RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROBriefing de presă susținut de ministrul sănătății, Vlad Voiculescu la finalul ședinței de guvernȘtiri din 15.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-ministrul-sanatatii-vlad-voiculescu-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Vlad Voiculescu: Bună ziua, vă mulțumesc mult că sunteți aici! Am avut o ședință de guvern astăzi, in care am adoptat o ordonanță de urgență importantă, ordonanță de urgență care va merge către Consiliul Legislativ și va fi publicată cat de curand. In ordonanța de urgență stabilim un lucru extrem de important, și anume felul in care vor fi remunerați cei care vor vaccina populația Romaniei in următoarele luni. Astfel, cei care vor fi in centrele de vaccinare și nu vor fi detașați sau delegați, deci cei care muncesc practic in afara programului, și aș vrea să subliniez lucrul acesta, cei care muncesc in afara programului de lucru vor fi remunerați cu o sumă de 90 de lei pe oră - dacă este vorba de medici, cu o sumă de 45 de lei pe oră - dacă e vorba de asistenți medicali și cu o sumă de 20 de lei pe oră - dacă este vorba de registratori. Vorbim de sume brute; lucrul acesta a fost stabilit prin această ordonanță de urgență, pe care, așa cum spun, in cel mai scurt timp, o veți găsi in Monitorul Oficial. Dincolo de asta, și inainte să trec mai departe, aș vrea să spun cat de mare nevoie o să avem in perioada următoare de toți acești oameni care se vor inscrie pentru a vaccina populația, fie că vorbim de medici, de asistenți, de registratori. Sunt oameni de munca cărora va depinde felul in care depășim această perioadă cruntă in care suntem deja de ceva timp. Mai departe, am stabilit o formă de remunerare celor mai importanți vectori de comunicare și de convingere a romanilor in perioada următoare, și anume medicii de familie. Ne bazăm pe medicii de familie să vorbească cu oamenii, să ii informeze, să le stea la dispoziție pentru orice informație au nevoie, pentru că cea mai bună informație despre un produs medical, așa cum este vaccinul, o iei de la un medic, nu neapărat de la un politician sau de la cineva care vorbește intr-o seară sau intr-o dimineață la televizor, ci de la un medic. Ideal, de la medicul pe care il cunoști, ideal, de la medicul tău de familie. Medicii de familie sunt esențiali in această perioadă, și sunt esențiali intotdeauna, și sistemul de sănătate trebuie să le acorde importanța pe care o au, pe care o are, de altfel, medicina primară peste tot in lume. Doar așa, un sistem de sănătate poate deveni cu adevărat sustenabil. Pentru perioada următoare, ne bazăm pe medicii de familie să informeze, dar, mai mult decat atat, să programeze in platforma de programare pacienții, pacienții pe care ii au pe listă, și, mai mult decat atat, să se asigure că ei vin la vaccinare și că le stau la dispoziție și după vaccinare - pentru orice reacții adverse, pentru orice nevoie de informare, de informații ar avea nevoie. In perioada următoare, medicii de familie vor fi, de asemenea, remunerați pentru această muncă suplimentară, și subliniez, e o muncă suplimentară, pentru că am văzut in spațiul public că s-a vorbit despre bonusuri. Nu este vorba despre niciun bonus, este vorba despre o plată suplimentară pentru o muncă suplimentară. Și, repet, vorbim de programare, vorbim de informare și vorbim de monitorizarea pacienților din lista de pacienți. Această plată despre care vorbesc va fi de 30 de lei pentru fiecare pacient, pentru acest serviciu, acolo unde medicul de familie il programează pe pacient, acolo unde pacientul merge și se vaccinează și acolo unde toate lucrurile merg in regulă, se petrec in regulă. Mai departe, atunci cand din lista totală de pacienți eligibili pentru vaccinare, cand se trece de 50% din acea listă, noi considerăm că acesta este un efort, este și ca rezultat al unui efort masiv de informare, efort preluat de medicul de familie, și atunci plata se face cu 50 de lei per pacient care este, repet, informat, programat, merge la vaccinare și monitorizat. Respectiv, peste 60% din lista persoanelor eligibile, vorbim despre 60 de lei. Deci, este o schemă progresivă care să asigure medicii de familie că pentru această muncă care este atat de importantă in perioada următoare vor fi și remunerați așa cum se cuvine. Acestea sunt două din punctele din ordonanța de urgență de astăzi, și aș spune cele mai importante. Au aplicabilitate practică și de maine ne bazăm pe oamenii care vor veni alături de cei care sunt deja in centrele de vaccinare, alături de Comitetul Național de Coordonare a Activității de Vaccinare și alături de toți ceilalți care sunt implicați. Ne bazăm pe ei și, cum spuneam, pe medicii de familie. Președintele a anunțat ieri că de la inceputul lunii februarie, de pe 8 februarie, vor fi deschise școlile. Vor fi deschise școlile, sigur, in anumite condiții, in anumite condiții de siguranță și in anumite condiții epidemiologice, mai precis, dacă trendul rămane același pe care il vedem astăzi, respectiv, dacă lucrurile chiar se imbunătățesc. Nu e o garanție, dar este o promisiune, e o promisiune că dacă evoluția lucrurilor ne permite lucrul acesta, atunci e un obiectiv pentru acest guvern să redeschidă școlile. Nu o vom face fără măsuri de precauție și intre măsurile de precauție vor fi următoarele: vaccinarea personalului din invățămant, vaccinarea invățătorilor, vaccinarea profesorilor. Tot personalul din invățămant este in etapa a doua de vaccinare, etapă deschisă astăzi. Al doilea lucru, a doua măsură pe care o luăm este testarea, testarea tuturor persoanelor simptomatice și a tuturor persoanelor care sunt contacți ai celor identificați pozitiv cu COVID-19. Cu alte cuvinte, dacă cineva apare intr-o anchetă epidemiologică și intră in contact cu altcineva din școală sau lucrează in aceeași școală va fi imediat testat, va fi testat cu teste antigen, fie că este copil, fie că este adult. De asemenea, oricine are simptome va fi testat. Dacă un copil dintr-o clasă este depistat pozitiv, atunci toți copiii vor fi testați. Vom avea, de asemenea - și se lucrează in Ministerul Sănătății - colegii mei chiar acum și peste weekend vor lucra la un ghid de bune practici, un ghid de bune practici pentru școli, un ghid de bune practici care să ne asigure că cele mai bune măsuri sunt luate incă de pe acum pentru inceperea școlii de pe 8 februarie și sigur toate celelalte măsuri care au fost luate inainte in școli vor fi acum și mai strict supravegheate și incurajate de către autoritățile publice centrale și locale. Vorbesc de decalarea programului școlar, pentru asigurarea distanțării, vorbesc sigur despre purtarea corectă a măștii, vorbesc despre igiena mainilor ș.a.m.d.. Acestea sunt două puncte esențiale despre care voiam să vorbesc astăzi și acesta este drumul pe care mergem mai departe. Un ultim punct este hotărarea de guvern de modificare a strategiei naționale de vaccinare a Romaniei. Va intra pe agenda guvernului săptămana viitoare și pot să vă spun că vor fi anumite modificări. Pot să vă spun de pe acum că in etapa II de vaccinare vor intra persoane vulnerabile, precum oamenii fără adăpost, precum persoanele cu handicap, la fel și cei care trăiesc sub același acoperiș și cei care ii ingrijesc. Acestea sunt două categorii de persoane pe care vă asigur că le vom include in etapa a doua din strategia de vaccinare. Cu alte cuvinte, oameni care vor avea acces imediat la vaccinare. Dacă aveți intrebări vă stau la dispoziție. Reporter: Bună seara. Dacă ne puteți spune, in această a doua etapă de vaccinare, dacă va fi inclus şi personalul navigant sau persoanele care lucrează in supermarketuri şi bănci, pentru că au existat informaţii in aceste zile că şi aceste categorii vor fi introduse pe liste. Vlad Voiculescu: Vorbim in această a doua etapă de trei categorii: vorbim despre persoane varstnice, vorbim despre persoane cu comorbidităţi, persoane cu boli cronice şi vorbim, de asemenea, despre personal esențial. Este o discuţie şi nu vă ascund că am primit multe scrisori in aceste zile, foarte multe categorii profesionale argumentează că munca lor este esenţială, şi este cu siguranţă in multe feluri, dar trebuie să existe o limitare, trebuie să existe o limitare pentru că avem nevoie să ne vaccinăm bunicii şi avem nevoie să-i vaccinăm pe cei cu boli cronice, cu alte cuvinte avem nevoie să-i vaccinăm in primul rand pe cei mai vulnerabili dintre noi. Dacă vom vaccina bancherii, vom vaccina in acelaşi timp pe cei care vand in pieţe, vom vaccina in acelaşi timp frizerii, pentru că din punctul nostru de vedere, cel puţin din punct de vedere medical, intră in aceeaşi categorie. Dacă vom vaccina militarii care pleacă peste graniţă, da, vom avea in vedere şi alte categorii care pleacă peste graniţă şi care nu pot altfel şi care sunt supuşi riscului, dar trebuie să limităm accesul la vaccinare al persoanelor care lucrează in structuri esenţiale, fără de care statul nu poate funcţiona. Asta este filozofia din etapa a 2-a şi de filozofia asta o să incercăm să ne ţinem. Reporter: Şi incă o intrebare. Spuneţi-mi cum vedeţi faptul că platforma care permite programarea pentru vaccinare a fost blocată astăzi mai bine de o oră şi dacă se iau măsuri pentru ca această situaţie să nu se repete, pentru că sunt foarte mulţi romani care se vor vaccina in această etapă. Vlad Voiculescu: Evident sunt multe incă de recuperat in legătură cu felul in care funcţionează platforma in momentul ăsta. Am văzut şi eu mai devreme cateva imagini. Ştiu că sunt cateva zile şi nopţi de cand colegii de la STS lucrează in continuu pentru a adapta şi pentru a pregăti această platformă. Este regretabil că in acest moment nu funcționează optim, dar in momentul acesta se lucrează ca lucrurile să meargă din nou aşa cum se cuvine. Reporter: Aş vrea să vă intreb in primul rand dacă va exista un număr de ore maxim pe care il poate lucra o persoană in centrele de vaccinare, dacă va exista poate 8-10 pană la cate ore poate lucra acolo legate? Vlad Voiculescu: Da, cu siguranță. Vom respecta normele legale in vigoare. Reporter: Şi, de asemenea, vream să vă intreb despre testele antigen pe care urmează să le folosiţi in şcoli. De unde vor veni banii pentru cumpărarea acestor teste? Şi dacă aţi făcut, aţi ajuns la un impact bugetar, cam cat ar costa acestea? Vlad Voiculescu: Pană in acest moment, au venit teste antigen din diverse surse. O parte au fost achiziționate cred că prin ONAC de către DSU, au fost, dacă nu greşesc, vreo 3 milioane, care au fost transmise in ţară către UPU, apoi către ambulanţe şi către spitale. Au fost, de asemenea, din partea Ministerului Sănătăţii, dacă nu greşesc, undeva la 400-450 de mii de teste care au fost achiziţionate de către minister şi transmise in ţară. Există diverse posibilităţi aici. In principiu, cred că este in interesul tuturor să invingem această pandemie şi credinţa mea este că in momentul acesta, in următoarele luni, avem pe de o parte vaccinul şi pe de altă parte avem măsurile de igienă şi distanțare, dar şi testarea. Testarea ne ajută să separăm apele, testarea ne ajută să ne protejăm. Ce incerc să spun cu asta este că mă aștept de la orice autoritate publică locală sau centrală responsabilă, care poate să ajute şi să ajute inclusiv prin achiziționarea de teste, inclusiv prin testare la fiecare nivel, să facă acest lucru şi vă asigur că Ministerul Sănătăţii, in măsura resurselor disponibile, va face acest lucru de asemenea. Reporter: Şi o ultimă intrebare. Dacă imi permiteţi, aseară spuneați la o emisiune televizată că vă aşteptaţi să fie multe persoane care se vaccinează in etapa II. In aceste condiţii, dacă vom avea resursele necesare, vorbim de vaccin, luaţi in calcul să fie vaccinarea şi noaptea, cum se intamplă de exemplu in Israel? Vlad Voiculescu: In acest moment, nu se pune problema. In acest moment, principala problemă este disponibilitatea vaccinului. Dacă lucrurile se vor schimba in mod fundamental și vom avea foarte mult vaccin disponibil, evident că interesul nostru, și nu vorbesc aici despre un interes politic sau interesul Ministerului Sănătății ca entitate, ci interesul nostru ca națiune este să vaccinăm cat mai repede cat mai mulți oameni. Este esențial să facem acest lucru, pentru că doar așa vom invinge pandemia. Deci, dacă pentru asta va trebui să lucrăm in timpul nopții, sunt sigur că se vor găsi destui oameni care să vrea să facă lucrul acesta pentru a invinge această pandemie. Deci, răspunsul este: da, dacă va trebui, cred că se poate pune problema și așa. Reporter: Bună seara! Pentru că vorbeați despre această dorință de a vaccina cat mai repede, există posibilitatea, sau cel puțin ați luat-o in calcul, de o devansare, in sensul in care cea de-a treia etapă a campaniei de vaccinare să inceapă mai devreme de luna aprilie, un termen avansat? Vlad Voiculescu: Suntem in acest moment in etapa a doua. Nu totul merge perfect, mai avem lucruri de invățat, sunt lecții de invățat, sunt lucruri de pus la punct. O eventuală devansare a etapei a treia depinde foarte mult de felul in care funcționează mai departe procesul de vaccinare, dar, mai presus de toate, depinde de numărul de vaccinuri pe care le vom avea disponibile. Vă precizez, insă, incă o dată, că dacă in etapa a doua avem cele trei categorii de persoane vulnerabile, precum persoanele varstnice și persoanele cu boli cronice și pe langă acestea avem persoanele esențiale, in etapa a treia avem persoane mai puțin vulnerabile. Ca ministru al sănătății, am datoria să mă ingrijesc, in primul rand, de persoanele vulnerabile și, dincolo de asta, am datoria să protejez sistemul sanitar. Nouă din zece oameni care ajung in spital sunt varstnici. Avem nevoie să vaccinăm, in primul rand, varstnicii și bolnavii, inainte de orice altceva. Deci, in momentul acesta, nu exclud o devansare a etapei a treia, dar haideți să păstrăm prioritățile. Reporter: Și pentru că vorbeați despre această ordonanță pe care o pregătiți pentru săptămana următoare, cand am putea vorbi despre o extindere a campaniei, a celei de-a doua etape a campaniei de vaccinare, acolo ar putea să intre și rudele medicilor, cei care locuiesc in casă cu medicii care au fost vaccinați in prima etapă? Vlad Voiculescu: Rudele medicilor se califică dacă sunt varstnice, respectiv dacă au o boală cronică. Dacă nu sunt varstnice sau nu au o boală cronică, respectiv nu intră in categoriile definite drept esențiale, atunci nu, nu vor face parte din etapa a doua. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o intrebare: in forma inițială a ordonanței de urgență sumele pe care le-ați prezentat referitor la plata personalului medical erau puțin mai mari, intr-adevăr, o diferență de cinci lei. Care a fost motivul pentru care ați optat pentru această sumă, ce-i drept, mai mică? Mulțumesc. Vlad Voiculescu: Rațiuni bugetare, strict rațiuni bugetare. Bugetul Romaniei, in acest an, va fi unul greu de pus cap la cap, asta știm cu toții. Nu doar noi, cetățenii, am avut de suferit in această perioadă, ci și economia, deci și veniturile bugetare. Lucrurile sunt destul de dificile și cred că am atins un compromis care mie, ca ministru al sănătății și ca reprezentant al corpului profesional al medicilor, mi se pare rezonabil; cred că avem un compromis rezonabil. Reporter: Care este poziția Ministerului Sănătății față de medicii care anunță că vor refuza pacienții care vor refuza să se vaccineze? Vlad Voiculescu: Imi cer scuze, medicii care vor refuza pacienții care la randul lor refuză să se vaccineze? Reporter: Da. Vlad Voiculescu: Nu mi se pare in niciun fel rezonabil. Este o libertate a pacientului dacă vrea să se vaccineze sau nu, iar... Reporter: Au fost numeroși medici. Mai mulți medici in spațiul public au anunțat că vor să scoată de pe listele lor pacienți pentru că refuză să se vaccineze. Vlad Voiculescu: Da... Reporter: Medicii de familie. Vlad Voiculescu: Mi se pare o bravadă și mi se pare că responsabilitatea noastră, a tuturor - chiar dacă ințeleg frustrarea - este să incercăm să ii ințelegem pe ceilalți, să le oferim informație, să le oferim din ce avem noi mai mult. Și medicii au multă ințelepciune și multă experiență de viață. Cred că mai degrabă asta este atitudinea, şi asta este atitudinea pe care am văzut-o la colegii mei medici, colegii mei din Ministerul Sănătăţii, care sunt medici şi care tratează pacienţi, și asta este atitudinea pe care o admir: una de ințelegere și una de asumare a responsabilității de informare. Reporter: Ieri aţi anunțat că această campanie de vaccinare antigripală se va extinde la toate categoriile de varstă, la toate categorie sociale, gratuit. Orice persoană se poate vaccina gratuit antigripal, dacă are sau nu asigurare de sănătate? Vlad Voiculescu: Da. Orice persoană se poate vaccina antigripal fie că are, fie că nu are asigurare de sănătate. Şi aș sublinia importanța acestui lucru. Dacă cineva este ingrijorat că se va vaccina in același timp, sau intr-o perioadă foarte scurtă, pentru COVID-19, respectiv pentru gripă, avand in vedere dozele de vaccin, dacă e o persoană de varsta dumneavoastră, cred că nu are să iși facă prea multe griji, o să mai dureze un pic pană ajunge să iși facă vaccinul COVID-19. V-aş recomanda să vă vaccinați antigripal. Reporter: Domnule ministru, am avea nevoie de cateva clarificări cu privire la plata medicilor. Vorbeaţi de medicii care fac ore suplimentare și vorbeaţi de niște sume. Aș vrea să vă intreb dacă aceleași sume sunt și pentru medicii care urmează să fie detașați in centrele de vaccinare. Vlad Voiculescu: Nu. Reporter: Sau dacă sumele răman acelea pe care le ştiam: 100 de lei, 50 de lei, respectiv, 25 de lei. Vlad Voiculescu: Vă mulțumesc frumos pentru intrebare. E o clarificare bine venită. Cifrele sunt acelea pe care le-am menționat mai devreme. Dacă cineva este detașat, atunci incasează, o să incaseze in continuare sumele pe care le incasa dacă nu era detașat. Reporter: Adică? Vlad Voiculescu: Adică iși păstrează salariul de acolo de unde a plecat. Respectiv, dacă o unitate sanitară detașează personal in centrul de vaccinare, acel personal rămane angajat al unității sanitare. Reporter: Am inţeles. Deci, banii pentru personalul medical care va vaccina efectiv vor fi aceștia pe care i-aţi anunţat dumneavoastră: 90 de lei, 45 de lei și 20 de lei, dacă nu mă inșel. Vlad Voiculescu: Da. Dar vorbim de persoane care lucrează in afara programului normal de muncă. Adică, dacă au un alt contract de muncă și sunt in cadrul acelui contract de muncă, in timpul acelui program, atunci nu voi incasa separat aceste sume. Reporter: Am inţeles. Vlad Voiculescu: E ca și cum dumneavoastră ați fi detașată, aici, la guvern. Incasaţi in continuare sumele pe care vi le plătește angajatorul dumneavoastră, chiar dacă lucrați in altă parte. Reporter: Referitor la medicii de familie, aţi spus că vor fi plătiţi in funcţie de pacient, pacientul trebuie să parcurgă absolut toate etapele, adică inclusiv să ajungă la vaccinare, pentru ca medicul de familie să fie plătit cu suma respectivă. Vlad Voiculescu: Corect. Este o plată per rezultat şi este un mecanism care funcţionează in multe locuri din lumea asta, funcţionează inclusiv in Romania - e adevărat, mai degrabă in mediul privat - dar este un mecanism pe care il incurajez in multe locuri din sistemul de sănătate. Cred că pentru noi toţi, pentru societate şi pentru medici, de asemenea, contează in primul rand rezultatul. Rezultatul in acest context este vaccinarea și, mai mult decat atat, vaccinarea și monitorizarea pacientului. Dacă lucrurile astea se intamplă, atunci evident oamenii trebuie să iși incaseze și plata pentru acea muncă depusă. Reporter: Cu cat vor fi plătiţi medicii de familie, in cazul in care fac ei vaccinarea? Vlad Voiculescu: Vă mulțumesc mult pentru intrebare. Cifrele pe care vi le-am menționat mai devreme includ procesul de vaccinare, dar acesta nu va fi posibil decat in momentul in care vom avea alte vaccinuri, altele decat cel de la Pfizer, pentru că acestea necesită un anumit regim de stocare. Reporter: Moderna ar fi posibil să fie făcut şi de către medici de familie? Vlad Voiculescu: Moderna, deja vaccinurile de la Moderna sunt mai simplu de manipulat, ar putea să intre in discuție, dar sunt alte vaccinuri pe care le așteptăm și care ar putea să schimbe jocul in mod semnificativ și ar putea să fie inoculate inclusiv in cabinetele medicilor de familie. Reporter: Aţi făcut un calcul de cate cadre medicale, mai exact, de caţi medici, asistenți medicali și registratori aveți nevoie pentru această campanie? Vlad Voiculescu: Contează foarte mult cum se va desfășura această campanie și, mai precis, cat vaccin vom avea. Dacă, in acest moment, avem relativ puțin vaccin disponibil, asta inseamnă că programul de lucru al unor centre de vaccinare se va restrange și nu avem nevoie de toate cele 934 de centru de vaccinare pe care le aveam in vedere, pe care comitetul de coordonare le avea in vedere. Vlad Voiculescu: Dacă in acest moment avem relativ puțin vaccin disponibil, asta inseamnă că programul de lucru al unor centre de vaccinare se va restrange și nu avem nevoie de toate cele 934 de centre de vaccinare pe care le aveam in vedere, pe care Comitetul de coordonare le avea in vedere. Atunci cand vom avea mai mult vaccin vom deschide mai multe centre, vom crește orarul de lucru și atunci vom avea nevoie de mai mulți medici, mai mulți asistenți, mai mulți registratori. Reporter: Referitor la redeschiderea școlilor, spuneați că urmează că fie testate persoane contacții direcți ai copiilor, spre exemplu; asta inseamnă că schimbați inclusiv definiția de caz? Pentru că, in acest moment, definiția de caz nu permite testarea unei persoane care nu are simptome. Vlad Voiculescu: Dacă acest lucru va fi necesar, evident că vom face acest lucru, da. Reporter: Testarea va fi una rapidă, cu teste antigen sau va fi una... Vlad Voiculescu: Testarea va fi mai degrabă una rapidă, cu teste antigen, in principiu. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Domnule Voiculescu, dacă imi mai permiteți o intrebare... Vlad Voiculescu: Vă rog. Reporter: A fost o scrisoare deschisă trimisă de către provideri-i de servicii de internet către executiv in care cereau să fie introduși in etapa a doua, pentru că, spuneau aceștia, serviciile de internet stau la baza funcționării școlii online, muncii de acasă, practic societatea in stare de pandemie. Voiam să vă intreb dacă luați in calcul să ii introduceți și, dacă nu, inseamnă că nu fac parte din meseriile vitale in perioada aceasta? Vlad Voiculescu: Vă spuneam mai devreme că am primit multe scrisori, unele au fost chiar scrisori deschise. Cred că va trebui să limităm lista persoanelor esențiale in etapa a doua. E o vorbă in engleză: atunci cand toată lumea este esențială, nimeni nu mai este esențial. Esențial, in acest moment, este in primul rand să ne vaccinăm bunicii și persoanele cu alte patologii, cu boli cronice. Reporter: Domnule ministru, cum vor face medicii de familie dovada că au vaccinat pacienții și cum vor fi verificați? Veți avea un sistem de control? Vlad Voiculescu: Este foarte simplu. Mai intai avem platforma de programare, unde medicii de familie vor putea demonstra că au inscris pacienții, și apoi avem Registrul Electronic Național de Vaccinare, unde sunt inscriși oamenii care s-au vaccinat. Atunci cand acestea două sunt puse impreună, atunci știm și cine a programat o persoană, știm și dacă acea persoană a fost vaccinată. Reporter: Incă o intrebare: Pfizer a anunțat că va reduce producția. Va afecta acest lucru și Romania? Vlad Voiculescu: Da, sigur. Și Romania va fi afectată. Livrările in următoarele trei săptămani vor fi micșorate. Reporter: Cat de mult? Veți putea continua această campanie de vaccinare, etapa a doua, dacă se... Vlad Voiculescu: Vom putea continua această campanie, pentru că in acest moment avem o oarecare rezervă, care, pe de o parte, ne asigură acel rapel de care au nevoie cei care s-au vaccinat deja cu prima doză de vaccin, și avem, de asemenea, o rezervă de circa 100.000 de vaccinuri. Cu această rezervă și cu vaccinurile pe care le mai primim, putem merge mai departe. Nu la viteza pe care ne-am dori-o in continuare sau, menționez incă o dată, principala problemă pe care o să o avem in perioada următoare nu va fi viteza cu care vaccinăm, ci va fi numărul de vaccinuri. Și asta nu e o problemă a Romaniei, e o problemă la nivel european și la nivel global. Reporter: O singură intrebare, vă rog: o perioadă indelungată nu s-au mai găsit in farmacii acele teste rapide, puteau fi comandate doar online. Aveți de gand să reveniți asupra deciziei și ele să fie accesibile populației? Vlad Voiculescu: Este o discuție și este un grup de lucru in cadrul Agenției Naționale a Medicamentului, care are in vedere acest lucru, da. Reporter: O singură intrebare aș mai avea și eu, vă rog: dacă există un prag maxim legat de sumele care merg către primari pentru organizarea centrelor de vaccinare. Vlad Voiculescu: Vor exista standarde de cost. Am văzut o estimare, e adevărat mai veche, care avea niște sume care mă fac să cred că unii primari iși imaginau că pot construi, in loc de centru de vaccinare, un stadion sau un cinematograf, pe care să il folosească pentru vaccinare și apoi să il păstreze. Nu va fi cazul, vom avea niște standarde de cost și sunt sigur că toată lumea va fi, atunci cand e vorba de viața oamenilor, toată lumea va fi rezonabilă. Deci, vor exista standarde de cost, deci, o sumă limită care va putea fi rambursată de către Ministerul Sănătății din bugetul de stat pentru primării și alte utilități. Reporter: Cam care ar trebui să fie aceasta, după părerea dumneavoastră? Vlad Voiculescu: Insă se calculează lucrul acesta. Incercăm să găsim o formulă care să fie mulțumitoare pentru toată lumea și să meargă de la standarde minime pană la standarde, așa, de oraș frumos, ca să spun așa. Reporter: Iar legat de salariul minim, dacă ne puteți spune de ce s-a rediscutat astăzi această hotărare privind salariul minim? De ce a fost necesar... Vlad Voiculescu: Ministerul Sănătății are relativ puțin de-a face cu salariul minim. A fost o discuție scurtă in guvern, se va relua probabil la ședința următoare discuția despre salariul minim. Reporter: O singură precizare, vă rog, dacă se mai poate. Vlad Voiculescu: Vă rog. Reporter: Coordonatorul campaniei de vaccinare spunea că vor fi 16.000 de vaccinări pe zi. Se va putea păstra această cifră, dacă scade producția de vaccin? Vlad Voiculescu: Cu cantitatea de vaccin despre care vorbim acum, despre care am aflat atat de curand, nu avem de ce să facem 16.000 de vaccinări pe zi. Probabil că va trebui redus, mă rog, adaptat la numărul de vaccinuri pe care le avem disponibile. Dar vorbim despre o scădere temporară a numărului de vaccinuri disponibile. Reporter: Mulțumim! Vlad Voiculescu: Mulțumesc frumos! 2021-01-15 20:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-15-08-19-47big_1_(1).jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu GheorghițăȘtiri din 12.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghitaGalerie foto Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, secretarul de stat in Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, și doctorul Călin Alexandru, Departamentul pentru Situații de Urgență [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Mă bucur să ne revedem și astăzi. Așa cum anunțam săptămana trecută, intenționăm să avem aceste briefing-uri săptămanale tocmai pentru a vă prezenta și a vă aduce in atenție cele mai importante informații pe care noi le avem, atat in ceea ce privește activitatea din ultimele șapte zile, cat și activitatea care urmează a se desfășura. Vă readuc aminte că, pană la sfarșitul zilei de ieri, erau circa 125.190 de persoane vaccinate. Astăzi, la ora 12:00, erau vaccinate peste 9.000 de persoane. Au fost inregistrate in total 468 de reacții adverse raportate, dintre care 191 de reacții adverse sunt locale și circa 277 reacții adverse generale. Din punct de vedere al numărului de pierderi, vorbim de 272 de doze, ceea ce reprezintă 0,16 la sută din numărul dozelor distribuite. In ceea ce privește numărul dozelor recepționate pană la acest moment, după cum știți, pe data de 11 ianuarie a fost primită cea de-a patra tranșă, in total fiind recepționate 450.450 de doze. Au fost distribuite circa 160.980 de doze, practic au plecat din centrele de stocare către centrele de vaccinare și s-au efectuat peste 134.000 de doze, in momentul de față fiind vaccinate, practic, 134.000 de persoane. Datele erau pentru ziua in curs la ora 12:00. Următoarea etapă vizează pregătirea celei de-a doua etape a Strategiei de vaccinare. In momentul de față, din numărul de centre de vaccinare destinat pentru unitățile medicale, pentru lucrătorii din sistemul medical și social, de pildă, astăzi se vaccinează in circa 235 de centre. Pentru etapa a II-a sunt identificate și vor fi operaționalizate 750 de centre, dintre care, așa cum am spus, circa 100 de centre răman deja din centrele din unitățile medicale. Aceste 750 de centre vor avea circa 1.766 de puncte de vaccinare, ceea ce vor asigura la capacitate maximă peste 100.000 de persoane care se pot vaccina in fiecare zi. Din acest punct de vedere, am identificat categoriile de boli cronice pentru etapa a II-a. Pe langă persoanele cu varsta peste 65 de ani, vorbim de persoane care sunt diagnosticate cu diabet zaharat, persoane cu obezitate, persoane cu boli cardiovasculare cronice, cu boli cronice renale, cu boli pulmonare cronice, persoane cu afecțiuni oncologice, persoane cu boli autoimune, de asemenea persoanele cu imunodepresii, atat prin boli sau prin tratamente, și inclusiv persoanele cu infecție HIV/SIDA. In ceea ce privește modalitatea de programare, platforma va fi gata pe data de 15 ianuarie. De la ora 15:00 se va putea incepe programarea persoanelor pentru etapa a II-a in centrele de vaccinare care vor fi pregătite. Pentru persoanele cu varsta peste 65 de ani, programarea se poate face individual, se poate face prin medicul de familie, se poate face prin serviciile de call center - aici, ca noutate, vom avea un număr unic la nivel național, pe care vi-l pot şi spune 021.414.44.25. Practic, sunand la acest număr apelurile vor fi preluate in cele 42 de call center-uri distribuite la nivelul fiecărui județ. O altă modalitate de programare, prin Direcția de asistență socială din primării sau prin intermediul aparținătorilor, care pot să iși facă cont şi să inscrie pană la maxim 10 persoane dintre aparținători, din familie. Pentru persoanele care sunt in evidență cu boli cronice, sub varsta de 65 de ani, programarea se face in mod corect prin medicul de familie. Dacă persoana respectivă nu are acces la un medic de familie sau nu are medic de familie, se poate face programare prin serviciul de call center, individual, pe pagina web, prin Direcția de asistență socială sau, la fel, prin intermediul aparținătorilor. De asemenea, pentru persoanele care deservesc activități esențiale, programarea se face prin angajator și, de asemenea, atunci cand angajatorul inscrie persoanele pe care le are angajate sau in contract de prestări pentru acele activități esențiale, beneficiarul poate să iși stabilească, după ce este validat de angajator, ziua și centrul unde vrea să meargă să se vaccineze. Ceea ce, din punctul nostru de vedere, oferă o libertate in a alege centrul și ziua la care vrei să te vaccinezi. Un alt lucru important, pe care l-am primit in jurul pranzului, Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat variația de șase doze. Practic, in cursul zilei am şi primit notificare de la compania BioNTech Pfizer, de maine se reactualizează stocurile și in loc de cinci doze, cat este prevăzut per flacon, vom vorbi de șase doze. Cam acestea sunt datele pe care vi le spun. Ceea ce aș mai vrea să menționez pentru etapa a II-a, așa cum am spus, programarea va incepe cu data de 15, după ora 15:00, și vor intra in același timp, atat persoanele care sunt la grupa de risc pentru forme severe, persoanele cu varsta peste 65 de ani cu boli cronice, dar și persoanele care deservesc activități esențiale. Din punct de vedere al activităților legate de comunicare, foarte pe scurt pot să vă spun că pe platforma națională de informare au fost peste un milion de utilizatori unici care au accesat această platformă și, de asemenea, pe pagina de Facebook RO Vaccinare peste două milioane de accesări. Ceea ce pot să vă mai spun, datele in ceea ce privește intenția de vaccinare. Am primit aceste informații de la Organizația Mondială a Sănătății. Biroul pe Romania arată in momentul de față o creștere a intenției de vaccinare la circa 50%, față de cat se estima inițial, şi aproximativ 11% dintre persoane, in momentul de față, doresc să amane sau ezită decizia de vaccinare. Cam acestea au fost datele pe care eu voiam să vi le transmit pentru situația in care ne aflăm la acest moment. Aș dori să invit colegii mei, domnul secretar de stat Andrei Baciu, domnul doctor Călin Alexandru și doamna doctor Adriana Pistol, dacă vor să adauge elemente suplimentare și ulterior vom prelua intrebările dumneavoastră. Andrei Baciu: Dacă aveți intrebări punctuale, v-aş invita să primim intrebările dumneavoastră. Valeriu Gheorghiță: Organizatoric aș prefera să luăm cate o intrebare de la fiecare dintre dumneavoastră și, ulterior, in funcție de timpul care rămane disponibil, suplimentăm și celelalte intrebări. Reporter: Aș vrea să clarificăm un pic ceea ce spuneați mai devreme, legat de numărul de doze pierdute, risipite. Presupun că de maine ne apucăm și noi să extragem șase doze, pentru că vrem să folosim cat mai mult ser. Spuneați: 272 de doze este numărul total pierdut pană la această oră. Asta inseamnă că de săptămana trecută și pană astăzi aproape 200 de doze au fost pierdute. Valeriu Gheorghiță: Aproximativ o doză pe centru de vaccinare. Reporter: Aveți o explicație, adică ce inseamnă aceste două doze pierdute? Valeriu Gheorghiță: Depășiri ale condițiilor de stabilitate, de temperatură, spargeri ale flacoanelor și, practic, au mai fost situații in care efectiv la sfarșitul programului nu s-au găsit persoane care să fie vaccinate. Practic, s-a irosit, repet, in medie o doză per centru de la inceputul vaccinării. Reporter: Şi atunci, dacă eu mă prezint la programare nu există posibilitatea ca altcineva din listă, pentru că s-a vorbit la Ministerul Sănătății, de listele de back-up. Valeriu Gheorghiță: Ba da, există această procedură. Instrucțiunea e deja transmisă către centrele de vaccinare, pentru a gestiona cat mai bine numărul dozelor și a reduce la minimum posibil pierderea dozelor. Insă, trebuie să acceptăm ca acest minim nu se poate reduce la zero, indiferent de cat de mult ne-am dori. Incercăm să utilizăm la maximum toate dozele, pentru că este important ca toate persoanele să aibă acces la vaccinare. Există o procedură in acest sens, care este cunoscută de toți coordonatorii centrelor, in ideea de a reduce la minimum posibil, repet, pierderea inutilă a dozelor. Reporter: Aveți idee cum s-a calculat procentajul de 10% doze pierdute din total, care este trecută in Ordonanța de Urgență făcută de colegii dumneavoastră de la Ministerul Sănătății? Valeriu Gheorghiță: Este o ordonanță din... Este un Ordin al ministrului sănătății din 2017. Nu pot să vă spun, că nu am văzut... Reporter: Nu, nu. Vorbim de proiectul de ordonanţă semnat de domnul ministru Vlad Voiculescu săptămana trecută, la sfarșit, care stabilește mai exact cum sunt plătiți și doctorii și unde se vorbește și despre aceste pierderi, care sunt calculate la 10%. Valeriu Gheorghiță: Sunt vaccinuri multidoză, cum este cel BCG, pentru care se acceptă chiar pană la 50%. Aceste date sunt internaționale și nu sunt stabilite aceste cote in Romania și foarte probabil că aceste date au fost preluate din recomandările internaționale. Reporter: Poate ne lămurește domnul secretar Baciu, fiind documentul de la MS. Andrei Baciu: Este o chestiune acceptată unanim la nivel internațional, nu este o chestiune specifică Romaniei și s-a mers pe o aliniere la recomandările europene, să zicem așa, dar oricum vorbim de o chestie care este incă in dezbatere. Reporter: Adică e posibil să ne gandim că folosim și mai bine dozele respective și coboram de la 10%... Andrei Baciu: Sunt două chestiuni distincte: in primul rand, este o chestiune de principiu, care este asumată la nivel internațional, faptul că există cateva doze care vor fi pierdute, doze neimputabile - este un principiu asumat. Doi: procentul exact, numărul absolut depinde efectiv de capacitatea administrativă, managerială a fiecărui centru de a-și programa și de a găsi soluții pentru fiecare situație care apare. Reporter: Tocmai ăsta era sensul intrebării mele: dacă noi am calculat cat putem duce și cat pierde. Andrei Baciu: Exact. Deci, vorbim in primul rand de un principiu și, in al doilea rand, de capacitatea managerială a fiecărui centru de a gestiona aceste imperfecțiuni care apar inevitabil. Reporter: Noi, overall, ne ducem intr-un 10%. Valeriu Gheorghiţă: Nu. Ceea ce noi ne propunem e pană in 0,5% pierderi, adică să nu depășim... Reporter: Dar e diferență foarte mare intre 10% și 0,5, cum spuneți dumneavoastră. Valeriu Gheorghiţă: Este ceea ce noi ne propunem prin gestionarea, repet, in fiecare centru de vaccinare. Reporter: Vă intreb asta legat de cifre, pentru că dumneavoastră știți mai bine decat mine, atunci cand vorbim de cifre nouă nu prea ne iese. Ne-ați vorbit despre 20.000 de imunizări in prima săptămană din ianuarie...; Valeriu Gheorghiţă: Este adevărat. Vorbim de capacitate de vaccinare... Reporter: ... şi nu am ajuns acolo. Valeriu Gheorghiţă: ...și din acest punct de vedere, trebuie să diferențiem capacitatea reală de a vaccina și numărul persoanelor vaccinate. Este la fel, dacă vreți, ca la testări: capacitatea reală de a testa și numărul persoanelor testate. Reporter: Vă refaceți declarația: cați oameni credeți că pot fi imunizați in fiecare din Romania? Capacitatea aţi lămurit-o... pe datele de acum. Valeriu Gheorghiţă: Media ați văzut-o in timpul săptămani: vorbim de 15-16 mii de persoane; in week-end, probabil că acesta este trendul, vorbim de un număr mai mic de persoane vaccinate spre deosebire de zilele săptămanii. Reporter: Şi in etapa a II-a rămanem tot aşa? Valeriu Gheorghiţă: Noi am menținut capacitatea de vaccinare și pe perioada weekend-ului, incat orice persoană care dorește să se programeze sambăta sau duminica să se poată vaccina. Reporter: In etapa a II-a intrebam dacă rămanem tot așa? Valeriu Gheorghiţă: Tot așa rămanem. Reporter: Bună ziua! A reinceput școala, a reinceput online, ne apropiem de data de 8 februarie, cand in mod normal ar trebui ca elevii să revină in clase. Luați in calcul ca profesorii să fie vaccinați cu prioritate in această a doua etapă, ca să se intoarcă la clase in siguranță? Valeriu Gheorghiţă: Personalul din invățămant, după cum știm, este inclus in etapa a II-a de vaccinare, alături de alte tipuri de activități esențiale. Fiecare cand dorește să se programeze, va putea să facă acest lucru. Reporter: Așadar, nu există o campanie care să fie neapărat dedicată profesorilor. Valeriu Gheorghiţă: Nu. Reporter: Cine vrea să se vaccineze se inscrie pe platformă și se vaccinează. In ceea ce-i privește pe elevii de clasa a XII-a, de exemplu, avand in vedere că au peste 16 ani și ei ar putea fi vaccinați tot cu prioritate, dacă iși doresc lucrul ăsta. Valeriu Gheorghiţă: Nu. Se respectă strategia de vaccinare. Dacă, Doamne ferește, unii dintre ei sunt in evidență cu boli cronice care ii vulnerabilizează, cu siguranță au prioritate și așa și trebuie să se vaccineze. Reporter: Iar ei ar trebui să fie inscriși de aparținători, mă gandesc... Valeriu Gheorghiţă: De aparținători... Reporter: ... avand in vedere că nu au 18 ani. Valeriu Gheorghiţă: Da. Sau medicul de familie sau... Reporter: Şi in ceea ce privește celelalte sectoare de activitate, mă gandesc aici la HoReCa, la transporturi, sunt sectoare care iși doresc să iși vaccineze angajații, tot așa, trebuie să urmeze procedura de inscriere pe platformă? Valeriu Gheorghiţă: Serviciile de transporturi sunt prioritizate pentru etapa a II-a, după cum iarăși sunt convins că ştiți, și fiecare se va programa prin angajator, și, după ce este validat de angajator, iși alege, repet, centrul și ziua in care dorește să se vaccineze. Reporter: Știm cam cați oameni ar trebui să se vaccineze in această a doua etapă? Valeriu Gheorghiţă: Numărul estimat al persoanelor, de pildă, peste 65 de ani este de circa 3,8 milioane. Dacă asociem și persoanele cu boli cronice, probabil că depășim circa cinci milioane de persoane. Dacă aplicăm un procent de acceptare de circa 50%, vorbim de 2,5 milioane de persoane și dacă ne uităm la tipul activităților esențiale, cred că nu depășim un milion de persoane. Reporter: Deci, per total undeva puțin peste 6 milioane de persoane. Valeriu Gheorghiţă: Eligibile, dar nu vorbim de procent de acceptare... Reporter: Am atinge imunizarea de turmă la această cifră? Valeriu Gheorghiţă: Strict pentru această etapă, da. Dacă aplicăm un procent de 50-60% și realmente putem să asociem, să asigurăm vaccinarea acestui număr de persoane, cu siguranță pentru etapa a II-a. Reporter: Mulțumesc frumos. Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: /.../ aici ceva? Andrei Baciu: Rugămintea ar fi să facem un tur de masă și la sfarșit pentru orice intrebare suplimentară. Reporter: Am ințeles. Mă gandeam că e mai simplu dacă le luăm tematic și clarificăm ce-i de clarificat. Andrei Baciu: La sfarșit, putem să alocăm timp pentru orice fel de intrebări suplimentare. Mulțumesc mult. Reporter: Bună ziua! Ca să lămurim foarte clar, de vineri, de la ora 15:00, toate subcategoriile din etapa a II-a pot să se programeze, dar vaccinarea efectivă pentru aceste subcategorii va incepe in același timp pentru toată lumea sau vor fi programați la vaccinare in funcţie de subcategoria in care se află? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Va incepe in același timp pentru toată lumea, in funcţie de cum doresc să se programeze. Reporter: Practic, aţi spus că angajatorul ii programează pe angjaţi in platformă...; Valeriu Gheorghiţă: Poate să finalizeze acest proces pană la a-i aloca centrul de vaccinare şi ziua in care să se prezinte pentru vaccinare sau poate doar să-l inscrie pe platformă şi beneficiarul, angajatul, intră, işi caută CNP-ul şi işi alege dumnealui centrul de vaccinare şi ziua in care vrea să se programeze. Reporter: Pentru cei care nu sunt familiarizați cu platforma: dacă angajatorul introduce in platformă numele angajatului care işi dă consimțămantul, apoi angajatorul ii dă o parolă şi un username angajatului, cu care acesta intră apoi in platformă şi işi alege... Valeriu Gheorghiţă: Nu se poate. Reporter: Sau, cum? Valeriu Gheorghiţă: Nu se poate, pentru că este problema de protecție a datelor cu caracter personal şi folosind user-ul angajatorului va avea acces la toate datele persoanelor care sunt inrolate de angajator. Reporter: Şi, atunci, cum işi alege angajatul centrul şi data vaccinării? Valeriu Gheorghiţă: Practic, el se regăseşte in lista persoanelor care se află pe platformă şi selectează ce centru dorește şi ziua in care dorește să se vaccineze, in funcție de sloturile libere. Reporter: Păi, da, dar dacă cineva cunoaște, va introduce CNP-ul... Valeriu Gheorghiţă: Da, se regăseşte pe platformă, se uită la centrele de vaccinare pe care le vrea, din judeţul respectiv sau din Bucureşti sau cel mai aproape de locul de muncă sau de domiciliu, iși selectează intervalul orar la care doreşte să meargă la centrul de vaccinare şi aplică pentru programare, practic finalizează procesul de programare. Reporter: Deci, dacă cineva iţi află in vreun fel CNP-ul poate să intre in locul tău să iţi aleagă data şi centrul de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Nu prea poate să-şi aleagă, avem colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale... Reporter: De aia vă intreb, tehnic, efectiv, cum se face lucru acesta? Valeriu Gheorghiţă: Noi am hotărat să lăsăm această libertate, pentru că, realmente, unii angajați doresc să-şi stabilească ei centrul şi ziua in care să se programeze şi nu angajatorul. Reporter De aceea v-am intrebat foarte clar, dacă introducerea se face de către angajator şi finalizarea procesului se face de către angajat, cum se intamplă aceste două etape, efectiv, tehnic, pas cu pas? Valeriu Gheorghiţă: Vă rog! Călin Alexandru: Dacă imi permiteți, nu se poate intampla această situație, pentru că persoana respectivă, după ce a fost inregistrată de către angajator, va trebui să intre in aplicație şi va fi validat prin numărul de telefon cu care a fost introdus inițial de către angajator. In acest fel, el va putea să demonstreze că este persoana care a fost inregistrată de către angajator, după care va face operațiunea de programare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, deocamdată: vineri, la ora 15:00, toate centrele de vaccinare pe le-aţi anunțat, totalul acela, vor fi funcționale? Valeriu Gheorghiță: In jur de 50% dintre ele sunt funcţionale, din data de 15, exact cum am făcut şi cu prima etapă, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical şi social. Pe măsură ce aceste centre sunt operaţionalizate, ele vor deschide sloturi in vederea programării. Dar, avem circa 100 de centre, de pildă, cele din unităţile medicale, care au răspandire la nivel naţional, unde se poate face programare oricand şi la acestea se mai adaugă aproximativ 50% din centrele de la nivel naţional, extra, din afara unităților medicale, care sunt gata incă din data de 15. Reporter: Şi cand estimați că vor fi toate centrele funcţionale Valeriu Gheorghiţă: Probabil, pe 20 ianuarie vor fi gata toate. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! In primul rand, va rog să-mi spuneți dacă rămane valabil că etapa a II-a va incepe cu imunizarea persoanelor din centrele sociale? Valeriu Gheorghiță: Da, rămane valabil. Chiar in data de 15 echipele mobile merg la centrele medico-sociale şi efectuează vaccinarea. Reporter: In acest caz vă rog să ne detaliați cum se va desfășura vaccinarea aici, pentru că in acest moment sunt multe necunoscute venite din partea directorilor acestor centre, nu știu efectiv cum se va intampla, cine va fi vaccinat prima dată, unde se vaccinează beneficiarii, unde se vaccinează personalul și cum va fi luat, de exemplu, consimțămantul informat pentru vaccinare de la persoanele care clinic nu au discernămant? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce privește modalitatea de efectuare a procesului de vaccinare există instrucțiuni deja elaborate și transmise către Direcțiile de Sănătate Publică chiar de la sfarșitul săptămanii trecute. La nivelul fiecărui județ, Direcția de Sănătate Publică, care are in evidență toate centrele medico-sociale, impreună cu nucleul de coordonare de la nivel județean stabilește programarea acestor centre in vederea vaccinării. Cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării echipei mobile se anunță administratorul centrului pentru a obține consimțămantul informat al persoanelor care se află internate in centrul medico-social, urmand ca apoi echipa mobilă de vaccinare să se deplaseze la fața locului cu vaccinurile necesare, in funcție de cate persoane se vor imuniza. La sediul centrului se pot vaccina atat angajații, cat și beneficiarii, cat și persoanele internate, iar ele vor fi ulterior introduse in Registrul Electronic Național al vaccinărilor. Iar modalitatea de obținere a consimțămantului informat in acest caz, se respectă practic procedurile legale in vigoare, de la aparținător, rudă de gradul I și mergand in jos pană la căile celelalte legale. Reporter: O singură completare aș vrea să mai faceți. Avand in vedere că sunt cam 17.000 de persoane din aceste centre puse sub interdicție, iar statul roman nu știe unde sunt toate aceste persoane, există riscul ca ele să rămană nevaccinate, o parte? Valeriu Gheorghiță: Vă rog să repetați intrebarea. Nu am ințeles, cum adică sunt puse sub interdicție? Reporter: Adică, legal, sunt puse sub interdicție. Valeriu Gheorghiță: Se obține de la aparținători. Ca in orice alt act medical in care este nevoie să se intervină, practic, dacă nu există aparținători care să-şi exprime consimțămantul, atunci se poate constitui o echipă medicală din două sau trei persoane care stabilesc inspre binele pacientului, plecand de la această premisă de primum non nocere. Reporter: Intrebarea este: in condițiile in care in țara noastră va intra de maine și vaccinul de la Moderna, există posibilitatea persoanei care dorește să se vaccineze să opteze intre cele două vaccinuri ? Şi vă intreb acest lucru pentru că vedem că există caracteristici diferite in ceea ce privește capacitatea de imunizare. Dezvoltatorii vaccinului Moderna promit o imunitate de aproximativ un an și există posibilitatea ca oamenii să dorească mai degrabă se vaccineze cu Moderna decat cu Pfizer. Valeriu Gheorghiță: Eu cred că m-ați auzit cu mai multe ocazii spunand că in momentul de față ne bazăm pe medicina cu dovezi. Cred că este important să luăm in calcul datele actuale, datele existente la acest moment. Nu putem să avansăm durate pentru care incă nu avem o acoperire din punct de vedere științific. Probabil că acest lucru se estimează, este posibil să se şi demonstreze că așa este, insă la acest moment datele nu ne prezic o durată de protecție, indiferent de tipul de vaccin despre care vorbim. Ceea ce pot să vă spun că, din punct de vedere al profilului de siguranță și al eficacității sunt absolut asemănătoare, nu există diferențe substanțiale. Deci, din punctul nostru de vedere, alegerea nu trebuie să fie complicată. Practic, elementul care va conta va fi disponibilitatea acestor doze la nivelul centrelor de vaccinare, pentru că realmente cantitatea și numărul dozelor de la Moderna este incomparabil mai mică decat dozele livrate de compania Pfizer, conform contractului incheiat de Comisia Europeană. Reporter: Voiam să vă intreb şi despre acele caravane de vaccinare. Sunt in momentul de față pregătite pentru persoanele din etapa a II-a? Vorbeați de niște caravane care vor ajunge in zonele unde nu există puncte medicale, unde nu există dispensare ş.a.m.d. Valeriu Gheorghiță: Sunt județe unde sunt identificate şi pregătite, sunt județe in care incă se pregătesc, sunt in curs de echipare aceste caravane mobile. Reporter: Şi aveți o raportare cu privire la aceste caravane? Mă gandesc că incepand de săptămana viitoare va fi nevoie de acestea. Valeriu Gheorghiță: O estimare, la nivel naţional, sunt circa 42-43 de caravane mobile necesare. Reporter: Ministerul Sănătății sau administrațiile locale, cine este responsabil de organizare a acestor caravane și de implementarea intregului sistem? Valeriu Gheorghiță: Este un efort interministerial, pe de-o parte din logistica Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, practic, și inclusiv autoritățile locale care o parte dintre ele au la nivelul fiecărui județ disponibile acest tip de caravane mobile. Reporter: Şi incă o intrebare: necesarul acestor caravane a fost analizat de dumneavoastră, de cate ar fi nevoie? Valeriu Gheorghiță: Tocmai ce am spus, de circa 43 de caravane mobile, in urma consultărilor pe care le-am avut cu fiecare județ in parte și in funcție de specificul geografic al fiecărui județ. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Dacă imi permiteți, o completare pentru că a adresat deja colega mea o intrebare pe care aș fi vrut să o adresez și eu, insă nu imi este foarte clar. Există in acest moment posibilitatea să ne alegem cu ce vaccin urmează să fim vaccinați, intre cele două...? Valeriu Gheorghiță: Nu. Reporter: In momentul acesta disponibile? Sau cum se va face această impărțire? Avem doar 14.000 de doze de maine. Valeriu Gheorghiță: Nu. Alocarea acestor doze se va face către centrele care au cel mai mare flux de persoane vaccinate, pentru că ne dorim să nu irosim doze, avand in vedere că flacoanele de la Moderna sunt condiționate cu 10 doze și atunci este important să folosim, să avem certitudinea ca acele doze vor fi folosite. Practic, personalul vaccinator din fiecare centru de vaccinare, in funcție de cate doze vor avea disponibile, vor decide alocarea flacoanelor de la Moderna, respectiv, Pfizer, ținand cont, repet, de numărul dozelor disponibile și de numărul persoanelor care sunt programate in ziua respectivă. Reporter: V-aș intrebat dacă luați cumva in calcul schimbarea definiției de caz in urma vaccinării? Şi am să vă și explic de ce intreb lucrul acesta. Pentru că, spre exemplu, o persoană care a fost vaccinată cu ambele doze de vaccin, pentru că ne apropiem de acest moment, intră in contact direct prelungit cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2. Trebuie acea persoană să mai stea in carantină? Valeriu Gheorghiță: Răspunsul este că da, luăm in calcule schimbarea definiției de caz, dar aș lăsa-o pe doamna doctor Adriana Pistol să ne detalieze. Adriana Pistol: Da. Foarte pe scurt, nu se schimbă definiția de caz. Definiția de caz inseamnă semnele și simptomele care mă fac să suspicionez o infecție COVID. De fapt, intrebarea dumneavoastră este legată de definiția contactului direct și măsurile care sunt aplicate. Luăm, evident, in calcul atunci cand o să se intample acest lucru, pe măsură ce populația devine vaccinată intr-un procent important, evident că acest lucru se va petrece. Este mai mult decat logic că o persoană care este vaccinată și e sănătoasă imunologic nu avem de ce să o mai carantinăm. Sigur că in acest mod se vor mai relaxa anumite tipuri de măsuri. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Voiam să vă intreb cum veți gestiona problema varstnicilor, mai exact cum vor reuși ei să se programeze in timp util și dacă vor apela la medicii de familie, ați vorbit cumva cu medicii de familie, au intocmit deja liste? Valeriu Gheorghiță: Majoritatea colegilor cu care am vorbit, din rețeaua de medicină de familie, au și solicitări in acest sens și au și făcut, dacă vreți, o evaluare a persoanelor pe care le au in ingrijire. Modalitatea de programare se recomandă a fi prin medicul de familie, avand in vedere că este in măsură să cunoască istoricul medical al fiecărei persoane și să ofere informațiile necesare legate de vaccinare și de beneficiile vaccinării și, practic, cu fiecare persoană in parte se stabilește ziua și centrul de vaccinare in care dorește să fie vaccinat sau acest lucru se poate face individual, separat, prin aparținător, prin call center sau direcția de asistență socială. Reporter: V-au transmis cumva medicii de familie un procent al celor care vor să se vaccineze, fie că au boli cronice, fie că au peste 65? Valeriu Gheorghiță: Nu avem aceste date transmise de la nivel primar, insă, repet, datele pe care astăzi le-am aflat, transmise de biroul OMS din Romania, arată o estimare de moment de circa 50%. Reporter: Şi legat de vaccinul Moderna, dacă cineva, de exemplu, refuză vaccinul de la Moderna el va fi reprogramat, sau ce se va intampla sau nu va mai fi vaccinat deloc? Sau cel de la Pfizer? Dacă va refuza unul dintre cele două. Valeriu Gheorghiţă: Da, este o situație care in practică s-ar putea să se intample. Ceea ce pot să vă spun este că și in celelalte țări se va intampla practic același scenariu. Cand ai două tipuri de produse care au aceeași eficacitate, același profil de siguranță, ceea ce contează in final este să ne protejăm sănătatea, să ne vaccinăm și să putem mai departe să ne vedem fiecare de activitățile noastre. Sigur, se poate intampla. In aceste situații, probabil că se va vaccina persoana respectivă cu alternativa pe care o dorește, că nu o să stăm să impunem aceste lucruri. Insă cred că este important să fim flexibili și dinamici și, pană la urmă, este importantă și opțiunea pacientului, dar nu putem să lăsăm la libera alegere, pentru că nu or să fie suficiente doze. Chiar dacă am vrea să-și aleagă fiecare ce tip de vaccin face, trebuie să ințelegem că prima tranșă vine intr-un număr mic, adică 14.000 de doze, comparativ cu 150.000 de doze, de pildă, cate vin de la Pfizer. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb dacă s-a rezolvat cumva problemă legată de fondurile alocate dotărilor centrelor de vaccinări, știm că au fost ceva probleme, și dacă autoritățile... Valeriu Gheorghiţă: Este o ordonanță de urgență in pregătire; maine, din cate știu, este o ședință de guvern și probabil că va fi adoptată, dar nu aș putea să vă dau detalii din această ordonanță de urgență, pentru că nu am aceste informații. Reporter: Iar in cazul adeverințelor de vaccinare pentru cei din etapa a doua, va exista cumva un element de siguranță ? - asta in situația in care ar putea fi tentative de falsificarea adeverințelor. Valeriu Gheorghiţă: Fiecare certificat, fiecare adeverință are o semnătură digitală care este printată automat din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Cu siguranță că, dacă cineva vrea să o falsifice, poate să facă acest lucru, schimbă numele și e foarte simplu, insă ne gandim la acest aspect, intr-adevăr, de securizare a acestor adeverințe, eventual prin imprimarea unui timbru, sau prin semnătura personalului medical din centrul de vaccinare. Reporter: Scuze, o clarificare referitoare la diferitele tipuri de vaccinuri, ţinand cont că pe 29 ianuarie posibil să fie aprobat și vaccinul de la AstraZeneca. In ce moment o persoană află ce vaccin primește? Şi aţi spus că, dacă refuz la fața locului vaccinul care mi-a fost alocat, voi primi alt vaccin de la alt producător? Valeriu Gheorghiţă: Dacă va fi disponibil la locul de vaccinare, cu siguranță. Nu cred că vor fi refuzuri de acest gen și in nici un caz nu ne dorim acest lucru. Adică, dacă o persoană realmente insistă să primească un anumit tip de vaccin și este disponibil la centru de vaccinare, sunt convins că se va efectua acest lucru. Vom aștepta să vedem și noi exact indicațiile și grupele de varstă pentru care compania Oxford-AstraZeneca va primi autorizare de punere pe piață și, in funcție de aceste recomandări și de mecanismul care se va aplica la nivel european, același tip de mecanism se va aplica și in Romania. Reporter: In ce moment, efectiv, află o persoană ce vaccin urmează să primească? Valeriu Gheorghiţă: Cand merge la centrul de vaccinare. Practic, și la acest moment, dacă te programezi pe platforma informatică, platforma iți oferă posibilitatea de a alege și doza de rapel de la ziua 21, sau doza de rapel de la ziua 28, tocmai pentru că nu ştim ce tip de vaccin va primi persoana respectivă in centrul de vaccinare. Reporter: Aş mai avea o singură intrebare, dacă se poate: luați in calcul, de exemplu, să aplicați o strategie de informare privind vaccinarea diferită in mediul rural? Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să vă răspundă domnul secretar de stat Baciu, care este implicat in partea de comunicare. Andrei Baciu: Aici, evident că este o chestiune extrem de importantă, care necesită măsuri particulare. Cel mai important pilon este, evident, cel prin corpul medical, vaccinarea este un act medical, motiv pentru care incă de la bun inceput noi am avut această abordare. Insă, suplimentar, avem cateva măsuri punctuale. O chestiune importantă pe care am finalizat-o astăzi: am inceput discuțiile cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, in special pacienții cu afecțiuni cronice, tocmai pentru a ne asigura ca aceste informații ajung la cat mai mulți pacienți, cat mai repede. In plus, vom avea in perioada imediat următoare materiale sub formă de afișe și broșuri, care vor fi distribuite către toate persoanele peste 65 de ani, atat direct către toate aceste persoane, cat și cu ajutorul farmaciștilor și a medicilor de familie. Deci, avem mai multe canale prin care incercăm să ajungem... Evident, vom desfășura și acțiuni punctuale pe canalele clasice: televizor, radio, media centrală, insă este important să ținem cont și de faptul că toată această vaccinare nu are loc intr-o singură zi, ci este un proces amplu, care se va desfășura pe parcursul următoarelor săptămani și luni de zile. Suntem, in egală măsură, condiționați de numărul de doze care sosesc in Romania, deci, pe cale de consecință, toate acțiunile noastre sunt proporționale cu desfășurarea campaniei de vaccinare, aliniate la volumul de doze care sosesc in Romania, astfel incat să putem defini așteptări rezonabile, pe care le şi putem implini. Reporter: Vă rog să ne spuneți care este procentul de cadre medicale care au refuzat să se vaccineze și, dacă aveți o statistică, care sunt principalele motive invocate de acestea? Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Nu am să vă spun un procent de refuz, pentru că atunci cand vorbim de numărul de persoane vaccinate - circa 125.190 de persoane, din datele din ziua precedentă - vorbim, de fapt, de persoane care au fost eligibile pentru vaccinare, adică persoane care nu trecuseră recent prin infecție, care nu aveau contraindicații, care nu erau in izolare la domiciliu pentru că se aflau in cursul evoluției bolii. Din acest punct de vedere, nu pot să vă ofer un procent. Pot să vă spun că avem 125.000 de persoane vaccinate, dintr-un număr de 160.000 de angajați in sistemul medical. Deci, cred că procentul va fi unul de circa 70-80%, cum estimam inițial. Motivele pentru care nu ajungem la sută la sută cred că sunt și se regăsesc explicate prin decizii personale, influențate de mai mulți factori și nu neapărat de lipsa increderii in acest tip de vaccin. Reporter: S-a stabilit pană acum cand se va vaccina președintele Klaus Iohannis și Guvernul? Concret, dacă știți o dată? Valeriu Gheorghiţă: Nu am o dată să o prezint. Sunt decizii pe care domniile lor le iau şi sunt convins că opinia publică va ști aceste informații, atunci cand se decide acest lucru. Reporter: Astăzi, Comisia Europeană a incheiat discuțiile cu o companie farmaceutică, Valneva, pentru un vaccin care are cu totul altă structură, e bazat pe virus inactiv, urmează să primească Uniunea Europeană 30 de milioane de doze. Se va lua in considerare o altă abordare privind diferențierea intre actualele vaccinuri, care sunt bazate pe ARN, in momentul in care vom și primi aceste vaccinuri, care au o altă structură in felul in care au fost create? Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce contează in final, indiferent de tipul vaccinului de care vorbim, sunt condițiile de stabilitate, sunt datele de eficacitate şi datele de siguranță. Sunt aceleași criterii, dacă vreți, ca la vaccinurile antigripale - sunt trei tipuri de vaccinuri antigripale și ele diferă intre ele prin anumite recomandări care țin de grupa de varstă, de indicație la copil, sau nu. Deci, cred că aceste date vor fi clarificate la acel moment. Insă ceea ce va conta in final este rata de eficacitate, procentul și profilul de siguranță. Pană la urmă, datele medicale robuste sunt cele care vor face diferența. Reporter: Şi in ceea ce privește centrele de vaccinare, era vehiculată acum ceva timp in spațiul public ideea de voluntariat, să fie recompensați cei care participă la campania de vaccinare. Cam care sunt datele, in momentul ăsta? Există destul personal medical implicat? Pentru că spuneați de doze sparte, imi inchipui că e o responsabilitate pe care nu și-o asumă toată lumea. Cum e situaţia? Valeriu Gheorghiţă: Am avut intalniri și discuții cu rectorii universităților de medicină și farmacie, in ideea de a stabili un acord cu Direcțiile de Sănătate Publică, tocmai pentru a permite studenților la medicină să efectueze activități de voluntariat in echipele de vaccinare. Din acest punct de vedere așteptăm aceste liste in perioada imediat următoare. Iar in ceea ce privește capacitatea şi resursa umană de a deservi aceste centre de vaccinare, de la nivelul fiecărui județ, am primit un necesar de resurse umane care acoperă nevoile la acest moment. Dar, intr-adevăr, ceea ce se așteaptă este o precizare a modalităților prin care fiecare persoană din echipa de vaccinare va fi plătită. Reporter: O completare la intrebarea colegei - cine va face parte din personalul medical efectiv, voluntari, medici de familie, medici din spitalele judeţene, municipale? Valeriu Gheorghiţă: Medici de medicină şcolară, asistenţi medicali comunitari şi alte tipuri de specialităţi medicale, care se oferă pentru a face parte din echipele de vaccinare. Pot să vă spun un model, de plidă, din Suedia - au apelat la medicii dermatologi şi medicii stomatologi, care au experienţă cu administrarea tratamentelor injectabile, pentru a face parte din echipele de vaccinare. Să ştiţi că problema resursei umane afectează toate ţările şi nu este o particularitate a Romaniei, mai ales in acest context al pandemiei, in care mare parte din resursa umană medicală este concentrată in a asigura asistenţa medicală a acestor categorii de pacienţi, dar şi a celorlalte categorii de pacienţi care nu au infecţie cu SARS-CoV-2. Reporter: Şi mai am incă o intrebare, cine va răspunde dacă apar cazuri serioase de efecte adverse, in urma acestor vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Din punctul de vedere al profilului reacţiilor adverse, este important să fie documentată şi stabilită relaţia de cauzalitate. Dacă sunt probleme care ţin de neindeplinirea criteriilor de calitate, depăşiri ale lanţului de frig, mă rog, lucruri care ţin de logistica in sine, sau pentru acel tip de vaccin nu s-au respectat condițiile de producție la nivel de fabrică, responsabilitatea, pe de o parte, revine producătorului, care nu a respectat condiţiile din fabrică; dacă sunt motive care sunt imputabile prin nerespectarea condițiilor de temperatură, atunci revine celor care au responsabilitatea: şi dacă sunt reacții adverse care sunt independente de aceste tipuri de factori, ceea ce se prevede şi la nivelul țărilor europene şi ceea ce dorim şi noi este să creăm un mecanism de compensare directă - practic fiecare stat membru al Uniunii Europene asigură această compensare a persoanelor respective, in situațiile improbabile in care s-ar intampla acest tip de reacții adverse majore care lasă sechele pe termen lung. Reporter: Vă mulțumesc pentru răspuns. Reporter: Bună ziua. Am o intrebare referitoare la călătoriile pentru cei care s-au vaccinat deja. Luați in calcul un aşa-zis paşaport COVID? Pentru că pană la finalul celei de-a doua etape vor fi suficiente persoane, se va modifica cumva statutul lor de a ieşi din ţară, de a se intoarce? Pentru că, in momentul acesta avem o listă cu ţări din zona galbenă, in care trebuie să se stea in carantină. Persoanele care se vaccinează, vor trebui in continuare să stea in carantină? Valeriu Gheorghiţă: Din acest punct de vedere, condiţiile de intrare in fiecare țară aparțin țării respective. Nu aş putea să vă spun ce condiții vor impune celelalte ţări. In ceea ce privește recomandarea de a rămane in carantină după ce te intorci din ţara respectivă, fiind o persoană vaccinată, aici cred că răspunsul l-a prezentat doamna doctor Pistol, anterior, tocmai pentru că intenţionăm să modificăm aceste criterii, inclusiv la recomandarea de carantinare. Probabil că aceste persoane nu mai au indicații de carantinare, dar, dacă, doamna doctor doreşte să adauge ceva... Adriana Pistol: Nu, tot asta am vrut să spun, că fiecare stat işi stabilește lista galbenă. Șansele sunt destul de mici pentru toată lumea să se vaccineze intr-un alt stat din lista galbenă şi să vină in Romania... Reporter: Mă refeream mai ales la romanii care vor să plece, au primit vaccinul... Adriana Pistol: Dacă vor să plece şi au primit vaccinul, este problema statului unde se duc cum citește această vaccinare, iar această adeverinţă de vaccinare poartă rolul de paşaport de vaccinare, pană cand, la nivelul Uniunii Europene, unde există deja niște discuţii iniţiate, se va stabili, dacă se va stabili, un format anume dedicat tuturor statelor Uniunii; dar va fi doar pentru statele Uniunii. Reporter: Am ințeles. Incă o intrebare: ințeleg că vaccinul Moderna poate fi administrat persoanelor de peste 16 ani... Valeriu Gheorghiţă: De peste 18. Reporter: ...şi cel de la Pfizer... Valeriu Gheorghiţă: Peste 16. Reporter: ... peste 16. OK. In privinţa persoanelor cu boli cronice care sunt minori, la ei cum va ajunge acest vaccin? Aveţi o asemenea evidenţă? Valeriu Gheorghiţă: Pentru persoanele sub 16 ani, care au o anumită afecțiune cronică, nu, din păcate. La momentul actual nu putem să ieșim din recomandările de siguranță, dacă vreți, ale fiecărui produs. In momentul in care vor fi datele disponibile și pentru categoria de varstă de sub 18, respectiv, sub 16 ani, cu siguranță se va face acest lucru, timp in care persoanele respective trebuie să respecte măsurile de prevenție tocmai pentru a-şi proteja sănătatea. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Prima intrebare: care a fost explicația producătorului pentru șase doze in loc de cinci intr-un flacon şi cea de a doua - cum și dacă se vor implica cultele in promovarea vaccinării? Valeriu Gheorghiţă: Pentru prima intrebare, se știa de la inceput faptul că in fiecare flacon rămane o cantitate de soluție reconstituită, care poate să permită chiar a șasea sau chiar a șaptea doză in anumite cazuri, insă avand in vedere că tipul seringilor folosite și a acelor variază de la un centru de vaccinare la altul sau de la o țară la alta, au vrut să asigure, inițial, că există cinci doze indeplinite și care pot să fie extrase cu siguranță din fiecare flacon. In momentul in care s-a observat că se pot extrage 6 doze, atunci a apărut această modificare, prin care există variația de 6 doze per flacon. Dacă intr-un anumit centru de vaccinare, de pildă, nu se pot extrage 6 doze și se extrag doar 5, cea de-a șasea doză va fi declarată doză pierdută. Reporter: Pentru cea de-a doua intrebare? Valeriu Gheorghiţă: Și pentru cea de-a doua intrebare, decizia de a iniția o campanie sau activitate, dacă vreți, de informare aparține cultelor religioase din Romania și cred că implicarea in informare și nu in activitatea de vaccinare propriu-zisă este un lucru foarte bun. Dar este important pentru că reprezintă una dintre instituțiile cu cea mai mare credibilitate și cred că oferirea unor informații din surse sigure, validate științific tuturor celor care le solicită este un lucru binevenit și pe care noi il apreciem foarte mult. Reporter: Dar s-au purtat discuții? Cum sunt acești oameni, de fapt, incurajați să-i informeze pe ceilalți? Nu imi e foarte clar care e mecanismul. Valeriu Gheorghiţă: O singură intalnire a fost oficială in a doua jumătate a lunii decembrie a anului trecut pe tema vaccinării, in care am prezentat informațiile de la momentul respectiv legate de tipul vaccinurilor, modalitățile de aprobare, de cum a fost posibil să se ajungă intr-un timp atat de scurt la momentul autorizării unui anumit tip de vaccin, indicațiile, contraindicațiile și principalele preocupări care existau și in randul domniilor lor, ca și in randul opiniei publice. In urma acestei intalniri, am elaborat un material informativ, pe care l-am pus la dispoziția dumnealor și, ulterior, fiecare cult religios, dacă dorește, poate să ofere informații atunci cand sunt, bineințeles, solicitate aceste informații de către fiecare persoană. Reporter: Considerați, pană la acest moment, că această campanie de informare este un succes sau poate fi un succes in viitorul apropiat? Valeriu Gheorghiţă: Cred că e devreme să vorbim de succes sau insucces in tot ceea ce privește campania de vaccinare, nu doar de informare. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, cu siguranță sunt lucruri care se pot face mult mai bine. Trebuie să ințelegem că suntem in pandemie. Această campanie de vaccinare se organizează in condiții de pandemie, intr-un ritm extrem de accelerat, in care am incercat să devansăm activitățile tocmai pentru a crește accesul persoanelor la vaccinare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, mă iertați. Legat de persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus, care incă au anticorpi, ce le recomandați sau care este traseul pe care trebuie să il urmeze o persoană care a fost diagnosticată in urmă cu două luni, să spunem, are anticorpi și ar putea să se incadreze, să spunem, in cea de-a doua etapă de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Timpul recomandat de așteptare este de pană la trei luni. Trebuie să treacă cel puțin o lună de la momentul declarării vindecării, dar persoana respectivă poate să aștepte pană la un interval de 3 luni. Reporter: Bună ziua. Ați spus puțin mai devreme că de vineri, la ora 15:00, cei care fac parte din a doua etapă vor putea să inceapă să se programeze. Nu va exista o prioritizare. In același timp, va incepe vaccinarea cu cei din centrele medico-sociale. Intrebarea mea este: cate centre există, cate persoane sunt in aceste centre şi dacă veți aștepta să vaccinați aceste persoane şi apoi se vor vaccina restul din cea de-a doua etapă sau cei, nu ştiu, bolnavii cronici, cei care au peste 65 de ani, lucrătorii din domenii-cheie se vor putea vaccina de cand, de pe 15, incepand cu ora 16:00, de pe 16 ianuarie sau de cand? Ce va genera platforma? Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere al numărului de centre sunt circa 1.884 de centre medicale sociale. La nivel național sunt aproape 40.000 de persoane internate, dar acest număr se poate modifica de la o săptămană la alta, vorbim de persoane care se află internate. Parte dintre ele se pot externa, parte se internează, deci e un număr care variază. Din acest punct de vedere, activitatea de vaccinare in aceste centre va fi in paralel cu activitatea de vaccinare a celorlalte categorii de persoane din etapa a doua, iar o persoană care pe data de 15 vrea să se programeze, știm şi acum, o persoană nu se poate programa de pe o zi pe alta, pentru că vom crea dificultăți in estimarea necesarului de doze și vor fi persoane care ajung intr-un centru de vaccinare și nu sunt suficiente doze. Şi atunci, prima zi de programare practic va fi 18, dar persoana respectivă din 15, de la ora 15:00, poate să inceapă să iși facă programare. Reporter: Şi, in continuare, rămane estimarea cu etapa a III-a pentru luna aprilie? Valeriu Gheorghiţă: Aceasta este estimarea noastră, cu luna aprilie, dar cum am făcut și cu etapa a doua pe care o estimam undeva la inceput de februarie, chiar jumătatea lunii februarie, este posibil să se modifice acest termen in funcție de calendarul de livrare a dozelor, dacă vom primi mai multe sau vor apărea doze suplimentare de la celelalte companii, care sperăm să primească autorizare, se poate facilita și se poate devansa și acest termen, avand in vedere, conform datelor pe care le avem. Repet, capacitatea de vaccinare in cele peste 1.760 de puncte de vaccinare este de peste 100.000 de persoane in fiecare zi. Reporter: Mai am o intrebare, vă rog mult. Dacă știți ce impact bugetar ați calculat pe ordonanța care va fi aprobată? Cat ne costă, practic, campania de vaccinare? Caţi din acești bani vor veni de la buget? Cați vor veni de la autoritățile locale? Valeriu Gheorghiţă: Nu am, din păcate, aceste date. Nu am acces la aceste date. Reamintesc, activitatea Comitetului este de a organiza și coordonarea activităților de vaccinare. Aceste date care se referă la impactul financiar cred că trebuie să le solicităm din altă parte. Reporter: Sau poate domnul Baciu, dacă poate ajuta? Andrei Baciu: Sunt date care cu siguranță sunt luate in calcul, insă cu certitudine, costurile campaniei de vaccinare sunt mai mici decat costurile pe care pandemia le are asupra societății noastre, asupra vieții de zi cu zi, asupra economiei in general, industriei și mai departe. Reporter: Aţi calculat cam cu cat? Care e diferența? Andrei Baciu: Cu siguranță există calcule nu numai in Romania, făcute și inclusiv la nivel internațional. Reporter: Şi in țara noastră? In țara noastră care ar fi aceste calcule? Andrei Baciu: La ce anume vă referiți? Reporter: Cat ne costă campania de vaccinare /.../? Andrei Baciu: Sunt chestiuni in desfășurare, maine este programată ședința de guvern, așa cum a spus, și probabil atunci vor fi tot aceste analize gata. Reporter: Am văzut că nota de fundamentare niște sume trecute, dar nu ințeleg dacă aceste sume sunt pe toate campania de vaccinare sau, nu știu, pe zi, pe lună? Valeriu Gheorghiţă: Realmente, nu avem acces la această date și nu este in atribuția Comitetului Național. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Astăzi, Inaltpreasfințitul Teodosie de la Constanța a spus că nu se va vaccina pentru că este alergic, mai mult, a spus că nici nu incurajează vaccinarea, nici nu o descurajează și că nu crede in eficiența vaccinului, pentru că, citez, și medicii se contrazic intre ei. Am incheiat citatul. Acum vă intreb pe dumneavoastră cum comentați aceste afirmații, avand in vedere că aţi spus mai devreme, la sfarșitul anului trecut v-aţi văzut cu reprezentanții BOR? Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să spun că milităm pentru dreptul la liberă exprimare și la alegere a fiecărei persoane in parte, dacă dorește sau nu să se vaccineze. După cum știm, vaccinarea este voluntară, nu este obligatorie, este gratuită așa incat orice persoană care la un moment dat dorește să se vaccineze poate să facă acest lucru. Reporter: Cum aţi spus și dumneavoastră mai devreme, este considerată o putere destul de credibilă și atunci, cumva, poate o vedeți o lovitură afirmația domniei sale? Valeriu Gheorghiţă: Nu, in niciun caz. Sunt multe alte persoane din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane care incurajează sau care, mă rog, nici nu incurajează, nici nu descurajează, pană la urmă trebuie să oferim informațiile necesare fiecărei persoane, incat să decidă in final ceea ce dorește să facă. Reporter: Aș vrea dacă se poate să ne ajutați să clarificăm cifrele. Recunosc că sunt ușor confuză in acest moment pentru că, la intrebarea colegului meu, cate persoane estimați in etapa a doua de vaccinare, aţi spus 2,5 milioane, că estimaţi.... Valeriu Gheorghiţă: Aplicand un procent de cca 50% din cele circa 5 milioane pe care le estimăm cu boli cronice şi peste 65 de ani. Reporter: Deci 2,5 la care s-ar mai putea adăuga şi din celelalte categorii. Rămane, doar pe 2,5 milioane și mie imi spuneați mai devreme că rămane o medie de 16 - 17 mii de imunizări zilnice. Valeriu Gheorghiţă: Pentru etapa 1. Reporter: Nu, v-am intrebat dacă şi in etapa a doua şi aţi spus da. Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu, nu. Ne referim la etapa 1, in condiţiile in care vorbim de cca 235 de centre care au o activitate zilnică de vaccinare. Reporter: Vă intreb concret, in etapa a doua, pe cate imunizări zilnice mizați? Valeriu Gheorghiţă: După modelele pe care le-am avut impreună cu colegii de la Institutul de Sănătate Publică, modelarea epidemiologică, putem ajunge la 40 - 45 de mii de doze administrate in fiecare zi, ceea ce nu reprezintă cazuri noi, nu reprezintă persoane noi, pentru că trebuie să luăm in calcul din 20 ianuarie incep persoanele care iși vor face in aceeași zi rapelul la care se adaugă persoanele noi care se vor fi la prima doză. Deci, practic, numărul dozelor consumate in fiecare zi incepand cu data de 20 ianuarie va fi mult mai mare. Persoanele, de pildă, astăzi, care sunt vaccinate, să luăm un exemplu, 10.000 de persoane, peste 21 de zile vor fi aceste 10.000 de persoane la care se vor mai adăuga toate persoanele noi care vor fi programate in ziua respectivă. Deci din acest punct de vedere numărul de doze care aparent acum este excedentar va fi... Reporter: Insuficient. Valeriu Gheorghiţă: ...repede consumat. Nu neapărat insuficient, pentru că ne dorim să avem o activitate cat se poate de continuă in activitatea de vaccinare, incat să avem in fiecare zi, pe langă rapel, și cazuri şi persoane noi care să se vaccineze. Reporter: Aveți un calendar precis al livrărilor? Valeriu Gheorghiţă: Avem un calendar stabilit pană la sfarșitul lunii martie. Din cel de-al doilea trimestru nu avem datele legate de numărul dozelor livrate cu fiecare tranșă, dar el va fi sigur disponibil in perioada următoare, după ce se vor renegocia contractele. După cum știți, Comisia Europeană a suplimentat numărul de doze contractat şi cu compania Pfizer, practic pe langă cele 300 de milioane au mai fost contractate incă 300 de milioane, și așteptăm și noi, ne dorim ca aceste doze să fie livrate cat mai rapid. Reporter: Asta ce inseamnă, că pană la sfarșitul lunii martie ne așteptăm la 150 - 140 de mii de doze săptămanal sau la mai mult? Valeriu Gheorghiţă: Nu, vor fi mai multe... Reporter: Cat? Valeriu Gheorghiţă: Ce pot să vă spun, pentru luna februarie vom avea circa 780.000 de doze disponibile, pentru luna martie circa 1,2 milioane de doze disponibile. Reporter: Știți exact din care ser, cate doze? Valeriu Gheorghiţă: Vorbim doar de Pfizer. Reporter: Doar de Pfizer. Moderna? Valeriu Gheorghiţă: De Moderna, pentru primul trimestru cantitatea de doze este estimată la circa 400.000 de doze, insă ritmul de livrare nu il avem precizat, este posibil să fie săptămanal sau chiar la două săptămani. Reporter: V-aţi temperat cumva declarațiile in sensul in care săptămana trecută vorbeați despre capacitatea de 150.000 de imunizări zilnice. Valeriu Gheorghiţă: Da, pentru că erau 900 de vaccinare, insă după revizuirea tuturor centrelor de vaccinare am optat pentru un număr mai mic de centre care să aibă un volum mai mare de persoane, tocmai pentru a evita risipirea dozelor. Reporter: Mai exact ce nu ne-a ieșit? De la 1.000 de centre am scăzut la 750. Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de 750 de centre, parte dintre centre... Reporter: Vorbeați tot dumneavoastră despre o mie. Valeriu Gheorghiţă: Da, erau cca 900 centre comunitare la care se adaugă acele 100 de centre care rămaneau din cele inființate in unitățile medicale. Parte dintre aceste centre erau prevăzute a fi inființate in săli de sport din unitățile școlare și am preferat să nu inființăm in acele locații centre de vaccinare, avand in vedere că foarte probabil va incepe școala și copiii au nevoie de aceste spații libere și din punct de vedere epidemiologic nu se putea respecta fluxul persoanelor care veneau in acel centru de vaccinare. Andrei Baciu: Vă rog să lăsați şi colegii să pună intrebări /.../ Reporter: Am crezut că scopul intalnirii noastre să clarificăm chestiunile publice de interes. Adică cred că asta este un pic mai important. Dacă au colegii intrebări, cred că ne putem ințelege intre noi. Vă rog. Călin Alexandru: Aş vrea să fac eu o completare la ceea ce a spus domnul președinte. Chiar dacă in momentul de față poate să pară că avem o capacitate excedentară față de numărul de doze pe care noi il avem prevăzut in actualele contracte, practic 80-90% din el este reprezentat de Pfizer, după cum știți, astăzi, compania Oxford-AstraZeneca a depus solicitarea la Agenția Europeană a Medicamentului și se estimează că undeva inspre sfarșitul lunii ianuarie s-ar putea da un răspuns. Deci, noi considerăm că poate să existe o astfel de aprobare a unui nou vaccin, care să ne permită să creștem și noi numărul de doze pe care-l vaccinăm și atunci avem nevoie de o capacitate de vaccinare suficientă. Reporter: Aş mai avea şi eu intrebare dacă se poate. Ne puteți spune unde vor ajunge dozele de vaccinuri de la Moderna, in ce spitale? Ştim că vor ajunge maine. Şi dacă anul viitor vom mai primi vaccinuri anti-COVID, pentru că sunt foarte mulți care anul acesta se rețin sau evită să se vaccineze și vor să știe dacă, de exemplu, anul viitor vom mai avea vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Nu aş putea să vă spun. Calendarul de livrare este estimat pană la sfarșitul acestui an, insă in funcție de momentul de obținere a autorizării de punere pe piață pentru celelalte companii, evident că din acel moment se va derula calendarul de livrare a dozelor. Ceea ce pot să vă spun este că activitatea campaniei de vaccinare este prevăzută pentru a asigura acel procent de circa 60-70% imunizare colectivă, după care activitatea de vaccinare probabil că va continua prin intermediul rețelei primare de medicină de familie, ca și in cazul programului național de vaccinare, in care fiecare persoană se poate vaccina oricand dorește cu vaccinurile care vor fi disponibile la acel moment, in condițiile in care, bineințeles, se vor respecta toate criteriile de siguranță și de calitate. Reporter: Și dacă ne puteți spune unde vor ajunge mai exact vaccinurile de la Moderna care vor ajunge maine in țară? Valeriu Gheorghiţă: Sunt locații pe care incă le analizăm in funcție de, repet, de ritmul de vaccinare din fiecare zi. Pot să vă dau, de exemplu, Spitalul Municipal, unde se vaccinează zilnic aproape 500 de persoane; va primi cu siguranță un număr de doze din acest tip de vaccin, insă incercăm distribuirea la nivel național și nu doar in București. Reporter: Spuneați nu de 900 de centre de vaccinare, ci de 753, dacă am reținut bine. Credeți că vor fi suficiente pentru toți cei care vor dori să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: /...;/ Dacă aceste centre au circa 1.766 de cabinete de vaccinare, de puncte de vaccinare, se poate asigura un număr de peste 100.000 de persoane vaccinate in fiecare zi, ceea ce inseamnă in 10 zile un milion, ceea ce inseamnă in 20 de zile 2 milioane de persoane și tot așa. Reporter: Şi nu am ințeles ceva bine. Cate persoane din etapa a doua se vor vaccina in cele din urmă, cu aproximație? Valeriu Gheorghiţă: Nu știm cate se vor vaccina in final. Estimăm un procent de circa 50%, care va varia cu siguranță de la o categorie la alta. Estimăm și noi un procent mai mare la populația vulnerabilă și, de asemenea, la anumite tipuri de activități esențiale cu siguranță vor fi procente mult mai mari. Reporter: Mulţumesc. Reporter: O clarificare: pentru inscrierea in platformă: ora 3:00 sau ora 15:00? Valeriu Gheorghiţă: 15:00. Reporter: Ok. Şi există o limită maximă cat poate să ducă această platformă in privința numărului de persoane inscrise intr-o zi? Valeriu Gheorghiţă: Există in funcție de numărul de sloturi libere din fiecare centru de vaccinare. Ca să putem evalua, un centru de vaccinare care are patru cabinete de vaccinare, numărul de sloturi pentru fiecare cabinet este de circa 60 de locuri libere per acel cabinet. Inseamnă că un centru de vaccinare care are patru cabinete va putea vaccina 240 de persoane. Acesta va fi numărul de sloturi disponibile in centrul respectiv. Reporter: Şi atunci, estimați că in prima zi se pot inscrie cate persoane? Valeriu Gheorghiţă: Cate or să dorească. Nu știu să vă spun cate se vor programa. Reporter: Ok. In privința persoanelor... Valeriu Gheorghiţă: Dar estimăm un număr de chiar 40 de mii de persoane intr-o zi. Ideea este că acest număr foarte mare trebuie să aibă o acoperire in ceea ce privește numărul de doze. Trebuie să ințelegem faptul că in luna februarie, la sfarșitul lunii februarie, urmează persoanele care acum și-au făcut prima doză și urmează rapelul. Reporter: Deci, dacă toate locurile sunt luate, eu pot să intru in platformă să incerc să mă programez, dar nu o să am cum. Valeriu Gheorghiţă: O să găsiți sloturile disponibile, sigur că da. Persoanele care deja sunt programate sau unele deja vaccinate, au locul de rapel deja ocupat. Reporter: Am ințeles. Deci, dacă intrăm spre sfarșitul zilei şi vor fi ocupate toate locurile disponibile in momentul acela platforma imi va spune că nu pot să mă inscriu și să incerc a doua zi ca să se updateze. Există o comunicare electronică intre toate centrele de vaccinare, numărul de doze utilizate care se updatează in timp real, astfel incat, de fiecare dată cand dăm refresh, să vedem dacă s-a mai eliberat un loc? Sau odată ce sunt ocupate toate locurile disponibile va trebui să incerc a doua zi, la prima oră? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Cred că acest update, de care dumneavoastră vorbiți, este in timp real. Practic, pe măsură ce o persoană se prezintă la centrul de vaccinare şi este vaccinată se eliberează, practic, slotul din ziua respectivă, dar dumneavoastră nu vă puteți programa dimineața, in aceeași zi. Practic, programarea o veți putea face la cel puţin 48 de ore din momentul in care intrați in platformă şi vreți să vă programați. Probabil n-am fost suficient de clar. Practic, in momentul in care accesăm platforma informatică avem centrele de vaccinare şi numărul de sloturi libere. Dumneavoastră vedeți numărul de sloturi libere pe o lună de zile şi vă puteți programa, vă alegeți o zi in care vreți să vă programați sau unde găsiți un loc liber al acel centru de vaccinare. Nu veți vedea doar locurile din ziua respectivă, ci veți vedea pe o perioadă, ca şi acum, se procedează la fel. Reporter: Ok. In privința persoanelor fără acte de identitate, de-a lungul anilor au fost diferite estimări, de la 100.000 pană la 500.000 de persoane pe teritoriul Romaniei. Acești oameni cum se pot inscrie in platformă? Valeriu Gheorghiţă: Nu se pot inscrie in platformă, neavand datele. Pot să se prezinte la Direcţia de asistență socială a primăriilor, de asemenea, se pot inscrie prin call center şi vor fi vaccinate, se vor prezenta direct la centrul de vaccinare. Reporter: Chiar dacă nu au un CNP se pot vaccina? Valeriu Gheorghiţă: Chiar dacă nu au un CNP se pot vaccina. Este cazul persoanelor care sunt din afara Romaniei şi care nu au un CNP. Ei se pot vaccina şi se inregistrează in Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor. Reporter: Ok. Mulţumesc! Reporter: O clarificare voiam, spuneați mai devreme că vă gandiți să schimbați definiția contactului direct. Dacă o persoană care a făcut vaccinul complet, inclusiv rapelul, şi intră in contact cu o persoană pozitivă, mai stă sau nu in izolare? Valeriu Gheorghiţă: Nu mai stă in izolare. Călin Alexandru: Deci, aş vrea să incep mai de departe. Noi suntem in Uniunea Europeană şi aici vor fi probabil niște reguli care vor fi stabilite la nivel european. Deja, așa cum se menționează şi s-a menționat un pic mai devreme, se discută despre această chestiune, ce se intamplă şi cum vor fi tratate persoanele care primesc vaccinul, care au făcut şi rapelul şi, practic, se consideră că sunt imunizate, după o perioadă de o săptămană de la cea de-a doua doză. Adriana Pistol: Cam 10 zile. Căin Alexandru: Deci, practic, din momentul in care se vaccinează prima doză, in funcţie de tipul de vaccin, trebuie să mai treacă o lună pană cand tu eşti considerat că ai imunitate şi această imunitate nu este 100% pentru toate persoanele. Deci, este un procent undeva cam la 94- 97% de persoane care au o astfel de imunitate. Deci, din punctul acesta de vedere, in momentul in care o persoană este vaccinată şi vine in contact cu o persoană pozitivă, aşa cum a menționat mai devreme doamna director Pistol, se va face o analiză şi se va rescrie definiția pentru contact. Reporter: Şi dacă trece mai puţin de o lună? Adriana Pistol: Păi, nu este incă imun. Asta este ceea ce incercăm să spunem. Deci, imunitatea cu adevărat consistentă care să apere această persoană, cu șanse de peste 95%, 96-97%, să nu se imbolnăvească de la cineva, se intamplă după primirea dozei a doua incă 10 zile, minim. 7-10 zile. Şi atunci, sigur că altfel privim. Dacă am o singură doză, am inceput să am ceva imunitate, dar in niciun caz nu am ajuns la acest prag de peste 95%. Mai bine mă carantinez şi am grijă, da? Deci, asta incerca să spună domnul doctor. O persoană complet imunizată este aceea care și-a făcut intreaga serie de vaccinare și a trecut și o perioadă de minimum 10 zile de la a doua doză, astfel incat să fim siguri că nu poate dobandi boala. In acel moment, sigur că nu mai ai... Reporter: Aș vrea să adaug şi ceva, dacă se poate. Știm că și cei care se vaccinează se pot infecta și pot da virusul mai departe. Valeriu Gheorghiţă: Riscul este mai multe teoretic, dacă vreți, avand in vedere că persoanele vaccinate cu cele două doze, la circa 7-10 zile de la efectuarea rapelului, au răspuns imun protector. Din acest punct de vedere, poate să existe un nivel mic al replicării virale doar la nivelul naso-faringelui, la poarta de intrare. Estimăm că riscul de transmitere este substanțial scăzut. Deci, nu ne așteptăm să existe aceste situații, dar datele, așa cum am mai anunțat și cu alte ocazii, vor fi disponibile atunci cand se va analiza răspunsul la această intrebare din studiile care sunt in derulare. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să mai facem incă o precizare care să fie foarte bine ințeleasă - după 15, se deschide etapa a II-a, atat pentru categoriile vulnerabile, cat și pentru activitățile esențiale, da? Reporter: Le puteți detalia un pic? Valeriu Gheorghiţă: Ce anume? Reporter: Activitățile esențiale. Cine intră in etapa a II-a? Valeriu Gheorghiţă: Se regăsesc in strategia de vaccinare. Vorbim de servicii care, in momentul de față, deservesc, de pildă, transporturile, invățămant, apărare, ordine publică, autoritate judecătorească, energie, comunicații, instituția Președintelui, instituția Guvernului, Parlamentul, şi alimentație publică, mass-media, deci practic... Reporter: Şi dumneavoastră. Valeriu Gheorghiţă: Toate aceste activități sunt incluse, așa cum sunt prezentate ele in strategie. Reporter: Și dacă se mai poate, ca să inchidem povestea cifrelor. Spuneați mai devreme că s-au vaccinat, s-au imunizat 125.190 de persoane din prima etapă, dintr-un total de 160.000 de angajați din sectorul sanitar. Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Am ințeles corect? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Inainte să inceapă prima etapă, cifra pe care am primit-o noi toți era de jumătate de milion, 500.000. Marțea trecută, la o intrebare... Valeriu Gheorghiţă: 250.000. Reporter: Spuneați 250.000. Valeriu Gheorghiţă: Noi vorbim de angajați. Am spus 160.000 sunt angajați, dar la cei 160.000 se adaugă studenții universităților de medicină și farmacie, personalul din domeniile /.../ Reporter: 250.000 aţi spus săptămana trecută, angajați cu contract, cu carte de muncă in sistemul sanitar. Valeriu Gheorghiţă: Nu, am spus lucrători in sistemul medical și social. Reporter: Potrivit INS, in 2019, să știţi că au fost 343.630 cadre sanitare, şi medici, şi asistenți și cadre medicale cu pregătire sanitară medie și personal auxiliar. Deci, pană la urmă la ce cifră ne raportăm? Valeriu Gheorghiţă: Circa 250.000. Reporter: Deci, sunt 125.000 imunizați din 250.000. Valeriu Gheorghiţă: Da. Aceasta este estimarea, dar noi vorbim de estimări, repet, da? Important e ca un număr cat mai mare de persoane din fiecare categorie profesională să se vaccineze. Andrei Baciu: Şi incă o completare, vom lăsa etapa unu și, ulterior, cand se intră in etapa trei, şi etapa a doua deschise, astfel incat oricine iși dorește să se vaccineze, oricand pe parcursul anului, să poată să o facă. Deci, vorbim de estimări. Acestea sunt cifrele pe care le avem. Ce este important este să avem un acces cat mai ușor, cat mai facil și un cadru favorabil vaccinării. Reporter: Există cei 2.000 de doctori și 6.000 de asistenți despre care vorbeați pentru etapa a II-a pregătiți, instruiți? Valeriu Gheorghiţă: Sunt identificați la nivelul fiecărui județ. Urmează perioada de training in aceste zile, care se face cu responsabilii din centrele de vaccinare și responsabilii cu Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, ținand cont de faptul că marea parte a personalului medical din aceste echipe provine din rețeaua medicală de medicină de familie. Dumnealor efectuează activități de vaccinare in mod curent in cadrul Programului Național de Vaccinare, deci, din acest punct de vedere este, dacă vreți, categoria medicală cu cea mai mare expertiză in domeniul vaccinării. Există procedurile disponibile, fiecare are acces la ele, procedura de vaccinare, circuitul in fiecare centru de vaccinare - ele sunt disponibile și pot să fie cunoscute. Reporter: Dar trainingul presupune doar instructajul asupra manevrei medicale sau vorbim și despre seria de informații pe care cel care face vaccinarea poate să i-o dea celui vaccinat astfel incat să obțină un consimțămant informat? Valeriu Gheorghiţă: Noi vorbim de medici. Medicii trebuie să presupunem, și așa și este, dețin informațiile necesare pentru a răspunde intrebărilor legate de un vaccin, in momentul de față chiar și de vaccinarea impotriva COVID-19. Din ceea ce dorim legat de trainingul cu echipele de vaccinare, vorbim in mod deosebit de cum se organizează activitatea dintr-un centru de vaccinare și de cum se operează in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Insă și aici vreau să vă spun că, in momentul de față, Registrul este disponibil de 10 ani, și medicii de familie fac acest lucru in cadrul Programului Național de Vaccinare. Deci, dumnealor cunosc partea de introducere a datelor in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, insă este un specific diferit la acest moment legat de organizarea fiecărui centru de vaccinare. Activitățile și procedurile sunt cunoscute, ele sunt disponibile și am și vorbit cu direcțiile de sănătate publică pentru a le trimite tuturor centrelor de vaccinare și responsabililor. Insă noi așteptam astăzi centralizarea tuturor centrelor și a responsabililor din fiecare centru pentru a ști cu cine să intrăm in relaționare. Reporter: Vreau să vă intreb eu ceva, vă rog. Dacă o persoană este imobilizată, nu este instituționalizată intr-un centru ci e acasă la ea. Cum va fi vaccinat această persoană? Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze și dacă va ajunge o echipă mobilă sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Printr-o echipă mobilă. Medicul de familie impreună cu Direcția de Asistență Socială din Primărie, după caz, stabilește persoanele care se află in această situație și se organizează o echipă mobilă care va asigura accesul persoanelor respective la vaccinare. Reporter: Și mai vreau să vă mai intreb ceva. Dacă o persoană are cele două doze de vaccin, trec și cele 7, 10 zile și se va aplica acest principiu de care aţi vorbit puțin mai devreme, un roman să spunem, care se va duce intr-o țară de pe lista galbenă, se supune regulilor de-acolo, apoi se intoarce in țara noastră. Ar mai urma să stea in carantină la intoarcere sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Asta spuneam mai devreme că, din ceea ce noi știm la acest moment, dar sunt lucruri care nu s-au definitivat, practic nu s-a luat o decizie, nu. Reporter: Deci şi pentru contact cu cineva şi pentru carantină la intoarcere. Valeriu Gheorghiţă: Persoana respectivă, teoretic fiind protejată de boală, are un risc foarte mic să mai transmită această infecție. Reporter: Şi incă o scurtă precizare, vă rog, să văd dacă am ințeles bine ce se va intampla vineri, la ora 15:00. Dacă vineri, la ora 15:00 intru pe platformă și mă programez, practic mă pot programa cel mai devreme duminică la ora 15:00, așadar 48 de ore. Valeriu Gheorghiţă: Sloturile vor fi disponibile din data de 18. Reporter: Din data de 18, de luni. Așadar vaccinarea propriu-zisă din etapa a doua va incepe luni, nu vineri. Valeriu Gheorghiţă: Va incepe pe 15, cu centrele medico-sociale, aşa cum am mai spus, şi vor fi activități in unitățile medicale unde se poate face vaccinarea chiar de duminică, de pildă, dar nu toate centrele vor avea această deschidere a sloturilor. Reporter: Vă rog să ne spuneți dacă Romania va recunoaște certificatele de vaccinare emise in alte state, cum ar fi cele din Marea Britanie, Israel, Rusia, China? Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu să vă răspund la această intrebare. Este o decizie la nivelul guvernamental, nu aş putea să vă ofer informații. Reporter: De asemenea, tot apropo de adeverințele de vaccinare, in momentul de față pe aceste certificate scrie valabil patru luni. Ce se intamplă după aceste patru luni, dacă o persoană vrea să călătorească și are nevoie de un certificat valabil? Valeriu Gheorghiţă: Doamna doctor? Adriana Pistol: Eu nu ştiu să scrie undeva valabil 4 luni. Reporter: Chiar aseară un doctor din Constanța a postat pe pagina lui de Facebook certificatul de vaccinare in care scrie că este valabil pană in aprilie, deci patru luni. Adriana Pistol: Este adeverința de vaccinare? Reporter: Da. Adriana Pistol: Scrie că e valabil 4 luni? Reporter: Şi nu este un singur caz. Au fost postate şi alte adeverințe... Adriana Pistol: Se poate, nu vă contrazic. Nu pot decat să spun că o să analizăm şi vă răspundem data viitoare. Deşi nu văd unde scrie. Reporter: Dacă imi permiteți, la finalul conferinței vă pot arăta. Adriana Pistol: Da, mi-ar fi foarte util. Vă mulțumesc foarte mult. Reporter: Mai am şi eu o intrebare, dacă este posibil. Sunt mulți romani care lucrează, de exemplu, in transporturi navale și au angajator străin. Angajatorul poate să facă programarea in platformă sau cum se vaccinează? Valeriu Gheorghiţă: Da, sigur. Dacă vorbim de o companie străină.. Reporter: O companie străină care are angajați romani și vor să se vaccineze in Romania. Valeriu Gheorghiţă: Da, se pot vaccina. Angajatorul ii programează după aceeași modalitate și regulă ca ceilalți angajatori. Călin Alexandru: Poate că nu ii recunoaște CUI-ul şi in acest caz sunt disponibile celelalte variante... Valeriu Gheorghiţă: Serviciile de call center care validează acest tip de unitate economică sau depinde de domeniul de activitate și, ulterior, se pot inscrie angajații. Adriana Pistol: Deci, dacă imi permiteți m-am lămurit. Este vorba de data de expirare a produsului, nu a adeverinței. Deci scrie aici: produsul Pfizer BioNTtech, lotul, numărul, expiration date, acela.... Reporter: Prin urmare adeverința nu are termen de expirare? Adriana Pistol:.. nu a adeverinței. Orice medicament are termen de expirare. Reporter: Am ințeles. Mă refer la adeverință. Adriana Pistol: Bineințeles că nu are un termen de expirare pană ce compania și toate studiile o să ne spună cat timp ne oferă imunitate. Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare, care ar fi in momentul de față rata de vaccinare in randul paramedicilor? Valeriu Gheorghiţă: Nu am făcut o analiză pe această categorie. Dacă domnul doctor Călin Alexandru... Călin Alexandru: Deci, in momentul de față vaccinarea personalului din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, inclusiv a paramedicilor, este in curs. Nu știu să vă dau un răspuns, dar din informațiile pe care le avem, rata de acceptabilitate in randul lor este peste 70%. Dar nu am in momentul de față să vă spun cu exactitate o cifră. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Şi aş mai avea şi eu o intrebare scurtă. Din data de 15, bolnavii cronici se pot inregistra inclusiv de-acasă de pe platformă. Cum fac dovada diagnosticului pe care il au? Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum am spus, pacienții cu boli cronice, ideal, trebuie să se programeze prin medicii de familie. In cazul in care nu au medic de familie, se vor programa individual, asumand că cele declarate sunt conforme cu realitatea. Reporter: Prin urmare, ne putem lovi in practică și de situația in care o persoană care nu este, de fapt, bolnavă cronic se poate vaccina in această a doua perioadă, chiar dacă nu este etic, legal. Nu există un control. Valeriu Gheorghiţă: Nu putem să asigurăm sută la sută acest control. Pană la urmă, e important ca persoanele respective să aibă acces la vaccinare, respectand modalitatea de programare și criteriile din etapa respectivă. Vă mulțumim frumos. Reporter: Dacă se poate, dacă intr-o şcoală sunt vaccinați toți angajații, acea şcoală are șanse să se redeschidă mai repede? Valeriu Gheorghiţă: Nu știu să vă răspund. Cred că este o decizie care se ia la nivel guvernamental. Nu știu dacă are influență și nu ține de mine să vă spun acest lucru. Reporter: Dar cine poate lua o astfel de decizie in urma rezultatelor din etapa a doua de vaccinare ? Valeriu Gheorghiţă: Cred că este o decizie interministerială care se ia... Adriana Pistol: Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgență. Valeriu Gheorghiţă: Este ultima intrebare. Reporter: Nu mi-aţi putut spune cat ne costă campania de vaccinare, dar vreau să vă intreb dacă din cauza neințelegerilor dintre autoritățile locale şi centrale etapa a II-a de vaccinare ar putea fi in pericol? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că aceste aspecte vor fi lămurite in cursul zilei de maine. Vă mulțumim frumos! 2021-01-12 16:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(26).jpgAjutor umanitar pentru persoanele afectate de incendiul din Miercurea CiucȘtiri din 12.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/ajutor-umanitar-pentru-persoanele-afectate-de-incendiul-din-miercurea-ciucPremierul Florin Cițu a dispus distribuirea de alimente și alte bunuri necesare familiilor sinistrate in urma incendiului din data de 7 ianuarie, din Miercurea Ciuc. Produsele acordate ca ajutor umanitar de urgență constau in alimente (ulei, zahăr, făină, conserve) și materiale de strictă necesitate (paturi, saltele, pături, saci de dormit etc.), sunt in valoare de peste 300.000 de lei și au fost scoase din rezervele de stat. Decizia prim-ministrului va fi transpusă printr-o Hotărare ce urmează să fie aprobată de Guvern. Reamintim că un incendiu violent a izbucnit in Miercurea Ciuc, joi, 7 ianuarie 2021, in urma căruia peste 250 persoane au rămas fără locuințe. 2021-01-12 14:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-12-02-53-52big_sigla_guvern.pngANUNT DE PRESĂȘtiri din 12.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/anunt-de-presa1610450975Premierul Florin Cițu va avea luni, 18 ianuarie, de la ora 10.00, o intalnire cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, la sediul Guvernului. 2021-01-12 13:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-12-01-29-35big_sigla_guvern.pngGuvernul este pregătit să sprijine persoanele afectate de incendiul din Miercurea CiucȘtiri din 09.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-este-pregatit-sa-sprijine-persoanele-afectate-de-incendiul-din-miercurea-ciucIn urma incendiului violent izbucnit in Miercurea Ciuc, joi, 7 ianuarie 2021, unde peste 250 persoane au rămas fără locuințe, Guvernul Romaniei este pregătit să sprijine autoritățile locale din Harghita, in vederea relocării persoanelor rămase fără adăpost, amplasarea de locuințe mobile și implicit asigurarea asistenței medicale, oferirea de alimente, și alte bunuri necesare subzistenței. La nivel local, in seara de 7 Ianuarie și in data de 8 ianuarie au fost convocate 2 ședințe ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență unde discuțiile au vizat identificarea locurilor disponibile pentru cazarea persoanelor sinistrate, asigurarea necesarului de alimente și alte bunuri necesare subzistenței, testarea pentru SARS-CoV-2 a persoanelor cazate temporar la o sală de sport din Miercurea Ciuc și identificarea in regim de urgență a terenului disponibil pentru amplasarea locuințelor modulare. Astfel, in baza tuturor acestor nevoi iminente de protecție și de ajutor care trebuie acordate urgent comunității sinistrate, Guvernul Romaniei este implicat direct, in colaborare cu autoritatile locale si judetene, in oferirea de suport prin instituțiile direct implicate, respectiv, Institutia Prefectului, forțele din cadrul MAI, poliție, jandarmerie, pompieri, Ministerul Sănătății si Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 2021-01-09 12:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-01-09-12-35-27big_stema.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu și ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 06.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi am inceput pregătirea pentru bugetul anului acesta, 2021. In acest sens, am făcut o solicitare fiecărui minister, o notă prin care am cerut mai multe lucruri. In primul rand, am cerut o analiză a actelor normative care sunt in vigoare şi au un impact bugetar, dar nu pot fi susţinute in totalitate in bugetul anului 2021, şi alte acte normative, bineinţeles, care sunt in vigoare, dar care nu pot fi puse in aplicare in acest an datorită unor necorelări legislative. Deci, toate actele normative pentru fiecare minister, cu impact bugetar să vedem unde le punem. Am cerut, bineințeles, pentru aceste acte normative fiecare ministru va trebui să vină cu o notă de prezentare şi cu soluții. Al doilea lucru pe care l-am cerut şi l-am solicitat miniştrilor a fost ca in acele ministere unde există in subordine operatori economici să se facă o analiză pe baza rapoartelor contabile şi situația financiară, ceea ce am mai și prezentat. Şi, pe 4 februarie, fiecare ministru va trebui să prezinte spre aprobare in guvern un memorandum care să conțină: situația actuală a acestor companii, a acestor operatori economici, cauzele care au determinat inregistrarea de pierderi, plăți restante, arierate și așa mai departe, și bineințeles un set de măsuri concrete, cuantificabile și cu termene clare de realizare pentru eficientizarea acestor companii, acestor operatori economici. Așa cum am spus, acordarea unor sume de la buget pentru acești operatori economici o să fie condiționată ferm de respectarea implementării măsurilor menționate in acest memorandum. Pentru fiecare minister va exista un memorandum, condițiile le vom vedea acolo, iar bugetul sau banii care vor fi alocați acestor companii va fi condiționați de aceste condiții. Al treilea lucru cerut de la ministere, este situația proiectelor de investiții, un lucru pe care l-am analizat și anul trecut și vă spun că am văzut o practică, m-am uitat in ultimii... prin 2016-2020, o practică ciudată: proiecte care au fost incluse in buget, unele au fost bugetate, altele nu au fost bugetate, dar şi unele care au fost bugetate şi execuția a fost foarte proastă. Deci, am cerut o listă cu toate proiectele de investiţii care au fost incluse in anul trecut, execuția in 2020, execuția pe fiecare buget să vedem cum stăm cu ele. /...;/ Și incă o listă cu proiecte de investiţii care au fost incluse in bugetul pe 2020, dar nu au avut prevăzute credite de angajament, deci au fost doar incluse acolo. Aceste liste vor fi trimise către cabinetul prim-ministrului și Ministerul Finantelor Publice. Pe baza acestor liste, vom face prioritizarea și vom bugeta aceste proiecte de investiţii pentru anul 2020. A fost prezentată o notă de informare de la Ministerul Finanțelor Publice care va sta la baza unui memorandum făcut de fostul minister al Fondurilor Europene și Ministerul Finanțelor, cu proiectele care pot fi finanțate din fonduri europene și nu de la buget de stat. Este lucrul pe care l-am anunțat şi anul trecut cand conduceam Ministerul Finanțelor. Vrem ca acele proiecte de investiții care pot fi finanțate din fonduri europene să fie finanțate din fonduri europene, să nu mai punem presiunea pe bugetul de stat. Și aici vom avea și această listă. Săptămana viitoare incepem procedura pentru bugetul din 2021, cu pregătirea limitelor pentru fiecare minister in parte. Propunem ca bugetul să intre in parlament in 4 februarie, să fie dezbătut atunci şi aprobat. Pană atunci, vom face toate aceste analize. Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să le spun din ședința de guvern de astăzi. Domnul ministru Cimpeanu vă va prezenta un proiect de ordonanță de urgență. Dacă sunt intrebări... Reporter: Bună ziua! In ceea ce priveşte proiectul de buget, ca să terminăm cu proiectul de buget, ce durează atat de mult in realizarea acestui buget in condițiile in care, iată, in momentul de faţă funcționăm, știm foarte bine, cu 1/12 din cheltuielile anului trecut, mai ales că dumneavoastră spuneați că aveați pregătită o formă a proiectului de buget pe anul 2021, chiar dacă este un număr mai mare de ministere, practic, vorbim de același impact bugetar, in mare, pe care puteați să-l aveţi in calcul? Florin Ciţu: Pe de o parte le dăm șansa colegilor miniştri să-şi cunoască ministerele. Şi această solicitare pe care am făcut-o astăzi este in acest sens. Vor avea șansa să cunoască exact ce proiecte de investiţii au, ce companii au in subordonare, dacă sunt profitabile sau nu, să ne ocupăm de restructurări şi bineinţeles legislația in vigoare. Este o analiză n-am mai văzut să o fi făcut cineva inainte de un buget. Eu am spus foarte clar şi sunt ferm: vreau să facem reformă! Banul public nu o să mai fie cheltuit aiurea. De aceea este nevoie de această analiză transparentă. In același timp, la fel şi cu prioritizarea proiectelor de investiţii: vreau să bugetăm acele proiecte de investiţii care pot fi făcute anul acesta, nu doar să bugetăm proiecte de investiţii in general să arătăm o cifră mari. Vă spun că pentru 2020, din estimările mele, dar domnul ministru al finanțelor vă va confirma sau infirma in zilele următoare, am reuşit ieri un record cu investiţiile, sunt in jur de 53 de miliarde, nu am cifra exactă - veți vedea, după 12 luni de zile. Dar şi aceste investiţii trebuie analizate. Vreau să văd că acești bani au fost cheltuiți eficient şi că au dus la creştere economică. De aceea, această bugetare in acest an este foarte riguroasă. Durează puţin mai mult, dar o să vedeți că impactul o să fie unul pozitiv către economie. Reporter: Tocmai pentru că la economie mă gandesc, mediul de afaceri ar trebui să ştie pe ce ar trebui să se bazeze pentru anul in curs. Deja a inceput anul şi in același timp dumneavoastră spuneați intr-o declaraţie pe care o făceați chiar la inceputul anului 2019 că o intarziere a proiectului de buget intr-un an este inacceptabilă pentru că vine doar in momente de criză. In momentul de faţă nu credeți tocmai că o bună predictibilitate ar fi de ajutor mediului de afaceri, avand in vedere că nu există in momentul de faţă nici măcar strategia fiscal-bugetară care să fie făcută public sau măcar PIB-ul estimat pe care dumneavoastră lucrați? Florin Ciţu: Haideți să le luăm pe rand: predictibilitate - mediul de afaceri are din partea mea cea mare predictibilitate. Am spus că nu se va umbla la Codul Fiscal, nu se umblă; nu umblăm la taxe, totul merge inainte. In al doilea rand, in ceea ce privește strategia fiscal-bugetară, programul de guvernare al acestei coaliții spune foarte clar: vrem să reducem deficitul bugetar sub 3% in 2024. Deci, avem deja o țintă fermă, clară, de care ne vom ține. Am spus care este estimarea de deficit bugetar pentru anul acesta, pe care mergem, 7%. Acestea sunt detaliile pentru mediul de afaceri, și veți vedea că de mai mult de atat mediul de afaceri nu are nevoie. Restul sunt detalii pentru modul in care noi vom distribui banii in acest an. In același timp, am vrut să vedem și execuția pentru anul trecut, să știm exact cum au funcționat măsurile pe care le-am luat - ați văzut că, pe baza execuției de anul trecut, am prelungit o serie de măsuri care erau in trecut in interesul mediului de afaceri, deci lucrurile eu cred că merg in direcția care trebuie. Vom vedea; dacă mai apare ceva, vă vom comunica. Reporter: Şi o clarificare pe salariul minim: de ce nu l-aţi aprobat dvs.? Chiar spuneați la acest pupitru că săptămana aceasta veți aproba proiectul cu privire la salariul minim. Iată că nu este. Florin Ciţu: Ințeleg că este in avizare. Era nevoie de testul IMM, e nevoie de CES - sunt mai multe lucruri. Cand va fi gata avizul... Reporter: Testul IMM ar fi trebuit să fie obținut inainte să inceapă toate procedura de avizare. Dvs. spuneați că mai sunt doar cateva avize, nu şi testul efectiv. Florin Ciţu: Este in procesul de avizare. O să fie... Ştie toată lumea cat este salariul minim in 2021 deja. Reporter: Domnule premier, aș vrea să vă intreb cand veți aproba acea ordonanță de urgență prin care cadrele medicale care vor vaccina romanii vor fi plătite și cu cat aveți de gand să ii plătiți? Florin Ciţu: A fost astăzi in prima lectură. Săptămana viitoare o să fie aprobată. Reporter: Ne puteți spune ce prevede, in mare, această ordonanță de urgență? Florin Ciţu: Suplimentar, au fost introduse - dar nu este o formă finală - un mod de a motiva şi medicii de familie să participe la această campanie de vaccinare. Sumele... vom vedea, vom discuta asupra acestor sume. Nu ştiu dacă răman cele finale din acest proiect de ordonanță. Dar faţă de proiectul inițial, a fost introdusă şi o schemă de motivare pentru medicii de familie, ca să ajute la campania de vaccinare. Reporter: In afară de medicii de familie, cine va mai vaccina? Adică primiţi inclusiv rezidenți, voluntari...? Florin Ciţu: Da. Sunt şi rezidenți, şi voluntari... rezidenți. Voluntari nu ştiu dacă sunt, in această formă. Dar, repet, este in primă lectură. Va fi in procedură de avizare şi, in funcţie de cum vor fi ministerele care vor mai introduce sau adăuga lucruri, vom vedea cum va arăta. Eu zic că schimbarea majoră este introducerea acestei scheme de motivare pentru medicii de familie. Știm foarte bine, pot ajuta foarte mult in acest moment. Reporter: Săptămana viitoare am putea să vedem această ordonanță aprobată? Florin Ciţu: Da. Trebuie să fie săptămana viitoare. Am cerut ministrului sănătăţii să aibă avizele pentru săptămana viitoare. Reporter: Suntem pregătiţi pentru cea de-a doua etapă de vaccinare, domnule premier? Florin Ciţu: Da, suntem pregătiţi. Şi eu zic că in Romania campania de vaccinare merge bine, iar estimările pe care le avem, să mergem către 150.000 de vaccinuri pe zi arată clar că direcţia este una bună. Am spus, acum sunt 230, erau ieri cand am comunicat cu prefecţii, 230, nu ştiu cate sunt astăzi centre de vaccinare, dar ținta de avea 1.000 de centre de vaccinare este una ambiţioasă. Sunt sigur că va fi atinsă. Trebuie să aducem mai multe vaccinuri, să creștem ritmul in care vin vaccinurile in Romania, asta este de fapt, o provocare, dar aici suntem limitați și de ce se intamplă in UE, cum sunt vaccinurile aprobate şi să fie după aceea livrate. Dar noi suntem gata să vaccinăm, eu spun, 100.000 de oameni cat mai rapid, pe zi. Reporter: Vicepremierul Kelemen Hunor spunea că insistă ca școlile să fie redeschise pe 8 februarie. Aș vrea să vă intreb dacă ați avut o discuție cu dansul și dacă sunteți și dumneavoastră de acord că școlile ar trebui redeschise de pe 8 februarie? Florin Ciţu: Da, bineințeles, am avut o discuție și cu domnul Hunor și cu domnul Barna. Da, și eu vreau să fie redeschise școlile, vreau să redeschidem și restaurantele. Am spus acest lucru și anul trecut, din punctul meu de vedere, dacă nu ar fi problema pe sănătate aș vrea să fie redeschise. Avem această condiționare de pandemie. Domnul ministru va prezenta modificarea din Ordonanța de Urgență, dar personal eu cred că trebuie să facem totul să putem să redeschidem școala cat mai devreme. De aceea e important ca și pe langă campania de vaccinare să avem și această campanie de reducere a efectelor pandemiei, să menținem ritmul. Pană acum am văzut că a scăzut numărul și am ajuns la un nivel confortabil. Sunt orașe care au ieșit din carantină, municipii, trebuie să mergem in acest trend. Dacă păstrăm această tendință, putem să redeschidem școlile pe 8 februarie, dar este important, repet, campania de vaccinare este importantă, avem resursele și este prioritate zero. In același timp trebuie să păstrăm și această campanie de a reduce efectele pandemiei. Să nu uităm că trebuie să păstrăm in continuare distanțare, să purtăm mască, dezinfectant etc. Mulțumesc. Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Dacă profesorii nu se vor vaccina intr-o rată mai mare, luați in calcul posibilitatea de a aplica același criteriu, un stimulent financiar, cum se intamplă in cazul medicilor? Florin Ciţu: In cadrul medicilor nu este un stimulent financiar pentru medici să se vaccineze, este pentru medicii de familie să ajute campania de vaccinare, să inscrie oameni să se vaccineze. Deci, nu... Cătălina Mănoiu: Totuși am văzut și la nivelul Uniunii Europene, și in Statele Unite că există acest stimulent de vaccinare. Luați in calcul să implementați... Florin Ciţu: Nu, eu văd că in Romania există un interes pentru vaccinare. Nu, nu luăm in calcul in acest moment așa ceva. Cătălina Mănoiu: Doar 50% din cadrele didactice au spus că se vor vaccina. Florin Ciţu: Sunt estimări. Eu zic să vedeți atunci cand va fi vaccinarea că vor fi mai mulți şi vor fi majoritatea. Nu aș merge pe estimări și pe sondaje, mergem pe ce se intamplă in realitate și veți vedea că va fi o campanie de succes de vaccinare. Cătălina Mănoiu: Aţi vorbit despre proiecte care nu pot fi susținute financiar pe parcursul acestui an. Din datele pe care le aveți, despre ce vorbim mai exact? Florin Ciţu: Tocmai de aceea am cerut această situaţie.Am spus să vedem Reporter: Nu aveţi pană acum o evaluare parţială? Florin Ciţu: Eu am cerut fiecărui ministru astăzi să prezinte situația cu proiectele care au fost finanțate anul trecut, care trebuie finanțate, companii, tot. Și vom vedea după aceea informarea. Eu am informările mele, dar aș vrea ca fiecare ministru să vină și cu soluții și să vină și cu aceste liste. Reporter: Ce riscă miniștrii care nu vor performa in acel ritm trimestrial pe care dvs. il anunțați in funcție de aceste planuri de reorganizare a companiilor cu probleme? Florin Ciţu: Nu vor exista astfel de miniștri. Sunt sigur că vor performa toți. Mulțumesc! Reporter: O clarificare! Săptămana viitoare expiră starea de alertă; dacă o veți prelungi. Va fi o ședință de guvern? Luni expiră... Florin Ciţu: Vom lua o decizie in funcție de situația națională. Mulțumesc! Reporter: Vreau să vă mai intreb şi eu ceva, că nu am apucat să vă intreb. Referitor la campania de vaccinare: există posibilitatea extinderii schemei de vaccinare astfel incat familiile medicilor, de asemenea, să fie vaccinate in prima etapă? S-a pus această problemă? Florin Ciţu: Nu am avut această discuție pană in acest moment. Mulțumesc! Domnule ministru! Sorin Cimpeanu: Mulțumesc, domnule prim-ministru! In şedinţa de astăzi a fost adoptată o ordonanța de urgență de modificare a Legii 55/2020 cu un articol unic, pe care vi-l prezint: In perioada 11 ianuarie 2021 - 8 februarie 2021, prin excepție de la prevederile alineatului 1, in baza și sub rezerva analizei situației epidemiologice la nivel național realizate de Ministerul Sănătății impreună cu Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și in baza hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin ordin al ministrului educației, se poate dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor in unitățile de invățămant și continuarea activităților didactice in online. Precizăm că dispozițiile prevăzute la Articolul 38, alin.1 din Legea 55/2020 au avut aplicabilitate pană la data de 31 decembrie 2020. In condițiile in care pandemia de COVID-19 afectează incă, după cum știm, sănătatea populației, se impune adoptarea in regim de urgență a cadrului legal care să asigure desfășurarea procesului de invățămant astfel incat cadrele didactice și elevii să beneficieze de drepturile constituționale la invățătură și sănătate, in condiții siguranță epidemiologică, demonstrand in același timp dorința guvernului de trecere a școlii in format clasic incepand cu cel de-al doilea semestru al anului școlar 2020-2021, sub rezerva evoluției epidemiologice. Vizavi de intrebarea pe care i-aţi adresat-o domnului pim-ministru, nu avem un rezultat cu privire la disponibilitatea de vaccinare a personalului din invăţămant. Sunt 340.000 de angajaţi in sistemul naţional de educaţie. Am lansat o interogare, aşteptăm raportările numerice cu privire la disponibilitatea de vaccinare pană la data de 15 ianuarie, orele 16:00. Acesta va fi rezultatul, nu acele sondaje realizate pe eșantioane mici. Deci, pană in 15 ianuarie, orele 16:00, vom avea disponibilitatea de vaccinare a celor 340.000 de angajați din sistemul de invățămant. Am precizat că răspunsul privind disponibilitatea de vaccinare nu constituie nicicum o obligație de vaccinare, dar, pe baza acestui rezultat, sigur că da, impreună cu coordonatorul campaniei de vaccinare, va putea fi pregătit numărul de doze, precum și ordinea, prioritatea acordată personalului din invățămant pentru vaccinare, prioritate care sunt convins că va fi corelată perfect cu importanța educației in Romania și in orice țară, cu importanța deschiderii școlii in regim clasic. Analiza va fi efectuată după jumătatea lunii ianuarie, după ce vom avea date privind evoluția epidemiologică, rata de infectare in urma vacanței de iarnă, după ce vom avea o imagine mai clară asupra evoluției campaniei de vaccinare, după ce vom analiza și măsurile adoptate de alte state aflate in situație similară și, nu in ultimul rand, după ce vom avea realitățile din sistemul de educație pentru care Ministerul Educației a cerut raportarea estimată a celor care s-au aflat in dificultate cu privire la urmărirea procesului de invățare online, termenul este 11 ianuarie. In cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie, vom face această analiză, iar decizia cu privire la redeschiderea școlilor in format clasic va fi luată in ultima decadă a lunii ianuarie. Nu excludem nici un scenariu care va rezulta in urma unei analize făcute responsabil și profesionist, cu toate aceste date la dispoziție. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă intreb dacă luați in calcul ca, măcar in localitățile in care rata de incidență este foarte mică, sub 1,5, spre exemplu, să redeschideţi, totuşi, şcolile chiar mai repede de 8 februarie? Sorin Cimpeanu: Mulțumesc pentru intrebare. Atunci cand am precizat că nu excludem niciun scenariu care va rezulta in urma acelei analize responsabile și profesioniste, implicit am spus că luăm in considerare și scenariul in baza căruia dăm prioritate celor mici din grădinițe și invățămantul primar, și scenariul in baza căruia dăm prioritate zonelor cu rată de infectare mai scăzută, și scenariul in care prioritizăm elevii care vor susține examene naționale, și scenariul in care - doamne ajută! - putem deschide toate școlile din Romania. Toate aceste scenarii vor fi luate in considerare numai și numai in funcție de analiza dependentă de evoluția ratei de infectare și de evoluția campaniei de vaccinare. Reporter: Dar nu mai repede de 8 februarie? Sorin Cimpeanu: Nu mai repede 8 februarie. Reporter: Deci orice scenariu /.../. Sorin Cimpeanu: Datele le vom putea avea după jumătatea lunii ianuarie, analiza o vom face pană la finalul lunii ianuarie, deci mai devreme de semestrul... Pe 29 ianuarie elevii intră in vacanță. Fizic, logic, nu se poate lua altfel. Dacă sunt și alte intrebări. Reporter: In ceea ce privește partea de salarizare care ii vizează pe profesori. In continuare, știm că sunt foarte multe nemulțumiri pe această zonă. Deja au existat in spațiul public avertismente din partea reprezentanților sindicatelor că vor să iasă in stradă, se consideră nemulțumiți, chiar păcăliți, dacă-mi permiteți să spun, din partea executivului, in condițiile in care li se promiseseră o prorogare doar de un an și acum iată că vedem, prin acea ordonanță de la sfarșitul anului trecut, că pană la sfarșitul anului in curs că nu vor avea parte de nicio majorare. Veți mai avea discuții? Veți incerca să-l convingeți pe premier de această dorință a profesorilor? Cum veți face? Sorin Cimpeanu: Cadrele didactice din Romania merită, cu siguranță, un regim motivant de salarizare. Pe de altă parte, există, așa cum bine ați precizat, și o lege a salarizării. In același timp, aș vrea să vă spun că, in costul standard per elev, care are o componentă destinată salariilor, această componentă, in ultimii 4 ani, din 2016 pană in 2020, s-a dublat: de la 3.024 de lei - componenta destinată salariilor in 2016, la 6.111 lei - componenta destinată salariilor in 2020. In același timp, componenta destinată tuturor cheltuielilor de funcționare a școlilor, cheltuieli materiale, de la energie electrică, alimentare cu apă curentă, acolo unde există, incălzire, foarte important, pe timp de iarnă, cheltuieli cu substanțe de igienă, cheltuieli, mai nou, cu substanțe de protecție anti-COVID, cheltuieli de pregătire profesională, multe alte cheltuieli, in 2016 erau 321 lei per elev, acum sunt 387 de lei per elev. Deci, din punctul meu de vedere, asum această declarație, urgența este o creștere semnificativă a costului standard per elev pentru ca școlile din Romania să poată funcționa, fără să neglijăm componenta de creșteri salariale. Există posibilitatea, o să discutăm cu miniștrii de resort și cu primul ministru, să introducem poate o componentă salarială de motivare in funcție de performanță, prin Programul național de redresare și reziliență, spre exemplu. Există multiple variante, le analizăm cu toată atenția, știind că profesorii din Romania au făcut față cat se poate de bine, in condițiile in care sisteme de educație mai avansate, recunoscute ca fiind mai avansate decat cel din Romania, au avut dificultăți in a convinge cadrele didactice să se implice in predarea online fără echipamente, fără o instruire specifică. In Romania, cadrele didactice au făcut eforturi fiecare cum s-a priceput mai bine pentru ca procesul de invățămant să continue. Deci, există merite deosebite care trebuie recunoscute și trebuie să existe și motivație. Nu vă ascund faptul, n-aș fi vrut să devoalez aici, că in cursul zilei de maine vor exista consultări cu toate sindicatele din educație, consultări cu toate asociațiile studenților din Romania, consultări cu Consiliul Național al Elevilor din Romania, consultări cu Consiliul Național al Rectorilor din Romania, consultări cu Federația Asociațiilor de Părinți din Romania. Toate aceste consultări vor avea in vedere, printre alte aspecte importante in domeniul educației, și subiectul intrebării dumneavoastră. Mulțumim! 2021-01-06 18:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_6_resize.jpgROVaccinare-Conferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu GheorghițăȘtiri din 05.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/rovaccinare-conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghitaGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos tuturor pentru că ați dat curs invitației noastre. Sunt alături de mine astăzi domnul secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea impotriva COVID-19, doamna doctor Adriana Pistol, director al Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și, nu in ultimul rand, domnul doctor Călin Alexandru, de la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență. Pot să vă spun incă de la inceput, din punct de vedere organizatoric ne dorim ca săptămanal să aibă loc acest tip de briefinguri de presă, in care să vă prezentăm activitățile pe care le-am desfășurat in ultima săptămană și să vă prezentăm ceea ce urmează să facem in perioada imediat următoare. Cu permisiunea dumneavoastră, mi-aș dori să trec in revistă activitățile pe care noi le-am derulat in ultimele zile. Am pregătit, de asemenea, un material cu cele mai importante intrebări pe care noi le-am primit, pe diferite canale, din partea colegilor din mass-media, de asemenea, și de la alte categorii de persoane interesate de tema vaccinării și am incercat să transpunem in acest material, care să fie in folosul dumneavoastră. Aș incepe prin a spune și prin a reamintit faptul că pe 26 decembrie in Romania au ajuns la Institutul Cantacuzino cele aproape 10.000 de doze, care au reprezentat tranșa simbolică distribuită simultan in cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Pe data de 29 decembrie a venit următoarea tranșă de vaccinuri, de circa 140.000 de doze, iar, maine, pe 6 ianuarie urmează a veni, practic, a doua tranșă importantă de vaccinuri, de circa 150.000 de doze. Din acest punct de vedere, conform calendarului de livrare, pentru toată luna ianuarie ar urma să primim circa 600 de mii de doze, in tranșe săptămanale, la care se adaugă cele 150.000 de doze livrate pană la sfarșitul lunii decembrie anul 2020. In ceea ce privește activitatea propriu-zisă a campaniei de vaccinare, după cum știți, pe 27 decembrie a demarat activitatea de vaccinare in cele zece unități medicale destinate pentru prima linie impotriva COVID-19, conform Ordinului de Ministru Nr. 555 din aprilie 2020; au fost cele 10 unități medicale de boli infecțioase din țară. In aceste centre medicale, in aceste unități medicale, practic, au fost vaccinate in total 3.317 persoane, reprezentand circa 75% din personalul total al spitalelor respective. Trebuie să luăm in calcul faptul că atunci cand recomandăm vaccinarea unei persoane trebuie ca acea persoană să fie eligibilă pentru vaccinare, adică, in primul rand să nu aibă contraindicații medicale, in al doilea rand să iși dorească să facă această vaccinare și, de asemenea, este important ca persoana respectivă să nu fie in cursul unei infecții in derulare sau să nu fie in prima lună de la momentul unei infecții cu SARS-CoV-2. Etapa intai a campaniei de vaccinare, care a demarat după această etapă zero adresată celor 10 unități medicale, a inceput practic pe 30 decembrie. Numărul estimat al persoanelor eligibile pentru această etapă - adresată lucrătorilor din sistemul medical și social - este de circa 250.000 de persoane. Din acest punct de vedere, pot să vă spun că ieri erau vaccinate, la ora 20:00, circa 13.000 de persoane pentru ziua de 4 ianuarie, in total fiind peste 26.000 de persoane vaccinate. Astăzi, la ora 14:00, erau deja vaccinate aproape 13.000 de persoane, 12.996 de persoane inregistrate deja in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Vă reamintesc, programul de vaccinare intr-un centru este de la 8:00 dimineața pană la 8:00 seara și poate să continue și după ora 8:00 pentru personalul propriu, care intră in serviciile gardă sau turele de noapte. La acest moment funcționează și se vaccinează in aproximativ 251 de centre de vaccinare. Sunt mai multe centre care au fost activate din aceste 376 de centre destinate pentru etapa intai, dar vă menționez faptul că centrele care au inceput inițial vaccinarea in momentul de față nu au activitate de vaccinare, avand in vedere că iși vaccinează doar personalul propriu și au și făcut acest lucru pană la data la care noi vorbim, dar ele vor asigura mai departe rapelul persoanelor deja vaccinate și, in funcție de evaluarea ulterioară, vom decide care dintre ele pot să rămană in activitate, in condițiile in care se indeplinesc corect toate circuitele pentru celelalte categorii de persoane. In ceea ce privește modalitatea de programare, după cum știm, platforma informatică de programare, platforma națională este in momentul de față disponibilă pentru programarea tuturor lucrătorilor din sistemul medical și social, prin intermediul angajatorului, persoană juridică. De asemenea, pentru persoanele sau unitățile medicale, cabinete medicale individuale care nu au acea semnătură electronică, programarea se poate face prin intermediul serviciului de call-center, care este disponibil și funcțional in toate județele și este asigurat cu personal din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și, respectiv, Serviciul de Telecomunicații Speciale, cel puțin pentru prima etapă, tocmai pentru a rezolva toate problemele care pot să apară pe parcursul procesului de programare. Etapa a doua a campaniei de vaccinare estimăm că poate să inceapă din a doua jumătate a lunii ianuarie, deci, practic, după data de 15 ianuarie. In acel moment, vom incepe cu persoanele care sunt internate in centrele medico-sociale. La acest moment vorbim de circa 1.884 de centre medici-sociale şi sunt internate, sunt aflate aproape 40.000 de persoane in aceste centre medici-sociale, iar vaccinarea personalului se va efectua prin echipe mobile de vaccinare. S-a inceput deja la nivelul fiecărui judeţ constituirea acestor echipe mobile, pentru a fi efectuate toate training-urile necesare şi, de asemenea, diseminarea procedurilor medicale, care trebuie respectate in condițiile in care vorbim de vaccinarea personalului, şi, de asemenea, am dispus să se inceapă incă de pe acum obținerea consimțămantului informat al persoanelor care se află internate in acele centre, ținand cont de faptul că o parte dintre ele se află in incapacitate de a-şi exprima consimțămantul informat. Or, din acest punct de vedere trebuie respectată procedura legală, cadrul legal aflat in vigoare, adică obținerea de la aparținători sau, in lipsa acestora, prin celelalte căi care sunt foarte bine precizate in cadrul legal precedent. In ceea ce priveşte dimensiunea persoanelor din etapa a doua de vaccinare, vorbim de aproximativ 4 milioane de persoane cu varsta peste 65 de ani, şi, respectiv, persoane cu boli cronice, această estimare este bazată pe catagrafia persoanelor efectuată in rețeaua medicală de medicină primară. Atata timp cat, practic, grupele de risc sunt superpozabile cu cele de la gripa sezonieră şi, practic, avem aceste date, se mai adaugă un număr estimat de circa 1-1,5 milioane de persoane care deservesc activități esențiale, se reevaluează catagrafierea persoanelor care deservesc activități esențiale tocmai pentru putea face un plan detaliat al calendarului de activități legate de desfășurarea campaniei de vaccinare pentru etapa a doua. In ceea ce priveşte etapa a treia de vaccinare, estimăm că in luna aprilie, inceputul lunii aprilie este un termen realist, pe care il putem lua in calcul, insă, trebuie să ințelegem, practic, folosim acest termen de estimare intrucat momentul de inceput al vaccinării pentru această categorie, practic, este influențat de ritmul de livrare a dozelor de vaccin şi nu de capacitatea de vaccinare. Pot să vă asigur că in momentul de faţă, pentru etapa intai sunt prevăzute 376 de centre de vaccinare, pentru lucrătorii din sistemul medical şi social, după cum deja am menționat, 251 astăzi, in 251 de centre se vaccinează. Din acest punct de vedere, un procent din aceste centre, estimăm noi, cel puțin 100 dintre ele, vor rămane activate și pentru etapa a doua, pentru că este important să ținem cont de un aspect: foarte multe persoane cu boli cronice se află in ingrijirea acestor unități medicale și doresc să se adreseze acelor unități medicale, cu condiția să se respecte circuitul epidemiologic funcțional. Pe langă aceste circa 100 de centre, care sunt deja funcționale și care au deja și vor avea experiență suficientă incat să continue activitatea de vaccinare, sunt prevăzute circa 930 de alte centre de vaccinare in afara unităților medicale. Cu alte cuvinte, pentru etapa a doua și, ulterior, etapa a treia, vorbim de aproximativ 1.000 de centre de vaccinare, cu o capacitate medie zilnică de vaccinare de circa 150 de persoane pe zi. Or, acest lucru inseamnă, din punct de vedere, dar repet, din punct de vedere al capacității noastre de vaccinare, de circa 150.000 de persoane in fiecare zi. Evident că acest lucru trebuie să fie concordant cu ritmul de livrare a dozelor de vaccin. Practic, este aproape imposibil să vaccinăm 150.000 de persoane pe zi, nu că nu am putea, ci pentru că nu vom avea aceste vaccinuri disponibile in acea unitate de timp. Din acest punct de vedere, ceea ce se incearcă la momentul actual este o accelerare a calendarului de livrare a dozelor de vaccin prin negocieri la nivelul Comisiei Europene. Vă reamintesc faptul că Romania face parte dintr-un demers european, dintr-un contract incheiat de Comisia Europeană cu cele șase companii farmaceutice diferite, care sunt dezvoltatoare ale acestor vaccinuri, și, rand pe rand, pe măsură ce fiecare companie va primi autorizare, Romania va primi procent pro rata 4,3% din numărul de doze contractate la nivelul Comisiei Europene, doze care se pot suplimenta in funcție de contractele incheiate de Comisia Europeană. Cam acesta sunt lucrurile pe care eu voiam să vi le transmit in acest moment. Aceasta este situația in care ne aflăm. Ritmul de vaccinare pentru etapa 1 probabil că va fi in creștere, incă sunt multe persoane care nu s-au programat și care urmează să se programeze in platforma informatică. Noi am transmis către fiecare Direcție de Sănătate Publică să informeze toți furnizorii de servicii medicale și sociale să inceapă inscrierea personalului care dorește să se vaccineze in platforma de programare. Un avantaj important al acestei platforme este faptul că, pe langă blocarea dozei inițiale, iți blochează și doza de rapel, adică ziua in care mergi, tocmai pentru a avea certitudinea că atunci cand urmează ziua rapelului există un loc liber pentru a se putea efectua vaccinarea. Vă mulțumesc. Aș dori să vă prezint doar o scurtă modalitate de organizare, aș vrea ca fiecare dintre dumneavoastră, dacă aveți intrebări, să adreseze maxim două intrebări, pentru că sunt cred că 15 persoane. Dacă timpul o să ne permită, mai putem lua și alte intrebări, dar pentru inceput aș propune să mergem cu două intrebări. Vă mulțumesc. Reporter: Spuneți că Romania ar putea să aibă o capacitate de vaccinare de 150.000 de vaccinări pe zi. Asta ar insemna că ar trebui să primim săptămanal undeva la un milion de vaccinuri. Cand s-ar putea intampla acest lucru, pentru că, in momentul de față, capacitatea de vaccinare incă nu a ajuns la 20.000, cat ar fi necesar? Valeriu Gheorghiță: Capacitate de vaccinare nu inseamnă vaccinare; capacitate de vaccinare inseamnă: dacă aș avea toate persoanele programate, aș putea să le vaccinez. Acest lucru am vrut să spun. Faptul că noi am dimensionat numărul centrelor de vaccinare incat să putem asigura vaccinarea persoanelor intr-un timp relativ scurt, tocmai pentru a atinge acel prag de imunizare colectivă de circa 60 - 70% intr-un interval de aproximativ 6 luni, nu este echivalent cu faptul că zilnic vom vaccina circa 150.000 de persoane, pentru că, realmente, nu cred că vom avea intr-un viitor al următoarelor două-trei luni aceste doze. Depinde foarte mult de momentul in care și celelalte companii producătoare, dezvoltatoare de vaccinuri vor primi autorizare de punere pe piață. Reporter: Se va suprapune campania de vaccinare, adică primul vaccin și cu rapelul. Aici va trebui, probabil, și suplimentată capacitatea. Cum se va face, pentru că in aceea zi, probabil, vor fi vaccinate persoane cu primul vaccin și persoane cu cel de-al doilea vaccin. Cum se va intampla aici? Cum se va desfășura totul? Valeriu Gheorghiță: In momentul in care o persoană se programează in vederea vaccinării, practic, va ocupa ziua de la doza 0 și automat i se rezervă locul de la ziua 21 sau ziua 28, depinde de tipul vaccinului efectuat. Practic, orice persoană nouă care se va programa in ziua 21 a respectivului pacient, practic, se va programa dacă vor exista acele locuri libere. Reporter: In primul rand, aș vrea să ne spuneți dacă ați avut timp să verificați situația de la Centrul de vaccinare din Găești, unde am văzut că nu sunt respectate regulile primei etape și managerul spitalului de acolo a anunțat că cine vrea poate merge să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Am luat și noi la cunoștință de situația de la spitalul din Găești; pot să vă spun următoarele lucruri: faptul că au fost vaccinate astăzi persoane care nu aparțin etapei 1 nu este o tragedie, pană la urmă, important este că au fost vaccinate. Faptul că nu s-au respectat procedurile, și anume, beneficiarii vaccinurilor să fie cei din etapa 1, așa cum prevede strategia, pentru că nu intamplător această etapizare a fost făcută, tocmai pentru a echilibra disponibilitatea reală a vaccinurilor cu persoanele care au cea mai mare nevoie să fie vaccinate in această perioadă, acest lucru este un alt aspect care urmează a fi verificat. Din acest punct de vedere vorbim, local, de un management defectuos, aș putea spune. Reporter: Şi, in acest caz, pot fi date sancțiuni? Valeriu Gheorghiță: După cum știm, strategia de vaccinare prevede doar modalitățile și liniile directoare după care noi dezvoltăm și implementăm campania de vaccinare. Aș putea spune că acest aspect intră in sarcina Ministerului Sănătății. Probabil că se vor efectua evaluări și, ulterior, se va decide in consecință. Nu aș putea să vă spun acest lucru, pentru că nu intră in atribuțiile Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea. Reporter: Există cumva o situație a vaccinului pierdut? Am văzut că in strategie este prevăzut și acest lucru. Există in acest moment o astfel de situație? Valeriu Gheorghiță: Există. Imediat o să o rog pe doamna doctor Adriana Pistol să vă răspundă. Doar aș menționa faptul că există un risc asumat al unor pierderi de vaccinuri, avand in vedere că sunt vaccinuri multidoză, avand in vedere că au o stabilitate limitată și acest risc, practic, este asumat, din motive absolut neimputabile, se pot sparge anumite flacoane in momentul in care le reconstitui, se pot intampla evenimente care nu țin neapărat de managementul activităților dintr-un centru de vaccinare. Pot să vă spun că m-am uitat și eu pe datele legate de pierderile de vaccinuri, pentru că in fiecare zi, la nivelul unui centru de vaccinare, practic, avem un stoc existent la ora 8:00 dimineața, pe măsură ce persoanele se vaccinează și sunt introduse in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, practic, acel stoc scade in concordanță cu numărul de persoane vaccinate, iar la ora 20:00, cand se face bilanțul, vedem cate doze am avut in stoc, cate persoane am vaccinat și dacă am avut doze pierdute, că s-au spart, că au rămas nefolosite. Aceste evaluări există și sunt centralizate in Registrul Electronic Național. Pot să vă spun că numărul este foarte mic, tocmai pentru că... Adriana Pistol: Sub 100, undeva sub 100 erau aseară, acum nu am să vă spun exact, dar mă pot interesa şi poate vă dau cifra exactă. Valeriu Gheorghiță: Sunt peste 64 de mii de doze deja distribuite, deci, practic, există un număr, repet, mic de doze asumat că pot să fie pierderi neimputabile. Reporter: Mai am o singură intrebare, dacă imi permiteți, in legătură cu medicii care nu au certificat digital. Spuneați că pot suna la call-center pentru programare, insă sunt mulți care spun că au sunat, dar le răspunde robotul și atat. Valeriu Gheorghiță: Eu ceea ce pot să vă spun, și avem colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale alături de noi, sunt 100% operaționalizate aceste centre, s-au făcut training-uri speciale și este personal special desemnat strict pentru gestionarea sistemului de programare, insă trebuie să ințelegem că prezența acelei semnături electronice nu este limitativă. Orice persoană care nu are semnătură electronică se poate inscrie și să se vaccineze intr-un centru de vaccinare, fie telefonic, fie se poate suna direct la centrul de vaccinare unde este arondat să se programeze. Deci, din acest punct de vedere, există mijloace prin care ne putem programa. Reporter: Spun că nu știu nici măcar centrul la care trebuie să sune, adică toate variantele pe care le spuneți le știm cu toții, numai că ei efectiv nu reușesc să se programeze. Valeriu Gheorghiță: In momentul acesta, practic platforma informatică permite programarea altor categorii de personal medical și social in centre de vaccinare, in afara celor din care ei lucrează. Deci, practic, poți să alegi centrul la care vrei să te vaccinezi. In general, se respectă teritorializarea. Adică, dacă vorbim de un cabinet medical din sectorul 1, nu va fi programat intr-un centru din sectorul 6. Deci, Direcțiile de Sănătate Publică au arondat acești furnizori de servicii medicale către centrele de vaccinare, respectandu-se oarecum teritorializarea geografică, fără să fie, repet, nici in acest caz 100%. Eu am transmis cat se poate de clar tuturor Direcțiilor de Sănătate Publică și centrelor de vaccinare să primească orice persoană care se prezintă la centrul de vaccinare, pentru că noi, ceea ce ne interesează in ultimă instanță, este ca persoanele să beneficieze de vaccinare. Dacă colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale doresc să facă ceva mențiuni față de această intrebare legată de call-centere, eu știu că sunt funcționale. Remi Manda: Bună ziua, mă numesc Remi Manda, sunt de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Asigurăm asistență tehnică și toate serviciile de comunicații din call-center. Personalul este asigurat de Ministerul Apărării Naționale. In fiecare call-center, cum spunea și domnul preşedinte, domnul doctor Gheorghiță, sunt in momentul de față două console funcționale, cu persoane MApN și in sprijin avem un coleg de la Serviciul de Telecomunicații Speciale. In dimineața aceasta, știu foarte bine că s-au programat destul de mulți medici pentru vaccinare, prin cadrul call-centerelor. Datele contact de la call-center sunt trecute pe platforma națională, in momentul in care accesați tab-ul Programează-te. Există un buton pentru suport și acolo sunt datele de contact. Puteți verifica sau puteți să vă programați, se pot programa medicii la unul dintre numerele de acolo, in funcție de județele unde locuiesc sau unde au rezidență, de fapt. Vă mulțumesc! Valeriu Gheorghiță: Aș completa intrebarea anterioară cu pierderile, ne-a venit răspunsul: sunt 87 de doze declarate practic irosite sau pierdute, cum vreți dumneavoastră. Reporter: Motivul este acesta, că in momentul in care cadrele medicale se programează, nu vin și astfel au fost pierdute, sau care sunt motivele? Valeriu Gheorghiță: Nu, vă dau un exemplu al zilei de ieri. In platforma de programare erau circa 10.800 de persoane și s-au vaccinat circa 13.000 de persoane din sistemul medical. Deci, din acest punct de vedere, există...; repet, tot personalul medical, incă nu toate unitățile au reușit să facă programarea și eu am spus cat se poate de clar ca toate persoanele din sistemul medical care doresc să se vaccineze și nu au reușit să facă acest lucru, mai ales dacă lucrează in unitatea unde există un centru de vaccinare, să se prezinte pentru vaccinare, insă să nu fie nimeni refuzat din cele care sunt programate, este de la sine ințeles. Zilnic, fiecare responsabil din centru iși reevaluează necesarul de doze, așa incat să existe suficiente doze pentru a asigura vaccinarea tuturor celor care se prezintă la un centru de vaccinare. Deci, practic, motivul pierderii acestor doze sau motivele sunt multiple, repet: se poate sparge, diluezi greșit, sunt multe motive care se pot ivi. Important este ca acest număr să fie din ce in ce mai mic. Reporter: Am o rugăminte, dacă puteți clarifica aici, este legat de intrebarea Carlei, am văzut că nici dumneavoastră, nici doamna doctor Pistol nu aveați cifra exactă a dozelor risipite. Le urmărește cineva? Valeriu Gheorghiță: Sigur că da. Nu le aveam pentru că este un proces in dinamică. Reporter: Am ințeles. Tocmai de asta vă intreb, că aş vrea să clarificăm intrebarea Carlei, dacă sunt monitorizate, unde se inchide această poveste? Valeriu Gheorghiță: In Registrul Electronic Național al Vaccinărilor sunt incluse toate aceste date: stocurile existente, consumurile, adică persoanele vaccinate și, respectiv, dozele pierdute, irosite; și al patrulea aspect este legat de reacțiile adverse post-vaccinare indezirabile, care se inregistrează in centrele de vaccinare. Deci, sunt patru elemente importante pe care noi le urmărim in fiecare zi și in dinamică și este o monitorizare practic in timp real. Reporter: Bună ziua! Imi spuneți, vă rog, in ce stadiu este pregătirea centrelor de vaccinare extra spital? Există o dată pană la care iși pot lua autorizațiile de la DSP? Valeriu Gheorghiță: Ceea ce ne-am propus este ca pană la 15 ianuarie să avem mare parte dintre ele pregătite, așa incat, rand pe rand, pe măsură ce sunt echipate și autorizate să poată intra in activitate. Reporter: Şi cine va realiza procesul de vaccinare acolo? Adică, ințelegem că personal pregătit, medici, asistente, de unde? Vor fi medici de familie, medici rezidenți, vor fi detașați medici din spitale? Valeriu Gheorghiță: Personalul medical vaccinator care va constitui acele echipe de vaccinare provine din rețeaua primară de medicină de familie, medicină școlară, medici epidemiologi, medici din Direcțiile de Sănătate Publică și Institutul de Sănătate Publică, de asemenea, sunt medici de alte specialități, personal voluntar, rezidenți, respectiv, studenți la medicină, sunt deja solicitări ale altor categorii de personal medical care vor să participe voluntar in echipele de vaccinare și am transmis către Direcțiile de Sănătate Publică să deschidă aceste liste de voluntariat. Direcția de Sănătate Publică incheie un contract de voluntariat cu respectiva persoană și, ulterior, o include intr-o anumită echipă sau mai multe echipe de vaccinare, se efectuează training-ul necesar, se prelucrează procedurile, așa incat să știe fiecare persoană ce are de făcut. Şi, de asemenea, in ceea ce privește asistenții medicali sunt din rețeaua de medicină de familie, din rețeaua de medicină școlară, respectiv, asistenții medicali comunitari. Reporter: Ințeleg că training-ul va fi făcut tot pană in 15 ianuarie? Valeriu Gheorghiță: Pentru echipele care intră in activitate, cu siguranță, dar este o etapă continuă, practic, este un proces dinamic, chiar și acest lucru se poate repeta, procedurile, repet, sunt gata şi toată lumea le poate evalua și, de asemenea, prelucra in momentul acesta. Reporter: Am o intrebare. In timp ce lideri politici din lume se vaccinează şi dau un exemplu, aş vrea să vă intreb dacă dumneavoastră considerați dacă liderii politici din Romania, nu dau nume, ar contribui la pozitiv la campania dumneavoastră de vaccinare. Şi, doi, dacă aveţi o situaţie a cadrelor medicale din ţară care refuză vaccinarea şi dacă v-aţi gandit la nişte măsuri? Valeriu Gheorghiță: In ceea ce priveşte prima intrebare, pot să vă reamintesc faptul că avem o strategie de vaccinare, care prevede cat se poate de clar etapele, cele trei etape și categoriile de personal deservite de fiecare etapă. Atat timp cat avem aceste lucruri stabilite și adoptate printr-o Hotărare de Guvern, respectiv, prin CSAT, cred că aceste etape trebuie respectate. In ceea ce privește creșterea nivelului de incredere a populației in procesul de vaccinare, cred că rolul cel mai important il are comunicarea și informarea, comunicare care trebuie continuată și crescută nu doar de la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, ci toți profesioniștii din sănătate care fac parte din corpul medical in cea mai largă a lui definiție sunt parte proactivă a procesului de comunicare și de informare. Trebuie să ținem cont de faptul că persoanele, pacienții, in general, se adresează medicului de familie sau medicului in care au cea mai mare incredere. Deci, din acest punct de vedere, noi am și finalizat etapele, dacă vreți, de webinarii științifice cu Universitățile de Medicină și Farmacie; din acest punct de vedere a fost un număr mare de participanți; aceste tipuri de webinarii științifice și conferințe medicale vor fi repetate și vor fi ținute in continuare; iar in ceea ce privește rata de vaccinare in randul personalului medical este de la sine ințeles şi nu ne așteptam să fie de sută la sută; fiecare are motivele lui pentru care dorește să se vaccineze și, respectiv, cei care nu doresc, cu siguranță au niște motive pentru care nu fac acest lucru. După cum știm, studiile din momentul de față arată un procent de circa 30 - 35% dintre persoane care, in momentul de față, ezită sau doresc să amane decizia in ceea ce privește vaccinarea. Cred că in acest caz este important să continuăm demersurile de comunicare și de informare, pentru că decizia de a amana sau ezitarea nu reprezintă, dacă vreți, un refuz, ci reprezintă o nevoie reală de mai multă informare pe tema acestui subiect. Reporter: Spuneați dumneavoastră că etapa a doua va incepe undeva după 15 ianuarie, premierul spunea astăzi că de săptămana viitoare. Sunt gata centrele, nu sunt gata, pentru etapa a doua? Sunt autorități locale in apropiere de București care spun că nu sunt gata cu amenajarea, nici cu avizele. Valeriu Gheorghiță: Etapa a doua a campaniei de vaccinare, așa cum am spus, incepe cu vaccinarea persoanelor care sunt, in momentul de față, internate in centrele medico-sociale. Din acest punct de vedere, vaccinarea se realizează cu echipe mobile, deci, legat de acest aspect, lucrurile clar sunt in timp și vor fi respectate. In ceea ce privește echiparea propriu-zisă a celorlalte centre de vaccinare și obținerea avizelor necesare, acest lucru va fi finalizat in perioada zilelor următoare și, rand pe rand, așa cum am mai precizat deja, in momentul in care un centru este gata, intră in funcțiune. Reporter: A apărut un articol in presa locală că la Slobozia vaccinul ar fi ajuns in cutii de pizza. Știți despre această situație? Valeriu Gheorghiță: Nu știu despre această situație. Cutiile care sunt livrate de producător sunt asemănătoare unei cutii de pizza, intr-adevăr, dar conțin cele 195 de flacoane. Este doar o intamplare să semene foarte mult, intr-adevăr, cu o cutie de pizza; așa sunt ele livrate. Practic, un pachet conține cinci astfel de cutii, ceea ce inseamnă aproximativ 5.000 de doze. Reporter: Bun, și despre implicarea medicilor de... Reporter: O secundă. Deschid articolul despre care vorbește colega mea, sunt cutii de pizza, vă putem arăta fotografiile. Reporter: Scuzați-mă că intervin, dar și eu mă uit la fotografie și scrie Pizza pe cutie. Reporter: /.../ niște cutii de pizza, vă trimitem link-ul, uitați-vă, dacă-mi permiteți să mă apropii, vă arăt fotografia... Valeriu Gheorghiță: Am ințeles, vă cred. Dați-mi voie să vă spun că vă cred, nu știam acest aspect, insă cred că acest lucru nu are importanță, adică nu are legătură cu siguranța in care sunt transportate; este doar o modalitate in care sunt separate acele doze din pachetul inițial, din modalitatea de ambalare inițială. Important este să se respecte lanțul de frig, pentru că ele nu sunt transportate efectiv in cutii de carton, ci sunt in cutii frigorifice, cu dataloggere, care monitorizează in permanență temperatura. Iar acest lucru se poate proba in orice moment, pentru că este o datorie a noastră de a asigura condițiile lanțului de frig. Reporter: Și despre implicarea medicilor... Valeriu Gheorghiță: Sigur, vor fi verificate. Reporter: Pot eu să intervin, pentru că colegii de la Antena 3 au sunat deja managerul spitalului din Slobozia, care confirmă informația, spune că in mai multe spitale din Slobozia au ajuns dozele in acest fel, pentru că au fost fracționate astfel de Direcția de Sănătate Publică de acolo. Valeriu Gheorghiță: Da, repet: important este să se respecte condițiile lanțului de frig și e mai puțin important că acel ambalaj provine dintr-o altă sursă. Cred că asta este nerelevant din punctul meu de vedere. Reporter: Bun și să revenim la medicii de familie care sunt implicați in procesul de vaccinare. Vă ziceam și de dimineață că sunt refuzuri din partea medicilor de familie. Nu faceți liste deja cu cine vrea să se implice in procesul de vaccinare, ca să știm de la inceput pe cine ne bazăm şi pe cine nu ne bazăm? Valeriu Gheorghiță: Acest lucru se desfășoară deja, de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică, bineințeles că se dimensionează numărul persoanelor care fac parte din echipele de vaccinare, in funcție de numărul centrelor de vaccinare care se vor inființa in fiecare județ. Am avut discuții pe această temă, marea majoritate a județelor nu au probleme in ceea ce privește resursa umană. Reporter: Şi, atunci, avem niște date, știm numărul acestora? Valeriu Gheorghiță: Am precizat și cu alte ocazii, insă, repet, vorbim de aproximativ 2.000 de medici, aproximativ 6.000 de asistenți medicali și aproximativ 2.000 de registratori la nivel național. Reporter: Domnule preşedinte, v-aş ruga să ne explicați ce soluții aveţi pentru dozele care răman nefolosite la nivelul centrelor, in aşa fel incat acestea să nu fie irosite şi să fie folosite in condițiile de siguranţă, să nu se deterioreze? Valeriu Gheorghiță: In momentul in care, pe perioada zilei, constatăm că avem mai multe doze decat cele care erau prevăzute pentru a fi administrate in ziua respectivă, trebuie să ne uităm, pe de o parte, la intervalul de stabilitate pe care il au acele doze, ținand cont de faptul că vorbim de circa 120 de ore, deci, practic, cinci zile, dacă am reconstituit un flacon și am apucat să administrăm o singură doză unei singure persoane și vedem că nu mai avem pe nimeni și ne mai răman patru doze, atunci ținem cont de faptul că flaconul reconstituit are o stabilitate la temperatura camerei de șase ore și putem chema din persoanele de a doua zi, care sunt deja programate și care se pot prezenta la centrul de vaccinare, ținand cont că vorbim de patru persoane, practic. Reporter: Aş dori să ne mai transmiteți, dacă este posibil, care este ordinea prioritizării la vaccinare in randul celor 4 milioane de persoane expuse riscului de imbolnăvire, cei despre care vorbeați mai devreme. Valeriu Gheorghiță: Sunt persoanele cu varsta peste 65 de ani şi persoane cu boli cronice, din mai multe categorii: obezitate, diabet zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice, bolile renale cronice, persoanele cu condiții de imunodepresie, prin boală sau prin tratament, pacienți aflați post-transplant, pacienții cu neoplazii, cu tumori cu cancer in evoluție, sunt principalele categorii recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății. Pot să vă spun că am transmis această adresă către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, respectiv, Colegiul Medicilor din Romania, tocmai pentru a valida aceste categorii de risc și, ulterior, a le include in lista de prioritizare a persoanelor in vederea vaccinării. Reporter: O completare la intrebare. Menționați pacienții cu boli oncologice, in randul lor sunt tot felul de discuții, că pot să se vaccineze, nu pot să se vaccineze, sunt discuții la nivelul persoanelor cu boli cu tulburări de coagulare a sangelui, care incă nu au foarte clare aceste informații, dacă este sigur pentru ei să se vaccineze sau nu, ce le transmiteți? Valeriu Gheorghiță: Sunt două aspecte pe care aș vrea să le dezbatem, cel legat de persoanele cu condiții de imunodepresie, prin acest gen de afecțiune nu este vorba de contraindicația de administrare a vaccinului, ci faptul că nu știm cat de prompt va fi răspunsul imun după vaccin, dar este un aspect care este valabil pentru toate vaccinurile și nu in mod particular pentru vaccinul impotriva COVID-19, cu mențiunea doar a vaccinurilor care nu includ virusuri vii atenuate, adică virusuri sau alte tipuri de agenți patogeni atenuați, care se pot redeștepta, dacă vreți, la persoanele sever imunodeprimate. Dar in cazul vaccinului impotriva COVID-19 nu există o precizare legată de contraindicații la această categorie de persoane, in schimb, ceea ce nu putem ști și ceea ce este precizat inclusiv in recomandările din rezumatul caracteristicilor produsului, nu putem anticipa care este nivelul de protecție pe care il va obține respectivul pacient după vaccin, avand in vedere că răspunsul propriu al imunității, al organismului este deficitar. In ceea ce privește tulburările de coagulare, fie printr-o boală, fie induse terapeutic la persoanele care urmează tratamente anticoagulante, dimensiunea acului care se folosește pentru administrarea vaccinului este foarte mică, vorbim de ace de circa 23G, adică trauma pe care o produce este nesemnificativă, insă din precauție la pacienții care au tulburări severe de coagulare, aici trebuie să amanăm administrarea vaccinului și in colaborare cu medicul cardiolog sau hematolog vom lua decizia potrivită pentru pacientul respectiv. Reporter: Vizavi de situaţia din Găeşti, voiam să vă mai intreb, vorbeaţi despre un management defectuos, dar mai exact la ce ne referim, la faptul că au fost cerute mai multe doze decat medici inscrişi pentru a primi serul sau care a fost situaţia mai exact acolo? Valeriu Gheorghiță: Nu, eu cred că, dacă anticipăm că ne vor rămane doze şi vor expira, putem să chemăm persoane care sunt programate a doua zi şi care aparţin lucrătorilor din sistemul medical şi social. La acest lucru m-am referit, adică cred că putem gestiona la nivelul unui centru de vaccinare aceste aspecte, incat să reducem la minimum posibil riscul să ne expire intr-adevăr dozele pe care le avem sau care sunt deja reconstituite. Asta nu este un motiv să afirmăm că putem vaccina pe oricine. Repet, nu acest lucru este problema. Pană la urmă, foarte bine că au fost vaccinate respectivele persoane. Important este cum corectăm aceste lucruri incat cei care au cea mai mare nevoie in momentul de faţă de acest tip de vaccin să aibă acces la el. Reporter: Şi o altă intrebare, legată de cadrele didactice, voiam să vă intreb dacă in etapa a doua profesorii vor reprezenta o categorie prioritară in vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Da, este prevăzut in strategia de vaccinare, personalul din invăţămant este inclus in personalul care deserveşte activităţile esenţiale. Reporter: Foarte multe persoane cu varsta de peste 50 de ani iau anticoagulante ca urmare a unor afecţiuni cardiovasculare. Aceste persoane se pot vaccina? Valeriu Gheorghiță: Răspunsul este similar cu ceea ce am răspuns anterior, sunt două tipuri sau două clase mari de medicamente care produc, dacă vreţi, sau sunt asociate cu un risc de sangerare, vorbim de medicamentele antiagregante, plachetare, de tipul aspirina sau alţi derivaţi. Din acest punct de vedere nu există o contraindicaţie, dar la pacienţii care iau tratamente anticoagulante propriu-zise dicumarinice sau alte tipuri de anticoagulante, repet, prin colaborare cu medicul cardiolog, medicul curant al pacientului respectiv, se poate lua cea mai bună decizie pentru administrarea vaccinului respectiv. Nu este singura situaţie, trebuie să inţelegem că avem un program naţional de vaccinare pentru multe alte tipuri de vaccinuri şi in fiecare caz se pot găsi soluţii pentru a se asigura accesul persoanei respective la vaccinare, sigur, menţinand siguranţa pacientului in primul rand. Reporter: Atunci cand aţi prezentat strategia, vorbeaţi de 500.000 de oameni in etapa 1, persoane cartagrafiate in sistemul medical. Acum ne vorbiţi de 250.000. Asta inseamnă că un medic din doi, un angajat din sistemul sanitar din doi, refuză să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Persoanele care sunt in momentul de faţă estimate a fi circa 250.000 nu reprezintă persoanele care doresc să se vaccineze, ci reprezintă eşantionul estimat real al persoanelor din etapa intai, la care noi avem in momentul de faţă date. In ceea ce priveşte numărul estimat iniţial, aşa a reieşit, insă in momentul in care am reevaluat toate aceste date, respectiv angajaţii din sistemul medical şi social, acesta este numărul estimat pe care il avem. Chiar dacă va fi mai mult sau mai puţin, pe noi ne interesează să creăm accesul fiecărei persoane din această etapă la vaccinare, indiferent că vorbim de un număr mai mare de persoane sau mai mic. Reporter: O cifră concretă avem acum? Valeriu Gheorghiță: Nu putem vorbi de o cifră concretă, este o estimare de circa 250.000 de persoane. Reporter: Bun. Intrebarea doi este următoarea: aţi vorbit de 366 de centre de vaccinare, ieri premierul Ciţu vorbea de 230 de centre deschise ieri. De unde vine această diferenţă? Valeriu Gheorghiță: Astăzi, de pildă, sunt 251 de centre unde se vaccinează. Maine s-ar putea să fie mai multe sau mai puţine, repet, sunt centre care işi vaccinează personalul propriu şi atunci cand au terminat de vaccinat personalul propriu cu prima doză, ele nu mai inregistrează activităţi de vaccinare, deci, de aici reiese cifra care variază de la o zi la alta, pentru că vorbim de centrele care vaccinează propriu-zis şi care inregistrează persoane vaccinate in ziua curentă, in care facem raportarea. Reporter: In primul rand, aş vrea să ne explicaţi un pic ce intreba şi colega de la ANTENA 3 legat de profesori. Aveţi in strategie prevăzut, ai făcut nişte calcule, cand exact vor fi imunizaţi profesorii din Romania şi caţi dintre ei? Valeriu Gheorghiţă: Caţi dintre ei nu pot să vă dau un răspuns ferm. Vorbim de datele pe care cu siguranţă le ştiţi şi dumneavoastră, de un procent de intenţie de vaccinare de circa 50%, vom vedea in final care va fi intenţia reală de vaccinare şi, efectiv, persoanele care se vor vaccina din acest domeniu al invăţămantului. Ceea ce ţine de noi şi de organizarea campaniei de vaccinare este să creăm mediul favorabil prin care aceste persoane, dacă doresc să se vaccineze, să aibă acces la vaccinare. Momentul exact in care se va intampla acest lucru şi accesul personalului din invăţămant urmează a fi stabilit in perioada următoare, dar şi aici lucrurile nu trebuie privite matematic, pentru că vorbim de un proces dinamic şi care depinde de ritmul de livrare, repet, al dozelor de vaccin şi de adresabilitatea persoanelor către centrele de vaccinare. Reporter: Insist cu o intrebarea, pentru că e o problemă reală in societate. Sunt foarte mulţi părinţi, profesori, care doresc să se reintoarcă in şcoală şi care işi puneau speranţele in vaccin. La această oră, dumneavoastră sau colegi ai dumneavoastră, pot avansa, măcar estimativ, o dată la care ştim, dacă tot spuneţi că i-aţi trecut in categorie prioritară pe profesori, de cand incepem măcar să-i numărăm şi de cand am putea să-i imunizăm? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce priveşte catagrafia personalului care doreşte să se vaccineze din sistemul de invăţămant, din ceea ce ştiu din discuţiile cu Ministerul Educaţiei, urmează să se trimită acest tip de chestionar in vederea evaluării intenţiei de vaccinare tocmai pentru a dimensiona cat mai aproape de realitate numărul persoanelor care doresc, in final, să se vaccineze, iar ca termen realist aş putea spune, probabil inceput de februarie, sfarşit de lună ianuarie. Reporter: Următoarea mea intrebare este şi pentru dumneavoastră, dar şi pentru domnul secretar de stat Baciu, pentru că tot domnia sa se ocupa, la Ministerul Sănătăţii, de această chestiune legată de COVID. In momentul in care am discutat despre testele rapide, testele antigen, care nu erau bune acum 10 luni, de astăzi incepem să le raportăm in buletin. A luat ceva vreme pană cand, spre exemplu, pe povestea testelor, privatul a fost primit in această ecuaţie. De data aceasta, avand experienţa testării, cand vine vorba despre vaccinare, ştiţi exact cum stăm cu sectorul privat? Cand ar putea să intre in această poveste, dacă şi in ce condiţii? Valeriu Gheorghiţă: La ce vă referiţi cu sectorul privat? Reporter: Sunt clinici private care deja şi-au arătat disponibilitatea de vaccinare, o parte dintre ele deja işi vaccinează angajaţii, de cateva zile. Valeriu Gheorghiţă: Foarte bine că fac acest lucru. Personalul din sistemul medical privat se poate adresa către centrele de vaccinare unde au fost arondate in vederea vaccinării şi, de asemenea, sunt unităţi medicale private unde au fost organizate centre de vaccinare, cum este, nu ştiu dacă e... Reporter: Nu, daţi-ne datele, ca să ştim despre ce discutăm, cate sunt. Valeriu Gheorghiţă: Rețeua Regina Maria şi, de asemenea, urmează a fi infiinţate, sunt in curs de evaluare şi alte unităţi medicale, care pot să asigure circuitele funcţionale. Nu este vorba de o reticenţă a DSP vizavi de organizarea uni centru de vaccinare in aceste unităţi medicale private, ci de indeplinirea unor condiţii in care să se respecte un circuit funcţional, in sensul in care in acel spaţiu nu trebuie să fie persoane care vin, de pildă, cu o simptomatologie in vederea unei consultaţii medicale şi persoane care stau alături, la un alt cabinet, care doresc să se vaccineze. Deci, din acest punct de vedere, trebuie circuite complet separate. La acest moment, se face această evaluare, tocmai pentru a se putea infiinţa, intr-un termen cat mai scurt, aceste centre de vaccinare. Reporter: Intreb asta in ideea in care sunt din ce in ce mai mulţi oameni care nu sunt prinşi in prima şi a doua categorie, adică oameni, la fel ca mine şi ca dumneavoastră, care suntem sub 65 de ani, in perfectă stare de sănătate, dar care işi doresc foarte mult această imunizare. Vorbim, dincolo de profesori, de oameni de business, de artişti, de sportivi. Pentru ei, pentru mine, personal, care e orizontul de aşteptare şi unde mi-aş putea face vaccinul, dacă spuneaţi că şi privatul ar putea prelua o parte? Valeriu Gheorghiţă: Deja avem, din cele peste 930 de centre de care vă vorbeam pentru etapa a doua, o parte dintre unităţi medicale private care şi-au exprimat disponibilitatea de a organiza centre de vaccinare. Deja parte dintre ele sunt incluse, evaluate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene. Repet, disponibilitatea unui furnizor privat de servicii medicale de a organiza un centru de vaccinare va fi...; practic, se va da curs acestei disponibilități dacă se pot indeplini condițiile de siguranță pentru derularea activităților de vaccinare. Sunt prevăzute... Reporter: Asta am ințeles, dar imi dați mie un orizont de așteptare, mie personal, cand aș putea să fac vaccinul, nefiind in niciuna dintre categoriile prioritare? Valeriu Gheorghiță: Vorbim de luna aprilie, foarte probabil inceputul lunii aprilie. Reporter: Și acolo mergem după alte reguli? Adică, cum vom proceda? Dăm toți buluc cei care vrem? Valeriu Gheorghiță: Există o arondare geografică, adică, vă veți programa in centrul cel mai apropiat de domiciliul dumneavoastră, fie domiciliul de rezidență, unde locuiți efectiv, fie din cartea de identitate. Insă, dacă pentru prima doză, vă dau un exemplu, sunteți intr-o localitate și știți programul că peste 28 de zile veți fi in altă localitate, din cauza locului de muncă, atunci vă puteți selecta rapelul in localitatea respectivă. Reporter: Apropo de asta, știți că deja sunt probleme la medicii rezidenți, care au fost inscriși intr-o parte, pentru că, potrivit strategiei, ei sunt in spitalul plătitor trecuți pe liste, dar, de fapt, lucrează la distanță. Valeriu Gheorghiță: Lucrurile aici au fost clarificate și a fost și eliberată o instrucțiune in acest sens. Medicii rezidenți și studenții vor fi vaccinați in spitalele unde iși desfășoară activitatea propriu-zis și nu ține de spitalul care este plătitor sau indrumător. Chiar dacă astăzi am un stagiu de o lună și imi fac prima doză, rapelul mi-l voi face in spitalul in care mă regăsesc la momentul efectuării activităților practice. Reporter: Promit că mă opresc aici, dar povestea asta cu cutiile de pizza mie mi se pare, așa, dintr-un alt film și văd că sunt și foarte multe comentarii in online și poate de aceea am putea clarifica pană la capăt. Cine verifică faptul că eu transport vaccinul intr-o cutie de pizza, că se respectă sau nu lanțul de frig? Că asta spuneați: atata vreme... Valeriu Gheorghiță: Numai puțin. Acele cutii sunt puse intr-o cutie frigorifică, calificată, care prezintă un data logger care monitorizează in permanență temperatura. Acele informații legate de respectarea condițiilor de temperatură sunt descărcate in calculator și se pot practic vedea pe tot parcursul pe care acel vaccin il parcurge de la momentul in care pleacă din frigider pană la momentul in care ajunge in centrul regional. Evident că la preluarea dozelor de vaccin in centrul regional există un proces verbal de predare-preluare și există un aviz de insoțire al acestor doze, unde este obligatoriu să se specifice și să se verifice respectarea condițiilor de temperatură. Reporter: Am ințeles. Reporter: Voiam să vă intreb in legătură cu un demers care este acum discutat in Marea Britanie, in Germania, in Danemarca cu privire la amanarea rapelului, tocmai pentru ca mai mulți oameni să fie vaccinați intr-o primă etapă. Voiam să vă intreb dacă acest lucru este măcar luat in discuție in acest moment in Romania. Valeriu Gheorghiță: Avem și noi cunoștință de această decizie sau discuție din Marea Britanie. Pot să vă spun că, la acest moment, decizia este aceea de a respecta exact recomandările prevăzute in autorizarea de punere pe piață eliberată de Agenția Europeană a Medicamentului. Dacă Agenția Europeană a Medicamentului va face alte recomandări, aceleași lucruri vor fi respectate și in Romania; insă, cred că este important in momentul de față să respectăm cat se poate de bine medicina bazată pe dovezi. Reporter: Și incă o clarificare, dacă imi permiteți, persoanele care nu sunt asigurate in acest moment in sistemul de sănătate pot beneficia de vaccin? Valeriu Gheorghiță: Pot beneficia de vaccinare. Reporter: Și există cumva vreun risc mai mare de a avea reacții adverse in cazul persoanelor peste 65 de ani și, de asemenea, persoanelor cu alergii? Valeriu Gheorghiță: Nu, dimpotrivă, datele din studii au arătat că persoanele din categoria peste 60-65 de ani au inregistrat procentual un număr mai mic de reacții adverse comparativ cu grupa de varstă mai tanără, pentru că vorbim de un alt tip de răspuns imun, practic de o reactogenitate și de un trigger mult mai accentuat al răspunsului imun la persoanele tinere. Deci, dimpotrivă, persoanele tinere inregistrează mai des disconfort local, mai des durere la locul de administrare, decat persoanele peste 60 de ani sau peste 65 de ani. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Aș vrea să mă intorc la cazul din Găești, care a fost semnalat astăzi de Realitatea Plus, și vreau să vă spun că managerul spitalului i-a transmis inclusiv reporterului cu care a discutat că, dacă dorește, poate veni in spital să se vaccineze. Ce vreau să vă intreb este următorul lucru: ce se va intampla cu persoanele care s-au vaccinat și ieri și astăzi acolo, care nu erau cadre medicale, cu privire la rapelul pe care ar trebui să il primească peste 20 de zile? Li se asigură un rapel peste aceste 20 de zile sau vorbim, cu alte cuvinte, de un vaccin irosit astăzi? Valeriu Gheorghiță: Este o intrebare foarte bună și mă bucur că ați adresat această intrebare. Este firesc și normal să se asigure persoanei respective și doza de rapel. Practic, este important - repet - să respectăm siguranța pacientului și să asigurăm beneficiile maximale pentru respectiva persoană dacă a fost vaccinată. Nu acest lucru este, dacă vreți, nu acest aspect reprezintă o problemă, ci faptul că anumite activități, realmente, țin de capacitatea noastră de a ne organizat la nivelul unui centru de vaccinare și cred că aceste lucruri punctual trebuie și vor fi imbunătățite. Reporter: Luați in calcul să modificați protocolul la nivel de Comitet pentru Vaccinare, intrucat vorbeați despre posibile vaccinuri care ar trebui să nu fie irosite, astfel incat dacă răman la finalul unei zile mai multe doze să poată fi folosite și pentru alte persoane care nu sunt cadre medicale? Valeriu Gheorghiță: Ar trebui să vă menționez incă o dată faptul că prin doză irosită nu inseamnă neapărat acele doze care răman, practic, reconstituite și nefolosite. Din acest punct de vedere, ar trebui să se intample extrem de rar acest aspect, adică, din momentul in care eu am reconstituit un flacon cu cinci doze și am la dispoziție șase ore să administrez acele doze, cred că, printr-o organizare bună, repet, pot să chem persoanele care sunt programate a doua zi sau persoanele din unitatea mea care doresc să se vaccineze, evident, și care să beneficieze de vaccinare. Reporter: Și dacă vorbim de persoane care sunt programate, dar din diverse motive nu mai pot veni pentru a li se administra vaccinul, ce se va intampla cu acestea doze? Valeriu Gheorghiță: Cred că, dintr-o listă de 50-100 de persoane, sigur se vor găsi persoane care să dorească să vină să se vaccinez. Reporter: Aș mai avea o intrebare cu privire la vaccinarea in mediul rural, pentru că știu că, de exemplu, cand vorbim de localități izolate, nu sunt suficienți medici de familie. Ce se va intampla cu persoanele din aceste localități izolate? Veți avea suficiente echipe mobile care să ajungă, spre exemplu, la persoanele in varstă sau putem să vorbim de pe acum despre un deficit de vaccinare in mediul rural, mai ales că persoanele din mediul rural, din ce am văzut, sunt destul de reticente cu privire la vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Este important, mai ales in aceste localități de care dumneavoastră vorbiți, să se implice Consiliile Locale și, in mod deosebit, Direcțiile de Asistență Socială, tocmai pentru a informa și a continua informarea persoanelor potențial care beneficiază de vaccinare. De asemenea, in ceea ce privește programarea acelor persoane din respectivele localități, prin intermediul Direcțiilor de Asistență Socială, acolo unde este cazul, se poate efectua programarea sau cu ajutorul aparținătorilor, celor din familie, care pot să efectueze programarea respectivă, și va fi disponibilă o posibilitate in care să se menționeze că persoana respectivă nu se poate deplasa la un centru de vaccinare și in momentul in care in regiunea respectivă, prin colaborare cu Consiliile Locale, sunt suficiente persoane care să se vaccineze, se va deplasa, practic, un centru mobil, care nu este totuna cu echipa mobilă, practic, un centru mobil, un ansamblu pe roți care se deplasează in localitatea respectivă și asigură accesul beneficiarilor la vaccinare. Reporter: Așa cum știm, in mediul rural preotul este văzut ca un lider de opinie. Aș vrea să vă intreb dacă la nivel de Comitet sau de Guvern luați in calcul să discutați cu Patriarhia, spre exemplu, astfel incat să li se transmită și preoților faptul că vaccinul este sigur, astfel incat să fie vaccinați cat mai mulți oameni din mediul rural, pentru că există această reticență? Valeriu Gheorghiță: Este adevărat. Am și făcut acest lucru acum cateva săptămani; am avut o intalnire cu reprezentanții celor 18 culte religioase din Romania, am discutat și am dezbătut pe tema vaccinării și am răspuns la cele mai importante intrebări. De asemenea, am trimis un material in acest sens ca suport pentru deservenții acestor culte religioase, tocmai din nevoia pe care și dumnealor au ridicat-o de a putea răspunde in mod informat la intrebările care vin din partea enoriașilor. Reporter: Vă mulțumesc. Reporter: Aș dori să vin cu o nouă intrebare, care completează prima intrebare: cum ne vom asigura că din randul celor patru milioane de persoane care se vor programa in etapa a doua nu vor fi și oameni care nu se incadrează in categoria respectivă? Valeriu Gheorghiță: Respectand criteriile de prioritizare, care vor fi prevăzute in platforma de programare. Eu aş vrea să vă reamintesc incă o dată faptul că ceea ce noi ne dorim este, in final, ca oamenii să se vaccineze. Nu este nicio tragedie dacă o persoană, două sau mai multe din etapa a treia vor fi vaccinate in etapa a doua. Nu trebuie să privim lucrurile intr-o modalitate foarte strictă şi rigidă. Evident că nu putem avea un mecanism de control sută la sută eficient. Dar incercăm şi ne dorim ca cei care au cea mai mare nevoie de aceste tipuri de vaccin, in această perioadă, conform etapelor prevăzute in strategia de vaccinare, să beneficieze de acest tip de vaccin. Reporter: Bună ziua! Vorbeaţi mai devreme despre un eşantion estimat de dumneavoastră, de autorităţi, la 250.000 de persoane in această primă etapă a campaniei. Aș vrea să vă intreb dacă avem in acest moment centralizat, in afara numărului de persoane care au fost vaccinate, și numărul persoanelor care s-au inscris pană in acest moment? Chiar dacă procesul ştiu că este in derulare. Valeriu Gheorghiță: Da, in derulare. Ieri ne-am uitat in platforma de programări și erau 50.000, peste 50.000 de persoane deja programate. Reporter: Şi o a doua intrebare. Ştiu că avem o problemă ca ţară legată de increderea in vaccin, sunt statistici care spun că avem unul dintre cele mai puternice curente antivaccin din Europa, din păcate. Voiam să vă intreb dacă consideraţi că, aşa cum arată acum, campania de informare este suficientă in acest context? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă sunt foarte multe aspecte care necesită a fi intensificate şi imbunătăţite, ceea ce vom şi continua in perioada următoare, prin toate canalele, inclusiv, dacă imi permiteţi, cu sprijinul dumneavoastră, cred că este important ca mass media să fie parte activă a procesului de comunicare și de informare corectă şi transparentă a tuturor persoanelor, care au nevoie de informaţii din surse sigure, din surse verificate şi validate ştiinţific. Da, acest aspect care ţine de comunicare şi de informare cu siguranță necesită a fi amplificat și intensificat in perioada următoare. Toate lucrurile acestea au fost făcute gradual și acest lucru l-am discutat inclusiv cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății, de o informare, dacă vreți, etapizată, pentru că altfel creăm un nivel de așteptare foarte mare, in condițiile in care realmente, așa cum discutam anterior, persoane din etapa a treia se vor vaccina in luna aprilie. Deci, din acest punct de vedere, campania de comunicare și de informare trebuie și ea dozată corespunzător cu strategia propriu-zisă de derulare a campaniei de vaccinare. Dar cu siguranță sunt foarte multe activități care necesită a fi intensificate, amplificate, imbunătățite in ceea ce privește informarea beneficiarilor. Reporter: Am inţeles. Şi v-aţi gandit, concret, ce aţi putea face in plus? Adică, dincolo de intensificare, ce inseamnă concret această intensificare? Valeriu Gheorghiță: Aş vrea să il las pe domnul secretar de stat Andrei Baciu, care este implicat in derularea campaniei de comunicare şi de informare. Andrei Baciu: In primul rand aş dori să vă spun cateva lucruri despre ce s-a făcut pană in acest moment. O echipă de experţi in comunicare, experţi in combaterea fake news-ului au desenat, in primul rand au analizat o poză de moment a situației și cu privire la vaccinare, percepția vaccinării in Romania, ulterior au desenat o strategie de comunicare in acest sens. Așa cum spunea și domnul doctor Valeriu Gheorghiță, această strategie a fost desenată proporțional cu desfășurarea campaniei de vaccinare. Evident că există activități transmise segmentat pentru fiecare categorie, pentru fiecare canal de comunicare. După cum probabil aţi și văzut in spațiul public, atat pe televizor, cat și pe radio, cat și in presa scrisă, există și platforma respectivă, există şi o prezență in spațiul online, pe rețele de comunicare, insă aş menționa un aspect important, strategia de vaccinare a demarat cu această primă etapă a personalului medical, iar aici am avut activități specifice care au fost desfășurate pe parcursul lunii decembrie inainte de a incepe procesul de vaccinare. Am avut mai multe webinarii, cu toate Universitățile de Medicină și Farmacie. Am avut webinarii cu primele 10 spitale de boli infecțioase inainte ca acestea să demareze procesul de vaccinare. Am avut webinarii cu, practic, toți profesioniștii, reprezentanții, organizațiile care reprezintă in mare parte din profesioniștii din domeniul sănătății. Ne dorim să continuăm aceste webinarii. Au fost adresate varii tipuri de teme in aceste discuții, care au fost interactive, pe de o parte, aspecte ştiinţifice, pe de altă parte, aspectele legate de comunicarea cu pacienții, comunicarea cu populația generală. Au fost prezentate update-uri cu privire la campania de vaccinare efectivă. Şi, bineințeles, așa cum vă spuneam, a fost o discuție interactivă, pentru că pentru noi a fost foarte important feedback-ul pofesioniștilor din domeniul sănătății și ne-am dorit și ne dorim in continuare să putem să oferim toate răspunsurile la toate intrebările care se ivesc. Deci, am avut un focus special pentru această primă categorie, primă etapă a vaccinării și, evident, ne vom adapta toate activitățile de comunicare in funcție de derularea campaniei de vaccinare. Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să mai fac o scurtă precizare. Mi s-a transmis acum că sunt in următoarele 20 de zile peste 150.000 de persoane deja programate. Reporter: Apropo de comunicare, pană la comunicarea cu publicul, despre care discutați, cea cu media, poate o clarificăm un pic. Cine e, pană la urmă, comunicatorul oficial? Avem sau nu avem o voce unică, pentru că noi toți, cred că nu greșesc dacă spun, ne uităm in patru grupuri de WhatsApp diferite, vorbim cu oameni de la mai multe instituții. E destul de dificil să transmitem și noi către public uneori o informație corectă, completă și la timp. Rămane așa, vom comunica pe tot parcursul campaniei la modul acesta, sau schimbați ceva și aici? Andrei Baciu: Și aici ne dorim să intensificăm și să imbunătățim lucrurile. Sunt cele două grupuri care au fost create special pentru activitatea de vaccinare și se vor calibra toate aceste activități, astfel incat să devenim din ce in ce mai eficienți, dar vom comunica in următoarele zile pe acest subiect, punctual. Reporter: Și m-aş intoarce un pic la intrebarea colegului meu de la Mediafax, era estimată o jumătate de milion de medici, asistenți medicali, brancardieri, infirmieri și am ajuns la 250.000. Care era pană la urmă cifra corectă? Pentru că tot dumneavoastră, oficialitățile, ați aruncat-o in piața publică. Adică, ce s-a intamplat? Ori e corect, cum spune colegul meu, doar jumătate din personalul medical iși dorește imunizarea și face ceva in acest sens...? Valeriu Gheorghiță: Numărul estimat al persoanelor din prima etapă nu are legătură cu intenția de vaccinare, am mai spus și repet incă o dată acest lucru... Reporter: Tocmai de-asta insist cu intrebarea, ca să ne clarificăm cum ne uităm la aceste cifre, ce ne spun ele? Valeriu Gheorghiță: Deci, vorbim in momentul de față de circa 250.000 de persoane care au un contract de muncă incheiat efectiv cu diverse unități medicale - publice, de stat și private - și, de asemenea, in momentul de față, dacă eșantionăm numărul total, de pildă, al studenților la medicină și farmacie care sunt incluși in etapa intai, sunt circa 70.000 de studenți in toată țara, in toate universitățile de medicină și farmacie. In momentul in care am vorbit de circa 250.000 de persoane facem referire strict la lucrătorii angajați din sistemul medical public, privat și sistemul social. Reporter: Cați dintre aceștia sunt eligibili pentru vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Eligibili, să redefinim, inseamnă persoane care nu au contraindicații, care nu sunt in cursul de evoluție a bolii sau care nu au trecut in ultima lună prin acest tip de infecție. Putem să spunem că procentul de persoane din randul lucrătorilor din sistemul medical care au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2 este estimat la circa 15%, in general, diferă de la o unitate medicală la alta. Practic, probabil că ajungem la un procent realist de circa 70 - 80%. Reporter: Aș mai avea eu o intrebare: sunt oameni care vor să știe cum vor fi vaccinate persoanele de peste 65 de ani, și nu numai, care sunt imobilizate la pat din cauza anumitor boli? Valeriu Gheorghiță: Prin echipe mobile de vaccinare, care se vor deplasa la domiciliul respectivei persoane, in colaborare cu medicul de familie, care ține evidența fiecărei persoane, sau a Direcției de Asistență Socială, dacă respectiva persoană nu are medic de familie, și se stabilește ziua in care o echipă mobilă se va deplasa și va efectua activitatea de vaccinare. Reporter: Inscrierea pentru aceste persoane se face așa cum știm? Valeriu Gheorghiță: Prin Direcția de Asistență Socială sau prin medicul de familie sau, dacă se stabilește numărul persoanelor care sunt in această condiție, se poate efectua vaccinarea propriu-zisă și, ulterior, persoanele respective sunt inscrise in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Reporter: Dacă mai imi permiteți și mie o precizare referitor la persoanele cu alergii, există vreun risc pentru ele, pot face vaccinarea fără nici fel de problemă? Valeriu Gheorghiță: Riscul de reacție alergică este la orice tip de medicament sau de vaccin pe care noi il folosim. Istoricul de reacție alergică al unui pacient contează pentru vaccinarea impotriva COVID-19, dacă vorbim intr-adevăr de o reacție alergică cunoscută la unul dintre componentele prevăzute in acest tip de vaccin. Pot să vă spun, din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Sănătății din Israel, au peste un milion de persoane vaccinate, inclusiv persoane care au antecedente de reacții alergice, și nu s-au inregistrat reacții alergice majore in niciunul dintre cazurile respective. Deci, riscul, per ansamblu, de reacție alergică este foarte redus. Dar noi trebuie să știm ceea ce avem de făcut atunci cand, Doamne ferește, se intamplă acest tip de reacție alergică. Reporter: Pot să mai adresez eu o ultimă intrebare, promit să mă opresc aici. Apropo de raportarea pe care o primim in fiecare zi la ora 13:00, urma să fie introdus și numărul testelor rapide? M-am gandit că, dacă este doamna doctor Adriana Pistol aici, poate profităm de ocazie și ne lămurim cu asta, de cand ar urma să fie raportate și rezultatele acestor teste, pentru că domnul premier Cițu ne vorbea despre data de 5, cred că au existat și declarații de la dumneavoastră, de la Ministerul Sănătății, domnule Baciu, in care era avansată această dată. Andrei Baciu: Intr-adevăr, aș prefera să comunicăm in viitorul imediat apropiat pe acest subiect. Astăzi este despre procesul de vaccinare, despre campania de vaccinare și, eventual, putem să discutăm la finalul acestei conferințe de presă. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumim frumos pentru prezență. Ne revedem săptămana viitoare. 2021-01-05 16:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_129956570_1281662188885222_811892353138219361_n.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videoconferința cu prefecțiiȘtiri din 05.01.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videoconferinta-cu-prefectiiGalerie foto Intervenția premierului Florin Ciţu in cadrul videoconferinței cu prefecții [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru. Am să fiu scurt, pentru că avem multă treabă. In primul rand, voiam să vă spun - La mulţi ani! şi bine că ne-am văzut sănătoşi in 2021. Dar avem in faţa noastră o provocare - parcă nu era de ajuns, aveam deja o provocare de anul trecut, cea cu pandemia - să derulăm acest program de vaccinare cat se poate de bine. A inceput mai lent, dar am văzut că ieri aveam deja 230 de centre care funcţionau şi cred că ritmul acesta este cel bun. Suntem in prima fază, in care doar personalul medical se vaccinează, şi cred că am inceput să avem un ritm - ajungem la 20.000 de vaccinuri pe zi - care este foarte bun in această perioadă. Dar, repet, trebuie să accelerăm acest ritm, pentru că, ştiţi foarte bine, intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămanii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare, ceea ce inseamnă că va trebui să avem acele centre in afara spitalelor - e vorba de 932 de centre. Şi aici este nevoie de susţinerea dumneavoastră, de suportul dumneavoastră, de implicarea dumneavoastră, direct, in fiecare comunitate, ca reprezentanţi ai guvernului, şi este nevoie să arătăm profesionalism, dar să o facem şi cu celeritate. Trebuie să avem aceste centre funcţionale cat mai repede ca să putem să distribuim aceste vaccinuri, să ajungă la toţi cetăţenii. Sunt deja judeţe unde progresul este semnificativ şi aş menţiona Bucureştiul - Capitala, Dolj, Iaşi, Cluj, Suceava, Mureş, Sibiu, Timiş. Felicitări! Lucrurile au mers foarte bine. In acelaşi timp, sunt şi cateva judeţe unde lucrurile incă nu au ajuns la un ritm care să ne mulţumească: Giurgiu, Damboviţa, Ialomiţa, Teleorman. Pe toţi vă rog să trataţi această campanie de vaccinare cu foarte mare importanţă şi ca prioritate zero a acestui guvern. Este foarte important să avem centrele de vaccinare pregătite. Vaccinurile vin. Ştiţi foarte bine, avem 140 de mii de vaccinuri săptămanal, nu este nici o problemă. /.../ Dorinţa noastră este să creştem numărul vaccinurilor pe care le primim săptămanal. Este complicat. Ştiţi foarte bine că Romania primeşte pro rata, dar vom incerca. Asta nu inseamnă că nu vom incerca să creştem numărul de doze pe care le primim săptămanal. Ele cresc gradual pană in martie, dar vom dori să avem mai multe. Pentru că eu cred că dacă ne păstrăm acest ritm, vom ajunge la o capacitate de 100 de mii de vaccinuri pe zi, ceea ce ar fi foarte bine. Şi să ne ţinem de ele. In acelaşi timp, tot pentru dumneavoastră, să nu uităm că suntem incă in pandemie şi trebuie să menţinem, acolo unde este nevoie de restricţii, acelaşi mesaj către cetăţeni. Faptul că am inceput această campanie de vaccinare nu inseamnă că pericolul a trecut şi asta trebuie să spunem in fiecare zi. Această campanie de vaccinare este complementară, ajută la eliminarea pandemiei mai repede - asta este tot ceea ce voiam. Dar incă suntem in pandemie, incă trebuie să respectăm aceste reguli, şi dumneavoastră, ca reprezentanţi ai guvernului in teritoriu, trebuie să vă asiguraţi că aceste reguli sunt respectate. Şi, nu in ultimul rand, vă solicit, ca de fiecare dată, să-i sprijiniţi şi pe domnul Valeriu Gheorghiţă, şi pe domnul secretar de stat Andrei Baciu. Aceştia sunt desemnaţi să coordoneze această activitate la nivel naţional. Ei au nevoie de sprijinul dumneavoastră, dar vă stau la dispoziţie cu orice informaţii, de fiecare dată. Incă o dată, vă mulţumesc pentru efortul pe care-l faceţi. Cu toţii trebuie să continuăm şi să accelerăm această campanie de vaccinare. Vreau ca aceste 932 de centre să fie gata pană la inceputul etapei a doua, ceea ce inseamnă, in estimările noastre, - şi domnul ministru al sănătăţii este acolo, domnul ministru de interne, ministrul apărării - că săptămana viitoare ar trebui să incepem etapa a doua. Deci, asta inseamnă că aceste centre, care sunt in afara spitalelor, ar trebui să fie gata săptămana viitoare, şi nu cred că avem vreo scuză să nu fie gata săptămana viitoare. Mă opresc aici. Mulţumesc şi incă o dată la mulţi ani! Mulţumesc mass-media! 2021-01-05 12:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_3_resize.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, în sistem online, la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 28.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-in-sistem-online-la-consiliul-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto Premierul Florin Cițu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut astăzi consultări cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pe tema creșterii salariului minim brut pe țară garantat in plată, pentru anul 2021. 2020-12-28 12:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-6735.jpgVaccinarea împotriva COVID-19 a început astăzi în România, în toate cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva noului coronavirusȘtiri din 27.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/vaccinarea-impotriva-covid-19-a-inceput-astazi-in-romania-in-toate-cele-10-spitale-de-boli-infectioase-aflate-in-prima-linie-in-lupta-impotriva-noului-coronavirusGalerie foto Prima persoană vaccinată la Institutul Național de Boli Infecțioase - Prof. Dr. Matei Balș a fost Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, membru al echipei medicale care, in 27 februarie 2020, a preluat primul pacient din Romania confirmat cu virusul SARS-CoV-2. Am fost privilegiată să fiu prima persoană vaccinată din Romania, a afirmat Mihaela Anghel, care a adăugat că nu a stat pe ganduri atunci cand a aflat despre posibilitatea de a se vaccina. Campania de vaccinare va continua, Romania urmand să beneficieze de 10 milioane de doze de vaccin, aproximativ 140.000 - 150.000 de doze săptămanal. Doctorul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, estimează că imunizarea intregii populații din Romania va fi posibilă in aproximativ șase luni. Măsurile sanitare trebuie, in continuare, respectate pentru protejarea sănătății și vieții oamenilor. 2020-12-27 11:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro--7.jpgDeclarații de presă susținute de premierului Florin Cîțu, alături de coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiță, la sosirea primului lot de doze de vaccin împotriva COVID-19 la Institutul Cantacuzino, Centrul Național de StocareȘtiri din 26.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierului-florin-citu-alaturi-de-coordonatorul-campaniei-de-vaccinare-anti-covid-dr-valeriu-gheorghita-la-sosirea-primului-lot-de-doze-de-vaccin-impotriva-covid-19-la-institutul-cantacuzino-centrul-national-de-stocareGalerie foto Declarații de presă susținute de premierului Florin Cițu, alături de coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiță la sosirea primului lot de doze de vaccin impotriva COVID-19 la Institutul Cantacuzino, Centrul Național de Stocare [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa! In primul rand, aş vrea să le mulţumesc tuturor celor din Institut. Au muncit şi ieri, deşi a fost Crăciunul, au fost aici, s-au pregătit şi atăzi, aţi văzut, am primit primele doze din vaccin. Impreună, şi aş vrea să accentuez acest lucru, campania de vaccinare incepe in acelaşi timp in Europa. Deci, s-a muncit foarte mult şi am reuşit să fim, să funcţioneze, să avem totul pus la punct ca să incepem Campania de vaccinare in Romania in aceaşi zi ca in toată Europa. Este un moment important, il aşteptăm de un an de zile, din momentul in care am aflat de această pandemie, iar apariţia vaccinului, livrarea şi distribuirea intr-un timp record va ajuta la limitarea şi la eradicarea pandemiei intr-o perioadă cat mai scurtă, sper eu. Bineinţeles, in completarea măsurilor pe care deja le avem, vaccinul vine doar să ajute acest lucru. Ştiţi foarte bine, maine incepe campania de vaccinare oficială, primul vaccin se va face maine. Acum am primit primele 10.000 de doze, iar săptămanal vom primi in jur de 140.000 de doze. Romania va vea in jur de 10 milioane, am făcut noi un contract pe 10 milioane de doze de vaccin şi, aşa cum am văzut că au mers lucrurile pană acum, sunt sigur că vom avea o derulare a campaniei foarte bine pusă la punct. Vaccinarea in Romania este gratuită, nu este obligatorie, iar in ceea ce priveşte informaţiile care trebuie să ajungă la popolaţie, Ordonanţa 63 o să fie completată pentru a continua şi cu această campanie in mass-media pentru campania de vaccinare. Mulţumesc mult, le mulţumesc tuturor celor care au muncit, a fost un efort enorm, s-a muncit foarte mult, dar rezultatele sunt foarte bune. Felicitări! O să las specialiştii să vorbească mai mult despre ceea ce urmează. Mulţumec mult! Valeriu Gheorghiță: Bună dimineaţa. Vă mulţumim pentru prezenţă! Aş incepe prin a spune că sunt extrem de bucuros că astăzi vaccinurile au ajuns in siguranţă in Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, care este denumit Centrul Naţional de Stocare. Reamintesc că Institutul Cantacuzino, prin Centrul Naţional de Stocare, a primit toată autorizarea şi avizele necesare de la Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din Romania. Este singurul centru care are capacitatea de stocare la minus 80 de grade, in momentul de faţă, la care se adaugă celelalte şase centre regionale de stocare. Din acest punct de vedere, efortul logistic şi organizatoric a fost unul fără precedent, iar eu in calitate de coordonator al campaniei naţionale de vaccinare impotriva COVID-19, mă preocup de organizarea şi de continuarea derulării activităţilor logistice. De asemenea, astăzi, in a doua zi de Crăciun, suntem cu un pas mai aproape de inceperea campaniei de vaccinare, care va debuta, așa cum am spus, pe 27 decembrie, in primele zece unități medicale aflate in prima linie de luptă imptriva COVID-19. Din acest punct de vedere suntem cu toții martorii unor preocupări intense in randul opiniei publice. Există speranță, există incredere, in același timp există și ezitare pe marginea acestei teme legată de vaccinare, insă sunt in același timp bucuros că putem să oferim din ce in ce mai multe răspunsuri la intrebările pe care fiecare persoană le are vizavi de importanța vaccinării in momentul de față, ca măsură sigură și eficientă legată de campania de vaccinare și de limitarea consecințelor negative ale pandemiei. Am primit in ultimele zile o serie de intrebări legitime legate de prima persoană care va fi vaccinată. Prima persoană care va fi vaccinată o veți cunoaște maine, la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș, dar pot să vă spun incă de la inceput, in calitate de coordonator al campaniei de vaccinare, mă interesează și a doua persoană care se vaccinează, și a treia persoană care se vaccinează şi a mia persoană care urmează să se vaccineze, atat din randul personalului medical, cat și din randul celorlalte categorii populaționale conform etapelor din strategia de vaccinare. Aş fi bucuros să ascult fiecare poveste a fiecărui om care decide să se vaccineze impotriva COVID-19, dar in același timp pot să vă spun că mă interesează și ultima persoană care se va vaccina și povestea acestei persoane, pentru că acela va fi momentul in care impreună putem să spunem că am incheiat această campanie de vaccinare și că am pus punct pandemiei COVID-19, care ne-a afectat fără doar și poate viața in acest an. A fost un an cu foarte multe dificultăți, un an cu restricții, un an in care viața a fost perturbată, dar cred că doar impreună putem să trecem peste acest moment dificil cu care lumea s-a confruntat la acest moment. Vă mulțumesc. Reporter: Intrebări, se poate? Bună ziua! Două intrebări, dacă imi permiteți. In primul rand să ne spuneți aceste 10.000 de doze pleacă incepand de astăzi către cele zece spitale și vor fi stocate in acele centre regionale sau care este procedura? Şi, a doua intrebare, Romania are negociat un contract de 10 milioane de doze. Să presupunem că vor fi mai mult de 10 milioane, mai mulți de 10 milioane de romani care vor să se vaccineze, bun, cum facem cu restul? Le vom cumpăra? şi cand vom decide asta? Valeriu Gheorghiță: Legat de prima intrebare, aceste 10.000 de doze, din această seară urmează să se livreze către centrele de vaccinare inființate in cele zece unități medicale. Livrarea și distribuirea se va face pe un lanț de frig obișnuit, de plus două-plus opt grade, așa incat din momentul in care ajung in centrele de vaccinare să se poată demara efectiv activitatea de vaccinare. Legat de cea de-a doua intrebare a dumneavoastră, sunt contractate circa 10 milioane de doze de la compania BioNTech-Pfizer insă sunt contractate, există la nivelul contractului unic incheiat cu Comisia Europeană, contracte care sunt in momentul de față incheiate cu celelalte companii producătoare de vaccinuri, incat in final să putem avea capacitatea de a vaccina cel puțin 10,7 - 11 milioane de persoane, ceea ce reprezintă circa 60-70% din populație, ca nivel de imunizare colectivă, ori, din acest punct de vedere, dacă vorbim de indicația de administrare a vaccinurilor la categoria de varstă de peste 16 ani și ulterior pentru celelalte, probabil la peste 18 ani, cu această cantitate de vaccinuri putem asigura acel nivel de imunizare colectivă de circa 60-70% de care vorbeam. Reporter: Bună dimineața! Vă rog să ne spuneți dacă specialiștii știu care este durata de protecție a acestui vaccin după ce el este administrat? Valeriu Gheorghiță: Legat de durata nivelului de protecție al răspunsului imun post-vaccinare nu este in momentul de față un răspuns ferm din punct de vedere medical și științific. Se estimează in schimb, pe baza datelor medicale, că acest tip de răspuns imun va fi de durată, categoric va fi de o durată mai mare decat răspunsul imun după boala naturală. Reporter: Şi o intrebare in continuare a primei intrebări ar fi, care este planul de imunizare in masă in contextul in care durata este mai mică decat timpul necesar pentru vaccinarea tuturor romanilor? Valeriu Gheorghiță: La acest moment datele, așa cum am spus și cu alte ocazii, și strategia de vaccinare este una dinamică, este una flexibilă, incat să ne putem adapta la toate dovezile științifice care apar. In momentul de față, datele de siguranță sunt foarte bune. Deja in Anglia am ajuns la aproape un milion de persoane vaccinate fără să se inregistreze reacții adverse majore. Deci, se confirm, dacă vreți, profilul de siguranță așa cum el a reieșit din studiile clinice, iar in ceea ce privește strategia de vaccinare in funcție de durata răspunsului imun, lucrurile sunt in dinamică și vor fi adaptate in funcție de evoluția datelor medicale. Reporter: Pentru ca acest vaccin să dea rezultate, ţinta autorităţilor, aşa cum aţi spus in repetate raduri, ar fi ca 60% dintre romani să fie vaccinaţi. Important este insă, că am văzut, sunt mai multe sondaje care arată că 29% dintre romani, de exemplu, nu ar vrea să se vaccineze, iar 29% nu au decis. Care este planul autorităţilor pentru a-i convinge pe romani că aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru a putea scăpa de epidemia de COVID-19? Valeriu Gheorghiță: Aici aş vrea să răspund din două puncte de vedere. In primul rand, fiecare etapă din strategia de vaccinare are obiectivele ei. Cea din prima etapă are obiectivul de a proteja sănătatea lucrătorilor din sistemul medical şi social tocmai pentru a avea, dacă vreţi, o forţă de lucru care să asigure asistenţa medicală in momentul de faţă. In etapa a doua, cea care vizează populaţia la risc, populaţia vulnerabilă, dacă vom avea un nivel de acoperire vaccinală foarte mare, acest lucru inseamnă că nu vom mai inregistra cazuri de forme severe, nu vom mai avea imbolnăviri in randul populaţiei cu risc şi, ca atare, nu vom mai avea presiunea pe sistemul medical şi, de asemenea, nu vom mai inregistra decese sau impactul acestora va fi mult diminuat. Din punct de vedere al restului ca nivel de acoperire vaccinală şi intenţia de vaccinare in populaţia generală, cred că doar prin comunicare şi informare corectă şi prin prezentarea clară, transparentă şi onestă a beneficiilor, a riscurilor şi a importanţei vaccinării, oameni in final pot să decidă in cunoştinţă de cauză ceea ce doresc să facă. Reporter: In primul rand, care sunt efectele adverse cunoscute de pană acum, pentru că sunt foarte multe intrebări in această direcţie? Valeriu Gheorghiță: Reacţiile adverse sunt de intensitate uşoară-medie. Din ceea ce s-a inregistrat pană la acest moment sunt reacţii adverse locale, cele mai frecvente, şi anume: durere, disconfort la locul de administrare, umflătură, tumefacţie, in anumite cazuri roşeaţă şi pot să fie inregistrate reacţii adverse generale precum: febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare. Au fost inregistrate cateva cazuri, după cum bine ştiţi, de reacţii adverse majore la persoane care aveau un istoric alergic major, istoric de şoc anafilactic. Deci, din acest punct de vedere cunoaştem la acest moment profilul de siguranţă al acestui tip de vaccin. Este un lucru extraordinar şi o veste excelentă faptul că acest vaccin a fost autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului, indeplinind toate criteriile de siguranţă, de calitate şi de eficacitate, ceea ce ne permite să demarăm in condiţii absolut normale campania de vaccinare. Reporter: Cat estimaţi că va dura prima etapă de vaccinare pană cand va ajunge serul și la persoanele din categoriile de risc și ce se va intampla cu dozele refuzate de cadrele medicale pentru că, știm foarte bine, nu este obligatorie? Valeriu Gheorghiță: Estimăm că pană la sfarșitul lui ianuarie, inceputul lunii februarie vom fi terminat etapa unu de vaccinare, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical. Avem capacitatea de stocare in momentul de față in condiții optime la minus 80 de grade pentru aceste vaccinuri. Da, vaccinarea este gratuită, nu este obligatorie, este voluntară și nu este condiționată. Acestea sunt elementele cele mai importante pe care fiecare dintre noi trebuie să le cunoască. Aceste vaccinuri vor fi distribuite către etapa a doua, in funcție de momentul in care noi putem demara etapa a doua de vaccinare. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Bună dimineața! Voiam să vă intreb, despre imunizatul zero, ne-aţi spus că il vom cunoaște maine. Vreau să ne spuneți, dacă puteți, să ne confirmați că este vorba despre un cadru medical? Şi, a doua intrebare, cand se vor vaccina și oficialii, și aici mă refer in primul rand la președintele Romaniei și la premierul Romaniei? Valeriu Gheorghiță: Da este vorba despre un cadru medical, pentru că avem o strategie de vaccinare care prevede in prima etapă vaccinarea personalului medical și a personalului din domeniul social. In ceea ce privește a doua intrebare, acest lucru se va intampla la momentul potrivit și anume atunci cand incepe etapa de vaccinare care prevede vaccinarea demnitarilor. Reporter: Bună dimineața! Cateva intrebări tehnice. Ce durată de viață are flaconul odată ce iese din depozitul, de aici, de la Cantacuzino și după ce este deschis - prima intrebare? Valeriu Gheorghiță: Vaccinul se stochează pe o perioadă de şase luni, intre o temperatură de minus 60, minus 90 de grade. După ce este scos de la această temperatură și ajunge la temperatura de plus 2, plus 8 grade are o stabilitate de 120 de ore, ceea ce inseamnă circa cinci zile. Durata transportului pană la centrul de vaccinare nu trebuie să fie mai mare de 12 ore. Ajunge la centrul de vaccinare, este pus in refrigerator cu monitorizarea permanentă a temperaturii in care să se facă dovada oricand că au fost respectate condițiile de transport și in mod deosebit de temperatură, iar după ce un flacon este scos de la două grade la temperatura camerei el are o stabilitate după reconstituire de șase ore. Reporter: Şi intr-un flacon sunt mai multe doze de vaccin sau una singură? Valeriu Gheorghiță: Intr-un flacon sunt cinci doze. Reporter: Şi, din datele pe care le avem pană acum, in cate zile sau in cat timp după administrarea celei de-a doua doze se obține imunitatea? Valeriu Gheorghiță: Din studiile efectuate, practic răspunsul imun incepe să devină protector la circa 14 zile de la prima doză, insă beneficiile maxime se obțin la circa şapte zile după administrarea celei de a doua doze. Reporter: Şi cand estimaţi că o să ajungem in etapa a treia de vaccinări? Valeriu Gheorghiță: Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, probabil că inceputul lunii aprilie este momentul cel puțin din punct de vedere teoretic la care noi estimăm demararea etapei a treia de vaccinare. Reporter: Şi ultima intrebare. Cei din etapa intai vor fi monitorizați in vreun fel in zilele de după vaccinare să se observe eventuale reacții adverse sau felul in care se comportă vaccinul sau dacă au obținut sau nu imunitate? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță aspectul legat de farmacovigilența de monitorizare și de raportare a reacțiilor adverse este o prioritate pe care o avem la nivelul strategiei de vaccinare şi nu doar la nivelul strategiei, ci şi in practică. Sunt, in acest sens, proceduri clare care denotă modalitatea in care sunt raportate aceste reacţii adverse, atat in centrul de vaccinare dacă se vor inregistra reacţii imediate sau in platforma Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale unde, dacă o să căutaţi, există o platformă dedicată vaccinării impotriva COVD-19 cu formulare, in care fiecare persoană beneficiar vaccinată sau orice profesionist din domeniul sănătăţii poate să facă şi trebuie să facă această raportare a reacţiilor adverse atunci cand ele se inregistrează. Reporter: Pentru publicul larg, ce sfaturi aveţi inainte de vaccinare? Nu ştiu, trebuie să facă vreun anumit set de analize, să vadă dacă au vreo boală acută, sau dacă suferă de vreo boală cronică, să aibă o discuţie cu medicul de familie? Cum să procedeze inainte să se vaccineze? Vă mulţumesc! Valeriu Gheorghiță: In primul rand este important istoricul medical al fiecărei persoane, de aceea este important rolul medicului de familie şi din punct de vedere al investigaţiilor anterior vaccinării, nu avem nevoie de investigaţii care trebuie făcute inainte de efectuarea vaccinării, ţinand cont de faptul că la Centrul de vaccinare există un triaj medical care se face fiecărei persoane in ideea de a identifica reacţiile acute, stările febrile care contraindică temporar vaccinarea. Reporter: Bună ziua. Aş dori să-mi spuneţi de ce s-a optat pentru un transport terestru şi nu unul aerian? Nu au putut veni dozele cu un avion militar? Valeriu Gheorghiţă: Din acest punct de vedere logistica de distribuţie de la producător şi pană in fiecare ţară care recepţionează aceste tranşe de vaccinuri este asigurată de Compania BioNTech- Pfizer. Avem reprezentatul de la Pfizer şi aş dori să vă răspundă dumnealor la acestă intrebare, pentru că nu intră in sarcina autorităţilor din Romania. Gabriel Dină, director de programe Pfizer Romania: Bună dimineaţa, tuturor! Sunt convins că sunt in asentimentul dumneavoastră cand spun că este una dintre cele mai bune dimineţi din acest an. Ca să vă răspund la intrebarea dumneavoastră, in urma unei analize laborioase, minuţioase, aceasta a fost considerată modalitatea cea mai sigură de asigurare a continuităţii păstrării temperaturii. Reporter: Aş mai avea o intrebare, domnului doctor Gheorghiţă. Care este sfatul dumneavoastră pentru romanii care refuză să se vaccineze impotriva noului coronavirus? Valeriu Gheorghiță: Eu aş incepe prin a spune că fiecare ezitare, fiecare intrebare, fiecare reticență este absolut legitimă. Important este să fim suficient de capabili noi, să oferim răspunsurile necesare fiecărei persoane. Aș spune că trebuie să avem incredere in personalul medical, să discutăm cu medicii de familie, să discutăm cu medicii care cunosc istoricul nostru medical, pentru a putea lua cea mai bună decizie vizavi de indicația de vaccinare. Din punctul nostru de vedere, in momentul de față sunt foarte puține contraindicații legate de vaccinare, ori din acest punct de vedere cred că doar comunicarea și informarea sunt cele potrivite, sunt căile potrivite prin care fiecare persoană poate să ia decizia cea mai bună care să ii asigure protejarea sănătății, a lui, a familiei, a celor dragi şi a comunității in general. Reporter: Vă mulţumesc. Reporter: Bună dimineaţa! Vaccinul a făcut 17 ore din vamă pană la București. Cat va face pană in Baia Mare? Se incadrează cumva in cele 12 ore? Valeriu Gheorghiță: Da, se incadrează. Fiecare transport va fi asigurat de echipaje de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Sunt pană in 12 ore, asta este o certitudine. Reporter: Incă o intrebare dacă imi permiteți, vă rog. Pe 28 decembrie ar trebui să primim cea de-a doua tranșă de vaccinuri. Vor fi, din cate am ințeles, 140.000 de doze. Aceeași procedură se respectă? Vin terestru pană la București, după care vor fi impărțite către centrele regionale de stocare și mai apoi distribuite spitalelor? Valeriu Gheorghiță: Din nou tranșa a doua, din 28 decembrie, producătorul distribuie de la inceput in cele şapte puncte de stocare, in cele șapte centre regionale, deci, practic, vor ajunge doze de vaccin in Cantacuzino dar și in cele șase centre regionale și de acolo ele vor fi distribuite către centrele de vaccinare. Prima tranșă a venit doar la Institutul Cantacuzino, următoarele vor fi distribuite regional, in funcție de numărul centrelor de vaccinare și de persoanele care sunt in momentul de față programate spre vaccinare. Reporter: Şi se păstrează această modalitate terestră de transport? Valeriu Gheorghiță: Cred că da. Aici aș vrea să ne răspundă, să ne confirme de la BioNTech. Gabriel Dină: Da, transportul va fi asigurat de către Pfizer, terestru pană in punctele regionale, pană la centrele regionale de stocare și distribuție, unde cantitățile vor fi in concordanță cu ordinele transmise de Ministerul Sănătății. Vă mulţumesc. Valeriu Gheorghiță: Mai sunt intrebări? Vă mulțumim foarte, foarte mult! Multă sănătate! 2020-12-26 10:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro--2.jpgDeclarații susținute de Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat și coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiță la sosirea în România a primelor 10.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 - Vama Nădlac 2Știri din 25.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-seful-departamentului-pentru-situatii-de-urgenta-raed-arafat-i-coordonatorul-campaniei-de-vaccinare-anti-covid-dr-valeriu-gheorghita-la-sosirea-in-romania-a-primelor-10-000-de-doze-de-vaccin-impotriva-covid-19-vama-nadlac-2 2020-12-25 15:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-25-03-39-00big_0[1].jpgMesajul prim-ministrului Florin Cîțu cu ocazia CrăciunuluiȘtiri din 24.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-florin-citu-cu-ocazia-craciunului Dragi romani, Intampinăm sărbătoarea Crăciunului cu speranță și incredere că vom depăși cu bine această perioadă dificilă. Vă rog pe toți, in aceste zile, să respectăm măsurile de protecție. Doar așa ne protejăm pe noi și pe cei dragi nouă. Descoperirea, autorizarea și livrarea unui vaccin impotriva COVID-19 intr-un timp record oferă perspective depășirii pandemiei pentru o perioadă relativ scurtă. Ințeleg responsabilitatea pe care o am din funcția de prim-ministru și așteptările romanilor pentru depășirea cu bine a crizei de sănătate și pentru o viață mai bună. Doar impreună vom trece cu bine peste această perioadă. Dragi romani, Vă doresc sărbători fericite, atat celor din țară, cat și celor departe de casă, multă sănătate, bucurie și speranța că vom reveni la o viață normală cat mai curand! Florin Cițu, Prim-ministru al Guvernului Romaniei 2020-12-24 18:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-24-06-55-05big_0[1].jpgDeclaraţii susținute de premierul Florin Cîţu la preluarea mandatului de ministru al Finanțelor de către Alexandru NazareȘtiri din 24.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-florin-citu-si-ale-ministrului-finantelor-alexandru-nazare-la-preluarea-mandatului-de-catre-noul-ministruGalerie foto Florin Cițu: Am predat astăzi mandatul unui profesionist, l-am lăsat pe maini foarte bune. Sunt sigur că va continua ceea ce am inceput in acest an, in special proiectul de digitalizare a ANAF și a Ministerului de Finanțe. Sunt multe de făcut, sper ca anul acesta să introducem e-facturare și, așa cum am spus, asta inseamnă venituri la buget de aproape două puncte procentuale, cam 20 de miliarde de lei in plus pentru anul viitor. Sper să terminăm anul acesta cu e-facturare și cu fișierul electronic. In rest, amandoi am vorbit despre buget și ne-am uitat puțin pe execuția pe care o avem și mai ales pe proiectele de investiții care au fost bugetate anul acesta și care, unele dintre ele au fost bugetate doar să fie acolo, altele au fost și executate. Pentru anul viitor, așa cum am spus, fiecare minister, fiecare ministru va avea obiective clare, care vor fi monitorizate trimestrial și vom vedea execuția bugetară lunară. Cam astea au fost discuțiile astăzi cu Alex. Alexandru Nazare: Domnule prim-ministru, mulțumesc pentru incredere! Sunt atat onorat, cat și responsabilizat pentru a prelua portofoliul finanțelor. Am avut astăzi discuții cu toți directorii din minister, am discutat despre buget, am discutat despre execuție, ne interesează, in special, execuția pe marile proiecte de investiții, proiecte din fonduri europene majore, care trebuie să se deruleze in cel mai bun mod. Și pentru aceasta ne propunem să facem o monitorizare foarte strictă a lor, atat lunar, cat și trimestrial, astfel incat să avem proiectele intr-o derulare foarte bună. Și transmitem un semnal, pe această cale, ministerelor care gestionează proiecte majore din fonduri europene, astfel incat să-și facă din timp o analiză, care sunt acele proiecte, cum funcționează, care este stadiul, care este execuția pentru aceste proiecte și să se deruleze cat mai bine. Aceste discuții le vom continua și in ședința de Guvern, săptămana viitoare. Reporter: Aţi analizat şi stadiul incasărilor la buget? Și soluțiile pentru a le crește... Florin Cițu: Da, veți vedea, săptămana viitoare, domnul ministru va prezenta execuția bugetară pe 11 luni. Știți foarte bine, am prezentat, investițiile, cheltuielile pe investiții sunt in continuare foarte bune, incasările, bune. Deficitul a crescut in parametrii estimați. Ce am uitat să vă spunem este că am discutat și despre cateva măsuri care vor fi prelungite, dar le veți vedea săptămana viitoare, in ședința de guvern. Vorbim despre acea ordonanță de măsuri. Vom anunța totul luni. Va intra in transparență /.../ şi veţi vedea toate măsurile. Reporter: In privința amanării ratelor la bănci, pentru că era o discuție pană la sfarșitul acestui an să dați o veste atat persoanelor fizice, cat și juridice. Florin Ciţu: Discutăm, ne intalnim cu sistemul financiar bancar şi vom lua o decizie in acest sens. Reporter: Domnule premier, cum vedeți situația din Franța, acolo unde sunt sute de șoferi de tir romani care sunt blocați la granița dintre Marea Britanie şi Franța? Nu pot să treacă din cauza noii tulpini de COVID-19. Florin Ciţu: Aștept, o să am o discuție pe această temă şi cand voi avea toate informațiile vă voi spune și dumneavoastră, deci. Reporter: Dar ce măsuri credeți că ar trebui luate ca să nu rămană blocați acolo? Florin Ciţu: Pană nu am toată situația și nu am toate informațiile, nu pot să fac o opinie. Alexandru Nazare: Dacă imi permiteți, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a dat deja un mesaj foarte important, prin care a tras un semnal de alarmă asupra situației de la granița dintre Marea Britanie și Franța, pentru că orientările de Green Lanes pe care le-a dat să directoratul de mobilitate prevăd foarte clar că serviciile esențiale de transport trebuie să rămană in funcție și serviciile esențiale pentru șoferi, personal navigant și piloţi, de asemenea, și sper ca acest semnal de alarmă să fie ascultat. Reporter: Uniunea Europeană şi Anglia vor ajunge astăzi la un acord post-Brexit. Care va fi efectul asupra economiei noastre? Florin Ciţu: Deja știam că vine un acord post-Brexit. Ne-am pregătit pentru Brexit, deci impactul nu este o surpriză, nu va fi un impact surpriză. Vom vedea care va fi partea finală a acordului, dar suntem pregătiți pentru Brexit, deci in acest moment nu ar mai trebui să mai fie o surpriză pentru noi și niciun impact pe care să nu il fi luat in calcul. Vă mulțumim! Reporter: O intrebare: ce se intamplă dacă un ministru nu iși indeplinește obiectivele trimestriale? Florin Ciţu: Veţi vedea atunci, dar nu va mai fi ca pană acum. Reporter: O singură intrebare: vă vaccinați in momentul in care o să vă vină randul? Florin Ciţu: Da, cand imi vine randul mă voi vaccina, cu siguranță. Reporter: Domnule ministru, și dumneavoastră vă veți vaccina? Alexandru Nazare: Sigur mă voi vaccina. Florin Ciţu: Mulţumesc mult! 2020-12-24 13:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-5172.jpgPrima reuniune a Guvernului condus de premierul Florin CîțuȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/prima-reuniune-a-guvernului-condus-de-premierul-florin-cituGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Florin Cițu și de membri ai Cabinetului, la inceputul ședinței de guvern [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Am ajuns și aici. Au fost două săptămani grele, dar veți vedea săptămana viitoare de ce a trebuit să muncim in această perioadă să avem un guvern inainte de sărbători, pentru că sunt lucruri care trebuie deja rezolvate in zilele următoare. Mulţumesc mult pentru tot ceea ce ați făcut in această perioadă! Majoritatea dintre dumneavoastră ați fost in echipele de negocieri, am fost acolo impreună. Eu cred că a ieșit un proiect frumos şi bun pentru Romania, această coaliție de centru-dreapta, şi eu sunt sigur că o să fie o guvernare stabilă şi de lungă durată pentru că pornim toți cu aceleași obiective la drum. In această seară nu facem ședință de guvern, doar sunt cateva lucruri pe care le-am pregătit, ne pregătim pentru ședința următoare, care o să fie săptămana viitoare, şi sunt cateva priorități care sunt in special pentru combaterea efectelor negative generate de pandemie şi cateva necesare pentru susținerea mediului de afaceri şi finalizarea construcției bugetului pe anul 2021. Toate aceste lucruri trebuie să le avem gata săptămana viitoare. In primul rand, avem promovarea proiectului de ordonanță de urgență pentru prelungirea măsurilor active pană la 30 iunie 2021. Aici este Ministerul Muncii, doamna ministru, trebuie să fim gata săptămana viitoare. Promovarea proiectului de ordonanță de urgență privind prelungirea termenului de aplicare a programului guvernamental IMM INVEST pană la 30 iunie 2021 şi aprobarea noului subprogram AGRO IMM INVEST, cu aplicarea pană la același termen, imediat după primirea deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene. Pană in data de 24 decembrie va fi emisă decizia de autorizare de către Comisia Europeană. Avem această decizie, deci trebuie să mergem mai departe. Tot legat de schemele de ajutor de stat, Comisia Europeană a emis decizia de prelungire cu șase luni a perioadei de funcționare a schemei de ajutor de stat pentru companiile mari. Gradul de finanțare şi garantare aferentă pozițiilor oferite in cadrul schemei au fost aprobate deja şi sunt inaintate, spre publicare, in Monitorul Oficial. Mai avem promovarea proiectului de ordonanță de urgență, prin care este instituită schema de ajutor de stat privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru intreprinderile din domeniul HoReCa, turism, structuri de cazare, structuri de alimentație şi agenți turism, a căror activitate a fost afectată in contextul pandemiei COVID-19. Aici este domnul ministru Claudiu Năsui. Pană săptămana viitoare ar trebui să fim gata cu toate avizele. Şi imi pare bine că această schemă a fost deja prenotificată la Comisia Europeană. După ce se vor transmite toate clarificările necesare in vederea verificării compatibilității schemei de ajutor de stat, se va realiza şi notificarea oficială, urmand ca decizia de autorizare să fie emisă in procedură accelerată. Mai avem promovarea proiectului de ordonanță de urgență pentru prelungirea unor facilități fiscale in contextul pandemiei COVID-19 şi aici, domnule ministru Nazare, lucrurile sunt in derulare. Promovarea unor măsuri fiscal-bugetare, cum ar fi menținerea indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020 şi altele similare. Le veți vedea in ordonanța pentru maine. Cam acestea sunt prioritățile pe care le avem pentru săptămana viitoare. Propun, maine, cand se va face transferul la ministere, acolo deja există materiale pregătite şi ar trebui să incepem procedurile de avizare ca să avem toate avizele, inclusiv de la Consiliul Legislativ, la ședința de guvern de săptămana viitoare, preconizez miercuri, o ședință de guvern, la ora 13:00. Cam atat aș vrea să spun in această seară. Da, domnule ministru? Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, mai avem la Ministerul Economiei şi a fost citită in primă lectură, dacă imi aduc bine aminte, o ordonanță de urgență pentru prelungirea valabilității voucherelor de vacanță. Florin Ciţu: Dacă a fost in primă lectură şi are toate avizele, va intra in ședința următoare. Virgil Popescu: Trebuie să reluăm circuitul de avizare cu noile ministere, ca pentru toate. Şi mai avem o problemă referitoare la o lege modificată in parlament, o lege a apelor, prin care s-a impus o aberație de către parlament, un preț al apei uzinate de către centralele de producere a energiei electrice hidro de vreo trei ori mai mare in cazul in care nu-şi montează contoare de măsurare a apei. Or, nu există așa ceva in Romania. A fost introdusă pe uşa din dos in parlament, şi trebuie să rezolvăm şi aceasta, pentru că vor crește foarte mult costurile cu apa şi vom plăti apa care nu produce energie electrică. Florin Ciţu: Am ințeles, pregătiți ordonanța. Nicolae Ciucă: Este o creștere de trei ori pe ceea ce spune domnul ministru al Economiei, din ce am primit in această săptămană. Ca atare, trebuie luată o decizie in acest sens. Florin Ciţu: Pregătiți şi această ordonanță. Știu că la Ministerul Justiției sunt in pregătire două ordonanțe. Stelian Ion: Da, da. Trebuie ordonanța aceea de prorogare a intrării in vigoare a legii care reglementează numărul de judecători la completurilor de apel şi contestație. Florin Ciţu: Ar trebui să intre atunci in avizare de maine ca să poată să fie luate toate avizele pentru săptămana viitoare. Orice alte ordonanțe ar trebui să inceapă avizarea de maine ca să fim pregătiți. Domnul ministru Cseke. Cseke Attila: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Va mai fi un proiect de ordonanță de urgență care este așteptat și de autoritățile administrației publice locale legat de posibilitatea prelungirii obiectivului de investiții pe Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa intai, care ar expira la sfarșitul acestuia an. Maine pornim in avizare și sperăm să reușim să venim cu actul. Florin Ciţu: Avem timp să avem toate avizele săptămana viitoare. Da, domnule ministru. Cătălin Drulă: Legea de abilitare a guvernului pentru emiterea de ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare? Florin Ciţu: Săptămana viitoare. Incercăm săptămana viitoare şi aceasta. Mulţumesc mult. Nu mai avem in această seară altceva. Doar voiam să vă obișnuiți cu noua poziție. Domnule ministru? Lucian Bode: O intrebare am, domnule prim-ministru. Bună seara şi mult succes, dragi colegi. Pentru că maine o parte dintre noi ne-am propus să predăm, ar trebui să realizăm in această seară un calendar pentru a nu ne suprapune pe intervalele orare fiecare şi dacă dumneavoastră care v-ați decis deja să ne anunțați să stabilim in această seară in ce ordine realizăm această activitate de predare-primire, cu precizarea că la ora 10:00 cațiva dintre noi o să fim prezenți la Cotroceni, la o activitate cu domnul preşedinte. Așadar, ar trebui să reglăm in această seară, nu neapărat la microfon, stăm şi discutăm, să ne corelăm această activitate, pentru că presa va fi interesată şi nu poţi să ai patru, cinci activități la aceeași oră. Florin Ciţu: Ok. Veţi face după. Mulţumesc. Succes! Sunt sigur că o să avem un mandat de succes. Domnule ministru. Bogdan Aurescu: Vreau doar să-i mulțumesc domnului ministru Ciucă pentru activitatea depusă in calitate de prim-ministru interimar, in perioada care tocmai s-a incheiat. Nicolae Ciucă: Mulţumesc, domnule ministru. Eu vă mulțumesc, pentru că a fost o activitate in care a trebuit să acoperim tot ceea ce s-a constituit in priorități pentru Guvernul Romaniei, mă refer la ceea ce zicea şi domnul prim-ministru, monitorizarea şi controlul situației pandemice şi totodată pregătirea campaniei de vaccinare. Mulţumesc foarte mult tuturor membrilor guvernului. /.../ Sper să fie un transfer cat se poate de benefic pentru noul guvern, pentru noul prim-ministru. Mult succes, domnule prim-ministru! Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru, fost prim-ministru interimar. 2020-12-23 22:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-24-01-49-51big_foto_3.jpgCeremonia depunerii jurământului de către noul guvern condus de Florin CîțuȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/ceremonia-depunerii-juramantului-de-catre-noul-guvern-condus-de-florin-cituGalerie foto 2020-12-23 21:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-153.jpgDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu, după votul în Parlament pentru învestirea noului GuvernȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-dupa-votul-in-parlament-pentru-investirea-noului-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! Parlamentul a votat, Romania are un prim-ministru, are un guvern cu profesioniști, un guvern susținut de o coaliție de dreapta. Sunt conștient de responsabilitatea cu are am fost investit astăzi de romani, prin intermediul Parlamentului Romaniei, și nu voi inșela aceste așteptări. Romania trece printr-o perioadă dificilă. Am fost in guvern anul trecut, știu care sunt provocările, știu cum să mergem mai departe. Ii asigur pe toți romanii că vom continua proiectele incepute in 2020 şi, bineințeles, le vom pune aplicare pe cele pe care le-am convenit cu colegii noștri de alianță, alianța de centru-dreapta. După mult timp, Romania are o echipă de profesioniști la guvernare, o echipă susținută de o coaliție care dorește cu adevărat bunăstarea tuturor cetățenilor romani. Vă mulțumesc! Şi de maine mergem la treabă. Cateva intrebări. Reporter: In ciuda votului masiv dat astăzi din plenul reunit al Parlamentului, există totuşi critici tocmai din partea colegilor dumneavoastră de guvernare, din partea domnului Dacian Cioloş, cu privire la, spunem, numirea domnului Campeanu la Ministerul Educației. El susţine că traseul profesional al acestuia nu il indreptăţeşte să ocupe o astfel de funcţie. Cum vedeţi această critică? Florin Ciţu: Eu știu că, in coaliție, avem o ințelegere de a nu comenta - și nu am văzut declarațiile - de a nu comenta asupra candidaților altor formațiuni politice. Acesta este ceea ce pot să spun acum. Reporter: Şi ce inseamnă faptul că domnul Cioloş, totuşi, a comentat /.../? Florin Ciţu: Nu am văzut! Daţi-mi voie să văd şi după aceea o să discutăm, dacă există astfel de declaraţii. Eu vă spun doar că noi, in coaliție, avem acest ințelege de a nu comenta asupra... Reporter: Există un mecanism de coordonare a intregii coaliţii? Dacă ne puteţi explica cum va funcţiona această coaliție, intalniri săptămanale, lunare? Cum veţi incerca să /.../ toate deciziile? Florin Ciţu: Bineințeles, acest mecanism este facilitat de faptul că, in Guvern, sunt vicepremieri cei doi președinți ai celorlalte două formațiuni și este adevărat, vom avea intalniri săptămanale, zilnice - dacă este nevoie. Sunt oameni cu care am lucrat și inainte foarte bine, deci nu este ceva nou. In același timp, așa cum am spus, schimbăm puțin lucrurile. Miniștrii vor avea obiective, incepand din această seară, care voi fi monitorizate trimestrial; este foarte simplu, prin execuție bugetară, finanțarea fiecărui proiect. Veți vedea că se pot face și lucrurile transparent și să ducem proiectele la final, așa cum ne angajăm din primul moment. Romania, in ultimii 30 de ani de zile, a suferit de această meteahnă cu tot felul de proiecte incepute care au rămas de finalizate. Trecem la un nou mod de lucru, dar in mod transparent, prin care toți ne asumăm răspunderea guvernării. Reporter: /.../ Proiectul de buget? Florin Ciţu: Proiectul de buget o să fie gata in prima parte a anului viitor. Majoritatea detaliilor sunt puse la punct. Ceea ce ştim foarte bine este că ţintim un deficit bugetar in jur de 7% sau mai bine, in funcţie de cum vor decurge discuţiile, dar in acest moment, acestea sunt detaliile la care ne uităm. Aşteptăm pentru a avea toate informaţiile şi estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Ştiţi foarte bine că bugetul se fundamentează pe estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, dupa aceea putem să vorbim şi despre ceilalţi indicatori macroeconomici. Reporter: Cand vom avea o legislaţie pentru campania de vaccinare anti-COVID? Florin Ciţu: Stiţi foarte bine, campania incepe in acest weekend de vaccinare. Este unul dintre primele lucruri pe care le voi face maine, la Guvern, mă voi informa asupra acestei intregi campanii unde suntem. In ultima şedinţă de guvern au fost alocate sume suplimentare pentru această campanie, dar voi vedea unde este in acest moment. Reporter: Social-democraţii au avansat in plen ideea unor audieri in luna iunie, automat şi o moţiune de cenzură dacă se ajunge la audieri. In momentul de faţă, sunteţi sigur de majoritatea din Parlament, astfel incat Guvernul să rămană la Palatul Victoria? Florin Ciţu: Sunt sigur de această coaliţie de centru-dreapta. Aşa cum am spus şi ieri, cand mi-a fost dat mandatul de domnul preşedinte, suntem pregătiţi pentru o guvernare stabilă şi de lungă durată. Este ceea ce toţi am afirmat in această coaliţie. Deci nu văd să se schimbe lucrurile in cateva luni de zile. Reporter: Domnule premier, avem totuşi o pandemie in acest moment. Erau probleme inclusiv cu paturile de ATI, cu locurile din spitale. Vă aşteptaţi ca, după sărbători numărul de cazuri să crească, totuşi, avand in vedere că nu au fost impuse noi restricţii după sărbători? Sau se impun noi restricţii pentru perioada sărbătorilor? Florin Ciţu: Din ce am vazut, in ultimele zile, numărul imbolnăvirilor sau infectărilor a scăzut sau s-a plafonat. Vom vedea ce se intamplă după, dar avem un guvern care poate să ia decizii imediat şi ăsta a fost, de fapt, scopul nostru, să avem un guvern cat mai repede investit pentru a putea să ia decizii, dacă lucrurile se inrăutăţesc, pentru a da ordonanţe de urgenţă. Reporter: /.../ posibile restricţii? Florin Ciţu: Nu luăm in calcul aşa ceva. Din contră, eu mă gandesc că vom putea relaxa, mai ales că incepem şi această campanie de vaccinare. Ceea ce vedem in Romania cu numărul de infectări, plus campania de vaccinare, mă duce cu gandul să cred că vom putea să vorbim despre o relaxare a condiţiilor şi nu despre restricţii. Reporter: Referitor la numărul de paturi pentru ATI aţi mai discutat cu ministrul sănătăţii, cu viitorul ministru al sănătăţii dacă trebuie mărit acest număr, dacă se mai poate face acest lucru? Florin Ciţu: Ministrul sănătăţii sunt sigur că va avea o situaţie pe care o vom discuta cat mai repede posibil maine, după ce va prelua mandatul. Reporter: Aveti doi vicepremieri ale căror atribuţii am vrea sa le stim in mod oficial ca şi coordonare... Florin Ciţu: Le vom prezenta in mod oficial... Reporter: Domnul Barna spune că va coordona partea /.../ europene, domnul Kelemen Hunor? Florin Ciţu: Va gestiona in primul rand partea de dezvoltare - este un minister care este in această coaliţie, a acestui partid, şi inţeleg şi domeniul culturii, dar aceste atribuţii nu sunt incă definite. Vom avea o discuţie cu cei doi vicepremieri pentru a definitiva foarte bine aceste atribuţii. Reporter: Vorbeaţi de o serie de scutiri de impozit pentru IT-işti? Florin Ciţu: Aşa cum am spus, in programul de guvernare, şi este singurul program de guvernare din Romania in care scrie negru pe alb: nu vor fi introduse taxe noi și nu vor creşte taxe. Deci este clar. Reporter: Dar in acelaşi timp, in programul de guvernare este menţionată această rectificare a unor dezechilibre şi de acolo cumva se inţelege că anumite deduceri ar putea fi eliminate? Florin Ciţu: Nu se inţelege aşa ceva de acolo. Reporter: Dar ce anume ar trebui să inţelegem din acest... Florin Ciţu: Dar sunt dezechilibre mai multe. De exemplu, relaţia intre stat şi cetăţean - este un dezechlibru in Codul Fiscal in Romania şi trebuie echilibrat. Deci am spus şi astăzi in parlamentul Romaniei: statul şi cetăţeanul trebuie să fie pe picior de egalitate. Deci despre asta este vorba. Am văzut acea discuţie inainte. Nu era vorba despre nicio eliminare a unei facilităţi fiscale. Din contră. Reporter: In ceea ce priveşte contextul epidemiologic, de la 1 ianuarie ne vom afla n continuare in stare de alertă? Veţi prelungi starea de alertă? Florin Ciţu: Dați-ne voie să vedem cum evoluează lucrurile şi apoi vom lua o decizie. Nu pot să vă spun in această seară. Reporter: Dacă imi permiteţi, aş reveni un pic la subiect, pentru că mă uit exact ce scrie in programul de guvernare, este menţionată eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale. De la această minimizare a poverii fiscale, care trebuie eliminată, nu pentru a elimina dezechilibrele, m-am gandit că ar putea dispărea această facilitate pentru IT-iști. Florin Ciţu: Nu, nu sunt legate cele două. Reporter: Şi pentru că au fost nişte nemulţumiri in interiorul partidului dumneavoastră, legat de faptul că a luat USR Fondurile Europene, ne puteţi explica mecanismul care va fi folosit legat de acest PNDR? Florin Ciţu: Deci eu nu ştiu despre ce nemulţumiri vorbiţi dumneavoastră. Aseară, in Biroul Politic Naţional al PNL, lista cu miniştrii a fost votată cu majoritate, doar au fost două voturi impotrivă, cinci abţineri, dar nu putem vorbi despre neinţelegeri. Reporter: Exista o mică ingrijorare in teritoriu legat de modul in care vor fi alocate fondurile europene. Florin Ciţu: Să ştii că suntem un partid viu, un partid liberal, in care dezbaterea este incurajată, nu este inăbuşită, aşa că nu aş vedea aici o problemă. Eu am avut discuţii cu toţi liderii regionali şi inţelegerea mea este că toţi susţin acest guvern şi vor fi intotdeauna alături de acest guvern. Mulţumesc mult de tot. Trebuie să mergem la Cotroceni. 2020-12-23 20:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_88_(2).jpgAlocuțiunea premierului desemnat, Florin Cîțu, la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru învestirea noului GuvernȘtiri din 23.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-desemnat-florin-citu-la-edinta-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-pentru-investirea-noului-guvernGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnă preşedintă a Senatului, stimaţi colegi senatori şi deputați, stimaţi colegi membri ai Guvernului, dragi romani. De astăzi, Romania va avea prim-ministru şi guvern cu puteri depline. Vreau să vă asigur de la inceput, pe toți, că nu am să inșel increderea cu care voi fi investit de dumneavoastră prin intermediul Parlamentului, prezent astăzi aici. Eu, ca viitor prim-ministru și tot Guvernul Romaniei, ne vom face datoria față de toți cetățenii Romaniei, indiferent dacă ne-au votat sau nu. Atat eu, cat și echipa mea, vom face tot ce ne stă in putință pentru realizarea celor două obiective pe care le-am enunțat deja și cu care sunt sigur că toate partidele politice sunt de acord: să trecem cat mai repede și cat mai bine peste criza de sănătate, să repunem economia pe picioare. Criza COVID-19 a evidențiat necesitatea aplicării unui nou model de guvernare publică și dezvoltare economică și socială. In acest context, coaliţia de centru-dreapta propune un program de guvernare care imbină măsurile de ieșire din criză cu politicile de dezvoltare pe termen lung pentru a construi Romania normală, la care aspiră fiecare roman. Noul model de dezvoltare economică şi socială are in prim-plan investițiile ca motor al dezvoltării economice care să genereze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană in intervalul 2021- 2024. In programul nostru de guvernare, susținerea procesului investițional este dublată de un amplu proces de reformă structurală care se asigure consolidarea creșterii economice durabile, fiind necesară o calibrare a mixului de politici macroeconomice sustenabile. In realizarea acestor două obiective vă declar ferm că vor conta două lucruri: timpul și eficienţa și să mă fac ințeles. Cand vorbesc de timp mă refer la faptul că toate obiectivele pe care mi le propun eu și echipa mea vor avea termene clare, care trebuie respectate. De exemplu, imi doresc să trecem cat mai rapid peste perioada de vaccinare şi să ieșim sănătoși din ea. Eu cred cu tărie că cel mai important lucru, in acest moment, este sănătatea romanilor. De astăzi, vă anunț pe toți, inclusiv pe membrii echipei mele, că voi monitoriza personal realizarea obiectivelor pe care ni le propunem. In ceea ce privește eficiența, guvernul pe care astăzi il veţi investi va fi un guvern de profesioniști, care va urmări eficiența pentru fiecare proiect propus. Nu vom propune niciodată obiective care nu pot fi realizate la termen și care nu sunt in folosul romanilor. Știţi foarte bine că eu vin de la Ministerul Finanţelor, iar acolo aşa am făcut lucrurile. Adio proiecte propuse care nu au finanțare și sunt prezentate doar ca declarații politice. Mai multă muncă şi mai puține declarații. Pentru mine şi pentru guvernul meu de centru-dreapta, proprietatea privată este sacră. Da, şi mă uit la dumneavoastră aici, pentru care este un moft. Iar antreprenorul este un erou. Vom face şi mai mulţi pași pentru simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală. Voi implement un sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice. Ştim foarte bine că astăzi Romania este ţara cu o povară fiscală dintre cele mai reduse, un venit fiscal in PIB redus, din UE. Nu e un lucru foarte rău. In acelaşi timp, coaliţia nu va majora sau introduce noi impozite şi taxe. In etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru imbunătăţirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale și să asigurăm o corectitudine şi echitate in sistem, aşa cum am făcut in acest an, in perioadă de criză, cand am am incasat mai mult decat incasați dumneavoastră in ani cu creştere economică. Aşa cum menţionam şi in programul de guvernare, sistemul fiscal bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel incat să faciliteze creşterea economică. In acelaşi timp, imi propun ca cetăţeanul să fie egal cu statul - din nou mă uit la dumneavoastră, in vremea dumneavoastră niciodată n-a fost aşa -, atat in relaţiile financiare, cat şi in cele administrative. In mandatul meu, imi doresc ca statul să nu mai facă abuzuri faţă de cetăţenii Romaniei, este una dintre principalele mele preocupări. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin transformarea digitală şi informatizarea instituţiilor publice. Un alt obiectiv important al meu, de altfel, pandemia şi consecinţele acesteia asupra vieţii cetăţenilor și a societăţii in ansamblul ei au adus in prim-plan importanţa digitalizării in toate zonele economiei. In vederea imbunătăţirii proceselor administrative şi facilitării interacţiunii cu cetăţenii şi mediul de afaceri, este necesară transformarea administraţiei publice, folosind noile generaţii de instrumente digitale. Aş vrea ca astăzi să-i asigur şi pe pensionari şi pe toţi aceia care au nevoie de ajutor, că nu ii lăsăm in urmă. In ceea ce priveşte relaţiile noastre externe, declar ferm că există un singur drum pentru Romania, alături de UE, ca membru cu drepturi depline. La fel, in ceea ce priveşte relaţia specială cu Statele Unite ale Americii, vom rămane ferm angajaţi in toate proiectele pe care le avem impreună, militare sau economice. In final, dragi romani, recapituland ce am spus pană acum, timpul şi eficienţa vor fi principalele instrumente pentru implementarea programului de guvernare. Iar inainte de a incheia, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint membrii cabinetului, un cabinet de profesionişti: Ilie Dan Barna, viceprim-ministru; Kelemen Hunor, viceprim-ministru; Nicolae Ciucă, ministrul apărării naționale; Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe; Alexandru Nazare, ministrul finanţelor publice; Lucian Bode, ministru de interne; Sorin Cimpeanu, ministrul educației naționale; Virgil Popescu, ministrul energiei; Adrian Oros, ministrul agriculturii; Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii; Raluca Turcan, ministrul muncii şi protecţiei sociale; Cătălin Drulă, ministrul transporturilor; Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului; Stelian Ion, ministrul justiției; Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor și proiectelor europene; Vlad Voiculescu, ministrul sănătății; Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării; Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației; Tanczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor; Eduard Novak, ministrul tineretului și sportului. Inchei prin a ura tuturor sărbători fericite! Să ne vedem sănătoși in noul an. Mulțumesc! 2020-12-23 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-.jpgParticiparea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, la evenimentul de inaugurare a Punctului Mobil de colectare de plasmă convalescentă, la nivelul Spitalului de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” al MAIȘtiri din 21.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-alaturi-de-ministrul-afacerilor-interne-marcel-vela-la-evenimentul-de-inaugurare-a-punctului-mobil-de-colectare-de-plasma-convalescenta-la-nivelul-spitalului-de-urgenta-prof-dr-dimitrie-gerota-al-maiGalerie foto Declarații de presa ale premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul de interne, Marcel Vela, la evenimentul de inaugurare a Punctului Mobil de colectare de plasmă convalescentă, la nivelul Spitalului de Urgenţă - Prof. Dr. Dimitrie Gerota al MAI [Check against delivery] Marcel Vela: Excelența Voastră, domnule prim-ministru interimar, doamnelor și domnilor, pandemia ne-a determinat să căutăm şi să găsim soluţii pentru modernizarea şi imbunătăţirea condiţiilor din sistemul medical al MAI. Am gandit impreună cu conducerea direcţiei medicale şi a Spitalului de Urgenţă prof.dr. Dimitrie Gerota un plan de dezvoltare al serviciilor medicale pe mai multe etape. Un prim pas l-am făcut acum prin operaționalizarea acestui punct mobil de colectare de plasmă convalescentă la nivelul Spitalului de Urgenţă Dimitrie Gerota al MAI, in colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti şi Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională. Vom putea astfel veni in sprijinul celor grav bolnavi ca urmare a infectării cu virusul SARS-COV 2. Este o iniţiativă pentru viaţă, fiindcă mulţi dintre semenii noştri depind de tratamentul cu plasmă convalescentă care chiar poate face diferenţa. Iată că după campania MAI Donează plasmă, mesaje de interes public pe care dumneavoastră, presa, le-aţi publicat, şi vă mulţumesc cu această ocazie, acum această campania Donează plasmă are şi o soluţie tehnică pentru ca ea să fie posibilă. In acest punct vor putea dona toţi angajaţii MAI care au avut COVID-19 şi vreau să vă spun că nu sunt puţini, care evident indeplinesc şi criteriile medicale, iar beneficiarii vor fi toţi pacienţii care au nevoie de plasmă. Operaționalizarea acestui punct este un act de normalitate, un demers firesc in contextul pandemiei, iar obiectivul nostru pe termen lung este inființarea băncii de plasmă. Tot in contextul pandemiei, pentru a creşte capcitatea spitalului de ingrijire şi tratament a cazurilor de infecţie cu SARS-COV 2, in special, in domeniul terapiei intensive, este in implementare proiectul Consolidarea capacităţii de reacţie a sistemului medical la criza COVID-19 să fim pregătiți. Acest proiect are o valoare totală de 28 de milioane de lei, fiind 100% din fonduri nerambursabile, cu perioadă de implementare pană in aprilie 2021. Este un proiect cu bătaie lungă intrucat dispozitivele şi aparatura medicală vor permite reacţia promptă şi eficientă a sistemului medical la situaţii de criză pandemică, aşa cum este cea provocată de COVID-19, dar şi rezolvarea oricărei situaţii critice viitoare. Planul de dezvoltare al sistemului medical al Ministerului Afacerilor Interne, despre care vă spuneam la inceput, are ca obiectiv final realizarea unui nou spital și am făcut un prim-pas, punand piatra de temelie prin faptul că un teren al Academiei de Poliție a fost trecut in proprietatea spitalului, și vă anunț in premieră că luna viitoare vor incepe procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate. In cadrul acestui nou spital va funcționa și Centrul de transfuzii, care va avea in viitor și o bancă de plasmă. Doresc să mulțumesc medicilor din această unitate medicală pentru modul exemplar in care și-au făcut datoria, pentru devotamentul de care dau dovadă, pentru faptul că sunt o echipă și luptă impreună. Deși poate părea plictisitor sau repetitiv pentru unii, doresc să reamintesc tuturor cat de periculos și necruțător este acest virus. Virusul nu alege. Doamna comisar șef de poliție, medic Alida Moise, directorul acestui spital, este un adevărat luptător, iar pentru cei care nu știu a fost unul dintre oamenii care au luptat pentru propria viață după ce este infectat cu acest virus chiar in primele luni de la inceputul pandemiei. Mă bucur că dincolo de aceste demersuri, acea rază de speranță de acum cateva luni, existența unui vaccin pentru COVID-19 devine realitate. Este o altă etapă a luptei cu pandemia, cea finală, prin care aceasta va fi invinsă. Pană atunci vă rog să rămaneți aceeași profesioniști devotați luptei pentru sănătatea și viața pacienților dumneavoastră. De altfel, aș vrea ca și cetățenii să ințeleagă că trebuie să fie in continuare responsabili și să respecte recomandările autorităților pentru sănătatea proprie și a celor din jur. Vin sărbătorile de iarnă și aș vrea ca oamenii să ințeleagă că acesta este un motiv in plus să fie responsabili, să evite deplasările și mai ales intalnirile, chiar și cu rudele apropiate. Anul acesta trebuie să fim solidari și solitari, pentru ca la următoarele sărbători să fim impreună. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat in acest proiect: domnul dr. Dragomir de la Direcția Medicală, doamna dr Alida Moise și celorlalți colegi din această instituție de elită a Ministerului Afacerilor Interne. Mulțumesc, in același timp, şi unui prieten, analist, jurnalist, Radu Tudor, care m-a intrebat intr-o bună zi oare de ce Romania nu poate avea o bancă de plasmă. Mulțumesc fostului prim-ministru Ludovic Orban pentru că ne-a susținut. Mulțumesc actualului premier interimar că este alături de noi și ne susține! Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru promovarea campaniei noastre Donează plasmă Multă sănătate tuturor! Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineaţa! Doresc să incep prin a-i felicita in primul rand pe medicii acestui spital, pe doamna comisar şef, director al Spitalului Gerota, pe intreg personalul MAI şi, desigur, pe domnul ministru prezent astăzi aici, pentru că vin cu această iniţiativă care este deosebit de benefică pentru tot ceea ce inseamnă ansamblul măsurilor stabilite atat la nivel guvernamental, cat şi neguvernamental pentru a putea să agregăm toate instrumentele necesare astfel incat să luptăm cat mai eficient impotriva SARS-COV-2. Este pentru mine un prilej să subliniez că nu mai tarziu de vineri am participat impreună cu președintele ţării la inaugurarea centrului de depozitare a vaccinului impotriva acestui virus. Avem tot ceea ce ne trebuie astfel incat să putem demara campania de vaccinare incepand cu ziua de 27 decembrie şi folosesc acest prilej pentru a-i indemna pe toţi cetăţenii ţării să aibă incredere in această campanie, să aibă incredere in instituţiile statului şi in toate demersurile care au fost intreprinse astfel incat să putem să avem o campanie coerentă şi eficientă. Este, de asemenea, un prilej pe care doresc să-l folosesc transmiţand un mesaj cat se poate de simplu. Mai este foarte puţin pană cand vom sărbători ziua naşterii Domnului şi ştiu cat este de greu pentru fiecare dintre noi să nu putem să petrecem această sărbătoare creştină alături de cei dragi. Sunt o serie de restricţii şi limitări pe care trebuie să le respectăm şi ii indemn pe toţi romanii să le respecte, pentru că este doar un gest simplu de responsabilitate faţă de noi inşine, faţă de semenii noştri şi, de asemenea, fiecare dintre noi putem contribui la ceea ce inseamnă ansamblul acesta de măsuri luate astfel incat să putem să finalizăm tot ceea ce am putut noi să identificăm ca măsuri pentru a fi cat mai eficienţi in campania de combatere a acestei pandemii. Vă mulțumesc! 2020-12-21 10:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_016.jpgParticiparea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la evenimentul de prezentare a Centrului național de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 de la Institutul „Cantacuzino”Știri din 18.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-prezentare-a-centrului-national-de-stocare-a-vaccinurilor-anti-covid-19-de-la-institutul-cantacuzinoGalerie foto Participarea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, impreună cu președintele Klaus Iohannis, la evenimentul de prezentare a Centrului național de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 de la Institutul - Cantacuzino *** Conferință de presă susținută de dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19 și Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, la Centrul național de stocare a vaccinurilor anti-COVID-19 din cadrul Institutului - Cantacuzino [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Sunt colonel doctor Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase. Sunt preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Astăzi am vizitat Centrul Naţional de Stocare a Vaccinurilor, destinat utilizării in cele trei etape de vaccinare: in prima etapă - pentru lucrătorii din sistemul medical, in etapa a doua - pentru populaţia la risc, pentru personalul esenţial şi in ultima etapă - pentru populaţia generală. Este o facilitate pregătită să primească vaccinurile, după ce Agenţia Europeană a Medicamentului va elibera autorizarea condiţionată de punere pe piaţă. Din ceea ce noi ştim la momentul actual, pe 26 decembrie va fi livrată prima tranşă simbolică de circa 10.000 de doze, doze care ulterior vor fi distribuite către spitalele de linia unu, spitalele care au intrat in prima linie impotriva COVID-19 in această pandemie. Din acest punct de vedere, in imediata zi care urmează după livrarea acestei prime tranşe, vaccinurile vor fi distribuite către aceste zece unităţi sanitare, ulterior, pe măsură ce calendarul de livrare va intra in funcţiune, vor fi distribuite către celelalte unităţi sanitare, unde sunt infiinţate centre de vaccinare, incepandu-se efectiv activitatea de vaccinare conform strategiei. Toată activitatea de vaccinare, după cum ştim, se va desfăşura in baza unui sistem de programare. Lucrătorii din sistemul medical vor fi programaţi de către unităţile angajatoare. Personalul la risc, insemnand cei cu boli cronice şi persoanele peste 65 de ani, vor fi programaţi prin medicul de familie şi prin intermediul direcţiilor de asistenţă socială din cadrul consiliilor locale. Personalul esenţial va fi programat prin instituţiile angajatoare, iar populaţia generală va avea trei modalităţi diferite de programare in această platformă unică, telefonic, individual, prin sistemul online sau, de asemenea, prin intermediul medicului de familie. Cam acestea ar fi lucrurile pe care eu voiam să le transmit. Dacă domnul secretar de stat Baciu are de transmis ceva, o să-l rog să vă transmită. Andrei Baciu: Suplimentar aş vrea să mai facem doar o simplă menţiune. Pe langă aspectele logistice şi aferente activităţii de vaccinare, dorim să vă transmitem că am demarat pregătirea şi cu privire la personalul medical. In această după-masă, vom avea un webinariu interactiv, patru ore, cu toţi profesioniştii care activează in cele zece spitale de boli infecţioase, primele care au intrat in lupta impotriva SARS-CoV-2 tocmai pentru a finaliza şi această parte, cea mai importantă, la fel de importantă a resursei umane. Dacă dumneavoastră aveţi intrebări, noi vă stăm la dispoziţie. Reporter: Bună ziua. Maria Moiş, Digi 24. Domnule Gheorghiţă, mulţi romani sunt sceptici in ce priveşte administrarea vaccinului. Ultimele studii arată că patru din zece romani nu ar dori să se vaccineze. Ce mesaj aveţi pentru aceste persoane? Valeriu Gheorghiţă: Cred că la această intrebare pot să vă spun că doar o campanie de comunicare şi de informare corectă poate să livreze pană la urmă o informaţie ştiinţifică, o informaţie validată, o informaţie din surse sigure şi doar printr-o bună informare fiecare persoană poate să decidă in final dacă doreşte să se vaccineze sau nu. Aş sublinia incă o dată aspectul legat de faptul că vaccinarea este gratuită, vaccinarea este voluntară, nu este obligatorie, nu este condiţionată. Se vor folosi doar vaccinuri care vor primi autorizare de la Agenţia Europeană a Medicamentrului şi incă un deziderat important: siguranţa activităţilor de vaccinare reprezintă pentru noi prioritatea zero. Din acest punct de vedere, pregătim cu temeinicie şi cu maximă rigurozitate toată activitatea din cadrul campaniei de vaccinare. Inţelegem cat se poate de bine nevoia timpului scurt in care se desfăşoară evenimentele, dar, inainte de toate, este important să fim pregătiţi, aşa incat să putem face faţă acestei provocări fără precedent. Reporter: Bună ziua, domnule Gheorghiţă, Valentin Stan, Observator Antena 1. O să vă rog să ne daţi cateva detalii despre centrele de vaccinare. Inţelegem că vor fi folosite inclusiv astfel de containere. Cum vor funcţiona, ce capacitate vor avea, cum se va desfăşura? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de faţă vorbim de trei tipuri de centre de vaccinare. Sunt centre de vaccinare care sunt infiinţate in unităţile medicale, destinate pentru prima etapă a strategiei de vaccinare. Sunt centre de vaccinare fixe, infiinţate in afara unităţilor medicale, care vor deservi cele două categorii mari populaţionale, conform strategiei, iar pentru categoriile populaţionale pentru care accesul la un centru de vaccinare fix este limitat, cum sunt anumite localităţi rurale, sau cum sunt centrele rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi sau pentru persoanele varstnice, vor fi folosite aceste unităţi de vaccinare mobile, aceste centre mobile, care, practic, se vor deplasa impreună cu echipele vaccinatoare in acele zone şi vor asigura vaccinarea celor care doresc, evident, să se vaccineze. Reporter: In legătură cu transportul dozelor de vaccin, pe tot parcursul campaniei de vaccinare se vor folosi astfel de maşini, sau urmează să fie şi alte autospeciale sau...? Valeriu Gheorghiţă: Este unul dintre modelele care vor fi folosite, mai sunt şi alte tipuri de mijloace auto de transport. Aşa cum spuneam la inceput, este foarte probabil să fie folosite atunci cand vom avea o cantitate mare de vaccinuri chiar avioanele din dotarea Ministerului Apărării Naţionale, avioanele Spartan, care pot intr-un timp scurt să asigure distribuirea vaccinurilor in cele 6 centre regionale. Nu intamplător au fost alese centre regionale care au aeroport, tocmai pentru a avea la indemană această posibilitate. Reporter: Şi o ultimă intrebare, in legătură cu frigiderele care pot să ţină dozele de vaccin la minus 80 de grade Celsius. De unde au fost achiziţionate acestea de la Cantacuzino şi in cat timp estimaţi că şi celelalte centre regionale, celelalte şase, vor avea astfel de dotări? Valeriu Gheorghiţă: Aceste ultracongelatoare, la minus 80 de grade, nu pot să vă dau sursa de unde au fost achiziţionate. Rolul meu, după cum ştiţi, este cel de a coordona activităţi şi de a organiza toată campania de vaccinare. Pot să vă spun că incepand de luni, vor fi distribuite aceleaşi echipamente frigorifice către cele şase centre regionale, motiv pentru care, dacă aici avem o capaciate de circa 1.500.000 de doze de vaccin pentru minus 80 de grade, in celelalte centre regioanale vom avea capacitate de stocare intre 150.000 şi 200.000 de doze de vaccin per centru regional de stocare. Reporter: In SUA a inceput deja vaccinarea şi au apărut cateva probleme, izolate cei drept, la dozele transportate la temperaturi necorespunzătoare. Cum va gestiona Romania astfel de situaţii? Valeriu Gheorghiţă: După acelaşi model, ca orice ţară care respectă procedurile şi normele in vigoare. In sensul in care fiecare transport de vaccinuri, atunci cand va ajunge la Centrul de Stocare Naţional sau regional, există o comise de recepţie, reprezentată de distribuitorul acelui vaccin, de un responsabil din Ministerul Sănătătii şi, respectiv, un responsabil de la nivelul Centrului de Stocare, care vor verifica condiţiile de transport, toată temperatura pe parcursul distribuţiei, este intregistrată şi va fi practic transmisă imediat ce se face preluarea coletului. Se vor verifica condiţiile de transport şi dacă acestea sunt indeplinite, bineinţeles, va fi preluat vaccinul şi depozitat. Dacă condiţiile nu sunt indeplinite, evident că se va refuza acel transport. Reporter: Aş dori să vă intreb, dacă această clădire, Centrul Naţional de Depozitare este incadrată in vreo clasă de risc seismic? Valeriu Gheorghiţă: Din cate ştiu eu, nu. Sunt toate avizele obţinute incat să nu existe nicio problemă din acest punct de vedere, inclusiv risc de incendiu şi toate celelalte riscuri aferente. Reporter: Aceasta era a doua intrebare. Am văzut recent că in secțiile ATI, de exemplu, nu este recomandată utilizarea aparatelor de aer condiționat externe montate pe perete. Văd că aceasta are astfel de aparate. Are toate avizele necesare pentru securitate la incendiu? Valeriu Gheorghiță: Categoric, da! Şi inclusiv pentru posibilele disfuncționalități ale rețelei publice de curent electric există un generator care să fie de back-up in cazul in care apar disfuncționalități, repet, in circuitul electric public. Reporter: Vă mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Deocamdată vor veni, după autorizarea Agenției Europene a Medicamentului, vor veni dozele de vaccin produse de Pfizer și BioNTech. Urmează o evaluare a vaccinului MODERNA. Ce alte vaccinuri mai sunt in evaluare? Valeriu Gheorghiță: In momentul acesta, in perioada de rollover, adică in evaluare continuă mai sunt incă două companii farmaceutice producătoare, vorbim de compania Johnson and Johnson și respectiv de compania Oxford-AstraZeneca, care foarte probabil după finalizarea studiilor iși vor depune documentația necesară pentru a fi evaluată in vederea obținerii autorizării condiționate de punere pe piață. Reporter: Bună ziua! Două intrebări am și eu pentru dumneavoastră. Una: Cum, efectiv, este administrat vaccinul populației? Este injectabil sau este sub formă de puf? Şi a doua, dacă și copiii vor fi vaccinați? Valeriu Gheorghiță: La prima intrebare: vaccinul se administrează, in momentul de față, din tipurile de vaccinuri care urmează și care vor primi autorizare, strict intramuscular, intr-o schemă cu două doze, iar persoanelor sub 16 ani pentru moment nu există o indicație de utilizare. Nu sunt suficiente date care să asigure această recomandare la acest moment. Reporter: Bună ziua! Există in acest moment vreun punct al campaniei de vaccinare pentru care sunteți ingrijorat că nu ar funcționa conform planului pe care il aveți? Valeriu Gheorghiță: Din punct de vedere al calendarului de activități, ne aflăm in grafic, insă după cum știm toată activitatea nu se va desfășura la centru, in București, activitatea se diseminează și are acoperire națională. Bineințeles că, așa cum am mai spus și cu alte ocazii, avem toate procedurile, in momentul de față, in stadiul de finalizare pentru toate tipurile de activități, atat logistice, cat și cele strict medicale. Bineințeles că urmează etapa de training al personalului care va efectua activități in aceste centre de vaccinare. Pentru noi este un lucru cat se poate de bun faptul că incepem vaccinarea in centre de vaccinare din unitățile sanitare, pentru că progresiv vom avea timp să facem traininguri celorlalte categorii de personal care vor efectua activități in centrele de vaccinare din afara unităților medicale. Nu putem garanta că nu vor exista disfuncționalități, noi incercăm să reducem la minimul posibil acest risc, dar cu siguranță, atata timp cat vom lucra cu oameni, există acest risc de a apărea erori. Principala problemă cred că va fi legată de activitatea umană. Aici văd o vulnerabilitate pe care, sigur, dacă procedurăm foarte bine fiecare activitate, riscul se reduce considerabil. Reporter: O a doua intrebare. Atunci cand ați prezentat Strategia de vaccinare aţi spus că nu există subgrupe subprioritare. S-a schimbat ceva din acel moment și pană acum? De exemplu, un bătran de 70 de ani, cu diabet, va fi vaccinat inaintea unuia de 70 de ani care nu are diabet sau o altă boală cu risc crescut? Valeriu Gheorghiță: In Strategia de vaccinare scrie cat se poate de clar: in funcție de disponibilitatea vaccinurilor se pot derula subprioritizări in fiecare etapă de vaccinare. Cum de altfel se intamplă acum, in care pe criterii cat se poate de obiective au fost alese spitalele, cele zece unități sanitare de linia intai, tocmai pentru că nu puteam să trimitem cate un flacon in fiecare unitate medicală doar de dragul de a face o distribuție la nivelul tuturor unităților sanitare, așa incat este foarte posibil ca și in etapa a doua să existe subprioritizării. Ce vă pot spune, aceste prioritizării vor fi făcute strict pe criterii medicale, epidemiologice, criterii obiective care să permită, așa cum fac și alte țări, o atingere a beneficiilor maxime din această vaccinare. Reporter: Spunea domnul președinte că vom primi tranșe săptămanale de vaccin. Vom primi vaccin in funcție de capacitatea noastră de vaccinare sau tranșele vor veni conform alocării Comisiei Europene? Valeriu Gheorghiță: Tranşele vor veni conform alocării Comisiei Europene. Este un calendar de livrare care va fi pus in executare imediat ce Comisia și, mai departe, bineinţeles, Agenţia Europeană a Medicamentului va pune undă verde de utilizare a acestui tip de vaccin. Reporter: Şi incă o intrebare. Vaccinul Moderna este posibil să primească o autorizaţie la inceputul lunii ianuarie. Suntem pregătiţi să demarăm o campanie de vaccinare şi cu acel vaccin in cursul lunii ianuarie şi ce capacitate de stocare avem pentru acel vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Pentru acel vaccin, capacitatea de stocare este una cat se poate de bună, avand in vedere că se stochează la - 20 de grade şi acest tip de vaccin are stabilitate 30 de zile la o temperatură obişnuită, intre + 2 - +8 grade. Deci, pentru celelalte tipuri de vaccinuri, lanţul de stocare şi de distribuţie este mult mai uşor de realizat. Cea mai mare provocare, nu doar pentru Romania, cat şi pentru celelalte ţări a fost legat de acest lanţ la - 80 de grade. Reporter: Bună ziua! Primele doze de vaccin vor fi suficiente pentru intreg personalul medical din spitalele fază 1? Valeriu Gheorghiţă: Primele doze, da. In momentul de faţă, in cele zece unităţi sanitare sunt estimate circa 4.500 de persoane. In momentul in care noi primim aproape 10.000 de doze, avem practic asigurate şi doza iniţială şi doza de rapel. Reporter: Bună ziua! Aţi spus că sunt estimate 4.500 de persoane. Sunt toate cadrele medicale din cele zece spitale? Presupun că aţi făcut liste deja cu cei care acceptă vaccinarea. Vorbim de un procent de sută la sută sau sunt şi cadre medicale care nu au fost de acord? Valeriu Gheorghiţă: Nimic nu este sută la sută, vorbim de toată suflarea din acea unitate medicală, atat personal medical, cat şi personal nemedical. Bineințeles, că există procente, pe care le-am mai spus şi cu altă ocazie, rata de acceptare este de peste 80%. Trebuie să mai luăm in calcul faptul că o parte din personalul medical a trecut recent printr-o infecţie cu SARS-CoV-2 şi chiar dacă nu se vor vaccina imediat, pentru că sunt in prima lună de la această infecţie, vor fi vaccinaţi in perioada imediat următoare. Pentru anumite categorii, din motive pur medicale, nu se vor vaccina pentru că recent au trecut prin această infecţie. Dar rata de acceptare este una foarte mare in aceste unităţi medicale care sunt destinate ingrijirii pacienţilor cu COVID. Reporter: Mulţumesc! 2020-12-18 15:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(21).jpgParticiparea premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la primirea de către autoritățile române a echipamentelor de terapie intensivă destinate unităților medicale din România pentru tratamentul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2Știri din 17.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratia-premierului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-la-primirea-de-catre-autoritatile-romane-a-echipamentelor-de-terapie-intensiva-destinate-unitatilor-medicale-din-romania-pentru-tratamentul-pacientilor-infectati-cu-virusul-sars-cov-2Galerie foto Declarația premierului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la primirea de către autoritățile romane a echipamentelor de terapie intensivă destinate unităților medicale din Romania pentru tratamentul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența Voastră, domnule ambasador, domnule secretar de stat, domnilor generali, dragi invitați, daţi-mi voie să fac precizarea că am participat la această activitate din două motive. Primul este legat de repatrierea militarilor răniți in data de 21 octombrie anul acesta in teatrul de operații Afganistan și, de asemenea, a altor doi militari, care au beneficiat de tratament la spitalul militar din Landsthul, Germania. Ca atare, in total şase militari s-au repatriat, au venit acasă. Le dorim insănătoșire grabnică și ne bucurăm foarte mult că inainte de sărbători am reușit să-i redăm familiilor, să iși revadă camarazii de arme. Am ținut foarte mult să particip la revenirea lor pentru că am vrut să ii strang mana comandantului de grupă care atunci cand era pe patul de spital după incidentul in Bagram cand am vorbit cu el prin WhatsApp, pe o cale de comunicare pe care o aveam la indemană la timpul respectiv, cand l-am intrebat dacă iși luaseră toate măsurile de siguranță, mi-a spus: Domnule general, in vehiculul meu de luptă nu urcă nimeni fără mijloace de protecție și fără să iși pună centura. Și chestiunea asta mi-a plăcut atat de mult, pentru că a fost un exemplu și un model pentru tot ceea ce inseamnă partea de pregătire și desfășurare a acțiunilor și practic asta le-a salvat viața. Un lider puternic, un lider care a știut ce vrea de la subordonații săi și iată-i astăzi, chiar dacă sunt răniți, s-au intors acasă. Al doilea motiv, de asemenea, pentru care am dorit să particip, este legat de donația pe care Guvernul Republicii Germane l-a făcut prin Ministerul Sănătăţii german către Ministerul Sănătăţii din Romania. Este vorba despre cele 40 de ventilatoare, despre relevanţa lor a vorbit domnul secretar de stat. Eu doresc doar, prin Excelenţa Sa, domnul ambasador, să mulţumesc cancelarului german, Angela Merkel, pentru faptul că a demonstrat că in situaţia in care şi Germania trece printr-o stare de control al pandemiei destul de dificilă, nu a ezitat să dovedească faptul că există solidaritate, există o grijă faţă de tot ceea ce se intamplă cu o ţară membră a UE, o ţară prietenă, un aliat strategic, şi pentru toate acestea, domnule ambasador, vă rog să transmiteţi mulţumirile noastre, ale Guvernului Romaniei pentru Guvernul Republicii Germania. Vă mulţumesc! 2020-12-17 16:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_11_(29).jpgVizita viceprim-ministrului, Raluca Turcan și a ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, la expoziţia Laborator II - 1989Știri din 16.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-viceprim-ministrului-raluca-turcan-i-a-ministrului-culturii-bogdan-gheorghiu-la-expozitia-laborator-ii-1989Galerie foto 2020-12-16 18:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1_(2).jpgÎntrevederea prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, cu Bujar Osmani, ministrul afacerilor externe al Republicii Macedonia de NordȘtiri din 16.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-prim-ministrului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-cu-bujar-osmani-ministrul-afacerilor-externe-al-republicii-macedonia-de-nordGalerie foto Prim-ministrul interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut astăzi o intrevedere cu ministrul afacerilor externe din Republica Macedonia de Nord, Bujar Osmani, cu ocazia vizitei acestuia la București. Cu acest prilej, au fost abordate aspecte legate de relația bilaterală, aderarea Republicii Macedonia de Nord la UE și cooperarea in cadrul NATO. Discuțiile au reconfirmat stadiul foarte bun al relațiilor bilaterale, precum și perspectivele de consolidare a acestora, cu sublinierea potențialului ridicat de cooperare in domeniul economic. In ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul interimar Nicolae-Ionel Ciucă a reafirmat poziția Romaniei de susținere a politicii de extindere, politică cheie a UE, cu reală putere de transformare și cu beneficii privind stabilitatea și securitatea in vecinătatea directă. Romania va continua să fie un susținător activ și vocal al Republicii Macedonia de Nord in parcursul său european, a precizat premierul interimar. In acest sens, Romania va susține oportunitatea organizării, cat mai curand posibil, a unei Conferințe Interguvernamentale UE - Republica Macedonia de Nord privind inceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a acestei țări. De asemenea, prim-ministrul interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, a salutat aderarea formală a Republicii Macedonia de Nord la NATO și a evocat perspectivele unei cooperări cat mai stranse in cadrul Alianței. Totodată, premierul interimar și-a exprimat speranța că, odată depășite dificultățile legate de pandemie, vor fi consolidate și extinse schimburile economice și comerciale dintre cele două state. 2020-12-16 10:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_radubadoiu@gov.ro-0559.jpgPrim-ministrul interimar Nicolae-Ionel Ciucă a primit Legiunea de Merit (în grad de ofițer) a SUA pentru recunoașterea meritelor din timpul desfășurării activității de șef al Statului Major al Apărării, în perioada 2015-2019Știri din 15.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/prim-ministrul-interimar-nicolae-ionel-ciuca-a-primit-legiunea-de-merit-in-grad-de-ofiter-pentru-recunoa-terea-meritelor-din-timpul-desfa-urarii-activitatii-de-ef-al-statului-major-al-apararii-din-perioada-ian-2015-dec-2019Galerie foto Alocuțiunea prim-ministrului interimar Nicolae-Ionel Ciucă la ceremonia decernării Legiunii de Merit (in grad de ofițer) a SUA pentru recunoașterea meritelor din timpul desfășurării activității de șef al Statului Major al Apărării, din perioada ian.2015 - dec.2019 [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Excelenţa Voastră, domnule preşedinte al Romaniei, domnule preşedinte al PNL, distinşi membri ai Guvernului, domnule general-locotenent şef al Statului Major al Apărării, distinşi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, dragi invitaţi, este o onoare pentru mine să primesc această inaltă distincţie. Fiecare dintre noi, militari sau civili, in instituţiile in care ne desfăşurăm activitatea, suntem in slujba cetăţeanului, in slujba ţării şi distincţia acordată astăzi este o recunoaştere a meritelor intregului personal al Armatei Romaniei, o recunoaştere a muncii susţinute a tuturor. Eu sunt astăzi, aici, doar reprezentantul celor care şi-au dăruit cele mai preţioase bunuri: timpul, sănătatea şi chiar viaţa pentru indeplinirea misiunilor incredinţate de ţară. Niciun comandant, oricat de bun ar fi, nu poate caştiga o luptă fără a avea alături de el o armată puternică. Pentru cei care poartă uniforma militară, munca de echipă este foarte importantă şi vreau, şi pe această cale, să aduc mulţumiri camarazilor mei, parte dintre ei prezenţi astăzi in sală, ceilalţi aflaţi la datorie, in ţară şi in teatrele de operaţii, şi să-i asigur de respect şi consideraţie pe măsură. In activitatea mea, am pus intotdeauna pe primul loc binele structurii şi instituţiei din care am făcut parte. Am acţionat permanent pentru promovarea şi susţinerea acestora şi am convingerea că aceasta este singura cale pentru atingerea obiectivelor proprii şi instituţionale, fiind totodată garanţia unei percepţii reale, inclusiv in mediul multinaţional . Pentru că am vorbit de mediul multinaţional, trebuie să subliniez că acesta a avut un impact foarte mare in procesul de transformare şi modernizare a Armatei Romaniei. Iar pentru mine, indeplinirea misiunilor in teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak, alături de militarii americani, au constituit momente in care am inţeles că trebuie să fim mandri de noi pentru că suntem profesionişti şi dăruiţi in indeplinirea misiunilor, că avem potenţial şi că trebuie să-l punem in valoare printr-un efort de voinţă şi ambiţie, elemente care trebuie transmise din generaţie in generaţie. Nu mă gandeam atunci că voi ajunge şef al apărării sau că, intr-o zi, peste ani, voi fi onorat cu cea mai inaltă distincţie americană pe care o poate primi un militar străin. Cu siguranţă insă, intrega mea carieră a fost influenţată de experienţa pe care am trăit-o acolo, in linia intai, cu militarii romani şi aliaţii noştri din SUA, cărora le sunt recunoscător pentru că impreună am acumulat o mare parte din experienţa necesară transformării şi modernizării Armatei Romaniei. SUA au susţinut permanent Romania şi armata pe drumul dificil al atingerii standardelor specifice NATO. Parteneriatul strategic dintre ţările noastre este unul dintre pilonii pe care se bazează apărarea ţării noastre. A contribuit semnificativ la dezvoltarea forţelor armate. Ştiu ce simbolizează Legiunea de Merit, dar consider, incă o dată, că ea reprezintă o recunoaştere a muncii de echipă, a tututor celor cu care am lucrat de-a lungul timpului, şi lor li se cuvine in egală măsură meritul atribuirii acestei medalii. Pentru sprijinul permanent şi robust pe care il arătaţi ţării noastre, vă mulţumesc, domnule ambasador Adrian Zuckerman, iar pentru onoarea de a primi această medalie vă mulţumesc in numele intregului personal al Armatei Romaniei! Vă mulţumesc, de asemenea, domnule preşedinte, pentru onoarea de a fi participat la acest eveniment şi, de asemenea, vă mulţumesc tuturor pentru că v-aţi făcut timp să fiţi alături de Armata Romană la acest eveniment! Vă mulţumesc! Am onoarea să vă salut! 2020-12-15 14:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-15-04-28-57big_1-1.jpgDeclarații susținute de prim-ministrul interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri, Virgil Popescu, și primarul general al Capitalei, Nicușor DanȘtiri din 11.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-prim-ministrul-interimar-nicolae-ionel-ciuca-ministrul-economiei-energiei-si-mediului-de-afaceri-virgil-popescu-i-primarul-general-al-capitalei-nicu-or-danGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Luand act de problemele cu care se confruntă cetățenii Capitalei, astăzi, de dimineață, am avut o discuție cu mai mulți membri ai Cabinetului care pot să aibă soluții pentru ca, impreună cu autoritățile locale ale municipiului București, să identificăm ceea ce avem de făcut, sigur, nu să rezolvăm problema, pentru că este o problemă de foarte mulți ani, dar să identificăm acele soluții care să asigure livrarea de apă caldă și căldură populației Capitalei. Astfel, după finalizarea ședinței de guvern, l-am rugat pe domnul primar general Nicușor Dan, i-am invitat, de asemenea, pe reprezentanții Termoenergetica și ELCEN să participe la activitate, pe prefectul Capitalei și, impreună cu domnul ministru al economiei și ministrul afacerilor interne, am avut o discuție cat se poate de aplicată pe acest subiect. Am luat cu toții act de toate problemele cu care se confruntă. Nu este o situație deloc ușoară. Sunt aspecte care vor trebui rezolvate in timp, dar astăzi am identificat, impreună cu ministrul finanțelor, suma necesară astfel incat să putem să sporim capacitatea de intervenție a echipelor de mentenanță și reparații. In felul acesta, vom aloca banii necesari Primăriei Capitalei ca să poată să achiziționeze acest serviciu din mediul privat și, astfel, echipele ELCEN, impreună cu cele de la Termoenergetica, să poată să fie permanent in teren și să scurtăm cat de mult se poate timpul in care cetățenii nu vor avea apă caldă și căldură. Pentru detalii, am să-i rog pe domnul ministru al economiei și pe domnul primar general să vină și să prezinte elementele de specificitate ale acestui subiect. Vă mulțumesc. Bună ziua! Virgil Popescu: Bună ziua. Astăzi am avut această discuție la Guvern, cu domnul primar general, cu reprezentanții ELCEN și cu ce ai Termoenergetica și bucureștenii trebuie să știe că totul pleacă de la rețeaua primară a municipiului București. Eu spun acest lucru incă de cand am venit la guvern, acum un an de zile, am spus acest lucru și o să spun acest lucru. Ca să faceți un termen de comparație, in urmă cu patru ani de zile pierderile in rețeaua primară a municipiului București erau de 800 de tone pe oră. Astăzi, după patru ani de mandat al fostului primar, pierderile sunt de 2.500 de tone pe oră. Acolo a ajuns neinvestiția, nepăsarea, acolo a ajuns rețeaua de termoficare a Bucureștiului. De aici trebuie să plecăm şi de aici trebuie să facem eforturi ca, in această iarnă, rețeaua de termoficare și intreg sistemul de termoficare al Bucureștiului să poată fi ținut in stare de funcționare și in echilibru. A fost o avarie la centrala sud a ELCEN in acest weekend, o avarie care s-a produs tocmai din cauza pierderilor foarte mari - o pompă a fost supra-turată pentru a putea băga agent termic in rețeaua Bucureștiului și, automat, de aici a fost supra-turată, scurtcircuit, s-a oprit stația de 6 KW, de acolo a plecat, practic, această lipsă de energie termică in această perioadă. A fost reparată, a fost remediată in cel mai scurt timp, in două zile a fost pusă inapoi. Este in curs de incărcare turbina de la CET Sud spre capacitatea maximă. Apa de incălzit a ajuns la 75 de grade in acest moment. Cred că pană luni totul revine in normal la CET Sud și, in paralel, trebuie să găsim și soluții, in așa fel incat să mărim capacitatea de producere a energiei termice in București, pentru a suplini aceste pierderi imense care sunt in rețeaua de termoficare, pentru că iarna asta, vrem, nu vrem, trebuie să o trecem așa. Astfel, ELCEN a luat deja decizia să caute și a găsit in piață capacități suplimentare modulare de inchiriat, in așa fel incat să le pună in zona sudului, ca să poată să producă mai multă energie termică și să suplinească aceste pierderi. Este un efort uriași pe care il face ELCEN, un efort pe care il facem pentru a asigura confortul termic al bucureștenilor. Le cerem scuze bucureștenilor pentru ce se intamplă, dar trebuie să ne pregătim pentru iarnă. Incă Dumnezeu ne ajută, vremea este caldă, dar nu știm cat va dura așa. Ne pregătim, cu aceste capacități modulare, să le montăm in diverse zone din București, in așa fel incat să suplinim cu energie termică nou creată aceste pierderi foarte mari din rețea. Aceasta este realitatea, bucureştenii trebuie să știe această realitate şi, in paralel, proiectul Titan trebuie făcut, pentru că atata timp cat in zona de nord energia termică, apa caldă, ajunge din sud impinsă, nu este o rețea termică echilibrată și, in paralel, vom porni investiția din zona Titan, fostul CET Titan, pentru a echilibra sistemul de termoficare al Bucureștiului. Nu trebuie să uitați, ELCEN a depus proiecte pe fondul de modernizare in valoare de 370 de milioane de euro și vom moderniza cele trei centrale: Progresul, Sud și Grozăvești ale ELCEN. Dar este o perioadă de durată, nu se pot face lucrurile peste noapte. Trebuie să le incepem, pentru că patru ani de zile nu s-a inceput nimic și din acest motiv ne aflăm in această situație. Vă mulţumesc. Il rog pe domnul primar general să vă spună realitatea de la rețeaua de termoficare a Bucureștiului. Nicuşor Dan: Inainte de a vorbit de situația imediată, din zilele acestea, vreau să reiau, cateva minute, situația generală şi de ce am ajuns aici. După cum știți, Bucureștiul avea disponibile 300 de milioane de euro, bani europeni, pe care putea să ii ia cel puțin incepand din 2016. Condiția era să remedieze situația financiară, să eşaloneze cu ELCEN, şi avea toată disponibilitatea din partea ELCEN și a creditorilor ELCEN, să ia acești bani europeni, repet, incă din 2016. Nu s-a intamplat lucrul ăsta, prin urmare nu au fost nici bani pentru rețelele care sunt ale primăriei și folosite de RADET, şi acum de Termoenergetica, a intrat şi ELCEN in insolvenţă, şi nici ELCEN nu a putut să ia bani europeni pentru a se moderniza. Unul din obiectele discuției pe care le-am avut cu primul ministru a fost reconfirmarea planului pe termen lung de redresare a sistemului termic al municipiului București. Adică, zona de producție, așa cum a spus domnul ministru, 370 de milioane de euro pentru centrale noi - și o să explic de ce e important să avem centrale noi. Din partea de modernizare a reţelei, 300 de milioane de euro bani europeni, 200 de milioane de euro PNRR - total 500 de milioane de euro, ceea ce ajunge cam pentru o treime din rețea, dar știm care este partea din rețea cea mai afectată și pe care pierderile sunt cele mai mari. Acum, ce se intamplă zilele astea: rețeaua - și aici, indicatorul, singurul indicator la care trebuie să ne uităm asupra calității rețelei, este cată apă introducem suplimentar in rețea. Logic: cu cat sunt mai multe găuri, cu atat trebuie să introduci mai multă apă. Şi acest indicator, l-a spus domnul ministru, era 800 de tone pe oră in 2016, este 2.500 de tone pe oră acum. De-a lungul timpului, ELCEN a tras semnale de alarmă asupra degradării constante, accelerate a rețelei. Ce se poate face? Se pot face inlocuiri pe rețea de avarie, care sunt obligatorii - adică sunt găuri mari care apar -, ceea ce Termoenergetica face azi. Insă, pe total, ele nu fac decat să rezolve pentru o zi, două zile, o săptămană, două săptămani, pentru că presiunea e aceeași, rețeaua e aceeaşi, acel segment de conductă este suprasolicitat și va crăpa in altă parte. Ce trebuia să facă administrația in această vară și n-a făcut, și de-aia suntem azi aici, era ca, prin echipele pe care le are, să inlocuiască, de ordinul a 100 de m de conductă, cu conductă nouă; și asta s-ar fi simțit. Din păcate, nu putem să facem asta azi, pentru că să inlocuiești 1, 2, 3 m de conductă durează o zi, și asta inseamnă să decuplezi cinci-șase blocuri și e suportabil - și oricum e obligatoriu -, dar să inlocuiești 100 de m inseamnă să decuplezi 10 blocuri o săptămană, două, ceea ce nu se poate face iarna. De-aia era important ca aceste lucrări să fie făcute in această vară. De ce am avut o problemă toată săptămana asta? Pentru că, așa cum a spus domnul ministru, din cauza presiunii suplimentare a apei suplimentare pe care noi trebuie s-o introducem in rețea, o pompă a crăpat, o pompă din anii 60 de la CET Sud a crăpat in noaptea de vineri spre sambătă; și revin la ce spuneam, această pompă este din anii 60, pentru că Elcen nu a putut să ia bani europeni pentru modernizare, pentru că Elcen era in insolvență, pentru că primăria, prin Termoenergetica, nu i-a dat bani. Defecțiunea a fost remediată in cea mai mare parte, insă există o inerție a sistemului, din nou, din cauza calității rețelei nu poți să mărești presiunea foarte repede, pentru că riști ca rețeaua să crape și atunci și presiunea și, implicit, temperatura care ajunge la oameni crește gradual. In momentul de față la CET Sud suntem la 280 de gigacalorii și sperăm ca in 2-3 zile să mai adăugăm 80, să ajungem la 360 de gigacalorii. De asemenea, la CET Grozăvești a fost o intarziere cu o capacitate de producție care, din nou, o să dureze 2-3 zile; deci, la inceputul săptămanii viitoare ne așteptăm ca și aceasta, care are 70 de gigacalorii, să fie pusă in funcțiune. /...;/ Am omis să spun un lucru: ce am făcut pentru rezolvarea problemei pe termen mediu și lung este că am scos Elcen-ul din situația de insolvență, de la inceputul lunii ianuarie va fi ieșit din insolvență, cu ajutorul ministrului economiei, al ministrului finanțelor și al primului ministru și, deci, avem banii in sfarșit ca să lucrăm. Ce am discutat azi pe termen scurt, pentru săptămanile următoare - și pentru asta prim-ministrul a vorbit de bani din fondul de rezervă - este ca bani din fondul de rezervă să fie dați către Primăria Capitalei astfel incat Termoenergetica, prin contractele pe care le are deja deschise cu firme private, să poată să intervină in mai multe locuri pentru a remedia calitatea rețelei de transport. Pe scurt, asta este poziția in care ne aflăm azi. Reporter: Ne permiteţi şi intrebări? Nicușor Dan: Da. Pe termie. Reporter: Bună ziua. Ema Stoica, Digi24, voiam să vă intreb in primul rand cați bani vor veni din fondul de rezervă către Primăria Municipiului București? Nicușor Dan: 20 de milioane de lei. Reporter: Și care vor fi folosiți de Elcen, doar Elcen va face aceste contractări? Nicușor Dan: Nu, nu. E vorba de bani care vin la primărie, primăria ii dă la Termoenergetica, fostul Radet. Termoenergetica are deja contracte cu operatori privați exact pentru mentenanța rețelei de transport a agentului termic și banii aceştia vor fi folosiți pentru a interveni mai repede la avarii. Virgil Popescu: Ca să ințelegeți, Elcen nu intervine pe rețeaua primară. Rețeaua primară este proprietatea publică a primăriei, administrată de Termonergetica. Reporter: Și această măsură pe termen scurt cat va ajuta Capitala și cat de mult vor suferi in această iarnă bucureștenii? Adică putem să ne așteptăm să nu mai fie nici o avarie? Nicușor Dan: Nu, nu. Deci intr-un an, date oficiale, noi am avut 1.700 de avarii, in cursul anului 2019, 1.700 de avarii. Acum, acest indicator al apei de adaos ne spune că suntem cu 50% mai rău decat in 2019, deci in iarna asta o să avem din nou sute de avarii de ordinul 10-15-20 pe zi. Chestiunea este că, existand mai multe echipe, o să intervenim la avarii mai repede și mai mult in anumite zone pe care le știm că au probleme putem să intervenim preventiv. Ăsta este pasul inainte pe care l-am făcut. Reporter: Alexandru Vlădescu, Antena 3. 20 de milioane de euro sau de lei? Nicușor Dan: De lei. Reporter: Ok. Voiam să vă mai intreb pe de altă parte cate pompe din anii 60 mai sunt in acest moment la Termoenergetica, respectiv Elcen și care riscă să crape, așa cum spuneți puțin mai devreme in perioada următoare, ca să ne dăm seama cam cate blocuri ar rămane pană la urmă in București fără căldură? Virgil Popescu: Dacă vorbiți de Elcen, Elcen e nemodernizat, instalaţiile Elcen, cu foarte puține excepții, sunt din ani 65-66. Deci, asta este tehnologia Elcen-ului, de aceea este nevoie de acele 370 de milioane de euro pe care Elcen ii accesează pentru modernizare, asta facem, ca să nu se mai intample ceea ce s-a intamplat şi să putem rezista la pierderile din rețea; noi sperăm că prin creșterea frecvenței de intervenție, adică creșterea numărului de echipe de intervenție și a frecvenței de intervenție, pierderile vor scădea sau vor fi ținute sub control. Suplimentăm capacitățile de producție in Sud și, ulterior, in Grozăvești, in așa fel incat să nu se mai supratureze motoarele, să nu se mai supraincarce centrale de acolo. Asta vrem să facem, pentru asta este soluția cu acele capacități modulare pe care cei de la ELCEN ne-au spus că vor să le facă, și e foarte bine că le fac, suplimentăm producția de energie termică in această iarnă cu capacități modulare inchiriate, care vor veni punctual acolo și vor ajuta, practic, ca apa de inlocuire, apa care vine cu o temperatură mult mai josă pe retur decat pleacă pe tur, să poată fi incălzită mai repede. Reporter: Bun. Banii de rezervă, care vin Fondul de rezervă al Guvernului către Ministerul de Finanțe, ulterior către PMB şi către Termoenergetica, sunt pentru reparații, dar nu am ințeles exact, pentru că spuneaţi că in perioada asta nu se pot face reparații, prin urmare... Nicuşor Dan: Sunt pentru intervenție la avarii, pentru intervenție la avarii. Reporter: Deci, se pot face doar reparații minore, inţelegem. Nicuşor Dan: Da. Exact, da. Pentru că, așa cum am spus, nu poţi să inlocuiești 100 de metri de conductă, pentru că lași un număr de blocuri o săptămană, două, fără apă caldă, ceea ce nu se poate iarna. Vara se poate, adică, oamenii ințeleg că ai de făcut niște lucrări, dar iarna nu se poate. Reporter: Voiam să vă mai intreb dacă luați in calcul să carantinaţi Capitala, din poziția de primar general. Mă gandesc că puteți avea o opinie in Comitetul pe Municipiul București și mă gandeam cum se va face această carantinare, se va face zonal sau nu. Vă intreb in contextul in care in Capitală au fost raportate in ultimele 24 de ore 1.867 de cazuri, deci, Capitala este pe primul loc pe țară incepand de azi. Nicuşor Dan: Răspunsul meu este: nu. Dar nu o să dau detalii, pentru că am spus că vorbim doar de termie. Reporter: Vorbiţi nu despre o carantinare pe Bucureşti sau zonală? Nicuşor Dan: Da. Răspunsul este că nu este in momentul de față o ipoteză pe care o luăm in calcul. Reporter: Nici zonală și nici la nivelul Bucureștiului? Nicuşor Dan: Deci, carantinarea nu este o ipoteză pe care să o luăm in calcul in acest moment. Reporter: Domnule primar, aş vrea să vă intreb cand vor avea bucureştenii apă caldă şi căldură, dacă există, nu ştiu, o estimare de timp, nu știu, luni, marți, săptămana viitoare, in două săptămani, sau dacă o ținem așa toată iarna? Nicuşor Dan: Așa cum am spus, in această săptămană, incepand cu sambătă dimineața, cand a inceput să se resimtă avaria de la CET Sud şi pană in acest moment... Reporter: Ştim ce s-a intamplat, nu ştim ce urmează şi romanii aşteaptă un răspuns din partea dvs. Nicuşor Dan: Am ințeles intrebarea dumneavoastră. Permiteţi-mi să vă dau răspunsul. In această săptămană, incepand de sambătă dimineață, cand s-a simţit efectul avariei de la CET Sud, şi pană acum, a fost o situație excepțională in București. Această situație excepțională este in curs de a fi remediată, in sensul că CET Sud a inceput prin a da căldură la 50 de grade, a ajuns la 75 de grade in momentul acesta și sperăm ca in cateva zile să ajungem la 85. 90 nu se poate, pentru că trebuie să introducem apa de adaus, de care s-a vorbit. Prin aducerea acelor capacități suplimentare de producție mobile, putem să evităm să avem alte tipuri de avarii, pentru că, in momentul de față, in situația in care ai un intreg sistem de producție care funcționează la parametri maximi, poți să ai avarii cum am avut la CET Sud. Dacă o să reușim să aducem acele capacități suplimentare mobile de producție vom diminua foarte mult acest risc. Acesta este răspunsul. Deci, am avut o săptămană excepțională, eu sper să nu mai avem alte incidente la fel de mari, facem tot ce putem ca să eliminăm acest risc și sperăm să ne ducem măcar la nivelul iernii trecute. Reporter: Adică, nu aveți in acest moment o estimare cand am putea să revenim la normal. Nicuşor Dan: Aşa cum v-am spus, acum CET Sud furnizează la 75 de grade, in cateva zile o să ajungem, din CET Sud și din CET Grozăvești, la o normalitate. Reporter: In cate zile? Nicușor Dan: Inceputul săptămanii viitoare, luni-marți. Reporter: Domnule primar, după estimările dumneavoastră, rețeaua de termoficare va rezista iarna aceasta? Există riscul de intrare in colaps a sistemului de termoficare? Nicușor Dan: Nu există un risc de intrare in colaps a sistemului de termoficare, insă vom avea, așa cum am spus, avarii zilnice. Virgil Popescu: Cred că ați observat că facem acțiuni preventive, ne gandim in perspectivă, in așa fel incat să nu se intample lucruri și cetățenii bucureșteni să rămană fără apă caldă și căldură. Mulțumim! Nicușor Dan: Mulțumesc. 2020-12-11 13:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_128880427_833664560767914_7313996203384463152_n.jpgDeclarații susținute de premierul interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, și de membri ai Cabinetului la începutul ședinței de guvern din 11 decembrieȘtiri din 11.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-interimar-nicolae-ionel-ciuca-i-de-membri-ai-cabinetului-la-inceputul-edintei-de-guvern-din-11-decembrie1608033919 [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Cateva chestiuni care se află pe ordinea noastră de priorități legate de soluționarea problemelor curente. Ieri după amiază a avut loc şedinţa Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. S-au analizat şi dezbătut toate aspectele legate de pandemia COVID-19, s-a luat o decizie. Domnul secretar de stat Arafat a explicat aseară in conferința de presă faptul că nu se produc modificări faţă de hotărarea anterioară, excepție o face faptul că se va reglementa modul de transport in interiorul telecabinelor. Va fi un ordin comun al celor două ministere. Ca atare, astăzi, in ședința de guvern vom analiza proiectul de hotărare de guvern prin care se va prelungi starea de alertă şi cu această ocazie practic infirmăm şi fake-news-urile prin care se anunţa că se intră in lockdown din nou. Al doilea subiect care cred că este foarte important este legat de partea de decizii privind carantinarea unor localități. Deși avem o cifră constantă a cazurilor de pozitivare, totuși din discuția şi analiza pe care le-am avut legate de acest subiect, avem o creștere de pană la 35 de localități carantinate şi, de asemenea, avem o situație pe care va trebui să o discutăm şi să o analizăm legată de creşterea numărului de pozitivări la nivelul Capitalei. Ţinand cont că este vorba de aspecte tehnice, domnule secretar de stat Arafat vă rog să prezentați care sunt elementele de analiză discutate pană in momentul acesta. Raed Arafat: Domnule prim-ministru, la nivelul Bucureștiului dacă luăm din data de 6 decembrie pană in ziua de astăzi avem un număr de 9.070 de cazuri pană in ziua de ieri, mă scuzați, 9.070 de cazuri suplimentare care au apărut. Asta va insemna că o să avem o presiune mai mare pe sectorul medical in zona Bucureștiului și zonele probabil limitrofe și poate că va fi nevoie să continuăm să transferăm pacienți și in alte părți care au presiunea mai mică. Cu domnul ministru Tătaru am stabilit că vom avea o ședință cu managerii spitalelor din București, cu șefii secțiilor ATI și șefii UPU ca să discutăm această situație pe care probabil că o să incepem să o vedem candva in cursul săptămanii viitoare, avand in vedere cifra asta de cazuri. In rest, la nivelul prefecturii București s-a discutat cu domnul prefect pentru intensificarea controalelor și intensificarea măsurilor de implementare a ceea ce există acum in reglementările noastre și a restricțiilor care există la acest moment in reglementările noastre. Nicolae-Ionel Ciucă: Imi cer scuze că vă intrerup. Aici este o chestiune legată și de ceea ce inseamnă ieșirea din restricția inchiderii piețelor. Piețele vor fi deschise, motiv pentru care, așa cum am discutat, o să rog ANSVSA și structurile Ministerului Afacerilor Interne să iși coordoneze activitățile astfel incat să putem să avem o monitorizare a tot ceea ce inseamnă activitatea in piețe pentru a putea să evităm partea aceasta de răspandire a a virusului. Raed Arafat: Totodată, dacă imi permiteți, DSP bineințeles urmărește impreună cu Prefectura și situația la București, pentru că incidența nu este singurul factor care este luat in decizii de măsuri. De exemplu, măsura carantinării. Există o listă de factori care este emisă de INSP, de Institutul Național de Sănătate Publică și ei verifică acești factori in fiecare zi in baza incidenței care există la acest moment in București. Deci cam asta este situația la acest moment, bineințeles aici colaborarea populației rămane cea mai importantă din punctul nostru de vedere de a colabora cu noi pentru a limita răspandirea prin limitarea mobilității și limitarea contactelor și respectarea regulilor cu portul măștii peste tot in spațiile publice deschise și inchise. Nicolae-Ionel Ciucă: Aici cred că trebuie să dăm un mesaj și de la această masă, și nu numai din postura de responsabili a ceea ce inseamnă exercitarea actului guvernamental, ci din postura de cetățeni, de părinți, de rude. Pentru că intră in responsabilitatea fiecăruia dintre noi să acționăm astfel incat să putem să limităm tot ceea ce inseamnă factori de risc pentru răspandire și cred că este o responsabilitate personală, este o responsabilitate civică, și oamenii au puterea să ințeleagă cat de critică este situația și, prin contribuția fiecăruia, putem să complementăm măsurile luate la nivel instituțional. Raed Arafat: Dacă imi permiteți, eu am să menționez chiar unele măsuri luate in ultimele zile: distribuirea generatoarelor de oxigen individuale la spitale, ca să creștem capacitatea numărului paturilor cu oxigen; a fost incepută distribuirea a 500 de generatoare, pe care astăzi și maine cred că o finalizăm - și la București și in alte județe; urmează incă 500 să fie livrate și a mai fost semnat un acord-cadru pe 2.000 bucăți de capacitate mai mare, de 10 litri/minut, tot individuale, care urmează să fie livrate in următoarele două-trei săptămani. Deci noi creștem capacitatea impreună cu colegii mei din Ministerul Sănătății, dar, exact cum aţi zis dumneavoastră, va trebui totuși ca populația să participe cu noi in acest efort, ca să reducem impactul cat de mult posibil. Nicolae-Ionel Ciucă: Ok. Vă mulțumesc! Aspectele legate de desfășurarea și implementarea strategiei de vaccinare au fost discutate ieri. Doamna viceprim-ministru a avut discuții pe acest subiect, eu m-am intalnit ieri cu coordonatorul campaniei la nivel național. Pană in acest moment, sunt atinși parametrii pe care ni i-am propus, obiectivele sunt in continuare in derulare și cred că este nevoie, de asemenea, de tot ceea ce inseamnă partea aceasta de coordonare interinstituțională și comunicare; comunicarea este elementul care va da partea de succes a efortului care se intreprinde la nivel guvernamental. Domnule ministru al transporturilor și comunicațiilor, am avut ieri o veste foarte bună legată de inființarea Centrului European de Competențe in Domeniul Securității Cibernetice. A fost o decizie pe care am salutat-o cu toții și ne-am bucurat, pentru că prin ceea ce urmează să se intample vom avea o agenție europeană care va funcționa la București. Iată, este un element important pe harta structurilor UE in care tara noastră va conta. Vă rog dacă puteți să ne dați cateva detalii. Lucian Bode: Mulțumesc domnule prim-ministru! Așa cum foarte corect ați spus, o veste extraordinară am primit-o, ieri, de la Bruxelles. Romania va găzdui la Bucureşti Centrul European de Competenţe in Domeniul Securității Cibernetice. Este prima agenţie europeană pe care o vă găzdui Romania. Vorbim de o instituţie cu profil unic la nivel european, care va creşte reputaţia Romaniei in domeniu şi va contribui in mod deosebit la securitatea cibernetică a Uniunii Europene şi a statelor membre. Vreau să spun că acest centru va fi principalul organism de execuție pentru resursele financiare ale uniunii dedicate securității cibernetice in cadrul programului Europa Digitală şi Orizont Europa şi va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul intregului lanț valoric, de la activitatea de cercetare pană la activitatea de implementare şi de adoptare pe scară largă a tehnologiilor cheie. Aș vrea să subliniez incă o dată, prin această decizie practic se recunoaște expertiza Romaniei in domeniu. Există un ecosistem in plină dezvoltare in domeniul securității cibernetice in Romania, se recunoaște rolul mediului privat, a pieței IT and C in plină dezvoltare, rolul universităților şi al centrelor de cercetare, existenta resursei umane, subliniez, existenta resursei umane inalt calificate in Romania. Aș vrea, in final, să mulțumesc şi pe această cale tuturor celor care au făcut posibilă această decizie, in primul rand domnului președinte al Romaniei, domnului Klaus Iohannis, dumneavoastră, dragi colegi, tuturor colegilor din guvern, in frunte cu domnul prim-ministru Ludovic Orban, colegilor din Parlamentul European. O mulțumire specială pentru doamna comisar european Adina Vălean, care ne-a sprijinit foarte mult şi pentru Reprezentanța Romaniei, vorbim aici despre Luminița Dobrescu şi Cosmin Boiangiu din cadrul Reprezentanței Permanente a Romaniei la Bruxelles. Mulțumiri speciale domnului ministru Bogdan Aurescu şi tuturor colegilor din MAE care au făcut posibil acest succes diplomatic al Romaniei şi nu in cele din urmă reprezentantului special al guvernului desemnat pentru pregătirea şi promovarea candidaturii Romaniei, domnului Alexandru Nazare. Vă mulțumesc foarte mult tuturor! Nicolae-Ionel Ciucă: Şi noi vă mulțumim, domnule ministru! Sigur, v-am rugat pe dumneavoastră să prezentaţi acest subiect, pentru că a fost vorba despre datele tehnice, dar sigur o să-l rog pe domnul ministru Aurescu să intervină, pentru că, așa cum s-a implicat in mai multe realizări pe care noi le-am dobandit in plan diplomatic, trebuie să recunoaștem meritul deosebit al diplomației romaneşti şi vă mulțumesc foarte mult că aţi subliniat acest lucru. O fac in nume personal, in numele Guvernului Romaniei, să recunosc incă o dată că diplomația romanească şi-a făcut datoria pe deplin. Vă rog, domnule ministru! Bogdan Aurescu: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Vreau să subliniez că am avut o colaborare excelentă cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor. Dosarul pe care Romania l-a prezentat pentru această candidatură a fost unul excelent, a fost apreciat la cel mai inalt nivel de evaluare a Comisiei Europene şi eforturile diplomatice care s-au efectuat au fost extrem de intense, mai ales in ultimele săptămani. Atat eu, cat şi colegii mei, doamna secretar de stat Iulia Matei, impreună cu Reprezentanța Romaniei de la Bruxelles, am făcut demersuri extrem de susținute, am discutat cu omologi din statele membre, iar rezultatul este unul cu atat mai remarcabil cu cat competiția pentru găzduirea acestui centru a fost una extrem de stransă, care a implicat state membre extrem de importante, cum ar fi Belgia, Germania, Lituania, Luxemburg, Polonia şi Spania. Prin urmare, un succes al Romaniei, un succes diplomatic excepțional, dar un succes al Romaniei in ansamblul său, care, iată, aduce in Romania pentru prima oară o structură europeană pe teritoriul nostru. Vreau să mulțumesc incă o dată tuturor colegilor care s-au implicat, Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, dar şi colegilor din centrala MAE, doamna secretar de stat Iulia Matei şi doamnei ambasador Luminiţa Odobescu. Vă mulţumesc! Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulţumesc foarte mult şi incă o dată felicitări! Mulţumim mass-media! 2020-12-11 00:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-15-02-05-19big_img-1174.jpgDeclarații de presă susținute de Raed Arafat, secretar de stat în cadrul MAI, în urma ședinței CNSUȘtiri din 10.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-raed-arafat-secretar-de-stat-in-cadrul-mai-in-urma-edintei-cnsuGalerie foto [Check against delivery] Bună seara. Astăzi a avut loc la orele 17.00 intrunirea online a Comitetului Naţional pentru Situații de Urgență. A fost prezentată analiza situației realizată de Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenției, bineințeles, luand in considerare toate aspectele semnalate de Institutul Național de Sănătate Publică și a fost evaluată situația epidemiologică, motiv pentru care propunerea este de prelungire a stării de alertă pe incă 30 de zile, păstrand măsurile existente actualmente, deci la acest moment, adăugand o singură măsură și anume: organizarea și desfășurarea activității operatorilor de transport pe cablu care deservesc partiile de schi se realizează in condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri. Activitatea se desfășoară, dar cu o reglementare care va fi stabilită printr-un ordin comun al miniștrilor menționați anterior, care va stabili cum se desfășoară activitatea de transport pe cablu. Dacă cabina are capacitatea de 20 de persoane, probabil că va fi stabilit că doar 10 persoane pot fi transportate cu cabina. Teleschiurile, telescaunele, acestea toate vor funcționa mai departe in condiții de normalitate. Restul reglementărilor se vor aplica, bineințeles, la toate entitățile care sunt aflate inclusiv in stațiuni, respectiv restaurante și alte zone unde pot avea loc activități comune ale persoanelor care sunt aflate in zonele respective. In rest, toate măsurile care au fost pană acum, cu excepția inchiderii piețelor, deoarece a fost stabilită deschiderea acestora in hotărarea de guvern anterioară celei care urmează să fie emisă maine. Restul măsurilor răman valabile și anume, măsurile care sunt pană la incidența de 1,5, cele intre 1,5 și 3 și cele peste 3. Ne vom axa, mai departe, pe luarea unor măsuri zonale sau locale acolo unde se impune și unde Direcțiile de Sănătate Publică, impreună cu Comitetele Județene pentru Situații de Urgență vin cu propuneri, aceste propuneri vor fi implementate, inclusiv dacă este necesară carantinarea unei localități sau unei zone, la propunerea lor. Acum, ca să vorbim deschis despre ce urmează in perioada in care intrăm și anume, perioada sărbătorilor: este foarte important, fiecare dintre noi, ca persoană, ce va face, in familie, ce va face. Gandiți-vă că incă situația nu este sub control şi nu suntem intr-o scădere sau o descreştere consistentă a numărului cazurilor. In București, numai in ultimele două zile, ați văzut, am avut un număr de cazuri aproape de 2000, două zile și astăzi, 1700 aproximativ, numărul cazurilor din București. Aceasta inseamnă o presiune care va fi asupra sistemului sanitar in următoarea perioadă. Aceasta impune ca fiecare dintre noi să respecte măsurile care au fost recomandate și care răman valide - portul măștii peste tot in spațiile publice deschise și inchise, distanțarea, măsurile de igienă, măsurile la locul de muncă care au fost stabilite, inclusiv telemuncă, muncă la domiciliu sau combinate, bineinţeles, cu separarea in două grupe, cel puțin două grupuri, a celor care merg la lucru, să nu meargă toți deodată. Acestea toate sunt măsuri care răman valide. De sărbători, vă rog, gandiți-vă la sănătatea dumneavoastră și la sănătatea familiei dumneavoastră și a celor in varstă. Incercați, cat de mult posibil in acest an, să limitați numărul celor cu care vă intalniți in timpul sărbătorilor. Asta ne va permite să trecem mai ușor peste ce poate să vină ulterior sau după sărbători și ne va permite, sper, ca anul viitor sărbătorile să se desfășoare cat mai aproape de normalitate. Aceasta este situația la acest moment, Maine, la ora 10.00 dimineața, are loc ședința de guvern prin care se va aproba hotărarea de guvern care preia propunerile Comitetului Național pentru Situații de Urgență și prin care se prelungește starea de alertă incă 30 de zile, incepand cu data de 14. Dacă sunt intrebări, vă rog. Reporter: Aş vrea să ne spuneţi, dle Raed Arafat, in primul rand, cand va fi publicat acest ordin de ministru. Raed Arafat: Ordinul de ministru urmează să fie publicat imediat după emiterea hotărarii de guvern, avand in vedere că in baza hotărarii de guvern, deci, după ce se publică hotărarea de guvern, imediat sau concomitent cu ea poate să fie chiar emis ordinul ministrului. Sau a miniștrilor, mai bine zis, că sunt doi miniștri care il semnează. Reporter: Vorbeați despre o analiză epidemiologică făcută și prezentată in această seară, in ședința CNSU. Așa cum arată datele din această analiză, ca să ințelegem, vor avea voie romanii, de pildă, să facă petreceri in stradă in noaptea dintre ani sau de Crăciun? Raed Arafat: Toate limitările care au fost pană acum răman mai departe, adică totul, in limita limitărilor care au fost. Dacă vorbim de petreceri de sute de oameni, de mii de oameni, in stradă, nu. Deci asta e clar că nu. Reporter: Ok. Partiile, de exemplu, sunt deschise pentru toată lumea sau doar pentru localnici sau doar pentru sportivi? Raed Arafat: Nu, partiile sunt deschise, dar respectand toate regulile care se aplică in jurul lor, adică la restaurante se respectă regulile care sunt in hotărarile de guvern și au fost prestabilite prin hotărarile anterioare, la hoteluri, la fel, distanțarea, acestea toate trebuie să fie respectate. Bineințeles, se adaugă la ele regulile care vor fi adoptate prin ordinul miniștrilor care stabilește regulile pentru transportul pe cablu, care este singurul loc care nu este reglementat la acest moment și unde există posibilitatea de transmitere pe timpul folosirii lui, dacă acesta este aglomerat. Dacă reușim să scădem capacitatea la 50% și să fie mai puțină lume și, bineințeles, respectand portul măștii şi distanțarea, atunci riscul scade. Reporter: Deci așa cum arată lucrurile acum, ca să fim siguri că am ințeles corect, ne putem face rezervări, de pildă, să mergem in vacanță la munte, cu respectarea acelor norme de distanțare. Raed Arafat: Cu respectarea acestor reguli, aceasta este decizia de acum, da. Reporter: Cu colindatul se va putea merge, de pildă? E un obicei... Raed Arafat: Eu personal vă sfătuiesc acest lucru, pentru la colindat pot să fie cate trei persoane care merg de la casă la casă: evitaţi acest lucru, chiar dacă e o tradiție, și o ințeleg perfect și o ințelegem cu toţii perfect, dar cu mersul din casă in casă, intratul in mai multe case deodată, in aceeași zi, - și te duci și te intalnești cu cineva, mai stai un pic, mai scoţi masca in casă, mai ieși, te mai duci la altcineva, - riscul de infecție crește foarte mult și pentru cei la care ai mers tu și pentru tine, care ai intrat in mai multe case. Reporter: Ultima mea intrebare: tăiatul porcilor este permis? Este o activitate creștin ortodoxă, mă rog, oamenii merg... Raed Arafat: Nu scrie nicăieri că este interzisă această activitate. Reporter: Aş vrea să vă intreb dacă se mențin inclusiv restricțiile privind circulația pe timpul nopții. Raed Arafat: Da. Reporter: Şi asta inseamnă că la 12:00 noaptea, in noaptea de Revelion, romanii vor fi nevoiți să stea in case, fiecare la casa lui. Raed Arafat: Sau in apropiere de casa lor, adică in afara casei lor. Dar cum am zis, nu vor fi festivități cum au fost in alţi ani, in centru sau cu sute de oameni care să se intalnească pentru acest moment. Și sper ca populația să ințeleagă - chiar dacă sunt convins că o să fie comentarii in acest sens - că acest lucru are importanță in prevenirea răspandirii acestui virus, in speranța că aceasta va fi singura dată in care vom face așa ceva şi că, la anul, totul să revină cat mai aproape de normalitate. Reporter: Adică, dacă ies romanii in fața blocului sau pe strada pe care locuiesc și se intalnesc cu vecinii, nu ar fi neapărat o problemă sau o incălcare a legii? Raed Arafat: Incă o dată, ştiţi, putem să emitem foarte multe ipoteze aici. Regulile sunt clare și sunt făcute ca să diminueze contactul. Cei care nu respectă și vor ieși, cei care vor intra in contact cu mai multe persoane, cum am zis inainte, se pun pe ei și pe membrii familiilor lor in pericol, așa că recomandarea este să se evite aceste acțiuni. Putem să ne bucurăm foarte bine și de Anul Nou, dar respectand unele reguli in cursul acestui an, astfel incat, cum am zis, să ne fie mai ușor și să nu intrăm după aceea la regrete, cand vedem că bunica sau bunicul s-au imbolnăvit, au ajuns la terapie intensivă sau chiar i-am pierdut in urma acestor acțiuni. Reporter: Aș vrea să vă intreb de situația din București. Am văzut că rata de incidență crește, s-a discutat in spațiul public in ultimele zile și despre o eventuală carantinare a capitalei. Ar mai fi nevoie de măsuri in plus in Capitală, avand in vedere că rata de incidență nu scade de 6%, suntem in continuare in top trei? Raed Arafat: Din ce știu, și am avut o discuție cu domnul prefect al capitalei in acest sens, au inceput să intensifice controalele și acesta este primul pas care se face - intensificarea controalelor pentru respectarea regulilor. Bineințeles, aici Direcția de Sănătate Publică București face analiza asupra situației, discută cu prefectul și dacă vin cu propuneri pentru măsuri suplimentare, bineințeles acestea pot fi discutate prima dată in Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență și acolo unde aceste măsuri trebuie să fie aprobate sau semnate la un nivel mai sus, acest lucru se va face. Dar analiza și evaluarea incep la nivelul Direcției de Sănătate Publică București și, bineințeles, in comun după aceea cu Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență, care e condus de altfel de prefect și, bineințeles, in prezența primarului municipiului. Reporter: Și o ultimă intrebare din partea mea. In Ilfov, foarte mulți romani se plang de faptul că cei de la DSP nu mai răspund efectiv la telefon, de cateva zile. Sunt persoane care sunt pozitive, nu se mai fac anchete epidemiologice. Vreau să vă intreb dacă știți de această situație și dacă...? Raed Arafat: Nu. Am primit un semnal de la o persoană, atat pot să spun. Bineințeles că asta se va verifica, o să dăm la centrul nostru să discute cu colegii de la DSP Ilfov să vedem care e treaba. Și prefectul să discute cu ei, să vadă dacă acest lucru e așa, dacă a fost sincopă sau dacă e o chestie care este cauzată de ceva care trebuie să fie rezolvat. Cum știți, a fost creat un centru de răspuns cu un număr mare de oameni, in mod normal aceste probleme trebuie, totuși, să fie deja depășite. Dacă a apărut această problemă pe moment sau este o problemă care necesită o soluție de o durată medie sau lungă, acest lucru urmează să fie analizat și, bineințeles, să il rezolvăm, pentru că trebuie să fie rezolvată această problemă. Reporter: Tocmai imi spune cineva că intr-adevăr toți cei care locuiesc in afara Bucureștiului, in Ilfov, sună direct la DSP București și se folosesc de oamenii care lucrează in București, deci ar fi o problemă cumva reală in județul Ilfov. Raed Arafat: O să verific acest lucru, nu am această informație, dar o să verific impreună cu colegii de la Ministerul Sănătății. Vă rog! Reporter: Domnule Arafat, cat de mult este afectată activitatea CNSU in combaterea pandemiei de faptul că avem un guvern interimar și făceați referire chiar dumneavoastră, mai devreme, la decizii punctuale la nivel local, care urmează să fie luate. Raed Arafat: Nu sunt afectate, pentru că noi lucrăm la nivel de decizie CNSU, de hotărari de guvern și ordine care se dau in baza deciziilor comitetelor județene. Niciuna dintre ele nu este afectată de faptul că guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență. Deci, noi la acest moment nu avem nevoie de ordonanțe de urgență. Tot ce lucrăm acum, toate aceste măsuri se reglementează, in baza legii, prin hotărari de guvern, iar guvernul are voie să emită aceste hotărari. Mulțumesc! Reporter: Domnule doctor, astăzi polițiștii de frontieră au confiscat peste 3.000 de pastile la granița cu Bulgaria, despre care consideră că ar putea să fie contrafăcute. Aveți informații de acest fel? Raed Arafat: Nu, insă ce pot să atenționez este ca oamenii să nu procure nimic, medicamente de pe internet sau de la persoane necunoscute sau altele decat circuitele oficiale, pentru că vanzarea de medicamente contrafăcute, care pot arăta exact ca medicamentele originale, e o problemă veche. Există și Organizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra ei, iar oricand există problema cu aprovizionarea unui anumit tip de medicament, apar astfel de situații. Așa că atenționarea noastră către populație este să nu achiziționeze medicamente de niciun fel de pe internet, de pe site-uri sau de la persoane necunoscute şi să meargă doar pe linia oficială. Reporter: O să reiterez și eu puțin intrebarea colegului meu. Dacă vom avea un guvern cu puteri depline pană de Crăciun sau chiar inainte de Crăciun, este posibil să avem noi măsuri sau vom petrece aceste sărbători de iarnă cu măsurile care există deja in aceste hotărari pe care le-ați luat? Raed Arafat: Noile măsuri nu sunt legate de guvernul interimar sau guvernul cu puteri depline. Un guvern cu puteri depline poate adopta ordonanțe de urgență. La acest moment, legislația care există ne permite să luăm măsurile necesare prin hotărari de guvern, iar guvernul, in forma actuală, poate să emită hotărari (...) şi asta nu e legat de faptul că este guvern interimar sau nu. Deci, aceste măsuri pot fi luate. Reporter: Mulţumesc! Raed Arafat: Mulțumesc mult! 2020-12-10 19:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_004_2.jpgParticiparea prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la ceremonia de aprindere a primei lumânări de HanucaȘtiri din 10.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-prim-ministrului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-aprindere-a-primei-lumanari-de-hanucaGalerie foto 2020-12-10 19:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_rsz_1607623983original_prima.jpgDeclaraţiile prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, după participarea la evenimentul de semnare a acordurilor de cooperare dintre ANTIP și BOR, respectiv, PMB, pentru combaterea și prevenirea traficului de persoane și protecția victimelorȘtiri din 10.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-prim-ministrului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-dupa-participarea-la-evenimentul-de-semnare-a-acordurilor-de-cooperare-dintre-antip-i-bor-respectiv-pmb-pentru-combaterea-i-prevenirea-traficului-de-persoane-i-protectia-victimelor [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Vreau să ii felicit pe organizatorii acestui eveniment. Este vorba de primăria municipiului București, Biserica Ortodoxă Romană și, bineințeles, gazda - Ambasada Statelor Unite. Traficul de persoane este un fenomen care, din păcate, are dimensiuni inacceptabile la nivelul țării noastre și, de aceea, punerea laolaltă a tuturor instrumentelor de care dispune țara și de care dispun partenerii noștri reprezintă un demers pe care il susținem cu toții la nivelul Guvernului Romaniei. De asemenea, cred că fiecare dintre noi suntem datori să facem ceva in acest sens. Vă mulțumesc! O zi bună! Reporter: Domnule premier, o singură intrebare... Reporter: Numai puţin, vă rugăm, cateva intrebări la zi. Reporter: Vă vedeţi cumva in guvern, in Guvernul următor in continuare și pe ce poziție? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu eu stabilesc. Reporter: Dar dumneavoastră vă doriţi să faceţi parte din următorul guvern? Nicolae-Ionel Ciucă: Imi doresc să imi fac treaba in continuare. Reporter: Despre București, ce se intamplă? Sunt foarte multe cazuri confirmate in București, 1700 astăzi dintr-un total de 7.000 la nivel național. Nicolae-Ionel Ciucă: Zilele trecute au fost 1.900. In discuțiile pe care le-am avut cu ministrul sănătății și cu cei care se ocupă de problemele pandemiei, in acest moment, se pare că avem o problemă intr-adevăr foarte serioasă la nivelul Capitalei. Sunt măsuri care trebuie discutate la nivelul autorităților locale și impreună cu Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București. Ca atare, in ansamblul măsurilor care s-au luat la nivel național, sperăm ca, pe baza procedurilor deja stabilite la nivelul municipiului București, să fie luate măsuri in consecință. Reporter: Noi restricții de sărbători cumva? Foarte multe țări din Europa au decis deja dacă lasă partiile deschise, dacă lasă stațiunile montane deschise. Elveția, de pildă, a hotărat ca totul să fie deschis pentru turiști. Romanii iși fac şi ei planuri de vacanță. Cand vom afla ce se intamplă? Nicolae-Ionel Ciucă: Da, in această după amiază, va avea loc ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență. De asemenea, la nivelul comitetului de specialitate se analizează toate aceste aspecte care vor determina decizii la nivel guvernamental. Ceea ce vă pot spune este că guvernul interimar pe care il conduc in acest moment nu poate să ia decizii care să modifice foarte mult prevederile stării de alertă in care ne găsim. Ca atare, in următoarea ședință de guvern vom adopta o hotărare de guvern in care prelungim starea de alertă cu măsurile și indicatorii prevăzuți in cea precedentă. Reporter: Ce se intamplă cu testele rapide luate prin ONAC? Ce ştiţi dumneavoastră? Nicolae-Ionel Ciucă: Nu știu cine anume le-a achiziționat. Ştiu că am discutat achiziția a trei milioane de teste. Ministrul sănătății a comunicat acest aspect și urmează ca ele să fie folosite in conformitate cu deciziile pe care le vor lua medicii de specialitate. Reporter: Dar din punctul dumneavoastră de vedere, ONAC este o instituţie de incredere pentru a face aceste achiziții, avand in vedere ce s-a intamplat in ultimul timp in starea de urgenţă şi de alertă? Nicolae-Ionel Ciucă: Imi cereţi să vă răspund la un subiect pe care nu l-am aprofundat și nu am cunoaștere despre ceea ce s-a intamplat acolo. Reporter: Despre ceea ce se intamplă acum la PNL dumneavoastră ce părere aveți, v-aţi fi dorit o funcţie de premier sau? Nicolae-Ionel Ciucă: V-am zis despre ce este vorba. Mi-am dorit să imi fac datoria şi mi-o voi face in continuare pană la capăt. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună! Reporter: Mulţumim! 2020-12-10 15:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-10-03-58-31big_sigla_guvern.pngParticiparea prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la evenimentul de semnare a acordurilor de cooperare dintre Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP) și Biserica Ortodoxă Română, respectiv, Primăria Municipiului București, pentru combaterea și prevenirea traficului de persoane și protecția victimelorȘtiri din 10.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-de-semnare-a-acordurilor-de-cooperare-dintre-agentia-nationala-impotriva-traficului-de-persoane-antip-i-biserica-ortodoxa-romana-respectiv-primaria-municipiului-bucure-ti-pentru-combaterea-i-prevenirea-traficului-de-persoane-i-protectia-victimelorGalerie foto Alocuțiunea prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la evenimentul de semnare a acordurilor de cooperare dintre ANTIP și BOR, respectiv, PMB, pentru combaterea și prevenirea traficului de persoane și protecția victimelor [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule prim-ministru, doamnă, domnilor miniștri, domnule ambasador, Preasfinția Voastră, domnule consilier de stat, distinsă audiență, evenimentul de astăzi reprezintă o etapă intr-un efort la care trebuie să participe autoritățile, reprezentanții societății civile, cei ai Bisericii, dar și fiecare dintre noi. Este important să sensibilizăm publicul cu privire la sclavia modernă, un flagel ce trebuie eradicat. Libertatea reprezintă un drept fundamental pentru fiecare persoană și o valoare primordială a umanității. Prin toate formele sale, traficul de persoane constituie o rană deschisă a societății contemporane, afectand uneori ireparabil victimele sale. Fenomenul migrației a accentuat traficul de persoane, speculand vulnerabilităţile persoanelor lipsite de ajutor și de resurse materiale. Potrivit statisticilor, Romania este in topul migrației. O realitate tristă, pe care trebuie să o acceptăm, dar, totodată, pentru care suntem datori să găsim soluții aici, in țară, pentru a opri acest fenomen. Acordul de cooperare semnat astăzi are nevoie de instrumente, de acțiuni și de o implicare reală și concretă a tuturor celor care pot contribui la eradicarea traficului de persoane. Avem nevoie de rezultate. S-au intreprins demersuri și acestea continuă, dar cu toate acestea, răman foarte multe de făcut. Eforturile judiciare impotriva traficanților de persoane trebuie intensificate, la fel, și lupta impotriva rețelelor de crimă organizată, care profită de persoanele vulnerabile și trimit ilegal la muncă bărbați, femei și copii, in Romania sau in alte țări europene. Traficanții de persoane trebuie să primească un semnal clar că nu vor fi tolerate asemenea acțiuni. Totodată, avem nevoie de campanii de avertizare impotriva traficului de persoane și de fonduri pentru asistența și pentru serviciile de protecție a victimelor. In lupta pe care o ducem impotriva traficului de persoane, un fenomen pe cat de complex, pe atat de intunecat și de inuman, este esențial să se asigure cooperarea și coordonarea acțiunilor, atat la nivel național, cat și european și internațional, pentru că traficul de persoane nu are granițe şi, din păcate, cele mai multe dintre victime sunt femeile şi copiii. Acordul de cooperare de astăzi este un exemplu de bună practică, ce trebuie multiplicat. Daţi-mi voie să vă felicit pentru această iniţiativă şi, in acelaşi timp, să transmit un mesaj că este nevoie ca fiecare dintre noi să se implice in combaterea acestui fenomen. Vă mulţumesc! 2020-12-10 13:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img-1177.jpgParticiparea prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, la ședința Comandamentului de iarnă Știri din 09.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-interimar-nicolae-ionel-ciuca-la-edinta-comandamentului-de-iarnaGalerie foto [Check against delivery] Nicolae-Ionel Ciucă: Domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor secretari de stat, doamnelor şi domnilor prefecți, reprezentați ai celorlalte instituții prezenți la această activitate doresc să vă mulțumesc pentru faptul că am reușit să incheiem alegerile parlamentare fără să avem evenimente și incidente deosebite. Toate activitățile, așa cum a precizat și domnul ministru al afacerilor interne, s-au desfășurat intr-o linie de normalitate, motiv pentru care nu pot decat să apreciez modul in care a fost organizată și executată această activitate, ceea ce denotă un efort deosebit in randul personalului tuturor structurilor implicate și mă refer in mod deosebit a celor ce aparțin Ministerului Afacerilor Interne, pentru că am aflat atat de la domnul ministru, cat și de la domnul secretar Despescu problemele pe care le creează COVID-19 in randul personalului și atunci, avand un deficit destul de mare, am ințeles foarte bine eforturile care s-au făcut și, incă o dată, vă mulțumim pentru modul in care v-aţi indeplinit această sarcină. Legat de activitatea Comandamentului de Iarnă, am dorit să avem această intalnire impreună cu toți cei care au responsabilități in acest domeniu, pe de o parte, pentru a lua măsurile ce se impun, dacă mai era cazul să se impună alte măsuri. Am putut să constatăm că, la nivelul fiecărui județ in parte, la nivelul fiecărei prefecturi in parte, au fost deja acoperite toate sarcinile pe care le aveați in acest sens, mai puțin la județul Bihor, unde partea aceasta contractuală se află in soluționare, dar am ințeles că au fost detașate utilaje de la alte prefecturi și este acoperită nevoia de intervenție și acolo. Am ințeles că sunt rezolvate problemele pe care le reclamă implicarea echipamentelor și utilajelor. Niciunul dintre dumneavoastră nu v-ați referit la resursa umană, pentru că este foarte corect să avem o evidență a utilajelor și echipamentelor, dar, in același timp, ținand cont de impactul pe care il are infectarea cu virusul SARS-CoV-2, să nu avem personal. Ca atare, cred că este nevoie de o evidență cat se poate de clară și a resursei umane pentru a putea să intervenim acolo unde este cazul. Aș dori să remarc, de asemenea, faptul că la nivelul Ministerului Economiei sunt luate toate măsurile pentru asigurarea resurselor atat de gaze naturale, cat și de cărbune, să acoperim acolo unde s-a creat micul deficit la Oltenia. De asemenea, s-au luat măsurile necesare pentru aducerea apei la temperatura necesară in rețeaua de distribuție a ELCEN de la București, ceea ce inseamnă că in seara aceasta, in noaptea aceasta, vom avea apa la temperatura necesară și distribuția va putea să fie reluată in Capitală. Am ințeles de la domnul ministru Bode că sunt acoperite toate nevoile de intervenție pe rețeaua de drumuri naționale, mai puțin in 12 stații din 57. Deci avem rezolvate problemele in 45 dintre ele, prin incheierea de acorduri cadru, dar prin transferul și detașarea de echipamente, acoperim și in aceste 12 puncte, nevoile de intervenție. Ca atare, cred că pentru noi este foarte clar că avem datoria ca nu numai in zona unde este semnalată vreme rea, respectiv ninsori in zona Carpaților Meridionali și ploi abundente in județele din sud-vest, partea Munteniei și de sud-est a Moldovei. Este nevoie ca, de fiecare dată, indiferent de situație, să fim pregătiți și să avem oameni in măsură să intervină cat se poate de oportun. Ca cetățean vă spun este foarte greu de acceptat atunci cand vezi că s-a intamplat ceva și autoritățile, instituțiile statului, fie nu au ajuns la fața locului, fie au intarziat sau au fost nenumărate situații in care am văzut că poate nici nu știau de ce s-a intamplat acolo. Domnul secretar de stat Arafat a subliniat și v-a cerut să folosiți sistemul RO-ALERT. El a fost intrebuințat aseară, a funcționat. Chiar dacă am avut porțiuni de drum cu gheață, prin intervenția oportună s-a reușit să nu avem niciun fel de eveniment. Ca atare, incă o dată solicit tuturor instituțiilor, intregului personal destinat să intervină in astfel de situații, să aibă atat mijloacele, cat și viteza de reacție pregătite pentru intervenții in astfel de cazuri. Vă mulțumesc foarte mult! 2020-12-09 17:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_010_2.jpgÎntrevederea prim-ministrului interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, cu Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Kimberly Reed, președintele Băncii de Import-Export a SUA, și Aleshia Duncan, Departamentul Energiei din SUAȘtiri din 09.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1607514976Galerie foto Prim-ministrul interimar, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut astăzi, 9 decembrie 2020, o intrevedere cu Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania, Kimberly Reed, președintele Băncii de Import-Export a SUA, și Aleshia Duncan, adjunctul asistentului secretarului pentru politică energetică nucleară și cooperare internațională din cadrul Departamentul Energiei din SUA. La discuții au participat, de asemenea, Raluca Turcan, vice-prim-ministru al Romaniei, și Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri. Cu prilejul intrevederii, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu, și ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, au semnat Acordul dintre Guvernul Romaniei și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea in legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și in sectorul energiei nucleare civile din Romania, parafat cu prilejul vizitei in SUA, de la inceputul lunii octombrie, a ministrului roman. Discuțiile de la Palatul Victoria s-au focalizat asupra cooperării bilaterale subsumate Parteneriatului Strategic Romania-SUA, in domeniul politic, militar, energetic și economic, in special cu referire la implicarea americană in proiecte strategice de interes major pentru Romania, inclusiv cele promovate in cadrul Inițiativei celor Trei Mări (I3M). Prim-ministrul interimar a subliniat numeroasele evoluții pozitive inregistrate și in acest an in cooperarea bilaterală romano-americană, arătand că dezvoltarea și aprofundarea tuturor dimensiunilor acestei colaborări reprezintă obiective asumate la cel mai inalt nivel. Totodată, premierul interimar a reafirmat sprijinul preşedintelui şi Guvernului Romaniei faţă de Iniţiativa celor Trei Mări, evidențiind că implementarea proiectelor prioritare de interconectare ale I3M, cu implicare și sprijin american, poate furniza un sprijin important pentru redresarea economică post-pandemie şi consolidarea rezilienţei unor domenii importante pentru securitatea ţării. In același timp, o prezență economică solidă a SUA in Romania poate reprezenta și un puternic semnal de incurajare și stimulare și a altor investitori străini, interesați de oportunitățile de afaceri din țara noastră. Șeful Guvernului roman a subliniat importanța realizării prioritare a proiectului feroviar Constanța - Gdansk (Rail2Sea), proiect transnațional cu impact strategic asupra dezvoltării economice, dar și cu implicații asupra asigurării mobilității militare intre Nordul și Sudul Flancului Estic al NATO. Totodată, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a făcut referire la necesitatea implementării proiectului rutier Via Carpatia. Partea americană și-a reafirmat angajamentul față de Parteneriatul Strategic dintre Romania și SUA, inclusiv in ceea ce privește rolul Băncii de Import-Export a SUA in sprijinirea exporturilor americane către Romania și a realizării proiectelor legate de Centrala nucleară de la Cernavodă. Reprezentanta Departamentului Energiei a exprimat, in acest context, apreciere pentru parteneriatul indelungat cu Romania in domeniul energetic. Ambasadorul american Adrian Zuckerman a relevat, la randul său, caracterul special al relației bilaterale dintre Romania și SUA, precum și rolul regional extrem de important al țării noastre. 2020-12-09 13:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_013_2.jpgINFORMARE PENTRU PRESĂȘtiri din 08.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/informare-pentru-presaPremierul interimar Nicolae-Ionel Ciucă l-a numit astăzi pe Dragoș Condrea in funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Instituţie publică cu personalitate juridică in subordinea prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului (SGG) face parte din Aparatul de lucru al Guvernului. CV-ul secretarului general al Guvernului Dragoș Condrea este atașat. 2020-12-08 17:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-08-05-48-52big_sigla_guvern.pngDeclarații de presă susținute de prim-ministrul interimar Nicolae-Ionel CiucăȘtiri din 08.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinuta-de-prim-ministrul-interimar-nicolae-ionel-ciucaGalerie foto [Check against delivery] Urmare a deciziei președintelui Romaniei, Klaus Iohannis, incepand de ieri, am preluat conducerea interimară a Guvernului Romaniei, pană la formarea noului Executiv. In perioada următoare, vom continua să focalizăm atenția Guvernului pe prioritățile legate de gestionarea pandemiei COVID-19, punerea in aplicare a strategiei de vaccinare; vom continua măsurile economice in vederea sprijinirii celor afectați de această criză și, de asemenea, ne vom concentra atenția pe ceea ce inseamnă finalizarea anului financiar 2020 și pregătirea anului financiar 2021. Vreau să folosesc această ocazie pentru a-i mulțumi domnului Ludovic Orban pentru echilibrul pe care a reușit să-l realizeze intre măsurile luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și măsurile economice care au stat in fața Guvernului Romaniei. Doresc, de asemenea, să menționez că, in această perioadă, voi continua să asigur atribuțiile de ministru al Apărării Naționale. Vă mulțumesc! 2020-12-08 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_005_2.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban la Palatul VictoriaȘtiri din 07.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-palatul-victoria1607362077Galerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara! In data de 6 decembrie cetățenii romani şi-au exprimat votul in cadrul alegerilor pentru Parlamentul Romaniei. Am luat decizia ca astăzi să-mi depun mandatul de prim-ministru. Decizia pe care am luat-o are un obiectiv foarte precis: odată exprimată voința cetățenilor, trebuie demarate negocierile pentru formarea unui nou guvern. Romania are nevoie de un guvern responsabil, de un guvern care să reprezinte voința cetățenilor romani care işi doresc modernizarea Romaniei, dezvoltarea Romaniei şi decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar, că nu mă cramponez de funcția de prim-ministru, că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din formațiunile politice de centru-dreapta care susțin cu claritate orientarea euroatlantică a Romaniei şi care vor, cu adevărat, să utilizeze toate resursele pe care le va avea Romania la dispoziție şi, de asemenea, să fructifice oportunitățile pentru a putea să crească calitatea vieții pentru fiecare dintre cetățenii romani. Imi inchei mandatul de premier după un an şi o lună in care Romania s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, in care romanii, alături de ceilalți cetățeni ai lumii, s-au confruntat cu o pandemie şi cu o criză economică fără precedent. Am incercat să-mi fac datoria faţă de Romania şi plec din funcția de premier cu conștiința datoriei implinite. Tot ce a fost omenește posibil - atat eu, cat şi colegii mei din echipa guvernamentală - am făcut. Am incercat să găsim răspunsurile potrivite la toate provocările cu care s-a confruntat Romania. Pe 6 decembrie, romanii care au participat la vot au decis componența viitorului Parlament. Obiectivul pe care il am este acela de a construi o majoritate parlamentară care să nu cuprindă PSD. Obiectivul perioadei care va urma este acela de a fi implicat in negocierile pentru formarea unui guvern care să ofere romanilor garanția unei direcții corecte pentru Romania și garanția unei capacități de a utiliza toate resursele și toate oportunitățile pe care Romania le va avea la dispoziție in următorii patru ani. Guvernul, după demisia mea, va fi condus de un membru al Cabinetului care va fi desemnat de președintele Romaniei. De asemenea, am incredere că, in negocierile care vor fi declanșate de președintele Romaniei, vocea rațiunii va triumfa și vreau să spun foarte clar: demisia mea vreau să arate un lucru limpede: nu mă cramponez de nicio funcție, nu pun condiții. Pentru mine, interesul Romaniei este deasupra interesului Partidului Național Liberal și deasupra intereselor mele personale. Am convingerea că, in zilele care vor urma, negocierile vor duce cu adevărat la un guvern care să aibă capacitatea de a duce Romania inainte, de a face față provocărilor cu care ne confruntăm și, mai ales, de a pregăti relansarea economică a Romaniei, după ce vom trece de pandemie. Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi in grelele bătălii pe care le-am dus in acest an de zile. De asemenea, vreau să le transmit cetățenilor romani că orice măsură pe care am luat-o, chiar dacă a generat efecte nefavorabile pentru oameni, a fost luată cu un singur scop, și anume acela de a apăra sănătatea și viața romanilor și de a apăra locurile de muncă ale romanilor. Am convingerea că, in viitoarele negocieri, Partidul Național Liberal va avea capacitatea de a da premierul Romaniei și de a forma coloana vertebrală a viitorului guvern, care să realizeze saltul in dezvoltarea economică de care are nevoie Romania. Vă mulțumesc! 2020-12-07 19:27:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_121853368_504979720406915_6409174575399750921_n.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban după vizita la Ministerul Afacerilor InterneȘtiri din 05.