate de alte subiecte, vă rog frumos. Reporter: Dar de ce nu vreți să spuneți și despre Ministerul Muncii? Au făcut și ei solicitare pentru... Adrian Caciu: Cred că am explicat destul de clar. Reporter: Nu. Imi pare rau! Adrian Caciu: Și nu simt nevoia să mai repet. Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Ințeleg că nu mai sunt alte intrebări pentru dumneavoastră, domnule ministru, și vă mulțumesc incă o dată pentru prezență. Adrian Caciu: Vă mulțumesc și eu! Dan Cărbunaru: Dacă mai aveți alte intrebări legate de activitatea guvernului, ințeleg că nu. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență. Ii mulțumesc și colegului care ne ajută de fiecare dată cu interpretarea care ajunge la cetățenii care au nevoie de acest limbaj mimico-gestual, pentru a ințelege ce se intamplă la Guvernul Romaniei. Vă mulțumesc incă o dată și dumneavoastră pentru prezență. O zi bună tuturor! 2023-05-12 14:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-12-03-12-19big_8n2a3887.jpgȘtiri din 12.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-12-mai-2023Galerie foto 2023-05-12 14:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___018_resize.jpgȘtiri din 11.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-receptia-organizata-de-ambasada-britanica-la-bucuresti-cu-prilejul-recentei-incoronari-a-majestatilor-sale-regele-charles-al-iii-lea-si-regina-camilla-bucharest-king-coronation-partyGalerie foto Alocuțiunea prim-ministrului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, susținută la recepția organizată de Ambasada Britanică la Bucureşti cu prilejul recentei incoronări a Majestăţilor Lor Regele Charles al III-lea şi Regina Camilla - Bucharest King Coronation Party [CHECK AGAINST DELIVERY] Excelențele Voastre, Distinși invitați, Doamnelor și domnilor, Imi face o deosebită plăcere să particip astăzi la recepția organizată de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti cu prilejul recentei incoronări a Majestăţilor Lor Regele Charles al III-lea şi Regina Camilla. Romania și Marea Britanie se bucură de o relație excelentă, concretizată in Parteneriatul nostru Strategic pe care l-am reinnoit in urmă cu două luni. Suntem țări cu viziuni similare, nu doar aliați, iar politicile noastre in materie de securitate, apărare și afaceri externe sunt practic similare. In această perioadă complicată, in care Rusia a declanșat un război pe scară largă asupra Ucrainei, prietenia, cooperarea și relația militară dintre țările noastre se bucură de o și mai mare apreciere. Marea Britanie a fost intotdeauna un partener esențial al Romaniei, in special in impărtășirea de lecții invățate și bune practici. Au fost multiple ocazii in care militarii noștri au luptat umăr la umăr intr-o serie de teatre de operații de primă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică și in cadrul diferitelor coaliții de voință ale țărilor democratice cu vederi similare. Educația, cercetarea, formarea, expertiza sunt alte domenii de cooperare de primă importanță pentru cetățenii noștri. Peste un milion de romani au ales să locuiască in Regatul Unit, au fost bine primiți și s-au integrat in societatea britanică. Vă mulțumesc, domnul ambasador, pentru aprecierile pe acre le-ați făcut față de cetățenii romani, peste un milion de cetățeni romani care astăzi lucrează și trăiesc in Marea Britanie. Permiteți-mi să felicit poporul britanic, cu ocazia recentei incoronări a Majestăților Lor Regele Charles al III-lea și Regina Camilla. Am avut ocazia să-l intalnesc pe Majestatea Sa Regele Charles al III-lea pe parcursul mandatului meu și nu pot decat să susțin ideea că a acționat intotdeauna ca un adevărat Ambasador al Romaniei, cu o profundă afinitate pentru țara noastră, promovand Romania, inclusiv ca destinație turistică, dar și numeroase acțiuni umanitare și de cercetare a unor importante teme de interes comun. Majestatea Sa reprezintă una dintre cele mai importante legături dintre țările noastre. Il felicit pe Majestatea Sa Regele Charles al III-lea pentru incoronare și pentru asumarea dificilei responsabilități de a domni ca suveran al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord in aceste vremuri deosebit de complicate. Vă rog să-mi permiteți, de asemenea, să transmit cele mai bune urări, poporului britanic, cu ocazia incoronării! Doresc, domnule ambasador, să vă mulțumesc pentru această oportunitate și pentru tot ceea ce ați făcut pentru relația dintre Marea Britanie și Romania in cele două mandate in care v-ați desfășurat activitatea la București și să vă asigur că, la fel cum am cooperat pană acum și cu o foaie de parcurs recent semnată in parteneriatul nostru strategic, relațiile se vor consolida și vom avea impreună obiective comune de indeplinit. Vă mulțumesc! Dumnezeu să-l binecuvanteze pe rege! Dumnezeu să binecuvanteze poporul britanic! Dumnezeu să binecuvanteze poporul roman! Vă mulțumesc! 2023-05-11 19:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-11-09-25-43big_image3.jpegȘtiri din 11.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-inaugurare-a-lucrarilor-la-fabrica-nokian-tyres-prima-fabrica-de-producere-a-anvelopelor-cu-emisii-zero-de-co2-din-lumeGalerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de inaugurare a lucrărilor la fabrica Nokian Tyres, din Oradea [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Domnilor miniștri, excelențele voastre doamnelor ambasador, domnule președinte al Consiliului Județean, domnule primar, domnule prefect, distinși reprezentanți ai bordului de conducere al Nokian Group, doamnelor şi domnilor, mă bucur foarte mult să particip astăzi la inaugurarea acestei investiții. Am să incep cu o scurtă relatare a momentului in care am primit la sediul Guvernului delegația de la Nokian Group, care au dorit la vremea respectivă să aibă o discuție la nivelul Guvernului, după ce se intalniseră cu autoritățile locale, pentru a prezenta propunerea de investiție, un plan, la acel moment, şi de a afla care este deschiderea și cum poate Guvernul Romaniei să sprijine un astfel de proiect. Desigur, au fost prezentate datele proiectului, au fost prezentate elemente de condiționalitate privind inceperea și derularea proiectului şi, de asemenea, au fost menționate peste 40 de alte locații in 40 de țări, unde această investiție ar fi putut să inceapă. Cand vine vorba de 40 de țări, sigur că există o anumită strangere de inimă legată de şansa de a fi ales pentru un astfel de proiect. Dar am ințeles la vremea respectivă viziunea companiei Nokian, am ințeles şi condițiile pe care le-au prezentat reprezentanții firmei de consultanță Deloitte, şi, cel mai important, am ințeles că este vorba de o investiție pe termen lung, care va asigura o colaborare cu autoritățile romane, cu autoritățile finlandeze și poate fi un foarte bun moment de extindere și de mai multă consistență in relațiile bilaterale dintre țările noastre. După ce am prezentat disponibilitatea noastră, i-am rugat să se gandească și să vadă potențialul din Romania, dincolo de oportunitate, potențial care, din perspectiva mea, a fost convingător și, desigur, angajamentul nostru de a sprijini proiectul de la nivelul Guvernului. Sprijinul nostru nu putea să vină fără sprijinul pe care l-au oferit autoritățile locale. Din perspectiva mea, autoritățile locale au fost cele care, practic, au setat cadrul pentru ca această investiție să se desfășoare, iar de la Guvern am venit cu garanțiile de sprijin pentru această investiție. Vă daţi seama că am făcut această analiză in momentul in care, peste tot in lume, inclusiv la noi, era acea valtoare a nesiguranței legată de prețurile la energie, războiul Rusiei impotriva Ucrainei, consecințele și impact pe orizontală și pe verticală. Am stat de vorbă cu miniștrii de linie care puteau să sprijine acest proiect și am zis, haideți să facem şi oferta noastră, să prezentăm care sunt modalitățile prin care noi putem să sprijinim acest demers. Iată-ne astăzi aici şi vreau să le mulțumesc reprezentanților board-ului Nokian Tyers, vreau să le mulțumesc autorităților locale, vreau să mulțumesc reprezentanțelor diplomatice ale Finlandei și Suediei, prezente aici pentru susținerea acestui proiect, şi vreau să transmit mesajul meu de incredere și de speranță intr-o colaborare mai consistentă intre Romania și Finlanda și să mulțumesc Suediei pentru modul in care au ințeles să integreze proiectele de care țara noastră are nevoie astăzi, cand Suedia asigură președinția la nivelul Uniunii Europene. Discutam cu doamna ambasador a Suediei și dumneaei spunea că e un moment important pentru Finlanda, un moment important pentru Romania şi am adăugat că este un moment important pentru Europa, la numărul de anvelope pe care le va produce Nokian in Romania, vă dați seama că n-avem nevoie de atat de multe pe piața din țara noastră, deși Romania este un producător de automobile. Ca atare, este un moment important pentru noi toți, pentru Uniunea Europeană sau pentru oricare dintre țările unde Nokian va exporta aceste anvelope. Este foarte important să vedem această simbolistică verde şi nivelul de ambiție subliniat mai devreme de către antevorbitorul meu legat de zero emisii de dioxid de carbon. Este prima fabrică de anvelope din lume care va atinge acest nivel de ambiție. Este foarte important in demersurile care sunt in derulare in momentul de faţă la nivelul Uniunii Europene, la nivelul lumii pentru protejarea mediului inconjurător şi cred că este un exemplu care poate fi urmat. De asemenea, este foarte important, și am discutat chiar la vremea respectivă, acum, iată, se concretizează, Nokian Group și-a propus să aibă o componentă proprie de producere a energiei verzi, deci va avea o componentă de energie regenerabilă și, desigur, va beneficia și de facilitățile pe care autoritățile locale le dezvoltă in ceea ce privește asigurarea energiei electrice din surse regenerabile. Ştiu că este in desfășurare realizarea unui parc de panouri voltaice de capacitate suficientă cat să acopere și cererile companiei Nokian aici, la Oradea. Aș dori să subliniez că, intr-adevăr, Romania avea nevoie de această investiție. Romania avea nevoie să producă mai multe anvelope, ținand cont că, in in țara noastră, anul trecut s-au produs peste 500.000 de unități - mă refer la autovehicule - din cele două companii care, de asemenea, produc autoturisme in Romania. Practic, țara noastră s-a clasat la sfarșitul anului trecut pe locul șase in Europa in randul producătorilor de autovehicule. Discutăm de o complementaritate intre un sector cheie al economiei romanești, producția de autovehicule, și industria de automotive. Iată, sunt elemente foarte importante pe care trebuie să le subliniem și pe care trebuie să le aducem la cunoștință ori de cate ori avem ocazia. Am punctat o parte din modul in care s-au derulat discuțiile la inceput. Este o investiție de peste 600 de milioane euro, dar din această investiție, ajutorul de stat este unul consistent, de aproximativ 100 de milioane euro. Ca atare, este, din punctul meu de vedere, un model de a ințelege modul in care ne putem sprijini reciproc pe proiecte de anvergură. Avem nevoie de proiecte de anvergură care să aibă o contribuție substanțială la dezvoltarea economiei noastre. Astăzi, de fapt, putem să remarcăm că deja au inceput lucrările, s-a pregătit terenul pentru inceperea lucrărilor. Astăzi are loc inaugurarea oficială. Am ințeles că, in 2024 ,vom avea primele anvelope produse la Oradea. Practic, pentru Oradea va insemna un loc important pe harta producției de automotive in Europa și in lume, va insemna mai multe locuri de muncă, va insemna mai mulți bani la bugetul local și mai mulți bani la bugetul de stat. Din punctul meu de vedere, este o investiție care va asigura o parte de beneficiu pentru toți actorii implicați in acest proiect. Ceea ce doresc să mai subliniez este faptul că perspectiva despre care am vorbit atunci cand ne-am intalnit și am reușit să schimbăm cateva cuvinte cu conducerea Nokian Group: este important să vedem această investiție pe termen lung și oportunitățile prin care putem să dezvoltăm colaborarea și să vedem cum, pe orizontală, putem să aliniem și alte activități conexe la nivelul producției de anvelope in țara noastră. Cred, de asemenea, că este important să subliniez un aspect, pe care l-am văzut și atunci cand am fost un pic mai devreme pe șantierul unde se construiește inelul metropolitan al Oradei, care va lega autostrada cu drumul expres Oradea-Arad, lucru care, de altfel, s-a petrecut și se petrece și in acest proiect și anume acela al legăturii de sprijin intre autoritățile centrale și autoritățile locale, modul in care se poate colabora de la nivelul Guvernului la nivelul autorităților locale și viceversa. De ce spun acest lucru? Așa cum am descris, este in sine un proiect care s-a realizat pe baza increderii şi sprijinului reciproc intre cele două autorități. La acest inel metropolitan a fost un proiect pe care l-au realizat autoritățile locale și l-au pus la dispoziția realizării proiectului la nivelul Ministerului Transporturilor, la nivelul CNAIR-ului. Pentru drumul expres Oradea-Arad avem un model de colaborare viceversa. Este un proiect care s-a realizat la nivelul autorităților centrale, la nivelul Ministerului Transporturilor și va fi pus la indemana autorităților locale să il realizeze. Este, din punctul meu de vedere, o practică ce se inscrie in demersurile de descentralizare, pe care le-am realizat la nivelul Guvernului și care am convingerea că vor aduce un beneficiu in ceea ce privește indeplinirea proiectelor la nivel local și național. In final, dați-mi voie să aduc mulțumiri tuturor actorilor implicați in acest proiect - practic, datorită dumnealor, noi ne găsim astăzi la Oradea - să mulțumesc companiei Nokian Group că au ales Romania și că au proiecte pe termen lung in Romania - să știți că sunt locuri cu potențial la fel de bun și in alte regiuni din Romania- să mulțumesc autorităților locale, domnului președinte al Consiliului Județean, domnului Bolojan, domnului primar, domnului prefect pentru că au ințeles că este nevoie să facă in așa fel incat toate acele proceduri birocratice, prin care trebuie să aduci utilități la dispoziția unui investitor se pot derula intr-o perioadă scurtă de timp, se poate asigura eficiența şi putem să demarăm proiecte. Desigur, mulțumesc miniștrilor și reprezentanților ministerelor care au fost parte la acest proiect și au pus umărul la aprobarea ajutorului de stat și la modul in care noi am ințeles ca, in aproximativ un an de zile, să avem un proiect care aduce in țară peste 600 de milioane de euro investiții. Tot in discuția pe care am avut-o mai devreme cu un reprezentant al companiei Nokian, care a venit pentru prima dată in țara noastră, mi-a descris cat de impresionat a fost de ceea ce a văzut de la intrarea in Romania, că i s-a părut că totul este un șantier. Intr-adevăr, este un șantier nu doar aici, in Oradea, este un șantier in mai toate regiunile țării, şi l-am rugat ca ceea ce a văzut și i-a plăcut să impărtășească, pentru că este adevărat: in Romania se poate munci, in Romania se poate face treaba, in Romania se pot indeplini obiective, nu doar mici, se pot indeplini obiective mari, cu relevanță in timp și cand spun in timp mă refer la termen mediu și lung. Vă mulțumesc, vă felicit și vă doresc succes! Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după ceremonia de inaugurare a lucrărilor la fabrica Nokian Tyres, din Oradea [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Mă bucur să fiu prezent astăzi la Oradea, la inaugurarea unei investiții de peste 600 de milioane de euro. Este o investiție a companiei Nokian Tyres, care are ca obiectiv ca, incepand cu sfarșitul anului 2024 - inceputul anului 2025, să inceapă producția de anvelope la Oradea și obiectivul este de a produce aproximativ șase milioane de anvelope pe an. Este un obiectiv deosebit de ambițios, dar care va ajuta enorm economia locală și economia națională, afland totodată, de la oficialii bordului companiei Nokian că aproximativ in 90% din producție va pleca la export, pe care va scrie Produs in Romania. Este un exemplu de foarte bună practică in ceea ce privește cooperarea dintre Guvern și autoritățile locale. Așa cum am prezentat și in cadrul ceremoniei de deschidere, a fost, incă de la primul moment, un proiect foarte bine prezentat, un proiect care practic s-a finalizat prin alegerea locației la Oradea, după ce au analizat peste alte 40 de locații din peste 40 de țări. Elementul principal a fost acela că am ințeles foarte bine viziunea și consecințele proiectului pe termen lung, subliniez incă o dată, nu doar pentru contribuția la bugetul local, ci și pentru contribuția la bugetul de stat și, de asemenea, toate celelalte elemente de conectivitate pentru industria de automotive din Romania, ținand cont că, așa cum am subliniat, Romania la sfarșitul anului 2022 a fost considerată ca fiind al șaselea producător de automobile din Uniunea Europeană. Ca atare, avem in continuare nevoie de astfel de investiții. Este, de asemenea, un model in ceea ce privește abordarea noastră politică pentru descentralizare, pentru că putem să constatăm că atunci cand se vrea, se poate. Argumentele care au contribuit la luarea deciziei sunt cele legate de derularea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de aducere a utilităților in această locație, celelalte proceduri birocratice la nivelul autorităților locale și la nivelul Guvernului. Chiar remarca unul dintre oficialii companiei că obținerea unui aviz scris de sprijin din partea autorităților locale și din partea Guvernului in trei zile pentru susținerea proiectului a fost determinant in luarea deciziei. Incă o dată, este foarte important să demonstrăm că există voință, că există nivel de ambiție, că se pot face lucruri pe proiecte mari in țara noastră și că există disponibilitatea in continuare pentru astfel de oportunități. Este, de asemenea, o colaborare foarte bună in ceea ce privește relațiile bilaterale dintre Romania și Finlanda. Este prezentă aici și doamna ambasador și am subliniat incă o dată că această contribuție vine și dă mult mai multă consistență relațiilor bilaterale dintre țările noastre. Nu pot decat să le mulțumesc tuturor celor implicați in derularea proiectului și să ii felicit pentru modul in care au reușit să asigure intreg spațiul pentru a ne bucura astăzi de inaugurarea acestei investiții. Doresc să mai subliniez incă un aspect. Inainte să inceapă această activitate, am participat impreună cu domnul primar Birta la observarea derulării activităților de construcție a inelului de centură metropolitan, inel pe care l-am inaugurat in urmă cu aproximativ un an. Am dorit să fac această mențiune pentru că este, de asemenea, un model de colaborare intre autoritățile locale și autoritățile guvernamentale. Acesta a fost un proiect care a plecat de la nivelul autorităților locale și a fost asumat la nivelul Ministerului Transporturilor. Acest inel realizează conectarea cu autostrada, precum și cu Drumul Expres Oradea-Arad. Drumul expres este un proiect care a fost demarat și inițiat la nivelul autorităților guvernamentale și a fost incredințat pentru execuție la nivelul autorităților locale. Iată că atunci cand se vrea, se poate și sunt proiecte care sunt in derulare și vor fi indeplinite la termen, așa cum am ințeles de la constructor. Vă mulțumesc. Reporter: /.../ a pregătit un raport cu privire la pensiile speciale, din analiza acestora ințelegem că nu vor fi reduceri substanțiale. Spre exemplu, la pensiile militare, tăierea acelor sporuri va duce undeva la 2% reducere. Ați analizat acest lucru? Nicolae-Ionel Ciucă: Studiul este in analiză la Ministerul Muncii și am convenit in coaliție ca in momentul in care se va finaliza şi vom avea concluziile de la Ministerul Muncii, vom lua o decizie in coaliție. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Nu s-a luat niciun fel de decizie in acest sens. In momentul de față există acel protocol semnat intre Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Neluandu-se incă o decizie, nu pot să afirm că vreun minister sau altul va fi preluat de vreunul dintre partidele aflate in coaliție. Reporter: Domnule prim-ministru, ce măsuri vor fi luate după incidentele de ieri /.../ ? Nicolae-Ionel Ciucă: Aici vreau să subliniez următorul aspect. Este mai important ca oricand, ținand cont de actualul context in care avem războiul la graniță, ca indiferent de partid, indiferent de locul unde ne desfășurăm activitatea, dar mai ales clasa politică și liderii politici să dea dovadă de responsabilitate și să nu creăm astfel de evenimente care pot să degenereze. Eu cred că este foarte important, de asemenea, ca oamenii să fie foarte bine informați și indiferent de ce demers este in analiză și urmează să fie supus unei decizii, să aibă imaginea clară a conținutului și să nu se lase induși in eroare de anumiți factori care nu urmăresc nimic altceva decat destabilizarea. Romania nu are nevoie de destabilizare. Această investiție la care noi participăm astăzi a fost posibilă pentru că noi am ințeles viziunea companiei, compania a ințeles că poate să facă o investiție atat de mare intr-o țară unde există stabilitate politică, unde există predictibilitate și unde pot să iși stabilească obiective pe termen lung. Ca atare, mesajul meu este ca oricare dintre reprezentanții clasei politice să dea dovadă de responsabilitate. Vă mulțumesc! O zi bună! 2023-05-11 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2023-05-11_at_15.08.19.jpegȘtiri din 11.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-pe-antierul-drumului-de-legatura-dintre-autostrada-a3-biharia-i-centura-oradea-santandreiGalerie foto 2023-05-11 12:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-11-02-53-32big_image4.jpegȘtiri din 11.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/evenimentul-de-acordare-a-etichetei-europene-pentru-excelenta-in-buna-guvernare-eloge-autoritatilor-administratiei-publice-locale-organizat-de-catre-secretariatul-general-al-guvernului-in-parteneriat-cu-consiliul-europei Galerie foto Alocuțiunile susținute de către oficialii guvernamentali la deschiderea evenimentului de acordare a Etichetei Europene pentru Excelență in Buna Guvernare (EloGE) autorităților administrației publice locale Acordarea premiilor Etichetei Europene pentru Excelență in Buna Guvernare (EloGE) de către secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, autorităților administrației publice locale Alocuțiunile susținute de reprezentanții administrației publice locale cu ocazia evenimentului de acordare a Etichetei Europene pentru Excelență in Buna Guvernare (EloGE) 2023-05-11 12:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a3679.jpgȘtiri din 11.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-secretarului-general-al-guvernului-marian-neac-u-cu-eful-directiei-guvernare-democratica-consiliul-europei-daniel-popescuGalerie foto 2023-05-11 10:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a2547.jpgȘtiri din 10.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mircea-abrudean-ef-al-cancelariei-prim-ministrului-a-prezidat-o-noua-reuniune-a-comitetului-interministerial-privind-schimbarile-climaticeLa 10 mai 2023, la sediul Guvernului Romaniei, a avut loc o nouă reuniune a Comitetului interministerial privind schimbările climatice, prezidată de domnul Mircea Abrudean, șef al Cancelariei Prim-ministrului. Cu această ocazie, membrii Comitetului au invitat să participe la lucrări o echipă de tineri cercetători, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, impreună cu profesorul lor coordonator. Aceștia au prezentat o demonstrație științifică care poate fi aplicată in procesul de identificare a tăierilor ilegale de păduri din Munții Carpați. Proiectul tinerilor cercetători a caștigat o competiție la nivel internațional - SAS Curiosity Cup, la care au participat 54 de universități de prestigiu de pe mapamond. Discuțiile aplicate pe acest subiect au continuat și cu reprezentanții Gărzii Forestiere Naționale și ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor in vederea identificării soluțiilor optime pentru prevenirea fenomenului tăierilor ilegale de păduri. Participanții au evidențiat importanța dezvoltării de parteneriate intre administrația publică și mediul academic pentru a permite integrarea soluțiilor inovative in procesul decizional. Reuniunea a beneficiat, de asemenea, de prezența unei delegații a reprezentanților Băncii Mondiale, conduse de managerul de țară al Băncii Mondiale pentru Romania și Ungaria. Aceștia au prezentat principalele repere din proiectul de Raport de țară privind dezvoltarea și schimbările climatice. Raportul de țară pune in lumină evoluția sectorială a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național, precum și o serie de recomandări care vizează creșterea și dezvoltarea economică viitoare a Romaniei. *** Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC) a fost inființat in 2022, prin Hotărarea de Guvern nr. 563 /28 aprilie 2022, funcționează la Centrul Guvernului și stabilește prioritățile anuale in materie de schimbări climatice și tranziție energetică. Operaționalizarea acestui Comitet este prevăzută in cadrul jalonului 413 cuprins in Reforma 2, Componenta 14 a PNRR (Buna guvernanță). Comitetul este condus de prim-ministrul Romaniei, in calitate de președinte, și are trei vicepreședinți: șeful Cancelariei Prim-ministrului, ministrul mediului, apelor și pădurilor, și demnitarul care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale. Membrii CISC sunt reprezentanți ai instituțiilor publice din Romania care elaborează și implementează politici cu impact in domeniul combaterii schimbărilor climatice. 2023-05-10 18:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a2349.jpgȘtiri din 10.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1683727515Galerie foto Declarațiile susținute de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de Guvern [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Aș dori, inainte de inceperea ședinței de Guvern, să spun cateva cuvinte despre vizita premierului Republicii Coreii de Sud, care tocmai s-a incheiat. A fost o vizită foarte bună, care, practic, asigură continuitatea aceleiași activități pe care am desfășurat-o in luna decembrie anul trecut, impreună cu președintele Camerei Deputaților, cu membri ai guvernului, și am stabilit o agendă de colaborare ministerială și sectorială, in marja parteneriatului strategic semnat in urmă cu 15 ani cu Coreea de Sud. Au fost discuții care au vizat o foaie de parcurs pe aspectele convenite in luna decembrie, care au fost din nou reiterate astăzi şi agreate, cu focalizare pe relația economică. Şi in felul acesta am stabilit să continuăm identificarea oportunităților și folosirea intregului potențial in sectoare precum energia regenerabilă, infrastructura, digitalizarea şi energia nucleară, precum și deschiderea unui birou de ştiință și tehnologie la Seul, concomitent cu continuarea demersurilor pentru deschiderea unui alt punct de referință in relațiile culturale dintre Romania și Coreea de Sud, și anume un Institut Cultural Roman la Seul. Domnul ministru Aurescu a confirmat derularea procedurilor, ca atare, vom avea cat mai curand un institut deschis la ambasada noastră de la Seul. Ca atare, doresc să subliniez, incă o dată, relevanța pe care relațiile economice cu partenerii noștri strategici o are in relațiile bilaterale și consider că există oportunități foarte bune pentru dezvoltarea economică a țării noastre, folosind potențialul propriu și, desigur, folosind colaborarea cu investitori străini pe ramurile, incă o dată subliniez, care prezintă potențial de afaceri. De asemenea, a fost atins subiectul aderării noastre la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, pentru care Coreea de Sud ne-a susținut și ne susține in continuare in mod aparte, pentru a dobandi din experiența și lecțiile invățate pe care le-au parcurs in procesul de aderare cu mai mulți ani in urmă. Desigur, am discutat și situația de securitate atat din regiunea Mării Negre, cat și din zona Indo-Pacific. A fost subliniată relevanța strategiei pentru Indo-Pacific a Coreii de Sud și impărtășim intru totul ceea ce inseamnă o coordonare la nivel internațional, chiar dacă la distanță atat de mare, pe aspectele care vizează mediul de securitate. Nu putem să mergem mai departe fără a sublinia că, astăzi, 10 mai, este Ziua Independenței Romaniei și Ziua Regalității. Apreciez că este un prilej foarte bun să onorăm jertfele Armatei Romane și determinarea intregii societăți de a infăptui acest deziderat național, precum și rolul pe care l-a jucat instituția monarhică in edificarea statului roman. Este, de asemenea, important să subliniem că acest deziderat național a fost dobandit prin jertfa soldaților romani pe campul de luptă, iar independența de stat a deschis calea pentru societatea romanească spre noi oportunități, spre noi idealuri. Modernizarea statului și dezvoltarea economiei, concomitent cu consolidarea instituțională, au fost posibile după obținerea Independenței, iar noi avem datoria să transmitem mai departe, din generație in generație, evenimentele istorice care au avut cu adevărat o amprentă in ceea ce a insemnat evoluția ţării noastre, iar ziua de 10 mai ne oferă tocmai acest prilej pentru a sublinia de fiecare dată momentele importante din istorie. Astăzi, pe agenda de lucru a Guvernului, avem mai multe proiecte de lege și hotărari de guvern. Doresc să fac referire la proiectul de ordonanță de urgență privind gestionarea, controlul cheltuielilor publice. Nu vom lua decizia in ședința de guvern de astăzi. Vom desfășura o ședință de guvern vineri pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență. Am considerat că este oportun să asigurăm timpul necesar pentru transparență publică, pentru dezbatere și, in final, să avem toate elementele care să ne asigure că vom lua o decizie foarte bună. Este o ordonanță in care nu facem altceva decat să chibzuim cheltuielile, să asigurăm și să menținem un control asupra cheltuielilor publice - aici discutăm de măsuri care vizează bunurile și serviciile, asigurand, totodată derularea investițiilor fără a afecta bugetul alocat in acest sens. De asemenea, am considerat că este foarte oportun să introducem o decizie privind asigurarea lanțului scurt de aprovizionare de la fermieri la beneficiar. Am analizat și considerăm că, cu cat numărul de intermediari este mai mic, cu atat sprijinim producătorul și asigurăm un preț echitabil pentru consumatori. De asemenea, am făcut mențiunea că fondurile alocate pentru bunuri și servicii vor fi reduse cu 10% - aici discutăm de cheltuielile pentru autoturisme, pentru mobilier, pentru aparatură birotică, şi, de asemenea, discutăm pe măsuri care vizează diminuarea cu 50% a posturilor de consilieri in randul aparatului demnitarilor publici, şi limitarea la maxim două mandate pentru o persoană in consiliile de administrație. Vor fi, de asemenea, suspendate temporar pentru acest an angajările in instituțiile și autoritățile publice; excepție fac domeniile sănătate și educație, pe care le considerăm pilon de bază pentru dezvoltarea societății noastre și, de asemenea, vom asigura atenția cuvenită la nivelul Guvernului pentru ca activitatea in aceste două sectoare să se desfășoare cat se poate de normal. Am făcut mențiunea că nu afectăm bugetul alocat pentru investiții. Aș dori să subliniez că astăzi vom lua o decizie și vom aproba o hotărare in ceea ce privește derularea proiectului pe infrastructura de transport Bușteni-Azuga - este un proiect in valoare de 840 de milioane de lei - și, de asemenea, podul peste raul Prut de la un Ungheni, o investiție de aproximativ 200 de milioane de lei. Pentru că am vorbit de investiții este important să menționez că proiectele finanțate din fonduri europene se vor derula așa cum au fost ele planificate, punand accent, ca și pană acum, pe accelerarea procesului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile. Ca atare, in forma pe care am prezentat-o, proiectul de ordonanță de urgență se menține in transparență publică, urmand ca in ședința de Guvern de vineri să intre in dezbatere și să fie aprobată. Am avut mai multe intalniri și consultări cu fermierii, impreună cu domnul ministru Daea am convenit ca una dintre măsuri să fie continuarea Programului pentru școli al Uniunii Europene in perioada 2023-2029. Astfel, astăzi, printr-o ordonanță de urgență, vom asigura continuarea acestui program și sunt convins că in următorii ani copiii și tinerii din Romania care frecventează cursurile in sistemul de educație vor beneficia de cantitățile de lapte convenite prin deciziile care au fost luate in acest sens, desigur, și produse de panificație, fructe și legume. Din discuțiile pe care le-am avut, domnule ministru, am reținut că programul va fi extins de la 3 zile la 5 zile. Vreau să imi confirmați dacă am rămas in acești parametri. Petre Daea: Categoric, da, și acesta se va materializa in hotărarea de guvern pe care urmează să o punem in mișcare in momentul in care aprobăm ordonanță de urgență astăzi. Așa cum am stabilit, așa se va intampla. Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte bine. Din datele pe care le am, știu că de acest program vor beneficia circa 1,9 milioane de preșcolari și elevi și suma alocată este de aproximativ 17,5 milioane de euro. Ca atare, incă o dată, subliniez că in consultările pe care le-am avut cu fermierii au scos in evidență cat de importantă este continuarea derulării acestui program și extinderea lui de la 3 la 5 zile. Tocmai din acest motiv cred că, după aprobarea hotărarii ordonanței de urgență, trebuie să venim rapid cu hotărarea de guvern care să asigure cadrul tehnic de aplicare a acestei hotărari și atunci vom avea incă una dintre măsurile luate pusă in practică, in conformitate cu ințelegerile şi discuțiile pe care le-am avut cu fermierii. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună! 2023-05-10 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr2566.jpgȘtiri din 10.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prim-ministrul-republicii-coreea-han-duck-soo1683704167Galerie foto Intampinarea oficială a prim-ministrului Republicii Coreea, Han Duck-soo *** Galerie foto- ceremonia semnare Galerie foto Declaraţii de presă susținute de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și omologul său din Republica Coreea, Han Duck-soo [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Domnule prim-ministru, distinşi invitaţi, doamnelor şi domnilor, este o deosebită plăcere şi onoare să primesc vizita premierului Republicii Coreea, domnul Han Duck-soo. Ne revedem la doar cateva luni după vizita pe care am efectuat-o la Seul și la Busan - in decembrie 2022- și doresc să menționez incă o dată că a fost o vizită foarte bună, pe care am efectuat-o impreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu, și o echipă guvernamentală. La vremea aceea, am avut discuții care au vizat aspectele importante din interiorul Parteneriatului Strategic pe care țara noastră il are cu Republica Coreea incă de acum 15 ani. Practic, anul acesta, sărbătorim 15 ani de la semnarea Parteneriatului strategic, Republica Coreea fiind prima țară asiatică cu care am semnat acest parteneriat. Mă bucur foarte mult că domnul prim-ministru a dat curs invitaţiei de a vizita țara noastră. Intalnirea noastră de astăzi a fost una foarte bună, cu o agendă bogată, construită pe baza dialogului foarte aplicat, pe care l-am avut atat la nivelul premierilor, cat și la nivel de miniștri. De asemenea, pot să menționez, așa cum am reiterat și in cadrul intalnirii bilaterale, că, in baza intalnirii de la Seul, și a agreării domeniilor de colaborare, am convenit că acestea pot fi considerate ca elemente noi de foaie de parcurs pentru continuarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic Romania - Republica Coreea. Am agreat cu omologul meu asupra nevoii de consolidare sistematică a cooperării bilaterale, pentru a oferi un nou impuls implementării obiectivelor Parteneriatului nostru Strategic. Am subliniat necesitatea relansării şi consolidării cooperării bilaterale, prin noi proiecte concrete, in toate ariile Parteneriatului, atat in plan politic, cat și in cel economic, sectorial. Am convenit ca această componentă economică să reprezinte elementul principal de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Am reiterat semnificaţia deosebită a consolidării relațiilor noastre bilaterale pentru valoarea ei benefică in folosul cetăţenilor Romaniei şi ai Republicii Coreea, in contextul geopolitic şi economic actual la nivel global, un context marcat de provocări, un context de securitate care poate fi privit cu tot ceea ce pot să ofere țările noastre prin prisma garanțiilor de securitate pe care putem să le asigurăm - Romania, in regiunea Mări Negre, iar Coreea de sud in Pacific. Am evocat poziţia geostrategică a Romaniei, faptul că este una dintre cele mai dinamice şi competitive economii din Uniunea Europeană şi că oferă largi resurse şi posibilități de investiții. Am convenit cu domnul prim-ministru aspectele prin care sectoarele de business din cele două țări să continue dialogul și colaborarea, astfel incat să identifice potențialul și oportunitățile de afaceri in cele două țări. Am salutat menţinerea tendinţei ascendente a volumului schimburilor comerciale, care, incepand cu 2021, a depăşit cifra de un miliard de dolari, reușind ca, anul trecut să avem o creștere de aproximativ 8 procente față de anul 2021. Am subliniat că această tendinţă trebuie stimulată pe mai departe, trebuie sprijinită de noi iniţiative, in domenii inovative şi cu valoare adăugată mare. Tocmai de aceea, am reiterat interesul părţii romane pentru organizarea in acest an, la Seul, la nivel ministerial, a celui de-al X-lea Comitet comun de Cooperarea Industrială. Suntem interesaţi, de asemenea, de organizarea unui Forum de afaceri bilateral asociat acestui eveniment ministerial, care să asigure coerenţa demersurilor de cooperare intre sectorul public şi cel privat. Doresc să menționez și să-i mulțumesc domnului prim-ministru pentru delegația de afaceri care a fost in Romania, in luna februarie. Am convenit ca aceste intalniri și stabilirea de relații economice să se intample in decembrie, iată că, in februarie, am avut prima vizită a unei delegații economice din Coreea de Sud in Romania, și au fost stabilite relații foarte bune cu reprezentanții mediului de faceri din Romania și, desigur, la nivel ministerial și sectorial. Am reiterat susţinerea pentru creşterea investiţiilor sud-coreene de tip greenfield. Imi exprim speranţa că, inclusiv graţie convorbirilor la nivel inalt, să vedem in Romania noi investiţii sud-coreene. Am discutat despre posibilitatea de a investi in domeniile energiei verzi, al tehnologiilor digitale, in domeniul industriei alimentare, precum şi despre intărirea legăturilor dintre IMM-uri. Am exprimat deschiderea noastră pentru continuarea și intărirea prezenței coreene in domeniul energiei nucleare incurajand investiţiile sud-coreene in proiectele romaneşti din acest sector deosebit de important in ansamblul eforturilor noastre de consolidare a securităţii şi independenţei energetice. Domnul prim-ministru a agreat deja colaborarea in ceea ce privește deschiderea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, precum și implicarea companiilor sud-coreene in dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici. In acelaşi spirit de colaborare intre parteneri strategici, am invitat mediul de afaceri din Republica Coreea să se alăture Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, in contextul Summit-ului pe care preşedintele Romaniei il găzduieşte la Bucureşti, anul acesta, in 7 septembrie. In acest context, salut cu satisfacţie semnarea, astăzi, a Memorandumului de Inţelegere intre porturile Constanţa şi Busan, un obiectiv fixat in cadrul dialogului purtat la Seul. Domnul prim-ministru a oferit atunci posibilitatea intregii delegații romane să viziteze portul Busan și, iată, astăzi se semnează acest Memorandum de colaborare intre cele două porturi; in discuția noastră am relevat importanța strategică pe care Marea Neagră și Portul din Constanța le au, nu doar pentru regiunea Mării Negre ci pentru intreaga Europă. Am identificat, impreună cu prim-ministru şi alte domenii importante pentru intensificarea cooperării, precum cel al apărării, inclusiv al industriei de apărare, cel al securităţii cibernetice, al educaţiei, culturii, al cooperării tehnico-ştiinţifice. Am avut şi un schimb de opinii privind aspecte de securitate regională relevante pentru Romania şi pentru Republica Coreea. Am discutat despre războiul ilegal purtat de Rusia impotriva Ucrainei şi despre consecinţele acestuia. Am abordat impreună ingrijorările majore faţă de evoluţiile de securitate din Peninsula Coreea, reiterand susținerea pe care țara noastră o are pentru toate demersurile pe care Republica Coreea le face in procesul de denuclearizare și menținere a păcii in Peninsula Coreeană. Am exprimat solidaritatea Romaniei in acest sens, cu accent pe nevoia respectării clare a rezoluţiilor ONU in materie. Romania salută adoptarea de către Republica Coreea a noii sale Strategii privind Indo-Pacific, care prezintă oportunităţi in sinergie cu Strategia Uniunii Europene pentru cooperare in Indo-Pacific, in a cărei implementare, țara noastră va rămane un actor activ. Doresc, in final, să felicit Administraţia Preşedintelui Yoon pentru celebrarea, astăzi, a unui an de mandat. Am avut posibilitatea, de asemenea, sa-l felicit pe domnul prim-ministru pentru incheierea unui an de mandat; in urmă cu un an, la 10 mai, domnia sa prelua mandatul și folosesc această oportunitate pentru a-i ura succes in continuare in indeplinirea obiectivelor din agenda guvernamentală. Vă mulțumesc incă o dată pentru prezența la București și vă mulțumesc pentru deschiderea pe care ați arătat-o de la prima noastră intalnire, in vederea intăririi relațiilor de cooperare bilaterale și de consolidare a Parteneriatului Strategic dintre Romania și Republica Coreea. Vă mulțumesc! Han Duck-soo: Bună ziua! Aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și pentru Guvernului Romaniei pentru ospitalitatea oferită mie și delegației coreene. Sunt incantat de discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, cu prilejul acestei vizite, cu ocazia celei de-a 15 aniversări a Parteneriatului nostru Strategic. In cadrul intalnirii noastre de astăzi, domnul prim-ministru a arătat că, de la stabilirea relațiilor diplomatice din 1990 și pană la incheierea Parteneriatului strategic, in 2008, Romania și Coreea au dezvoltat o relație reciproc avantajoasă, bazată pe valori comune, precum democrația și economia de piață. Am salutat recentele intalniri ale demnitarilor, inclusiv vizitele reciproce ale președinților celor două parlamente, care au convenit continuarea relațiilor in domeniile politic, economic și cultural. Luand in considerare faptul că schimburile comerciale bilaterale au continuat să crească in ultimii ani, avand un nivel record in pofida recesiunii economice globale, cele două ţări au convenit să continue să depună eforturi comune pentru a-și atinge potenţialul de cooperare, in calitate de parteneri strategici, in domeniile tranziţiei energetice şi construcţiilor de infrastructură, pe baza increderii reciproce dintre cele două ţări. Am solicitat premierului roman să ia in considerare posibilitatea ca firmele coreene să participe la reabilitarea centralelor nucleare din Romania şi la construcţia de noi centrale nucleare. De asemenea, am solicitat simplificarea procedurii de obţinere a vizelor şi permisul de şedere pentru cetățenii coreeni. De asemenea, am semnat un memorandum de inţelegere cu prim-ministrul Ciucă privind cooperarea dintre Autoritatea portuară din Busan şi Autoritatea portuară din Constanţa, in vederea dezvoltării portului Constanţa, care este cel mai mare port la Marea Neagră. In ceea ce priveşte Expoziţia Mondială din 2030, am impărtăşit cu domnul prim-ministru Ciucă rezultatele recente ale vizitei Comitetului de organizare a expoziţiei şi am solicitat ca Guvernul Romaniei să ia in considerare in mod activ sprijinirea demersurilor pentru ca aceasta să aibă loc in Busan. Am discutat de asemenea despre situaţia din Peninsula Coreeană, despre războiul din Ucraina şi alte probleme regionale-cheie, precum despre modalităţile prin care comunitatea internaţională poate colabora pentru pace şi stabilitate in zonă. Am stabilit şi necesitatea ca Romania şi Comitetul Internaţional să reacţioneze in mod unitar şi decisiv la deteriorarea situaţiei din Peninsula Coreeană, ca urmare a provocării continue a Coreei de Nord, inclusiv a lansării de rachete. In ceea ce priveşte războiul din Ucraina, cele două părţi şi-au exprimat ingrijorarea privind deteriorarea situaţiei umanitare ca urmare a războiului prelungit. Am convenit că solidaritatea şi sprijinul comunității internaţionale sunt mai importante ca niciodată şi am decis să colaborăm pentru restabilizarea rapidă a păcii şi a reconstrucţiei in Ucraina. In concluzie, aş dori să-mi exprim recunoştinţa faţă de domnul prim-ministru şi de Guvernul Romaniei pentru ospitalitate, sperand că vizita mea in Romania va servi ca o posibilitate de a consolida in continuare relaţiile dintre cei doi parteneri strategici. Vă mulțumesc! 2023-05-10 10:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a1348.jpgȘtiri din 10.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-independentei-nationale-a-romaniei-i-zilei-regalitatiiMarcăm astăzi Ziua Independenței Naționale a Romaniei și, totodată, Ziua Regalității, onorand, pe această cale, jertfele Armatei Romaniei, determinarea intregii societăți romanești pentru a infăptui acest deziderat național, dar și rolul major pe care l-a avut instituția monarhică in cadrul procesului de edificare a statului roman. In urmă cu 146 de ani, domnitorul Carol I a semnat Declarația de Independență ce fusese adoptată cu o zi inainte de către Parlamentul Romaniei care reprezenta atat implinirea unui ideal, cat și o condiție absolut necesară pentru ca tanărul stat roman să facă saltul spre modernitate. Caștigată pe campul de luptă de către soldații romani care au arătat, prin vitejie și jertfe, că Romania merită să se alăture națiunilor libere ale lumii, independența de stat a deschis calea pentru societatea romanească spre noi oportunități, spre noi idealuri de infăptuit. Modernizarea statului, dezvoltarea economiei și consolidarea instituțională au fost rezultate directe ale obținerii independenței, iar regalitatea a fost parte activă a acestor transformări. Printr-o inaltă ținută morală, prin implicare și prin atașamentul față de Romania și de poporul său, regalitatea ne-a lăsat o prețioasă moștenire și ne-a oferit un exemplu demn despre maniera in care, prin sacrificii și devotament, se pot implini marile deziderate ale unei națiuni. Avem datoria de a transmite mai departe această lecție puternică a istoriei și invățămintele pe care ziua de 10 mai ni le oferă cu generozitate, așa cum trebuie să insuflăm tinerei generații sentimente de profundă recunoștință și de respect pentru eroii care s-au jertfit pe campurile de luptă. Totodată, este important să evocăm personalitățile remarcabile ale marilor oameni de stat din acele momente hotăratoare pentru evoluția țării noastre. In actualul context, marcat de agresiunea militară ilegitimă, ilegală și nejustificată a Federației Ruse impotriva Ucrainei, care a favorizat recrudescența revizionismului istoric, extremismului și discursului instigator la ură, avem nevoie, mai mult ca oricand, să ne inspirăm din faptele inaintașilor, din curajul și determinarea lor și să ne apărăm, cu toată energia, pacea, democrația și libertatea. Romania are nevoie acum, la fel ca atunci, de unitatea și eforturile conjugate ale clasei politice, societății civile, mediului academic, de inspirația și determinarea tuturor cetățenilor săi pentru ca, din idealurile prezentului și din raportarea consecventă la valorile și principiile democratice care ne definesc, să construim un viitor mai bun. La mulți ani, Romania! La mulți ani, romani! Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-05-10 10:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-10-09-59-18big_sigla_guvern.pngȘtiri din 09.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-organizat-de-reprezentanta-comisiei-europene-in-romania-cu-prilejul-zilei-europei-9-maiGalerie foto Alocuțiunea prim-ministrului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, cu prilejul Zilei Europei [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Distinse, distinși reprezentanți ai Parlamentului și Comisiei Europene, Doamnelor și domnilor membri ai parlamentului și ai Guvernului, Doamnă consilier prezidențial, Doamnelor și domnilor ambasadori, Excelențele voastre, Distinși invitați, Celebrăm astăzi momentul fondator al proiectului european, 9 mai 1950, cand a fost adoptată Declarația Schuman, o propunere care a prefigurat procesul complex de integrare europeană. Maine vom sărbători și 146 de ani de la proclamarea independenței de stat a Romaniei, aducand un omagiu generațiilor anterioare, ale căror sacrificii au deschis drumul către Romania modernă, europeană. Apartenența Romaniei la UE a adus pentru țara noastră, pentru cetățenii noștri, beneficii de necontestat. Creșterea nivelului calității vieții, intărirea legăturilor noastre economice și comerciale cu celelalte state membre și creșterea investițiilor in țara noastră, dezvoltarea de proiecte de cooperare cu partenerii europeni și integrarea intr-un spațiu de valori și principii comune definesc, azi, Romania şi societatea romanească. Obiectivele de dezvoltare ale Romaniei converg cu cele europene. Romania in care credem și in interesul căreia muncim este o Romanie care se dezvoltă armonios in cadrul Uniunii Europene, care participă, prin cetățeni, prin efortul lor, la un proiect european care este in egală măsură comunitar şi național. Fondurile europene de zeci de miliarde de euro au contribuit semnificativ la recuperarea decalajelor de dezvoltare și la convergența noastră in plan european. Cel mai recent exemplu in acest sens este implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), al cărui impact substanțial la dezvoltarea economică și creșterea competitivității la nivel local este direct resimțit de către cetățeni. Vorbind de competitivitate, aș dori să subliniez că aceasta nu poate fi atinsă fără participarea cetățenilor. De aceea, 2023 este proclamat Anul european al competențelor, tocmai pentru a aduce in atenție necesitatea și importanța cultivării competențelor și aptitudinilor cetățenilor europeni, pentru ca ei să se bucure de oportunitățile pe care le oferă noile tehnologii şi să se poată adapta schimbărilor pe care le vor genera societatea și economia viitorului. De aceea, și noi investim intens pentru a crește semnificativ atractivitatea domeniului digital. Astfel, Romania şi romanii vor putea să fie mai competitivi in Europa, vor contribui la dezvoltarea unei economii bazate pe tehnologii digitale și in țara noastră. Doamnelor și domnilor, Intr-un moment de răscruce pentru continentul nostru, răvășit de atrocitățile celui de-al doilea Război Mondial, Robert Schuman afirma că - Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze in primul rand o solidaritate de facto. Aceste cuvinte sunt atat de actuale și relevante acum, cand resimțim - după pandemie, in contextul războiului din Ucraina - cat de importante sunt unitatea și solidaritatea in fapte, in practică, in viața de zi cu zi a fiecărui cetățean european. Traversăm vremuri fără precedent și suntem cu toții conștienți de faptul că agresiunea militară a Federației Ruse impotriva Ucrainei pune in pericol nu doar ordinea globală bazată pe reguli, ci și valorile noastre comune, la temelia cărora se află legitimitatea democratică și respectul pentru drepturile fundamentale ale omului. In astfel de momente, forța acțiunii noastre europene rezidă tocmai in solidaritate și unitate. Romania a continuat, pe parcursul ultimului an, să-și aducă contribuția concretă la securitatea Uniunii Europene și a cetățenilor săi. Ne-am consolidat, astfel, profilul de pol de stabilitate și securitate in regiune. Solidaritatea europeană trebuie să meargă, in acest moment, și in direcția recunoașterii acestei contribuții. Romania este parte a soluției la provocările de securitate la adresa UE și este momentul acum, fără intarziere, să iși ocupe locul in spațiul Schengen, ca membru cu drepturi depline. Toate instituțiile europene, toate Statele Membre trebuie să iși asume responsabilitatea, să respecte Tratatele și să creeze cadrul pentru luarea unei decizii favorabile in acest sens. Distinși invitați, Increderea cetățenilor in UE, percepția acestora asupra eficienței și echității politicilor și instituțiilor europene sunt factori esențiali și in asigurarea contribuției directe la procesele democratice europene, precum alegerile. La fel de importantă este și intărirea legăturii instituțiilor și organismelor europene cu cetățenii. In acest sens, doresc să reiterez salutul pentru lansarea activității in Romania a Centrului European pentru Competențe in domeniul Securității Cibernetice, prima structură europeană găzduită de Romania. Așa cum am menționat și in ceremonia din această dimineață dedicată Centrului, prezența la București a acestuia este un mesaj clar că UE este aproape de cetățenii săi și fizic. Toate rezultatele concrete, toate confirmările că UE și Statele Membre caută impreună cele mai bune soluții la crize, sunt relevante și pentru procesele democratice europene. Să nu uităm că avem in față pregătirea anului 2024, ce va fi marcat de alegeri pentru Parlamentul European și care va deschide un nou ciclu instituțional al UE. Cetățenii noștri iși doresc o democrație europeană robustă, cu o economie puternică, o Europă pragmatică, incluzivă, echitabilă şi, mai ales, rezilientă in fața provocărilor globale. Prin insăși existența sa, Uniunea Europeană este dovada tangibilă a faptului că doar impreună, uniți de valori comune, putem face față marilor provocări globale. La mulți ani, Uniunea Europeană! La mulți ani tuturor romanilor! La mulți ani Romania in Uniunea Europeană! 2023-05-09 14:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1683654015big_8n2a0774.jpgȘtiri din 09.