RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROVizita premierului Florin Cîţu la centrul de vaccinare organizat la Sala Palatului, în contextul ”Maratonului vaccinării – Ediția București”, 7-10 mai 2021Știri din 07.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-florin-citu-dupa-vizitarea-centrului-de-vaccinare-organizat-la-sala-palatului-in-contextul-maratonului-vaccinarii-editia-bucure-ti-7-10-mai-2021Galerie foto *** Declarații ale premierului Florin Ciţu după vizitarea centrului de vaccinare organizat la Sala Palatului, in contextul Maratonului vaccinării - Ediția București, 7-10 mai 2021 [Check against delivery] Bună ziua! In primul rand am văzut astăzi un eveniment care are o organizare exemplară. Organizatorii trebuie felicitaţi, toţi organizatorii şi cei care au venit cu idea. Ii avem aici pe reprezentantul principal, UMF-ul şi medicii care au venit, voluntari, să vaccineze, toţi trebuie felicitaţi. Este un efort important. Un efort care ajută. Astăzi au spus că au depăşit vreo cinci milioane de persoane vaccinate, aşa a fost. După ce ieri am avut cifra record depăşită - 100.000 de persoane vaccinate intr-o zi, astăzi suntem la 92.000 de persoane, dar mult mai important este că, incepand de astăzi, in Romania, şi nu cred că există un alt exemplu in Europa, puteţi să mergeţi să vă vaccinaţi fără programare. Vă alegeţi centrul de vaccinare, mergeţi şi vă vaccinaţi. Este clar că acesta a fost efortul pe care am vrut să-l facem din partea guvernului, să ne asigurăm că avem dozele necesare ca toţi romanii care vor să se vaccineze să se vaccineze fără să mai stea la coadă. Am incredere că acest efort va fi apreciat şi mai ales că toţi vrem să revenim la normalitate cat mai repede. Cu cat ne vaccinăm mai repede, avem dozele, cu atat putem să revenim la viaţa normală, la o viaţă pe care o aveam inainte de pandemie. Acest centru va fi deschis pană luni. Vă incurajez pe toţi, cei care incă nu v-aţi vaccinat, să veniţi să vă vaccinaţi. Am vorbit cu cațiva oameni care s-au vaccinat, experienţa este rapidă, totul se face rapid, uşor, nu staţi mult şi după aceea veţi vedea că incepe o altă viaţă. Este important ce se intamplă astăzi la Bucureşti. Avem centre şi in spitalele militare, ştiţi foarte bine că sunt deschise pană luni, cred, sau marţi, şi acolo se vaccinează non-stop. Şi vor mai urma astfel de evenimente şi cu siguranţă voi fi şi eu acolo să susţin aceste iniţiative pentru că doar aşa, doar prin astfel de evenimente putem să vorbim de un pas important de la 1 iunie in revenirea spre normalitate. N-o să fie revenirea totală, sută la sută, dar este un pas important. Şi veţi vedea că măsurile pe care le vom anunţa in curand, deciziile pe care le vom anunţa in curand vor arăta clar că Romania este pe drumul cel bun şi este mai aproape de normalitate. Mulţumesc mult de tot! Vă mulţumesc că aţi venit astăzi aici şi că veţi veni in continuare, sunt sigur, şi le mulţumesc organizatorilor din nou pentru o treabă excelentă, un lucru foarte, foarte bine făcut astăzi aici. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-05-07 18:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_18f.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Comitetului interministerial pentru revenirea la normalitate începând cu 1 iunie 2021Știri din 07.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-revenirea-la-normalitate-incepand-cu-1-iunie-2021Galerie foto 2021-05-07 14:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8112.jpgVizita premierului Florin Cîțu la centrul de vaccinare de la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu” ConstanțaȘtiri din 06.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-florin-citu-la-centrul-de-vaccinare-de-la-spitalul-militar-de-urgenta-dr-alexandru-gafencu-constantaGalerie foto 2021-05-06 18:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7706.jpgConferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu, la Prefectura ConstanțaȘtiri din 06.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-sediul-prefecturii-constantaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulțumesc organizatorilor pentru acest eveniment. Am venit special astăzi, aici, pentru că vreau să pregătim cat mai bine acest sezon estival. E foarte important pentru noi și pentru mine, in special, pentru că după un an de zile de pandemie, vreau să arătăm că putem să redeschidem in această vară sezonul estival, in siguranță. După discuția pe care am avut-o astăzi cu reprezentanții industriei, am incredere că așa va fi. Au venit cu cateva soluții foarte-foarte inovative şi foarte interesante. Avem susținerea industriei și pentru campania de vaccinare, ceea ce era foarte important. Am ințeles cu toții că pentru a avea un sezon de succes, in această vară, in Romania, pe litoral, trebuie să lucrăm impreună și de asta sunt astăzi aici să ii asigur pe toți de susținerea mea. Am vorbit despre propunerile pe care le-am făcut pentru comitetul interministerial de maine, unele dintre ele chiar vizează exact direct industria turismului și industria turismului de pe litoral - deja unele dintre ele le știți, sunt prezentate in spațiul public - să putem să fim pe litoral, pe plajă fără mască, să putem să fim la restaurant cu capacitate maximă in anumite condiții, la hotel la fel, la capacitate maximă in anumite condiții și multe altele. Am discutat mai multe măsuri. Din partea industriei am primit propuneri și soluții, soluții foarte bune, pe care le vom pune maine in discuție in comitetul interministerial, și promisiunea mea este că vom avea aceste soluții aprobate la timp, ca să putem să incepem de la 1 iunie o primă etapă de relaxare și, bineinţeles, a doua etapă de la 1 august. Toată lumea a ințeles că nu putem să redeschidem total de la 1 iunie. Am avut o discuţie și cu reprezentanți ai evenimentelor, in special cele de pe litoral, la fel propuneri și soluții pe care le luăm in calcul in două etape, redeschidere in două etape de la 1 iunie - un anumit prag de relaxare, și de la 1 august - al doilea prag de relaxare. Dar foarte important, mă bucură susținerea reprezentanților industriei pentru campania de vaccinare. Este clar că am inţeles cu toţii, şi aici avem şi un semn, o campanie, Locaţie sigură. Noi ne-am vaccinat, un semn care va fi pus in acele locaţii unde personalul este deja vaccinat, este o locaţie sigură. Sper să avem acest semn in toate locaţiile din litoralul romanesc. I-am asigurat de toată susţinerea mea, sunt aici şi voi fi mai des pe litoral. Inţeleg că in ultimii caţiva ani de zile prim-miniştrii n-au prea venit pe litoral, am spart eu gheaţa, sunt aici şi voi fi aici şi in perioada următoare pentru a susţine turismul romanesc in această vară. Sunteţi mai mulţi, aşa că o să iau o intrebare de la fiecare, maxim două. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua, domnule premier! Aş vrea să vă intreb cum se va face diferenţa intre clienţii vaccinaţi şi cei nevaccinaţi, in contextul in care s-ar putea redeschide restaurantele şi hotelurile la o capacitate de 100%, insă numai in cazul persoanelor care sunt vaccinate cu ambele doze. Florin Ciţu: Dvs. aţi spus mai multe elemente acolo. Deocamdată, este o propunere pe care o discutăm in Comitetul interministerial. Vom avea soluţii de la cei de la INSP. S-ar putea să existe şi acele aplicaţii. Să o luăm mai simplu, se poate verifica dacă persoana este vaccinată in aplicaţiile pe care le avem cu un simplu CNP, deci se poate verifica foarte uşor. Ne gandim să facem lucrurile mult mai simplu, avem timp pană la 1 iunie să găsim soluţii. Intai să vedem care va fi forma pe care o vom avea acceptată in Comitetul interministerial pentru a redeschide restaurantele. Reporter: Aşadar, va exista o aplicaţie, să inţelegem, sau cum s-ar face acest triaj? Florin Ciţu: Nu ştiu sigur, este ceea ce cred eu că s-ar putea face. Deocamdată, este foarte uşor să verificăm dacă cineva este vaccinat prin simplul CNP in aplicaţia pe care deja o avem. Reporter: Şi voiam să vă intreb dacă aceste relaxări vor avea loc doar in contextul in care vorbim despre cinci milioane de persoane vaccinate la 1 iunie. Florin Ciţu: Acesta este obiectivul şi incercăm să avem spre cinci milioane de persoane vaccinate ca să putem să avansăm relaxarea. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Aţi spus mai devreme că deschiderea sezonului estival se va face in două etape, pe 1 iunie şi 1 august. Vă rog să-mi spuneţi, dacă puteţi, care vor fi pentru 1 iunie măsurile minime sau maxime de relaxare. Mulţumesc! Florin Ciţu: Cred că pentru 1 iunie putem să vorbim deja de eliminarea purtatului măştii pe plajă, deci aici este un consens. Am venit, bineinţeles, cu o condiţie, o distanţare pe plajă intre şezlonguri, cu care industria este de acord. Dar cred că această condiţie minimă putem deja să o anunţăm, fără mască pe plajă incepand de la 1 iunie. Reporter: Concret, ne puteţi spune dacă aţi discutat despre posibilitatea ca evenimentele private de tipuri nunţi, botezuri, să fie reluate de la 1 iunie şi aici, pe litoral? Florin Ciţu: Este o propunere pe care am făcut-o pentru Comitetul Interministerial, va fi discutată maine. Am anunţat-o şi astăzi, aici, pe litoral, pentru evenimente private. Vedem după discuţia cu INSP şi Ministerul Sănătăţii cum va arăta forma finală, dar este ceea ce eu propun şi vedem cum va arăta după aceea. Reporter: Şi, dacă imi permiteţi, o intrebare pe alt subiect. Este vorba despre ministrul Economiei, care a cerut Parlamentului amanarea unor dezbateri importante, este vorba despre o lege care a trecut prin Guvern, ştim că ministrul era prezent la acea şedinţă de guvern, privind adoptarea legii pentru reţelele 5G. Aţi discutat, cumva, cu ministrul, de ce a luat o astfel de decizie, pană la urmă? Mulţumesc! Florin Ciţu: Nu. Şi mă suprinde o astfel de decizie. Nu ştiam că a luat o astfel de decizie. Mesajul meu este ferm şi clar: am aprobat un proiect de lege in Guvern şi l-am trimis şi in Coaliţie. Decizia a fost să treacă acest proiect de lege prin Parlament, cat mai rapid. Nu am avut această discuţie cu ministrul Economiei, o să o am. Nu inţeleg de ce ar incerca să amane un astfel de proiect foarte important pentru industria tehnologică din Romania. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Aţi pomenit inainte despre redeschiderea evenimentelor, aici, pe litoral. In opinia dumneavoastră, cele două mari evenimente din această vară - Neversea şi Untold - vor avea loc? Florin Ciţu: Eu aşa sper şi aşa vreau. Dar nu cred că pot să aibă loc de la 1 iunie. Putem să vorbim de o fază ulterioară. Şi cred că, atunci cand vorbim de aceste evenimente mari, ar trebui să ne gandim că nu se vor intampla de la 1 iunie, ci vor avea loc mai aproape de 1 august sau după 1 august. Reporter: Evenimente mai mici decat cele precum Untold sau Neversea, ar putea avea loc, de la 1 iunie, cu număr limitat de persoane, vaccinate eventual, şi pană la ce oră ar putea să se desfăşoare astfel de evenimente, precum şi programul operatorilor economici, dacă de la 1 iunie ar putea fi prelungit? Florin Ciţu: Da, aici, va fi o discuţie referitoare la programul operatorilor economici, tot in Comitetul Interministerial. Vedeţi, aici trebuie să ne uităm puţin şi cum evoluează pandemia şi rata de vaccinare. Avem - este clar din punctul meu de vedere - , o legătură directă intre rata de vaccinare şi evoluţia pandemiei; cu cat avansăm vaccinarea, se vede clar că putem să ne gandim la o atenuare a efectului pandemiei. In ceea ce priveşte programul operatorilor economici, voi pune pe masă și această propunere pentru Comitetul Interministerial şi vedem care vor fi soluţiile. Dar, după 1 iunie, putem să ne gandim in direcţia aceasta. In Romania, dacă ne uităm astăzi, nu mai este niciun judeţ in zona roşie, majoritatea sunt in zona verde, sunt sub 1,5 la mie, deci putem să ne gandim la o relaxare. Reporter: Şi vă intrebam și despre evenimentele cu un număr mai mic de participanți decat cele mari, cum este NEVERSEA-ul. Florin Ciţu: SUMMER WELL sau care, că nu ştiu care din ele? Reporter: Concerte pe plajă, de exemplu. Florin Ciţu: Discutăm de toate. Nu știu, in acest moment nu am detalii ca să vă spun. Reporter: Buna ziua! Spuneți-ne, vă rog, ce trebuie să facă autoritățile locale de pe litoral, de la 1 iunie? Mulțumesc! Florin Ciţu: Vor trebui să observe regulile pe care le aprobăm prin CNSU şi prin Comitetul Interministerial. Repet, da, vom avea această măsură de a nu purta mască pe plajă, dar ea vine cu anumite condiții. Aceste condiţii vor fi: o distanțare pe care o vom agrea, intre șezlonguri, de exemplu, și asta va trebui să fie observată de autoritățile locale, că se respectă. Reporter: Vicepremierul Kelemen Hunor a anunțat că Romania va semna un acord cu Ungaria in privința recunoașterii certificatelor de vaccinare. Am fi primii din Uniunea Europeană. Cum se va intampla asta și ce veţi spune la Bruxelles? Florin Ciţu: Nu știu dacă se va semna. In acest moment, noi recunoaștem certificatele de vaccinare din Ungaria, Ungaria le recunoaște pe ale noastre. Aici este o discuţie a Ministerului Afacerilor Externe, dacă este nevoie neapărat să semnăm un acord sau nu. Reporter: Bună ziua! Cat despre declarațiile pe propria răspundere pentru circulația pe timp de noapte după ora 22:00, s-a discutat ceva? Florin Ciţu: Deocamdată nu s-a discutat. Sunt propuneri-cheie pentru Comitetul Interministerial, să vedem dacă mai este nevoie de ele sau nu sau in ce condiții este nevoie de ele. Reporter: Bună ziua, domnule premier! In acest moment, din Mamaia Nord pană la Cazino Mamaia nu se va amenaja nici un beach bar, nu vor fi șezlonguri. Se ia in considerare o predare a plajelor mai devreme de 1 iulie? Mă refer la cele extinse. Florin Ciţu: S-a discutat şi acest şi astăzi, aici. Ştiu problema. Sper să se găsească o soluție compromis. Este vorba de luna iunie in care ar putea să fie această situație in care nu se pot da in folosință... Sau, nu se poate da in folosinţă partea nouă de plajă care a apărut. Vom avea discuţii... Am avut o discuţie cu domnul Tanczos Barna, am avut o discuţie cu domnul primar Virgil Chiţac, sper să găsim o soluție de compromis pentru luna iunie; după aceea, lucrurile vor intra in normal, după 1 iulie. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb in ce stare este ancheta in cazul ursului ucis? Ce ați cerut de minister şi dacă luați in calcul să schimbați regulile in ceea ce privește vanătoarea, avand in vedere ceea ce s-a intamplat? Florin Ciţu: Voi putea să fac declaraţii după ce am rezultatele anchetei. In acest moment, nu am nicio informaţie in plus faţă de ceea ce mi-a dat ieri Ministerul Mediului. In acest moment, nu am nimic altceva. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb, in eventualitatea in care vor fi restricţii pentru persoanele nevaccinate la diverse evenimente pe litoral, credeţi că Romania ar putea risca să atragă şi nişte sancţiuni din cauza nerespectării drepturilor omului? Florin Ciţu: Vom vedea atunci, dar nu cred că vor exista discriminări in acest sens. Propunerile pe care le facem noi sunt propuneri pe care le-am văzut şi in alte ţări, care au deja o rată avansată de vaccinare. Ele sunt propuneri pe care le-am văzut şi in Israel, acolo erau și cu penalități; noi nu facem așa ceva. Eu aş vrea să ințelegem propunerile noastre in contextul campaniei de vaccinare, in contextul soluțiilor pe care noi le oferim. Trebuie să ințelegem că vaccinarea e singura soluție Nu există altă soluție. La un moment dat, bineințeles, vom ajunge la cele 10 milioane de persoane vaccinate, vom putea redeschide, dar, in acest moment, avem vaccin, nu se mai stă la coadă, de maine ne putem vaccina fără să facem programare. Există un maraton de vaccinare in București, există in toată țara. Nu avem nicio scuză să nu ne vaccinăm și să putem să ne reluăm viața pe care o aveam inainte de pandemie. Reporter: Bună ziua, domnule premier. Aş dori să vă intreb, tot in contextul vaccinării, dacă vecinii sarbi oferă cate 25 de euro pentru fiecare persoană vaccinată, luați in calcul să ii remunerați și pe romani, romanii care se vaccinează bineințeles? Florin Ciţu: Am văzut că există soluții cam peste tot in lume. Eu cred că cea mai bună soluție este ceea ce oferim noi: revenirea la o viață normală; asta vrem cu toții, să revenim la o viață normală. Este ușor să aloci niște bani de la buget. Am alocat bani de la buget pentru a impulsiona medicii de familie și nu a funcționat foarte bine, pană in acest moment. Așa că nu cred că - aşa văd eu lucrurile - nu cred că astfel de măsuri funcționează. Cel mai bine funcționează să ne gandim că mergem iarăşi la concerte, să ne gandim că am venit pe litoral și stăm fără mască, că mergem in restaurante, că putem să călătorim, să revenim la viața pe care o aveam inainte. Din punctul meu de vedere, cea bună motivație este să ai o viață normală, să nu mai trebuiască să circulăm noaptea cu declarație pe proprie răspundere și aşa mai departe. Putem să facem acest efort bugetar, dar eu nu cred că este nevoie. Cred că, in Romania, impreună, vom invinge această pandemie. Reporter: Şi permiteţi-mi să vă mai intreb: ce mesaj aveți pentru cei 57 de pacienți, care așteaptă un transplant la Spitalul Foișor? Florin Ciţu: Nu știu această situație. O să cer informații la Ministerul Sănătății despre această situaţie. Chiar nu știu, in acest moment. Reporter: Ţinand cont că in judeţul Constanţa doar 77 de medici din 370 au fost de acord să efectueze vaccinarea in cabinetele medicale, ce soluţii găsiţi ca să-i atrageţi să se alăture campaniei de vaccinare şi, in acelaşi timp, dacă puteţi să spuneţi dacă se vor adopta pană la urmă certificatele verzi in Romania? Florin Ciţu: Certificatele verzi ale UE? Reporter: Da. Florin Ciţu: Tot ce este directivă europeană se va aproba, dacă este o directivă europeană, va trebui să o aprobăm. Ceea ce vreau eu să fac este ca, in Romania, să n-avem nevoie să le folosim şi să putem să avem o rată de vaccinare de succes, să putem să mergem fără ele in Romania, asta mă interesează pe mine. Pe mine mă interesează turismul romanesc, mă interesează ce faem noi in Romania, să redeschidem Romania, să fie bine in Romania. Reporter: O intrebare: ce aţi vrut să spuneţi cand aţi declarat că la EURO vor intra doar cei vaccinaţi? V-aţi referit la campionatul mondial? Florin Ciţu: Aceasta a fost propunerea pe care am primit-o de la UEFA pentru spectatorii care vor fi in stadion, să fie doar persoane vaccinate. Aceasta a fost soluţia pe care ne-a trimis-o UEFA. Reporter: Pe care o agreaţi? Florin Ciţu: Da, sunt de acord cu ea. Reporter: Şi doi, există deja companii mari, cel puţin in zona litoralului care işi obligă angajaţii să se vaccineze, in sens contrar, va urma concedierea. Cum priviţi această decizie? Florin Ciţu: Am vorbit şi aici despre acest lucru. Căutăm soluţii să vedem cum... Au venit cateva soluţii pentru cei care nu vor să se vaccineze, dar le vom discuta in Comitetul interministerial. Reporter: Bună ziua, domnule premier. In contextul campaniei de vaccinare şi de promovare a mesajului către opinia publică, cum comentaţi poziţia Arhiepiscopiei Tomisului, respectiv a IPS Teodosie, vizavi de campania de vaccinare, care intră in antiteză cu ceea ce spune BOR-ul? Florin Ciţu: Eu apreciez poziţia BOR de susţinere a campaniei de vaccinare ca un mesaj de responsabilitate. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă intreb dacă in discuţiile pe care le-aţi avut cu reprezentanţii industriei ospitalităţii aţi luat in considerare şi un plan de ajutorare a acestui segment, pentru că sunt probleme, intr-adevăr, cu găsirea de oameni calificaţi care să lucreze in sistem. Iar odată cu relaxarea lucrurilor in Europa, foarte mulţi vor pleca. Florin Ciţu: Eu sper să rămană şi sper ca oferta noastră să fie cea mai bună şi să vină şi alţii in Romania, in această vară, pe litoral. De aceea, vrem să deschidem cat mai repede sezonul estival. Am discutat soluţii şi pentru susţinere. Ştiţi foarte bine că sectorul a fost scutit de impozitul specific pe un an de zile, a fost această măsură prelungită. Au fost cateva discuţii şi despre scheme de motivare in ceea ce priveşte salarizarea. Discutăm, dar sunt cateva anomalii. Inţeleg că, in Constanţa, sunt 15.000 de persoane care nu găsesc un loc de muncă şi, totuşi, industria hotelieră are nevoie. Undeva să vedem cum sunt lucrurile, să vedem cum putem să-i ajutăm să se unească nevoia cu cererea. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Incă o intrebare. Domnule premier, aveţi in calcul scoaterea restricţiei privind gradul de ocupare la hoteluri, in loc de 70% să rămană la liber, pană la 100%? Florin Ciţu: Bineinţeles, dar trebuie să fie persoane vaccinate. Reporter: Incă o intrebare. Este discriminare să laşi doar oamenii vaccinaţi in restaurant? Florin Ciţu: Revin la ceea ce am spus mai devreme. Vrem să revenim la normalitate, să avem situaţia in care nu trebuie să mai avem aceste discuţii. Şi putem să ajungem la această situaţie, cand ne vom vaccina cu toţii. Nu există altă soluţie, să ştiţi, şi nu este numai Romania in situaţia asta. Faptul că există un certificat verde sau că Europa vrea să introducă un certificat verde, tocmai asta arată, că sunt beneficii pentru persoane care se vaccinează, sunt beneficii de a călători dintr-o ţară in alta. Eu vreau să nu avem acest certificat, vreau să putem să fim liberi, fără să avem birocraţie. De aceea, trebuie să ne vaccinăm. Nu există altă soluţie, să ştiţi. Mulţumesc mult de tot. Reporter: O singură intrebare, domnule premier. Aţi spus mai devreme că Bulgaria, dacă am inţeles bine, recunoaşte aceste certificate verzi... Florin Ciţu: Era vorba de Ungaria. Reporter: De Ungaria, scuzaţi-mă. Florin Ciţu: Noi ale lor, şi ei ale noastre. Reporter: Exact. Celelalte ţări membre UE cand vor lua in considerare acest lucru, pentru a putea călători, pentru că, deocamdată, nu iau in considerare? Mulţumesc. Florin Ciţu: In Romania, există această adeverinţă de vaccinare, care are un cod unic. Noi recunoaştem adeverinţe de vaccinare şi din alte ţări din UE, nu văd ce le-ar opri pe alte țări să recunoască şi pe ale noastre. Mulţumesc mult de tot! Mulţumesc, apreciez. 2021-05-06 11:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_176590902_476359146815257_4724562512202105135_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții sectorului HORECA, la ConstanțaȘtiri din 06.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-sectorului-horeca-constantaGalerie foto *** 2021-05-06 11:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7371.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și rectorul Universității de Medicină și Farmacie „CAROL DAVILA” București, Viorel JingaȘtiri din 05.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-rectorul-universitatii-de-medicina-i-farmacie-carol-davila-bucure-ti-viorel-jingaGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua, vă mulțumim frumos pentru participarea la acest briefing de presă. Este un eveniment informativ legat de maratonul de vaccinare care urmează să se desfășoare in perioada 7-9 mai in București, la cele două locații de la Sala Palatului și Biblioteca Națională. Sunt astăzi alături de domnul profesor Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Targu Mureș, din București, mă iertați... Viorel Jinga: E absolvent de Targu Mureș, de aceea... Valeriu Gheorghiță: Sunt absolvent al facultății din Targu Mureș. Și care organizează acest maraton al vaccinării, in parteneriat cu comunitatea academică din municipiul București și autoritățile locale. Pot să vă spun că după evenimentul din perioada 21-23 aprilie, organizat la Timișoara, pe care noi il considerăm un real succes, prin faptul că a generat un curent pro-vaccinare in randul populației locale, și nu numai, și la nivel național, considerăm că este un eveniment care a deschis, dacă vreți, șirul evenimentelor de acest gen la nivel național, așa incat, in acest moment, pe langă Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, și celelalte universități de medicină și farmacie din Targu Mureș, Cluj-Napoca, Iași, Craiova organizează astfel de evenimente in perioada 14-16 mai. Mai mult decat atat, la nivel județean, autoritățile locale au in vedere organizarea unor astfel de evenimente de tip maraton de vaccinare. Revenind la evenimentul care va avea loc in perioada 7-9 mai in București, cu permisiunea dumneavoastră, o să ii dau cuvantul domnului profesor Viorel Jinga, pentru a prezenta cateva detalii organizatorice și tehnice, respectiv particularitatea extrem de importantă a acestui eveniment, pe care o să o aflați in perioada imediat următoare, și vă mulțumesc frumos! Viorel Jinga: Bună ziua! Și eu vă mulțumesc mult pentru participare, pentru a anunța acest maraton al vaccinării ediția București, cum am intitulat-o noi, organizator fiind universitatea noastră, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, perioada 7-10 mai. Pe 7, la ora 16:00 va debuta și va fi finalizată luni, pe 10 mai, la ora 8:00 dimineața. Desigur, dacă va mai fi coadă, sperăm să fie așa, vom continua și in cursul dimineții de luni, pană vom finaliza pe toți cei care au venit să se vaccineze. Vom derula acest eveniment prin două paliere importante, aici spunea domnul colonel că apare ceva nou, și anume: 1 - activitatea efectivă de vaccinare, dar, in același timp, vom face și o activitate de a crește gradul de informare de către comunitatea medicală din universitatea noastră pentru a lămuri populația noastră să vină să se vaccineze, vaccinarea fiind soluție optimă, s-a spus de atatea ori, o repet și eu, pentru a depăși această situație epidemiologică in care ne aflăm. Revenind la activitatea efectivă de vaccinare, UMF-ul, sigur, iși propune să crească astfel numărul de persoane imunizate anti-COVID-19 prin această activitate, asigurand o vaccinare timp de 24 de ore din 24, in cele trei zile pe care le-am spus mai devreme, sigur, cu mici pauze tehnice de curățenie, așa cum prevăd regulile, in cele două locații: la Sala Palatului, unde sunt 40 de cabinete de vaccinare, și la Biblioteca Națională, unde sunt 10 cabinete de vaccinare. Deci, in total 50 de fluxuri, cum se spune, de vaccinare, operate de circa de 1.200 de voluntari. Deci, sunt voluntari, nu sunt plătiți, și am primit multe intrebări chiar nu sunt plătiți?, nu sunt plătiți; ei s-au inscris. Am trimis cate un link fiecărui membru din comunitatea noastră academică, dar, in același timp, Colegiul Medicilor a trimis și el linkul medicilor din Bucureşti și chiar din Ilfov, iar prin Ordin Asistenților Medicali s-a făcut mobilizarea voluntarilor asistente medicale. Deci, in total, sunt circa 1.200 de voluntari, din care 260 de medici, 300 de asistente medicale, 135 de rezidenți și 500 de studenți. Ştiţi foarte bine că studenții au răspuns intotdeauna la toate manifestările de voluntariat, inclusiv la completarea anchetelor epidemiologice, la alte activități desfășurate de către DSP București. De asemenea, acum participă și la acțiunile de vaccinare din automobil din Piața Constituției. Deci, ei au răspuns intotdeauna şi a trebuit să punem frană, să spun așa, să oprim, pentru că, apoi, vor fi foarte mulţi in aceste două locații. Deci, evenimentul este sprijinit, repet, de colegii mei din București și de către Ordinul Asistenților Medicali din București, avand, evident, ajutor de la Primăria Capitalei, prin Asociațiile Spitalelor din București, și ajutor din partea DSP-ului și avandu-l alături in toată această acțiune, sigur, pe domnul colonel Gheorghiţă, care este şi cadru didactic la noi in universitate. Revenind la cel de-al doilea palier, acela de a fi şi educativă activitatea noastră din perioada vaccinării, se va realiza un studiou video, la care se vor face transmisiuni live de la Sala Palatului, la care vor participa ca și speakeri medici cu experienţă din diferite domenii, diferite discipline din cadrul universității noastre, care vor susţine această latură informațională a proiectului, a vaccinării, a faptului că trebuie să se cunoască, şi de multe ori am văzut in emisiuni TV că se spune nu s-a informat corect populaţia despre vaccin, despre reacţiile secundare, şi, atunci, şi-au exprimat dorinţa de a participa la această activitate informativă: din domeniul alergologiei, doamna conferenţiar Roxana Bumbăcea; de la Boli Infecţioase, doamna conferențiar Simin Florescu şi domnul doctor Valeriu Gheorghiță, șef de lucrări la noi la universitate; la ATI, domnul profesor Bubenek; la Penumologie, doamna șefă de lucrări Beatrice Mahler; la Endocrinologie, doamna profesor Cătălina Poiană, care este și președintele Colegiului Medicilor și ne-a sprijinit in această activitate și de organizare, nu numai de a fi prezentă la activitatea informativă; domnul profesor Bogdan Popescu, la Neurologie; domnul conferențiar Mihai Craiu, la Pediatrie, care s-a oferi și voluntar de a conduce Centrul de Vaccinare de la Sala Palatului; Obstretică-Ginecologie, doamna profesor Monica Carstoiu şi profesor Radu Vlădăreanu; la Cardiologie, președintele Senatului, domnul profesor Dragoș Vinereanu; la Virusologie, doamna profesor Simona Ruță; la Hematologie, domnul profesor Daniel Coriu, care este și președintele Colegiului Medicilor din Romania; la ORL, domnul doctor Razvan Hainăroşie; iar ca psiholog sau psihiatru, cunoscutul doctor Gabriel Diaconu. Ca şi program, la ora 16:00 va debuta Maratonul Vaccinării, iar in perioada in care se vaccinează populația la Sala Palatului vor fi și mici momente muzicale, de vioară și de pian, la etajul 1 vor fi aceste momente, dar se va auzi in sală, sigur, pentru a nu deranja foarte mult fluxul acestei acțiuni. La ora 18:00 este conferință de presă Maratonul Vaccinării - Ediția București și țin să vă anunț, că am permisiunea, va fi domnul prim-ministru Florin Cițu prezent la această conferință de presă, alături de doamna consilier prezidențial Diana Loreta Păun, de colegul și prietenul meu și, de asemenea, preşedinte al Comitetului Național de Coordonarea Activităților privind Vaccinarea, domnul colonel Gheorghiță, și doamna profesor Poiană Cătălina, care reprezintă Colegiul Medicilor. Pe parcurs, vor fi emisiuni de informare live, la ora 20:00, in prima zi, o emisiune de informare live și, apoi, pe parcursul zilei vor fi alte emisiuni de informare a ceea ce se intamplă in cele două locații. Mulțumesc. Dacă dumneavoastră aveți intrebări. Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc şi eu. Cu permisiunea dumneavoastră, aş propune să incepem cate două intrebări de fiecare. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Vreau să vă intreb cate persoane estimați că vor fi vaccinate la acest maraton? Viorel Jinga: Trebuie să recunosc că nu mi-am propus un target, aşa cum a fost la Timișoara, au fost 10.000 și una dintre interpretări a fost că a fost un eșec. Nu a fost deloc un eșec, ne mulțumim să fie cat mai multe persoane vaccinate, ăsta este scopul maratonului. Nu ne propunem un target. Sigur, avem 50 de fluxuri, unii pot să calculeze cam cați ar fi, dar nu plecăm cu un target inainte de... Am făcut o popularizare, să spunem și in randul studenților, prin Consiliul Național al Rectorilor. Studenții din București sau chiar de la Pitești, Ploiești pot veni la orice oră să se vaccineze. Deci, vrem să fie cat mai mulți vaccinați. De asemenea, vor veni și sportivi, de exemplu, de la Dinamo o să fie niște sportivi, o să vă spunem atunci cand vin; artiști care și-au exprimat dorința, de exemplu, Alin Oprea vine și o să anunțe și el, o să vă spune cand vine, Alin Oprea de la Talisman, care o să vină cu prietena, pe care o prezintă pentru prima dată in public. Sunt mai multe, să spunem așa, vedete care și-au exprimat dorința de a veni, dar o să anunțăm pe parcurs. Deci, nu plecăm de la o cifră pe care să o atingem in cursul acestei acțiuni. Reporter: Dar teoretic? Viorel Jinga: Repet, nu o să spunem nici teoretic, trebuie să fie cat mai mulți, nu putem calcula exact fluxul. Este și noaptea, probabil, vor fi mai puțini, cu siguranță, și atunci, nu putem anticipa exact la ce cifră dorim să ne situăm. Cat mai mulți să vină la vaccinare! De asemenea, primăria ne-a ajutat și cu autobuzele care vin spre cele două locații, să vină cu o frecvență mai mare și să circule și noaptea. Reporter: Adică, va fi cumva deviat traseul autobuzelor? Vor opri in fața Sălii Palatului și in fața Bibliotecii? Viorel Jinga: Nu, cele care au traseele normale și ajung in zona respectivă. Reporter: Și dacă-mi permiteți a doua intrebare pentru domnul președinte. Ați avut astăzi o intalnire cu directorii Direcțiilor de Sănătate Publice Județene, vreau să imi spuneți ce explicații au oferit pentru problemele cu vaccinarea in cabinetele medicilor de familie și dacă aveți o situație la zi cat in cate județe a continuat astăzi vaccinarea și cate doze au fost administrate? Valeriu Gheorghiță: Am participat astăzi, la ora 16:00, la o ședință cu prefecturile și Direcțiile de Sănătate Publică la nivel național. Am dezbătut cateva subiecte extrem de importante și prioritare, aș putea spune, pentru campania de vaccinare și anume: vaccinarea prin cabinetele de medicină de familie, vaccinarea in unitățile sanitare, completarea modalității de prezentare la centrele de vaccinare. Așa cum am anunțat in cursul zilei de ieri, incepand de sambătă, 8 mai, persoanele se pot prezenta direct la centrele de vaccinare pentru vaccinare și, de asemenea, am discutat cateva aspecte referitoare la schimbarea tipului de vaccin in centrele de vaccinare cu AstraZeneca. Foarte probabil că majoritatea centrelor de vaccinare care au vaccin de la compania AstraZeneca vor avea alocat, incepand de sambătă, vaccin de la compania Pfizer, unde avem un număr suficient de doze incat să putem acoperi necesarul din aceste centre. Urmează ca pană maine să primim din partea Direcțiilor de Sănătate Publică care sunt centrele care primesc vaccin de la AstraZeneca care vor rămane in activitate in fiecare județ, in funcție de nivelul de adresabilitate. Aș menționa faptul că in toate centrele de vaccinare cu AstraZeneca unde s-a inceput activitatea de vaccinare, ea se va continua pentru a se asigura rapelul persoanelor deja vaccinate, și in fiecare județ va exista cel puțin un centru de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca, preferabil in orașe, in municipii, pentru a da posibilitatea tuturor celor care doresc să se vaccineze cu acest tip de vaccin să se poată vaccina. In ceea ce privește activitatea de vaccinare cu vaccinul de la compania Johnson and Johnson, pot să vă spun că, astăzi, in 14 județe și la care se adaugă municipiul București au fost activități de vaccinare in cabinetele de medicină de familie. Pană la ora 15:00 erau peste 180 de persoane vaccinate astăzi. Sunt convins că, in perioada următoare, numărul celor care se vor putea vaccina prin cabinetele de medicină de familie va fi din ce in ce mai mare și numărul colegilor care vor incepe efectiv să vaccineze va fi, evident, mai mare. Este o perioadă care presupune o distribuire a materialelor sanitare, a numărului de doze de vaccin. Este o perioadă care necesită, dacă vreți, o adaptare la această activitate din partea tuturor. Am discutat cu mai multe județe in care au fost, aș pune, o serie de disfuncționalități in ceea ce privește asigurarea necesarului de materiale sanitare; situațiile se vor rezolva. In scurt timp, toți cei care și-au dorit să participe la această activitate de vaccinare vor putea să facă acest lucru. Reporter: Bună ziua. Referitor la maratonul din weekend, din București, ințeleg că nu aveți o țintă ca număr al celor care urmează să fie vaccinați, dar un portretul robot al celui care merge la astfel de maratoane de vaccinare și nu merge la Drive-Thru sau la un centru de vaccinare obișnuit, pe baza a ceea ce am văzut că s-a intamplat la Timișoara sau in alte orașe, sunt ei studenți pentru că se pot vaccina noaptea sau cum arată cei care ar trebui să meargă la un centru de vaccinare in timpul acestui maraton? Viorel Jinga: Sigur, atunci cand am discutat cu colegii din G6 - G6 este o asociație a universităților de medicină și farmacie din țară; suntem șase universități care am format această asociație și Timișoara a debutat cu succes - ne-am mai liniștit. Ulterior, cand am văzut că s-a deschis și Drive-Thru, s-au deschis și spitalele militare, am avut oarecare emoții, dar am văzut cozi la Drive-Thru, sunt cozi și la spitalele militare. Deci, există foarte multe persoane care nu s-au vaccinat, pentru care e mai simplu să vină direct cu buletinul la locul locației respective, unde sunt și multe cabinete de vaccinare, și dorim și sperăm să meargă fluid si rapid vaccinarea acestora. Deci, cred că sunt destule persoane care sunt doritoare de a se vaccina, care sunt programate, poate, mai tarziu pe platforme, și vor veni cu siguranță. Spuneam de studenți, pentru că fiind mediul academic și ne dorim ca studenții să revină in sălile de curs, poate și de aceea, noi organizăm pentru că am suferit puțin, deși ne-am asumat și am făcut un sistem hibrid de invățat, invățămantul medical se face doar la patul bolnavului. De asemenea, celelalte universități care au făcut online au avut multe activități pe care nu le-au făcut in laboratoare, de exemplu, și ne dorim ca să se revină la normalitate. Pentru aceasta am făcut... sigur că nu putem crea un portret-robot al celui care vine, noi informăm prin toate mijloacele pe care le-am avut, inclusiv in autobuze, am văzut cu STB-ul și au rulat afișul evenimentului. Sperăm să vină cat mai mulți. Reporter: Și o intrebare pentru domnul Gheorghiță: dacă puteți să ne lămuriți ce s-a intamplat astăzi in centrele in vaccinare unde oamenii au așteptat ore in șir pentru că au fost niște blocaje legate de partea tehnică, de Registrul Electronic de Vaccinare, am ințeles. Care au fost cauzele care au dus la aceste blocaje și dacă aceste cauze să ne așteptăm să mai producă astfel de sincope in viitor? Valeriu Gheorghiță: Intr-adevăr, in cursul acestei dimineți a fost o disfuncționalitate a Registrului Electronic Național al Vaccinărilor, a fost o problemă de natură tehnică, care a fost identificată de specialiștii IT care administrează această bază de date. Ea a fost remediată intr-un interval rezonabil de timp, dar sigur că a afectat activitatea de vaccinare, in sensul in care nu s-au putut inregistra persoanele vaccinate in acea perioadă de timp. Se pare că a fost vorba de un număr foarte mare de accesări intr-un timp foarte scurt, peste 40.000 de accesări intr-un interval foarte scurt de timp, lucru care a generat aceste impedimente in funcționalitatea optimă a platformei, insă ele au fost soluționate și, evident, platforma este intr-o continuă optimizare, pentru că este o escalare foarte mare in perioada aceasta. Și, tocmai de aceea, considerăm că riscul să survină evenimente similare este mult mai mic și credem că pe viitor vor fi evitate astfel de momente. Insă, oricand o platformă poate să sufere o serie de disfuncționalități. Important este să asigurăm fluența procesului de vaccinare. Reporter: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! O intrebare pentru domnul Jinga: voiam să vă intreb ce se va intampla cu cei care trebuie să facă rapelul după acest maraton, cum se va organiza totul? Viorel Jinga: Desigur, fiind vaccin Pfizer, rapelul este la trei săptămani, va fi in aceleași două locuri - la Sala Palatului și la Bibliotecă, in aceleași condiții. Atunci vom fi poate puțin mai liniștiți, pentru că știm cați vin, ei vor fi anunțați să vină la o anumită oră și știm să ne organizăm altfel. Deci, va fi, spun eu, bine organizată și realizarea rapelului de vaccinare. Reporter: Și o intrebare pentru domnul Gheorghiță: un studiu al Federației Sanitas arată că in randul personalului medical din spitalele publice sunt vaccinați doar 45% dintre angajați. Vreau să ne explicați exact, pentru că datele oficiale arată o rată de vaccinare de peste 80% in randul personalului medical. Valeriu Gheorghiță: Am văzut și eu acele date. Aș vrea să menționez că acele date sunt comunicate in urma efectuării unor chestionare, intr-o parte dintre unitățile sanitare. Nu imi dau seama care este nivelul de fidelitate al acestor chestionare și care este marja de eroare, insă pot să vă spun că nivelul de acoperire vaccinală in unitățile sanitare este unul foarte ridicat. depinde foarte mult de tipul unității medicale către care a fost trimis acest tip de chestionar, știind faptul că in unitățile, de pildă, care au ingrijit pacienți de COVID, rata de intenție de vaccinare a fost de peste 90% incă de la inceput. Iar procentul general de acoperire vaccinală in etapa 1, cea adresată personalului medical și social, este de peste 85%. Datele sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, și este atins acel obiectiv de a avea peste 80% persoane vaccinate din sistemul medical și social. Reporter: Cei care au făcut studiul spun că aceste date sunt cumulate și cu studenții care s-au vaccinat, adică cei care intră, care sunt calculați, totuși, ca angajați ai sistemului public... Valeriu Gheorghiță: Cred că acele chestionare totuși erau adresate angajaților. Dacă ne referim la etapa 1 a campaniei de vaccinare, ea cuprinde mai multe categorii de persoane, inclusiv voluntari in spitale, inclusiv studenții, evident, la medicină, elevii de postliceală care desfășoară activități medicale la patul pacientului și foarte multe alte categorii de persoane care sunt prevăzute in strategia de vaccinare. Reporter: Dar poate fi acest procent mai mic in spitalele publice? Vorbim doar de spitalele publice. Valeriu Gheorghiță: Nu cred că este mai mic; dimpotrivă, rata de vaccinare in spitale este mult mai mare comparativ cu restul categoriilor de personal medical Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb dacă luați in calcul să nu mai existe programare la vaccinare prin platformă, avand in vedere că in toate aceste maratoane vaccinarea prin drive-through are un succes și oamenii au spus că e mult mai ușor să se prezinte fără o programare, pentru că platforma e incă complicată pentru ei. Credeți că dacă s-ar renunța la această programare am avea un procent mai mare de oameni vaccinați? Valeriu Gheorghiță: Eu consider că platforma de programare oferă o alternativă in momentul de față foarte bună pentru cei care doresc să-și garanteze un loc intr-un centru de vaccinare și să avem garanția că vom fi vaccinați. Trebuie să ințelegem că prezentarea, modalitatea de prezentare directă intr-un centru de vaccinare are foarte multe avantaje, dar, in același timp, are și o serie de dezavantaje. Te poți prezenta și să nu mai existe doze suficiente și, evident, asta poate să constituie un disconfort pentru o persoană care se deplasează o distanță de drum la centrul de vaccinare. Tocmai de aceea, consider că este important să menținem platforma de programare pentru cei care doresc să utilizeze și să acceseze această platformă. Mai mult decat atat, prin intermediul platformei se face un management al stocurilor de vaccin și al necesarului mult mai bun, pentru că toate persoanele care sunt vaccinate, chiar fără programare, vor fi alocate in același centru pentru doza de rapel. Așa incat noi vom ști cate persoane trebuie să se prezinte, de pildă, pentru rapel și care este numărul de locuri disponibile intr-un centru de vaccinare care poate să asigure vaccinarea celor care se prezintă direct. Deci, cred că aceste modalități trebuie să funcționeze complementar și să asigure, pană la urmă, variante multiple de vaccinare pentru toate segmentele populaționale. Reporter: Mai am o intrebare legată de strategia care a fost aleasă la acest maraton. Aș vrea să ne spuneți de ce ați ales să fie momentul de pian și de vioară in momentul in care oamenii sunt vaccinați? Credeți că ii duc cu gandul mai aproape de normalitate? Viorel Jinga: Desigur, aveți dreptate că ne gandim la normalitate, pentru aceasta facem și acest maraton. La Biblioteca Națională, de exemplu, a fost rugămintea domnului ministru al culturii pentru a organiza la Bibliotecă și avand in vedere și vaccinarea multor oameni de cultură care incă nu au reușit să se vaccineze pe platformă. Ne-am gandit la pian și la vioară pentru că acestea nu realizează, știu eu, un disconfort in fluxul de vaccinare. Vor asigura un fond muzical de la etajul 1, unde iși vor desfășura activitatea muzicală artiștii pe care i-am găsit. Sigur că erau și alte variante - de a face chiar și concerte. La Timișoara au fost, mi se pare, mai multe manifestări muzicale, insă, scopul principal fiind vaccinarea, am mers pe ideea de a asigura doar acest fond, cu pauze intre momentele in care cantă artiștii pe care i-am găsit, artiști de valoare in domeniul pianului și al viorii. Reporter: Avem din ce in ce mai multe variante accesibile pentru vaccinare. Mai avem nevoie de astfel de evenimente, in sensul că nu sunt prea multe resurse alocate? Valeriu Gheorghiță: Aceste evenimente, după cum știm, sunt prin acțiuni de voluntariat, sunt organizate, in mare parte, de comunitatea academică și medicală din municipii și din județe, cum este cazul universităților de medicină și farmacie. Resursele alocate pentru aceste activități sunt, in marea lor majoritate, acoperite de către organizatori, adică de, in speță, Universitatea de Medicină și Farmacie. Ceea ce noi punem la dispoziție sunt dozele necesare de vaccin. Este logistica care asigură distribuția vaccinurilor. Pe noi ne interesează, pe toți, să asigurăm accesul unui număr mare de persoane care se pot vaccina intr-un interval mai scurt de timp. Cred că o creștere a capacității de vaccinare, prin imbinarea acestor evenimente de tip maraton de vaccinare, ajută cu siguranță, pe de o parte, la creșterea numărului de persoane vaccinate. Insă, mai mult decat atat, se menține, dacă vreți, și se propagă acest curent de dorință de vaccinare, pe care este foarte bine să il menținem in randul oamenilor. Reporter: Mă refeream și la materialele necesare pentru vaccinare... Valeriu Gheorghiță: Materialele necesare au fost configurate incat să asigure numărul total al persoanelor vaccinate. Pană la urmă, dacă vorbim de persoane vaccinate in cadrul acestor evenimente particulare de vaccinare, ele fac parte din randul populației, așa incat nu vom ajunge la un deficit de materiale, pentru că, repet, a fost stabilit acest necesar in funcție de numărul de persoane pe care ne dorim să le vaccinăm. Viorel Jinga: La Maratonul nostru, materialele sunt oferite de Asociaţia Spitalelor din Bucureşti, deci, Primăria Capitalei, prin Asociaţia Spitalelor. Reporter: Am inţeles. Vorbeaţi ceva mai devreme și de un studio live, vor fi transmisiuni live, ințeleg, de la Sala Palatului. Unde vor fi transmise și vreau să știu dacă vor vorbi doar specialiștii sau va fi ceva interactiv, in sensul că vor putea veni pacienții să intrebe ceva despre vaccinare? Viorel Jinga: Se va transmite pe Facebook-ul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, de unde pot fi preluate. E o idee, nu ne-am gandit la acest lucru, dar putem pune in practică și modalitatea aceasta de a veni cineva să ii intrebe pe specialiști, in momentul in care ei prezintă. Maine o să vă dăm programul, pe zile și pe ore, al prezentării datelor de către specialiştii noştri in diferite domenii. Şi dacă sunt, intr-adevăr, intrebări, o să vă trimitem o adresă de mail unde populația să trimită intrebări și vă vor răspunde la orice intrebare. Repet, e bună inițiativa acesta pe care o propuneţi, să se prezinte cine dorește să mai intrebe, neavand posibilitatea de a fi in direct cu cei care vizionează aceste clipuri video. Valeriu Gheorghiţă: Dacă imi permiteţi, domnule rector, sigur că majoritatea sesiunilor informative se vor plia pe nevoia reală de informare și pe majoritatea intrebărilor care astăzi sunt propagate in spațiul public și in randul oamenilor care sunt preocupați de vaccinare, pe bună dreptate, și care au intrebări legitime, firești, legate de posibilele reacții adverse, cum le putem gestiona, cum le putem anticipa, cum le recunoaștem. Sunt elemente care țin de specificul specialităților respective și tocmai de aceea consider și apreciez foarte mult acest gen de activitate de informare, in paralel cu activitatea propriu-zisă de vaccinare. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă imi permiteţi. Pe 7 mai, am ințeles că o să inceapă la ora 16:00; de ce așa tarziu? Adică de ce incepem in prima zi așa tarziu, dar totuși avem posibilitatea să prelungim in ultima zi? - că spuneați că, in cazul in care la ora 10:00 va fi coadă de oameni, veți prelungi activitatea. Viorel Jinga: Deci, luni, la ora 8:00 se incheie, nu la ora 10:00. Luni, la ora 8:00. Am luat modelul Timișoara, care a spus să fie intr-o perioadă liberă, adică să nu fie in perioada cand cadrele medicale sunt la serviciu, și atunci pot face voluntariat, fără să se suprapună peste activitatea normală a cadrelor medicale. Adică vin in timpul liber, de aceea am ales ora 16:00, repet, luand și modelul de la Timișoara. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiță, din poziția de coordonator al campaniei de vaccinare, dați-ne un termen pană la care toți profesorii, tot personalul din invățămant va fi vaccinat. Valeriu Gheorghiţă: Acest termen cred că nu poate să fie stabilit, ține foarte mult de dorința de vaccinare a fiecăruia dintre noi, inclusiv a personalului din invățămant. Eu am mai spus: nu putem avea sută la sută rată de acoperire vaccinală in orice segmentul populaţional, prin simplu fapt că unele persoane pot avea contraindicații și nu se pot vaccina. Important e să depășim un anumit prag, de cel puțin 60-70% acoperire vaccinală. Cu cat acest prag este mai crescut, cu atat este mai bine, avand in vedere faptul că riscul de a inregistra focare de boală scade foarte mult. Și tocmai de aceea important e să creștem nivelul de conștientizare privind beneficiile și importanța vaccinării in toate segmentele populaționale, cu atat mai mult in randul personalului din invățămant. Reporter: Iar premierul Florin Ciţu vorbea despre restaurante și hoteluri deschise la sută la sută din capacitate pentru persoanele vaccinate. S-ar putea intampla acest lucru de la 1 iunie? Este un scenariu pe masa Comitetul interministerial, pentru revenirea la normalitate, dumneavoastră cum vedeți acest lucru, ar fi o discriminare sau nu pentru persoanele care nu se vaccinează, sau poate nu pot să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: Cred că, in momentul in care există un acces echitabil și pentru toată lumea la vaccinare, cand nu există restricții de niciun fel in a te prezenta la vaccinare, și atunci cand avem deja un număr important de persoane vaccinate, cred că se pot pune in practică aceste tipuri de activități, sigur, respectand criteriile epidemiologice de siguranță a celor care participă la astfel de activități, indiferent de natura lor. Plecand de la faptul că ne dorim cu toții revenirea la normalitate intr-un timp cat mai scurt, insă cu menținerea acelui mediu de siguranță, pe care iarăși ni-l dorim, pentru că nu mai vrea nimeni să revenim la restricții din ce in ce mai severe, cred că este important mesajul acela de a ne vaccina intr-un număr cat mai mare, de a conștientiza importanța vaccinării, nu doar in plan individual, nu doar pentru noi, cat și pentru cei din jurul nostru. In felul acesta, dăm posibilitatea unui număr mare de persoane de a participa la toate activitățile pe care ni le dorim și la care, pană la momentul acestei pandemii am participat fiecare cum am considerat. Reporter: Mă iertaţi, dar nu mi-aţi răspuns la intrebare: este sau nu discriminare, in opinia dvs.? Valeriu Gheorghiţă: Nu cred că vorbim de discriminare, atata timp cat se creează modalităţi suplimentare şi pentru persoanele care nu se pot vaccina, sau care nu s-au vaccinat, cum ar fi rezultatul negativ al unui test sau istoricul de trecere prin boală in ultimele 3-6 luni. Sunt scenarii la care se lucrează, sunt propuneri pe care mai multe ţări europene le-au avansat, ele sunt analizate de către experţi şi, evident, ţinand cont de toate regulile şi reglementările care ţin de etic, care ţin inclusiv de acest aspect care poate să aducă la masa discuţiilor acest concept de discriminare, in niciun caz nu vor fi luate decizii care să discrimineze pe cineva. Cred că, atata timp cat avem cu toţii şanse egale de a ne vaccina, este important să se propună şi să se discute acest tip de activităţi. Reporter: Voiam să vă intreb cum vor justifica oamenii faptul că merg la Maratonul de vaccinare pe timpul nopţii - ştim că după ora 22:00 trebuie să avem un motiv intemeiat să ieşim din casă - şi dacă adeverinţa de vaccinare poate justifica deplasarea. Valeriu Gheorghiţă: Există o menţiune expresă in Hotărarea Comitetului de Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti, chiar astăzi am vorbit cu domnul prefect. Practic, persoanele care se prezintă la vaccinare după ora 22:00 sunt exceptate de la această restricţie şi se pot prezenta la vaccinare. Nu ştiu dacă este nevoie neapărat de o adeverinţă in acest sens, dar, cu siguranţă, dovada de vaccinare va reprezenta acel document care atestă faptul că ai mers să te vaccinezi. Reporter: Vor avea nevoie totuşi de declaraţie, nu? Valeriu Gheorghiţă: Nu sunt convins. In acea hotărare este specificată această exceptare, dar nu aş putea să vă spun dacă este nevoie sau nu de acea declaraţie. Reporter: Mai am eu o intrebare, dacă imi permiteţi. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog. Reporter: Marea Britanie a anunţat că, din toamnă, s-ar putea să vaccineze varstnicii de peste 50 de ani cu a treia doză de vaccin. Aveţi date noi despre eficacitatea sau perioada de protecţie a vaccinului? De ce ar fi nevoie de o astfel de măsură? Valeriu Gheorghiţă: Datele privind durata protecţiei oferite de vaccinurile actuale ne arată o menţinere a eficienţei la cel putin şase luni, foarte probabil că vorbim de o durată mult mai mare de timp. După cum ştim, in Marea Britanie au fost adoptate o serie de măsuri inclusiv in ceea ce priveşte intervalul dintre cele două doze, de circa 12 săptămani, care nu era menţionat neapărat in rezumatul caracteristicilor produsului. Aşa cum am mai spus, fiecare ţară face propria politică de sănătate publică, in baza datelor ştiinţifice şi in baza evoluţiei epidemiologice pe care o are, pe care o anticipează. In Romania, la momentul actual, nu avem o decizie in acest sens, insă este important să asigurăm vaccinarea cu cel puţin o doză a persoanelor care doresc să se vaccineze. In ceea ce priveşte recomandarea celei de a treia doze, avem nevoie, evident, de date ştiinţifice in acest sens, care să certifice o asemenea decizie. Reporter: Mai am o intrebare. Am primit o informaţie de ultimă oră cum că Canada a aprobat vaccinarea cu Pfizer pentru copiii cu varste de cel puţin 12 ani. Ştiu că ne spuneaţi ieri că şi copiii vor merge la aceleaşi centre ca şi adulţii. Voiam să vă intreb cine ii va supraveghea, dacă vor fi pediatri in centru? Valeriu Gheorghiţă: Activitatea de vaccinare nu se face in mod obligatoriu in cabinetul unui medic pediatru, ştim că se face de ani de zile in cabinetul de medicina de familie. In primul rand, consimţămantul informat este exprimat de către tutorele legal, de către părinţi sau aparţinători, care au acest drept asupra minorului. Activitatea se va desfăşura in mod obişnuit, aşa cum s-a desfăşurat şi pană la acest moment, insă iarăşi sunt detalii organizatorice pe care le vom stabili impeună cu experţii in pediatrie şi vom vedea dacă este necesar să asigurăm alte elemente suplimentare in centrele de vaccinare, care să ţină de resursa umană sau alte tipuri de servicii. Insă nu anticipez că va fi nevoie să modificăm schema de personal, in ideea in care să avem un mod particular pentru cei din grupa de varstă 12-15 ani. Viorel Jinga: Aş dori, dacă imi permiteţi, să mai completez cu faptul că se pot găsi pe site-ul DSP consimţămantul de vaccinare şi triajul acela epidemiologic. iar cei care vin cu ele completate e foarte bine, pentru că ne uşurează puţin activitatea - le şi citesc cu atenţie inainte de a veni şi, atunci cand ajung acolo, sigur că va fi fluxul mai rapid. De asemenea, vreau să mulţumesc domnilor Gino Iorgulescu, Cosmin Olăroiu şi Adi Ilie, care au realizat un film, un filmuleţ, un clip video de popularizare, să spunem, a acestui eveniment, dorind şi ei normalitatea pentru fotbalişti, pentru spectatori, pentru toată lumea. Cine doreşte, o să trimitem acest clip video realizat la Stadionul Naţional, la Arena Naţională. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulţumim frumos şi vă dorim o seară frumoasă! 2021-05-05 18:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_7126.jpgDeclarații susținute de premierul Florin Cîțu și ministrul transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 05.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-transporturilor-i-infrastructurii-catalin-drula-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto - Ședință de guvern Galerie foto - Briefing de presă [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi am aprobat un proiect de hotărare de guvern prin care donăm incă 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca Republicii Moldova și am pregătit și detaliile pentru a dona 100.000 de doze de vaccin in Ucraina. Incepand de săptămana aceasta, cred că mai era doar o semnătură, dar de săptămana aceasta putem să și vindem doze de vaccin AstraZeneca in Republica Moldova, 200.000 mii de doze lunar, aceasta a fost discuția cu Republica Moldova. In același timp, tot in ședința de guvern de astăzi am aprobat Programul de convergență a Romaniei, un lucru foarte important, pentru că in acest moment avem deja strategia fiscal-bugetară, avem Programul de convergență și vom avea și PNRR, in toate sunt reforme pe care și le asumă acest guvern, reforme in sistemul de pensii, salarizare, companii de stat, administrație publică. Toate aceste reforme se regăsesc in aceste programe, important, acest Plan de convergență apare inaintea aprobării PNRR, ceea ce arată că acest guvern dorește reformă și veți vedea aceste reforme și in PNRR. Şi, bineințeles, la finalul ședinței am avut o discuție cu tot guvernul despre PNRR și despre ceea ce o să discutăm săptămana viitoare la Bruxelles și le-am cerut incă o dată miniștrilor implicare directă in acest moment, pentru a finaliza planul cat mai repede. Cam acesta au fost actele normative astăzi. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, in cazul in care vor exista, să zicem, așa cum declarați şi dumneavoastră, restaurante unde să meargă doar persoane vaccinate, să se deschidă 100% doar pentru persoanele vaccinate, nu vorbim totuși de discriminare, dacă permitem accesul oamenilor care s-au vaccinat in diferite locuri? Florin Ciţu: Am uitat să vă spun, două intrebări de fiecare. Vineri o să fie Comitetul interministerial și acestea sunt propuneri, propuneri pe care le vom discuta impreună cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Afacerilor Interne, toţi miniştri vor fi acolo, Ministerul Justiției, şi vom vedea care vor fi de fapt soluțiile. Eu am spus cum aş vedea eu lucrurile şi acestea sunt propuneri. Pană la urmă, există un mod de a motiva populația, fiecare țară are un mod de a motiva populația. Am văzut și Germania folosește acest model, dacă in Germania este ok să motiveze, să aibă beneficii pentru persoane vaccinate, cred că putem să fim și noi ok, pană la urmă este singura soluție de a scăpa de pandemie: vaccinarea. Şi faptul că lumea se vaccinează cred că este normal din punctul meu de vedere să poți să beneficiezi, și ca o parte din restricții să fie ridicate pentru cei care se vaccinează. Mai aveți o intrebare. Reporter: Dacă se poate incă o intrebare. In legătură cu campania de vaccinare, in urmă cu cateva săptămani vorbeam despre o campanie amplă, in care vor fi implicați inclusiv artiști și așa mai departe, se face ceva acum, aţi discutat cu ei? Florin Ciţu: Bineințeles că se face. Dar, pană la urmă, această campanie, eu am văzut că sunt și artiști care s-au vaccinat și au anunțat public că se vaccinează, nu este nevoie să vină guvernul să impingă pe toată lumea de la spate, această vaccinare este un bun public, toți beneficiem de ea. Guvernul a făcut un efort și are dozele, avem dozele disponibile pentru toată lumea să se vaccineze, avem centre de vaccinare, incepand din acest weekend ne putem vaccina fără niciun fel de programare, doar cu buletinul, și in centrele unde avem Pfizer și Moderna. Deci, există vaccin, există centre de vaccinare, sunt deschise non-stop, se deschide și un maraton de vaccinare in acest weekend, nu există nicio scuză să nu ne mai vaccinăm şi să putem să revin la normalitate cat mai rapid. Reporter: Bine era să fie convinși cumva oamenii. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Sunt state care se confruntă de asemenea cu lipsa interesului pentru vaccinare. Statele Unite, spre exemplu, care oferă stimulente, mă refer aici, de la bere in Chicago, pană la jointuri de marijuana in New York City și Washington. Ce stimulente are guvernul in vedere pentru a revigora vaccinarea? Florin Ciţu: Cel mai bun stimulent, revenirea la normalitate, la o viață fără mască, in care putem să circulăm liber oricand, oriunde, ăsta este cel mai bun stimulent. Nu cred că este nevoie de altceva. Reporter: S-a implicat şi Administraţia, președintele Biden a anunțat că oferă un credit de finanțare pentru companiile care oferă zile libere. Vă gandiți la așa ceva? Florin Ciţu: Noi am oferit companiilor in Romania centre de vaccinare, in companiile suport se face acest lucru. In același timp, va fi incă o propunere pe masa comitetului interministerial pe care am făcu-o ca in office space, in birouri, in companii, dacă toate persoanele sunt vaccinate să nu se mai poarte mască, de exemplu. Sunt propuneri care sunt pe masă. Deci există aceste motivații și in Romania. Vom vedea de motivații financiare dacă este nevoie mai tarziu, dar eu cred că suntem responsabili și vrem să revenim la normalitate cat mai repede. Reporter: Dar sunteți om politic și aveți o viziune de perspectivă, totuși. Dacă nu atingem acel milestone de cinci milioane, ce plan de rezervă aveți? Ne așteptăm din nou la restricții? Sau nu le veți ridica? Florin Cițu: Exact, nu le vom ridica. Vom merge mai departe așa cum este situația acum, dar eu nu cred, eu cred că dorința noastră, a romanilor, e mult mai mare, de a reveni la normalitate e mult mai mare decat orice și ne vom vaccina și vom trece și de această perioadă. Reporter: Mulțumesc. Florin Cițu: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! In Ungaria, de pildă, vor fi date anumite carduri pentru super imunitate persoanelor care se vaccinează, cu ele vor putea merge la meciuri de fotbal, la restaurante sau in alte zone, spații inchise. Cum vedeți dumneavoastră acest lucru, dacă există o astfel de variantă in lucru și in Romania și dacă nu cumva vi se pare discriminatoriu. Florin Cițu: Avem certificat de vaccinare și in Romania și vom face Campionatul European in Romania pentru persoanele vaccinate. Deci, deja există aceste lucruri. Noi am spus de la inceput și am avut discuția cu organizatorii de evenimente, care au fost de acord, la Cluj, știți foarte bine, m-am intalnit cu organizatorii celor mai mari evenimente, la București - cu cei de la București, avem Summer Well la București, eu credeam că o să facem primul la București, și toți au fost de acord că vor să facă aceste evenimente doar cu persoane vaccinate. La toată lumea ne-a prezentat acel eveniment-pilot din Spania, unde au fost persoane vaccinate. Deci, cam asta este tendința. Reporter: Cand am putea participa la nunți, botezuri, evenimente cu mai multe persoane? Florin Cițu: Cand ne vom vaccina. Este, iarăși, o propunere pe care am făcut-o pentru Comitetul interministerial pentru vineri, pentru a avea evenimente private cu persoane vaccinate. Reporter: Și de luna aceasta? Florin Cițu: Nu, de la 1 iunie. Avem o țintă, pană la 1 iunie, trebuie să nu grăbim lucrurile, să le permitem oamenilor să se vaccineze. Reporter: Bună ziua! Spuneați că o propunere care să se aplice de la 1 iunie, aceea cu renunțarea la mască in birourile in care toți angajații sunt vaccinați? Aș vrea o... Florin Cițu: Este o propunere pe care am făcut-o Comitetului interministerial, este pe masa comitetului, vom vedea ce spun cei de la Ministerul Sănătății, ce spun cei de la Ministerul Afacerilor Interne. Toți sunt acolo și vedem și opiniile lor. Este ceea ce eu cred că se poate face - dacă intr-un birou toate persoanele sunt vaccinate să stea fără mască. Reporter: De la 1 iunie. Florin Cițu: Da. Reporter: Și o altă intrebare legată de ce s-a intamplat astăzi din cauza unor probleme ale platformei de inregistrare a vaccinării: au fost oameni care au trebuit să aștepte mai multe ore să primească acel certificat de vaccinare, dacă ați aflat care au fost cauzele pentru care s-au produs aceste perturbări și dacă o astfel de situație s-ar putea repeta și ar putea să ii facă pe oameni să nu mai fie așa dornici să se vaccineze. Florin Cițu: De vineri, din acest weekend, putem să ne vaccinăm oriunde, in centrele Pfizer și Moderna, doar cu buletinul, fără niciun fel de programare. Astăzi a fost o problemă cu prea multe persoane care au incercat in același timp, vreo 40.000 de persoane. Este o platformă pe care am făcut-o anul acesta, nu este perfectă, imi cer scuze pentru cei care au avut de așteptat. Dar, repet, de vineri nu mai este nevoie de programare și ne putem vaccina in orice centru doar cu buletinul. Reporter: De la STS am ințeles că problema nu a fost la platforma de inregistrare, ci la Registrul Electronic de Vaccinare, cel de la INSP. Florin Cițu: Da, deci cred că au fost prea multe persoane dintr-o dată care s-au... Și acela nu este administrat de STS. Reporter: Se mai poate repeta situația in viitor? Florin Cițu: Nu, dacă de vineri mergem și ne inregistrăm, eu cred că nu o să mai fie nicio problemă. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o intrebare legată de revenirea tuturor elevilor la școală. Spunea ministrul educației că ar fi posibil ca peste două săptămani să se intample asta. In ce condiții, ce ar trebui să facem ca să ajungem in această situație, ca toți elevii să poată merge la școală? Florin Cițu: In primul rand, ar trebui să avem... nu știu, nu am discutat cu domnul ministru care sunt condițiile, dar acolo e discuția intre Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Dar eu cred că e important să avem tot personalul din sistemul de invățămant vaccinat, ca să reducem riscul de răspandire al virusului, și după aceea putem să discutăm. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! GRECO a transmis astăzi că nivelul de respectare a recomandărilor privind prevenirea corupției in randul parlamentarilor și magistraților este nesatisfăcător și, de asemenea, Romania a indeplinit doar 5 din cele 18 recomandări. Care este poziția dumneavoastră? Florin Cițu: Bine, acum, tot raportul spune un lucru foarte important: că suntem pe drumul cel bun. Deci, această coaliție este pe drumul cel bun și trebuie să continuăm reformele pe care le-am inceput. Eu aș spune cateva lucruri: in primul rand, am oprit răul și am inversat efectele negative ale reformelor inițiate in perioada 2017-2019; deci, acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, am oprit ceea ce s-a intamplat atunci. In acest moment, suntem in plin proces de reformă a legilor justiției. Acestea se discută in coaliție. Cred că mergem in direcția cea bună, dar ceea ce pot să spun eu, in această administrație, in acest guvern - legile justiție nu vor mai fi abuzate și nu vom mai vedea ceea ce s-a intamplat in perioada 2017-2019. Reporter: Pe ordinea de zi a ședinței de guvern ați avut un memorandum privind evaluarea miniștrilor... Florin Cițu: A fost aprobat. Reporter: .... și ați mai avut unul privind datoria guvernamentală. Florin Cițu: Au fost aprobate amandouă. Reporter: Care este perspectiva pentru datoria guvernamentală? Florin Cițu: Depinde pe ce scenarii mergeți dumneavoastră. Sunt trei scenarii acolo, eu merg pe cel mai optimist, dar rămane in jur de 50% pană la următoarea. Reporter: Și dacă, totuși, nu se va intampla acest lucru, ne putem aștepta la reduceri de salarii, reduceri de pensii? Florin Cițu: Se va intampla acest scenariu. Am arătat și anul trecut, și anul acesta că poți să administrezi o perioadă dificilă fără să destabilizezi finanțele Romaniei. Este o premieră. Din punctul meu de vedere, cred că nu s-a mai intamplat așa ceva in ultimii 30 de ani: să ai doi ani de zile fără nicio modificare la Codul Fiscal, să nu umbli la taxe, să nu umbli la impozite, să nu modifici /.../ Am făcut așa cum am promis cand am preluat mandatul finanțelor publice, in 2019, in noiembrie: am spus că nu vom crește, nu vom introduce taxe noi, ci vom putea să administrăm economia, pentru că vrem predictibilitate, asta ne-au cerut oamenii. Veți vedea că și anul acesta va fi al doilea an fără niciun fel de modificare și vom merge așa și in viitor. Reporter: Bună ziua. Ar putea fi o soluție ca restaurantele să-și delimiteze zone pentru vaccinați și nevaccinați, cum se face cu fumătorii și nefumătorii? Florin Cițu: Dacă este o propunere și e discutată in comitetul interministerial, vom vedea ce spun. Deocamdată, nu este o propunere. Aștept astfel de propuneri prin intermediul asociațiilor restaurantelor, Ministerului Economiei și, apoi, in comitet. Reporter: Veți fi prezent și dumneavoastră la inceperea primului maraton de vaccinare din București, pentru a spori increderea? Florin Cițu: Da, voi fi, și nu numai acolo, merg la mai multe centre de vaccinare. Voi merge și la companii care vor avea centre de vaccinare, voi fi in perioada următoare la multe centre vaccinare, pentru a ajuta campania. Dacă se putea, m-aș fi vaccinat din nou, dar se pare că nu se poate. Reporter: Bună ziua. Am văzut astăzi o comunicare din partea ministrului fondurilor europene și a ministrului educației că dacă, inițial, pentru Programul Național de Redresare și Reziliență pentru educație fuseseră gandite mai multe fonduri, acum negocierile se vor purta pe 3,7 miliarde. V-aș intreba de ce s-a ajuns la această reducere pe acest capitol și pe ce alte capitole am putea vedea reduceri de finanțare, să spunem așa? Florin Cițu: Imi place cum scoateți așa cate un capitol din PNRR și vă uitați la el. PNRR-ul, inițial, cel cu care am plecat la Bruxelles, avea 42 de miliarde, acesta are 29 de miliarde. La toate capitolele au fost reduse sumele și nu aleatoriu, au fost reduse in funcție de feed-back-ul pe care l-am trimis la Comisie, referitor la proiectele care erau in acel PNRR. O parte dintre ele le-am transferat pe alte finanțări - pe fonduri europene, pe buget. Nu pentru că nu erau proiecte bune, toate sunt proiecte bune. Dar unele dintre ele nu erau in faza in care puteau să fie terminate pană in 2026, și atunci nu avea rost să le punem in PNRR, le punem in altă finanțare și proiectele răman. Așa și cu aceste proiecte care, dacă au fost scoase de la Educație, răman, sunt proiecte importante și vor fi finanțate ori de la buget, ori prin fonduri europene. Reporter: Săptămana viitoare veți avea clar creionat proiectul pentru Programul Național de Redresare și Reziliență, astfel incat să se incadreze exact in cele 29,2 miliarde? Florin Cițu: Avem un proiect, acum, care se incadrează in cele 29,2 miliarde, cu fiecare zi se solidifică această imagine. Săptămana viitoare este o discuție puțin mai amplă, pentru că sunt mai multe lucruri de discutat la Comisia Europeană despre PNRR, despre alte cateva lucruri, reforme - partea de reforme este, de fapt, ceea ce vreau să discut mai mult la Comisia Europeană. Este important pentru acest guvern, care și-a asumat reforme, să merg și să fie foarte clar că ne ținem de aceste reforme. Ați văzut că agențiile de rating deja au incredere că mergem mai departe cu aceste reforme, și Comisia Europeană, vom vedea și negocierile pe procedura de deficit excesiv, dar partea de forme trebuie explicată foarte bine. Reporter: Și dacă imi mai permiteți o foarte scurtă intrebare pe certificatul verde. Astăzi ar fi trebui să inceapă in parlament discuțiile legate de această inițiativă europeană, nu a existat un punct de vedere al guvernului; un motiv pentru care nu a fost avansat pană acum? Florin Cițu: O să verific de ce nu a fost avansat. Reporter: Dar susțineți, presupun... Florin Cițu: Este o inițiativă europeană, este aprobată la nivel european. Reporter: Domnule premier, cum comentați incidentul cu uciderea ursului Arthur, practic, cel mai mare urs care trăia pe teritoriul Romaniei și, din cate ințeleg, și in Uniunea Europeană. Care e poziția in acest sens? Florin Cițu: Interesantă intrebare la Money.ro, mă așteptam să mă intrebați ceva de financiar. Am avut o discuție cu domnul ministru, ințeleg că există o anchetă, vom vedea care vor fi rezultatele. Se pare că nu toate informațiile din spațiul public sunt corecte, și atunci nu aș vrea să comentez ceva ce nu este corect, dar se pare că nu este cel mai mare urs, pană la urmă. Vom vedea care sunt concluziile anchetei. Mulțumesc. Vă rog, domnule ministru al transporturilor. Cătălin Drulă: Bună ziua! Am cateva vești foarte bune, una de-abia am primit-o acum cinci minute, dar incep cu cele din ședința de guvern. Am aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici, adică investiția A7 Ploiești-Buzău. Este un moment mare pentru acest proiect, practic, este asumarea că acest proiect se va face, aprobarea investiție de către Guvernul Romaniei. Ce este absolut special la acest proiect, și vă spun ca om care urmăresc de 10 ani infrastructura, este că acest moment va fi urmat imediat de pași concreți, adică, fiind un proiect care a fost pregătit in ultimii doi ani la stadiul de detaliu, cu proiect tehnic, cu partea de exproprieri, de relocări de utilități, deja avem in curs exproprierile și vor fi lansate cat de curand, iar licitația pentru construcție, deci, pentru execuție va fi lansată pană la sfarșitul lunii mai. Practic, spre deosebire de alte proiecte și, nu știu, pot să iau aici exemplul Autostrăzii de Centură A0 a Bucureștiului sau Drumul Express Craiova-Pitești, sau orice proiect la care vă gandiți de autostradă din Romania, unde intre momentul in care investiția a fost aprobată in ședința de guvern, la cele două menționate mai devreme momentul era in 2008, și momentul in care avem efectiv utilaje in teren pot să treacă 6 ani, 12 ani. Aici lansăm licitația chiar luna aceasta, facem exproprierile chiar acum. Nu vom mai avea toate acele situații neplăcute, in care spunem că proiectul a fost făcut acum 10 ani şi au apărut diferențe in teren și nu avem exproprieri și că se mai amană dintr-un motiv sau altul. Nu, pur și simplu, la semnarea contractului, care depinde de durata desfășurării licitației, după cum știți, să zicem, un caz optimist ar fi 4-6 luni, acum mai depinde și de partea de contestații, dar știu că sunt in lucru și la nivelul Guvernului și al Parlamentului legislații care să facă mai favorabilă, mai rapidă partea de contestații. In orice caz, de la semnarea contractului, constructorul poate intra direct in teren. Nu urmează o pauză, un an de zile, doi ani de zile pană cand efectiv vedem lucrări. Este vorba de un proiect care are o lungime de 63 de km. Este un proiect pe care il vrem finanțat prin PNRR. Am fost la Bruxelles recent şi am discutat in mod particular despre acest proiect. Este un proiect cu perdele forestiere pe acest sector intre Ploiești și Buzău, avem aproape 60 de km de perdele forestiere, avem patru spații de servicii, generoase, cu suprafețe mari, cu infrastructură pentru vehicule electrice, suprafața perdelelor forestiere este de 160 de hectare. Nu este vorba de trei copaci ici și colo, ci de efectiv o pădure liniară. Sunt zeci de kilometri de drumuri auxiliare modernizate, drumuri locale, foarte multe structuri, poduri și pasaje, sunt 6 noduri rutiere, cel de la Dumbrava, unde se ramifică din autostrada A3 București-Ploiești, undeva, din memorie citez, de la aproximativ 40 de km, de la inceputul autostrăzii, din Șoseaua Petricani se ramifică autostrada către Moldova. Chiar aici am avut o discuţie și cu colegii, știți că această autostradă este pană la Moara Vlăsiei, din București, este pe trei benzi, de fapt, intenția inițială, in 2006-2007, cand a fost demarat acest proiect, a fost să fie trei benzi pană la punctul de ramificare spre Moldova. Pentru că traficul va crește foarte mult in momentul in care va fi finalizată această autostrada. Practic, tot ce vine din Moldova va merge spre București pe această autostradă, plus tot ce vine de pe Valea Prahovei, dinspre Brașov, dinspre Ploiești, dinspre sud-estul Transilvaniei, și atunci se adună totul pe o singură autostradă care merge către București și am vorbit cu colegii să demarăm de acum evaluarea de trafic pe care o vom avea peste cinci ani. Pentru a nu ne trezi in situaţia in care ne trezim tipic in Romania, că constatăm la un anumit moment că proiectul nu mai este suficient şi de-abia de atunci ne apucăm să facem ceva, ştiţi, intersecții sufocate ş.a.m.d. Deci, să facem proiectul de acum, ca cei care vor fi după noi să aibă un proiect gata pregătit sau poate chiar să il lansăm in execuție. Mă refer la adăugarea celei de-a treia benzi pe sectorul Moara Vlăsiei-Dumbrava, deci, pană la ramificație. Următoarele sectoare, Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani din această autostradă sunt intr-un stadiu similar. Este vorba de un decalaj de cateva luni, nu am exact calendarul in minte in momentul de față, dar este in jur de trei, patru luni intre fiecare secțiune. Deci, anul acesta cred că pe toate, pană la Pașcani, este vorba de 320 de km de autostradă, le putem scoate la licitație, repet, e vorba de licitație de execuție. Partea de proiectare este făcută deja de companie, deci, se poate intra deja in teren cand semnăm contractul. Este o sumă mare pentru intreg proiectul, este vorba de cateva miliarde de euro, pe care ii vrem finanțați din Programul PNNR și pentru asta am argumentat şi așa va fi transmis Programul PNRR la Bruxelles. Un alt act normativ, de fapt, haideți să vă dau vestea, că nu mai am nici eu răbdare. Am primit acum 20 de minute o veste excelentă, s-a respins ultima contestație, definitiv, la Curtea de Apel pentru lotul 2 din Autostrada de Centură a Bucureștiului. Autostrada A0, in partea de nord, lotul 2 este intre DN 1, deci, zona Corbeanca, și DN 2, zona Colentina. Acest sector de autostradă a fost caștigat de o firmă romanească care lucrează foarte bine și cu alte proiecte din țară, spre exemplu, pe Drumul Express Craiova-Pitești. Fusese respinsă deja contestația la prima etapă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, s-a respins și la Curtea de Apel, am primit această veste chiar acum 20 de minute. Ceea ce inseamnă că se poate semna acest contract, deci, este al doilea lot de pe zona de nord a Autostrăzii de Centură a Bucureștiului, A0, care va avea contract semnat. Lotul 4 este semnat cu aceeași firmă, in zona intre Autostrada A2 și DN 3, in zona lacului Cernica. Mai am cateva vești. Să zicem că astea erau cele mari, dar eu cred că sunt importante și cele pe care le voi menționa. Pe A0 Sud am avut o hotărare de guvern care a trecut in ședința de guvern. O să pară rizibilă suprafața expropriată - 130 de metri pătrați, dar cateodată aceste suprafețe minuscule sunt extrem de importante. Este vorba de suprafața pe care se va reloca un stalp de inaltă tensiune, care bloca lucrările acolo. E vorba de o linie de inaltă tensiune de 400 de kilovolți, e o lucrare mare. Aici vreau să menționez colaborarea excelentă pe care am avut-o cu premierul pentru toate aceste proiecte de infrastructură. Pe cat de repede am putut să le introducem in ședința de guvern, pe atat de repede le-am avut acceptate, cateodată pe lista suplimentară, ceea ce inseamnă că nu se pierde o săptămană sau două de lucru. După ce hotărarea de guvern trece prin guvern, sunt vreo 45 de zile pană efectiv se poate lucra pe acel teren, sunt niște formalități de făcut. Deci, orice săptămană pierdută inseamnă lucru in teren. Și, ca o notă la partea de observații, genul acesta de situații in care după ce un proiect e inceput și constructorul este in teren și ne mai trebuie niște teren pentru un stalp de inaltă tensiune, pe proiectul A7 de care am vorbit mai devreme nu se vor mai intampla. Pentru că toate proiectele de relocare de utilități, absolut fiecare centimetru de teren, proiectul este făcut la detaliu. Nu apar ulterior ca factori neprevăzuți. Incă o veste, și asta era mare: autostrada A8 incepe proiectarea vineri, pentru tronsonul Targu Neamț-Iași-Ungheni; este vorba de cei aproximativ 100 de km care traversează de la est la vest Moldova la latitudinea Iașiului. Este același timp de contract bazat pe cum lansăm licitația de execuție pentru A7, numai că pentru A8 din păcate nu am avut acest pas făcut din urmă. Astăzi am putut lansa o licitație de execuție de lucrări; este vorba de studiu de fezabilitate+proiect tehnic, 24 de luni, exact cum a fost și la A7. De altfel, proiectul A7 pot spune că a fost destul de mult in calendar. Documentația pe baza căreia la sfarșitul acestei luni lansăm licitația pentru Ploieși-Buzău, a fost semnat contractul și inceput in noiembrie 2018, deci la sfarșit de 2018, trebuia la sfarșit de 2020. Este o intarziere de cateva luni, dar, in mare, a fost in grafic. Ce vreau să spun prin asta și de ce subliniez este că, atunci cand avem proiectele bine pregătite, salvăm enorm de mulți ani in implementare. In loc să avem un proiect fușerit in trei luni de zile și după aia să stăm nouă ani in construcție in loc de doi. Stăm doi ani și pregătim proiectul și apoi execuția lucrărilor durează efectiv doi ani. Avem astfel de exemple de succes deja, va fi și acel lot de autostradă de langă Targu Mureș inceput in iulie anul trecut, care va fi finalizat la sfarșitul acestui an, deci nici măcar un an și jumătate, tocmai pentru că totul a fost pregătit dinainte acolo. Și ultima veste de astăzi este că s-a dat ordinul de incepere, știu, e o durere pentru cetățenii care folosesc Aeroportul Bucureşti, Aeroportul Otopeni, s-a dat ordinul de incepere pentru modernizarea parcărilor publice. In sfarșit, vom avea acolo, la sfarșitul lui 2021, parcarea de la Sosiri supraetajată, cu sistem modern de plată, cu cititor de numere de inmatriculare, cu bariere moderne. Scăpăm de acel sistem oribil cu fisa, care ne blochează parcarea și așteaptă toată lumea la cozi. Dacă sunt intrebări. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Cați km de autostradă intenționați să construiți prin PNRR? Cătălin Drulă: In PNRR am inclus ca proiecte majore autostrada A7, despre care vă vorbeam, o să citez dimensiunile din memorie, v-aș ruga dacă pot să vi-l dau efectiv ulterior după ce o să mi se... Reporter: Poate o să faceți și un calcul, ca să știm exact. Cătălin Drulă: Să fac eu calculul? Putem să il facem impreună: 320 de km pe A7, este vorba de capetele autostrăzii A8 sectorul Targu Mureș-Targu Neamț, cred că sunt 30 cu 20, in jur de 50 de km, unu langă Targu Mureș și unu langă Targu Neamț. Este vorba de autostrada A3, intre Cluj și Zalău, ca să nu dau niște nume de localități care nu spun așa de mult. Și acolo cred că sunt 70 de km, dar, v-am zis, mă faceți să fac un exercițiu din memorie. Și mai e vorba de Lugoj-Deva, acolo unde se fac acele tuneluri pentru urși; nu sunt pentru urși, sunt pentru mașini, doar mamiferele pot migra pe deasupra, nefiind afectat terenul. Acea singură secțiune lipsă pe autostrada intre Sibiu și Nădlac, acolo sunt 9 km, dar este o lucrare amplă, scumpă, sunt două tuneluri in lungime combinată de aproximativ doi km. Deci acestea sunt proiectele majore pe care le-am solicitat pentru finanțare din PNRR. Și, bineințeles, in funcție de evoluția din anii următori, știm că toate aceste programe de finanțare, in fine, se mai ajustează pe parcursul lor, iar in funcție de realitate se pot adăuga și alte proiecte. Reporter: Deci, pană in 500 de km de autostradă construiți pană in anul 2026. Cum reușește Romania in acest mandat să construiască 500 de km de autostradă, in condițiile in care nu stă bine la acest capitol, pe care l-ați descris și dumneavoastră, vorbeați despre contestații, exproprieri, judecată și celelalte. Cătălin Drulă: Pot să spun că stăm mai bine ca niciodată și asta o spun cifrele, nu eu. Avem un record pe partea de investiții pe primele patru luni ale anului. Suntem undeva in creștere cu 14% față de anul trecut. Și, ca să aveți un termen de comparație față de un an anterior 2019 sau 2018, este mult mai mult decat dublul sumei care fusese atunci consumată pe primele patru luni. Pe intregul an sperăm să avem recordul absolut de investiții in autostrăzi și căi ferate de după Revoluție, așa am bugetat. Proiectele merg bine și suntem in grafic deocamdată. Avem un stoc semnificativ de proiecte și, așa cum am mai explicat, in această conductă de proiecte, pipeline in engleză, important și ce s-a pus inaintea ta, și ce pui tu mai departe. Deci, eu sper ca in următorii ani, că nu trebuie să ne gandim doar la anul actual, și pe 2022, 2023, pană chiar și la 2026, cum vorbeam și de exemplul celei de-a treia benzi pe A3, o să avem un stoc semnificativ de proiecte mature, proiecte care se implementează. Acum, dacă vreți, e important și ca industria să țină pasul, pentru că contractorii care lucrează iși cresc capacități in fiecare an, investesc in utilaje și, din această perspectivă, această finanțare prin PNRR este extraordinară, pentru că vine să completeze ce puteam lua deja din fonduri europene, de pe programele normale, de pe programele operaționale. Evident, intotdeauna e loc de mai bine, dar cred că, in acest moment, din punct de vedere al investițiilor, suntem intr-un punct bun, adică e o frenezie de investiții pe tot parcursul Romaniei și va fi in următorii ani. Important este să ne asigurăm că se menține acest ritm și că crește. Reporter: Astăzi s-au demarat lucrările pe DN1 in zona Azuga. Care este motivul pentru care pornim aceste lucrări in momente aglomerate, să spun așa, incepe vara? Cătălin Drulă: Nu le pornim in momente aglomerate, e un pod din anii 30, care nu a mai fost reparat cred că de peste 20 de ani și care are un grad de pericol. Nu ne putem permite pe o infrastructură critică națională să ținem un pod in grad de pericol. Magie nu există, deci trebuie să lucreze efectiv cineva la el. E o licitație pornită din anii trecuți, s-a ajuns la un contract semnat. Acum trebuie să se execute acele lucrări. Nu va fi restricționat traficul ușor, doar cel peste 7,5 tone, care din păcate, pe durata desfășurării lucrărilor va trebui să meargă pe ruta ocolitoare, pe DN1A. Ce să vă spun, sunt lucrări necesare, ar fi bine să le facem la timpul lor, asta era, e un pic trecut timpul cand trebuia făcut acest pod. Reporter: Spuneați că este nevoie urgentă de dezvoltare a infrastructurii. Ce alte fonduri accesăm in acest moment pentru dezvoltarea infrastructurii, in afară de PNRR, pe care lucrăm? Cătălin Drulă: Mai avem Connecting Europe Facility, care este un program tot al Comisiei Europene, mai ales pe partea de cale ferată. Intre Brașov și Sighișoara sunt niște proiecte majore, tot așa, de miliarde de euro, cu un tunel de 7 km care va fi săpat cu tunnel boring machine. Și, in fine, mai sunt și proiecte sau programe mai mici din fonduri europene și ne gandim, evident, pentru anii următori, dacă va fi nevoie să suplimentăm inclusiv cu noi contracte cu instituțiile financiare internaționale. Deocamdată, ne-am asigurat, ne-am luptat foarte mult in aceste luni pentru finanțarea din PNRR, din Planul de Reziliență, și să avem proiectele care să tragă acești bani. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă mai intreb ce se intamplă la Metrorex; știm că acolo au fost două variante - fie să taie salariile cu 18%, fie vor fi făcute concedieri, undeva la 500 de angajați. Pe ce variantă se merge pană la urmă? Cătălin Drulă: Nu știu de unde sunt variantele acesta și nici cifrele de concedieri, in orice caz nu de la mine, adică, ca să punem premisa intrebării corect. La Metrorex, mă rog, serviciul continuă să fie furnizat zi de zi bucureștenilor. Consiliul de Administrație și managementul pe care l-am numit acolo face eforturi pentru a restructura această companie și a o aduce in zona de eficiență. Intr-adevăr, la nivelul actual și la numărul actual de salariați, masa salarială nu este sustenabilă, in condițiile de venituri ale companiei - salariile sunt undeva la 750 de milioane, iar citez cifre din memorie, iar veniturile cred că sunt pană in 200 de milioane, mai ales in această perioadă de pandemie, dacă ar fi vremuri normale ar fi 300. După cum vedeți este un dezechilibru destul de mare, compania mai are și alte costuri. Poate de aici vine intrebarea dumneavoastră, că undeva trebuie să crape, cum spuneți. Da, există varianta, bineințeles, sau, mă rog, ar fi putut să existe varianta unei ințelepciuni, mai ales din partea sindicatului, care, de altfel, s-a ocupat de alte lucruri, după cum știți, de protecția unor privilegii și a unor ilegalități, cum e cea cu spațiile comerciale. Pană la urmă, o companie care nu iși poate aduce venituri să işi acopere cheltuielile intră in insolvență, e și obligatoriu să intre in insolvență, există legi care obligă Consiliul de Administrație la asta. Eu sper să nu se ajungă acolo și să putem vorbi de o companie care să aibă cheltuielile salariale intr-o zonă sustenabilă. Vă aduc aminte că ele au crescut de trei ori, adică acest 750 de care am vorbit era, in 2016, 250, ca să știm de unde am plecat și unde am ajuns. Reporter: Voiam să vă mai intreb despre Aeroportul Otopeni. In ultima perioadă presa a scris că mai mulți pasageri, de fapt, toţi pasagerii care au nevoie de teste rapide şi nu numai sunt efectiv racolați din aerogări, de la birourile de check-in, duşi cu anumite mașini, ingrămădiți de multe ori, deci, fără nicio urmă de distanțare, și duși intr-o parcare unde li se oferă aceste teste antigen pentru COVID-19, făcute in cateva containere sau corturi. Dacă știți, in primul rand, despre această problemă, dacă a ajuns la dumneavoastră vreo sesizare. Dacă ați discutat cu cei de CNAB și ce măsuri se impun. Cătălin Drulă: Ştiu oarecum această problemă. Am călătorit şi eu recent, cand am fost la Bruxelles, intoarcerea a fost prin Amsterdam. Este cred o chestiune care ţine de companiile aeriene și de ţările in care zboară aceste companii. Spre exemplu, Olanda cere acest test antigen, care a venit ca o surpriză, in fine, regulile sunt foarte dinamice in această perioadă, contractul cu acel furnizor sau relația de care vorbiți este privată, nu ține de Aeroportul București, este intre operatorul aerian, in cazul acesta operatorul olandez, şi acea firmă care oferă servicii medicale, deci, nu e o chestiune care ține de Aeroportul București. Cred că, nu pot decat să bănuiesc, dar aici sunt mult pe tăramul speculațiilor, și vreau să rețineți asta, inainte să dăm vreun titlul, probabil companiile aeriene, in loc să ii spună omului nu ai test antigen, nu iţi pot face boardingul, du-te acasă, avand in vedere că zborul este peste o oră, le oferă o alternativă şi au căutat o alternativă de urgenţă. Din cate ştiu, acel centru există de mult timp acolo, de anul trecut, deci, nu este ceva care s-a creat ca o oportunitate speculativă in acest moment. Reporter: Dar e normal să se certe angajații unor clinici medicale pe pasageri in aeroport? Despre asta vorbim. Pentru că sunt două clinici medicale, una care este in aeroport, una peste drum de aeroport, efectiv angajații lor se ceartă pe pasagerii din aeroport. Cătălin Drulă: Da, situația asta nu o ştiu, deci, sunt pe tăramul speculațiilor aici. Reporter: Bună ziua! In ce stadiu este Drumul Express Craiova-Pitești și cand se va putea circula pe ruta ocolitoare Balș-Slatina? Cătălin Drulă: Merge foarte bine. Am fost acum trei săptămani şi cateva zile acolo, lucrările au continuat să progreseze, suntem in target, suntem in ce ne-am propus, adică, la sfarșitul acestui an, Balș-Slatina, acest tronson 2 - tronson 2, lot 1 și lot 2, aşa este tehnic -, deci, cei 40 de km să fie deschiși traficului. Deci, practic, la sfarșitul acestui an, fie că venim dinspre Craiova nu mai intrăm in Balș, nu mai trecem prin Slatina, ne urcăm pe acest drum expres, care este aproape ca o autostradă, o platformă de 22 de m in loc de 26, şi coboram după Slatina. A inceput să se lucreze și la lotul 3, in continuare am dat acolo autorizațiile foarte recent, acum o lună, două, deja se lucrează bine, s-a lucrat la fundațiile structurilor, cu foreze pe tot terenul, decopertarea este făcută. La lotul 4, ultimul, care este inspre Pitești, iarăși contestațiile. Acolo avem primul răspuns de la CNSC, care a respins contestațiile. Cred că compania chiar vrea să semneze contractul, se poate semna și după prima decizie, cu oarecare risc, și ăsta e un lucru pe care poate il corectăm prin legislație, că dacă Curtea de Apel, care e ultima instanță, se pronunță invers, va trebui să desfaci contractul, adică te poate băga un pic in belele. Dar acolo mai urmează decizia finală a Curții de Apel. Dacă este ca cea pe care v-am anunțat-o mai devreme, atunci avem tot lotul contractat. Lotul 1 - mai avem o bucățică mică unde s-au făcut exproprierile acum cateva săptămani și, v-am zis, după hotărarea de guvern, durează 30-40 de zile pană se poate intra in teren; in rest, pe ceilalți 14 din 17 km ai lotului se lucrează, va fi gata la sfarșitul anului viitor. De fapt, aici este o informație pe care trebuie să o verific. Cred că și lotul 3, cel despre care vă vorbeam, ar putea fi gata la sfarșitul anului viitor. Lotul 2, cel care e cel mai important, pentru că e bypass la cele două localități cu trafic oribil in fiecare weekend sau perioadă aglomerată, e gata anul acesta. Reporter: Bună ziua! Aminteați mai devreme despre vizita de la Bruxelles și aș vrea să vă intreb dacă, in urma discuțiilor, veți merge la Bruxelles cu PNRR, cu 4,5 miliarde de euro, dacă imi aduc bine aminte, pentru autostrăzi și 4,5 miliarde de euro pentru feroviar și metrou. Răman aceste sume? Cătălin Drulă: Sunt incă discuții fine-tuning, mici ajustări care se mai fac la program. Undeva in zona de 8 - 8 miliarde și ceva, nu, nu am exact suma acum, 8 - 8 miliarde și jumătate este suma alocată transporturilor. Noi am ținut foarte mult și am explicat la Bruxelles că este parte inclusiv din recomandările de țară, care pentru Comisie sunt foarte importante, să completăm această rețea de bază. Și m-am intalnit cu trei comisari, m-am intalnit cu directorul care se ocupă de program in recover, cred că am reușit să conving. Inclusiv cu proiectele pe partea de cale ferată, inclusiv acel proiect sau alocare, la care eu țin foarte mult, cea de un miliard de euro, care să meargă in reinnoirea căii ferate actuale, care pană in 2026 să putem să o aducem la un standard decent. Reporter: Deci, cumva, ați reușit să treceți peste acele semne de intrebare ridicate de Comisia Europeană vizavi de suma mare de bani alocată autostrăzilor in programul nostru de redresare și reziliență? Cătălin Drulă: Vă dați seama, proiectul nu este depus incă. Aceste consultări și discuții au un caracter incă, ca să spun așa, informal. Deci, ar fi incorect, in acest moment, din partea mea să spun: gata, e totul rezolvat. Dar semnalele sunt bune și sper ca după depunere să avem o veste foarte bună pentru infrastructura din Romania. Pentru Romania, că infrastructura determină multe. Reporter: Bună ziua! Aş vrea să imi confirmați sau infirmați o declarație făcută de reprezentanții sindicatelor de la Metrorex, care spun că nu vor mai fi suficienți mecanici de tren care să conducă trenurile de la Metrorex, pentru că mulți s-au pensionat sau vor să se pensioneze. Cătălin Drulă: Nu pot să vă confirm, nici să vă infirm in acest moment această informație. Ce pot să vă spun este că in preziua sau zilele dinaintea acelei blocări ilegale a metroului au mai vanturat astfel de informații, de altfel, e tactica cunoscută a dumnealor să incerce să inducă disfuncționalități in funcționarea metroului, pentru a pune presiune și a-și obține interesele care sunt ilegitime, cum este cel cu spațiile comerciale, care erau ilegale. Pot să vă spun că foarte mulți mecanici, din ce am ințeles, şi am vorbit cu reprezentanții sindicatelor din feroviar, de data asta foarte mulți mecanici se bat, ca să zic așa, pe locurile disponibile la Metrorex, pentru că sunt salariile mai mari. Și aici iarăși e un factor de dezechilibru, aceste salarii obținute prin șantaje succesive la miniștri duc și la astfel de dezechilibre, adică, foarte mulți din zona feroviară, unde e și munca mai grea, ar vrea să migreze către Metrorex. Deci, nu pot să vă confirm sau să vă infirm, ca atare, informația in momentul de față, eu nu am auzit că ar fi o problemă iminentă. Reporter: Şi la precedentele declarații legate de acest subiect al Metrorexului vorbeați de o scumpire a cartelelor de metrou? Cătălin Drulă: Nu. Eu am spus şi poate că, in fine, cand iți incepi ca om politic propozițiile cu poate se transformă in certitudine, am spus că asta este o variantă care poate fi luată in considerare. Ar fi vorba de o ajustare de tarif, in zona decentă, pentru că nu mai fost mărite, dacă nu mă inșel, din 2016 sau 2015. In zona inflației putem discuta. Dar, pe de altă parte, din ce am mai afirmat, iarăși e o reiterare a unor afirmații anterioare, intai aș vrea să revenim la normalitate, să avem călători și apoi să discutăm despre zona tarifară, asta e valabil pentru toate modurile de transport. Ceea ce am spus este că nu sunt bătute in cuie aceste tarife. Pe de altă parte, in București trebuie să avem grijă, pentru că ele merg impreună și cu tarifele de la STB. O călătorie la suprafață cu STB-ul este 1,3 lei, la metrou 2,5, deja există un dezechilibru. Mi-aş dori să avem mulți pasageri pe metrou intai și apoi putem să discutăm, ca o posibilă măsură de ajustare, dar in niciun caz nu este suficientă. E mult prea mare dezechilibrul, deci, asta e o contrapondere falsă: creștem cartela și, gata, s-a rezolvat problema. Nu, nu, nu, e mult mai mare discrepanța dintre cele două. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Aş mai avea eu o intrebare, vă rog. Cătălin Drulă: Da. Reporter: Din ce companie din subordinea ministerului aţi tăiat din salarii? Şi urmează să mai tăiați? Nu ştiu dacă s-a mai pus această intrebare, nefiind prezentă. Cătălin Drulă: Salariile nu le tai eu. Salariile, de obicei, sunt stabilite prin contracte colective de muncă, contracte individuale de muncă. Pot să vă spun că avem planuri de eficientizare pe toate companiile, că au existat și peste tot am transmis semnalul, mai ales companiile afectate de pierderi, că nu mai pot da sporuri, nu știu, s-a negociat la Aeroportul Bucureşti sau sunt incă in curs discuțiile și cu sindicatul de acolo, anul trecut s-au dat sporuri discreționare de milioane de lei, in condițiile in care aeroportul a avut pierderi de 125 milioane de lei. Avem un plan discutat și cu sindicatele la CFR Marfă, notificat la Comisia Europeană, am discutat despre el şi la Bruxelles, in care va ieși o companie mai mică, dar mai eficientă. In fine, nu e o bucurie pentru nimeni faptul că unele slujbe se pierd, dar, din păcate, nu mai avem opțiunea să intoarcem capul in altă parte, aceste companii trebuie să ajungă la sustenabilitate. Mulțumesc mult! 2021-05-05 16:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6384.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 04.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1620130127Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Hristos a Inviat! Vă mulțumim pentru prezență! O să dau curs primelor activități care sunt legate de campania de vaccinare și in mod deosebit, elementele de noutate. După cum știm, astăzi a fost anunțată demararea campaniei de vaccinare in cabinetele de medicină de familie, in urma centralizării datelor pe care le-am solicitat de la fiecare județ in parte. Vorbeam de peste 3.000 de medici de familie care și-au arătat disponibilitatea de a participa la această etapă de vaccinare. Momentul a fost, din punctul nostru de vedere, pregătit, in sensul in care s-a elaborat instrucțiunea care reglementează modalitatea de vaccinare prin cabinetul medicului de familie. S-a stabilit că pentru prima etapă vom distribui vaccin de la compania Johnson and Johnson; incă de săptămana trecută au fost distribuite in 11 județe peste 12.440 de doze de la compania Johnson and Johnson. Astăzi se completează pană la 20 de județe, ceea ce inseamnă aproape 18.000 de doze. Toate dozele de la Johnson and Johnson au fost distribuite către toate centrele regionale de depozitare, așa incat Direcțiile de Sănătate Publică trebuie să solicite necesarul de doze de la centrele regionale de depozitare și ulterior, să asigure distribuirea acestor doze către medicii de familie din fiecare județ. Impreună cu dozele de vaccin necesare se distribuie materialele sanitare aferente, incepand de la seringi, ace, dezinfectanți și EpiPen-uri, seringile preumplute cu adrenalină. Desigur că nu am reușit demararea acestei etape cu toți medicii de familie. Deja a inceput activitatea de vaccinare. Pot să vă spun că in Bihor au fost introduse deja in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor 10 persoane vaccinate cu vaccinul de la Johnson and Johnson, in Mehedinți erau 7 persoane, chiar inainte să intru in această conferință, insă cu siguranță, la finalul zilei vom avea mult mai multe persoane vaccinate. Deci activitatea a inceput și mă aștept ca progresiv, un număr din ce in ce mai mare de medici de familie să inceapă această activitate. Chiar aș face un apel și astăzi am solicitat Direcțiilor de Sănătate Publică să ne implicăm mai mult pentru a asigura distribuția cu celeritate a dozelor de vaccin, a materialelor necesare și să punem la dispoziție, evident, și procedurile, instrucțiunile necesare pentru a se derula in condiții foarte bune campania de vaccinare și prin cabinetele medicilor de familie. Același apel il fac și către colegii mei, medici de familie, le solicit, cat se poate de mult, implicarea in această campanie de vaccinare. Ințeleg efortul pe care cu toții l-am făcut pană la acest moment, insă mă aștept ca un număr mai mare de medici de familie să iși arate disponibilitatea pentru participarea la acest demers. Din partea noastră, din partea autorităților, există toată susținerea și toată deschiderea pentru a acoperi nevoile și necesitățile pe care le intampinăm cu toții. De asemenea, un alt element important, după cum știm, in perioada 4-11 mai, in cele 7 spitale militare din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara se desfășoară un maraton al vaccinării pe o perioadă de 24 de ore din 24, in care orice persoană care dorește să se vaccineze se prezintă direct la centrul de vaccinare cu cartea de identitate sau cu un document de identitate valabil, pentru a se vaccina. Din acest punct de vedere, incurajăm ca toți cei care doresc să se vaccineze, să se adreseze acestor unități medicale, acestor centre de vaccinare. Este un efort pe care colegii noștri il fac și mi-aș dori să fie, evident, un succes. Cred că in felul acesta putem să asigurăm un număr cat mai mare de persoane vaccinate. De asemenea, incepand de vineri, din 7 mai, ne propunem să avem următoarea modalitate de prezentare la centrele de vaccinare. Pentru că vinerea se face aprovizionarea centrelor de vaccinare, pe perioada zilelor de sambătă, duminică și luni, foarte probabil că vom stabili următoarea modalitate: persoanele de peste 60 de ani se vor prezenta direct la centrele de vaccinare fără programare. De asemenea, restul persoanelor care doresc să se vaccineze se vor prezenta după ora 14:00, pană la finalul programului, la ora 20:00, fără programare. Menționez, pentru persoanele de peste 60 de ani, se pot prezenta pe tot parcursul intervalului de lucru, de la 8:00 dimineața, pană la orele 20:00. Atenție, pentru că aici nu vreau să apară nemulțumiri! Prioritate vor avea persoanele programate prin platformă care au un loc deja ocupat și trebuie să aibă vaccinul asigurat. Insă, suplimentar, in funcție de capacitatea de vaccinare a centrului, vor fi eliberate bonuri de ordine celor care se prezintă direct la centrele de vaccinare. Adică, un centru, dacă are capacitate de vaccinare de 100 de persoane și are 50 de persoane programate, va elibera bonuri pentru 50 de persoane suplimentare care se vor prezenta. Cei care se prezintă suplimentar, eventual, pot să fie trecuți pe o listă separată și să se prezinte a doua zi sau a treia zi, eșalonat, in funcție de numărul celor care se adresează centrelor de vaccinare. Este posibil ca această modalitate de vaccinare să crească numărul de doze irosite, pentru că in felul acesta, noi vom merge pe o estimare medie a consumului, pe un interval de trei zile, insă fără să avem garanții intotdeauna că numărul de doze distribuite către centrele de vaccinare vor fi şi consumate pe perioada intervalului de stabilitate al acestor doze. De asemenea, știm că in mai multe județe din țară se organizează o serie de activități de maraton, evenimente de tip maraton de vaccinare. Primul va avea loc in municipiul București in perioada 7-9 mai, in cele două locații deja anunțate, Sala Palatului și Biblioteca Națională. Sunt 50 de cabinete de vaccinare, vaccinul distribuit va fi vaccinul de la compania Pfizer. Sunt 1.000 de voluntari inscriși la acest demers și ne dorim, de asemenea, inclusiv eu voi fi prezent și voi vaccina in ziua de vineri, in centrul de la Sala Palatului, așa incat ne dorim ca și de această dată să putem crea facilitatea unui număr cat mai mare de persoane să fie prezente și să se poată vaccina. Mai mult decat atat, după cum știm, compania BioNTech-Pfizer a depus toată documentația necesară la Agenția Europeană a Medicamentului in vederea obținerii a autorizării pentru grupa de varstă 12-15 ani. Ne așteptăm ca in următoarele zile FDA să acorde această autorizare și foarte probabil că in perioada lunii următoare și Agenția Europeană a Medicamentului va elibera această autorizare, așa incat avem o perspectivă cat se poate de clară ca din această vară să putem vaccina și persoanele din grupa de varstă 12-15 ani, care, evident, işi doresc să se vaccineze, prin acordul părinților. Alte elemente suplimentare legate tot de evenimente de vaccinare: in municipiul Cluj Napoca, Iași, Targu Mureș, va avea loc in perioada 14-16 mai un astfel de maraton de vaccinare, după modelul celui de la Timișoara. Organizatori sunt Universitățile de medicină și farmacie din aceste municipii, in parteneriat cu autoritățile locale. Vaccinul distribuit va fi, de asemenea, vaccinul de la compania Pfizer. De asemenea, in Craiova, săptămana viitoare se organizează, la fel, un eveniment similar și pot să vă spun că din ce in ce mai multe județe iși doresc diverse evenimente de vaccinare, care să crească accesul persoanelor la vaccinare și, de asemenea, să și crească dorința de vaccinare. In ceea ce privește platforma de programare, după cum știm, a fost optimizată la sfarșitul săptămanii trecute și există in acest moment posibilitatea ca o persoană să modifice centrul de vaccinare pentru cea de-a doua doză, pentru rapel. De asemenea, au fost transmise celor 500.000 de persoane care au fost in lista de așteptare şi care nu au reușit să iși confirme programarea, au fost notificate prin SMS și e-mail. De asemenea, au fost in total transmise peste 709.000 de SMS-uri către persoanele care au fost in listele de așteptare şi care nu și-au finalizat programarea. Diferența este din cauza beneficiarilor care au declarat același număr de telefon. Cateva date statistice la nivel național: avem in momentul de față un procent de acoperire vaccinală cu cel puțin o doză de peste 20% - 20,33% din populația eligibilă, care a fost vaccinată cu cel puțin o doză. De asemenea, avem 11,93% persoane care au fost vaccinate cu o singură doză şi 8,39% persoane care au fost vaccinate cu schema completă, cu cele două doze. Incă de ieri, știm, avem peste 2 milioane de persoane care au fost vaccinate cu schemă completă, ceea ce inseamnă obținerea beneficiilor maximale după vaccinarea impotriva COVID-19. Am făcut o evaluare a ratei de acoperire vaccinală la nivelul județelor. Pot să vă spun că municipiul București, in momentul de față este cu o rată de acoperire vaccinală de 31%, dacă comparăm cu rata de acoperire din celelalte județe - atenție, nu mă refer la municipii, mă refer la județe - este cea mai mare rată de acoperire vaccinală din țară, urmat de județul Cluj - cu 28%, Timiș - 22%, Brașov - 22%, Sibiu - 21%, Constanța - 21%. Sunt primele șase județe cu rată de acoperire vaccinală peste media națională. De asemenea, legat de lista de așteptare, in momentul de față, sunt peste 25.000 de persoane care se mai regăsesc pe lista de așteptare. Avem cele șase județe care au cele mai multe persoane inscrise pe listele de așteptare. In Bucureşti mai sunt circa 7.967 de persoane pe lista de așteptare, in Mureș, aproape 5.000 de persoane, Cluj, peste 3.000 de persoane, Galați, aproape 2.000 de persoane, Prahova, 1400, Argeș, 135 de persoane. Au fost notificate in total peste 1.777.000 de persoane prin SMS, persoane care au fost inscrise pe listele de așteptare și și-au confirmat programarea 1.333.000 de persoane, ceea ce inseamnă un randament al programărilor din listele de așteptare de circa 75%. Bilanțul centrelor de vaccinare: sunt active 997 de centre de vaccinare, care totalizează circa 1481 de fluxuri, de cabinete de vaccinare, avem o capacitate de vaccinare de peste 120.000 de persoane zilnic, avem 648 de centre de vaccinare cu Pfizer, ceea ce inseamnă 1025 de fluxuri, circa 131 de centre de vaccinare care primesc vaccin de la Moderna, cu 180 de fluxuri și avem centre de vaccinare care primesc vaccin de la AstraZeneca, circa 218, totalizand un număr de 296 de fluxuri. Avand in vedere că numărul persoanelor vaccinate cu prima doză cu vaccin de la compania AstraZeneca este in scădere, așa cum am anunțat și săptămana trecută, urmează ca la aproape jumătate din fluxurile de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca să fie distribuit vaccin de la compania Pfizer și foarte probabil și vaccin de la compania Moderna, in funcție de evoluția stocurilor. Insă ne dorim să avem o capacitate de vaccinare cat mai mare, in mod deosebit pentru tipurile de vaccin pentru care există, evident, dorință crescută de vaccinare. In ceea ce privește numărul persoanelor programate, in acest moment, pentru cele trei tipuri de vaccin, in platformă sunt peste 1.429.000 de persoane care urmează să fie vaccinate, atat cu doza unu, cat şi cu doza a doua, in centre Pfizer, 1.055.229 de persoane, din care 119.835 sunt persoane aflate la prima doză; in centre care primesc vaccin de la compania Moderna, 163.623 de programări, din care avem 6.464 de persoane pentru doza 1 și in centrele de vaccinare cu AstraZeneca, 210.929 de persoane, din care 1003 persoane sunt pentru doza 1. Bilanțul campaniei de vaccinare. Pană pe data de 3 mai au fost vaccinate, in total, 3.378.699 de persoane cu cel puțin o doză, din care cu doza 1 - 1.349.089 de persoane, cu doza 2 - 2.029.610 persoane. Pentru etapa a doua a campaniei de vaccinare, cea adresată persoanelor vulnerabile și persoanelor care deservesc activități esențiale, au fost vaccinate peste 2.116.000 de persoane cu cel puțin o doză. Avand in vedere că vorbim de posibilitatea de adresare directă către centrele de vaccinare a persoanelor de peste 60 de ani pe tot parcursul programului de lucru al unui centru de vaccinare, pentru cei nedeplasabili știm că există această posibilitate de vaccinare cu echipe mobile la domiciliu. Tocmai de aceea, pot să vă spun că pană la acest moment, au fost vaccinate peste 32.000 de persoane la domiciliu cu echipele mobile. De asemenea, in centrele rezidențiale și sociale au fost vaccinate 36.214 persoane cu cel puțin o doză, la care se adaugă persoanele care se află in evidență cu boli cronice, persoanele de peste 65 de ani. Pot să vă spun că in total, persoane peste 65 de ani vaccinate sunt 960.847 de persoane, dintr-un număr estimat de circa 3,6 milioane la nivel național. Așa incat, in etapa a doua, pană la acest moment, au fost vaccinate in total aproape 1,5 milioane de persoane vulnerabile, ceea ce inseamnă 77,2% din numărul total al persoanelor vaccinate in etapa a doua și restul fiind persoane care deservesc activități esențiale, ceea ce reprezintă 22,8%. Angajații din invățămant din această etapă sunt vaccinați cu cel puțin o doză - 154.200 de persoane, ne apropiem de circa 44%, aproape 45% procent de acoperire vaccinală. In centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, pană la acest moment, au fost vaccinate 191.044 de persoane, un număr important din aceste persoane fiind din randul populației civile care se vaccinează la acest moment in centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale. In centrele organizate de Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate, pană la acest moment, 43.388 de persoane, ceea ce reprezintă 1,4% din numărul de persoane vaccinate la nivel național. Pentru etapa a treia a campaniei de vaccinare, pană la acest moment au fost vaccinate 718.282 de persoane, din care 121.540 sunt persoane vaccinate cu schemă completă, ceea ce reprezintă 23,2% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Activitatea echipelor mobile in săptămana 26 aprilie - 3 mai: au fost in teren 123 de echipe mobile, s-au efectuat 283 de misiuni de vaccinare in centre rezidențiale la domiciliu și, de asemenea, pentru persoanele fără adăpost și au fost vaccinate in această ultimă săptămană 5.097 de persoane, cele mai multe in județul Dolj - 592 de persoane; in București - 350 de persoane; Sibiu - 324; Timiș - 307 persoane. Profilul de reacții adverse la nivel național: pană pe data de 3 mai au fost raportate 14.278 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de raportare a RAPI de 2,6 cazuri la 1.000 de doze administrate. Pentru săptămana 26 aprilie - 2 mai au fost raportate in total 561 de reacții adverse, 83% fiind raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 36 de ani, 63% din persoane fiind de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, a fost raportată o singură reacție adversă considerată severă și 560 de reacții clasificate ca nesevere. Aș vrea să mai menționez cateva priorități pentru activitatea din perioada lunii mai. Cea mai importantă este completarea, dacă vreți, modalității de programare și anume, această posibilitate de prezentare directă in centrele de vaccinare. Cred că este foarte importantă comunicarea și informarea corectă a oamenilor, pentru că atata timp cat ai o programare in platformă, este important să garantăm celui programat accesul la vaccinare și disponibilitatea dozelor respective. Atunci cand ne prezentăm direct, este posibil să nu avem intotdeauna garanția că vom fi vaccinați, insă printr-o coordonare bună la nivelul centrelor de vaccinare și cu implicarea coordonatorilor din centrele de vaccinare, sunt convins că vom reuși să asigurăm această fluiditate a activității centrelor de vaccinare, incat să menținem un echilibru bun, favorabil, intre numărul de persoane care se prezintă, disponibilitatea dozelor și riscul de irosire a acestora. A doua prioritate importantă pentru această perioadă este creșterea numărului de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie şi sunt convins că această activitate se va intensifica progresiv. A fost această perioadă a sărbătorilor pascale, pentru care ințeleg că au putut fi deficiențe, dacă vreți, in distribuirea materialelor, intarzieri in alocarea numărului de doze, insă cu siguranță, in perioada zilelor următoare vom avea un număr mai mare de persoane vaccinate in cabinetele de medicină de familie. A treia prioritate esențială pentru noi este demararea vaccinărilor in spitale pentru persoanele internate cu boli cronice. Lucrăm la această instrucțiune care reglementează modalitatea de vaccinare. Maine, de pildă, vom avea o ședință cu Direcțiile de Sănătate Publică și prefecturile, prin care incercăm să abordăm toate subiectele- cele trei deja menționați, incat să existe un consens la nivel național și pentru a putea asigura in bune condiții desfășurarea in perioada următoare a campaniei de vaccinare. Imi doresc ca un număr cat mai mare de persoane să poată să aibă acces cat mai ușor, cat mai facil, atunci cand iși doresc, la vaccinare, in funcție de tipul de vaccin pe care, evident, il doresc și in acest sens, vom face toate demersurile necesare pentru a crea infrastructura necesară. Cu permisiunea dumneavoastră, ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte CNCAV. Mulţumesc! Andrei Baciu: Vă mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte. Hristos a Inviat! O să incep cu situația vaccinării la operatorii economici privați. Astfel, in acest moment, avem un număr de 105 operatori economici care au demarat deja activitatea de imunizare a angajaților, din care 31 de operatori din domeniul HoReCa. Avem un număr de 47 de echipe care s-au deplasat către aceşti operatori privați, tocmai pentru a desfășura activitatea de vaccinare la sediul acestora, iar pană in acest moment, avem un total de 5.011 persoane vaccinate. Ne-am uitat puţin şi la judeţele care au avut activitatea cea mai intensă in acest sens. După numărul persoanelor vaccinate, sigur, București-1.888 de persoane deja vaccinate, Bihor cu 885, Dolj cu 504, Braşov 500 şi aşa mai departe. După numărul operatorilor economici care au demarat vaccinarea, in Alba, in judeţul Alba- 15 operatori economici, in Hunedoara- 15, Bihor- 14, Dolj- 14, Mureș- 7. Sunt și județe unde această activitate incă nu a demarat şi aş profita de ocazie pentru a incuraja această activitate, tocmai că in acest moment există şi echipe mobile, există şi dozele de vaccin şi este esențială relansarea economică, iar prin acest fel putem evita apariția de focare. Echipele mobile care funcţionează pe langă centrele mobile, pe langă spitalele militare, in săptămana 23 aprilie- 3 mai, au fost active 12 echipe mobile, care au acționat in cinci judeţe - Alba, Arad, Argeș, Ilfov, Sibiu. Numărul de persoane vaccinate, in această săptămană, vorbim de 1.386 de persoane vaccinate şi la fel, avem opt centre mobile active. Centrele mobile sunt localizate in Alba, aşa cum am spus, Arad, Bacău, Botoșani, Constanța, Ilfov şi Sibiu. Centrele de vaccinare drive-through - după cum ştim, această activitate a demarat in mai multe locații. Astfel, pană in acest moment, au fost peste 12.000 de persoane vaccinate, mai exact 12.531, dintre care 12.331 de persoane vaccinate cu doza 1, dar şi 200 de persoane vaccinate cu doza a doua. Astfel, in Deva, Centrul de vaccinare drive-through a demarat pe 24 aprilie. Avem 4.799 de persoane vaccinate, trei cu doza a doua. Pe 26 aprilie, a demarat Centrul de vaccinare drive-through de la Cluj, cu un total de 2.832 de persoane vaccinate, 58 cu doza a doua. La Arad, pe 28 aprilie a demarat activitatea de vaccinare intr-un centru drive-through. Avem un total de 846 de persoane vaccinate, 832 cu prima doză, iar 14 cu doza a doua. Aşa cum ştim, şi in Bucureşti a demarat această activitate, pe 29 aprilie, in Piața Constituției, cu un total de persoane vaccinate de 4.054, dintre care 3.929 cu doza intai şi 125 de persoane vaccinate cu doza a doua, cu un program de funcţionare de la 8:00 la 20:00 seara, cu patru fluxuri de vaccinare. Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe 3 mai, au fost efectuate 8.900 de misiuni de transport la nivel naţional. Forțe şi mijloace angrenate - vorbim de un personal- 850 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeria Romană, Poliția de Frontieră şi GSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.600 de mijloace tehnice. Din cadrul MApN vorbim de 6.581 persoane care au efectuat misiuni de transport, mai exact 2.795, folosind 2.693 mijloace tehnice, astfel, un personal angrenat militar și civil de 8.106 persoane. Cu privire la dozele de vaccin care au sosit in Romania: astfel, au fost recepționate pană pe data de 4 mai 8.210.829 de doze, administrate un procent de 65,1%, in următorul fel: pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer - 5.820.000 de doze, dintre care au fost administrate 4.279.531, ceea ce reprezintă un procent de 73,5 la sută. Reamintim că in cursul acestei zile a sosit un număr mare de doze. Moderna, total doze recepţionate 724.800, dintre care administrate 470.330; AstraZeneca, total doze recepţionate un milion 568.000 de doze, dintre care administrate 591.881; Johnson and Johnson, 108.000 doze recepționate - cateva zeci, așa cum a menționat și domnul președinte, au fost administrate in cursul zilei de astăzi de către medicii de familie. Cu privire la dozele pierdute, pană la acest moment avem 9.310 doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul dozelor utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor, pană in acest moment, așa cum spuneam, sunt 8.210.000 de doze recepţionate, in luna aprilie - 2.903.670 de doze. Pentru mai avem un total de 4.861.050 de doze, similar și pentru luna iunie. Astfel, Romania ocupă locul 6 la nivelul Uniunii Europene cu privire la campania de vaccinare. Sigur, ne referim aici la vaccinarea persoanelor cu ambele doze, ceea ce asigură schema completă maximă de imunizare; și la nivel global, locul 18. Eu cam atat am avut. Mulțumesc mult, domnule președinte. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc și eu. Aș mai vrea să fac o precizare, că aceste zeci de persoane care au fost astăzi vaccinate cu Johnson and Johnson sunt considerate persoane imunizate complet. După cum știm, vaccinarea cu Johnson and Johnson are această particularitate importantă și anume, necesitatea unei singure doze, ceea ce pentru foarte mulți dintre noi reprezintă un avantaj. Tocmai de aceea, incurajăm vaccinarea prin medicii de familie și sfătuiesc pacienții să se adreseze medicului de familie personal pentru a afla, in primul rand, dacă face parte din acest demers și in cazul in care răspunsul este afirmativ, să solicite și programarea la cabinet, nefiind nevoie de o programare in platformă. Deci lucrurile se derulează foarte simplu. Cu permisiunea dumneavoastră, incepem partea de intrebări. Din dreapta, cate două intrebări. Vă mulțumim frumos! Reporter: Spuneți-ne, vă rog, legat de acest vaccin Johnson and Johnson, Danemarca a decis să il retragă, oprind vaccinarea. Aceeași problemă, cheagurile de sange, am intalnit-o și la AstraZeneca. Valeriu Gheorghiță: Decizia din Danemarca vine ca urmare a situației epidemiologice și anume, una foarte bună și disponibilitatea unui număr suficient mare de doze de la celelalte tipuri de vaccinuri. Sigur că fiecare țară iși ia in calcul toate argumentele pro și contra atunci cand autoritatea locală de reglementare decide acest lucru, ținand cont și de infrastructura sistemului medical și de posibilitatea de distribuire și de alocare a dozelor de la celelalte companii, care, după cum știm, au un lanț mult mai stringent de condiții de frig. Și aici mă refer la distribuirea pe -20 de grade sau chiar la -80 de grade, dacă vorbim de alte vaccinuri. Deci aceste decizii sunt suverane și aparțin țărilor respective. Desigur că este foarte important să luăm in calcul decizia și recomandările Agenției Europene a Medicamentului, care menține, atat FDA-ul din Statele Unite, cat și Agenția Europeană a Medicamentului au reconfirmat beneficiile vaccinării și incurajarea, evident, a demarării vaccinării cu vaccinul de la Johnson and Johnson in Europa și reluarea in Statele Unite. Reporter: Ne-ați putea spune, vă rog, cate persoane au dezvoltat cheaguri de sange in Romania? Avem o estimare după vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Nu avem raportări de cazuri documentate medical de tromboză de sinus venos cerebral după vaccinare cu niciunul dintre tipurile de vaccinuri pe care le folosim. Reporter: Ce inseamnă asta, mai exact? Că niciun roman nu a dezvoltat cheaguri de sange, că autoritățile nu au centralizat aceste informații, ce ar trebui să ințelegem? Valeriu Gheorghiță: E puțin probabil ca aceste informații să treacă neobservate, neraportate, care să nu fie aduse in atenția autorităților sau in spațiul public. Sunt convins că există un număr de reacții adverse minore comune care nu sunt raportate, cum ar fi disconfortul la locul de administrare, insă reacțiile severe intotdeauna sunt raportate sau ele, chiar dacă există o intarziere, care este legată de documentarea medicală a cazului, sunt raportate atat de către colegii profesioniști din domeniul sănătății, cat și de către pacient sau de aparținători. Aceste cazuri, să ințelegem incă o dată, sunt cazuri extrem de rare, vorbim de o frecvență intre 1 pană la 4 cazuri la 1 milion de persoane vaccinate. Noi avem sub 500.000 de persoane vaccinate cu vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Bună ziua. Sunt medici de familie care se plang că degeaba au cum să primească vaccinuri, problema este că nu au restul logisticii, nu știu, substanțelor de care ai nevoie in caz, de exemplu, de vreo problemă imediat după vaccinare, pentru cineva... Valeriu Gheorghiță: Am ințeles intrebarea. Trebuie să ințelegem, in cabinetul de medicină de familie se vaccinează de ani de zile, nu este o activitate nouă. Vaccinarea impotriva COVID-19 nu este cu nimic diferită de vaccinarea cu alte tipuri de vaccinuri. Singura particularitate este legată de flaconul multidoză. Riscul de reacție alergică există pentru orice tip de vaccin, pentru orice tip de tratament. Tocmai de aceea, in cabinetul de medicină de familie există trusă corect dotată, de urgență, care, la fel, nu este de astăzi și nu trebuie să fie de astăzi. Suplimentar, prin faptul că există, intr-adevăr, o deficiență, un deficit, de fapt, de adrenalină la nivel național și prin faptul că termenul de valabilitate al fiolelor de adrenalină și al EpiPen-urilor este unul redus, se asigură distribuirea acestor EpiPen-uri, acestor seringi preumplute cu adrenalină, de către autoritatea centrală. Tocmai de aceea se distribuie aceste EpiPen-uri. Deci organizarea cabinetului de medicină de familie este de foarte mult timp, sunt colegii noștri care au cea mai mare expertiză in vaccinare și care știu prea bine ce au de făcut. Reporter: Bună ziua. Tocmai in ideea că se vaccinează de atata vreme in cabinetele medicilor de familie, cum vă explicați că in București, de exemplu, acest lucru nu se intamplă de astăzi, impotriva COVID, dar se intamplă in alte județe? Care este situația de la București? Cine poartă responsabilitatea că nu a inceput de astăzi? Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că de la Institutul Cantacuzino au fost distribuite circa 2.500 de doze de vaccin de la Johnson and Johnson către Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București incă de săptămana trecută. Au fost alocate aceste doze către medicii de familie. De ce nu s-a-nceput activitatea de astăzi? Probabil că nu ţine doar de medicul de familie, ţine şi de disponibilitatea persoanelor de a se prezenta la vaccinare. Eu cred că, in zilele următoare, vom avea o imagine mult mai clară asupra nivelului de implicare şi a numărului de medici de familie care realmente se vor implica in acest demers. Insă, din punctul nostru de vedere - şi sunt convins că sunt in asentimentul colegilor mei din reţeaua de medicină de familie - este esenţială implicarea dumnealor in această campanie de vaccinare, nu doar pentru acum, ci şi pentru viitor. Reporter: Şi o precizare: la medicii de familie numai cu Johnson and Johnson se vaccinează? Valeriu Gheorghiţă: Cu acest vaccin am decis să incepem, pentru că are cea mai simplă schemă de administrare şi, progresiv, vom distribui şi alte tipuri de vaccinuri, vaccin de la Moderna. Să ştiţi că luăm in calcul organizarea unei reţele de distribuţie care să ne permită inclusiv vaccin de la compania Pfizer. Deci, nu trebuie să existe această limitare, insă, in momentul acesta, am demarat cu vaccin de la compania Johnson and Johnson. Am alocat cate 25 de doze pentru fiecare medic de familie, ceea ce inseamnă 25 de persoane vaccinate complet, care ar trebui să asigure pentru cinci zile activitatea de vaccinare. Și, in măsura in care urmează să mai primim doze suplimentare de la compania Johnson and Johnson, ele vor fi alocate cu precădere către medicii de familie. In total, din cele 108.000 de doze recepţionate de la Johnson and Johnson, peste 82.000 sunt deja distribuite in toată ţara, la nivelul centrelor regionale de depozitare, şi urmează să ajungă in cabinetele medicilor de familie. Reporter: Aş vrea doar, cu permisiunea dumneavoastră... Premierul a anunţat o serie de posibile relaxări incepand de la 1 iunie, ba chiar şi posibilitatea renunţării la mască in spaţiul public, de la 1 august. De la ce nivel, din punct de vedere epidemiologic, consideraţi că se pot aplica asemenea relaxări, inclusiv cea cu mască in exterior? Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum s-a intamplat pană la acest moment, orice măsură de relaxare este important să vină la pachet, dacă vreţi, cu o supraveghere foarte atentă din punct de vedere epidemiologic, o monitorizare de cel puţin două săptămani, pentru a evidenţia eventualul impact in ceea ce priveşte creşterea numărului de cazuri şi, progresiv, se pot relaxa şi alte măsuri. Este foarte greu, in plină pandemie, de stabilit un nivel de siguranţă de la care eşti convins că lucrurile nu se pot agrava, din punct de vedere epidemiologic. Tocmai din acest motiv, este important ca un număr căt mai mare de persoane să fie vaccinate, pentru că o persoană vaccinată este o persoană care, din punct de vedere al receptivităţii faţă de această infecţie, este mult mai bine protejată şi receptivitatea scade. In momentul in care controlul unei pandemii se face doar prin măsuri restrictive, vei avea aceeași populație, aceeași masă populațională critică receptivă la această infecție. In momentul in care se reduc, se relaxează o serie de măsuri restrictive, aceeași masă populațională critică va interacționa. Și, in cazul in care vorbim, evident, de un virus care este circulant in populaţie, intr-o perioadă determinată de timp sigur vei inregistra o creștere a numărului de cazuri. In condițiile in care, in paralel cu măsurile restrictive, se accelerează campania de vaccinare și un număr din ce in ce mai mare - și vedem, ne apropiem de aproape 3,4 milioane de persoane vaccinate - sunt persoane care ies din circuitul epidemiologic, sau cel puțin au o probabilitate foarte redusă de a se mai infecta și de a transmite mai departe infecția, evident că, odată cu relaxarea acestor măsuri de restricție, probabilitatea să avem recădere din punct de vedere epidemiologic scade foarte mult. Acesta este mesajul care trebuie să rămană. Esențial este să reducem cat mai mult masa critică a populației receptive. In momentul in care vom relaxa aceste restricții, avem un risc foarte mic de recădere din punct de vedere epidemiologic şi de a reintra, iarăși, intr-o perioadă de restricții, tocmai de aceea pentru noi este esențial să asigurăm pe mai departe prioritizarea persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea am decis sau vom decide in această săptămană prezentarea directă a persoanelor de peste 60 de ani, in ideea de a avea un acces cat mai facil la vaccinare și cat mai repede, atat in centrele care sunt organizate la acest moment, cat și in cabinetele de medicină de familie. Reporter: Bună ziua! Aţi spus că există perspective ca, din vară, să vaccinăm copiii cu varsta intre 12 și 15 ani. Voiam să vă intreb dacă aveți o strategie pentru vaccinarea acestor copii și adolescenți și dacă dumneavoastră credeți că va fi un succes imunizarea acestei categorii? Valeriu Gheorghiţă: Cred că depinde foarte mult de nivelul de informare, in primul rand, și de comunicare. Este un element critic, din punctul meu de vedere, și din punctul tuturor de vedere. Comunicarea niciodată nu a stricat. De asemenea, in ceea ce privește modalitatea de vaccinare, cu siguranță se va folosi infrastructura actuală, ținand cont de faptul că vaccinul care va primi cu siguranță autorizare va fi vaccinul de la compania Pfizer, care are acest lanț particular de frig şi trebuie să asigurăm condițiile necesare de menținere a calității acestor vaccinuri. Ca atare, singura mențiune este legată de prezentarea minorului, impreună cu un adult care il reprezintă din punct de vedere legal - părinți, bunici și așa mai departe. Altfel, consimțămantul informat se oferă de către tutore, de către tutorele legal și, desigur, procedura de vaccinare este similară, schema de vaccinare este aceeași, doza de vaccin este la fel, este nemodificată. Reporter: Iar a doua intrebare este legată de atingerea țintei de 5 milioane de romani vaccinați. Avand in vedere că suntem pe 4 mai și mai sunt 27 de zile pană la finalul lunii, credeți că vom atinge acea țintă preconizată de dumneavoastră? Valeriu Gheorghiță: Eu sper, dar campania de vaccinare nu este, dacă vreți, o problemă de matematică, pentru că mai avem cateva necunoscute care țin de adresabilitatea și de dorința persoanelor de a se vaccina. Cred că este esențial ca, din punct de vedere organizatoric, să creăm cat mai multe modalități prin care o persoană poate să ajungă să se vaccineze - și vedem organizarea centrelor de tip drive- through, organizarea evenimentelor de tip maraton de vaccinare, completarea modalităților de programare prin prezentare directă la un centru de vaccinare, vaccinarea prin medicul de familie, vaccinarea prin intermediul operatorilor economici și, suplimentar, vaccinarea in spitale. Cred că sunt suficiente modalități, cred că sunt cele mai multe modalități, pot să vă spun, de la nivel european, in care o persoană poate să-și aleagă și tipul de vaccin, și unde să se vaccineze, și cand vrea să se vaccineze. In momentul de față sunt și vor fi create in perioada următoare toate modalitățile prin care o persoană, dacă vrea să se vaccineze, să facă acest lucru. Și vă mai spuneam că obiectivul nostru este să creăm un sistem incat, dacă astăzi cineva vrea să se vaccineze, să poată să facă acest lucru pană seara. Reporter: Și dacă nu vom atinge această țintă pană la finalul lunii? Valeriu Gheorghiță: Vom merge mai departe. Nu trebuie să ne fixăm niște borne rigide, sunt estimări și ori de cate ori am vorbit de date, de cifre, ele trebuie să ințelegem că sunt estimări. Sunt estimări bazate pe intenția estimată de vaccinare, bazate pe capacitatea de vaccinare, bazate pe adresabilitatea oamenilor la vaccinare. Deci nu putem să vorbim de date exacte in medicină, vorbim de estimări și de evaluări periodice, din punct de vedere al ritmului de vaccinare. Reporter: Bună ziua! Luați in calcul mesaje țintite pentru grupele de varstă ale seniorilor? Pentru că mă uitam pe datele pe care le-ați dat publicității la finalul lunii aprilie, pe vaccinarea pe grupe de varstă - şi excludem tinerii, care au inceput să se vaccineze mai tarziu - la grupa de varstă 80 plus este cea mai mică acoperire a vaccinării, in jur de 15%, la grupa de varstă anterioară, 70-79, este mai mică decat la 60-69. Valeriu Gheorghiţă: Intr-adevăr, dacă ne-am uita la motivele pentru care, in general, persoanele varstnice nu se vaccinează, dar nu doar persoanele varstnice, cel mai important este legat de teama de reacție adversă. Este principalul motiv invocat de oameni, frica de reacții adverse, și eu pot să ințeleg perfect lucru. Este nevoie de o mult mai bună comunicare in acest sens, insă elementul esențial, placa turnantă, dacă vreți, o reprezintă la nivel local medicul de familie. Și nu vreau să fac un transfer de responsabilitate, insă, realmente, seniorii au incredere in medicul de familie și este foarte bine că se intamplă așa. Tocmai de aceea cred că mesajul trebuie să vină de la locul și de la persoana potrivită, la momentul potrivit, așa incat sunt convins că medicii de familie, in toată această perioadă şi de aici incolo, se vor implica din ce in ce mai mult, tocmai pentru a informa fiecare persoană din lista proprie de beneficiile vaccinării, să explicăm omului care sunt beneficiile, de ce este important să ne vaccinăm. Pentru că sunt foarte multe persoane care, așa cum am constatat in ultima perioadă, nu știu de ce trebuie să se vaccineze, nu știu care sunt beneficiile vaccinarii și la ce e bună această vaccinare impotriva COVID-19. Deci, cred că avem nevoie de mai multă informare și ea trebuie să fie descentralizată, nu trebuie să așteptăm doar de la nivel central, de la nivelul autorităților centrale. Cred că, la acest moment, este foarte bine ca mesajele de comunicare și de informare să vină de la toți actorii care au credibilitate, care sunt importanți in implementarea campanie de vaccinare - şi aici mă refer la autoritățile locale, medic de familie, invățător, dascăl, preot, pastor, primar, reprezentanții forțelor de ordine, oricine reprezintă un model pentru comunitatea respectivă. Reporer: Bună ziua! Plecand de la faptul că populația este incă foarte reticentă la vaccin, dumneavoastră considerați că Romania ar fi trebuit să urmeze exemplul Israelului, care a vaccinat in masă de la inceput și nu etapizat, așa cum s-a intamplat aici? Valeriu Gheorghiţă: Chiar dacă am fi vrut să facem acest lucru, era aproape imposibil, pentru că, după cum știm, numărul de doze a fost eșalonat. In Israel a fost un scenariu complet diferit, au fost toate dozele disponibile de la momentul zero, lucru care nu s-a intamplat in celelalte țări europene. Sigur că ne-am fi dorit și știm foarte bine, ținem minte cu toții, un nivel foarte crescut de adresabilitate pe care l-am inregistrat, din fericire, insă am fost puși intr-o situație delicată, de a reprograma persoane - și nu doar noi - ci și alte țări europene, tocmai pentru că așa a fost contractul incheiat de către Comisia Europeană, de livrare etapizată a dozelor către țările europene. Atunci evident că a fost nevoie de această prioritizare, dar și in celelalte țări, cum aţi dat exemplul Israelului, s-a aplicat această prioritizare, s-a inceput vaccinarea cu personalul medical, cu persoanele vulnerabile și progresiv, s-a ajuns pană la nivel de populație generală, dar acesta a fost un impediment și anume, disponibilitatea dozelor. Reporter: Tot legat de această reticență, aveți in vedere in perioada următoare o nouă campanie de informare sau o schimbare a campaniei de informare, pentru a ajunge la un număr mai mare de vaccinați? Valeriu Gheorghiţă: Cred că mesajul trebuie să ajungă la un număr mai mare de persoane. Am mai spus și mai spun in continuare: fiecare persoană vaccinată este o persoană care pentru comunitatea din care face parte, pentru membrii familiei, pentru prieteni, reprezintă un model, reprezintă, dacă vreți, un exemplu. Sunt convins că orice persoană vaccinată mai atrage cel puțin o persoană care iși va dori să se vaccineze, fie din familie, fie din randul prietenilor. Lăsand la o parte acest lucru, sigur că avem in vedere o serie de acțiuni de comunicare care completează ceea ce s-a intamplat pană la acest moment. Poate că, evident că nu a fost suficient - intotdeauna este loc de mai bine - insă in actuala campanie de vaccinare, ritmul de derulare a evenimentelor a fost unul extrem de accelerat. Nu vorbim de o campanie de vaccinare care se pregătește cu ani de zile inainte; vorbim de o campanie de vaccinare pentru care astăzi, cand te anunță autoritatea de reglementare că se acordă autorizare și in două zile se livrează dozele, trebuie să fii pregătit să incepi să vaccinezi, indiferent dacă ai sau nu deja o campanie de comunicare care să funcționeze de o perioadă mai mare de timp. Este dificil să organizezi o campanie de comunicare și de informare, in condițiile in care nu ai un vaccin autorizat sau aprobat de către Agenția Europeană a Medicamentului. Poți să vorbești despre beneficiile vaccinării in general, dar nu poți să vorbești despre vaccinarea impotriva COVID-19. Reporter: Bună ziua! Spuneți că in București rata de vaccinare este de peste 30% și voiam să vă rog, dacă ne puteți spune, in momentul in care o să ajungem la 50% rată de vaccinare, am putea, de exemplu, să renunțăm la masca de protecție? Valeriu Gheorghiţă: Sunt măsuri care sunt analizate de către experții de sănătate publică, epidemiologi. Repet, este dificil de stabilit o bornă, un prag de vaccinare de la care să considerăm că este sigur să facem acest lucru. Insă, cu cat numărul de persoane vaccinate este mai mare, cu atat, repet, riscul de inrăutățire a situației epidemiologice scade foarte mult. Nu cred că este o intamplare faptul că in Bucureşti evoluția numărului de cazuri este foarte bună, cu o scădere importantă a ratei cumulate de incidență a cazurilor. Iată că avem şi un procent bun de acoperire vaccinală, de peste 30% şi imi doresc ca prin toate acţiunile de vaccinare din perioada imediat următoare acelaşi lucru să se intample şi in celelalte judeţe şi să avem un număr cat mai mare de persoane vaccinate. Reporter: Şi voiam să vă mai intreb, in situaţia in care in luna septembrie nu o să avem peste zece milioane de romani vaccinaţi, asta inseamnă că anul viitor vom continua vaccinăm, astfel incat să ajungem la această țintă de peste zece milioane? Se mai continuă această campanie de vaccinare şi anul viitor, dacă in luna septembrie nu o să ajungem la peste zece milioane de romani vaccinaţi? Valeriu Gheorghiţă: Această țintă nu a fost stabilită doar ca un ordin numeric, ca o cifră, din punct de vedere matematic, ci reprezintă, dacă vreți, un număr care se potrivește cu rata de acoperire vaccinală cu acea imunitate de grup, imunitate colectivă de circa 60-70%. Insă, dacă din punct de vedere epidemiologic, lucrurile vor evolua, vor avea o evoluție favorabilă, nu trebuie să ne blocăm in această cifră de zece milioane de persoane vaccinate. Pană la urmă, ce ne interesează, şi prin vaccinare, şi prin măsuri restrictive? Să avem cat mai puține persoane care se imbolnăvesc, cat mai puțini oameni care işi pierd viața din cauza acestei maladii şi să revenim la normalitate, in condiţii de siguranţă, fără să existe riscul de agravare a situației epidemiologice. Desigur că acest risc este diminuat foarte mult prin vaccinare, prin faptul că vom reduce, aşa cum am explicat mai devreme, masa de persoane receptive la această boală. Cum facem asta? Prin vaccinare. Vom evalua, sigur, etapă cu etapă care este evoluția epidemiologică, care este rata de acoperire vaccinală şi numărul de persoane care ar trebui să fie vaccinate, pentru a avea această siguranţă a revenirii la normalitate. Dar, cu siguranţă, iarăşi, aş putea spune că vom avea diferențe importante regionale, de la un judeţ la altul, de la o localitate la alta, ceea ce eu sper să creeze, dacă vreți, un efect de competiție şi nu un alt tip de efect. Adică, din ce in ce mai multe persoane să-şi dorească şi ele să se vaccineze şi să revenim cu toții la normalitatea care ne-a lipsit in toate aceste luni. Reporter: Asta inseamnă că, de exemplu, dacă o să avem foarte puține imbolnăviri și nu ajungem la această țintă de 10 milioane de persoane vaccinate, ne vom putea intoarce către normalitate fără această țintă? Valeriu Gheorghiță: Teoretic, putem reveni la normalitate și fără atingerea acestei ținte, pentru că noi nu avem, la acest moment, date care să ne arate care este numărul real al persoanelor care au trecut prin această infecție. Știm că protecția după infecția naturală este estimată undeva la circa trei luni, după alte date, pană la șase luni. Evident că și acest tip de imunitate dobandită prin boală este important pe termen scurt, contribuie la controlul epidemiologic, insă pe termen lung nu ne ajută. Pe termen lung rămane vaccinarea singura soluție eficientă, care iți asigură, dacă vreți, protecția față de situația de agravare epidemiologică. Pentru că nu-și mai dorește nimeni ca după o lună, două luni, trei luni, iar să revenim la restricții, după o perioadă in care nu am avut aceste restricții. Tocmai de aceea, această siguranță ne este conferită prin vaccinarea unui număr cat mai mare de persoane și printr-o rată de acoperire vaccinală care, ideal, ar trebui să depășească 60-70%, mai ales in condițiile in care vorbim, vedem, de aceste variante virale noi, variante circulante, care in condițiile in care oamenii circulă - și este firesc să se intample asta - oricand există riscul de propagare a acestor variante virale in randul populației. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă intreb care este deadline-ul, cand vor incepe să funcționeze toate cele 3.035 de cabinete ale medicilor de familie și care sunt așteptările dumneavoastră, care este obiectivul? Valeriu Gheorghiță: Eu imi doresc de maine, imi doream de astăzi să inceapă vaccinarea prin toate cabinetele de medicină de familie, insă această activitate nu este ușor de dus la bun sfarșit, mai ales in perioada in care sunt foarte multe alte activități, medicii de familie sunt implicați, o parte dintre ei și in centrele de vaccinare. Sunt foarte multe tipuri de activități și pacienți și servicii medicale care trebuie acoperite. Insă, progresiv, sunt convins că vor intra in activitate din ce in ce mai mulți și sperăm ca intr-o perioadă de circa una, două săptămani, să atingem nivelul maximal al celor care vaccinează și care și-au arătat această disponibilitate. Reporter: Şi așteptările dumneavoastră? Valeriu Gheorghiță: Acestea sunt. Intr-o perioadă de unu, două săptămani, să asigurăm demararea prin toate cabinetele medicilor de familie care și-au dorit să se implice in această activitate. Reporter: Mă așteptam să imi dați un număr de persoane vaccinate. Valeriu Gheorghiță: Numărul este direct proporțional cu cați medici de familie vor vaccina, ţinand cont că avem o estimare de, dacă vorbim de vaccinul de la Johnson and Johnson, am spus că am alocat 25 de doze pentru prima săptămană. Reporter: Deci, incepe campania de vaccinare pentru medicii de familie in cabinetele lor. In cazul in care medicul meu de familie nu este in campanie, iar eu vreau să mă vaccinez cu Johnson and Johnson, ce pot face? Valeriu Gheorghiță: Pentru inceput, avand in vedere numărul limitat de doze, am distribuit doar către medicii de familie, insă acest tip de doze va fi, de pildă, distribuit și către centre mobile, către echipe mobile, luăm in calcul către centre de tip drive-through, tocmai pentru a da posibilitatea vaccinării și celorlalte persoane, cum este situația in care un medic de familie nu este implicat in această activitate de vaccinare. Sigur, atunci cand vom avea mai multe doze disponibile, putem să organizăm, cel puțin la nivelul fiecărui județ, cate un centru de vaccinare fix după modelul celor actuale, care să aibă vaccin de la Johnson and Johnson. De asemenea, este una dintre opțiunile pentru distribuirea către spitale, așa incat, iarăși, va exista o diversitate a centrelor de vaccinare pentru asigurarea accesului și la acest tip de vaccin. Călin Alexandru: Şi mai este una aspect aici pe care ar trebui să subliniem: medicii de familie care vaccinează impotriva SARS-CoV-2 nu sunt ținuți de contractul pe care il au cu casa de asigurări pentru pacienții aflați pe liste. Ei sunt plătiți pe număr de persoane pe care le vaccinează, deci nu este o echivalență intre a fi inscris pe lista unui medic de familie și a fi vaccinat la un medic de familie. Deci, in completare la ceea ce a spus domnul președinte, dumneavoastră, vă puteți prezenta la un medic de familie care vaccinează cu vaccinul de la Johnson and Johnson și acesta vă poate vaccina. Reporter: Am ințeles, dar vorbeați mai devreme de incredere, că oamenii au incredere in medicii lor de familie, in ideea asta am intrebat. Valeriu Gheorghiță: Aşa este. Aici, cred că ceea ce se intamplă de multe ori, de pildă, cand un medic este in concediu, pacienții sau serviciile medicale sunt preluate de un coleg care, conform contractului, trebuie să asigure activitatea medicală. Deci, cred că același lucru se va intampla și in această situație. Este importantă colaborarea intre medicii de familie, așa cum se intamplă de mult timp și nu de la acest moment. Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă imi permiteţi. Ştiu că astăzi se votează certificatul verde de vaccinare. Ştiţi care este stadiul proiectului? Valeriu Gheorghiță: Nu am informații suplimentare. Domnule secretar de stat, vă rog. Andrei Baciu: Noi am demarat impreună cu toate instituțiile din Romania care joacă un rol in implementarea acestui certificat. Am demarat aceste discuţii şi practic, munca pe acest subiect acum cateva săptămani. Suntem in grafic, inclusiv colegii de la STS aici reprezentaţi, inclusiv cu autorităţile de la Bruxelles, tocmai pentru a putea deveni operațional atunci cand toată lumea la nivel european o va face. O să anunţăm şi noi update-uri imediat in perioada următoare in acest sens. Reporter: Mulţumesc! Andrei Baciu: Cu plăcere! Reporter: Aş mai avea o intrebare, dacă se poate. Copiii care au avut coronavirus şi pleacă in vacanță in altă țară, la intoarcerea in țară trebuie să mai rămană in carantină sau se aplică aceeași regulă, cu un act care arată că au trecut prin boală, sunt scutiți de carantină? Valeriu Gheorghiță: Sper să nu greșesc. Din cate știu, dacă vorbim de certificatul verde, este important, adică una dintre informații, din cele trei informații: dovada de vaccinare, un test negativ, un test PCR negativ in ultimele 72 de ore sau istoricul de boală in ultimele șase luni sunt dovezi care scutesc persoana respectivă de la anumite restricții in funcție de ţara in care o călătoresc. In ceea ce privește Romania, știu că este exceptarea legată de vaccinare. Călin Alexandru: Așa este. In momentul de față, nefiind intrată in vigoare această prevedere la nivel european, practic, copiii care vin, chiar dacă au făcut boala, trebuie să se prezinte cu un test negativ și intră in... dacă vin din țările care sunt pe lista de galbenă, intră in carantină pe o perioadă de 14 zile sau de 10 zile, in situația in care in cea de-a opta zi au un test negativ. Reporter: Mulțumesc! Aş mai avea o intrebare. Aș reveni la ce aţi spus mai devreme, spuneați că nu au fost raportate cazuri de persoane care au dezvoltat cheaguri de sange. Cu toate acestea, in spațiul public s-a relatat, am văzut fie că sunt rude care reclamau acest lucru, fie că sunt pacienți. Au fost documentate aceste cazuri, le-aţi evaluat? Valeriu Gheorghiță: Sigur, toate aceste fișe de raportare a reacțiilor adverse sunt completate de aparținători sau de către persoanele vaccinate. In majoritatea cazurilor la care faceți referire este vorba de pacienți care au avut antecedente trombotice, tromboză venoasă profundă sau au anumite boli cronice asociate și au fost simptome interpretate ca evenimente trombotice, insă fără să fie o documentare medicală care să ateste acest lucru. Dar, intr-adevăr, tocmai de aceea există două modalități diferite de raportare a reacțiilor adverse de către pacienți sau aparținători și de către profesioniștii din domeniul sănătății. Reporter: Aș mai avea eu cateva intrebări. Dacă puteți să imi spuneți cați tineri intre 16 și 18 ani au fost vaccinați in Romania? Valeriu Gheorghiţă: Datele la zi nu le am, pentru că facem evaluări periodice, insă avem, sunt prezentate de la sfarșitul lunii aprilie, de pe 30 aprilie și au fost postate pe pagina RO-Vaccinare, insă le vom comunica. Reporter: Apoi aș mai vrea să vă rog să imi spuneți dacă v-aţi asigurat inainte de ziua de astăzi că există tot ce e nevoie astfel incat vaccinarea să inceapă in cabinetele medicilor de familie, pentru că mulți medici de familie au aflat aseară, de pe Facebook-ul domnului secretar de stat, că vor administra vaccinul, dar nu au tot ce le trebuie. Valeriu Gheorghiţă: Activitatea care reglementează vaccinarea in cabinetele de medicină de familie a inceput din 23 martie. Pe 1 aprilie a fost elaborată instrucțiunea care reglementează exact modalitatea in care se va desfășura campania de vaccinare prin cabinetele de medicină de familie, iar in această instrucțiune este menționată data de 4 mai. Este un document oficial care a fost transmis descentralizat către Direcțiile de Sănătate Publică, către reprezentanții asociațiilor de medicină de familie, către toate instituțiile care au rol in asigurarea vaccinării prin cabinetele de medicină de familie. De asemenea, au fost transmise procedurile și instrucțiunile necesare către direcțiile de sănătate publică, pentru a ajunge la cabinetele de medicină de familie. Mi-au confirmat in județe faptul că au avut loc inclusiv sesiuni de instructaj, de instruire cu medicii de familie. Cred că la nivelul fiecărui județ au fost activități mai bine efectuate și activități mai puțin bine efectuate sau nu s-a respectat intocmai calendarul pe care eu l-am transmis și anume, să putem incepe cu toții pe 4 mai campania de vaccinare. Chiar m-am asigurat că avem materialele necesare, că avem seringi, că avem ace, că avem EpiPen-uri, incat toată lumea să beneficieze de aceste materiale și pe 4 mai să incepem. Nu este o activitate care a fost pregătită de pe o zi pe alta. Eu am avut intalniri chiar la mijlocul lunii aprilie cu Direcțiile de Sănătate Publică și reprezentanții medicilor de familie din fiecare județ. Au fost aproape 300 de persoane care au participat la acea videoconferință. Ea a fost postată și pe pagina RO-Vaccinare, acel eveniment. Consider că au fost indeplinite toate etapele premergătoare pentru a debuta campania de vaccinare. Sigur că aici avem nevoie suplimentar de informarea beneficiarilor, pacienților din listă, de constituirea acestor liste, de organizarea, dacă vreți, la nivel local, de a solicita dozele de vaccin necesare. Tocmai de aceea, eu cred că o mai bună coordonare pe plan local ne ferește de acest gen de discordanțe atunci cand ne stabilim un obiectiv și un moment de incepere a vaccinărilor. Insă este important ca ea să continue să crească in perioada următoare progresiv și să ajungem la un număr cat mai mare de medici de familie care-și doresc să se vaccineze. Dar era o dată comunicată public și in mod oficial, in baza instrucțiunii din 1 aprilie. Reporter: Cel puțin in capitală, unde am filmat in cabinetele mai multor medici de familie, nu există acele materiale și nu pot fi folosite nici de la alte vaccinuri, pentru că medicii spun că e nevoie de anumite seringi pe care nu le au, nu, anumite ace pe care nu le au, 23, 25 G și nu le au. Valeriu Gheorghiță: Ele au fost. Așa cum se distribuie către centrele de vaccinare, așa se distribuie și către medicii de familie, folosind aceeași logistică, nu este nimic diferit. Reporter: Și unde sunt acum acele materiale? Valeriu Gheorghiță: Te rog, Călin! Călin Alexandru: Toată distribuția pentru produsele necesare vaccinării se face prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică, inclusiv seringile, acele, plasturii, materialele pentru recoltarea instrumentelor tăietoare sau ințepătoare. Noi am solicitat incă de săptămana trecută colegilor de la Direcțiile de Sănătate Publică să ne menționeze dacă au nevoie de suplimentarea materialelor, pentru a le distribui către medicii de familie. Anumite Direcții de Sănătate Publică au făcut astfel de cereri și au fost distribuite. Mai mult decat atat, săptămana trecută am distribuit un număr de aproximativ 3.000 de kituri de EpiPen, special pentru medicii de familie, un pic mai mult decat numărul de medici de familie care s-au inscris. Deci, din punctul acesta de vedere, materialele au fost distribuite de noi către Direcțiile de Sănătate Publică, medicii de familie ar trebui să contacteze Direcțiile de Sănătate Publică pentru a solicita cantitățile de produse necesare vaccinării care le sunt necesare. Reporter: Medicii de familie cu care am discutat mi-au spus că au făcut acest lucru, deci ințeleg că problema este la Direcțiile de Sănătate Publică. Se va intampla ceva cu directorii DSP-urilor care nu au respectat acest termen? Valeriu Gheorghiță: Eu am transmis astăzi o adresă oficială către Direcțiile de Sănătate Publică, cu informare și către Prefectură, cu informare către Ministerul Sănătății. Chiar am vorbit şi cu doamna ministru al sănătăţii astăzi legat de acest aspect privitor la distribuirea materialelor sanitare şi a dozelor necesare de vaccin, insă să ştiţi că nu aş vrea să ne aflăm intr-o ipostază de a face transferuri de responsabilităţi. Cred că, repet, este nevoie de o mai bună coordonare la nivelul fiecărui judeţ intre Direcţia de Sănătate Publică și intre medicii de familie, pentru că lucrurile cred că pot să fie mult mai bine făcute şi imi doresc şi cred că se va intampla acest lucru. Singura mea explicaţie pe care o pot inţelege şi o accept este cea legată de perioada acestor sărbători pascale şi sper ca toată lumea să fi petrecut in linişte şi de aici inainte să intensificăm cat putem noi de bine campania de vaccinare. Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare, dacă se poate. Spuneaţi că incepand cu data de 7 mai, practic, cei care au peste 60 de ani se pot duce la orice centru de vaccinare. Valeriu Gheorghiţă: Incepand de sambătă, de fapt, din 8. Reporter: Incepand de sambătă, asta inseamnă că se pot duce oriunde in ţară, la oricare centru. Valeriu Gheorghiţă: Oriunde, da, la orice centru. Insă atenţie, in limita capacităţii de vaccinare a centrului şi a locurilor disponibile. Adică, e posibil să ajungi intr-un centru care are capacitate de vaccinare de o sută de persoane şi să fie 90 de persoane deja programate. Adică, nu se pot vaccina suplimentar mai mult de zece sau poate un număr puţin mai mare de persoane, pentru că altfel ar rămane persoanele deja programate a doua zi fără doze, ceea ce nu este in regulă să se intample. Reporter: Şi mai spuneaţi dumneavoastră că o să avem inclusiv in Capitală mai multe centre drive- through, pe langă cel din Piaţa Constituţiei. Valeriu Gheorghiţă: Aşa se doreşte, organizarea a cel puţin unui centru de acest fel in fiecare sector. Reporter: Ştim exact cand vor fi infiinţate aceste centre? Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu să vă transmit, insă, ca de fiecare dată, in momentul in care ele sunt pregătite şi urmează să intre in activitate, vor fi anunţate, pentru că este in interesul tuturor să fie mediatizate. Reporter: Şi legat de vaccinarea in spitalele non-COVID, dacă ne puteţi spune cand ar putea demara? Valeriu Gheorghiţă: Noi sperăm ca undeva la mijlocul lunii mai, poate in a doua parte a lunii mai, pentru că, iarăşi, e nevoie de o pregătire foarte temeinică, tocmai pentru a putea să asigurăm condiţiile necesare şi de distribuire a dozelor, şi de recepţionare, şi de derulare efectiv a campaniei de vaccinare in spitale. Reporter: Mulţumesc mult! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumim şi noi! 2021-05-04 15:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6145.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu la Palatul Victoria Știri din 04.05.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoria1620121005Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: In primul rand, Hristos a Inviat! Şi vreau să le mulţumesc romanilor că am avut cu toții o sărbătoare pascală liniștită, fără niciun fel de evenimente, oamenii au ințeles să respecte regulile in vigoare și se vede că, de fapt, avem rezultate din ce in ce mai bune in ceea ce privește rata de pozitivare; numerele scad in fiecare zi, Bucureștiul este sub 3 la mie, de fapt, nu mai este niciun județ in Romania care să aibă o rată de pozitivare sau de infectare peste trei la mie, ceea ce inseamnă că ceea ce am făcut pană acum am făcut bine; dar mai inseamnă un lucru, pentru că m-am uitat pe date in ultimele zile și se vede clar că accelerarea campaniei de vaccinare a avut un efect pozitiv și numărul de persoane infectate scade pentru că a crescut numărul persoanelor vaccinate. Şi aş vrea să vă dau cateva cifre, la care m-am uitat. In primul rand m-am uitat la București, Cluj, Timișoara, Constanța, cam toate sunt, cand vorbim de județ, peste 20% deja rată de vaccinare, și dacă ne uităm la municipii, Cluj-Napoca este la 34, de exemplu, Bucureștiul este la 30, deci, este clar că in orașe am reușit să avem un ritm puternic, pe care trebuie să il păstrăm. Aici este legătura directă intre scăderea numărului de persoane infectate și creșterea ratei de vaccinare, ceea ce demonstrează ce am spus din primul moment: singura soluție de a scăpa de pandemie reprezintă vaccinarea și dacă atingem acele 5 milioane la 1 iunie vă spun că vom putea... Reporter: 5 milioane imunizate cu ambele doze? Florin Ciţu: 5 milioane de persoane vaccinate, astăzi sunt 2 milioane de persoane vaccinate cu ambele doze, 3,4 milioane vaccinate - deci, 5 milioane de persoane vaccinate ne interesează -, vom putea să deschidem mai mult lucrurile in economie. Reporter: La ce ne-am putea aștepta de la 1 iunie, despre ce măsuri de relaxare am putea vorbi? Florin Ciţu: In primul rand, sunt cateva lucruri pe care cu toții le așteptăm pentru sezonul estival. Este clar că putem vorbi de fără mască pe plajă, de exemplu, fără mască dacă mergem la munte, in drumeție, etc. fără mască. Dar putem să vorbim şi de lucruri sau de facilități, să ii spunem aşa, pentru persoanele vaccinate. Putem să vorbim, de exemplu, de restaurante, care pot să ajungă la capacitatea de 100% cu persoane vaccinate. Reporter: La interior. Florin Ciţu: La interior. Sau hoteluri pe litoral capacitate 100% cu persoane vaccinate. Deci, sunt lucruri la care ne uităm, putem să vorbim de evenimente private care pot fi deschise doar pentru persoane vaccinate ş.a.m.d. Vom avea aceste evenimente-pilot in Bucureşti şi in Cluj, dar eu sunt sigur că rezultatele vor fi bune şi putem deja să ne gandim la astfel de evenimente. Reporter: Am putea vorbi şi despre renunțatul la purtatul măștii in aer liber in orașe, de exemplu? Florin Ciţu: Deocamdată, nu. Reporter: De la 1 iulie. Florin Ciţu: Deocamdată, nu. Aş aștepta 1 august pentru acest lucru. Depinde cum se mișcă lucrurile, dar aş vrea să ne uităm la 1 august pentru renunțatul măștii. Aţi văzut că şi in Israel s-a renunțat după ce s-a ajuns la 60% aproape. Deci, este clar că acolo este un nivel unde am putea să discutăm despre aşa ceva. Reporter: Restricțiile de circulație sau pentru operatorii economici, mai ales in perioada estivală, proprietarii de terase de la mare cel puţin şi-ar dori să poată să țină deschis toată noaptea, aşa cum făceam in anii trecuți, măcar pentru persoanele vaccinate. S-ar putea intampla acest lucru de la 1 iunie? Florin Ciţu: Aici voi avea o discuţie cu operatorii economici, in special cei din zona estivală, dar in general cu toţi, pentru că aş vrea să văd mai multă responsabilitate intai și după aceea să discutăm despre relaxarea condițiilor. Au fost cateva elemente in weekend care nu mi-au plăcut, la caţiva operatori economici, dar bineinţeles foarte mulţi au respectat. Cred că o să fim mult mari duri cu cei care nu respectă şi vor fi beneficii şi facilități pentru cei care respectă legislația şi atunci putem discutăm. Referitor la a reveni la evenimente toată noaptea, niciodată nu a fost chiar toată noaptea, intotdeauna sunt limite de oră, pentru că totuşi sunt stațiuni şi trebuie să luăm in considerare şi alte lucruri. Dar voi avea o vizită la Constanţa şi mă voi intalni cu operatorii economici, săptămana aceasta. Reporter: Am văzut in această perioadă a sărbătorilor pascale in Mamaia, de exemplu, in două cluburi nu s-a respectat absolut deloc regula, nu s-a respectat distanța, şi am văzut că amenzile sunt undeva la 6.000 de lei. Credeți că este suficient pentru a-i descuraja pe acești operatori economici in contextul in care nu respectă regulile? Florin Ciţu: Acestea sunt amenzile astăzi. Da, vom umbla la reguli in ceea ce priveşte persoanele sau operatorii economici și persoanele vaccinate. Acolo unde vor fi doar persoane vaccinate și se respectă regulile, pentru că vor fi reguli de fiecare dată, și pe plajă, de exemplu, propunerea este că vom fi fără mască, vom putea sta fără mască pe plajă, dar, bineințeles, va exista distanțare in continuare, deci, vor exista niște astfel de elemente. Repet, acestea sunt propunerile care vor fi in Comitetul interministerial, discutate apoi cu Misterul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, și vom veni cu un pachet pentru toată lumea. Reporter: De la 1 iunie pană la ce oră aţi putea impinge funcționarea operatorilor economici? Florin Ciţu: Totul depinde de rata de vaccinare. Cu cat avem o rată de vaccinare mai mare, cu atat putem să impingem mai mult, doar pentru persoanele vaccinate, bineinţeles. Dar haideți să vedem cum evoluează campania de vaccinare, am avut intalniri cu toţi operatorii economici sau cu asociațiile care reprezintă operatori economici, de la toţi am primit susținere, toţi doresc să revină la normal. In ultimele zile am văzut că cifrele şi-au revenit, in prima zi de Paște am avut peste 60.000 de persoane vaccinate, in acest weekend este un maraton al vaccinării in București, deci, trebuie să profităm de această șansă de a avea vaccinul, să ne vaccinăm ca să revenim la normalitate cat mai devreme. Eu v-am spus, avem dozele să putem să revenim mai devreme de 1 august, doar că trebuie să ne vaccinăm. Reporter: Vor putea fi reluate şi acele petreceri de nuntă, de exemplu? Florin Ciţu: Am spus, evenimente private, ne gandim, dar doar cu persoane vaccinate. Incă nu avem o formulă, dar sunt lucruri pe care le avem pe masă, scenarii pe care le vom pune pe masă Comitetului interministerial şi apoi le vom dezbate cu operatorii economici, cu Ministerul Economiei şi Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne. Eu m-am uitat ce a făcut şi Israelul, de exemplu, cand au avut o rată de vaccinare de peste 30% au existat facilităţi pentru persoanele vaccinate şi au existat penalităţi pentru cei care nu respectă regulile. Vedem că Germania se mişcă in aceeaşi direcţie in acest moment. Vom avea, aşa cum v-am obişnuit, Romania va alege o cale bună pentru toţi cetăţenii. Aţi văzut că nu am avut economia inchisă, lucrurile au mers bine in continuare, deci, vom găsi o cale bună pentru noi. Reporter: Şi se poate atinge acea ţintă de 10 milioane de persoane pană la 1 august, aşa cum v-aţi propus? Florin Ciţu: Este posibil. Avem dozele de vaccin, trebuie doar să mergem să ne vaccinăm. Acum nu mai este nevoie nici de programare, deci, nu există nicio scuză. Dacă vrem să ieşim din pandemie trebuie să ne vaccinăm. Şi repet ce am spus la inceput, vedem clar o scădere a ratei de infectare sau de pozitivare, după test, exact in perioada asta in care am crescut rata de vaccinare. Deci, cele două sunt corelate, există o relaţie directă intre creşterea vitezei de vaccinare şi scăderea numărului de persoane infectate. Reporter: Proteste din partea magistraţilor in perioada următoare. O soluţie, dacă luaţi in calcul să discutaţi cu ei, ştim că a venit acea adresă de la Ministerul de Finanţe, a trimis şi ministrul justiţiei către instanţe că se rămane fără bani de salarii. Cum vedeţi lucrul ăsta? Florin Ciţu: Nu am văzut, nu au cum să rămană fără bani de salarii. Ceea ce am spus noi de la inceputul anului este că bugetul a fost construit ca să aibă resurse pană la sfarșitul anului. Dacă in timpul anului există creșteri de cheltuieli salariale peste ceea ce a fost bugetat, cei care le-au făcut trebuie să revină asupra lor sau să răspundă, să vadă ce s-a intamplat acolo, dar in acest moment, așa cum a fost constituit bugetul, sunt exact cheltuielile salariale care ajung pană la finalul anului pentru toți angajații din sectorul public, fără creșteri salariale, bineințeles. Reporter: De 1 mai, Raluca Turcan spunea că trebuie să crească salariul minim pe economie și Claudiu Năsui susținea in continuare că trebuie să fie scutit de taxe. Ați discutat cu ei? Care este poziția dumneavoastră? Florin Ciţu: Știți, in ceea ce privește salariul minim, aici trebuie să avem discuții atat cu cei care plătesc salariul minim, cu antreprenorii, deci cu patronatele, dar și, bineințeles, cu sindicatele. Este o discuție tripartită și vom vedea care este evoluția salariului minim. In ceea ce privește evoluția in ultimii ani, Romania a avut o dinamică mai mare a salariului minim, a creșterii salariului minim in ultimii ani, vom vedea ce se va intampla. Știți foarte bine că această decizie se va lua după o discuție tripartită, nu putem să o luăm după ce spune o persoană sau alta. Reporter: Evaluarea miniștrilor, in ce stadiu suntem? Florin Ciţu: Foarte bună. Reporter: V-ați putea lipsi de taxele care sunt puse in acest moment pe salariul minim? Florin Ciţu: Suntem in al doilea an in care nu s-a intamplat nimic cu Codul Fiscal și va rămane așa. Codul Fiscal, eu am promis, din momentul in care am preluat portofoliul la Finanțe, anul trecut, am promis și anul acesta că nu vom modifica Codul Fiscal, nu vom crește taxe și nu vom introduce taxe noi. Așa va rămane și anul acesta. Reporter: V-aș intreba și legat de situația de la București, pentru că inainte de această minivacanță a fost o situație complicată acolo, nu au reușit să treacă bugetul Capitalei, reprezentanții Primăriei susțin că ar intra in incapacitatea de plată luna aceasta. Ați avut discuții cu cei cu de la București, să incercați să ajungeți la un compromis? Florin Ciţu: Am avut discuții și cu domnul primar general. Eu știu situația de la București, am lucrat și cu domnul primar general și anul trecut pentru a rezolva cateva dintre problemele de la buget de anul trecut, am construit bugetul anul acesta impreună. Este foarte important să avem un buget cat mai repede la București. Mesajul meu este clar, nu vom susține de la bugetul național intarzieri care să ducă după aceea la incapacități de plată și apoi să plătim mai mult. Deci, bugetul național nu va susține un derapaj la București. De aceea, sunt sigur că vor găsi o soluție cat mai rapid la București, se va vota bugetul și se va merge mai departe. După aceea putem să ne gandim și la soluții. Reporter: Veniturile din 7 miliarde de lei sunt realiste, pentru că cei de la USR asta reproșează, că in ultimii ani nu au fost venituri realizate mai mari de 4,5 miliarde. Cum s-ar putea anul acesta realiza cele 7? Florin Ciţu: Cred că cei care au construit bugetul trebuie să vină cu această explicație: veniturile, inainte de a avea o execuție bugetară, par cateodată supraestimate sau subestimate, vom vedea care va fi execuția bugetară. Pană acum execuția bugetară arată că avem venituri mai mari decat am prognozat. Reporter: Anul acesta? Florin Ciţu: Anul acesta. Deci, pană acum arată venituri mai mari. Mulțumesc mult de tot. Mulțumesc! 2021-05-04 12:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_6055.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Zilei Veteranilor de RăzboiȘtiri din 29.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-zilei-veteranilor-de-razboiZiua de 29 aprilie o dedicăm veteranilor de război, de fiecare dată cu sentimentul că faptele lor de arme, curajul cu care au luptat pe front reflectă profilul unor generații pentru care datoria implinită față de țară și popor reprezenta un gest de onoare supremă. Cei pe care incă mai avem privilegiul de a-i avea printre noi, ajunși la varste venerabile, păstrează incă vii amintirile de pe front și le impărtășesc generațiilor mai tinere. Nimeni nu le mai poate da inapoi anii de tinerețe petrecuți in tranșee pentru eliberarea teritoriului național, nimeni nu poate șterge suferința din vremurile de război, dar ii putem răsplăti ducand mai departe exemplele lor și purtandu-le de grijă acum, cand varsta ii face mai vulnerabili. Ne bucurăm să-i avem printre noi cat mai mult de acum inainte și apreciez exemplul veteranilor de război care au ales să se imunizeze anti-COVID-19, dovedind prin acest gest că au grijă de viața lor, dar se simt responsabili și față de cei din jurul lor. Poveștile de viață ale acestor oameni sunt capitole ale unei pagini importante din istoria Romaniei și vrem să fie cunoscute de cat mai mulți dintre romani. De aceea, salut campania Alături de veterani, inițiată de Ministerul Apărării Naționale in parteneriat cu Asociația - Alături de eroi, cu mediul de afaceri și societatea civilă. Prin lansarea unei platforme online dedicată veteranilor din cel de-Al Doilea Război Mondial și toate celelalte manifestări incluse in această campanie vrem să ne exprimăm recunoștința față de ceea ce ei reprezintă pentru noi: niște eroi. Un gand pios pentru cei care nu mai sunt printre noi. Celor puțin peste 2.600 de veterani supraviețuitori ai celui de-Al Doilea Război Mondial, cărora mă simt onorat să le transmit cele mai bune ganduri cu prilejul Zilei Veteranilor de Război, le urez ani mulți și sănătate! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-29 09:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-29-09-22-07big_sigla_guvern.pngReuniunea Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate începând cu 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19Știri din 28.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-revenirea-romaniei-la-normalitate-incepand-cu-1-iunie-2021-in-contextul-pandemiei-de-covid-19Galerie foto Cea de-a doua reuniune a Comitetului interministerial pentru revenirea Romaniei la normalitate incepand cu 1 iunie 2021, care a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, a evidențiat necesitatea adaptării măsurilor de relaxare treptată in funcție de specificul fiecărui domeniu de activitate. In paralel, Guvernul va extinde campania de vaccinare, pentru a facilita accesul cat mai multor cetățeni la imunizare. Reprezentanții asociațiilor și organizațiilor de profil au venit cu propuneri concrete privind perspectiva organizării unor evenimente culturale-pilot care să fie desfășurate in condiții de siguranță sanitară. Reprezentanții Asociației Municipiilor și-au exprimat disponibilitatea de a găzdui astfel de evenimente-pilot. S-a discutat, de asemenea, despre pregătirea redeschiderii treptate a sectorului ospitalității, pe măsură ce avansează campania de vaccinare. Eliminarea restricțiilor și redeschiderea sectoarelor grav afectate de pandemie se va putea face treptat, in funcție de creșterea gradului de imunizare a populației. Campania de informare privind vaccinarea va fi și ea adaptată fiecărui sector vizat de măsurile de relaxare. Propunerile vor fi analizate incepand de maine in grupuri tehnice de lucru pe domenii, in care reprezentanții ministerelor și instituțiilor abilitate se vor pune de acord asupra propunerilor specifice de măsuri. Acestea vor fi ulterior prezentate spre aprobare in cadrul Comitetului interministerial. Astfel, grupurile de lucru vor avea in analiză propunerile venite in domeniile economie, sănătate, muncă și protecție socială, transporturi și infrastructură, educație și cercetare, tineret și sport, respectiv, cultură. Campania de vaccinare merge bine in acest moment, există suficiente doze de vaccin pentru a ne atinge ținta de 5 milioane de persoane vaccinate pană in iunie, astfel incat rata de imunizare să ne permită revenirea treptată la normalitate, a declarat Secretarul General al Guvernului, Tiberiu Horațiu Gorun, care a prezidat reuniunea de astăzi a Comitetului Interministerial, in calitate de vicepreședinte. Este nevoie să venim cu propuneri de măsuri concrete intr-un timp cat mai scurt și să avem un mod de lucru eficient. Secretariatul General al Guvernului se va implica total, a declarat, la randul său, Mircea Abrudean, Secretar General Adjunct al Guvernului. La intalnirea de la Palatul Victoria au participat reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor implicate in gestionarea situației pandemice, precum și ai autorităților locale, sectoarelor turismului, culturii și organizării de evenimente. Aceștia au subliniat că susțin campania de vaccinare impotriva COVID-19 ca soluție certă pentru revenirea treptată a Romaniei la normalitate in condiții de siguranță sanitară pentru toată lumea. 2021-04-28 20:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf9759.jpgDeclaraţii susținute de premierul Florin Cîțu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, și ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 28.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-raluca-turcan-i-ministrul-sanatatii-ioana-mihaila-la-finalul-edintei-de-guvernGalerie foto - Ședință de guvern Galerie foto - Briefing de presă Declaraţii susținute de premierul Florin Cițu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, și ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, la finalul ședinței de guvern Florin Cițu: Bună ziua. Am să vorbesc despre două acte normative aprobate in şedinţa de guvern de astăzi mai importante, dar detaliile le vor da doamna ministru al muncii şi doamna ministru al sănătății. Sunt lucruri pentru care e bine să știți detaliile. In primul rand, astăzi a fost adoptată Ordonanţa de Urgență care va suplimenta fondurile pentru medicii de familie; sunt cei 40 de lei pe inoculare. Doamna ministru va explica exact cum s-a ajuns la acest cost şi cum vor fi distribuiţi acești bani. Un alt act normativ important este Ordonanţa de Urgență privind protecția cetățenilor romani care lucrează in străinătate. Ştiţi foarte bine că, din Romania, pleacă in fiecare an in străinătate mai mulţi cetățeni roman. Avem acest act normativ care reglementează această situație. Am avut o discuție cu miniștrii referitor la PNRR. Este momentul să accelerăm lucrurile. Avem cateva detalii de pus la punct. Sunt sigur că vom avea un PNRR care să reprezinte interesele Romaniei de dezvoltare, in perioada următoare, și vom vedea, bineințeles - sunt mai multe discuții, dar sunt sigur că vom avea un PNRR bun, un PNRR prin care vom atrage toate sumele alocate Romaniei. Pentru cateva intrebări, și apoi o să dau cuvantul colegelor mele să explice să explice actele normative. Reporter: Domnule premier, vedem că cei din coaliție au trecut peste o criză provocată de plecarea unui ministru din cabinetul dumneavoastră, insă in teritoriu, vorbim aici și de Iaşi și de București, sunt in continuare nemulțumiri intre cele două partide - vorbim de USR PLUS și PNL, mai ales in ceea ce privește votarea bugetului pentru orașele pe care le conduc. In momentul de față, mai funcționează coaliţia la același nivel la care funcționa in momentul in care aţi semnat Protocolul, in decembrie? Florin Cițu: Sigur. Coaliţia funcţionează foarte bine. Am auzit, in timp ce eram in şedinţa de guvern, am auzit că la București incă nu a fost adoptat bugetul. O să am o discuție şi o să vorbesc cu domnul Barna să ii chemăm pe cei de la București, să vedem cum putem să rezolvăm situația, care sunt, de fapt, nemulțumirile. Este nevoie să avem un buget al Bucureștiului rapid, sunt cheltuieli care trebuie făcute, sunt investiții care trebuie făcute, dar vom avea o discuție cu ei şi ne vom implica să vedem cum rezolvăm această situație cat mai rapid. Reporter: Dar de ce credeți că s-a ajuns la o nemulțumire atat de repede? Florin Cițu: Haideţi să avem discuţia şi vedem după aceea. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule Ciţu! Cand o să avem şi noi gata certificatul verde european și cine, mai exact, va răspunde de implementarea lui? Florin Ciţu: Detaliile au fost trimise către STS de foarte mult timp, STS-ul face implementarea. Și cand o să fie gata - deocamdată nu a fost aprobat la nivelul Uniunii Europene. Sunt doar niște informații pe care le avem, modul in care să il construim, dar, așa cum am spus de fiecare dată, sperăm că o astfel de măsură nu va crea, nu va discrimina cetăţenii şi, din punctul nostru de vedere, este doar - aşa cum spunea şi domnul președinte al Romaniei - datorită sau din cauza unor elemente medicale. Deci dacă sunt probleme medicale să poţi să circuli cu acest certificat verde. Dar in momentul in care toată Europa o să fie vaccinată și Romania sau majoritatea vor fi vaccinate, s-ar putea să nu mai fie nevoie de acest certificat verde. Reporter: Dacă aţi putea să mai spuneți, deoarece vedem că Comisia Europeană permite statului roman să acorde ajutoare de pană la 500 de milioane de euro in total restaurantelor, hotelurilor, deci firmelor din HoReCa, dacă ați putea să imi spuneți cum vor fi distribuiți, mai exact, aceşti bani. Ce se va intampla mai exact? Florin Ciţu: Noi vom redeschide sau avem acest plan de a reveni la normalitate de la 1 iunie și eu cred că asta doresc toate restaurantele din Romania sau cei din activitatea HoReCa, să revină la normalitate, oamenii să fie angajați, să lucreze, să primească un salariu. De aceea avem această campanie de vaccinare și o accelerăm in această perioadă, ca la 1 iunie să putem să revenim la normalitate și am dat pentru acest sector cateva indicii, cateva propuneri. Chiar in acest moment Comitetul interministerial se intalnește și veți vedea că sunt mai multe soluții pe masă. Reporter: Cred că aţi aflat şi dumneavoastră de problemele penale pe care le au, in acest moment, Mihai Chirica, primarul Iașului, și Costel Alexe. Dacă puteți să ne spuneți dacă ați avut o discuție cu ei. Cel puțin Costel Alexe spune că s-a autosuspendat, dar știm că cineva care are funcție de conducere in partid nu poate face acest lucru. Dacă ați avut discuții și in privința poziției publice pe care ar trebui să o ia, astfel incat să nu dăuneze imaginii partidului? Florin Ciţu: Incă nu am avut discuții. Tot ce pot să spun este că sunt decizii corecte pe care le-au luat, deși ușor tardive. Mulţumesc! Reporter: Avand in vedere că in seara de Inviere restricțiile vor fi ridicate pentru cei care merg la slujbele religioase, cum aveți de gand să verificați că toată lumea care va fi pe stradă seara va merge la slujba religioasă şi nu va merge la petrecere? Vor fi mai multe controale, ne așteptăm la mai multe controale? Florin Ciţu: In primul rand, ştiţi foarte bine că in acea noapte nu este deschis niciun restaurant, nu este nimic deschis. Singurele sunt lăcașurile unde poți să mergi la biserică, poți să mergi pentru sărbătoarea Paștelui și atat. Avem incredere că oamenii vor sărbători și sunt sigur că vor sărbători sărbătoarea Paștelui, vor merge la sărbătoarea Paştelui și vor respecta regulile in vigoare: restricțiile de distanţare, mască și dezinfectant. Reporter: Dar vorbim și de petreceri private, unde... Florin Ciţu: Să ştiţi că acest risc există in fiecare zi, al petrecerilor private, nu este doar in acea noapte și nu avem o problemă cu așa ceva. Reporter: Am intrebat doar dacă vor fi mai multe controale. Aţi discutat de acest lucru? Florin Ciţu: Vă spun că, in acest moment, pentru sărbătoarea Paștelui am luat toate măsurile, am avut discuțiile cu cultele religioase și, in acest moment ,suntem siguri că cetăţenii Romaniei vor respecta legislația in vigoare. Reporter: In ceea ce privește discuția pe care aţi spus, domnule premier, că o veţi avea cu vicepremierul Barna și cu cei de la București, cand va avea loc? Astăzi sau maine? Florin Ciţu: Cand ne permite programul, cat mai rapid, bineințeles. Mai avem cateva intalniri astăzi, dar ne vom vedea și vom discuta. Reporter: Şi, dacă tot vorbim de vicepremierul Barna, v-a prezentat acel raport pe sănătate pe care l-aţi cerut insistent inainte de schimbarea ministrului sănătății? Florin Ciţu: Am fost ministru al sănătății interimar și multe dintre lucruri s-au elucidat in acea perioadă. Reporter: Deci practic nu mai așteptaţi acest raport de la vicepremier? Florin Ciţu: Nu. Mulţumesc. Reporter: Domnule premier, de mai multe săptămani ați anunțat o evaluare a miniștrilor. Memorandumul a fost pe masa ședinței de guvern in repetate randuri. De ce nu este adoptat? Florin Ciţu: Sunt incă cateva detalii la care lucrăm. Cred că trebuie să fie puțin mai clar tot memorandumul, cine face evaluarea și va fi adoptat in acel moment. Reporter: Evaluarea este făcută de Comisia de prognoză. Ce este neclar? Concret. Sunt ministere care nu au trimis toate datele solicitate...? Florin Ciţu: Şi acesta este un lucru, dar, repet, modul in care facem evaluarea vreau să fie mai clar pentru toată lumea, să nu existe după aceea discuţii. Reporter: Bună ziua. In condițiile in care există aceste negocieri pe care le purtați in legătură cu PNRR, PSD propune un consens politic. Florin Ciţu: Negocieri cu Comisia Europeană. Reporter: Cu Comisia Europeană, bineințeles. Susţineți o astfel de variantă? Ar fi posibil un consens politic pe această temă, pe un proiect atat de important pentru Romania? Florin Ciţu: Nimeni nu ii oprește pe cei de la PSD să susțină PNRR-ul. PNRR-ul, trebuie să ințelegem cu toții, este un program al guvernului, dar un program al guvernului care se adresează tuturor romanilor. Acolo sunt investiții in toate comunitățile in care trăiesc toți romanii, indiferent de culoarea politică. Deci nu ar trebui să politizăm acest program. Reporter: Pentru că sunteți inaintea intalnirii Comitetului pentru revenirea la normalitate şi ați primit deja propuneri de relaxare pentru 1 iunie, cand preconizați sau cand s-a propus că vom putea avea primele evenimente cu spectatori in București, de pildă, sau in alte orașe mari, cu o rată de vaccinare ridicată? Florin Cițu: In București vor fi cateva evenimente-pilot și vom vedea spectacole la Teatrul Național. Cred că este unul și la Opera Romană. Aceste evenimente vor avea loc in perioada următoare, după aceea vom vedea exact implicațiile, la o săptămană sau două după, dar tocmai am vorbit cu domnul primar al Clujului, care dorește să facă și dumnealui un eveniment similar, un eveniment-pilot la Cluj. După ce avem aceste informații, putem să vorbim mai mult, dar, repet, cand ajungem la 1 iunie și dacă avem 5 milioane de persoane vaccinate atunci - și de asta trebuie să ne vaccinăm - putem să discutăm altfel despre situație. Dacă nu ne vaccinăm, orice scenariu pe care noi il punem pe masă va fi complicat să mergem cu el inainte. Reporter: Şi o clarificare legat de PNRR. Veți prelua dumneavoastră negocierile in privința PNRR, avand in vedere că la nivelul Uniunii premierii sunt cei care conduc aceste discuții? Florin Cițu: Dar am preluat din primul moment. Ordonanța de urgență spune foarte clar că ordonatorul negocierilor este premierul Romaniei. Reporter: In acest moment, cand părinții vaccinați se intorc, spre exemplu, din țări care sunt pe lista galbenă, merg acolo cu copiii, sunt exceptați de la carantină, in schimb copiii nu. Există un paradox și o situație in care ei trebuie să se descurce oarecum. Dacă, spre exemplu, vin din Grecia, care este acum pe lista galbenă, părinții care sunt vaccinați cu ambele doze nu trebuie să stea in carantină, in schimb copiii, pentru că nu există un vaccin pentru copii, stau in carantină. Ce se poate face in această privință și cand se pot schimba aceste reguli, avand in vedere că ele au fost gandite atunci cand in Romania erau aproape 100.000 de persoane vaccinate și nu 3 milioane? Florin Cițu: Eu zic să așteptăm puțin, să vedem cum evoluează lucrurile și in Grecia in perioada următoare. Grecia a intrat pe listă in urma deciziei pe care a luat-o Grecia de a intrat intr-un lockdown de șapte zile. Vom vedea cum vor evolua lucrurile in perioada următoare. Referitor la diferența intre cum tratăm copiii și persoanele vaccinate, vom discuta in CNSU, vom aștepta propuneri de la Comitetul Tehnic, poate vin cu soluții la Comitetul Tehnic și apoi le vom aproba in CNSU. Reporter: De asemenea, se așteaptă și niște acorduri cu Israel, cu Grecia, privind redeschiderea turismului. Florin Cițu: Bineințeles, ne vom uita la aceste acorduri, dar haideți intai să avem și noi o companie de vaccinare de succes și după aceea putem să negociem mai multe lucruri. Reporter: Şi dacă mai imi permiteți o singură intrebare, vă rog. De la 1 mai masca va mai fi obligatorie pe plajă și in apă? Florin Cițu: Eu sunt sigur că romanii sunt responsabili, că vom avea anul acesta o sărbătoare a Paștelui, dar și un weekend fără niciun fel de evenimente. Săptămana viitoare revenim la normal, vom avea in București, am uitat vă spun, un maraton de vaccinare. Din punctul meu de vedere, singura soluție, și știu că tot discutăm despre mască, dacă vrem să scăpăm de mască, soluția este să ne vaccinăm. Doar așa scăpăm de mască. Nu există altă variantă, in acest moment. Ne vaccinăm și vom scăpa de mască cat mai repede. Avem dozele să ne vaccinăm, toată situația este să ne vaccinăm şi după aceea vom scăpa de mască. Reporter: Domnule premier, in condițiile in care in ultima vreme unii dintre vectorii de imagine ai protestelor antirestricţii s-au remarcat prin aprecieri laudative la adresa Rusiei, mergem pană la a lăuda democrația rusească, aș vrea să vă intreb dacă, potrivit informațiilor dumneavoastră, putem vorbi de o implicare a Rusiei in protestele care au avut loc aici şi in propagarea ideilor care ii fac pe oameni să minimizeze gravitatea pandemiei, să ajungă prea tarziu la spitale, să nu respecte măsurile de restricție și să saboteze astfel măsurile de limitare a pandemiei? Florin Cițu: Nu am astfel de informații. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă permiteți: președintele Iohannis spunea ieri, intrebat despre numirile politice, că se așteaptă ,,la o accelerare a procedurilor de reformare. Ne puteți spune despre ce proceduri este vorba? Care este planul? S-a stabilit un orizont de timp, cine sunt factorii responsabili? Florin Cițu: Este deja in lucru acea ordonanță pentru numirile pe 109, este la Ministerul Finanțelor, așteptăm avizele de la Ministerul de Finanțe și, după aceea, veți vedea că o mare parte din această problemă a politizării instituţiilor companiilor de stat va dispărea. Bineințeles că acest lucru nu dispare automat, prin restructurare, prin atrageri de capital in anumite companii de stat, schimbarea guvernanței - toate aceste lucruri vor duce la o depolitizare a companiilor de stat. Reporter: Astăzi avem o ședință a Comitetului interministerial... Florin Cițu: ... in acest moment. Reporter: Da. Ne putem aștepta in perioada imediat următoare, la măsuri de relaxare și care ar putea fi acelea, in condițiile, mă rog, in funcție de evoluția epidemiologică? Florin Cițu: Imediat următoare, dacă spuneţi după 1 iunie. După 1 iunie, cu siguranță vor fi măsuri. Pană atunci, vom avea eveniment pilot. Avem această perioadă, ne uităm la ea ca la un buffer, o perioadă de incercări, și vom avea evenimente pilot şi vom vedea cum evoluează lucrurile după aceea. Reporter: Dar pană acum aţi analizat și ne puteţi spune care ar putea fi măsurile luate, care ar putea fi luate de la 1 iunie? Florin Cițu: Eu v-am spus cateva lucruri. Aș vrea ca, pentru restaurante, de exemplu, să nu mai existe această legătură cu rata de incidență și să rămană deschise, cu o capacitate de 30, 40, 50 la sută, dar există o condiție importantă: aceea de a avea vaccinat tot personalul. E complicat să elimini riscul de infectare dacă in personal există oameni care nu s-au vaccinat incă. Dar vom discuta, dar este ceea ce cred că este in momentul ăsta fair, să spunem. Reporter: Şi legat de PNRR, voiam să vă intreb dacă aveți ceva de reproșat domnului ministru Ghinea faţă de modul in care a negociat cu oficialii de la Bruxelles pe zona de energie și agricultură, mă refer la problema de energie verde și problema sistemului de irigații, fondurile pentru aceste două domenii. Şi ce soluții veți găsi pentru a rezolva această situație? Pentru că ințeleg că aici avem un mic blocaj. Florin Ciţu: Eu am o abordare diferită in ceea ce priveşte PNRR. Nu mă uit doar la un anumit sector. Pe mine mă interesează ca acest PNRR să reprezinte interesele Romaniei. E adevărat că sunt diferite sectoare, dar Romania are nevoie, in anumite zone, de mai multe investiții şi in alte zone de mai puține investiții. Folosim acest PNRR, dar in contextul celorlalte surse de finanțare; ne finanţăm şi de la buget, finanțăm şi din fonduri europene și finanţăm şi din PNRR. Toate proiectele pe care noi le considerăm importante in programul de guvernare vor avea aceste trei surse de finanțare. Deci, dacă unele dintre proiecte, am incercat să le punem aici și nu respectă condițiile pe care le cere Comisia Europeană astăzi, de exemplu, ele vor fi finanțate din alte surse. Deci trebuie să ne uităm la PNRR ca o bucățică din acest puzzle al finanțării pe care noi il facem sau al proiectelor pe care noi le facem in următorii ani de zile. Reporter: Iertaţi-mă, dar dispunem noi in momentul de față, Romania in momentul de față, in perioada aceasta şi de criză, chiar dacă avem o crește economică, dispunem de resursele bugetare pentru a reabilita, de exemplu, sistemul de irigații sau pentru a veni pe zona de energie cu fondurile necesare pentru a pune pe picioare, de exemplu, exploatarea de gaze? Florin Ciţu: Eu vă aduc aminte că anul trecut am avut investiţii record la buget in an de criză. Anul acesta investițiile, in continuare, cresc de la buget. Am avut anul trecut iarăși un an record in ceea ce priveşte fondurile europene, atragerea fondurilor europene. Deci se poate face acest lucru, doar este nevoie de puțină prioritizare in buget și modul in care alocăm resursele in buget. Dar, repet, toate aceste proiecte au trei surse de finanțare: buget, fonduri europene și PNRR. Reporter: Nu mi-aţi răspuns pe partea cu domnul Ghinea. Trebuia domnul Ghinea, de exemplu, să se consulte mai bine cu miniștrii de resort pentru pregătirea domeniilor respective? Florin Ciţu: Suntem intr-un proces de negociere. Veţi vedea că la final vom avea un PNRR de succes. Mulțumesc mult de tot. Acum le las pe colegele mele să vorbească. Raluca Turcan: Bună ziua! In ședința de guvern de astăzi au fost adoptate patru ordonanțe de urgență, care țin de resortul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Prima se referă la debirocratizarea microintreprinderilor cu pană la nouă angajați, a doua se referă la digitalizarea relațiilor de muncă pentru mediul de afaceri, a treia se referă la sprijinirea romanilor plecați să lucreze in străinătate și a patra - se urmărește sprijinirea minerilor din Valea Jiului. In ceea ce privește debirocratizarea pentru intreprinderile mici și mijlocii, prin măsurile adoptate astăzi am reușit să eliminăm anumite sarcini administrative inutile. De prevederile acestei ordonanțe de urgență vor beneficia aproximativ 450.000 de microintreprinderi și conținutul acestei ordonanțe de urgență, practic, conduce la o gură de oxigen pentru angajatorii care, de multe ori, se simțeau sufocați de numărul de hartii pe care trebuiau să le completeze pentru angajații pe care ii aveau. De aceea, fișa postului, foaia de prezență și regulamentul intern vor putea fi completate sau respectate verbal, existand obligativitatea existenței acestora in scris, doar dacă angajatul solicită lucrul acesta in scris. Așadar, se elimină fișa postului, fișa de prezență și regulamentul intern și acestea răman valabile doar la solicitarea angajatului in scris către angajator. Al doilea proiect referitor la semnătura electronică in relațiile de muncă permite folosirea semnăturii electronice in format avansat sau calificat insoțită de marca temporală fie pentru incheierea contractelor de muncă, fie in raportul angajatorilor cu instituțiile statului. Digitalizarea ocupă un loc important in activitatea Ministerului Muncii și cu această ocazie menționez că a fost semnat proiectul pentru primul hub de servicii publice electronice, care va funcționa la Ministerul Muncii și, practic, va digitaliza serviciile și beneficiile sociale pentru aproximativ două milioane de beneficiari. Costul acestui proiect este de 133 de milioane de lei. Tot această ordonanță de urgență adoptată astăzi, practic, va permite ca telemunca să fie mult mai ușor accesată. In momentul de față avem aproximativ 400.000 de angajați care lucrează in telemunca, comparativ cu aproximativ 50.000 in aceeași perioadă a anului trecut, deci, practic, o creștere de opt ori a numărului de angajați in telemuncă presupune și simplificarea acestei activități, redefinirea acestei activități, precum și detalii cu privire la modul in care sunt folosite informațiile in telemuncă, cum se face arhivarea activității in telemuncă și, de asemenea, cum poate fi ea accesată propriu-zis in relația angajat - angajator. Aceste proiecte, semnătura electronică și telemunca, sunt legate intre ele, pentru că dacă un angajat optează pentru telemuncă, nu mai este nevoie să se deplaseze la sediul angajatorului, așa cum trebuia să facă pană acum, să semneze olograf faptul că optează pentru telemuncă și apoi să se retragă la domiciliu. Deci debirocratizare și digitalizare, o mană intinsă pentru mediul de afaceri. In legătură cu romanii care lucrează in străinătate, prin ordonanța de urgență de astăzi țintim accesarea muncii in străinătate prin intermediul agențiilor de mediere. Din nefericire, foarte mulți romani aleg să lucreze in străinătate in afara agenților de mediere sau agențiilor de mediere. Lucrul acesta este posibil datorită circulației libere a forței de muncă, insă statul nu poate să sprijine și să urmărească modul in care sunt tratați și ajung in țara care-i primește să muncească romanii care accesează tipul acesta de muncă. Cunoașteți foarte bine ce derapaje au fost in anii precedenți: aglomerării in aeroporturi, in punctele de transport, aglomerări la frontiere, condiții de muncă insalubre sau abuzuri chiar din partea angajatorilor. De aceea, Ministerul Muncii, in parteneriat cu agențiile de transport internațional și agențiile de mediere, a propus acestei modificări la legislația privind drepturile lucrătorilor in străinătate, astfel incat, in momentul in care se preiau de către agențiile de transport romani care pleacă să muncească in străinătate, aceștia să fie grupați in funcție de locul de muncă pe care și-l aleg. De asemenea, in momentul in care preiau angajați pentru o anumită țară să fie lăsați la punctul de destinație al angajatorului. Documentația să fie făcută in limba maternă și, de asemenea, la preluare să fie informați cu privire și la condițiile de trecere a frontierei și la condițiile de muncă obligatorii pe care romanii noștri le au in țările in care merg să lucreze. Acestea sunt modificări extrem de necesare care completează parteneriatele pe care le-am incheiat deja cu Ministerul Transporturilor și cu Ministerul de Interne pentru punctele de trecere a frontierei, astfel incat, in momentul in care incepe activitatea sezonieră, statul să poată să urmărească mult mai bine activitatea aceasta de tranzit și de lucru in străinătate pentru a-i putea proteja pe romani. Nu mai puțin important este și faptul că intărim relația intre agențiile de mediere și Inspecția Muncii. Această relație și evidență să fie realizată lunar, astfel incat și Inspecția Muncii, in parteneriat cu instituțiile de inspecție a muncii din țările de origine, să poată să ii sprijine direct pe angajații romani. Ultima ordonanță de urgență adoptată astăzi vizează un sprijin pentru minerii din Valea Jiului. După cum bine cunoașteți, Ministerul Muncii a sprijinit deja minerii din Valea Jiului prin plata plăților sau salariilor restante și a altor facilități. Această plată s-a realizat pentru trei luni. Am extins această perioadă in care ministerul și guvernul sprijină minerii din Valea Jiului pană cand intră in vigoare planul de redresare economică a zonei pregătit de Ministerul Energiei. Sprijinul financiar de pană acum este de aproximativ 43 de milioane de lei. S-a derulat in trei tranșe cu cate șase etape, avans și lichidare. Ordonanța de astăzi permite plata ultimei etape din a treia tranșă și, de asemenea, prelungim pentru incă o lună cu o valoare de aproximativ 12 milioane de lei. Dacă aveți intrebări. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb referitor la proiectul cu privire la angajații din străinătate. Ne puteți spune și ne puteți vorbi și despre sancțiuni, pentru că știm că sunt sancțiuni și dacă nu sunt respectate toate aceste condiții? Raluca Turcan: A fost crescut și pragul amenzilor pe care le pot primi, deopotrivă, angajatorii sau agențiile de mediere in cazul in care nu indeplinesc corespunzător activitățile și rolul pe care il au. Reporter: Deci dacă apar probleme intre timp, se aplică sancțiunea, se intrerupe orice formă de colaborare, nu? Cu angajatorul de acolo? Raluca Turcan: Forma de colaborare sau continuarea formei de colaborare depinde foarte mult de cum reacționează instituțiile statului. E foarte posibil să fim sesizați in timp real, statul roman intervine și se remediază condițiile de muncă. Dacă oamenii doresc să continue activitatea acolo, in condițiile de muncă remediate, nu poți să ii oprești. Reporter: Și o intrebare, dacă imi permiteți, acel proiect cu privire la interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat ar urma să il aprobați săptămana viitoare? Mai durează? Sunteți incă in stadiu de consultare? Raluca Turcan: El este finalizat. Am avut o perioadă in care am cules observații și posibile modificări și cel mai probabil in perioada următoare vom intra cu el in ședința de Guvern. Reporter: Ați discutat și eu privire la excepții? Ați mai extins? Ați mai adăugat categorii? Raluca Turcan: Evident că o să le prezint in momentul in care o să adoptăm proiectul. Fac mențiunea că vorbim despre un proiect de lege care ulterior pleacă la Parlament și, dacă nu va avea forma ideală, el va putea fi modificat in Parlament, insă proiectul pe care ni-l asumăm in guvern va reprezenta practic viziunea Guvernului cu privire la modul in care putem sprijini viața activă și după atingerea varstei legale de pensionare și, de asemenea, care sunt condițiile pentru a putea lucra la stat după atingerea varstei legale de pensionare. Reporter: Bună ziua. Ați avut discuții cu reprezentanții magistraților. Cand vom avea o variantă finală cu privire la modul in care se vor calcula pensiile de serviciu pentru acest sector de activitate? Raluca Turcan: Pană pe data de 11 mai așteptăm propunerile de la beneficiarii de pensii speciale. Fac aici mențiunea, cred eu necesară, după toate informațiile apărute in spațiul public, că atunci cand vorbim despre pensii speciale nu ne referim la pensiile ocupaționale din sistemul de apărare și ordine publică - sunt șase categorii de beneficiari de pensii speciale, și după ce primim propunerile concrete din partea beneficiarilor, practic din partea sistemului, noi incepem activitatea. S-a constituit și un grup politic la nivelul coaliției și vom pune la final o variantă care să reducă practic din inechitățile din sistemul public de pensii per ansamblu. Reporter: Din peste 4.000 de magistrați care primesc pensii speciale doar puțin peste 1.000 au contribuit efectiv la sistemul de pensii public. Cum se va reglementa această situație? Raluca Turcan: Inechitățile din sistemul de pensii sunt uriașe și aceasta este una dintre ele. Avem inechități și in sistemul public de pensii, avem inechități și intre sistemul de pensii speciale și sistemul public și, pană la urmă, acesta este rolul reformei in sistemul public de pensii: să creștem gradul de contributivitate, să reducem din inechități și sistemul in continuare să fie sustenabil, astfel incat o creștere a pensiilor să se producă, pe de o parte mai accelerat pentru cei cu pensii foarte mici, și, pe de altă parte, să conducă și la creșterea puterii de cumpărare, pentru că dacă sistemul public de pensii nu poate fi susținut la modul real de către economie ajungem la derapaje pe care le-am mai resimțit cu toții, să crească inflația și să scadă puterea de cumpărare și victimele să fie tot pensionarii. Reporter: Bună ziua. Aș avea două intrebări, dacă imi permiteți. Una este legată de discuțiile pe care le-ați avut săptămana aceasta cu domnul Stelian Ion, cu ministrul justiției, in legătură cu pensiile speciale; ne puteți spune concluziile intalnirii? Raluca Turcan: Cred că am răspuns puțin mai devreme; la intrebarea precedentă am răspuns exact la lucrul acesta, cum vom proceda noi in materie de pensii speciale. Reporter: Și o a doua intrebare, ce s-a intamplat la Mehedinți? Aveți un o concluzie a Corpului de Control, pentru că spuneați că ați trimis Corpul de Control la Mehedinți in legătură cu acele pensii incasate de 7.000 de oameni? Raluca Turcan: A fost Corpul de Control la Mehedinți. Acum redactează raportul. Acolo s-au inregistrat, cu siguranță, derapaje majore și informațiile din spațiul public, dar și informațiile de la fața locului ne confirmă lucrul acesta. Cei mai afectați sunt beneficiarii Casei Județene de Pensii Mehedinți și vom prezenta să spunem concluziile acestui raport și posibile măsuri de acțiune și de sancțiune, dar, in același timp, va reieși foarte limpede și neputința generată de cadrul legal de a sancționa șefi de instituții care nu iși fac datoria, și lucrul acesta il voi aduce la cunoștință și vom vedea mai departe cum vom acționa. Reporter: Credeți totuși că este o situație izolată acolo la Mehedinți? Urmează niște controale la toate casele de pensii? Raluca Turcan: Se fac controale periodice la toate casele județene de pensii. Acolo vorbim pe de o parte de un conflict de muncă, pe de altă parte de deficiență managerială in Casa Județeană de Pensii. Și dacă vom mai sesiza, să spunem, derapaje grave care ies din funcționalitatea normală a caselor județene de pensii, evident că nu vom ezita să verificăm mai in amănunt. Pot să vă spun insă că in legătură cu funcționarea caselor județene de pensii, am tras cateva concluzii. Unu, sunt subdimensionate ca personal, sunt supraincărcate ca și atribuții, departamentele juridice sunt sufocate ca urmare a proceselor prin care pensionarii iși caștigă drepturile in instanță - doar pe o casă județeană de pensii, plățile pentru asistența juridică, adică a avocaților pensionarilor care iși urmăresc drepturile in instanță, sunt de aproximativ 250.000 de lei, la nivel național, aproximativ 10 milioane de lei sunt plătiți de către statul roman, doar pentru asistența juridică a pensionarilor care iși caută dreptatea in sistemul public de pensii. Vă spun lucrul acesta pentru a ințelege de ce este nevoie de reformă in sistemul de pensii, de ce nu mai putem sta nepăsători și pană la urmă de ce trebuie să rezistăm in fața tuturor atacurilor care vin și a dorinței de dezinformare in materie de pensii, dar și de salarizare, tocmai pentru că sistemele acestea sunt atat de cangrenate și pline de probleme, incat dreptatea este așteptată de oameni și sunt ingăduitori cu toată dezinformarea din spațiul public și așteaptă rezultate. Reporter: Cunoscand aceste lucruri, in cat timp s-ar putea face această reformă? Raluca Turcan: Eu estimez că in maxim un an și jumătate, vom putea avea finalizate cele două mari reforme - sistem public de pensii și sistem de salarizare. Nu intenționez să cedez nici presiunilor, nici media, nici ale adversarilor politici. Facem lucrul acesta extrem de temeinic, avem deopotrivă măsuri tehnice de imbunătățire a activității la nivelul tehnic, exact cum ați sesizat și dumneavoastră, la nivelul Casei Județene Mehedinți, dar pregătim și varianta legislativă de reformă legislativă. Acestea două vor fi cumulate la final, astfel incat să putem vorbi cu adevărat despre reformă - prin echitate, contributivitate și sustenabilitate. Mulțumesc foarte mult și vă doresc sărbători cu bine! Ioana Mihăilă: Bună ziua! Guvernul Romaniei a adoptat in ședința de astăzi modificări la Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 3 din 2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat in procesul de vaccinare impotriva COVID-19. Măsurile urmăresc creșterea capacității de vaccinare. Mai exact, măsurile prevăd majorarea tarifului pentru vaccinarea impotriva COVID-19, la nivelul cabinetului medicului de familie, de la 30 de lei pe serviciu, adică 30 de lei pe persoană vaccinată, la 40 de lei pe inoculare . Acest tarif se justifică prin nevoia crescută de materiale sanitare și echipamente de protecție care este in cazul vaccinării impotriva COVID-19. De asemenea, actul normativ adoptat astăzi prevede măsuri de plată pentru acele centre de vaccinare care funcționează in unități sanitare care nu au in derulare contract cu casele județene de asigurări de sănătate și plata la nivelul acestor centre se va desfășura printr-un contract derulat impreună cu direcțiile de sănătate publice. O altă măsură legislativă adoptată astăzi a fost hotărarea de guvern care ratifică acordul de imprumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acord de imprumut negociat de Ministerul Finanțelor cu suportul Ministerului Sănătății și care prevede un imprumut de 150 de milioane de euro, imprumut care va fi utilizat in principal pentru construirea și, parțial, pentru dotarea centrelor de arși de la Targu Mureș și de la București, vorbim de Spitalul Grigore Alexandrescu, pentru dotarea unor laboratoare care desfășoară activități de screening pentru cancerul cervical, precum și pentru achiziționarea și operaționalizarea unui sistem de telemedicină. Acestea au fost actele normative adoptate. Aștept intrebări. Reporter: Bună ziua! Spuneți-ne vă rog, in ce condiții vor reveni elevii la școală? Vor fi testați atunci cand au simptome, cu teste rapide și dacă cei din clasele terminale vor veni in proporție de sută la sută, așa cum a propus ministrul educației? Ioana Mihăilă: Avem o comunicare bună cu Ministerul Educației. Noi am cerut un punct de vedere la Institutul Național de Sănătate Publică, punct de vedere care este legat de temele pe care le-am discutat cu ministrul educației, iar concluziile sunt că testarea cu teste rapid de antigen clasice prin exudatul nazofaringian mai rămane opțiune pentru copiii care merg la școală. In ceea ce privește testarea cu testele din salivă, opinia redată de specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică și care este concordantă cu recomandările internaționale, este că rezultatul pozitiv al unui test in salivă necesită confirmare prin retestare, fie prin metoda Real Time PCR, fie prin retestare rapid antigenică din suabul nazofaringian. Urmează ca impreună cu Ministerul Educației să luăm decizia de oportunitate a testării din salivă pentru elevii care merg la școală. De asemenea, cei de la Institutul Național de Sănătate Publică au făcut recomandări pentru reluarea cursurilor la clasele speciale și la clasele terminale, recomandări legate mai degrabă de măsurile de prevenție, purtarea măștii, aerisirea și păstrarea distanței fizice. Reporter: Ca să fie mai clar, asta inseamnă că elevii din clasele terminale merg in proporție de 100%, tot colectivul unei clase, incepand de pe 5 mai? Ioana Mihăilă: In momentul ăsta suntem in curs de a discuta cu Ministerul Educației legat de aceste aspecte. Cand vom avea ordinul comun al celor două ministere, vom avea și forma finală. Reporter: Cand credeți că am putea avea acest ordin comun, pentru că mai sunt doar cateva zile, o săptămană maximum? Ioana Mihăilă: Cat de curand, probabil că astăzi sau maine va fi va fi redactată forma finală, urmand să fie publicată. Reporter: Buna ziua! S-a modificat la Ministerul Sănătății ordinul de recuperare post-COVID și voiam să vă intreb dacă aveți studii care arată eficiența camerelor hiperbare, folosirea acestora in recuperare. Ioana Mihăilă: Ordinul de recuperare a pacienților post-COVID a fost redactat de comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății pe baza dovezilor existente la nivel internațional privind eficiența sau ineficiența anumitor metode terapeutice. In protocolul de recuperare este prevăzută posibilitatea utilizării camerelor hiperbare pentru anumiți pacienți care sunt vindecați de COVID. Trebuie să menționăm că protocoalele terapeutice se actualizează in funcție de rezultatele studiilor. Trebuie, de asemenea, să menționăm că utilizarea acestor camere hiperbare, din nou utilizată doar in recuperare, doar pentru pacienți vindecați, doar pentru anumite forme, este rezervată centrelor de excelență in recuperare respiratorie. Reporter: Dar in momentul de față in țara noastră există personal care poate să folosească aceste camere, care este instruit deja pentru aceste camere? Ioana Mihăilă: Este un aspect care trebuie cercetat și văzut dacă există personal suficient. Evident că nu vom aproba utilizarea unor mijloace terapeutice fără a avea personal suficient de bine instruit și fără a ne asigura că toate mijloacele de prevenție sunt utilizate. Reporter: Şi dacă mai imi permiteți o intrebare: cate ședințe vor fi necesare pentru o persoană pentru recuperare in această cameră? Ioana Mihăilă: Asta este un aspect pe care nu il cunosc, trebuie intrebaţi specialiștii in terapie recuperatorie respiratorie. Reporter: Bună ziua! Doamnă Mihăilă, ce arată verificările de pană acum: raportăm sau nu corect morții de COVID-19? Ioana Mihăilă: Am solicitat comisiei constituite la nivelul Ministerului Sănătății cu specialiștii INSP și unde participă inclusiv specialiștii sistemului de telecomunicații speciale un raport preliminar, iar raportul preliminar care mi-a fost prezentat astăzi arată că există diferențe. Nu știm incă exact care sunt cauzele, dar există diferențe intre diversele sisteme de raportare. Urmează ca in data de 7 mai, conform raportului pe care l-am primit astăzi, această comisie să redacteze o formă mai avansată, iar noi urmează să vă comunicăm rezultatele acestui raport. Reporter: Iar referitor la ce s-a intamplat la Piatra Neamț și la Balș, ce arată rapoartele guvernamentale? Ioana Mihăilă: Raportul de la Balș a fost intocmit de Corpul de Control al premierului și a fost prezentat public de către acesta. Eu ce pot să vă spun - pot să vă spun rezultatele rapoartelor Inspecției Sanitare de Stat. Inspecția Sanitară de Stat a făcut verificări in luna noiembrie și decembrie a anului 2020 in majoritatea secțiilor de terapie intensivă, a verificat mai ales implementarea măsurilor propuse ca urmare a controalelor și rapoartelor anterioare in secțiile de terapie intensivă, a constatat că, in proporție de 40 și ceva la sută, aceste măsuri erau implementate și deficiențele remediate, in proporție de 60% aceste măsuri nu erau implementate și justificarea celor din secțiile de terapie intensivă era că nu au anumite dotări și anumite echipamente, motiv pentru care am pus la dispoziția comisiei care repartizează bugetul de investiții in spitale rezultatele acestor rapoarte, cu indicație clară de a prioritiza investițiile in aparatura medicală pe care secțiile de terapie intensivă o solicită, pentru a putea să se conformeze la recomandările Inspecției Sanitare de Stat. Reporter: Şi dacă imi permiteți o ultimă intrebare. Să imi spuneți, vă rog, dacă va incepe testarea in farmacii și dacă aveți planuri pentru a crește capacitatea de testare, ca să devină cat mai accesibilă. Ioana Mihăilă: Avem planuri pentru creșterea capacității de testare. Astăzi am avut o intalnire cu directorii din Ministerul Sănătății care sunt implicați in redactarea ordinului și operaționalizarea testării in farmacii. Discuțiile sunt avansate, suntem in etapa in care finalizăm procedurile de pregătire a personalului din farmacii care va efectua activitatea de testare, urmand ca forma finală a ordinului să fie publicată cat de curand. Testele sunt disponibile atat in DSP-uri, cat și in depozitele Ministerului Sănătății și a Unifarmului și ele vor fi furnizate către farmaciile care s-au dovedit interesate de derularea acestei activități de testare, de indată ce ordinul va fi finalizat și publicat. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, aveți cumva un studiu care arată diferențele intre rural și urban in ceea ce privește vaccinarea și disponibilitatea pentru a se vaccina a oamenilor? Ioana Mihăilă: In momentul acesta nu există un studiu sau nu există un studiu de care eu să fi aflat legat de rata de vaccinare intre mediul rural și urban, dar, după ședința de guvern, am avut o discuție tocmai cu ministrul cercetării și digitalizării și am convenit ca din fondurile de care dumnealui dispune, mă rog, ministerul dumnealui dispune la buget, să derulăm tocmai astfel de studii epidemiologice, care să ne arate dacă există diferențe intre diverse medii, dacă există diferențe intre diferite unități administrativ teritoriale și dacă aceste diferențe intre ratele de vaccinare se corelează pozitiv, și ne așteptăm să se coreleze pozitiv, cu rata de infectare și cu incărcarea in secțiile de terapie intensivă. Menționez că este o discuție preliminară și că detaliile acestui studiu vor fi oferite in momentul in care ele sunt stabilite. Reporter: Anumite date sociologice prezentate de curand, inclusiv de autorități, arată că tinerii sunt destul de reticenți să se vaccineze. Cum considerați dumneavoastră că ar putea fi convinși? Ioana Mihăilă: Inainte de ședința de guvern am avut o discuție cu premierul și i-am prezentat un plan de accelerare a comunicării pentru a crește dorința tuturor categoriilor de varstă și sociale pentru a fi vaccinați. Reporter: Mai concret? Adică cum se va face asta? Ioana Mihăilă: Deocamdată este la nivel de plan, așteptăm ca impreună cu premierul și cu ceilalți membri ai Guvernului să ajungem să detaliem măsurile. Vi le vom comunica de indată ce le vom avea. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, fostul secretar de stat Andreea Moldovan, a demarat evaluarea directorilor de DSP-uri. Aș vrea să vă intreb dacă această evaluare s-a finalizat, dacă nu puteți spune niște concluzii preliminare, cați s-a constatat că nu performează, cați ar trebui inlocuiți, dacă le-ați găsit inlocuitori? Ioana Mihăilă: Din cunoștințele mele, procesul de evaluare nu este finalizat incă. Urmează să ne consultăm cu ANFP şi să vedem cum vom continua procesul de evaluare a directorilor de DSP. Reporter: Care sunt cele mai mari nereguli care s-au constatat de-a lungul acestui proces de evaluare, problemele pe care....? Ioana Mihăilă: Procesul de evaluare incă nu este finalizat, motiv pentru care eu nu am la dispoziție un raport și un rezultat al acestei evaluări pe care să vi-l prezint. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb, fostul ministru Vlad Voiculescu, spunea, la un moment dat, in contextul in care au apărut in spațiul public numeroase plangeri ale unor pacienți care au reclamat calitate mai slabă a tratamentului, a internării, a mancării primite in spitale etc, că va pune la dispoziția pacienților un nou instrument, un fel de ombudsman, de avocat al poporului, sa vorbim pe ințelesul tuturor, care să preia plangerile pacienților și să rezolve aceste probleme in măsura posibilităților. Era vorba despre un departament care să fie coordonat de Monica Althamer. Aş vrea să vă intreb, spunea dansul că in circa 100 de zile ar urma să fie gata acest instrument. Aș vrea să vă intreb dacă se continuă acest proiect și care este stadiul? Ioana Mihăilă: Faptic, Monica Althamer este cea care preia problemele pacienților, preia și activitatea urgenței și ii mulțumesc pentru asta, face o treabă foarte bună. Este, de asemenea, membră in anumite comisii și coordonează activitatea anumitor comisii care reglementează tratamentul pacienților. Pentru a crea acest departament este nevoie de reorganizare administrativă a Ministerului Sănătății. In perioada următoare ne ocupăm și de acest aspect. Mulțumesc. Reporter: Şi o ultimă intrebare, evacuarea de la Spitalul Foișor, care știți că a starnit foarte multă indignare in spațiul public, s-au făcut niște cercetări acolo? S-a constatat cumva abuz in serviciu, neglijență in serviciu, ne putem aștepta și la o plangere inaintată organelor in drept sau nu se știe incă? Ioana Mihăilă: Din cunoștințele mele, Ministerul Sănătății nu a făcut cercetări la Spitalul Foișor. Noi am avut o intalnire informală cu managerii și cu șefii de secție pentru a vedea exact care sunt problemele lor și să vedem dacă reușim să ajungem la o soluție care să fie convenabilă atat pentru personalul și pentru managementul Spitalului Foișor, dar și pentru pacienții care au atata nevoie de terapie intensivă și de ingrijire medicală. Reporter: Mă scuzați dară fără o stabilire clară a responsabilităților, ce garanții aveți că in viitor astfel de situații nu se vor repeta și la alte spitale? Ioana Mihăilă: Responsabilitățile sunt clar stabilite de transferul pacienților dintre diverse spitale. Această activitate de transfer nu este responsabilitatea Ministerului Sănătății. Reporter: Mă refeream la responsabilitatea pentru ceea ce s-a intamplat. Ioana Mihăilă: Așa cum spuneam, responsabilitatea pentru transferul pacienților nu este Ministerului Sănătății. Mulțumesc. Reporter: Voiam să vă intreb, ați declarat că există diferențe intre sistemele de raportare a deceselor provocate de COVID. Ne puteți clarifica in ce constau aceste diferențe și, doi, cum aceste sisteme pot fi rezolvate, ca să avem un sistemul clar și unitar, să nu mai avem situațiile din trecut? Ioana Mihăilă: In momentul acesta, raportarea se face in sistemul AlerteMS, unde spitalele raportează numeric total numărul de decese de COVID-19. Raportarea din Corona-Forms, cea care transmite datele oficiale, care sunt prelucrate și preluate de Grupul de Comunicare Strategică, sunt datele care sunt deja validate de către reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică și de către reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică. Există diferențe legate de numărul de decese raportate intre cele două baze de date, există o comisie care analizează aceste diferențe, există cateva chei de verificare pe care Comisia le-a luat, legate de raportările pe coduri de DRG din spitalele care sunt spitale COVID sau spitale suport COVID, și din datele furnizate de către Institutul Național de Statistică. Așteptăm rezultatul final, pentru că nu dorim să ne lansăm in afirmații pană cand nu avem o certitudine. Reporter: Și pentru că astăzi ați adoptat acea Ordonanță de Urgență prin care se suplimentează, in cazul medicilor de familie, vaccinările, aveți o statistică cate persoane s-au vaccinat la aceste cabinete pană in momentul de față și cate sperați să fie vaccinate pană la 1 iunie? Domnul premier spunea că ar trebui să avem cam 5 milioane de romani vaccinați pană la acea dată pentru relaxarea măsurile, de aceea intreb. Ioana Mihăilă: Vaccinarea la nivelul cabinetului medicului de familie va fi lansată oficial la nivel național in data de 4 mai. Conform raportărilor și estimărilor Comitetului Național pentru Coordonarea Activităților de Vaccinare, in momentul acesta gandul nostru este să incepem cu vaccinarea cu vaccinul Johnson and Johnson, care necesită o singură doză. Asta este ceea ce gandim in momentul acesta; in momentul lansării, vom avea o informație certă. Și-au exprimat disponibilitatea de a vaccina, la nivelul cabinetului medicului de familie, aproximativ 3.000 de medici de familie. Sperăm că prin vaccinarea, la cabinetul medicului de familie, nu doar că vom grăbi rata de vaccinare, dar vom și ajunge in acele medii in care, in momentul acesta, este dificil de ajuns cu vaccinurile și ne referim mai ales la mediul rural și la ruralul izolat. Reporter: Doamnă ministru, uneori aparținătorilor le este greu să intre in legătură cu pacienții, mai ales dacă se află, evident, intr-o stare gravă. Ba mai mult, de multe ori se intamplă să nu știe nicio informație despre starea acelor pacienți. Cum ar trebui să se desfășoare lucrurile? Să fie cineva desemnat din secție care să ofere aceste informații? Sau cine ar trebui să se ocupe de această situație? Ioana Mihăilă: Ne preocupă aspectul acesta, motiv pentru care Ministerul Sănătății a semnat incă din, cred că luna martie, un protocol cu organizația nonguvernamentală Geeks for Democracy, care a pus la dispoziția Ministerului Sănătății o aplicație prin care medicii din secțiile de terapie intensivă să poată să contacteze aparținătorii pacienților internați in terapie intensivă. De asemenea, s-au chestionat spitalele COVID și suport COVID in legătură cu dorința lor de a se implica in acest proiect-pilot. Sunt 14 spitale care au răspuns pozitiv intrebărilor noastre. Majoritatea sunt spitale mari, din București și din Cluj; sunt și cateva spitale orășenești și municipale care au răspuns pozitiv. In momentul acesta se finalizează, practic, partea operațională a acestei aplicații, urmand ca in săptămanile următoare ea să devină funcțională. Reporter: O clarificare. In momentul de față, cine ar avea această responsabilitate? Există cineva care ar avea o astfel de responsabilitate și pe care ar putea-o indeplini? De exemplu, dacă avem un spital COVID, care este, să zicem, aglomerat, ar fi cineva care s-ar putea ocupa de informarea rudelor? Ioana Mihăilă: In general, responsabilitatea legată de informarea aparținătorilor pacienților aparține medicului curant. Reporter: Bună ziua. Ne puteți spune dacă acea comisie din minister v-a informat de cand au apărut aceste diferențe cu privire la raportarea deceselor? Ioana Mihăilă: Mi-a fost transmisă, odată cu intalnirea cu reprezentanții comisiei, o evoluție a numărului de decese raportate. Diferențele au apărut din anul 2020, din prima jumătate a anului 2020. Ele au fost foarte mici. Ele au crescut atunci cand și numărul de pacienți infectați a crescut. Este singura corelație pe care am văzut-o eu in acest moment. Dar este o corelație pe care am observat-o, nu o corelație care este in momentul acesta dovedită statistic și cu bază solidă. Reporter: Există posibilitatea să introduceți noi criterii sau, mai exact, noi obligații pentru o raportare mai corectă a acestor date pe viitor, printr-un ordin poate sau printr-un alt tip de act normativ? Ioana Mihăilă: Scopul acestei analize a variabilității deceselor raportate este tocmai acesta: de a analiza procesele. Nu analizăm oamenii, pentru că erori umane există, analizăm procesele. Ca urmare a rezultatelor, vom veni cu proceduri care să imbunătățească procesele. Sub ce formă normativă vor fi aceste proceduri, va urma să stabilim. Reporter: Spuneați că această vaccinare in cabinetele medicilor de familie va incepe oficial in data de 4 mai. Dar neoficial a inceput deja? Ioana Mihăilă: A fost un proiect-pilot desfășurat la Timișoara, proiect care a fost rezultatul unei colaborări intre Primăria Timișoara, medici de familie, cațiva medici infecționiști, CNCAV și Ministerul Sănătății. A fost un proiect de vaccinare cu vaccinul AstraZeneca, care a decurs binișor. Reporter: Şi, dacă ne puteți spune, aţi discutat cu specialiștii despre o a treia doză de vaccin? S-a pus pe masă această problemă pană acum? Ioana Mihăilă: S-a pus pe masă această problemă. Incă ea nu este tranșată și nu avem o concluzie finală. Reporter: Doamna ministru, revenind la raportarea morților, cat de mari sunt diferențele? Sunt de ordinul sutelor, de ordinul miilor? Ioana Mihăilă: Aș vrea să dau niște date atunci cand avem niște rezultate exacte, rezultate care apar după ce erorile de analiză sunt eliminate. De aceea nu vreau să vin cu niște rezultate pană cand ele nu sunt finale. Promisiunea pe care o avem de la comisie este că va reveni cu un raport mai detaliat in data de 7 mai. Reporter: In ultimele săptămani au venit tot felul de alternative la această platformă. Avem vaccinare maraton prin intermediul medicilor de familie, prin inscriere, au fost centre deschise pentru cei din industria Horeca. Ne putem aștepta ca in viitorul apropiat să se renunțe definitiv la ideea de platformă, avand in vedere că nu mai avem categorii favorizate și campania să fie preluată de Ministerul Sănătății? Ioana Mihăilă: Această decizie va trebui luată prin consultare cu toți actorii implicați in derularea campaniei de vaccinare, dar e evident că existența platformei de programare și a prioritizării era necesară atunci cand dozele de vaccin erau insuficiente raportat la numărul de persoane care doreau să se vaccineze și tot așa de evident este că, pe măsură ce vaccinurile devin din ce in ce mai disponibile, necesitatea acestei programări nu mai este atat de acută. Reporter: Apropo de asta, in continuare spuneați dumneavoastră că medicii de familie vor fi plătiți cu 40 de lei pentru inoculare, pentru vaccinarea propriu-zisă, erau plătiți de asemenea pentru programarea oamenilor in această platformă. Ce se va intampla de acum inainte? Ioana Mihăilă: Aceste articole legate de programare au fost abrogate prin ordonanța promulgată astăzi. Evident că munca, care a fost deja efectuată de către medicii de familie, va fi plătită. Reporter: Erau 60 de lei, nu?, pentru asta, dacă țin eu bine minte, 60 de lei pentru programare? Ioana Mihăilă: lata pentru programare era in funcție de procentul de persoane din lista medicului de familie care erau vaccinate. Primul prag era de 30 de lei, urcand apoi progresiv la 50 și la 60 de lei. Reporter: Dacă imi permiteți, o ultimă intrebare. Avem in prezent o serie de evenimente care incurajează vaccinarea fără programare și in capitală, in Timișoara, acum văd că și Brașovul. Toate sunt organizate impreună cu DSP-urile. Voiam să vă intreb dacă ați discutat cu directorul acestor DSP-uri de la nivelul județelor și dacă mai sunt semnale că se vor organiza pe viitor astfel de evenimente și in alte mari orașe reședință de județ, de exemplu, și unde anume? Ioana Mihăilă: Semnalele pe care le transmitem noi DSP-urilor sunt de a incuraja orice activități care duc la creșterea ratei de vaccinare. Reporter: Dar nu ați primit feedback pe această temă, dacă organizează propriu-zis alte județe astfel de evenimente? Ioana Mihăilă: Campania este coordonată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare. Ei aprobă campaniile, ei sunt la cunoștință, iar Ministerul Sănătății are reprezentant in acest comitet național. Reporter: Şi o clarificare, doamna ministru, in ceea ce privește această aplicație pentru medicii de la ATI, cum ați selectat pentru acest program pilot tocmai Geeks for democracy. Sunt și alte ONG-uri și firme care ar dori să colaboreze cu statul roman. In baza căror criterii i-ați ales numai pe ei? Ioana Mihăilă: In baza disponibilității. Sunt cei care și-au arătat disponibilitatea. Nu doar că și-au arătat disponibilitatea, dar au venit cu aplicația gata dezvoltată și au solicitat Ministerului Sănătății să o ofere cu gratuitate. Ministerul Sănătății nu plătește nimic. Ba mai mult, au acceptat și criteriile de siguranță a datelor impuse de STS și de Ministerul Sănătății. Practic, au cedat această aplicație care acum se află pe serverele STS. Mulțumesc. 2021-04-28 17:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-28-06-20-37big_1.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 27.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1619527403Galerie foto *** [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la conferința de presă organizată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. O să trec in revistă cateva elemente pe care le considerăm de noutate și anume posibilitatea de a alege centrul de vaccinare pentru efectuarea dozei de rapel. In momentul de față, incă nu este operaționalizată această cerință in platformă, ea va fi gata la sfarșitul acestei săptămani, insă, pană la acel moment, persoanele se pot adresa pentru vaccinarea cu doza de rapel intr-un centru de vaccinare din apropierea localității de rezidență sau de domiciliu și, in măsura in care sunt locuri libere, se poate vaccina; preferabil să se anunțe centrul de vaccinare cu cel puțin 72 de ore anterior. Tocmai pentru a facilita comunicarea cu centrele de vaccinare, in perioada următoare, foarte probabil in prima săptămană din luna mai, incepe distribuirea de telefoane in centrele de vaccinare și va fi afișat numărul de telefon al fiecărui centru de vaccinare in platformă, tocmai pentru a se putea lua legătura direct cu centrele de vaccinare și a inlesni, dacă vreți, a faccilita această comunicare. Un alt element important: ieri, 26 aprilie, a fost deschis al doilea centru de tip drive-through din Romania, care folosește vaccin de la compania Pfizer, in Cluj. Au fost vaccinate pană la inchiderea programului, la ora 20:00, 354 de persoane și pană astăzi, de pildă, la primul centru de vaccinare drive- through din Hunedoara, din localitatea Deva, s-au vaccinat 1.673 de persoane, ceea ce inseamnă o dorință crescută de vaccinare, ținand cont de faptul că nu este nevoie de programare prin platformă și se permite prezentarea directă. De asemenea, tot ca element de notate, incepand de maine, 28 aprilie, in centrele de vaccinare cu Pfizer se crește numărul de persoane vaccinate pe flux, de la 84 la 96. S-au și făcut notificări in acest sens, pentru a merge la capacitate maximală, avand in vedere că, după cum știm, in această săptămană a fost recepționată cea mai mare tranșă de vaccinuri de la compania Pfizer, de circa 725.000 de doze. De asemenea, continuă activitatea centrelor de vaccinare mobile și a echipelor mobile. Pe 28 aprilie, maine, se activează al nouălea centru de vaccinare mobil in județul Argeș, vor fi vaccinate 80 de persoane incă din prima zi. De asemenea, in municipiul București, joi, 29 aprilie, va fi deschis primul centru de tip drive- through in Piața Constituției, vor fi 4 fluxuri disponibile, vaccinul va fi de la compania Pfizer, prezentarea este directă, fără programare in platformă. Din punct de vedere organizatoric, in cursul zilei de maine, toată activitatea va fi deja pregătită. De asemenea, din data de 4 mai, așa cum am anunțat, incepe activitatea de vaccinare prin cabinetele de medicină de familie. In mod deosebit, in prima etapă, prin intermediul medicilor de familie, care și-au exprimat disponibilitatea de a participa la campania de vaccinare; incepand de astăzi-maine, urmează a se distribui primele două zile de vaccin de la compania Johnson and Johnson, vorbim de circa 57.500 de doze, care merg către centrele regionale de depozitare și, ulterior, prin intermediul direcțiilor de sănătate publică, aceste doze vor fi repartizate la medicii de familie; vorbim, in prima etapă, de circa 25 de doze alocate pentru fiecare medic de familie. La sfarșitul lunii aprilie, cred că pe 30 aprilie, vom primi următoarea tranșă de vaccin de la compania Johnson and Johnson și vom completa acest necesar pană la aproximativ 80 de mii de doze, cat este calculat pentru a putea demara această activitate de vaccinare. De asemenea, tot vaccin de la compania Johnson and Johnson incercăm să asigurăm vaccinarea prin echipe mobile, prin centre mobile şi este una dintre opţiunile pe care le luăm in calcul atunci cand vom demara distribuirea dozelor de vaccin in spitalele non-COVID, pentru vaccinarea pacienţilor cu boli cronice, internaţi. Am văzut cu toţii evenimentul organizat in Timişoara, acel maraton al vaccinării, care, din punctul nostru de vedere, a fost un succes. Tocmai de aceea ne dorim replicarea acestui tip de eveniment de vaccinare; primul eveniment va avea loc in Bucureşti, in perioada 7-9 mai, vorbim de organizarea a 50 de fluxuri de vaccinare, vaccin de la compania Pfizer, in două locaţii diferite, Sala Palatului, unde vor fi organizate 40 de fluxuri, şi Bibiloteca Naţională, unde vor fi organizate 10 fluxuri. Această activitate, acest maraton de vaccinare este organizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, cu sprijinul şi cu implicarea autorităţilor locale şi, bineinţeles, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare, insă, activitatea de voluntariat şi toată logistica necesară sunt asigurate de Universitatea de Medicină şi Farmacie, de Corpul Academic şi toţi cei care işi doresc să participe la acest demers. De asemenea, in perioada 14 -16 mai, la nivel naţional, in mod deosebit in Cluj-Napoca, Targu Mureş şi Iaşi, universităţile de medicină organizează astfel de evenimente, de maraton de vaccinare, prin care ne dorim facilitarea accesului unui număr cat mai mare de persoane la vaccinare, fără să existe nevoia acestei programări directe. Tot o particularitate a campaniei de vaccinare se va desfăşura in perioada 10 -17 mai, in Craiova, prin implicarea Universităţii de Medicină şi Farmacie. Va fi o săptămană altfel, in care, in toate centrele de vaccinare din municipiul Craiova, se va asigura vaccinarea pe o perioadă de 24 de ore din 24, fără programare. Este, dacă vreţi, un proiect-pilot, pe care ne dorim să il evaluăm in cadrul municipiului Craiova, tocmai pentru a trage concluziile pe baza cărora să putem să analizăm oportunitatea de a transforma şi de a extinde modalităţile de a accesa un centru de vaccinare prin prezentare directă. De altfel, luăm in calcul această modalitate, de prezentare directă a persoanelor la centrele de vaccinare; vom incepe foarte probabil cu centrele care sunt in municipiile in care există centre regionale de depozitare, tocmai pentru a asigura o continuitate a aprovizionării cu vaccinuri şi pentru a nu periclita calitatea lanţului de frig şi, implicit, să nu riscăm irosirea inutilă a dozelor. Este un proiect pe care l-am discutat chiar astăzi cu ministrul apărării naţionale, domnul Nicolae Ciucă, legat de implicarea spitalelor militare, care sunt, de altfel, şi centre regionale de depozitare. Va fi analizată această oportunitate şi ne dorim asigurarea vaccinării fără programare, implicit şi a celorlalte centre de vaccinare din municipiile in care există centre regionale de dezpozitare şi, sigur, rand pe rand, probabil, că vom extinde progresiv această modalitate. De asemenea, luăm in calcul prezentarea directă la centrele de vaccinare, cel puţin pentru anumite grupe de varstă, de pildă, pentru persoanele de peste 60 de ani, sau pe anumite intervale orare; fiecare centru de vaccinare, de pildă, are un număr de locuri disponibile, acele locuri ne dorim să fie afişate pe o perioadă de trei zile şi să existe un număr de ordine iar persoanele se prezintă direct, in limita locurilor disponibile şi vor fi vaccinate. De ce? Pentru că una dintre concluziile principale pe care le-am tras după evenimentul de la Timişoara este legată de dorinţa oamenilor de a se prezenta la vaccinare, insă fără să existe această programare prin intermediul platformei şi cred că, in felul acesta, vom reuşi să facem un sistem poate, in viitor, mai atractiv pentru persoanele care platforma nu a fost suficient de accesibilă. Un alt element important este legat de cateva elemente referitoare la platforma de programare. Primul lucru, după cum ştim, a fost eliminată acea limită de nouă persoane care puteau fi programate pe contul unei persoane; in momentul de faţă, se poate face nelimitat, pană la o mie de persoane pot să fie programate pe contul unei persoane. Fac apel la cei care doresc să sprijine persoanele care nu au reuşit să se programeze și care doresc să se vaccineze, să-i ajutăm să facă acest lucru pană la momentul la care vom stabili toate detaliile pentru prezentarea directă către centrele de vaccinare. Un alt element important este legat de persoanele care erau inscrise pe lista de aşteptare. Pot să vă spun că, de la momentul la care am schimbat modalitatea de programare prin intermediul listelor de aşteptare, au fost transmise peste 1,7 milioane de notificări prin SMS şi au fost programate la vaccinare peste 1.050.000 de persoane. Practic, vorbim de peste 600.000 de persoane care nu şi-au confirmat programarea şi care, in această perioadă, urmează să fie notificate prin SMS, fără să mai existe acel interval de 24 de ore in care să confirme programarea, in ideea in care multe persoane nu au reuşit să se incadreze in acel interval de timp. De asemenea, mai sunt peste un milion de persoane care au un cont creat in platformă, dar care nu s-au inscris nici pe lista de aşteptare, nici nu şi-au făcut o programare. Şi aceste persoane urmează să fie notificate atat prin SMS, cat şi prin email, prin care să le reamintim că există locuri disponibile şi că pot să se programeze, in momentul de faţă, in platformă, direct, fără să fie nevoie să intre pe o listă de aşteptare. In perioada următoare, ne propunem extinderea acestor activităţi de tip maraton de vaccinare şi, de asemenea, extinderea centrelor de vaccinare de tip drive-thru, pentru că un segment populațional preferă acest tip de vaccinare, din varii motive. Tocmai de aceea, cred că este indicat să ne pliem pe nevoile oamenilor, mai ales cand işi doresc să se vaccineze, tocmai pentru a elimina orice barieră față de accesul la vaccinare. Sunt mult mai multe județe care pregătesc operaţionalizarea acestor centre de tip drive-thru. Cam acestea ar fi elementele de noutate şi, sigur, suntem in pregătiri pentru stabilirea cadrului in care se va derula activitatea de vaccinare in spitalele non-COVID. Ne dorim ca, in prima parte a lunii mai, să incepem să distribuim dozele şi către aceste spitale. In ceea ce priveşte listele de aşteptare, in momentul de faţă, sunt circa 70.000 de persoane inscrise pe listele de aşteptare. Practic, s-au eliminat 76 de liste de aşteptare: 69 de la Pfizer, 5 Moderna, 2 AstraZeneca. In momentul de faţă, există posibilitatea de a ne programa direct intr-un centru de vaccinare. Nu ne putem programa de azi pe maine, dar, de astăzi peste 72 de ore, ne putem programa, tocmai pentru a avea certitudinea că, atunci cand ne prezentăm la vaccinare, sunt dozele existente in centrul de vaccinare, să existe timp necesar pentru distribuirea şi alocarea numărului de doze. Există incă judeţe care au listă de aşteptare. Cele mai multe persoane inscrise pe listele de aşteptare sunt in Bucureşti - peste 23.000, in Cluj - peste 12.000, in Mureș - peste 6.000, Galați - peste 3.000, Braşov - peste 3.000, Sibiu - peste 3.000. Aşa cum spuneam, au fost peste 1,7 milioane de persoane notificate prin SMS in toată această perioadă. Bilanțul centrelor de vaccinare. In momentul acesta, avem active 993 de centre de vaccinare, cu 1.478 de fluxuri, vorbim de o capacitate de peste 120.000 de persoane care pot să fie vaccinate in fiecare zi. Pe tip de vaccin, sunt 645 de centre care primesc vaccin de la compania Pfizer, cu 1.020 de fluxuri, sunt 130 de centre care primesc vaccin de la compania Moderna, cu 159 de fluxuri, şi 218 centre care primesc vaccin de la compania AstraZeneca, cu 299 de fluxuri. In perioada următoare, avand in vedere că vom primi un număr mai mare de doze de la compania Pfizer, foarte probabil că o parte dintre centrele care primesc in momentul de față vaccinul de la compania AstraZeneca vor avea alocat vaccin de la compania Pfizer, așa cum au fost cele 61 de cabinete AstraZeneca care au primit vaccin de la compania Moderna, cu menținerea vaccinării dozei de rapel cu vaccinul de la AstraZeneca. Adică persoanele care au făcut prima doză se pot prezenta in aceleași centre pentru doza de rapel. Numărul de persoane programate. In momentul de față, in platforma de programare sunt 1.522.605 persoane programate. In centre Pfizer avem 1.076.467 de persoane, din care cu prima doză avem 256.534. In centre Moderna avem 192.282 de persoane, din care pentru prima doză 18.555, iar in centrele cu vaccin de la AstraZeneca avem 253.857 de persoane, din care 3.670 sunt persoane aflate la prima doză. Un alt element este legat de bilanțul vaccinărilor. In total, de la debutul campaniei de vaccinare, au fost vaccinate 3.092.378 de persoane, din care pentru doza 1 - 1.271.744, cu doza a doua, practic, cu schemă completă de vaccinare - 1.820.634 de persoane. In etapa a doua, au fost vaccinate 2.060.186 de persoane cu cel puțin o doză. Pot să vă spun că vorbim de aproape 950.000 de persoane cu varsta de peste 65 de ani care au fost vaccinate, dintr-un total estimat de 3,6 milioane de persoane la nivel național, cu varsta de peste 65 de ani, ceea ce inseamnă un procent, practic, de aproape 27-28%, la care se adaugă și persoanele care sunt cu boli cronice și persoane care sunt din alte categorii vulnerabile. In total, in etapa a doua, au fost vaccinate in valoare absolută 1.438.455 de persoane, ceea ce inseamnă 76,9% din persoanele vaccinate in etapa a doua. In ceea ce privește persoanele care sunt angajate in sistemul educațional, in invățămant, au fost vaccinate 153.920 de persoane. Practic, ne apropiem de 45%, procent de persoane vaccinate din sistemul de invățămant. In centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale au fost vaccinate in total 165.288 de persoane. 45.000 sunt persoane din cadrul Ministerului Apărării Naționale, restul de 120.000 sunt persoane vaccinate din randul populației civile, atunci cand, știm foarte bine, s-a decis implicarea și susținerea campaniei naționale de vaccinare prin accesul populației in centrele organizate in rețeaua Ministerului Apărării Naționale. In centrele de vaccinare organizate de Ministerul Afacerilor Interne au fost vaccinate, pană la acest moment, 43.388 de persoane. Persoanele vaccinate care aparțin de etapa a treia a campaniei de vaccinare - avem 718.282 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă circa 23% din totalul persoanelor vaccinate la nivel național. In ceea ce privește activitatea echipelor mobile, in ultima săptămană, au fost active 143 de echipe mobile, au fost efectuate 379 de misiuni de vaccinare și au fost vaccinate, in această săptămană, 8.062 de persoane, cele mai multe in Hunedoara - 1.391 de persoane, ulterior, in Alba - 839 de persoane, Bihor, București, Tulcea, Sibiu. In cele opt centre mobile, care au fost asigurate și sunt asigurate de Ministerul Apărării Naționale și, de asemenea, de Departamentul pentru Situații de Urgență, au fost vaccinate in aceste zile 1.185 de persoane. Este un proces destul de greoi, pentru că incă nu s-a creat un rodaj din punct de vedere, dacă vreți, comunicațional, intre coordonatorii centrelor mobile de vaccinare și autoritățile locale pentru elaborarea listelor cu persoanele doritoare pentru stabilirea unui circuit, insă, in perioada următoare, toate aceste activități vor fi cu siguranță imbunătățite. In ceea ce privește profilul de reacții adverse, la nivel național, pană la data de 26 aprilie, au fost raportate 13.705 cazuri de reacții adverse postvaccinale, rata de raportare fiind de 2,8 cazuri la 1.000 de doze administrate. In ceea ce privește tipul de reacții adverse inregistrate in săptămana 19 aprilie - 25 aprilie, au fost raportate 776 de reacții adverse, majoritatea, 88%, pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta medie a persoanelor care au raportat reacții adverse este de 37 de ani, 65% dintre persoane fiind persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, cred că au fost deja transmise, au fost inregistrate trei reacții anafilactice și 773 de reacții clasificate ca nesevere; din acestea, 59% sunt reacții de tip local, durere, tumefacție la locul de administrare, stare de oboseală, febră, frison, in 32% din cazuri dureri musculare articulare, in 26% din cazuri cefalee, 14% reacții gastrointestinale. De asemenea, situația persoanelor care au fost confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinare, de la debutul campaniei de vaccinare pană la data de 25 aprilie, vorbim in total de un număr de 21.316 persoane, ceea ce inseamnă 0,7% din totalul persoanelor vaccinate cu o doză, care au avut un test pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2. In ceea ce privește mediana timpului de la administrarea primei doze și pană la confirmarea infecției cu SARS-CoV-2, aceasta a fost de 11 zile, practic, in prima parte, pană la apariția anticorpilor, pană la momentul in care cresc anticorpii protectori, ceea ce inseamnă că era o fereastră vulnerabilă, in care persoana respectivă nu era protejată din punct de vedere imunologic. Tocmai de aceea atragem atenția și recomandăm, cat se poate de ferm, continuarea și respectarea măsurilor de prevenție, tocmai pentru a evita infecția cu SARS-CoV-2. De asemenea, după cea de-a doua doză au fost confirmate cu un test pozitiv un număr de 3.862 de persoane, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul persoanelor vaccinate cu doza doi, intervalul mediu de timp fiind de circa 24 de zile. Acestea sunt datele pe care eu mi-am dorit să vi le prezint, la acest moment. Cu permisiunea dumneavoastră, domnule secretar de stat, vă rog. Andrei Baciu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule președinte. Cateva cuvinte despre vaccinarea in cadrul companiilor private. 