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-vizita-la-ministerul-afacerilor-interneGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara. Am făcut o verificare a modului de pregătire a zilei votului. In primul rand, m-am interesat de situația legată de transmiterea materialelor necesare pentru exercitarea votului - de la prefecturi spre primării și de la primării spre birourile electorale ale secțiilor de votare. Procesul este in curs, aproape de finalizare. De asemenea, am urmărit dispozitivul forțelor de ordine care să asigure paza secțiilor de votare, ordinea publică și derularea in cele mai bune condiții a procesului de votare. In al treilea rand, am verificat situația legată de materialele de protecție sanitară, care sunt necesare la birourile electorale ale secțiilor de votare, in cursul procedurilor de votare și alte aspecte care țin de modul de organizare la nivel județean. La nivelul fiecărui județ există un comandament, cum există și comandamentul la nivel național. Din partea echipei centrale de la nivelul ministerului, există doi monitori in fiecare județ care asigură coordonarea activităților la nivelul fiecărui județ, in conformitate cu prevederile legale. De asemenea, m-am interesat cu privire la derularea procedurii. Sunt in curs procedurile de solicitare a urnei mobile, de transmitere către birourile electorale ale secțiilor de votare a cererilor de urnă mobilă. Acest proces se incheie la ora 20:00. Imediat ce se incheie acest proces, sunt centralizate datele, astfel incat să se cunoască foarte clar adresele la care trebuie să se deplaseze echipele care permit exercitarea dreptului de vot pentru persoane bolnave, izolate, carantinate, pentru a putea să se asigure dreptul de veto pentru aceşti cetățeni romani. Reporter: Au fost multe nemulțumiri și din partea celor care sunt izolați și carantinaţi pentru că nu au documentele incă de la DSP, nu au putut să se ducă fizic... Ludovic Orban: Am vorbit cu Ministerul Sănătății și Ministerul Sănătății a transmis Direcțiilor de Sănătate Publică, care emit deciziile de izolare, de carantinare, să transmită toate deciziile la zi. Reporter: Ştiţi cate solicitări pentru urna mobilă, pentru persoanele izolate, carantinate pană acum /.../? Ludovic Orban: Nu vă pot da răspunsul la această intrebare. Vom ști cate solicitări sunt după centralizarea lor. Pană la ora 20:00 se pot depune aceste solicitări la birourile electorale ale secțiilor de votare. Reporter: Aş reveni puţin la subiectul plicurilor cu votul romanilor din străinătate. Ludovic Orban: Am văzut un fake news lansat de PSD - jenant -, că nu se permite exercitarea dreptului de vot pentru un milion de cetățeni romani. Așa minciună gogonată rar mi-a fost dat să văd. In Romania nu au fost un milion de imbolnăviri de la inceputul pandemiei. Numărul persoanelor care se află in izolare, in carantinare și chiar și persoanele care sunt internate in spital este in jur de 130.000 şi pentru aceste persoane se asigură condițiile prin care să-şi poată exercita dreptul de vot. Reporter: Dar consideraţi că reprezentanţii Poştei Romane şi-au indeplinit toate atribuțiile, in mod corect, pentru ca voturile să ajungă la destinație? Ludovic Orban: Şi aici circulă un alt fake news. Campania electorală nu a incetat. Sunt unii care lansează minciuni după minciuni. Am clarificat acest aspect și il mai clarific o dată, deși am dat declarații și la Ministerul Afacerilor Externe și cred că au fost lămuritoare. Exercitarea dreptului de vot prin corespondență a fost introdusă in legislația electorală la cererea Partidului Național Liberal. De asemenea, votul trei zile, la prezidențiale și două zile la alegerile parlamentare au fost rodul eforturilor Partidului Național Liberal, care a fost un apărător constant al dreptului romanilor din diaspora, in privința exercitării in cele mai bune condiții a dreptului de vot. In ceea ce privește procesul de vot prin corespondență, reglementarea legală spune că sunt valabile acele voturi care sunt transmise pană in data de 3 decembrie, pană la ora 24:00. Toate plicurile care vin după data de 3 decembrie nu pot fi considerate voturi valide. Aceasta este prevederea legală. Nu am votat-o noi, asta prevede legea. In ceea ce privește obligațiile Poștei Romane și AEP-ului, prima obligație a fost să transmită toate plicurile către toți cetățenii care şi-au exprimat intenția de a vota prin corespondență, lucru care s-a intamplat. Intre data de 4 și 14 noiembrie, s-au transmis aceste plicuri care conțin și plicul cu buletinele de vot care trebuie transmis - către cetățenii care au solicitat exercitarea dreptului de vot prin corespondență. Aceasta a fost prima obligaţie. A doua obligație era aceea de a inregistra toate plicurile cu voturi care intră in țară. Folosirea acestui plic era decizia cetățeanului roman care şi-a exprimat intenția de a vota prin corespondență. De ce au ajuns mai puține plicuri in țară - este foarte greu de găsit o explicație. Ce pot să vă spun cu precizie este că Poșta Romană, odată ce a primit prin tranzit corespondența cu plicurile cu dreptul de vot, nu putea să o inregistreze decat cand a primit-o, pentru că există o relație cu toate serviciile poștale din celelalte țări. Poșta Romană, de altfel, vedeți că e un comunicat care a fost transmis de Poşta Romană și vă rog să citiți acel comunicat! Mai mult decat atat, Poșta Romană s-a oferit, in relația cu serviciile poștale din țările in care sunt romani, inclusiv in cazul in care sunt probleme cu transmiterea corespondenței din cauza problemelor cu zboruri aeriene, s-a oferit să preia din țările respective corespondența, plicurile cu voturile respective. Sunt și cateva țări care au și acceptat lucrul respectiv şi totul s-a derulat in regulă. Reporter: Dar acum Poşta Romană a luat legătura cu administrațiile poștale din străinătate să intrebe ce s-a intamplat, de ce...? Ludovic Orban: Este intr-o legătură permanentă Poșta Romană cu... este o uniune internațională. Reporter: Ce s-a intamplat, a existat un răspuns? Ludovic Orban: Deci, dacă vă uitați la exercitarea dreptului de vot prin corespondență, veți vedea că, dintre cei care au primit plicuri și la alegerile anterioare la care a existat această posibilitate de a se vota prin corespondență, un procent semnificativ dintre cei care au primit plicurile, pană la urmă, a decis să nu işi exercite dreptul de vot. Dacă mă intrebați pe mine, vă aduceţi aminte, cand a fost posibilitatea de a se transmite solicitarea de a vota prin corespondență, era un varf pandemic in foarte multe țări, şi mulţi s-au temut, tot din cauza unei campanii mincinoase, care a spus că statele nu o să ne dea voie să inființăm secții de votare, probabil au crezut că nu se vor infiinţa secții de votare și au vrut să voteze prin corespondență ca să fie siguri că votează. Deci, există două posibilități, revin, ca să știe toată lumea, - cetățeanul care a primit plicul putea să il trimită pană in data de 3 decembrie fie la misiunea diplomatică, fie in țară, pentru a fi transmis către Biroul Electoral al secțiilor de votare - repet, cu termenul de 3 decembrie, care e termen inscris in lege. Și la misiunile diplomatice și in țară, preluate de Poştă, au fost 21 de mii și ceva de plicuri cu buletine de vot, care reprezintă cetățeni care și-au exercitat dreptul de vot. Sunt peste 1.000, din cate am ințeles, de buletine de vot care au ajuns la Poștă după data de 3 decembrie, iar aici incă o dată vă spun, Poșta nu poate să nu inregistreze primirea corespondenței de la un alt serviciu poștal. Cand se primește, atunci se inregistrează, sunt niște acte care se fac, acestea nu sunt lucruri care pot fi omise, deci nu văd nicio responsabilitate in ceea ce privește Poșta. Există posibilitatea, și aici nu neg această posibilitate, ca anumite servicii poştale să fi derulat procedura de transmitere a corespondenței intr-o perioadă un pic mai lungă decat se așteptau cei care au votat. De asemenea, există și posibilitatea ca o parte dintre cei care au votat să fi votat mai tarziu decat era necesar pentru ca plicurile să ajungă pe 3 decembrie. Mai menționez un lucru, care este foarte important, de ce a fost stabilită data de 3 decembrie ca termen-limită de exercitare a dreptului de vot, de primire a plicurilor? Pentru ca cei care nu au votat valid prin corespondență să mai aibă posibilitatea legală de a vota la secția de votare. Acest lucru a fost făcut in interesul cetățeanului roman din diaspora și pentru a avea posibilitatea suplimentară de a-şi exercita dreptul de vot. Reporter: Cu toate acestea, s-a pus in discuţie pană acum inlocuirea conducerii Poştei Romane? Ludovic Orban: Puneţi o intrebare in condițiile in care nu se poate reține, din punctul meu de vedere, nicio responsabilitate, nici in sarcina Poștei Romane, nici in sarcina Autorității Electorale Permanente, nici in sarcina biroului electoral al secțiilor de votare din străinătate. Reporter: Nici Autoritatea Electorală Permanentă spuneţi că n-a greșit cu nimic... Ludovic Orban: Nu există. Incă o dată vă spun, obligațiile erau de a transmite plicurile către toți cetățenii care au solicitat să iși exercite drepturile de vot prin corespondență și de a inregistra, in termen, cand vin plicurile respective, voturile exprimate, dacă ele au venit pană in data de 3 decembrie, ora 23:59. Reporter: Se ştie cumva măcar din ce ţări erau cele mai multe plicuri cu voturi? Ludovic Orban: De unde să se știe, de exemplu in cazul plicurilor care nu au ajuns. E posibil ca ele să nu fi fost transmise. Deci, este clar că sunt nişte plicuri care au ajuns după data de 3 decembrie. Pe aceste plicuri se poate face o evaluare ca să se vadă cand au fost ele puse la oficiul poștal sau in cutia poștală de către cel care a votat, dar oricum, așa cum este legea făcută, dacă ele nu au venit pană in data de 3 decembrie la ora 23:59, votul exprimat nu poate fi considerat valid. Așa e legea. Reporter: Cine va face lumină in această situație? Ludovic Orban: Să facă lumină in ce situaţie? Reporter: Avand in vedere că nu avem 15.000 de voturi, este un precedent periculos. Ludovic Orban: Incă o dată spun: exercitarea dreptului... Nu este un precedent. Uitați-vă și verificați inainte de a pune intrebări cam care a fost procentul de exprimare a votului raportat la numărul de plicuri care au fost trimise, numărul de cereri validate și numărul de plicuri care au fost transmise. Sigur că sunt, poate, foarte mulți care nu au votat. Chiar mi se pare un subiect care este tratat fără a se verifica cadrul legislativ și mai ales fără a se ști cu precizie ceea ce s-a intamplat. Ceea ce s-a intamplat este ce? 21.000 și ceva au votat și pentru peste o mie de persoane, din motive care urmează a fi verificate, plicurile pe care le-au transmis au ajuns după data de 3 decembrie, indiferent că au ajuns la misiunile diplomatice sau au ajuns inregistrate de poştă. Din punctul de vedere al legii și din punctul de vedere al atribuțiilor poştei, misiunilor diplomatice şi Autorității Electorale Permanente, trebuie să aplice legea. Dacă legea spune că plicul cu dreptul de vot trebuie să vină pană in data de 3 decembrie, dacă plicul ajunge după data de 3 decembrie, nu poate fi considerat vot valid. Reporter: Totuşi romanii din diaspora mai pot avea incredere in votul prin corespondență? Ludovic Orban: Romanii din diaspora pot să aibă incredere in votul prin corespondență şi pot să-și exercite dreptul de vot, s-a votat și astăzi, se votează și maine la secțiile de votare. Indiferent de restricțiile care există in diferite țări in care trăiesc romani, misiunile diplomatice au luat toate măsurile, astfel incat să permită exercitarea dreptului de vot pentru cetățenii romani la secțiile de votare care au fost constituite. Reporter: Mulţumim. Ludovic Orban: Cu mare plăcere. 2020-12-05 21:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1607195316original_1.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban după vizita la Ministerul Afacerilor ExterneȘtiri din 05.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-vizita-la-ministerul-afacerilor-externeGalerie foto *** [Check against delivery] Ludovic Orban: Am venit la Ministerul Afacerilor Externe pentru a mă informa cu privire la modul de derulare a procedurii de votare in secțiile de votare din străinătate. Este vorba de 748 de secții de votare. La ora 17:00, ora Romaniei, s-au deschis și ultimele șapte secții de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite. In ceea ce privește constituirea și funcționarea birourilor electorale ale secțiilor de votare, toate birourile electorale ale secțiilor de votare sunt funcționale. Chiar există o prezență foarte importantă din partea reprezentanților partidelor, cele mai multe dintre ele funcționează cu numărul maxim de reprezentanţi. In ceea ce privește dotarea cu tot ceea ce este necesar derulării in bune condiţii a procesului de votare, toate secțiile sunt dotate, prin grija Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv cu mijloacele de protecție sanitară care sunt prevăzute de lege. Pană in prezent, au votat pană in 50.000 de cetățeni romani cu domiciliul in străinătate, ii aşteptăm in continuare, și in cursul zilei de astăzi şi in cursul zilei de maine, să-şi exercite acest drept fundamental la vot. Nu există situaţii care să fie reclamate, procesul de votare se derulează in condiţii bune. Reporter: Noi ştim de o situaţie in privinţa voturilor prin corespondenţă. Sunt acuzaţii că undeva la 15.000 de voturi s-au pierdut pe drum, practic. Ludovic Orban: Acuzații făcute de cine? Reporter: De oamenii de acolo. Oamenii se plang că voturile lor nu au ajuns să fie centralizate de AEP. Ludovic Orban: Inainte de a face orice evaluare, rugămintea mea este să ne uităm in prevederile din lege și procedurile care trebuie derulate. Există un termen-limită la care cetățenii romani cu domiciliu in străinătate, care vor să voteze, trebuie să iși exprime această opțiune. Și-au exprimat intenția de a vota prin corespondență peste 39.000 de cetățeni, 39 și, aproape 40. La analiza acestor solicitări, au fost constatate 35.000 și ceva de cereri valide, pentru care s-a trimis plicul, in perioada 4-14 noiembrie, de către Poșta Romană, care conține inclusiv plicul care trebuia trimis inapoi. Cetățeanul care a avut un set de instrucțiuni in cadrul plicului respectiv, după ce a primit plicul, a avut dreptul să-și exercite dreptul de vot. Plicul cu votul pentru Camera Deputaților și Senat, conform legii, putea fi dus direct personal la sediul misiunii diplomatice, unde e birou electoral. Există un regulament de inregistrare in cadrul misiunilor diplomatice și de utilizare a acestor plicuri cu dreptul de vot. Putea să-l transmită prin curier tot către misiunea diplomatică sau putea apela la transmiterea plicului in țară. Prevederea legală pentru a putea fi validat un vot exercitat de un cetățean roman in străinătate este ca plicul cu votul să ajungă pană in data de 3 decembrie, ora, să zicem, 24:00. Orice plic ajuns /după acest termen/, fie la misiunea diplomatică, fie in Romania, la Poșta Romană, a fost considerat nevalid. De ce s-a stabilit data de 3 decembrie termenul-limită de ajungere a plicului? Astfel incat, dacă cineva, fie din cauza serviciului poștal din țara unde se găsește, fie din cauza faptului că poate a trimis plicul prea tarziu, fie dintr-o altă cauză, nu poate să voteze valid prin corespondență, să i se permită exercitarea dreptului de vot fizic. Aceasta este rațiunea legii. Legea, sigur, este legea făcută de Parlament. Aici trebuie o modificare, care să permită cetățenilor să aibă un termen-limită in care să transmită plicul. Pentru că am avut situații, e adevărat, inclusiv eu am un prieten care mi-a spus că a trimis cu 12 zile inainte de data de 3 decembrie și serviciul poștal din țara respectivă nu a ajuns la ambasadă pană in data de 3, a ajuns in cursul zilei de ieri. Reporter: Și acești oameni sunt informați, adică ei știu că ...? Ludovic Orban: Dacă o să vă uitați pe Facebook, ei primesc, din partea Autorității Electorale Permanente, că votul exprimat nu este valid și, mai mult decat atat, primesc, inclusiv, recomandarea că pot să-și exercite dreptul de vot prin prezență la secția de votare. Gandiți-vă că, deși suntem in condiții de pandemie, am reușit, prin eforturile Ministerului de Externe, ale domnului ministru Aurescu, ale misiunilor noastre diplomatice, să constituim un număr impresionant de secții de votare. Sunt cu peste 330 și ceva de secții mai mult decat la alegerile parlamentare din 2016, in condiții de pandemie. Repet, e posibil, fie unii să nu fi votat, deși au primit plicul, că există aceste situații. De altfel, să vă uitați că și la alte alegeri la care s-a exercitat dreptul de vot prin corespondență a existat un mare număr de voturi care nu au fost valid exprimate. E posibil ca unii să fi uitat să voteze sau poate au renunțat să iși exercite dreptul de vot, după ce și l-au exprimat, spunand că se duc fizic. Foarte mulți - gandiți-vă - dintre cei care au cerut să voteze prin corespondență, au cerut intr-un varf pandemic. In multe țări in care avem o diasporă romanească numeroasă, a fost un varf de pandemie, și probabil temători, că nu știau dacă o să se poată deplasa fizic la secția de votare, au solicitat să voteze prin corespondență. E posibil unii să nu renunțe. In ceea ce privește plicurile care au fost validate la misiunile diplomatice, sunt peste 3.000, plicuri valide cu votul valid exprimat, iar plicurile care au ajuns in țară, care sunt preluate de Poșta Romană, sunt in jur de 18.000. Deci, sunt in total vreo 21.000 și ceva de voturi din 35.000. Au ajuns - aici Poșta Romană ar trebui să vă furnizeze informația - un număr de cateva sute, nu cunosc exact data, de plicuri cu voturi exprimate care au venit după data de 3 decembrie. Ele nu pot fi considerate valide pentru că așa spune legea, nu vrea nimeni, aceasta este prevederea legală. Și, ca atare, nici Poșta, nici AEP, nici Biroul Electoral al secțiilor de votare din străinătate nu pot să decidă altceva decat ce prevede legea. Tocmai din cauza aceasta, repet, cand li s-a comunicat că votul nu a fost valid, li s-a comunicat și posibilitatea să voteze fizic, atata timp cat votul nu a fost considerat valid. Reporter: AEP-ul a cerut... Ludovic Orban: Sigur, e posibil ca in anumite situații să fie din cauza unui serviciu poștal al țării respective, care poate in condiții - cine ştie? - in condiţii de pandemie, poate i s-a anulat o cursă. Noi nu am putut să prevedem o astfel de situație excepțională care poate să intarzie, cum să spun, mișcarea plicurilor cu voturi. Reporter: Tocmai, AEP-ul a cerut explicații de la Poșta Romană, in privința voturilor /.../ Ludovic Orban: AEP-ul a spus că Poșta Romană trebuie să prezinte către Biroul Electoral Central care este exact situația - cate plicuri au venit, in ce moment și cate plicuri au venit după data de 3. Aceasta este situația care se va prezenta. Sigur că ii rog pe cetățenii cărora - poate nu din cauza lor, cei mai mulți - nu li s-a validat votul, să iși exercite votul in cursul zilei de maine. Aceasta este procedura legală care a fost instituită. Ea trebuie imbunătățită, astfel incat să putem să facilităm cat mai mult exercitarea dreptului de vot pentru romanii din diaspora. Reporter: Vă mulţumesc. Ludovic Orban: Dacă nu mai aveți intrebări, vă dorim o seară frumoasă! 2020-12-05 19:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7367.jpgDeclarații de presă susținute de ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, la Palatul VictoriaȘtiri din 05.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-finantelor-publice-florin-citu-la-palatul-victoria1607161061Galerie foto Declarații de presă susținute de ministrul Finanțelor Publice, Florin Cițu, la Palatul Victoria [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Astăzi avem veşti foarte bune pentru Romania şi pentru romani. Cea de-a treia agenţie de rating, Standard and Poors, a păstrat ratingul Romaniei, deci guvernarea actuală a reuşit, intr-un an dificil, să păstreze ratingul, rating care recomandă Romania pentru investiţii de la toate cele trei agenţii de rating. Agenţia de rating a apreciat, in comunicat, nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe, dar, şi aici foarte important, convingerea că guvernul care va fi numit după alegerile generale din decembrie a.c. va reduce dezechilibrele fiscale şi va continua să ofere un sprijin fiscal amplu, care să incurajeze redresarea economică in 2021. Deci, este evident pentru toată lumea că mesajele publice şi ale preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi ale noastre, de continuitate şi de consolidare fiscală in perioada următoare au cantărit foarte mult in decizia luată de Standard and Poors. In ceea ce priveşte alte elemente pe care le regăsim in comunicatul agenţiei de rating, acest rating al Standard and Poors atrage atenţia şi felicită guvernul liberal, dar atrage atenţia asupra faptului că finanţele publice din Romania au fost distruse de trei ani de zile de guvernarea de stanga, apreciază eforturile făcute de guvernul liberal in 2020 intr-o perioadă dificilă de a menţine echilibrul şi de a nu se lăsa pradă populismului. Am demonstrat şi am caştigat increderea acestor oameni, a agenţiilor de rating şi a investitorilor. Bineinţeles, agenţiile de rating işi prezintă propriile estimări in ceea ce priveşte dinamica economiei in 2020-2021, dar sunt in aceeaşi direcţie cu ale noastre şi Standard and Poors vede o revenire a economiei in 2021, o revenire puternică. Pentru că poate foarte multă lume nu inţelege ce inseamnă, de fapt, acest calificativ şi faptul şi de ce este foarte bine că s-a păstrat ratingul pentru Romania. Să mergem puţin in timp, in 2008. In 2008, in octombrie şi noiembrie, două agenţii de rating au retrogradat sau au redus ratingul Romaniei sub ratingul de investiţii. Au urmat dobanzi exorbitante, au crescut imediat, deprecierea monedei naţionale şi Romania aproape că a intrat in incapacitate de plată, nu s-a mai putut finanța de pe pieţele interne. Revenirea economiei a fost una dintre cele mai dificile şi cele mai de durată din istoria economică modernă a Romaniei, ne-am revenit aproape prin 2012, comparativ cu anul acesta, cand ne-am revenit deja din trimestrul III, cand revenirea incepe din trimestrul III şi vom avea anul viitor creştere economică. Deci, este foarte important să ințelegem de ce păstrarea acestui rating are implicații reale pentru toți romanii; inseamnă dobanzi mai mici, ne putem finanța, putem finanța toate proiectele noastre de investiții in 2021. In același timp, agenția de rating, in raport, folosește ca ancoră succesul preşedintelui Iohannis in negocierile cu Comisia Europeană, fonduri europene. Cele 80 de miliarde de euro care vor veni in perioada următoare au cantărit foarte mult in decizia luată de Standard and Poors de a păstra ratingul Romaniei. Eu am spus că am reușit imposibilul și vă spun că așa este, pentru că să păstrezi ratingul de țară intr-o situație prin care a trecut Romania, după ce am moștenit o țară cu finanțe ciuruite, după un dezmăț fiscal și țineți minte acea țopăială fiscală făcută de guvernul anterior cu 500 de modificări ale Codului Fiscal, să reușim să reducem taxe, să avem venituri mai mari la buget, dar să păstrăm și echilibrul bugetar in parametri pe care i-am negociat și pe care i-am prezentat transparent către instituții internaționale și agenții de rating este un succes. In același timp, confirmă scenariul nostru de bază, acest scenariu care contrazice și contrazice pe toți acei așa-ziși economiști, aș spune mai mult profeți falși, care s-au tot perindat pe la televiziunile prietene opoziției, oameni care au furat alături de opoziție, și vedeau pentru Romania cel mai negru scenariu. Am evitat acest scenariu intr-un an foarte dificil, intr-un an in care țări cu economii dezvoltate, din păcate, au suferit. Italia, de exemplu, a avut rating de țară retrogradat și astăzi a ajuns la nivelul Romaniei. Anglia este un alt exemplu. Deci, sunt țări care nu a reușit să treacă prin această perioadă cu ratingul neschimbat, sunt țări cu tradiție, țări dezvoltate și, totuși, Romania a reușit acest lucru. Cel mai mult in acest an am reușit să convingem sau să recaștigăm increderea investitorilor și a instituțiilor internaționale. Am preluat o economie in care nimeni nu mai avea incredere, o economie in care dobanzile crescuseră trei ani la rand, in timp ce in tot restul Europei ele scădeau, și am reușit in această perioadă să facem ca dobanzile să scadă in fiecare lună, se ne imprumutăm din ce in ce mai ieftin. Pentru romani păstrarea acestui rating inseamnă, așa cum am spus, că putem finanța toate proiectele noastre prezentate in cele trei programe in acest an, dar cel mai mult inseamnă un semnal clar pentru toți investitorii din lume: mergeți și investiți in Romania, este o economie de incredere și va rămane o economie de incredere! Mulțumesc. 2020-12-05 11:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-05-11-37-42big_1.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Internaţionale a VoluntaruluiȘtiri din 05.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-internationale-a-voluntaruluiRespect și recunoștință față de munca voluntarilor, cei care, indiferent de circumstanțe, se dedică aproapelui. In momente dificile, ei sunt oamenii care intind o mană de ajutor celor din jur, dovedind preocupare, empatie, bunătate și umanitate. Impreună este cuvantul care definește calitatea de voluntar - fie că inseamnă a fi alături de cei care sunt in nevoie, sau a lupta și promova idealuri și principii comune. Anul acesta, tema Zilei internaționale a voluntarilor - Together We Can Through Volunteering - subliniază incă o dată o certitudine resimțită de oamenii din intreaga lume: reușim doar impreună, iar voluntariatul este esențial in acest demers. Puterea binelui este ceea ce ne surprinde plăcut de fiecare dată cand un voluntar așază o nouă cărămidă, prin puterea exemplului, pentru construirea unei societăți moderne. A face voluntariat reprezintă manifestarea nevoii de comunitate și de unitate a ființei umane. Perioada dificilă a pandemiei a arătat cum voluntariatul creează punți, educă și ne educă in spiritul solidarității. Oameni obișnuiți, cadre medicale, personal din mai multe arii de competență s-au implicat altruist și au dovedit o putere incredibilă de mobilizare. Cea mai recentă dovadă este implicarea impresionantă a studenților la medicină, care oferă din timpul, expertiza și energia lor pentru a se alătura eforturilor de tratare a pacienților infectați și combaterii răspandirii noului coronavirus. Faptul că la nivelul Guvernului am modificat legislația, in sensul incurajării studenților la medicină din anii terminali să desfășoare activități de voluntariat, a fost un pas firesc, avand in vedere că, indeosebi in perioade de răscruce, cum este cea pe care o traversăm, voluntarii răman o resursă indispensabilă a comunității. Răspunsul primit din partea societății este incurajator și responsabilizează instituțiile statului la o mai mare deschidere către activitățile de voluntariat. Transmit recunoștința mea față de toți voluntarii din Romania, din toate domeniile și care luptă pentru cauze nobile. Le mulțumesc celor care nu uită să fie oameni, in cel mai firesc mod, care sunt un exemplu pentru toți ceilalți și care inspiră tinerii și copiii să crească in spiritul solidarității și al umanității. Sănătate multă și - La mulți ani tuturor celor care arată că le pasă de semeni, de țara lor și de lumea intreagă! Ludovic Orban Prim-ministru al Romaniei 2020-12-05 09:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-05-09-13-13big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la demararea procesului de recepție a proiectului de investiții ”Stadionul Arcul de Triumf”, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin Compania Națională de InvestițiiȘtiri din 04.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-demararea-procesului-de-receptie-proiectului-de-investitii-stadionul-arcul-de-triumf-realizat-de-ministerul-lucrarilor-publice-dezvoltarii-i-administratiei-prin-compania-nationala-de-investitiiGalerie foto *** Declarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la demararea procesului de recepție a proiectului de investiții Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin Compania Națională de Investiții [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara! Mă bucur să fiu prezent in această seară la inaugurarea unui nou stadion pentru București. Sigur că nu e pentru cine se pregătește, ci este pentru cine se califică. Acest stadion, deși este construit ca să fie stadion de antrenament pentru Campionatul European de Fotbal, va fi, de fapt, templul rugby-ului romanesc și va fi dedicat practicării rugby-ului și sperăm să găzduiască Campionatul Mondial de Rugby de tineret in 2022, după cum am discutat cu președintele Federației de Rugby și cu președintele COSR. Stadionul are specificitatea că nu este doar un stadion, ci este primul centru complex de recuperare. Am vorbit cu domnul doctor care ne-a prezentat un centru de recuperare care folosește terapii de toate felurile, de la crioterapie - terapia cu frig, magnetoterapie, ozonoterapie, toate tehnicile de terapie pentru recuperarea sportivilor. De asemenea, are un aparat de evaluare a stării de sănătate a sportivilor, ultimul răcnet, cum se spune. Doresc echipei naționale de rugby multe succese pe acest stadion și să vedem acest stadion cu spectatori cat mai curand, care să susțină performanțele sportului romanesc. De asemenea, felicit constructorul. Trebuie să știți că acest stadion a fost finalizat inainte de termenele prevăzute in contract. Finalizarea ar fi trebuit să fie făcută in luna aprilie a anului 2021. Cu toate acestea, stadionul a fost finalizat acum. Vă mulțumesc! 2020-12-04 19:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_129200819_437145763985441_4535506180827088183_n.jpgConferință de presă pentru prezentarea Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2Știri din 04.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-pentru-prezentarea-strategiei-de-vaccinare-impotriva-sars-cov-2Galerie foto Conferință de presă pentru prezentarea Strategiei de vaccinare impotriva SARS-CoV-2 [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim că ați dat curs invitației noastre, și anume la Conferința de presă dedicată prezentării publice a strategiei de vaccinare impotriva COVID-19 din Romania. După cum ştim, Romania, asemenea celorlalte ţări din lumea intreagă, traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimii 100 de ani in ceea ce priveşte sănătatea populaţiei generale. Şi vorbim, in acest sens, de pandemia COVID-19. Ştim că, in data de 11 martie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că această infecţie cu SARS-CoV-2 este pandemie şi, de atunci, se inregistrează in momentul de faţă peste 65 de milioane de cazuri confirmate şi peste 1,5 milioane de decese in intreaga lume. Cu atat mai mult, Romania inregistrează astăzi peste 500.000 de cazuri confirmate şi peste 12.000 de decese. In continuare, avem un număr mare de cazuri confirmate zilnic, in continuare avem un număr ridicat de pacienţi in secţiile de terapie intensivă, peste 1.200 de pacienţi sunt astăzi in secţia de terapie intensivă. Din acest punct de vedere, perspectiva unui vaccin care să indeplinească toate criteriile de siguranţă, de calitate şi de eficacitate reprezintă astăzi cea mai bună perspectivă de ieşire din această perioadă a pandemiei. Pentru că, atunci cand vom reuşi să asigurăm un nivel de imunizare colectivă prin vaccinare de circa 60-70%, cat este estimat in momentul de faţă de către experţi, putem asigura deja inceputul sfarşitului pandemiei. Din acest punct de vedere, este important de precizat că, dacă pană la acest moment am asistat aproape neputincioşi la evoluţia pandemiei şi ne-am preocupat in mod deosebit de sănătatea noastră şi a celor din jurul nostru, cred că apariţia unui vaccin care va fi aprobat de toate agenţiile de reglementare de la nivel mondial, atat de FDA, cat şi de Agenţia Europeană a Medicamentului, ceea ce ne interesează pe noi in mod special, fiind ţară membră a Uniunii Europene, va reuşi să ne confere din nou un control asupra stării noastre de sănătate. Şi, din acest punct de vedere, ne putem reveni la normalitate, putem să ne intoarcem la normalitatea pe care noi o ştiam, putem să ne reluăm activitatea şi viaţa socială, putem să reluăm activitatea economică şi, in final, să reintrăm in normalitate. Aşa cum a fost recomandat la nivelul Uniunii Europene şi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a fost elaborat un cadru strategic de organizare a activităţilor de vaccinare impotriva COVID-19, cadru strategic care a stat la baza elaborării strategiei naţionale de vaccinare in Romania. Motiv pentru care vreau să vă spun că strategia de vaccinare din Romania este perfect compatibilă cu toate recomandările de la nivelul Uniunii Europene, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrului European de Control al Bolilor. Fiecare ţară, plecand de la un cadru strategic general, şi-a dezvoltat propria strategie care să se plieze perfect peste condiţiile demografice şi epidemiologice şi, de asemenea, peste facilităţile de stocare şi de distribuţie, incat să se asigure toate condiţiile de păstrare a siguranţei şi eficacităţii acestor vaccinuri. Ce aş vrea să mai spun in continuare este legat de campania de vaccinare şi campania de comunicare, subsecventă activităţilor de vaccinare. Ele sunt in deplin acord cu toate recomandările de la nivelul Uniunii Europene. Avem datoria să derulăm o activitate de comunicare şi de informare cat se poate de transparentă şi de onestă, pentru ca fiecare persoană in parte să poată avea suficiente informaţii atunci cand va opta pentru a se vaccina sau pentru a nu se vaccina. In momentul de faţă, increderea publică in vaccinare reprezintă elementul esenţial care va sta la baza succesului activităţilor de vaccinare. Şi, după cum ştim, increderea se caştigă, nu se impune. Din acest punct de vedere, cred că prin acţiuni coerente, prin acţiuni care vor fi aduse in opinia publică, care vor fi comunicate periodic pe măsură ce noi indeplinim diverse activităţi in toată această activitate de vaccinare, toate aceste lucruri vor sta la baza creşterii increderii populaţiei generale, dar şi a anumitor categorii socio-profesionale in vaccinarea impotriva COVID-19. Cateva principii generale legate de activitatea de vaccinare. In ceea ce privește vaccinul, in momentul de faţă este in curs de elaborare avizul pentru punere pe piaţă, condiţionată la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului. După cum ştim, sunt două companii care şi-au depus documentaţia in vederea obţinerii autorizaţiei condiţionate de punere pe piaţă. Şi vorbim de compania BioNTech Pfizer şi compania Moderna. De asemenea, trebuie să ştim un aspect cat se poate de clar, şi anume: vaccinarea este voluntară şi nu este obligatorie. Vaccinarea este un drept al fiecărei persoane şi nu este o obligaţie. Și, de asemenea, trebuie să inţelegem că in Romania se vor folosi doar vaccinuri care vor fi autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Fiecare vaccin care va beneficia de această autorizare va indeplini cu rigurozitate toate standardele de siguranţă, de calitate şi de eficacitate, aşa cum au fost ele stabilite in protocoalele de studii clinice, anterior derulării acestora. Ne bucurăm astăzi să avem perspectiva unui vaccin in viitorul apropiat, cred că acest lucru denotă un efort conjugat uriaş al lumii medicale, al cercetătorilor, care, impreună cu dezvoltarea tehnologică, cu inteligenţa arficială şi cu concentrarea tuturor eforturilor la nivel mondial, au condus ca, intr-un interval mai scurt decat se preconiza iniţial, să putem avea acces in perioada imediată la un vaccin care să indeplinească toate rigorile. Trebuie să readucem aminte faptul că vaccinurile sunt supuse celor mai stricte reglementări, pentru că ele sunt adresate populaţiei sănătoase, ele au rol de prevenire a anumitor boli contagioase /.../. Aceste vaccinuri, pe langă profilul de siguranţă, trebuie să facă dovada eficacităţii, adică a prevenirii imbolnăvirilor, pentru că aceste este rolul final al unui vaccin. In ceea ce priveşte strategia de vaccinare impotriva COVID-19 in Romania, sunt prezentate cateva principii generale care stau la baza organizării activităţii de vaccinare. De asemenea, sunt prezentate etapele vaccinării, etapele campaniei de vaccinare şi prioritizarea grupelor de populație in vederea vaccinării. După cum ştim, sunt trei etape principale de vaccinare. Prima etapă este destinată tuturor lucrătorilor din sistemul medical, atat public, de stat, cat şi privat, tuturor lucrătorilor din domeniul asistenţei medico-sociale. Etapa a doua este cea destinată persoanelor cu risc să dezvolte forme severe, persoanelor vulnerabile, şi anume persoane cu varsta peste 65 de ani, respectiv persoanele cunoscute cu boli cronice, indiferent de varsta acestora, aşa cum vor fi precizate in rezumatul caracteristicilor produsului fiecărui tip de vaccin care va primi in final aprobare. Ultima etapă a vaccinării va fi cea adresată populaţiei generale. De asemenea, in etapa a doua, cea care insoţeşte populaţia aflată in risc, sunt incluse persoanele care deservesc activităţi esenţiale in infrastructura critică a statului. Mai mult decat atat, criteriile care au stat la baza stabilirii acestor etape de vaccinare sunt criterii unanim acceptate la nivel mondial, toate organismele internaţionale folosesc aceleaşi criterii, şi anume criteriile epidemiologice care ţin de rata de evoluţie a cazurilor in anumite regiuni geografice. Sunt criteriile medicale care stau la baza acestor prioritizări, şi anume ne interesează protejarea celor mai vulnerabile categorii de persoane care pot să dezvolte forme severe şi care, in final, din păcate, se asociază cu un risc crescut chiar de deces şi care duc la o suprasolicitare a sistemelor medicale, indiferent de care ţară vorbim. De asemenea, cred că pe langă aceste criterii epidemiologice şi medicale, un alt element important a fost cel care stă la baza asigurării funcţionării infrastructurii critice in orice stat, indiferent de care vorbim. Aceste criterii sunt cele care au stat la baza stabilirii grupelor de populație prioritizate in vederea vaccinării. Un alt lucru important este legat de lanţul de distribuţie şi de stocare. In momentul de faţă, organizarea campaniei de vaccinare este diferită de programele naţionale de vaccinare, pentru că ne dorim o activitate cat se poate de intensă, o activitate continuă, cu un ritm care să ne permită o acoperire vaccinală de circa 60-70% in următoarele şase luni, atunci cand, de pildă, momentul T0, momentul iniţial de demarare a activităţilor de vaccinare, va fi la data la care un vaccin ajunge in Romania, şi anume după ce el va primi o aprobare de la nivelul Agenţiei Europeane a Medicamentului. Pentru acest lucru, s-a stabilit un hub central, un centru de stocare central, şi anume Institutul Naţional de Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, de la nivelul căruia se vor distribui mare parte a vaccinurilor către centrele regionale din ţară, şi anume Spitalul Militar Timişoara, Spitalul Militar din Braşov, Spitalul Militar din Cluj, Iaşi, Constanţa şi Craiova. Şi, de la nivelul acestor centre regionale de stocare, vaccinurile vor fi distribuite descentralizat in fiecare judeţ, in centrele de vaccinare. Mai mult decat atat, o parte dintre vaccinuri vor fi distribuite incă de la inceput la nivelul acestor centre regionale de stocare, in mod deosebit pentru vaccinurile care au condiţii speciale de stocare la temperaturi ultra scăzute, şi vorbim de temperaturi de minus 70, minus 80 de grade. Organizarea propriu-zisă a activităţilor de vaccinare se va derula prin centre de vaccinare, care vor fi infiinţate la nivelul anumitor unităţi medicale - de pildă spitale judeţene, spitale municipale sau alte unităţi medicale - in funcţie de numărul lucrătorilor in sistemul de sănătate din judeţul respectiv. Şi aceste centre de vaccinare spitaliceşti sunt cele care asigură vaccinarea lucrătorilor din sistemul de sănătate şi sistemul medico-social, după care vorbim de centre de vaccinare in afara unităţilor medicale. Ele sunt in momentul de faţă estimate la circa 850-900 de centre la nivel naţional, care vor asigura, fiecare centru, un număr estimat de circa 5.000 de persoane pe lună, drept pentru care putem reuşi, in primele şase luni de la debutul activităţilor de vaccinare, să asigurăm o imunizare prin vaccinarea unui număr de peste 13 milioane de persoane. Fapt care ne creează cat se poate de clar perspectiva atingerii imunizării colective de care vorbeam, de circa 60-70% din populaţia generală. Pe langă aceste centre de vaccinare extra-spitaliceşti, in afara unităţilor medicale, centrele de vaccinare fixe, vor fi infiinţate centre de vaccinare mobile sau caravane mobile, prevăzute cu mai multe echipe de vaccinare şi care vor asigura vaccinarea persoanelor care au un acces limitat la un centru de vaccinare, cum sunt cele din căminele de ingrijire pe termen lung, din centrele de ingrijire sau personalul esenţial din anumite instituţii, pentru care deplasarea la un centru de vaccinare este dificilă, precum şi pentru alte categorii de populație care au un acces limitat la centrele de vaccinare, cum se intamplă in anumite localităţi din mediul rural, unde deplasarea către un centru de vaccinare se face cu dificultate. Vor fi prevăzute, pentru ultima etapă a campaniei de vaccinare, şi centre de vaccinare de tip drive-thru, organizate in mod deosebit in marile aglomerări urbane şi care vor deservi populaţia tanără, populaţia sănătoasă. Sigur, sunt cateva condiţii esenţiale pentru a se infiinţa un astfel de centru. Prima condiţie ar fi să existe un acces facil cu mijloacele proprii de transport, aşa incat vor fi identificate spaţiile in care se pot aviza aceste centre de vaccinare. Ideea care stă la baza acestei activităţi de vaccinare este de a asigura un flux cat se poate de mare de persoane la centrele de vaccinare, aşa incat, intr-un timp relativ scurt, să putem asigura vaccinarea unui număr mare de persoane, pentru ca astfel să putem ajunge la incheierea răspandirii sau la limitarea substanţială a răspandirii virusului pe teritoriul Romaniei. Acest sistem de vaccinare prin centre se foloseşte in multe alte ţări europene. Vă pot da exemplul Germaniei și Suediei, care folosesc acest tip de modele de centre de vaccinare. Toată activitatea de vaccinare se desfăşoară in baza unei programări, programare care se va face intr-o platformă unică. Această platformă este in curs de dezvoltare şi se va finaliza după ce vom avea stabilite exact centrele de vaccinare la nivelul fiecărui judeţ. In această platformă de programare, datele pot fi introduse electronic, fiecare persoană se poate programa electronic, telefonic sau prin intermediul medicului de familie. In momentul in care se alocă data iniţială a vaccinării, programul va putea aloca şi data rapelului, tocmai pentru a bloca şi acea dată pentru rapel, pentru că altfel este posibil să fie ocupat tot programul pentru efectuarea dozei de rapel. Mai mult decat atat, toată activitatea de monitorizare va fi realizată prin inregistrarea vaccinărilor la nivelul Registrului Electronic Naţional de Vaccinare. Şi anume fiecare persoană, cu păstrarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal, va fi introdusă in acest Registru Electronic Naţional al Vaccinărilor, o să detalieze mai departe colegii mei, ceea ce permite evaluarea in timp aproape real, aş putea spune, a numărului de persoane vaccinate şi a perioadei in care se află o persoană, dacă este la doza iniţială sau este la rapel. De asemenea, ultima etapă, care ţine de siguranţa procesului de vaccinare, este cea destinată monitorizării şi raportării reacţiilor adverse post-vaccinare indezirabile. Este important să incurajăm identificarea şi raportarea reacţiilor adverse, aşa cum ele vor fi inregistrate. Vom pleca de la ceea ce avem in momentul de faţă, şi anume platforma de raportare de la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din Romania şi, de asemenea, platforma de la nivelul Registrului Electronic Naţional al Vaccinărilor. Este importantă continuarea activităţii de farmacovigilenţă, pentru că este cea care va garanta, in final, profilul de siguranţă, aşa cum el reiese din datele de aprobare de către agenţiile de reglementare. Partea de distribuție este asigurată din rețeaua Ministerului Apărării Naționale şi cu sprijinul Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne, iar toată activitatea campaniei de vaccinare este susținută prin implicarea nemijlocită a tuturor instituțiilor responsabile, in momentul de față, cu activitatea de vaccinare, incepand de la Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, dar şi celelalte unități administrativ-teritoriale din fiecare județ, care vor sprijini toată activitatea de vaccinare. Mai departe o să imi permiteți să dau cuvantul colegilor mei, domnul secretar de stat Andrei Baciu, care o să vă prezinte detaliile legate de activitatea de comunicare şi de informare şi, ulterior, doamna doctor Florentina Furtunescu, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, care o să vă prezinte datele legate de activitatea medicală ce rezidă din campania de vaccinare. Andrei Baciu: Vă mulțumesc foarte mult, domnule doctor. Bună ziua tuturor! O să incerc să trec in revistă cateva aspecte importante despre procesul de informare cu privire la toată activitatea şi toată campania de vaccinare. In primul rand, cred că este important să ințelegem faptul că Romania este parte a unui mecanism european, Comisia Europeană, Uniunea Europeană fiind cea care s-a angajat, incă din primele momente ale declanșării acestei pandemii in demersurile, toate demersurile cu companiile producătoare de vaccinuri. Romania a fost parte la toate aceste demersuri in cadrul mecanismului european, astfel incat toate informațiile care au venit pană acum şi care vor veni in continuare, vor veni de la autoritățile de la Bruxelles, ele fiind direct responsabile de toată această interacțiune cu companiile producătoare. Rolul nostru este acela de a asigura un canal, un flux informațional rapid, eficient, bazat pe următoarele principii: in primul rand, pe un principiu al transparenței totale; in al doilea rand trebuie să ne asigurăm că se respectă şi un principiu al onestității, că informațiile sunt complete şi corecte. In continuarea acestei paradigme europene, noi am făcut un parteneriat atat cu Organizația Mondială a Sănătății, cat şi cu UNICEF, organizații importante la nivel global, care au o vastă experienţă, atat in procesele de vaccinare, cat şi o experienţă importantă cu privire la aspectele legate de comuncarea şi campaniile de informare cu privire la vaccinare. Noi am făcut aceste parteneriate şi vom lucra indeaproape şi cu aceste organizații, tocmai pentru că ne dorim să avem o campanie atat de vaccinare, cat şi de informare cat mai eficientă. Suplimentar, considerăm că toți profesioniștii din domeniul medical trebuie să fie parte a acestui proces, atat de vaccinare, cat şi de informare. Pe cale de consecință, am inițiat la fel, un parteneriat cu toate organizațiile care reprezintă profesioniștii din domeniul sanitar, universitățile de medicină şi farmacie, colegiul medicilor, asociațiile de pacienți, toate asociațiile şi entitățile reprezentative şi vom continua aceste demersuri, toţi aceştia fiind parte integrată a activităților noastre. Tocmai pentru că este o criză de sănătate publică şi corpul medical este elementul cheie al tuturor activităților noastre, la fel ca şi in activitatea de vaccinare şi in activitatea de comunicare, personalul medical reprezintă prioritatea - 0 şi va fi, in egală măsură, partenerul nostru in tot procesul de comunicare. Pentru informațiile ştiinţifice, medicale, adresate in principal experților, medicilor, profesioniștilor din domeniul sănătății, noi o să avem o activitate specială de comunicare, vom face webminarii cu tot personalul medical, tocmai pentru a le furniza toate informaţiile ştiinţifice, medicale, de o manieră oficială, de o manieră instituțională, cat mai rapid, astfel incat toţi cei care activează in domeniul medical să poată să aibă toate aceste informații şi să le poată transmite mai departe. Suplimentar, cu privire la procesul de comunicare in spațiul public, către publicul larg, evident că vom lucra cu experți din domeniu medical, cu medici şi alţi experţi, care vor reprezenta, de fapt, vectorii noștri de comunicare şi care vor explica toate aceste detalii medicale, toate aceste detalii științifice in tot acest mai amplu proces de comunicare şi de informare. Pană in momentul de față, noi am făcut o analiză ai factorilor determinanți ai vaccinării, avem o platformă națională de informare publică, in acest moment, vaccinare-covid.gov.ro şi vom continua toate activitățile de comunicare pe baza recomandărilor unui grup de experți in comunicare şi in combaterea fake-news-ului, care lucrează şi care a lucrat la definirea unei strategii, pe baza căreia noi vom implementa acțiuni de comunicare, astfel incat, așa cum am menționat, să prezentăm toate informațiile de o manieră cat mai transparentă, cat mai onestă, informații complete şi corecte. Vom avea, in egală măsură, profiluri pe toate rețelele sociale care, practic, să genereze o abordare integrată de comunicare, suplimentar de acestă platformă națională de informare şi toate aceste activități, așa cum am spus, vor fi făcute in parteneriat cu corpul medical. Pentru orice alte chestiuni legate de aceste procese de comunicare vă stăm la dispoziție la finalul acestei conferințe. Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamna doctor, vă rog. Florentina Furtunescu: Vă mulţumesc, bună ziua. Din perspectiva Institutului Naţional de Sănătate Publică aș dori să vă informez că Institutul este foarte preocupat de buna organizare a acestei campanii de vaccinare şi suntem implicaţi cu predilecţie in următoarele tipuri de activităţi: in primul rand, ne ocupăm de procedura-cadru, care să ajute la organizarea şi funcționarea centrelor de vaccinare din toată ţara; de asemenea, ne ocupăm de procedura pentru profesioniști, destinată vaccinării efective, astfel incat aceasta să intrunească criteriile cele mai bune de eficacitate şi de siguranță şi nu in ultimul rand, ne ocupăm de realizarea unei extinderi a actualului registru electronic de vaccinări, astfel incat toate persoanele care se vaccinează impotriva COVID să poată să fie inregistrate in condițiile de care vorbeau colegii mei mai devreme. Scopul acestui demers este de a avea o imagine globală şi permanentă asupra numărului de persoane vaccinate, pe categorii de risc şi de a calcula acoperirea vaccinală şi a ne da seama unde anume sunt necesare mai multe măsuri pentru gestionarea situației de sănătate publică in plan regional, judeţean şi al localităţilor. Din perspectiva Institutului Naţional de Sănătate Publică şi ca specialist de sănătate publică, cu mulți ani de practică medicală, consider că această campanie de vaccinare este un obiectiv extrem de important pentru sănătatea publică, pentru sănătatea populației din Romania, că este practic, singura măsură care are un potențial real să reducă consecințele pandemiei COVID in toate planurile cu care ne confruntăm, in plan personal, să reducă suferința umană, numărul de cazuri noi şi numărul de decese, care ne marchează pe toți in fiecare zi, să reducă criza din sistemul de sănătate, profund suprasolicitat in acest moment, să reducă şi consecințele socio-economice care ne marchează pe fiecare dintre noi. De asemenea, ne dorim ca această campanie să fie un obiectiv de succes, prin implicarea tuturor, intr-o măsură cat mai mare şi cat mai pozitivă, astfel incat să se ajungă cat mai rapid la acea imunitate de grup care să ne permită protecția populației generale şi ajungerea la o formă de normalitate, cat mai rapid. In incheiere, aş avea două mesaje, un mesaj pentru profesioniștii din domeniul medical: stimați colegi, dumneavoastră sunteți informați, ajutați-vă pacienții să facă alegerea corectă; al doilea mesaj este pentru populația generală, pentru toți oamenii din Romania. Stimați concetățeni, vaccinați-vă! Este in folosul propriei dumneavoastră sănătăți. Vă mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulţumesc şi eu, doamna doctor, mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. In incheierea conferinței, aş propune pentru sesiunea de intrebări să incepem din partea dreaptă şi fiecare dintre dumneavoastră să poată adresa cate două intrebări, dacă considerați potrivit că aveți intrebări şi vom continua pană la sfarșit. Vă mulțumesc. Reporter: Bună seara, Andreea Gurban, de la Ştirile Kanal D. Aţi spus la inceputul declarațiilor că veţi monitoriza şi raporta reacțiile adverse ale pacienților, aşa cum vor fi ele inregistrate. Ce semnalmente aveţi din această direcţie, că pot exista reacţii adverse in ordinea categoriilor de vaccinare, etapa I, etapa II, etapa III? Valeriu Gheorghiţă: Studiile clinice efectuate la acest moment generează un profil de siguranță foarte bun, in sensul in care s-au inregistrat reacții adverse obișnuite, reacții adverse care nu necesită o atenție medicală deosebită şi sunt cele care sunt inregistrate in orice tip de activitate de vaccinare şi de proces de vaccinare. Mă refer in mod deosebit la reacțiile adverse locale, cu durere locală, roșeață, tumefacție şi reacții adverse generale, cum sunt dureri musculare, dureri articulare, dureri de cap, febră. Sunt reacțiile adverse care au fost raportate de parte dintre persoanele care au fost vaccinate in studii clinice. Insă aş vrea să vă subliniez un aspect important, şi anume că şi persoanele din lotul placebo, din persoanele care n-au primit vaccin, au raportat mare parte dintre ele, acest tip de reacție adversă, care ţin de fapt de trauma locală la momentul ințepăturii, o mare parte dintre acestea. Deci profilul de siguranță, aşa cum reiese in momentul de faţă pe termen scurt, este unul cat se poate de bun şi care ne creează premisele unui vaccin care poate să fie folosit in deplină siguranţă in randul populaţiei generale. Reporter: Există in zona rețelelor de social-media valul celor care sunt reticenți privind eficienţa acestui vaccin. Există niște studii, iar aici vă pot da exemplul Universității din Texas, care la sfarșitul lui august, acest an, au concluzionat că vaccinul este de fapt o sinteză, şi acum intrebarea firească este de ce nu s-a folosit un virus activ? Iar asta din cauza modificațiilor şi mutațiilor pe care le-a tot suferit in ultimele luni. Şi evident intrebarea de la finalul acestui articol era următoarea: dacă poate modifica ADN-ul uman? Cum combateți acest articol şi cum vă explicați concluzia celor din Texas? Valeriu Gheorghiţă: Aş incepe cu concluzia, şi anume vaccinurile bazate pe ARN Mesager nu modifică structura ADN-ului uman, trebuie să ințelegem paradigma vieții biologice şi a informației transmise, care incepe de la ADN, ARN şi ulterior sinteza proteinelor. Această structură de ARN Mesager care codifică, de fapt, reprezintă reţeta in baza căreia fiecare celulă umană produce această proteină virală, această proteină Spike, faţă de care se dezvoltă anticorpii protectori, va citi această informație transmisă cu ocazia vaccinului şi va decripta mesajul, va sintetiza, va da naștere proteinei față de care se dezvoltă anticorpii protectori. Ceea ce face acest tip de ARN Mesager, acest tip de vaccin este de fapt o antrenare a răspunsului imun, a organismului uman, pentru momentul in care se va intalni cu virusul in cadrul infecției naturale. Şi atunci avand deja răspuns imun, atat umoral, cat şi celular, organismul va fi protejat față de această infecție. Aceste secvențe, aceste cantități de ARN Mesager sunt eliminate de către celulele proprii ale organismului, de către enzimele proprii intr-un interval care variază de la cateva ore pană la 5-7 zile in medie. ARN-ul este o structură extrem de instabilă şi se deteriorează foarte ușor. De altfel, in celulele noastre proprii avem ARN Mesager, care stă la baza producției de proteine, proteinele noastre proprii. Şi atunci acest tip de ARN Mesager are un timp de injumătățire, vă spuneam, depinde de cantitatea de proteine care trebuie produsă, de la cateva ore, pană la cateva zile. In cazul acestui tip de vaccin, datele ne arată că acest ARN Mesager se elimină in următoarele 5 zile de la vaccinare. Deci categoric nu interacționează cu ADN-ul. Tot procesul de producție al acestor proteine virale, proteine specifice virusului, se realizează in afara nucleului celulei, deci practic in afara locului in care sălășluiește ADN-ul celulei umane şi nu există nicio interacțiune cu ADN-ul celular, drept pentru care nu există, nu stă in picioare această ipoteză. Este o dezinformare totală. Reporter: Diana Bone, Realitatea Plus. Voiam să vă intreb dacă s-a făcut o estimare cate persoane vor fi vaccinate in prima etapă? Şi dacă un prim import de vaccin ar putea să acopere tot acest necesar? Valeriu Gheorghiţă: Sigur că avem o estimare, vorbim de circa 500.000 de lucrători in sistemul medical, atat parte medicală, cat şi nemedicală şi circa 3.500 de angajați in domeniul asistenței medico-sociale, ceea ce inseamnă că dacă vom avea un vaccin disponibil in perioada imediat următoare, in baza unui calendar de livrare, așa cum el se preconizează, dar repet, depinde de tipul vaccinului care va primi in final aprobare, probabil că vom avea cel puțin un milion de doze disponibile in prima tranșă, doze care ne vor permite asigurarea imunizării, vaccinării intregului sistem medical şi medico-social, din prima etapă. Reporter: In această categorie sunt implicați şi angajații din casele de bătrani, din grădinițe şi alte astfel de centre? Valeriu Gheorghiţă: Din grădinițe sunt implicați in etapa a II-a, fac parte din procesul educațional, din invățămant, şi sunt prevăzute in etapa a doua a activităților de vaccinare. Dar personalul din centrele de ingrijire este prevăzut in prima etapă. Reporter: Despre modul in care vor fi preluate apelurile celor care vor să fie vaccinați. Aceste apeluri, cine le va prelua, va exista un personal din partea DSP-ului sau din partea Ministerului Sănătății, cine va prelua mai exact şi dacă sunt suficienți oameni care să facă acest lucru? Valeriu Gheorghiţă: Va exista pentru preluarea acestor apeluri, acestor solicitări telefonice, un call center care va direcționa şi va efectua programarea persoanelor. Aceasta este prima opţiune. Iar a doua opţiune - la nivelul fiecărui centru de vaccinare va fi disponibilă o persoană care va efectua propriu-zis programarea persoanei pe lista de vaccinare. Pentru că programarea nu se va face aleatoriu, fiecare persoană se va programa la centrul cel mai apropiat din localitatea de domiciliu, tocmai pentru a avea o distribuție uniformă, pentru că in acest fel au fost şi propuse inființarea centrelor de vaccinare, să respecte densitatea populației de la un anumit nivel. Reporter: De asemenea, legat de cea de-a doua etapă de vaccinare, unde intră persoanele vulnerabile, aici vor intra şi cei din administrația publică şi demnitarii? Valeriu Gheorghiţă: In etapa a doua de vaccinare, am spus, sunt prevăzute două categorii mari populaţionale: prima este cea adresată populației la risc, varstnici şi boli cronice, şi a doua etapă este cea adresată populației esențiale, persoanelor esențiale. Da, intră tot ce inseamnă persoane care deservesc activități esenţiale in aceste structuri. Reporter: Puteţi detalia puţin? Pentru că sunt multe astfel de structuri. Adică, care mai exact, din aparatul administrativ, dintre demnitari, care mai exact? Valeriu Gheorghiţă: Vă dau exemplul Preşedinţiei, vă dau exemplul aparatului guvernamental, anumiți demnitari din Parlament şi, sigur, anumite persoane care deservesc activități cheie in aparatul administrativ teritorial. Reporter: Bună seara! Ne puteți spune, in primul rand, care ar fi durata efectului acestei vaccinări, cat timp poate fi o persoană, să spunem, imunizată in faţa acestui vaccin? Știm cum este, de exemplu, in cazul vaccinului antigripal sezonier. Valeriu Gheorghiţă: Este o intrebare foarte bună şi vă mulțumesc că aţi ridicat acest aspect. Trebuie să inţelegem că in momentul acesta, indiferent cum am vrea să prezentăm lucrurile, ele nu sunt cunoscute in totalitate. Din acest punct de vedere, se estimează, pe baza datelor anterioare, că imunitatea post-vaccinală va fi de durată mai mare decat după boala naturală. De ce? Pentru că avem pe de-o parte un stimul antigenic, adică o stimulare a răspunsului imun mult mai pregnantă decat in cadrul bolii naturale. Practic, in boala naturală fiecare persoană este expusă la o doză diferită de virus, la o cantitate diferită de virus, ori in cazul vaccinării fiecare persoană primește o doză prestabilită de proteină sau de doză de vaccin care va produce o cantitate suficientă de proteină care stă la baza activării răspunsului imun. Deci din acest punct de vedere considerăm că răspunsul imun foarte probabil va fi de durată mai mare decat după cel dobandit după boala naturală. Sunt date care sunt in curs de evaluare, durata de monitorizare in aceste studii clinice ale fiecărei persoane care a fost inrolată este de pană la 24 de luni, practic pe o perioadă de circa doi ani. Sunt date care cu siguranță vor fi disponibile in perioada următoare şi din acest punct de vedere trebuie să inţelegem că nu se cunosc la acest moment toate răspunsurile. Ne-am fi dorit şi noi, dar nu le avem pe toate. Reporter: Şi aţi precizat mai inainte in expunerea dumneavoastră că obiectivul, orizontul acestui obiectiv priveşte vaccinarea 60-70%, imunizarea a 60-70% din populație. In primul rand, vreau să ințeleg ce se intamplă cu celelalte 30% de persoane din populația noastră şi dacă in etapa a treia, ca să inţelegem, ce se intamplă cu copiii, vor fi şi ei imunizați, fac parte din acest procent de 60-70% de imunizare? Valeriu Gheorghiţă: Pentru fiecare boală se stabilește un nivel de imunizare colectivă, pentru fiecare boală contagioasă. Vă dau exemplul rujeolei: in rujeolă este nevoie de un procent de imunizare colectivă de peste 95% pentru a nu mai inregistra epidemii sau focare de rujeolă. Pentru această infecție cu SARS-CoV-2, pentru COVID-19, in baza acelui număr bazal de reproducere a cazurilor, de 2,53, se estimează că avem nevoie de circa 60-70% nivel de imunizare colectivă pentru a intrerupe lanțul transmiterii. Şi atunci, chiar dacă răman 30% dintre persoane nevaccinate, din punct de vedere epidemiologic consecințele nu vor fi unele foarte mari, pot să fie inregistrate cel mult cazuri sporadice, dar care nu mai creează probleme din punct de vedere al sănătății publice, din punct de vedere social şi ne permite reluarea activităților sociale, economice şi a vieții așa cum o știam noi pană la debutul acestei pandemii. In ceea ce priveşte copiii, in momentul de față este important să așteptăm precizările exacte ale fiecărui tip de vaccin, in urma aprobării de la nivelul Agenției Europene a Medicamentului. Ştim că, de pildă, in Marea Britanie, vaccinul de la Pfizer, care a fost aprobat, care a primit undă verde, este recomandat persoanelor cu varsta mai mare de 16 ani. Urmează să așteptăm precizările Agenției Europene a Medicamentului, este posibil să rămană același tipuri de recomandări sau să se meargă pe grupa de varstă de la 18 ani in sus. Sunt date care la fel sunt in curs de evaluare, de așteptare şi vor fi disponibile in momentul in care EMA va elabora această autorizare de punere pe piață. Reporter: In funcție de această evoluție şi de modul in care se va ajunge la nivel concluzii, ne putem aştepta la o etapă a patra care să vizeze copiii? Valeriu Gheorghiţă: După cum ştim, copiii inregistrează forme uşoare sau asimptomatice in majoritatea cazurilor şi dacă reușim vaccinarea celorlalți membri ai familiei, adulților, problema pentru copii este una cat se poate de uşor de rezolvat ulterior. Sigur că se poate lua in calcul acest aspect, urmează a fi discutat in grupurile de lucru cu experții in domeniul medical pentru o analiză detaliată. Dar ce vă pot spune este că vom fi extrem de atenți la tot ce se va intampla la nivel european şi la toate recomandările europene, așa incat să ne pliem exact pe recomandările acestora. Reporter: Bună seara! Spuneați că ținta ar fi vaccinarea a aproximativ 13 milioane de romani. Intrebarea este cate doze aţi comandat pană acum şi cand ar putea ajunge ele? Pentru că in cazul a 13 milioane de romani ar fi nevoie de cel puțin 26 de milioane de doze. Valeriu Gheorghiţă: In momentul contractării şi derulării contractului la nivelul Comisiei Europene, Romania a propus un număr inițial de circa 10,7 milioane de persoane in vederea vaccinării, ceea ce inseamnă dublu ca număr de doze, insă acest număr de persoane poate să fie crescut in funcție de nevoia pe care noi o vom avea la un moment dat. Deci există posibilitatea de a extinde numărul persoanelor vaccinate in funcție de nevoia pe care noi o vom inregistra in timp real. S-a pornit de la o intenție de moment, de la o estimare de moment, plecand de la evaluarea unei nevoi care să asigure această imunizare colectivă. Toate țările au mers pe această estimare inițială, insă in funcție de capacitatea de producție se poate crește acest număr de doze, repet, de la caz la caz. Dacă vom avea un număr mare de persoane care vor dori să se vaccineze, cu siguranță se vor găsi toate mijloacele prin care să existe disponibilitatea acestor vaccinuri. Reporter: Care ar fi costurile acestor doze de vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Costurile sunt negociate la nivelul Comisiei Europene, din acest motiv s-a dorit un contract unic incheiat de Comisia Europeană, tocmai pentru a evita negocieri directe ale fiecărui stat membru cu companiile producătoare, in acest fel inlesnind de fapt şi ușurand accesul statelor membre la vaccinare, imediat după obținerea aprobării de la nivelul Agenției Europene a Medicamentului. Altfel, exista riscul unui decalaj intre țările membre ale UE, dacă se făceau negocieri directe, separate şi s-a mers pentru un acest tip de contract centralizat. Reporter: Aş mai avea o intrebare referitoare la imunizare: spuneați că nu ştiţi care este durata. Valeriu Gheorghiţă: Nu ştie nimeni. Reporter: Desigur. Şi intrebarea ar fi: din momentul in care se fac primele vaccinuri, in prima etapă, a cadrelor medicale, cat ar dura pană in momentul in care ar fi vaccinați şi oamenii, masele, astfel incat, nu ştiu, există riscul să nu mai existe imunitate in cazul celor care au fost vaccinați prima dată pană cand vor fi ultimii oameni vaccinați? Valeriu Gheorghiţă: Am inţeles intrebarea dumneavoastră. Este important de precizat un aspect, aşa cum reiese din datele prezentate de pildă in rezumatul caracteristicilor produsului pentru vaccinul aprobat in Marea Britanie. Protecția după vaccinare este asigurată la circa șapte zile de la cea de-a doua doză, de la doza de rapel, şi imunitatea va fi foarte probabil, repet, pentru o durată mai mare decat cea de după boala naturală. Ori din acest punct de vedere, se ştie chiar şi in cazul imunităţii după boala naturală, sunt rare cazurile de reinfecţie. Deci cred că in acest caz vom avea siguranța unui răspuns imun protector care să ne asigure o protejare a sănătății populației pe o perioadă relativ de timp care va fi definită in perioada de monitorizare ulterioară. Reporter: Bună ziua! Liliana Curea, ProTV. Spuneați că s-a stabilit numărul de centre in funcție de numărul locuitorilor. Ce facem, de pildă, cu cei care locuiesc in altă parte decat au adresa de buletin? Se programează la cel mai apropiat centru de locul in care stau sau se ține cont de adresa din buletin? Valeriu Gheorghiţă: Nu, o să se programeze la cel mai apropiat loc de domiciliul in care locuiesc efectiv, in niciun caz nu se va ţine cont de adresa din cartea de identitate. Reporter: Şi in cazul persoanelor cu risc mare, de exemplu, cum se va face diferențierea, de ce se va ţine cont? Cand vine vorba de vaccinarea antigripală, cei cu boli cronice sunt in categorie la risc. Dar şi aici se va face o prioritizare, cum ştim, in funcţie de varstă, cei care au peste 65 de ani şi o boală au acces la vaccin inaintea celor care au doar 65 de ani şi nu au o altă boală? Valeriu Gheorghiţă: Nu sunt prevăzute, cel puţin in strategia romanească, acest tip de subprioritizări, dacă vreţi. Sunt ţări europene care au prevăzut in strategie, incep vaccinarea persoanelor peste 80 de ani, ulterior a celor peste 70 de ani şi tot coboară grupa de varstă, şi respectiv a celor cu boli cronice. Avand in vedere că ne propunem inființarea unui număr suficient de mare de centre de vaccinare, acest lucru ia in calcul practic accesul tuturor categoriilor de persoane din această etapă, şi anume persoane la risc, in vederea vaccinării. Este un proces foarte complicat să incepi să divizezi fiecare etapă a vaccinării in grupuri şi grupulețe, lucru care consider că nu este practic şi va complica foarte mult activitatea de vaccinare. Practic in momentul in care se va incepe etapa a doua de vaccinare, fiecare persoană care este in acea categorie se va inscrie in vederea vaccinării. Reporter: Păi şi dacă nu vor fi suficiente doze? Valeriu Gheorghiţă: Dacă nu vor fi suficiente doze, practic, in ordinea in care se inscriu aceste persoane in vederea vaccinării, vor fi vaccinate. Reporter: Bună seara! Ne puteţi oferi mai multe detalii despre depozitarea dozelor de vaccin? Se fac deja pregătiri in sensul ăsta, ce urmează? Valeriu Gheorghiţă: Sunt pregătiri in curs, cu amenajarea centrelor de stocare, şi respectiv sunt in momentul de față in curs de analiză toate documentele care stau la baza certificării indeplinirii criteriilor de calitate pentru obținerea avizării acestor centre de stocare. Avem datoria să asigurăm trasabilitatea fiecărui tip de vaccin, atat in ceea ce priveşte respectarea lanțului de frig, cat şi a celorlalte condiții de menținere a calității vaccinurilor, pentru că la baza strategiei de fapt stă asigurarea unui mediu favorabil vaccinării şi asigurarea unui proces cat se poate de sigur al activităților de vaccinare, tocmai ca fiecare persoană să aibă acces in condiții de maximă siguranță la activitatea şi la un centru de vaccinare. Reporter: V-aţi referit puțin mai devreme la categoria sub 16 sau 18 ani. Există varianta in care pentru copii să fie o altă formă a vaccinului, un alt vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Au reprezentat aceste categorii de varstă prioritizări in cadrul inrolării in studiile clinice. Trebuie să inţelegem şi eu din acest punct de vedere aş vrea să mulțumesc public tuturor voluntarilor care s-au inrolat in aceste studii clinice. Trebuie să inţelegem că fără disponibilitatea dumnealor de a participa la aceste studii clinice voluntare noi nu puteam vorbi astăzi despre perspectiva unui vaccin. Este un efort pe care aceste persoane l-au ințeles şi au fost dispuse să participe la aceste studii voluntare, intr-un număr foarte mare. Este un alt motiv pentru care a fost posibilă derularea atat de rapidă a studiilor clinice, pentru că s-au inrolat in timp scurt un număr foarte mare de persoane. Din motive etice, in momentul de faţă, de pildă, persoanele, femeile gravide nu pot fi inrolate in studii clinice şi, de asemenea, tot din acest punct de vedere, copiii nu reprezintă principala categorie care este inrolată intr-un studiu clinic. Iniţial se inrolează categorii de varstă adultă, pentru evaluarea profilului de siguranță şi a dozelor terapeutice, dozele care işi dovedesc eficacitatea in final, şi ulterior, pe măsură ce există aceste date, fiecare companie producătoare extinde grupele populaționale şi pot să introducă şi alte categorii de varstă. Există in momentul de faţă studii care inrolează persoane cu varstă peste 12 ani, dar toate aceste date răman să fie colectate şi ulterior analizate de agențiile de reglementare in vederea stabilirii unor indicații cat se poate de clare şi de eficiente. Reporter: Bună seara! Vor exista anumite restricții pentru persoanele care nu doresc să se vaccineze? Şi mă refer aici in special la personalul medical. Şi dacă aveți o estimare cu privire la intenția de vaccinare in randul angajaților din sănătate? Valeriu Gheorghiţă: Categoric vaccinarea impotriva COVID-19 nu va fi condiționată şi nicio persoană nu va avea anumite condiții impuse prin refuzul vaccinării. Deci este o opțiune a fiecărei persoane, insă ne dorim, desigur, să avem un nivel de acceptare cat mai mare pentru că doar impreună, printr-o solidaritate şi printr-o ințelegere cat se poate de clară a beneficiilor vaccinării putem ajunge la acel nivel de imunizare colectivă incat să reușim controlul pandemiei. Altfel, vom continua să avem in continuare multe cazuri grave, o presiune foarte mare asupra sistemului medical, din păcate vieţi pierdute, tragedii la nivel individual. Ori acest lucru ţine de nivelul nostru de ințelegere, dar mai ţine şi de capacitatea noastră de a transmite corect informațiile pentru fiecare categorie populațională, aşa incat să ințeleagă şi să aibă suficiente informații atunci cand optează să se vaccineze sau nu. Vizavi de intenţia de moment a personalului medical in vederea vaccinării, pot să vă spun că este una foarte bună, este de circa peste 80% in momentul de faţă, ca intenţie de moment, iar in ceea ce priveşte personalul medical din unitățile destinate ingrijirii pacienților cu COVID, ea este de peste 95%, aproape chiar de 100% in anumite unități medicale. Cred că este in baza informațiilor existente la momentul actual, este o intenţie cat se poate de bună şi sunt convins că ea va crește pe măsură ce vom avea date oficiale de la nivelul Agenției Europene a Medicamentului, vizavi de tot ce inseamnă siguranță şi eficacitate a unui vaccin aprobat. Reporter: In Romania vor ajunge probabil vaccinuri provenite de la cel puțin două companii. Se va putea opta la un moment dat pentru un anumit tip de vaccin, vor putea oamenii să opteze? Valeriu Gheorghiţă: Sunt date pe care incă le așteptăm, aceste recomandări de la nivelul Comisiei Europene şi de la nivel central, cu siguranță cu aceeaşi situație se vor confrunta şi celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Ce vă pot spune este că vaccinarea in sine este un act medical. Şi din acest punct de vedere plecand de la indicațiile şi contraindicațiile care se vor regăsi pentru fiecare tip de vaccin vor fi individualizate şi grupele de persoane in vederea cărora se pot aloca anumite tipuri de vaccinuri. Ce știm la momentul actual este că dacă o persoană este vaccinată cu un anumit produs este inalt recomandat să se continue rapelul cu același tip de vaccin. Deci nu se recomandă la momentul actual vaccinarea la rapel cu un alt tip de vaccin, deci trebuie ca odată inceput cu un anumit vaccin să se definitiveze schema de vaccinare cu același tip de vaccin. Reporter: Daniel Florea, Agerpres. Ce vreau să vă intreb: cine va asigura transportul dozelor de vaccin, aeronave ale armatei, TAROM-ul, cine? Valeriu Gheorghiţă: Dacă vorbim de transportul intern de la Centrul Naţional către centrele regionale şi ulterior către centrele de vaccinare, va fi asigurată prin mijloace de transport aeriene ale Ministerului Apărării Naţionale şi prin mijloace terestre din structurile Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Sănătății şi Ministerului Afacerilor Interne. Reporter: Da. Şi de cat personal medical va fi nevoie pentru a implementa această campanie de vaccinare şi cat va costa această campanie de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Estimarea legată de personalul care va fi inscris in echipele de vaccinare este de circa 1.500 de medici, circa 4.500 de asistenți medicali şi circa 1.500 de registratori, la care se adaugă celelalte categorii de personal care vor avea in vedere organizarea persoanelor din apropierea centrului de vaccinare, indrumarea acestora, forțe de ordine şi alte categorii de personal, servicii de curățenie. Legat de costurile efective ale campaniei de vaccinare, pot să vă spun: cu siguranţă vor fi mult mai mici decat consecințele pe care această pandemie le are in momentul de faţă - este un lucru absolut cunoscut faptul că activitatea de vaccinare şi vaccinarea ca măsură de prevenție a unei boli transmisibile este dovedită cost-eficientă indiferent de tipul de vaccin de care vorbim. Consecința legată de apariția unor cazuri severe, internări, pierderi de vieți omenești, oprirea economiei, oprirea activităților sociale este de departe mult peste valoarea estimată a unei campanii de vaccinare. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună seara. Cine şi cand va stabili un cadru juridic in privința vaccinării celor din categoria de risc, in cazul in care vor exista reacții adverse postvaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Dacă ne referim la reacțiile adverse postvaccinare indezirabile, cele care sunt deja cunoscute in momentul acesta sau sunt predictibile, ele sunt reacții adverse, repet, ușoare care nu necesită o atenție medicală specială, deosebită, pot fi controlate foarte ușor chiar la domiciliu. Pentru alte eventuale tipuri de efecte adverse, cel puțin in strategia de vaccinare am prevăzut elaborarea unui mecanism de protecție a persoanelor care in anumite cazuri ar putea inevitabil să dezvolte niște reacții adverse majore. Sunt date pe care in momentul de faţă le analizăm cu grupurile de experți, dar este, sigur, un aspect important, şi anume de a asigura siguranța fiecărei persoane vaccinate. Reporter: Sunt sindicate din invățămant care cer vaccinarea incă din primă fază. De ce sunt profesorii şi educatorii lăsați la finalul fazei a II-a de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de faţă trebuie să inţelegem că nevoia vaccinării este mult peste capacitatea de producție a acestui vaccin. Cu siguranță că in perioada următoare aprobării unui vaccin se va scala capacitatea de producție, astfel incat să satisfacă această cerere fără precedent. S-a plecat de la un lucru cat se poate de evident, şi anume de a avea o asigurare a lucrătorilor din sistemul medical, adică ne dorim să avem un cadru cat se poate de sigur in unitățile medicale, pentru că medicii, asistentele şi tot personalul medical se află la interfața cu pacienții şi atunci este important să avem această categorie asigurată din punct de vedere a stării de sănătate, pentru a continua activitatea medicală şi ulterior se adaugă celelalte categorii profesionale care, sigur, deservesc activități esențiale pentru buna funcționare a societății. Dar este important să asigurăm sănătatea celor care sunt la interfața directă cu persoanele infectate. Reporter: Bună ziua. Nu am ințeles exact in cat timp se formează de fapt anticorpii, practic ceea ce ne protejează pe noi, din momentul primului vaccin. Valeriu Gheorghiţă: La șapte zile după cea de-a doua doză. Este momentul, este intervalul de timp pentru care se consideră că o persoană este protejată impotriva acestei infecții. Reporter: Deci pană la șapte zile sau chiar in a șaptea zi. Valeriu Gheorghiţă: La circa o săptămană de la ultimul rapel. Reporter: Vaccinarea nu se va poate face sub nicio formă in cabinetele medicilor de familie, dacă veți constata că există o suprasolicitare in centrele de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu am spus acest lucru. Este prevăzut inclusiv in strategie, după caz, extinderea activităților de vaccinare şi la nivelul cabinetelor de medicină de familie, mai ales in situația in care vom putea avea acces la un vaccin care se va administra intr-o singură doză. Dar trebuie să inţelegem - ritmul vaccinărilor va fi unul foarte mare, iar la nivelul unui cabinet de medicină de familie in care există o singură echipă vaccinatoare, format din medic şi asistentul de cabinet, va fi foarte greu să asiguri vaccinarea unui număr mare de persoane in condițiile in care, ştim foarte bine, rețeaua primară de medicină de familie deservește multe alte activități. Şi atunci s-a plecat de la această premisă, de centralizare a activităților de vaccinare in centre destinate special acestor activități. Reporter: Şi dacă mai permiteți o intrebare, dacă aţi făcut o estimare cu privire la un interval de timp la care veți vedea o scădere a numărului de cazuri din momentul primei campanii de vaccinare? Mulțumesc. Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil, după asigurarea imunizării prin vaccinarea categoriilor la risc, de pildă populația varstnică şi persoanele cu boli cronice, vom inregistra o scădere importantă a numărului de cazuri severe. Acest lucru se va intampla cu siguranță. Şi dacă plecăm de la premisa că in primele șapte zile sau la circa șapte zile de la cea de-a doua doză efectuată, asta insemnand un interval de circa 5 săptămani de la primul vaccin administrat, atunci efectele se vor revedea imediat in viața de zi cu zi. Şi acest efect este tradus prin eficienţa vaccinării. In studii clinice vorbim de eficacitate, in ceea ce noi vom inregistra, şi anume protejarea persoanelor vaccinate faţă de această infecție, vorbim de eficienţa vaccinării. Or, din acest punct de vedere datele şi beneficiile vaccinării se vor vedea etapă cu etapă pană cand vom atinge imunizarea colectivă, cand sperăm să obținem o limitare substanțială a răspandirii acestei infecții şi să vorbim de fapt despre incheierea pandemiei. Reporter: Bună ziua. Emma Schwenninger, Observator. Aţi spus că nimeni nu va fi obligat să se vaccineze. Ce se va intampla dacă nu se va atinge acel prag de 70% din populație, concret, ce veți face ca să creșteți increderea populației in vaccinarea aceasta? Valeriu Gheorghiţă: Este importantă această intrebare. Vreau să inţelegem - in momentul acesta reticența pe care o anumită categorie de persoane o au faţă de vaccinare este un fenomen intalnit nu doar in Romania, ci şi in celelalte ţări membre ale Uniunii Europene şi inclusiv la nivelul Statelor Unite. Din acest punct de vedere cred că este important să se prezinte, aşa cum domnul secretar de stat a menționat foarte bine, printr-o campanie de comunicare şi de informare. Este important să se crească increderea populației in activitatea de vaccinare. Bineințeles că in situația in care ritmul de vaccinare şi nivelul de acceptare nu va fi unul suficient, care să asigure această imunizare colectivă, inseamnă că vom continua toate măsurile de prevenție, aşa cum ele au fost precizate şi transmise pană la momentul actual, şi anume distanțarea fizică, masca de protecție, igiena personală, toate aceste măsuri fiind inalt recomandate, inclusiv in perioada de vaccinare, pană la atingerea acestui nivel de imunizare colectivă. Este foarte important ca fiecare dintre noi să inţelegem care este beneficiul real al vaccinării. Reporter: Vom aduce vaccin inainte ca serul să fie aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului, vom aștepta această aprobare şi vom incepe imediat imunizarea populației ca să nu pierde timp sau vom aștepta aprobarea şi apoi il vom aduce in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Categoric, nu. Se va aștepta aprobarea de la nivelul Agenției Europene a Medicamentului şi ulterior se va incepe activitatea de livrare a vaccinurilor simultan in toate ţările membre ale Uniunii Europene. Reporter: Bună seara. Cristina Ştefan, Antena 3. Voiam să vă intreb dacă vaccinarea s-ar putea realiza inclusiv in cabinetele medicilor de familie şi dacă da, in ce condiții? Valeriu Gheorghiţă: La această intrebare am răspuns. Există această posibilitate, in ultima etapă a procesului de vaccinare, cea adresată populației generale, in condițiile in care vom putea asigura o activitate continuă la nivelul cabinetului de medicină de familie, este posibil ca după incheierea activității de vaccinare in centrele de vaccinare, dar că mai sunt persoane care doresc să se vaccineze, mă rog, poate in prima etapă nu a fost suficient de convinsă de beneficiile vaccinării şi ulterior doreşte să se vaccineze, se ia in calcul posibilitatea ca in ultima etapă să se efectueze vaccinarea chiar şi prin cabinetul medicului de familie, dar acest lucru nu este destinat pentru vaccinarea colectivă, pentru vaccinarea in masă a populației, ci pentru cazuri punctuale, după incheierea campaniei de vaccinare. Reporter: Asta inseamnă că va fi un vaccin care poate fi ținut, aşa cum este ținut de exemplu şi vaccinul gripal? Valeriu Gheorghiţă: Majoritatea vaccinurilor au perioadă de stabilitate timp de şase luni, chiar şi cele care sunt păstrate in condiţii extrem de riguroase, la -80 de grade, pot să fie stocate in aceste condiţii. Iar cele care sunt stocate la temperturile obişnuite de lanţ de frig, la +2 - +8 grade pot să fie stocate pe perioade indelungate. Dar nu vă imaginați că vom păstra in frigidere aceste vaccinuri pentru o perioadă atat de lungă de timp, pentru că ele vor fi folosite cu siguranţă. Din acest motiv există un calendar de livrare a vaccinurilor, cererea in momentul de faţă este fără precedent şi depășește cu mult capacitatea de producție. Este important să inţelegem că in acest moment nevoia vaccinării la nivel global este una foarte mare. Din acest punct de vedere trebuie să folosim la maxim tot ceea ce ni se va livra in cadrul calendarului de livrare şi de distribuție a vaccinurilor la nivelul fiecărei ţări. Reporter: Şi voiam să vă intreb: in ce etapă se vor vaccina cei care au trecut deja prin boală, dacă se pune problema şi pentru cei care au fost deja infectați? Valeriu Gheorghiţă: Se pot vaccina in etapa in care ei corespund din punct de vedere al profilului de risc şi profilului medical şi epidemiologic, adică vă dau un exemplu: un lucrător in sistemul medical, chiar dacă a trecut prin infecție se poate vaccina din prima etapă, aşa cum prevede strategia de vaccinare. Reporter: Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulţumim şi noi. Vă dorim succes tuturor și nouă in același timp. 2020-12-04 16:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6333.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului pentru modernizarea liniei de cale ferată „București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, Lot 1: Redeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, între Vidra și Comana, Pod Grădiștea”Știri din 04.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-pentru-modernizarea-liniei-de-cale-ferata-bucure-ti-nord-jilava-giurgiu-nord-giurgiu-nord-frontiera-lot-1-redeschiderea-circulatiei-feroviare-pe-pod-peste-raul-arge-intre-vidra-i-comana-pod-gradi-teaGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban, la semnarea contractului pentru modernizarea liniei de cale ferată - București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Am ținut să fiu prezent la acest moment pe care il aștept de foarte mult timp. Am fost ministrul transporturilor timp de 18 luni, in perioada 2007-2008. Am incercat să rezolv această rușine pentru noi, și anume aceea de a nu avea un pod care să traverseze raul Argeș - și, după ce am plecat, in 2008, din păcate, in 12 ani de zile, nu s-a făcut aproape nimic. Mă bucur că sunt prezent astăzi aici, la semnarea acestui contract. Practic, acest contract care cuprinde podul de peste Argeș, podul de la Grădiștea, cum este cunoscut, este extrem de important. Calea ferată Giurgiu - București este cea mai veche cale ferată construită in Romania. Sigur că sunt căi ferate mai vechi, dar nu au fost construite la vremea respectivă pe teritoriul care aparținea Romaniei. Deci, este cea mai veche cale ferată din Romania, București - Giurgiu. De 15 ani de zile, această cale ferată practic este scoasă din uz, din cauza acestui pod de la Grădiștea. Mai mult decat atat, calea ferată Giurgiu - București face parte dintr-un coridor de transport extrem de important, care asigură legătura nord-sud, coridorul de transport nouă parcă este, care se continuă de la București, traversează Moldova spre nord și iese spre Ucraina. Cu această ocazie, vreau să mai transmit incă o dată un mesaj: din păcate, timp de 30 de ani, calea ferată a fost Cenușăreasa nodurilor de transport in Romania. Romania a mers pe sens contrar in ceea ce privește calea ferată, față de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană, in strategia de dezvoltare a transportului, consideră transportul pe calea ferată ca un transport prioritar din multe motive: pentru că este un transportul rapid, un transport sigur, un transport care poate oferi condiții de confort și, de asemenea, un transport ecologic, prietenos cu mediul. In ultimii ani, in Europa s-au făcut investiții masive. S-au dezvoltat rețele de cale ferată rapide, s-au modernizat tronsoanele de cale ferată și dezvoltarea transportului pe calea ferată a cunoscut o viteză fără precedent. Romania trebuie să intre in strategia europeană in domeniul căii ferate și, pentru noi, in următorii patru ani de zile, calea ferată va fi o prioritate. Investițiile in modernizarea infrastructurii căii ferate, de asemenea, vor fi prioritare pentru noi, investițiile făcute inclusiv in ceea ce privește materialul rulant pe calea ferată, de asemenea, sunt extrem de importante pentru a crește confortul și pentru a atrage din nou cat mai mult public să utilizeze acest mijloc de transport. Și, din punct de vedere economic, cu cat infrastructura feroviară se modernizează mai repede, cu atat Romania devine mai atractivă pentru investiții, cu atat mai mult stimulează companiile prezente să-și dezvolte afacerile in Romania pentru că costul și viteza de transport a mărfii sunt foarte importante pentru cei care vor să dezvolte capacități de producție in Romania. Mai mult decat atat, Romania este o poartă de intrare-ieșire in Europa. Modernizarea infrastructurii feroviare, sigur, alături și de infrastructura rutieră și infrastructura de transport fluvial, reprezintă prioritate zero pentru a fructifica acest uriaș avantaj competitiv pe care il are Romania. Intenționăm ca, in următorii ani, să utilizăm toate resursele financiare disponibile pentru a putea moderniza accelerat calea ferată, astfel incat să avem cu adevărat un transport feroviar competitiv, eficient, care să reprezinte un motor de dezvoltare economică și, in același timp, o variantă rentabilă de transport pentru cetățenii care vor să folosească drumul fierului. Vă mulțumesc! Mă bucur că se semnează cu o firmă serioasă care, sigur, este sub contract pe lotul 1 al Autostrăzii Sibiu-Pitești și lucrările sunt foarte avansate, chiar peste termenii contractuali; sunt convins , și aici, firma cu care s-a semnat contractul va arăta exact aceeași seriozitate și vom putea avea intr-un timp cat mai scurt această lucrare feroviară foarte importantă pentru noi. Spor la treabă! Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după semnarea semnarea contractului pentru modernizarea liniei de cale ferată - București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, Lot 1: Redeschiderea circulației feroviare pe pod peste raul Argeș, intre Vidra și Comana, Pod Grădiștea [Check against delivery] Reporter: Au apărut primele probleme deja, sunt șoferi care şi-au distrus mașinile intrucat rosturile au fost stricate. Ludovic Orban: E o defecţiune la un rost care va fi remediat intr-un timp foarte scurt. Reporter: De ce a fost autostrada sau acea bucată de autostradă inaugurată inainte să fie gata? Ludovic Orban: Pentru că fost gata de dat in circulație. Nu avem obiceiul să ținem tronsoanele de infrastructură de transport, pe care se poate da drumul la circulație, pe post de muzeu. Din punct de vedere al dării in circulație decizia a fost una corectă. Reporter: Dar nu se presupune că dacă era gata... Reporter: Va fi sancţionat cineva pentru /.../ Cine ii despăgubește? Ludovic Orban: Responsabilul ii va despăgubi. De asemenea, remedierea defecțiunii se va face imediat. Reporter: Domnule premier, avem bani europeni pentru refacerea infrastructurii feroviare semnand contracte pentru modernizarea coridorului patru Curtici-Constanța, insă la capitolul material rulant nu facem niciun progres. De trei ani nu am reuși să cumpărăm niciun tren nou, deși avem /.../. Ludovic Orban: Deci, aici este un dispozitiv instituțional, s-a inființat o autoritate pentru reformă feroviară care a fost mandatată să se ocupe de derularea licitaţiei pentru achiziţionarea materialului rulant, sunt contestații peste contestații. Aici vom incerca să găsim o soluție, astfel incat să fluidizăm procedura. Noi deja am făcut o modificare importantă in legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, astfel incat să asigurăm derularea procedurilor cu termene mai rapide. Pe de altă parte, situaţiile pe care noi le-am găsit in momentul in care am preluat guvernarea erau deja situaţii cu procese care curg. Imediat ce se vor da decizii de către instanță evident că se va stabili procedural cea mai bună cale de a finaliza licitațiile astfel incat să creştem caliatea materialului rulant, să creştem confortul şi siguranța pentru oameni. Reporter: Dar aţi putea aplica modelul de la Compania de Drumuri cu semnarea unui memorandum după decizia CNSC fără a mai ajunge in instanţă, cum s-a intamplat /.../? Ludovic Orban: Aici pregătim o modificare legislativă care să confere foarte clar acest drept. Pot să vă spun că peste 80% din deciziile de adjudecare in procedurile de licitație sunt contestate fără motiv. Contestă firme de pe locul cinci și de pe locul șapte, de pe locul, care au diferențe de preț față de firma caștigătoare semnificative și care nici măcar nu au o ofertă de calitate. Pur și simplu contestă ca să se afle in treabă. O să incercăm să găsim o soluție ca să descurajăm aceste contestații neintemeiate pentru a putea semna cat mai rapid contractele. Reporter: Referitor la /.../ și trenul de la Gara de Nord la Otopeni, inainte de alegerile locale. Acum ați inaugurat primul tronson de autostradă a Moldovei și ați semnat acest contract. E doar o coincidență că se intamplă aceste proiecte mari inainte de alegeri? Ludovic Orban: Nu există nicio coincidență. Cand se termină lucrările atunci le punem la dispoziția cetățenilor. Toate proiectele de infrastructură sunt pentru a crește calitatea serviciilor de transport pentru cetățeni romani, pentru a imbunătăți mobilitatea, pentru a imbunătăți condițiile de trafic. S-a dat drumul la circulație și pe tronsonul 1 de pe Sebeș-Turda, pentru că se poate da drumul la circulație. /.../ Iar in ceea ce privește calea ferată Gara de Nord-Otopeni, trebuie să se termine probele tehnice imediat după finalizarea probelor tehnice se va face recepția și cred că din data de 12 decembrie se va putea circula pe acest tronson de cale ferată, care este un tronson practic aproape nou. Reporter: Restricțiile de circulație din zonele carantinate vor fi ridicate in ziua alegerilor? Ludovic Orban: In ziua alegerilor in localitățile carantinate trebuie făcută o diferență intre o localitate carantinată și persoanele care se află, prin decizii, in carantină. Deci, in localitățile carantinate cetățenii se vor putea deplasa să-și exercite dreptul de vot liber, fără niciun fel de restricție și fără să trebuiască să dea o declarație că se duc la vot. Se știe că e ziua votului și e normală deplasarea cetățenilor pană la secțiile de votare pentru a-și putea exercita dreptul de vot. In ceea ce privește persoanele care se află in carantină dispusă prin decizia Direcțiilor de Sănătate Publică, ei iși vor putea exercita dreptul de vot prin urna mobilă specială, la cerere. Și ii rog să transmită cereri către birourile electorale ale secțiilor de votare pentru a se putea deplasa urna mobilă către toți cetățenii care se află in izolare, carantinare. Reporter: Echipele cu urna mobilă vor fi in echipamente de protecție? Care este procedura? Ludovic Orban: E stabilită o reglementare. Cand se duc in spital, normal, trebuie să aibă echiparea cea mai serioasă, probabil cu combinezoane, cand se duc in deplasare la persoane care se află in izolare, cel mai probabil numai portul măștii, mănuși, fără combinezon de protecție. Reporter Vor vota și cei in izolare cu urna mobilă? Ludovic Orban: Cu siguranță, noi am permis și Biroul Electoral Central a luat o decizie foarte clară in acest sens: oricine se află in izolare la domiciliu are dreptul de a-și exercita votul și i se va acorda acest drept de deplasare a urnei mobile, la cerere, către ei. Reporter: Cei care se află intr-o localitate carantinată, pot ieși intr-o altă localitate, de exemplu dacă trebuie să meargă la o secție de votare dintr-o altă localitate. Pot ieși, deși sunt izolați? Ludovic Orban: Deci conform legii, un cetățean poate să voteze in cadrul circumscripției, județul sau municipiul București. Reporter: Dacă e carantinat unde nu are domiciliul. Ludovic Orban: Dacă este carantinat intr-un alt județ, nu poate să voteze pentru că votul s-ar cuantifica intr-o altă circumscripție electorală. Dacă este carantinat intr-o altă localitate din cadrul circumscripției electorale, județul, respectiv municipiul București, poate să voteze pentru că votează in cadrul circumscripției. Reporter: Cand se redeschid piețele? Ludovic Orban: Acum avem Comitet Național pentru Situații de Urgență, analizăm proiectul de hotărare al CNSU, după care avem ședință de Guvern in care vom adopta modificările la hotărarea de Guvern privind starea de alertă, in conformitate cu decizia CNSU, pentru a permite redeschiderea piețelor. Sigur, in niște condiții de protecție sanitară. Reporter: Astăzi sau maine? Ludovic Orban: De cand se publică in Monitorul Oficial hotărarea de Guvern și ordinul ministrului agriculturii și al ministrului sănătății privind regulile de protecție sanitară. Practic, de atunci este efectivă. Reporter: Va fi prelungită acea hotărare prin care se cere ca toți oamenii din țară să poarte masca in spațiul liber? Pentru că știm că in zilele următoare expiră cele 30 de zile. Ludovic Orban: Se va prelungi, mi se pare că expiră pe data de 9 decembrie. Va fi prelungită această măsură. Dintre măsurile de restricție pe care le-am adoptat suplimentar față de măsurile anterioare care se aplicau la nivel local, județean, măsurile naționale, practic, singura măsură de relaxare este această măsură de redeschidere a piețelor in condiții de protecție sanitară. A venit sezonul rece, suntem totuși pe un trend descendent in ceea ce privește numărul de infectări şi sunt convins că, și după această suspendare a activității, administratorii piețelor și primarii se vor implica cu adevărat pentru respectarea regulilor de protecție sanitară. Reporter: Testări s-au făcut foarte puţine in ultima perioadă, deşi chiar dumneavoastră spuneaţi că există o capacitate de aproximativ 50.000 de teste pe zi. Am văzut in ultimele zile chiar şi 10.000 de teste, 9.000 de teste, cu excepţia zilei de ieri. Ludovic Orban: Daţi-mi voie să vă citesc, că văd că aveţi, practic, reluaţi anumite aserţiuni. Deci am aici numărul de teste lunare. Vă citesc numai din iunie. In iunie s-au efectuat lunar 270.915 teste. Reporter: Pentru capacitate mai mică. Ludovic Orban: In august - 600.339. Eu vorbesc de teste efectuate, apropo de creşterea capacităţii de testare. In august, s-au efectuat 600.339 de teste, iar cel mai mare număr de teste s-a efectuat in noiembrie, 864.819 teste. Acesta este evoluția capacității de testare a testelor efectiv efectuate. Să te faci că nu vezi că 30 noiembrie, Ziua Sfantului Apostol Andrei, și 1 Decembrie, Ziua Națională, nu au fost zile libere mi se pare anormal. Se știe că in zilele libere există o capacitate mai mică de testare. Noi am crescut capacitatea față de ziua de duminică, care era ziua cu cel mai cel mai mic număr de teste in care se fac cam statistic in medie cam 10.000 de teste; noi am crescut la 15.000-16.000 de teste, deși erau zile libere. Capacitatea de testare a revenit imediat și capacitatea de testare este, in permanenţă, adaptată la solicitările care există, dar şi aici trebuie să spun că există două tipuri de testare: testarea care se face la cerere, pe baza incadrării in definiția de caz stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică, și testarea la cerere care se face contra cost, atunci cand persoanele care solicită testarea nu se incadrează in definiția de caz. De regulă, noi am modulat capacitatea noastră, am crescut-o constant in funcție de nevoia de testare. Faptul că se fac 35.000, 37.000 de teste, 39.000, 33.000 de teste depinde, in mare măsură, și de numărul persoanelor care solicită testarea și care se incadrează in definiția de caz. Gandiți-vă că de la 36.000, 37.000 de teste pană la 54.000, 55.000 de teste, cat e capacitatea nominală, dacă există cerere pentru testare suplimentară, testarea se poate face. Nu a existat cerere. Permanent se rostogolesc aceleași neadevăruri, care nu au nicio legătură cu realitatea. Reporter: Astăzi a fost un nou incident pe secţia de terapie intensivă din Mureș, bănuiesc că știţi despre ce este vorba, un incendiu, un scurtcircuit la o priză. Care credeți că ar fi soluția pentru că și acolo ar fi putut fi o situaţie destul de gravă? Ludovic Orban: Noi am dispus evaluarea tuturor instalațiilor de oxigen, de gaze, a instalațiilor electrice. Se finalizează, pană săptămana viitoare, raportul realizat de Inspecţia de Sănătate, de Inspectoratele județene pentru situații de urgență. De asemenea, am alocat 50 de milioane de euro din fonduri europene pentru a finanța toate lucrările de reparații, de modernizare, de instalare, pentru instalații mai moderne tocmai pentru a preveni apariția unor astfel de incidente. Reporter: Cand vă vaccinaţi? Ludovic Orban: Cand imi vine randul. Dacă, in schimb, oamenii o să considere necesar să dau un exmeplu, eu mă voi vaccina, vă spun sigur. Mă voi vaccina, dar există o ordine de prioritaţi care este stabilită prin strategia de vaccinare şi această ordine de priorităţi trebuie respectată. Reporter: Demnitarii sunt intr-o clasă prioritară in această strategie de vaccinare? Ludovic Orban: Evident că nu. Veți vedea astăzi, la 16.00 sau la 17.00, conducerea Comitetului Național pentru Campania de Vaccinare va prezenta campania de vaccinare şi veţi vedea acolo ordinea de priorități. Reporter: Dacă veţi rămane prim-ministru și după legerile de duminică, caţi din actualii membri ai guvernului se regăsesc in noul Executiv, inclusiv ministrul transporturilor dacă se va regăsit? Ludovic Orban: Imi puneţi o intrebare la care, in mod evident, nu pot să vă răspund. Am să vă răspund că sunt foarte mulţumit de echipa de guvernare pe care o conduc. Sunt oameni serioşi, oameni implicaţi, oameni care fac un efort, de dimineață pană in noapte, oameni care pricep lucrurile, oameni care imping lucrurile inainte şi cred că lucrul ăsta, aici, la Ministerul Transporturilor, se vede cu ochiul liber. Reporter: Amenzile de circulaţie răman nemodificate, la acelaşi cuantum şi in ianuarie 2021? Ştiu că intotdeauna se modifică raportat la salariul minim. Ludovic Orban: Amenzile sunt legate de salariul minim pe economie. In funcție de decizia privitoare la salariul minim pe care, repet, in negocierile din Consiliul Tripartid am stabilit să o lăsăm după alegeri, pentru că va fi un guvern care va fi investit după alegeri și e bine ca acel guvern să ia decizia legată de salariul minim, implicit se va lua şi decizia legată de actualizarea amenzilor in funcţie de salariul minim. Vă mulțumesc! 2020-12-04 13:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5732.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea unor contracte pentru proiecte finanțate din fonduri europeneȘtiri din 03.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-unor-contracte-pentru-proiecte-finantate-din-fonduri-europene-impreuna-cu-ministrul-fondurilor-europene-marcel-boloGalerie foto [Check against delivery] Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene: Bună ziua tuturor. Evenimentul de astăzi este unul foarte important pentru infrastructura de apă-canalizare. Ne bucurăm de prezența domnului prim-ministru Ludovic Orban și a ministrului Mediului, Mircea Fechet. Evenimentul este dedicat semnării a două contracte de infrastructură de apă și canalizare. Unul este pentru județul Bacău și celălalt contract este pentru județul Brăila. Pentru inceput, am să dau cuvantul domnului prim-ministru Ludovic Orban. Ludovic Orban: Bună ziua. Creșterea calității vieții pentru cetățenii romani reprezintă un obiectiv fundamental pentru guvernul pe care il conduc. Folosirea fondurilor europene pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare reprezintă o oportunitate pentru noi ca să asigurăm standarde de viață in toate localitățile Romaniei, la nivelul Uniunii Europene. La momentul preluării guvernării, in 4 noiembrie 2019, erau semnate contracte de finanțare, incepand cu 2014 pană in noiembrie 2019, in doar zece județe. Tot la momentul preluării guvernării, aproape toate celelalte contracte se aflau in impas. A trebuit să facem o analiză serioasă a situației și să găsim soluții de depășire a blocajelor care au apărut, blocajele fiind determinate de cel puțin două elemente de bază: in primul rand, nevoia de asigurare a cofinanțării de către societățile de apă pentru proiectele de infrastructură de apă și canal; de asemenea, nevoia de a recunoaște ca și cheltuieli eligibile cheltuielile rezultate in urma Ordonanței 114, care a crescut costul cu forța de muncă pentru companiile de construcții. Am emis acte normative pentru a rezolva ambele probleme, pentru a asigura sursă de finanțare pentru companii care să le permită să poată să asigurăre cofinanțarea, prin intermediul unor credite BEI-BERD, iar in ceea ce privește recunoașterea costurilor suplimentare provocate de creșterea costurilor cu forța de muncă in urma Ordonanța 114, negocierile pe care le-am purtat au dus la acceptarea de către Comisia Europeană a acestor costuri suplimentare. Astăzi, se semnează două noi contracte, pentru județul Bacău și pentru județul Brăila. Cu aceste două noi contracte, de la preluarea guvernării, putem să spunem că, pe langă zece contracte de finanțare care erau semnate in momentul preluării guvernării, incă zece contracte de finanțare sunt semnate și au fost semnate in mandatul guvernului pe care il conduc. De asemenea, suntem in fază finală, pentru incă 12 contracte de finanțare, pentru alte 12 județe, și ne propunem ca, in prima parte a anului 2021, să finalizăm toate procedurile, astfel incat să se poate semna contractele de finanțare și pentru cele 12 județe, printre care enumăr: Brașov, Sibiu, Iași, Argeș, Călărași, Gorj. Cele zece contracte de finanțare din fonduri europene a investițiilor in extinderea rețelelor de apă și canalizare semnate in mandatul nostru au o valoare de 2,2 miliarde de euro. Beneficiază de aceste contracte 212 unităţi administrativ-teritoriale şi 717 mii de locuitori. Mă refer, repet, la cele zece contracte de finanţare care au fost semnate in mandatul guvernului pe care il conduc, adică intr-un an de zile. E ușor să comparați: in șase ani de zile, vechile guverne au semnat zece contracte, iar noi, intr-un an de zile, am semnat zece contracte. Mai mult decat atat, suntem pregătiți pentru semnarea a incă 12 contracte. Celelalte 12 contracte care urmează a fi semnate au o valoare de 2,9 miliarde de euro; vor beneficia peste 300 de unități administrativ teritoriale și 1,5 milioane de cetățeni romani. In ceea ce privește finanțarea investițiilor in infrastructura de apă și canalizare, pe exercițiul financiar multianual 2021-2027, din coeziune, am alocat o sumă de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, am prevăzut finanțarea unor proiecte in acest tip de infrastructură de apă și canal și din Planul național de reziliență și redresare, cu o sumă in valoare de 1,5 miliarde de euro. De asemenea, pentru prima oară am gandit un program pentru acele localități unde nu este eficient să realizezi rețele de canalizare. Am gandit un program pentru care am prevăzut alocarea unei sume de 500 de milioane de euro pentru a permite realizarea de fose septice in astfel de sate in care nu este eficientă realizarea de rețele de canalizare. Pentru noi, accesul la apă, la canalizare, accesul la gazul natural, pentru că și aici am prevăzut fonduri de peste un miliard de euro pentru a permite racordarea la rețeaua de gaz natural a sute de unități administrativ teritoriale, aceste tipuri de investiții sunt investiții fundamentale in creșterea calității vieții și, de asemenea, in dezvoltarea, in crearea unui potențial suplimentar de dezvoltare pentru fiecare comunitate locală. Il invit pe domnul ministru Boloş să vă prezinte pe scurt cele două contracte de finanțare şi, de asemenea, să procedeze alături de reprezentanții companiilor la semnarea contractelor de finanțare. Marcel Boloş: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Aşadar, semnăm astăzi cele două contracte de finanțare. Contractul de finanțare pentru infrastructura de apă şi canalizare la nivelul judeţului Bacău are o valoare de 437 de milioane de euro, sunt beneficiare 41 de unități administrativ teritoriale și un număr de populație beneficiară pentru rețeaua de apă de 78.764 de locuitori. Așadar, este un contract deosebit de important pentru standardele de locuit și de viață ale locuitorilor județului Bacău. Eu am să semnez primul și după aceea vă invit pe dumneavoastră ca să semnați fiecare. Următorul contract pe care il semnăm este pentru rețeaua de apă și canalizare la nivelul județului Brăila, valoarea contractului este de 269 de milioane de euro, sunt 33 de unități administrativ teritoriale beneficiare și un număr de 57.535 de locuitori beneficiari. Așadar, cele două contracte de finanțare au valoarea de 700 de milioane de euro, un buget impresionant pentru ceea ce inseamnă standardele de locuit la nivelul celor două județe, 74 de unități administrativ teritoriale și 136.000 de locuitori sunt beneficiari ai acestor servicii. Așadar, ambele contracte au fost semnate. 2020-12-03 11:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2020-12-03_at_11.45.32.jpegDeclarațiile premierului Ludovic Orban după vizita de lucru la Spitalul Metropolitan MonzaȘtiri din 03.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-vizita-de-lucru-la-spitalul-metropolitan-monzaGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Suntem la spitalul Metropolitan, care in cursul zilei de astăzi va incepe să primească pacienți COVID, cu 30 de locuri pentru terapie intensivă și incă 30 de locuri pentru cazuri intermediare, din 30 de locuri, 20 fiind conectate la sursă de oxigen. Le mulțumim celor din conducerea spitalului că vin alături de dispozitivul de luptă anti COVID. Am făcut o vizită in cadrul spitalului, condițiile de tratare sunt foarte bune, spitalul este construit astfel incat să ofere condiții de tratare și condiții de - să le spunem - cazare foarte bune și le mulțumesc celor de la Spitalul Metropolitan, doamnei director Carmen Orban, pentru faptul că au venit alături de noi in lupta anti COVID. /.../ Mulţumesc. Dacă aveți cateva intrebări. Reporter: /.../ Ludovic Orban: 30 de paturi de terapie intensivă și incă 30 de paturi intermediare. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Cate paturi in total la terapie intensivă? Intr-o continuă creștere. Reporter: Și in București? Ludovic Orban: Intr-o continuă creștere. Căutăm in continuare soluții pentru a crește capacitatea de tratare. Reporter: /.../ de reducere a perioadei de carantină, de la 14 zile la 10 sau la 7? Ludovic Orban: Paza bună trece primejdia rea. Deocamdată, menținem perioada de carantinare la 14 zile. De altfel, urmărind evoluția cazurilor, sunt destule cazuri in care se vede că, de fapt, persoana se vindecă după o perioadă in jurul numărului de 14 zile. Reporter: Dna vicepremier Raluca Turcan ne-a spus că Romania nu negociază separat cu firmele care produc vaccin, aşa că vă intreb: caţi oameni vor primi vaccin şi cum se va ajunge la o imunizare de 70% a populaţiei? Ludovic Orban: Astăzi se va aproba strategia de vaccinare in Consiliul Suprem de Apărare al Ţării. In cursul zilei de maine, cei care conduc campania de vaccinare, dl. dr. Valeriu Gheorghiță, dl colonel Valeriu Gheorghiță, Andrei Baciu, secretarul de stat, vicepreședintele Comitetului Național de conducere a campaniei de vaccinare, vă vor sta la dispoziție, vor prezenta strategia și vă vor sta la dispoziție cu răspunsuri la intrebări. Reporter: Dle premier, date fiind recomandările făcute de Comisia Europeană, vă gandiți să implementați niște măsuri pentru perioada de Crăciun? Slujbele cum se vor ține la noi in țară? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că slujbele in Romania se pot desfășura, sigur, respectand măsurile de protecție sanitară, condițiile, reglementările stabilite, adică păstrarea distanţei, obligaţia portului măştii, dezinfecţia, toate măsurile, care nu sunt foarte complicate, deci slujbele se desfăşoară. Reporter: Dar v-ați gandit deja la niște măsuri concrete, indiferent de situația epidemiologică? Ludovic Orban: Singurul lucru la care ne gandim este să convingem cat mai mulţi romani să respecte măsurile de protecţie sanitară, astfel incat să reducem cat mai mult numărul de persoane care se infectează cu acest virus. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Dvs. vă referiţi la procentul de persoane pozitive din procentul de persoane care se testează. Acest procent l-aţi văzut in ultimele trei zile, pentru că au fost zile libere, s-au efectuat mai puţine teste, l-aţi văzut mai mare pentru că se testează cazurile prioritare şi, din cauza asta, numărul, procentul de pozitivare este mai mare. Vedem in zilele următoare. Ce pot să vă spun este că, pe săptămana anterioară, am avut o descreștere la săptămană a numărului de cazuri, cu peste 2.000 de cazuri, am avut cu peste 2.000 de cazuri mai puțin. De asemenea, a scăzut și procesul de pozitivare - la săptămană, evident - din cumulul cazurilor săptămanale. De asemenea, am inceput ca aproape in fiecare zi numărul persoanelor care se vindecă să fie mai mare decat numărul persoanelor care se infectează. Reporter: Tot dna vicepremier spunea că vor fi vaccinați gratuit cei din grupele de risc. Publicul larg de unde va putea lua vaccinul și cat ii va costa? Ludovic Orban: Vă dau același răspuns la intrebare. Toate informațiile pe care doriți să le aflați, le veţi afla in cursul zilei de maine, după adoptarea in CSAT a strategiei de vaccinare. Vă mulţumesc. Ultima intrebare. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Firește că va fi mărit. Cu cat? Vom vedea, pentru că eu v-am spus, creșterea pensiilor trebuie să fie in acord cu niște indicatori economici, creșterea economică, rata inflației. Noi vrem să creștem pensiile și, in același timp, să creştem puterea de cumpărare a pensiilor, doar in baza unei dezvoltări economice care să se bazează pe creștere economică serioasă. Vă mulţumesc! 2020-12-03 10:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-03-10-39-30big_sigla_guvern.pngMesajul adresat de premierul Ludovic Orban cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu DizabilitățiȘtiri din 03.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-adresat-de-premierul-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-internationale-a-persoanelor-cu-dizabilitati1606982833Marcăm astăzi Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități cu sentimentul că semenii noștri care dintr-un motiv sau altul se confruntă cu o formă de dizabilitate au nevoie in această perioadă, poate mai mult ca oricand, de sprijin, grijă și empatie din partea comunității și a autorităților. Fiecare zi din viața persoanelor cu dizabilități inseamnă dificultăți și suferințe, dar dacă privim dintr-o altă perspectivă inseamnă luptă pentru o viață normală sau chiar o luptă pentru insăși viața lor. Sunt ca niște adevărați eroi printre noi. Problemele de natură medicală cu care se confruntă nu trebuie să le impiedice in nicio privință accesul la o viață normală, iar Romania a inregistrat pași importanți in această direcție. Totuși, consider că este extrem de important să nu ne limităm la ceea ce s-a făcut și să venim cu soluții pentru ce mai trebuie făcut, cu conștientizarea problemelor care trebuie rezolvate și abordarea lor cu responsabilitate și empatie. Stă in puterea fiecăruia dintre noi, ca simpli cetățeni sau ca reprezentanți ai autorităților statului, să contribuim la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, să combatem orice formă de discriminare și să le respectăm dreptul la viață și la un trai decent. La nivelul Guvernului suntem in permanență atenți la aspectele care țin de atribuțiile noastre in această privință. Am primit din teritoriu semnale că există intarzieri la plată a unor indemnizații de sprijin social, inclusiv ale celor destinate persoanelor cu dizabilități. Am alocat banii necesari, iar in construcția bugetului pentru anul viitor vrem să ne asigurăm că astfel de situații nu se vor mai repeta. Le cer tuturor celor care gestionează aceste probleme să aibă in vedere urgența cu care ele trebuie rezolvate, așa incat persoanele cu dizabilități să beneficieze la timp de toate drepturile prevăzute de lege. Și, nu in ultimul rand, avand in vedere situația sanitară actuală, să ne asigurăm că orice sprijin pe care il acordăm nu implică deplasări suplimentare pentru beneficiarii acestor drepturi, pentru a nu-i expune inutil unor riscuri de infectare, avand in vedere contextul actual. Să fim cu sufletul și prin acțiunile noastre mereu alături de persoanele cu dizabilități, cărora le doresc, ca tuturor romanilor, in primul rand sănătate și să trecem cu bine de această pandemie! Ludovic Orban Prim-ministru al Romaniei 2020-12-03 10:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-03-10-07-15big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban, împreună cu președintele României, Klaus Iohannis, la deschiderea Tronsonului de Autostradă A7 - varianta ocolitoare BacăuȘtiri din 02.