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/premierul-nicolae-ionel-ciuca-a-participat-la-ceremonia-de-lansare-a-activitatii-in-romania-a-centrului-european-pentru-competente-in-domeniul-securitatii-cibernetice-european-cybersecurity-competence-centre-ecccGalerie foto Ceremonia de lansare a activității in Romania a ECCC Tur al sediului ECCC Alocuțiunea prim-ministrului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, la evenimentul de lansare la București a activității Centrului european de competențe in domeniul industrial, tehnologic și de cercetare in materie de securitate cibernetică (ECCC) Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnă consilier prezidențial, domnilor miniștri, doamnelor și domnilor ambasadori, distinși reprezentanți ai Comisiei Europene, domnule director, doamnelor și domnilor, distinși invitați, imi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră la sediul Universității Politehnice București, intr-o clădire care a fost construită cu fonduri europene și nu cred că era un loc mai potrivit decat acesta pentru a lansa o instituție a Uniunii Europene, prezentă pentru prima dată in Romania. Nu este lipsit de relevanță faptul că inaugurăm acest centru, astăzi, de Ziua Europei. Am optat pentru organizarea la 9 mai a ceremoniei de lansare a activității la București a Centrului de Competențe in materie de securitate cibernetică, tocmai pentru că acesta are o valoare simbolică specială, fiind, așa cum spuneam, prima agenție europeană pe care o găzduiește țara noastră. De astăzi, Centrul de competențe are un sediu temporar in clădirea in care ne aflăm, ceea ce permite noilor angajați ai acestuia să lucreze la București, in birouri care sunt destinate utilizării lor exclusive. In curand, tot aici, va fi găzduit și sediul permanent al Centrului. Este doar o chestiune de timp pană cand vor fi finalizate toate lucrările și atunci centrul va putea să funcționeze in deplinătatea sa. De aceea s-a ales sintagma de funcționare temporară, pentru că doar anumite elemente ale centrului vor funcționa, incepand de astăzi, in acest sediu. Dincolo de importanța ca Centrul de competențe să iși implementeze mandatul de la București, din orașul desemnat ca sediul său, aș dori să marchez și un alt aspect relevant din perspectivă simbolică. Lansarea activității sale la București este semnalul clar că Uniunea Europeană este prezentă instituțional in Romania, reconfirmand, la 16 ani de la aderare, maturitatea țării noastre in calitate de stat membru, precum și contribuția directă și relevantă pe care țara noastră o aduce la consolidarea construcției europene. In plus, prezența la București a Centrului de competențe este un mesaj clar că Uniunea Europeană vine către cetățenii săi, indiferent de cat de aproape sau de departe se află statul membru, din perspectivă geografică, de Bruxelles. Valoarea adăugată a politicilor Uniunii o resimțim cel mai bine prin expunerea directă a cetățenilor la activitatea instituțiilor și organismelor sale. Doresc să subliniez foarte mult relevanța acestei legături astăzi, de Ziua Europei, moment in care celebrăm Uniunea Europeană, valorile și contribuția semnificativă a acesteia pentru dezvoltarea, prosperitatea și stabilitatea continentului nostru. Activitatea Centrului survine și pe fondul multiplicării atacurilor de natură hibridă, a provocărilor din perspectiva securității cibernetice la adresa Europei care s-au accelerat progresiv, crescand semnificativ de la finele anului 2021 și in anul 2022, nu doar in ceea ce privește numărul, ci și complexitatea și nivelul lor de pregătire. Să nu uităm, in context, nici războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei in Ucraina care a definit o nouă etapă in termeni de riscuri majore, rol și impact al războiului cibernetic in cadrul crizelor. Tocmai de aceea, prezența in această parte a Europei a unei componente esențiale pentru consolidarea rezilienței cibernetice a Uniunii reconfirmă atenția acordată eforturilor noastre comune de a proteja economia, cetățenii și instituțiile publice. Nu in ultimul rand, aș dori să reamintesc că decizia de selectare a Bucureștiului ca oraș gazdă al Centrului de competențe a luat in considerare și ecosistemul foarte atractiv existent aici, in termeni de cunoaștere, competențe, inovare și talent romanesc in domeniul securității cibernetice. Reiterez importanța pe care domnul rector a menționat-o in cuvantul dumnealui, și anume: centrul de competențe, unde, altundeva, decat in centrul Universității Politehnice București. Avem, prin urmare, la București toate ingredientele pentru ca Centrul de competențe să se dezvolte și să iși implementeze cu eficiență mandatul. Contăm, la fel de mult ca și partenerii noștri europeni, pe capacitatea Centrului de competențe de a accelera investițiile in cercetare, tehnologie și dezvoltare industrială in materie de securitate cibernetică. Acest efort comun va fi esențial in a valorifica potențialul mai multor actori - aici mă refer la industrie, sector public, comunități academice și de cercetare - pentru a imbunătăți și a consolida capacitățile tehnologice și industriale in materie de securitate cibernetică, intărind reziliența strategică a Uniunii Europene. Inainte de a ura succes Centrului de competențe in sediul său de la București, aș dori să adresez cateva mulțumiri. Pentru a aduce Centrul la București, pentru a identifica soluțiile legate de cea mai potrivită locație, pentru a pregăti acest spațiu temporar, dar și sediul permanent, administrația romană și partenerii săi au lucrat intens alături de Comisia Europeană. Găzduirea Centrului la București este un succes de țară. A fost și rămane un efort al intregii administrații, al Guvernului, sprijinit la cel mai inalt nivel, de președintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, și care a beneficiat de un consens politic pe care il așteptăm reflectat in aprobarea de către Parlamentul național a Acordului de sediu intre Guvernul Romaniei și Centrul de Competențe. Pentru că il văd aici pe domnul Alexandru Nazare, imi aduc aminte foarte bine că, atunci cand a participat la procesul de selecție, ne-am revăzut pentru a discuta despre lecțiile invățate din procesul de negociere și obținerea aprobării pentru inființare a centrului la București, după ce votul a fost finalizat și ne aducem aminte cu plăcere de acel moment. Sunt prezenți aici o parte a demnitarilor care au realizat aceste demersuri, membri ai echipei care a pregătit dosarul candidaturii pentru găzduirea Centrului, dar și echipele care lucrează pentru operaționalizarea deplină la București a acestuia. Este aici și doamna ambasador, Luminița Odobescu. Doamna ambasador, atunci lucrați la Bruxelles și lucrați indeaproape cu toți ambasadorii țărilor Uniunii Europene. A fost, totodată, un succes inclusiv al diplomației romanești, domnule ministru și vă mulțumesc foarte mult pentru acest efort! Doresc să transmit, in acest context, aprecieri pentru perseverența echipei Cancelariei primului-ministru; de altfel, a fost marcat și de către domnul rector efortul care s-a făcut la nivelul Cancelariei, de către șeful Cancelariei și echipa dumnealui, pentru a identifica cea mai bună locație, pentru a discuta și a colabora cu reprezentanții Comisiei, astfel incat să putem să inaugurăm acest centru astăzi, de Ziua Europei. Vă mulțumesc foarte mult! Mulțumesc Comisiei Europene, domnului director executiv interimar al Centrului, pentru parteneriatul strans și pentru colaborare. De asemenea, știu că se află printre noi și primii membri ai personalului Centrului. Le mulțumesc pentru că au ales să lucreze in Romania și contez pe efortul și profesionalismul dumnealor pentru a construi impreună cea mai eficientă și dinamică agenție a Uniunea Europeană! Vă urez succes in continuare! La mulți ani, Uniunea Europeană! La mulți ani, Romania! *** [CHECK AGAINST DELIVERY] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Vreau, in primul rand, să ii felicit pe toți cei care au lucrat să avem astăzi acest eveniment. Este un eveniment cu rezonanță simbolică, este inaugurarea Centrului de competențe pe cybersecurity şi am reușit să ne coordonăm şi cu instituțiile europene, astfel incat să avem acest eveniment de Ziua Europei. La mulți ani Europei, la mulți ani Romaniei in Europa! Şi cred că este, de asemenea, important să subliniem că prin inaugurarea acestui centru, practic, inaugurăm prima agenție europeană in Romania. Trebuie să arătăm, de asemenea, recunoștință tuturor celor care de-a lungul timpului au reușit să genereze această decizie in anul 2020. După ce in anul 2022 am evaluat stadiul la care se găseau pregătirile pentru inaugurarea centrului, am constituit o echipă care s-a ocupat predilect de acest subiect și iată că am reușit să il inaugurăm. Reporter: /.../ din partea liberalilor că aţi vrea să preluați Ministerul Mediului. Nicolae-Ionel Ciucă: Partidul Național Liberal nu vrea absolut nimic. Vrem in continuare să asigurăm guvernarea țării, așa cum am făcut-o și pană acum. Vrem să asigurăm stabilitate politică. Avem nevoie mai mult ca oricand de această stabilitate și vreau să subliniez că atat impreună cu partenerii de coaliție, cat și in intalnirile pe care le avem cu reprezentanți ai autorităților din țară, dar și cu reprezentanți ai ambasadelor și in intalnirile bilaterale pe care le-am avut, cu toții intreabă de modul in care vom asigura guvernarea Romaniei și le răspund tuturor că vom asigura guvernarea cu responsabilitate. Sunt discuții care se duc in spațiul acesta al interpretărilor pe o ipoteză sau alta, in acest moment, vă rog să aveți incredere că suntem oameni cat se poate de responsabili și vom face in așa fel incat să asigurăm preluarea guvernării la sfarșitul lunii mai. Reporter: Au fost informații pană acum au fost doar pe surse, dar acum au fost informați oficiale că PNL-ul vrea un minister de la UDMR. Nicolae-Ionel Ciucă: Eu ințeleg prin formal că s-a semnat o hartie, s-a solicitat intr-un fel absolut formal. Nu s-a procedat la nicio abordare formală. Nu sunt astfel de discuții in momentul de față care să ne ducă la o decizie. Ca atare, sunt discuții. Reporter: Ar putea ieși UMDR de la guvernare in contextul acesta al negocierii intre PSD și PNL? Nicolae-Ionel Ciucă: Este o decizie a fiecărui membru al coaliției. Eu cred că UDMR, ca și Partidul Social Democrat, impreună să găsim acea soluție care a fost agreată și este in continuare agreată, incă o dată, nu pentru cineva anume, nu pentru un partid, nu pentru una sau două persoane, este o chestiune absolut de responsabilitate pentru țară. Reporter: Dar le-aţi ceda Energia, de exemplu, in cazul in care le veți lua un minister? E tot cerința lor. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu văd rostul acestor discuții. Reporter: Vedeți in acest moment blocaje in discuțiile din cadrul coaliției pe tema rotației premierilor? Sunt blocaje ? Nicolae-Ionel Ciucă: Atata timp cat suntem in coaliție și atata timp cat suntem așezați la masa guvernării și ne preocupăm de ce avem de rezolvat la guvern, modul in care se va realiza această rocadă este o chestiune tranzitorie, care in 2-3 săptămani de aici inainte se va incheia și noi ne vom vedea in continuare de treabă. Reporter: A fost pregătit acel plan al reducerilor cheltuielilor de către Ministerul finanțelor? Ce sumă se va economisi și ce măsuri noi vor fi adăugate la ordonanță? Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat cu ministrul finanțelor, chiar ieri a venit cu o propunere. Ordonanța este in transparență publică. Suma pe care ne-a prezentat-o domnul ministru este de aproximativ 5 miliarde și măsurile pe care le-am adăugat au fost cele legate de asigurarea lanțului scurt de aprovizionare intre fermieri și retaileri sau alți operatori care asigură livrarea către populație a produselor alimentare. Am considerat că producătorii romani trebuie să fie sprijiniți in acest fel și să eliminăm intermediarii de pe lanțul dintre fermieri și vanzare și in felul acesta să existe și o gestionare a prețului produselor alimentare. De asemenea, am luat o decizie care mi se pare foarte corectă, de reducere cu 50% a posturilor de consilieri la nivelul demnitarilor publici. Reporter: 5 miliarde este puțin față de 30 de miliarde. Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat cu dvs. Nu incercați să induceți panică. Vă rog foarte mult, am discutat cu dvs. in fiecare săptămană și v-am spus cat se poate de onest că cifrele pe care le-a avut pe masă la momentul in care s-a discutat de aceste măsuri, care sunt măsuri de chibzuială, de gestionare, de cumpătare a cheltuielilor, au fost in cuantumul sumei de aproximativ 4.500.000.000 lei, pentru că aceștia au fost banii care nu s-au colectat pe primul trimestru. Reporter: Luați in calcul reducerea numărului de ministere? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment nu luăm in calcul reducerea numărului de ministere. Reporter: Nu apare in proiectul de ordonanță nicio precizare legată de excepții pentru angajări in sistemul de sănătate și in cel de educație. Cum rămane cu aceste două domenii extrem de importante? Nicolae-Ionel Ciucă: De aceea este in transparență publică, să poată să fie modificată ordonanța. Cu certitudine ne-am asumat toți liderii pe domeniul sănătății și invățămantului nu vor fi afectate de această ordonanță. Reporter: Așadar nu vor fi inghețate angajările in aceste două domenii? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu. Reporter: /.../ o reducere de 50%. Nicolae-Ionel Ciucă: Pur și simplu, se reduce numărul de posturi din cabinetele demnitarilor. Vă mulțumesc. Vă doresc o zi foarte bună! 2023-05-09 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image0.jpgȘtiri din 09.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-pre-edintele-consiliului-pentru-audit-i-inspectie-din-republica-coreea-choe-jae-haeGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae - Ionel Ciucă cu președintele Consiliului de audit și inspecție al Republicii Coreea Guvernarea responsabilă are nevoie de măsurarea impactului pe care actul de guvernare il produce in viața oamenilor, iar expertiza și experiența auditorilor poate oferi astfel de analize, a arătat premierul Nicolae-Ionel Ciucă la intalnirea pe care a avut-o astăzi cu o delegație a Consiliului de audit și inspecție al Republicii Coreea (SAI), condusă de președintele Choe Jae-hae. Șeful Executivului roman a apreciat buna colaborare dintre Curtea de Conturi a Romaniei și Consiliul de audit și inspecție al Republicii Coreea, mai ales in domeniul analizei de risc in selectarea temelor de audit și a instrumentelor specifice sistemului informatic in sprijinul activității de audit. De asemenea, premierul Ciucă a declarat că recomandările Curții de Conturi sunt incluse in formularea politicilor publice guvernamentale și a subliniat amplul proces de modernizare care se desfășoară la Curtea de Conturi din Romania, proces observat și in atitudinea echipelor de audit și in comunicarea cu entitățile audiate. In acest context, Nicolae-Ionel Ciucă a apreciat că schimbul de relații bilaterale este binevenit și va contribui la progresul și modernizarea instituției romanești de profil. Digitalizarea procedurilor de audit poate crește eficientizarea gestionării banului public, oferind o evaluare rapidă și cuprinzătoare a funcționării sistemului administrativ public. In acest sens, bunele practici și experiența Coreei de Sud pot sprijini evoluțiile digitalizării din Romania. Șeful Guvernului a subliniat cooperarea dintre Coreea de Sud și Romania, reamintind de vizita oficială pe care a efectuat-o in această țară in decembrie anul trecut, cand s-a intalnit cu prim-ministrul coreean Han Duck-soo și a discutat teme de interes in domeniul cooperării economice, cu accent pe zona de energie, investiții, educație şi industria de apărare. Totodată, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a declarat că premierul Han Duck-soo ii va fi oaspete in această săptămană, cu ocazia sărbătoririi a 15 ani de Parteneriat strategic, un nou prilej pentru a intări și dezvolta relațiile dintre cele două țări. 2023-05-09 10:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a0368.jpgȘtiri din 08.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-senatorul-adolfo-urso-ministru-al-intreprinderilor-i-quot-made-in-italy-quot-din-italiaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Primirea de către prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă a ministrului italian al intreprinderilor și al - Made in Italy, Adolfo Urso Prim-ministrul Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, l-a primit, la Palatul Victoria, pe ministrului italian al intreprinderilor și al - Made in Italy, Adolfo Urso. La discuții au participat alături de premier, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, președintele ARICE, Rareș Burlacu, secretarul de stat in MCID Eduard Mititelu și membri ai echipei prim-ministrului. Agenda discuțiilor s-a concentrat asupra cooperării economice bilaterale romano-italiene, respectiv asupra inițiativelor de decarbonizarea și digitalizare a economiei europene. Cei doi interlocutori au apreciat nivelul foarte bun al cooperării economice, constituind un pilon central al colaborării dintre Romania și Italia. Această dimensiune este completată de contribuția puternicelor comunități de cetățeni romani in Italia și de cetățeni italieni in Romania care acționează ca un liant puternic intre cele două țări. Au fost evocate ariile unde există interes și oportunități pentru cooperarea bilaterală, prim-ministrul Ciucă subliniind potențialul semnificativ al sectoarelor precum cel energetic, auto, IT, confecții. Părțile au constatat și convergența pozițiilor in discuțiile privind politica industrială europeană, subliniind că inițiativele propuse și discutate la Bruxelles trebuie să susțină industria ca bază de consolidare a rezilienței. Cei doi oficiali au remarcat că legătura privilegiată dintre Romania și Italia este confirmată și de coordonarea exemplară a celor două state in cadrul UE și NATO, mai ales in contextul necesității de a gestiona crize și provocări comune, in special cele generate de războiul de agresiune al Federației Ruse in Ucraina. In context, interlocutorii au prezentat viziunea asupra participării la reconstrucția Ucrainei și au convenit să exploreze și pregătirea unor proiecte comune. Prim-ministrul Ciucă a reiterat mulțumirile pentru sprijinul constant demonstrat de Italia atat pentru aderarea Romaniei la Spațiul Schengen, cat și pentru avansarea procesului de aderare a țării noastre la OCDE, care va face ca economia Romaniei să devină o destinație de interes crescut pentru investitorii din toate economiile dezvoltate ale mapamondului. 2023-05-08 18:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr0168.jpgȘtiri din 08.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-nationale-pentru-egalitatea-de-sanse-intre-femei-i-barbatiSocietatea noastră are nevoie de echilibrul pe care doar egalitatea de șanse intre femei și bărbați il poate aduce. In urmă cu opt ani, Romania și-a asumat prin lege marcarea importanței egalității de gen, respectarea valorilor fundamentale europene, bazate pe consolidarea raporturilor sociale prin eliminarea discriminărilor și promovarea egalității de șanse intre sexe. Respectul pe care il datorăm femeilor și rolului complex pe care acestea și-l asumă in familie, la locul de muncă și in societate nu poate ignora realitatea, care ne determină să acționăm cu mai multă determinare pentru a ne asigura că egalitatea de tratament in raport cu bărbații generează efecte concrete. Prevenirea și combaterea violenței domestice, protejarea victimelor, remunerarea egală pentru aceeași muncă prestată, echilibrul in procesul de decizie și in politică reprezintă standarde europene asumate de țara noastră și stă in puterea noastră să facem progrese in acest sens. Cadrul oferit de Strategia prezentată de Comisia Europeană privind egalitatea de șanse și de tratament intre femei și bărbați in Europa, pentru perioada 2020-2025 generează perspectiva protejării acestui principiu al egalității la nivelul intregii Uniuni din care facem parte. Principiile fondatoare ale Uniunii Europene sunt strans legate de armonizarea relațiilor sociale și de acordarea respectului cuvenit tuturor, fără urmă de discriminare. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-05-08 17:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-08-05-08-53big_sigla_guv_coroana_albastru.pngȘtiri din 08.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-victoriei-aliatilor-impotriva-germaniei-nazisteInfrangerea Germaniei naziste, care avea să capituleze oficial in fața forțelor eliberatoare occidentale, la 8 Mai 1945, a insemnat pentru Europa căderea unui regim totalitar, criminal, extremist, care a dus in pragul dezastrului intregul nostru continent. Sfarșitul războiului a lăsat Romania dezmembrată, in urma Pactului Ribbentrop-Molotov și ținută captivă de către Uniunea Sovietică, in blocul comunist, in urma acordului de la Yalta. Căderea Zidului Berlinului a fost oportunitatea istorică a romanilor de a-și alege liber soarta și de a reveni, după 45 de ani de totalitarism comunist, in matca de dezvoltare occidentală, acolo unde s-a regăsit mereu vocația sa istorică. Pentru a reda adevărata simbolistică a capitulării Germaniei naziste, voi iniția demersurile de recunoaștere a zilei de 8 Mai ca dată oficială a celebrării și in Romania, alături de partenerii noștri trans-atlantici. Transformarea datei de 9 Mai in ocazie propagandistică de susținere a agresiunii militare ruse din Ucraina și pervertirea adevărului istoric prin clamarea victoriei in cel de-al Doilea Război Mondial, ca unic protagonist, determină rememorarea marilor momente ale războiului, precum debarcarea din Normandia, eliberarea unei mari părți a Europei printr-un efort comun al trupelor aliate americane, britanice și franceze, alături de rezistențele naționale. Vrem sa aducem și un omagiu tuturor romanilor care au luptat pentru eliberarea țării și a Europei de Est de sub jugul nazist. Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministru al Romaniei 2023-05-08 14:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-08-02-35-26big_sigla_guv_coroana_albastru.pngȘtiri din 07.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-implinirea-a-33-de-ani-de-la-infiintarea-serviciului-de-protectie-i-pazaServiciul de Protecție și Pază implinește astăzi 33 de ani de la inființare, timp in care profesioniștii din această structură și-au indeplinit cu deplină responsabilitate misiunile incredințate, contribuind la credibilitatea și siguranța Romaniei. Complexitatea activităților desfășurate de personalul SPP implică pregătire asiduă și provocări in continuă schimbare, cărora această structură de elită le-a făcut față cu brio de fiecare dată, inclusiv pentru siguranța oaspeților oficiali ai statului roman. Fiecare misiune indeplinită cu succes de angajații Serviciului de Protecție și Pază conturează și mai mult imaginea Romaniei ca partener de incredere in plan extern și ca spațiu de stabilitate și securitate. In acest fel, profesioniștii SPP au demonstrat, prin misiunile indeplinite ireproșabil, că reprezintă garantul siguranței, preciziei și al fermității. Ii felicit pentru buna reputație pe care o aduc Romaniei prin modul exemplar de acțiune. La mulți ani și succes in misiunile viitoare! 2023-05-07 11:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-07-11-53-44big_23-04-05-05-35-15d_sigla_guvern.pngȘtiri din 05.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-judetul-neamtGalerie foto Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu elevii olimpici și profesorii coordonatori de la Colegiul Național Petru Rareș și de la Colegiul Național Roman Vodă *** Galerie foto Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții mediului de afaceri din zona Roman Metropolitan *** Galerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la S.C. Petra, comuna Cordun, Județ Neamț *** Galerie foto Conferință de presă susținută de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Piatra Neamț [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Ne apropiem de finalul unei vizite de lucru pe care am efectuat-o in județul Neamț. Am inceput cu o activitate care m-a bucurat și ne-a bucurat foarte mult pentru că am fost onorați să ne vedem cu elevii din județul Neamț care au performat la olimpiadele naționale și internaționale. Am avut posibilitatea să le mulțumesc personal, atat doamnelor și domnilor profesori, cat și elevilor și, bineințeles, familiilor pentru că au reușit să genereze atat de multă ambiție și atat de multă preocupare pentru excelență, pentru a concura pe domeniile pe care le indrăgesc fiecare dintre ei și să obțină astfel de rezultate. Este un exemplu foarte bun pentru ceea ce inseamnă legătura aceasta intre familie, școală, comunitate și, incă o dată, nu pot decat să le mulțumesc și să ii felicit pe toți incă o dată. Este un semnal de incredere că se poate, că acolo unde există voință și ințelegere se poate performa, bineințeles, cu eforturi și cu foarte multă coordonare și dialog, atat pe orizontală, cat și pe verticală. Apoi am ales să merg la trei companii cu capital romanesc. Unele dintre ele au beneficiat de ajutor de stat, altele de liniile de finanțare europene și sunt foarte bucuros să evidențiez mandria atat a conducătorilor companiilor, cat și a celor care lucrează acolo că realizează acele produse pe care se pune eticheta Produs in Romania. Iar aici este o companie care este condusă de doi tineri. Am vrut să stau de vorbă, am vrut să vedem ce se intamplă aici. Nu pot decat să mă bucur, să-i felicit pentru curajul pe care l-au avut, pentru proiectele pe care le au in continuare și, de asemenea, să mă bucur că la nivelul guvernului au fost identificate acele soluții prin care să sprijinim astfel de proiecte ambițioase, care au recunoaștere atat pe plan național și, cum ne impărtășeau, incep să fie recunoscute și in plan internațional. Este, de asemenea, o oportunitate să vedem in realitate ce se intamplă, cum se intamplă, care sunt nevoile, cum putem să imbunătățim deciziile, politicile guvernamentale, astfel incat să sprijinim inițiativa și să putem să asigurăm acele condiții ca afacerile romanești să poată să se dezvolte, să poată să prindă consistență și să avem cu adevărat cu ce ne mandri. Vă rog! Reporter: Bună ziua. Aș vrea să vă intreb, domnule prim-ministru, am văzut, zilele acestea, tragedia care s-a petrecut la Belgrad. Au fost mai multe, repetate. Ce măsuri vor fi luate in școlile din țara noastră pentru a preveni astfel de incidente? Nicolae-Ionel Ciucă: Știți foarte bine că există o adevărată dezbatere pe acest subiect. Au fost dezbateri legate de ceea ce s-a intamplat, sigur, nu la nivelul acela, Doamne ferește, nici nu ne dorim vreodată să avem astfel de incidente in școli. Dar sunt totuși anumite fapte care s-au petrecut și in școlile din Romania și la nivelul Ministerului Educației, impreună cu Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv cu Ministerul Dezvoltării, sunt grupuri de lucru care analizează și identifică măsurile care trebuie luate in sistemul de educație din țara noastră. Impreună cu noi, astăzi, a fost și doamna ministru al educației. Este clar că nu doar o măsură sau un set de măsuri pot să rezolve aceste probleme. Este vorba de o legătură intre ceea ce inseamnă educația in familie, in școală, in societate, măsurile de prevenție care trebuie luate instituțional. Și sunt aceste aspecte de prevenire, din ce am ințeles eu, din primele date de la aceste grupuri de lucru, care sunt cele mai importante și care stau pe masa celor trei instituții. Este tragic ce s-a intamplat. Imi exprim incă o dată regretul și transmit condoleanțe omologului din Serbia. Este o chestiune atat de gravă incat o măsură anunțată acum in fața microfoanelor nu rezolvă problema. Reporter: V-aș intreba, domnule premier, dacă se poate, pe o chestiune de transparenţă, un deziderat asumat de guvernul dumneavoastră, cum vedeți faptul că, in timp ce orice numire de secretat de stat, de prefect, la București este dată pe site-ul guvernului, in Monitorul Oficial, la Neamț, cand a fost demis cel ștampilat de către justiție ca fiind infractor, adică Arsene, prefectul de Neamț a secretizat efectiv acel ordin de demitere, refuzand să dea presei. Intrebarea - cat mai permit decidenții de la București ca in astfel de zone să avem republici ale baronilor și ale aghiotanților lor care aplică legea după bunul plac? /.../ reprezentantul guvernului in teritoriu. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu permite absolut nimeni astfel de comportamente. Este absolut regretabil dacă s-a intamplat acest lucru. Ceea ce poate să facă instituția guvernului este să ia măsuri impotriva celor care incalcă legea. Vă dați seama că rolul nostru, al guvernului este acela nu doar de a lua decizii și a administra tot ceea ce ține de responsabilitatea guvernului la București, ci și de ceea ce se intamplă in țară prin instituțiile de reprezentare. Nu a permis absolut nimeni și nici nu va permite absolut nimeni să se intample astfel de fapte. Dacă s-au intamplat, atunci vom lua măsuri in consecință. Reporter: Şi dacă tot se vorbeşte despre Prefectură, despre reprezentantul guvernului in teritoriu, prefectul Niță, care este cunoscut ca un discipol al infractorului dovedit Ionel Arsene, de peste un an de zile de cand este in funcție, nu are un purtător de cuvant la instituție, refuză să răspundă la telefon jurnaliștilor, inclusiv mie, nealiniați la ușa PSD. Și nu a făcut nicio conferință de presă de cand este in funcție și răspunde după criterii numai de el știute la intrebările presei incomode. Intrebare: este o politică de guvern, fiind reprezentantul guvernului in teritoriu, este o directivă de la guvern, toți prefecții sunt așa? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu pot să fie toți prefecții așa. La nivelul guvernului, ați văzut că avem purtător de cuvant, avem o comunicare cat se poate de transparentă. Acum aflu de acest aspect și voi verifica și vom lua măsuri in consecință. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Comasarea alegerilor, dacă aţi ajuns la o variantă in interiorul PNL şi dacă intenționați să discutați cu partenerii de coaliţie, avand in vedere că Marcel Ciolacu a spus deja că respinge un asemenea scenariu. Nicolae-Ionel Ciucă: Atunci cand am discutat comasarea alegerilor, nu am făcut-o voluntar, ci am avut in vedere că, in urma sondajelor efectuate la nivelul fiecărui partid... și cu toții știm, toți partenerii din coaliție, peste două treimi dintre romani văd anul 2024 cu patru-cinci runde de alegeri, ca fiind unul cat se poate de aglomerat și, cum vă spuneam, această proporție, de peste două treimi, este de acord ca numărul de alegeri să fie redus. Și atunci căutăm impreună soluții pentru ca cel puțin două dintre ele să poată să fie comasate și măcar să reducem cu un rand de alegeri, pentru că, ținand cont de perioada de campanie, de intervalul dintre alegeri, perioada in care, in loc să ne ocupăm de ceea ce inseamnă componenta executivă, va fi o campanie politică. Nu ne putem permite să pierdem aproape un an de zile in tot acest ansamblu in care trebuie să gestionăm fondurile din PNRR, fondurile din Cadrul Multianual Financiar și, desigur, ceea ce avem in programul de guvernare. Chiar dacă este an electoral nu inseamnă că lăsăm totul deoparte și ne ocupăm doar de alegeri. Reporter: Domnule prim-ministru, două intrebări. Cand va fi dată ordonanţa care privește reducerile bugetare? Și a doua. Se vorbește pe surse de două variante vizavi de supraimpozitare, supraimpozitarea bugetarilor, dar și despre o supraimpozitare aplicată in mediul privat. Aveți in vedere acest lucru și, dacă se va intampla așa, aveți o estimare făcută faţă de bugetul pe care l-ar putea aduce aceste supraimpozitări? Nicolae-Ionel Ciucă: Ordonanța urmează să fie prezentată săptămana viitoare in coaliție și in momentul in care Ministerul de Finanțe va prezenta toate datele și le vom analiza și vom agrea impreună cu partenerii de coaliție, imediat, că va fi la ședința de guvern de miercuri sau intr-o ședință de guvern ulterioară, cert este că săptămana viitoare vom adopta această ordonanță care, incă o dată, prevede o randuială in ceea ce privește cheltuielile de la buget, și aici ne referim la bunuri și servicii, ne referim la reducerea cheltuielilor pentru achiziția de autovehicule și mobilier și alte cheltuieli care nu fac obiectul. Putem să funcționăm și să administrăm, in continuare, țara și fără aceste cheltuieli. Și, desigur, acolo unde va fi necesar, de ce spun necesar, pentru că sunt instituții care deja, prin bugetul anual, au prevăzute cifre de școlarizare și acolo nu putem să stopăm incadrările, dar in instituțiile unde nu va fi absolut necesar să continue ocuparea funcțiilor și acelea vor fi stopate. Deci, săptămana viitoare! Celelalte chestiuni care țin de impozitare, supraimpozitare, sunt, de asemenea, elemente de analiză pe care le așteptăm de la Ministerul de Finanțe. Nu putem să venim cu astfel de taxe, suntem la mediul privat, discutăm cu mediul privat, ii incurajăm să facă investiții, ii incurajăm să se dezvolte. Nu ar fi corect din partea statului să vină peste noapte cu astfel de măsuri. Iar adoptarea la nivelul guvernului a unei astfel de decizii nu poate să se intample in acest moment, pentru că trebuie, de asemenea, asigurate condițiile de constituționalitate și celelalte elemente pe care trebuie să le avem clar pe masă vizavi de efectele și consecințele acestor măsuri. Nu am sumele, nu am sumele. Reporter: Impozitarea progresivă rămane in discuție? Nicolae-Ionel Ciucă: Impozitarea progresivă este o soluție care se poate aplica doar atunci cand vom avea toate instrumentele necesare, mai precis digitalizarea la nivelul Ministerului Finanțelor pentru determinarea venitului global, pentru că discutăm de impozitare progresivă, in condițiile in care putem să determinăm venitul global. Așa cum astăzi toate aceste cifre incă sunt ținute cu creionul in registre, este imposibil să se aplice impozitarea progresivă. Reporter: Ați putea să reveniți la școli... și dacă punem pe hartie o strategie de combatere a violenței in școli, tot nu este o soluție rapidă. Așadar, care ar fi cea mai rapidă soluție identificată de guvern? Violența in școli este un fenomen in creștere in acest moment. Nicolae-Ionel Ciucă: Aștept ca aceste măsuri să fie furnizate de grupul de lucru de la instituțiile care au in responsabilitate aceste atribuții. Nu le avem in momentul de față, nu le am in momentul de față, nu pot să le comunic. Reporter: O intrebare pe un alt subiect: peste cateva săptămani, la finalul acestei luni, ar trebui să aibă loc rotativa guvernamentală, știm că sunt negocierile in coaliție. Este dispus Partidul Național Liberal să cedeze Ministerul de Transporturi? Nicolae Ciucă: In acest moment, continuăm să acordăm atenția maximă a ceea ce avem de făcut pentru guvernare. Sigur, ne-am angajat și cred că va fi pentru prima dată cand in țara noastră se va respecta o ințelegere politică și la sfarșitul lunii se va produce rocada la conducerea guvernului. Elementele care țin de detaliu sunt inscrise in protocol, dacă vor apărea alte solicitări, atunci ele trebuie negociate și analizate astfel incat să vedem care va fi rezultatul final al acestor negocieri. Nu pot să vă dau acum... să speculez; nu are rost să speculăm. Știu că face deliciul analizelor și aţi dori să lansăm tot felul de ipoteze in momentul de față. Nu mă angajez in astfel de speculații. Reporter: Domnule prim-ministru, nu vă cer să speculaţi, vă cer un diagnostic, dacă se poate. Se vorbește foarte mult despre cheltuielile bugetare imense, pe care le avem, foarte mari, despre numărul mare de bugetari. Dacă - colegii din teritoriu știu - mergem la toate instituțiile descentralizate din teritoriu, avem următoarea frază: Nu avem oameni suficienţi. Garda de Mediu etc. De unde vine acest paradox? Avem bugetari, dar nu avem oameni in instituțiile descentralizate. Care este diagnosticul dumneavoastră, ca prim-ministru? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest an și jumătate am intalnit de mai multe ori aceste solicitări prin care se dorea creșterea numărului de angajări intr-un domeniu, in altul, la un minister sau la altul. De aceea și anul trecut am avut o astfel de măsură prin care am oprit, am stopat angajările la instituțiile de stat. Acum, trebuie să spunem foarte clar că acolo unde a fost absolut necesar și fiecare ministru sau conducător de instituție a argumentat nevoia absolută pentru angajare nu ne-am opus deloc, pentru că trebuie să ințelegem o anumită dinamică in ceea ce privește desfășurarea activității de zi cu zi. Ca atare, dacă intr-un anumit loc se intamplă să nu existe numărul de angajați, atunci este responsabilitatea conducătorului acelei instituții să vină și să argumenteze de ce nu sunt angajați acolo. In general, la nivelul instituțiilor statului sunt peste 1.200.000 de oameni angajați. Ar trebui să existe oameni care să asigure funcționarea normală a acestor instituții. Reporter: Se va merge mai departe cu reforma pensiilor speciale, care ar trebui să fie deja in vigoare, conform PNRR? Şi dacă, in acest context, Romania riscă să piardă bani? Nicolae-Ionel Ciucă: Romania nu poate să-și permită să riște pierderea acestor bani, motiv pentru care se va merge cu derularea și indeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor din PNRR. Am discutat și in ședința de guvern de ieri unde ne aflăm. Sunt 72 sau 74 de jaloane care trebuie indeplinite pentru cererea de plată nr.3, avem deja 53 dintre ele, dacă rețin bine, indeplinite. Am aprobat ieri ministrului investițiilor și proiectelor europene să le incarce in platformă, astfel incat să nu mai pierdem timpul, și mai sunt cele care nu au fost incă soluționate. Odată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm. Avem incă o perioadă de timp in care putem să le indeplinim pe toate. Vă mulțumesc! Reporter: Spuneaţi puţin mai devreme că ar trebui cel puțin două randuri de alegeri comasate anul viitor. Care ar fi variantele, care ar putea fi două? Nicolae Ciucă: Vom vedea. Reporter: Şi ce veți face după rotație, rămaneți in guvern? Nicolae Ciucă: Și asta vom stabili. Reporter: Mulţumim! *** Galerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la S.C. Termoplast, Roman *** Galerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la SC Merlins Beverages, Piatra Neamț *** Intalnirea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu reprezentanții mediului de afaceri, fermieri, crescători de animale, firme din domeniul silvic 2023-05-05 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image38.jpegȘtiri din 05.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/concluziile-reuniunii-de-lucru-desfa-urate-la-bucure-ti-privind-implementarea-strategiei-uniunii-europene-privind-combaterea-antisemitismului-i-promovarea-vietii-evreie-tiEvoluțiile naționale și europene din domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, tema centrală a dezbaterilor purtate timp de trei zile la București Guvernul Romaniei și Comisia Europeană, cu sprijinul Federației Comunităților Evreiești din Romania, au organizat, in perioada 2 - 4 mai a.c., cea de-a IV-a reuniune a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Evenimentul a reunit reprezentanți speciali, coordonatori și responsabili cu atribuții in domeniul combaterii antisemitismului din statele membre UE, precum și ai organizațiilor naționale, europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor internaționale relevante și experți. De asemenea, reuniunea s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai autorităților și ai comunităților evreiești din Ucraina și Republica Moldova, ca dovadă a sprijinului pe care statele membre și instituțiile Uniunii Europene il oferă statelor din vecinătate, astfel incat acestea să fie pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din modelele de bune practici prezentate. Această participare a adus in atenție faptul că agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a Federației Ruse impotriva Ucrainei a pus in pericol locurile memoriei Holocaustului din această țară, unde in prezent locuiește a patra cea mai mare comunitate de evrei din Europa, și a evidențiat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel statal, care ne obligă la o intensificare a eforturilor de a preveni și combate eficient aceste evoluții. In cadrul sesiunii de deschidere, organizate marți, 2 mai a.c., la Palatul Victoria, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța găzduirii acestui eveniment la București, ca expresie a susținerii constante pe care Romania o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului, arătand că - in ultimii ani, Romania a devenit un model regional in ceea ce privește combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind Holocaustul. Asumarea, de către statul roman, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a inceput odată cu adoptarea, in 2004, a raportului final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute in raport ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor. Drept urmare, in ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante realizate de Romania in materia comemorării Holocaustului și a educației privind Holocaustul. De asemenea, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a evidențiat contribuția Romaniei in lupta impotriva antisemitismului și a reiterat hotărarea Uniunii Europene de a caștiga lupta impotriva antisemitismului: - In prezent, 14 state membre dispun de o strategie națională și sperăm că acesta va fi cazul tuturor pană la sfarșitul acestui an. Am fost foarte incurajat de schimbul de opinii cu miniștrii justiției din decembrie și de nivelul ridicat de angajament exprimat de toți cei prezenți in sală. Ca urmare a acestui fapt, Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 10 martie a decis ca de acum inainte să aibă un schimb de opinii regulat privind combaterea rasismului și antisemitismului și să servească drept platformă pentru imbunătățirea coordonării politice. Acesta este un important pas inainte. Coordonatorul Comisiei Europene pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, Katharina von Schnurbein, a subliniat importanța angajamentului politic al autorităților romane in acest domeniu, mai ales in contextul in care, la nivel european, - antisemitismul este in continuă creștere, iar evreii fac subiectul unor atacuri care le pun in pericol viețile. In intervenția sa, susținută in prima sesiune de lucru, deputatul Alexandru Muraru, Reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei, a reafirmat angajamentul statului roman, evidențiind faptul că: - Romania va continua să se implice in eforturile de cooperare internațională pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, consolidarea educației despre Holocaust și promovarea comemorării. La randul său, Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița Solomon, a subliniat, in cadrul sesiunii dedicate evaluării stadiului de implementare a strategiilor naționale in domeniul combaterii antisemitismului că - la fel ca in cazul consolidării democrației, lupta pentru combaterea antisemitismului este una continuă. Primul pas este ca fiecare stat să recunoască faptul că se confruntă cu flagelul antisemitismului și apoi să inceapă o muncă hotărată de combatere a acestuia. Din aceste motive, statele au datoria de a adopta strategii naționale specifice. Structurate pe cinci sesiuni, dezbaterile au vizat tematici precum: lupta impotriva antisemitismului și combaterea negării și distorsionării Holocaustului și teoriilor conspirației ca premise pentru democrații reziliente, stadiul implementării strategiilor naționale in domeniul combaterii antisemitismului, memoria Holocaustului sub presiune - studii de caz Ucraina și Republica Moldova, exemple de bune practici la nivel local și regional in domeniul combaterii antisemitismului și negaționismului și implicarea statelor membre in procesul de implementare a Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Programul a cuprins, de asemenea, și o vizită la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, organizată cu sprijinul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel, precum și o serie de vizite culturale dedicate istoriei și culturii evreilor din Romania, găzduite de Federația Comunităților Evreiești din Romania, menite să sublinieze contribuția acestei comunități la dezvoltarea și modernizarea societății romanești, dar și la promovarea dialogului, coeziunii, diversității, drepturilor și libertăților fundamentale, elemente care definesc Romania europeană de astăzi. 2023-05-05 09:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-05-09-47-10big_sigla_guvern.pngȘtiri din 04.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentantii-asociatiei-berarii-romanieiGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Asociației Berarii Romaniei, care reunește peste 90 la sută din producția de bere din țara noastră. Cu această ocazie, reprezentanții producătorilor au arătat principalele provocări cu care se confruntă industria de profil după perioada pandemiei de Covid 19, in contextul in care 97 la sută din berea din Romania este de producție locală. Premierul a asigurat industria de profil de sprijinul Guvernului pentru menținerea locurilor de muncă și localizarea producției. 2023-05-04 16:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___006_resize.jpgȘtiri din 04.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1683201087 [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. La finalul ședinței de Guvern, aș dori să vă prezint principalele decizii. Desigur, aș incepe cu ceea ce domnul prim-ministru a anunțat in debutul ședinței de Guvern și anume, decizia Executivului de a prezenta public faptul că, in cel mai scurt timp, urmează a fi efectuate plățile pentru cheltuielile de cazare aferente persoanelor care au găzduit refugiați din Ucraina in primele trei luni ale anului - este vorba de ianuarie, februarie și martie, lunile pentru care deja au fost centralizate situațiile pentru aceste cheltuieli. Le mulțumim tuturor celor care au ales ca, alături de instituțiile publice, să iși ofere sprijinul pentru refugiații ucraineni. Sunt peste 4 milioane care au trecut prin Romania de la debutul agresiunii militare ruse din Ucraina și aproape 100.000 se află incă pe teritoriul Romaniei. Mulți dintre ei au beneficiat de sprijinul concret pe care cetățenii romani au ințeles să il ofere, oameni care și-au deschis ușile caselor pentru a-i primi pe semenii lor aflați in această perioadă atat de complicată, generată de războiul ilegitim dus de Rusia impotriva Ucrainei. Așadar, așa cum vă spuneam, in baza deciziei luate astăzi de Guvern, din bugetul de stat urmează a fi făcute aceste plăți pentru lunile ianuarie, februarie, martie anul curent, in condițiile in care toate cheltuielile pentru anul trecut au fost deja suportate de statul roman, urmand ca aceste sume să fie acoperite, să fie completate prin fondurile de la Uniunea Europeană, care urmează să ajungă in vara acestui an, cel mai probabil in luna iunie. Așadar, așa cum s-a angajat, Guvernul rămane alături de cetățeni, sprijinind efortul pe care aceștia au ințeles să-l facă in deschiderea manifestată față de cei care nu aveau un acoperiș deasupra capului. De asemenea, incepand cu luna mai, așa cum deja cunoașteți, in baza noului cadru generat de ordonanța de urgență a Guvernului și apoi de hotărarea de Guvern prin care erau detaliate toate aceste norme și proceduri pe care le-am prezentat, de altminteri, in detaliu, zilele trecute, va fi continuat sprijinul pe care Romania, Guvernul Romaniei il acordă refugiaților ucraineni, integrandu-se, practic, in acel plan de măsuri pe termen mediu și lung pe care Guvernul Romaniei, printre primele la nivel european, a ințeles să-l anunțe și să-l susțină pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina. Acum, pentru a prezenta in continuare elementele din agenda de astăzi Guvernului, aș vrea să vă semnalez faptul că a fost aprobată și cifra de școlarizare pentru invățămantul preuniversitar de stat și pentru invățămantul superior de stat in anul școlar universitar 2023-2024. Sunt aprobate astfel cifrele de școlarizare propuse pentru invățămantul preuniversitar și invățămantul superior. Pentru educația timpurie, creșe și grădinițe, este alocat un număr de șase 65.000 de locuri, pentru invățămantul primar sunt prevăzute 933.000 de locuri, iar pentru invățămantul gimnazial cu frecvență la zi sunt prevăzute 813.000 de locuri. Pentru invățămantul liceal, clasa a IX-a, 134.000 de locuri pentru invățămantul de zi, la care se adaugă alte 9.500 de locuri pentru invățămantul seral și cu frecvență redusă. Totodată, alte 16.000 de locuri sunt alocate pentru clasa a IX-a invățămant seral. Mai multe detalii vor fi cuprinse in comunicatul dat ulterior ședinței de Guvern. In baza programului EURO 200 pentru acordarea unui ajutor financiar elevilor și studenților pentru achiziționarea de calculatoare, au fost dispuse măsuri de continuare și pentru acest an. Este hotărarea care a fost aprobată astăzi de Executiv, in acest sens, de acest sprijin urmand a beneficia elevii și studenții din invățămantul de stat sau particular acreditat, care au pană in 26 de ani și provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie. Pentru acest an, venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 lei la 500 lei, ca urmare a evoluției indicelui prețului de consum, așa cum se regăsește in comunicarea Institutului Național de Statistică, iar anul acesta bugetul alocat este de 1,7 milioane lei. Pot să vă spun că de la debutul programului, in 2004, au fost deja peste 330.000 de beneficiari. Tot astăzi, Guvernul a aprobat memorandumul prin care a fost stabilit calendarul asumat pentru procedurile necesare in vederea semnării contractelor de finanțare pentru mai multe investiții in sănătate pană la finalul acestui an, cel mai tarziu. In acest sens, programul are in vedere construcția și dotarea a șapte noi spitale județene și 20 de spitale publice municipale sau orășenești, care fie vor fi nou construite, fie reabilitate și dotate. Suma totală care va finanța acest program este de aproape 2 miliarde de euro și va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Sănătate, dar și prin Banca Europeană de Investiții. Calendarul este destul de strans și implică publicarea ghidurilor pană la data de 15 mai și lansarea apelurilor pană la 10 iulie, astfel incat toate contractele de finanțare să poată fi semnate pană la finalul anului. Așa cum a subliniat și domnul prim-ministru Nicolae Ciucă, sănătatea este un domeniu prioritar pentru guvern, se regăsește de fiecare dată printre principalele preocupări ale cetățenilor romani și, ca atare, beneficiază de atenție maximă pentru a imbunătăți atat infrastructura medicală, dar și nivelul de siguranță oferit de spitale, astfel incat pacienții romani să beneficieze de condiții moderne și de ingrijire și de tratament. Tot astăzi, guvernul a discutat in legătură cu trei note de informare. Prima dintre acestea, pe care aș dori să o prezint, vizează calendarul procedurilor realizate de autoritățile romane pentru rambursarea din fonduri europene a unei părți din finanțarea necesară pentru măsura de sprijin destinată persoanelor vulnerabile. Mă refer la acordarea sumei de 250 de lei o dată la două luni, sub formă de tichete sociale pe suport electronic, pentru achiziționarea de produse alimentare şi/sau asigurarea unei mese calde. Este parte a pachetului guvernamental Sprijin pentru Romania, care a fost configurat la nivelul coaliției de guvernare și această măsură se aplică din perioada 1 iunie 2022 pană in 31 decembrie 2023 cu o finanțare de 6,2 miliarde lei, din care jumătate din sumă este asigurată din fonduri europene. Practic, prin nota de informare pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat-o in guvern, au fost arătați pași necesari și termene de realizare pentru ca decontarea să aibă loc, atat din Programul POAD 2014-2020, cat și din Programul PoIDS 2021-2027, pentru suma de 3,1 miliarde lei. Cel de-al doilea document pe care aș fi vrut să vi-l menționez este legat de calendarul demersurilor pe care autoritățile le-au făcut pentru decontarea din fonduri europene a sprijinului acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, după ce a avut loc modificarea și completarea acestuia de către Comisia Europeană. In privința regulamentelor aplicabile, astfel, sprijinul acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea prețurilor la energie este in valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat pană la data de 31 decembrie 2023 și este acordat pe loc de consum gospodărie vulnerabilă, in două tranșe. Acest ajutor, de care mulți romani deja beneficiază, este utilizat pentru plata unor servicii precum: electricitate, gaz, energie termică in sistemul centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleţi sau alte materiale de incălzire. Pentru a beneficia de acest sprijin, venitul net pentru fiecare coabitant in fiecare loc de consum nu trebuie să fie mai mare de 2.000 de lei pe lună. Sunt peste 4 milioane de beneficiari de carduri de energie, cu un buget total alocat acestui program de 2,8 miliarde lei. Ca urmare a acestor modificări, autoritatea de management pentru Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a inițiat modificarea programului care vizează crearea unei noi axe prioritare, astfel incat să poată avea loc decontarea din Fondul Social European a sprijinului aferent categoriilor de persoane vulnerabile care au nevoie de compensarea prețului la energie. După aprobarea de către serviciile Comisiei Europene a modificării acestui program operațional, Autoritatea de Management va lansa apeluri pentru a deconta sprijinul acordat acestor categorii de persoane pentru compensarea prețului la energie. Sunt scurte detalii pe care am vrut să vi le ofer, pentru a veni in completarea modalităților de finanțare ale acestor programe, atat de importante pentru persoanele care au nevoie de această formă de sprijin, denumite de multe ori generic ca făcand parte din categorii vulnerabile, sunt romani care au nevoie de astfel de sprijin și alături de sprijinul guvernamental, finanțarea europeană este esențială in consolidarea și asigurarea pană la capăt a acestui program. In fine, in privința celei de-a treia notă de informare pe care aș fi dorit să v-o prezint, aceasta descrie stadiul lansării apelurilor de proiecte in cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027 şi in cadrul programului Incluziune și Demnitate Socială. Sunt două dintre programele aprobate deja de Comisia Europeană in 2022, in decembrie, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat deja demersuri pentru a demara implementarea măsurilor care vor beneficia de sprijin financiar prin aceste programe. A fost operaționalizată aplicația informatică. De asemenea, a fost publicat deja calendarul estimativ de lansare a apelelor de proiecte şi au fost elaborate draft-urile de Ghid al solicitantului, in condițiile specifice pentru zece apeluri de proiecte, publicate deja in consultare publică. In privința măsurilor din domeniul agricol, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru la inceputul ședinței de guvern, ulterior au fost aprobate cele două proiecte importante care vizează susținerea sectorului agricol in domeniu vegetal atat in programul de susținere a producției de usturoi, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acestei producții in 2023. Schema de ajutor se va aplica pe intregul teritoriu al țării in acest an, iar impactul bugetar este de 29,7 milioane lei, beneficiarii fiind: producători agricoli, persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale și familiale, producători agricoli persoane juridice. Cea de-a doua schemă de ajutor de minimis pentru producători vizează cartoful de consum, prin această schemă fiind asigurată susținerea producției de cartofi de consum intr-o sumă totală de 14,8 milioane lei, cuantumul pentru fiecare beneficiar fiind de 200 euro pe hectar. V-aș semnala in final și proiectul de lege privind abilitarea guvernului de a emite ordonanțe. Acesta vizează ordonanțele simple pentru perioada vacanței parlamentare din iulie-august 2023, in domenii care fac obiectul legilor ordinare. Principalele domenii de abilitare vizand: finanțe și economie, dezvoltare, lucrări publice și administrația afacerii interne, sănătate, transporturi și infrastructură, sport, cultură, cercetare investiții și proiecte europene, prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute in actele normative care au putere de lege, acestea au fost principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le prezint in legătură cu ceea ce guvernul a decis, astăzi, in ședință și vă stau la dispoziție dacă aveți nevoie de clarificări sau dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua. O intrebare care nu are legătură neapărat cu ședința de astăzi. Avem un proiect de lege adoptat de guvern, a ajuns la parlament, a trecut și de prima cameră sesizată, Senatul. Acum există, se pare, o poziție din partea deputaților PNL. Este acel proiect prin care se inființează acea autoritate care va avea control asupra tuturor companiilor de stat. Deputații liberali se opun pentru că, susțin ei, se creează astfel un control politic și se centralizează decizia, inclusiv la nivelul regiilor autonome și a altor companii, la nivelul administrației publice locale. Cum de acum avem aceste obiecții, iar la nivel guvernamental, atunci cand acest proiect de lege a fost pe masa guvernului, partea liberală din acest guvern nu s-a opus acelor prevederi? Dan Cărbunaru: Sunt două motive pentru care nu vă pot oferi un răspuns. Primul vizează faptul că nu pot comenta din calitatea de purtător de cuvant al executivului, activitate care se derulează in Parlamentul Romaniei. De asemenea, chestiunea politică la care faceți referire: opoziția anumitor parlamentari dintr-un anumit partid, de asemenea, nu-mi dă posibilitatea de a comenta de la pupitrul guvernului ceea ce se intamplă in parlament și din perspectivă politică. Reporter: In expunerea de motiv a acestui proiect se invocă necesitatea respectării jaloanelor PNRR. Respectă, din ce știți dumneavoastră, conținutul acestui proiect de lege intru totul acele angajamente asumate de țara noastră prin PNRR sau exced acele angajamente? Dan Cărbunaru: Poziția guvernului se regăsește in proiectul care a plecat de la guvern, iar in legătură cu modul in care varianta finală, de la momentul finalizării acestor proceduri care ințeleg că sunt incă in derulare in Parlamentul Romaniei, vom vedea in ce măsură corespund acelor solicitări. Reporter: Ca să ințelegem, in acest moment, guvernul iși menține poziția de susținere in integralitatea sa a acestui text de act normativ trimis la parlament? Sau este dispus la imbunătățire din partea aleșilor din Camera decizională? Dan Cărbunaru: Nu am informații ca la nivelul Guvernului să existe o modificare de poziție față de proiectul care a plecat de aici. Mulțumesc! Reporter: Pe același subiect v-aș intreba dacă au existat discuții in guvern pe prevederile din acest proiect de lege, adică dacă au existat disensiuni inainte de a fi adoptat? Dan Cărbunaru: Nu am informații privind existența unor astfel de disensiuni la nivelul Guvernului. Reporter: Bună ziua, in legătură cu soluția decisă astăzi privind ajutorul pentru cazare și masă pentru refugiați, despre ce sumă este vorba mai exact, care este soluția? E un proiect de HG sau e o decizie ce ați adoptat? Dan Cărbunaru: Este o decizie asumată la nivelul guvernului ca potrivit procedurilor derulate și pană acum prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne să fie efectuate aceste plăți către beneficiari. Reporter: Și ce sumă va fi alocată de la bugetul de stat? Suma exactă. Dan Cărbunaru: Suma exactă cred că o poate comunica Ministerul Afacerilor Interne, care va efectua aceste plăți. Ce pot să vă spun este că din datele pe care le am la acest moment, cheltuielile aferente lunilor ianuarie, februarie, martie anul curent se ridică la 506 milioane lei, ceea ce inseamnă aproximativ 100 de milioane de euro. Reporter: Ok! Și cand vor incepe plățile? Dan Cărbunaru: Cred că in perioada imediat următoare, repet, astăzi decizia a fost asumată la nivelul guvernului ca atare, pe procedurile obișnuite care țin de fluxurile financiare, in perioada imediat următoare vor incepe aceste plăți. Reporter: Știam că sunt restanțe undeva la patru luni. Pentru aprilie, cand vor...? Dan Cărbunaru: M-am referit la lunile ianuarie, februarie, martie, ceea ce și domnul prim-ministru a anunțat in debutul ședinței de guvern, deoarece centralizarea tuturor cheltuielilor in forma finală care să permită efectiv și decontarea lor este incheiată pentru lunile ianuarie, februarie și martie, urmand ca pentru luna aprilie să continue procedurile pentru a strange toate datele in vederea decontării. Reporter: Ok, mulțumesc! Reporter: In contextul in care se vorbește de economii la buget in ultima perioadă de timp și se preconizează că nu vor mai fi permise angajări și că vor fi limitate cheltuielile, in momentul de față aveți in plină desfășurare un protest al salariaților de la ANAF care reclamă, printre altele, faptul că sunt mult prea puțini angajați pentru a putea colecta mai bine, faptul că au dotări foarte proaste in ceea ce privește departamentul IT și o intreagă serie de alte probleme care nu sunt de natură strict salarială. Care ar fi soluția pe care o vedeți pentru a detensiona această problemă? Dan Cărbunaru: Măsurile pe care guvernul le are in vedere pentru a ține sub control cheltuielile bugetare, pentru a le reduce, așa cum s-a intamplat, vă reamintesc și anul trecut se vor regăsi intr-un plan de măsuri la care Ministerul de Finanțe lucrează, care va fi prezentat coaliției și ulterior urmează să ajungă, cel mai probabil săptămana viitoare la guvern pentru a fi luată o decizie in acest sens. Deci, n-aș vrea să comentez acum pe marginea unui document care nu este incă in forma sa finalizată. In privința nevoii de a colecta la buget și legat de nevoia de a aduce cat mai aproape măcar de media europeană, acest nivel de colectare din Romania, aceasta este o chestiune care e cunoscută la nivel public. Guvernul, bineințeles că este conștient de această nevoie ca ANAF să iși imbunătățească nivelul de performanță. Acest lucru depinde și de eficiența echipei care lucrează acolo, dar depinde și de nivelul de digitalizare și aceasta poate fi o soluție importantă, ca prin digitalizare să poată fi urmărite mai eficient aceste venituri și ele să poată ulterior să genereze taxe și impozite cat mai aproape de măcar media europeană. Deci, desigur, in paralel cu acest plan de măsuri care urmează, cel mai probabil săptămana viitoare să fie prezentat public, să fie asumat la nivelul guvernului rămane nevoia ca ANAF să iși imbunătățească nivelul de colectare, atat prin organizarea activităților propriilor angajați, cat și prin ridicarea nivelului de digitalizare. De altminteri, reamintesc, digitalizarea, atat la nivelul statului, cat și la nivelul general al societății este un obiectiv important pentru Romania. Mai mult de un sfert din fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt destinate digitalizării. Ca atare, in perioada următoare şi prin aceste finanțări și prin aceste programe de reformă ne așteptăm ca și funcționarea statului roman, in general, de ce nu și ANAF, in mod particular, in acest context, in care discutăm despre creșterea gradului de colectare, să poată face pași inainte din această perspectivă. Reporter: Se ia in calcul creșterea numărului de angajați in cadrul ANAF, cum solicită ei, presupunand că ar fi mult prea puţini față de necesar? Dan Cărbunaru: Nu am acest nivel de detaliu in acest moment, dar pot să vă asigur că guvernul privește cu mare seriozitate și cu mare atenție nevoia ca ANAF să poată performa. Cel puțin să iși apropie nivelul de colectare de media europeană. Reporter: E un termen asumat de ministrul finanțelor săptămana viitoare sau e, așa, un termen vag? Dan Cărbunaru: Pe de o parte, există această procedură anunțată public chiar și de către premier, in privința pașilor necesari. Practic, Ministerul de Finanțe colectează propuneri sau intocmește un plan de măsuri care să fie circumscris acestei nevoi de a cobori nivelul de cheltuieli bugetare. Acest plan de măsuri să fie discutat, așa cum este și firesc, in interiorul coaliției de guvernare, urmand ca forma finală asumată la nivelul coaliției să ajungă in guvern pentru a putea formaliza acest plan de măsură. Reporter: Dar nu e un termen asumat. Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am, la inceputul săptămanii viitoare ar trebui ca Ministerul de Finanțe să prezinte deja acest plan, iar după ce e analizat in coaliție să intre pe agenda executivului. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Dacă nu mai aveți alte intrebări, vă doresc o după-amiază plăcută! 2023-05-04 14:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-04-02-52-18big_sigla_guv_coroana_albastru.pngȘtiri din 04.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1683194565Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și alți membri ai Cabinetului, la inceputul ședinței de Guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Ieri am incheiat două zile in care am avut intalniri cu reprezentanții Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). A fost prezent la București directorul Departamentului de Economie al OCDE impreună cu o echipă tehnică. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că acest intreg proces prin care am desfășurat o serie de activități prevăzute in foaia de parcurs și indeosebi aspectele care necesită clarificări după depunerea memorandumului inițial, vin să materializeze măsurile pe care noi trebuie să le luăm in continuare, astfel incat să ne indeplinim acest obiectiv de țară. Subliniez din nou că, după aderarea la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, obiectivul nostru de aderare la OCDE este unul asumat la nivel național de către toate instituțiile statului, la care doresc să adaug foarte buna implicare a societății civile, a comunității de afaceri, a mediului academic. Sunt aspecte pe care de fiecare dată cand avem oportunitatea trebuie să le aducem in discuție și să le comunicăm, pentru că este nevoie de aici inainte de o dinamică, de un ritm la fel de susținut și de o responsabilitate a fiecăruia dintre noi, astfel incat să putem, intr-adevăr, după parcurgerea intregului proces tehnic, să obținem aprobarea de aderare. Este un aspect care ne ajută, pe de o parte, să ne atingem obiectivele de convergență cu țările membre ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică și, de asemenea, este un obiectiv care ne permite să menținem dezvoltarea economică, să menținem ritmul in care țara noastră poate să se alinieze țărilor care fac parte din acest club de elită al economiei mondiale. Ca atare, doresc să le mulțumesc tuturor pentru implicare. Doresc să subliniez că activitatea și prezența acestei echipe la sediul guvernului și la activitățile complementare care s-au desfășurat la Banca Națională a Romaniei au avut ca element esențial un proiect in care ne-am angajat ca, impreună cu OCDE, să instituim in viitorul apropiat Comitetul Național de Productivitate. Toate aceste activități vor avea in continuare o agendă foarte bine definită și sunt convins că, la nivelul fiecărui minister de linie, vom continua să răspundem la solicitările de clarificare primite deja din partea OCDE. Ştiu că, pană acum, a fost deja răspuns la 13 dintre aceste solicitări de clarificare, sunt și altele. Răspunsurile au fost apreciate, am avut și avem in continuare un dialog foarte bun cu staff-ul tehnic al OCDE. La nivelul nostru, responsabilul național de acest proiect, domnul ambasador Luca Niculescu și reprezentanții din Cancelaria Premierului coordonează şi știu că se aliniază foarte bine cu ministerele și celelalte instituții, astfel incat să putem să răspundem oportun la toate aceste solicitări. Sigur, trebuie să subliniez incă o dată aspectul care ține de complementaritatea măsurilor de reformă pe care le avem cuprinse in Planul Național de Redresare și Reziliență, cu măsurile și deciziile de reformă care sunt cuprinse in Foaia de parcurs pentru a indeplini standardele OCDE. Subliniez incă o dată, cu riscul de a repeta: sunt măsuri de reformă care sunt așteptate de către cetățenii romani, sunt măsuri de reformă care vin și asigură alinierea funcționării tuturor domeniilor de activitate la cele ale țărilor din Uniunea Europeană și din OCDE și, din perspectiva mea, sunt obligatorii nu doar pentru instituțiile guvernamentale, dar sunt absolut obligatorii și pentru clasa politică, pentru că, in final, deciziile sunt politice și ele trebuie să se constituie in politici publice care vizează desfășurarea procesului de reformă. Iar, așa cum am primit feedback-ul de la autoritățile cu care am discutat pană in acest moment, procesul de reformă din Romania este unul care se desfășoară in condiții foarte bune. In cadrul ședinței de guvern de astăzi o să luăm o decizie prin care vom asigura fondurile necesare pentru plățile care trebuie asigurate prin programul de sprijin al refugiaților. Am discutat cu domnul ministru Bode, am discutat cu domnul ministru Caciu, astfel incat să asigurăm fondurile de la buget pentru acoperirea cheltuielilor pe primele trei luni de zile. Și, totodată, doresc să subliniez că, așa cum am stabilit in ședințele de guverne anterioare, inclusiv confirmat in ședința de guvern de săptămana trecută, impreună cu domnul ministru Boloș, sunt intreprinse toate demersurile către Comisia Europeană și, in felul acesta, in luna iunie vom primi aproximativ 110 milioane de euro pentru acoperirea cheltuielilor de la bugetul de stat şi, cumulat cu ceea ce am primit anul trecut, aproximativ 41 de milioane, putem să spunem că sumele acoperă aceste cheltuieli. Desigur, avem demersuri intreprinse, practic, i-am solicitat ca pentru anul acesta suma totală să fie de aproximativ 200 de milioane de euro și să ne asigurăm că avem banii pentru asigurarea acestor plăți compensatorii. In ședința de Guvern o să avem, de asemenea, o decizie in ceea ce privește sprijinul pe care il asigurăm agricultorilor - este vorba de două componente. Am să-l rog pe domnul ministru să detalieze care sunt măsurile pe care le vom lua astăzi, dar nu inainte de a menționa că pe perioada cat domnia sa a participat la Consiliul AgriFish, săptămana trecută, au fost deja elaborate primele propuneri așteptate de către fermierii romani in ceea ce privește asigurarea unor sume de bani pentru compensarea efectelor produse de tranzitul și importul de cereale din Ucraina, iar suma propusă pentru Romania este de aproximativ 30 de milioane de euro - 29,7, dacă țin bine minte, domnule ministru -, bani care se adaugă celorlalte sume pe care le-am aprobat, prin hotărare de guvern, in ședința de guvern trecută și, in felul acesta, pană in acest moment, putem să vorbim despre aproximativ 50 de milioane de euro care vor fi asigurați fermierilor, bani care, trebuie să menționăm, vor fi puși la dispoziție după ce se vor indeplini procedurile din hotărarea de guvern. Ca atare, domnule ministru, vă rog să ne prezentați detaliile despre care am vorbit. Petre Daea: In primul rand, vreau să vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru sprijinul dat de fiecare dată și constant in Guvernul Romaniei. Mulțumim și colegilor pentru că nu există şedință de guvern in care Ministerul Agriculturii să nu pună in planul acesta, al deciziei guvernamentale, forme de sprijin pentru fermierii romani, motiv pentru care de-a lungul vremii și intr-un an calendaristic, pentru că vorbim de anii agricoli, suma e mai mare, in fiecare an calendaristic, cu banii pentru plățile directe și acele sume dirijate spre investiții, se ridică la 3 miliarde euro - acesta este un efort al statului și, in același timp, un suport de sprijin formidabil din partea Uniunii Europene, știindu-se că 75% din sumele pe care le primim vin de la Uniunea Europeană, prin programele stabilite, prin acele măsuri, pe care le-am realizat in politica agricolă comună. Iată că și astăzi avem două acte normative de importanță deosebită pentru două produse care necesită susținerea și stimularea noastră, și o facem de fiecare dată. Este vorba de un sprijin de minimis pentru cultura usturoiului și cartofului, știindu-se că cele două culturi au avut un regres inregistrat in ultima perioadă de timp. Prin stimularea pe care am făcut-o, spun eu permanent şi insistent, cu sume corespunzătoare, suprafața a reușit să crească in Romania, iar balanța acestor produse incepe să se inregistreze intr-un progres pe care il dorim cu toții in perspectiva asigurării nevoilor interne din producția pe care o facem in Romania. Referitor la sprijinul pe care l-am primit in această perioadă grea, şi este un sprijin, pe de o parte, meritat și, pe de altă parte, un sprijin in care toate instituțiile statului și-au adus contribuția, pentru a veni cu sume importante in Romania din partea Comisiei Europene, știindu-se că fluxul de cereale din Ucraina a determinat o pierdere urmare a imposibilității de valorificare a cerealelor, a plantelor și a semințelor de plante oleaginoase din țară de către fermieri, situație generată de conflictul armat, pe care il simțim și care ne-a bulversat nu numai pe noi, a bulversat intreaga planetă - și de aici o serie intreagă de măsuri noi de intervenție in plan național și in plan european -, noi am purces la aceste demers, pe de o parte, juridic și cu contact instituțional la toate nivelele, căutand sprijinul de la Uniunea Europene și avand in imaginea noastră posibilitatea de a interveni pentru fermierii noștri, dar in același timp să și respectăm regulile europene. Şi am avut o conduită, zic eu, corectă și eficientă, corectă din punct de vedere instituțional și legislativ și eficientă pentru că, iată, avem două instrumente puse la dispoziție prin decizia Comisiei Europene, și anume: avem aceste regulamente prin care s-a stabilit interzicerea, din 2 mai, a importurilor de produse din Ucraina la cele patru produse: e vorba de porumb, de grau, de floarea-soarelui și semințe de rapiță, şi această măsură este operațională din data de 2 și iată că fermierii au această posibilitate, au acest răgaz, pană pe data de 5 iunie, cand pot să folosească culoarele de comerț tradiționale, in așa fel incat să degajăm magaziile și să eliberăm magazinele de stocurile de cereale in vederea valorificării lor și a creării posibilităților necesare pentru depozitarea produselor care vin peste două luni de zile in campanie de recoltare și, de aici, valorificarea pentru a putea să-și continue activitatea de la fermieri. A doua măsură, care vizează partea aceasta materială, de care ați spus foarte bine dvs., și inseamnă aproape 30 de milioane euro, ea va fi operațională in momentul in care regulamentul va apărea in jurnalul oficial și noi suntem pregătiți cu actul normativ să punem la dispoziție sumele cuvenite pentru a susține stocurile de la cele trei produse - la porumb, la floarea-soarelui și rapiță. In derulare se află actul normativ pe care Guvernul l-a aprobat și, prin decizia Guvernului, la cele 10 milioane care au venit inițial, s-au adăugat incă alte 10, deci in total 20 de milioane pentru susținerea fermierilor care au avut grane in stoc la data de 1 februarie, in așa fel incat să putem nivela drumul acesta al deficitului pe care l-au inregistrat fermierii ca urmare a situației pe piață. Intr-un cuvant, suntem in dispozitivul de lucru parte cu actele normative care necesită pe a fi puse in mișcare și pe care le-am folosit, iar Guvernul Romaniei le-a aprobat, suntem pregătiți cu actul normativ in momentul in care apare in jurnalul oficial, să dăm rădăcină juridică actului respectiv pentru a pune in mișcare și a doua formă de sprijin. Sunt acțiuni concrete, directe și vreau să mulțumesc tuturor membrilor Guvernului, dvs. in primul rand, pentru că in susținere la Comisia Europeană am simțit sprijinul și nevoia aceasta de colaborare intre instituții, pentru a putea fi, pe de o parte, persuasiv, și pentru a fi, pe de altă parte și eficient. Ori aceste drumuri le-am parcurs impreună și iată rezultatele, motiv pentru care suntem in situația de a răspunde concret fermierilor intr-o situație, intr-un moment extrem de greu. Ştim foarte bine că in momentul in care zăngănesc armele, oamenii se ințeleg mai greu, iar soluțiile se găsesc mai anevoios. Noi căutăm soluții, regulile normalității uneori au dispărut, căutăm soluții noi pentru a putea ieși dintr-o situație dificilă pe care o avem cu toții și nu numai noi, intreaga Europă și țările, cele cinci țări care se află in proximitatea conflictului armat, au beneficiat de o atenție separată, cunoscandu-se impactul negativ asupra pieței și asupra fermierilor romani. Din acest punct de vedere, am considerat că acțiunea comună și păstrarea echilibrului in decizii a fost calea care ne-a dat contur demersului nostru și juridic și demersului nostru de comunicare, pentru a putea aduce in Romania ceea ce trebuie, iar fermierii sunt in situația de a beneficia de sprijinul pe care cu toții l-am auzit - și este un sprijin meritat. Şi iată că, din discuțiile pe care le-am avut și interpretările la momentul respectiv, a rezultat faptul că in cadrul comisiei au putut găsi soluțiile tehnice care să echilibreze situație pe piață, iar Romania se află in această situație, pe care o avem astăzi și fiind beneficiara a aproape 30 de milioane de euro. Vă mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, este foarte clar că situația a depășit estimările noastre, motiv pentru care a fost nevoie de decizii și măsuri excepționale. Dincolo de cele despre care ați făcut dvs. vorbire, doresc să imi prezentați, impreună cu Consiliul Concurenței, măsurile pe care le-am discutat impreună cu fermierii pe ceea ce inseamnă industria laptelui. Au fost discuții care au fost agreate cu procesatorii și retailerii. Practic, discutăm despre toți jucătorii aflați pe acest lanț și știu, pană in acest moment, că au fost acceptate aceste decizii de către majoritatea procesatorilor și au contribuit impreună cu lanțurile de comercializare la scăderea prețului laptelui la raft. Totodată, la acea intalnire am discutat că veți desfășura și se va coordona de la nivelul Ministerului Agriculturii un grup de lucru fermieri/procesatori pentru a lua măsurile care se cuvin pentru decizii pe termen mediu și lung, astfel incat să nu mai intampinăm astfel de probleme. Dacă puteți să prezentați acum cateva date pe acest subiect... Petre Daea: Da, domnule prim-ministru. Conform celor stabilite impreună și pe care dvs. le-ați ordonat instituțiilor statului - și mă văd aici in responsabilitatea misiunii incredințate, ca de altminteri și președintele Consiliul Concurenței, care se află aici, in sală -, in data de 1 mai m-am dus personal să văd care este situația in magazine, la raft, să văd dacă s-a operaționalizat această măsură care trebuia și implementată și inceputul implementării ei să fie data de 1 mai. Discutand și cu domnul președinte al Consiliului Concurenței, astăzi am primit informația de la domnia sa că 70% dintre operatorii care sunt pe piață ar fi in situația să răspundă la acea ințelegere și la acel acord pe care... Nicolae-Ionel Ciucă: Ar fi sau sunt deja in situația...? Petre Daea: Dumnealui spune că sunt in situație. Ce vă pot spune eu foarte clar și exact: așa cum ați dispus, in fiecare dimineață la orele 7:30 eu am videoconferință cu țara și structurile județene imi prezintă pe cele două produse, pe de-o parte, bonul care atestă valoarea respectivă și dacă s-a operat reducerea; pană la această dată, nu peste tot s-a realizat acest lucru... Nicolae-Ionel Ciucă: Imi cer scuze că vă intrerup... A venit la masă și domnul președinte de la Consiliul Concurenței. Sper să poată să ne dea date concrete. Bogdan Chiriţoiu: Bună ziua! Intr-adevăr, domnule prim-ministru, așa cum a menționat și domnul ministru, 1 - toate marile lanțuri de magazine participă la program; 2 - majoritatea procesatorilor au declarat intenția de a participa şi faptul că participă la program. In esență, avem un mare producător care e incă in discuții şi cu noi, cerand clarificări, și cu lanțurile de magazine. Acum, aplicarea, desigur, diferă de la magazin la magazin, pentru că sunt sute de magazine și sunt cateva zeci de produse, deci vorbim, pe ansamblu, de cateva mii de produse la care trebuie operate aceste reduceri. Deci evident că aplicarea nu e integrală in momentul de față şi ne așteptăm să mai dureze cateva zile pană s-o vedem generalizată in toate magazinele lanțurilor și la toate gamele producătorilor. Nicolae-Ionel Ciucă: Am ințeles la vremea respectivă că era vorba de anumite prețuri care au fost deja asumate prin contractele semnate și acelea trebuia să se deruleze. Bogdan Chiriţoiu: Da. Nicolae-Ionel Ciucă: Era clar pentru toată lumea. Bogdan Chiriţoiu: Noi avem Monitorul Prețurilor, deci avem imaginea tuturor prețurilor la toate alimente din marile lanțuri de magazine. Avem această bază de date și vom compara prețurile la 11 aprilie, data la care s-a ajuns la acest acord, in prezența dumneavoastră, și prețurile pe care le practică ei. In măsura in care vedem că nu este aplicată o reducere de 20%, vom cere clarificări. E posibil ca uneori să nu fie lapte romanesc, şi atunci să nu intre in programul de reducere, iar asta nu vedem in Monitor; noi vedem numai prețurile, deci nu pot să știu ce provenienţă are laptele. E posibil să fi fost deja in promoție la 11 aprilie și atunci să nu apară reducerea. Deci, acolo unde o să vedem discrepanțe, unde nu vedem o reducere de 20%, o să cerem clarificări comercianţilor. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte, toate chestiunile acestea trebuie clarificate și tot ceea ce trebuie să rezulte la final este angajamentul pe care l-am avut cu toții, instituțiile statului, producători, procesatori, lanțuri comerciale. Bogdan Chiriţoiu: Da, vă vom informa prompt. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Ultimul subiect despre care vreau să fac precizări este cel legat de domeniul sănătății. Astăzi vom avea două decizii, domeniul sănătății este unul care reprezintă maximum de interes şi preocupă pe toți cetățenii și trebuie să ii acordăm atenția cuvenită și angajamentul nostru responsabil pentru a face ceea ce am anunțat pană in acest moment. Una dintre decizii vizează stabilirea numărului de paturi, iar cealaltă vizează un memorandum prin care stabilim calendarul asumat al procedurilor necesare pentru semnarea contractelor de finanțare pentru 27 de unități spitalicești. Sper ca acest calendar să fie unul care să asigure semnarea acestor contracte pană la finele anului, şi aici discutăm de publicarea Ghidurilor pană la 15 mai - sper că nu greșesc domnule ministru Boloș - și lansarea apelurilor pană la 10 iulie. Vă rog, dacă aveți detalii, să le prezentați dumneavoastră. Marcel Boloş: Domnule prim-ministru chiar am pregătit in plus și un memorandum pe această temă cu măsurile pe care le-ați menționat dumneavoastră. Sunt cele 3 miliarde de euro din imprumutul BEI pe care le avem discutate și sunt cuprinse in Programul Operațional de Sănătate. Intr-adevăr, termenele pe care le avem fixate şi pe care le-ați menționat dumneavoastră deschid această perspectivă pentru accesarea fondurilor din Programul Operațional de Sănătate, cu condiția de a le finaliza pană la sfarșitul anului, conform precizărilor pe care le-ați făcut. Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult. Vă doresc o zi bună! 2023-05-04 12:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a9419.jpgȘtiri din 04.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-o-delegatie-condusa-de-faisal-el-fayez-pre-edinte-al-senatului-regatului-hasemit-al-iordanieiGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Senatului Regatului Hașemit al Iordaniei, Faisal El-Fayez Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu președintele Senatului Regatului Hașemit al Iordaniei, Faisal El-Fayez. Cu acest prilej, au fost discutate oportunitățile de dezvoltare a relațiilor bilaterale in domenii precum economie, comerț, agricultură, educație sau apărare. Inalții oficiali au subliniat importanța rolului jucat de ambele țări in regiune. In cadrul dialogului, au fost analizate consecințele agresiunii militare ruse in Ucraina, atat din perspectiva securității, cat și in ceea ce privește afectarea funcționării lanțurilor de aprovizionare. Premierul Romaniei a prezentat detalii privind asigurarea tranzitului cerealelor din Ucraina și implicarea țării noastre in asigurarea securității alimentare a țărilor in care producția agricolă ucraineană este esențială. Totodată, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis interesul țării noastre pentru crearea unui hub pentru produse agricole romanești in zona portului Aqaba și disponibilitatea Romaniei de a utiliza mai mult ingrășămant agricol produs in Iordania. Premierul Romaniei a prezentat oportunitățile pe care Romania le poate oferi investitorilor iordanieni și din perspectiva relației cu Uniunea Europeană. Subliniind nevoia de stabilitate in zona Orientului Mijlociu și a Nordului Africii, premierul a apreciat rolul jucat de Iordania, arătand că Romania incurajează dialogul in regiune și din perspectiva relațiilor bune pe care țara noastră le are atat cu Israelul, cat și cu Palestina. Premierul a transmis, de asemenea, mulțumiri pentru sprijinul acordat de Iordania in repatrierea cetățenilor romani din Sudan. 2023-05-04 12:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a8865.jpgȘtiri din 03.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-conferinta-romania-in-ocde-spre-clubul-bunelor-practici-economice-internationaleGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Conferința - Romania in OCDE: Spre clubul bunelor practici economice internaționale [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule guvernator al Băncii Naționale, domnule consilier prezidențial, domnule director Pereira, stimați colegi miniștri, doamnelor și domnilor ambasadori, Excelențele Voastre, distinși invitați, nu cu mult timp in urmă, am incheiat o activitate la sediul guvernului in care, domnule profesor, am mai subliniat incă o dată importanța aderării noastre la OCDE, percepand-o la nivelul guvernului ca fiind un obiectiv național. Nu discutăm doar de instrumentarea tehnică a procesului de aderare, ci discutăm de un angajament politic in care, intr-adevăr, instituțiile statului, de la președintele Romaniei, Guvernul, societatea civilă, mass-media, mediul academic sunt parte a acestui proces. Pentru că, practic, nu vorbim doar de un parcurs care la final să ne califice ca fiind membri ai OCDE, ci vorbim de obiectivul nostru pe termen mediu și lung și anume acela de a reuși să dezvoltăm Romania coerent și durabil pentru o perioadă lungă de timp. Ca atare, după aderarea la NATO și Uniunea Europeană, am considerat că aderarea la OCDE este un obiectiv național și mulțumesc tuturor instituțiilor și tuturor celor implicați in acest proces, pentru voința, pentru dedicarea și pentru responsabilitatea cu care s-au angajat in acest proces și sprijină demersul guvernamental. Vă mulțumim, domnule guvernator, pentru că, incă din 2017, ați a avut viziunea să subliniați necesitatea declanșării unui astfel de proces și vă mulțumim că astăzi găzduiți, la sediul Băncii Naționale a Romaniei, acest eveniment. Imi face o deosebită plăcere să vă salut incă o dată, cu ocazia prezenței dumneavoastră la acest eveniment dedicat aderării Romaniei la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Și, desigur, să vorbim despre beneficiile care decurg din acest statut. Salut, de asemenea, prezența in format virtual la acest eveniment a inalților funcționari din secretariatul OCDE și folosesc această cale, de altfel, l-am rugat pe domnul Pereira să transmită mesajul nostru de mulțumire domnului secretar general Mathias Cormann. Probabil il vom vedea in format virtual și la acest eveniment și, practic, a fost persoana care ne-a prezentat nu doar oportunitățile, dar am ințeles care sunt pașii de parcurs și cat de multă nevoie de implicare necesită momentul in care, odată ce am primit foaia de parcurs, de acolo să putem să avem o coerență pentru tot ceea ce inseamnă OCDE. Puțin mai devreme, la guvern, am subliniat două aspecte foarte importante și anume, coordonarea, complementaritatea intre Planul Național de Redresare și Reziliență și aderarea la OCDE. Vorbim de reforme care practic ne duc să indeplinim niște standarde, standarde la care vrem să aderăm din proprie voință și pe care ni le asumăm și care ne fac să devenim membri ai acestui club, un club care ne asigură dezvoltarea economică, dar in același timp cred că ne va schimba și viziunea și atitudinea politică față de ceea ce avem de făcut pentru țară. După cum cunoașteți, aderarea la OCDE și, după cum am menționat, reprezintă o temă fanion pe agenda Guvernului și a administrației publice și mă bucur să am oportunitatea să recunosc receptivitatea și interesul care au fost manifestate nu doar la nivelul instituțiilor Guvernului, ci la nivelul dumneavoastră, a tuturor celor care sunteți prezenți astăzi aici sau a celor care nu sunt prezenți aici, dar au fost nemijlocit și sunt nemijlocit implicați in proces și aș dori să mai subliniez ceva - interesul opiniei publice pentru acest parcurs. Doresc astfel, incă de la inceput, să salut inițiativa organizării acestei dezbateri in spațiul public romanesc, dat fiind că, dincolo de efortul interinstituțional presupus de acest proces şi, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a vă asigura că este unul excepțional, de o mare importanță şi care sunt convins că va avea și popularizare pe măsura ințelegerii acestei tematici. Mă bucur, astfel, că la nici două luni de cand am organizat la nivelul guvernului evenimentul OCDE dedicat mediului de afaceri, mă regăsesc din nou in fața unui public interesat de ceea ce inseamnă, de ceea ce este Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică pentru Romania și ceea ce avem de făcut pentru a atinge acest obiectiv important pentru țară și pentru a sublinia in mod aparte responsabilitatea fiecăruia dintre noi pentru acest parcurs. După cum cunoașteți, anul trecut Romania a fost invitată să inceapă procesul de aderare la OCDE, alături pe alte cinci state candidate. Este vorba de Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru. OCDE este cea mai puternică organizație de cooperare economică existentă la nivel global, avand sub umbrela sa state care reprezintă peste 70% din comerțul mondial şi aproximativ 80% din valoarea investițiilor de capital. In prezent, OCDE iși concentrează eforturile pentru dezvoltarea unor politici in domenii definitorii pentru economia viitorului, precum: transformarea digitală, tranziția verde, inteligența artificială sau protecția datelor, domenii care sunt de foarte mare interes și pentru companiile din Romania şi, desigur, pentru companiile care vin să investească in țara noastră. Desfășurarea procesului de aderare implică un efort intens și susținut, pe care guvernul și autoritățile publice il vor putea realiza cu sprijinul constant, așa cum menționam anterior, al tuturor partenerilor, al mediului de afaceri și al societății civile. Drumul către obiectivul final, aderarea la organizație, va deschide un nou capitol in procesul de modernizare a statului roman, constituind o oportunitate clară pentru transformarea profundă a administrației, a instituțiilor și a societății in ansamblul său. Transformările și reformele care vor fi adoptate vor aduce beneficii semnificative mediului de afaceri, companiilor și antreprenorilor prezenți pe piața locală. In domeniul piețelor financiare, Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică promovează sisteme financiare eficiente, deschise, stabile și solide, orientate spre piață, bazată, bazate pe transparență, incredere și integritate. Avem șansa să invățăm de la cei mai buni de a plasa abordarea națională in domeniu pe chestiuni de politică structurală pe termen lung, cu luarea in considerare a trendurilor și dezvoltărilor actuale. In contextul global complicat și al problemelor regionale generate de războiul de agresiune declanșat de Rusia impotriva Ucrainei, răspunsul Romaniei, concentrat pe multiple planuri, are in vedere modernizarea accentuată a statului și inscrierea țării printre economiile dezvoltate. După cum știți, in anul 2022, Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut cu aproximativ 50 de miliarde de euro față de anul precedent, adică 4,7%, o creștere semnificativă. Statistica Eurostat pe anul 2022 arată că paritatea puterii de cumpărare a Romaniei raportat la celelalte state membre ale Uniunii Europene a crescut, iar indicatorul pentru Romania a urcat anul trecut la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Portugalia, de exemplu. Și am menționat Portugalia, pentru că domnul director este din Portugalia. Nu este vorba de competiție, ci este vorba de două țări prietene, care au relații bilaterale foarte bune la toate nivelurile. Dorim să continuăm această creștere la care ați contribuit și dumneavoastră- şi aici mă adresez mediului de afaceri -, iar aderarea la OCDE constituie un demers firesc in aceste condiții. Vreau, in acest context, să vă asigur de intreaga noastră determinare in a avea un parcurs cat mai consistent, cat mai coerent și cat mai rapid in atingerea acestui obiectiv. Salut deschiderea Băncii Naționale a Romaniei, a Autorității de Supraveghere Financiară și a Ministerului Finanțelor in vederea implementării standardelor OCDE din domeniile lor de activitate, precum și participarea activă a reprezentanților instituțiilor la lucrările comitetelor și grupurilor de lucru din cadrul organizației. Procesul de aderare la OCDE semnifică accederea in clubul economiilor avansate, cu reguli clare și norme foarte bine definite, care asigură un grad inalt de transparență și predictibilitate economiei locale, elemente indispensabile pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri dinamic și prosper. Statutul de membru este un indicator puternic de incredere pentru investitorii interni și internaționali, cu efecte pozitive in ceea ce privește atragerea de investiții directe, cat și raportat la increderea piețelor internaționale in stabilitatea economică și a cursului de schimb, aspect reflectat in ratingul de țară. Aici fac o paranteză: investițiile străine directe anul trecut au atins cifra de aproximativ 11 miliarde de euro. Banca Națională, domnule guvernator, vă mulțumim foarte mult pentru modul in care ați reușit să instrumentalizați menținerea cursului leului la un nivel care ne-a asigurat stabilitate financiară şi cred că, așa cum ați menționat, este important să recunoaștem că in tot acest proces, din 2021 incoace, a existat o coordonare și o colaborare foarte bună intre Guvernul Romaniei și Banca Națională a Romaniei și vă mulțumim. Imbunătățirea indicatorilor macroeconomici, a disciplinei financiare, precum și transformarea modelului economic actual prin promovarea activităților cu inalt grad de incorporare tehnologică și valoare adăugată medie spre mare, sunt cateva dintre beneficiile asociate procesului de aderare la OCDE. Imbunătățirea educației financiare este un alt domeniu de foarte mare interes, de data aceasta din perspectiva cetățenilor. Vorbim de creșterea nivelului de cunoștințe și abilități financiare ale cetățenilor pentru a-i ajuta să gestioneze riscurile asociate unui acces din ce in ce mai facil la servicii financiare tot mai diverse și să beneficieze intr-o măsură mai mare de avantajele oferite de acestea, inclusiv prin consolidarea situației și perspectivei lor financiare, iar intenția adoptării unei strategii naționale de educație financiară reprezintă un proiect util, care poate beneficia de pe urma contactelor cu OCDE in cursul procesului de aderare. Anul 2022, cand Romania a primit statutul de candidat OCDE, a consemnat cel mai inalt nivel al investițiilor străine și faptul acesta s-a concretizat in ultima evaluare a rating-ului de țară, unde, la anumite instituții, am păstrat rating-ul de țară, iar la altele am crescut, ceea ce este un semnal foarte bun pentru economia țării noastre. Am menționat din nou investițiile străine, pentru că acestea joacă un rol central in discuțiile de aderare, implicand garanții suplimentare pentru liberalizarea mișcărilor de capital, asigurarea unui regim deschis și transparent pentru accesul investițiilor străine directe pe piața locală sau implementarea principiilor directoare ale conduitei responsabile in afaceri. Implementarea standardelor OCDE in domeniul guvernanței corporative va ajuta la imbunătățirea management-ului companiilor de stat și va asigura atingerea unui mediu concurențial echitabil pentru toți operatorii economici, publici și privați. Totodată, statutul de membru va facilita dezvoltarea comerțului și echilibrarea balanței comerciale, prin facilitarea accesului companiilor locale la piețe de desfacere noi, precum și includerea acestor companii in cadrul unor lanțuri de producție integrate și complexe, ferite de impactul negativ al crizelor geopolitice regionale sau internaționale. Inchei prin a sublinia că procesul de aderare va permite un contact mai strans intre companiile din Romania și reprezentanții mediului de afaceri din statele OCDE, acestea din urmă avand, de regulă, o contribuție importantă in analizarea și revizuirea standardelor pe care le aplică organizația. Doresc să folosesc această cale pentru a vă incuraja pe dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri din Romania, să relaționați in mod activ cu Business and Industry Advisory Committee - BIAC al OCDE - un organism care reunește asociațiile de business din statele membre și statele asociate și care reprezintă platforma de dialog și de sprijin transfrontalier pentru mediul de afaceri in relația cu autoritățile guvernamentale. Sigur, este o intalnire la care scoatem in evidență avantajele aderării la această organizație, dar, in același timp, dați-mi voie să subliniez, chiar in incheiere, am să inchei după aceasta, că nu este deloc un parcurs ușor, este un parcurs care va necesita foarte mult efort și foarte multă flexibilitate și adaptabilitate atat a instituțiilor executive, dar in mod deosebit a structurilor, a instituțiilor politice. Mai devreme am subliniat că, la nivelul Parlamentului Romaniei, s-a constituit un grup parlamentar, grup care a participat la prima activitate cu reprezentanții parlamentari ai țărilor OCDE și va participa in continuare, avand speranța că vor ințelege nevoia de implicare politică in tot ceea ce inseamnă acest proces de reformă, care va trebui să fie legiferat. Desigur, este o serie intreagă de avantaje și de obiective pe care țara noastră le-a indeplinit, pe unele intr-o măsură mai mare, pe altele parțial. Dar vom vedea de fiecare dată, așa cum am văzut din primul raport pe care l-a prezentat, aici, la București, in ianuarie 2022, secretarul general al OCDE, că sunt și indicatori și standarde care necesită foarte, foarte mult efort și voință de reformă. Cred că trebuie să privim cu realism. Aș reformula: trebuie să privim cu speranță către ceea ce inseamnă statutul de membru al OCDE și cu realism față de ceea ce avem de făcut noi inșine pentru a ne atinge acest obiectiv. Vă mulțumesc și vă doresc numai bine. O zi bună! Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la Conferința Romania in OCDE: Spre clubul bunelor practici economice internaționale [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Pentru că este ziua presei, doresc să vă urez La mulți ani!, să vă mulțumesc pentru modul in care am colaborat, colaborăm și vom colabora in continuare și pentru modul profesionist in care vă desfășurați activitatea. Incă o dată, La mulți ani! tuturor celor care iși desfășoară activitatea in presa din Romania și nu numai. Reporter: Vă mulțumim! Și vă rog să ne spuneți și ce se intamplă cu supraimpozitarea bugetarilor, dacă măsura ar putea să fie analizată și in mediul privat, pentru că sunt suspiciuni că ar fi neconstituțională. Nicolae-Ionel Ciucă: Este a nu știu cata oară cand repet că această măsură nu a cuprins și mediul privat, atunci cand au avut loc discuțiile. De atunci şi pană acum au existat analize la nivelul structurilor de specialitate și cand vor veni cu propunerile și cu elementele de consecințe și efecte pe care le vor produce, vom lua o decizie. Pană acum nu avem datele. Reporter: Există un risc real ca Romania să depășească ținta de deficit bugetar in acest an? Nicolae-Ionel Ciucă: Măsurile pe care le avem in vedere, atat cu chibzuirea cheltuielilor bugetare, cat și cu creșterea gradului de colectare, vizează tocmai incadrarea in ținta de deficit. Practic, activitatea la care am participat acum a fost una in care am subliniat că instituțiile internaționale au menținut și ridicat pe alocuri ratingul de țară pentru Romania, motiv pentru care nu cred că ne putem permite anul acesta să nu ne incadrăm in țintele de deficit. Incadrarea in țintele de deficit, politicile economice și măsurile care au fost luate la nivelul Guvernului ne-au permis să rămanem in acest trend ascendent. Reporter: /.../ sporurilor in salarii? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am luat nicio decizie. Am subliniat și subliniez din nou: nu trebuie să venim cu anumite informații care nu fac, nu au altă menire decat să sperie oamenii. Or oamenii nu au de ce să se sperie. Romania este un trend ascendent, are o creștere economică previzionată și pentru anul acesta. Măsurile noastre sunt unele de cumpătare, nu de a-i afecta pe oameni. Urmează să le prezinte Ministerul Finanțelor. După ce le prezintă ministrul finanțelor, le analizăm in coaliție, iar după ce le analizăm in coaliţie, venim cu ele la aprobare in Guvern, cele care fac menirea aprobării in Guvern. Vă mulţumesc! 2023-05-03 12:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big___009_resize.jpgȘtiri din 03.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-lansare-a-proiectului-de-constituire-a-consiliului-national-pentru-productivitate-in-romaniaGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare a proiectului de constituire a Consiliului Național pentru Productivitate in Romania [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Stimate domnule director Pereira, distinși membri ai delegației OCDE, stimați colegi din cadrul cabinetului, doamnelor și domnilor invitați, conducători ai instituțiilor de profil cu legătură nemijlocită in parcursul nostru de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, domnule ambasador Niculescu, domnule profesor Ciocănea - i-am menționat pe cei doi domni pentru că danșii sunt implicați nemijlocit in acest proces şi sunt truditorii de zi cu zi la tot ceea ce inseamnă nu doar monitorizarea, dar și coordonarea intregului proces prin care, după depunerea memorandumului inițial, răspundem la toate solicitările de clarificare ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică; și am reușit, pană in acest moment, să păstrăm un ritm cat se poate de bun in ceea ce privește intocmirea acestor clarificări şi sperăm ca in continuare să avem aceeași dinamică, astfel incat să ne indeplinim un obiectiv de țară foarte important, așa cum am menționat in urmă cu un an şi jumătate, atunci cand am primit vizita Secretarului general al OCDE pentru prima dată in Romania, domnul Mathias Cormann. Accederea la OCDE este un obiectiv de țară similar cu cele care au vizat aderarea noastră la Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.Ca atare este nu doar un obiectiv prin care ne propunem să indeplinim anumite standarde și să facem in așa fel incat țara noastră să poată să ajungă la un nivel de recunoaștere pentru a fi primită in acest club de elită, ci este și un obiectiv politic pe care trebuie să și-l asume toate forțele politice, pentru că e vorba de Romania, iar prin tot ceea ce am făcut și tot ceea ce va trebui să facem de aici inainte merităm să facem parte din această organizație. Aderarea Romaniei la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, așa cum am menționat, este un obiectiv asumat național, la nivel național, pe care Guvernul l-a tratat, il tratează și il va trata cu maximă responsabilitate. Procesul de aderare implică reforme pe care partenerii noștri, dar mai ales societatea, cetățenii romani, le așteaptă de foarte mulți ani. Am discutat - fac o paranteză - am discutat aseară cu domnul director Pereira și ii spuneam cat de important este pentru noi acest moment, pentru că, practic, suntem angajați in procesul de aderare cu realizarea reformelor in același timp cu ceea ce inseamnă implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Prin toată această chestiune, noi, la nivelul guvernului, am tratat intreg setul de măsuri ca fiind complementare și, practic, se sprijină unele pe altele, dandu-ne o imagine de ansamblu asupra a ceea ce trebuie să indeplinim la finalul ambelor programe: Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul de Aderare la OCDE, prin foaia de parcurs. Aș dori să menționez, in acest sens, cateva repere. Nu cu mult timp in urmă, Romania a aderat la Convenția tip anti-mită. Şi tot cu mult timp in urmă, in Parlamentul Romaniei, a luat ființă Comisia parlamentară pentru sprijinirea aderării la OCDE. De altfel, am și participat cu membrii comisiei la o primă activitate și ne relata domnul ambasador Niculescu că a fost o participare foarte bună, foarte bine primită la nivelul de reprezentare parlamentară a OCDE și incurajez să continuăm in acest fel, pentru că avem nevoie de participare activă și de a ințelege cat mai bine, inclusiv pe componenta parlamentară, ce avem de făcut pentru aderarea la OCDE, pentru că parte din reformele din PNRR și standardele pe care trebuie să le indeplinim in baza foii de parcurs presupun de la sine modificări legislative consistente, iar acestea nu se pot face decat prin Parlamentul Romaniei. Astăzi, iată, ne intalnim pentru a lansa un proiect de asistență al OCDE, avand mare importanță pentru Romania - instituirea Comitetului Național de Productivitate. Chiar dacă recomandarea Comisiei pentru instituirea unor astfel de structuri se adresează statelor membre din zona euro, Romania a decis să se alăture acestor state, avand in vedere avantajele inițiativei, de la analizele asupra productivității și competitivității, la schimbul de bune practici care privesc metodologiile de lucru sau consultarea cu părțile interesate. Această structură, care va fi independentă, va efectua analize economice și statistice, iar rezultatele le va comunica in spațiul public prin intermediul unor rapoarte anuale. Avem nevoie de astfel de analize care să fundamenteze politici publice pentru creșterea economică sustenabilă și pentru convergență. Pe de altă parte, rapoartele anuale vor fi utilizate de Comisie in procesul anual de monitorizare a politicilor, realizat prin semestrul european, și vor permite abordarea unor teme rezultate din recomandările Consiliului. Evoluțiile demografice, productivitatea muncii, politica salarială, capacitatea economiilor de a asimila noi tehnologii, calitatea concurenței din mediul de afaceri, dar și competitivitatea externă reprezintă teme pe care statele membre ale Uniunii Europene le consideră drept factori relevanți in ceea ce privește creșterea economică pe termen mediu. Pentru Romania, analiza investițiilor ca motor al productivității trebuie efectuată nu doar accentuand pe formarea brută de capital fix sau pe volumul investițiilor străine directe, ci suprapunand și dimensiunea regională, fiind cunoscute diferențele mari intre zonele țării noastre din aceste puncte de vedere. De asemenea, este nevoie de evaluarea productivității la nivelul sectoarelor și firmelor, analizand productivitatea totală a factorilor. Doresc să fac, de asemenea, o paranteză - săptămana trecută am lansat, impreună cu ministrul investițiilor și proiectelor europene, Fondul de tranziție justă; am făcut-o in județul Gorj, județ care are cea mai mare alocare, aproximativ 540 de milioane de euro. Sunt bani care vin pe liniile de finanțare de la Comisia Europeană. Dar in același timp, trebuie să vedem la nivel guvernamental și presupun că acest instrument, acest Comitet de Productivitate va reuși să identifice acele oportunități bazate pe potențialul fiecărei regiuni in parte, astfel incat să putem să contribuim, din toate direcțiile și cu toate resursele, și europene și naționale, la reducerea disparităților intre regiuni. Pe de altă parte, trebuie spus că pentru consiliile de productivitate, noi variabile vor trebui luate in considerare, precum următoarele: impactul pandemiei asupra lanțurilor de aprovizionare și a lanțurilor valorice, inflația ridicată din anii 2022 și 2023, impactul războiului din Ucraina asupra economiei mondiale, impactul noului mix energetic la nivel european asupra competitivității economiilor blocului comunitar, dar și tensionarea relațiilor dintre China și țările vestice. In fine, doresc să afirm că Romania nu pornește de la zero in acest demers al analizei pe baze regulate a productivității și competitivității. Recent, a fost incheiat procesul de reevaluare a strategiei naționale pentru competitivitate, al cărei conținut se bazează pe o sinteză a documentelor și a politicilor publice din domeniul economic, cercetare, dezvoltare, inovare, alături de extinderea sferei de aplicație a Atlasului economic al Romaniei către zona utilizatorilor din afara Ministerului Economiei, acolo unde acest proiect a fost implementat. In finalul intervenției mele doresc să mulțumesc invitaților noștri de astăzi, delegației condusă de domnul Pereira, dumneavoastră, tuturor celor care sunteți prezenți, astăzi, la această activitate, pentru excelenta colaborare de pană acum și, fără indoială, şi pentru sprijinul pe care ni-l vor acorda in continuare in parcurgerea acestui proces de aderare. Și la intalnirea tet-a-tete pe care am avut-o cu domnul director Pereira am subliniat cat de importantă a fost pentru noi prezența secretarului general al OCDE atunci cand s-a prezentat, in ianuarie 2022, raportul de țară şi am putut să vedem cat se poate de transparent datele reale asupra ceea ce funcționează și asupra ceea ce nu funcționează și ceea ce avem de imbunătățit. Și i-am confirmat că atunci am ințeles cu toţii, desigur, și in activitățile de relaționare ulterioară, cat de important este să avem o ințelegere a finalității, a ceea ce se intamplă la finalul acestui proces și cat de mare nevoie este de angajamentul și decizia, voința fiecăruia dintre noi, astfel incat acest proces să se finalizeze prin reforme de care avem atat de mare nevoie in continuare. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Acum am plăcerea să-l invit să ia cuvantul pe domnul Alvaro Santos Pereira, director al Departamentului de Economie din OCDE, cu o mare experiență numai in OCDE, dar și in Portugalia, țara sa natală, unde a făcut reforme economice importante şi, de asemenea, s-a preocupat de industrie, comerț, tansport public. A avut o traiectorie foarte impresionantă. Domnule Pereira, vă rog, aveți cuvantul. Alvaro Santos Pereira: Bună dimineața! In primul rand, domnule premier, distinși oaspeți, este o plăcere să mă aflu aici, la București. De fiecare data cand vin aici observ energia, dinamismul și o atitudine dornică de reforme, pe care nu le observ in multe țări. Merg in aproape 60 de țări in intreaga lume și nu văd ceea ce văd intotdeauna in această țară, și anume in primul rand stabilitate politică și incurajarea de a realiza un acord intre partide pentru a pune in practică agenda de reforme. Așa ceva nu se vede des. In al doilea rand, angajamentul pentru reformă, inclusiv prin aderarea la OCDE. OCDE este Organizația Internațională a Reformei, noi respirăm reformă, ne gandim tot timpul cum putem să ne imbunătățim și exact asta a menționat domnul premier și exact asta aș vrea să văd in această țară. O țară care s-a transformat mult in ultimii ani, in ultimele decenii, dar care-și accelerează transformările, devine tot mai modernă și devine un punct central in Europa și, sper, in curand și in OCDE. Așadar, vreau să il felicit pe domnul premier, să felicit Guvernul și cetățenii romani pentru angajamentul lor in punerea in practică a acestor reforme și in atitudinea lor reformistă. Sunt o sursă de inspirație pentru mine și pentru echipa mea. Astăzi vorbim despre stabilirea unui consiliu al productivității. Este foarte important, pentru că asta dovedește incă o dată că Romania, guvernul, diversele instituții romane iși doresc o ameliorare continuă. Asta este foarte important. Am acest citat al unui caștigător al premiului Nobel: productivitatea nu este totul dar, pe termen lung, este aproape totul, ceea ce inseamnă că nu poți avea o țară care progresează, nu poți avea standarde de viață in creștere tot mai bune dacă nu imbunătățești productivitatea, dacă nu produce toată lumea, fie puțin mai mult, fie puțin mai bine. De aceea, trebuie să ne gandim la productivitate dacă vreți să vedeți o creștere a nivelului de viață, trebuie să stimulați productivitatea și de aceea este atat de important acest consiliu al productivității. Și, de asemenea, politici care să stimuleze productivitatea. Productivitatea, așa cum am spus, crește veniturile, dar crește și nivelul de viață și ne oferă mai mult spațiu. Dacă creșterea este foarte mare, atunci scade și datoria; printr-o producție mai mare veți putea reduce poverile financiare, povara datoriei externe care e o problemă mare pentru multe țări, nu numai aici. Cred că acesta este una dintre prioritățile in viitor, dar iată un grafic care arată creșterea productivității in mare parte a lumii. Romania nu e incă aici, dar in curand o vom vedea. Productivitatea a scăzut in ultimele decenii. Este un lucru care ne nedumerește. E posibil ca și standardul de viață să scadă odată cu productivitatea; coloanele albastre arată productivitatea, iar coloanele roșii arată, in deceniul următor. Ce se intamplă in Romania in comparație cu Uniunea Europeană: vedeți că Romania este in dreapta, Uniunea Europeană in stanga. In ultimii ani, productivitatea a crescut in Romania, in mod semnificativ, mai mult decat in alte părți ale Europei. Asta e vestea bună. Dar vestea proastă este că și in Romania incepe să scadă nivelul de creștere a productivității. Nu mai crește in același ritm. Iată ce se intamplă in ceea ce privește productivitatea in toate țările din Uniunea Europeană. Iată Romania! Aveți productivitatea cu cea mai cel mai mare ritm de creștere și acest lucru este posibil dintr-un singur motiv: de ați aderat la Uniunea Europeană, datorită acestei atitudini dornice de reforme care continuă, care să menține, ați reușit să imbunătățiți tot timpul productivitatea. Vestea proastă este că incă aveți drum foarte lung de parcurs. Deși vă descurcați bine, productivitatea din țara dumneavoastră este sub media OCDE. Ceea ce inseamnă că, deși incepeți să recuperați terenul pierdut, incă produceți mai puțin, aveți o productivitate mai mică decat media europeană și media OCDE. De aceea este atat de important să aveți o agendă de reforme pentru productivitate și este foarte important să continuați ceea ce spunea domnul premier, această atitudine de a reforma continuu. Țările care excelează, țările cu economie foarte avansată și foarte bogate sunt țările care nu sunt niciodată mulțumite, care nu se complac și care nu spun da, ne-am descurcat bine. Aceste țări spun: nu e niciodată de ajuns, trebuie să fim tot mai bune și de aceea este atat de important să aveți un Consiliu al Productivității. Așadar, care sunt cauzele care reduc ritmul de creștere al productivității și cum puteți să stimulați productivitatea? In primul rand, prin stimularea investițiilor in diferite țări și diferite regiuni. De asemenea, s-a observat o reducere a progresului tehnologic, ceea ce are un impact semnificativ asupra productivității și de asemenea, ați trecut de la manufactură la servicii. Romania iși menține productivitatea mare deoarece industria este incă suficient de mare și serviciile nu sunt incă predominante. Productivitatea scade și din cauza imbătranirii angajaților, din lipsa investițiilor, din lipsa inovațiilor. Practic, trebuie să recuperați timpul pierdut față de alte țări in ceea ce privește productivitatea. Referitor la instituțiile pro productivitate, aceste instituții sunt foarte importante deoarece vor putea să mărească ritmul productivității direct prin stimularea educației și aptitudinilor. De asemenea, există și discriminări de gen, lucru care se intamplă incă in majoritatea țărilor din lume. Deci există foarte mult potențial care trebuie valorificat, dar trebuie să fie foarte clar că anumite părți ale țării, anumite regiuni ale țării sunt extrem de avansate. Asta nu e valabil pentru foarte multe regiuni din țara dumneavoastră. Diferențele regionale sunt foarte mari și, de asemenea, este foarte important să țineți seama de tranziția verde. Există multe instituții pro-productivitate in OCDE. Primii au fost australienii, care au inceput acum aproape 40 de ani. Au făcut o comisie a productivității - așa-i spun ei- iar această comisie a productivității este una dintre cele mai importante instituții pentru politici publice in Australia și işi pune amprenta atat asupra educației, cat și asupra infrastructurii, de exemplu. Influența acestei comisii a fost atat de mare incat guvernul ține cont de recomandările ei pentru politicile sale. Așadar, este foarte importantă o instituție pro-productivitate. Majoritatea țărilor din OCDE au aceste instituții pentru productivitate. Iată mai multe exemple. Nu le voi enumera pe toate. De asemenea, incercăm să ințelegem de ce unele afaceri sunt mai profitabile, de ce există diferențe intre anumite domenii și ce putem face in ceea ce privește valorificarea potențialului uman pentru a stimula productivitatea. Așadar, faceți pași foarte importanți și trebuie să continuați pe această cale, in special cu crearea acestui Consiliu al Productivității. Și acum ii dau cuvantul colegului meu Filippo Cavassini, care vă va vorbi mai pe larg despre bune exemple de productivitate. de consilii pentru productivitate in OCDE. Bravo! Sunteți pe calea cea bună, dar nu vă mulțumiți, nu vă complaceți! Trebuie să fiți tot timpul ambiționați. Trebuie să vă imbunătățiți semnificativ, așa cum ați făcut-o in ultimii ani. Vă mulțumesc! 