30 de companii private au demarat vaccinarea sau urmează să demareze vaccinarea in această săptămană. Cateva exemple: șantiere navale din Mangalia, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, compania Ford de la Craiova și platforma industrială care găzduiește mai multe companii din Slatina. 13 companii din HoReCa - știm de Complexul Therme, de lanțul City Grill deja. 13 echipe mobile au mers pentru efectuarea vaccinării in cadrul acestor campanii. Practic, in perioada care urmează, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților locale și cu direcțiile de sănătate publică, se vor organiza mai multe echipe mobile care vor merge către toți operatorii care iși doresc să organizeze puncte de vaccinare in interiorul companiilor pentru vaccinarea personalului și a familiilor acestora. Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe 27 aprilie, au fost efectuate 8.644 de misiuni de transport la nivel național. Forțele și mijloacele angrenate - vorbim de 21.458 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.500 de mijloace tehnice; 5.709 persoane din MApN cu 2.529 de mijloace tehnice. In total, avem un personal angrenat, militar și civil, 8281 personal MApN. Cu privire la dozele de vaccin, in Romania au fost recepţionate pană pe 27 aprilie 7.377.909 doze, din care administrate 4.913.012 doze, ceea ce reprezintă 66%. Avem in stoc 1.839.692 de doze și o să le luăm pe tipuri de vaccin. Astfel, pentru vaccinul produs de Pfizer-BioNTech au fost recepţionate 5.122.709, dintre care administrate 3.000.939, ceea ce reprezintă 77%. Avem un stoc de 98.232, insă ţin să menționez faptul că ieri a sosit o doză record pentru Romania, de 725.000. Pentru vaccinul produs de Moderna, total recepţionate la data de 27 aprilie - 637.200, dintre care administrate 425.857, ceea ce reprezintă 67%. Avem un stoc de 130.150 de doze de vaccin. Aici țin să menționez că incă in această lună livrările se fac la două săptămani, ceea ce ne face pe noi să ţinem doze pentru perioada de la o livrare la cealaltă. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, vorbim de un total doze recepţionate de 1.558.000, dintre care administrate 547.175, ceea ce reprezintă 35%. Pentru vaccinul Johnson and Johnson, vorbim de 60.000 de doze recepţionate, dintre care, după cum ştim, 57.500 vor fi distribuite incepand cu ziua de astăzi către medicii de familie. Pentru dozele pierdute, pană la acest moment, vorbim de 8.099 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din total dozelor utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor, vorbim de un total, pentru luna aprilie, de 2.903.670 de doze. Urmează să sosească cele 87.600 de doze de la Moderna restante pentru luna aprilie şi, la fel, 48.000 de doze cu 55.200 de doze mai puţin pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson. Aceste 55.200 de doze vor fi recuperate pe parcursul lunii mai. Pentru luna mai nu sunt modificări semnificative faţă de ce am prezentat săptămana trecută. Astfel, pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer vorbim de 3.882.060 de doze confirmate pentru luna mai, 697.320 de doze pentru primele patru săptămani, pentru ultima săptămană vorbim de o tranşă record de 1.091.000 de doze pentru ultima săptămană din luna mai. Pentru Moderna, aşa cum spuneam şi săptămana trecută, se trece la livrări săptămanale, 128.400 de doze livrate in fiecare săptămană, cu un total de 513.600; pentru AstraZeneca vorbim de 1.047.962 de doze, livrate in două tranşe, iar pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson vorbim de 518.400 de doze, numărul de tranşe şi distribuţia acestora urmand a fi confirmate in perioada imediat următoare. Toate acestea au dus la o poziţionare a Romaniei cu privire la vaccinurile administrate, in două doze, pe un loc 4 la nivel european şi pe locul 16, tot la fel, cu persoane vaccinate cu două doze, la nivel global. Eu cam atat am avut. Vă mulţumesc mult. Domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu. Aş propune să incepem sesiunea de intrebări. Vă rog! Reporter: Aş vrea să ne spuneţi care este proporţia de vaccinare urban - rural şi să ne spuneţi ce se intamplă la Afumaţi, unde a fost pus in funcţiune primul centru mobil, dacă mai este acolo, cate persoane au fost imunizate pană acum şi dacă merge vaccinarea aşa cum vă aşteptaţi. Valeriu Gheorghiţă: Nu avem aceste date centralizate de persoane vaccinate in rural şi urban. Se lucrează la centralizarea acestor date, insă, avand in vedere că la momentul programării persoanele se puteau programa in multe alte centre şi a existat această libertate, acest lucru ingreunează centralizarea acestor date, dar, sigur, este un aspect care ne interesează. Insă, pot să vă spun că un număr mult mai mare de persoane din mediul urban a fost vaccinat, comparativ cu mediul rural. Iar in ceea ce priveşte activitatea centrelor mobile, la Afumaţi incă este activitate, se vaccinează insă, desigur, ritmul de vaccinare nu este unul aşa cum noi am considerat că va fi. Dar, printr-o comunicare om la om, pentru că in mediul rural noi considerăm că acest lucru va putea creşte, dacă vreţi, conştientizarea persoanelor vizavi de importanţa vaccinării, prin discuţii om la om intre medicul de familie şi cei care reprezintă, dacă vreţi, persoanele cu credibilitate in comunităţile respective. Reporter: Nu iese aşa cum vă aşteptaţi, pentru că nu se implică suficient de mult autorităţile locale, medicul de familie? Valeriu Gheorghiţă: Se implică suficient de mult autoritatea locală, insă, avand in vedere că urmează să intre in activitatea de vaccinare şi medicii de familie, de pildă, in localitatea Afumaţi sunt trei medici de familie care vor vaccina din data de 4 mai, multe persoane au optat să se vaccineze prin cabinetele medicilor de familie şi, atunci, cei care şi-au dorit să se vaccineze, se adresează direct către centrele mobile. Reporter: O singură intrebare mai am, dacă imi permiteţi, multă lume așteaptă această vaccinare fără programare. Spuneaţi in conferinţă că se va intampla acest lucru in primul rand in muncipiile care au centre de stocare, dar daţi-ne şi un orizont de timp, avand in vedere că aţi spus că vreţi să extindeți această modalitate. Valeriu Gheorghiţă: Este hazardant să deschidem la nivel naţional, pentru că s-ar putea crea mai degrabă o dezorganizare, decat un acces facil al persoanelor la vaccinare, tocmai de aceea, vrem să deschidem in cercuri concentrice, să incepem cu centrele de vaccinare din municipiile care au aceste centre regionale de depozitare şi pe măsură de ce observăm că activitatea se derulează in parametri normali, sigur că se va extinde progresiv, incat să ajungem in final ca o persoană, aşa cum am şi spus, dacă doreşte să se vaccineze astăzi să se poată prezenta şi se poată vaccina. Sunt mai multe ţări europene care folosesc un sistem hibrid in momentul de faţă, in care, in prima parte a zilei se vaccinează persoanele programate şi in a doua parte există un număr de locuri disponibile pentru persoanele cu prezentare directă. In alte state există posibilitatea ca persoanele peste 60 de ani, de pildă, să se prezinte direct la vaccinare, fără programare, pe tot intervalul orar de funcționare al centrului de vaccinare. Tocmai de aceea, noi analizăm mai multe scenarii, incat să menținem organizarea, să nu apară nemulțumirea persoanelor care s-ar prezenta direct şi care ar pleca nevaccinate, pentru că nu este un număr suficient de doze, sau stai şi aștepți la rand o oră, două ore, şi se termină dozele şi, atunci, nu vrem să creăm mai multă nemulțumire decat, pană la urmă, sentimentul că oamenii se pot vaccina atunci cand işi doresc să facă acest lucru. Ca orizont de timp, ne dorim cat mai repede, sigur, in prima parte a lunii mai, probabil că chiar prima săptămană, vom putea incepe in anumite centre de vaccinare. Vă spuneam, in perioada 10-17 mai, in municipiul Craiova, in toate centrele de vaccinare vom avea acest tip de demers, de prezentare directă, prin sprijinul Universității de Medicină şi Farmacie se va asigura suplimentarea personalului din centrele de vaccinare şi pe perioada nopții, după orele 20:00, tocmai pentru a permite tuturor, indiferent de programul pe care il au, să se prezinte şi să se vaccineze. Insă acest lucru nu poate să fie asigurat, de pildă, la un centru care este la o distanță foarte mare de centrele regionale de depozitare, pentru că este posibil să rămai fără doze de vaccin sau să distribui un număr prea mare de doze şi să nu se prezinte atatea persoane cat doreai şi să irosești dozele. Tocmai de aceea, vrem să facem etapă cu etapă aceste analize incat să menținem acest echilibru intre dorința de vaccinare, intre acces şi numărul de doze disponibile. Reporter: Sunt situații in care medicii din centrele de vaccinare se lovesc de refuzul persoanelor pentru vaccinul Moderna. V-au fost semnalate astfel de situaţii şi ce se poate face pentru ca oamenii să accepte vaccinul acesta? Valeriu Gheorghiţă: Acest lucru trădează o lipsă de informare şi de comunicare a persoanelor care se prezintă la vaccinare. Aceste două tipuri de vaccinuri folosesc aceeaşi tehnologie, au aceeaşi rată de eficacitate, conform studiilor, conferă același profil de siguranță. Din punctul nostru de vedere, nu există diferențe notabile intre aceste două vaccinuri, din punct de vedere al siguranței, calității, eficacității. Există diferențe in ceea ce privește stabilitatea, la două grade pentru o perioadă de 30 de zile și faptul că doza a doua, doza de rapel, se administrează la 28 de zile. Deci nu ar trebui să existe o reticență față de acest vaccin, dar am observat și noi că in randul oamenilor există o dorință semnificativ mai mare de a se vaccina cu vaccin de la compania Pfizer, lucru care, pană la urmă, il pot ințelege și tocmai de aceea am și distribuit vaccinuri de la Pfizer, atat in centre drive-thru, cat și in aceste demersuri de vaccinare maraton de vaccinare, tocmai pentru a veni cu acel tip de vaccin care este cel mai dorit. Reporter: Spuneaţi că sunt pregătite 20 de caravane pentru a fi trimise. Acum, in acest moment, tot doar una este funcțională, cea de la Afumați? Valeriu Gheorghiţă: Şi urmează in județul Argeș să se disloce un astfel de centru. A fost o perioadă, vă spun, destul de dificilă in ceea ce privește stabilirea unor conexiuni la nivel și personal și la nivel instituțional intre coordonatorii centrelor și autoritățile locale. Este nevoie de timp și să informezi un om, nu poţi să il iei: astăzi mergi şi te vaccinează! E nevoie de o informare, de o pregătire. Din punct de vedere organizatoric, putem să trimitem oricand un astfel de centru. Insă este important ca oamenii să ințeleagă importanța vaccinării, iar pentru acest lucru e nevoie de timp. Nu se poate face de azi pe maine. Reporter: Dar de aici putem ințelege că autoritățile locale nu se implică suficient. Concret, ce ar putea să facă? Adică, am văzut primari care spuneau inclusiv că de ce trebuie ei să meargă să convingă lumea? De ce nu vin cei din autorităţile centrale? Valeriu Gheorghiţă: Autoritatea centrală, şi implicit noi, incercăm, pe cat posibil, să asigurăm o comunicare și o informare atat legat de partea organizatorică efectiv a campaniei de vaccinare, cat și de importanța vaccinării, insă trebuie să ințelegem că aceasta este realitatea. Mare parte a instituțiilor statului nu se bucură de o credibilitate foarte crescută in randul oamenilor. Tocmai de aceea este important să implicăm alți vectori care se bucură de o credibilitate mult mai mare și care pot să schimbe mentalități. Sunt lideri de opinie și care sunt, dacă vreți, urmați in acțiunile lor de foarte multe persoane, tocmai de aceea am și avut intalniri, o serie de intalniri, chiar de la Guvern, cu reprezentanții asociațiilor de primari de comune, de municipii, consilii județene, tocmai pentru a găsi cele mai bune soluții prin care informația să ajungă la fiecare om in parte. Şi chiar la debutul campaniei de vaccinare să știți că principala provocare pe care am luat-o in calcul este cum ajung informațiile la omul din fața porții, din mediul rural? Nu este simplu să faci acest lucru, pentru că o simplă hartie, un flyer care ajunge, nu cred că este suficient. Un segment important din populație are nevoie de un alt fel de mesaj. Reporter: Care ar fi soluțiile? Cine să ducă mesajul la poarta omului? Valeriu Gheorghiţă: Acest mesaj cred că, așa cum am spus, in orice comunitate există persoane care, de-a lungul timpului, și-au menținut şi și-au caștigat această credibilitate și cred că primarul este una dintre acele persoane, dascălii, profesorii, medicul de familie fără doar și poate, reprezentanții cultelor religioase, preotul, pastorul, cu toții avem, dacă vreți, o datorie cel puțin morală de a ne implica in contextul actual pandemic, de-a oferi acele informații in baza expertizei pe care o avem, desigur, tocmai pentru a crea accesul persoanelor la informații in baza cărora să decidă ce au de făcut. Este momentul la care această conștiință civică, dacă vreți, trebuie să fie poate la cel mai inalt nivel, pentru că, spre deosebire de alte programe de vaccinare, campania actuală de vaccinare este o campanie care are ca obiectiv final să ne readucă impreună, pentru că pană la acest moment am vorbit de distanțare fizică, am vorbit de distanțare socială. Avem soluţia să revenim impreună, să revenim la normalitate. Reporter: Bună ziua. Voiam să vă intreb dacă ne puteți spune cate persoane au renunțat la rapel și vorbim aici de toate vaccinurile. Cați nu s-au mai prezentat, de fapt? Valeriu Gheorghiţă: E un număr foarte mic, nu am o cifră in valoare absolută. Pot să vă dau exemplul vaccinului de la compania AstraZeneca, unde rata de prezentare este de peste 95%. Deci in momentul de față majoritatea persoanelor se prezintă pentru cea de-a doua doză și acest lucru se vede din raportările zilnice. Desigur, există situații medicale sau de altă natură in care se amană efectuarea rapelului. Tocmai de aceea o analiză transversală făcută astăzi nu arată neapărat faptul că persoana nu se va mai prezenta la rapel, ci poate să fie o amanare sau fie a făcut mai devreme, fie amană acest moment din varii motive. Reporter: Şi dacă ne puteți spune care ar fi drumul către acea ţintă de 10 milioane de romani vaccinați. Valeriu Gheorghiţă: Doar prin vaccinare. Mă uit la oameni care stau și evaluează bunul mers al campaniei de vaccinare, și este foarte bine că se intamplă așa, insă nu trebuie să așteptăm doar la cel de langă noi să meargă să se vaccineze. Ar trebui, cu cat ne vom vaccina mai mulți, cu atat ritmul campanie de vaccinare va crește. In momentul de față, consider că avem suficientă capacitate de vaccinare și ea va fi crescută in continuare. Am creat accesul diverselor categorii populaționale, și vedem prin vaccinarea in centre organizate de către operatori privați, prin centre mobile, echipe mobile, centre drive-thru, maratoane de vaccinare, implicarea medicilor de familie și, plecand inclusiv de la completarea modalităților de programare, tocmai pentru a reuși să ne pliem peste dorința oamenilor și peste programul fiecăruia de a se vaccina. In momentul in care - și asta este situația ideală - un om, in drum spre activitatea lui de zi cu zi, va avea acces la vaccinare, fie că are un centru de vaccinare in apropiere, fie că se prezintă direct, fără să fie nevoie de programare, cred că la acel moment putem spune că avem un acces echitabil la vaccinare. Pană la acest moment, dintr-un motiv care a ținut și de numărul de doze, care știm că a fost alocat cu tranșe săptămanale, categoric, nu a putut acoperi nevoia, ar trebui să avem o organizare destul de riguroasă tocmai pentru a asigura toate persoanele care au primit prima doză și de cea de a doua doză și de rapel. A fost o singură situație in care a trebuit să amanăm un număr mai mare de persoane, lucru care s-a intamplat in multe alte țări europene, insă altfel ne dorim să facilităm cat mai mult accesul la vaccinare și cred că in acest fel vom putea atinge acea țintă. Reporter: Ne puteți da mai multe informaţii despre acel maraton de vaccinare, cine poate veni și despre vaccinarea din Piața Constituției, spuneați că o să inceapă joi. Valeriu Gheorghiţă: Dacă ne referim la maratonul de la București, orice persoană care nu a fost vaccinată poate să se prezinte direct cu buletinul să se vaccineze, cu cartea de identitate. Reporter: Chiar dacă este din altă localitate. Valeriu Gheorghiţă: Chiar dacă este din altă localitate Reporter: Mulțumesc. Reporter: S-a vorbit in spațiul public despre centrele de vaccinare organizate in jurul bisericilor. Cum decurg aceste discuții? Valeriu Gheorghiţă: In momentul de față, considerăm că avem, in fiecare județ, un număr important de centre de vaccinare, există de altfel și locuri libere. Cred că modalitatea de programare este cea care, in momentul de față, dacă vreți, limitează accesul unor persoane către un centru de vaccinare, pentru că sunt mai mulți factori și anume: sunt persoane care nu se descurcă, efectiv, cu platforma de programare, sunt persoane care din comoditate nu intră pe platformă sau din comoditate nu sună la operatorul de call center pentru a-i programa și atunci, in acest caz, cea mai bună soluție este să se prezinte direct la un centru de vaccinare sau centrele de drive-thru. Cred că in felul acesta putem să creăm, dacă vreți, o rețea integrată, incat oricine dorește să se vaccineze să poată să facă acest lucru. Dar, in ceea ce priveşte poziţionarea unor centre de vaccinare langă lăcaşele de cult, este, sigur, o situaţie care poate să fie utilă sau poate să nu fie utilă. Ea este o variantă la care ne-am gandit şi la care ne gandim, insă nu trebuie să fie făcut astăzi acest lucru sau peste două zile. Am incercat ca aceste centre mobile şi echipe să fie distribuite mai ales in localităţile defavorizate, insă, in măsura in care vom avea un nivel suficient de acoperire vaccinală in acele localități sau atunci cand nu mai avem cereri in localitățile respective, sigur că luăm in calcul arondarea acestor centre şi echipe mobile către alte tipuri de activităţi de vaccinare. Reporter: Dacă rata de vaccinare s-ar menţine aşa cum este in prezent, pană la 1 iunie cate persoane vaccinate am putea avea? Valeriu Gheorghiţă: Peste cinci milioane. Dacă vaccinăm in acest ritm, vom ajunge la peste cinci milioane de persoane vaccinate. Reporter: In mediul online au existat mai multe propuneri controversate legate de promovarea acestei campanii de vaccinare. Aţi putea lua in calcul implicarea cantăreților de manele in promovarea acestei campanii de vaccinare? Părea potrivit? V-aţi vedea făcand aşa ceva? Valeriu Gheorghiţă: Este un aspect la care vă mărturisesc că m-am gandit. Cred că o persoană care poate să aducă un plus in ceea ce priveşte vaccinarea, poate să-şi găsească locul in acest demers de comunicare şi demers de activităţi pro-vaccinare. Insă nu cred că trebuie să aşteptăm, dacă vreţi, o decizie la nivel central ca o persoană, indiferent cine este, să susţină campania de vaccinare. Acest lucru se poate face individual, se poate face sub mai multe forme şi nu cred că trebuie să existe, dacă vreţi, un cadru organizat la nivel central. Cred că fiecare, in comunitatea pe care o reprezintă, poate să susţină acest demers de vaccinare, ţinand cont de faptul că ne dorim pană la urmă cu toţii acelaşi lucru, şi anume revenirea la normalitate, limitarea consecinţelor negative ale pandemiei. Eu nu cred că este o persoană care este mulţumită cu existenţa acestei pandemii şi cu atatea restricţii de luni de zile, cu toţii ne dorim să scăpăm de restricţii, să revenim la viaţa normală, cu toţii suntem obosiţi şi, tocmai de aceea, cred că demersul acesta de comunicare trebuie să fie luat ori de cat ori o persoană consideră că poate să facă acest lucru şi nu trebuie să ne uităm doar la persoane care au o popularitate foarte crescută, insăşi persoana care este vaccinată reprezintă un exemplu pentru cei din jurul lui şi puterea exemplului este importantă. Şi in acest fel putem să creştem numărul de persoane vaccinate. Valeriu Gheorghiţă: Vă rog, domnul doctor. Călin Alexandru (DSU): Deci avem un exemplu in acest sens cu trupa Cargo, care s-a implicat in maratonul de la Timişoara. Deci sunt cantăreţi de rock. Fiecare cantăreț are propriul lui public, deci dacă pot să aducă un plus in campania de vaccinare, atunci sunt bineveniți. Reporter: Domnul ministru al educaţiei, Sorin Cimpeanu, a vorbit despre intenţia ca acolo unde toţi profesorii sunt vaccinaţi, să se permită prezenţa fizică a intregii clase la cursuri. Aţi discutat despre acest aspect? După cum spuneaţi, 45% dintre angajaţii din invăţămant s-au vaccinat pană acum. Există astfel de situaţii unde să fie 100%, care au fost discuţiile? Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că nu putem vorbi de procente de 100% prin simplul fapt că unele persoane au contraindicații de vaccinare. Şi, din acest punct de vedere, sunt de asemenea convins că procentul de acoperire vaccinală in randul personalului din invăţămant va creşte. Vreau să vă menţionez că inclusiv in ceea ce priveşte acea etapă specială de vaccinare care a fost adresată personalului din invăţămant, ştim foarte bine că a fost adresată personalului didactic, adică celor care erau la interfaţa directă cu copiii, cu elevii. Tocmai de aceea, dacă ne-am uita, foarte probabil, la tipul personalului din invăţămant vaccinat, foarte mulţi dintre dascăli sunt deja vaccinaţi, dar in orice unitate de invăţămant există şi alte categorii profesionale care nu se află la relația directă cu copiii. Tocmai de aceea trebuie făcută această analiză, pentru a vedea cați dascăli din toți cei existenți au fost vaccinați și, sigur, și personalul auxiliar este foarte important, insă in ceea ce privește o decizie de organizare a activităților de invățămant este cred mult prea devreme. Sunt propuneri, sunt analize care se află in dezbatere, chiar in dezbatere publică. Nu cred că se poate lua la acest moment o decizie. Reporter: O intrebare și pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. S-a discutat despre acea necesitate a testelor noninvazive, pentru a se relaxa mai mult activitățile in școală. Ce ați discutat? Domnul premier spunea aseară că așteaptă de la Ministerul Sănătății, impreună cu ceilalți, să găsească o soluție, in perioada următoare. Andrei Baciu: Intr-adevăr este o variantă de teste care este utilizată in anumite țări europene și se analizează această variantă de a utiliza și in Romania astfel de teste, insă trebuie să vii cu opțiuni și cu propuneri concret care pot fi implementate, nu este doar o chestie inlocuire. Deci se lucrează la analiză și experții vor veni, in acest sens se vor pronunța in perioada imediat următoare. Reporter: Spuneați de vaccinarea in spitalele non-COVID pentru bolnavii cronici, sunt mulți internați acolo. Cum va fi, cum se va desfășura? Poate că unii au contraindicații dacă sunt in spital. Cum vedeţi lucrurile? Valeriu Gheorghiţă: Evident că vor fi vaccinate doar persoanele eligibile, cele care nu au contraindicații. Este, in momentul de față, in stadiu de draft acel material care reglementează activitatea de vaccinare in spitalele non-COVID, insă ca principii generale ne dorim să existe una sau mai multe echipe de vaccinare care să fie pregătite in fiecare spital și care să asigure in fiecare zi vaccinarea celor internați la pat și care doresc, evident, și iși exprimă consimțămantul pentru a se vaccina. Dozele sunt recepționate la nivel de spital. Exact ca la vaccinarea gripală, sunt alocate pe secții, in funcție de numărul de doritori, echipele care sunt deja instruite merg, vaccinează și in felul acesta ne dorim să funcționeze această activitate. Reporter: In aproximativ două luni se implinesc șase luni de cand au fost vaccinați primii oameni in Romania. Avand in vedere că acum Pfizer recomandă o a treia doză pentru o eficacitate sporită in privința noilor tulpini, cat și faptul că vorbim in acest moment de șase luni de protecție din partea vaccinurilor, cand putem asista la o revaccinare a celor care s-au vaccinat printre primii? Valeriu Gheorghiţă: Aș vrea să fac o precizare: nu există o decizie stabilită la nivel de experți, la nivel internațional in ceea ce privește necesitatea celei de-a treia doze. Este o analiză care se efectuează la acest moment. In mod deosebit este important să avem datele de siguranță, şi datele de imunogenitate și de tolerabilitate pentru cea de-a treia doză, iar această variantă este luată in calcul in condițiile in care vom vorbi de creșterea prevalenței cazurilor de COVID-19 ca urmare a infecției cu alte variante virale insuficient acoperite de vaccinurile actuale. Datele de eficiență ale vaccinurilor ne arată o persistență a răspunsului protector de cel puțin șase luni, foarte probabil că vom vorbi de o durată mult mai mare de timp, dar avem nevoie să primim mai multe informații pe măsură ce timpul se scurge de la vaccinarea persoanelor, insă nu este o decizie fermă, nu s-a stabilit acest lucru. Sunt analize și este foarte bine că există, tocmai pentru că avem nevoie de date științifice care să susțină orice altă recomandare de aici inainte. Reporter: O intrebare şi pentru domnul Andrei Baciu. Avand in vedere că vaccinarea cu AstraZeneca a scăzut in Romania, aveți de gand să luați in calcul noi tranșe de donat pentru alte state, precum Republica Moldova? Andrei Baciu: Sunt chestiuni distincte. In primul rand, acțiunea pe care Romania a făcut-o cu privire la Republica Moldova, asta a pornit de la o promisiune făcută de domnul preşedinte Klaus Iohannis doamnei președinte Maia Sandu. Trebuie să ținem cont și de condițiile epidemiologice din Republica Moldova. Aceasta este o chestiune. Cu privire la un eventual surplus de doze de vaccin produse de AstraZeneca, aceasta este o chestiune europeană, valabilă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene și este o chestiune care se analizează. Insă ce pot să vă spun in acest moment este faptul că pentru toate contractele existente este prevăzută şi există această clauză, de donare sau revanzare, ulterior, a oricăror tipuri de vaccin către alte state terțe sau diverse organizații, după cum ştim, ţările europene şi nord-americane in principal au avut acces la doze mai mari de vaccin, insă, restul populației la nivel global, la nivelul acestei populații există o cerere mare in continuare. Reporter: Ministrul Culturii a precizat că a avut o intalnire cu dumneavoastră legată de organizarea centrului de vaccinare de la Biblioteca Naţională. Va fi acel centru dedicat imunizării sectorului cultural? Valeriu Gheorghiţă: Se poate prezenta oricine doreşte să se vaccineze, intr-o locație, care, evident, reprezintă zona culturală din Romania. Reporter: Mulţumesc şi incă o intrebare, avand in vedere că faceți tot mai multe demersuri pentru programările directe, luați in calcul ca in viitorul apropiat să mai existe programarea cu ajutorul platformei? Valeriu Gheorghiţă: Desigur. Vor exista modalități complementare. Platforma va exista pentru cei care doresc să-şi asigure un loc intr-un centru de vaccinare, pentru că, in momentul in care ne programăm prin platformă, teoretic avem certitudinea că vom fi vaccinați in ziua in care ne-am programat. Prezentarea directă nu ne oferă neapărat această certitudine, in sensul in care, dacă ai 50 de locuri libere vor fi vaccinate persoanele care se prezintă pe cele 50 de locuri, dacă mai vin persoane suplimentare pot să fie vaccinate dacă sunt doze, dar dacă nu sunt doze, nu pot să fie vaccinate şi, atunci, sunt persoane care preferă in continuare modalitatea de programare prin platformă. Deci, ele nu se exclud, sunt complementare. Reporter: Voiam să vă intreb dacă există o estimare referitoare la cate persoane ar putea fi vaccinate prin intermediul cabinetelor medicilor de familie? Valeriu Gheorghiţă: Noi am plecat de la o estimare zilnică, medie, de circa 5-10 persoane pe zi, ceea ce inseamnă o medie de aproximativ 30.000 de persoane pe zi. Insă, aici aş vrea să menționez că fiecare medic de familie işi face programul propriu de vaccinare, adică vor fi medici care vor prefera să vaccineze in fiecare zi, sau vor fi medici care vor prefera să vaccineze doar in anumite zile. Cred că cel mai bine ar fi de făcut o analiză la nivel de săptămană, pentru că dozele sunt alocate pe o perioadă de o săptămană sau două săptămani. In momentul de faţă asigurăm pentru o săptămană, pentru că am demarat cu vaccin de la compania Johnson and Johnson şi nu avem suficiente doze pentru a asigura pentru două săptămani necesarul de doze. Deci, media este de circa 30.000 de persoane, dar, care, poate să varieze. Reporter: Oarecum indirect aţi răspuns la ce voiam eu să vă intreb. Dacă se poate să ne spuneți, din data de 4, cați medici de familie ar urma să fie implicați in vaccinare? Şi dacă aţi putea să ne mai spuneți, cum ştiu pacienții dacă medicul lor este prins in acest program, dacă au acces la vaccinare şi alte persoane, care nu sunt pacienți ai medicilor respectivi şi, eventual, cați dintre medicii de familie s-au vaccinat pană in prezent? Valeriu Gheorghiţă: In ceea ce priveşte numărul medicilor de familie care vor fi implicaţi, cel puţin in prima etapă, vorbim de circa 3.080 de medici de familie care şi-au transmis disponibilitatea de a participa la această campanie de vaccinare, insă, vreau să vă spun, că există un număr mult mai mare de medici de familie care sunt deja implicaţi in centrele de vaccinare, care funcţionează in momentul de faţă, a fost şi unul dintre motive pentru care avem acest număr de medici de familie. Foarte probabil că numărul celor care vor vaccina vor dori să se implice va fi mai mare in perioada următoare. In ceea ce priveşte informarea pacienţilor vizavi de posibilitatea de a se vaccina prin medicul de familie, aici cred că colaborarea obişnuită pe care fiecare persoană o are cu propriul medic de familie, in felul acesta poate să aibă acces la aceste informații şi posibilitatea unei alte persoane, de a se vaccina in cabinetul unui medic de familie pe a cărui listă nu se regăseşte, cred că trebuie stabilită impreună cu ceilalți medici de familie, dar nu văd să fie neapărat o problemă in acest sens. Reporter: Ştiţi cumva cați medici de familie s-au vaccinat pană in prezent? Valeriu Gheorghiță: Era un procent de peste 80%, pot să vă spun. Chiar de la inceput, cand am evaluat intenția de vaccinare, era o diferență ....și acest lucru se aplică in tot sistemul medical, numărul categoric mai mare de medici vaccinați și cu cat vorbim de asistenți, infirmieri, brancardieri numărul şi procentul de acoperire vaccinală este ușor mai redus, dar este peste 80% Reporter: Mai spuneați dumneavoastră de faptul că ar fi 13.500 reacții adverse, spuneați mai devreme. Valeriu Gheorghiță: Da, din aproape 5 milioane de doze administrate. Reporter: Da, da, da. Intrebarea ar fi dacă aţi putea să detaliați procentual in ce situație au fost aceste reacții adverse, adică la ce tip de vaccin. Valeriu Gheorghiță: Sigur, avem o raportare pe fiecare tip de vaccin: pentru compania Pfizer, pentru vaccinul COVID-19 de la Pfizer vorbim de o rată de raportat de 1,7 cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru Moderna - 3,2 cazuri de reacții adverse la 1.000 de doze administrate și pentru AstraZeneca 10,9 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. Aș menționa că numărul de reacții adverse raportate pentru rapel la AstraZeneca este semnificativ mai redus comparativ cu prima doză. Practic, vorbim in fiecare zi de cateva cazuri, cateva zeci de cazuri de reacții adverse dintr-un număr mare de doze administrate. Reporter: Şi pentru domnul Baciu, vorbeați de 30 de companii private care sunt deja implicate. Care sunt criteriile pe care ar trebui să le indeplinească o companie privată? E un număr limită de angajați sau locații sau dacă există genul ăsta de criterii? Andrei Baciu: Există o instrucțiune pe care am elaborat-o și pe care am comunicat-o in cursul săptămanii trecute, am avut intalnire și cu reprezentanții diverselor camere de comerț și alte organizații care reprezintă mediul privat, prin care noi am incercat să transmitem toate aceste detalii către toate companiile, practic, prin dorința de a impulsiona și activitatea de vaccinare in mediul privat, prin care să se evite apariția de focare, care ar duce la o discontinuitate in activitatea economică. In mare sunt aceleași reguli ca și pentru centrele clasice. Există o singură importantă diferență, aceea că pentru companiile care nu au personal medical și care nu pot accesa personal medical, practic vaccinarea se va face cu echipele mobile din cadrul centrelor de vaccinare. Toată această activitate este gestionată de către direcțiile de sănătate publică in fiecare județ, inclusiv programarea și planificarea resursei umane pentru toate companiile care iși doresc să fac această activitate. Reporter: Dar e un număr minim de personal angajat, pe care ar trebui să il aibă? Nu știu, 100, 500, 1.000. Andrei Baciu: Nu, nu, nu. Toate companiile care iși doresc să iși vaccineze personalul o pot face. Reporter: Avem deja numeroase metode prin care să ne vaccinăm și, cu toate astea, abia am avut cateva zile in care am depășit 90.000 de persoane vaccinate intr-o zi, deși capacitatea, spuneți dumneavoastră, este de 120.000. Voiam să ne spuneți de ce nu reușim să trecem aceste praguri, să le numim așa, şi dacă credeți că am putea ajunge in viitorul apropiat la 150.000 de persoane vaccinate pe zi. Valeriu Gheorghiță: Eu m-aş feri să vorbim de niște ținte numerice, atat timp cat vorbim de persoane care doresc să se vaccineze. Activitatea de vaccinare rămane o activitate medicală. Aici, cred că este un proces dinamic, care variază de la o zi la alta, de la o perioadă la alta și cred că fiecare am trecut, atunci cand a trebuit să luăm o decizie medicală, prin mai multe decizii, astăzi dorim să facem, maine nu dorim, ne programăm, anulăm programarea și așa mai departe. Tocmai de aceea nu putem să vorbim in cifre matematice, in cifre exacte. Important e să facilităm accesul la programare, să existe capacitate suficientă de vaccinare, dar, da, pot să vă confirm că nu s-a atins acea bornă, pe care am comunicat-o ca urmare a scăderii credibilității pentru vaccinul de la compania AstraZeneca. Vă readuc aminte că vorbim de aproape 300 de cabinete de vaccinare pentru vaccinul de la AstraZeneca, ceea ce inseamnă circa 30.000 de persoane vaccinate in fiecare zi, lucru care nu se intamplă, vorbim de aproape 10.000 de persoane vaccinate in momentul de faţă, cu doza 1 şi rapel. Este unul dintre principalele motive şi in momentul in care am făcut aceste estimări, in februarie, inainte să demarăm campania de vaccinare cu acest vaccin, sigur că vorbeam de niște estimări şi intotdeauna am accentuat aceste lucruri, că sunt estimări care se pot schimba, vedem, de la o perioadă la alta, in funcţie de cum apar informații şi date. Insă partea bună, din punctul nostru de vedere, este legată de faptul că avem suficiente doze din celelalte tipuri de vaccinuri incat să ne putem asigura obiectivul de a atinge imunitatea de grup, tocmai pentru a putea avea, din punct de vedere epidemiologic, un control mult mai bun şi pentru a putea ușor, ușor să ridicăm din restricții, să revenim efectiv la normalitate. Reporter: Ne spuneați că in momentul acesta avem un milion şi jumătate de persoane care sunt programate deja şi dacă puteți să ne spuneți cam in cat timp vor fi ele vaccinate, pentru ce perioadă de timp sunt programate. Valeriu Gheorghiţă: Sunt pe o perioadă de săptămani, in funcţie de durata rapelului. Sunt persoane care dacă astăzi sunt vaccinate cu prima doze de Moderna, peste 28 de zile vor face rapelul, deci, iarăşi, este pe următoarea perioadă de timp. Vorbim de un număr de peste 250.000 de persoane la doza 1, chiar aproape 300.000 pană pe 30 aprilie, ceea ce ne face să credem că ar trebui ca la finalul acestei luni să avem cel puţin 3,3 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză şi ne dorim, sigur, să creștem ritmul de vaccinare in perioada imediat următoare. Dar nu ține doar de voința noastră, ține de disponibilitatea tuturor celor care doresc să se vaccineze. Sigur că aici trebuie să creăm modalitățile prin care o persoană să ajungă foarte ușor să se vaccineze. Reporter: Şi incă o intrebare, dacă imi mai permiteţi: s-a inceput cumva vaccinarea şi in penitenciare şi dacă s-a intamplat asta, să ne spuneți dacă ştiţi şi cate persoane s-au vaccinat pană acum? Valeriu Gheorghiţă: Da. Pot să vă spun că vorbim de circa 20.000 de persoane private de libertate in Romania. La o evaluare a intenției de vaccinare, circa 10.000, deci aproape 50% doreau să se vaccineze şi sunt deja, pot să vă spun că maine vor fi deplasate echipe mobile la penitenciarul Rahova, unde vor fi vaccinate un număr de circa 1.000 de persoane. Sigur, nu toate in aceeași zi, dar sunt circa 1.000 de persoane care şi-au exprimat această dorință de a se vaccina. La nivel naţional există probabil cateva mii de persoane deja vaccinate, erau acum două, trei săptămani aproape 1.000 deja vaccinate. E un ritm care este in desfășurare şi va fi in scurt timp asigurată vaccinarea celor care doresc. Nu, că nu e un număr foarte mare, vorbim de circa 10.000 de persoane. Reporter: Mulţumesc. Reporter: O singură completare, vă rog. Nu e mic totuşi nivelul de implicare al medicilor de familie? Vorbim de un sfert din ei, 3.000 din 12.000. Valeriu Gheorghiţă: Depinde din ce punct de vedere evaluăm acest număr, şi anume, colegii noștri medici de familie sunt implicaţi deja in centrele de vaccinare fixe, de asemenea, au o datorie faţă de pacienții pe care ii au pe listele proprii, sunt implicaţi in monitorizarea pacienţilor cu infecție SARS-CoV-2 care sunt la domiciliu, asigură ingrijirea şi asistența medicală primară a persoanelor cu boli cronice care ştim că in această perioadă nu s-au adresat atat de frecvent serviciilor spitalicești. Deci este un efort extrem de important şi tocmai de aceea eu apreciez foarte mult dorința de implicare, chiar dacă vorbim de un număr mai mic de persoane. Orice om vaccinat in final este o persoană care va fi protejată faţă de această infecție. Şi cred că in perioada următoare, repet, numărul medicilor de familie care se va implica in această campanie va crește, insă e o campanie care se intamplă progresiv şi cred că este important ca orice persoană să fie convinsă atunci cand doreşte să participe. Reporter: Mai am şi o eu o intrebare tot legată de medicii de familie, dacă se poate, vă rog mult. Spuneați că deja dozele au inceput să fie distribuite către medicii de familie... Valeriu Gheorghiţă: De astăzi incepe distribuția, nu ştiu dacă astăzi ajunge, pentru că distribuția se face la nivelul centrelor regionale, ulterior ajunge la Direcţia de Sănătate Publică şi ulterior la cabinetul medicului de familie. Important este ca pe 4 să se poată vaccina. Reporter: Şi vorbim doar de serul de la Johnson and Johnson? Valeriu Gheorghiță: Doar de la Johnson and Johnson am distribuit pentru moment. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Mai am şi eu o intrebare, vă rog, pentru colegii dumneavoastră de la STS. Declara, astăzi, ministrul culturii că in momentul in care se vor deschide aceste evenimente de la Opera Națională, de la Teatrul Național, o să aveți discuții pentru a vedea cum pot fi verificate adeverințele de vaccinare, să nu vină cineva cu ele falsificate. Cum s-ar putea intampla? Adrian Singheorghe: Vă pot confirma că am inceput discuțiile cu reprezentanții Ministerului Culturii pentru a găsi soluții pentru această situație. Momentan, incă studiem. Abia am inceput discuțiile cu ei și in scurt timp o să venim cu o soluție tehnică. Andrei Baciu: Dacă nu mai sunt intrebări, vă mulțumim foarte mult și sărbători liniștite. Reporter: Mai aveam /.../ Andrei Baciu: Vă rog. Reporter: Voiam să vă intreb: in situația in care, bine, este vorba despre un scenariu mai negru, dacă il pot numi așa, in situaţia in care nu o să scăpăm de această pandemie anul acesta, nu o să ajungem la acea țintă de 70% din totalul populației vaccinate, practic, se va intampla anul viitor? Luăm de la capăt strategia de vaccinare, cei care s-au vaccinat deja la inceputul anului vor primi din nou o altă primă doză? Valeriu Gheorghiţă: Este o intrebare foarte bună. Cu siguranță, dacă nu ne vom vaccina suficiente persoane, nu vom putea atinge imunitatea de grup este un lucru direct cauză-efect: dacă nu ne vom vaccina, nu vom putea atinge imunitatea de grup. In ceea ce privește posibilitatea de extindere a campaniilor de vaccinare pe o perioadă mai mare de timp, sigur că orice se poate avea in vedere, tocmai pentru a asigura sănătatea oamenilor, insă eu sper ca in final cu toții să conștientizăm importanța acestui moment. Este timpul pentru o solidaritate reală, nu doar declarativă, prin care să putem, pană la urmă, impreună să revenim la ceea ce ne dorim și ceea ce ne-a lipsit in toată această perioadă și oricum am vrea să privim lucrurile, singura cale prin care putem să ajungem la acel obiectiv este prin vaccinare. Altfel, toate măsurile restrictive nu fac decat să țină sub control evoluția unei pandemii, insă vei avea aceeași masă populațională receptivă la infecție. Adică, in momentul in care ridici restricțiile, după o perioadă de timp iarăși vom reveni in același punct de unde am plecat, pentru că persoanele vor fi la fel, receptive, ele nu vor fi imunizate. Nu se intamplă acest lucru stand in casă. Se intamplă imunizarea populației prin vaccinare și aici vorbim de o imunizare durabilă. Sunt din ce in ce mai multe studii care arată că există diferențe notabile intre răspunsul imun după vaccinare și răspunsul imun după infecția naturală, in sensul in care după vaccinare apar anticorpi direcționați impotriva acelui fragment din proteina Spike a virusului, care se lipește de receptori; or acest lucru nu se intamplă pentru un procent mare după boala naturală, tocmai de aceea există acest risc de reinfecţie și tocmai de aceea este important să ne vaccinăm tocmai pentru că nivelul de protecție pe care il obținem este mult mai mare decat după boala naturală. Reporter: Dacă imi mai permiteți mie o intrebare foarte scurtă. Am inceput cumva și noi demersuri pentru certificatul verde de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Da. Reporter: Ne puteți detalia despre ce este vorba? Andrei Baciu: Este un demers comun al mai multor instituții - Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Afacerilor Externe, INSP şi STS; este un demers european și Romania a inceput de mai mult timp toate... mă rog, e un proces de pregătire mai amplu, sunt chestiuni tehnice la care trebuie lucrat. Reporter: Mulțumesc. Reporter: O precizare, vă rog: vorbim despre acel certificat verde de vaccinare, agreat la nivelul Uniunii Europene? Se va putea discuta și despre un certificat care să fie folosit pe plan intern? Valeriu Gheorghiţă: Nu s-a discutat acest lucru. Vorbim de certificatul verde folosit la nivel european. Mulțumim frumos. Reporter: Există un deadline pentru el, adică, nu știu, un orizont de timp in ceea ce privește... Valeriu Gheorghiţă: Cred că vorbim de luna iunie, dacă nu mă inşel. Andrei Baciu: Deadline-ul e luat la nivel european, sunt discuții cu toate statele membre. Noi suntem aliniaţi, suntem in graficul... ceea ce fac și celelalte state membre Reporter: Deadline-ul, intr-adevăr, este la inceputul lunii iunie, dar au fost cateva state care au solicitat șase săptămani, ca să poată să armonizeze sistemele pe care le au in momentul de față cu sistemul european, care va fi pus in practică. Andrei Baciu: Sărbători liniștite! Multă sănătate! 2021-04-27 15:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf9142.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, alături de președintele României, Klaus Iohannis, și ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la campania „Alături de veterani”Știri din 27.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-pre-edintele-romaniei-klaus-iohannis-i-ministrul-apararii-nationale-nicolae-ciuca-la-campania-alaturi-de-veteraniGalerie foto 2021-04-27 15:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5353.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la consultări cu prefecții, în sistem onlineȘtiri din 27.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-consultari-cu-prefectii-in-sistem-onlineGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Florin Ciţu la consultări cu prefecții [Check against delivery] Florin Cițu: Vă mulțumesc, domnule ministru. In primul rand, aș vrea să vă mulțumesc pentru modul in care ați administrat de la ultima noastră intalnire această perioadă in care am avut noi restricții. Știți bine că la ultima intalnire v-am spus că trebuie să ne implicăm cu toții pentru a trece peste acest val trei și chiar atat prefecții, subprefecții, reprezentanții ministerului de Interne s-au implicat și au făcut ca această perioadă să treacă fără incidente și pentru asta vă mulțumesc. Acum suntem, in ceea ce privește pandemia, pe o pantă descrescătoare a acestui val trei și trebuie să consolidăm această perioadă, de aceea in continuare trebuie să fim vigilenți, incă nu a trecut acest val trei, dar este clar că ceea ce a fost mai greu a trecut și a contat foarte mult și modul in care dvs. ați ajutat la respectarea regulilor. E adevărat, in acest moment avem un weekend in față important, un weekend in care sărbătorim Paștele, dar și tradiționalul 1-2 Mai, liber, in care cetățenii Romaniei sunt liberi și merg intr-o minivacanță. Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt simple. Nu s-a schimbat nimic, avem aceleași reguli: mască, distanțare socială, dezinfectanți. Toate activitățile trebuie să țină cont de regulile in vigoare. Sunt sigur că, așa cum ați reușit să administrați perioada de pană acum, veți face o treabă foarte bună și in acest weekend. Dar profit acum de ocazie să suntem astăzi aici și nu vreau să vorbim doar de acest weekend, trebuie să vorbim și de campania de vaccinare, cea care ne scoate din pandemie și ne aduce la normalitate. Am avut o discuție cu aleșii locali, cu primarii de municipii, comune, orașe, cu președinții de consilii județene și am cerut și acolo implicare și aș vrea să văd și la dumneavoastră. Cred că este important să lucraţi impreună cu primarii, cu DSP-urile, iar, ce le-am spus lor vă spun şi dumneavoastră, aş vrea să văd in fiecare weekend in municipii, in oraşe cat mai multe evenimente legate de vaccinare. Trebuie să accelerăm această campanie. Timişoara a dat un exemplul foarte bun. Avem deja două centre drive-through de vaccinare, unul la Cluj şi unul la Deva. Am deschis şi centre de vaccinare mobile, avem dozele necesare. Trebuie să impingem campania de vaccinare in toate zonele Romaniei şi e important să vă implicaţi şi dumneavoastră la nivelul prefecturilor şi instituţiile statului. De aceea, după ce trece acest weekend - şi suntem concentraţi pentru a avea un weekend bun - trebuie să punem toate resursele pe care le avem, in a avea o campanie de vaccinare de succes, şi o spun de fiecare dată: nu este un moft, un obiectiv al acestui guvern de a avea o campanie de vaccinare de succes, este singura soluţie pentru a reveni la normalitate şi trebuie să ne implicăm cu toţii. De partea noastră, deja sectorul privat aţi văzut că se implică, vin şi ei cu soluţii. Depinde de noi toţi să revenim la normalitate cat mai devreme, cat mai rapid, şi, contrar a ceea ce văd, şi văd cateva opinii pesimiste, eu sunt optimist. Avem dozele, ştiu că romanii vor să se intoarcă la o viaţă normală in care să poată să meargă şi in concedii, şi la concerte, la restaurante şi la teatre, fără mască, să fie impreună cu cei dragi. Deci, noi oferim resursele, punem resursele la dispoziţie, şi, sigur, romanii se vor vaccina, depinde şi de noi. Cam acesta era mesajul astăzi, domnule ministru. Acum o să mă uit puţin şi la activitatea pe care aţi depus-o şi, aşa cum am spus, pe la 13:10 o să părăsesc conferinţa. Mulţumesc! 2021-04-27 13:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_5017.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Zilei Forțelor TerestreȘtiri din 23.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-zilei-fortelor-terestreAstăzi marcăm Ziua Forțelor Terestre din Romania, zi dedicată militarilor și intreg personalului civil al celui mai numeros corp al Armatei Romane. Sunt oameni pe care ii admir și cărora se cuvine să le mulțumim pentru inaltul profesionalism și responsabilitatea de care dau dovadă in tot ceea ce fac pentru a asigura capacitatea defensivă a țării și pentru a ne reprezenta cu cinste in misiunile pe care le desfășoară cu partenerii internaționali strategici ai Romaniei. Mai mult, sunt mereu alături de oameni in perioade dificile, așa cum au dovedit in diferite acțiuni desfășurate și in sprijinul romanilor afectați de pandemie. Indiferent de specificul misiunilor lor, oamenii din structurile Forțelor Terestre și-au indeplinit datoria cu seriozitate, dăruire și curaj, după exemplul patronului lor spiritual Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință din tradiția creștină, pe care il sărbătorim tot astăzi. Ii felicit pentru toată munca lor in misiunile pe care le desfășoară in țară sau in afara granițelor și le doresc succes și mai departe. La mulți ani, tuturor, și sănătate! De asemenea, le urez La mulți ani, sănătate și impliniri tuturor romanilor care iși sărbătoresc astăzi onomastica. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-23 10:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-23-10-14-33big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la reuniunea Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate începând cu 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19Știri din 22.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-reuniunea-comitetului-interministerial-pentru-revenirea-romaniei-la-normalitate-incepand-cu-1-iunie-2021-in-contextul-pandemiei-de-covid-19Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Astăzi, am avut o ședință, ședința Comitetului interministerial pentru revenirea Romaniei la normalitate de la 1 iunie. E, de fapt, primul pas, o ședință pe care eu o aștept de un an de zile, pentru că in momentul in care am intrat in starea de urgență anul trecut, era complicat să vedem acest scenariu: cum vom reveni la normalitate. Și astăzi putem să vedem cum vom reveni la normalitate. De aceea, avem acest comitet interministerial, care să pregătească prima bornă, prima parte. 1 iunie nu inseamnă că revenim cu totul la normalitate, dar inseamnă un prim pas, un pas important. Am spus că atunci putem să facem acest lucru, dacă avem aproape 35% din populație vaccinată. Deci, depinde de noi, așa cum a depins și pană acum, să revenim la normalitate. A fost o ședință in care s-a aprobat regulamentul, o ședință in care le-am spus colegilor mei cam cum cred că ar trebui să lucreze. Fiecare minister va veni in comitet cu propuneri pe care le discută intai cu sectoarele pe care le are in subordine. Sunt toate ministerele pentru că toate ministerele au avut tot felul de măsuri anul acesta, care au afectat activitatea sectoarelor pe care le monitorizează, le administrează. Bineinţeles Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne sunt acolo pentru că toate aceste măsuri vor trebui discutate şi cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne și vor trebui filtrate. A fost o ședință sau o intalnire pe care o așteptam de un an de zile care ne dă speranță. (...) Incepem să ne gandim la revenirea la normalitate. Le-am spus colegilor mei că săptămanal este in regulament să se intalnească, dar pot avea ședințe extraordinare oricand și ii incurajez să se intalnească oricand, ca să putem să avem pe masă cat mai repede soluții pe care să le prezentăm public, pentru ca apoi să ne putem pregăti pentru această revenire la normalitate, prima fază a revenirii la normalitate de la 1 iunie. Ştiu că o spun de foarte multe ori, dar depinde doar de noi. O campanie de vaccinare de succes aduce și normalitatea in Romania. Acestea au fost discutate astăzi in această ședință. Cate o intrebare, dacă se poate. Vă mulțumesc. Reporter: Domnule premier, concret, ce se va intampla de la 1 iunie? Dumneavoastră ați vorbit de o relaxare, președintele spunea că mai degrabă ați putea prezenta un plan de măsuri. La ce să se aștepte romanii? Florin Ciţu: Are dreptate președintele, am dreptate și eu. Da, este un plan de măsuri care arată cum vom reveni la normalitate. Nu revenim 100% la 1 iunie, asta este clar, dar vom arăta un prim pas, ce putem face cand vom avea o rată de vaccinare de 35% și apoi putem să discutăm şi de pașii următori. Dar, vedeţi, este o condiționalitate și o spun de fiecare dată: nu se intamplă fără vaccinare! Deci, revenirea la normalitate nu se poate face fără vaccinare! Este singura soluție. Am fost inchiși anul trecut, două luni de zile, și nu am revenit la normalitate. Deci nu aceasta este soluția. Soluția este să ne vaccinăm. Reporter: Bună ziua! Ințelegem că Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să sufere modificări pentru a putea fi aprobat de către Comisia Europeană. Proiectele pentru irigații, dar și proiectele pentru infrastructură nu ar fi acceptate de către Comisie. Dacă puteți să ne spuneți cum va arăta și ce se va intampla cu aceste proiecte? Florin Ciţu: Ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene a fost săptămana trecută acolo. Există o negociere. Noi am prezentat un plan, Comisia Europeană a venit cu comentarii, noi revenim. Nu aș spune că a refuzat ceva Comisia Europeană, pentru că nu este adevărat, nu are cum să se intample acest lucru. Cred că este vorba de fine tuning, de a remodela ceea ce avem noi in Planul de Redresare şi Reziliență pentru a intra exact in tiparele pe care le ia in calcul Comisia Europeană. Nu văd aici nicio problemă. Reporter: Domnule premier, dacă imi permiteți două intrebări. In primul rand, dacă erați in cunoștință de cauză cu privire la situația gravă cu care se confruntă bolnavii de cancer, mă refer la ceea ce se intamplă la Institutul Oncologic, lipsesc medicamentele. Proaspătul ministru susține că va demara o anchetă in acest sens. Dacă ați fost informat? Se pare că fostul ministru al sănătății era in cunoștință de cauză și nu s-a rezolvat nimic. Dacă ați fost informat și dacă este nevoie suplimentar din partea Guvernului, vreo intervenție in acest sens, avand in vedere situația disperată cu care se confruntă bolnavii de cancer? Şi a doua intrebare, in ceea ce privește deciziile din Comitetul Național pentru Situații de Urgență pe care il coordonați, dacă Grecia a fost introdusă pe lista galbenă, de asemenea Maldive şi dacă a fost scoasă Republica Moldova? Mulţumesc! Florin Ciţu: Şedinţa CNSU este in desfășurare, vom comunica după aceea. In ce privește situația de la Ministerul Sănătății, așteptăm concluziile pe care le va avea doamna ministru și după aceea le vom face publice. Reporter: Dar știați de situaţia de acolo? Aţi fost informat de fostul ministru al sănătății? Florin Ciţu: Haideţi să așteptăm concluziile. Este o informație pe care o avem cu toții acum și așteptăm concluziile, să vedem cand s-a aflat, cine a știut și după aceea vom veni cu ele publice. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb dacă luați in calcul o propunere, care ar putea să vină săptămanile următoare, cu privire la redeschiderea restaurantelor pe bază de test, de asemenea reluarea evenimentelor private, de asemenea pe bază de test rapid sau PCR, in contextul in care există aceste măsuri de relaxare? Mulțumesc. Florin Ciţu: Toate propunerile vor fi discutate in acest comitet interministerial, acesta este rolul acestui comitet interministerial. Cred că pentru perioada imediat următoare putem să vorbim doar de teste-pilot, de evenimente-pilot, de situații-pilot, nu putem să vorbim in perioada imediat următoare de a redeschide un sector sau altul in totalitate. Dar sunt deschis tuturor propunerilor, vreau să le văd, ele vor fi pe masa Comitetului interministerial şi vom lua o decizie impreună acolo, cu toții. Reporter: Aţi vorbit despre teste-pilot. Puteţi să ne dați exemple ce ar putea fi redeschis mai devreme, ca un test? Florin Ciţu: Aş vrea să fie redeschis totul mai devreme, dar cred că sunt cateva propuneri in acest moment la Ministerul Culturii - știu că sunt avansate teste-pilot pentru Teatrul Naţional şi Opera Romană. Vom vedea cum vor arăta in final. Reporter: Şi cu masca ce se intamplă, renunțăm la ea? Şi cand? Florin Ciţu: După ce ne vaccinăm vom renunța şi la mască. Reporter: La 1 iunie? Florin Ciţu: La 1 iunie e cam devreme să renunțăm la mască, sunt doar 35% dintre persoane. Trebuie să ne gandim să renunțăm la mască după ce vom avea acea țintă de 10 milioane de cetățeni vaccinați. Pană atunci nu are sens să discutăm despre aşa ceva. Reporter: A apărut in spațiul public o informație destul de controversată, numirea lui Romulus Burlacu la Inspectoratul de Stat in Construcţii. Din documentare aflăm că acesta ar fi avut probleme cu Agenţia Naţională de Integritate, semnand contracte cu o firmă la care era acționar, cu statul, şi, bineinţeles, timp de trei ani n-a avut voie să ocupe funcții publice. Dacă puteți să ne spuneți dacă știați de situaţia dumnealui şi dacă puteți să explicați. Florin Ciţu: Cred că domnul Burlacu a venit deja şi a explicat situația domniei sale, cred că a dat şi un comunicat. A fost intoarsă decizia şi in acest moment nu are o decizie definitivă, se rejudecă, din ce ştiu eu, procesul. Reporter: Bună ziua, domnule premier! In completarea colegei mele, aş vrea să vorbim despre persoanele controversate din guvern, şi mă refer aici la secretarul general adjunct de la Ministerul Sănătăţii. Am văzut declarația dvs ieri. Intrebarea este următoarea: este nevoie să reorganizați, să desființați un post pentru a elimina o persoană? Şi mă refer şi la doamna Elena Petrașcu, pe care aţi adus-o in aripa dvs la SGG. Ce o recomandă pe doamna Petrașcu? Mulţumesc. Florin Ciţu: Păi, vedeţi? Nu a recomandat-o nimic, tocmai că a fost mutată din secretar general de la Ministerul Justiției şi a venit aici, asta este problema, am invățat din acel lucru. Nu a recomandat-o nimic să vină la Guvern, dar atunci cand am mutat-o de la Ministerul Justiției, automat a venit inspector in cadrul Guvernului. Reporter: Corect. Aţi semnat acel decret. Care au fost argumentele? Florin Ciţu: Şi atunci am spus că e mult mai ușor, dacă avem oameni cu probleme, să desființăm postul. Ştiţi foarte bine că era acea persoană din Ministerul Finanțelor care are o decizie de colaborare cu Securitatea, eu, anul trecut, am reorganizat Ministerul Finanțelor şi postul domniei sale a fost desființat, acea poziție pe care era, a fost mutată mai jos, bineinţeles, asta in reorganizare, dar am făcut tot ceea ce mi-a stat in putință. Deci, se poate face prin reorganizare, dacă vrem. Dacă-i mutăm numai dintr-o parte in alta, nu rezolvăm nimic, dacă sunt oameni cu probleme. Reporter: Vă gandiți să faceți şi niște reguli clare? Adică să evităm astfel de situații de acum incolo? Florin Ciţu: Putem să facem prin modificarea Codului Administrativ. Dacă avem persoane care au decizie de colaborare cu Securitatea, da, putem să facem acest lucru. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, pe 4 mai se va redeschide școala. Cum se va face această redeschidere a școlilor? Guvernul Romaniei va asigura testele non-invazive, pe care ministrul Sorin Cimpeanu le-a solicitat acum o lună de zile? Florin Ciţu: A fost o discuţie astăzi, in acest comitet, doar tangențial. Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei vor analiza care este situaţia şi cum vor reveni copiii la școală, după 4 mai. Reporter: Vor fi asigurate testele non-invazive, cerute de ministrul Cimpeanu, pană pe 4 mai? Florin Ciţu: Haideţi să vedem ce concluzii au cele două ministere şi apoi vom comunica public. Reporter: Există posibilitatea ca pană să ajungem la acea bornă de 10 milioane de vaccinați, să facem teste in localitățile unde nu sunt inregistrate cazuri de imbolnăvire sau unde rata de incidență este foarte mică, iar acolo să nu mai fie purtată masca? Florin Ciţu: Nu sunt adeptul măsurilor disproporționate. Aş vrea să luăm măsuri pentru toată lumea. Această propunere nu s-a discutat in acest moment. Dacă este o propunere care vine către comitetul interministerial, o vom lua in calcul. Dar, in acest moment, nu a fost discutată această problemă. Reporter: Propuneri pentru zonele de agrement, de la mare, de exemplu, au fost făcute pană la această dată şi dacă da, despre ce este vorba? Florin Ciţu: Nu! In acest moment, nu. A fost prima intalnire a comitetului, v-am spus că azi s-a discutat regulamentul. Sigur vor avea discuţii in perioada următoare, i-am incurajat pe colegii mei să se intalnească des, să avem niște soluții cat mai devreme, pentru a avea timp să pregătim această etapă de 1 iunie. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-04-22 17:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4716.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu, alături de liderii coaliției de guvernare, la depunerea jurământului noului ministru al sănătății, doamna Ioana MihăilăȘtiri din 21.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-alaturi-de-liderii-coalitiei-de-guvernare-la-depunerea-juramantului-noului-ministru-al-sanatatii-doamna-ioana-mihailaGalerie foto 2021-04-21 20:20:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4340.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîţu, la finalul ședinței de guvernȘtiri din 21.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu1619009252Galerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Astăzi am primit de la colegii USR PLUS nominalizarea pentru Ministerul Sănătății. Imediat am trimis-o către președintele Romaniei, in persoana doamnei Ioana Mihăilă. Cred că in cursul zilei de astăzi va depune jurămantul şi vom avea un ministru al sănătății plin, care să preia acest portofoliu. In al doilea rand, astăzi am avut o intalnire foarte bună cu reprezentanții cultelor religioase care sărbătoresc in perioada următoare Paștele și am vrut să discutăm puțin despre cum se va desfășura acea noapte, care vor fi regulile și bineințeles despre campania de vaccinare. Iar lucrurile sunt foarte simple pentru acea noapte. Din punctul nostru de vedere ne interesează doar respectarea regulilor pe care le avem: mască, distanțare socială și dezinfectant. Acolo vom fi doar să susținem, dar modul in care se desfășoară slujbele nu intervine asupra acestui mod. Deci, in acea noapte, din punctul nostru de vedere este foarte important să păstrăm aceste reguli. Am primit și de la Patriarhia Romană un set de recomandări, le luăm in calcul. Au fost acolo și colegii mei, deci eu cred că acum lucrurile sunt foarte clare și cu siguranță vom avea o noapte a Paștelui fără niciun fel de probleme. Le-am mulțumit sincer reprezentaților cultelor pentru implicarea in campania de informare pană acum cu privire la vaccinare și am cerut in continuare susținerea pentru accelerarea campaniei de vaccinare. Este foarte important, am spus ca să avem parte de sărbători in viitor, fără mască, fără dezinfectant, fără distanțare socială, să avem o campanie de vaccinare de succes. In ședința de guvern de astăzi au fost mai multe lucruri, proiecte de acte normative. Cel mai important este Ordonanța de Urgență care prelungește mandatul celor de la ICR, expira duminică, dar am prelungit pană la numirea următoarelor persoane a mandatului. Celelalte au fost doar hotărari de guvern importante şi pe care le vom comunica printr-un comunicat de presă. Vă mulțumesc. Dacă sunt intrebări. Astăzi, avem o regulă, două intrebări şi vă mulţumesc. Reporter: Bună ziua! In primul rand, aş vrea să vă intreb de protocolul pe care l-aţi semnat aseară impreună cu partenerii de coaliție. Cei din USR PLUS au intrat in această ședință de coaliție spunand că vor să traseze linii mai clare in modul in care dumneavoastră veţi face demiterile din guvern şi voiam să vă intreb dacă veţi sesiza din funcţia de prim-ministru că un ministru nu şi-a indeplinit atribuțiile şi vreţi să-l demiteţi, dar coaliţia nu vrea acest lucru, ce veţi face? Florin Ciţu: In primul rand, ştiţi foarte bine că din partea PNL a semnat domnul preşedinte Ludovic Orban. Președinții partidelor sunt cei care semnează protocolul, pentru că este un protocol politic. In Romania, bineinţeles, se face distincție intre deciziile politice şi deciziile guvernamentale, care sunt reglementate de actele normative sau de Constituție. Eu nu ştiu de ce vă duceți direct către remaniere. Nu trebuie să existe aşa ceva. Eu sunt sigur că nu vom mai avea sau, imi doresc, să nu mai avem astfel de situaţii in perioada următoare. Sunt sigur că toţi colegii mei dorim acelaşi lucru. Eu nu iau in calcul aşa ceva in acest moment, eu o văd ca pe o situaţie excepţională. Și atunci nu are sens să discutăm acum. Dar ceea ce a fost foarte clar şi pentru toţi cei care au fost prezenţi acolo, un document politic nu are cum să, şi nu s-a discutat niciodată aseară Constituţia sau modificarea Constituţiei, şi aceste lucruri cred că deja sunt clare pentru toată lumea. Reporter: Nici demisia domnului Voiculescu, demiterea domnului Voiculescu nu aţi luat-o in calcul şi totuşi s-a intamplat. Florin Ciţu: Bineinţeles. Lucrurile se intamplă şi mergem mai departe. Azi avem o coaliţie, care funcţionează foarte bine. Aţi văzut că toţi membrii coaliţiei susţin proiectele importante pe care şi le-a asumat această coliţie cand a pornit la drum in decembrie, anul trecut. Reporter: Aţi anunţat că pană la sfarşitul lunii mai un target de cinci milioane de persoane vaccinate, insă vedem că sunt din ce in ce mai puţini romani care se inscriu pentru a se vaccina. Avem centre unde nu mai există deja persoane programate. Cum luaţi in calcul să accelerați această campanie de vaccinare şi ce se intamplă dacă nu atingem acel prag de cinci milioane la sfarșitul lunii mai? Mulţumesc. Florin Ciţu: Pentru a accelera campania de vaccinare deja am avut in aceste zile mai multe intalniri. Ieri am avut o intalnire foarte bună cu mai multe asociații care reprezintă cam toate sectoarele din economie. Soluția pe care am propus-o este aceea de a avea centre de vaccinare la sediul companiilor. Acolo se pot vaccina nu doar angajații companiilor, dar şi membrii familiilor acestor angajați, iar in zonele unde centrul de vaccinare dintr-o companie este singurul centru din comunitate, vom permite şi celor din comunitate să se vaccineze acolo. Astăzi, domnul președinte a fost deja la lansarea primului centru mobil. Am avut o discuție cu cultele religioase, din nou, exact și pe această temă, pe tema campaniei de vaccinare. Voi avea discuții in zilele următoare cu prefecții, cu asociațiile municipiilor, cu primarii, cu președinții consiliilor județene, voi discuta și cu Ministerul Educației, pentru că e nevoie de toată lumea să se implice, profesorii in zonele rurale știți foarte bine că liderii sau persoane in care lumea are incredere sunt medic, profesor, preot, primar și așa departe, medic de familie, dacă există in acea zonă. Deci, vom folosi toate aceste resurse. Am avut o intalnire foarte bună și cu asociațiile de pacienți ieri, care la fel au zis că se vor implica, ONG-uri, UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății. Mergem pe toate fronturile pentru a asigura și, iarăși spun, această țintă de cinci milioane, 10 milioane, nu reprezintă un obiectiv, un moft doar așa de a face un titlu de glorie. Nu, reprezintă un prag important pentru noi de a ne apropia, de a reveni la normalitate. E important pentru fiecare dintre noi să ințelegem că dacă vrem să revenim la normalitate, la viața pe care o aveam inainte de pandemie, trebuie să ne vaccinăm. Am pus aceste ținte care coincid cu sezonul estival, cu perioada de vacanțe, cu perioada in care cu toții eram mai relaxați și ne doream, ne dorim să revenim la această normalitate și eu cred că vom putea să revenim, așa cum văd eu lucrurile. Mulțumesc! Reporter: Domnule premier, președintele PNL Ludovic Orban a declarat de mai multe ori că in momentul in care un ministru işi atacă premierul sau cabinetul din care face parte ar trebui să işi scrie demisia in același timp. Din punctul dumneavoastră de vedere dacă se va repeta situația cu domnul Drulă, v-a criticat pe dumneavoastră in fața opiniei publice, luați in calcul să remaniați orice ministru, indiferent de decizia coaliției? Florin Ciţu: Eu nu cred că se va intampla așa ceva. Mulțumesc! Reporter: De asemenea, in urmă cu cateva luni aţi trimis Corpul de Control la Apele Romane. Nu am văzut un raport de acolo. In cat timp vom putea vedea acel raport? Florin Ciţu: O să-l cer celor de la Corpul de Control. Unele sunt mai complicate, alte sunt mai ușor de făcut, dar v-am obișnuit, cum sunt gata, le public. O să cer şi eu o situație și mă intrebați săptămana viitoare să vă dau un update. Mulțumesc! Reporter: Domnule premier, tocmai aţi inaintat o nominalizare pentru Ministerul Sănătății. Ați avut vreo discuție cu Ioana Mihăilă? Vă pun această intrebare in contextul in care ați văzut ce a apărut in presă şi aţi fost informat şi dumneavoastră şi vă intreb de ce nu aţi intervenit pană acum avand in vedere solicitările repetate ale lui Vlad Voiculescu pentru schimbarea secretarului general adjunct al Ministerului Sănătății, care este dovedit că a colaborat cu Securitatea, este acuzat de antisemitism, pentru că, citez: turna evrei, citez din mass-media. In același timp acest om a rămas de atatea ori, prin atatea guverne in Ministerul Sănătății. Ați discutat cu această nouă nominalizare a USR PLUS astfel incat acest om să fie retras din această poziție? Florin Ciţu: Am cerut şi eu o situație a domnului respectiv, incă nu o am o evaluare de fapt. Aici lucrurile trebuie să fie foarte clare. Domnia sa a fost numit in martie 2016 şi a rămas acolo de atunci din martie 2016. Nu am avut o explicație de ce a fost menținut atunci in minister şi nu a plecat, şi nu a fost nicio cerere in acel moment să plece. In acelaşi timp, nu rezolvă problema dacă este o persoană cu astfel de probleme să-l aduci de la Ministerul Sănătăţii la guvern, pentru că venea ca inspector guvernamental. Problema o rezolvăm, şi aici aștept o reorganizare a ministerului respectiv care poate să dispună să dispară acel post şi atunci, bineinţeles, putem să eliminăm dacă o persoană are astfel de probleme. Reporter: Aţi avut o discuţie in acest sens? Florin Ciţu: Am avut o discuţie inainte. Nu a venit această reorganizare şi eu vă spun, pentru noi, avem niște target-uri importante. Unul dintre ele este să menținem cheltuielile cu salariile in sectorul public la un anumit plafon. Reorganizarea ministerelor, aşa cum am făcut-o la Ministerul Finanțelor prin reducerea numărului de directori generali, de exemplu, directorii generali devin directori, inseamnă economii la buget. Deci aceste lucruri se pot face. Pot să dispară posturi prin reorganizare. Deci poți să faci acest lucru şi aștept, bineinţeles, aceste soluții. Reporter: Intrebarea era de ce nu aţi făcut-o in condiţiile in care Vlad Voiculescu v-a prezentat de șapte ori, potrivit documentului pe care l-a afișat el, v-a solicitat aceasta? Florin Ciţu: V-am spus că nu am avut nicio justificare, nu a venit niciun document langă in care să spună de ce. In al doilea rand, nicio justificare de ce a rămas in 2016 tot timpul acolo şi acum... Dar nu putem să ne jucăm cu viețile oamenilor. Dacă exista un dosar care spunea acest lucru, da ar fi fost luată această decizie, dar nu rezolvam problema. V-am spus, era o mutare de la minister către guvern. Problema o rezolvam, dacă era o problemă reală, prin desființarea postului pe care o poate face doar ministrul respectiv prin reorganizare. Dar incă nu există o explicație de ce in 2016 a rămas in acea poziție. Reporter: Şi a doua intrebare: vorbeați de cheltuielile de personal puţin mai inainte, rămăsese ca cei de la MF să vină cu o.... Florin Ciţu: Au venit! Reporter: Au venit, dar dacă ne puteți spune in momentul de faţă unde sunt cele mai mari cheltuieli de personal in primele trei luni ale anului din execuţia bugetară? Va fost prezentată şi din ce motive? Și, in acelaşi timp, includ in această intrebare faptul că astăzi aţi avut şi un memorandum cu privire la miniștri. Trebuiau să trimită fișele de evaluare, propriile fișe de evaluare, dacă au fost trimise? Cei de la USR PLUS rămăsese să..... Florin Ciţu: Sunt trei intrebări, dar...! Memorandumul este in evaluare. Iar referitor la cheltuielile de personal sunt anumite sectoare, unele dintre ele justificate, cum ar fi sănătatea, pentru că avem o serie de sporuri care s-au prelungit pentru personalul care lucrează in terapie intensivă ș.a.m.d. Sunt anumite sporuri acordate pe perioada stării de alertă. Reporter: In primul rand, vizavi de in noaptea de Paște, știm că s-au anunțat pană acum toate măsurile de relaxare, practic, program prelungit la magazine, faptul că nu va fi nevoie de declarație și că se poate circula toată noaptea... Florin Cițu: Pentru nimeni. Reporter: Totuşi, pentru a impiedica anumite manifestări, petreceri private cu mari aglomerații, ați discutat cu MAI și de niște controale sau măsuri? Florin Cițu: Bineințeles. In afară de circulație, totul este inchis. Deci nu există restaurante, petreceri. Toate petrecerile sunt inchise. Va fi, din punctul acesta de vedere, doar al petrecerilor, va fi o noapte normală. Dar, in ceea ce privește circulația, nu va fi nevoie de o declarație in acea noapte. Reporter: Deci, se pot aștepta la controale cei care plănuiesc să organizeze ceva? Florin Cițu: Am ințeles că nu trebuie să..., este o noapte specială și ar trebui să rămană așa. Reporter: Şi, o a doua intrebare: cei din HoReCa au spus, după discuția cu dumneavoastră, că ar dori să deschidă mai devreme de 1 iunie și, bineințeles, acceptă condiția vaccinării. Va fi posibil așa ceva? Florin Cițu: Dacă se vaccinează, bineințeles. Dacă avem vaccinarea personalului, este o provocare pentru toată lumea. Am pus-o pe masă și am spus clar că dacă reușim să vaccinăm, putem să deschidem mai devreme. Realizator: Bună ziua. Domnule ministru, din nou, acest memorandum pentru evaluarea miniștrilor a fost amanat. Florin Cițu: Da. Reporter: Este a treia sau a patra amanare. Ce se intamplă, pentru că precizați acolo despre o evaluare trimestrială. Cand va avea ea loc propriu-zis? Florin Cițu: L-am amanat, pentru că am vrut eu să văd exact ce am primit pană acum și cand voi aduce in ședința de guvern, după ce am analiza tuturor fișelor pe care le-am primit. Astăzi, cred că am primit aproape toate fișele, dar vreau să le am, să mă uit eu la ele intai și apoi il punem pe ordinea de zi. Reporter: Şi cand am putea avea o primă evaluare, primele rezultate? Florin Cițu: Haideţi să punem memorandumul pe ordinea de zi și după aceea discutăm. Reporter: A doua intrebare... Florin Cițu: A treia intrebare, dar, in fine. Reporter: Mulţumesc. Sunt studii care arată că pană la finalul anului vom reuși să vaccinăm doar 30% din populație, vorbim de finalul anului. Care va fi strategia guvernului? Florin Cițu: Sunt pesimiste aceste studii. La Cluj, avem 30% din populație vaccinată, Bucureștiul avea 20% acum o săptămană. Eu știu că este o provocare in ceea ce privește persoanele din zona rurală, dar veți vedea că avem pentru toate o soluție, mai ales că avem și dozele de vaccin acum. Ăsta este un scenariu foarte, foarte pesimist pe care nici nu-l iau in calcul. Reporter: Bună ziua. Domnule Ciţu, aţi spus că vreți digitalizare acum. Puteţi să-mi spuneți la ce vă referiți mai exact sau poate veţi amenda primăriile care nu sunt inregistrate pe ghişeul.ro, cum a comunicat şi ministrul comunicațiilor? Florin Ciţu: /.../ Ghişeul.ro și funcționează pentru plata taxelor. Primăriile cred că au nevoie de o motivație, trebuie s-o găsim. Nu ştiu dacă a le amenda este o motivație pozitivă. Eu prefer să creăm motivații pozitive, nu să penalizăm. Trebuie să le arătăm că viața a devenit mult mai ușoară pentru toată lumea, atunci cand am digitalizat şi că vor incasa mai multe venituri decat pană acum. Poate e nevoie de un efort din partea noastră, o campanie de informare mai atentă in ceea ce priveşte beneficiile digitalizării, deși eu nu cred, dar poate că e nevoie. Cand spun digitalizare, mă refer la intregul aparat administrativ, dar beneficiile le vom vedea imediat. Deja avem conectarea caselor de marcat la Ministerul Finanțelor. O provocare importantă pentru Ministerul Finanțelor o reprezintă e-facturare. Anul acesta mă aștept să avem e-facturare funcțională, pentru că va aduce venituri importante la buget. Cu venituri importante la buget putem după aceea să discutăm şi de alte lucruri. Reporter: Şi o a doua intrebare. Datele Comisiei Europene arată că Romania are cea mai mare rată de decese provocate de accidentele rutiere şi aici am cateva cifre: 85 la un milion de locuitori, media UE e de 42, iar Suedia are 18 decese la un milion de locuitori. Cum putem să reducem acest număr de morți? Florin Ciţu: Sunt mai multe soluții. Ceea ce vedem noi că funcționează e o corelație, nu ştiu dacă e o relație directă, infrastructura. In momentul in care va exista o infrastructură dezvoltată se pare că numărul deceselor provenite din accidente scade. Mai sunt şi alte măsuri, dar noi avem deja in programul de guvernare resurse alocate clar pentru a dezvolta infrastructura rutieră in Romania. Mulţumesc. Reporter: Mulţumesc şi eu. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, in acordul politic agreat aseară se precizează că: coaliția creează un grup de lucru permanent pentru eficientizarea funcționării statului. Vă rog, ce ne puteți spune mai mult? De ce e necesar un astfel de grup? Ce va face concret acest grup? Cine va face parte din el, cand va deveni funcțional? Florin Ciţu: Vă pot spune că acest guvern lucrează in fiecare zi la eficientizarea instituțiilor statului. Prin măsurile pe care le-am luat pană acum am arătat acest lucru. La Ministerul Finanțelor aţi văzut că inaintăm cu digitalizarea. Există şi dorință de reformă și cerința mea de a face reformă in instituțiile statului. Am aprobat acel proiect de lege care abroga legea aprobată anul trecut in parlament prin care nu mai puteai să vinzi din acțiuni /.../ de stat. Deci, lucrăm la guvern şi deciziile guvernului arată foarte clar că ne dorim o eficientizare a statului. Reporter: Şi aș mai vrea să vă intreb, după ce s-a intamplat la Spitalul Victor Babeș, aţi cerut o anchetă, aș vrea să vă intreb dacă nu credeți că s-ar impune o anchetă sau măcar o analiză și referitor la ceea ce s-a intamplat la Spitalul Foișor? Oamenii au rămas marcați de imaginea bolnavilor scoși pe tărgi... Florin Ciţu: Am cerut un raport pe tema asta. Reporter: ...protestatari care au tras de tărgi, etc. Există o percepție cum că nu prea răspunde nimeni pentru genul acesta de incidente. Se vor face cercetări pentru a se vedea dacă a fost vorba de abuz in serviciu, de neglijență in serviciu, care funcționari au greșit, dacă a greșit directorul spitalului și referitor la modul in care au acționat jandarmii, cu niște concluzii clare și cu niște vinovați care să răspundă? Florin Ciţu: Am avut discuții și in acea seară cu cei care se ocupau direct sau indirect de acest transfer. Da, am cerut o situație să văd exact cum s-a derulat toată procedura. Cand o s-o am o să vin şi cu concluzii. Mulțumesc! Boanca Chivu: Bună ziua! Ați fi de acord cu numirea lui Vlad Voiculescu in funcția de consilier onorific al noului ministru al sănătății? Florin Ciţu: Din ce am aflat, este in vacanță in perioada următoare. Deci, nu cred că se pune problema. Mulţumesc! Reporter: Şi a doua intrebare. In PNL sunt lideri care sunt nemulțumiți la adresa mai multor miniștri USR PLUS, și aici ne referim la Stelian Ion, Claudiu Năsui și Cătălin Drulă, sunt și aceștia in pericol de remaniere? Florin Ciţu: Nu știu de ce vă duceți din nou către remaniere și nu... este o situație in care ajungem in extremă. In acest moment, coaliția funcționează foarte bine, avem un program de guvernare la care avansăm și luăm decizii in această direcție, nu se ia nimic in calcul in acest moment. Reporter: Am văzut in spațiul public faptul ca administrația prezidențială se bucură de o incredere mai ridicată din partea oamenilor față de guvern și instituțiile aferente lui. Intrebarea este... Florin Ciţu: De ce? Reporter: Nu, nu! De ce nu demarați o campanie pro-vaccinare in care președintele să se implice activ și direct, pentru că am văzut in momentele importante a putut ieși zi de zi să vorbească contra sau pro ceva? Florin Ciţu: Președintele se implică direct in această campanie de vaccinare și ajută foarte mult această campanie de vaccinare şi sunt sigur că o va face și in perioada următoare. Și noi ne implicăm pe cat putem la incadrarea pe care o avem. Reporter: Agenția Europeană a Medicamentului a spus că vaccinul Johnson and Johnson are beneficiile mai mari decat riscurile. Vom demara și noi vaccinarea? Florin Ciţu: Da, da. După această decizie a EMA, vom demara vaccinarea şi cu Johnson and Johnson. Era soluția pentru aceste centre mobile, inițial. Acum am folosit Pfizer, dar vom vedea dacă vom reveni la aceste centre mobile cu Johnson and Johnson. Mulţumesc! Reporter: Știm că in discuțiile de aseară din cadrul coaliției s-a vorbit și despre evaluarea dumneavoastră ca premier. Dacă da, cine o va face? Știind că miniștrii vor fi evaluați de către dumneavoastră? Florin Ciţu: Cetățenii Romaniei și prin parlamentari. Ştiţi foarte bine, că guvernul este evaluat de cetățenii Romaniei, iar parlamentul, prin moțiuni de cenzură, evaluează și guvernul. Deci, evaluarea mea se face constant, in fiecare zi, de cetățenii Romaniei. Reporter: Şi o a doua intrebare este legată de un act normativ care prevede 40 de lei pentru medicii de familie pentru fiecare persoană vaccinată. Dacă și in ce stadiu este acest act normativ? Florin Ciţu: Este in avizare la Ministerul Finanțelor. Reporter: Şi ce va presupune acest lucru? Florin Ciţu: Este in avizare la Misterul Finanțelor, dați-mi voie să văd forma care iese de acolo și apoi vă pot spune ce va presupune exact, că acolo sunt mai multe... Reporter: Ar fi fonduri pentru o astfel de măsură și dacă da, cand ar putea intra in vigoare? Florin Ciţu: Sunt fonduri și dacă vine săptămana viitoare in ședința de guvern intră vigoare imediat după ce este publicat in Monitorul Oficial. Reporter: Mulţumesc! Florin Ciţu: Mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Aţi spus că ați vorbit astăzi cu reprezentanții cultelor religioase și despre campania de vaccinare. Florin Ciţu: Da. Reporter: Concret, cum se vor implica in campania de vaccinare sau in răspandirea informației că este bine să ne vaccinăm? Florin Ciţu: Sunt mai multe exemple, informarea, bineințeles. Am avut un exemplu din partea unui cult religios care ne-a spus că a luat legătura imediat cu prefectul și a făcut o listă cu persoanele pe care vor să le vaccineze, enoriașii. Deci, sunt mai multe modalități. Important este că se implică activ și că au răspuns pozitiv la această cerință a noastră. Cu toții dorim să avem o campanie de vaccinare de succes, pentru că nu ar mai fi nevoie de aceste decizii pentru o anumită noapte ș.a.m.d. Am putea să revenim la viața noastră normală, fără să avem nevoie de decizia CNSU care să ne dea voie sau nu să facem ceva. Reporter: V-au spus și dacă or să vorbească cu oamenii, inclusiv la slujbele de duminică, spre exemplu? Florin Ciţu: Nu am cerut astfel de detalii, mi-au spus că susțin campania vaccinare și vor duce mai departe mesajul pentru a-i informa pe cetățeni de beneficiile campaniei de vaccinare. Reporter: Mulțumesc! Florin Ciţu: Vă mulţumesc! 2021-04-21 15:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_4126.jpgȘedința de guvern din 21 aprilieȘtiri din 21.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/sedinta-de-guvern-din-21-aprilie1619017027Galerie foto 2021-04-21 15:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3966.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții cultelor religioase din RomâniaȘtiri din 21.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-cultelor-religioase-din-romaniaGalerie foto 2021-04-21 13:01:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3530.jpgDeclarații de presă susținute de prim-ministrul Florin Cîțu, la ParlamentȘtiri din 21.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-prim-ministrul-florin-citu-la-parlament- check against delivery - Reporter: Referitor la propunerea USR pentru Ministerul Sănătății, veți condiționa acceptarea propunerii de neincluderea lui Vlad Voiculescu in Ministerul Sănătății, pe funcția de consilier sau secretar de stat? Florin Cițu: Incă nu știm care este propunerea colegilor. Eu am spus că avem deja un acord, nominalizările se vor face pe criterii profesionale. Mă aștept să fie un om profesionist care să preia, de astăzi, cel mai repede, acest minister, pentru că avem nevoie de cineva care să se ocupe de Ministrul Sănătății, avem foarte multe probleme care trebuie rezolvate. Reporter: Va fi a doua ședință de guvern fără un ministru plin la Sănătate...; Florin Cițu: Dar, totuși, este un premier care este ministrul Sănătății; eu zic că suntem acoperiți. Reporter: Vă așteptați ca președintele să accepte această propunere? Domeniul Sănătății este un domeniu de siguranță națională, iar președintele, sigur iși va dori cel mai bun om acolo. Florin Cițu: Sunt sigur. Ne vom uita la propunerea colegilor de la USR-PLUS dar, cu siguranță, am incredere, colegii noștri vor nominaliza, cu responsabilitate, o persoană care să poată să ducă mai departe munca la Ministerul Sănătății. Reporter: Dacă, totuși, il vor propune pe Vlad Voiculescu in funcția de consilier onorific, veți fi de acord? Florin Cițu: Nu eu trebuie să fiu de acord dacă este un profesionist...; Reporter: Dar v-ați exprimat in ceea ce privește performanța dumnealui; ar mai avea loc in Guvern? Florin Cițu: Eu zic să așteptăm să vedem cine vine. Reporter: La negocieri ați abordat această temă? Florin Cițu: Nu are sens să discutăm scenarii. La negocieri am discutat despre cum să mergem mai departe, pentru că aveam nevoie să rezolvăm această mica problemă; am rezolvat-o, am trecut peste, acum suntem in faza următoare, la care guvernăm Romania. Reporter: (...;) remanierea unui ministru? Florin Cițu: Dar nici nu trebuie să fac eu această considerație. Aseară nu s-a discutat Constituția, aseară nu s-a votat nimic despre Constituție, n-are sens să discutăm despre așa ceva. Prerogativele constituționale ale premierului răman aceleași, ale Președintelui, ale Parlamentului, toate acestea răman intacte. Nu s-a discutat despre așa ceva. Reporter: S-a discutat și despre mai multe proiecte aseară pe care cei de la USR le-ar fi vrut prioritizate, printre care și alegerea primarilor in două tururi. De ce nu ați reușit să agreați acest punct? Florin Cițu: Acestea sunt discuții politice, avem aceste proiecte pe masă, poate unele dintre ele e nevoie să le pui in acest acord pentru că sunt discuții pe care le vom avea in Parlament. Dar, in ceea ce privește proiectele de reformă, eu sunt primul care le promovează, sunt primul care le impinge, nu văd de ce ar trebui să fie ele intr-un acord; sunt in programul de guvernare. Așa, ca să impingem puțin lucrurile in față, este ok să fie. Reporter: Ați vorbit și cu Cătălin Drulă? El și-a cerut scuze față de dvs.? Florin Cițu: Eu am spus cum ii voi evalua pe miniștri. Pană la urmă, e o problemă de conștiință și de onoare a celor care fac astfel de declarații. Reporter: Dar ieri v-ați intalnit. Și-a cerut scuze? Florin Cițu: De fiecare dată, v-ați obișnuit, eu nu spun ceea ce vorbesc in privat cu colegii mei. Reporter: Domnule premier, cu ce schimbă acest protocol situaţia anterioară? Pană la urmă, citind acele puncte, nu vedem nimic nou faţă de ceea ce ştiam deja existent in relaţia din coaliţie pană in prezent. Florin Ciţu: Dar rolul acestui protocol nu este acela de a ingreuna guvernarea, este acela de a face lucrurile să meargă mai uşor. Acesta este rolul acestui protocol. Sunt acolo mai multe puncte, poate trebuiau clarificate, să fie toată lumea mulţumită. Aţi văzut că sunt acolo prevederi despre modul in care se face agenda guvernamentală, agenda parlamentară, in Coaliţie, cred că acestea au fost lucrurile principale. Era nevoie de o clarificare. Dar, rolul este acela de a face lucrurile să lucreze mai simplu in coaliţie. Pană la urmă, deciziile politice sunt decizii politice, deciziile guvernamentale se iau in Guvern. Asta este tot. Reporter: Repet intrebarea, in privinţa remanierilor, simţiţi că s-a schimbat ceva prin acest nou acord? Florin Ciţu: Dar nu inţeleg de ce spuneţi asta, pentru că nimeni nu vrea să facă remanieri. Remanierile sau revocările duc la o situaţie extremă. Deci, nu trebuie să discutăm despre ele tot timpul şi de aceea nu cred că trebuie să fie ceva care să fie... Reporter: Acest acord aduce ceva nou? Florin Ciţu: Din punctul meu de vedere, nu. Reporter: In interiorul USR nimeni nu contestă abilitățile profesionale ale doamnei Mihăilă, dar cele legate de comunicare sunt, totuși, contestate. Nu vă temeți că peste două sau trei luni, peste o perioadă scurtă, ne vom regăsi in aceeași situație? Florin Cițu: Haideți să așteptăm să vedem cine este nominalizat, după aceea, putem să discutăm. Trebuie să le dăm o șansă celor care preiau acest portofoliu să se așeze acolo, să vadă cum sunt lucrurile și să preia acest portofoliu. Vă mulțumesc! 2021-04-21 11:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-21-12-02-40big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu Maia Sandu, președintele Republicii MoldovaȘtiri din 20.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-maia-sandu-pre-edintele-republicii-moldovaGalerie foto 2021-04-20 22:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3476.jpgConferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu, președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAVȘtiri din 20.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu-pre-edintele-cncav-valeriu-gheorghita-i-andrei-baciu-secretar-de-stat-in-ministerul-sanatatii-vicepre-edinte-al-cncavGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Vreau să vă anunț că domnul secretar de stat Gelu Puiu de la Ministerul Mediului şi-a inaintat demisia, pe care am acceptat-o. Referitor la intalnirile pe care le-am avut astăzi, au fost două intalniri foarte importante in ceea ce privește campania de vaccinare. Incă de astăzi am schimbat cateva lucruri, in special modalitatea in care angajații din companiile private se pot vaccina la locul de muncă, cu ajutorul operatorilor economici și după ce sunt avizați de DSP. Am vorbit deja cu cei de la DSP acum cateva zile, cred că săptămana trecută, și le-am spus să susțină acest demers cu toate eforturile. Astăzi, ne-am intalnit cu reprezentanții organizațiilor mediului de afaceri (camere de comerț din Romania, Consiliul IMM-urilor, HoReCa, Hora, CDR), asociații ale producătorilor de medicamente, dar, foarte important, și cu ONG-urile și asociații ale pacienților. Avem nevoie, pe de o parte, ca această campanie de vaccinare să fie extinsă, prin această modalitate, dar avem nevoie și de o campanie de informare corectă a cetățenilor Romaniei, pentru că in spațiul public sunt foarte multe informații care subminează efortul de vaccinare. Şi această intalnire și cu Organizația Mondială a Sănătății și cu UNICEF, resurse pe care le aducem impreună pentru a informa corect cetățenii Romaniei din toate zonele. Şi chiar la acea discuție am luat decizia de a elimina, de exemplu, numărul de persoane care pot fi inregistrate de un aparținător. Astăzi, ştiţi, că erau nouă persoane; vom elimina și se pot inscrie mai multe persoane in platformă. Cateva idei foarte bune astăzi pentru a face mai simplă inregistrarea in platformă. Revenind la vaccinarea personalului din companii și angajați, un lucru in plus, vor avea acces și membrii familiilor celor care sunt angajați in companiile respective, iar in acele comunități unde nu există un centru de vaccinare, dar există acest centru de vaccinare al companiilor respective, cei din comunitate pot să se vaccineze, vom avea grijă ca logistica să permită acest lucru. Intrăm intr-o nouă etapă in această campanie de vaccinare și trebuie să creștem ritmul. Deschiderea noastră este totală. Așa cum le-am spus şi agenților economici, putem să ne gandim la a modifica anumite criterii pe care le avem astăzi, in funcție de numărul persoanelor vaccinate sau rata sau procentul persoanelor vaccinate in anumite sectoare. Am vorbit cu cei din HORA, cu restaurante. V-am spus, mă interesează să avem tot personalul vaccinat, ca să putem să incepem să eliminăm din restricții. Cea mai importantă cred că este sau ceea ce doresc eu este să avem restaurante deschise, poate la o anumită capacitate, indiferent de rata de incidență. Dar acest lucru se poate face numai dacă avem o campanie de vaccinare de succes atat in localități, cat și in sectorul respectiv. Vă spun același mesaj pe care il spun in fiecare zi: vaccinarea este singura soluție de a ieși din această pandemie. Avem acum dozele necesare, avem mai multe. Putem, dacă avem succes, să vaccinăm mai mult de 5 milioane de persoane pană la sfarșitul lunii mai, deci, avem dozele pentru așa ceva. Avem doze pentru mai mult de 10 milioane de persoane pană la sfarșitul lunii iulie, deci, doar trebuie să transmitem mesajul că singura soluție de a reveni la normalitate, de a avea o viață normală, de a merge la concerte, la teatre, la restaurante, să călătorim, să avem o viață normală este să ne vaccinăm. De aceea, facem toate aceste eforturi. De partea cealaltă, din sectorul privat, avem toată susținerea in ONG-uri care ne susțin această campanie, deci, cred că deja este un efort important. Ceea ce facem noi acum este să eliminăm acele voci care mai există impotriva acestei campanii de vaccinare. Orice voce impotriva campaniei de vaccinare, de oriunde ar veni această voce, subminează un efort al nostru, al tuturor de a reveni la normalitate cat mai curand. Vreau să fie foarte clar: orice voce care subminează această campanie de vaccinare subminează efortul nostru de a reveni la normalitate cat mai curand! Vă mulțumesc mult de tot, atat am avut de declarat astăzi. Domnul Gheorghiţă va prelua de acum conferința de presă, pe care o face săptămanal deja. Vă mulţumesc mult de tot! Valeriu Gheorghiță: Cu permisiunea dumneavoastră, vă mulțumesc pentru participarea la această conferință. Ca de obicei, o să trecem in revistă cateva elemente de noutate. Așa cum deja s-a subliniat, au avut loc o serie de intalniri, atat cu reprezentanți ai mediilor de afaceri, cat și cu reprezentanți ai asociațiilor de pacienți cu boli cronice, tocmai pentru a găsi și identifica elementele comune care să fie utile atat pentru accesul la vaccinare, cat și pentru transmiterea mesajelor in ceea ce privește conștientizarea importanței și a beneficiilor vaccinării. Vor fi in perioada următoare implementate, cat de curand, o serie de modificări in ceea ce privește modalitatea de programare, in ideea in care extindem diverse mijloace și căi prin care o persoană poate să acceseze un centru de vaccinare. Plecand de la ideea că, in mod deosebit in mediul rural, dar nu numai, de multe ori este dificilă accesarea platformei de programare, și atunci trebuie să găsim o serie de soluții, de metode complementare, prin care o persoană să beneficieze in final de vaccinare. Și una dintre... sau două soluții concrete: va exista posibilitatea de programarea telefonică, tot prin intermediul operatorului de call-center; persoana respectivă se va programa direct in centrul de vaccinare, fără să existe nevoia creării unui cont in platformă. O altă modalitate pe care o avem in vedere este ca persoana respectivă, sau mai multe, să se programeze direct la centrul de vaccinare. Sunt in mod deosebit persoane din mediul rural care se pot deplasa la un centru de vaccinare și se trec pe listă exact in respectivul centru și se va stabili ziua in care să se prezinte pentru vaccinare. Deci, practic, incercăm să găsim aceste variante care să faciliteze programarea la vaccinare. Un alt element important pe care vreau să il transmit este legat de extinderea, dacă vreți, modalităților de vaccinare. Știm și am discutat despre vaccinarea prin intermediul medicilor de familie, de asemenea am vorbit despre vaccinarea prin intermediul centrelor de vaccinare mobile și a echipelor mobile. Pot să vă spun că, de maine, incepe activitatea de vaccinare prin centrele mobile și, de asemenea, prin sprijinul echipelor mobile, avem 14 județe identificate in care vom demara, pentru moment, această etapă de vaccinare. Sigur că vor intra, rand pe rand, și alte județe și, de asemenea, avem 7 județe in care vor fi dislocate aceste centre mobile de vaccinare. In celelalte județe, acolo unde există spații adecvate, vom aloca doar echipe mobile, impreună cu tot ce au nevoie, pentru a efectua vaccinarea in spațiile deja amenajate. Pot să vă spun și care sunt aceste județe unde dislocăm centre mobile: Arad, Bacău, Constanța, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu. De asemenea, au fost stabilite o serie de criterii de organizare, dacă vreți, a activității de vaccinare, in mod deosebit prin intermediul operatorilor economici, operatorii privați. Așa cum s-a menționat deja, vorbim de angajații proprii, vorbim de angajații altor operatori economici cu care sunt in relație contractuală, precum și membrii familiei acestora, vorbim de cele trei tipuri de vaccinuri disponibile, nu vorbim doar de un vaccin disponibil, iar pentru centrele mobile, imi cer scuze, mă intorc un pic, vom distribui pentru moment vaccin de la compania Moderna, care este un vaccin, după cum știm, pe bază de ARN mesager, și ne putem permite din punct de vedere logistic organizarea acestor activități de vaccinare, avand in vedere stabilitatea la temperatura obișnuită de +2 - +8 grade pentru 30 de zile. Un alt aspect important pe care il avem in vedere in perioada următoare și asupra căruia am căzut de comun acord, urmează să finalizăm toate detaliile, dacă vreți, organizatorice, este de a vaccina in spitale - in spitalele, de pildă, non-COVID, in care sunt internați pacienți cu boli cronice. Putem să distribuim vaccinuri prin intermediul compartimentelor și serviciilor de epidemiologie, serviciile de prevenire și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale. Acolo se poate face recepția acestor vaccinuri și persoanele, pacienții sunt vaccinați pe perioada internării. Sigur, beneficiază de consiliere medicală, de supraveghere medicală adecvată și noi credem că această posibilitate suplimentară va crește accesul in mod deosebit al persoanelor vulnerabile la vaccinare. Așa incat, aș putea să trag cateva concluzii vizavi de creșterea modalităților prin care noi ne dorim să efectuăm această vaccinare, și anume demararea activităților prin intermediul medicilor de familie, demararea vaccinării prin centre mobile, prin echipe mobile, vaccinarea in cadrul operatorilor economici, in centre care vor fi amenajate in unitățile proprii sau prin arondarea in mod deosebit a acelor operatori cu număr mic de angajați la centre funcționale și, de asemenea, această posibilitate nouă pe care ne-o dorim să o implementăm, și anume vaccinarea pacienților care sunt internați in spitalele non-COVID, tocmai pentru a crește accesibilitatea celor vulnerabili la vaccinare. Un alt element pe care l-am putut implementa, avand in vedere că urmează să primim un număr mai mare de doze de vaccin de la compania Pfizer, a fost creșterea numărului de persoane care se vaccinează pe flux, la cabinetele cu Pfizer, de la 72 la 84 de persoane. Deja din cursul acestei zile se vor vaccina 84 de persoane pe flux. Tocmai din acest motiv, credem că vom putea crește ritmul de vaccinare. Astfel, la acest moment, pot să vă spun că avem circa 992 de centre de vaccinare pe toate tipurile de vaccinuri, cumuland un total de 1.476 de fluxuri. Acestea, la capacitate maximă, ne asigură un număr de peste 140.000 de persoane care ar putea fi vaccinate in condiții de ocupare maximală a locurilor din centrele de vaccinare. De asemenea, există o serie de demersuri, dacă vreți, care sunt inițiate la nivel local, la nivel județean, cum este proiectul de la Timișoara, de la Timiș, de maraton al vaccinării pentru trei zile, in care se pot programa in vederea vaccinării un număr foarte mare de persoane, cu sprijinul corpului medical, prin acțiuni de voluntariat. Acest tip de demersuri ne dorim să fie replicate la nivel național, in mod deosebit in marile centre universitare, unde există universități de medicină și farmacie, tocmai pentru a avea la dispoziție resursa umană necesară și aici vorbim de studenți voluntari la medicină, medici rezidenți, prin suportul și sprijinul autorităților locale și al universităților de medicină și farmacie. Deci, sunt o serie de acțiuni concrete care vor fi in perioada următoare implementate. Și ultimul aspect legate de partea de vaccinare, de organizare a activităților de vaccinare, centrele de tip Drive-Thru urmează să fie operaționalizate. Chiar la sfarșitul acestei săptămani, probabil in Deva, in județul Hunedoara, va fi primul centru de tip Drive-Thru din Romania, care va avea activitate de vaccinare. Urmează și alte municipii și județe care vor organiza astfel de activități, cum ar fi municipiul București, probabil că undeva săptămana viitoare, insă sunt - repet - in curs de organizare aceste centre și in alte județe din țară. Cam acestea ar fi lucrurile de noutate pe care le avem in vedere și ne dorim să le implementăm cat de repede. Trecem la al doilea capitol legat de lista de așteptare. In momentul de față, avem un număr de peste 204.000 de persoane inscrise pe lista de așteptare. Pot să vă spun că procentul celor care se află in momentul de față pe lista de așteptare este, din populația generală, de pildă, este de peste 89%, ceea ce inseamnă că, pană la acest moment, din toate persoanele care se aflau in lista de așteptare, au fost notificate cu prioritate, in mod deosebit persoanele vulnerabile, persoanele cu boli cronice, persoanele varstnice, persoanele care erau aferente etapei 1 de vaccinare și, de asemenea, persoanelor care deservesc activități esențiale. Ceea ce inseamnă că principala categorie de persoane care la acest moment se regăsește pe lista de așteptare face parte din populația generală. Topul celor șase județe care au mai multe persoane pe lista de așteptare: Bucureşti - 66.000 de persoane, săptămana trecută erau peste 120.000 de persoane pe lista de așteptare; prin creșterea capacității de vaccinare, am putut să reducem numărul de persoane care se află in lista de așteptare și, implicit, să scurtăm timpul de așteptare al oricărei persoane care dorește să se vaccineze. Cluj - peste 29.000 de persoane, Mureș - peste 11.000, Prahova, la fel, peste 11.000, Brașov - peste 9.000 de persoane, Ilfov - peste 8.600 de persoane. Pot să vă spun că de la inceputul modalității de programare prin lista de așteptare și de la momentul la care au inceput notificările, din 15 martie pană la acest moment au fost notificate peste 1.488.000 de persoane și au fost deja programate peste 943.000 de persoane. In ultimele 24 de ore au fost peste 20.000 de persoane care s-au inscris in lista de așteptare; au fost notificate peste 71.000 de persoane și programate 53.815 persoane. In funcție de tipul de vaccin, centrele de vaccinare care sunt in momentul de față active: pentru Pfizer avem 643 de centre, cu 1.018 fluxuri active; de asemenea, pentru Moderna - 131 de centre, cu 159 de fluxuri, pentru AstraZeneca avem 218 centre, cu 299 de fluxuri. In ceea ce privește numărul de persoane care sunt in momentul de față programate in centrele de vaccinare, pe toate cele trei tipuri de vaccinuri, vorbim de 1.466.133 de persoane, atat pentru doza 1, cat și pentru doza 2. Pe tipuri de vaccin, in centre cu Pfizer sunt in total 947.389 persoane programate, din care 394.234 sunt programate la doza 1. repet, fereastra de programare este pe cinci zile, pe un interval de cinci zile, care glisează cu 24 de ore, pe măsură ce, evident, timpul trece. In centrele cu Moderna sunt 210.709 persoane programate, din care 42.498 sunt persoane programate pentru doza 1, și in centrele cu vaccin de la compania AstraZeneca - 308.035 de persoane, din care 7.015 persoane sunt pentru doza 1. In ceea ce privește activitatea de call-center, la acest moment vorbim de 574 de linii telefonice disponibile. Avand in vedere faptul că ne dorim adăugarea altor modalități de programare, cum am spus, programarea directă intr-un centru telefonic, fără să fie nevoie de crearea unui cont in platformă, foarte probabil că solicitarea operatorilor economici va crește in perioada următoare. Rămane să definitivăm exact această procedură, cat de repede. Noi ne dorim ca in săptămana următoare să avem deja implementată această posibilitate. Aceste linii telefonice sunt deservite de personal din Ministerul Apărării Naționale; vorbim de peste 1.560 de militari. Media pe ultimele șapte zile a apelurilor telefonice a fost de 10.560; in ultimele 24 de ore au fost preluate 12.810 apeluri. In ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, in total, incepand cu data de 27 decembrie, au fost vaccinate 2.675.872 de persoane; cu doza unu - 1.044.763 de persoane, cu doza a doua - 1.631.109 persoane. In ceea ce privește etapa a doua a campaniei de vaccinare - care, știm, a inceput in 15 ianuarie -, pană in acest moment au fost vaccinate in total 1.931.569 de persoane cu cel puțin o doză. Tipul și categoria persoanelor vaccinate in etapa a doua: vorbim de persoanele vulnerabile, persoane care se află in evidență cu boli cronice: 584.918 persoane care au primit doza 1; persoane peste 65 de ani: 680.493; persoane din centre sociale și rezidențiale: 35.352; persoane care sunt nedeplasabile și care sunt vaccinate la domiciliu cu echipe mobile: 26.683; persoane fără adăpost: 614, in total fiind vaccinate 1.328.060 de persoane care sunt in categoria celor vulnerabili, reprezentand, din populația estimată in etapa a doua, adică 5 milioane de persoane vulnerabile - repet, este o estimare ca număr de referință, vorbim de peste 26% procent de acoperire vaccinală. In ceea ce privește ponderea persoanelor vulnerabile din etapa a doua care au fost vaccinate, vorbim de 76,2% persoane vulnerabile vaccinate in etapa a doua, restul - 23,8% - fiind persoane care deservesc activități esențiale, și anume 458.957 de persoane; angajați din invățămant - 152.552 de persoane care au fost vaccinate cu cel puțin o doză; in centrele organizate in rețeaua MApN au fost vaccinate pană la acest moment 132.541 de persoane; in centrele organizate in rețeaua MAI au fost vaccinate 42.278 de persoane. In ultima săptămană, săptămana 12-18 aprilie, au fost operaționalizate circa 167 de echipe mobile, care sunt formate din 477 de medici și asistenți medicali și 123 de registratori. S-au efectuat 496 de misiuni pentru vaccinare in centre rezidențiale persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost și au fost vaccinate in această săptămană cu echipe mobile 8.351 de persoane. Cele mai multe persoane au fost vaccinate in județul Hunedoara - 1.337 in ultima săptămană - cu aceste echipe mobile, in Satu Mare 742 de persoane, Cluj - 650 de persoane, in București 600 de persoane, Timiș - 463. Reacțiile adverse la nivel național: pană pe data de 19 aprilie au fost raportate 12.238 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile, cu o rată de raportare de trei reacții adverse la 1.000 de doze administrate. De asemenea, in ultima săptămană, săptămana 12-18 aprilie, au fost raportate un număr de 746 de reacții adverse - cu cel puțin 40% mai redus decat in săptămana precedentă -, majoritatea fiind reacții raportate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Şi vă menționez şi faptul că in ultima săptămană au fost cele mai multe persoane vaccinate: vorbim de o medie de peste 75.000, aproape de 80.000 de persoane. Varsta medie a persoanelor care au raportat reacții adverse postvaccinale a fost de 37 de ani. Repet, confirm faptul că organismul tanăr, persoanele tinere sunt mult mai reactive la vaccinuri și, evident, dezvoltă mai frecvent acestei reacții adverse, care in majoritatea situațiilor sunt reacții comune, minore, care nu pun probleme medicale deosebite. 66% dintre persoanele care au raportat reacții adverse au fost persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, au fost raportate doar reacții clasificate ca nesevere. Menționez că in cursul zilei de ieri - toate aceste date sunt pană pe 18 aprilie - a fost raportat un caz de şoc anafilactic la o persoană de sex feminin de 16 ani din județul Maramureș, care a fost vaccinată la centrul de vaccinare din orașul Ulmeni impreună cu membrii familiei - erau programați; a dezvoltat la scurt timp după vaccinarea cu vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer manifestări clinice de şoc anafilactic. S-a intervenit din punct de vedere medical, evoluția a fost foarte bună și persoana, in momentul de față, este bine, este acasă. In ceea ce privește tipul reacțiilor adverse raportate, 64% răman aceleași reacții la nivelul locului de administrare, cu durere, disconfort, tumefacție, roșeață la locul injecției, stare de oboseală, febră și frison; in 36% din cazuri vorbind de dureri de cap, cefalee, 33% dureri musculare și dureri articulare, 15% reacții digestive. Acestea au fost lucrurile pe care am vrut să vi le transmitem astăzi. Cu permisiunea dumneavoastră, o să ii dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Național de vaccinare. Mulțumesc, domnule secretar de stat. Andrei Baciu: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule președinte. Cu privire misiunile de transport efectuate, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe 20 aprilie au fost efectuate 8.725 de misiuni de transport la nivel naţional, avand un personal implicat de 20.836 personal MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliția de Frontieră și IGSU. Toate acestea au fost asigurate cu peste 2.000 de mijloacele tehnice. La fel, vorbim de 5.445 de persoane din MApN, care au efectuat misiuni de transport, cu 2.397 mijloace tehnice. Un total personal angrenat, militar și civil, de 7.971. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană pe data de 20 aprilie, vorbim de 6.534.909 doze de vaccin, dintre care administrate 4.306.981, ceea ce reprezintă 65% din dozele primite, și o să vedem imediat pe fiecare tip de vaccin. Pentru 18 aprilie avem un stoc de 1.083.666. Cu privire la vaccinurile produse de BioNTech-Pfizer recepționate pană pe data de 20 aprilie, 4.397.309 doze, administrate 3.474.835, 79%, un stoc de 311.496, practic, distribuite fiind 3.718.769. Aici, după cum știm, dozele de vaccin care sosesc la inceputul fiecărei săptămani sunt utilizate pe parcursul respectivei săptămani, astfel că pană la următoarea livrare acestea sunt epuizate aproape in totalitate. Pentru Moderna, vorbim de un total de doze recepționate la 20 aprilie de 560.400, administrate 365.813 doze, 63% practic, un stoc de 140.150 de doze și distribuite 452.200. Aici știm că se face livrarea o dată la două săptămani, motiv pentru care noi trebuie să ținem dozele de vaccin pentru efectuarea rapelului. O noutate pentru luna mai este aceea că dozele de vaccin de la compania Moderna vor fi livrate săptămanal. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, vorbim de o total de doze recepționate la data de 20 aprilie de 1.517.200 de doze, administrate 478.333, stoc 572.000 de doze și distribuite, după cum știm 814.970. Aici, aşa cum menționa și domnul președinte, domnul doctor Valeriu Gheorghiță, acestea vor fi utilizate și pentru toate celelalte mecanisme de vaccinare care vor intra in funcțiune in perioada imediat următoare. Pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson avem 60.000 de doze de vaccin recepționate, care se află și in stoc. Sambătă 17 aprilie, după cum știm, au fost trimise, donate către Republica Moldova restul de 132.000 de doze de vaccin, ceea ce reprezintă practic dozele care mai rămăseseră pană la promisiunea de 200.000 de doze, promisiune făcută de domnul președinte Klaus Iohannis către doamna președinte Maia Sandu. Deci, practic, prin această livrare și donație de sambătă s-a finalizat donația către Republica Moldova. Cu privire la dozele pierdute, pană pe 18 aprilie inclusiv s-au inregistrat 7.325 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul dozelor utilizate, după cum știm, pentru motivele pe care le-am mai menționat, motive neimputabile. Cu privire la celelalte companii cu care Comisia Europeană este in discuție și negociază, practic, aceste negocieri continuă cu Novavax şi Valneva, așteptăm veşti in acest sens. Cu privire la calendarul livrărilor, față de săptămana trecută nu s-a schimbat nimic pentru luna aprilie. Vorbim de un total de 2.958.870. Insă, avem cateva vești noi. In săptămana cinci, in ultima săptămană din aprilie, o să avem o tranșă de vaccin produs de BioNTech-Pfizer, o tranșă record pentru Romania, vorbim de 725.400 de doze de vaccin care vor fi livrate. La fel pentru luna mai, vorbim de 697.320 de doze săptămanal, pană in ultima săptămană, cand avem prognozate a fi livrate peste un milion de doze, respectiv 1.091.610, totalizand astfel pentru luna mai 3.882.060 de doze. Așa cum spuneam, pentru Moderna se va trece la livrări săptămanale, pentru luna mai 128.400 in fiecare săptămană, 513.600, pentru AstraZeneca vorbim de 1.047.962 de doze in luna mai și, in funcție de cum vor arăta lucrurile și pentru vaccinul produs de Johnson and Johnson, pentru estimările pe care le avem vorbim de 518.000 de doze pentru luna mai. Avem un total astfel de 5.962.022 de doze pentru luna mai, cifrele sunt asemănătoare și pentru luna iunie și, pe măsură ce acestea vor fi verificate, o să vi le comunicăm, astfel că, cu toate aceste acțiuni, Romania ocupă, la nivelul Uniunii Europene, locul patru, dacă este să ne uităm la vaccinările cu două doze, practic vaccinarea cu regimul terapeutic maximal, care oferă protecția maximală, și pe locul 17 la nivel global. Cam atat am avut eu, vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Cu permisiunea dumneavoastră incepem sesiunea de intrebări. Vă rog. Reporter: Bună ziua! Ați vorbit puțin mai devreme de modificarea modalității de inscriere, in special pentru mediul rural și aș vrea să ne spuneți dacă numai pentru cei din mediul rural este valabilă această modificare sau in general? Valeriu Gheorghiță: Nu, cred că va fi in general. Practic, fiecare centru de vaccinare are un număr de locuri disponibile. Acele locuri pot să fie ocupate prin intermediul sistemului de programare actual, prin platformă, pot să fie ocupate telefonic sau pot să fie ocupate prin prezentarea directă a persoanei intr-un centru de vaccinare, este trecută pe lista centrului și i se comunică cand se va prezenta, tocmai pentru a avea toate modalitățile la indemană de a ne programa in vederea vaccinării. Reporter: Și de cand estimați că se va intampla acest lucru? Valeriu Gheorghiță: Sunt cateva discuții tehnice pe care trebuie să le avem cu colegii de la STS, in această săptămană sau in cursul acestui weekend, așa incat, de săptămana viitoare, cat mai repede posibil, să avem această posibilitate gata. Reporter: O singură intrebare mai am: puteți să ne dați detalii despre vaccinarea in spitalele non-COVID? Este vorba de toate spitalele, de spitalele județene, și dacă vor fi vaccinați numai pacienții sau pot merge și persoane din exterior? Valeriu Gheorghiță: Doar pacienții, pentru că este important să respectăm, totuși, niște criterii epidemiologice, care oricum sunt aplicate pacienților internați. Știm că există, in momentul de față, un sistem de triaj, există circuite deja funcționale in toate spitalele. Ne dorim să avem acest acces pentru toate spitalele non-COVID. Fiecare spital, așa cum ne propunem să organizăm această activitate, va face o solicitare de un număr de doze către Direcția de Sănătate Publică, prin intermediul Compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale; se alocă acele doze și pacienții vor fi vaccinați in cadrul spitalului, gandindu-ne in acest mod la creșterea accesibilității celor mai vulnerabili, celor care sunt cu afecțiuni cronice, care au varsta inaintată și care, oricum, se prezintă pentru un serviciu medical. Cred că va facilita foarte mult accesul acestora la vaccinare. Reporter: Bună ziua. Din declarațiile de pană acum, inclusiv ale premierului, s-a spus că 10% dintre romani nu vor sub nicio formă să se vaccineze. Probabil, un procent asemănător sau poate chiar mai mare incă se gandesc la asta. Ce vă gandiți să faceți pentru a convinge, totuși, populația să se vaccineze, in condițiile in care vedem că vom avea suficiente doze de ser? Valeriu Gheorghiță: Avem pregătită o serie de acțiuni concrete in acest sens. Ne dorim să existe mai multe acțiuni de comunicare, dacă vreți, multicentrice. Nu trebuie să existe o singură campanie de comunicare care să fie coordonată de Comitetul Național de Coordonare a vaccinărilor. Și vă spun și de ce: pentru că am plecat de la ideea că același mesaj transmis sub o singura modalitate nu poate să ajungă in forma in care ne dorim la toate categoriile sociale, profesionale și așa mai departe și cred că, de pildă, in domeniul cultural, in domeniul sportiv, in domeniul HoReCa, fiecare cunoaște limbajul populației pe care o are in vedere in ceea ce privește comunicarea vizavi de vaccinare și importanța vaccinării. Desigur că este important ca aceste mesaje să aibă un conținut științific, validat, corect, dar modalitatea prin care se livrează acest mesaj să fie adaptat varstei persoanelor, preferințelor sociale, preferințelor stilului de viață. Cred că este momentul să implicăm și să se implice toți cei care iși doresc revenirea la normalitate intr-un timp cat mai scurt, pentru că, intr-adevăr, increderea in instituțiile statului nu este una la cel mai inalt nivel și, tocmai de aceea, cred că este important să se implice toți cei care pot să demareze astfel de activități de comunicare și de informare. Reporter: Dar putem estima cam cat la sută din populație ar dori să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Studiile și datele actuale arată o estimare de circa 50%, desigur, care sunt deciși să facă acest lucru. Mai este un procent important de persoane care incă nu s-au decis, nu au luat o decizie, dar ceea ce ne arată in continuare aceleași date, mai mult de jumătate dintre cei nehotărați și-ar schimba această opțiune dacă ar avea acces la mai multe informații care să fie convingătoare in ceea ce privește, evident, optarea pentru vaccinare. Reporter: Au mai fost discuții, la un moment dat, despre beneficii pentru cei care se vaccinează; s-au luat ceva decizii? Valeriu Gheorghiță: Nu vorbim de decizii care să fie deja luate, dar se analizează o serie de variante prin care să se deschidă progresiv anumite domenii de activitate, cum ar fi in HoReCa, turism, tocmai prin faptul că un procent din ce in ce mai mare de persoane incep să se vaccineze și atunci este important atat mediul economic, cat și persoanele să aibă acces la diverse servicii de acest gen, dar nu s-a stabilit. Este un comitet pe care l-a anunțat domnul prim-ministru care lucrează la asemenea detalii. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să faceți un pic lumină in această situație, cu restaurantele care ar putea să funcționeze indiferent de incidența din localitatea respectivă. La ce nivel sau cum veți controla nivelul de vaccinare din industria HoReCa, de exemplu, pentru a putea lua această decizie? Valeriu Gheorghiță: Sunt discuții exploratorii. Nu aș putea să vă dau concret procente sau praguri de la care să se ia in calcul diverse modalități de deschidere, insă pot să vă spun cateva principii importante: dacă un număr mai mare de angajați vor fi vaccinați, atunci, in primul rand, riscul de imbolnăvire intre angajați se reduce semnificativ; și, de asemenea, dacă cei care se prezintă pentru acele servicii sunt intr-un procent mare fie vaccinați, fie au dovada că au trecut prin această infecție, sau au un test negativ, atunci evident că se pot deschide aceste servicii, la un număr mai mare, la un procent mai mare de persoane, indiferent de rata de incidență din localitatea sau din județul respectiv. Dar, repet, sunt chestiuni tehnice, care vor fi discutate cu experți, in cadrul grupurilor de lucru și vor fi aduse la cunoștința opiniei publice, in momentul in care vor fi decise. Reporter: Adică, doar, să ințeleg, se poate lua in calcul și ideea care se practică in unele țări de a te prezenta la, știu eu, restaurant sau in altă parte cu o dovadă de vaccinare? Valeriu Gheorghiță: In momentul de față, nu s-a luat in calcul acest lucru. Importantă este siguranța oamenilor care se prezintă pentru un serviciu, indiferent de natura lui. Reporter: Și aș mai vrea să vă intreb: s-a avansat inclusiv ideea ca in localitățile unde se ajunge, să zicem, la o pondere a persoanelor vaccinate de 60%, inclusiv acolo să se ridice anumite restricții. Există o asemenea posiblitate? Știți să se practice și in alte țări? Valeriu Gheorghiță: Va fi foarte greu, pentru că oamenii circulă. In județul respectiv sau in localitatea respectivă vin alte persoane, pentru diverse activități. Există și este firească această mobilitate a persoanelor. Nu cred că se vor putea lua aceste decizii la nivel de localitate, pe teritorii mici, insă important este că acest lucru creează perspectiva reală a revenirii la normalitate intr-un timp cat mai scurt. Reporter: Bună ziua! Aș avea două intrebări. Prima este dacă ne puteți spune, in ceea ce privește vaccinul Astra, sunt tot mai multe țări care fie au stopat complet vaccinarea cu acest ser, fie au oprit comenzile. Voiam să vă intreb dacă Romania are in vedere să nu mai achiziționeze serul de la Astra sau să oprească comenzile care urmează să fie livrate. Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun și asta, cred că este deja cunoscut. Comisia Europeană nu a mai prelungit contractele cu compania AstraZeneca și Johnson and Johnson pentru anul viitor, insă contractul care este deja incheiat este in derulare. Vom vedea ce decizie va lua Comisia Europeană, din cauza impactului pe care neincrederea in acest vaccin se resimte la nivelul tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, nu doar in Romania. Iar in ceea ce privește o decizie de utilizare a vaccinului pentru anumite categorii de varstă sau cu anumite limitări nu sunt in momentul de față avute in vedere. Așteptăm, in această săptămană are loc o nouă intalnire a Comitetului de farmacovigilenţă de la EMA și ne așteptăm să existe o serie de precizări in acest sens, după care vom aplica recomandările transmise de Agenția Europeană a Medicamentului. Reporter: Și aș mai avea o intrebare: dacă ne puteți da mai multe detalii despre cum vor funcționa aceste centre mobile și care este scopul lor principal. Veți merge in localitățile unde sunt mai mulți cetățeni vulnerabili? Valeriu Gheorghiță: Scopul lor principal este de a facilita accesul celor care nu se pot deplasa pe cațiva zeci de km la un centru de vaccinare. Vorbim in mod deosebit de localități din mediul rural, localități care nu au medic de familie care să asigure accesul la vaccinare in cabinetul propriu, și, din acest punct de vedere, aceste centre, practic, vor vaccina persoanele doritoare din localitatea respectivă, 5-10 zile, cat este nevoie. Vă spuneam, vaccinul pe care il distribuim in momentul de față este vaccin de la compania Moderna. Ne-am fi dorit să distribuim vaccin de la compania Johnson and Johnson, era mult mai facil tot procesul de vaccinare, insă, dacă Agenția Europeană a Medicamenutlui va face o recomandare in ceea ce privește reluarea sau inceperea vaccinării cu acest tip de vaccin, cu siguranță că va fi una dintre opțiunile pe care le avem in vedere. Altfel, cred că aceste servicii mobile de vaccinare vor putea deservi populația vulnerabilă din localitățile care nu au acces la servicii medicale, care nu au medic de familie. Dar ne imaginăm și alte situații in care putem să folosim centre mobile. In mod deosebit in zonele aglomerate - vă dau exemplu piețe, targuri - unde putem să venim cu aceste centre mobile, tocmai acolo unde sunt un număr mai mare de persoane care iși doresc să se vaccineze, dar poate nu găsesc timpul necesar, modalitatea de programare. Practic, ne va asigura o flexibilitate și o dinamică a campaniei de vaccinare. Reporter: Deci nu va fi nevoie de niciun fel de programare, va fi pe baza primul venit, primul servit. Valeriu Gheorghiţă: In localitățile pe care le-am menționat este nevoie totuși de o estimare a numărului de persoane care iși doresc să se vaccineze, tocmai pentru a pentru a organiza un plan, un circuit al acestui centru - cate zile trebuie să rămană intr-o localitate, unde trebuie să meargă, in ce localitate. Deci este nevoie de o organizare, care se bazează, printre altele, și pe estimarea numărului de persoane care iși doresc să se vaccineze. Altfel, dacă numărul celor care doresc să se vaccineze este mai mic, se poate trimite doar o echipă mobilă care să asigure vaccinarea, nu trebuie neapărat să deplasăm o facilitate care presupune un efort logistic destul de important. Reporter: Prim-ministrul Florin Cițu a declarat in urmă cu cateva zile că municipiul București a ajuns la rata de imunizare de 20%. Ne puteți pune la dispoziție o clasificare pe județe, din punct de vedere al imunizării? Valeriu Gheorghiţă: Da, vă putem pune in perioada următoare această situație cu ponderea persoanelor vaccinate din fiecare județ. Pot să vă spun că vorbim chiar de 23% in municipiul București - este o evaluare pe care am făcut-o chiar in cursul zilei de astăzi. Ritmul de vaccinare observăm că este in creștere, ne dorim ca un număr cat mai mare de persoane să fie vaccinate și astfel să avem deja județe in care să putem atinge mai repede pragul de imunizare colectivă. Astfel de demersuri particulare de vaccinare, cum se intamplă la Timiș, să poată să fie menținute și in alte județe, acolo unde există posibilitatea aceasta de organizare, unde avem resursă umană suficientă și disponibilă, tocmai pentru a facilita cat mai rapid accesul la vaccinare. Reporter: Aţi luat in calcul imunizarea naturală a celor care au făcut deja boala? Sau veți lua in calcul, in momentul in care veți propune relaxarea măsurilor? Valeriu Gheorghiţă: Este foarte greu de estimat numărul de persoane care au trecut prin boală. Avem, sigur, date de seroprevalență, studiile de seroprevalență care sunt efectuate, insă un procent de persoane care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au fost și vaccinate, deci nu sunt perfect complementare aceste date, sunt suprapuse, și tocmai de aceea este greu de luat in calcul care este numărul celor care au trecut prin infecție și au dobandit această imunitate prin boală și al celor vaccinați. Mai mult decat atat, estimăm - sau cel puțin acest lucru este arătat de datele științifice - o perioadă de protecție după boala naturală cuprinsă intre trei și pană la șase luni. Tocmai de aceea, imunitatea obținută prin boala naturală nu este o soluție pe termen lung. Sigur că este importantă pentru protecția persoanei, imediat după ce a trecut prin această infecție, insă recomandăm vaccinarea tuturor celor care nu au alte contraindicații. Reporter: Dar după vaccin cat avem protecție? Valeriu Gheorghiţă: Avem date la șase luni care sunt foarte bune: vaccinurile iși mențin nivelul de eficiență de peste 90%, ceea ce este, cred, un lucru foarte bun și tocmai de aceea anticipăm o durată mult mai mare de protecție. Reporter: Mulțumesc frumos! Reporter: Vreau să vă intreb cand incepe vaccinarea in companii și dacă aveți o estimare a numărului de centre care vor fi deschise. Valeriu Gheorghiţă: Demersul acesta să știți că este diferit de la o unitate economică privată la alta, nu trebuie să inceapă toată lumea in același timp. Este important să existe un cadru in care se organizează aceste activități, așa incat fiecare companie... Chiar astăzi, in cursul intalnirii, o mare parte dintre unități era in stadii avansate de pregătire, adică ar putea să inceapă de săptămana viitoare; alții au nevoie de o durată mai mare de timp pană se organizează. Insă ce pot să vă spun este că avem deja o instrucțiune in acest sens, s-a transmis, am discutat cu colegii din Direcțiile de Sănătate Publică, cu operatorii economici, știu ce au de făcut, insă fiecare iși va organiza activitatea așa cum ii permit condițiile locale și logistice incat să aibă acces mai repede la vaccinare. Reporter: Și nu aveți o estimare a centrelor care vor fi deschise in companii? Valeriu Gheorghiță: Sunt trei scenarii. Din acest motiv, nu vă pot da un număr concret. Sunt operatori economici mari care dispun de spații corespunzătoare, sunt operatori economici mai mici care vor fi arondați către centre de vaccinare funcționale de pe raza județului unde iși desfășoară activitatea. Tocmai de aceea vorbim de o activitate mixtă - mare parte se vor vaccina la locul de muncă, alții vor fi arondați către centrele de vaccinare existente. De aceea, nu am să vă pun la dispoziție această estimare, insă, cu siguranță, in perioada imediat următoare, vom avea și o reprezentare din punct de vedere numeric. Reporter: Și de distribuirea dozelor către aceste companii cine se va ocupa? Valeriu Gheorghiță: Rețeaua care este in momentul de față organizată va asigura și distribuția acestor doze. Nu mai suntem condiționați neapărat de a ajunge cu dozele intr-un anumit interval de timp, pentru că nu mai vorbim de o programare prin platformă; ei se vor vaccina in momentul in care primesc dozele. Reporter: Campania este in impas. Concret, ce veți face ca să atingeți ținta de imunizare și cum ii veți convinge pe romani să meargă să se vaccineze? Și dacă puteți să imi răspundeți și in ce zi din săptămana asta ajungem să administrăm 120 de mii de doze? Valeriu Gheorghiță: Aș vrea să spun așa: campania nu este in impas, dimpotrivă, am dublat rata persoanelor vaccinate. Ințeleg dacă aveam in loc de 50.000 30.000 de persoane vaccinate, dar eu știu că de la 50.000 am ajuns la 60.000, 70.000, chiar peste 80.000; astăzi ne așteptăm să avem aproape 90.000, poate chiar mai mult, conform programărilor care sunt efectuate. Dacă ne uităm la lista de așteptare, tragem o concluzie greșită. Trebuie să ințelegem că in centrele unde există locuri disponibile oamenii se pot programa direct in acel centru și evident că nu mai regăsim acele persoane pe lista de așteptare. Am spus asta de mai multe ori - eu nu imi doresc și nu mi-am dorit, in această campanie de vaccinare, să avem liste interminabile de persoane care se află in așteptare pentru vaccinare. Imi doresc să ajungem la nivelul la care o persoană, dacă astăzi vrea să se vaccineze, să se poată vaccina astăzi, pentru că cu cat sistemul de vaccinare și campania sunt mai dinamice, mai flexibile și mai accesibile, cu atat oamenii iși vor dori mai mult să se vaccineze. Fiecare are un program personal, are alte activități și cred că este important ca tot acest demers de vaccinare să interfereze cat mai puțin cu calitatea vieții persoanei respective. In felul acesta, cred că vom putea crește accesul și numărul de persoane vaccinate. In primul rand, nu sunt de acord cu această afirmație, că avem o campanie care este in impas; dimpotrivă, cred că este unul dintre cele mai accesibile sisteme de vaccinare din Europa și acest lucru nu il spun eu, il spun foarte multe alte persoane care interacționează cu campanii de vaccinare din alte țări. Avem și ne gandim la modalități prin care o persoană să se poată programa incat să fie cat mai ușor pentru toată lumea, pentru toate categoriile sociale. Și din acest punct de vedere, repet, lista de așteptare nu este un element pe baza căruia să putem trage o concluzie că avem o campanie de vaccinare care este in impas. Este evident că atunci cand vorbim de o creștere a capacității de vaccinare, lista de așteptare se va diminua și este un lucru foarte bun. Important este ca cei care se inscriu direct in centrele de vaccinare să fie cat mai mulți, dar nu trebuie să ii avem pe liste de așteptare. Mi-aș dori să avem zero persoane in lista de așteptare și restul centrelor să fie pline cu persoanele programate. Reporter: In regulă, și cei 50% care nu iși doresc vaccinare sau, mă rog, niciun tip de vaccin, cum v-ați gandit să ii convingeți să se vaccineze? Valeriu Gheorghiță: Cred că pe măsură ce vom vaccina mai multe persoane și in jurul acelor persoane vor fi persoane vaccinate, puterea exemplului va fi foarte importantă. Plecand, iarăși, de la datele sociologice care ne arată, statistic, in cine au oamenii incredere. Și, spre surprinderea mea, oamenii nu au intotdeauna incredere in ceea ce spun instituțiile statului, au mai degrabă incredere in membrii din familie, in prietenii lor, in medicul de familie, in invăţător, profesor, preot, pastor, primar și așa mai departe. Sunt diverși vectori de imagine pe care cred că este important să ii angrenăm in acest sistem de comunicare, de informare și sper ca in felul acesta să creștem numărul celor care iși doresc să se vaccineze. Reporter: Și cand estimați că vom ajunge la 120.000 de vacinați pe zi? Sau 150.000? Valeriu Gheorghiță: Putem să ajungem și maine la acest număr dacă există un număr suficient de mare de persoane care se programează. Nu am atins pragul de 100.000 de persoane vaccinate din cauza reticenței pe care o avem la vaccinul de la compania AstraZeneca. Altfel, eram demult la peste 100.000 de persoane vaccinate. Reporter: Dacă imi permiteți, mai am o intrebare și pentru STS și INSP. Valeriu Gheorghiță: O să vă rog să trecem pe la colegii dumneavoastră și la sfarșit... Reporter: In regulă, bine, mulțumesc. Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc. Reporter: Totuși, aș vrea să vă intreb dacă sunteți ingrijorat că nu se va putea atinge ținta de 5 milioane de persoane vaccinate la inceputul lunii iunie și respectiv 10 milioane la finalul lui august. Sau aveți certitudine absolută că aceste cifre vor fi realizate? Valeriu Gheorghiță: Nu putem să vorbim de certitudini absolute intr-o campanie de vaccinare in care sunt angrenate in mod direct voința și dorința oamenilor de a se vaccina. Ceea ce cred că este esențial - este important să organizăm infrastructura in așa fel incat să ne permitem să ajungem la acel număr de persoane vaccinate și, de asemenea, complementar, să intensificăm mesajele de comunicare către toate categoriile sociale, tocmai pentru a crește, dacă vreți, dorința de vaccinare. Și aici aș face apel chiar către dumneavoastră, mass-media, de a contribui in mod activ la acest demers de comunicare și de informare, pentru că sunteți un vector important in transmiterea acestor mesaje. Reporter: Cand credeți că ar putea Romania să renunțe la mască? Care ar fi condițiile minime care ar trebui intrunite? Valeriu Gheorghiță: După cum probabil ați văzut in spațiul public, premierul a anunțat că la un procent de persoane vaccinate de peste 60% ne putem gandi la această măsură de renunțare la a folosi in anumite situații masca de protecție. Dar, repet, sunt scenarii la care se lucrează, insă totul depinde de dorința noastră de a ne vaccina. Este important să ne vaccinăm. Indiferent de cum analizăm lucrurile, vaccinarea rămane cea mai sigură, cea mai eficientă și rapidă soluție de a reveni la normalitate. Și avem exemplul țărilor care deja sunt acolo, și-au atins obiectivul. Ne uităm cu invidie, in sensul bun al cuvantului, pentru că, sigur, cu toții cred că ne dorim același lucru. Reporter: Apropo de centrele de vaccinare, din cauza faptului că multe dintre centrele AstraZeneca au fost goale, s-a luat decizia ca unele să fie transformate in centre Pfizer, iar in altele, oamenii au putut veni fără programare. Vreau să vă intreb dacă in aceste ultime zile, de cand a intrat in vigoare acest lucru, a crescut semnificativ numărul celor care au mers să se vaccineze in centrele AstraZeneca, pe de o parte, și, pe de altă parte, care este calendarul transformării centrelor AstraZeneca in Pfizer? Valeriu Gheorghiță: Vineri chiar discutam, in cursul dimineții, cu colegii mei in cadrul ședinței de lucru. Vineri fiind o săptămană de cand am implementat această variantă, vom face o analiză să vedem cate persoane au fost vaccinate prin prezentare directă, fără programare. De aceea, este mult prea devreme pentru a vă da o cifră care să fie și semnificativă. Iar in ceea ce privește calendarul pe perioada următoare, acest lucru se analizează in permanență. Prima soluție pe care am propus-o a fost să creștem numărul de persoane vaccinate, de pildă in centrele Pfizer, de la 72 pe flux la 84. In următoarea etapă, in funcție de numărul de doze disponibile, vom crește la 96. Deci, primul nostru obiectiv este să creștem la maximum capacitatea de vaccinare și in centrele cu Pfizer, in funcție de numărul de doze disponibile. Pentru că, odată ce introducem in acest sistem de vaccinare alte modalități, cum ar fi in cadrul operatorilor economici, prin rețeaua de medicină de familie, noi trebuie să ne gandim și la aceste doze care vor merge către aceste sectoare. Tocmai de aceea vom vedea măsura in care putem să mai transformăm alte centre AstraZeneca in centre care vor primi alt tip de vaccin. Este esențial ceea ce se va decide vizavi de vaccinul de la Compania Johnson and Johnson. Așteptăm cu toții aceste clarificări, tocmai pentru a detalia și a pune la punct ultimele lucruri legate de tipul de vaccin pe care il vom folosi mai departe in cadrul acestei campanii de vaccinare. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule Gheorghiță, aș dori o completare la intrebarea colegei: luați in calcul să restricționaţi numărul de centre AstraZeneca in următoarea perioadă? Un număr estimativ ne puteți spune exact? Valeriu Gheorghiţă: Nu vom restricționa aceste centre. Personalul din aceste centre va fi folosit in cadrul echipelor mobile, fie la diverse campanii de vaccinare, cum am vorbit - și vedem ce se intamplă in Timiș -, in cadrul echipelor mobile care merg in penitenciare sau, in continuare, la persoanele vulnerabile. Deci, practic, personalul care este deja format este instruit, calificat; va fi angrenat in alte activități de vaccinare, incat să nu rămană cineva care să nu aibă suficientă activitate in perioada următoare. Reporter: Şi am o intrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Aţi preluat Ministerul Sănătății joi, domnul premier v-a delegat toate atribuțiile generale din minister. Aș dori să vă intreb: in momentul de față, cate paturi sunt la ATI pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2 și, de asemenea, ce măsuri concrete veți lua pentru a preveni această infecție? Vedem un număr din ce in ce mai mare al deceselor din cauza acestui virus. Andrei Baciu: Mulțumesc mult! Așa cum bine ați menționat, incepand de joi am preluat o parte dintre atribuții, mi-au fost delegate de către domnul prim-ministru Florin Cițu. Primele acțiuni demarate ca urmare a dispoziției domniei sale au fost acelea de a avea intalniri de lucru cu Direcțiile de Sănătate Publică și cu managerii tuturor spitalelor care tratează pacienți cu COVID-19 in Romania. Au fost identificate cateva opțiuni pentru a crește numărul de paturi pe care pacienții din Romania le pot accesa, oricine are nevoie de terapie intensivă le poate accesa, și in momentul de față, ne apropiem de acea bornă de 1.600 de paturi. Vineri au fost identificate și operaționalizate 12 noi paturi; ieri, incă 13 paturi - 10 la Oradea și 3 la Giurgiu; cinci de terapie intensivă și cinci de terapie acută, cele din Oradea. Sunt identificate alte 73 de paturi de terapie intensivă in diverse locuri din țară pentru care se identifică soluții cu privire la resursa umană. Ideea din spatele acestei abordări este aceea că nu se vor operaționaliza secții care deservesc alte patologii sau alte tipuri de servicii medicale in acest moment - acest lucru făcandu-se in detrimentul altor pacienți -, ci se extind secțiile existente. Dar e nevoie de resursă umană suplimentară, despre care vineri am discutat și cu domnul secretar de stat Raed Arafat, și cu domnul profesor Dorel Săndesc pentru a identifica toate aceste persoane. Trebuie să ținem cont și de faptul că toți acești medici, tot personalul medical, vine la mai bine de un an de zile de eforturi semnificative și de faptul că mare parte dintre aceste centre și secţii care au nevoie de terapie intensivă, spre exemplu, sunt in București, iar dacă ar fi acum să transferi persoane, medici, asistente din alte părți ale țării, peste două săptămani sunt sărbătorile pascale, deci nu cred că... - şi pe bună dreptate, e și de ințeles: după un an de efort, nu știu dacă este mare dorință ca, fix de sărbătorile pascale, de a merge, poate, in altă parte a țării, in București, eventual, să faci acest lucru. Dar, oricum, cu atat mai mult cred că sunt de apreciat eforturile pe care le face personalul medical. In momentul de față, numărul pacienților de la terapie intensivă este in scădere, insă dificultatea este aceea că numărul de locuri care se eliberează nu este simetric, nu este identic cu nevoia regională. Spre exemplu, in cursul ultimelor zile au fost transferați mai mulți pacienți din București către zone și către secții unde erau locuri libere. Deci, ideea este aceea de a avea locuri de terapie intensivă acolo unde situația realmente o cere, pentru că nu este cea mai bună soluție acest transfer, nu trebuie să devină o regulă acest transfer al pacienților critici. Reporter: In momentul de față se mai discută varianta de transformare a spitalelor non-COVID in spitale suport COVID? Am văzut mai multe informații in spațiul public și dorim o clarificare: se mai discută transformarea Spitalului Fundeni in spital suport COVID? Reporter: Am văzut mai multe informații in spațiul public și dorim o clarificare. Se mai discută transformarea Spitalului Fundeni in spital suport COVID? Andrei Baciu: Tocmai din acest motiv este şi esențială, așa cum menţiona şi domnul premier, desemnarea și numirea unui viitor ministru al sănătății, care să poată să ia această decizie. Rolul meu este acela de a asigura tranziția pană la numirea viitorului ministru al sănătății, astfel incat lucrurile să se desfășoare cu cat mai puține probleme. Cu privire la Spitalul Fundeni, nu se va transforma in următoarele zile in spital care va trata pacienți COVID, pentru că, pe de o parte, am fost in cursul zilei de vineri să văd respectiva locație, paturile de pe secție. Sigur, spitalul se prezintă foarte bine, insă instalația electrică, spre exemplu, nu are condițiile, sau nu a fost testată, cel puțin, pentru condiții care să aibă o solicitare destul de mare, pe de o parte. Pe de altă parte, la nivelul locurilor la terapie intensivă s-ar caștiga foarte puține locuri, patru, mai exact, dar acest lucru s-ar face in detrimentul aproape al tuturor specialităților chirurgicale, acești pacienți avand nevoie terapie intensivă ulterior, și al altor tipuri de pacienți cu diverse patologii non-chirurgicale. Trebuie să ținem cont că s-au identificat soluții de paturi in jurul Bucureștiului, practic regiunea este cea care contează. Iar, suplimentar, la nivelul Spitalului Grigore Alexandrescu nu se vor interna pacienți adulți, ci, dimpotrivă, se va crește numărul de locuri la terapie intensivă pentru copii. Este identificat un număr de cateva locuri de terapie intensivă in care sunt internați copii cu COVID, locuri care pot fi ulterior transformate in locuri de adulți, astfel incat in respectivele locuri nu vor mai fi internați copii, ci aceștia se vor interna la locurile de la Grigore Alexandrescu, dacă situația o va impune, oricum putand beneficia de servicii medicale la o calitate maximală la Grigore Alexandrescu. Reporter: Voiam să vă intreb ce planuri aveți pentru persoanele de peste 65 de ani. Sunt destul de puține persoane din această categorie vulnerabilă care s-au vaccinat, cum vă gandiți să ajungeți la ei, concret? Valeriu Gheorghiţă: Modalitățile sunt cele pe care deja le-am prezentat. Sperăm să fie un număr mai mare de persoane in această categorie, in această grupă de varstă, sau peste această grupă de varstă, care să poată să fie vaccinate in perioada următoare. Deci, răman aceleași modalități: prin medicul de familie, in perioada următoare, in momentul in care vom demara vaccinarea in spitale; de asemenea, prin centrele mobile, să poată să aibă acces la aceste servicii de vaccinare intr-un număr mai mare. Reporter: Şi a doua intrebare. Oamenii se plang de faptul că au făcut prima doză intr-un centru departe de casă, pentru că acolo existau doze disponibile, dar la rapel nu există posibilitatea să iși schimbe centrul mai aproape de casă. Vă gandiți să implementaţi in platformă o astfel de posibilitate? Valeriu Gheorghiţă: Ne-am gandit să implementăm in platformă sau luăm in calcul chiar prezentarea directă a persoanelor la un centru de vaccinare, insă aici ne dorim o comunicare cu ce puțin 72 de ore a intenției de a se prezenta in centru respectiv, tocmai pentru a asigura numărul de doze necesar. Deci, da, ne gandim la acest lucruri, pentru că am primit și noi altfel de solicitări. Reporter: Şi ca orizont de timp, săptămani, luni? Valeriu Gheorghiţă: Mi-e greu să spun, cat mai repede, așa cum ne dorim să le implementăm pe toate de astăzi, dar din punct de vedere tehnic nu este intotdeauna posibil. Reporter: Dacă vaccinul ar trebui să ne protejeze o perioadă indelungată de timp, cum vă explicaţi faptul că actorul Alexandru Arșinel și soția s-au infectat la nici două luni după ce au făcut rapelul? Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum spuneam, sunt persoane, in mod deosebit persoane vulnerabile, care nu intotdeauna dezvoltă un nivel suficient de crescut al anticorpilor, incat să fie in protejați. Insă chiar și in acele cazuri, riscul de complicații este semnificativ mai scăzut, comparativ cu situația in care nu ar fi fost vaccinate respectivele persoane. Pot să vă spun, de asemenea, că ne-am uitat la rata de fatalitate, care este de 100 de ori mai redusă la persoanele vaccinate, comparativ cu persoanele nevaccinate. Deci, categoric, avem beneficii importante ale vaccinării, fără să spunem că sută la sută din persoanele care sunt vaccinate cu două doze nu vor mai face această infecție cu SARS-CoV-2. Beneficiile importante sunt față de boala simptomatică, față de complicații, față de riscul de spitalizare, față de riscul de deces, existand suficiente date, in momentul de față, care arată inclusiv o reducere a infecției asimptomatice și a riscului de transmitere. Chiar dacă acest risc, sigur, nu se reduce la zero, dar este o reducere importantă. Reporter: Mulțumesc. Reporter: Sunt patru județe in Romania, Giurgiu este unul dintre ele, unde nu este nicio persoană inregistrată pe listele de așteptare. Ce e de făcut, in acest context, ce măsuri se vor lua? Valeriu Gheorghiță: Persoanele respective se află in centrele de vaccinare, programate direct. Foarte probabil că acest lucru se corelează și cu o dorință mai redusă de vaccinare. Cred că este important ca, la nivel local, autoritățile să aibă in vedere o serie de campanii de comunicare, de informare a oamenilor, chiar după conceptul door-to-door, din ușă in ușă, in ideea de a crește accesul la informații. Pentru că ceea ce am observat in ultima perioadă este că mulți oameni nu știu cum să se programeze, in continuare; mulți oameni, chiar dacă știu, nu pot să facă acest lucru, pentru că nu au acces la internet, nu au suficiente, dacă vreți, indemanări incat să răspundă la notificări, să iși confirme programarea. Deci, tocmai de aceea venim cu aceste modificări suplimentare la modalitatea de programare, incat să existe, practic, o ușurință cat mai mare in a te programa la vaccinare. Reporter: Continuand intrebarea colegului, avem mai puține persoane pe listele de așteptare decat locuri libere. In acest context, vom reuși să ajungem la acea imunizare despre care se vorbea? Sau, dacă nu, ce se va intampla, in contextul in care vom avea un procent mai mare de persoane nevaccinate? Valeriu Gheorghiță: Haideți să ințelegem cu aceste locuri libere ce se intamplă. In momentul in care trece o zi, in platformă ne apar, din start, peste 100.000 de locuri libere, da? Dar acele locuri sunt in așteptare la persoanele care sunt notificate din listă și care au 24 de ore disponibile pentru a-și face confirmarea. Deci, dacă ne uităm acum, in acest moment, și vedem 70.000 de locuri libere, s-ar putea ca pană diseară să fie un număr mai mic de locuri. A doua zi, vor fi iarăși incă 100.000 de locuri noi, pentru că platforma in fiecare zi glisează pentru o perioadă de cinci zile. Și dacă avem o capacitate de vaccinare, așa cum am spus, la aproape 140.000 de persoane, este evident că in fiecare zi vor apărea 140.000 de noi locuri libere in centrele de vaccinare. Reporter: Și incă o intrebare: sunt discuții despre o a treia doză de vaccin. Ați discutat acest lucru? Valeriu Gheorghiță: In momentul de față, nu. Sunt discuții premature, din punctul nostru de vedere, dar nu e prematur, din punct de vedere științific, a te pregăti cu date suficiente, necesare pentru a putea ști siguranța celei de-a treia doze, tolerabilitatea celei de-a treia doze, măsura in care apare o creștere a răspunsului imun după cea de-a treia doză. Este un aspect pe care comunitatea științifică, cercetătorii il au in vedere și este foarte bine, pentru că trebuie să fim pregătiți, pentru a avea un răspuns la orice scenariu din punct de vedere al evoluției acestei pandemii. Și principala amenințare este legată de generarea a noi variante virale, care nu sunt suficient de bine acoperite de vaccinurile actuale. Tocmai de aceea, cred că este important să fim pregătiți pentru orice scenariu. Insă acest lucru nu inseamnă că, sezon de sezon, noi trebuie să facem vaccin impotriva COVID-19, sau că aproape 100% o să trebuiască să facem cea de-a treia doză. In niciun caz. Este o pregătire, din punct de vedere științific, de a avea suficiente date pentru eventualitatea in care va fi nevoie de o a treia doză. Dar, in ritmul actual, bazandu-ne pe datele actuale, vaccinurile sunt suficient de acoperitoare pe tulpina majoritar circulantă, și anume tulpina britanică. Tocmai de aceea cred că, dacă in campania de vaccinare actuală ajungem la un prag de imunitate colectivă de peste 60-70% sau chiar mai mult, lucrurile vor fi mult mai bine, controlate din punct de vedere epidemiologic. Reporter: Avand in vedere că sunt multe companii care am văzut că vor să iși facă centre de vaccinare, puteți să ne spuneți ce trebuie să fac aceste companii, ce avize trebuie să iși ia, de unde și cand? Valeriu Gheorghiță: Lucrurile sunt extrem de simple, colegii din Direcțiile de Sănătate Publică consiliază operatorii economici. In spațiile pe care le au in momentul de față in incinta unităților - fie spații medicale, cabinete medicale existente, fie alte spații, care vor avea o altă destinație, și anume de a asigura un circuit corect de vaccinare - trebuie să existe un spațiu de triaj, unde persoanele care se prezintă să fie evaluate din punct de vedere medical, să se măsoare temperatura, să se stabilească indicația de vaccinare; ulterior, avem un spațiu pentru administrarea vaccinului și incă un spațiu pentru zona de așteptare de după vaccinare. Aceste spații vor fi avizate de colegii din Direcțiile de Sănătate Publică. Și, de asemenea, se efectuează pregătirea, instruirea echipelor medicale, care pot să provină din resursa proprie, adică din cei cu care unitățile economice au contracte de prestări servicii medicale, sau echipe medicale deja constituite la nivelul județului și care pot să asigure vaccinarea in cadrul unităților economice. Reporter: Companiile trebuie să notifice DSP-urile ca au această intenție sau cum? Valeriu Gheorghiță: Doar așa. Nu trebuie ințeleasă această modalitate ca pe o obligație a cuiva de a-și organiza un centru. Aici vorbim de o disponibilitate de a include și mediul privat in acest demers, tocmai pentru a avea un număr mai mare de persoane vaccinate intr-un timp scurt, mai ales in perspectiva in care acești operatori economici au un număr foarte mare de angajați și doresc să facă parte din acest demers. Pot să vă spun că ideea a venit din partea dumnealor și au oferit acest sprijin, și nu doar Romania organizează astfel de activități. Chiar astăzi am văzut că Spania va merge strict cu același demers, de a include și operatorii privați in toată această campanie de vaccinare impotriva COVID-19. Reporter: Pentru companiile care nu au personal medical care e soluția? Valeriu Gheorghiță: Dacă au spații, vom trimite echipe mobile să asigure vaccinarea in spațiile proprii, care vor fi, la fel, avizate in prealabil. Dacă nu au nici spații, atunci personalul va fi arondat unor centre de vaccinare funcționale. Reporter: Mai am și eu o intrebare, referitoare la vaccinarea in spitalele non-COVID: va fi făcută de personal desemnat pentru așa ceva sau, in fiecare secție unde sunt internați pacienții, personalul de acolo se va ocupa? Valeriu Gheorghiță: Nu am stabilit aceste detalii organizatorice, insă se poate efectua și de către personalul din secția respectivă. Vaccinurile, așa cum văd lucrurile foarte simplu și pragmatic, se distribuie pe fiecare secție, in funcție de numărul de pacienți care doresc să fie vaccinați. Asistentul, impreună cu medicul, supraveghează procesul de vaccinare și, eventual, la externare, se eliberează și adeverința de vaccinare. Deci, lucrurile trebuie să fie practice, simple, ușor accesibile, prin implicarea tuturor celor care doresc să asigure această vaccinare a pacienților. Reporter: Dar ar trebui să se facă și un instructaj, ceva, cu medicii? Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță. Serviciul de epidemiologie din fiecare spital va pregăti, va instrui personalul din spital. Probabil că va fi desemnată o echipă din fiecare secție care să asigure acest aspect de vaccinare. Dar sunt detalii care, repet, incă nu a fost stabilite. Putem doar să vă spunem că am luat această decizie de a vaccina inclusiv pacienții internați in spitalele non-COVID. Reporter: Mai am și eu o intrebare, dacă imi permiteți, care este și pentru STS și INSP. Franța și Italia testează aplicații la nivel național care ar urma să preia, din vară, generarea certificatelor verzi electronice. Vreau să știu Romania la ce etapă este, dacă am avansat cu pregătirea unei astfel de aplicații, care să includă testele PCR, certificatul de vaccinare și certificatul care confirmă dacă ai trecut prin boală. Cătălin Chirca: La momentul acesta, nu vă pot oferi niște informații certe, niște detalii certe, pentru că nu au fost definitivate atribuțiile clare pe care le va avea STS in implementarea certificatelor verzi. Noi suntem o instituție cu profil tehnic și vom susține absolut toate solicitările venite din partea beneficiarilor instituțiilor statului. Insă este foarte important ca această activitate să fie și reglementată, pentru că o platformă sau un sistem informatic utilizat la nivel național trebuie să fie și reglementat la nivel național de către statul care il adoptă. Andrei Baciu: Mulțumim mult, multă sănătate! 2021-04-20 14:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3311.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și asociații ale pacienților pe tema campaniei de vaccinareȘtiri din 20.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentanti-ai-organizatiilor-neguvernamentale-i-asociatii-ale-pacientilor-pe-tema-campaniei-de-vaccinareGalerie foto 2021-04-20 14:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3225.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții organizațiilor mediului de afaceri pe tema centrelor de vaccinare organizate în cadrul companiilorȘtiri din 20.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-organizatiilor-mediului-de-afaceriGalerie foto 2021-04-20 13:48:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_3008.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la videconferința ”Bursa în anul crizei sanitare și al incertitudinilor economice”Știri din 20.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-videconferinta-bursa-in-anul-crizei-sanitare-i-al-incertitudinilor-economiceGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineaţa şi vă mulţumesc pentru invitaţie! Aşa cum aţi spus, este o perioadă complicată, avem de administrat criza din sănătate. Este o plăcere pentru mine să fiu astăzi aici, pentru că mă simt ca şi cum aş fi in realitate, de fapt asta este realitatea la care cu toţii tanjim, să fim aproape de antreprenori, de mediul privat. Ei sunt oamenii care creează plus valoare in economie. Aţi spus că anul trecut a fost un an dificil, dar, dacă ne uităm la rulajul pe care l-a avut, nu numai bursa de la Bucureşti, dar pe care l-au avut toate bursele din lume, vedem că a crescut. In Romania e adevărat, am avut record, poate şi pentru faptul că piaţa de capital din Romania a fost introdusă in indicele FTSE Russell Emerging Markets. Poate şi acest lucru a ajutat foarte mult. Eu am felicitat atunci piaţa de capital, bursa de valori, ii felicit şi acum. Este un lucru important pentru a atrage investitori in Romania. Pană la urmă, piaţa de capital se bazează pe investiţii, că vin din interior, că vin din exterior, avem nevoie de investiţii. Aş vrea să ne uităm puţin la ce s-a intamplat anul trecut, ce am făcut anul trecut, şi apoi să vorbim despre viitor. Sunt două lucruri importante pe care le-a făcut anul trecut statul. Unu: a injectat lichiditate sau a ajutat lichiditatea prin acea emisiune de titluri Fidelis, aproape un miliard de euro, deci acest lucru a fost important şi zic că a ajutat foarte mult. Dar mult mai important, şi cu implicaţii pe termen lung, a fost modificarea legislaţiei care ajută capitalizarea companiilor romaneşti. A fost o decizie pe care am luat-o anul trecut. Uitandu-ne la experienţa ultimilor 20-30 de ani, o problemă structurală in Romania este aceea că avem companii private care au capitalizare negativă. Am creat acest incentive, această motivaţie pentru companii să se capitalizeze. Este un program care se deruleaza pe cinci ani de zile, cu bonificaţii de pană la 15% pe an din impozitul pe profit, tocmai pentru a avea companii care să-şi arate situaţia reală financiară, să se capitalizeze; apoi putem să vorbim de o economie sănătoasă. Cred că este foarte important să avem aceste companii sănătoase, pentru că aşa arătăm şi investitorilor că suntem pregătiţi să primim capital. Acestea sunt cele două măsuri care cred eu că au ajutat foarte mult piața de capital și vor ajuta și in perioada următoare. Pentru mine, important este - m spus de foarte multe ori și ați văzut că, imediat după ce am avut anul trecut acel lockdown, am spus că nu doresc să mai avem lockdown- că putem să avem și o economie deschisă, in majoritatea ei și să ne luptăm și cu pandemia; pană acum am reușit să facem acest lucru și vom face și in continuare. Dumneavoastră aţi spus-o intr-un fel, eu tot spun că e nevoie de economie sănătoasă, de resurse pentru a avea oameni sănătoși pentru a pune resurse in sistemul de sănătate, pentru a avea tot - și paturi la terapie intensivă, și medicamente, și să plătești doctorii, și să le dai un spor in situații dificile și așa mai departe - dar, ai nevoie și de oameni sănătoși, pentru a avea o economie puternică. Deci cele două merg impreună. Şi acesta a fost, de fapt, echilibrul pe care a trebuit să-l menținem tot anul trecut prin măsurile pe care le-am luat. Uitandu-ne la anul acesta și la ce urmează, ideea este ce vrem noi și ce vrea această coaliţie de la această economie. Din punctul meu de vedere, este momentul să facem tranziţia, și trebuie să o facem rapid, către o economie competitivă, digitalizată care promovează know-how, tehnologia, o economie modernă. Acesta e momentul! Acum trebui să facem tranziția și trebuie să facem tranziţia rapid, nu trebuie să o facem in patru ani de zile - aceasta este provocarea pentru noi. Fără o economie puternică, o economie care să fie competitivă in UE, dar şi la nivel global, restul, orice auzim in spațiul public reprezintă doar promisiuni populiste şi asta să fie foarte clar. Din punctul meu de vedere, tot ceea ce facem noi prin act de guvernare trebuie să aibă ca rezultat o economie puternică, o economie competitivă, o economie care să stea pe picioarele ei și să nu mai avem acea atitudine de a aștepta să vină investitorii la noi - noi ne pregătim și așteptăm - ci să mergem noi după investitori. Deci trebuie să intrăm in terenul de joc, să atragem investiții. Sper cat mai curand - şi asta va ajuta foarte mult -, să avem aprobată și finalizată strategia pentru dezvoltarea pieței de capital, este un lucru foarte important și ar trebui să se intample cat mai curand. Guvernul a adoptat deja un proiect de lege care a mers in parlament pentru a anula inepția de anul trecut, care nu permitea companiilor de stat să fie listate. Acest lucru sper că se va intampla cat mai curand. Il aveți aici şi pe domnul ministru al economiei, care vă poate spune dacă există companii in coordonarea ministerului care pot să fi listate sau nu, avem și la energie, și sunt mai multe sectoare de unde putem să găsim candidați pentru piața de capital. Asta in cadrul reformei mai mari a instituțiilor de stat, pentru că o altă promisiune pe care am făcut-o cetățenilor Romaniei și vreau să mă țin de ea, este aceea de a elimina risipa banului public și de a menține cheltuielile publice sub control. Şi mai avem ceva care ne ajută foarte mult și de care trebuie să profităm in această perioadă. Reacția și evaluarea foarte bună care a venit rapid de la Standard and Poors. Nu s-a mai intamplat niciodată să se intoarcă evaluarea unei perspective atat de rapid, după numai un an de zile. Asta arată foarte clar că ceea ce am promis şi unele lucruri le-am făcut, dar ceea ce am pus pe hartie este credibil. Asta este cel mai important, arătăm că vrem să facem lucrurile acestea şi le-am pus intr-un mod credibil. Trebuie să profităm de acest lucru şi de partea noastră să ne uităm care au fost barierele din cauza cărora pană acum investitorii au ocolit Romania. Eu am cateva idei din modul in care noi tratăm proprietatea privată: de exemplu, numărul de autorizații, timpul pană in care trebuie să aștepți pană vine autorizațiile. Sunt lucruri care sunt importante, dar cred că dacă noi clarificăm pentru investitorii străini că proprietatea privată in Romania este garantată, nu este nicio problemă și nu există riscuri, cred că vom face o mare diferență in perioada următoare. Eu mă opresc aici. Dacă doriți să imi puneți alte intrebări. Reporter: /.../ situaţia mai bună a finanțelor publice, lucru la care se uită investitorii străini. Mai este şi un interes, o dorință de a atrage pe piața de capital mai mulți investitori individuali. Pentru populație, sunt şi alte lucruri care contează ca să le să fie viața mai ușoară, atunci cand decid să investească la bursă, există discuții la Ministerul Finanțelor pentru măsuri in zona fiscală. Ne puteți spune dacă sunt in continuare aceste discuții? Florin Ciţu: Cred că sunt de actualitate discuțiile, se discută in continuare cu Ministerul Finanțelor. Am spus foarte clar că nu imi doresc și putem, și am arătat că putem să avem o finanțare sustenabilă și un deficit in scădere, fără să creștem taxele sau să introducem altele noi. Discuția cu Bursa de Valori este pentru anumite facilități, se va concretiza in perioada următoare. Este o strategie, dar cred că trebuie introdusă in strategia aceea de piață de capital, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, in perioada următoare. Așteptăm acea strategie. Reporter: Strategia ar include şi reducerea impozitului de la 10% la 1% /.../aplicat și in cazul pierderilor? Florin Ciţu: Nu, o să vedem cum arată strategia, dar nu văd o vreo problemă aici, dacă ar ajuta şi i-ar ajuta pe romani să se indrepte mai mult investitorii individuali către piața de capital. Reporter: /.../simplificarea fiscală, că i scapă de declarații. Florin Ciţu: Exact. Deci eu cred că pană la urmă in loc să ne jucăm foarte mult cu nivelul, e mai bine să simplificăm sistemul de taxe şi asta o facem prin această digitalizare. După conectarea caselor de marcat, e-facturare este următorul proiect major. Ambiția mea este de a-l avea gata anul acesta. Voi avea discuţii cu ministrul finanțelor pe aceste teme de a accelera acest proces. Reporter: /.../. Florin Ciţu: Da, o să vă spună domnul ministru. Reporter: Dar nu toate companiile sunt la Claudiu Năsui. Florin Ciţu: Altele sunt la energie. Reporter: Dar in cazul CEC? Florin Ciţu: Rămane intenția mea şi avem o strategie aici şi pentru instituțiile financiare ale statului, că sunt mai multe instituții ale statului, nu doar CEC, de a le ajuta cu capital, dar nu de la stat. Este o discuţie pe care o vom avea in perioada următoare de a prezenta o strategie pentru toate aceste instituții financiare ale statului, avand in vedere că urmează şi infiinţarea unei bănci naționale de dezvoltare şi cumva trebuie să integrăm totul, deci toate. Avem o bancă de retail, avem o bancă de corporate retail, avem două fonduri garantare, contragarantare şi mai facem o bancă de dezvoltare. Toate acestea erau bineinţeles inainte să preluăm noi guvernarea, erau deja făcute şi acum vom veni cu o strategie pentru toate. Dar ca să facem o reformă a acestor instituții este nevoie de capitalizare şi nu va face statul această capitalizare. Reporter: Domnule premier, v-am urmărit cam toate intervențiile şi discursurile publice in care incurajați procesul de vaccinare /.../ m-am uitat in agenda prim-ministrului și am văzut că astăzi aveți intalniri cu reprezentanți ai companiilor din mai multe domenii afectate pentru a se face centre de vaccinare in companii? Florin Ciţu: Exact. Reporter: Ne puteți da detalii? Florin Ciţu: Companiile private vor avea posibilitatea să-şi facă centre de vaccinare la sediu, să-şi vaccineze propriii angajați. M-am uitat, poate o să extindem şi la familiile lor, vedem care va fi forma finală, dar vom face vaccinul cat mai accesibil. Dozele de vaccin vor fi cat mai accesibile pentru fiecare cetățean. O vom face prin companii, aşa cum am spus, prin centre drive-through, care sunt deschide non-stop etc. Dozele există, lumea trebuie să se vaccineze. Poate eu mai mult ca oricine vreau să revenim la normalitate, pentru că ştiu ce potențial are această economie atunci cand revenim la normalitate. Dacă noi am reușit in condiţiile ingrozitoare de anul trecut să avem o performanță economică in trimestrul IV, am reușit şi acum să avem performanță economică, şi sunt condiţii dificile, vă dați seama ce poate să facă această economie după ce vom reveni la normalitate, după ce nu vom mai purta mască, după ce poți să ai toate restaurantele deschise tot timpul, cinematografe, evenimente, producție - Dacia noastră sau toate companiile noastre nu trebuie să se mai inchidă pentru că au un focar ş.a.m.d. Potențialul este imens şi asta ar trebui să fie ceea ce ne impinge pe toţi, să revenim la normalitate. Mulţumesc. 2021-04-20 11:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2838.jpgAu început înscrierile pentru etapa a II-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului, ediția a VIII-aȘtiri din 19.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/au-inceput-inscrierile-pentru-etapa-a-ii-a-a-programului-oficial-de-internship-al-guvernului-editia-a-viii-aIncă 30 de tineri studenți vor avea posibilitatea să participe la Programul Oficial de Internship al Guvernului, timp de două luni, in perioada iunie-iulie, in cadrul etapei a II-a programului, ajuns anul acesta la cea de-a VIII-a ediție. Tinerii interesați se pot inscrie pană in data de 10 mai, la adresa de e-mail cabinet.pm@gov.ro. Candidaturile vor fi evaluate in perioada 11-14 mai, rezultatele vor fi anunțate in data de 18 mai. Stagiile de practică din cadrul etapei a II-a se vor desfășura in lunile iunie și iulie a.c.. Sunt eligible la program persoanele care indeplinesc cumulativ următoarele condiții: au implinit varsta de 16 ani, dar nu mai mult de 25 de ani; au cetățenia romană; au capacitate deplină de exercițiu; cunosc limba romană, scris și vorbit; cunosc cel puțin o limbă străină de circulație internațională; au cunoștințe in domeniul IT; nu sunt active pe piața muncii; nu au absolvit anterior Programul Oficial de Internship al Guvernului Romaniei; indeplinesc condițiile generale prevăzute de Legea nr. 176/2018 privind internshipul, cu modificările și completările ulterioare. Actele necesare pentru inscriere sunt următoarele: Curriculum Vitae; Scrisoare de intenție; Adeverință de la instituția de invățămant, care să cuprindă, pentru elevi, media generală a anului anterior - integralist; Pentru absolvenții de liceu: copie diplomă/adeverință Bacalaureat; Pentru studenții din anul I: copie diplomă/adeverință Bacalaureat; Pentru studenții din anii: al II-lea, al III-lea și al IV-lea sau anii terminali din alte domenii: media din anul anterior - integralist; Pentru masteranzii din anul I: copie diplomă/adeverință licență universitară/facultate; Pentru masteranzii din anul al II-lea sau din anii terminali din alte domenii: media din anul anterior de master - integralist. Candidații pot depune și alte documente/adeverințe, diplome, certificate care atestă implicarea in diverse proiecte, programe, activități extra-didactice/voluntariat organizat in proiecte, evenimente, etc. Participarea la stagiile de practică din cadrul programului guvernamental de internship le oferă tinerilor posibilitatea de a se familiariza din interior cu activitatea in administrația publică centrală. In prezent este in curs de derulare prima etapă a ediției din acest an al programului guvernamental de internship. Cei opt studenți cursanți la universități din Romania și din străinătate selectați in cadrul primei etape efectuează deja stagii de practică, in lunile aprilie și mai, la Palatul Victoria. 2021-04-19 16:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-19-04-37-48big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a IntervențieiȘtiri din 18.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-dupa-edinta-centrului-national-de-conducere-i-coordonare-a-interventieiGalerie foto Declarații de presă susținute de premierul Florin Cițu după ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua. Am venit, acum a devenit deja un obicei, să văd care este situația cu paturile de la terapie intensivă. Avem cateva vești bune. De joi și pană astăzi, au fost operaționalizate incă 12 paturi la terapie intensivă, și la nivel național acum, in acest moment, sunt 20 de paturi libere. Totuși, situația pentru terapie intensivă rămane tensionată, resursele pe care le alocăm trebuie să rămană in continuare mari. Este nevoie de acelaşi efort pe care l-am făcut şi acum, să-l continuăm, chiar dacă - și asta este partea bună - cifrele arată că rata de pozitivare a scăzut și scade in fiecare zi. Chiar și pentru București și orașele mari avem o rată a incidenţei, cand vorbim de 3 la mie, in scădere in fiecare zi, ceea ce este un lucru bun, și sperăm să continue in același ritm. I-am asigurat pe cei din DSP-uri de toată susținerea mea. Am rugat inspecția din Ministerul Sănătății să meargă in fiecare județ dimineața in spitale să vadă exact numărul de paturi reale, ştiu că in Bucureşti se face acest lucru, dar ca să avem la ora 10:00, in fiecare zi, numărul de paturi reale, să știm exact cu ce lucrăm. O altă veste bună, zic eu, deși nu este la fel de bună ca la Cluj, Bucureștiul a ajuns la o rată de vaccinare de 20%, Ilfov aproape 18%. Lucrurile merg bine și putem, avem şansa să ajungem la 50% la sfarșitul lunii mai. Așa cum spuneam, trebuie să ne vaccinăm. Am aflat acum, eu credeam că la București o să fie primul centrul de vaccinare drive-thru. Ințeleg că este o competiție, și in țară, mai sunt cateva orașe, municipii care se pregătesc pentru acest lucru. Asta inseamnă că lumea ințelege importanța vaccinării. Vă stau la dispoziţie acum pentru cateva intrebări. Reporter: Domnule premier, USR-PLUS va face maine o desemnare pentru ministrul sănătății, spuneți-ne cum se va debloca situația. Florin Cițu: Aștept desemnarea ministrului sănătății de la USR-PLUS. Este un portofoliu care revine USR-PLUS. Pană atunci, voi asigura interimatul și mă voi asigura că lucrurile vor funcționa in continuare foarte bine. Reporter: Cum vedeți declarațiile privind numirea ministrului sănătății? Florin Cițu: Tot ce inseamnă discuții politice, vor avea loc la discuția din coaliţie, cu cele trei formațiuni politice. Reporter: Va fi remaniat Cătălin Drulă? Aţi avut vreo discuţie cu el? A criticat dur decizia dumneavoastră și au fost şi alţi miniştri USR care au criticat modul in care ați gestionat situația. Florin Cițu: Am spus că eu nu comentez opiniile membrilor Cabinetului, v-am spus acest lucru şi inainte. Tot ceea ce pot să ii asigur pe membrii Cabinetului că, de fiecare dată, voi face o evaluare corectă, bazată pe ceea ce fac și nu pe ceea ce spun. Reporter: Ați primit acele fișe din partea miniștrilor pe care trebuiau să le transmită, propria lor evaluare sau situația la zi a programului de guvernare? Florin Cițu: Nu de la toţi miniştri, v-am spus săptămana trecută, o să vă spunem din nou maine care sunt ministerele de la care am primit. Sunt cateva, nu mi le aduc aminte pe toate, sunt mai multe ministere, vreo cinci... Reporter: Sunt cumva şi de la USR-PLUS? Florin Cițu: Sunt majoritatea de acolo. Reporter: Domnule premier, aţi spus in urmă cu cateva zile că fiecare elev este responsabilitatea ministrului educației și că fiecare pacient e responsabilitatea ministrului sănătății. Cum comentați... Florin Cițu: ...ministerului... Reporter: Cum comentaţi acel caz al bărbatului de 63 de ani asfixiat chiar de un polițist. Ar trebui domnul Bode să iși dea demisia de onoare in acest caz sau vă gandiţi dumneavoastră să il revocaţi? Florin Cițu: Acolo am cerut... am avut o discuţie cu domnul Bode, i-am cerut o anchetă foarte rapidă și i-am spus că vinovații trebuie să răspundă. Deja ințeleg că se ocupă de situaţie. Nu am incă toate informațiile in acest moment. Reporter: Dle premier, doi dintre pacienții transferați ieri la Iași au murit. Am avut pacienți care au murit și in urma transferului la Spitalul Foișor. Ați avut o discuție cu specialiștii in așa fel incat aceste transferuri să se facă cu pacienți care suportă distanțe atat de lungi? Adică v-a explicat cineva pană in acest moment de ce se intamplă lucrul acesta? Florin Cițu: Am avut mai multe discuții despre cum se aleg aceste transferuri. De obicei este discuție și cu aparținătorii, dacă se transferă, cine se transferă, deci nu este chiar foarte simplu, dar, bineințeles, vor analiza. Fiecare caz in parte este analizat, pentru a se vedea ce s-a intamplat, de ce o persoană a decedat, dacă putea să fie transportată sau nu - toate cazurile acestea se analizează. Reporter: O altă chestiune este legată de această mortalitate ridicată din terapie intensivă. De asemenea, avem mai puține cazuri, dar se moare mai mult in terapie intensivă. Ați avut discuții cu specialiștii din sănătate? Care este explicația? Florin Cițu: Am avut o discuție și acum, pentru că erau niște indicații la un moment dat, că s-a schimbat structura persoanelor care au decedat. Din ceea ce vedem noi in acest moment, sunt in continuare persoane peste 60 de ani care au decedat in urma infectării cu COVID, deci deocamdată in Romania nu vedem aceste modificări. Reporter: Pentru că vorbim despre decese, v-aș intreba dacă pană la urmă vă gandiți să trimiteți corpul de control sau să faceți verificări suplimentare la Ministerul Sănătății, după declarațiile lui Vlad Voiculescu cu privire la neconcordanțe intre cele două platforme in care sunt inregistrate decesele la Ministerul Sănătății? Reporter: Mai ales că STS a dat o reacție și susține că există un cod unic pentru fiecare pacient decedat de COVID, ei doar gestionează sistemul, este o problemă de date care vin pur și simplu de la instituțiile sanitare. Florin Cițu: Secretarului de stat Baciu i-am cerut ieri, in urma informațiilor apărute in presă, să imi spună dacă există la nivelul Ministerului Sănătății un grup de lucru, așa cum a fost informația care a apărut in presă, care se ocupă de așa ceva. Azi avem confirmarea că acest grup de lucru nu există, deci nu am cum să vă dau vreo informație. Vom face un grup de lucru care să investigheze și vom urmări toată procedura. Grup de lucru, care va trebui să vină cu niște concluzii, concluzii care trebuie să fie prezentate in guvern și după aceea putem să le prezentăm și noi. Reporter: Fostul ministru a pus că se mermelesc datele. Cum comentați această afirmație? Cum adică se mermelesc datele? Florin Cițu: Nu comentez așa ceva. Reporter: Dan Barna spunea că v-a trimis deja o informare cu privire la această situație, la această problemă de metodologie. Ați primit o informare, ați discutat in ședința de guvern sau intr-o pauză a ședinței despre acest subiect? Florin Cițu: Am verificat stenograma ședinței de guvern și nu este nicio informare in ședință de guvern, am verificat dacă de la Ministerul Sănătății a plecat vreun material către cabinetul premierului, nu a plecat niciun material, am verificat la registratura Guvernului dacă există vreun material primit de la Ministerul Sănătății sau de la vicepremier, nu există niciun material. Este posibil să fie pe drum. Reporter: /...;/ Florin Cițu: Discuţiile mele private cu domnul vicepremier răman private din punctul meu de vedere. Reporter: Aş reveni puţin la situaţia paturilor de terapie intensivă. Ştim că aţi zis, in repetate randuri, că trebuie ajuns la 1600 de paturi. La cate suntem? Florin Cițu: V-am spus că, de joi pană acum, s-au adăugat 12 paturi. 20 la nivel naţional, libere. Nu am cerut cifra exactă, o să vă dau după aceea. Nu sunt 1600, incă. Reporter: Suntem departe de aceast număr? Florin Cițu: Mai avem vreo 40 sau 50 de paturi, pană la 1600 de paturi. Reporter: Resursa umană pentru aceste paturi, aţi identificat-o? Florin Cițu Pentru paturile pe care le avem acum operaţionalizate, da. Reporter: Și viitoarele? Florin Cițu: Cum vor apărea paturile, va fi identificată şi resursa umană, bineinţeles. Reporter: Şi mai este o problemă in spitale, apropo de resursa umană. Unii manageri de spitale spun că nu pot face angajări pe perioadă nedeterminată pentru secţiile de terapie intensivă pentru personal medical medici, asistenţi şi infirmiere şi că ar fi o problemă de legislație. Ştiţi de acest lucru? Florin Cițu: Am avut o discuție. Acolo am văzut că unii dintre manageri au concursuri pe care le-au pornit, dar nu vin oameni. Deci, vom vedea dacă legislația este problema. Și dacă este legislația, vom relaxa in așa fel incat să se poată face aceste angajări. Reporter: Legat de finanţarea de la ATI, vă rog frumos, cei de la Societatea Romană de ATI spun că este o finanţare cu 65% mai puţină decat anul trecut şi fac solicitări pentru mărirea bugetului, anul acesta. Florin Cițu: Da, trebuie să văd exact cum a fost construit bugetul. In acest moment, este o trimestrializare a bugetului. Voi cere aceste informaţii. Pană acum nu m-am ocupat de acest minister, așa că nu am exact informaţia dumneavoastră. Reporter: V-ați intalnit cu preşedintele Iohannis, in ultimele zile? Reporter: După toate cele care au fost declarate in ultimele zile, in opinia dumneavoastră, coaliția poate merge mai departe cu echipa de miniștri pe care o are in acest moment in Cabinet? Florin Cițu: Bineinţeles. Coaliţia poate merge mai departe. Coaliţia este acolo să guverneze. Cred că trebuie cu toții să ințelegem că este o diferență intre actul politic, ceea ce se intamplă in Parlament și actul de guvernare. Reporter: Şi sunteţi de acord cu un protocol nou, la nivelul coaliţiei, astfel incat să fie consultați restul partenerilor de coaliţie, inainte ca dumneavoastră să folosiţi prerogativa constituţională, pană la urmă, de a demite sau a propune o revocare din funcţie a unui ministru? Florin Cițu: Eu vă pot spune ce v-am spus de fiecare dată: voi exercita această funcţie de premier aşa cum spune Constituţia Romaniei, de fiecare dată. Mulţumesc mult de tot! Reporter: Ludovic Orban spunea ieri că un ministru care işi atacă premierul trebuie să iși facă bagajele. Sunteți de acord cu această declarație? Florin Cițu: Este o declaraţie foarte bună a domnului preşedinte. Reporter:O temere in randul miniștrilor USR, şi anume că de fiecare dată cand poate fac un atac, o critică la adresa dumneavoastră, să nu aibă aceeași soartă ca Vlad Voiculescu. Florin Cițu: Revin la ceea ce am spus mai devreme: ii asigur pe membrii Cabinetului că opiniile lor personale sunt opiniile lor personale, ii voi evalua de fiecare dată pentru ceea ce fac și nu pentru ceea ce spun că fac. Mulţumesc mult de tot! 2021-04-18 17:22:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-18-08-45-22big_image_15_resize.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu, la Palatul VictoriaȘtiri din 17.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoriaGalerie foto [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! Cea mai bună veste pe care o primește Romania, din perspectivă economică, in ultimii opt ani de zile, este aceea că Agenția de rating Standard and Poors a păstrat ratingul de țară, dar, mult mai important, a modificat perspectiva economiei Romaniei, de la negativ la stabil. Eroii din economia romanească, mai ales in această perioadă dificilă, sunt, din punctul meu de vedere, companiile private, antreprenorii. Ei sunt cei care au dus greul și cu care m-am consultat de foarte multe ori pentru a lua cele mai bune decizii. Fără increderea lor, nu reușeam. Pentru toate acestea, le mulțumesc. Realizarea este cu atat mai importantă cu cat vine in contextul celei mai mari crize economice și de sănătate din ultima sută de ani. Această coaliție de guvernare, condusă de Partidul Național Liberal, din care fac parte USR-PLUS şi UDMR, cu un premier liberal, cu o politică liberală, a reușit, in această perioadă dificilă, ce nu au putut să facă guvernele anterioare in perioade de creștere economică. Coaliţia de guvernare condusă de PNL, cu un premier liberal, a caștigat clar și fără dubiu increderea instituțiilor internaționale și a investitorilor străini. Aș vrea să mai anunț o premieră astăzi: am reușit să reducem deficitul bugetar, să avem venituri mai mari la buget, să stabilizăm economia, in condițiile in care, așa cum am promis, nu am introdus nicio taxă nouă și nici nu am mărit vreo taxă existentă. Anul trecut, ca ministru de finanțe intr-un guvern liberal, am vorbit despre incredere și am cerut să aveți incredere in mine, că voi lua măsurile cele mai bune pentru revenirea rapidă a economiei. Așa s-a intamplat. In trimestrul patru din 2020, Romania a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. La inceputul acestui an, ca premier al acestui guvern susținut de o coaliție care este condusă de PNL, din care fac parte și USR-PLUS şi UDMR, am promis că voi lua decizii care vor duce la schimbarea perspectivei de țară, de la negativ la stabil. S-a intamplat așa. Această decizie a Agenției de rating Standard and Poors este garanția că ceea ce am făcut a fost bine. Mai mult, această decizie arată că programul nostru de guvernare liberal este unul care asigură stabilitatea economică a Romaniei. Vreau să le spun romanilor un lucru: am promis reforma administrației centrale și a companiilor de stat. Am construit bugetul pentru a elimina risipa banului public. Agenția de rating confirmă că am luat cele mai bune decizii, dar această evaluare a Standard and Poors, schimbarea de perspectivă, de la negativ la stabil, pentru Romania, inseamnă și obligații pentru noi, să implementăm așa cum am promis foarte rapid aceste reforme. Şi acum mă adresez membrilor Cabinetului Ciţu: aveți obligația să accelerați reformele, in propriul minister, in companiile din subordine, in agenții. De ce este nevoie să facem aceste reforme, de ce este importantă această evaluare a agenţiei de rating? Este foarte simplu: este pentru bunăstarea tuturor romanilor; inseamnă mai multe locuri de muncă bine plătite, inseamnă dobanzi mai mici, o inflație mai mică, o calitate a vieții mai bună pentru toți romanii. Așa cum am spus de foarte multe ori, economia liberală este singura soluție pentru a oferi bunăstare tuturor romanilor. Toate aceste lucruri pe care le-am făcut - și le-am făcut bine - noi, liberalii, dar şi coaliția condusă de PNL, le-am făcut in condițiile in care PSD ne-a atacat constant şi ne-a pus in mod constant piedici, atat in planul crizei sanitare, cat și in planul crizei economice. Astăzi, după decizia Standard and Poors, sunt sigur că pană și Ciolacu și PSD ințeleg că am luat o decizie bună cand am plafonat cheltuielile bugetare și am pornit reforma pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. PSD rămane principalul dușman, nu doar politic, ci și al stabilității economice. Şi, să nu uităm: suntem in plină luptă cu pandemia. Există o singură soluție: vaccinarea. Avem acum dozele pentru ca toți romanii să se vaccineze, vă incurajez pe toți se vă inregistrați pe platforma de vaccinare și să vă vaccinaţi. Doar așa putem să revenim la normalitate cat mai curand. Vă mulțumesc! 2021-04-17 11:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-17-12-18-21big_image_3_resize.jpgConferință de presă susținută de premierul Florin Cîţu la Cluj-NapocaȘtiri din 16.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu-la-cluj-napocaGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule primar, pentru invitație! Am acceptat imediat invitația, pentru că dumneavoastră aveţi aici o campanie de vaccinare de succes şi, in curand, persoanele vaccinate vor depăși 30%. Ştiţi foarte bine că obiectivul, la nivel naţional, este de a avea prima bornă şi a incepe redeschiderea economiei la 35% dintre persoane vaccinate. Deci, felicitări pentru această campanie de vaccinare şi sper să se accelereze. Am anunțat azi dimineață la centrul de vaccinare cateva lucruri importante şi trebuie să le repet. Avem acum dozele necesare de vaccin pentru a face şi centre de vaccinare drive-through. Putem să transformăm cateva dintre centre AstraZeneca in centre Pfizer şi vom oferi operatorilor economici posibilitatea de a avea centre de vaccinare, așa cum doresc domniile lor, ca să-şi poată vaccina personalul şi vom vedea dacă extindem această facilitate şi pentru membrii familiei. Incă nu s-a discutat, dar poate să fie o posibilitate. Am avut grijă să avem doze de vaccin şi vom avea, putem să atingem ţinta de cinci milioane de persoane vaccinate, la finalul lunii mai sau la 1 iunie. Trebuie doar să mergem să ne vaccinăm. Acum nu mai există nici o scuză, avem vaccin. Şi, bineinţeles, şi ţinta mult mai importantă de a atinge zece milioane de persoane vaccinate, adică 70% dintre persoane care trebuie să fie vaccinate şi, ne spun specialiștii, cam acolo incepe să fie imunizarea generală pentru populație. Maine trimitem incă un transport in Republica Moldova. Președintele Romaniei, ştiţi foarte bine, a promis că vom trimite 200.000 de doze in Republica Moldova. Maine trimitem 130.000 de doze. Aceasta inseamnă că cele 200.000 de doze pentru Republica Moldova au fost livrate şi ne ținem şi de promisiune. Astăzi am avut o intalnire impreună cu domnul primar Boc şi cu organizatorii de mari evenimente. A fost o intalnire foarte bună din mai multe puncte de vedere, o discuţie informală şi avem susținerea domniilor lor pentru campania de vaccinare. Mesajul a fost foarte bine ințeles. Putem să vorbim şi de festivaluri, de concerte, de a reveni la o viață normală, doar cu o campanie de vaccinare de succes. Este condiția necesară pentru a putea să redeschidem economia. Vom face tot ce este posibil să redeschidem economia. Domniile lor sunt parte din Comitetul interministerial, prin intermediul Ministerului Culturii sau alte ministere. Soluțiile le vom discuta in perioada următoare, dar concluzia generală a fost: cu toții vom participa public la susținerea campaniei de vaccinare, este singura soluție pe care o avem, in acest moment. N-am mai vorbit de mult despre situația economică, am fost preocupați cu alte probleme, dar avem cateva vești foarte bune, in această perioadă, in ceea ce priveşte economia. Deciziile pe care le-am luat şi anul trecut, şi anul acesta, măsurile pe care le-am luat au dus la estimări de creștere economică mult mai mare decat in anii anteriori - acestea sunt estimări pentru finalul anului - partea bună este că veniturile la buget sunt mai mari decat cele estimate, sunt mai mari decat anul trecut, sunt mai mari decat cele estimate, ceea ce inseamnă că ne așteptăm, anul acesta, la un deficit bugetar mai mic decat cel pe care l-am programat la inceputul anului, el trebuie să fie mai mic decat 7%, este ținta pe care merg eu acum, cu un deficit mai mic de 7%. Ceea ce va fi foarte apreciat de investitorii instituționali, de instituțiile internaționale și va crește increderea in acest guvern, o incredere care a fost caștigată anul trecut, in guvernarea anterioară, o incredere pe care anul acesta am consolidat-o și veți vedea că rezultatele vor apărea in perioada următoare. Astăzi am primit, după o vizită in spitalele din București o situație referitoare la paturile de la terapie intensivă. Am discutat şi acest lucru, din păcate avem o presiune pe sistemul sanitar, pe sistemul de sănătate in Romania, in special in terapie intensivă. Ştiţi foarte bine că, in ultima perioadă, am avut aceste discuții iar astăzi am primit această informare. La Matei Balș se vor operaționaliza incă 20 de paturi de terapie intensivă, vor trebui să fie transferați 7 medici şi 30 de asistenți medicali. Se va inființa un centru de evaluare pacienți cu infecție SARS-CoV-2. La Bagdasar-Arseni, aici este un lucru foarte important, următoarele două săptămani o nouă unitate de primire urgențe poate fi funcțională cu 27 de paturi UPU şi și 27 de paturi ATI, iar la Grigore Alexandrescu, nu vom aloca adulți, acolo se pot aloca incă 12 paturi ATI copii, in primă fază 10 paturi la cerere. Deci, aceasta este situația in acest moment. Am spus că aș vrea să avem 1.600 paturi cat mai rapid. A fost o cerere a mea, de acum cateva luni de zile. Am văzut problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate, am atras atenția și suntem acum in măsură să ajungem la aceste cifre. Vă felicit, domnule primar, pentru campania de vaccinare de succes şi, cu siguranţă, dacă va merge aşa, veţi deschide mai repede ca restul economiei. Emil Boc: E meritul clujenilor că răspund pozitiv la mesajele dumneavoastră şi ale autorităților in general. Florin Ciţu: Mulţumesc! Mă opresc aici cu mesajele. Dacă doresc... Emil Boc: Să il rugăm pe domnul ministru de interne să ne facă precizările necesare. Lucian Bode: Mulţumesc domnule primar, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor! Bună ziua şi dați-mi voie să imi exprim bucuria să ne revedem sănătoși aici, la Cluj-Napoca, capitala Ardealului, orașul toleranței, orașul inovării, iată, campion la nivel naţional și in ceea ce priveşte campania de vaccinare. Pentru toate aceste lucruri, ii felicit pe clujeni, il felicit pe domnul primar, pe toţi cei care contribuie zi de zi, astfel incat municipiul Cluj-Napoca să rămană in acest top la nivel naţional şi european. In calitate de ministru al afacerilor interne, mi-am propus să organizez, periodic, intalniri de lucru şi consultări cu structurile din teritoriu. Azi am făcut acelaşi lucru, aici, la Cluj-Napoca, ieri m-am aflat la Zalău, unde am avut o astfel de intalnire, aşa cum am avut şi la Constanța, la Oradea, la Ploiești, ca să dau doar cateva exemple, rolul acesta fiind de a cunoaște, la fața locului, preocupările şi problemele cu care se confruntă structurile Ministerului Afacerilor Interne in teritoriu. M-am asigurat că nivelul de pregătire al structurilor MAI din Cluj este adecvat gestionării eficiente a situațiilor operative din perioada sărbătorilor pascale, inclusiv din perspectiva măsurilor impuse in context pandemic. Am solicitat ca prezenţa forțelor de ordine pe teren să fie organizată, planificată şi să se desfășoare impecabil din punct de vedere operativ. Pregătirea operativă trebuie susținută de o bună coordonare și colaborare cu autoritățile locale. De asemenea, această colaborare trebuie să fie impecabilă cu reprezentanții bisericii, astfel incat oamenii să se simtă in siguranță și protejați. Procesiunile religioase din zilele de Paște, cu siguranță, vor strange un număr mare de credincioși; se vor forma aglomerări, traficul va fi intens, rolul forțelor de ordine fiind să se asigure că oamenii respectă măsurile de protecție sanitară, să vegheze la respectarea legii și să ia cele mai bune măsuri pentru prevenirea tulburării ordinii și liniștii publice. Prevenția, echilibrul și calmul sunt coordonatele după care se vor ghida structurile Ministerului Afacerilor Interne, care se vor afla pe teren in perioada sfintelor sărbători de Paște. Astfel, echipajele iși vor indeplini cu profesionalism, responsabilitate și eficiență misiunile referitoare la menținerea unui climat de ordine și siguranță publică. Romanii trebuie să se bucure de cea mai mare sărbătoare a creștinătății in tihnă și, totodată, să le fie create condițiile pentru a participa la aceste ceremonii religioase. In acest sens, așa cum bine știți, Guvernul Florin Cițu, prin hotărare de guvern, in baza unei hotărari CNSU, pe 8 aprilie, a stabilit măsuri pentru a facilita acest lucru. Pentru cei care vor merge la slujba de Paște, circulația pe timpul nopții este in intervalul orar 22:00-5:00 dimineața permisă, magazinele vor rămane deschise pană la ora 20:00 și in Vinerea Mare. Așa cum știți, stațiunile de pe litoral, respectiv stațiunile montane vor fi deschise respectand toate regulile in vigoare, dar cu o capacitate de maxim 70% de cazare din tot ce inseamnă capacitatea de cazare pe care ei o oferă. Sunt convins că milioanele de credincioși care vor participa la procesiunile religioase vor da dovadă de echilibru, de simț civic crescut, ințelegand că incă traversăm o perioadă critică, comportamentul fiecăruia dintre noi fiind decisiv in lupta pentru stoparea acestei pandemii. Spun incă o dată in incheiere, in noaptea de 1 spre 2 mai, circulația persoanelor este permisă doar pentru participanții la slujbele religioase. Subliniez acest lucru pentru a ruga toţi cetățenii, care nu participă la slujba de Inviere, să rămană acasă. Nu de alta, dar chiar vor avea ce activităţi să desfășoare in noaptea de 1 spre 2 mai, alta decat participarea la slujba religioasă. Vă mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc, domnule ministru. In primul rand, de fapt, cred că toţi astăzi ar trebui să urăm felicitări şi succes şi, sper, felicitări echipei naționale in meciul cu Italia in FED CUP, sper să urăm şi felicitări, dar succes, in primul rand. Și acum cred că așteptați să puneți intrebări. /.../ Reporter: Bună ziua. Domnule premier, de dimineață, Vlad Voiculescu a făcut un atac la adresa dvs. A spus, v-a acuzat, de fapt, că nu aţi dorit să cunoașteți echipa Ministerului Sănătăţii şi v-a numit, citez: primul epidemiolog al Romaniei. Spune că vă considerați dvs. aşa. Cum comentați această declarație? Mulţumesc. Florin Ciţu: Mulţumesc. Nu comenteze declarațiile. Vă dați seama cum ar fi să comentez declarațiile celor din opoziție in fiecare zi. Nu aş avea timp. Avem o pandemie de guvernat, de trecut ţara prin pandemie, lucruri foarte importante de făcut. Opinii personale vă dați seama că nu comentez, dar aş vrea să-i asigur pe romani că guvernarea este solidă. Coaliția funcționează. Ieri a fost un prim pas important. Am avut o ședință de guvern in care lucrurile au mers foarte bine, nu a fost nicio problemă. Ieri s-a aprobat un memorandum prin care se aduc mai multe doze de vaccin Pfizer in Romania. 300 de mii dintre ele vin mai repede. Deci, lucrurile merg foarte bine şi ăsta este un mesaj important pentru romani. Guvernul funcționează bine, avem guvern in Romania, şi pe langă faptul că spun eu acest lucru, se vede in cifre, se vede in creșterea economică, se vede in veniturile la buget, se vede in cheltuielile cu investiţii şi se vede in aprecierea instituțiilor internaționale. Pană la urmă, increderea in acest guvern o vedem de la investitorii străini. Ne imprumutăm la dobanzi mai mici decat o fac alții, ne mișcăm foarte bine şi estimările instituțiilor internaționale arată că economia va crește mult mai rapid decat ne așteptam noi. Deci, această incredere in guvern, Guvernul Florin Ciţu cum spune domnul ministru, există şi este foarte mare. Reporter: Tot domnul Voiculescu spunea că morții de COVID s-au raportat greșit și că de fapt ar fi mult mai mulți. Puteţi să ne spuneți mai multe despre acest lucru? Florin Ciţu: Aici lucrurile sunt foarte importante şi trebuie clarificate dacă este aşa. Eu ii cer public vicepremierului Dan Barna, care este coordonatorul Ministerului Sănătăţii, şi a fost de la inceputul anului, să ne spună dacă știa despre aceste lucruri şi ce măsuri a dispus şi ar trebui să prezinte in şedinţa de guvern aşa ceva. Reporter: Tot domnul Voiculescu spunea că nu este nevoie de un motiv pentru a fi eliminat dacă superi sistemul. De ce a fost, pană la urmă, dat la o parte? Florin Ciţu: Mă scuzați, nu am ințeles intrebarea. Mai spuneți o dată, că nu am auzit intrebarea. Reporter: Spunea domnul Voiculescu că nu este nevoie de un motiv să fie eliminat atunci cand superi sistemul. A supărat sistemul sau la ce anume s-a referit? De ce a fost pană la urmă demis? Florin Ciţu: Eu imi aduc aminte, anul trecut am fost ministrul Finanțelor, şi am făcut un lucru pe care pană acum nu l-a mai făcut un alt ministru. Am arătat că se poate face reformă şi incepi prin propriul minister cu reforma. Am fost ministrul care a redus numărul directorilor generali cu 20 şi am redus cheltuielile de personal cu 133 de milioane de lei. Intr-un an de pandemie am reușit să fac reformă acolo, in ministerul meu. Reforma incepe cu propriul minister, aproape de tine. Reporter: Tot Vlad Voiculescu spunea că nu v-aţi consultat impreună cu el in ceea ce priveşte situaţia pandemiei şi că nu ştiţi care este situaţia reală. Cat de des v-aţi consultat cu domnul Vlad Voiculescu? Florin Ciţu: Aşa cum am spus, coordonatorul Ministerului Sănătăţii este domnul vicepremier Barna. In nicio ședință de guvern nu au fost prezentate situații precum cea pe care am spus-o mai devreme, nici nu au fost note de informare. De fiecare dată mă consult cu toți miniștrii in ședințele de guvern și au fost miniștri care au adus note de informare cu situații dificile, unele pe confidențial, altele la public. De fiecare dată ne-am consultat cu toți miniștrii cand au prezentat o problemă in ședința de guvern. Reporter: Şi incă o intrebare. Urmează o altă remaniere, aveți o listă scurtă a miniștrilor care nu-și fac treaba cum trebuie? Florin Cițu: Nu, aici rolul meu este acela de a mă asigura că guvernarea funcționează. Noi suntem aici investiți de votul romanilor, de increderea romanilor, pentru a ne asigura că ceea ce am promis, reformă, vom face. Am fost cel care a inceput și a prezentat public ce reforme vrem să facem, am spus foarte clar despre legea pensiilor, legea salarizării, am fost cel care, in buget, și vă aduc aminte că pană astăzi nu a venit niciun plan de reformă a companiilor de stat de la niciun ministru, și am spus că foarte bine, vom face acest lucru prin buget și am impus acest lucru prin buget. Eu nu mă dau in spate de la reformă, voi face reformă in continuare. Dar eu fac reforma, nu doar declar că o fac. Așa cum am arătat și la Ministerul Finanțelor anul trecut, așa voi face și anul acesta, indiferent dacă există piedici sau nu. Am fost și cel care a avut primele declarații și a susținut pe colegi, că sunt colegi in guvern care au incercat şi au avut şi vor să facă reformă și i-am susținut pe colegii mei de fiecare dată. Reporter: Vlad Voiculescu a declarat că a fost demis politic. In schimb liberalii spun că a fost din cauza acelui ordin de ministru. Tot Vlad Voiculescu spune că nu trebuia să vă consulte personal, pentru că deja se consultase cu domnul Arafat, cel care gestionează situația din sănătate. Cum comentați aceste declarații și care sunt motivele clare pentru care a fost demis pe Vlad Voiculescu? Florin Cițu: Din nou spun că nu comentez declarațiile unei persoane care acum este in opoziție, e complicat. Repet, nu comentez nici ce spune domnul Ciolacu in fiecare zi. Ar fi foarte mult timp să acord acestor lucruri. Eu am fost foarte transparent și in ședința de luni de coaliție. De mai multe ori am prezentat situația, au fost făcute evaluări, dar, in ședința de luni de coaliție, am spus foarte clar și au fost de acord cei trei președinți de partid că, in ceea ce privește membrii cabinetului - și aș vrea să facem publică această distincție intre partea politică și guvernare, in ceea ce privește membrii cabinetului, este un atribut constituțional al premierului. Cu toții am fost de acord cu acest atribut constituțional al premierului. Reporter: Şi incă o intrebare, tot Vlad Voiculescu a declarat credeam că am depăşit epoca epoleţilor. Aveţi epoleți, domnule premier? Florin Cițu: Repet, sunt acuzații care seamănă foarte mult cu ceea ce aud in Parlament de foarte multe ori, dar de la Opoziție. Reporter: Referitor la acuzațiile fostului ministru Vlad Voiculescu a spus, şi citez, din punctul meu de vedere Florin Cițu nu e premierul de care Romania are nevoie. La fel, v-a comparat şi cu Tudorel Toader. Cum comentați această comparație şi spusele lui Vlad Voiculescu. Vă mulţumesc. Florin Cițu: V-am spus, nu am cum să comentez declarațiile. Avem de guvernat Romania. Eu am ințeles că in Coaliție s-a făcut ieri un pas important. Colegii mei au trecut peste emoțiile inițiale și au ințeles că este mult mai important să guvernăm Romania, au venit la ședința de guvern, Romania este guvernată, mergem mai departe; și este guvernată cu rezultate, din punctul meu de vedere, şi asta este ceea ce trebuie să vadă romanii. In fiecare zi sunt criticat din Parlamentul Romaniei de Opoziție, este rolul Opoziției să fiu criticat. Reporter: Domnule premier, de ce nu mai avem o campanie de vaccinare? CNA a transmis către televiziuni să nu mai difuzeze spoturile pro-vaccinare. Puteţi să ne explicați? Florin Cițu: O campanie de vaccinare ca anul trecut, nu? Reporter: Exact. Florin Cițu: Decizia este la premier, intotdeauna. Toate actele normative in guvern - şi-l avem aici pe domnul primar care a fost premier - , ele merg mai departe sau nu merg mai departe, prin decizia premierului. Reporter: Şi ce urmează mai departe, pentru că din ce vedem noi scade numărul vaccinărilor din cauza problemelor cu AstraZeneca? Florin Cițu: Aici trebuie să ne uităm atent la cifre. Nu scade numărul vaccinărilor, din contra. Ieri au fost vaccinate aproape 80.000 de persoane, astăzi sunt 90.000 de persoane sau peste 90.000 de persoane; deci, numărul vaccinărilor crește. Vom crește și fluxurile, de la 72 la 96. Da, scade numărul persoanelor pe lista de așteptare, ceea ce este perfect, asta am şi vrut. Am vrut să nu mai fie nimeni pe lista de așteptare, romanii să poată să se vaccineze in cel mai scurt timp, să se inregistreze, să meargă să se vaccineze in cateva zile. Este scenariul către care am mers. Nu scade numărul de vaccinări, scade numărul persoanelor de pe lista de vaccinare, pentru că a crescut numărul de vaccinări zilnice. Avem acum o capacitate de 115.000 de persoane care să fie vaccinate pe zi, ceea ce este ceea ce am promis. De pe 20 aprilie va fi capacitatea de 120.000 de persoane să se vaccineze zilnic. Ţinta aceea de 5 milioane la sfarșitul lunii mai este una realisto-pesimistă. Noi vom avea doze să vaccinăm la sfarșitul lunii mai aproape 7 milioane de persoane. De aceea, ii incurajez pe toți romanii. Nici nu mai stai să aștepți mult, vor veni din ce in ce mai multe doze, trebuie să mergem să ne vaccinăm. Reporter: Şi incă o intrebare. Vlad Voiculescu a zis că ii este teamă pentru romani. Dumneavoastră v-ar fi frică să vă internați intr-un spital din Romania? Florin Cițu: Am membri din familie internați in spital in Romania, sunt in spitale din Romania, nu mergem in altă parte, ne internăm in Romania. Reporter: Și răspunsul? Florin Cițu: Am spus. Reporter: Nu v-ar fi frică. Florin Cițu: Nu. Dar sper să nu am nevoie. Vă mulțumesc! Reporter: O intrebare, domnule premier. Este adevărat că domnul Vlad Voiculescu s-a opus acordării de bani pentru presă intr-o ședință de guvern? Florin Cițu: Intr-o ședință de guvern doar premierul se poate opune acordării unei... Trebuie să fie foarte clar, doar premierul poate să oprească un act normativ din a fi publicat, atat. Reporter: Și aș dori să comentați următorul lucru. Spunea dansul: fiecare accident din sistemul sanitar a fost pentru manipulare, a fost folosit politic. Cumva este o acuzație /.../. Florin Cițu: Această acuzație... Atunci mai avem pentru domnul vicepremier Barna incă un raport de prezentat și ii cer public domnului vicepremier Barna să prezinte in ședința de guvern și public, dacă avea cunoștință de aceste acuzații și cu ce soluții a venit. Și aici sunt foarte serios. Domnul vicepremier Barna este coordonatorul Ministerului Sănătății. Dacă avea cunoștință de aceste acuzații și nu le-a prezentat public, vedem ce s-a intamplat, dar ce soluții a dispus? Eu vă spun că in nicio ședință de guvern pană acum nu a fost prezentată o notă de informare in care să fie prezentate aceste acuzații, pentru că eu aș fi luat măsuri. De fiecare dată cand mi-au fost prezentate deficiențe intr-un minister, am luat măsuri, nu am așteptat să le anunț mai tarziu. Mulțumesc! Reporter: Domnule Cițu, săptămana trecută noi am prezentat in exclusivitate un material de la spitalul - Dr. Alexandru Borza din Abrud, nu știu dacă știți. In lipsa dotărilor, s-a improvizat și s-au făcut /.../ tuburile de oxigen pentru pacienții pozitivi de COVID, iar astfel s-a improvizat, practic, o secție de ATI. Cum comentați dumneavoastră imaginile de la Abrud avand in vedere că suntem in anul 2021? Și cum veți proceda astfel incat spitalul să aibă secție de terapie intensivă? Florin Cițu: Nu am văzut imaginile respective, nu am cum să le comentez. Eu am avut o discuție ieri, la prima oră, cu directorii din DSP din toată țara și după-amiaza cu directorii de spitale COVID. Şi voiam să ascult, să văd care sunt şi problemele lor. Le-am mulțumit pentru ceea ce fac de un an de zile pentru romani, pentru că sunt intr-o luptă continuă, şi in fiecare zi sub presiune, şi i-am asigurat de toate resursele, aşa cum au avut şi in timpul anului trecut resurse necesare pentru a funcționa in această perioadă dificilă. Poate ştiţi, dar chiar acum o săptămană, am aprobat din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, la dispoziția premierului, o sumă de peste 240 de milioane de lei pentru a cumpăra Remdesivir. Deci, din partea mea, sistemul de sănătate a avut toată susținerea in ceea ce priveşte finanţarea. Cum a fost administrat sau ce se intamplă acolo cred că avem responsabili care sunt miniștri şi coordonatori care pot să vă dea mai multe explicații. Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere ce calități ar trebui să aibă noul ministru al sănătății şi cat de mult contează (...)? Florin Ciţu: Am propus imediat cu revocarea domnului ministru, am propus şi ministru interimar. Mi se părea natural să meargă către vicepremier, care este coordonatorul Ministerului Sănătăţii. A fost refuzată această responsabilitate şi atunci mi-am asumat eu această responsabilitate, pentru că Romania nu-şi permite astăzi, in plină luptă cu pandemia, să nu aibă un ministru al Sănătății şi mi-am asumat eu această responsabilitate in acest moment. Locul rămane la partenerii noștri de coaliție şi aștept, bineinţeles, nominalizarea unui ministru cat mai curand. Iar in protocolul coaliției spune foarte clar ce așteptări avem de la un ministru, oricare ar fi acela. Eu, personal, am spus de fiecare dată: caut trei atribute, trei caracteristici clare la o persoană pe care voi pune semnătura: fără compromis sau fără nepotisme, fără clientelism, fără conflict de interese, fără probleme penale şi profesionalism. In funcţie de aceste trei criterii voi face nominalizarea. Reporter: Domnule premier, Cluj-Napoca este un oraș ambițios care dorește să aibă tren metropolitan, centură metropolitană și metrou. Ne puteți spune ce se intamplă cu documentația pe centura metropolitană care este depusă de o perioadă de timp la Ministerul Transporturilor și, in general, care au fost discuțiile pe aceste subiecte in...cu dl primar? Florin Ciţu: In PNRR. Emil Boc: Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea doar să adaug că proiectul Centurii Metropolitane nu are depusă documentația finală la Ministerul Transportului. Este in ultima etapă de obținere a avizului de mediu, care va fi obținut in octombrie, după care va intra in comitetele interministeriale de la guvern şi pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici in.... Florin Cițu: ...in ședință de guvern după aceea. Emil Boc: Dar pană acum nu avem blocaje, /.../ dezbateri publice, decizii ca să fie finalizată documentația. Dar ca să fie clar: nu există o amanare sau tergiversare din partea guvernului in acest moment pe niciunul dintre proiecte. Reporter: A doua intrebare referitoare la festivaluri, concerte: domnul primar Boc a spus că și-ar dori să aibă loc la Cluj-Napoca un concert experiment, pe modelul celui organizat la Barcelona, de muzică bună. Cum vedeţi redeschiderea acestui sector grav avariat de pandemie, inclusiv a unui concert, eveniment, experiment la Cluj-Napoca? Florin Cițu: Acum eu vreau să il văd la Bucureşti, altfel trebuie să vin să il văd aici. Emil Boc: Tocmai am aflat astăzi că domnul prim-ministru a fost la prima ediție a festivalului Untold, la Cluj, in 2015, incognito. Aşa că vă așteptăm să continuați prezenţa la Cluj. Florin Cițu: Nu eram in politică atunci, să ştiţi. Nu eram incognito, nu eram in politică, mergeam unde voiam. Emil Boc: Vă așteptăm să reveniți. Florin Cițu: Vreau să se deschidă festivaluri, concerte peste tot in Romania, nu doar la Cluj sau la București. Asta a fost discuția astăzi și de aceea am dat acea țintă pentru 1 iunie, pentru redeschiderea intregii economii. De aceea, nu vreau să vorbesc de tot felul de bariere. Vreau să se redeschidă economia pentru toți romanii, e important. Şi de asta m-am asigurat să avem doze necesar să ne vaccinăm, ca să deschidem pentru toți romanii. Mergem să ne vaccinăm și deschidem economia, o să fie totul ca inainte. Asta e de fapt ceea ce vrem noi să facem. Acum, da, știu domnul Boc şi concertele, dar este o competiție aici, că și mie imi plac concertele și vedem unde le deschidem. Emil Boc: Mesajul a fost foarte clar astăzi: poate cel mai bun concert-test este vaccinarea tinerilor. Dragi tineri, mergeți şi vă vaccinați, v-aţi deschis pașaportul pentru concerte, evenimente, festivaluri. Florin Cițu: Aşa redeschidem concertele. Emil Boc: Asta este prima cheie pană la urmă. Cu cat mai mulți, cu atat mai repede organizăm festivalurile. Acesta a fost mesajul transmis de premier, de susținere totală a domeniului. Dar cheia este prin procesul de vaccinare. Aşa incat dacă toţi romanii vor ințelege acest lucru, cei care doresc să participe la festivaluri vor susţine, cu atat mai devreme vom avea deschise evenimentele. Altfel, putem să facem concerte-test, dar dacă nu avem persoane vaccinate, nu le putem organiza oricum. De aceea, vaccinarea, vaccinarea, vaccinarea, după părerea noastră, reprezintă cheia şi pașaportul pentru intrare la orice concert. Florin Cițu: Mulţumesc şi eu, şi să ne vedem la concerte. Reporter: Romania a fost avertizată de mai multe ori pentru netranspunerea in legislația internă a directivelor europene, inițiativă care ține de guvern. Ce veți face ca să recuperați? Florin Cițu: Domnul ministru al afacerilor externe prezintă situația in care Romania este avertizată foarte des in ședințe de guvern și atrag de fiecare dată ministerelor să vină cu propunerile de lege, cu legislația necesară pentru a transpune in vigoare directive europene. De fiecare dată ii impingem de la spate. E adevărat că suntem in urmă, dar facem anul acesta progrese in această direcție. Reporter: /.../ Florin Cițu: Deci am revenit la politică. Am spus că, in acest moment, pentru mine este foarte important să fac o treabă bună in ceea ce privește guvernarea Romaniei, romanii care ne-au dat un vot important. Și am creat o coaliție puternică, o coaliție despre care am spus că va dura cel puțin patru ani de zile la guvernare. In ceea ce privește partidul din care fac parte, Partidul Național Liberal, este partidul cel mai important din coaliție, are premierul coaliției, dar in acest moment nu a decis un congres. Sunt sigur că atunci cand va fi decis un congres, vor apărea și candidații pentru mai multe funcții care vor exista atunci. Mulțumesc! Reporter: Domnule prim-ministru, de ce spuneți că Vlad Voiculescu este in opoziție și in ce fel de opoziție este dacă PLUS este la guvernare și dacă nu afectează acest lucru coaliția de guvernare, guvernul? Florin Cițu: Nu am spus că este in opoziție, am spus că sunt criticat in fiecare zi de opoziție, domnul Ciolacu are un cor in jurul lui și se mai alătură o voce care mă critică, atat am spus. Reporter: Și afectează acest lucru sau...? Florin Cițu: Nu. Păi de un an de zile mă critică domnul Ciolacu și avem o guvernare foarte bună și vom guverna și anul acesta. Incă o voce care se alătură nu va afecta guvernarea și asta vreau să-i asigur pe romani. Guvernarea nu are de suferit, guvernarea merge mai departe și ar trebui ca romanii să ințeleagă că una este actul de guvernare, am văzut că in aceste zile a fost puțin intercalată guvernarea cu politicul. Actul de guvernare este unul, discuțiile politice sunt altele. Reporter: Mergeți la dezbaterea publică de maine cu domnul Vlad Voiculescu de la ora 10:00? Și o considerați o invitație reală sau doar un joc de imagine al dansului? Florin Cițu: N-am știut. Eu știu că maine am conferință de presă pe teme economice. Reporter: Dar dacă ați fi putut merge, ați fi mers? Florin Cițu: Am o conferință de presă pe teme economice, romanii vor afla vești importante pentru economie maine. Realizator: Vreau să vă intreb, raportat la viitor un congres PNL care se anunţă pentru anul 2021 şi avand in vedere că sunt doi lideri puternici, preşedintele de la Cluj și preşedintele de la Sălaj, plus Emil Boc. Nu vă mai intreb, că aţi răspuns dacă veți candida sau nu, dar v-aş intreba dacă l-aţi vedea pe Emil Boc in continuare intr-o echipă de conducere alături de dumneavoastră in PNL? Şi doi... Florin Cițu: Trebuie să-l intrebaţi pe domnul Emil Boc dacă vrea să fie... Reporter: Şi doi... Florin Cițu: Domnul Emil Boc dacă vrea să fie intr-o echipă de conducere, intrebaţi-l pe domnia sa. Eu v-am spus.... Emil Boc: Eu cunosc preocupările de la Cluj, aşa că e o competiţie puternică. Cea mai grea funcţie pe care poţi să o obţii este funcţia de preşedinte de scară la bloc... E foarte complicat, pentru că acolo te cunosc toţi de pe scară, trebuie să mergi din casă in casă, din uşă in uşa... Ambiţia mea politică v-am precizat-o. Reporter: Ideea era unde il vedeţi pe domnul Boc intr-o funcţie politică in PNL, la nivel naţional...? Florin Cițu: Domnul Boc nu are nevoie de funcție politică pentru a ajuta Partidul Național Liberal să meargă mai departe. Vorbesc foarte mult cu domnul Boc, are o experiență și de guvernare și la primărie și politică. Nu cred că, dar dacă dorește, bineinţeles că... Reporter: /.../ Florin Cițu: Discut cu domnul Boc să avem o guvernare de succes, discutăm foarte mult şi despre cum era in alte guvernări, experienţă foarte multă de la care pot să invăţ şi acum am discutat foarte mult despre campania de vaccinare. Reporter: Domnule premier, cum vedeţi PNL in momentul de faţă vizavi de declaraţiile celor de la USR că nu vă mai susţin politic. Vedeţi PNL că se implică in alegeri anticipate? Florin Cițu: PNL este un partid puternic. PNL este un partid care a demonstrat și și-a asumat singur guvernarea intr-o perioadă dificilă, intr-o perioadă de pandemie, intr-o perioadă de criză. Cand alte partide nu au vrut să vină la guvernare, PNL a fost singurul partid care și-a asumat să treacă Romania prin acea perioadă și a făcut-o foarte bine. PNL, aşa cum am spus, a reușit performanța, intr-un an de criză, să aibă cea mai mare creștere economică in trimestrul IV din Uniunea Europeană, din UE. PNL a făcut acest lucru! Este cel mai mare partid din această coaliție de guvernare. Este partidul care are premierul, este partidul care a susţinut președintele Romaniei și este un partid care m-a investit pe mine să duc mai departe, să implementez principiile liberale in Romania prin acest guvern. Reporter: Deci il vedeţi pregătit pentru o luptă politică anticipată. Florin Cițu: PNL vrea să guverneze, este intr-o coaliţie pe care o susţine in aceşti patru ani de zile. Este un partid responsabil, iar mesajele preşedintelui PNL a fost foarte clare: mergem mai departe, guvernarea merge foarte bine, avem treabă de făcut, romanii au nevoie de guvernare in acest moment. Reporter: Domnule premier, o ultimă intrebare, sunteţi ministru interimar al sănătăţii. Raportat la politica Uniunii Europene de a testa gratuit, de a oferi kituri de testare populaţiei, vreau să vă intreb cum aplicaţi, in cele 45 de zile de interimat, politica de testare şi izolare? Deci, testăm, izolăm, testăm ca să evităm cumva răspandirea pandemiei? Florin Cițu: Știți că politica de testare a dat rezultate mixte. Avem țări precum Slovacia, unde nu a dat rezultate foarte bune. Cred că Romania a găsit un happy medium, suntem intr-un echilibru bun. Am avut un val trei, care nu a fost la fel de dur - avem aici şi experți in sănătate, un secretar al Comisiei de Sănătate din Senat. Avem un val trei care este pe scădere. Deci, cred că am găsit un echilibru. Pe mine m-a interesat, și nu de acum, de anul trecut, cand eram ministrul finanţelor publice, am spus foarte clar că este foarte important să nu mai inchidem economia. Acele două luni de zile, nu e vorba doar despre costul financiar pentru a inchide economia, este vorba de costul psihic pentru societate, persoane care iși pierd locul de muncă, persoane care nu se mai pot reintegra. Acest cost nu este măsurabil imediat in bani, nu este cuantificabil, dar are implicații pentru sănătatea societății pe termen lung. Şi eu nu am vrut acest lucru. Anul trecut, știţi foarte bine, au fost mai multe cereri și opoziția de atunci acum ne spune să stăm deschis, atunci ne spunea să inchidem, in funcţie de cum bate vantul. Am arătat că poți să funcționezi in această perioadă cu economia deschisă. Romania a fost una dintre singurele ţări din UE care a ţinut economia deschisă. Chiar și in cele două luni de zile, nu am inchis toată economia, am avut deschis sectorul industrial, in special șantiere și așa mai departe. Așa am putut să avem venituri la buget anul trecut, in plină criză economică globală, mai mari decat in 2019, ceea ce, bineințeles că la inceputul anului nimeni nu iși putea imagina. Este același principiu pe care il aplicăm și astăzi; economia trebuie să rămană deschisă, pentru că avem nevoie, ca de fiecare dată; ca să ai oameni sănătoși, ai nevoie de economie puternică, ca să ai economie puternică, ai nevoie de oameni sănătoși. Ele merg impreună, indiferent dacă este criză sau nu. Reporter: Și raportat la testare? Nu mi-ați răspuns. Oferiți kituri gratuite? Florin Cițu: Am oferit pentru școli kituri gratuite, să știți. Deci, ele au fost oferite și vom continua la fel. Reporter: Bună ziua. Am ințeles că incă se plătește presa pentru măsurile de combatere a pandemiei? Florin Cițu: Nu am auzit, se plăteşte presa? Reporter: Se dau bani ziarelor, televiziunilor, pentru susţinerea măsurilor de combatere a pandemiei. Așa a spus domnul Voiculescu, in conferință de presă. Vă rog să confirmați dacă se dau bani sau in continuare bani. Florin Cițu: Poate este campania de anul trecut. Dacă este campania de anul trecut şi mai sunt facturi de plătit, foarte bine, dar anul acesta nu a fost... Reporter: Dar ne puteți spune, așa, cam ce bani se dau? Florin Cițu: Nu am in acest moment... Reporter: /...;/Și dacă nu vă gandiţi cumva ca să incepeţi o campanie pentru indepărtarea panicii. Populaţia este extrem de panicată din cauza acestei campanii, care, pe ici, pe acolo, a fost exagerată. Florin Cițu: Nu-mi dau seama la ce campanie vă referiţi, care campanie a fost exagerată. Singura campanie pe care o susţin este campania de vaccinare. Trebuie să ne vaccinăm. Este singura campanie pe care o susţin in acest moment. Fac apel la toată lumea să susţină această campanie. Trebuie să ne vaccinăm dacă vrem să redeschidem economia. Este o campanie pe care o susțin. Reporter: Domnule prim-ministru, in calitate de ministru al sănătății, de ce faceți distincție intre personalul medical vaccinat și cel nevaccinat? Florin Cițu: Nu am făcut nicio distincție. Reporter: Sunt obligați la măsuri de sănătate, deși sunt testați, cei care nu se vaccinează trebuie să aibă și ei măști și...; Florin Cițu: Măsurile sunt pentru toată lumea. Și cei vaccinați trebuie să poarte măști, și cei care nu sunt vaccinați trebuie să poarte măști. Nu este niciun fel de discriminare. In același timp, am spus foarte clar că eu nu sunt adeptul unor certificate in interiorul Romaniei, acesta este clar mesajul meu; eu nu vreau să am oameni diferiți, vreau ca romanii toți să se bucure de redeschiderea economiei, de aceea trebuie să ne vaccinăm. Este mesajul pe care l-am dat și il voi da mai departe. Reporter: Ați văzut studiile americanilor: persoanele vaccinate nu transmit virusul. Ce m-ar impiedica pe mine ca după rapel să inlătur masca de protecție? Florin Cițu: Atunci cand vom oferi tuturor romanilor șansa să se vaccineze putem să discutăm și despre aceste lucruri. Dar astăzi, acum, vin vaccinurile, ne vaccinăm cu toții și apoi putem să trecem și la faza fără mască. Mulțumesc! Reporter: Revin cu o intrebare din partea tuturor colegilor. In ceea ce privește declarația domnului Vlad Voiculescu despre mafia din sănătate, spunea că, odată cu demiterea lui, mafia a caștigat, și că este o mafie susținută de partidele de la conducere. Despre ce mafie este vorba, ce mafie susțin partidele de la conducere? Florin Cițu: Ii cer domnului vicepremier Dan Barna, coordonatorul Ministerului Sănătății, să prezinte public și in ședință de guvern, tot ceea ce știa despre mafia din sănătate și dacă i s-a adus la cunoștință acest lucru, și ce măsuri a dispus pentru a elimina mafia din sănătate. Pană astăzi, in nicio şedinţă de guvern nu a fost prezentată o notă de informare sau măsuri care să elimine mafia din sănătate. In același timp, repet, poți să faci reformă cu propriul aparat administrativ. Singura reorganizare care a redus cheltuielile și a redus numărul de directori generali a fost făcută de mine anul trecut cand eram ministrul finanțelor publice. Deci se poate face. Să declarăm, e ușor. Reporter: Aş mai avea o intrebare pentru domnul ministru, domnule Bode, dacă se poate. Domnule ministru, voiam să vă intreb dacă ştiţi despre situaţia de la Piteşti, cand un poliţist a incătuşat, a imobilizat un bărbat de 63 de ani. Am inţeles că in imagini se vede cum i se pune piciorul pe gat, bărbatul, in cele din urmă, moare. Lucian Bode: Da, cunosc această situație. Mi s-a adus la cunoștință. Astăzi, chiar in timp ce discutam cu structurile Ministerului Afacerilor Interne de aici de la Cluj - apropo de această discuție, m-am bucurat să văd că există o colaborare extraordinară intre toate structurile noastre de aici, in interesul comun, acela de a servi cetățeanul. In timpul acestor discuții am primit două vești, o veste care m-a bucurat și o veste care m-a intristat foarte tare. Vestea care m-a bucurat și despre care, din păcate, sigur se vorbește puțin sau cred că nu s-a vorbit incă in spațiul public este că astăzi, prin profesionalismul structurilor MAI din București, am salvat viața a doi oameni. Astăzi, un bărbat cu un minor in brațe a amenințat că se aruncă de la etajul opt al unui bloc de locuințe din București. Mobilizand structurile MAI am reușit, prin dialog, să il determinăm să renunțe la acest gest, pe n bărbat, cum spuneam, de 32 de ani. Şi el, și copilul de patru ani și jumătate sunt in siguranță datorită profesionalismului de care au dat dovadă angajați MAI. Spuneam că am primit şi o veste care m-a intristat, și anume tragedia de la Pitești. Pentru că pentru mine, ca ministru al afacerilor interne, cand moare un om in timpul unei intervenții a ISU, poliție, jandarmerie, structurile noastre, este cu adevărat o tragedie. Ştiu ce s-a intamplat acolo. In timp ce asigurau intervenția Inspectoratului pentru Situații de Urgență la un incendiu, polițiștii de la Secția 2 de Poliție Pitești au incercat să incătușeze un bărbat in varstă de 63 de ani, aflat sub influența băuturilor alcoolice, care refuza să părăsească locația și devenise recalcitrant. Din păcate, bărbatul de 63 de ani a intrat in stop cardio-respirator și, cu toate intervențiile, cu toată intervenția echipajului de ambulanță, care era la fața locului, din păcate acesta a decedat. Ancheta este preluată de către un procuror şi sunt convins că se va face urgent lumină in acest caz, cine se face vinovat de moartea acestui om, indiferent de cum s-ar fi comportat el. Pentru că eu, de fiecare dată, tuturor angajaților MAI le cer să acționeze cu calm și responsabilitate. Vă mulțumesc! Florin Ciţu: Aş vrea să clarific ceva: domnul Barna nu trebuie să vină cu trei rapoarte, poate să vină cu un singur raport pe cele trei teme, cele trei acuzații, și public, și in ședință de guvern. Deci, nu trei rapoarte, un singur raport, ca să fie clar, să nu fie de trei ori. Dar, dacă doreşte trei, e foarte bine şi trei, dar eu am spus că e mai simplu să vină cu unul singur şi public, și in ședință de guvern. Mulţumesc. 2021-04-16 15:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2192.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții industriei de evenimente din municipiul Cluj-NapocaȘtiri din 16.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-industriei-de-evenimente-din-municipiul-cluj-napocaGalerie foto 2021-04-16 13:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_2158.jpgVizita premierului Florin Cîţu la Centrul de Vaccinare de la Școala Ion Creangă din Cluj-NapocaȘtiri din 16.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-dupa-vizitarea-centrului-de-vaccinare-de-la-scoala-ion-creanga-din-cluj-napocaGalerie foto *** Declaraţii susținute de premierul Florin Ciţu, după vizitarea Centrului de Vaccinare de la Școala Ion Creangă, din Cluj-Napoca [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie! Emil Boc: Vă mulţumesc că aţi venit! Florin Ciţu: Am vrut neapărat să văd centrul de vaccinare, am mai văzut cateva prin ţară. Suntem in plină campanie de vaccinare şi, pe parcurs, aţi văzut că s-au modificat lucrurile. Aş vrea să vă anunţ că incepem să avem numărul de doze pe care le tot anunţam. Acum trebuie ca lumea să vină să se inregistreze, să se vaccineze. Avem cateva modificări care vor apărea in zilele următoare şi imi pare bine că le anunţ aici, la dumneavoastră, la Cluj. In primul rand, vom da posibilitatea de avea centre de vaccinare cu Pfizer drive-through, lumea deja ştie ce inseamnă acest lucru. Se va face in perioada următoare. Ştiu că va incepe la București, dar sunt sigur că și la Cluj va fi un centru, in perioada următoare. Vom crește fluxul zilnic de la 72 la 96, ceea ce inseamnă iarăși că se va crește viteza de vaccinare. Vom transforma mai multe centre AstraZeneca in centre Pfizer, pentru a permite mai multor cetățeni să se vaccineze și vom permite companiilor, operatorilor economici, să aibă centre de vaccinare, unde vom furniza vaccin in funcție de zonă și așa mai departe. In perioada următoare - am ajuns acum la capacitatea de 115 mii de doze pe zi - vom ajunge, pe 20 aprilie, la 120.000 de doze pe zi. Avem dozele, ne-am ocupat să avem vaccin, avem centre de vaccinare, acum romanii, dacă vor să revenim și trebuie să revenim la normal, trebuie să se inscrie și să se vaccineze. Este singura soluție, in acest moment, de a ieșit din pandemie. Vrem ca, in această vară, să ne bucurăm de concediu, dacă vrem să revenim la viața normală, trebuie să ne vaccinăm. Avem aceste două luni - am spus că, la 1 iunie este prima bornă - trebuie să atingem acea țintă de cinci milioane de persoane vaccinate. Am discutat cu sectorul HoReCa, care a spus că işi va vaccina tot personalul, deci operatorii economici vor să se vaccineze, avem dozele, dar e nevoie şi de cetăţeni să se inregistreze și să se vaccineze, ca să putem să avem o vară normală, să revenim la normalitate. Mulțumesc mult de tot! 2021-04-16 12:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_1908.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîţu și ministrul muncii, Raluca Turcan, la finalul ședinței de guvern din 15 aprilieȘtiri din 15.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-muncii-raluca-turcan-la-finalul-edintei-de-guvern-din-15-aprilie1618493540Galerie foto *** [Check against delivery] Florin Cițu: Bună ziua! In primul rand, vreau să le mulțumesc colegilor pentru că au venit la ședința de guvern și au ințeles - după ce au spus că nu vin la ședința de guvern -, că e mai important să avem grijă de treburile Romaniei in acest moment; trecem printr-o pandemie, Romania trece printr-o perioadă dificilă și e important ca toți să fim aici, pentru romani. In ședință de guvern de astăzi, așa cum am anunțat, au fost aprobate cateva acte normative importante, am să menționez cateva dintre ele, dar, la inceput, aș vrea să demontez o informație falsă apărută in spațiul public: memorandumul propus și aprobat de Ministerul Muncii nu propune nicio reducere de venituri in sectorul bugetar, ca să fie foarte clar. Nu se propune nicio scădere de venituri in sectorul public, prin acest memorandum. Deci, trebuie demontată din start această informație. Alte acte normative aprobate. Era nevoie de ordonanță de urgență pentru planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Este un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, pentru cumpărarea certificatelor verzi. Dacă acestea nu erau cumpărate, ar fi fost probleme acolo; am găsit și un mecanism de finanțare, a trecut și această ordonanță. In același timp, era foarte important să aprobăm memorandumul care stă la baza semnării celui de-al patrulea formular de comandă de vaccin impotriva COVID-19, produs de compania BioNTech-Pfizer, pentru o cantitate de 4,2 milioane de doze opționale de vaccin. Am aprobat și acest memorandum. Prin acest memorandum, 300.000 de doze vin mai repede in Romania; sunt doze care vin deja din trimestrul II al anului 2021. Și, in același timp, am mai avut pe ordinea de zi modificările la Legea 55, proiectul de lege care merge in Parlamentul Romaniei. Este vorba de acea prevedere prin care operatorii economici care nu respectă legislația in vigoare - știți foarte bine despre cine este vorba - pot să fie inchiși, pe o perioadă scurtă la inceput și, după aceea, pe o perioadă mai lungă. Este nevoie de efortul tuturor in această perioadă. Doamna ministru Turcan va prezenta acte normative ale Ministerului Muncii, sunt cateva idei bune. Tot astăzi, in prima parte a zilei, am avut o intalnire online cu toți directorii de DSP din Romania. Am avut discuția despre terapie intensivă, despre numărul paturilor din terapie intensivă, și am spus foarte clar că da, ținta pe termen scurt era de 1.600 de paturi; in același timp, este clar că, in perioada următoare, in următoarele două săptămani, este nevoie de un efort suplimentar. Sunt alături de toate DSP-urile din Romania, le-am indemnat să meargă, să caute, să vorbească in spitale, să vadă unde putem să găsim spații. Cateva soluții au fost prezentate astăzi, dar am spus că este nevoie de un efort comun pentru a trece peste această perioadă. Noi accelerăm, pe de o parte, campania de vaccinare, dar este nevoie, in continuare, ca resursele din sistemul sanitar să fie folosite optim. Acum vin de la intalnirea cu directorii de spitale COVID, cărora le-am mulțumit pentru efortul pe care il fac de un an de zile in această luptă cu pandemia. I-am ascultat, i-am asigurat că le vom pune la dispoziție resursele necesare; i-am asigurat că sumele au fost plătite deja - 240 de milioane -, pentru achiziționarea suplimentară de Remdesivir. Dacă este nevoie, venim cu alte sume, dar am vrut să aflu de la domniile lor care sunt problemele cu care se confruntă. Pe de o parte, am aflat că sunt și concursuri unde nu se prezintă medicii ATI; am aflat că sunt medici, doctori care ies din școală și nu sunt incă in concurs. Deci, cumva, informația trebuie să fie cunoscută că sunt deja concursuri, că se pot face concursuri pe termen scurt pentru medici in spitale. Cam acestea ar fi elementele principale ale ședinței de guvern de astăzi. Am să iau cate o intrebare de la fiecare, pentru că sunteți foarte mulți. Vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Reproșul celor de la USR- PLUS, pentru care au anunțat că vă retrag sprijinul, este că nu i-ați anunțat inainte de intenția de a-l revoca pe Vlad Voiculescu din funcția de ministru, că l-ați pus pe Dan Barna in discuție in fața faptului implinit, trimiseserăți deja revocarea la preşedinte. De ce ați ales această cale? Florin Cițu: Mă surprinde puțin abordarea. In ședința de coaliție de luni, a fost foarte clar, din punctul meu de vedere, s-au discutat atribuțiile constituționale ale premierului. Aceste atribuții sunt de a evalua și de a propune atunci cand decide revocarea, inlocuirea unui ministru. Nu am făcut decat să imi exercit atribuțiile constituționale. Și, in acea ședință, toți președinții de partid au fost de acord că acestea sunt atribuțiile premierului și nu vor contesta niciodată sau nu vor pune sub semnul intrebării atribuțiile constituționale ale premierului. Aceasta a fost concluzia de luni. Așa am plecat in acea zi. Mulțumesc. O intrebare de fiecare, mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule premier, Vlad Voiculescu a anunțat, in urmă cu două zile, că peste 800 de persoane așteaptă in unitățile de primiri-urgențe un pat salvator la ATI. Ce măsuri concrete veți lua dumneavoastră, in calitate de ministru interimar al Ministerului Sănătății, in următoarea perioadă, pentru a rezolva această criză sanitară? Florin Cițu: Așa cum am spus, astăzi m-am intalnit cu directorii DSP, acum m-am intalnit cu managerii spitalelor COVID. Pană duminică, există toate premisele să ajungem la această țintă de 1.600 de paturi și, după aceea, se fac planuri pentru a merge către 1.800. Este o luptă pe care o ducem in fiecare zi. Ințeleg că se rezolvă și problema personalului prin aceste concursuri. Voi monitoriza situația și, v-ați obișnuit, voi merge și la ședințele CNCCI, voi sta aproape de sistemul de sănătate in această perioadă și voi susține toate eforturile acestui sistem. Mulțumesc mult! Reporter: Bună ziua! Astăzi a fost prima ședință in care ați fost față in față cu miniștrii USR-PLUS, asta după ce ieri au decis să nu vină la ședința de guvern, pe care oricum ați amanat-o. De asemenea, ieri, vicepremierul Dan Barna anunța că USR-PLUS nu vă mai susține ca premier. Voiam să vă intreb: astăzi, la inceputul ședinței de guvern sau pe parcursul ședinței, v-a transmis Dan Barna același mesaj? Și, dacă da, ce i-ați transmis dumneavoastră? Florin Cițu: In ședința de guvern de astăzi, le-am mulțumit colegilor mei că au găsit tăria să treacă peste decizia pe care am luat-o ieri și că au ințeles că este mult mai important să venim și să rezolvăm probleme importante pentru Romania - a fost mesajul meu pentru colegii mei și le mulțumesc din nou. Au făcut un pas important in a debloca situația in care suntem astăzi. Reporter: Dar nu ați răspuns dacă v-a spus că nu mai aveți sprijinul lor. Florin Cițu: Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, ați avut vreo discuție cu preşedintele Klaus Iohannis? Și, dacă da, ce v-a transmis acesta legat de criza aceasta politică? Florin Cițu: Discut foarte des cu preşedintele Klaus Iohannis. Discuțiile intre preşedintele Klaus Iohannis și mine, sunt discuțiile noastre. Vă mulțumesc! Reporter: Luați in calcul demisia, dacă cei de la USR iși retrag sprijinul politic? Florin Cițu: O intrebare, mulțumesc! Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb, pentru că am văzut, Dan Barna și cei de la USR- PLUS nu renunță la acel ultimatum, să-i spunem, pe care vi l-au dat ieri, nu pot continua guvernarea in actuala formulă, cu dumneavoastră premier. In aceste condiții, luați in calcul să vă dați demisia? Sau, dacă nu, vă temeți de o eventuală moțiune de cenzură care ar putea fi votată și de parlamentarii USR? Florin Cițu: Guvernarea continuă. Acum vin de la o ședință de guvern in care am aprobat acte normative foarte importante, la care au participat toți membrii Cabinetului și cei care și-au trimis, de exemplu, secretarii de stat, dacă nu erau in Bucureşti. Deci, guvernarea continuă; facem, in continuare, lucruri importante pentru romani. Astăzi, au fost aprobate acte importante pentru toți romanii. Eu zic că avem de guvernat o situație dificilă și o campanie de vaccinare de succes - locul IV in Uniunea Europeană! Și nu o spunem noi, o spun datele oficiale, trebuie să ne mandrim cu acest lucru. Asta inseamnă că putem să ieșim mai repede din această perioadă și să ajungem in perioada de normalitate. Eu cred că toți membrii Guvernului susțin campania de vaccinare și nu cred că există un membru al Guvernului care să spună ceva negativ despre campania de vaccinare, pe care cu toții o așteptăm să fie de succes. Vă mulțumesc! Reporter: Intrebarea a fost dacă luați in calcul să vă dați demisia. Florin Cițu: Mulțumesc. Reporter: Nu ați răspuns la intrebare... Reporter: Bună ziua! Situația este una foarte dificilă acum, iar Ministerul Sănătății are de gestionat pandemia, campania de vaccinare... Florin Cițu: De un an de zile are, să știți. Reporter: Avem interimat acum la Ministerul Sănătății. Aș vrea să vă intreb dacă ați agreat cu domnul Barna un termen pană la care USR-PLUS să desemneze un nou ministru al sănătății și ce veți face dacă, pană la termenul respectiv, nu se va desemna un ministru. Va propune PNL un ministru al sănătății? Cum se va debloca situația? Florin Cițu: Eu v-am anunțat aseară că, propunerea inițială făcută către domnul preşedinte a fost de a preda interimatul domnului vicepremier, domnul Barna. In urma refuzului acestuia de a-și asuma responsabilitatea Ministerului Sănătății, mi-am asumat această responsabilitate tocmai pentru că, așa cum spuneți dumneavoastră, trecem printr-o perioadă dificilă, iar Ministerul Sănătății este un minister foarte important in această perioadă. Vom continua să administrăm sănătatea, Ministerul Sănătății, resursele din sănătate, responsabil, așa cum am făcut-o și pană acum, și mă voi implica la fel de mult ca și pană acum, poate puțin mai mult in acest moment, pentru că trebuie să fiu atent și la ce semnez, de data aceasta. Reporter: Vă veți delega atribuțiile de ministru interimar al sănătății către secretarul de stat Andrei Baciu? Și, dacă da, ce atribuții va avea? Florin Cițu: Am delegat majoritatea atribuțiilor către secretarul de stat Andrei Baciu, deja. A fost prezent la ședința de guvern pentru că i-am delegat aceste atribuții. Reporter: Domnule Cițu, cum a arătat ziua dumneavoastră de lucru ca ministru al sănătății? Florin Cițu: V-am spus, am inceput cu o ședință cu directorii de DSP, am avut, după aceea, ședința de guvern și acum o ședință cu directorii spitalelor de COVID. Reporter: Vă mulțumesc! Florin Cițu: A, și azi-dimineață am mai semnat cateva acte. Reporter: Bună ziua! După demiterea ministrului sănătății, USR-PLUS a solicitat o ședință de urgență a Coaliției și, potrivit unor surse, USR-PLUS ar fi dorit și o intalnire cu preşedintele Klaus Iohannis și liderii Coaliției. Aș vrea să vă intreb de ce nu a avut loc o astfel de intalnire pană acum, cel puțin la nivel coaliției, dacă a existat o astfel de convocare, pentru că ințelegem că cel puțin PNL și UDMR ar dori ca această ședință a coaliției să aibă loc cel mai probabil luni. De ce nu s-a tranșat acest conflict pană acum in coaliție? Florin Ciţu: Președinții atat ai UDMR, cat și ai PNL au explicat foarte clar in spațiul public de ce. De obicei, ședințele coaliției sunt lunea, răman lunea, nu văd alt motiv in acest moment. Reporter: Dar a existat o convocare pe care ați primit-o de la președintele Klaus Iohannis pentru ședință sau pentru intărirea coaliției? Florin Ciţu: O intrebare. doar o intrebare, vă rog. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Au existat tensiuni intre dumneavoastră și miniștrii USR PLUS in timpul ședinței de guvern, au existat certuri? Florin Ciţu: Nu, şi nu există niciodată certuri in ședințele de guvern, suntem acolo cu toții pentru a aproba acte normative pentru romani. Reporter: Au apărut informații că au fost tensiuni acolo. Florin Ciţu: Ca prim-ministru vă spun că nu există in ședință de guvern certuri sau dispute, suntem acolo pentru a aproba acte normative pentru romani. Mulțumesc. Reporter: La nivelul partenerilor din USR PLUS există temerea că, folosindu-vă de atributele dumneavoastră constituționale, pe viitor ați putea să procedați la revocări similare in cazul altor miniștri USR PLUS, fără măcar să ii anunțați sau să ii consultați in prealabil, fără măcar o evaluare scrisă sau sub o altă formă. Ce garanții le veţi da partenerilor din USR PLUS, că acest caz Voiculescu nu se va transforma intr-un precedent periculos pentru ei și, dacă este posibil, in cadrul discuției coaliției să reglementați acest sistem, tocmai pentru a intări increderea intre partenerii de guvernare, pentru că in momentul de față este foarte șubrezită, susțin ei. Florin Ciţu: Nu am să comentez scenarii. In același timp nu cred că putem să reglementăm mai mult decat reglementează Constituția. Mulțumesc. Reporter: In contextul in care cei de la USR PLUS au anunțat și public, și ințelegem că și față in față, că iși retrag susținerea, vedeți, dacă va fi o cale de păstrare a coaliției in termeni buni, ca Ludovic Orban să fie premier? Ați fi de acord? Florin Ciţu: Eu văd coaliția funcționează. Astăzi am avut o ședință de guvern importantă, cu toți membrii Guvernului, am aprobat acte normative importante pentru toți romanii. Mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Domnule președinte vorbiți foarte des despre o campanie de vaccinare... Florin Ciţu: Prim-ministru. Reporter: Prim-ministru. Florin Ciţu: Mulțumesc. Reporter: O companie de vaccinare de succes. Totuși pe listele de așteptare sunt puțini oameni inscriși acum, puțin peste 300.000, spuneați dumneavoastră la inceputul săptămanii că putem să vaccinăm 115.000 pe zi. Florin Ciţu: Pe mine mă bucură. Asta inseamnă că avem și doze. Pentru că ieri s-au vaccinat 80.000 de persoane, am crescut de la 60.000 la 80.000 de persoane și normal ca lista de așteptare să scadă, cand noi creștem numărul de persoane care se vaccinează. Asta este, de fapt, ceea ce incercăm să facem, să avem doze, să ne vaccinăm şi să nu mai fie coadă. Cine vrea să se vaccineze să meargă să se vaccineze. Pană acum aveam liste de așteptare cu oameni care așteptau cate două, trei săptămani, o lună și erau descurajați să se inscrie pe lista de așteptare. Acum avem doze, am ajuns la 80.000 de persoane vaccinate, dar capacitatea, este adevărat, este de 115.000, iar din 20 vom ajunge la 120.000 de persoane vaccinate. De aceea ii incurajez pe toți romanii să meargă să se vaccineze. Este singura soluţie de a depăşi această perioadă, singura soluție pentru a reveni la normalitate. Mulțumesc. O intrebare. Reporter: Bună ziua, domnule premier! Am o intrebare. Spuneați la un moment dat că luni a fost o discuție in cadrul coaliției referitoare și la atribuțiile constituționale ale premierului şi că ați făcut uz de aceste atribuții. Vreau să vă intreb de ce era nevoie de o asemenea discuție in cadrul coaliției, se intampla ceva? Florin Ciţu: Nu. Reporter: Plus că ordinul a apărut abia marți seara, asta o dată. Și mai spuneați de asemenea că ați semnat niște ordine astăzi. Vă mulțumesc. Florin Ciţu: Acte normative. Reporter: Mă interesează in mod special dacă aţi anulat acel ordin... Florin Ciţu: Acel ordin a fost anulat de ieri. A fost primul lucru pe care l-am semnat aseară. A fost anulat acel act, haideți să vorbim și despre acel ordin. Problema, putem să discutăm despre acel ordin dacă trebuie sau nu să avem acele criterii, problema este următoarea, acel ordin a fost publicat fără să se treacă prin CNSU. Florin Ciţu: Toate criteriile trebuie să treacă prin CNSU, iar in CNSU președintele este premierul Romaniei. Nu a trecut prin CNSU, deci, nu putea să fie publicat acel ordin. Noi am mai publicat modificări ale formulei, știți foarte bine, au fost introduse focarele, am schimbat criteriile de la 4 la mie, de la 7,5 la mie, toate aceste au trecut prin CNSU. Era nevoie și de acest ordin să treacă prin CNSU. Aceasta este problema. Reporter: Am ințeles. Dar nu mi-ați răspuns la intrebare. Mă iertați, de ce a fost nevoie de o discuție... Florin Ciţu: Eu v-am răspuns la intrebare. Mulțumesc. Reporter: Aş vrea, dacă imi permiteți, o ultimă intrebare. Florin Ciţu: Nu mai permitem. Vă mulțumesc. Doamna ministru, vă rog. Mulţumesc mult de tot. Raluca Turcan: Bună ziua! Astăzi am discutat in primă lectură două ordonanțe de urgență extrem de importante pentru mediul de afaceri, incercat in această perioadă, ordonanțe de urgență care simplifică relațiile de muncă prin digitalizare și debirocratizare. O ordonanță de urgență, include prevederi privind folosirea semnăturii electronice avansată sau calificată, insoțită de marca temporală, in incheierea contractelor de muncă, in relațiile cu instituțiile statului, pentru angajatori sau angajați, și, de asemenea, această ordonanță de urgență dă posibilitatea angajatorului să achiziționeze semnătura electronică pentru angajat. In același timp, tot prin această ordonanță de urgență, am incercat să simplificăm activitățile in telemuncă, ținand cont de faptul că in momentul de față avem declarate aproximativ 400.000 de contracte cu clauză de telemuncă, comparativ cu 50.000 de contracte existente anul trecut in aceeași perioadă. Pentru facilitarea relațiilor de muncă la distanță, astăzi, prin această ordonanță de urgență, dăm posibilitatea: 1 - pregătirii angajaților de la distanță pentru activitatea in telemuncă; de asemenea, dăm posibilitatea să se folosească semnătura electronică in incheierea contractelor de telemuncă. Nu mai puțin importantă este și prevederea prin care in activitatea de telemuncă ,instruirea angajaților de către angajatori să prevadă și obligativitatea angajaților de a păstra confidențialitatea documentelor pe care le manipulează in activitatea de la distanță și, de asemenea, tot pentru activitatea digitală am inclus și obligația de a arhiva digital contractele de muncă și alte documente elaborate in relațiile de muncă. O altă ordonanță de urgență oferă o gură de oxigen pentru aproximativ 445.000 de microintreprinderi din Romania care in momentul de față au sub 9 angajați și anume: am eliminat obligativitatea intocmirii fișei postului, a condicii de prezență și a regulamentului intern. Acestea sunt acte birocratice care, pe lună, pentru o microintreprindere cu doi angajați presupune completarea unui set atat de consistent de documente. Practic, am eliminat o muncă in plus pe care angajatorii pot să o desfășoare fie verbal in relația cu angajații, fie printr-un act scris de mană și asumat, intrucat vorbim despre intreprinderi mici și mijlocii care au nevoie de flexibilitate in aceste relații de muncă. De asemenea, astăzi, in ședința de guvern a fost aprobat Memo-ul care stabilește principiile care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest Memorandum a fost semnat de către toate ministerele și reprezintă, practic, angajamentul pe care ministerele il iau ca intr-o perioadă de 30 de zile să prezinte propriile soluții, propria viziune pentru familiile ocupaționale pe care le coordonează, astfel incat să reașezăm sistemul de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice. Există o intenție clară de a provoca tensiuni sociale mințind că Guvernul și Ministerul Muncii vor tăia veniturile oamenilor. Și aceasta este o intoxicare care, de obicei, prinde, pentru că sunt mulți oameni nelămuriți, mulți oameni ingrijorați de veniturile pe care le au. Dar, in același timp, să știți că sunt foarte mulți oameni care sunt convinși că in această perioadă sunt și oameni politici și alți amatori care din asta trăiesc, din intoxicare. De asemenea, ca ministru al muncii și ca membru al guvernului, este datoria mea să lămuresc orice intoxicare apare in spațiul public și voi răspunde de fiecare dată, cu condiția să mi se solicite un punct de vedere, ceea ce de multe ori nu s-a intamplat pană in acest moment și, ca atare, in această conferință de presă vreau să afirm apăsat, așa cum a făcut și primul ministru, că prin Memorandumul pe care l-am adoptat astăzi nu punem bazele nici unei măsuri de scădere a veniturilor in Romania, ci, dimpotrivă, prin acest Memorandum intenționăm să creștem acele salarii care au fost mereu lăsate in urmă prin inechitățile legislației adoptate in trecut. Și, de asemenea, salarizarea in sectorul public va deveni unitară, predictibilă, echitabilă și va fi, de asemenea, in corelație cu eficiența instituțiilor publice. Acest guvern și-a asumat, incă de la inceputul mandatului, să demareze mai multe măsuri esențiale nu doar pentru beneficiari, ci ne-am asumat o reformă a marilor sisteme publice, ceea ce inseamnă, de fapt, ca statul să fie, pe de o parte, capabil să susțină servicii publice de calitate, dar in același timp să garanteze și egalitate, sustenabilitate, predictibilitate și echitate in salarizarea publică și in sistemul de pensii. Am văzut că există foarte multă patimă in spațiul public atunci cand vorbim de pensii sau de salarizare sau chiar de beneficii sociale. Convingerea mea este că, dincolo de orice interpretare, in mandatul meu de ministru și mandatul guvernului din care fac parte un lucru este simplu: este o datorie a noastră să aducem echitate și in societatea romanească, iar oamenii să știe că legea și instituțiile le protejează drepturile și nu ii nedreptățesc. Ne propunem, așadar, să facem statul să funcționeze corect și nu haotic, pentru că toate aceste inechități pe care și dumneavoastră le-ați semnalat, pe care mulți dintre dumneavoastră le resimțiți pe propria piele au fost create intr-un sistem care trebuie să reprezintă legea și trebuie să asigure corectitudine pentru cetățenii acestei țări. Am fi de condamnat dacă nu am face nimic și intotdeauna există și varianta să nu faci nimic, dar ne-am propus să arătăm că se poate ca, intr-adevăr, statul să funcționeze și eficient, să aibă și servicii publice de calitate și să iși ajute oamenii și să ii incurajeze să creadă că legea poate fi și bună și in avantajul lor. Tocmai de aceea, prin acest Memorandum, in 30 de zile, ministerele de linie vor transmite propunerile privind politica de salarizare in sistemul public. Principiile pe care le-am stabilit sunt simple și nu conduc in niciun fel la afectarea veniturilor. Practic, reanalizăm coeficienții de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare și unele sporuri vor intra in salariile de bază. De asemenea, acele sporuri care pot fi acordate in sumă fixă vor fi date in sumă fixă; sporurile care vor rămane după includerea unora in salariile de bază nu vor depăși 20% din salariul de bază plătit individual. Mai este un lucru extrem de important: salariul in plată de bază să fie acelaşi pentru toată lumea. Este inadmisibil ca, pe o lege, să ai unii angajaţi in sistemul public plătiţi la nivelul de salarizare din 2019 şi alţii la un nivel de salarizare posibil in anul 2022. Vom include, de asemenea, in grila de salarizare şi alte activităţi care in momentul de faţă nu sunt pe grila de salarizare in sistemul public şi care creează puternice inechităţi - şi dau exemplul administraţiei publice locale. Acestea sunt principiile de bază ale acestui memorandum şi, practic, intăresc ideea că am intrat in linie dreaptă, prin asumarea completă, a tuturor ministerelor, a reuşitei unei reforme in sistemul de salarizare pentru angajaţii plătiţi din fonduri publice. Dacă aveţi intrebări. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, să imi spuneţi, vă rog, ce faceţi concret, astfel incat Romania să nu mai inregistreze această anomalie unică in Uniunea Europeană, in care salariaţii de la stat să caştige mult peste media privatului, care, de altfel, la fel, plătesc taxele la buget. Raluca Turcan: Aşa cum am prezentat inainte - şi vă mulţumesc pentru intrebare - pe de o parte, avem reaşezarea sistemului de salarizare. In momentul in care sistemul de salarizare devine echitabil, iar instituţiile devin eficiente in raport cu cetăţeanul, creşte competiţia in raport cu sistemul privat, creşte calitatea muncii şi in sistemul public şi in sistemul privat, şi putem ajunge la salarii mai bine plătite şi in public şi in privat. Eu, ca ministru al muncii şi membru al acestui guvern, nu voi putea şi nu intenţionez de niciun fel să pun in antiteză sistemul public cu sistemul privat. Pentru un sistem privat de calitate, ai nevoie de profesori care să işi facă bine meseria, de medici care să aibă grijă de sănătatea celor din sistemul privat, de apărare, de ordine publică - sunt sisteme care trebuie să meargă complementar şi care să ţintească, la finalul acestor măsuri de reformă, creşterea calităţii vieţii. Reporter: Şi. dacă imi permiteţi, vă rog... Raluca Turcan: Cate o intrebare de fiecare. Mulţumesc frumos. Reporter: E scurtă. Pentru că in sectorul 4 vedem că se face o campanie de vaccinare şi, practic, vedem că, la nivel local, se alocă bani in acest sens şi guvernul nu face acest lucru, ce părere aveţi dumneavoastră despre asta? Raluca Turcan: Guvernul are campania de vaccinare asumată. Mulţumesc. Vă rog. Reporter: Bună ziua! La acest memorandum aţi primit mai multe puncte de vedere de la mai multe ministere. Am intrat in posesia celui de la Ministerul Sănătăţii, care spune că nu este de acord cu plafonarea sporurilor la 15% din salariul de bază dacă ea va duce la diminuarea salariilor. Această concluzie vine după ce ministerul dă un exemplu - şi aici o să vă rog să explicaţi concret: un medic, gradaţia 5 in cadrul unei unităţi clinice, ar pierde, conform proiectului dumneavoastră, 12.321 de lei brut. Sunt şi alte categorii care s-au plans - grefierii, profesorii - că şi lor le-ar scădea. Deci, concret, doamna ministru, cum faceţi să nu scadă? Raluca Turcan: Acesta este un fake news care s-a propagat in spaţiul public dintr-o neinţelegere a modului in care funcţionează aplicarea unui principiu din acest memorandum, şi anume, reaşezarea pe grila de salarizare. Sunt intr-adevăr familii ocupaţionale care au sporuri mai mari, dar, dacă o parte din aceste sporuri conduc la aşezarea angajaţilor din acea familie ocupaţională pe altă grilă de salarizare, atunci salariile de bază cresc şi sporurile pot să rămană intr-un plafon mai mic. Şi vă rog să transmiteţi corect aceste informaţii, intrucat sunt oameni care in momentul de faţă sunt in prima linie a luptei cu pandemia, sunt oameni care pur şi simplu au veniturile mici in Romania şi sunt unele sporuri care au fost gandite pentru a le completa veniturile. In sistemul public avem 80.000 de persoane plătite cu salariul minim pe economie ceea ce inseamnă că foarte mulți oameni au intr-adevăr temeri cu privire la nivelul veniturilor pe care le vor avea. Acest memorandum și intreaga regandire a Legii salarizării țintește spre reducerea inechităților și a discrepanțelor de salarizare pentru persoane care au aceeași pregătire, aceeași incadrare și salarii cu totul diferite. Și vă dau exemplu: un consilier din Primăria Capitalei are salariu mai mare decat un consilier din orice alt minister la aceeași pregătire și la aceeași incadrare, are un salariu mai mare decat un consilier la aceeași pregătire, la aceeași incadrare dintr-un județ, și acela este diferit de aceeași pregătire și aceeași incadrare in plată pentru un consilier din alt județ. Aceștia sunt bani care ar putea fi direcționați spre locuri de muncă in sistemul privat sau pentru investiții, dacă nu s-ar plăti cu aceste discrepanțe. Măsura in sine nu țintește economii salariale, măsura in sine țintește echitate in sistemul de salarizare. Și orice om in țara asta iși dorește ca la muncă egală, pregătire egală să existe salarizare egală. Iar cei care acum beneficiază de sporuri pentru anumite activități care necesită sporuri pot să fie așezați in alt loc in grila de salarizare. Vă mulțumesc! Reporter: Dar ce faceți cu cei care...? Raluca Turcan: Am răspuns, mulțumesc. Reporter: O intrebare scurtă: in grila de salarizare cine este pe ultima treaptă... Raluca Turcan: Am răspuns, mulțumesc frumos, am răspuns. Reporter: Sunt foarte multe nelămuriri, dar vă mulțumesc. Raluca Turcan: Și eu vă mulțumesc. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, in timp ce se adoptă memorandumuri, cinci confederații sindicale protestează, s-a ieșit in stradă, se cer salarii mai mari, pensii echitabile. Aș vrea să vă intreb cum vedeți aceste proteste și ce se face pentru deblocarea situației? Raluca Turcan: Eu le privesc, in mare parte, ca pe o normalitate a unei vieți democratice, pană la punctul in care avem discuții la Ministerul Muncii, de exemplu, față in față, prezentăm niște lucruri, intr-un mod ferm, că urmează să se intample, spulberăm niște nedumeriri in privința altora, și spunem că nu se vor intampla, iar, ulterior, discursul față de membrii acelor sindicate este cu totul diferit. Deci, pană la punctul in care nu mai transmitem informația corect, avem toată considerația față de manifestări democratice pe care o țară poate să le aibă. Reporter: Bună ziua! In legătură cu acest memorandum privind Legea salarizării, dacă urmează, odată cu această lege, și o schimbare a criteriilor in baza cărora se acordă aceste sporuri pentru condiții vătămătoare... Raluca Turcan: Mă scuzați, nu pot să vă aud, că e un pic de zgomot in spate, credeți că puteți să... mulțumesc. Reporter: Dacă odată cu modificarea Legii salarizării va veni și o modificare a criteriilor in baza cărora se acordă aceste sporuri privind condițiile vătămătoare, pentru că acum știm că aceste sporuri de condiții vătămătoare includ mult mai multe, inclusiv sporul de calculator sau alte sporuri despre care chiar dumneavoastră spuneați că sunt absurde. Dacă se vor modifica aceste criterii, cum vor fi stabilite condițiile vătămătoare? Raluca Turcan: Vă mulțumesc că imi adresați această intrebare, pentru că imi dă ocazia să vă explic incă o dată faptul că procesul elaborării legislației privind salarizarea in sistemul public este unul laborios. Și, practic, acest memorandum deschide etapa de consultări pe propunerile pe care ministerele le transmit. Eu sunt convinsă că in propunerile ministerelor vom avea inclusiv solicitări de a modifica aceste criterii pentru sporul de condiții vătămătoare, care este dat, in momentul de față, complet aiurea, intrucat se raportează la salariul de bază, și sunt persoane care lucrează in aceleași condiții vătămătoare, dar au un spor diferit doar pentru că el se raportează la salariul de bază. Elaborarea Legii salarizării va dura; nu se face de astăzi pe maine. Și vom avea discuții cu fiecare familie ocupațională in parte. Vom asculta fiecare parte care are un punct de vedere cu privire la modul in care putem ajunge ca salarizarea in sistemul public să fie una, așa cum am zis, și echitabilă, și sustenabilă, și incurajatoare, pentru a crește calitatea serviciilor publice in Romania. Reporter: Doamna ministru, care este termenul de finalizare a proiectului legii și cand va fi acesta depus in parlament? Raluca Turcan: Ne propunem maximum un an de zile pentru finalizarea acestei legi. Și pentru că, in urma unei alte declarații pe care am făcut-o, a mai apărut o speculație, aș vrea să o spulber cu această ocazie, și anume: in momentul in care vom avea un concept cu privire la modul in care considerăm că trebuie să arate Legea salarizării in sistemul public, vom apela, pentru că am obținut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și la consultanță. Dar, atenție, din partea unei instituții financiare internaționale de prestigiu; nu consultanță așa cum poate sunt unii obișnuiți să facă - la colțul mesei. O consultanță care să pună in corelare sistemul de salarizare public din Romania cu ceea ce există și in alte țări din jurul nostru, mai ales că și noi avem analize comparative cu sistemele de salarizare din Uniunea Europeană. Reporter: Bună ziua! Aș vrea să lămuriți și să clarificați, in același timp, dacă ați intampinat opoziție din partea Ministerului Justiției cu privire la plafonarea sporurilor la nivelul salariului individual. Și vă intreb asta pentru că și in Ministerul Justiției există funcționari publici care sunt asimilați pe funcții de magistrați asistent și au și salarii foarte mari, la fel și sporuri destul de consistente. Raluca Turcan: Au existat unele neințelegeri, poate așa cum au existat și in altă parte, dar, după ce am clarificat ceea ce noi intenționăm să facem in Legea salarizării unitare, temerile s-au spulberat. Pentru că, pe fond, este corect să te uiți pe grila de salarizare, să așezi fiecare categorie de angajat dintr-o familie ocupațională pe un anumit loc in grila de salarizare și, la final, să rezulte un salariu care cuprinde o parte dintre sporurile actuale și, după aceea, să evaluezi dacă mai e nevoie și de alte sporuri, și acestea să nu depășească 20%. Reporter: Sunt anumite companii de stat, nu aș vrea să dea un exemplu punctual, care dădeau și salarii foarte mari, și sporuri foarte mari. Dacă ne puteți explica exact ce anume din lege ii va putea impiedica să mărească salariile, cum spuneați că de exemplu se va intampla... Raluca Turcan: O să avem un an de zile in care veți primi toate explicațiile și vă dați seama că aceste explicații, cel mai corect, trebuie oferite după ce discutăm și luăm in analiză fiecare situație, și de angajat sau de instituție care plătește din fonduri publice. Reporter: Puteți să ne dați cateva exemple de sporuri care vor rămane cu siguranță, pe care le vor primi angajații cu siguranță? Raluca Turcan: Ar fi greșit din partea mea să vă ofer acum acest răspuns. Acesta este și scopul: intai analizăm, comparăm, și după aceea oferim răspunsurile finale. Deocamdată v-am spus principiile, care sunt corecte și sunt in acord cu tot ceea ce există in jurul nostru in materie de salarizare in sistemul public. Să știți că Romania nu inventează apa caldă in materie de salarizare in sistemul public. Romania se uită la ce se intamplă in jurul nostru, la ce eficiență au instituțiile publice in jurul nostru. Ne punem intrebări și căutăm răspunsuri cum putem face ca și angajații din Romania să fie și stimulați și astfel organizați incat instituțiile să dea o calitate a serviciilor comparabilă cu media Uniunii Europene. Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, ne-ați spus că in acest an Romania va plăti aceste sporuri aberante, după cum dumneavoastră ați declarat in urmă cu cateva minute; estimați că pană la finalul acestui an această lege va fi adoptată de către parlament, ținand cont și de criza actuală guvernamentală și politică, instabilitatea din interiorul coaliției de guvernare. Va fi adoptată pană la finalul acestui an această lege a salarizării? Raluca Turcan: Mi-e greu să vă spun eu in cat timp va fi adoptată in parlament. Vă spun ce intenționăm noi să facem pană la momentul aprobării in guvern și transmiterii acestui proiect spre parlament. Reporter: Aveți tot sprijinul coaliției pentru această lege? Raluca Turcan: Da. Este, de asemenea, un obiectiv asumat in programul de guvernare, in scris, in momentul in care a fost votat acest guvern. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, in momentul de față, executivul actual mai poate funcționa normal, in condițiile in care USR PLUS susține doar actul guvernării, nu și premierul in funcție? Raluca Turcan: La cum am văzut că s-a desfășurat ședința de guvern de astăzi, da, clar. Mulțumesc! Dacă nu sunt alte intrebări, o zi minunată! 2021-04-15 16:31:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-15-04-32-20big_172681340_549775039729927_3545396723419576832_n.jpgDeclarație de presă susținută de premierul Florin Cîțu la Palatul VictoriaȘtiri din 14.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoriaGalerie foto [Check against delivery] Bună seara! Odată cu propunerea de revocare din funcție a ministrului Vlad Voiculescu, am transmis domnului președinte Klaus Iohannis și propunerea de numire a domnului Dan Barna in funcția de ministru interimar al sănătății. Avand in vedere refuzul domnului Dan Barna de a-şi asuma această responsabilitate in acest moment, am inaintat preşedintelui Romaniei o nouă propunere, in persoana mea, propunere care a fost acceptată de către domnul președinte. Astfel, o să preiau interimatul Ministerului Sănătăţii, pană cand colegii noştri de coaliţie vor numi un ministru care să preia aceste atribuţii. In acest sens, am avut deja o intalnire cu o parte din conducerea Ministerului Sănătăţii, iar maine, o să am două conferințe online, una cu toți directorii de DSP și alta cu toți directorii spitalelor COVID. In continuare rămane o prioritate pentru noi să asigurăm cele 1.600 de paturi pentru terapie intensivă și, in același timp, să gestionăm această perioadă dificilă. Tot maine, vom avea ședință de guvern, pentru că sunt mai multe acte normative importante pentru toți romanii, care trebuie adoptate, o parte dintre ele de la Ministerul Sănătății, acte normative care nu suportă amanare. Cam acestea am avut de spus. Mulţumesc mult! 2021-04-14 19:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_166991788_179671897318280_8146469143102955439_n.jpgDeclarație de presă susținută de premierul Florin Cîțu, la Palatul Victoria Știri din 14.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratie-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-citu-la-palatul-victoria1618395715Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! De un an de zile, Romania trece printr-o perioadă dificilă in lupta cu pandemia. Această luptă a intins la maxim resursele statului, in special in sistemul de sănătate, dar și in economie. Ca să avem succes in această luptă cu pandemia, intotdeauna am spus că este nevoie de incredere in instituțiile statului, in instituțiile care administrează această perioadă dificilă. In acest context și pentru a asigura că increderea in instituțiile statului rămane, am decis astăzi să fac o modificare la varful Ministerului Sănătății. Vreau să ii asigur pe toți romanii că eu cred cu tărie in această coaliție de guvernare, pentru că este o coaliție de guvernare care s-a constituit in urma votului romanilor, in jurul unor valori, al unor idei și nu in jurul unor persoane. Vă doresc tuturor sănătate! Şi trebuie să avem o campanie de vaccinare de succes, de aceea vă indemn pe toți să vă inregistrați pe platforma de vaccinare! Mulțumesc! 2021-04-14 13:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf8174.jpgConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 13.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1618317582Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Voi prezenta, pe scurt, partea de noutate in ceea ce priveşte organizarea campaniei de vaccinare. Reamintesc faptul că, incepand cu data de 12 aprilie, ieri, au fost deschise aproximativ 30 de cabinete noi de vaccinare cu vaccinul de la Compania AstraZeneca, in mod deosebit in localitățile in care erau centre de vaccinare care au liste de aşteptare pe acest tip de vaccin. De asemenea, de astăzi, 13 aprilie, au fost deschise şi operaţionalizate 144 de cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la Compania Pfizer. Astăzi, deja, se efectuează programări de vaccinări. Este prima zi de vaccinare. De asemenea, incepand cu 19 aprilie, vor fi transformate circa 61 de fluxuri de vaccinare AstraZeneca in fluxuri de vaccinare cu vaccin de la Moderna, fără a se desființa centrele respective. In acele locații se continuă vaccinarea dozei de rapel pentru persoanele care au primit doza 1. De asemenea, din 20 aprilie, vor fi deschise aproximativ 50 de cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la Compania Pfizer şi, reamintesc, din 7 aprilie a crescut capacitatea de vaccinare per flux de la circa 60 la 96 de persoane pentru cabinetele de vaccinare cu AstraZeneca, respectiv Moderna, şi 72 de persoane pentru vaccinul de la Compania Pfizer. După cum ştim, la sfarșitul acestei săptămani, urma să fie disponibilă cerința rațională prin care fiecare persoană aflată pe lista de aşteptare trebuia să vizualizeze numărul de persoane care se află in faţă, pe listă, şi ritmul de vaccinare din fiecare centru, insă, datorită modificărilor din punct de vedere tehnic, au fost prioritizate aceste cerințe operaționale, pentru a pune in activitate centrele noi care s-au deschis in aceste zile, tocmai pentru că in aceste centre se pot vaccina peste 10 mii de persoane in fiecare zi şi, astfel, se reduce timpul de aşteptare, insă, cu sprijinul colegilor de la STS, inţeleg că in următoarele două zile va fi disponibilă această facilitate. Un alt element important pentru perioada următoare, ieri, la propunerea coordonatorilor din anumite centre de vaccinare cu vaccin de la compania AstraZeneca: erau persoane care se prezentau in mod direct pentru a intreba dacă se pot vaccina in centre in care nu erau toate locurile ocupate și, atunci, am analizat această posibilitate de a permite vaccinarea celor care se prezintă direct intr-un centru de vaccinare care nu au programare in platformă. Și, desigur, pentru centrele de vaccinare cu AstraZeneca in care nu sunt ocupate toate locurile, in care nu avem liste de așteptare, se pot prezenta direct persoanele pentru vaccinare, avand asupra lor cartea de identitate. Este important să fie cu o stare de sănătate bună. Se respectă toate procedurile și instrucțiunile emise de CNCAV in ceea ce privește activitatea de vaccinare, insă trebuie să ținem cont de faptul că această posibilitate foarte probabil că va fi implementată incepand de la sfarșitul acestei săptămani, de vineri, pentru a ne asigura că există un număr suficient de doze in centrele de vaccinare, ținand cont de faptul că, in momentul acesta, alocarea dozelor către centrele de vaccinare se face in baza programărilor deja existente in platformă. Acest lucru este un aspect. Iar al doilea aspect, numărul de persoane care pot să fie programate și vaccinate pe un cabinet este de maxim 96, practic, capacitatea pe care o are un flux in momentul acesta. Așa incat trebuie să ințelegem că nu vorbim și nu incercăm o supraaglomerare a centrelor de vaccinare, ci o facilitate a accesului persoanelor la vaccinare, mai ales in centrele in care nu avem această adresabilitate la acest moment. A fost definitivată procedura de vaccinare pentru vaccinul de la compania Johnson and Johnson. Ea a fost transmisă deja in teritoriu, către Direcțiile de Sănătate Publică, pentru a fi prelucrat personalul vaccinator. De asemenea, au fost stabilite cele două instrucțiuni care reglementează activitatea de vaccinare in cadrul persoanelor private de libertate din penitenciare și, de asemenea, activitatea de vaccinare a angajatorilor din marii operatori economici. Aceste două instrucțiuni au fost deja transmise către Direcțiile de Sănătate Publică și către cei care sunt, bineințeles, implicați in ducerea la bun sfarșit a acestei etape de vaccinare. Pe scurt, pot să vă spun că, la nivelul penitenciarelor, se va intocmi o listă cu doritorii pentru vaccinare. Această activitate se va desfășura in cabinetele proprii medicale din penitenciare, cu resursă umană proprie, la care pot participa și alte categorii de persoane din resursa fiecărui județ, acolo unde nu există suficientă resursă umană disponibilă și dozele vor fi preluate dintr-un centru fix, după modelul vaccinării in centrele sociale şi rezidenţiale. Se va asigura vaccinarea in cadrul penitenciarului, in cabinetele medicale, persoanele vor fi introduse in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, iar adeverința de vaccinare se păstrează la fișa medicală a fiecărei persoane. Se va distribui vaccinul de la compania Johnson and Johnson, tocmai pentru a facilita vaccinarea, pentru că vorbim de o schemă de administrare cu o singură doză, insă se pot folosi și alte tipuri de vaccinuri, in măsura in care se respectă lanțul de frig și celelalte condiții necesare pentru a menține calitatea și eficacitatea acestor vaccinuri. In ceea ce priveşte procedura de vaccinare a marilor operatori economici, domnul secretar de stat Andrei Baciu o să vă prezinte, in partea a doua, aceste detalii. Un alt element important este legat de definitivarea detaliilor legate de vaccinarea prin intermediul cabinetelor de medicină de familie. Maine va avea loc o ședință cu toți reprezentanții medicilor de familie de la nivel județean și direcțiile de sănătate publică, prin care ne dorim să lămurim intrebările pe tema acestui aspect legat de vaccinarea in cabinetele proprii și pentru a fi in măsură să debutăm campania de vaccinare in data de 4 mai, așa cum am anunțat. Ceea ce urmează să se intample de săptămana viitoare, va fi operaționalizare a 20 de centre mobile de vaccinare, cu sprijinul colegilor din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne. Aceste centre mobile deservesc, practic, localitățile rurale, localitățile defavorizate, care nu au acces la medic de familie, in baza listei cu persoanele doritoare, liste intocmite la nivelul primăriilor. Aceste liste se trimit către direcțiile de sănătate publică și, ulterior, se alocă un centru de vaccinare sau doar o echipă mobilă, care va vaccina in cabinete proprii, acolo unde există această facilitate disponibilă. In felul acesta, sperăm să facilităm accesul persoanelor respective la vaccinare. Vaccinul care se va folosi este vaccinul de vaccinul de la Johnson and Johnson. Un alt aspect important pe care il analizăm este operaționalizarea centrelor de vaccinare de tip drive-thru, in mod deosebit in marile aglomerări urbane. Sunt deja județe care sunt in fază avansată de organizare a acestor tipuri de activități. De asemenea, și la nivelul Capitalei, vom organiza cel puțin un astfel de centru, insă detaliile vor fi prezentate in momentul in care vor fi finalizate. Un alt aspect este legat de lista de așteptare şi de mecanismul de notificare a persoanelor din lista de așteptare. Ştim foarte bine că, incă de săptămana trecută, am anunțat o schimbare in ceea ce privește notificarea persoanelor din listă, și anume, in loc de trei notificări succesive, se face o singură notificare, așa incat, după cele 24 de ore, persoana notificată va ieși din lista de așteptare sub două modalități: fie programandu-se in centru, confirmandu-și programarea la vaccinare, fie este eliminată din listă, dacă nu confirmă programarea, tocmai pentru a da posibilitatea de a notifica celelalte persoane aflate in lista de așteptare şi pentru a crește randamentul la programare. Acesta este și unul dintre motivele pentru care lista de așteptare, vedem, a scăzut destul de mult in aceste zile, pentru că nu mai răman persoanele notificate care nu iși confirmau programarea. Astfel, la acest moment, sunt peste 505.000 de persoane care se află in lista de așteptare. In ceea ce privește topul celor șase județe cu cele mai multe persoane aflate pe listele de așteptare, capitala București rămane cu cele mai multe persoane - 122.000; Cluj - cu peste 52.000 de persoane; Prahova - peste 26.000; Mureș - peste 21.000; Brașov - peste 20.000; Ilfov - peste 20.000. Incepand cu data de 15 martie, pot să vă spun că au fost notificate, pană la acest moment, peste 1.016.000 de persoane și s-au efectuat 633.753 de programări noi in centrele de vaccinare. In ceea ce privește categoria persoanelor care au fost programate din listele de așteptare, circa 28% dintre ele sunt persoane vulnerabile, persoane peste 65 de ani și persoane cu boli cronice; de asemenea, persoane care aparțin etapei a treia din populația generală, circa 27,6 la sută, persoane care deservesc activități esențiale 6,4% și personal medical din etapa unu - 0,7%, in valoare absolută 7.200 de persoane. In ultimele 24 de ore, s-au inscris pe lista de așteptare peste 45.400 de persoane noi, au fost notificate 112.000 de persoane și s-au efectuat 82.881 de programări. Bilanțul centrelor de vaccinare existente la acest moment: avem 1062 de centre de vaccinare cu aproximativ 1.495 de fluxuri active. Din acestea, centre Pfizer - 724, cu 1.041 de fluxuri, care pot asigura o capacitate maximă de vaccinare de circa 73.848 de persoane pe zi, cu vaccinul de la Pfizer; centre active Moderna - 84, cu 95 de fluxuri active, pot asigura vaccinarea a 9.120 de persoane la capacitate maximă. Reamintesc faptul că, de săptămana următoare, vor mai fi suplimentate cu 61 de cabinete noi, care vor primi vaccin de la Moderna, așa incat o să crească numărul de persoane care vor fi vaccinate cu acest tip de vaccin și centre de vaccinare AstraZeneca, 272 cu 374 de fluxuri, se pot vaccina la capacitate maximă peste 31.980 de persoane. Așa cum a anunțat și premierul astăzi, in momentul de față in centrele de vaccinare existente, avem o capacitate maximă de vaccinare de 115.000 de persoane pe zi, in condițiile in care s-ar ocupa toate locurile disponibile. Programările care sunt efectuate la acest moment in platformă, vorbim de un total de un 1.225.356 de persoane programate, atat la doza unu, cat și la doza a doua, cu toate cele trei tipuri de vaccin, așa incat in centrele Pfizer avem 662.726 de persoane programate din care 307.000 de persoane sunt la doza 1. In centre Moderna avem 160.300 de persoane, din care 33.590 sunt la doza 1, iar in centrele de vaccinare cu AstraZeneca avem 402.329 de persoane, din care 9.955 de persoane sunt pentru doza 1. Activitatea din serviciile de call center din această perioadă: avem circa 574 de linii telefonice active. De asemenea sunt deservite de 1.560 de operatori. Media zilnică a apelurilor telefonice, din ultimele șapte zile, este de circa 11.741 de apeluri. In ultimele 24 de ore au fost preluate circa 16.300 de apeluri telefonice. Bilanțul vaccinărilor, de la debutul campaniei de vaccinare, pană pe data de 12 aprilie: au fost vaccinate cu cel puțin o doză 2.326.484 de persoane, din care doza 1.890.754 de persoane și doza a doua, 1.435.730 de persoane. In ceea ce privește activitatea de vaccinare din prima etapă, am evaluat datele la acest moment, pentru că incă mai sunt persoane din etapa 1 care vedem, intr-un procent mic, se vaccinează la acest moment, pană la data de 12 aprilie s-au vaccinat cu doza 1, 291.812 persoane, respectiv 261.435 de persoane cu cea de-a doua doză. Totalul dozelor inoculate fiind de 552.617 pentru persoanele din etapa 1. Luand in considerare raportările curente privind personalul din sectorul sanitar, aferent anului 2019 de la INS, proporția vaccinaților din etapa 1 este de 89,2 la sută. Vă reamintesc, obiectivul Comisiei Europene este de peste 80% acoperire vaccinală in etapa I adresată personalului sanitar, ceea ce inseamnă un obiectiv indeplinit pentru etapa I. In ceea ce privește bilanțul vaccinărilor din etapa a doua, au fost vaccinate pană la acest moment 1.741.448 de persoane cu cel puțin o doză, din care avem persoane vaccinate, persoane vulnerabile, insemnand persoane cu varste de peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, persoane din centre sociale rezidențiale, persoanele nedeplasabile de la domiciliu, avem un total de 1.170.940 de persoane vaccinate cu doza 1. Pot să vă spun că, din numărul total de doze de vaccin administrate, incepand cu 27 decembrie, respectiv cele 3.762.214, 52,7% din ele au fost administrate la persoane de peste 65 de ani și persoane cu boli cronice. In valoare absolută inseamnă aproximativ 1.982.772 de doze. Defalcat pe tipuri de categorii de persoane din această etapă, vorbim de persoane cu boli cronice, 508.714; persoane peste 65 de ani, 604.437; persoane din centre sociale și rezidențiale, 34.790 - aici vorbim de vaccinare cu cel puțin o doză; persoane nedeplasabile vaccinate la domiciliu, 22.289 de persoane și persoanele fără adăpost, 565. In total, aceste persoane din etapa a doua reprezintă circa 75,4% din tot ce s-a vaccinat in etapa a doua. Reamintesc faptul că etapa a doua continuă in acest moment și sunt vaccinate, cu prioritate, persoanele care se află in lista de așteptare și care aparțin acestei etape. In ceea ce privește persoanele care fac parte din infrastructura critică, care deservesc activități esențiale, au fost vaccinate 428.072 de persoane, iar angajați din invățămant, in total vaccinați - 149.581 de persoane. Vă spuneam avem un procent de circa 45% care au cel puțin o doză efectuată. Aproape jumătate dintre ei, mai mult de jumătate au și doza a doua efectuată. In ceea ce priveşte numărul persoanelor vaccinate in centrele care sunt organizate de rețeaua Ministerului Apărării Naționale, vorbim de circa 103.760 de persoane, ceea ce reprezintă 4,6% din totalul celor vaccinați la nivel național, iar in centrele organizate in rețeaua Ministerului Afacerilor Interne avem 37.186 de persoane, ceea ce reprezintă 1,6% din totalul persoanelor vaccinate la nivel național. Pentru că din 15 martie există posibilitatea vaccinării și persoanelor din etapa a treia, am făcut un bilanț al numărului total de persoane din etapa a treia care au fost vaccinate pană la acest moment: vorbim de 281.508 persoane care au fost vaccinate, aparținand etapei a treia, din care 20.245 au primit și cea de-a doua doză. De asemenea, dacă ne uităm la numărul total al dozelor utilizate pentru persoanele care deservesc, de pildă, activității esențiale, pot să vă spun că circa 23% din doze au fost administrate la persoanele care fac parte din infrastructura critică, iar dintre acestea, circa 26% au fost utilizate la personalul din invățămant și creșe. In randul populației generale s-a utilizat circa 8% din totalul dozelor de vaccin administrate pană la acest moment in campania de vaccinare. In ultima săptămană au fost operaționalizate 143 de echipe mobile, au fost vaccinate 7.590 de persoane. Pe locul 1, in București s-au vaccinat 835 de persoane, ulterior in Hunedoara - 813 persoane, Sibiu - 677, Cluj - 420 de persoane. In ceea ce privește profilul de siguranță al reacțiilor adverse, la nivel național, pană pe data de 12 aprilie, au fost raportate in valoare absolută 12.238 de cazuri de RAPI, ceea ce inseamnă o rată de raportare a reacțiilor adverse de 3,3 la 1.000 de doze administrate. Evaluăm situația din ultima săptămană, 5 aprilie - 11 aprilie, la nivel național au fost raportate un număr de 1.012 reacții adverse, peste 96% fiind raportate la ANM, restul la Institutul Național de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat reacții adverse a fost de 39 de ani, 63% din aceste persoane fiind de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, nu au fost inregistrate in această perioadă reacții severe, majoritatea, adică restul reacțiilor adverse, fiind clasificate ca nesevere. Din totalul persoanelor pentru care s-au raportat reacții adverse, cele mai frecvente manifestări au fost de tipul durere, tumefacție, erupție cutanată la locul de administrare, oboseală, febră, frison, in procent de 71%, 43% au prezentat dureri de cap, cefalee, 38% dureri musculare sau articulare, 18% reacţii digestive. Nu au fost inregistrate, in această săptămană, cazuri de şoc anafilactic. Vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvantul dlui secretar de stat Andrei Baciu. Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, dle preşedinte. Cu privire la vaccinarea angajaților operatorilor economici, aici aş vrea să vă spunem că am primit foarte multe solicitări şi am şi avut in ultimele săptămani diverse intalniri cu organizațiile şi asociațiile care reprezintă mediul privat din Romania in această idee de a organiza centre de vaccinare, care să accelereze practic accesul angajaților la vaccinare. In acest sens, cateva detalii despre cum se va realiza acest lucru. Centrele de vaccinare se vor realiza prin grija operatorului economic intr-un spațiu adecvat, care să indeplinească practic aceleași condiţii ca şi centrele de vaccinare normale. Vaccinarea angajaților se va realiza fără programare in platforma de programare. Planificarea la vaccinare: practic, angajatorii intocmesc lista persoanelor eligibile, care işi doresc să se vaccineze, listele respective se transmit către DSP-uri, care, pe baza datelor primite, realizează planificarea efectivă a vaccinării, ţinand cont, evident, de numărul persoanelor care işi doresc, de dimensiunea activităţii şi de intervalul de timp necesar pentru finalizarea activităţii de vaccinare. Persoanele planificate la vaccinare vor fi anunțate prin grija angajatorilor. Pentru operatorii economici care dețin personal medico-sanitar propriu, aceștia işi vor organiza acțiunea de vaccinare in sediile proprii cu ajutorul acestui personal. Pentru operatorii economici care nu au personal medico-sanitar, pentru aceste situații se vor constitui echipe mobile ce vor fi arondate unui centru fix de vaccinare cu vaccinul AstraZeneca. Dacă, la fel, operatorii economici au personal medico-sanitar, dar nu au suficient, la fel aceste acțiuni vor fi completate cu personalul din respectivele centre şi solicitările vor merge către DSP-uri. Pentru operatorii economici care au mai puţin de 100 de angajați, practic, aceștia vor intocmi liste cu angajații care doresc să se vaccineze, le trimit către DSP-uri judeţene şi aceste vor fi planificate la vaccinare in centrele fixe. Revenind la chestiuni legate de aspecte generale, misiuni de transport, de la inceputul campaniei de vaccinare pană pe data de 13 aprilie au fost efectuate 8350 de misiuni de transport la nivel naţional. Au fost implicate, ca forțe și mijloace angrenate in acest demers, 7.583 - personal MAI, din cadrul Poliției Romane, din cadrul Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.000 de mijloace tehnice, 3.329 persoane din MApN pentru efectuarea misiunilor de transport cu 1.943 mijloace tehnice și un total de personal angrenat, militar și civil, de 5.918. Cu privire la dozele de vaccin pe care Romania le-a recepționat pană pe data de 13 aprilie, vorbim de 5.824.419 doze de vaccin, distribuite astfel: vaccinuri produse de Pfizer/BioNTech, recepționate pană la data de 13 aprilie, 3.886.019 doze de vaccin, din care administrate 3.059.436. Avem un stoc existent la data de 13 aprilie de 604.572 de doze de vaccin. Menționez că aceste doze sunt planificate a fi utilizate pană la următoarea livrare de la inceputul săptămanii viitoare. Așa se intamplă in fiecare săptămană. Pentru vaccinurile produse de Moderna, avem un total doze recepţionate, pană la 13 aprilie, de 560.400 de doze, dintre care au fost administrate 292.225 de doze, ceea ce reprezintă 52%; la fel, cu un stoc de 198.220 de doze, care sunt menținute pentru a efectua vaccinările programate și doza de rapel. Cu privire la vaccinul produs de AstraZeneca, avem un total de doze recepționate de 1.378.000, dintre care au fost administrate 410.553, cu un stoc de 779.150 de doze, care urmează a fi folosite pentru activitățile pe care le-a menționat și domnul președinte, inclusiv activități din cadrul campaniei de vaccinare care se vor realiza cu ajutorul medicilor de familie și al operatorilor economici din mediul privat. Cu privire la dozele pierdute pană pe 11 aprilie inclusiv, s-au inregistrat 6.080 de doze pierdute, reprezintă 0,16% din totalul dozelor utilizate, evident, pentru motive neimputabile. Cu privire la calendarul livrărilor pentru perioada următoare, maine intră in țară prima tranșă de vaccinuri produse de Johnson and Johnson, 60.000 de doze, și care vor sosi pe 15 aprilie la Institutul Cantacuzino. Cu privire la calendarul livrărilor pentru perioada următoare, maine intră in țară prima tranșă de vaccinuri produse de Johnson and Johnson, 60 de mii de doze, și care vor sosi pe 15 aprilie la Institutul Cantacuzino. Vorbim de primele tranșe. Suplimentar, in ultima săptămană din aprilie, vor mai sosi incă 103.200 de doze de vaccin produs de aceeași companie, cu un total de 163.200 de doze. Pentru luna mai, pentru acest vaccin, vom mai primi, estimările pe care le avem in acest moment, 518.400 de doze, iar pentru luna iunie, 1.661.400 de doze. Acestea sunt estimările pe care le avem in acest moment. Este extrem de important să reținem această formulare. Cu privire la dozele de vaccin produse de către celelalte trei companii, pentru luna aprilie, după cum știm, BioNTech/Pfizer a livrat in Romania 1.022.580 de doze. Vor livra pană la sfarșitul lunii un total de 2.046.330. Moderna - 134.400 livrat și un total de 280.800 pentru aprilie; AstraZeneca 57.600 livrat deja și cu un total, pentru luna aprilie, de 883.080 de doze. Astfel, vorbim pentru luna aprilie de un total de 3.373.410 doze de vaccin. Pentru celelalte trei companii, pentru luna mai și iunie avem in felul următor: pentru BioNTech/Pfizer avem 2.804.490 de doze, pentru luna mai, şi 3.225.690 de doze pentru luna iunie; pentru Moderna - 620.700 de doze pentru luna mai și 620.700 de doze pentru luna iunie, iar pentru dozele de vaccin produse de AstraZeneca, vorbim pentru luna mai de 1.047.962 de doze și pentru luna iunie 1.047.962 de doze. La fel, este important să reținem faptul că vorbim de estimări, acestea sunt cifrele estimate pe care le avem in acest moment. Suplimentar, dacă se va finaliza și semnarea contractelor cu Novavax și Valneva primele doze sunt planificate a sosi in luna iulie. Astfel, ca urmare a tuturor activităților prezentate de către domnul președinte Gheorghiță, Romania se situează pe locul 4 la nivel european, cu privire la vaccinări cu două doze, ceea e, conform recomandărilor, reprezintă imunitatea maximală, iar la nivel global vorbim de locul 14. Eu cam atat am avut. Vă mulțumesc foarte mult! Domnule președinte... Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu. O să vă mai prezint foarte pe scurt situația persoanelor confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după vaccinare, situație evaluată la 11 aprilie 2021. Pot să vă spun că, din totalul persoanelor testate in intervalul 27 decembrie - 11 aprilie, doar 9,2% dintre aceste persoane erau vaccinate. In ceea ce privește numărul persoanelor care sunt confirmate după doza 1, in perioada 27 decembrie 2020 - 11 aprilie 2021, un procent de 0,81% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2, in valoare absolută inseamnă 18.630 de persoane. Mediana timpului de la administrarea primei doze și pană la data confirmării a fost de 11 zile, practic, in afara intervalului după care apar primele reacții pozitive din partea organismului, in ceea ce privește nivelul anticorpilor. In ceea ce privește numărul persoanelor confirmate cu infecție SARS-CoV-2, după cea de-a doua doză, in aceeași perioadă de timp, au fost 0,21 la sută din totalul persoanelor vaccinate cu doza a doua, au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2, ceea ce reprezintă in valoare absolută 2.983 de persoane, dintre acestea 97,3% au fost persoane vaccinate cu Pfizer. Sunt cele mai multe persoane care au făcut și doza a doua, 2,7% persoane vaccinate cu Moderna, iar mediana timpului scurs de la administrarea celei de a doua doze și pană la data confirmării a fost de 23 de zile. Acestea sunt datele actuale legate de campania de vaccinare. Cu permisiunea dumneavoastră, o să incepem partea de intrebări și vă rog să incepem din partea dreaptă, cate două intrebări. Reporter: Bună ziua! Avand in vedere că urmează să inceapă săptămana viitoare vaccinarea cu Johnson and Johnson, aș vrea să ne faceți cateva precizări despre ce trebuie să știm despre acest vaccin, avand in vedere că Autoritatea de Reglementare Americană solicită suspendarea vaccinării cu acest ser. Valeriu Gheorghiţă: Am văzut această recomandare in cursul zilei de astăzi. Așteptăm, pe bună dreptate, o precizare de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi, cu siguranță, dacă va fi nevoie să nu demarăm incă utilizarea acestui tip de vaccin, putem să facem acest lucru. Avem capacitatea de stocare, nu ne forțează nimeni să incepem atata timp cat nu avem suficiente date de siguranță. Reporter: Cand o să aveți aceste date? Adică așteptați o decizie la nivel european, aşa cum s-a intamplat şi cu AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Cred că săptămana aceasta, din moment ce FDA recomandă acest lucru, sigur Agenţia Europeană a Medicamentului va face o precizare, mai ales că in Europa nu s-au folosit incă aceste vaccinuri. Tocmai de aceea este importantă experiența acumulată, pană la acest moment, in Statele Unite, unde sunt aproape 7 milioane de doze deja utilizate. Insă frecvența acestor cazuri de evenimente trombotice pare a fi de circa 1 la 1 milion, deci oricum vorbim de o frecvență extrem de rară. Insă atata timp cat a fost această recomandare a unei agenții de reglementare, cu siguranță și Agenția Europeană a Medicamentului va face precizări suplimentare și recomandări in acest sens. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare. In urmă cu puțin timp, o clinică privată, care a făcut studii privind răspunsul imun post-vaccinare, spune că persoanele care manifestă reacții după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi. Puteți să confirmați aceste informații și faptul că tinerii dezvoltă valori mai mari ale titrului de anticorpi post-vaccinare și că persoanele cu comorbidități dezvoltă, la fel, valori mai mici ale titrului de anticorpi? Valeriu Gheorghiţă: Nu sunt surprinzătoare aceste rezultate. De altfel, ştim că persoanele tinere au un răspuns imun mai robust, ele dezvoltă un titru mai crescut de anticorpi, comparativ cu persoanele, de pildă, de peste 65 de ani, unde avem o stare de imunosenescență, adică de imbătranire fiziologică a răspunsului imunologic. Tocmai de aceea este important de a completa schema de vaccinare, de a face cele două doze, pentru a ne asigura un nivel suficient de protecție și, de asemenea, pentru a menține durata răspunsului imun. Acest lucru, pană la urmă, confirmă o reactogenitate a acestor vaccinuri, mai ales la persoanele tinere, pentru că, așa cum am explicat de mai multe ori, apariția acestor reacții adverse de tipul febră, durere, dureri musculare, dureri de cap nu reprezintă altceva decat reacția organismului față de un stimul imun. Tocmai de aceea, repet, aceste rezultate erau anticipate și acestea, pană la urmă, confirmă experiența și cu alte tipuri de vaccinuri, unde la fel se intamplă. Reporter: Oamenii ar trebui să țină cont de cateva reguli in momentul in care merg să se vaccineze cu AstraZeneca și la ce perioadă de timp va fi făcut rapelul? Valeriu Gheorghiță: In momentul de față, pentru doza de rapel, este stabilit intervalul de opt săptămani, insă există acest interval mai larg intre patru săptămani și 12 săptămani. Insă ceea ce s-a observat din datele existente, cu cat perioada la care facem cea de-a doua doză de AstraZeneca este mai mare, la interval de opt săptămani, chiar mai mult, pană la 12 săptămani, cu atat răspunsul imun este mai bun. Tocmai de aceea noi am stabilit, in cadrul grupului de experți, acest interval de circa opt săptămani. In ceea ce privește conduita anumitor persoane care se prezintă la vaccinarea cu acest tip de vaccin, in momentul de față, nu este stabilit un profil de risc care să țină de varstă, de prezența unor boli cronice asociate sau de sexul persoanei, tocmai de aceea rămane pană la urmă aceeași recomandare de a fi sănătoși din punct de vedere clinic, de a nu avea febră, de a nu avea o boală acută in evoluție și, evident, nu ne prezentam dacă una dintre bolile cronice este decompensată. Tocmai de aceea este important triajul medical care se face la momentul prezentării persoanelor in centrele de vaccinare. Reporter: Spuneați că in situația in care primiți o recomandare de la Agenția Medicamentului de pe plan european, e posibil să amanați vaccinarea cu Johnson and Johnson, asta inseamnă că se amană și pornirea celor 20 de caravane sau e posibil să folosească alt vaccin? Valeriu Gheorghiță: Putem să folosim un alt tip de vaccin atata timp cat putem indeplini condițiile de lanț de frig. Nu cred că va avea un impact asupra continuității campaniei de vaccinare, insă, ca intotdeauna, pe primul loc rămane siguranța beneficiarilor și cu siguranță, dacă Agenția Europeană a Medicamentului va face aceste recomandări, evident că vom ține cont de ele, ca intotdeauna. Reporter: Care ar fi impactul folosirii acestor caravane? Cați oameni vaccinați pe zi, dacă vor fi vaccinați mai mulți varstnici, pentru că, dacă am ințeles bine, doar aproximativ 600.000 de varstnici au fost vaccinați pană acum? Valeriu Gheorghiță: Zilnic, un centru mobil poate să vaccineze circa 100 de persoane, așa incat, dacă vorbim de cele 20 de centre mobile, vorbim de aproximativ 2.000 de persoane care pot să fie vaccinate. Insă din acele localități, cu siguranță, vor avea prioritate, inițial, cei mai varstnici, cei vulnerabili, cei cu boli cronice și, rand pe rand, se va vaccina toată populația din localitatea respectivă, care bineințeles iși exprimă acest acord, tocmai pentru a nu ne intoarce, după o perioadă de timp, să vaccinăm persoanele, de pildă, din etapa a treia. In acele localități, asigurăm vaccinarea tuturor celor care doresc să se vaccineze, incepand cu cei mai vulnerabili și terminand cu etapa a treia, așa cum prevede, de altfel, și strategia. Reporter: Dacă puteți să ne precizați cei 600.000 de varstnici cat reprezintă in totalul varstnicilor din Romania și dacă e un procent mulțumitor pe care vi l-ați planificat și cum vreți să il schimbați? Valeriu Gheorghiţă: La ceea ce ne referim sau la ce ne raportăm, in Romania sunt circa 3,6 milioane de persoane cu varsta de peste 65 de ani. Desigur că mai avem in continuare un număr mare de persoane care necesită a fi vaccinate. Etapa a doua, reamintesc, nu s-a oprit, ea continuă și se prioritizează. Insă demararea etapei a treia nu s-a decis in ideea de a substitui sau de a da la o parte persoanele vulnerabile, ci de a completa, acolo unde există locuri libere, in centrele de vaccinare, cu cei care doresc să se vaccineze din etapa a treia, tocmai pentru a nu ne confrunta cu situații in care stăm cu centre de vaccinare care nu sunt suficient ocupate. Și vedem ce se intamplă, in momentul de față, in centrele unde avem vaccin de la compania AstraZeneca, este o scădere a adresabilității care se regăsește la nivel european, nu doar in Romania. Tocmai de aceea, cred că este important să creștem partea de comunicare și de informare. La nivel european pot să vă spun că strategiile de vaccinare diferă parțial de la o țară la alta. Multe sau parte dintre țări au debutat campania de vaccinare cu persoanele care se află in centrele rezidențiale, ulterior au trecut la personalul medical. In Romania, am asigurat peste 70% persoanele vaccinate ca acoperire vaccinală in centrele rezidențiale, insă in Romania nu avem un număr foarte mare de persoane care sunt in centrele rezidențiale, vorbim de circa 50.000 de persoane din care, vedem, aproape 34.000 sunt deja vaccinate, majoritatea și cu două doze. Reporter: Şi atunci soluția ar fi aceste caravane care ar trebui crescut numărul lor, sau anticipați că veţi crește? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Cred că un element important care va face diferența este vaccinarea prin cabinetele medicilor de familie, unde se va crește accesul persoanelor, mai ales a celor mai vulnerabile, la vaccinare și care aveau dificultăți, inclusiv in deplasare, la un centru de vaccinare, la o anumită distanță. Și mai este un element esențial din punctul nostru de vedere, și anume increderea pe care persoanele respective, pe bună dreptate, o au in medicul propriu, in medicul de familie și, in felul acesta, eu cred că vom reuși să creștem numărul persoanelor vaccinate din randul celor vulnerabili, din randul celor varstnici, prin implicarea și sprijinul colegilor din rețeaua de medicină de familie. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb, de maine incepe rapelul cu AstraZeneca, cați oameni ar trebui să facă rapelul și dacă aveți semnale că sunt persoane care vor renunţa să il facă? Valeriu Gheorghiţă: De fapt, a inceput de ieri rapelul persoanelor cu vaccin de la AstraZeneca. Pot să vă dau exemplul zilei de ieri, peste 95% din cei programați la rapel s-au prezentat. Reamintesc faptul că o bună parte dintre persoane a avut posibilitatea să facă rapelul chiar inainte de săptămana 8 din diverse motive şi in felul acesta procentul este nesemnificativ. Poate sunt persoane care au dezvoltat infecția cu SARS-COV-2 şi nu iese din statistica pe care am regăsit-o la celelalte tipuri de vaccinuri. Noi apreciem, cel puţin in baza datelor inregistrate in ziua precedentă, un număr corect, un număr optim de persoane care s-au programat pentru cea de-a doua doză şi cred că a fost decizia ințeleaptă pe care persoanele respective au luat-o. Reporter: Cei care nu vor să mai facă rapelul cu AstraZeneca, ce soluţie au? Refac o schemă de vaccinare sau fac rapelul cu alt vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Rapelul cu alt vaccin nu este in momentul de faţă susţinut de dovezi ştiinţifice, mai mult decat atat, OMS a precizat cat se poate de clar că nu avem o bază ştiinţifică pentru a recomanda asocierea de vaccinuri care folosesc tehnologii diferite. Cu siguranţă că in perioada lunilor următoare vom avea acces la acele date, insă, astăzi, nu avem, repet, un funadament ştiinţific pe baza căruia să luăm aceste decizii care pot să impacteze un număr mare de persoane şi tocmai de aceea e bine să evităm astfel de decizii şi, suplimentar de acest lucru, legat de momentul in care ar putea să se revaccineze, iarăşi nu există un moment care să fie stabilit la acest moment, dar probabil că, undeva, un interval de 3-6 luni este rezonabil. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb incă ceva. Spuneați de persoanele care sunt libere să se vaccineze cu AstraZeneca fără programare. Există acest lucru şi pentru alte vaccinuri? Valeriu Gheorghiţă: Nu, la celelalte vaccinuri nivelul de ocupare a locurilor este aproape maximă. Reporter: Există posibilitatea ca un om să meargă inainte de ziua in care este programat pentru a se vaccina? Valeriu Gheorghiţă: Doar pentru vaccinul de la AstraZeneca, pentru celelalte tipuri de vaccinuri nu avem date care să sprijine această decizie, date științifice, aşa incat cred că efectuarea rapelului mai devreme, pentru celelalte două tipuri de vaccinuri, ar putea să aibă consecințe in ceea ce priveşte beneficiul. Tocmai de aceea este bine să incurajăm respectarea calendarului de vaccinare, aşa cum se intamplă in orice program de vaccinare şi nu in mod particular pentru vaccinarea impotriva COVID-19. Pentru această schemă de vaccinare avem date care confirmă eficacitatea respectivă, pentru că acest booster al răspunsului imun are un rol foarte bine definit și s-a stabilit această perioadă in baza unor date științifice, nu a fost ales intamplător sau aleator acest interval. Desigur, dacă vorbim de o zi, aici sunt nesemnificative, dar mai mult de această marjă nu cred că e bine să ne asumăm, pentru că, repet, putem să compromitem beneficiile vaccinului. Reporter: Am ințeles. Pentru că este o perioadă destul de lungă și există posibilitatea să se intample altceva in ziua programării, mai ales la AstraZeneca. Valeriu Gheorghiţă: La AstraZeneca avem această posibilitate, am menționat; intre patru săptămani pană la 12 săptămani. Reporter: Am ințeles. Și vă citesc niște comentarii... Valeriu Gheorghiţă: Vreau intrebare, nu comentarii. Reporter: Da, da. Intrebare pe baza comentariilor. Valeriu Gheorghiţă: Sigur. Reporter: O femeie spune că are 65 de ani și așteaptă din ianuarie să se vaccineze. Este pe lista de așteptare in Craiova, pe strada Amaradia, și văd că nu se mișcă nimic. Aș vrea să mă vaccinez și nu pot. Există posibilitatea să vă uitați la astfel de comentarii... Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă. Sunt colegii mei care vizualizează toate aceste petiții, dacă vreți, indiferent de forma sub care le sunt transmise și, punctual, le rezolvăm pe toate. Insă in situația respectivă trebuie stabilit dacă centrul respectiv și-a inceput activitatea. Foarte probabil că e unul dintre centrele care vor fi deschise in perioada zilelor următoare. Reporter: Am ințeles. Valeriu Gheorghiţă: Insă aici, aşa cum am mai spus și cu alte ocazii, cred că o mai bună comunicare in plan județean, pe plan local, de la Direcția de Sănătate Publică către beneficiari, va lămuri multe dintre aceste situații, pentru că colegii noștri din Direcțiile de Sănătate Publică ştiu foarte clar cand se vor deschide aceste centre. Reporter: Există o platformă, vaccin live, pe care s-au calculat, pe baza datelor publice, media zilnică de așteptare pe fiecare centru și vedem exemple de centre unde se vaccinează doar cinci doze pe zi, sunt administrate doar cinci doze pe zi, deși lista de așteptare are sute de persoane și voiam să vă intreb de ce există aceste diferențe intre centre care vaccinează cu același tip de ser și... Valeriu Gheorghiţă: Eu nu pot să confirm acele date. Nu este o platformă oficială. Singurele centre in care ar putea să fie această situație sunt centre care, intr-adevăr, au vaccin de la AstraZeneca, insă un centru care are cinci persoane pe zi nu poate să aibă listă de așteptare. O listă de așteptare apare in spatele unui centru care are un nivel maxim de ocupare a locurilor. Deci de-asta vă spun că este o situație pe care nu o pot confirma, nefiind un site oficial pe care noi il coordonăm. Intr-adevăr, in parte din centrele care sunt in momentul de faţă in arondarea Ministerului Apărării Naționale, din lista de așteptare se preiau circa 18 persoane, insă, incepand cu data de vineri, din 16 aprilie, va fi crescut acest număr de persoane din listă vaccinate, in fiecare cabinet, la maximum, la 60. Tocmai de aceea nu știu aceste cinci persoane, mi-e foarte greu să cred că sunt in centre cu Moderna sau Pfizer, dar, repet, nu știu. Reporter: E un centru Pfizer in Lupeni, Hunedoara. Am dat doar un exemplu, dar sunt și altele, sunt cinci persoane media zilnică. Valeriu Gheorghiţă: Repet, nu are cum să se intample asta, tocmai de aceea nu pot să validez niște date care nu ne aparțin. Reporter: In lipsa unor date oficiale, pentru că nu există pe platforma această posibilitate.... Valeriu Gheorghiţă: O să existe in următoarele două, trei zile. Reporter:... pacienții se mută de la un centru la altul pe baza datelor acestea. Valeriu Gheorghiţă: Da, inţeleg acest lucru. Cat de repede se poate, va fi disponibilă in platforma ROVaccinare această posibilitate, insă vreau să vă spun că, inainte de toate, atunci cand se fac modificări pe o platformă care funcționează, este important să asigurăm că acea platformă nu se compromite. Nu este simplu să lucrezi pe o platformă aflată in producție, tocmai de aceea a fost prioritar să operaționalizăm aceste cabinete noi, care funcționează de ieri, astăzi și săptămana următoare și in aceste două, trei zile va fi disponibilă și această facilitată, pentru că ne-o dorim cu toții. Nu a fost o piedică impusă, a fost o problemă de amanare din punct de vedere tehnic, tocmai pentru că ne-am dorit să avem deja operaționale aceste cabinete noi. Reporter: Şi a doua intrebare. Aţi spus anterior că in urma rapelului cu AstraZeneca sunt mai puține probleme, mai puține reacţii adverse şi voiam să vă intreb pe ce vă bazați, dacă aveţi niște date pe care vă bazați, pentru că Romania vaccinează la opt săptămani, in Europa sunt puține țări care vaccinează la opt săptămani, restul vaccinează la 12 săptămani. Valeriu Gheorghiţă: Pe datele științifice care au stat la baza acordării autorizării de punere pe piață a acestui tip de vaccin, care a arătat că la cea de-a doua doză frecvența și intensitatea reacțiilor adverse a fost semnificativ mai redusă comparativ cu prima doză. Același lucru, de pildă, a fost observat in studiile clinice pentru vaccinurile bazate pe ARN mesager, cand s-a observat că la a doua doză frecvența reacțiilor adverse e mai mare decat la prima doză. Deci sunt date care sunt disponibile. Chiar și așa, la nivel european - și aici mă refer la experiența din Marea Britanie - sunt deja cateva milioane de persoane care au făcut și cea de-a doua doză, fără a se inregistra date care să țină de modificarea profilului de siguranță. Deci, aceste date din viața de zi cu zi concordă cu ceea ce s-a regăsit in studiile de aprobare și de autorizare. Reporter: Voiam să vă intreb dacă angajatorii au posibilitatea să iși aleagă tipul de vaccin? Pentru că spuneați ceva mai devreme că vor fi trimise caravane fixe de la AstraZeneca, in cazul in care nu au personal medical. Valeriu Gheorghiţă: Acest tip de vaccinare, această modalitate de vaccinare se poate asigura, la acest moment, cu un vaccin pe care il avem disponibil. Singurul vaccin disponibil la nivel de stoc este vaccinul de la AstraZeneca și este posibilitatea pe care noi o putem oferi; sigur, fără a se simți cineva constrans sau obligat să facă acest tip de vaccin. In momentul in care vor exista doze suficiente și din celelalte tipuri de vaccinuri și se poate asigura lanțul de frig corespunzător, astfel incat să nu compromitem calitatea acestor vaccinuri, sigur că va exista posibilitatea de a utiliza și alte tipuri de vaccinuri. Dar, strict la acest moment, vorbim de vaccinul de la AstraZeneca fiind singurul disponibil care poate să asigure accesul la vaccinare. Aici aș vrea să fac o scurtă precizare: nu aș vrea ca cineva să ințeleagă un mesaj care ar fi incorect și anume că disponibilitatea vaccinului de la AstraZeneca arată că acest vaccin este mai slab, că acest vaccin nu este suficient de bun, că acest vaccin nu și-a dovedit eficacitatea. Dimpotrivă, este un vaccin pentru care, intr-adevăr, avem o scădere a nivelului de incredere la nivel european, insă nu trebuie să privim acest lucru ca pe o alternativă la vaccinare. Nu este o alternativă, este unul dintre vaccinurile autorizate la nivel european, care se folosește in momentul de față in majoritatea țărilor europene. Marea Britanie, cu utilizarea acestui vaccin, - sigur, in completarea celorlalte -, ajunge astăzi să fie intr-o situație epidemiologică cat se poate de bună. Reporter: Spuneați ceva mai devreme că avem o capacitate de vaccinare pe zi de 115.000 de oameni, asta dacă se programează, aţi spus... Valeriu Gheorghiţă: Avem un deficit important de programări in centrele cu AstraZeneca unde am putea să vaccinăm peste 31.000 de persoane in fiecare zi. Deci, de aici se regăsește această diferență. De astăzi mă aștept să avem circa 80.000 de persoane, avand in vedere că s-a crescut numărul de persoane vaccinate pe flux, avem deschiderea acestor cabinete, de ieri și de astăzi, și tocmai de aceea, cel puțin cel puțin conform datelor din platformă, ieri erau programate, pentru astăzi, aproape 80.000 de persoane. O să vedem care sunt datele de la ora 17:00. Cu siguranță, noi facem toate eforturile pentru a crește ritmul de vaccinare, insă ințeleg perfect ezitarea și preocuparea oamenilor, in mod deosebit pentru vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Şi mai am intrebare, dacă imi permiteți. Spuneați că maine va avea loc ședința cu medicii de familie. Ştiţi cați medici de familie vor participa la campania de vaccinare? Și la ce număr de oameni vaccinați pe zi cu ajutorul medicilor de familie preconizați că vom ajunge? Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de 3.028 de medici de familie care şi-au exprimat, in primă etapă, disponibilitatea de a participa la acest demers, din circa 10.900 de medici de familie care se află in relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Eu mă aștept ca acest număr să crească in perioada următoare, pe măsură ce lucrurile vor fi mai bine ințelese și se va explica modalitatea in care se derulează acest tip de vaccinare. Iar raportat la numărul de persoane vaccinate pe zi, din această perspectivă, mi-e foarte greu să dau... pot să dau o valoare matematică de cel puțin 30.000 de persoane pe zi, dar asta inseamnă să am zece persoane vaccinate. Or, aici, iarăşi, ne vom confrunta cu un factor care ține de decizia personală a fiecărei persoane de a se vaccina. Tocmai de aceea, nu intotdeauna estimările noastre sunt validate in viața de zi cu zi, pentru că, pe langă organizare, pe langă disponibilitatea dozelor, mai este un factor esențial, și anume disponibilitatea persoanelor de a se programa și de a se prezenta la vaccinare. Reporter: Luați in calcul o campanie de comunicare, astfel incat din ce in ce mai mulți romani să iși dorească să se vaccineze? Valeriu Gheorghiţă: Da, se lucrează la un astfel de demers de a intensifica partea de comunicare și de informare, in mod deosebit cu accent pe populația din mediul rural, unde există o reală nevoie de mai multă informare și de comunicare. Mulțumesc! Reporter: Legat de vaccinarea cu AstraZeneca. Oamenii sunt in continuare reticenți, unii dintre ei, și voiam să vă intreb dacă, nu știu, există un procent legat de cei care și-au anulat programarea, respectiv cei care și-au făcut programare; dacă este o comparație, numărul mai mare de partea cui vine? Valeriu Gheorghiţă: Nu, in momentul de față, datele sunt relativ stabile față de ce am anunțat in săptămana precedentă, pentru că, repet, persoanele au posibilitatea de a vizualiza tipul de vaccin pe centru, așa incat se programează de la inceput, știind ce tip de vaccin va fi alocat in acel centru. Nu mai avem aceste situații de anulări, pentru că omul atunci cand se programează știe ce vaccin primește. Reporter: Legat de faptul că ați menționat mai devreme că este un nivel de neincredere față de acest vaccin, in calitate de președinte al campaniei de vaccinare, cum ați incuraja oamenii totuși să opteze pentru acest vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Prin a acorda increderea cuvenită in știință și in recomandările medicale. Reporter: Considerați că, in momentul de față, există o tendință descrescătoare a interesului populației pentru vaccinare și, dacă in aceste condiții, ținta de zece milioane de persoane vaccinate pană la 1 august mai poate fi atinsă? Valeriu Gheorghiţă: Nu cred că este o scădere a interesului pentru vaccinare. Repet, scăderea numărului de persoane din lista de așteptare se datorează faptului că o persoană care nu confirmă programarea este eliminată din listă, tocmai pentru a facilita notificarea celorlalte persoane. Acesta ar fi un aspect. Un al doilea aspect, faptul că se intrevede posibilitatea de vaccinare prin intermediul medicilor de familie, foarte probabil că a determinat o mare parte dintre persoane să mai aștepte pană la existența acestei posibilități de a se vaccina la cabinetul medicului de familie. Deci, din punctul nostru de vedere, nu există o scădere a intenției de vaccinare, ci, dimpotrivă, datele sociologice arată o intenție de cel puțin 50% . Reporter: Şi aş mai avea o intrebare. Spuneați că, de săptămana viitoare, vor fi operaționalizate 20 de centre de vaccinare mobile care vor deservi localitățile rurale. Unde mai exact, in ce județe, unde se va incepe această vaccinare in centrele mobile? Valeriu Gheorghiţă: Există, in momentul de față, un plan stabilit. Toate cele 20 de centre de vaccinare sunt arondate in structurile spitalelor militare de la nivel național și, de acolo, in parteneriat cu Direcțiile de Sănătate Publică, se stabilește traseul fiecărui centru de vaccinare. Reporter: Vă mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc și eu. Andrei Baciu. Vă mulțumim foarte mult. O zi plăcută in continuare! 2021-04-13 15:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_dscf8017.jpgEvenimentul de lansare a Acordului de colaborare cu Asociația Coaliția România Sustenabilă - “Parteneriat pentru viitor”, organizat de către Departamentul pentru Dezvoltare DurabilăȘtiri din 13.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/evenimentul-de-lansare-a-acordului-de-colaborare-cu-asociatia-coalitia-romania-sustenabila-parteneriat-pentru-viitor-organizat-de-catre-departamentul-pentru-dezvoltare-durabilaGalerie foto 2021-04-13 12:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image_22_resize.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia începerii lunii postului RamadanȘtiri din 13.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-inceperii-lunii-postului-ramadanCu prilejul lunii Ramadan, transmit un salut călduros intregii comunități musulmane din țara noastră. Postul Ramadan este o perioadă de trăire a mesajului revelat in Coran, care ne indeamnă să fim toleranți, generoși şi să ne respectăm semenii, aceste valori fiind fundamentele bunei conviețuiri a cetățenilor romani indiferent de etnie sau de convingerile religioase. Aflați de aproape nouă veacuri pe aceste meleaguri, musulmanii din Romania reprezintă un model de Islam moderat. Comunitatea musulmană este deplin integrată in societatea romanească și contribuie activ, astăzi ca și in trecut, la conviețuirea armonioasă și la realizarea binelui comun. Apreciez faptul că, in perioada pandemiei, comunitatea musulmană este alături și susține efortul autorităților de a proteja sănătatea populației, prin măsuri sanitare și printr-o campanie de vaccinare susținută. Am incredere că impreună, responsabili și solidari, vom depăși cu bine pandemia. Transmit gandurile mele bune comunității musulmane din Romania! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-13 09:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-13-09-51-12big_sigla_guvern.pngDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu și secretarul de stat în MAI, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed ArafatȘtiri din 12.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu1618259923Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara. In această seară incă o tragedie in Romania, la Spitalul Victor Babeş. Trei persoane au decedat. In acest moment nu ştim de ce. Condoleanțe familiilor indoliate. Din ce avem pană acum, din ce ştim pană acum se pare că este un accident, dar a inceput şi o anchetă. Am vorbit cu ministrul de Interne, bineinţeles că o să vină după această declarație, o să mă intalnesc şi cu ministrul de Interne, am vorbit la telefon. I-am cerut ca această anchetă să fie cat mai rapidă şi mai transparentă, pentru că toţi vinovații pentru ce s-a intamplat in această seară trebuie să răspundă. Suntem intr-o luptă şi intr-un război cu această pandemie de un an de zile. Presiunea pe spitale este foarte mare, presiunea pe secțiile de terapie intensivă este foarte mare. Trebuie cu toții să ajutăm şi, de aceea, am spus intotdeauna că, sau in ultima perioadă am vorbit despre această campanie de vaccinare, că este singura soluție. In acest moment este foarte important. Din partea noastră, de ce am ieșit in această seară şi era important? Am văzut că administratorii sau reprezentanții statului fug in aceste momente, fug de comunicare. Cetățenii au nevoie să comunicăm mai mult in aceste momente. Au nevoie să venim să le explicăm. De aceea, l-am adus in această seară langă mine pe domnul Arafat să explice exact ce s-a intamplat, o să stea cu dumneavoastră aici, să răspundă la intrebări. Ceea ce ştim pană acum: nu trebuie să mai fugim de comunicare. Trebuie să venim să comunicăm transparent romanilor de fiecare dată. In continuare, vom pune resurse şi vom incerca să avem mai multe paturi de terapie intensivă, aşa cum am cerut acum două luni de zile, pentru că in continuare suntem in această luptă cu pandemia. Nu putem să garantăm acum că astfel de accidente nu se vor mai intampla. Eu sper că nu se vor mai intampla şi sper să avem resursele să trecem cat mai bine. Dar ca să reducem presiunea şi să ne asigurăm că nu se mai intamplă aşa ceva trebuie să avem o campanie de vaccinare de succes. Ele merg mană in mană in acest moment. Acum, domnul Arafat o să vă explice toate detaliile, tot ceea ce știm pană acum. Am vorbit cu domnia sa, tot ce putem să vă explicăm vă va explica, va sta cu dumneavoastră oricat este nevoie. De partea cealaltă, deja am spus, am vorbit cu ministrul de Interne, a inceput o anchetă și mă voi asigura că această anchetă va fi una transparentă, corectă, iar cei responsabili și vinovați vor răspunde. Vă mulţumesc! Raed Arafat: Bună seara! In primul rand transmit şi eu condoleanțe familiilor celor trei pacienți care au fost victime acestui accident. Ce s-a intamplat, și vreau să subliniez clar că ce spun acum poate să fie modificat pe baza la ce apare in anchetă și ce alte date pot să apară mai departe, ce vă spun acum este ce știu la acest moment și ce pot, bineințeles, să comunic, cu rezervă, că situația este sub o anchetă și aceste lucruri pot pe parcurs să aibă modificare. Deci, in primul rand să vorbim despre tirul respectiv sau tirurile de terapie intensivă. Tirurile de terapie intensivă sunt fabricate ca să funcționeze in două modalități: o modalitate este total independentă, pe butelii de oxigen și pe generator electric propriu. Asta este cand vor funcționa doar pentru cateva ore. O altă modalitate cand vor funcționa și e prevăzut să funcționeze pe o durată mai lungă, ele au conexiuni și se conectează la curent din afara tirului, al spitalului, de exemplu, de la un transformator și se conectează la sursa de oxigen permanentă, de regulă a spitalului, care poate să fie un stocator de oxigen de regulă și asta este cazul tirului de la Babeș, care intră in camera tehnică, se conectează la tir și de acolo intră oxigenul pentru aparate și pentru sistemele de livrare de oxigen pentru pacienți. Acolo există reductoare care controlează presiunea maximă care intră in tir. Aceste reductoare există și la ieșire, din ce ştiu, și la ieșire din stocator și bineințeles la intrare in tir. Presiunea nu trebuie să fie lăsată să urce mai mult decat, din ce știu pană acum, in jur la 5,8 maxim. Astăzi ce s-a intamplat? La un anumit moment această presiune a crescut peste șase bari. Cum, de ce, ce robinet s-a deschis mai mult, ce intrerupător s-a deschis mai mult? Asta deja face obiectul anchetei. Dar ce s-a intamplat in tir? Ventilatoarele, care sunt ventilatoare de fabricație americană, deci nu vorbim de ventilatoare care sunt de calitate slabă sau ventilatoare care nu sunt făcute să funcționeze in condiții grele, ventilatoarele respective, cand se depășește 6 bari, intră in sistem de autoprotecție și se opresc. Altfel, presiunea distruge tot mecanismul ventilatorului. Asta se pare că s-a intamplat astăzi, cu toate ventilatoarele din tir, care s-au oprit impreună și au creat situația de urgență din interiorul terapiei intensive mobile. Colegii de acolo au lucrat imediat ca să remedieze situația și să incerce, bineințeles, să ventileze bolnavii, ca să preia bolnavii pe balon, nu erau toți intubați care erau in tir. Și bineințeles, intre timp, au fost trimise și ambulanțe care să preia pacienții pană se remediază situația. Este de menționat, și e un fapt care a fost anunțat, era un reprezentant al firmei care intreține ventilatoarele in curtea spitalului cand s-a intamplat această situație, din informațiile pe care le avem, dar nu a dorit să intre in tir și să ajute, avand in vedere că in tir sunt pacienți COVID. Chiar dacă li se ofereau materiale de protecție, a preferat să rămană afară, și să dea anumite indicații colegilor din interiorul tirului. Bineințeles aici s-a intamplat ce nimeni n-a dorit să se intample, și anume unii pacienți, chiar și dacă au fost luați pe baloanele de ventilație, adică ventilație manuală, au intrat in stop. Nu s-a reușit să fie resuscitați, erau in stare foarte critică. Iar cinci pacienți au fost transferați, după cum știți, la alte spitale. La acest moment este o anchetă, o anchetă care este derulată de Poliția Capitalei și care va stabili după audieri, după discuții, după tot o să stabilească ce s-a intamplat acolo. Cert este că compania care a verificat ventilatoarele ulterior, ventilatoarele avand un log electronic care arată ce s-a intamplat, clar că in jurul orei 16:25, deci orelor 16:25 ora Romaniei, dacă asta este corectă informația pe care am primit-o, s-ar fi crescut presiune brusc peste 6 bari. Deci asta explică clar urgenţa care a apărut. Personal am aflat după orele 17:00. S-a ţinut legătura şi de către mine, şi de cărte domnul doctor Călin Alexandru cu managera spitalului. Colegii de la SMURD au trimis echipe de sprijin şi ulterior am intrat in legătură şi cu domnul ministru al sănătăţii, cu domnul ministru Voiculescu, cu care am avut discuţii cu el pe parcurs şi bineinţeles s-a intervenit pentru primirea bolnavilor in alte părţi. Cam asta este situaţia pe care o ştim pană acum. Deci, o problemă de creştere bruscă a presiunii de oxigen in tir, care a făcut ca aparatele să intre in sistem de autoprotecţie şi să se oprească, crescand presiunea peste şase bari. De aici, cum s-a intamplat că a crescut presiunea şi după care presiunea ulterior a putut să fie controlată şi a răms la 5,8, de ce a fost această creştere, cum a avut loc totul, acest lucru urmează să fie, sperăm, elucidat. Acum, despre instalația de oxigen. Instalația pană la tir se face de către firme autorizate şi această instalaţie este făcută de o firmă autorizată contractată de spital, de serviciul de sănătate al primăriei, deci nu este nimic care a fost făcut improvizat. Este autorizat, este făcut totul corect, stocatorul a fost adus special, iar acest tir a funcţionat luni de zile in Argeş, pană a ajuns aici. Deci nu este un tir care este pus in funcţiune pentru prima dată şi acum a funcţionat sambătă, duminică, astăzi pană după-masă fără probleme. Deci, această creştere bruscă a presiunii trebuie să vedem cum s-a produs, dacă este o greșeală umană, dacă este o chestiune tehnică care nu ştim de ea acum. Deci asta urmează să descoperim. Dar de regulă, presiunea ca să intre in tir mai mare inseamnă că de undeva s-a dat drumul sau a crescut. Mai mult decat atat nu pot să spun pentru că există, cum am zis, ancheta să o să vedem cu ce va ieşi ancheta respectivă. Deci, mă opresc aici. Dacă aveţi intrebări? Reporter: Aţi menţionat că la ora 16:25 a crescut brusc presiunea. Raed Arafat: Asta arată aparatele in logul lor electronic, da. Reporter: Bun. Intrebarea este, pentru că spuneați că acolo la spital se afla un reprezentant al firmei care a dat acele ventilatoare, dacă au fost probleme cu vreunul dintre aceste aparate şi mai devreme? Raed Arafat: El a venit să inlocuiască un aparat din alt motiv, dar nu are nimic cu situația care a fost. El a fost acolo pentru alt motiv și s-a intamplat să fie in curte. Reporter: Persoanele care erau in tir, pacienții care au decedat, erau in viață in momentul in care reprezentantul firmei a refuzat să intre pentru a vedea dacă poate face ceva, pentru a repara acea defecțiune tehnică? Raed Arafat: Nu știu acest lucru şi chiar cred că asta va fi un lucru pe care o să il stabilească ancheta. Chiar nu am aceste date, exact momentul in care nu a dorit să intre și momentul in care au fost declarați in stop cardiac sau sub resuscitare au intrat pacienții respectivi. Deci, astea sunt date pe care nu le am la mine. Reporter: Presiunea a fost monitorizată tot timpul? Raed Arafat: In mod normal presiunea se monitorizează. Tirul după ce a intrat in funcțiune, serviciul tehnic, peste tot serviciul tehnica al spitalului il urmărește. De regulă, cand se intamplă ceva cu presiunea, scade sau ceva sunt alarme in tir care se dau. Dar, incă o dată, din momentul in care era totul reglat, totul era bine, in mod normal nu există motiv de creștere decat dacă s-a intamplat ceva pe parcurs, asta va trebui să fie elucidat, cum am zis, și verificat și stabilit de către tehnicieni. De altfel, tirurile sunt in garanție și vreau să menționez că au fost intreținute de mai multe ori de firma fabricantă. Deci, in cursul anului trecut și chiar, dacă nu mă inșel, și la inceputul acestui an, au fost vizitate, au fost verificate. Cam o dată la două, trei, luni am avut o echipă de la firma respectivă care a venit și a verificat aceste tiruri de cand au fost achiziționate pană acum și prin ele au trecut cateva sute de pacienți, adică numărul total al pacienților tratați in aceste tiruri depășește 600-700 deja de pacienți. Reporter: A fost o alarmă audio in momentul in care a avut loc această defecțiune? Raed Arafat: Alarmă care știu că a fost este a aparatelor care au dat alarma de suprapresiune și s-au oprit, asta știu de la colegi. Mai mult decat asta nu știu dacă a mai fost incă o alarmă suplimentară. Realizator: La ce oră ați aflat dumneavoastră despre acest incident in urma căruia trei pacienți au decedat și la ce oră a fost anunțată poliția? Raed Arafat: Inițial am aflat in jurul orelor 17:00 și ceva, 17:20 - 17:20 și ceva că este o problemă. Ulterior am aflat că există pacienți in stop și mai tarziu, nu pot să vă spun ora exactă, am aflat că există trei pacienți in stop cardiac. După care poliția, da, poliția omoruri a fost inștiințată și s-au deplasat acolo pentru a investiga situația după ce s-a terminat intervenția de transfer al pacienților. Reporter: La ce oră a fost anunțată poliția? Raed Arafat: Nu știu ora exactă, dar chiar personal am vorbit cu adjunctul șefului poliției Capitalei, cu domnul Gavriș. Ştia deja de subiect cand l-am sunat. Deci, nu am fost cel care l-am anunțat prima dată. Mi-a zis: ştiu de Babeş, m-a sunat, deja se pregătește echipă să meargă acolo și echipa a mers acolo. Reporter: S-a folosit ventilarea manuală in momentul in care a fost oprită această instalaţie? Raed Arafat: Cu siguranţă, asta inseamnă ventilaţie pe balon. Reporter: Şi au incercat cadrele medicale să ii scoată pe pacienți pentru a le salva viața? Raed Arafat: Clar că au făcut acest lucru. Pentru ce au făcut cadrele medicale, eu nu am nici un dubiu că colegii noștri de acolo au făcut tot posibilul ca să prevină pierderea de vieți, dar avand in vedere și starea pacienților și că unii erau la limită, clar că orice dereglare poate să ducă la apariția stopului cardiac și să inceapă manevrele de resuscitare, dar din ce știu, colegii noștri, da, au acționat și au inceput să ii ventileze manual. Reporter: La ce oră a fost anunțat ministrul sănătății de această situație tragică? Raed Arafat: Deci, eu mai degrabă pot să spun că dansul m-a sunat prima dată şi intr-adevăr nu am sunat in alte părţi. Eram in discuții să văd sigur că situația este sub control. Dansul m-a sunat, dar după ora 6:00 m-a sunat și m-a intrebat și i-am explicat toată situația care este și in ce situație ne aflăm. Deja era anunțat și noi l-am informat exact pană la ce nivel am ajuns și faptul că au intervenit mașinile și toate aceste aspecte. Reporter: Bună seara, domnule ministru! O completare la intrebarea colegei. Ați aflat după ora 16:00 incidentul... Raed Arafat: După ora 17:00. Reporter: 17:00. Pană la ora 20:00 nimeni nu a confirmat, nimeni nu a răspuns la telefon. Premierul aruncă responsabilitatea asupra managerilor. Cine este responsabil pentru faptul că nu s-a comunicat? Raed Arafat: Nu. Deci, aici ca să ințelegeți. Telefonul meu a sunat din, poate din 10 in 10 secunde. Reporter: Și ați răspuns la telefon? Raed Arafat: Nu, la niciun telefon, decat la telefoanele care erau corelate direct cu incidentul, pentru că in momentul in care avem o situație de urgență, trebuie să ințeleagă toată lumea că rolul nostru principal este să gestionăm situația, chiar dacă suntem in birou sau oriunde. Ulterior răspundem și la telefoane. A fost pregătit un comunicat care a fost dat, dar răspunsul la telefoane in timpul situației de urgență, gandiţi-vă, spun și fără glumă, adică pot să vă arăt telefonul, toate apelurile care sunt roșii, dacă stăteam la telefon să răspund la toate, cu siguranță nu mai aveam ce face de a discuta cu colegii, de a-i sprijini, de a găsi soluții, de a vedea cu colegii noștri ce fac. Deci, asta este un lucru care este normal oriunde. Nu poţi in timpul urgenței să răspunzi la toate telefoanele decat dacă stai undeva și faci asta și alții se ocupă de toată situația. Noi eram in legătură cu managera spitalului, vorbeam cu unii, vorbeam cu alții, la un moment cu domnul ministru Voiculescu. Normal că am discutat și cu premierul, și cu domnul ministru Bode. Deci n-aveam cum să răspund la telefoane să intru la televiziuni, mai ales că dacă intri la una trebuie să intri la toate. Asta este regula și e normal. Și asta inseamnă că după asta nu mai ai timp să te ocupi de partea pragmatică a intervenției. Acum sunt in fața dumneavoastră să vă răspund la intrebări, deci asta este. Dar intre timp noi am emis un comunicat care aproape toate detaliile pe care vi le-am zis aici sunt in comunicatul pe care l-am emis. Reporter: Domnule ministru, sunteți in sistem de cațiva ani buni, sistemul este in colaps, conform declarațiilor decidenților politici, este presiune pe sistemul de sănătate. De un an de zile vă luptați să asigurați necesarul de paturi la ATI. Iată că nu s-a reușit acest lucru care duce, din păcate, la decese. Cine este responsabil pentru acest lucru, pentru faptul că nu au fost investiții, nu s-au găsit soluții? Și dacă dumneavoastră vă simțiți responsabil pentru faptul că nu sunt paturi la ATI. Ludovic Orban asigura din timpul mandatului său că va face rost de 1.400 de paturi, acum avem 1.500. Revin. Sunteți responsabil pentru ce s-a intamplat sau pentru ceea ce se va intampla de acum incolo avand in vedere că sistemul este sub presiune? Mulțumesc! Raed Arafat: Deci pandemia este un dezastru. Un dezastru, in definiția lui, este că ai cerere mult mai mult decat poți să oferi. Cu toate acestea, Romania a făcut față. Și dacă vedem unde eram la inceputul anului trecut și unde suntem acum, și ca număr de paturi de terapie intensivă, și ca număr de paturi de terapie intermediară, și ca ventilatoare, și ca oxigenatoare, și ca aparatura de ventilație neinvazivă, suntem foarte departe față de unde eram atunci. Sistemul continuă să fie sub presiune, pentru că și cazurile se schimbă. Acum avem foarte multe cazuri de terapie intensivă care ne intră in sistem. Bolnavii vin tardiv la spital. Unii dintre ei așteaptă acasă, fără oxigen, fără tratament, pană nu mai pot și după care apar in spital. Și asta face o presiune, intr-adevăr. Am reușit să creștem numărul paturilor de terapie intensivă. Intr-adevăr, nu am ajuns incă la 1.600 faptic funcționale, dar suntem cu peste, ieri eram cu peste 1.530 de pacienți in terapie intensivă. Lăsand la o parte că in Romania incă un sistem totuși a funcționat foarte bine ca sistem de rezervă și asta este sistemul unităților de primiri urgență. Pentru că dacă la terapie intensivă totuşi, nu am avut 1.600 de paturi, am avut mai multe, dar erau unele desemnate pentru cazurile non-COVID, care continuă să vină. Că dacă am pune toate paturile de terapie intensivă am sta foarte liniştiţi, dar nu putem să le punem pentru că mai avem accidente rutiere, mai avem infarcte, mai avem accidente vasculare cerebrale, mai avem bolnavi in comă, bolnavi care se operează. Deci, dacă vedem sistemul de back-up, au fost unităţile de primiri urgenţe. Noi am crescut capacitatea de ventilaţie in UPU, chiar dacă nu le numim paturi de terapie intensivă, capacitatea de ventilaţie acolo a fost semnificativ crescută. Deci un spital ca Sfantul Pantelimon a putut să ţină aproape de 18 pacienţi intubaţi, ventilaţi sau ventilaţi pe CPAP, pană să fie preluaţi. La fel Floreasca, la fel Universitarul, la fel Bagdasarul, toate spitalele judeţene de urgenţă, Mureş, Cluj, toate aceste spitale. Dacă la un moment dat nu s-a găsit loc, noi am avut loc şi in urgenţă şi am reuşit să ţinem bolnavii in viaţă şi să le salvăm viaţa ducandu-i către terapie intensivă cand s-a eliberat un loc. Dacă adăugăm şi capacitatea de ventilaţie a UPU, cu siguranţă ajungem peste 1.600 cu mult. Dar in acest moment balanţa pe care o facem, că şi chestia cu Spitalul Foişor, noi am obţinut 20 de paturi de terapie intensivă, era şi tirul, 28 de paturi. Intr-o zi, sambătă, erau toate funcţionale. Cu asta am redus foarte mult numărul cazurilor de la UPU-rile din Bucureşti, care erau la un moment peste 30 şi au ajuns să fie cateva cazuri ventilate, de care vorbesc, care necesitau să fie internate in terapie intensivă. Vom continua să incercăm să găsim soluţii şi vom continua să găsim soluţii, dar trebuie o balanţă de cazuri non-COVID, cazurile COVID şi să nu uităm cea mai importantă treabă, asta este resursa umană. Am detaşat, am făcut mii de detaşări de medici, de asistenţi, de studenţi ca să poată să meargă şi să-i asiste pe colegii lor, in spitalele unde nu este destul personal sau in spitale in care o parte din personal s-a imbolnăvit şi trebuia să fie inlocuit. Deci şi acest efort major a ajutat ca sistemul, totuşi, să se menţină pe linia pe care s-a menţinut şi să nu găsim un colaps real. Colapsul real al sistemului este cand sistemul nu mai poate primi bolnavi. In acest moment nu am ajuns la faza in care incă să nu putem primi bolnavii măcar intr-o unitate UPU pe ventilator şi să rămană bolnavii in ambulanţă, cum s-a intamplat in alte ţări şi sper, sper să evităm să ajungem in astfel de situaţii. Reporter: Cu permisiunea dumneavoastră, vă rog, nu mi-aţi răspuns la intrebarea cine este responsabil de faptul că după atatea tragedii din ultimii ani, din ultimul an, nu s-a luat practic nicio măsură? Avem declaraţii, aşteptăm rapoarte, dar nu avem măsuri. Raed Arafat: Deci, eu nu pot să stabilesc responsabilii și nu sunt judecător să spun cutare sau cutare sau cutare este vinovat. Sunt anchete pe fiecare din situațiile care s-au intamplat, de la Piatra Neamț, de la Balș, situația de aici va fi verificată. Incă o dată. In situația asta de presiune maximă incercăm să facem tot posibilul și să creștem capacitatea și să evităm orice tragedie și orice situație de urgență care să apară in momentul in care noi acordăm asistență pacienților. Responsabilii, dacă este despre ce s-a intamplat, asta le stabilesc anchetele și evaluările, nu le stabilește doctorul Arafat. Reporter: Din cele cinci tiruri, patru au fost cu probleme. Mai sunt acestea sigure pentru a fi folosite? Raed Arafat: Nu, este un singur tir care a avut o defecțiune la climatizare, ca să clarificăm și treaba asta, care s-a repetat de mai multe ori și acum era la firma care l-a fabricat, acolo s-a descoperit o țeavă de climatizare care a fost greșit amplasată și acum a fost reparat și este pe drum inapoi. In rest, celelalte tiruri, toate sunt funcționale, iar acest tir de astăzi este funcțional. Eu cred că problema de creșterea oxigenului nu este o defecțiune in interiorul tirului, și este un motiv care s-a intamplat ca să crească oxigenul, dar asta e ce cred, nu inseamnă că așa este, trebuie să vedem ce zic verificatorii și ce se face după ce se verifică tirul ca să-l dăm inapoi in funcție. Dar la acest moment, tirurile de la Marius Nasta, de la Sfantul Ioan sunt funcționale, la Iași este funcțional și acum avem singurul tir care a fost cu probleme de climă tot timpul la Timișoara și care nu a răspuns la nici o reparație, acum a fost rezolvat și este pe drum inapoi spre Romania. Reporter: Personal, dumneavoastră vă simțiți vinovat de această tragedie? Credeţi că este momentul să faceţi un pas in spate? Raed Arafat: Deci, altă intrebare, vă rog. Altă intrebare, vă rog. Reporter: De ce se s-a aflat... Domnule Arafat, vă rog frumos. Raed Arafat: Da, spuneți, dacă intrebați ceva despre aspectele tehnice, vă răspund. Reporter: Da. De ce DSU a comunicat abia la patru ore după această tragedie? Raed Arafat: DSU, v-am explicat pană acum cum a lucrat și ce a făcut și a fost un comunicat pe care l-am emis concomitent şi cu Ministerul Sănătății. Două comunitate care s-au emis după ce s-a stabilizat situația. Reporter: Şi de ce nu s-a sunat la 112, dacă știți de această informație, pentru că nici pană in momentul ăsta...? Raed Arafat: Deci, ambulanţele au ajuns. E un spital. Dacă au contactat colegii și au venit ambulanțele și au luat bolnavii, inseamnă că problema au rezolvat-o. Deci, aici... dacă era un incendiu sau o explozie era altă treabă. Aici era un incident medical și au chemat, dacă nu veneau ambulanțele atunci era altă problemă. Reporter: Aș mai vrea să știu dacă ați verificat aceste firme de mentenanță. Sunt capabile să asigure profesional și foarte bine această mentenanță a tirurilor achiziționate de DSU? Raed Arafat: Deci, este firma care l-a fabricat care a făcut mentenanța. Daca firmă care l-a fabricat nu poate să asigure mentenanța, atunci nu știu cine poate să o asigure. Reporter: Din comunicatul pe care l-aţi remis, primul, cel al DSU, reiese că angajatul acelei firme a refuzat să intre in tir. Raed Arafat: Vorbim de ventilatoare, nu de tir aici, de ventilatoarele pacienţilor. Reporter: Da. Reiese că acel om a refuzat să intre. Nu există o procedură de urgenţă, dacă acel om nu poate fi contactat? Intamplător a fost acolo, dar poate nu era acolo, era sunat şi nu răspundea. Ce se intamplă? Raed Arafat: Există procedura, există numere de telefon şi puteau să fie contactaţi, dar s-a intamplat să fie acolo. Reporter: Şi pentru că nu a vrut, nu a existat o altă variantă? Raed Arafat: El i-a asistat din exterior. Dar asta nu este la fel ca dacă intri şi vezi care este problema şi o rezolvi. Deci asta urmează să se rezolve, iarăşi pe partea anchetei, să se vadă ce impact a avut acest lucru. Reporter: Există varianta ca dacă s-ar fi acţionat mai repede şi in mod adecvat, adică nu din exterior cum spuneţi, să se fi putut salva vieţile pacienţilor? Raed Arafat: Nu pot să fac speculaţii. Asta iarăşi depinde de timp, de minute, de ore. Astea le va stabili ancheta. Nu pot eu să zic acest lucru, trebuie să-l stabilească ancheta pe care o fac poliţiştii şi care vor veni cu rezultatul. Reporter: Şi dacă ne puteţi explica de ce era mai exact acolo? Aţi spus că era o problemă independentă de tragedie. Raed Arafat: Era o problemă cu un ventilator, altul, care trebuia să fie schimbat şi a venit să-l schimbe, asta am inţeles că era problema, dar cu un ventilator din opt ventilatoare care erau acolo. Nu toţi bolnavii erau ventilaţi in interiorul tirului. Reporter: Din aceeaşi secţie, acel ventilator pe care trebuia să-l schimbe. Raed Arafat: Da, dar un ventilator care nu era folosit, care trebuia să fie schimbat. Nu face parte din cele şase care au intrat sub suprapresiune. Astea erau folosite. Reporter: Au apărut informaţi acum şi vă rog să ne confirmaţi dacă sunt sau nu reale, că acele ventilatoare din acest tir unde a avut loc tragedia afişau o eroare de mai mult timp? Este o informaţie confirmată? Raed Arafat: Nu ştiu acest lucru. Insă logoul ventilatorului poate să dea această informaţie. Orice firmă poate să scoată toate aceste informaţii. Orice alarmă pe care a dat-o ventilatorul de cand a intrat in funcţiune, de cand a fost prima dată pus in funcţiune poate să fie, in mod normal, descărcată pe calculator de către firmă şi cu siguranţă cei care fac ancheta vor cere aceste logouri şi vor vedea ce alarme au fost şi despre ce era vorba. Reporter: Este foarte important să inţelegem şi insist pe această intrebare, dacă, in momentul de faţă, există probleme similare la o altă unitate de acest tip, iar persoana care trebuie să rezolve acele probleme nu răspunde sau nu vrea, vom fi in aceeaşi situaţie? Nu există o procedură? Raed Arafat: Dumneavoastră mă intrebaţi acelaşi lucru, ce se poate intampla in orice spital, in orice unitate, in toate spitalele care au ventilatoare. Reporter: Incerc să vă intreb dacă există o procedură clară. Raed Arafat: Firmele nu stau in spitale. In spitale sunt oameni, tehnicieni care pot să vină să rezolve pană la o limită problema. Dar, dacă se intamplă ceva care nu poate fi rezolvat, ventilatorul este oprit, este inlocuit cu o rezervă, pentru asta ținem și rezerve la ventilație, și, după aceea, firma vine și analizează, repară ventilatorul care poate că trebuie să fie luat la firmă pentru a-l repara. Dar in spitale și peste tot, și asta nu numai la noi, oriunde in lume, firmele care vand ventilatoarele nu stau in spital. Deci, efectiv, dacă e o problemă, ai un număr de telefon de urgență, poți să suni și ai rezerve pe care poți să le pui in locul ventilatorului. Deci cam asta este. Reporter: Din informațiile pe care le aveți pană acum, chiar dacă sunt date preliminare, reprezentanții spitalului au indeplinit corect toate atribuțiile? Au procedat corect? Raed Arafat: Deci eu acum nu am ce să le reproșez reprezentanților spitalului. Nu pot eu să le reproșez ceva. Cum am zis, este o verificare. O să se vadă dacă cineva, undeva a greșit. Acest lucru il stabilește investigația care are loc. Reporter: Bună seara! Aș reveni puțin la subiectul comunicării. Spuneați dumneavoastră că ați fost sunat de către ministrul sănătății. Este corect? Raed Arafat: Mai tarziu. După ora șase, da. Reporter: Și s-a emis un comunicat atat din partea DSU, cat și din partea Ministerului Sănătății. Raed Arafat: După ce s-a liniştit situația din punct de vedere al rezolvării pacienților. După ce pacienții au plecat și știam că sunt in siguranță, da, s-a emis un comunicat. A fost nevoie să luăm niște date, pentru că nu poți să emiți un comunicat fără să discuți, fără să afli, nu toate datele erau la indemana noastră. După ce l-am lucrat, atunci da, s-a emis un comunicat pe care l-ați citit; atat comunicatul nostru cat și comunicatul Ministerului Sănătății. Reporter: In comunicatul Ministerului Sănătății se scrie clar că unitatea este operaționalizată de MAI și de primărie. Vi se pare cumva că Ministerul Sănătății a incerat să se detașeze de acest subiect? Raed Arafat: Nu, nu acuz pe nimeni de așa ceva. Singurul lucru care trebuie să clare aici este că unitatea este adusă, este instalată, conexiunile de oxigen se fac de către o firmă care nu e angajată de noi, care e angajată de spital. E o firmă care vine şi face conexiunile și e autorizată, are documente, deci aici nu se pune problema ca să fie improvizată instalația de oxigen. Unitatea este pusă in funcțiune, se instruiesc oamenii care lucrează in ea, vine firma de ventilatoare și spune care sunt cele mai complexe aparate din tir, instruiește medicii, lucru care s-a făcut. Este cineva care instruiește și partea tehnică și le explică, și aici a fost instruit inginerul tehnic al spitalului. După care tirul este operat de spital și noi asigurăm o echipă de la ISU care ajută la operarea liftului, dacă apare vreo urgență să ajute acolo. Cam ăsta e modul in care funcționează. Reporter: V-ar fi plăcut ca, in această seară, langă dumneavoastră să fie şi ministrul sănătății, pentru a oferi informații concrete? Raed Arafat: Vă rog, nu răspund la asta. Deci, vă rog. Reporter: Şi incă o intrebare. Oamenii care au decedat in această seară vor fi trecuți in acte ca oameni care au murit de COVID? Raed Arafat: Deci ei erau pacienți COVID. Normal că aici vorbim de un deces care este... nu poţi să il corelezi direct că a fost din cauza COVID, pentru că a apărut acest accident tehnic. Așa că, de modul in care va fi raportat decesul depinde de medicina legală și de cum va fi raportat. Reporter: Sunt multe astfel de incidente pe care le tot vedem in ultimul timp, asemănătoare, și oamenii ajung acum să se teamă mai mult de manuirea oxigenului in spital decat de boală in sine. Raed Arafat: La numărul pacienților care sunt trataţi și la tot ce a fost, eu nu știu de incidente care să fie atat de repetitive in acest sens. Intr-adevăr, am avut tragedii, am avut Piatra Neamț, am avut Balș, am avut situații cu care ne-am confruntat, dar, in același timp, nu putem să negăm că sistemul a salvat foarte multe vieți. Şi, la mortalitate, totuși cred că sistemul a făcut față foarte bine. La ce sistem avem in Romania, modul in care a făcut față la limită este un mod care este acceptabil pentru infrastructura care este in sistem, pentru condițiile in care este sistemul. Totuși, Romania a făcut toate eforturile posibile ca să poată să treacă cat mai corect. Din păcate, decese de COVID au avut loc și in alte țări, și in Statele Unite, și in Italia, și in Franța și decese multe. Incidente au avut loc pentru că, in momentul in care ai sistemul sub presiune, pragul in care apar incidente scade, pentru că sistemul e sub presiune, pentru că este intins la maxim, și asta nu e numai la noi, este peste tot. Sistemul este intins la maxim, incercăm să ajutăm pe toți. Greșeala cea mai mare este, cand ai boala asta, să stai acasă și să aștepți pană nu mai poți respira ca să vii la spital, pentru că atunci, intr-adevăr, singurul loc unde ai nevoie de el este la terapie intensivă. Dacă ai veni la spital mai devreme, ai primi medicamentele mai devreme, ai fi ingrijit mai devreme și poate ai evita să ajungi in terapie intensivă. Așa că, sfatul meu către oameni este in continuare, dacă sunt pozitivi și au orice simptom care le face să simtă că nu respira bine, ceva nu merge bine, trebuie să consulte medicul și trebuie să ajungă să fie consultați medical și, dacă e nevoie, internaţi. Reporter: Domnul prim-ministru a cerut mai multă comunicare. De ce nu este alături de dumneavoastră domnul ministru al sănătății pentru mai multă comunicare? Raed Arafat: Vă rog, nu mă intrebaţi despre alte persoane. Eu pot să vă răspund aici, am venit, vă răspund. Sunt convins că și domnul ministru al sănătății va răspunde și va comunica. Dar eu aici sunt ca să vă răspund, nu pot să răspund despre alte persoane. Reporter: De ce nu a fost dat un comunicat cu informaţii minimale mult mai devreme, dacă s-a intamplat intr-adevăr la 16:25? Raed Arafat: Deci noi am aflat, cum v-am zis, la 17:00 şi ceva şi după asta a mai durat o perioadă pană s-a stabilizat situaţia şi s-a lucrat pe comunicat, ca să avem nişte date să le comunicăm. Era foarte greu la inceput, să dăm un comunicat, chiar şi cu date minimale, pentru că aceste date puteau să fie eronate. Nouă ne trebuiau nişte informaţii mai clare ca să comunicăm, să inţelegem ce s-a intamplat. Nu puteam să discutăm cu colegii care lucrau pe pacienţi, care evacuau pacienţii ca să aflăm exact ce s-a intamplat acolo. Cand am reuşit să aflăm, măcar din ce ne-au zis nouă că s-a intamplat, atunci am pregătit comunicatul şi l-am dat. Şi cum am zis, rămanem sub rezerva că unele informaţii pot să se modifice pe parcurs. Reporter: Cat timp au stat fără oxigen pacienţii intubaţi? Raed Arafat: Nu am aceste informaţii, să ştiţi. Eu ştiu că colegii i-au preluat pe baloanele de ventilaţie, dar cat timp au stat, cat timp au rămas pană i-au preluat pe ventilţie pe baloane, asta chiar nu ştiu să vă răspund. Nu am aceste informaţii. Reporter: Fostul primar general, Gabriela Firea, a scris pe o reţea de socializare că, acum cinci zile, instalaţia de oxigen ar fi fost schimbată, dar ar fi fost instalată greşit. Raed Arafat: Nu, nu a fost instalată greşit. Deci, la un moment, firma care a făcut instalaţia de oxigen nu era firma agreată sau care lucra cu firma de stocatoare de oxigen. Mai mult, ţeava care a fost instalată era de altă dimensiune şi necesita alte acţiuni de autorizare. Motiv pentru care s-a refăcut instalaţia, la recomandarea firmei care a are stocatorul şi a fost totul corectat inainte să fie tirul dat in funcţiune. Deci asta este o situaţie care arată că totuşi, chiar dacă s-a făcut, a fost schimbat acest lucru din timp inainte să intre tirul in funcţiune. Acest lucru nu s-a făcut ca o improvizaţie, ci doar că firma care a făcut prima instalaţie a făcut-o cu anumite ţevi care nu erau potrivite pentru ce trebui să funcţioneze acolo. Şi atunci a fost repetată lucrarea. Pentru asta a durat şi vreo două zile in plus să fie pus tirul in funcţiune. Asta era o chestiune care intr-adevăr s-a intamplat, dar nu a intrat tirul in funcţiune, după care a fost schimbat; nici nu fost băgat tirul in funcţiune. Firma care a pus stocatorul ne-a zis: nouă ne trebuie altceva și s-a făcut altceva și atunci s-a intrat. Reporter: O ultimă intrebare. Această tragedie s-a produs intr-un moment in care oricum era o criză majoră de locuri la terapie intensivă. In acest moment, in București, cate locuri de ATI pentru COVID sunt și cate sunt la nivelul intregii țări? Şi, pentru comunicare, dacă se poate să ne precizați numărul exact al paturilor de terapie intensivă, din acest moment, disponibile la nivelul intregii țări și la nivelul Bucureștiului, pentru că cifrele diferă? Raed Arafat: Nu. Cifrele se schimbă, vorbim de dinamică, vorbim, de cifre care acum arată intr-un fel iar peste 10 minute sunt diferite. Deci, la București astăzi am pierdut opt paturi pe care noi le-am pus in funcțiune sambătă. Au rămas, bineințeles, cele 20 de la Spitalul Foișor și bineințeles toate paturile și tot ce a fost instalat suplimentar la Universitar, la Spitalul Sfantul Pantelimon, la Fundeni, deci peste tot unde s-au instalat. Cifra exact acum, să vă spun cate sunt libere aici, nu am cum să v-o spun, dar pot să v-o comunic ulterior dacă sun la Centrul Național de Conducere a Intervenției care au exact cifrele și care se schimbă, cum am zis, in dinamică. In țară, astăzi, erau foarte puține paturi libere. Dacă am avut 1.532 de pacienți pe paturi ATI, cel puțin 1.532 de paturi există. Dacă la 1.532 de paturi am avut zero paturi libere, inseamnă ca asta a fost numărul maxim pentru adulți, atenție. Dacă adăugăm la ele şi cele pentru copii, și cele de obstetrică ginecologie, trecem peste 1.600, numai că noi, pe acestea nu le luăm in considerare, ci luăm in considerare numai paturile care sunt pentru adulți. De aici, in colaborare cu Ministerul Sănătății, continuăm să găsim soluții și știu că danșii (reprezentanții Ministerului Sănătății) au in continuare videoconferințe, discuții, ca să găsească soluții pentru paturile de terapie intensivă, pentru că, in același timp, trebuie să se ințeleagă: dacă numărul total de paturi de terapie intensivă este aproape de 4.000 in ziua de astăzi, să zicem, aproximativ, diferența intre paturile de COVID şi paturile non-COVID, sunt pentru urgențele celelalte. Cum am zis la inceput, nu avem cum să luăm toate paturile de terapie intensivă. De ce? Pentru că, in momentul in care le ei pe toate, o să avem problemă cu celelalte urgențe și vor sta ele in UPU in așteptarea unui pat de terapie intensivă. De exemplu, de ce am luat terapie intensivă de la Foișor? Pentru că este una foarte modernă, foarte bine pregătită și care nu avea capacitate ocupată, avea trei pacienți, in mare parte post-operatori erau. Deci, cand s-au mutat pacienţii cu COVID in terapie intensivă de la Foişor, noi nu am evacuat din terapie intensivă decat trei pacienţi, in mare parte post-operatori, nu chiar critici de terapie intensivă, și am dus acolo 20 de pacienţi critici. Deci, acesta a fost modul in care am lucrat, ca să creştem capacitatea fără să impactăm celelalte urgenţe. Reporter: Deci sunt 1.532 de paturi la nivel naţional? Raed Arafat: Capacitate atinsă acum două zile. Şi vă garantez că sunt spitale care mai pun, dacă au posibilitate şi au rezerve, cate un pat in plus, două, trei pe zi pentru cazurile pe care le au şi care le ingrijesc pe aceste paturi. Adică spitatele fac tot posibilul ca să nu lase bolnavii in UPU dacă este posibil. Reporter: Bună seara, domnule secretar de stat. Care este ora decesului pentru cei trei pacienţi? Raed Arafat: Nu o am, să ştiţi, chiar nu am ora decesului. Reporter: Au trecut totuşi şapte ore. Raed Arafat: Dar ştiu că s-a incercat resuscitarea pe o durată mai lungă. Dar ora exactă de pronunţare a decesului nu o am. Şi putem să o obţinem de la colegi, că nu e secret. Dar nu o am acum să v-o spun. Reporter: De asta v-am intrebat, că au trecut peste şapte ore. Nu sunteţi, nu vă sunt străine situaţiile de urgenţă. Ştim că intr-un raport intr-o situaţie de urgenţă printre primele lucruri care se regăsesc in acest raport se numără desigur şi apelul la 112. Ne-aţi spus că au venit ambulanţe, ne-aţi spus că domnul Gavriş deja pregătea o echipă. Cumva poliţia s-a autosesizat. S-a sunat la 112 sau nu? Raed Arafat: Nu ştiu dacă s-a sunat. Ştiu că ambulanţele au plecat. Deci ştiu că pompierii, ISU Bucureşti mi-a zis că a trimis maşini, deci poate că n-au sunat pentru că aveau o echipă de pompieri acolo. Şi echipa de pompieri care este langă spital să fi anunţat pe toată lumea. Şi atunci nu se mai sună la 112. Deci asta trebuie verificat. Faptul că s-a sunat sau nu la 112 nu este un parametru, pentru că avand acolo echipa permanentă de supraveghere de la pompieri putea ea să anunţe automat la dispecerat şi să vină maşinile la solicitarea lor. Reporter: Este cel puţin ciudat că poliţia s-a autosesizat din oficiu. Raed Arafat: Nu am zis: s-a autosesizat. Mie nu mi-a zis domnul Gavriş de unde a aflat. Poate că a fost şi el anunţat. Deci eu cand l-am sunat mi-a zis: ştim de Babeș şi mergem. Nu inseamnă că s-a autosesizat neapărat. Poate că a aflat de undeva. Dacă s-a autosesizat, in final, in acest caz primul lucru era salvarea celor care erau in tir. Doi: era anunţarea poliţiei, inceperea anchetei şi tot, inceperea anchetei. Deci primul lucru era salvarea a cator mai mulţi pacienţi din tir, şi cred că asta era in mintea tuturor oamenilor care erau acolo. Şi după asta, normal, intrau toate celelalte proceduri. Reporter: Ştim că procedura de funcţionare a acelor staţii de oxigen se ocupă echipa tehnică a spitalului. Raed Arafat: Da. Reporter: In situaţia de faţă la staţia de oxigen astăzi era cineva din echipa tehnică, un inginer...? Raed Arafat: Eu ştiu că era cineva de la spital şi inginerul a venit la spital cand a aflat de situaţie. Deci asta știu, că inginerul nu era, dar a venit la spital, dar avea tehnicieni in spital. Dacă informația e greșită, o vor corecta danșii. Reporter: Ce ne puteți spune despre pacienții care sunt in viață? Raed Arafat: Au ajuns la alte spitale, sunt in ingrijire. Din păcate, răman bolnavi de terapie intensivă pe problema COVID, care este o problemă foarte critică și oricand poate să meargă spre mai rău sau, sper, spre mai bine. Reporter: Le-ați găsit paturi ATI? Raed Arafat: S-au găsit paturi, s-au făcut locuri. Normal, in astfel de situații s-au găsit soluții pentru ei. A ajutat, din ce știu, și Ministerul Sănătății pentru a găsi locuri. Reporter: Ei vor rămane in aceste spitale sau ar urma să fie transferați? Raed Arafat: Nu, nu. Momentan acolo unde au plecat, acolo vor rămane. Reporter: Bună seara! O completare, vă rog. Acel ventilator care era stricat, din ce cauză s-a stricat? Are legătură cu ceea ce s-a intamplat in această seară? Raed Arafat: Nu, nu. Eu știu că e altă cauză, e altceva. Aveau o disfuncționalitate și pentru asta a fost chemată firma să-l schimbe. N-are nimic cu partea de suprapresiune care a avut loc și care a afectat șase ventilatoare deodată. Deci două incidente diferite, două chestiuni diferite. Reporter: Am ințeles. In cat timp se poate interveni după ce se opresc ventilatoarele pentru a nu se pierde vieți? Raed Arafat: In cateva minute trebuie intervenit. Adică n-ai aici cum să stai și să aștepți, trebuie in cateva minute să reacționezi, să iei bolnavul pe balon și să-l ventilezi. Reporter: Și situația actuală din București și din țară, ne mai putem aștepta la astfel de evenimente? Raed Arafat: Așa a zis și domnul prim-ministru inainte, cand a inceput conferinţa asta. Nimeni nu poate garanta că situații de urgență nu se vor intampla. Facem tot posibilul să nu se intample. Dar nimeni nu poate să vină și să vă spună că un accident tehnologic, un incident acest gen, nu se poate intampla deloc sau garantăm că nu se va mai intampla. Pentru că nimeni nu poate să facă acest lucru și nimeni nu poate să mintă in acest sens. Deci facem tot posibilul ca aceste accidente și incidente să nu se mai intample sau să nu se intample. Dar, un accident sau incident intotdeauna se intamplă din mai multe motive. Și cand se intamplă, se analizează, ca să evităm in viitor să se repete. Reporter: Și o ultimă intrebare. Cat de vulnerabile sunt aceste tiruri? Adică care este siguranța lor? Raed Arafat: Tirurile nu au o problemă de siguranță din punct de vedere al operării lor. Adică problema cu ventilatorul putea să se intample și in interiorul spitalului, nu numai in tir. Dacă crește presiunea, se intampla exact intr-o secție intre patru pereți, așa cum s-a intamplat in tir. Problema este creșterea presiunii de oxigen, să vedem de ce a crescut. Faptul că a crescut in tir putea să fie și o situație in care să existe o defecțiune tehnologică, să crească intr-o secție de ATI din interiorul spitalului, să iți facă exact aceeași figură. Şi atunci trebuie acționat in același mod. Deci, asta este. Deci, nu e rezervat acest tip de incident tirului, este un incident care, dacă se intamplă, poate să afecteze efectiv oricare dintre ventilatoare, oriunde a fi. Reporter: O ultimă completare. Pentru acea manevră de care spuneţi cu bula... Raed Arafat: Cu balonul. Reporter: ...cu balonul, trebuie să fie cel puțin un personal medical acolo? Raed Arafat: Da. Reporter: Erau indeajuns de mulţi oameni? Raed Arafat: Dacă nu erau, chemau clar oameni, dar acolo nu erau toți pe balon ventilaţi, erau numai, dacă nu mă inșel, patru sau cinci care erau ventilați pe balon, patru mi se pare, adică ventilat și restul erau pe ventilație non-invazivă. Trei sau patru erau ventilaţi, deci nu pot să vă spun caţi exact și cate persoane, dar clar că ei cheamă ajutor dacă este o problemă. Reporter: Bună seara! Postul nostru de televiziune a dat in această seară informația conform căreia managerul Spitalului Victor Babeş a reclamat in urmă cu două săptămani Ministerului Sănătății faptul că are probleme cu firma care se ocupă de serviciile de oxigen. Dacă ne puteți spune ce măsuri s-au luat in acest sens? Raed Arafat: Nu știu despre ce probleme, pentru că probleme am avut pe parcursul anului trecut și a anului acesta de livrare a oxigenului, probleme de asigurare a cantităților necesare de oxigen. Deci, sunt in mare, două companii numai in Romania și mai e una mai mică care livrează oxigen permanent spitalelor. Şi sub presiunea in care ne aflăm și a consumurilor sub care ne aflăm am avut probleme de livrare la timp in unele situații. Şi s-a discutat cu firmele, s-a incercat rezolvarea, la multe s-a găsit rezolvare, butelii, uneori buteliile le-am transportat cu mașinile de la ISU numai ca să ajungă la timp, pentru că nu erau destule mașini de transport. Adică am făcut tot posibilul să sprijinim și să ajutăm in acest context. Dar din punctul de vedere al problemelor de acum două săptămani chiar nu știu despre ce probleme vorbim și nu știu dacă asta poate fi corelat cu ce s-a intamplat cu tirul astăzi. Reporter: Ne puteți spune care sunt cele două firme, cea care a instalat şi cea care se ocupă de mentenanţă? Raed Arafat: Nu dau nume de firme, vă rog, dar sunt cunoscute pe piață, dar nu cred că e momentul să dau numele firmelor aici. Reporter: Am ințeles. Mulțumesc! Raed Arafat: Mulțumesc. Reporter: Bună seara! Domnule secretar de stat, angajaţii firmei care se ocupă de mentenanță sunt instruiți pentru a interveni in situații de criză dacă apar in secțiile de ATI? Raed Arafat: Orice firmă are un service, are o mentenanță. Mentenanța trebuie să intervină. Să știți că sunt probleme aici, că firmele poate să fie firmă cu service sau cu mentenanță in două, trei, județe din țară și incidentul să se intample intr-un județ in care nu e nimeni din firmă. Din această cauză sunt ventilatoare de rezervă, sunt oameni in spital instruiţi să facă mentenanţa pană la un nivel minim, după care să vină firma, bolnavul se mută pe alt ventilator. In secţiile de terapie intensivă cu ventilaţie, de regulă se mai ţin cate unul, două, trei ventilatoare de rezervă pentru pacienţii care pot să fie pe un ventilator care dintr-un motiv sau altul să se defecteze. Deci asta este o problemă, asta este tehnologia in toată lumea şi defecţiuni pot să apară. Reporter: Aş dori să vă intreb dacă luaţi in calcul, să faceţi o evaluare a tuturor secţiilor ATI să preveniţi asemenea incidente, să verificaţi toată instalaţia de oxigen din spitalele din Romania? Raed Arafat: S-au verificat instalaţiile de oxigen, s-a verificat totul. Aici incidentul, incă o dată, nu ştim ce s-a intamplat exact, trebuie să vedem in acest context cum a crescut presiunea şi după care a fost reglată sau a scăzut inapoi la presiunea maximă normală. Trebuie să vedem ce s-a intamplat aici, nu pot să intru in detalii pană nu vedem ancheta ce o să arate. Reporter: Aş dori să vă intreb dacă in UPU din Bucureşti sunt pacienţi care aştepată să meargă la terapie intensivă? Raed Arafat: Da, sunt. Reporter: Puteţi să ne spuneţi un număr aproximativ? Raed Arafat: In cursul zilei de astăzi erau la un anumit moment in jur de 154 de pacienţi, 155. Dar aste este in dinamică, iarăşi, unii au nevoie numai de oxigen. Ce este important este că cei intubaţi, ventilaţi şi cei ventilaţi pe CPAP a scăzut numărul lor astăzi faţă de ieri. Deci nu mai este ca şi ieri sau ca şi la sfarşitul săptămanii, dar totuşi există un număr şi asta continuă, din păcate, să ajungă de aici in sistem ca oamenii să solicite ajutorul medical mai devreme, şi nu mai tarziu. Reporter: Aș dori să vă intreb dacă luaţi in calcul să transformaţi şi alte unităţi spitaliceşti in unităţi suport COVID? Raed Arafat: Nu ştiu de astfel de discuţii in acest moment şi incă o dată, multe din spitalele care sunt in regim de urgenţă, care nu sunt spitale COVID, deja preiau pacienţi COVID, şi am dat exemplul Sfantul Pantelimon, Universitar, care au secţii COVID in spital de urgenţă general şi care tratează şi alte urgenţe. Reporter: O scurtă completare tehnică vă rog. De ce s-au oprit toate ventilatoarele, chiar dacă am avut această suprapresiune, cum spuneaţi dumneavoastră, deşi tirul avea regulator de oxigen? Raec Arafat: In tir a crescut oxigenul. Nu ştim de ce a crescut oxigenul. S-a umblat la un robinet, s-a intamplat altceva, asta urmează să vedem. Dar cand a crescut oxigenul, a crescut pentru toate ventilatoarele deodată, toate ventilatoarele erau conectate la același sistem. Toate ventilatoarele au suferit o suprapresiune. Asta a fost. Reporter: DSU sau Ministerul Sanătăţii a mai primit astfel de informaţii? Au mai fost plangeri că exista nereguli iată la acest tir sau la altele? Raed Arafat: La acest tir nereguli nu, la ventilatoare erau probleme de mai multe ori de instruire şi s-au instruit oamenii, sunt ventilatoare mai speciale care au nevoie de instruire şi firma a făcut de fiecare dată instruirea cum a făcut-o aici pe utilizarea ventilatoarelor. Oricum sunt ventilatoare, incă o dată, fabricaţie americană, sunt ventilatoare folosite in mai multe situaţii, inclusiv in situaţii foarte grele, inclusiv in situaţii militare, adică sunt ventilatoare care au o robustitate destul de serioasă. Reporter: De ce nu l-aţi informat dumneavoastră pe ministrul sănătăţii şi a fost nevoie să vă sune acesta. Raed Arafat: Dacă nu mă suna, sigur il sunam. Dar aici s-a intamplat să mă sune el inainte să-l sun eu. Dar oricum, eu obişnuiesc să sun şi să anunţ. De data asta, intr-adevăr nu am avut timp să sun şi am fost sunat şi am fost intrebat şi asta nu este nicio problemă, nu inseamnă că nu l-am informat, inseamnă că s-a intamplat să mă sune inainte să-l sun. Mulţumesc, seară bună! 2021-04-12 23:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-13-08-29-12big_1.jpgParticiparea premierului Florin Cîțu la ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a IntervențieiȘtiri din 11.