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-impreuna-cu-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-la-deschiderea-tronsonului-de-autostrada-a7-varianta-ocolitoare-bacauGalerie foto *** Declarații de presa de la ceremonia inaugurării centurii Bacău, reprezentand primul tronson din viitoarea autostrada Moldova [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Am ținut să fiu prezent, alături de domnul președinte Iohannis și de domnul ministru al transporturilor și de ceilalți invitați, la această realizare de excepție și, anume, finalizarea unei construcții, a unei centuri care cuprinde aproape 17 kilometri din viitoarea Autostradă A7, cu mai mult de un an inainte de termen. Această realizare demonstrează foarte clar că există constructori in Romania care au cu adevărat capacitatea de a face lucrări de calitate, de a face lucrări repede și de a fi competitivi in valoarea lucrărilor care sunt efectuate, din punct de vedere al prețului. Sigur că de cand a venit la guvernare, lucrările pe această centură a Bacăului au fost vizitate foarte des de foștii guvernanți și tot foarte des, foștii guvernanță au venit cu tot felul de fake news-uri și bazaconii legate de derularea lucrărilor. Vreau ca lucrurile să fie foarte clare și oamenii să știe adevărul, cateva lucruri simple: cand am fost investiți ca Guvern de către Parlament, progresul fizic era de 27%. Tot ce vedeți aici s-a realizat de la 27% in anul de guvernare. Doi: am rezolvat toate problemele care țineau de acordul de mediu, care era extrem de important. Trei: in mandatul guvernului nostru, Comisia Europeană a aprobat finanțarea din fonduri europene a acestui proiect, tocmai pentru că am reușit să realizăm toate documentațiile și toate procedurile in conformitate cu exigențele de la nivelul Uniunii Europene. Cu acest prilej, vreau să spun limpede că următorii patru ani și, de ce nu, următorii opt ani vor fi ani in care Moldova va primi ceea ce aștepta de 30 de ani de la cei pe care i-a investit cu incredere in ultimii 30 de ani, mă refer la PSD, și nu le-au oferit cei de la PSD ceea ce așteptau moldovenii. Moldova va beneficia de ample proiecte de investiții care vor avea un impact major asupra nivelului de dezvoltare al Moldovei, asupra calității vieții, asupra veniturilor locuitorilor din județele Moldovei. Aveți planșe deocamdată acolo, dar pot să vă spun că pentru fiecare planșă pe care o vedeți acolo, indiferent că este vorba de Autostrada A7, care face legătura intre București și ieșirea din țară pe la Siret, pe toate cele patru tronsoane prezentate sunt in faze aproape finale documentațiile tehnico-economice, studii de fezabilitate. De asemenea, in unele cazuri vor fi gata și proiectele tehnice, adică imediat ce va fi adoptată Facilitatea de reziliență și recuperare și Romania va putea beneficia de cele 30 de miliarde negociate de președintele Klaus Iohannis, noi vom putea ajunge repede in situația de a semna contractele de construcție pentru tronsoanele pe care le vedeți de pe Autostrada A7. In ceea ce privește Autostrada Bacău - Brașov, vă vorbește un brașovean, și vă spun lucrul acesta ca să ințelegeți că am un plus de credibilitate in ceea ce spun: se va construi. Este o autostradă extrem de importantă, care va asigura suplimentar față de Autostrada Unirii, și anume Autostrada Targu Mureș - Iași - Ungheni, va asigura conectarea Moldovei, in special a Bacăului, a județelor de la sud de Bacău, va asigura conectarea cu infrastructura europeană de transport. De asemenea, v-aş spune cateva lucruri şi despre alte obiective de investiții. Deja se lucrează la documentațiile tehnico-economice pentru modernizarea căii ferate de pe Coridorul IX Paneuropean, de la Giurgiu pană la ieșirea spre Ucraina. Deja sunt contracte pentru documentațiile tehnico-economice și urmează ca o parte dintre tronsoanele de cale ferată care urmează a fi modernizate să le finanțăm din viitorul exercițiu financiar 2021-2027. De asemenea, solicităm finanțarea, in cadrul PNRR, şi pentru un obiectiv de investiții extrem de important, și anume Canalul Siret - Bărăgan, o lucrare de investiții abandonată de 30 de ani, care are un rol extrem de important in viitor. E clar că schimbările climatice pot să genereze secete, cum am avut in acest an, și noi trebuie să fim pregătiți in anii care vin cu soluții pentru a putea asigura refacerea sistemelor de irigații sau construcția de noi sisteme de irigații. Tot legat de infrastructură vă spun că maine se va semna contractul de finanțare pentru apă și canal pe județul Bacău. De asemenea, in ceea ce privește inființarea de distribuție de gaz, noi am demarat apeluri de proiecte, așteptăm ca primăriile sau asocierile de primării să depună proiecte pentru că obiectivul nostru fundamental este să finanțăm din fonduri europene proiectele prin care gazul romanesc să ajungă in casele romanilor. Vă mulțumesc! 2020-12-02 14:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4634.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia oficială organizată cu ocazia Zilei Naționale a RomânieiȘtiri din 01.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-oficiala-organizata-cu-ocazia-zilei-nationale-a-romanieiGalerie foto 2020-12-01 14:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-01-03-31-21big_1.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Naționale a României 1 DecembrieȘtiri din 01.12.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie1606809545- Ziua Națională a Romaniei, chiar dacă o sărbătorim atipic anul acesta din cauza restricțiilor impuse de pandemie, rămane la fel de importantă pentru noi, prin rolul pe care Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 l-a avut pentru desăvarșirea statului național. Au trecut 102 ani de atunci, timp in care au fost și perioade de grea incercare, pe care romanii le-au depășit uniți in atingerea unor idealuri sau depășirea unor situații de criză. Astăzi, cand ne vedem nevoiți, din cauza pandemiei, să marcăm Ziua Națională fără parade, defilări și alte evenimente intrate in tradiție, este un bun prilej să reflectăm, poate mai mult decat am făcut-o in anii trecuți, asupra exemplelor de unitate din istoria noastră. Ne emoționează semnificația acestei zile, in care sunt adunate toate sacrificiile romanilor pentru afirmarea națională și stăruința unui popor de a deveni o națiune de sine stătătoare, independentă, aducand toate teritoriile romanești in interiorul acelorași granițe. Să privim, insă, acest context ca pe un nou moment crucial al destinului nostru, pe care il putem depăși cu bine dand dovadă de coeziune și maturitate socială. Doar prin eforturile noastre unite putem salva vieți și invinge virusul, doar prin convergența tuturor energiilor din societate putem reveni cat mai curand la normalitate, pentru ca apoi să deschidem o nouă cale către modernizarea Romaniei. La mulți ani, Romania! La mulți ani, dragi romani, iar următoarea Zi Națională a Romaniei să ne găsească pe toți cu bine și să o sărbătorim din nou așa cum se cuvine! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-12-01 09:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-12-01-03-40-58big_2.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la conferința de presă organizată la Institutul Cantacuzino cu ocazia lansării pe piață a primului lot de produse imunostimulatoare OROSTIM - HVȘtiri din 30.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-conferinta-de-presa-organizata-la-institutul-cantacuzino-cu-ocazia-lansarii-pe-piata-a-primului-lot-de-produse-imunostimulatoare-orostim-hv Galerie foto Vizita premierului Ludovic Orban la Institutul Cantacuzino *** [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara. Mulțumim că sunteți prezenți. In vizita anterioară la Institutul Cantacuzino, am discutat impreună cu echipa de cercetare și cu domnul director general al Institutului, legat de lansarea acestui imunomodulator, OROSTIM, și, impreună, am convenit ca atunci cand va fi gata, voi fi prezent, impreună cu domnul ministru Ciucă. Este rezultatul unei munci asidue a unei echipe pe care o vedeți alături de noi. Eu nu am, recunosc, niciun merit. Are Ministerul Apărării, că a finanțat toată cercetarea, pentru a putea scoate din nou pe piață un produs extrem de util. Acest produs poate fi folosit pentru reglarea cantității de anticorpi - că de aia ii spune imunomodulator - practic, reglează anticorpii in organism și intărește imunitatea organismului. De asemenea, am revizitat Laboratorul de testare al Institutului, care a fost dotat cu un extractor automat, care a crescut capacitatea de testare semnificativ - un extractor automat care are capacitatea de a amplifica, intr-un interval de timp mai mic de o oră, 96 de probe prelevate și care a dus la o capacitate crescută de testare a Institutului Cantacuzino, care poate atinge 1.200 de teste pe zi, domnule director general. De asemenea, pot să vă spun că, pentru noi, Institutul Cantacuzino reprezintă o instituție fundamentală in cercetarea medicală romanească, pe care o vom sprijini, pentru care vom incerca să asigurăm finanțări serioase pentru atingerea obiectivelor ambițioase care au fost stabilite de conducerea Institutului. /...;/ Reporter: Bună seara! O intrebare pentru domnul premier. Suntem la două săptămani de cand aţi inceput evaluarea secţiilor ATI şi vroiam să vă intreb dacă aveţi concluzii. /.../ Ludovic Orban: In momentul in care va fi finalizată evaluarea secţiilor, Ministerul Sănătăţii, impreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, va prezenta un raport. Ceea ce am făcut la nivel guvernamental - deja am decis alocarea unei sume de 50 de milioane de euro pentru a finanţa investiţii in modernizare, reparare capitală, inlocuirea instalaţiilor care nu sunt conforme şi care nu oferă intreaga siguranţă necesară pentru buna funcţionare a secțiilor. Reporter: Ne puteţi spune /.../ ca să ințelegem unde au fost şi problemele? Ludovic Orban: Vă repet, asupra acestui lucru va fi prezentat un raport la finalul evaluării secţiilor de Terapie Intensivă. Reporter: Domnule premier, referitor la acest medicament, dacă este un obiectiv al Guvernului ca acest medicament să ajungă şi in farmacii. Inţelegem că ar fi nevoie de nişte investiţii, ca să /.../ Ludovic Orban: Cu siguranță vom aloca bani pentru a susţine investiţiile la Institutul Cantacuzino atat din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apărării, cat şi din fonduri europene. Deja am şi gandit, in cadrul priorității stabilite la nivelul Comisiei Europene, denumită Europa inteligentă, vor fi alocate resurse semnificative pentru cercetare, inovare, dezvoltare și o parte din banii pe care putem să ii obţinem de la Uniunea Europeană vor fi alocaţi și in proiecte de cercetare ale Institutului Cantacuzino. Reporter: Cand vom putea să găsim aceste medicamente in farmacii, /.../? Ludovic Orban: Din cate am inţeles există autorizaţie de punere pe piaţă. Florin Oancea, directorul general al Institutului Cantacuzino: Incepand cu data de 2 decembrie, deci nu maine, poimaine poate fi achiziționat din punctul nostru de desfacere de la poarta Institutului. Reporter: Din online poate fi achiziţionat? Florin Oancea: In funcție de contractele pe care le vom incheia cu diverse farmacii. Reporter: Aveţi o dată estimativă? Florin Oancea: Asta este doar o perioadă de tatonare. Depinde și de intenția lanțurilor farmaceutice, dacă vor dori să pună pe piață aceste, să le spunem suplimente alimentare. Reporter: Şi acum o intrebare pentru domnul premier. Aţi văzut, astăzi rata de pozitivare a fost in jur de 30%, care este situaţia paturilor de terapie intensivă din Romania? Mai avem locuri? Cum stăm cu suplimentarea? Ludovic Orban: In mod constant, la această intrebare v-am răspuns că noi căutăm soluții pentru a creşte constant capacitatea de tratare in secţiile de terapie intensivă. Suntem gata oricand să luăm măsuri pentru a putea creşte această capacitate. Reporter: Deci, momentan dispunem de locuri. Ludovic Orban: Cu siguranţă! Ce se intamplă uneori, asta este adevărat, distribuţia cazurilor, a numărului de persoane infectate, nu este constantă pe teritoriul ţării. Se poate intampla intr-o anumită regiune să existe mai multe persoane. In acest caz, Centrul de Comandă a Intervenţiei, care funcționează 24 de ore din 24, caută soluţii de internare a pacientului care are nevoie de internare in secţia de terapie intensivă intr-o altă unitate spitalicească dintr-un alt judeţ sau dintr-o altă regiune. Momentan, există locuri libere, poate nimeni nu ar fi crezut că vom ajunge la această capacitate. La ora actuală avem 1.250 de pacienţi care sunt trataţi in secţii de Terapie intensivă, capacitatea este mai mare şi o vom creşte in continuare, o vom adapta permanent la nevoia de tratare. Singurele limite pe care le avem, pe care le-am recunoscut sunt limitele legate de resursele umane, dar şi aici am incercat să-i implicăm cat mai rapid in activitate pe medicii rezidenți care şi-au dat examenul la finalul Rezidenţiatului, și, de asemenea, pe medicii rezidenți. Și ultima măsură a fost aceea de implicare a studenților din anii terminali in activitatea efectivă de tratare a pacienților COVID și, cu ocazia asta, le mulțumesc medicilor care participă la acest tip de voluntariat, pentru că ceea ce fac ei este extrem de util și ii ajută foarte mult atat pe medici, cadrele medicale, cat şi pe pacienţi. Reporter: Domnule premier, in ultima perioadă am văzut mai puţine teste COVID decat capacitatea maximă. De ce se testează mai puţin şi dacă /.../ această capacitate. Ludovic Orban: Capacitatea este oricum mai mare decat numărul de teste care sunt efectuate. Numărul de teste este limitat de numărul de cereri, pe de o parte, care se incadrează in ceea ce se numește definiţia de caz. Nu orice om care cere să fie testat se incadrează in definiţia de caz. Chiar am ajuns la situaţii, imi povestesc cei de la Ambulanţă, că unii au invăţat simptomele şi işi prezintă simptomele chiar dacă ulterior, cand se duce să recolteze probe, personalul ambulanței descoperă că de fapt nu sunt chiar simptomele relatate la apelul la 112, dar asta este. Dacă ambulanța ajunge, prelevează exudatul nazo-faringian. De asemenea, vedeți că există capacitate și ea se manifestă prin testările la cerere, contra cost. Avem aproape in fiecare zi peste 10.000 de teste - in zilele normale ale săptămanii, nu duminică - și capacitatea continuă să crească atat calitativ, prin exemplul pe care l-am dat cu achiziţionarea de extractoare, amplificatoare automate, cat şi prin creşterea numărului de aparate de tip Real Time PCR. Pe de altă parte, v-am explicat, punerea in funcţiune a unui centru de testare nu este extrem de simplă, pentru că trebuie indeplinite multe condiții pentru a putea pune in funcţiune un astfel de centru. Reporter: In aceste condiții de ce nu se schimbă definiţia de caz /.../, pentru că /.../? Ludovic Orban: Vă rog să nu mă intrebaţi pe mine acest lucru. Eu sunt inginer de profesie. Este decizia specialiștilor in sănătate publică de la Institutul Național de Sănătate Publică şi, in general, a Comisiei de specialiști care funcţionează la nivelul sănătății privitor la COVID-19. Reporter: Domnule Orban, i-am intrebat și pe domnul președinte Iohannis, şi pe ministrul sănătăţii Nelu Tătaru, acum vă intreb și pe dumneavoastră, care sunt acei specialişti care ar trebui să răspundă sau cine ar trebui să schimbe definiţia de caz? Ludovic Orban: Institutul Naţional de Sănătate Publică. Reporter: Dumneavoastră, ca premier, nu puteţi să le cereţi acest lucru, să evalueze ...? Ludovic Orban: Am mai purtat discuţii pe tema asta. Să ştiţi că ei nu au stabilit o definiţie de caz doar pentru că aşa au vrut ei. Există nişte practici, nişte recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, inclusiv ale ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control). In general, modul de testare se face in baza unor practici, unor rigori care, vă spun sincer, nefiind specialist, este foarte greu să exprim o altă părere decat părerea exprimată de specialişti. Reporter: Bună seara! Domnule premier, vroiam să vă intreb dacă luaţi in calcul să măriţi capacitatea de testare in weekend, pentru că vedem, in ultimele 24 de ore au fost făcute mai puţin de 10.000 de teste. Ar putea fi crescută capacitatea de prelucrare a testelor la sfarşitul săptămanii, in weekend, mai exact? Ludovic Orban: Chiar astăzi am discutat cu domnul ministru Tătaru referitor la această situaţie şi vom căuta soluţii. Pe de altă parte, gandiţi-vă că şi cei care lucrează in laboratoarele de microbiologie au nevoie măcar de o zi liberă. In plus, personalul care are dreptul să opereze toate aceste teste este un personal cu pregătire specială si numărul de specialişti este limitat. O să incercăm să găsim o soluţie de a suplimenta numărul de persoane, de a acredita noi laboratoare şi mai ales să facem o programare, astfel incat să putem să creştem. De regulă, apare această problemă la testele care se fac duminică spre luni, intre 10:00 şi 10:00, cum este raportarea, pentru că este cea mai lungă perioadă de timp in care nu se lucrează, in cursul zilei de duminică. Vom incerca să găsim o soluţie. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb dacă luaţi in calcul ca toate spitalele din ţară să primească pacienţi infectaţi cu noul coronavirus. Știu că veţi suplimenta capacitatea din secţiile de terapie intensivă cu aproximativ 280 şi voiam să vă intreb ... Ludovic Orban: Această soluţie a fost gandită incă de la inceputul pandemiei - gandirea unor circuite separate, astfel incat, dacă este necesar, să poată fi primiți pacienţi COVID şi in spitale care nu sunt dedicate complet tratării pacienţilor COVID. Acest plan deja se şi intamplă in anumite spitale. De exemplu, Spitalul Universitar, Spitalul Floreasca au circuite separate şi primesc pacienţi de COVID. Cand va fi necesar se va implementa și in alte spitale, important este să fie pregătite toate circuitele, nu mai vorbesc de spitalele militare, aici domnul ministru Ciucă vă poate spune clar care este situația din spitalele militare. De regulă, iei decizia asta cand un spital este pregătit, adică are toate circuitele gandite, are toate instalațiile pregătite, are, din punctul de vedere al personalului, pregătit personalul astfel incat să opereze o parte secțiile normale și o parte secțiile care sunt dedicate COVID. Reporter: Dar in perioada următoare luați in calcul fie să goliți anumite unități medicale, fie să /.../? Ludovic Orban: In perioada următoare, vreau să iau in calcul scăderea numărului de infectări, consolidarea trendului care a fost vizibil săptămana aceasta, de scădere a numărului de infectări. Și acesta este mesajul meu, cel mai simplu este să nu te imbolnăvești. Ca să nu te imbolnăvești, trebuie să respecți niște reguli simple pe care văd că le respectăm din ce in ce mai mulți și, respectand aceste reguli, vom diminua numărul de persoane care se imbolnăvesc și, implicit, nu va mai fi o presiune atat de mare pe sistemul de sănătate publică. Reporter: Mai am o singură intrebare, dacă sunteți mulțumit de modul in care se fac, in momentul de față, anchetele epidemiologice, cel puțin cele din București? Ludovic Orban: In materie de anchete epidemiologice, a trebuit să pregătim persoane care sunt nu sunt medici epidemiologi sau infecționiști sau de medicină internă, au intrat inclusiv studenți din anii terminali, de la facultatea de medicină, care derulează anchete epidemiologice. Ei se formează in timp, se pregătesc in timp, sigur că le ia un timp pană invață. Ele se imbunătățesc constant, pe măsură ce personalul nou, implicat in derularea anchetei epidemiologice, invață efectiv cum se face ancheta epidemiologică. Să știți că și in alte țări s-a apelat, sunt țări in care s-a apelat inclusiv la Armată să facă anchete epidemiologice, la un moment dat am și avut /...;/ Nicolae Ciucă: Avem. Este un program in derulare. Ludovic Orban: E un program in derulare, cu domnul ministru al apărării. Sunt alte țări unde au apelat la Poliție, de exemplu, sau specialiști din zona de Interne ca să facă anchete epidemiologice. Evident, fiecare țară a trebuit să se adapteze la nevoia de a face, intr-un timp cat mai scurt posibil, - conform Ordinului ministrului sănătății, e un termen limită in care trebuie derulată ancheta epidemiologică,- pentru că identificarea rapidă a persoanelor de contact și dispunerea izolării sau carantinării persoanelor de contact reduce răspandirea virusului in comunitate. Mulțumim! Reporter: Bună seara! Ştim că la Institutul Cantacuzino vor fi depozitate vaccinurile anti-Covid, va fi depozitul central. Aş vrea să ne spuneţi insă mai multe detalii despre acest lucru. Care este capacitatea, care este temperatura, cum arată depozitele şi cu siguranţă /.../ Care ar fi /.../? Ludovic Orban: Vă vom răspunde la aceste intrebări in cursul săptămanii acesteia. Ştiţi că strategia de vaccinare a fost dezbătută in Guvern, va fi aprobată in CSAT şi vom da toate informaţiile in cursul acestei săptămani, joi sau vineri. Reporter: Dumneavoastră le-aţi văzut? Ludovic Orban: Vă vom da toate informaţiile pe care le doriţi pe acest subiect in cursul acestei săptămani. Reporter: Mai am o singură intrebare legată de vaccinul gripal. Pană la urmă, cand vom avea vaccin gripal, pentru că pană acum am văzut multe guverne care ne-au spus /.../ Fabrica /.../? Ludovic Orban: Eu n-am să vă dau răspunsul aşa. Va da răspunsul domnul director general. Acum suntem in faza finală de cercetare, de finalizare a produsului, de testare a lui, de verificare. Evident, in paralel, gandim o soluţie pentru a il putea produce. La ora actuală există o linie de producţie, din care lipseşte un utilaj, se poartă discuţii pentru achiziţionarea acestui utilaj. De asemenea, există şi alte soluţii posibile pentru a construi o capacitate de producere de vaccin care să respecte toate condiţiile legale. Reporter: Mulţumesc! Ludovic Orban: Cu drag! Vă mulţumim! O intrebare şi gata. Reporter: O intrebare doar. Pentru domnul ministru Ciucă, dacă-mi permiteţi o intrebare. Ne puteţi spune mai multe despre care este implicarea Armatei Romaniei in procesul de vaccinare anti-Covid-19? S-a anunţat deja că urmează să primească şi Romania acest vaccin /.../ Armata in acest proces. Nicolae Ciucă: Strategia de vaccinare a fost discutată şi aprobată in guvern săptămana trecută. Urmează ca in această săptămană să fie aprobată in Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Ca atare, Ministerul Apărării Naţionale pune la dispoziţie atat resursa umană, cat şi sistemul de sprijin logistic al intregului proces de vaccinare. Sunt elementele foarte bine stabilite de către specialiştii din cadrul Institutului, dar şi din cadrul Direcţiei Medicale Militare. Ca atare, avem toate elementele pe hartie, avem toate elementele deja demarate in procesul de realizare a liniilor concrete de executare. Asta vă pot spune pană in acest moment. Ludovic Orban: Şi nu uitaţi că preşedintele Comitetului Naţional de Conducere a Campaniei de Vaccinare este medic militar, domnul Valeriu Gheorghiţă. Reporter: Mulţumim! 2020-11-30 20:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-30-08-54-46big_1.jpgVerificarea stadiului lucrărilor șantierului Drumului Expres Craiova Pitești, Tronson 2, de către premierul Ludovic Orban Știri din 28.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/verificarea-stadiului-lucrarilor-antierului-drumului-expres-craiova-pite-ti-tronsonul-2Galerie foto 2020-11-28 20:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-2521.jpgVizita premierului Ludovic Orban la Stația de Comprimare Jupa, în contextul finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA - Faza I, alături de președintele României, Klaus Iohannis, și miniștrii Economiei, Virgil Popescu, și Afacerilor Interne, Marcel VelaȘtiri din 28.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizitarea-statiei-de-comprimare-jupa-in-contextul-finalizarii-lucrarilor-la-gazoductul-brua-faza-iGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban, după vizitarea Stației de Comprimare Jupa, in contextul finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA - Faza I [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelența Voastră, domnule președinte, domnule director general, domnule consilier, stimați colegi miniștri, domnule președinte al Consiliului Județean, domnule primar al municipiului Reșița, stimați reprezentanți ai mass media și participanți la acest eveniment, mă bucur că putem să marcăm finalizarea unei investiții extrem de importante, nu numai pentru Romania, ci a unei investiții extrem de importante pentru Europa. Se știe că proiectul gazoductului BRUA care vine de la inițialele Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria - are rolul de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural ale Uniunii Europene, in principal cu legarea la conducta TAP care aduce gaz din Azerbaidjan. De asemenea, există mai multe conexiuni posibile care pot să permită această diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz natural, de care are atata nevoie Romania. De asemenea, gazoductul BRUA este extrem de important, alături de alte investiții care urmează să fie realizate, și pentru fructificarea optimă a zăcămintelor de gaz natural de care dispune Romania. Este o investiție mare. Inițial fusese prevăzută investiția, evaluată la 400, aproape 480 de milioane de euro, s-a văzut ce inseamnă procedurile de achiziție derulate corect și s-a văzut ce inseamnă un control strict, un management foarte bun al acestui proiect, din costul final, care este de 423 de milioane de euro, care este cam cu peste 11% mai mic decat costul inițial. Acest proiect a beneficiat de finanțare europeană nerambursabilă in valoare de aproape 180 de milioane de euro din cadrul Connecting Europe Facility, restul finanțărilor fiind asigurate de Transgaz, prin intermediul unor credite in niște condiții foarte bune care au fost negociate cu Banca Europeană de Investiții și cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Sigur, asta este prima fază a BRUA. Sigur că noi ne-am indeplinit obligațiile asumate față de partenerii europeni. Pentru finalizarea BRUA mai sunt necesare, evident și cateva lucruri care nu depind de noi, ci depind de partenerii bulgari și de partenerii ungari. Şi suntem incredințați că pană la urmă o politică care este stabilită la nivel european va fi pusă in practică de toți partenerii noștri de la nivel european. Aș vrea să menționez cu această ocazie proiecte extrem de importante pe care le dezvoltă Transgaz. Ştiţi foarte bine că am lansat un Plan Național de Dezvoltare care este practic planul care reușește să adune toate programele de care beneficiază Romania, Planul Național de Reconstrucție și Reziliență, Finanțarea din bugetul multianual al Uniunii Europene, celelalte tipuri de finanțări de care beneficiază Romania. De asemenea, finanțările pe care le avem din partea unor parteneri instituționali, precum BERD, BEI, Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ș.a.m.d. Primul obiectiv de investiții care va fi realizat in următoarea perioadă este asigurarea legăturii intre BRUA și zăcămintele de gaz natural de la Marea Neagră, prin intermediul gazoductului Podișor-Tuzla care practic face legătura intre zăcămantul de gaz natural de la Marea Neagră și gazoductul BRUA, pentru o valorificare superioară a acestor zăcăminte de gaz. De asemenea, sunt in curs de derulare sau urmează să inceapă foarte multe magistrale de gaz natural. Aici, de exemplu suntem la Jupa, se realizează studiul de fezabilitate pentru legătura intre Jupa, Caransebeș, Herculane, Orșova, pană la Prunișor care va realiza o conductă prin care se va permite conectarea la gazul natural a foarte multor localități din Caraş-Severin şi din Mehedinți. Se lucrează la conducta Onești-Gherăiești, se lucrează la conducta Craiova-Segarcea-Calafat. Deja cred că este terminat Craiova-Segarcea. Se lucrează la Magistrala din Nord care va face legătura intre Vatra Dornei-Borșa-Vișeu de Sus. Peste tot aproape se construiesc astfel de tronsoane de magistrale care au rolul de a permite accesul la această resursă de care dispune Romania, pentru cat mai mulți romani. Gazul romanesc trebuie să ajungă in casele romanilor și trebuie să crească calitatea vieții pentru fiecare dintre romani și noi garantăm lucrul ăsta, pentru că in afară de investițiile Transgaz, deja am alocat peste un miliard de euro, 234 de milioane de euro din actualul exercițiu financiar și 800 de milioane de euro din viitorul exercițiu financiar pentru inființarea de distribuții de gaz in localitățile care nu beneficiază de conectare la rețeaua de gaz. De asemenea, susținem, atat din fonduri europene, cat și din fondul de modernizare, investiții extrem de importante de utilizare a gazului natural in producerea, in sistem de cogenerare cu randamente de peste 95%, producerea de energie electrică și de energie termică. Se știe că sistemul de termie din Romania a suferit enorm in ultimii 20 și ceva de ani, că are nevoie de investiții masive, că trebuie să introducem randamente foarte mari, trebuie să aducem eficiență, trebuie să reducem pierderile, atat pierderile pe rețele, cat și pierderile din clădiri. De asemenea, avem finanțări extrem de importante, inclusiv pentru izolarea termică a clădirilor. Și in fine, inchei prin a spune că vom căuta să susținem acele proiecte care valorifică această resursă pe care o avem, gazul natural intr-un mod superior. Să nu uităm că am avut o industrie petrochimică dezvoltată și care poate să fie reclădită, bizuindu-ne pe această resursă importantă. Felicitări, domnul director general! Felicitări echipei Transgaz și tuturor companiilor care au fost implicate in realizarea acestui proiect şi sunt convins că in anii care vor veni, acest proiect se va multiplica și va aduce noi și noi beneficii pentru romani. Mulțumesc! 2020-11-28 13:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-28-06-47-10big_12.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei BucovineiȘtiri din 28.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-bucovinei1606554450- Sărbătorim astăzi 102 ani de cand s-a implinit visul Bucovinei de a reveni in hotarele istorice ale patriei-mamă, după o lungă și dureroasă așteptare de aproape un secol și jumătate sub ocupație străină. Un ținut de basm, in care frumusețea naturii este minunat completată de tradiții și valori culturale de patrimoniu național, unele chiar de patrimoniu internațional, Bucovina atrage prin autenticitate, diversitate culturală și prin respectul cu care oamenii locului păstrează legătura intre prezent și istorie. Cei care au vizitat măcar o dată meleagurile bucovinene sunt cu siguranță mai bogați sufletește, iar pentru noi, ca romani, Bucovina este parte din sufletul nostru și o iubim. Valoarea ei nu este insă un dat, valoarea trebuie păstrată și respectată, prin grijă și responsabilitate față de tot ce ne-a dăruit natura, față de vestigiile istorice și valorile culturale, dar și printr-o viziune orientată spre dezvoltare. Susținem investițiile, dezvoltarea economică și, implicit, creșterea nivelului de trai, iar aceste obiective vizează in mod firesc și Bucovina - și am făcut pași concreți in acest sens. Ne-am inceput mandatul cu semnarea contractului pentru cel mai mare proiect cu finanțare europeană din județul Suceava, pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare in 14 localități, un proiect pe care l-am găsit blocat la preluarea guvernării. Și avem in lucru multe alte proiecte in curs de pregătire sau de execuție care vizează modernizarea școlilor, a spitalelor și a rețelelor de utilități, precum și proiecte importante de infrastructură de transport aferente realizării Autostrăzii Nordului și Autostrăzii A7, cum este șoseaua de centură a municipiului Rădăuți, lucrare care acum un an era realizată in proporție de 38% și care acum este finalizată, inainte de termenul stabilit prin contract. De-a pururea unită cu Romania - așa este consemnat in decretul care consfințește actul unirii semnat de Regele Ferdinand I și de Ion I. C. Brătianu, la acea vreme președintele Consiliului de Miniștri - Bucovina iși urmează destinul. Responsabilitatea noastră, acum, este să-i asigurăm un nivel de dezvoltare in pas cu prezentul. Te iubim, dulce Bucovină! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-11-28 11:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-28-11-07-31big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la recepția proiectului de investiții ”Complexul Sportiv Steaua”, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin Compania Națională de InvestițiiȘtiri din 27.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-receptia-proiectului-de-investitii-complexul-sportiv-steaua-realizat-de-ministerul-lucrarilor-publice-dezvoltarii-i-administratiei-prin-compania-nationala-de-investitiiGalerie foto Declarații ale premierului Ludovic Orban la recepția proiectului de investiții Complexul Sportiv Steaua, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin Compania Națională de Investiții [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara. Mă bucur să fiu prezent astăzi la un eveniment important, practic stadionul Steaua a renăscut precum Phoenix din cenuşă şi se prezintă intr-o formă extrem de modernă, cu dotări extrem de actuale, cu un gazon despre care am inţeles că e un gazon hibrid, care foloseşte o tehnică specială şi sperăm că stadionul Steaua, in noua formă, va găzdui echipe care să facă performanţă la nivel european şi la nivel internaţional. Vreau să felicit consorţiul de constructori romani, format din trei companii romaneşţi care, literalmente, au făcut performanţă şi, prin construcţia acestui stadion, şi-au intărit practic cartea de vizită, arătand că avem constructori romani care au capacitatea, la preţuri competitive, aş putea spune chiar mici, să realizeze lucrări de o calitate deosebită. Sigur că va urma recepţia, o recepţie care va dura, in care, evident, va fi evaluat fiecare aspect al proiectului, dar pot să vă spun că este intr-adevăr o reuşită remarcabilă a acestui consorţiu condus de trei companii romaneşti. Aş vrea să spun cateva lucruri şi despre alte stadioane. Ştiţi foarte bine că se va reconstrui şi stadionul Giuleşti. Stadionul Arcul de Triumf este aproape gata, este, practic, pe ultima sută de metri şi va fi un stadion foarte cochet, foarte frumos, care, de asemenea, sunt convins că va găzdui competiţii sportive extrem de importante şi nu numai. De asemenea, vreau să-i asigur pe suporterii dinamovişti că, aşa cum s-a investit pentru construcţia stadionului Steaua, pentru construcţia stadionului din Craiova, pentru stadionul Rapid, avem clar intenţia de a susţine construcţia stadionului Dinamo; sigur că trebuie rezolvate o serie de probleme de natură juridică şi alte chestiuni procedurale astfel incat să poată să demareze şi construcţia pentru stadionul Dinamo. De asemenea, avem in plan să nu construim stadioane numai in Bucureşti, ci şi in alte capitale-reşedinţă de judeţ, la Timişoara, la Iaşi, la Constanţa, la Oradea, unde există deja o gandire făcută şi proiecte. Nu in ultimul rand, pentru ca un jucător să ajungă să joace pe acest stadion, trebuie să aibă in copilărie şi in adolescenţă unde să se antreneze. Intenţionăm să susţinem un amplu program de construcţie de baze sportive, de terenuri de antrenament in toată ţara. Cele 150 de baze sportive despre care a vorbit Gică Popescu vor fi cu siguranţă finanţate pentru că este un moment in care, trebuie să o spunem, foarte mulţi copii nu se indreaptă spre sport. Numărul copiilor care vor să facă sport a scăzut și acesta nu este un lucru bun. Sportul face parte din educație, din elementele de bază ale educației; educația sportivă este fundamentală in construcția nu numai, să spun, stării, să spunem Mens sana in corpore sano, a stării de sănătate, dar are o mare influență in educarea caracterului, /.../ in construcția personalității. Și este momentul să dăm un semnal clar că trebuie să incurajăm o activitate sportivă, o implicare a copiilor, a adolescenților, a tinerilor in efectuarea de sporturi, fie prin sport de masă, fie prin susținerea cluburilor, cluburilor școlare, a cluburilor care pot să creeze pepiniera de care are nevoie sportul de performanță, nu numai in domeniul fotbalului, ci in celelalte discipline sportive. Și inchei prin a vă spune că Bucureștiul, este aici domnul primar general, are nevoie și de alte baze sportive, de patinoarul Flamaropol, de exemplu, in care nu se știe de ce s-au oprit construcțiile; are nevoie de o sală polivalentă care să fie la standarde internaționale și care se poate să găzduiască sporturi precum handbalul, baschetul și care, intr-adevăr, să poate să fie o rampă, practic, un teren unde se desfășoară meciuri, in care echipele romanești să desfășoare competiții internaționale. Nu pot să uit că incă din 2008 ne-am gandit, am pregătit planul pentru realizarea unei săli polivalente in București și că, din păcate, din 2008 pană astăzi nu s-a făcut niciun pas inainte; nu mai vorbesc de bazine olimpice, nu numai in București, ci și in țară, care vor face obiectul atenției noastre și alocării de resurse financiare pentru a putea, sigur, impreună cu Primăria Generală a Capitalei, să construim aceste baze sportive extrem de necesare. Vă mulțumesc. 2020-11-27 20:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1606507619original_1.jpgVizita premierului Ludovic Orban la proiectul de investiții IvecoȘtiri din 27.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-proiectul-de-investitii-ivecoGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban, după vizita la proiectul de investiții Iveco [Check against delivery] Ludovic Orban: Putem spune că am participat la debutul lucrării. Investiția progresează spectaculos - este vorba de o investiție de 50 de milioane de euro care este realizată de Iveco pentru a onora contractul de inzestrare a Armatei cu camioane Iveco. Aici practic este o investiție de 50 de milioane, care creează 200 de locuri de muncă, care integrează o parte din operațiunile pentru producția camionului - este vorba de operațiunile pentru cabină in principal, pentru realizarea cabinei. Face parte din offsetul pentru contractul acesta, al cărui beneficiar este Ministerul Apărării, și este semnat impreună cu IVECO. Practic, obiectivul nostru, pe care l-am discutat de foarte multe ori cu domnul ministru al Economiei, Virgil Popescu, cu domnul ministru Ciucă, este acela de a incerca să ultilizăm fiecare contract de inzestrare ca o oportunitate pentru investiții in creșterea capacităților de producție, ca o oportunitate pentru transfer tehnologic, de asemenea, o oportunitate inclusiv pentru realizarea de structuri de cercetare sau alte tipuri de activităţi economice care să creeze beneficii economice pentru dezvoltare. Chiar lucrarea avansează extrem de repede, aproape toate operațiile au fost devansate și ințelegerea pe care am avut-o cu investitorii a fost să fie gata pană la sfarșitul anului imbrăcată clădirea, dar se pare că va fi gata pentru primele probe mai repede decat era programat. Reporter: Dacă puteţi să ne spuneţi cate dintre piesele care vor fi folosite pentru aceste camioane vor fi făcute aici şi cate vor fi aduse, doar asamblate? Ludovic Orban: Asta nu puteţi să intrebaţi, cate piese... Reporter: Cat la sută dintre materialele făcute...? Ludovic Orban: V-am spus, aici in principal cabina, operaţiunile care sunt legate de cabină. Şasiul este fabricat normal in altă parte. Sigur că, in timp, pe măsură ce pot să apară alte oportunități, se poate prelua fabricația şi pentru alte tipuri de repere. Alte capacităţi industriale, care pană la urmă să ne aducă in situaţia să putem să construim din nou camioane in Romania, aşa cum construiam pe vremuri la Roman, la Steagul Roşu Braşov. Virgil Popescu: Vă pot spune, domnule prim-ministru, că am discutat cu Automecanica Mediaş şi la Mediaş se vor face in totalitate cisternele, se vor construi exact acolo. S-a schimbat in proiect acest lucru şi pot să le indigenizeze acolo, să le producă de la zero la Mediaş. Reporter: Forţa de muncă va fi locală, domnule prim-ministru? Ludovic Orban: Cu siguranţă va fi angajată. I-am intrebat, deja au şi angajat o parte din personal, in special şefi de echipă, specialişti care asigură implementarea proiectului. Ei deja au fost supuşi unui program de training şi, de asemenea, vor fi angajaţi şi pentru celelalte activităţi. Vor fi angajaţi romani...? -: Romani, in special. Ludovic Orban: In ce procent? -: Toţi vor fi, practic. Ludovic Orban: Practic, toţi vor fi romani. Reporter: O concluzie de final, la finalul vizitei dvs de lucru in Damboviţa, domnule prim-ministru? Iată, una benefică pentru dezvoltarea judeţului. Ludovic Orban: Planul nostru de dezvoltare are clar obiectivul de a dezvolta Romania, de a moderniza Romania, de a reindustrializa Romania, de a utiliza toate parghiile posibile pentru a susţine investiţiile, pentru a crea locuri de muncă, pentru a crea cu adevărat capacităţi economice competitive care să ne permită pană la urmă creşterea nivelului de viaţă pentru oameni. Reporter: Dacă imi permiteţi o altă intrebare la zi, astăzi a venit un comunicat din partea preşedintelui; spunea că a stat de vorbă cu dvs despre numirea care a fost făcută la Apele Mureş - ştim acel scandal care a ieşit, cu managerul... Ludovic Orban: Da, sigur. A fost o numire nepotrivită. De altfel, am şi dispus plecarea acelui om care a fost numit. Poziţia preşedintelui şi poziţia mea este foarte clară in privinţa administraţiei: noi ne dorim o administrație in care factorul politic să aibă o influență din ce in ce mai mică, iar punctul meu de vedere este că cine vrea să facă o carieră in funcția publică nu trebuie să aibă legătură cu politica. Toate funcțiile trebuie ocupate prin concurs - şi aici fac o paranteză: noi, din păcate, n-am mai putut să organizăm niciun concurs pentru că in trecerea de la starea de urgență la starea de alertă majoritatea PSD din Parlament a blocat prin Legea 55 toate concursurile de ocupare a funcțiilor publice, atat funcții publice de execuție, cat şi funcții publice de conducere. Angajamentul nostru ferm este pentru o administrație bazată pe principiul competenței, meritocrației, bazată pe selectarea funcționarilor pe bază de concurs organizat in condiții transparente. In procedurile de organizare a concursului, evaluarea candidaturilor nu trebuie făcută numai de reprezentanți ai conducerii instituției, ci trebuie implicate, in funcție de domeniul de activitate, reprezentanți ai universităților, reprezentanți ai asociațiilor profesionale. De asemenea, obiectivul nostru este să depolitizăm Agenția Națională a Funcționarilor Publici şi chiar să schimbăm subordonarea actuală, pentru că la ora actuală Agenția Națională a Funcționarilor Publici este subordonată Guvernului și ar trebui găsită o formă de organizare care să nu mai necesite subordonarea către Guvern, ci să aibă autonomie, astfel incat să poată să implementeze toată legislația in domeniul funcției publice. Cu cat angajații instituțiilor sunt mai bine pregătiți, cu atat şansa ca performanța instituției să crească este mai mare. Reporter: Vă mulţumim! Ludovic Orban: Cu mare plăcere! 2020-11-27 18:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-27-06-10-51big_0[1].jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului prealabil cu Compania de apă Târgoviște-DâmbovițaȘtiri din 27.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-prealabil-cu-compania-de-apa-din-targovi-te-judetul-dambovitaGalerie foto Declaraţiile premierului Ludovic Orban la semnarea contractului cu Compania de Apă Targoviște-Dambovița [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Spre deosebire de alții, noi nu considerăm industria romanească o grămadă de fiare vechi, ci dimpotrivă, industria romanească trebuie să fie un suport al relansării economice, mai ales după criza generată de pandemia de COVID-19. Sunt aici ca să vă transmit un mesaj foarte simplu: reindustrializarea Romaniei constituie un obiectiv prioritar in politica Guvernului pe care il conduc, utilizand toate parghiile posibile pentru a susține locarea in județul Dambovița, in Romania, de noi capacități de producție care cu adevărat să genereze locuri de muncă, să genereze competitivitate economică, să genereze o capacitate de a putea să generăm prosperitate pentru cetățenii romani. Cunosc situația de la COS Targoviște. Am fost abordat de liderii de sindicat, care au și participat la o discuție cu mine. In discuția pe care am purtat-o deja am făcut cațiva pași, am modificat Ordonanța 60, astfel incat să creăm posibilitatea legală de a putea prelua active in contul datoriilor către bugetul de stat pentru ca aceste active viabile să poată să facă parte dintr-o posibilă nouă companie care să producă pe baza acestor active viabile. Sigur că urmează discuțiile cu lichidatorul, cu administratorul special pentru a realiza toate operațiunile legale care sunt necesare cu scopul declarat pe care il avem și anume, acela de a menține producția pentru activele viabile de la COS Targoviște. Avem in politica de reindustrializare ca obiectiv să utilizăm toate parghiile pe care le avem la dispoziție, pentru a susține investiții noi, pentru a atrage investiții, pentru a susține investitori străini in dezvoltarea de capacități de producție. Deja există două exemple in județul Dambovița, in care am avut şi eu o influență, un rol. Primul este construcția capacității de producție Arctic de la Ulmi, in care să știe foarte clar că am susținut cauza realizării acestei investiții, inclusiv obținerea unui ajutor de stat. Şi aici vreau să vă spun că am modificat reglementările privind ajutorul de stat, astfel incat ajutorul de stat să fie cat mai atractiv pentru cei care vor să investească in noi capacități de producție. Un al doilea instrument pe care vrem să il utilizăm pentru dezvoltarea de capacități industriale este programul de inzestrare al armatei. Se știe foarte clar că Romania este intr-un amplu program de inzestrare al armatei. Pe toate contractele de inzestrare obiectivul nostru este ca prin intermediul offset-ului să realizăm ca o parte cat mai mare din produsele pe care le achiziționează armata să fie realizate in Romania, de capacități industriale existente sau de capacități industriale nou construite. Şi aici aveți, chiar in județul Dambovița, exemplu din comuna Petrești, in care cadrul contractului de inzestrare al armatei cu camioane IVECO se construiește o fabrică in care urmează să se realizeze o serie de procese tehnologice pentru producerea camioanelor care vor fi la dispoziția armatei, activitate care, de asemenea, a generat o investiție intr-o capacitate industrială, care creează locuri de muncă. Obiectivul nostru este și acela de a readuce sistemul de educație din Romania la situația care exista in urmă cu 15 - 20 de ani. Din păcate, in urmă cu aproximativ 15 ani de zile a fost pus pe butuci invățămantul tehnic și profesional. Trebuie să refacem acest invățămant tehnic și profesional. Meseria e brățară de aur! Un om care parcurge un liceu tehnologic, o școală profesională, dobandește o meserie și iși poate găsi un loc de muncă bine plătit, de asemenea, poate să evolueze ulterior in carieră. Refacerea invățămantului tehnic și profesional este un proiect de căpătai al guvernului pe care il conduc. De asemenea, creșterea locurilor in facultățile tehnice reprezintă un alt obiectiv şi dimensionarea cifrei de școlarizare in concordanță cu obiectivele economice și cu cererile pieței muncii pe care le avem. O să-l las pe domnul ministru Virgil Popescu, care cunoaște situația de la COS Targoviște, să vă prezinte ce pași urmează să derulăm in viitor, astfel incat să ne asigurăm că va funcționa in continuare o societate care să producă in continuare ceea ce este necesar. Domnule ministru Popescu. Virgil Popescu: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Am venit astăzi alături de domnul prim-ministru aici să dăm un semnal foarte clar: nu lăsăm industria romanească să fie tăiată, nu lăsăm industria romanească viabilă, care poate funcționa, să fie tăiată la fier vechi, că așa vor unii! Și vă demonstrăm că ceea ce spunem și facem și știm ce avem de făcut. Ideea cu Ordonanța 60, ordonanță care a fost dată și aprobată in parlament - cand eu eram, și sunt incă parlamentar in Comisia de industrie și știu ce inseamnă să discuți pe o ordonanță - era pentru sistemul energetic național. In discuțiile cu dumneavoastră, cu sindicatele, și in discuțiile cu lichidatorul judiciar mi-a venit această idee: de ce să nu folosim scheletul Ordonanței 60 pentru sistemul energetic? Dacă e pentru sistemul energetic, s-o folosim și pentru industrie. Pentru că sunt convins că nu numai aici, la dumneavoastră, la COS Targoviște, poate fi aplicată și sunt convins că oriunde, unde identificăm active funcționale industriale viabile, că de asta este vorba, le putem readuce in circuitul economic. Nu are niciun rost ca pur și simplu să tăiem la fiare vechi și să recuperăm niște datorii la bugetul de stat, cat o să poată recupera din ele, și tocmai de aceea Ordonanța 60, care a fost publicată aseară in Monitorul Oficial, o puteți găsi publică. Deci, de aceea vă spun că ne ținem de cuvant, va fi aplicată la COS Targoviște. Activul funcțional industrial ca un tot va fi preluat in contul datoriilor pe care le are la ANAF. Aștept in cursul săptămanii viitoare ziua de 2 decembrie. Miercuri, 2 decembrie, colega mea secretar de stat Nicolescu, impreună cu cei de la politici industriale, care au lucrat impreună, se vor intalni cu lichidatorul judiciar, cu administratorul special. S-au făcut pași la Targoviște, s-au făcut pași deja in avans. Scheletul Ordonanței 60, fiind pus in dezbatere publică, l-am respectat. Se știe sau se ştia deja ce trebuie făcut, s-au făcut analize, deci practic suntem foarte avansați şi vă spun că in foarte scurt timp planul de reorganizare va fi modificat in așa fel incat activul funcționar industrial să poată fi preluat. Il vom lua in contul datoriei, se va inființa o nouă companie curată, fără nicio datorie practic, aici, la dumneavoastră, la Targoviște, cu acel activ funcțional industrial. Ceea ce este foarte important de știut este că in definiția activului funcțional industrial intră inclusiv transfer de afaceri, ceea ce inseamnă, și dumneavoastră, salariați, deci nu vorbim că dumneavoastră nu veți mai fi salariați, ci veți fi salariați in această nouă societate cu acest activ funcțional industrial și il vom repune in circuitul economic, intr-o nouă companie fără datorii, deținută de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Da, ne ținem de cuvant! Ceea ce spunem facem și in continuare și o să venim cand vom finaliza această procedură aici, la dumneavoastră, ca să vedeți că s-a finalizat. Imi doresc să fie cat mai repede. Dacă s-ar putea, imi doresc să se rezolve in cursul lunii decembrie cel puțin toate procedurile, toate actele procedurale să fie finalizate, rămanand ulterior, evident, hotărarea de guvern de inființare a societății și așa mai departe. Asta este ceea ce dorim să facem. Sunt convins că vom identifica in perioada următoare și alte locuri in țară, unde putem interveni - eu mai am in cap cateva - și este nevoie pentru programul de guvernare pe care il avem, pentru investițiile pe care le derulăm de foarte mult material de construcție și aici, la COS Targoviște, oțelul beton este necesar și cu adevărat avem nevoie. Este gata. Nu mai trebuie importat atat de mult. Cred că putem să producem in țară materialele de care avem nevoie. Vă mulțumesc! 2020-11-27 15:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_121948549_731062987501424_6435100219097637355_n.jpgConvorbirea premierului Ludovic Orban, în format videoconferință, cu Cancelarul german, Angela MerkelȘtiri din 27.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/convorbirea-premierului-ludovic-orban-in-format-videoconferinta-cu-angela-merkel-cancelarul-germanieiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Convorbirea Prim-ministrului roman, Ludovic Orban, cu Cancelarul german, Angela Merkel La 27 noiembrie 2020, Prim-ministrul Romaniei, Ludovic Orban, a avut o convorbire, in format videoconferință, cu Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel. In cadrul discuției, au fost trecute in revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală și europeană, cu accent pe oportunitățile de aprofundare a cooperării romano-germane in următoarea perioadă. Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat nivelul excelent al relației bilaterale și natura strategică a acesteia și a subliniat interesul major al Romaniei pentru aprofundarea cooperării romano-germane, cu precădere pe dimensiunea economică. Germania este cel mai important partener economic al Romaniei, iar investițiile și expertiza germană vor continua, fără indoială, să aibă o contribuție-cheie la dezvoltarea țării noastre. Inaltul oficial roman s-a referit, de asemenea, la calitatea deosebită a relațiilor interumane dintre Romania și Germania, facilitate de prezența și contribuția minorității germane din Romania la cultura, economia și politica romanească, respectiv de existența, pe teritoriul Germaniei, a unei numeroase comunități romanești. Șeful Guvernului a subliniat aprecierea pentru eforturile depuse de Președinția germană a Consiliului UE, inclusiv in gestionarea provocărilor generate de pandemia de Covid-19. A subliniat, totodată, importanța unei coordonări mai stranse la nivel european pentru asigurarea unui control eficient al crizei sanitare, dar și pentru lansarea cu celeritate a programelor de redresare economică. Premierul Ludovic Orban a evidențiat necesitatea stringentă de a ajunge la un acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și Planul European de Relansare Economică, care să permită mobilizarea cat mai rapidă a fondurilor europene. A afirmat sprijinul Romaniei pentru o soluție echilibrată, constructivă și acceptabilă pentru toate statele membre, in folosul cetățenilor și companiilor europene. Premierul roman a reiterat, de asemenea, importanța deosebită acordată de țara noastră aderării la spațiul Schengen. Romania indeplinește deja criteriile tehnice in acest sens, iar o decizie favorabilă, in cel mai scurt timp posibil, ar reconfirma statutul țării noastre de membru deplin angajat, al Uniunii Europene, precum și contribuția sa substanțială la succesul proiectului european. Prim-ministrul Romaniei a mai evidențiat candidatura Romaniei pentru găzduirea sediului viitorului Centru european de competențe in materie de securitate cibernetică și a accentuat argumentele solide ale țării noastre in susținerea acesteia. Cei doi inalți oficiali au realizat și un schimb de vederi cu privire la evoluțiile din vecinătatea estică și sudică a Romaniei, cu accent asupra situației post-electorale din Republica Moldova. Rezultatele recentului scrutin prezidențial din Republica Moldova confirmă voința cetățenilor pentru un parcurs democratic, racordat la standardele și valorile europene. Prim-ministrul Ludovic Orban și Cancelarul Angela Merkel au convenit, in acest context, asupra importanței menținerii sprijinului, inclusiv la nivel european, pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova. 2020-11-27 14:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-1008.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la a treia reuniune lunară a Comitetului Interministerial pentru DebirocratizareȘtiri din 27.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-a-treia-reuniune-lunara-a-comitetului-interministerial-pentru-debirocratizareGalerie foto Discursul premierului Ludovic Orban la a treia reuniune lunară a Comitetului Interministerial pentru Debirocratizare [Check against delivery] Ludovic Orban: Stimați colegi din Comitetul Interministerial, stimați invitați, parteneri, scopul acestui comitet interministerial este unul foarte simplu: să permită ca instituțiile publice să se adapteze la nevoile cetățeanului, să furnizeze serviciile, să ofere drepturile cat mai simplu, cu cat mai puține hartii, cu cat mai puține deplasări la ghișeu - de preferință deloc - cu cat mai puțin timp pierdut pentru soluționarea problemelor oamenilor. Trebuie să gandim din perspectiva cetățeanului intreaga arhitectură instituțională și intreg procesul de simplificare, de digitalizare. Aici trebuie să facem analiza intregii legislații secundare. Pe langă legislația in sine, trebuie o analiză foarte serioasă a legislației secundare, care e compusă din hotărari de guvern, ordine de ministru, ordine de președinți de agenții și, din păcate, incă de multe ori contează mai mult o adresă trimisă de un director general sau de un secretar general, decat un text de lege sau un text de hotărare de guvern. Procesul de simplificare trebuie realizat prin reducerea la maximum in reglementările, in special in reglementările de ordin secundar, a acelor proceduri care nu sunt necesare, care sunt inutile, care nu sunt făcute decat pentru a complica drumul pe care trebuie să il parcurgă cetățeanul pentru a-şi obține dreptul, pentru a beneficia de serviciu sau pentru a beneficia de, să spun, resursa pe care vrea să o acceseze dreptul pe care i se conferă printr-o reglementare legală. Aici trebuie să gandim lucrurile in toate aspectele vieții, plecand, de exemplu, de la evenimentele de viață - certificat de naștere, certificat de căsătorie, după aceea obținerea la documentelor cum sunt pașaportul, permisul de conducere, inmatricularea mașinii - gandiți-vă că foarte mulți dintre noi ne pierdem foarte mult timp in astfel de proceduri. De asemenea, trebuie gandită din perspectiva diferitelor momente: angajare - aici Ministerul Muncii pregătește un proiect de digitalizare a relațiilor de muncă, care este un proiect extrem de important, pe care foarte mulți oameni il așteaptă; accesarea drepturilor ca și salariat, cum e șomajul tehnic sau șomajul. Șomajul tehnic, de exemplu, l-am acordat foarte simplu: prin aplicație online și, practic, beneficiarul nu a trebuit să efectueze demersuri. După aceea, evident, relația cu persoanele juridice, cu companiile, cu organizațiile neguvernamentale cu profesiile liberale - şi aceste lucruri trebuie reglementate, astfel incat să fie foarte simple, foarte clare, foarte ușor verificabile. Sigur că digitalizarea reprezintă tratamentul cel mai bun pentru a imbunătăți relația dintre instituțiile publice și cetățean. Pe de altă parte, noi nu trebuie să ne gandim numai la cei care pot să aibă acces digital, pentru că realitatea este că sunt mulți cetățeni romani care nu au competențe digitale sau poate nu doresc să folosească această cale de interacțiune cu instituțiile şi trebuie gandită și pentru cei care nu sunt in mediul online. Din cauza asta, gandirea trebuie să fie extrem de largă, iar noi va trebui să facem un set de acţiuni foarte concrete pentru a simplifica procedurile, inclusiv pentru inscrierea la grădinițe, inclusiv pentru inscrierea la școală, inclusiv pentru toate celelalte interacțiuni, pentru pacienți. Noi am incercat să introducem, de exemplu, Corona Forms, astfel incat toată comunicarea care se face cu persoanele care sunt diagnosticate pozitiv sau cu persoanele care se află in izolare să fie o comunicare online, toate deciziile să fie transmise online, astfel incat să reducem cat mai mult posibil toate procedurile care sunt legate de hartii. Avem proiecte foarte clare in sensul acesta: proiectul identității electronice unice. Noi deja am emis o ordonanță de urgență, in care am obligat instituțiile publice să furnizeze serviciile online, in cazul in care sunt solicitate online. Sigur că această reglementare nu este respectată in integralitate şi, din păcate, mulți s-au intors la vechiurile obiceiuri, la lucrul cu hartii și la alcătuirea de dosare. Pentru toate categoriile de servicii pe care le furnizează administrația publică trebuie gandite proceduri simple, trebuie modificate reglementări și trebuie un plan de implementare și, de asemenea, un plan de comunicare cu cetățenii, astfel incat să iși cunoască, practic, drepturile și să știe că pot să acceseze toate aceste servicii, drepturi, intr-un mod cat mai simplu. Digitalizarea in continuare a Registrului Comerțului este foarte importantă, digitalizarea ANAF, astfel incat, practic, toată interacțiunea cu mediul de afaceri și cu plătitorii de taxe și impozite să fie o interacțiune online, pentru că acolo lucrurile sunt mult mai simple. De asemenea, interoperabilitatea intre marile baze de date, care sunt deținute de sistemele publice, este fundamentală, astfel incat omul cand se duce, să se ducă la o singură instituție, nu să fie trimis de instituția respectivă la alte șapte instituții, ca să iși obțină adeverințe, certificate și alte categorii pentru care pierde timp, bani, energie. Orice informație care este deținută de o altă instituție publică trebuie să poată să fie accesată de instituția publică care furnizează serviciul sau asigură aplicarea dreptului pe care il primește cetățeanul. Vă solicit o implicare cat se poate de serioasă in acest proiect. Acest proiect, de fapt, poate să asigure cu adevărat un parteneriat real intre instituțiile statului și cetățean. Acest proiect de debirocratizare prin simplificare, prin digitalizare, inclusiv prin reducerea unor categorii de taxe, pentru că, pe fiecare drum de obținere a unei autorizații de construcții, intalnim tot felul de taxe, care nu fac altceva decat să genereze un preț de multe ori necuvenit, care nu este neapărat prevăzut prin lege pentru ca un om să iși obțină un drept sau un document sau un serviciu care este conferit de lege. Apropo de modalitatea de abordare, aceasta trebuie să plece de la cetățean și de la nevoile pe care le are cetățeanul, compania, organizația neguvernamentală și tocmai din cauza asta vreau să salut această inițiativă in care, practic, noi să putem primi de la cetățeni, companii, persoane fizice autorizate, beneficiari etc, aceste propuneri de simplificare văzute din perspectiva cetățeanului. Repet, totul trebuie gandit din perspectiva cetățeanului, astfel incat cetățeanului să-i fie cat mai simplu să acceseze toate aceste lucruri. Vă mulțumesc. /.../ Tony Romani: Domnule prim-ministru, domnule secretar general, vom continua ședința reuniunii lunare a Comitetului Interministerial. Știu că unii dintre invitați vor trebui să se retragă in următoarele minute. Domnule prim-ministru, ştiu că dumneavoastră aveți un program foarte incărcat. Ludovic Orban: Da, am o convorbire importantă in curand și trebuie să mă pregătesc. Vreau să le transmit partenerilor din societate că suntem foarte-foarte hotărați să schimbăm radical lucrurile, indiferent cată rezistență intampinăm, pentru că ăsta e mersul societății și așa este normal. Mă gandesc la cate oportunități de business se ratează, de exemplu, pentru o firmă, pană primește certificat de plătitor TVA, fără motiv i se amană... Mă gandesc cate construcții se realizează mult mai greu și cei care dezvoltă, fac dezvoltări imobiliare sau cați renunță să investească in Romania din cauza formalităților birocratice și din cauza opoziției pe care o intampină și, in general, cat timp pierd oamenii și companiile și persoanele juridice. Din acest motiv, voiam să le transmit și colegilor secretari de stat, orice se decide in Comitetul Interministerial trebuie să se transforme in modificarea unei reglementări, indiferent că este vorba de lege, de hotărare de guvern, de ordin de ministru sau de ordin al președintelui agenției. Imediat ce avem o evaluare foarte clară a noului parcurs pe fiecare tip de procedură, trebuie implementată imediat prin modificarea reglementărilor. Sigur, trebuie să intre pe circuitul de avizare, trebuie făcută consultare publică cu oamenii. De asemenea, solicit comitetului și chiar ii spun domnului secretar de stat Romani și domnului secretar general că punem la dispoziție resurse umane, pentru a face evaluarea propunerilor pe care le vom primi pe site-ul simplificare.gov.ro. Deci toate propunerile trebuie sistematizate că ele vor fi pe anumite grupuri de activități și trebuie luate in special partea de propuneri concrete, astfel incat să putem să le transpunem cat mai rapid in reglementări. Şi din nou inchei: simplificare nu inseamnă numai digitalizare, deci trebuie și simplificare, şi dereglementare, și debirocratizare și digitalizare. Sigur că pană la urmă instrumentul digital este cel care iți oferă cel mai bun suport pentru, practic, acordarea drepturilor serviciilor și /.../ aproape in timp util. De asemenea, te și ajută să ai un management mai corect, pentru că orice conducător de instituție, in momentul in care are o aplicație serioasă, el poate să știe orice document in ce stare e, care e termenul care trebuia soluționat, iar aici vor trebui impuse chiar anumite reglementări interne in ceea ce privește termenul pe fiecare operație, pentru noi, din păcate, incă nu am avut o, nu i-aş spune normare, dar o evaluare obiectivă a activităților, adică cumva să existe o diferență intre un funcționar care rezolvă o sută de solicitări și un funcționar care rezolvă 10 solicitări pe săptămană de același tip. Aici va trebui un sistem de evaluare, inclusiv un sistem de evaluare. Şi inchei iară printr-un mesaj foarte simplu: administrația trebuie să fie formată din funcționari care sunt selectați doar prin concurs, doar pe baza competențelor profesionale, concursurile nu mai trebuie organizate doar de conducătorii de instituții și trebuie implicat mediul profesional, trebuie implicate universitățile in stabilirea criteriilor, iar un funcționar trebuie să fie evaluat doar după performanțele pe care le are, după competențele pe care le are și, pană la urmă, după capacitatea de a rezolva problemele oamenilor, iar competențele digitale trebuie să devină o regulă pentru orice persoană care urmează să lucreze in administrație. Vă mulțumesc. Spor la treabă și aveți susținerea mea totală pentru orice fel de demers. Vă felicit, domnule secretar de stat, vă felicit, domnule secretar general, şi mulțumim de parteneriatul cu societatea. 2020-11-27 12:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_125539541_1821106534704301_490651552206565154_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul de lansare a proiectului Planului Național de Redresare și Reziliență, alături de membrii GuvernuluiȘtiri din 26.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-lansare-a-proiectului-planului-national-de-redresare-i-rezilienta-alaturi-de-membrii-guvernuluiGalerie foto Alocuțiunea susținută de prim-ministrul Ludovic Orban la evenimentul de lansare a proiectului Planului Național de Redresare și Reziliență [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelența voastră, domnule președinte al Romaniei, Klaus Iohannis, stimați invitați, stimați colegi, domnule primar general al Capitalei, Nicușor Dan, mă bucur să fim astăzi impreună cu ocazia unui eveniment extrem de important pentru evoluția ulterioară a Romaniei. Suntem pe punctul de a intra in cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Ţara noastră, noi, toți romanii, in următorii ani vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziție și noi ne angajăm să il folosim integral pentru dezvoltarea Romaniei. Președintele Klaus Iohannis a realizat o performanță fără precedent in cadrul unor negocieri extrem de dificile, reușind să asigure Romaniei in următorii ani un suport financiar consistent, care va fi un motor de modernizare, un motor de dezvoltare, un motor care să permită cu adevărat Romaniei să realizeze saltul in dezvoltare de care are nevoie și să iși ocupe locul cuvenit in randul națiunilor dezvoltate ale Europei. Confruntați cu o criză fără precedent, liderii europeni au decis să acționeze in comun, sincronizat, pentru ca recuperarea să fie o recuperare comună, pentru că doar dacă ne mișcăm toți impreună și nu lăsăm pe nimeni in urmă ne vom recupera rapid și vom deveni puternici. Sigur că decizia de a susține acest efort de recuperare și de relansare economică la nivelul fiecărei țări a Uniunii Europene va depinde in schimb de capacitatea fiecărei țări de a implementa toate proiectele finanțabile prin Programul Național de Reziliență și Recuperare. Nu o să prezint in detaliu acest proiect de plan național de recuperare și reziliență, acest lucru il va face cel care a muncit, a condus intreg procesul de elaborare a acestui proiect. Am să mă refer, in schimb, la faptul că acest Plan Național de Recuperare și Reziliență este doar un pilon de sprijin pentru dezvoltarea Romaniei in perioada următoare. Acest Plan Național de Recuperare și Reziliență trebuie văzut in complementaritate cu finanțările care vor fi asigurate in cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027. Toate măsurile, toate programele care sunt incluse in acest Plan Național de Recuperare și Reziliență sunt incluse in coordonare, in complementaritate cu celelalte surse de finanțare de care va beneficia Romania in perioada care va veni. Pe langă resursele financiare de peste 30 de miliarde de euro de care vom beneficia in cadrul Planului Național de Reziliență și Recuperare, vom avea la dispoziție peste 46 de miliarde de euro, pentru coeziune, pentru agricultură, pentru fonduri pentru o tranziție justă. De asemenea, vom beneficia și de alte finanțări, chiar in cursul acestei săptămani Comisia Europeană a decis alocarea către Romania a unei prime tranșe de 3 miliarde de euro din Programul SURE, care este destinat finanțării măsurilor active, măsurilor de susținere a companiilor şi angajaților din domeniile de activitate care au fost afectate de pandemie. Romania mai beneficiază de o altă axă de finanțare, prin intermediul fondului de modernizare, cu resurse de aproximativ șase miliarde de euro care sunt destinate investițiilor in creșterea capacităților de producție a energiei, pe energie regenerabilă, in modernizarea capacităților de producție in sistem de cogenerare, in susținerea finanțărilor in domeniul eficienței energetice, de asemenea susținerea finanțărilor pentru modernizarea rețelelor de transport, fie a energiei termice, fie a gazului natural. Toate aceste resurse financiare de care beneficiază Romania vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea economică a Romaniei. Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din Romania singurele lucruri bune și singurele informații pozitive care veneau către partenerii noștri europeni veneau din partea președintelui Romaniei. Oficialii europeni s-au obișnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile lucrurile s-au schimbat și Guvernul contribuie alături de președinte in a face surprize frumoase partenerilor noștri europeni. Suntem intr-un parteneriat extrem de solid și puternic, care nu are alt scop decat acela de a crește influența Romaniei in deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt in interesul general al cetățenilor Uniunii Europene și, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunitățile care sunt puse la dispoziția Romaniei in concertul european. Nu este indiferent cine va caștiga aceste alegeri, pentru că efortul de accesare a acestor resurse financiare este un efort care nu poate fi făcut de oricine. E suficient să ne uităm la rata de absorbție de pană in 4 noiembrie ca să vedem că cei care au guvernat inaintea noastră aproape parcă nu și-au dorit să folosească fondurile europene pentru a imbunătăți viața romanilor. Schimbarea este evidentă in materie de abordare a relației cu instituțiile Uniunii Europene doar după ce noi am preluat guvernarea. Nu este simplu să absorbi bani europeni, trebuie să ai proiecte solide, serioase, trebuie să generezi o dinamică in intreaga societate, pentru că absorbția fondurilor europene nu depinde numai de guvern, ci depinde de un ansamblu instituțional și depinde, practic, de administrațiile locale, de universități, depinde de organizații neguvernamentale, de organizații patronale, de organizații profesionale, depinde de beneficiarii individuali, care au capacitatea de a genera proiecte, astfel incat să poată să beneficieze de proiectele finanțate de la nivelul Uniunii Europene. Efortul de a transforma Romania in bine, de a dezvolta, de a modernizat Romania va trebui să fie un efort de ansamblu al intregii societăți, pentru că merită. Toți acești bani, care vor veni pentru Romania, vor oferi o șansă la o viață mai bună pentru fiecare dintre cetățenii romani. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbției acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un intreprinzător, că este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care iși caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat in sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a țării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate crește numai pe baza creșterii numărului de angajați și pe baza creșterii salariului mediu in economie. Obiectivele noastre prin acest Plan Național de Reziliență și Recuperare și prin toate celelalte programe finanțate din fonduri europene este să ii susținem pe toți aceia care merită o șansă de dezvoltare, să ii susținem pe toți aceia care au proiecte serioase și, mai ales, efectele acestor finanțări să se vadă printr-o creștere a calității vieții pentru fiecare dintre romani. Inchei prin a spune că suntem pregătiți să punem in practică un plan de dezvoltare fără precedent, extrem de ambițios, dar, mai ales, bine pus la punct, care are in spate un plan de implementare și, mai ales, care are asigurate resursele financiare și, mai ales, capabilitățile necesare pentru implementare. Implementarea acestui program va presupune inclusiv reforme ample ale statului roman, modernizarea statului, digitalizarea statului, creșterea calității competenței in sectorul public, o imbunătățire a comunicării intre instituțiile guvernamentale și toți ceilalți actori instituționali sau actori sociali, un efort comun in parteneriate, pentru a reuși implementarea unor proiecte complexe, care urmează a fi finanțate. Vă garantez că tot acest efort va merita; in următorii ani vom avea parte de o dezvoltare accelerată, iar proiectul extrem de ambițios pe care ni-l propunem il putem realiza impreună. Vă mulțumesc! 2020-11-26 19:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_125992182_1297257420632836_8919302971138835540_n.jpgÎntâlnirea de lucru a premierului Ludovic Orban cu ministrul Economiei, Virgil Popescu, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și reprezentanții ELCEN, pe tema furnizării energiei termice în BucureștiȘtiri din 26.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-cu-ministrul-economiei-virgil-popescu-primarul-general-al-capitalei-nicu-or-dan-i-reprezentantii-elcen-pe-tema-furnizarii-energiei-termice-in-bucure-tiGalerie foto [Check against delivery] Virgil Popescu: Am avut, la sediul Ministerului Economiei, vizita domnului prim-ministru Ludovic Orban și a domnului primar general al Capitalei, domnul Nicușor Dan. Am avut o discuție punctuală, legată de incălzirea municipiului București, o discuție foarte serioasă și aplicată impreună cu conducerea ELCEN, cu colegii mei secretari de stat, cu domnul Dan Drăgan, care se ocupă de fondul de modernizare, și cu doamna Nicolescu. Am discutat problema ELCEN, problema incălzării municipiului București, problema rețelelor de termoficare, rețelelor primare și secundare. Vreau să vă zic că, evident, găsim soluții la nivelul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Ieri am anunțat, intr-o conferință de presă, iminenta ieșire din insolvență a companiei deținute de minister - ELCEN. Se va intampla acest lucru. Astăzi am discutat la minister, ne-am uitat pe proiectele depuse pe fondul de modernizare - ELCEN a depus trei proiecte pentru modernizarea și creșterea randamentului centralelor Progresul, CET Vest și Sud, in așa fel incat, per total, vorbim de 370 de milioane de euro, proiecte care vor fi finanțate prin fondul de modernizare incepand cu anul viitor. Vorbim de o creștere a eficienței energetice și a eficienței in exploatare de la undeva 50% acum, spre 97 - 98% după modernizare. Deci, practic, vorbim inclusiv de o scădere a prețului la gigacalorie, crescand această eficiență. Vorbim de echilibrarea sistemului de incălzire a municipiului București, pentru că, in momentul de față, pompăm din CET Sud ca să ajungem in nordul Bucureștiului - acolo există un dezechilibru și avem un alt proiect, pe care altă companie a noastră, SAPE, il face pe amplasamentul vechei termocentrale CET Titan. Acolo vorbim de o investiție de 58 de milioane de euro, pentru a construi un CET nou, cu același randament de 50 megawati și, in sfarșit, cand vom finaliza aceste investiții, putem spune că rețeaua, sistemul de incălzire a municipiului București, este cu cogenerare de inaltă eficiență și asigură atat securitatea energetică a Bucureștiului, prin producerea de energie electrică pe inelul Bucureștiului, cat și securitatea termică prin asigurarea agentului termic al municipiului București. Ați văzut, domnul Nicușor Dan a semnat contractul pentru reabilitarea unei părți din rețeaua termică. Am spus tot timpul că, in paralel cu modernizarea companiilor care produc energia termică și energie electrică, trebuie reabilitat sistemul. Sunt convins că, impreună cu primăria București, vom reuși ca, in sfarșit, in mandatul 2021 - 2024, să realizăm acest lucru, să nu mai avem probleme cu incălzirea municipiului București. Aş vrea să ii dau cuvantul domnului primar general al Capitalei, Nicușor Dan, și, la sfarșit, il rog pe domnul prim-ministru să vă spună exact ce este cu acest fond de modernizare, pentru că a fost mai puțin mediatizat, dar este un fond care se adaugă la toate fondurile pe care le avem pană acum. Mulțumesc! Nicuşor Dan: Mulțumesc, domnule ministru! Mulțumesc, domnule prim-ministru! Am spus la inceputul mandatului că sistemul termic din București este una dintre prioritățile mele. Avem mai multe probleme: avem o problemă financiară istorică -și acesta a fost obiectul discuției pe care am avut-o cu ministrul Finanțelor azi-dimineață; avem o problemă pe producția energiei electrice - și azi s-a făcut un pas important. După cum v-a spus domnul ministru, există acest fond de modernizare și există aplicaţia pe care ELCEN a făcut-o către acest fond de modernizare pentru modernizarea a trei dintre cele patru centrale mari pe care le are in București. Şi aici există, bineințeles, problema cea mai mare a momentului, problema distribuției agentului termic, unde, după cum știți, in urmă cu două-trei săptămani, am semnat acel contract cu Ministerul Fondurilor Europene, de 300 de milioane de euro. Domnul prim-ministru ne-a mai promis 200 de milioane din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ca să fac un sumar, pe ceea ce inseamnă producție trebuie să ne ducem undeva la jumătate de miliard de euro și azi am făcut un pas mare inainte; pe ceea ce inseamnă modernizarea rețelei ne ducem undeva la un necesar de 1,5 miliarde, din care, pentru moment, avem 0,5 miliarde, dar pe acest fond de modernizare despre care a vorbit și domnul ministru și o să vorbească și domnul prim-ministru, există bani pe care Bucureștiul să-i acceseze, trebuie doar ca noi să ne mișcăm, să facem licitațiile, contractele și să lucrăm in viteză. Care sunt beneficiile pentru București in ceea ce inseamnă modernizarea centralelor de care am vorbit azi? Inseamnă, in primul rand, o eficiență economică, da, deci, producem şi energia electrică și agentul termic mai ieftin, și inseamnă un mare-mare plus pe ceea ce inseamnă reducerea poluării. După cum știți, avem un risc de infringement pe oxizi de azot, avem un risc de infringement pe dioxid de carbon, avem un risc de infringement pe poluarea cu praf și pe fiecare dintre aceşti indicatori fără indoială că construirea unor noi centrale de producție a energiei electrice și agentului termic in București inseamnă o reducere substanțială. Domnule prim-ministru! Ludovic Orban: Mulţumesc, domnule primar general. Buna ziua. In următoarea perioadă, Romania va beneficia de finanțări extrem de importante, de la nivel european. După cum bine știți, primul pilon al finanțări europene este bugetul Uniunii Europene, in cadrul exercițiului financiar multianual 2021 - 2027, un pilon extrem de important, in care Romania este printre puținele țări care beneficiază de o creștere a alocărilor bugetare, pe coeziune, pe agricultură, in raport cu perioada 2014 - 2020. Al doilea pilon este cel reprezentat de Planul Național de Reziliență și Recuperare, finanțat din Next Generation EU, facilitatea de recuperare și reziliență, un pilon in valoare de 33 de miliarde. De asemenea, Romania beneficiază de finanțare in cadrul programului SURE, care este finanțat de la nivelul Comisiei Europene. Chiar ieri, am primit vestea că in cursul săptămanii viitoare vom putea accesa primele 3 miliarde de euro, iar acești bani vor fi folosiți pentru măsurile active de susținere a angajaților, a companiilor și a altor tipuri de măsuri, care să permită ca, in situațiile de reducere a cererii, statul să poată să finanțeze, atat angajații, cat și companiile, pentru a apăra locurile de muncă și pentru a menține companiile pană la revenirea, in toate domeniile de activitate, la normalitate, să putem să susținem companiile. Mai puțin cunoscut este un alt pilon al finanțării, care este extrem de important. Acest pilon al finanțării este Fondul de modernizare. Perioada 2021 - 2030, Romania va beneficia de o finanțare estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, pentru finanțarea unor proiecte in mai multe domenii. De unde vin banii? Dintr-un procent din certificatele de CO2. Există 11 țări, din Europa Centrală și de Est, care beneficiază de această formă de finanțare și beneficiază, practic, de 11% din valoarea certificatelor de CO2, Romaniei revenindu-i aproximativ 200 de milioane de certificate, care, estimate la valoarea de piață din următorii ani, ne duc la garanția unei finanțări in valoare de chiar peste 6 miliarde de euro. Pentru ce pot fi folosiți banii? Banii sunt destinați pentru a finanța, de regulă, cheltuieli de investiții in două domenii, Pilonul 1 și Pilonul 2. Pilonul 1, care beneficiază de o finanțare de 70% din această sumă, este destinat investițiilor in capacități de producere prin cogenerare, de asemenea este destinat investițiilor in energie verde regenerabilă, este destinat investițiilor inclusiv in modernizarea rețelelor de transport al energiei termice, de asemenea, mai are cateva destinații. Iar in ceea ce privește Pilonul 2, care reprezintă 30% din suma disponibilă pentru Romania, sunt bani care pot fi utilizați pentru capacități de producere pe gaz, care nu funcționează in sistem de cogenerare. De exemplu, pentru ELCEN, care este pregătit să depună trei proiecte de finanțare. La finalul implementării proiectelor - sunt două proiecte, in valoare de 160 de milioane de euro și un proiect in valoare de 50 de milioane de euro - , practic, se va produce energia termică și electrică in sistem de cogenerare, cu un randament de peste 95%. Gandiți-vă că randamentul actual este de aproximativ 50% in cele trei CET-uri care vor beneficia de această finanțare. Aceste finanțări nu vor fi numai pentru București, ci vor fi finanțări pentru toată țara. Ministerul Economiei a și pornit un program de solicitare a...;, practic, testează piața, ca să verifice necesarul de investiții pentru astfel de tipuri de proiecte și este in curs de a aduna propuneri de proiecte care urmează a fi finanțate din fondul de modernizare. Aceste resurse sunt extrem de importante, pentru că pot fi folosite să finanțeze un domeniu care, din păcate, in ultimii 30 de ani, nu a beneficiat de investițiile de care aveam nevoie, și anume, producerea de energie in sistem de concentrare, de energie electrică, producerea de energie termică care să alimenteze sistemele de incălzire centralizate din București și din marile orașe. Randamentele acestor sisteme sunt foarte mici, pentru că s-au făcut extrem de puține investiții și, din cauza asta, foarte multe resurse publice sunt alocate pentru a finanța, prin intermediul subvenției pentru diferență de preț, intr-un fel, lipsa de eficiență a acestor sisteme - atat sistemele de producere, cat și pierderile care sunt generate pe rețele. Toți acești bani vor fi utilizați in cadrul unor proceduri de selecție transparente, pe baza unor criterii care vor fi stabilite de guvern, evident, ținand cont de toate reglementările care există la nivel european și de exigențele care vor fi formulate de la nivelul Uniunii Europene in privința modului de cheltuire a acestor bani. Ce pot să vă spun este că mă bucur enorm că, in București, impreună cu un primar general serios, care este hotărat să fie intr-un parteneriat cu Guvernul, vom putea, in următorii ani, să facem ceea ce, din păcate, nu s-a făcut in 30 de ani, să generăm, cu adevărat, capacități de producție a energiei electrice și termice, moderne, performante, cu randamente de peste 95%, care reduc poluarea drastic și care, in același timp, să permită ca, refăcand şi reţeaua de distribuţie, să putem să furnizăm energia termică către cetăţeni la un preţ mult mai mic. Pentru că, este clar, cu cat sunt randamentele mai mari la producere, cu cat sunt pierderile mai mici pe reţea, cu cat sunt pierderile mai mici pe pierderile din clădiri, pentru că aici, in cadrul MEF, vom avea un proiect de care va beneficia Bucureștiul și pentru izolarea termică a clădirilor pentru a reduce pierderile din clădiri, practic, putem să creștem rapid eficiența energetică a sistemului, randamentul sistemului și, pană la urmă, să oferim servicii de calitate la prețuri mai bune. Vă mulțumim. Reporter: Domnule prim-ministru, voiam să vă intrebăm, vedem că vin foarte multe fonduri către Primăria Capitalei, atat pentru Elcen, cat şi pentru un buget mai mare al Primăriei Capitalei. Ştiu că anterior s-au incercat tot felul de măsuri şi s-a incercat o comunicare intre Primăria Capitalei şi Guvern, de ce atunci nu s-a putut, in mandatul fostului primar general, şi acum se poate? Ludovic Orban: Aici este vorba de seriozitatea unui parteneriat. De la fostul primar general nu am primit decat adrese in care ni se cereau bani. Aici nu e vorba de cerut bani, aici vorba de tipuri de finanțări, care trebuie să fie serioase, e vorba de soluții care să fie soluții pe termen lung, in care să avem garanția că aceste soluții vor fi implementate. Fostul primar general și-ar fi dorit să dăm bani pentru faptul că fostul primar general nu și-a achitat obligația față de Termoenergetica, de a transfera sumele necesare din subvenţia pentru diferenţe de preţ, motiv pentru care Termoenergetica nu a putut să plătească sumele de bani către Elcen. Intr-o perioadă foarte scurtă de timp, s-au acumulat datorii foarte mari, de peste 460 de milioane de lei; sunt datorii uriașe, care s-au acumulat in timp. Aici, primarul general, impreună cu Ministerul Finanțelor, impreună cu Ministerul Economiei, gandesc un mecanism, să utilizăm un mecanism prin care să putem să reducem cat mai mult aceste pierderi, care sunt generate de decizia politică de a nu vira banii către Termoenergetica, ca Termoenergetica să nu poată să vireze banii către Elcen. Reporter: Aş mai avea o intrebare, pe un subiect la zi, a venit buletinul zilnic cu cazurile nou confirmate şi vedem că la ATI sunt, in momentul de faţă, 1.226 de pacienţi. Știm că in Romania capacitatea la ATI pentru COVID este de 1.307 pacieţi. Ludovic Orban: Asta este o situație mai veche, capacitatea este in creștere, noi permanent am găsit soluții. Am introdus spitale din rețeaua militară, am introdus spitalele din rețeaua Ministerului Transporturilor, am introdus spitale inclusiv de subordonare locală și, aici, ii mulțumesc domnului primar general pentru sprijinul pe care ni l-a oferit. In București, suntem pe cale de a crește in continuare capacitatea; am și prezentat situația legată de creșterea capacității, cu spitalul privat care va intra după 1 decembrie, de asemenea, cu creșterea numărului de paturi la Malaxa, cu creșterea capacității de tratare, creșterea numărului de paturi alocate la Cantacuzino și la Sfanta Maria. De asemenea, pregătim și alte soluții pentru a crește capacitatea de tratare in Secțiile de Terapie Intensivă. Mai mult decat atat, dacă se ajunge intr-un loc - vedeți, cazurile nu sunt distribuite in teritoriu, pe regiuni, in funcție de capacitatea efectivă care există, dacă se ajunge la capacitatea limită intr-un anumit areal, automat CNCCI-ul, care este centrul de comandă și coordonare a intervenției la nivel național, caută soluții pentru a identifica locuri libere in Secțiile de Terapie in altă regiune, astfel incat, orice pacient care are nevoie să poată să beneficieze de tratament in Secțiile de Terapie Intensivă. Noi am crescut constant capacitatea de tratare in Secțiile de Terapie Intensivă și continuăm să creștem această capacitate. Pe de altă parte... Reporter: Care este numărul, aveți cifre exacte? Ludovic Orban: Cereţi cifre exacte, pe care, sincer, nu vi le pot furniza eu, eu sunt implicat de fiecare dată cand mi se solicită sprijinul să susțin orice soluție posibilă de a crește capacitatea de tratare. Reporter: In ciuda restricțiilor, Inaltpreasfinţia Sa Teodosie /.../ Voiam să vă intrebăm cum vedeţi aceste insistenţe ale Inaltului prelat. Ludovic Orban: La Constanța este o situație specială, pentru că municipiul Constanța este in carantină, la propunerea DSP, cu avizul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a emis decizia de carantinare a Constanței. In decizia de carantinare a Constanței, există și o prevedere legată de regulile privitoare la desfășurarea slujbelor, pelerinajelor, nu se interzic slujbele, ele se organizează in anumite condiții, pentru că este zonă carantinată. Aceasta nu e o chestiune generală, ci este o măsură care a fost impusă intr-o zonă carantinată, pentru că, din păcate, in Constanța ne-am confruntat cu o creștere a numărului de cazuri și autoritățile județene au considerat că este necesară această decizie de intrare in carantină. Sfatul meu sincer către Inaltpreasfinția Sa Teodosie este să indemne credincioșii la respectarea regulilor, pentru că aceste reguli nu sunt făcute ca să impiedice credincioșii să se roage sau să participe la pelerinaje sau la alte activități, ci sunt făcute ca să apere sănătatea și eu cred că orice om trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor. Reporter: Se apropie alegerile şi ştim că vor fi mulţi cetăţeni care vor solicita urna mobilă pentru a vota de acasă sau din spitale, pentru că in momentul de faţă sunt carantinaţi sau izolaţi. Există şi situaţia in care, după ce a fost schimbată definiţia de caz, sunt oameni care, deşi sunt contacţi direcţi, nu au simptome şi nu au niciun test şi nu au nici un certificat prin care pot cere urna mobilă. Ce se va intampla cu aceştia? Ludovic Orban: Este obligația Direcțiilor de Sănătate Publică, in conformitate cu Legea 36, ca pentru orice persoană care e declarată pozitivă, indiferent că e tratată in spital sau se tratează la domiciliu sau intr-o altă locație, să se emită deciziile privitoare la obligația de a sta in izolare, de asemenea, și in privința persoanelor de contact identificate in cadrul anchetelor epidemiologice, Direcțiile de Sănătate Publică trebuie să emită deciziile de carantinare/izolare, in funcție de situație. De asemenea, și pentru persoanele care vin din țări cu o rată de incidență mai mare decat rata de incidență din Romania, dacă stau mai mult de trei zile, trebuie să intre intr-o perioadă de izolare de 14 zile. Pentru toți acești cetățeni se va asigura dreptul de vot, atata timp cat Direcțiile de Sănătate Publică emit o decizie in care impun carantina, izolarea pentru cetățeni, normal că ei nu pot să iși exercite dreptul de vot și e normal că ei au dreptul să solicite urna mobilă pentru a-şi exercita dreptul de vot. Reporter: Dacă se poate? Nicuşor Dan: Da. Pe energie. Doar pe energie, dacă aveţi. Reporter: V-aş intreba, /.../ Primăria Capitalei, Vlad Voiculescu, in urmă cu cateva zile, venea cu nişte acuzaţii atat la adresa Partidului Naţional Liberal, că se amană negocierile pentru posturile de viceprimari. V-aş intreba, in primul rand, de ce pană in acest moment nu s-a ţinut o primă şedinţă a Consiliului General, asta in contextul in care legea spune foarte clar că, o dată pe lună cel puţin, Consiliul Local sau General trebuie să se intalnească? Mai sunt doar cateva zile pană la finalul acestei luni. Ce vă opreşte? Nicuşor Dan: In primul rand, pe alegerea viceprimarilor, este o prevedere din Codul Administrativ, care este absolut logică și care spune că nu se aleg viceprimarii pană in momentul in care Consiliul Local sau, in cazul nostru, Consiliul General nu este intrunit in totalitatea lui. De ce e logic? Pentru că, altfel, s-ar putea ca, din lipsa unor oameni care au renunțat la mandat și pană la validarea supleanților, majoritatea să fie alta decat cea pe care au dat-o cetățenii, această majoritate provizorie să aleagă viceprimarii, pe care după aceea Consiliul Local nu o să mai potă să ii demită cu două treimi. Deci, am fi in situația in care o minoritate să aleagă viceprimarii, ceea ce nu e in spiritul legii. Unde este o greșeală in Codul Administrativ - și nu cred că e rea credință, pur și simplu nu a văzut nimeni -, a fost că acest proces de validare a consilierilor se face in două etape: adică, mai intai, am pierdut toți o lună, inclusiv eu ca primar, că nu am putut să depun jurămantul decat impreună cu prima tranșă de consilieri, a fost un prim proces care a durat o lună pentru validarea primei tranșe de consilieri și acum este al doilea proces, care a mai durat o lună și care nu s-a finalizat, care impune validarea celei de-a doua tranșe, cei zece consilieri care au rămas. Prima ședință de Consiliu o să fie miercuri 2 decembrie. Reporter: Domnule ministru, ne răspundeţi dumneavoastră la cateva intrebări. Virgil Popescu: Sigur. Reporter: Voiam să vă intreb, in momentul de faţă, cate cereri pentru microgranturi au fost depuse şi caţi au primit bani pană in momentul de faţă? Virgil Popescu: Pană aseară, vă pot spune că s-au făcut plăți, in jur de 3.300-3.400 de plăți efectiv, și vă spun că am avut mesaje pe pagina de Facebook, pe Messenger, de mulțumire ale antreprenorilor, chiar nu credeau și le-am spus că noi dacă spunem un lucru il facem. Suntem in evaluare continuă cu Măsura 1 și cu Măsura 2, am trimis ieri inclusiv prima tranșă de contracte pentru Măsura 2, așa cum am promis. Vă asigur că pană in 6 decembrie vom plăti mai mult de 10.000, nu 10.000 cate am afișat, pentru că deja vin foarte multe, a inceput să se intre intr-un ritm normal. Iar tot așa, săptămana viitoare, cred că pe data de 2 sau pe 3 decembrie, lansăm Măsura 3, ca să știți, pentru că am promis că o lansăm pană in 6 decembrie, o vom lansa Măsura 3 - Granturile de investiții. Şi tot săptămana viitoare vom lansa și Electrica. Absolut tot ce ne-am asumat, vom lansa. Reporter: Cei de la IMM-uri au spus că in momentul de faţă mai au bani doar pentru o lună, două pentru a supravieţui. Virgil Popescu: Am văzut, am văzut acel studiu CURS cu privire la mediul de afaceri, da, este adevărat, este un an foarte greu, de aceea vrem să dăm cat mai repede drumul la bani și v-am spus deja că peste 3.000 de firme au primit deja bani in cont, cu uimire, unii ne-au scris chiar că nu ne vine să credem, vă mulţumim că totuși au intrat banii in cont, s-au trezit cu ei in cont. Şi vă mai spun un lucru, ceea ce s-a realizat intr-un timp extraordinar de scurt ca acest program de granturi de IMM-uri să se realizeze complet digitalizat, fără nici o intervenție, fără nicio interfață intre antreprenori și minister, este ceva, credeți-mă, care nu s-a mai făcut pană acum. Deci, absolut totul este automatizat, absolut totul, inclusiv banii se duc fără să fie nevoie să ii ceară la bancă. Contractele, odată semnate, se duc automat către bancă și banca face plățile. Asta trebuie să ințeleagă antreprenorii și să știe, acesta este modul cum se va lucra de acum incolo cu Ministerul Economie, Energiei și Mediului de Afaceri. Mulțumesc. Ludovic Orban: Mai aveţi intrebări? Dacă nu, vă mulţumim. 2020-11-26 14:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_e3ae3ba3-7fb2-4185-aefe-60822835aa07.jpgZiua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, marcată de GuvernȘtiri din 25.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/ziua-internationala-pentru-eliminarea-violentelor-impotriva-femeilor-marcata-de-guvernGalerie foto Palatul Victoria va fi iluminat in portocaliu, in această seară, cu prilejul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței impotriva Femeilor. Guvernul Romaniei se alătură astfel campaniei globale UNiTE pentru eliminarea violenței impotriva femeilor, care se desfășoară anual in perioada 25 noiembrie - 10 decembrie. Tema campaniei de anul acesta - - Orange the World: Fund, Respond, Prevent, Collect! - atrage atenția asupra urgenței unor măsuri care să asigure resursele necesare pentru combaterea și prevenirea violenței de gen și pentru colectarea de date despre acest fenomen in contextul pandemiei COVID-19, ținand cont de faptul că, la nivel mondial, in condițiile de lockdown impuse de pandemie s-a constatat o creștere ingrijorătoare a cazurilor de violență domestică. Comportamentul abuziv asupra femeilor nu poate fi tolerat in nicio societate, este un fenomen inacceptabil și nedemn pentru secolul in care trăim, dar care, din păcate, este incă departe de a fi rezolvat. Trist pentru noi este faptul că și in Romania mai există femei a căror viață este marcată de violențe fizice și verbale sau de acte de hărțuire cărora le sunt victime acasă, pe stradă și, uneori, chiar la locul de muncă. Condamn ferm orice manifestări de acest fel, care nu se justifică sub nici un motiv. Cei vinovați trebuie să plătească pentru faptele lor, iar femeile victime ale violențelor au nevoie de sprijinul nostru. In contextul creșterii globale a violențelor și conflictelor domestice pe fondul restricțiilor impuse de pandemie, apreciez abordarea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care in primăvara acestui an a propus includerea măsurilor de prevenire și combatere a violențelor domestice in programele de măsuri anti-COVID la nivel local sau național, acolo unde este cazul. Respectul și empatia față de toți cei alături de care trăim inseamnă civilizație, iar comportamentul abuziv trebuie descurajat și sancționat de fiecare dintre noi și de autorități. Eliminarea violenței impotriva femeilor implică responsabilitate incepand de acasă și de la școală, oferindu-le copiilor exemplul unei vieți in armonie și respect față de ceilalți, dar și responsabilitate din partea instituțiilor abilitate să prevină și să sancționeze comportamentele abuzive, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban. 2020-11-25 13:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_9099199b-5b56-40dd-a796-be09954416b9.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții industriei HoReCaȘtiri din 25.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-industriei-horeca1606295086Galerie foto 2020-11-25 11:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-25-11-04-46big_06_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la Consiliul Național pentru TineretȘtiri din 24.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-consiliul-national-pentru-tineretGalerie foto Intervenţia premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Naţional pentru Tineret [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Salut reprezentanții organizațiilor de tineret care au fost selectați pentru a face parte din Consiliul Național pentru Tineret. Voi fi foarte scurt. Incercăm să fim atenți la toate nevoile, aspirațiile, obiectivele pe care le au organizațiile de tineret, incercăm să generăm programe de susținere pentru diferite categorii de tineri. In acest sens, pot să vă spun că am introdus măsuri care nu au mai fost introduse, cum e măsura de sprijin pentru angajarea tinerilor NEETs. De asemenea, pregătim finanțare europeană pentru susținerea tinerilor NEETs. Am instituit, cred că pentru prima oară, un program de granturi pentru firme care sunt deținute de studenți, un fel de Start Up Student. Incercăm și să venim in sprijinul tinerilor cu inițiativă economică, și nu numai, tinerilor care au inițiativă in diferite domenii sociale de activitate. In ceea ce privește problema elevilor, am emis actul normativ prin care, practic, am garantat gratuitatea transportului, navetei școlare pentru elevi. Şi, evident, am pregătit o serie de alte măsuri, care au fost prezentate sau vor fi prezentate in perioada următoare. Vă mulțumesc că sunteți prezenți și, atat cat imi permite timpul, o să stau la dispoziția dumneavoastră, pentru a asculta propuneri. De asemenea, pot să vă spun că, in ceea ce privește Planul Național de Recuperare și Reziliență, el va fi făcut public cel tarziu pană săptămana viitoare. Va fi supus unei dezbateri publice și orice imbunătățire a lui venită din partea societății civile o așteptăm cu interes, astfel incat să putem să găsim o utilizare cat mai responsabilă și cat mai utilă a fondurilor europene care vor fi alocate in Romania in cadrul Planului Național de Reziliență și Recuperare. Vă mulțumesc! 2020-11-24 13:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-24-02-06-15big_02_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban în sistem de videoconferință, la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog SocialȘtiri din 24.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-in-sistem-de-videoconferinta-la-edinta-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-socialGalerie foto 2020-11-24 10:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-24-10-52-22big_06_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractelor de finanțare din fonduri europene a 10 proiecte ce vor fi implementate de spitale din București în scopul creșterii capacității de răspuns la criza sanitară provocată de COVID -19Știri din 23.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractelor-de-finantare-din-fonduri-europene-a-10-proiecte-ce-vor-fi-implementate-de-spitale-din-bucure-ti-in-scopul-cre-terii-capacitatii-de-raspuns-la-criza-sanitara-provocata-de-covid-19Galerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la semnarea contractelor de finanțare din fonduri europene a 10 proiecte ce vor fi implementate de spitale din București, in scopul creșterii capacității de răspuns la criza sanitară provocată de COVID-19 [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Vă mulțumim că sunteți prezenți, domnilor directori. Evenimentul de astăzi este un eveniment in care se semnează contractul de finanțare, de fapt contractele de finanțare pentru dotarea a 10 spitale din municipiul București. Guvernul Romaniei, odată cu izbucnirea pandemiei, a intreprins demersuri la nivelul Comisiei Europene pentru a reuși aprobarea alocării de sume din fonduri europene pentru inzestrarea spitalelor din Romania. Am reușit să obținem o finanțare de 1,27 miliarde de euro, repet 1,27 miliarde de euro, bani destinați inzestrării spitalelor cu aparate, echipamente și cu orice alte investiții necesare. Această alocare de 1,27 miliarde este urmată de alocarea unei sume fără precedent pentru modernizarea sistemului de sănătate. Este vorba de 6,1 miliarde de euro, care vor fi alocați sistemului de sănătate in următorii șapte ani, 1,9 miliarde de euro prin Programul Național de Recuperare și Reziliență și 4,9 miliarde de euro urmează să fie alocați in cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027 din fondurile de coeziune. Gandiți-vă că este vorba in total de o investiție de aproape 7,5 miliarde de euro, investiție care vine să suplinească absența unor finanțări serioase pentru modernizarea sistemului de sănătate, pentru creșterea calității serviciilor medicale in sănătate. Avem in plan realizarea celor trei spitale regionale pentru care s-au semnat deja contractele de finanțare, este vorba de Spitalul Regional Iași, Spitalul Regional Craiova, Spitalul Regional Cluj-Napoca. De asemenea, avem ca obiectiv construcția de incă 10 noi spitale de rang spitalul județean, de asemenea modernizarea de spitale județene, modernizarea de spitale municipale și orășenești, cu alocare de fonduri absolut fără precedent. Pentru București astăzi se semnează contractele de finanțare pentru 10 spitale, in total contractele de finanțare pentru București vor fi destinate către 22 de spitale, iar suma alocată pentru dotarea spitalelor cu aparatură, echipamente și alte investiții necesare va fi de peste 100 de milioane de euro. Vă mulțumesc! 2020-11-23 12:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_c2888a62-4e38-4221-a68f-03b108f98968.jpgVizita premierului Ludovic Orban la obiectivul de investiții al CFR în localitatea Pojorâta, județul SuceavaȘtiri din 20.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-obiectivul-de-investitii-al-cfr-in-localitatea-pojorata-judetul-suceavaGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban şi ministrul transporturilor, Lucian Bode, după vizita la obiectivul de investiții al CFR in localitatea Pojorata, județul Suceava [Check against delivery] Lucian Bode: Bună ziua din nou, domnule prim-ministru! Ceea ce am prezentat astăzi, aici, este un nou concept de abordare a lucrărilor de reabilitare in regie proprie, prin intermediul unui sistem complex de tip tren de lucru al CFR Infrastructură. Practic, prin această tehnologie, corelată cu o alocare de resurse din programul de intreținere a infrastructurii, vom crește, incepand cu anul viitor, rapid vitezele de circulație și nivelul de siguranță al transportului pe calea ferată. Ce se intamplă astăzi, aici, prin efectul acestor lucrări, practic, viteza de circulație se va dubla. Pe de altă parte, execuția in regie proprie va genera economii foarte mari. Valoarea lucrărilor pe kilometri se va reduce cu aproape 60%, se va reduce semnificativ pentru tot ceea ce inseamnă programe de reparații. Acesta este primul tronson de cale ferată reparat cu această tehnologie de refacție totală in Romania. De aceea, am ținut neapărat să venim, să asistăm la această primă activitate demonstrativă. Pe cei aproximativ 500 metri, s-a mai intervenit pe porțiuni foarte scurte, dar pe o lungime de 500 metri este pentru prima dată cand se intervine in acest mod. Pană la această dată, ați văzut, se inlocuiesc traversele, se execută toate operațiunile - operațiunea de sudură este o operațiune demonstrativă - , și ne propunem ca, in anii următori, așa cum spunea domnul director general şi după cum știți că in planul de investiții avem acest obiectiv, ne propunem să achiziționăm două trenuri de lucru mult mai complexe. Aceste trenuri de lucru au o valoare de aproape 200 de milioane de euro. Suntem in acest moment in procedură pentru achiziționarea acestor trenuri de lucru și cu siguranță, in momentul in care vom reuși să reabilităm, să modernizăm aproape 300 de km de cale ferată, cale unică per an, per tren, vom avea kilometri de cale ferată reabilitați așa cum ne dorim. Practic, vorbim de 600 de km de cale ferată aproximativ pe an. Acesta este obiectivul nostru, o dată cu achiziționarea celor două noi trenuri de lucru pe fonduri europene și dacă ne gandim că am reușit să reabilităm undeva la 500 de km de cale ferată din rețeaua principală, 600 de km de cale ferată pe an inseamnă enorm de mult. Credem noi că este o adevărată revoluție in materie de lucrări de modernizare a liniilor de cale ferată. Vom continua să investim in lucrările de reabilitare a căii ferate in Romania, in achiziționarea de material rulant nou. Ne propunem, pană in 2024, in acord cu partenerii noștri europeni, să investim cat mai mult in calea ferată, astfel incat cat mai mult din tot ceea ce inseamnă transportul de marfă să treacă incet, incet pe cale ferată. Prin Programul Național de Recuperare și Reziliență, pe care il vom pune in dezbatere publică săptămana viitoare, o să vedeți că mare parte din alocări vor merge către infrastructură, către infrastructura feroviară, pentru că indeplinește toate condițiile solicitate de Comisia Europeană, condițiile de mediu, in primul și in primul rand. Eu felicit CFR Infrastructură pentru această inițiativă și aştept să implementeze acest proiect la nivel național pe tronsoane cat mai mari. Ințeleg că obiectivul vostru este să reabilitați intreg tronsonul, de la Suceava pană la Apahida, ceea ce este un lucru extraordinar. Dacă aveți intrebări pentru domnul prim-ministru, pentru noi, vă răspundem cu drag. Reporter: Puteți să imi spuneți ce sumă a fost alocată la rectificarea bugetară de anul acesta pentru căile ferate? Ludovic Orban: Vom anunţa luni, la şedinţa de guvern. E o solicitare, analizăm. S-a discutat ordonanța de rectificare in primă lectură, in cursul acestei săptămani. Am propus ca luni să organizăm o ședință de guvern pentru a adopta rectificarea bugetară. Cert este că Ministerul Transporturilor nu numai că a avut o alocare mai mare decat in anii anteriori, dar la fiecare rectificare de pană acum a beneficiat de suplimentarea bugetului pentru a susține investițiile, pentru că a şi meritat, accelerand lucrările. Deci, v-am mai spus, aici e un lucru simplu. De regulă, dacă vrei să faci o reparație capitală, trebuie să faci licitație. Iţi vin mai multe firme, se prezintă la licitație, durează doi ani de zile, trei ani de zile, uneori. Nu ştii dacă firma iţi face contractul. Practic, ce decizii a luat CFR SA? Să facă reparația capitală. Asta inseamnă refacția totală, reparație capitală in regie proprie. Este primul utilaj, care este al Regionalei Brașov, de unde provine domnul Pintea, utilaj care are mai multe componente: dezmembrează, practic, in prima parte calea ferată, care este uzată, după care are un utilaj in care pune piatra, balastare se numește, mă rog, utilaj de calibrare, după care utilajul pe care l-aţi văzut așază traversele noi impreună cu șinele de cale ferată. Și aţi văzut că pe o lungime semnificativă. Cat e lungimea pe care ...? Lucian Bode: 500 de metri, nu. Ludovic Orban: Nu, dar o linie de traverse. 23,5 metri , iar aparatul din spate este un aparat de sudură, care este fabricat de o firmă din Braşov, o firmă romanească, care produce astfel de utilaje de sudură. Practic, in punctele de intersecție, la rosturile șinelor de cale ferată realizează sudura, in niște condiții de o precizie comparabilă cu utilajele folosite de companii de prestigiu din lume. Cam asta este ceea ce se vede astăzi. Pe langă acest utilaj, care este primul achiziționat, vom adopta un memorandum in ședința de guvern de săptămana viitoare, pentru achiziționarea a două trenuri tehnologice mai performante decat astea. Trenurile iți refac și infrastructura, patul căii ferate, nu numai partea de piatră și partea de traverse, și de șină. Din păcate, in ultimii 30 de ani, transportul feroviar a cam fost Cenușăreasa modurilor de transport in Romania. La nivel european, transportul feroviar este considerat un transport prioritar, in care se fac cele mai mari investiții și, practic, vrem să intrăm și noi in trendul european, dezvoltand infrastructura căii ferate. De ce este necesară dezvoltarea infrastructurii? E un mijloc de transport sigur, rapid, ecologic, care este foarte căutat. La ora actuală, dacă cineva vrea să investească, de exemplu, langă Constanța, ca să-și transporte producția pe calea ferată pană la granița de vest, ii ia foarte mult timp și, implicit, il costă foarte mult, din cauza faptului că nu este modernizată infrastructura de transport feroviar. Din cauza aceasta vrem ca in următorii 10 ani de zile, să punem in practică un program mai amplu și ambițios de reabilitare a rețelei de căi ferate din Romania, astfel incat să creștem atractivitatea și competitivitatea Romaniei pentru orice fel de investiții, să oferim siguranță și viteză celor care vor să utilizeze calea ferată, indiferent că e vorba de transport de călători sau de transport de marfă. Reporter: Aș mai avea o intrebare, vă rog, dacă e posibil. Atat domnul director, cat și domnul ministru au vorbit despre faptul că această lucrare a fost făcută in regie proprie, adică cu oamenii angajați ai CFR Infrastructură. Există un plan pentru generația următoare de angajați ai CFR Infrastructură unde vor fi școlarizați, există o generație tanără? Ludovic Orban: Aici ar trebui să vorbim și cu Ministerul Educației. Vă dau un răspuns. Din păcate, școlile profesionale și liceele tehnologice, 15 ani de zile, au fost considerate fiicele vitrege ale sistemului de invățămant. Refacerea invățămantului profesional și tehnologic reprezintă una dintre prioritățile noastre in domeniul educației. Atat prin investiții din resurse bugetare interne, din fonduri europene, cat și prin implementarea sistemului dual, care presupune un parteneriat intre companii și unitățile de invățămant, in care companiile, practic, susțin unitățile de invățămant in tot ceea ce privește inzestrarea cu tehnologie, cat și unitățile de invățămant cu specialiști care să-i invețe pe elevi meserie, de asemenea, se implică in susținerea printr-un sistem de burse și, de asemenea, asigură locuri de muncă pentru cei care absolvă aceste unități de invățămant. Acesta este sistemul dual folosit in Germania, in Austria, in Elveția, cu rezultate deosebite. In mod clar, CFR va avea nevoie de mană de lucru, de angajați tineri, care să ducă mai departe experiența și pentru asta va trebui să fie mai atente la niște parteneriate cu unități de invățămant care să poată să genereze meseriașii și profesioniștii de care va avea nevoie. Reporter: Domnule prim-ministru, cat de /.../ este reducerea salariilor in sistemul bugetar și reducerea programului de lucru? Ludovic Orban: M-ați mai intrebat la Rădăuți. Reporter: N-am fost la Rădăuți. Ludovic Orban: A, n-ați fost la Rădăuți, dar am dat răspunsul. Deci e o declarație a economistului șef de la BNR. Să o aplice la BNR! Sigur că noi avem in vedere un amplu proces de reformă in administrație, sigur că dorim profesionalizarea, creșterea nivelului de competență, eficientizarea structurilor administrative, dorim introducerea unui sistem nou de evaluare a performanței, a activității angajaților din sectorul public, urmărim digitalizarea instituțiilor publice și o vom realiza. Obiectivul nostru e un stat modern, digital, care să poată să furnizeze serviciile şi /drepturile/ către oameni la distanță de un click, intr-un timp cat mai scurt posibil. Nu avem in vedere să tăiem veniturile oamenilor, ci noi vrem să guvernăm pentru oameni ca să creștem veniturile oamenilor prin dezvoltare economică, prin investiții, prin cercetare-inovare, prin creșterea competitivității, prin creșterea calității managementului, prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, astea sunt obiectivele mele. Reporter: Organizația Mondială a Sănătății a recomandat astăzi păstrarea școlilor deschise sau deschiderea școlilor. Guvernul Romaniei, Ministerul Educației au in vedere redeschiderea școlilor, cel puțin pentru ciclul primar şi gimnazial, in următoarea perioadă? Ludovic Orban: Deocamdată obiectivul nostru este să reducem numărul de infectări zilnice. Reporter: Cum? Ludovic Orban: Să păzim sănătatea oamenilor, să avem grijă ca un număr cat mai mic de romani, să nu se imbolnăvească, prin aplicarea fermă a tuturor măsurilor pe care le-am luat. Reporter: Aveți in vedere o carantinare extinsă şi, eventual, in perioada sărbătorilor de iarnă, restricțiile la intrarea in ţară? Ludovic Orban: Nu avem de gand să facem altceva decat facem in momentul de faţă. Dacă intr-o localitate se indeplinesc criteriile de carantinare, se carantinează localitatea, cum s-a luat decizia de carantinare la Constanța. Reporter: Domnul prim-ministru, in privința vaccinului anti-COVID, vreau să vă intreb dacă luați in calcul să apelați şi la alte firme private in afară de varianta Comisiei Europene, AstraZeneca. Pe langă acea variantă, care ştim că există, dacă luați in calcul să apelați şi la alte companii, pentru a-l aduce in Romania? Ludovic Orban: Nu vă dau acum un răspuns. V-am anunțat că am dispus măsurile pentru constituirea Comitetului Național de Conducere a Campaniei de Vaccinare. Este in curs de elaborare strategia de vaccinare şi in cadrul acestei strategii de vaccinare veți primi răspuns la toate intrebările legate de acest subiect. Președintele Romaniei, practic, consideră problema vaccinării o problemă de interes și de siguranță națională. Domnul preşedinte Iohannis a organizat intalniri de lucru o bună perioadă de timp pe această temă, ele vor continua și practic, noi vom lua toate măsurile astfel incat să putem să oferim oricărui roman care vrea să se vaccineze posibilitatea de a se vaccina. Mulțumim! 2020-11-20 17:39:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-20-06-21-43big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la recepția lucrărilor variantei ocolitoare a municipiului RădăuțiȘtiri din 20.