2023-05-03 11:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a8472.jpgȘtiri din 02.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/150-de-locuri-disponibile-in-cadrul-celei-de-a-x-a-editii-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-20231683037526Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei iți oferă oportunitatea de a obține un internship full time, pe timpul verii, intr-o instituție pe care o vei alege tu in funcție de specialitatea studiilor. Sunt eligibile pentru a participa la Program persoanele care: * au implinit varsta de 16 ani, dar nu mai mult de 27 ani; * au cetățenia romană; * cunosc limba romană, scris și vorbit; * au capacitate deplină de exercițiu; * cunosc cel puțin o limbă străină de circulație internațională; * au cunoștințe in domeniul IT; * nu sunt active pe piața muncii; * nu au absolvit Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei; * indeplinesc condițiile specifice prevăzute in fișa de internship a postului pentru care aplică; * indeplinesc condițiile generale prevăzute de Legea nr. 176/2018 privind internshipul, cu modificările și completările ulterioare. Pentru a putea ocupa unul din cele 150 de locuri disponibile, oferite prin desfășurarea Programului Oficial de Internship al Guvernului Romaniei, ediția 2023, candidații iși pot completa profilul și aplicația pe platforma www.internship.gov.ro pană la data de 7 mai 2023. Te așteptăm și iți dorim mult succes! 2023-05-02 17:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-02-05-25-26big_sigla_guvern.pngȘtiri din 02.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-deschiderea-oficiala-a-celei-de-a-patra-reuniuni-a-grupului-de-lucru-pentru-implementarea-strategiei-uniunii-europene-de-combatere-a-antisemitismului-i-promovarea-vietii-evreie-tiGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la deschiderea oficială a celei de a patra reuniuni a Grupului de lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene de combatere a antisemitismului și promovarea vieții evreiești [Check against delivery] Domnule vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, Stimată doamnă coordonator pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, Domnule prim-rabin, Domnule președinte al Federației Comunităților Evreiești din Romania, Domnilor deputați, Stimați reprezentanți ai guvernului, Doamnă ministru, Excelențele Voastre, Distinși reprezentanți ai comunității evreiești și reprezentanți ai statelor membre, Stimați reprezentanți ai organizațiilor europene și internaționale, Doamna Chiriac, Doamnelor și domnilor, Imi revine astăzi deosebita plăcere de a vă ura bun-venit la sediul Guvernului Romaniei! Avem onoarea de a găzdui cea de-a patra reuniune a Grupului de Lucru al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului și protejarea vieții evreiești. Salut prezența in sală a reprezentanților Federației Comunităților Evreiești din Romania și imi exprim, și cu această ocazie, prețuirea pentru contribuția substanțială a comunității evreiești la edificarea statului roman modern, dar și pentru modul exemplar in care s-a integrat in societatea romanească. Găzduirea acestei reuniuni la București este expresia susținerii constante pe care Romania o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului. Am alcătuit, alături de Federația Comunităților Evreiești din Romania, un program complex, pe care l-am dorit a fi cat mai divers, cuprinzand atat dezbateri de fond, cat și elemente culturale. De altfel, după cum cunoașteți, in ultimii ani, Romania a devenit un model regional in ceea ce privește combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind Holocaustul. Asumarea, de către statul roman, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a inceput odată cu adoptarea, in 2004, a raportului final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute in raport ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor. Drept urmare, in ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante realizate de Romania in materia comemorării Holocaustului și a educației privind Holocaustul. Voi aminti doar cateva exemple emblematice și recente: cu prilejul Reuniunii Plenare a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), care a avut loc la București in mai 2016, a fost adoptată, prin consens, definiția de lucru a antisemitismului, ce a fost ulterior adoptată in plan intern in 2017. La inceputul anului 2021, Guvernul Romaniei a desemnat un reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei. In mai 2021, Guvernul Romaniei a adoptat prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și un Plan de Acțiune aferent. De asemenea, a fost desemnat un coordonator național și a fost constituit un comitet interministerial cu obiectivul de a monitoriza implementarea Strategiei. In lunile mai și decembrie 2022, am aprobat rapoarte foarte detaliate referitoare la implementarea Strategiei Naționale, Comitetul interministerial dovedindu-se esențial in dinamizarea eforturilor Romaniei de a combate ferm și fără echivoc antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură. Pe această cale, vreau să menționez că ceea ce a realizat in ultimul an echipa mea, condusă de doamna Solomon și de domnul Muraru - colegi de-ai dumneavoastră din grupul de lucru - este apreciabil, reprezentand proiecte și acțiuni care au pavat un drum serios și necesar pentru viitor. Aș dori ca, alături de doamna Solomon, să remarc și activitatea domnului Muraru. In domeniul educațional, amintesc o inițiativă importantă - printr-o lege adoptată la finalul anului 2021, materia Istoria evreilor. Holocaustul a devenit obligatorie in invățămantul liceal. Legea va fi implementată incepand cu anul școlar 2023-2024, iar in prezent, programa este in stadiul final al aprobării. Totodată, am continuat să lucrăm pentru a deschide noul Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din Romania, proiect coordonat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania - Elie Wiesel. Este un alt obiectiv constant al nostru in direcția păstrării memoriei Holocaustului, fiind inclus in Planul Național de Redresare și Reziliență. In acest sens, au fost alocate 15 milioane EURO pentru realizarea acestei investiții importante. La nivel european, Romania a fost unul dintre statele-membre UE care au susținut puternic adoptarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Suntem parte a Grupului de Lucru al Comisiei Europene dedicat combaterii antisemitismului și am susținut constant adoptarea de Concluzii de către Consiliul Uniunii Europene pe această temă. Doamnelor și domnilor, Vă asigur că angajamentul Romaniei pentru combaterea antisemitismului și păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis! Vom continua să susținem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeași determinare și atașament, cu atat mai mult cu cat, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este in creștere in Europa și in intreaga lume. Comunitățile evreiești de pe continentul european resimt din plin aceste evoluții. Pandemia de COVID-19 a condus la o deteriorare a situației, iar membri ai comunităților evreiești au devenit ținte directe ale discursului instigator la ură, răspandit mai ales in mediul online, ale teoriilor conspiraționiste și ideologiilor radicale. Membrii acestei comunități se tem să poarte in public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei, se tem să meargă la sinagogi și se tem chiar pentru siguranța lor. In același timp, răspunsurile statale și societale la această situație sunt de multe ori calificate ca fiind slabe sau ineficiente. Este de datoria noastră să recunoaștem că este nevoie de eforturi suplimentare pentru eradicarea acestui flagel. Constatăm că, din păcate, aceste fenomene caștigă tot mai mult teren, iar faptul că rata de răspunsuri la sondajul recent al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind percepțiile membrilor comunității evreiești asupra antisemitismului in Europa este foarte mică, este un motiv in plus de ingrijorare. Acesta este contextul extrem de complicat in care ne regăsim astăzi. Agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a Federației Ruse impotriva Ucrainei ne-a arătat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel statal. Totodată, ne-a reamintit tuturor responsabilitatea ce ne revine, in calitate de reprezentanți ai statelor, de a intensifica eforturile noastre in acest plan pentru a preveni și combate eficient asemenea evoluții nefaste. Din aceste considerente agenda reuniunii Grupului de lucru cuprinde o sesiune dedicată efectelor pe care războiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei le generează asupra memoriei Holocaustului. Suntem bucuroși să avem alături de noi reprezentanți ai comunității evreiești ucrainene și ai autorităților din Ucraina, acest stat greu incercat de război, și să putem afla astfel, in mod direct, care este situația reală. In egală măsură, doresc să salut călduros participarea unor membri ai comunității evreiești din Republica Moldova, precum și a reprezentanților executivului și să reconfirm, și pe această cale, că suntem alături de Republica Moldova in eforturile sale de a face față dificultăților cauzate de actualul context geopolitic. Acest eveniment este o ocazie pentru noi de a promova valorile care ne fac europeni, dar și de a acționa, in comun, pentru a sprijini statele terțe și mai ales statele din regiune in acest sens. Este lăudabilă și strategică inițiativa de a include Ucraina și Republica Moldova in cadrul lucrărilor acestui grup. Sper ca aceste state să aibă o prezență constantă la reuniunile dumneavoastră pentru că astfel vor fi mai pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din experiența noastră. In definitiv, nu peste foarte mult timp, sperăm ca ele să fie parte a Uniunii Europene. Doamnelor și domnilor, Scopul acțiunilor noastre comune trebuie să fie acela de a proteja valorile și principiile pe care Europa se fundamentează - drepturile omului, democrație, egalitate, respectarea libertăților cetățenești. In acest context, promovarea respectării drepturilor omului are un rol crucial, deoarece permite societăților bazate pe democrație participativă să asigure platforme de exprimare și reprezentare incluzive. Drepturile omului sunt, pe de o parte, un obiectiv in sine, dar și o bază pentru dezbateri și schimburi de opinie. Ele sunt parte din valorile care fac ca societățile să prospere și una dintre premisele unei democrații consolidate. Dezvoltarea rezilienței societale la dezinformare, discurs instigator la ură, radicalizare, discriminare și antisemitism necesită o abordare plurivalentă și un parteneriat solid intre trei actori principali: stat, societate civilă și mediul academic. Astfel, comemorarea Holocaustului, onorarea memoriei victimelor, dezvoltarea cercetării și a educației privind Holocaustul se pot face doar pe baza solidă a acestui parteneriat tripartit. In acest sens, vom continua să sprijinim organizarea de evenimente, precum cel de astăzi - le considerăm o platformă de schimb de bune-practici, dar și o formă de promovare a modului nostru de viață european și a felului in care ne protejăm cetățenii și valorile. In final, doresc să vă mulțumesc, incă o dată, pentru participarea la acest eveniment și să vă urez să aveți dezbateri fructuoase și o ședere plăcută in Romania! Vă mulțumesc! 2023-05-02 16:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-05-02-04-18-27big_sigla_guvern.pngȘtiri din 02.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-ichiro-aisawa-pre-edintele-asociatiei-parlamentare-de-prietenie-romania-japonia-i-membru-al-camerei-reprezentantilor-din-dieta-japonieiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Intrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Asociației de prietenie Romania - Japonia, Ichiro Aisawa Prim-ministrul Nicolae Ionel-Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu președintele Asociației de prietenie Romania - Japonia, Ichiro Aisawa. Principalele teme de discuție au vizat importanța semnării Parteneriatului strategic dintre Romania și Japonia de către Președintele Romaniei, Klaus Iohannis și premierul nipon Fumio Kishida, precum și modalitățile concrete de colaborare la nivel bilateral in domenii precum energia, infrastructura, cercetarea-dezvoltarea. Premierul roman a arătat importanța economică a relațiilor dintre Romania și Japonia, in contextul in care Japonia este cel mai important investitor din Asia in țara noastră, iar legăturile economice pot fi intărite. In cadrul dialogului au fost analizate efectele agresiunii militare ruse in Ucraina și nevoia de a gestiona situația de securitate in regiune, fără a fi afectate evoluțiile economie. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat sprijinul acordat Ucrainei, alături de comunitatea internațională, in special refugiaților ucraineni și tranzitului de produse exportate de Ucraina. Romania iși coordonează eforturile in acest context, atat in interiorul Uniunii Europene și NATO, dar mai ales cu partenerii strategici. Una dintre temele principale abordate au vizat și derularea proiectelor japoneze, inclusiv din perspectiva finalizării podului de la Brăila, care are o relevanță deosebită pentru conectivitatea din regiune, dar și pentru intărirea cooperării dintre Japonia și Uniunea Europeană in proiecte viitoare. Printre domeniile de interes pentru colaborarea romană japoneză se numără cele din domeniul energiei nucleare, infrastructură și cercetare. Implicarea Japoniei in susținerea Inițiativei celor Trei Mări se numără printre oportunitățile de cooperare mai ales in contextul in care Romania urmează să găzduiască, in toamna acestui an, la București, Forumul Inițiativei. La randul său, Ichiro Aisawa a transmis aprecieri pentru ajutorul acordat de Romania refugiaților ucraineni, atat din perspectiva educării copiilor, cat și din cea a locurilor de muncă oferite acestora. Oaspetele nipon a subliniat increderea și prietenia cu care este privită Romania și a mulțumit pentru derularea proiectelor cu Japonia, inclusiv pentru realizarea liniei de metrou M6, București-Otopeni. Totodată, a fost transmis interesul pentru colaborarea in gestionarea proiectelor reactoarelor nucleare modulare mici, pentru producerea de energie. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a menționat importanța colaborării dintre Institutul de Fizică Nucleară din București și oamenii de știință din Japonia, care va putea aduce progrese semnificative in cercetarea și dezvoltarea industriei laserului, avand o relevanță strategică. O nouă oportunitate de cooperare va fi organizarea in țara noastră, in iunie, a primului forum de inovare romano-japonez, la Cluj-Napoca, oferind ocazia de a promova proiecte din domeniul roboticii digitalizării și inteligenței artificiale. Din perspectiva relațiilor culturale, a fost menționată decizia țării noastre de a avea un institut Cultural roman la Tokyo, care va contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale și la o mai bună cunoaștere a țării noastre de către publicul japonez. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis mulțumiri pentru sprijinul acordat de Japonia la invitarea Romaniei să adere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică și primirea foii de parcurs din partea celei mai puternice organizații economice la nivel global. 2023-05-02 14:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a7717.jpgȘtiri din 02.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-nationale-a-tineretuluiDragi tineri, Sunteți cei care aduc schimbarea, promovează inovarea și ne copleșesc cu entuziasmul lor. Implicați și orientați către soluții practice, aduceți plus-valoare oricărui proiect la care sunteți parte, fie că vorbim despre educație, sănătate, administrație sau orice alt sector. Ideile voastre antreprenoriale sunt intre cele mai creative și adecvate, reușind să acopere atat zone deja cunoscute, cat și segmente de nișă. Descoperiți oportunități in orice situație de criză, in perioade oricat de dificile. Dovediți empatie, omenie și solidaritate in activitățile de voluntariat. Ați oferit ajutorul vostru cetățenilor ucraineni care au avut nevoie de un cămin in țara noastră, dar și tuturor celor care au căutat sprijin in perioada pandemiei de COVID-19. La competițiile internaționale faceți performanță, sunteți competitivi, promovand, in același timp, ideea de echipă și cultivand prietenia. Ne preocupă ca toate aceste calități să fie puse in valoare in beneficiul vostru, al comunităților și al intregii societăți. 2022 a fost Anul European al Tineretului, iar obiectivul nostru a fost și rămane includerea tinerilor și priorităților lor in politicile publice naționale și europene. Am făcut pași semnificativi, insă este nevoie să ii continuăm pentru a oferi tuturor tinerilor șanse egale și oportunități care să vă pună in valoare creativitatea, competențele, deschiderea către nou și, mai ales, speranța voastră, care este și a noastră, că veți avea acasă, in Romania, un viitor așa cum vă doriți. La mulți ani, dragi tineri! Nicolae-Ionel Ciucă Prim-ministru al Romaniei 2023-05-02 10:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_50658204-0245-41f5-8b3c-90dc3ba6db37.jpgȘtiri din 01.05.2023https://gov.ro/ro/stiri/peste-80-de-oficiali-nationali-i-europeni-responsabili-de-lupta-impotriva-antisemitismului-reprezentanti-ai-comunitatilor-evreie-ti-i-ai-organizatiilor-internationale-vin-la-bucure-tiBucureștiul va găzdui, in perioada 2- 4 mai 2023, lucrările celei de-a IV-a Reuniuni a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Organizat de către Guvernul Romaniei cu sprijinul Comisiei Europene, evenimentul se va bucura de participarea reprezentanților speciali, coordonatorilor și responsabililor cu atribuții in domeniul combaterii antisemitismului din statele membre UE, Ucraina și Republica Moldova, precum și ai organizațiilor naționale, europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor internaționale relevante și experți. Deschiderea evenimentului va avea loc marți, 2 mai 2023 la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului Romaniei, Nicolae-Ionel Ciucă, și a vicepreședintelui Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, domnul Margaritis Schinas (online). Pe parcursul celor trei zile, vor fi abordate teme de interes major pentru combaterea antisemitismului, precum dezvoltarea și implementarea strategiilor naționale din domeniu, progresele inregistrate in implementarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, pericolele reprezentate de antisemitism, distorsionarea și negarea Holocaustului pentru societățile democratice, importanța prezervării memoriei Holocaustului, inclusiv situația din Ucraina și Republica Moldova. Organizarea, la București, a celei de-a IV-a Reuniuni a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești reprezintă un bun prilej de evidențiere a progreselor pe care Romania le-a realizat in domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, dar și de recunoaștere a contribuției valoroase pe care comunitatea evreiască din țara noastră a adus-o la dezvoltarea și modernizarea societății romanești. Informații suplimentare: In data de 5 octombrie 2021, Uniunea Europeană a adoptat prima Strategie privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești care stabilește cadrul politicii europene din acest domeniu pentru perioada 2021-2030. Strategia UE are trei piloni importanți: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism; protecția și promovarea vieții evreiești; educația, cercetarea și memoria Holocaustului. Pentru implementarea acestei Strategii, a fost constituit un Grup de Lucru ca o structură permanentă avand rolul de a sprijini procesul de atingere a țintelor Strategiei. Guvernul Romaniei s-a numărat printre primele 7 state membre care a adoptat, in mai 2021, prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021- 2023 și Planul de acțiune aferent. Prin această Strategie se urmărește prevenirea replicării in Romania a evoluțiilor negative inregistrate pe acest palier in alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. 2023-05-01 10:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_23-01-13-12-15-30m_sigla_guvern.pngȘtiri din 29.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-veteranilor-de-razboiRomania ii onorează astăzi pe veteranii de război cărora le datorează independența, suveranitatea și integritatea teritorială, dedicandu-le o zi de reamintire a eroismului lor și de exprimare a recunoștinței care li se cuvine pentru totdeauna. Dacă trăim intr-o țară care ne aparține pe deplin și căreia ii putem hotări singuri destinul, este pentru că am avut nu doar visul despre un destin romanesc in istorie, ci și bravi romani care au apărat acest vis cu arma in mană in Războiul de Independență din 1877 și in cele două războaie mondiale din secolul trecut. Noi, cei din generațiile din prezent, avem privilegiul de a fi martorii ultimilor veterani romani in viață ai celui de-Al Doilea Război Mondial, 1096 de veterani și veterane și 24 de văduve de război. Să le arătăm prețuirea caldă pe care o merită și pentru că sunt istoria noastră glorioasă vie, reușind incă o mare victorie a sufletului după război, aceea de fi impăcați și a atinge o frumoasă varstă dincolo de incercările, suferințele și pierderile prin care au trecut. Am fost onorat să mă alătur, zilele trecute, campaniei Recunoștință veteranilor de război- , inițiată de Ministerul Apărării Naționale in 2021. Am susținut acest proiect și ca ministru al apărării, și in calitate de Prim-ministru, din convingerea că e un act de conștiință națională, inainte de toate, să ii cinstim pe acești oameni pe a căror bravură s-a sprijinit Romania in vremuri de răscruce pentru intreaga lume, care sperăm să nu se mai repete niciodată. Vă invit, dragi romani, ca și astăzi să arătăm ultimilor combatanți romani in viață din cel de-al Doilea Război Mondial că ii respectăm, că se află in gandurile noastre cele mai bune, că le transmitem urări de sănătate, viață lungă și urmași care să fie mandri că sunt copii și nepoți de veteran! 2023-04-29 09:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_ab539653-bb3c-42ff-b4f5-c287148dfbc7.jpgȘtiri din 28.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-sefului-cancelariei-prim-ministrului-mircea-abrudean-la-seminarul-cu-tema-opportunities-and-challenges-for-the-energy-cooperation-within-the-three-seas-initiativeGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Șeful Cancelariei Prim-Ministrului și coordonatorul național pentru Inițiativa celor Trei Mări (I3M), Mircea Abrudean, a participat joi, 27 aprilie a.c., la seminarul cu tema Opportunities and Challenges for the Energy Cooperation within the Three Seas Initiative, organizat la Vilnius, de către Ministerul Afacerilor Externe din Lituania, Ambasada Romaniei și Ambasada Republicii Polone in Republica Lituania. Din delegația Romaniei a mai făcut parte secretarul de stat in Ministerul Energiei, Dan Drăgan. De asemenea, in marja participării la eveniment, delegația romană a fost primită de viceministrul afacerilor externe, doamna Jovita Neliupsienė, alături de coordonatorul național I3M lituanian, ambasadorul Gediminas Varvuolis, și Dalia Tamosiūnienė, consilier prezidențial și sherpa I3M. Cu acest prilej, Mircea Abrudean a menționat că printre obiectivele Romaniei pentru Summit-ul organizat la București, in perioada 6-7 septembrie a.c., se numără și reafirmarea caracterului de platformă politică a Inițiativei celor Trei Mări de promovare a consolidării infrastructurii pe axa Nord-Sud. De asemenea, Romania vizează includerea Ucrainei, Republicii Moldova si Georgiei ca parteneri in proiecte I3M. Intervenția șefului Cancelariei Prim-ministrului Romaniei in cadrul seminarului a vizat consolidarea cooperării intre statele I3M pe dimensiunea energetică, prin solidaritate și eforturi comune, cu scopul transformării provocărilor in oportunități. Intr-un context marcat de criza prețurilor crescute la energie, precum și de dificultățile generate de conflictul din Ucraina, sunt necesare măsuri concrete in direcția consolidării securității energetice. In acest sens, Romania s-a dovedit a fi un lider regional prin demersurile intreprinse de autorități pentru diversificarea surselor de energie, precum și a rutelor de transport. Astfel, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, a ilustrat faptul că, in ceea ce privește Romania, investițiile strategice din sectorul energetic se indreaptă spre proiecte care au in prim-plan dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse cu emisii scăzute de carbon, după cum sunt cele regenerabile (solar, eolian onshore și offshore), hidrogenul, energia nucleară și gazele naturale. Romania va menține, pentru viitor, un mix energetic echilibrat, avand o abordare neutră din punct de vedere tehnologic. Totodată, Mircea Abrudean a subliniat rolul Romaniei in menținerea funcționalității sectoarelor energetice din Republica Moldova și Ucraina, pe timp de criză, prin sprijinul acordat in procesul de interconectare a rețelelor de electricitate, pe de o parte, și furnizarea de energie in regim de urgență, pe de altă parte. 2023-04-28 12:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_9d361a90-acb7-4cd5-aebb-f8736ef48619.jpgȘtiri din 26.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-activitatea-de-impachetare-a-cadourilor-pentru-veteranii-de-razboiGalerie foto Declarații ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la activitatea de impachetare a cadourilor pentru veteranii de război [Check against delivery] Reporter: Care este lecția pe care ne-o dau acești veterani, iată, cum e și acest domn general pe care l-ați salutat mai devreme? Nicolae-Ionel Ciucă: Lecția este cea pe care au trăit-o și continuă să trăiască atunci cand vine vorba de valorile pe care ei le-au respectat cand a fost vorba să-și apere țara, cand a fost vorba să se sacrifice pentru țară. Și cred că este, de asemenea, foarte important să ințelegem că ceea ce dumnealor au făcut au făcut prin unitate, prin solidaritate și nu cred că este mult spus că, atat timp cat ne vom păstra unitatea și determinarea să facem ceea ce trebuie făcut pentru țară, este o minimă datorie a fiecărui cetățean roman. Reporter: Mai sunt aceste valori astăzi? Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt. Să știți că sunt. Le-am găsit, de fiecare dată le-am intalnit atunci cand am stat de vorbă cu tineri. Poate aici, in toată valtoarea aceasta a activităților, nu vorbim despre aceste valori, dar in momente in care există oleacă de răgaz, se aduce in discuție foarte mult nevoia de a vorbi din nou despre valorile patriotice. Și nu este un cuvant mare, pentru că a fi patriot nu este deloc ceva care să iasă din modul nostru de a ne comporta in fiecare zi. Reporter: Ați vrea să mergeți la unul dintre veteranii unde vor ajunge aceste pachete? V-ați gandit la un anume veteran? Nicolae-Ionel Ciucă: Am fost, din momentul in care am inceput acest demers, prima dată in colaborare cu cei de la RePatriot, am făcut-o, s-a intamplat in anul Centenarului și am fost aproape in fiecare an. După aceea, cand a apărut pandemia, ne-am limitat. Reporter: Dar anul acesta? Nicolae-Ionel Ciucă: Și anul acesta, dacă voi avea posibilitatea să merg, voi merge. Sigur că da. Reporter: Unde ați merge, la cine anume? Nicolae-Ionel Ciucă: Cred că nu m-aș duce la cineva anume. M-aș duce la oricare dintre cei pe care ii aleg organizatorii acestui eveniment, pentru că, din păcate, cei la care am fost s-au prăpădit, și este bine ca să ii lăsăm să gestioneze aceste acțiuni organizatorii evenimentelor. Reporter: Ce le transmiteți veteranilor, oamenilor care s-au sacrificat pentru această țară? Nicolae-Ionel Ciucă: Respect, prețuire și să le dea Dumnezeu multă sănătate, să stea cat mai mult printre noi. Reporter: Mulțumesc. Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc. Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă inaintea participării la Campania Recunoștință veteranilor de război- , organizată de Ministerul Apărării Naționale, cu prilejul marcării Zilei Veteranilor de Război pe 29 aprilie [Check against delivery] Reporter: Dorim să clarificați informațiile referitoare la posibilitatea introducerii impozitului progresiv. Există o analiză din partea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, inclusiv de la FMI pe toate categoriile de venit și cele ale bugetarilor, și cele din sistemul privat. Există varianta asta, cand ar putea fi pusă in practică? In ce constă analiza? Nicolae-Ionel Ciucă: Varianta in sine in momentul de față nu există. Am decis in ședința de coaliție ca la nivelul Ministerului Finanțelor să se efectueze această analiză și, in momentul in care au toate datele agregate și sunt prezentate toate elementele de efecte, consecințe la o astfel de măsură, o discutăm in coaliție, după care aprobăm și intrăm cu decizia. Reporter: Impozitul progresiv, despre el vorbim, da? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu se discută despre impozit progresiv. Reporter: Dar despre ce se discută, pentru că informațiile au fost că s-a discutat despre un impozit, să zicem, intre 15 și 20%, inclusiv pentru sectorul privat... Nicolae-Ionel Ciucă: Este vorba despre un impozit care, in acest moment, a fost cat se poate de bine clarificat in ceea ce privește depășirea salariilor la stat peste cel al președintelui. Reporter: Deci doar la stat s-ar aplica un asemenea impozit? Nicolae-Ionel Ciucă: In acest moment, așa cum am discutat, doar la stat. Reporter: Și cum trece de partea de neconstituționalitate, pentru că spune clar că nu poate fi aplicat doar unei categorii de salariați și orice impozit trebuie să fie pentru orice categorie de salariat. Nicolae-Ionel Ciucă: Orice măsură pe care o vom lua trebuie să aibă și susținere juridică, motiv pentru care cei care vin și propun un astfel de demers trebuie să vină cu toate elementele de clarificare. Reporter: Procentul de 16% a fost discutat, ar putea fi aceasta supraimpozitarea? Nicolae-Ionel Ciucă: Procentul de 16% a fost discutat, pentru că acesta este cel care in momentul de față funcționează și ca impozitul propriu-zis pe legea finanțelor. Reporter: Dar impactul este unul prea mic față de veniturile la buget. Adică o reducere cu 16% a sumei care depășește 25.000 lei e mult prea mică. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule Marcu, vă propun să vedem care sunt elementele de analiză, care sunt, așa cum spuneam, efectele și, in funcție de aceasta, luăm deciziile. Reporter: Este bătut in cuie? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu este absolut nimic bătut in cuie. Aceasta a fost propunerea. Urmează să vedem, să vedem care sunt datele și, in funcție de date, luăm decizii. Reporter: In privința inghețării angajărilor la stat, in momentul de față, de ce există acea excepție pentru domeniul educației și al sănătății? Nicolae-Ionel Ciucă: Pentru că sunt domenii absolut esențiale pentru cetățeni. Și nu sunt doar acolo excepții, este vorba și de funcțiile unicat, pentru că este normal că acolo unde există o funcție, de exemplu de șofer la salvare, să fie imediat incadrare. Reporter: Și atunci care este impactul acestei măsuri, cate posturi sunt inghețate in cazul ăsta? Nicolae-Ionel Ciucă: Și aceasta urmează să fie determinat. /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am precizat cat se poate de clar. De cateva zile incoace, inclusiv astăzi, la inceputul ședinței de guvern, am luat această decizie de a analiza, tocmai din responsabilitatea de a asigura echilibrul bugetului de stat, și a ne asigura că in continuare ne preocupă asigurarea locurilor de muncă și remunerarea corespunzătoare a fiecărui cetățean. Nu s-a pus niciodată problema reducerii salariilor. Niciodată. Reporter: S-a ajuns in această situație pentru că au fost supraestimate veniturile la buget, iar cheltuielile au fost subestimate? Nicolae-Ionel Ciucă: A fost și această discuție in care s-a pus problema ca, in momentul in care s-a realizat proiectul de buget, să fi fost supraestimate aceste venituri. Din explicațiile ministrului de finanțe a reieșit foarte clar că nu au fost supraestimate. Ceea ce a rezultat in acest moment este faptul că, pe trei luni de zile, aproximativ 4,5 miliarde din sumele care ar fi trebuit colectate nu s-au colectat. De aceea, cred că este absolut important ca, dincolo de aceste măsuri, să facem in așa fel incat mecanismele prin care instituțiile statului asigură colectarea banilor la buget să funcționeze. Vă mulțumesc! Reporter: Există posibilitatea ca această măsură să fie extinsă și in 2024? Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă ne aducem aminte, am luat aceeași măsură și in 2022, și a funcționat. Acolo unde a fost nevoie, am asigurat, prin memorandum, deblocarea posturilor. Reporter: Deci rămane in vigoare? Nicolae-Ionel Ciucă: Da, rămane in vigoare, doar că e un fel de prelungire. 2023-04-26 15:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-26-05-18-33big_image_002_resize.jpgȘtiri din 26.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-ministrul-dezvoltarii-attila-cseke-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului Romaniei. Ca de fiecare dată, aproape, după ședința de guvern, vă prezentăm principalele decizii pe care guvernul le-a luat astăzi, desigur, stand la dispoziție jurnaliștilor acreditați care sunt astăzi prezenți, cu răspunsuri la eventuale intrebări sau solicitări de clarificări. Alături de mine se află - și ii mulțumesc foarte mult pentru prezență - ministrul dezvoltării, domnul Cseke Attila. Principalul punct pe care il va prezenta va fi legat de decizia guvernului de a asigura finanțarea necesară unor lucrări de amploare pentru centrul capitalei, zona Pieței Unirii. Domnule ministru, vă rog frumos. Cseke Attila: Mulțumesc, sărut mana, bună ziua! Așa cum ați văzut și dvs., pe ordinea de zi a ședinței de guvern de astăzi a fost un proiect de ordonanță de urgență care privește măsura preluării la finanțare, in cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny a investiției referitoare la refacerea planșeului din Piața Unirii din capitală. Este o investiție a cărei documentație tehnică economică este intocmită de către beneficiarul acestei investiții, care este Primăria Sectorului 4 a Municipiului București. E vorba de o investiție, din punctul nostru de vedere, absolut necesară. Piața Unirii este un nod infrastructural complex al capitalei și al Romaniei, unde, practic, avem in aceeași piață raul Dambovița, avem două casete construite in anii 80 care folosesc pentru ape menajere. De asemenea, avem acest planșeu in Piața Unirii care este construit la mijlocul anilor 30, un pasaj rutier subteran construit in anii 86-87, respectiv linii de metrou și stație de metrou. Toate acestea sunt in Piața Unirii, este evident că avem de-a face cu o infrastructură complexă, la care, evident, s-a adăugat, in cazul planșeului din Piața Unirii, s-a adăugat și acțiunea apei, umiditatea extraordinară de sub planșeul respectiv, anii care s-au curs - de aproape 90 de ani - de la momentul construirii acestui planșeu. In luna martie am fost sesizați de către Primăria Sectorului 4 cu privire la existența unei asemenea documentații tehnico-economice și necesitatea acestei investiții. Există un raport de expertiză pe planșeul Piața Unirii intocmit de către experți atestați ai statului roman in noiembrie 2022, adică este la zi. Am avut o discuție cu domnul prim-ministru, am prezentat această necesitate a acestei investiții și s-a luat decizia de a incerca să găsim soluții de finanțare. Toate acestea s-au intamplat in luna martie. La sfarșitul lunii martie deja am pus in transparență acest proiect de ordonanță de urgență. Suntem la sfarșitul lunii aprilie și guvernul a decis finanțarea acestei investiții care, din punctul nostru de vedere, din punct de vedere tehnic și al expertizei efectuate, este absolut necesară. Lucrarea, astăzi, conform expertizei, este clasificată in clasa 4 - stare nesatisfăcătoare, ceea ce inseamnă că elementele de construcție sunt intr-o stare avansată de degradare și această intervenție, această lucrare este importantă pentru a reda acest planșeu și a continua viața acestui planșeu așa cum il cunoaștem. Practic, noi vedem doar ce este deasupra, dar această Piață a Unirii in anumite părți, ca infrastructură, este construit pe baza acestui planșeu. In ceea ce privește stadiul actual al acestei investiții, Primăria Sectorului 4 a publicat, săptămana trecută, in SICAP documentația tehnică economică, a pornit procedura de achiziție publică. Sigur, in funcție de derularea procedurii de achiziție publică, unde pot fi mai multe etape și unde, evident, interesul beneficiarului, atat al statului, cat și al guvernului este acela de a putea să inceapă lucrările cat mai rapid posibil, dar procedurile de achiziție trebuie respectate. Această investiție poate incepe in execuție anul acesta sau anul viitor. Conform documentației tehnico-economice, lucrările de execuție au o durată maximală de doi ani şi jumătate, iar graficul de finanțare este cel care reiese din nota de fundamentare a ordonanței de urgență și care prevede finanțări importante pentru anii 2024, 2025 și 2026, cand această investiție trebuie să fie finalizată. Cam acestea sunt elementele principale ale acestei decizii guvernamentale. Ea este o decizie responsabilă din punctul nostru de vedere, absolut necesară, pentru ca această infrastructură să poată fi folosită de toți locuitorii, atat ai capitalei, cat și ai Romaniei sau de oricine care trece prin Piața Unirii. Este o investiție necesară acum. Aceasta nu inseamnă că infrastructura de acolo este in pericol de prăbușire sau de colaps azi pe maine, dar in mod clar expertiza arată că această intervenție este cat mai rapid necesară. O a doua decizie a guvernului a privit proiectul de hotărare de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici la Cazinoul Constanța, unde avem o nouă valoare de investiție a acestei lucrări de 236,2 milioane de lei. Această valoare este determinată in principal de trei elemente. Pe langă necesitatea ajustării prețului contractului conform reglementărilor legale și a cotei Companiei Naționale de Investiții care s-a modificat prin lege intre timp, este vorba in principal despre lucrări suplimentare absolut necesare, care au apărut odată cu inceperea execuției lucrării; sunt in totalitate 67 de alte tipuri de lucrări decat cele prevăzute in documentația tehnico-economică și expertiza tehnică din 2018, pe baza căruia a inceput execuția. Deci au apărut 67 de tipuri de lucrări suplimentare care sunt absolut necesare ca această investiție, Cazinoul din Constanța, un simbol atat al Constanței, cat și al țării, să poată fi redat circuitului civil și, evident, apoi și beneficiarului, care va fi Primăria Municipiului Constanța. Dacă sunt intrebări... Reporter: Bună ziua! Spuneți-mi, vă rog, ce reduceri de cheltuieli faceți la ministerul pe care il conduceți? La ce renunțați ca să faceți economii? Cseke Attila: După cum știți, conform deciziei coaliției și discuțiilor din guvern, se pregătește un proiect de ordonanță de urgență cu privire la măsurile care pot ajusta, dacă vreți, cheltuielile publice. Așteptăm acest proiect de ordonanță de urgență și va intra in avizare in circuitul interministerial, după care vom putea să dăm detalii mai multe. Reporter: E adevărat, dar a trebuit să ii transmiteți săptămana trecută premierului la cancelarie un plan prin care explicați la ce puteți să renunțați, la ce puteți să faceți economii. Ce cuprinde acel plan transmis de ministerul pe care il conduceți? Cseke Attila: Acel plan a cuprins toate posibilele sume care pot fi disponibilizate. Vă rog să aveți in vedere că Ministerul Dezvoltării are un buget din care 97%, cifră controlabilă, 97% este buget de investiții. Partea de salarii și bunuri și servicii la Ministerul Dezvoltării este de 0,9% din bugetul anual. Adică este un minister care se ocupă de investițiile țării pe domeniile de activitate și, din acest punct de vedere, cheltuielile sunt absolut necesare, așa cum a decis Coaliția, v-a comunicat și domnul prim-ministru. Cheltuielile cu investițiile și cu salariile sunt de neatins, ele nu se supun niciunei posibile ajustări. Reporter: Și atunci, de unde tăiați? Cseke Attila: Nu este vorba despre o tăiere, este vorba despre o ajustare de cheltuieli. Haideți să vă dau un exemplu. Oricum, aceste ajustări, dacă v-am spus că este 97% buget de investiții, evident că au o anumită limită, pentru că la investiții nu putem și nu dorim să tăiem, la salarii, la fel. Programul Băncilor de Locuințe, unde am avut un buget aprobat anul acesta de peste 250 de milioane de lei; acum o lună de zile, am transferat celor două bănci care sunt in acest program, care privește posibilitatea ca un cetățean care și-a deschis un cont - este o lege de acum cațiva ani de zile - și in care se acumulează o anumită sumă de către deponent, statul vine și, pană la limita de 250 euro anual, alocă in plus ca sprijin pentru achiziția sau construirea de locuințe sau case de locuit, de aceea se numește Bancă de Locuințe. După cum știți, aici a fost un proces indelungat cu cele două instituții bancare. Ministerul Dezvoltării a caștigat acest proces. Anul trecut, cele două bănci au virat la bugetul de stat tot ce aveau de virat, iar anul acesta, Ministerul Dezvoltării a putut să reia această finanțare, care este, pană la urmă, finanțarea deponenților, și nu a băncilor, deci, deponenții primesc aceste sume. Din situațiile pe care le-am primit de la bănci, suma pe care o aveam in buget era mai mult decat indestulătoare, astfel incat ne-au rămas 41 de milioane de lei. Această sumă poate fi disponibilizată și a fost comunicată ca putand fi disponibilizată către bugetul de stat. Oricum, această sumă nu se mai poate folosi in anul 2023. Reporter: Aș vrea să vă mai intreb, in final, dacă vi se pare oportună propunerea ca salariile care depășesc salariul președintelui Romaniei să fie impozitate, ca tot ce depășește salariul președintelui. Cseke Attila: Aici va fi o discuție in Coaliție, pe baza cifrelor care s-au cerut, și va fi o decizie a Coaliției pe care, evident, dacă mă intrebați, ca ministru aparținand UDMR-ului, o să o susținem și o să o respectăm. Reporter: Vi se pare oportună propunerea? Cseke Attila: Vom avea o discuție bazată pe cifre. Pană cand nu avem aceste cifre, discuția este puțin posibilă, dar este teoretică. Reporter: Bună ziua! Luna viitoare ar trebui să aibă loc rotativa guvernamentală și au apărut tot mai multe informații cum că Partidul Național Liberal și-ar dori un minister de la UDMR. Este dispus UDMR să cedeze vreun minister și există posibilitatea să iasă de la guvernare in această situație? Cseke Attila: UDMR nu are niciun motiv să iasă de la guvernare. Deci, punctul de vedere al UDMR este acela că noi dorim să continuăm impreună această coaliție. Nu s-a discutat punctual ceea ce apare pe surse sau nesurse; sigur, sunt importante, dar eu cred că cel mai important este ceea ce se discută la nivelul conducerii Coaliției și, pe de altă parte, UDMR, după cum știți, nu este parte, nu este semnatară a protocolului cu privire la această rotativă, respectiv cu schimbarea anumitor ministere. Protocolul a fost semnat de PSD și PNL. UDMR nu este parte. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Aș nuanța puțin intrebarea anterioară a colegului meu și v-aș intreba care este poziția dumneavoastră in privința introducerii unui impozit progresiv. Nu este prima dată cand se discută despre același lucru. Ne aducem aminte de discuțiile de anul trecut. Așadar, cu siguranță, in cadrul partidului pe care il reprezentați s-a format o opinie, dincolo de cifre. Cseke Attila: Domnul președinte Kelemen Hunor, dacă nu mă inșel, in 2019, a avut o propunere, nu spun similară, dar asemănătoare cu ceea ce s-a propus in Coaliție. Dar, incă o dată, repet, decizia se va baza pe o analiză pe cifre și pe o decizie a Coaliției. Pană cand nu avem aceste două elemente, o soluție nu poate fi anunțată, respectiv definitivată. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Vă rog, alte intrebări. Reporter: Bună ziua. Apar din ce in ce mai multe nemulțumiri ale primarilor in privința fondurilor din Anghel Saligny. Mulți spun că nu au primit, pană in acest moment, banii care li s-ar cuveni din acest program. Dacă puteți să ne spuneți in ce stadiu suntem cu banii pe care trebuie să ii trimiteți, să-i dea ministerul. Cseke Attila: Nu știu ce nemulțumiri sunt. Reporter: Că sunt intarzieri. Cseke Attila: Sunt informații pe surse, probabil. Eu și luni am fost la Adunarea Generală a Asociației Orașelor, nu s-a ridicat nicio intrebare legată de Programul Anghel Saligny și la toate intalnirile structurilor asociative, de la comune pană la consiliile județene, sunt prezent de cand sunt ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. La Anghel Saligny, mai mult decat atat, suntem in următoarea situație: nu există săptămană să nu semnăm cel puțin 40 de contracte noi de finanțare pe proiectele care au fost declarate caștigătoare anul trecut. Astăzi suntem la 1.051 de contracte semnate. Și in această săptămană vom semna peste 40 de noi contracte. Deci, dacă aveți un caz concret, evident, pot să verific și să revin cu o informație detaliată. Reporter: Și m-aș intoarce un pic la coaliția din această săptămană in care, din informațiile noastre, UDMR a fost cel care s-a opus la interzicerea cumulului pensie - salariu, pentru că ar fi o măsură neconstituțională. Dacă puteți să ne dați mai multe detalii, dacă există această discuție inclusiv in UDMR, dacă se poate cumva face sau nu interzicerea de cumulul pensie-salariu. Cseke Attila: Domnul președinte Kelemen Hunor a făcut o nuanță, totuși. Nu a spus că suntem impotriva interzicerii, a spus că modalitatea de a propune această interzicere a cumulului pensiei cu salariul, prin ordonanță de urgență, a fost deja o dată declarată neconstituțională și s-ar putea să se repete această situație. Şi am cerut o analiză cu privire la modalitatea de implementare a acestei măsuri, și anume, aceea pe cale legislativă, prin Parlament. Reporter: Și o precizare despre supraimpozitare, pe care avem, in momentul de față, la Ministerul Finanțelor, analize in curs. Ar fi o supraimpozitare doar pentru stat sau și pentru salariile din privat? Pe ce analiză? Cseke Attila: Noi trebuie să așteptăm această analiză a Ministerului de Finanțe. Reporter: Dar poziția UDMR? Cseke Attila: Nu, nu a existat.. Poziția UDMR o veți afla cand vom avea această analiză pe cifre. Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai aveți intrebări pentru domnul ministru al dezvoltării. Reporter: De ce este nevoie de o analiză ca să răspundeți la o intrebare pusă de colega mea legată de supraimpozitare și pentru privat? Dacă se știe clar că nu va fi in privat, de ce nu puteți să ne spuneți? Cseke Attila: Pentru că analiza se face pe cifre și decizia se ia pe baza analizei. Eu nu pot să anunț o decizie, care nu se bazează pe analiză și, iar, analiza nu se bazează pe cifre. Nu avem această decizie in coaliție, pentru că analiza aprofundată... Reporter: Nu e o decizie să nu fie supraimpozitate și salariile din privat? Nu aveți o astfel de decizie? Cseke Attila: Nu avem o decizie nici pe public, nici pe privat. Am avut o primă discuție in urma căreia ne-am ridicat cu ideea că se aduc niște documente, analize de la Ministerul de Finanțe, de la Ministerul Muncii, dacă trebuie; pe baza cifrelor, reluăm această discuție. Nu s-a luat nicio decizie cu privire la această măsură. Reporter: Dar au fost discuții și in ceea ce privește mediul privat? Cseke Attila: Da, sunt discuții, evident, cu privire la tot mediul. Sistemul de salarizare in Romania, din cate știu, și sistemul de impozitare este unic, din ceea ce știu, deși nu este domeniul meu. Reporter: Deci ați discutat inclusiv posibilitatea să fie /.../ la privat... Cseke Attila: Nu s-a discutat. M-ați intrebat ceva, după aceea imi spuneți de ce nu răspund la intrebare. M-ați intrebat ceva, v-am răspuns. Dar această discuție și decizia se vor baza pe această analiză, care nu s-a făcut, nu s-a prezentat; cand se prezintă, se discută in Coaliție, Coaliția va decide. Dan Cărbunaru: Mulțumim! Cseke Attila: Mulțumesc mult, vă doresc o zi bună! Sărut mana, la revedere! Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, ii mulțumesc domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației pentru prezența la briefingul de presă al guvernului. Mult succes in continuare! Și, așa cum v-am obișnuit, o să continui prin a vă prezenta cateva dintre deciziile importante luate astăzi de guvern. Una dintre ele vizează modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 133 din 2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 92 din 2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciului de salubrizare a localităților numărul 101 din 2006. Prin decizia de astăzi, perioada tranzitorie de 120 de zile, care era reglementată anterior, privind regimul deșeurilor, dar și in privința Legii serviciului de salubrizare a localităților, potrivit căreia, repet, potrivit perioadei tranzitorii, unitățile, subdiviziunile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară ar fi trebuit să asigure delegarea serviciilor de sortare și tratare a deșeurilor, precum și depozitarea deșeurilor reziduale rezultate ca urmare a activității de sortare și tratare, beneficiază de timp suplimentar pentru ca actorii vizați să se conformeze cu prevederile legale, respectiv pană la finalul acestui an 31 decembrie 2023, prin această modificare asigurandu-se sustenabilitatea serviciului de salubrizare, asigurarea dreptului la servicii de salubrizare și operaționalizarea instrumentelor economice care să ajute la gestionarea deșeurilor, inclusiv din perspectiva responsabilităților financiare revenite acestor autorități. Este un act normativ care are ca obiectiv atingerea jalonului 46 din PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență. Continui și cu un act așteptat, vă amintiți, in urmă cu cateva săptămani, guvernul a adoptat ordonanța de urgență care viza noul cadru prin care Romania va asigura continuitate demersurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni care se află pe teritoriul Romaniei. Pot să vă informez, doar cu titlu de background, că, pană la acest moment, din 10 februarie 2022, cu puține zile inainte de declanșarea agresinii militare ruse asupra Ucrainei, ilegale și ilegitime, pană in prezent, in țara noastră au intrat peste patru milioane de cetățeni ucraineni, numărul exact este de 4.071.311, din care puțin sub 100.000, mai exact, 99.939 cetățeni ucraineni au rămas in țara noastră. Dintre aceștia, 4.405 au solicitat pană la acest moment o formă de protecție din partea statului roman, in condițiile in care capacitatea de care dispune țara noastră din perspectiva asigurării locurilor de cazare pentru refugiați se ridică la 400.000 de locuri de cazare. Din perspectiva accesului la servicii de sănătate pentru refugiații ucraineni, datele pe care le am arată că au fost internați 1.099 de refugiați; este vorba de perioada de la inceputul acestui an. Din perspectiva educației, in acest moment, elevi sau preșcolari refugiați din Ucraina sunt inscriși ca audienți 4.151, din care 1.596 preșcolari și 2.555 elevi, in timp ce 1.133 de copii sunt inmatriculați in școlile din țara noastră, din care 405 preșcolari și 728 de elevi. Numărul elevilor inscriși in activități extrașcolare este de 1.122, in timp ce, de-a lungul timpului scurs de la momentul declanșării agresiunii militare ruse din Ucraina și momentului in care refugiații ucraineni au inceput să vină in țara noastră, la serviciile, la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, au fost inregistrați 5.567 de copii. In ceea ce privește incadrarea in muncă pe teritoriul Romaniei, fără să fie necesară obținerea de la misiunile diplomatice ale Romaniei din Ucraina a unei vize de ședere in scop de muncă, de la inceputul războiului din Ucraina și pană in prezent, numărul contractelor de muncă inregistrate in Revisal, sistemul național, s-a dublat, chiar a depășit dublul, in condițiile in care acest număr a crescut de la 2.666 de contracte inregistrate la 24 februarie, anul trecut, la 7.885 de contracte de muncă inregistrate la 26 aprilie, anul curent. Este vorba de cetățeni ucraineni care lucrează in acest moment in țara noastră. Revenind, așadar, in acest context pe care vi l-am descris, la hotărarea de guvern care vine să detalieze modul in care se stabilește cuantumul, modul in care sunt indeplinite condițiile, dar și mecanismul de acordare a sumelor forfetare potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 15 din 2022 pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul roman cetățenilor străini sau apatrizilor aflați in situații deosebite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, prin modificările aduse de hotărarea de guvern aprobată astăzi, sunt introduse următoarele modificări, condiții și mecanisme de acordare. In primele patru luni consecutive, suma va fi compusă din acoperirea cheltuielilor de cazare in cuantum diferențiat, respectiv 750 lei pe lună pentru persoana singură și 2.000 lei pe lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană in cuantum de 600 lei pe lună pentru fiecare persoană. Incepand cu luna a cincea și pană la finalul acestui an, pană la 31 decembrie 2023, beneficiile vor fi compuse dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, după același model, 750 lei pe lună pentru persoana singură și 2.000 lei pe lună pentru o familie. In privința condițiilor de acordare a acestor sume forfetare, desigur, Ministerul Afacerilor Interne va fi pregătit să vă ofere mai multe detalii legate de noile condiții, dar aș vrea doar să adaug cateva elemente privind condițiile in care sunt acordate aceste sume. Pentru prima lună, singura condiție impusă este ca cetățeanul străin să fie beneficiar al protecției temporare, după care, in următoarele trei luni, din intervalul celor patru despre care v-am vorbit, interval in interiorul căruia o persoană singură poate primi, pentru cazare, 750 lei pe lună, in timp ce familiile 2.000 lei pe lună, la care se adaugă cheltuielile de hrană de 600 lei pe lună pentru fiecare membru al familiei sau persoană singură. Pentru următoarele trei luni, așadar, solicitantul și membrii familiei acestuia care indeplinesc condițiile pentru a fi incadrați in muncă pe teritoriul Romaniei, să fie inregistrați la una dintre agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a municipiului București, după caz, să fie incadrați in muncă pe teritoriul Romaniei; deci, fie să fie inregistrați la o agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă, fie să fie incadrați in muncă pe teritoriul Romaniei. O a doua condiție pentru situația in care sunt și copii in aceste familii. Acești copii minori, care indeplinesc condițiile pentru a frecventa o formă de invățămant preuniversitar in grupe, clase sau formațiuni de studiu din unitățile de invățămant preuniversitar, să fie implicați intr-una dintre următoarele modalități in calitate de ante-preșcolari, preșcolari sau elevi in calitate de audienți sau să frecventeze activități educaționale din ofertele altor instituții, organizații, hub-uri, centre educaționale care sunt organizate in unități de invățămant de către autoritățile administrației publice locale sau de către organizațiile neguvernamentale din zonele cu un număr mare de beneficiari ai protecției temporare, centre UNICEF, Blue Dot, deschise pe teritoriul țării in parteneriat cu Ministerul Familiei, palate, cluburi ale copiilor, centre comunitare de invățare permanentă sau centre educaționale pentru preșcolari, școli de arte sau centre culturale. Pentru cea de-a cincea lună și pană la finalul anului acestuia, condițiile pentru a fi primită acea sumă și, revin, 750 lei pentru cazare pentru persoanele singure, respectiv 2.000 lei pe lună pentru familii, pentru cazare e necesar ca solicitantul și membrii de familie ai acestuia să fie incadrați in muncă și să aibă inscriși copiii minori, potrivit modalităților descrise mai sus. Este vorba de zona școlară sau preșcolară. In ceea ce privește mecanismul pentru decontarea - detaliez toate aceste chestiuni, pentru că ele au fost in ultima perioadă solicitate ca atare și știu că și dumneavoastră, ca jurnaliști acreditați la guvern, ați așteptat aceste detalii, iată că ele se regăsesc in interiorul acestei hotărari de guvern. Așadar, decontarea acestei sume forfetare, care acoperă cheltuielile de cazare, respectiv hrană in alte locații stabilite de comitetele județene sau cel al municipiului București pentru situații de urgență pentru cazare se intamplă după următoarea procedură: solicitanții trebuie să depună o cerere la primărie, primăria este cea care verifică, prin aplicația informatică, dacă persoana este beneficiar de protecție temporară și indeplinește condițiile referitoare la inregistrarea sau incadrarea in muncă și, acolo unde este cazul, inscrierea copiilor in unități de invățămant și, ulterior, ii repartizează in locațiile prin hotărarile comitetelor județene a municipiului București pentru situații de urgență. Este situația in care beneficiarii acestui mecanism locuiesc in locații sau merg in locații care sunt stabilite de comitetele județene sau cel al municipiului București pentru situații de urgență. O altă condiție este ca unitățile care asigură cazarea să transmită primăriilor, in primele cinci zile lucrătoare ale lunii in curs pentru luna anterioară, solicitarea de decontare. Acestea sunt principalele repere pe care am vrut să vi le prezint in legătură cu modul in care va funcționa acest mecanism. In continuare, pentru mai multe detalii, Ministerul Afacerilor Interne va putea să vă prezinte, eventual, intr-o formă exhaustivă, derularea acestui proces. Mai am cateva elemente pe care aș vrea să vi le prezint inainte de a lua intrebările dumneavoastră, dacă sunteți de acord, in privința deciziilor care s-au luat astăzi in guvern. Aș vrea să mă refer la hotărarea de guvern care aprobă Planul național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă in teritoriul Romaniei. Este un plan de management care se inscrie in cel de-al treilea ciclu de planificare pentru perioada 2022-2027 și sintetizează cele 11 planuri de management actualizate pentru bazinele sau spațiile hidrografice constituite la nivel național, actualizarea și aprobarea acestui plan fiind un angajament comunitar și o obligație națională in conformitate cu prevederile directivei Parlamentului European și a Consiliului nr. 2000/60/CE, privind stabilirea unui cadru de politică comunitară in domeniul apei. Prin măsurile cuprinse in programele de măsuri din acest plan se asigură imbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizand in principal respectarea acquis-ului comunitar de mediu in privința protecției calității apei, in special in cazul implementării măsurilor care sunt prevăzute in legislație privind calitatea apei potabile, epurarea apelor uzate urbane și reducerea poluării cu nitrați proveniți din agricultură, la care se adaugă descărcarea substanțelor periculoase in apă. In final, aș vrea să vă anunț că au fost aprobate in guvern două memorandumuri, unul care vizează aprobarea negocierii și semnării memorandului de ințelegere intre Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale din Romania, pe de o parte, și Ministerul Apărării Naționale din Belgia, pe de altă parte, privind tratarea pacienților cu arsuri grave la Spitalul Militar - Regina Astrid din Belgia. Prin acest act normativ se aprobă negocierea și semnarea memorandumului de ințelegere dintre Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale din Romania, pe de o parte, și Ministerul Apărării Naționale din Belgia. Principalul scop este crearea unui cadru de a permite colaborarea intre cele două părți pentru internarea și tratarea in acest spital a pacienților cu arsuri grave la Spitalul Militar - Regina Astrid din Belgia. In acest context, trebuie să fac mențiunea: in țara noastră există doar 24 de paturi in care se pot trata arsurile medii și severe, cu mult sub numărul mare de pacienți cu arsuri grave care trebuie tratați și pentru care transferul in termen de 24 sau 48 ore intr-un centru performant este vital. Cel de-al doilea și ultimul memorandum pe care voiam să vi-l prezint este legat de acceptarea invitației pe care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică adresată Romaniei zilele trecute pentru ca țara noastră să devină stat membru asociat și pentru a adera la convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini in cadrul operațiunilor economice internaționale, prin acceptarea acestei oferte transmise de OCDE, Romania făcand un pas suplimentar către una dintre cele mai puternice organizații economice la nivel mondial, care reunește state membre care impreună asigură 90% din investițiile străine la nivel global. Acestea au fost principalele elemente pe care am vrut să vi le prezint și vă stau la dispoziție pentru răspunsuri la intrebări. Reporter: Referitor la supraimpozitarea veniturilor celor care au venituri practic mai mari decat președintele țării, știe guvernul in acest moment cați bugetari au venituri mai mari decat ale președintelui? Dan Cărbunaru: Există evaluări care se fac acum. Domnul ministru Cseke Attila a vorbit deja despre analiza care se face la Ministerul de Finanțe. Sunt corelate datele de la toate ministerele, agențiile, instituțiile care fac parte din sistemul public și cu siguranță aceste elemente stau la baza analizei și propunerilor pe care Ministerul de Finanțe este așteptat să le facă, să le formuleze ca urmare a nevoii de a coagula un pachet care să conducă la reducerea cheltuielilor publice. De indată ce aceste date sunt colectate, cred că ele vă pot fi oferite de către cei care le obțin in acest sens. Reporter: Așadar, se vorbește despre o astfel de măsură, insă in momentul acesta nu se știe care va fi impactul. Dan Cărbunaru: Analiza care se face acum are in vedere, pe de o parte, evaluarea impactului pe care l-ar crea o astfel de măsură. Repet, nu vorbim despre o decizie, este o analiză care a fost cerută de către premier și o discuție care se poartă in coaliție și, desigur, după ce liderii din coaliție vor avea pe masă aceste elemente, respectiv elementele de context și impactul pe care l-ar genera eventuale astfel de măsuri, urmează a fi luată o decizie care, desigur, așa cum bine știți, va fi comunicată public. Reporter: Mulțumesc. Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! In legătură cu banii pentru cazare și masă, hotărarea de guvern adoptată astăzi, ați spus in primele patru luni consecutive. Din ce moment, că nu ați anunțat, 1 mai sau cand incepe să curgă termenul de patru luni consecutive? Dan Cărbunaru: Vom vedea forma care este publicată in Monitorul Oficial și... Reporter: Nu e stabilit, pentru că in proiectul de HG pus in transparență de MAI era precizat incepand cu data de 1 mai. Nu mai e? Dan Cărbunaru: Discuția care a fost pornită incă de la momentul in care ordonanța de urgență care a setat noul cadru privind sprijinul pe care țara noastră il oferă refugiaților din Ucraina, afectați de războiul din Rusia, viza termenul de 1 mai pentru intrarea in vigoare a noului pachet, el urmand a fi definitivat, ulterior aprobării ordonanței de urgență din guvern, prin intermediul acestei hotărari de guvern care astăzi a fost aprobată. Deci odată cu publicarea in Monitorul Oficial veți avea și confirmarea că de la 1 mai se va aplica acest pachet. Ceea ce vă spuneam este că astăzi a fost aprobată in guvern. Deci in timp suficient pentru a intra in vigoare, conform angajamentelor, la 1 mai. Reporter: E vreo schimbare, că nu, nu m-aţi convins? Dan Cărbunaru: Nu, nu e nicio schimbare, nu e nicio schimbare. Incercam să vă spun că prin... Reporter: Deci va fi din 1 mai, da? Dan Cărbunaru: ...publicarea in Monitorul Oficial veți avea confirmarea in legătură cu forma finală, care include și data de 1 mai ca intrare in vigoare a acestui pachet. Reporter: Ok, toate acele condiții pe care le-ați enumerat pentru prima lună, pentru următoarele trei luni sunt cumulative, da? Dan Cărbunaru: Desigur. Reporter: Ok. Și de unde veți lua banii? Pentru că tot faceți reduceri bugetare. De unde veți avea bani pentru a da refugiaților pentru cazare și masă pentru acest program? Dan Cărbunaru: Romania a cheltuit deja sute de milioane de euro in formele sale de sprijin pentru refugiați și, cu siguranță, vom continua să facem acest lucru. Este un angajament pe care Guvernul Romaniei și l-a asumat incă din primele zile in care valurile de refugiați au ajuns in țara noastră. Există, şi am discutat despre acest aspect inclusiv in briefingul de presă de săptămana trecută, o anumită intarziere acumulată pe acest fond in legătură cu primele luni ale acestui an și această situație se va regla, am dat asigurări publice in acest sens. Reporter: In ce sens se va regla? Cum se va regla? Dan Cărbunaru: In sensul că vor fi identificate resursele necesare pentru a acoperi toate cheltuielile, pe care oamenii deja le-au avut pană in acest moment şi care sunt regăsite. Reporter: Intră in cateva zile in vigoare. Nu le-aţi identificat incă? Dan Cărbunaru: Incercam să pun lucrurile in context, revin dacă e nevoie. Există resurse necesare, pe de o parte, pentru a acoperi lucrurile care s-au acumulat in ultimele luni și care necesită nevoia unor decontări. Şi nu putem trece peste acest lucru. Şi, desigur, guvernul va asigura resurse și pentru noul cadru normativ care urmează să intre in vigoare de la 1 mai. Reporter: Păi asta vă intrebam, despre ce resurse este vorba? Sunt, ințeleg, vreo patru luni de intarziere. Ce sume sunt restante și de unde le luați și apoi pentru noul program, pentru că 50/20 va fi anulat. Dan Cărbunaru: Ministerele de resort se ocupă in acest moment. Mă gandesc la Ministerul Afacerilor Interne, la Ministerul de Finanțe, pentru a găsi resursele necesare pentru a acoperi, pe de o parte sumele datorate pentru primele deja, iată, patru luni aproape ale acestui an. Reporter: Ce sume sunt datorate pentru primele patru luni? Dan Cărbunaru: Cred că evidența exactă o au cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, acolo unde potrivit mecanismului se și derulează toate aceste programe, in orice caz, la Ministerul Afacerilor Interne. Nu sunt sume derizorii, sunt sume de ordinul zecilor de milioane de euro, cel puțin, dacă ne raportăm la cheltuielile similare efectuate pană acum, dar dacă doriți o evidență exactă a sumelor acumulate in aceste luni, cu siguranță atat Ministerul Afacerilor Interne, cat și Ministerul de Finanțe vă pot oferi acest date. Reporter: Şi mai departe, pentru noul program, ce ați stabilit acum de la 1 mai? Dan Cărbunaru: Noul program necesită, desigur, o schemă de sprijin care este supusă anumitor condiții şi vom vedea, pe măsură ce vor fi depuse toate aceste documentații, care va fi amploarea, volumul sumelor necesare. Dar există, evident, disponibilitatea guvernului și responsabilitatea sa... Reporter: De unde veniți cu acești bani? Că oamenii vor veni să solicite banii? Mai sunt cateva zile /.../. Dan Cărbunaru: De unde s-au achitat și pană acum. Şi, repet, dincolo de aceste intarzieri, toate sumele care sunt asumate de Guvernul Romaniei pentru a fi plătite, vor fi achitate, dincolo de intarzierile care s-au acumulat pană acum și pe care le-am confirmat transparent și deschis, inclusiv in dialogul cu dvs. Reporter: Bun, cateva precizări despre aceste restanțe. Sunt deja foarte mulți dintre romanii care au in cazare persoane din Ucraina, care spun că nu pot să-i mai țină, pentru că sunt foarte multe restanțe. Dacă aceste restanțe vor fi plătite pană la 1 mai, cand ar trebui să intre in vigoare această lege, și dacă cunoaște guvernul sau are cunoștințe despre aceste cazuri și persoane care nu mai au unde să stea, pentru că au fost tocmai date afară că nu mai puteau plăti acolo? Dan Cărbunaru: Există o capacitate, v-am vorbit ceva mai devreme, prin care statul roman este pregătit să absoarbă numărul de refugiați care ar solicita protecția statului roman. Discutăm acum de acele situații in care, in mod benevol, cetățenii romani au ales să sprijine refugiații ucraineni. Desigur, și Guvernul Romaniei s-a implicat in această chestiune și a ințeles să facă parte din acest sprijin asumat la nivelul cetățenilor și a generat acest mecanism, care a funcționat incă de la debutul agresiunii militare ruse din Ucraina și care, prin hotărarea de guvern de astăzi, capătă o nouă formulă, nu doar de calcul, dar și de abordare a acestui sprijin, tocmai pentru a-i da sustenabilitate și continuitate. Deci, așa cum am spus și săptămana trecută, cei care au ales să sprijine refugiați ucraineni și care și-au asumat pană la urmă această nobilă responsabilitate de a le oferi un acoperiș asupra capului și care poate au făcut-o, chiar și independent de vreun anunț pe care Guvernul Romaniei il va fi făcut pană la acel moment, acești oameni pot să conteze pe faptul că este o prioritate la nivelul guvernului. Nu este o sumă derizorie. Ca atare, și eforturile pe care guvernul le face pentru a acoperi toate aceste cheltuieli sunt intense și sperăm cat de curand, n-aș putea să vă ofer acum in termen in sensul celui pe care l-ați avansat acum, de 1 mai, care inseamnă peste cateva zile, dar in orice caz cat de curand, guvernul face eforturi pentru a putea acoperi toate aceste cheltuieli. Reporter: De ce au apărut aceste intarzieri și dacă nu ne așteptăm și in perioada următoare, pe acest nou calcul, să apară intarzieri pentru banii pe care guvernul ii pune la dispoziție? Dan Cărbunaru: N-aș vrea să dezvolt acum foarte mult crizele prin care trece această parte a Europei sau lumea in general sau țara noastră in mod special, ca urmare a ruperii lanțurilor de aprovizionare, crizelor energetice, creșterii prețurilor la energie, la gaze naturale, toate necesitand intervenții directe, inclusiv in Romania, pentru ca cetățenii romani, pentru ca economia Romaniei să beneficieze de pachete de sprijin consistente, de ordinul miliardelor de euro. Nu vreau ca să adaug aici neapărat pe listă și eforturile pe care Romania le face in continuare, desigur, alături de cetățenii săi, pentru a fi parte a efortului internațional de sprijinire a cetățenilor ucraineni care sunt afectați de agresiunea militară rusă. Acest efort trebuie să continue. Desigur, el exercită o presiune semnificativă asupra bugetului Romaniei, care, vă reamintesc, este, pană la urmă, și incorsetat in acea nevoie de a ne incadra intr-un deficit. Ca atare, toate aceste eforturi, inclusiv fac trimitere, dacă doriți, la debutul sesiunii de intrebări și răspunsuri de astăzi in care vorbeam despre nevoia de a avea o abordare cumpătată, chibzuită in gestionarea banului public, toate aceste eforturi sunt făcute ca să mențină Romania cu motoarele economice funcționale, asigurand și economiei, și cetățenilor sprijinul necesar pentru a putea trece peste această perioadă dificilă, care, după cum vedem cu toții, nu s-a incheiat, dand predictibilitate și sustenabilitate tuturor acestor pachete. Și toate aceste elemente generează o anumită presiune. Poate că uneori implică și ințelegere suplimentară față de nevoia de timp pentru a coagula toate aceste pachete de sprijin, dar așa cum s-a intamplat de fiecare dată, guvernul pană la urmă și-a ținut cuvantul și a reușit să iși implementeze măsurile anunțate, chiar dacă uneori au fost anumite decalaje. Reporter: O ultimă intrebare. Garantează executivul că acest nou pachet va fi unul sustenabil? Mă gandesc că s-a făcut calculul. Dan Cărbunaru: Modalitățile prin care Guvernul Romaniei s-a implicat in a oferi, pe de o parte, sprijin Ucrainei, dar și sprijin ucrainenilor care au ajuns in Romania şi mă refer aici in sens larg, nu doar sprijinul acordat refugiaților, dar și lucrărilor de infrastructură derulate pentru a facilita tranzitul exporturilor de care Ucraina avea nevoie să și le mențină active, in pofida bombardamentelor agresive din partea Federației Ruse, in porturi, pe căi ferate, pe alte căi pe care se derulau aceste exporturi, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei și alte, și alte forme de sprijin, toate acestea au reprezentat forme pe care noi le-am regăsit in abordările Guvernului Romaniei incă de la debut. Nu aș vrea să fac referire neapărat acum la aprecierile internaționale pe care Romania le-a primit pentru aceste eforturi și nici la procentele semnificative care arată că mai mult de jumătate din exporturile de cereale, spre exemplu, din Ucraina, au trecut prin Romania. Fiecare dintre acestea și toate impreună reprezintă dovezi ale seriozității cu care guvernul a privit această formulă de sprijin. Garanția seriozității cu care guvernul abordează această chestiune stă, pe de o parte, in faptele care dovedesc acest lucru, dar și in faptul că, iată, prin această nouă reglementare există un cadru predictibil pană la sfarșitul anului, care vizează mecanismele concrete, sumele, pentru că și aceasta a fost o temă de discuție de care refugiații ucraineni beneficiază atunci cand aleg să solicite protecția statului roman. Vă mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă doresc o după-amiază plăcută tuturor! 2023-04-26 14:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-26-04-14-10big_image_008_resize.jpgȘtiri din 26.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1682503252Galerie foto Declaraţii susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila-Zoltan Cseke, la inceputul şedinţei de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Pentru că ieri am fost intr-o vizită de lucru la Iași și in timpul conferinței de presă au fost adresate o serie de intrebări in vederea clarificării aspectelor firești, legate de acele discuții privind cheltuielile publice, cu toată responsabilitatea, așa cum am făcut-o și anul trecut, cand am avut de gestionat un an foarte greu, la fel și anul acesta, nu facem altceva decat să luăm acele măsuri prin care să asigurăm stabilitatea bugetară și să ne asigurăm că avem banii necesari pentru indeplinirea obiectivelor conform programului de guvernare. Şi, pentru că am vorbit de vizita de ieri, acolo am participat la inaugurarea unei investiții, investiție care ne-a determinat să credem că, prin tot ceea ce am făcut, am creat acel cadru, astfel incat proiecte de anvergură, cum este cel de la Iași, Palas Campus, in care am stat de vorbă cu tinerii romani care lucrează in mai multe companii romanești și străine, care și-au exprimat mulțumirea față de condițiile de muncă, față de calitatea vieții, deși aici, intr-adevăr, mai avem de lucru, de asemenea, cu romani care s-au intors in țară să lucreze in astfel de instituții și care sunt deciși să revină și să-și aducă familiile inapoi in țară. Spuneam că sunt exemple de bune practici care ne incurajează in continuare să luăm măsuri pentru asigurarea stabilității bugetare și asigurarea investițiilor. Ca atare, consider că este absolut necesar și responsabil să comunicăm tuturor cetățenilor că, prin aceste măsuri, nu facem altceva decat să reducem și să amanăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare. Am făcut specificațiile necesare legate de domeniu, și anume bunuri și servicii, autoturisme, mobilier și alte cheltuieli, care trebuie foarte bine gestionate, fără a ne atinge de serviciile medicale, de educație, fără a ne atinge de reducerea veniturilor salariaților și asta doresc să fie cat se poate de clar ințeles de către toată lumea. Avem nevoie de acest echilibru și in anul 2023, pentru că, așa cum am menționat, cifrele pe care le avem astăzi pe masă legate de anul 2022 ne demonstrează că au fost măsuri care ne-au asigurat creșterea economică, ne-au asigurat stabilitate, au făcut ca Romania să fie cea mai stabilă țară din regiune și ne creează perspectivele pentru a avea incredere că, in continuare, putem să mizăm pe creștere economică și să asigurăm indeplinirea obiectivelor din programul de guvernare. Pe agenda de astăzi o să avem un punct foarte important, și anume aprobarea unei ordonanțe de urgență prin care finanțăm regenerarea spațiilor publice din zona Unirii, aici, in București. Este vorba de lucrările de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a raului Dambovița in Piața Unirii. Cu mai mult timp in urmă, am avut o discuție cu domnul ministru Cseke, in care am analizat datele tehnice ale infrastructurii planșeului din Piața Unirii şi am considerat că este nevoie să existe o asumare guvernamentală. Nu ne putem permite să tergiversăm o decizie și, la un moment dat, să regretăm că nu am făcut ceea ce trebuie. Ca atare, prin Programul Național Anghel Saligny, pe care il vom suplimenta cu suma de 750 de milioane de lei, trecem la asigurarea implementării acestui proiect și am să-l rog pe domnul ministru să prezinte cateva detalii din conținutul demersului pe care il facem astăzi. Cseke Attila: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Așa cum ați menționat, este vorba despre un obiectiv de investiții care necesită o susținere din bugetul de stat prin această ordonanță de urgență, care urmează a fi aprobată de către Guvern. Este vorba despre un nod infrastructural complex in inima Capitalei, unde, peste raul Damboviţa avem acest planşeu in Piaţa Unirii, dar unde avem şi staţii şi linii de metrou, unde avem pasaj rutier şi unde avem şi o infrastructură pentru apele reziduale. Toate acestea se intalnesc in această zonă şi, evident, acest planşeu, care are o varstă, fiind construit in anii 30, conform expertizelor pe care le-am primit in martie, și a solicitărilor de la autoritatea locală, necesită o intervenție destul de urgentă. Evident, autoritatea locală nu are această posibilitate de a susține o investiție atat de importantă, dar ea este importantă pentru noi toți, nu numai pentru capitala țării, dar și pentru Romania in intreg, astfel incat pe baza documentațiilor primite și a expertizei de către efectuată de către specialiști, propunem Guvernului această investiție să fie preluată in programul național Anghel Saligny, care iși arată, și din acest punct de vedere utilitatea- găsim o soluție rapidă din martie pană in sfarșitul lunii aprilie de finanțare pentru o asemenea investiție. Nicolae-Ionel Ciucă: Avem date legate de cand ar putea să inceapă licitaţia și lucrările propriu-zise? Cseke Attila: Documentația tehnică economică este incărcată in SICAP de săptămana trecută de către beneficiarul acestei investiții, Primăria Sectorului 4, şi, in funcție de derularea acestei proceduri de achiziții, anul acesta sau anul viitor poate să inceapă execuția lucrării. Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc! Un alt punct foarte important pe agenda ședinței de astăzi este memorandumul prin care Romania iși asumă la cel mai inalt nivel aderarea la convenția anti-mită și, prin aceasta, ne asumăm și responsabilitatea participării active la toate activitățile grupului de lucru. Practic, răspundem la invitația pe care ne-a adresat-o secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, și ne alăturăm astfel unui demers solid in ceea ce privește elaborarea și implementarea de politici eficiente in lupta anti-corupţie. Practic, obținerea statutului de stat membru asociat și aderarea la Convenția Anti-Mită vor avea efecte favorabile in ceea ce privește companiile romanești, care vor fi mai vizibile, care vor avea conexiuni pe piețele externe mai largi şi, din perspectiva analizei noastre, va rezulta un cadru mult mai stabil și cu oportunități mai mari pentru colaborarea cu investitorii străini. Este un demers care va produce efecte pe termen mediu și lung, efecte pe care le considerăm ca fiind favorabile; acest demers ne determină să facem in așa fel incat să adoptăm și să respectăm standardele cele mai inalte de bune practici in domeniul Convenției Anti-Mită. Este un demers care aduce beneficii atat pentru companiile și pentru investitorii romani, cat și pentru cei din alte țări care sunt interesați să vină și să investească in țara noastră. Ca atare, vă pot asigura că Guvernul va continua toate măsurile de implementare a standardelor, in conformitate cu foaia de parcurs asumată pentru aderarea la OCDE și sunt convins că, așa cum discut cu responsabilul național de acest domeniu, domnul ambasador Luca Niculescu, și cu echipa dumnealui, dacă vom continua in acest ritm, vom menține dialogul și ne vom insuși toate recomandările și clarificările de la nivelul Secretariatului tehnic al OCDE, concomitent cu implementarea reformelor din PNRR, avem toate șansele ca, in conformitate cu procedurile și termenele specifice la nivelul OCDE, să obținem aderarea la această structură. Vă mulțumesc și vă doresc o zi foarte bună! 2023-04-26 13:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-26-02-16-29big_image_026_resize.jpgȘtiri din 25.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/mircea-abrudean-ef-al-cancelariei-prim-ministrului-a-prezidat-o-noua-reuniune-a-comitetului-interministerial-privind-schimbarile-climatice-ciscGalerie foto La 24 aprilie 2023, la Palatul Victoria, a avut loc o nouă reuniune a Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice, prezidată de Mircea Abrudean, șef al Cancelariei Prim-ministrului. Reuniunea a fost dedicată consultărilor privind elaborarea Strategiei pe Termen Lung a Romaniei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. La reuniune au participat ministere și autorități publice cu responsabilități in sfera schimbărilor climatice. După mai multe runde de consultări desfășurate de-a lungul lunii aprilie, participanții la reuniune au agreat asupra asumării, de către Romania, a scenariului neutralității climatice cu orizontul 2050. Acesta este un prim proiect al Strategiei pe termen lung care urmează să fie transmis Comisiei Europene. Consultările vor continua cu toți actorii relevanți, in următoarele luni. In zilele imediat următoare, demersul va fi formalizat printr-un Memorandum la nivelul Guvernului. Reuniunea CISC a oferit cadrul optim pentru ca participanții să dezbată asupra oportunităților de dezvoltare și creștere economică, pe de o parte, dar și a provocărilor, pe de altă parte, pe care asumarea și, ulterior, implementarea obiectivelor climatice și de tranziție energetică le au pentru Romania pe termen mediu și lung. * Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC) a fost inființat in 2022, prin Hotărarea de Guvern nr. 563 /28 aprilie 2022, funcționează la Centrul Guvernului și stabilește prioritățile anuale in materie de schimbări climatice și tranziție energetică. Operaționalizarea acestui Comitet este prevăzută in cadrul jalonului 413 cuprins in Reforma 2, Componenta 14 a PNRR (Buna guvernanță). Comitetul este condus de prim-ministrul Romaniei, in calitate de președinte, și are trei vicepreședinți: șeful Cancelariei Prim-ministrului, ministrul mediului, apelor și pădurilor, și demnitarul care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale. Membrii CISC sunt reprezentanți ai instituțiilor publice din Romania care elaborează și implementează politici cu impact in domeniul combaterii schimbărilor climatice. 2023-04-25 17:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cisc_2.jpgȘtiri din 25.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-judetul-ia-iGalerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Sfanta Maria Iași *** Galerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la inaugurarea Palas Campus din Iași [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Hristos a inviat! Bună dimineața! Doamnă, domnilor miniştri, Excelențele Voastre, doamnă, domnule ambasador, IPS voastră, distinse autorități locale, doamnelor și domnilor invitați, distinși reprezentanți ai companiilor prezente aici care iși vor desfășura activitatea in această clădire și care au investit incredere in acest proiect, dragi ieșeni, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la inaugurarea acestui proiect. Domnul Dascălu mai devreme a prezentat tot ceea ce s-a petrecut in deplină corelare cu viziunea mediului de business, sprijinul autorităților locale şi, desigur, ințelegerea și sprijinul autorităților centrale. Este un proiect, care din punctul meu de vedere, este corelat foarte bine cu tot ceea ce noi am introdus pe lista de priorități a programului de guvernare. Faptul că aici s-a vorbit despre istoria Iașiului, intr-adevăr Iașiul are o istorie, Iașiul a făcut istorie pentru Romania, Iașiul, iată, are prezent şi ceea ce este cel mai important, Iașiul are viitor, pentru că o asemenea investiție trece dincolo de termen scurt. Este o investiție pe termen lung ce va polariza energiile din Iași, dar cu certitudine va polariza voința, dorința și potențialul din intreaga regiune Moldova. Nu cu mult timp in urmă aici, la Iași, a fost prezent comisarul Ferreira pentru a lansa programele operaționale din următorul cadru multianual de finanțare pe fonduri europene. Am ales Moldova pentru a ințelege și a transmite un mesaj foarte clar că efortul nostru este indreptat spre a reduce disparitățile atat la nivel local, cat și la nivel regional. Este foarte important ca modelul, exemplul pe care Iașiul il dă astăzi să se multiplice și să aibă acea contribuție pe care cetățenii o așteaptă, acea evoluție in care noi, de la nivel central, investim foarte multă incredere și ne asumăm responsabilitatea să sprijinim astfel de proiecte și să asigurăm - pentru că vorbim de reducerea disparității - șanse egale cetățenilor la ceea ce inseamnă dezvoltare şi prosperitate. Cu puțin timp in urmă discutam de modul in care s-au desfășurat şi au evoluat diferite municipii reședințe de județ din Romania, modul in care ele au impăcat asupra dezvoltării regionale şi nu este niciun secret, vorbeam de ceea ce se intamplă in Cluj, Bihor, Alba Iulia şi ceea ce se intamplă, astăzi, la Iași, pentru că, practic, vine pe un model de corelare, de agregare intre ceea ce avem de făcut de aici inainte pentru a face in aşa fel incat prin a intrebuința potențialul şi, pentru că vorbim de potențial, Iașul şi Moldova, in general, toată regiunea de est, ca de altfel şi regiunea de sud, sunt zone cu potențial foarte mare, care permit oportunități de business şi invit incă o dată oamenii de afaceri să se uite la aceste oportunități, să vadă proiectele şi programele, care sunt inscrise in diferite linii de finanțare atat cu fonduri europene, cat şi cu fonduri naționale. Eu sunt convins că prin prezența, astăzi, aici, a ministrului educației, a ministrului cercetării şi dezvoltării suntem intr-un centru unde se va dezvolta acest potențial pe IT and NC, pe inteligentă artificială. Va fi un hub unde se vor dezvolta proiectele viitoare de digitalizare a tot ceea ce inseamnă serviciile publice pentru cetățeni, administrație locală, legătura cu administrația centrală, conectarea, iată, a mediului de afaceri din Iași cu alte 70 de țari, pentru că am ințeles că sunt 70 de țări prezente de pe patru continente. Este absolut remarcabil ce putem să facem, atunci cand gandim in viitor şi cand folosim ceea ce putem să avem mai de preţ - resursa umană, creativitatea, inovarea şi, nu in ultimul rand, voința de a face ceva, de a face ceva pentru comunitatea locală, pentru ţară şi voința de a ne remarca in ansamblul comunității internaționale, ca un pol de stabilitate, ca un pol de dezvoltare economică. Ministrul educației este aici pentru că prin noile legi ale educației ne dorim foarte mult să strangem această legătură intre invățămant, intre instituțiile de invățămant, inclusiv invățămantul universitar, cu preponderență invățămantul universitar, şi solicitările mediului de afaceri, solicitările companiilor. Vorbeam de modele, lucrul acesta se intamplă la Cluj, lucrul acesta se intamplă in județul Alba, lucrul acesta se intamplă in București, unde companiile se duc in legătură directă cu universitățile şi işi asigură curriculumul de invățămant, astfel incat să corespundă nevoii ulterioare pentru domeniu de activitate. Acestea cred că sunt ideile principale, care pot intr-adevăr să ne asigure indeplinirea obiectivelor noastre guvernamentale. Ca să nu monopolizez această activitate, dați-mi voie să le mulțumesc, fără a-i nominaliza, tuturor celor care s-au implicat in acest proiect. Nu vreau să menționez toată lista de companii, doamna a prezentat-o mai devreme, dar totuși doresc să menționez Amazon şi Microsoft, care au venit aici şi au incredere in ceea ce pot să facă specialiștii romani in domeniul, tinerii absolvenți. Şi vreau in mod deosebit să le mulțumesc pentru faptul că au reușit să dezvolte acest proiect, au reușit să determine tinerii din Romania să aleagă să rămană acasă şi sunt convins că determină foarte mulți romani şi tineri, care astăzi lucrează in alte țari, să se intoarcă acasă. Aici, autoritățile locale şi noi de la nivel central avem clar responsabilitatea să facem in așa fel ca, dincolo de condițiile de muncă de care beneficiază şi, iată, sunt cele mai moderne, spuneau mai devreme conducătorii acestui proiect că cei din Seattle sunt un pic invidioși pe condițiile de muncă de aici, ceea ce este un lucru remarcabil, dar, dincolo de condițiile de muncă, spuneam, responsabilitatea noastră, a tuturor, este aceea de a face să creștem calitatea vieții şi să ii determinăm ca intr-adevăr să ia o decizie finală pe toți romanii să se intoarcă acasă, iar, desigur să le oferim disponibilitatea şi deschiderea pentru ceilalți din alte țări să vină şi să lucreze in Romania, pentru că, intr-adevăr, merită. Incă o dată, vă mulțumesc vă doresc succes in dezvoltarea proiectului şi la cat mai multe proiecte, Romania are potențial, Romania are resurse umane și naturale, trebuie să le punem in valoare cu ințelepciune şi cu răbdare, astfel incat să asigurăm dezvoltarea proiectelor pe termen mediu şi lung. Vă mulțumesc şi vă doresc o zi foarte bună! Declaraţii de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la Palas Campus din Iași [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am efectuat o vizită de lucru in municipiul Iași. Am inceput vizita de lucru la Spitalul de Pediatrie Sfanta Maria. Acolo am văzut o investiție aproape finalizată a unei investiții, cu bani de la bugetul de stat și, desigur, de la bugetul autorităților locale. Este o investiție foarte mult așteptată atat pentru locuitorii municipiului Iași, cat și pentru cei din județele limitrofe, pentru că discutăm de un spital cu 652 de paturi pentru copii, cu secții multiple care acoperă un spectru cat mai larg de asistență medicală. Este, de asemenea, important de subliniat că, deși proiectul mare va fi finalizat foarte curand, este in proporție de 90% realizat. Pană in toamnă, o unitate nouă de primiri-urgențe va fi construită in imediata proximitate a spitalului, ceea ce, de asemenea, sporește capacitatea de asigurare a asistenţei medicale. Iar acum, suntem aici, in sediul acestui obiectiv de investiții, o investiție de 120 de milioane euro care aduce laolaltă intreg potențialul din municipiul Iași, din Moldova. Așa cum anunțau organizatorii acestui eveniment, mai sunt alte 70 de companii de pe patru continente care sunt interconectate cu acest hub de business care acoperă domenii de inteligență artificială, de dezvoltare, de /afaceri/, de digitalizare, ceea ce, pentru mine personal, este un lucru cat se poate de de bun, ținand cont că acestea au fost obiectivele pe care ni le-am asumat in programul de guvernare, să facem in așa fel incat să atragem cat mai multe investiții, să folosim potențialul asigurat de resursă umană din Romania pe domeniul IT and C și tehnologie, să vedem această colaborare directă intre mediul de afaceri și autoritățile locale, să identificăm modul in care, de la nivelul guvernului putem să sprijinim și să incurajăm astfel de dezvoltări și, de asemenea, să sprijinim interconectarea aceasta cu mediul de afaceri internațional. Practic, așa cum am subliniat și in cuvantul de deschidere, sunt cel puțin două companii mari, Amazon și Microsoft, care au achiesat la acest proiect. Iar, in momentul de față, prezența companiilor americane la o asemenea consistență și de o asemenea dimensiune - discutăm de mii de angajați, iar aici am ințeles că vor lucra in total 5.000 de tineri - nu face altceva decat să confirme parteneriatul strategic dintre Romania și Statele Unite, intărirea acestei punți transatlantice și, desigur, dezvoltarea unor oportunități prin care țara noastră să poată să sprijine atat Republica Moldova, cat și Ucraina in intregul ansamblu de măsuri care au fost anunțate de către Romania, cat și de către Uniunea Europeană și comunitatea internațională pentru cele două țări. Vă mulțumesc! Intrebări. Reporter: Domnule premier, puteţi să ne spuneți concluziile coaliției și de ce aţi cerut o analiză cu privire la bugetarii care sunt mai bine plătiţi decat președintele Klaus Iohannis? Ştiu că s-a discutat şi despre salariaţii din mediul privat. Nicolae-Ionel Ciucă: Mie imi pare foarte rău pentru că, incepand de vineri a circulat un document neoficial și in intalnirea de aseară am solicitat ca toate aceste aspecte să fie clarificate. Nu avem nevoie să inducem motive de panică in randul populației că vor fi luate măsuri de austeritate. Săptămana trecută, vineri, am precizat foarte clar și nu numai vineri și la intervențiile anterioare, că, in acest moment, pe masa guvernului analizăm posibilitatea de a chibzui mai bine bugetul, fără să se facă referire la măsuri de inghețare a salariilor, fără să se facă referire la altfel de măsuri care, practic, nu sunt motivate in acest moment. Motivul pentru care am luat această decizie a fost acela că după trei luni de zile, pe colectare, s-a inregistrat un deficit de 4,5 miliarde. Or, ţinta noastră la nivelul guvernului este aceea de a ne incadra in deficit, așa cum a fost el asumat de către țara noastră. Ați văzut că agențiile de rating, la ultimele analize, au menținut nivelul de rating, altele chiar l-au imbunătățit, ținand cont de evoluția economică a țării noastre, de creșterea economică, de măsurile pe care noi le-am luat, astfel incat să ne incadrăm in țintele asumate. Ca atare, ţinand cont de faptul că niciodată nu am luat o decizie și nu voi lua o decizie pe tot felul de mesaje care au fost transmise in spații publice, am nevoie de analize care să confirme concret situația și modul in care putem să identificăm soluții, am cerut Ministerului de Finanțe sa-mi prezinte care sunt elementele care pot să stea la baza unei decizii. Dar deciziile vizează, incă o dată, reducerea cheltuielilor la bunuri și servicii, reducerea cheltuielilor pe mașini, pe mobilier, cheltuieli care pot să mai aștepte și să ne indeplinim obiectivele de investiții. Iată-ne aici, discutăm de o investiție care a atras astăzi atat de mulți oameni interesați de cum putem să facem, să dezvoltăm țara mai departe. Reporter: S-a discutat despre salarii, /.../ a veniturilor este sau nu o variantă pe care o analizaţi...? Nicolae-Ionel Ciucă: Vă rog să acceptați să nu comentez pană cand nu vine Ministerul Finanțelor cu o măsură. Este adevărat și foarte onest vă spun că aseară am discutat și am zis care sunt posibilitățile prin care putem să rezolvăm aceste măsuri. Şi, sigur, s-a discutat inclusiv de o propunere, dar propunerea respectivă trebuie transpusă intr-o măsură care se va concretiza in decizie după ce avem toate documentele pe masă, și nu discutăm despre supraimpozitare, ci discutăm despre impozitarea anumitor venituri. Reporter: Dar despre ce venituri vorbiţi domnule premier, vorbiţi doar despre bugetarii care caştigă mai bine ca președintele țării sau şi despre o supraimpozitare...? Nicolae-Ionel Ciucă: Ideea de bază aceasta a fost legată de cei care au salariile mai mari decat președintele țării. Reporter: Dar şi /in privat/? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am discutat chestiunea aceasta, așteptăm să se vină cu măsura. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Nu este prevăzut. Am discutat inclusiv ieri cu sindicatele. Am avut o intalnire tripartită și am discutat atat cu reprezentanții sindicatelor, cat şi ai patronatelor și le-am spus: oameni buni, vă rog să nu vă luați după zvonuri, aveți incredere și in noi, cand ieșim și spunem. nu am ieșit vreodată să spun public ceva care să nu fie asumat și să nu fie concretizat in decizie. Nu ne ducem după astfel de mesaje. Reporter: Inghețați salariile? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu. Nu este prevăzut. Nu am discutat chestiunea aceasta aseară. Reporter: Mai cresc salariile in sănătate, de exemplu, pentru că acolo sunt bugetari care nu au ajuns la nivelul grilei de anul trecut? Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt mai mulți bugetari. Cand discutăm de grilă, trebuie să ținem cont că este vorba de Legea 153 și sunt mai multe categorii socio-profesionale care nu au ajuns la prevederile din grilă. Reporter: Vor mai ajunge anul acesta? Nicolae-Ionel Ciucă: In funcție de buget, vom lua decizii. Reporter: /.../ mărirea taxelor și impozitelor locale. Credeți că oamenii ar putea face față unui nou val de majorări? Nicolae-Ionel Ciucă: Acum, fiecare primar este indrituit cu responsabilitatea să analizeze, să discute cu comunitatea și să ia decizia. Nu-i stabilim noi de la nivelul guvernului ce trebuie să facă la nivelul autorității locale. Reporter: Cum răspundeți acelor primari care spun că această reducere de cheltuieli bugetare /.../ proiectelor europene și investițiilor? Nicolae-Ionel Ciucă: Nici nu se pune problema. Indiferent care vor fi măsurile pe care le vom lua la nivel guvernamental, proiectele care sunt in derulare atat prin fondurile din PNRR, prin fondurile europene de coeziune, prin Banca Mondială sau alte programe internaționale, se vor derula fără niciun fel de limitare. Ultima intrebare. Reporter: /.../ gaura de 20 de miliarde de euro. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu a fost vorba niciodată de o asemenea sumă. Reporter: Dar totuși de unde /.../ a plecat informația de la Ministerul Finanțelor. Nicolae-Ionel Ciucă: A fost vorba de asigurarea unei sume de siguranță. Doar că analiza pe cifre ne-a dus să luăm in considerare că suma este prea mare și nu este nevoie să facem un asemenea efort. Reporter: De la 1 mai vor fi totuși niște măsuri de austeritate /.../? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu sunt sigur că vor fi de la 1 mai. 1 mai este săptămana viitoare, nu avem cum să luăm această decizie pană ce Ministerul de Finanțe nu va prezenta o analiză clară. Reporter: Dar vor fi niște măsuri? Nicolae-Ionel Ciucă: Pană la 1 mai nu. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Pe relaţia diplomatică, Ministerul de Externe va trebui să asigure... Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Nu poate să fie doar la nivelul acela. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat şi aseară. Și astăzi de dimineață am schimbat mesaje cu domnul ministru al agriculturii. Poziția noastră este ca pană la finele săptămanii să se ia o decizie pe măsura pe care Uniunea Europeană o agreează și, de asemenea, măsurile de compensare, acel cuantum de 100 de milioane să fie aprobat, astfel incat țările care nu au luat măsuri unilateral să poată să beneficieze de bani. Vă rog. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Nu cred că este un exemplu de parteneriat public-privat. Este o investiție care nu cuprinde partea publică, ci este o investiție privată. Așa cum am ințeles eu, este vorba de președintele grupului Palas, care a făcut această investiție. Au venit și companiile americane. Chiar am vizitat partea nefinalizată, unde compania Amazon lucrează să finalizeze spațiile de birouri. Eu il văd ca fiind un exemplu foarte bun al relației bilaterale dintre Romania și Statele Unite. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest lucru chiar in această dimineață. In momentul de față, nu avem susținerea legală pentru un parteneriat public-privat. In schimb, in intalnirile pe care le-am avut cu Banca Mondială, cu IFC - IFC este parte componentă a acestui proiect - am cerut ca să vină cu o formă prin care să avem ceea ce a funcționat bine in alte țări pe dezvoltarea parteneriatelor public-private şi ceea ce nu a mers bine. Pentru că in intalnirea pe care am avut-o cu reprezentanții IFC, au avut puterea să recunoască că au fost modele care nu au funcționat și au zis că ne pun pe masă toate aceste lecții invățate, astfel incat, atunci cand vom adopta legea parteneriatului public-privat, să avem la dispoziție toate datele. Reporter: /.../ Nicolae-Ionel Ciucă: Autostrada tocmai a pornit. Ea a pornit de la Ploiești către Buzău, acum ceva timp a fost un eveniment in care s-a inaugurat autostrada de la Ramnicu Sărat către nord, deci, Iașiul este parte componentă pe Autostrada A7. De asemenea, Iașiul va fi conectat cu Autostrada A8, sunt deja demersurile intreprinse pentru licitație la studiul de fezabilitate. Din punctul meu de vedere, potențialul pe care il are Iașiul, plus această interconectare, reprezintă cu adevărat condițiile pentru a putea să se transforme intr-un adevărat hub de dezvoltare economică. Reporter: /.../ cumulul pensie-salariu se va aplica doar pensionarilor speciali sau pentru toată lumea? Nicolae-Ionel Ciucă: Este nevoie de un proiect de lege. A fost discuția aceasta. Am analizat și aseară in coaliție. Este vorba de limitarea unor drepturi și libertăți. Din toate perspectivele, la nivelul guvernului, nu putem să adoptăm o ordonanță de urgență pentru că efectiv este neconstituțională. Ca atare, orice demers in acest sens se va face printr-un proiect de lege in parlament. Vă mulțumesc. Vă doresc o zi bună! Galerie foto - Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Mitropolia Moldovei și Bucovinei Galerie foto - Vizita la Societatea Comercială Antibiotice S.A. Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Societatea Comercială Antibiotice S.A. 2023-04-25 12:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_cd312943-a428-4fb7-8649-d65e60bf4f35.jpgȘtiri din 24.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-reuniunea-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-social1682329368Galerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat, la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Intalnirea, la care alături de ministrul de Finanțe, Adrian Caciu, și ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, au mai participat reprezentanți ai Guvernului, ai Confederațiilor sindicale și patronale, a avut loc in contextul modificărilor și completărilor la Legea nr. 367/2022 privind dialogul social și Legea nr. 53/2003 - Codul muncii precum și a Ordinului pentru stabilirea valorii nominale a tichetelor de masă. In cadrul reuniunii, s-au dezbătut propunerile organizațiilor sindicale de modificare și completare la Legii 367/2022 privind Dialogul Social. In urma discuțiilor, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus ca pană pe 15 mai, Consiliul de Dialog Social de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale să agreeze formula finală pentru viitorul cadru normativ. In privința modificării valorii nominale a tichetelor de masă, ministrul Finanțelor a prezentat propunerea de a mări cuantumul acestora la 35 de lei sau la 40 de lei. Ambele propuneri urmează a fi analizate in forurile statutare ale organizațiilor patronale, urmand ca decizia să vizeze aplicarea noii valori nominale de la 1 iulie a.c. 2023-04-24 12:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a6785.jpgȘtiri din 23.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-zilei-fortelor-terestre-romane1682236214Sărbătorim, astăzi, o componentă vitală a sistemului de apărare a țării, Forțele Terestre Romane, odată cu sărbătoarea creștină a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale Armatei Romane. Prin nivelul competențelor lor profesionale, dăruire și, nu in ultimul rand, prin patriotism, militarii Forțelor Terestre și angajații civilii deopotrivă contribuie substanțial la capacitatea defensivă a Romaniei și ne reprezintă cu cinste in misiunile comune cu partenerii strategici internaționali. Contextul de securitate dificil din regiune și din intreaga lume cu care ne confruntăm de la declanșarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei fac și mai complexă misiunea corpului forțelor terestre, in fața multiplelor provocări de natură strategică, logistică și informațională care impun permanent eficiență, vigilență și noi abordări. Profesionalismul Forțelor Terestre Romane, pe care am avut ocazia să-l cunosc din interior in anii carierei mele militare, imi dă incredere că apărarea Romaniei este pe maini bune. Contand deopotrivă pe toate structurile Armatei Romane și pe sprijinul aliaților și partenerilor noștri strategici la nivel euroatlantic, miza este să oferim romanilor siguranța că sunt apărați in propria țară, iar Romania să-și indeplinească in continuare rolul asumat de furnizor de securitate in regiune. Guvernul este deplin angajat in asigurarea capacităților operaționale prin programe de inzestrare a armatei și de formare a militarilor in pas cu cerințele de interoperabilitate cu ceilalți militari NATO. Imi doresc ca performanțele lor să inspire noile generații de tineri și să le cultive dragostea de țară. Urez intregului corp al Forțelor Terestre Romane sănătate și succes in toate misiunile pe care le desfășoară. La mulți ani Forțelor Terestre Romane! La mulți ani tuturor romanilor care astăzi iși serbează onomastica! 2023-04-23 10:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-23-10-50-16big_sigla_guvern.pngȘtiri din 21.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-judetul-bra-ovGalerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la S.C. Electroprecizia S.A. *** Galerie foto Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la fabrica Bilka [Check against delivery] Nicolae Ionel-Ciucă: Bună ziua! Am desfășurat o activitate in județul Brașov care s-a incheiat cu vizita la Electroprecizia Brașov și acum la compania Bilka. Sunt două companii cu capital sută la sută romanesc și mă bucur foarte mult să constat că există atat voință, cat și viziune pentru dezvoltarea afacerilor in viitorul apropiat, dar și pe termen mediu și lung. Am venit in județul Brașov apreciind foarte mult activitatea economică la nivelul județului. Trebuie să precizăm că județul Brașov are o contribuție importantă la bugetul de stat, la Produsul Intern Brut. Sunt companii care au inceput activitatea cu mulți ani in urmă. De exemplu, Electroprecizia are o istorie care incepe in anul 1936. Bilka este o companie cu o istorie care a inceput cu cațiva ani in urmă, dar prin tot ceea ce a insemnat viziunea și implicarea atat a conducerii companiei, cat și a personalului, a ajuns la o cotă de piață consistentă in țara noastră și cu posibilități, de asemenea, pentru a-și intări prezența pe piața externă. Nu pot decat să le mulțumesc pentru activitatea pe care o desfășoară și să-i asigur că, in baza dialogului pe care il vom avea in continuare, la nivelul guvernului se vor lua măsurile necesare pentru sprijinirea companiilor romanești, pentru deschiderea pe care companiile noastre cu un nivel inalt de reprezentare pot să o aibă in relația cu parteneri externi. Este foarte important să avem capital romanesc consolidat, companii romanești consolidate, care să poată să intre in parteneriat cu alte companii externe și, in felul acesta, să putem să aliniem și să agregăm capitalul romanesc cu cel străin in ambiția pe care o avem de a dezvolta economia țării noastre. Reporter: Conform unei ordonanțe aflate la Ministerul Finanțelor Publice, se discută despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Aș vrea să vă intreb: dvs., in cazul de față, la ce ați putea renunța - la pensie sau la indemnizația pe care o primiți in acest moment ca premier? Nicolae Ionel-Ciucă: In momentul in care vom avea o astfel de lege aprobată, cu certitudine voi renunța la una dintre ele. Reporter: Dar v-ați gandit de pe acum la ce ați putea renunța? Nicolae Ionel-Ciucă: Este o problemă personală, voi decide in momentul in care se va concretiza o astfel de prevedere. Reporter: In această ordonanță se anulează și angajările la stat, dar și creșterile de salarii. Este o problemă in domeniul sanitar și in domeniul educației, pentru că cei de acolo se plang că vor avea probleme, dat fiind faptul că vor ieși oameni la pensie in perioada următoare. Cum vedeți situația? Nicolae Ionel-Ciucă: Dacă rețineți, și anul trecut am avut o măsură similară, asigurand spațiul necesar pentru ca ministerele care au avut nevoie să angajeze, prin solicitare punctuală; am analizat și am aprobat angajări pe locurile de muncă esențiale pentru structurile respective. Reporter: Dacă ne mai puteţi ajuta cu o lămurire. Franţa cere rediscutarea, renegocierea PNRR-ului. Noi ne gandim, statul roman, să facem o astfel de discuţie? Avem probleme in acest moment /.../? Nicolae Ionel-Ciucă: Este un proces care se derulează deja, pentru că sunt componente care, prin RepowerEU, vizează, de asemenea, o serie de aspecte care aduc de la sine modificări in Planul Național de Redresare și Reziliență, pe de o parte. Pe de altă parte, știți foarte bine că trebuie să asigurăm reducerea cu 2,1 miliarde a sumei alocate prin PNRR, datorită creșterii economice din anul 2021. Ca atare, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se lucrează pentru toate aceste măsuri de adaptare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Reporter: Aș dori să vă intreb de ce nu s-a decis sistarea importurilor de cereale/? Nicolae Ionel-Ciucă: In acest moment știu că există foarte multe preocupări legate de impactul pe care l-au avut importurile de cereale din Ucraina. Am prezentat și ieri, in debutul ședinței de guvern, reiau și astăzi aceleași elemente de răspuns, și anume: țara noastră s-a angajat in deplină concordanță cu Uniunea Europeană și cu celelalte state care doresc să sprijine Ucraina. Ucraina, in momentul de față, trece printr-o situație pe care nu și-o dorește nimeni și are nevoie de sprijinul nostru pentru a fi in măsură să facă față agresiunii armate a Federației Ruse. Incă de la inceputul conflictului am putut să constatăm solidaritate și empatie la nivelul cetățeanului roman, implicare la nivelul instituțional, guvernamental și, desigur, ne-am aliniat, așa cum spuneam, la același set de măsuri care au fost luate la nivelul Uniunii Europene. Ca atare, in momentul de față, să venim și să impunem astfel de măsuri unilateral am considerat că nu face altceva decat să ingreuneze situația, pe de o parte, iar pe de altă parte ar fi o schimbare de atitudine care nu ar produce efectele pe care noi toți am incercat să le asigurăm, in sensul sprijinirii Ucrainei. De cealaltă parte, este foarte corect să luăm măsurile necesare, să ne protejăm fermierii. Și in sensul acesta, atat la nivelul Ministerului Agriculturii, cat și la nivelul comisiei de specialitate din Uniunea Europeană s-au luat o serie de măsuri. Primul set de măsuri a fost acela prin care s-au alocat sume de compensare a pierderilor in valoare de 10 milioane de euro, cu posibilitatea de a fi dublate din fonduri proprii, ceea ce s-a și intamplat. Ieri, prin hotărare de guvern, am asigurat punerea in funcțiune a acestui mecanism și, in 15 zile de la publicare in Monitorul Oficial, fermierii noștri vor putea să-și depună documentele la APIA și să primească banii. Totodată, există un al doilea set de măsuri, cu o valoare totală de 100 de milioane, repartizate pentru țările de graniță, in funcție de ponderea şi formula de calcul ce urmează să fie stabilită pe 25, la Consiliul AGRIFISH. Și cred că in acest fel putem să asigurăm compensarea pierderilor pentru fermierii din Romania. Dacă nici așa nu se reușește, sigur, mai este un set de măsuri care este discutat și a fost analizat in VTC-ul (Video teleconferencing) care s-a desfășurat cu două zile in urmă, prin care s-au stabilit măsuri de salvgardare pentru patru contingente agricole: grau, porumb, floarea-soarelui și rapiță. Sunt in continuare in analiză alte măsuri care pot să vină in sprijinul fermierilor. Ca atare, noi considerăm că efortul nostru de a sprijini Ucraina este unul cat se poate de adecvat la contextul și la situația in care se găsește această țară. Are toată economia afectată. Singura posibilitate de a putea să-și asigure fondurile necesare pentru susținerea efortului de război este vanzarea de produse agricole. De aceea, am considerat, și s-a discutat, și am stabilit ca instituțiile statului să ia măsurile necesare pentru a asigura trasabilitatea tuturor elementelor de tranzit pe teritoriul țării noastre. S-a discutat cu ministrul agriculturii din Ucraina, vor fi luate măsurile acestea de către fiecare instituție in parte - mă refer la sigilarea transporturilor care se află in tranzit pe teritoriul Romaniei, fie că merg către Portul Constanța sau Portul Galați, fie că traversează pe roți sau pe calea ferată către granița de vest. Sunt măsuri care cred că vor da rezultate și trebuie cu toții să ințelegem că este vorba de un efort internațional pentru a putea să asigurăm acest sprijin. Reporter: Dacă puteți să detaliați puțin răspunsul pe care i l-ați dat ministrului agriculturii, care a solicitat să nu fie lăsat singur in situația aceasta. Nicolae Ionel-Ciucă: Da, i-am spus că nu trebuie să se simtă singur, pentru că incă de la inceput a existat un sprijin pe care i l-am acordat atat in ceea ce privește relația cu Comisia Europeană, cat și prin implicarea tuturor consilierilor de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, care l-au sprijinit și l-au consiliat in toate măsurile care au fost luate. Reporter: Cum vă explicați această senzație, această solicitare? Nicolae Ionel-Ciucă: Este o situație mult mai complexă decat una normală, iar domnul ministru Daea cred că n-a vrut să facă altceva decat să aibă un gest prin care face apel la colegi să-l sprijine și, dacă cineva are o idee mai bună decat cele care s-au discutat pană acum, să poată să ajute. Reporter: /.../ cumulul pensiei cu salariul. Aceasta este o măsură constituțională? Nicolae Ionel-Ciucă: Mai devreme un pic v-am răspuns că aceste măsuri trebuie să fie stabilite la nivelul ministerelor de linie, la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, in deplină coordonare cu Ministerul Justiției, in vederea identificării și asigurării legalității și constituționalității unei astfel de măsuri. Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună! *** Galerie foto Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la proiectul Aeroportului Internațional Brașov 2023-04-21 17:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-21-05-55-20big_image7.jpegȘtiri din 20.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-andy-marsh-ceo-al-plug-power-i-pre-edinte-al-fuel-cell-and-hydrogen-energy-association-fcheaGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a intalnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Plug Power, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial care activeaza in domeniul producției de hidrogen verde. Intalnirea, la care a participat și președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, eurodeputatul Cristian Bușoi, a vizat oportunitățile oferite de Romania pentru dezvoltarea capacităților de producție a hidrogenului verde, in contextul angajamentelor asumate la nivel european privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon și consolidarea economiei, in conditii de protejare a mediului și folosind tehnologii verzi. - Potențialul energetic al Romaniei oferă o perspectivă largă de dezvoltare pentru companiile care vor să investească intr-una din cele mai dinamice economii din Europa Centrală și de Est. Dezvoltarea de capacități de producție in plan local contribuie la viziunea Guvernului de a valorifica resursele prin producerea de valoare adăugată mare. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii oferă țării noastre ocazia de a se consolida economic, in siguranță. Executivul incurajează investitorii americani să implementeze planuri solide de afaceri, beneficiind de nivelul inalt de pregătire a specialiștilor din țara noastră, care activează in zona de cercetare - dezvoltare, avand capacitatea de a gestiona și proiecta tehnologii de varf, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Președintele companiei Plug Power, Andy Marsh, a transmis interesul față de oportunitatea de a derula proiecte de investiții de anvergură in Romania, in perioada următoare. Compania americana a dezvoltat investiții semnificative in Europa, in ultimii ani, avand peste 4.000 de angajați la nivel global. 2023-04-20 19:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr4834.jpgȘtiri din 20.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-edinta-consiliului-national-al-munteluiGalerie foto *** COMUNICAT DE PRESĂ Prima reuniune a Consiliului Național al Muntelui (CNM), sub coordonarea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă Astăzi, 20 aprilie 2023, sub coordonarea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă, a avut loc prima reuniune a Consiliului Național al Muntelui(CNM), organism ce va asigura cooperarea intre Guvern şi reprezentanții zonei montane, pentru punerea in aplicare a strategiilor şi politicilor specifice acesteia. In cadrul intalnirii, premierul Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, a discutat cu reprezentanții zonei montane care au prezentat principalele nevoi și probleme existente pe fiecare grupă de munți in parte. Consiliul Național al Muntelui este prezidat de prim-ministrul Romaniei, cuprinde 23 de membri numiți prin Decizia Prim-Ministrului Romaniei nr. 29/07.02.2023 și a fost constituit in baza Legii muntelui nr. 197/2018 și a Hotărarii de Guvern nr. 332/2019 privind stabilirea componenței, atribuțiilor și responsabilităților comitetului de masiv și a Consiliului Național al Muntelui, cu modificările și completările ulterioare. Din componența Consiliului Național al Muntelui fac parte și președinții Comitetelor de masiv, cărora le revine importanta sarcină de a identifica la nivelul fiecărei grupe de munți problemele cu care se confruntă comunitățile montane și de a elabora propuneri de politici publice in domeniul protecției și dezvoltării durabile a zonei montane, programe de investiții, propuneri de modificare a legislației, care cu sprijinul Consiliului Național al Muntelui să fie promovate și aprobate de către Guvern sau Parlament pentru a contribui la creșterea nivelului de trai al populațiilor montane și stabilizarea populației in zonele montane. In cadrul intalnirii au fost semnalate nevoi distincte, cum ar fi corelarea legislației in domeniul sănătății, sanitar -veterinar, turismului, mediului, agriculturii și dezvoltării rurale, educației, corelarea și completarea legislației cu prevederi privind reglementarea circulației cu mijloace motorizate in zona montană și ariile protejate (afectarea pădurilor, pășunilor, proprietăților publice și private, afectarea biodiversității și peisajului montan etc.), soluţii pentru protejarea fermierilor şi turiştilor de urşi şi alte animale sălbatice, mai ales in cazul drumeţilor - modificarea/completarea legislaţiei de mediu, a vanătorii, soluții pentru diminuarea poluării in vederea repopulării raurilor cu anumite specii de pești, acordarea unor compensații, a unui sprijin suplimentar pentru locuitorii zonei montane și incurajarea clasificării ca ecodestinații turistice a zonelor montane. Dezvoltarea și protecția zonei montane a Romaniei reprezintă un obiectiv naţional strategic, iar pentru indeplinirea lui trebuie să acționăm cat mai rapid. Vom folosi toate parghiile necesare pentru a dezvolta acest areal in mod durabil, mai ales pentru valorificarea produselor agroalimentare, prin armonizarea pe termen lung intre producție și consum pe de o parte, dar și prin protejarea unui mediu prielnic vieții, culturii și tradițiilor pe de altă parte, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Asta reliefează faptul că fiecare Grupă de munți are un specific aparte, iar membrii Consiliului au un rol esențial pentru dezvoltarea pe termen lung a zonei montane, activitatea fiind una continuă și de durată, iar deciziile și propunerile trebuie luate impreună pentru ca ele să aibă impactul scontat pentru fiecare grupă de munți. In fapt, Consiliul Național al Muntelui va contribui la schimbarea in bine a vieții locuitorilor din comunitățile montane. Constituirea Consiliului reprezintă un pas dintr-un demers gandit pentru viitor, care va permite ca propunerile de politici publice inaintate de dumneavoastră să fie materializate și să schimbe viitorul arealului montan, prin menținerea populației in zona montană, stimularea activităților ce pot fi intreprinsă in această zonă cu specific aparte care să conducă la dezvoltarea economiei locale și, implicit, a celei naționale. Comitetele de Masiv și Consiliul Național al Muntelui intră in sarcina directă a Agenției Naționale a Zonei Montane. La intalnirea de la Palatul Victoria au participat: secretarii de stat din cadrul ministerelor Agriculturii, Sănătății, Economiei, Afaceri Interne, Dezvoltării, Educației, Mediului, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ai Agenției Naționale a Zonei Montane, președinții Comitetelor de masiv, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri, academic, asociativ și al administratorului fondului cinegetic. 2023-04-20 16:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr4589.jpgȘtiri din 20.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaru1681989750Galerie foto Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de purtătorul de cuvant al guvernului, Dan Cărbunaru [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern de astăzi. Inainte de a vă prezenta principalele decizii pe care guvernul le-a luat astăzi, vreau să reamintesc ceea ce și domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a menționat incă de la debutul ședinței de guvern, aspecte legate de preocupările la nivel guvernamental de a așeza cat mai bine măsurile la nivel european pentru a proteja fermierii din statele aflate in proximitatea frontierei ucrainene de problemele legate de importul de cereale. Și aici, desigur, in continuarea dialogului pe care ministrul agriculturii, domnul Petre Daea, l-a avut ieri, atat cu omologul său ucrainean, cat și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Dombrovskis, și comisarul european al agriculturii, alături de reprezentanți ai ANSVSA, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și membri ai Cancelariei Prim-Ministrului- asta s-a intamplat in cursul zilei de ieri - in urma acestor dialoguri continuă intalnirea la nivel de experți intre instituțiile responsabile din Romania pentru a stabili proceduri mai eficiente și mai clare de lucru in privința importurilor și a produselor care trec, aflate in tranzit din Ucraina către alte state, urmand ca la finalul acestor discuții respectivele instituții să comunice public ce decizii s-au luat. Desigur, intre timp rămane mesajul, transmis de președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, care a răspuns printr-o scrisoare inițiativei lansate de șefi de stat și de guverne, printre care și prim-ministrul Romaniei, in privința protejării fermierilor din statele aflate la granița ucraineană și urmează, așa cum a fost și anunțat, ca respectivele state, care prin deciziile lor au afectat cumva acest flux, să aibă ocazia de a reveni asupra acestor decizii, astfel incat și pachetul de ajutor anunțat de Comisia Europeană, cel de 100 de milioane de euro, va veni in plus față de cele 56 de milioane de euro deja anunțate in primul pachet de sprijin pentru fermieri. Voi reveni asupra acestei chestiuni pentru că astăzi, in ședința de guvern, așa cum am anunțat din ordinea de zi, a fost deja discutată și aprobată forma de sprijin care dublează cei 10 milioane de euro alocați fermierilor romani, afectați de importul de cereale din Ucraina, cu alte 10 milioane de euro din bugetul național, urmand ca aceste sume să fie suplimentate, desigur, el adăugandu-se la pachetul de sprijin pentru agricultura romanească prin finanțări europene, care in medie anual se ridică la aproape 3 miliarde de euro. De asemenea, in continuarea acestui intro, aș vrea să dau asigurări in legătură cu faptul că la nivelul Ministerului de Finanțe, desigur și in urma validării la nivelul coaliției, vor fi prezentate, zilele următoare, măsurile pentru a reduce cheltuielile publice intr-un demers similar cu cel efectuat anul trecut, un demers care a permis Romaniei să inregistreze in egală măsură creștere economică, dar și cumpătare in gestionarea banului public. Revenind insă la actele normative aprobate astăzi, aș vrea doar pe scurt să vă prezint cateva dintre ele: un proiect de lege privind ratificarea acordului dintre Guvernul Romaniei și Guvernul Palestinei privind cooperarea in prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, un acord semnat la 19 iulie anul trecut, la București, și care creează cadrul juridic bilateral de cooperare intre Romania și Palestina in aceste domenii. A fost aprobat acest proiect de lege. De asemenea, a fost aprobată și ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 83 din 2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical. In privința hotărarilor de guvern aprobate astăzi, aș remarca, in primul rand, hotărarea de guvern care modifică și completează normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 28 din1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, așa cum sunt aprobate prin Hotărarea de Guvern 479 din 2003. Practic, actul normativ vizează obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale pentru a corela prevederile legale secundare cu legislația primară. Sunt chestiuni care vizează configurarea, caracteristicile tehnice și funcționale ale acestor aparate de marcat, funcțiile interzise specifice pentru aceste dispozitive și alte chestiuni tehnice punctuale pe care Ministerul Finanțelor le va detalia in comunicarea pe care o efectuează. Aș vrea să adaug, prezentand hotărari de guvern aprobate astăzi, și cea care vizează modificarea și completare a normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului 64 din 2007 privind datoria publică, așa cum sunt aprobate prin Hotărarea de Guvern 1470 din 2007. Este completată astfel legislația privind obligațiunile de stat, introducand posibilități ca Ministerul Finanțelor să emită obligațiuni Samurai emise pe piața din Japonia, in conformitate cu strategia de administrare a datoriei publice și cu programul indicativ de emisiuni și titluri de stat pentru anul in curs. Un element de noutate este că, prin strategia de administrare a datoriei publice, Ministerul de Finanțe are in vedere și posibilitatea de a include pentru prima dată in planul de finanțare și a emisiunilor de obligațiuni verzi, in funcție de finalizarea cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran. De asemenea, Ministerul de Finanțe va oferi mai multe detalii in acest sens. Hotărarea de guvern pentru modificarea și completarea hotărarii de guvern 1264 din 2010, pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat Medium Term Notes a fost, de asemenea, aprobată astăzi. Prin acest act normativ este modificată suma maximă de 56 de miliarde de euro sau echivalent in orice valută cu valoarea de 62 de miliarde de euro sau echivalent in orice valută, pentru a acoperi necesarul brut de finanțare prin emisiuni de titluri pe piețele internaționale de capital in perioada aprilie 2023 - decembrie 2024. Acest program va permite Ministerului de Finanțe să asigure toate sursele necesare de finanțare externă și să-și indeplinească obligațiile legale privind administrarea datoriei publice. La inițierea Ministerului Educației a fost aprobată și hotărarea de guvern care aprobă nomenclatorul domeniilor și specializărilor programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de invățămant superior pentru anul universitar 2023-2024. Prin această actualizare se vor inființa cinci specializări sau programe de studii universitare noi, care duc la obținerea de competențe cerute de piața forței de muncă. In plus, se inființează și ramura de știință in domeniul de studii universitare de doctorat, masterat, domeniul de licență științe aplicate, cu specializarea - Stiințe de aplicat in criminalistică in cadrul domeniului fundamental - Matematică și științe ale naturii. La nivel național funcționează 53 de instituții de invățămant superior de stat, care cuprind 2.175 de specializări sau programe. Mai multe detalii veți putea primi de la Ministerul Educației. Și, tot la inițiativa Ministerului Educației, astăzi a fost aprobată și hotărarea de guvern privind domeniile și programele de studii universitar de master acreditate și numărul maxim de studenți care vor putea fi școlarizați in anul universitar 2023-2024. A fost diminuată capacitatea de școlarizare cu 2.470 de locuri pentru 32 de domenii de studii universitare de master și au fost efectuate o serie de alte modificări in structura acestor programe, pe care, de asemenea, Ministerul Educației va fi pregătit să vi le prezinte, dacă veți fi interesați in acest sens.Aşa cum a anunţat şi domnul prim-ministru, astăzi in guvern a fost discutată și, desigur, a fost și aprobată hotărarea prin care se acordă măsuri de sprijin de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale. Este o măsură adoptată in sprijin de urgență pe baza unei scheme de susținere financiară care vizează acordarea unui grant producătorilor agricoli, care sunt afectați de creșterea de importuri de cereale din Ucraina, schema respectand dispozițiile regulamentului de punere in aplicare a UE 2023/739/4 aprilie, anul curent privind măsuri de sprijin de urgenţă pentru sectorul cerealelor şi cel al seminţelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia şi Romania, cu o valoare totală de 56,3 milioane euro, valoarea acestui program, din care Romania primește 10.050.000 euro, un buget care este dublat prin intermediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Astfel, cei 20.100.000 euro vor fi acordați producătorilor agricoli din sectorul cerealelor pentru cheltuieli angajate cu depozitarea in spații de depozitare proprii sau la terți a producţiei proprii de grau din recolta anului trecut. Cine poate beneficia de acest sprijin de urgență? Producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale și intreprinderi familiale constituite in conformitate cu OUG 44 din 2008, cu modificări și completări prin intermediul Legii 182 din 2016, care la randul ei a suferit o serie de modificări, dar și producători agricoli, persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul de organizare a acestora in conformitate cu Legea 36 din 1991 privind societățile agricole. Această schemă se va aplica pe teritoriul național, pe bază de criterii obiective și nediscriminatorii, plățile acestor sume reprezentand grantul, efectuandu-se pană la data de 30/09/2023, valoarea unitară a grantului urmand a fi stabilită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. APIA. Pe final aş vrea să... Reporter: Ne puteţi face o precizare legată de această temă, vă rog? PSD cere Guvernului să pregătească cat mai repede un act normativ care să suspende temporar importul de cereale. Va pregăti guvernul acest act? Dan Cărbunaru: Există un dialog, așa cum vă spuneam, pe care guvernul il are cu Comisia Europeană. Desigur, există acest nivel la care prin intervenţia prim-ministrului Nicolae Ciucă, alături de alţi prim-miniştri din UE şi preşedintele bulgar, prin scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost semnalată problema cu care se confruntă fermierii din aceste state, ca urmare a importurilor de cereale din Ucraina. Deci tema este deja cunoscută la nivel european. Ca o primă reacție la intervenția președintelui Romaniei, la intervenția Guvernului Romaniei, am văzut deja, Comisia vine cu un al doilea pachet de sprijin de 100 de milioane de euro, care insă vine - și asta a rezultat și din discuțiile pe care domnul ministru Daea le-a avut cu vicepreședintele Comisiei Europene, Dombrovskis, ieri, vine cumva in completarea nevoii ca statele care deja au introdus o serie intreagă de restricții, in privința tranzitului de cereale și a fluxului de cereale din Ucraina pe teritoriul lor, nu este cazul Romaniei in acest moment, Romania a ales să respecte cu strictețe normele europene in materie și, am văzut inclusiv și aseară, dar și astăzi, in intervenția domnului ministru Daea, raționamentele pentru care o țară ai căror fermieri beneficiază de trei miliarde de euro in fiecare an plăți directe sau investiții din banii europeni, desigur, are un motiv in plus să respecte aceste reguli. Pe fondul acestui dialog care se poartă in continuare intre Comisia Europeană și statele care au introdus aceste restricții care nu respectă cadrul normativ european, așteptăm cat de curand și deblocarea măsurilor pe care Comisia Europeană le-a pregătit in acest moment și le-a și anunțat public. Ați văzut și dumneavoastră conținutul scrisorii pe care doamna președinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis-o premierului Nicolae Ciucă, pe de o parte, această sumă importantă de 100 de milioane de euro destinată fermierilor afectați, dar și măsuri de protecție pentru importurile de anumite produse din Ucraina in aceste state - și este vorba de grau, porumb, floarea-soarelui și rapiță. Deci, de indată ce aceste discuții avansează la nivel european, ca urmare a măsurilor agreate in acest context, vor putea fi adoptate și astfel de măsuri. Reporter: Solicitarea PSD este ca acest act să fie adoptat inainte de răspunsul Comisiei Europene, să vizeze o suspendare temporară pană cand vor veni măsurile de la Uniune. Care este poziția guvernului, pregătește acest act? Dan Cărbunaru: Doar ce v-am spus ce face Guvernul in acest timp. Dacă doriți, vă pot repeta. Guvernul Romaniei dialoghează cu oficialii Comisiei Europene. V-am răspuns... Reporter: Am reținut, vă rog. Aș vrea să imi spuneți dacă este in pregătire acest act sau nu. Dan Cărbunaru: Nu am astfel de informații la acest moment. Ce vă pot confirma este că dialogul cu Comisia Europeană continuă, iar Romania a ales să respecte normele europene, ceea ce, desigur, generează o poziție avantajoasă de negociere in acest context. Reporter: Comisia Europeană a cerut, totodată, premierului Romaniei să discute cu omologii săi din Ungaria, Polonia, Bulgaria pentru a armoniza opiniile. Aș vrea să știu dacă a avut premierul o discuție cu acești omologi. Dan Cărbunaru: Scrisoarea pe care premierul Romaniei a semnat-o alături de omologii săi din alte state membre și de președintele bulgar a fost transmisă Comisiei Europene ca urmare a unui dialog. Deci, există un proces de dialog și de consultare intre guvernele acestor state pentru a-și armoniza pozițiile. Dar, in acest context particular, Romania se regăsește in randul celor care se incadrează in normele europene, deci nu este vizată in acest moment de mesajele pe care Comisia Europeană le transmite celor care au influențat, prin blocare sau prin alte mijloace, fluxul de cereale din Ucraina. Există o preocupare, pentru că, așa cum și fac din nou trimitere la ceea ce domnul ministru al agriculturii a spus recent, pe fondul acestor măsuri luate in alte state, există o presiune suplimentară asupra Romaniei, care, respectand regulile europene, asigurand in continuare fluxul de cereale, desigur, trebuie să-și ia propriile măsuri de protecție. Și aici revin oarecum și la intrebarea dresată mai devreme de colega dumneavoastră in legătură cu aceste măsuri. Acestea vizează modul in care iși vor coordona activitățile instituțiile care deja sunt active la acest moment, mă refer la ANSVSA, mă refer la structurile ANPC sau din Ministerul Afacerilor Interne, care impreună cu Ministerul Agriculturii, verifică in frontieră sau in alte zone trasabilitatea, conformitatea acestor materiale. Și, din cate știu, ANSVSA deja a pregătit un comunicat de presă in care explică in detaliu miile de controale pe care le-au efectuat deja de la inceputul agresiunii militare ruse din Ucraina. Nu vorbim acum de o discuție punctuală, strict comercială. Este un context special in care Ucraina este afectată de războiul declanșat de Rusia asupra sa și ca atare, incepand din 24 februarie 2022 - in mod special ANSVSA, care e principala autoritate responsabilă in materie, a derulat zilnic numeroase controale. Cred că sunt aproape 10.000 de controale pe care le-au efectuat din 24 februarie 2022 tocmai pentru a se asigura in legătură cu calitatea mărfurilor care vin din Ucraina, existand, desigur, un regim diferit de verificare intre cele care sunt in tranzit și cele care sunt produse de import. Deci, din această perspectivă, există o dinamică in privința măsurilor pe care Romania deja le ia sau și le articulează mai bine pentru a proteja interesele fermierilor noștri și interesele consumatorilor din Romania. Există și planul politic al unui dialog in care și Romania este implicată activ, tocmai pentru a debloca această situație care vizează sprijinirea fermierilor. Reporter: Ieri a cerut Comisia Europeană un nou dialog. A mai avut premierul discuții cu omologii săi? Dan Cărbunaru: Pot să verific, dacă doriți, după briefing și să revin cu un răspuns. Reporter: Şi v-aș mai intreba ce se intamplă in situația in care Comisia Europeană nu anunță măsuri unitare. Ce va face Romania in această situație? Cu atat mai mult cu cat pare să fie - simțiți că e un dezacord in guvern, avand in vedere comunicatul PSD de azi, care cere suspendarea temporară a importurilor? Dan Cărbunaru: Uniunea Europeană reprezintă o uniune liberă a statelor. Asta implică un set de reguli pe care statele membre, in momentul in care au decis să intre, și-au asumat să și le impărtășească, și funcționarea pieței comune, mă refer la regulile comerciale existente in interiorul Uniunii Europene, dar și aplicarea acordurilor de asociere sub semnul căruia funcționează relația comercială cu Ucraina, spre exemplu, desigur, cu un pachet de beneficii care este generat de situația teribilă in care a fost pusă odată cu agresiunea militară rusă; toate aceste lucruri generează un set de reguli pentru toate statele membre, inclusiv pentru Romania. Există un dialog care se poartă, nu este ușor. Au fost multe situații de criză pe care Uniunea Europeană le-a traversat, a făcut acest lucru și inainte să intre in Romania, in 2007. Continuă să se intample aceste lucruri și le-am văzut cu toții, de la criza generată de energie pană in alte dosare importante, in care Uniunea Europeană a avut nevoie de timp pentru a se adapta, pentru a lua decizii și pentru a le aplica in sprijinul cetățenilor săi și pieței unice europene. Se va intampla acest lucru și in această situație și in acest moment Romania, așa cum vă spuneam, a ales să respecte regulile europene, să fie de partea instituțiilor europene. Nu sunt aceleași instituții europene care au dovedit solidaritate cu romanii și au oferit sprijin constant in diverse chestiuni, nu doar economice, poate și politice și ne așteptăm la o deblocare destul de rapidă a acestei situații, care depinde, această deblocare, de dialogul dintre Comisia Europeană și aceste state. Reporter: Este un dezacord in guvern, domnule Cărbunaru, există un dezacord in această privință, din moment ce PSD, un partid care e parte din coaliția de guvernare, cere exact altceva, suspendarea temporară a importurilor? Dan Cărbunaru: Nu fac parte din niciun partid politic și nu sunt in măsură să fac comentarii politice nici din această postură sau cu atat mai puțin din postura pe care o dețin. Ce pot să vă spun, in calitate de purtător de cuvant al Guvernului Romaniei, este că nu există un dezacord in interiorul guvernului, mă refer la Guvernul Romaniei. Nu există un dezacord in privința poziției pe care Romania trebuie s-o aibă, iar pozițiile publice, atat ale domnului prim-ministru, cat și al domnului ministru Petre Daea, sunt deja cunoscute și eu, cel puțin, n-am sesizat contradicții intre ele. Reporter: Incă o precizare vă rog. Ați analizat astăzi și măsurile fiscal-bugetare. Puteți să ne spuneți ce economie au făcut miniștrii prin acele reduceri propuse? Dan Cărbunaru: Aceste date sunt procesate la nivelul Ministerului de Finanțe, așa cum a anunțat public chiar in fața dvs. domnul ministru de finanțe, in dialog cu domnul prim-ministru. Aceste măsuri urmează să fie definitivate și trecute printr-o aprobare politică la nivelul coaliției, urmand ca in zilele următoare să fie și anunțate. Reporter: Dvs. știți să ne precizați de ce, dacă s-au primit de mai bine cu o săptămană in urmă, nu reușiți să aveți pană in acest moment o sumă, ca să ne spuneți clar cat au economisit miniștrii? N-ați reușit intr-o săptămană? Centralizarea a mers destul de greu, am văzut. Dan Cărbunaru: Discuția legată de sume poate fi privită in diverse feluri și am văzut inclusiv la nivelul Ministerului Finanțelor poziții care vizau pe de o parte, ținta de 20 de miliarde de lei, dar și dimensiunile constrangerilor bugetare generate de incasări mai reduse și care pot să fie eventual recuperate pe parcurs. Deci, pachetul de măsuri la care ne referim acum nu vizează doar in mod specific ceea ce ministerele vin și propun pentru a tăia din cheltuielile proprii. Revin, fără ca acest lucru să afecteze in vreun fel salariile oamenilor care sunt angajați la stat și cu atat mai puțin investițiile alocate de la bugetul național, care reprezintă un motor important de creștere economică. S-a demonstrat asta anul trecut, cand, de asemenea, am avut tăieri de la cheltuielile publice, ca dovadă a cumpătării sub care trebuie să gestioneze statul cheltuielile publice, banul public in general. Se intamplă la fel și anul acesta. Ca atare, in următoarele zile o să vedem cum arată acest pachet de măsuri. Reporter: Dvs. știți să ne precizați de ce guvernul refuză să spună public care este valoarea măsurilor de economisire propuse de miniștri? De ce refuzați să faceți publică strict această sumă? Ințeleg, n-aveți și celelalte măsuri de la Ministerul Finanțelor, dar le-ați avut la cabinetul premierului. De ce nu știți să spuneți ce valoare au? Dan Cărbunaru: Guvernul a anunțat public faptul că dorește să gestioneze cu maximă atenție și cumpătare banul public, așa cum tot public a anunțat că solicită tuturor ministerelor să prezinte aceste planuri de reducere a cheltuielilor, in momentul in care scopul acestei activități este pană la urmă acela de a genera planul de măsuri care să ajute Romania să se inscrie in ținta de deficit, lucru care s-a intamplat și anul trecut, dar și să reducă din aceste cheltuieli, astfel incat, fără a afecta investițiile, fără a afecta veniturile pe care oamenii care lucrează la stat le obțin, să coboare cat se poate de mult această formă de cheltuire a banului public din timp, tocmai pentru a evita mișcări abrupte pe final de an. Este, dacă doriți, nu o intarziere, ci o formă de abordare in avans a nevoii de a chivernisi cu atenție banul public. Reporter: Dar nu puteți să ne spuneți cat in avans ați reușit să strangeți? Totuși, ințeleg că vreți să faceți asta pană la final de an, dar spuneți-ne acum cați bani ați spus de o parte din economiile miniștrilor? Vă rog. Dan Cărbunaru: Planurile de cheltuieli de reducere a cheltuielilor pe care ministerele le-au transmis nu reprezintă un scop in sine, ele sunt parte a abordării guvernului in a cobori nivelul de cheltuieli. Acest plan va fi prezentat după ce Ministerul de Finanțe va integra aceste cifre, alături de alte măsuri fiscal-bugetare pe care le are in vedere, după ce vor fi aprobate in cadrul coaliției validate ca atare la nivel politic, cu maxim de transparență in fața dvs. așa cum am făcut și anul trecut. Reporter: Bună ziua. Celelalte state din regiune, atunci cand au interzis importurile de cereale din Ucraina, au spus că foarte mare parte din cerealele venite din Ucraina au rămas pe teritoriul lor și asta a creat o problemă și de asta au interzis importurile. In privința Romaniei, avand in vedere că nu luăm o decizie asemănătoare, puteți să precizați foarte clar cat a intrat de la inceputul războiului, ce cantitate de cereale din Ucraina a intrat și cat a rămas la noi in țară? Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am, cel puțin la nivelul anului trecut, dar cifrele exacte cred că le puteți obține de la Ministerul Agriculturii. Reamintesc aici, in acest context, faptul că Romania a sprijinit puternic Ucraina, mai ales după ce a fost lipsită de capacitatea de a iși gestiona exporturile de cereale, ca urmare a lipsirii de acces la porturile din Marea Neagră. Ca atare, și ca urmare a lucrărilor de infrastructură făcute rapid de Romania, și ca urmare a acelor trasee prioritare, foarte multe dintre cerealele din Ucraina, cam 60% din exporturile lor, au trecut prin Romania. Desigur, o parte din acestea și sunt, din datele pe care le am in acest moment, peste un milion de tone de cereale care au fost importate din Romania in bună parte și ca urmare a dorinței unor fermieri romani de a beneficia de pe urma prețului mai redus la care se vindeau in acel moment acele produse din Ucraina și pană la urmă fac parte și din mecanismul funcționării unei piețe libere, au putut in acest fel să-și hrănească poate animalele și să-și rezolve anumite probleme de la fermă intr-o formulă mai eficientă din punct de vedere economic. Dar să nu uităm că la nivel macro, la nivel național, Romania a produs nouă milioane de tone de cereale, din datele pe care le am, repet, Ministerul Agriculturii poate să vă ofere date mai concrete, din care intr-un an, in medie, pentru piața internă sunt folosite patru milioane tone, alte patru milioane de tone fiind exportate. Deci, există o dinamică și un calcul - raportarea la acel an ne arată că foarte probabil in acest moment există și ne pregătim de noua recoltă. Asta explică poate și, intr-un fel, nemulțumirea și nerăbdarea fermierilor, mai ales cei care au depozite proprii sau la terți care au incă cereale in ele. Sunt probabil peste două milioane de tone, atat din producția internă, cat și din importurile din Ucraina, aflate in Romania. Situația din alte state este posibil să fie ceva mai complicată, dar sigur este o prioritate și pentru Guvernul Romaniei, atat pentru Ministerul Agriculturii, dar și la nivel guvernamental, ca toți fermierii care sunt afectați să beneficieze, pe de-o parte de măsuri de sprijin, in afară de cele, vă spuneam mai devreme, in medie, aproape trei miliarde de euro pe care Romania ii primește ca stat membru al Uniunii Europene pentru sectorul său agricol. Reporter: Guvernul a avut astăzi in analiză un proiect de hotărare care ar veni in completarea ordonanței de urgență aprobate săptămana trecută vizavi de modificarea programului 50/20. Spuneți-ne care sunt concluziile, primele concluzii pentru că proiectul de ordonanță aprobat săptămana trecută nu cuprindea niciun fel de detaliu referitor la suma pe care ar urma să o primească. E o situație neplăcută pentru cei care stau, ucrainenii cazați in Romania, dar și pentru proprietari. Dan Cărbunaru: Așa este. După cum bine ați remarcat, soluția aleasă de Guvern a fost să vină cu un nou cadru normativ prin intermediul acestei ordonanțe de urgență și este un cadru normativ care vine să consolideze modul in care Romania a ințeles să sprijine refugiații din Ucraina. Sunt aproximativ patru milioane de oameni care au venit, au trecut prin țara noastră, 110.000, peste 110.000 au ales să rămană. Deci, avand in vedere că mulți dintre ei sunt și copii sau persoane singure sau care au nevoie sub o formă sau alta de sprijin, era nu doar salutar, ci și necesar ca sprijinul pe care Romania l-a oferit incă din prima zi și cand spun Romania nu mă refer doar la ce a făcut Guvernul Romaniei sau ce a făcut o autoritate județeană sau locală, ci și la modul in care societatea civilă, romanii simpli și-au deschis la propriu ușile și au devenit, practic, un simbol al solidarității internaționale de care beneficiază la acest moment milioane de ucraineni. Iar toate aceste lucruri au nevoie de o formă de sprijin. Ceea ce Guvernul a făcut acum, pe de-o parte această ordonanță de urgență care vine să consolideze cadrul normativ prin care refugiații ucraineni să beneficieze in continuare de sprijin, urmează să fie intr-adevăr concretizat prin intermediul unei hotărari de guvern care, in condițiile in care ințeleg nu au existat toate avizele necesare, mai sunt cateva ministere avizatoare care incă nu și-au exprimat punctul de vedere, cel mai probabil, săptămana viitoare va reveni pe masa Guvernului și va fi aprobată. Reporter: Dar vă rog să mă lămuriți cu ceva. De ce o primă formă a ordonanței pusă in transparență cuprindea detalii referitoare la 2.000 lei pe familie? Știam că sunt pentru primele patru luni, că ar fi trebuit să facă dovada faptului că iși caută un loc de muncă. Toate aceste detalii au dispărut din forma ordonanței pe care, pană la urmă, ați adoptat-o săptămana trecută. De ce? Dan Cărbunaru: Pentru implementarea ordonanței este nevoie de o hotărare de guvern. Decizia a fost de a așeza toate aceste detalii concrete legate de modul de implementare a noului cadru normativ, mă refer acum la ordonanța de urgență a guvernului prin intermediul unei hotărari de guvern. Deci aceasta a fost explicația. Detaliile la care vă referiți le veți putea regăsi in spiritul și in litera lor și in cifrele lor in ceea ce se va intampla săptămana viitoare in hotărare. Reporter: Eu vă intreb pentru că sunt oameni care iși fac planuri, in mod evident, e o ceață totală in momentul ăsta. Adică a fost anunțată această sumă de 2.000 lei condiționată de inscrierea copiilor la școală și de găsirea unui loc de muncă. Au dispărut aceste lucruri, de la 1 mai ar trebui să se aplice, conform ordonanței pe care Guvernul a aprobat-o săptămana trecută, dar oamenii... Suntem in 20 aprilie, nu știu deloc. Dacă aţi putea da o primă concluzie bănuiesc că ați avut astăzi in analiză, au fost niște cifre pe masă. Dan Cărbunaru: Oamenii trebuie să știe un singur lucru, și mă refer acum și la romani, și la cetățenii ucraineni la care faceți referire. Grija pe care Guvernul Romaniei a arătat-o deja față de situația refugiaților din Ucraina nu a suferit vreo modificare. Angajamentul executivului de la București este intact in legătură cu necesitatea de a oferi sprijin atat cetățenilor ucraineni, cat și societății civile, cetățenilor romani care au ințeles să manifeste această solidaritate găzduind sau oferind diverse forme de sprijin cetățenilor ucraineni. Condițiile in care se intamplă aceste lucruri, și nu mă refer acum doar la condițiile financiare, ci și la mecanismele care vor asigura implementarea acestui sprijin, vor fi clarificate săptămana viitoare, deci cu siguranță inainte de data de 1 mai, cand oricum acest pachet de sprijin ar fi trebuit să intre in vigoare. Reporter: Dacă grija Guvernului pentru această situație nu a incetat, de ce proprietarii romani nu mai primesc de patru luni banii pentru decontarea cazării ucrainenilor? Dan Cărbunaru: Este un efort semnificativ pe care statul roman l-a făcut pentru a veni in sprijinul refugiaților ucraineni. Nu dorim să minimalizăm prin aceasta, ci mai degrabă poate să și repunem cumva in oglindă și pe masă importanța sprijinului pe care cetățenii, societatea civilă, au ințeles să-l ofere acestor oameni, iar faptul că există anumite intarzieri in efectuarea de plăți, pană la urmă confirmă și amploarea sprijinului pe care, pană la urmă, romanii, dacă ne referim acum la banii publici pe care ii gestionează guvernul, il oferă și prin acest mijloc refugiaților ucraineni. Reporter: Dar nu vă e teamă că aceste intarzieri pot duce la situații de genul proprietarii dau refugiații afară, pentru că nu-și primesc banii de patru luni? Dan Cărbunaru: In cateva zile noul cadrul normativ va da, in primul rand, o predictibilitate și o perspectivă mecanismelor prin care aceste plăți vor fi făcute. Iar situația plăților restante pentru lunile care au trecut din acest an și in curand ne apropiem de finalul celei de-a patra luni, aveți perfectă dreptate, va fi clarificată curand. Repet, este un efort financiar important. Raportul anual pe care l-a prezentat doamna consilier de stat Mădălina Turza, recent, nu chiar recent, dar oricum vizează o perioadă destul de indelungată din timp, ne arată că am depășit din această perspectivă o jumătate de miliard de euro. Mă refer la anvelopa de sprijin pentru acești oameni aflați la nevoie și este un efort substanțial pentru care e nevoie de resurse și se lucrează in acest moment pentru a identifica aceste resurse. Reporter: Apropo de raportul respectiv, era vorba de 780 de milioane de euro, care au fost suportați de bugetul de stat al Romaniei. In spațiul public s-a tot vehiculat ideea că acești bani vor fi decontați de la Comisia Europeană. Vă rog să-mi precizați in ce măsură au fost decontați pană acum și dacă nu, care va fi mecanismul, pentru că, din informațiile mele, niciunul dintre statele care a primit refugiați nu a decontat bani de la executivul european. Dan Cărbunaru: Și această chestiune este un dialog care se poartă cu Comisia Europeană. Poate că uneori mecanismele birocratice sau, dacă vreți, dialogul care se poartă intre capitala unui stat membru și Bruxelles implică trecerea unui anumit timp, dar, așa cum s-a intamplat de fiecare dată, acest dialog s-a incheiat cu succes și, intr-un final, toate aceste lucruri au fost clarificate și plățile au fost efectuate. Din datele pe care le am, există discuții care se poartă in continuare pe această temă și suntem increzători că in perioada următoare sume importante ar putea ajunge in Romania. Reporter: Cat, din cele 780 de milioane? Dan Cărbunaru: Ca urmare, nu am elemente legate de cifre. Ce pot să vă spun este că nu sunt sume derizorii, sunt sume consistente de care Romania va putea beneficia la finalizarea acestor proceduri care implică un dialog cu Comisia Europeană, iar poziția Comisiei Europene față de ceea ce se intamplă in Ucraina este bine cunoscută, așa cum este bine cunoscută și aprecierea pe care Comisia Europeană o are față de Romania. Sunt comisari europeni, președintele Comisiei Europene, care a exprimat public aprecierea pentru modul in care țara noastră incă din primele zile și-a demonstrat implicarea in sprijinirea Ucrainei, pe de o parte, dar și pentru a veni in sprijinul celor care au trebuit să plece din țara lor pentru a scăpa de război. Reporter: Dar a existat un acord de principiu că toți acești bani vor fi decontați de Comisia Europeană, pentru că asta s-a vehiculat in spațiul public? Din informațiile mele, nu au fost deocamdată decontați, nu a fost decontat nici un euro. Există un acord ferm că toți acești bani vor fi decontați? A existat de la inceput, din momentul in care guvernul a inceput să cheltuiască cu refugiații ucraineni? Dan Cărbunaru: Nu pot să vă confirm sume, pentru că sumele le vom vedea impreună la momentul in care va fi fost finalizată această procedură. Reporter: Eu vă intreb ce s-a discutat inainte de a se cheltui cu Comisia Europeană, care a fost acordul de la care pornim aceste negocieri vizavi decat decontăm sau nu. Dan Cărbunaru: Discuțiile purtate cu Comisia Europeană au vizat, evident, sprijinul pe care Comisia il poate oferi statelor care sunt in prima linie pană la urmă a gestionării acestor fluxuri de refugiați, unii dintre ei... Reporter: Și care era angajamentul vizavi de Romania? Dan Cărbunaru: Angajamentul era că pe măsură ce sunt clarificate pe de o parte nevoile, pe de altă parte sumele disponibile pentru acest lucru, se va incerca o armonizare. Asta nu inseamnă că vor fi foarte puțini bani sau că va fi intreaga sumă decontată. Inseamnă că o parte importantă din aceste eforturi, care au fost oricum asumate de Romania, și acest lucru este deja apreciat nu doar la nivel european, și la nivel internațional. Nu este un efort pe care țara noastră și l-a sumat singură, sunt și organizații internaționale active in țara noastră care vin in completarea eforturilor guvernamentale. Oricum, toate aceste eforturi depășesc semnificativ sumele pe care guvernul deja l-a cheltuit și ne gandim acum și la oameni, și la societate civilă și la alți parteneri internaționali. Reporter: Și in incheiere, vă rog frumos să-mi spuneți, să transmiteți un mesaj proprietarilor romani care țin refugiați in chirie, fără să primească bani de aproape patru luni de zile, cand se va rezolva situația lor. Dan Cărbunaru: In primul rand cei care au decis, și nu mă refer la instituțiile publice, ci la persoanele private, la romani sau la diferitele organizații non-guvernamentale care au fost implicate din prima zi, de la cele cu care i-au intampinat pe refugiați la Siret sau in alte puncte de trecere a frontierei, pană la ce se intamplă in zilele acestea cand, in ciuda intarzierilor acumulate in ultimele luni, mă refer acuma la deconturi, la plăți, au decis să-și păstreze mărinimia, ajutorul, mana intinsă acestor oameni. Banii vor ajunge la ei, in ciuda acestor intarzieri, iși vor recupera toate formele de sprijin financiar pe care, in conformitate cu cadrul legal, le-au manifestat față de acești oameni. Vă reamintesc faptul că măsura pe care guvernul a anunțat-o incă din primele luni de la izbucnirea conflictului, și anume aceea de a ajuta toți acești oameni care și-au asumat benevol, cei mai mulți dintre cei care și-au deschis ușile pentru refugiații ucraineni au făcut-o fără ca guvernul să fi anunțat că va face vreun decont și asta face cu atat mai nobilă misiunea pe care și-au asumat-o și merită nu doar respectul meu, ci al unei lumi intregi. Desigur, există acest regret in legătură cu intarzierile cu care s-au făcut aceste plăți in ultima perioadă. Ele vor fi recuperate. Intre timp va fi clarificat și cadrul normativ care le oferă acestor oameni și perspectiva următoare in legătură cu modul in care se vor face plățile și cuantumul la care să se aștepte și cu siguranță vom depăși impreună acest moment. Reporter: Camera de Comerț și Industrie a Romaniei a cerut reorganizarea teritorială a Romaniei, comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și județelor. Au fost discuții la nivelul guvernului pe această temă? Se ia in calcul această variantă? Dan Cărbunaru: Astfel de inițiative legate de reorganizarea administrativ-teritorială a țării sau de eficientizarea funcționării aparatului administrativ nu sunt neapărat apărute zilele trecute. Ele apar periodic și apar din nevoia de a gestiona intr-un mod optim modul in care statul administrează această țară. Suntem intr-un context destul de complicat, n-aș vrea să-l readuc acum in față, atat războiul de la graniță, cat și celelalte crize pe care le gestionăm in această perioadă. Nu inseamnă că nu este o prioritate gestionarea bunului public in general și in mod special nevoia de a organiza mai bine administrativ și mai eficient administrativ-teritorial țara noastră. La acest moment sigur că pot fi discutate multe variante, dar nu vă pot confirma că există la nivelul guvernului o inițiativă care să fie avansată in acest sens, dar asta nu inseamnă că la nivelul opiniei publice, la nivelul societății civile sau in mediul economic nu se pot purta dialoguri legate de cum ar putea arăta diverse formule de reorganizare administrativ-teritoriale, care implică o serie intreagă de proceduri, care sunt pe de o parte complexe din perspectivă legală, dar și puse in contextul pe care il traversăm, generează probabil o nevoie de așteptare. Reporter: Spuneați că ar putea fi discutate mai multe variante. Despre ce variante este vorba? Dan Cărbunaru: Spuneam că intr-un dialog, și se intamplă acest lucru frecvent, la nivelul guvernului avem intalniri cu reprezentanții sindicatelor, mediului de afaceri, investitorilor, pot să apară diverse inițiative care să vină pe de o parte din nevoile pe care le resimt partenerii de dialog, dar și dintr-un anumit context, să spunem. Din păcate, contextul in care ne aflăm noi acum este unul destul de complicat și care determină guvernul să prioritizare destul de tranșant, să spunem, lucrurile pe care le avem de gestionat in această perioadă, ceea ce nu impiedică insă dialogul pe care il putem purta cu partenerii noștri pe temele considerate de interes. Reporter: Camera de Comerț arată că economiile ar putea echilibra bugetul de stat. In acest context, in care există acest plan de reducere a cheltuielilor bugetare, se vorbește despre inghețarea salariilor și a angajărilor la stat. Nu ar putea lua guvernul această măsură, in contextul in care, iată, mediul de afaceri arată că economiile ar putea aduce la echilibrarea bugetului? Dan Cărbunaru: Guvernul poate să ia notă de o astfel de propunere și să o analizeze la acest moment. Așa cum vă spuneam, dată fiind complexitatea, amploarea dacă doriți, unui astfel de demers, este puțin probabil ca el să se consume intr-un interval scurt de timp. Reporter: Dar intr-un interval mediu, lung, cand ar putea fi modificat? Dan Cărbunaru: Sunt chestiuni care implică nu doar dialog aici, ci și decizii politice, lucruri care de aici, de la pupitrul executivului, in calitate de purtător de cuvant, nu le pot aborda. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Dacă nu mai sunt alte teme și am răspuns cat am putut de bine provocărilor pe care dvs. le-ați lansat, eu v-aș mulțumi incă o dată foarte mult pentru prezență și avand in vedere că suntem la mijlocul zilei, v-aș ura o zi bună tuturor! 2023-04-20 14:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr4539.jpgȘtiri din 20.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-guvernului-la-inceputul-edintei-de-guvern1681980658Galerie foto Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Hristos a inviat! Bună dimineața! O să incepem ședința de guvern cu subiecte care se găsesc pe agenda guvernului. Unul dintre ele este cel legat soluționarea problemelor fermierilor şi a procesatorilor din industria alimentară. Știți foarte bine că au avut loc o serie intreagă de demersuri atat in ceea ce privește dialogul nostru cu Comisia Europeană, cat și cu partea ucraineană. Domnul ministru Daea a avut un dialog permanent cu partea ucraineană, de asemenea cu Comisia. Fiecare dintre aceste subiecte a fost abordat astfel incat să putem să găsim acele soluții prin care fermierii romani să nu fie afectați şi să continuăm măsurile noastre de sprijinire a Ucrainei, care are nevoie tot mai mult de ajutorul venit din partea fiecărui stat in parte, din partea vecinilor, din partea comunității internaționale pentru a face față agresiunii Federaţiei Ruse. In acest sens, doresc să fac precizarea că ieri am primit răspuns la scrisoarea, pe care am transmis-o doamnei președinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ii mulțumesc pentru răspunsul pe care ni l-a trimis. Este vorba despre măsuri care confirmă preocuparea la nivelul Comisiei, astfel incat să putem să avem un mod de acțiune coordonat, unitar și solidar. Scrisoarea confirmă alocarea unui al doilea pachet de sprijin, de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru fermierii din țările afectate de importurile de produse agricole din Ucraina. De asemenea, ieri după-amiază, și fac această paranteză, pentru că ieri după-amiază a avut loc o intalnire prin VTC cu vicepreședintele comisiei, Dombrovskis, la care a participat și domnul ministru Daea și reprezentanți ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și reprezentanți ai Cancelariei Guvernului, și in baza acelor discuții, precum și in baza răspunsului formulat in scrisoarea primită de la doamna președinte, au fost, de asemenea, anunțate o serie de măsuri, inclusiv măsuri de salvgardare pe patru produse agricole, este vorba de grau, porumb, floarea soarelui și rapiță și, de asemenea, au fost anunțate măsuri care pot fi luate la nivelul comisiei, in urma unei analize și investigații, conform procedurii, in perioada imediat următoare. Este, de asemenea, menționată intensificarea eforturilor pentru facilitarea tranzitului de produse agricole din Ucraina, facilitarea și asigurarea trasabilității acestor produse, cu accent pe imbunătățirea infrastructurii și scăderea costurilor logistice și, desigur, o mai bună coordonare intre toți actorii care asigură mecanismele acestea de tranzitare. Ceea ce doresc să menționez, in urma acestei scrisori, este solicitarea ca la nivelul fiecărei țări să se ia in considerare evitarea măsurilor unilaterale și să putem să avem un dialog, dialog care, cu certitudine, va fi concretizat săptămana viitoare, pe 25, dacă nu mă inșel, domnule ministru, la intalnirea miniștrilor agriculturii. Și, in felul acesta, cu certitudine, pe baza dialogului și a consultărilor politice, se vor identifica acele soluții prin care, incă o dată, să se protejeze fermierii, să se asigure un echilibru de piață pentru tot ceea ce inseamnă produse agricole și, desigur, continuarea sprijinului pentru Ucraina. Am avut discuții cu domnul ministru, cu toți specialiștii din domeniu și trebuie să spunem public o chestiune foarte importantă legată de toate aceste mecanisme pe care noi le avem la dispoziție și de care facem uz pentru a continua să avem un dialog cat se poate de constructiv cu fermierii și procesatorii din țara noastră și să punem la dispoziție, prin decizii guvernamentale, acele mecanisme prin care sprijinul acordat atat din fonduri europene, cat și din fonduri de la bugetul de stat să ajungă la fermieri, să putem să folosim in continuare acest potențial de care țara noastră dispune. In acest fel, astăzi vom aproba o hotărare de guvern, prin care asigurăm mecanismele de alocare a celor 10 milioane de euro de la Comisia Europeană și incă 10 milioane, tot de euro, de la bugetul Ministerului Agriculturii. Apoi, la 15 zile după publicarea in Monitorul Oficial, domnule ministru, fermierii pot să iși depună documentele la APIA și să beneficieze de acest ajutor financiar. Ulterior, sigur, in baza acestei hotărari și, pe măsura aprobării fondurilor suplimentare din tranșa a doua de la Comisia Europeană, vom aloca și celelalte fonduri, menținand totodată dialogul, astfel incat să avem permanent informarea corectă și reală despre ceea ce se intamplă in sectorul agricol, ținand cont de faptul că campania agricolă de primăvară este in plină desfășurare, ne pregătim de ceea ce trebuie să facem pentru campania de vară-toamnă. Deci este un foc continuu și nu putem să ne permitem să nu avem soluții pentru toate aceste probleme. De asemenea, doresc să fac mențiunea că, in baza dialogului și intalnirilor avute cu fermierii, procesatorii și retailerii din Romania, am convenit o serie de măsuri care urmează să fie puse in aplicare și aici o să-l rog pe domnul ministru Daea, după ce am să-i dau cuvantul, să menționeze stadiul in care ne găsim cu toate aceste măsuri; in pregătirea acestor măsuri nu este implicat doar Ministerul Agriculturii, sunt implicate instituții precum Agenția Națională de Protecție a Consumatorilor, Consiliul Concurenței, ANSVSA-ul de asemenea este implicat in tot acest proces, pentru că dorim să facem in așa fel incat tot acest lanț, de la producător la consumator, să iși păstreze echilibrul și să asigurăm susținerea producătorilor, a fermierilor, pentru că practic acolo este baza muncii pentru tot ceea ce ajunge pe raft și, in final, să ne asigurăm protecția consumatorilor și să ne asigurăm că, la nivelul consumatorilor, ajung produsele sănătoase și la prețurile decente pe care oamenii pot să și le permită. Am stabilit că, incepand cu data de 15 mai, fermierii care și-au depus documentația pană la 23 martie să poată să primească ajutoarele in valoare de 21,6 milioane de euro, iar celălalt pachet, in valoare de 22 de milioane de euro, incepand cu semestrul doi al acestui an. De asemenea, continuăm măsurile de asigurare a acelei prime de procesare de 10% pentru produsele agricole din Romania. Mecanismul este in parlament și vă rog, domnule ministru ca, impreună cu cei nominalizați de către dvs., să se producă amendamentele necesare astfel incat in cel mai scurt timp să putem să aprobăm ordonanța de guvern care stabilea mecanismul prin care se asigura această primă de 10%. Totodată, vă rog să ne faceți precizare și despre stadiul in care ne găsim cu programul laptelui pentru școli și masa caldă in școli. Am stabilit și am convenit, ne-am angajat in fața fermierilor că prelungim și extindem programul, concomitent cu actualizarea prețului, așa cum este normal să se intample. Toate aceste proiecte de acte normative vă rog să le urmăriți și să se petreacă, pentru că este singura modalitate prin care ne atingem obiectivul asumat. Am vorbit de foarte multe ori despre potențialul agricol al nostru și de nevoia de a-i asigura și capital de lucru și capital de investiții pentru dezvoltare, astfel incat produsele agricole din Romania să fie procesate și să dobandim și noi, să beneficiem de o valoare adăugată cat mai mare. Domnule ministru, am discutat despre toate aceste soluții despre care eu, ca nespecialist, am cunoștință. Vă rog in cateva cuvinte, să ne prezentați și să faceți referire la elementele pe care vi le-am solicitat. Petre Daea: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru ajutorul dat, mulțumesc colegilor care au avut acea preocupare generată de caracterul de urgență al măsurilor pe care noi le luăm in domeniul agriculturii, știindu-se prin ce momente grele trecem. Agricultura Romaniei a trecut prin patru crize, a trecut prin criza COVID, a trecut prin criza secetei, a trecut prin criza energetică, iată că a trecut și va trece, și eu zic cu bine, prin criza aceasta a războiului, care urmare a acestui foc deschis, unde zăngănitul armelor a produs o dezordine nu numai la noi, ci o dezordine planetară, pentru că nu este ușor să se gestioneze reguli care nu sunt stabilite dinainte, ci trebuie să le faci atunci cand situația impune și de aici urgența și, in același timp, caracterul acesta de interes statal pe care il avem in acest domeniu. Sigur că am avut, impreună cu dvs., o serie intreagă de intalniri, intalniri pe care le-ați dispus la nivelul guvernului, pe care le-am procesat in ideea de a face ceea ce trebuie in Romania, urmărind scopul legitim pe care il avem și un scop și un obiectiv statal de o importanță deosebită, anume acela de a echilibra balanța comercială, dar nu numai de a echilibra de dragul echilibrării, ci din asigurarea cu hrană a populației și, de aici, posibilitățile de export, avand in vedere potențialul pe care il are Romania. In această zonă, a interesului național, ne-am plasat cu măsurile pe care dvs. le-ați spus. Eu vă spun așa, că toate actele normative pe care le-am stabilit cu acea ocazie sunt realizate, amendamentele sunt realizate, ele așteaptă să prindă votul celor din parlament, in așa fel incat să fie și operaționalizate pe drumul acesta de aprobare al ajutorului de stat de la Comisia Europeană. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu mai puțin. Domnule Săpunaru, vă rog astăzi, cel tarziu maine, să ne asigurați o informare legată de procesul in care se găsesc acele acte normative in Parlament. Petre Daea: In al doilea rand, sigur, așa cum este actul normativ și cum l-a aprobat guvernul, și datele respective trebuie să fie și respectate, in jumătatea anului, de la jumătatea lunii mai se transmit, practic, sumele pe care le așteaptă fermierii, crescătorii de vaci cu lapte, știindu-se acel suport pe care l-am aprobat și dvs. ați spus și foarte bine, 21,6 milioane euro, urmand ca in semestrul doi să facem restul de plăți pentru a ajunge la suma de 44 de milioane euro, pe care noi am stabilit, dvs. ați dispus-o și in guvern am aprobat-o, ca să ajutăm acest sector extrem de important. De asemenea, am pus in mișcare toate mecanismele posibile privind scoaterea din acest disconfort financiar, și nu numai disconfort financiar, creat de impactul importului de cereale din Ucraina. Și aici am avut cateva sertare in care am deschis pe de o parte, dialogul cu Comisia Europeană, știindu-se foarte clar că aici nu trebuie să te joci. Iar jucatul acesta intr-un moment anume și mai ales atunci cand instabilitatea este expusă sau stabilitatea este pusă sub semnul intrebării, evident că apar și aceste pusee de interes legitim, zic eu, la un moment dat, dar care pot să aducă prejudicii țării. Motiv pentru care am fost echilibrați aici și n-am putut să cădem in zona aceasta populistă de a da acte normative care să nu aibă relevanță vizavi de conceptul acesta și de atitudinea noastră, ca stat și in fagurele acesta politic și economic in care suntem in Uniunea Europeană, și anume faptul că, prin intervenția, prin luarea de măsuri unilaterale de către țările vecine, nouă ne-a creat o presiune suplimentară. Și ne-a ridicat, intr-un fel, și fermierii in cap, spunand că, dacă in Polonia este posibil printr-un ordin de ministru să blocheze intrarea cerealelor, de ce nu ar fi posibil și in Romania? De aici și disconfortul pe care l-am avut ca ministru și cu responsabilitatea pe care o am, nu pot să nu răspund cu preocuparea și, in același timp, cu logica juridică susținută... Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, imi cer scuze, eu cred că este cat se poate de corect să le spunem romanilor și să le aducem aminte tuturor faptul că, in acest moment, agricultura din Romania beneficiază anual de un sprijin financiar prin care se asigură plăți directe către fermieri in valoare de două miliarde de euro... Petre Daea: 2,9 miliarde. Nicolae-Ionel Ciucă: 2,9 miliarde. La banii aceștia se adaugă și banii de investiții in agricultură sau cu totul? Petre Daea: In interiorul acestor bani... Nicolae-Ionel Ciucă: In interior. Deci aproximativ două miliarde de euro sunt... asta spuneam, două miliarde de euro sunt plăți directe către fermieri... Petre Daea: Corect. Nicolae-Ionel Ciucă: Iar aproximativ un miliard sunt bani europeni care merg in investițiile din agricultura Romaniei. Este o situație in care oamenii trebuie să știe că toate aceste măsuri trebuie coordonate și trebuie avute in vedere pe măsura sprijinului reciproc și a eforturilor comune pe care le facem, atat pentru protejarea fermierilor noștri, dar, in același timp, și pentru ajutorul pe care trebuie să il acordăm Ucrainei in acest moment, pe care nimeni nu și l-a dorit, pe care nimeni nu cred că și l-ar dori vreodată, dar cărora vecinii noștri trebuie să ii facă față. Petre Daea: Absolut de acord cu ceea ce spuneți, domnule prim-ministru, pentru că din 2,9 miliarde, 75% vin de la Uniunea Europeană. Din acest raport, la răspunderea pe care o avem față de angajamentele pe care le avem și, in același timp, și de dorința de a fi alături tot timpul de fermieri, ne-am proiectat atitudinea in așa fel incat, pe de o parte, să respectăm legea, pe de altă parte, să fim cat mai operativi. Și ieri, pentru că am condus această discuție la nivelul Comisiei, șapte ore au fost ieri de videoconferință, incepand cu videoconferința cu ministrul ucrainean, apoi cu miniștrii din țările in situația aflată in proximitatea războiului și apoi cu cei doi comisari, respectiv cu vicepreședintele, care are misiunea de comisar pe probleme de comerț și cu comisarul pe agricultură. Şi videoconferința a inceput cu atragerea atenției, de către vicepreședintele Comisiei, spunand către statele care au luat această măsură unilaterală, că este ilegală și că-i roagă să intre in dispozitivul legii in așa fel incat să putem beneficia in continuare de un sprijin pe care l-a oferit Comisia Europeană. Dvs. ați spus foarte bine acea sumă care ni s-a pus la dispoziție, plus că a venit cu un pachet legislativ, pachetul legislativ care inseamnă prin activitatea aceasta excepțională, prin procedeul de salvgardare excepțional, să poată să instituie, a spus comisarul, in 48 de ore după ce vine, interzicerea importurilor pentru o perioadă de timp pană in data de 5 iunie. Iată că intervin și pe această relaxare pe care noi am cerut-o și dvs. ați precizat-o in scrisoarea pe care ați inaintat-o la timpul potrivit. Iată că astăzi venim noi cu hotărarea de guvern și aici dau două elemente, ca să fie foarte clare și, in același timp, bine ințelese: in momentul in care a venit aprobarea in jurnalul oficial, cand a apărut decizia ca Romaniei să i se rezerve acea sumă pe care o știm și n-are rost să comentăm asupra ei, pentru că am comentat destul, Guvernul Romaniei a pus imediat, prin aprobarea pe care ați dat-o cu ministrul finanțelor, am găsit soluția ca să introducem incă 10 milioane, a apărut in jurnalul oficial la orele 10:29, iar la orele 14:19 actul normativ, care instituia o asemenea normă, era deja pe site-ul ministerului in transparență decizională. Viteza aceasta trebuie recunoscută, efortul acesta trebuie apreciat. Din acest punct de vedere n-am niciun fel de interpretări decat acelea că Guvernul Romaniei și Ministerul Agriculturii au fost tot timpul și sunt tot timpul langă fermieri, cum este și astăzi, pentru că ieri și de aceea am inceput cu mulțumirile colegilor, ieri am dat drumul la actul normativ și v-am rugat și pe dvs. să-mi dați posibilitatea ca să fie avizat rapid, in așa fel incat in Monitorul Oficial să apară astăzi. Apare astăzi, păi nu intarziem un minut. Păi nici pe linia de front nu se acționează chiar așa. Şi atunci ducem aceşti bani, in 15 zile avem soluția juridică pentru a-i distribui numai pentru cei care au in depozite grau la data de 1 februarie și numai pentru o singură cultură, numai pentru grau, urmand ca sumele care vor fi repartizate din acea sumă totală, care vine tot din rezerva de criză de 100 de milioane, sigur, să o procesăm pe această direcție, avand acum posibilitatea legală să vedem ce soluții putem găsi din acest punct de vedere, ca 200% din valori putem crește prin bugetul național. Revenind la decizia zilei şi, evident, la sarcinile pe care pe care le avem, acum suntem intr-o perioadă de negociere, care se așteaptă zilele acestea, iar in discuția pe care am avut-o ieri cu comisarii se așteaptă să vină consensul privind lista produselor care vor fi puse in dispozitivul juridic pentru a putea fi de obstrucționate la import, pentru că s-a venit, Comisia a venit cu patru. Sigur și noi am pus, alături de aceste patru produse, am pus și făină de porumb, și făină de grau. Ţările celelalte au pus și alte produse, in total s-a extins această listă la zece produse, pe care Comisia le procesează și a rămas să ne punem de acord la nivelul conducerii - și iată că v-am informat cum de altminteri v-am informat și aseară, consilierii spunand la cald atunci fiecare decizie pe care am luat-o şi ce poziţie a avut Romania şi a avut o poziție corectă, echilibrată și sănătoasă pentru țară și pentru fermieri. Aici nu putem să ne jucăm. Din acest punct de vedere, așteptăm in negocierile din aceste două zile să putem ajunge la decizia pe care o așteptăm de intrerupere, iar astăzi, domnule prim-ministru, așa cum am discutat, la Ministerul Agriculturii patru ministere care au răspundere in domeniu, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Finanțele, ANSVSA, lucrează la un mecanism tehnic pentru securizarea transporturilor, pentru culoarul acesta de tranzit al granelor, pentru că noi ne așteptăm acum la o situație pe care o interpretez in felul următor: in condițiile in care porțile de intrare la cele patru state au fost inchise, mă aștept ca aceste importuri de cereale să se indrepte spre Romania. Şi am venit cu două măsuri, care sunt legitime, necesare, in consonanţă cu normele europene și niciodată in afara lor, şi anume să facem de data aceasta verificarea tehnică, calititativă şi aici preşedintele Autorităţii... Nicolae-Ionel Ciucă: Direct la vamă. Petre Daea: Corect, ca să ne asigurăm că nu intră, că te aştepţi acum, in condiţiile in care Slovacia a avut acest semnal de creştere a nivelului de pesticide, de ce eu, Romania, să nu mă adaptez la condiţiile la care au fost acolo. Şi al doilea lucru pe care ni l-am propus este acela de a monitoriza transporturile pe teritoriul Romaniei, care au altă destinaţie, cu alte cuvinte culoarul de tranzit. Şi in acest sens, cele patru, spuneau specialiştii de acolo, lucrează la Ministerul Agriculturii la un mecanism tehnic, care să fie pus in aplicare imediat. Eu imi doresc să fie gata astăzi, in aşa fel incat să-l putem operaţionaliza pentru a intra in dispozitivul de lucru. Toate aceste chestiuni sunt bine puse la punct și vă cer sprijin, stimați colegi, să nu mă lăsați in luptă singur. O pot duce, dar de aceea... Nicolae-Ionel Ciucă: Presupun că pană acum nu v-ați simțit singur in toată... Petre Daea: Nu, nu. Acum nu. Dar am rugat.... Nicolae Ciucă: Nici de acum inainte domnule ministru, nu o să fiți. Petre Daea: Păi să nu mă lăsați singur, fraților, că sunt multe puști pe mine, văd. Nicolae Ciucă: Bine, domnule ministru. Mai trebuia să faceți o precizare legată de decizia pe care am luat-o la finalul ultimei intalniri cu fermierii pentru constituirea acelui grup de... Petre Daea: O fac, o fac acum, mulțumesc. Uite, din dorința de a spune și multe, dar și intr-un timp scurt mai imi scapă. Dar revenind la decizia, adică la ințelegerea pe care am avut-o, pentru că a fost o ințelegere și a fost acceptată de realitate, pentru că sigur, in momentul in care am purces la o analiză obiectivă și să ne intrebăm dacă laptele pleacă cu doi lei, cum Dumnezeului se duce de cinci ori, de se face 10 lei in mana consumatorului. Și am inceput să facem aceste analize, dvs. ați dispus la instituțiile specializate să vadă care este, cum se formează costul de producție, care sunt elementele componente ale prețului și am ajuns la concluzia că nu-i prea bine. Și atunci spun că in dialogul pe care l-ați avut cu cele două verigi, pentru că aici noi trebuie să avem grijă de două verigi in acest lanț, să avem grijă de producători și de consumatori, celelalte trebuie să se modeleze pe aceste chingi. E ca și-n apă, că aici ai două maluri, apa se duce intre cele două maluri, și atunci am zis așa: că 10% procesatorii vin cu această reducere, cum de altminteri 10% vin și retailerii. Am rămas și am rugat și președintele Consiliului Concurenței i-am spus atenție, că ai avut sarcina de la premier, ocupă-te de problemă, că in dispozitivul dumitale este, sub umbrela dumitale, și noi așteptăm ca să se agrementeze din punct de vedere procedural. Nicolae-Ionel Ciucă: Sarcina a fost către Consiliul Concurenței ca incepand cu 1 mai acest mecanism să funcționeze. Petre Daea: Exact, și să se deruleze timp de șase luni de zile, pană cand facem o altă analiză, să vedem care este piața, care este conjunctura, care sunt măsurile care se pot lua și se pot introduce intr-un sistem decizional așteptat de noi și evident, procesat in interesul țării. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, și mai era incă o chestiune legată de constituirea acelui grup de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, fermieri, procesatori, prin care să gandim o strategie vizavi de imbunătățirea procesului de producție și nu numai, o strategie pe termen lung atat pentru producători, cat și pentru fermieri, pe care aș vrea să o avem cat mai curand la dispoziţie. Petre Daea: Domnule premier, așa este. Este un document laborios, n-am avut posibilitate să-l fac, pentru că a fost. Nicolae-Ionel Ciucă: Nu, nu documentul. Grupul de lucru mă interesa să se constituie. Petre Daea: Păi, grupul de lucru știți cum e: să lucrezi. Dar dacă fac eu grupul de lucru și el stă și se cantă la mandolină și se uită pe pereți... N-am avut timpul necesar și liniștea sufletească, pentru că dvs. ați văzut cand din Parlament pe moțiune, cand in partea cealaltă, cand ceilalți de la televizor. Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, dați sarcină vă rog la un secretar de stat să constituie acel grup de lucru... Petre Daea: Am dat. De acord. Nicolae-Ionel Ciucă: ...și vreau să-mi prezentați maine componența lui. Petre Daea: Da, vă asigur de acest lucru, domnule. Nicolae-Ionel Ciucă: Da, mulțumesc. Petre Daea: Cu mare drag. Nicolae-Ionel Ciucă: Al doilea subiect foarte important este acel mecanism prin care ne dorim să gestionăm cheltuielile publice. Am luat decizia ca la nivelul guvernului, sigur, o decizie pe care am discutat-o și in coaliție, să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, astfel incat să ne asigurăm că la finalul anului ne incadrăm in limitele de deficit și vreau să dau cateva detalii. Toate aceste măsuri au survenit din momentul in care, la finalul primului trimestru am constatat că există un deficit in colectare. Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să iși plătească datoriile către stat și in același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă in așa fel incat să-și indeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri. Sunt elemente pe care le-am discutat cu domnul ministru Caciu, cu șeful ANAF , Heiuș, cu șeful de la marii contribuabili, cu domnul Mișa, cu șeful de la vamă, cu domnul Mihei. Toți acești conducători de instituții trebuie să ințeleagă că este nevoie de o coordonare foarte bună intre instituții, dar in același timp și de o coordonare și un dialog cu cei cu care lucrează in mod nemijlocit. Nicolae-Ionel Ciucă: In mod nemijlocit. Este o problemă a noastră, a guvernului, pe care o rezolvăm și am vrut ca măsură de siguranță să facem in așa fel incat prin aceste măsuri fiscale pe care le vom aproba cel mai probabil săptămana viitoare, după ce vom avea o decizie in coaliție, să ne asigurăm că nu ieșim din ținta de deficit. Aș vrea să ințeleagă toată lumea că aici nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut in ultimii ani că economia, nu numai economia romanească, ci orice economie nu se dezvoltă și nu funcționează in parametrii normali pe măsuri de austeritate. In schimb, pe măsuri de cumpătare, cred că se poate discuta, in așa fel incat gestionarea banilor publici să poată să se facă intr-un mod cat mai eficient. Şi aș vrea să spun din capul locului că aceste măsuri nu vor viza in niciun fel afectarea anvelopei salariale, nu vor afecta investițiile și, de asemenea, nu vor fi introduse taxe și impozite noi. Este o decizie pe care am luat-o la nivelul Coaliției, pe care a anunțat-o și președintele Romaniei și care cred că trebuie să aducă liniștea pentru toți cei care inițial au fost oarecum speriați de aceste măsuri de la nivelul Guvernului. Nu trebuie să fie nimeni speriat, tot ceea ce decidem anunțăm cat se poate de onest și transparent. Nu vizăm de niciun fel măsuri care să afecteze puterea de cumpărare a cetățenilor, in condițiile in care am trecut cu toții prin această situație de criză, am fost cu toții afectați de creșterea prețurilor, de inflație și, cu toate acestea, putem spune după un an de zile că Romania a reușit să iși mențină echilibrul și să se profileze ca fiind cea mai stabilă economie din regiune, o economie care a asigurat o creștere, care a avut și o creștere de 4,8%-4,9% şi in felul acesta consider că este nevoie să dăm in continuare dovadă de responsabilitate in tot ceea ce inseamnă gestionarea banilor de la bugetul de stat și asigurarea investițiilor pentru a face in așa fel incat creșterea economică a Romaniei să se mențină, iar datele de la instituții, nu doar de la cele din Romania, ci și din de la instituțiile internaționale care au evaluat țara noastră, arată cat se poate de incurajator. Avem agențiile de rating, unele ne-au menținut ratingul de țară, avem și agenții care ne-au crescut ratingul de țară, ori, toate aceste decizii au fost luate pe baza rezultatelor, pe baza indicatorilor economici. Mai mult decat atat, ultimele date publicate de Eurostat arată imbunătățirea puterii de cumpărare. Este un indicator pe care trebuie să il urmărim și, in continuare să gestionăm tot ceea ce se petrece in interiorul economiei noastre pentru a putea să asigurăm trendul descrescător al inflației și reducerea acesteia cat mai mult posibil pană la finele anului. Ca atare, consider că, prin rezultatele pe care le-am obținut anul trecut, adică asigurarea creșterii Produsului Intern Brut cu 49 de miliarde, asigurarea celei mai mari sume la investiții străine, 11 miliarde, atragerea celei mai mari sume la fondurile europene, 11,3 miliarde, sunt elemente care trebuie să ne responsabilizeze, astfel incat să continuăm cu toate aceste măsuri responsabile din partea tuturor instituțiilor, astfel incat să reușim să menținem această evoluție. Avem nevoie să ne protejăm economia, avem nevoie să ne protejăm cetățenii, avem nevoie să ne protejăm locurile de muncă și avem nevoie să folosim intreg potențialul nostru, potențialul energetic, potențialul agricol, potențialul din domeniul IT and C și al tehnologiei și avem nevoie să arătăm tuturor investitorilor că Romania este o țară stabilă, este o țară sigură, unde pot să vină să investească. Avem nevoie in continuare să asigurăm acest parteneriat solid cu mediul de afaceri. Acest parteneriat solid intre guvern și mediul socio-economic anul trecut s-a concretizat in aproximativ 10,7% din PIB, adică 149 de miliarde de lei au fost alocate pentru susținerea acestui parteneriat in care nu s-a făcut nimic altceva decat consolidarea și susținerea mediului antreprenorial, creșterea valorii adăugate brute, precum și creșterea ocupării forței de muncă. Astea cred că sunt elementele foarte importante, de care trebuie să ținem cont și pe care trebuie să le aducem permanent la cunoştinţa oamenilor, pentru că sunt eforturi pe care nu le-au făcut guvernanţii. Sunt eforturi, pe care le-am făcut impreună cu cetățenii, pentru cetățeni și avem nevoie in continuare de unitate, de solidaritate și de implicarea fiecăruia dintre noi in tot acest efort. Domnule ministru, vă rog cateva cuvinte despre pregătirea acestor măsuri. Adrian Caciu: Domnule prim-ministru, așa cum bine ați spus, in primul rand este vorba de o eficientizare a cheltuielilor publice, o incercare, practic, o să fie o ordonanță de măsuri fiscal-bugetare, care aduce pe o serie de canale cheltuielile, care au fost alocate in bugetele ordonatorilor de credite pe mai multe componente din punctul nostru de vedere, care pot rezolva și alte chestiuni, care au apărut și pe care le cunoaștem, dar pe care putem să le ajutăm să să se imbunătățească şi mă refer aici, de exemplu, la balanța comercială, dau exemplu de un tip de cheltuieli, pe care il avem in vedere, esta acela de a incerca să introducem lanţurile scurte de aprovizionare pe ceea ce inseamnă cheltuielile pe produse agro-alimentare. Sunt entități statale, nu, și la nivel de unități administrativ-teritoriale, pe care incercăm, pe baza directivelor europene, vor fi cateva elemente in măsurile pe care le-am pregătit și care vor fi prezentate probabil luni sau marți, care să ducă la internalizarea, dacă vreți, a consumului in sensul sprijinirii diminuării deficitului de balanță comercială. Pe de altă parte, așa cum ați inceput ședința și așa cum vedem, ca și anul trecut, sunt elemente care trebuie să ajute la crearea unui spațiu fiscal suplimentar pentru a putea interveni in continuare pentru economie. Ceea ce se introduce acum, in sprijinul fermierilor, de exemplu, da, sunt elemente care vin in dinamică, ori, cred că cel mai important lucru este să vedem acolo unde se pot face anumite flexibilizări de cheltuieli, sau o eficientizare mai bună a folosirii banilor publici, iar pe spațiul fiscal creat să se poată veni cu astfel de măsuri de sprijin. Pentru că ceea ce contează, și așa cum foarte bine ați spus, este ca economia să funcționeze și să putem să sprijinim in continuare cetățenii. Nu este vorba, clar, nu este vorba de austeritate, nu este vorba de măsuri care să reducă personal sau să reducă salarii. Deci nu discutăm de acest lucru. Dar, evident, o să avem in acest an și reformele din PNRR - care vor veni și vor elimina inechități, vor ajusta ceea ce inseamnă situația cheltuieli rigide. Nu inseamnă neapărat o diminuare a valorilor nominale, ci, evident, intrarea pe șablonul ponderilor in PIB din perspectiva agreement-ului pe care il are Romania in PNRR cu Comisia Europeană. Nu aș dezvolta foarte mult in momentul acesta măsurile, pentru că le vom prezenta luni sau marți. Dar, incă o dată, și poate e bine să mai spunem: nu există niciun fel de gaură la buget. Pentru că s-a folosit acest termen plastic ca fiind o gaură, nu este o gaură, este o acțiune preventivă pentru a putea crea spațiul fiscal de intervenție in sprijinul cetățenilor și a economiei, prin eficientizarea cheltuielilor publice. Asta este ceea ce facem și, in contrapondere, pentru că ați amintit la inceput de instituțiile care trebuie să se ocupe de colectare, și un plan de acțiune pe care instituțiile și le-au asumat, instituțiile respective și le-au asumat, președinții, șefii de instituții, pentru a reveni in zona normală de colectare, așa cum este programul bugetar. Mulțumesc. Nicolae - Ionel Ciucă: Da, toate aceste chestiuni sunt elemente care țin de politica publică a guvernului pe care am aplicat-o in 2022 și la care nu vom renunța in 2023. Iar cele trei paliere importante aici sunt clare: este palierul reformelor pe care trebuie să le ducem la bun sfarșit, așa cum sunt angajate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin indeplinirea obiectivelor noastre din foaia de parcurs la OCDE și, pentru că tot am făcut referire la OCDE, trebuie să scot in evidență că marți am primit scrisoarea de la secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, prin care Romania a fost invitată să facă parte din Convenția Anti-Mită. Este un pas important pentru țara noastră, pentru că prin această reușită și vreau să mulțumesc reprezentanților Ministerului Justiției pentru că au avut o colaborare și au prezentat toate progresele pe care țara noastră le-a făcut in acest domeniu şi accederea, acceptarea in interiorul acestei convenții reprezintă, dincolo de celelalte mecanisme pe care trebuie să le aliniem cu celelalte țări membre, reprezintă un pas de creștere a reputației țării noastre, a companiilor romanești in interiorul pieței OCDE și, de ce nu, o facilitare a conexiunilor in ceea ce privește dezvoltarea afacerilor. Cel de-al doilea palier este cel al investițiilor, investiții cu accent, așa cum am spus de fiecare dată, pe valorificarea potențialului țării noastre in domeniile - le repet, din nou: energetic, agricol, IT and C și tehnologic, și nu in ultimul rand, cel de-al treilea palier: protejarea categoriilor vulnerabile. Vom face tot ceea ce ne este in putință pentru a continua să aplicăm măsurile de sprijin, astfel incat populația vulnerabilă să sufere cat mai puțin. In incheiere vreau să fac referire la alte două chestiuni importante. După această ședință, domnul ministru Rafila va semna opt contracte pentru opt investiții in sectorul de sănătate finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt opt spitale din cele 27 de unități sanitare care urmează să fie construite ori modernizate sau renovate și discutăm de acest program prin care sectorul de sănătate din Romania beneficiază de aproximativ două miliarde de euro din PNRR. Totodată, astăzi avem pe agenda guvernamentală aprobarea unei ordonanțe de guvern prin care se face reevaluarea valorii terenurilor companiilor de stat și, odată cu această reevaluare a prețului, noile valori vor intra in capitalul social al companiilor de stat. Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună. 2023-04-20 11:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govr4223.jpgȘtiri din 18.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/romania-a-primit-astazi-invitatia-din-partea-ocde-de-a-face-parte-din-grupul-de-lucru-anti-mita-working-group-on-bribery-i-de-a-adera-la-conventia-anti-mita-a-organizatieiRomania a primit, astăzi, invitația din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică de a face parte din Grupul de Lucru Anti-Mită (Working Group on Bribery) și de a adera la Convenția Anti-Mită a Organizației (Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini in cadrul operațiunilor economice internaționale). Invitația, transmisă prin intermediul scrisorii secretarului general al OCDE, Mathias Cormann către prim-ministrul Nicolae Ciucă, reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de către Romania, și in special de către Ministerul Justiției, pentru a se alătura acestui demers, constituind totodată, un angajament solid al țării noastre in direcția elaborării și implementării de politici eficiente in materia luptei anticorupție. De mai bine trei decenii, Grupul de lucru anti-mită acționează ca o forță motrică la nivel global, care promovează lupta impotriva coruperii funcționarilor publici străini in cadrul operațiunilor economice internaționale. Prin participarea in acest Grup de lucru, Romania va putea să ia parte la dezvoltarea și implementarea unor politici și practici eficiente in combaterea corupției, inclusiv prin creșterea conștientizării in randul operatorilor economici cu privire la riscurile și consecințele dării de mită. Convenția Anti-Mită a OCDE este unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție. Aderarea la Convenție va contribui, pe de o parte, la consolidarea politicilor și practicilor anticorupție, iar, pe de altă parte, la creșterea vizibilității de țară prin promovarea experienței proprii a Romaniei in acest domeniu. Aderarea Romaniei la Convenția Anti-mită va crește reputația companiilor romanești, contribuind la includerea acestor companii in lanțurile de aprovizionare la nivel global, facilitand caștigarea de contracte de achiziții publice in străinătate. Consolidarea increderii de care se bucură Romania la nivel internațional se va concretiza, astfel, și prin atragerea de noi investitori străini responsabili, intrucat aderarea la Convenție transmite un semnal foarte puternic la nivel internațional in legătură cu respectarea de către Romania a standardelor și bunelor practici in materie de anti-corupție. Guvernul va continua in ritm susținut procesul de aderare la OCDE, cea mai puternică organizație economică globală, care reunește state din care provin 90 la sută din investițiile străine directe, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Invitația primită astăzi din partea secretarului general al OCDE confirmă increderea organizației in capacitatea Romaniei de a contribui la eforturile comune de promovare ale valorilor organizației in vederea asigurării prosperității și egalității pentru toți cetățenii. Această invitație reprezintă recunoașterea eforturilor Romaniei din ultimii ani pentru imbunătățirea luptei impotriva corupției și, implicit, pentru consolidarea sistemului judiciar. Totodată, invitația Consiliului OCDE reprezintă un semnal clar că Romania are potențialul de a sprijini efortul de combatere a coruperii funcționarilor publici străini in cadrul operațiunilor economice internaționale. Executivul va contribui la finalizarea cat mai curand posibil a procesului de aderare la Convenție, pentru inceperea monitorizării de către Grupul de Lucru a modului in care Romania implementează prevederile acesteia, jalon important in procesul de aderare la OCDE. 2023-04-18 15:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-18-03-43-06big_sigla_guvern.pngȘtiri din 15.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-prilejul-pa-telui-ortodox1681568365 2023-04-15 17:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-15-05-19-31big_stema.pngȘtiri din 12.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-sustinut-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-dan-carbunaruGalerie foto [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului Romaniei! In urmă cu puţin timp s-a incheiat şedinţa de guvern, condusă de premierul Nicolae Ciucă, şi aş dori să vă prezint principalele decizii pe care membrii executivului le-au luat astăzi. In primul rand, adoptarea ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 15 din 2022, privind acordarea de sprijin şi asistență umanitară de către statul roman cetățenilor străini sau apatrizilor aflați in situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. După cum știți, Romania a fost printre primele state europene care a venit, pe langă măsurile de primă urgență luate in sprijinul fluxului de refugiați din Ucraina care au venit in țara noastră ca urmare a agresiunii militare ruse, Romania a realizat un plan de sprijin pentru refugiaţi pe termen mediu și lung, in baza căruia acești oameni aflați intr-o situație deosebită au putut beneficia de intreg sprijinul statului roman, la care, desigur, s-au adăugat și eforturile salutare ale societății civile și ale cetățenilor romani, care au contribuit astfel la alinarea suferințelor acestor oameni. Sunt aproximativ 3,8 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granițele Romaniei de la debutul agresiuni militare ruse din 24 februarie 2022. Dintre aceștia, peste 110.000 au rămas in țara noastră și au nevoie, in continuare, de sprijinul și de solidaritatea pe care poporul roman, dar, desigur, şi Guvernul Romaniei le manifestă in acest context. Practic, această ordonanță de urgență asigură un cadru sustenabil pentru formele de sprijin pe care statul roman le poate asigura. Voi oferi cateva detalii legate de aceste proceduri noi, cu mențiunea că hotărarea de Guvern care va urma acestei ordonanțe de urgență va clarifica și situația concretă a sumelor care vor fi alocate in acest context. Insă, in privința sistemului de aplicare a noului cadru normativ, aș vrea să vă ofer cateva repere. In primul rand, se modifică modul de acordare a sprijinului pe care statul il acordă cetățenilor care vin din zona conflictului armat din Ucraina, pentru a corela astfel măsurile de sprijin financiar cu cele privind stimularea angajării refugiaților in campul muncii, cu inscrierea copiilor intr-o formă de educație și dobandirea unui statut legal in Romania, respectiv cel de protecție temporară. Actul normativ stabilește posibilitatea de a acorda o sumă forfetară lunară, pentru o singură perioadă, de maximum patru luni consecutive, incepand cu data de 1 mai 2023, pentru a acoperi cheltuielile cu hrana și cazarea pe teritoriul Romaniei, pentru familiile, dar și pentru persoanele singure care beneficiază de decizia europeană in domeniu. Cuantumul, condițiile și mecanismul de acordare pentru sumele respective vor fi stabilite, așa cum am menționat, printr-o hotărare de guvern care va fi anunțată după această ordonanță de urgență. Sprijinul financiar pentru acoperirea cheltuielilor de cazare va fi acordat și după indeplinirea perioadei de patru luni consecutive, pană la finalul anului in curs, pentru persoane din categoriile care sunt vizate de acest act normativ, in condiții care vor fi stabilite prin hotărare a Guvernului. Pentru cazarea persoanelor in alte locaţii stabilite de Comitetele județene sau cel al municipiului București pentru Situații de Urgență, aceste sume forfetare pentru acoperirea cheltuielilor cu hrana și cazarea vor fi decontate de unitatea care asigură această cazare, proporțional cu numărul de zile pentru care aceasta este asigurată, urmand ca decontarea să se facă din bugetul IGSU, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sau, după caz, din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență din București-Ilfov. De asemenea, in viitorul proiect al hotărarii de guvern se va prevedea ca suma forfetară să fie acordată numai dacă și in măsura in care beneficiarul va face dovada incadrării in muncă sau a inscrierii minorilor in unitățile de invățămant și ca o formă de stimulare a integrării intr-o formă activă in sistemul din țara noastră. Pană la acest moment, potrivit datelor existente in Revisal, sunt 5.007 cetățeni proveniți din zona de conflict armat din Ucraina care sunt incadrați in muncă. Este, de altminteri, şi binecunoscut deficitul cu care ne confruntăm și faptul că in ultima perioadă, anual, a fost nevoie, pentru a genera un cadru normativ pentru un contingent de peste 100.000 de cetățeni străini care să poată rezolva, cel puțin parțial, nevoia de forță de muncă in Romania. Desigur, așa cum vă spuneam, această măsură nu face altceva decat să vină in sprijinul refugiaților pentru a-i ajuta să se incadreze pe piața muncii, dar și pentru a-i ajuta pe copii, sunt zeci de mii de copii dintre cei 110.000 de cetățeni ucraineni care se află pe teritoriul Romaniei și care sunt integrați deja in sistemul școlar din Romania sau sunt conectați la sistemul educațional prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică cu profesori, cu invățători, cadre didactice din Ucraina. Aceasta este informația pe care aș fi vrut să v-o dau in legătură cu noul cadru normativ pentru a sprijini refugiații din Ucraina. Un alt act normativ pe care Guvernul l-a aprobat astăzi vizează măsurile de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene pentru politica de coeziune 2021 - 2027. Sunt 46 de miliarde de euro pe care Romania ii primește și, incepand de luna viitoare, va și incepe deja procesul de contractare a acestor sume, proiecte importante pentru infrastructură, pentru sănătate, pentru educație pentru modernizarea țării și stimularea economiei. Iată că prin această ordonanță de urgență vor fi facilitate interacțiunile dintre beneficiari și autorități, inclusiv din perspectiva predictibilității calendarului de lansări, transparenței alocării de fonduri şi, foarte important, digitalizării. Practic, vor fi identificate acele situații in care, atunci cand beneficiarul trebuie să depună anumite documente in cadrul contractului sau in cadrul apelului de proiecte pentru care aplică, in măsura in care acele documente se regăsesc in baza de date pe care o gestionează instituții ale statului roman, acest proces de digitalizare va permite eliminarea drumurilor suplimentare pe care, pană acum, astfel de beneficiari de fonduri europene erau siliţi să le facă. O altă veste bună pe care aș fi vrut să v-o semnalez este legată de hotărarea de guvern care modifică actul normativ vizand intensitatea maximă a ajutorului de stat regional pentru perioada 2022 - 2027 pentru investiții inițiale. Se aliniază, practic, aceste prevederi cu un cadru european, potrivit căruia vor fi majorate cu 10% sumele care pot fi acordate ca ajutor de stat regional pentru intreprinderile mari din regiunile de dezvoltare care sunt eligibile să primească un astfel de sprijin prin intermediul fondului de tranziție justă, respectiv e vorba de județele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați. In final aș vrea să vă semnalez și hotărarea de guvern care a fost astăzi aprobată și care vizează modificarea și completarea anexei la hotărarea de guvern privind aprobarea listei cuprinzand denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală in sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă in cadrul programelor naționale de sănătate. Este o hotărare de guvern inițiată de Ministerul Sănătății şi care actualizează lista de medicamente gratuite și compensate privind introducerea unui număr de opt molecule noi pentru pacienții care suferă de boli psihice, cancer mamar, hemofilie, adermatita atopică, spondilo-artrita axială sau tulburări depresive majore, pentru care au fost incheiate contracte cost-volum la finalul anului trecut. Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății au evaluat numărul de pacienți eligibili la 700.000. Aceștia vor putea beneficia de tratamente bazate pe aceste noi molecule. Menționez, este prima actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite din acest an pentru pacienții cronici cu afecțiuni grave. Astfel, medicii care-i ingrijesc vor avea la dispoziție medicamente noi, care vor putea optimiza acest tratament in funcție de particularitățile fiecărui pacient in parte. Actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite intră in vigoare la 1 mai anul acesta. Vă rog, dacă aveți intrebări și vă pot fi de folos, vă stau la dispoziție. Reporter: Astăzi, in ședința de guvern, miniștrii ar fi trebuit să prezinte planurile pentru reducerea cheltuielilor. Au prezentat toți miniștrii aceste planuri și să ne spuneți, vă rog, și ce cheltuieli vor reduce? Dan Cărbunaru: Am avut o discuție asemănătoare cu dvs. și anul trecut, poate cu o lună mai tarziu, tot in primăvară, dacă vă amintiți, la inițiativa premierului a fost demarat acel proces prin care fiecare minister a intocmit o listă de reduceri de cheltuieli pentru a cobori cheltuielile guvernamentale cu 10%, fără a afecta investițiile. Desigur, după cum bine știți, primul-ministru a anunțat in această săptămană, nu se pune problema de a ajusta salariile in sistemul bugetar. Așadar, rămanem in această zonă a nevoii de a reduce cheltuielile publice. Este un demers de cumpătare pe care guvernul l-a gestionat și anul trecut. Un an complicat, dar care a permis, și ca urmare a acestor măsuri luate din timp, incă din primăvară, franarea cheltuielilor publice și incurajarea investițiilor. Vă reamintesc că au fost 90 de miliarde de lei, investițiile alocate de Guvern din bugetul național anul trecut; anul acesta sunt peste 110 miliarde de lei. Deci in continuare sunt investițiile cele care vor dinamiza motorul economic, dar in același timp, franand cheltuielile statului, instituțiilor publice, in zone care să nu afecteze nici funcționarea lor, dar nici implementarea acestor proiecte de investiții. Vor fi tăieri pe care fiecare minister le va prezenta. Acestea urmează să fie centralizate la nivelul Guvernului și vi le vom prezenta in momentul in care ele vor fi agregate ca atare și vă asigurăm că, după modelul anului trecut, și anul acesta aceste cheltuieli vor fi reduse. E o măsură firească. Astăzi, de dimineață, ați văzut și comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, care a remarcat faptul că țara noastră reușește să se inscrie in țintele de deficit pe care și le-a asumat, chiar și in acest an in care avem creșterea de 0,5 procente alocată pentru apărare, adică 2,5% in total din PIB, , intr-un context in care avem nevoie de intărirea capacităților noastre de apărare, este un lucru... cred că este evident pentru toată lumea, fără ca acest lucru insă să afecteze modul in care se derulează cheltuielile publice. Deci, in următoarele zile, după ce vor fi fost centralizate toate aceste elemente care vin de la ministere, vi le vom prezenta ca atare. Reporter: Nu mi-ați răspuns punctual: au depus toți miniștrii aceste planuri? Dan Cărbunaru: Este un proces in derulare. Reporter: Adică nu toți miniștrii au depus aceste planuri in ședința de guvern? Dan Cărbunaru: Pot verifica după briefing-ul de presă, să vedem stadiul depunerii lor. Ceea ce vă spuneam este că toate aceste documente depuse de ministere trebuie centralizate tocmai pentru a avea o vedere de ansamblu asupra acestei chestiuni. Reporter: Ele nu au fost discutate in ședința de guvern, așa cum anunța premierul? Miniștrii nu au venit și nu au prezentat planurile, așa cum li s-a cerut? Dan Cărbunaru: Planurile trebuie depuse la Secretariatul General al Guvernului. Reporter: Şi discutate in ședința de guvern. Dan Cărbunaru: Şi discutate după ce sunt centralizate. Deci, cel mai probabil, o discuție pe baza acestor planuri pe care le intocmesc ministerele va avea loc după ce acest proces de evaluare a lor se va incheia. Reporter: Dvs. spuneți că in această ședință nu s-a discutat despre reducerea cheltuielilor? Dan Cărbunaru: Reducerea cheltuielilor este anunțată public deja de către primul ministru... Reporter: S-a discutat in această ședință de guvern, a fost pe ordinea de zi? Dan Cărbunaru: In această ședință nu s-a discutat această chestiune, pentru că ministerele trebuie să le depună inainte să se discute pe seama lor. Ca atare, logic, ele sunt depuse, după ce sunt depuse sunt discutate. Reporter: Dar toți știm că premierul a cerut ca astăzi să fie depuse. Tot premierul a spus că astăzi vor fi discutate. Dvs. ne spuneți acum că nu au fost discutate in şedinţă şi nu au fost depuse toate. Dan Cărbunaru: Eu vă spun că această prioritate rămane şi că, așa cum anul trecut acele cheltuieli au fost inscrise in acea limită de 10% scăzută, se va intampla și in acest an, după aceeași procedură. Reporter: Domnule Cărbunaru, anul trecut nu toate instituțiile au redus 10%. Ce voiam să vă intrebăm, și insist cu această intrebare, este să ne spuneți dacă subiectul a fost discutat in ședință și dacă miniștrii au depus aceste planuri. Dan Cărbunaru: Dacă miniștrii au depus aceste planuri trebuie să vă confirm după ce verific la registratură sau acolo unde l-au depus, la Secretariatul General, acolo unde se depun de obicei documentele cerute de către premier, așa cum s-a intamplat și anul trecut. Voi verifica ce s-a intamplat, cine le-a depus și bineințeles că la finalul acestei proceduri... Reporter: Dvs aţi participat la şedinţa de guvern, aţi fost acolo. Ați auzit că s-a discutat despre reducerea cheltuielilor? Dan Cărbunaru: V-am spus foarte clar că se știe public ce a cerut premierul și astăzi miniștrii aveau termen să depună acele planuri. Verific după briefingul de presă ce s-a intamplat cu acele planuri şi revin la dvs cu această informaţie. Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Aşa cum ministerele trebuiau să vină cu un plan de reducere a cheltuielilor bugetare, şi guvernul ar fi trebuit să vină cu un plan propriu şi, la fel, Secretariatul General al Guvernului. Să ne spuneți dacă a fost depus și ce ați putea tăia. Dan Cărbunaru: Exact asta spuneam și colegei dvs. mai devreme, este ziua stabilită pentru depunerea acestor planuri. După briefingul de presă voi verifica cine a depus și voi prezenta această listă. Reporter: Deci nu aveți in acest moment informaţii... Dan Cărbunaru: In acest moment sunt in fața dvs. și din ședința de guvern am venit direct in sala de briefing. Reporter: Domnule Cărbunaru, o ţară intreagă aşteaptă aceste măsuri de reducere. Dvs spuneţi că ați fost acolo in ședință. Atat cat puteți, in baza mandatului, spuneți-ne in ce măsură a fost discutat acest subiect. Dan Cărbunaru: Reiau ceea ce am spus. O țară intreagă știe ceea ce domnul prim-ministru a anunțat, anume faptul că vor fi reduse cu 20 de miliarde de lei cheltuielile pe care statul roman le face, fără a afecta salariile angajaților statului roman, fără a afecta programul de investiții al statului roman. Astăzi este termenul fixat pentru ca miniștrii să prezinte aceste planuri. In momentul acesta... Reporter: Astăzi aţi fost in şedinţă. Mă scuzaţi că vă corectez, era in această ședință. Deci, planurile trebuiau discutate in ședință. Ședința de Guvern a inceput la ora 14:00. S-a terminat ședința de guvern. Și nu ne puteţi preciza dacă au fost discutate sau măcar dacă sunt doar anumite ministere care au venit și au prezent, dacă altele prezintă sau dacă altele depun in scris. Dan Cărbunaru: V-am spus că trebuie să verific lista ministerelor care au depus şi să revin la dumneavoatră după ce fac această verificare pentru a vă anunța care este situația acestor cheltuieli. De asemenea, vă spun ceea ce știți foarte bine și anume că premierul a cerut reducerea acestor cheltuieli ca o dovadă de cumpătare a satului intr-o perioadă complicată, pentru a da un exemplu. Un exemplu repetitiv, pentru că s-a intamplat și anul trecut același lucru. Reporter: O lămurire. In cadrul ședinței de astăzi au fost lămurite și aspectele legate de cu cat ar trebui să fie reduse aceste cheltuieli? Pentru că știm bine, anunțul a fost că ar fi nevoie de o economie de 20 de miliarde de lei, iar dacă ne uităm la declarația de ieri a ministrului de finanțe, domnia sa se referea la incasări mai puține cu 4,7 miliarde de lei. Așadar, dincolo de aceste planuri, care au fost sau nu depuse, s-a discutat la nivel macro cați bani ar trebui să fie economisiți din cheltuielile statului? Dan Cărbunaru: Am văzut dezbaterile publice create pe seama acestei sume și bineințeles, e cunoscută și poziția pe care ministrul de finanțe, domnul Adrian Caciu, a exprimat-o in legătură cu problemele generate de incasările la buget. Suma in sine este legată de nevoia de a așeza o frană pe cheltuielile publice din timp deoarece vă reamintesc, este al doilea an consecutiv in care Romania a avut un buget aprobat pentru următorul an, inainte ca anul respectiv să fii inceput, așa cum se intampla din păcate in mulți alți ani și este un motiv in plus pentru Ministerul de Finanțe, pentru Guvernul Romaniei să urmărească practic, pașii necesari in implementarea acestui buget. Să ia măsurile necesare pentru a efectua corecții din timp, tocmai pentru a evita mișcări bruște, tocmai pentru a evita afectarea unor linii bugetare care sunt necesare pentru funcționarea statului, pentru funcționarea programelor de investiții și aceasta este logica pentru care reducerea acestor cheltuieli este de acest nivel și nu se suprapune strict cu nivelul de colectare care trebuie recuperat. De alminteri, săptămana trecută, chiar domnul ministru de finanțe, tot aici, in sala de briefing, a și prezentat aceste aspecte, arătand pe de o parte diferența destul de mare intre volumul bugetului și această economie de 20 de miliarde de lei, dar și faptul că, pe langă reducerea in sine a cheltuielilor publice, este necesară și o mai bună colectare, tocmai pentru a echilibra, cumva, balanța in acest context. Reporter: Aș mai avea o intrebare pe un alt subiect. Au fost discuții ieri cu procesatorii, cu retailerii și ințelegem că s-a ajuns in cadrul acestei discuții la ideea unei reduceri cu 20% a prețului laptelui la raft. Cum ii veți convinge pe procesatori, dar și pe retaileri să opereze, să pună in practică aceste reduceri pentru prețul final? Dan Cărbunaru: După cum știți, premierul Romaniei spune de foarte multe ori cele trei atuuri pe care Romania le are in plan economic. Primul este legat de zona de energie, al doilea este legat de agricultură și al treilea este legat de zona IT and C. Așadar, preocuparea pentru agricultură și in contextul in care avem o populație care este intr-o bună măsură activă in spațiul rural, dar și pentru că potențialul agricol al Romaniei este unul important, in contextul in care războiul din Ucraina, agresiunea militară rusă de acolo, pandemia de COVID-19, seceta, problemele generate de lanțurile de aprovizionare, toate au apăsat, intr-un fel, asupra umerilor fermierului roman, dar și din nevoia de a asigura in continuare pe piața din Romania produse romanești, premierul Romaniei s-a implicat activ și in dialogul pe care l-a purtat și probabil că vă reamintiți vizitele pe care le-a făcut in ferme, in fabrici de procesare, discuțiile pe care le-a purtat inclusiv cu reprezentanții lanțurilor de retail sau de distribuție. Practic, intalnirea de ieri n-a venit decat să așeze laolaltă, la aceeași masă, principalii actori din acest lanț, dacă ne referim acum, in mod specific, de producția de lapte in Romania. Pe de o parte, pentru a ințelege fiecare dintre acești actori care se află pe lanțul firesc al producției de lapte și care se incheie cu laptele pe care il avem la raft, pentru a stabili impreună măsurile necesare, partea guvernamentală şi aici pot să vă dau exemple: modul in care fermierii vor fi susținuți prin ajutoare financiare, cei care vor primi, incepand cu 15 mai, plățile in limita a 21,6 milioane de euro pentru cererile deja depuse pană in martie 2023, urmand ca a doua parte, care e, de asemenea, de 22 de milioane de euro, să inceapă a fi plătită in semestrul doi al anului viitor. Aș adăuga aici şi incurajarea programului care permite elevilor din Romania să primească lapte romanesc - este vorba de programul pentru școli Masă caldă in școli. Incepand cu anul viitorul an școlar or să fie din timp pregătite aceste acte normative tocmai pentru ca producătorii de lapte din Romania să aibă o predictibilitate din această perspectivă. Mai mult decat atat, și cantitățile contactate vor fi mai mai importante, pentru că de la de trei ori pe săptămană, cum era pană acum, copiii vor primi in școli in fiecare zi lapte, in paralel cu creșterea numărului de școli care vor beneficia de astfel de programe. Apoi, și pe fondul acestor consultări, desigur, dincolo de ceea ce Guvernul poate face in mod explicit și direct, prin sprijinul acordat fermierilor, primele date procesatorilor cu acei 10% care să stimuleze cumva acei procesatori care procesează materie primă din Romania, și e valabil asta și pentru lapte, a existat o discuție care a vizat reducerea laptelui din perspectiva prețului de lapte de consum pentru o perioadă de șase luni. Detaliile concrete ale acestui mecanism desigur că le vor stabili cei implicați in acest lanț, pentru că nu este rolul guvernului decat eventual să faciliteze un dialog in acest context, dar tonul discuției a fost unul foarte pozitiv și ne așteptăm ca in perioada următoare să vedem această reducere a prețului laptelui de consum și pentru că trebuie să incurajăm producția de lapte romanesc și in același timp și noi, romanii, să avem acces - laptele este un produs de bază, un produs alimentar de bază și să putem să avem acces la acest lapte la un preț cat mai jos. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Care e motivul pentru care nu s-a discutat despre reducerea cheltuielilor astăzi și ce termeni au miniștrii ca să depună acel plan? Dan Cărbunaru: Bun, termenul este deja dat, astăzi aceste planuri trebuie să ajungă la guvern. Fiecare minister, pe baza analizei pe care și-o face, işi depune acest plan. Dacă vor exista, dar rămane de verificat in ce măsură avem astfel de situații, cazuri in care anumite ministere nu au prezentat acest plan, cu siguranță in perioada imediat următoare se va intampla și vom asista la aceste reduceri de cheltuieli. Repet, anul trecut, această reducere de cheltuieli s-a regăsit inclusiv in modul in care Romania s-a inscris in ținta de deficit și evident că această asumare, care este una cat se poate de responsabilă și care ne ajută, dacă vreți, inclusiv in relația cu cei care stabilesc rating-urile de țară - și am văzut in ultima perioadă revizuiri pozitive ale rating-urilor de țară de care beneficiază Romania, o țară afectată, o ţară aflată in proximitatea unui război extrem de dur, care nu a afectat doar viețile oamenilor, a afectat şi lanțurile de aprovizionare și piața de energie și furnizarea de gaz. Toate aceste provocări au putut să fie absorbite, pe de o parte, prin modul in care guvernul a luat la timp aceste măsuri, și prin dialog cu actorii sociali, cu patronatele, cu sindicatele, dar și prin folosirea banilor europeni, atragerea de investiții străine, care toate, intr-un fel, se regăsesc in acest puzzle de abordare responsabilă a unei situații complicate pe care o traversăm. Reporter: ... și motivul pentru care nu s-au discutat astăzi reducerile? Dan Cărbunaru: Discuțiile in guvern se poartă in momentul in care sunt centralizate toate aceste propuneri pentru că ele nu sunt abordate segmentatat. Nu este o discuție de a reduce cheltuielile la un minister sau altul, este vorba de un pachet important, consistent din punct de vedere financiar, care reduce presiunea asupra bugetului, ține cont de context și, repet, spun acest lucru, dă o dovadă de abordare cumpătată, chibzuită a banului public. Reporter: Au explicat miniștrii in ședințe de ce au intarziat cu planurile și nu le-au adus la timp ca să se poată discuta in şedinţă? Dan Cărbunaru: Inainte de a vă răspunde la această intrebare, ar trebui să verific dacă avem astfel de situații de intarziere. Deci, repet, după briefing-ul de presă, voi verifica această situație și vom comunica stadiul acestor documente. Reporter: Motivul pentru care nu s-au discutat este că au intarziat sau de ce nu s-au discutat? Nu știți dacă au ajuns toate planurile sau nu? Dan Cărbunaru: In ședința de guvern, planurile nu erau pe masa guvernului, ceea ce inseamnă că procesul de colectare și de evaluare a lor este incă in derulare. De indată ce ele sunt așezate, puse laolaltă și pot să facă subiectul unei analize la nivel guvernamental, acest lucru se va intampla. Reporter: Bună ziua! FMI a revizuit in scădere prognoza privind creșterea economică a Romaniei. S-a discutat acest subiect in ședința de guvern? Cum privim aceste date și iată, e nevoie incă de mai mulți bani decat cele 20 de miliarde in discuție. Cum veți aborda această cifră? Dan Cărbunaru: Prognoza FMI se incadrează in limita creșterii economice la nivel global, dacă nu greșesc. Dar dincolo de acest context, aș vrea să vă reamintesc faptul că, in ciuda tuturor provocărilor pe care Romania le-a avut de gestionat - și executivul, in acest context - anul trecut, am reușit să obținem o creștere economică importantă. Sunt 49 de miliarde de euro care s-au adăugat la PIB-ul Romaniei și reprezintă echivalentul intregului produs intern brut pe care țara noastră il avea in urmă cu 20 de ani. Este un progres care a fost posibil, pe de o parte, așa cum spuneam, ca urmare a modului atent in care s-au cheltuit banii publici, dand astfel un semnal important de seriozitate și in relația cu investitorii străini. In acest context, nu pot să nu menționez cele 11 miliarde de euro, investiții străine directe care au intrat in Romania, cele 11 miliarde de euro bani europeni care au intrat in Romania, reprezentand 20% din totalul banilor europeni absorbiți de țara noastră de cand am intrat in Uniunea Europeană și investițiile pe care, la randul său, guvernul le-a generat, adăugand aici și pachetul de sprijin pentru cetățeni vulnerabili, pentru economie, pachetul Sprijin pentru Romania, care a reprezentat, la randul său, un efort bugetar consistent, dublat și de sprijinul din finanțările europene. Dar au fost lucruri pe care bugetul croit de guvern nu le avea in vedere și a fost nevoie, in acest context, de un efort suplimentar pentru a putea alimenta aceste măsuri. Sunt pachetele legate de plafonarea prețului pentru energie, pentru gaze naturale, care de asemenea, au reprezentat un efort și sunt lucruri pe care tocmai pentru a genera predictibilitate in mediul de afaceri și pentru cetățenii romani, guvernul și le-a asumat in continuare. Sunt lucruri pe care noi trebuie să le menținem intr-o perioadă in care și cheltuielile pentru apărare au trebuit crescute pentru a genera mai multă credibilitate și mai mult angajament in acest context. Avem o prioritate in continuare in zona sănătății, in zona educației. Sunt foarte multe presiuni care vin in mod natural asupra deciziilor pe care executivul trebuie să le ia. Dar așa cum și anul trecut am reușit să atingem aceste ținte, inclusiv cele legate de deficit, același lucru se va intampla și in acest an. Credibilitatea demersului guvernamental se regăsește și in evaluările agențiilor de rating, care in mod constant, in ultima perioadă, au menținut sau chiar au imbunătățit ratingul Romaniei, un rating de țară, care ne permite să avem speranță, in paralel cu demersuri importante, precum aderarea noastră la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care gestionează 90% din investițiile străine la nivel global și care poate genera, prin reformele pe care Romania le face pană la momentul aderării și mai ales după aderare, un flux important de investiții străine care să genereze locuri de muncă in țara noastră și o dezvoltare economică. Şi ca să revin, mai exact, la răspunsul dumneavoastră, da, sunt periodic analize care se prezintă din partea instituțiilor financiare internaționale. Și anul trecut existau astfel de estimări, care in final s-au regăsit intr-o formulă mult mai bună. Dar ceea ce este important este că economia Romaniei crește și că motoarele economice pe care guvernul le incurajează și le alimentează, să spunem, prin politici publice responsabile, dar și prin finanțări din bugetul național sau din bugetul european, vor contribui la dezvoltarea economiei noastre și la modernizarea ei. Reporter: Acum două zile spunea premierul că pană miercuri au miniștrii timp să vină cu planurile de reorganizare a activității din minister pentru a reduce cheltuielile. Credeți că am ințeles noi greșit? Trebuiau doar să vină cu planurile, și nu să se discute? Pentru că noi toți am ințeles că urmează o discuție in ședința de astăzi. Ințeleg din ce spuneți dumneavoastră că ea nu a mai avut loc. Dan Cărbunaru: Asta nu inseamnă că acele planuri nu sunt făcute, că nu trebuie depuse, că nu trebuie analizate și că nu trebuie puse in practică. Reporter: Deci nu a mai avut loc discuţia. Deci ele se depun undeva la Secretariatul General al Guvernului... Dan Cărbunaru: Şi discuția va avea loc pe baza lor după momentul in care toate aceste aceste planuri ale ministerelor sunt puse laolaltă. Reporter: Din declaraţiile premierului ințelesesem că toate aceste planuri trebuie depuse pană azi, miercuri, pană la ședința de guvern, adică inainte de ora 14:00. Nu s-a intamplat acest lucru? Dan Cărbunaru: In ședința de guvern nu au fost discutate aceste planuri. Ca atare, rămane de văzut ce s-a intamplat in procesul de depunere a lor, dacă există sau nu ministere care au intarziat in depunerea lor. Dar și dacă ar exista astfel de situații, in mod cert, măsura dispusă de premier se va aplica. Repet, statul roman, mai ales la nivelul executivului, trebuie să dea un exemplu de cumpătare și il va oferi cum a făcut și anul trecut. Reporter: Dar premierul nu a intrebat in ședința de guvern? Tot el dăduse acest ultimatum, miercuri, ședința de guvern, pană cand pot fi depuse planurile... Dan Cărbunaru: Premierul Romaniei nu s-a răzgandit și, după cum cunoașteți deja determinarea cu care anunță public obiectivele și le atinge, cu siguranță va face la fel și in această situație. Discuția pe aceste planuri nu poate avea loc atata timp cat ele nu sunt așezate impreună și nu avem o vedere de ansamblu asupra lor. Reporter: Și revin la intrebare: nu ar fi trebuit așezate impreună pană miercuri, la ora 14:00, cand a avut loc ședința de guvern, așa cum a promis premierul in urmă cu două zile, la Focșani? Dan Cărbunaru: Voi verifica stadiul depunerii acestor planuri și vă voi ține la curent. Reporter: Mulțumesc! Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte intrebări, vă mulțumesc incă o dată pentru prezență și pentru atenție. Ii mulțumesc și colegului meu care ne ajută prin interpretarea mimico-gestuală să ajungem la cat mai mulți romani. Vă mulţumesc! 2023-04-12 16:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a5592.jpgȘtiri din 12.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-12-aprilie-2023Galerie foto 2023-04-12 16:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a5372.jpgȘtiri din 12.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/intrevedera-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-thierry-breton-comisarul-european-pentru-piata-internaGalerie foto *** Declarații de presă comune susținute de premierul Nicolae Ciucă şi de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton [Check against delivery] Dan Cărbunaru: Bună dimineața! Vom incepe declarațiile de presă la finalul intrevederii pe care domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a avut-o cu domnul comisar european pentru piața internă, domnul Thierry Breton. Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! Domnule comisar Breton, bine ați venit la București și dați-mi voie să-mi exprim incă o dată aprecierea pentru atenția pe care Comisia Europeană o acordă Romaniei și, in mod deosebit, in rolul dumneavoastră de comisar pentru piața internă, pentru discuțiile pe care le-am avut și pentru relevanța pe care considerați că țara noastră o are in ansamblul măsurilor care au fost și vor fi luate la nivelul Comisiei, pentru a ne indeplini obiectivele comune. M-am bucurat să am prilejul unui dialog foarte bun, a fost un dialog foarte constructiv in ceea ce privește consolidarea capacității de apărare din țara noastră și, bineințeles, din Uniunea Europeană, pentru că, așa cum am discutat, este vorba despre a găsi impreună modalitățile prin care fiecare stat membru să-și aducă propria contribuție la efortul care se face pentru intărirea capacității de apărare a Uniunii Europene. Şi, de asemenea, am discutat aspecte legate de competitivitate și, despre aspectele legate de nivelul de ambiție al Uniunii Europene in privința tranziției verzi. Sigur, am avut pe agenda de discuții și toate detaliile legate de Centrul de competențe cyber al Uniunii Europene, care foarte curand va fi deschis la București, pe data de 9 mai. Folosesc acest prilej pentru a-i mulțumi incă o dată domnului comisar pentru sprijinul pe care l-a acordat in operaționalizarea acestui centru. Este o prezență deosebit de importantă a unei instituții europene pe teritoriul țării noastre. Au fost, de asemenea, abordate subiecte legate de modul in care continuăm să sprijinim Ucraina și Republica Moldova și, nu in ultimul rand, am discutat cu domnul comisar subiectul Schengen, care este foarte important nu doar pentru țara noastră, ci pentru intreg ansamblul de măsuri care se iau la niveluri europene, și, odată ce vom dobandi acest statut, există o serie intreagă de aspecte care facilitează toate demersurile care se iau la nivelul Uniunii Europene in ceea ce privește indeplinirea obiectivelor de sprijin al tuturor țărilor de pe Flancul Estic, precum și al Ucrainei și Republicii Moldova. Sunt convins că domnul comisar Breton va atinge aceste subiecte in declarația domniei sale. In cadrul discuțiilor am reiterat sprijinul Romaniei pentru consolidarea capacității de apărare europene, am discutat despre faptul că Romania și-a indeplinit obiectivele de alocare a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul de apărare. Anul acesta discutăm despre o asumare de ridicare a acestui procent la 2,5, ceea ce inseamnă că avem un spectru mai mare pentru abordările care au fost și sunt pe agenda de lucru atat a Uniunii Europene, cat și a Alianței Nord-Atlantice. Desigur, este un angajament al Uniunii Europene in a ne intări capacitățile de apărare, in a relansa industria de apărare in contextul războiului din Ucraina, dar, in același timp, este o perspectivă pe care am discutat-o cu domnul comisar in ceea ce privește capacitatea noastră de a ne pregăti și de a ne intări reziliența și capacitățile pentru a face față nu doar provocărilor actuale, ci și provocărilor viitoare. Domnia sa urmează să viziteze o parte din facilitățile noastre din industria de apărare, sigur va vizita și Centrul de Competențe Cyber din București, va avea, de asemenea, intalniri cu oficiali din țara noastră, cu membri ai Guvernului, cu membri ai industriei de apărare și sunt convins că, odată ce va fi finalizată această vizită, va avea perspectiva reală asupra capacității țării noastre in ceea ce privește industria de apărare și, desigur, potențialul, pentru că aici discutăm de un potențial și oportunități care trebuie folosite și aliniate la nivelul Uniunii Europene, conform specificului fiecărui stat membru in parte. Am arătat că diferitele crize cu care Europa s-a confruntat in ultimii ani, desigur, culminand cu războiul din Ucraina, au adus nu doar provocări, ci și o serie de aspecte, de oportunități la care noi trebuie să ne gandim și pe care trebuie să le valorificăm in deplin consens. Un astfel de beneficiu este cel legat de conștientizarea clară a nevoii de consolidare a rezilienței interne a Uniunii Europene, inclusiv prin gestionarea dependențelor strategice și promovarea intregului potențial al pieței unice. In acest context, am oferit asigurări privind sprijinul Romaniei pentru inițiativele care vor consolida piața internă, mai ales prin inlăturarea obstacolelor care afectează libertățile fundamentale. Propunerile recente prezentate de Comisia Europeană, precum planul industrial Green Deal, actul Net-Zero Industry, actul european al materiilor prime critice şi comunicarea privind competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene vin - așa cum i-am precizat domnului comisar - vin intr-un moment și ele trebuie abordate in așa fel incat să indeplinim aceste obiective care sunt asumate la nivel politic şi ele trebuie transpuse in practică. Am insistat asupra faptului că inițiativele menite să susțină obiectivele verzi și de digitalizare ale Uniunii Europene trebuie să rămană neutre in ceea ce privește tehnologiile utilizate in scopul decarbonizării. Și folosesc și această oportunitate pentru a-i mulțumi public domnului comisar pentru sprijinul pe care l-a acordat țării noastre pentru dezvoltarea proiectelor noastre pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Și, desigur, am prezentat elementele legate de proiectele Romaniei in ceea ce privește dezvoltarea capabilităților de reactoare modulare mici, care, de asemenea, vor constitui o perspectivă importantă in producerea energiei la nivel european. Am exprimat interesul Romaniei de a sprijini implicarea companiilor romanești in proiecte importante de interes european comun, cum este IPCEI, şi aici mă refer la domeniile semiconductori, baterii litiu-ion și, desigur, am discutat despre faptul că Romania este o țară care deține resurse minerale care pot fi folosite in acest scop și, in același timp, Romania are un nivel de ambiție astfel incat aceste resurse să fie prelucrate și utilizate in procesul de industrializare in țara noastră, putand in felul acesta să realizăm o valoare adăugată mai mare a tot ceea ce inseamnă potențialul țării noastre. Doresc să vorbesc și despre aspectul pe care l-am explicat domnului comisar in legătură cu relevanța pe care țara noastră ar căpăta-o in momentul in care ar deveni membru Schengen. Nu există niciun fel de dubiu că aici nu este vorba doar de libertatea de mișcare a cetățenilor, aici discutăm de libertatea de mișcare a afacerilor și a serviciilor, aspect care intr-adevăr va facilita inextenso eforturile care se fac la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini atat Ucraina, cat și Republica Moldova. Și pentru că am făcut referire la cele două țări, am convenit, de asemenea, să ne aducem aportul nostru la tot ceea ce inseamnă procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Domnule comisar, vă mulțumesc incă o dată pentru vizita dumneavoastră și sper ca la intalnirea noastră viitoare să putem să discutăm și mai concret demersurile pe care le vom lua impreună. Thierry Breton: Aș dori, in primul rand, să mulțumesc domnului prim-ministru pentru urarea de bun-venit, astăzi, in vizita mea aici, in Romania. Vizitez cateva țări in aceste zile care au o capacitate puternică in industria de apărare, dar, desigur, am discutat și mai multe subiecte. Am avut o discuție foarte detaliată cu domnul prim-ministru. Nu vreau să repet elementele menționate anterior de dl prim-ministru, chiar dacă vreau să vă spun că am intrat in detaliu pe acest subiecte. Ce aș dori să vă spun ar fi cateva cuvinte legate de partea de apărare, de cyber, de industrie și energie. Mai intai, in ceea ce privește domeniul apărării. Am discutat asta in detaliu cu domnul prim-ministru. Desigur, toată lumea știe că există un război pe continentul nostru și ca orice război, intotdeauna există elemente de nesiguranță. Dar acesta este un război care, desigur, are o semnificație imensă pentru noi. Noi am hotărat impreună - cele 27 de state membre - să facem tot ce putem pentru a sprijini cererea guvernului ucrainean și a ministrului ucrainean al apărării. De la inceputul războiului, intotdeauna am hotărat să fim prezenți la cererea Ucrainei. Cel mai important acum este să furnizăm, la cererea Ucrainei, muniție și capacități de apărare. Pentru industria de apărare avem, din fericire, ce ne trebuie, pentru ca industria de apărare europeană să producă ceea ce avem nevoie, dar trebuie să o facem impreună. Iar acum, alături de Josep Borell și de ceilalți, am decis că trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a crește capacitatea noastră de apărare, incluzand, apropo, dacă este necesar, să contribuim la crearea unor noi linii prin care să ne asigurăm că putem elimina blocajele, folosind abilități pentru a crește drastic capacitățile noastre de apărare. Și o vom face. Dar, desigur, trebuie să facem asta, discutand cu dumneavoastră, domnule prim-ministru, și cu ministrul apărării omolog, vizitand facilitățile de la fața locului, și este exact ceea ce vom face astăzi. Sunt sigur că vom avea o discuție fructuoasă, pentru că, desigur, aceasta este o cerere a Ucrainei și este angajamentul nostru, iar ce se intamplă pe front are un impact puternic asupra noastră, a continentului european. S-a spus și am dorit să vă felicităm - și pe dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru modul in care guvernul s-a descurcat. Spunem adeseori că suntem intr-o economie de război, in industria de război, iar a fi intr-o economie de război inseamnă să faci alegeri, să faci ceea ce trebuie pentru securitatea cetățenilor. Din această perspectivă ați decis să creșteți bugetul de apărare de la 2% și incă o dată vă reamintesc 2% este o cerință obligatorie din partea NATO. 2% pentru Apărare nu e 1,4 sau 1,9, e 2% și știm că anul trecut aţi alocat 2%. Dar ați decis să alocați anul acesta 2,5%. Acest lucru denotă ințelegerea faptului că ești intr-o economie de război. Și in același timp v-ați redus deficitul. Pentru că intr-o astfel de situație, a face alegeri este un lucru necesar. Toate cele 27 de state membre au fost nevoite să facă față crizei care a venit, combinată cu criza energetică, cu criza hiperinflaționistă, cu criza războiului, toate au avut un impact asupra statelor membre in același mod. Dar v-ați angajat să vă incadrați la un deficit de 3% anul viitor, in condițiile in care ați avut peste 5% anul trecut, iar anul acesta 4%. Asta inseamnă să fii intr-o situație in care trebuie să iei alegeri, intr-o situație extrem de dificilă, pentru că fiecare stat membru ar trebui să facă asta pentru a continua să solidifice şi să protejeze uniunea noastră. Și pentru asta aș dori să vă felicit și sunteți un exemplu pentru mulți prin faptul că dumneavoastră conduceți prin exemplu. Acestea fiind spuse, am incredere că Romania va putea să joace un rol și mai important in industria de apărare şi cand o țară cheltuie peste 2% din PIB, aceasta este diferența: vă protejați țara voastră, dar imi aduc aminte că vă protejați și Europa - iar pentru asta aș dori să vă mulțumesc. Securitatea cibernetică este un alt element foarte important. Vom construi scutul cibernetic, dar pentru a face asta trebuie să avem competitivitate și abilități. Din acest motiv, Centrul de Competențe Cyber din București este foarte important, il vom inaugura pe 9 mai - apropo, o să-l vizitez imediat după intalnirea asta - pentru noi, in Europa, este important a avea un centru nu doar pentru a armoniza competențele noastre cibernetice, dar și pentru a le amplifica. Deci, vă mulțumesc pentru eforturile pe care le faceți, cu sprijinul Comisiei Europene dar, desigur, pentru tot ceea ce faceți pe partea voastră pentru a ne proteja pe toți. Și ultimul punct. Ați menționat energia. Suntem intr-o criză energetică. Și, desigur, statele membre sunt libere să decidă ce trebuie făcut. Aceasta este trecut in tratat. Unii au decis să scape total de energia nucleară, inclusiv astăzi. Unii au decis că energia nucleară poate juca un rol important pentru a permite atingerea obiectivelor noastre pană in 2050, cum ar fi decarbonizarea deplină. Și apoi energia nucleară este importantă și dvs aparțineți acestei categorii. Şi apropo, este important să reamintim tuturor faptul că pană in 2050 trebuie să ne asigurăm că vom putea să livrăm ce este important pentru climă, pentru că avem nevoie de cel puțin 20% de energie nucleară pană in 2050, pentru electricitate. Aș dori din nou să vă mulțumesc pentru rolul pe care l-ați jucat aici, alături de alte țări, impărtășind aceeași viziune, care este important și pentru interesul general al Europei, nu doar pentru țara dumneavoastră. Şi să ințelegem faptul că in această zonă trebuie să credem că progresul ne va ajuta să obținem țeluri mai ambițioase, precum SNR, și mă bucur să văd că aveți un rol atat de important in acest domeniu al reactoarelor nucleare. Nu vreau să fiu prea lung, dar, din nou, mulțumesc foarte mult pentru toate eforturile voastre, pentru tot ceea ce ați făcut de la inceputul războiului, pentru că ați primit refugiații, pentru că ați jucat un rol foarte important la nivelul frontierei și, desigur, puteți conta pe mine, ca și comisar pe piața internă, pentru a continua aceste eforturi foarte importante pentru Romania, Ucraina și Europa și pentru Republica Moldova, desigur! Vă mulțumesc. Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumim! O zi bună! 2023-04-12 10:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a4793.jpgȘtiri din 11.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-cu-reprezentanti-ai-fermierilor-ai-procesatorilor-din-industria-alimentara-ai-asociatiei-marilor-retele-comerciale-din-romania-i-ai-asociatiei-companiilor-de-distributie-de-bunuri-din-romaniaGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă: Este important să optimizăm funcționarea intregului lanț de producție și distribuție, de la fermier pană la raft, punand in centrul preocupărilor consumatorul roman Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a continuat astăzi consultările cu reprezentanții asociațiilor de fermieri, de procesatori și ai rețelei marilor magazine. La intalnirea de la Palatul Victoria au participat ministrul Agriculturii, Petre Daea, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Consiliului Concurenței. La nivelul Guvernului și al autorităților statului am făcut in aceste zile propria analiză și avem soluții pentru sprijinul fermierilor, al procesatorilor și pentru a ajuta piața laptelui, cu tradiție in Romania. Este important să optimizăm funcționarea intregului lanț de producție și distribuție, de la fermier pană la raft, punand in centrul preocupărilor consumatorul roman. Grija noastră este ca toți cetățenii romani să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Prim-ministrul și ministrul Agriculturii au prezentat măsurile de sprijin identificate la nivelul Guvernului. Astfel, pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare in două etape. Primele plăți se vor face incepand cu 15 mai 2023 pentru cererile in valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte pană la data de 23 martie 2023. Ulterior, va fi organizată o a doua sesiune de depunere a cererilor de plată, plățile urmand să se facă, pentru aceste cereri, in al doilea semestru al anului 2023. Guvernul va pune in acord cu realitățile economice valoarea fondurilor alocate, iar ca urmare a unei mai bune așezări a sumelor acordate sectorului zootehnic, fermierii vor beneficia de compensații in valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina. De asemenea, pentru susținerea procesatorilor romani din industria alimentară, va fi imbunătățită și adaptată, in termen cat mai scurt, măsura potrivit căreia procesatorii beneficiază de o primă de 10% din valoarea producției prelucrate in Romania. Proiectul de act normativ se află deja in analiza și dezbaterea Parlamentului. Totodată, pentru a incuraja valorificarea laptelui și o alimentație sănătoasă, Guvernul va extinde și dezvolta Programul pentru școli și Masa caldă in școli incepand cu viitorul an școlar. Astfel, vor fi pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor in fiecare zi in care frecventează cursuri școlare, și nu doar de trei ori pe săptămană ca pană acum, dar și pentru actualizarea prețului pachetelor de care vor beneficia copiii și fluidizarea procedurilor de achiziție. De asemenea, Guvernul pregătește creșterea numărului de școli in care se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor care frecventează cursurile. In urma consultărilor derulate la Palatul Victoria, Guvernul, reprezentanții procesatorilor și ai rețelei marilor magazine au convenit o reducere a prețului pentru laptele de consum pe o perioada de șase luni. Această măsura vine in beneficiul consumatorului final și incurajează cererea pe piața laptelui, ceea ce va sprijini implicit fermierii și procesatorii. Mă bucur că am reușit impreună să găsim o serie de soluții care să deblocheze piața laptelui. Știm cu toții insă că avem nevoie de măsuri pe termen lung. La nivelul Guvernului, lucrăm la un program de dezvoltare a sectorului agricol și industriei alimentare care să pună in valoare potențialul Romaniei și să garanteze securitatea alimentară cetățenilor noștri, a precizat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. Consultările intre fermieri, procesatori și rețelele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii. 2023-04-11 21:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-11-09-52-36big_1.jpgȘtiri din 11.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/150-de-locuri-disponibile-in-cadrul-celei-de-a-x-a-editii-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-romaniei-2023Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei va continua și in acest an, 150 de stagiari avand șansa de a activa in instituțiile administrației publice centrale, in perioada 3 iulie - 31 august 2023. Tinerii interesați de această oportunitate se vor putea inscrie pe platforma www.internship.gov.ro, in perioada 13 aprilie - 5 mai 2023. Fiecare aplicant va trebui să iși creeze un profil de candidat, iar o comisie va analiza dosarele și va organiza interviuri in baza cărora se va face selecția viitorilor interni. Candidaturile depuse vor fi evaluate in perioada 8 mai - 23 iunie, rezultatele finale urmand a fi publicate pe 26 iunie 2023. Sunt eligibile pentru a participa la Program persoanele care: · au implinit varsta de 16 ani, dar nu mai mult de 27 ani; · au cetățenia romană; · cunosc limba romană, scris și vorbit; · au capacitate deplină de exercițiu; · cunosc cel puțin o limbă străină de circulație internațională; · au cunoștințe in domeniul IT; · nu sunt active pe piața muncii; · nu au absolvit Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei; · indeplinesc condițiile specifice prevăzute in fișa de internship a postului pentru care aplică; · indeplinesc condițiile generale prevăzute de Legea nr. 176/2018 privind internshipul, cu modificările și completările ulterioare. Programul Oficial de Internship facilitează cunoașterea de către stagiari a specificului activității Guvernului Romaniei, prin intermediul unor experiențe de lucru in cadrul ministerelor și instituțiilor publice ale administrației publice centrale participante, cu scopul de a le dezvolta abilitățile practice și competențele profesionale. Toate datele referitoare la procesul de inscriere și admitere se vor regăsi pe platforma www.internship.gov.ro, incepand cu data de 13 aprilie 2023. 2023-04-11 12:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-11-12-16-33big_sigla_guvern.pngȘtiri din 10.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-deschidere-a-conferintei-internationale-smart-diaspora-2023-diaspora-in-invatamant-superior-tiinta-inovare-i-antreprenoriatGalerie foto Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia de deschidere a Conferinței Internaționale - Smart Diaspora 2023. Diaspora in invățămant superior, știință, inovare și antreprenoriat [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună seara! Doamnă consilier prezidențial, domnule președinte Constantinescu, doamnă, domnilor miniștri, Inalt Preasfinția Voastră Mitropolitul Banatului, distinși reprezentanți ai autorităților locale, doamnelor şi domnilor reprezentanți ai corpurilor diplomatice la București, stimate cadre didactice și stimați cercetători din Romania, din Republica Moldova și din diaspora, doamnelor şi domnilor invitați, dragi timișoreni, dați-mi voie, deşi am ajuns de curand in Timişoara, să urez bun venit tuturor celor care au ajuns in țară să participe la acest eveniment deosebit, pe care noi, cu mandrie, il numim Smart Diaspora. Vă mulțumesc, dragi şi distinşi compatrioţi, pentru că aţi venit să luaţi parte la acest eveniment important pentru țara noastră. Vă mulțumesc pentru onoarea de a fi cu dvs. şi vă mulțumesc pentru că, in ciuda perioadei scurte de timp pe care ați avut-o la dispoziție, de la anunțarea conferințe Smart Diaspora, ați dat curs invitației de a participa la un eveniment care are ca obiectiv principal crearea de punți și canale de comunicare intre dvs. și colectivele de cercetători pe care le reprezentați şi colegii dvs. de aici, din Romania. Doresc să le spun bun venit şi cercetătorilor de peste Prut, să il salut pe domnul ministru al educației și cercetării din Republica Moldova, domnul Anatolie Topală. Domnule ministru, bine ați venit! Sunt bucuros că Guvernul Romaniei a decis să deschidă linii de finanțare specifice pentru colaborarea cu Republica Moldova, ca pas important pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Colegii mei din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se află alături de mine și alături de noi pentru a vă aduce la cunoștință şi pentru a vă detalia toate instrumentele de finanțare pentru programele dedicate colaborării cu Republica Moldova şi vă invit să profitați de aceste zile ale conferinței, inclusiv pentru identificarea de noi parteneri pentru proiectele pe care le veți depune in aceste competiții. Vă mărturisesc cu emoție că, in calitate de prim-ministru, nu pot avea o bucurie mai mare decat aceea de a-i vedea laolaltă, de a-i vedea acasă pe toți romanii. Aş vrea insă să clarific ce inseamnă acest - acasă. Fac o paranteză și vă impărtășesc că nu am pierdut nicio ocazie, atunci cand am fost in activități bilaterale in oricare din țările din Europa sau din lume, să nu mă intalnesc cu romanii din diaspora, indiferent că au fost 100, 200 sau au fost 2 sau 3, și să discutăm cu ei tot ceea ce pot să impărtășească legat de experiența pe care o trăiesc departe de casă şi cum putem să facem să ii aducem mai aproape de țara noastră, de țara noastră, a tuturor. Pentru mulți dintre dvs., casa fizică nu mai este Romania. Chem și fac un apel pentru intreaga clasă politică să facă astfel incat Romania să fie de azi casa dvs. intelectuală și casa dvs. profesională. Sper că va fi un prim pas astfel incat in viitor, Romania să fie și casa dvs. fizică, impreună cu familiile dvs. și, de ce nu, impreună și alături de colaboratorii dvs. din străinătate, care să regăsească aici, in Romania, un teren al oportunităților și al dezvoltării personale și profesionale. Şi nu spun intamplător acest lucru. Am dorit să inserez această explicație despre ce inseamnă acasă pentru că, atunci cand m-am văzut cu tinerii care sunt plecaţi de mult din Romania şi cand i-am intrebat dacă s-ar intoarce acasă, nu a fost unul care să nu aducă in discuție legăturile cu țara, legăturile cu familia, legăturile cu locurile natale. Nu puțini au fost cei care au spus: Acolo este familia noastră, acolo sunt bunicii noștri, acolo am crescut. Atunci cand ni se va oferi oportunitatea, vom reveni acasă. In curand se vor afișa rezultatele și se vor contracta 120 de granturi de peste un milion de euro destinate cercetătorilor din diaspora romani și străini. Impreună și alături de cercetătorii din Romania, din ce in ce mai mulţi și mai buni, vreau să vă rog să creați o masă critică a excelenței, o masă critică necesară unei schimbări de paradigmă, o masă critică necesară pentru o translație a economiei romanești dinspre producția simplă, bazată pe know-how extern, inspre o producție bazată pe cercetare, dezvoltare și inovare autohtone, care să ne ducă acolo unde noi, romanii, merităm. Ca premier, am in primul rand datoria să fac; să fac in așa fel incat lucrurile să se intample in realitate și să vorbim mai puțin. De aceea, astă-seară doresc să fac două anunțuri. Primul, adresat domnului ministru Burduja, pe care il rog să constituie un grup de lucru interministerial, astfel ca in cel mai scurt timp să debirocratizăm modul de gestionare a granturilor pentru cercetare. Nu este acceptabil ca un cercetător german să poată achiziționa un reactiv in cinci ore, iar un cercetător roman in cinci luni. Pană la semnarea granturilor de reintegrare, estimată in august-septembrie, vă solicit să avem legislația debirocratizării adoptată și operațională. Cercetătorii trebuie să stea in laboratoare, să se preocupe de conținutul activităților de cercetare, așa cum menționa și domnul rector Pirtea, de diseminarea rezultatelor, de concretizarea și exploatarea acestora prin start-up-uri sau spin-off-uri, nu să piardă timpul cu hartii și să se scufunde in birocrație. Al doilea anunț - şi aici a făcut o mențiune și domnul rector Pirtea, dar nu a avut curajul să spună concret ce trebuie să facem in urma acestei conferințe. Ca atare, vă rog ca in urma desfășurării lucrărilor conferinței Smart Diaspora, ascultandu-i pe cercetătorii de elită ai Romaniei, să propuneți cinci domenii prioritare in științe, domenii pe care să le aprobăm in guvern şi să le finanțăm prioritar. De ce dorim acest lucru? Cred că este foarte simplu, dacă facem un exercițiu de imaginație şi ne gandim unde am fi fost astăzi dacă acum 10-15 ani am fi finanțat, așa cum se discuta atunci, inteligența artificială și vehiculele electrice. Consider că este momentul, odată cu renașterea aici, la Timișoara, dacă aici s-a ales și a fost ales locul unde să renască cercetarea și inovarea din țara noastră, atunci aici, la Timișoara, trebuie să facem in așa fel incat să nu ratăm această oportunitate și să ne folosim cu adevărat de tot ceea ce inseamnă potențialul țării noastre, potențialul uman și celălalt potențial pe care il avem, in domeniul resurselor - pe care, din păcate, le-am vandut ca materie primă, niciodată prelucrată, in așa fel incat să putem să fim noi exportatori de know-how și de tehnologie. Astăzi, uitandu-mă in această minunată sală, cum o prezentau antevorbitorii mei, care găzduiește in armonie Opera Romană din Timișoara și cele trei teatre naționale din Timișoara - roman, maghiar și german - şi văzand cat este de plină, nu pot să nu mă bucur că acum aproape șase luni am răspuns favorabil inițiativei Alianței Timișoara Universitară şi unității executive pentru finanțarea invățămantului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, și anume invitația de a organiza acest eveniment. Le mulțumesc tuturor pentru implicare şi apreciez că nimic nu le-a stat in cale şi toți actorii implicați au ințeles că acest eveniment nu este o conferință pur și simplu, ci este momentul din care noi putem oferi un nou inceput. Nu aș vrea să mă refer la cuvantul introductiv. Intr-adevăr, putem renaște. Cum ? Precum pasărea Phoenix. Așa să fie, dar cred că putem să renaștem realist, echilibrat, așa cum am făcut-o de fiecare dată și așa cum, incă o dată reiterez, nu cred că ne-ar ierta nimeni dacă am pierde această oportunitate prin care, intr-adevăr, să putem să renaştem inovarea și cercetarea in țara noastră de la kilometru zero, de aici, din Timișoara. Ca atare, in final doresc să mulțumesc Timișoarei. Vă mulțumesc dvs. tuturor pentru că aţi venit pentru a adăuga celebrării culturii europene a Timișoarei componenta cercetării de elită. Vreau, de asemenea in final, să folosesc această oportunitate pentru a vă ura sărbători liniștite, să avem un Paște liniștit şi, dacă astăzi a inceput Săptămana Patimilor, pentru cercetătorii din diaspora și din Romania este săptămana in care cu adevărat punem laolaltă tot ceea ce ne unește - inteligența, perspectiva, dorința de a face ceva bun pentru țara noastră. Vă mulțumesc, sărbători fericite! *** Galerie foto Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă după participarea la ceremonia de deschidere a Conferinței Internaționale - Smart Diaspora 2023. Diaspora in invățămant superior, știință, inovare și antreprenoriat [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Bună seara! Mă bucur foarte mult că am revenit la Timișoara la scurt timp după evenimentul inaugurării Timișoara - Capitală Culturală Europeană. Iată, astă seară s-a inaugurat cea de-a cincea ediție a Conferinței Smart Diaspora, o conferință foarte ambițioasă, in care toate instituțiile statului și in mod deosebit mediul academic din țară și din străinătate, precum şi cel din Republica Moldova au pus mană de la mană și au reușit să organizeze in această săptămană 38 de workshop-uri care vor fi dedicate cercetării şi inovării. Practic, cred că trebuie să discutăm de cercetare și inovare pentru a consolida această punte de legătură dintre mințile luminate romanești din diaspora și cele din țară, precum și, așa cum afirmam, colegii cercetătorilor romani cu care iși desfășoară activitatea in diferite institute de cercetare din străinătate și din ţară. Este absolut remarcabil că s-a reușit ca la acest eveniment să vină atat de mulți cercetători romani interesați, al căror mesaj este unul foarte ușor de asimilat. Dacă pană aici puteam să ne plange că distanța fizică ingreunează această activitate de cercetare şi dezvoltare, iată, acum, prin tehnică, tehnologie şi digitalizare putem să fim in contact permanent și putem să ne aducem contribuția fiecare dintre noi, indiferent unde ne aflăm, la proiecte importante, la proiecte de dezvoltare a Romaniei. A fost un mesaj pe care il apreciez foarte mult şi imi exprim speranța că la finalul celor cinci zile de conferință să avem intr-adevăr rezultate concrete. I-am rugat să vină cu cinci domenii prioritare unde avem cu adevărat potențial și pe care la nivel guvernamental să le asumăm intr-o finanțare aparte, astfel incat să putem să producem efecte. Este foarte important ca cercetarea să treacă dincolo de ceea ce inseamnă partea aceasta de documentare și să vedem modul prin care cercetătorii romani reușesc să pună in valoare potențialul resurselor noastre umane și naturale in proiecte care să se concretizeze in economia romanească. Reporter: Ați declarat astăzi la Focșani că executivul trebuie să facă economii. Dacă ne dați cateva indicii. Deja cu cațiva miniștri am reușit să stăm de vorbă, au identificat cateva domenii in care ar putea să facă economii. Să ne spuneți de ce trebuie să facă economii și cum veți face planurile mai tarziu, din punct de vedere al finanțării? Nicolae Ciucă: Nu s-a modificat nimic de astăzi, de la pranz pană acum. Am discutat și am prezentat care au fost motivele pentru care am solicitat ca la nivelul fiecărui ordonator de credite să se ia măsuri astfel incat cheltuielile să fie mult mai bine chibzuite, mai responsabil, pentru că, din păcate, la finalul primului trimestru avem un deficit bugetar de 1,4%. Ori, pentru a ne incadra in ținta de deficit de 4,4 este momentul acum să luăm măsuri astfel incat să nu ne trezim in trimestrul trei sau in trimestrul patru că trebuie să luăm nu știu ce decizii care să fie mult mai neplăcute, mult mai nepotrivite și de ce să nu controlăm o situație atunci cand am descoperit-o și există și intervalul de timp, există și posibilitatea ca la nivelul Ministerului Finanțelor, la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, să randuim cu responsabilitate fiecare bănuț de la bugetul de stat. Reporter: Să ne așteptăm și la concedieri masive din sectorul bugetar? Nicolae Ciucă: Tocmai am făcut această precizare și fac incă o dată apel la toți factorii responsabili, inclusiv la mass-media, să nu ne ducem cu astfel de mesaje către cetățeni intr-un moment in care nu s-a discutat absolut deloc despre acest lucru. Știu că au fost niște mesaje. Fiecare dintre cei care au prezentat mesajele, au prezentat ipotezele care sunt pe masa oricărui decident. Nu putem să spunem că aceste ipoteze nu sunt luate in calcul, dar la nivelul Guvernului - și am precizat foarte clar, inclusiv in scris, cand am cerut să vină cu propuneri miercuri, pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare și investiții să nu fie afectate. Ca atare, suntem in Săptămana Mare, nu cred că trebuie să le dăm oamenilor astfel de mesaje. Imi asum intreaga responsabilitate pentru ceea ce spun acum. Reporter: Domnule prim-ministru, astăzi se implinește fix un an de cand ați fost numit in funcția de președinte ales al PNL. Aș vrea să vă intreb care este imaginea partidului pe care o vedeți dumneavoastră după propria evaluare, după un an in această funcție și dacă aveți ceva in plan să schimbați azi. Ați identificat eventuale, nu știu, locuri, chestiuni, probleme care ar trebui modificate de urgență in Partidul Național Liberal? Nicolae Ciucă: Imaginea Partidului Național Liberal este aceea a unui partid responsabil, care, impreună cu celelalte partide din coaliție, și-a asumat guvernarea țării in momente deosebit de complicate. Nu ne-am gandit atunci cand am preluat guvernarea, că o să fie nevoie să facem față provocărilor generate de războiul din Ucraina, consecințelor in economie a inflației, a intreruperii lanțurilor de aprovizionare, a lanțurilor logistice, a producției pe anumite sectoare ale economiei. Ca atare, Partidul Național Liberal a făcut in așa fel incat, subliniez, onest și responsabil, alături de partenerii de coaliție, a guvernat Romania și a reușit să o treacă prin această perioadă de un an și jumătate in echilibru și stabilitate. Sigur că nu pot spune că totul a fost perfect și am luat numai decizii foarte bune, dar am luat decizii care au asigurat țării o creștere economică - a doua cea mai mare din Europa - am reușit să atragem cele mai mari sume din fondurile europene, am avut cea mai mare sumă la investițiile străine directe și, desigur, ne pregătim pentru anul acesta să putem in continuare - responsabil și onest - e foarte important să subliniez această sintagmă, onest - să ne vedem de atribuții in continuare la guvernare, indiferent din ce poziții. Important este ca țara să poată să meargă inainte. Nu contează, nu contăm noi, ca oameni; in aceste momente, contează cetățeanul roman, contează obiectivele principale ale țării pentru mai departe. Reporter: Aici faceți referire la rotativă. Nicolae Ciucă: La această rocadă, sigur că da, este in plan a se desfășura așa cum ne-am asumat. Reporter: Dar in contextul ultimelor evenimente și nemulțumiri venite in special de la lideri ai PNL, vă este teamă să nu cumva să pierdeți funcția de șef al partidului după ce o cedați pe cea a premierului? Nicolae Ciucă: Am mai spus-o o dată intr-un interviu și o spun și acum. Mi-e teamă să nu mor neimpărtășit. Dar in rest, de ce să-mi fie teamă? Tocmai in Săptămana Mare. De ce să ne fie teamă? Credeți că pentru cineva anume contează un scaun, o funcție sau...? Nu. Contează să ne facem treaba, iar treaba trebuie făcută in așa fel incat oamenii să simtă că muncim pentru ei. Și vizavi de toate celelalte aspecte care au apărut in presă, ele sunt parțial adevărate, că fiecare livrează ceea ce crede și-i convine că este bine. Dacă este să ne considere cineva că am servit cuiva anume, am servit cetățenilor Romaniei și Romaniei, nu vreunui partid anume. Vă mulțumesc. Reporter: Domnule premier, o ultimă intrebare. In ce stadiu sunt in acest moment evaluările miniștrilor Partidului Național Liberal și dacă există sau nu posibilitatea ca aceștia să nu se mai regăsească și in viitorul guvern condus de Marcel Ciolacu? Nicolae Ciucă: Fiecare ministru va fi evaluat și iși va regăsi sau nu poziția in viitorul guvern. Reporter: Și există posibilitatea ca unii dintre ei să nu se mai regăsească, poate, și in viitorul guvern condus de către Marcel Ciolacu? Nicolae Ciucă: Categoric, da. Reporter: Mulțumim. 2023-04-10 19:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/23-04-10-07-48-25big_image_010_resize.jpgȘtiri din 10.04.2023https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-manifestarile-dedicate-implinirii-a-140-de-ani-de-la-infiintarea-brigazii-282-blindate-unirea-principatelorGalerie foto Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la celebrarea a 140 de ani de la inființarea Brigăzii 282 blindată - Unirea Principatelor [Check against delivery] /.../ Incepand cu 1968, Brigada 282 Blindată - Unirea Principatelor a fost continuatoarea de drept a Diviziei 6 Infanterie. La Focșani, este cel mai potrivit loc și cel mai bun moment să ne aducem aminte de eroii noștri din războaiele balcanice, din Primul Război Mondial, de la Mărăști, Oituz și din al Doilea Război Mondial. După caștigarea libertății in 1989, Brigada 282 Blindată - Unirea Principatelor a fost dislocată in misiuni de menținere a păcii in Angola, Kosovo, a executat misiuni in teatrele de operații din Afganistan și Irak și este oricand gata să apere țara sau să participe in misiuni alături de aliați. Militarii romani de astăzi sunt bine pregătiți și au determinarea să iși riște viața oriunde este nevoie pentru indeplinirea obiectivelor militare și politice ale Romaniei. Doamnelor și domnilor, Sacrificiul pentru țară este o virtute, care trebuie onorată și căreia trebuie să i se recunoască adevărata valoare. Noi beneficiem de acest sacrificiu al inaintașilor noștri, dar și al celor care acum imbrățișează cariera militară. Lor trebuie să le transmitem astăzi recunoștința, respectul și increderea noastră a tuturor. Trăim vremuri tulburi. Trăim intr-o lume instabilă, in care războiul a revenit in prim-plan ca instrument pentru revizuirea granițelor unui stat suveran. Războiul nedrept nu va avea niciodată sorți de izbandă. Deși prezent mereu in istorie sub diverse forme, răul nu a triumfat niciodată definitiv. Ca stat membru al UE și NATO, suntem de partea bună a istoriei și depinde numai de noi dacă suntem capabili să păstrăm nivelul necesar de stabilitate militară, politică, economică și socială pentru țara noastră. Doar această stabilitate a țării ne poate intări și ne poate proteja de toate tentativele de destabilizare a parcursului european al Romaniei. Pentru a păstra această stabilitate și acest parcurs european avem nevoie, mai mult ca oricand, de ințelepciune și determinare in acțiunile noastre, dar și de increderea cetățenilor in instituțiile statului. In vecinătate se derulează un război de uzură, un război lung, o provocare pentru lumea liberă, democrație, lumea bazată pe reguli. Ne vom bizui intotdeauna pe Armata romană, pe militarii noștri care, alături de aliați, vor asigura apărarea Romaniei și a Flancului Estic al NATO. Doamnelor și domnilor, Romania a ales să aloce apărării un buget de 2,5 % din PIB incepand de anul acesta. Dorim să dotăm Armata romană cu toate capabilitățile moderne de care are nevoie pentru a putea să apere țara. Dorim să intărim atractivitatea profesiei militare și să-i asigurăm pe toți cei care vor depune jurămantul militar de respectarea demnității și a sacrificiului lor. Totodată, investim in invățămantul militar, in cercetare și noile tehnologii necesare bunei funcționări a intregului complex militar. Vă garantez că investițiile in dezvoltarea capabilităților militare vor continua și in viitor. Doar o armată puternică este garanția că un stat și o societate sunt protejate și cetățenii se pot bucura in pace de drepturile și libertăților lor. Doamnelor și domnilor, Istoria Brigăzii 282, Blindată - Unirea Principatelor a fostei Divizii a 6-a, istoria glorioasă de 140 de ani construită cu determinare de unitatea de aici, de la Focșani, este o dovadă vie a tradiției și a memoriei pozitive, a rolului major jucat in istorie și a viitorului acestei misiune sub drapel - o meserie dificilă, dar onorantă și inălțătoare. Vreau să le mulțumesc tuturor celor prezenți astăzi, aici in formație in fața dumneavoastră și celor care iși desfășoară activitatea și iși indeplinesc cu misiunile oriunde pe teritoriul țării sau in afara acesteia, sub drapel național, pentru modul in care au ințeles să iși indeplinească misiunea și pentru profesionalismul de care au dat dovadă de fiecare dată, atunci cand țara le-a cerut-o. Glorie Armatei Romane! Glorie militarilor romani! Vă mulțumesc! La mulți ani! Declarații de presă ale premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Focșani [Check against delivery] Reporter: Domnule prim-ministru, o problemă care /.../, ințelegem că au căzut de acord să comaseze localele cu parlamentarele, deși acest lucru in 2012, in incercarea domnului Boc de a le comasa, a fost contrazis de Curtea Constituțională. Cum vă gandiți să faceți posibile aceste comasări, aveți alte variante? Nicolae Ciucă: Mai intai, folosesc pentru a doua oară prilejul de a-i felicita pe militarii din garnizoana Focșani, respectiv, militarii Brigăzii 282 Blindată Unirea Principatelor, pentru că astăzi iși duc mai departe tradiția, istoria; este un moment important prin care se omagiază 140 de ani de istorie și le mulțumesc pentru modul in care iși fac datoria, pentru modul in care iși reprezintă țara și le doresc mulți ani in tot ceea ce inseamnă o carieră pe care ei și-au ales-o și pentru care, iată, astăzi suntem aici să le mulțumim și să le dorim succes in continuare. Revenind la intrebarea dumneavoastră, am discutat la nivelul coaliției, am discutat la nivelul Partidului Național Liberal, chiar in ultima ședință a Biroului Politic Național, despre acest subiect. In acest moment, fiind vorba de o analiză, am rugat specialiștii din partid să caute soluții și, desigur, să venim cu o abordare legală, constituțională, nu de altă natură. Dacă va exista, atunci o vom discuta. Dacă nu va exista, nu o vom discuta. Reporter: Dacă acea variantă cu localele și parlamentarele simultan ar putea să nu fie constituțională, pentru că există un precedent, ar putea fi parlamentarele și turul intai la prezidențiale comasate? Nicolae Ciucă: Acum, sunt trei randuri de alegeri, doar trei pot fi discutate intr-o asemenea permutare. Ca atare, nu există acum altă soluție decat una din cele trei și urmează să analizăm, să vedem ce ne spun specialiștii pe domeniul din fiecare partid. Reporter: Am vorbit săptămana trecută despre reduceri de personal in randul bugetarilor și despre reduceri salariale. Nicolae Ciucă: Am discutat, știu despre ce este vorba și am rugat și la conferința de presă de după ședința Biroului Politic și ii rog și acum pe toți cei care livrează informații și adresează intrebări responsabililor guvernamentali, astfel incat să nu inducem o panică absolut nejustificată in randul populației. Fiecare dintre aceste opțiuni sunt discutate atunci cand vine vorba de chibzuirea bugetului de stat și desigur că fiecare dintre ele poate să constituie o analiză. Dar am dat sarcină in Guvern ca orice opțiune să fie discutată, mai puțin cea de salarii și cea de investiții. Ca atare, chibzuirea bugetului mi se pare normal in condițiile in care, după un an 2022, in care am avut o evoluție pozitivă, in care bugetul de stat a crescut in valoare nominală cu aproximativ 49 de miliarde de euro, in condițiile in care am avut investiții străine aproape 11 miliarde, am avut cea mai mare absorbție de fonduri europene de cand suntem membri in Uniunea Națională, anul acesta nu numai pentru noi, este vorba de intregul continent, este vorba de intreaga lume, care sunt afectate de consecințele atat ale războiului din Ucraina, cat și a inflației, a problemelor create pe lanțurile de aprovizionare, lanțurile logistice, de producție și este neapărat nevoie să ne chibzuim aceste cheltuieli. Totodată, din toate aceste variante s-a ales doar varianta care poate să-i inspăimante pe oameni. Există varianta in care noi, ca Guvern, trebuie să ne manifestăm cat se poate de profesionist și responsabil să rezolvăm problema colectării taxelor. Sunt soluții și toate aceste soluții trebuie derulate prin instituțiile statului și le cer instituțiilor statului să iși facă datoria și să ajungă să realizeze o colectare așa cum este ea planificată. Reporter: Am putea vedea noi taxe? Nicolae Ciucă: Nu. Nu discutăm despre noi taxe acum. Reporter: Și pană miercuri ar trebui ca fiecare ministru să vină cu acest plan de reducere a cheltuielilor, să prezinte de unde ar putea să taie? Nicolae Ciucă: Fiecare ministru, le-am cerut in scris, pentru că am spus și o repet, imi asum orice decizie pe care o iau și aici este vorba de responsabilitate, este responsabilitatea noastră față de romani. Nu putem să venim acum și să-i inspăimantăm că urmează să rămană fără locuri de muncă, fără salarii, pentru că sunt soluții la indemana Guvernului și le-am cerut ca pană miercuri să vină să imi prezinte o situație de principiu cu modul in care pot să-și chibzuiască cheltuielile, este absolut normal, sunt o serie intreagă de linii de buget care pot fi gestionate astfel incat să scădem cheltuielile. De ce se intamplă chestiunea asta? Şi trebuie ca oamenii să știe. După trei luni de zile avem un deficit de 1,4, deci, la inceput de trimestru, și este bine să ne luăm măsurile acum, la inceput de an, astfel incat să nu ajungem pe final de an să nu știm cum să rezolvăm această problemă. Ca atare, dacă găsim, și sunt convins că găsim, pentru că se lucrează la nivelul Ministerului Finanțelor, se lucrează la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, să vină cu aceste soluții și atunci un echilibru, o balansare intre cheltuieli și colectare ne poate asigura liniștea necesară pentru acest an. Reporter: Domnule prim-ministru, fermierii vranceni așteaptă banii pentru pagubele inregistrate anul trecut la culturile de primăvară. Ințeleg că există un act normativ in dezbatere. Ce ne puteți spune despre acest act normativ? Nicolae Ciucă: Am avut o intalnire săptămana trecută. Am avut o intalnire cu fermierii, cu procesatorii și cu retailerii, am solicitat această intalnire deoarece atunci cand ne vedem separat fiecare iși prezintă cifrele și la un moment dat ajungem să nu știm pe cine să credem. Și așa i-am adus la Guvern, i-am pus pe fiecare la masă și am zis: oameni buni, haideți acum, spuneți-vă fiecare lista de probleme, astfel incat să putem să o analizăm. Am avut o discuție foarte bună și apreciez că au dat curs invitației. Desigur, datele au fost diferite și de această dată. Sigur, a fost și Ministerul Agriculturii prezent și Ministerul Finanțelor. Şi le-am cerut ca, pană maine după-amiază, să se desfășoare o clarificare pe intreg lanțul, de la producător la procesatori, și pe raft la retailer, să vedem unde este cu adevărat problema. Aici am dat sarcină instituțiilor, respectiv, Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF, să facă toată verificarea pentru a putea să discutăm clar, cu cifre concrete, ce avem de făcut. La intalnirea pe care am avut-o astăzi de dimineață cu oamenii de afaceri din județul Vrancea, am discutat aceste subiecte și inclusiv faptul că la nivelul Ministerului Agriculturii trebuie să vină și să prezinte soluția prin care se asigură compensările necesare in vederea acoperirii cheltuielilor care au fost cauzate de seceta de anul trecut. Așa cum spunea un fermier astăzi, in 47 de ani de cand face agricultură, anul trecut a fost unul la care nu s-ar fi gandit vreodată că o să ajungă să-l gestioneze. Și eu i-am precizat că domnul ministru Daea are fondurile necesare in buget, trebuie să vină cu propunerea pentru ca aceste compensări să se realizeze și noi trebuie să le asigurăm fermierilor - indiferent cum - capitalul de lucru pentru a asigura culturile pentru anul 2023 și, de pe acum, trebuie să ne pregătim pentru culturile pentru primăvara anului 2024. Deci, este nevoie ca aceste măsuri să fie aplicate. Doar că le cer tuturor actorilor să dea dovadă de transparență și să vină alături de Guvern să găsim soluții impreună. Vă mulțumesc! Reporter: O ultimă intrebare: bugetarii ar putea să primească prime de Paște in acest context al austerității? Nicolae Ciucă: Nici măcar nu am discutat de acest subiect, e prima dată. Eu aflu de această măsură de la dumneavoastră acum, prin intrebare, noi nu am discutat. Reporter: Ultima intrebare: ar putea fi sistate angajările in sectorul de stat, in sectorul bugetar, in contextul acesta al chivernisirii banului? Nicolae Ciucă: In anul 2022 discutăm de o diferență de locuri de muncă in plus, la nivelul instituțiilor statului, de aproximativ 17.000 - 17.774, dacă țin bine minte cifrele. Toate acestea s-au intamplat prin angajările care s-au făcut la nivelul Ministerului Educației; vă aduceți aminte că au discutat despre Programul Creșe și Grădinițe și a fost nevoie de incadrarea cu personal. La nivelul Ministerul Afacerilor Interne, peste 5.000 de angajați, solicitările au fost rezolvate anul trecut. Discutăm de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru că a trebuit să ne mărim aparatul administrativ, să fim in măsură să gestionăm fondurile care au fost alocate Romaniei și s-a dovedit că a fost o măsură bună, pentru că am reușit să absorbim 11,3 miliarde de euro. Și, desigur, la celelalte ministere, doar că cifrele au fost mici. Totodată, a fost o măsură prin care am stopat angajările la nivelul fiecărei instituții, lăsand, totuși, posibilitatea ca, in funcție de nevoi, prin memorandum, pentru că așa s-au angajat acele funcții, să crească angajările in anumite ministere. Dacă in urma analizei de acum, pe care o vom face la Guvern, vom ajunge la concluzia că este necesară o astfel de măsură, o discutăm in coaliție și o asumăm și la nivel guvernamental. Reporter: O variantă de finanțare pentru Spitalul Județean? Nicolae Ciucă: Am discutat despre Spitalul Județean şi am zăbovit pentru detaliile tehnice. Sunt aici autorităţile locale şi am inţeles că discută de un spital din anii 70. Soluția pentru servicii medicale la nivelul județului Vrancea nu este alta decat un nou spital. Ca atare, impreună cu autoritățile locale, cu cele guvernamentale, avem posibilitatea ca prin Programul Operaţional Sănătate şi prin fonduri imprumutate de la Banca Europeană de Investiţii să găsim finanţare pentru acest spital. Vă mulţumesc. 2023-04-10 13:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_8n2a3259-2.jpg