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-florin-citu-la-edinta-centrului-national-de-conducere-i-coordonare-a-interventiei1618155000Galerie foto Declarații de presă ale premierului Florin Cițu după ședința Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Am venit astăzi la CNCCI pentru a vedea exact ce s-a intamplat cu obiectivul acela de a avea 1.600 de paturi la ATI. Incă nu este atins, dar recunosc că am avertizat atunci şi, din păcate, a fost nevoie de aceste paturi. Astăzi sunt 1.531 de persoane internate in ATI şi doar şase locuri libere la nivel naţional. Trebuie să atingem această ţintă, acest obiectiv de 1.600 de paturi şi este nevoie de ele acum. In acelaşi timp, am stat şi am discutat mai mult cu specialiştii despre situaţia, am vrut să inţeleg puţin lucrurile, pentru că pe de-o parte avem o evoluţie pozitivă in ceea ce priveşte numărul de persoane infectate şi vedem, că după ce am ajuns la un platou, incepem să scădem, o scădere care se consolidează, dar in acelaşi timp, oarecum contradictoriu, avem mai multe persoane internate in spital şi avem mai multe persoane in ATI. Am vrut să inţeleg puţin ce se intamplă şi cum să ne pregătim pentru perioada următoare. Aşa cum am zis, acest val va dura poate două, trei luni de zile şi trebuie să ne concentrăm să avem resurse şi să folosim toate resursele pentru perioada următoare ca să trecem peste acest val, in timp ce ne ocupăm de perioada de vaccinare. Şi este important astăzi să vorbim de spitale și nu numai de spitale, pentru că avem, e adevărat, un milion de persoane care au trecut prin această boală, dar avem şi peste 25 de mii de persoane care au decedat. Deci este foarte, foarte important să avem toate resursele puse la dispoziţie şi să accelerăm campania de vaccinare. In ceea ce priveşte campania de vaccinare, săptămana viitoare se mai deschid 171 de centre noi pentru vaccinare. Aşa cum am spus, după 15 vom avea capacitatea să vaccinăm 100.000 de persoane pe zi. Este foarte important ca toată lumea să inţeleagă că este singura soluţie de a depăşi pandemia. Pe langă faptul că este singura soluţie de a deschide economia, este important şi din punct de vedere al sănătăţii. Doar prin vaccinare putem să mergem mai departe şi putem să lăsăm pandemia in urmă. De aceea am făcut tot ce este posibil, toate resursele necesare, pentru a avea dozele de vaccin, deci avem dozele necesare să ne vaccinăm cinci milioane la sfarşitul lunii mai, la inceputul lunii iunie, zece milioane la sfarşitul lunii iulie, la inceputul lunii august. Deci dozele sunt, vin in Romania. Trebuie doar să ne vaccinăm. Ii incurajez pe toţi romanii să se inregistreze in portalul rovaccinare şi să se vaccineze. Cate o intrebare de la fiecare. Reporter: Care este explicaţia că de acum o lună, de cand dumneavoastră aţi fi convocat autorităţile care se ocupă de gestionarea pandemiei de COVID-19 pentru a cere ca numărul de paturi pe secţiile de terapie intensivă să fie mai mare, care este explicaţia că nu s-a intamplat acest lucru pană in acest moment şi ce soluţii aţi găsit la această şedinţă? Florin Ciţu: Soluţiile le găsesc specialiştii. Eu am spus că este nevoie de 1.600 de paturi. Din păcate, am avut dreptate. Astăzi suntem la 1.531 de persoane care sunt internate. Deşi, pe de-o parte, am spus: nivelul de pozitivare sau rata de pozitivare scade, numărul de persoane care sună la 112 cu simptome scade, deci avem la nivel naţional această evoluţie, totuşi se prezintă alte persoane la spital ca in trecut şi, partea bună, putem să salvăm mai multe vieţi decat in trecut pentru că mai multe persoane stau la ATI o perioadă mai lungă. Deci sunt şi lucruri bune, şi rele. Trebuie să atingem aceste 1.600 de paturi, in prima fază. După aceea vedem ce trebuie să facem mai departe. Reporter: Aceste soluţii despre care vorbiţi, pe care le găsesc specialiştii v-au fost comunicate in cadrul acestei şedinţe? Florin Ciţu: Nu, in acestei şedinţe nu au fost comunicate aceste soluţii. Am vorbit de cateva potenţiale soluţii, este acel spital care trebuie să fie redeschis, din Iaşi, după 15 aprilie voi avea mai multe informaţii. Şi, bineinţeles, mai sunt in Bucureşti cateva soluţii pe care atunci cand le vom avea, le vom prezenta. Reporter: In contextul scandalului de la Spitalul Foişor voiam să vă intreb dacă aţi vorbit cu ministrul sănătăţii, i-aţi cerut să comunice, atat acestuia, cat şi secretarului de stat Raed Arafat. Pe de altă parte, vreau să vă spun că in aceste momente ministrul Sănătăţii face declaraţii de presă, cumva mi se pare că lucrurile sunt un pic regizate. Vrea să iasă cu aceste declaraţii in acelaşi timp cu dumneavoastră. A fost o inţelegere, aţi discutat, i-aţi cerut să fie mai transparent in această perioadă? Florin Ciţu: I-am cerut, nu acum, ştiţi foarte bine că am cerut să fie prezentat un raport /.../ in care a fost pregătit acest val trei şi care sunt soluţiile. Şi am cerut, bineinţeles, să se facă prezentări sau conferinţe de presă, declaraţii de presă săptămanal. De atunci nu le-am mai cerut. Cer acest lucru de la toţi miniştrii, nu doar de la ministrul sănătăţii. Trebuie să comunicăm, mai ales in această perioadă foarte mult şi transparent. Este un lucru pe care l-am cerut de la toţi miniştrii: transparenţă, coerenţă, profesionalism. Asta cer de la toţi miniştrii. Reporter: Ieri, legat de stimularea campaniei de vaccinare, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Ludovic Orban, susţinea că aşteaptă un punct de vedere al guvernului pe un proiect de lege privind vaccinarea, care se află acum in procedură parlamentară, care ar trebui imbunătăţit. Vreau să vă intreb dacă la guvern s-a discutat despre posibilitatea acestei imbunătăţiri legislative, dacă se vine cu un proiect separat ținand cont de actuala evoluţie epidemiologică? Florin Ciţu: Campania de vaccinare merge foarte bine in acest moment. In Romania, legislaţia in vigoare permite tuturor romanilor să se vaccineze. Avem doze, trebuie insă să vrea să se vaccineze. Nu cred că in acest moment există o piedică pentru a se vaccina cineva in Romania, doar să dorească romanii să se vaccineze. Reporter: Ca să fiu puţin mai explicit, nu se va ajunge niciodată in acest an la vaccinare obligatorie in Romania? Florin Ciţu: Eu am spus din primul moment că nu discutăm despre aşa ceva la guvern. Reporter: Cine se face responsabil pentru ceea ce s-a intamplat la Spitalul Foişor din Capitală, pentru că pare că autorităţile au fost luate prin surprindere de acest val al treilea de pandemie şi nu s-au făcut lucrurile inainte pentru a preintampina o astfel de situaţie? Florin Ciţu: Să știți că această mutare nu este prima făcută. Au mai fost astfel de spitale transformate in spitale COVID şi persoanele a fost transferate in alte spitale. Dar, in acelaşi timp, şi eu sunt la fel ca dumneavoastră foarte supărat de ceea ce am văzut la televizor in acea seară. Detaliile tehnice vi le-a explicat şi domnul Arafat, poate o să le explice şi domnul ministru al sănătăţii. Eu doar vreau să vă spun că aşa cum fiecare contribuabil are legătură cu Ministerul Finanţelor sau aşa cum fiecare elev are legătură cu Ministerul Educaţiei, şi fiecare pacient din Romania are legătură cu Ministerul Sănătăţii. Reporter: Domnule premier, ați luat vreo măsură sau aţi rămas doar supărat in privinţa a ceea ce s-a intamplat? Reporter: Domnule prim-ministru, aş vrea să vă intreb, văzand acele imagini de la Spitalul Foişor, din punctul dumneavoastră de vedere cine ar trebui să facă acum un pas in spate? Florin Ciţu: Este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare in Romania. Reporter: La cine vă referiţi? La conducerea spitalului, care nu a instrumentat procedura cum trebuie sau la nivel de guvern? Florin Ciţu: Eu am spus şi in şedinţa CNCCI, şi vă spun şi dumneavoastră. Este normal ca după ce se ia o decizie să intervină prim-ministrul, să vorbească şi cu primarul Bucureştiului, să vorbească şi cu managerul, şi cu managerul DSP şi aşa mai departe, să se implementeze decizia luată de toată lumea in cunoştinţă de cauză. In această situaţie trebuie să inţelegem cu toţii că avem un singur inamic: pandemia. Şi trebuie să punem toate resursele pentru a rezolva această problemă. Reporter: Domnule premier, in această... Florin Ciţu: Am spus cate o intrebare de la fiecare. Dacă mai aveţi dumneavoastră o intrebare. Nu. Reporter: Urmează şi alte evacuări in alte spitale sau de ce nu contribuie şi spitalele private cu paturi la ATI, aşa cum s-au lăudat de-a lungul timpului? Știm că există unul singur in Bucureşti care a făcut acest lucru. Florin Ciţu: In acest moment in București situația curentă arată că avem necesarul de paturi. La Foișor deja sunt 20 de persoane in secția ATI. Din păcate, și asta arată de fapt urgența de care aveam nevoie, din păcate o persoană a decedat dintre cele din secția ATI, de aceea era nevoie de această secție urgent. Dacă vom lua alte decizii, bineinţeles că vom comunica transparent de fiecare dată. Mai avem o intrebare de la dumneavoastră. Reporter: Domnule ministru, spuneţi-ne dacă in contextul in care mai mulți lideri PNL au cerut remanierea lui Vlad Voiculescu, veţi propune maine acest lucru in şedinţa coaliţiei? Florin Ciţu: Eu vă spun un lucru pe care vi l-am spus de fiecare dată. Și spun asta şi celor care au opinii politice in acest subiect. Remanierea sau o decizie despre un ministru din cabinetul acesta o va lua doar premierul. Iar aceste decizii nu se discută, ele se vor anunța. Vă mulţumesc mult de tot! 2021-04-11 18:25:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim1-1099.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu Știri din 09.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu1617960773 [Check against delivery] Reporter: Am văzut ieri declarația ministrului Voiculescu, am văzut că nu cunoștea conținutul unui ordin de ministru, chiar dacă nu a fost scris de domnia sa. Intrebarea ar fi următoarea: ne reamintim că i-ați cerut un raport pentru a vedea cum a gestionat, cum a luat acele măsuri pentru a preintampina valul trei al pandemiei. Cum arată acel raport, ce a făcut in contextul in care am văzut că nu cunoaște nici măcar un ordin de ministru. Florin Cițu: In primul rand, vreau să arăt iar că Vinerea Verde funcționează, merge, și incurajez toți romanii să meargă la birou, pe cat se poate, pe jos sau cu transportul in comun. Dacă avem o campanie de vaccinare de succes - ceea ce eu sunt sigur că vom avea - cu siguranță vom putea să scăpăm și de măști in curand și să fie totul mult mai relaxant. In ceea ce privește declarațiile colegilor mei, am văzut că a făcut o declaraţie, apoi a venit şi şi-a cerut scuze. Am discutat cu el, voi mai discuta. A avut o conferinţă de presă după prezentarea raportului in şedinţa de Guvern, a prezentat din raport şi, de atunci, după cum ați văzut, vine in faţa dumneavoastră aproape săptămanal cu declaraţii de presă; va veni şi in continuare cu declaraţii de presă, săptămanal. Reporter: Declarațiile de presă nu inseamnă că vin și cu declarații, după cum am văzut. Cum a gestionat pandemia și cum gestionează un ministru pandemia dacă nici măcar nu cunoaște documentele care fac referire la pandemie? Florin Cițu: Incă gestionăm pandemia, nu s-a terminat, vom trage linie la final. Eu zic că, aşa cum arată acum, lucrurile se indreaptă spre bine; am avut o perioadă mai dificilă, dar măsurile luate şi in februarie, şi acum, văd că au dat rezultate. Dacă ne uităm la toţi indicatorii, aproape toţi indicatorii arată o imbunătăţire, de aceea regulile răman valabile in această perioadă. Dar, am spus că vreau de la 1 iunie să relaxăm aceste condiții in două etape - 1 iunie şi apoi sfarşitul lunii iulie, cand vom avea 10 milioane de persoane vaccinate; să revenim la normal şi la normal inseamnă să revenim la viaţa de dinainte, fără restricţii, fără mers noaptea, fără măşti ș.a.m.d. Trebuie să ne vaccinăm ca să ajungem in această situaţie. Reporter: Ce le transmiteți romanilor care nu și-au putut ingropa rudele creștinește, care au primit un sicriu inchis, cu oamenii decedați care nu au putut fi imbrăcați. Ce le transmiteți? Florin Cițu: Acelea au fost regulile aprobate anul trecut, reguli care au fost luate intr-un moment dificil, nu știa nimeni care era pandemia. De atunci, s-au schimbat multe lucruri, de aceea, anul acesta sărbătorim Paștele și am putut relaxa condițiile pentru Paște, de aceea luăm alte măsuri. Am invățat intr-un an de zile ce inseamnă acest virus, cum putem să trăim cu acest virus și, bineințeles că ce invățăm in fiecare zi, punem in legislația in vigoare. Reporter: Il demiteți pe Vlad Voiculescu? Reporter: Din categoria romanii trebuie să știe, ce s-a intamplat cu acea verificare făcută de Corpul de Control? Urma să fie făcut public un raport. Florin Cițu: Corpul de Control va face acest lucru, știu că ancheta se finalizează in aceste zile. Vă rog că luați legătura cu Corpul de Control. Cu siguranță ei vor avea cuvantul final. Știu sigur că azi sau chiar ieri, a fost finalizat raportul și atunci putem să avem o concluzie. Reporter: Aș mai avea o intrebare referitoare la restricțiile de sărbători. Florin Cițu: Care restricții? L-am relaxat...; Reporter: Da, am văzut că au fost ridicate aceste restricții. Florin Cițu: Tocmai de aceea vă spuneam că am invățat despre virus și știm mai mult acum și, de aceea, anul acesta putem să ne bucurăm...; nu numai pentru creștin-ortodocși, ci pentru toate cultele, inclusiv pentru musulmani, anul acesta sunt alte condiții. Deci, am invățat și, din ceea ce știm acum, putem să conviețuim cu acest virus, cel puțin pană terminăm campania de vaccinare. Reporter: Il mai susțineți pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu? Florin Cițu: La șase luni se face evaluarea. Haideți să așteptăm evaluarea, la jumătatea anului. Reporter: V-a dezamăgit reacția lui de ieri? Florin Cițu: Nu pot să am opinii personale aici. Eu mă uit la performanța miniștrilor și vom discuta după șase luni de zile, cand avem rapoartele despre activitatea tuturor miniștrilor, ce au făcut la Ministerul Sănătății, la Ministerul Muncii, la Ministerul Finanțelor ș.a.m.d. Toți miniștrii vor fi evaluați. Știți foarte bine că in ședința de guvern de data trecută am spus că mai sunt 9 ministere care trebuie să trimită fișele de evaluare. Reporter: Care sunt acele ministere care au intarziat cu fișele de evaluare? Florin Cițu: Nu le știu pe dinafară acum, dar vor fi in următoarea ședință de guvern. 2021-04-09 12:30:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-09-12-32-53big_sigla_guvern.pngCorpul de control al Prim-ministrului a sesizat Ministerul Public „in rem” privind accesul în Registrul Electronic Național de VaccinăriȘtiri din 09.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/corpul-de-control-al-prim-ministrului-a-sesizat-ministerul-public-in-rem-privind-accesul-in-registrul-electronic-national-de-vaccinariCorpul de control al Prim-ministrului a transmis Ministerului Public o sesizare penală - in rem, ca urmare a verificărilor preliminare efectuate la Ministerul Sănătății și la celelalte instituții din subordinea sau coordonarea Guvernului care au atribuții legale in privința gestionării platformei naționale privind vaccinarea - Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV). In urma verificărilor realizate de echipa de control pană in prezent au fost identificate următoarele aspecte: Accesul in Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) - modulul de vaccinare se face prin username și parolă, atribuite fiecărei categorii de utilizatori: vaccinatori (centre de vaccinare), Direcții de Sănătate Publică, utilizator Serviciul de Telecomunicații Speciale, utilizator Ministerul Sănătății (MS), utilizator Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), utilizator Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea impotriva COVID-19 (CNCAV), categorie generală Populație, singura condiție de acces fiind utilizarea unui IP (internet protocol) din Romania. In urma solicitărilor repetate ale reprezentanților Ministerului Sănătății, la data de 20.01.2020 INSP a acordat accesul Ministerului Sănătății la RENV pentru o interfață separată, care conține doar date numerice, utilizand contul: monitorizare_minister. Ministerul Sănătății a nominalizat patru reprezentanți care au avut acces la datele din RENV, utilizand contul - monitorizare_minister fără a exista un act administrativ de delegare/incredințare a unor atribuții, de stabilire a responsabilităților și a limitelor de competență sau care să stipuleze perioada de la care au acces la platformă. La data de 07.03.2021, intr-un interval de aproximativ 30 de minute, au existat 181 de incercări nereușite de acces la platforma RENV utilizand contul - monitorizare_minister (alocat MS) de pe un IP găzduit pe un server din afara granițelor Romaniei (server privat din Germania). Regimul juridic insuficient definit și reglementat al consilierului onorific poate crea un mecanism de eludare a regimului incompatibilităților și al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 , deoarece, prin incredințarea unor atribuții specifice unui funcționar public (in sensul larg al noțiunii), respectiv accesul la date sau informații din cadrul unei/unor instituții publice, consilierului onorific nu ii sunt stabilite și responsabilități in domeniul incompatibilităților și al conflictului de interese. 2021-04-09 11:53:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-09-11-53-59big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 08.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciuGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Buna ziua! Vă mulţumim pentru participarea la această conferinţă de presă. Tema conferinţei este legată de vaccinul de la compania AstraZeneca. După cum știm, in cursul acestei dimineți, a avut loc o ședință de lucru la care au participat membri reprezentanți ai Comitetului Național de Coordonare a Activității de Vaccinare impotriva COVID-19, ai Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și ai Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania. De asemenea, la aceeași ședință de lucru au participat și experți independenți, cu expertiză in acest domeniu al vaccinologiei. Motivul acestei intruniri a fost legat de concluzia Comitetului de farmacovigilență al Agenției Europene a Medicamentului, care a fost comunicată in data de 7 aprilie, prin care se transmit următoarele aspecte importante: Agenția Europeană a Medicamentului confirmă faptul că raportul beneficiu-risc al vaccinului de la AstraZeneca rămane pozitiv. De asemenea, este identificată o posibilă relație de cauzalitate cu formarea de cheaguri de sange cu caracteristici neobișnuite, asociate cu niveluri scăzute de trombocite. Un alt element important este legat de faptul că au fost analizate, pană la data de 4 aprilie, toate cazurile raportate la nivel european și la nivel mondial, fiind inregistrate aproximativ 222 de cazuri de evenimente trombotice și aici ne referim la tromboză de sinus venos cerebral și tromboză de sistem venos splahnic, circulație abdominală, din peste 34 de milioane de doze administrate. Toate aceste date echivalează cu o rată de apariție a acestor evenimente de 0,65 la 100.000 de persoane vaccinate. Combinația raportată a cheagurilor de sange și a trombocitelor scăzute este foarte rară, iar beneficiile globale ale vaccinării in prevenirea COVID-19 depășesc riscurile acestor eventuale efecte secundare. In plus, aș vrea să menționez faptul că Emer Cooke, directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentului, a precizat foarte clar că, in urma analizelor tuturor cazurilor raportate, nu s-au identificat, de către experți, factori de risc care să fie legați de sex, de varstă sau de comorbidități, motiv pentru care nu au fost restranse indicațiile de utilizare a vaccinului de la compania AstraZeneca. Revenind la situația din Romania, știm că situația epidemiologică generată de pandemia COVID-19 este ingrijorătoare, cu circa 4.500 de cazuri noi de COVID-19 și peste 150 de decese de COVID raportate in fiecare zi. Din evoluția recentă a pandemiei in Romania, se constată că la 100 de oameni diagnosticați cu COVID-19, 2,5 persoane decedează. Practic, aceasta este rata de fatalitate inregistrată la acest moment. In ultimul timp, din păcate, s-a observat o tendință de creștere a gravității cazurilor de COVID-19, inclusiv in randul populației tinere. Aşa cum s-a susţinut de către Agenţia Europeană a Medicamentului, precum şi de către Centrul european de control al bolilor transmisibile, boala COVID-19 se asociază cu un risc considerabil de spitalizare, de deces, inclusiv prin evenimente trombotice. Pe de altă parte, evenimentele trombotice care au fost raportate post-vaccinare sunt posibile in cazuri foarte rare, iar beneficiile vaccinării depăşesc cu foarte mult riscurile care survin după vaccinare, legat de aceste potenţiale evenimente trombotice. Ca atare, avand in vedere contextul epidemiologic din Romania, este foarte important să se continue vaccinarea impotriva COVID-19 cu toate produsele vaccinale disponibile şi la parametri cat mai ridicaţi. Este imperios necesar ca un procent cat mai ridicat din populaţie să se vaccineze cat mai curand posibil pentru a opri efectele negative ale acestei pandemii. Temporizarea vaccinării sau renunţarea la vaccinare ne pot aduce in faţa unor forme severe de imbolnăvire atat pe noi, cat şi pe cei din jurul nostru, mai mult decat atat, ne pot compromite atingerea acelei imunităţi de grup, pe care ne dorim cu toţii s-o atingem, tocmai pentru a stopa şi a diminua efectele nocive ale pandemiei. Mai mult decat atat, aş vrea să menţionez că toate autorităţile in domeniu şi specialiştii din sistemul medical din Romania monitorizează in permanenţă şi cu extrem de mare responsabilitate şi atenţie toate datele ştiinţifice disponibile, atat cele deja existente, cat şi cele care urmează să fie publicate, privind vaccinarea, indicaţiile, profilul de siguranţă, datele de eficacitate şi de eficienţă, atat pentru vaccinul de la Compania AstraZeneca, cat şi pentru celelalte vaccinuri care sunt deja autorizate. Faptul că s-a ridicat acest semnal de siguranţă trebuie să fie un lucru cat se poate de important, pentru că dovedeşte că mecanismele de farmacovigilenţă la nivel european funcţionează. Aşa incat trebuie să avem această siguranţă că experţii de la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului monitorizează indeaproape toate evenimentele adverse raportate. Ele sunt analizate cat mai rapid posibil. Fiecare stat membru raportează centralizat, in sistemul EudraVigilance, toate aceste evenimente adverse raportate pe teritoriul naţional. Aşa incat, in urma şedinţei de lucru, care a avut loc in cursul acestei zile, s-au desprins următoarele concluzii şi recomandări. Se continuă vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca pentru toate grupele de varstă. Persoanele imunizate cu doza 1 vor continua rapelul cu același tip de vaccin. Persoanele care, după prima doză de vaccin, au dezvoltat un eveniment trombotic au contraindicație de vaccinare cu vaccinul de la AstraZeneca. De asemenea, in urma investigațiilor medicale pentru acele posibile cazuri, se va decide oportunitatea continuării schemei de vaccinare cu un alt tip de vaccin. Mai mult decat atat, un lucru extrem de important este legat de comunicare și de informare și aici cred că fiecare om trebuie să ințeleagă care sunt eventualele semne de alarmă pe care trebuie să le cunoaștem cat mai bine pentru a ne putea adresa serviciilor medicale, pentru diagnostic şi tratament. Tocmai de aceea vom elabora, alături de colegii de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, un material informativ pentru toate persoanele care doresc să se vaccineze sau care au fost vaccinate, care să prezinte, succint și pe ințelesul tuturor, potențialele semne și simptome de alarmă pentru care trebuie să solicităm un consult medical. Și aici le-aş trece, foarte pe scurt, in revistă: vorbim de dificultățile de respirație, durere in piept, tumefiere, umflături ale membrelor inferioare, dureri abdominale persistente, anumite simptome neurologice - și aici aș vrea să atenționez - durerea de cap intensă, care nu cedează la tratamentele obișnuite, la tratamentele uzuale și care se poate asocia și cu tulburări de vedere sau apariția unor mici pete de sange şi/sau sangerări in afara locului de administrare. Toate aceste elemente, care apar in primele 14 zile de la administrarea vaccinului, sunt semnele care trebuie să conducă persoana respectivă să apeleze la serviciul medical. Mai mult decat atat, facem un apel către profesioniștii din domeniul sănătății, dar și către beneficiarii vaccinării, să raportăm, să supraveghem corect toate evenimentele adverse inregistrate și să le putem investiga complet, tocmai pentru a avea mai multe date disponibile atat la nivelul Romaniei, cat și la nivel european. Mai mult decat atat, ne dorim elaborarea unui cadru unitar, integrat de diagnostic și de tratament al potențialelor evenimente trombotice, care sunt, vedem, raportate la nivel european cu o frecvență extrem de rară, adică oamenii trebuie să știe că evenimentele trombotice, in general, sunt evenimente comune, ele se intalnesc cu o frecvență de 1.400 - 1.500 de cazuri la circa 100.000 de persoane anual. Deci sunt evenimente comune, intalnite in practica de zi cu zi, pentru care există, in momentul de față, protocoale de diagnostic, de tratament, așa incat fiecare serviciu medical de hematologie, de neurologie știe cum să reacționeze și ce trebuie făcut in situații de acest gen. De aceea, ne dorim să avem un sistem integrat la nivel național, poate prin implicarea spitalelor județene care să fie cumva, dacă vreți, principalul serviciu medical la care o persoană care ar putea să dezvolte un astfel de eveniment advers se poate adresa pentru implementarea protocoalelor de diagnostic și de tratament. Cam acestea sunt principalele lucruri pe care voiam să vi le transmitem legat de recomandările grupului de experți, vizavi de vaccinul de la compania AstraZeneca. Cred că este important să amplificăm, in perioada imediat următoare, cateva mesaje, și anume - in Romania vaccinarea este gratuită, voluntară, nu este condiționată și nu este obligatorie. Avem, la acest moment la care noi vorbim, trei tipuri de vaccinuri autorizate. Fiecare persoană, cand intră pe platforma de programare, știe ce tip de vaccin există in centrul de vaccinare in care se programează. Tocmai de aceea, ne dorim o informare cat mai bună, cat mai accentuată a tuturor celor care doresc să se vaccineze și care se programează in vederea vaccinării, indiferent de tipul de vaccin despre care noi vorbim. Reamintesc unde se face raportarea reacțiilor adverse, care se inregistrează fie in centrele de vaccinare - pentru reacțiile adverse imediate care apar in perioada celor 15 minute de supraveghere post-vaccinală - ele se raportează direct in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor - și de asemenea, se pot raporta pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului www.anm.ro, unde există un formular dedicat atat profesioniștilor din domeniul sănătății, cat și beneficiarilor vaccinării. Și incurajăm această raportare a reacțiilor adverse, tocmai pentru a avea acces la mai multe date in perioada următoare. Vă mulțumesc! Sunt alături de mine domnul secretar de stat Andrei Baciu, doamna președinte a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Romania, doamna Roxana Stroe, și doamna director a Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile din Romania, Adriana Pistol. Pentru că timpul este scurt, avem la dispoziție 40 de minute pentru această conferință, așa incat aș dori să luăm o singură intrebare și, in funcție de măsura in care mai avem timp, putem să mai luăm și alte intrebări. Vă mulțumesc! Reporter: Spuneți-mi, vă rog, ce fac persoanele care au avut după prima doză reacții la ce spuneaţi puţin mai devreme, durere de cap cu afectarea vederii timp de mai multe zile, dar totuşi nu au mers la medic, pentru că au crezut că aşa e normal şi au rămas acasă. Adică, ce-i sfătuiţi să facă la rapel? Valeriu Gheorghiţă: Evoluţia unei tromboze de sinus venos cerebral este spre agravare dacă nu beneficiază de diagnostic și de tratament corect. Tocmai de aceea o durere de cap care persistă, care nici nu dispare, dar nici nu se inrăutățește foarte probabil că nu este cauzată de un eveniment trombotic cerebral, insă este important să solicităm un consult medical pentru lămurirea cauzelor acelor simptome şi, in funcţie de diagnostic, se va vaccina sau nu se va vaccina. Reporter: Spuneţi-mi in condiţiile in care, in ciuda a ceea ce aţi spus mai devreme, sute de mii de persoane au anulat sau nu s-au prezentat la vaccinare, e posibil ca obiectivul guvernului de a avea 5 milioane de vaccinaţi la sfarșitul lunii mai să nu poată fi indeplinit, astfel incat să putem să trecem la niște etape de relaxare? Valeriu Gheorghiţă: Aici, vă mulţumesc pentru intrebare, aş vrea să reformulez intrebarea dumneavoastră şi aş spune că, de fapt, 70% dintre cei care s-au programat la vaccinare, s-au prezentat și s-au vaccinat cu vaccinul de la de la Compania AstraZeneca, intr-adevăr, există un procent de 30%, care au decis amanarea acestei vaccinări, fapt absolut de ințeles; suntem complet empatici cu ezitarea și cu ingrijorarea pe care o parte dintre persoane o au. Este un lucru firesc in contextul actual. Datoria noastră este să explicăm exact ceea ce ştim in momentul de față. Avem o transparență totală in tot ceea ce cunoaștem, dar, in același timp, trebuie să spunem și ceea ce nu știm și unde mai așteptăm și noi și experții internaționali răspunsuri. Nu se pune problema să nu se poată atinge acel obiectiv de persoane vaccinate, pentru că vom avea suficiente doze de la celelalte companii care să asigure indeplinirea acelui obiectiv, insă acest lucru nu inseamnă că nu trebuie să folosim toate vaccinurile disponibile in toate aceste zile in care au existat informații pro și contra, pot să vă spun că există un număr important totuşi de persoane 2.700-3.000-4.000 de persoane care doresc să se vaccineze. Este dreptul dumnealor să se vaccineze și se programează la vaccinare cu vaccinul de la Compania AstraZeneca. Tocmai de aceea, cred că este important să transmitem un mesaj cat se poate de clar, in cazul in care extrem de rar, rarisim apar aceste evenimente, omul respectiv să știe ce are de făcut, să ştie unde trebuie să apeleze, profesioniștii din domeniul sănătății să știe ce au de făcut, cum trebuie să raporteze și care este protocolul de diagnostic și tratament. Reporter: Puteţi explica, dacă un pacient refuză rapelul cu AstraZeneca in cat poate să inceapă din nou o altă schemă de vaccinare sau dacă poate să inlocuiască rapelul cu AstraZeneca cu vaccinul de la Johnson and Johnson? Valeriu Gheorghiţă: Vaccinul de la Johnson and Johnson este un vaccin care se bazează pe vector viral, practic folosește aceeași tehnologie. In ceea ce privește combinarea a două vaccinuri care folosesc tehnologii diferite suntem complet in afara unor recomandări științifice. Nu avem date care să susțină această abordare. Desigur, sunt țări, cum este Germania, care au hotărat ca doza a doua să fie efectuată cu un vaccin pe bază de ARN mesager, dar, repet, nu avem nici date de siguranță și nici date de eficacitate. Chiar dacă noi, desigur, anticipăm că nu vor fi probleme de siguranță sau de eficacitate, insă nu avem niște date disponibile care să confirme aceste lucruri și cred că trebuie să ne ferim să luăm decizii care nu sunt susținute științific. Reporter: In cat timp pot să reinceapă o nouă schemă de vaccinare? Dacă nu o termină pe cea cu AstraZeneca, la cate săptămani după pot să inceapă...? Valeriu Gherghiţă: Cred că mesajul, de fapt, trebuie să fie acela de a continua schema de vaccinare, de a completa, de a finaliza schema de vaccinare, pentru că din toate persoanele care au fost vaccinate la nivel european cu două doze, cu cea de-a doua doză nu s-au raportat cazuri de evenimente trombotice după cea de-a doua doză. Cu alte cuvinte, experții anticipează că, dacă nu s-au intamplat evenimentele trombotice la prima doză, nu apar la cea de-a doua doză, cu atat mai mult cu cat frecvența reacțiilor adverse după prima doză este mai mare decat frecvența reacțiilor adverse inregistrate după a doua doză. Reporter: Spuneaţi că nu s-a identificat nicio varstă, niciun profil exact pentru a se determina unde este contraindicat vaccinul, avand in vedere că urmează să intre in cabinetele medicilor de familie, vor putea aceştia, ştiind foarte bine pacientul şi tot istoricul medical, să facă aceste contraindicaţii in plan personal? Valeriu Gheorghiţă: Medicul este suveran intr-o decizie medicală, cunoscand istoricul pacientului, cunoscand și identificand indicațiile și contraindicațiile oricărui tip de abordare medicală, inclusiv vaccinarea. Desigur că fiecare decide, punand in balanță istoricul medical al pacientului, beneficiile, riscurile și așa mai departe. Da, deci medicul va lua această decizie pe baza datelor actuale. Reporter: Ce măsură aţi luat concret ca să atingem capacitatea de 100.000 de vaccinări pe zi, despre care ne-aţi vorbit și dumneavoastră și domnul Cițu? Valeriu Gheorghiţă: Măsurile sunt cele care au fost transmise in mod repetat și anume: implicarea medicilor de familie in campania de vaccinare, sunt peste 3.000 de medici de familie care şi-au arătat in prima etapă această disponibilitate, in funcție de evoluția campaniei de vaccinare, noi ne așteptăm să crească acest număr. Mai mult decat atat, in data de 20 aprilie, după 20 aprilie incepe campania de vaccinare cu centre mobile in localitățile din mediul rural. De asemenea, in decursul lunii aprilie, vă spuneam, se vor deschide toate centrele de vaccinare prevăzute la nivel național și, de asemenea, incă din 7 aprilie a fost crescută capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, insă in raportările zilnice vom observa acest lucru incepand cu data de 10 aprilie, pentru că este important să existe un timp de notificare a persoanelor din lista de aşteptare pentru programare. Tocmai de aceea nu se regăsesc aceste date in cifrele pe care le inregistrăm in aceste zile. Reporter: Şi atunci de ce nu am ajuns incă la 100.000 pe zi? Vaşeriu Gheorghţă: Pentru că această țintă era propusă și a fost comunicată după jumătatea lunii aprilie, cand am transmis că vor fi deschise toate centrele de vaccinare. Reporter: Bună seara! Domnule Gherorghiţă, există un val de neincredere in vaccinul produs de AstraZeneca și există un du-te - vino. Acolo, pe platforma, oamenii refuză, se programează, află că se vaccinează cu AstraZeneca, refuză, apoi intră din nou pe lista de așteptare. In acest context, ce se poate face? Luați in calcul să se aleagă din prima tipul de vaccin pentru fiecare om sau... ca să nu mai existe acest du-te - vino? Valeriu Gheorghiţă: Repet, din 25 martie, tipul de vaccin este afișat la fiecare centru de vaccinare, pe hartă interactivă, așa incat se poate filtra ținand cont de județul in care mă aflu, se pot selecta centrele de vaccinare din fiecare județ, ne uităm ce tip de vaccin are fiecare centru și in momentul in care ne facem cont și ne programăm pe lista de așteptare, putem selecta centrul pe care ni-l dorim. Este opțiunea fiecărei persoane să opteze pentru un vaccin, să se răzgandească, să selecteze un alt centru. Există o libertate cat se poate de mare din acest punct de vedere, tocmai de aceea există această platformă, tocmai de aceea există afișat tipul de vaccin, pentru că ni se pare firesc ca o persoană să fie informată de la inceput pe ce listă de așteptare se pune. Reporter: Am şi eu o intrebare, domnule colonel. Dacă o persoană s-a vaccinat cu AstraZeneca şi a raportat pe platformă că are reacții adverse, cum se va decide cu ce alt vaccin va continua rapelul? Ați luat in calcul.. Valeriu Gheorghiță: Reacții adverse sunt două care contraindică de pildă vaccinul de la AstraZeneca. Şocul anafilactic este o contraindicație absolută pentru a face cea de-a doua doză dacă la primă doză dezvolți această reacție alergică severă și apariția unui eveniment trombotic. Dacă după prima doză se face, apare, se raportează acest eveniment trombotic care va fi confirmat in urma analizei acelei reacții adverse, confirmarea insemnand confirmare medicală, atunci sigur că se face, in urma investigațiilor medicale, se va da această recomandare ca la șocul anafilactic, deci procedura este similară. Reporter: Eu am ințeles asta, mă scuzați, dar intrebarea este: spuneați dumneavoastră că se va continua, se va face rapelul cu un alt vaccin. In funcție de ce criterii se va lua această decizie, să zicem cu Pfizer, cu Moderna, cu orice? Valeriu Gheorghiță: Aici este o discuție pe care am avut-o astăzi in cadrul grupului de lucru cu experții. Se consideră că apariția acestor evenimente trombotice are un substrat imunologic, adică este o reacție a organismului nostru care dezvoltă o reacție inflamatorie exacerbată și substratul practic este mediat imunologic. Investigarea medicală a cazului inseamnă identificare anumitor predispoziții mediate imunologic, cum se intamplă de pildă in trombocitopenia indusă de heparină, cand apar niște anticorpi antifactor plachetar 4. Dacă se identifică acest substrat, nu avem de unde să știm dacă aceeași reacție nu ar putea să fie indusă și de alte tipuri de vaccinuri. Tocmai de aceea se analizează, se va analiza punctual oportunitatea continuării vaccinării in primul rand, indiferent de tipul de vaccin de care vorbim, sau - dar in acest caz se va lua in discuție, se vor lua in discuție următoarele aspecte: dacă există sau nu un substrat identificat in cazul respectiv, dacă persoana respectivă are un risc individual crescut de a dezvolta COVID-19 și eventual o forma severă și cu complicații in cazul in care ar face infecția cu SARS-CoV-2 și toate aceste lucruri, ca orice decizie medicală, se va pune in balanță riscul versus beneficiu. Deci este o analiză individualizată, nu este o recomandare care să vizeze toate cazurile și se va face individualizat, tocmai că sunt cazuri extrem de rare și fiecare persoană poate să aibă un anumit profil de factori identificabili de risc. Reporter: Concret, persoanele care s-au vaccinat cu AstraZeneca și trebuie să facă rapelul in zilele următoare, cum s-ar putea orienta, pentru că pană recent nu știam care sunt exact simptomele acestor evenimente despre care ați vorbit. Ce le recomandați să facă? Valeriu Gheorghiță: Să se prezinte pentru continuarea vaccinării, să se efectueze cea de-a doua doză și să monitorizăm, fiecare dintre noi, care suntem vaccinați atat cu prima doză, cat și cu a doua doză, aceste semne și simptome de alarmă. Repet, maine, elaborăm acest material informativ, care va fi disponibil pe site-ul de programare ro.vaccinare, in centrele de vaccinare va fi transmis și, de asemenea, către cabinetele medicilor de familie. Practic, sunt semnele de care am amintit: o durere importantă de cap, care apare la trei zile de la vaccinare și care persistă și se accentuează in ciuda unui tratament obișnuit, care se poate asocia cu tulburări de vedere; de asemenea, dureri abdominale importante, persistente; durere in piept; dificultăți la respirație; edeme ale membrelor inferioare; apariția de pete și acele pete hemoragice la nivelul pielii, in afara locului de administrare, sunt semne de alarmă care pot anunța un asemenea eveniment trombotic, insă aceste semne sunt comune cu toate evenimentele trombotice care au sau nu au legătură cu vaccinarea. Repet, evenimentele tromboembolice, din păcate, sunt evenimente comune, regăsite in practica medicală, cu o frecvență crescută de circa 1.400-1.500 de cazuri, insemnand toate localizările fenomenelor trombotice la 100.000 de persoane intr-un an de zile. Aceasta este o rată de incidență cumulată la nivel global. Tocmai de aceea este important din punct de vedere medical, ca educație medicală, să știm care sunt aceste semne de alarmă pentru orice persoană, indiferent că a fost sau nu a fost vaccinată pană la urmă. Reporter: Bună ziua. CEDO a decis că vaccinarea obligatorie ar putea să fie necesară intr-o societate democratică și aș vrea să vă intreb dacă luați in calcul această decizie sau această opinie cu privire la campania de vaccinare. Mulţumesc. Valeriu Gheorghiţă: Nu este cazul de acest lucru. Nici nu a fost pus in discuție acest aspect vreodată. In Romania, repet, vaccinarea este gratuită, este voluntară și se face cu vaccinuri autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Reporter: Aş vrea să vă intreb in primul rand dacă există vreo variantă ca oamenii să iși facă, eventual inainte, analize să vadă dacă sunt predispuși la astfel de reacții adverse la vaccinul cu AstraZeneca și dacă aveți de gand să faceți așa ceva? Valeriu Gheorghiţă: Analiza experţilor la nivel internațional pe toate cele 222 de cazuri raportate nu a identificat un profil de risc, chiar dacă majoritatea cazurilor au fost la persoane sub 60 de ani, mai frecvent la persoanele de sex feminin, datele arată că, la nivel european, femeile au fost mai frecvent vaccinate intr-un procent de aproximativ 60% decat bărbații și, de asemenea, subliniez faptul că, la nivel european, vaccinul de la compania AstraZeneca a fost folosit pentru persoanele cu varste de pană in 55 de ani sau chiar pană la 60 sau 65 de ani, in funcție de recomandările fiecărei țări in parte. Tocmai de aceea nu am hotărat, experții nu au recomandat in momentul de față o impunere a unei limite de varstă, pentru că este posibil ca această aparentă asociere să fie una intamplătoare ca urmare a folosirii mai frecvente a acestui vaccin la populația tanără. Reporter: V-am intrebat altceva. V-am intrebat dacă există o analiză. Valeriu Gheorghiţă: Nu există identificaţi nişte factori de risc, tocmai de aceea nu putem recomanda un set, un pachet de analize care să fie eventual efectuate anterior vaccinării. Reporter: Pentru că mai e timp, imi mai permit să vă mai pun o intrebare referitor la cei care au făcut totuşi prima doză de vaccin cu AstraZeneca. Acum sunt reticenţi, nu vor să-şi mai facă rapelul tot cu AstraZeneca, dacă există totuşi această posibilitate de a-şi face un vaccin, de a continua schema de vaccin cu alt ser? Valeriu Gheorghiţă: Inţeleg reticenţa, inţeleg preocuparea şi ingrijorarea, insă a lua o decizie care nu are nicio dată ştiinţifică in spate nu mi se pare o alternativă potrivită, adică mai degrabă merg pe ceea ce ştiu şi recomandarea clară este de continuare a schemei de vaccinare cu acelaşi tip de vaccin, pentru că nu putem anticipa care este profilul de siguranţă şi care va fi beneficiul final după vaccinare, adică, in momentul de faţă, chiar nu avem date disponibile, care să susţină această combinaţie de mai multe vaccinuri, chiar şi in Marea Britanie la persoanele sub 30 de ani care au primit prima doză recomandarea clară este de a face ceea de-a doua doză cu acelaşi tip de vaccin, adică cu vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Dacă ne mai permiteţi cateva intrebări, dacă mai este timp, vreau să vă intreb procedural pe platformă cum se pot programa cei care au intampinat aceste reacţii şi e necesar să se vaccineze cu alt tip de vaccin. Valeriu Gheorghiţă: Anticipăm cazuri foarte rare, extrem de rare. Vă spuneam frecvenţa care a fost estimată la nivel central european este de 0,6 cazuri la peste 100 de mii de persoane vaccinate. Această frecvenţă poate să scadă pană la un caz la un milion de persoane vaccinate in funcţie de raportările care au fost efectuate, aşa incat in situaţiile respective, persoana care beneficiază de diagnostic şi de tratament, care are o investigare medicală va primi acele recomandări punctuale, pentru că, repet, răspunsul este următorul. Clar nu va mai face vaccin cu acelaşi tip, adică pe cel pe care l-a primit la prima doză şi al doilea lucru, incă nu ştim dacă persoanele respective ar trebui să se mai vaccineze sau nu, pentru că nu ştim dacă riscul de a dezvolta aceste evenimente trombotice se menţine sau nu cu un alt vaccin. Reporter: O scurtă intrebare. Spuneaţi că aceste evenimente trombotice sunt destul de intalnite in medicină şi primul comunicat, tema a fost in sensul acesta, bolile cardiovasculare şi aceste evenimente sunt foarte răspandite. Pe de altă parte, avem foarte puţine cazuri in cazul vaccinării cu AstraZeneca. Se analizează in acest moment şi o corelare cu celelalte vaccinuri, avand in vedere că sunt 0, doar 200 de cazuri in toată lumea, adică şi cei care s-au vaccinat cu Pfizer, Johnso and Johnson să se vadă dacă n-au făcut şi ei evenimente trombotice? Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să răspund parțial la această intrebare și aş ruga-o pe doamna președintă a Agenției Naționale a Medicamentului să continue. In primul rand, in continuare după vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca nu s-a observat o creștere a frecvenței globale a evenimentelor trombotice in randul populației. Insă, uitandu-ne particular la aceste localizări ale evenimentelor trombotice, există această frecvență ușor mai crescută față de cat se regăsește in mod normal in populația generală. Dar da, există o preocupare in mod deosebit pentru aceste situații și pentru celelalte tipuri de vaccinuri. Vă rog, doamna președinte! Roxana Stroe: Da, este adevărat. Bună ziua! Toate vaccinurile au fost luate in analiză, cu privire la evenimentele tromboembolice și s-a constatat o posibilă asociere intre aceste tipuri de evenimente, tipuri particulare de evenimente, și anume tromboza de sinus venos cerebral, vene splahnice și tromboza arterială. Deci pe aceste tipuri particulare pentru care s-a observat o incidență mai mare, față de a cazurilor raportate, față de cele din populația generală care nu a fost vaccinată. Da, dar analizele sunt in desfășurare, nu s-au oprit. In continuare, datele se analizează și se colectează și, in același timp, pentru toate tipurile de vaccin, numai pentru AstraZeneca. Reporter: Dacă mai e timp pentru o intrebare, voiam să vă intreb ce fac cei care se tem totuși să se vaccineze, să facă rapelul cu AstraZeneca și o perioadă cel puțin nu iau nicio decizie? Cat de protejați sunt ei in fața COVID-19 și cat timp mai au, apoi, la dispoziție pentru a face totuși rapelul, dacă se răzgandesc din nou? Valeriu Gheorghiţă: Conform rezumatului caracteristicilor produsului, avem o perioadă intre 4 și pană la 12 săptămani in care putem să facem cea de-a doua doză, așa incat chiar in momentul de față, in platformă, există posibilitatea de amanare a dozei de rapel pentru un interval de pană la 12 săptămani. Pentru că acest interval se consideră unul optim in care persoana iși menține un titlu suficient de ridicat de anticorpi, ori datele din Marea Britanie au confirmat că după prima doză, la cel puțin 28 de zile, s-a observat o scădere importantă a spitalizărilor cu cel puțin 94%, comparativ cu cei nevaccinați. Deci avem această plajă de circa patru săptămani, de la 8 la 12 săptămani, in care fiecare poate să decidă, insă recomandarea noastră este de a continua schema de vaccinare și de a ne prezenta la doza de rapel, dar aș vrea să transmit cat se poate de clar, de omenește, profesionist. Ințeleg perfect această ingrijorare, sunt intru totul de acord cu preocupările și cu ezitarea, nu mi se pare nimic nefiresc sau nelalocul lui, tocmai de aceea rolul nostru este să liniștim oamenii și să prezentăm exact informațiile așa cum sunt, care sunt datele disponibile, care este recomandarea Agenției Europene a Medicamentului și ceea ce recomandă experții, pentru că deciziile trebuie să rămană unele bazate pe dovezi, bazate pe expertiza oamenilor de știință și pe datele care sunt astăzi transmise de către Agenția Europeană a Medicamentului, care in continuare, repet și cu asta aș dori să incheiem, confirmă păstrarea beneficiilor vaccinului de la compania AstraZeneca, comparativ cu riscurile efectelor adverse. Reporter: Dacă imi mai permiteţi o ultimă intrebare, vă rog. Aveţi o evidenţă, de marți pană astăzi, de cand a apărut acest scandal privind AstraZeneca, cate persoane s-au programat și s-au retras de pe listele de așteptare? Există un număr mai mare de persoane, ingrijorător, care s-a retras in urma acestui scandal? Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu există. Reporter: Dar aveți date concrete, ne puteți pune la dispozitie? Valeriu Gheorghiţă: Sunt similare cu cele care au fost prezentate marţi, acum două zile. Nu a existat o creștere a numărului de persoane care şi-au anulat programările. Reporter: Aş vrea, vă rog, o lămurire de la dumneavoastră. Aţi spus că există risc de tromboză pentru toate vaccinurile, nu doar pentru AstraZeneca și că se analizează acest lucru? Roxana Stroe: Analiza se desfășoară pentru toate vaccinurile, nu că există risc. E normal să fie luate in analiză toate vaccinurile pentru a identifica dacă există sau nu acest risc, pur și simplu, ca măsură de precauție. Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumim frumos și vă dorim o zi bună! 2021-04-08 16:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_161807928_2934110066812890_1206113849820808491_n.jpgÎntâlnirea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Consiliului Investitorilor StrăiniȘtiri din 08.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-consiliului-investitorilor-strainiGalerie foto 2021-04-08 13:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_anonim1-0361.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu prilejul Sărbătorii etniei romilor din România și a Zilei internaționale a romilorȘtiri din 08.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-prilejul-sarbatorii-etniei-romilor-din-romania-i-a-zilei-internationale-a-romilor- Toleranța și acceptarea aproapelui, indiferent de etnie, religie sau convingeri, combaterea oricărei forme de discriminare, ură sau xenofobie sunt valori pe care trebuie să le promovăm și să le apărăm zi de zi, autorități și comunitate, deopotrivă. Societatea romanească a dovedit de-a lungul istoriei că armonia multiculturală este o sursă de implinire și inspirație, iar tradițiile fiecărei etnii vin să intregească patrimoniul cultural național. Sănătatea unei comunități vine din puterea de a se vindeca de prejudecăți și din spiritul de solidaritate. Impreună, cetățenii Romaniei, indiferent de etnie, am depășit toate perioadele dificile. Am incredere că tot impreună, respectand măsurile sanitare și printr-o campanie de vaccinare susținută, vom trece cu bine și peste pandemia COVID - 19. Cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor și Sărbătorii etniei romilor din Romania, doresc cetățenilor romani ce aparțin acestei etnii sănătate și cat mai multe proiecte reușite! La mulți ani! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-08 10:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-08-10-38-20big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîţu, ministrul muncii, Raluca Turcan, și ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, la finalul ședinței de guvern din 7 aprilieȘtiri din 07.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-muncii-raluca-turcan-i-ministrul-transporturilor-catalin-drula-la-finalul-edintei-de-guvern-din-7-aprilieGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. In ședința de guvern de astăzi au fost mai multe lucruri discutate. In primul rand, am cerut ministerelor avizatoare să vină cu punctul de vedere pe memorandumul de la Ministerul Muncii referitor la Legea salarizării. Trebuie să venim cat mai repede cu o lege a salarizării. Mi-am exprimat public opinia mea. Voi vedea cu ce formă va veni Ministerul Muncii in final, după ce va discuta cu ministerele respective, dar așa cum v-am mai anunțat, nu cred că in această formă vom mai vedea sporuri sau dacă vor exista, sporurile acestea vor fi doar pentru o foarte, foarte, foarte mică categorie, cazuri foarte speciale. Dar astăzi am spus ministerelor să vină cu avize, pentru ca săptămana viitoare să aprobăm acest memorandum. In același timp, am spus ministerelor - mai sunt nouă ministere, care nu au transmis fișele cu măsuri pentru a putea fi evaluate și acestea vor veni săptămana viitoare. Am avut o discuție foarte bună despre PNRR. A fost aprobat astăzi memorandumul care mandatează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să negocieze forma pe care o avem astăzi a PNRR și s-au discutat, bineințeles, pașii in faza următoare. Am cerut miniștrilor să se implice direct in negocieri, să il ajute pe ministrul investițiilor şi proiectelor europene, pentru a ne asigura că proiectele importante pentru Romania vor fi incluse in forma finală a PNRR. Şi, nu in ultimul rand, am prezentat decizia care va fi publicată astăzi, decizia de prim-ministru ca va fi publicată astăzi in Monitorul Oficial, cred că astăzi, prin care se constituie Comitetul interministerial pentru revenirea Romaniei la normalitate la 1 iunie 2021. Este vorba de un prim pas. Așa cum am anunțat, ar trebui să avem la finalul lunii mai - 5 milioane de persoane vaccinate; la finalul lunii iulie, așa cum arată calendarul, cum vom primi dozele de vaccin in perioada următoare, la finalul lunii iulie ar trebui să avem 10 milioane de persoane vaccinate, deci 70% dintre adulți, și putem să vorbim, in aceste două etape, de redeschiderea economiei. Voiam să o pornim deja această discuție, asta le-am spus colegilor mei in guvern, să pornim deja această discuție, să ne pregătim, să ne asigurăm că avem cele mai bune măsuri, mai ales după vestea bună pe care am dat-o FMI ieri, așa - FMI, știți foarte bine, este un critic al tuturor economiilor, in special al economiilor in dezvoltare - a venit cu o veste foarte bună pentru Romania, ceea ce arată că are incredere in măsurile pe care le ia acest guvern și in programul nostru de guvernare, o creștere economică de 6% estimată pentru anul acesta, cu mult peste ceea ce estimau chiar din cei din Guvern, de la Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză sau chiar instituțiile internaționale. Acest comitet va incepe imediat după ce va fi aprobat. Am discutat puţin despre cheltuielile de personal, pentru execuţia bugetară pe primele două luni şi ceea ce avem preliminar pe luna martie arată o creştere a cheltuielilor de personal. I-am cerut ministrului finanțelor să prezinte in şedinţa următoare o extrapolare pe baza execuției bugetare a cheltuielilor de personal pană la finalul anului pentru toţi ordonatorii de credit, pentru că avem o limită de 110 miliarde de lei in buget, pe care nu o vom depăși. Mie imi arată că, pană acum, execuţia arată o creștere mai mare decat estimam a cheltuitelor bugetare a cheltuielilor de personal şi vreau să ştiu de unde vine această cheltuială de personal mai mare, pentru că ştiţi foarte bine că legislația in vigoare nu ar fi permis acest lucru. Cam acestea au fost discuțiile pe care le-am avut astăzi in şedinţa de guvern. Colegii mei sunt aici, doamna ministru al muncii va prezenta un proiect de lege şi domnul ministru al transporturilor. Dacă sunt intrebări pentru mine, cate o intrebare de fiecare, pentru că sunteți, iarăşi, foarte mulți. Mulţumesc! Reporter. Ieri, secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii spunea că o carantină de 2 săptămani ar face minuni in ţara noastră, am incheiat citatul. Intrebarea mea este, dacă, in momentul de faţă, Guvernul ia in calcul alte restricții, dacă această carantină de 2 săptămani este luată in calcul de către dumneavoastră? Florin Ciţu: Inainte să vă răspund, aş vrea să fac, adică voiam să fac in partea introductivă un apel, aşa cum am făcut un apel la autoritățile locale, la aleșii locali, președinții consiliilor județene chiar şi la Biserică, aş vrea să fac un apel la mediul privat şi la antreprenori: să susțină campania de vaccinare. In discuția pe care am avut-o HORECA, ieri, şi vă eram dator cu acest lucru, am spus foarte clar şi au fost de acord cei din acest sector, să ajute la vaccinarea tuturor angajaților din sectorul HORECA. Este nevoie de un efort comun şi celui din sectorul privat din care am făcut parte atația ani şi ii cunosc foarte bine, să le spun şi le cer acest ajutor in acest moment, este nevoie de implicarea fiecăruia, implicarea companiilor private din Romania, noi le vom ajuta, avem dozele necesare, vom ajuta şi cu centre de vaccinare, dar trebuie toată lumea să se implice şi este nevoie de acest efort comun acum pentru a putea redeschide economia de la 1 iunie. Referitor la intrebarea dumneavoastră, am avut o discuţie cu doamna secretar de stat și doamna secretar de stat vă dădea un exemplu teoretic. Ştiţi foarte bine că anul trecut toate discuțiile despre carantinare se invarteau in jurul a două săptămani, că aceasta era discuția despre virus: avem două săptămani, trebuie să stai in casă 14 zile pentru a scăpa de virus. Era o discuție teoretică, nu era o discuție ipotetică, nu era o propunere in acest sens. Ca să vă răspund mai clar, nu luăm in calcul o carantinare. M-am opus din primul moment, am spus că nu va sta un lockdown in Romania, generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, așa cum vedeți, in direcția relaxării economiei, dar cu această condiție: să ne vaccinăm cu toții. Este foarte important să ințelegem! 1 iunie se poate intampla doar dacă ne vaccinăm, altfel nu avem șanse. Reporter: Că tot vorbeați despre biserică, BOR a cerut ca circulația să fie permisă pe toată noaptea de Inviere, noaptea de Paște. Vă gandiți să relaxați măsurile in acea noapte? Florin Ciţu: Maine luăm decizia, hotărarea de guvern pentru prelungirea stării de alertă. In hotărarea precedentă știți foarte bine că era pană la ora 2:00. Vom vedea pentru maine dacă se schimbă ceva sau nu. In acest moment nu am luat o decizie, vom lua decizia maine. Reporter: Vorbeați despre o creșterea cheltuielilor cu personalul. Asta inseamnă că in perioada următoare bugetarii s-ar putea aștepta și la concedieri? Florin Ciţu: Nu, nu inseamnă acest lucru. Aș vrea să ințeleg cum s-a intamplat, atata tot! Noi trebuie să ne incadrăm intr-o cheltuială bugetară de 110 miliarde de lei anul acesta. Vreau să văd cum s-a intamplat, dacă a fost in urma unor acte normative care au permis niște cheltuieli temporare, nu știu, am plătit in plus pentru centre de vaccinare sau intr-un spital au apărut cheltuieli suplimentare etc. Vreau să știu exact s-a intamplat, după aceea vom lua o decizie. Reporter: Ce măsuri veţi lua pentru reducerea cheltuielilor? Florin Ciţu: Am răspuns la intrebare. Mulțumesc frumos! Reporter: Bună ziua! Domnule premier, săptămana trecută, Parlamentul Romaniei a adoptat o declarație impotriva antisemitismului. Ne puteți prezenta mai multe detalii despre cazul Maia Morgenstern, care a revoltat intreaga societate din țară și din străinătate, a făcut inconjurul planetei prin articole de presă. Ne puteți prezenta mai multe detalii despre acest caz? Florin Ciţu: In primul moment cand am primit acea informare, am discutat cu ministrul afacerilor interne, care mai departe a luat măsuri și ştiţi foarte bine că persoana sau persoanele au fost identificate in mai puţin de 24 de ore, deci, după aceea, bineințeles că justiția iși va face treaba. Reporter: Ce se intamplă cu proiectul de lege privind sancționarea prin inchidere a restaurantelor care nu respectă deciziile Ministerului de Interne şi de ce intarzie, avand in vedere că se vorbește despre această măsură de mai mult timp? Florin Ciţu: Da, avea toate avizele proiectul respectiv, dar la CES astăzi, deși practica permitea să fie luat direct in plen in discuție, a fost intarziat proiectul şi nu are avizul CES. CES, aşa cum ne-a obișnuit şi in alte dăți, ori vine cu propuneri să creștem salarii, să creștem cheltuieli... Eu v-am spus că e nevoie de reformă şi la CES şi mergem mai departe şi cu asta. Avem in PNRR chiar niște bani incluși pentru reformă in acest sector. Da, mi se pare o obstrucționare ciudată, dar nu ne oprim aici, vom veni cu acest proiect de lege. Avem şi maine ședință de guvern, dacă se poate, bine, dacă nu, săptămana viitoare cu siguranţă vine proiectul de lege. Reporter: Ințeleg că a ajuns tarziu la CES, că n-au avut timp să-l ia n dezbatere. Florin Ciţu: Nu. Repet, a ajuns la CES, putea să fie direct pus in plen, nu s-a dorit acest lucru, dar il vom avea de săptămana viitoare. Reporter: Eu voiam să vă intreb dacă mai luați in calcul să modificați acele reguli pentru inmormantarea persoanelor decedate de coronavirus. Inţelegem că acest de proiect de act normativ este blocat la Ministerul Sănătăţii de trei săptămani. Care mai e situația lui? Florin Ciţu: Dumneavoastră aţi spus care e situaţia lui, este blocat la Ministerul Sănătăţii, o să intreb ce se intamplă cu proiectul respectiv. Maine este prelungirea stării de alertă şi dacă lucrurile se schimbă pană maine, putem să luăm şi o decizie. Aștept de la Ministerul Sănătăţii opinia specialiștilor. Reporter: Dar aţi mai discutat cu domnul ministru pe această temă? Florin Ciţu: Am discutat mereu, nu numai despre această temă, sunt mai multe lucruri pe care le discutăm şi acest comitet interministerial are exact acest rol, pentru a introduce proiectele care relaxează, şi acesta este unul dintre ele, in comitetul interministerial şi a le pune pe ordinea de zi cat mai rapid. Reporter: Domnule premier, aş vrea să vă intreb ceva pe subiectul trecerii Poliției judiciare la parchete. Precum ştiţi, există vii discuţii in spațiul public şi in coaliție. Măsura este inclusă in programul de guvernare, voci avizate din domeniul justiției pledează pentru acest transfer, argumentand faptul că polițiștii pierd foarte mult timp cu activităţi administrative in detrimentul urmăririi penale. Pe de altă parte, domnul ministru de interne, Lucian Bode, nu vede ca fezabilă această idee, iar, la randul lor, unii sindicaliști din poliţie ameninţă de-a dreptul cu proteste şi transmit: Toată Poliția Romană este numai alături de ministrul afacerilor interne, nimeni altcineva nu poate ingera in activitatea Poliției. In tot acest timp, presupun că ştiţi că in spațiul public se vorbește despre lupte pe controlul dosarelor, interceptărilor etc.. Aş vrea să vă intreb cum vedeţi dvs problema, se va merge pe ideea din programul de guvernare, se va căuta o formulă de compromis? Florin Ciţu: Dvs vorbiţi doar despre o mică parte din ceea ce se intamplă cu legea justiției. Ieri, in coaliția de guvernare a fost luată decizia de a se forma un grup de lucru care se va uita la toate legile justiției şi a le pune in acord cu Comisia de la Veneția, cu programul de guvernare. Hai să așteptăm concluzia acestui grup de lucru şi după aceea putem să vorbim. Mulţumesc. Reporter: Aţi spus dvs. că 1 iunie este posibil doar dacă vom avea o campanie de vaccinare de succes. Totuşi, la ce să se aștepte oamenii de la 1 iunie? Cum vor arăta relaxările, concret, ce se va deschide? Florin Ciţu: In primul rand, ar trebui să ne gandim că toate măsurile pe care le-am luat, le-am luat intr-o anumită ordine, cel mai simplu, de la măsuri imediate, apoi au fost din ce in ce mai dure măsurile. Ele vor fi in ordinea inversă, vom incepe să relaxăm din momentul in care au fost introduse. De exemplu, cel mai simplu ar fi să relaxăm condițiile pe care le-am luat acum, in ultima perioadă, acum o săptămană şi despre care am tot discutat. Asta ar fi cel mai simplu să revină la normal. Dacă vom avea, de exemplu, toate persoanele vaccinate in sectorul HORECA, putem să discutăm poate de sectorul HORECA care să nu mai depindă de rata de incidență sau să depindă altfel de rata de incidență, să nu fie la fel cu celelalte... ş.a.m.d.. Sunt mai multe variante pe masa de lucru. Dar, vă dau două orizonturi, vă dau un orizont 1 iunie, in care avem 5 milioane, asta inseamnă aproape 35% dintre persoane, şi finalul lunii iulie, cand avem 10 milioane de persoane, asta inseamnă 70% şi atunci putem să vorbim de o relaxare şi mai mare a restricțiilor. Mulţumesc mult de tot! Reporter: Aţi primit lămuriri in privința a ce nu a mers cu carantina de la Timișoara? Ştim că după trei săptămani au ieșit cu incidenţa mai mare decat cea cu care au intrat. Florin Ciţu: Dar acum sunt la 5% incidență, funcționează carantina funcționează. Reporter: Carantina totală, cum au avut-o, nu a funcționat. Florin Ciţu: Nu a funcționat pe termen scurt, pentru că a fost o carantină in care, știm foarte bine, nu erau toate regulile respectate. După ce carantina a fost prelungită, vedem acum că a funcționat și județul Timiș este un exemplu in acest sens. Vedem că peste tot - și cred că nu există cazuri, poate o excepție sau două - peste tot unde a fost introdusă carantina, in special in zone mai mici, unde au putut să fie respectate toate regulile, a funcționat și a funcționat și in județul Timiș. Mulțumesc mult de tot! Doamna ministru al muncii. Raluca Turcan: Bună ziua. Astăzi, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se acordă părinților aflați in concediu de creștere a copilului un stimulent de 1.500 de lei, dacă aceștia aleg să se intoarcă la muncă pană la implinirea varstei de 6 luni a copilului. Aceasta este o măsură activă, care incurajează intoarcerea la muncă, de asemenea, contribuie la creșterea veniturilor părinților, scade riscul deprofesionalizării și asigură o forță de muncă necesară, in momentul de față, la nivelul angajatorului. Practic, noile prevederi incluse in acest proiect sunt următoarele: se acordă un stimulent de 1.500 de lei, in locul stimulentului de 650 de lei, dacă părinții aleg să se intoarcă la muncă mai devreme de implinirea de către copil a varstei de 6 luni, (n.n. respectiv 1 an in cazul copilului cu handicap), stimulent care se acordă pană la implinirea de către copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu dizabilități; se menține stimulentul de 650 de lei pentru părinții care revin in activitate pană la implinirea varstei de 2 ani de către copil. De asemenea, același stimulent va fi plătit părinților care revin in activitate după implinirea de către copil a varstei de șase luni (n.n. pană la doi ani) sau, in cazul copilului cu dizabilități, de la un an pană la implinirea de către copil a varstei de 3 ani. Această ordonanță mai aduce și un stimulent de inserție de 650 de lei pentru părinții care se intorc la lucru in perioada in care sunt indreptățiți să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului cu dizabilități, cu varstă cuprinsă intre 3 și 7 ani. Alte prevederi din această ordonanță de urgență țin de faptul că se ia in calcul și perioada in care părinții au fost in șomaj tehnic la calculul perioadei pentru stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului. De asemenea că, odată ce părintele s-a intors la muncă mai devreme de implinirea varstei de șase luni a copilului, dar nu din vina lui iși pierde locul de muncă, și in intervalul de doi ani iși regăsește un alt loc de muncă, atunci poate să beneficieze de acest stimul de inserție. In concluzie, aceasta este o primă măsură dintr-un set de măsuri active pe care guvernul le are in vedere, pentru a crește gradul de ocupare, pentru a stimula viața activă, pentru a incuraja munca și pentru a incerca să direcționăm oamenii din Romania care, in momentul de față, se află in situații de relație directă cu statul, de dependență de stat - cum ar fi plata șomajului, plata ajutorului social - să se intoarcă spre muncă și, in felul acesta, să treacă și la un nivel superior de venituri și, in același timp, veniturile statului să aibă de caștigat. Vă rog, dacă aveți intrebări, cate o intrebare. Reporter: Bună ziua. Unul dintre proiectele despre care ați vorbit incă de la inceputul anului a fost cel legat de cumulul pensie-salariu. Totuși, vedem că intarzie să ajungă in ședințele de guvern, să fie aprobat. Puteţi să ne spuneți ce s-a intamplat cu el, unde este in momentul de față, de ce este blocat? Raluca Turcan: Proiectul a fost in transparență decizională, de aceea a și fost introdus in primă lectură in ședința de guvern. In această etapă, de transparență decizională, am luat foarte in serios toate amendamentele făcute, le-am analizat și cel mai probabil săptămana viitoare vom mai face o intalnire cu partenerii sociali, urmand ca in ședința de guvern viitoare să putem să venim cu proiectul pentru aprobare. Aș vrea să știți că, in paralel, am intrat şi in etapa de obținere a avizelor din partea ministerelor partenere şi această etapă sperăm noi să o finalizăm pană la inceputul săptămanii viitoare. Reporter: De la Ministerul Justiției aţi apucat să obțineți vreun răspuns, vreun aviz? Raluca Turcan: Pe acest proiect, nu. Pentru că Ministerul Justiției se pronunță in momentul in care avem toate celelalte avize. Reporter: Doamnă ministru, ne puteți spune in ce stadiu se află momentan legea salarizării? Am ințeles, are un aviz negativ de la Ministerul de Justiție, insă cum stați acum pe el? Raluca Turcan: Legea salarizării este in etapa in care am solicitat ministerelor de linie să vină cu propuneri pe domeniile pe care le coordonează, pentru o reașezare a salarizării in sistemul public, pe un set de principii şi criterii pe care le-am introdus intr-un memo. Acest memo a fost discutat in primă lectură in şedinţa de guvern, mai avem de obținut două avize şi, odată bătută in cuie aceste principii, așteptăm propunerile din partea ministerelor de linie. Practic, odată ce avem toate detaliile care ne arată cum privesc ministerele de linie politica de salarizare in domeniul pe care il coordonează, vom putea să integrăm aceste observații şi, de asemenea, in comun cu Ministerul Finanțelor, să le incadrăm şi intr-un plafon de sustenabilitate pentru legea salarizării unitare. Această lege vrem să fie una sustenabilă, vrem să fie una echitabilă şi, in acelaşi timp, stimulatoare pentru eficiența instituțiilor publice. Reporter: Doamna ministru, Ministerul Justiției şi Ministerul Sănătăţii au dat avize negative pentru acest memorandum. Vă așteptați să-şi reconsidere poziția? Raluca Turcan: Da. Reporter: In ce sens vor fi modificările? Ce aspecte au criticat şi ce aţi putea imbunătății? Raluca Turcan: Practic, ministerele, in mod firesc, avizează proiectele ministerelor partenere şi pot să propună observații. Mă aștept ca Ministerul Justiției şi Ministerul Sănătăţii să avizeze acest memorandum, care, de fapt, creează un cadru general pentru viitoarea lege a salarizării şi să formuleze observații. Reporter: Vreau să-mi spuneți, in primul rand, dacă guvernul ia in calcul să dea ajutor de inmormantare pentru persoanele care işi pierd viața din cauza coronavirus şi dacă cumva, la nivelul guvernului, există discuţii pentru a introduce pașaportul CORONA, aşa cum am văzut că se intamplă, de pildă in Danemarca? Acolo a fost lansat ieri acest paşaport, care le permite cetățenilor să meargă la coafor, la restaurant. Raluca Turcan: In legătură cu pașaportul, aşa-zisul paşaport CORONA, cred că aţi avut declarațiile prim-ministrului şi ale vicepremierului şi nu doresc să mai insist şi eu pe acest subiect. In privința ajutoarelor pentru inmormantare pentru cei decedați de coronavirus, există ajutoare de inmormantare. Nu luăm in calcul un ajutor special, specific pentru persoanele care au decedat de coronavirus. Există, insă, in discuţie un proiect prin care să se acorde un sprijin pentru familie medicilor care au decedat de coronavirus. Acest proiect este, in momentul de faţă, in discuţii intre ministerele care trebuie să se pronunțe pe acest proiect. Reporter: La ce sumă vă gandiți, in acest caz? Raluca Turcan: O să prezentăm detaliile, vă dați seama. Atata timp cat ministerele incă discută intre ele, nu are rost să vă menționez suma. Dar luăm in calcul această idee. Reporter: Spuneți-mi dacă aţi făcut o estimare privind impactul măsurii de creștere a stimulentului pentru mămicile care se reintorc la muncă. Cam cate persoane ar urma să beneficieze şi ce soluții credeți că există pentru ele in privința ingrijirii copiilor, avand in vedere că au varste foarte fragede? Raluca Turcan: Mulţumesc pentru intrebare. In momentul de faţă, există aproximativ 158.000 de persoane beneficiare de indemnizația pentru creșterea copilului. Noi estimăm că de acest stimulent vor beneficia aproximativ 20.000 de persoane. Şi, in aceste condiții, impactul pentru bugetul statului ar fi unul pozitiv, cu aproximativ 100 de milioane de lei pe an. In acelaşi timp, am ales acest plafon de 1.500 de lei tocmai pentru că el este suficient pentru a apela la servicii de supraveghere a copilului, dacă aleg să se intoarcă la muncă. Și, in același timp, Ministerul Muncii pregătește un alt proiect de lege prin care dorim să legalizăm activitățile casnice, să le facilităm, astfel incat să existe o relație contractuală mult mai simplă intre două persoane fizice care aleg să desfășoare impreună activități casnice, inclusiv de menaj sau supraveghere a copilului. Reporter: Bună ziua! Doamnă ministru, aș dori să vă intreb in ce stadiu se află recalcularea pensiilor? Cate pensii au fost recalculate pană in acest moment? Raluca Turcan: Pană in momentul de față, avem 220.000 de dosare evaluate de pensii, asta inseamnă includerea tuturor dosarelor intr-un format electronic pe bază de indicatori care, in momentul in care vom stabili formula de recalculare a pensiilor, să fie folosiți pentru această recalculare propriu-zisă. Practic, intregul proces de recalculare are două etape: etapa evaluării, la care lucrăm acum și avem 220.000 de dosare, unele dintre ele erau in format electronic, și etapa recalculării, cand este finalizată procedura legislativă. Reporter: Şi in cat timp le putem vedea pe toate recalculate? Raluca Turcan: Noi am estimat ca intregul proces de recalculare a aproximativ cinci milioane de pensii să fie finalizat intr-un an și jumătate. De aceea, inclusiv pe Planul Național de Redresare şi Reziliență luăm in calcul finanțare pentru reformarea sistemului de pensii, inclusiv consultanță pentru varianta optimă de recalculare a pensiilor și de suplimentare prin stimulente, pe o perioadă determinată, a personalului care să intre in acest proces de evaluare, unul foarte laborios. Nu vă ascund că personalul caselor de pensii este in momentul de față subdimensionat; practic, desfășoară două activități: activitățile curente de calculare a dosarelor, plus activitatea nouă de evaluare. In același timp, echipamentele și softul sunt foarte invechite și, pe PNRR, vom avea finanțare inclusiv pentru modernizarea echipamentelor electronice. Reporter: Aş dori să vă intreb de cate persoane aveți nevoie pentru a finaliza recalcularea pensiilor? Raluca Turcan: Noi am estimat că am putea finaliza intr-un an și jumătate cu procesul de recalculare a pensiilor, suplimentand personalul, pentru două luni, cu aproximativ 1.500 de persoane. Reporter: Mulțumesc! Raluca Turcan: Mulţumesc și eu! Cătălin Drulă: Bună ziua! Dați-mi voie să incep cu o veste bună despre investițiile in drumuri și căi ferate. Avem o execuție bugetară record la trei luni, la Ministerul Transporturilor, pe fonduri europene - se numește tehnic Titlul 58 - respectiv 941 de milioane. Pentru comparație, pe ani trecuți: 573 de milioane in 2020, 377 de milioane in 2019, 192 de milioane in 2018, iar anul acesta - 941 de milioane. Sunt facturi plătite, sunt lucrări care se regăsesc in teren, pe șantierele de autostrăzi și drumuri. Avem aproape opt miliarde de lei alocați pentru anul acesta, vrem să ii cheltuim și, dacă se poate, la rectificare să și suplimentăm. Repet, proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. Legat de situația de la Metrorex, legea este lege și unde e lege nu e tocmeală. Așa cum am anunțat, Metrorex a inceput astăzi eliberarea acelor spații comerciale care ocupau domeniul public in mod ilegal. De altfel, Ministerul Transporturilor a trimis o notificare Metrorex pentru a-și exercita obligațiile care ii revin, in calitate de concesionar al proprietății publice. Toată infrastructura de metrou - stațiile de metrou sunt domeniu public, sunt proprietate publică - este dată in concesiune pe 49 de ani, printr-un contract semnat intre statul roman şi Metrorex la inceputul anilor 2000, iar concesionarului ii revine obligația de a ține in bună ordine acest domeniu public. Acele construcţii provizorii, cunoscute sub numele de spaţii comerciale, sunt ilegale sub multiple aspecte. Cel mai important este că nu au autorizație de construire sau alt aviz emis de o autoritate a administraţiei, apoi nu au dreptul legal comercial de a ocupa acel domeniu public. A existat un contract, un contract nefericit, o asociere in participațiune intre Metrou şi firma sindicatului, in care firma sindicatului era asociat principal, contract care a ajuns la termen in 2018. Deci, de aproape trei ani de zile, acele spaţii sunt ocupate fără drept şi firma sindicatului incasează bani pe domeniul public fără drept. Nu in ultimul rand, este foarte important că sunt nenumărate rapoarte ale ISU şi ale serviciilor specializate din Metrorex, care identifică drept o problemă de siguranţă la incendii, o problemă de siguranţă in situații de urgenţă amplasarea acestor spaţii comerciale. Sunt multiple aspecte, cum ar fi faptul că ingustează căile de evacuare. In situația in care ar fi un eveniment nefericit şi ar trebui să se evacueze de urgență, s-ar putea intampla o tragedie din cauza acestor spații. E vorba de probleme de flamabilitate, de materiale care ar putea lua foc și să genereze anumite gaze toxice, e vorba că in anumite stații de metrou este complet interzisă prin normative... Există un normativ specific, nici nu e recent măcar, este de la inceputul anilor 2000, care identifică toate aceste aspecte. Vreau să felicit toate autoritățile care au fost implicate in acțiunea de astăzi. Mulțumesc Primăriei Sectorului 2, pentru că a acționat in restabilirea legalității, și primarului Radu Mihaiu. Reamintesc că este vorba de domeniu public ocupat de construcții fără acte și este responsabilitatea administrațiilor locale să restabilească legea pe acest domeniu public. Mulțumesc, de asemenea, directorului general al Metrorex, Ştefan Paraschiv, om curajos, un om care și-a asumat o misiune grea la Metrorex /.../. Il felicit pentru un act de asumare și pentru un act de curaj. De asemenea, mulțumesc și forțelor de ordine publică care și-au desfășurat activitatea și și-au făcut datoria in această situație. Primari din alte sectoare sunt notificați de Ministerul Transporturilor şi se află in procedură de a desfășura aceleași acțiuni. Aici, am avut ocazia să vorbesc, deja și mi-au confirmat domnul Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, doamna Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, domnul primar Băluță, de la Sectorul 4, le mulțumesc tuturor pentru că iși fac datoria. O să am discuții după această conferință de presă cu ceilalți doi primari, n-am apucat incă să vorbesc, deci ăsta e motivul pentru care lipsesc din enumerare, dar sunt convins că și dumnealor işi vor face datoria. Acțiunile de astăzi și scandalul făcut de oamenii liderului de cartel Rădoi sunt o ultimă zvacnire a mafiei. A putut toată lumea să vadă astăzi că acel așa-zis protest, blocarea ilegală a metroului bucureștean, a fost exact o acțiune de tip cartel pentru păstrarea sursei puterii ilicite - talciocul subteran și banii care s-au invartit in jurul lui. Așa cum am spus, acea epocă s-a terminat, o epocă de tranziție se incheie, o epocă a civilizației și a legalității incepe. Dacă sunt intrebări, vă stau la dispoziție. Reporter: V-aţi gandit, totuşi, să lăsați acolo să funcționeze magazine civilizate, bineinţeles, cu contracte legale şi cu totul la vedere? Cătălin Drulă: In momentul de faţă, amplasarea acelor construcţii este ilegală şi se va face restabilirea legalităţii. Dacă mă intrebați despre ce se va intampla ulterior, orice fel de activităţi care se vor desfășura ulterior se vor face doar cu respectarea legii, a normelor ISU, cu opinia unor arhitecți, cu eventuale beneficii - fructul, cum spune legea, al concesiunii, care merge către stat sau compania statului, nu in buzunare private. Reporter: Vorbim doar despre demolare acolo sau sunt şi spaţii care vor rămane şi vor fi evaluate ulterior, dacă corespund din punct de vedere al normelor de securitate ISU şi să se incheie alte contracte de inchiriere de care să beneficieze Metrorex? Cătălin Drulă: Din cate cunosc eu, nu există niciun spațiu care să fie in legalitate in momentul de față. Reporter: Mulţumesc. Cătălin Drulă: Şi nu putem aplica legea selectiv, evident. Reporter: Domnule ministru, spuneați că vă veţi consulta cu arhitecți şi asta ce inseamnă? Că intr-un viitor apropiat, am putea vedea că totuşi apar noi construcţii acolo? Cătălin Drulă: Nu. In momentul de față, importantă este restabilirea legalității, a siguranței, că pană la urmă e o problemă de siguranță și știu că ne vine greu să credem că, pană la urmă, răul intră in cotidian, că lumea se intreabă in mod legitim și, pană la urmă, și oamenii de acolo, unii dintre ei, cel puțin, care au avut sau au folosit acele construcții, sunt și ei victimele acestui cartel, care le-a spus stați liniștiți aici, că și dacă nu e autorizație, și dacă a expirat contractul, voi puteți să mergeți in continuare. Unii dintre ei sunt victime și pentru ei imi pare rău. E vorba de restabilirea legalității. Ce se intamplă după, dacă răman așa stațiile sau dacă vor fi alte forme de comerț va fi doar cu respectarea legii și a unor norme de modernitate, de civilizație, de arhitectură și de incasare a banilor de cei cărora le aparține de drept acel bun, adică publicul. Este proprietate publică și e normal ca banii să vină către stat. Reporter: In ce orizont de timp ar trebui să se intample asta? Adică in două luni, trei luni, un an? Cătălin Drulă: Vom lua o decizie, vom discuta cu compania Metrorex, ne vom consulta impreună și cu primăriile, ei ar trebui să dea avize, și vă vom informa. Putem să facem, eventual, și o consultare publică, nu e o urgență asta. Urgență este restabilirea legii. Reporter: Domnule ministru, aş vreau să vă intreb dacă stațiile de metrou au aviz ISU in acest moment și care este suprafața acestor magazine, despre cați metri pătrați vorbim și care e chiria pe care o plăteau pană la urmă acești proprietari, aceşti chiriași? Cătălin Drulă: O parte din aceste intrebări o să vă rog să le adresați la Metrorex. Nu pot să vă spun exact o sumă totală de suprafață desfășurată. E vorba de cateva sute de spații comerciale, există inventare ale lor. Despre avizul ISU, chiar știu că conducerea Metrorex s-a adresat către DSU acum o săptămană sau două. Evident, vrem să aducem toate aceste zone care aparțin de Metrorex și de infrastructura de metrou in legalitate cu toate avizele. Acolo unde lipsesc avizele le vom obține prin măsurile care sunt dispuse. Nu este domeniul meu de specialitate. Unde e de vorba sprinklere, sprinklere; dacă sunt materiale inflamabile care nu au acel indice de intarziere a flăcării, facem asta, adică facem acele investiții care sunt necesare și luăm o problemă care a fost prea mult timp lăsată in nelucrare, ca să folosesc o metaforă, și ne facem treaba. Reporter: Şi dacă imi permiteți, luați in calcul sau dacă aţi discutat cu conducerea Metroului despre sancțiunile care ar putea fi aplicate angajaților, care astăzi au refuzat să execute, pană la urmă, și să respecte cerințele conducerii, pentru că am văzut cu toții, eu cel puțin am fost acolo, și am văzut cum directorul general al Metroului se ruga de angajați, efectiv, să facă ceva, să pună mana să adune produsele din magazine. Erau angajații Metroului care au venit cu cutii acolo, nu au vrut să facă asta și tocmai de aceea l-am văzut pe directorul Metroului punand mana pe rangă. Există sancțiuni, se vor lua in calcul sancțiuni? Cătălin Drulă: E important să ne luptăm cu abuzatorii, nu cu victimele lor. Reporter: Aţi spus chiar dumneavoastră că unii sunt victime. Deci putem vorbi de despăgubiri pentru cei care au investit? Cătălin Drulă: Mă refeream in afirmația anterioară că acei oameni, angajați ai Metrorex, care veniseră să iși facă treaba - după cum știți, Metrorex are angajați care se ocupă exact de astfel de operațiuni de zugrăvire, de vopsire, de partea electrică și așa mai departe - au fost timorați de prezența unor lideri sindicali, care le arătau, știți, acel gest mafiot, in spate, dacă cumva pun mana acolo. Despre asta vorbesc, că nu ne vom indrepta niciodată impotriva celor care sunt victime, ci impotriva celor care sunt abuzatori. Reporter: Ințeleg, dar acum puțin timp ați spus că unii dintre cei care au acolo deschise spații comerciale li s-a spus de la inceput că stați acolo, chiar dacă trece contractul şi aţi spus că și unii sunt victime. Deci putem vorbi despre despăgubiri in... Cătălin Drulă: Da, sigur, dumnealor cred că se pot indrepta impotriva firmei sindicatului, impotriva Sindomet și impotriva celor cu care ei, știu mai bine, că au avut de-a face direct. Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă intreb dacă Metrorex a incasat banii in urma inchirierii acestor spații? Cătălin Drulă: Din 2018, Metrorex nu a mai primit de cand a expirat acest contract. (...) A incercat sindicatul să vireze cu forța niște bani, evident, continuand cu această impărțire, in care ei iau grosul și statului i se dă ceva ca să tacă. Ba chiar am primit de la domnul Rădoi, acum vreo lună, o ofertă pe masa ministerului, in care ne mai crește cu, nu mai știu, cu 3 sau cu 5%, ne mai dă ceva. Așa o fi obișnuit dumnealui. Nu negociem legea, așa cum spuneam, iar Metrorex nu a beneficiat, de cand a expirat acest contract, de vreun ban de pe urma spațiilor comerciale. Reporter: Domnule ministru, săptămana trecută a avut loc o consultare intre sindicatul de la Metrou şi conducerea Metrorex, unde s-a incheiat un proces-verbal. Sindicaliștii spun că acel proces-verbal prezentat de ei este legal, este autentic. Cătălin Drulă: Dar am explicat săptămana trecută situația aceasta. Era o primă pagină pe care erau temele de discuție propuse de sindicat și, intr-un mod destul de șiret, așa, era ascunsă in frazare că de fapt este tema, agenda discuției, iar pe a doua pagină erau niște concluzii, cum să spun, banale, pe care le-am tratat și săptămana trecută și care erau cunoscute in spațiul public. Deci nu era nicio știre acolo. E un șiretlic din aceeași gamă, să obținem o hartie cu o ștampilă, cu o semnătură, să o fluturăm și să mai facem un pic de scandal. Mulţumesc mult. 2021-04-07 15:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1-2.jpgMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Mondiale a SănătățiiȘtiri din 07.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-zilei-mondiale-a-sanatatii- Marcăm astăzi Ziua Mondială a Sănătății, consacrată conștientizării unor probleme de sănătate publică prioritare la nivel global in viziunea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Tematica aleasă pentru anul acesta pune accent pe accesul echitabil la servicii de sănătate, obiectiv foarte important mai ales in contextul pandemiei prin care trecem din cauza unui virus care nu ține cont de nivelul de dezvoltare economică. Acces echitabil presupune existența unui sistem sanitar funcțional, la standardele prezentului, dar și solidaritate și responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi, cetățeni și reprezentanți ai autorităților, deopotrivă. De cealaltă parte, medicii și intreg personalul sanitar sunt adevărații eroi ai acestei perioade și le mulțumim pentru tot efortul pe care-l depun in slujba sănătății și a vieții. Efortul de a pune capăt pandemiei este unul comun, concertat. O singură acțiune, un singur om sau o singură țară nu sunt de ajuns să invingă noul coronavirus. Romania este atat parte a efortului, cat și printre beneficiarii solidarității europene, prin vaccinurile anti-COVID-19 pe care le-am primit și vom continua să le primim in lunile următoare. Este insă nevoie de noi toți ca să caștigăm această luptă, să facem tot ce ține de fiecare pentru a ne proteja de virus, pentru a-i proteja și pe ceilalți. Suferința celor care s-au imbolnăvit, viețile curmate de virus, dar și costurile economice și sociale de pană acum ale pandemiei sunt argumente suficiente pentru a reflecta asupra soluțiilor pe care le avem la indemană pentru a ieși cat mai curand posibil din această criză sanitară. Revenind la tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății, accesul echitabil la servicii de sănătate, consider important să ne mobilizăm pentru a reduce presiunea pe care o pun infectările cu noul coronavirus asupra sistemului sanitar, oferindu-le și pacienților non-COVID-19 șansa la sănătate. Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-07 10:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-07-10-07-06big_sigla_guvern.pngConferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei BaciuȘtiri din 06.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-national-de-coordonare-a-activitatilor-privind-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-cncav-valeriu-gheorghita-i-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-i-vicepre-edinte-cncav-andrei-baciu1617710011Galerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim pentru participarea la conferinţa organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare impotriva COVID-19. In cele ce urmează o să trecem in revistă cateva noutăţi legate de modalitatea de programare. Am evaluat foarte atent, alături de colegii noştri de la STS, procesul de inscriere pe listele de aşteptare şi de asemenea procesul şi randamentul de confirmare a programărilor in urma notificărilor din lista de aşteptare. Cifrele analizelor ne arată că interesul de a se programa al persoanelor in vederea vaccinării este unul ridicat, şi anume, in momentul de faţă, in centrele, de pildă, in care se administrează vaccin de la compania Pfizer rata de confirmare a programărilor după notificare este intre 85% şi 90% dintre persoanele care sunt inscrise in lista de aşteptare, chiar de la prima notificare. După cum ştim, pană la acest moment, regula era că o persoană este notificată de pană la trei ori, după care, dacă nu răspunde confirmării respective, notificării, se notificau alte persoane din lista de aşteptare. Intrucat la situaţia dată există multe persoane inscrise pe lista de aşteptare şi care aşteaptă să primească notificări, am luat decizia de a notifica o singură dată o persoană din lista de aşteptare, care va avea la dispoziţie timp de 24 de ore să-şi confirme programarea respectivă. In cazul in care persoana notificată nu confirmă programarea in centrul de vaccinare in cele 24 de ore, vor fi notificate alte persoane din lista de aşteptare, tocmai pentru a rula intr-un interval cat mai scurt persoanele care se află in lista de aşteptare. Persoanele care nu-şi confirmă programarea după prima notificare, practic vor avea posibilitatea să se inscrie fie pe lista de aşteptare a unui alt centru, fie să se programeze pe locurile care vor fi disponibile in centrele de vaccinare şi care nu vor mai avea liste de aşteptare. In acest fel, practic putem să epuizăm şi să rulăm mai rapid toate persoanele care se află in lista de așteptare in vederea programării in urma notificărilor. Maine, incepand cu ziua de 7 aprilie, va fi operaționalizată această cerinţă. Un alt element important este legat de estimarea timpului de așteptare al persoanelor pe inscrise pe listă, pe lista de așteptare. Din data de 10 aprilie va fi afișat pe platforma de programare pentru fiecare persoană care se află in lista de așteptare cate persoane se află inscrise in față și de asemenea care este capacitatea de vaccinare zilnică in centrul de vaccinare pentru care persoana respectivă a optat, așa incat putem să estimăm foarte ușor cate persoane se află in față și cate se vaccinează in fiecare zi și astfel putem să deducem care este timpul mediu de așteptare, ţinand cont că pot exista variații chiar de la o perioadă la alta pentru aceeași persoană in funcție de categoria de prioritizare din care fac parte persoanele care se pot inscrie ulterior in lista de așteptare, ţinand cont că pe lista de așteptare notificarea respectă prioritizarea conform strategiei. Un alt element important, așa cum am anunțat, de astăzi, din 6 aprilie, au fost operaționalizate incă douăsprezece cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna, așa incat in momentul de față vorbim de aproximativ 86 de centre de vaccinare cu Moderna, care cumulează un total de 103 fluxuri de vaccinare. De asemenea, din data de 13 aprilie vor fi operaționalizate incă 144 de cabinete noi de vaccinare unde se va aloca vaccin de la compania Pfizer, iar din data de 20 aprilie vor fi deschise incă 41 de cabinete noi de vaccinare, unde se va aloca de asemenea vaccin de la compania Pfizer. Incepand de maine, din 7 aprilie, va crește capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, de la 60 de persoane la 90 de persoane in centrele de vaccinare unde se distribuie vaccin de la compania Moderna, respectiv vaccin de la compania AstraZeneca, iar in centrele de vaccinare unde se distribuie vaccin de la compania Pfizer numărul de persoane alocate pe flux crește la 72 de persoane. Nu am optat pentru creșterea la 90 de persoane deoarece ne-am dorit ca in decursul lunii aprilie să putem deschide toate centrele cu Pfizer care au fost pregătite la nivel național. Dacă optam pentru creșterea numărului la 90 de persoane pe fluxul in centrele cu Pfizer nu mai puteam deschide restul de centre. Și in acest fel ne dorim să operaționalizăm toate centrele pregătite pentru vaccinul de la Pfizer, chiar dacă temporar vom aloca un număr mai mic de doze, 72 de de persoane per flux, comparativ cu celelalte centre care vor avea un maxim de 90 de persoane pe flux. In momentul in care vom avea un număr suplimentar de doze alocate de Pfizer pentru Romania, cu siguranță vom crește această capacitate la maxim. O altă situație pe care am centralizat-o in această săptămană a fost legată de participarea medicilor de familie la campania de vaccinare impotriva COVID-19. Avem situația centralizată la nivel național, sunt 3.028 de medici de familie care au optat pentru a participa la campania de vaccinare prin cabinetele proprii, din totalul celor 10.940 de medici de familie care se află in relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce inseamnă un procent de circa 30%. Este mai puțin decat ne așteptam și cat estimam din datele disponibile preliminare. A fost elaborată și instrucțiunea in baza căreia se va desfășura procesul de vaccinare prin cabinetele medicilor de familie. Aș vrea doar să menționez că incepand de maine proiectul pilot de la Timiș cu cei 50 de medici de familie deja demarează. A fost efectuat trainingul medicilor de familie privitor la modalitatea de derulare a acestei etape de vaccinare, sunt transmise procedurile și instrucțiunile specifice, au fost operaționalizate in registrul electronic național al vaccinărilor, ID-urile corespunzătoare pentru introducerea persoanelor vaccinate, materialele sanitare și dozele de vaccin sunt deja alocate și urmează a fi distribuite in cursul zilei de astăzi pentru a incepe vaccinarea chiar din data de 7 aprilie, adică de maine. Ce prevede această instrucțiune? In primul rand, in cabinetele medicilor de familie vor fi alocate vaccinuri pentru care se poate asigura condițiile de lanț de frig, vaccinuri care pot să fie depozitate intre 2 și 8 grade și, de asemenea, să fie distribuite pe aceleași condiții de temperatură, ceea ce inseamnă că avem la acest moment două opțiuni: vaccinul de la AstraZeneca și vaccinul de la Johnson and Johnson, in funcție de numărul de doze pe care urmează să le recepționăm. Vaccinurile și materialele sanitare, inclusiv trusele de adrenalină preumplute, seringile preumplute de adrenalină, EpiPen-uri, vor fi alocate către fiecare cabinet de medicină de familie. De asemenea, programările persoanelor la vaccinare nu se vor face prin platforma de programare, practic se realizează pe listele deschise la medicii de familie din lista proprie a fiecărui medic. Ca atare, medicii de familie fac catagrafia pacienților din lista de pacienți și alocă un număr de circa 10 persoane la vaccinare pe zi, ținand cont că vaccinul de la AstraZeneca este distribuit in flacon multidoza a cate 10 doze şi vaccinul de la Johnson and Johnson este distribuit in flacoane a cate 5 doze, aşa incat trebuie să avem intre 5, 10 sau mai multe persoane in funcție de numărul celor care doresc să se vaccineze. Vaccinările, așa cum am spus, in cabinetele medicilor de familie se vor desfășura in afara programului de lucru obișnuit al medicului de familie. Fiecare medic de familie iși va stabili propriul program de vaccinare, in funcție de orele contractate cu Casa Națională de Asigurări, așa incat să existe un program destinat strict pentru vaccinarea persoanelor doritoare impotriva COVID-19. De asemenea, se va asigura un circuit conform celui deja existent, pentru că știm, in cabinetele medicilor de familie se derulează activități de vaccinare in cadrul Programului Național de Imunizare. Cam aceasta este modalitatea prin care se va desfășura vaccinarea in cabinetele medicilor de familie. Data pe care noi am stabilit-o pentru demararea acestui demers la nivel național este 4 mai. Pană la acel moment vom asigura trainingul tuturor medicilor de familie care sunt incluși in acest proiect, vom stabili toată infrastructura legată de distribuția dozelor de vaccin, de distribuția materialelor sanitare așa incat să putem demara in condiții cat se poate de bune. De asemenea, pe 20 aprilie ne dorim demararea vaccinărilor cu centrele mobile de vaccinare. In prima etapă vor fi pregătite circa 20 de centre mobile de vaccinare. Ele sunt distribuite la nivel național. Vor fi coordonate de către Comitetul Județean pentru Conducerea Coordonarea Intervenției in legătură cu spitalele militare pentru ca toate aceste 20 de centre mobile de vaccinare sunt operaționalizate cu resursă umană de la Ministerul Apărării Naționale. Aceste centre vor deservi populația din localități rurale care nu are acces in momentul de față la centre de vaccinare şi care nu au medicii de familie. Pentru aceste centre de vaccinare se va aloca cu prioritate vaccin de la Johnson and Johnson tocmai pentru a facilita procesul de vaccinare care știm, se face intr-o singură doză. In ceea ce privește lista de așteptare, la acest moment avem circa 780.000 de persoane inscrise pe listele de așteptare. Uitandu-ne la categoria persoanelor care se află in momentul de față pe listă, circa 60% sunt persoane care aparțin populației generale, din etapa a treia a campaniei de vaccinare și circa 32% sunt persoane care aparțin categoriei vulnerabile, persoane cu boli cronice, persoane peste 65 de ani, persoane cu dizabilități și personal care deservește activități esențiale circa 7,5%. Topul celor șase județe cu cele mai multe persoane inscrise pe listele așteptare. In București sunt peste 150.000 de persoane inscrise pe listele de așteptare, in Cluj sunt aproape 60.000 de persoane, in Prahova - 37.000 de persoane, Iași - peste 29.000, Ilfov peste 29.000 și Mureș peste 28.000 de persoane. La acest moment au fost notificate prin SMS, in vederea programării, peste 436.000 de persoane din listele de așteptare. Numărul celor care şi-au făcut programare este de 295.900 de persoane, ceea ce inseamnă un randament al programărilor pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri de circa 70%. In ultimele 24 de ore, pentru a vedea dinamica listei de așteptare, au fost inscrise in lista de așteptare peste 42.000 de persoane noi, au fost notificate peste 31.000 de persoane și programate 17.350 de persoane, insă, repet, este un proces dinamic, o persoană avand la dispoziție 24 de ore pentru confirmarea programării. Centrele de vaccinare existente la acest moment: avem in total 908 centre de vaccinare pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri, cumuland aproximativ 1.399 de fluxuri. Din aceste centre, pentru vaccin de la compania Pfizer sunt 573 de centre, care au impreună 948 de fluxuri. Menționez că in aceste 948 de fluxuri sunt incluse și cele 144 de cabinete care vor fi deschise pe 13 aprilie și pentru care urmează să inceapă notificarea persoanelor din lista de așteptare, in vederea programării. Pentru centrele care folosesc vaccin de la compania Moderna avem 86 de centre, cu 103 fluxuri in total. La acest moment, practic, sunt deschise toate centrele de vaccinare care folosesc vaccin de la Moderna şi sunt operaționalizate și deja sunt inscrise persoane, inclusiv pe cele 12 centre noi. Centre active pentru vaccin de la compania AstraZeneca: sunt in total 249 de centre, cumuland 348 de fluxuri de vaccinare. Situația persoanelor care sunt programate la acest moment: incepand cu data de 6 aprilie, in platforma de programare sunt 1.039.000 de persoane programate. In centre Pfizer avem 513.904 persoane programate, din care la doza unu - 106.385 de persoane. Reamintesc faptul că in centrele de vaccinare, fereastra, intervalul de timp pe care se fac programări este, in acest moment, cred că de cinci zile. Practic, nu se deschid toate cele 20 de zile pentru programare, in vederea ocupării la maximum a numărului de locuri din fiecare zi, care corespunde unui centru de vaccinare. De asemenea, in centrele cu Moderna sunt programate 126.339 de persoane, din care la doza unu 30.390, iar in centrele de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca avem 398.927 de persoane programate, din care 17.021 sunt persoane programate cu doza unu. Activitatea serviciilor de call center: sunt disponibile şi operaţionale 574 de linii telefonice deservite de 1.560 de militari. Avem o medie zilnică a apelurilor la acest moment pe ultimele 7 zile de circa 9.390 de apeluri. In ultimele 24 de ore au fost preluate 14.891 de apeluri. Bilanţul persoanelor vaccinate: totalul persoanelor vaccinate la data de 5 aprilie este de 2.132.024, din care cu doza doi peste 1.220.000 de persoane. Totalul persoanelor vaccinate din etapa a doua, incepand cu 15 ianuarie, 1.640.383 de persoane cu cel puţin o doză. Tipul persoanelor vaccinate şi categoria de risc din care face parte fiecare: persoane cu boli cronice 471.363, persoane peste 65 de ani 565.222, persoane din centre sociale şi rezidenţiale 33.934. Vă reamintesc, dintr-un număr estimat de circa 48.050 de persoane care se află internate in aceste centre sociale, deci avem un procent de acoperire de peste 70%, ceea ce este foarte bine, persoane nedeplasabile vaccinate la domiciliu, aproape 20 de mii de persoane, sunt 19.782 de persoane care au fost vaccinate cu echipe mobile şi persoane fără adăpost 562. In total, persoane vulnerabile care sunt vaccinate pană la acest moment in etapa a doua, peste 1.000.090 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 75% din numărul celor vaccinaţi. Persoanele care fac parte din infrastructura critică, din activităţile esenţiale 409.727 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, iar in ceea ce priveşte angajaţii din invăţămant sunt circa 148.000 de persoane vaccinate. Ne apropiem de un procent de 45% acoperire vaccinală a personalului din invăţămant. In centrele din reţeaua MApN care, ştim, din data de 23 martie au fost deschise şi pentru populaţia generală, au fost vaccinate pană la acest moment peste 100 de mii - 101.000 de persoane -, ceea ce reprezintă 4,87% din numărul celor vaccinaţi la nivel naţional, iar in centrele organizate in reţeaua MAI avem 35.674 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 1,7% din totalul celor vaccinaţi la nivel naţional. Activitatea echipelor mobile, in săptămana 29 martie - 5 aprilie, au fost in teren 153 de echipe mobile formate din 489 de medici şi asistenţi şi 120 de registratori. S-au efectuat 432 de misiuni in teritoriu pentru vaccinare in centre rezidențiale, persoane imobilizate la domiciliu, centre de dializă şi persoane fără adăpost şi au fost vaccinate in această săptămană 9.474 de persoane cu ajutorul echipelor mobile. Pe primul loc, cele mai multe persoane au fost vaccinate in judeţul Hunedoara 1.164 de persoane; pe locul doi Bucureşti cu circa 800 de persoane; Cluj 680 de persoane, Ilfov 654 de persoane, Prahova 612 persoane, Alba 545 şi Sibiu 480. Profilul de siguranţă, reacţiile adverse raportate la nivel naţional: pană la data de 5 aprilie au fost raportate 11.252 cazuri de RAPI, (Reacţii Adverse post Vaccinare Indezirabile), cu o rată de raportare globală de 3,4 la o mie de doze administrate. In ceea ce privește rata de raportare a reacţiilor adverse pe tip de vaccin avem: 1,9 cazuri de reacţii raportate la 1.000 de doze pentru vaccinul Pfizer; 3,6 la 1.000 de doze administrate pentru vaccinul de la Moderna şi 13,1 la 1.000 de doze pentru vaccinul de la AstraZeneca. Analiza efectuată pe ultima săptămană, din 29 martie - 4 aprilie 2021, au fost raportate un număr de 1.110 reacţii adverse postvaccinale, 93% fiind raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului, restul la Insitutul de Sănătate Publică. Varsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse este tanără, 37 de ani, 63% dintre persoanele care au raportat reacţii adverse sunt de sex feminin. In funcţie de severitatea manifestărilor a fost raporată o reacţie adversă severă, un caz de şoc anafilactic la vaccinul de la Moderna şi 1.109 reacţii clasificate ca nesevere, din acestea 73% sunt reacţii locale de tip durere, tumefacţie, erupţie la locul de administrare şi reacţii sistemice cu oboseală, febră şi frison. In 42% dintre situații sunt raportate reacții de tip cefalee, dureri de cap, 39% dureri musculare sau articulare, 17% reacții digestive. Cam acesta este bilanțul săptămanal al reacțiilor adverse. Cu permisiunea dumneavoastră o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog. Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Voi continua cu aspecte legate de misiunile de transport. Astfel, de la inceputul campaniei de vaccinare, pană pe 5 aprilie, au fost efectuate 8.094 de misiuni de transport la nivel național, care au folosit forțe și mijloace angrenate un număr de 3.256 personal MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 1.700 mijloace tehnice. La fel, 3.192 de persoane din cadrul MApN pentru efectuarea misiunilor de transport, cu 1.812 mijloacele tehnice, un total personal angrenat de 5.718 personal militar și personal civil. Cu privire la dozele de vaccin, pană pe data de 6 aprilie, in Romania au fost recepționate 5.121.129 de doze, dintre care au fost administrate 3.359.006 doze, ceea ce reprezintă 66% din dozele primite. Avem un stoc de 1.410.796 pentru data de 6 aprilie, bineințeles, distribuite fiind 3.710.333 de doze. Pentru BioNTech -Pfizer, pentru vaccinul produs de BioNTech -Pfizer avem recepționate 3.374.729, dintre care administrate 2.724.259, un stoc de 504.756. Aici aș dori să facă mențiunea că, practic, stocul existent in acest moment reprezintă dozele de vaccin pe care le-am primit ieri. Acest lucru se intamplă in fiecare săptămană. Practic, dozele de vaccin de la BioNTech -Pfizer pe care le primim lunea sunt utilizate pe parcursul intregii săptămani, fără a avea, deci, practic, acest procent de 81% din doze administrate este valabil pentru astăzi, dozele fiind utilizate pe parcursul următoarelor zile. Cu privire la dozele de vaccin produse de Moderna, recepționate pană la 6 aprilie avem 426.000, dintre care administrate 248.469, ceea ce reprezintă 58, 3%.Avem un stoc de 139.000 de doze de vaccinuri. La fel, practic aceste doze reprezintă doze pentru următoarea perioadă, ținand cont de faptul că Moderna livrează o dată la două săptămani, deci noi practic trebuie să ținem in stoc dozele - atat pentru prima doză, cat și pentru rapel din perioada următoare pană la următoarea tranșă care va fi livrată, in cazul vaccinurilor de la Moderna săptămana aceasta va fi următoarea tranșă. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, total doze recepționate pană la 6 aprilie 1.320.400, administrate pană la acest moment 386.278, ceea ce reprezintă 29,25%, și aici planul nostru este acela de a utiliza, date fiind particularitățile de stocare și de transport, alături de alte vaccinuri care pot fi stocate la condiții normale pentru vaccinuri, ceea ce facilitează utilizarea acestora, practic plănuim să fie utilizate in procesul de administrare cu ajutorul medicilor de familie. Cu privire la dozele de vaccin pierdute, pană la data de 4 aprilie inclusiv s-au inregistrat 5.669 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul de doze utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor pentru următoarea perioadă, pentru martie am primit un total de 2.212.734 de doze. Săptămana aceasta vom mai primi 134.400 de doze de la Moderna și 110.564 de doze de la AstraZeneca. Pentru vaccinurile produse de Pfizer-BioNTech săptămanal o să primim, așa cum știm, pentru următoarele două săptămani 511.000 de doze, in ultima săptămană din aprilie 512.000, totalizand 2.046.330 de doze la finalul lunii aprilie. Pentru Moderna, la fel nu s-a schimbat față de săptămana trecută. Vorbim de un minim de 280.800 de doze pentru aprilie, iar pentru AstraZeneca 879.990. Vestea bună este că in săptămana a treia vom primi vaccinuri produse de Johnson and Johnson, in săptămana a treia vorbim de 60.000 de doze, iar in ultima săptămană vorbim de aproximativ 103.000 de doze, cu un total de 163.000 de doze pentru luna aprilie. Astfel, aprilie și mai, vorbim de două luni importante, așa cum a declarat și domnul prim-ministru, domnul Florin Cițu, vom avea peste 8,3 milioane de doze care intră in Romania, ceea ce poate să ajungă la un total de cinci milioane de persoane vaccinate la finalul lunii mai, care reprezintă aproximativ 35% din populația adultă, ceea ce ne duce către o bornă care poate să vină la pachet cu beneficii asupra măsurilor sociale adoptate pentru a ține sub control pandemia. Iar, in final, toate eforturile campaniei de vaccinare ne situează in acest moment la nivel european pe un loc patru, cu privire la vaccinările și cu a doua doză administrată. Ne uităm la acest tip de criteriu, pentru că acesta iţi garantează o imunitate maximală, iar la nivel global pe locul 15, tot la fel cu vaccinări cu a doua doză. Cam atat a fost. Mulțumesc mult, domnule preşedinte! Valeriu Gheorghiță: Mulţumesc și eu! Aş propune să incepem sesiunea de intrebări. Din partea dreaptă, vă rog! Reporter: Bună ziua! Avand in vedere declarația șefului strategii de vaccinare de la Agenția Europeană a Medicamentului cum că este clar că există o legătură intre acele tromboze și vaccinul de la AstraZeneca, aş vrea să ne spuneți ce luați in calcul să faceți de acum inainte şi dacă există un scenariu in care să nu mai folosim acest vaccin și dacă se va intampla acest lucru să ne spuneți dacă ar putea fi afectată campania de vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Suntem și noi informați vizavi de declarația oficialului EMA. Aș vrea doar să menționez că incă nu este finalizată ședința Comitetului de farmacovigilență, ședință care are loc chiar la acest moment. In urma acestei ședințe vor fi transmise recomandările clare ale Agenției Europene a Medicamentului. Ne așteptăm să se facă recomandări particulare, poate pentru un anumit profil de persoană, care eventuale să fie la risc să dezvolte aceste tipuri de evenimente, trombocite, particulare. De asemenea, trebuie să menționăm că acest mecanism de evaluare a tuturor reacțiilor adverse este valabil pentru toate medicamentele și vaccinurile, este un proces obișnuit și este foarte bine că se intamplă așa și că avem aceste semnale tocmai pentru a nu trece lucrurile neanalizate și neinvestigate. Nu ne așteptăm la o retragere a autorizării de punere pe piață a acestui vaccin. Foarte probabil că vor fi recomandări suplimentare transmise și modificate recomandările din caracteristicile produsului, practic modificări ale prospectului. Noi sperăm, așa cum toată lumea așteaptă, să se facă aceste recomandări, incat să avem o sursă clară pe baza căreia să putem lua decizii. Mesajul este unul cat se poate de clar, așteptăm recomandările Agenția Europeană a Medicamentului. Sunt implicați toți experții de la nivel european, de la nivel internațional, care analizează in detaliu toate aceste evenimente. In funcție de recomandările transmise de Agenția Europeană a Medicamentului, Romania va adopta toate măsurile, incat siguranța fiecărui cetățean, fiecărei persoane care dorește să se vaccineze să fie prioritară. De altfel, toate măsurile adoptate pană la acest moment au avut in vedere in permanență beneficiile versus riscurile și am plecat de la datele științifice disponibile și de la recomandările Agenției de Reglementare Europene. Se poate, sigur, ajunge in orice scenariu. Din acest motiv așteptăm și noi să vedem care este decizia Agenției Europene a Medicamentului și care vor fi recomandările. Reporter: Există un scenariu in care să nu mai folosim AstraZeneca şi dacă da, ar fi afectată campania de vaccinare? Am comandat mai multe doze de la Pfizer? Adică, am putea ajunge la acel obiectiv din septembrie, să vaccinăm 10,4 milioane de persoane fără AstraZeneca? Valeriu Gheorghiţă: Da, şi avem suficiente doze doar de la compania Pfizer, de pildă, care ne pot asigura, pană in septembrie, vaccinarea a peste 10 milioane de persoane, chiar cu două doze, insă trebuie să ințelegem și vedem că ne aflăm intr-o cursă contracronometru cu acest virus, care are capacitatea de a acumula noi mutații, mutații care ii conferă, pe de o parte, o rezistență parțială față de vaccinurile disponibile, pe de altă parte, ii pot crește contagiozitatea, pe de altă parte, pot să ii crească agresivitatea, virulența. Ideea campaniei de vaccinare in plină pandemie este de a asigura intr-un timp scurt acoperirea vaccinală țintă pe care ne-o dorim cu toții, pentru a avea efecte benefice in timp scurt. Altfel, intr-o prelungire a campaniei de vaccinare, nu doar in Romania, vorbim de abordarea globală, riscăm să avem peste cateva luni un alt virus, care va răspunde diferit la vaccinuri și care va avea o contagiozitate și o virulență diferită față de ce avem circulant la acest moment. Cu cat numărul de persoane infectate este mai mare, cu atat rezervorul de virus de unde se pot selecta noi variante virale este mai crescut. Acesta este mesajul nostru foarte clar. Vaccinurile disponibile actuale, vaccinurile care au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului sunt vaccinurile care aduc beneficii maximale in ceea ce privește protecția față de boala simptomatică, față de complicațiile bolii, față de internare, față de decese. Sigur că nu există un vaccin perfect. Toate au un profil de siguranţă, pe care il cunoaştem, care este menţionat in rezumatul caracteristicilor produsului, dar, in acelaşi timp, ne uităm la beneficiile şi la eficacitatea şi eficienţa pe care aceste vaccinuri şi-au dovedit-o chiar in viaţa de zi cu zi. Vedem ţări care au o campanie de vaccinare de succes şi unde beneficiile deja se regăsesc la nivelul comunităţii respective, nu doar la nivel individual. Reporter: Mai am o intrebare, dacă imi permiteţi. In urma intalnirii de astăzi intre reprezentanţii HORA şi premier, reprezentanţii HORA au declarat că vor, pentru redeschiderea de la 1 iunie, să aibă cat mai mulţi angajaţi imunizaţi. Ar putea fi şi ei o categorie prioritară care să fie vaccinată pană la 1 iunie? Valeriu Gheorghiţă: Orice persoană care işi doreşte să se vaccineze este prioritară in momentul de faţă. Reamintesc că ne aflăm in etapa a treia. Sunt deja operatori economici care şi-au arătat disponibilitatea de a-şi organiza propriile centre de vaccinare. Suţinem acest demers. Am avut deja intalniri preliminare cu dumnealor. Suntem in plin proces de organizare a acestor activităţi. Desigur că oricine işi doreşte să se vaccineze cred că trebuie să inţeleagă că pentru noi este prioritar şi tot ceea ce facem in acest moment este să creăm acel mediu favorabil, acel mediu de siguranţă pentru vaccinare. Reporter: Aş vrea să-mi spuneţi cate persoane care erau programate pentru vaccinarea cu AstraZeneca nu s-au prezentat şi cate persoane s-au retras de pe listele de aşteptare, unde se administrează acest ser? Valeriu Gheorghiţă: Mai ales din perioada lunii martie, de cand au inceput aceste semnale de evenimente tromboembolice, pană la acest moment au fost peste 207.000 de anulări in platformă, iar dintre persoanele programate, care şi-au confirmat programarea, avem circa 99.000 de mii de persoane care nu s-au prezentat, care şi-au anulat programarea, ceea ce reprezintă 28% din cei care confirmaseră programarea. Da, este un procent mare. Avem aproape 1/3 dintre persoanele programate care nu s-au prezentat. Este clar un aspect pe care l-am sesizat cu toţii. Considerăm că avem nevoie de o mai bună inţelegere a acestui aspect de către orice om care işi doreşte să se vaccineze. Apreciem absolut firească şi legitimă ezitarea oamenilor la acest moment. Este nevoie de mai multă informare. Avem nevoie de mai multe informaţii oficiale de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi pot să vă asigur pe toţi că şi noi, la randul nostru, cei care luăm decizii, avem nevoie de mai multe informaţii. In măsura in care avem acces la aceste informaţii, luăm deciziile cat de repede putem, incat să asigurăm pe toată lumea de bunul mers al campaniei de vaccinare. Reporter: Aceste persoane care nu s-au prezentat sau care s-au retras de pe listele de aşteptare, s-au inscris pe listele de aşteptare pentru alte vaccinuri sau nu? Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că da, pentru că lista este relativ constantă, avem circa 780.000 de persoane care sunt in lista de aşteptare, mai ales că ştim foarte bine, din 25 martie, se afişează şi tipul de vaccin pe fiecare centru, este disponibil pe harta interactivă Rovaccinare, aşa incat este opţiunea fiecărei persoane să-şi aleagă, să opteze pentru lista de aşteptare a unui centru. Dar, mai menţionez incă o dată, este important să ne vaccinăm cat mai repede cu vaccinurile care sunt sigure şi care sunt eficiente. Reporter: Aş mai dori să vă intreb dacă avem cazuri de tromboze raportate de către persoane care au fost vaccinate cu AstraZeneca şi, la un moment dat, cred că luna trecută, spuneaţi că avem raportate 10 modificări de coagulare şi că erau raportate de oameni, de persoanele care au primit vaccinul, nu de cadre medicale. La vremea ceea spuneaţi că sunt in investigare. Valeriu Gheorghiţă: Au fost infirmate. Chiar astăzi, am o situaţie a cazurilor. Sunt 7 cazuri de tromboze din cele 92 de reacţii adverse post-vaccinale care sunt aflate in investigare, pană la 5 aprilie, din care 10 sunt cu posibilă afectare hematologică, 7 cazuri de tromboze, 3 raportate la vaccinul de la AstraZeneca şi 4 la vaccinul de la Pfizer, insă au fost investigate şi infirmate, practic nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate. Şi, de asemenea, mai sunt două cazuri care se află in investigare, la fel. In Romania nu au fost confirmate cazuri de tromboză de sinus venos cerebral asociate cu vaccinarea. Sunt cazuri, de altfel, extrem de rare, care merg de la o frecvență de la unu la 100 de mii, pană la unu la un milion, in funcţie de numărul de cazuri raportate in fiecare ţară. Cred că trebuie să aşteptăm precizările Agenţiei Europene a Medicamentului, stabilirea frecvenței, stabilirea unui profil de risc şi, de asemenea, recomandările pe care, repet, cu toţii le aşteptăm. Reporter: In cat timp ne putem aştepta ca in urm acestor reticenţe de vaccinare cu AstraZeneca să avem primele doze pierdute? Vorbim de 30% din dozele care vin in ţară, sunt Astra, dacă am reţinut bine ce spuneaţi săptămana trecută. Nu mai ştiu exact, cat timp puteau fi păstrate pană să....? Valeriu Gheorghiţă: Au o stabilitate de circa şase luni, intre două şi opt grade. Tocmai de aceea, la momentul actual nu se pune problema de expirare. Avem capacitate de stocare suficientă, insă ceea ce pe noi ne interesează este să creştem ritmul de vaccinare in condiţiile in care vor fi precizate, sigur, de către agenţia de reglementare. Reporter: Şi o a doua intrebare. In spaţiul public, in ultimele două zile, s-a vorbit foarte mult despre faptul că, intr-o formă sau alta, va trebui in curand, chiar din 14 mai sau de la 1 iunie, să prezentăm o dovadă a faptului că am fost vaccinați. Majoritatea avem acel certificat, dar dacă va trebui să umblăm cu el la terasă, la restaurant, in vacanță va fi destul de dificil. De asemenea, ințelegem că platforma, baza de date din Romania trebuie coordonată la nivel european pentru acel certificat verde. In ce stadiu sunt pregătirile pentru ceva ce poate va aglomera cerința de această dovadă? La două, trei milioane de persoane să le ceară de pe o zi pe alta pentru un concediu va fi un efort. Valeriu Gheorghiţă: Este o intrebare la care veți avea două răspunsuri, primul o să vi-l ofer eu. In momentul de față, fiecare persoană are posibilitatea să iși descarce varianta electronică a adeverinței direct de pe platformă, adulți.renv.ro, așa incat va avea varianta electronică, iar in ceea ce privește certificatul verde, aș vrea să o rog pe doamna doctor Pistol. Sunt discuții la nivel european, insă termenul, din cate știu eu, este in vară, in iunie. Vă rog, doamna doctor. Adriana Pistol: Da, ce putem să spunem este că termenul, intr-adevăr, este in iunie. La nivelul Uniunii Europene se află in finalizare, deci mai sunt cateva puncte de negociat, un regulament in acest sens. Regulamentul inseamnă că toate statele membre sunt obligate să-l aplice, fără să mai fie nevoie de transpunere in legislația națională. Toate demersurile sunt făcute in sensul colaborării dintre noi, de la Institut, care deținem informația privitoare la vaccinare și colegii de la STS, care dețin informațiile referitoare la boală in antecedente și respectiv testare inainte de călătorie, pentru că certificatul digital nu se referă numai la vaccinare, se referă inclusiv la faptul că o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2, cu aproximativ 180 de zile anterior călătoriei, perioadă in care este considerată că poate să călătorească sau şi-a efectuat recent un test. Prin urmare, aceste două platforme, care sunt deja interconectate, dețin toate aceste informații, iar colegii de la STS sunt cei care au preluat, din punct de vedere tehnic, informatic, această activitate și care colaborează cu colegii de la nivelul Uniunii Europene, acel portal, astfel incat in luna iunie și Romania să fie pregătită să furnizeze la cerere fiecărui cetăţean una dintre cele trei informaţii posibile sau toate trei, fiecare cum consideră oportun. Reporter: Fie la cerere, scuze, doar o scurtă completare, la cerere in sistem de platformă presupun. Adriana Pistol: Absolut, da. Reporter: Bună ziua! Sunt peste 300.000 de persoane inscrise pe listele de așteptare care pană in prezent, din 15 martie, nu au primit nici o notificare. Multe dintre acestea stau pe listele de așteptare ale unor centre care sunt inchise. Pe 10 aprilie presupun că vor vedea acest lucru, vor vedea cate persoane sunt in față, vor putea să vadă și cate doze se fac in fiecare zi și vor vedea că centrele acelea sunt inchise. Ce se intamplă cu oamenii aceștia, trebuie să o iau de la capăt cu inscrierea? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Lucrurile astea au fost transmise foarte clar, dar probabil că in teritoriu nu există o comunicare foarte bună. Fiecare județ a transmis centre pe care, lăsand la o parte cele care funcționau, centrele active, centrele care urmează a se deschide in perioada următoare, pe toate cele trei tipuri de vaccinuri. Aceste centre au fost deschise in platformă incepand cu 15 martie tocmai pentru a da posibilitatea oamenilor să se programeze pe lista de așteptare. Asta inseamnă o listă de așteptare. Pană la 15 martie ințelegeam o nemulțumire că nu au oamenii posibilitatea să se inscrie pe o listă de așteptare. Acum avem această posibilitate, să ne scriem pe lista de așteptare. In decursul lunii aprilie am anunțat incepand de astăzi au fost deschise 12 cabinete, pe 12 martie se deschid incă 30 de cabinete cu AstraZeneca pe 13, pardon, aprilie, 12 aprilie, pe 13 aprilie 144 de cabinete cu Pfizer, pe 20 aprilie 41 de cabinete cu Pfizer. Practic pană la finalul lunii aprilie se deschid toate cabinetele de vaccinare și centrele de la nivel național, care erau transmise de către fiecare Direcție de Sănătate Publică și avizate, așa incat persoanele care se află in acea listă de așteptare vor fi cele care vor fi notificate cu intaietate. Deci, nu trebuie să migreze nimeni, toate centrele vor fi deschise. Este adevărat că o parte din centrele cu AstraZeneca, cred că sunt in jur de 10 la nivel național, nu vor mai fi deschise din lipsa de personal, insă persoanele care se află in lista de aşteptare, ieri am discutat cu Direcțiile de Sănătate Publică, vor fi vaccinate. Cum? Fie cu echipe mobile in centrul respectiv, fie fiind relocate in alte centre care sunt in raza teritorială. Reporter: Deci, oamenii vor avea posibilitatea de a vedea data exactă la care se va deschide centrul pe a cărei listă de așteptare se află? Valeriu Gheroghiţă: Da, pentru că din 10 aprilie fiecare persoană va vedea cate alte persoane se vaccinează zilnic in acel centru şi cate persoane se află in faţa dumneaei pe lista de aşteptare. Reporter: Şi dacă numărul este zero, va scrie acolo centrul care va fi deschis in data de? Valeriu Gheroghiţă: Nu, nu va scrie. Vor fi anunţate toate aceste centre. Insă, repet, la nivel local, la nivel judeţean toate centrele se cunosc, că nu sunt multe. Se cunosc şi fiecare DSP, noi avem şedinţe de două ori pe săptămană cu direcţiile de sănătate publică in care discutăm toate aceste aspecte. Ştiu de problema respectivă, dar repet, acesta este principiul listei de aşteptare, să-şi rezerve un om loc, atunci cand centrul funcţionează. Altfel, putem să avem opţiunea oricand, fiecare să plecăm de pe lista de aşteptare a unui centru şi să migrăm pe lista unui alt centru, dar s-ar putea ca timpul de aşteptare la un centru pe care noi il vedem că funcţionează să fie mai lung decat dacă am sta pe centrul respectiv. Repet, ele urmează a se deschide. Acesta a fost un principiu de la inceput. Deschidem toate centrele, şi cele active, şi cele inactive. Pe cele inactive oamenii se trec pe lista de aşteptare şi vor fi notificate, evident, primele, cand centrul respectiv va intra in activitate. Reporter: Mulţumesc. Doar o singură intrebare. Avem confirmate in Romania noi tulpini, una dintre aceste tulpini, unele studii spun că reduce eficienţa vaccinului. Ce date aveţi dvs. referitor la eficienţa serurilor disponibile acum impotriva acestor noi tulpini? Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de fapt de o mutaţie, 484 K, care se regăseşte pe varianta virală sud-africană şi braziliană şi mai nou şi tulpina britanică B117 achiziţionează această mutaţie. Intr-adevăr, această mutaţie conferă variantei virale o capacitate de a reduce efectul neutralizant al anticorpilor protectori, insă studiile care sunt efectuate pe pseudovirus, adică un virus efectuat in laborator, care conţine exact acest ansamblu de mutaţii, ne arată o păstrare a capacităţii neutralizante a anticoprilor obţinuţi după vaccinare, anticorpi preluaţi de la persoane vaccinate cu Pfizer, de pildă, şi Moderna, insă, intr-adevăr, acest efect neutralizant este uşor diminuat faţă de tulpina sălbatică. De asemenea, datele din viaţa de zi cu zi ne arată in SUA eficienţa vaccinului de la Pfizer la şase luni, care se păstrează la peste 91%, in condiţiile in care sunt circulante şi variantele virale noi, inclusiv varianta sud-africană, ceea ce inseamnă că in practică aceste vaccinuri ne oferă o protecţie suficientă pentru formele simptomatice, pentru complicaţiile bolii, pentru formele severe. Deci, la acest moment avem toate datele care susţin eficacitatea vaccinurilor disponibile. Insă vorbim de variantele virale la acest moment. Noi nu trebuie să dăm posibilitatea acestui virus să cumuleze noi mutaţii. Vorbim de eficienţa campaniilor de vaccinare pe baza datelor actuale. Dacă stăm şi ne uităm şi nu facem nimic, s-ar putea ca peste şase luni să fim intr-o cu totul altă ipostază şi intr-un cu totul alt scenariu cu un alt virus. Acesta este mesajul foarte clar pe care şi noi, dar şi colegii experţi din alte ţări il transmit. In momentul de faţă avem vaccinuri, slavă Domnului, la cel puţin patru companii care au primit autorizare pe care trebuie să le folosim in masă pentru a vaccina un număr cat mai mare de persoane. Reporter: Intai o intrebare legată de vaccinul AstraZeneca. Printre variantele de operare cu acest vaccin, de acum inainte se numără şi modificarea intervalului de varstă de la care să fie administrat sau posibilitatea ca a doua doză la o persoană care a făcut AstraZeneca să fie de la alt vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Aici aş vrea să facem cateva precizări pe care AEM, din cate ştiu, le analizează la acest moment. Şi anume: după cum ştim cu toţii, la nivel european a fost impusă o limită de varstă pentru vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca. Parte din ţări, pană la 65 de ani, altele pană la 55 de ani, chiar şi Romania ştim că a avut acestă limită de varstă. Drept pentru care, majoritatea persoanelor vaccinate au fost persoane relativ tinere. Sigur că din cele vaccinate au fost raportate aceste evenimente. Deci, această asociere intre persoane tinere şi apariţia evenimentelor de tromboză de sinus venos cerebral este posibil să fie doar intamplătoare, pentru că acestea au fost persoanele majoritar vaccinate. Tocmai de aceea au mai fost alte semnale că persoanele de sex feminin sunt mai frecvent afectate. Insă datele cumulate la nivel european analizează şi acest aspect, să vedem cate persoane de sex feminin au fost vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca şi cate persoane de sex masculin. Deci, sunt analize extrem de minuţioase şi de riguroase tocmai pentru a exclude nişte asocieri intamplătoare. Gandiţi-vă că se iau decizii care impactează zeci şi sute de milioane de persoane. Nu este uşor să iei o decizie de acest gen. Tocmai de aceea trebuie să aşteptăm concluziile AEM, sunt implicaţi experţi din toate categoriile profesionale medicale, aşa incat vom avea, cu siguranţă, răspunsuri la toate aceste intrebări. Reporter: Varianta cu a doua doză de la alt tip de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Am văzut modelul Germaniei, dar este prematur să luăm niște decizii, fără să avem in primul rand o explicație a mecanismului prin care apar acele evenimente. Se pare că mecanismul este mediat imunologic, ceea ce ne-am fi așteptat ca o persoană care ar fi dezvoltat aceste evenimente să le facă de la prima doză, deci dacă nu a făcut la prima doză, foarte probabil că nu face la a doua doză. Tocmai de aceea este prematur să speculăm pe baza unor date care sunt insuficiente la acest moment. Reporter: Aş vrea să vă mai intreb, in contextual in care este evident că există o reticență legată de vaccinarea cu AstraZeneca și foarte probabil după acest episod să mai persiste cel puțin, dacă nu să se accentueze, ați spus și faptul că disponibilitatea medicilor de familie de a vaccina este sub așteptări. Ei bine, toate aceste chestiuni ce impact credeți că vor avea asupra campaniei de vaccinare și cum vă gandiți să umpleți golul, care ar putea sau, in fine, să revigoraţi campania de vaccinare prin prisma acestor situații? Valeriu Gheorghiţă: Sunt cateva elemente definitorii. Primul și cel mai important este comunicarea și informarea, insă comunicare și informare faci atunci cand ai date științifice robuste, susținute, validate de către Agenția de Reglementare. Tocmai de aceea, din punctul nostru de vedere, este firească ezitarea oamenilor, nu este definit un profil de risc, nu s-a stabilit o relație de cauzalitate deocamdată, nu avem nişte recomandării clare, așa incat așteptăm, repet, cu toții aceste recomandări, tocmai pentru a face lumină in acest in acest context și pentru a defini clar persoanele pentru care nu există riscuri vizavi de vaccinarea cu un anumit tip de vaccin. Insă, trebuie să ințelegem că orice vaccin are un profil de siguranță, are anumite reacții adverse care sunt cunoscute, sunt anticipate, sunt reacțiile comune. Asta nu inseamnă că nu ne vom vaccina. Gandiţi-vă la efectele pe care le are infecția naturală, boala COVID-19 - riscul de deces, riscul de complicații, chiar la persoanele care trec prin boală și care au avut forme severe, sechelele care răman la nivelul aparatului respirator, riscul de complicații cardiovasculare. Deci este o boală care, realmente, pe termen lung creează probleme. De departe, beneficiile, in momentul de față, depășesc riscurile pentru orice tip de vaccin vorbim. Şi chiar dacă EMA va face o precizare legată de vaccinul de la AstraZeneca, suntem aproape convinși că nu se va retrage autorizarea de punere pe piață, pentru că avem date care arată că această frecvență este foarte rară. Repet, de la 1 la 1 milion. Şi acolo se definește deja un anumit tip de abordare terapeutică in cazul in care apar aceste evenimente, ce tip de tratament se poate administra, care sunt simptomele definitorii, ce trebuie să facă o persoană in cazul in care se va intalni cu..., sau va dezvolta un acest tip de eveniment. Deci, sunt lucruri care vor fi cu siguranță mai bine definite in perioada imediat următoare. Reporter: Am inţeles. Şi o intrebare pentru doamna doctor Pistol. Luați in calcul, lucrați să introduceți in metodologia dumneavoastră și acele teste non-invazive de depistare a SARS-CoV-2? Adriana Pistol: Intai, mulțumesc pentru intrebare! Bănuiesc că era o intrebare care stătea pe buzele tuturor. Aș vrea să fac două mențiuni. Practic, tipul de teste și tipul de probă, care este utilizat in confirmarea unui diagnostic de infecție cu virusul SARS-CoV-2 este o componentă esențială din definiția de caz, nu din metodologia de supraveghere in integralitatea sa, iar definiția de caz, utilizată in Romania, ţine cont de definiția de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. De ce se intamplă acest lucru? Foarte simplu, pentru că toate datele care sunt colectate la nivel național sunt colectate și la nivelul Uniunii Europene. Un simplu exemplu, acea incidență cumulată la 14 zile in baza cărora se decid listele de state care sunt in zone roșii, galbene și purpurii, și tot felul, pleacă de la aceste informații care sunt colectate de la fiecare dintre statele membre. Am făcut această precizare pentru a clarifica de ce este nevoie ca la nivelul intregii Uniuni să incercăm cu toții să lucrăm cu același limbaj, astfel incat toate statele trebuie să utilizeze o definiție unică care să permită compararea intre incidențele tuturor. Plecand de la această premiză, dat fiind că, cel puțin deocamdată, la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia in calcul tipul de probă - salivă - noi analizăm in acest moment, așa cum ați presupus, astăzi chiar am avut o ședință a Comisiei de Management Clinic și Epidemiologic a Ministerului Sănătății, in care dezbatem acest lucru, incercand să colectăm informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă, nu exudatul nazo-faringian, ci saliva, sunt utilizate in cateva state, insă, deocamdată, pentru ca să indeplinească criteriile de introducere in lista testelor acceptate, criterii care sunt definite in documentele UE, mai au nevoie de studii. Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi incercăm să facem o gandire in sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important să ştim cum să le interpretăm, avand in vedere consecinţele, pot să fie majore. Respectiv, un caz negativ in ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv in ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, de tratament, etc. Bineinţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu, unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Deci, această chestiune se află in dezbatere, asta pot să vă spun, modificarea definiției de caz la nivel european incă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii, ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizand saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv, dar sunt incă, colegii mai gandesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate, microbilogie, laborator, ş.a.m.d., dar acesta este contextul despre care vorbim. Reporter: Eu vreau să vă intreb, nu ştiu, dacă aveţi o strategie sau un plan pentru cei care se ocupă de realizarea evenimentelor cu public, avand in vedere că a fost recent anunţat şi evenimentul de la Arena Naţională. Valeriu Gheorghiţă: Noi oferim suportul şi sprijinul celor care organizează sau au in vedere organizarea unui astfel de eveniment. Am avut o singură intalnire cu reprezentanţii FRF in acest sens, insă, nu sunt alte discuţii pe care să le fi avut cu alţi organizatori de evenimente, insă, ne-am arătat disponibilitatea pentru toţi cei care doresc să organizeze astfel de evenimente in viitor. Pentru Festivalul Enescu iarăși am avut o intalnire și o discuție cu organizatorii tocmai pentru a crea deja un cadru in care să se poată desfășura acest eveniment in septembrie. Reporter: Aș vrea să vă intreb in primul rand legat de numărul persoanelor vaccinate. Deja am depășit 2.100.000, peste acest număr, persoane vaccinate cu prima doză. Şi vreau să vă intreb la a cata persoană vaccinată vom vedea și primele relaxări? Valeriu Gheorghiţă: Da, este o intrebare la care nu există un răspuns matematic. Ne așteptăm ca, teoretic, de la peste 35%-40%, poate chiar mai mult de persoane vaccinate cel puțin cu două doze să avem vizibile aceste beneficii. Insă este important să ne uităm și la ce se intamplă din punct de vedere epidemiologic, la cate cazuri sunt raportate, la nivelul persoanelor care se află internate in secțiile de terapie intensivă. Ceea ce incerc să explic este că ne bazăm pe un număr mai mare de indicatori atunci cand luăm aceste decizii, nu doar pe rata de acoperire vaccinală. Reporter: Şi o a doua intrebare este referitoare la o vizită care ar trebui să aibă loc maine in Romania. Directorul regional pe Europa al Organizației Mondiale a Sănătății o să ne viziteze maine? Dacă da, care este motivul și dacă are vreo legătură cu anunțul făcut de specialistul EMA? Valeriu Gheorghiţă: Din cate știu, este un eveniment organizat de Administrația Prezidențială. Nu cred că are și sunt aproape convins că nu are nicio legătură cu anunțul efectuat de... Adriana Pistol: Are legătură cu Ziua Sănătăţii care este maine, 7 aprilie. Reporter: Nu am ințeles foarte bine răspunsul doamnei Pistol. Valeriu Gheorghiţă: Are legătură cu Ziua Sănătății, Ziua Mondială a Sănătății, care este maine, pe 7 aprilie. Reporter: Şi incă o intrebare referitoare la adeverințele de vaccinare. Există acum in spațiul public această indoială privind autenticitatea lor. Au fost cel puțin cateva incercări de falsificare, o agenție de turism ar fi incercat acest lucru. Cum vă asigurați că aceste adeverințe sunt folosite in mod autentic, sunt cele reale, primite la centrele de vaccinare? Adriana Pistol: Deci, adeverințele de vaccinare sunt documente medicale folosibile pe teritoriul național, care stau la dosarul medical al fiecărui pacient dintre noi. Partea cu călătoria este rezolvată și rezolvabilă prin acel greencard, care este pus la dispoziție prin portalul Uniunii Europene. Există și acolo discuții vis-a-vis de statele terțe, deci din afara Uniunii Europene, cum pot să acceseze şi să facă astfel de verificări. Cum o să se finalizeze discuțiile, nu știm, vom vedea. Dar la nivel național este un document medical al fiecăruia dintre noi, nu are conotație juridică. Reporter: Premierul a anunțat ieri inițierea unui plan de revenire la normalitate de la 1 iunie. Cum ar trebui să arate, in opinia dumneavoastră, acest plan privit din perspectiva campaniei de vaccinare, dar și a numărului de persoane imunizate pană la acea dată? Valeriu Gheorghiţă: Este evident că cu cat va fi un număr mai mare de persoane vaccinate, cu atat ne apropiem de scenariul optimist, scenariul care ne creează toate premisele să ridicăm parte dintre restricții, repet, in funcție și de evoluția numărului de cazuri și evoluția internărilor și așa mai departe. Insă din datele pe care noi le avem la acest moment, putem să avem in perioada următoare, pană la acel moment, cel puțin cinci milioane de persoane vaccinate, să atingem acel prag comunicat de circa 35%. Sigur că acest număr poate să fie mai mare sau poate să fie mai mic. Este importantă dorința de vaccinare a fiecăruia dintre noi. Datoria noastră este să asigurăm infrastructura necesară pentru a permite acest ritm de vaccinare, să comunicăm in continuare, să informăm oamenii și să prezentăm, așa cum facem de fiecare data, săptămanal, toate informațiile de care fiecare are nevoie. Reporter: Şi o altă intrebare. Cum se va desfășura vaccinarea copiilor peste 12 ani, după ce aceasta va fi autorizată? Se va folosi aceeași platformă de programare sau se va apela la altă metodă? Valeriu Gheorghiţă: La acest moment nu am finalizat, chiar nu am inițiat discuții in acest sens, insă vă pot răspunde că nu văd de ce nu am continua in aceeași modalitate. Practic, pe contul unui părinte se pot adăuga ca beneficiari copiii, care sunt eligibili, desigur, pe grupă de varstă și care nu au contraindicații. Reporter: IATA, Agenția Internațională de Aviație, lucrează și ea la o aplicație pentru călătorii. Există o colaborare și cu ei in această direcţie? Reporter: Există o colaborare şi cu ei in această direcţie? Valeriu Gheorghiţă: Nu am fost contactaţi pană la acest moment. Reporter: Subprefectul de la Cluj spune că a negocit cu mai multe companii care işi vor face centre de vaccinare. Lăsaţi in responsabilitatea prefecturilor să negocieze cu aceste companii sau veţi face nişte acorduri la nivel naţional? La ce nivel sunt discuţiile? Valeriu Gheorghiţă: Instituţia Prefectului coordonează la nivel judeţean activitatea de vaccinare. Există un nucleu de coordonare a vaccinării la nivelul fiecărui judeţ care se desprinde din Comitetul Judeţean de Conducere şi Coordonare a intervenţiei. Acest nucleu de coordoanare a vaccinării este condus de instituţia Prefectului. Cadrul in care se va desfăşura vaccinarea in centre de vaccinare organizate de marile unităţi economice va fi elaborat, evident, de că către Comitetul Naţional de Coordonare a Vaccinării in parteneriat cu unităţile respective pentru a găsi un cadru comun in care se pot desfăşura aceste activităţi de vaccinare. La nivelul fiecărui judeţ, DSP in colaborare cu unităţile economice respective, in colaborare cu nucleul judeţean de Coordonare a vaccinării vor stabili ce unităţi organizează cele centre, unde vor fi arondate pentru alocarea dozelor şi, practic, toate detaliile care ţin de organizarea efectivă a campaniei de vaccinare. Dar planul, cadrul la nivel naţional va fi elaborat de către CNCAV. Reporter: Şi mai aveţi un plan prin care să accelerăm vaccinarea? Pe cand, nu ştiu, vom avea nişte centre drive-thru? Valeriu Gheorghiţă: Da, aceste centre drive-thru sunt, o parte din judeţe care au şi identificat spaţiile necesare. Urmează să avem şi aici o definitivare a planului de acţiune şi să identificăm spaţiile şi respectiv momentul la care vor fi puse in funcţiune. Reporter: Cum veţi asigura transportul dozelor pentru cabinetele medicilor de familie? Vor veni ei să le ia sau le veţi trasporta dumneavoastră? Valeriu Gheorghiţă: Nu, vor fi transportate in fiecare judeţ. Vor fi alocate una, două, trei maşini in funcţie de numărul medicilor de familie din judeţ care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la campania de vaccinare, pe principiul maşina cu lapte, care merge şi lasă vaccinurile la fiecare cabinet de medicină de familie, ţinand cont de faptul că persoanele sunt programate la cabinetul medicului de familie şi nu in platformă, incat să depindem de o anumită oră. Instrucțiunea elaborată de CNCAV precizează foarte clar că după ce au fost recepţionate vaccinurile a doua zi se fac programările. Reporter: Inainte de a veni aici am vorbit cu un medic de familie, care mi-a spus, in primul rand, că nu au ințeles foarte bine procedura prin care ei trebuie să intre in campania de vaccinare și, in al doilea rand, au spus, cel puțin nu știu dacă este dintre cei 3.000 care au acceptat deja, au spus că nu le permite locul să formeze circuit special pentru vaccin. Valeriu Gheorghiţă: Nu este nevoie de un circuit special pentru vaccin. Cred că ar fi fost important să știm dacă este unul dintre medicii care au optat să facă parte din demers sau nu, probabil că nu, insă instrucțiunea este foarte clară și a fost elaborată in urma discuțiilor cu reprezentanții medicilor de familie. Au fost transmise aceste instrucțiuni către toate direcțiile de sănătate publică și, implicit, către asociațiile de medicină de familie. Nu avem nevoie de condiții particulare pentru vaccinarea impotriva COVID-19, altele decat vaccinarea care se face in mod obișnuit in cabinetul medicului de familie. Singurul lucru este să nu intersectăm pacienţi care vin la vaccinare cu persoane cu pacienți care se prezintă pentru afecțiuni acute sau afecțiuni subacute. Deci trebuie să avem un program care este destinat pentru activitatea de vaccinare. Vă rog. Reporter: Vreau să vă intreb dacă faceți parte din comisia care decide măsurile de relaxare. Valeriu Gheorghiţă: Nu, sunt membru in Grupul de suport tehnico-ştiinţific. Reporter: Dar ce propunere aţi face dumneavoastră premierului Romaniei legat de aceste măsuri de relaxare pe care le așteptăm cu toții? Valeriu Gheorghiţă: De moment sau de...; Mi-e foarte greu să vă dau...; Reporter: Să presupunem că ar urma să fie vaccinați cei cinci milioane de romani in luna mai, ce propuneri credeți că ar trebui luate in calcul, de relaxare? Valeriu Gheorghiţă: Ca intotdeauna, ştim foarte bine, ridicarea restricțiilor se face step by step, etapă cu etapă și nu se renunță la toate, se face o analiză după circa două săptămani, să vedem care este efectul acelor renunțări la restricții. Insă, iarăși, ca de fiecare dată, aș pleca, să știți, de la niște recomandări oficiale ale agențiilor de reglementare. De pildă, in Statele Unite, vedem foarte clar, persoanele care sunt vaccinate pot să se intalnească in grupuri mici, chiar in spații inchise, fără să mai fie nevoie să folosească sau să aibă mască de protecţie. Probabil că acest gen de recomandări vor fi făcute in fiecare țară care are un procent deja important de persoane vaccinate. Deci, treptat se va incepe de la o serie de recomandări, care se adresează unor grupuri populaționale care au fost acoperite prin vaccinare, insă, repet, in condiții in care toată lumea are șanse egale la vaccinare, și nu la acest moment, pentru că la acest moment nu este un moment potrivit să facem asemenea recomandări. Reporter: Toată lumea așteaptă momentul in care s-ar putea renunța la masca de protecție. Intai s-ar putea lua această măsură pentru spațiile exterioare, pentru afară și apoi in interior? Şi dacă... Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că la masca de protecție se va renunța ultima oară. Reporter: Atunci cand vom fi peste 10 milioane de romani vaccinați? Valeriu Gheorghiţă: Şi cand vom avea probabil cazuri sporadice și cand nu vom avea variante virale neacoperite de vaccin. Am mai spus-o şi continui să spun acelaşi lucru: masca de protecție ne protejează nu doar față de infecția cu SARS-COV-2, ci pentru toate celelalte infecții care se transmit pe cale respiratorie. Eu cred că este o măsură de protecție personală pe care trebuie să o avem in vedere de aici inainte, in fiecare sezon rece, cand vorbim de viroze, cand vorbim de sezon de gripă, trebuie să folosim acest mijloc de protecție personală și de protecția celor din jurul nostru. Reporter: Referitor la evenimente, mulți oameni așteaptă reluarea petrecerilor... Valeriu Gheorghiţă: Aici se pot imagina o serie de strategii incat să, repet, să respecte dreptul fiecărei persoane de a avea acces la acel eveniment, respectand sănătatea celor din jur. Deci, se pot imagina multiple variante, incepand de la prezența unui test negativ, exact cum se imaginează acel certificat verde. Andrei Baciu: Vă mulțumim foarte mult! 2021-04-06 14:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-06-04-29-29big_1.jpgÎntrevederea premierului Florin Cîțu cu reprezentanții Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din RomâniaȘtiri din 06.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-florin-citu-cu-reprezentantii-organizatiei-patronale-a-hotelurilor-i-restaurantelor-din-romaniaGalerie foto 2021-04-06 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-06_at_13.15.15.jpegConferință de presă susținută de premierul Florin CîțuȘtiri din 05.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferita-de-presa-sustinuta-de-premierul-florin-cituGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua. Hristos a inviat, celor care sărbătoresc Sfintele Paști. Astăzi vreau să vă prezint mai multe date de interes pentru romani. Este foarte important să ințelegem această perioadă prin care trecem, să ințelegem măsurile pe care le-am luat, dar, mai ales, cred că este foarte important să ințelegem ce avem de gand să facem și astăzi am să vă explic cateva dintre măsurle pe care le voi lua pentru a ne asigura că mergem in direcția corectă in perioada următoare. Am structurat prezentarea de astăzi astfel: voi vorbi puţin la inceput despre campania de vaccinare, puţin despre situaţia epidemiologică in acest moment - cerusem, din momentul in care am luat decizia, o analiză de la supermarketuri referitoare la ce se intamplă cu traficul; pe mine mă interesează in timpul zilei fiecare oră şi voiam să văd puţin, şi poate de asta durează mai mult, o analiză care să ia in calcul şi contextul, pentru că suntem in perioada de Paşti şi, bineinţeles, ştim foarte bine că, in perioada sărbătorilor, de fiecare dată magazinele sunt mai aglomerate. De aceea poate că analiza durează mai mult, dar vom avea şi această analiză, ca să inţelegem puţin implicaţiile măsurilor pe care le-am luat in ultima perioadă. Astăzi voi anunţa constituirea unui comitet interministerial, prin decizia premierului, sub coordonarea premierului, care să asigure, de la 1 iunie, revenirea la normalitate a Romaniei. Vom incepe, de fapt acesta este primul jalon, primul milestone, prima bornă pe care o punem pentru a ne gandi la revenirea la normalitate şi am să vă explic la ce mă refer. In primul rand, referitor la campania de vaccinare, am spus şi săptămana trecută, sunt două luni foarte importante pentru noi, luna aprilie şi luna mai. Pentru că, in aceste două luni, vom avea 8,3 milioane de doze de vaccin care intră in Romania şi sunt foarte importante, pentru că, la finalul lunii, mai ar insemna in cel mai pesimist scenariu să avem aproape, cu siguranţă cinci milioane vaccinate, şi vă spun de ce este important, şi, intr-un scenariu mai optimist 6,3 milioane de persoane vaccinate. Cinci milioane de persoane vaccinate este o cifra importantă pentru noi, pentru că reprezintă aproape 35% din populaţia adultă care trebuie vaccinată şi este momentul, cred eu, important ca, la sfarşitul lunii mai, să vorbim de revenirea economiei. De aceea este foarte important ca toţi - şi aici fac un apel la toţi politicieni, la coaliţia de guvernare, la primarii aleşi, la consilierii locali, la preşedinţii de consilii judeţene - cu toţii să meargă şi să facă campanie sau să prezinte campania de vaccinare, pentru ca toţi romanii să aibă informaţiile la zi in ceea ce priveşte campania de vaccinare. Mai mult, este nevoie, și am spus-o și la intalnirea cu cultele, și mi s-au dat asigurări, dar vreau să spun și aici public, este nevoie de o implicare a Bisericii in această campanie de vaccinare, mai ales in mediul rural. Este nevoie ca toți romanii din mediul rural să aibă aceste informații, să poată să se vaccineze. M-am asigurat că avem dozele necesare pentru vaccin, dar, așa cum arată astăzi lucrurile, vom avea dozele necesare pentru a vaccina 10 milioane de romani la sfarșitul lunii iulie. Deci mergem mai repede decat ne-am programat, dar este important ca toată lumea să vrea să se vaccineze. Deci, dacă mergem să ne vaccinăm, și de aceea trebuie intai să ne programăm pe platforma de programare, vom putea să vorbim de 10 milioane de persoane vaccinate. Avem dozele, deja sunt programate, și vom putea vorbi de 10 milioane de persoane vaccinate la sfarșitul lunii iulie, ceea ce reprezintă 70% dintre persoanele adulte și putem să vorbim clar de o redeschidere a economiei aproape in totalitate. Deci am făcut tot ce este posibil, am devansat, am adus mai aproape aceste date. Ştiți bine că, in februarie, vorbeam de finalul lunii septembrie, avem acum dozele programate pentru finalul lunii iulie, dar trebuie să ne programăm, trebuie să mergem să ne vaccinăm. Voi mai explica puţin mai tarziu despre campania vaccinare. Așa cum arată lucrurile acum ne arată că merg in direcția corectă. Chiar astăzi am vorbit cu CNCAV, rămane ca, la mijlocul lunii aprilie, să putem să vaccinăm 100.000 de persoane pe zi. De aceea este nevoie din implicarea tuturor in această campanie de vaccinate. Din păcate, astăzi sunt inregistrate sau pe lista de așteptare in platforma de programare, 767.883 de persoane. Dintre acestea au fost notificate 442.000 de persoane și programate 64% dintre ele, 282.000. Deci este nevoie să ne inregistrăm de platformă, pentru că vom avea dozele de vaccin. Ca să trecem peste această perioadă, ca să revenim la normalitate, vaccinarea este singura soluție şi ne-am asigurat că vom avea doze de vaccin necesare. Al doilea lucru, situația epidemiologică. Şi aici lucrurile s-au stabilizat. Am luat niște măsuri, după ce m-am consultat și cu primarii, cu preşedinţii de consilii judeţene, cu cultele religioase - şi ați văzut că se poate să sărbătorești Paștele şi in această perioadă. Am avut deja exemple de două culte care au reuşit să facă acest lucru. Sunt sigur că aşa va rămane şi in perioada următoare. Aceste măsuri le-am luat după ce am discutat cu mai mulţi factori de decizie şi se vede că avem deja rezultate, in sensul că mă uit, de exemplu, la evoluţia zilnică a cazurilor şi dacă mă uit la o medie mobilă, avem un platou, care se menţine de aproape o săptămană. La fel, acelaşi lucru, dacă mă uit şi la evoluţia zilnică a procentelor cazurilor confirmate; pe Bucureşti avem iarăşi o stabilizare, chiar o scădere in ultimele zile; foarte important Ilfovul - și la Ilfov avem un platou, s-a atins un platou; Timişoara scade - deci judeţul Timiş scade, măsurile au avut şi acolo efect. Și in ceea ce priveşte gradul, incidenţa cumulată a cazurilor la nivel judeţean pe 14 zile la mia de locuitori, Bucureştiul a atins un maxim acum cateva zile şi de atunci scade uşor. Vă spun aceste lucruri pentru a vă cere in continuare să aveţi răbdare. Măsurile pe care le-am luat funcţionează, dau rezultate şi, după cum vedeţi, ne uităm zilnic la date. Avem aceste rezultate, care arată clar că situaţia epidemiologică a ajuns la un platou, aşteptăm o imbunătăţire, dar nu se poate imbunătăţi situaţia fără să păstrăm ceea ce avem acum. In acelaşi timp, accelerăm campania de vaccinare. Am spus din primul moment că doar aşa putem să rezolvăm. Și imi pare bine că ieri aţi avut acea conferinţă de presă la Ministerul Sănătăţii, pentru că acele discuţii le-am avut şi eu cu medicii inainte de a lua decizia. Situaţia in spitale...; este adevărat, a fost, este şi rămane o presiune pe sistemul de sănătate in acest moment. Putem să ajutăm doar prin respectarea măsurilor şi prin vaccinare. Şi, ultimul punct pe care vreau să-l prezint astăzi este acest comitet interministerial. E foarte bine că este nevoie şi am tot spus de la inceput că avem nevoie să arătăm romanilor momentul in care vom reveni la normalitate. 1 iunie este primul pas pe care il văd. Repet, nu inseamnă o deschidere sută la sută, dar este primul pas şi trebuie pregătit. De aceea avem acest comitet interministerial in care sunt implicate toate ministerele, pentru că toată economia trebuie să fie implicată şi trebuie să vedem cum o duce după 1 iunie. Maine o să am intalnire cu Asociația HORA, să vedem ce soluții găsim, dar totul depinde - și acesta este și mesajul meu și maine, și in fiecare zi - de cum merge campania de vaccinare. Dacă vrem să ne intoarcem la normalitate și am dat această ţintă de 1 iunie - pentru că putem să ne vaccinăm pană atunci cel puțin 5.000.000 de persoane - trebuie să ne vaccinăm. Este o condiție necesară pentru a putea trece mai departe. Trebuie să avem acest număr de persoane vaccinate. Nicio altă măsură nu ne ajută să redeschidem economia. Singura soluție este campania de vaccinare, să avem o campanie de vaccinare de succes. De aceea v-am spus din primul moment, lunile aprilie și mai sunt importante. Avem 8.000.000 de doze de vaccin, trebuie să beneficiem de acest lucru. Acest comitet interministerial va include toate ministerele. Mă gandesc să includem ca invitați, nu ca membri, și asociații, și patronate; vom avea discuții cu ei. Avem timp să pregătim redeschiderea. Am arătat clar că atunci cand programezi, cand ai discuții inainte, rezultatele sunt bune. S-a văzut cu sărbătoarea Paștelui pană acum, se poate. Aţi văzut că şi in weekend nu mai avem aglomerări nici pe partii, nici in cluburi, lucrurile se rezolvă atunci cand programezi. Aveți incredere că vom trece peste această perioadă. Este același mesaj pe care il transmite şi preşedintele Klaus Iohannis, il transmit şi eu, ca premier, il transmite intregul guvern: vaccinarea este singura soluţie. Pentru că sunteţi foarte mulți astăzi, o să iau cate o intrebare de la fiecare. Mulţumesc! Reporter: Bună ziua! Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Domnule premier, mai exact, de la 1 iunie, la ce măsuri de relaxare am putea să asistăm? Florin Ciţu: Mai exact vom vedea după ce se va intruni acest comitet, dar eu sper să fie cat mai multe măsuri de relaxare. Am incredere. Așa cum am spus, scenariul cu 5.000.000 este un scenariu pesimisto-realist. Pot fi 6,3 milioane de persoane vaccinate. Dar depinde foarte mult de discuțiile cu industriile respective. Incepe sezonul de vară, aș vrea să avem o vacanță mult mai bună și mai sigură decat anul trecut și ne vom asigura, prin aceste măsuri pe care le vom lua și pe care sunt sigur că și cei care sunt in industria turismului, in special, le vor respecta anul acesta. Reporter: O precizare la intrebarea colegei mele, dacă certificatul verde despre care vorbim la nivel european se va aplica intern și in Romania. Florin Ciţu: Nu, in niciun caz. In Romania nu se va aplica certificatul verde. Romanii vor merge in vacanță fără... De aceea, avem acest comitet interministerial, pentru a ne asigura că sunt reguli pe care le vom respecta, dar fără certificat verde. Reporter: Şi, de asemenea, voiam să vă intreb despre testele de salivă, pentru că știm că in momentul de față, vorbea ministrul educaţiei despre aceste teste de salivă care ar urma să se aplice in școli, insă vedem că ministrul sănătății spune că in momentul de față nu este inclus in metodologia INSP și nu este un test atat de concludent. Dumneavoastră ce părere aveți? Florin Ciţu: Eu sunt cel care a propus revenirea la școală după ce se face acest test. Teste non-invazive era propunerea mea. Am făcut această propunere după ce am discutat cu mai mulți specialiști, care mi-au spus foarte clar că nu există o diferență. Dar, e adevărat, problema in Romania este că incă nu sunt in metodologia INSP și aici cred că depinde de INSP să le includă in metodologie. Ele sunt folosite cam peste tot am văzut in lume. Reporter: Am văzut ultima perioadă proteste destul de ample. Protestatarii au cerut oarecum ridicarea restricțiilor. Au stat aceste proteste la baza deciziei dumneavoastră de a incepe să relaxați oarecum măsurile și cum vedeţi aceste proteste? Un mesaj pentru protestatari. Florin Ciţu: In niciun caz. Și nu relaxăm măsurile. Am spus, pentru 1 iunie, că pregătim revenirea la normalitate. E vorba de intreaga economie, aici. Cum va arăta acea normalitate pană vom avea 10 milioane, vom avea 15 milioane de persoane vaccinate, vom vedea atunci. Dar vreau să luăm această decizie așa cum am făcut și cu cultele religioase şi aţi văzut că s-a putut face acest lucru. Vom lua o decizie și pentru restul economiei. Măsurile pe care le-am luat in ultimele zile, nu o spun eu, o spun datele, au avut un impact pozitiv in ceea ce privește răspandirea virusului in Romania. Reporter: Şi un mesaj pentru oamenii care protestează? Florin Ciţu: Să respecte legislația in vigoare. Reporter: Care este rata de imunizare acum, la nivel național și dacă pe viitor sau deja ați inceput să luați in calcul rata de imunizare naturală a celor care au făcut deja boala, in vederea noilor măsuri? Florin Ciţu: Se ia calcul de fiecare dată. Cei care au avut boala știu foarte bine, și ii avem in calcul, ei trebuie să aștepte o perioadă pană se pot vaccina. Dar mergem pe aceste jaloane: cinci milioane inseamnă 35%, așa am văzut și in alte țări, treptat s-au ridicat acele măsuri și cred că cel mai bine mergem 35, 70 şi apoi 100%. Reporter: Domnule premier, in cat timp putem vedea programele-pilot care se desfășoară in acest moment in Occident? Vorbesc de concertele pe baza certificatului de vaccinare, testelor PCR sau testelor rapide la intrare la acest evenimente? Florin Ciţu: Dumneavoastră vorbiţi de un singur program-pilot in Occident. Reporter: Marea Britanie a anunțat astăzi că va desfășura mai multe. Florin Ciţu: Tocmai v-am dat o dată, 1 iunie. V-am dat o dată după care putem discuta de mai multe lucruri, dar pană atunci pregătim. Suntem incă intr-o perioadă dificilă. Am zis că avem aprilie şi mai luni in care trebuie să ne vaccinăm, in acelaşi timp trebuie să menținem şi situaţia din sănătate stabilă. 1 iunie este data jalon, acel milestone pentru noi, in care ne gandim să venim cu anumite măsuri, care să ne ducă către normalitate. Reporter: Aţi spus mai devreme că certificatul verde nu se va aplica la intern in Romania, precizand că vom putea călători. Insă, se poate aplica la nivel de evenimente o linie prin care să existe o serie de criterii, dacă ai vaccin, dacă ai test COVID negativ, să se poată participa la evenimente din mediul privat? De exemplu festivaluri, nunți, spectacole, meciuri de fotbal şi aşa mai departe. Există posibilitatea ca in mediul privat să se bage astfel de condiții cu aprobarea guvernului? Florin Ciţu: Acesta este rolul comitetului interministerial, de a pregăti toate aceste reguli pentru a reveni la normalitate, să vedem cum revenim la normalitate după această perioadă de vaccinare şi vom vedea care vor fi regulile. Le vom agrea cu operatorii economici şi apoi cu toții le vom respecta. Reporter: Deci nu este exclus ca aceste posibilități să fie introduse şi la noi, avand in vedere că inclusiv Adina Vălean a spus că poate fi introdusă in fiecare ţară. Florin Ciţu: Fiecare ţară işi va alege propriile metode de a redeschide economia. Reporter: Domnule prim-ministru, rețelele de magazine vă propun să ţineţi magazinele deschise pană la ora 19:00 sau chiar pană la ora 20:00, tocmai pentru că in week-end apare aglomerație, vin şi sărbătorile şi se aglomerează. In acest context, vă intreb: veţi modifica această oră? Florin Ciţu: Am discuţii permanente cu rețelele de magazine, am discutat şi inainte de a lua această decizie. Nu a fost discutată ora, ni s-a cerut doar puţin timp pentru a pregăti, dar nu am discutat despre oră. Ora 18:00, au spus, asta este decizia, o inţelegem. Noi am cerut de la magazine respectarea unor anumite norme in interior, cate persoane intră ș.a.m.d. Am o discuţie permanentă cu retailerii, am avut şi anul trecut in perioada de pandemie, am avut şi in perioada de stare de urgenţă, şi discut cu ei in fiecare zi. Ei ințeleg foarte bine situaţia prin care trece Romania şi au fost alături de noi şi anul trecut, cand am trecut prin starea de urgenţă (...) Deci discutăm cu ei. In acest moment lucrurile răman aşa cum sunt pentru că dau rezultate. Reporter: Echipa Observator a prezentat in ultimele aproximativ două săptămani situaţia de la spitalul din Timișoara, acolo unde in secția de mari arși, anul acesta, au murit deja opt persoane internate pe secția de mari arși din cauza infecțiilor nosocomiale. Pană in acest moment, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, nu a trimis corpul de control, incă așteaptă niște date de acolo. Intrebarea este dacă aţi avut vreo discuţie cu Vlad Voiculescu pe această temă şi dacă aveţi vreun proiect prin care, totuşi, aceste infecții nosocomiale şi această problemă care există in Romania deja de cațiva ani, cel puţin știută de noi, va fi rezolvată. Florin Ciţu: Avem un proiect. Proiectul este: spitale noi. Este singura soluție de a scăpa de aceste infecții. Şi, de aceea, in PNRR sunt incluse 2,5 miliarde de euro pentru construirea de spitale noi. Vom avea şi pe efort bugetar construcția de spitale noi. Avem şi cele trei spitale regionale. Deci este singura soluție de a scăpa de aceste infecții nosocomiale. Reporter: Punctual, pe situaţia de la Timișoara... Florin Ciţu: La Timișoara, am discutat cu domnul ministru. A spus că va trimite corpul de control la un moment dat. Dar este decizia la domnia sa. Reporter: Există varianta să trimiteți dumneavoastră corpul de control la Timișoara? Florin Ciţu: Vă mulţumesc! Reporter: Avand in vedere că un procent semnificativ din afacerile din HoReCa s-au inchis de tot şi Grecia investește in săptămanile următoare peste 330 de milioane de euro, pentru a-i ajuta pe cei care şi-au inchis afacerile cu totul să le redeschidă pentru a relansa turismul, aveţi pregătit un ajutor in afară de cel pe care l-aţi oferit pană acum pentru afacerile care s-au inchis sau cei care au dat faliment intre timp? Florin Ciţu: O să am discuţii, v-am spus, cu HORA maine. Pană acum, au fost mai multe măsuri in Romania care au ajutat: legea kurzarbeit este in vigoare, șomajul tehnic este in vigoare, industria a fost scutită de plata impozitului specific din nou, pentru incă trei luni de zile - deja se face un an şi ceva de cand a fost scutită de impozitul specific. Dar, bineinţeles, vom discuta şi despre alte măsuri. In PNRR, sunt incluse fonduri şi pentru sectorul privat de care pot beneficia şi cei din domeniul HoReCa. Reporter: Domnule premier, vă rog spuneți-ne concret ce fel de studii de la specialiști aţi avut pe masă, atunci cand aţi decis că inchiderea magazinelor la ora 18:00 este o măsură prin care se va preveni răspandirea coronavirusului? Aţi văzut cozile din ultimele zile uriașe care s-au format? Florin Ciţu: Am văzut situaţia economiei din Romania dacă nu făceam nimic. Am văzut cum evoluția infecțiilor a crescut sau a persoanelor infectate, sau răspandirea coronavirusului a crescut de la două mii de persoane pe zi, trei mii, la șase mii in doar cateva zile. Studiile specialiștilor ne spun că mobilitatea este factorul prin care se răspandește cel mai mult virusul, iar prima dintre măsurile pe care le-a luat cam toate ţările din UE a fost aceea de a reduce orele in spațiul public, pentru a merge la magazine ş.a.m.d. In acelaşi timp, vedem că după ce am luat această măsură avem un platou, chiar o scădere a ratei de pozitivare a persoanelor cu COVID. Asta inseamnă că ceva impact au avut aceste măsuri. In acelaşi timp, referitor la cozi, am cerut şi aștept această analiză să vedem cat este datorat faptului că suntem intr-o perioadă de sărbători, şi se intamplă acest lucru indiferent de oră, şi cat este datorat măsurilor. Vom aștepta, vom avea analize, vom reveni cu ele public bineinţeles. Reporter: Domnule premier, inainte de pandemie, restaurantele, dar şi alte unități HoReCa funcționau intr-un regim clar, distinct, aveam două zone distincte, una pentru fumători, una pentru nefumători. In condiţiile in care evoluția epidemiologică va permite, cu măsurile de relaxare de la data de 1 iunie, este posibil ca aceste restaurante, unități HoReCa să funcționeze cu acelaşi regim de unități, de zone distincte pentru persoanele vaccinate sau care şi-au făcut testele şi pentru persoanele care nu sunt vaccinate? Florin Ciţu: Sunt gata să ascult soluțiile şi din partea HoReCa. Ne vedem cu ei, vom discuta. Ăsta este rolul acestui comitet, de a pune pe masă mai multe soluții şi vom vedea.... Reporter: Am ințeles că aţi discutat vineri, de aceea vă intrebam. Florin Ciţu: Nu s-a discutat. Vineri am avut discuția şi va fi un comitet interministerial, care va lua o decizie la final. Vom vedea cum vor funcționa. Industria HoReCa funcționează in interiorul economiei, trebuie să luăm o decizie pentru ca toată economia să funcționeze. Vom vedea care vor fi concluziile acestui comitet cat mai rapid. Reporter: Revin puţin la problema evenimentelor private, mă refer la evenimentele de familie: oamenii au amanat evenimentele pentru anul acesta, le amană şi pentru 2022? Aş vrea să le spuneți clar, să le mai programeze in această vară sau să le lase pentru anul următor? Florin Ciţu: Am anunțat astăzi că, după 1 iunie, vorbim de revenirea la normalitate. Bineinţeles că este un prim pas, vom avea in acel moment doar 35% din populație vaccinată, nu putem să revenim la situaţia dinainte de pandemie. Dar va fi un prim pas. Aşa cum ne gandim la soluții pentru industria HoReCa sau pentru restul economiei, bineinţeles că ne gandim şi pentru aceste evenimente private şi suntem gata să ascultăm soluțiile, cum putem să le deschidem, dar le vom deschide doar atunci in momentul in care ne asigurăm că aceste evenimente vor păstra anumite reguli, exact cum vorbim şi de HoReCa, cum vorbim şi de evenimentele de concerte, ş.a.m.d. Sunt de acord să discutăm cu toată lumea să vedem cum mergem mai departe după 1 iunie. De aceea, avem două luni de zile in care să ne pregătim şi sunt sigur că vom găsi soluția pentru toţi operatorii economici din economie indiferent dacă sunt PFA, privați sau mai mari. Reporter: Domnule premier, am o intrebare, spuneați că in acest comitet interministerial vor intra toate ministerele. Aș vrea să știu cum este organizarea lui, ședință, și cine il va conduce? Florin Cițu: Este in coordonarea premierului. Reporter: Și cum se va intalni? Vor fi ședințe săptămanale? Cum se va proceda? Cum ați gandit? Florin Cițu: Să ştiţi că nu este prima oară cand se intamplă acest lucru. Reporter: Sunt convinsă. Florin Cițu: Comitete interministeriale sau deciziile pe care le-am luat pană acum le-am luat in urma unor consultări. Bineințeles, că acolo e de foarte simplu: fiecare minister va trebui să aibă la randul său discuții pe sectorul respectiv, să vadă care sunt nevoile in sectorul respectiv, să discute cu asociațiile din sectorul respectiv și apoi va aduce aceste soluții in comitetul interministerial, unde le vom discuta. Pentru că putem să avem o soluție din sectorul HoReCa, să spunem... Reporter: Dar nu puteau fi discutate in cadrul ședinței? Florin Cițu: O secundă, imi dați voie! De exemplu, Ministerul Economiei are o discuție cu sectorul HoReCa și vine cu anumite măsuri. Dar, in comitetul interministerial vom avea acolo și Ministerul de Interne, va fi și Ministerul Sănătății, vom avea, poate, şi patronate, și asociații, și fiecare va veni cu completări. Mulțumesc. 2021-04-05 12:06:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_164039672_777351619570800_1565683630656842602_n.jpgMesajul Prim-ministrului României, Florin Cîțu, cu ocazia sărbătoririi Zilei NATO în RomâniaȘtiri din 04.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-prim-ministrului-romaniei-florin-citu-cu-ocazia-sarbatoririi-zilei-nato-in-romaniaLa 4 aprilie 2021, Romania sărbătorește Ziua NATO, o tradiție pe care țara noastră o marchează, de 17 ani, in prima duminică a lunii aprilie. Timp de peste 70 de ani, Alianța Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea de a face față celor mai dificile provocări de securitate, prin adaptarea sa continuă, prin modul de acțiune eficient și, mai ales, prin solidaritatea și unitatea aliaților săi. Toate acestea au fost vizibile inclusiv in contextul actual al luptei impotriva pandemiei de COVID-19, Alianța Nord-Atlantică și membrii săi oferind sprijin care a fost extins inclusiv către parteneri. Pentru Romania, NATO a fost și continuă să fie principalul garant și pilonul fundamental al apărării și securității naționale. Romania are o contribuție activă și semnificativă la misiunile și operațiile aliate, precum și un rol distinct și activ in conturarea politicilor și deciziilor NATO, inclusiv in ceea ce privește măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare. Totodată, Romania acționează coerent pentru sporirea cooperării cu partenerii Alianței. Toate acestea sunt dovezi ale angajamentului ferm și substanțial al Romaniei in cadrul NATO și contribuie la conturarea profilului țării noastre ca aliat puternic și de incredere. Guvernul Romaniei va acționa in continuare astfel incat să mențină o contribuție semnificativă a țării noastre la consolidarea NATO, la eforturile de apărare colectivă, inclusiv prin alocarea, in continuare, a 2% din PIB pentru apărare, și la promovarea valorilor și obiectivelor strategice comune. La mulți ani, NATO! La mulți ani Romaniei in NATO! Florin Cițu, Prim-ministru al Romaniei 2021-04-04 10:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-04_at_09.15.52.jpegMesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Paștelui CatolicȘtiri din 03.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-florin-citu-cu-ocazia-pa-telui-catolic- Credincioșii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici lutherani se pregătesc să celebreze Invierea Domnului, cu aceeași incredere și speranță in puterea credinței și a binelui, chiar dacă și anul acesta Sfintele Sărbători Pascale vor fi marcate de condițiile impuse de pandemie. Apreciez responsabilitatea și solidaritatea pe care comunitățile religioase le-au manifestat in toată această perioadă și pentru indemnul adresat credincioșilor ca măsurile dispuse de către autorități să fie riguros respectate. Viața spirituală ne hrănește speranța și ne ajută să fim mai puternici in incercările prin care trecem uneori. Doresc tuturor sărbători pline de sănătate, lumină și bucurie, cu increderea că impreună vom avea puterea de a depăși greutățile, mergand solidari pe drumul Invierii! Cristos a Inviat! 2021-04-03 18:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-03_at_18.07.36.jpegGuvernul marchează Ziua Internațională de Conștientizare a AutismuluiȘtiri din 02.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-marcheaza-ziua-internationala-de-con-tientizare-a-autismuluiGalerie foto Guvernul Romaniei se alătură și in acest an Campaniei - Light It Up Blue pentru susținerea copiilor și persoanelor cu tulburări din spectrul autist. Palatul Victoria va fi iluminat astăzi, cu prilejul Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului, in albastru, in semn de solidaritate cu persoanele diagnosticate cu autism. Guvernul Romaniei și organizațiile neguvernamentale au făcut progrese in ceea ce privește asigurarea și apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv ale copiilor și adulților cu tulburări din spectrul autist. In acest sens, la data de 25 martie 2021, Guvernul a adoptat o Hotărare prin intermediul căreia au fost reglementate in premieră serviciile de tip respiro pentru copiii cu dizabilități și familiile acestora, care vin in intampinarea nevoii de servicii in comunitate a beneficiarilor. De asemenea, dezvoltarea serviciilor pentru copiii și adulții cu autism și alte tipuri de dizabilități se regăsesc ca o prioritate in mecanismele de finanțare europene din exercițiul financiar 2021-2027. Pandemia provocată de COVID-19 a arătat că persoanele cu dizabilități sunt intre cele mai expuse și vulnerabile in perioade de criză, motiv pentru care efortul comun, Guvern-societatea civilă, trebuie continuat, prin acțiuni coordonate și aplicate, in scopul sprijinirii oamenilor cu aceste afecțiuni, a familiilor lor, dar și pentru ințelegerea profundă a acestor dificultăți și creșterea gradului de autonomie a persoanelor cu dizabilități. 2021-04-02 14:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-03-10-08-16big_3.jpgViceprim-ministrul Dan Barna a primit-o pe Excelența Sa doamna Isabel Rauscher, ambasadoarea Republicii AustriaȘtiri din 01.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/viceprim-ministrul-dan-barna-a-primit-o-pe-excelenta-sa-doamna-isabel-rauscher-ambasadoarrea-republicii-austriaGalerie foto - Relațiile dintre statele noastre sunt o poveste de succes. Austria ocupă locul doi in topul țărilor care investesc in piața romanească și sunt convins că incă putem găsi sectoare unde această colaborare se poate extinde in beneficiul ambelor părți. Căutăm activ căi prin care să echilibrăm balanța comercială, una dintre ele fiind incurajarea contactului intre antreprenorii romani și cei austrieci, a declarat Dan Barna In cadrul intrevederii s-a discutat și despre prioritățile guvernului roman in perioada următoare. Intre acestea un loc important pregătirea temeinică a Planului Național de Relansare și Reziliență, eforturile de consolidare a statului de drept și realizarea investițiilor in infrastructură. 2021-04-01 19:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_whatsapp_image_2021-04-01_at_18.58.13_(2).jpegEdiția a VIII-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului Știri din 01.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/comunicat-de-presa1617293149Primii stagiari ai ediției a VIII-a a Programului Oficial de Internship al Guvernului și-au inceput astăzi activitatea. Timp de două luni, respectiv in aprilie și mai, studenții selectați in prima etapă a ediției din acest an a programului guvernamental iși vor desfășura activitatea in structurile aparatului de lucru al Executivului. In prima etapă a ediției 2021 a Programului Oficial de Internship au fost disponibile 10 locuri, insă iși vor desfășura stagiul de practică in Palatul Victoria opt studenți cursanți la universități din Romania și din străinătate. Depunerile candidaturilor și selecția participanților in prima etapă a ediției din acest an a programului oficial au fost incepute in luna februarie. Am dorit să oferim posibilitatea celor mai valoroși și determinați studenți să facă stagiu de practică in Guvernul Romaniei, in pofida dificultăților pandemiei. M-am implicat personal in procesul de selecție, unul foarte riguros și după standarde ridicate. Le doresc succes și, cum le-am spus și direct atunci cand i-am intampinat la Palatul Victoria, acest stagiu să fie inceputul unei frumoase cariere, a afirmat premierul Florin Cițu. Ediția din acest an a Programului Oficial de Internship al Guvernului este organizată avand in vedere situația crizei sanitare și ținand cont de respectarea măsurilor de protecție impotriva COVID-19. Pentru acest an sunt alocate 100 de locuri, in patru etape, după cum urmează: 1. APRILIE - MAI: 10 locuri (au fost ocupate opt locuri) 2. IUNIE - IULIE: 30 locuri 3. AUGUST - SEPTEMBRIE: 40 locuri 4. OCTOMBRIE - NOIEMBRIE: 20 locuri Inscrierea pentru selecție a tinerilor studenți se va face pe următoarea adresă de e-mail: cabinet.pm@gov.ro Selecția pentru următoarele trei etape se va realiza după următorul calendar: Etapa a II-a: IUNIE- IULIE depunere candidaturi: 15 aprilie - 10 mai evaluare candidaturi: 11 mai - 14 mai anunțarea rezultatelor: 18 mai Etapa a III-a: AUGUST - SEPTEMBRIE depunere candidaturi: 7 iunie - 30 iunie evaluare candidaturi: 1 iulie - 9 iulie anunțarea rezultatelor: 15 iulie Etapa a IV-a: OCTOMBRIE - NOIEMBRIE depunere candidaturi: 2 august - 31 august evaluare candidaturi: 1 septembrie - 10 septembrie anunțarea rezultatelor: 15 septembrie Condiții de inscriere: Curriculum Vitae Scrisoare de intenție Adeverință de la instituția de invățămant, care să cuprindă, pentru elevi, media generală a anului anterior - integralist Pentru absolvenții de liceu: copie diplomă/adeverință Bacalaureat Pentru studenții din anul I: copie diplomă/adeverință Bacalaureat Pentru studenții din anii: al II-lea, al III-lea și al IV-lea sau anii terminali din alte domenii: media din anul anterior - integralist. Pentru masteranzii din anul I: copie diplomă/adeverință licență universitară/facultate Pentru masteranzii din anul al II-lea sau din anii terminali din alte domenii: media din anul anterior de master - integralist. Pentru departajare in procesul de selecție a candidaților pentru Programul Internship 2021, se vor depune și alte documente/adeverințe, diplome, certificate care atestă implicarea in diverse proiecte, programe, activități extra-didactice/voluntariat organizat in proiecte, evenimente, etc. 2021-04-01 19:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-01-07-05-49big_sigla_guvern.pngDiscursul premierului Florin Cîțu la evenimentul de marcare a Centenarului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”Știri din 01.04.2021https://gov.ro/ro/stiri/discursul-premierului-florin-citu-la-evenimentul-de-marcare-a-centenarului-institutului-national-de-cercetare-dezvoltare-medico-militara-cantacuzinoGalerie foto Discursul premierului Florin Cițu la evenimentul de marcare a Centenarului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară - Cantacuzino [Check against delivery] Domnule președinte al Romaniei, Domnilor miniștri Domnule comandant-director general, Doamnelor și domnilor, Marcăm astăzi centenarul Institutului Cantacuzino, o instituție romanească de elită, care s-a impus drept un brand de succes in lumea cercetării. Descoperirile științifice remarcabile in plan internațional și cercetările neobosite ale unor specialiști pasionați au fost pilonul care a susținut Institutul Cantacuzino in perioade extrem de dificile. Și aici nu mă refer atat la perioada anterioară anului 1989, ci și la ceea ce s-a intamplat ulterior. Cand subfinanțarea, frecventele schimbări manageriale și ingerința politicului au făcut ca această instituție etalon in cercetare să fie la un pas de colaps. Este o lecție pe care nu trebuie să o uităm! Eforturile deosebite din ultimii ani au salvat Institutul Cantacuzino și au făcut posibilă continuarea cercetărilor și relansarea activității de fabricație a produselor biologice, cartea de vizită care l-a făcut renumit. Anul trecut, in ciuda dificultăților pandemice, specialiștii institutului au reușit repunerea in funcțiune a echipamentelor, verificarea intregului flux tehnologic și producerea primelor doze, necomerciale, de vaccin gripal trivalent. Sunt premise foarte bune că la Cantacuzino va fi realizat la scară largă un produs sigur și benefic pentru romani. Incă de la inceputul pandemiei de COVID-19, Institutul Cantacuzino a avut un rol vital in efortul comun de a apăra sănătatea cetățenilor. S-a aflat și continuă să fie in prima linie in lupta cu noul coronavirus prin efectuarea de teste, dar și prin studii valoroase cu privire la transmiterea infecției COVID-19. Pentru prima dată in Romania, s-a realizat secvențierea genomului virusului. Doamnelor și domnilor, Respect istoria Institutului Cantacuzino și cred in viitorul său și al cercetării romanești. Ca prim-ministru voi continua să susțin cu toată convingerea proiectele și inițiativele institutului. Insă, dincolo de asigurarea resurselor necesare, cred că cel mai important sprijin pe care Guvernul il poate da specialiștilor de la Cantacuzino este să-i lase să-și facă treaba. Să nu ii incurce cu decizii politice și să nu uite lecția trecutului! Cantacuzino va rămane in prima linie de combatere a pandemiei, atat prin ceea ce face in prezent, dar și prin capacitatea și expertiza pe care le va pune in valoare in cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului impotriva COVID-19. Transmit felicitări specialiștilor pentru realizările remarcabile, pentru continuarea tradiției in cercetarea romanească! Doresc mult succes celor care, prin munca lor, prin cercetările pe care le fac, protejează sănătatea Romaniei! La mulți ani Institutului Cantacuzino și cat mai multe proiecte reușite! 2021-04-01 12:36:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_img_8927.jpgBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă, și ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, la finalul ședinței de guvern din 31 martieȘtiri din 31.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-de-premierul-florin-citu-ministrul-transporturilor-i-infrastructurii-catalin-drula-i-ministrul-sanatatii-vlad-voiculescu-la-finalul-edintei-de-guvern-din-31-martie1617260129Galerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună ziua! Săptămana trecută, in şedinţa de Guvern, am aprobat o serie de măsuri și am spus atunci că aceste măsuri au rolul de a ne ajuta să depășim această perioadă dificilă, de a reduce răspandirea coronavirusului. Cred că este important să explic puțin - v-am spus și atunci, dar poate nu am fost foarte clar - cum am ajuns la aceste măsuri, care a fost procedura pe care am urmat-o. In februarie, in ianuarie, țin minte că tot primeam intrebări de la dumneavoastră, de la jurnaliști sau de la persoanele cu care mă intalneam, referitoare la diferența sau ce se intamplă in Romania relativ la ce se intamplă in Europa; pentru că in Europa vedeam măsuri din ce in ce mai restrictive și Romania rămanea cu măsuri relaxate. Şi, de fiecare dată, vă spuneam că mă uit la mai mulți indicatori. Dar erau indicatorii la care ne uităm cu toţii: la numărul de persoane care sunt cofirmate, de cazuri confirmate in fiecare zi, dar mă uitam și la alți indicatori, mă uitam la numărul de persoane care ajung la ATI; mă uitam la numărul de persoane care sună la 112 in legătură cu coronavirusul; mă uitam la numărul de decese pe care le vedeam zilnice. Şi am spus de atunci că in acel moment nu se justifica nicio măsură, Romania are o strategie bună. Din păcate, incepand cu finalul lunii februarie, a inceput să crească ușor numărul cazurilor COVID sau al persoanelor care au fost confirmate cu COVID-19, zilnic, a inceput să crească numărul cazurilor persoanelor care au ajuns la ATI, a inceput să crească şi numărul persoanelor care au decedat din cauza coronavirusului şi a inceput să crească şi numărul apelurilor la 112 legate de coronavirus. Avand in vedere toţi aceşti inidcatori, am luat decizia de a avea consultări cu prefecţii din toate județele, cu Asociația Municipiilor și Orașelor, cu Asociația Consiliilor Județene, pentru a găsi soluții pentru perioada următoare. Am vrut intai să am discuția cu aceşti oameni pentru că ei sunt liderii locali, sunt oamenii cu cea mai mare rată de incredere, sunt oameni in care lumea are incredere. Și le-am spus din primul moment, așa cum le-am spus și spun de un an de zile: nu vrem să inchidem economia, nu am vrut să inchidem economia, am vrut să găsesc soluții, soluții care să se folosească pentru fiecare localitate in parte. Şi am venit cu această variantă, impreună, am discutat cu acești oameni, de a avea soluții care să fie implementate, măsuri care să apară atunci cand avem un anumit grad, o anumită rată de incidență, de exemplu, este un mod de a calcula lucrurile. Dar am vrut neapărat să nu avem o soluție unitară pentru toată Romania, să fie lucrurile aplicate pe fiecare localitate in parte, pentru că fiecare localitate are o particularitate a ei. Acesta a fost primul obiectiv al discuțiilor. Al doilea obiectiv al discuțiilor a fost acela de a mă asigura că, impreună cu cultele religioase, găsim o soluție pentru a sărbători Paștele anul acesta. Şi știţi foarte bine că am avut această discuție și am găsit o soluție și anul acesta, cu măsurile pe care le vom implementa, care trebuie să fie respectate, vom putea sărbători și Paștele catolic, și Paștele ortodox la biserică, chiar și Paștele evreiesc. Deci, pentru toate acestea am găsit soluţii. A treia intalnire pe care am avut-o, pentru că, da, cu toții de uităm la date, dar am vrut să am și intalnirea, și discuția onestă, cu specialiștii. Și m-am intalnit cu medici epidemiologi, cu oameni care lucrează in ATI, am avut o intalnire la Ministerul de Interne, exact pe situația actuală, am vrut să ințeleg exact ce se intamplă, care sunt diferențele față de celelalte valuri. De exemplu, acum suntem la peste 6000 de cazuri, in decembrie, cand situația era dificilă, eram la 4000 de cazuri. De ce am ajuns așa de repede la 1400 de cazuri? Și am aflat cateva lucruri care sunt diferite față de ce s-a intamplat anul trecut in Romania. In primul rand - și asta este cel mai ingrijorător - persoanele care ajung la secția ATI, ajung intr-o situație mult mai dificilă și mult mai gravă decat anul trecut. Faptul că ne putem testa acasă, avem aceste teste și stăm acasă, e adevărat, cand vedem că suntem testați pozitiv, multe persoane nu-și iau medicația, nu sună medicul de familie și atunci ajung intr-o situaţie mult mai gravă la ATI. Asta e o mare diferență față de ce aveam anul trecut. Vă spun, trebuie să ascultăm foarte mult ce ne spun medicii, pentru că situația in sistemul medical, presiunea pe specialiştii din sistemul medical este foarte-foarte mare. Nu are sens acum să intrăm discuții despre de ce avem doar 1.400 de paturi in Romania, 1.500. Vom avea 1.600. Am cerut 1.600, vor fi 1.600. Este un sistem de sănătate care așa a fost construit in ultimii 30 de ani de zile și pe care nu putem să-l schimbăm in două - trei luni de zile sau nici măcar un an. Bineințeles că alocăm resurse suplimentare - și astăzi am alocat iarăși, şi domnul ministru al sănătății vă va explica unde -, dar nu poți peste noapte să schimbi lucrurile. De aceea era nevoie de aceste măsuri și am cerut soluții de la specialiști ce putem să facem să incetinim răspandirea virusului, o perioadă, ca să ne permită nouă să accelerăm campania de vaccinare. Pentru că trebuie să știm, cu toții, că singura soluție de a ieşi din pandemie o reprezintă de vaccinarea. Nicio altă măsură nu ne ajută să eliminăm pandemia. Suntem conștienți de acest lucru. Tot ceea ce facem este să incetinim răspandirea bolii, ca să putem să ne vaccinăm. Prin vaccinare, după aceea, vom putea să scăpăm de pandemie. Şi au fost multe discuții, e adevărat. Specialiștii au venit cu măsuri mult mai dure. Am venit cu o variantă și am spus și atunci, o spun și acum: am luat această decizie pentru că trebuie să luăm in calcul şi faptul că Romania și cetăţenii Romaniei sunt de un an de zile in această situație dificilă și ințeleg că toți avem această reticenţă pentru noi măsuri care credem că vin impotriva libertăţilor noastre. Dar sunt măsuri care ne ajută - ne ajută pe termen scurt, acum, luna aceasta, luna viitoare - să putem să accelerăm campania de vaccinare. După aceea, veţi vedea că lucrurile se vor schimba. Am vrut să știți toate acestea pentru că nu a fost o decizie ușoară. Şi, bineinţeles, putem să discutăm despre decizie. Şi in București, pană acum, nu prea discutăm decat de o zi in care au fost aplicate aceste măsuri - doar duminică. Săptămana aceasta suntem sub gradul de incidenţă de 7,5, deci, doar in weekend se vor aplica aceste măsuri din nou; nu se aplică in timpul săptămanii. In același timp, vreau să vă aduc aminte că, in continuare, sunt in vigoare regulile de anul trecut, prin care putem să facem decalarea orarului de muncă, deci oamenii pot să ajungă la muncă la diferite ore - a fost o măsură pe care am aprobat-o anul trecut pentru a nu aglomera transportul in comun; telemunca este in vigoare și pentru cei din sectorul privat, și pentru cei in sectorul public. Anul trecut am funcționat la Ministerul Finanțelor cu 30% din personal foarte mult timp și am funcționat foarte bine. Toți funcționarii publici și toți miniștrii ar trebui să folosească telemunca pentru ministerele respective și, unde este posibil, in sectorul privat, ar trebui să folosim telemunca in această perioadă. Toate aceste măsuri sunt in vigoare. Repet, a fost o decizie pe care am luat-o avand in vedere toate aceste elemente şi faptul că ceea ce aveam noi pană la momentul acesta nu mai oprea răspandirea coronavirusului. Romania are astăzi, zilnic, peste 6.000 de cazuri; in decembrie aveam 4.000 de cazuri. Era clar că trebuia să luăm o măsură, trebuia să venim cu măsuri suplimentare. Și am venit cu măsuri suplimentare care, și astăzi, sunt cele mai relaxate din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai relaxate; sunt cele mai relaxate din Europa! Romania incă păstrează măsurile cele mai relaxate din Uniunea Europeană, astăzi, dacă le luăm in ansamblu. Pe langă aceste măsuri și aceste reguli, am venit și cu măsuri care susţin mediul economic. Eu sunt cel mai conștient și de aceea am susținut tot anul trecut și susțin in continuare că nu vreau să inchidem economia. Da, avem nevoie de oameni sănătoși pentru a avea o economie puternică, dar avem nevoie de o economie puternică pentru a avea oameni sănătoși. Deci, lucrurile merg mană-n mană. Și am venit cu acele măsuri prin care am prelungit o serie de facilități și in 2022 și pentru sectorul HoReCa, dar și pentru celelalte sectoare din economie, măsuri care au funcționat anul trecut și vor funcționa și anul acesta. Vreau să vă spun că cifrele preliminare pentru luna martie arată clar o creștere a veniturilor la buget mai mare de 10% și un deficit bugetar mai mic decat anul trecut, in aceeași lună. Economia funcționează, oamenii iși fac treaba, măsurile pe care le-am luat dau rezultate. Trebuie doar să avem puțină răbdare in lunile martie și aprilie. Dacă respectăm măsurile in aceste două luni de zile și vom accelera campania de vaccinare, veți vedea că, așa cum a fost și anul trecut și in ciuda tuturor criticilor, am spus că vom avea o economie care iși va reveni și a revenit, am avut cea mai mare creștere economică, vom avea și locuri de muncă și vom avea și resurse ca să putem să plătim toate nevoile pe care le vom avea anul acesta. Aici voiam să vin să explic puțin aceste măsuri, cred că nu au fost foarte bine explicate, o să iau cate o intrebare de la fiecare jurnalist. Mulțumesc. Reporter: Domnule premier, trei zile la rand am avut mii de oameni in stradă care au contestat aceste măsuri. Cum priviți criticile care v-au fost aduse? Florin Cițu: Știți foarte bine că sunt un liberal convins și dreptul de a protesta, de a avea o opinie diferită de a mea, este un drept pe care il au toți cetățenii Romaniei. Un singur lucru cer de la cetățenii Romaniei: toți să respectăm legea! Putem să protestăm, puteți să aveți opinii impotriva mea, impotriva a ceea ce fac, dar să respectăm legea, atat! In rest, protestele sau manifestările publice fac parte dintr-o democrație puternică, democrație consolidată. Reporter: Aș vrea să vă intreb, pentru că vorbeați despre măsuri care ar trebui să fie aplicate, cel puțin luna aceasta, există posibilitatea sau sunt discuții cu privire la modificarea, spre exemplu, a orei de inchidere a magazinelor pe timpul weekendului sau in zonele cu peste 7,5 la mie in fiecare zi, și mă refer și la acea oră de circulație, după ora 20:00? Florin Cițu: Nu in acest moment. In acest moment, vrem să vedem rezultatele acestor măsuri pe care le-am luat. V-am prezentat situația, am ajuns la peste 100 de decese in fiecare zi legate de coronavirus. Situația in ATI-uri este complicată, am ajuns la peste 1.400 de persoane in ATI, cel mai mare număr de la inceputul pandemiei pană acum. Mă uit din nou pe cifre, peste 6.000 de persoane zilnic. Este complicat să vorbim acum de o relaxare, dar singurul mod prin care putem să intrăm in relaxare este să putem să discutăm de o campanie de vaccinare de succes. Bineințeles, toți ne uităm la ce vom face in această vară. Și eu am avut, și am fost primul care a spus, după intalnirea cu organizatorii de evenimente, de exemplu, cand am discutat despre PNRR, am avut o discuție și le-am spus: da, sunt de acord să găsim soluții - acum trei săptămani de zile -, sunt de acord să găsim soluții in vară, candva, după ce avem un anumit număr de persoane vaccinate, să putem să redeschidem, toți vrem să redeschidem economia. Eu sunt primul care vrea să redeschidă economia. Nu vorbim doar de astfel de evenimente, vorbim de toată economia. Dar pentru asta ne trebuie o campanie de vaccinare de succes. Trebuie să mergem să ne vaccinăm, avem dozele de vaccin, avem tot ce ne trebuie. Vom avea, in curand, 100.000 de persoane care se put vaccina pe zi, am depășit pragul de două milioane de persoane vaccinate, sunt trei milioane de doze deja făcute, vom accelera. Deci, tot ceea ce ține de noi facem, pentru a avea o campanie de vaccinare de succes. Este important ca toată lumea să se vaccineze, doar așa oprim pandemia. Pandemia nu se oprește prin proteste sau prin măsurile pe care le luăm noi; se oprește prin vaccinare. Reporter: Și puteți să ne dați și un exemplu de succes, domnule premier, un model prin comportamentul efectiv al dumneavoastră, al membrilor cabinetului? Mă refer la comportamentul care a apărut aseară in spațiu public prin intermediul unor fotografii: ministrul muncii, vorbim de doamna Turcan, care a fost văzută, fotografiată fără mască; susține că, in baza unor teste antigen, a putut să stea in aer liber fără mască. Ne-am dori și noi, cu toții, acest drept, in condițiile in care mulți dintre noi s-au vaccinat. Cum răspundeți opiniei publice revoltate pe această temă, pentru că sunt tot mai mulți membri ai cabinetului și il văd chiar in sală pe domnul Vlad Voiculescu, ministrul sănătății, care, și el, a fost surprins fără mască. Vi se pare normal un asemenea comportament, dacă tot spuneți că ar trebui cu toții să respectăm? De ce dublul standard din partea autorităților? Florin Cițu: Nu este niciun dublu standard. Le-am cerut tuturor, și celor doi colegi, să plătească amendă; pe doamna Raluca Turcan a sunat-o azi-dimineață, i-am spus să se prezinte, să plătească amenda singură. Toți cei care incalcă legea vor trebui să plătească rigorile legii. Reporter: Acest lucru l-ați spus și domnului Vlad Voiculescu, prezent aici? Florin Cițu: Nu există, e toleranță zero in ceea ce privește membrii cabinetului meu, dar toți romanii trebuie să respecte legislația. Reporter: Dar testele antigen ar putea să fie folosite in alte ocazii? Florin Cițu: O intrebare astăzi, mulțumesc. Reporter: Romania este in mijlocul unui scandal uriaș, cu acuzații de antisemitism, provocat de un mesaj transmis doamnei Maia Morgenstern. Suspectul, in acest caz, a fost prins de două zile, iar autoritățile nu au adus clarificări in acest caz. Nu știm nici etnia domnului, nu știm dacă el face poate dintr-o organizație extremistă. Veți cere clarificări privind acest caz in spațiul public? Florin Cițu: Să știți că eu am sesizat, la Ministerul de Interne, imediat situația, am fost informat cand au fost prinse persoanele respective, este o anchetă in derulare. Sigur că Ministerul de Interne va comunica public cand va avea toate datele... Reporter: In cat timp? Florin Cițu: Foarte curand, eu știu deja, am văzut cine sunt persoanele, dar lăsați-i pe ei să comunice, la Ministerul de Interne. Reporter: Ne puteți face un profil al domnului respectiv sau doamnei respective, care a amenințat-o pe doamna Maia Morgenstern și Teatrul Evreiesc de Stat? Florin Cițu: Deci, o să vă comunice Ministerul de Interne toate detaliile. Reporter: Ați spus că pentru a deschide total economia este nevoie de o campanie de vaccinare de succes; luați in considerare varianta in care, să zicem, ar scădea dorința de vaccinare, să impulsionați oamenii să facă acest lucru prin acordarea de zile libere, de pildă? Florin Cițu: Să știți că luăm in considerare orice. Nu știu dacă aceasta este măsura, dar dacă ii ajută pe oameni să plece de la birou și să se vaccineze in ziua respectivă și vor să nu piardă o zi de muncă, ne gandim și la acest lucru. Dar cred că ar trebui, in primul rand, noi să ne gandim la acest lucru. Să ne gandim că această campanie de vaccinare sau vaccinurile ne ajută pe noi, ii ajută pe cei apropiați nouă, ajută familiile noastre și, dacă vrem să avem iarăși o viață normală, depinde doar de noi, depinde de noi să ne vaccinăm. Bineințeles că guvernul poate să inventeze tot felul, de facilități, dar nu ar trebui să fie așa ceva. Ar trebui pe noi să ne intereseze, in primul rand, să revenim la viață normală. Reporter: Dar este aceasta o variantă de discuţie, care a fost pusă pe masă sau nu? Florin Ciţu: Nu. Reporter: Şi, dacă da, ce alte variante? Florin Ciţu: Nu. In acest moment, nu. Reporter: Domnule premier, la protestul care a avut loc luni in Piaţa Victoriei am văzut-o pe reporterul DIGI Ioana Ciurlea agresată, hărțuită, sub privirile impasibile ale jandarmilor. Reporterul a cerut ajutorul jandarmilor, care nu au făcut nimic pentru a o ajuta. Ulterior, autoritățile au transmis că agresorul, cel care a hărţuit-o verbal pe jurnalistă, a primit două amenzi. Nu am văzut insă nicio poziționare oficială față de modul in care au procedat jandarmii, care ar trebui să asigure siguranța pentru toți participanții la un protest, inclusiv pentru presă. Aș vrea să vă intreb cum vedeți dumneavoastră respectivul incident și dacă ați vorbit cu domnul Bode, dacă se vor lua măsuri, ce gen de măsuri? Este de natură să creeze niște precedente periculoase totuși. Mulțumesc. Florin Ciţu: Vă dau dreptate aici și am vorbit cu domnul Bode și am spus ceea ce spun de foarte mult timp, nimeni nu este mai presus de lege. Eu ințeleg dreptul de a avea o opinie diferită, dar cu respectarea legii și autoritățile sunt acolo pentru a aplica legea de fiecare dată şi asta voi susține in continuare. Şi aici aș vrea să fac și un comentariu, pentru că mă refer şi la acel incident și la mai multe lucruri de la aceste proteste. Cel mai toxic lucru pe care l-am văzut in această perioadă il reprezintă populismul politicienilor; politicieni, din păcate, de fapt, din toate partidele. Nu este momentul să ne facem, să căutăm capital electoral astăzi. Trecem printr-o situație dificilă, iar aceste mesaje populiste, care de multe ori incită la ură şi la violență, nu iși au sensul astăzi. Deci politicienii, avem campanie in 2024, pot să mai aștepte pană atunci. Reporter: Domnule premier, spuneați mai devreme că protestele sunt bune atata timp cat se desfășoară conform legii și nu este incălcată legea. Cum le puteți spune dumneavoastră oamenilor care stau in casă după ora 22:00 că aceste proteste sunt conform legii, cand vedem că aseară erau peste 1.500 de oameni care erau in față la Cotroceni sau in Piața Victoriei? Ce se intamplă cu aceștia? Cum au intervenit cei din Jandarmerie, de exemplu? Florin Ciţu: Cu amenzi. Şi, este adevărat, pană la urmă, orice persoană care rămane pe stradă după ora 22:00 trebuie să fie legitimată și trebuie să vedem dacă are un motiv de a fi pe stradă in acel moment. Legea este aceeași pentru toți romanii. E adevărat, marea majoritate a romanilor respectă aceste restricții, ințelege situația dificilă prin care trece Romania. Există o minoritate, pe care eu o ințeleg, pană la urmă este o perioadă dificilă prin care trece Romania, și nu numai Romania, prin care trecea economia globală. Dar nu ne putem permite, in niciun moment, să nu respectăm legea. Reporter: Domnule premier, Avocatul Poporului s-a autosesizat și spune despre faptul că hotărarile CNSU nu au fost publicate in Monitorul Oficial de la inceputul anului, unele dintre ele, Hotărarea 12, 13 și 14, nici nu au fost publicate măcar pe site-ul Guvernului sau pe site-ul stirioficiale.ro. Să ne spuneți de ce nu se mai intamplă acest lucru, dat fiind faptul că ele stau la baza... Florin Ciţu: De ce nu s-a intamplat acest lucru? Este o singură hotărare de CNSU care a fost aprobată. Mă surprinde această opinie a Avocatului Poporului. Poate că ceea ce vor să facă colegii mei in parlament acum este justificat, dacă Avocatul Poporului are o astfel de opinie. Este momentul să dăm un restart acolo. Dar hotărarile CNSU se aduc și au fost toate, toate au fost prezentate publicului și au fost comunicate publicului. Şi ăsta este rolul hotărarii CNSU. După cum știți dumneavoastră, sunt sigur și, cum știu și cetăţenii Romaniei, prin Hotărarea de Guvern care aprobă măsurile legate de COVID, acestea se publică după aceea in Monitorul Oficial. Era simplu de verificat. Eu ii voi răspunde doamnei Avocatul Poporului oficial. Dar mă surprinde, la acest nivel, să vină o astfel de cerere. Reporter: Domnule premier ce se intamplă cu acel proiect de lege care trebuia să suspende activitatea operatorilor economici, baruri, restaurante, care nu respectă regulile? A fost intr-o primă lectură? Florin Ciţu: A fost intr-o primă lectură. O să fie aprobat la următoarea şedinţă de guvern şi merge in parlament in procedură de urgenţă. Reporter: Dacă imi permiteţi, este o ultimă intrebare, domnule premier. Domnul Iohannis tocmai a promulgat astăzi legea care scapă de inchisoare evazioniștii. Ştiu că PNL a votat impotrivă. Nu vi se pare că e o lege totuși similară cu OUG 13, care scapă de inchisoare anumite persoane care incalcă legea? Florin Ciţu: Mulţumesc, doamnă. Mulţumesc mult! Am spus o intrebare pentru fiecare; nu ar fi cinstit față de colegii dumneavoastră. Cătălin Drulă: Mulțumesc! O să incep această declarație de presă cu cateva vești bune din domeniul rutier, pentru astăzi, după care voi continua cu niște lămuriri legate de situația de la Metrorex, pentru că am văzut tot felul de interpretări in spațiul public. Să incep cu veștile bune: am adoptat in ședința de guvern de astăzi ultimele exproprieri necesare pentru drumul de legătură intre Vama Giurgiu și DN 5. Este vorba de acel proiect de drum de 6 km, un drum expres, fără intersecții la nivel, un drum cu separatoare pe mijloc, un drum modern, care pleacă fix de la ieșirea din Vama Giurgiu - sau de la intrarea in țară, depinde cum ne uităm - și ocolește complet municipiul Giurgiu. Un proiect care are ca termen de finalizare promis de constructori sfarșitul acestui an. Continuăm apoi cu autostrada A 13, unde sunt două vești bune. Una este că am scos in sfarșit proiectul Sectorul Brașov - Făgăraș din această autostradă din sertar, unde era de... nu știu, 5-10 ani? Este un sector care inițial a fost prins in Autostrada Transilvania, in acel contract cu Bechtel din 2004, și care rămăsese cumva in aer. Am lansat astăzi licitația pentru completarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. Are finanțare europeană, este pe coridor european și mergem inainte cu această autostradă. Iar de la Făgăraș la Sibiu, și acolo e o veste bună: este gata studiul de fezabilitate - a durat mult prea mult, e adevărat, dar iată, după cinci ani este in sfarșit finalizat. Luna viitoare, in aprilie, iese și acordul de mediu și vom licita pentru proiectare și execuție - deci de data asta va fi o licitație pentru construirea drumului - și acest sector. Deci vorbim despre Autostrada Sibiu - Brașov, autostrada Est-Vest din sudul Transilvaniei. O altă veste bună este legată de drumul expres București - Targoviște, unde am lansat licitația pentru documentația tehnică a acestui proiect. Aici am spus de la inceputul mandatului că soluția nu este dublarea drumului existent, care trece pe 53% din lungime prin localități, ci să facem un drum modern, un drum care pleacă din autostrada de centură a Bucureștiului A0 Nord - care și ea este, la randul ei, in licitație - cu un nod și care merge pană la Targoviște. Deci, doar ca să fie clar pentru toată lumea: un drum expres este aproape ca o autostradă; e diferență de 4 m intre lățimea platformei, dar in rest... Are separare pe mijloc, două benzi pe sens, o zonă de acostament asfaltat de 1,5 m in afara celor două benzi și noduri denivelate; și este in afara localităților. Și ultima veste bună, dar care cred că e poate cea mai importantă pentru toată Romania, cred: pe Lugoj - Deva, pe Lotul 2, in zona aceea cu tunelele urșilor, suntem de vreo patru ani intr-un blocaj. Astăzi, in sfarșit s-a ajuns la un acord pe acest lot cu fostul constructor. A fost o reziliere abuzivă in 2017; constructorul a caștigat anul trecut. A venit o decizie care a căzut ca o secure pe acest proiect, de plată a 270 de milioane către acest constructor, de repunere in contract, și practic acolo lucrurile erau blocate. Lumea intreabă, pentru că este singurul sector lipsă de pe Autostrada A1 intre Sibiu și Arad-Nădlac, și intreabă ce se intamplă acolo, că avem o zonă lipsă de 9 km de autostradă și se ocolește pe drumul național alăturat. Ei bine, in sfarșit s-a ajuns la un acord cu acel constructor și se poate debloca licitația, care deja este lansată, se depun clarificările acolo și in curand se vor depune ofertele, deci vom avea un constructor care să construiască acele tuneluri și in sfarșit să avem autostrada continuă de la Sibiu pană la Bruxelles, dacă vreți. Pentru că este deja conectată rețeaua europeană și lipsesc doar 9 km, și in rest e numai autostradă, de la graniță incolo. Bun! Acum, legat de situația cu Metrorex. Au apărut niște povești in spațiu public in ultimele 24 de ore care sunt cam ca la Radio Erevan. Circulă un fake news de la sindicat cum că s-a pus batista pe ţambal - adică, vezi Doamne, nimeni nu pățește nimic, salariile răman cum sunt, personalul rămane cum e, totul e bine și frumos. Nimic mai departe de adevăr.../.../... Cătălin Drulă: E nimic mai departe de adevăr, este complet fals și vă spun că și acțiunile penale, cele care au fost depuse la DNA și DIICOT, continuă cursul acestor acțiuni. Nu negociem legea și, in acest context, s-a lucrat zilele trecute și le mulțumesc și colegilor de la celelalte ministere, de la Ministerul de Interne, poliția a identificat 350 dintre participanții care au participat la blocarea metroului, pașii următori vor fi stabiliți pentru acești oameni de organele de anchetă, iar in ceea ce ne privește pe noi, la Ministerul Transporturilor și Compania Metrorex, nu există nicio intenție de a da vreun pas inapoi. Nimeni nu scapă de răspundere. Legea, cum spuneam, nu e negociabilă și toate acțiunile merg inainte. Astăzi Metrorex va depune o acțiune la Tribunalul București, pentru despăgubirea Metrorex de către sindicat pentru pagubele de peste 2,8 milioane de lei cauzate in acea zi in care metroul nu a putut circula. Ca să fie foarte clar, acțiunea de despăgubire este indreptată impotriva Sindicatului USLM, pe romanește, vom cere banii de la Rădoi și de la sindicatul pe care il conduce. Chiar ei au semnat intr-un proces verbal că acțiunea de vineri a fost o oprire voluntară a lucrului. Am cerut tribunalului să constate că aceasta este o formă de grevă nelegală și există o acțiune in recuperare prevăzută de lege pentru aceste pagube. In plus, toate celelalte căi de tragere la răspundere a celor vinovați, dar nu toate sunt de competența noastră, a ministerului sau a Metrorex. merg inainte, așa cum spuneam. In cadrul Metrorex, legat de salarizare și de personal, că s-a ieșit şi s-a bătut cu cărămida in piept domnul Rădoi că nu se schimbă nimic, rămane la fel personalul, răman la fel salariile, asta este matematic imposibil și contabil imposibil, pentru că bugetul prevăzut și veniturile Metrorex nu acoperă plata salariilor, veniturilor salariale la nivelul actual pentru angajații actuali. Așa că există doar variante matematice simple: ori se acceptă de către angajați, de către sindicat o renegociere și, eventual, acea creștere de 18% de anul trecut să nu mai aibă loc sau să aibă loc candva in viitor, eșalonat, ori se ajunge la disponibilizări, sau mai există și varianta a treia, care e din punctul meu de vedere cel mai puțin fericită, dar dacă nu există ințelepciune se va ajunge acolo, și anume, insolvența. Iar o companie care intră in insolvență are libertăți mari de a face și concedieri și scăderi de salarii. Nu sunt un scop in sine aceste concedieri sau scăderi de salarii, este vorba doar de sănătatea economică a unei companii căreia ii lipsesc veniturile pentru a acoperi acele salarii. Iar ca urmare a unei creșteri de salarii iresponsabile, nebazată pe date economice de anul trecut, din septembrie, de 18%, aceste salarii sau această masă salarială a crescut cu 200 de milioane de lei, deci, situația pur și simplu doar s-a adancit. Legat de spațiile comerciale, că, de fapt, se pare că de acolo a pornit acest așa-zis conflict de muncă, din notificările care au fost trimise joi pentru eliberarea acestor spații, care se află pe domeniul public fără acte, există o somație care expiră in data de 2 aprilie, după care mergem inainte cu căile legale, cu evacuare, cu demolarea acelor spații care nu au forme, sau celelalte măsuri prevăzute de lege. Deci, pe niciunul dintre fronturi, fie că vorbim de spațiile comerciale, fie că vorbim de datele economice ale companiei, că pană la urmă despre asta e vorba, despre a avea venituri și cheltuieli in proporții echilibrate, o companie nu poate să aibă pierderi, decat prin excepție și temporar, și pe partea de răspundere a celor care au participat la această acțiune ilegală și au blocat pe o zi metroul in București, toate acestea merg inainte. Aceasta este și convingerea mea, nu dăm niciun pas inapoi, nici noi la minister, nici conducerea Metrorex. Dacă sunt intrebări. Reporter: Domnule ministru spuneți că nu s-a ajuns la o ințelegere, totuși in spațiul public a apărut un proces verbal in care sindicatul a agreat cu Metrorex să nu fie sancționați cei care au protestat, de asemenea să nu existe disponibilizări, iar in ceea ce privește salariile ei spun că se mai discută. Este negocierea care a avut loc intre cele două părți. Cătălin Drulă: Nu. Asta spune Rădoi că e in acel proces verbal. Dacă vă uitați, o să vedeți că au pus subiectul, temele de discuție propuse de ei le-au pus ca și concluzii Reporter: Este ștampila Metrorex-ului acolo. Cătălin Drulă: Da, este ștampila Metrorex, dar dacă citiți... Mă lăsați să vă răspund? Reporter: Da. Cătălin Drulă: Dacă citiți cu atenție acel document o să vedeți că temele propuse de discuție de sindicat sunt puse ca și concluzii care sunt semnate, dar scrie acolo: astea sunt temele de pe agenda discuției. Bun. Acum, referitor la acțiunile disciplinare, care sunt strict acțiunile disciplinare, da, deci, cercetări interne, nu toate celelalte, penale, cererea despăgubirilor și așa mai departe, asta a fost o știre veche, este de vineri, a fost in acordul de la Prefectură, ca o săptămană, atat, pană pe 5 aprilie, să fie suspendate eventualele cercetări disciplinare interne, dar de luni se aplică și aceste măsuri disciplinare. Tocmai de aceea poliția a identificat participanții la aceste măsuri. Deci, este vorba strict de partea asta. Toate celalalte acțiuni, acțiunea penală, că sunt foarte multe fapte penale, acțiunea de cerere de despăgubiri, merg inainte, chiar de astăzi, iar de luni merge inainte și partea disciplinară. Referitor la disponibilizări singurul lucru care este spus acolo este că deocamdată nu sunt făcute, pentru că nici nu se poate, de altfel, există un contract colectiv de muncă in vigoare, da, nu poți să te duci la o companie, fie că e ea de stat sau privată, și maine să disponibilizezi niște oameni, fără a avea bază pentru restructurare. In momentul de față există un contract colectiv de muncă, din nefericire semnat in septembrie anul trecut, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar toate acțiunile se fac pe toate căile posibile pentru a aduce compania, conducerea companiei nu stă cu mainile in san, pentru a aduce compania intr-o zonă de sănătate economică. Asta inseamnă: potențiala desfacere in justiție a acelui contract colectiv de muncă, inseamnă negocieri, așa cum am făcut, adică, le spunem oamenilor acei 18% nu sunt sustenabili, haideți să revenim la situația anterioară, la august anul trecut, cand deja salariile erau ok, și să salvăm această companie; sau, dacă nu, se ajunge in insolvență, pe undeva prin vară nu o să mai aibă bani, iar in insolvență, cu administratorul judiciar, sunt căi ample de restructurare.Sau, dacă nu, se ajunge in insolvență. Pe undeva prin vară nu o să mai aibă bani, iar in insolvență, cu administratorul judiciar, sunt căi ample de restructurare. Reporter: Sindicaliştii spun, de asemenea, că anul trecut s-au făcut angajări pentru a da in folosinţă Magistrala 5, pentru a asigura siguranța feroviară, și aceste disponibilizări nu se justifică acum. Care este poziția dumneavoastră? Vorbim despre oameni angajaţi... Cătălin Drulă: Eu v-am spus, și aici mai subliniez o dată, referitor la toate intrebările şi la toate intervenţiile mele: eu cred in delegare, in primul rand ăsta este atributul conducerii Metrorex, dar nu mă feresc de răspundere. Eu mă uit la matematică, cred că cea mai rezonabilă soluție este să se renunțe la acea creștere de 18% din septembrie, cu acordul părților - că așa prevăd contractele colective de muncă și legea in vigoare in prezent in Romania, trebuie și acordul celeilalte părți. Dacă nu există acordul părților, nu e nicio problemă, o societate cu 500 de milioane de lei pierdere intră in insolvență. La disponibilizări se ajunge in momentul in care nu sunt alte căi, dar asta este o analiză pe care o să o facă detaliat compania. Există prezumția şi indicii că această organigramă a Metrorex in prezent este foarte, foarte impănată de foarte multe funcții, de la nu știu cate funcții de zugrav, de traducători, de psihologi și așa mai departe. De altfel, au circulat și in spațiu public aceste informații. Personalul care muncește efectiv - nu știu, pe care il vedem cel mai in față, cei care intrețin zona de siguranță, mecanicii de tren și aşa mai departe - este o mică parte din cei 5.500 de angajaţi. Deci, toate aceste variante sunt pe masă. Scopul este de a oferi un serviciu bun bucureștenilor și de a avea o companie care să fie profitabilă, care să nu aibă pierderi. Reporter: Incă o precizare, vă rog. Spunea ministrul de interne că aţi avut această informaţie cu privire la protest incă de joi seară. Joi seara aţi incercat să luaţi legătura cu liderii de sindicat, să ii impiedicaţi să... ? Cătălin Drulă: Directorul general al companiei a fost toată noaptea de joi spre vineri la sediu, toată noaptea, deci, omul nu a dormit in acea noapte și i-a așteptat pe protestatari să vină la dialog, dar au refuzat, in mod repetat au refuzat. De altfel, și această perioadă de șapte zile, care a fost semnată la primărie /.../, da, expiră acest moratoriu pe 5 aprilie. Toate sunt in spiritul unui apel la ințelepciune. Și, de fapt, apelul in momentul de față nu poate merge către sindicat, către conducerea sindicatului și către domnul Rădoi, că acolo e foarte clar ce se intamplă, apelul este către angajații Metrorex. Și acolo - după ce informație am eu, că mai vorbim și noi și cu angajații normali ai Metrorex - există această ințelegere. Oamenii iși dau seama că acea creștere de 18%, care a pus capac /.../, era nejustificată economic, că nu poate fi susținută. Oamenilor le este teamă pentru locurile lor de muncă și oamenii sunt rușinați, au spus oamenii efectiv asta, că sunt rușinați de ce s-a intamplat vineri - oameni care nu au participat, care au venit normal la muncă, la asta mă refer. Reporter: Domnule ministru, dacă joi seara nu aţi reuşit să deblocaţi discuţiile cu sindicaliştii, de ce nu aţi ieşit public să spuneţi acest lucru, pentru ca vineri de dimineaţă bucureștenii să nu mai meargă la un metrou să găsească porțile inchise? Nu era firesc să comunicați public că aveți acest conflict cu sindicatul, această neințelegere? Cătălin Drulă: Doamnă, nu știu de unde aveţi informația, au coborat la 11:30 pe șine, după ce s-a luat curentul, și au bloca niște tuneluri. Directorul Metrorex a incercat să rezolve situația, adică să discute cu acești protestatari, in cele cinci ore pană cand pornește metroul, și la ora 5:00 sau la prima oră a dimineții au dat comunicat că metroul nu funcționează, din cauză că a fost ocupat ilegal. Poate mai sunt și colegi care vor să pună intrebări. Imi cer scuze, am răspuns la cinci intrebări. Reporter: Domnule ministru, vă rog să ne explicați, totuşi, ce se va intampla cu acele spaţii comerciale şi cand va incepe evacuarea lor? Cătălin Drulă: V-am spus, se aplică legea, este un termen de somație, care expiră pe 2 aprilie, pentru eliberarea lor. Aplicat legea. Este domeniu public ocupat fără drept, pe care se percepe chirie fără drept de către firma sindicatului, și va fi eliberat. Sau, unde se poate și este cazul - intrarea in legalitate, adică intr-o relație contractuală cu statul. Domeniul public este - pentru cei care ne urmăresc - la fel ca trotuarul, adic, aparține statului, nu poate fi instrăinat și nu poate fi ocupat fără drept. A existat un contract de asociere in participațiune, vechi de 20 de ani, intre Metrorex și firma sindicatului, care a expirat din 2018. Deci, de trei ani de zile sunt fără drept ocupate aceste spații publice. Aplicăm legea, asta este ceea ce se intamplă. Reporter: Asta insemnand că din 3 aprilie aveţi dreptul să incepeţi evacuarea. Cătălin Drulă: Da, vom lua toate măsurile legale. Acum nu imi cereţi să fiu complet expert in asta, că implică aici și parte de executor judecătoresc, cum s-a trimis acea sesizare, și parte de Poliție Locală și Jandarmerie și așa mai departe. Dar veţi vedea aceste măsuri cand vor fi luate. Pe partea care ține de noi, adică, de mine, de premier, de ministrul afacerilor interne, adică, de decizie și de fermitate in a nu negocia legea, lucrurile sunt clare, nu există dubiu. Reporter: Ați vorbit despre Sibiu, Bruxelles, acei kilometri. Să imi spuneți cam in cat timp am putea să ajungem de la Sibiu la Bruxelles şi cand se va intampla acest lucru? Cătălin Drulă: Asta este problema, că de la Sibiu la Bruxelles lipsesc doar acei 9 kilometri de autostradă, licitaţia va fi deblocată. Nu am in memorie acum timpul de execuție din acea licitație, lansată de vreun an de zile și suspendată pe SEAP, dar o să fiu, ca de obicei, sincer, realist: fiind vorba de două tuneluri la mijloc, mai devreme de patru ani nu va fi gata. Dar important e să fie peste patru ani, nu peste zece. Reporter: O precizare. Cine se va ocupa de eliberarea acelor spații ocupate ilegal in momentul de față, Jandarmeria, Poliția? Cine va pune... ? Cătălin Drulă: Cei indreptăţiţi de lege /.../. Există şi o conducere a Metrorex, in momentul in care spațiul public este ocupat se intervină după o anumită procedură. De exemplu, dacă e domeniu public de la suprafață intervine ADP-ul, sub protecția jandarmilor, nu e prima dată cand se intamplă in București lucrul ăsta. Dar e dincolo de domeniul meu. Dacă se mai poate, două intrebări, vă rog, că așteaptă și domnul ministru al sănătăţii şi vrea să vă spună lucruri foarte interesante, vă promit. Reporter: Intr-un document obţinut de DIGI 24 reiese că romanii de la STRACO cer despăgubiri de 461 de milioane de lei pentru contractul reziliat pe lotul Autostrăzii Transilvania, vorbim de Cheţani - Campia Turzii, dacă nu mă inșel. Ştiți despre această despăgubire pe care o cer pentru contractul... ? Cătălin Drulă: Este vorba despre acel lot de autostradă care, după 5 ani, este la 40% progres. El trebuia să se termine in 12 luni, in ultimele 6 luni s-a făcut 1% progres. Este o firmă in pragul falimentului, in insolvenţă de 4-5 ani de zile, care nu mai poate susţine acest contract. S-au făcut nenumărate incercări, asta a fost. Cred că am primit de 20 de ori intrebarea asta in ultimele luni: cand reziliaţi acest contract? S-au făcut incercări de a fi salvat, tocmai in ideea că nu este nicio fericire ca o firmă să intre in insolvenţă, in faliment, sau alţii să sufere pierderi. Dar, efectiv, nu există capacitate financiară, nu există bonitate financiară, nu există credit, că așa se lucrează in construcții, pentru această companie. Fiind această situație dificilă, am reziliat acest contract și il relicităm. Restul, nu vreau să comentez litigii și așa mai departe. Dar pot să vă spun că sunt foarte, foarte increzător că statul, chiar și in acele litigii, are dreptate aproape in proporție covarșitoare. In momentul in care ești complet ieșit din contract... In loc de 12 luni sunt cinci ani, in care toată lumea ţi-a intins o mană. Şi aici mă refer și la foști miniștri, foste conduceri. Mă rog, e un lucru normal să incerci să salvezi un contact, decat să dai cu el de perete. Aici se aplică un pic vorba aia: pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești. Asta e cam trist, dar asta este. Reporter: Toată sesizarea lor a fost acceptată de Tribunalul București. Cătălin Drulă: Nu, a fost o ordonanță președințială care a suspendat temporar acea reziliere. Este in apel și sunt convins că vom lămuri și acolo lucrurile. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ce măsuri concrete se vor lua pentru a preveni criza de vinerea trecută de la metrou? Ce măsuri concrete veţi lua dumneavoastră, ca ministru al transporturilor, pentru a preveni criza de săptămana trecută? Cătălin Drulă: Criza de săptămana trecută nu mai pot s-o previn... Reporter: O eventuală criză... Cătălin Drulă: Da. Eu am spus şi atunci: oamenii care au participat la acel protest, la acea acțiune ilegală, și-au asumat mari riscuri și au făcut un lucru foarte rău. Şi cred că - și asta mi-au spus și colegii care au participat la discuții cu dumnealor - in afară de stratul acela de conducere profitoare a sindicatului, oamenii s-au speriat de ce au făcut. Tocmai de aceea au incercat să găsească o cale: să ne păsuiţi, să nu ne sancționați ș.a.m.d. In fine, nu sancțiunea e scopul principal, scopul principal este să avem o companie sănătoasă și să avem un serviciu de metrou care funcționează. Oricine iși mai permite, și-ar mai permite vreodată /.../, se va lovi de intreaga forță a legii. Și, de fapt, se intamplă și acum, v-am spus că sunt dosare la DNA, care merg inainte. Nu e un lucru pe care să-l iei ușor. N-are rost să mergi la pușcărie pentru Rădoi, am mai spus asta odată, și oamenii cred că au ințeles asta. Există un cadru in care se poate face dialogul social normal și legal și există această parte de ilegalism, care se tratează conform legii. Sunt forţe de ordine, sunt procurori, există Ministerul Public... Pe asta se axează statul de drept și respectarea ordinii publice. Vă rog să mă lăsaţi să mai iau o intrebare şi să-l las și pe colegul. Vă rog! Reporter: Ați vorbit, domnule ministru, despre un plan de reducere a cheltuielilor la Metrorex - reducerea salariilor, restructurare... Altfel, dacă nu se intamplă aceste lucruri, se va intra in insolvență la Metrorex? Cătălin Drulă: Da. E matematică simplă și vă las să facem această contabilitate impreună, aici: salarii - 900 de milioane de lei; venituri - 200 de milioane de lei. Dincolo de salarii mai sunt și alte cheltuieli - dacă nu mă inșel, vreo 300-400 de milioane, spun din memorie; alocare de la buget, subvenție - 600 de milioane de lei, care oricum este dublă /.../ față de cat era acum cinci ani. 600+200=800. Adică, vă daţi seama, lipsesc vreo 500 de milioane de lei, dacă am făcut bine calculul mental, și asta nu duce decat la situația de insolvență. Nu mai poţi să-ți plătești ce trebuie să plătești. Asta se intamplă cu orice companie, nu e o magie. Există doar prezumţia asta, că dacă o companie de stat - și aici sunt perfect de acord cu ce spune premierul - e o gaură fără fund, o să pună cineva bani acolo. Nu, asta nu se mai intamplă! Reporter: Deci, ca să ne ințelegem: dacă nu se vor intampla aceste lucruri, aveţi de gand să faceți asta, nu? Cătălin Drulă: Dar nu am eu de gand, că nu așa se intamplă! Dacă nu mai ai venituri cu care să-ți acoperi cheltuielile... Reporter: Este un fel de amenințare, cumva... ? Cătălin Drulă: Nu este o amenințare, e pur și simplu matematică. Dacă nu mai ai venituri cu care să-ți acoperi cheltuielile, intri in insolvență. Intri in insolvență ca să nu intri in faliment. Asta se intamplă, de obicei, cu o companie. Vă reamintesc că este o societate pe acțiuni, este o companie comercială, nu e o agenţie sau un departament din Ministerul Transporturilor. Are un bilanț, are pierderi, venituri, credite, are angajați ș.a.m.d. Și se gestionează după regulile după care se gestionează orice societate pe acțiuni din Romania. Mulțumesc mult! Il las pe ministrul sănătății... Reporter: Dar planuri pentru creșterea veniturilor la Metrorex aveţi? Cătălin Drulă: Planuri de creștere a veniturilor? Da. Unul dintre planurile de creștere a veniturilor este să luăm banii - care sunt ai noștri - pe acele spații care sunt inchiriate la prețuri derizorii și bani care intră in buzunarul sindicatului. De exemplu, dacă chiria pentru acele spații intră in buzunarul statului, ăsta e un plan de creștere a veniturilor. Mulţumesc! Vlad Voiculescu: Bună ziua! Avem o situație nu mai puțin critică ca pană acum in spitale: avem 6.000 de cazuri noi astăzi, avem de asemenea 129 de decese și, din cele 1.567 de paturi, 1.457 sunt ocupate - vorbesc de paturile de terapie intensivă. Situația este in continuare critică, in spitale cu greu se găsește un loc. Colegii de la CNCCI, respectiv de la Ministerul Sănătății, de la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, fac cu greu față la transferurile care sunt solicitate din diverse spitale din țară. De asemenea, in spitale oamenii muncesc din greu, după un an de zile de făcut față pandemiei. Sunt pacienți care nu pot fi tratați in spital imediat, sunt pacienți care sunt consultați de medici in ambulanțe pentru că nu sunt locuri. Sunt foarte mulți pacienți care ajung foarte tarziu la spital. Lucrul acesta este profund in neregulă. Parțial, probabil că are de-a face cu informațiile false, cum că oxigenul ar face rău sau că medicii in general ar face rău. Medicii și asistentele, și infirmierele, și ambulanțierii, și toți ceilalți oameni care lucrează in sistemul de sănătate incearcă să ajute oamenii, și indemn pe oricine are simptome să se testeze, pe oricine a contactat o persoană diagnosticată cu COVID-19 să meargă să se testeze. Dacă testul este pozitiv să meargă cat mai repede fie la spital, fie in primul rand să sune la medicul de familie și să ceară un sfat. Acest sfat ar trebui să vină repede și dacă este vorba de un alt ajutor, dincolo de un simplu sfat, de asemenea acesta ar trebui să vină repede impreună cu instrucțiuni foarte clare sau sfaturi foarte clare, ca atunci cand concentrația de oxigen scade, dacă aveți la indemană un pulsoximetru, de asemenea, sau o farmacie de unde să cumpărați un pulsoximetru, vă indemn să-l folosiți; dacă concentrația de oxigen scade sub 94, vă indemn să mergeți la spital, să contactați un medic cat mai curand. Sunt mulți pacienți care ajung prea tarziu la spital, foarte tarziu, și asta face munca medicilor, a asistentelor, a infirmierelor din spital foarte grea, face recuperarea foarte grea, cateodată imposibilă pentru pacienți. Este esențial ca oamenii să meargă la spital, respectiv să ia legătura cu medicul de familie cat mai repede. Cateva vești bune avem astăzi din ședința de guvern: Ministerul Sănătății a primit din fondul de rezervă 242 de milioane de lei pentru achiziția de medicamente necesare tratamentului pentru COVID-19. De asemenea, avem prelungirea celor 2.000 de posturi care au fost necesare anul trecut pentru Direcțiile de Sănătate Publică, respectiv Ambulanțe. Este absolut necesar și imbucurător că acești oameni pot rămane in sistemul de sănătate și pot ajuta mai departe, așa cum au făcut-o deja. O veste foarte bună este, de asemenea, numărul de vaccinări la care am ajuns: 3 milioane - a precizat deja premierul. Peste 2 milioane de oameni au fost deja vaccinaţi cu o singură doză, peste un milion de oameni au fost vaccinați cu ambele doze. De asemenea, o veste bună vine de la Pfizer/BioNTech: avem teste care certifică că vaccinul este atat sigur cat și eficient pentru copiii intre 12 și 15 ani. Inainte ca acesta să fie adoptat in Romania, să se treacă la vaccinarea copiilor, vom aștepta decizia EMA. De asemenea, avem vești bune cu privire la disponibilitatea de vaccinuri. Premierul a precizat deja, vor fi milioane de vaccinuri care vor fi disponibile din luna aprilie - vorbim de 500.000 de doze pe săptămană. Din luna iunie, conform programării, vorbim de 800.000 de vaccinuri pe săptămană. Deci, mai mult de 100.000 de vaccinuri pe zi, teoretic; am putea să mergem in acest ritm. Este absolut necesar ca oamenii să respecte regulile - oamenii, companiile, partidele politice in ansamblul lor sau politicienii e necesar atat să respecte regulile, cat și să indemne pe toată lumea să facă lucrul ăsta. In sensul ăsta, am luat legătura şi m-am cerut amendat; voi contribui la bugetul statului. Şi imi cer incă o dată scuze pentru o neatenție vinovată, de altfel. O altă veste bună este că avem prelungirea normelor pentru ceea ce am putea să numim un inceput de telemedicină. Medicii de familie pot, in continuare, să vadă pacienții online, respectiv la distanță. Au fost prelungite reglementările Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pană la sfarșitul anului. De asemenea, avem un Ordin de ministru al sănătății care prevede cum se va face secvențierea, cum se va face screening-ul, astfel incat să descoperim in cat mai multe locuri din țară și cat mai rapid care variante sunt in Romania. Vă reamintesc că avem de-a face, practic, cu aproape un nou virus mult mai agresiv și astăzi, la Matei Balș, a fost identificat un virus cu tulpina sud-africană. Nu este primul in țară, dar cu atat mai mult, regulile trebuie respectate. A vorbit premierul despre acele reglementări care să permită autorităților suspendarea activităților unor entități, terase, restaurante, care nu respectă regulile; vă asigur că acest lucru s-a intamplat pentru trei terase in București și se va intampla in continuare. Baza legală permite suspendarea activităților pană la șase luni și vă pot asigura, din partea autorităților sanitare, că lucrul acesta se va intampla dacă regulile nu vor fi respectate. Repet, activitatea poate fi suspendată pană la șase luni. Avem, de asemenea, testarea in farmacii. Am avut o Ordonanță de Urgență publicată in Monitorul Oficial, la inceputul săptămanii. Avem, de asemenea, un Ordin de ministru care a fost in transparență, este publicat, pentru reglementarea testării in farmacii. Ne bazăm pe farmacii, pe farmaciile independente, pe farmaciile de lanț, pe farmaciști in general, să sprijine activitatea de testare. Lucrul acesta probabil că va dura o perioadă pană cand acele schimbări de infrastructură, respectiv micile aranjamente din cadrul farmaciei sau imediat in afara farmaciei, sunt puse in operă. Avem, de asemenea, cateva lucruri in Ministerul Sănătății, cateva proiecte la care lucrăm pentru pregătirea desfășurării de evenimente, evenimente culturale; vom avea, de asemenea, alte feluri de evenimente și lucrăm la reglementări pentru redeschiderea economiei, asta, sigur, odată ce situația epidemiologică ne-o va permite. Deja avem grupul de lucru format, deja ne pregătim pentru punctul acesta. Dacă există intrebări? Și aș propune să rămanem la o intrebare pentru fiecare dintre dumneavoastră. Dacă timpul ne va permite, atunci o să o luăm și pe a doua. Vă mulțumesc frumos! Reporter: Domnule ministru, in primul rand, aș fi vrut să vă intreb ce se intamplă cu consilierul dumneavoastră onorific, Ștefan Voinea, dacă ați luat vreo decizie in privința lui, pentru că știm că a criticat măsura de a se inchide magazinele la ora 18:00, in funcție de rata de incidență? Vlad Voiculescu: Beneficiază de multă atenție consilierul meu, probabil pentru că ieri a fost ziua dansului. Nu o să comentez o postare a unui consilier onorific. Vă pot spune, insă, că am toată increderea in dansul. In speța respectivă nu suntem de acord, iar poziția ministerului și poziția Guvernului este cat se poate de clară și o susțin. Reporter: Deci, va rămane consilierul dumneavoastră in continuare. Vlad Voiculescu: Oricine poate să vină sau să plece din minister. Reporter: Dar dumneavoastră... Vlad Voiculescu: E deja a treia intrebare, am promis că răspund la o intrebare și mai tarziu la a doua. Reporter: Este o intrebare de follow-up. Reporter: O intrebare, atunci, mai complexă dacă se poate, ca să pot să cuprind două intrebări intr-una: spuneați că aveți un număr foarte mare - și vedem cu toții - de locuri ocupate la ATI și vă intreb de ce nu incercați degrevarea locurilor de la Terapie Intensivă, mă refer aici la ce aveți la DSU, vorbim de barocamerele pentru tratamentul cu oxigen, sunt patru astfel de barocamere; patru milioane de euro au costat acestea și le-aţi putea folosi, au fost achiziționate după incendiul de la Colectiv. Şi, in același timp, mai avem camerele cu presiune negativă, care sunt de această dată la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, 84. Vlad Voiculescu: Cred că intrebarea trebuie să o adresați Departamentului pentru Situații de Urgență. Reporter: Eu vă intreb pe dumneavoastră, ca ministru al sănătății, puteți cere folosirea... Vlad Voiculescu: Cred, de altfel, domnul doctor Arafat a răspuns la aceste intrebări deja și, de asemenea, a și accentuat faptul că trebuie să tratăm conform protocoalelor internaționale, conform bunelor practici. Vă mulţumesc. Reporter: Nu mi-aţi răspuns la intrebare, dacă dumneavoastră ca ministru al sănătății aţi solicitat acest lucru Departamentului pentru Situații de Urgență, conducerii sau conducerii... Vlad Voiculescu: Nu, nu am solicitat Departamentului pentru Situații de Urgență tratarea pacienților in barocamere, dacă aceasta este intrebarea, aceasta este răspunsul. Reporter: Bună ziua! Domnule ministru se vorbește des despre presiunea care este pe medici in spitale, au, pe de o parte, atat pandemia, cat și bolnavii care... nu au dispărut restul bolilor, evident, totuși medicii care muncesc din greu de ceva vreme au avut neplăcuta surpriză să audă luni că li se strigă: Asasinilor! Cei de la AUR au pasat responsabilitatea pentru acest lucru, care s-a intamplat in timpul unor proteste pe care ei le-au promovat, la guvern, la autorități, guvernul care nu vine cu explicații și, mai exact, autoritățile care nu vin cu explicații despre abuzurile care au loc in spitale, ceea ce ar explica faptul că, uite, au ajuns oamenii să strige Asasinilor! medicilor. Aș vrea să vă intreb cum se vede situația de la dumneavoastră și ce credeți că ar trebui făcut ca să se restabilească această punte de incredere? Vlad Voiculescu: Nu fac parte dintre cei care spun că tot ce se intamplă in spitalele din Romania este perfect sau că a fost perfect in ultimii ani. Din contră, spun că multe lucruri pot fi imbunătățite. Nu este cazul in acest moment să vorbim despre acuzații intemeiate, intr-un fel sau altul, iar ceea ce se strigă şi s-a strigat in stradă sau chiar in curțile unor spitale este de neacceptat. Este de neacceptat că oameni care chiar depun eforturi semnificative pentru a-i salva pe alții să fie acuzați de una sau de alta, și asta la grămadă. Repet, dacă punctual există probleme intr-un spital sau altul, atunci acestea trebuie verificate și trebuie luate măsurile, măsuri in consecință. Dar invinovățirea la grămadă, ieșirea pe stradă fără mască de protecție, toate celelalte fapte care nu fac decat să ii pună in pericol in primul rand pe cei de pe stradă, apoi pe toți cei care intră in contact cu aceștia și, apoi, să creeze această stare de tensiune și, mai mult decat atat, e un lucru care poate să ne intristeze sau să ne infurie, in funcție, sigur, de starea psihologică pe care o avem fiecare dintre noi. Dar, in sine, in sine e de neințeles. Virusul există, chiar dacă strigăm că nu există. Virusul există și imbolnăvește și omoară oameni. Şi am mai spus-o deja, o repet, nici măcar in război nu sunt atacați de către adversari medicii, asistentele și, in general, cei care salvează alți oameni, nici măcar in război. Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Vă readuc in atenție situaţia de la Clinica Dacia din Timișoara. Cum vă explicați faptul că datele pe care le-a trimis ieri secretarul de stat Monica Althamer sunt diferite de cele pe care documentele noastre le arată, cu privire la decedați, mă refer? Şi cum vi se par șase morți, in trei luni, mulți, puțini? Vlad Voiculescu: Nu știu la ce documente faceți referire, dacă aveți documente care sunt relevante vă invit să le discutăm. Dacă mă intrebați cum mi se pare șase morţi, mi se pare prea mult. Mi se pare prea mult. Mi se pare că e cu siguranță necesar să verificăm ce s-a intamplat acolo și vă asigur că atat conducerea spitalului, cat și Ministerul Sănătății are in curs lucrurile astea. Reporter: Noi avem documente care arată că sunt opt morți, de fapt. Vlad Voiculescu: Iertați-mă, nu pot să mă pronunț asupra unor documente pe care nu le-am văzut. Reporter: Şi totuşi este o anchetă in desfășurare acolo? Vlad Voiculescu: Am cerut informații. Ministerul Sănătăţii a cerut informații atat de la Direcția de Sănătate Publică, cat și de la managementul spitalului. Reporter: Dacă imi permiteţi, aveţi incredere in datele pe care le-a transmis spitalul? Vlad Voiculescu: Nu am niciun motiv să nu am incredere in datele pe care le-a transmis spitalul. Reporter: Mulțumesc. Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc. Reporter: Domnule ministru, Pfizer a anunțat astăzi că vaccinul său este 100 de procente eficient la copiii cu varsta intre 12 și 15 ani. Intrebarea este: aveți un plan pentru vaccinarea acestei categorii de populație? Cand in Romania ar putea să fie vaccinați copiii intre 12 și 15 ani, dat fiind faptul că, iată, avem un vaccin care confirmă că este eficient? Vlad Voiculescu: Este intamplător sau nu şi vaccinul din care o să primim cele mai multe doze și am primit deja foarte multe doze. Deci, avem premisele pentru a trece la vaccinarea copiilor. De indată ce vom avea aprobarea EMA şi, apoi, aprobarea ANMDMR, adică a Agenției Naționale a Medicamentului. Detalii despre acest lucru vieții auzit cu siguranță de la premier, respectiv, de la CNCAV. Reporter: Intr-un spațiu de timp, pană la finalul anului, pană in vară? Vlad Voiculescu: Cred că mai degrabă mai repede, decat mai tarziu. Reporter: /.../ Cu ce vaccin aţi spus, al nostru? Pfizer? Vlad Voiculescu: Singurul vaccin aprobat este Pfizer. Mi-ar plăcea să avem un vaccin al nostru. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm o clarificare: săptămana trecută vorbeați despre paturile de la ATI, astăzi avem un record la ATI. Ce s-a făcut pentru amenajarea celor pană la 1.600 de paturi? Au fost sau nu amenajate? Vlad Voiculescu: In fiecare zi sunt amenajate noi patru, in fiecare zi purtăm discuții despre creșterea infrastructurii. Am mai spus-o și o să repet, amenajarea unui nou pat de ATI, care inseamnă echipamente, nu e cel mai greu lucru din lume și, dacă ne uităm la situația de acum un an și situația de astăzi, vedem că, la nivelul dotării, dotarea pentru aceste paturi de ATI este aproape la un nivel dublu. Deci, s-au făcut foarte multe la nivelul mobilelor și a echipamentelor, nu ai cum să dublezi numărul de medici. Poți să faci detașări dintr-un loc in altul sau poți să iei resursă umană de la o secție din spital și să o duci ca să ajute intr-o secție de infecțioase, de pneumologie, de terapie intensivă, dar asta inseamnă că iei medicii din altă parte, asta inseamnă că aceeași resursă medicală fie o folosești mai bine, mai mult, atat cat se poate omenește, fie nu o lași să se mai ocupe de anumiți pacienți și o duci să se ocupe de alți pacienți. Reporter: Dar in momentul de față cate paturi de ATI sunt amenajate şi care pot fi folosite avem? Vlad Voiculescu: 1.567 sunt paturile de ATI, care corespund tuturor normelor. Asta inseamnă că au și personal. Altfel, numărul de paturi pe care l-am putea amenaja, dacă nu am avea restricții vizavi de resursa umană, vă asigur că ar fi mult mai mare. Reporter: Bună ziua! Aş reveni puțin, dacă se poate, la subiectul paturilor la terapie intensivă, pentru că vorbeați despre acei 1.600, aveți un plan, ați prezentat premierului un plan, un termen pană la care ați putea totuși să ajungeți la acest număr? Vlad Voiculescu: Repet, se lucrează in fiecare zi, suntem aproape de numărul de 1.600, dar este pur și simplu un număr. Incercăm să facem şi mai mult decat atat, dar ce pot să vă spun este că in fiecare zi, dacă zece paturi sunt disponibile astăzi in București, acele zece paturi vor fi ocupate cel mai probabil in următoarea jumătate de zi. Reporter: Şi aş reveni puţin la ordonanța despre testele in farmacii, pentru că in proiectul cel puțin pe care l-am văzut se menționează inclusiv administrarea de vaccinuri. Aici nu am ințeles exact despre ce e vorba. Vlad Voiculescu: Administrarea de vaccinuri in farmacii este ceva ce era deja reglementat, nu este reglementat prin această ordonanță de urgență, ce apărea deja intr-un articol din legea farmaciei, teoretic acest lucru este posibil. Tot in legea farmaciei spune că acest lucru trebuie să fie reglementat la nivelul normei inferioare, prin ordin de ministru. Nu există intenția să reglementăm in acest moment vaccinarea in farmacii, dar nu exclud acest lucru pentru viitor. Reporter: Deci, este o posibilitate, analizați această posibilitate. Vlad Voiculescu: Dacă există in legea farmaciei, atunci legiuitorul s-a gandit că la un moment dat ar putea să fi o variantă, da. Reporter: Domnule ministru, vorbeați despre o posibilă vaccinare a copiilor. Ar putea fi ea obligatorie? Şi aș vrea să vă reamintesc că avem o lege a vaccinării, care, in continuare, este ținută la sertar in parlament. Vlad Voiculescu: Așa e, avem o lege a vaccinării care este in parlament in continuare. Nici măcar in acel proiect de lege nu este prevăzută o obligativitate a vaccinării - cel puțin din cate știu eu. In forma actuală, nu vorbim despre obligativitatea vaccinării cu vaccinul impotriva COVID-19. Deci, vreau să spun foarte clar: vaccinarea este voluntară. Altfel insă, este de dorit; și este singura soluție pe care o avem ca să depășim tot ce inseamnă această pandemie. Reporter: Aţi cerut partenerilor de coaliție să ducă la bun sfarșit acel proces din parlament, să avem o lege a vaccinării in acord cu realitățile pe care...? Vlad Voiculescu: Cred că in momentul acesta avem vaccinuri, avem capacitate de vaccinare și vom avea o comunicare din ce in ce mai bună și o mobilizare din ce in ce mai bună, așa incat să incercăm să ajungem la cat mai mulți oameni. O lege in momentul acesta nu ne ajută. Reporter: Deci nu aveți nevoie de legea vaccinării care este in parlament. Vlad Voiculescu: Nu. Pentru vaccinarea impotriva COVID-19 cu siguranță avem toate normele legale necesare. Reporter: Dar pentru alte boli, care și ele incă sunt...? Vlad Voiculescu: In principiu, vaccinurile sunt de dorit şi pentru alte afecțiuni, nu numai pentru COVID-19, și pentru asta o anumită formă a legii vaccinării probabil că va fi votată la un moment dat de către parlament. Nu e ceva care să fie in mainile acestui guvern. Reporter: Seara trecută, ministrul educației, Sorin Cimpeanu, a afirmat la o emisiune televizată că la inceputul lunii mai, elevii se pot intoarce fizic in clase. Din punctul dvs de vedere, acest scenariu este viabil? Potrivit analizelor pe care le efectuați la Ministerul Sănătății in acest moment, acest scenariu este plauzibil? Vlad Voiculescu: Mi-ar plăcea să pot să văd viitorul. Cred că in momentul acesta... Repet, suntem intr-o situație critică; e bine să ne concentrăm cu toții pe depășirea ei. Odată ce situația epidemiologică o va permite, toți ne dorim ca toți copiii să se intoarcă la școală. Reporter: Dar politicile publice se fac pe predicții, dvs, la Ministerul Sănătății, aveți o predicție privind epidemia de COVID-19 in Romania? Vlad Voiculescu: Politicile publice se fac pe baza datelor. Datele nu pot fi citite intr-un glob de cristal. Nu vreau să fac acum asumpții despre cum va fi peste o lună. Reporter: Mulţumesc! Reporter: Domnule ministru, maine Institutul Cantacuzino implinește 100 de ani. Ultimul vaccin produs acolo s-a intamplat prin 2013 - vaccin antigripal. Domnul premier spunea că și-ar dori ca institutul să producă unul dintre vaccinurile anti-COVID. Pană la urmă, este gata institutul să producă vaccinul anti-COVID anul acesta, sau o altă fabrică din Romania să poată produce anul acesta vaccinuri anti-COVID? Vlad Voiculescu: Cu toții ne-am dori ca vaccinuri anti-COVID să fie produse in Romania, mai devreme sau mai tarziu. Şi nu numai anti-COVID, in general ne-am dori ca vaccinuri și alte medicamente să fie produse in Romania. In toate discuțiile pe care le avem, și la Ministerul Sănătății, dar știu că și la nivelul altor ministere, respectiv cu premierul, ne exprimăm această dorință. Invităm companiile internaționale să vină in Romania inclusiv pentru a produce medicamente, nu numai pentru a le distribui. Nu cred că avem șanse mari ca pană la sfarșitul acestui an să avem producție de vaccinuri in Romania, respectiv un vaccin romanesc, dar mi-ar plăcea. Insă dacă am avea discuții care să ducă cel puțin către ambalarea unor vaccinuri in Romania, lucrul acesta ar fi posibil. Reporter: Dacă mai permiteți o intrebare: știm că ați luat decizia la minister să nu mai existe spitale COVID şi non-COVID. Voiam să vă intreb dacă aveți semnale că spitalele care in momentul de față pot organiza acele fluxuri separate au ajuns deja să poată să preia bolnavi COVID. Vlad Voiculescu: Din cate știu, lucrurile sunt cel puțin avansate. Cred că deja au inceput la cateva spitale in București. De fapt, lucrurile acestea se intamplă deja: spitale care nu preluau pacienți COVID preiau pacienți COVID acum. Reporter: O clarificare, dacă se poate, in privința a ceea ce a spus premierul mai devreme cu privire la amenda pe care ar trebui s-o plătiți, și aţi spus şi dvs că o veţi plăti și veţi contribui la bugetul de stat, dacă ați fost contactat telefonic de premier in acest sens, după imaginile care au apărut cu dvs. Vlad Voiculescu: Din cate ştiu, premierul nu dă amenzi; dar... Reporter: Nu, a spus că vă solicită tuturor miniștrilor să respectați legea și să și plătiți amenda, și a contactat telefonic miniștrii care au fost filmați in spațiul public. Vlad Voiculescu: Nu, nu a spus premierul că a contactat telefonic miniștri; miniștrii mai degrabă au contactat autoritățile menite să amendeze, acolo unde este cazul. Voi primi amendă, vă asigur. Reporter: Ok. Reporter: Pe cine aţi sunat...? Vlad Voiculescu: Imi cer scuze! Reporter: Spuneți și nouă, pe cine suni ca să plătești o amendă? Vlad Voiculescu: Cred că echipa mea a luat legătura cu cineva la poliție, sau la prefectură. Reporter: Şi acea amendă a fost emisă? Ce valoare are? Vlad Voiculescu: Nu știu. Ştiu doar că voi primi o amendă. Sper să fie cat mai mică. Reporter: Şi o clarificare: in ceea ce privește AstraZeneca, știm că Germania nu mai face vaccinul pentru persoanele sub 60 de ani. Ce ne puteți spune? Dacă va fi o recomandare in acest sens și pentru Romania. Vlad Voiculescu: Asta este o decizie pe care trebuie să o luăm la nivelul Comitetului de coordonare a vaccinării. O să vă anunțe domnul colonel Gheorghiță, dacă va fi cazul. Reporter: Dar e in discuție, din cate știţi? Că aveți acces la informații mult mai mult decat avem noi, cu siguranță. Vlad Voiculescu: Cu siguranţă, e o discuție care trebuie purtată. Vă mulțumesc frumos! 