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-receptia-lucrarilor-variantei-ocolitoare-a-municipiului-radautiGalerie foto *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban și de ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Bode, la recepția lucrărilor variantei ocolitoare a municipiului Rădăuți [Check against delivery] Ludovic Orban: Buna ziua! Iată că un constructor roman are capacitatea să finalizeze o lucrare intr-un termen mai scurt cu nouă luni față de prevederile contractuale. Felicit constructorul pentru mobilizare, pentru seriozitate și mai ales pentru faptul că s-a ținut de cuvant in discuțiile pe care le-am avut cand am fost in vizită, in iunie, să vedem stadiul lucrărilor. Rădăuțiul și localitățile din jurul Rădăuțiului au o centură extrem de utilă, care scoate traficul greu și traficul de tranzit din Rădăuți și dă, in același timp, perspective de dezvoltare, pentru că de la romani incoace, vorba aceea, s-a adeverit: Via vita - Drumul inseamnă viață. Drumul dă naștere la dezvoltare, drumul dă naștere la investiții. Sunt convins că peste patru ani lucrurile se vor schimba in jurul acestei centuri, in bine, și vom vedea dezvoltări industriale sau alte tipuri de dezvoltări care vor contribui la dezvoltarea economică a zonei. Sigur că noi suntem extrem de determinați să realizăm proiectul A7. Practic, să asigurăm legătura de la București cu ieșirea din țară la Siret, cu cele șase tronsoane de autostradă sau drum expres, in funcție de cum vor stabili firmele care realizează studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pe baza indicilor de trafic. De asemenea, domnul ministru al transporturilor mi-a dat ocazia să dau o veste bună. Legătura intre Suceava și granița de vest se va putea face și pe Drumul Nordului, cum este cunoscut, de asemenea, un drum care va fi pe profil de autostradă sau drum expres, care va face legătura intre Suceava și Baia Mare. Astăzi s-au deschis ofertele și s-a declarat caștigătorul pentru cele trei tronsoane de pe Drumul Nordului, respectiv Baia Mare - Bistrița, Bistrița - Vatra Dornei și Vatra Dornei - Suceava. Este vorba despre companiile care vor realiza studiul de fezabilitate pentru cele trei tronsoane. Mai inainte de a intra in discuție, de aceea am și intarziat un pic, domnul ministru al economiei, Virgil Popescu, chiar dacă nu e o chestiune care ține strict de Suceava, m-a informat că acordul interguvernamental intre Statele Unite ale Americii și Romania in domeniul cooperării, nuclear civil, cooperarea in domeniul nuclear civil a primit avizul Comisiei Europene, ceea ce inseamnă că prin această avizare, practic, a proiectului nostru de acord, putem spune că suntem mai aproape de construcția Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici - Statele Unite și cu parteneri din Uniunea Europeană - și suntem foarte fericiți că am primit acest acord din partea Directoratului de Energie al Comisiei Europene, care, iată, ne va permite să semnăm acordul in forma definitivă și să pornim toate demersurile pentru construcția Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Il invit pe domnul ministru al transporturilor să vă dea detalii suplimentare. Lucian Bode: Mulțumesc, dle prim-ministru! Bună ziua! Bună ziua, domnule ministru, domnule președinte al Consiliul Județean, domnule prefect, domnilor parlamentari, domnilor primari, stimați invitați. Bine ne revedem după cinci luni, exact cinci luni, 20 iunie, cand, impreună cu domnul prim-ministru, impreună cu mare parte dintre cei prezenţi, eram aici şi ne asiguram că varianta ocolitoare Rădăuţi va fi finalizată inainte de termen. Astăzi, in drum spre Rădăuți, am făcut un popas la Bacău, unde același antreprenor care - iată! - realizează acest obiectiv inainte de termen cu nouă luni, il finalizează, a dat o veste extraordinară romanilor, moldovenilor: faptul că centura ocolitoare a Bacăului, cu cei 17 km, 16 km de autostradă, in regim de autostradă, vor fi dați in trafic peste cateva zile este cea mai bună veste pe care putem să o primim. Practic vorbim despre primul tronson de autostradă construit in Moldova care va fi dat in trafic, in acest an. In iunie eram aici, pe 20 iunie, cu ocazia vizitei pe care o efectuam, și spuneam atunci că in decembrie ne vom vedea la recepție. Iată că se intamplă mai repede și acest lucru i se datorează in primul și in primul rand antreprenorului. Ii mulțumesc și eu, alături de domnul prim-ministru pentru implicare și pentru tot ceea ce realizează in materie de infrastructură rutieră in Romania. Am reușit să ajungem aici, pentru că am trecut acest proiect pe fonduri europene nerambursabile, pe POIM 2014-2020, in luna aprilie acest an. Astfel, am asigurat cash-flow-ul necesar implementării lui. In noiembrie 2019, acest proiect avea un progres fizic de 38% și iată că astăzi reușim să-l finalizăm. In privința lucrărilor efectuate, in luna noiembrie, proiectul inregistra un progres fizic de 32%, astfel incat pană in noiembrie totalul deconturilor era undeva la 44 de milioane, iar intr-un an de zile noi am plătit 62,5 milioane de lei. Am accelerat acest proiect, așa cum am făcut cu toate proiectele majore de transport din regiunea Moldovei, iar in ceea ce privește județul Suceava investițiile in infrastructură au fost susținute puternic de Guvernul Ludovic Orban: alocări record pentru intreținerea drumurilor naționale, peste 50 de milioane de lei am alocat in acest an pentru lucrări de intreținere pe drumuri naționale, dacă vreți, in raport cu 20 şi ceva de milioane cat au alocat cei dinaintea noastră. Am finalizat varianta ocolitoare Suceava, recepție in luna septembrie, la terminarea lucrărilor pentru sectorul 1 și un progres fizic de aproape 95% pentru Sectorul 2. Recepția la finalizarea lucrărilor o vom realiza, de asemenea, in acest an, pană la sfarșitul lunii decembrie. Ne ținem de cuvant și finalizăm un proiect care a fost promis de mulți, de mulți ani, de cei dinaintea noastră, dar fără să-i aloce și resursele necesare finalizării lui. Acest proiect a fost inceput, și mă refer la varianta ocolitoare Rădăuți in timpul unui guvern de dreapta și este finalizat - iată! - de un guvern liberal. Concluzia este una simplă: investițiile in infrastructura de transport sunt o prioritate absolută pentru guvernul de dreapta, in timp ce guvernele de stanga sunt orientate, așa cum știți, spre politici care incurajează consumul, fără a susține economia reală prin incurajarea investițiilor. Pentru Moldova, anul 2020 a fost anul in care am deblocat marile proiecte de investiții in infrastructura de transport. A vorbit aici foarte corect domnul prim-ministru despre A7: este un proiect extrem de important, iar A7, autostrada care va lega Ploieștiul de Buzău, mai departe Focșani, Bacău, Pașcani, Suceava, Siret, este un proiect pe care noi suntem hotărați să-l finanțăm din Programul Național de Recuperare și Reziliență. Asta inseamnă că anul viitor finalizăm documentația, studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, scoatem la licitație execuția, iar conform obligațiilor din PNRR, de recuperare și reziliență, pană in 2026 trebuie să finalizăm acest obiectiv. Şi noi ne-am asumat și prin programul de guvernare că vom finaliza cei 320 km dintre Ploiești și Pașcani in următorii patru ani. Avem documentațiile aproape finalizate, in consecință, nu avem nici un motiv să nu spunem romanilor că in următorii doi ani după semnarea contractului, 24 de luni, finalizăm cele patru tronsoane. Așa cum bine știți, in douăsprezece luni de guvernare Ludovic Orban, am reușit să finalizăm, să modernizăm peste 350 de km de rețea de drumuri - și aici mă refer in special la cei aproape 90 de km de autostradă nou construiți pe care ii vom da in trafic pană la sfarșitul anului. Am semnat contracte, am semnat ordine de incepere pentru 180 de km. Practic, am inceput lucrările la 180 de km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare, drumuri naționale, in acest an şi am semnat contracte pentru 440 de km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare, drumuri naționale, contracte de execuție in acest an. Inchei spunand că vestea bună pe care domnul prim-ministru a dat-o astăzi aici legat de Autostrada Nordului este cu adevărat un lucru pe care il așteptați și il așteptau romanii de foarte mult timp. Faptul că, astăzi, Compania de Drumuri a anunțat că prin raportul procedurii a stabilit caștigătorul pentru toate cele trei loturi, valoarea contractului este undeva la 15 milioane de lei plus TVA pe fiecare lot in parte; avem 18 luni de la momentul semnării contractului pentru realizarea documentației, după care vom scoate la licitație, proiectare și execuție. Acest drum, drumul de mare viteză Suceava - Baia Mare, este in programul de guvernare al Partidului Național Liberal o prioritate și, așa cum am spus și la Bacău, Autostrada Nordului, Autostrada Unirii, Autostrada A7 Ploiești - Siret, Autostrada 13 Bacău - Brașov, toate aceste proiecte sunt prioritare pentru guvernul Ludovic Orban, nu sunt in competiție unul cu celălalt, sunt complementare și toate, odată implementate, vor duce la dezvoltarea Romaniei. Așa cum am spus de foarte multe ori, spun și aici, la Rădăuți: infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica economic Romania. Mult succes in tot ceea ce faceți aici și să ne vedem cu bine, cu astfel de ocazii. De aici vom merge la Pojorata, unde de asemenea vom vedea in premieră - şi vă invit și pe dumneavoastră, reprezentanții presei să vedeți in premieră - un nou mod de abordare a Companiei CFR Infrastructură in ceea ce privește modernizarea infrastructurii de transport feroviar in Romania. Vă mulțumesc și vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la intrebări, dacă aveți. Reporter: /...;/ vă rugăm să ne spuneți de ce a durat zece ani de zile să fie finalizat un drum de doar 13 km. Ludovic Orban: Asta ar trebui să ii intrebați pe cei de dinaintea noastră, nu pe noi. Noi, cand am preluat guvernarea, progresul era de 32% și astăzi este finalizată lucrarea. In rest, să le puneți intrebări celor care au fost inaintea noastră. Reporter: Cand va fi deschisă centura, domnule premier? Ludovic Orban: Acest lucru vi-l poate... vă poate da răspunsul domnul ministru. Dar din moment ce este gata, va fi dată in circulație. Lucian Bode: Recepția s-a realizat ieri. /...;/ S-a semnat procesul verbal de recepție ieri, s-au făcut toate formalitățile, după ce finalizăm această conferință de presă, se dă in trafic Centura Rădăuți. Reporter: Este mai importantă conferinţa de presă decat faptul că rădăuțenii puteau să circule, de exemplu, de azi dimineață aici? Lucian Bode: Este foarte important că de rădăuțenii pot circula cu nouă luni inainte de termen pe această variantă ocolitoare. Reporter: Dar ştiţi că nu e gata...; este racordul la drumul care face legătura cu Dorneştiul, care nu e finalizat, se asfaltează acum acolo. Lucian Bode: Recepția s-a realizat ieri. /.../ Reporter: Legătura cu drumul de la Dorneşti, cu centura Rădăuţiului, nu e gata. Acum se asfaltează. Lucian Bode: Bine, dacă mai sunt intrebări. Ludovic Orban: Alte intrebări, vă rog. Reporter: Domnule prim-ministru, dacă imi permiteți. Economistul-șef al BNR spune, a făcut o declaraţie conform căreia la anul vom putea reduce deficitul bugetar doar in măsura in care bugetarii vor lucra patru zile pe săptămană, cu salariul redus cu 20 de procente și se vor ingheța angajările la stat. Cum vedeți această declarație? Ludovic Orban: Cred că economistul-șef al Băncii Naţionale poate se referă la salariile angajaților din BNR. In ceea ce priveşte salariile in toate instituțiile, in spitale, in şcoli, in toate instituțiile publice, sunt stabilite prin lege. Sigur că noi avem in programul de guvernare optimizarea aparatului guvernamental, digitalizarea, simplificarea procedurilor, schimbarea sistemului de evaluare a activității angajaților in sectorul public, astfel incat să fie premiați cei care au rezultate şi să nu fie premiați cei care nu au rezultate. Eu, in schimb, cred că trebuie să trecem de acest tip de declarații. Romania va avea de absorbit 80 de miliarde de euro. Dacă adăugăm şi cele 4,1 miliarde din programul SURE pentru măsuri active pentru companii şi angajaţi, vom avea o finanţare extrem de importantă. Mai mult decat atat, avem finanțări asigurate şi prin contracte negociate cu Banca Mondială, cu Banca Europeană de Investiţii, cu Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare. Va fi enorm de muncă, in următorii ani şi oricine vrea să muncească va avea de lucru. Nu există niciun fel de risc in această privință. Obiectivul nostru nu este să umblăm să tăiem salariul. Obiectivul nostru este să creștem veniturile romanilor, sigur, in sectorul public să le creștem, in conformitate cu activitatea efectivă care este depusă de angajații din sectorul public. Reporter: La Ministerul Muncii se fac, ințelegem, scenarii pe creșterea salariului minim cu 100-150 de lei. Vă intreb, este aceasta varianta pe care aţi lua-o in calcul pentru anul viitor? Ludovic Orban: Din punctul meu de vedere, salariul minim, ca şi orice alt venit care depinde de o reglementare publică, trebuie să aibă la bază indicatori obiectivi, care să fie in legătură cu realitatea economică. Din punctul meu de vedere, salariul minim trebuie legat de productivitate, de creșterea economică şi de rata inflației. De rata inflației, pentru că, normal, dacă ai inflație cresc prețurile şi atunci trebuie apărată puterea de cumpărare prin indexare cu rata inflației. In ceea ce priveşte productivitatea, angajatul trebuie să primească prin intermediul salariului minim un bonus pentru creșterea productivității şi, de asemenea, in ceea ce priveşte creșterea economică, trebuie să ducă la o creştere de venit. Mecanismul, formula prin care se pun acești indicatori economici la baza unui calcul obiectiv urmează să fie rodul negocierilor in cadrul Consiliului tripartit, cu partenerii sociali. Sigur că aici opiniile nu sunt ... un punct de vedere il susțin patronatele, un punct de vedere il susțin sindicatele. Va trebui găsită o formulă de mijloc, dar ideea noastră este aceea ca şi pentru salariul minim de a găsi o formulă, de altfel Comisia Europeană chiar ne-a recomandat găsirea unei formule care să țină cont de realitățile economice, care să stea la baza creșterii salariului minim. De altfel, există preocupare la nivel european privitoare la o posibilă directivă care să reglementeze chestiunea salariului minim la nivel european. Reporter: Se ia in calcul reducerea salariilor şi a pensiilor, ca in urmă cu zece ani, la criza de acum zece ani? Ludovic Orban: M-aţi ascultat in ce răspuns v-am dat? Obiectivul nostru este să creștem veniturile oamenilor. Reporter: Domnule premier, după cum bine ştiţi, cred că știți, la Rădăuţi urmează să se construiască un spital /... un proiect privat /.../. Va ajuta guvernul liberal la construcția acestui spital? Ludovic Orban: Guvernul liberal are in plan in următorii ani construcția multor spitale; in primul rand, spitalele regionale, care beneficiază de acordul Comisiei Europene pentru finanţarea din fonduri europene. Este vorba de Spitalul Regional Iaşi, Spitalul Regional Craiova şi Spitalul Regional Cluj, pentru care am şi semnat contractele de finanţare şi suntem in fază finală de licitație pentru a semna contractul de proiectare. De asemenea, avem foarte multe alte proiecte de construcție de spitale noi, nu neapărat regionale, spitale judeţene și de asemenea, proiecte de modernizare a unor spitale existente. Chiar in anul acesta am făcut niște eforturi extrem de mari, e adevărat, nu pe partea de construcție, ci pe partea de dotare a spitalelor. Avem solicitări de peste 1 miliard 200 de milioane de euro care sunt depuse de spitale, de unitățile spitalicești, de autoritățile locale, pentru contractarea de aparatură, echipamente moderne, pentru a crește calitatea serviciilor medicale, cheltuieli de peste 1 miliard 200 de milioane de euro care vor fi decontate din fonduri europene pe exercițiul financiar actual. In ceea ce priveşte spitalul la care vă referiți, deocamdată nu am nicio cerere de a susține acest proiect. Reporter: Am văzut acea situaţie de la Bucureşti, dle prim-ministru, cu pacienții infectați cu COVID transportați la Iaşi, pentru că nu mai erau locuri. Cate paturi la ATI există neocupate acum la nivel național, aproximativ, și dacă vă gandiți la ideea unei aplicații care să le indice oamenilor... Ludovic Orban: Răspunsul la această intrebare il puteți găsi doar la Ministerul Sănătății, care urmărește, pe baza unui tip de raportare, numărul de paturi libere in secțiile de terapie intensivă. Eu ce pot să vă răspund la intrebare este că noi creștem numărul de locuri in secțiile de terapie intensivă. Ministrul Tătaru, in cursul acestei săptămani, a emis un ordin prin care a inclus noi spitale sau a dezvoltat secţii in spitale care deja funcționau ca spitale de suport COVID. Obiectivul nostru este ca săptămana viitoare să intre in funcțiune incă 280 de locuri noi in secțiile de terapie intensivă. La nivelul Bucureștiului, din ceea ce cunosc eu, urmează să se deschidă in cursul săptămanii viitoare mai multe /...;/ să disponibilizeze, practic, să fie puse la dispoziția pacienților mai multe paturi ATI, la Spitalul Malaxa, la un spital privat - nu vreau să ii dau numele, pentru că ii las pe danșii să comunice pe tema asta - cu care am discutat să ne pună la dispoziție 30 de paturi pentru secție de terapie intensivă. De asemenea, mai sunt două spitale care vor pune la dispoziție cate șase paturi de terapie intensivă pentru pacienții COVID. Același lucru se intamplă și in țară, creșterea numărului de paturi in secțiile de terapie intensivă a reprezentat un obiectiv al nostru incă din luna martie și am făcut progrese semnificative. Aici chiar puteți să intrebați pe specialiști, pe specialiștii din Societatea Anesteziștilor și Terapie Intensivă, pe domnul Săndesc, pe domnul Bubenek, oameni care cunosc cel mai bine, și ei vă pot spune ce am reușit să facem impreună in această perioadă de solicitare uriașă. Vă mulțumim! 2020-11-20 16:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov12.jpgZiua Internațională a Drepturilor Copilului, marcată de GuvernȘtiri din 20.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1605871612Galerie foto Ziua Internațională a Drepturilor Copilului va fi marcată de Guvern prin luminarea Palatului Victoria in albastru, culoare simbol a acestei zile. 20 noiembrie a devenit Ziua Internațională a Drepturilor Copiilor după semnarea Convenției ONU, in 1989, ratificată de Romania un an mai tarziu, document care a stat la baza elaborării legislației privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Copiii au dreptul să fie respectați, să le fie protejată sănătatea, demnitatea, să fie feriți de discriminare și marginalizare. Acum, in contextul crizei sanitare, este nevoie să fim mai atenți la nevoile lor, să-i ascultăm și să-i ocrotim mai mult, să le fim deopotrivă părinți și prieteni. In egală măsură, copiii au dreptul la educație, iar Guvernul este preocupat să găsească soluții pentru ca toți copiii Romaniei să aibă acces neingrădit la invățămant, chiar și in condițiile restrictive ale pandemiei. Am convingerea că puterea lor nemărginită de adaptare la nou, curiozitatea și ingeniozitatea caracteristice varstei, sunt atuuri care ii vor ajuta să compenseze pierderile pe care le aduce procesul de invățare la distanță, și nu față in față dascăl-elev. Educația trebuie să rămană piatra de temelie in formarea fiecărei generații, indiferent de incercările istoriei, iar decidenții au responsabilitatea să ia măsuri pentru a atinge această țintă, consideră premierul Ludovic Orban. Prim-ministrul apreciază implicarea societății civile și colaborarea Guvernului cu UNICEF Romania in ceea ce privește promovarea drepturilor copiilor și transmite tuturor copiilor multă sănătate și succes in toate proiectele pe care și le propun! 2020-11-20 13:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_a6da7ae5-76d3-4bbd-898d-d30d8938d40a.jpgVerificarea stadiului lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului BacăuȘtiri din 20.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/verificarea-stadiului-lucrarilor-la-varianta-ocolitoare-a-municipiului-bacauGalerie foto *** Declarații ale premierului Ludovic Orban şi ministrului transporturilor la verificarea stadiului lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului Bacău [ check against delivery] Ludovic Orban: Am ținut să vedem stadiul lucrărilor de pe autostrada de centură a municipiului Bacău. Este un proiect așteptat de mult timp de băcăuani şi iată că este un proiect care este aproape de finalizare şi care va reuși să scoată tot traficul greu şi traficul de tranzit din Bacău şi va creşte viteza de tranzitare a Bacăului. Il felicit pe constructor, o mobilizare exemplară, deşi termenul de finalizare iniţial era in jurul lunii ianuarie 2022, constructorul ne-a comunicat că poate să dea in trafic pană in data de 3 decembrie - intre 27 noiembrie şi 3 decembrie - in funcţie de condiţiile meteorologice, pentru a da in circulaţie acest tronson de autostradă. Domnul ministru! Lucian Bode: Domnule prim-ministru, domnule ministru, stimaţi domni, suntem bucuroşi să auzim astăzi această veste, in drum spre Suceava, unde vom da in trafic un obiectiv important de infrastructură pentru judeţul Suceava, pentru Rădăuţi - mă refer la varianta ocolitoare a oraşului Rădăuți - unde impreună cu acelaşi antreprenor serios reuşim inainte de termen să dăm in trafic acel obiectiv. Aşa cum bine ştiţi, la inceputul lunii septembrie, am reuşit să dăm in trafic 7,3 kilometri din acest obiectiv. Vestea pe care ne-a dat-o constructorul astăzi şi pe care domnul prim-ministru v-a relatat-o aici, şi anume că in cateva zile, intre 27 noiembrie şi 3 decembrie, vom da in trafic acest obiectiv este cea mai bună veste pe care putem să o dăm romanilor, moldovenilor, pentru că vorbim despre primul tronson de autostradă din regiunea Moldovei dată in trafic, de 16 kilometri de autostradă, la profil de autostradă, din cei 31 de kilometri din centura Bacăului. Avem, așadar, o mobilizare extraordinară, pentru că finalizăm acest proiect inainte de termen, termenul contractual ianuarie 2022. Il felicit pe antreprenor pentru acest lucru. Practic, noi, anul trecut, in noiembrie, am preluat acest obiectiv la un stadiu fizic de 27% și, iată, il aducem astăzi, in 12 luni, cu un antreprenor serios, la 100%. Aș vrea să mai lămuresc un lucru, pentru că am fost acuzați că nu finanțăm acest obiectuv, că am alocat prea puțini bani in 2020. Vreau să vă spun că am plătit pană in acest moment, intr-un an de zile, 467 de milioane de lei, in raport cu 126 cat au plătit cei dinaintea nostră. Așadar, am plătit toate certificatele intermediare de plată și vom plăti absolut pană la ultimul leu tot ce avem de plată pentru acest obiectiv. Mai mult, după ce in 2019 au fost mari probleme in ceea ce privește autorizarea unor sectoare din acest obiectiv, am reușit să finalizăm și să obținem autorizația pentru toate tronsoanele, autorizația de mediu și să inchidem discuțiile cu Comisia Europeană pentru cererea de finanțare europeană și să primim aprobarea pentru 143 de milioane de euro bani europeni nerambursabili. Acestea sunt faptele, acestea sunt lucrurile pe care noi le-am făcut in ultimele 12 luni și veștile bune pentru Moldova nu se opresc aici. Autostrada A7 este in linie dreaptă cu cele patru tronsoane; anul viitor avem toate documentațiile, studiul de fezabilitate, proiect tehnic finalizate și scoatem la licitație cele patru tronsoane intre Ploiești-Buzău, Buzău-Bacău, Bacău-Focșani, pană la Pașcani, cele patru tronsoane, respectiv Pașcani-Suceava, Suceava-Siret, unde am finalizat contractele pentru realizarea documentațiilor. Avem susținerea primului ministru pentru a finanța acest tronson de autostradă, autostrada A7, aceste tronsoane de autostradă, din Programul Național de Recuperare și Reziliență, ceea ce ne dă incredere că pană in 2026 vom recepționa aceste tronsoane. De asemenea, pentru A13 Brașov-Bacău am semnat ordinul de incepere a lucrărilor pentru realizarea documentațiilor și, așa cum scrie in contract, in 2022 vom scoate la licitație acest obiectiv. Acestea sunt veștile bune pe care am vrut să le dăm astăzi, aici, in premieră cu domnul prim-ministru, impreună cu domnul ministru al mediului, pentru băcăuani, pentru moldoveni, in drum spre Suceava, unde, de asemenea, avem vești foarte bune legate de Autostrada Nordului. Aceste proiecte A8, A7, Autostrada Nordului, A13 sunt complementare, nu sunt in competiţie unul cu celălălt. Vă mulţumesc foarte mult. Ludovic Orban: O intrebare, dacă aveţi. Dacă n-aveţi nicio intrebare... O intrebare, atat. Reporter: Aş vrea să pun o intrebare, domnule ministru Bode... Lucian Bode: Vă rog, pentru domnul prim-ministru! Ludovic Orban: A, intrebaţi-l pe el! Reporter: Pentru domnul prim-ministru. Am urmărit in programul dvs de guvernare intenţia declarată de a construi 970 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, in Programul de guvernare 2020-2024. Numai că din 2013 in Romania nu s-au construit mai mult de 100 de kilometri de autostrăzi pe an. Cum veţi face ca de la anul, practic, să măriţi de patru ori capacitatea de construcţie a autostrăzilor? Ludovic Orban: Faptul că nu s-a putut inainte nu inseamnă că nu se poate. Foarte bine, prin opţiunea de resurse financiare, prin imbunătăţirea tuturor procedurilor, prin imbunătăţirea managementului proiectelor şi, evident, prin contracte făcute cu constructori serioşi, care să aibă capacitatea să işi finalizeze lucrările in termenele prăvăzute in contract sau mult mai repede, cum este cazul acestui obiectiv de investiţii. Reporter: O intrebare , domnule prim-ministru Orban /...;/ Ludovic Orban: Deci Planul Naţional de Rezilienţă şi Recuperare incă nu a fost prezentat. Nu ştiu de unde aveţi dvs informaţia. Planul Naţional de Rezilienţă şi Recuperare va fi prezentat luni. Proiectul, care este supus in primă fază dezbterii publice, după ce vom primi observaţii din partea societăţii, din partea patronatelor, sindicatelor, asociaţiilor profesionale, universităţilor, autorităţilor locale, vom modifica proiectul pe care il punem luni in dezbatere impreună cu domnul preşedinte şi il vom trimite la Bruxelles, deci deocamdată oricine vorbeşte ceva despre PNRR incă nu ştie sigur. Ce este adevărat este că am inclus cele patru tronsoane: Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, le-am introdus in proiectul care va fi lansat public de finanţare prin intermediul Planului Naţional de Rezilienţă şi Recuperare. Vă mulţumim! 2020-11-20 10:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5736.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la exercițiul militar comun româno-american Rapid FalconȘtiri din 19.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-exercitiul-militar-comun-romano-american-rapid-falconGalerie foto Declaraţia premierului Ludovic Orban, prezent la exerciţiul comun romano-american Rapid Falcon [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelenţa voastră, domnule ambasador Adrian Zuckerman, domnule ministru Nicolae-Ionel Ciucă, distinsă audienţă, sunt onorat de invitaţia de a participa la acest eveniment in care putem vedea, la modul cel mai concret, cum se exersează interoperabilitatea dintre cele două armate aliate şi partenere. Vorbim des despre cat de important este ca militarii armatei noastre să poată opera in mod curent la standardele Alianței Nord Atlantice, să fie interoperabili cu partenerii lor, dar cred că este foarte important să inţelegem cum se obține şi mai ales cum se menţine această interoperabilitate. Putem spune că tragerile care se vor executa astăzi la Capul Midia vor demonstra nu doar compatibilitatea şi interoperabilitatea intre militarii americani şi militarii romani, dar vor ilustra in modul cel mai elocvent prezentul şi viitorul in ceea ce priveşte inzestrarea Armatei Romane. Incepand de anul viitor, artileriştii din Forţele Terestre vor recepţiona primul sistem HIMARS şi vor incepe astfel procesul care va asigura ţării noastre, la final, o capacitate de apărare terestră esenţială, modernă şi eficientă, o capacitate de descurajare credibilă in fața multiplelor provocări de securitate care se manifestă in regiunea Mării Negre. Acordul Național Transpartinic, facilitat de președintele Romaniei, prin care s-a decis alocarea unui procent de minim 2 % din PIB pentru apărarea naţională, a permis demararea unui program ambiţios de inzestrare al armatei cu echipamente moderne, cu tehnică de ultimă generaţie, cu capacităţi menite să intărească poziţia ţării noastre ca pol de stabilitate in regiunea Mării Negre. Investiţiile Ministerului Apărării Naționale in aceste programe esenţiale pentru ţară nu sunt altceva decat investiţii in viitorul nostru. Toate domeniile sunt importante şi multe sunt urgenţele care trebuiesc rezolvate. Ii asigur pe militari că apărarea şi securitatea naţională reprezintă pentru guvernul pe care il conduc o prioritate majoră şi că vom asigura predictibilitatea şi stabilitatea finanţării, astfel incat investiţiile de calibrul sistemului HIMARS pe care il vedem aici, ale sistemelor antiaeriene, Patriot, corvetele multifuncţionale, bateriile de coastă, transportoarele blindate, aeronavele de luptă multirol şi multe altele să poată fi derulate in condiţii de maximă eficienţă. Toate aceste investiţii in apărare se fac pentru securitatea Romaniei şi a cetăţenilor săi. Deci, este cat se poate de clar că pentru a putea să-şi indeplinească misiunile la nivelul de așteptare al romanilor şi militarii noştri au nevoie de echipamente moderne şi de condiţii de instruire corespunzătoare. In acelaşi timp, ne dorim să sprijinim cat mai mult revigorarea industriei naţionale de apărare prin achiziţiile de echipamente pe care le facem şi vă asigur că urmărim implicarea agenţilor economici din Romania in cat mai multe programe de colaborare industrială aferente acestor programe de inzestrare. Domnule ambasador Zuckerman, doresc să subliniez şi in acest cadru importanţa deosebită pe care Romania o acordă Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Sprijinul şi asistenţa oferite de ţara dumneavoastră răman esenţiale pentru indeplinirea obiectivelor politicii de apărare a Romaniei. Puteţi conta, domnule ambasador, pe faptul că ţara noastră va continua să-şi demonstreze calitatea de aliat statornic şi durabil al Statelor Unite ale Americii. Inchei, mulțumind tuturor militarilor romani şi americani care s-au implicat in desfăşurarea acestui exerciţiu şi le doresc mult succes in etapa cea mai importantă, aceea in care se vor executa trageri reale. Mă refer, incă o dată, la importanţa interoperabilităţii pe care o văd similară increderii. Se poate caştiga relativ uşor, dar se menţine cu eforturi mari. Exerciţiul de astăzi se desfăşoară in condiţii meteorologice vitrege, suntem deja la jumătatea lunii noiembrie, dar caștigurile comune sunt cu atat mai preţioase. Mult succes tuturor! *** *** Declaraţiile premierului Ludovic Orban după participarea la exercițiul militar comun romano-american Rapid Falcon [Check against delivery] Ludovic Orban: Cunoașteți că achiziționarea vaccinului a fost făcută la nivel european, in ințelegere, iar cantitățile de vaccin se distribuie proporțional cu populația fiecărei țări a Uniunii Europene. Distribuția se va face in mai multe etape, in funcție de capacitatea de a produce cantitățile contractate. Din ceea ce știm noi, există un contract semnat deja pentru 200 de milioane de doze de vaccin și incă 100 de milioane in rezervă. Pe măsură ce cantitățile sunt produse, ele vor fi livrate către statele membre ale Uniunii Europene, repet, in conformitate cu ponderea pe care o are, din punctul de vedere al populației, fiecare țară europeană. Reporter: Cine va fi vaccinat in primă fază? Ludovic Orban: Prioritizarea vaccinării se va face in funcție de cantitățile care vor veni şi de ritmul in care vor intra aceste cantități. Prioritatea numărul unu este constituită din toți cei care fac parte din sistemul de luptă medical impotriva COVID, cei care lucrează in spitale, toţi cei care sunt implicați in lupta anti-COVID. De asemenea, următoarea prioritate o constituie persoanele vulnerabile, persoanele in varstă, persoanele care pot să dezvolte forme severe, persoane cu boli asociate. Următoarea prioritate o reprezintă cei care sunt in sectoare strategice ale vieții sociale, sectoare critice, cum sunt - apărare națională, economie, zona de energie, servicii publice, deci cei care mențin funcțiile esențiale in societate şi după aceea urmează... Strategia de vaccinare va fi finalizată pană săptămana viitoare și va fi prezentată public de echipa care va coordona toată campania de vaccinare, condusă de domnul colonel doctor Valentin Gheorghiță, secondat de secretarul de stat de la Ministerul Sănătății, Andrei Baciu. Reporter: /.../ aeronavele MApN /.../. Ludovic Orban: Cel mai probabil s-a luat această decizie pentru că este posibil să nu mai fie locuri libere la secții de terapie intensivă ale spitalelor care sunt implicate in prima linie in București. S-a intamplat şi in Vest. Obligaţia noastră este ca tuturor pacienţilor care au nevoie de tratament in secţiile de terapie intensivă să le identificăm locuri pentru a putea fi trataţi şi de multe ori se poate intampla, de exemplu, in Alba să nu găsim locuri in spitalul judeţean din Alba şi căutăm locuri la Mureş sau la Braşov. De asemenea, și intre regiuni au existat astfel de situaţii, de la Bucureşti, de exemplu, am transferat la Timişoara, cand au existat locuri disponibile; cred că şi acum unul dintre pacienţi este transferat la Timişoara. Noi asigurăm tratarea pacienţilor care au nevoie de internare in secţiile de terapie intensivă, pentru că numărul cazurilor nu este distribuit in conformitate cu numărul paturilor libere de la terapie intensivă şi atunci unde sunt paturi libere acolo transferăm pacienţii. Le-am mulţumit de fiecare dată cadrelor medicale, managerilor de spitale care primesc pacienţi din alte zone ale ţării, cred că este ceva firesc, ceva normal. Sigur că avem in plan creşterea capacităţii de tratare şi in București. Urmează să punem in funcțiune de săptămana viitoare - cred că vor fi - 30 de paturi de terapie intensivă la un spital privat, care s-a arătat dispus să intre in dispozitivul de luptă anti-COVID, a mai fost şi in perioada stării de urgență. De asemenea, avem cinci paturi suplimentare la Malaxa, de asemenea vor mai fi 12 paturi suplimentare la două spitale care sunt incluse in Ordinul ministrului sănătății. Sigur, căutăm in continuare posibilități de a crește capacitatea de tratare. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Doliul se declară in anumite situații reglementate de lege. Suntem alături de familiile victimelor, mi-am exprimat public regretul pentru drama petrecută, dar suntem in baza unei legi şi nu s-a declarat. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Am discutat subiectul in mai multe randuri cu conducerea Ministerului Sănătății. Există o tendință: pentru a reduce numărul de deplasări la farmacie, astfel incat să reducem riscul de răspandire şi posibilitatea de creare a aglomerației, se dau pe perioade mai lungi decat o lună, de obicei se dau pe o lună, acum se dau pe trei luni. Există, din păcate, pacienți care achiziţionează cantități mai mari. Din cauza asta s-au creat in mod artificial, din cauza cererii acesteia crescute, s-au creat goluri in aprovizionare. Soluția pe care am stabilit-o impreună cu ministerul este să creștem cantitatea de astfel de medicamente sau medicamente echivalente, să suplimentăm cantitatea achiziționată, astfel incat să le putem oferi celor care răman fără din cauza achiziționării unor stocuri de către alţi pacienţi. Reporter: Mulţumim. 2020-11-19 16:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5164.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la recepția lucrărilor de modernizare DN5 București - Adunații Copăceni, județul GiurgiuȘtiri din 19.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-receptia-lucrarilor-de-modernizare-dn5-bucure-ti-adunatii-copaceni-judetul-giurgiuGalerie foto *** Declarații ale premierului Ludovic Orban şi ministrului Transporturilor, Lucian Bode, la recepția lucrărilor de modernizare DN5 București-Adunații Copăceni [ check against delivery] Lucian Bode: Domnule prim-ministru, domnilor secretari de stat, domnule președinte al Consiliului Județean, domnule europarlamentar, domnilor parlamentari, domnilor primari, stimați invitați, Am ascultat prezentarea modului in care a evoluat acest proiect și aș vrea să spun, din capul locului, că nu este un titlu de mandrie că se dă in trafic un tronson de drum in lungime de 11,6 km, după șase ani de la semnarea contractului. Recepționăm un obiectiv care, practic, trebuia finalizat acum patru ani, in urma unui contract relicitat in anul 2014 și cu ordin de incepere a lucrării emis in anul 2015. Așa cum a fost prezentat aici și cum putem observa și pe planșele din stanga noastră, acest contract a implicat lucrări de lărgire și de modernizare a sectoarelor deteriorate din DN 5, ca urmare a traficului intens, lucrări la patru poduri; in cazul podului peste Argeș de aici, de la Adunații Copăceni, in lungime de aproape 250 de metri. Proiectarea, obținerea avizelor necesare și execuția variantei provizorii de circulație peste raul Argeș au fost foarte mult intarziate față de programul de execuție inițial, iar soluția tehnică a fost livrată abia in luna august a anului 2018, ceea ce a amanat și mai mult finalizarea lucrărilor conform contractului. Pe parcursul implementarii proiectului, au fost inregistrate extrem de multe blocaje, probleme cu exproprierile, cu relocările de utilități, lucrări de mutare, protejare a utilităților, fiind foarte mult intarziate și de faptul că unul dintre subcontractorii de utilități a intrat in faliment exact in perioada in care trebuia să execute acest contract - probleme diverse, care au impins nepermis de mult termenul de recepție finală și care, in mod normal, trebuiau soluționate in termenul contractual. Vreau să fie limpede pentru toată lumea: am preluat acest contract, acest proiect, in noiembrie 2019, la un stadiu fizic de 80% și la unul financiar de 60%. Iar astăzi, iată, reușim să recepționăm acest obiectiv. Am schimbat total modul de lucru in cele douăsprezece luni de guvernare in ceea ce privește monitorizarea proiectelor, care se face in mod activ, in teren, așa cum s-a intamplat și aici. Avem organizate ședințe de lucru săptămanale cu antreprenorii, pentru a identifica problemele și soluționarea lor rapidă. De asemenea, pregătim măsuri de creștere a capacității administrative, singura modalitate care ne garantează că proiectele vor fi implementate in mod profesionist și - foarte important - la termen. Pentru toate proiectele am intensificat ritmul de lucru, iar rezultatele cred că le puteți vedea cu toții, le putem vedea cu toții. In sectorul infrastructurii rutiere de transport, in cele douăsprezece luni de guvernare, iată că am reușit să modernizăm peste 350 de km de rețea de drumuri, din care 90 de km de autostradă noi construiți pană la finalul anului vor fi dați in trafic, in guvernarea Ludovic Orban. Peste 180 de km de autostrăzi, drum expres, variantă ocolitoare, drumuri naționale, pentru care am emis ordinele de incepere a lucrărilor efectiv, au inceput lucrările in acest an. Și peste 440 de km de autostrăzi, drum expres, variante ocolitoare, drumuri naționale pentru care am semnat contractele de execuție in acest an. Pentru regiunea București-Ilfov avem in implementare, așa cum bine știți, proiecte majore, precum autostrada A0, cu cele două ramuri, de nord și de sud, un proiect prioritar nu doar pentru București, ci pentru intreaga țară, așa cum bine știți, fiind una dintre verigile lipsă din Coridorul 4 Rutier Paneuropean. Ne-am angajat să finalizăm acest obiectiv, un obiectiv de investiții foarte important, centura de sud, termenul contractual fiind 2023, iar pentru partea de nord, dacă se inchid toate contestațiile și proiectul intră in linie dreaptă, sunt șanse să finalizăm cei 50 de km de autostradă in anul 2024. Tot in acest an am reușit să dăm autorizațiile de construire pentru toate cele trei pasaje, de la Berceni, Mogoșoaia și Oltenița și așa cum știți, pe cele trei pasaje, situația arată astfel: Pasajul Mogoșoaia in șase luni a ajuns la un progres fizic de 30%, Oltenița, in patru luni, la un progres fizic de 6%, Berceni, in cinci luni, la un progres fizic de 15%. Sigur că, in cazul Pasajului Domnești, deși lucrurile s-au mișcat in ultima perioadă, l-am preluat cu probleme, cu blocaje pe partea de exproprieri, avem un avans, intr-adevăr, de 13% acum, dar un proiect care trebuia implementat incă din anul 2017. Aici lucrurile pot evolua mai bine. Pentru județul Giurgiu avem cateva proiecte de investiții care au fost deblocate după mulți ani de amanări. Aș incepe cu varianta ocolitoare Mihăilești. Am relansat in acest an licitația și vom semna contractul pentru finalizarea construcției variantei ocolitoare de 3,2 km, care a fost lansată pentru prima dată, după cum știți, in anul 2012. A avut două rezilieri la activ pe acest proiect, iar unul cu spectacol, dacă vă amintiți, oferit de un fost ministru care rupea in fața presei contractul de lucrări fără să mai rezolve absolut nimic ulterior. Estimăm că in august 2021 vom recepționa varianta ocolitoare Mihăilești, sigur, in condițiile in care pană in 23 noiembrie, peste cateva zile, nu inregistrăm nicio contestație. Un alt proiect important pentru județul Giurgiu, drumul de legătură DN5 cu șoseaua de centură - Podul Prieteniei, in lungime de 5,7 km, are ca scop principal asigurarea conexiunii rutiere intre DN5 și punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu, pentru care in 21 octombrie 2020 am dat ordinul de incepere a lucrărilor. Durata contractului, așa cum prevede contractul, 24 de luni. In 16 octombrie 2020 a fost depusă de către CNAIR aplicația de finanțare a proiectului construcției Variantă ocolitoare Giurgiu in vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Vom construi cei 12 km de drum național nou, două pasaje peste calea ferată, patru poduri, patru intersecții giratorii și două parcări de scurtă durată. Totodată, două drumuri din județul Giurgiu care au fost mult timp ignorate, DN 5C Giurgiu-Zimnicea și DN 5B Giurgiu-Ghimpați, vor fi incluse in lista obiectivelor de investiții care vor fi finanțate in anul 2021. Despre proiectele de dezvoltare a infrastructurii feroviare din această zonă o să vă dea vești foarte bune astăzi domnul prim-ministru, căruia ii mulţumesc pentru acest lucru şi pentru faptul că şi-a făcut timp in agenda domniei sale să fie astăzi prezent aici. Așadar, ne propunem să accelerăm toate aceste proiecte pentru dezvoltarea zonelor Giurgiu şi Bucureşti-Ilfov, cele mai dezvoltate din punct de vedere economic şi care nu dispun de o dimensionare adecvată a infrastructurii de transport pentru a prelua fluxurile de persoane şi de mărfuri care tranzitează această regiune, ceea ce conduce, aşa cum bine ştiţi, la aglomerări, mobilitate redusă, timp şi bani pierduți in trafic. Vă asigur că in următorii patru ani ritmul va fi intensificat, pentru că doar printr-o mobilizare exemplară, prin asigurarea finanțărilor necesare proiectelor şi prin creșterea capacității administrative a statului, vom avea rezultatele dorite şi așteptate de toţi romanii. Vă mulţumesc! Vă doresc multă sănătate tuturor şi il invit pe domnul prim-ministru să ne adreseze mesajul domniei sale. Ludovic Orban: Bună ziua! Am ținut să fiu prezent la inaugurarea podului peste Argeș, in primul rand ca să salut victoria in alegerile locale, neașteptată, a Partidului Naţional Liberal in judeţul Giurgiu, o victorie foarte clară, care arată că romanii au fost profund nemulțumiți de cum a fost administrat judeţul Giurgiu şi cu această ocazie să dau un mesaj clar către giurgiuveni, către locuitorii județului Giurgiu, că guvernul pe care il conduc tratează cu cea mai mare atenție toate investiţiile necesare pentru dezvoltarea județului Giurgiu. Este aproape un paradox ca un judeţ care se află intre Capitala Romaniei şi cea mai importantă axă de transport fluvial din Europa, Dunărea - Canalul Rin-Main-Dunăre, care face legătura intre Marea Neagră şi Marea Nordului, să fie in situația economică in care se găsește astăzi. Din acest motiv, avem proiecte foarte serioase pentru judeţul Giurgiu, in afară de cele cateva proiecte importante pe care vi le-a prezentat domnul ministru Bode. Există un proiect pe care il aștept de 15 ani, de fapt, de 13 ani, şi anume, podul de la Grădiştea, podul de cale ferată de la Grădiștea. Podul de cale ferată de la Grădiștea, practic, a devenit nefuncțional in urmă cu 15 ani și de atunci nu a fost reconstruit. Podul de la Grădiștea face parte din cea mai veche cale ferată din Romania, calea ferată București-Giurgiu și imi doresc să rezolvăm această problemă și intr-un fel să spălăm rușinea ultimilor ani, prin finalizarea cat mai repede a acest proiect. Din acest motiv am discutat cu domnul ministru Bode şi cu conducerea companiei CFR SA, iar obiectivul nostru este să semnăm intr-un termen de maxim două săptămani contractul de reconstrucție a podului de la Grădiştea. Un alt obiectiv de investiții care este in faza finală pentru semnarea contractului de finanțare din fonduri europene este proiectul de modernizare a Portului Giurgiu. Avem aici managerul Administrației Fluviale, care trebuie să deruleze acest proiect, așteptăm rezolvarea problemei de proprietate impreună cu noul primar al municipiului Giurgiu, cu Adriana Anghelescu, astfel incat intr-un termen cat mai scurt posibil să putem semna contractul de finanțare din fonduri europene a acestui important obiectiv de investiții. De asemenea, vreau să dau un mesaj clar că voi incuraja orice investitor care dorește să-şi locheze investiția, să-şi așeze investiția in județul Giurgiu. Giurgiu are nevoie de investiții private, Giurgiu are nevoie de reindustrializare, Giurgiu are nevoie de o fructificare superioară a potențialului pe care il are, atat a potențialului agricol, cat şi a potențialului turistic. Gandiți-vă că avem Delta Neajlovului, care este un obiectiv extrem de atractiv, care poate să genereze o dezvoltare economică bazată pe un turism verde, un turism ecologic și o serie de alte atuuri care pot fi valorificate astfel incat să oferim locuitorilor din județul Giurgiu șansa la o viață prosperă, șansa la servicii de calitate și șansa unei mobilități superioare. Vă mulţumesc! Reporter: Ne puteți spune cum vor fi construiți cei 970 de kilometri de autostradă şi de drum expres pe care ii promiteți in programul de guvernare dacă, iată, in caţiva ani de zile au fost atat de multe piedici şi /.../? Ludovic Orban: Accelerand toate procesele de investiții, așa cum am făcut in ultimul an. Vă readuc aminte că Sibiu-Pitești in șase ani de zile nu a fost aprobat de a fi finanțat din fonduri europene de Comisia Europeană. Noi am reuşit şi am obținut acordul Comisiei Europene pentru finanţarea din fonduri europene a acestui obiectiv de investiţii. O să fim probabil la centura Bacăului in zilele următoare, care, de asemenea, este un obiectiv de investiţii care va fi finalizat şi care va fi finanțat din fonduri europene. Facem demersuri pentru a obține acordul pentru finanțarea tuturor obiectivelor importante de investiții in modernizare a infrastructurii de transport. Incercăm să accelerăm procedurile, de altfel, vedeți că am și schimbat legislația pentru a simplifica procedurile de licitație, pentru a scurta termenele, a nu lăsa să se adune anii pentru evaluarea unor oferte. De asemenea, am gandit mecanisme prin care să fie soluționate cu celeritate orice fel de contestație care este depusă la o procedură de licitație. Mai mult decat atat, toate instituțiile statului care sunt implicate in realizarea unui astfel de proiect amplu de infrastructură sunt mobilizate și derulează toate procedurile in termenele cele mai scurte posibil și nu in ultimul rand, am asigurat finanţarea, rapiditatea decontării lucrărilor certificate, rapiditatea plății facturilor, astfel incat constructorii să nu stea cu lunile sau chiar cu anii ca să-și primească banii pentru lucrările efectuate. Continuăm să creștem constant capacitatea managerială privitoare la managementul proiectelor complexe de infrastructură, indiferent că este vorba de infrastructură rutieră, feroviară, infrastructură portuară sau aeroportuară. Este necesar acest efort de creștere a competenței, a creșterii calității oamenilor care sunt implicați in aceste proceduri și, nu in ultimul rand, incercăm să simplificăm și să digitalizăm orice procedură, astfel incat să ducem la bun sfarșit cat mai rapid aceste proiecte. Reporter: /...;/ Lucian Bode: O simplă completare, răspunsul l-ați dat dumneavoastră. In trei ani de guvernare PSD, au dat in trafic 96 de kilometri de autostradă. In guvernarea Orban avem toate șansele ca in 13 luni să dăm in trafic aproape 90 de kilometri de autostradă. Aceasta este diferența. Inmulțiți cu 3. O mie de kilometri de autostradă in următorii 4 ani și drum expres, este foarte simplu. A7 este un proiect matur - 340 de kilometri, Autostrada Transilvania este un proiect matur, in implementare - 160 de kilometri, A0 este asumat - 100 de kilometri, Sibiu-Pitești cu loturile 1 și 5, Sebeș-Turda, lotul 2 și Lugoj-Deva, lotul 2. Iată că sunt proiecte mature, in implementare, pe care ni le asumăm. Nu sunt proiecte fanteziste, nu sunt kilometri, mii de kilometri lansați, așa, intr-un program de guvernare in campania electorală. Este realitatea pe care ne-o asumăm, iar ce am făcut in 12 luni in materie de infrastructură de transport, in guvernarea Ludovic Orban, ne dă tot dreptul să spunem și să ne asumăm ceea ce dumneavoastră ați intrebat aici. Da, vom construi in Romania peste 1.000 de kilometri de autostrăzi și drum expres in următorii patru ani. Reporter: Legat de acest pod, dacă se poate o precizare, lucrările au inceput in vara lui 2019, termenul inițial a fost ianuarie 2020. Ulterior, termenul a fost modificat, a devenit august 2020 și iată-ne aproape in decembrie. Pentru cei care au lucrat aici, vor urma penalități de intarziere? Lucian Bode: Suntem intr-un progres fizic de 95%, in progres financiar de aproximativ 80%, pană la momentul in care vom inchide acest contract, vom analiza foarte exact dacă se aplică penalități, dacă nu se aplică penalități. Cert este că noi am asigurat din cei aproape 76 de milioane, cat valora acest proiect, prin bugetul din acest an, am asigurat 11,7 milioane și vom asigura tot bugetul necesar pentru a inchide și componenta financiară a acestui proiect. La final, vom analiza și acest aspect. Reporter: La rectificare nu ați primit bani in plus. Lucian Bode: Dumneavoastră știți că s-a adoptat vreo ordonanță de urgență cu rectificare? Urmează. A fost in primă lectură. Eu sunt bucuros că după ani și ani, după foarte mulți ani, Guvernul Orban a ințeles nevoia de a finanța infrastructura in Romania. Bugetul nostru este astăzi rectificat de 2 ori pozitiv. Suntem la 12,7 miliarde de lei, un buget istoric, raportandu-ne la 2017 - 7,5 miliarde, la 2018 - 8,5 miliarde. Ca să nu mai vorbesc de 2019, cand am contribuit și noi la 11,1 miliarde execuția. Suntem la 12,76, un buget istoric pentru Ministerul Transporturilor, sper să-l executăm. Și cea mai bună veste este că pe Titlul 58, fonduri europene nerambursabile, avem 6,2 miliarde și ii vom cheltui pe toți, in raport cu 2 miliarde, 3 miliarde, cat au cheltuit cei dinaintea noastră. Aceasta este diferența. 2020-11-19 13:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-19-01-20-38big_1.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Cercetătorului și Proiectantului din RomâniaȘtiri din 19.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-cercetatorului-i-proiectantului-din-romania- Ziua de 19 noiembrie este dedicată de mai mult de două decenii unei categorii profesionale de elită a Romaniei, cercetătorii și proiectanții. Avem in acest domeniu de activitate numeroase exemple de renume care au dat și dau valoare profesiei de cercetător și proiectant, incepand cu savantul american de origine romană George Emil Palade (1912-2008), laureat al premiului Nobel pentru medicină, in onoarea căruia a fost instituită această sărbătoare la nivel național. Este salutară inițiativa de a le dedica o zi in calendarul sărbătorilor din Romania. Ca prim-ministru, consider că acest domeniu de activitate strategic fundamental pentru transformarea sustenabilă a societății romanești merită mai multă atenție din partea celor care conduc destinele țării și mai multe resurse, avand in vedere potențialul uman pe care cercetarea romanească a dovedit cu prisosință că il are. Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică se numără printre domeniile considerate prioritare de către echipa guvernamentală pe care o conduc și am demonstrat deja acest lucru prin faptul că, pentru prima oara la o rectificare bugetară, la rectificarea bugetară din vara anului curent, am suplimentat bugetul alocat cercetării cu 200 milioane lei, pentru a majora astfel finanțarea proiectelor de cercetare exploratorie din cadrul Planului Național Cercetare Dezvoltare Inovare III. Vom continua in această direcție și in cadrul programului de guvernare liberal pe care il vom lansa și prezenta astăzi, care prevede atingerea țintei de 2% din PIB pană in 2024 pentru cercetare si inovare (1% finanțare publică + 1% finanțare privată), cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atat a cercetării aplicative și inovării, cat și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere. Susținem, de asemenea, pactul pentru cercetare propus recent de AdAstra și, in genere, orice inițiativă care vizează schimbări structurale in sistemul național de cercetare și inovare, contribuind astfel la dezvoltarea economică și creșterea competitivității Romaniei. Ne propunem in acest sens un set de masuri strategice prin care să imbunătățim condițiile-cadru pentru cercetarea publică, prin atragerea de resurse umane inalt calificate și de investiții in infrastructura necesară acestui domeniu și pentru stimularea cooperării public-private ca motor al inovării. De asemenea, vom asigura un cadru stimulativ pentru succesul participării cercetării romanești la programul cadru al UE Orizont Europa și pentru valorificarea excelenței in domeniul infrastructurilor pan-europene de cercetare găzduite de Romania (ELI-NP și Danubius) pentru a deveni partener activ in cooperarea transnațională in Spațiul European de Cercetare. De ziua lor, ii felicit pe cercetătorii și proiectanții din Romania pentru toate rezultatele muncii lor de pană acum, le urez succes și mai departe și ii asigur de sprijinul constant al Guvernului in toate proiectele orientate către dezvoltarea economică și socială a țării. Vă mulțumesc pentru standardele inalte la care mențineți recunoașterea cercetării romanești in lume! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-11-19 12:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-19-12-10-47big_sigla_guvern.pngDeclarații de presă susținute de vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, și primarul general al Capitalei, Nicușor DanȘtiri din 18.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-vicepremierul-raluca-turcan-ministrul-culturii-bogdan-gheorghiu-i-primarul-general-al-capitalei-nicu-or-danGalerie foto [Check against delivery] Raluca Turcan: Bună ziua! V-am invitat astăzi să vă prezentăm modul in care Guvernul sprijină zona cultural-creativă. Alături de mine sunt ministrul culturii, domnul Bogdan Gheorghiu şi primarul Capitalei, domnul Nicuşor Dan. Am făcut o evaluare in piaţă, am discutat cu artişti şi oameni de cultură, am identificat problemele cu care s-au confruntat in această perioadă şi am găsit următoarea soluţie: o schemă de ajutor de stat, cu un buget estimat de 100 de milioane de euro. Schema funcționează sub formă de granturi și vine să completeze măsurile pe care le-am luat deja in beneficiul celor care activează in acest domeniu pe perioada care s-a scurs pană acum Aș vrea să trec in revistă măsurile de care au beneficiat cei din sectorul cultural-creativ pană in momentul de față și anume acces la schema de granturi stabilită prin Ordonanța 130/2020, microgranturi de 2.000 de euro, granturi de capital de lucru și de investiții, șomaj tehnic, adică 75% din salariul mediu brut pe țară pentru cei care activează in domeniul cultural, existand aproximativ 3.000 de beneficiari și, de asemenea, indemnizația pentru drepturi de autor pentru cei care au avut venituri exclusiv din contracte pe drepturi de autor. Exigibilitatea impozitului pentru rezidenţi și nerezidenți a fost o altă măsură aplicabilă organizatorilor de evenimente. De asemenea, am mai avut reglementări privind biletele achiziționate de public la festivalurile care nu au putut fi desfășurate in anul 2020. Memorandumul cu privire la schema aceasta de ajutor de stat pentru industria culturală va fi prezentat astăzi in ședința de guvern și de această schemă de ajutor de stat vor putea beneficia industria culturală independentă, organizatorii de evenimente culturale și festivaluri de muzică, librăriile și editurile. Eligibili vor fi organizațiile nonguvernamentale și societăți comerciale: IMM-uri și intreprinderi mari. Există două tipuri de granturi: microgranturi cu valoare fixă de 4.000 de euro și granturi variabile, raportate fie la vanzarea de carte din anul 2019 sau la numărul de bilete comercializate in anul 2019, cu un plafon maxim de 800.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Pentru a beneficia de acest ajutor, toate entitățile trebuie să se inscrie in Registrul sectorului cultural, pe de o parte, pentru a cunoaște exact impactul financiar și, in același timp, ca o condiție pentru preinscrierea la aplicarea pentru aceste granturi. Am spus că pornim cu un buget estimat de 100 de milioane de euro, urmand ca informațiile obținute din etapa de preinscriere să fie folosite pentru valoarea finală a acestei scheme de ajutor de stat. Aș vrea să accentuez faptul că linia de finanțare va fi destinată inclusiv sectorului independent, beneficiarii fiind așadar ONG-urile din domeniul cultural și zona de artiști independent, plus partea de IMM-uri și intreprinderi mari. Sectoarele cultural-creative au fost foarte puternic afectate in pandemie, in primul rand din punctul de vedere al interacțiunii cu publicul şi al păstrării distanţei fizice, dar, in acelaşi timp, şi din punct de vedere financiar, fiind puternic afectaţi economic. Aș vrea să inchei spunandu-vă că pentru elaborarea acestei scheme de ajutor de stat au avut loc aproximativ 15 runde de intalniri cu artiștii și organizatorii de evenimente și am constituit chiar un grup de lucru impreună cu Ministerul Culturii și cu cei vizați ca potențiali beneficiari, iar măsurile le-am adoptat ca urmare a acestui dialog și la solicitările lor și cu acordul părților implicate. Aș vrea să menționez că alături de mine este domnul primar al Capitalei, Nicușor Dan, care are o relație extraordinară cu sectorul cultural independent din București și impreună, prin aducerea la aceeași masă a industriei creative din București, am putut să definitivăm această formă de ajutor de stat pentru tot ceea ce inseamnă industrie cultural-creativă. Domnule ministru, vă rog pentru detalii și vă mulțumesc foarte mult pentru implicarea in realizarea acestei scheme, atat dumneavoastră, cat şi echipei de la Ministerul Culturii. Bogdan Gheorghiu: Bună ziua. Dacă tot suntem la capitolul mulţumiri şi chiar sunt mulţumiri sincere, nu sunt de faţadă, vreau să mulţumesc şi eu premierului Ludovic Orban, vicepremierului Raluca Turcan și tuturor colegilor din Guvern care au susținut demersurile enunțate de către doamna vicepremier. Ii mulțumesc și domnului primar Nicușor Dan pentru implicarea in cadrul dezbaterilor pe care le-am avut in ultimele cinci luni cu actanți ai domeniului cultural. Este o zi foarte importanta astăzi pentru cultura romanească. Doamna vicepremier v-a prezentat această schemă de ajutor pe care o voi detalia in curand. Mai mult de atat, tot astăzi, in ședința de guvern, dacă această schemă va fi supusă dezbaterii sub formă de memorandum in primă lectură, tot astăzi in ședința de guvern Ministerul Culturii, sigur, alături de Ministerul Finanțelor, va supune atenției un memorandum care are drept obiect un nou acord de imprumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Este extrem de important, pentru că acest acord vizează o sumă de 270 de milioane de euro, repet, 270 de milioane de euro care sunt destinaţi exclusiv infrastructurii din domeniul cultural și voi detalia şi aici un pic. Să le luăm pe rand. Așadar, schema de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural - in ședința de guvern de astăzi voi supune dezbaterii memorandumul privind oportunitatea elaborării schemei de ajutor de stat pentru susținerea sectorului cultural. Aceasta este, practic, o schemă de ajutor de stat umbrelă, care vizează cinci măsuri, iar beneficiari eligibili sunt entități de drept privat, cum a spus și doamna vicepremier, organizații neguvernamentale, societăți comerciale, atat IMM-uri cat și intreprinderi mari, care au desfășurat activități in ultimii doi ani, conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului, in unul dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului - teatru, muzică, dans; artele vizuale - pictură, sculptură, film, fotografie; patrimoniu - carte, audiovizual sau educație culturală. Sunt inscriși in registrul sectorului gestionat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală la data depunerii proiectului, prescurtat INCFC - il voi numi așa de acum. Registrul sectorului cultural - adresa este culturadata.ro/registrulsectoruluicultural. Este un instrument care a lipsit in ultimii 30 de ani din politicile publice culturale și care va oferi o hartă a sectoarelor cultural-creative. El este gestionat de INCFC, cum spuneam, și această instituție este aflată in subordinea Ministerului Culturii. Toți potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii vor avea obligativitatea - e foarte important acest lucru de precizat - obligativitatea inscrierii in acest registru. Este, practic, o condiție de preinscriere ca solicitanţi și potențiali beneficiari pentru accesarea granturilor. De maine, platforma și formularul sunt disponibile și invit toți operatorii culturali să se inscrie. Perioada de preinscriere se va incheia miercuri 25.11.2020. Veți avea, așadar, la dispoziție șapte zile pentru această preinscriere. Este foarte important pentru că trebuie știut faptul: cine nu se inscrie, nu va putea beneficia de sprijinul financiar. Deci este o condiție pentru a te inscrie pe acea platformă gestionată de unitatea de management a proiectului, prin care te inscrii pentru a beneficia de aceste granturi, una din condiții este să exiști intai in acest Registru al sectorului cultural. Practic, aici noi rezolvăm două probleme, pentru că existența și completarea acestui registru era o problemă veche in sectorul cultural. Operatorii culturali care nu au venituri din vanzare de bilete vor fi beneficiari de microgranturi. Valoarea maximă a ajutorului de stat pe microgranturi este echivalentul a sumei de 4000 de euro per beneficiar de ajutor de stat. La măsura Granturi pentru organziarea festivaluri culturale, operatorii culturali care au organizat un festival cultural cu vanzare de bilete - valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul in lei a 25% din valoarea brută a bileterlor vandute la ediţia din 2019 a festivalului respectiv, dar nu mai mult de 800.000 de euro. Există un plafon care practic este aplicat la nivelul intregii Europe acesta de 800.000 de euro. Pe măsura care vizează granturi pentru organizarea de evenimente culturale - aici avem in vedere operatorii culturali care au organizat evenimente culturale in anul 2019 și au venituri din bilete vandute. Evenimente muzicale și evenimente de tip stand up comedy - intre 1 și 10 evenimente organizate in anul 2019 - valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul a 5% din valoarea brută a biletelor vandute, dar, la fel, nu mai multe 800.000 de euro. Intre 11 şi 50 de evenimente organizate in anul 2019, valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul a 7% din valoarea brută a biletelor vandute in 2019, dar, la fel, nu mai mult de 800.000 de euro, iar la cei care au avut peste 50 de evenimente organizate in anul 2019, valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul in lei a 9% din valoarea brută a biletelor vandute, dar, la fel, in 2019, dar la fel, nu mai mult de 800.000 de euro. Evenimente din alte domenii culturale decat domeniul muzical și stand up comedy - la acestea valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul in lei a 50% din valoarea brută a biletelor vandute la evenimentele organizate in 2019, dar, la fel, nu mai mult de 800.000 de euro. Granturile pentru librării - valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul in lei a 25% din valoarea brută a vanzărilor de carte din 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro. Contribuție la aceste granturi - contribuția este de 80%, statul vine cu 80% și beneficiarul trebuie să vină cu 20%. Valoarea maximă a ajutorului de stat la granturi pentru edituri este echivalentul in lei a 25% din valoarea brută a vanzărilor fizice directe de carte din 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro. Practic, aici ajutăm editurile din două puncte de vedere, pentru că, o dată, banii care merg către librării vor ajunge și la edituri, dar există cazuri cand editurile vand direct carte fără a face acest lucru prin intermediul librăriilor și, de aceea, am implementat această măsură suplimentară, pentru a acoperi și acest segment. Categorii de costuri eligibile. Cheltuielile de exploatare efectuate in mod real in cadrul proiectului diferențiate specifice fiecărei măsuri, inchirierea unor proprietăți şi locații culturale, inchirierea achiziție scenotehnică, inchirieri/achiziție logistică, onorarii pentru artiști, costurile pentru promovare, producție publicitară și difuzare, costuri suportate direct ca urmare a proiectului Securitate prin /.../ - aici, sigur, sunt detalii tehnice. Eu aş explica altfel, Noi vom condiționa aceste finanțări, in așa fel incat banii să se cheltuiască pentru ca beneficiarii să fie, din punct de vedere piramidal, toți cei care activează in sectorul cultural respectiv, pentru că, știți foarte bine, există terțe profesii care țin de fiecare domeniu de activitate in sectoarele culturale și noi, practic, vom condiționa finanțarea, in așa fel incat să ne asigurăm că beneficiarii vor fi, atunci cand finanțăm un organizator de evenimente, vor beneficia și artiștii, in momentul in care finanțăm librării sau edituri ne asigurăm că vor ajunge bani la autori ș.a.m.d. De aceea, noi am finanțat operatorul final, dar prin modalitatea prin care condiționăm aceste finanțări ne asigurăm că piramidal banii vor ajunge către toate sectoarele, unu, pentru a asigura continuitatea și doi, pentru a nu risca deprofesionalizarea pentru că in momentul in care, nu știu, se revine la o situație normală, să nu fim in situația in care piața muncii in sectorul cultural să fie una sărăcită intre timp prin deprofesionalizare. Calendarul estimat: o săptămană va dura etapa de preinscriere in sectorul cultural al operatorilor economici. Această etapă este necesară pentru evaluarea impactului bugetar al schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii, astfel incat bugetul alocat să fie cel necesar și suficient. După ce Ministerul Culturii va avea acest impact bugetar vom putea pune in consultare publică actul normativ aferent schemei de ajutor de stat. V-am spus, bugetul estimat, a spus şi doamna vicepremier, este de 100 de milioane de euro. Dezbaterea, repet, unde vă veţi putea implica cu toții, cei care doriți, va dura două săptămani. Furnizorul şi administratorul schemei va fi Ministerul Culturii, prin unitatea de management a proiectului şi furnizor fondurilor va fi Ministerul Finanțelor sau Ministerul Fondurilor Publice, acest lucru l-am discutat cu doamna vicepremier. Aici aş mai avea ceva de completat și anume faptul că nu vom condiționat ca acei 20% cu care trebuie să vină beneficiarii ca și co-finanțare să fie disponibili din start. Prin ajutorul de stat le oferim posibilitatea să poată genera contribuția beneficiarului pe parcursul derulării actului pe care il finanțăm. Este foarte important și acest lucru de precizat. Voi trece rapid - și mulțumesc pentru răbdare domnului primar - la acordul de principiu privind contractarea unui imprumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, in valoare de 216 milioane de euro, in vederea susținerii proiectului privind reabilitarea patrimoniului. Avand in vedere colaborarea foarte bună a Ministerului Culturii cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei in proiecte similare, la propunerea prealabilă a autorităților romane BDCE şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini financiar aceste investiții cu un procentaj maxim de 80%, reprezentand circa 216 milioane de euro din valoarea totală netă a proiectului, diferența de 20% urmand a fi contribuția Romaniei in proiect. Așadar ajungem la suma pe care o spuneam la inceput, costul total net al proiectului estimat este estimat la cca 270 de milioane de euro, iar perioada de implementare prevăzută este de 7 ani. Este foarte important să vă spun cateva obiective de interes național care vor beneficia de acești bani. Ministerul Culturii propune realizarea următoarelor opt obiective de investiții de importanță semnificativă: consolidarea, restaurarea și modernizare a șase clădiri monumente istorice. Avem, in primul rand, vechea problemă pe care o cunoaștem cu toții, Muzeul Național de Istorie a Romaniei, și aici se vor duce cei mai mulți bani din totalul acestui proiect; Teatrul Național și și Opera Romană din Cluj-Napoca, ele impart acolo aceeași clădire, şi acolo vorbim de o consolidare și restaurare; fosta Garnizoană militară a Timișoarei, in scopul funcționării viitorului Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste, acolo a fost o finanțare pe vechiul acord, iar finalizarea proiectului muzeului revoluția anticomunistă va fi pe viitorul acord; așezămintele Ion C. Brătianu din București, sediu al Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a Romaniei, Vila și Domeniul Florica din Ștefănești, județul Argeș, dată recent in folosința Muzeului Național Brătianu, acolo știți că am deschis muzeul, dar e un ansamblu extrem de mare acolo și dorim să implementăm un proiect mai amplu la Muzeul Național Brătianu; Conacul Varnav Liteanu de la Liteni, județul Suceava, donat in acest an de domnul Johannes Sturdza statului roman, acolo, după cum am mai anunțat și cu alte ocazii, dorim să inființăm un centru de formare restauratori, mai avem in vedere și refacerea și modernizarea clădirii Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova și un lucru extrem de important, spuneam că la Cluj, Opera și Teatrul Național impart aceeași clădire, aceeași situație o avem și la Iași, iar la Iași avem in vedere construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Romană din Iași. Cand am fost la Iași, in vizită, doamna vicepremier, am avut o discuție pe această temă cu domnul Chirica, care s-a oferit să ne pună la dispoziție terenul și pe acest teren urmand să construim noua Operă Națională din Iași. Şi, sigur că astăzi am semnat şi demararea lucrărilor la Biblioteca Franceză Omnia din Craiova. Ar mai fi multe lucruri de spus, dar vor mai fi și alte ocazii in care voi avea oportunitatea să vi le comunic. Il rog pe domnul Nicușor Dan să vină la pupitru. Nicuşor Dan: Cultura nu este doar o necesitate și nu este doar un indicator al civilizației, unei națiuni, cultura este un motor de dezvoltare pentru că dacă un om din lume asta vrea să se ducă intr-un city break in Belgrad, sau in București sau in Budapesta o să se uite care este oferta culturală. Oferta culturală este parte a indicatorului calității vieții și din nou mă intorc la partea economică. Dacă o firmă vrea să se instaleze la București, sau la Belgrad, sau la Budapesta se va uita la calitatea invățămantului, se va uita la poluarea aerului, se va uita și la oferta culturală din respectivul oraș și de aceea cultura, repet, este un motor de dezvoltare economică. Bucureștiul are o mare oportunitate cu zona creativ-culturală, pentru că s-a format in timp aici un ecosistem cultural-creativ cu foarte multe realizări, in special in zona independentă și, de aceea, salut acest ajutor care vine din partea Guvernului pentru intregul sector cultural, pentru că ajută, așa cum spunea domnul ministru, ca o intreagă expertiză şi o intreagă profesionalizare care a avut loc in acești ani să nu se piardă. Mă bucur, vă felicit și sper să avem in continuare un dialog la fel de bun intre Primărie și Guvernul Romaniei și să avem un dialog foarte constructiv cu acest intreg sector cultural care, repet, este un motor de dezvoltare pentru București, pentru Romania. Raluca Turcan: Vă mulțumim foarte mult! 2020-11-18 16:49:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3912.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentații asociațiilor de legumicultori din RomâniaȘtiri din 18.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentatii-asociatiilor-de-legumicultori-din-romaniaGalerie foto 2020-11-18 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3586.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la Topul Național al Firmelor 2020, ediția a XXVII –aȘtiri din 17.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-topul-national-al-firmelor-2020-editia-a-xxvii-aGalerie foto Intervenția premierului Ludovic Orban la Topul Național al Firmelor 2020 [Check against delivery] Ludovic Orban: Sunt onorat de invitația care mi-a fost adresată de Camera de Comerț și Industrie, de domnul președinte Mihai Daraban. In toată această perioadă grea pe care am traversat-o cu toți am incercat să fim alături de mediul de afaceri, să fim alături de reprezentanții instituționali ai companiilor și impreună, in baza unui dialog constant, să găsim cele mai bune măsuri pentru a putea depăși cat mai rapid situația dificilă creată de pandemia de coronavirus și pentru a putea să ne pregătim pentru relansare. Sunt convins că lucrurile se indreaptă intr-o direcție bună. Chiar dacă pe trimestrul II a existat o scădere economică importantă, deja pe trimestrul III am inregistrat o creștere economică de 5,6%. La analiza pe primele nouă luni, Romania, din punct de vedere al Produsului Intern Brut, este mai bine cu 2,4% față de media europeană, iar perspectivele relansării sunt foarte bune. Sigur că va depinde in mare măsură de politicile guvernamentale, de măsura in care guvernul care va rezulta in urma alegerilor va avea capacitatea de a pune bazele unei relansări pe temelii serioase. In ceea ce ne privește pe noi, considerăm că parteneriatul cu mediul de afaceri este pilonul de bază al relansării. Considerăm că relansarea trebuie să se producă pe baza unei gandiri strategice și utilizand motoare de creștere economică solidă. De asemenea, considerăm că Romania are oportunități care pot fi fructificate, oportunități care unele dintre ele au apărut chiar in această perioadă a crizei şi că avem capacitatea de a fructifica aceste oportunități pentru a reuși cu adevărat să dezvoltăm mediul de afaceri, să creștem numărul de companii, să creștem numărul de romani care sunt implicați in antreprenoriat, să creștem din toate punctele de vedere, pe baza inițiativei economice, pe baza dezvoltării spiritului antreprenorial, pe baza valorizării capacităților deosebite pe care le avem, pe baza creșterii competitivității, pe baza internaționalizării și in mod evident pe baza digitalizării. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la orice intrebări. Felicit toate companiile care sunt premiate. Știu că au trecut printr-o perioadă dificilă şi faptul că au mers inainte, că au reușit să obțină rezultate reprezintă un lucru remarcabil și arată capacitatea de a face față unor provocări la care nu se aștepta nimeni. Prezentator: Spuneam că evenimentul in sine este unul care aduce un fel de optimism, calculat insă. Ați făcut şi dumneavoastră, domnule prim-ministru, o descriere foarte bună, ca introducere, a modului in care acum arată economia Romaniei. Dar care sunt cele mai dureroase puncte, acolo unde este nevoie de intervenție urgentă - că va fi acum, că va fi după alegeri -, unde suferă cel mai mult economia din cauza crizei sanitare, care poate fi dublată de o criză economică? Ludovic Orban: Sigur că criza sanitară pană la urmă a generat efecte negative și asupra economiei. Convingerea mea este că, pană la vaccinarea pe scară largă, respectarea măsurilor de protecție sanitară poate să asigure o minimă normalitate, care să permită funcționarea economiei in condiții rezonabile. In toată această perioadă am avut grijă să tratăm și criza sanitară, in același timp am incercat să fim permanent atenți la economie și alături de mediul de afaceri, de angajații din mediu privat, de toate profesiile liberale, astfel incat să putem să punem umărul pentru a trece impreună criza. Sigur că economia romanească are slăbiciuni, are vulnerabilități care trebuie tratate intr-o viziune strategică. Primul şi cel mai important lucru il reprezintă nevoia absolută de dezvoltare a infrastructurii, atat a infrastructurii de transport - autostrăzi, modernizarea căilor ferate, asigurarea navigabilității Dunării, investițiile in aeroporturi și in porturi, atat portul Constanța, care e o poartă de intrare-ieșire din Europa, cat și in porturile dunărene sunt absolut necesare; investițiile in infrastructura energetică, de asemenea, constituie o necesitate absolută, investițiile in infrastructura de sănătate, in infrastructura educațională de asemenea sunt extrem de importante pentru perioada care va veni. Şi nu in ultimul rand, trebuie să ținem cont de faptul că Romania este o țară care se bazează pe agricultură. Avem nevoie de investiții masive in agricultură, pe de-o parte in sisteme de irigații, sisteme de combatere a eroziunii solului, a deșertificării, sisteme de drenaj și toate sistemele aferente managementului apei, pentru că este clar că anul ăsta, pe langă criza economică, am fost confruntați cu o secetă, in special in zonele unde avem productivitatea cea mai mare a agriculturii, căreia a trebuit să-i facem față. Iar evoluția climei ne arată clar că va trebui să investim in următorii trei-patru ani, astfel incat să putem face față pe viitor unei astfel de situații. Sigur că avem nevoie in agricultură de investiții mai mari in procesare, de investiții mai mari in accesul la piață și, de asemenea, de o promovare a brandurilor romanești pe plan internațional. In ceea ce privește dezvoltarea in sectorul energetic, deși avem resurse, deși avem mană de lucru calificată, deși avem experiență in domeniul energiei, nu fructificăm incă faptul că dispunem de resurse importante și nu le valorizăm suficient, astfel incat să genereze pană la urmă prosperitate și confort pentru cetățenii romani. De asemenea, digitalizarea va trebui să fie vitală in viitoarea guvernare - digitalizarea atat a administrației. Trebuie ca oamenii să ajungă să obțină rapid, fără să stea la cozi, fără să piardă timp, nervi, fără să trebuiască să interacționeze direct cu funcționarul ca să-şi obțină drepturile, să beneficieze de servicii cat mai rapid. Prezentator: Şi s-a văzut in timpul pandemiei cam cat de necesar a fost acest lucru. Ludovic Orban: In timpul pandemiei, toate produsele și toate serviciile pe care le-am oferit, de la IMM Invest pană la șomajul tehnic, pană la Kurzarbeit și toate celelalte categorii, certificatul pentru situații de urgență ș.a.m.d., pe toate le-am realizat prin aplicații online fără să fie necesară deplasarea omului la ghişeu. Prezentator: Adică Romania s-a modernizat in ritm accelerat de nevoie, din unele puncte de vedere. Ludovic Orban: Aş putea spune că am trecut de la fax la online. Prezentator: Exact. Domnule Daraban, este o comunicare pe care o cunoaștem intre Camera de Comerț și Industrie a Romaniei și Guvernul Romaniei. Cum funcționează această relație și care ar fi pană la urmă prioritățile pe care le vedeți dumneavoastră pentru mediul de afaceri? Că tot sunteți acum față in față cu primul ministru. Mihai Daraban: Aş incepe prin a spune că primul drum al domnului prim-ministru, in calitatea de premier desemnat, a fost la Camera de Comerț. Deci cred că imediat de la plecarea de la Palatul Cotroceni, prima escală a fost la Camera de Comerț, impreună cu domnul ministru de finanțe. Am avut discuții de circa trei ore pe teme majore economice - de exemplu, cum să ajutăm capitalul romanesc, măsuri... - vorbim inainte de perioada pandemiei, dar vreau să spun că... Ludovic Orban: Numărul mic de IMM-uri la mia de locuitori, numărul mai mic raportat la alte ţări europene, al persoanelor implicate... Mihai Daraban: Exact, faptul că avem un număr mare de microintreprinderi cu foarte puțini angajați, din păcate. Dar, repet, toate acestea au inceput odată cu desemnarea domnului Ludovic Orban ca premier al Romaniei; dialogul s-a menținut constant. Prezentator: Noi avem un dezechilibru, domnule prim-ministru, vorbind de mediul de afaceri şi de aparatul bugetar. Cam cum proiectați măsurile necesare pentru anul viitor, in așa fel incat poate decalajele să fie puțin mai mici? Ludovic Orban: Simplificare, care inseamnă dereglementare, debirocratizare și digitalizare, că de fapt digitalizarea pană la urmă iți optimizează toate fluxurile și iți generează cele mai rapide și eficiente servicii, inclusiv pentru managementul instituțiilor publice. Un manager este extrem de ajutat dacă are un intranet, o aplicație prin care poate să urmărească, de exemplu, evoluția fiecărei proceduri, a fiecărui document care intră, timpul de soluționare. Poate să evalueze mult mai bine performanța angajaților și măsura in care răspund cu celeritate solicitărilor din partea mediului de afaceri, din partea societății, din partea cetățenilor. Prezentator: Așadar, există soluții pentru toate problemele și important este să ne păstrăm acest optimism. Ludovic Orban: Eu n-aş cultiva acest clivaj intre sectorul public şi sectorul privat. Eu cred că trebuie să existe un parteneriat, cred că interesul și al angajaților din sectorul public este să existe un mediu privat cat mai puternic, să existe o creștere economică cat mai mare, să existe o economie cat mai competitivă și cat mai dinamică, că pană la urmă și nivelul de venit pe care il inregistrează un angajat in sectorul public depinde in mare măsură de capacitatea economiei, de forța sectorului privat, de dinamismul pe care il are economia. Prezentator: Practic, criterii de performanță peste tot, indiferent că vorbim despre sistemul public sau despre sistemul privat. Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru, pentru că aţi fost alături de noi in această seară! (...) Mult succes in continuare, domnule prim-ministru! Ludovic Orban: Mulțumesc! *** Declarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la Topul Național al Firmelor 2020, ediția a XXVII-a [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara. Am participat, cu mare bucurie, la al 27-lea top anual al firmelor, care premiază cele mai performante companii, top organizat de Camera de Comerț și Industrie a Romaniei. Incă de la preluarea guvernării, in data de 4 noiembrie, am inceput colaborarea, dialogul și parteneriatul cu Camera de Comerț, cu organizațiile patronale, cu mediul de afaceri, in general. Pe toată perioada crizei economice provocate de pandemia de coronavirus, am menținut acest dialog, impreună am evaluat posibilitățile de sprijin și am adoptat foarte multe programe de susținere a mediului de afaceri. Avem convingerea că, impreună, putem pune bazele relansării. Romania are nevoie de un mediu de afaceri dinamic, Romania are nevoie de dezvoltarea spiritului antreprenorial, de un parteneriat intre guvern și companii, pentru o dezvoltare accelerată, bazată pe investiții, pe creșterea competitivității, pe digitalizare, pe aplicarea imediată a rezultatelor inovării și cercetării, pe un mediu economic stimulativ, in care să existe o competiție onestă, in care fiecare actor să aibă șanse să reușească. In anii care vor veni, intre guvern și mediul de afaceri va exista o colaborare permanentă, pentru că ne așteaptă un efort comun, un efort de dezvoltare, un efort care se va baza atat pe capitalul autohton, cat și pe investițiile străine, cat şi pe fondurile europene care vor veni in Romania și care vor putea susține procesul de dezvoltare. Exact cum am anunțat, criza economică s-a manifestat ca o criză in V; pe al treilea trimestru al anului 2020, am avut o creștere economică de 5,6%; pe cele nouă luni de la inceputul anului, Romania, din punct de vedere al creșterii economice, se găsește cu 2,4% peste media europeană. De asemenea, avem premise bune ale relansării economice. Totul este ca guvernul care va veni după alegeri să susțină acest proces de relansare economică, de investiții masive, de dezvoltare a competitivității, a productivității, de stimulare a creativității, a inovării și a potențialului pe care il avem. Ii mulțumesc domnului președinte al Camerei de Comerț și Industrie și-i garantez aceeași deschidere la o cooperare in beneficiul dezvoltării Romaniei. Reporter: Domnule prim-ministru, in condiţiile acestei creşteri economice evocate şi de dvs., ne puteţi spune, maine, unde veţi tăia şi unde se vor majora bugetele la diverse ministere? In afară de Ministerul Sănătăţii, că acolo... Ludovic Orban: Aşa sunteţi de grăbiţi, vreţi să aflați datele rectificării inainte? Vom avea, in prima lectură, ordonanța de urgență privind rectificarea bugetului. Vor exista creșteri la cateva ministere. In primul rand, Ministerul Sănătăți, va fi o creștere de cel puțin un miliard, care, evident, este o creștere necesară pentru a face față creșterii cheltuielilor sistemului de sănătate in lupta anti-COVID. De asemenea, vom avea o creștere la investiții, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Vom avea, de asemenea, o creștere la Ministerul Agriculturii, unde trebuie să finalizăm plățile pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafețe au fost afectate de secetă; de asemenea, să suplimentăm, pentru a susține financiar cateva forme de sprijin al fermierilor. Sunt principalele creșteri. Dar vom avea proiectul de ordonanță in primă lectură la ședința de guvern de maine. Reporter: Şi la Ministerul Economiei - pentru că sunt ajutoare pentru companii care trebuie să fie oferite in continuare - care ar fi creşterea? Ludovic Orban: Ministerul Economiei derulează mai multe programe, pentru care are, in momentul de față, finanțarea asigurată. Ce trebuie să hotărască, dar nu Ministerul Economiei - iar asta nu va fi necesar de inclus in rectificarea bugetară: deja am luat decizia de a suplimenta, cu cel puțin 500 de milioane de euro, finanțarea din fonduri europene pentru Măsura 2 din pachetul de sprijin pentru IMM-uri - este vorba de capital de lucru. Am avut foarte multe cereri, mai multe cereri decat ne-am fi așteptat și, pentru a putea răspunde acestor cereri şi pentru a putea face plăți către cat mai mulți beneficiari, intreprinderi mici și mijlocii care au solicitat granturi pentru capital de lucru, vom asigura resurse financiare suplimentare de minim 500 de milioane de euro din fonduri europene. Reporter: Sunt primari in ţară care au cerut mai mulţi bani pentru că au consumat veniturile pe care le-au... Ludovic Orban: Va exista o reconstituire a Fondului de Rezervă al Guvernului. Suma va fi necesară pentru echilibrarea bugetelor locale la final de an. Vă spun de acum exact care va fi destinația, să nu-şi imagineze vreun primar că primește bani pe ochi frumoși, pe lucruri care nu sunt necesare. Vom echilibra bugetele locale astfel incat să asigurăm resursele pentru plata salariilor asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități, pentru cheltuieli de funcționare pentru care nu au existat, in mod evident, resurse; dacă au avut bani dar i-au cheltuit pe alte lucruri decat pentru cheltuielile de funcționare, adică plata salariilor și a cheltuielilor de funcționare, nu le vom aloca bani, ci doar aceia care, intr-adevăr, din cauza reducerii veniturilor la bugetul local, nu au avut resurse pentru cheltuieli de funcționare. De asemenea, acolo unde - de asemenea, după o analiză - vom constata că așa este, vom aloca sume de echilibrare pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri europene care riscă să nu poată fi finalizate din cauza incapacității autorității locale de a asigura partea de cofinanțare. Reporter: Ne puteţi spune care ar fi cuantumul acestei sume? Ludovic Orban: Este intre 1,2 miliarde si 1,5 miliarde. Reporter: Domnule premier, nu avem o strategie de vaccinare; totuşi, in mai multe ministere a circulat un document in care funcţionarii au fost solicitaţi să spună dacă vor sau nu să se vaccineze - se face o centralizare. Care va fi ordinea in care se vor face...? Ludovic Orban: Ordinea de priorităţi a fost anunţată de președintele Romaniei. Strategia de vaccinare va fi un document care este aproape finalizat, este elaborat de specialiști, de oameni cu experiență in domeniul campaniilor de vaccinare, și va fi prezentat săptămana viitoare - documentul privind strategia de vaccinare. De asemenea, vom discuta intr-o primă lectură, in ședința de guvern, un proiect de act normativ care să constituie echipa care se va ocupa de implementarea campaniei de vaccinare. Reporter: ...şi pe acea circulară? Cum a fost dată..? De ce a fost nevoie de acea circulară, domnule prim-ministru? Ludovic Orban: Am văzut interpretarea. Este greșită interpretarea. Probabil a fost o incercare să vadă, ca un test, cam care e procentul de oameni care ar accepta să se vaccineze. Repet, nu există nicio prioritizare, alta decat prioritizarea care a fost anunțată de președintele Romaniei și care va fi baza strategiei de vaccinare. Sunt niște criterii care... Să știți că strategia noastră de vaccinare va fi in conformitate cu toate recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, cu bunele practici de la nivel european, cu recomandările instituției care coordonează procesul de vaccinare la nivel european. De ce trebuie să existe o strategie de vaccinare și, mai ales, o ordine de priorități? Pentru că vor veni cantități de vaccin in mai multe etape și atunci va exista o prioritizare. Reporter: Dar, după părerea dvs., funcţionarii care lucrează cu publicul reprezintă o prioritate? /.../ Ludovic Orban: Nu sunt o prioritate. Eu nu-mi dau cu părerea. Aici sunt niște reguli pe baza cărora se fac ordinele de priorități. Din punctul meu de vedere, angajații din sectorul public nu reprezintă o prioritate. In anumite sectoare-cheie, anumiți angajați, sectoare vitale ale economiei, o să fie necesară vaccinarea lor, dar nu in cazul tuturor angajaților din sectorul public. Reporter: /.../ la parlament, in faţa guvernului, /.../ fermierilor şi ai producătorilor de /.../. Ce mesaj aveţi dvs. pentru...? Ludovic Orban: La cine vă referiţi? Reporter: Maine este anunţat un protest in faţa Guvernului. Ludovic Orban: Este vorba de un protest al legumicultorilor, al legumicultorilor PSD, da? Care se plang de Programul Tomata. Noi, in Programul Tomata, alocăm mai mulți bani decat a alocat guvernarea PSD in anul 2019. Faptul că a revenit o sumă mai mică față de suma care a fost anul trecut se datorează faptului că au fost mai multe cereri și noi am satisfăcut... Nu puteam să dăm aceeași sumă și să lăsăm deoparte 25% dintre cei care au formulat cereri pentru ajutorul respectiv in cadrul Programului Tomata. Reporter: Domnule premier, şi Austria a recurs la testarea in masă, după ce şi in Slovacia s-a intamplat acest lucru, şi rata de infectare s-a redus la jumătate. In Romania, am putea să ajungem la această etapă a testării in masă? Ludovic Orban: Romania are o populație mare. Incă nu am luat o decizie in acest sens. Ce pot să vă spun este că deja am adoptat un act normativ in care am decis achiziționarea a 3 milioane de teste rapide, la rezerva pe care o constituim. Utilizarea acestor 3 milioane de teste rapide va fi decisă de specialiștii din domeniul sănătății publice, de la Institutul Național de Sănătate Publică, din Ministerul Sănătății. Reporter: Dar de ce se evită această metodă, totuşi? Ludovic Orban: In fiecare metodă sunt și avantaje și dezavantaje. Testele ultime, care iți dau răspunsul in aproximativ 15 minute, sunt relevante, adică au precizie mare, numai in condițiile in care boala este intr-o frază in care dă simptome. Sunt foarte multe teste false in faza asimptomaticilor şi e posibil să faci o testare, mai ales la asimptomatici, să nu se identifice că persoana este pozitivă, să se considere sănătoasă din cauza testului negativ şi să se comporte in continuare ca o persoană sănătoasă, care nu se protejează. Deocamdatăm noi avem o situație diferită. Uitați-vă la explozia de infectări din Austria, uitați-vă cu ce s-a confruntat și Slovacia inainte de decizia de testare. Noi creștem capacitatea de testare pe aparatele Real Time PCR, care sunt singurele care au precizia necesară pentru a stabili dacă o persoană este sau nu este bolnavă, și folosim această metodă. Reporter: Deci cumva ar fi inutilă testarea in masă. Ludovic Orban: Deocamdată, pe toate discuțiile pe care le-am avut cu specialiștii, nu s-au degajat suficiente argumente astfel incat să declanșăm un astfel de proces. Plus că, gandiţi-vă, pentru a putea face o testare in masă, in Romania e nevoie de 17-18 milioane de teste, care sunt foarte greu de găsit, care costă și care, pană la urmă s-ar putea nici să nu te ducă la concluzia, la obiectivul și la misiunea pentru care faci o astfel de procedură. Plus că mai este vorba și de faptul că nu poţi să-l testezi pe om decat dacă iși dă acordul; exact ca și la vaccinare. Vaccinarea se face cu acordul cetățeanului, nu se face cu forța. Reporter: Legat de cazul de la Neamț, de tragedia de la... Ludovic Orban: V-am spus că prefer intrebări pe zona economică. V-am răspuns la intrebări pe teme medicale la conferința de presă de la Ministerul Sănătății. Spuneţi. Reporter: Revenind la problema rectificării bugetare, voiam să vă intreb dacă aţi făcut o evaluare asupra modului in care au fost cheltuite sumele din bugetele actuale ale ministerelor, dacă au rămas sume necheltuite şi dacă este posibil ca aceste sume să fie luate de la aceste ministere și unde. Ludovic Orban: Sunt anumite ministere unde există o execuție bugetară, să spun, care poate lăsa impresia că nu au cheltuit banii cu ritmicitatea necesară. Nu este chiar așa, pentru că natura cheltuielilor pe fiecare minister este diferită, in funcție de tipul de cheltuială. Dacă te uiți la Ministerul Transporturilor și vezi, de exemplu, că nu a cheltuit banii alocați pe anumite categorii de investiții, e posibil să vină situații de lucrări, facturi pentru situații de lucrări avizate intr-un număr foarte mare spre final de an, pentru că, de regulă, e o anumită sezonalitate in ceea ce privește efectuarea lucrărilor de construcții și foarte multe facturi se adună pe final de an. La fel e situația și la Ministerul Sănătății, de exemplu. Iți vin foarte multe facturi la decontare pe cheltuieli făcute de autoritățile locale sau de centrele de testare, care se verifică și, pană la urmă, cand le plătești, le plătești in bloc și cheltuiești o sumă foarte mare de bani. Din cauza aceasta, e foarte dificil de făcut o evaluare dacă nu cunoști natura fiecărui tip de cheltuială și mai ales ritmicitatea in care se derulează procedurile pentru efectuarea cheltuielilor respective. Reporter: Şi in afară de aceste două ministere, unde am inţeles specificitatea, mai există alte ministere de unde se poate/.../? Ludovic Orban: Vom prezenta in ordonanța de urgență. Reporter: Persoanele care au decedat la Piatra Neamț și rudele celor care au decedat şi persoanele care sunt afectate vor primi despăgubiri? A existat o poliţă de asigurare civilă? Din cate ştiu, fiecare spital este obligat să aibă o asemenea asigurare. Ludovic Orban: Nu am informații legate de acest subiect. Reporter: Au fost declarate trei zile de doliu după Colectiv. Spuneţi-ne de ce nu s-a intamplat acest lucru şi după incidentul de la Piatra Neamţ. Am văzut că s-au adunat /.../. Ludovic Orban: Obligația noastră este de a lua toate măsurile ca o astfel de dramă să nu se mai petreacă. Iar tot ceea ce am făcut in perioada imediat premergătoare a fost să reacționăm cat se poate de bine, astfel incat să putem trata pacienții care au supraviețuit, să luăm toate măsurile care se impun la nivel național pentru a verifica starea tehnică, conformitatea cu reglementările a tuturor instalațiilor din cadrul secțiilor de terapie intensivă. Reporter: V-aţi gandit vreun moment să vă daţi demisia? Ludovic Orban: Dacă mai aveți intrebări legate de domeniul economic. (...) Reporter: Domnule prim-ministru, susţine guvernul acest proiect Iulius Mall, acest proiect de dezvoltare /.../? Ludovic Orban: Nu cunosc chiar in detaliu proiectul. Sigur că am informații legate de proiect. Orice proiect de dezvoltare in București, mai ales un proiect de această anvergură, poate fi un proiect care să creeze un pol de atracție, un centru de greutate și să genereze o imbunătățire a calității vieții, pană la urmă. Dar sigur că el trebuie pus pe baze solide. E nevoie de Primăria Generală a Capitalei, care, evident, trebuie să aprobe documentațiile urbanistice pentru un astfel de proiect, e nevoie de finanțare - și aici trebuie să vă spun că am ințeles că finanțarea este privată, nu este o finanțare publică, in care să se ceară bani de la buget pentru realizarea acestui proiect. Deci, un proiect cu finanțare privată, in care, practic, investitorul este cel care riscă să obțină finanțarea pentru dezvoltarea acestui proiect. Reporter: Şi care ar fi aportul potenţial al guvernului in această chestiune? Ludovic Orban: Nu trebuie un acord expres. Sigur că sunt anumite instituții de la nivel guvernamental care vor trebui să dea avize, acorduri... E normal şi e firesc. Dar, vă repet: o dezvoltare imobiliară serioasă, o dezvoltare imobiliară care să aibă viziune... - și aici, să fim cinstiți, Iulius Mall nu e la prima dezvoltare urbană; are dezvoltării urbane spectaculoase in alte orașe din Romania, și privim cu ochi favorabili. Evident, ea trebuie să se desfășoare in conformitate cu legea și in conformitate cu toate procedurile care se derulează in astfel de situații. Vă mulţumim, bună seara! 2020-11-17 19:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3138.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ședința de lucru de la Ministerul SănătățiiȘtiri din 17.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-edinta-de-lucru-de-la-ministerul-sanatatiiGalerie foto *** Declarațiile premierului Ludovic Orban după ședința de lucru de la Ministerul Sănătății [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Am avut o scurtă şedinţă cu conducerea Ministerului Sănătății. Am abordat cele două teme extrem de importante care trebuie să fie duse la indeplinire de către Ministerul Sănătății. In primul rand, am discutat despre creșterea capacității de tratare in secțiile de terapie intensivă. Am analizat posibilele soluții. Obiectivul nostru este ca in termen de o săptămană să creștem cu peste 200 de locuri numărul de locuri din secțiile de terapie intensivă. De asemenea, pregătirea noilor secții de terapie intensivă ale spitalelor, care intră in funcțiune, să fie extrem de riguroasă - toate sistemele să fie funcționale, toate circuitele să fie respectate și, de asemenea, toate instalațiile să funcționeze corect. Am inventariat spitalele care urmează să intre in dispozitivul de luptă anti-COVID. In cursul zilei de maine, cel tarziu poimaine, va fi emis ordinul ministrului Sănătății cu privire la aceste noi unități spitalicești care vor pune la dispoziție paturi de terapie intensivă. Al doilea subiect - il cunoașteți, l-am discutat incă de duminică - este cel legat de derularea verificărilor făcute de echipele comune DSP și inspectorate pentru situații de urgență, de asemenea cu sprijinul tehnic al ISCIR și CNCIR, pentru a verifica conformitatea cu reglementările a funcționării instalațiilor de alimentare cu oxigen, a instalațiilor de alimentare cu vacuum, cu aer comprimat și, de asemenea, situația alimentării cu oxigen, pentru că și aici ne confruntăm cu o creștere dramatică a cantității de oxigen consumate și spitalele trebuie să facă toate eforturile pentru a avea intreaga cantitate de oxigen necesară pentru tratarea pacienților. Sigur, am mai discutat și un alt punct, dar asupra acestui punct președintele Romaniei va comunica după reuniunea de astăzi. Aștept intrebări. Dacă nu aveţi intrebări, vă mulțumesc. Reporter: Domnule premier, ministrul Sănătăţii a declarat aseară, referitor la medicul care a fost transferat in Belgia, că i s-a făcut un test pentru COVID-19 la Spitalul Floreasca, un test al cărui rezultat a fost pozitiv. Ludovic Orban: Din ceea ce știm noi testul de tip Real Time PCR care i-a fost făcut la Spitalul Militar din Belgia este negativ. Reporter: Cum vă explicaţi diferenţa de rezultat? Ludovic Orban: Probabil la Floreasca nu a fost test de tip Real Time PCR, pentru că nu au avut timpul necesar de procesare. E posibil să fi fost un test antigen. De altfel, domnul dr. Denciu a contractat virusul și s-a vindecat și ca atare are anticorpi. Probabilitatea de a fi pozitiv era foarte mică, dar din informațiile pe care le avem de la spital testul de tip Real Time PCR este negativ. Reporter: Dar, conform procedurii medicale cand a fost testat domnul medic(...)? Ludovic Orban: La Spitalul Militar Regina Astrid. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Domnul doctor Denciu a fost infectat cu COVID-19 și s-a vindecat. Nu știu să vă spun exact perioada, aprilie, mai, iunie. Nu cunosc perioada, dar a trecut prin boală și s-a vindecat. Reporter: Acum, care este starea sa de sănătate? Aveți informații noi? Ludovic Orban: Este stabilă - ce pot să vă spun. Ne rugăm să se vindice. Ştiţi că trei zile sunt foarte importante, primele trei zile cand apar dezechilibre. Am trecut, practic suntem aproape de perioada de trei zile și chiar imi doresc din tot sufletul să se vindece. Dar mai este. Reporter: /.../de la Ministerul Sănătăţii /.../ angajații să fie trecuți pe liste pentru a fi vaccinaţi anti-COVID. S-a inceput campania de vaccinare? Ludovic Orban: Despre campania de vaccinare pot să vă spun atat: prioritățile la vaccinare, in funcție de cantitățile care ne vor fi livrate, sunt cele care au fost anunțate de președintele Romaniei. După reuniunea de astăzi, pe care am avut-o, președintele Romaniei va comunica public toate temele dezbătute și cred că este cel mai autorizat să comunice rezultatele discuțiilor pe care le-am avut. Sigur, in urma analizei și a deciziilor luate Guvernul va implementa toate măsurile care au fost discutate la reuniunea organizată de președintele Romaniei. Reporter: Pană pe 13 au fost trimise aceste liste/.../ Ludovic Orban: Nu ştiu de ce au fost trimise, nu mă intrebați pe mine de ce au fost trimise. Ce pot să vă spun, cheia de interpretare nu este că au funcţionari prioritate. Ordinea de priorități este anunțată de președinte. Ea va fi parte dintr-o strategie de vaccinare, de asemenea, se va stabili o echipă de implementare a intregului plan de vaccinări. Reporter: Ce informaţii aveţi despre ancheta de la Piatra Neamţ? Ludovic Orban: Nu am formații noi, este o anchetă care a fost preluată de Parchetul General. Singurul lucru pe care am putut să il fac a fost să dispun structurilor din subordinea ministerelor care sunt implicate să sprijine cu toată forța această anchetă. Reporter: Domnule premier, va crește capacitatea de testare in Romania va ajunge undeva la 50 de mii de teste pe care poate să efectueze. Insă, in momentul de faţă de ce nu creşte şi numărul de teste efectuate? Ludovic Orban: Deci, noi avem o capacitate de testare astăzi pe aparate de tip Real Time PCR de peste 50 de milioane, avem 53 - 54 de mii. De ce nu se fac? Pentru că fie nu sunt suficiente solicitări, fie există o anumită limită in ceea ce privește capacitatea de a recolta exudatul nazofaringian. De asemenea, dumneavoastră vedeți că pe definiție de caz, intotdeauna numărul de teste este stabilit in funcție de situațiile in care se face testarea și că există foarte mulți care preferă să se testeze contra cost, nefiind in situația definiției de caz. Reporter: Sunt situaţii semnalate, nu ştiu dacă au ajuns la dumneavoastră, in care contacţii direcţi contractaţi ca fiind direcţi cu noul coroanavirus fără să mai fie testaţi de către DSP. Ştiţi de aceste situaţii? Ludovic Orban: Nu pot fi considerate persoane pozitive, persoane de contact. Reglementarea legală este evidentă și o știe toată lumea. Sigur că trebuie să intre in izolare la domiciliu o perioadă de 14 zile. Reporter: Ce o să facă aceste persoane care sunt refuzate deşi sunt contacţi direcți? Unde să apeleze, dacă DSP-urile ii refuză? Ludovic Orban: Și Direcția de Sănătate Publică și Serviciul de Ambulanță acceptă testarea doar dacă persoana care apelează se află intr-una dintre situațiile stabilite de definiția de caz. Lucrurile sunt foarte simple, foarte clare. Reporter: Domnule premier, spuneaţi că vor fi suplimentate paturile in secţiile de terapie intensivă cu aproximativ 200. Avem medici care să lucreze in aceste secţii? Şi mai am o altă intrebare... Ludovic Orban: Evident că toate deciziile legate de operaționalizarea de noi secții, de noi paturi la terapiile intensive... există un plan aferent cu tot ce trebuie făcut pentru a pune in funcțiune, in condiții de siguranță, aceste secții şi, printre lucrurile care sunt necesare, evident că este și personalul. Reporter: Am inţeles că sunt spitale unde doi medici ingrijesc chiar şi 30 de pacienţi - medici de terapie intensivă. De asta v-am intrebat. Ludovic Orban: Există reglementări legale privitoare la personalul care ingrijește in secțiile de terapie intensivă, care sunt convins că sunt respectate. Reporter: Vor fi aduşi din alte spitale non-COVID? Ludovic Orban: Cu siguranță. Vom detașa, vom utiliza in continuare rezidenți. De asemenea, rezidenții care și-au dat examenul in disciplina anestezie-terapie intensivă vor fi mobilizați pentru a lucra in secțiile de terapie intensivă pentru spitalul COVID. Permanent căutăm soluții. Sigur că - de fiecare dată spun acest lucru - ar fi mult mai simplu să respectăm regulile. Să nu ajungem in situația de a pune presiune atat de mare pe personalul medical din secțiile de terapie intensivă. Cred că oricine ar vedea o secție de terapie intensivă și-ar pune mască și noaptea! Trebuie să ințeleagă oamenii că protejarea este mult mai ușoară decat să ajungi să te imbolnăvești. Imi cer scuze, se dăramă microfoanele! Reporter: Domnule premier, soția doctorului Denciu spunea că ar fi aflat ulterior că proba prelevată pentru COVID, la spitalul Floreasca, ar fi fost contaminată. Știți ceva de acest lucru? Ludovic Orban: Nu știu. Dar ce pot să vă spun este că soția domnului doctor este asaltată cu telefoane care deja ii afectează intimitatea și care sunt date de mulți despre care cred că nu ar mai trebui să dea telefoane. Dacă are ceva de comunicat, va comunica. Reporter: Domnule premier, realizați că maine va fi rectificarea bugetară in ședință de guvern. Voiam să vă intreb cați bani urmează să primească Ministerul Sănătății? Ludovic Orban: E o alocare suplimentară. Ministerul Sănătății va fi printre ministerele care va beneficia de o suplimentare la finanțare. Sigur, pe langă asta, au inceput semnările de contracte de finanțare, pe programul de finanțare din fonduri europene, in care s-au achiziționat sau urmează să se achiziționeze echipamente, aparate, tot ceea ce este necesar pentru spitale, in special in lupta anti-COVID. Cererile de finanțare depuse de spitale, autorități locale, de beneficiari, depășesc 1,2 miliarde și ne străduim să asigurăm resurse financiare pentru a putea deconta toate aceste cheltuieli. Reporter: Ce alte ministere ar urma să primească? Ludovic Orban: Pe langă asta, am discutat cu domnul ministru Boloș și de identificarea unei resurse suplimentare care să poată să finanțeze orice lucrare de modernizare, de reparație capitală, a acestor instalații din spitale care sunt mai vechi, care pot să presupună anumite riscuri. Reporter: In urma scandalului de la Leţcani /.../ veți mai trimite controale să verificați dacă aceste achiziții care au fost făcute in pandemie /.../ au fost făcute cum trebuie? Ludovic Orban: Știți foarte bine că această achiziție a fost făcută de președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, și de fostul președinte al Consiliului Județean Iași. Este o achiziție făcută de la o firmă din Turcia. Personal, nu cunosc detaliile achiziției. Ceea ce este important este ca această capacitate de tratare, care are paturi de terapie intensivă, să poată să asigure condițiile pentru tratarea pacienților Reporter: /.../ Ludovic Orban: Acest lucru trebuie să-l constate...Sigur, şi acolo o să avem verificările care vor fi făcute de Inspecția de Sănătate Publică, de Inspectoratul pentru Situații de Urgență și vor constata care este situația. Reporter: Maternitatea Giulești și Spitalul Theodorescu trebuie mutate. De ce? Ce e in neregulă cu ele și unde vor fi mutate? Ludovic Orban: Vă referiți la intenția domnului primar general Nicușor Dan? Reporter: Intenţia, da. Ludovic Orban: Sunt convins că are considerente serioase pentru această decizie. S-ar putea să fie chestiuni legate de starea clădirilor sau de..., nu cunosc exact in amănunt detaliile, dar sunt convins că in spatele acestei gandiri există motive serioase. Realizator: Aş vrea să vă mai intreb un lucru, domnule premier. Ionuţ Anghel este un tanăr care a murit in așteptarea unui transplant pulmonar. In ultimii ani a incercat de nenumărate ori, a făcut apel către miniștrii Sănătății, către șefii Agenţiei Naţionale de Transplant, toţi i-au promis ajutorul şi a murit in așteptarea unui transplant pulmonar. Mai sunt și alți oameni in aceeași situaţie, care aşteaptă... Ludovic Orban: Regret! Imi pare rău. Aici, in privinţa transplantului sunt niște proceduri legale. Există, probabil, o ordine de priorități care este stabilită pentru transplant și, evident, pentru realizarea unui transplant este necesar să şi existe organul transplantat. Regret profund. Nu cunosc detaliile și prefer să nu mă pronunț. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Sunt convins că Ministerul Sănătății va găsi soluții in această privință. Reporter: Legat de cazurile noi de infectări, putem spune, in acest moment, că suntem pe un platou al acestor cazuri? Ludovic Orban: Nu este cert că suntem stabilizaţi pe un platou. Chiar dacă săptămana trecută numărul total de cazuri a fost un pic mai mic decat numărul total de cazuri pe săptămana anterioară, la un nivel de infectare de ordinul a 8-9 mii de persoane infectate zilnic, există foarte multe persoane care pot transmite virusul și, in cazul in care nu se respectă măsurile de protecție sanitară, nu există un grad de conformare mare, riscul de a crește in continuare numărul de infectări există, și aici, incă o dată, ii rog pe romani să se uite ce se intamplă in alte țări. La noi nu se intamplă, dar alte țări s-au confruntat cu o creștere exponențială a numărului de cazuri. Uitați-vă ce se intamplă in Austria, care a trebuit să decidă un lockdown total; uitaţi-vă ce se intamplă in Grecia, in special in nordul Greciei, unde nu s-au respectat normele de protecție. Nu trebuie să ajungem și noi in această situație! Noi ne luptăm, facem tot ce este omenește posibil pentru a găsi soluții la orice situație. Pe de altă parte, nu trebuie să ajungem in situația unei creșteri care să creeze riscul ca sistemul de sănătate să nu poată să facă față. Reporter: Apropo de riscuri: sunt oraşe in care au inceput pregătirile pentru organizarea targului de Crăciun - de exemplu, Craiova. Ce mesaj aveţi pentru autorităţile locale care se gandesc să mai organizeze astfel de targuri? Ludovic Orban: N-o să poată să organizeze decat dacă sunt indeplinite condițiile reglementărilor legale. Nu știu de ce se pregătesc, pentru că noi avem niște reglementări care sunt foarte clar stabilite. Reporter: Domnule premier, foarte mulţi romani se tem şi chiar ne trimit mesaj şi ne intreabă dacă după alegeri se va institui din nou stare de urgenţă. Ce mesaj aveţi pentru aceşti romani? Ludovic Orban: In măsura in care lucrurile răman sub control, in măsura in care numărul de infectări nu va crește, nu va fi necesară o astfel de măsură. Ştiți foarte bine că noi am spus foarte clar că nu ne dorim să impunem măsuri de restricție. Am ajuns in situația de a impune măsuri - prin care, de fapt, vrem să protejăm sănătatea - urmărind nivelul de infectare, rata de răspandire a virusului, repet, pentru a apăra sănătatea oamenilor. Reporter: La ce număr de infectări ar trebui să ajungem ca să se aplice măsuri de relaxare? Ludovic Orban: Eu imi doresc să ajungem la zero infectări; eu imi doresc să petrecem Crăciunul liniștiți. Dar depinde de fiecare dintre noi; dacă avem grijă de noi și de ceilalți, vom ajunge mai repede la normalitate. Reporter: Revenind la Piatra Neamţ, pentru că este o problemă actuală, cat mai durează identificarea victimelor? Dacă ştiţi ceva despre asta... Ludovic Orban: Sigur că am discutat. Este vorba de identificarea prin prelevarea de ADN. Asta este ceea ce știu. Reporter: Familiile victimelor au probleme şi acum şi sunt... Ludovic Orban: Aici nu e vorba de identificare. Deci, pot fi identificaţi după ADN. Reporter: Ce aţi descoperit pană acum, in urma controalelor la secţiile ATI? Ludovic Orban: E prematur. Nu-mi puneţi intrebarea, abia a fost prima zi de control. Se fac verificările; in urma fiecărei verificări, la fiecare spital, se fac nişte constatări şi se face un plan de conformare, in cazul in care se identifică nereguli. Iar managerii de spitale vor trebui să pună in practică aceste solicitări din cadrul planului de conformare. Vă mulţumesc! 2020-11-17 16:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-2961.jpgDeclarațiile premierului Ludovic Orban după vizita de lucru pentru evaluarea spitalelor din București, efectuată împreună cu primarul general al Municipiului București, Nicușor Dan, și cu prefectul Capitalei, Traian BerbeceanuȘtiri din 16.