2021-03-31 15:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-04-01-09-55-29big_sigla_guvern.pngConferință susținută de președintele Comitetului de Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei BaciuȘtiri din 30.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-sustinuta-de-pre-edintele-comitetului-de-vaccinarea-impotriva-sars-cov-2-valeriu-gheorghita-i-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-sanatatii-andrei-baciuGalerie foto [Check against delivery] Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la conferința organizată de Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea impotriva COVID-19. Vom incepe cu cateva noutăți legate de platforma de programare. După cum știm, din data de 25 martie, cu suportul Serviciului de Telecomunicații Speciale, se poate vizualiza tipul de vaccin pe fiecare centru de vaccinare, astfel incat la acest moment este activă harta centrelor pe tipuri de vaccin și este disponibilă pe site-ul de informare vaccinare-covid.gov.ro, platforma de programare. Harta cuprinde toate centrele de vaccinare active in platformă, tipul vaccinului administrat in acestea, numărul locurilor disponibile și, de asemenea, numărul persoanelor care se află inscrise pe lista de așteptare. Harta este interactivă, fiecare utilizator poate filtra afișarea centrelor pe județe sau pe numărul de locuri disponibile. De asemenea, sunt afișate statistici privind numărul total al persoanelor inscrise pe listele de așteptare, pentru fiecare dintre cele trei vaccinuri produse de companiile farmaceutice Pfizer-BioNTech, Moderna și respectiv Oxford-AstraZeneca. Un alt element de noutate este legat de posibilitatea cetățenilor străini de a se programa pe platformă - și mă refer la cetățenii străini cu drept de ședere in Romania care nu dețin CNP emis de autoritățile romane. Vor putea să se programeze direct in platformă. Pentru aceștia va fi alocat un identificator unic, corelat cu documentele de identificare a cetățeanului străin, cu număr, serie și pașaport, de pildă. Data la care se va implementa, foarte probabil, această funcționalitate va fi 10 aprilie. Şi un alt element important legat de platforma de programare: va exista posibilitatea de configurare a programului de lucru in platforma de vaccinare, de programare, astfel incat va fi disponibilă funcționalitatea program de funcționare pe fiecare centru de vaccinare, configurabil pe un interval de 24 de ore. Practic, vom putea să dăm posibilitatea persoanelor sa se programeze, in acele centre care au activitate 24 de ore din 24, să se programeze pe numărul de locuri disponibile. Un element important pe care aş vrea să-l subliniez incă o dată este legat de modalitatea de funcționarea programării din lista de așteptare, avand in vedere că am primit multiple intrebări pe această temă şi aş vrea să facem niște mențiuni suplimentare. Platforma de programare, in momentul de faţă, realizează notificarea persoanelor din lista de așteptare prin respectarea categoriei de populație prioritară, aşa cum ea este stabilită de Strategia Naţională de Vaccinare, precum şi a ordinii de inscriere pe listele de așteptare, aşa incat prioritatea de notificare a persoanelor aflate pe lista de așteptare este următoarea: 75% din locurile disponibile se alocă către populația cu grad ridicat de risc, legat de infecția cu SARS-CoV-2, 25% din locurile disponibile se alocă pentru persoanele care desfășoară activități esențiale in infrastructura critică şi, de asemenea, restul locurilor disponibile sunt alocate persoanelor care fac parte din etapa a treia a campaniei de vaccinare. Referitor la notificarea persoanelor din lista de așteptare, care sunt programate ca aparținand etapei a treia, in momentul de faţă, platforma respectă in totalitate ordinea de inscriere pe listele de așteptare, nefiind aplicată o prioritizare, o subprioritizare, dacă vreți, intre categoria III a, III b sau III c. La inscrierea pe lista de așteptare, platforma asociază utilizatorului data şi ora efectuării rezervării, aşa incat, in momentul acesta, o persoană care optează pentru mutarea de pe lista de așteptare a unui centru pe lista de așteptare a unui alt centru va ocupa următoarea poziție, după persoanele deja inscrise in lista de așteptare a centrului in care doresc să migreze. De asemenea, o persoană care anulează rezervarea si apoi se inscrie din nou pe lista de așteptare işi pierde locul şi va fi așezată la finalul listei. După primirea notificării prin sms şi e-mail privind posibilitatea de programare, beneficiarul trebuie să acceseze platforma informatică şi să selecteze data şi ora de vaccinare. La finalizarea cu succes a programării, aplicația generează recipisa cu datele de prezentare pentru administrarea celor două doze. Menționăm că persoanele care sunt programate prin intermediul operatorilor de call center primesc notificarea cu data la care a fost programată pentru vaccinare şi, in acest sens, practic, se scutesc persoanele respective de a resuna in serviciul de call center şi de a valida programarea. Un alt element de noutate: pe 6 aprilie vom deschide aproximativ 12 cabinete noi pentru administrarea vaccinului produs de compania Moderna. Am reevaluat cantitățile care urmează a fi livrate către Romania și putem crește cu cel puțin 1.000 de persoane vaccinate in fiecare zi, din acest tip de vaccin. De asemenea, din 13 aprilie vom deschide 144 de cabinete noi de vaccinare pentru administrarea vaccinului de la compania Pfizer, in condițiile in care săptămana precedentă am anunțat un număr de aproximativ 125 de cabinete, deci, practic, reevaluand tranșele de vaccin care urmează să vină, putem să suplimentăm acest număr de cabinete. De asemenea, tot in prima parte a lunii aprilie, noi credem că pană pe data de 10 aprilie, vom fi in măsură să operaționalizăm in platformă, cu ajutorul colegilor de la STS, creșterea numărului de persoane programate de la 60, in momentul de față, pe cele 12 ore de lucru ale unui cabinet, la 90 de persoane pe cabinet, ceea ce inseamnă că va crește ritmul de vaccinare, in fiecare centru de vaccinare. In acest fel, se vor crea locuri suplimentare pentru programare, așa incat se va reduce timpul de așteptare in listă la persoanele care se află deja programate. Pentru perioada imediat următoare, in luna aprilie vom operaționaliza unitățile mobile de vaccinare, centrele mobile de vaccinare și, complementar, vom demara și activitatea de vaccinare, prin intermediul colegilor din rețeaua primară de medicină de familie. Maine, urmează să primim centralizarea de la nivelul fiecărui județ, insă, din datele preliminare pe care noi le avem, ne așteptăm la o rată de participare din partea colegilor din medicină de familie in jur de 50-55%; este posibil să fie chiar mai mult, dar acestea sunt datele parțiale. Așa incat un alt element care va duce la creșterea accesului persoanelor la campania și la centrele de vaccinare va fi operaționalizarea anumitor centre de vaccinare, cu sprijinul marilor operatori economici, care și-au arătat disponibilitatea de a organiza propriile centre de vaccinare chiar in incinta unităților, prin rețeaua cabinetelor de medicina muncii și a cabinetelor medicale cu care se află in relație contractuală. Un al doilea capitol este legat de listele de așteptare. In momentul acesta, numărul de persoane care se află inscrise pe listele de așteptare este de circa 760.000 de persoane, sunt datele de la 30 martie. Este un număr relativ constant, in condițiile in care in această perioadă au fost notificate peste 310.000 de persoane din listele de așteptare, din care mai mult de 70% s-au și programat. Deci, faptul că avem o listă de așteptare relativ constantă in toată această perioadă, pentru noi este un lucru mulțumitor la acest moment. In funcție de numărul de persoane și categoria din care fac parte pe lista de așteptare, pot să vă spun că circa 57% din persoanele inscrise pe lista de așteptare fac parte din etapa a treia a campaniei de vaccinare, persoane care deservesc activități esențiale - circa 8,3% - și persoane din categoriile vulnerabile - aproximativ 35%. Topul celor 6 județe cu cele mai multe persoane inscrise pe listele de așteptare: București, cu peste 144.000 de persoane, Cluj - peste 58.000 de persoane, Prahova - peste 36.000 de persoane, Ilfov - aproape 30.000 de persoane, Mureș - peste 28.000 de persoane, Iași - peste 27.000 de persoane. Spuneam că in toată această perioadă au fost notificate aproximativ 310.000 de persoane din listele de așteptare, din care 217.000 de persoane au efectuat deja programarea și au confirmat programarea in centrele de vaccinare. In ultimele 24 de ore s-au inscris aproximativ 42.000 de persoane pe listele de așteptare, persoane noi. Au fost notificate in ultimele 24 de ore 43.000 de persoane, din care 30.600 și-au confirmat programarea. Practic, avem un randament de confirmare a programării de peste 71%. Situația cu centrele de vaccinare active la acest moment: vorbim de circa 737 de centre de vaccinare care totalizează 940 de fluxuri, pe diferite tipuri de vaccin: Centre care primesc vaccin de la compania Pfizer - 498, cu 638 de fluxuri, centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 79, cu 77 de fluxuri. In perioada următoare se vor deschide celelalte 12 cabinete de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna. Din acest motiv avem această diferență intre un număr mai mare de centre decat numărul de fluxuri active. Sunt fluxuri pe care sunt in momentul de față persoane programate in lista de așteptare și care urmează a fi deschise și, respectiv, persoanele din lista de așteptare vor avea un loc disponibil in centre; și centre care primesc vaccin de la compania AstraZeneca - 160 de centre, cu 225 de fluxuri. In ceea ce privește situația programărilor efective in centrele de vaccinare, la acest moment, incepand cu data de 30 martie, avem 1.159.235 de locuri ocupate in centrele de vaccinare. In centrele care primesc vaccin de la compania Pfizer avem 640.539 de programări, din care peste 196.000 sunt persoane programate la doza 1, restul fiind pentru efectuarea celei de-a doua doze. In centrele care primesc vaccin de la compania Moderna avem 125.919 programări, din care 54.197 de persoane aflate la prima doză, iar in centrele cu AstraZeneca avem 392.777 de programări, din care peste 47.000 sunt persoane programate la doza 1. Reamintesc că in momentul de față, lista de așteptare, modalitatea de programare se face pe un interval de circa cinci zile. Acest interval va fi crescut la șapte zile. Practic, se deschide o fereastră cu locuri libere pe o perioadă de cinci zile; va fi crescută la șapte zile. Din acest motiv avem acest interval de timp, tocmai pentru a crește randamentul de ocupare a locurilor in centrele de vaccinare. Mai mult decat atat, in perioada următoare, activitatea va fi, așa cum am spus, intensificată, prin deschiderea cabinetelor noi de vaccinare și a activităților prin rețeaua de medicină de familie. Activitatea serviciilor de call center deservite de personal din rețeaua Ministerului Apărării Naționale: sunt active 574 de linii telefonice. Media zilnică a apelurilor telefonice: in ultimele șapte zile au fost circa 11.700 de apeluri, in ultimele 24 de ore au fost preluate 14.444 de apeluri. Bilanțul vaccinărilor: de la debutul campaniei de vaccinare pană in data de 29 martie au fost vaccinate 1.963.141 de persoane, din care peste un milion sunt persoane vaccinate cu două doze. In ceea ce privește etapa a doua a campaniei de vaccinare, din 15 ianuarie pană la acest moment sunt vaccinate 1.550.687 de persoane cu cel puțin o doză; uitandu-ne la categoria de persoane vaccinate: persoane cu boli cronice - peste 436.000, persoane peste 65 de ani - peste 534.000, persoane din centre sociale și rezidențiale - peste 32.800 de persoane, persoane aflate in imposibilitatea de deplasare la un centru de vaccinare, cele nedeplasabile de la domiciliu - peste 17.489 de persoane și cele care sunt fără adăpost - sunt vaccinate 523 de persoane. In total, persoane vulnerabile vaccinate in această etapă, pană la acest moment, vorbim de peste 1.021.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 20-25% din populația vulnerabilă ca nivel de acoperire vaccinală. In ceea ce privește procentul de populație vaccinată in etapa a doua din numărul total al celor vaccinați este de circa 75%, deci la acest moment, practic, ne incadrăm in ceea ce se estimează in hotărarea de guvern ca fiind procent de persoane vaccinate din cele vulnerabile. Persoanele care deservesc activități esențiale - 390.468 de persoane vaccinate, din care 123.462 persoane vaccinate cu a doua doză, iar in ceea ce privește personalul din invățămant, sunt circa 146.000 de persoane vaccinate, reprezentand peste 41% ca nivel de acoperire vaccinală din totalul angajaților din invățămant. La nivelul centrelor care funcționează in rețeaua Ministerului Apărării Naționale au fost vaccinate cu cel puțin o doză 79.451 de persoane pană la acest moment, reprezentand circa 4% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național, iar in centrele care sunt desfășurate și organizate in rețeaua Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate 33.971 persoane, ceea ce reprezintă 1,7% din numărul persoanelor vaccinate la nivel național. In săptămana 22-29 martie au fost operaționalizate 153 de echipe mobile constituite din 511 medici și asistenți medicali. Au fost efectuate 541 de misiuni in teritoriu pentru vaccinare in centre rezidențiale, persoane imobilizate, centre de dializă și persoane fără adăpost și in această săptămană cu echipele mobile au fost vaccinate 8.454 de persoane; pe locul 1 Timiș, cu 906 persoane vaccinate, locul 2 - București, cu 900 de persoane vaccinate. In ceea ce privește situația reacțiilor adverse raportate de la debutul campaniei de vaccinare și pană la acest moment, au fost 10.160 de cazuri de reacții adverse raportate, ceea ce inseamnă o rată de raportare de 3,4 cazuri la 1.000 de doze zile administrate. In ceea ce privește rata de raportare pe tip de vaccin, pentru compania Pfizer-BioNTech avem o rată de raportare de circa două reacții adverse la 1.000 de doze administrate, pentru compania Moderna - 3,6 reacții adverse la circa 1.000 de doze administrate, pentru compania AstraZeneca - 13,2 reacții adverse la 1.000 de doze administrate. In perioada 22 martie - 28 martie au fost raportate 1.341 de reacții adverse, majoritatea, peste 94%, au fost centralizate la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Varsta medie a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse este de 38 de ani, deci vedem o preponderență mai mare la categoria tanără de varstă și peste 61% dintre persoanele care au raportat aceste reacții adverse sunt persoane de sex feminin. In funcție de severitatea manifestărilor, in săptămana precedentă nu s-au raportat reacții adverse severe, cele 1.341 de reacții sunt clasificate ca nesevere. In funcție de tipul reacțiilor adverse, 82% dintre ele sunt reacții locale, cu durere, tumefacție, erupție la locul de administrare și fenomene sistemice cu stare de oboseală, febră și frison, 44% dureri musculare sau articulare, 44% cefalee, 18% reacții digestive. Cu permisiunea dumneavoastră o să-i dau cuvantul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte in cadrul Comitetului Naţional de Vaccinare. Vă rog, domnule! Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule președinte! Cu privire la misiunile de transport, de la inceputul campaniei pană pe 30 martie au fost efectuate 2.148 de misiuni de transport la nivel național, de la centrale regionale de depozitare către DSP-uri, de la DSP-uri către centre de vaccinare şi aşa mai departe. Cu privire la forțele şi mijloacele angrenate, vorbim de 1.749 persoane din MAI, din cadrul Poliției Romane, Jandarmeriei Romane, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 900 de mijloacele tehnice proprii, 3.000 de persoane din MApN care au efectuat misiuni de transport cu 1.705 mijloacele tehnice, deci vorbim de un total personal angrenat, militar și civil de 5.526. Cu privire la dozele de vaccin, total doze recepționate in Romania pană la 30 martie, vorbim de 4.177.839 de doze, dintre care au fost administrate 2.965.613, vorbim practic de 71% din dozele recepționate. Avem in continuare un stoc la data de 30 martie de 805.534 de doze, distribuite fiind 3.372.305 doze. Pentru vaccinul produs de BioNTech-Pfizer - recepționate la 30 martie 2.863.439, dintre care administrate 83,9%, respectiv 2.402.227, avand in continuare in stoc 254.514 doze. Pentru vaccinul produs de către compania Moderna, vorbim de un total de doze recepționate pană la 30 martie de 426.000 de doze, dintre care administrate 217.841, care reprezintă 51,1%, cu un stoc de 177.110 doze existent la data de 30 martie - aici, sigur, facem mențiunea că noi luăm rezerve pentru administrarea dozei de rapel. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, vorbim de total doze recepționate 888.400, dintre care administrate 345.545 de doze, cu un stoc de 373.910 doze. Doze pierdute, pentru motivele pe care le cunoaștem deja, vorbim de 5.482 de doze, care reprezintă 0,19% din totalul dozelor utilizate. Pentru calendarul livrărilor din perioada următoare, pentru dozele contractate la nivel european, nu s-a schimbat nimic faţă de săptămana trecută; pentru calendarul livrărilor pentru perioada următoare, sigur, vorbim de cifre estimative, astfel că, pentru martie avem un total de 1.112.670 de doze care au fost recepționate de la BioNTech-Pfizer. Pentru Moderna, vorbim de 268.000 pentru martie cu un total de 426.000 pană acum. AstraZeneca, pentru martie, 831.264, practic cu 428.000 de doze mai puţin decat era prevăzut inițial. Vorbim astfel de un total pentru luna martie de 2.212.734 de doze şi pentru luna aprilie, pentru BioNTech-Pfizer nu s-a schimbat nimic faţă de data trecută, deci 511.290 de doze pentru fiecare săptămană din luna aprilie, puţin mai mult pentru ultima, cu un total de 2.046.330 de doze pentru luna aprilie. Pentru Moderna, 249.600 de doze, in două tranșe, venind in săptămana a doua şi in săptămana a patra. Pentru AstraZeneca, vorbim de un total de 879.990 de doze. Suplimentar avem şi dozele de la Johnson and Johnson, care vor sosi in săptămana a treia din luna aprilie, cand sosesc aproximativ 60.000 de doze, şi in ultima săptămană din aprilie vor sosi 103.200 de doze. Astfel, pentru luna aprilie avem un total de 3.339.120 de doze. Practic, se adună cele 160.000 de doze de la Johnson and Johnson față de datele pe care le aveam săptămana trecută, iar pentru următoarele luni, pentru mai-iunie, avem in momentul de față un estimat de peste 5 milioane de doze. După cum știm, pe 27 martie au fost trimise in Republica Moldova 50.400 de doze de vaccin produs de AstraZeneca, la o lună după ce au fost trimise primele doze, intr-o tranșă de 21.600. Practic, astfel se onorează promisiunea făcută de domnul președinte Klaus Iohannis cu ocazia vizitei sale, in luna decembrie a anului 2020. Astfel, cu toate aceste doze administrate, Romania se situează pe un loc șase la nivel european și pe un loc 21 la nivel global, ținand cont că sunt luate in considerare 140 de țări care au demarat campania de vaccinare. Pentru perioada următoare, așa cum spunea și domnul președinte, avem in vedere, practic, deschiderea centrelor de vaccinare in cadrul marilor companii sau a marilor operatori economici; in acest sens, noi am demarat deja diverse webinarii cu diverse camere de comerț și asociații care reprezintă aceste mari companii care iși doresc să organizeze centre de vaccinare pentru personalul pe care il au angajat. O a doua chestiune importantă: vom organiza webinarii cu medicii de familie in vederea deschiderii și operaționalizării acestui element important de vaccinare suplimentar in luna aprilie și, suplimentar, vom organiza vizite in centre de vaccinare deschise la nivel național, cat și imbunătățirea interfeței pe platforma de vaccinare pe care o cunoaștem deja, vaccinare-covid.gov.ro. Eu cam atat am avut, dle preşedinte, mulțumesc mult. Valeriu Gheorghiță: Mulţumesc și eu. Aş mai vrea să vă prezint pe scurt situația cu cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 confirmate după vaccinare. De la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie pană pe 28 martie, un număr de 13.416 persoane au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2 după administrarea primei doze de vaccin, reprezentand 0,69% din numărul total al persoanelor vaccinate cu prima doză. Mediana timpului scurs de la administrarea primei doze și pană la data confirmării a fost de circa 11 zile, iar in ceea ce privește numărul de persoane confirmate cu infecție SARS-CoV-2 după doza a doua, vorbim de 1.859 de persoane, reprezentand 0,19% din totalul persoanelor vaccinate cu doza 2 care au avut un test pozitiv de infecție cu SARS-CoV-2 după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Cam aceasta este situația datelor la zi in ceea ce privește campania de vaccinare. O să incepem sesiunea de intrebări, cu permisiunea dumneavoastră din partea dreaptă. Vă rog! Reporter: In ce condiții se va desfășura vaccinarea in farmacii? Tocmai a fost luată in Guvern decizia să li se permită să facă această vaccinare. Ce condiții trebuie să indeplinească? Cat estimați că va fi impactul după deschiderea farmaciilor pentru vaccinare? Valeriu Gheorghiță: Cred că vă referiți la testarea in farmacii și nu la vaccinare. Reporter: /...;/ Urmează să se dea normele, prin ordin de ministru, și pentru vaccinare. Valeriu Gheorghiță: Așteptăm atunci acele norme să putem discuta aplicat. Reporter: Dar ce condiții credeți că ar trebui să indeplinească pentru a putea face vaccinarea in farmacii? Valeriu Gheorghiță: Vorbim, in primul rand, de a avea dreptul de liberă practică, de a avea posibilitatea de a asigura o intervenție in caz de reacție anafilactică, de a oferi măsuri medicale de prim ajutor și, de asemenea, condițiile trebuie să fie, pe de o parte, acelea care să asigure păstrarea in condiții optime, ceea ce nu se pune problema intr-o farmacie și in al doilea rand, să existe un spațiu suficient unde să aștepte persoana după vaccinare cele 15 minute. Sunt condiții care se regăsesc in cabinetul de medicină de familie, deci nu sunt condiții excepționale sau ieșite din comun. Reporter: Și aș mai avea o intrebare pentru domnul vicepreședinte. Ce ați constatat, a crescut cumva numărul cazurilor de COVID in randul copiilor și tinerilor care să aibă și forme mai severe, nu foarte simple? Dacă este adevărat, ce măsuri aveți in vedere? Care este strategia pentru a controla această situație? Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult! Nu am aceste date pentru că sunt chestiuni care nu fac parte din orizontul de activități al campaniei de vaccinare, insă cu siguranță la au colegii de la INSP și puteți să vă adresați lor. Vă vor răspunde cu siguranță. Reporter: In condițiile in care va crește numărul celor vaccinați, sunt discuții sau un proiect care să permită accesul la evenimente culturale, la evenimente sportive, competiții sportive, restaurante sau alte unități comerciale, pe baza vaccinului? Valeriu Gheorghiță: La acest moment nu. Nu știm ce se va intampla mai departe, insă, in condițiile in care avem un procent de circa 10% din populație vaccinată, repet, cum am mai spus și cu alte ocazii, mi se pare prematură această decizie, dacă va fi vreodată supusă unei analize. Reporter: Și mai am o intrebare, ne puteți da mai multe detalii despre vaccinarea in companii, cand va putea fi făcută și cei care se vor vaccina la locul de muncă se vor programa tot in platformă? Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil această activitate va demara după deschiderea activității de vaccinare in rețeaua primară de medicină de familie. Persoanele care vor fi vaccinate in aceste centre ale marilor operatori economici fac parte din randul angajaților. Parte dintre operatorii economici şi-au exprimat disponibilitatea de a menține centrul deschis și pentru restul populației, nu doar pentru angajații proprii, așa incat depinde de la un operator la altul; dacă primește, evident, și persoane din randul populației generale, atunci evident că va fi disponibilă pentru programare in platformă și se va configura acel centru; dacă vorbim doar de vaccinarea personalului propriu, atunci acest lucru sigur că poate să fie, va fi supusă analizei. Incă nu s-au finalizat detaliile și nu s-au luat niște hotărari in acest sens, insă aş putea să vă dau mai multe detalii despre vaccinarea prin cabinetele medicilor de familie, unde nu se va face programare in platformă. Fiecare medic de familie, după modelul vaccinărilor antigripale sezoniere, iși face catagrafia pacienților proprii și zilnic va programa un număr fix de persoane: 10,15, 20 de persoane, iși va efectua vaccinarea persoanelor respective. Datele, in schimb, este obligatoriu să fie centralizate in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor și restul, sigur, se vor respecta toate celelalte proceduri. Realizator: Supermarket-urile și centrele comerciale și-au exprimat disponibilitatea in acest sens? Valeriu Gheorghiţă: Nu am primit in acest moment, insă, așa cum spunea și domnul secretar de stat, sunt discuții preliminare pe care le avem la acest moment tocmai pentru a desena un cadru in care putem organiza această activitate. Reporter: Şi fabricile? Valeriu Gheorghiţă: Nu am primit de la fabrici și supermarketuri. Reporter: O statistică in privința celor care au murit după vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: In afară de statistica prezentată de colegii de la INSP in săptămana precedentă, la acest moment nu am o altă evaluare, dar cu siguranță colegii de la INSP vor efectua probabil săptămanal acest tip de analiză și va fi postat pe site-ul instituției respective. Reporter: Ați făcut vreun demers in privința statisticilor privind rata de imunizare in județele, orașele, localitățile...? Valeriu Gheorghiţă: Da, avem acest procent. Pe fiecare județ in parte, sunt 42 de județe... La sfarșitul conferinței vă pot da acest material. Reporter: Mulțumesc. Şi o rugăminte: puteți să ne spuneți un studiu al unor cercetători romani la care ne putem documenta in privința modului in care este transmis virusul in comunitatea romanească? Valeriu Gheorghiţă: Vă referiți la principalele căi de transmitere? Reporter: Da, dar să fie al unor cercetători romani. Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu un astfel de studiu. Ceea ce s-a concluzionat pană la acest moment sunt datele disponibile la nivel internațional. pană la urmă, comportamentul populației este similar de la o ţară la alta, existand, sigur, mici diferențe care ţin de cultura fiecărei ţări, insă calea de transmitere primordială rămane cea respiratorie prin picături de secreții respiratorii. Sub 15% dintre cazurile care sunt diagnosticate au ca şi cale de transmitere de pe suprafețe contaminate. Deci, procentual este de departe dominantă calea respiratorie de transmitere. Reporter: Am ințeles, dar nu am fi putut, nu avem specialiști care ar fi putut intocmi un astfel de studiu? Valeriu Gheorghiţă: Ca să demonstrăm secretul lui Polichinelle? Nu ştiu dacă acest obiectiv face parte din prioritatea cercetătorilor, la acest moment, avand in vedere că se cunosc aceste căi de transmitere. Nu cred sau nu estimăm, sau nu anticipăm că in Romania calea de transmitere este diferită faţă de ceea ce se intamplă la nivel global. Reporter: Da, am ințeles. Ideea era că tot timpul luăm studiile din altă parte, dar noi nu ... Valeriu Gheorghiţă: Sunt recomandări şi date precizate de către Organizația Mondială a Sănătății, de către Centrul European de Control al Bolilor, care face o analiză la nivel european, chiar la nivel global, mondial. Adică, nu luăm modelul unei ţări, luăm date centralizate şi care sunt girate de agenții mari de reglementare şi de organisme internaționale. Reporter: Am ințeles. Reporter: Voiam să vă intreb, in randul persoanelor care s-au infectat după prima sau a doua doză, au existat cazuri grave care au avut nevoie de internare sau de terapie intensivă? Valeriu Gheorghiţă: Sigur, după cum a fost prezentată şi analiza din săptămana precedentă, s-au inregistrat şi decese la cazurile care au făcut infecție cu SARS-CoV-2 la un interval de timp după vaccinare. Pentru cei care au fost diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză, vă readuc aminte, timpul mediu era de circa 10 zile de la prima doză, 10-11 zile, ceea ce inseamnă că era in fereastra de apariție a anticorpilor. Practic, nu apăruseră incă anticorpii protectori de după prima doză, deci practic erau persoane care, din punct de vedere al riscului, este similar cu o persoană nevaccinată, iar in ceea ce priveşte persoanele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după ce au primit cea de-a doua doză, procentual era un număr foarte mic, 77 de persoane din cei diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză erau in randul celor, practic, 89 de decese și din cele 89 de decese, doar 12 persoane erau dintre cei care fuseseră diagnosticați cu SARS-CoV-2 după cea de-a doua doză, ceea ce inseamnă că după cele două doze, beneficiile sunt mult mai mari, insă analiza efectuată de noi pe rata de fatalitate arătau o reducere de cel puțin 100 de ori a riscului de deces la o persoană vaccinată comparativ cu persoanele nevaccinate. Practic, rata de fatalitate la cazurile de COVID care aveau in istoric vaccinare era de circa 0,2%, iar la persoanele care erau nevaccinate era de 2,4%. Reporter: In ceea ce privește persoanele infectate după a doua doză, cam la cate zile a apărut infecția? Valeriu Gheorghiță: Infecția a fost in primele 10 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Reporter: Şi aş mai avea o intrebare legată de o declarație a prim-ministrului de ieri, spunea au fost contractate mai multe doze pentru a avea şi pentru anul viitor. Avem un plan pentru vaccinare anul viitor? Valeriu Gheorghiță: Depinde foarte mult de evoluția situației epidemiologice atat din Romania, cat și de noile indicații de vaccinare și anume, in mod deosebit ar fi importantă indicația de administrare la persoanele sub 18 ani sau sub 16 ani, dacă facem referire la vaccinul de la compania Pfizer, așa incat cred că este foarte bine să avem asigurată o anumită cantitate de vaccinuri pentru un scenariu cu care s-ar putea sau nu să ne confruntăm. Reporter: Din datele pe care le aveți dumneavoastră, există centre unde sunt liste de așteptare, insă nu s-a trecut la notificarea persoanelor? Valeriu Gheorghiță: Da, există. Sunt centrele care, după cum ne aducem aminte, pe 15 martie au fost deschise majoritatea centrelor care erau disponibile la nivel naţional. O parte, marea majoritate erau deja funcționale și aveau activitate de vaccinare, un număr mic de centre au fost deschise pentru posibilitatea de programare in lista de așteptare. Nu au activitate de vaccinare, insă ele vor fi deschise in perioada imediat următoare și persoanele care și-au rezervat acel loc pe lista de așteptare evident că vor beneficia primele de programare in respectivele centre. Reporter: Care este ponderea acestora? Valeriu Gheorghiță: Sub 15%. 15%-20% dintre centre nu au in momentul de față activitate de vaccinare. In următoarele două săptămani vor fi operaționalizate. Reporter: Şi ca un orizont de timp pentru cei 760.000 de oameni inscriși pe listele de așteptare, cand vor primi prima doză, cand vor fi notificați? Valeriu Gheorghiță: Fiecare persoană care se află in lista de așteptare a unui centru are un timp de așteptare. Acest timp de așteptare diferă de la un centru la altul, in funcție de capacitatea de vaccinare a fiecărui centru. Sunt centre care au un cabinet de vaccinare, deci, practic, vaccinează 60 de persoane pe zi și dacă ai o listă de așteptare de 6.000 de persoane, ne imaginăm că timpul de așteptare va fi mai lung, iar dacă am un centru unde am 6.000 de persoane, dar are 10 cabinete de vaccinare și vaccinează 600 de persoane pe zi, practic, in 10 zile finalizează lista de așteptare. Deci de aici există această diferență intre timpul de așteptare de la un centru la altul, insă in momentul in care va fi disponibilă in perioada următoare afișarea timpului de așteptare pentru fiecare persoană care se află in lista de așteptare a unui centru, atunci fiecare va putea să decidă, in funcție de timpul de așteptare, pe ce centru dorește să rămană. Reporter: Şi ca o completare, dacă imi permiteți, vă gandiți să operaționalizați cumva aceste centre, adică unde sunt liste de așteptare... Valeriu Gheorghiță: Evident, de asta au fost deschise, nu sunt centre care răman pe o linie inchisă. Ele au fost deschise, aceste liste de așteptare, pentru centrele unde aveam certitudinea că vor fi deschise. Noi așteptam, practic, alocarea dozelor de vaccin din tranșele care urmează și vom deschide aceste centre cu prioritate. Primele 12 centre se deschid, care au liste de așteptare pe 6 aprilie, de la compania Moderna, următoarele, pe 13 aprilie. Reporter: Intrebarea era dacă o să trimiteți mai multe doze unde sunt liste de așteptare mai mari. Valeriu Gheorghiță: Nu neapărat. Depinde, repet, de capacitatea de vaccinare a respectivului centru. Lungimea listei de așteptare nu este corelată cu timpul de așteptare. Reporter: Bună ziua! Voiam să vă intreb cum justificați neplăcutul incident de ieri de la centrele de vaccinare Romexpo. Valeriu Gheorghiță: Am explicat in cursul zilei precedente. In condiții normale, vinerea, in ziua de vineri, se transmite necesarul de doze pentru următoarele trei zile, sambătă, duminică și luni către centrele regionale de depozitare. De la nivelul centrelor regionale de depozitare se eliberează acest număr de doze pentru cele trei zile. Se pare că a fost vorba despre o subestimare a numărului de doze, așa incat in anumite centre a existat, practic, o lipsă temporară, de cateva ore, a dozelor de vaccin. S-a recuperat acest timp. Toate persoanele au fost vaccinate, dar, sigur, este o situație pe care nu ne-o dorim și pe care nu ne-am dorit-o, insă, din păcate, se intamplă și asemenea situații. La un volum extraordinar de mare de muncă, putem să ne confruntăm și cu asemenea situații, insă cred că pe viitor oamenii vor fi mult mai atenți cand se fac aceste estimări. Există un reglaj foarte fin, aș putea să vă spun, pentru că, pe de o parte, coordonatorii centrelor se tem să nu rămană cu doze suplimentare care pot expira, pot ieși din acea fereastră de cinci zile de stabilitate la două grade, pentru că vorbeam de centre care aveau vaccin de la Pfizer. Pe de altă parte, nici nu vor să ceară prea puține, tocmai pentru că avem persoanele care sunt deja programate și nu intotdeauna există o concordanță intre cate persoane ai programate și cate persoane se prezintă. Intotdeauna fie se prezintă mai puține, fie se prezintă mai multe persoane care au fost realocate din alte centre, deci există o variabilitate care este greu de acoperit in viața de zi cu zi, dar de cele mai multe ori nu sunt probleme. Reporter: Mulțumesc. Şi incă o intrebare, dacă vă rog. Ministrul sănătății a precizat ieri, intr-o declarație, că urmează să aibă un proiect comun alături de ministrul culturii pentru a relua activitatea evenimentelor cu public și a precizat că testarea și vaccinarea sunt esențiale. Aveți in vigoare ceva strategie de prioritizare in această direcție sau vreun plan? Valeriu Gheorghiţă: Nu. Reporter: Mulţumesc! Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere. Reporter: Bună ziua. Spuneați că 13.000 de persoane au contractat virusul după prima doză. Ce au făcut? Au mai făcut rapelul sau cam care e procedura in acest caz? Chiar dacă nu au făcut boala, la asta mă refer. Valeriu Gheorghiţă: Procedura in momentul de față prevede efectuarea și a dozei de rapel, evident, cu condiția ca respectiva persoană să fie in plină stare de sănătate, deci după vindecarea episodului infecțios și in condițiile in care nu prezintă semne clinice de boală. Practic, trebuie să se rezolve episodul infecțios, să trecem de perioada de convalescență, așa incat, da, parte dintre ele sunt și vaccinate cu cea de-a doua doză. Reporter: Nu, mă refer la prima doză. Asta inseamnă că trebuie să se reprogrameze ca să treacă toată perioada...? Valeriu Gheorghiţă: Nu, se remodifică data rapelului. Fiecare persoană in momentul de față are disponibilitatea din platformă să editeze data celei de-a doua doze și să-și programeze pe un interval, de pildă, de 42 de zile, dacă vorbim de vaccinul de la Pfizer, pe un interval de 35 de zile pentru vaccinul de la Moderna sau 12 săptămani pentru vaccinul de la AstraZeneca. Reporter: Fiecare persoană in parte trebuie să facă treaba asta, cu condiția să se simtă bine, că dacă nu se simte bine, nu cred că poate să... Valeriu Gheorghiţă: Se poate face această editare și chiar dacă am trecut de data la care trebuia să mă vaccinez la rapel. Adică, o persoană are posibilitatea să intre pe contul din platformă și să-și modifice data chiar dacă a trecut de momentul la care trebuia să facă rapelul. Reporter: Am ințeles. Mulțumesc mult! Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere! Reporter: Bună ziua! Voiam să vă rog dacă vreți să ne explicați mai bine cum se va desfășura mai exact vaccinarea in cabinetele medicilor de familie. Valeriu Gheorghiță: Este un draft la acest moment, incă se lucrează la aceste detalii. Avem nevoie și de consultarea cu colegii din rețeaua de medicină de familie. Este in momentul de față in curs de elaborare, dar principiile mari vi le pot prezenta. Fiecare medic de familie va avea un ID creat in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Practic, cabinetul unde inregistrează fiecare vaccinare, fiecare persoană vaccinată, iși va efectua catagrafia persoanelor, pacienților din listă și, zilnic, noi am considerat că un număr de circa 20 de persoane este rezonabil, care să fie vaccinate in fiecare zi după un program de 5 zile pe săptămană, de luni pană vineri. Insă medicii de familie vor avea posibilitatea să-și facă programul in funcție de cum au activitatea la cabinet, așa incat nu trebuie să vaccineze zilnic. Important este ca intr-o săptămană să avem acel estimat de persoane vaccinate. Fiecare persoană vaccinată va fi inregistrată in Registrul Electronic Național al Vaccinărilor și restul procedurilor se derulează după cele deja existente. Procedura de vaccinare rămane neschimbată, supravegherea post vaccinare rămane neschimbată; ceea ce incercăm suplimentar este să distribuim odată cu vaccinurile și seringile și acele, așa incat să asigurăm aceste materiale necesare pentru derularea procesului de vaccinare. Și, de asemenea, un lucru suplimentar, probabil că numărul necesar de doze va fi alocat pentru o perioadă de două săptămani. Așa incat, la nivelul fiecărui județ, spre deosebire de vaccinarea antigripală, in care medicii de familie se deplasează la DSP ca să-și ridice dozele, in această situație vom organiza transport special pentru distribuirea dozelor către cabinetele de medicină de familie. Cam acestea sunt, in linii mari, principiile după care se va desfășura activitatea de vaccinare și programarea, așa cum am mai spus, nu se va efectua in platformă, fiind doar ID-uri in create Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Prioritizarea persoanelor din listă va respecta prioritățile din strategie. Adică vor fi vaccinate cu prioritate, in primul rand, persoanele vulnerabile, cei varstnici, cei cu boli cronice și rand pe rand, ajungem și la cei din etapa a treia, din populația generală. Reporter: Medicii vor fi plătiți in plus pentru această activitate? Valeriu Gheorghiță: In Ordonanța de Urgență numărul 3 din 2021 există un articol care prevede plata medicilor de familie in această activitate de vaccinare, in cabinetele proprii. Deci, vor fi remunerați conform cadrului normativ actual. Reporter: Spuneați că, pană la urmă, in acest moment, 50% din totalul medicilor de familie şi-au dat un... Valeriu Gheorghiță: Este un, dacă vreți, un sondaj efectuat de către patronatul medicilor de familie și care mi-a fost pus la dispoziție in aceste zile, in care exista o disponibilitate de circa 55% dintre medicii de familie de a participa la acest demers atunci cand, sigur, vor fi solicitați in acest sens. Drept pentru care ne așteptăm undeva la 50-55%. Sigur, eu imi doresc să fie acest procent cat mai mare, pentru că cu cat vor fi mai mulți implicați, cu atat vom putea accelera procesul de vaccinare, insă orice coleg care iși dorește să participe, este binevenit. Reporter: Rămane tot jumătatea lunii aprilie, nu? Data la care... Valeriu Gheorghiță: Mai degrabă, pentru că e o activitate pe care ne dorim să o pregătim extrem de bine și foarte riguros, așa cum spunea domnul secretar de stat, vrem să organizăm webinarii și sesiuni de training cu medicii de familie, grupat pe mai multe județe, incat să fie explicate in detaliu toate etapele care presupun această strategie de vaccinare și modalitatea, sigur, de inregistrare a datelor in RENV, chiar dacă majoritatea dintre dumnealor știu și au experiență de a opera in acest registru electronic, totuși, este un modul special pentru adulți care nu este superpozabil 100% peste Programul Național de Vaccinare la copii. Reporter: Şi a doua intrebare, dacă toţi cei care se află in acest moment pe lista de așteptare au siguranța vaccinării. Valeriu Gheorghiță: Da. Reporter: Mulţumesc. Reporter: Bună ziua! Eu, personal, am stat de vorbă cu mai mulți medici de familie şi mi-am făcut o listă cu principalele nemulțumiri. Spun că vor un tarif mai mare, in centrele de vaccinare se plătește 90 de lei. Ei primesc, conform legii, 26 de lei. Vor bani pentru dezinfectanți, seringi, adrenalină și nu vor să facă raportarea prin tablete de la STS, ci prin platforma lor, pe care fac și raportarea pentru vaccinul gripal. Cum vi se pare? Valeriu Gheorghiță: Orice solicitare mi se pare absolut in regulă să fie discutată și să fie, pană la urmă, luate niște decizii in comun și cu care toată lumea să fie de acord. Nu sunt pe principiul că există cineva care cunoaște și deține adevărul absolut. Tocmai de aceea ne dorim să pregătim acest moment in comun cu colegii din rețeaua de medicină de familie, care au o experiență foarte mare in programul de vaccinare. In ceea ce privește modalitatea de plată, pot să vă spun că am trimis o adresă către Ministerul Sănătății tocmai pentru a evalua cadrul normativ actual in vederea remunerării colegilor din rețeaua de medicină de familie pentru această activitate de vaccinare. Există deja prevederi in ordonanța de urgență numărul 3, insă aici trebuie discutat, sigur, punctual cu reprezentanții asociațiilor de medicină de familie dacă sunt suficiente modalitățile respective, dacă necesită schimbare. Deci, aceste lucruri depășesc atributul pe care eu il am in cadrul Comitetului. In ceea ce privește aprovizionarea cu materiale sanitare, am luat in calcul in mod deosebit ceea ce mi se pare prioritar, distribuirea de seringi și ace, tocmai pentru a asigura că acest demers poate să fie puse in practică; pentru celelalte materiale, sigur, iarăși mi se pare absolut rezonabil ca să existe un acces la aceste materiale, fie să fie distribuite ca atare, fie să existe un fond din care pot să fie achiziționate. Mai multe detalii... iar in ceea ce privește introducerea datelor in RENV nu are importanță de pe ce dispozitiv se introduc, pană la urmă, este vorba de aceeași platformă care poate să fie accesată după orice dispozitiv electronic, cu condiția să ai credențiale necesare, adică datele de logare. Reporter: Bun. Şi aș vrea să vă intreb și despre testarea anticorpilor, că a inceput să fie o modă. Există un prag de la care ne putem simți in siguranță in ceea ce privește imbolnăvirea cu SARS-CoV-2? Valeriu Gheorghiță: Este o intrebare foarte bună și actuală aș putea spune. Nu s-a stabilit un cut-off de la care avem certitudinea 100% a protecției sau un cut-off de la care știm că nu suntem suficient de protejați. Dacă nu uităm la modelul de evaluare, dacă vreți, de la celelalte tipuri de vaccinuri vă pot da exemplul vaccinării impotriva hepatitei B, unde știm că peste zece unități se consideră un titru protector. Sunt persoane care au 100 de unități, 1.000 de unități, nu inseamnă că cele care au mai mult sunt mai protejate. Cu siguranță vor fi stabilite aceste valori-prag de la care se consideră cu o persoană nu a dezvoltat un răspuns imun insuficient, insă avantajul este că după vaccinarea impotriva COVID-19 avem și o activare a răspunsului imun de tip celular, ceea ce inseamnă că nu doar răspunsul imun umoral este determinant pentru protecția față de această infecție, ci și răspunsul imun celular care, repet, este activat intr-o măsură importantă in urma vaccinării. Reporter: Bună ziua! Puteți să imi spuneți, vă rog, cate persoane infectate cu SARS-CoV-2 s-au vaccinat după ce s-au vindecat? Valeriu Gheorghiţă: Da. Din cele care făcuseră deja prima doză și care s-au...? Reporter: Nu, nu, nu. Valeriu Gheorghiţă: Nu am această situație, pentru că nici nu ar fi una reală și vă spun de ce: pentru că știm că avem un procent de 30-40% din persoane care fac infecții asimptomatice și nu știu nici ele și nici noi că au avut această infecție in antecedente. Putem ști, eventual, la persoanele care au avut o boală simptomatică sau au fost diagnosticate cu un test pozitiv, dar impactul, o estimare reală, e aproape imposibil să putem avea. Reporter: A doua intrebare este legată de numărul persoanelor care se află pe listele de așteptare. Sunt mai puțin de un milion de romani pe aceste liste. Ce aveți de gand să faceți ca să creșteți increderea oamenilor să se vaccineze mai mulți, să se inscrie mai mulți pe aceste liste? Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că de la debutul etapei a treia, din 15 martie, avem un număr relativ constant, de peste 750.000 de persoane in listele de așteptare, in condițiile in care, repet, peste 200.000 de persoane au fost deja programate, peste 310.000 au fost persoane deja notificate, ceea ce inseamnă că există această dinamică și vă dădeam exemplul ultimelor 24 de ore: 42.000 de persoane s-au inscris pe listele de așteptare și alte 42-43 de mii de persoane au fost modificate. Deci, practic, dacă noi rămanem cu o listă de așteptare la peste 700.000 de persoane, constant, in condițiile in care zilnic preluăm persoane din liste de așteptare in centre pentru programare și vaccinare, din punctul meu de vedere, este in regulă. Desigur că avem un număr mare de persoane care nu au optat să se inscrie pe aceste liste de așteptare, fie că doresc deschiderea altor centre, fie că așteaptă un alt tip de vaccin, de pildă, de la Johnson and Johnson, fie sunt persoane care așteaptă să se vaccineze prin rețeaua de medicină de familie. Deci numărul persoanelor inscrise pe lista de așteptare nu reflectă intenția de vaccinare. Reporter: Şi dacă imi mai permiteți, aş mai vrea să vă mai intreb ceva. Am observat pe acea harta interactivă că la Timiș, de pildă, sunt foarte multe doze de vaccin AstraZeneca nefolosite, disponibile in jur de 8.000 și, de exemplu, in București și in Ilfov, unde avem o incidență foarte mare sunt aproximativ 10.000 de persoane care ar dori să se vaccineze cu AstraZeneca. Aveți de gand să le mutați de la Timiș la București și Ilfov? Valeriu Gheorghiţă: Nu neapărat de mutat. Putem să, şi luăm in calcul și facem periodic această analiză, de a deschide cabinete noi de vaccinare, inclusiv cu vaccin de la compania AstraZeneca, mai ales in localitățile unde există intr-adevăr listă de așteptare pentru aceste centre. Da, este unul dintre indicatorii pe care ii aminteam şi săptămana trecută, cat de multe persoane sunt pe lista de așteptare intr-un anumit judeţ, este un indicator că acolo avem nevoie de mai multe cabinete. Reporter: Punctual? Să aduceți de la Timiș la Bucureşti? Valeriu Gheorghiţă: Nu are legătură. Alocarea dozelor se face in funcţie de numărul de persoane programate şi nu in funcţie de numărul de cabinete. Reporter: Bună ziua! Am văzut cu toții protestele de aseară. Ele vor continua. Aş vrea să imi spuneți dacă dumneavoastră considerați că aceste proteste afectează şi campania de vaccinare? Valeriu Gheorghiţă: Evident că există o relație mai mult sau mai puţin directă şi cu campania de vaccinare. Eu cred că fiecare are libertatea să-şi manifeste punctul de vedere aşa cum consideră de cuviință, atata timp cat nu pune in pericol sănătatea altor persoane. Ceea ce mi se pare determinant şi ceea ce eu cred că este de datoria noastră, este să explicăm oamenilor pe ințelesul lor cat de importantă este vaccinarea, beneficiile vaccinării, riscurile de a se imbolnăvi şi aşa mai departe, aşa incat, ceea ce noi ne dorim şi obiectivul nostru este să amplificăm tot ce inseamnă comunicare şi informare in randul populației şi sunt convins că oamenii vor avea maturitatea necesară să ințeleagă aceste lucruri. Reporter: A declarat premierul, cred că ieri, că este posibil să vaccinăm peste zece milioane de persoane mai devreme de septembrie, respectiv in august. Aş vrea să ne spuneți dacă este posibil acest lucru, dacă vom avea suficiente centre şi suficiente doze de vaccin? Valeriu Gheorghiţă: Da, este posibil să se intample acest lucru. Vom avea suficiente doze chiar in perioada celui de-al doilea trimestru, incepand cu aprilie, mai, iunie, incat să asigurăm acel procent de imunitate colectivă. Strategia noastră prevede crearea infrastructurii necesare ca să asigure accesul unui număr mare de persoane la vaccinare. Luand in calcul centrele deja existente, cele care pe urmează să le mai deschidem, la care se adaugă vaccinarea cu centrele mobile, vaccinarea in cabinetele medicilor de familie şi in centrele care vor putea fi organizate in unitățile economice de care aminteam, cred că vom reuși să creștem suficient de mult numărul de persoane vaccinate, in limita dozelor disponibile. Aşa cum menționa şi domnul secretar de stat, ceea ce noi avem la acest moment sunt niște estimări ale unui calendar de livrare și, după cum știm, au existat o serie de modificări ale calendarului inițial. Tocmai de aceea, trebuie să mergem pe date reale, pe date concrete care pană la urmă sunt disponibile de la o lună la alta și e foarte greu să faci o perspectivă reală pe următoarele 3-6 luni. Insă, pot să vă spun că din dozele contractate putem să atingem intr-adevăr acest prag de imunizare colectivă chiar mai repede de septembrie și vom avea și infrastructura necesară prin care să asigurăm acest lucru. Reporter: Mai permiteți o intrebare, o completare, de fapt. La inceperea vaccinării și in cabinetele de familie, ați stabilit cate doze vor primi, cate persoane vor putea să vaccineze zilnic? Valeriu Gheorghiță: Aproximativ 20 de persoane pe zi am considerat un număr inițial, in funcție de ritmul de vaccinare, de activitatea propriu-zisă de la fața locului, cred că vom putea să modificăm acest număr estimat, fie să-l reducem, fie să-l creștem in funcție de adresabilitate, de intenția de vaccinare și de numărul de persoane aflate in lista fiecărui medic de familie. Practic, asta inseamnă că pe o săptămană, un medic de familie ar putea să vaccineze aproximativ 100 de persoane pe săptămană. Și dacă vorbim de circa 5.000 de medici de familie la care eu mă aștept să participe de la nivel național, asta inseamnă intr-o săptămană aproximativ 500.000 de persoane, ceea ce este un număr important. Reporter: Am observat că pe pagina RoVaccinare sunt mulți care intreabă cam cat au de așteptat pe listă. Se poate oferi un orizont, platforma poate să-l ofere? Valeriu Gheorghiță: Platforma poate să ofere acest orizont. Să știți că noi avem discuții impreună cu colegii de la STS zilnic, chiar de mai multe ori, legat de diverse aspecte ce țin de modalitatea de programare. Trebuie să menționăm incă de la inceput că acest timp de așteptare va fi variabil la aceeași persoană de la o perioadă la alta. In funcție de cate persoane se inscriu pe respectiva listă și de categoria prioritară din care fac parte și, de asemenea, de capacitatea și ritmul de vaccinare al unui centru, așa incat s-ar putea să fie persoane care se inscriu pe lista de așteptare a unui centru și vor avea 200 de zile de așteptat, dar care s-ar putea să se modifice, după o săptămană să scadă considerabil acest timp de așteptare, și centre in care, sigur, e o perioadă mai mică de așteptat. Insă indiferent de cum ar fi, eu imi doresc să existe această estimare a timpului de așteptare, tocmai pentru că orice persoană trebuie să știe de la inceput care este durata estimată. Și pot să vă spun că așa se intamplă și in restul țărilor europene. Avem colegi care sunt programați pentru septembrie la vaccinare. Este firesc să existe acest timp estimat. El va varia și fiecare persoană va putea periodic să vadă care este timpul de așteptare şi cum s-a modificat. In principiu, acest timp de așteptare, teoretic, ar trebui să scadă pe măsură ce deschidem noi cabinete de vaccinare și numărul celor vaccinați va crește. Reporter: Aş dori să vă mai intreb, referitor la marii operatori economici, cum se va intampla, va fi și personal medical care va merge in cabinetele in care...? Valeriu Gheorghiță: Nu, majoritatea au personal contractual, au servicii de medicina muncii sau servicii medicale asigurate, in baza asigurărilor medicale pe care angajații le au. Deci, practic, au relații contractuale de prestări servicii cu furnizori de servicii medicale. Cei mai mari dintre ei au chiar cabinete medicale in incinta unității respective, unde se pot organiza aceste activități de vaccinare. Reporter: Şi vor primi vaccinurile și toate materialele de care...? Valeriu Gheorghiță: Se va face la fel, lista celor care doresc să se vaccineze, vedem cate persoane sunt, ce număr de doze ar avea nevoie și in felul acesta se vor aloca respectivele doze și se va vaccina personalul respectiv. Din punctul nostru de vedere, este un demers lăudabil, avand in vedere că persoanele respective, altfel, e nevoie să fie vaccinate in centrele deja existente; deci, practic, degrevează sistemul actual de o bună parte dintre persoanele care doresc să se vaccineze. In momentul in care vom avea cu prioritate cele mai multe persoane care se vaccinează din etapa a treia, mi se pare absolut firesc să dăm posibilitatea tuturor celor care vor să se vaccineze, cand avem și dozele necesare, să facă acest lucru. Reporter: Aş mai avea și eu o intrebare. Ați avut de curand o intalnire cu reprezentanții cultelor religioase și aș vrea să ne spuneți dacă există din partea lor o dorință de a vă sprijini in acest sens cu, nu știu, cabinete...;? Valeriu Gheorghiță: Am avut un semnal de la anumite județe de punerea la dispoziție a unor spații aferente acestor lăcașe de cult, spații care, sigur, sunt in dependințele unde erau, se țineau diverse intruniri, care in momentul de față, știm foarte bine că nu mai au loc din cauza condițiilor de pandemie și care pot indeplini condițiile necesare pentru organizarea unor cabinete de vaccinare, insă nu, nu s-au inființat la acest moment centre in acele spații. Sigur că este important să avem și resursa umană care să deservească acele cabinete, insă, da, există o disponibilitate in acest sens. Reporter: Cele 156 de centre care vor fi deschise noi, Moderna și Pfizer, vor funcționa pe liste de așteptare sau se vor programa oamenii direct? Valeriu Gheorghiță: Cele cu Moderna au deja listă de așteptare, la cele cu Pfizer, majoritatea nu au listă de așteptare, insă in momentul in care vor fi deschise, vor avea listă de așteptare, tocmai pentru a fi echitabili cu toată lumea și persoanele, după ce se inscriu in listă, sunt alocate respectand criteriile de prioritizare in respectivele centre, așa cum am făcut, de altfel și cu cele deschise recent, pe 20 martie. Mulțumim frumos! Andrei Baciu: Mulțumim foarte mult, o zi plăcută! 2021-03-30 15:41:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-30-04-42-13big_image_10_resize.jpgDeclarații de presă susținute de premierul Florin CîţuȘtiri din 29.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-florin-citu[Check against delivery] Florin Ciţu: Bună dimineața! In weekend sau săptămana trecută, știți foarte bine am luat cateva decizii care au ca scop să ne ajute să trecem peste această perioadă de pandemie, să incetinească gradul de răspandire a virusului in randul populației. Aceste măsuri sunt unice in Europa pentru că ele depind de gradul de incidență. Știți foarte bine că in toată Europa astfel de măsuri sunt luate unitar pentru intreaga țară. In Romania sunt luate măsuri in funcție de gradul de incidență, tocmai pentru că știm că există deja in societate o oboseală după un an de zile in care am combătut această pandemie, dar incă nu am trecut și este nevoie de incă un efort pentru ca impreună să trecem peste această perioadă. Am luat aceste măsuri pentru a incetini gradul de răspandire a virusului și pentru a ne permite să accelerăm campania de vaccinare. Așa cum am spus, in luna aprilie vom avea in plus 4,5 milioane de doze de vaccin, vom crește numărul de persoane vaccinate la 100.000 sau capacitatea de a vaccina la 100.000 de persoane zilnic și față de planul inițial, dacă acest calendar de livrare a vaccinurilor se păstrează, vom putea vorbi de o vaccinare a 10 milioane de cetățeni in luna august față de luna septembrie, deci am avansat lucrurile cu o lună, totul depinde de noi să mergem să ne vaccinăm. In același timp, am văzut in spațiul public și in special la cei de la PSD, la opoziția politică mesaje puțin confuze. Pe de o parte, acum cateva luni de zile ne spuneau că suntem prea relaxați și că Romania este singura țară din Europa relaxată, acum vin și ne spun că impunem restricții. Eu sunt pregătit să ascult și opinia specialiștilor din PSD, specialiștii nu au culoare politică. Lupta pentru sănătatea romanilor nu are culoare politică, dar decat să dăm mesaje politice confuze in această perioadă, este momentul să stăm toți la masă cu specialiștii și să vedem care sunt cele mai bune soluții pentru romani, pentru sănătatea romanilor. Vă voi răspunde la intrebări. Reporter: Veți menține aceste restricții in ciuda nemulțumirilor din stradă? Florin Ciţu: Eu am spus de fiecare dată, știți foarte bine că sunt liberal, oamenii pot să protesteze atata timp cat nu incalcă legislația in vigoare. Reporter: Cum ii veți determina să țină cont de măsurile adoptate? Florin Ciţu: Dreptul de a avea opinie in Romania rămane, avem opinii diferite, pentru mine foarte important este să continue campania de vaccinare, este foarte important să găsim cele mai bune măsuri de a-i ajuta pe romani, știți foarte bine că situația din spitale este să spunem foarte aglomerată, de aceea, luăm aceste măsuri. In acest moment pe acest lucru mă concentrez. Oamenii trebuie să respecte legea, toți trebuie să respectăm legea. Reporter: Cei care au protestat azi noapte au incălcat deja legislația, vor fi sancționați pentru că se anunță proteste din nou? Florin Ciţu: Ii ințeleg pe romani că după un an de zile au obosit, toți am obosit, ne luptăm cu pandemia de un an de zile și am făcut toate eforturile. Am comandat doze de vaccin mai multe decat am avea nevoie pentru a ne asigura că, dacă este nevoie anul viitor, vom avea acest vaccin, dacă nu este nevoie, vom putea să exportăm, pentru că trebuie să ajutăm și populația din jurul Romaniei, nu este de ajuns să vaccinăm doar cetățenii romani, dacă vrem să scăpăm de pandemie. Vom face toate eforturile și vom sta la masă cu oricine vine cu orice vine cu soluții pentru a-i ajuta pe romani in această perioadă dificilă. Vă mulțumesc mult de tot! 2021-03-29 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/21-03-29-12-36-35big_sigla_guvern.pngBriefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, miniștrii Lucian Bode, Vlad Voiculescu, Sorin Cîmpeanu și secretarii de stat Raed Arafat și Andreea Moldovan, la finalul ședinței de guvern din 25 martieȘtiri din 25.03.2021https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-25-martie-sustinut-de-premierul-florin-citu-mini-trii-lucian-bode-vlad-voiculescu-sorin-cimpeanu-i-secretarul-de-stat-raed-arafatGalerie foto [Check against delivery] Florin Ciţu: Bună seara! După cum ştiţi, in această săptămană am avut mai multe intalniri. Am avut intalniri cu prefecţii, cu Asociaţia municipiilor, cu președinții Consiliilor Judeţene, cu primarii de sector și cu primarul general. Astăzi am avut o intalnire cu toate cultele din Romania și am avut cateva discuții și cu reprezentanții retailerilor. In urma acestor discuții, după discuții cu Ministerul Sănătății și cu comitetul de specialitate, astăzi, in şedinţă de guvern, am luat cateva decizii care vor ajuta, in perioada următoare, la reducerea efectelor pandemiei. Aceste decizii au fost adoptate printr-o hotărare de guvern. Ne vor fi prezentate in detaliu de domnul secretar de stat Raed Arafat. In aceeași şedintă de guvern, astăzi, am adoptat și cateva măsuri, de fapt, sunt prelungiri ale unor decizii pe care le-am luat anul trecut pentru a susține mediul de afaceri. In special, aş vrea să menționez, se prelungește, pentru HoReCa, perioada de scutire, cu incă 90 de zile, a plății impozitului specific. Ultima oară, aceasta a fost prelungită in decembrie. Prelungim pentru incă 90 de zile această facilitate. Mai departe - prelungirea unor termene cu facilități fiscale pentru contribuabili, restructurarea datoriilor fiscale - poate fi cerută pană la 31.01.2022. Măsura aceasta a fost inițiată in 2019 și s-a introdus obligația debitorului să depună cerere pentru restructurarea in maximum şase luni de la data notificării, pentru a evita deschiderea executării silite. Prelungirea posibilității contribuabililor de a beneficia de rambursare TVA cu un control ulterior pană la pană la 31.01.2022. Aceasta este o măsură pe care am introdus-o prima dată anul trecut, in perioadă de stare de urgență, o măsură care a funcţionat foarte bine și o prelungim pană la inceputul anului viitor. Este o măsură care va ajuta companiile in a primi cash-flow mai repede și să poată să aibă acces la bani pe care /ii preiau/ din TVA mai repede cu controlul ulterior. Prelungirea posibilității contribuabililor de a beneficia de ștergerea accesoriilor cauzate de datorii cu condiţia plăţii debitului principal pană in 31.01.2022 şi prelungirea posibilităţilor contribuabililor de a beneficia de eşalonarea simplificată la plată pană in 30.09.2021. Şi acestea sunt şi măsuri fiscale pe care le-am luat astăzi, care vin la pachet cu celelalte decizii pe care le-am luat, vin in sprijinul antreprenorilor in această perioadă. Aș vrea să mai anunț incă un lucru. Prin hotărare de guvern, am alocat sumele necesare pentru plata tichetelor de masă pentru minerii care erau in greva foamei in Suceava; am rezolvat și această problemă. Vom trimite in acest weekend incă 50.400 de doze de vaccin către Republica Moldova. Ştiți foarte bine, avem un angajament de a trimite 200.000 de doze, trimitem incă 50.400 in acest weekend, deci lucrurile merg mai departe. In același timp, aș vrea să vă anunț cateva informații și despre campania de vaccinare, pentru că avem un calendar al dozelor de vaccin pe care le avem astăzi, pe care putem să-l prezentăm. Lucrurile se pot modifica, dar pană acum să știți că atunci cand tragem linie, s-a modificat in bine, pentru că ne așteptam la finalul lui martie să avem 2,4 milioane de doze și avem 2,6 in acest moment. In aprilie vom primi 4,5 milioane doze, in mai 4,97 milioane, aproape 5 milioane de doze, in iunie 6,8 milioane, in iulie 7,4, in august 8,1 și in septembrie 8,4. In total, pană la finalul lui septembrie, ar trebui să avem 25,7 milioane doze de vaccin in Romania, față de cate estimam inițial, 20 și ceva, 20,5 parcă milioane doze, deci avem mai mult cu 5 milioane de doze. Și m-am uitat și pe platforma de vaccinare. Numărul de persoane pe lista de așteptare este de doar 771.663. Spun doar pentru că, așa cum arată lucrurile și vom avea o capacitate de vaccinare de 100.000 de persoane pe zi, in prima săptămana din aprilie, această listă de așteptare va fi epuizată foarte rapid. De aceea, spun că este foarte important să menținem clar mesajul pentru vaccinare, pentru că sper să nu ajungem să avem doze suplimentare și să nu vaccinăm, deci trebuie toată lumea să ințeleagă că, dacă vrem să ieșim mai repede din această perioadă, trebuie să ne vaccinăm. V-am spus cate doze vin. Dacă ne uităm la lista de așteptare, este clar că vom rămane cu ceva doze. Am văzut și in spațiul public și chiar această hotărare CNSU modifică o formulă de calcul. Domnul ministru aici o să vă explice, dacă doriți, mai multe detalii. Eu am cerut o informare de la CNCCI și de la INSP să văd un calcul alternativ pentru cele două formule și vă citesc concluzia, ceea ce era și de așteptat - modalitatea de calcul, se observă doar o intarziere de 3-5 zile a constatării că rata de incidență depășește un anumit prag. Prin formula nouă, calcul, selectare a intervalului calcul al celor 14 zile, intarzierea observării depășirii unui prag este de trei zile. Deci, ideea este că cele două formule nu au implicații reale semnificative, doar că discutăm de un decalaj de trei zile, deci nu era nimic semnificativ. Dar, pentru acurateţe, poate că e bine să le folosim. Pană la urmă, aceasta este decizia, dar voiam să ii liniștesc pe oameni, că nu a avut niciun fel de implicații reale faptul că anul trecut au fost folosite alte formule, anul acesta sunt alte formule. Evoluăm şi in funcție de cum avem informații mai multe, putem să ne updatăm și formulele pe care le folosim. Şi, nu in ultimul rand, doar un singur lucru aş mai vrea să mai spun şi după aceea ii las pe colegii mei. Măsurile pe care le luăm sunt sigur că vor duce la dezbateri in spaţiul public. Repet și am spus de fiecare dată - Romania are astăzi printre cele mai relaxate măsuri din Uniunea Europeană. In continuare, scopul meu este acela de a menține economia deschisă și doar dacă respectăm aceste măsuri, nu este nevoie să luăm altele. Măsurile pe care le luăm astăzi au scopul de a reduce efectele pandemiei și de a ne da nouă posibilitatea să accelerăm campania de vaccinare, ca să putem să revenim la normal cat mai repede. Şi aş face o propunere domnului ministru al sănătății, - dar după vom mai discuta despre asta, pentru că a fost discuţia despre şcoală - ce facem cu copiii care merg acum in vacanță. Și aici este și domnul ministru al educației, deci impreună aș vrea să vă uitați asupra acestui aspect, să căutăm resursele și vă ajut și eu să găsim resursele, ca să putem să ii testăm pe elevi cand se intorc la școală, să le facem aceste teste noninvazive, să testăm cat mai mulți dintre ei după această perioadă de vacanță. Și vă voi ajuta și eu să găsiţi resursele, dar cred că este o soluție bună ca să putem să ținem sub control pandemia. Acestea au fost informațiile pe care voiam să vi le prezint. Ii dau cuvantul domnului Raed Arafat, să vă prezinte in detaliu hotărarea CNSU şi apoi ii avem pe ministrul educației, ministrul sănătății, ministrul afacerilor interne. Vor fi aici pentru a prezenta actele normative care au fost aprobate astăzi. Domnul ministru al sănătăţii, sper să discutaţi şi despre ordonanța de urgență, pentru că este importantă și au fost luate acolo măsuri care ajută sistemul de sănătate. Şi, bineințeles, pentru alte intrebări, vă stau la dispoziţie data viitoare, după ședința de guvern. Astăzi ii las pe specialişti să vorbească. Vă mulțumesc! Raed Arafat: Bună seara! In cursul săptămanii care a trecut am avut o ședință la nivelul grupului tehnico-științific, care este grupul consultativ pentru Comitetul Național pentru Situații de Urgență, unde au fost discutate situația actuală, incidenţele care sunt. Au fost propuse mai multe măsuri care au fost astăzi discutate in cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, rezultand hotărarea pe care o avem in față, care este Hotărarea numărul 20 din 2021. Măsurile care au fost adoptate sunt următoarele: in primul rand, referitor la intervalul orar in care este permisă circulația. Acolo unde incidența va fi peste 4 la mie in ultimele 14 zile, urmează ca in timpul weekendului, și anume in zilele de vineri, sambătă și duminică circulația să fie permisă doar pană la orele 20:00 şi nu pană la 22:00 cum este acum, iar la operatorii economici activitatea să fie permisă pană la orele 18:00. Revenirea asupra acestei măsuri in timpul weekendului se face cand incidența scade sub 3,5 la mie. A doua măsură este: dacă incidența depășește 7,5 la mie. Atunci circulația va fi permisă pană la orele 20:00 pe toată durata săptămanii, iar operatorii economici iși vor desfășura activitatea pană la orele 18:00, tot pe toată durata săptămanii, iar revenirea asupra acestei măsuri va fi cand incidența scade sub șapte la mie. Totodată sunt abilitați prin această hotărare Ministerul Sănătății și ministerele de resort să emită sau să modifice ordinele existente, astfel incat să fie foarte clar la operatorii economici, de genul magazine, supermarketuri, hipermarketuri, cand se intră, care va fi numărul persoanelor care va fi permis inăuntru și cum va fi controlată această măsură. Acest lucru se așteaptă să fie clarificat, cum am zis, la nivel de ordin de ministru. Pentru noaptea de 27.03-28.03, adică sambătă și duminică, măsura va fi extinsă pană la ora 22:00 pentru persoanele care vor participa și se vor deplasa ca să participe la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah. Aceasta este pentru zilele de 27, sambătă, și 28, duminică, unde circulația va fi permisă pană la orele 22:00, in loc de orele 20:00, doar pentru persoanele care indeplinesc excepțiile care sunt prevăzute in hotărarea de guvern sau care merg la sărbătoarea Pesah și participă la această sărbătoare. Pentru noaptea de 3 aprilie spre 4 aprilie se va permite circulația persoanelor in afara locuinței sau a gospodăriei in intervalul orar 20:00 pană la 02:00 pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase care sunt ocazionate cu sărbătorirea Paștelui catolic. S-a discutat și de perioada Paștelui ortodox, deci 1 mai - 2 mai, care și atunci vor fi stabilite ore de permisiune de participare la sărbătoare și nu vor fi limitări, insă nu va apărea in hotărarea de guvern acest lucru, pentru că actuala Hotărare de Guvern este valabilă pană in data de 14 aprilie, pe cand Paștele ortodox este in 1 spre 2 mai și reglementarea va apărea in următoarea Hotărare de Guvern, de prelungire a Stării de Alertă. Totodată, operatorii economici care au activitatea de fitness, ca și profil, vor avea activitatea suspendată acolo unde incidența depășește 4 la mie și se va relua activitatea cand incidența scade sub 3,5 la mie. Tot in cadrul Hotărarii CNSU a fost aprobată lista țărilor sau zonelor sau teritoriilor care sunt cu risc epidemiologic ridicat, cărora noi le spunem țările sub incidența codului galben. Noutatea aici este că Marea Britanie nu se mai află pe această listă, se va putea călători fără intrare in carantină dinspre Marea Britanie către Romania. Aceste măsuri, cum a zis și domnul prim-ministru, sunt menite să reducă mobilitatea și contactul, pentru a reduce răspandirea virusului SARS-CoV-2. Sunt măsuri care devin obligatorii și nu se mai discută sau dezbat, in cadrul comitetelor. Acest lucru inseană că, la momentul la care o incidență este atinsă, măsura intră automat pe baza incidenței respective. Cand incidența scade sub cifra care am menționat-o, măsura se ridică instantaneu și asta va simplifica lucrurile pentru localitățile și pentru zonele care intră sub aceste incidenţe. Mai este aspectul privind calcularea incidenței, il voi lăsa pe domnul ministrul Voiculescu să-l explice, deorece a fost propus de către Ministerul Sănătății. Dacă aveți intrebări... Lucian Bode: Dacă imi permiteţi să continuăm prezentarea, in aceeași notă, după care o să răspundem la intrebări. Inainte de toate, bună seara și permiteţi-mi să spun, astăzi 25 martie, intr-un moment important pentru o instituție importantă, fundamentală in statul roman, Poliția Romană, să spun ,,La mulți ani!- . De Ziua Poliției Romane, doresc și pe această cale să le mulțumesc tuturor angajaților acestei structuri pentru toate eforturile pe care le-au făcut in lupta pentru combaterea infectării cu SARS-CoV-2 cat şi misiunile curente cu care au fost incredințați. Guvernul a adoptat astăzi, in primă lectură, un proiect de lege, un proiect de lege despre care m-ați intrebat de foarte multe ori in ultima perioadă. Cum v-am promis, in condițiile in care Parlamentul Romaniei, din motive pe care nu le cunosc, nu ia in discuție amendamentele pe care noi le-am propus pentru Legea 55/2020. Guvernul a adoptat, este adevărat, in primă lectură, un proiect de modificare și completare a Legii 55 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. In primă lectură pentru că vrem să parcurgem toate procedurile legale de transparență, așteptăm punctul de vedere al avizatorilor și cel mai probabil, săptămana viitoare, vom aproba acest proiect de lege, il vom trimite in procedură de urgență spre Parlament și imi exprim speranța că intr-un timp foarte scurt, acest proiect de lege va fi adoptat atat de prima Cameră sesizată- Senatul, cat și de către Camera Deputaților, astfel incat el să fie publicat. Așa cum știți, in prezent, Legea 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, prevede sancțiunea contravențională principală a amenzii in cazul nerespectării de către conducătorii operatorilor economici a condițiilor stabilite potrivit articolului 5, alineatul 3, litera F din această lege referitoare la desfășurarea activității, respectiv la suspendarea temporară a activităților acestora. Intrucat, așa cum foarte corect ați prezentat de foarte multe ori și dumneavoastră, in practică s-a constatat faptul că anumiți operatori economici, reduși numeric, este adevărat, dar vizibili, care au fost sancționați pentru astfel de fapte au continuat să incalce prevederile legale, am considerat că aplicarea sancțiunii contravenționale este nesemnificativă in raport cu profitul realizat in urma desfășurării activităților interzise, in acest sens considerăm necesară instituirea in acest caz și a unei sancțiuni contravenționale complementare. Astfel, opinăm că aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a inchiderii pe o durată de 15 zile, respectiv 30 de zile, a sediului principal sau secundar in care operatorul economic desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite, respectiv desfășoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite potrivit articolul 5, alineatul 3, litera F constituie o măsură adecvată și proporțională in cazul comportamentului menționat. Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare in cazul in care operatorul economic iși desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite se va materializa prin afișarea in primă fază la loc vizibil de la intrare sau intrările in sediul inchis temporar a mesajului că spațiul este inchis temporar din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei COVID-19, cu mențiunea expresă a datei pană la care este valabilă această sancțiune. Ulterior nerespectarea sancțiunii contravenționale complementare in acest caz se va materializa prin aplicarea pentru durata rămasă de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare in cazul in care operatorul economic iși desfășoară activitatea deși aceasta este suspendată temporar prin măsurile stabilite se materializează direct prin aplicarea de sigiliu sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. In ambele cazuri, indepărtarea ulterioară a sigiliilor in vederea reluării activității poate indeplini elementele constitutive ale infracțiunii de rupere de sigilii, prevăzută și sancționată conform Codului Penal. Totodată, vom stabili și cine sunt instituțiile statului care sunt chemate să aplice aceste prevederi. Sigur că imi doresc ca, in cel mai scurt timp, aceste reglementări să fie publicate in Monitorul Oficial și să poată fi aplicate cu un singur scop, acela de a limita la minimum posibil răspandirea acestei epidemii. Scopul nostru, am mai spus-o, nu este acela de a sancționa cetățenii, de a sancționa agenții economici. Scopul nostru, al structurilor MAI, este acela de a limita răspandirea pandemiei. Vă mulțumesc și așteptăm intrebări, dar dacă vreți să ascultați recomandarea domnului secretar de stat, dacă o să prezinte domnul ministru Voiculescu modul in care s-a reglementat calculul incidenței, cu siguranță veți avea mai multe intrebări. Așadar, il invit pe domnul ministru Voiculescu să prezinte in completare. Vlad Voiculescu: Eu o să prezint modul de calcul al incidenței, după care vă invit să adresați intrebări către domnul doctor Arafat. E foarte simplu modul de calcul al incidenței. Este de asemenea la 14 zile, de asta indicatorul se numește - incidența la 14 zile, doar că ne uităm la 14 zile incepand cu a treia zi in urmă și asta pentru a avea toate datele despre testele deja pozitivate, respectiv alocate. Durează intotdeauna 48 de ore, cu aproximație ca aceste teste să fie finalizate, respectiv alocate către un județ sau altul. E atat de simplu! Iar diferența, aşa cum cred că am explicat și eu pe contul meu de Facebook, ieri, a explicat și domnul premier astăzi, diferența nu este fenomenală, diferența este una care, da, intarzie la un moment dat adoptarea unor măsuri, poate să facă lucrul ăsta dacă trendul este crescător, dar nu in mod fundamental. Vorbim, dacă ne uităm la săptămana aceasta, atunci diferența este undeva de două zile. Vă las cu intrebările pentru domnul doctor Arafat și revin in doar cateva minute sau, mă rog, in funcție de cate intrebări aveți. Reporter: Bună seară. Am putea asista la situația in care deplasările in afara localității ar putea fi interzise dacă vorbim de o rată de infectare crescută? Raed Arafat: La acest moment, acest lucru nu a trecut prin Comitetul Național. Nu este nimic de ascuns și știu că la unele posturi de televiziune a fost menționat că există astfel de punct, insă in urma discuțiilor acest punct nu se aplică la acest moment incă și nu intră in discuție ca să fie interdicție de ieșire din localitate. Deci, la acest moment sunt doar măsurile pe care vi le-am zis. La ora 20:00 intră interdicția de circulație cu excepția celor care au excepțiile legale, care sunt prevăzute in Hotărare de Guvern, iar pentru magazine pană la ora 18:00, in weekend numai, adică vineri, sambătă, duminică dacă avem o incidență peste 4 la mie, iar in toată săptămana, deci pe toată durata săptămanii dacă incidență depășește 7,5 la mie. Reporter: Aceste restricții intră in vigoare incepand de maine? Raed Arafat: Maine se publică hotărarea de guvern și după asta localitățile care au aceste incidențe in mod normal trebuie imediat să inceapă aplicarea acestei reguli, da. Reporter: Bună seara. Domnule secretar de stat, maine Comitetele Județene și Comitetul Municipal al Municipiului București se vor intruni in ședință maine dimineață pentru a impune noile restricții? Raed Arafat: Este posibil că pentru stabilirea faptului că s-a intrat in incidență să fie nevoie intr-adevăr să se intrunească Comitetul pentru Situații de Urgență dar va fi o chestie de formalitate, pentru că aici nu mai există discuție dacă aplicăm sau nu și să fie dezbateri de aplicare sau nu; va fi doar de constatare și de implementare a regulii, din momentul in care regula este prevăzută in Hotărare de Guvern cu incidențele cu totul. Adică, ce facem noi acum este să stabilim niște reguli unitare in această situație pe aceste incidențe, care nu au loc discuții asupra lor și care nu vor avea loc discuții, in sensul in care un comitet să zică eu le aplic, altul să zică nu. Aici se respectăm hotărarea de guvern, in secunda in care s-a ajuns la 4 la mie se convoacă comitetul, eventual, și acolo ia decizia. Am intrat la 4 la mie, de acuma se aplică regula din Hotărarea de Guvern. Reporter: De asemenea, comitetele pot impune noi restricții dacă doresc și dacă au solicitări din partea INSP şi DSP? Raed Arafat: Comitetele şi DSP şi INSP, mai bine să zicem, pot in continuare să propună carantinări de zone sau de localități mai mici, localități unde consideră că există motiv de carantinare. Acest lucru continuă. Dacă vine astfel de propunere, normal că va urma mersul legal al ei și se va stabili modul in care se va face carantinare, care sunt măsurile in timpul carantinării și se va semna ordinul in acest sens, asta dacă vine propunerea, bineințeles, de la DSP. Dar cu aceste măsuri, cel puțin, că este impusă carantina sau nu, aceste măsuri se aplică. Ce a fost decis astăzi, se aplică indiferent cand apare incidența respectivă. Reporter: O clarificare, domnule Raed Arafat, in ceea ce privește ora 18:00. Un caz concret, ca să ințeleagă oamenii, pentru că e un limbaj destul de tehnic. Ora 18:00 suntem intr-o localitate cu această incidență pe care o menționați sau ora 20:00, va trebui să avem o declarație pe proprie răspundere cand ieșim și să specificăm: mergem in locul X potrivit.... Raed Arafat: Nu, declaraţia este numai după ora 20:00. Reporter: Deci numai după ora 20:00. Raed Arafat: Da, declarația este numai după ora 20:00. 18:00 pană la 20:00 este timpul care este lăsat, se inchid magazinele, lumea se intoarce acasă. Deci, intre 18:00 - 20:00 se circulă. După 20:00, atunci da, dacă ieși atunci - și nu inseamnă că dacă ai ieșit in jurul casei - dacă ieși și vrei să te deplasezi undeva, trebuie să ai declarația pe proprie răspundere, care zice unde pleci, care e motivul deplasării, in conformitate cu excepțiile care sunt prevăzute in hotărarea de guvern, care nu se schimbă. Reporter: Deci nu se schimbă nici excepţiile in ceea ce priveşte, să spunem, farmaciile sau benzinăriile, pentru că.... Raed Arafat: Nu, şi delivery la domiciliu...deci aici, ca să nu se ințeleagă greșit că a fost interzis delivery la domiciliu, adică livrarea la domiciliu, mai bine zis. Deci, livrarea la domiciliu continuă, tot ce a fost pană acum continuă. Astea sunt doar măsuri suplimentare pe incidenţele pe care vi le-am dat. Reporter: In ceea ce privește localităţile carantinate, ca să ne fie clar care sunt in momentul de față sub un număr foarte mare de cazuri, vă dau in exemplu, nu știu, de langă București, Dobroești sau Timișoara. Concret, de maine ce schimbări ar trebui să fie efectiv? Raed Arafat: Dacă nu aveau aceste măsuri in ordinul de carantinare, atunci aceste măsuri automat se aplică de către comitet, luand in considerare ca au o incidență peste incidența pe care am menționat-o, 4 la mine sau 7,5 la mie. Dacă au măsuri deja stabilite prin Ordinul Comandantului Acțiunii, care sunt mai restrictive decat aceste măsuri, acestea pot să rămană. Reporter: Deci pot să rămană, pentru că.... Raed Arafat: Numai că nu știu vreo localitate care are măsuri in sensul limitării circulației și a magazinelor, care să fie mai dure decat aceste măsuri la acest moment, adică peste tot sunt niște reguli care sunt puse. Intoarcerea acasă nu a fost scăzută in localități foarte mult sau inchiderea magazinelor, dar acolo unde a fost decis de către Comitetul pentru Situații de Urgență anumite măsuri care depășesc aceste măsuri și sunt mai restrictive, astea răman pană se termină perioada carantinării, dar dacă sunt măsuri mai lejere in timpul carantinării și au această incidență, atunci această măsură trebuie adoptată și trebuie implementată de către comitet, nu mai trebuie emis un nou ordin al comandantului acțiunii, deci asta comitetul județean sau comitetul care a stabilit asta constată și le implementează mai departe. Reporter: Şi două clarificări. Spuneați in privința sălilor de fitness, dacă această măsură se aplică spre exemplu, și la sălile de sport, pentru că aveam loturi olimpice, sportivi de performanță, se aplică această măsură? Raed Arafat: Deci măsura este pentru sălile de fitness, unde se merge și unde sunt... Reporter: /.../ Raed Arafat: Deci asta nu... nu se menționează aici sportul de performanță. Nu! Reporter: Şi spuneați că va fi dată o nouă hotărare de guvern de prelungire, are aplicabilitate aceasta pană in data de 14 aprilie, ne referim evident la Paștele ortodox, dacă veți menține acea limită pană la 2:00 dimineața. Raed Arafat: La acest moment, discuția care a fost in CNSU și discuția care a avut astăzi loc și la nivelul Guvernului la care a participat și domnul prim-ministru, discuția a fost ora 1:00 sau 2:00, a rămas ora 2:00 pentru această perioadă. Normal că se poate discuta mai departe, după o perioadă, pentru că mai vorbim de cateva săptămani pană la Paștele ortodox, insă cert este că nu se pune nicio discuție de a limita participarea la Paște, deci asta este cert. Ora 2:00, 3:00, 1:30, asta se mai poate discuta cand o să analizăm din nou și cand o să scriem asta in hotărarea de guvern, dar nu se pune problema să se spună că lumea nu va participa la sărbătoarea de Paște și noaptea de Paște că lumea nu va putea să meargă la slujbă și la biserică, deci asta nu se pune in discuție. Reporter: Bună ziua. Spuneți-mi dacă programul magazinelor va fi redus. In mod logic, fiind același număr de consumatori pe unitatea de timp, nu sunt motive să se producă aglomerații mai mari? Raed Arafat: Deci aici foarte bună intrebarea și am să vă spun sfatul pe care il dau. In primul rand am menționat că o să fie și un ordin al ministrului sănătății și al ministerelor de resort, probabil Ministerul Economiei care vor stabili inclusiv care sunt regulile de număr de persoane in magazin sau in spațiul respectiv și cum se va controla acest lucru. Dar sfatul pe care il avem, pentru că sunt convins că vor fi multe discuții. Aici, cand ai ajuns la faza la care la ora 6:00 se inchide magazinul, la ora 8:00 trebuie să fii acasă inseamnă că este faza in care agenții economici, toți, birouri, toată lumea trebuie să se gandească la telemuncă, trebuie să se gandească la decalarea programului de muncă, care toate sunt prevăzute legal. Trebuie să prevadă aceste lucruri. Asta nu inseamnă că noi muncim, totul normal, totul perfect pană la ora 18:00, după care toate lumea este la magazin. Inseamnă că trebuie să ne adaptăm in general. Acest program trebuie să ne trimită către o adaptare la locul de muncă, ca să reducem contactul și acolo. Regulile sunt prevăzute, trebuie doar respectate. Dacă faci acest lucru, poţi să găsești și momentul in care să te duci la magazin, nu neapărat la ora şase fără cinci, poţi să desemnezi ziua, să spunem că te duci maine sau poimaine, doar nu o să te duci in fiecare zi. Acestea sunt, pe langă folosirea mijloacelor de achiziții online și livrare la domiciliu, inclusiv a produselor esențiale, deci acestea sunt opțiunile. Dar să nu uităm că nu suntem singura țară care ia astfel de măsuri și face acest lucru. Sunt țări care de luni de zile care, de exemplu Franța, au limitat circulația de la ora 18:00, nu de la 20:00. Să nu uităm că această măsură va fi in majoritatea localităților numai pe perioada weekendului. In rest, va fi aplicat programul care este acum și la care lumea s-a adaptat la el. Reporter: Dacă e nevoie de un ordin de ministru, asta inseamnă că nu se va aplica de maine, după publicarea in Monitorul Oficial? Raed Arafat: Nu. Partea de oră va fi aplicată și ordinul de ministru - există un ordin, poate că trebuie doar ajustat și asta nu inseamnă că Ministerul Sănătății nu poate să-l emită foarte rapid, ca să il explice cum va fi stabilit controlul, pe cate persoane vor fi intr-un magazin sau intr-un supermarket și cum se va calcula, cine intră, cine iese, ca să păstrăm totuşi o distanțare corectă in interior. Reporter: Şi o intrebare, o ingrijorare și o intrebare venită din randul oamenilor obișnuiți - cum le răspundeţi celor care spun că i-aţi sacrificat pe copii și educația, prin vacanța impusă de o lună, pentru a păstra magazinele deschise cat mai mult, și barurile, şi acum vedem, la biserică? Raed Arafat: Nu vă supărați. Timișoara cand a fost carantinată prima dată, era la 7 și ceva, nu s-a carantinat la 6 și ceva Timișoara. La 7,6 la 7,7. In al doilea rand pot să vă spun că măsura carantinării nu este doar după incidență sunt foarte mulți parametrii care se calculează pentru a intra in carantină. In fiecare localitate DSP analizează, se propune, INSP analizează, sunt mai multe mai multe aspecte și nu cred că este foarte corect să stăm să ne uităm, dacă pe mine m-ai carantinat, dar pe el de ce nu l-ai carantinat și dacă pe el l-ai carantinat, pe mine de ce nu m-ai carantinat? Nu merge acest lucru și cred că fiecare zonă, fiecare localitate trebuie să meargă după propria evaluare. Incercarea de astăzi este să avem măsuri unitare totuși cat mai multe și să nu fie măsuri interpretabile intre localități. Cat de perfecte sunt ele, răman măsuri unitare ce se adoptă astăzi. Cat despre școală, că noi menținem magazinele deschise, că școala să fie inchisă nu cred că asta este o paradigmă sau un narativ corect. Pentru că magazinele erau deschise mai mult, se reduce programul pană la 18.00 in weekend și acolo unde incidența este peste 7,5 la mie se va reduce și in timpul săptămanii pană la 18.00. Școala incă este deschisă, faptul că se prelungește vacanța, aici au fost poate considerente, domnul ministru o să vă explice mai mult, dar nu cred că putem să punem situația că am făcut asta că să păstrăm magazinele deschise. Nu cred că această comparație stă in picioare sub nicio formă. Reporter: Dar dacă se aplică aceste măsuri să ne așteptăm ca după vacanța de o lună copiii să poată să meargă fizic la școală, adică să vedem niște rezultate și pentru ei? Raed Arafat: Deci asta este ce se doreşte şi asta este speranţa şi după asta aţi auzit şi pe domnul prim ministru ce a zis - noi continuăm campania de vaccinare. Cu cat vaccinăm mai mulți in următoarea perioadă, cu atat răspandirea va scădea, impactul virusului va scădea. Deci, asta este ce dorim la acest moment. Asta inseamnă că să facem cat de mult posibil să ne vaccinăm, să ajungă lumea la vaccinare și bineințeles intr-o lună-două s-ar putea să vedem un impact mai serios, mai ales știind că vin cateva milioane de doze in țară pentru vaccinare. Reporter: Bună ziua! Sunt localități in care momentul de față există carantină, carantină in care inclusiv pe parcursul zilei la ieșirea din casă avem nevoie de o declarație pe proprie răspundere unde mergem. In aceste localități cum se vor aplica exact acele măsuri de ieșire din casă pană la ora 20:00 nu avem nevoie de declarație, Raed Arafat: Nu, acolo dacă ai carantină, ai nevoie mai departe de declaraţie ca să ieşi din localitatea respectivă. Reporter: Deci nu va veni peste? Raed Arafat: Nu, nu. Clar acest lucru. Reporter: Şi se modifică motivele pentru care putem să ieșim din casă după ora 20:00? Raed Arafat: Nu, cu excepţia motivului pentru slujba Paştelui, pentru Pesah, pe care le-am menționat. Acestea sunt suplimentare acum, dar sunt punctuale pentru sărbătoarea Pesah, pentru sărbătoarea Paștelui catolic. Acum, in hotărarea de guvern actuală, există acest motiv suplimentar pentru perioada respectivă. Reporter: Deci rămane ora 20:00 - ora 5:00 dimineața. Raed Arafat: Dacă ești sub incidența de 4 la mie plus; deci, acolo. Dacă nu, dacă ești sub patru la mie, atunci rămane ora 22:00 care era pană acum. Reporter: Despre slujbele de Paște, atat la catolici, cat și la ortodocși cand va veni, voiam să vă intreb dacă acestea se pot desfășura atat in biserică știm că și afară, dar dacă in biserică au voie enoriașii. Raed Arafat: Aici sunt ordine ale ministrului sănătății in vigoare și vor fi respectate. Respectarea măsurilor sanitare - nu s-a discutat asupra ei. Și nimeni nu a dorit să spună că noi nu vrem să respectăm măsurile sanitare. Aici sunt ordine de ministru care sunt in vigoare, care vor fi aplicate. Reporter: Şi o ultimă intrebare, dacă imi permiteți. Pentru inmormantări am văzut că vor fi modificări, dacă puteți să ne spuneți la ce se referă... Raed Arafat: Intr-adevăr, a fost o discuție despre inmormantări și a fost o discuție cu reprezentanții cultelor, inclusiv la noi, la minister, cu participarea Ministerului Sănătății. Și astăzi s-a ridicat problema in ședință la guvern; există un ordin care trebuie să fie modificat, este in discuție şi sperăm să se ajungă la adoptarea lui. Pentru că toată lumea a considerat-o o solicitare de bun simț și este vorba de modificarea unui ordin și așteptăm. Este un ordin care va fi modificat la nivelul Ministerului Sănătății, dar pe care au fost discuții şi explicații clare. La un moment era necesar să se ia anumite măsuri, acum probabil că aceste măsuri pot să fie modificate. Este o comisie care analizează, din ce am ințeles, și care va veni cu concluzii asupra modificării acestui ordin. Reporter: Bună seara. Spuneați ceva mai devreme că, la baza carantinării, stau mai multe motive, mai multe criterii. Ni le puteți enumera, pentru că sunt cetățeni din zone carantinate, care s-ar putea simți discriminați față de cei din zone care nu sunt carantinate, deși incidența este mai mare. Raed Arafat: Aici este o procedură a INSP-ului care a fost stabilită pentru calcul, care a fost recent adaptată de colegii de la Ministerul Sănătății ca să aibă criterii mai concrete. Credeți-mă că nu am toate criteriile in cap, dar includ și incidență, și capacitatea sistemului sanitar, și diferite aspecte, numărul testelor o să fie acolo calculat. Acestea sunt aspecte care sunt intr-o procedură a INSP-ului impreună cu Ministerul Sănătății, după care DSP-ul se conduce cand face evaluarea și INSP-ul se ghidează cand dă sau nu dă avizul pentru carantinare. Reporter: Aş mai vrea să vă intreb, de-a lungul timpului multe sau, mă rog, măcar o parte dintre măsurile impuse de dumneavoastră, de autorități - prin dumneavoastră ințeleg autorități - au fost contestate datorită faptului că au fost insuficient explicate sau cel puțin așa a considerat lumea. Cu cat sau cum speraţi dumneavoastră că va scădea răspandirea, dacă oamenii intră in case mai devreme - la ora 20:00 in loc de 21:00 - și cum... Raed Arafat: Vă dau exemplul apartamentului in care au fost găsiți 100 de petrecăreți și in care s-au dat amenzi de peste 220.000 de lei intr-o singură noapte intr-un singur apartament. Din păcate, aceste lucruri se intamplă și faptul că se limitează circulația in orele cand activitatea neesențială primează mai mult şi nu activitatea esențială, lăsand la o parte pe cei care muncesc la spitale, gardă, pompieri, poliție etc., clar că va scădea acest aspect care a fost descoperit in mai multe zone. Și inclusiv domnul ministru Bode a vorbit despre proiectul de lege pentru localurile care nu respectă regulile. Măcar aici, nefiind posibilă circulația după ora 20:00 in zonele respective, ei in mod normal nu vor mai putea nici măcar să incalce regula, pentru că nu va veni lumea la ei, deci pot să vă dau aceste două exemple. Reporter: Iar cu magazinele? Spuneați că se vor stabili criterii, astfel incat să nu fie aglomerație, să nu fie mai mulți cumpărători ca de obicei. Cine va supraveghea implementarea respectarea acestor criterii, pentru că știm cu toții că in teorie sună bine, dar in practică /.../ Raed Arafat: Responsabilitatea, in primul rand, este a fiecăruia dintre noi și a administratorului magazinului, in primul rand. Acolo este responsabilitatea. Să nu vă așteptați că o să avem un polițist in fiecare magazin, o să avem un reprezentant al DSP-ului in fiecare magazin. Este imposibil. Dar asta nu inseamnă că nu va apărea cineva care are drept de control să controleze dacă aceste reguli sunt respectate. Deci, implementarea regulilor - răspunde de ea administratorul, acțiunea de control asupra implementării - sunt autoritățile care o fac, deci acestea sunt modalitățile. Reporter: Şi o ultimă intrebare tehnică. Sunt persoane care se intorc din localități, de exemplu cu trenul sau... haideți să spunem cu trenul, un mijloc de transport in comun. Ce se intamplă cu acele persoane dacă ajung după ora 20:00 intr-o localitate? Raed Arafat: Există prevăzut in hotărarea de guvern inclusiv cum prezintă biletul, dacă vin cu avionul, cu trenul, deci există aceste excepții. Mulțumesc mult. Mă opresc aici, că... Reporter: Bună seara. Incercăm și noi măcar o intrebare-două. Raed Arafat: Vă rog! Reporter: Domnule Arafat, hotărarea de guvern nu conține niciun fel de măsură cu privire la terase, la restaurante, deși in ultimele două-trei săptămani am văzut foarte multe intervenții ale poliției, foarte multe clipuri cu petreceri. Raed Arafat: Deci, din nou, cred că domnul ministru a explicat clar proiectul de lege care urmează să fie propus... Reporter: Da, dar pană. Raed Arafat: ... și pană atunci, revin la amenzi și, mai mult decat atat, să nu intrăm undeva unde știm că nu este voie să intrăm. Adică din momentul in care un restaurant este deschis intr-o localitate in care se știe că sunt inchise restaurantele, atunci nu intri. Terasele - aici a fost o discuție lungă și a fost stabilită clar modalitatea in care definim terasa comparativ cu un spațiu inchis și, clar, in legislație se spune că se aplică prevederile care sunt in legea fumatului. Spațiul inchis este spațiul care are mai mult decat un acoperiș și un perete, dacă nu greșesc, dar există o definiție clară acolo și această definiție se respectă. Reporter: O completare la intrebarea aceasta. Poliția ii lasă pe cei care au pereți din plexiglas să funcționeze in continuare, chiar dacă sunt patru pereți, pe sistemul că nu este perete de beton. Raed Arafat: Este greșit. Este greșit. Am ridicat aceste probleme, am discutat, peretele, că este din plexiglas, că este din beton, că este de orice, din momentul in care este perete și conține aerul inăuntru și nu circulă aerul inseamnă că este spațiu inchis. Deci asta e chestiune de interpretare, dar intrepretarea vă spun: orice fel de perete este perete, deci asta este. Reporter: Ați vorbit mai devreme despre principiul dacă știi că nu ai voie acolo nu mergi. Or nu prea a fost respectat acest principiu in ultimele săptămani. Raed Arafat: Deci noi vedem asta peste tot și de aici vin controlul și amenzile, cum a zis domnul ministru. Reporter: Şi aş mai avea o ultimă intrebare. Aș vrea să văd citez declarația Inaltpreasfințitului Teodosie: Voi face slujbă in noaptea de Inviere... Raed Arafat: Nu comentez declarațiile altora și nici nu voi comenta acum. Reporter: Nu vă cer să comentați. El intreabă cine o să ne oprească făcand Invierea și după ora 2:00. Raed Arafat: Ţara are legi, există oameni care aplică legile şi sunt convins că legile vor fi respectate. Deci nu comentez comentariile altora, pentru că nu stau să..., nu e OK. Deci, dacă se incalcă legea, există oameni care veghează asupra respectării legii şi ei vor aplica legile. Asta este. Mulțumesc mult. Sorin Cimpeanu: Bună seara! Ministrul educației sunt. O să vă prezint trei lucruri despre educație; in primul rand o veste pe care o consider bună, necesară mai ales in această perioadă: am adoptat astăzi in guvern un lucru spun eu esențial pentru școlile din Romania, care inregistrează două premiere la nivel de hotărare de guvern - costul standard per elev rămane la același nivel pentru cheltuieli salariale, nu crește, nu scade, 6.111 lei per elev. Insă noutatea este următoarea: pentru prima oară din anul 2012 de cand finanțarea invățămantului preuniversitar se face pe baza costului standard per elev, după ce am avut in fiecare an creșteri ale costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale, accentuez, doar cu inflația in fiecare an, in acest an avem creșteri de 16%, 26% și 36%; 16, 26, 36. Avem o creștere de 16% a costului standard unitar de la 387 de lei per elev la 450 de lei per elev, 16% creștere. In anii anteriori au fost creșteri cu 1-2% cu inflația. Avem o creștere de 16% anul ăsta. 26% este creșterea bugetului Ministerului Educației pentru aceste cheltuieli materiale și pentru pregătire profesională in şcoli, de la un miliard două sute șaizeci de milioane, la un miliard cinci sute optzeci şi şase de milioane, creştere de 326 de milioane care inseamnă exact 26%. Şi lucrul cel mai important: este pentru prima oară cand avem un cost standard per elev pentru cheltuieli materiale, diferențiat pentru mediul rural. Am spus că mediul rural, școlile din mediul rural au cea mai mare nevoie de creșterea finanțării. Pentru salarii era diferențiat, pentru cheltuieli materiale, niciodată in a fost diferențiat. Diferențierea s-a făcut doar in funcție de zona geografică, in funcție de climă. Această creștere este de 36%, de la 387 de lei, cat a fost in anul 2020, la 526 de lei in anul 2021. Au fost adoptate prin Hotărare de Guvern aceste creșteri. Consider că este un lucru bun care creează premise pentru micșorarea diferențelor dintre școlile din mediul rural și școlile din mediul urban. Nu este cu siguranță suficient, dar este un lucru bun. Al doilea subiect: avem pe circuitul de avizare și vom introduce in ședința de guvern, o ordonanță de urgență prin care... Unu: 10% din finanțarea de bază a universităților va putea fi cheltuit pentru investiții in beneficiul comunităților academice. Este vorba de un maxim de 320 de milioane de lei, 10% din 3,2 miliarde de lei, cat este totalul finanțării de bază in universitățile romanești. Doi: pentru prima oară, in universitățile romanești din bugetul Ministerului Educației, 100 de milioane de lei vor fi destinaţi finanțării instituționale a cercetării din universități. Deci 100 de milioane de lei din bugetul Ministerului Educației, nu al altui minister, vor fi alocați pentru finanțarea instituțională a cercetării, pe bază de performanță, pe baza potențialului pentru cercetare și pe baza strategiilor pentru cercetare ale fiecărei universități. Trei: Am luat decizia de a finanța cele 10 universități caștigătoare ale competiției de rețele de universități europene, trei in primul apel, șapte in apelor următor, cu o sumă absolut identică cu cea cu care finanțează aceste proiecte Uniunea Europeană. Deci, cu alte cuvinte, cat dă Uniunea Europeană, indiferent cat dă, exact atat va da și Romania, prin Ministerul Educației. Este modalitatea prin care incurajăm performanța. Patru: avem nouă universităţi care sunt prezente in Top 500 Shanghai, cu 14 domenii. Fiecare din aceste domenii va fi finanțat cu jumătate de milion de lei pentru fiecare domeniu, deci cu 500.000 de lei. Este o altă modalitate de incurajare a performanței. Top 500 Shanghai, știm cu toții, cred, că este cel mai redutabil top. Acestea ar fi lucrurile la nivel de invățămant superior. Mai apoi, deşi am avut o conferință de presă astăzi, doresc incă o dată să mulțumesc pentru responsabilitatea și solidaritatea de care au dat dovadă elevii și părinții pe parcursul intalnirii de astăzi, dar și profesorii. Decizia finală a fost aceea, plecand de la o variantă inițială pe care, desigur, o cunoașteți, ca programul claselor terminale, a VIII-a, a XII-a și a XIII-a, să nu fie afectat in niciun fel, să rămană exact același din perspectiva activităților didactice, din perspectiva vacanțelor, care sunt un subiect foarte important, Nu se va face punte pentru clasele terminale, vacanțele răman aceleași. Intre 2 aprilie și 11 aprilie - vacanța destinată Sărbătorilor Pascale catolice, mai apoi, intre 30 aprilie și 9 mai vacanța destinată Sărbătorilor Pascale ortodoxe. Nu se va face punte pentru anii terminali, nu se va modifica nimic in structură, nu se va modifica nimic in datele planificate pentru examenele naționale, respectiv Evaluarea Națională va incepe pe data de 22 iunie, imediat după sărbătoarea de Rusalii, 21 iunie, iar Bacalaureatul va incepe pe 28 iunie. Vorbesc de probele scrise. Pentru probele de competențe, acestea se vor echivala. Vor susține probe de competențe doar generațiile anterioare, care vor susține probele de competențe digitale. Cu excepția claselor terminale, invățămantul preșcolar, invățămantul primar, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, vor face punte intre cele două vacanțe de cate 9 zile fiecare. Oricum erau 18 zile de vacanță. Această punte va fi realizată intre data de 12 aprilie și 29 aprilie. Pentru a nu intra foarte mult in perioada cu temperaturi ridicate și pentru că s-a acceptat reducerea anului școlar, semestrul II, cu o săptămană, am luat decizia ca finalul anului școlar, in loc să fie 18 iunie, să fie 25 iunie. In acest fel nu se iese din luna iunie, deci nu se intră in zona cu temperaturi ridicate, cu elevii in școală. Ştim foarte bine, școlile din Romania nu beneficiază de o infrastructură care să ofere o climatizare necesară. Deci, final de an școlar, 25 iunie in loc de 18 iunie, prelungire cu o singură săptămană, reducerea anului școlar cu o săptămană va fi compensată in felul următor, anul acesta nu se susțin teze, anul acesta s-a micșorat numărul de note necesare pentru incheierea situațiilor școlare. Deci, anul acesta cadrele didactice vor face efortul de a comprima perioada destinată incheierii situației școlare știind că nu se susțin nici teze și este nevoie și de un număr de ore mai mic; in acest fel nu va fi nevoie de recuperare; pentru filiera tehnologică, invățămantul profesional și tehnic, cei care au 37 de săptămani deci au cu trei săptămani mai mult decat ceilalți elevi, am decis să nu prelungim această perioadă nici măcar cu o săptămană deoarece ei s-ar apropia de inceperea lunii august. Lucrul va fi posibil deoarece săptămana Școala altfel va putea fi dedicată activităților didactice. Examenele de titularizare și de definitivat răman exact la datele stabilite. Nu este niciun fel de modificare. Programul de acțiuni remediale se va putea derula pe toată perioada pe care se derulează activități didactice, deci nu in vacanță și numai in localitățile in care rata de incidență este sub șase la mie, spre deosebire de școlile care răman deschise atata vreme cat localitățile nu intră in carantină. Nu este vorba doar de București, este o măsură care, spun eu, echilibrează lucrurile la nivel național. Acestea sunt lucrurile pe care voiam să vi le comunic și un lucru foarte important, alături de campania de vaccinare, ieri aveam deja 145.000 de angajați din sistemul de invățămant vaccinați dintr-un total de 350.000, deci ne apropiem de procentul de 50% personal din invățămant vaccinat. Dacă ne raportăm la cadre didactice, la persoanele deci care intră in contact direct nemijlocit cu elevii, am depășit procentul de 50%; este un lucru pe care il apreciez ca fiind foarte important, personalul din invățămant este in valoare absolută cea mai numeroasă categorie profesională din perspectiva numărului de persoane care s-au vaccinat. Acest lucru trebuie să continue. Acest lucru nu este suficient pentru a putea spera așa cum am spus că după revenirea la școală, in data de 4 mai pentru tot invățămantul, mai puțin clasele terminale care vor reveni pe 9 mai pentru că, așa cum am prezentat, nu se schimbă vacanța, vom putea spera, vom avea un orizont de așteptare pentru reluarea școlii cu format fizic pentru toți elevii, pentru a face un management al pierderilor, dacă vreți, pentru a pierde cat mai puțin măcar de acum incolo pentru că pierderile generate de predarea online sunt inerente. Dacă doriţi să mă intrebaţi de ce nu a fost inlocuită acea punte cu predarea online pot să vă răspund dinainte, pentru că, din păcate, o recunosc, cu toată responsabilitatea, predarea online este, in momentul de față in Romania, inechitabilă. Am preferat să sperăm că după reluare, mergand cu campania de vaccinare a personalului din invățămant bine, beneficiind de decizia anunțată de primul ministru, care este extrem de importantă, prin care, in sfarșit, vom putea organiza testarea in școli, avand teste non-invazive, anunțată in cadrul acestei conferințe de presă, vom putea să facem această testare in masă la revenirea copiilor in școli. Este un lucru esențial: testare, vaccinare, respectarea distanțării, aerisire săli de clasă, igienă și purtarea măştii de protecție - sunt elemente care mă indreptățesc să sper că vom putea discuta de deschiderea școlilor pentru toate clasele in format fizic. Dacă acest lucru se va intampla, zilele pe care unii dintre dumneavoastră le consideră pierdute ca fiind vacanță de primăvară, prelungită cu două săptămani, pentru că 18 zile deja erau, se pot transforma in zile de prezență fizică care vor insemna un beneficiu mult mai important in interesul elevilor. Aceasta este logica pe care am prezentat-o in discuția de astăzi cu reprezentanții elevilor, părinților și profesorilor, care a fost acceptată, drept pentru care mulțumesc pentru ințelegere. Nu există soluție perfectă, nu pretindem că este o soluție perfectă, este pentru toți extrem de frustrantă această perioadă și suntem nevoiți, avem datoria de a fi responsabili și de a lua deciziile in care se pierde cel mai puțin, pentru că decizia ideală in această situație nu există. Aceasta a fost asta varianta asumată de către Ministerul Educației: testarea la revenirea in școală, pe baza achiziției unor teste non-invazive, repet, este esențială. Intrebări. Reporter: Da. Vorbea ministrul Voiculescu cu foarte puțin timp in urmă despre o testare a elevilor. Cine va face acea testare, in condițiile in care foarte mulți părinți au refuzat să iși dea acordul ca elevii să fie testaţi, chiar dacă a fost descoperit un caz de COVID in școală și dacă va depinde revenirea la școală de această testare in masă, despre care vorbeați. Sorin Cimpeanu: Deci, in limitele de competenţă ale Ministerului Educație, pot să vă spun următoarele: din cele 1.150.000 de teste faptul că au fost utilizate doar 19.000 a avut două cauze. Unu, lipsă de personal medical pentru care - e un lucru cunoscut, nu este de ieri, de astăzi, care să administreze aceste teste, pentru ca aceste teste anti-gen rapide necesitau administrare de către personal medical; Şi al doilea lucru foarte important, foarte mulți părinți, mai ales de elevi de varstă mică, au considerat că aceste teste sunt invazive, motiv pentru care nu și-au dat acordul, acord care era necesar in mod expres. Odată cu achiziția de teste non invazive, care, la limită, pot fi și autoadministrate - nu vreau să ies din sfera de competență a Ministerului Educației, dar am văzut că acest lucru se face in școli din Franța, Austria și alte școli, chiar autoadministrare - sunt indreptățit să sper că acea testare in masă in școli va putea să fie un fapt. Reporter: Deci vor primi elevii testul și il vor face acasă părinții sau... Ce inseamnă autoadministrare in sensul ăsta? Sorin Cimpeanu: Dacă este vorba de acele teste de salivă, am văzut că ele pot fi autoadministrate. Reporter: Sub supravegherea cadrului didactic. Sorin Cimpeanu: Sub supravegherea cadrului didactic, pentru că nu e nevoie de competențe medicale pentru administrarea acestui tip de teste. Reporter: Şi va mai fi nevoie de acordul părinților? Sorin Cimpeanu: Va mai fi nevoie de acordul părinţilor, dar sunt absolut sigur că orice părinte iși va da acordul in această situație in care testele sunt non invazive. Reporter: Dle ministru, mai mulți profesori ne-au semnalat astăzi, după ce dvs aţi anunțat această punte de două săptămani online pentru clasele din anii terminali... aceștia nu știu cum vor fi plătiți, că, de exemplu, unii au doar două ore in aceste două săptămani de online. Aceștia işi vor primi banii complet sau mai puțin? Adică nu ştiu exact cați bani vor primi la sfarșitul lunii... Sorin Cimpeanu: Deci salariile... dacă e vorba de personal titular, vor primi salariul intreg. Dacă este vorba de cadre didactice care predau la clasele terminale și pană acum știa toată lumea că e o vacanță intre 2 și 11 aprilie, intre 30 aprilie și 9 Mai. Reporter: De asemenea, predarea online se va face doar la materiile la care se vor susţine examenele naționale sau la toate materiile? Sorin Cimpeanu: Clasele terminale vor face in toată această perioadă din luna aprilie, intre 12 și 29 aprilie, toate materiile in regim online. Reporter: Bună seara. O precizare, vă rog. Ce se va intampla totuși in cazul in care părinții nu vor fi de acord cu testarea copilului? Ce se intamplă cu acel copil? Mai este primit la școală? Rămane in regim online? Care va fi procedura? Sorin Cimpeanu: Mi-e greu să cred că nu vor fi de acord in condițiile in care testele nu vor fi invazive, dar dacă totuși vor fi părinți care nu sunt de acord, vor fi nevoiți să țină elevul in izolare 14 zile, să nu intre in comunitate, dacă a prezentat simptome specifice sau dacă a fost contact al unui coleg confirmat. Vorbesc sub rezerva colegilor din Ministerul Sănătății. Reporter: Spuneați că orele remediale se vor putea ține doar in localitățile in care rata de incidență este sub șase la mie. Sorin Cimpeanu: Da, este deja o prevedere a hotărarii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, numărul 19. Reporter: De ce aţi luat această decizie, pentru că acolo totuși copiii merg la școală? Asta ar fi insemnat să rămană o oră, două in plus, după program să recupereze materia? De ce s-a decis totuşi să se anuleze aceste ore? Sorin Cimpeanu: Nu se anulează aceste ore. Pe toată perioada pe care se derulează activităţi didactice, aceste ore care sunt considerate extrem de importante vor avea loc și vor avea loc pană la rata de incidență de șase la mie. Atunci cand am inlocuit sintagma ,,școlile intră integral in online odată cu atingerea ratei de infectare de șase la mie- cu sintagma ,,școlile intră integral in online, odată cu carantinarea localității- - am luat in discuție cu decidenții din domeniu medical și considerand că ar ridica aceste ore remediale, mobilitatea mai mult decat poate fi gestionată, am acceptat ca aceste ore remediale să nu aibă loc. Reporter: Aveţi o estimare...? Sorin Cimpeanu: Este vorba de număr de elevi care fac ore remediale, dacă mă intrebați, sunt 265.000. Reporter: Voiam să vă intreb despre o estimare cu privire la costul testării elevilor, dacă aveți pană in acest moment? Sorin Cimpeanu: Nu am această estimare. O dată cu dumneavoastră, am primit și eu această veste bună, in ziua Buneivestiri, de la premierul Romaniei, atunci cand a spus că se va implica să ajute, inseamnă că se va implica și cu acoperirea costurilor bugetare. Reporter: Bună seara, domnule ministru, după ce anul trecut au fost o mulțime de probleme in invățămant - uite tableta, nu e tableta, elevi cu internet, elevi fără internet -iată că avem un nou an dificil - și pentru elevi, și pentru părinți, și pentru profesori, vacanță prelungită, ore remediale care in anumite locuri nu se vor putea ține, teze care nu se dau. In mod realist, domnule ministru, credeți că ceea ce au pierdut elevii sau ce pierd in acest an, va putea fi recuperat? Și dacă da, cum? Mă refer, in termen de cunoștințe... Sorin Cimpeanu: Mi-aş dori să vă răspund că sunt convins că tot ceea ce s-a pierdut, se va putea recupera. Din păcate sunt foarte conștient de faptul că s-a pierdut foarte mult și s-a pierdut neuniform, s-a pierdut diferit de la o zonă la alta, de la o școală la alta, intre urban și rural. S-a pierdut diferit intre elevii aceleași clase. Tocmai de asta aceste ore remediale ar fi trebuit să aibă o identificare a acestor pierderi pentru a putea interveni asupra lor. Vom face... Ministerul Educației va face tot posibilul pentru o recuperare intr-o măsură cat mai mare a acestor pierderi. Reporter: Credeți că se putea proceda mai bine in condițiile date? Aveţi ceva să vă reproșați? Sorin Cimpeanu: Intotdeauna cand privim retroactiv, găsim soluții mai bune. Reporter: Bună seara, dacă imi permiteţi, o ultimă intrebare. Evaluarea Națională se va suprapune cu ultima săptămană de școală pentru clasele de /../ a VIII-a? Sorin Cimpeanu: Da, este adevărat. Reporter: Cum se va desfăşura această evaluare naţională ţinand cont că in centrul de examene trebuie să fie prezenți doar candidații și profesorii care vor supraveghea examenul. Sorin Cimpeanu: Avand in vedere că ultima săptămană de şcoală va fi destinată incheierii situației școlare, sunt convins că se vor găsi aceste soluții in școli. Da, este o problemă corect poziționată, corect pusă. Va exista soluția trecerii in online dacă mai sunt ceva lucruri de predat in ultima săptămană de școală, in care intr-adevăr, trebuie să se suprapună Evaluarea Națională peste celelalte clase. Asta in situațiile in care nu suntem deja in scenariul roşu, in care celelalte clase sunt deja in online, V, VI, VII, dacă la asta vă referiţi. Sunteţi un foarte bun cunoscător al sistemului, veţi fi un foarte bun ministru al educației. Şi vorbesc serios. A adresat o intrebare in profunzimea mecanismelor de funcționare ale educației, pe care o apreciez sincer, nu este nicio ironie. Atat? Mulțumesc! Vlad Voiculescu: Bună seara! Sunt cateva lucruri pe care am vrea să le adăugăm din domeniul sănătate. Intai de toate, aș vrea să transmit un mesaj pentru cei care sunt afectați atat de acest virus, cat și de toate măsurile pe care pe care Guvernul este nevoit să le ia, la fel ca anumite autorități publice locale. Cred că toată lumea este obosită. Aş incepe cu medicii şi personalul sanitar. De asemenea, elevii, profesorii, proprietarii de restaurante, toată lumea care este afectată intr-un fel sau altul de această pandemie și fie că este afectată de boală sau doar de celelalte lucruri care privesc pandemia, inclusiv anumite măsuri pe care, incă o dată, Guvernul e obligat să le ia. Cred că situația de față de multe ori este judecată greșit, pentru că ne gandim la această pandemie ca la o boală. Pandemia e mai mult decat o boală, pentru că dincolo de cei care sunt afectați direct și care acum sunt in spital, conectați la oxigen, sau care primesc ingrijire spitalicească sau ingrijire medicală de orice fel, pandemia ii afectează pe foarte mulți, cei care nu au acces la servicii medicale sau au acces restricționat, limitat și, de asemenea, pe cei care incă nu au reușit să se vaccineze; și pe noi, toți, ca o comunitate. Astăzi avem 1.498 de paturi de ATI disponibile, din care 1.335 sunt ocupate. De asemenea, v-aș spune că in București sunt 13 paturi de ATI pentru copii şi din acestea 10 sunt ocupate, deci avem doar 3 paturi libere in București. Lucrurile sunt cat se poate de serioase și mesajele noastre, ale Ministerului Sănătății, ale intregului Guvern, trebuie judecate in această linie. Avem, de asemenea, un progres semnificativ al vaccinării și vaccinarea, trebuie să spunem, este singura noastră șansă ca acest hop pe care trebuie să il trecem impreună să fie ultimul sau ultimul de o dimensiune care să afecteze atat de mult viața tuturor. Prin măsurile pe care Guvernul le ia, le comunică, incercăm să caștigăm timp pentru cei care au cea mai mare nevoie și pentru vaccinare. Repet, avem o șansă, spre deosebire de alte țări chiar din Uniunea Europeană, să avem destule vaccinuri ca in următoarele trei, patru luni să avansăm foarte mult in lupta impotriva COVID-19. Domnul premier a menționat deja că ii vom ajuta și pe vecinii noștri de la Răsărit, vom dona 50.400 de doze de vaccin in acest weekend. Hotărarea de guvern a fost pregătită de Ministerul Sănătății și aprobată astăzi in guvern. Tot astăzi, in ședința de guvern, am aprobat cateva lucruri importante. Unul dintre ele este instituirea cadrului legal pentru testarea in farmacii. In perioada următoare, și chiar maine, avem discuții la Ministerul Sănătății cu reprezentanți ai farmaciilor pentru ca testarea rapidă antigen să se poată face in farmacii. E un pas important care merge către, dacă vreți, testare in masă, testarea oricui are această nevoie sau această dorință. Ea se va putea face la un preț foarte scăzut. Negocierile sunt in curs. Avem de astăzi, respectiv după ce ordonanța de urgență va apărea in Monitorul Oficial, și baza legală pentru lucrul acesta. E un pas extrem de important. De asemenea, am spus de multe ori și o repet pentru că in spațiul public se vorbește despre paturi ATI, despre necesitatea de a crește capacitatea in terapie intensivă. Și se vorbește despre paturi ca și cum am vorbit despre mobilă. In fapt, limitarea principală este cea a resursei umane și aici, pe de-o parte, vorbim despre medici obosiți și asistente și infirmiere și toți cei care contribuie și, pe de altă parte, vorbim, de asemenea, despre limitări pe care le eliminăm astăzi, date de lege, o lege care ii face pe medici de anumite specialități să se teamă de eventuale consecințe ale unui lucru pe care iși doresc să-l facă, și anume să ajute in secțiile de terapie intensivă sau acolo unde, in general, sunt ingrijiți pacienți COVID-19. Ce am făcut astăzi prin ordonanță de urgență de modificare a Legii 95, Legea sănătății: am stabilit că, pe durata stării de alertă, alte specialități medicale decat infecționiști, ATI-iși pot veni in ajutorul colegilor lor și lucrul acesta se poate face cu respectarea protocoalelor de practică medicală, care vor fi aprobate sau au fost deja aprobate prin ordin al ministrului sănătății. Dacă aceste protocoale sunt respectate de către acești profesioniști, ei nu vor putea fi trași la răspundere. Deci stabilim - citez: medicii prevăzuți la alineatul 1, adică medicii despre care vorbeam nu sunt răspunzători pentru daunele și prejudiciile produse in exercitarea profesiunii, desfășurate in condițiile alineatului 1. Deci, repet: dacă protocoalele de tratament vor fi respectate, atunci nimeni nu are de ce să se teamă de vreo consecință. Este un mesaj important pentru medici și un lucru pe care l-am discutat cu Colegiul Medicilor și in guvern este astăzi aprobat. Au fost mai multe măsuri adoptate de către Ministerul Sănătății, dar cea mai mare parte a acestora se regăsește in Ordinul 555, care este de astăzi pus in transparență pe site-ul Ministerului Sănătății. Este un ordin in care oricare dintre dumneavoastră ați putut găsi lista spitalelor care au contribuit la efortul masiv de anul trecut și de anul acesta pentru ingrijirea pacienților COVID-19. Acest ordin a fost adaptat și sunt extrem de multe lucruri importante care sunt reglementate, care au fost revizuite și sunt acum nou reglementate in acest ordin de ministru. Persoana care a coordonat lucrul la acest ordin este doamna doctor Andreea Moldovan. O rog să prezinte Ordinul de Ministru și invit, de asemenea, pe oricine să vină cu amendamente, cu propuneri. Va fi o perioadă scurtă de timp in transparență, probabil 24 de ore, dar dacă sunt lucruri de discutat, trebuie să le discutăm rapid. O las pe doamna doctor să prezinte lucrurile esențiale din acest Ordin de Ministru. Vă rog. Andreea Moldovan: Mulțumesc frumos! Bună seara! De fapt, sunt un exponent al echipei care a lucrat pentru acest ordin, pentru că suntem mai mulți. A fost o muncă extrem de intensă și susținută, am avut sprijin in permanență și in această activitate au fost antrenați și colegi din alte specialități, in special anestezie și terapie intensivă, medici de urgență, pneumologi, medici de familie, tocmai pentru că am dorit foarte mult ca toate specialitățile care se ocupă de ingrijirea pacienților cu infecție COVID să participe la elaborarea acestui ordin, pentru a ști că toate aspe