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-vizita-de-lucru-impreuna-cu-primarul-general-al-municipiului-bucure-ti-nicu-or-dan-i-cu-prefectul-capitalei-traian-berbeceanu-pentru-evaluarea-spitalelor-din-bucure-tiGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: In cadrul acestei vizite, efectuate impreună cu domnul primar general, am inventariat posibilitatea de creștere a numărului de paturi la terapie intensivă la Spitalul Malaxa, unde au nevoie de o instalație de alimentare cu oxigen suplimentară, pentru a putea pune in funcțiune incă cinci paturi de terapie intensivă. De asemenea, am inventariat... aici nu s-a luat o decizie cu domnul director, e necesară o discuție mai profundă, doar se evaluează dacă există posibilitatea tehnică de realizare a 10 paturi de terapie intensivă. Trebuie analizate toate condițiile tehnice, posibilitatea reală, efectivă, dacă există posibilitatea de a crește numărul de paturi de terapie intensivă. Sigur, fără a fi specialiști, ne-am interesat și privitor la funcționarea instalațiilor de gaz, de aer comprimat, a instalațiilor electrice, situația contractelor de mentenanță, de service, dacă s-au efectuat toate avizările de rampe, toate tipurile de avizare dacă sunt la zi. Reporter: Aţi găsit nereguli in spitalele pe care le-aţi vizitat? Ludovic Orban: Nu. Pot să vă spun, de exemplu: la Colentina, situația este in regulă, la Spitalul Sfantul Ioan, de asemenea, in regulă, la Malaxa, am ințeles că in cursul acestui an sau anul trecut a fost investiția de realizare a tuturor... și la Sfantul Ioan este o instalație extrem de modernă și de bine pusă la punct - cel puțin in spitale. Aici, sigur că neexistand incă o secție de terapie intensivă, dacă se ia decizia de inființare, ea va fi făcută in conformitate cu toate standardele. Aş vrea să le mulțumesc tuturor celor care fac un efort uriaș pentru a trata pacienții. Este o luptă zi și noapte pentru a salva vieți, o luptă care se dă in condiții foarte grele, in condiții de presiune uriașă și vreau să le mulțumesc tuturor cadrelor medicale, tuturor celor care iși desfășoară activitatea aproape ca pe o misiune și care reușesc cu adevărat să salveze vieți, să insănătoșească pacienți, mulți dintre ei aflați in situații grave. De asemenea, și cu această ocazie, vreau să ii rog pe romani să ințeleagă că este fundamentală respectarea regulilor de protecție sanitară. Vedem ce se intamplă in alte țări din Europa și din lume. Nu trebuie să ajungem acolo. Depinde de fiecare dintre noi să nu ajungem in situația altor țări in care, practic, a explodat pandemia și in care guvernele țărilor respective sunt obligate să ia măsuri radicale. Tot ce am făcut a fost pentru a incerca să ii convingem pe romani să respecte aceste reguli simple de protecție sanitară. Este cea mai simplă regulă pentru a nu pune in pericol viața și sănătatea lor, dar și a familiilor lor, a prietenilor lor, a colegilor lor de birou. Din nou fac apel să ințeleagă că este mai ușor să nu te imbolnăvești decat să treci prin boală. Am văzut cazuri grave, am văzut ce inseamnă, practic, secții de terapie intensivă și mă rog să ajungă cat mai puțini romani in situația de a avea nevoie să fie tratați in terapie intensivă. Aveți grijă de voi! Respectați regulile, pentru a vă păstra sănătatea și pentru a nu vă pune in pericol viața! Reporter: Managerul de la spitalul din Neamț și-a anunțat demisia. Este suficient, domnule Orban, o demisie? Ludovic Orban: Acolo este vorba de pierderea a 10 vieți omenești. Reporter: Și este suficientă o demisie? Ludovic Orban: Acolo se face o anchetă penală. Eu am dat dispoziție la toate structurile de subordonare guvernamentală să sprijine ancheta cu profesionalism și cu celeritate, astfel incat să fie identificați responsabilii. Acolo există o răspundere uriașă și cei care sunt vinovați trebuie să fie pedepsiți. Reporter: Este suficientă o demisie, domnule Orban? Ludovic Orban: Cum să fie suficientă o demisie? Reporter: Cine ar trebui să mai demisioneze? Ludovic Orban: Nu este suficientă o demisie. Cum să fie suficientă o demisie? Reporter: Cine ar trebui să mai plece? Ludovic Orban: Este o anchetă penală care trebuie să identifice responsabilii, odată cu identificarea responsabililor, să facă toate demersurile pentru trimiterea in judecată a celor responsabili. Reporter: Situația a demonstrat, insă, că există și un deficit de personal, cel puțin pe timp de noapte, pe timpul gărzilor de noapte, și ințelegem că nu este o situație singulară. Vroiam să vă intreb dacă aţi făcut o evaluare și la nivelul altor spitale județene din țară și dacă există soluții pentru ca, pe viitor măcar, să avem mai mult personal. Petru că ințeleg că erau doar medicul, două asistente care deserveau nu știu cate saloane. Ludovic Orban: Nu asta este cauza exploziei şi a incendiului. Reporter: Total de acord, dar... Ludovic Orban: Deci, toate măsurile pe care le luăm sunt pentru a preveni apariția unei situații similare. V-am spus, acolo știe toată lumea, este clar, au fost efectuate lucrări de intervenție, s-au făcut inclusiv lucrări de construire a unui perete de rigips, s-au mutat in dimineața zilei respective pacienții de la etajul trei, unde era secția de terapie intensivă, la etajul doi. Acolo sunt niște lucruri care trebuie cercetate și, in mod evident, trebuie identificați responsabilii, iar ei trebuie să fie pedepsiţi. Reporter: De caţi bani au nevoie spitalele pentru a pune in aplicare acel plan care le-ar oferi, practic, autorizația de incendiu, autorizația ISU? Ințeleg că sunt niște spitale care nu au fonduri să finalizeze. Ludovic Orban: In ce ne privește, noi am spus că vom deconta din fonduri europene. Am vorbit cu domnul ministru Boloş, toate lucrările de modernizare, de reparare, de alimentare cu oxigen, de refacere a instalațiilor, astfel incat ele să fie conforme, le vom deconta din fonduri europene. Reporter: Ştiți cate spitale au nevoie de aceste fonduri? Ludovic Orban: Asta va rezulta in urma verificărilor care sunt efectuate de Direcțiile de Sănătate Publică, impreună cu un Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență. De asemenea, am cerut sprijin la Ministerul Economiei, la ISCIR și CNCIR, care trebuie să avizeze proiectele şi să verifice și starea proiectelor. Evident, vom şti clar și cum se stă cu contractele de mentenanță și de service, pentru că și acolo trebuie să vedem exact dacă sunt contracte in regulă, dacă firmele care au contract iși respectă regulile. De asemenea, in cazul in care se lucrează in regie proprie, trebuie verificată pregătirea tehnică, dacă au toate avizele necesare toți cei care sunt angajați in personalul tehnic care deservește spitalul in regie proprie. /.../ Reporter: Domnule Orban, in Europa se vorbeşte despre al treilea val al pandemiei, undeva in luna februarie ar urma să vină. Aș vrea să vă intreb dacă Romania este pregătită pentru cel de-al treilea val? Ludovic Orban: Facem eforturi constante pentru a ne pregăti, pentru a face față și mai bine. Practic, puteți vedea că am făcut progrese. Sigur, nu pot să zic că sunt progresele chiar la nivelul nevoilor, dar am făcut progrese pe toate liniile, și in materie de echipamente de protecție, in materie de aparate de diagnosticare Real Time PCR, acum am decis să achiziționăm şi 3 milioane de teste rapide, pentru a fi folosite pentru personalul medical, pentru beneficiarii serviciilor din căminele de varstnici, cămine de persoane cu dizabilități, centre de copii. Deci, incercăm și aici să creştem capacitatea de testare, cu noul tip de teste rapide. In ceea ce privește creșterea capacității de tratare in secțiile de terapie intensivă, vedeți cu precizie că, deşi nimeni nu ar fi crezut, astăzi există in terapie intensivă aproximativ 1.180 și ceva de pacienți, care beneficiază de tratament medical și creștem in continuare capacitatea de tratare. Este adevărat, numărul de locuri libere nu este foarte mare, el e foarte variabil, de aceea mă feresc să prezint. Din cauza asta, impreună cu echipa de conducere a Ministerului Sănătății, am făcut un plan de creștere a capacității, de introducere a noi spitale in dispozitivul de luptă anti-COVID, astfel incat să putem face față. Sigur că avem o limită care este dată de limita de personal, pe de-o parte, și de condițiile tehnice. Pot să vă spun că, in materie de aprovizionare cu oxigen, facem eforturi permanente pentru a creşte capacitatea. La Spitalul Colentina, de exemplu, consumul de oxigen a crescut, față de luna iunie, de cinci ori. In foarte multe spitale a crescut și, pe măsură ce se infiinţează noi secţii de terapie intensivă, creşte in continuare consumul de oxigen şi trebuie să facem faţă. La Spitalul Malaxa, pentru a putea pune in funcțiune cele nouă paturi de la Secția ATI, este nevoie de un rezervor suplimentar, de un stocator suplimentar de oxigen care să furnizeze oxigenul necesar. Facem eforturi constante. Dar nu ne dorim să ajungem in situația in care să ajungem aproape de limită sau la limită. Dacă oamenii ințeleg... Reporter: Care este limita, domnule Orban? Ludovic Orban: Dacă oamenii ințeleg, dacă oamenii respectă regulile - aşa acum se intamplă, in mare parte - putem să oprim creşterea numărului de cazuri și, dacă oprim creșterea numărului de cazuri, să ajungem pe un trend descendent, astfel incat să se reducă numărul de persoane care să aibă nevoie de tratament, mai ales de tratament in secţiile de terapie intensivă. Reporter: Există, insă, medici care susţin că, in momentul de faţă, aceste restricţii nou introduse introduse nu funcționează și că se tem, totuși, că nu o să ajungem pe o zonă de platou. Este posibil să aveți o evaluare preliminară și să veniți pe viitor cu noi restricții sau cu alte măsuri care să intărească aceste măsuri deja puse in aplicare? Ludovic Orban: Orice măsură de restricţie vedeţi că generează extrem de multă opoziție in societate. Noi ne-am asumat introducerea de noi restricții, fiind in campanie electorală, tocmai pentru că am considerat absolut necesară introducerea acestor noi restricții, pentru a opri creșterea numărului de cazuri. Mai mult decat atat, avem la dispoziție instrumente precum carantinarea și ați văzut că am luat decizia de carantinare peste tot unde am considerat și unde, pe baza evaluării direcțiilor de sănătate publică, s-a solicitat carantina. Gandiţi-vă că avem in Baia Mare, gandiți-vă că avem in Zalău, avem in Sibiu, avem in Alba Iulia, in Sebeș, Cugir. Adică avem inclusiv capitale reședință de județ care au intrat, la Bistrița am ințeles că se va demara procedura de intrare in carantină. La ora actuală avem aproape 50 de localități care sunt in carantină. Reporter: La Timişoara? Ludovic Orban: Eu urmăresc datele. Pot să vă spun că la Cluj și la Timișoara, pe baza datelor de pe săptămana trecută, e un platou, practic, suntem pe un platou. N-a existat o creștere semnificativă și e posibil ca măsurile care au fost luate, atat cele dispuse pe plan județean, local, cat și cele adoptate de curand la nivel național, e posibil să dea rezultate. In Timiș, in jurul Timișoarei, in schimb, sunt localități carantinate, sau in județul Timișoara sunt. De exemplu, știu că Sannicolau este carantinat, și Ciacova, din cate am inteles, e carantinată. S-au luat decizii de carantinare. Sigur, cand va fi necesar... Ce pot să vă spun e că am făcut analiza, de exemplu, pe cele trei localităţi urbane din Sălaj, pentru care s-a decis intrarea in carantină pe data de 5 noiembrie. Toate cele trei localităţi, după aproximativ şapte zile, au inceput să inregistreze un trend de reducere a numărului de cazuri, un trend descendent. Deci, este clar că măsura de carantinare este o măsură care dă rezultate. Și peste tot unde, pe baza metodologiei de evaluare, care este stabilită de Institutul Naţional de Sănătate Publică, se ia decizia de carantinare, se poate obţine reducerea numărului de cazuri. Reporter: In Bucureşti care este situaţia, domnule Orban? Ludovic Orban: In Bucureşti, suntem la o rată de 5,5-5,6. Gandiţi-vă că Bucureştiul este printre primele municipii din ţară care au depăşit rata de 3 la mie. Deja am depăşit rata de 3 la mie de o perioadă destul de lungă. E un ritm de creştere, dar a fost un ritm de creştere liniar şi eu cred că este posibil, fără să dispunem astfel de măsuri, să oprim creşterea numărului de cazuri. Reporter: Şi, cu toate acestea, care este explicaţia că, in momentul de faţă, la nivel national, numărul de cazuri noi de infectare nu scade? Care ar fi posibila explicaţie? Ludovic Orban: Simplu, nerespectarea regulilor de protecţie. Există anumite grupuri sociale, sigur, o minoritate, fără discuţie, care nu respectă regulile. Asta este. Incercăm să utilizăm toate instrumentele legale, să mobilizăm toate forţele de ordine pe care le avem, pentru a putea asigura respectarea regulilor de protecţie şi pentru a sancţiona incălcarea regulilor de protecţie, acolo unde ele sunt intalnite. Pe de altă parte, asta este, există o parte, o minoritate in populaţia Romaniei care nu respectă regulile. Reporter: Ar trebui crescute amenzile? Ludovic Orban: Cu siguranţă ar fi trebuit, dar ştiţi foare bine, cand am dat ... In perioada stării de urgenţa, am avut amenzi mari şi ele şi-au arătat efectul, pentru că gradul de conformare a fost foarte bun. Ne-au fost anulate toate amenzile prin decizia Curţii Constituţionale, iar Curtea Constituţională a stabilit că noi nu putem să mărim cuantumul amenzilor. Lucrul ăsta poate să-l facă numai parlamentul, care parlament a stabilit actualul nivel al amenzilor. Reporter: Domnule Orban, ne puteti spune altceva despre situţia medicului-erou de la Piatra Neamţ? In ce stare este? Ludovic Orban: Nu pot să vă dau informaţii la zi. Discuţia pe care am avut-o a fost că a fost internat, i s-a evaluat starea de sănătate, are o stare de sanătate stabilă, a inceput tratamentul. Importante sunt primele trei zile. Se ştie că primele trei zile sunt critice. Sper să depăşească primele trei zile. Este sub cea mai bună ingrijire şi sunt convins că medicii care il tratează in in Spitalul Militar Regina Astrid va face tot ce este posibil pentru a-l salva. Reporter: Domnule Orban, cate tragedii trebuie să se mai intample ca să nu se repete ce s-a repetat la Colectiv, cum este la Piatra-Neamț? Cand o să avem și noi un sistem mai bun de sănătate, ca să se ocupe de arși? Ludovic Orban: Să ştiţi că, in scurtul timp pe care l-am avut de cand ne-am instalat la guvernare, am incercat să facem o imbunătăţire in ceea ce priveşte funcţionarea spitalelor. Dovadă sunt, practic, toate alocările de fonduri. Vom deconta peste 1 miliard de euro, peste 1 miliard 200 de milioane de euro achiziţii care au fost făcute de spitale, de autorități locale, pentru a crește calitatea serviciilor, pentru a achiziționa echipamente, aparate, mijloace de protecție. In ceea ce privește evoluția proiectelor, am semnat contractele de finanțare pe spitalele regionale, deja pregătim documentații, am obținut aprobarea atat pentru Programul de finanțare pe 2021-2027 și suntem pregătiți să introducem in Planul Național de Reziliență și Recuperare finanțarea altor spitale noi, sau a modernizării altor spitale. Sigur, vor trebui și modificări legislative, dar cu actualul parlament, care este dominat de PSD, practic, nu am putut să adoptăm niciun fel de schimbare de legislaţie. Reporter: Domnule Orban, revenim puțin la controalele de azi din spitale. Spuneți-ne in ce au constat mai exact - și mă refer la faptul că, nu știu, poate aţi avut discuții cu managerii sau ați și vizitat anumite zone din aceste spitale? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Am fost in secţia de terapie intensivă de la Sfantul Ioan, am verificat - repet, nu mă pricep eu, dar am cerut date. Deși sunt inginer, totuși, nu sunt inginer de instalații, sunt inginer TCM şi dl. primar general... Nicuşor Dan: Matematică pură. Ludovic Orban: Matematică pură, da. Pe de altă parte, am pus intrebări legate de vechimea instalaţiilor, cand s-au făcut lucrările, dacă sunt la zi, dacă au contract de mentenanță și service. Verificările de specialitate vor fi făcute de inspectorii de sănătate, reprezentanții Inspectoratului Municipal pentru Situații de Urgență, cu siguranță, şi cei de la ISCIR. /.../ Ludovic Orban: Vă mulțumim! 2020-11-16 22:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov--25.jpgDeclarații susținute de prim-ministrul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, după ședința de lucru de la Ministerul SănătățiiȘtiri din 16.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-prim-ministrul-ludovic-orban-i-ministrul-sanatatii-nelu-tataru-dupa-edinta-de-lucru-de-la-ministerul-sanatatiiGalerie foto [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Am participat la o şedinţă cu conducerea Ministerului Sănătății. Am abordat două subiecte importante: primul subiect - planul de verificări efectuate de Direcțiile de Sănătate Publică, prin inspectorii sanitari, in toate secțiile de terapie intensivă din spitale; şi al doilea subiect - creșterea capacității de tratare a pacienților care au nevoie de internare in secțiile de terapie intensivă. La primul subiect, am discutat foarte clar ce urmărim. Urmărim, practic, conformitatea cu reglementările, fie că e vorba de Ordinul 1500 sau de alte reglementări privind funcționarea secțiilor de terapie intensivă. In urma acestor controale, o să existe un plan de conformare, care va fi adus la cunoștința managerilor spitalelor. Orice lucrare de reparație, orice achiziție, orice modernizare necesară va fi inclusă in acest plan de conformare. De asemenea, pot să anunț, de pe acum, că am discutat posibilitatea de a deconta toate aceste cheltuieli printr-o finanțare europeană nerambursabilă. Iar la al doilea subiect, legat de creșterea capacității de tratare in secțiile de terapie intensivă, am discutat in detaliu situația pe fiecare județ, cate paturi de terapie intensivă sunt, cate paturi sunt disponibile. De asemenea, am discutat situația personalului și a posibilităților de recrutare de personal suplimentar care să deservească secțiile de terapie intensivă și, in urma acestei analize, va fi crescută capacitatea de tratare, inclusiv prin includerea a noi spitale care vor deveni spitale de suport COVID. In cadrul acestei discuții legate de secțiile de terapie intensivă, am abordat un subiect pe care l-am mai abordat, de altfel: respectarea rigorilor prevăzute in Ordinul 1500 privind internarea in terapie intensivă, adică internarea doar a cazurilor care efectiv necesită internarea in terapie intensivă şi, in rest, funcționarea acelor secții intermediare despre care am tot vorbit, in care, evident, să existe posibilitatea de tratare pentru cazurile intermediare, dar să nu fie necesară internarea la terapie intensivă decat pentru acele cazuri care chiar necesită, in conformitate cu condițiile de internare, internare in secțiile de terapie intensivă. Reporter: Puteți să ne puneți pană la cat va putea crește capacitatea locurilor de la ATI pentru cei cu COVID? S-a stabilit sau...? Ludovic Orban: Planul pe săptămana aceasta prevede o creştere a capacității cu cel puţin 200 de paturi. Am discutat, pe săptămana, sunt cel puţin 200 de paturi, sunt soluții pe care le-am gandit pe fiecare regiune, sunt soluții pe care le-am gandit şi pe Bucureşti. Aici, pe Bucureşti, am discutat despre mai multe soluții posibile. Evident că am discutat şi despre posibilitatea de creştere a numărului de paturi pentru terapie intensivă. Am discutat şi despre ventilatoare; peste tot unde există posibilitatea de a deschide secţii de terapie intensivă, să asigurăm tot ceea ce este necesar; ventilatoare, injectomate sunt necesare in multe secţii - la Malaxa, de exemplu, lucrări de asigurare a circuitelor de alimentare cu oxigen - şi, de asemenea, de a putea găsi resurse pentru a putea realiza toate aceste lucrări in cel mai scurt termen posibil. Reporter: Domnul ministru a spus că toţi suntem vinovați pentru ce s-a intamplat la Piatra Neamț. Dumneavoastră cum vă simțiți? Ludovic Orban: Intr-un moment dificil a făcut o declaraţie... Intotdeauna există responsabili, există vinovați individual pentru fiecare nerealizare. Din punctul meu de vedere, acum, in schimb, treaba noastră este să rezolvăm toate problemele, să asigurăm reducerea numărului de infectări prin respectarea normelor de protecție sanitară, să asigurăm tratarea pacienților care se imbolnăvesc şi să găsim soluții pentru orice situaţie care apare, inclusiv soluția de a putea realiza rapid orice lucrare e necesară, de modernizare, de reparații, pentru a putea conferi siguranța in secțiile de ATI - siguranță care, oricum este in secțiile ATI, nu trebuie judecate toate secțiile de ATI după ceea ce s-a intamplat la Piatra Neamț, dar vrem să ne asigurăm odată in plus şi, mai mult decat atat, să sprijinim managementul spitalelor pentru a putea asigura toate dotările şi toate lucrările necesare in secțiile de ATI. Reporter: Ce faceţi ca să evitați astfel de tragedii, pentru că iată, am avut Giuleştiul, am avut Colectivul, acum avem Piatra Neamț. Dacă peste cinci ani avem iarăși....? Ludovic Orban: Pe langă ceea ce am spus, că suntem dispuși să finanțăm, indiferent dacă este spital in subordinea Ministerului Sănătății, spital in subordinea autorităților locale, spital in subordinea Ministerului Transporturilor sau spital in subordinea MApN, suntem dispuși să asigurăm finanţarea tuturor lucrărilor necesare. De asemenea, suntem dispuși inclusiv să asigurăm contracte de mentenanță și de service potrivite pentru toate aceste tipuri de instalații tehnice, astfel incat să nu existe probleme legate de buna funcționare a tuturor acestor instalații. Imi cer scuze, vă doresc sănătate! Domnul ministru vă stă la dispoziție. Reporter: Cum se desfășoară activitatea in spital acum, pentru că mai sunt iată persoane cu COVID internate acolo, ce lipsuri au, cadrele medicale cum sunt? Nelu Tătaru: Da. Chiar dimineață am discutat cu managerul de la spitalul din Piatra Neamț. Astăzi operaționalizează terapia intensivă de la etajul 3, de unde sambătă au mutat către etajul 2. L-am intrebat și de necesar. Au in acest moment toate dotările pentru 11 paturi de terapie intensivă care vor fi operaționalizate in această seară sau maine dimineață. In UPU, au pregătite două paturi de terapie intensive, care pot prelua niște pacienți dacă ei se agravează. Reporter: Ce spitale sunt care vor putea deveni COVID sau suport COVID că spunea premierul /.../? Nelu Tătaru: Am identificat cate un spital in fiecare judeţ. In București, incă două spitale, urmand... Reporter: Care? Nelu Tătaru: In București avem Sfantul Ștefan și Spitalul Cantacuzino, pe care le operaționalizăm ca suport COVID. Am şi transmis către DSP-uri să facă evaluarea acestor spitale, dar, odată cu evaluarea acestor spitale, să avem și evaluarea tehnică a tot ce inseamnă utilități, cum ar fi surse de oxigen sau potențialul de energie electrică. Reporter: Iși păstrează specificul adică, de exemplu, la Cantacuzino vor fi duse paciente care au... nu știu, vorbim de maternitate sau...? Nelu Tătaru: Nu, vorbim de Spitalul Cantacuzino. Reporter: S-a inregistrat in urmă cu puțin timp decesul unui bolnav din Piatra Neamț... Nelu Tătaru: Da, aseară la orele 21:00... Reporter: Are legătură cu incendiul? Nelu Tătaru: Nu, nu. Este al șaptelea bolnav care a venit, era in UPU, și care a fost preluat și el, şi dus către spitalul din Pașcani, aseară la orele 21:00. Reporter: Dacă situația paturilor o putem rezolva cumva mai ușor și putem transforma spitale, ce facem cu personalul, cine se va ocupa? Nelu Tătaru: După cum ştiţi, la nivelul celulei de criză de la Ministerul de Interne este acea evaluare a personalului pe care il avem din cele șase specialități, care, in acest moment, sunt in prima linie. In funcție de solicitările pe care le avem din teritoriu, mobilizăm. Există o evaluare și a personalului de la fiecare unitate medicală, care poate fi disponibilizat, există o evaluare și a personalului din fiecare județ, in contextul in care este nevoie, in județele limitrofe, se pot face acele detașări sau chiar la distanță. Reporter: Domnule ministru, se lasă cu demisii? Demiteți pe cineva, pleacă cineva in urma acestei nenorociri? Nelu Tătaru: Așteptăm. Sunt două anchete la Piatra Neamț, ancheta Parchetului General şi o anchetă a ISU. Așteptăm acele rezultate și in funcţie... Reporter: Dar ancheta dumneavoastră ce vă spune? Nelu Tătaru: Noi așteptăm şi datele anchetei. Eu cel puţin, personal, cand am fost sambătă seara la Piatra Neamț, nu am putut intra nicăieri, erau toate sigilate, ca să putem să facem o evaluare sau să trimitem un corp de control al nostru să evalueze. Reporter: Managerul rămane pe poziție in continuare? Nelu Tătaru: După cum știți, legislația nu ne mai permite nouă, ca minister al Sănătății, să facem acele demiteri. Incă de la aprobarea Legii 55, au revenit la autoritățile locale. Noi putem face un control, o evaluare, am şi solicitat să facem această evaluare. In evaluarea noastră trebuie să avem și un om de la Consiliul Județean, o persoană desemnată care să meargă in acest corp de control. Noi putem face o evaluare, putem face propuneri sau recomandări, ţine doar de cei de la Consiliul Județean - in subordinea cărora este spitalul -, să pună in practică sau nu aceste evaluări. Reporter: Aţi cerut un punct de vedere de la manager, de ce a fost atat de necesar să mute, iată, terapia de la etajul trei la etajul doi, cu acei pereți improvizați, cu acele materiale....? Nelu Tătaru: Noi o să avem in evaluarea noastră. V-am spus, in momentul in care am ajuns acolo, vrand să observ şi eu, toate erau sigilate, fiind in ancheta Parchetului General. Reporter: Ce informaţii aveţi despre starea de sănătate a medicului transferat in Belgia? Nelu Tătaru: A ajuns ieri, in jurul orei 12:00; s-a efectuat o procedură de dializă, s-a efectuat reechilibrarea in tratamentul arsurilor. Este stabil in acest moment. Critice sunt cele trei zile pe care le avem in arsuri - trei zile, trei săptămani, trei luni. Este o procedură și un protocol in arsuri. Așteptăm evaluări in fiecare zi, ținem legătura. Seara, la ora 18:00, avem niște informări pe care le face corpul medical de acolo. Reporter: A suferit operații, intervenții? Nelu Tătaru: Primele intervenții le-a suferit la Spitalul Floreasca, in dimineața zilei de ieri, cand a aterizat. S-a făcut și o nouă reevaluare; dacă la Piatra Neamț erau evaluări de 40% pe suprafața corporală, 1, 2, 3 și 4, 10-15%, evaluarea de la Floreasca reprezenta 70-75% arsuri de gradul 2a, 2 b și 3. Reporter: Premierul a spus puţin mai devreme că in secțiile de terapie intensivă COVID trebuie să rămană pacienții care au nevoie de terapie intensivă. Dintre pacienții care sunt acum in aceste secție, o parte vor fi mutați in aceste secţii de pre-ATI? Nelu Tătaru: Sunt secţii de terapie intermediară, care trebuie intai să fie realizate la nivelul fiecărei spital sau de pre-anestezie sau pre-terapie. Reporter: Şi acestea nu există. Nelu Tătaru: Sunt cerute in evaluare. Evaluările se fac după guri de oxigen, după posibilitatea de adaptare a aparatelor şi după potențialul de energie electrică. După cum știți, de exemplu, din totalul de 1.149 de pacienți care se află in terapie intensivă, 309 sunt pe respirație artificială invazivă, 350 sunt pe SiPAP și restul sunt pe diverse surse de oxigenoterapie... Reporter: Deci, vreo 600 și ceva de oameni /.../ Nelu Tătaru: Cei care sunt pe oxigenoterapie, pot fi intr-o secție intermediară, dar alăturată secției de terapie intensivă. După cum știm, din activitatea curentă, orice pacient cu insuficientă respiratorie de un anumit grad poate decompensa și atunci să fie in apropiere pentru a putea fi preluat. Recomandarea a fost ca aceste secție de terapie intermediară să aibă, totuși, și ventilatoare arondate, pentru ca la un moment dat, dacă decompensează, să putem trece acel pacient pe invaziv. Reporter: Decizia de a decongestiona secțiile ATI vine cumva in contextul tragediei... Nelu Tătaru: Noi asta o cerem de o lună de zile. Rămane doar identificarea de spații şi identificarea efectivă de aparatură pentru aceste spații, precum şi gurile de oxigen şi puterea electrică. Episodul nu a făcut, suplimentar, decat să vină acele reevaluări ale ISCIR sau ale acelor comisii tehnice care pot evalua atat puterea electrică, cat şi sursele de oxigen. După cum ştiţi, noi aveam in ATI, incă de săptămana trecută, controale ale Inspecției de Stat, pentru evaluarea acestor paturi din ATI. De astăzi, in controale se alătură şi cei de la ISU şi cei de la ANMDR, care vor evalua şi verifica inclusiv toată aparatura şi rețelele. Reporter: Ce inseamnă un aviz DSP in ceea ce priveşte o secție de ATI? Nelu Tătaru: Avizul DSP e un aviz sanitar de funcționare a secției respective pe circuite, in condițiile in care sunt toate aprobările obţinute de la tot ce inseamnă aparatură, organizarea acelei secţii, instalații; abia atunci vine avizul DSP. Dacă s-au produs modificări intr-o secție, spuneați vizavi de apariția unui perete intermediar, despărțitor, atunci trebuie refăcute acele circuite şi trebuie obținută o aprobare de la DSP. Reporter: Ştiţi cine a decis modificarea secției ATI fără acest aviz DSP? Nelu Tătaru: Managementul unității, bănuiesc, fiindcă sunt cei care decid, un comitet director decide modificarea unei secţii sau... Dar trebuie acel aviz DSP pentru circuite. Reporter: A fost transferat managerul după incendiu? Ştiţi cumva, fusese in secția ATI? Nelu Tătaru: Nu am ințeles. Reporter: Dacă a fost transferat managerul după incendiu? Nelu Tătaru: Dacă fost transferat? Nu ințeleg! Reporter: Dacă a fost transferat după producerea incendiului? Nelu Tătaru: Unde să fie transferat? Nu am ințeles intrebarea. Reporter: Voiam să vă intreb, aţi declarat in acea seară că toţi suntem vinovați pentru ce s-a intamplat la Piatra Neamț. Nelu Tătaru: Noi, după 30 de ani in care am văzut, poate, in această pandemie ce a insemnat dezgolirea unui sistem pe care il cunoșteam, adaptarea de la o zi la alta, in condițiile in care, după opt luni de zile, vedem necesarul de servicii medicale, necesarul de siguranţă pe care-l dăm atat pacientului, dar şi corpului medical, atunci ne gandim dacă noi, cei care am fost, eu ştiu, in minister, 30 de ani, cei care au fost in administrațiile locale, cei care au fost implicaţi politic, la un moment dat, şi au avut alte interese, locale sau, eu ştiu, personale, am ajuns in acest moment. Cred că dacă ne uităm in urmă, vedem că 30 de ani au rămas 30 de ani. La inceputul acestei pandemii, tresăream oarecum să vedem de ce sisteme medicale din ţările avansate trepidează şi urmăream martie-aprilie. Am rezistat cu acest sistem pană acum, dar vedem că avem tragedii. Cred că, totuşi, faptul că, la un moment dat, merge şi aşa sau am adaptat foarte puţin in fiecare an sau am adaptat, să spunem, o lege a sănătății, tot ce a insemnat din 90 incoace sau din 96, din 2006, cand am făcut Legea 95, şi am adaptat o lege cu 1.500 de amendamente fără să facem o lege curată, adevărată, fără să avem o reorganizare a ministerului, a DSP-urilor, a spitalelor, a stațiilor de ambulanță in toată această perioadă, cred că acesta este lucrul care ne duce ca după 30 de ani să vedem şi nişte tragedii. Nu pleacă nimeni sau nu fuge nimeni de o răspundere, dar haideți să vedem un ministru care este de șapte luni şi haideți să vedem 30 de ani in contextul.... Reporter: Dar nu mi-aţi răspuns la intrebare, dacă dumneavoastră ca ministru al sănătății vă simțiți vinovat pentru această tragedie? Nelu Tătaru: Toţi ar trebui să ne simțim vinovați din miniștrii care am fost. Reporter: Inclusiv dumneavoastră? Nelu Tătaru: Pentru tot ce se intamplă in sănătatea romanească. Reporter: V-aţi gandit să vă dați demisia, domnule ministru? Nelu Tătaru: Sunt șapte luni şi jumătate in care am girat sau am gestionat o pandemie intr-un context in care, cumva, ne intoarcem la acest sistem medical romanesc. Reporter: V-aţi gandit in aceste zile că aţi putea face ceva mai mult ca să evitați tragedia? Nelu Tătaru: Cred că dacă reușeam, in trecerea in starea de alertă, să menținem coordonarea acestor spitale la Ministerul Sănătății şi să avem o putere in a decide in interiorul acestor secţii şi acestor managemente, cred că puteam face mai mult. Reporter: Nu mi-aţi răspuns la intrebare. Vă rog să continuați cu intrebarea cu demisia, dacă v-aţi gandit? Nelu Tătaru: M-am gandit la tot ce a insemnat tragedia, m-am gandit la tot ce au insemnat acei oameni, m-am gandit la tot ce au insemnat familiile lor, m-am gandit la tot ce a insemnat un act medical de calitate care ar trebui dat in orice unitate medicală care este in subordinea Ministerului Sănătății sau la tot ce inseamnă autoritate locală. Şi atunci, făcand o analiză vizavi de aceste lucruri, deciziile pe care le voi lua in continuare vor fi cele in care voi continua o activitate şi o reformă in sistemul medical romanesc. Reporter: Acum, in pandemie, ar trebui luate măsuri mai drastice. Aţi putea trece din nou, suntem in stare de alertă, aţi putea trece din nou toate spitalele in subordinea ministerului? Ar fi o soluţie? Nelu Tătaru: Ar fi şi o soluţie, dar ceea ce am incercat la trecerea in starea de alertă a fost o hotărare de guvern, care s-a transformat intr-o lege in care, dacă vă uitaţi dumneavoastră, specificația primordială era trecută acolo, ca tot ce insemnau instituţii medicale, spitale, să rămană in subordinea autorităților locale, deciziile să le ia autoritatea locală şi Ministerul Sănătății. Reporter: Şi atunci, cum se pot face imbunătățirile, dacă nu pornim cu primul pas, care este cel mai important? Adică degeaba experții Ministerului Sănătății fac controale, dau recomandări, dacă cei de la nivel local nu le aplică. Nelu Tătaru: Repet, in momentul in care o să avem și o putere de decizie acolo unde se fac legile, putem trece şi o hotărare de guvern sau o lege care să ne poată permite să avem coordonarea. Am repetat-o şi o repet de cate ori o să fie nevoie: ordonatori de credite pot rămane autorităţile locale, in subordonarea lor, pot rămane, dar coordonarea unei activități mediale trebuie să se facă centralizat, de la nivelul Ministerului Sănătății. Acum, este un deziderat, dar va fi o certitudine atunci cand vom putea, in legislativ, să trecem o modificare in acest sens, in contextul, părerea mea, a unei legi noi a reformei in sănătate. Reporter: Deci inseamnă că lucrurile răman la fel pană se schimbă legea, in acest moment? Nelu Tătaru: In acest moment, lucrurile nu ar trebui să rămană la fel, ar trebui să fie o invățătură de minte atat pentru noi, ca minister, dar cat şi pentru autorităţile locale care ar trebui să gestioneze mai bine managementul acelor unități medicale, iar acel management nu mai trebuie să fie politic, trebuie să fie unul al profesioniștilor. Reporter: Domnule ministru, cate secţii de ATI avem in Romania? Cate vor fi controlate? Vă intreb pentru că in unele spitale sunt mai multe... Nelu Tătaru: Incepem cu spitalele judeţene, da? Toate spitalele judeţene au secţii de ATI, sunt cele mai mari care gestionează in acest moment şi cazurile cele mai grave de terapie intensivă acordate pacienților suport COVID. Reporter: Deci, controale intai acolo, in spitalele judeţene. Nelu Tătaru: In spitalele judeţene mari. Reporter: Dar de ce nu aţi făcut pană acum controale in acele secţii? Nelu Tătaru: Noi, ca minister al sănătății, avem de o săptămană controalele făcute in terapiile intensive. Acum vor veni specialiștii care se vor ocupa de tot ce inseamnă puterea energetică, de tot ce inseamnă... care nu sunt ai Ministerului Sănătății, se vor ocupa de tot ce inseamnă rețele de gaze medicale, de tot ce inseamnă aparat. Reporter: In cat timp vor fi terminate aceste controale in toate spitalele...? Nelu Tătaru: Este un plan pe care l-au stabilit ieri cei de la ISU cu inspecțiile de stat de la noi şi progresiv ele vor merge pe parcursul unei luni intregi. Reporter: O lună. Şi nu vor fi controale incrucișate, ințeleg? Nelu Tătaru: Vor merge de la centru, echipele sunt complexe şi vor veni şi specialiștii. Iniţiativa noastră a fost să luăm inclusiv specialiști de la ISCIR care pot evalua acele, eu ştiu, instalații. Reporter: In acest moment mai avem in depozitele Unifarm sau in alte părţi, ventilatoare şi injectomate care pot fi trimise in spitale? Avem aparatură nouă? Nelu Tătaru: Am solicitat in acest sens şi o derogare de la DNA, după ce fac o evaluarea acelor mărfuri, inclusiv 200 de ventilatoare, să le putem achiziționa prin stocul strategic, prin DSU, şi să le putem da către spitalele care au nevoie. Astăzi este comisia formată din Comisia de terapie intensivă, care evaluează acele aparaturi, iar in măsura in care vor fi gata, avem şi acordul celor de la DNA, să le putem lua pe stocul strategic şi să le putem da către spitalele unde este nevoie. Reporter: Unde sunt ele acum? Nelu Tătaru: In depozitul Unifarm. Reporter: Domnule ministru, de la tragedia din Colectiv, din 2015 şi pană acum am ajuns de la 10 paturi pentru marii arși la 23. Cum vă explicați şi dacă aveţi un plan in continuare să facem mai multe? Nelu Tătaru: După cum ştiţi, noi avem cu Banca Mondială acea evaluare a centrelor de la Timișoara, Targu Mureș şi din Bucureşti, la Grigore Alexandrescu. Aceste lucruri au rămas pe loc in 2019, au fost reluate de către noi. Termenul limită era la 1 iulie, cand Banca Mondială ne-a anunțat că nu existau decat la Timișoara, unde şi săptămana viitoare vom avea licitațiile, restul nu aveau un studiu de fezabilitate, nici comisii interministeriale. Noi le-am preluat, am renegociat cu Banca Mondială, care ne-a acceptat şi cele două centre de la Targu Mureș şi de la Bucureşti. Suntem pe studii de fezabilitate, urmand ca acestea să intre in proiectul Băncii Mondiale. Cel mai avansat este Timișoara, unde semnăm licitația săptămana viitoare. Reporter: Cate persoane aveţi angajate de la alte spitale din ţară care să vă anunțe de neregulile din terapie intensivă din ţară din anumite spitale? Nelu Tătaru: Personal, eu nu am avut. Direcțiile noastre de control au fost cele care ne-au semnalat aceste probleme. Reporter: Cați pacienți COVID pot fi tratați acum in spitale COVID din Romania şi care este numărul....? Nelu Tătaru: Noi am suplimentat acele spitale. Suntem la 272 de spitale care, in acest moment, sunt faza 1, faza 2 sau spitale suport COVID, precum şi terapiile intensive din spitalele judeţene, care preiau cazurile cele mai grave. După cum ştiţi, in acest moment, sunt in jur de 1.300 de paturi de ATI, 1.350 in spitale suport COVID, cu suplimentarea pe care o facem in această săptămană, de 200 la nivel naţional. Ceilalţi, după cum ştiţi, la fiecare raportare, in jur de 10-11 mii de pacienți aflați internați. Mulţumesc! 2020-11-16 12:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_mai.gov-2335.jpgMesajul premierului Ludovic Orban la împlinirea a 33 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la BrașovȘtiri din 15.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-la-implinirea-a-33-de-ani-de-la-revolta-anticomunista-din-15-noiembrie-1987-de-la-bra-ovAu trecut 33 de ani de la revolta spontană din 15 noiembrie 1987 a muncitorilor de pe platforma industrială a Brașovului impotriva dictaturii comuniste. După ani de frig, intuneric, foame, propagandă mincinoasă, umilință pentru un intreg popor și incălcări flagrante ale drepturilor și libertăților fundamentale, muncitorii brașoveni au avut curajul in acea perioadă de teroare să se opună regimului ceaușist. Revolta lor a fost inăbușită de torționarii comuniști, dar a fost un semnal clar că romanii iși doreau să trăiască in libertate și democrație, nu in sărăcia și minciuna unui stat totalitar. Respect pentru curajul brașovenilor care s-au mobilizat in noiembrie 1987 in acel gest de revoltă impotriva unui regim al terorii care subjuga intreaga Romanie. Și să nu uităm niciodată abuzurile care au urmat impotriva lor și a familiilor lor și au distrus multe vieți. Consider in continuare că cea mai potrivită formă de respect față toate suferințele lor este ca justiția să le facă dreptate - dreptatea care, din păcate, a intarziat deja inadmisibil de mult in cazul multora dintre dosarele care i-au vizat pe torționarii comuniști. Ne bucurăm astăzi de libertatea și democrația de care multe generații inaintea noastră nu au avut parte, deși, uneori, pare că nu le prețuim indeajuns. Am incredere, insă, in maturizarea democratică a romanilor și că vom reuși impreună să-i dăm Romaniei acel viitor pentru care au ieșit in stradă in 1987 muncitorii de la Brașov. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-11-15 21:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-15-09-03-53big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la ședința organizată la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției de la CiolpaniȘtiri din 15.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-edinta-organizata-la-centrul-national-de-coordonare-i-conducere-a-interventiei-de-la-ciolpaniGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la ședința organizată la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției de la Ciolpani [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara! Am participat la videoconferința Centrului Național de Comandă și Coordonare a Intervenției cu Comitetele județene de coordonare a intervenției, pentru a evalua situația pandemică, pentru a dispune toate măsurile necesare pentru implementarea măsurilor de reducere a numărului de infecții. De asemenea, in cursul dimineții, la ora 10:00, am avut o intrevedere cu domnii miniștrii Marcel Vela, Nelu Tătaru, domnul secretar de stat Arafat și domnul general Iamandi, cu alți factori responsabili implicați in evaluarea situației in urma tragediei de la Neamț. Şi la ora 10:00 și la videoconferință, am solicitat ca echipe mixte ale Direcției de Sănătate Publică, partea de inspecție sanitară, și din partea inspectoratelor județene pentru situații de urgență, respectiv pompierii, să efectueze o evaluare incepand de luni in toate secțiile de terapie intensivă, o evaluare privitoare la toate instalațiile de alimentare cu gaze pentru secțiile de terapie intensivă și, de asemenea, la verificarea conformității cu reglementările in ceea ce privește toate măsurile, pentru a asigura siguranța pacienților și a cadrelor medicale in cadrul secției de terapie intensivă. De asemenea, am solicitat susținerea cu toată puterea a anchetei efectuate de Parchetul General pentru stabilirea responsabililor de tragedia care s-a petrecut la Piatra Neamț, atat criminaliștii din cadrul Institutului de Criminalistică, cat și criminaliștii din cadrul Poliției, reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, precum și alți specialiști, de la Insemex, să se implice cu toată expertiza și cu toată capacitatea pentru a identifica cat mai rapid cauzele producerii incendiului și pentru a stabili cu precizie responsabilitățile, astfel incat cei vinovați să poată să fie trași la răspundere. In cadrul videoconferinței, am solicitat din nou o mobilizare suplimentară pentru a asigura respectarea măsurilor de protecţie sanitară pe care le-am dispus, atat măsurile la nivel naţional, cat şi măsurile care se adoptă la nivel judeţean sau local, in funcţie de depăşirea indicilor de răspandire a virusului. Am solicitat și mobilizarea suplimentară a resursei umane pentru a sprijini activitatea direcțiilor de sănătate pubică, de asemenea, pentru a sprijini serviciile de ambulanţă, care sunt puse la grea incercare şi, de asemenea, am solicitat, identificarea in continuare de noi soluții pentru a crește capacitatea de tratare in spitale, in primul rand in cadrul secțiilor de terapie intensivă. Pot să vă spun despre medicul erou de la Piatra Neamț că a ajuns la Spitalul Militar Regina Astrid din Belgia. A fost preluat, s-a evaluat starea de sănătate și este in tratament. Am o rugăminte către reprezentanții mass-media, o rugăminte pe care o formulez in numele managementului spitalului: Nu mai sunați direct la spital, la secția respectivă, la centrul pentru arşi, pentru că, literalmente, prietenii belgieni care ne-au acordat sprijin imediat ne-au semnalat faptul că există un adevărat bombardament din partea jurnaliştilor din Romania asupra activității. Ii rog din nou pe cei care efectuează aceste apeluri din partea mass-media să nu mai sune, pentru că nu fac altceva decat să deranjeze. Suntem ținuți la curent cu evoluția stării de sănătate a medicul erou. Cand avem informații relevante, le vom pune la dispoziția mass-media. Ne rugăm pentru sănătatea domnului doctor și putem să vă spunem că este ingrijit in cele mai bune condiții, deoarece Spitalul Militar Regina Astrid este unul dintre spitalele care are cele mai ridicate standarde in materie de tratare a marilor arși. Vă stau la dispoziţie cu răspunsuri la intrebări. Reporter: /.../ ţi solicitat controale din partea DSP şi pompieri in toate secţiile ATI. Spitalul Giurgiu, de exemplu, anunţă astăzi că nu are autorizaţie la incendiu, pentru că construcţia nu permite toate circuitele necesare. Ar fi nevoie de modificări foarte ample și probabil nu e singurul din ţară. Aveți o centralizare? Ludovic Orban: Toate spitalele trebuie să efectueze investiții care să permită respectarea regulilor de protecție impotriva incendiilor și altor reglementări care sunt stabilite. Reporter: Spitalul acum funcţionează fără această autorizaţie. Care este soluţia acolo? Ludovic Orban: Soluţia este să efectueze modificări de asemenea natură incat să respecte aceste norme. Reporter: Inclusiv la construcţie? Ludovic Orban: Dacă sunt necesare modificări de natură constructivă, ele trebuie efectuate. Reporter: Şi la spitalul din Piatra Neamţ s-au făcut sau nu modificări la Secţia ATI, pentru că sunt declaraţii contradictorii? Acum trei zile anunțau acele modificări... Ludovic Orban: La ora trei dimineaţa v-am spus că avem informații clare, informaţii care au fost lansate public chiar de managerul spitalului: s-au efectuat lucrări de construcții. Acolo au fost mutaţi pacienţii de la secția ATI care era, funcționa la etajul trei la etajul doi, după informațiile pe care le avem chiar in dimineața zilei respective. S-au efectuat lucrări. Este clar că nu au avut nici un fel de aviz din partea DSP, nu au avut niciun fel de aviz din partea ISCIR. Lucrurile astea sunt cunoscute, dar, repet, există o anchetă in curs, care este preluată de Parchetul General. Am solicitat tuturor specialiștilor care se implică in astfel de anchete să colaboreze și să-şi pună la dispoziție intreaga experiză şi, de asemenea, să susțină această anchetă să se deruleze cat mai rapid posibil. Reporter: Electricianul de acolo spunea că au mai fost probleme cu instalaţia electrică - nu foarte grave atunci - dar datorită suprasolicitării, puteau ceda. El spunea că de două-trei ori a fost chemat să mai repare. Ştia conducerea spitalului de acele probleme? Ludovic Orban: Păi, din moment ce au fost reparaţii efectuate in spital, cum să nu ştie conducerea spitalului de așa ceva?! Reporter: Domnule premier, ce s-a schimbat in spitalele din Romania care tratează marii arşi in ultimii cinci ani? Dacă ne gandim de la tragedia de la Colectiv... Ludovic Orban: Sunt proiecte de investiţii in curs. Ele au stagnat o bună perioadă, ele se derulează, le tratăm cu maximă atenție, indiferent de forma de finanțare. Pot să vă spun că există astăzi locuri de tratare pentru mari arşi in spitale şi in București și in Timișoara. Decizia care a fost luată privitoare la transferul domnului doctor la spitalul din Belgia a fost o decizie luată pe baza informațiilor pe care le-am avut privitoare la starea de sănătate in urma actului eroic pe care l-a făcut, iar ulterior, din evaluarea echipei de specialiști de la Floreasca s-a dovedit că este o decizie corectă şi ne bucurăm că am putut să asigurăm tratarea domnului doctor in cele mai bune condiţii. Reporter: Dar, domnule premier, au trecut cinci ani şi avem 23 de paturi in plus faţă de acum cinci ani, la Colectiv, şi ştim bine că, spunea chiar şi o victimă de la Colectiv, cu aceste paturi noi nu pot fi trataţi pacienţi care au arsuri mai mari de 30% pe suprafaţa corpului şi alte afecţiuni. Ludovic Orban: Ce pot să vă răspund este că asigurăm, din punctul nostru de vedere, intreaga atenţie pentru derularea proiectelor care sunt finanţate pentru realizarea unor astfel de secții de spital pentru mari arşi şi, de asemenea, aş putea să incep să vă vorbesc acum despre toate proiectele pentru care am solicitat finanţare europeană. Pot să vă spun, astăzi, de exemplu, există la apeluri de proiecte privind finanţarea investițiilor pentru sănătate proiecte depuse de peste un miliard două sute de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, pentru echipamente, pentru tot ceea ce era necesar pentru spitale pentru a-şi creşte eficienţa in bătălia anti-COVID. S-au făcut achiziţii extrem de numeroase de categorii de echipamente, de produse, de aparate, pentru a creşte rezilienţa şi capacitatea de răspuns. Reporter: Şi totuşi suntem in incapacitatea de a trata acest medic /...;/ Ludovic Orban: De asemenea, pot să vă spun că atat in bugetul Uniunii Europene pe 2021-2027 sumele alocate Romaniei, cat şi in cadrul Programului naţional de recuperare şi rezilienţă am inclus proiecte extrem de importante pentru sănătatea publică in Romania, proiecte de investiţii extrem de importante. De altfel, noi am şi făcut paşi importanţi inainte. De exemplu, semnarea contractelor de finanțare pentru toate cele trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova. De asemena, s-au adoptat documentaţii tehnico-economice sau urmează să se adopte documentaţii tehnico-economice pentru spitale noi, cum este spitalul de la Sibiu. De asemenea, pregătim o finanțare a unui program extrem de amplu pentru modernizarea spitalelor. Chiar astăzi am discutat, domnul profesor Săndesc ne-a informat că au finalizat, Societatea de Anestezie și Terapie Intensivă, o evaluare a situației in ceea ce privește instalațiile de aprovizionare cu gaz in peste 150 de spitale, situaţie pe care ne-o pune la dispoziție. De asemenea, am discutat propuneri de finanțare a modernizării tuturor instalațiilor care impun necesitatea de modernizare pentru a fi incluse in finanțare pe fonduri europene și răspunsul meu a fost: categoric da.Vom identifica resurse financiare pentru a finanța acest proces de modernizare. De asemenea, am răspuns da şi la propunerea de a asigura din bugetul de stat sume pentru asigurarea contractelor de mentenanță şi service pentru toate aceste instalații, pentru a putea crește siguranța in aprovizionare şi pentru a putea a elimina pericolul de apariție a unui caz similar. Reporter: Banca de piele cand o vom avea? Ludovic Orban: Răspunsul la această intrebare trebuie să vi-l furnizeze ministrul sănătății. Reporter: Aveți idee cate spitale funcționează fără autorizație de securitate la incendiu? Ludovic Orban: Nu vă pot pune această informație la dispoziție, dar obligația oricărui manager de spital şi a oricărei entități care administrează spitalul, indiferent că este vorba de o autoritate locală, de Ministerul Sănătății, de Ministerul Transporturilor, este aceea de a efectua toate lucrările pentru a se conforma reglementărilor in ceea ce privește prevenire și stingerea incendiilor. Reporter: Aceeași problemă o au chiar și școlile sau alte instituții. Ce pot să facă? Ludovic Orban: Investiții, doamnă. Noi vom face aceste investiții. Reporter: Domnule premier ... Ludovic Orban: Aceste probleme nu pot fi rezolvate intr-o lună, in trei, in şase luni. Ele pot fi rezolvate pe baza unei abordări strategice, pe baza unei decizii foarte clare de a finanța prin bugete multianuale toate aceste obiective de investiții, care sunt fundamentale. Reporter: Domnule premier, aţi spus că de luni se vor face controale, mai ales la secțiile de terapie intensivă. Am văzut ce s-a intamplat aseară. De ce se fac aceste controale mereu după ce se intamplă o astfel de tragedie? Nu ne puteam asigura dinainte? Ludovic Orban: V-am spus, există deja o evaluare care a fost demarată şi este aproape finalizată sau chiar finalizată, făcută de Societatea de Terapie Intensivă. De asemenea, inspecția de sănătate, in limitele competențelor, intotdeauna a căutat, chiar inspectorii de sănătate au fost prezenți in secțiile de terapie intensivă, sigur, in limita prerogativelor pe care le au. Reporter: Nu s-au descoperit nereguli? Ludovic Orban: In ceea ce priveşte instalațiile respective, nu pot Direcțiile de Sănătate Publică să facă lucrul acesta, nu pot să facă uneori nici Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă. In ceea ce priveşte conformitatea acestor instalații, pot să vă spun, de exemplu, că orice proiect pentru realizarea unei astfel de instalații trebuie avizat de ISCIR, in cazul in care este vorba de țevi cu un diametru mai mare de 25 de mm. In ceea ce privește toate stațiile de incărcare cu oxigen, ele au fost avizate și trebuie periodic să fie avizate. Reporter: Cine le avizează? Ludovic Orban: Tot ISCIR, sau CNCIR - ISCIR sau CNCIR este cel care avizează. Reporter: Cand au fost făcute ultimele verificări, acolo, la Spitalul Județean? Ludovic Orban: In ceea ce privește instalațiile interioare, nu au fost făcute verificări, in ceea ce privește stația de alimentare cu oxigen, care nu aparține spitalului, ci este a unei companii, ultima verificare a fost făcută in martie 2020. Reporter: Ştiţi că sunt foarte multe cadre medicale acum in secţiile ATI care efectiv au spus că le e teamă, după ce au văzut la Piatra Neamţ, să mai muncească. Ludovic Orban: Tocmai din acest motiv facem aceste verificări, pentru a identifica neconformități și pentru a lua deciziile și măsurile care se impun pentru a garanta siguranța atat a cadrelor medicale, cat și a pacienților. Reporter: Şi dacă maine, să spunem, intr-un spital, din Cluj, de pildă, se găsesc nereguli in secția ATI, ce se intamplă? Ludovic Orban: Se va face un plan de conformare, se va face o constatare, o notă de constatare şi se va dispune un plan de conformare, astfel incat să fie remediate orice situații neconforme. Reporter: Şi pacienții, din momentul acela /.../ Ludovic Orban: Nu este obligatoriu ca să fie intervenții care să reclame mutarea pacienților din secțiile respective. Dar in orice caz, se pot găsi soluții pentru orice situație concretă. Reporter: Dar există obligativitatea ca in fiecare spital si existe un echipaj de pompieri, care să asigure permanența sau o instalație de stingere a incendiului? Ludovic Orban: Instalații de stingere a incendiilor, cu siguranță, este necesar. Reporter: Şi la Piatra Neamţ aveau? Ludovic Orban: Nu vă pot răspunde la această intrebare. Dar cu siguranță, ancheta va releva acest aspect. In tematica de evaluare a situației, inclusiv dotarea spitalelor cu astfel de instalații de stingere a incendiilor, este verificat. Reporter: Aţi spus martie 2020, că au fost verificări la spitalul din Piatra Neamţ. Intre timp... Ludovic Orban: V-am spus că referitor la instalația de alimentare cu oxigen. Reporter: Ok. Intre timp, știm că ministrul sănătății s-a dus la mai multe spitale, să vadă care este situația, mai ales că am fost loviți de această pandemie. Nu s-au văzut atunci, nu s-au descoperit atunci nereguli? Ludovic Orban: Nereguli legate de ce? Reporter: Legate de astfel de instalații, legate de /.../ Ludovic Orban: Aici, conformitatea instalațiilor cu reglementările sunt constatate de alte instituții și, in primul rand, obligația managerilor de spital - și asta vom verifica - este aceea de a avea contracte de mentenanță și de service pentru toate aceste tipuri de instalații. Reporter: Tot spuneați de manageri. Se impune demiterea managerului de la Spitalul Județean Piatra Neamţ? Ludovic Orban: Pot să vă spun eu: in momentul de față, ancheta va stabili responsabilitățile. In cazul in care se va considera că este responsabil, va trebui să răspundă, indiferent cum răspunde, cu funcția sau să răspundă penal. Asta o hotărăște ancheta penală. Reporter: ...; ancheta penală; dar managerial? Ludovic Orban: Din punct de vedere managerial și pe informațiile, care s-au văzut, și care sunt chiar declaraţiile sale, pentru că e simplu: managerul spitalului a declarat, a anunțat că se fac modificări pentru a se crește...; e adevărat, motivarea era, o consider, a se crește capacitatea de tratare cu patru paturi. Dar e declarație că se efectuează lucrări. Nu există nicio solicitare privitoare la aceste lucrări. Trebuia să existe un proiect, nu poţi să faci o intervenție. De asemenea, schimbarea structurii unui spital, mutarea unei secții de terapie intensivă mai ales trebuia să fie avizată de Direcția de Sănătate Publică. Nu a existat nicio notificare spre Direcția de Sănătate Publică. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Informațiile care există sunt că s-au efectuat lucrări acolo, la etajul doi /...;/ inclusiv apariția unui perete de rigips, care se pare că era pentru a separa personal TESA de secție și alte lucrări, inclusiv lucrări legate de priză, de instalații, dar, repet, să lăsăm ancheta să stabilească. Nu vreau să intru in acest joc, in care incearcă să ne introducă unii care se simt cu musca pe căciulă. Reporter: Partidul Social Democrat transmite acum că Direcţia de Sănătate Publică a fost notificată in privinţa modificărilor care vor fi făcute la spital. Ludovic Orban: Vă rog să-l intrebaţi pe directorul Direcției de Sănătate Publică, care a transmis oficial că nu a primit niciun fel de solicitare de avizare a modificărilor. Reporter: Luaţi in calcul posibilitatea ca spitalele să treacă in subordinea Ministerului Sănătății /.../? Ludovic Orban: Am discutat acest aspect. Vă readuc aminte că noi am vrut să continuăm și in starea de alertă să putem interveni de la nivelul Ministerului Sănătății acolo unde un manager este evident că nu reacționează potrivit și nu pune in practică toate măsurile pe care le-am dispus. A existat un amendament depus de PSD, prin care, practic, s-a lăsat pentru spitalele care sunt subordonate autorităților locale, a rămas decizia de desemnare a managerului la autoritatea locală. Sigur că am discutat de acest aspect. Pe langă cine numește un manager, contează ce criterii trebuie să indeplinească un om pentru a putea să ocupe o funcție de manager de spital, ce studii trebuie să aibă, nu numai studii de specialitate, ci și eventuale...; vă readuc aminte că noi am incercat in guvernarea 2007-2008 să infiinţăm după model francez o școală de sănătate publică, in care cei care vor să aibă funcții manageriale in sistemul de sănătate publică să urmeze cursurile acelei școli care, practic, să pregătească manageri pentru sistemul de sănătate, indiferent că e vorba de manager de ambulanță, manager de spitale, manager de direcții de sănătate publică, pentru că și acolo e nevoie de o calificare specială și de o pregătire suplimentară față de pregătirea universitară. Reporter: In perioada următoare veţi face demersuri pentru a trece spitalele sub conducerea Ministerului Sănătății? PSD a respins o dată, dar guvernul va mai avea... Ludovic Orban: Există, există astfel de discuţii. Vom face o analiză foarte serioasă. Eu vă repet, nu cred că decizia in sine de descentralizare este o decizie greșită. Problema este de modalitatea in care se derulează aceste proceduri de ocupare a funcțiilor de manageri şi nu numai de manageri, de directori medicali și alte funcții de conducere, și mai ales calitatea slabă in anumite județe a celor care sunt desemnați să fie manageri. Reporter: Veţi face verificări in acest sens in toată ţara, la toate spitalele? Ludovic Orban: Evident că ar trebui să existe un set de criterii pe baza cărora se face evaluarea managementului și, evident, să se transmită către consiliul județean sau către primărie, care este, practic, autoritatea locală care are spitalul in subordine, un set de... De altfel, există și o agenție care trebuie să evalueze calitatea serviciilor... Reporter: /.../? Ludovic Orban: ...; calitatea serviciilor medicale in spitale. Imi cer scuze, trebuie să mă retrag. Vă mulţumesc! Ultima intrebare, vă rog. Reporter: /.../? Ludovic Orban: As vrea, de asemenea, să anunț că am luat decizia de a amana evenimentul nostru de luni. De asemenea, am transmis către toți colegii noștri să se oprească două zile din campania electorală, din respect pentru cei care și-au pierdut viața, pentru familiile lor și pentru cei care au avut de suferit. Reporter: O singură intrebare, domnule premier. Aţi făcut astăzi o postare in care aţi prezentat condoleanţele dumneavoastră pentru familiile care şi-au pierdut oameni dragi in acest incendiu şi aţi spus că o să sprijiniţi aceste familii. Vreau să vă intreb cum anume /.../? Ludovic Orban: O să găsim forme de sprijin. Deja am vorbit cu domnul primar Carabela, de la Piatra Neamț, care a convocat sau va convoca o şedinţă de consiliu local pentru a acorda ajutoare de urgență. De asemenea, in baza legislației, in măsura in care avem dreptul legal, vom sprijini aceste familii. Reporter: Dar sunt oameni care incă sunt in carantină /.../ pacienţii care au decedat, fiind pacienţi pozitivi COVID, oameni care au luat contact cu aceşti pacienţi, stau in carantină şi nu pot să facă ceremonia funerară. Acolo ce soluţii se pot găsi? Ludovic Orban: Aici sunt convins că Ministerul Sănătății, cu Prefectura, vor găsi o soluție in acest caz. Vă mulțumesc. 2020-11-15 17:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_mai.gov--7.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la celula de criză convocată la sediul MAI, după incendiul de la secția ATI a Spitalului Județean din Piatra NeamțȘtiri din 14.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-secretarul-de-stat-in-mai-raed-arafat-secretarul-de-stat-chestor-ef-de-politie-bogdan-despescu-i-eful-igsu-dan-paul-iamandi-dupa-participarea-la-celula-de-criza-convocata-la-mai-dupa-incidentul-de-la-sectia-ati-a-spitalului-judetean-din-piatra-neamtGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban, secretarul de stat in MAI, Raed Arafat, secretarul de stat chestor șef de poliție, Bogdan Despescu și șeful IGSU Dan Paul Iamandi, după participarea la celula de criză convocată la sediul MAI, după incendiul de la secția ATI a Spitalului Județean din Piatra Neamț [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună dimineața! Am fost șocat de vestea acestei tragedii care s-a produs in Piatra Neamț. Vreau să transmit condoleanțele mele familiilor indoliate și, de asemenea, vreau să transmit respectul meu pentru medicul erou care a dat dovadă de un curaj și un spirit de sacrificiu deosebit in incercarea de a salva pacienții in momentul izbucnirii incendiului. Imediat ce am aflat, am luat legătura cu toți conducătorii de instituții implicați intr-o astfel de situație pentru a mă informa și pentru a afla exact toate demersurile care s-au efectuat, cu domnul ministru Tătaru, cu domnul secretar de stat Raed Arafat, cu domnul secretar de stat Despescu; de asemenea, am comunicat cu domnul ministru Ciucă și m-am prezentat la Centrul de comandă a intervenției pentru a putea veni alături de colegi, astfel incat să luăm toate deciziile care sunt necesare pentru a gestiona situația. La ora actuală, putem să vă spunem că avionul militar pus la dispoziție de Ministerul Apărării a aterizat in București cu domnul doctor, care va fi dus la Spitalul Floreasca și va fi pregătit pentru transferul către Spitalul Militar Regina Astrid din Belgia. Ii mulțumesc domnului secretar de stat Arafat pentru intervenția imediată, prin care am reușit să obținem acordul spitalului militar, deși din cauza pandemiei de COVID /...;/de regulă nu e acceptată tratarea unor pacienți din alte țări. Cu toate astea, s-a obținut foarte repede aprobarea Ministerului Apărării și putem, in cursul acestei dimineți, după ora 7:00, să asigurăm transportul tot cu o aeronavă militară, pusă la dispoziție de Ministerul Apărării, a medicului erou. Ii doresc sănătate, să aibă putere și mă rog să reușească să treacă de acest moment de cumpănă. De asemenea, /...;/ pacienții pentru care s-a organizat transferul au ajuns la spitalul modular din Lețcani. Precizez că transportul lor a fost efectuat cu echipaj medical compus din medic urgentist și asistent medical in ambulanțe cu cea mai ridicată dotare, astfel incat știindu-se că există riscuri in transport, să beneficieze de cea mai bună asistență medicală pe perioada deplasării. In continuare, il invit pe domnul secretar de stat Arafat să vă prezinte pe scurt rezumatul intervenției. Raed Arafat: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Deci, apelul a venit in jurul orelor 19.00. Pompierii au ajuns la fața locului cu echipajele de intervenție impreună și cu Serviciul de Ambulanță Neamț in cinci minute. S-a intervenit și din exterior și din interior cu echipe de căutare-salvare, iar din exterior folosind o platformă autoscară și alte scări pe care le-au folosit pompierii ca să asiste la stingerea incendiului și inclusiv la scoaterea persoanelor care sunt in saloanele respective - aici s-au folosit echipe de căutare-salvare care au intrat din interior cu echipamente speciale care le permit să acționeze in mediul toxic, deci in fum, folosind aparate izolante. Din păcate, s-au constatat opt decedați intr-unul din cele două saloane, iar alte două persoane aflate in stare critică deja in urma infectării cu SARS-CoV-2 au decedat in timpul evacuărilor către unitatea de primiri urgențe. Alte șase persoane, tot aflate in stare gravă o parte din ei - doi intubați, doi aflați pe ventilație neinvazivă și doi doar pe oxigen - au fost evacuate la unitatea de primiri urgențe, unde au fost stabilizate. După aceea, tot paralel cu trimiterea echipelor de la pompieri, de la ISU Neamț și de la SAJ Neamț, am luat decizia să mobilizăm mai multe echipaje medicale de la Iași, de la SMURD Iași, cu echipaje de terapie intensivă mobilă și cu medici de urgență, de la Spitalul Militar Iași, care a pus la dispoziție o ambulanță mobilă de terapie intensivă, și de la Bacău, unde au trimis o mașină de multiple victime. Cum a zis domnul prim-ministru, persoanele care au fost evacuate la UPU plus incă o persoană care se afla la UPU și avea nevoie de terapie intensivă au fost evacuate la spitalul Lețcani - șase persoane, și la spitalul din Pașcani - o persoană. Medicul a fost preluat de o ambulanță mobilă de terapie intensivă și a fost transferat direct la aeroportul din Iași. Cu ajutorul avionului militar, cum s-a menționat, a fost adus la București. Acum va primi ingrijiri la București pană va pleca mai departe, maine, insoțit de un echipaj SMURD și in avionul militar pus la dispoziție, la Bruxelles. Deci, eu nu pot decat să mulțumesc colegilor de la pompieri pentru intervenția promptă care au avut-o, colegilor de la Ambulanță, colegilor de la SMURD pentru modul in care au acționat și, la acest moment, toți pacienții au ajuns in siguranță la destinația la care trebuiau să ajungă. Ludovic Orban: Permiteți-i domnului secretar de stat Bogdan Despescu Bogdan Despescu: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Ancheta in acest caz a fost preluată de Parchetul General. Au fost desemnați doi procurori din cadrul Parchetului General care se deplasează la fața locului. Sunt sprijiniți de polițiștii din cadrul Direcției de Investigații Criminale și Institutului Național de Criminalistică. Colegii mei de la Inspectoratul de Poliție al Județului Neamț au informat familiile celor 10 victime și in același timp și familia celor șase pacienți care au fost deplasați către Iași. Totodată, am sprijinit și sprijinim in continuare toate deplasările către spitale, către unitățile medicale pentru o deplasare rapidă. Ludovic Orban: Mulțumesc. Domnul general Iamandi. Dan-Paul Iamandi: Mulțumesc, domnule prim-ministru. In primul rand, aș vrea să precizez că această intervenție a fost una foarte dificilă, atat prin specificul ei, fiind o intervenție intr-o secție de ATI, unde erau mulți pacienți intubați sau pe oxigen, cat și pentru faptul că era o degajare de fum foarte mult, un fum negru care a ingreunat foarte mult intervenția. Ce e de menționat, din nou, este că această intervenție de lichidare a durat aproximativ 20 de minute, deci timpul a fost foarte scurt. La fața locului au acționat peste 150 de persoane și aproximativ 35 de mijloace de intervenție, aici insemnand mașini de stingere ASAS-uri, autospeciale de stingere cu apă și spumă, autospeciale de lucru la inălțime și ambulanțe, bineințeles. Aș dori să mai menționez că, incă de aseară, imediat după lichidarea incendiului, am dispus inființarea a două comisii, una care va face cercetarea și va stabili o cauză probabilă de incendiu imediat ce se va putea, ce procurorul ne va permite accesul in interior, iar a doua comisie, care va lucra probabil tot din această dimineață, se va ocupa de verificarea in teren a respectării condițiilor de autorizare, să vedem dacă cumva in acea secție de terapie intensivă sau in ultima perioadă s-au produs anumite modificări, care ar fi impus solicitarea acestui document, a autorizației de securitate la incendiu de la Inspectoratul Neamț. Mulțumesc. Reporter: Știți cumva, domnule Arafat, care a fost sursa? Ce informații aveți? Raed Arafat: Tocmai ce a zis acum domnul general, va fi o echipă care va investiga acest lucru și rugămintea mea este să nu speculăm deloc pană nu avem o concluzie a echipei de experți. Echipa de experți este condiționată de permisiunea procurorului să intre in zona care a fost afectată. In momentul in care ei vor ieși cu informații suplimentare, atunci vor fi comunicate informațiile. La acest moment nu vom specula și nici nu este bine să speculăm, pentru că putem să descoperim și lucruri pe care nu le știm incă. Reporter: Din informațiile pe care le aveți acum, spitalul avea acte in regulă? Putea interveni in caz de incendiu? Ce s-a intamplat? Procedural, lucrurile au fost respectate? Raed Arafat: Deci, exact asta a zis domnul general Iamandi iarăși. Există o echipă care va verifica autorizațiile și dacă spitalul a făcut orice modificări care necesitau autorizații, spitalul fiind vechi, el a avut doar două autorizații pe două secții care au avut modificări in ultimii ani. Dacă nu s-au produs modificări, el nu trebuia să ceară conform legii din ce știu, dar dacă s-au produs modificări și n-a cerut, atunci este alt lucru, alt aspect și aici echipa care s-a deplasat va verifica acest lucru și va veni cu concluziile ei. Reporter: Din informațiile /.../ Ludovic Orban: Aici sunt cateva informații publice, dar vă repet, nu trebuie să existe nicio speculație pană nu se face o anchetă profesionistă de către cei desemnați, in conformitate cu legea. Din declarațiile managerului spitalului, făcute cu cateva zile inainte, se știe că au fost prevăzute niște lucrări de instalații - nu cunoaștem foarte bine despre ce este vorba = care cand au fost prezentate au fost prezentate ca fiind destinate pentru creșterea numărului de paturi la terapie intensivă. De asemenea, există informația privitoare la mutarea de la etajul trei la etajul doi a pacienților de la terapie intensivă. Sigur că nu ne hazardăm să dăm absolut niciun fel de, cum să spun, interpretare, dar aceste date există și cei competenți, in conformitate cu legea, vor face toate evaluările astfel incat să se identifice cu precizie posibilele cauze ale acestui incendiu. Reporter: Cați medici sunt in prezent raniți? Raed Arafat: Un singur medic este cel care a fost adus aici. Există, dacă nu mă inșel, incă o asistentă medicală sau poate două care sunt cu arsuri, dar cu suprafață mică, care nu necesită transfer, la membrele inferioare, și ele vor fi ingrijite, bineințeles, in condiții bune acolo unde sunt. Deci la acest moment, singurul medic care intr-adevăr a necesitat transfer și va fi transferat in afara țării din cauza gravității arsurilor este medicul care a fost de gardă și care a incercat să salveze pacienții de acolo. Reporter: /.../ in seara asta? Ludovic Orban: Nu se poate transfera. Transferul in Belgia se face ... Reporter: /.../ Floreasca /.../ Ludovic Orban: Aici nu este vorba ... Deci, incă o dată, aș vrea să spun foarte clar aici: nu este vorba de o plimbare. Unu: in condiții de noapte, neexistand un heliport, deplasarea cu elicopterul și preluarea pacientului cu elicopterul nu era posibilă. S-a ales soluția de a fi deplasat in condiții cat se poate de sigure, cu personal, medic urgentist și cu asistent medical pană la aeroportul din Iași, de acolo a fost deplasat pană in București cu avionul militar, cu o echipă SMURD, insoțit de o echipă SMURD, care ii evaluează și ii monitorizează starea de sănătate. La Spitalul Floreasca este o echipă pregătită - personal am vorbit cu managerul spitalului - este o echipă pregătită să ii facă evaluarea, să-l pregătească pentru deplasare. Internarea la Spitalul Militar Regina Astrid din Belgia nu se poate face peste noapte, cand vrem noi. Internarea se face pe baza solicitării formulate, după un anumit interval de timp. Raed Arafat. Ca să se pregătească. Ludovic Orban: /...;/ trebuie pregătit locul in care va fi internat. Or, lucrurile astea nu se fac... Am văzut că mulți exprimă puncte de vedere. In primul rand trebuie să știți că nu a fost deloc ușor să obținem acordul pentru a putea interna pacientul la spitalul militar din Belgia și, de asemenea, trebuie să știți că mobilizarea a fost imediată, rapidă din partea Ministerului Apărării Naționale; ii mulțumesc domnului Ciucă că a asigurat atat deplasarea de la Iași cu avionul militar, cat și deplasarea din cursul dimineții de astăzi către Belgia. Reporter: Alți pacienți ar putea să fie trimiși in Belgia... Raed Arafat: Nu. Nu avem alți pacienți care să necesite transfer in Belgia din cauza incendiului. Ce avem acuma sunt pacienții care sunt cu SARS-CoV-2 și alți pacienți din țara care au fost transferați la terapie intensivă la Lețcani. Reporter: Dar cum e posibil să moară... Reporter: /.../ a paturilor de la terapie intensivă? Suplimentați locurile? Este nevoie de o suplimentare? Raed Arafat: Eu știu că domnul ministru Tătaru a discutat acolo pentru a repune terapia intensivă in regim de urgență in operaționalizare, deci să fie operaționalizată. Colegii de acolo vor analiza situația cum putem să creăm capacități de terapie intensivă. Pană la momentul in care le creăm, o să asistăm bolnavii in unitatea de primiri urgență, care are capacitate de ventilație și ii vom muta către secțiile de terapie intensivă din zonă, pană se rezolvă acest lucru și se reoperaționalizează terapia intensivă de la Piatra Neamț Reporter: Cat privește moartea celor zece pacienți, ce s-a intamplat? A fost din cauza fumului, au suferit răni? Raed Arafat: Foarte greu de spus la acest moment. Trebuie să așteptăm să vedem dacă este din cauza arsurilor și a incendiului sau din cauza fumului. Deci, acest lucru este foarte greu de spus la acest moment și așteptăm rezultatele autopsiilor și a investigației, ca să știm pentru fiecare pacient care a fost cauza decesului. Reporter: Și cum vă explicați că au murit intr-un spital și nu au murit intr-un accident? Intr-un spital, unde ar trebui să primească primul ajutor din start. Raed Arafat: A fost un incendiu, a fost un incendiu in spital... Reporter: Un incendiu in care s-a omorat un singur doctor să scoată atatea persoane. Vi se pare normal? Raed Arafat: Și vă rog atunci dumneavoastră să imi răspundeți ce doriți să facem și ce explicație doriți. Nu există... Reporter: /.../ Raed Arafat: Numai o secundă să mă lăsați să termin. Pentru acest lucru nu pot să vă dau explicații de ce s-a intamplat sau cum s-a intamplat pană nu avem rezultatul. Reporter: Am greșit o dată la Colectiv, acum am greșit a doua oară. Repetăm o istorie, nu vă supărați. Raed Arafat: Din păcate... Reporter: /.../ de vină, nu e de vină nimeni, dar au murit zece oameni nevinovați /...;/ Raed Arafat: Dacă aveți alte intrebări, vă rog. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Cu siguranță, in această privință atat prin intermediul IGSU, cat și prin intermediul Inspecției de sănătate din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică se vor face verificări stricte privitoare la respectarea regulilor, privitoare la funcționarea secțiilor de terapie intensivă. Reporter: /.../ Raed Arafat: /.../ nu putem să speculăm pană cand nu știm exact ce s-a intamplat. Orice teorie rămane teorie pană se stabilește ce s-a intamplat, așa că nu avem cum să spunem nimic pană nu avem rezultatele de la colegii specialiști. Reporter: La cat a fost apelul de la 112? Raed Arafat: In jurul orei 19:00, 18:50 și ceva a fost, 57, 55, deci ca să nu vă dau informații false. Deci in jurul orei 19 a fost /.../ Reporter: Și cine a sunat la 112? Raed Arafat: Asta nu mai pot să vă spun, dar sigur cineva din interiorul spitalului care a sunat.. Ludovic Orban: Bine. Vă mulțumim mult. 2020-11-14 23:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_foto_1.jpegMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilelor DobrogeiȘtiri din 14.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilelor-dobrogeiSărbătorim in aceste zile 142 de ani de la unirea Dobrogei cu Romania, in 1878, un act de reparație istorică pentru romani, cărora această provincie istorică le aparținuse cu mult inainte de dominația otomană. După unirea Moldovei cu Ţara Romanească, in 1859, restabilirea autorității statului roman asupra Dobrogei a reprezentat un pas nou și foarte important pentru formarea statului naţional unitar roman, proces incheiat cu Marea Unire din 1918. Ca prim-ministru liberal, sunt mandru că acest moment istoric important, al unirii Dobrogei cu Romania, a fost posibil prin contribuția incontestabilă a doi dintre marii oameni politici și de stat liberali ai Romaniei, Ion I.C. Brătianu, prim-ministru la acea vreme, și Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, care au văzut in revenirea acestui ținut istoric sub autoritate romanească drept un caștig esențial pentru viitorul țării. Astăzi, după secole de istorie zbuciumată, Dobrogea este un adevărat patrimoniu al multiculturalismului, al diversității etno-lingvistice și religioase, și un exemplu elocvent de bună conviețuire etnică și coeziune socială, chiar și intr-o perioadă in care asistăm, din păcate, in alte părți ale lumii, la manifestări regretabile de intoleranță, discriminare și extremism. Exemplul dobrogean de bună conviețuire, intr-o societate atașată valorilor europene in care au intaietate toleranța, justiția, solidaritatea și combaterea discriminării, aduce un plus valoros imaginii Romaniei și, totodată, este un catalizator important pentru susținerea dezvoltării la nivel local și național totodată. Ținutul binecuvantat al Dobrogei este o importantă poartă a Romaniei către mările și oceanele lumii. Este un atu pentru economia romanească, pe care vrem să-l valorificăm prin politicile promovate de Guvern, mobilizare de fonduri bugetare și atragerea de bani europeni pentru proiecte de importanță vitală pentru dobrogeni și pentru intreaga economie a țării. Unicitatea Deltei Dunării, potențialul turistic al litoralului, vestigiile istorice, poziția strategică a localităților portuare sunt puncte forte pe care le putem valorifica printr-o gestionare responsabilă a resurselor de care dispunem și proiecte cu adevărat conectate la realitatea din teren. Eu, personal, consider că toate acestea, tot ceea ce natura a lăsat frumos pe aceste meleaguri, merită să fie puse in valoare economic, dar și cu respectul cuvenit față de natură, să ne bucurăm și noi in continuare și generațiile viitoare de aceste comori. La mulți ani, dobrogeni! La mulți ani, Dobroge minunată! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-11-14 12:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-14-12-23-16big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului Știri din 14.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-mondiale-a-diabetuluiDe Ziua Mondială a Diabetului, ne gandim cu empatie la cei care suferă de această afecțiune și luptă in fiecare zi pentru o viață mai bună. Reflectăm asupra modului profund in care diabetul zaharat afectează viața celor bolnavi, a apropiaților, precum și a personalului medical dedicat. După 2019, anul consacrat pacientului diabetic și familiei sale, 2020 ii pune in prim plan pe lucrătorii din sănătate, prin tema - Asistenții medicali fac diferența, reliefand rolul fundamental al personalului medical in gestionarea și prevenirea acestei maladii, precum și in ingrijirea acordată pacienților diabetici pe tot parcursul vieții. A șasea cea mai frecventă afecțiune cronică din lume, diabetul este diagnosticat la aproximativ 1 din 10 romani, iar una din două persoane din Romania, care trăiește cu diabet tip 2, nu e diagnosticată. Aceste statistici confirmă ceea ce știm cu toții - diabetul poate deveni sau este o realitate pentru multe familii din Romania, care au nevoie de informare și sprijin din partea autorităților, dar și a fiecăruia dintre noi. Prin programele aprobate de Executiv, asigurăm accesul pacienților care suferă de diabet la tratament gratuit și asistență dedicată, pentru prelungirea și creșterea calității vieții. Guvernul salută și incurajează inițiativele dedicate prevenției primare și secundare, depistării precoce a diabetului și managementului integrat al bolii. Totodată, ințelegem importanța promovării unui stil de viață sănătos și responsabil care, pe langă o alimentație corectă și o viață activă, pornește de la educația pentru sănătate. Impreună cu autoritățile locale și societatea civilă, echipa guvernamentală face eforturi constante să protejeze, in această perioadă, toți pacienții din categoriile de risc, diabetici, dar și pe cei cu alte afecțiuni cronice. Dorim să asigurăm fără intrerupere tratamentul și ingrijirea de care toți pacienții au nevoie. Dar rolul esențial in această pandemie l-a avut și il are personalul medical care necontenit și neobosit iși pune viața in slujba celor bolnavi și față de care imi exprim recunoștința. Deși ne aflăm intr-o etapă mai dificilă a pandemiei, trebuie să rămanem solidari și să mergem mai departe cu toții. Doar impreună putem trece mai ușor peste greutățile acestor timpuri, cu grijă și atenție unii față de ceilalți și mai aproape de cei mai fragili dintre noi, mulți - adulți sau copii care suferă de diabet. Doresc multă sănătate pacienților diabetici, celor care ii ingrijesc și puterea să ducă mai departe lupta lor pentru o viață normală! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2020-11-14 11:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-14-11-43-46big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Ludovic Orban în sistem videoconferință cu reprezentanții Asociației Orașelor din RomâniaȘtiri din 13.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-in-sistem-videoconferinta-cu-reprezentantii-asociatiei-ora-elor-din-romaniaGalerie foto 2020-11-13 19:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-13-07-46-56big_10_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor JudețeneȘtiri din 13.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-uniunii-nationale-a-consiliilor-judeteneGalerie foto 2020-11-13 19:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-13-07-34-18big_25_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban în sistem videoconferință cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României pe tema priorităților de guvernare pentru perioada următoareȘtiri din 13.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-in-sistem-videoconferinta-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romaniei-pe-tema-prioritatilor-de-guvernare-pentru-perioada-urmatoareGalerie foto Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la intalnirea in sistem videoconferință cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Sunt aici ca să-mi petrec 95% din timp să vă ascult pe dumneavoastră. Ce spun eu cred că vedeți la televizor sau in online, dacă urmărește cineva. Lucrurile sunt simple. Noi suntem acum in perioada de finalizare a programului de guvernare, pe care il vom prezenta, cel mai probabil, luni. Am vrea ca, pe langă propunerile pe care le-am primit și pe care in parte le-am inclus deja in programul de guvernare, din partea mediului de afaceri, să facem o ultimă trecere in revistă a celor mai importante puncte pe care le considerați, pentru fiecare task force din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei. Ca linii generale, noi ne dorim un climat legislativ, fiscal stabil, predictibil. Cand am spus că nu vom majora taxe și impozite, chiar credeți-ne ce spunem, dacă vrem să avem o revenire rapidă, normal că nu punem frane de natură fiscală in procesul de revenire economică și de asigurare a unei creșteri economice cat mai rapide. Sigur că pentru a putea să asigurăm stabilitatea fiscală, va trebui să avem un control mai bun al costurilor bugetare și, de asemenea, să imbunătățim gradul de colectare. Aici, Ministerul Finanțelor lucrează la proiecte importante, care, cu siguranță, odată ce vor fi implementate, vor aduce o imbunătățire a colectării și asigurarea unei echități fiscale, adică să nu punem pe spinarea bun platnicilor ceea ce nu suntem in stare să colectăm de la rău platnici. Mai degrabă să-i impuţinăm pe rău platnici, astfel incat bun-platnicii să fie mai degrabă stimulați să iși plătească taxele și impozitele. Și, de altfel, cred că am și arătat că in criză economică am și dat un bonus pentru cei care iși plătesc impozitul pe profit și, de asemenea, vom stimula in continuare un comportament fiscal corect. In ceea ce privește pilonul de bază al politicilor economice, și anume cel al investițiilor, vă spun de acum că preocuparea noastră este aceea de a asigura un nivel din ce in ce mai ridicat al investițiilor atat in sectorul public, cat și in sectorul privat, investiții private fie in dezvoltarea companiilor, fie in internaționalizarea companiilor romanești, in penetrarea diferitelor piețe, prin atragerea de investiții greenfield. Suntem intr-o perioadă in care au loc multe mișcări globale și cred că Romania trebuie să fructifice această oportunitate și să asigure relocări in Romania ale cat mai multor activități economice importante. De asemenea, suntem foarte preocupați de partea de cercetare-inovare și mai ales de aplicarea rapidă a rezultatelor cercetării și inovării, de transferul tehnologic aferent oricărei investiții sau oricărei achiziții pe care o facem inclusiv in domeniul apărării și, nu in ultimul rand, chiar credeți-ne că digitalizarea pentru noi este un pilon fundamental in perioada care va veni. Sigur că o preocupare pentru mediul inconjurător, pentru punerea in practică a Green Deal, va fi o componentă extrem de importantă a guvernării și aici ştim foarte bine că și avem resurse importante pe care putem să le accesăm, astfel incat să susținem toate politicile in favoarea mediului. Inchei intervenția mea prin a vă spune că orice schemă care a dat rezultate bune la nivel european - schemă de ajutor de stat sau program - o vom implementa cu siguranță. Ce ne dorim: o reformă foarte solidă in educație, care să aducă educația cat mai aproape de nevoile reale ale pieței muncii și, mai ales, să permită oricărui copil care iese din școală să fie cat mai bine pregătit să facă față competiției de pe piața muncii și din societate. Tot educația, din punctul nostru de vedere, trebuie să se axeze pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, a inițiativei, a asumării de răspundere și de determinare a unui comportament responsabil din partea tinerilor la absolvirea studiilor, cu un accent deosebit pe invăţămantul tehnic. Pentru că, din păcate, o lungă perioadă de timp noi am pus pe plan secund invățămantul tehnic, atat profesional, din liceele tehnologice, cat și invățămantul tehnic universitar și, aici, in domenii in care de-a lungul timpului noi am generat specialişti de foarte bună calitate, am cam inceput să şchiopătăm și cred că trebuie să fim foarte atenți să păstrăm sau să refacem competențele in domeniile respective. Sigur că ne gandim la efortul uriaș pe care va trebui să il facem, și aici vă spun că nu numai administrația va trebui să fie implicată, ci intreg mediul de afaceri, autoritățile locale, universitățile, organizațiile neguvernamentale și chiar fiecare companie in parte, pentru că nu va fi simplu să absorbim cele 80 de miliarde de euro plus cele 4,1 miliarde de euro din Programul SURE, care sunt destinate măsurilor active. Pot să vă spun că avem și alte finanțări posibile, care se arată la orizont din partea unor finanțatori instituționali, ori aici va trebui să generăm proiecte, va trebui să ne mișcăm foarte repede. Noi o să incercăm să asigurăm o simplificare cat mai mare a procedurilor și o digitalizare a accesului pentru beneficiari la toate programele care urmează să fie finanțate din fonduri europene. Nu in ultimul rand, noi avem o convingere că intr-o țară in care afacerile merg bine, in care mediul de afaceri se dezvoltă, este intr-o relație normală cu autoritățile, fiecare om are oportunități suplimentare. Dezvoltarea este prioritatea noastră, prin dezvoltare ințelegand investiții, digitalizare, inovare, modernizare, simplificare procedurală, modernizarea instituțională și tot ceea ce inseamnă, practic, dezvoltarea unei țări. Vă mulțumesc! 2020-11-13 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-13-04-25-06big_10_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei AzomureșȘtiri din 13.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-azomureGalerie foto 2020-11-13 16:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-13-04-24-15big_03_resize.jpgDeclarații susținute de prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, la Ministerul MediuluiȘtiri din 13.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-impreuna-cu-ministrul-mediului-mircea-fechet-i-primarul-general-al-capitalei-nicu-or-danGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Buna ziua! Am ținut să fiu prezent la prima discuție serioasă dintre domnul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, și echipa de conducere a Ministerului Mediului, pentru a garanta susținerea, de către Ministerul Mediului și de către Guvern, a tuturor proiectelor Primăriei Capitalei, pentru a asigura un mediu sănătos, pentru a reduce poluarea, pentru a lua măsurile necesare, pentru ca bucureștenii să aibă parte de un oraș curat. Am trecut in revistă foarte multe teme importante care vor fi prezentate de domnul primar general și de domnul ministru al Mediului. O să spun doar cateva lucruri. In primul rand, lucrurile pentru București vor fi făcute intr-un parteneriat extrem de serios și de angajant intre Ministerul Mediului și Primăria Capitalei. In al doilea rand, vom identifica resurse financiare pentru a putea susține toate proiectele și programele importante. De asemenea, vom garanta adoptarea de decizii care, să permită cu adevărat Primăriei Capitalei să aibă un rol decisiv in aplicarea hotărată a programelor de mediu. O să ii las pe domnul primar general Nicușor Dan pe domnul ministru Mircea Fechet să vă prezinte subiectele discutate și o să imi cer scuze, trebuie să mă retrag, intrucat trebuie să particip la o intalnire la o intalnire la Președinție. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Răspunsul la această intrebare il puteţi vedea in rata de infectare. Reporter: Este adevărat, dar... Ludovic Orban: Este cel care, in perioada cat a fost infectat cu coronavirus, prefectul Sibiului, a exercitat atribuţiile de prefect şi a existat o solicitare clară de eliberare din... Reporter:/.../ Ludovic Orban: Imi cer cer scuze, dar trebuie să mă retrag! Vă rog să vă concentraţi pe tematică. Mircea Fechet: Bună ziua, tuturor! Așa cum a anunțat deja și prim-ministrul, am avut o intalnire de lucru extraordinar de importantă și fructuoasă, o primă intalnire de lucru altminteri, atat pentru Ministerul Mediului, cat și pentru Primăria Generală a Capitalei, pentru că pot anunţa că abia acum avem un parteneriat serios, concret și onest cu Primăria București. Din nefericire, timp de o lungă perioadă, un astfel de dialog nu a existat intre vechea administrație a Primăriei Capitalei și Ministerul Mediului și probabil că și din acest motiv avem astăzi niște neajunsuri legate de mediu, avem astăzi niște probleme care pun in pericol sănătatea populației și pe care, impreună cu primarul general al capitalei, domnul Nicușor Dan, și impreună cu Guvernul Romaniei ne propunem să conștientizăm, pentru inceput, situația in care ne aflăm și să luăm impreună cele mai bune decizii și să avem soluţii concrete pentru locuitorii municipiului București, atat in ceea ce privește demersurile concrete pe care le vom face, cat mai ales in ceea ce privește finanțarea acestor demersuri pentru că, evident că tot ceea ce ține de un mediu mai curat depinde şi de niște măsuri care trebuie a fi finanțate. Primul lucru despre care aș dori să discut și vor fi mai multe teme, o parte dintre ele le voi prezenta eu, o altă parte domnul primar general, dar primul lucru despre care aș vrea să discut este calitatea aerului in Municipiul București, calitatea aerului /.../ despre care știm cu toții că uneori este nu cea mai bună și, așa cum i-am comunicat și domnului primar general, așa cum i-am comunicat și primului ministru, in foarte scurt timp, vom avea cea mai mare extindere a rețelei din istoria Capitalei, respectiv de la opt puncte de măsurare, cate avem astăzi, vom ajunge la 85 de puncte de măsurare a calității aerului. Bucureștenii vor ști in timp real, din informații certe și foarte precise, cum stăm cu poluarea aerului, fie că vorbim de particule, unde avem o reală problemă la PM10 avem și un infringement la Primăria Capitalei, așa cum avem și o procedură precontencioasă la NOX, dar este un fenomen care ne preocupă, ne interesează in primul rand să știm exact care este calitatea aerului in municipiul București și in același timp, ne interesează să luăm cele mai bune măsuri, in sensul reducerii poluării aerului. De asemenea, am convenit impreună cu domnul primar general că, atata vreme cat Municipiul București era printre puținele municipii din Romania care nu au aplicat pentru extinderea pentru rețelele de incărcare a autoturismelor electrice, stațiile de incărcare, are la dispoziție Primăria Capitalei, in acest sens, in bugetul Fondului de mediu, suma de 23 de milioane de lei. Deși programul s-ar fi terminat la 30 octombrie, am hotărat impreună cu colegii de la Fondul de Mediu să il prelungim cu cel puțin o lună pentru ca Primăria Capitalei să poată să aplice și să beneficieze de aceste stații de incărcare. De asemenea, un alt punct sensibil şi un alt punct grav despre care am discutat se referă la managementul deşeurilor in Municipiul Bucureşti şi in imprejurimi. Aici, aşa cum am anunţat şi cu alte ocazii, din nefericire, atunci cand vorbim despre colectare separată a deşeurilor, cand vorbim despre reciclare, Municipiul Bucureşti, deşi generează aproape un sfert din cantitatea de deşeuri care se generează la nivelul intregii Romanii, Municipiul Bucureşti este sub media naţională la aceşti indicatori. Or, am avut o discuţie lungă şi pe acest subiect şi anunţ că foarte repede vom demara nişte protocoale concrete, prin care, impreună cu administraţia Județului Ilfov, intr-un parteneriat cu Ministerul Mediului, cu Fondul de Mediu, dacă e cazul şi, bineanțeles, cu Primăria Generală a Capitalei , să venim cu o soluție serioasă și concretă pe termen mediu și lung pentru gestionarea deșeurilor din Municipiul București in perioada următoare. Domnule primar, vă mulțumesc incă o dată pentru că, in sfarșit, avem un partener atat de important de dialog. Vă asigur de intreaga susţinere şi de intregul suport al Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, motiv pentru care așteptăm cu nerăbdare să identificăm foarte repede cele mai bune soluții pentru bucureșteni, impreună! Nicuşor Dan: Mulțumesc, domnule ministru! Problema calității aerului este una din cele mai importante probleme pe care Bucureștiul le are și, ca in multe alte probleme importante, precedenta administrație a mimat că se preocupă de această problemă și n-a făcut nimic. Nu o spun eu, o spune Comisia Europeană. După cum știţi a existat o condamnare a Romaniei pentru București de către Curtea Europeană de Justiție și in acea decizie o să găsesc punctul de vedere al Comisiei Europene care spune că planul pentru imbunătățirea calității aerului propus de municipalitate nu are nicio valoare practică. Deci, scopul acestei intalniri și scopul tuturor demersurilor noastre viitoare este să ne ocupăm cu adevărat de această problemă, nu să ne prefacem că ne preocupă. Am avut, așa cum a enunțat deja domnul ministru, am avut, avem un acord de principiu pentru amenajarea a două locuri importante ale Bucureștiului, care aparțin Ministerului, prin Apele Romane - vorbim de Lacul Morii și vorbim de Parcul Natural Văcărești. O să existe un parteneriat intre Primăria Capitalei, minister, Apele Romane și va exista un concurs internațional de soluții, ceea ce specialiștii reclamă de ani de zile, pentru obiective majore de investiții publice, să existe mari concursuri de soluții care să plaseze Bucureștiul pe harta globală. Așa cum a spus domnul ministru, există bani pentru stațiile de incărcare - vom face aplicația pană la sfarșitul lunii noiembrie şi o vom implementa in anul care urmează, pentru că stimularea trecerii de la benzină, motorină, către electric este importantă pentru poluarea aerului din Bucureşti. Una din cele mai mari probleme ale Bucureștiului, este cea a deșeurilor şi aici este doar inceputul unei discuții pe care o să o avem impreună cu Ministerul Mediului și cu Consiliul Județean Ilfov, pentru că este o problemă comună pentru București şi pentru Ilfov. Am vorbit cu ministrul mediului și cu primul ministru, pentru că e vorba de finanțare aici, de centura verde sau, dacă vreți, de perdeaua de protecție care să reducă cantitatea de praf care vine din campia din jurul Bucureștiului in București. Este o discuție pe care trebuie să o continuăm pană ajunge la proiectul efectiv și a trece la exproprieri și la realizarea acestei centuri verzi și o chestiune, aparent simplă, dar in opinia mea foarte importantă, există voință la nivelul Ministerului Mediului de a controla incălcări de mediu in București, există o deficiență de resurse la nivelul Gărzii de Mediu a Municipiului București și am decis azi să ajutăm Garda de Mediu cu polițiști locali care să fie detașați de la Poliția Locală a Municipiului București, pentru a exista niște echipe mixte care să controleze respectarea problemelor de mediu din București și cred că asta este o măsură extrem de utilă pentru tot ceea ce ne semnalează cetățenii de ani de zile. Astea au fost pe scurt subiectele discutate. Fără indoială că, la nivel de experți, aceste discuții trebuie să continue, pentru că, așa cum am spus la inceput, problema calității aerului este una dintre cele mai importante pentru București. Reporter: Bună ziua. Pentru domnul ministru Mircea Fechet. Ați declarat că vom avea 85 de puncte de măsurare a calității aerului in București, cand anume le vom avea, cand vor deveni ele funcționale realmente și dacă vă gandiți că aceste date pe care le măsoară aceste puncte să apară și pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie sau in buletinele meteo de la toate televiziunile. Mircea Fechet: Suntem foarte avansați in a definitiva caietele de sarcini și documentația de atribuire pentru aceste echipamente. Vorbim despre patru loturi. Primul este reprezentat de stații de monitorizare a calității aerului, un alt lot de 24 de analizoare de particule de PM 10, un alt lot este reprezentat de 50 de senzori care vor măsura calitatea aerului din municipiul București și al patrulea lot va fi reprezentat de o aplicație informatică, o aplicație de mobil, pe care cetățenii să o poată lesne accesa de pe telefon și prin care să vadă in timp real care este calitatea aerului in zona in care se află. Aceste date vor fi integrate pe site-ul Ministerului Mediului; site-ul se numește calitateaer.ro, unde avem deja și astăzi toate cifrele din toată Romania pe care le monitorizăm. Aici aş mai spune că am semnat, de două săptămani, un contract de finanțare prin POIM, pentru un program care se numește Sistemul de prognoză a calității aerului. Acest program finanțat din fonduri europene va pune la dispoziția cetățenilor nu doar date in timp real despre calitatea aerului, ci mai ales date despre următoarele trei zile de la momentul la care se face interogarea datelor, date care, bineințeles, vor ţine cont mai ales de datele meteo, pentru că aici discutăm despre dispersie, discutăm despre viteza aerului, despre direcția in care bate aerul, despre factori favorizanți, cum ar fi ceaţa sau inversiunea termică. Există o știință intreagă in spatele acestui proiect care va asigura cetățenilor acces la date, așa cum am spus, și in timp real și pentru perioada imediat următoare. Reporter: Cand anume? Mircea Fechet: Programul pentru prognoză este deja semnat cu Ministerul Fondurilor Europene, a fost semnat in urmă cu aproximativ două săptămani; pentru stațiile despre care v-am spus, săptămana viitoare vom trimite la sistemul electronic de achiziții publice aplicația de achiziție publică, sperăm să atribuim contractul cat mai repede, așa cam toată lumea știe, contractul de achiziție publică poate să dureze fie cateva săptămani, fie cateva luni. Dar vă pot spune că, in ceea ce privește Ministerul Mediului, nu pierdem nicio zi. In afara termenelor legale de așteptare pentru ofertare, pentru contestații, pentru semnarea contractelor, nu pierdem nicio zi. De la momentul la care semnăm contractele, in șase luni de zile vom avea și stațiile instalate și punctele de măsurare și senzorii și aplicația de mobil definitivată. Noi sperăm ca in anul 2021 să putem să avem acces la toate aceste date. Repet, suntem astăzi cu cinci stații in municipiul București și cu trei in județul Ilfov. Acest număr foarte mic de puncte de măsurare e așa de de ani de zile. Ne preocupă foarte mult accesul la date. Inainte de a hotări ce măsuri luăm in vederea diminuării poluării din București, este foarte important să ştim exact cum stăm. Reporter: Şi mai am o intrebare, vă rog. Legat de Programul Casa Verde Fotovoltaice. In luna octombrie, Ministerul Mediului ar fi trebuit să lanseze in dezbatere publică noul ghid de finanțare. Se anunța o a doua sesiune, mult mai simplă din punctul de vedere al procedurilor față de prima sesiune,p era așteptată de cel puțin 13.000 de romani, care au fost respinși in primă fază din motivele pe care le știm. In acest moment, ce aveți pregătit pentru sesiunea a doua Casa Verde Fotovoltaice? Mircea Fechet: Am să vă răspund şi la această intrebare. Administrația Fondului pentru Mediu, e adevărat că din 26.000 de aplicanți la primul program, din motive tehnice, din motive... adevărul este, de fapt, că a fost un ghid foarte prost scris. Am reușit și am deblocat acel program, deşi, in prima zi in minister, colegii mi-au spus că ar trebui anulat cu totul, pentru că e atat de greșit, incat e mai simplu să il anulezi și să o iei de la capăt. Am luat totuşi decizia să deblocăm acel program, chiar dacă a insemnat foarte multe ore de evaluare și foarte mulți oameni nemulțumiți, care au fost respinși. Am luat totuşi decizia, respectandu-i pe cei care au aplicat și care au putut fi finanțaţi, să il prelungim. Le-am spus colegilor de la Fondul de Mediu că vreau un program simplu, un program fără să validăm sute de instalatori și fără să avem un mecanism foarte complicat. Vreau un voucher pe care să il acordăm cetățenilor și in momentul in care vin cu dovada că au instalat panouri fotovoltaice pe casă, cu ce firmă vor ei, cu ce marcă de panouri vor ei, să aibă această libertate și in momentul in care fac dovada că le-au instalat să poată să beneficieze de decont. Colegii incă lucrează la această aplicație de finanțare. Am pornit foarte multe programe in ultima perioadă de la Fondul de Mediu, dar vă spun că este o prioritate a ministerului și sper să avem foarte rapid un nou ghid de la zero, total diferit de primul, prin care să finanțăm panouri fotovoltaice. Reporter: Bună ziua! Am o intrebare și pentru domnul ministru și pentru domnul primar. Aţi spus că ați discutat despre o eventuală centură verde pentru Capitală. Ne puteți da mai multe detalii despre acest proiect, cat ar urma să coste și cand am putea vedea altfel de centură? Nicuşor Dan: Este un studiu care s-a făcut in 2017, a fost o colaborare cu Institutul de Cercetare in Silvicultură, intre Primăria Capitalei. Urmează să vedem rezultatele acelui studiu. Problema nu este extrem de simplă, pentru că ea trebuie realizată in județul Ilfov, deci trebuie să exste o colaborare intre Primăria Capitalei, Ministerul Mediului şi judeţul Ilfov şi, bineinţeles, Guvern şi Ministerul Fondurilor Europene. Discuţia de azi doar a fost un prim pas pentru această discuţie largă intre politic şi specialişti. Reporter: Bună ziua! Mă bucur că sunteți aici, că am mai multe intrebări, o să mă limitez la două sau trei, dar prima dată voiam să vă spun că vă așteaptă afară și presa și niște protestatari. Am fost la ei, de aceea am intarziat. E vorba despre aer curat, ca să știţi. In primul rand, aș dori să vă intreb referitor să tot la aer și mă bucur că suntem aici, e vorba despre căldură pentru bucureșteni. Ați semnat recent acel acord referitor la memorandumul pentru Termoenergetica. A avem probleme la Elcen, sunt probleme și la Termoenergetica... Nicuşor Dan: Vă intrerup. Vă rog să vă limitaţi, o să avem o conferință de presă pe toate subiectele Bucureștiului, vă rog să vă limitați in conferința, declarația de presă, ce este asta, de azi doar la chestiuni care vizează mediul. Reporter: Păi este vorba de mediu. Dacă mă lăsaţi să vă adresez toată intrebarea. Vreau să vă intreb: pe langă gropile de gunoi, care sunt o sursă de poluare, termocentralele de la Elcen sunt sută la sută nepoluante? Aici ce se poate face? Prima intrebare. Cea de a doua se referă la companiile care sunt și autoritățile care aparțin de Primăria Capitalei, care se pare că au rămas fără bani, nu au bani nici să iși primească salariul, nu știu dacă știți acest lucru. Iar pentru domnul ministru, aș dori să vă intreb, pentru că tot vorbeam de Casa Verde și mă bucur că sunteți aici, in diverse sectoare se mai fac incă acele programe de reabilitare, de anvelopare. Ați luat cumva in calcul ca aceste fațade să fie și din alte materiale bio? Pentru că știm cu toții polistirenul acela cu care se face anveloparea nu este tocmai sută la sută bun. Mulțumesc. Nicuşor Dan: Legat de Elcen. După cum ştiţi, Elcen, ca producător de energie termică, a avut niște obligații și are in continuare niște obligații de conformitate. Unele sunt pentru 2021, altele sunt pentru anii viitori, dacă nu mă inşel, 2023, sunt in graficul de retehnologizare pentru a indeplini aceste obligații pe care și le-au asumat. Mircea Fechet: Dacă imi permiteți și mie, e adevărat că nu se poate face, nu se poate vorbi de incălzire in general fără să acceptăm că există și un anumit grad de emisii odată cu incălzirea, fie că ardem lemne in mediul rural, fie că vorbim de sistem centralizat de incălzire, așa cum este Elcen și care funcționează pe gaz și in cogenerare livrează și energie electrică, fie că vorbim despre alte surse de incălzire, e clar că nu ne putem incălzi fără să poluăm, chiar și incălzindu-ne cu energie electrică. Să știți că in altă parte a țării sau unde se produce acea energie electrică e posibil să se producă fie intr-o termocentrală, fie intr-un alt mod, dar tot emițand bioxid de carbon in atmosferă, poluanţi și așa mai departe. In legătură cu ce m-aţi intrebat despre anveloparea termică, aș spune că, in afară de anveloparea termică a blocurilor de care se ocupă in mod exclusiv Ministerul Dezvoltării și administrațiile publice locale, prin Casa Verde, prin programul pe care il avem finanțat din Fondul de mediu, avem deja 11.500 de cereri depuse de către romani in vederea eficientizării energetice a clădirilor respective, vorbim de locuințe unifamiliale. Este adevărat că materialele folosite la anvelopare nu știu in ce măsură sunt sau nu bio, dar scopul principal pentru care anvelopăm și pentru care eficientizăm termic o clădire este acela de a reduce factura la incălzire, de a-și pune o centrală termică eficientă, de a-și pune termopane de ultimă generație, de a-și pune anvelopare exterioară, de a-şi izola acoperișul, de a schimba iluminatul in casă folosind poate becuri led inalt eficiente energetic și scopul principal este tocmai acela de a reduce factura la incălzire, lucru care, in mod automat, inseamnă emisii mai puține, poluare mai puțină și un aer mai curat pe care il respirăm. Mai departe, dacă materialele folosite sunt bio sau cum le numiți și dumneavoastră, e o chestiune tehnică in legătură cu care ministerul nu se poate pronunța atunci cand stabilește specificațiile minimale in vederea finanțării unui proiect sau altul. Nicuşor Dan: Permiteţi-mi să completez aici: există niște normative care prevăd tipurile de materiale care se folosesc. Dacă ele se folosesc sau nu, este o chestiune care ține de disciplina in construcții, care este in subordinea primăriilor de sector in cea mai mare parte a Bucureștiului. Eu vă asigur, nu este prima urgență, pentru că cunoașteți care sunt urgențele Bucureștiului in momentul ăsta, nu este prima urgență, dar eu vă asigur că nivelul de verificare a calității in construcții va crește puternic in acest mandat și cred că aveți in trecutul meu referințe pentru subiectul acesta. Reporter: /.../bugete și plăți pentru salariile angajaților care lucrează la societăți . Nicuşor Dan: Niciuna nu este de mediu. Reporter: Bună ziua! Dacă imi permiteți, domnule Nicuşor Dan, o intrebare. Cate balcoane improvizate sunt in Bucureşti şi ce aveţi de gand să faceţi cu ele? Dacă aveţi o statistică. Nicușor Dan: Este o chestiue care ține tot de disciplina in construcții și nu acum, dar estimez că in patru, cinci luni de acum, o să avem un răspuns exact la intrebarea asta. Reporter: Bună ziua. Au existat cateva situații in care parametrii de poluare au fost depășiți atat in București, cat și in Ilfov din cauza acelor incendii care există la marginea Bucureștiului. Intrebarea este, și pentru domnul ministru și pentru primarul general, aveți o strategie comună și vorbesc aici de Ministerul Mediului, de Primăria Generală și, eventual, Consiliul Județean Ilfov, astfel incat să existe niște controale mai amănunțite, eventual și cu ajutorul poliției, să se intervină mai repede? Mircea Fechet: Aici, aşa cum a anunțat și domnul primar general mai devreme, astăzi, am concretizat o viitoare colaborare intre Garda de Mediu și Poliția Locală a Municipiului București. Asta ne permite, intr-o primă fază, să dublăm, cel puțin, numărul de echipe care vor patrula atat ziua, cat și noaptea in municipiul București și in zonele limitrofe pentru ca acest fenomen despre care discutați mai devreme să fie eliminat. Am spus incă de ieri, cand am participat personal la descinderile de la Sintești unde au fost peste 100 de jandarmi, de polițiști și de reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu, că am declarat război arderilor ilegale. Şi nu mă refer aici doar la Sintești pe care il cunoaștem, este langă București și, din păcate, de acolo resimțim atat de des disconfort și valori mărite ale indicatorilor de poluare; mă refer aici și la Răcari, in județul Damboviţa, mă refer aici şi la Bolintin in județul Giurgiu, mă refer la Dolj, mă refer la Călărași. Sunt foarte multe astfel de focare de incendii ilegale de deșeuri pe care vă garantez că in viitorul apropiat le vom starpi. Nicuşor Dan: Vreau să adaug la ce am spus mai devreme legat de contribuția cu efective de la Poliția Locală pentru aceste controale că Primăria Capitalei are un laborator mobil, pe care nu il folosește, pentru măsurarea calității cu care se poate duce oriunde să măsoare calitatea aerului și o să folosim in comun acest laborator pentru tipul acesta de controale. Reporter: O precizare, dacă aţi putea să mai faceți la ceea ce aţi spus anterior: aceste echipe mixte de cand ar urma să iasă in teren? Nicuşor Dan: Săptămana viitoare. Reporter: Domnule ministru, imi cer scuze, mai am intrebare pentru dvs. legată de aceste arderi ilegale. Ieri, am fost la acele descinderi... Aveți rezultatele controlului de acolo? Mircea Fechet: Au fost aplicate deja sancțiuni contravenționale. Au fost confiscate două mașini cu deșeuri ilegale. Aseară s-au dispus măsuri de ridicare urgentă a deșeurilor depozitate ilegal pe raza unității administrativ-teritoriale Vidra. Am primit deja imagini de la Garda de Mediu cu utilajele care incărcau parte din acele deșeuri. Astăzi vor definitiva toate procesele verbale de contravenție și toate sesizările penale pe care le facem. Pană in acest moment s-au aplicat șapte sancțiuni contravenționale, insumate la 130.000 de lei, dacă imi amintesc bine, dar in continuare definitivează toate actele de control. In cursul zilei de astăzi vom comunica in mod oficial care este cuantumul total al sancțiunilor, care este cuantumul total al măsurilor ce au fost luate și tot ce s-a intamplat ieri o să fie adus la cunoștința dumneavoastră. Reporter: Domnule ministru, dacă imi permiteți, o singură completare legat de Programul Casa Verde Fotovoltaice. Ințelegem că se schimbă complet modul de participare la acest program și va fi pe bază de voucher? Mircea Fechet: Se schimbă complet, in sensul că se va simplifica foarte mult. Procedura era una anevoioasă, in sensul că trebuiau validați doar anumiți instalatori. Ei participau la o procedură prin care erau fie acceptați, fie respinși de către Administrația Fondului pentru Mediu, după care urma completarea dosarelor de către persoanele fizice; aceștia trebuiau să ducă dosarele la instalatori, instalatorii trebuiau să le incarce in aplicația informatică și de multe ori, au greșit procedura, or persoanele s-au simțit neindreptățite, ei neavand nicio vină că instalatorul a incărcat in mod greșit actele aplicantului. Or, le-am spus colegilor că vreau o procedură simplă, foarte transparentă in care persoana aplică direct, nu prin instalatori la Fondul de Mediu; va primi această bonificație, că e voucher electronic, că e voucher fizic, că va deconta la sfarșit - e o chestiune tehnică pe care o vom aduce la cunoștință de indată ce ghidul rescris de la zero va intra in dezbatere publică, insă ne hotăram și pe viitor următoarele chestii. Unu: să aplice oamenii direct. Doi: să fie proceduri foarte simple și foarte transparente. Trei: aplicația să se facă exclusiv electronic pentru că le-am spus colegilor din AFM că nu mai vreau să aud că in 2020 folosesc dosare cu șină, acte trimise pe hartie, metri cubi intregi de documentații trimiși la Fondul de mediu și lucrurile să se desfășoare foarte rapid - adică, de indată ce există dovada că respectivele panouri fotovoltaice au fost instalate pe locuința persoanei respective, să putem să facem foarte rapid decontarea, să nu ținem oamenii in loc. Acest lucru se poate dovedi in mai multe feluri, probabil cel mai simplu cu o factură prin care dovedești că ai furnizat in rețea curent electric, dar acestea sunt chestiuni tehnice pe care v-aş ruga să imi permiteți să le dezvăluim la momentul la care vom publica in consultare noul ghid pentru fotovoltaice, dar ne interesează foarte mult acest subiect, eficientizarea in general a clădirilor, fie că vorbim de locuințe individuale, fie că vorbim de panouri fotovoltaice, fie că vorbim de locuințe izolate in sate care nu au acces la rețea și unde persoanele iși pot monta pe casă panouri, fie pentru incălzire de apă caldă, fie pentru curent electric - sunt subiecte foarte importante pentru Ministerul Mediului, pentru că toate acestea nu fac altceva decat să reducă emisiile de dioxid de carbon și de poluanţi și să avem cu toții un mediu mai sănătos. 2020-11-13 11:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2020-11-13_at_11.29.28.jpeg Declarații susținute de premierul Ludovic Orban, secretarul general al guvernului, Antonel Tănase, și directorul general Transgaz, Ion Sterian, după vizita de lucru efectuată la Societatea Națională TransgazȘtiri din 12.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-secretarul-general-al-guvernului-antonel-tanase-i-directorul-general-transgaz-ion-sterian-dupa-vizita-de-lucru-efectuata-la-societatea-nationala-transgazGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Mulţumesc domnului secretar general al guvernului, Antonel Tănase, pentru invitația de a discuta despre proiectele de investiții care se află in curs de derulare și, de asemenea, despre viitoarele proiecte de investiții care să susțină dezvoltarea economică a Romaniei, utilizand o resursă extrem de importantă și anume, gazul natural. Am discutat detalii legate de proiecte de investiții importante, care urmează să aducă beneficii, atat directe, pentru cetățenii Romaniei, prin conectarea la rețeaua de gaz, cat și economiei romanești, prin utilizarea gazului natural ca o resursă in dezvoltarea economică, industrială, energetică. In primul rand, vreau să incep prin a spune că Transgazul are proiecte de investiții in cursul acestui an in valoare de 1,1 miliarde de euro, proiecte de investiții extrem de importante, care vizează atingerea unor obiective nu numai de interes național, ci și a unor obiective care sunt in beneficiul Uniunii Europene. In ceea ce privește proiectele care deja sunt finalizate, salut finalizarea unui proiect extrem de important, un proiect de suflet pentru noi și anume, gazoductul Ungheni-Chișinău, care permite cetățenilor Republicii Moldova să beneficieze de gazul romanesc. De asemenea, Transgaz are proiecte de dezvoltare extrem de importante, legate de investiții in exploatare - și aici am să mă refer la proiectul de extindere a rețelei prin gazoductul Podișor - Tuzla, cu o lungime de 308 kilometri, care face legătura intre zăcămantul de gaze pentru care există licențe de explorare și exploatare pentru consorțiu Exxon - OMV, un zăcămant extrem de important - deci, face legătura intre zăcămantul de gaz de la Marea Neagră și gazoductul BRUA; un proiect extrem de important, care reprezintă un angajament din partea noastră că susținem această investiție de incepere a exploatării gazelor naturale la Marea Neagră, asigurand conectarea zăcămintelor de gaz intr-un termen coordonat cu termenul inceperii exploatării cu, practic, rețeaua de transport european de gaz natural. Un alt proiect pe care noi il considerăm important este proiectul de conectare a zăcămantului de gaze exploatat de BSOG, Black Sea Oil and Gas, tot la Marea Neagră, prin realizarea conectării la rețeaua de gaz prin tronsonul Vadu - Grădina şi prin legăturile ulterioare care există, practic, prin intermediul T1. De asemenea, Transgaz are un plan extrem de ambițios in curs de derulare a magistralelor care urmărește conectarea la rețeaua de gaz natural a cat mai multor localități. Sunt tronsoane cum sunt Pojorata - Vatra Dornei; Sighetul Marmației - Vișeu - Borșa, tronson de 89 de km, transoane care urmăresc conectarea, cum e tronsonul Vaslui - Iași, un tronson de 95 de km, care este aproape finalizat, tronsonul Techirghiol - Pecineaga, Craiova - Segarcea, care este aproape finalizat și, de asemenea, continuarea cu tronsonul Segarcea - Calafat, cu o lungimea de 90 de km. Este aproape finalizat tronul de gazoduct care face legătura intre Mintia și Brad, permițand, in sfarșit, conectarea la rețeaua de gaz a tuturor localităților din jurul Bradului și de pe traseul gazoductului. Există, de asemenea, o serie de alte proiecte care urmează să fie demarate și care, repet, au ca obiectiv asigurarea conectării la magistralele de gaze a cat mai multor localități. Mai fac incă o dată precizarea că, din păcate, in Romania doar 35% dintre gospodăriile romanilor sunt conectate la rețeaua de gaz. Or, fără extinderea acestor magistrale, care se apropie aceste conducte de gaz de localități astfel incat să facă accesibilă inființarea de distribuție, care să fie conectate la rețeaua de gaz, nu putem asigura conectarea la rețelele de gaz. Ştiți foarte bine că, in paralel cu toate investițiile Transgaz, noi deja am negociat și am obținut o primă tranșă de 234 de milioane de euro, care să finanțeze proiecte de inființare a distribuțiilor de gaz in localități, iar pentru exercițiul 2021 - 2027, suntem in curs de negociere pentru a obține o finanțare de 800 de milioane de euro pentru a continua acest proiect de creștere a numărului de localități in care se inființează distribuții de gaz, astfel incat să asigurăm conectarea unui număr cat mai mare de gospodării și nu numai gospodării - aici, domnul secretar general o să vă prezinte cateva date legate de aceste proiecte. Aş menționa un proiect fundamental, care este de interes European - de aceea am spus că investiţiile Transgazului depăşesc oarecum interesul national - este vorba de proiectul BRUA, care se desfășoară pe teritoriul a patru țări: Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria. Obiectivul BRUA a fost acela de a asigura diversificarea surselor de gaz pentru țările europene, prin asigurarea legăturii intre conducta TAP care aduce gazele din Azerbaidjan cu, să spun, Baumgarten, care este un punct de conectare de unde gazul se poate duce in toată rețeaua europeană de gaz. Şi aici pot să vă spun, din discuțiile pe care le-am avut cu domnul director general, că pe teritoriul Romaniei investiția, prima fază a conductei BRUA, se va finaliza in cursul acestui an, sperăm noi pană in... Ion Sterian: 25 noiembrie. Ludovic Orban: Pană in 25 noiembrie, domnule director general. Este un obiectiv care a fost finanțat in cadrul programului Junker, cu fonduri europene, și este un proiect in care noi am arătat foarte clar determinarea noastră de a pune in practică proiecte care să permită diversificarea surselor de gaz și eliminarea dependenței sau reducerea dependenței de gazul rusesc. Inchei intervenția mea prin a pune un accent și pe necesitatea unor investiții in paralel pe care, de asemenea, le susținem, in mare parte vor fi finanțate și pe fonduri europene, dar și prin alte forme de finanțare, pentru utilizarea eficientă a gazului, in industria petrochimică, in generarea de centrale pe cogenerare eficiente care să beneficieze de alimentare cu gaz natural, astfel incat să asigurăm o valorificare cat mai bună a resurselor de gaz pe care le are Romania și a faptului că suntem o țară care este implicată in politica europeană de dezvoltare, avand la bază gazul natural. Mă opresc aici.In invit pe domnul secretar general al Guvernului. Antonel Tănase: Sărut mainile, bună ziua! Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, vă mulțumesc, domnule Sterian, director general al Transgaz! Așa cum știţi, odată cu Ordonanța 68, prin care Guvernul s-a reorganizat de la 27 la 16 ministere, Transgaz și Transelectrica au trecut in coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Scopul principal al noului guvern a fost accentul pus pe investiții și pe dezvoltare economică, pe relansare. De altfel, noi am lansat, la 1 iulie, Planul Național de Investiții și Relansare Economică, un proiect ambițios pe 10 ani de peste 100 de miliarde de euro. In acest context, Transgazul și-a propus proiecte de peste 17 miliarde de lei pană in 2026, așa cum a subliniat și domnul prim-ministru, proiecte de extindere a conductei - numai anul acesta 1,1 miliarde de euro proiecte recepționate. Scopul acestor investiții este ca gazul romanesc să ajungă in casele romanilor, prin racordarea cat mai multor gospodării la rețeaua de distribuție a gazelor naturale. Deci extinderea conductei și racordarea rețelelor de distribuție in localități. Ca urmare a acestei strategii și cu fonduri europene, peste 1.767 de unități administrative sau asociații de dezvoltare intercomunitară au depus solicitări la Transgaz; 1.690 au primit aviz tehnic provizoriu, celelalte 77 sunt in analiză. Pană in 2026, cred că 5,6 milioane de romani vor beneficia de gaze naturale - gaze naturale romanești, in principal. In București, așa cum știți, guvernarea primarului voucher Firea a lăsat foarte multe probleme cu privire la incălzire și la apă caldă, iar Transgazul, in acest context, prin investițiile pe care le-a făcut la stația de la Titan, asigură incălzirea bucureștenilor. Prin CET Sud sunt alimentate peste 250.000 de apartamente, din sectorul 3, in principal, și, in mare parte, din sectorul 4. Astfel, din totalul de 550.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de termoficare, aproape 40% beneficiază de serviciile acestei stații de la Titan, stație pe care Transgaz a pus-o la punct şi asigură alimentarea cu gaze. Mai departe, in parteneriat cu Primăria Capitalei, cu primarul general ales Nicușor Dan, care a reușit să distrugă caracatița socialistă de la Primăria Municipiul București, ne propunem și asigurăm locuitorii municipiului București că Transgaz va pune la dispoziție toată resursa tehnică pe care o are, astfel incat să asigurăm agentul termic pentru populație. Colaborarea cu Transgaz este una de top și, in viitor, eu sper ca investițiile și tot ceea ce reușește să facă Transgaz in economie să aibă un efect multiplicator, in beneficiul economiei naționale și al tuturor cetățenilor Romaniei. Dacă mai aveți intrebări punctuale, vă răman la dispoziție, după ce va vorbi și domnul Nelu Sterian. Vă mulțumesc! Ion Sterian: Bună ziua, domnule prim-ministru. Bună ziua, domnule secretar general. Bună ziua, presei. In primul rand vreau, domnule prim-ministru, să vă mulțumesc că ați acceptat invitația domnului secretar general și a mea, ca director general, să veniți intr-o vizită de lucru la Transgaz, astăzi, unde ne apropiem de un bilanț, ne apropiem de sfarșitul anului, ne apropiem de un bilanț. Mă intrebați de proiectul BRUA. Proiectul BRUA vreau să vă spun că la ora actuală mai avem maxim 24 - 25 și e finalizat. 440 de km din BRUA sunt deja presurizați cu gaze, la presiunea corespunzătoare de lucru, pe conductă. Mai avem de finalizat o subtraversare, la care se lucrează in trei schimburi, la Olt, şi, in jurul datei de 25 noiembrie, BRUA va fi finalizată. Domnule prim-ministru, este un eveniment care se marchează nu numai in Romania, cat și in partea de centru și de est, și estul Europei și Balcani, și ar trebui să ne pregătim să organizăm, aici, la Transgaz, sub auspiciile dumneavoastră și ale domnului președinte, un eveniment pe măsură; să vedem cum ne organizăm in condițiile actuale. Vedeți, ne-ar fi plăcut să fim mai mulți aici sau in altă parte, că nu aveam loc, dar pandemia și restricțiile pe care trebuie să le respectăm toți - dovadă ce vedeți aici, că suntem exact conform legii, atat la respectatul legislației, cat și a procedurilor - și urmează să stabilim cum. Deci, domnule secretar general, domnule prim-ministru, vreau să vă spun că prin cererile care sunt la Transgaz, cu acord de principiu de racordare, pentru programul 2021 - 2024 vor beneficia, ca populație, peste 5,6 milioane de locuitori ai Romaniei. Va crește consumul Romaniei cu producția astăzi - anul trecut a fost in jur de 10 miliarde de metri cubi, anul acesta e in scădere, declinul de producție, va fi 9 miliarde și ceva de metri cubi. Va crește consumul de gaze in Romania. Numai pe populație, la cererile care sunt acum, dar vin in continuare cereri de la UAT, ATI-uri, va crește cu 4,42 de miliarde de metri cubi. Avem cereri pe partea de electricitate, de centrale electrice pe cogenerare, care să se lege direct la sistemul național de transport, că lege le permite fiind consumatori foarte mari. Consumul, numai pe partea asta la cererile care sunt in analiză, va crește cu 3,5 miliarde de metri cubi. In total, consumul de gaze al Romaniei va crește, in următorii ani, cu peste 8 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce face necesară exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră, cat mai urgent. Avem, domnule prim-ministru, 13.500 de km de conductă de inaltă presiune de transport gaze in funcțiune. Prin extinderile pe care le-am finalizat anul acesta, care sunt in investițiile din următorii ani in diferite faze - proiectare, licitații, obținerea autorizațiilor de construcții - programul guvernamental de racordare a localităților, care e primul program real, pentru că noi am avut 13.500 de km de conductă, dar n-am avut nici o cerere de raportare sau dacă au fost, au fost puține. Acum sunt bani europeni pentru finanțarea distribuțiilor și tot ceea ce, in colaborare cu autoritatea tutelară, Secretariatul General al Guvernului, in directa coordonare a domnului prim-ministru, e o realitate astăzi. N-am venit, cel puțin eu, și domnul prim-ministru, și domnul secretar general, cu povești aici, cu planuri pe hartie. Sunt lucruri reale. Aveți la mapele, presa, la dumneavoastră; toate datele exacte pe fiecare proiect, in fiecare fază, puteți verifica oriunde ce e acolo scris și prezentat in informările care sunt. Le găsiți in realitate. Mai e mult de muncă, mai e mult de lucru. Am lucrat in condiții extrem de grele, restrictive, am ajuns cu BRUA la 1.700 de metri altitudine. Vom veni cu proiectul, stația de comprimare de la Jupa, Caransebeș, Băile Herculane, Prunișor, Orșova, 220 de km de conductă, exact pe fostul traseu, o mare parte a fostului traseu Nabucco, in condiții foarte grele de lucru. Investițiile acestea nu se pot realiza in șase luni de la obținerea autorizației de construcție. E un proiect, numai acesta, de peste 250 de milioane de lei. Am respectat la toate proiectele pe care le-am finalizat și altele care sunt in execuție, tot ce inseamnă legislație pe linie de mediu, pe linie de arheologie, pe linie de componentă socială, dezvoltare durabilă. N-a fost ușor, dar toate aceste investiții... cu colegii mei de la Transgaz și vreau să-i felicit pe toţi ,de la cel mai mic pană la primul de sub mine, că, impreună, am reușit printr-o muncă continuă, cu o responsabilitate maximă, să putem să vă prezentăm aceste realizări astăzi. Nu e ușor in contextul actual regional, euroasiatic, surse de gaze multiple. Dar ne-am bătut, ne batem și vă spun că odată cu finalizarea la BRUA a stațiilor de comprimare unde ați văzut cu domnul secretar general, pe care le-am inaugurat de la Siliștea și Oneşti, indeplinind cu o lună de zile mai devreme angajamentele cu DG Competition, unde au fost băgați intr-o investigație fără motive. Dar, in sfarșit, ne-am luptat, am dovedit că ne-am făcut datoria aici, Transgaz, Romania, in această parte a Europei. Inchei prin a vă spune că Transgazul e cel mai mare operator de sistem din centrul- estul Europei și Balcani, o companie extrem de complicat de condus managerial, dar am o echipă formidabilă aici, prin colegi cu experiență mult mai mare, din colegi care au venit din sursă atrasă, dar romani toți, şi am reușit. Proiectul, unitatea de management a proiectului BRUA e romanească cap-coadă, cu salariații Transgaz, şi n-am externalizat nici un leu, nici un euro, nici un cent şi nici un ban. Vă mulțumesc mult de tot! Ludovic Orban: Intrebări. Reporter: Dacă se poate, doresc să adresez cate o intrebare pentru fiecare dintre dumneavoastră şi o să incep cu domnul Sterian, că este la pupitru. Domnule Sterian, felicitări pentru BRUA. Dar, eu vreau să vă intreb, pentru că din informațiile mele, și am vorbit cu mai mulți oameni, au fost niște probleme cu niște constructori care nu și-au respectat contractul și voiam să vă intreb dacă cei care nu şi-au respectat contractul vor fi trecuţi pe o listă, să zicem neagră sau altfel, așa incat să nu vă mai incurce la alte lucrări, să nu mai poată participa? Ion Sterian: Cand am lansat, au fost ani in şir, și ani in șir, cand mediul de afaceri pe domeniul de construcții, de infrastructuri gaziere a decăzut aproape total, pentru că nu a fost de lucru in Romania și am fost nevoiți ca cine caștiga licitația să adune toate firmele ca asociați, subcontractori, prestatori de servicii in Romania şi să-i procedurizeze. A fost greu pentru că nu mai sunt nici școli profesionale, nimeni nu mai merge la şcoală să aibă diplomă de sudor, lăcătuş, de instalator, de buldoexcavatorist. Dar şi-au revenit incet, incet cu toţii. Important e că mediul de afaceri din Romania s-a intărit şi sunt convins că la ce avem - avem peste 3.000 de km de conductă de extindere, și v-am dat exemplul Nabucco, cu zona Mehedinți, partea de est şi partea de sud-est a Caraș-Severinului, unde este extrem de greu; avem Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Borșa. E criminal acolo traseul - criminal cu ghilimelele de rigoare, adică greu, complicat. Dacă am reuşit cu constructorii aceştia, am tras de ei, i-am luat, i-am procedurizat cu toții aici, au ințeles, s-au adaptat și eu sunt convins că s-au intărit. In primul rand, pe noi, managementul Transgaz, ne-a interesat capitalul romanesc de lucru să se intărească. Şi la BRUA, cu excepția compresoarelor care nu se fabrică in Romania, cu excepția materialului tubular, care nu se mai fabrică, nu au venit aici in Romania, s-au fabricat dar la dimensiuni mai mici, nu la dimensiunile acestea. Vă dau un exemplu, la Tuzla Podișor avem, de la Tuzla pană la T1, Tranzit unu, că asta inseamnă T1, conductă de diametru de 1.200 şi, după aceea, de 1000 toată pană la Podișor. Reporter: Va exista...? Ion Sterian: Se va face o analiză și cei care nu au indeplinit, una, intră pe o listă acolo, cu certificatul de conformitate, dacă lucrările şi redarea terenului in circuitul agricol nu sunt conforme caietului de sarcini și proiectului. Realizator: Domnule Sterian, mi-aţi ridicat mingea la fileu şi vreau să-l intreb pe domnul premier. Aţi spus bine, o parte din conductă, o mare majoritate din ţeavă, să spun, nu e făcută la noi in ţară. Domnule premier, aş dori să vă intreb, pentru că ştiţi, am fost cu dumneavoastră la Drobeta - Turnu Severin, la Vadu, la Black Sea Oil and Gas, ne vedem din nou aici, ce facem cu gazele din Marea Neagră, in așa fel incat să le putem valorifica? Adică să ne valorificăm resursa internă de gaze și de alte resurse și la noi in țară? Şi, bineințeles, să vedem dacă există vreo strategie pe termen lung, dacă aveți, in așa fel incat, dacă vom mai face vreo conductă de genul BRUA, să nu mai fim nevoiți să aducem ţeavă din import. Ludovic Orban: Vă dau răspunsul foarte scurt. Acum nu o să producem noi, Transgazul, nu o să ne apucăm să producem. Există o perspectivă de investiții foarte serioasă, care permite oricărui investitor care deține capacități de producție pentru astfel de conducte să investească pentru a adapta capacitățile de producție pe care le are la tipul de solicitare care există pentru gazoducte. Aici, normal că susținem orice investitor care vrea să se adapteze şi care să aibă capacitatea să producă conducte conforme cu solicitările, pentru că, pană la urmă, nu neapărat Transgazul hotărăște de unde se aduce conducta. Trebuie produs competitiv, in licitaţie este un constructor care, normal, cand iși face planul de lucrări și planul de afaceri se duce și caută surse. Normal că dacă ar fi produse in Romania ar fi mai ieftin şi ar fi rentabil pentru orice constructor să achiziționeze conducte conforme cu solicitările de la producător autohton. In ceea ce priveşte exploatarea efectivă a gazelor de la Marea Neagră, in ceea ce priveşte BSOG, deja știți foarte bine, lucrările sunt in curs, am și fost la un eveniment care a marcat intrarea conductei in mare sau intrarea conductei din mare pe plajă, pe sub plajă. In ceea ce priveşte exploatarea pe celălalt zăcămant, aici este o chestiune de decizie din partea uneia dintre cele două firme care sunt in consorțiu, care au impărțit 50%-50%. Așteptăm o decizie in acest sens. In ceea ce ne privește pe noi, suntem pregătiți in cazul unei retrageri, să găsim o soluție pentru a interveni și pentru a finanța proiectul de incepere a exploatării gazelor naturale pe zăcămantul respectiv de la Marea Neagră. Mai mult decat atat, sunt şi alte oportunităţi, nu vreau să mă refer la ele acum. Noi urmărim cu mare atenție, cu domnul director general, cu domnul secretar general, orice proiect important, indiferent că e legat de Israel, că e legat de Azerbaidjan, că e legat de Alexandroupolis, că e legat de diferite trasee. Și suntem extrem de atenți și incercăm să fim pe harta mișcărilor pe piața gazului natural, cu obiectivul clar de a fructifica cat mai mult, pentru dezvoltarea economică, implicarea noastră in toate proiectele din zonă și nu numai. Reporter: Domnule Antonel Tănase, spuneaţi de București. Aș dori să vă intreb, pentru că suntem in București, la sediul Transgaz, in urmă cu două zile am fost la semnarea acordului de imprumut prin care primăria o să beneficieze de bani să reabiliteze sistemul de incălzire centralizată. Vreau să vă intreb, pentru că nu știu dacă ați aflat, sunt cartiere intregi din București care in momentul de față nu au căldură și vreau să vă intreb in cat timp bucureştenii nu vor mai fi obligaţi... Ludovic Orban: Acestea sunt intrebări. Vă dau eu răspunsul la intrebare. Unu: nu e acord de imprumut, ci este contract de finanţare europeană din bani nerambursabili, in valoare de peste 270 de milioane de euro, care urmează să reabiliteze din 950 de km de rețea primară, 104,9km dus-intors, ceea ce inseamnă aproape 210 km, cu obiectivul de a reduce pierderile, de a crește randamentul cu un procent de cel puțin 7%. In ceea ce privește situația din anumite zone ale Bucureștiului, in special din Sectorul 5, rugămintea mea este să il intrebaţi pe domnul primar general pentru că vă poate furniza toate datele legate de ce se intamplă in Sectorul 5. Acolo sunt niște lucrări nefinalizate, de către Termoenergetica, incă din mandatul anterior al primarului general anterior, care in mod evident, necesită o adaptare astfel incat se livrează agent termic, dar la o temperatură foarte scăzută. Şi din cate știu eu, domnul primar general a găsit o soluție impreună cu Ministerul Economiei astfel incat să poată fi distribuite apă caldă și căldură la parametri cat mai aproape de parametri normali. Reporter: In continuarea acestei intrebări, dacă puteţi... Domnul /.../ şi domnul Antonel Tănase susţineau mai inainte că avem capacitate pentru alimentarea a 250.000 de apartamente şi au spus că Transgaz este dispus să ajute pentru a rezolva cat mai mult din această situaţie. Ce /.../ are Transgaz să se implice, cel puţin la nivelul Bucureştiului, pentru a ajuta ca sistemul acesta de...? Ludovic Orban: Domnul Antonel Tănase s-a referit la conectarea CET Sud la magistralele Transgaz. Transgazul nu poate să construiască capacităţi de producţie. Reporter: Dar nu despre asta era vorba, ci că poate să ajute celelalte companii care oferă in momentul de faţă... Se poate să ofere susţinere tehnică, logistică pentru a ajuta, de exemplu, Termoelectrica pe zona aceasta sau alte companii? Ludovic Orban: ELCEN este cel care administrează CET-urile. Bun, aici avem proiecte pe ELCEN pe care le vom anunţa săptămana viitoare. Nu vreau să stric surpriza de săptămana viitoare, dar sunt proiecte serioase de investiții din fondul de modernizare, care vor fi făcute pentru a crește randamentul la producere in centralele ELCEN. Sigur, Transgazul e implicat in proiecte, in principal, pe ceea ce inseamnă obiectul de activitate al Transgaz, dar se poate implica şi in proiecte ale unor companii care să fie legate de producere sau de alte tipuri de activități. Reporter: Am inţeles, domnule Orban. Eu vorbeam aici pentru că va fi o iarnă foarte grea pentru persoanele care nu vor avea agent termic in parametri normali. De aceea, voiam să vă intreb dacă există posibilitatea - pentru că vorbeaţi de aceste proiecte de modernizare, de reabilitare a unor zone, a unor reţele - să aducem mai mulţi specialişti, mai multe persoane calificate care să contribuie la accelerarea acestui proces de modernizare astfel incat cel puţin o parte din aceşti oameni să poată...? Ludovic Orban: Domnule, puneţi o intrebare. Vă cunosc şi ştiu că aveţi ştiinţă despre mersul unor astfel de proiecte de investiţii. O modernizare a unei capacităţi de producţie pentru transformarea ei in capacitate de cogenerare pe sistemele moderne de cogenerare este o investiţie care nu se termină intr-o iarnă. E o investiţie care se termină in doi ani de zile, poate doi ani şi jumătate. In ceea ce privește inlocuirea țevilor care sunt vraiște in București, procesul in sine este de asemenea, un obiectiv de investiții, in care, pe langă documentația tehnico-economică, trebuie realizat proiectul și, după aceea, realizarea efectivă a inlocuirii, şi aici nu e o soluție imediată. Pentru iarna aceasta, noi mobilizăm toate resursele guvernamentale pentru a sprijini Primăria Capitalei și Termoenergetica astfel incat să poată să remedieze defecțiunile care apar, chiar și in rețeaua de distribuție, suplimentand cu resurse de specialiști şi cu echipe de intervenție. Trebuie să asigurăm combustibilul necesar pentru funcționarea tuturor producătorilor de energie termică din zona Bucureștiului - și nu numai, că aici e vorba și de alte localități - și susținerea inclusiv din punct de vedere financiar, pentru că, din păcate, deși Termoenergetica este inființată de aproximativ doi ani de zile, din cauza nevirării de la bugetul Primăriei Capitalei a cuantumului sumelor aferente pentru diferența de preț - subvenție pentru diferența de preț se numește -, nu s-au alocat resursele de la bugetul capitalei către Termoenergetica, Termoenergetica deja a acumulat datorii la ELCEN care riscă să afecteze extrem de grav funcționarea și lichiditățile ELCEN şi capacitatea ELCEN-ului de a susține investiții extrem de importante. Dar și aici căutăm soluții și vom fi alături de Primăria Capitalei. Reporter: Domnule premier, inţelegem că starea de alertă va fi prelungită in această seară cu incă 30 de zile din data de 15 noiembrie. Ne puteţi spune, in acest context, de ce a scăzut numărul de teste efectuate pe acea perioadă de 24 de ore? Şi cate paturi sunt libere in secţiile de terapie intensivă...? Ludovic Orban: Ar trebui acum să mă uit pe datele, pe raportările care sunt făcute de toate spitalele care sunt in dispozitivul de luptă anti-COVID ca să vă spun cate paturi sunt libere. Ce pot să vă spun eu este cu cate paturi intenţionăm să creştem: in Cluj, cu 17 paturi; in Timişoara, cu 10 paturi - chiar se urmăreşte introducerea unui corp de spital din Spitalul Municipal. In București avem in pregătire Malaxa, creșterea numărului de paturi la Balș, dotarea cu oxigen a cel puțin 30 de paturi din secția exterioară a Spitalului Victor Babeș de la Pipera. De asemenea, se lucrează in momentul de față la introducerea unui spital privat care poate furniza 30 de paturi de terapie intensivă in dispozitiv. Nu dau numele acestui spital, dar deja sunt discuțiile extrem de serioase și urmează să mai intre incă 30 de paturi de la un spital privat. De asemenea, trebuie grăbite un pic investițiile de la Malaxa pentru asigurarea circuitelor și sursei de oxigen astfel incat și Malaxa să intre in dispozitivul de luptă ATI cu paturile necesare. Pe fiecare regiune a țării avem un plan de creștere a capacității de tratare. Ştiţi foarte bine că, in ceea ce privește personalul, am adoptat ordonanța de urgență prin care am simplificat toate procedurile să putem angaja minimum 200 de absolvenți de rezidențiat care și-au luat examenul. De asemenea, am utilizat rezidenți din ani terminali și vom apela și la rezidenți care nu sunt in ani terminali, ci şi din anul 2 și 3, astfel incat să mărim resursa umană care este implicată, atat in secțiile ATI, cat şi in celelalte secții, adică pe langă terapie intensivă, anesteziști, urgentiști, epidemiologi, infecţionişti, rezidenţi de medicină internă - specialitățile care oferă pregătirea necesară pentru a intra in dispozitivul de luptă anti-COVID. Știţi foarte bine că s-a discutat la nivelul rectorilor și cu universitățile de medicină ca studenţii din anii terminali să poată să intre intr-un sistem de voluntariat pentru a susține activitatea fie a DSP-urilor, a spitalelor, fie a altor activități necesare in lupta anti-COVID. Facem eforturi permanente, constante și cred că și arătăm că la ora actuală există peste 1.150 de pacienți care sunt tratați in secțiile ATI. Și faptul că există paturile disponibile este rezultatul unor eforturi constante pe care le-am făcut pentru introducerea mai multor spitale in dispozitivul de luptă anti-COVID, pentru crearea, prin circuite separate, a unor secţii şi din spitale care nu sunt dedicate COVID in dispozitivul de luptă anti-COVID și, de asemenea, toate eforturile pe care le-am făcut pentru achiziţionarea de ventilatoare, de injectomate, de monitoare, de paturi ATI, in condițiile in care am depus eforturi sistematice, prin toate resursele financiare disponibile, indiferent că sunt finanțări de la Banca Mondială, finanțări din fonduri europene sau finanţări de la buget pentru a face față provocărilor acestei crize. Reporter: Numărul de teste? Ludovic Orban: Nu ştiu la ce vă referiţi la scăderea numărului de teste. Ieri, din cate ştiu, s-au făcut aproape 39.000 de teste. Astăzi s-au făcut in jur de 36.000 de teste. Nu e o reducere. Iar intotdeauna numărul de teste este in acord și cu solicitările de testare care există, care fie sunt solicitări conform definiției de caz pentru care recoltarea se face fie de Direcția de Sănătate Publică, fie de serviciile de ambulanță sau de pompieri SMURD, iar la ora actuală numărul de teste este oarecum in directă legatură cu această solicitare. Reporter: Preconizaţi o eventuală schimbare a modului in care se fac testările la nivelul unor judeţe pentru că avem in continuare un număr foarte mic /.../. Ludovic Orban: V-am dat explicația. V-aţi referit, de exemplu, la Călărași. Acolo există protocol intre DSP şi centre de testare din București in care toate probele, exudatul nazofaringian care este recoltat de la pacienţi, nu se testează numai in centre din Călărași. V-am mai spus de mai multe ori. Ca să inființezi un centru de testare nu e suficient să ai un aparat de tip Real Time PCR, trebuie să ai incinte care să-ţi confere biosecuritatea, să respecte standardele de funcționare, că aici e vorba de viruși, de punerea unui diagnostic legat de viruși. De asemenea, ai nevoie de specialiști care să aibă experiența de a opera centrele respective. Şi aici am fost intr-o creștere permanentă. Acum o săptămană, din cate imi aduc aminte, au mai fost acreditate incă 18 centre. Susținem in continuare orice efort de a crește capacitatea de testare in orice județ, in orice localitate din țară care dispune de specialiștii necesari sau care pot să pregătească specialiști printr-un curs intensiv care să fie organizat intr-unul din centrele de primă linie. Reporter: Ne aflăm in momentul de faţă la un platou sau mai există tendințe ușoare de creştere in perioada următoare, adică acesta ar fi platoul de 10, puţin peste 10 mii sau mai avem posibilitatea...? Ludovic Orban: Trebuie să vă spun, sigur, prudent, că a existat un risc in ultimele două săptămani de intrare pe o progresie geometrică. Pe rezultatele testărilor din ultimele cinci zile constatăm că am oprit această creștere, ba chiar e o oarecare tendință de plafonare a numărului de cazuri, dar nu putem spune incă dacă am intrat pe platou. Obiectivul nostru este să intrăm cat mai rapid pe platou. Tocmai din acest motiv am și luat, pe langă deciziile care existau anterior in hotărarea de guvern privind starea de alertă și in legislația aferentă, am decis să suplimentăm măsurile cu cele pe care le-am adoptat in urma prezenței domnului președinte la ședința de guvern. Urmărim acum cu maximă atenție efectele. In ceea ce privește prelungirea stării de alertă, nu vom introduce măsuri de restricție suplimentară. Considerăm că la ora actuală avem practic instrumentele la dispoziție pentru a putea opri creșterea numărului de cazuri. Reporter: Cei de la DSP Sibiu susţin că ar fi necesar ca oraşul să intre in carantină? Ce decizii ar putea fi luate in acest sens? Ludovic Orban: Aici avem o procedură. Există un sistem de evaluare a situației din punct de vedere al sănătății publice, care este pus la punct de Institutul Național pentru Sănătate Publică. Se face evaluarea prin mai mulţi parametri. Dacă Direcția de Sănătate Publică propune carantinarea, procedura este să fie avizată această propunere de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar decizia finală o ia comandantul acțiunii, respectiv secretarul de stat al Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Am discutat acest subiect. Din cate știu, domnul Arafat planifică o deplasare in două județe, Alba și Sibiu, pentru a face o evaluare și o discuție cu specialiștii la fața locului, urmand să ia o decizie in acest sens. Reporter: /.../ ne garantaţi cumva că putem merge dintr-un judeţ in altul? Ne putem vizita părinţii sau pe cei dragi? Ludovic Orban: Deci, orice om care se protejează și care respectă regulile de protecție sanitară, nu numai portul măștii, ci și păstrarea unei distanțe fizice de protecție, toate măsurile de igienă necesare, care respectă şi cateva reguli, să nu pună mana pe față, evident că dacă respectăm aceste reguli putem să comunicăm, putem să intrăm, să ne vedem cu rudele, cu prietenii, dar trebuie să respectăm regulile de protecție sanitară. Sigur, riscul e mai mare, de exemplu, dacă te intalnești cu cineva dintr-un oraș cu o rată mai mare a infectării, normal că riscul e mai mare ca să intalnești o persoană care este pozitivă și care ar putea fi transmițător al virusului, dar, repet, in condițiile in care ne protejăm, in condițiile in care respectăm regulile de protecție sanitară, riscul de a ne imbolnăvi este mult mai mic. Reporter: Slobozia a intrat in carantină, aţi precizat şi dumneavoastră că domnul Arafat merge şi la Alba, şi Sibiu. Vreau să vă intreb dacă şi in alte oraşe mari, municipii, există pericolul să se ajungă la situaţia in care este nevoie să... Ludovic Orban: Aşa, din ce vedem evoluția, evoluţia pe baza evaluărilor poate presupune decizia de carantinare pe Sibiu, de asemenea există pe Alba Iulia, au mai fost discuții la Timișoara, dar la Timișoara au existat un set de măsuri suplimentare de protecție sanitară și vedem in viitorul apropiat dacă reușesc s-o oprească. Oricum e o tendinţă, din cate am văzut, de atenuare a curbei de creștere a numărului de cazuri. De asemenea, la Cluj mai era, dar și Clujul in ultima vreme am văzut că a luat măsuri foarte hotărate și deocamdată nu se intrunesc condițiile de carantinare. Dacă vom ajunge in situația de a fi necesară carantinarea nu vom ezita să luăm decizii in acest sens. Reporter: Domnule premier, astăzi v-aţi intalnit la guvern cu reprezentanții Federației Solidaritatea Sanitară. Aceştia aveau informaţii că sporurile ar urma să le fie plafonate. Cum au decurs discuţiile? Ludovic Orban: Există un proiect de ordonanță de urgență iniţiat de Ministerul Sănătății. Vă mărturisesc că nu am știut de protest, am aflat cu o zi inainte cand am vorbit cu domnul președinte Hossu. Mi-a spus de acest protest. I-am spus că o să văd programul. Am reuşit să imi găsesc timp şi i-am invitat pe reprezentanții Solidarităţii Sanitare. Am purtat o discuție și le-am și explicat, noi nu vrem să reducem nimic. Noi vrem să existe o corectitudine in ceea ce privește sporurile, sporul pentru COVID, care este intre 55% și 85% astăzi. De asemenea, am avut discuții și cu sindicatul din Ambulanță, unde am discutat de ambulanțe și de UPU pentru aplicarea sporului acela care a fost prevăzut in Legea 56 pană in data de 15 august, să căutăm o soluție de acordare a unui spor și ne-am ințeles pe 25%. A existat un proiect de act normativ, el va fi supus dezbaterii publice și, pană la urmă, vom lua o decizie care să fie corectă, care să permită recompensarea tuturor celor care sunt in lupta cu covid-ul, indiferent că sunt in spitale, in ambulanțe, in unităţi de primiri urgențe. Reporter: Aţi discutat despre varianta ca aceste sporuri să nu fie plafonate? Ludovic Orban: A fost discuția inițială, să fie un fel de spor fix, astfel incat să nu mai existe diferențieri; pentru că realitatea este că unii au acordat un spor maxim, nu intotdeauna justificat; a depins, mai ales la spitalele aflate in subordinea unor autorități locale, in plus, au existat inclusiv spitale de primă linie, unde nu s-au acordat sporurile la nivelul, să spun, maxim, s-au acordat la nivel minim. Există şi situaţii in care nu s-a acordat nici măcar minimul, invocandu-se lipsa de resurse. Am vorbit cu domnul ministru Tătaru și cu domnul secretar de stat Garofil. Ei vor face o evaluare foarte serioasă a modului in care se acordă aceste sporuri in toată structura, astfel incat să găsim o soluție ințeleaptă, care să răsplătească, in mod echilibrat, eforturile pe care le fac toți cei care sunt implicați in bătălia anti-COVID. Reporter: Referitor la transferul pacienţilor in străinătate, au mai avansat cumva discuţiile cu alte state, pentru că şi preşedintele Romaniei vorbea despre varianta ca pacienţii din Romania să fie transferaţi la spitale din alte state. Ludovic Orban: Sper să nu ajungem in situația asta și tot ce facem noi facem ca să nu fie necesară o astfel de deplasare. Pe de altă parte, sigur că există discuții. Acum, realitatea este că, in Uniunea Europeană, valul doi afectează aproape toate țările și sunt multe țări care au ele insele probleme legate de tratarea pacienților. Le este foarte greu să pună la dispoziție paturi ATI sau specialiști, cadre medicale pentru pacienți din alte țări. Aceste sisteme de ajutor, in schimb, au existat. Se știe că pacienți din Olanda au fost tratați in Germania sau pacienți din Belgia au fost tratați... Există astfel de relații și, in mod evident, și noi căutăm astfel de posibile soluții, dar, deocamdată, facem toate eforturile să putem să facem noi față și cred că cel mai bun mijloc ca să nu ajungem in situația asta este să ne protejăm. Reporter: Că aţi adus aminte de Olanda şi Germania, in urmă cu o lună spuneaţi că aţi putea efectua o vizită in Germania. Mai este de actualitate? Ludovic Orban: Era prevăzută o vizită in care era discutată şi o intalnire cu doamna cancelar Angela Merkel, in cadrul Conferinței de la Berlin, dar Conferința de la Berlin, din motive epidemiologice, a fost anulată. Sigur, a rămas, eventual, să avem o discuție pe online, o videoconferință. Reporter: Astăzi s-a dat startul pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare pentru străinii din străinătate. Ințeleg că la inceputul săptămanii viitoare MAE ar trebui să vină cu o situaţie clară la AEP cu privire la numărul de secţii de vot care pot fi organizate in străinătate. Vreau să vă intreb care este stadiul in momentul de față, cate secții de votare ar putea fi organizate/.../ Ludovic Orban: Există un grup de lucru in care intră Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă, echipele STS. Evident că vom avea un rezultat privitor la secțiile de votare și mai ales la regulile care trebuie respectate in materie de derulare a procesului electoral, intr-un orizont de timp, sfarşitul săptămanii - inceputul săptămanii viitoare. Sigur, există posibilitatea să nu fie definitive aceste decizii, pentru că nu putem anticipa care este evoluția epidemiei in anumite țări in care există o diasporă romanească numeroasă. Dar noi suntem in negocieri foarte serioase. Pot să vă spun pană acum că foarte puține ţări, să zic, pun restricții. Marea majoritate a ţărilor sunt deschise la organizarea de secţii de votare. Rămane să stabilim condițiile efective in care urmează să se organizeze secțiile de votare, să se deruleze procedura de vot, inclusiv ceea ce am discutat și dimineață legat de faptul că, acolo unde există restricții de circulație, să se permită cetățenilor romani care se duc la secția de votare să fie excepție de la restricțiile de circulație. Reporter: Domnule prim-ministru, ieri a fost Ziua Veteranilor; aţi fost şi dvs la Monumentul Eroilor. Ştiţi că ei incearcă să construiască un centru de recuperare pentru veterani... Ludovic Orban: Am discutat cu domnul președinte Apostol; au sprijinul nostru. Reporter: Asta voiam să vă intreb: cu ce contribuie statul? Ludovic Orban: Vom găsi o posibilitate. Ei au avut discuţii inclusiv cu domnul ministru Boloş, pentru a căuta o formă de finanțare prin fonduri europene. Dacă nu reușim să găsim o axă de finanțare, ii vom ajuta de la bugetul de stat. Reporter: Domnule premier, in această perioadă mulţi romani işi achiziţionează pachete turistice pentru sărbători - e şi perioada reducerilor. Ce mesaj aveţi pentru cei care ar dori să-şi achiziţioneze astfel de pachete? Vor putea să călătorească, vor putea să-şi petreacă sărbătorile? Ludovic Orban: Să se informeze privind situaţia epidemiologică din țara in care vor să se deplaseze, să se uite un pic și să anticipeze perspectivele - astea depind şi de măsurile care sunt luate de autorități -, să vadă exact ce tipuri de restricții există in țara in care vor să se ducă, astfel incat să nu ajungă in situaţia să-şi ia bilet de călătorie şi să trebuiască să intre in carantină cand ajung acolo, la hotel sau unde-i carantinarea. Deci, să se informeze inainte de a lua o decizie privitoare la petrecerea concediului sau a zilelor libere de Crăciun sau de Anul Nou. Reporter: Şi pentru cei care vor să meargă intr-o staţiune in ţară? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine, noi nu am inchis hotelurile. De asemenea, nu este inchisă activitatea restaurantelor pentru cei care sunt cazați in hoteluri - sigur, cu respectarea normelor de funcționare. Aici, in schimb, trebuie să vadă exact care e situația localității in care vor să-și..., pentru că avem cei doi indici legați de 1,5 și 3 - dacă se depășește 1,5, dacă se depăşeşte 3 la mie...- și in funcție de asta să ia o decizie, unde să-şi petreacă concediul. Reporter: Aveţi semnale sau anticipaţi o eventuală creştere a incidenţei infectărilor in staţiunile turistice de la munte, de exemplu, in perioada sărbătorilor? Ludovic Orban: Este adevărat, de aceea, de exemplu, am luat decizia de a nu mai permite organizarea de nunţi, botezuri, mese festive şi alte tipuri de evenimente private, pentru că, din păcate, cat s-a permis, după ce s-a terminat Postul Sfintei Mării pană am luat decizia, a reprezentat principala sursă de infectare participarea la evenimente. In general, participarea la petreceri in care nu se poartă mască, in care oamenii sunt apropiați, dansează, cantă, vorbesc reprezintă un risc crescut de contaminare. E normal, oamenii pot să petreacă, pot să fie impreună, pot să socializeze, numai să respecte regulile de protecție sanitară. Reporter: Aţi putea lua noi măsuri după o perioadă de două săptămani, sau aşteptaţi cele 30 de zile, să vedeţi concret...? Ludovic Orban: De regulă, eficienţa rezultatelor unor măsuri se vede după un interval de timp de cel puţin 14 zile, dar evaluarea se face la 30 de zile. Deocamdată avem un set de măsuri, atat măsuri naționale cat şi măsuri care se iau in funcție de situația locală. Vedem rezultatele acestor măsuri pe care le-am luat - măsuri de protecție sanitară, de limitare a contactului social, a riscului de infectare - și, in funcție de ceea ce se va intampla in următoarea perioadă, vom lua decizii. Nu ne dorim să impunem restricții, dimpotrivă noi am dori, la finalul acestor 30 de zile, să mai dăm drumul la activități. Reporter: In momentul de faţă avem peste 10.000 de imbolnăviri (pe zi - n.r.). In preajma sărbătorilor de iarnă, cam cate imbolnăviri estimaţi că vom avea? Ludovic Orban: V-am spus că obiectivul nostru este să luăm toate măsurile necesare pentru a stopa creșterea numărului de infectări și de a intra, intr-un orizont de timp cat mai scurt posibil, pe un trend descendent. Pentru noi, fiecare imbolnăvire reprezintă un motiv de ingrijorare și din cauza asta comunicăm atat de mult public. Gandiţi-vă, noi suntem in campanie electorală şi, cu toate astea, am luat măsuri care erau necesare, care pot să genereze efecte negative in ceea ce privește percepția guvernului şi pot să genereze respingeri. Am luat aceste măsuri pentru că ele erau absolut necesare, pentru că sănătatea şi viaţa oamenilor nu pot fi puse in balanţă cu alte drepturi de moment, a căror suspendare o perioadă poate să ducă la consecinţe benefice pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. Ultima intrebare! Dvs mi-aţi mai pus; am văzut-o pe colega din spate. Reporter: La şedinţa de guvern de astăzi veţi discuta despre rectificarea bugetară. Domnul ministru Ciţu anunţa la inceputul acestei săptămani că va fi pusă in dezbatere săptămana aceasta şi aprobată săptămana viitoare. Sunt angajaţi, de exemplu de la Direcţia Protecţiei Copilului din Galaţi, care protestează că nu şi-au primit salariile pe ultima lună. Ludovic Orban: Stimată doamnă, direcțiile generale de asistență socială şi protecția copilului sunt finanțate de la bugetul Consiliului Județean. Obligația oricărui ordonator de credite, conform Legii finanțelor publice, cand și alcătuiește bugetul, este aceea de a prevedea in buget sumele necesare pentru a putea asigura finanțarea acestor cheltuieli, in primul rand salarii, că de salarii este vorba, nu mai vorbesc și de alte cheltuieli, de hrană... ei sunt obligați intai să işi prevadă in buget sumele respective și după aia să se gandească la cheltuirea banilor pe investiții electorale, pe pomeni electorale. Din păcate, fiind an electoral, foarte mulţi președinți de consilii județene implicați in campania electorală au cheltuit bani care erau destinați protecției copilului, protecției persoanelor aflate in stare de vulnerabilitate, lăsandu-le fără sumele de bani necesare. Noi ne vom uita cu mare atenție in bugetul fiecărui județ pentru că, vă spun, nu este responsabilitatea guvernului. Noi am alcătuit un buget, am asigurat nişte resurse financiare pentru consiliile județene. De asemenea, la rectificarea din august am suplimentat aceste sume cu 849 de milioane, dacă țin bine minte suma, deci ei față de alocările inițiale au beneficiat de o creștere a resurselor care au fost transferate de la bugetul de stat. Or, acum nu poți să vii să pui in carca guvernului faptul că tu ți-ai făcut bugetul ca să te realegi, nu ca să finanțezi activitățile absolut necesare și misiunea și funcțiile esențiale ale Consiliului Județean. Reporter: Şi referitor la rectificare cand ar putea să fie...? Ludovic Orban: Vom avea o discuţie in ședința de guvern referitoare la rectificare, după această discuție, evident, se va fi prezentat proiectul de rectificare și vom adopta săptămana viitoare. Reporter: Cum explicați că nici o autoritate publică din Romania nu știe cate piețe sunt in ţara asta, nici Ministerul Agriculturii, nici Institutul Naţional de Statistică? Ludovic Orban: Piețele sunt in subordinea autorităților locale. Inființarea unei piețe este o decizie a Consiliului Local. Nu există o obligație de raportare către o anumită instituție. Sigur că odată cu digitalizarea pe care o vom lansa pe scară largă vom introduce pe scară largă toate instituțiile, se vor putea genera astfel de baze de date foarte ușor. De exemplu, o piață are nevoie de avizul DSP și dacă ar fi un soft național in care să se incarce toate avizele care sunt date de DSP pentru funcționarea piețelor am putea avea o bază de date cu piețele care au primit autorizație de la DSP sau de la Direcția Sanitar-Veterinară. O să facem astfel de baze de date. Reporter: Dar nu schimbați măsura cu privire la inchiderea piețelor, rămane aşa cum... Ludovic Orban: Nu mai folosiți termenul inchiderea piețelor. Incă o dată vă spun despre piețe. In mod tradițional, și cred că o să facem o expoziție de fotografii cu piețe din țările Uniunii Europene, și aşa era la noi, in mod tradițional piețele sunt spații deschise in care se intalnesc cei care produc marfă cu cei care vor să cumpere marfă, mai ales piețele agricole. De regulă, la noi piețele au fost spatii deschise. E adevărat că unii primari ca să fie mai apreciați, să ia mai multe voturi, au inchis piețele. Unii le-au inchis și le-au transformat de fapt in niște hale comerciale, ele de fapt nici nu mai sunt in conceptul de piață care a fost definit, alții au fost totuşi mai rezonabili și au inchis cu pereți retractabili astfel incat vara, cand e cald, să poată să scoată pereții, şi numai pe perioada iernii... Dacă ar fi fost ințelepți şi ar fi făcut cu pereți retractabili ar fi fost foarte simplu să se aplice această măsură. Iar in continuare, un număr foarte mare, cred că cel mai mare număr de piețe funcționează in spații deschise. Noi nu am inchis piețele, noi am suspendat o perioadă de timp, 30 de zile, funcționarea piețelor care sunt in spații inchise, unde nu poți... nu au pereți retractabili, repet, am suspendat. Mai mult decat atat, am făcut un efort uriaș, inclusiv eu personal, ministrul de interne, prefecții, pentru a face toate adaptările necesare astfel incat, pe de-o parte, producătorii autohtoni care au nevoia de a desface produsele lor pe piață să aibă unde să iși vandă produsele, prin amenajarea de piețe volante, prin amenajarea de spații, in spațiile deschise ale acestor piețe, astfel incat niciun producător și niciun cumpărător din orașe să nu fie privat de posibilitatea de a-şi cumpăra ceea ce iși dorește. Se pune varză murată, se cumpără varză că se pune varză murată; deja cu zacusca, e cam gata cu zacusca. Se cumpără cartofi, se cumpără morcovi. Deci, noi nu vom priva, noi nu... Şi, uitați-vă, cel puțin eu vă spun, cu toți primarii cu care am discutat au luat măsuri, astfel incat să asigure, sigur, prioritar pentru producători. Puțină lume vorbește de faptul că in piețe mulţi sunt așa-ziși producători, care și-au luat de la vreun primar pe știu eu ce avantaj, fără să aibă vreun metru pătrat de teren pe care să-l lucreze și-au luat un așa-zis certificat de producător și care, de fapt, sunt numai niște comercianți, care ocupă piețele, avand relații privilegiate cu administratorii de piețe și, pană la urmă, impiedică producătorul autohton. Să fim cinstiți! Vă dau exemplu cateva piețe din București, in sectorul 5, vanzarea nu se face la piață intre comercianții care au inchiriat tarabe, se face la Pucheni, da! Acolo sunt producătorii obligați să-și vandă la niște prețuri de nimic către nişte comercianți care monopolizează anumite piețe și care desfac la un preț exagerat. De multe ori acești comercianți impun un fel de mercurial in piețe, ii amenință pe producătorii care totuși reușesc să pătrundă pe piață că, dacă nu vand la prețul pe care il fixează ei, nu le mai permit să intre in piață. Am ajuns in situația asta, ca să vă spun sincer..., noi am luat măsura nu pentru noi, noi am fost obligați de evaluările pe care le-am făcut. Din păcate, foarte multe piețe inchise s-au transformat in focar de infecție, pentru că administratorii de piață nu s-au implicat in niciun fel in respectarea regulilor, pentru că nu aveau cum să se implice dacă comercianții erau oameni care au ocupat tarabele pe relațiile pe care le știm noi. In plus, dacă comercianții nu respectă nici măcar clienților nu li s-a impus. Nu a existat niciun fel de sistem de a impune respectarea regulilor. Aici trebuie să fim foarte limpezi, cei care se duc la piață in general sunt persoane mai degrabă in varstă, persoane in etate, care sunt supuși unui risc mult mai mare, in cazul in care contractează virusul, de a face forme severe, forme grave. Dacă s-ar fi respectat regulile, dacă piețele in sine erau amenajate intr-un anume fel, nu ar fi trebui să ajungem in situația asta. Am ajuns in situația asta pentru că am constatat un număr foarte mare de imbolnăviri in aceste spații inchise in care se organizau..., nici măcar distanța nu s-a asigurat, nu mai vorbesc de respectarea portului măștii, să aibă dezinfectanți, să poarte mănuși. Acolo banii sunt cash, da? Dă omul banii și se dă restul. Manipularea banilor, manipularea mărfii, nepurtarea măștii, nepurtarea mănușilor de către comercianți, toate astea au dus la un nivel foarte ridicat de infectare. Din cauza asta s-a ajuns in situația asta. E o suspendare pe 30 de zile, cat există un risc mai mare din cauza numărului mare de infectări să păzim sănătatea și viața celor care iși fac piața. Şi acum, 30 de zile... E adevărat, e frig, dar eu cand plec de acasă și vreau să mă duc la piață mă imbrac ca și cum m-aş duce la piață, sunt imbrăcat ca să fac față pieței. Este adevărat, pentru producători este un pic mai greu că stau mai mult, dar am convingerea că vom trece repede de această perioadă. Mulțumim. Bună seara. 2020-11-12 17:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_121838246_3913844921992951_1680034713658232315_n.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la videoconferința cu prefecții pe tema gestionării epidemiei de COVID-19, împreună cu președintele României, Klaus IohannisȘtiri din 12.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-videoconferinta-cu-prefectii-pe-tema-gestionarii-epidemiei-de-covid-19-impreuna-cu-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis[Check against delivery] Ludovic Orban: Mulțumesc, domnule președinte! Bună ziua! Voi fi mai scurt decat de obicei. Avem un set nou de măsuri naționale, care se referă la desfășurarea cursurilor online, la suspendarea pe o perioadă de timp a activității in piețele care funcționează in spații inchise, de asemenea măsurile de reducere a restricțiilor de circulație pe perioada nopții și, de asemenea, sunt măsuri pe care eu le consider foarte importante legate de folosirea sistemului de telemuncă sau de muncă la domiciliu și, de asemenea, decalarea programului de incepere și de finalizare a activității la serviciu, atat in instituții publice, cat și in zona privată. Aceste lucruri trebuie comunicate, trebuie explicate și trebuie să ne asigurăm că cei care nu le respectă vor fi determinați să respecte aceste măsuri, pentru că toate sunt in interesul public. Aș pune un accent in această intervenție a mea pe o solicitare către prefecţi să responsabilizeze suplimentar primarii. Primarii sunt proaspăt aleși, in 27 septembrie, au depus jurămantul, ei sunt oameni care se bucură de autoritate in comunitate și trebuie implicați in acest efort al nostru de a opri pandemia. Sunt oameni care trebuie să comunice public măsurile și sunt oameni care trebuie să dispună măsuri atunci cand nu sunt respectate regulile de protecție sanitară. In ceea ce privește funcționarea unor activități economice, primarul este singurul care poate să suspende o autorizație de funcționare atunci cand nu sunt respectate regulile de protecție sanitară. Primarul, de asemenea, chiar dacă, temporar, Poliția Locală este in coordonarea Inspectoratelor de Poliție, primarul trebuie să fie alături și să susțină implicarea Poliției Locale, nu așa cum au făcut pană de curand unii primari, să dea ordine diferite față de cele primite de la Inspectoratele Județene de Poliție. Deci, Poliția Locală trebuie să fie implicate in dispozitivul de implementare a tuturor măsurilor de protecție sanitară pe care le-am stabilit. Le cer prefecților impreună cu inspectoratele de muncă să discute cu angajatorii, atat privați cat și publici, astfel incat să reducem aglomerația pe mijloacele de transport, prin decalarea programului de lucru, sigur, acolo unde este posibil. De asemenea, cred că trebuie implementate cu toată seriozitatea toate restricțiile de circulație pe timpul nopții. Știm foarte bine că aceste restricții care nu au fost introduse numai in Romania, au fost introduse și in alte țări, au fost necesare pentru că mulți purtători ai virusului aveau petreceri nocturne unde nu purtau mască, nu se protejau și după aia distribuiau virusul in familii sau in mediile in care se desfășoară. Trebuie o prezență semnificativă din partea poliției pe stradă, atat prezență fizică, cat și in mijloace de transport, prin patrulare, cat și prin filtre care să fie organizate, astfel incat lumea să știe că suntem determinați să aplicăm cu strictețe toate măsurile de protecție sanitară pe care le-am stabilit. Inchei intervenția mea prin a cere din nou direcțiilor de sănătate publică să iși crească capacitatea de efectuare a anchetelor epidemiologice, să crească viteza de emitere a deciziilor atat pentru persoanele diagnosticate pozitiv, cat și pentru persoanele de contact care trebuie să intre in izolare, in carantinare la domiciliu sau la o altă locație la care se carantinează. Aceste măsuri sunt foarte importante pentru că - e adevărat că e un număr crescut de cazuri și că direcțiile de sănătate publică sunt supuse unei presiuni uriașe. Pe de altă parte, direcțiile de sănătate publică au această misiune fundamentală de a opri pandemia. Pandemia o oprești foarte simplu: asigurand o diagnosticare cat mai rapidă in cazul definiției de caz și asigurand măsurile de izolare a posibilelor persoane care sunt infectate, prin derularea anchetelor epidemioloce și emiterea deciziilor, repet, emiterea deciziilor. Degeaba facem anchete epidemiologice, dacă deciziile conducerii DSP, prin care se impune măsura de carantinare sau de izolare nu ajung la persoanele respective. Și in fine, ultima verigă pe lanț, mai ales Poliția locală trebuie să respecte, să verifice respectarea izolării la domiciliu, așa cum am făcut-o mai ales pe perioada stării de urgență, dar și ulterior. Deci aici trebuie efectuate verificări, pentru că sunt semnale, persoane pentru care s-a dispus izolarea la domiciliu, fie nu au primit deciziile DSP-ului, fie chiar dacă au primit deciziile DSP-ului, ele nu au fost verificate. Verificarea trebuie să se facă cel puțin o dată la două zile și mai ales oamenii să știe că, odată ce s-a emis decizia, dacă nu respectă, vor suporta consecințele legii. Și eu vă mulțumesc, impreună cu domnul președinte, pentru efortul pe care-l faceți. V-am spus, nu aveți voie să obosiți, trebuie să fim mobilizați la maximum in continuare. Am convingerea că menținand această mobilizare vom avea capacitatea să oprim creșterea numărului de infectări și mai ales să intrăm pe un trend descendent, astfel incat intr-un timp rezonabil să ajungem la o stare de normalitate. Dar mai avem ceva vreme pană atunci, așa că vă doresc să fiți tari, spor la treabă și aplicați cu strictețe toate măsurile pe care le adoptăm. 2020-11-12 16:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-12-05-35-09big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia militară și religioasă cu depunere de coroane și jerbe de flori, organizată de Ministerul Apărării Naționale cu prilejul sărbătoririi Zilei VeteranilorȘtiri din 11.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-militara-i-religioasa-cu-depunere-de-coroane-i-jerbe-de-flori-organizata-de-ministerul-apararii-nationale-cu-prilejul-sarbatoririi-zilei-veteranilorGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la ceremonia militară și religioasă organizată de Ministerul Apărării Naționale cu prilejul sărbătoririi Zilei Veteranilor [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună dimineața! Sunt onorat să particip la ceremonia de astăzi pentru a arăta in acest fel susținerea mea, dar și a guvernului pe care il conduc pentru militarii romani. Voi, militarii. sunteți cei la care națiunea a apelat de fiecare dată cand țara a avut nevoie. Ați răspuns intotdeauna prezent, așa cum ați răspuns și astăzi in lupta cu pandemia COVID-19. Ziua de astăzi are o triplă semnificație: este Ziua Armistițiului, semnarea Tratatului intre Imperiul German și puterile Antantei, care a pus capăt Primului Război Mondial, in 11 noiembrie 1918, la ora 11:00. S-a incheiat atunci cel mai sangeros conflict global prin care a trecut omenirea și pentru noi a fost deschis drumul către Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Astăzi este Ziua Veteranilor din teatrele de operații, ziua cand transmitem gandul nostru de prețuire tuturor militarilor care au indeplinit misiuni pe teatrele de luptă externe impreună cu aliații Romaniei. Dragi militari, misiunile pe care le-ați indeplinit dincolo de graniță nu au fost niciodată ușoare, v-ați confruntat cu diferite tipuri de conflict militar, ați realizat o mulțime de activități, de la conflict deschis pană la distribuirea de alimente și rechizite școlare pentru copii. Misiunile indeplinite de voi in teatrele de operații au fost pentru fiecare dintre voi un examen de capacitate individual, al unității din care ați făcut parte, al armatei și in final al Romaniei. Meritul Armatei Romane a fost și este recunoscut de toți partenerii noștri externi, iar semnalele din exterior despre modul profesionist in care vă indepliniți misiunile in Europa, Asia sau in Africa continuă să sosească. Rezultatele remarcabile au venit, insă, din păcate, cu sacrificiul unora dintre camarazii dumneavoastră. 30 de militari romani și-au dat viața in teatrele de operații din Bosnia, Herțegovina, Afganistan, Irak, iar gandul meu se indreaptă astăzi către ei și către membrii familiilor lor. Vă transmit gandul meu de recunoștință și celor peste 200 de militari care au fost răniți in misiuni. Cinstim astăzi memoria sublocotenentului post-mortem Iosif Silviu Fogarași, care a fost ucis acum 17 ani in Afganistan. Este primul militar roman care și-a dat viața in acest teatru de operații. Pentru a-i cinsti memoria, ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru a-i onora pe veterani. Cinste și onoare memoriei tuturor celor care s-au sacrificat pentru Romania! Domnule ministru al apărării, vă rog să primiți, să transmiteți Armatei recunoștința Guvernului Romaniei pentru modul exemplar in care iși indeplinește pentru fiecare acțiune pe care o realizează, pentru fiecare misiune incredințată. Atat timp cat conduc guvernul, militarii romani se vor bucura de tot respectul și sprijinul nostru. Vă mulțumesc! 2020-11-11 12:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-11-01-45-05big_10_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Asociației Municipiilor din RomâniaȘtiri din 11.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-asociatiei-municipiilor-din-romania1605083991Galerie foto 2020-11-11 10:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-11-10-40-11big_24.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la semnarea contractului de finanțare din fonduri europene a proiectului privind reabilitarea sistemului de termoficare a Municipiului BucureștiȘtiri din 10.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-semnarea-contractului-de-finantare-din-fonduri-europene-a-proiectului-privind-reabilitarea-sistemului-de-termoficare-a-municipiului-bucure-tiGalerie foto 2020-11-10 15:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-10-03-06-33big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la reuniunea, în format videoconferință, cu șefii misiunilor diplomatice ai statelor membre UE acreditați la București, organizată de președinția germană a Consiliului Uniunii EuropeneȘtiri din 10.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-reuniunea-in-format-videoconferinta-cu-efii-misiunilor-diplomatice-ai-statelor-membre-ue-acreditati-la-bucure-ti-organizata-de-pre-edintia-germana-a-consiliului-uniunii-europeneGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Prim-ministrul Ludovic Orban a participat astăzi, 10 noiembrie, la reuniunea in format video-conferință cu șefii de misiuni diplomatice ai statelor membre UE acreditați la București, organizată de Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Șeful Guvernului a transmis felicitări Președinției germane a Consiliului UE pentru modul eficient de gestionare a provocărilor la adresa Uniunii, generate de contextul actual dificil determinat de pandemia de COVID-19, și a salutat rezultatele de pană in prezent pe durata mandatului acesteia, concretizate in acordul liderilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și Planul european de relansare economică, precum și in avansarea negocierilor legislative ulterioare acestui acord. In context, a subliniat importanța finalizării cat mai rapide a acestor negocieri, care va permite accesul rapid la fondurile europene și demararea eforturilor efective de relansare, in baza Planurilor Naționale de Relansare și Reziliență. De asemenea, premierul Ludovic Orban a arătat că un prim proiect al Planului Național de Relansare și Reziliență este in curs de finalizare și va fi prezentat Comisiei Europene inainte de finalul acestei luni. Șeful Executivului a reiterat angajamentul Guvernului pentru reforme de natură să aducă Romaniei perspectiva modernizării sustenabile in domenii prioritare, precum: infrastructură de transport și schimbări climatice, conectivitate digitală, energie și eficiență energetică, dezvoltare urbană, sănătate, educație, cercetare-inovare, agricultură, creșterea rezilienței in timp de criză. Răspunzand, ulterior, in cadrul segmentului interactiv al reuniunii, intrebărilor ambasadorilor UE, prim-ministrul Ludovic Orban a oferit detalii cu privire la eforturile susținute ale Guvernului Romaniei pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene in actualul exercițiu financiar și la liniile de acțiune pentru alinierea Planului Național de Reziliență și Redresare la obiectivele asumate la nivel european, prin creșterea eficienței energetice și combaterea schimbărilor climatice, realizarea de reforme și investiții pentru modernizarea și eficientizarea sistemului educațional, digitalizarea, inclusiv a serviciilor publice și susținerea mediului de afaceri. Șeful Executivului a transmis, de asemenea, condoleanțe ambasadorilor Austriei și Franței pentru victimele atacurilor teroriste recente de pe teritoriul acestor țări, asigurand de solidaritatea deplină a Romaniei in susținerea eforturilor de combatere a acestui fenomen. Inaltul oficial roman s-a referit, totodată, la procesul electoral in curs din Republica Moldova, subliniind importanța respectării tuturor standardelor democratice in materie in ceea ce privește modul de organizare și desfășurare a turului doi al alegerilor prezidențiale de la Chișinău. Totodată, in contextul recentelor alegeri prezidențiale din SUA, prim-ministrul Ludovic Orban a evocat interesul Romaniei, in calitate de stat membru UE și NATO, pentru o relație transatlantică solidă, funcțională, capabilă să răspundă eficient provocărilor comune. 2020-11-10 11:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-10-12-00-58big_01_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Federației Naționale Sindicale Ambulanța din RomâniaȘtiri din 10.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-federatiei-nationale-sindicale-ambulanta-din-romaniaGalerie foto 2020-11-10 11:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-10-11-08-19big_16_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la “Ora premierului” în plenul Camerei DeputațilorȘtiri din 09.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ora-premierului-in-plenul-camerei-deputatilorGalerie foto Discursul premierului Ludovic Orban in plenul Parlamentului, la Ora Premierului [Check against delivery] Ludovic Orban: Domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, vă mărturisesc că, oarecum, mă surprinde această chemare tocmai din partea grupului parlamentar PSD, care a deținut guvernarea trei ani de zile după alegerile din 2016 și care s-a dovedit că a nesocotit reglementările legale privitoare la elaborarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Bugetul pentru anul 2017, un an postelectoral, a fost transmis de Guvernul Grindeanu in 31 ianuarie 2017, investirea Guvernului Grindeanu avand loc in data de 4 ianuarie. Bugetul pentru anul 2018 a fost transmis Parlamentului de Guvernul Tudose in 7 decembrie, in condițiile in care anul 2017 nu a fost un an electoral, iar bugetul pe anul 2019 a fost transmis Parlamentului spre dezbatere abia in februarie 2019. In ceea ce privește reglementările legale, aici lucrurile sunt clare: in an electoral, cum este anul 2020, sigur că, probabil, unii dintre dumneavoastră nu vor ca alegerile să se organizeze in data de 6 decembrie; cu toate astea, alegerile parlamentare sunt programate să se desfășoare in data de 6 decembrie. Deci, suntem in an electoral, iar obligația de depunere a proiectului Legii bugetului de stat este aceea ca Guvernul să depună proiectul de lege al bugetului de stat in termen de 15 zile de la investirea noului Guvern. Ca atare, sincer, sunt un pic nedumerit privitor la această chemare in fața Camerei Deputaților. Cu toate acestea, respect instituția Parlamentului, m-am prezentat și vă spun că, sigur, chiar dacă actualul Guvern nu are obligația de a prezenta Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat in fața Parlamentului spre dezbatere, intrucat suntem intr-un an electoral, noi suntem in procedurile legale de intocmire a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat. Fiecare ordonator principal de credit a transmis propunerile de buget, Ministerul Finanțelor desfășoară activitatea de pregătire a Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat; de asemenea, ne pregătim cu toate actele normative care sunt necesare pentru adoptarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, cu legea plafoanelor și cu alte legi. Sigur că trebuie să vă mărturisesc că munca noastră este ingreunată de faptul că, din păcate, foarte multe legi adoptate de Parlament au generat cheltuieli suplimentare, fără să fie asigurate resursele financiare pentru a putea susține aceste cheltuieli. Este extrem de greu, mai ales intr-un an de criză economică provocată de pandemia de coronavirus, să se adopte noi și noi acte normative care să genereze creșteri de cheltuieli fără să existe niciun fel de bază in veniturile bugetului. Ce pot să vă spun este că in construcția bugetară pe care o pregătim, nu vom creşte taxele şi impozitele. Orice creştere de venituri pe care o vom include in construcţia bugetară va avea la bază creșterea economică, va avea la bază o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, pe baza unei eficientizări a activității ANAF, a activității Ministerului Finanțelor, pe baza digitalizării activității de colectare a taxelor și impozitelor, de asemenea, pe baza lovirii evaziunii fiscale acolo unde ea există. De asemenea, in construcția bugetară, evident, trebuie să ținem cont de cheltuielile care sunt prevăzute și vom asigura banii necesari pentru a susține creșterea pensiilor pe care am adoptat-o prin ordonanță de urgență. De asemenea, vom asigura resursele financiare necesare pentru a face față cheltuielilor de personal și cheltuielilor sociale. Pe de altă parte, trebuie să țineți cont de două lucruri extrem de importante: Romania, pentru o dezvoltare economică rapidă, pentru o revenire rapidă din criza economică, are nevoie de investiții publice și trebuie să asigurăm toate resursele financiare necesare pentru a menține trendul de creștere a investițiilor publice pe care noi deja l-am stabilit prin Legea bugetului de stat pe 2020 și prin modul in care am susținut creșterea investițiilor. De asemenea, trebuie să țineți cont că va trebui să includem in Legea bugetului de stat sumele necesare pentru cofinanțarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene, care vor crește și in 2021 și in 2022 și in 2023, pentru că noi am crescut absorbția fondurilor europene și, odată ce noi și noi proiecte cu finanțare europeană intră in execuție, va trebui să asigurăm resursele financiare pentru a putea cofinanța aceste proiecte care sunt finanțate din fonduri europene. Şi gandiți-vă că, pe langă regula n+3 in care se vor derula proiectele care au fost incepute in exercițiu 2014-2020, va trebui să asigurăm cofinanțare pentru toate proiectele de investiții pe care le vom realiza din Planul Național de Reziliență și Recuperare, de asemenea, pentru toate proiectele de investiții care vor incepe avand la bază finanțarea din bugetul Uniunii Europene 2021-2027. Dezvoltarea Romaniei trebuie să aibă la bază alte politici economice decat politicile care au fost folosite pană la instalarea guvernului pe care il conduc. Creșterea artificială a unor categorii de venituri fără niciun fel de suport in realitate, creșterea cheltuielilor publice fără a asigura veniturile necesare, accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, care a caracterizat politicile economice ale guvernărilor PSD, au afectat extrem de grav economia romanească. Toată construcția dezvoltării economice trebuie să aibă la bază resursele de care dispunem, resursele pe care le putem atrage și, mai ales, cateva principii extrem de importante, cum ar fi principiul echilibrului cheltuielilor publice, principiul echilibrului intre tipurile de cheltuieli publice in care va trebui pus un accent și mai mare in continuare pe investițiile publice, care sunt cele care pot să asigure motorul de dezvoltare economică, alături de investițiile private. Să nu aveți nicio emoție, domnilor deputați din partea PSD, că guvernul pe care il conduc are capacitatea de a pune pe masa Parlamentului un buget realist, un buget care să aibă la bază fundamente economice reale, care să se bazeze pe indicatori economici reali și care să aibă capacitatea să genereze ceea ce iși dorește fiecare roman: creștere economică, dezvoltare, creșterea veniturilor pentru fiecare cetățean. Vă mulţumesc! Intervenția premierului Ludovic Orban la - Ora premierului in plenul Camerei Deputaților [Check against delivery] Ludovic Orban: Doamnelor și domnilor deputați, dați-mi voie să dau niște răspunsuri. Am să incep prin a vă prezenta situația Romaniei in ceea ce privește rata infectărilor cu coronavirus, la zi. Romania, astăzi, intre țările europene, se găsește pe locul 18, avand pe ultimele 14 zile, la 100.000 de locuitori, 484, față de Cehia-1471, Belgia-1342, Franța - 968, Austria-789, Polonia - 770; pot să vă continui lista. Deci, astăzi, Romania se găsește pe locul 18 la nivel european in ceea ce privește rata infectărilor. Cu toate aceste, măsurile pe care le luăm și pe care văd că le folosiți cu scop electoral sunt niște măsuri dictate de obligația noastră de a apăra sănătatea oamenilor, de a apăra viața oamenilor. Cand ai 10.000 de cazuri pe zi, nu poţi să te faci că nu vezi, să lași să treacă lucrurile așa cum sunt și să nu iei măsuri care să protejeze sănătatea și viața oamenilor. Orice măsură pe care o luăm, o luăm doar pentru a salva vieți, doar pentru a reduce numărul romanilor care riscă să se infecteze. In ceea ce privește bugetul, am să vă dau cateva date, pentru că vorbim de cifre. Pe lunile august, septembrie și octombrie, veniturile bugetului de stat au depășit veniturile pe luna august, septembrie și octombrie ale anului 2019, iar pe primele zece luni ale anului veniturile bugetului au crescut față de veniturile bugetului pe primele zece luni ale anului 2019, in plină criză economică provocată de pandemie. In ceea ce privește creșterea economică, sigur că nu avem datele la nouă luni, dar pot să vă spun că datele la șase luni, pe primul semestru, arată unde este Romania - că tot vorbea președintele Camerei Deputaților de locul in privința creșterii economice. Scăderea economică pe semestrul 1 in Romania a fost de 3,9% față de 12% scăderea economică la nivel european. Acesta este adevărul. In ceea ce privește rata șomajului, din nou vă indic să vă informați din surse oficiale; rata șomajului in Europa este de 7,5%, in timp ce rata şomajului in Romania, care este in scădere, după datele statistice prezentate, este de 5,2%. De altfel, puteţi să vă uitaţi pe REVISAL, la numărul de angajaţi, și să constatați că numărul de angajați in Romania, după criza economică provocată de pandemie, față de 1 ianuarie inainte de izbucnirea crizei, a crescut. Numărul de angajați a crescut! Vă place sau nu vă place, vă spun că numărul de angajați a crescut. In ceea ce privește afirmația profund mincinoasă, profund mincinoasă, că nu am acordat bani către profesori, către fermieri, către intreprinderi mici și mijlocii, către pensionari, păi, uitați-vă la date, la cifre. Suntem, cred, guvernul care a acordat despăgubiri pentru fermierii ale căror suprafețe au fost afectate de secetă. Suntem guvernul care a acordat bani in viteză accelerată - nu cum au făcut guvernele voastre, in perioadă de creștere economică, in care nu aţi avut niciun merit - bani pentru despăgubiri pentru cei care au fost afectați de inundații. Am alocat resurse financiare pentru plata șomajului tehnic și alte forme de sprijin pentru peste 1,4 milioane. Am avut o strategie coerentă, care a permis, in perioada de criză maximă economică provocată de pandemie și de restrangeri de activități, să nu se piardă legătura intre companie și angajații lor, după acordarea șomajului tehnic acordand o măsură activă pentru reangajarea, reluarea activității la compania angajaților care au fost in șomaj tehnic in care am acordat 41,5% din plata salariului brut. Toate datele vă contrazic. Ceea ce spuneți sunt numai minciuni. Eu cred că despre ceea ce va face Partidul Național Liberal trebuie să vorbească Partidul Național Liberal, nu PSD. Dacă voiam să ne luăm purtător de cuvant de la PSD, il luam. De unde prorociţi dumneavoastră, de altfel cineva v-a scris textul și parcă am anticipat că cineva v-a scris textul și l-aţi citit in continuare, deşi eu v-am spus cu subiect și predicat că nu majorăm nicio taxă și niciun impozit. Am să vă spun de ce cresc veniturile la buget, in criză economică. Pentru că avem o colectare mai bună. Am să vă dau numai pe TVA, Taxa pe Valoarea Adăugată, incasările la buget pe Taxa de Valoare Adăugată, pe primele 10 luni, au crescut cu aproape 10%, in condițiile in care noi am rambursat TVA către companii, cu trei miliarde mai mult decat aţi rambursat dumneavoastră, guvern aflat in vreme de pace, fără criză economică, fără criză pandemică. De ce am putut colecta mai mult? Pentru că suntem corecţi, pentru că nu am mai tolerat evaziunea fiscală, pentru că nu am mai inchis ochii la acele companii care nu și-au plătit Taxa pe Valoarea Adăugată. Acestea sunt datele, le puteți vedea. Cei care considerați că execuția bugetară nu e suficient de transparentă, puteți să urmăriți, că datele sunt prezentate. In fine, in ceea ce privește veniturile acordate către varstnici, către pensionari, către părinții și bunicii noștri, păi credeți că dacă am fi avut bani nu am fi crescut pensiile in an electoral cu 40%? Legea bugetului de stat a fost adoptată in decembrie 2019, prin angajarea răspunderii, cand nimeni, nu din Romania, din lumea asta, nu știa că va veni o pandemie și o criză economică care să provoace prăbușirea economiilor țărilor lumii. Nu vă mai faceți că nu vedeți! Aţi irosit șapte ani din istoria Romaniei, fiind la guvernare in perioade de creștere economică, fără să construiți autostrăzi, fără să aduceți investiții serioase, fără să creșteți cu adevărat numărul angajaților. Aţi alungat romanii din țară, fără să le generați locuri de muncă bine plătite, fără să folosiți resursa de inteligență a acestei națiuni, v-aţi bătut joc de Romania șapte ani, risipind resursele in cheltuieli nesăbuite care nu au asigurat dezvoltarea economică a acestei țări pe care o merita și care nu au fructificat oportunitățile pe care le-a avut această țară. Veniți acuma să caștigați voturi, spunand ce va face Partidul Național Liberal. Lăsați-ne pe noi să spunem ce va face Partidul Național Liberal și lăsați-i pe romani să ințeleagă ceea ce face Partidul Național Liberal, pentru că suntem singura formațiune politică care, in vreme de criză, și-a asumat răspunderea de a aduce țara printr-o criză fără precedent. Am guvernat Romania intr-o perioadă de o dificultate extremă și, așa cum am avut capacitatea să ținem Romania pe linia de plutire, să apărăm locurile de muncă, să apărăm companiile, să investim in dezvoltarea infrastructurii, să atragem fonduri europene de trei ori mai multe decat ați atras dumneavoastră in perioade similare, la fel vom avea capacitatea de a conduce Romania spre saltul de care are nevoie, pentru a ajunge printre marile puteri economice ale Uniunii Europene. Vă mulțumesc! *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la - Ora premierului in plenul Camerei Deputaților [Check against delivery] Reporter: Știm că săptămana trecută au fost președinți de Consilii Județene care spuneau că in spitale nu mai există suficiente doze; dacă mai aducem şi altele şi pentru cat timp vor fi suficiente? Ludovic Orban: In ceea ce priveşte achiziționarea Remdesivir-ului, a existat un acord la nivel european. Pe baza acestui acord la nivel european fiecare țară membră a Uniunii Europene, in baza cotei contractate de la nivel european, a comandat un anumit număr de fiole. Din cate știu, in octombrie s-au comandat 12 mii de fiole, iar pe noiembrie 14 mii de fiole. In ceea ce privește... Acest medicament, există. Sistemul este... Spitalele care sunt in lupta anti-COVID transmit necesarul cu o anumită periodicitate, de regulă cand se apropie de finalul stocului către Ministerul Sănătăţii, iar Ministerul Sănătății - există o adresă de mail pe care se formulează solicitările. Reporter: Acum sunt suficiente doze? Ludovic Orban: După informațiile pe care le am, da. Faptul că sunt unii președinți de consilii judeţene care spun că nu există Remdesivir, ar trebui să vă uitați cine sunt aceşti preşedinţi şi dacă nu cumva au altă culoare politică decat culoarea politică a noastră. Iar președintele consiliului județean nu este implicat... Nu, tocmai voiam să vă spun, că ei incearcă să iși facă campanie. Nu are nicio treabă preşedintele consiliului judeţean cu Remdesivir-ul şi in general cu transmiterea medicamentelor pentru tratare. Managementul spitalului, cand se apropie stocul pe care il are alocat, in funcție de estimarea pe perioada care urmează, trebuie să solicite alocarea cantității de care are nevoie. Reporter: Care este numărul de paturi de la ATI şi de medici care ar trebui să fie in această secţie? Cum stăm in momentul de faţă? Ludovic Orban: De la inceputul pandemiei suntem intr-un efort constant de creștere a numărului de paturi din secțiile de terapie intensivă, dar și a numărului de paturi din spitale care nu sunt secții de terapie intensivă. Evident că am crescut semnificativ acest număr de paturi din secțiile de terapie intensivă și acționăm in continuare pentru a crește numărul de paturi din terapie intensivă disponibile pentru pacienți. Reporter: Situaţia in acest moment este că mai sunt disponibile doar puţin peste 200 de paturi la ATI. Cum veţi creşte capacitatea şi unde? Ludovic Orban: Să vă dau un exemplu: in Bucureşti, conform planului, este prevăzută o creștere a numărului de paturi la Spitalul Malaxa, unde este necesară realizarea instalației de oxigen, deci, practic, de asigurare a oxigenului, de asemenea există un spital privat cu care s-a discutat și care practic pune la dispoziție un spital cu 30 de paturi de terapie intensivă... Reporter: Cu tot cu personal? Ludovic Orban: Mai are nevoie de cateva transferuri, dar au personal. La Bihor există de asemenea ofertă din partea unei spital privat. De asemenea, există o strategie care a fost gandită și care este pusă in practică, de creștere a capacității de tratare in secțiile de terapie intensivă, fie prin creșterea numărului de paturi..., de exemplu avem prevăzută creșterea numărului de paturi la Victor Babeș cu un număr de cel puțin 10 paturi. Deci pe fiecare... Reporter: Vor fi disponibile inainte să fie depăşită capacitatea? Ludovic Orban: Ele sunt disponibilizate..., de exemplu Malaxa ar trebuie intr-o săptămană să aibă funcționale toate paturile de terapie intensivă. In ceea ce privește... Reporter: Cate? Ludovic Orban: 10 paturi la spitalul privat; incă nu-i pronunț numele pentru că le las posibilitatea să anunțe ei in momentul in care se va lua decizia de a redeveni spital COVID. De asemenea, pe fiecare regiune există o gandire, sunt spitale pregătite; la Bihor, de exemplu, există o solicitare de integrare a unui alt spitalul privat care are 30 de paturi de terapie intensivă și mai multe paturi care sunt conectate la oxigen de a intra in dispozitivul de luptă anti-COVID. Noi suntem permanent intr-o acțiune de creștere a capacității de tratare, mai ales in secțiile de terapie intensivă. Reporter: Domnule Orban /.../ Statul va trebui să deconteze pentru aceste paturi la privat sau vor fi gratuite? Ludovic Orban: Toate serviciile medicale care sunt furnizate, fie că este vorba de spitale publice sau de spitale private, sunt decontate in conformitate cu prevederile legale. Este normal. Reporter: Nu există niciun risc să fie depășită capacitatea, in acest moment? Ludovic Orban: Noi suntem pregătiți. Reporter: Adică, medicii să nu fie in situaţia de a alege o persoană sau alta care să rămană in /.../. Ludovic Orban: Noi suntem suntem pregătiți să luăm toate măsurile, așa cum le-am luat de la inceputul pandemiei. Gandiţi-vă, aduceți-vă aminte declarațiile privitoare la capacitatea de tratare, că niciodată nu vom fi capabili să asigurăm mai mult de 500 de paturi... era inițial. După aia, o mie de paturi. Astăzi am depășit 1.000 de paturi, incă mai avem rezerve, sunt paturi care sunt libere, pentru că am luat măsuri, măsuri legate, de exemplu, tirurile de terapie intensivă, măsuri de a pune in dispozitiv spitale care de exemplu nu sunt din rețeaua de sănătate, sunt in rețeaua Ministerului Apărării Naționale sau in rețeaua Ministerului Transporturilor, cum e Spitalul Witting. Noi am făcut permanent eforturi in această bătălie de a asigura tratarea pacienților și vom face in continuare. Sigur că există o limită. Această limită nu va fi dată de secțiile efective, de dotarea acestor secții. E o limită care ține de resursa umană, dar și aici am acționat. Gandiţi-vă că am emis o ordonanță de urgență ca să putem să angajăm imediat 200 de absolvenți ai rezidențiatului care și-au luat examenul. Am luat decizia de a utiliza rezidenţi și din ani mai mici decat in anul 5, din anul 4, din anul 3, astfel incat să suplimentăm resursa umană. Suntem permanent atenți să avem o politică de detașare care să permită asigurarea resursei umane. Sigur că la un moment dat se poate ajunge la o limită, tocmai din acest motiv am luat măsurile care au intrat in vigoare de astăzi de la ora 00:00, pentru a incerca să oprim creșterea numărului de infectări pentru că pană la urmă... Reporter: /.../ de detaşare, de noi rezidenți aduși in spitale. Medicii spun că in momentul de față, pe terapie intensivă nu sunt suficiente cadre medicale. Luați in calcul ca medici de pe alte secții să treacă la terapie intensivă, să fie instruiți pentru a lucra in terapie intensivă? Ludovic Orban: In această privință nu vă pot da un răspuns, pentru că nu cunosc foarte bine ce specializări medicale sunt cele mai apropiate de terapia intensivă. Sigur că știu din alte țări că a existat un voluntariat din partea unor medici de alte specialități care şi-au desfășurat activitatea. Nu cunosc exact care sunt specialităţile care permit o adaptare rapidă la exigențele tratării pacienților in secțiile de terapie intensivă. Răspunsul la această intrebare vi-l pot da specialiștii din Ministerul Sănătății. Reporter: La Timişoara, şase pacienți COVID au decedat pentru că nu au mai avut efectiv locuri, paturi, la ATI. Cand veți rezolva această problemă și dacă ajungem in situația in care evantual să transferăm... Ludovic Orban: Nu ştiu de unde aveţi această informație. Reporter: A apărut informaţia in presă, de la Timișoara. Ludovic Orban: A apărut informaţia... Eu, sincer, cunoscand dispozitivul medical din Timișoara, cred că această informație trebuie verificată. Un pacient, şi dacă nu se găsește acum un loc in ATI, el se găsește in unitățile de primiri urgențe, unde am crescut capacitatea de oxigenare neinvazivă, evident, pană se găsește un loc, se află sub tratament medical. Nu există situația in care cineva să fie lăsat fără tratament medical, iar la Timișoara, ei au fost intr-o permanentă creștere a capacității, au in continuare prevăzute măsuri pentru a crește capacitatea de tratare, iar Timișoara este un bun exemplu, in general, regiunea de vest este un bun exemplu in ceea ce privește funcționarea sistemului medical. Reporter: Domnule premier, le puteţi promite familiilor că rudele lor nu vor muri in așteptarea unui loc la spital? Ludovic Orban: Acesta e efortul nostru, de aia ne luptăm zi de zi, de aia incercăm să găsim soluții, de aia incercăm să anticipăm, de aia incercăm să intervenim permanent, nu contează că e zi sau noapte, tocmai pentru a găsi soluții. Dar, pană la urmă, soluția cea mai buna este ca oamenii să respecte regulile de protecție sanitară, impreună să limităm numărul de imbolnăviri, impreună să reușim, prin măsuri care nu sunt foarte complicate, prin conformarea la aceste măsuri, să reducem numărul persoanelor infectate, pentru că aceasta e cea mai bună soluţie ca să nu se ajungă intr-o situaţie. Eu am explicat, inclusiv parlamentarilor care spun vrute și nevrute și văd că e o fabrică de fake news, mai ales din partea PSD, dar și din partea altora - Romania, de exemplu, nu se află in... suntem pe locul 18 din 27 de țări europene in ceea ce privește numărul de infectări. Noi am avut măsuri și pană la măsurile pe care le-am adoptat, care au fost aplicate gradual, in funcție de rata de infectare și aceste măsuri, totuși, au stăvilit creșterea și le adoptăm in continuare, astfel incat să reușim, dar avem nevoie de concursuri și de susținerea oamenilor, de implicarea oamenilor in respectarea regulilor, de asigurarea acestor norme de igienă, de protecție sanitară. Am spus că e mai bine cu mască de asta decat cu o mască de oxigen pe faţă. Doamne ferește să ajungem in situația să avem nevoie. Reporter: Puteţi să le garantaţi medicilor in acest moment că nu se vor afla in situaţia de a decide ei pe cine păstrează sau nu in secţiile de terapie intensivă? Ludovic Orban: Toate eforturile pe care le facem le facem in această direcție. Reporter: Fără prelungirea stării de alertă, există posibilitatea de a reintroduce măsuri sau de a introduce noi măsuri de restricții? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că starea de alertă se instituie pe 30 de zile şi se prelungește prin hotărare de guvern pentru o perioadă de maximum 30 de zile. Pregătim hotărarea de guvern de prelungire a stării de alertă. In ceea ce ne privește nu ne dorim să luăm alte măsuri care să instituie alte restricții. Vrem ca situația să evolueze in bine, ca numărul de infectări să scadă și, treptat, pe măsură ce scade numărul de infectări, să revenim, treptat, treptat, la o activitate cat mai aproape de normal. Reporter: S-ar putea carantina inclusiv Capitala? Ludovic Orban: In ceea ce privește decizia de carantinare a unor mari orașe sau a Capitalei, este o decizie mai dificil de luat, pentru că sunt extrem de multe considerente legate de carantină. Noi nu ne dorim să ajungem aici. Obiectivul nostru este acela de a stăvili creșterea numărului de cazuri. De altfel, in București a existat o tendință ascendentă, dar o tendință ascendentă care nu s-a incadrat in specificul creșterilor in marile metropole din alte țări europene, unde progresia a fost mai degrabă o progresie de tip geometrică. Reporter: La cat ar trebui să ajungă rata de infectare pentru a se carantina Capitala? Ludovic Orban: Asta e o decizie care se ia de specialiști in sănătate publică, de epidemiologi, de infecționiști și nu mă hazardez eu să dau o dată. 2020-11-09 17:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-09-07-01-15big_03_resize.jpgDiscursul premierului Ludovic Orban la evenimentul organizat de Ambasada SUA în România cu prilejul aniversării a 98 de ani a domnului Iancu Țuckerman, supraviețuitor al Pogromului de la IașiȘtiri din 09.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-organizat-de-ambasada-sua-in-romania-cu-prilejul-aniversarii-a-98-de-ani-a-domnului-iancu-zuckerman-supravietuitor-al-pogromului-de-la-ia-iGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelențele voastre, domni ambasadori, stimaţi invitaţi, stimate domnule Iancu Țuckerman, imi face mare plăcere să vă prezint din partea mea și a Guvernului pe care il conduc, felicitări, cele mai călduroase urări pentru frumoasa varstă pe care o impliniţi! Sunteți pentru noi un exemplu de curaj și ne simțim onorați să vă putem sărbători astăzi. Ca ințelept al cetății noastre democratice, vă considerăm o adevărată sursă de inspirație. V-ați confruntat, la o varstă tanără, cu una dintre cele mai monstruoase forme de represiune din istorie și, cu toate acestea, ați reușit să invingeți acele grele incercări, păstrandu-vă generozitatea și umanitatea. Ingăduiţi-mi să vă mulțumesc pentru modelul pe care il oferiţi generațiilor tinere care au nevoie, intotdeauna, să primească avertismentele oferite de istorie, mai ales atunci cand ele ne amintesc de gravele pericole la adresa umanității aduse de ideologiile extremiste. Uitarea istoriei, mai ales uitarea Holocaustului, nu trebuie permisă, tocmai in numele responsabilității esențiale de a nu ingădui repetarea unor astfel de tragedii. Educarea tinerilor, cărora le oferiți, de cate ori este posibil, şansa de a vă asculta, vorbind și mărturisind despre marile incercări prin care a trecut comunitatea evreiască din Romania, este vitală in această epocă. Timp de cateva decenii după cel de-Al Doilea Război Mondial, societățile democratice au trăit cu convingerea că astfel de ideologii și moduri de acţiune au rămas simple accidente istorice ale trecutului. Ceea ce se intamplă astăzi in părți ale lumii ne arată, insă, că răul nu incetează niciodată să incerce să corodeze fundamentele civilizației, favorizate de crize economice, de criza sanitară, de populism, de fundamentalism și de extremismul de variate forme, pune din nou in pericol valorile umaniste și democratice. Avem nevoie de exemple de personalități ca personalitatea domniei voastre, care ne arată, prin puterea exemplului personal, faptul că nu avem dreptul să cedăm in fața agresivității, a antisemitismului sau a oricăror forme de discriminare. Astfel de modele ne amintesc că ne putem ridica impotriva celor mai negre manifestări ale iresponsabilității și cinismului populist, ale rasismului și intoleranței și ne indeamnă să rămanem loiali responsabilităților morale și politice care ne revin. Romania de astăzi este parte a lumii democratice, parte a NATO și a Uniunii Europene, iar printre valorile cărora le suntem devotaţi se numără libertatea, drepturile omului, pluralismul. Bazele antidemocratice care forțează tot mai mult porţile democrațiilor lumii, nu sunt complet absente nici in ţara noastră. Cu toate acestea, ca martor și participant la istoria noastră, timp de decenii, ați putut vedea, chiar in ultimii ani, cum pusă in fața unei alegeri, societatea romanească a respins constant radicalismul, intoleranța, populismul naționalist și xenofob. Suntem și rămanem o țară europeană, modernă, ferm așezată in construcția euroatlantică, un factor de stabilitate in această parte a lumii. Așa cum vă cunoaștem, cred că acest angajament reprezintă un cadou frumos pe care vi-l putem oferi la aniversare. La mulți ani frumoși și impliniri, alături de familie și de prietenii sinceri, printre care am fi onorați să ne includeţi și pe noi! 2020-11-09 15:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-09-05-24-30big_09_resize.jpgVizita premierului Ludovic Orban la Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova, şi la facilităţile acestuia, inclusiv lucrările de infrastructură și zona de lucru dedicată noilor transportoare Piranha VȘtiri din 06.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-batalionul-26-infanterie-b-26-i-neagoe-basarab-si-la-facilitatile-acestuia-inclusiv-lucrarile-de-infrastructura-i-zona-de-lucru-dedicata-noilor-transportoare-piranha-vGalerie foto Vizita premierului Ludovic Orban la Batalionul 26 Infanterie - Neagoe Basarab, Craiova Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după vizita la Batalionul 26 Infanterie Neagoe Basarab, Craiova [Check against delivery] Nicolae Ciucă: Doamnelor și domnilor, ofițeri, gradați, soldați, subofițeri, maiștri militari, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru că ați acceptat să executăm această vizită de lucru la Craiova. Este o activitate pe care am planificat-o din momentul in care am avut elementele de timp in care finalizam activitatea de recepție a noilor mașini de luptă pentru infanterie - și este vorba de recepționarea primului lot de Piranha 5. Este o activitate in care am integrat și celelalte elemente pe care militarii din Garnizoana Craiova s-au angajat să le ducă la bun sfarșit, este vorba de obiectivul Comandamentului Brigăzii Multinaționale, unde s-a demarat dezvoltarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, un proiect de aproximativ 55 de milioane de lei. De asemenea, infrastructura pentru Colegiul Militar Tudor Vladimirescu este o chestiune care pentru noi este foarte importantă nu numai din punct de vedere a ceea ce inseamnă dezvoltarea și modernizarea invățămantului preuniversitar militar, este o chestiune care este un element de legătură și tradiție pentru ceea ce a insemnat inființarea in anul 1881 a primei structuri de invățămant militar. A avut istorie, din păcate, nu a avut și continuitate. Am reușit să reinființăm acest colegiu, el se află in plin proces de transformare și consolidare. Infrastructura, care a inceput să fie construită anul trecut, a reușit să ajungă la un stadiu de la care putem să sperăm că intr-un an de zile va fi finalizat așa cum s-au angajați constructorii astăzi, de altfel, termenul era stabilit să fie in anul 2022, constructorii ne-au promis că, in funcție de condițiile de anotimp, pentru că resursele materiale și financiare sunt, să fie finalizat anul viitor, ceea ce va insemna pentru noi și un moment de relevanță și simbolistică regională, pentru că este anul in care vom sărbători 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu, Colegiul Militar purtand numele Tudor Vladimirescu. Am putut să vedem astăzi tot ceea ce s-a intamplat bine in infrastructura Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab. Am văzut, de asemenea, progresul pe care l-au realizat in ceea ce inseamnă dezvoltarea echipamentelor și implementarea tehnologiei moderne in tot ceea ce inseamnă partea aceasta de comandă și control, dar și echipamentele de luptă. Și, de asemenea, am putut să stăm de vorbă cu militarii care au efectuat nemijlocit recepția, au efectuat nemijlocit testarea operațională și in felul acesta să putem să raportăm că primul lot de transportoare Piranha 5 a fost recepționat și suntem in măsură să lansăm comanda pentru cel de-al doilea lot. Sunt elemente pe care noi le-am asumat de fiecare dată, nu numai partea aceasta de achiziție, ci și plata de investiții in economia romanească, in industria de apărare și, de asemenea, angajamentul față de companiile atat naționale, cat și locale pentru a fi parte la toate proiectele pe care Ministerul Apărării Naționale s-a angajat să le dezvolte. Domnule prim-ministru vă mulțumim incă o dată și vă invit să luați cuvantul. Ludovic Orban: Ii mulțumesc domnului ministru pentru că m-a invitat să particip la, practic, recepția Piranha V. De asemenea, mă bucur că am participat la modernizarea, la urmărirea proiectului de investiții in modernizarea Colegiului Militar Tudor Vladimirescu și chiar am scris in carte că sper să revin anul viitor, cand se implinesc 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu, ca să tăiem panglica, să facem recepția finală a lucrărilor. Investim in apărare. Romania trebuie să se asigure că are capacitatea de a se apăra și de a asigura protecția cetățenilor săi. Armata are un plan de inzestrare extrem de ambițios, un plan de inzestrare prin care urmărește achiziționarea de capabilități, ca să spunem, moderne, de ultimă oră, care să poată face față oricărei provocări. Investim in apărare, dar, in același timp, incercăm să folosim programul de achiziții militare ca pe o parghie de dezvoltare a industriei de apărare din Romania. Dacă nu mă inșel, domnule ministru, turela de pe Piranha V este fabricată in Romania in proporție de aproape 70%, la Bacău și la Măgurele, de o companie care a investit in Romania. De asemenea, o parte din Piranha V, care vor fi produse in continuare, se realizează la Uzina Mecanică București. Practic, cu fiecare contract de achiziție militară incercăm să dezvoltăm capacități de producție, să facem transfer de know-how și, de asemenea, să dezvoltăm și capabilități de cercetare, dezvoltare, inovare, astfel incat, odată cu acest program de inzestrare a armatei, să dezvoltăm economia, să creăm locuri de muncă bine plătite și mai ales să asigurăm transfer de know-how și de tehnologie pentru a putea deveni mai competitivi. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebări. Reporter: Dacă-mi permiteți, in timpul vizitei dumneavoastră la București au apărut raportările pe ziua de azi, am depășit 10.000 de noi infectări. Raed Arafat a explicat și ce măsuri se vor lua de luni incolo. Vreau să vă intreb și pe dumneavoastră, pentru că unele din aceste măsuri sunt puse la indoială de populație, și anume, inchiderea piețelor acoperite. De ce piețele acoperite sunt inchise, dar hipermarketurile răman deschise? Care este raționamentul pentru această decizie? Ludovic Orban: Pe baza evaluărilor făcute din cercetări, a rezultat că in piețele inchise, spre deosebire de supermarket, unde regulile sunt respectate cu strictețe, in piețele deschise și din cauza modului in care se manevrează marfa, din cauza circulația aerului, din cauza faptului că nu se respectă obligația portului măștii și alte reguli de distanțare, se transmite mai ușor. Am păstrat piețele deschise. Mai mult decat atat, primăriile pot să organizeze piețe volante pentru a permite desfacerea produselor agricole de către producătorii agricoli. Vreau să menționez: de către producătorii agricoli, pentru că, din păcate, o mare parte din cei care desfac marfa in piețe numai producători agricoli nu sunt și obțin certificatul de producător, deși ei nu au muncit pămant in viața lor. Deci, repet, există și soluția, pe langă piețele deschise, se pot face piețe volante in care să vină numai producători agricoli. Este o restricție pe o perioadă limitată de timp. Ar trebui să luăm mai multe măsuri unde, in urma analizelor, s-a constatat că există o incidență mare de transmitere a virusului. Aceste măsuri, ați văzut, vizează inclusiv restricții de circulație pe timpul nopții, vizează obligativitatea portului măștii peste tot, indiferent de incidența virusului. De asemenea, o serie de alte măsuri, cum sunt decalarea programului de lucru atat la inceputul programului de lucru, cat și finalizarea programului de lucru, utilizarea muncii la domiciliu sau a telemuncii peste tot acolo unde este posibil, astfel incat să diminuăm fluxurile pe mijloacele de transport, să reducem aglomerația. Pentru că și pe mijloacele de transport s-a constatat că, din cauza aglomerației, in special la orele de varf, există un risc mai mare de transmitere. Noi am luat niște măsuri de restricție nu pentru că ne dorim, ci pentru că sunt absolut necesare. Deși Romania nu este printre țările cu cea mai mare rată a infectării, dimpotrivă, aș putea spune, și o repet cu fiecare ocazie: Romania este pe locul 17 ca rată a infectării dintre țările Uniunii Europene. Pe de altă parte, pe noi nu ne interesează doar să facem comparații. Am ajuns la un anumit nivel care este ingrijorător, care ne duce in situația de a dispune aceste măsuri cu singurul scop de a proteja sănătatea oamenilor, de a reduce numărul de infectări, de a găsi mijloacele cu care, prin măsuri dispuse pe o perioadă limitată, fără a limita foarte mult activitatea economică, să reușim să reducem ritmul de infectare. Reporter: Domnule premier, dacă imi permiteți /.../. Ce se va intampla cu terasele care sunt in aer liber? Managerii au optat pentru acoperișuri retractabile, pereţi din plexiglas. Se consideră... Ludovic Orban: In cadrul hotărarii de guvern, la propunerea CNSU, am vrut să definim mai clar ce inseamnă terasă in spațiu deschis și am utilizat definiția care este prezentă intr-o lege - in legea privitoare la fumat. Din păcate, foarte multe terase, prin tot felul de amenajări, practic s-au transformat in spații inchise. Adică nu mai există aerația naturală /.../, și-au tras tot felul de pereți din diferite materiale, e adevărat, glisante, dar dacă le ții tot timpul inchise, terasa funcționează ca un spațiu inchis. Deci, noi nu am interzis terasele, vreau să o spun foarte clar, dar să fie terase in care să se respecte toate regulile prevăzute in lege. Mai mult decat atat, am și limitat programul, pentru că, din păcate, aici nu știu, in Craiova, dar in București sunt anumite zone, Centrul Istoric, Herăstrău, unde terasele pur și simplu s-au transformat in locuri de petreceri, de chefuri, in care se dansează, in care nu se respectă nicio regulă, in care se duce poliția, le dă o amendă și ei iși văd nestingheriți in continuare de activitatea lor, care incalcă regulile privitoare la respectarea normelor de protecție sanitară. Reporter: Domnule premier v-ați intors de curand dintr-o vizită din Israel. Vreau să vă intreb cam cand preconizați că incepe producția de drone militare la Fabrica de Avioane? Ludovic Orban: La această intrebare cred că domnul ministru Ciucă vă poate da un răspuns. Ce ne interesează la Fabrica de Avioane e să se deruleze in bune condiții proiectul prin care se modernizează Șoimul, astfel incat să fie utilizat ca avion de antrenament pentru piloții de F-16. Ăsta este proiectul derulat și pe care dorim să-l realizăm in bune condiții, pentru că el, practic, asigură locuri de muncă, asigură deplina ocupare a Fabricii de Avioane Craiova și avem incredere că managementul și echipa de la Avioane Craiova va avea capacitatea să deruleze acest contract. In privința dronelor, il las pe domnul ministru. Nicolae Ciucă: Da, vizita in sine nu a insemnat și un angajament față de o companie anume pentru achiziția și realizarea acestor drone in Romania. Programul Drone pentru Armata Romaniei, UAV-uri este deschis oricărui producător, este un program care se va derula prin Direcția Generală de Armamente a Ministerului Apărării Naționale. Şi anul viitor, in funcţie de ceea ce va rezulta din analiza executată la Direcţia Generală de Armamente, se va stabili procedura, iar in urma procedurii se va decide cine va fi producătorul de drone. Reporter: Domnule prim-ministru, am şi eu o intrebare, dacă se poate. Ne bucură să vedem că aţi investit in tehnica militară şi e un lucru foarte bun pentru ţară, pentru securitate. Intrebarea mea este cand investim şi in forţa militară, adică in forţa umană. Şi vă intreb pentru că, de exemplu, funcţia şefului Statului Major al Armatei este echivalentă celei a unui director tehnic in domeniul cultural-artistic, funcţia comandantului departamentului este echivalentă cu a unui secretar artistic, păpuşar ş.a.m.d. Ludovic Orban: Aici vă referiţi la incadrarea din Legea salarizării, din grila de salarizare. Reporter: Mă refer la coeficientul de incadrare... Ludovic Orban: Am inţeles intrebarea dumneavoastră. Acum, practic, am intrat in campanie electorală, sigur că, după alegeri, după ce vom forma o majoritate stabilă in parlament, vom revizui legi importante, inclusiv legi cum este Legea salarizării, dar o vom face prin consultare publică, prin evaluarea rolului pe care il are fiecare domeniu de activitate in societate şi pe baza unor criterii cat se poate de obiective. Reporter: Este ciudat că meseria de militar nu există in Codul Muncii. Ludovic Orban: Dar e dinainte de Codul Muncii meseria de militar. Nicolae Ciucă: Cu certitudine. Am discutat cu domnul prim-ministru, am desfăşurat o analiză şi cu ministrul finanţelor, este foarte limpede că avem nevoie de revizuirea grilei de salarizare şi aşezarea instituţiei militare acolo ii unde este locul, in ierarhia aceasta a importanţei sociale a muncii pe care o desfăşoară. Reporter: Dacă imi permiteţi, trei intrebări aş avea pentru dumneavoastră. Ludovic Orban: Numai trei? Reporter: Pentru inceput. Ludovic Orban: Poate mă intrebaţi ceva şi de Piranha V. Reporter: Nu, vreau să vă intreb, in primul rand, dacă ştiţi cate firme s-au inchis pană acum in Romania, cate estimaţi că se vor mai inchide din cauza pandemiei şi dacă pregătiţi măsuri pentru aceste firme afectate de restricţii. Ludovic Orban: In nicio perioadă de guvernare nu au existat atatea măsuri de susţinere a companiilor aşa cum au fost in guvernarea noastră. In vreme de furtună, in vreme de criză sanitară, de criză economică, chiar de secetă, de inundaţii, noi am găsit resurse pentru a dezvolta programe de sprijin a companiilor, a IMM-urilor şi toate aceste măsuri pe care le-am luat işi arată efectele. Atat Comisia Europeană, cat şi Fondul Monetar Internaţional au imbunătăţit perspectiva Romaniei. Toate datele economice arată că economia Romaniei a traversat această perioadă de criză in condiţii mai bune decat alte economii europene. De asemenea, datele din ultimele trei luni ne indică foarte clar că suntem pe un trend ascendent de recuperare mai rapidă decat ne aşteptam. Sigur, acum, valul doi al epidemiei - care năuceşte efectiv foarte multe ţări şi loveşte toate ţările, inclusiv Romania - poate să genereze o incetinire a relansării, dar asta nu ni se datorează nouă, nu se datorează politicilor economice ale guvernului pe care il conducem. Noi, practic, nu numai că am menţinut foarte multe activităţi economice, cu cateva mici excepţii - HoReCa, care a fost cea mai afectată, dar nu numai in Romania, a fost afectată in intreaga lume şi a fost afectată in primul rand de factori obiectivi, nu neapărat de măsurile de restricţie; in alte domenii economice, construcţiile - dar gandiţi-vă că suntem ţara din UE, singura ţară, pentru care investiţiile publice au avut un impact in creşterea economică, au crescut investițiile in vreme de criză. De asemenea, producția industrială in ultimele patru luni se află intr-o continuă creștere, arătand o tendință de revenire la un nivel cat mai apropiat de nivelul anterior declanșării crizei economice. Inclusiv incasările la buget pe ultimele trei luni sunt mai mari decat incasările la buget din lunile similare ale anului trecut: august, septembrie, octombrie. In ceea ce privește numărul de locuri de muncă, la data de 1 octombrie - așteptăm datele pe 1 noiembrie - la data de 1 octombrie, numărul de angajați cu loc de muncă era mai mare cu 20.000 față de 1 ianuarie 2020, data pe care am dat-o ca referință inainte de inceperea crizei. Deci, nu numai că nu s-au pierdut locuri de muncă, ci există mai multe locuri de muncă. In ceea ce privește firmele, nu există o rată de inchidere a firmelor sau de intrare in insolvență semnificativ mai mare decat in perioada similară a anilor anteriori și acest lucru se datorează politicilor guvernului. Am lăsat lichidități in companii, nu am forțat să preseze in perioada de criză taxele și impozitele, permițandu-le să mențină resurse financiare, lichidități care să le asigure cashflow in perioadă de criză. Am amanat plata ratelor la bănci, am amanat plăți către bugetul de stat și către alte categorii de buget, am declanșat programe de sprijin, gen IMM INVEST, granturile pentru companii și multe alte programe, tocmai pentru a asigura că cea mai mare parte a companiilor au capacitatea să depășească perioada de criză, in care contractarea cererii s-a datorat unor factori exteriori, nu unor factori previzibili. Reporter: Cand vom avea cele 3 milioane de teste rapide și de ce acum UNIFARM a crescut cu 10% prețurile pentru chiturile PCR? Ludovic Orban: Asta nu mă intrebați, că nu pot să vă dau răspunsul la... Reporter: Dar e normal? Tocmai acum cand e mai mare nevoie de testare? Ludovic Orban: Noi am stabilit prin ordonanța de urgență dezbătută in ședința de ieri să refacem anumite stocuri strategice, să facem anumite achiziții de produse care sunt foarte importante. De exemplu, testele antigen funcționează nu pe testele care identifică anticorpi, celebrele teste pe care promiteau unii că fac testarea in masă la scara blocului și că o să vadă... Deci, aceste tipuri de teste sunt avizate și recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Sigur că ele nu pot fi folosite pe toate categoriile de oameni pentru testare, pentru că precizia lor este mare atunci cand este vorba de persoane care trec de faza asimptomatică, incep să dezvolte anumite simptome. Achiziționăm aceste teste pentru a le folosi in mod inteligent in unități de primiri urgențe, in cămine pentru varstnici, pentru testarea personalului medical care este in contact cu COVID-ul, in special personalul medical din spitalele COVID sau spitalele de suport COVID, precum și alte categorii de persoane pentru care este util să putem să testăm rapid. Sigur că urmează achiziția, care nu va fi foarte simplă, pentru că e o cerere foarte mare pe piață și va trebui să putem achiziționa intreaga cantitate. Am prevăzut și alte achiziții importante. De exemplu, am prevăzut finanțarea din fonduri europene a achiziției de 20 de spitale de tip modular, cum au inceput să funcționeze. De exemplu, cred că luna asta o să mergem să vedem spitalul modular, fostul Spital ROL 2, care acum este spital modular, administrat de armată, de la Ana Aslan. De asemenea, au fost proiecte de spitale modulare ale unor organizații neguvernamentale, ale unor consilii județene. De asemenea, evident, mai achiziționăm TIR-uri de ATI, care sunt foarte utile, pentru că sunt mobile și fi pot deplasate in orice zonă apare un număr de cazuri care nu pot fi tratate in secțiile fixe. Și, de asemenea, o serie de alte achiziții. Reporter: Dar e nevoie și de personal, pentru că... Ludovic Orban: In ceea ce privește personalul, pe langă transferuri, detașări - utilizarea resurselor din secții ATI mai puțin solicitate in secțiile solicitate, in care sunt pacienți COVID, dezvoltarea de circuite separate in spitale, pentru a putea primi pe circuitele separate cazuri de persoane cu COVID. Pentru că se intamplă ca, la poarta spitalului, să vină oameni cu afecțiuni care sunt și ei infectați cu COVID, și atunci aceste circuite separate sunt necesare. Am prevăzut in ordonanța de urgență de săptămană trecută posibilitatea de a angaja rapid absolvenții rezidențiatului care și-au dat examenul, care au luat examenul in șase discipline extrem de necesare pentru dispozitivul medical de luptă impotriva COVID, anesteziști pentru terapie intensivă, urgentiști, medici de medicină internă, epidemiologi, infecționiști, care sunt extrem de necesari. Deci, practic, angajăm in primă fază 200 din absolvenţi, dacă vom avea solicitări de angajare suplimentare mărim numărul de angajați. Ei vor fi folosiți ca un fel de forță expediționară. Adică, ei vor fi detașați in acele zone unde există un număr mare de cazuri care necesită tratare in Secțiile de Terapie Intensivă și unde este nevoie de suplimentarea personalului. Reporter: O ultimă intrebare, vă rog. La Casa Albă, schimbare sau continuitate, ce ar fi mai util pentru Romania? Ludovic Orban: Așteptăm rezultatele numărării votului. In ceea ce ne privește, noi, ca țară, suntem intr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Indiferent pe cine hotărăsc americanii să il aleagă in calitate de președinte, noi suntem consecvenți și loiali acestui parteneriat strategic, angajamentelor pe care le avem ca țară membră NATO și, de asemenea, consecvenți şi in obiectivul de aprofundare a Parteneriatului Strategic, prin care dorim să ii dăm o puternică dimensiune atat in domeniul apărării, cat și in domeniul economic, in domeniul cercetării, in domeniul nuclear, civil și in alte domenii unde putem identifica interese comune și proiecte comune. Reporter: O ultimă intrebare şi eu. Dacă sunteţi amabil, in privinţa medicilor de familie şi in special a celor din mediul rural, există o mare problemă in acest moment, de ani de zile, și dacă nu se vine cu un plan pe termen lung, in 5-7 ani, spun chiar medicii... Ludovic Orban: Vor rămane zone fără medici de familie. Reporter: Exact. Numărul lor va scădea foarte mult, pentru că ies la pensie. Ludovic Orban: Noi trebuie să creştem atractivitatea acestei discipline de medic de familie. Reporter: Şi cum facem asta? Ludovic Orban: Prin imbunătățirea condițiilor contractului cu Casa, prind programe de inzestrare a cabinetelor medicilor de familie, prin sisteme de susținere a alocării unor medici de familie in localități din urbanul mic sau din rural, unde nu există. Să știți că și in perioada interbelică in Romania a existat această problemă și s-au găsiți soluții. Sigur, noi incercăm, pană reușim această politică, e o politică pe termen mediu, nu poate fi rezolvată imediat, pentru că realitatea este că in momentul de față medicina de familie nu este foarte atractivă pentru mulți dintre tinerii care intră in rezidențiat sau dau examenul la finalul perioadei de rezidențiat. Trebuie să creștem această atractivitate pentru medicina de familie, să dăm niște stimulente care să determine cat mai mulți absolvenți să se indrepte in această direcție. Reporter: Cand domnule premier? Asta ar trebui... Ludovic Orban: Acesta este un program care trebuie aplicat pe o perioadă de trei, patru, cinci ani de zile. Reporter: Aveţi in plan lucrul acesta? Ludovic Orban: Oricum noi am luat o decizie să finanțăm din fondurile europene 100 de asistenți comunitari, unde nu există... Reporter: 1.000 poate. Ludovic Orban: 1.000 de asistenți comunitari, nu 100, 1.000 de asistenți comunitari pentru a veni să răspundem la nevoia existenței asistenților, un fel de asistenți medicali defapt sunt asistenții comunitari, care fie să sprijine activitatea medicilor de familie, fie, in cazul in care nu există medici de famile, să poată să indeplinească anumite funcții. Reporter: Cea mai bună soluţie, spun medicii de familie, este instituirea unui spor pentru la ţară, efectiv pentru cei care merg la ţară să li se dea o sumă de bani. Ludovic Orban: Cu siguranță am gandit mai multe sisteme de a stimula, in primul rand, să se ducă spre medicina de familie și, in al doilea rand, să se ducă in acele locații unde e nevoie de medici de familie. Reporter: Le vedem in viitorul apropiat puse in practică, intr-un an, doi? Ludovic Orban: După ce vom avea majoritate parlamentară, toate reformele de care are nevoie statul roman sunt in mare parte pregătite și le vom adopta, numai că avem nevoie de majoritate parlamentară. De aceea este nevoie de alegeri, pentru că actualul parlament nu face decat să distrugă. Romania are nevoie de o majoritate parlamentară care să construiască, care să investească, care să facă reforme, care să indrepte lucrurile in toate domeniile. Reporter: Vă mulţumesc. Ludovic Orban: Şi noi mulțumim! 2020-11-06 15:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-06-03-53-30big_13_resize.jpgVizita premierului Ludovic Orban la comandamentul Brigăzii Multinaționale de Sud-Est (MN-BDESE)Știri din 06.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-comandamentul-brigazii-multinationale-de-sud-est-mn-bdeseGalerie foto 2020-11-06 14:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-06-03-15-27big_01_resize.jpgVizita premierului Ludovic Orban la Colegiul Militar Național (CMN) „Tudor Vladimirescu”Știri din 06.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-ludovic-orban-la-colegiul-militar-national-cmn-tudor-vladimirescuGalerie foto 2020-11-06 14:51:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-06-02-53-25big_10_resize.jpgUn an de guvernare în slujba românilor – Raport de activitate, 4 noiembrie 2019- 4 noiembrie 2020Știri din 06.11.2020https://gov.ro/ro/stiri/un-an-de-guvernare-in-slujba-romanilor-raport-de-activitate-4-noiembrie-2019-4-noiembrie-2020Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă: Guvernul PNL a realizat un raport al primului an de mandat structurat pe măsurile implementate de fiecare minister in parte. A fost un an extrem de dificil in care ne-am confruntat cu o criză sanitară și economică fără precedent, dar asta nu a impiedicat Executivul să ducă la indeplinire toate obiectivele asumate in programul de guvernare. Eliminarea prevederilor nocive de suprataxare a romanilor și economiei private introduse de PSD (supra acciza la carburanți, suprataxarea contractelor de muncă part-time, taxele oneroase puse băncilor și companiilor din sectorul energetic sau din telecomunicații) au fost printre primele măsuri adoptate de Cabinetul Ludovic Orban. In paralel, Executivul a schimbat radical paradigma economică a Romaniei, de la consumul păgubos și risipa instituite de PSD, la dezvoltarea prin investiții masive cu fonduri europene, competitivitate, digitalizare și sprijinirea sectorului privat. La scurtă vreme de la preluarea guvernării, Cabinetul Orban a fost nevoit să ia rapid măsuri și să acționeze pe două planuri: limitarea extinderii epidemiei de COVID-19 pe de-o parte, iar pe de altă parte sprijinirea cetățenilor și companiilor afectate de criza economică. Am demarat cea mai amplă operațiune de dotare a sistemului sanitar din Romania și am pus bazele celui mai vast program național de investiții din ultimii 30 de ani, - Reclădim Romania. Implementarea acestui program a generat efecte pozitive in numai cateva luni astfel că numărul salariaților a rămas relativ constant, iar operatorii economici inregistrează o tendință de revenire. Nivelul de investiții publice din primele 10 luni ale anului 2020 este cel mai ridicat din ultimii 10 ani. Perioada grea nu s-a incheiat, insă o vom depăși prin solidaritate și prin aplicarea unor măsuri fără precedent pentru sprijinirea sistemului sanitar, a romanilor și a companiilor. Raportul de activitate integral poate fi accesat la link-ul de mai jos: Un an de guvernare in slujba romanilor - Raport de activitate, 4 noiembrie 2019- 4 noiembrie 2020 2020-11-06 13:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/20-11-06-01-41-18big_sigla_guvern.png